Sunteți pe pagina 1din 12

CURS .1 INFIINTAREA SPATIILOR VERZI. 1. PRELUAREA IN EXECUTIE A PROIECTELOR DE SPATII VERZI 1.1.

Atribuirea spre executie a proiectelor de spatii verzi Transpunerea pe teren a proiectelor de parcuri si alte obiective complexe de spatii verzi de interes public poate fi atribuita prin licitatie publica unui antreprenor general (cu sau fara subantreprenori de specialitate) sau unui grup de antreprenori asociati. O alta procedura este lansarea de catre investitor a cererii de oferte de pret de la cel putin trei posibili contractanti ai executiei (Ordonanta Guvernului nr. 12/ 1993), alegandu-se oferta cea mai convenabila, conform dispozitiilor in vigoare. De asemenea, este posibila si modalitatea de incredintare directa a executiei (Ordonanta Guvernului nr. 12/1993) unui singur contractant, cu avizul Ministerului Finantelor si al Ministerului Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului. In anumite cazuri, investitorul poate prelua executia cu forte proprii, cu respectarea prevederilor legale (H.G. nr.. 63/1994). In vederea preluarii in executie a unui proiect, contractantul trebuie sa prezinte o serie de documente care atesta experienta si capacitatea sa profesionala si financiara, asigurarea tehnica; trebuie sa intocmeasca devize pe categorii de lucrari, pe obiecte si pe total, cu consumuri de resurse materiale, forta de munca, utilaje si transport in varianta proprie, respectand prevederile proiectului tehnic. In domeniul investitiilor private, preluarea in executie a unei amenajari peisagistice poate urma o procedura asemanatoare, prin cererea de oferte si selectarea celei mai avantajoase. Contrar reglementarilor din sectorul public, unele firme specializate pot face atat proiectarea obiectivelor peisagistice (gradini pentru vile, sedii de firme, pentru hoteluri etc.), cat si executia acestora, pe baza unui contract unic. In achizitionarea contractelor de executie un rol important il joaca competenta profesionala si manageriala, asigurarea tehnica si cu personal a antreprenorului, ca si in domeniul investitiilor publice. Dupa atribuirea executiei si intocmirea contractului, antreprenorul sau executantul, avand la dispozitie proiectul tehnic, caietele de sarcini si

documentatia tehnico-economica proprie care a stat la baza obtinerii contractului, trece la organizarea santierului.

2. PLANIFICAREA IN TIMP SI SPATIU A EXECUTIEI Este o etapa pregatitoare a deschiderii santierului. Pentru amenajarile de mare intindere, organizarea de santier este prevazuta in proiectul tehnic. In conformitate cu graficul general de realizare a lucrarilor si termenul final stabilite prin contract, antreprenorul si seful de santier trebuie sa conceapa graficul detaliat al derularii lucrarilor si coordonarea organizarii diferitelor santiere (de spatii verzi, de constructii si instalatii). In functie de situarea in plan a diferitelor componente ale viitoarei amenajari, Iucrarile de executie se esaloneaza sau se desfasoara simultan, intr-o inlantuire a unora in raport cu celelalte, in scopul realizarii la timp a etapelor de executie si a respectarii termenului final. Intrucat plantatiile necesita timp indelungat pentru realizarea deplina a peisajului proiectat, in amenajarile de amploare a caror executie se desfasoara pe mai multi ani, este indicat ca lucrarile de plantare sa devanseze alte lucrari, acolo unde acest lucru este posibil (zone in care nu se executa lucrari de terasament, constructii, instalatii). In fiecare dintre santierele care concura la materializarea proiectului, se face o planificare detaliata a lucrarilor. Pe baza devizului, detaliindu-l, se intocmeste lista completa a operatiilor de efectuat, in ordinea de executie. Se stabileste durata totala a fiecarei operatii pe baza normelor de timp si apoi incadrarea in graficul general al executiei. In santierul de spatii verzi planificarea tine cont atat de termenul de incheiere a santierului cat si de termenele bioclimatice pentru plantarea vegetatiei, pentru insamantarea gazonului s.a. Ordonarea si inlantuirea unor lucrari in raport cu celelalte se reprezinta grafic, cu duratele si termenele acestora.

