GRAFICA PE CALCULATOR – AUTOCAD – L1

1. INIŢIERE ÎN AUTOCAD

1.1. Scopul lucrării

Lucrarea are ca scop familiarizarea studenţilor cu elementele de bază în lucrul
cu programul AutoCAD, respectiv iniţializarea unui desen, fereastra de lucru,
trasarea unor linii, utilizarea principalelor tipuri de coordonate, scrierea unui text şi
salvarea unui desen.

1.2. Noţiuni teoretice

Pachetul de programe AutoCAD este destinat proiectării/desenării cu precizie
asistate de calculator (“Computer Aided Design” – CAD) şi este produsul firmei
AutoDesk. Este un instrument puternic, flexibil, uşor de utilizat, fiind util
desenatorilor şi proiectanţilor din diverse domenii de activitate: mecanic,
electromecanic, al electronicii, construcţiilor, roboticii, sistemelor flexibile de
fabricaţie ş.a.
Un desen realizat utilizând AutoCAD este un fişier care descrie o imagine
grafică şi are extensia .dwg, respectând regulile Windows pentru nume de fişiere.
Pentru realizarea desenului, sistemul AutoCAD furnizează un set de obiecte
grafice (numite şi entităţi), care sunt elemente grafice ce pot fi inserate în desen şi
modificate prin executarea comenzilor.

1.2.1. Lansarea în execuţie a programului AutoCAD 2002

Programul AutoCAD 2002 se lansează în execuţie din meniul Start/

Programs/ AutoCAD 2002/AutoCAD 2002 (Fig. 1.1) sau cu ajutorul pictogramei
(icon-ului) de pe desktop (Fig. 1.2).

Fig.1.1 Lansarea AutoCAD 2002 din Fig. 1.2 Pictograma AutoCAD 2002

1
GRAFICA PE CALCULATOR – AUTOCAD – L1

1.2.2. Interfaţa de iniţializare

După lansarea în execuţie AutoCAD-ului, apare fereastra principală de lucru

însoţită de fereastra de iniţializare (fig. 1.3).

Fereastra principală de lucru Fereastra de iniţializare desen

Fig. 1.3 Fereastra principală de lucru şi fereastra de iniţializare AutoCAD 2002

Fereastra de iniţializare rămâne activă în timpul sesiunii de desenare, putând fi
folosită în orice moment una din opţiunile acesteia (fig. 1.4).
A. Se pot accesa direct pe internet resursele puse la dispoziţie de AutoCAD:
- News & Views – ştiri actuale din domeniul industrial şi din lume;
- Product Support – răspunsuri la întrebările tehnice din domeniu atunci
când este nevoie;
- Industry Resources – acces la ultimele coduri, standarde şi asociaţii
industriale;
- Catalogs – acces rapid la componente, materiale şi simboluri;
- Productivity Center – acces la cele mai multe produse software AutoDesk.
B. Se deschide pentru editare un desen existent (Open Drawings), care a fost
creat/modificat pe calculatorul local sau se specifică dosarul unde se găseşte
desenul dorit prin folosirea opţiunii de căutare (Browse) (fig. 1.5).

2
 GRAFICA PE CALCULATOR – AUTOCAD – L1

Creare desen nou împreună

cu librăria de simboluri
Creare desen nou
Deschidere desen existent

Fereastra acces internet

Fig. 1.4 Fereastra de iniţializare

Fişierele disponibile pot fi afişate după unul din următoarele criterii:
- ordinea celor mai recent utilizate desene (Most Recently Used);
- data modificării sau creării (History (by Date) ) – criteriul implicit;
desenele sunt grupate pe zile sau săptămâni, putând fi afişată lista cu
desenele create în ziua respectivă sau numai numărul desenelor create în
acea zi (fig. 1.5);
- nume, în ordinea alfabetică (History (by Filename) ); opţional, pot fi
vizualizate numai fişierele al căror nume începe cu o anumită literă
(opţiune utilă în cazul unui număr foarte mare de fişiere);
- locaţia în care se află (History (by Location) ).

