Sunteți pe pagina 1din 11

Unitati de masura in AutoCAD-Partea II

PUBLICAT DE: THEODOR L.

A venit timpul sa scriu din nou despre unitati de masura. Sa fiu sincer as mai fi amanat putin dar ieri au venit 3 desene care m-au convins sa scriu cat mai repede. Erau trei DWG-uri cu planuri ale aceleiasi cladiri care trebuiau "unite" intr-un singur plan si pregatite Layouturi pentru plotarea la diferite scari. In cele trei DWG-uri problema scarii si a unitatilor de masura era atat de diferit si de... prost inteleasa incat am stat o ora numai sa le aduc pe toate la un numitor comunam pierdut 3 ore si mam enervat teribil. Sa trecem la subiect... In Partea I am aratat ca AutoCAD-ul este pregatit pentru multe feluri de a masura si desena si ca in primul rand trebuie sa in anuntam ca desenam in standardMetric. Cu alte cuvinte ne asiguram ca nu ne arata ghilimele si apostrofuri cand masuram o distanta si sa ne mai asiguram ca foloseste hasurile si tipurile de linie pentru standardulMetric(ISO). In Partea II voi discuta despre scara de desenare si plotare si depre cum se folosesc in AutoCAD unitatile de masura metrice.

Scara desenului - definitii generale


Scara unui desen reprezinta raportul intre o dimensiune in desen (pe hartie) si aceeasi dimensiune in realitate. Scara desenului este strict un raport... o proportie, intre doua dimensiuni masurate cu aceeasi unitate de masura. Scara se reprezinta numeric printr-un numar, urmat de doua puncte urmat de alt numar: 1 : 100 | 1 : 50 | 20 : 1 primul numar reprezinta distanta masurata pe hartie al doilea numar reprezinta de cate ori este mai mare sau mai mica aceeasi distanta in

realitate. Pot folosi orice unitate de masura, cu conditia sa fie aceeasi si in desen si in realitate, asa ca voi folosi ... "lungimi de pix" pentru a exemplifica: Scara 1 : 100 inseamna ca 1 lungime de pix pe hartie va fi egala cu 100 lungimi de pix in realitate. Scara 20 : 1 inseamna ca 20 lungimi de pix pe hartie vor fi egale cu 1 lungime de pix in realitate. (scara 20 : 1 poate fi scrisa si ca 1 : 0,05... adica o lungime de pix pe hartie este egala cu 20/1=0.05 lungimi de pix in realitate... dar ca sa nu se complice treaba cu numere subunitare se prefera 20 : 1 in loc de ... 1 : 0,05) Scara de desenare a aparut evident din nevoia de a reprezenta chestii foarte mari pe suporturi mai mici fara a pierde proportiile intre elementele desenului. Scara de desenare a aparut muuuult inaintea calculatorului. Iata si un tabel de conversie a scarii exprimat in ceva mai normal... centimetri:
Scara 1:1 1:20 1:50 1:100 1:200 1:500 1:1000 1:10000 Pe hartie 1cm 1cm 1cm 1cm 1cm 1cm 1cm 1cm In realitate 1cm 20cm 50cm 1m 2m 5m 10m 100m

Unitatile... si mai ales subunitatile de masura metrice in AutoCAD

Aici vine partea mai greu de inghitit: AutoCAD NU ARE UNITATI DE MASURA PREDEFINITE. Nu lucreaza in metri, centimetri, milimetri etc. AutoCAD lucreaza in unitati universale pe care le putem numi simplu UNITS. Ce reprezinta o unitate (1 UNIT) in desenul meu? Doar eu hotarasc la inceputul desenului. Poate fi 1 Metru... 1 Milimetru... sau 1 Kilometru. Tot ce trebuie sa fac e sa iau o decizie la prima linie pe care o desenez. ex.: vreau sa fac o linie care in realitate are 3 metri... daca decid sa desenez in metri scriu la lungime 3... si gata linia mea are 3 metri. Daca vrau sa desenez in centimetri scriu la lungime 300 si gata linia mea va avea 300cm... adica 3 metri, daca decid sa desenez in milimetri... scriu la lungime 3000 si am desenat aceeasi linie in milimetri. AutoCAD-ul nu stie si nici nu ma va intreba vreodata ce am decis sa fie 1 UNIT. Daca desenul ramane pe calculator tot e trebuie sa fac este, eventual, sa scriu undeva... 1 UNIT=1 Metru... sau 1 UNIT = 1 Milimetru pentru ca oricine deschide desenul meu sa stie atunci cand masoara o distanta in desen ca daca scrie acolo "3" asta inseamna 3 metri sau inseamna 3 milimetri.

