1

1. 2 Definirea modurilor OSNAP

Utilizarea modurilor OSNAP uşurează desenarea în AutoCAD, permit generarea desenelor
precise, conform cotelor, prin acroşarea punctelor specifice obiectelor.
OSNAP // Meniul Tools: Drafting Settings // Linie de comandă: osnap // activare F3
 Permite construirea geometrică a unui desen, rapid şi precis datorită funcţiilor de acroşaj (salt)
la obiecte deja existente în desen, prin specificarea unui punct de salt cu locaţie exactă pe

2
 obiect;
 Activarea/dezactivarea comenzii se poate face prin dublu clic pe butonul OSNAP;
 Activarea modurilor Osnap se poate face din bara Object Snap (Fig. 3.3).

Fig. 3.3 Bara mobilǎ cu instrumente Object Snap

Opţiuni:
ENDpoint  alege extremitatea liniei, arcului, poliliniei etc ;
MIDpoint  alege mijlocul liniei, arcului, poliliniei etc ;
INTersection  selectează intersecţia arcelor, cercurilor, liniilor;
APParent Intersection  alege intersecţia aparentă;
EXTension  cauzează o extensie temporară a liniei ;
CENter  alege centrul cercului sau arcului;
QUAdrant  alege punctul de cuadratură pe arc sau cerc;
PERpendicular  permite trasarea unei drepte perpendicular pe un arc,
cerc, linie;
TANgent  permite trasarea unei drepte tangente la un arc, cerc, elipsă;
NOD  selectează un nod (punct);
INSertion  alege un punct de inserare text, bloc, atribut;
NEArest  selectaeză cel mai apropiat punct de colimator;
PARallel  desenează un vector paralel cu o line;
Traking Point  specifică un punct relativ la alte puncte, prin intermediul
deplasărilor ortogonale sau polare

3
 2.3 Utilizarea modurilor Osnap
Se completeazǎ Desen4.dwg, cu figura 3.9.
Se vor utiliza comenzile Line şi Arc şi modurile Osnap. Sunt propuse modurile Osnap de
pe desen.

Fig. 3.9 Utilizarea modurilor Osnap

4
 ETAPE DE LUCRU pentru un desen AutoCAD

Se începe un desen nou şi se parcurg următoarele etape :

 Files/New  Use a Template Acadiso.dwt (şablonul reprezintă un format A3, având:
SNAP=10, GRID=10);
 Activare tastă F7, se vizualizează formatul A3 folosind reţeaua de puncte GRID;
 View/Zoom/All, se vizualizează formatul A3 pe tot ecranul;
 Files/Save As/C:/student/nume grupă  se salvează formatul cu denumirea
SablonA3.dwg;
 Draw/Rectangle sau Line  se desenează chenarul şi indicatorul; pentru trasarea liniilor
folosindu-se coordonatele absolute, relative, rectangulare şi polare.
 Zoom/Window  pentru vizualizarea mărită a unor părţi din indicator, se defineste o
fereastră ce încadrează indicatorul;
 Zoom/Previous  revenire la vizualizarea iniţială, după finalizarea indicatorului;
 Files/Save /Exit  salvarea şablonului şi ieşire din AutoCAD.
Observaţii
 Liniile se vor trasa fară grosime (la primele laboratoare).
 Pentru ştergerea unei entităţi, se foloseste comanda Erase, pentru anularea unei etape de
desenare se poate folosi comanda Undo (u) sau se poate reveni din anulare cu comanda Redo.
 Modul ORTHO forţează trasarea liniilor ortogonale. Pentru segmentele orizontale şi
verticale se poate utiliza ORTHO activat, definind în fereastra de dialog pe promterul
“Command:” dupa ce s-a demarat comanda Line, dimensiunea segmetului.
 Se vor utiliza modurile Osnap, pentru un desen corect. Se preferă ca în caseta de dialog
Drafting Settings să fie activate maxim 4- 5 moduri Osnap, această activare este
permanentă;
 Modurile Osnap pot fi activate şi din bara Object Snap, activarea este considerată
transparentă.
 Format/Layer  se crează layer-ele contur, cote şi axe cu tip de linie Continuous şi
respectiv ISO Dash dot;
În general, la inceperea unui desen nou se porneşte, de la axe, linii de simetrie:
 Line  Se trasează axele în laye-ul axe folosind ORTHO activ şi se comută în layer-ul
contur.
 Offset  se multiplică liniile de axă paralele verticale şi orizontale;
 Se desenează conturul pieselor utilizând comenzile cunoscute : Line, Circle, Polygon, Array,
Trim, Fillet, Chamfer;
 Mirror dacă desenul este simetric se poate realiza prin oglindire;

