frti de origine americane, care

l& meaiuge tibetan[ Chiigyam

Eirea Gampo din Cape Breton,
ftAana din America de Nord. Este
aFinue care The Wisdom of No
(f99[), The Places that Scare You

Pema Ch<i&<in

CAnd totul se pribugegre

injurul mu
Cum si facem fagi fricii, disperirii,
furiei gi sentimentului de neputingi

Traducere din limba englezi de

Carmen Ardelean

rilI[oflq]tTtl,

V
 Fd'rtorid Litera
Rominia CUPRINS
grgt 5/'8372
t&t

eRomtniei

&msl&cemfafa
deneputinp /

!
,f[
 INTRODTJCERE

in 1995 mi-am luat un an sabatic. Timp de L2luni, practic nu

am ficut nimic. A fost perioada marcat[ de cea mai profundi
inspiralie spirituali din intreaga mea viafi. in linii mari, n-am
flcut decAt si m[ relaxez,Am citit, am ficut drume(ii gi am dor-
mit. Am g[tit qi am mAncat, am meditat gi am scris. Nu am avut
un program, nici vreun proiect qi nici lucruri pe care,,trebuia"
si le fac. Am reflectat la multe probleme in aceasti perioadi
complet deschisi, lipsitl de o organizare precisi. Pe de o parte,
am inceput si citesc, fir[ grabl, transcrierile brute ale prelege-
rilor pe care le-am linut intre 1987 qi 1994, adunate in doui
cutii de carton. Spre deosebire de disculiile din orele de
meditagie dathun, care au alcituit cartea The Wisdom of No
Escape linyelepciunea situalieifdrd ie;ire) gi de exercifiile men-
tale lojong,'care stau la baza c[rfii Start Where You Are lincepe
din punctul tn care te aflil, aceste prelegeri plreau si nu aibi un
punct comun. Din timp in timp mi uitam la citeva transcrieri.
Mi s-a p[rut c[ acoperi toati gama, de la stilul pedant la unul
incAntitor. Era interesant, dar qi jenant si mi confrunt cu
aceasti abunden{l de cuvinte ce imi aparfineau. Treptat, pe
misuri ce citeam mai mult, am inceput s[ infeleg ci, intr-un
fel, indiferent ce subiect alegeam, in ce fari sau an fineam

