UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE INGINERIE ÎN ELECTROMECANIC ,

MEDIU I INFORMATIC INDUSTRIAL

CATEDRA DE AC ION RI ELECTRICE I INFORMATIC INDUSTRIAL

Prof. dr. ing. Mihaela Popescu

GRAFICA ASISTAT DE CALCULATOR II.

UTILIZAREA PACHETULUI DE PROGRAME AutoCAD
ÎN APLICA II GRAFICE

- Suport teoretic -

2007 - 2008

1
 UTILIZAREA PACHETULUI DE PROGRAME AutoCAD

1. Generalit"#i
Pachetul de programe AutoCAD este destinat proiect"rii/desen"rii cu precizie asistate
de calculator (“Computer Aided Design” – CAD) 1i este produsul firmei americane AutoDesk.
Este un instrument puternic, flexibil, u1or de utilizat, fiind util desenatorilor 1i proiectan6ilor din
diverse domenii de activitate: mecanic, electromecanic, al electronicii, construc6iilor, roboticii,
sistemelor flexibile de fabrica6ie 1.a.
Prima versiune ACAD a fost 1.0 1i a fost comercializat9 în anul 1982. S-a trecut prin
versiuni sub DOS pân9 la ACAD12 ajungându-se la versiunile sub Windows (13, 14, 2000,
2002, 2004, 2005, 2006, 2007). Odat9 cu apari6ia versiunii 14, s-a realizat un pas important în
direc6ia alinierii interfe6ei grafice utilizator (GUI) la standardele aplica6iilor Windows 95 1i
NT4.0. Chiar dac9 ACAD 13 a adoptat o parte din standardele Microsoft, lansarea pe pia69 s-a
realizat simultan cu lansarea sistemului Windows 95, astfel încât inova6iile GUI ale Windows 95
nu au putut fi toate implementate.
Cu ACAD 14 s-a ob6inut un comportament mai eficient al produsului, comportament
determinat de modific9ri la nivelul programului principal, asupra p9r6ii grafice 1i utilizarea mai
eficient9 a memoriei.
ACAD 2007 demonstreaz9 c9 putere nu înseamn9 dificultate de utilizare. Apar astfel o
serie de instrumente accesibile 1i o interfa69 care reflect9 metodele de lucru.
Un desen realizat utilizând AutoCAD este un fi1ier care descrie o imagine grafic9 1i are
extensia .dwg, respectând regulile Windows pentru nume de fi1iere.
Pentru realizarea desenului, sistemul AutoCAD furnizeaz9 un set de obiecte grafice
(numite 1i entit96i), care sunt elemente grafice ce pot fi inserate în desen 1i modificate prin
executarea comenzilor. Exemple: segment de dreapt9, cerc, arc de cerc, text, bloc creat 1i salvat
anterior 1.a.
Dup9 lansarea în execu6ie a produsului ACAD apar dou9 ferestre:
• fereastra principal9 de lucru;
• fereastra de ini6ializare.
Fereastra de ini6ializare permite:
• accesarea de pe Internet a unor resurse oferite de AutoCAD;
• deschiderea pentru editare a unui desen existent (Open Drawings);
• crearea unui desen nou (Create Drawings) pe trei c9i posibile (Template, Start from
Scratch, Wizards);
• activarea libr9riei cu simboluri (Symbol Libraries)
Obs. În unele versiuni AutoCAD, fereastra de ini6ializare nu apare, opera6iile asociate
putând fi f9cute ulterior, din fereastra principal9 de lucru.
Fereastra principal9 de lucru are mai multe componente:
• zona de desenare;
• bara de meniuri;
• barele de instrumente (4 active în mod implicit);
• fereastra de comenzi;
• bara de stare.
1.1. Apelarea comenzilor AutoCAD
Lucrul în AutoCAD presupune executarea succesiv9 de comenzi specifice. Sistemul
AutoCAD este preg9tit pentru apelul unei comenzi numai dac9 în ultima linie a ferestrei de
comenzi este afi1at prompt-ul Command: .
Pentru apelarea unei comenzi, în vederea realiz9rii unei ac6iuni, se poate proceda în unul
din urm9toarele 4 moduri:

2
 • tastarea numelui întreg al comenzii, urmat9 de un terminator de comand9 (tasta Enter
sau tasta Space sau clic dreapta cu mouse-ul în fereastra de desenare);
• tastarea numelui scurt al comenzii (aproape toate comenzile au un nume scurt -
“command aliases”), urmat9 de un terminator de comand9; spre exemplu, numele scurt al
comenzii Line (pentru trasarea unei linii) este l;
• selectarea cu mouse-ul a articolului de meniu asociat comenzii din bara de meniuri
derulante; spre exemplu, pentru comanda Line, meniul Draw / Line.
• indicarea 1i selectarea cu mouse-ul a instrumentului asociat din bara de instrumente
corespunz9toare categoriei din care face parte comanda; spre exemplu, pentru comanda
Line, bara de instrumente Draw, butonul ; de remarcat c9, utilizarea barelor de
instrumente este metoda cea mai rapid9, dar nu toate comenzile au asociate, în mod
implicit, instrumente pe bare.
În general, metoda cea mai satisf9c9toare este cea care permite un lucru mai rapid.
Lucrul corect în AutoCAD necesit9 urm rirea, în permanen" a con"inutului ferestrei de
comenzi pentru c9, indiferent de modul în care s-a apelat o comand9, toate mesajele, op6iunile 1i
cererile de parametri necesari execut9rii comenzii sunt afi1ate în aceast9 fereastr9.
Majoritatea comenzilor AutoCAD au asociate op6iuni de lucru. Op6iunile unei comenzi
fie îi particularizeaz9 modul de execu6ie, fie stabilesc valorile unor parametri necesari execu6iei
1i care, ulterior, vor r9mâne valori implicite.
Forma general9 în care apare, în fereastra de comenzi, o comand9 cu op6iuni este:
Optiune implicit sau [ OPtiune1 / OPTiune2 / … ] <valoare implicita>:
Dac9 exist9, op6iunile comenzii sunt afi1ate între paranteze drepte 1i separate prin
caracterul slash (/).
Dac9 op6iunea implicit9 de lucru convine 1i cererea presupune specificarea unei valori de
parametru a c9rei valoare implicit9 (dintre parantezele unghiulare) convine de asemenea, este
suficient9 folosirea unei terminator de comand9 pentru a trece la o eventual9 etap9 în executarea
comenzii sau a finaliza comanda.
Selectarea altei op6iuni a comenzii se poate realiza în dou9 moduri:
- prin tastarea literelor majuscule din numele op6iunii (nu neap9rat cu majuscule), urmat9
de un terminator de comand9;
- din meniul contextual “Command-Mode Menu”, care apare dac9, în timpul execu6iei unei
comenzi cu op6iuni, se efectueaz9 un clic dreapta cu mouse-ul în fereastra de desenare.
În figura 1.1 este prezentat9, ca exemplu de comand9 cu op6iuni, comanda dtext (pentru
scrierea unei linii de text), cu op6iunile 1i meniul contextual asociat.

b)

a)
Fig. 1.1 Op6iunile comenzii dtext: a) în fereastra de comenzi; b) în meniul
contextual “Command-Mode Menu”.
Unele comenzi pot fi apelate în mod transparent, adic9 în timpul execu6iei altei comenzi.
Nu orice comand9 sau nu orice op6iune a unei comenzi poate fi apelat9 astfel. Pentru apelul în
mod transparent, fie se selecteaz9 cu mouse-ul (din bara de instrumente asociat9 sau meniu), fie
se tasteaz9 numele acesteia precedat de caracterul ‘ (apostrof). Indiferent de modul de apel, ca
efect, în fereastra de comenzi, apare promptul >> care precede cererea asociat9 comenzii
transparente (fig. 1.2). Dup9 finalizarea acesteia, se revine în mod automat la prima comand9.

Fig. 1.2 Exemplu de apel în mod transparent al comenzii grid în

timpul execu6iei comenzii line

3
 Apelul unor comenzi determin9, în mod implicit, afi1area unei ferestre de dialog,
câmpurile 1i casetele de control ale acesteia permi6ând selectarea op6iunilor 1i stabilirea
parametrilor de execu6ie. Dac9 se dore1te ca op6iunile s9 fie afi1ate în linia de comand9, apelul
comenzii se realizeaz9 prin tastarea numelui precedat de caracterul – (liniu6a de desp9r6ire).
Orice comand9 AutoCAD poate fi întrerupt9 prin ap9sarea tastei Esc sau selectând
op6iunea Cancel din meniul contextual “Command-Mode Menu” (fig.1.1b).
Repetarea ultimei comenzi, se poate realiza, în mod simplu, fie prin ap9sarea uneia dintre
tastele Enter sau Space, fie selectând prima linie din meniul contextual “Default Menu” care
apare la un clic dreapta cu mouse-ul în fereastra de desenare când comanda anterioar9 s-a
finalizat (prompt-ul Command: este afi1at) (fig. 1.3).

Fig. 1.3 Meniul Fig. 1.4 Meniul contextual cu

contextual “Default op6iunea de a selecta una din
Menu” ultimele 1ase comenzi apelate

Parcurgerea succesiv9 a istoriei apelurilor f9cute în sesiunea de lucru curent9, în vederea

repet9rii unei comenzi, este posibil9 cu tastele s9ge6i 1i trebuie urmat9 de ap9sarea tastei Enter.
O cale simpl9 de a repeta una din ultimele 1ase comenzi apelate este selectarea acesteia din
meniul contextual care apare la un clic dreapta cu mouse-ul în zona ferestrei de comenzi
(fig.1.4).
Pentru a repeta de mai multe ori o comand9, înainte de apelul acesteia, din linia de
comand9 se apeleaz9 comanda multiple urmat9 de un terminator de comand9. La cererea Enter
command name to repeat: se tasteaz9 numele comenzii care se dore1te a fi apelat9 în mod repetat
urmat de un terminator de comand9. Întreruperea acestui proces se face prin întreruperea ultimei
comenzi aflate în execu6ie. Nu pot fi repetate astfel comenzi care determin9 afi1area unei ferestre
de dialog.
Anularea efectului ultimei comenzi se realizeaz9 cu comanda u, fie prin tastare, fie prin
butonul asociat din bara de instrumente standard, fie prin op6iunea Undo din meniul
contextual “Default Menu” (fig. 1.3).

2. Concepte de baz" în AutoCAD

2.1. Spa#iul model 1i spa#iul hârtie
Spa6iul model (“Model Space”) este folosit pentru crearea a) b)
modelului electronic asociat proiectului de lucru 1i este practic
spa6iul de lucru în timpul desen9rii. Ca o confirmare a lucrului în Fig. 2.1 a) Icon-ul asociat
acest spa6iu, în fereastra de desenare icon-ul ata1at sistemului de spa6iului model; b) Icon-ul
coordonate are aspectul din figura 2.1a. asociat spa6iului hârtie
Spa6iul hârtie (“Layout Space”) este complementar
spa6iului model, fiind folosit pentru aranjarea pe ecran a unor Fig. 2.2 Trecerea din spa6iul model
vederi ale modelului 1i alte opera6ii în etapa de preg9tire a în spa6iul hârtie
imprim9rii. Icon-ul asociat este cel din figura 2.1b.