5
 La multiplicarea gaurilor cu comanda Array se preferă şi selectarea axelor de poziţionare a
gaurilor;
 Array (exemplu)  se desenează patru găuri la unghiuri de 45o:
 se activează Polar Array;
 se selectează cercul existent (desenat initial);
 se defineşte centrul de rotire;
 număr de cercuri (4);
 unghiul de dispunere (180).
 La construirea poligoanelor se preferă desenarea iniţial a cercului inscris sau circumscris;
 Racordările se realizează cu comanda Fillet, teşirile cu comanda Chamfer. Dacă conturul
este corect dar liniile nu se intersectează se poate folosi Fillet = 0;
 Hatch  haşurează contururi închise cu formatul ANSI31. Se foloseşte butonul Add Pick
points însoţit de un clik în zona închisă ce trebuie haşurată;

Pentru formatarea textului:

 Format/Text Style/New  se va încărca stilul ISO Hight=3.5,Width Factor=0.8;
 Dtext  se va completa textul simplu (ex. indicator);
 Format/Text Style  se va face modificarea Hight=5 sau 7 pentru caracterele mai mari decât
3.5;
o
 Mtext se vor scrie condiţiile tehnice cu fontul ISO, h=7; se poate atribui simbolul
folosind %%d.

Cotarea suprafeţelor circulare

 Stilul implicit ISO-25, nu are dimensiunile corespunzătoare standului de cotare (SR ISO
129:1994), se va crea un stil nou accesând butonul New;
 Format/Text Style/New/ISO  se va crea un nou stil de scriere ISO cu fontul iso;
 Dimension/Style  se va crea un stil nou de cotare ISO care va folosi stilul ISO de scriere;
Setările curente pentru stilul ISO în caseta de dialog Modify Dimension Style sunt următoarele:
Lines  Baseline spacing: 10;
 Extend beyond dim lines: 1,5;
 Offset from origin: 0;
 Supresse Dim line1/Ext line 1 permit desenarea cotelor parţiale, prin
suprimarea unor linii de cotă;
Symbols and Arrows  Arrow size: 3.5 sau 5;
Text  Text style ISO;

6
  Hight text: 3,5 sau 5 (funcţie de mărimea desenului);
 Offset from dim line: 1,5 (Fig. 9.11);
Primary Units  Precision 0.00 (funcţie de precizia impusă de desen);
Tolerance Format  se activează butonul Override din fereastra Modify
Dimension Style pentru fiecare cotă tolerată;
Method  (prezintă posibilităţile de definire a toleranţelor:
Symmetrical, Deviation, Limits şi Basic);
Upper value/Lower value
 se completează valorile abaterilor. Pentru exemplificare s-au definit:
Precision 0.00; Upper value 0.01; Lawer value 0.03;