11

'tm
CAnd totul se pribu;e;te in jurul tdu

cuvAntarea, vorbeam mereu despre aceleagi lucruri, la nesfArgit: odihneam, nu priveam ocead
nevoia profund[ de maitri (bunltatea plini de iubire) gi, por- total absorbitl de aceste prdq
nind de aici, trezirea unei atitudini de compasiune neinfricati urmitorul sfat:,, Relaxeazi-te t'
fa{i de durerile noastre qi ale altora. Mi se pirea ci, in spatele probabil ci voi face vreunul i
fiecirei prelegeri, se afla ideea c[ putem pigi pe un teritoriu mulli ani, iati-mi urmAndu-i i
complet nou gi ne putem relaxa intr-o situalie lipsiti de justifi- Rezultatul colaboririi cu Ea
care. Cealalti temi de fond era dizolvarea tensiunii dualiste nimic timp de un an este a@
dintre noi gi ei, dintre asta qi cealalti, dintre bine gi riu, adre- Sper ca ea s[ v[ incurajeze r
sAnd o invitafie acelor lucruri pe care de obicei le evitlm. s[ primili in inimi aceste irrv{
Profesorul meu Chogyam Trungpa Rinpoche a descris aceasti gi curaj. Dac[ viafa dumnearru
situalie drept aplecare spre punctele ascufite. Mi-am dat seama, aici vefi gflsi suficiente sfaturi il
dintr-odatl, ci in toli acei gapte ani doar incercasem si infeleg de tranzifie, suferifi in urma I
qi si comunic instrrrcfiunile utile qi indriznefe pe care Trungpa sunteli nelinigtili din fire, aced
Rinpoche le-a transmis elevilor sii. dumneavoastri. Ideea de bad
Pe misurl ce revedeam materialele strAnse in cutii, am se reaminteasci qi si fim incuq
inleles ci mai am mult pini clnd voi reuqi si apreciez cum se intflmpli gi s[ ne urmim calpe,
cuvine ceea ce mi s-a predat. Am mai infeles c[, puntnd in prac- PunAnd in practic[ aceste
tic[ sfaturile lui Rinpoche, cit de bine puteam, gi incercind si le lung qir de inv[fitori ;i elevi dr
comunic celorlalli aceasti experienll a clii urmate de un elev, dovedit relevantl pentru un
descoperisem un fel de fericire gi mullumire fundamentale pe obignuite. Daci ei au putut €r
care nu le cunoscusem pAni atunci. Mi-a venit si rid vlzind c[, gi au descoperit infelepciunee,
exact aga cum spusesem adesea, imprietenirea cu propriii ii mu$umesc lui Vidyadheu
demoni gi cu nesiguranfa pe care o aduc cu ei are drept efect o Rinpoche, pentru ci gi-a dedio
relaxare, o bucurie foarte simpll qi prea pufin evidenti. tru c[ a dorit atit de mult sl
Cam pe la )umltatea anului, editoarea mea Emily Hilburn
fenilor din Occident. Fie ce i
Sel[ m-a intrebat, din intimplare, daci mai am prelegeri pe care contagioasl. Fie ca gi noi, la H,
si le poati folosi pentru o a treia carte. I-am trimis cutiile de sattva gi fie si nu uitim ded.r
carton. Ea a citit transcrierile qi a avut inspirafia de a se adresa ar trebui privit drept o veste I
editurii Shambala Publications: ,,Avem o noul carte".
in urmitoarele qase luni, Emily a ales gi a schimbat qi a qters
gi a editat, iar eu am beneficiat de luxul de a continua si lucrez
mai departe la fiecare capitol, dupa pofta inimii. Cind nu m[

12

hesi lucruri, la nesfirqit:
rpline de iubire) gi, por-
ompasiune neinfricatl
fi se pirea ci, in spatele
rm pisi pe un teritoriu
rituafie lipsiti de justifi-
nrea tensiunii dualiste
dintre bine qi r6.u, adre-
re de obicei le evitim.
rpoche a descris aceastl
n4ite. Mi-am dat seama,
nr incercasem si infeleg
liznefe pe care Trungpa
ile strinse in cutii, am
reusi si apreciez cum se
:!des ci, punAnd in prac-
Eeam, gi incercAnd s[ le
t ciii urmate de un elev,
Fmire fundamentale pe
avenit si rAd vizind c[,
prietenirea cu propriii
rc cu ei are drept efect o
r pufin evident[.
EEa mea Emily Hilburn
mi am prelegeri pe care
a I-am trimis cutiile de
inspiralia de a se adresa
Io noui carte".
rr qi a schimbat qi a qters
I de a continua si lucrez
fta inimii. Cind nu m[
lntroducere
odihneam, nu priveam oceanul sau nu urcam pe dealuri, eram
total absorbiti de aceste prelegeri. Odati, Rinpoche mi-a dat
urmitorul sfat: ,,Relaxeazd,-te qi scrie". in acel moment nu p[rea
probabil ci voi face vreunul dintre aceste lucruri, dar, dup[
mulli ani, iati-mi urmAndu-i instrucliunile.
Rezultatul colaboririi cu Emily gi al faptului ci nu am ficut
nimic timp de un an este aceasti carte.
Sper ca ea si vi incurajeze si v[ imp[cafi cu propria viali gi
si primi(i in inim[ aceste invilituri despre onestitate, bunltate
gi curaj. Daci viafa dumneavoastri este haotici qi plinfl de stres,
aici veli gisi suficiente sfaturi utile. Daci vi aflali intr-o perioad[
de tranzilie, suferifi in urma unei pierderi sau, pur qi simplu,
sunteli neliniqtifi din fire, aceste invilituri sunt potrivite pentru
dumneavoastr[. Ideea de bazi este ci tofi avem nevoie s[ ni
se reaminteasci qi s[ fim incurajali si ne relaxim indiferent ce se
intdmpli qi si ne urmim calea, orice obstacol am intAmpina.
PunAnd in practici aceste instrucfiuni, ne al[turim unui
lung qir de invlfltori gi elevi datoriti clrora dharma budist[ s-a
dovedit relevantl pentru urcugurile qi coborAqurile viefii
obignuite. Daci ei au putut si se imprieteneasci cu propriul ego
gi au descoperit in{elepciunea,inseamni ci putem gi noi.
ii mu$umesc lui Vidyadhara, Venerabilul Chdgyam Trungpa
Rinpoche, pentru ci gi-a dedicat intreaga via[[ dharmei qi pen-
tru ci a dorit atit de mult si transmitl esenla acesteia cet[-
fenilor din Occiderit. Fie ca inspirafia primiti de la el si fie
contagioasi. Fie ca gi noi, la fel ca el, si ducem viafa unui bodhi-
sattva gi fie s[ nu uitim declarafia lui, conform cireia,Haosul
ar trebui privit drept o veste foarte buni".
Pene CHoonoN
Mi.Nisrrnre Genrpo
PreeseNr Blv, Noue Scogn
L996
13
Acomodarea cu frica