Scara in AutoCAD
Presupunand ca pana aici e clar apare inrebarea: De unde toate problemele, calculele si confuziile legate de scara? Pai de fapt majoritatea apar atunci cand vrei sa printezi desenul! Acolo este cel mai intalnit loc in care AutoCAD-ul va aduce in discutie conceptul de "scara" - "Plot scale" respectiv "Viewport scale" (ar mai fi si fereastra UNITS, unde apare"Insertion scale", despre care am promis in prima parte ca voi vorbi si o sa vorbesc dar un pic mai tarziu). Revenind la "Plot Scale" si "Viewport Scale" rezolvarea este foarte simpla: IN AUTOCAD SCARA DE PLOTARE ESTE CONCEPUTA PENTRU

DESNUL 1:1 IN MILIMETRI!!! Asta e tot! Daca desenezi in milimetri toate scarile din ferestrele de plotare si viewporturi se vor potrivi ca prin minune pe hartie. Sa "desenezi 1:1 in milimetri" inseamna ca la prima linie ai decis ca 1UNIT = 1mm asa ca daca linia avea in realitate 1 metru tu desenezi o linie lunga de 1000 de unitati... pentru ca ai hotarat ca "desenezi 1:1 in milimetri". Astfel printarea la scara va deveni joaca de copii indiferent la ce scara te hotarasti sa printezi... ceea ce vei selecta la scara aia vei plota... 1:100 va insemna chiar 1:100... si 1:20 va insemna chiar 1:20. Evident nimic nu te impiedica sa desenezi in Metri sau Centimetri sau chiar Kilometri... dar atunci cu siguranta vei sta sa faci tot felul de calcule si incercari ca sa printezi la scara la care vrei. Daca ai mai si inceput desenul in modul "Imperial" (cu acad.dwt in loc de acadiso.dwt) atunci chiar ca ai incurcat-o rau de tot cu scara. Iata un tabel de conversie a scarii de plotare in AutoCAD pentru desenatul in metri, unul pentru centimetri si apoi acelasi tabel pentru desenul in milimetri... decideti voi care e mai logic! Daca desenez in metri...
Vreau sa plotez la scara: 1:1 1:20 1:50 1:100 1:200 1:500 1:1000 1:10000 Trebuie sa aleg scara: 1000:1 50:1 20:1 10:1 5:1 2:1 1:1 1:10

Daca desenez in centimetri...

Vreau sa plotez la scara: 1:1 1:20 1:50 1:100 1:200 1:500 1:1000 1:10000

Trebuie sa aleg scara: 10:1 1:2 1:5 1:10 1:20 1:50 1:100 1:1000

si acum daca desenez in milimetri...


Vreau sa plotez la scara: 1:1 1:20 1:50 1:100 1:200 1:500 1:1000 1:10000 Trebuie sa aleg scara: 1:1 1:20 1:50 1:100 1:200 1:500 1:1000 1:10000

Buna practica in desenul AutoCAD


Buna practica in desenul AutoCAD este sa desenezi in milimetri (1UNIT=1mm)*! De ce?... pai pentru ca scara de ploare este gandita in milimetri, pentru ca toate blocurile cu care AutoCAD-ul vine inDesignCenter-Metric sunt facute pentru desen in milimetri, pentru ca default la "Insertion Scale" in fereastra UNITS si la "Block Unit" in fereastra "Block Definition" este Milimeters, pentru ca daca inserezi rastere la scara la care au fost desenate rasterul se va insera in milimetri**... si tot asa.

Practic AutoCAD-ul desi nu pare foarte interesat de unitatile de masura pe care le alegi... e totusi "pregatit" pentru milimetri... si daca alegi altceva fara sa-i spui si lui in toate ferestrele in care trebuie te va pedepsii cum poate. Sa vezi cum e daca la tine care ai ales sa desenezi in metri, ajung desenele altor useri AutoCAD, care nici ei nu deseneaza conform cu "buna practica" in milimetri, dar au ales sa deseneze in centimetri. Sa vezi atunci cum o sa fie cand o sa vrei sa pui in acelasi desen ce ai facut tu... cu ce a facut celalalt... si sa plotezi la o anumita scara. Atunci o sa intelegi cat de simplu era daca toata lumea incepea desenul in modul metric (cu acadiso.dwt) si desena in milimetri.