4
 Trecerea rapid9 dintr-un spa6iu în cel9lalt se realizeaz9 ap9sând butoanele asociate
acestora din bara aflat9 sub fereastra de desenare (fig.2.2). În mod implicit, exist9 dou9 butoane
(Layout1 1i Layout2) pentru aranjare în vederea imprim9rii, dar pot fi create oricâte spa6ii hârtie.
Desenul se realizeaz9 la scar9, în spa6iul model, 1i toate dimensiunile sunt exprimate în
unit96i de desenare. Coresponden6a acestora cu unit96ile de m9sur9 fizice (mm, cm, inch etc.) este
realizat9 numai în etapa de preg9tire a imprim9rii.

2.2. Sisteme de coordonate

Toate obiectele grafice create în AutoCAD apar6in unui spa6iu tridimesional, chiar dac9
inten6ia este de a crea un desen bidimensional. AutoCAD utilizeaz9, în mod implicit, un sistem
de coordonate principal, numit sistem de coordonate universal 1i abreviat WCS (“World
Coordinate System”), care are originea în col6ul din stânga jos al ferestrei de desenare, orient9rile
axelor Ox 1i Oy a1a cum arat9 icon-ul asociat (fig. 2.1) 1i axa Oz perpendicular9 spre ecran (spre
noi), conform regulii mâinii drepte. În orice moment al sesiunii de lucru, poate fi creat un alt
sistem de coordonate, numit sistem de coordonate al utilizatorului 1i abreviat UCS (“User
Coordinate System”) cu originea 1i orient9rile dorite pentru axe. Numai un sistem de axe este
activ la un moment dat.

2.2.1. Specificarea coordonatelor unui punct

Majoritatea comenzilor AutoCAD solicit9, pentru a putea fi executate, specificarea unuia
sau mai multor puncte. Un punct este unic determinat prin coordonatele sale fa69 de originea
sistemului de coordonate curent (WCS sau UCS).
La solicitarea unui punct, coordonatele acestuia pot fi specificate în mai multe moduri:
1) în valori absolute, în raport cu originea sistemului de coordonate curent, folosind unul
din urm9toarele tipuri de coordonate:
• carteziene (separate prin virgul9 la tastare): x, y, z
• polare: <
• cilindrice: < ,z
• sferice: < <
De remarcat c9, dac9 una dintre coordonate este un unghi, aceasta va fi precedat9 de
caracterul <.
2) în valori relative în raport cu punctul curent (ultimul punct specificat); acestea au
semnifica6ia deplas9rilor pe axe fa69 de acest punct 1i, pentru a fi specificate, trebuie precedate de
caracterul @;
• @dx,dy,dz – pentru coordonate carteziene;
• @ d < – pentru coordonate polare.
3) în valori relative în raport cu WCS, chiar dac9 un alt sistem de coordonate (UCS) este
curent; pentru aceasta, coordonatele respective trebuie precedate de caracterul *.

2.3. Ini#ializarea unui desen

Înainte de a realiza un desen (de a crea prima component9 a acestuia), este indicat s9 fie
f9cute câteva opera6ii preg9titoare.
1. Configurarea conven%iilor de m&surare a distan%elor 'i unghiurilor
- Dac9 s-a folosit op6iunea Wizards/Advanced Setup a interfe6ei de ini6ializare AutoCAD, s-au
parcurs deja integral aceast9 etap9.
- Dac9 s-a folosit op6iunea Wizards/Quick Setup a interfe6ei de ini6ializare AutoCAD, au fost
parcurse doar cele mai semnificative configur9ri.

5
 - În orice alt caz sau în orice moment al activit96ii de
desenare, toate aceste configur9ri se pot realiza din
fereastra de dialog Drawing Units care apare dup9
apelul comenzii units (fig. 2.3).
- De remarcat este c9, în majoritatea cazurilor,
conven6iile implicite pentru distan6e 1i unghiuri
convin 1i nu este necesar9 modificarea acestora.

2. Stabilirea dimensiunilor spa%iului alocat desenului

Spa6iul alocat desenului (“drawing limits”) este o
zon9 dreptunghiular9 alocat9 desenului în fereastra de
desenare.
Numai cele dou9 variante ale op6iunii Wizards din
interfa6a de ini6ializare AutoCAD permit aceast9 Fig. 2.3 Fereastra de dialog Drawing Units
setare, ca ultim pas al secven6ei de ini6ializare. Valoarea implicit9 este corespunz9toare unui
format A3 tip vedere (420 x 297), zona dreptunghiular9 alocat9 desenului având col6ul din
stânga jos în originea WCS.
Spa6iul alocat desenului poate fi oricând modificat cu comanda limits accesibil9 1i prin
op6iunea Drawing Limits a meniului Format. Apelul acesteia solicit9 succsesiv coordonatele
col6ului din stâng jos, respectiv dreapta sus, ca r9spuns la cererile:
Specify lower left corner or [ON/OFF] <0.0000,0.0000>:
Specify upper right corner <420.0000,297.0000>:
Op6iunea ON activeaz9 mecanismul de verificare a limitelor de desenare 1i determin9 afi1area
mesajului **Outside limits la specificarea unor puncte în afara acestora. Op6iunea OFF
dezactiveaz9 acest mecanism.

3. Afi'area 'i eventual configurarea re%elei ajut&toare de puncte grid

Re6eaua grid este o re6ea ajut9toare rectangular9 de puncte care nu fac parte din desen 1i este
afi1at9 numai în spa6iul alocat desenului. Se creeaz9 astfel o referin69 vizual9 asupra
distan6elor.
În modul cel mai simplu, activarea/dezactivarea afi19rii re6elei grid se realizeaz9 ap9sând cu
mouse-ul butonul GRID din bara de stare (fig. 2.4a).

a) b)

Fig. 2.4 Controlul re6ei grid: a) meniul rapid; b) fereastra de dialog Drafting Settings
Dac9 la activare apare mesajul Grid too dense to display, se m9re1te pasul re6elei (distan6a
între dou9 puncte) pe cele dou9 direc6ii ale axelor. Pentru aceasta, cea mai simpl9 cale este
afi1area meniului rapid de control al re6elei grid, prin efectuarea unui clic dreapta cu mouse-ul
pe butonul GRID 1i selectarea op6iunii Settings… Fereastra de dialog Drafting Settings

6
 permite modificarea celor doi pa1i în casetele text asociate câmpurilor Grid X spacing 1i Grid
Y spacing (fig. 2.4b).

4. Vizualizarea întregii zone alocate desenului

Este posibil ca spa6iul afi1at în zona de desenare s9 fie doar o por6iune din spa6iul alocat
desenului.
Prin apelul comenzii zoom, op6iunea All, spa6iul afi1at va fi maximul dintre spa6iul alocat
desenului 1i cel efectiv ocupat, acesta din urm9 fiind gol în momentul cre9rii desenului.

3. Facilit"#i de desenare

AutoCAD include o serie de facilit96i care ajut9 utilizatorul s9 realizeze desene mai precise
1i s9 lucreze mai eficient. Acestea constau într-o serie de moduri de lucru, care au asociate o
serie de comenzi 1i variabile de sistem. Ajutoarele grafice ACAD sunt:
- modul SNAP;
- modul GRID;
- modul ORTHO;
- mecanismul POLAR TRACKING;
- mecanismul OSNAP;
- mecanismul OTRACK.

3.1. Modul SNAP

Permite deplasarea controlat9, pas cu pas, a cursorului în zona de desenare.
Are dou9 moduri de lucru:
• Grid SNAP - for6eaz9 cursorul numai la intervale echidistante pe direc6ia re6elei SNAP
(0,5 unit96i de desenare implicit);
• Polar SNAP - for6eaz9 cursorul s9 se deplaseze cu un pas dat, pe o direc6ie impus9;
este func6ional numai dac9 modul POLAR, care impune direc6ia, este activ.
Cele dou9 moduri se exclud unul pe altul.
Este controlat prin:
• comanda SNAP (sau sn);
• fereastra de dialog Drafting Settings, câmpul Snap and Grid. Pentru afi1are, se poate
folosi comanda dsettings sau varianta scurt9 ds.
Op#iunile comenzii SNAP (sau sn)
Command: sn
SNAP
Specify snap spacing or [ON/OFF/Aspect/Rotate/Style/Type] <10.0000>:

ON/OFF – activare/dezactivare a ultimului tip de mod SNAP stabilit anterior. Ac6iuni

alternative: F9 sau Ctrl+B.
Aspect – stabile1te pa1ii re6elei Grid Snap pe cele dou9 direc6ii. Pasul pentru re6eaua Polar
Snap se stabile1te doar din fereastra Drafting Settings.
Rotate – permite rotirea re6elei Grid Snap fa69 de un punct de baz9 cu un unghi dat.
Style – stabile1te tipul de re6ea Grid snap: Rectangular sau Izometric (pe direc6iile
determinate de unghiurile: 30o, 90o, 150o, 210o, 270o, 330o )
Type - stabile1te tipul de re6ea Snap: Grid snap sau Polar snap.

3.2. Modul GRID

Permite afi1area 1i controlul modului de afi1are a unei re#ele imaginare de puncte,
numai în spa6iul alocat desenului.
Este controlat9 (ca rezolu6ie 1i activare) independent de re6eaua Grid SNAP.

7
 Urm9re1te re6eaua Grid SNAP numai dac9 aceasta din urm9 este rotit9 sau are stilul
Izometric.
Este controlat prin:
- comanda GRID;
- fereastra de dialog Drafting Settings, câmpul Snap and Grid.
Op#iunile comenzii GRID
Command: grid
Specify grid spacing(X) or [ON/OFF/Snap/Aspect] <5.0000>:

Num"r – pasul re6elei grid, acela1i pe cele toate direc6iile.

Num"rx – pasul re6elei Grid, ca multiplu al pasului re6elei Snap
ON/OFF – activare/dezactivare. Ac6iuni alternative: F7 sau Ctrl+G.
Snap - pasul re6elei Grid va fi egal cu cel al re6elei Snap.
Aspect – permite stabilirea de pa1ii diferi6i pe cele do9a direc6ii. Op6iunea nu apare dac9
re6eaua Snap este izometric9

3.3. Modul ORTHO

Permite deplasarea cursorului dup9 dou9 direc6ii perpendiculare, relative la re6eaua Grid
SNAP.
Controlul acestuia presupune doar activarea /dezactivarea 1i se realizeaz9 prin:
- comanda ortho;
- butonul ORTHO din bara de stare;
- tasta special9 F8.