Planificarea este un instrument important in organizarea lucrarilor, in stabilirea cronologica si cantitativa a necesarului de muncitori, materiale, mijloace de transport si utilaje. Analiza derularii timpilor permite modificari in ordinea operatiilor, pentru un mai bun randament, suprimandu-se unele perioade de asteptare. In timpul efectuarii lucrarilor de executie, planificarea trebuie permanent adusa la zi; in functie de situatiile concrete (intarzieri datorita timpului nefavorabil, intirzieri in livrarea materialelor sau asigurarea utilajelor etc.). In linii mari, ordinea logica a executiei unui obiectiv complex este urmatoarea :

executia terasamentelor principale; lucrari de imbunatatiri funciare(daca este cazul); executia constructiilor: cladiri, constructii hidrotehnice (lacuri, poduri s.a.), drumuri (viitoare alei principle, carosabile sau mixte), ziduri de sprijin, terenuri de sport s.a. executia instalatiilor subterane; realizarea cotelor definitive prin asternerea pamantului vegetal; executia plantatiilor construirea aleilor si a ariilor dalate sau acoperite cu nisip sau pietris; executia gazonarii si plantarea florilor.

Se examineza terenul de amenajat, posibilitatile si constrangerile oferite de acesta pentru desfasurarea lucrarilor. Studierea conditiilor concrete si confruntarea cu planurile si datele din proiectul tehnic conduc la stabilirea in teren a unor elemente utile instalarii si organizarii santierului:

planificarea traficului de santier: caile de acces si deplasare a masinilor si utilajelor (in functie de practicabilitatea drumurilor exterioare, iar in interior, in principal pe traseul unor alei importante);

reperarea pozitiei instalatiilor subterane si a punctelor de vizitare a acestora, existente in terenul de amenajat; reperarea punctelor de conectare sau a surselor de apa, energie electrica s.a. pentru organizarea de santier si pentru retelele definitive; Identificarea vegetatiei lemnoase existente, a exemplarelor sau plantatiilor care se pastreaza, a celor care se elimina si a celor care se transplanteaza.

3.ORGANIZAREA SANTIERULUI Organizarea santierului trebuie conceputa impreuna cu responsabilul de santier, acordind o deosebia atentie tuturor aspectelor de teren, cu deosebire in cazul santierelor mari, unde pot aparea situatii imprevizibile care ar putea determina intarzieri fata de termenele de executie stabilite. - este o faza obligatorie pentru proiectele mari, inaintea deschiderii santierului 1. Situatia santierului - se studiaza concret limitele terenului si caile de acces; de practicabilitatea drumurilor (Iargime, rezistenta) depinde planificarea traficului de santier (greutatea vehiculelor, a utilajelor si numarul lor). 2. Implantarea unor puncte fixe. Avand planurile si devizele descriptive la dispozitie se stabilesc in teren si se noteaza pe un plan amplasamentele pentru posturile de lucru sau de depozitare, avand in vedere urmatoarele principii: aceste puncte fixe nu trebuie sa deranjeze ulterior lucrarile; amplasamentul lor trebuie sa limiteze transporturile prea lungi si deplasarile succesive. 2.1.Baraca de santier - se amplaseaza in apropierea intrarii, facilitand eventual racordurile la retelele electrice si telefonice - se ia in considerare faptul ca ramane pe loc pana la incheierea santierului. Pentru lucrarile de mai mica importanta se poate instala un adapost usor sau cel putin un container de santier pentru a depozita uneltele de mana. 2.2. Depozitul de utilaje si carburanti - se amplaseaza cat mai aproape de baraca de santier pentru a nu dispersa zonele de ocupare a terenului, pentru a asigura paza si o buna functionalitate. Se asigura normele de securitate pentru prevenirea incendiilor. Se pregateste descarcarea si dispunerea utilajelor grele, se construieste un adapost pentru utilajele usoare, eventual un atelier provizoriu. 2.3. Depozitul de materiale (pamant, materiale de constructii) - se amplaseza astfel incat sa faciliteze aceesul camioanelor de livrare si descarcarea cat mai aproape de locul de utilizare. Astfel, depozitarea