Casetă listă derulantă cu

Buton desfăşurare listă opţiuni pentru deschiderea
unui desen

Buton derulare listă desene existente

Fig. 1.5 Fereastra pentru deschiderea unui desen

3
GRAFICA PE CALCULATOR – AUTOCAD – L1

Indiferent de modul de afişare, la deplasarea cursorului deasupra numelui

desenului, acesta este vizualizat automat în dreapta listei. Pentru deschiderea unui
desen, se face clic cu butonul din stânga al mouse-ului pe numele acestuia.
C. Se creează un desen nou (Create Drawings), folosind una din cele trei opţiuni
disponibile:
C1. Template – permite utilizarea unui şablon existent, care conţine configuraţii
sau elemente grafice folosite la crearea unui desen. Sunt disponibile 66 de
şabloane grupate alfabetic (fig. 1.6), dar poate fi ales, de asemenea, un
şablon care nu este inclus în listă, folosind opţiunea Browse (de exemplu un
şablon preluat de pe site-ul firmei AutoDesk). Şablonul ales este afişat în
fereastra de previzualizare din dreapta.

Opţiune căutare şablon

14 şabloane existente la litera G

Previzualizare şablon selectat

Şablon selectat Metric Layot templates.dwt

Fig. 1.6 Fereastra de iniţializare – opţiunea de creare a unui desen

utilizând un şablon
C2. Start from Scratch – creează rapid un desen nou utilizând configuraţia
prestabilită în sistem Metric sau English (feet şi inches) (fig. 1.7).

Fig. 1.7 Fereastra de iniţializare – opţiunea de creare rapidă a unui

desen prin selectarea sistemului English sau Metric
C.3. Wizards – creează un desen nou, oferind asistenţă la configurarea acestuia,
pentru a adapta programul la mediul de operare al utilizatorului. Sunt
disponibile două modalităţi de setare:
4
 GRAFICA PE CALCULATOR – AUTOCAD – L1

- Quick Setup – configurare rapidă, prin care se stabilesc doar două

caracteristici (sistemul de măsură pentru distanţe şi dimensiunea spaţiului
alocat desenului);
- Advanced Setup – configurare avansată, este varianta extinsă a opţiunii
Quick Setup. În modul Advanced Setup, prin afişarea succesivă a unor
ferestre de dialog, se pot stabili sau modifica următoarele caracteristici:

Vizualizarea efectului opţiunii alese

Fig. 1.8 Fereastra Advanced Setup pentru stabilirea sistemului de măsură pentru
dimensiunile liniare - Units

Vizualizarea efectului opţiunii alese

Fig. 1.9 Fereastra Advanced Setup pentru stabilirea sistemului de măsură pentru
dimensiunile unghiulare - Angle
5
GRAFICA PE CALCULATOR – AUTOCAD – L1

1. sistemul de măsură pentru dimensiunile liniare (Units) şi precizia de afişare a

acestora (fig. 1.8); se poate alege unul din cele 5 sisteme de măsură şi precizia
de afişare de la 0 la 8 zecimale (în sistemul zecimal - Decimal);
2. sistemul de măsură pentru dimensiunile unghiulare (Angle) şi precizia de
afişare a acestora (fig. 1.9);

Vizualizarea efectului opţiunii alese

Fig. 1.10 Fereastra Advanced Setup pentru stabilirea direcţiei unghiului zero – Angle
Measure

Fig. 1.11 Fereastra Advanced Setup pentru stabilirea sensului pozitiv de creştere a
unghiurilor – Angle Direction
3. opţiunile de măsurare a unghiurilor (Angle Measure) (fig. 1.10); implicit,
unghiul zero (0o), se consideră că este determinat de punctul cardinal Est, dar
6
 GRAFICA PE CALCULATOR – AUTOCAD – L1

se poate seta pentru poziţia acestuia oricare din punctele cardinale sau o altă
poziţie ce va fi specificată în câmpul alăturat opţiunii Other.
4. direcţia de creştere a unghiurilor (Angle Direction) (fig. 1.11); implicit
aceasta este stabilită în sens trigonometric (invers acelor de ceasornic);
5. dimensiunile spaţiului rectangular alocat desenului (Area) (fig. 1.12); deşi se
stabilesc dimensiunile spaţiului de desenare, în mod implicit acestea nu sunt
restrictive.

Lăţimea zonei rectangulare

alocate desenului

Înălţimea zonei rectangulare

alocate desenului

Fig. 1.12 Fereastra Advanced Setup pentru stabilirea dimensiunilor spaţiului

rectangular alocat desenului – Area
D. Se activează librăria cu simboluri (Symbol Libraries) (fig. 1.13).

Fig. 1.13 Fereastra DesignCenter Symbol

La selectarea acestei opţiuni, este afişată fereastra Design Center Symbol

Libraries din care se poate alege una din cele 15 biblioteci existente sau se pot
completa acestea cu alte componente (spre exemplu de pe site-urile

7
GRAFICA PE CALCULATOR – AUTOCAD – L1

specializate). Dintr-o astfel de bibliotecă, se pot insera blocuri în desenul curent

şi se pot copia diferite caracteristici ale obiectelor grafice (fig. 1.14).