3.4. Mecanismul POLAR TRACKING

Permite deplasarea cursorului dup" direc#ii determinate de un pas unghiular, fa#"
de punctul curent.
track – a urm9ri
Set9rile acestuia se realizeaz9 din fereastra Drafting Settings / Polar Tracking 1i constau
în:
- stabilirea incrementului unghiular;
- acceptarea tuturor unghiurilor sau numai a direc6iilor ortogonale;
- stabilirea modului în care sunt m9surate unghiurile increment:
- în valori absolute - în caseta text apare cuvântul Polar
- fa69 de ultimul segment - în caseta text apare cuvântul Relative Polar

Activarea / dezactivarea:
- ap9sarea butonului POLAR din bara de stare;
- tasta F10.
Dac9 POLAR este activ 1i Polar SNAP inactiv, nu se poate indica exact, cu mouse-ul
un punct pe direc6ia polar9. Totu1i, când mouse-ul e pe direc6ia dorit9, se poate tasta
distan6a fa69 de punctul curent 1i [Enter].
Folosirea simultan" a modurilor POLAR TRACKING 1i POLAR SNAP este o
modalitate interactiv9 de indicare a punctelor.
Indiferent dac" POLAR este activ sau nu, la cererea de punct, se poate indica local o
direc6ie tastând <valoare_unghi (<45 de ex.) 1i apoi distan6a pe aceast9 direc6ie, la
cererea Angle Override:

8
 3.5. Mecanismul OBJECT SNAP (OSNAP)
Permite indicarea unui punct prin acro1area cursorului (ca un magnet) într-un un punct
particular al unui obiect existent ( de exemplu cap9tul unei linii – Endpoint sau mijlocul
acesteia – Midpoint).
Exist9 mai multe moduri de lucru OSNAP :
1. Endpoint 14. From
2. Midpoint 15. Temporary Tracking (TT)
3. Center 16. None
4. Node
5. Quadrant
6. Intersection
7. Extension
8. Insertion
9. Perpendicular
10. Tangent
11. Nearest
12. Apparent Intersection
13. Parallel
Caracteristici:
- “AutoSnap” – afi1area unui marcator “Snap Marker” în apropierea punctului (U, , V, o
etc.)
- “SnapTip” - afi1area unei casete text la scurt timp dup9 pozi6ionarea cursorului 1i afi1area
marcatorului – de exemplu
- Efectul de magnet – blocarea cursorului pe punctul identificat.
Op6iunile legate de acestea pot fi modificate din fereastra de dialog Options / Drafting
Modurile OSNAP care afi1eaz9 vectori de aliniere sunt:
• Extension
• Parallel
• Temporary Tracking (TT)
Extension 1i Parallel permit selectarea mai multor puncte (marcate prin semnul + pentru
a genera vectori de aliniere multipli)
TT permite urm9rirea unei direc6ii polare (stabilit9 de incrementul unghiular al modului
POLAR) fa69 de un punct de baz9 stabilit temporar (care va fi solicitat), altul decât
punctul curent.
Observa6ie - Nu este necesar ca modul POLAR s9 fie activ.
Dac9 Polar SNAP este activ, va fi respectat9 deplasarea incremental9 pe direc6ia polar9.
Modurile de lucru OSNAP pot fi folosite:
- pentru un singur punct, astfel:
- Tastare nume sau primele trei litere ale modului OSNAP respectiv;
- Selectare din meniul contextual OSNAP (afi1at cu Shift + clic dreapta mouse);
- activarea simultan" a mai multe moduri (butonul OSNAP din bara de stare),
selectarea modurilor active simultan fiind stabilit9 din fereastra de dialog Drafting
Setting / Object Snap
O modalitate simpl9 de a dezactiva mecanismul OSNAP doar pentru un singur punct
este selectarea modului None al acestuia (prin tastare sau din meniul contextual)
Când sunt active mai multe moduri OSNAP, baleierea ciclic" a modurilor disponibile
unui obiect se realizeaz9 ap9sând succesiv tasta TAB.
Modul OSNAP dorit poate fi selectat 1i din bara de instrumente Object Snap.

9
 3.6. Mecanismul Object Snap Tracking (OTRACK)
Afi1eaz9 temporar vectori de aliniere din puncte OSNAP ale obiectelor existente,
facilitând desenarea la unghiuri specificate în corela6ie cu alte obiecte.
Este necesar ca mecanismul OSNAP s" fie activ.
Direc6ia vectorului de aliniere este stabilit9 de incrementul unghiular al modului
POLAR, care nu este necesar s" fie activ.
Pot fi indicate simultan mai multe puncte OTRACK, fa69 de care alinierile sunt posibile.
Mesajul contextual este specific, de exemplu:

4. Obiecte grafice în AutoCAD

În AutoCAD exist9 urm9toarele tipuri de obiecte grafice:
- Obiecte grafice simple (f"r" grosime)
(ex. line, ray, xline, multiline, arc, circle, ellipse, point);
- Obiecte grafice cu grosime (polyline);
- Obiecte grafice de tip text (text);
- Obiecte grafice de tip regiune (region);
- Obiecte grafice de tip grani#" (boundary);
- Ha1uri (hatch);
- Cote (dimension);
- Obiecte grafice 3D de tip suprafa#" (surface);
- Obiecte grafice 3D de tip solid (solid)

4.1. Obiecte grafice f"r" grosime

4.1.1. Linie poligonal" format9 din segmente de dreapt9 considerate ca entit96i separate
Apel: comanda line sau l
Command: line
Specify first point:
Specify next point or [Undo]:
Specify next point or [Undo]:
Specify next point or [Close/Undo]:
4.1.2. Semidreapt" (linie care pleac9 dintr-un punct 1i are o lungime infinit9) - linie
ajut9toare în desen
Apel: comanda ray
Command: ray
Specify start point:
Specify through point:
4.1.3. Linie de construc#ie infinit" - linie ajut9toare în desen.
Apel: comanda xline sau xl
Command: xl
XLINE Specify a point or [Hor/Ver/Ang/Bisect/Offset]:
4.1.4. Multilinie – linii paralele cu dou9 sau mai multe segmente, utilizate în special în
desenele de arhitectur9.
Apel: comanda mline sau ml
Command: ml
MLINE
Current settings: Justification = Top, Scale = 20.00, Style = STANDARD
Specify start point or [Justification/Scale/STyle]:
Specify next point:
Specify next point or [Undo]:
Specify next point or [Close/Undo]:

10
4.1.5. Arc de cerc
Apel: comanda arc sau a
Command: a
ARC Specify start point of arc or [Center]:
Specify second point of arc or [Center/End]:
Specify end point of arc:
Op6iuni: 3P, SCE, SCA, SCL, SED, SER, r9spuns nul
4.1.6. Cerc
Apel: comanda circle sau c
Command: c
CIRCLE Specify center point for circle or [3P/2P/Ttr (tan tan radius)]:
4.1.7. Elipsa 1i arcul de elips"
Apel: comanda ellipse
Command: ellipse
Specify axis endpoint of ellipse or [Arc/Center]:
Specify other endpoint of axis:
Specify distance to other axis or [Rotation]: R
Specify rotation around major axis: 30 a2=a1*cosx
4.1.8. Punctul
Apel: comanda point sau po
Command: po
POINT
Current point modes: PDMODE=0 PDSIZE=0.0000
Specify a point:
Variabile de sistem legate de afi1area punctelor:

PDMODE: poate avea una din valorile: 0, 1, 2, 3, 4 astfel:

PDSIZE:
- Stabile1te dimensiunea obiectului point cu excep6ia valorilor 0 1i 1 ale lui PDMODE.
- Valoarea 0 determin9 o dimensiune de 5% din în9l6imea spa6iului alocat desenului
cu comanda limits;
- O valoare >0 reprezint9 dimensiunea absolut9 a obiectului;
- O valoare <0 reprezint9 dimensiunea procentual9 a obiectului raportat9 la
dimensiunea viewport-ului.

- Modificarea lui PDSIZE afecteaz9 1i dimensiunile obiectelor existente.

4.2. Obiecte grafice cu grosime

4.2.1. Trace – linie poligonal9 format9 din segmente de dreapt9 cu grosime constant9,
considerate ca entit96i separate.
Capetele sunt t9iate drept 1i, de aceea, nu are op6iunile Undo 1i Close.
Apel: comanda trace
Command: trace
Specify trace width <1.0000>:
Specify start point:
Specify next point:
4.2.2. Polilinia - o succesiune de segmente de dreapt9 1i arce de cerc care pot avea grosime
fix9 sau variabil9 1i care se constituie într-un singur obiect grafic.
Apel: comanda pline sau pl

11
 Command: pl
PLINE
Specify start point:
Current line-width is 0.0000
Specify next point or [Arc/Halfwidth/Length/Undo/Width]:

Polinia are 2 moduri de lucru: linie 1i arc.

În modul linie exist9 op6iunile:
Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]:
În modul arc exist9 op6iunile:
Specify endpoint of arc or
[Angle/CEnter/Direction/Halfwidth/Line/Radius/Second pt/Undo/Width]:

Tipuri particulare de polilinii:

4.2.2.1. Poligonul regulat
Apel: comanda polygon sau pol
Command: pol
POLYGON Enter number of sides <4>:
Specify center of polygon or [Edge]:
Enter an option [Inscribed in circle/Circumscribed about circle] <I>:
Specify radius of circle: 5
4.2.2.2. Dreptunghiul
Apel: comanda rectangle sau rectang sau rec
Command: rec
RECTANGLE
Specify first corner point or [Chamfer/Elevation/Fillet/Thickness/Width]:
4.2.2.3. Coroana circular" plin"
Apel: comanda donut sau do
Command: do
DONUT
Specify inside diameter of donut <10.0000>:
Specify outside diameter of donut <20.0000>:
Specify center of donut or <exit>:

4.3. Obiecte grafice de tip text

Caracteristicile textului (font, în9l6ime, înclinare, orientare, etc) sunt grupate într-un stil
de text. Stilul implicit de text în AutoCAD este Standard.
Comanda Style permite crearea unui alt stil de text, salvarea acestuia cu un nume dorit 1i
redenumirea unui stil existent.
• Din lista de nume de fonturi se poate alege:
Un font TrueType (cu extensia .ttp), caz în care i se poate modifica stilul (bold,
italic…);
Un font compilat AutoCAD (cu extensia .shx).
• Dac9 se dore1te un alt tip de font - PostScript de exemplu care are extensia .pfb - acesta
trebuie în prealabil compilat cu comanda Compile pentru a fi transformat în font .shx

Comenzi pentru inserarea textului în AutoCAD:

- text sau dtext
- mtext

Comenzile text sau dtext permit scrierea unei text, fiecare linie constituind câte un obiect
de tip text.
Command: text
Current text style: "Standard" Text height: 2.5000
Specify start point of text or [Justify/Style]: j
Enter an option [Align/Fit/Center/Middle/Right/TL/TC/TR/ML/MC/MR/BL/BC/BR]: c

12
 Specify center point of text:
Specify height <5.0000>:
Specify rotation angle of text <0>:
Enter text:
Op6iunile de aliniere pentru comenzile text 1i dtext :
[Align/Fit/Center/Middle/Right/TL/TC/TR/ML/MC/MR/BL/BC/BR]:

Comanda mtext permite scrierea unui întreg paragraf de text, într-un spa6iu definit de
utilizator, rezultând un singur obiect de tip text.
Command: mtext
Current text style: "Standard" Text height: 5
Specify first corner:
Specify opposite corner or [Height/Justify/Line spacing/Rotation/Style/Width]:
Introducerea textului se realizeaz9 cu ajutorul ferestrei Multiline Text Editor

Comenzi pentru editarea textului:

- ddedit;
- properties.
Comanda ddedit, dup9 specificarea textului de editat, permite editarea acestuia printr-o
fereastr9 de dialog, care arat9 diferit, în func6ie de comanda cu care s-a creat textul:
- fereastra Edit text dac9 textul a fost creat cu comanda text sau dtext;
- fereastra Multiline Text Editor dac9 textul a fost creat cu comanda mtext,

Acela1i efect cu apelul explicit al comenzii ddedit îl are 1i executarea unui dublu clic cu
mouse-ul pe un text existent.

