Lucinda Bassett

Founder, CEO of the Midwest Center for Stress & Anxiety.

www.stresscenter.com/store
"Cum sa depasesti anxietatea si depresia si sa incepi sa traiesti
cu incredere, bucurie si calm"
entru mai mu!t de " mi!ion de suferin#i de anxietate, Lucinda Bassett este un sim$o!
de s%eran&' (i de %utere. )reme de *+ ani, ,ra- afectata de anxietate, %anic', de%resie, ea a
,'sit a.utoru! necesar %entru a trece %este anxietate (i de%resie. /eterminata sa0i a.ute %e cei
care trec %rin ace!asi cosmar, ea a fondat renumitu! Midwest Center for Stress and Anxiety.
Lucinda este de asemenea -or$itor (i %re#entator moti-ationa! de renume !a ni-e! na&iona!.
1ehnici!e ei au fost im%artasite cu o mare -arietate de cor%ora&ii, asocia&ii %rofesiona!e (i
institu&ii medica!e (i educa&iona!e.
Lucinda a a%arut !a sute de emisiuni radio si te!e-i#ate, !oca!e si nationa!e, %rintre care si
O%rah, 1he )iew, Monte! and 2o$ert Schu!!er3s 4our of ower. Lucinda si !ucrari!e ei au fost
%re#entate in mu!te %u$!icatii de %rofi! ca 4ea!th, Fami!yCirc!e5, Cosmo%o!itan si chiar in
6ourna! of C!inica! sycho!o,y.
/ar, ce! mai im%ortant este ca Lucinda este hotarata sa0i a.ute %e cei care sufera inuti!
de anxietate si de de%resie. Este sco%u! si an,a.amentu! ei so!emn.
)reau sa0ti mu!tumesc %ersona! %entru interesu! %entru %ro,ramu! meu Attac7in,
Anxiety & /e%ression, %entru ca si eu am suferit de anxietate si de%resie si stiu exact cum
este fi constant in,ri.orat si temator, sa cre#i ca o sa ine$unesti, sa cre#i ca o sa mori de o
$oa!a in,ro#itoare sau de un sto% cardiac. Si iti %etreci ore in sir re-a#and in ,and o
con-ersatie, o$sedat de ce ai s%us.
Mai stiu cum este sa0ti faci moti-e %entru a nu face anumite !ucruri, sau sa fi terifiat de a
#$ura cu a-ionu!, sau sa te intre$i constant daca este -reo toa!eta %rin a%ro%iere, in ca# ca...
Esti torturat de 8,andirea si daca 8 Si daca te faci de rusine si iti -ei %ierde contro!u! intr0o
forma oarecare9 :; 12EB;<E SA01< MA< CA;1< SC;=E /E AC;M <:COLO. Este
%osi$i! sa uiti de toate acestea si sa traiesti in %re#ent, sa te $ucuri de -iata mai mu!t de cat ai
facut0o %ana acum. 1e -oi in-ata exact %asii si tehnicii!e %e care !e0am fo!osit %entru a ma
-indeca.
Acesta este %ro,ramu! ,ratuit 8Cum sa de%asesti anxietatea si de%resia si sa ince%i sa
traiesti cu incredere si ca!m8, oferit ce!or care nu sunt %re,atiti sa incerce %ro,ramu!
> Attac7in, Anxiety and /e%ression8. 1otu! este ,ratuit, ai o sin,ura o$!i,atie? sa iti iei
an,a.amentu! fata de mine si de tine %ersona!, ca -ei %arcur,e tot acest mini0%ro,ram. entru
ca indiferent de cat de ocu%at esti, stiu ca ceea ce iti -oi im%artasi iti -a im$unatati -iata mai
mu!t si in mai %utin tim% decat orice a!tce-a.
/e ce iti ofer acest %ro,ram ,ratuit9 <n %rimu! rand, %entru ca am trecut %rin ceea ce treci si
tu, si stiu cata ne-oie de a.utor ai si cat de mu!t aceste in-ataminte %e care ti !e -oi im%artasi
iti -or schim$a -iata. <n a! doi!ea rand, chiar cred ca -ei fi sur%rins de cat de eficace acest
%ro,ram este si -ei dori sa faci %asu! urmator si sa incerci si %ro,ramu! 8 Attac7in, Anxiety
and /e%ression8 ca sa iti atin,i sco%u! 0 de a sca%a definiti- si %entru totdeauna de anxietate.
Acesta este si sco%u! meu, de a iti oferi toate informatii!e necesare care sa te a.ute sa de-ii
%ersoana care -rei si %oti sa fii. entru moment sa ince%em acest mini%ro,ram ,ratuit %entru
a0ti face -iata mai sanatoasa si fericita.
ro,ramu! se numeste 8 4ow to O-ercome Anxiety and /e%ression and Start Li-in, Life
with Confidence, 6oy and eace of Mind8 0 8Cum sa de%asesti anxietatea si de%resia si sa
ince%i sa traiesti cu incredere, $ucurie si ca!m 8
Fiecare !ectie -a contine %asi de actiune, !iste si !ucruri %e care !e %oti fo!osi de asta#i %entru a
reduce si e!imina stresu!, anxietatea si de%resia.
Cursu! cu%rinde?
Lectia "? o-estea Lucindei? :u0ti %ier#i minti!e
Lectia *? /e unde iti -ine anxietatea si de%resia
Lectia @? Cum sa o%resti un atac de anxietate inainte sa se %roduca
Lectia A? Autosa$otarea? 1e distru,i sin,ur din interior9
Lectia B? Cum sa nu iti mai a!imente#i anxietatea si de%resia
Lectia C? Cum sa %reiei contro!u! asu%ra Furiei, )ino-atiei si a a!tor emotii ne,ati-e, toxice
Lectia D? /e !a )ictima !a )ictorie 0 sa nu mai !asi stresu! sa0ti contro!e#e -iata
Lectia 1: Povestea Lucindei: Nu-ti pierzi mintile
Cum -ictoria mea in !u%ta cu anxietatea si de%resia te %oate sca%a de o -iata de cosmar.
o-estea ta este asemanatoare9
>1otu! a ince%ut cand m0am mutat in :ew Eor7 in cautarea !ocu!ui de munca mu!t -isat. Eram
s%eriat si nu mai a-eam ener,ie %entru nimic.