Fig. 1.14 Fereastra DesignCenter asociată bibliotecii Electrical Power

1.2.3. Fereastra principală de lucru

După finalizarea operaţiei de iniţializare (deschidere desen existent sau creare

desen), fereastra de iniţializare se minimizează şi fereastra de lucru AutoCAD (fig.
1.15) devine activă.
Fereastra principală de lucru AutoCAD are mai multe componente (fig. 1.15).
Fereastra de desenare, cu fundal alb în mod implicit, este dispusă în centrul
ferestrei principale AutoCAD şi este zona dreptunghiulară în care este afişat desenul
sau o porţiune din acesta. Deplasarea cursorului grafic se realizează în interiorul
ferestrei de desenare, unde este afişat şi icon-ul asociat sistemului rectangular de
axe. Fiecare desen este deschis sau creat într-o asemenea fereastră.
Bara de meniuri, aflată în partea superioară a ferestrei, conţine, ca orice
aplicaţie Windows, meniuri derulante cu comenzi şi opţiuni grupate pe categorii.
Barele de instrumente sunt bare care conţin mai multe butoane (instrumente)
a căror apăsare cu butonul stâng al mouse-ului determină executarea unor comenzi
AutoCAD. Butoanele asociate barelor de instrumente sunt grupate pe tipuri de
operaţii (de exemplu, bara de instrumente Draw are butoane cu comenzi de
desenare). Sistemul AutoCAD oferă 26 de bare de instrumente, care pot fi
personalizate, atât în conţinut (adăugându-se comenzile care sunt necesare şi
eliminate cele neutilizate), cât şi ca poziţie. Pot fi create integral bare cu instrumente
care să conţină butoane deja existente (nu toate comenzile au asociate butoane). În
8
 GRAFICA PE CALCULATOR – AUTOCAD – L1

Bara de instrumente cu
Bara de meniuri Bara de instrumente standard proprietăţile obiectelor

Bara de instrumente de
desenare

Bara de instrumente de Fereastra de desenare

editare

Cursorul grafic AutoCAD

Fereastra de comenzi Bara de stare

Fig. 1.15 Fereastră principală de lucru AutoCAD 2002

mod implicit, dacă interfaţa AutoCAD nu a fost particularizată,
sunt active doar 4 bare cu instrumente:
o bara de instrumente standard (Standard Toolbar) –
conţine butoane cu cele mai utilizate comenzi cu caracter
general (creare, salvare şi deschidere de fişiere desen,
listare, vizualizare, proprietăţi obiecte grafice etc.);
acestea sunt foarte asemănătoare celor din pachetul
Microsoft Office.
o bara de instrumente cu proprietăţile obiectelor
(Object Properties) – este dedicată proprietăţilor
obiectelor (grosime, culoare, tip de linie etc.), permiţând
afişarea acestora în mod dinamic, pentru obiectele
selectate;
o bara de instrumente de desenare (Draw) – este
dedicată comenzilor de desenare 2D (linii, cercuri, arce
de cerc, elipse, dreptunghiuri, haşuri etc.);
o bara de instrumente de editare (Modify) – este
dedicată comenzilor de editare a obiectelor deja desenate
(copiere, mutare, scalare, multiplicare, ştergere etc.).
Pentru a vedea toate barele de instrumente disponibile,
cea mai simplă modalitate este de a executa un clic dreapta cu
Fig. 1.16 Meniul
mouse-ul pe una dintre barele de instrumente afişate. Din contextual cu barele
meniul contextual care apare (fig. 1.16), se poate de instrumente
9
GRAFICA PE CALCULATOR – AUTOCAD – L1

activa/dezactiva afişarea oricărei bare de instrumente, iar opţiunea Customize…

permite diferite personalizări. Simpla suprapunere a cursorului mouse-
ului peste un instrument al unei bare determină afişarea unei casete text
contextual care descrie respectivul instrument (fig. 1.17).
Fereastra de comenzi - în partea de jos a ferestrei principale – Fig. 1.17
Caseta text
afişează, în cele trei linii ale unei ferestre text, prompt-ul Command: sau
contextual
opţiunile unei comenzi în curs de execuţie. Întregul conţinut al ferestrei
text AutoCAD poate vizualizat cu ajutorul barei de derulare sau prin maximizarea
acesteia apăsând tasta F2, care lucrează ca un comutator (maximizare/minimizare).
Bara de stare, aflată în partea cea mai de jos a ferestrei principale de lucru,
afişează în mod dinamic coordonatele cursorului grafic şi, prin câteva butoane
(SNAP, GRID, ORTHO, POLAR, OSNAP, OTRACK), permite activarea/
dezactivarea şi configurarea unor facilităţi de lucru AutoCAD. Mecanismul de
afişare dinamică a coordonatelor cursorului grafic în bara de stare poate fi
activat/dezactivat prin apăsarea tastei F6 sau combinaţiei de taste Ctrl-D.