Comanda properties afi1eaz9 o fereastr9 cu toate propriet96ile obiectului text selectat,

permi6ând modificarea acestora.
În lucrul cu texte, pot fi folosite 1i alte comenzi specifice unui editor de text:
- c9utarea 1i înlocuirea unui text, cu comanda find;
- verificarea ortografic9, cu comanda spell.

Pentru introducerea în text a unor simboluri uzuale, se pot folosi urm9toarele combina6ii
de taste:
%%c pentru caracterul f ;
%%p pentru caracterul ± ;
%%d pentru caracterul ° .

13
 4.4. Obiecte grafice de tip regiune
Regiunile sunt suprafe6e bidimensionale care definesc o arie în plan, similare poliliniilor
închise, dar, spre deosebire de acestea, permit calculul mai multor informa6ii, precum centrul de
greutate, momentul de iner6ie 1i alte propriet96i.
În regiuni, frontierele nu trebuie s9 se autointersecteze. Ele trebuie închise de la sine (cap
la cap) sau s9 formeze o arie închis9 având puncte de cap9t comune cu alte obiecte.
Ca 1i obiectele 3D pot ascunde obiecte în spate.
Pentru a converti un set de curbe într-o regiune se apeleaz9 comanda region. Obiectele
originale vor fi 1terse. Pentru a evita 1tergerea, înainte de a apela comanda region, variabile de
sistem DELOBJ trebuie trecut9 la valoarea 0.
Din obiecte de tip regiune, prin combinare (reuniune, extragere, intersectare) pot fi create
obiecte complexe. Pentru aceasta pot fi folosite comenzile: union, subtract, intersect.

4.5 Obiecte grafice de tip grani#"

Comanda boundary creeaz9 dintr-o zon9 închis9 fie o polilinie, fie o regiune, dup9 care
se pot determina rapid informa6ii despre aceasta (arie, perimetru, etc).
Fa69 de comanda region:
- sunt ignorate liniile care se autointersecteaz9;
-obiectele originale nu sunt 1terse.

5. Informa#ii la nivel de obiect

Afi1area unei liste cu obiecte – comanda list.
Se ob6in informa6ii despre stratul obiectelor, spa6iul din care face parte (model sau hârtie -
Layout), elementul de control handle, puncte de început, de final, lungimi.
Calcularea distan6elor între dou9 puncte – comanda dist.
Aflarea coordonatelor unui punct – meniul Tools/ Inquiry/ ID Point
Aflarea ariei 1i perimetrului unei zone – comanda area.
Ob6inerea informa6iilor se poate ob6ine 1i din paleta Properties.

6. Cotarea desenelor
Dac9 în desenarea manual9, de regul9, cotarea este ultima etap9 în realizarea desenelor,
modul de cotare al programului AutoCAD permite ad9ugarea cotelor pe desen în orice moment,
deoarece cotele sunt entit96i grafice ca oricare altele.
Procesul de cotare oferit de AutoCAD este semiautomat, în sensul c9 distan6ele 1i
unghiurile sunt m9surate direct în urma indic9rii lor pe desen, iar valorile implicite (valorile reale
de pe desen) pot fi modificate de utilizator.
În general, elementele componente ale unei cote sunt (fig. 6.1a):
- textul cotei (poate include sufixe, prefixe 1i toleran6e);
- linia de cot9 (poate fi 1i un arc pentru cotele unghiulare);
- s9ge6ile (pot avea diferite aspecte 1i dimensiuni);
- liniile de extensie (fac leg9tura între elementul de cotat 1i linia de cot9).
textul cotei linii
de centru
s9geat9
linia de cot9
linie de extensie marcator linie de
de centru indica6ie
a) b) c)
Fig. 6.1 Elementele cot9rii

14
 Exist9 comenzi de cotare care mai folosesc urm9toarele elemente (fig. 6.1 b 1i c):
- marcator (“center mark”) pentru centrul unui cerc;
- linii de centru (“centerlines”), care sunt linii întrerupte care marcheaz9 centrul uni cerc;
- linii de indica6ie (“leaders”), care sunt folosite pentru a indica pe desen elementul la care se
refer9 un text, spre exemplu o observa6ie asociat9 cotei).

6.1. Comenzi de cotare

Comenzile de cotare pot fi clasificate în func6ie de tipul de cot9 dorit 1i asociat entit96ilor
grafice.
Cotarea liniar" este cel mai utilizat tip de cotare 1i define1te o anumit9 lungime (pe
vertical9, pe orizontal9 sau aliniat9 cu obiectul de cotat), linia de cot9 fiind paralel9 cu o dreapt9
determinat9 de cele dou9 origini indicate pentru liniile de extensie. Astfel de cote pot fi ob6inute
cu comenzile Dimlinear, Dimrotated, Dimaligned, respectiv Quickdimension. Cote liniare paralele, cu
aceea1i prim9 linie de extensie, pot fi inserate cu comanda Dimbaseline, iar cote liniare înl9n6uite
cu comanda Dimcontinue.
Cotarea circular" permite trasarea cotelor pentru cercuri 1i arce de cerc, respectiv a
diametrelor 1i a razelor. Se realizeaz9 cu comenzile Dimdiameter, respectiv Dimradius.
Cotarea unghiular" permite cotarea unui unghi 1i se realizeaz9 cu comanda Dimangular.
Cotarea raportat" la un sistem de referin#" este folosit9 la cotarea unei anumite
coordonate 1i este ob6inut9 cu comanda Dimordinate.
Prin cotarea centrelor se marcheaz9 centrul unui cerc sau arc de cerc (comanda
Dimcenter).
Inserarea unor specifica#ii 1i a toleran#ei de execu6ie se realizeaz9 cu comenzile
Qleader, respectiv Tolerance.
Toate comenzile referitoare la cotare au asociate butoane în bara de instrumente
Dimension (fig. 6.2).

Fig. 6.2 Bara de instrumente Dimension

6.2. Stiluri de cotare

AutoCAD dispune în mod automat cotele în stratul de desenare curent. Fiecare cot9 preia
caracteristicile stilului de cotare curent (aspectul s9ge6ilor, aspectul 1i loca6ia textului 1.a.), al
c9rui nume apare în bara de instrumente Dimension, implicit ISO-25 (fig. 6.2). Folosind un stil
de cotare, se pot stabili toate caracteristicile, pân9 la cel mai mic detaliu, pentru toate tipurile de
cote.
Pentru crearea unui stil de cotare sau modificarea unui stil existent se apeleaz9 comanda
Dimstyle fie prin tastarea comenzii Dimstyle, fie prin ap9sarea butonului Dimension Style din
bara de instrumente Dimension (fig. 6.2), fie selectând Dimension Style Manager din meniul
Dimension. Aceast9 opera6ie determin9 afi1area unei ferestre de dialog (fig. 6.3) din care se
selecteaz9 New… pentru creare stil, respectiv Modify… pentru modificare stil existent.
Majoritarea set9rilor sunt previzualizate în timpul stabilirii acestora pe exemplul din dreapta
ferestrei.
Dup9 alegerea op6iunii de creare a unui nou stil, în fereastra de dialog afi1at9 se poate
denumi stilul, specifica stilul existent pe care se va baza noul stil 1i modul în care va fi utilizat.
Indiferent dac9 se opteaz9 pentru modificarea sau crearea unui stil de cotare, este afi1at9
fereastra de dialog New/Modify Dimension Style în care se pot edita componentele stilului (fig.
6.4). Aceasta con6ine mai multe etichete destinate fiec9rui set de atribute ale stilului.

15
 Fig. 6.3 Fereastra de dialog pentru crearea/modificarea unui stil de
cotare

Fig. 6.4 Fereastra de dialog Modify Dimension Style

Op6iunile etichetei Lines and Arrows (fig. 6.4), grupate în patru sec6iuni, permit
stabilirea caracteristicilor referitoare la linii 1i s9ge6i. Astfel:
- prin sec6iunea Dimension Lines este controlat aspectul liniei de cot9: culoare, grosime,
dep91irea liniilor ajut9toare (Extend beyond ticks) – utilizat9 doar pentru anumite tipuri de
vârfuri de s9geat9 (cu liniu6e oblice sau arhitecturale), spa6ierea între dou9 linii de cot9 cu
aceea1i prim9 linie de extensie (Baseline spacing), suprimarea uneia sau ambelor segmente ale
liniei de cot9 (Suppress) – în cazul în care textul împarte linia de cot9 în dou9 segmente;
- op6iunile sec6iunii Extension Lines se refer9 la liniile de extensie 1i sunt similare celor ale
sec6iunii anterioare, singura particularitate notabil9 fiind op6iunea Offset from origin (Decalaj
fa" de origine) care se refer9 la distan6a între punctele specificate ca origine a liniilor de
extensie 1i punctele din care acestea încep în realitate;
- sec6iunea Arrowheads asigur9 controlul asupra s9ge6ilor (tip 1i dimensiuni);
- prin sec6iunea Center marks for circles este permis9 stabilirea dimensiunii marcatorilor de
cerc pentru cercuri.

16
 Eticheta Text permite controlul textului afi1at în cadrului cotei prin trei sec6iuni:
- Text Appearance, pentru stilul textului (inclusiv font 1i creare de stil nou), culoare,
dimensiune caractere, factor de scalare a textului pentru textul toleran6ei, desenare chenar în
jurul textului;
- Text Placement – stabile1te pozi6ionarea textului fa69 de linia de cot9 pe vertical9 1i
orizontal9, precum 1i distan6a fa69 de linia de cot9 (Offset from dim line);
- Text Alignment – stabile1te modul de afi1are a textului (orizontal, aliniat cu linia de cot9 sau
conform standardului ISO).
Prin eticheta Fit (Plasare for6at9) este controlat9 plasarea textului atunci când cota este
prea mic9 pentru ca textul s9 încap9 între liniile ajut9toare 1i este stabilit9 op6iunea de scalare.
Eticheta Primary Units (Unit96i de cotare principale) define1te modul cum sunt exprimate
textele cotelor. Din sec6iunea Linear Dimensions se poate stabili tipul de unit96i, precizia de
afi1are 1i chiar ad9uga prefixe 1i sufixe. Se poate modifica factorul de scal9 la m9surarea
distan6ei între extremit96ile cotei, precum 1i activa op6iunile de eliminare a zerourilor redundante
la începutul (leading) 1i sfâr1itul (trailing) unei cote. În mod similar, sec6iunea Angular
Dimensions permite definirea unit96ilor de exprimare a unghiurilor, precizia de afi1are a
valorilor acestora 1i op6iunile de eliminare a zerourilor nesemnificative.
Folosind op6iunile etichetei Alternate Units (Unit96i alternative), similare celor ale
etichetei Primary Units, pot fi afi1ate unit96i alternative la cotele desenului, spre exemplu
unit96ile arhitecturale ca alternativ9 la cele metrice ( ).
Eticheta Tolerances (Toleran6e) permite ad9ugarea toleran6elor la sfâr1itul cotelor. Din
lista derulant9 se alege unul din cele cinci tipuri de toleran69 (Symmetrical – simetrice, Deviation
– abateri, Limits – limite, Basic – de baz9). Se poate selecta o valoare maxim9 (Upper value) 1i o
valoare minim9 (Lower value), precum 1i alinierea textului în cadrul cotei.