Am intrat in acest cic!u de ,andire o$sesi-a. 1emeri!e si scenarii!e %esimiste !e -i#ua!i#am
mereu in minte, acestea se intre%atrundeau si se >nasteauF une!e din a!te!e, sca%andu0mi de
su$ contro!. >/aca nu0mi %ot mentine !ocu! de munca9 /aca o sa ma fac de rusine9 /aca o sa
mor sau o sa0mi %ierd minti!e9F
Simteam cum mi se %une un nod in ,at. <nima ince%ea sa0mi $ata asa de tare de %arca a-ea sa0
mi sara din %ie%t. /e.a trans%iram. Maini!e ince%eau sa0mi tremure. Ma simteam ametit si
de#orientat. Continuam doar sa ma intre$. > Ce nai$a este in nere,u!a cu mine9 O sa mor9 Am
o tumoare %e creier ori ce-a asemanator9 /e ce ma simt asa si care este cau#a9F
Amu#ant este ca nimeni din .uru! meu nu stia nimic des%re situatia mea. uteam sa fiu
functiona! si sa0mi .oc ro!u! in societate. /ar %ersoana din interior era s%eriata de moarte.
<mi amintesc ca in mi.!ocu! no%tii stateam in %at ne%utand din nou sa adorm, ducand iar
$ata!ia minte -s cor%. ;rmaream >aneste#iatF !a t-, schim$and cana!e!e cand deodata te0am
-a#ut. Am au#it, !a show0u! tau, ace!e %ersoane descriind exact sim%tome!e si ex%eriente!e
care ma chinuiau de un an si .umatateG Am dat !a o %arte %atura si m0am a.e#at %e mar,inea
%atu!ui. :u0mi -enea sa cred ca ace!e %ersoane -or$eau des%re mine.
Lucinda, imi amintesc ca ai #is ce-a foarte %atrun#ator Hca nu esti ne-oit sa traiesti asa. Ca nu
iti %ier#i minti!e. Ca nu esti ne-oit sa de-ii de%endent de o %asti!a %entru tot restu! -ietii. Ca
%oti de%asi....ca -ei in-in,e. A fost exact ce a-eam ne-oie sa aud atunci.F
Chris Monroe, :E
un %ariu ca te %oti re,asi in une!e sim%tome descrise de Chris.
Si eu ma re,asesc in %o-estea !ui. <mi amintesc ca a-eam ,anduri terifiante inca de
micuta, de %e !a -arsta de sa%te ani. /e.a !a -arsta de noua ani, de#-o!tasem o tu!$urare de
a!imentatie. Sim%!a -edere a mancarii imi facea rau. <n secret, credeam ca o sa mor de -reo
$oa!a ori$i!a. <n ciuda unei su$stantia!e scaderi in ,reutate, %aream fericita in ma.oritatea
tim%u!ui. /ar nu eram.
Odata cu trecerea tim%u!ui, tu!$urarea de a!imentatie s0a redus, doar %entru a fi
in!ocuita de o a!ta %ro$!ema asociata anxietatii? sindromu! intestinu!ui irita$i!. A-eam "A ani si
totu! din -iata mea se in-artea in .uru! temerii me!e de diaree. <mi faceam moti-e %entru
-eniri!e si %!ecari!e me!e. Acti-itati!e me!e erau extrem de !imitate.
Ce s0a intam%!at cu mine in continuare este ce !i se intam%!a atator %ersoane ce sufera
de anxietate.
O teama crea#a o a!ta.
La -asta de "C ani a.unsesem sa traiesc intr0o stare continua de in,ri.orare. <mi
amintesc ca ma uitam !a stiri!e de !a t- si af!am des%re unu! care s0a aruncat %e ferestra si a
murit sau a!tu! care a cedat ner-os si a ince%ut sa raneasca %e cei din .uru! !ui si ince%eam sa
ma intre$... >/aca o sa fac asa ce-a9F
:u mi0am im%artasit suferinta cu nimeniI nu -roiam ca oamenii sa ma considere ciudata.
Cand am a.uns sa im%!inesc "J ani , de.a ex%erimentarea atacuri!or de %anica era ce-a
re,u!at. Ma simteam foarte inconforta$i! in orice situatie in care nu %uteam sa %!ec/fu, daca
a-eam ne-oie. <mi faceam %retexte %entru a nu ma an,a.a in diferite acti-itati sim%!e ca
sofatu!, #$oru! cu a-ionu! sau socia!i#area %entru ca imi %areau %rea difici!e.
e !a *+ ani ince%usem sa ma intre$ daca nu cum-a imi %ierd minti!e. Sa nu
inne$unesc era cea mai mare temere a mea %e atunci. <mi amintesc ca mer,eam 7m in %!us
%entru a oco!i si a nu trece %e !an,a un s%ita! %sihiatric, fiind si,ura ca o sa a.un, intr0o #i sa
fiu internata aco!o. <nteresant este ca ma.oritatea oameni!or din .uru! meu nu au o$ser-at
com%ortamentu! meu ciudat. Chiar si %ersoane!e a%ro%iate mie nu stiau de frici!e me!e
ascunse si insecuritatea ce o simteam.
La fe! ca si Chris, am a.uns !a fundu! >,ro%iiF tar#iu intr0o noa%te. Stateam intinsa %e
cana%ea si am i#$ucnit in !acrimi. Ce era in nere,u!a cu mine9 )oi fi -reodata norma!a9 Mai
era cine-a care trecea %rin ce treceam eu si care sa nu0si fi %ierdut minti!e sau sa fi murit9
uteam fi eu a.utata9 Eram ne-oita sa0mi traiesc toata -iata cu aceasta frica9 /aca da, mai
-roiam sa continui sa traiesc9 <mi era frica sa traiesc si imi era frica sa mor.
La fina! am facut ce-a ce nu mai facusem de mu!t tim%. M0am ru,at cu -oce tare. L0am ru,at
%e /umne#eu, te ro, a.uta0ma. Arata0mi o %ersoana care a su%ra-ietuit acestei >ma!adiiF. /a0
mi un ras%uns. > A.uta0ma. romit sa te a.ut %entru tot restu! -ietii me!e...F
<n dimineata urmatoare ma %re,ateam %entru a mer,e !a ser-ici, ,andindu0ma cum ma -oi
descurca, cum -oi re#ista inca o #i. Ma uitam !a t- schim$and cana!e!e, un !ucru neo$isnuit
%entru mine sa0! fac dimineata. La 1oday Show era un in-itat care -or$ea des%re ce-a numit
a,rofo$ia. :u %rea ascu!tam, stiam ca %ersoane!e suferinde de a,rofo$ie au frica de a iesi din
case!e !or. Eu %uteam sa ies din casa, deci e-ident nu sufeream de asa ce-a.
:u eram atenta !a ce se s%unea !a t- %ana cand am au#it o descriere rea!a a unui atac de
%anica.. M0am ase#at ho!$andu0ma !a t-. Era descrisa o stare numita tu!$urare anxioasa ce era
in !e,atura cu atacuri!e de %anica si frica. Am a-ut o re-e!atie. Acum a-eam un nume a ce as fi
%utut a-ea. 2u,aminti!e me!e fusesera ascu!tate.