1.2.4. Apelarea comenzilor AutoCAD

Lucrul în AutoCAD presupune executarea succesivă de comenzi specifice.

Sistemul AutoCAD este pregătit pentru apelul unei comenzi numai dacă în ultima
linie a ferestrei de comenzi este afişat prompt-ul Command: .
Pentru apelarea unei comenzi, în vederea realizării unei acţiuni, se poate
proceda în unul din următoarele 4 moduri:
• tastarea numelui întreg al comenzii, urmată de un terminator de comandă
(tasta Enter sau tasta Space sau clic dreapta cu mouse-ul în fereastra de
desenare);
• tastarea numelui scurt al comenzii (aproape toate comenzile au un nume
scurt -“command aliases”), urmată de un terminator de comandă; spre
exemplu, numele scurt al comenzii Line (pentru trasarea unei linii) este l;
• selectarea cu mouse-ul a articolului de meniu asociat comenzii din bara de
meniuri derulante; spre exemplu, pentru comanda Line, meniul Draw / Line.
• indicarea şi selectarea cu mouse-ul a instrumentului asociat din bara de
instrumente corespunzătoare categoriei din care face parte comanda; spre
exemplu, pentru comanda Line, bara de instrumente Draw, butonul ; de
remarcat că, utilizarea barelor de instrumente este metoda cea mai rapidă, dar
nu toate comenzile au asociate, în mod implicit, instrumente pe bare.
În general, metoda cea mai satisfăcătoare este cea care permite un lucru mai
rapid.
Lucrul corect în AutoCAD necesită urmărirea, în permanenţă a conţinutului
ferestrei de comenzi pentru că, indiferent de modul în care s-a apelat o comandă,
toate mesajele, opţiunile şi cererile de parametri necesari executării comenzii sunt
afişate în această fereastră.
Majoritatea comenzilor AutoCAD au asociate opţiuni de lucru. Opţiunile unei
comenzi fie îi particularizează modul de execuţie, fie stabilesc valorile unor
parametri necesari execuţiei şi care, ulterior, vor rămâne valori implicite.

10
 GRAFICA PE CALCULATOR – AUTOCAD – L1

Forma generală în care apare, în fereastra de comenzi, o comandă cu opţiuni

este:
Optiune implicită sau [ OPtiune1 / OPTiune2 / … ] <valoare implicita>:
Dacă există, opţiunile comenzii sunt afişate între paranteze drepte şi separate
prin caracterul slash (/).
Dacă opţiunea implicită de lucru convine şi cererea presupune specificarea
unei valori de parametru a cărei valoare implicită (dintre parantezele unghiulare)
convine de asemenea, este suficientă folosirea unei terminator de comandă pentru a
trece la o eventuală etapă în executarea comenzii sau a finaliza comanda.
Selectarea altei opţiuni a comenzii se poate realiza în două moduri:
- prin tastarea literelor majuscule din numele opţiunii (nu neapărat cu
majuscule), urmată de un terminator de comandă;
- din meniul contextual “Command-Mode Menu”, care apare dacă, în timpul
execuţiei unei comenzi cu opţiuni, se efectuează un clic dreapta cu mouse-ul
în fereastra de desenare.
În figura 1.18 este prezentată, ca exemplu de comandă cu opţiuni, comanda
dtext (pentru scrierea unei linii de text), cu opţiunile şi meniul contextual
asociat.

b)

a)
Fig. 1.18 Opţiunile comenzii dtext: a) în fereastra de comenzi; b) în meniul
contextual “Command-Mode Menu”.
Unele comenzi pot fi apelate în mod transparent, adică în timpul execuţiei
altei comenzi. Nu orice comandă sau nu orice opţiune a unei comenzi poate fi
apelată astfel. Pentru apelul în mod transparent, fie se selectează cu mouse-ul (din
bara de instrumente asociată sau meniu), fie se tastează numele acesteia precedat de
caracterul ‘ (apostrof). Indiferent de modul de apel, ca efect, în fereastra de comenzi,
apare promptul >> care precede cererea asociată comenzii transparente (fig. 1.19).
După finalizarea acesteia, se revine în mod automat la prima comandă.