6.3. Modificarea cotelor

Principalele metode de editare a cotelor constau în utilizarea comenzilor dimedit, ddedit
1i dimtedit.
DIMEDIT – permite modificarea textului cotei 1i liniilor de extensie pentru una sau mai multe
cote.
DDEDIT – permite editarea textelor, în particular 1i textelor asociate cotelor.
DIMTEDIT – permite mutarea 1i rotirea textului unei cote,
Ca alternativ9 a apelului explicit al comenzilor de editare, cele
mai uzuale efecte de editare se pot ob6ine cu op6iunile meniului
contextual afi1at în urma unui clic dreapta cu mouse-ul în zona de
desenare când cel pu6in o cot9 este selectat9 (fig. 6.5). Astfel:
- pentru pozi6ia textului cotei, se folosesc op6iunile articolului Dim
Text position (fig. 6.6);
- num9rul de zecimale afi1ate se modific9 din op6iunile articolului
Precision;
- stilul de cotare asociat cotei se stabile1te din op6iunile articolului
Dim Style;
- orice caracteristic9 a cotei se modific9 din fereastra de dialog
Properties 1i articolele acesteia (fig. 6.7), constatându-se c9 se
reg9sesc toate etichetele ferestrei de dialog Modify Dimension
Style (fig. 6.4).
INDICA II. O modalitate simpl9 de a modifica textul cotei sau de
a-i ad9uga un sufix sau prefix const9 în scrierea noului text în caseta
Text Override asociat9 articolului Text (fig. 6.8). Noul text îl va Fig. 6.5 Meniul contextual
suprascrie pe cel determinat în mod automat din dimensiunile pentru editarea cotelor.
desenului. Reafi1area textului implicit se face 1tergând textul din

17
 caseta respectiv9.
Dac9 se adaug9 sufixe sau prefixe textului implicit, în secven6a respectiv9, textul implicit poate
fi înlocuit cu secven6a < > .
Pentru ob6inerea caracterului înaintea textului implicit de cot9, pentru textul cotei se tasteaz9
%%C<>, unde 1irul de caractere %%C desemneaz9 caracterul , iar <> valoarea implicit9 a
dimensiunii.

Fig. 6.6 Op6iunile articolului Dim Text

position al meniului contextual

Fig. 6.8 Op6iunile articolului

Text din fereastra de dialog
Fig. 6.7 Ferestra de dialog Properties Properties
asociat9 unei cote

7. Ha1urarea
Ha1urarea este folosit9 pentru a scoate în eviden69 o zon9 din desen, pentru a separa din
punct de vedere vizual anumite yone din desen care au frontiere comune sau pentru a transmite
informa6ii despre o zon9 din desen.
Modele de ha1urare sunt stabilite cu ajutorul comenzii bhatch 1i fereastra de dialog
asociat9 acesteia (fig. 7.1).

Fig. 7.1 Fereastra de dialog Boundary Hatch

18
 Pentru a ha1ura un obiect, trebuie specificat mai întâi un model de ha1urare 1i parametrii
acestuia 1i apoi definite limitele suprafe6ei de ha1urat.

7.1. Specificarea unui model de ha1ur"

Tipul de ha1ur9 se alege din fereastra de dialog Boundary Hatch, eticheta Quick, lista
derulant9 Type. Exist9 3 tipuri de ha1ur9:
- Predefined – tip de ha1ur9 predefinit în ACAD (existent în unul din fi1ierele acad.pat sau
acadiso.pat) pentru care este permis9 modificarea unghiului 1i a factorului de scalare.
- User Defined – tip de ha1ur9 al utilizatorului, pentru care modelul este realizat cu liniile din
desen, la un unghi 1i o spa6iere care vor fi specificate. Mai poate fi specificat faptul c9 ha1ura
este simpl9 sau dubl9.
- Custom - tip de ha1ur9 creat de utilizator anterior, care nu este în fi1ierele acad.pat sau
acadiso.pat, ci într-un alt fi1ier .pat declarat în c9ile de c9utare.
Exist9 un num9r mare de ha1uri predefinite, o parte dintre acestea fiind modele standard
stabilite de American National Standards Institute (ANSI) – utilizate în America de Nord, altele
derivate din modelele de ha1urare stabilite de International Standards Organization (ISO) – care
stabili1te standardele pentru toate domeniile de activitate, cu excep6ia electrotehnicii 1i
electronicii. Exist9 1i o a treia categorie, care con6ine modele predefinite clasice, utilizate în
întreaga lume.
Lista derulant9 Pattern este o op6iune activ9 numai dac9 s-a selectat tipul Predefined.
Selectarea unei ha1uri predefinite se realizeaz9 fie dintr-o list9 derulant9, fie din caseta Hatch
Pattern Palette, afi1at9 prin ap9sarea butonului .
În zona Swatch este afi1at un e1antion din modelul ales. Cu un dublu clic pe caseta
Swatch, se poate afi1a caseta Hatch Pattern Palette, pentru a alege alt tip predefinit de ha1ur9.
Pentru o ha1ur9 predefinit9, alta decât Solid, câmpurile Angle 1i Solid permit stabilirea
unghiului de dispunere (relativ la axa X a UCS-ului curent) 1i a factorului de scalare.
Exist9 1i posibilitatea de a prelua un model de ha1ur9 folosit anterior în desen pentru a-l
aplica altei zone de ha1urat, denumit9 mo1tenirea propriet"#ilor. Pentru aceasta, se apas9
butonul Inherit Properties , opera6ie care determin9 închiderea temporar9 a feresrei de dialog
Boundary Hatch, cu ajutorul casetei de selec6ie speciale care apare se specific9 modelul de
ha1urare care se preia 1i apoi se indic9 interiorul zonei c9reia i se aplic9 modelul de ha1ur9
preluat.

7.2. Definirea frontierelor ha1urii

Zona de ha1urat trebuie s9 fie închis9 complet de unul sau mai multe obiecte. Obiectele
care definesc zona care urmeaz9 s9 fie ha1urat9 se numesc obiecte de frontier9 (boundary
objects).
Frontierele zonei de ha1urat pot fi definite fie prin selectarea unui punct din interiorul
zonei închise (butonul Pick Points ), fie prin selectarea obiectului/obiectelor care definesc
frontiera (butonul Select Objects ).
Selectarea frontierelor prin indicarea unui punct intern are marele avantaj c9, atunci când
frontierel sunt definite de mai multe obiecte, capetele acestora nu trebuie s9 coincid9. Cealalt9
metod9, de indicare a obiectelor, se folose1te în special când zona de ha1urat este definit9 de un
singur obiect închis. Dac9 frontierele sunt definite de mai multe obiecte, aceast9 metodo nu poate
fi aplicat9 decât atunci când capetele obiectelor coincid.
Butonul ( Remove Islands) este activ numai dac9 s-au selectat frontierele cu op6iunea
Pick Points. Determin9 eliminarea, din frontierele selectate cu aceast9 op6iune, a insulelor (zone
închise din interiorul zonei de ha1urat).

19
 8. Utilizarea blocurilor
Un bloc este un grup de obiecte, realizate utilizându-se comenzi AutoCAD de desenare 1i
editare, reunite într-un singur obiect, c9ruia i se asociaz9 un nume 1i un punct de inserare 1i care
poate fi plasat oriunde în desen cu orientarea 1i factorul de scal9 dorite. Deoarece blocurile sunt
utilizate ca simboluri în desen, aplica6iile tipice ale acestora sunt desenele care con6in simboluri
(în arhitectur9 - u1i, ferestre, etc., în schemele electrice - condensatoare, rezisten6e, etc.).
Prin utilizarea blocurilor, se reduce dimensiunea bazei de date a desenului 1i implicit
dimensiunea fi1ierului desen, deoarece blocurile sunt memorate doar o dat9, iar la inserare doar
referin6a lor.

8.1. Crearea unui bloc

Pentru a crea un bloc, dup9 ce obiectele care îl vor compune au fost desenate, se
utilizeaz9 comanda block sau wblock.
Comanda block genereaz9 un bloc dintr-o selec6ie de obiecte desenate 1i îi stabile1te
atributele cu ajutorul ferestrei de dialog Block Definition (Fig. 8.1). Acest bloc va putea fi utilizat
numai în desenul curent.

Fig. 8.1 Fereastra de dialog Block Definition

În caseta Name se tasteaz9 numele dorit pentru bloc. Numele poate fi ales 1i dintr-o list9
derulant9, care con6ine blocurile definite, putând astfel modifica o parte din caracteristicile unui
bloc existent.
Zona Base point a ferestrei de dialog permite specificarea punctului de baz9 asociat
blocului 1i necesar la inserarea ulterioar9 a acestuia. Exist9 dou9 c9i:
- ap9sarea butonulul Pick Point 1i apoi indicarea unui punct în zona de desenare;
- tastarea coordonatelor X, Y 1i Z în casetele text corespunz9toare.
Sec6iunea Objects a ferestrei de dialog controleaz9 op6iunile legate de selectarea
obiectelor care vor forma blocul.
- Dup9 un clic pe butonul Select objects se pot selecta obiectele de pe ecran.
- Dup9 un clic pe butonul Quick Select, este afi1at9 fereastra de dialog Quick Select care
permite selectarea obiectelor dup9 anumite criterii de filtrare.
- Cele trei butoane mutual exclusive (Retain – Re6ine, Convert to block – Converte1te în bloc
1i Delete – terge) determin9 modul în care vor fi tratate obiectele selectate dup9 crearea
blocului.
Cele dou9 butoane din zona Preview icon permit sau nu sistemului ACAD s9 creeze o
pictogram9 de previzualizare pentru bloc.

20
 Comanda wblock, are acelea1i op6iuni 1i efect cu comanda block, permi6ând în plus
salvarea blocului într-un fi1ier desen cu nume specificat. Este util9 pentru crearea unei biblioteci
de simboluri care pot fi inserate în orice desen.

8.2. Inserarea unui bloc

Pentru inserarea unui bloc creat anterior într-un desen se poate folosi una din comenzile
insertsau minsert.
La apelarea comenzii, este deschis9 fereastra de dialog Insert (fig. 8.2) prin care se
specific9 urm9toarelor elemente:
- numele blocului, care poate fi ales dintr-o list9 derulant9;
- punctul de inserare;
- factorul de scal9 al obiectului pe cele trei axe;
- unghiul de rota6ie;
- op6iunea inser9rii ca bloc sau ca elemente componente (Explode).