De ce nu deseneaza toata lumea in milimetri?


Unul din motive este hartia... mai exact obisnuinta de a desena pe hartie. Daca vreau sa fac pe hartie un desen scara1:100 voi desena pe hartie direct 1:100... daca vreau sa fac scara 1:50 voi desena 1:50... ca atat incape pe hartia mea. Pe calculator insa nu e asa. Pe calculator incape oricat. Pot sa desenez scara 1:1 si apoi sa scot pe hartie ce scara vreau eu, de cate ori vreau eu, cum vreau eu. Asa ca daca nu ai in spate douazaci de ani de desenat la planseta ar fi bine sa te obisnuiesti de la inceput sa desenezi 1:1. Daca ai... ar trebui sa te bucuri ca nu mai esti la planseta si sa profiti de noile posibilitati. Un alt motiv important este cotarea. By default, programul coteaza ce vede. Daca desenez o linie de 1 metru desenandin milimetri o fac lunga de 1000 de unitati... adica 1000 de milimetri. Daca vreau sa o cotez va aparea o cota cu dimensiunea de 1000. De cele mai mute ori cotarea nu se face in milimetri asa ca pe cota nu vreau sa scrie 1000. Si atunci ce fac? Pai desenez direct in unitatile in care o sa cotez ca sa se potriveasca cand incep sa trag cotele. GRESIT! GRESIT! GRESIT! sau ma rog, nerecomndat.... E ca si cum ai avea un cal cu o sa mica si in loc sa schimbi saua ai

cumpara un ponei (nu e chiar cea mai reusita analogie dar ideea conteaza). Revenind la cotele noastre, AutoCAD-ul iti ofera posibilitatea de a cota in ce vrei tu... din nou trebuie doar sa-i spui. In stilul de cotare(Dimension Style Manager) la Primary Units existaScale Factor (da... inca un loc unde apare scara!) doar ca aici default e 1 ceea ce inseamna ca 1000 de unitati vor fi cotate cu 1000... dar daca modificam in 0,001 o sa coteze 1000 de unitati cu 1... si uite asa desi desenam in milimetri cotam in metri, daca pun acolo 0,1 o sa coteze 1000 de unitati cu 100... si uite asa am desenat in milimetri si am cotat in centimetri... si tot asa. Deci nu e nevoie sa desenez in metri ca sa cotez in metri... ba din contra... desenez in milimetri si pot oricand sa cotez in ce vreau intr-o maniera logica. Un al treilea motiv este comoditatea. In mod normal in functie de dimensiune si de obisnuinta fiecare evaluam un element real in metri sau centimetri. Pare mai comod sa si desenam asa pe calculator... pentru ca putem. De multe ori chiar este mai comod. Dar comodiatea la inceput poate costa mai tarziu... si de cele mai multe ori chiar costa! si pe tine si din pacate si pe cei care vor lucra cu desenul tau. Pfuuuh! Gata am terminat! deja ma simt mai bine... mai am concluziile

SCARA M CM 1:2000 - 1 m = 0,05 cm 1:1000 - 1 m = 0,1 cm 1:500 - 1 m = 0,2 cm 1:200 - 1 m = 0,5 cm 1:100 - 1 m = 1,0 cm 1:50 - 1 m = 2,0 cm 1:20 - 1 m = 5,0 cm 1:10 - 1 m = 10,0 cm 1:5 - 1 m = 20,0 cm 1:2 - 1 m = 50,0 cm 1:1 - 1 m = 100,0 cm 2:1 - 1 m = 200,0 cm

Desenul la scara
In general, obiectele (piesele) se executa dupa un desen definiliv (desen de executie), care se intocmeste fie dupa un model schitat anterior (releveu), fie dupa o tema data (desen de proiect); acest desen se numeste desen la scara (v. STAS 415-80). Desenul la scara se executa pe hirtie alba opaca sau pe hartie transparenta (calc), cu instrumente, in creion sau in tus, respectlndu-se atit grosimea liniilor (STAS 103-84), cit si scrierea standardizata (STAS 186-86). Reprezentarea la scara a pieselor este necesara deoarece acestea nu pot fi intotdeauna desenate in marimea lor naturala pe un format. Scara de reprezentare este raportul dintre dimensiunea liniara a reprezentarii unui segment al unui obiect pe un desen original si dimensiunea liniara reala a segmentului corespunzator obiectului insusi. Marimea scarilor de reprezentare, stabilite prin SR EN ISO 5455:1997 se alege din sirul de valori: - scari de marire: 2:1; 5:1; 10:1; 20:1; 50:1 ; - scara ,,la marime naturala": 1:1 ; - scari de reducere: 1:2; 1:5; 1:20; 1:50; 1:100; 1:200; 1:500; 1:1000; 1:2000; 1:5000; 1:10000.