Fig. 1.19 Exemplu de apel în mod transparent al comenzii grid în

timpul execuţiei comenzii line
Apelul unor comenzi determină, în mod implicit, afişarea unei ferestre de
dialog, câmpurile şi casetele de control ale acesteia permiţând selectarea opţiunilor
şi stabilirea parametrilor de execuţie. Dacă se doreşte ca opţiunile să fie afişate în
linia de comandă, apelul comenzii se realizează prin tastarea numelui precedat de
caracterul – (liniuţa de despărţire).
Orice comandă AutoCAD poate fi întreruptă prin apăsarea tastei Esc sau
selectând opţiunea Cancel din meniul contextual “Command-Mode Menu”
(fig.1.18b).

11
GRAFICA PE CALCULATOR – AUTOCAD – L1

Repetarea ultimei comenzi, se poate realiza, în mod simplu, fie prin apăsarea
uneia dintre tastele Enter sau Space, fie selectând prima linie din meniul contextual
“Default Menu” care apare la un clic dreapta cu mouse-ul în fereastra de desenare
când comanda anterioară s-a finalizat (prompt-ul Command: este afişat) (fig. 1.20).

Parcurgerea succesivă a istoriei apelurilor făcute în sesiunea de lucru curentă,

în vederea repetării unei comenzi, este posibilă cu tastele săgeţi şi trebuie urmată de
apăsarea tastei Enter.
O cale simplă de a repeta una din ultimele şase comenzi apelate este
selectarea acesteia din meniul contextual care apare la un clic dreapta cu mouse-ul în
zona ferestrei de comenzi (fig. 1.21).

Fig. 1.20 Meniul Fig. 1.21 Meniul contextual cu

contextual “Default opţiunea de a selecta una din
Menu” ultimele şase comenzi apelate
Pentru a repeta de mai multe ori o comandă, înainte de apelul acesteia, din
linia de comandă se apelează comanda multiple urmată de un terminator de
comandă. La cererea Enter command name to repeat: se tastează numele comenzii
care se doreşte a fi apelată în mod repetat urmat de un terminator de comandă.
Întreruperea acestui proces se face prin întreruperea ultimei comenzi aflate în
execuţie. Nu pot fi repetate astfel comenzi care determină afişarea unei ferestre de
dialog.
Anularea efectului ultimei comenzi se realizează cu comanda u, fie prin
tastare, fie prin butonul asociat din bara de instrumente standard, fie prin
opţiunea Undo din meniul contextual “Default Menu” (fig. 1.20).

1.2.5. Concepte de bază în AutoCAD

1.2.5.1. Spaţiul model şi spaţiul hârtie

Spaţiul model (“Model Space”) este folosit pentru crearea modelului
electronic asociat proiectului de lucru şi este practic spaţiul de lucru în timpul
desenării. Ca o confirmare a lucrului în acest spaţiu, în fereastra de desenare icon-ul
ataşat sistemului de coordonate are aspectul din figura 1.22a.