Frica este o reac{ie naturald.icdnd te apropii de adevd.r.

A porni pe calea spirituali e ca qi cum ai urca intr-o barci

foarte mici qi ai naviga pe apele oceanului, in ciutarea unor
teritorii necunoscute. Practica intensi, din toati inima, aduce
cu sine inspirafia, dar mai devreme sau mai tirziu ne confrun-
tim qi cu frica. in mintea noastri., atunci cAnd vom ajunge la
orizont, urmeazi si cldem de pe marginea lumii. Asemenea
tuturor exploratorilor, suntem atragi de ideea de a descoperi ce
anume se afl[ acolo, firl s[ qtim, deocamdati, dac5. avem cura-
ful si infruntim acel ceva.
Daci budismul ne trezeqte interesul gi decidem si descope-
rim ce anume are de oferit, vom constata curind ci exist[
abordiri diferite. P.rin vipassana incepem s[ practicim mind-
fulness, fiind total prezenfi in toate activitifile qi gindurile
noastre. Prin practicazen ascult[m inv[f[turi despre lipsa de
substanfi gi suntem provocali s[ ne conectlm la claritatea fIr[
limite a minfii. invifiturile vajrayana ne prezint[ conceptul de
folosire a energiei fieclrei situafii, orice fapt intimplat fiind
perceput ca inseparabil de starea de trezire. Oricare dintre
aceste abordiri ne poate capta atenfia qi ne poate alimenta