Fig. 8.2 Fereastra de dialog Insert

Observa6ie: Dup9 specificarea numelui, punctul de inserare, factorul de scalare 1i unghiul de

rota6ie pot fi specificate în fereastra de dialog (prin tastare) sau în desen (prin vadidarea
op6iunilor respective) dup9 închiderea acesteia.
Comanda minsert – insereaz9 un bloc multiplicându-l într-o re6ea matriceal9 (efect
similar cu al comenzii Array, op6iunea Rectangular). Blocurile inserate cu aceast9 comand9 nu
pot fi explodate (descompuse în obiectele componente).
Avantajul utiliz9rii comenzii minsert, fa69 de array, este c9 dimensiunea fi1ierului rezultat
este mult mai mic9.

8.3. Blocuri cu attribute

Un atribut al blocului este un text (litere 1i cifre) care este asociat acestuia, prin care se
stocheaz9 date informative legate de bloc. Acesta poate fi o valoare constant9 (inserat9 odat9 cu
blocul cu valoarea cu care a fost definit9) sau o valoare care este solicitat9 în momentul inser9rii
blocului ca r9spuns la un prompt de cerere. Atunci când un bloc cu atribute este inserat, sunt
inserate 1i atributele acestuia.
Un bloc poate avea un num9r nelimitat de atribute.
În general, blocurile sunt utilizate ca simboluri în desene, atributele fiind 1iruri de
caractere care descriu fiecare simbol. Pe lâng9 faptul c9 aceste informa6ii pot fi asociate
blocurilor, este posibil9 extragerea lor din desen pentru a crea, spre exemplu, o list9 de materiale.
8.3.1. Crearea 'i inserarea unui bloc cu attribute
Crearea unui bloc cu atribute implic9 urm9toarele opera6ii:
- se creeaz9 desenul care va fi transformat în bloc;

21
 - utilizând comanda attdef se creeaz9 defini6ia atributului: eticheta (nume care identific9
atributul), prompt-ul (cererea) afi1at la inserare, valoarea, formatarea textului, loca6ia
textului 1i modul cum va fi atribuit9 valoarea (fig. 8.3);

Fig. 8.3 Fereastra de dialog

Attribute Definition

- se utilizeaz9 comanda block pentru a crea blocul, în mul6imea de selec6ie incluzându-se

atât obiectele desenate, cât 1i atributul; ordinea în care sunt selectate atributele este foarte
important9 pentru c9 este 1i ordinea în care, la inserarea blocului, vor fi afi1ate prompt-
urile care cer introducerea de date pentru atribute.
La inserarea unui astfel de bloc în desen, realizat9 cu comanda insert (fig. 8.2), sunt
afi1ate 1i atributele asociate, iar dac9 valoarea atributului la creare nu a fost stabilit9 a fi
constant9, este solicitat9, prin prompt-ul corespunz9tor, valoarea atributului.
8.3.2. Editarea atributelor blocurilor
Editarea atributelor înainte de crearea blocurilor se poate realiza cu commanda ddedit
care afi1eaz9 o fereastr9 de dialog ca în figura 8.4.

Fig. 8.4 Fereastra de dialog Edit

Attribute Definition

Comenzile attedit 1i ddatte permit modificarea doar a valorilor atributelor unui bloc
inserat în desen, prin fereastra de dialog Edit Attributes (fig. 8.5). La început sunt afi1ate primele
opt atribute asociate. Dac9 blocul con6ine mai multe atribute, se utilizeaz9 op6iunile Previous 1i
Next pentru a parcurge lista.

Fig. 8.5 Fereastra de dialog Edit Attribute

22
 Pentru modificarea tuturor atributelor din blocurile inserate (editare defini6ii, 1tergere
atribute, schimbarea ordinii de solicitarea a valorilor la inserare), printr-o caset9 de dialog
(fig.8.6), se poate folosi comanda battman.

Fig. 8.6 Fereastra de dialog Block Attribute

Manager

Modificarea global9 a atributelor blocurilor inserate, inclusiv a propriet96ilor acestora

(pozi6ie, în9l6ime, stil) este posibil9 cu comanda –attedit (obs: caracterul – trebuie s9 precead9
numele comenzii la tastare). Toate cererile sunt afi1ate în linia de comand9.
Comanda eattedit permite modificarea, printr-o fereastr9 de dialog, a propriet96ilor 1i
valorilor atributelor dar nu în mod global, ci numai pentru un bloc.
8.3.3. Vizibilitatea atributelor blocurilor inserate
Tipul de vizibilitate pentru toate atributele text din desen se stabiles1te cu comanda
attdisp. Acesta poate fi:
- Normal, conform c9ruia atributele sunt afi1ate în func6ie de tipul de vizibilitate stabilit la
creare (atributele setate în modul invizibil nu sunt afi1ate);
- On, conform c9ruia sunt afi1ate toate atributele indiferent de setare (vizibile sau
invizibile);
- Off, conform c9ruia atributele nu sunt vizibile.
8.3.4. Extragerea informa%iilor privind atributele
Prin asocierea de atribute blocurilor, se p9streaz9 informa6ii referitoare la desen. Prin
extragerea atributelor, se ob6in informa6ii (nume, num9r, loca6ie, strat de desenare, factor de scal9
etc.) utilizabile în diferite scopuri, spre exemplu pentru a crea o list9 de materiale. Lista cu
informa6ii este scris9 într-un fi1ier separat.
ATTEXT – este o command9 care afi1eaz9 fereastra de dialog Attribute Extraction, prin care se
specific9 formatul de fi1ier pentru informa6iile extrase, obiectele de la care se extrag
informa6ii (Select Objects <), fi1ierul 1ablon creat (Template file…numai pentru
formatele CDF 1i SDF) 1i fi1ierul de ie1ire (Output File…).
Fi1ierul extras poate fi structurat unul din urm9toarele trei formate:
- CDF (Comma Delimited File) - format cu delimitator virgul9;
- SDF (Space Delimited File) - format cu delimitator spa6iu;
- DXF (Drawing eXchange Format) este o variant9 a formatului standard AutoCAD de
interschimbare de desene (Data Interchange File).
Utilizarea formatelor CDF 1i SDF necesit9 crearea, în prealabil, cu orice editor de text, a
unui fi1ier 1ablon având extensia .txt, fi1ierul de ie1ire având tot extensia .txt.
Pentru formatul DXF al fiEierului extras, nu este necesar crearea în prealabil a unui fiEier
model, dar structura fiEierului extras este mai complicat . FiEierul de ieEire va avea extensia
.dxx
EATTEXT – este o comand9 nou9, introdus9 în AutoCAD 2002 pentru a simplifica procesul de
extragere a datelor con6inute în atribute. Comanda are o interfa69, care ghideaz9
utilizatorul pas cu pas în procesul extragerii de date. Se pot ob6ine fi1iere de ie1ire în
formatul .csv (comma delimited), .txt (tab delimited) 1i .xls (Microsoft Excel).
23
 9. Editarea desenelor

Editarea desenului const9 în modificarea obiectelor existente sau utilizarea obiectelor

existente pentru a crea obiecte noi. Întotdeauna presupune selectarea obiectelor asupra c9rora
ac6ioneaz9, numit9 opera#ia de creare a mul#imii de selec#ie.
Crearea mul6imii de selec6ie se realizeaz9 în dou9 moduri:
a) Sintaxa VERB-NOUN, respectiv dup9 apelul comenzii de editare, la cererea Select
objects:
b) Sintaxa NOUN-VERB, respectiv înainte de apelul comenzii de editare.
Un obiect este un substantiv – NOUN.
O comand9 este un verb – VERB.
Observa#ie: Pentru activarea punctelor de prindere (grip-uri), mul6imea de selec6ie
trebuie realizat9 în sintaxa NOUN-VERB.

9.1. Sintaxa VERB-NOUN

Sintaxa VERB-NOUN de creare a mul6imii de selec6ie în vederea edit9rii este mai
complex9 decât sintaxa NOUN-VERB pentru c9 are mai multe op6iuni.
Crearea mul6imii de selec6ie se realizeaz9 dup9 apelul comenzii de editare, la cererea
Select objects:
Cursorul se transform9 într-o caset9 de selec6ie (Pickbox), cea mai simpl9 metod9 de
indicare a obiectelor fiind pozi6ionarea cu clic stânga mouse a casetei de selec6ie pe obiecte.
În aceast9 sintax9, pe lâng9 indicarea obiectelor cu caseta pickbox, exist9 16 op6iuni de
selec6ie care îns9 nu apar afi1ate în linia de comand9. Pentru precizarea unei op6iuni dintre
acestea, se tasteaz9 abrevierea numelui acesteia (trebuie cunoscute bine!)
Deoarece prompt-ul Select objects: se repet9 pân9 la furnizarea unui r9spuns nul (Enter,
Space sau mouse dreapta), op6iunile de selec6ie pot fi combinate, selectarea fiind un proces
cumulativ.
Op6iunile de selec6ie în sintaxa VERB-NOUN sunt:
Window/Last/Crossing/BOX/ALL/Fence/WPolygon/CPolygon/Group/Add/Remove/Multiple/
Previous/Undo/AUto/Single

1. Window (W) – selecteaz9 toate obiectele complet incluse într-o fereastr9 dreptunghiular9
de selec6ie ale c9rei dou9 col6uri opuse vor fi indicate.
2. Last (L) – selecteaz9 ultimul obiect creat. Nu identific9 ultimul obiect modificat cu o
comand9 de editare.
3. Crossing (C) - selecteaz9 toate obiectele complet incluse sau situate par6ial într-o fereastr9
dreptunghiular9 de selec6ie ale c9rei dou9 col6uri opuse vor fi indicate.
4. BOX – este o combina6ie a op6iunilor Window 1i Crossing, a1teptându-se specificarea
unui dreptunghi (fereastr9) de selec6ie. Dac9 fereastra de selec6ie este creat9 de la stânga
la dreapta, aceasta va fi tratat9 ca selec6ie Window, iar dac9 fereastra de selec6ie este
creat9 de la dreapta la stânga, aceasta va fi tratat9 ca selec6ie Crossing. Fereastra BOX
este fereastra de selec6ie implicit9 1i deci nu trebuie neap9rat selectat9 prin tastarea
numelui.
5. ALL – selecteaz9 toate obiectele din desen aflate în straturi care nu sunt invizibile,
“înghe6ate” sau blocate.
6. Fence (F) - selecteaz9 obiectele printr-o linie poligonal9 t9ietoare, care este indicat9 prin
punctele succesive care o definesc. Linia poligonal9 creat9 este deschis9, segmentele
acesteia se pot încruci1a 1i va determina selectarea numai a obiectelor intersectate de ea.
7. WPolygon (WP) - selecteaz9 toate obiectele complet incluse într-o fereastr9 poligonal9 de
selec6ie ale c9rei vârfuri vor fi indicate succesiv cu mouse-ul.
8. CPolygon (CP) - selecteaz9 toate obiectele complet sau par6ial incluse într-o fereastr9
poligonal9 de selec6ie ale c9rei vârfuri vor fi indicate succesiv cu mouse-ul.