12
 GRAFICA PE CALCULATOR – AUTOCAD – L1

Spaţiul hârtie (“Layout Space”) este

complementar spaţiului model, fiind folosit
pentru aranjarea pe ecran a unor vederi ale a) b)
modelului şi alte operaţii în etapa de pregătire a
imprimării. Icon-ul asociat este cel din figura Fig. 1.22 a) Icon-ul asociat
1.22b. spaţiului model; b) Icon-ul
Trecerea rapidă dintr-un spaţiu în celălalt asociat spaţiului hârtie
se realizează apăsând butoanele asociate acestora
din bara aflată sub fereastra de desenare Fig. 1.23 Trecerea din spaţiul
(fig.1.23). În mod implicit, există două butoane model în spaţiul hârtie
(Layout1 şi Layout2) pentru aranjare în vederea
imprimării, dar pot fi create oricâte spaţii hârtie.
Desenul se realizează la scară, în spaţiul model, şi toate dimensiunile sunt
exprimate în unităţi de desenare. Corespondenţa acestora cu unităţile de măsură
fizice (mm, cm, inch etc.) este realizată numai în etapa de pregătire a imprimării.
1.2.5.2. Sisteme de coordonate
Toate obiectele grafice create în AutoCAD aparţin unui spaţiu tridimesional,
chiar dacă intenţia este de a crea un desen bidimensional. AutoCAD utilizează, în
mod implicit, un sistem de coordonate principal, numit sistem de coordonate
universal şi abreviat WCS (“World Coordinate System”), care are originea în colţul
din stânga jos al ferestrei de desenare, orientările axelor Ox şi Oy aşa cum arată
icon-ul asociat (fig. 1.22) şi axa Oz perpendiculară spre ecran (spre noi), conform
regulii mâinii drepte. În orice moment al sesiunii de lucru, poate fi creat un alt
sistem de coordonate, numit sistem de coordonate al utilizatorului şi abreviat UCS
(“User Coordinate System”) cu originea şi orientările dorite pentru axe. Numai un
sistem de axe este activ la un moment dat.
1.2.5.3. Specificarea coordonatelor unui punct
Majoritatea comenzilor AutoCAD solicită, pentru a putea fi executate,
specificarea unuia sau mai multor puncte. Un punct este unic determinat prin
coordonatele sale faţă de originea sistemului de coordonate curent (WCS sau UCS).
La solicitarea unui punct, coordonatele acestuia pot fi specificate în mai multe
moduri:
1) în valori absolute, în raport cu originea sistemului de coordonate curent,
folosind unul din următoarele tipuri de coordonate:
• carteziene (separate prin virgulă la tastare): x, y, z
• polare: ρ<θ
• cilindrice: ρ<θ,z
• sferice: ρ<θ<ϕ
De remarcat că, dacă una dintre coordonate este un unghi, la tastare
aceasta va fi precedată de caracterul < în loc de virgulă.
2) în valori relative în raport cu punctul curent (ultimul punct specificat);
acestea au semnificaţia deplasărilor pe axe faţă de acest punct şi, pentru a fi
specificate, trebuie precedate de caracterul @;
• @dx,dy,dz – pentru coordonate carteziene;

13
GRAFICA PE CALCULATOR – AUTOCAD – L1

• @ dρ<θ – pentru coordonate polare.

3) în valori relative în raport cu WCS, chiar dacă un alt sistem de coordonate
(UCS) este curent; pentru aceasta, coordonatele respective trebuie precedate de
caracterul *.
1.2.5.4. Iniţializarea unui desen
Înainte de a realiza un desen (de a crea prima componentă a acestuia), este
indicat să fie făcute câteva operaţii pregătitoare.
1. Configurarea convenţiilor de măsurare a distanţelor şi unghiurilor
- Dacă s-a folosit opţiunea Wizards/Advanced Setup a interfeţei de iniţializare
AutoCAD 2002 Today, s-au parcurs deja integral această etapă (vezi §1.2.2.
paragraful C3.).
- Dacă s-a folosit opţiunea
Wizards/Quick Setup, au fost
parcurse doar cele mai semnificative
configurări.
- În orice alt caz sau în orice moment
al activităţii de desenare, toate aceste
configurări se pot realiza din
fereastra de dialog Drawing Units
care apare după apelul comenzii
units (fig.1.24).
- De remarcat este că, în majoritatea
cazurilor, convenţiile implicite pentru
distanţe şi unghiuri convin şi nu este
necesară modificarea acestora. Fig. 1.24 Fereastra de dialog Drawing Units
2. Stabilirea dimensiunilor spaţiului
alocat desenului
Spaţiul alocat desenului (“drawing limits”) este o zonă dreptunghiulară alocată
desenului în fereastra de desenare.
Numai cele două variante ale opţiunii Wizards din interfaţa de iniţializare
AutoCAD 2002 Today permit această setare, ca ultim pas al secvenţei de
iniţializare. Valoarea implicită este corespunzătoare unui format A3 tip vedere
(420 x 297), zona dreptunghiulară alocată desenului având colţul din stânga jos
în originea WCS.
Spaţiul alocat desenului poate fi oricând modificat cu comanda limits accesibilă
şi prin opţiunea Drawing Limits a meniului Format. Apelul acesteia solicită
succsesiv coordonatele colţului din stâng jos, respectiv dreapta sus, ca răspuns la
cererile:
Specify lower left corner or [ON/OFF] <0.0000,0.0000>:
Specify upper right corner <420.0000,297.0000>:
Opţiunea ON activează mecanismul de verificare a limitelor de desenare şi
determină afişarea mesajului **Outside limits la specificarea unor puncte în afara
acestora. Opţiunea OFF dezactivează acest mecanism.
3. Afişarea şi eventual configurarea reţelei ajutătoare de puncte grid