15
Cind totul se pribuge;te in jurul tau

dorinfa de a explora mai departe, dar daci dorim s[ trecem am primit pentru prima datll
dincolo de suprafafi qi si practicim f[ri qoviire, este inevitabil instructoarea mi-a prezentrtl
ca,la un moment dat, si simlim frici. la modul in care trebuia sid
Frica este o experienf[ universall. Chiar gi cele mai mici rog, si nu pleci de aici crezil
insecte o simt. inaintdm prin valuri gi aproape ci atingem cu intoarce spatele stirilor de id
degetele actiniile larg deschise, iar ele se inchid. Orice acliune lume avertisment care si r
spontanl are acelaqi rezultat. Nu e grav ci simfim fric[ atunci exact contrariul.
cAnd intilnim necunoscutul. Este o dovadi ci srtntem vii, este Vorbim aici despre efortuli
ceva obiqnuit pentru noi to!i. Reacfion[m cind existi riscul de liariza. cu ea, de a o privi drrql
singuritate, de moarte sau cAnd nu avem nimic care s5. ne rezolva probleme, ci pentrul
susfini. Frica este o reaclie naturali cAnd te apropii de adevir. a vedea, auzi, mirosi, gusta I
Dac[ luim hotirirea si r[minem pe loc, experienla devine cdnd incepem cu adevirat sll
una foarte vie. Lucrurile devin foarte clare atunci cdnd nu mai umili. Nuva mai rimir
existi cale de scipare. care o aduce insistenfa asql
in timpul unei perioade indelungate de retragere in medita- apare inevitabil, va fi respind
fie am avut ceea ce mi s-a plrut a fi o relevafie copleqitoare: am pulin cite pufin, mai deparG
inleles ci nu putem trii in prezent qi, in acelaqi timp, derula in practicl nu are nimic de-a I
minte propriile poveqti! Pare evident, gtiu, dar cind descoperi descoperiri sunt legate mai d
tu insufi lucrul acesta, se produce o schimbare. in momentul muri continuu.
prezent, impermanenfa se reveleazi cu claritate; la fel qi com- Instrucliunile despre mind
pasiunea, uimirea qi curajul. $i, de asemenea, frica. De fapt, sau despre lucrul cu eneryii
oricine se afli in pragul unei situafii necunoscute, cu totul in faptul de a fi prezenli ne tirrt{
prezent, f[ri un punct de referinfi, are senzafia ci ii lipsegte punctul din timp gi spafiu t
plmAntul solid de sub picioare. Asta se intAmpl[ atunci cflnd oprim in loc qi nu dim cursi
infelegerea noastri pltrunde adinc, cind descoperim ci invinovilim pe ceilalli;i nu(
momentul prezent este un loc destul de vulnerabil qi c[ acest faf[ in faf[ cu 6 inhsfalg.l€{
fapt poate fi rlscolitor qi delicat in acelaqi timp. conceptual. De asemenea, id
Atunci cAnd lncepem explorarea, avem tot felul de idealuri Aga cum a spus odatl, atl
gi aqteptiri. Clutim rispunsuri care s[ satisfac[ foamea pe ,,Natura de Buddha, inteligg
care o simfeam de multl vreme. Dar ultimul lucru pe care ni-l obligindu-ne si devenim red
dorim este si continuim a fi dominafi de fricl. Desigur, oame- Am participat odati la o I
nii incearci si ne avertizeze. imi amintesc cum, atunci cind rituale ale unui birbat, in It
16

