Eckhart Toile

LINITEA VORBETE
Un nvtor spiritual nu are nimic sa va nvee, n sensul
convenional al cuvntului, nu are nimic care sa va dea i sa adauge la
ceea ce voi suntei deja: informaii noi, credine sau reguli de conduita.
Singurul rol al unui asemenea nvtor este sa va ajute sa tergei
acele concepii care va separa de adevrul a ceea ce voi suntei i de
ceea ce voi deja tii n adncul inei voastre. nvtorul spiritual este
acolo pentru a va descoperi i a va scoate n evidenta aceea
dimensiune din strfundurile inei voastre care este numai pace.
Daca venii la un asemenea maestru sau alegei aceasta carte,
cutnd singuri, idei care sa va furnizeze principii, credine sau discuii
intelectuale, atunci vei dezamgii. Cu alte cuvinte, daca cutai
hrana pentru gndire, nu o vei gsi aici. i atunci vei pierde esenialul
acestei nvturi, esena acestei cri care nu se aa n cuvinte ci n
interiorul vostru. Este bine sa va amintii asta, i sa o simii, aa cum
stai voi i ascultai aici.
Cuvintele nu sunt mai mult dect nite indicatoare. Acest lucru
spre care ele puncteaz nu se poate gsi n realitatea gndirii, ci este
o dimensiune mult mai adnc, n interiorul vostru, i innit mai vasta
dect gndirea. O pace vibranta i vie este una din caracteristicile
acelei dimensiuni. Daca voi ajungei sa simii ridicarea acelei stri de
linite profunda, din interiorul vostru, aa cum stai acum i ascultai,
atunci cartea i va ndeplinit misiunea de a va un ndrumtor, un
nvtor. i va va reaminti cine suntei voi cu adevrat artndu-v i
drumul de ntoarcere acas.
Aceasta nu este o carte pentru a citita din scoar n scoar,
dup care sa o dai la o parte. Ci trii cu ea! Luai-o i citii-o de mai
multe ori. i ceea ce este mai important, facei pauze, tot att de
frecvent. Sau mai bine spus petrecei mai mult timp lsnd-o deoparte,
dect citind-o. Multi oameni vor n mod natural nclinai sa se
opreasc din citit dup ecare introducere, i sa ia o pauza pentru a
reecta, doar stand aa n linite. Asta este ntotdeauna mult mai
folositor i mai important. Sa te opreti dect sa continui sa citeti. Sa
lai cartea s-i fac lucrarea, sa te trezeasc din vechile tipare
repetitive i condiionate ale gndirii.

Formatul acestui volum poate vzut ca o aducere n prezent a

vechilor principii ale nvturilor spirituale. Seamn mult cu sutrele
Indiei antice. Sutrele sunt indicatoare puternice ce arata spre adevr i
se prezint ntr-o forma aforistica ind formate din propoziii n general
scurte, cu o elaborare conceptuala redusa. Vedele i Upaniadele sunt
cele mai vechi texte sacre nregistrate n forma de sutre, aa cum sunt
cuvintele lui Buddha. nvturile i parabolele lui Iisus, atunci cnd
sunt scoase din contextul lor narativ, pot i ele privite ca nite sutre,
la fel ca i nvturile profunde coninute n Tao Te Ching, vechea carte
chineza a gratiei divine. Avantajul acestei forme de prezentare, sta n
faptul ca ele sunt scurte. i de aceea nu angajeaz mintea gnditoare
mai mult dect este necesar. Ceea ce ele nu spun, ci doar indica spre
locul acela este mult mai important dect ceea ce arma.
Caracterul de sutre al acestei cri se vede mai ales n cap I:
Linitea i spaiul", care conine numai aforisme. Acest capitol
cuprinde esena ntregii cri i poate sucient pentru ceea ce cauta
cititorii. Celalalte capitole sunt acolo pentru cei ce au nevoie de putin
mai multe indicaii.
La fel ca la sutrele antice, aceste scrieri coninute n aceasta
carte, sunt sacre pentru ca au venit dintr-o stare de contiin pe care
am putea-o numi linite. Cu toate astea, ele nu aparin totui nici unei
religii sau tradiii spirituale, dar sunt pe nelesul tuturor.
Mai este aici i un sentiment adugat de urgenta. Transformarea
contiinei umanitii nu mai este un lux i nu este transmisa i
disponibila numai la civa iniiai, ci a devenit o necesitate a
umanitii spre a nu ajunge sa se distrug pe ea nsi. In prezent,
stingerea vechii contiine i apariia celei noi sunt ambele accelerate.
Paradoxal, lucrurile merg spre rau i spre bine n acelai timp, desi raul
este mai vizibil, dar asta numai pentru ca el face mai mult zgomot.
i aceast volum folosete bineneles cuvinte, care prin actul
citirii sau al ascultrii devin gnduri n mintea ta. Dar ele nu sunt
gnduri obinuite, repetitive, zgomot, care se susine pe sine, cernd
atenie. La fel ca toi nvtorii spirituali adevrai, sau la fel ca sutrele
vechi, i gndurile din aceasta carte nu spun, uit-te i la mine", ci,
uit-te dincolo de mine, n spatele meu". Pentru ca aceste reecii vin
chiar din linitea adnc, i de aceea ele au putere, puterea de a va
duce napoi n aceea pace din care ele apar. Aceasta linite este pacea
adnc din interiorul nostru. i gndurile sunt esena inrii. Sunt
linitea care va salva i va transforma lumea.
LINITEA I PACEA
Cnd pierdei contactul cu pacea profunda din adncul vostru,
voi pierdei contactul cu voi niv. Cnd pierdei contactul cu voi
niv, va pierdei n lume.

Sentimentul vostru de sine cel mai adnc a ceea ce suntei voi

n adevr, este inseparabil de aceasta linite totala. Acesta este acel,
eu sunt", care este mai inportant dect numele i forma.
Linitea este esena naturii noastre. Ce este aceasta pace?
Spaiul interior sau contiina n care cuvintele de pe aceasta pagina
sunt percepute i din care ele devin gnduri. Fara aceasta contiin,
nu ar putea nici-o percepie, nici-un gnd, nici mcar lumea aceasta.
Tu eti aceasta contiin, deghizata ntr-o persoana.
Echivalentul zgomotului extern este zumzetul interior al gndirii.
Echivalentul linitii externe este pacea interioara. Oriunde apare
linitea n jurul tau ascult-o. Asta nseamn, doar, luai seama la ea. Fii
ateni la ea. Ascultai i i ateni la aceasta linite ce apare din aceea
dimensiune a pcii interioare din voi niv, pentru ca numai prin acel
spatiu al linitii poi contient de pacea profunda.
Vedei ca n momentul n care luai seama la aceasta linite din
jurul vostru, atunci nu mai putei sa gndii.
Cnd devenii contieni de linite, imediat apare aceea stare de
pace profunda i vie. Suntei prezent. Ati scpat de mii de ani de
condiionare umana colectiva.
Priviti la un copac, o oare, o planta. Permitei ateniei voastre
sa priveasc la ele. Vedei cat de linitite, i cat de adnc nrdcinate
sunt ele n Fiina. Lsai natura sa va nvee linitea.
Cnd va uitai la un copac i ii percepei tcerea, devenii i voi
linitii. Astfel va conectai cu el la un nivel foarte adnc. i vei simi
ca suntei una cu acel lucru pe care il observai n interiorul vostru i
prin aceasta pace totala pe care o trii. Sa va simii una cu toate
aceste lucruri asta este Iubirea.
Linitea este de ajutor, dar nu avei nevoie de ea pentru a aa
pacea adnc. Chiar daca este zgomot, voi putei contieni de
aceasta linite din spatele zgomotului, de acel spatiu din care zgomotul
apare. Acesta este spaiul interior al contiinei pure, a contiinei
despre voi niv.
i poi deveni contient de aceasta stare de contient care este
fundalul tuturor percepiilor i gndurilor tale. i devenind contieni de
contiin innita, aceasta este apariia linitii eterne din interiorul tau.
Orice zgomot perturbator poate la fel de folositor ca i linitea.
Cum asta? Abandonnd rezistenta voastr la zgomot, i lsndu-l sa e
ceea ce este, aceasta acceptare va duce n realitatea pcii interioare
care este linitea fara margini.
i ntotdeauna cnd voi acceptai n adncul vostru acest
moment ca ind ceea ce este i nu conteaz ce forma ia el voi
suntei atunci linitea, i suntei chiar n pacea cereasca!
Fii doar ateni la spaiul liber dintre doua gnduri, sprtur,
ntinderea de linite dintre cuvintele unei conversaii, sau dintre notele

unei buci muzicale de pian sau aut, sau i ateni la pauza dintre
inspiraie i expiraie.
Cnd voi acordai toat atenia voastr acestor spatii goale,
simii ca acolo exista ceva i acel lucru este chiar contiina fara
margini. Dimensiunea lipsei de forma a contiinei pure se ridica din
interiorul nostru i nltura identicarea cu forma.
Inteligenta adevrat opereaz n linite! Pacea este acolo unde
se gsete creativitatea i soluiile la toate problemele noastre.
Este linitea numai absenta zgomotului i a coninutului? Nu,
este nsi inteligenta divina contiina din spatele lucrurilor din care
se nate ecare forma. i cum ar putea ea separata de cine suntei
voi, n esen? Forma care credei ca suntei voi, vine chiar din aceasta
inteligenta nelimitata i este susinut de ea.
Ea este esena tuturor galaxiilor i a frunzei de iarba, a tuturor
orilor, copacilor, psrilor, i a tuturor celorlalte forme.
Linitea este singurul lucru din lumea aceasta care nu are nici-o
forma. Dar cu toate acestea, ea nu este cu adevrat un lucru, i ce
este mai important, ea nu aparine lumii acesteia.
Cnd va uitai la un copac sau la o in umana n linite, cine
credei ca privete? Ceva mult mai adnc dect persoana. Contiina
fara limite, ea nsi privete la propria ei creaie.
In Biblie, se spune ca Dumnezeu a creeat lumea i a vzut ca
este buna. Asta este ceea ce tu vezi cnd priveti din starea de linite,
fara gnduri.
Ai nevoie de mai multa cunoatere? Mai multa informaie poate
sa salveze lumea, sau computerele cele mai rapide sau analizele
tiinice mai bune i mai intelectuale? Oare omenirea nu are nevoie n
aceste timpuri de mai mult dect aceste lucruri?
Dar unde este acel lucru minunat care poate sa salveze
umanitatea unde se aa el? Miracolul vine odat cu abilitatea de a
linitit i n pace. Doar priviti i ascultai. Nu este nevoie de nimic
altceva sa facei. Stai linitii i doar privind i ascultnd -asta
activeaz imediat inteligenta non-conceptuala din interiorul vostru.
Numai lsai ca aceasta linite sa va conduc aciunile i sa se exprime
n cuvinte.
DINCOLO DE MINTEA GNDITOARE
Condiia normala a omenirii: pierduta n gnduri
Mai toi oamenii i petrec ntreaga lor via nchii i limitai de
propriile lor gnduri. Ei nu trec niciodat dincolo de spaiul ngust,
creeat mental, de acel sentiment de sine paralizat, particular care este
condiionat de trecut.
In voi, ca i n ecare in umana, se aa o dimesiune a
contiinei mult mai adnc dect gndirea. Ea este adevrata esen,
a ceea ce suntei voi cu adevrat. I-am putea spune prezenta,
contiina nelimitata, sau contiina necondiionat. In nvturile