14
 GRAFICA PE CALCULATOR – AUTOCAD – L1

Reţeaua grid este o reţea ajutătoare rectangulară de puncte care nu fac parte din
desen şi este afişată numai în spaţiul alocat desenului. Se creează astfel o
referinţă vizuală asupra distanţelor.
În modul cel mai simplu, activarea/dezactivarea afişării reţelei grid se realizează
apăsând cu mouse-ul butonul GRID din bara de stare (fig. 1.25a).

a) b)

Fig. 1.25 Controlul reţei grid: a) meniul rapid; b) fereastra de dialog Drafting Settings
Dacă la activare apare mesajul Grid too dense to display, se măreşte pasul reţelei
(distanţa între două puncte) pe cele două direcţii ale axelor. Pentru aceasta, cea
mai simplă cale este afişarea meniului rapid de control al reţelei grid, prin
efectuarea unui clic dreapta cu mouse-ul pe butonul GRID şi selectarea opţiunii
Settings… Fereastra de dialog Drafting Settings permite modificarea celor doi
paşi în casetele text asociate câmpurilor Grid X spacing şi Grid Y spacing
(fig.1.25b).
4. Vizualizarea întregii zone alocate desenului
Este posibil ca spaţiul afişat în zona de desenare să fie doar o porţiune din spaţiul
alocat desenului.
Prin apelul comenzii zoom, opţiunea All, spaţiul afişat va fi maximul dintre
spaţiul alocat desenului şi cel efectiv ocupat, acesta din urmă fiind gol în
momentul creării desenului.

1.2.6. Salvarea unui desen AutoCAD

Un desen AutoCAD este salvat implicit într-un fişier cu extensie .dwg,

respectând convenţia Windows pentru nume (maxim 256 caractere, fără caractere
speciale). Un asemenea fişier are asociată, în mod automat, pictograma AutoCAD.
Salvarea în AutoCAD este asemănătoare cu operaţia corespondentă din orice
program care rulează în Windows.
Orice desen realizat în AutoCAD poate fi salvat sau exportat în majoritatea
formatelor grafice, dar formatul de lucru AutoCAD este dwg.

15
GRAFICA PE CALCULATOR – AUTOCAD – L1

1.2.7. Comenzi de desenare utilizate în lucrare

• LINE – desenează o linie poligonală formată din linii ca entităţi separate. Sunt
solicitate, la început, două puncte care definesc primul segment şi, în
continuare, punctul final al unui segment este considerat ca punct
iniţial pentru următorul.
Linie de comandă line sau l
Apelare Bară de instrumente
Draw
Meniu Draw / Line
Se solicită specificarea punctului
iniţial. Dacă la această cerere se
Specify furnizează răspuns nul (tastele Enter,
first Space sau clic dreapta cu mouse-ul),
point: punctul de început va fi considerat
ultimul punct specificat anterior.

Specify Se solicită specificarea punctului

Cereri next următor.
şi point:
opţiuni
Anulează ultima specificare de punct.
Undo Devine activă numai după ce primul
punct a fost indicat.

Închide linia poligonală. Apare numai

după desenarea a două segmente ale
Close
liniei poligonale.

• TEXT sau DTEXT – permit scrierea unei text, fiecare linie constituind un
obiect de tip text.
Linie de comandă text sau dtext sau dt
Apelare Bară cu butoane -
Meniu Draw / Text / Single line text
Specify Opţiune implicită
start Se solicită specificarea punctului de
point of început.
text: Ulterior mai apar cererile:
Cereri
- pentru dimensiunea caracterelor
şi (Specify height:)
opţiuni - pentru unghiul de rotaţie (Specify
rotation angle of text <0>:)
- pentru liniile succsesive de text
(Enter text:)

16
 GRAFICA PE CALCULATOR – AUTOCAD – L1
Justify Setează alinierea textului.
Se alege tipul dorit la cererea
Enter an option
[Align/Fit/Center/Middle/Right/TL/TC
Cereri /TR/ML/MC/MR/BL/BC/BR]:
şi Style Se setează tipul fontului (forma
opţiuni caracterelor) ca răspuns la cererea
Enter style name or [?]
<STANDARD>:
Tastând ? se obţine o listă cu toate
stilurile de text.

La repetarea comenzii, dacă la cererea pentru punctul de start se furnizează un

răspuns nul (Enter sau clic dreapta cu mouse-ul), cererile pentru înălţimea
caracterelor şi unghiul de rotaţie nu mai apar, iar cursorul grafic este poziţionat
imediat sub linia anterioară de text.