tErte, dar daci dorim si trecem
rthim firi goviire, este inevitabil
}Lr frica.
niuersali. Chiar qi cele mai mici
nvaluri;i aproape ci atingem cu
r, iar ele se inchid. Orice acliune
, Nu e grav cI simfim fricl atunci
,Este o dovadl c[ suntem vii, este
Ieactionam cAnd exist[ riscul de
clnd nu avem nimic care si ne
mrale cind te apropii de adevir.
hinem pe loc, experienla devine
:rin foarte clare atunci cAnd nu
Hungate de retragere in medita-
Ita fi o relevafie copleqitoare: am
--nt gi, in acelaqi timp, derula in
icvident, gtiu, dar cAnd descoperi
fdnce o schimbare. in momentul
tdeazi cu claritate; la fel qi com-
! $, de asemenea, frica. De fapt,
idtuafii necunoscute, cu totul in
lringi, are senzatia ci ii lipseqte
!rc. Asta se tntAmpli atunci cind
dc adinc, cAnd descoperim cl
fdestul de vulnerabil qi ci acest
Iin acelaqi timp.
Itrarea, avem tot felul de idealuri
hri care si satisfaci foamea pe
r. Dar ultimul lucru pe care ni-l
hrinati de frici. Desigur, oame-
I lrri amintesc cum, atunci cAnd
Acomodarea cu frica
am primit pentru prima datl instrucfiuni in vederea meditaqiei,
instructoarea mi-a prezentat tehnica qi indrumlri referitoare
la modul in care trebuia s[ o practic, iar apoi a spus: ,,Dar, te
rog, si nu pleci de aici crezind c[ meditalia este un prilej de a
intoarce spatele stirilor de iritare". Cumva, ins5., nu existl pe
lume avertisment care si. ne convingi. De fapt, efectul este
exact contrariul.
Vorbim aici despre efortul de a cunoaqte frica, de a ne fami-
liariza cu ea, de a o privi drept in ochi - nu ca pe un mod de a
rezolva probleme, ci pentru a ne dezv[fa de vechiul mod de
a vedea, auzi, mirosi, gusta qi gAndi. Adev[rul este ci, atunci
cind incepem cu adevlrat si facem toate acestea, devenim tot
mai umili. Nu va mai rimine prea mult loc pentru aroganla pe
care o aduce insistenfa asupra unor idealuri. Aroganta, care
apare inevitabil, va fi respinsi constant prin curajul de a p[gi,
pufin cite pufin, mai departe. Genul de descoperiri ficute prin
practici nu are nimic de-a face cu credinfa in ceva. Aceste
descoperiri sunt legate mai degrabi de curajul de a muri, de a
muri continuu.
lnstrucfiunile despre mindfulness, sau despre vidul interior,
sau despre lucrul cu energia se referl, toate, la acelaqi lucru:
faptul de a fi prezenli ne lintuiegte aici qi acum. Ne pironeqte in
punctul din timp qi spaliu in care ne afllm. Atunci cind ne
oprim in loc gi nu d[m curs impulsurilor, nu le reprim[m, nu-i
invinov[flm pe ceilalli qi nu ne invinovilim pe noi inqine, stim
fafil in fa![ cu o intrebare deschis[ la care nu existfl un r[spuns
conceptual. De asemenea, stim fa[{ in fafi cu inima noastri.
Aqa cum a spus odatl, atAt de elocvent, unul dintre elevi:
,Natura de Buddha, inteligent deghizati in frici, ne d[ quturi,
obligindu-ne si devenim receptivi".
Am participat odatl la o prelegere despre experienfele spi-
rituale ale unui b[rbat,"in India din anii 1960. El spunea ci
t7
 Cdnd totul se prabu$efte in jurul tiu

e hotirat s[ scape de emo{iile negative. Se lupta cu furia qi cu Nimeni nu ne spune si nu maifrq