vechi, ei I se spune Hristos din interiorul nostru sau natura noastr de

Buddha.
A gsi aceea dimensiune va elibereaz pe voi i lumea de
suferin care este adnc prinsa n voi i n ceilali, pentru ca, micul eu"
fabricat mental este tot ceea ce voi cunoatei i va determina viaa.
Iubirea, bucuria, veselia, creativitatea i pacea cea mai adnc nu pot
apare n viaa vostra dect numai prin aceea dimensiune a contiinei
necondiionate.
Daca vei putea vedea i recunoste chiar i ocazional gndurile
ce trec prin mintea voastr ca ind doar gnduri i daca voi vei putea
observa propriile emoii mentale ale tiparelor voastre reactive, i putei
sa le vedei ca un martor, chiar n momentul n care se ntmpl asta,
chiar atunci, aceea dimensiune profunda, se ivete n voi i iese la
lumina, contiina nelimitata n care toate gndurile i emoiile se
ntmpl spaiul interior fara timp n care coninutul vetii noastre se
dezvluie.
uvoiul gndirii are o enorma enrgie, i de aceea va poate trage
n el, uor. Fiecare gnd pretinde ca totul conteaz i are o mare
importanta. i cauta sa va prind ntreaga atenie complet.
Iat o noua practica spirituala pentru voi: nu va luai gndurile
prea n serios.
Cat de uor este pentru oameni sa ajung sa e captivi n
nchisoarea conceptelor lor.
Mintea noastr n dorina ei de a cunoate, de a nelege i de a
controla, se neal asupra gndurilor i punctelor de vedere despre
adevr. Ar trebui sa spun: este ceea ce este. i ar trebui sa i mult
mai deschis dect gndirea ta pentru a realiza ca atunci cnd caui o
explicaie a vieii tale sau a altcuiva, i vrei sa nelegi cu mintea
comportamentul cuiva i il analizezi, sau atunci cnd judeci o situaie
anume, nu este nimic altceva dect un punct de vedere, una din
multele perspective posibile. Nu este nimic altceva dect o
ncrengtur de gnduri. Dar realitatea este unita i ntreaga i n ea
toate lucrurile sunt interconectate astfel nct nimic nu exista n sine
nsui i datorita lui nsui. In realitate, fragmentele de gndire taie
acest spatiu de lucruri legate unele de altele, le taie n buci de
concepte.
Mintea gnditoare este folositoare i o unealta puternica, dar
este i foarte limitativa atunci cnd va controleaz complet viaa, i nu
mai realizai ca ea este numai un mic aspect al contiinei
necondiionate care suntei voi n esen.
Miracolul nu este un produs al mintii. nelegerea adnc care
este un miracol, apare prin simplul fapt al acordrii complete a ateniei
voastre cuiva sau unui lucru. Atenia este inteligenta primordiala,
contiina nsi. Ea dizolva barierele create de gndirea conceptuala i
cu asta vine i recunoaterea faptului ca nimic nu exista prin sine

nsui. Ea ntlnete observatorul, iar ceea ce este observat este chiar

campul unicat al contiinei. Este vindectorul separrii.
De ecare data cnd eti scufundat n gndirea compulsiva, tu
fugi de ceea ce este. i nu vrei sa i acolo unde eti. Aici i acum.
Dogmele religioase, politice i tiinice apar din credina
eronata cum ca gndirea poate constmge i controla realitatea sau
adevrul. Dogmele sunt nchisori conceptuale colective. i lucrul ciudat
este ca oamenii i iubesc temnia lor pentru ca le da un sentiment de
securitate i o falsa nelegere acel, eu stiu asta".
Nimic nu produce mai multa suferin umanitii dect dogmele
ei. Este adevrat ca ecare dogma se nruie mai curnd sau mai
trziu, pentru ca realitatea ii va scoate pana la urma n evidenta
falsitatea. Pana la urma iluzia fundamentala care tine locul a ceea ce
este, va i ea nlturat. Care este aceasta iluzie de baza?
Identicarea cu gndul.
Terapia spirituala este trezirea din visul gndirii.
Realitatea contiinei este mult mai vasta dect poate
neleas cu mintea. Numai atunci cnd nu mai credei deloc n ceea ce
gndii, numai atunci facei un pas n afara gndirii i vei putea vedea
clar, faptul ca gnditorul nu este ceea ce suntei voi.
Mintea exista ntr-o stare continua de, nu este destul", i
ntotdeauna este lacoma dup mai mult. Cnd te identici cu mintea te
plictiseti i vrei sa te odihneti foarte repede. A se plictisi nseamn ca
mintea are o foame dup mai multi stimuli, mai multa hrana pentru
gndire, dar foamea ei nu este satisfcut niciodat.
Cnd eti plictisit, atunci poi sa satisfaci foamea mintii lund o
revista, dnd un telefon, sau butonnd televizorul, navignd pe
internet, mergnd la cumprturi, sau i asta nu este nenormal,
transfernd sentimentul de lipsa i nevoia mintii de mai mult, la corp,
ndopndu-l regulat cu mai multa hrana. Sau poi sta asa, plictisit,
adunndu-te i doar sa observi cum este cnd eti plictisit, odihnindute i doar sa obesrvi. i stai aa n reapos. Atunci cnd aduci contiina
n aceasta trire, deodata, apare un spatiu i o linite, aa cum stai tu
acolo. La nceput mai putina, dar odat cu creterea sentimentului
interior de spatiu, senzaia de plictiseala va ncepe sa se diminueze din
intensitate i din semnicaie. aa ca,. Chiar i plictiseala va poate
nva cine suntei i cine nu suntei voi.
i atunci vei descoperi ca un om plictisit nu este ceea ce pare a
. Plictiseala, mania, ntristarea, sau teama nu sunt ceea ce suntei voi
n esen. Ele sunt condiionri ale mintii umane. Ele vin i pleac.
Nimic din ceea ce vine i pleac nu suntei voi!
Sunt plictisit. Cine tie asta? Sunt suprat, trist i mi-e teama.
Cine tie asta? Voi suntei cel ce tie, nu condiionrile.
Orice fel de prejudiciu, va inplica ntr-o identicare cu mintea
gnditoare. Asta nseamn ca voi nu mai putei vedea cealalalta in

umana deloc, ci priviti numai la propriul concept care ntruchipeaz

acel om. aa ca, a reduce viul, o alta in la un concept, este deja o
forma de violenta.
Gndirea care nu este nrdcinat n contiina libera devine
disfuncionala i se sutine doar pe sine. Iar lipsa inteligentei totale,
lipsa miracolului din viaa noastr este extrem de periculaosa i
distructiva. Aceasta este de fapt starea, normala" a aproape ntregii
omeniri. Apoi, amplicarea gndirii prin tiina i tehnologie, care n
sine nu este nici buna nici rea, dar are totui consecine distructive,
pentru ca prin ele prea des gndirea este orientatata n afara, la ceea
ce se ntmpl, i de aceea nu are rdcini n contiina
necondiionat.
Urmtorul pas n evoluia umanitii este sa transcezi gndirea.
Aceasta este acum cea mai urgenta sarcina a noastr. Asta nu
nseamn sa nu mai gndeti deloc, ci doar simplu, sa nu te mai
identici cu gndul pentru a nu mai putea posedat de el.
Simte energia din interiorul corpului tau. Atunci imediat
zgomotul mental ncetinete i pana la urma nceteaz. Simte aceasta
energie n braele tale, n picioare, n abdomen i n pieptul tau. Doar
simii via care suntei, via care anima trupul.
Atunci corpul vostru devine, am putea spune o usa deschisa
spre un sentiment adnc de viu care este n spatele emoiilor
uctuante i a gndirii voastre.
Este o stare de viu n voi, pe care o putei simi cu toat ina
voastr, nu numai n cap. Fiecare celula este vie, n aceasta prezenta,
care este tot ce exista, i n care voi nu mai avei nevoie sa gndii.
Uneori, n aceea stare, daca gndul mai este necesar pentru ceva
scopuri practice, el este acolo. Mintea mai poate inca sa opereze, i ea
va lucra chiar minunat atunci cnd marea inteligenta care suntei voi n
esen o va folosi i se va exprima pe sine prin ea.
Nu ar trebui sa trecei cu vederea perioadele de pauza n care
voi suntei contieni, dar fara gnduri ele apar uneori n mod natural
i spontan n viaa voastr. Putei angajai ntr-o activitate normala,
sau sa va plimbai prin camera, sau sa ateptai la casa de bilete a
aeroportului, i atunci,. Sa stai asa, ntr-o stare de completa prezenta
fara minte,. Gndurile ind atunci nlocuite cu aceasta stare de
contiin a prezentei. Sau putei sa stai,. Fara sa facei nimic, doar
uitndu-v la cer, spre exemplu, sau ascultnd pe cineva i asta fara sa
avei nici-un comentariu intern, mental. Atunci percepiile voastre vor
deveni clare ca i cristalul, neumbrite de gnduri.
Pentru minte, toate lucrurile astea nu sunt importante, pentru ca
ea are ceva mult mai important la care sa se gndeasc. i
deasemenea lucrurile acestea nu pot memorate i de aceea s-ar
putea sa nu le observai i sa le trecei cu vederea, pentru ca ele deja
se ntmpl.

Adevrul este ca lucrul acesta este de fapt cel mai important

lucru care vi se poate ntmpla n viaa voastr. El este nceputul unei
schimbri i a unei treceri de la gndire la contiina prezentei.
Obinuindu-v cu starea de, a nu ti nimic" aceasta stare va va
conduce dincolo de minte pentru ca gndirea cauta ntotdeauna sa
concluzioneze i sa interpreteze. i ii este teama de a nu ti nimic. aa
ca atunci cnd vei accepta sa nu mai tii nimic, chiar atunci, n clipa
aceea, voi vei trece dincolo de minte. i atunci o cunoastre adnc
care nu este canceptuala iese la suprafa, n aceea stare.
Creaiile artistice, sportul, dansul, nvatul, cansilierea tot ce
este mai bun n orice tiin se obine n momentul cnd mintea
gnditoare nu mai este deloc inplicata, sau are doar un loc secundar.
Atunci, o putere i o inteligenta innit mai mare dect voi i totui una
n esen cu voi, este ceea care se exprima atunci, creend. i nu mai
este i nici-un proces de decizie.
De cum sa se fac lucrurile se ntmpl numai o aciune
potrivita, i voi nu suntei cel ce o facei. Mreia vieii este opusul
controlului. Numai atunci voi va aliniai de fapt, cu aceasta contiin
minunata. In clipa aceea, ea este ceea care acioneaz, vorbete, sau
face ceva.
Un moment de pericol poate aduce la o oprire temporara a
curgerii gndurilor i lucrul acesta va va da gustul a ceea ce nseamn
sa i prezent, alert i treaz.
Adevrul este innit mai cuprinztor dect poate mintea noastr
sa cuprind. i nici-un gnd nu poate cuprinde Adevrul. In cel mai bun
caz, poate doar sa indice spre el. De exemplu, se spune: toate lucrurile
sunt una". El este un indicator, nu o explicaie. Sa nelegi aceste
cuvinte, nseamn sa simi n adncul suetului tau, adevrul spre care
ele arata.
SINELE EGOTIC
Mintea gndete sau vorbete despre tine. Cnd spui, eu",
atunci te referi de obicei la mine i povestea mea". Acesta este, eul"
a tot ce va place sau nu va place, la temeri i aspiraii, este acel, eu"
care nu este niciodat satisfcut prea mult timp. Este vorba, nu de un
sentiment de sine creeat mental despre cine eti tu, condiionat de
trecut, cutnd s-i obin mplinirea undeva n viitor.
Poi oare sa vezi ca acest, eu" este iluzoriu, o forma temporara,
ca forma unui val la suprafaa apei?
Cine este cel care vede asta? Cine este cel care este contient
de aceasta iluzie a formei noastre zice i psihologice?
Eu sunt. Acesta este acel adnc, eu" care nu are nimic de a
face cu trecutul i viitorul.
Cum poi sa scapi de toat aceasta teama i de dorinele
asociate cu situaiile voastre de via, aa problemetice cum sunt ele,
i care va atrag atenia mai tot timpul? O liniu de l-2 mm lungime,