 Pentru cota cu toleranţe simetrice se activează butonul Override din fereastra Modify
Dimension Style. În fereastra Primary Units / Tolerance Format/ Method se alege
Symmetrical. Se completează Upper value cu 0.013;
 Se revine din nou la stilul ISO activând Set Current şi se alege din nou Override. Pentru
cota cu toleranţe asimetrice în fereastra Primary Units / Tolerance Format/ Method se
alege Deviation. Se completează Upper value cu 0.01 şi lawer value 0; În ambele cazuri
Vertical position va fi cu Middle
 Cotarea se va realiza folosind Osnap activat.
 Pentru cotarea cercurilor se va modifica DIMFIT = 1.
 Pentru cotele tolerate se va activa butonul Override, pentru introducerea toleranţelor se
activează fereastra Tolerance rubrica Methode şi se alege Deviation. Se preferă scara
toleranţei 0,5-0,7 şi poziţie Middle.
 Pentru atribuirea abaterii de concentricitate se apelează Leader
Settings/Annotation/Tolerance apoi în fereastra Leader Line & Arraw varianta
Arrawhead /Datum triangle filled apoi se activează fereastra Geometric Tolerance şi se
alege abaterea cu atribuirea valorii;
 Se vor folosi caractere speciale pentru introducerea simbolurilor: grade ( o)%%d; toleranţe
(±)  %%d, diamentru () %%c;
 Pentru modificarea dimensiunilor sau adugarea simbolurilor se va folosi comanda DDEDIT.

COTAREA

7
Cotare liniară: Cotare
LINEAR aliniată:
ALIGNED

Afişarea Cotarea
coordonatelor rotită:
punctelor: ROTATED
ORDINATE

Linie de Cotarea
indicaţie: unghiurilor:
LEADER ANGULAR

Cotarea Cotarea
razelor: diametrelor:
RADIUS DIAMETER

Setări pentru cotarea diametrelor la

interiorul cercului:
DIMTAD = 1; DIMTIH = OFF;
DIMATFIT = 0; DIMTOFL = ON
Cotarea în Cotarea cu
lanţ: aceeaşi
CONTINUE bază de
cotare:
BASELINE

8
Cotarea Marcarea
oblică: centrului
Make oblique cercului sau
arcului de
cerc:
CENTER
MARK

Cotarea cu Cotarea cu
afişarea afişarea
unităţilor de toleranţelor
măsură
alternative

Comenzile ATTDEF, BLOCK, WBLOCK, INSERT

Exemplu: Definirea indicatorului ca bloc, cu punctul de inserare dreapta jos, folosind caseta de
dialog Block Definition.
 ATTDEF Se definesc atributele:
În fereastra Attribute Definition în rubrica Mode sunt următoarele posibilităţi de definire a
atributelor:
 Invisible  atribut invizibil la inserarea blocului sau la listare;
 Constant  atribut constant, acţiunea este similară cu comanda Text;
 Verify  solicită verificarea atributului la inserarea blocului;
 Preset  setează atributul la valoarea implicită, la inserarea unui bloc care conţine un atribut
prestabilit.
Exemplu: Desenarea semnului de rugozitate şi apoi a atributului “Rug”, folosind caseta de dialog
Attribute Definition, în vederea inserării semnelor de rugozitate definite ca blocuri:
 se trasează semnul de rugozitate; se defineşte atributul “Rug” cu comanda Attdef conform
casetei de dialog completate din figura 12.4;
 se crează blocul “Rug” cu comanda Block definind cu Pick Point punctul de inserare;
 se salvează blocul “Rug” ca fişier cu comanda Wblock (Rug.dwg);
 se inserează blocul “Rug” cu comnada Insert/Block, definind valoarea rugozităţii dacă este
cazul.
Observaţii:
 Activarea butonului Delete din caseta de dialog Block Definition este urmată de ştergerea
desenului definit bloc. Restaurarea desenului se face cu comanda Oops.
 Butonul Convert to block permite ca figura selectată cu Select objects să fie definită ca bloc;