24
 9. Group (G) – include în mul6imea de selec6ie un grup de obiecte care a fost creat anterior
cu comanda Group 1i are un nume. Se solicit9 numele grupului.
10. Remove (R) – permite eliminarea unor obiecte din mul6imea de selec6ie. Determin9
trecerea în modul Remove objects:, urm9toarele obiecte selectate fiind excluse din setul
de obiecte eviden6iat ca mul6ime de selec6ie.
11. Add (A) – se folose1te dup9 o op6iune Remove 1i permite reîntoarcerea la modul Select
object: pentru a ad9uga din nou obiecte la mul6imea de selec6ie.
12. Multiple (M) – dezactiveaz9 eviden6ierea în timpul select9rii obiectelor. Nu se mai pot
determina vizual obiecte ce se g9sesc în setul de selec6ie.
13. Previous (P) – selecteaz9 automat toate obiectele selectate la comanda de editare
anterioar9, exceptând comanda Erase. Obiectele selectate 1i editate cu punctele de
prindere nu sunt luate în considera6ie. Faciliteaz9 utilizarea mai multor comenzi de
editare asupra aceluia1i set de selec6ie.
14. Undo (U) – anuleaz9 selectarea obiectelor la ultimul prompt Select objects:. Dac9 înainte
se eliminaser9 obiecte cu Remove, op6iunea Undo le selecteaz9 din nou.
15. Auto (AU) – permite selectarea automat9, combinând op6iunea implicit9 BOX cu indicarea
obiectelor cu mouse-ul (caseta PICKBOX).
16. Single (S) – permite doar o selectare prin oricare din op6iunile anterioare 1i apoi iese
automat din procesul de selec6ie.

9.2. Parcurgerea obiectelor

Într-un desen complex, când obiectele sunt foarte apropiate 1i selectarea este dificil9, se
poate folosi metoda de parcurgere a obiectelor. Astfel:
La prompt-ul Select objects:, cu tasta CTRL ap9sat9, se selecteaz9 cu un clic stânga mouse
zona în care se suprapun mai multe obiecte. (Aten6ie! Indicarea cu mouse-ul s9 fie pe o
intersec6ie de obiecte)
Apare mesajul <Cycle on> în linia de comand9 1i unul din obiectele care se intersecteaz9
este eviden6iat. Tasta poate fi eliberat9.
Dac9 obiectul eviden6iat nu este cel dorit, se indic9 succesiv cu clic stânga mouse orice
punct din zona respectiv9 (nu neap9rat pe un obiect), efectul fiind baleierea prin eviden6iere
succesiv9 a tuturor obiectelor care se intersecteaz9 în zona respectiv9.
Când s-a g9sit obiectul dorit pentru selectare, se furnizeaz9 un r9spuns nul care determin9
selectarea acestuia 1i afi1area mesajului <Cycle off>. Parcurgerea obiectelor care se
intersecteaz9 s-a finalizat 1i se revine la prompt-ul Select objects: pentru a selecta alte
obiecte.

9.3. Crearea mul#imii de selec#ie înainte de apelul comenzii

Cu comanda SELECT poate fi creat9 o mul6ime de selec6ie care va fi salvat9 1i utilizat9
ulterior ca “previous selection set” (ultima mul6ime de selec6ie) la op6iunea de selectare Previous
a urm9toarei comenzi de editare.

9.4. Comenzi de editare

9.4.1. Multiplicarea obiectelor grafice
Cele mai uzuale comenzi care realizeaz9 multiplicarea obiectelor grafice sunt (a se vedea
lucr9rile de laborator pentru op6iuni!):
COPY – pentru a ob6ine una sau mai multe copii ale unei mul6imi de selec6ie, controlând
1i locul de dispunere a copiilor;
MIRROR – pentru oglindirea unei mul6imi de selec6ie în raport cu o ax9;
OFFSET – pentru a ob6ine cercuri concentrice, linii sau curbe paralele cu unele
existente;

25
 ARRAY – pentru a ob6ine copii dispuse matriceal sau dup9 direc6ia unui arc de cerc
(polar).

9.4.2 Repozi#ionarea (deplasarea) obiectelor grafice

MOVE – permite mutarea unei mul6imi de selec6ie controlând 1i locul de dispunere;
ROTATE – permite rotirea unei mul6imi de selec6ie în jurul unui punct de baz9, cu un
unghi dat.

9.4.3. Redimensionarea obiectelor grafice

SCALE – permite m9rirea sau mic1orarea obiectelor cu respectarea unui factor de scal9.
STRETCH - permite m9rirea sau mic1orarea obiectelor prin deformare, cu p9strarea
conexiunilor cu alte obiecte.
LENGTHEN (LEN) – permite modificarea lungimii obiectelor liniare sau arcelor (obiecte
deschise)
Command: lengthen
Select an object or [DElta/Percent/Total/DYnamic]:
DE – permite scurtarea sau lungirea obiectului selectat de la cap9tul cel mai apropiat
punctului de selec6ie, cu o lungime ce va fi specificat9 la cererea
Enter delta length or [Angle] <0.0000>:
Cel9lalt cap9t r9mâne fix.
Percent (P) – schimb9 lungimea obiectului prin specificarea procentului pe care-l
reprezint9 noua lungime total9 fa69 de vechea lungime.
Enter percentage length <50.0000>:
Modificarea se realizeaz9 de la cap9tul cel mai apropiat punctului de selec6ie a
obiectului.
Total (T) – solicit9 noua lungime total9.
Specify total length or [Angle] <1.0000)>:
DYnamic (DY) – schimb9 lungimea obiectului prin previzualizare (“dynamic dragging”)
Select an object to change or [Undo]:
Specify new end point:

TRIM – scurtarea unui obiect pân9 la intersec6ia cu o muchie t9ietoare

EXTEND – lungirea unui obiect pân9 la intersec6ia cu o muchie t9ietoare (opus9 lui
TRIM)
Command: extend
Current settings: Projection=UCS, Edge=None
Select boundary edges ...
Select objects: 2 found, 1 group
Select objects:
Select object to extend or shift-select to trim or [Project/Edge/Undo]:

9.4.4. Alte comenzi de editare

BREAK – permite 1tergerea unei por6iuni dintr-un obiect, cuprins9 între dou9 puncte.
FILLET – permite racordarea a dou9 obiecte neparalele printr-un arc de cerc.
CHAMFER – permite te1irea intersec6iei a dou9 linii.
PEDIT – permite editarea poliliniilor.

. Sintaxa NOUN - VERB

Punctele de prindere (grip-uri) sunt p9tr96elele (albastre în mod implicit) afi1ate pe

obiectele selectate, în pozi6ii ce depind de tipul obiectului (la capete, mijloc, centru 1.a,), cu
condi6ia ca selec6ia obiectelor s9 se fac9 f9r9 ca o comand9 s9 fie în execu6ie (sub prompt-ul
Command:).

26
 Pentru afi1area grip-urilor, selectarea obiectelor se face numai în sintaxa NOUN -VERB,
existând dou9 metode:
- indicarea succesiv9 a obiectelor cu butonul stâng al mouse-ului;
- modul automat (AUto) de creare a mul6imii de selec6ie, printr-o fereastr9 care poate fi:
- de tip Window, dac9 indicarea celor dou9 col6uri opuse este realizat9 de la stânga la
dreapta, obiectele selectate fiind cele complet incluse în fereastr9;
- de tip Crossing Window, dac9 indicarea celor dou9 col6uri opuse este realizat9 de la
dreapta la stânga, obiectele selectate fiind cele complet incluse, dar 1i cele care
intersecteaz9 fereastra.
Odat9 afi1ate, grip-urile pot fi:
- neselectate (puncte de control ale obiectelor )
- selectate (puncte de baz9 implicite în ac6iunile de editare).
Pentru a avea simultan mai multe grip-uri selectate, se 6ine ap9sat9 tasta SHIFT în timp
ce se selecteaz9, începând cu primul.
Punctele de prindere sunt o alternativ9 simpl9 pentru modificarea obiectelor existente 1i
crearea de obiecte noi.

9.5.1. Op#iunile de editare cu puncte de prindere

Când cel pu6in un grip a fost selectat, sunt disponibile op6iunile de editare: STRETCH,
MOVE, ROTATE, SCALE 1i MIRROR.
Posibilit"#i de utilizare:
- din linia de comand9, în locul prompt-ului Command: aparând o serie de op6iuni de
editare specifice edit9rii cu ajutorul punctelor de prindere;
- din meniul cursor grip afi1at cu un clic dreapta al mouse-ului în zona de desenare.
În general, op6iunile de editare cu grip-uri afecteaz9 toate obiectele eviden6iate cu grip-
uri, iar punctul de baz9 implicit este ultimul grip selectat. Excep6ie face op6iunea STRETCH care
afecteaz9 doar obiectele care sunt ata1ate la grip-urile selectate.
** STRETCH ** ** ROTATE **
Specify stretch point or Specify rotation angle or
[Base point/Copy/Undo/eXit]: [Base point/Copy/Undo/Reference/eXit]:
Subop6iunile Base point, Copy, Undo 1i eXit sunt comune tuturor op6iunilor de editare cu
grip-uri.
Base (B) permite specificarea unui alt punct de baz9 în loc de grip-ul selectat.
Copy (C) permite o copiere multipl9, respectiv opera6ii succesive de editare de acela1i fel,
cu acela1i punct de baz9; r9mâne activ9 pân9 la ie1irea sub prompt-ul Command:
Undo(U) anuleaz9 efectul ultimei copieri sau ultimei selec6ii pentru punctul de baz9;
func6ioneaz9 numai dup9 o opera6ie Copy sau Base.
Reference (R), existent9 doar la op6iunile ROTATE 1i SCALE, permite stabilirea sau
indicarea (cu mouse-ul, prin dou9 puncte) a unei noi referin6e pentru lungime (la op6iunea
SCALE) sau unghi (la op6iunea ROTATE).

9.5.2. Re#eaua grid auxiliar" pentru subop#iunea COPY

Fiecare din cele cinci moduri de editare cu ajutorul punctelor de prindere este prev9zut cu
op6iunea copy. La apelul acesteia, obiectele originale r9mân nemodificate, modific9rile fiind
efectuate asupra copiilor acestora.
Dup9 crearea primei copii, cu oricare op6iune a edit9rii cu grip-uri, este stabilit9 în mod
automat o re6ea auxiliar9 grid, ai c9rei pa1i sunt determina6i de loca6ia primei copii, respectiv
distan6ele pe X 1i Y între punctul de baz9 1i primul punct de dispunere.
Urm9toarele copii pot fi for6ate s9 se acro1eze în nodurile acestei re6ele, similar modului
SNAP, dac9 se apas9 tasta SHIFT în timp ce se plaseaz9 copiile. Spre exemplu, poate fi realizat9

27
o dispunere polar9 (ca la comanda ARRAY) folosind grip-urile, op6iunea ROTATE, subop6iunea
Copy 1i re6eaua auxiliar9 grid.

9.5.3. Op#iunile de afi1are a punctelor de prindere

Afi1area punctelor de prindere constituie o facilitate AutoCAD op6ional9.
În mod implicit, acest mecanism este activ, existând posibilitatea de a-l dezactiva prin
eliminarea op6iunii Enable Grips din eticheta Selection a ferestrei de dialog Options.

Tot din aceast9 fereastr9 de dialog pot fi modificate culorile de afi1are ale grip-urilor
neselectate 1i selectate 1i dimensiunea acestora.