pamantului vegetal se face in mai multe locuri, in functie de utilizare, pe locurile unor viitoare peluze. Depozitarea pamantului vegetal trebuie prevazuta in ansamblu, pentru a se evita transporturile suplimentare. 2.4. Santurile de depozitare a plantelor - se prevad in cazul livrarilor importante de material dendrologic, care nu se poate planta in timpul cel mai scurt. Uneori se poate economisi timpul si manopera de pregatire a acestor santuri, prin depozitarea in stocurile de pamant vegetal, turba in vrac, nisip s.a. 3. Planificarea IucrariIor Se reprezinta grafic toate fazele lucrarilor de efectuat, durata fiecareia, inlantuirea unora in raport cu celelalte in scopul supravegherii la timp a etapelor de executie si a respectarii termenului final. Cum se stabileste un planning? a. Se intocmeste lista commpleta a operatiilor de efectuat in ordinea de executie (dupa devizul descriptiv, detaliindu-l); b. se stabileste durata totala a fiecarei operatii pe baza normelor de timp . c. se stabileste planificarea tinand cont de datele imperative precum: termenul de incheiere a santierului, termenele pentru plantarea vegetatiei, pentru inceputul si finalizarea lucrarilor de constructii, etc. d. se analizeaza derularea termenelor. Daca se constata ca intervalele stabilite sunt insuficiente pentru realizarea lucrarilor, exista doua posibilitati: solicitarea unei perlungiri a termenului final; suplimentarea mijloacelor de interventie (mana de lucru, utilaje). e. Construirea practica a planning-ului Se poate face prin fise, prin reglete, prin fire deplasabile. Se cauta solutii logice pentru o problema ale carei date se intrepatrund. Se recomanda metoda PERT, aplicabila si in alte meserii. Exemplu: Planificarea pentru un santier, dupa ce s-au stabilit timpii de baza urmatori: Desfundat............................................................6 saptamani Plantare....................................................................3 saptamani, terminat in orice caz la 15 III Lucrarea mecanica a terenului de gazonat..........2 zile Pregatirea terenului pentru gazonare..................18 zile Insamantarea........................................................8 zile Intervalul rasarit pana la prima tundere................3 zile Termenul pentru prima tundere............................30 V Interval de procurare a echipamentului (cerere la sediu)...10 zile Interval de livrare a plantelor si semintelor............15 zile

Se incepe schema ascendent, pornind de la data obligatorie a incheierii primei tunderi a gazonului. Cum se utilizeaza planning-ul? Planificarea santierului furnizeaza informatii importante ca: datele de livrare a materialelor in consecinta datele pentru comenzi datele de utilizare a utilajelor, deci cele de rezervare modificarile posibile in ordinea operatiilor pentru un mai bun randament, suprimand unele perioade de asteptare. De exemplu, un santier deschis vara, va incepe prin implantarea peluzelor; cel inceput iarna va debuta cu plantatiile. necesitatea de a se apela la suplimentarea mijloacelor in cazurile dificile Planificarea trebuie adusa permanent la zi. 4. Stabilirea necesitatiIor - Inventarul necesitatilor trebuie stabilit pentru deschiderea santierului. Necesarul de personal personalul poate fi al antreprizei sau poate fi temporar angajat. In anume cazuri se prevede cazarea si masa pentru muncitori. Necesarul de echipament (utilaje) - asigurat de antrepriza sau inchiriat. Lucrarile pot fi executate si printr-o antrepriza de prestari de servicii. Necesarul de materiale si material saditor - este stabilit prin devizul cantitativ. Se poate asigura: de catre antrepriza, prin intermediul furnizorilor sai obisnuiti; de catre furnizorii locali, tinand cont de cheltuielile de transport. Trebuie verificate cantitatile si calitatile necesare si disponibile in functie de termenele prevazute. Este de asemenea necesara stabilirea mijloacelor de evacuare a materialelor improprii: camioanele antreprizei sau basculante apartinand serviciilor publice. 5. Deschiderea santierului
1. Data deschiderii se stabileste in scris prin ordin de serviciu catre

seful de santier si antreprenor. Daca in santier intervin mai multe specialitati (meserii), se adapteaza planning-urile in functie de exigentele multiple.
2. Autorizatii speciale se cer serviciilor competente