Aceasta se intam%!a !a ince%utu! ani!or KJ+ si a fost momentu! de tre#ire. <n ace!e
-remuri nu exista internetu!, deci nu a-eam mu!te informatii sau a.utor !a indemana. Atunci
m0am hotarat sa %reiau contro!u!. Ma -oi a.uta sin,ura si -oi af!a ras%unsuri!e necesare.. Am
%etrecut urmatoare!e C !uni cercetand si studiind toate resurse!e %a care !e0am ,asit. :u stiam
%e atunci ca ince%usem %rocesu! de >tre#ireF ce a-ea sa0mi schim$e -iata %entru totdeauna.
Asta#i, sunt con-insa ca am suferit atatia ani cu un moti-. Mi0am in-ins anxietatea, atacuri!e
de %anica, fo$ii!e si de%resia. Cred ca toti trecem %rin situatii difici!e %entru a in-ata din e!e.
/u%a care, de%inde de noi sa !e fo!osim in eforturi!e noastre %entru a a.uta in a face o !ume
mai $una %rin a .uta si %e a!tii care trec %rin ex%eriente simi!are.
Ceea ce ne aduce acum %e amandoi aici.
Lasa0ma sa0ti im%artasesc %rimu! dintre mu!te!e secrete ce ti !e -oi s%une %e %arcursu!
urmatoare!or !ectii. )reau ca sa te o%resti si sa te ,andesti $ine !a urmatoarea afirmatie.
Secretul 1? Recuperarea in urma oricarei afectiuni se face de obicei un pas inainte ,
doi pasi inapoi. Esecul/caderea este o parte inevitabila a drumului spre succes.
Mai citeste0! odata.
<nca o data, rar, mai a!es u!tima %ro%o#itie.
)e#i tu, orice merita sa ai in -iata necesita un efort consistent.
)ei a-ea #i!e $une si -ei a-ea #i!e nu %rea $une du%a ce -ei ince%e acest %roces. 1e -ei simti
%uternic si in contro!, %entru ca a doua #i sa te simti anxios. Astea%ta0te !a asta. Acce%t0o. :u
te descura.a.
:u suntem oameni ra$datori, -rem o re#o!-are imediata. /ar !ucruri!e ra-nite si care
au o mare insemnatate in -iata, foarte rar se rea!i#ea#a re%ede. <ar de#-o!tarea %ersona!a, a
sine!ui este unu! dintre ce!e care merita toate eforturi!e ta!e.
Acesta recu%erare este un %roces, nu este ca a a%asa %e un $uton. <ncearca sa fii ra$dator cu
toate %rin care -ei trece in urmatoare!e sa%tamani, in s%ecia! cu tine.
Secretul 2? Fereste-te sa folosesti pretextul anxietatii
Aceasta este ,reu si iti -a !ua cate-a #i!e %oate sa%tamani %ana o -ei sta%ani. Lasa0ma sa0ti
ex%!ic.
Oricat de in,ro#itoare anxietatea %oate fi, %ro$a$i! iti da un %retext %entru a nu face une!e
!ucruri %e care ti !e0ai dori.
Mi0a !uat ce-a tim% %entru a0mi da seama de astaI desi era foarte incomoda eu
fo!oseam tu!$urarea anxioasa ca %e o scu#a. Eram si,ura ca anxietatea nu0mi oferea decat
durere, e-itare si sentimente ne,ati-e. /ar in tim%, am rea!i#at/mi0am dat seama ca
recu%erandu0ma/-indecandu0ma nu -oi mai a-ea o scu#a %entru a nu0mi rea!i#a -ise!e. Acest
!ucru era infricosator %entru ca imi era atat de frica sa nu dau ,res. Anxietatea mi0a dat o
scu#a %entru a ramane %e !oc, a nu0mi schim$a cariera, a ramane intr0o re!atie nereusita, a nu
incerca ce-a %rea im%ortant..
<ntrea$a0te daca, %oate !e ni-e! su$constient, anxietatea te tine in a face ce-a ce
consideri ca este o %ro-ocare %rea mare %entru tine. Atata -reme cat -ei ramane anxios -ei
a-ea o scu#a %entru a nu ... iesi din re!atia nereusita, schim$a !ocu! de munca, te im%otri-i
%ersoanei care %rofita de tine sau te ma!tratea#a. Atata -reme cat -ei ramane anxios -ei a-ea o
scu#a in a nu te !asa de fumat, a nu s!a$i sau a nu te !asa de $autura.
<n ciuda durerii si a nenorocirii, cateodata este mai usor sa ramai anxios. Ce! %utin este ce-a
fami!iar, nu0i asa9 /aca te -ei schim$a si iti -ei asuma riscuri, iti -ei %arasi #ona de confort
%entru ce %oate fi o situatie inconforta$i!a. retextu! anxietatii sau Casti,u! secundar asa cum
i! numesc eu este descris in amanuntit in Lectia nr "* din %ro,ramu!F Attac7in, Anxiety &
/e%ressionF. )om mai discuta des%re asta in a!ta !ectie.
Secretul 3? Tu detii cheia. Tu ai puterea de a te vindeca.
Este -or$a sa -rei sa cauti adanc in interioru! tau %entru ras%unsuri si de#-a!uiri. Se %oate sa
simti %utina re#istenta !a ince%ut si sa te faca sa te simti si mai anxios. Aceasta deoarece acum
stii ca tre$uie sa te schim$i, si schim$area este infricosatoare. <ncearca doar sa %ri-esti
sentimente!e de teroare ca stimu!ati-e. <n sfarsit, ince%i sa %reiei contro!u!G Faci ce-aG <ncerci
ce-a nouG /a, $ra-oG
)reau sa im$ratise#i/acce%ti urmatoarea afirmatie. Am o -este minunata %entru tine.
1u esti s%ecia!.
Sincer, esti s%ecia!G /aca esti o %ersoana care traieste un sentiment de anxietate mai mare
decat ma.oritatea, atunci esti %!in de %otentia! %entru maretie. /e ce9 Cum9
entru ca %ro$a$i! ai un ni-e! a! inte!i,entei mai mare decat media.
Esti foarte creati- cu o ima,inatie $o,ata. Esti orientat s%re deta!ii si ana!itic. Acestea sunt
trasaturi minunate care te %ot face sa ai succes si sa rea!i#e#i !ucruri marete. :u ma cre#i9
Considera ca aceste %ersoane sunt e,a!ii tai care au suferit de anxietate.
6ohn Stuart Mi!! L%hi!oso%herM, Sa!!y Fie!d LactressM, 6im Eisenreich L$ase$a!!M, Bar$ra
Streisand Lsin,erM, Cher Lsin,er, actressM, 1om Snyder LhostM, /onny Osmond LactorM, 6ohn
Madden LannouncerM, 4owie Mande! LcomicM, Sir <saac :ewton LscientistM, Char!es Schu!t#
LcartoonistM, N.B. Eeats L%oetM, Aretha Fran7!in Lsin,erM, :i7o!a 1es!a Lin-entorM, Si,mund
Freud L%sychiatristM, Car!y Simon Lsin,erM, Ni!!ard Scott LweathermanM.