intre data naterii i data morii pe piatra noastr de mormnt. Pentru

sinele egotic, acesta este un gnd deprimant. Pentru tine, este
eliberare.
Cnd ecare gnd va absoarbe complet atenia, asta nseamn
ca voi va identicai cu vocea din capul vostru. Gndul este apoi
investit cu un sentiment de sine. El este egoul, eul" creat mental. Acest
sine construit n minte se simte incomplet i nesigur. De aceea frica i
dorina sunt emoiile sale predominante i care motiveaz puterile lui.
Cnd suntei capabili sa recunoatei ca este o voce n capul
vostru care pretinde ca eti tu cel care nu se oprete niciodat din
vorbit, atunci suntei trezit din identicarea incontienta cu aceasta
curgere necontenita a gndurilor. Cnd luai seama la aceasta voce,
voi realizai ca cine suntei voi nu este vocea gnditorul ci acel
cineva care este contient de toate astea.
Sa va tii pe voi ca i contiina necondiionat n spatele vocii,
este libertate.
Sinele egotic este ntotdeauna angajat ntr-o cutare. El cauta
mai mult dect asta sau aceea pentru a le aduga la el, pentru ca
astfel sa se poat simi mai complet. Asta explica preocuparea
compulsiva a egoului de viitor.
Atunci cnd devenii contieni de ce facei: ca trii uitndu-v
mereu dup urmtorul moment atunci cnd observai asta la voi
niv, atunci,. Deja ati fcut un pas n afara tiparelor mentale i astfel
va apare simultan i posibilitatea de a acorda ntreaga voastr atenie
acestui moment.
Cnd acordai ntreaga voastr atenie acestei clipe o
inteligenta mult mai mrea dect mintea noastr egotica intra n
viaa noastr.
Cnd trii exclusiv prin ego, voi reducei ntotdeauna momentul
acesta la ceva ce se termina i se duce. Atunci trii numai pentru
viitor, i cnd va vei atinge scopurile, proiectele, speranele, ele nu va
vor putea satisface, pentru mult timp.
Dar atunci cnd acordai mai multa atenie la ceea ce facei
acum, dect la rezultatul viitor la care vrei sa ajungei fcnd ceea ce
facei, atunci voi rupei condiionarea egotica veche. i astfel ceea ce
lucrai voi acum, devine nu numai efectiv, o reuit, dar i totul se
umple de o innit mai multa bucurie i viaa.
Aproape ecare ego conine cel putin un element a ceea ce noi
i-am putea spune, contiina de victima". Unii oameni, au o aa de
puternica imagine de victima, despre ei nii, nct acest lucru devine
punctul central al egoului lor. i atunci resentimentele i plngerile
formeaz partea esenial a sentimentului lor de sine.
Chiar daca comentariile noastre sunt total justicate, voi ati
construit deja n acest mod, o identitate de sine, prin ele, care este

mult mai mult o nchisoare pentru voi, a cror gratii sunt fcute din
acele forme gnduri care sunt plngerile voastre.
Observai ce va facei vou niv, sau ceea ce mintea voastr
va face vou. Simii ataamentele emoionale pe care le avei de
povestea voastr de victima i devenii astfel contieni de gndirea
voastr conpulsiva atunci cnd va gndii la ea sau vorbii despre
aceste lucruri.
Fii acolo cu totul, ca o prezenta martor a strilor voastre
interioare. Nu trebuie sa facei nimic altceva! Cu aceasta constinetizare
vin i transformrile i libertatea.
Plngerea i reactivitatea sunt tiparele mentale favorite, prin
care egoul se ntrete pe sine nsui. Pentru multi oameni, o mare
parte din activitatea lor mantal-emotionala consta chiar din aceste
comentarii interne i din reacii la asta sau la aceea. Fcnd asta, voi le
artai celorlali ca ei greesc, i ca numai voi avei dreptate. Prin a
avea dreptate, voi va simii superior, i prin asta va ntrii
sentimentul de sine. In realitate, nu facei altceva dect sa ntrii un
ego iluzoriu.
Putei sa observai acele tipare, cum apar n voi i doar sa
recunoatei vocea aceea care se plnge i comenteaz n capul
vostru, i care nu-i convine de nimic?
Sentimentul de sine egotic are nevoie de conict pentru ca
sentimnetul de separare va da mai multa identitate atinci cnd luptai
mpotriva acestui lucru sau aceluia, sau atunci cnd ncercai sa
demonstrai ca acesta sunt eu, iar acela nu sunt eu.
Adeseori, naiuni ntregi, religii, triburi i deriva un sentiment
puterinic de sine, de entitate colectiva din acest lucru, din a avea
dumani. Ce zici? Ar putea exista credinciosul, fara un necredincios?
In discuiile voastre cu oamenii, putei sa va dai seama de acele
sentimente subtile de superioritate sau de inferioritate de care suntei
cuprini n raport cu ele? Atunci vei privi la ego, care triete i
supravieuiete numai prin comparaii.
Invidia este un subprodus al egoului, care se simte diminuat
daca ceva bun se ntmpl cuiva, sau cineva are mai mult, sau tie mai
multe, sau poate sa fac mai multe dect tine. Identitatea egotica
depinde de comparaii i caut mereu dup mai mult. Ea se prinde de
orice. Daca totul n jur cade, atunci tu vei putea s-i ntreti
sentimentul ctiv de sine i astfel te vei vedea pe tine ca ind tratat
mereu mai nedreptit de via i de aceea eti mai bolnav dect
oricine altcineva. Dar ce sunt toate aceste povesti i ciuni din care i
derivi sentimentul de sine?
Adnc nrdcinat n structura sinelui egotic este i o nevoie
continua de a te opune i de a rezista, de a exclude i asta numai
pentru a menine sentimentul de separare de care depinde continuu

supravieuirea lui. i de aceea este un, eu" mpotriva celuilalt,., a

noastr", mpotriv, lor".
Egoul are nevoie sa e tot timpul n conict cu cineva sau cu
ceva. Asta explica de ce tu caui pacea i bucuria sau dragostea, dar
nu le poi accepta pentru mult timp. Tu i spui ca vrei fericirea dar de
fapt caui numai nefericirea!
i pana la urma nefericirea va apare, nu din circumstanele vieii
tale ci din mintea ta condiionat.
Nu-l aa ca tu deja duci cu tine sentimente de vinovie n
legtur cu ceva ce ai fcut tu, cndva, sau nu ai fcut, din trecutul
tau? Asta se ntmpl i la tine cu siguran: de fapt i-ai jucat viaa n
concordanta cu nivelul tau de contient sau mai bine spus de
incontient pe care l-ai avut n acel moment. Daca ai fost mult mai
treaz i mai contient, te-ai comportat n mod diferit.
Vinovia este un alt lucru cutat de ego pentru c-l da o
identitate, un sentiment de sine. Pentru ego, nu conteaz daca acel
sine este pozitiv sau negativ. Orice ai fcut sau nu ai fcut a fost doar
o manifestare a incontientei umane. Egoul, totui, le personalizeaz
pe toate i i spune: eu am fcut asta", i aa ajungi sa duci cu tine o
imagine mentala, rea" despre tine nsui.
Istoria umanitii este plina de multa violenta, cruzime i aciuni
punitive dureroase pe care oamenii i le-au fcut unii altora, i
continua sa i le fac. Oare sunt ei cu toii, de condamnat? Sunt ei
vinovai? Sau actele lor sunt doar simple expresii ale incontienei, un
nivel evolutiv de care noi ncercm acum sa scpm?
Cuvintele lui Iisus se aplica i vou: iartatii, caci nu stiu ce fac!"
Daca scopurile voastre egotice spre exemplu: de a te alibera pe
tine, sunt i ele doar pentru a creste n importanta, n ochii tai i ai
celorlati. i chiar daca vei atinge aceste lucruri, i atunci ele nu va vor
satisface.
Putei sa va facei planuri, sperane, dar trebuie sa tii ca
atingerea lor nu este aa de importanta. Cnd ceva va apare numai din
starea de prezenta, asta nseamn ca acest moment nu se mai termina
asta nseamn ca ceea ce faci este plin de sine, n ecare clipa. i de
aceea nu vei mai reduce clipa de acum la ceva ce se duce, ceea ce
este de fapt contiina egotica.
, Nici-un sine, nici-o problema!", spunea nvtorul budist cnd
I s-a cerut sa explice semnicaia profunda a budismului.
ACUM
La suprafa, pare ca momnentul prezent este doar unul din
multele momente. Fiecare zi a vieii tale pare sa e formata din mii de
clipe n care se ntmpl tot felul de lucruri diferite. Dar, daca te uii
mai adnc, nu exista dect un singur moment. Nu este viaa doar
aceasta clipa? Ea este singurul lucru de care nu putei fugi i nu ai
unde sa scapi de el. El este singurul factor constant din viaa noastr.

i nu conteaz ce se ntmpl! i nu conteaz nici cat de mult vi se

schimba viaa! Ci doar un singur lucru este sigur: i el este ntotdeauna
PREZENTUL! i daca nu ai unde sa fugi n prezent, atunci de ce sa nu il
priveti, i sa i-l faci prieten.
Cnd te inprietenesti cu momentul acesta, atunci te vei simi
acas, indiferent unde te vei aa. Dar atunci cnd nu te simi acas n
prezent, indiferent unde te duci, vei cara cu tine peste tot o greutate
nelinitea.
Prezentul este ceea ce este ntotdeauna. Vrei tu doar s-l lai sa
e ceea ce este?
Divizarea vieii n trecut, prezent i viitor sunt forme gnd,
abstracii mentale. Trecutul poate reamintit doar acum. Iar ceea ce tu
i reaminteti este un eveniment care se petrece numai acum, i i
aminteti de el numai acum. Viitorul care vine, este acum. aa ca
singurul lucru care este real, singurul lucru care numai el exista este
prezentul acum. Iar ca sa ai toat atenia ta orientata spre acum, nui trebuie o negare a ceea ce ai nevoie n via. Ci este nevoie doar de
recunosterea a ceea ce este primordial. Dup care poi sa te uii i la
ceea ce este secundar, dar le vei ntmpina pe toate cu o mare linite.
Nu vei spune: nu ma mai uit deloc la lucruri pentru ca tot ceea ce
exista este doar prezentul". Nu. Cutai mai nti ceea ce este
primordial, i facei-v din clipa de fata, un prieten, nu un duman.
Luai cunostiinta de ea i onorai-o! Atunci vei simi ca prezentul este
baza a tot ce exista, i de aceea este lucrul cel mai important n viaa
spre care trebuie sa va ndrepti toat atenia, prima data. Numai
atunci i viaa vi se va dezvlui n pace.
Sa pui farfuriile pe masa, sa gndeti o strategie de afaceri, sau
sa planici o excursie. Ce este mai important sa faci pentru tine, sau
care este rezultatul la care vrei tu sa ajungi fcnd aceste lucruri?
Acest moment sau unul care o sa vina cndva n viitor?
Cum priveti clipa aceasta, ca un obstacol pe care trebuie s-l
depeti? Ce este pentru tine mai important? Simi tu oare ca va un
moment din viitor pe care trebuie s-l atingi i la care trebuie sa
ajungi?
Aproape, ecare din noi, trim n modul acesta, mai tot timpul.
i pentru ca viitorul nu mai vine niciodat, pentru ca nu exista dect
prezentul, acest mod de a trai este disfuncional. El genereaz un
sentiment continuu de nesiguran, greutate, tensiune i disconfort. i
comportamentul asta nu onoreaz viaa, care este numai acum, i
niciodat altcndva.
Simii viul cu tot corpul vostru. i astfel ancorai-v cu totul n
clipa de fata. Fii cu totul prezent.
De fapt nu eti responsabil de via pana nu eti cu totul
responsabil i atent la cee ce faci acum. Asta pentru ca prezentul este
singurul loc unde poate gsit viaa.