Racorduri provizorii de apa, curent eletric Acordul primariilor pentru lucrarile pe drumurile (depasind cadrul santierului) Contacte municipale diverse: telefon, poduri si politie(stationare), serviciile legate de retele. 3. Preluarea santierului de catre responsabilul de santier.

publice sosele,

Documente si ordine precise: In cazul unui santier mare, de lunga durata, indepartat de sediu, sefului de santier i se atribuie puteri asupra personalului, privind statele de plata, declaratiile de accidente, intocmirea unor documente de concediere sau de atestare a angajarii. Responsabilului i se pune la dispozitie un fond indispensabil pentru cheltuieli urgente. Masuri de securitate: a) prevenire: imprejmuirea santierului imprejmuirea cu banda de semnalizare a sapaturilor semnalizarea luminoasa a lucrarilor care cuprind si o parte a cailor publice b) in caz de accident - responsabilul trebuie sa cunoasca adresele celor mai apropiate puncte de prim ajutor si sa se posede formularele necesare pentru efectuarea declaratiei obligatorii de accident 3.2.Lucrarile preliminare pentru inceperea executiei proiectului In vederea demararii lucrarilor propriu-zise de transpunere a proiectului pe teren este necesara inlaturarea tuturor elementelor care nu vor face parte din viitoarea amenajare. In acest scop se demoleaza constructiile inutile si ramasitele de constructii, cu sau fara recuperarea unor materiale, luandu-se masuri de prevenire a deteriorarii solului prin deseuri. De asemenea, se defriseaza vegetatia lemnoasa necorespunzatoare, inclusiv cu scoaterea radacinilor; totodata se extrag si buturugile vechi. Daca este cazul, se incep Iucrarile de pregatire a transplantarii exemplarelor valoroase. Arborii mai in varsta necesita aplicarea unei tehnici speciale de taiere a sistemului radicular in mai multe etape in ani succesivi si taieri de echilibrare si regenerare a partii aeriene; acest lucru este posibil numai in situatia unor durate mari a santierului si este conditionat de o atenta si sustinuta ingrijire a exemplarelor in cauza. Din acest motiv, mai adesea se transplanteaza numai exemplarele mai tinere, in perioada repausului vegetativ. Acestea se extrag cu balot de pamant si se depoziteaza temporar in sant sau se replanteaza imediat. Se impune protejarea in cadrul santierului a vegetatiei, a constructiilor (ornamentale si utilitare) si a instalatiilor care se mentin si se integreaza in noua amenajare. Defrisarea vegetatiei spontane mici (ierburi, tufisuri, drajoni) Metode: manual cu coase, secere, topoare s.a. pentru locurile inaccesibile cu alte unelte dispozitive purtate de operator - unelte rotative de 20-35cm diametru actionate

printr-un ax rigid lung, de catre un mic motor fixat la extremitatea acestuia. Piesa rotativa poate fi: cutit cu dinti, fierastrau, fir de material plastic, disc taietor s.a. cositori cu miscare alternativa, carora li se monteaza piese speciale pentru defrisare aparate cu cutite rotative purtate pe sasiu (autotractate pe motocultor sau montate pe tractor - frontal, dedesubt, lateral sau in spate cu unul sau mai multe rotoare orientabile) Pentru terenuri pietroase si pentru vegetatie mai dura, pentru evitarea blocarii organelor de taiere rigide - se folosesc utilaje cu piesele de taiere articulate Iiber pe arborele rotativ. Sectionarea vegetatiei este inlocuita de sfaramarea totala. Variante adaptabile pe tractoare sau motocultoare: - lanturi si unelte montate pe etrier (in forma de U) - cutite si ciocane direct articulate pe arborele motor al unui tractor montaj pe un brat articulat; foarte raspandit pentru intretinerea marginilor drumurilor, autostrazilor. Cele mai bune performante - cu transmisii hidraulice, care disociaza functionarea uneltei de avansarea masinii. Defrisarea chimica - distrugerea vegetatiei prin tratarea cu substante erbicide ( Glifosat), urmata de taierea si evacuarea plantelor uscate - clorat de sodiu care poate fi raspandit ca solutie - cu riscuri ulterioare pentru noile culturi si in caz de siroire, pe terenurile invecinate. - se prefera folosirea hormonilor - asupra vegetatiei lemnoase actioneaza dupa 1-1,5 luni. Lucrari complementare defrisarii - eliminarea deseurilor - prin adunare - operatie lunga, costisitoare - prin ardere - dupa 1-2 luni de uscare. Se poate folosi in caz de nevoie, pentru aprindere gazul, niciodata benzina. - Prin debitare-tocare transformand ramurile, rugii rezultati din defrisare in bucati mici, rezultand un volum mai mic care se poate transporta mai usor, de asemenea se poate intinde pe loc sub forma de mulci- sau se poate recicla. Exista: - tocatoare cu post fix - cu deschidere de alimentare laterala (mai practica) sau superioara -tocatoare mobila raspandeste materialul tocat, fiind prevazuta cu o bena Defrisarea arborilor Se elimina fie dupa un plan, fie dupa o marcare a arborilor (efectuata preferabil vara): - Rarirea arborilor se face conform planului solutiei generale, atunci cand sunt luati in calcul la initierea proiectului de peisagistica