Si acesta este doar o scurta !ista.
/in nefericire, %ersoane!e cu tu!$urare de anxietate tind sa0si fo!oseasca aceste ca!itati
%entru a se s%eria sin,ure. E!e su%raana!i#ea#a, diseca si isi fo!osesc creati-itatea %entru a
-i#ua!i#a scenariu! ce! mai rau %osi$i!. Fo!osite in mod ne,ati-, trasaturi!e noastre minunate
ne %ot face rau, ne %ot im$o!na-i. 4ai sa %retindem %entru o secunda ca toata acesta ener,ie a
anxietatii o %oti intoarce sa !ucre#e %entru tine si nu im%otri-a ta. <ti %oti ima,ina cat de
diferita -a fi -iata ta9 <ntrea$a0te unde ai fi acum daca anxietatea si frica nu te0ar fi o%rit din
drum, daca totu! ar fi fost %osi$i!. Ce ai fi facut diferit daca nu ti0ar fi fost frica de nereusita
sau de succesI daca nu0ti era teama sa te simti anxios sau sa fi sin,ur9
/aca nu ti0ar fi fost frica sa0ti asumi riscuri, sa te im%!ici, sau chiar sa te faci te ras %utin9
1oata -iata ta ar %utea fi a!tfe!. Ai %utea sa !ocuiesti si sa muncesti in a!ta %arte. oate ca ai fi
a-ut si a!te re!atii. Sau %oate ca ai fi exact unde esti acum, dar te0ai $ucura mai mu!t de -iata .
:u este %rea tar#iu. :u este niciodata %rea tar#iu.
<ti -oi da o tema de facut. /a -a fi ce-a de !ucru si din %artea ta. )rei sa in-in,i chestia
asta sau nu9
Oricum acest exercitiu este sim%!u. <! -ei re%eta cate-a #i!e , %ana !a Lectia nr. *.
ana !a urmatoarea !ectie -reau sa exerse#i in a nu spune un sim%!u cu-ant ? > De ceF LNhyM
Sa nu mai fie >de ceF0uri. Sa nu te mai intre$i >de ce9F Serios, -reau sa incerci . /aca te
sur%rin#i intre$andu0te/ s%unand > de ceF aminteste0ti $!and ca nu ai -oie sa s%ui acest cu-ant
%entru cate-a #i!e. Asociea#a cu-antu! >de ceF cu un semn S1O mare si rosu. /aca te intre$i
sau i! ,andesti, doar aminteste0ti >Oo%s, sto%, :u ar tre$ui sa fac asta...F
Ce cred ca -ei desco%eri %e %arcurs ce -ei %ractica acest exercitiu in urmatoare!e #i!e este ca
%unandu0ti intre$area > de ce9F este ce! mai scurt drum in a te tine %rins in m!astina cic!u!ui
de ,anduri re%etiti-e anxioase. /e ce ma simt asa9 /e ce nu %ot fi norma!9 /e ce nu %ot face
acest !ucru cum tre$uie9 /e ce mi se intam%!a mie9 /e ce e!/ea se %oarta asa cu mine9
<ncetati sa -a mai intre$ati de ce. Sto%ati toate intre$ari!e inuti!e care -a duc doar !a o
ref!ectare dureroasa. /oar acce%tati totu! ,andind ca > Ei $ine, este ceea ce este, asa sa fieF
Ni!! 2o,ers a s%us ca > daca te -ei ,asi -reodata intr0o ,roa%a, %rimu! !ucru %e care tre$uie
sa0! faci este sa te o%resti din sa%atF Este un sfat $un. O%riti intre$ari!e inuti!e si -eti %une
!o%ata .os. Oro%a nu -a de-eni mai adanca.
Si acesta este un $un %unct de %!ecare.
htt%?//www.stresscenter.com/session%r,/session".htm
Lectia *
<nainte de a ince%e, ai exersat in a nu s%une > de ceF in u!time!e #i!e9 A fost difici! %entru tine9
Ai in-atat ce-a din acest exercitiu9 Ai desco%erit ca ai ince%ut sa0ti faci mai %utine ,ri.i9 Ai
o$ser-at o scadere in ni-e!u! ,enera! a! stresu!ui9
<ti su,ere# sa0ti im%artasesti ex%eriente!e cu mine sau cu a!ti co!e,i de >c!asaF %e $!o,u! meu
sau %e forum.
Asta#i intram in transee... sa desco%erim cau#e!e ce %ro-oaca durere si frustrare.
)om discuta exact de unde -in anxietatea si de%resia. )om examina un atac de %anica din
%unct de -edere $iochimic. )om -or$i des%re stresu! intern si extern. Si iti -oi im%artasi o ca!e
de sca%are, cum sa ince%i sa %ui %unct acestei nefericiri odata %entru totdeauna %rin asumarea
res%onsa$i!itatii ,anduri!or si reactii!or ta!e.
Lectia 2: De unde iti vine anxietatea si depresia
O%riti0-a in a -a !u%ta cu sim%tome!e si ince%eti sa atacati radacini!e cau#ei durerii si
frustrarii.
o-estea -oastra suna cam asa9
>Am desco%erit din ex%erienta mea cu anxietatea si de%resia ca ce! mai mare o$staco! de
de%asit este intreru%erea cic!u!ui ,anduri!or o$sesi-e tematoare. Oandirea o$sesi-a duce atat
!a anxietate cat si !a de%resie. Emotii!e resimtite in aceasta ex%erienta te %oate !asa -!a,uit
%sihic si fi#ic. Mar7 1wain a scrisF Am a-ut o -iata ori$i!a H mare %arte din care nu am trait0
oF . Of, cat de mu!t ma definesteG
Lucinda s%une in acest %ro,ram ca noi ,andim in ima,ini si nu in cu-inte sau %ro%o#itii. /aca
iti faci temeri, tu iti -i#ua!i#e#i -iata asa cum nu -rei sa fie H ade-arata si emotionanta. Ea mai
s%une ca creieru! nostru nu face diferenta intre o intam%!are ima,inara si una rea!a. Cand ne
ima,inam o catastrofa mintea noastra a%asa ace!easi >$utoaneF ca si cand s0ar intam%!a %e
$une. Si o resimtim ca si cum ar fi rea!a. Fo!osim aceesi -o!um de ener,ie ca si cum ar fi
ade-arata. :e consumam. Lucinda mai s%une si ca atunci cand ne facem ,ri.i, noi incercam sa
contro!am incontro!a$i!u!.