Scara se alege in functie de complexitatea si dimensiunile obiectului de reprezentat. Scara se indica in rubrica corespunzatoare din indicator.Daca sunt utilizate mai multe scari de reprezentare, scara proiectiei principale trebuie sa fie inscrisa in indicator, celelalte scari diferite de aceasta sunt inscrise langa sau sub notarea proiectiilor carora le corespund. In figura de mai sus este reprezentat un dreptunghi la scari diferite. Indiferent de scara de reprezentare pe desen se inscrie, valoarea cotei reale. Daca o cota nu este reprezentata la scara desenului, atunci cota respectiva se subliniaza. Desenul la scara se executa, ca si schita, intr-o anumita ordine. Fazele executarii desenului la scara sint : alegerea scarii, determinarea formatului si desenarea proiectiilor. Desenarea proiectiilor se realizeaza in mai multe etape, in ordinea in care se execula si schita.

Alegerea scarii. Se alege scara cea mai potrivita, dupa care desenul sa aiba o reprezentare clara a proiectiilor (vederi si sectiuni) si sa se execute cit mai usor. Ori de cite ori este posibil, se alege scara 1:1. Pe un desen, toate proiectiile aceluiasi obiect se executa la aceeasi scara. cu exceptia unor detalii, care pentru claritate se executa la scari marite (in acest caz se indica scara folosita, atat langa detalii, cat si in indicator. Determinarea formatului. Dimensiunile formatului necesar (STAS 1-84) pentru executarea desenului la scara se stabilesc pornind de la dimensiunile dreptunghiurilor minime de incadrare. Aceste dimensiuni se determina dupa cotele trecute pe schita. Intre dreptunghiurile minime de incadrare, precum si intre acestea si chenarul formatului se calculeaza spatiul necesar pentru cotare si un spatiu liber, ales in asa fel incat sa se obtina o incadrare ralionala a desenului in formatul ales. Desenarea proiectiilor se face in aceleasi etape in care a fost realizata si schita si consta in executarea propriu-zisa a desenului, care se va realiza in felul urmator : se traseaza pe desen dreptunghiurile minime de incadrare, adica se face asezarea normala a proiectiilor, care se realizeaza in asa fel incat spatiile libere (filmul alaturat) sa fie, egale si sa permita inscrierea clara a cotelor. In plansele care alcatuiesc filmul alaturat s-au trasat, cu linie continua subtire (B), dreptunghiurile minime de incadrare pentru desenul la scara al piesei reprezentale in schita (vezi pagina web numita "schita"). S-au notat cu .x. y si z dimensiunile acestor suprafete ; pentru spatiile libere m si n s-au stabilil valori egale, rezultate din calcul ; se traseaza apoi, cu linie-punct subtire (E), axele de simetrie si ale formelor auxiliare si se marcheaza suprafetele de referinta (prin segmente scurte ingrosate) ; se deseneaza, cu linie subtire (tipul H), contururile exterioare si interioare, pornind de la liniile de referinta, cu ajutorul cotelor (de pozitie si de forma), la inceput in vederea principala si apoi in celelalte vederi. In proiectiile in care se fac si sectiuni se deseneaza mai intai contururile exterioare si apoi cele interioare rezultate din sectionare. Se traseaza si muchiile fictive (daca exista) ; se traseaza liniile de cota, se scriu cotele si se noteaza starea suprafetelor (rugozitatea) ;

se verifica desenul comparindu-l cu schita modelului (sau cu desenul de studiu); se sterg portiunile nefolosite din dreptunghiurile minime ; se hasureaza sectiunile, se ingroasa contururile, incepind cu cercurile si arcele de cerc de raza mica, arcele de cerc de raza mare etc., si se indica traseele de sectionare. In final se face inscriptionarea plansei, completandu-se indicatorul si inscriindu-se pe desen toate notele si observatiile prevazute pe schita (fig. 9.9). Indicatorul se completeaza conform STAS 282-86. Uneori, desenul la scara poate fi completat cu o reprezentare axonometrica executata pe formatul respectiv sau separat.