9
 Pentru inserarea unor blocuri cu comanda Measure şi Divide, acestea se vor crea iniţial.

Fig. 12.4 Definirea atributului Rug

WBLOCK (World Block) // Linie de comandă: wblock

 Salvează obiectele definite ca blocuri şi le converteşte într-un fişier desen, salvat cu o
denumire în catalogul specificat în rubrica File name and path (Fig. 12.2,a);
 În caseta de dialog Write Block pentru salvarea blocului trebuie activat butonul Block.
 INSERT=> Inserează un bloc sau un alt desen în desenul curent (Fig. 12.2,b). Inserarea se
face la scara şi la unghiul dorit. Blocul se localizează cu butonul Browse;
 Punctul de inserare se poate defini în caseta Insertion point sau se poate defini la inserare. De
asemenea scara de inserare şi unghiul se pot modifica prin definirea lor în caseta de dialog
Insert.
Exemplu de desenare cu comenzile Line, Circle, Trim, Extend, Fillet şi Offset:

10
1 Crearea layerelor layer CONTUR: tip linie = 2 Desenarea axelor de
pentru organizarea continuă, grosime: 0.35 simetrie pe layer
desenului AXE.
layer AXE: culoare Comanda LINE (alias
implicită, tip linie: ISO L)
dash dot, grosime: 0 Comanda OFFSET
cu distanţa=10

3 Desenare cercuri. 4 Decuparea cercului

Se cunosc centrele mare. Comanda
si razele. Comanda TRIM.
Circle (alias C).

5 Desenarea liniilor 6 Desenarea fantei

conturului liniar brut. centrale. Se duc
Comanda LINE (L) paralele la axa
verticală.
Comanda OFFSET
cu distanţa = 5.

7 Transferarea 8 Racordarea cercului

segmentelor fantei cu dreptele verticale
pe layer 0 şi ale fantei şi
extinderea pâna la îndepartarea
linia orizontală a segmentelor de
conturului. dreapta inutile.
Comanda EXTEND. Comanda FILLET.
Comanda ERASE.

9 Decuparea 10 Teşirea colţurilor.

segmentelor de cerc Comanda
şi dreapta de pe CHAMFER.
desen. Atenţie la indicarea
Comanda TRIM. distanţelor de teşire!!

Dublarea conturului 12 Finisarea conturului.

11 prin trasarea de Comanda CHAMFER
segmente paralele. cu dist1=dist2=0 sau
Comanad OFFSET. TRIM
Aducerea axelor la
dimensiunile dorite.

11
 Exemplu de desenare, cu comenzile Circle, Fillet, Trim şi Offset:

1 Crearea layerelor Layer AXE, COTE, 2 Desenare axe. Comanda

CONTUR LINE

3 Desenare axe. Comanda 4 Desenare cercuri cu

OFFSET centrele situate în
Desenare arc de cerc intersecţiile axelor.
(Start, End, Radius). Cercurile se desenează
pe layer 0.

5 Racordare cercuri. 6 Trasare paralele.

Comanda FILLET cu raza = Comanda OFFSET cu
65. distanţele 20, respectiv 5.

7 Desenare segmente de 8 Racordarea cercurilor cu

dreată. Folosiţi punctele raza = 60 şi a
OSNAP si modul segmentelor de dreaptă
OTRACK!! cu raza = 18.

9 Decuparea părţilor ce Desenarea nervurii

trebuie să dispară de pe 10 centrale. Comanda
desen. Comanda TRIM. OFFSET cu distanţa = 4
(both sides).

11 Transferarea dreptelor 12 Realizarea racordărilor cu

obţinute cu comanda raza 3, respectiv 4.
OFFSET pe layer 0.

13 Decuparea capetelor
(TRIM), aducerea axelor la
lungime prin prindere cu
ajutorul mânerelor.
Pentru prelungirea arcului
desenat cu linie de axa,
folositi comanda EDIT
LENGTH!