Acesta este drumu! meu. )reau sa cred ca nu eu am a!es sa mer, %e drumu! asta de ,anduri
cic!ice ne$unesti, ne,ati-e, %esimiste, si ,anduri o$sesi-e de ,enu! >si dacaF. Cum fac sa
sca%9 Cum intreru% acest cic!u9 /e-ine din ce in ce mai ,reu sa iesi cu cat esti mai %rins in
acest cic!u. 1re$uie sa0! intreru%i. 1re$uie sa recunosti/-e#i ca esti o$sedat de aceste ,anduri,
acce%ta ca esti si a%oi a!e,e sa te inde%arte#i de e!e.
<mi s%un >-ad ce fac si stiu unde o sa se a.un,a. Si nu -reau sa mer, %e acest drum, asa ca
a!e, sa ma ,andesc !a a!tce-a si sa0mi ocu% -remea cu a!te!e mai %o#iti-e si mai sanatoase.F
Cu cat %erioade!e in care te distante#i de ,anduri!e/,ri.i!e o$sesi-e sunt mai !un,i intre
e%isoade cu atat -ei a.une mai re%ede sa %ui ca%at acestui o$icei rau.F
Bo$ Bassett, NA
Este tim%u! sa ne scuturam de %raf si sa atacam %ro$!ema. /e unde -ine anxietatea ta9
Ce o %roduce9 Care este cau#a acestor sim%tome %sihice ins%aimantatoare %e care !e
ex%erimentam9
Este ,enetic, este $iochimic, si mai este o %arte de com%ortament in-atat H condus si
intensificat de trasaturi a!e %ersona!itatii si de ex%eriente!e ta!e de -iata.
Acestea sunt A din ce!e "* trasaturi de $a#a L%e care !e ,asiti in %ro,ramu! Attac7in,
Anxiety & /e%resion M care contri$uie !a de#-o!tarea anxietatii si a de%resiei in -iata unei
%ersoane oarecare. )erificati care -i se %otri-esc?
0 ;n mediu fami!ia! strict/ re!i,ios
0 Mediu ne,ati-ist emotiona!
0 Li%sa de a%reciere si !aude din %artea a ce! %utin unui %arinte
0 Mem$ri ai fami!iei anxiosi sau ner-osi.
/atorita mostenirii ,enetice si a ex%eriente!or de -iata, crescand ai ado%tat anumite
trasaturi de %ersona!itate. Acestea sunt B din ce!e "" ce!e mai comune trasaturi care !e re,asim
!a %ersoane!e ce sufera de anxietate. )erificati care dintre e!e -i se %otri-esc?
0 erfectionist
0 1endinta de a reactiona dis%ro%ortionat de ce!e mai mu!te ori
0 Foarte sensi$i! !a critica
0 Ai sste%tari foarte ridicate
0 :e-oia de a a%are ca esti in contro!
ersoane!e anxioase au in comun aceste trasaturi %recum si a!te!e, ce sunt res%onsa$i!e
%entru o mare %arte a anxietatii !or. ersoane!e cu %ro$!eme de anxietate sau de%resie sunt in
,enera! inte!i,ente, ana!itice ce isi fac ,ri.i insistent si care sunt o$sedati de frici!e !or.
Ei -or ca !ucruri!e sa se desfasoare intr0un anumit mod si au mari aste%tari de !a ei insusi
si de !a a!tii. Ca re#u!tat, ei sunt de mu!te ori de#ama,iti si anxiosi. Casti,area a%recierii
ce!or!a!ti este im%ortanta %entru ei, si mai %resus de toate tre$uie sa %ara ca sunt in contro!.
Antici%area si ,roa#a unor e-enimente ne,ati-e ocu%a o mare %arte a %rocesu!ui ,andirii !or,
si !a cea mai mica amenintare a schim$arii au o$iceiu! sa reactione#e dis%ro%ortionat.
Acesta este ti%u! de ,andire si reactie ce creea#a ras%unsu! $iochimic, si care !a randu! !ui
creea#a anxietatea.
Este im%osi$i! sa te refaci %ana cand nu esti dis%us !a modu! serios sa te %ri-esti, sa0ti
o$ser-i trasaturi!e s%ecifice si sa fi dis%us sa ti !e schim$i. Cand -ei schim$a modu! de
,andire, -ei schim$a si modu! de a ras%unde, de a reactiona. Ca re#u!tat, -ei schim$a reactia
$iochimica care -a scadea si -a sto%a anxietatea.
/eci, du%a ce scoti toate su$straturi!e, cau#a anxietatii ta!e este modu! tau de ,andire.
Anxietatea ince%e si se termina intre urechi. Modu! de ,andire ne duce !a anxietate. Atunci are
sens sa s%unem ca %utem sa ,andim astfe! incat sa iesim din anxietate.
)rei sa0ti schim$i -iata9 )rei ca aceste sim%tome sa te !ase in %ace9 )rei sa te simti
din nou fericit si in contro!9
Anxietatea este o emotie. O %oti contro!a. )om %arcur,e %rocesu! s%ecific in @ %asi
%entru a contro!a anxietatea LAcce%tarea, <ncrederea, si Schim$area %ers%ecti-eiM %e %arcursu!
urmatoarei !ectii.
Fiecare dintre noi simte anxietate !a un anumit ni-e!. Ce faci cu anxietatea -a
determina daca o -ei %utea tine su$ contro! sau iti -a contro!a -iata. entru a %utea inte!e,e
mai $ine cum ince%e/e-o!uea#a un e%isod de anxietate, sa aruncam o %ri-ire asu%ra
ras%unsu!uiHstimu! %e care anxietatea i! dec!ansea#a in creier. <nce%e cu un ,and. ;n sim%!u
,and. ;nu! de ti%u! >si dacaF care -a creea un -a! de ,anduri anxioase/ne,ati-e. >Si /aca
sotu!ui meu nu0i -a con-ine ce s%un9 Si /aca e! -a de-eni atat de ner-os incat nu ma -a mai
ierta9 /aca ma -a %arasi9 /aca -oi a.un,e sin,ura si nu -oi mai %utea a-ea ,ri.a de mine9
/aca -oi inne$uni si nu -a fi nimeni care sa ai$a ,ri.a de mine9 /aca -oi %!an,e %ana nu -oi
mai %utea res%ira9 /aca -oi muri9
;n ,and tu!$urator -a creea un a!tu!.
<n curand -ei fi ca un hamster %e o roata, a!er,and in cerc, a.un,and nicaieri, si simtindu0te
din ce in ce mai frustrat.
oti sa te dai .os/%arasesti roata in orice moment/oricand -ei dori. Anxietatea nu este un
monstru, nu este o $oa!a se-era ce %resu%une o medicatie %entru tot restu! -ietii. :e ,andim !a
ce e mai rau si a%oi ,anduri!e noastre de-in ,eneratoru! reactiei $iochimice din or,anism.
)om mai -or$i des%re cum sa ras%undem unui atac de anxietate in desfasurare in urmatoare!e
!ectii.