10. Propriet"#ile obiectelor

Propriet"#ile generale ale unui obiect grafic sunt:
- stratul;
- culoarea;
- tipul de linie.
Pentru majoritatea obiectelor, la acestea se adaug9 scara tipului de linie 1i/sau grosimea.

10.1. Stratul de desenare

În multe situa6ii, este util ca diferite obiecte grafice dintr-un desen s9 poat9 fi vizualizate
1i listate separat, ele definind un aspect particular al desenului. Aceste entit96i pot fi dispuse pe
straturi (“layers”) separate, desenul global fiind ob6inut prin suprapunerea straturilor de desenare,
similar suprapunerii unor folii transparente.
Stratul de desenare implicit are numele 0.
Un strat de desenare este caracterizat prin mai multe propriet96i, cele mai semnificative
având valorile curente afi1ate în caseta din bara de instrumente Object
Properties:
- nume, care respect9 conven6iile Windows pentru asocierea numelor;
- vizibilitate (st9rile ON /OFF ), stratul de desenare în starea ON fiind vizibil 1i disponibil
pentru plotare;
- stare Freeze /Thaw (Inghe6at/Dezghe6at), stratul înghe6at fiind invizibil 1i exclus de la
ac6iuni de regenerare, ascundere obiecte 1i plotare; ac6iunea de înghe6are a straturilor este

28
 util9, spre exemplu, pentru a cre1te viteza de execu6ie a comenzilor zoom 1i pan 1i reducerea
timpului de regenerare;
- stare Lock /Unlock (Blocat/Deblocat), în starea Lock obiectele din stratul respectiv
neputând fi selectate sau editate; obiectele din stratul blocat sunt vizibile dac9 stratul este ON
sau dezghe6at; blocarea este util9 când se dore1te vizualizarea, ca referin69, a obiectelor din
stratul respectiv, dar se editeaz9 obiecte din alte straturi;
- culoare , culoarea de desenare stabilit9 pentru stratul respectiv având numele generic Bylayer
(asociat9 întregului strat 1i mo1tenit9 de obiectele care fac parte din el); în mod implicit este
culoarea neagr9;
- tip de linie, numit Bylayer (asociat întregului strat la creare sau ulterior 1i mo1tenit de obiectele
care fac parte din el); în mod implicit, acesta este tipul de linie continu9;
- grosimea liniilor de desenare, cea implicit9 fiind Default;
- stilul de plotare;
Comutarea unei propriet96i dintr-o stare în starea complementar9 se realizeaz9, în modul
cel mai simplu, cu un clic stânga cu mouse-ul pe iconul respectiv din bara de instrumente.
Crearea 1i/sau stabilirea tuturor propriet96ilor unui strat de desenare se face din fereastra
de dialog Layer Properties Manager (fig. 10.1) afi1at9 fie cu op6iunea Layer… din meniul
Format, fie folosind butonul (Layers) din bara de instrumente cu propriet96ile obiectelor
(implicit este al doilea buton), fie tastând comanda Layer

Stabilirea stratului curent

Fig. 10.1. Detaliu în fereastra de dialog Layer Properties Manager

10.2. Tipul de linie 1i scara tipului de linie

Toate obiectele grafice sunt create utilizând tipul curent de linie care este afi1at în caseta
de control Linetype din bara de instrumente Object Properties.
În mod implicit, tipul de linie al unui obiect grafic este Bylayer ceea ce înseamn9 c9
obiectul grafic creat “mo1tene1te “ tipul de linie asociat stratului de desenare din care face parte.
Pentru stratul de desenare implicit, numit stratul 0, acesta coincide cu tipul de linie Continuous.
Pentru ca tipul de linie al unuia sau mai multe obiecte grafice s9 fie altul decât Bylayer,
exist9 dou9 c9i simple:
I. - se selecteaz9 obiectele respective;
- se acceseaz9 instrumentul Linetype din bara de instrumente Object
Properties 1i se alege tipul dorit de linie din lista derulant9 de selec6ie
(fig. 10.2).
Dac9 tipul dorit de linie nu apare în list9, op6iunea Other… determin9
afi1area ferestrei de dialog Linetype Manager, din care, butonul Load… Fig. 10.2 Lista de
selec6ie a instrumen-
permite înc9rcarea altor tipuri de linie (fig. 10.3). Ap9sarea butonului tului Linetype
Current va stabili ca tipul de linie selectat s9 fie cel curent pentru
obiectele care vor fi create ulterior.
Precizare
Fereastra de dialog Linetype Manager poate fi afi1at9 în orice moment prin apelul comenzii
ltype (din linia de comand9 sau din meniul Format / Linetype…).

29
 Fig. 10.3 Fereastra de dialog Linetype Manager
II. Dac9 tipul de linie dorit este disponibil (deja înc9rcat de sistemul AutoCAD), o alt9 cale de a-
l asocia unor obiecte grafice existente este de a modifica proprietatea Linetype a acestora.
Pentru aceasta, calea cea mai simpl9 este ca, dup9 selectarea
obiectelor, s9 se efectueze un dublu clic cu butonul stâng al
mouse-ului pe unul din obiecte. Din fereastra Properties care
apare, se modific9 proprietatea Linetype la valoarea dorit9 (fig.
10.4).
Observa"ii:
Aspectul liniilor depinde 1i de factorul de scal9 asociat.
Astfel, în desen pot exista linii de acela1i tip, dar factori de scal9
diferi6i. Factorul de scal9 implicit este 1, dar poate fi modificat
global (pentru toate tipurile de linii din desen) sau individual
(pentru unul sau mai multe obiecte). Fig. 10.4 Fereastra de dialog
Factorul de scal9 global pentru linii (1i cele existente 1i Properties
cele noi) poate fi modificat prin valoarea variabilei de sistem
ltscale accesibil9 prin comanda ltscale sau din caseta de tip text Global scale factor a ferestrei de
dialog Linetype Manager (fig. 10.3).
Factorul de scal9 curent pentru tipul de linie al obiectelor ce urmeaz9 a fi create este
controlat de variabila de sistem celtscale, accesibil9 1i din caseta de tip text Current object scale a
ferestrei de dialog Linetype Manager (fig. 10.3). Factorul de scal9 curent pentru tipul de linie al
unor obiecte existente se modific9 u1or dac9, dup9 selectarea acestora, cu un dublu clic al mouse-
ului, se afi1eaz9 fereastra cu propriet96ile lor 1i se modific9 valoarea propriet96ii Linetype scale
(fig. 10.4).
Aspectul liniei este determinat de factorul de scal9 rezultant, care este produsul celor doi
factori de scal9 (global 1i curent).

10.3. Modificarea propriet"#ilor unui obiect

Pentru a modifica propriet"#ile unui obiect se poate folosi:

- bara de instrumente Object properties:

- instrumentul Properties de pe bara de instrumente Standard 1i fereastra de dialog

asociat9.
30
 10.3.1. Instrumentul Match Properties
Comanda MATCHPROP permite copierea propriet96ilor unui obiect (obiectul surs9) 1i
atribuirea acestora unor alte obiecte (obiecte destina6ie).
Command: MATCHPROP
Select source object:
Current active settings: Color Layer Ltype Ltscale Lineweight Thickness
PlotStyle Text Dim Hatch
Select destination object(s) or [Settings]:
Dintre propriet96ile obiectelor ce pot fi transferate 1i altor obiecte se men6ioneaz9: stratul,
culoarea, grosimea, scara tipului de linie.

11. Modelarea solidelor

AutoCAD folose1te trei modalit96i de afi1are a modelelor 3D:
- modelarea “wireframe” (cadru de sârm9), care este o descriere scheletic9 (doar prin muchii),
f9r9 suprafe6e, interior 1i exterior a obiectelor;
- modelarea suprafe6elor este mai complex9 decât “wireframe” deoarece adaug9 suprafe6e
muchiilor;
- modelarea solidelor adaug9 interior unui model (descrie întregul volum) 1i este cea mai
utilizat9, deoarece solidele sunt cele mai complete informa6ional 1i mai pu6in ambigue; pot fi
create obiecte 3D complexe prin combinarea 1i editarea unor modele de baz9 (paralelipiped,
con cilindru, sfer9, prism9, tor) sau efectuând anumite opera6ii asupra unor obiecte 2D.
Deoarece fiecare tip de modelare utilizeaz9 metode diferite pentru construirea modelelor
3D 1i efectele metodelor de editare difer9, este recomandat s9 nu se combine metodele de
modelare. Exist9 posibilitatea de conversie limitat9 din solide în suprafe6e 1i din suprafe6e în
cadre de sârm9, dar cadrele de sârm9 nu pot fi convertite în suprafe6e 1i nici suprafe6ele în solide.
Pentru modelarea 1i afi1area solidelor este util9 afi1area urm9toarelor bare de
instrumente:

11.1. Comenzi pentru crearea obiectelor 3D de baz"

BOX – deseneaz9 un paralelipiped a c9rui baz9 este paralel9 cu planul XY a UCS-ului curent.
WEDGE – deseneaz9 un corp geometric 3D de forma unui plan înclinat, cu baza dreptunghiular9
în planul XY 1i ascu6it dup9 axa X.
CYLINDER – traseaz9 un cilindru cu baza în planul XY.

11. 2. Comenzi pentru combinarea obiectelor 3D

UNION – formeaz9 un singur corp 3D prin unirea corpurilor 3D selectate.
SUBTRACT – extrage dintr-un solid un alt solid care este con6inut sau îl intersecteaz9 pe acesta.
Are aceea1i ac6iune 1i asupra unui obiect de tip regiune.

31
 11.3. Crearea unui solid 3D prin extrudarea unui contur închis 2D
EXTRUDE – permite crearea de solide prin extrudarea (ad9ugarea celei de-a treia dimensiuni)
obiectelor existente 2D selectate, care trebuie s9 fie contururi închise (polilinii care
descriu un profil, fe6e 3D plane, cercuri, elipse, curbe spline) sau regiuni. Nu pot fi
extrudate polilinii care se autointersecteaz9 1i obiecte din blocuri. Extrudarea poate fi
realizat9 de-a lungul unui c9i sau prin specificarea în9l6imii 1i a unghiului de extrudare
care va determina profilul corpului rezultat.

11.4. Specificarea interactiv" a vederii 3D

Comanda 3dorbit activeaz9 o vedere interactiv9 3D de tip orbit9 care permite
manipularea, cu mouse-ul, a vederii modelului, astfel încât s9 se vizualizeze întregul model sau
orice obiect al acestuia din diferite puncte de vedere.
Când comanda e activ9, se afi1eaz9 un cerc mare verde (mir9), divizat
în patru cadrane de patru cercuri mai mici. Centrul mirei este obiectul care este
privit (tin6a – “target”) 1i este fix, iar punctul din care se prive1te (vizorul –
“target”) se poate modifica prin tragere cu mouse-ul ap9sat în diferitele zone
ale mirei. Diferitele op6iuni ale comenzii sunt accesibile din bara de
instrumente 3dorbit 1i shade sau din meniul contextual aferent (afi1at cu un
clic dreapta cu mouse-ul când comanda este activ9 (fig. 11.1).

Fig. 11.1 Meniul

contextual 3dorbit

32