Sa i responsabil pentru ceea ce se ntmpl n clipa da fata

nseamn sa te opui intern la ceea ce este, acum. Nu nseamn sa te
certi i sa nu accepi ceea ce apare acum n fata ta. Ci nseamn sa te
aliniezi la via.
Prezentul este ceea ce este pentru ca nu poate altfel. Ceea ce
buditii au tiut din totdeauna, iar zicienii au conrmat acum: nu
exista lucruri sau evenimente izolate. Chiar sub suprafaa lucrurilor,
toate sunt interconectate i sunt parte a totalitii, a cosmosului care
este forma pe care acest moment o ia.
i atunci cnd spui, da" la ceea ce este, atunci te aliniezi la
puterea i inteligenta vieii nsi. Numai atunci tu poi deveni un agent
al schimbrii n aceasta lume.
O simpla dar i radicala practica este: sa accepi orice apare
acum, n interiorul sau n afara ta.
Cnd atenia ta se muta n prezent, apare o stare de alerta. Este
ca atunci cnd te-ai trezi dintr-un vis, visul gndurilor, visul despre
trecut i viitor. Este o aa de mare claritate i simplitate. Nu mai este
nici-un motiv pentru a-i mai face probleme. Este numai clipa aceasta
aa cum este ea.
In momentul n care intrai n prezent cu atenia voastr, atunci
realizai ca ntreaga via este sacra, este un sacru n toate lucrurile pe
care le percepei atunci cnd suntei prezent. i cu cat trii mai mult
n prezent, cu att mai mult simii simplitatea i profunda bucurie a
Fiinrii i sacrul ntregii viei.
Majoritatea oamenilor ncurca prezentul, cu ceea ce se ntmpl
acum, dar asta nu este ceea ce este. Prezentul este mult mai adnc
dect ce se ntmpl n el. Este spaiul n care toate lucrurile apar.
aa ca, sa nu confundai coninutul acestei clipe, cu prezentul. El
este mult mai adnc dct orice coninut ce are loc i se ntmpl n el.
Cnd peti n prezent, iei din coninutul mintii tale. Curgerea
nencetat a gndurilor se oprete. Gndurile nu-i mai absorb deloc
toat atenia i nu te mai atrag total. Apar pauze intre gnduri, un
spatiu larg linitea. i atunci ncepi sa realizezi cat de nemrginit i
de adnc eti tu fata de gndurile tale.
Gndurile, emoiile, percepiile i orice experimentezi tu
constituie coninutul vieii tale. Viaa mea" sunt acele lucruri din care
i derivi sentimentul de sine, deci, viaa mea" este coninutul, sau aa
crezi tu.
Dar voi nesocotii tot timpul cel mai evident fapt: sentimentul
nostru cel mai profund, acel eu sunt, nu are nimic de a face cu ceea ce
se ntmpl n viaa ta, i nu are nimic de-a face cu coninutul ei. Acel
sentiment de eu sunt, este una cu prezentul. El ramane ntotdeauna
acelai. La copilrie cat i la btrnee, n sntate sau boala, n succes
sau eec, acest eu suntspatiul de acumramane neschimbat la nivel
profund. De multe ori poate confundat cu coninutul, iar atunci vei

experimenta acest eu sunt sau prezentul numai ocazional i indirect,

prin coninutul vieii voastre. Cu alte cuvinte: sentimentul vostru de
sine este ascuns de circumstane, de curgerea gndurilor noastre i de
multe alte lucruri din lumea aceasta. Prezentul este ascuns i obturat
de timp.
i astfel voi va uitai rdcinile inei, realitatea voastr divina,
i va pierdei pe voi n lume. Confuzia, suprarea, depresia, violenta i
conictul, boala, vor apare cnd oamenii uita cine sunt ei cu adevrat.
i totui, ce simplu este sa va reamintii adevrul care suntei
voi i sa va reintoatceti acas: eu nu sunt gndurile, emoiile mele, i
nici percepiile i experientele mele. Eu nu sunt coninutul vieii mele.
Eu sunt viaa. Sunt spaiul n care toate lucrurile se ntmpl. Sunt
contiina. Sunt prezentul. Sunt.
Cine eti cu adevrat?
Prezentul este inseparabil de cine eti tu cu adevrat, la un nivel
adnc. Multe lucruri n viaa voastr conteaz, dar numai unul singur
conteaz cel mai mult!
Da conteaz poate, daca reueti sau dai gre, n ochii lumii.
Conteaz daca eti sntos sau nu, daca eti educat sau nu eti. Sau
conteaz daca eti bogat sau srac. Cu siguran toate astea fac o
diferen n viaa ta.
Dar, toate aceste lucruri conteaz relativ. Ele nu conteaz n
mod absolut. Este ceva care conteaz mai mult dect toate lucrurile
acestea i el este: sa ai cine eti tu mai presus de via scurta a
acestei ine, mai presus de acest sentiment de sine personalizat care
are o via aa de scurta.
Nu poi s-i regseti pacea rearanjnd circumstanele din viaa
ta, ci doar realiznd cine eti tu la un nivel adnc.
Reincarnarea nu va poate ajuta, daca la urmtoarea incarnare
inca nu tii cine suntei voi.
Toat suferina de pe planeta asta, apare n momentul n care va
perosnalizati sentimentul de sine ca ind, eu" sau, voi". i apoi acesta
va acoperi esen a ceea ce suntei voi. Cnd nu suntei contieni de
aceasta esen adnc, atunci, pana la urma voi vei creea suferin.
Totul este simplu. Cnd voi nu simii cine suntei, va creeati un sine
mental ca un substitut pentru aceea in minunata, i divina, i va
agai de el, un sine temtor i mereu ngrijorat. Protejnd i
amplicnd acel fals sentiment de sine, el devine fora voastr
primordiala de motivare.
Multe expresii care sunt de uz comun i chiar i structura limbii,
arata faptul ca oamenii nu stiu cine sunt ei. Voi spunei: el i-a irosit
viaa", sau, viaa mea", ca i cnd viaa ar putea ceva ce poate
predat sau pierdut.
Adevrul este ca voi nu avei o via, ci suntei viaa, singura
via, singura contiin care ptrunde ntregul univers i ia temporar

o forma ca sa se experimenteze pe sine,. ca i piatra, sau ca iarba, ori

animal, o persoana, o stea sau o galaxie. Daca vei ptrunde mai
adnc n voi, atunci vei aa asta. Putei sa simii ca voi suntei deja
toate astea?
Pentru majoritatea lucrurilor, n via, voi avei nevoie de timp:
sa nvai un nivel nou, sa construii o casa, sa devenii un expert, sau
sa facei un ceai.
Timpul este folositor, totui, cel mai important lucru din via, i
care conteaz cu adevrat este: realizarea sinelui care nseamn: sa
tii cine eti tu dincolo de suprafaa sinelui, dincolo de numele voastre,
de forma voastr zica, de istoria voastr, de povestea voastr.
Nu va putei aa pe voi n trecut sau n viitor. Singurul loc unde
va putei gsi, este n prezent. Cuttorii spirituali alearg dup
realizarea de sine sau eliberare, n viitor. Ca sa i un cuttor, asta
implica faptul ca tu ai nevoie de viitor. Daca asta este ceea ce crezi tu,
lucrul acesta devine adevrat pentru tine. i vei avea nevoie de timp
pana vei realiza ca nu ai nevoie deloc de timp ca sa i cine eti tu cu
adevrat.
Cnd te uii la un copac, eti contient de existenta lui. Cnd ai
un gnd sau o ecuaie, tu eti contient de ele. i atunci cnd ai o
senzaie plcut sau o experienta dureroasa, eti contient de aceea
experienta. Acesta s-ar prea sa e adevrul i starea normala. Dar
daca te vei uita la ele foarte aproape, vei vedea ca ntr-un mod subtil
structura lor conine o iluzie fundamentala, o iluzie de care nu-i dai
seama atunci cnd foloseti limbajul. Gndul i limbajul creeaz o
dualitate aparenta i o persoana separata, acolo unde nu exista aa
ceva.
Adevrul este ca voi nu suntei cineva care este contient de,.
Copac, de gnd, de sentiment sau de experienta voastr. Tu eti starea
de contient sau de observaie din care toate aceste lucruri apar. aa
cum trecei prin via, putei sa i voi contieni de voi niv, ca ind
contiina n care ntregul coninut al vieii voastre, are loc?
Voi spunei, vreau sa ma cunosc pe mine nsumi". Voi. Suntei
acest eu. Voi suntei contiina prin care totul este cunnoscut i care nu
se poate cunoate pe sine. El este ceea ce este el nsui este, i nu
mai este nimic de aat mai presus de asta. Tot ce este cunoscut apare
din El., Eul" nu se poate face pe sine un obiect de cunoatere, un
obiect al contiinei.
aa ca nu putei un obiect pentru voi niv. Acesta este
motivul care creeaz iluzia unei identiti egotice, i el apare pentru ca
voi va vedei ca un obiect., Acesta sunt eu", aa spunei voi, dup care
ncepei sa avei o relaie cu voi niv i sa spunei celorlali i vou,
aceasta poveste a voastr.
Dar cunoscndu-v pe voi ca i contiina n care existanta
fenomenelor are loc, atunci devenii liberi de aceasta dependenta de

fenomene i n acelai timp suntei liberi de a va cuta pe voi niv n

situaii, locuri i condiii. Cu alte cuvinte, ceea ce se ntmpl sau nu se
ntmpl nu va mai deloc aa de important. i astfel lucrurile i vor
pierde greutatea, i seriozitatea lor va disprea. aa va apare n viaa
voastr un sentiment de joaca plina de bucurie. i vei recunoate
aceasta lume ca un dans cosmic, dansul formelor. Nici mai mult i nici
mai putin.
Atunci cnd aai cine suntei voi cu adevrat, apare un
sentiment mult mai acceptabil de pace vie. Da, i-ai putea spune
bucurie, pentru ca asta este aceea stare de vibranta i vie pace. Este
bucuria de a te simi pe tine ca ind esen ceea mai adnc a vieii,
nainte ca viaa sa ia forma. Aceasta este bucuria de a , de a ceea
ce eti tu cu adevrat.
aa cum apa poate solida, lichida i gazoasa, i contiina
poate vzut ca ind ngheat ca i materie zica, lichida ca i
minte i gndire, sau ca ind fara forma ca i contiina pura. i
aceasta contiin pura este viaa nainte de a veni n manifestare, iar
acesta viaa privete la lumea formelor prin ochii votri, pentru ca
aceasta contiin este ceea ce suntei voi de fapt. i atunci cnd va
cunoatei pe voi ca ind nsi contiina fara margini, atunci va vei
putea recunoate n toate. Este o stare minunata,. Divina,. de claritate
completa a percepiei.
i atunci nu mai suntei deloc o entitate cu un trecut greu care
devine un ecran de concepte prin care ecare experienta este
interpretata. Cnd percepei fara interpretare, de abia atunci va putei
da seama cine este cel care percepe, i ce este lucrul perceput?
Singurul lucru pe care-l putem spune n cuvinte este faptul ca este un
camp de linite alerta n care percepiile au loc. Prin tine, contiina
fara forme a devenit contient de sine.
Mai toate vieile oamenilor sunt bntuite de dorine i frica.
Dorin este nevoia de a aduga ceva la sine nsui pentru a devenii
mai plin. Toat frica este frica de a pierde ceva. Aceste doua micri
acoper faptul ca inarea nu poate data sau luata n nici-un mod. A
n aceasta stare de plintate este a deja n sine, n prezent.
ACCEPTAREA I PREDAREA DE SINE
De ecare data cnd putei, uitai-v n interiorul vostru ca sa
vedei daca creeati incontient conict intre interior i exterior, intre
circumsatantele externe din acest moment pe de o parte unde va
aai, cu cine suntei voi, sau ce facei, i gndurile i sentimentele
voastre, pe de alta parte. Putei sa simii cat de dureros este sa i ntro opoziie interna cu ceea ce este?
Cnd va dai seama de acest lucru, vei realiza i faptul ca
suntei de fapt liber sa dai drumul acestui conict zadarnic, i astfel sa
va eliberai de aceasta stare interioara continua, de rzboi.