Inlaturarea arborilor morti, eliminarea arborilor ce depasesc contururile masivelor din proiect. Se extrag si buturugile vechi. Tehnicile de defrisare se stabilesc in functie de marimea arborelui, de situarea in teren, de mijloacele materiale disponibile. a. Smulgerea arborelui cu tot cu radacini, dintr-o data (cand pozitia permite caderea intr-o deschidere existenta). - Se degajeaza pamantul la baza trunchiului - Se taie radacinile cele mai importante (pe partea opusa sensului de cadere) - Se basculeaza arborele: - Manual prin tractiune cu o franghie legata cat mai sus(arbori rigizi) - Tractiune cu troliul pe camion sau pe un vehicul greu de tractiune - Cu cricul (montat intr-o crestatura opusa sensului de cadere) - Cu excavatorul (in sens longitudinal al trenului de rulare) - Cu lama buldozerului (in pozitie ridicata pentru a slabi radacinile, apoi la baza) Securitatea in timpul lucrarii este mai mare la defrisarea prin impingere decat prin tragere. Caderea arborelui trebuie dirijata cand suprafata pe sol este restransa. Se ancoreaza arborele prin 2 franghii fixe, iar o a a 3-a franghie, de tractiune, se plaseaza pe directia bisectoarei unghiului format de primele doua. b. Defrisarea arborilor prin taiere si apoi scoaterea buturugii Este o metoda mai putin rentabila, dar indicata atunci cand se prevad terasamente importante. - daca urmeaza ramblee inalte: se taie in ras, se distruge buturuga cu solutie de clorat de sodiu, se acopera cu pamant. daca trebuie executate deblee profunde - se taie trunchiul, iar buturuga se scoate odata cu sapatura - Daca se taie prea jos trunchiul, radacinile se extrag mai greu Taierea poate fi facuta manual (foarte rar) sau cu aparate de taiat. Modul de taiere: - daca baza arborelui e foarte larga se fac intai taieri verticale pentru a micsora diametrul , apoi orizontale - de partea prevazuta pentru cadere se face o incizie la 45 in partea opusa, se taie foarte putin mai sus de baza taieturii anterioare - se mai lasa putin lemn pentru securitate. Se pot introduce pene in taietura a 2-a pentru a dirija directia caderii Arborii mici se doboara prin impingere, dupa ce s-au efectuat cele 2 taieturi mentionate. c. Suprimarea unui arbore prin taierea multipla a trunchiului si apoi extragerea buturugii

se taie ramurile sarpante (ramuri principale), incepand cu cele inferioare, pentru a usura coborarea lor cu franghia, luand ca punct de sprijin pentru franghie o bifurcatie superioara taierea in etape a trunchiului - se incepe cu varful, apoi in fragmente de 1m maxim, fiecare bucata fiind coborata cu franghia. Aceasta metoda e foarte costisitoare se impune in proximitatea locuintelor sau a plantatiilor care trebuie pastrate.