12
Comanda ARC

13
14
 Etape de desenare a unui arbore
Desen27.dwg. Se apeleazǎ desenul SablonA3.dwg, se va desena Arbore.dwg astfel (Fig.
12. 15):
 Format/Layer / New se creazǎ 5 layer-e: contur, haşur, cote, text, cu tip linie continuous şi
axe cu tip de linie dashdot. (se propune asocierea culorii galbene pentru liniile subţiri şi culorii
bleu pentru liniile groase);
 Save  se salveazǎ SablonA3.dwg, cu noile modificǎri;
 Save As  se salveazǎ un nou desen cu denumirea Arbore.dwg:
Observaţii: În altǎ variantǎ, se poate defini un fişier tip template în fereastra Save As/ Files of
type / Template Files (dwt) cu denumirea SablonA3.dwt;
 Line sau Pline  se traseazǎ linia de axǎ în layer-ul axe şi conturul arborelui deasupra liniei
de axǎ în layer-ul contur, folosind coordonatele relative (Ex:@0,20, @60,0, @0,10, @34,0, @0,-
2, @6,0 etc.) (Fig. 12.7);

Fig. 12.7 Denenarea cu Line sau Pline

 Extend  se extind liniile, ce reprezintǎ muchiile verticale ale arborelui pânǎ la linia de axǎ
(Fig. 12.8);

Fig. 12.8 Extinderea liniilor verticale

 Modify/Chamfer, Line  se teşesc colţurile şi se traseazǎ liniile verticale (Fig.12.9);

Fig. 12.9 Teşirea colţurilor

15
 Id  se marcheazǎ extremitatea din dreapta a arborelui, pe axǎ, în scopul construirii canalului
de panǎ;
 Draw/Arc/Start, Center, End  se deseneazǎ un sfert de arc de cerc definind primul punct
cu cordonatǎ relativǎ @-45,0 (se raporteazǎ la ultimul punct marcat cu comanda Id);
 Line sau Pline  se traseazǎ jumǎtate din conturul canalului de panǎ şi al gaurii filetate (Fig.
12.10);

Fig. 12.10 Desenarea pentru gaura filetată şi canalul de pană

 Mirror  prin oglindire se realizeazǎ conturul complet al arborelui, alegându-se drept axă de
oglindire, axa arborelui (Fig. 12.11);

Fig. 12.11 Utilizarea comenzii Mirror

 Offset  se trasează o linie paralelă la 33mm faţă de linia verticală exterioară, din stânga
arborelui, ca viitoare axă a canalului de pană disc. Se va schimba layer-ul acestei linii în layer
axe;
 Circle(Arc)  se deseneazǎ canalul pentru pana disc, cu centru la 10mm faţă de linia
orizontală situat pe ultima linie de axă, de rază 18mm;
 Draw/Spline  se realizeazǎ rupturile din zona canalului de panǎ folosind o curbǎ spline la
care first point şi end point vor fi definite de “Snap to Nearest”;
 Draw/Hatch  se haşureazǎ zonele ce reprezintǎ rupturi, folosind fereastra Boundary
Hatch, în care modelul de haşur specific oţelului este definit de Pattern ANSI31, se marcheazǎ
cu Pick Points zonele de haşurare;
 Format/Text Style, Draw/Dtext  se creazǎ un nou stil de scriere ISO cu “Height“=5mm şi
se realizeazǎ notaţiile “A” şi “B”;
16
 Draw/Pline  se deseneazǎ linia groasǎ din dreptul traseului de secţionare şi sǎgeatǎ,
alegându-se grosimea liniei de 0,4mm (Fig. 12.12);
 Pentru desenarea sǎgeţii se poate folosi Solid, marcând exact conturul sǎgeţii, cu Fll activat
ON sau se poate folosi Pline/Width cu grosime variabilă (0-3mm pe lungime de 10mm);
Pentru construirea canalului de panǎ disc (Fig.12.12) se urmăresc următoarele etape:
 Modify/Break at Point, Move  se întrerupe conturul orizontal, în zona canalului de panǎ
disc, în punctele P1 şi P2. Va rezulta segmentul P1 P2, segment care se va muta pe verticala, pe
distanţa m, pentru poziţionarea muchiei canalului de panǎ (vizualizatǎ în ruptura), după ce
secţiunea prin arbore, în dreptul canalului de pană, a fost realizată (Fig. 12.12).
 Break  se întrerupe cercul din zona exterioarǎ canalului de panǎ, partea exterioarǎ se trece
în Layer-ul axe;