1.3. Chestiuni de studiat

1. Se studiază toate opţiunile oferite de interfaţa de iniţializare.
2. Se creează un desen nou şi se realizează desenul din figura 1.26, inclusiv axele şi
textul aferent. Se cunosc următoarele
coordonate:
A(25,100); B(100,100);
C(120,0); D (170,0).
Se foloseşte simetria figurii şi se
atribuie axelor lungimile 325,
respectiv 250, iar segmentele de
dreaptă care formează săgeţile for
avea lungimile de 15 şi unghiul
ascuţit pe care-l formează va fi de
40°.
Fig. 1.26 Desenul de realizat

1.4. Modul de lucru

1. Se lansează în execuţie programul AutoCAD (vezi § 1.2.1.).
2. Din fereastra de iniţializare AutoCAD 2002 Today se selectează, pe rând, toate
opţiunile, identificându-se elementele teoretice şi facilităţile prezentate în §1.2.2.
3. Se creează un desen nou şi se parcurg etapele de iniţializare ale acestuia (vezi
§1.2.5.4).
Pentru aceasta, se au în vedere următoarele aspecte:
- întrucât convenţiile implicite pentru distanţe şi unghiuri convin, nu este necesară
modificarea acestora;
- analizând desenul de realizat, se stabilesc dimensiunile convenabile ale
dreptunghiului care îl încadrează (spaţiul alocat desenului), spre exemplu 335 x 250;

17
GRAFICA PE CALCULATOR – AUTOCAD – L1

- deoarece desenul de realizat are deja asociat un sistem de axe, specificarea

coordonatelor punctelor la trasarea liniilor va fi mai simplă dacă originea acestui
sistem de axe va coincide cu originea WCS.
Astfel:
- etapa de stabilire a convenţiilor pentru distanţe şi unghiuri poate fi omisă, iar
dacă se foloseşte una din opţiunile Wizards se acceptă valorile implicite;
- în etapa de stabilire a spaţiului alocat desenului, chiar dacă s-a trecut prin
secvenţa corespunzătoare a unei opţiuni Wizards, se apelează ulterior comanda limits
şi se stabilesc coordonatele celor două colţuri opuse ale dreptunghiului de încadrare,
respectiv (-10, -125) şi (325, 125);
- referitor la reţeaua grid, un pas de 5 unităţi de desenare pe ambele direcţii ale
axelor este convenabil.
- iniţializarea se încheie cu vizualizarea întregii zone alocate desenului.
4. Se apelează comanda line prin una din cele patru metode (vezi §1.2.4. şi
§1.2.7.) pentru trasarea succesivă a axei Ox (de lungime 325) şi a segmentului
superior al săgeţii asociate care să aibă lungimea de 15 şi o direcţie aflată la
unghiul de 160° faţă de direcţia unghiului zero.

Primele două puncte necesare (iniţial şi capăt axă) vor fi specificate prin coordonate
carteziene absolute, iar ultimul prin coordonate relative polare (vezi §1.2.5.3).
5. Se repetă comanda line (vezi § 1.2.4.) şi se trasează segmentul din săgeata axei
Ox aflat sub axă, specificând coordonate carteziene pentru punctul care
coincide cu capătul axei şi coordonate relative polare pentru al doilea punct.
6. În mod similar, se trasează axa Oy şi săgeata asociată.
Constatând că mai este necesară apelarea repetată a comenzii line, se poate evita
apelul repetat explicit, precedându-i tastarea numelui de cuvântul multiple (vezi §
1.2.4.).
7. Tot cu comanda line, printr-un singur apel al acesteia, se desenează linia
poligonală deschisă care formează graficul de desenat. Pentru punctele
corespunzătoare vârfurilor A, B, C şi D se specifică coordonatele carteziene în
valori absolute (pentru că sunt cunoscute sub această formă), iar pentru restul
punctelor, ţinând seama de simetriile graficului, se specifică coordonatele
carteziene relative în raport cu punctul curent (vezi §1.2.5.3).
8. Se apelează comanda text (vezi §1.2.7) şi se scrie textul asociat graficului.
Înălţimea caracterelor va fi de 10 unităţi de desenare.
9. Se salvează desenul în directorul de lucru şi se închide sesiunea de lucru
AutoCAD.

1.5. Conţinutul referatului

Referatul va conţine:
- titlul lucrării;
- scopul lucrării;
- chestiunile de studiat;
- comenzile utilizate şi opţiunile acestora.
18