Cat de des n ecare zi, daca ar s-i verbalizezi realitatea

interioara la un anumit moment, nu ai spune: nu mai vreau sa u acolo
unde sunt". i cum te simi cnd nu mai vrei sa i acolo unde eti: n
trac, la locul tau de munca, n terminalul aeroportului, sau cu oamenii
lng care eti?
Este adevrat, desigur, ca unele locuri sunt bune pentru a evada
dincolo de o anumit situaie i uneori ar putea cel mai potrivit
lucru pentru tine pe care s-l faci. In multe alte cazuri, totui, sa
evadezi dintr-o situaie stresanta, nu este o soluie. In toate acele
cazuri, acest, nu mai vreau sa stau acolo", este nefolositor i n acelai
timp i nepotrivit. Va face pe voi i pe ceilali nefericii.
S-ar putea spune ca oriunde te-ai duce, eti n aceeai situaie.
Cu alte cuvinte: tu eti aici. ntotdeauna. Este chiar aa de greu de
acceptat asta?
Chiar ai nevoie sa etichetezi mental ecare percepie i
experienta a ta? Chiar ai nevoie sa ai o relaie reactiva de i place/nu
i place, cu viaa. In modul acesta eti ntr-un continuu conict cu
situaiile diferite care vin spre tine sau cu oamenii! Toate acestea nu
sunt dect un tipar mental adnc nrdcinat care poate nlturat. Nu
fcnd ceva, ci doar lsnd acest moment sa e ceea ce este.
Obinuitul i reactivul, nu" ntrete egoul. da-ul" il subiaz.
Identitatea voastr cu forma, egoul, nu mai poate supravieui daca se
preda.
, Am aa de multe de fcut". Da, dar care este calitatea a ceea
ce faci tu? Mergnd spre servici, vorbind cu clienii, lucrnd la
computer, alergnd s-i ndeplineti sarcinile, negociind cu
nenumratele lucruri din viaa voastr obisnuitacat de total eti n ceea
ce faci? Acum ntrebarea este daca ceea ce faci este predare de sine
sau nu? Lucrul acesta determina succesul n via, nu cat efort depui.
Efortul implica stres i chin, avnd mereu nevoie sa atingi un punct
sigur din viitor sau sa ajungi la un rezultat cert.
Poi s-i dai seama care este cel mai nensemnat lucru din voi
niv, acel a nu face nimic? El nu este o negare a vieii.
Daca poi simi n tine nsui, acest lucru, poi s-l lai sa e? i
sa i total n ceea ce faci,. cu totul?
Fcnd un singur lucru la un moment dat. Astfel a denit un
maestru zen, esena zenului.
Un succes adevrat care sa poat veni din afara, nu este posibil.
A face un singur lucru, o data nseamn sa i total n ceea ce
faci, s-l acorzi toat atenia ta. Aceasta este aciunea de predare de
sine: o aciune care te ntrete.
Acceptarea a ceea ce este, va duce la un nivel adnc unde
starea interioara ca i sentimentul vostru de sine, nu mai depinde de
judecata mintii, de bine sau rau.

Cnd spui, da" la ceea ce este viaa, cnd voi acceptai acest
moment aa cum este, atunci putei simi o senzaie de spatiu fara
limite, n voi, care este de fapt o pace adnc.
La suprafa, poi inca fericit, cnd este soare, i putei sa nu
i prea fericit cnd ploua; poi fericit atunci cnd ctigi un milion de
dolari i poi nefericit atunci cnd i pierzi toate posesiunile. Totui
nici fericirea i nici nefericirea, nu pot ajunge att de adnc. Ele sunt
doar valuri la suprafaa inrii. Pacea aceea adnc din voi ramane
neperturbata indiferent de natura condiiilor exterioare.
Spune, da" la ceea ce se arata a aceea dimensiune adnc din
noi i care nu depinde deloc de condiiile externe i nici de cele
interne, ale gndurilor i emoiilor constant uctuante.
Predarea de sine devine un lucru aa de uor de fcut atunci
cnd tu realizezi natura trectoare a tuturor experientelor i ca lumea
nu va poate da nimic care sa dureze. Dup care poi continua sa
ntlneti oameni, sau sa te implici n experiente i activiti, dar fara
dorine i fara frica sinelui egotic. Este un fel de a spune ca nu mai
avei pretenia ca o situaie, persoana, loc, sau eveniment ar putea sa
va satisfac sau sa va fac fericit. Totul este lsat sa treac i naturii
inperfecte ii este permis sa e, aa cum este ea.
i atunci miracolul se ntmpl Cnd nu mai avei nici-o
pretenie la ceea ce vine n fata voastr i aa ecare situaie,
persoana, loc, sau eveniment va deveni nu numai mult mai
satisfctoare dar mai ales mult mai armonioasa, i mai plina de pace.
Cnd vei accepta complet acest moment, i nu va mai certai
cu ceea ce este, atunci compulsivitatea gndirii se reduce i va
nlocuit de o linite vie. Deabia atunci vei total contieni, iar
mintea nu va mai n stare sa eticheteze acest moment, n nici-un
chip. Acesta stare interioara de nonrezistena te deschide spre
contiina necondiionat care este innit mai mare dect mintea
umana. Aceasta vasta inteligenta se poate atunci exprima pe sine prin
tine i astfel ve putea sa te asiste, att din interior cat i din afara.
Aceasta arata de ce, atunci cnd dai voie rezistentei interioare sa se
duca, adeseori vei vedea cum circumstanele exterioare se vor
schimba n bine.
i de aceea spun: binecuvntai acest moment". Suntei fericit?
Nu-l asa? Permitei acestui moment sa e ceea ce este, aa cum se
arata el. Asta-l tot ce trebuie sa facei i este destul!
Predarea de sine este acceptarea acestui moment, nu sa va
legai de o poveste prin care voi intrepretati acesta clipa dup care
ncercai sa va reconstruii un sine din nou.
De exemplu, ati putea sa avei o inrmitate i astfel sa nu mai
putei sa mergei deloc. Aceasta condiionare este ceea ce este.
Poate ca acuma, mintea voastr creeaz o poveste care va
spune: asta a aprut n viaa mea, acum. Am sfrit ntr-un crucior de

handicapat. Viaa m-a tratat cu asprime i pe nedrept. Nu cred ca merit

asta."
Putei sa acceptai ceea ce apare n acest moment i sa nu-l mai
priviti prin povestea din mintea voastr?
Abandonarea de sine vine atunci cnd voi nu mai ntrebai: de
ce mi se ntmpl asta mie?"
Chiar i o situaie ce pare cea mai de neacceptat i plina de
durere, este n sine buna, i aa ecare dezastru conine smna
gratiei divine.
De-a lungul istoriei, au fost brbai i femei care, n fata unei
pierderi mari, a unei boli, sau ind n nchisoare, ori n fata unei mori
iminente, au acceptat ceea ce este de neacceptat. i astfel au gsit,
aceea pace care este mai presus de orice nelegere".
Acceptarea a ceea ce este de neacceptat este modul prin care
gratia divina este prezenta n aceasta lume.
Sunt uneori situaii n care toate rspunsurile i explicaiile cad.
i viaa nu mai are nici-un sens. Sau cineva care are un necaz, vine la
voi, cerndu-v ajutorul, i nu tii ce s-l facei sau s-l spunei.
Cnd acceptai total ca nu tii nimic, i renunai la nfrigurarea
de a gsi rspunsuri cu mintea voastr limitata, atunci este momentul
cnd o inteligenta mrea intervine, pentru ca ii permitei sa lucreze
prin voi asupra vieii. i chiar i mintea poate benecia de acest lucru,
astfel nct aceasta in divina poate curge prin voi, prin via,
inspirnd-o.
Uneori abandonarea de sine nseamn sa ncercai sa nelegei
i sa va simii confortabil cu starea de a nu ti nimic.
tii pe cineva sau ceva a crui principal rol n via pare a sa
se fac pe sine i pe ceilali sa se simt mizerabil i sa rspndeasc
nefericirea? i ei sunt o parte din acesta trezire a omenirii. Rolul pe
care-l joaca ei, reprezint o intensicare a nopii negre a contiinei
egotice, starea de nepredarea de sine. Nu este nimic personal n toate
astea. i nu este ceea ce suntei voi cu adevrat.
Predarea de sine, ar putea spune cineva, este tranziia interioara
de la rezistenta la acceptare, de la nu" la, da". Cnd te predai,
sentimentul vostru de sine trece din starea de identicare cu o reacie
sau o judecata mentala la starea de a spaiul din jurul reaciei sau
judecii. Este o trecere de la identicarea cu forma, cu gndul sau cu
emoia, la a , sau a se recunoate pe sine ca ind acela ce nu are
forma spaiul contient fara limite. Orice vei accepta, pana la urma va
va duce n pace, nchiznd n aceasta stare i acceptarea ca nu poi
accepta, ca inva mai reziti.
Lsai viaa n pace. Lsai-o sa e!
NATURA
Noi depindem de natura nu numai pentru supravieuirea zica.
Mai avem nevoie de ea ca sa ne arate drumul spre casa, drumul de

evadare din propria noastr minte. Noi ne-am pierdut n a face, a

gndi, a ne reaminti, a anticipa, a proiecta neam pierdut ntr-un
labirint de complexitate i ntr-o lume de probleme.
Am uitat ceea ce pietrele, plantele i animalele stiu deja. Am
uitat cum sa m sa m linitii, sa m noi nii, sa m ceea ce via
este: aici i acum.
Oricnd i orientezi atenia spre ceva natural, pe orice lucru
care vine la existenta fara intervenia umana, cu aceasta ocazie -de
ecare data, faci un pas n afara nchisorii gndirii conceptualizate i
s-ar putea spune ca participai la starea aceasta de conectare cu ina,
n care tot ce este n natura, exista.
S-i pui atenia pe o piatra, un copac, sau un animal, nu
nseamn sa te gndeti la el, ci doar simplu s-l percepi i sa
zboveti asupra lui ntr-o stare de contient.
Atunci, ceva din esena ei/lui, se transmite i vou. Putei sa
simii cat de linitit este, i fcnd asta, aceeai pace apare i n voi.
Simii cat de adnc se odihnesc ele n ina ind una cu ceea ce
este, oricum ar . i realiznd i voi aceasta, ptrundei n acel loc de
odihna adnc din interiorul vostru.
Atunci cnd va plimbai sau va odihnii n natura, onorai
aceasta realitate, ind acolo cu totul. Fii linitii. i doar priviti. i
urmrii cum ecare animal sau planta este n sine, total. Nu ca
oamenii, ele nu se mpart pe sine n doua. Ele nu triesc prin imagini
mentale despre ele insele, de aceea nu au nevoie sa se ngrijoreze
ncercnd sa se protejeze i astfel sa sporeasc acele imagini.
Cprioara este ea nsi. Narcisa este i ea ceea ce este ea nsi.
Toate lucrurile din natura nu sunt numai una cu ele insele, ci
sunt una i cu totalitatea. Ele nu sunt rupte de originea lor de ntreg,
clamnd o existenta separata: eu" i restul universului.
Contemplarea naturii va poate elibera de acest, eu", marele
creator de ncazuri.
Fii ateni la att de multele i subtilele sunete ale naturii la
fonetul frunzelor n vnt, la picturile de ploaie ce cad, la zumzetul
unei insecte, la primul cntec al psrilor n zorii zilei. Abandonai-v
complet acestui act al ascultrii. i dincolo de sunete vei aa ceva
mult mai mre: ceva att de sacru care nu poate neles prin
gndire.
Voi nu v-ai creeat corpul vostru, i nici nu suntei capabili s-l
controlai funciile. O inteligenta mult mai mare dect mintea umana
este la lucru.
Este aceeai inteligenta care susine ntreaga natura. i nu va
putei apropia mai mult de ea dect ind contieni de propriul camp
de energie din interiorul vostru simind viul, prezenta ce anima
ntregul trup.