dorin{a cirnii; se lupta cu lenea qi mAndria. Dar mai mult decAt se spune s[ ne apropiem de ea, si ril
orice iqi dorea s[ se descotoroseasci de fric6. profesorul lui de familiariz[m cu frica. Odati l-er
meditalie ii spunea mereu si nu se mai lupte, dar el considera Kobun Chino Roshi cum se raporte
ci acesta este doar un alt fel de a=i explica modul in care s[ igi puns: ,,Sunt de acord. Sunt de acoaf.
depiqeascI obstacolele. de obicei este s[ o indulcim, si o r
in cele din urmi, profesorul l-a trimis si mediteze intr-o s[ ne distragem aten{ia, dar in ori-
cabani mic[, la poalele munfilor. A inchis uga qi s-a aqezat pentru Nu avem nevoie de o astfel de il
practici, iar cdnd s-a intunecat, a aprins trei lumanflri mici. pe la rea de fric[ este ceea ce facem in m
miezul nopfii a auzit un zgomot in colgul camerei qi, prin intune- dem cu firea la cea mai mici urm
ric, a zirit un $arpe foarte mare. I s-a pirut c[ seam[ni cu o cobr6 apropie qi fugim de ea. E bine sii 1
regali. stitea chiar in fafa lui, leglnandu-se. Toati noaptea a stat pentru a fi duri cu noi ingine, ci per
perfect treaz, cu ochii pe garpe. Era atAt de speriat, incit nu s-a necondilionatl. Nimic nu e mai lr
putut miqca. Nu exista nimic in afari de qarpe, de el gi de frica lui. picilim cu privire la momentul pn
chiar inainte de risirit s-a stins qi ultima luminare, iar el a Totuqi, uneori nu mai avem rrrrl
lnceput s[ pling[. Nu de disperare, ci cu cilduri. A simfit dorul nu mai avem $anse de sclpare. [n t
tuturor animalelor gi al oamenilor de pe p6mAnt; le_a infeles rurile spirituale cele mai profun&;
alienarea gi lupta interioari. Toati meditaqia lui nu fusese decat Nu mai avem unde s5. ne ascunden
o mai mare separare qi o lupta mai puternic[. A acceptat cu mai clar decA't oricine altcineva- ll
-
adevirat, din toatfl inima - ci era furios qi gelos, ci opunea in{elegem c[, de$i nu putem infrr
rezistenfi qi se lupta cu situafiile qi ci ii era frici. A acceptat totugi dezvilui toate invifiturile dr
faptul ci mai era, de asemenea gi foarte prefios - indiferent Aqadar, data viitoare cind vi r:
daci era infelept sau prost, bogat sau sirac - qi c[ avea profun- considera norocogi. Acela este nrfi
zimi de nepitruns. A simfit atit de multi recunoqtinfl, incit De obicei credem ci oamenii cur
s-a ridicat in intuneric, s-a indreptat spre qarpe qi s-a inclinat in Adevlrul este ci ei cunosc frica in
fafa acestuia. Apoi a adormit buptean pe podea. cind s-a trezit, Atunci cind m-am cisatorit, r
garpele dispiruse. Nu qi-a dat seama niciodati dac6 fusese unul dintre oamenii cei mai curall
vorba doar de imaginafia lui sau dac[ garpele se afrase intr-ade- l-am intrebat de ce, mi-a risprrn.
vir acolo, gi nici nu pirea s[ aibi importanfl, Aqa cum ne-a coasi, totugi imi iau avint qi meryl
spus la finalul prelegerii, faptul c[ stituse atAt de mult in Solufia este si continuim sa ery
prezenfa fricii in acea noapte a risipit toate dramele, iar el a
micar atunci ctnd descoperim ci I
reuqit si se conectezelalumea din jur. inchipuiam. Vom descoperi astar
18