/aca suferi de anxietate, tre$uie sa0ti schim$i o$iceiuri!e/ti%aru! de ,andire.
Schim$area modu!ui de ,andire este atat de esentia! %entru recu%erare incat i0am dedicat @
!ectii in %ro,ramu! Attac7in, Anxiety & /e%ression L!ectii!e @, J si "+M
oate te intre$i >Lucinda, sim%tome!e fi#ice %e care !e resimt sunt atat de intense incat
tre$uie sa ai$a si a!t moti- in afara de anxietate. <nima imi $ate incontro!a$i!. :u %ot res%ira.
Ma simt ametit si tu!$urat. 1oate aceste sim%tome nu %ot fi %roduse doar de ,anduri!e me!e.
Cred ca am un de#echi!i$ru $iochimic sau a!tce-a.
entru a inte!e,e mai $ine cau#a sim%tome!or fi#ice haideti sa aruncam o %ri-ire
asu%ra actiunii adrena!inei sau a ras%unsu!ui > Fu,a sau Lu%taFI descris in mai mu!te deta!ii in
%ro,ramu! Attac7in, Anxiety & /e%ression.
Oricare ar fi cau#a initia!a a anxietatii, indiferent daca -ine din interior sau din afara,
un $rusc moment de anxietate trimite un semna! catre creier.
;n sistem de a!arma a fost acti-at si hormonu! numit adrena!ina este secretat. Asa ince%e
totu!.
Sistemu! nostru ner-os a fost a-erti#at ca ce-a este in nere,u!a, ca un %erico! este %re#ent sau
%osi$i!. Corti#o!u! este secretat si amandoua aceste stimu!ante circu!a ra%id %rin cor%.
Sim%!ificat, aceste su$stante chimice ridica %ra,u! de su%orta$i!itate a durerii, ne dau un
sur%!us de ener,ie si cresc a%ro-i#ionarea cu san,e si oxi,en in or,ane!e -ita!e si muschi.
<nima iti $ate atat de tare ca te ,andesti >/aca fac un atac de cord9F San,e!e este im%ins din
creier creand ametea!a si te ,andesti > /aca am o tumoare %e creier9F :u este nimic de facut
cu sistemu! tau su%rastimu!at Ldecat sa fu,i sau sa !u%tiM, asa ca se intoarce im%otri-a sa.
Acum esti !a doar un %as de%artare de un atac de %anica. )e#i ce ne facem noi insine9
Aminteste0ti trasaturi!e de %ersona!itate des%re care am -or$it. Suntem %ersoane
sensi$i!e. Suntem inte!i,enti si ima,inati-i. Suntem foarte ana!itici. Suntem atat de sensi$i!i !a
,anduri!e noastre si !a mediu! exterior incat %utem sa dec!ansam acest ras%uns natura! de
a%arare O2<CA:/. oti doar sa te ,andesti !a ce-a %ericu!os sau ins%aimantator si OA1A H ai
indea.uns ener,ie $iochimica sa a!er,i *, @ mi!e fara sa te o%resti.
e scurt, $ariere!e sunt ridicate, !umini!e sunt a%rinse H dar nu este niciun tren care sa
-ina. Sin,uru! tren este na-a!nicu! tren a! ,anduri!or noastre o$sesi-e 0infricosatoare .
Cand simtim cum ritmu! $atai!or inima se acce!erea#a, ,heara in ,at, ametea!a, sfarsim %rin a
ne face si mai mu!t rau. <nce%em sa ne framantam > /e ce mi se intam%!a mie asa ce-a9 Oh
nu H iar ince%e. Cred ca o sa !esin . O sa mor... O sa0mi %ierd contro!u!G Ce este in nere,u!a cu
mine9F
Mai mu!te temeri este e,a! cu mai mu!t com$usti$i! $iochimic de-arsat %este de.a
focu! mocnit a! anxietatii.
Aceste !ucruri %ot fi ,reu de acce%tat chiar acum %e !oc. /ar, ca o %ersoana ce a -as!it aceasta
$arca sin,ura, crede0ma %e cu-ant.
<ES<2EA /ca!ea de sca%are
Cand am decis sa0mi asum res%onsa$i!itatea am ince%ut sa am atacuri de %anica #i!nic.
A-eam atacuri de %anica in masina, !a munca, si chiar in securitatea casei me!e. Cu si,uranta
am fost mai rau inainte sa a.un, mai $ine.
Ex%erienta mea nu este unica. Ma.oritatea %ersoane!or care in-in, anxietatea, atacuri!e de
%anica, si chiar tu!$urarea o$sesi-0com%u!si-a s%un ca atunci cand au acce%tat ca sunt o %arte
a %ro$!emei !or, mu!ta durere a iesit !a su%rafata. S0au simtit mu!t mai anxiosi.
Bineinte!es ca suna infricosator, dar daca ras%!ata este inde%endenta, stima de sine si !i$ertatea
fata de frica H nu merita9
Sin,ura ca!e de sca%are este din interior.
/aca -rei sa %reiei contro!u! asu%ra anxietatii -a tre$ui sa te infrunti/sa te %ri-esti fara
oco!isuri. /ar sunt !ucruri %e care !e %oti face %entru a usura %rocesu!. ;na din %arti!e ce!e mai
im%ortante a!e recu%erarii este construirea unui sistem so!id de sustinere. Asi,ura0te ca ai un
,ru% de %ersoane, %rieteni a%ro%iati sau mem$ri ai fami!iei, care sa0ti sustina forte!e si sa0ti
demonte#e s!a$iciuni!e. /aca ai !i%suri in acest domeniu, incearca sa ,asesti s%ri.in %e un
forum Lwww.stresscenter.comM.
1i0am %o-estit !ectia trecuta de dimineata hataratoare cand am deschis te!e-i#oru! si
am au#it -or$indu0se des%re a,rofo$ie. Aceea a fost #iua cand -iata mea a ince%ut cu ade-arat
sa se schim$e. Automat am ince%ut sa am %rimu! meu dia!o, %o#iti- cu mine insumi, nestiind
ca ma fo!oseam de o metoda de -indecare.