Evacuarea lemnului din taieri: - arborii doborati se curata de crengi (incepand de la baza trunchiului si de la extremitatile fiecarei crengi); ramurile mai mici se taie de la baza - trunchiul si ramurile groase se debiteaza, se triaza eventual pe folosinte (in timpul taierii trunchiul trebuie calat - exemplu, fixat cu tarusi infipti in sol, pentru a nu se rasuci si sprijinit de pietre catre extremitati - apoi se impinge o cala sub taietura, pentru a se largi si a permite avansarea lamei). - ramurile mai subtiri se ard, cu precautiile necesare. Scoaterea buturugilor (vechi si a celor mari rezultate din taieri):
1. Prin extragere, dupa indepartarea pamantului pe o adancime suficienta

pentru a se putea taia radacinile. Se lucreaza cu cazmaua si tarnacopul. Este preferabil sa se introduca un cablu sub radacini si sa se traga cu un utilaj. Se pot introduce buloane de ancorare in radacini. Exista masini pentru extragere: - Raboteuse cu disc vertical (ca o freza), care musca din fata superioara a buturugii (taiata la nivelul solului) masini cu cilindru vertical sau sonda si coroana cu dinti, care executa o operatie similara tirbusonului decupeaza canale de aproximativ 5Ocm adancime. 2. Prin distrugere in pamant - cu salpetru (nitrat de potasiu) - se fac gauri de 2-3cm diametru / 20-30cm adancime, distante la 30-40cm (cu burghiul) - se umplu cu salpetru si se astupa cu un dop de argila. Dupa cateva luni se stropeste cu petrol (kerosen) si se da foc - cu substante hormonale concentrate, badijonand taietura de 3-4 ori la cate 2 saptamani (defrisant hormonal) 3. Distrugere dupa scoatere - dificila 4. Evacuarea din teren - cu mijloace mecanice. Sa nu se depoziteze sub pamantul unui viitor rambleu, deoarece dupa descompunere, terenul se lasa. Lucrari complementare defrisarii arborilor - lucrari mecanice cu masini puternice (griffage) pentru extragerea radacinilor care au

ramas - decapare, desfundare, nivelare Vegetatia care se pastreaza pe loc Exemplarele care sunt retinute, avand in vedere anumite criterii (esenta, varsta, situatia, starea biologica si fitosanitara) trebuie puse in valoare prin elagare si protejare pe durata santierului. Elagarea are ca scop restabilirea echilibrului vegetatiei, dand arborilor un volum in raport cu forma naturala sau cea condusa anterior (taiere reglata); uneori degajarea unei ferestre sau a unei linii electrice aeriene. 1. prin inlaturarea drajonilor si lastarilor lacomi, prin taierea cresterilor erbacee de pe truchi 2. prin rarire (suprimarea ramurilor rau orientate, paralele sau prea apropiate) sarpanta devine mai aerata. Se pastreaza ramurile mai putin verticale si cele mai joase. 3. prin reechilibrare sau reformare (suprimarea ramurilor secundare, fara a afecta sarpantele, uneori ridicarea coroanei si ajutarea regarnisirii. Taierea varfului si a ramurilor laterale astfel ca noua forma sa fie conica) 4. prin intretinere curenta - aerarea sarpantei, diminuand numarul de ramurele 5. prin reducere - se taie ramurile la 1/3 din lungimea lor, Iasand cate un tragator de seva 6. prin retezarea trunchiului - foarte rar si neindicata Epoca - de preferinta in repausul vegetativ, exceptand zilele de ger si ploaie. o De primavara- faciliteaza cicatrizarea o Curatarea lemnului mort in timpul vegetatiei o Tunderea, scoaterea lastarilor de pe trunchi mai-iulie Frecventa - elagarea se poate face anual sau la 2 ani in cazul vegetatiei conduse in forme taiate. Se elimina capetele de salcie la 5 ani. Celelalte exemplare se elagheaza la 4-5 ani. Castanul, frasinul,salcamul tolereaza elagaje mai frecvente. Ulmul, teiul si platanul suporta chiar si eventuale retezari. Protectia plagilor: mastic la rece, mastic cald, gudron de Norvegia Protejarea vegetatiei care se pastreaza - individual sau in masiv centuri de securitate din diferite materiale. Vegetatia care se deplaseaza: - Transplantare cu radacinile nude - Transplantare cu balot Materialele care se recupereaza - Din demolari(dalaj de nisip, pavaj, etc.) - Din lucrarile de terasamente (debleu intr-un masiv cu mranita, pamant de ericacee) Valoarea materialelor recuperabile trebuie sa acopere cheltuielile de triere, transport si stocaj.