Fig. 12.12 Desenarea canalului de pană

Pentru construirea secţiunii propriu-zise, din dreptul canalului de panǎ disc (Fig.12.13) se
urmăresc următoarele etape (secţiunea se va construi iniţial în poziţia din figura 12.12, urmâmd
apoi sa se mute în poziţia de secţiune propriu-zisă ca în figura 12.13):
 Line  se traseazǎ liniile de axǎ corespunzǎtoare selectând Layer-ul axe, se revine apoi în
Layer-ul cote;
 Circle  se construieşte cercul de razǎ 20;
 Line  se traseazǎ un contur ce conţine şi traseul canalului de panǎ, pornind de la punctul
marcat : @-8,0, @0,-8. Se alege Snap to Perpendicular la axa verticalǎ;

17
 Fig. 12.13

 Mirror  se copiazǎ în oglindǎ conturul desenat;

 Trim  se eliminǎ liniile ajutǎtoare şi se obţine conturul final al canalului de panǎ;

a b
Fig. 12.14

Se adaugǎ secţiunile necesare şi se reprezintǎ la scarǎ degajarea (Fig. 12,15);

 Dimension/Style se defineşte stilul de cotare ISO (care apoi se va seta Current) şi se
coteazǎ piesa accesând butonul Modify.
 Caseta de dialog Modify Dimension Style, setǎri curente:
 Lines  Baseline spacing: 10;
 Extend beyond dim lines: 1,5;
 Offset from origin: 0;
 Symbols and Arraws  Arrow size: 3.5;
 Text  Hight text: 3.5 sau 5 funcţie de desen;
 Offset from dim line: 1,5;
 Text placement: Above, Centered;
 Primary Units  Unit Format  Decimal;
 Precision  se alege precizia funcţie de cotele de pe desen;

 Toate setările se raportează la opţiunea By Layer;

18
 Se preferǎ ca toleranţele sǎ se defineascǎ la sfârşitul etapei de cotare. Pentru definirea
toleranţelor în fereastra Dimension Style Manager se alege calea Override:

Fig. 12.14

 Tolerance  Methode/Deviation, Upper value 0, Lower value 0.04 ;

 Scaling for height 0.7;
 Vertical position  Middle.
 Dimension/Linear, Radius, Diameter, etc  se coteazǎ arborele folosind modul Snap to
Intersection pentru selectarea punctelor ce definesc cota;
 Modify/Object/Text (Ddedit)  se deschide fereastra Multiline Text Editor în care pentru
definirea suprafeţelor cilindrice dupǎ cotarea clasicǎ este necesarǎ adǎugarea simbolului %%c
().
 Mtext  se scriu condiţiile tehnice;
 Line, Draw/Block/Define Attributes  se trasează liniile pentru reprezentarea rugozităţii şi
se defineşte atributul RUG, centrat, în spaţiul dintre cele două linii;
 Draw/Block/Make  se defineşte blocul RUG, cu punctul de inserare în punctul de
intersecţie a liniilor semnului de rugozitate;
 Wblock  se creazǎ fişierul RUG.dwg în catalogul curent;
 Insert/Block  se insereazǎ blocul de atribute RUG, utilizând modul Osnap NEArest;
 Save  desen final în figura 12.15.

19
Fig. 12.15
 85 23 35
Offset Osnap activ

30

70
85 23 35
Trim Circle sau Arc,Offset

R30
10
Ø8
Fillet

0
Fillet

Ø1
Ø40

R3
5
R4

R
30

12

70
0
Arc 3P Ø2

R10 45°
Ø20 R5
5
35

94
95
96
97
98