Drglenia i bucuria unui caine, este dragoste necondiionat

i disponibilitate de a celebra viaa n ecare clipa. Uneori seamn
mult cu starea interioara a proprieterului cinelui care este deprimat,
anxios, chinuit de probleme, pierdut n gnduri, care nu este prezent n
acel loc i n acel moment i care numai el exista: aici i acum. Cineva
s-ar putea ntreba: sa locuieti cu o asemenea persoana, cum poate
cinele s-i pstreze echilibrul suetului i sa e att de bucuros?
Atunci cnd percepei natura numai prin minte, prin gndire, nu
vei putea s-l simii in vie, ceea ce este. Voi vedei numai forma, i
nu suntei contieni de via de dincolo de forma misterul sacru. Prin
reducerea naturii la o furnizoare de comoditate pentru mai mult prot
sau cunoatere sau oricare alt scop utilitar pdurile vechi au fost
transformate n cherestea, o pasare a devenit un proiect de cercetare,
muntele, ceva ce trebuie sa e minat sau concasat.
Cnd percepei natura, dai voie sa apar spatii de negndire,
nici-o minte. Cnd va apropiai de natura n acest mod, ea va va
raspunde i va va nsoi i va ncerca sa ajute la evoluia contiinei
umane i planetare.
Doar observai cat de prezenta este o oare, i cat de mult se
preda ea vieii!
Planta pe care voi o avei n casa voastr te-ai uitat vreodat
cu adevrat la ea? I-ai permis acestei ine inca misterioase creia noi
ii zicem planta, i-ai dat voie sa va nvee secretele ei? Ati luat seama
n ce adnc pace triete ea? Cum este nconjurat de un camp de
linite. In clipa n care devenii contieni de emoia plantei, de linitea
i pacea ei, atunci planta va va deveni profesor.
Urmrii un animal, o oare, un copac cum se odihnesc n ina.
Ele sunt El inbsusi. i au o enorma demnitate inocenta i sintenie.
Totui, pentru ca tu sa poi vedea asta voi trebuie sa va ducei dincolo
de spaiul mental al numelor i etichetelor. In clipa n care te uii
dincolo de etichetele mentale, vei putea sa simi aceea dimensiune
inefabila a naturii, care nu poate neleas cu gndirea sau
pertceputa prin sentimente. Este o armonie, un sacru care ptrunde nu
numai ntreaga natura ci i pe voi niv.
Aerul pe care-l respiri este natura, deoarece este nsi procesul
respiraiei.
Fii ateni la propria respiraie i realizai ca nu voi respirai. Este
respiraia naturii. Daca ar trebui sa va amintii sa respirai, a-i muri
repede, iar daca vei ncerca sa oprii respiraia, natura se va opune.
Te reconectezi la natura n modul cel mai personal i mai
puternic, prin a deveni contient de propria respiraie, nvnd s-i tii
atenia pe ea.
Acesta este un lucru de fcut care este n acelai timp
vindector i puternic. El aduce o mutare n contiina de la lumea

conceptuala a gndirii la realitatea interioara a contiinei

necondiionate.
Natura este pentru voi un profesor care va ajuta sa va
reconectai la inare. Dar nu numai voi avei nevoie de natura ci i
ea are nevoie de voi.
Voi nu suntei separai de natura. Suntei cu toii parte a unei
singure viei care se manifesta pe sine n nenumrate forme peste tot
n univers, forme care sunt toate interconectate. Cnd recunoatei
sacrul, frumuseea, linitea incredibila, i demnitatea n care o oare
sau un copac exista, atunci i voi vei aduga ceva orii sau copacului.
Prin recunoaterea voastr, i prin contientizare, natura nsi se
cunoste pe sine. i astfel ea vine s-i recunoasc propria frumusee i
sacrul, prin voi.
Un spatiu de linite atotcuprinztoare tine toat natura n
braele ei. i va tine i pe voi.
Numai cnd eti n linite n interiorul tau, numai atunci tu poi
sa ai acces la realitatea pcii n care pietrele, plantele i animalele
ineaz. Numai cnd mintea voastr zgomotoasa se domolete,
numai atunci va putei conecta cu natura, la un nivel adnc i sa va
ducei dincolo de sentimentul de separare creeat excesiv prin gndire.
Gndirea este un stadiu n evoluia vieii. Natura exista ntr-o linite
inocenta care este primordiala, i din care rsar i gndurile. Copacul,
oarea, pasarea, piatra, sunt incontiente de propria lor frumusee i
sacrul din ele. Cnd inele umane devin linitite, ele trec dincolo de
gndire. Este o dimensiune de cunoatere i contient, n aceasta
linite nemarginta care este dincolo de gndire.
Natura va poate duce n starea de linite. Acesta este darul ei
pentru voi. Cnd percepei i va ntlnii cu natura pe campul linitii,
acel spatiu este ptruns de contient voastr. Acesta este darul
vostru pentru natura.
Prin voi, natura devine contient de ea nsi. Natura va
atepta, aa cum o face de milioane de ani.
RELAIILE.
Cat de repede ne formam o opinie despre o persoana i cat de
repede tragem o concluzie despre ea. Este mijlocul prin care mintea
egotica este satisfcut prin etichetarea unui alt om. Astfel ii dam o
identitate conceptuala i emitem o judecata de dreptate despre ea.
Fiecare in umana a fost condiionat sa gndeasc i sa se
comporte n anumite tipare condiionate genetic sau prin experienta
copilriei lor sau de mediul cultural n care triesc. Dar asta nu este
ceea ce sunt ei, ci ceea ce ei par a .
Cnd pronunai o judecata despre cineva voi confundai acele
tipare ale mintii condiionate cu cine sunt ei n realitate. Iar sa faci
acest lucru este i el un tipar incontient i puternic condiionat. Voi le

punei o eticheta conceptuala i le dai o identitate falsa, ce devine o

nchisoare nu numai pentru cealalt persoana dar i pentru voi niv.
Sa abandonai judecata, nu nseamn ca voi sa nu mai vedei ce
fac ei. nseamn sa recunoatei purtarea lor ca o forma de
condiionare i sa o vedei i sa o acceptai aa cum este ea. i nu-l
mai dai o identitate, i nu-l mai punei nici-o eticheta acelei persoane.
Asta va va elibera pe voi ca i pe cealalt persoana de
identicarea cu condiionatul, cu forma, deci cu mintea. Atunci egoul
nu o sa va mai inueneze relaiile.
Atta timp cat egoul va construiete viaa, majoritatea
gndurilor, emoiilor i aciunilor voastre apar din dorina i frica. In
relaii, voi vrei ceva de la cealalt perosna sau va este frica ca va va
face ceva.
Ceea ce vrei voi de la ea poate placere sau un ctig meterial,
recunoatere, preuire sau atenie, sau o ntrire a sentimentului de
sine prin comparaii i prin presupunerea faptului ca voi suntei, avei
sau tii mai multe dect ea. i va este teama apoi ca opusul poate
adevrat i ca aceasta pot sa va diminueze cumva, sentimentul de sine
egoul. Cnd va focalizai toat atenia pe momentul prezent n loc
s-l considerai ca oricum nu merita atenia voastr pentru ca trece
repede atunci, voi va ducei dincolo de ego, i dincolo de
compulsiunea incontient de a va folosi de oameni, ca oricum totul
trece. i pentru ca toate trec, voi va ntrii astfel sinele exploatndu-l
pe ceilali. Cnd acordai toat atenia voastr la ceea ce suntei voi cu
adevrat i din totdeauna i vei interaciona cu acest sine profund,
atunci vei elimina trecutul i viitorul din relaie, cu excepia lucrurilor
practice. i atunci cnd vei cu totul prezeni,. pe oricine vei ntlni,
vei renuna la identicarea cu conceptul, la eticheta pe care le-ai puso care este interpretarea voastr despre ceea ce sunt ei sau au fcut
ei n trecut i astfel vei mai putea interaciona cu micrile egotice
de dorin i frica. Atenia care este linite vie, alerta este cheia.
i ce minunat este sa te duci n relaiile tale dincolo de dorin i
de teama. Dragostea, nu ii este frica de nimic.
Daca trecutul ei este al nostru, durerea ei este a voastr, nivelul
ei de contiin este al vostru, atunci vei gndi i acion exact la fel
ca ea. Cu aceasta realizare vine iertarea, compasiunea i pacea.
Egolului nu-l place sa aud asta, pentru ca daca el nu va mai
putea sa e reactiv i nu va mai avea dreptate, deloc, atunci el va
pierde din putere i autoritate.
Numai cnd vei accepta i vei primi orice vine spre voi n
spaiul acesta, n momentul prezent, ca un oaspete nobil, cnd vei
lsa ecare persoana sa e ceea ce este, atunci ei ceilali vor ncepe
sa se schimbe.
Sa cunoti o alta in umana n esena ei. Voi nu prea avei
nevoie sa tii nimic despre ea trecutul, istoria sau povestea ei. Noi

facem o confuzie intre a ti despre ceva anume, cu a ti la nivel adnc

care este o stare non-conceptuala. Una este sa te interesezi de forma,
i altceva sa caui lipsa formei. Una lucreaz prin gndire, cealalalta
prin linite.
A ti despre ceva, poate de ajutor pentru scopuri practice. La
acel nivel nu putem fara sa cunoatem. Dar cnd lucrul acesta devine
predominant n relaii, totui, el devine foarte constrngtor i chiar
distructiv. Gndurile i conceptele creeaz o bariera articiala, o
separare intre inele umane. Atunci intercatiunile naostre nu sunt
nrdcinate n in, ci se bazeaz pe minte. Dar, fara aceste bariere
conceptuale, dragostea este n mod natural prezenta, n toate relaiile
umane.
Majoritatea interaciunilor umane sunt limitate la schimbul de
cuvinte realitatea gndirii. De aceea este esenial sa aduci putina
linite, n mod special n relaiile noastre apropiate.
Nici-o relaie nu poate prospera fara acest sentiment de spatiu
care vine odat cu linitea. Petrecei un timp, stand mpreun n linite,
n mijlocul naturii. Cnd mergei sa va plimbai sau cnd stai n
main ori acas, stai confortabil i asezativa n linite mpreun.
Linitea nu poate i nu este nevoie sa e creata. Ci doar i receptivi la
linitea care oricum este acolo unde suntei, dar de obicei este
acoperita de zgomotul mental.
Daca spaiul de linite lipsete, relaiile vor dominate de minte
i atunci vor putea uor luate de probleme i conicte. Dar daca
pacea este acolo, ele pot liniti orice situaie.
Sa ascultai cu adevrat este un alt mod de a aduce linite n
relaii. Cnd asculi cu adevrat pe cineva, atunci dimensiunea linitii
se ridica i devine o parte esenial a relaiei. Dar adevrata ascultare
este un nivel rar. De obicei, ceea mai mare parte a ateniei unei
persoane este luata de gndirea ei. Astfel, ei pot sa evelueze ceea ce
spunei sau s-i pregteasc rspunsul lor la ce spunei voi. Sau pot
sa nu asculte deloc, i sa se piard n propriile gnduri.
Adevrata ascultare merge dincolo de percepia auditiva. Este
apariia unei atenii alerte, un spatiu de prezenta n care cuvintele sunt
primite. Acum cuvintele devin secundare. Ele pot pline de neles sau
pot sa nu aib vreun sens. Dar mult mai important dect ceea ce
ascultai voi, este nsui actul ascultrii, spaiul de contiin prezenta
care se ridica n timp ce voi ascultai. Acel spatiu este un camp unicat
de contiina n care voi ntlnii cealalt persoana, fara acele bariere
de separare create de gndirea conceptuala. i acum, cealalt
persoana nu mai este, altcineva". In acel spatiu, voi va ntlnii i va
bucurai mpreun ca o singura contiin, sau contieni.
Ati experimentat frecvent i n mod repetat, drame n relaiile
voastre apropiate? Ati resimit adeseori neplceri, ati avut dureri
emoionale n urma unor argumente violente? La rdcina lor stau

tiparele de baza ale egolului: nevoia ca voi sa avei dreptate i

bineneles altcineva sa nu aib aceasta este ceea ce am numit noi,
identicarea cu poziiile mentale. Mai este i nevoia egoului de a
periodic n conict cu cineva sau ceva pentru a ntri sentimentul de
separare intre mine i celalalt, fara de care el, egoul, nu ar mai putea
supravieui. In plus, mai este durerea emoional acumulta din trecut,
pe care i voi i ecare in umana o poarta n interior durere ce
vine att din propriul trecut cat i din durerea colectiva, a umanitii
care s-a adunat de mult timp. Corpul durere este un camp de energie
din voi, care n mod sporadic va cuprinde cu totul pentru ca el are
nevoie sa experimenteze mai multa suferin emoional cu care se
mrete i care il umple. De aceea va ncerca sa va controleze
gndirea i sa o fac cu totul negativa. El iubete gndurile voastre
negative i rezonnd cu ele, cu ecare frecventa negativa el se
hrnete astfel, cu ele. i mai poate deasemenea sa provoace reacii
emoionale negative n oamenii ce va sunt apropiai n special n
partenerul vostru, cu scopul de a ntreine drama i durerea
emoional.
Cum poi sa te eliberezi pe tine nsui din aceasta identicare
incontienta cu durerea, care-i creeaz atta mizerie n via? Fii
contient de ea! Realizeaz faptul ca tu nu eti aceasta durere, i
recunoate-o ca ind ceea ce este, durere trecuta. i doar observai-o,
aa cum se ntmpl la cel de lng voi sau n voi niv. Atunci cnd
aceasta identicare incontienta cu durerea se rupe, i cnd suntei
capabili sa o observai i n voi, atunci nu o mai hrnii deloc i ea i va
pierde treptat rezerva de energie.
Relaiile intre oameni pot un iad. Sau pot o mare practica
spirituala.
Atunci cnd va uitai la o alta persoana, i simii o mare
dragoste pentru ea, sau atunci cnd contemplai frumuseea naturii i
ceva din voi raspunde la ea din adnc, nchidei ochii pentru un
moment i simii esena acelei iubiri sau a acelei frumusei din
interiorul vostru, care este inseparabila de ceea ce suntei voi cu
adevrat, natura voastr adevrat. Forma exterioara este o reexie
temporara a ceea ce suntei voi n interior n esena voastr. Acesta
este i motivul pentru care iubirea i frumuseea nu va pot prsi
niciodat, cu toate ca toate celalalte forme o pot face.
Cum este relaia voastr cu lumea obiectelor, lucrurile fara
numr ce va nconjoar, i cu care intrai n contact n ecare zi?
Scaunul pe care stai, pixul, maina, cana. Sunt ele pentru voi doar
ceva ce trece sau cunoatei ocazional existenta lor, ina lor. Nu
conteaz cat de scurta este ea, atunci cnd luai seama la ele, i le dai
toat atenia, cnd suntei ataai de obiecte, sau cnd va folosii de
ele pentru a va creste valoarea n proprii ochi sau n ochii acelorlati