trg'tiYe- Selupta cu furia gi cu
rg mAndria. Dar mai mult decAt
Esci de frici. Profesorul lui de
n se mai lupte, dar el considera
b a-i explica modul in care si igi
uI l-a trimis si mediteze intr-o
r A inchis uqa qi s-a agezat pentru
;eaprins trei lumAniri mici. pe la
th colqul camerei gi, prin intune-
ilra pirut ci seamini cu o cobri
6lnAndu-se. Toati noaptea a stat
:. Era atAt de speriat, incAt nu s-a
Sri de garpe, de el qi de frica lui.
rtins gi ultima lumd.nare, iar el a
nre, ci cu cildurl. A simfit dorul
dlor de pe plmint; le-a infeles
!i meditafia lui nu fusese decAt
i rnei puternici. A acceptat
- cu
I era furios gi gelos, ci opunea
ple li ci ii era fricl. A acceptat
n gi foarte pre{ios - indiferent
F sau sirac - gi c[ avea profun-
ft de multi recunoqtinfi, incAt
:1*at spre garpe qi s-a inclinat in
;6tean pe podea. CAnd s-a trezit,
t seama niciodati daci fusese
tdace garpele se aflase intr-ade-
lbi importanfi. Aqa cum ne-a
tnl ci stituse atit de mult in
e risipit toate dramele, iar el a
din jur.
Acomodarea cu frica
Nimeni nu ne spune si nu mai fugim din fafa fricii. Rareori ni
se spune si ne apropiem de ea, si rlmAnem lintuili locului, s[ ne
familiarizlm cu frica. Odatl l-am intrebat pe maestrul zen
I(obun Chino Roshi cum se raporta el la frici qi acesta mi-a ris-
puns: ,,Sunt de acord. Sunt de acord". Dar sfatul Pe care il primim
de obicei este s[ o indulcim, si o netezim, si luim o pastill sau
si ne distragem atenli4 dar in orice caz si o alungim.
Nu avem nevoie de o astfel de incurajare, deoarece disocie-
rea de frici este ceea ce facem in mod firesc. De obicei ne pier-
dem cu firea la cea mai micfl urmi de fricl. O simlim ci se
apropie qi fugim de ea. E bine s[ qtim ci aclionlm aqa - nu
pentru a fi duri cu noi ingine, ci pentru a dezvolta compasiunea
necondilionatil. Nimic nu e mai trist decAt modul in care ne
p[c[lim cu privire la momentul prezent.
Totuqi, uneori nu mai avem unde fugi; totul se destraml qi
nu mai avem ganse de sclpare. in asemenea momente, adevl-
rurile spirituale cele mai profunde par destul de clare qi fireEti.
Nu mai avem unde si. ne ascundem. Vedem totul foarte clar -
mai clar decd't oricine altcineva. Mai devreme sau mai tArziu
inlelegem ci, deqi nu putem infrumusela frica, ea ne poate
totugi dezv[lui toate invif[turile despre care am auzit sau citit.
Agadar, data viitoare.cind v[ veli intfllni cu frica, vi puteli
considera norocogi. Acela este momentul in care apare curajul.
De obicei credem c[ oamenii curajogi nu qtiu ce este frica.
Adevirul'este c[ ei cunosc frica in intimitatea ei.
Atunci cAnd m-am cisitorit, soful meu mi-a spus ci sunt
unul dintre oamenii cei mai curajoqi pe care ii cunoaqte. CAnd
l-am intrebat de ce, mi-a rispuns ci., deqi sunt teribil de fri-
coas[, totuqi imi iau avint qi merg inainte oricum.
Solufia este s[ continuim si explorim, si nu renunlflm nici
micar atunci cAnd descoperim ci lucrurile nu stau a$a cum ne
inchipuiam. Vom descoperi asta mereu, iar qi iar. Nimic nu este
19
 Cdnd totul se prebulette in jurul teu

aqa cum credem. Pot afirma asta cu t*rie. Vidul interior nu este
ceea ce credeam noi ce este. $i nici mindfulness-ul qi nici frica.
Compasiunea - nici atAt. Dragostea. Natura de Buddha. Curajul.
Acestea sunt cuvinte de cod ce desemneazi lucruri pe care nu
le cunoagtem in mintea noastri., dar pe care origare dintre noi le Cdnd totul se prabus
poate cunoagte prin experienfl. Sunt cuvinte care fac trimitere
la ce anume este cu adevirat viafa atunci cAnd lislm lucrurile
si se pribugeasci qi ne lisim fintuifi in momentul prezent.

Cdnd totul *1
a. ceva nestiut, tesfid I
Si sd nu ddmform,it
spirituala nu tpt
F

Ministirea Gampo este un loc

contopesc. Orizontul se tntin&
plutesc pesclrugi qi corbi. Privr
iuwilil71V,1tfrn),amnd
uriaEi care amplifici sentimentul
plus, fiind o ministire, sunt foarl
nu existi minciunl, nici furt, nir
Mlnlstirea Gampo a fost un
Trungpa Rinpoche mi-a cerut d
in sfflrgit, am ajuns acolo. Prezr
pentru a-mi testa dragostea fafi
rece in primii ani am avut sentir
Ceea ce mi s-a intimplat atrm
fost c[ totul s-a prlbuEit. Toate H
hn
hrrh, felurile in care mi amigeam, td
imaginea bine lustruiti - totul r
20