>Exista o so!utie/re#o!-are %entru %ro$!ema anxietatii si eu o -oi ,asiG )oi tre$ui sa fac eu tot
efortu!. oate chiar -a tre$ui sa studie#/cercete# sin,ura. 1re$uie sa -reau sa ma simt mai
$ine, tre$uie sa ,asesc ras%unsuri si -a tre$ui sa o fac eu sin,ura.F
Atunci a fost momentu! cand a ince%ut munca. Am cautat, cercetat, am facut0o sin,ura si am
!uat deci#ia de a0mi schim$a -iata. <n sfarsit acce%tasem un ade-ar im%ortant? :u %uteam sa
contro!e# !umea/mediu! din .uru! meu. uteam doar sa ma contro!e# %e mine si reactii!e me!e
!a mediu.
ana !a acest %unct, se %are ca0mi %etreceam tim%u! cu oameni care ma a.utau sa0mi
.ustific cosmaru! si de ce nu %uteam sa fac !ucruri!e %e care !e doream. Acum, ince%eam sa
caut a!t ti% de oameni care sa intre in -iata mea, oameni care sa s%una >oti fi tot ce iti doresti
sa fiF in o%o#itie cu > :u %oti sa o faci, este im%osi$i!F
Cautam $ar$ati si femei care erau %o#iti-e, mai mu!t inc!inate s%iritua!, cu dorinta si cura.u!
de a infa%tui !ucruri marete. Si !e0am ,asit. Erau in .uru! meu, %ro$a$i! au fost mereu aco!o,
dar nu incercasem sa inta!nesc oameni care sa0mi s%ri.ine ca!itati!e.
e scurt, o$isnuiam sa am re!atii cu %ersoane ne,ati-iste care nu credeau in e!e si isi
%etreceau tot tim%u! %!an,andu0se. Am ince%ut sa imi a!e, %rietenii mai cu ,ri.a, %etrecand
tim%u! cu oameni care erau fericiti si %o#iti-i, care erau intre%rin#atori si faceau !ucruri %entru
a0si im%!ini -iata.
Sa facem o reca%itu!are a ceea ce am in-atat asta#i?
0 ai de#-o!tat/ca%atat anumite trasaturi de %ersona!itate datorita mediu!ui in care ai
crescut si a! ex%eriente!or %rin care ai trecut
0 aceste trasaturi de %ersona!itate sunt res%onsa$i!e %entru o mare %arte a anxietatii
0 Esti sensi$i!, %erfectionist, ana!itic, etc.
0 Sim%tome!e fi#ice terifiante %e care !e ai sunt re#u!tatu! ras%unsu!ui >fu,a sau !u%taF
0 Esti atat de sensi$i! incat %oti dec!ansa sin,ur secretarea/ %roducerea adrena!inei
numai cu ,anduri!e ta!e
0 /aca0ti schim$i modu! de ,andire iti -ei schim$a -iata
0 )a tre$ui sa fi dis%us sa infrunti/%ri-esti anxietatea in fata
)reau sa %ractici in urmatoare!e #i!e, aceste sfaturi in atacarea anxietatii din %ro,ramu! meu
Attac7in, Anxiety & /e%ression. Aceste sfaturi -or mer,e in com%!etarea !ectiei urmatoare,
cum sa schim$i fe!u! de a te simti %rin sim%!a schim$are a modu!ui de ,andire.
Fo!oseste aceste metode imediat, !a %rime!e semne a!e unui atac de anxietate %entru a0i s!a$i
intensitatea si a0i scurta durata.
Sfat de atacare/contro!are a anxietatii?
<n %rimu! rand nu0ti face mai rau %rin a te s%eria cu ,anduri ne,ati-iste de ,enu! >Oh,
nu H iar ince%e. /e ce mi se intam%!a toate astea mie9 /aca o sa fac ce-a necu,etat...9F
<n !oc sa te !u%ti si sa0ti ana!i#e#i sim%tome!e, acce%ta0!e. /e exem%!u? >Stiu ce este asta. Este
doar anxietatea si sunt OP. <ntotdeauna trece. :u sunt in %erico!F .
/u%a care H distra,e0ti atentia facand ce-a care sa arda/sa consume aceasta ener,ie. Fa
o %!im$are %e .os, fa un %u##!e, curata in ,ara. H fa ce-a care sa0ti distra,a atentia de !a modu!
cum te simti.
<ti %romit, cu ce-a acti-itate %o#iti-a, constructi-a din %artea ta Hin !oc de ne,ati-ism,
inacti-itate o$sesi-a H te -ei simti mai $ine. 2a%id.
htt%?//www.stresscenter.com/session%r,/session*.htm
Lectia @
<n u!tima !ectie am -or$it des%re anxietatea inerna si externa. Am in-atat ca anxietatea
autoim%unsa, ,enerata din interior este cea care de ce!e mai mu!te ori ne da $atai de ca%. Am
in-atat ca %utem sa dec!ansam ras%unsu! > fu,a sau !u%taF, sa %roducem ras%unsu! adrena!inei
a%roa%e !a discretia noastra datorita ti%u!ui %ersona!itatii noastre su%er0sensi$i!a, mu!t %rea
reactionara.
Lectia de asta#i este des%re ca!ea de -indecare. Asa cum am s%us data trecuta, %oti schim$a
cum te simti %rin sim%!a schim$are a modu!ui de ,andire. <ti -oi arata cum sa ince%i sa0ti
schim$i %ers%ecti-a.
/e asemenea, in !ectia de asta#i mai ,asiti si * dintre cei C %asi %entru a %une sto% atacuri!or
de %anica. /a asa e, memorati acesti %asi %rin %ractica si re%etitie si -ei fi %e drumu! s%re a
s%une adio %entru totdeauna sim%tome!or terifiante a!e anxietatii.
Asa ca... sa ince%em Lectia @ din mini%ro,ramu! ,ratuit numit 8Cum sa de%asesti anxietatea si
de%resia si sa ince%i sa traiesti cu incredere, $ucurie si ca!m 8
Lectia 3: Cum sa opresti un atac de anxietate inainte sa se produca
@ metode demonstrate %entru a ca!ma furtuna din inauntru! tau si a reinstaura norma!itatea
o-estea ta e de ,enu!9
>Ce! mai rau atac de %anica !0am facut cand eram !a !iceu, cand am %!ecat cu un ,ru% cu
masina sa -i#itam un a!t !iceu. Se inserase, eram in masina intr0un oras necunoscut %e ce!e
mai !atura!nice stra#i si ne0am ratacit. Frate!e meu conducea si era s%eriat, nu stia %e unde sa o
ia. Stateam %e $ancheta din s%ate si ma ,andeam ca o sa %ierd contro!u! asu%ra intre,u!ui meu
cor%. Maini!e si %icioare!e nu mi !e mai simteam, si am ince%ut sa0mi !o-esc %icioare!e, nu
stiam ce sa fac. Eram atat de s%eriata, nu stiam daca o sa mor sau nu. <n fina!, am ,asit drumu!
s%re casa, dar ace!a a fost %ro$a$i! ce! mai rau atac de %anica %e care !0am a-ut.in -iata mea si
nu a-eam nici cea mai mica idee cum sa0mi contro!e# sentimente!e sau %e mine Lcor%u! meuM.
Eram s%eriata %e -iata, %entru ca mereu mi0a fost teama ca ace!e sentimente s0ar %utea
intoarce. :u stiam ce era, credeam ca ce-a este in nere,u!a cu mine, %oate ca a-eam cancer
sau a!tce-aI :u stiam...