deci cnd va ngrijorai de lucruri -lucrul acesta va poate lua chiar toat
viaa.
i atunci cnd este o identicare de sine cu lucrurile, nu le mai
apreciai pentru ceea ce sunt ele, pentru ca voi de fapt va cutai pe
voi n ele. Dar atunci cnd apreciai un obiect pentru ceea ce este,
cnd luai seama la existenta loi, dar fara sa avei o proiecie mentala,
voi nu mai putei sa nu simii gratia pentru ceea ce sunt ele pentru
ca exista. Putei deasemenea sa simii ca ele nu sunt cu adevrat fara
via, aa cum apare simurilor. Fizicienii v-ar conrma, ca la nivelul
molecular, este ntr-adevr, un camp de energie pulsatil. i prin
aceasta apreciere fara sine, a realitii lucrurilor, lumea din jurul vostru
devine vie pentru voi, ntr-un mod n care nu-l vei putea nelege i
cuprinde cu mintea.
ntotdeauna cnd ntlnii pe cineva, i nu conteaz cat de scurta
este ntlnirea, voi vei putea sa luai seama la ina lor, dndu-le toat
atenia, sau putei sa o considerai trectoare, doar un rol. Care este
calitatea relaiei noastre cu curierul de supramarket, sau paznicul
parcrii, sau cu mecanicul auto, cu clientul?
Un moment de atenie este destul. aa cum ii priviti sau ii
ascultai. Exista o linite vie. Poate pentru numai 2-3 secunde. Sau
pentru mai mult timp. Acest lucru este destul pentru ca ceva mult mai
real sa apar. Dup care rolurile vor jucate ca nainte i va vei
identica cu ele. Toate rolurile sunt parte din contiina condiionat
care este mintea umana. Dar acel lucru care apare prin actul ateniei
este necondiionatul, ceea ce suntei voi n esena voastr dincolo de
nume i forma. i atunci voi nu va mai jucai scena. Ci devenii reali.
Atunci cnd aceasta dimensiune iese la suprafa din voi, ea trece mai
departe n cealalata persona. In ultima instan, desigur, nu mai este
nici-o alta persoana, i de fapt ntotdeauna va ntlnii pe voi niv!
MOARTEA I ETERNIATEA.
Cnd va plimbai printr-o pdure, care a rmas slbatic i nu a
fost calcata de om, vei observa i copaci czui, trunchiuri putrezite,
frunze cztoare i o materie n descompunere la ecare pas. i
oriunde vei privi, vei gsi tot aa de bine viaa ca i moartea.
Dar privind mai atent, totui, vei desoperi ca trunchiurile de
copaci, putrezite i frunzele czute nu numai ca dau natere unei noi
viei, dar sunt i ele pline de via. Microorgansimele sunt la lucru.
Moleculele se reorganizeaz. aa ca moartea nu se poate aa niciunde.
Nu exista dect metemorfoza diferitelor forme de via. Ce am putea
nva noi din asta?
Moartea nu este opusul vieii. Viaa nu are un opus. Opusul morii
este naterea. Viaa este eterna. nelepii i poeii n cursul timpului au
recunoscut calitatea de vis a existentei umane, care pare solida i reala
i cu toate astea aa de uida, nct poate disprea n orice clipa.

n momentul morii voastre, povestea vieii voastre, ar putea sa

va apra i vou ca un vis care se sfrete. Dar chiar i ntr-un vis
este o esen care pare a reala. Trebuie sa e o contiin n care
acest vis se ntmpl, altfel visul nu ar .
Aceea contiina fara margini o creeaz corpul, sau aceasta
contiin creaz visul corpului, visul cuiva?
De ce toi aceia care trec printr-o experienta n apropierea morii
i pierd frica de moarte? Reectai la asta!
Bineneles ca tii ca murii, iar moartea este doar un simplu
concept mental pana cnd va ntlnii cu ea personal, pentru prima
data: datorita unei boli grele sau a unui accident care vi se ntmpl
vou sau altcuiva care va este apropiat, sau prin pierderea inei pe
care o iubii, moartea intra pana la urma n viaa voastr, ca i
contiin a propriei voastre mori.
Majoritatea oamenilor fug de ea nfricoai dar daca nu va mai
eschivai i acceptai evidenta faptului ca i corpul vostru se duce i
poate sa se dizolve n orice clipa, atunci apare un anumit grad de
dezidenticare, la nceput slab, de forma voastr zica i psihologica
de, eu". i atunci cnd vezi i accepi natura inpermanenta a tuturor
formelor de via, atunci,. Un ciudat sentiment de pace va cuprinde.
Cnd va ntlnii n fata cu moartea, contiina voastr este
libera am putea spune, de identicarea cu forma. De aceea n unele
tradiii budiste, clugrii viziteaz n mod regulat morga, pentru ca sa
stea i sa mediteze lng corpurile moarte.
In cultura vestica, mai este inca o larga negare a morii. Chiar i
cei n vrst ncearc sa nu vorbeasc sau sa se gndeasc la ea, iar
corpurile moarte sunt inute ascunse, la distanta. Dar, o cultura care
neaga moartea devine n mod inevitabil superciala privind numai la
forma externa a lucrurilor. Cnd moartea este nagata, via i pierde
adncimea.
Moartea este poarta spre cine suntem noi dincolo de nume i
forma, dimensiunea transcendenta.
Oamenii tind sa nu se simt bine cnd este vorba de sfrituri,
pentru ca ecare sfrit este o mica moarte. De aceea n multe limbi,
cuvntul good-bye nseamn, sa ne vedem curnd".
i oricnd o experienta se sfrete: un grup de prieteni, o
vacanta, copii care pleac de acas, atunci i voi muritiaveti o mica
moarte. O forma care a aprut n contiina voastr, ca aceea
experienta se dizolva. Adeseori acest lucru lasa n spate un sentiment
de gol i majoritatea oamenilor ncearc cu greu sa nu-l triasc i
s-l evite.
Dar daca nvai sa acceptai i chiar sa ntmpinai cu
bunvoin sfriturile din viaa voastr, voi ati putea gsi ca acel
sentiment de gol pe care iniial l-ai simit ca inconfortabil, sa treac
ntr-un sentiment interior de spatiu care este o pace adnc.

Astfel nvnd sa murii n ecare zi, va deschidei vieii.

Majoritatea oamenilor simt ca identitatea lor, sentimentul lor de
sine, este ceva incredibil de preios pe care ei nu vor sa il piard. De
aceea se tem ei aa de mult de moarte.
Pare ceva inimaginabil i nfricotor ca i eu pot sa ncetez sa
mai exist, la un moment dat. Dar de fapt voi confundai acel preios,
eu", cu numele i forma voastr i cu povestea asociata de ele. Acest,
eu" nu este altceva dect o forma temporara n corpul contiinei.
aa cum aceasta identitate cu forma este tot ceea ce voi
cunoastetim voi nu suntei contieni ca acest lucru att de preios
este propria voastr esen, cel mai adnc sentiment de, eu sunt" care
este nsi contiina nemrginit. Este eternul din noi, i el este
singurul lucru pe care nu poi s-l pierzi, niciodat.
i de ecare data cnd orice fel de pierdere apare n viaa
noastr, afectndu-v adnc cum ar pierderea posesiilor, a casei
voastre, a unei relaii apropiate, sau pierderea reputaiei, a slujbei, sau
a abilitailor zice, atunci ceva din voi moare. i va simii diminuai n
sentimentul vostru de sine. Poate apare cu siguran i o dezorientare,
fara asta cine mai sunt eu?"
Cnd o forma cu care v-ai identicat incontient ca ind parte
din voi va lsa sau se dizolva, acest fapt pare sa e de o exprema
durere. i las un gol, n substan existentei voastre.
Cnd se ntmpl asta, nu negai sau nu ignorai durerea sau
tristeea pe care o simii. Acceptai-o pentru ca ea este acolo. Fii
contieni de tendina mintii de a construi o poveste n jurul acestei
pierderi n care v-ai luat rolul de victima. Frica, suparararea,
resentimentul, sau autocomptimirea, toate acestea sunt emoii care
se duc odat cu acel rol. Dup aceea i contient de ceea ce este n
spatele acelor emoii i n spatele povestii creata mental: acel adnc,
acel spatiu gol. Putei s-l nfruntai i sa acceptai acel sentiment
ciudat de gol, de lipsa? i daca putei, vei vedea ca nu mai este un loc
nfricotor. i vei surprini sa aai pacea, emannd de acolo.
i de ecare data cnd apare moartea, cnd o forma de via se
dizolva, Dumnezeu, lipsa formei i nemanifestatul, strlucete prin
poarta lsat deschisa prin dizolvarea formei. De aceea lucrul cel mai
sacru din via este moartea. Acesta este motivul pentru care pacea lui
Dumnezeu poate veni la tine i prin contemplarea i acceptarea morii.
Cat de scurta este ecare experienta umana, cat de uide sunt
vieile noastre. Oare exista ceva, care sa nu e subiect de natere i
moarte, ceva care sa e etern?
Sa consideram asta: daca ar doar o singura culoare, s-l zicem
albastru, i ntreaga lume i tot ce este n ea ar albastru, dar dup
aceea nu va mai nici-un albastru. Acolo este necesar sa e cava care
nu este albastru, pentru ca albastrul sa poat recunoscut, altfel, nu
ar putut , nu ar putut exista.

In aceeai ordine de idei, este nevoie de ceva ce nu este

trector i impermanent astfel nct tot ce este schimbtor sa e
recunoscut? Deci: daca tot ce exista, inclusiv tu nsui, este
impermanent, poi cunoate pe acela care este etern? Oare faptul ca
eti contient de lucrurile acestea i poi sa obsevi via scurta a
tuturor formelor, inclusiv pe a ta, nu nseamn ca exista ceva n tine
care nu este subiect de deteriorare?
Cnd aveai 20 de ani, erai contient de corpul tau aa cum era
el puternic i viguros; 6 ani mai trziu, erai constinet de coprul tau ca
ind mai slbit i mai btrn. Dar i gndirea ta se poate schimba i
poate sa nu mai e aceeai ca atunci cnd aveai 20 de ani, dar
contiina faptului ca tii cum ca trupul tau tnr sau btrn sau cum
gndirea ta s-a schimbat, contiin nu ti s-a schimbat. Aceasta stare
de contient este eternitatea din tine nsi contiina fara limite.
Este viaa unica, fara forma. Daca o poi pierde? Nu, pentru ca tu eti
ea.
Unii oameni ajung sa e plini de pace i luminoi chiar naintea
morii lor, i astfel se vede ceva minunat ce strlucete prin dizolvarea
formei.
Uneori se ntmpl i lucrul acesta: ca oameni foarte bolnavi sau
batranim am putea spune ca devin aproape transpareni, n ultimele lor
sptmni, luni sau ani din viaa lor. i aa cum se uita la voi, vei
vedea o lumina strlucind prin ochii lor. Atunci nu mai este nici-o
suferin psihologica s-a dus toat. Ei s-au abandonat pe ei nii i
asta nseamn ca persoana, eul"
Creeat mental, s-a dizilvat deja. Ei au murit nainte de a muri i
au gsit pacea interioara adnc care este realizarea nemuririi din ei
nsui.
In ecare accident i dezastru se aa o dimensiune potenial de
rscumprare de care noi nu suntem de obicei contieni.
Uimitorul soc al morii total neateptate i iminente, poate avea
ca efect forarea puternica a contiinei voastre de a se rupe de
identicarea cu forma. In ultimele cteva momente naintea morii
zice, atunci cnd murii, voi va experimentai pe voi niv ca i
contiina libera de forma. i deodata, nu mai este nici-o frica, numai
pace i o nelegere ca totul este bine, i ca moartea este numai o
forma care se dizolva. Atunci moartea este recunoscuta ca ultima
iluzie, tot aa de iluzorie ca i forma cu care te-ai identicat ca ind,
tu".
Moartea nu este o anomalie sau cel mai ngrozitor dintre toate
evenimente, aa cum cultura moderna ncearc sa va fac sa credei
este cel mai natural lucru din lume, inseparabil i tot aa de natural ca
cealalt polaritate naterea. Amintesteti de asta atunci cnd stai
lng o persoana moarta.

Este un mare privilegiu i un act sacru sa i prezent ca i martor

sau nsoitor lng o persoana moarta.
Cnd stai cu ea, nu nega nici-un aspect al acestei experiente. Nu
nega ce se ntmpl i nici sentimentele tale. i recunosterea faptului
ca nu este nimic ce poi face, va poate determina sa va simii fara
ajutor, trist sau mhnit.
Acceptai aceste sentimente apoi mergei mai departe i
nelegei ca nu putei face nimic, i acceptai asta total. Nu mai poi
controla nimic. i aceasta predare de sine, adnc, fata de ecare
aspect al acestei experinte, a morii acelei persoane, va va face sa
experimentai toate tririle, ca i toat durerea sau tot disconfortul
posibil. Starea de abandon de sine i de contient treaza i de linite
care vine odat cu asta, va ajuta n chip minunat persoana moarta i ii
va uura tranziia. Daca va nevoie de cuvinte, ele vor apare din
aceea linite din voi. Dar vor secundare. Odat cu linitea vine i cea
mai mare binecuvntare: pacea.
SUFERINA I SFRITUL EI
Interconexiunea tuturor lucrurilor: budiustii au tiut-o
dintotdeauna iar zicienii au conrmat-o acum. Nimic din ceea ce se
ntmpl nu este un fenomen izolat. Ci doar pare ca este asa. i cu cat
mai mult il judecam i ii punem etichete, cu att mai mult il izolam.
i aa ntregul vieii devine fragmentat prin gndirea noastr. Cu
toate ca totalitatea l-a adus sa e ceea ce acest eveniment este acum.
Este o parte a reelei de interconexiuni care este cosmosul. Asta
nseamn ca orice se ntmpl nu poate altfel!
In majoritatea cazurilor, noi nu putem nelege ce rol joaca un
eveniment, n aparenta fara sens, n acesta totalitate a cosmosului, dar
recunoscnd inevitabilitatea lui de a se ntmpla, ca un dat al
ntregului fara margini, atunci chiar lucrul acesta poate nceput
acceptrii interioare a ceea ce este i astfel ne realiniem la ntregul
vieii.
Adevrata libertate i sfritul suferinei se ntmpl atunci cnd
acceptai complet orice vi se ntmpl sau simii n acest moment.
Aceasta aliniere la prezent este chiar sfritul suferinei.
Daca este suferina cu adevrat necesara? Da i nu. Daca nu ati
suferit att de mult cat ati suferit, nu ar fost nici-o nelegere
adnc i nici-o umilin, i nici-o compasiune. i nu ati ascultat
lucrurile acestea acum. Suferina foreaz i deschide carapacea
egoului. Dup care vine un moment cnd ea i atinge scopul.
Da, suferina este necesara pana n momentul cnd realizezi ca
nu este necesara.
Nefericirea are nevoie de un eu fabricat mental i de povestea
lui deci de o identitate conceptuala. Are nevoie i de timp, trecut i de
viitor. Cnd dai la o parte timpul din nefericirea ta, ce ramane atunci?
Pai, ramane, ceea ce este" acum. Poate simmntul unei greuti, o

agitaie, o stare de ncordare, sau suprare. Asta nu e o nefericire, i

nici o problema personala.
Nu este nimic personal n durerea umana. Nu este altceva dect
o presiune imensa sau o energie intensa pe care o simi undeva n
corpul tau. Dndu-l atenie, simmntul acesta nu se mai transforma
ntr-un gnd ci n reactivul i nefericitul eu. Vedei numai, ce se
ntmpl cnd doar lsai un sentiment sa e ceea ce este el.
Multa suferin, multa nefericire apare atunci cnd luai drept
adevrat oricare gnd va trece prin cap. Situaiile n sine nu va pot
face nefericii. Va pot produce o durere zica, dar nu va pot face
nefericii. Gndurile voastre va fac nefericii. Gndurile pe care le am
chiar acum, pe care le produc, ma fac nefericit. Realizarea acestui
lucru sparge identitatea incontienta cu acele gnduri.
Ce zi mizerabila", i n-a avut nici mcar decenta s-mi dea i el
un telefon.", ea m-a lsat sa cad". Micile povesti pe care ni le spunem
noua sau celorlali sunt adeseori n aceasta forma de plngere. Ele
sunt n mod incontient creeate ca sa sporeasc permanentul nostru
decit al sentimentului de sine prin acest, eu am dreptate" iar celalalt
nu are., A avea dreptate" plaseaz ntr-o poziie, a unei superioriti
imaginare pe acest fals i fara putere sentiment de sine egoul. Dar
lucrul acesta mai creeaz i un fel de dumani. Da, aa este, egoul are
nevoie de dumani pentru a-i deni limitele. i chiar i vremea poate
s-l serveasc aceasta funcie a lui.
Prin obinuita judecata mentala sau prin contracii emoionale tu
ai o relaie reactiva personalizata cu oamenii i evenimentele din viaa
ta. Toate acestea sunt forme ale suferinei creeate de sine, dar nu sunt
recunscute astfel pentru ca de fapt ele satisfac egoul. Egoul se
ntreine pe sine prin recativitate i conict. Cat de simpla ar viaa
fara aceste povesti., Ploua", el nu a sunat", am fost acolo, ea nu a
fost".
Cnd suferii, cnd suntei nefericit, i total acolo n ceea ce
se ntmpl. Nefericirea sau problemele nu pot supravieui, acum.
Suferina ncepe cnd voi trii la nivel mental, sau ii punei o
eticheta unei situaii, ntr-un mod care o arata a idezirabila sau rea.
Voi suntei nemulumii de situaie, i aceasta nemulumire o
personalizeaz i aduce acolo pe acel recativ, eu". Numirea lucrurilor
sau etichetatea lor este ceva obinuit dar aceasta obisnunta trebuie
nlturat. ncepei sa nu mai denumii, sau sa etichetai lucrurile mici.
Daca pierdei avionul, sau daca va scpa sau spargei o cana, sau daca
alunecai i cadei n noroi, putei sa va abinei de a numi aceste
experinete ca ind rele sau dureroase? Putei accepta imediat, ceea ce
este" n acel moment?
Numind ceva ca ind rau cauzeaz o contracie emoional n
corp. Cnd dai voie lucrurilor sa e ceea ce sunt ele, aa cum sunt i
apar, fara sa le mai etichetai, atunci o enorma putere apare i va sta

la dispoziie. Contracia va scoate din aceea putere, care este puterea

vieii nsi.
Ei mnnc din copacul cunoaterii binelui i rului. Mergei
dicolo de bun i rau, abinndu-v de la etichetrile mentale, oricare ar
ele bune sau rele. i atunci cnd va ducei dincolo de numirea
obinuit, atunci nsi puterea universului se mic prin voi.
i atunci cnd eti ntr-o relaie nonreactiva cu experientele
vieii, ceea ce nainte numeai ca ind rau, repede se schimba total,
poate nu imediat dar se schimba sub puterea vieii nsi. Priviti ce se
ntmpl atunci cnd nu numii o experienta prin care trecei prin a
rea, i n locul acestei etichete, aducei o acceptare interioara, un, da"
interior la ceea ce este, i astfel sa lsai lucrurile sa e aa cum sunt
ele. Doar att sa facei lsai viaa n pace!
Este singurul lucru pe care trebuie s-l facem noi spre a
fericii i a scpa de suferin. Sa nu mai judecam, sa nu mai
etichetam, sa nu mai mprim lucrurile n bune i rele. Ele doar sunt!
i oricare ar situaia de via, n care va aai,. Ce zicei,. Cum
v-ai simi daca ati accepta lucrurile total, aa cum vin ele spre voi,
fara nici-o interpretare doar sa le acceptai aa cum sunt, chiar
acum?
Sunt multe forme subtile i mai putin subtile de a suferi, care
par aa de normale, astfel nct de obicei nici nu sunt recunoscute ca
durere, i de aceea pot satisface foarte bine egoul. Iritarea,
narabdarea, suprarea, sau a avea o problema cu ceva sau cu cineva,
resentiment, sau plngere. Poi sa nvei sa recunoti toate aceste
forme de suferin aa cum se ntmpl ele i sa tii atunci ca tu singur
i-ai creeat durerea pentru sine.
Tu ai obiceiul s-i creezi suferin de care ai nevoie, dar i
pentru ceilali. Aceste tipare mentale incontiente tind sa se opresca n
mod simplu atunci cnd eti contient de ele, chiar atunci cnd se
ntmpl. Tu nu poi sa i contient i n acelai timp s-i produci
durere.
Este un miracol. Dincolo de ecare condiionare, persoana sau
situaie care pare a rea sau nenorocita, sta ascuns adnc binele.
Acest bine profund ti se reveleaz, att din interior cat i din exterior
prin simpla ta acceptare a ceea ce este., Nu mai rezista atta! Las
viaa n pace sa aib grija singura de ea nsi! Ce nevoie ai tu sa o
zgndari cu grijile i comentariile tale? Acesta este unul din cele mai
mari adevruri ale vieii!
UN DIALOG
Acceptai ceea ce este!
Chiar nu pot. Sunt agitat i suprat de ce mi s-a ntmplat.
Atunci doar accepta!

 Sa accept ca sunt agitat i suprat? Ce sa fac? Sa accept ca nu

pot sa accept? Da, accepta ca nu accepi. i adu predarea de sine n
aceasta nepredare de sine. Dup aceea vezi ce ti se ntmpl."
Durerea zica cronica, i-o produc acei nvtori nenduplecai
pe care ii poi avea. Ei te nva ca rezistenta este inutila. Nimic nu
poate mai normal dect nedorina de a suferi. Dar, daca poi sa lai
sa se duca aceasta nedorin, i n locul ei sa lai durerea sa e acolo,
vei constata imediat o subtila separaie interioara fata de durere, un
spatiu intre tine i durere, aa cum este ea. Asta nseamn sa i
contient de suferin, i sa o accepi de bunvoie. i asa, atunci cnd
suferi contient, durerea zica se duce, i se poate nltura repede
egoul din voi, pentru ca eul este constituit din rezistenta. Acelai lucru
este adevrat i pentru handicapurile izice extreme. Ii oferii aceasta
suferin lui Dumnezeu este un mod de a spune acelai lucru.
Nu trebuie sa i cretin pentru a nelege adevrul universal
adnc, care este coninut n forma simbolica, n imaginea crucii. Ea
este un instrument de tortura i simbolizeaz o suferin extrema,
limitarea i lipsa completa de ajutor pe care o poate trai o in
umana. Apoi deodata acel om se preda pe sine, i accepta suferin de
buna voie, contient lucrul acesta este exprimat prin cuvintele: nu
voina mea, ci voin ta sa se fac". In acel moment, crucea, acest
instrument de tortura i arata fata sa ascunsa.
Este i un simbol sacru, un simbol al divinitii. Acest lucru care
pare ca se opune existentei oricrei dimensiuni transcendente a vieii,
prin predare i acceptare de sine, devine o poarta deschisa tocmai spre
aceea dimensiune.
Nu va mai ngrijorai! Lsai viaa n pace! Ea i poarta singura
de grija. Este tot ce trebuie sa facei.

SFRIT