Ma duceam seara !a cu!care si inima ince%ea sa mi se um%!e de frica si %ie%tu! sa ma doara,
credeam ca fac un atac de cord. <mi amintesc ca ma tre#eam si -edeam ra#e!e soare!ui intrand
%e ,eam si ma ,andeam ce #i frumoasa. Si a%oi imi aminteam, ca ce-a este in nere,u!a cu
mine si intre, cic!u ince%ea din nou, %entru inca o #i. 2estu! #i!ei era distrusa du%a doar "+
minute de !a tre#ire.
Am cum%arat %ro,ramu! Attac7in, Anxiety & /e%ression %entru ca stiam ca am ne-oie de e!.
/ar nu am s%us nimanui des%re e!. Am %arcurs %ro,ramu! in secret. Locuiam cu fami!ia !a
ace! moment. :imeni nu a stiut ce fac in camera mea, ascu!tand casete!e, si incet m0am
schim$at. /u%a a treia sa%tamana de %ro,ram atacuri!e de %anica s0au o%rit si m0am ,andit H
%ot sa o fac, %ot sa ies afara si sa traiesc.
<nainte de acest %ro,ram a-eam %ro$!eme in a mer,e afara %ana !a cutia de scrisori. Credeam
ca o sa cad si o mor sau !esin. /u%a acest %ro,ram, totu! s0a schim$at. Acum %ot mer,e !a
%!im$are, imi iau co%iii si mer,em !a o %!im$are de *, @ mi!e doar ca un exercitiu. <nainte
a-eam %ro$!eme in a conduce %ana !a co!tu! stra#ii, acum %ot conduce si @ ore sin,ura fara
stres. Este o noua -iata. Sunt doar fericita ca %ot sa0mi traiesc -iata si nu imi mai este frica de
ce cred oamenii. :u0mi mai este frica sa0mi urmaresc -ise!e, si nu mai stau aste%tand in tim%
ce -iata trece %e !an,a mine.F
E!i#a$eth Stron,, O4
E!i#a$eth descrie foarte $ine un atac de %anica. Ma %ot identifica cu descrierea ei de
de%ersona!i#are, ace! sentiment de detasare de rea!itate sau de %ro%riu! cor%.
Acesta a fost unu! dintre ce!e mai terifiante sim%tome %e care !e0am a-ut. <n ce!e mai acute
momente , intrea,a !ume mi se %area irea!a, -a,a, incetosata, ca un -is. Era a%roa%e ca o
ex%erienta de detasare de %ro%riu! cor%, %arca ma %ri-eam %e mine din afara cor%u!ui. Foarte
infiorator...
Asa cum am in-atat in !ectia %recedenta, acest sim%tom nu este a!tce-a decat un efect
$iochimic a! ras%unsu!ui >fu,a sau !u%taF.
:u moriI :u o iei ra#na.
/aca asta ti se intam%!a in anumite momente este norma! sa te simti asa. Oricum, de acum esti
de.a %e drumu! -indecarii, #i!e!e ta!e de a su%orta/trai cu aceste sim%tome terifiante si ciudate
sunt numarate. /edica0ti ener,ia acestui drum s%re -indecare, este $i!etu! de iesire.
:u contea#a ce0ti %roduce tu!$urarea de anxietate sau atacuri!e de %anica, drumu! s%re
recu%erare este ace!asi?
Acceptare
Incredere
Scim!area perceptiei
Acce%tarea. <n !oc sa te !u%ti mereu cu sentimente!e de anxietate, sa fu,i de e!e, si sa !e
!asi sa te s%erie, tre$uie sa !e acce%ti si chiar sa te aste%ti !a e!e in anumite situatii. )a tre$ui sa
in-eti sa0ti acor#i %ermisiunea/ in,aduirea de a te simti anxios.
Stiu ca aceasta suna contrar $unu!ui simt/!o,icii. /ar mer,e. Acce%ta aceste sentimente. E!e
nu te %ot rani. Cat tim% continui sa te temi de sim%tome!e ta!e anxioase cu atat !e -ei face mai
%uternice. 1eama de anxietate continua sa trimita semna!e creieru!ui tau ca inca mai exista
%erico!. Aceste mesa.e nu fac decat sa creasca durata si intensitatea anxietatii resimtite.
Amintesteti de ras%unsu! adrena!inei de care am discutat in !ectia anterioara. /aca cre#i ca esti
in %erico! atunci cor%u! tau -a ras%unde fi#ic ca si cum ar fi ade-arat, chiar daca tu esti acasa
in si,uranta stand in foto!iu! %referat.
/eci, acce%ta ca -ei simti anxietate din cand in cand. :u este mare !ucru. Aceste sentimente
nu te %ot rani.
<ncrederea. <ncrederea este o a$andonare neconditionata in fata cre#u!ui dinauntru! tau
ca totu! este $ine, asa cum este. <ncrederea este o cedare a contro!u!ui. Este sentimentu!
a$so!ut ca cine-a detine contro!u!. Este atunci cand stii ca in fina! totu! -a fi $ine, indiferent
cum arata !ucruri!e %e moment. Este credinta ca -ei fi $ine si ca nu esti sin,ur.
Aceasta nu inseamna ca nu -or fi momente cand iti -ei %une !a indoia!a credinta sau cand iti
-ei face temeri ca nimeni nu te ascu!ta. <nseamna ca %ana !a urma tu intotdeauna -ei re-eni !a
cre#uri!e ta!e.
<ncrederea. <ncrede0te ca faci %asii %otri-iti %entru o >reconfi,urareF a modu!ui tau de ,andire.
<ncrede0te in %uterea si re#istenta ta. Crede/increde0te ca anxietatea nu te %oate rani.
Schim$area %ers%ecti-ei. Schim$area modu!ui de ,andire. oti in-ata sa fi %o#iti- in
!oc sa fi ne,ati-ist. oti in-ata sa te concentre#i %e rationa! in !oc de irationa!. :u -ei %utea fi
niciodata ca!m si !inistit daca in mod constant tra,i conc!u#ii ne,ati-e si mereu -e#i scenariu!
ce! mai rau %osi$i!. )om a%rofunda asta in !ectia urmatoare.
Ce cre#i ca se intam%!a daca antici%e#i un re#u!tat ne,ati-... -ei inc!ina $a!anta in fa-oarea
%roducerii acestuia. reia contro!u! asu%ra mintii ta!e, asu%ra ,anduri!or ta!e si decat sa
reactione#i ne,ati- sau %ra%astios mai $ine ince%e sa fi rationa!.
Cand te sur%rin#i ca te o$sedea#a un ,and ne,ati-, doar s%une >Stai %utinG Stiu unde -a duce
asta. )reau cu desa-arsire sa ma schim$. )reau sa ru% acest cic!u -icios %e care0! cree#. )oi
ince%e sa !ucre# !a asta 1re$uie sa mer, intr0o directie diferita si sa fiu in,aduitor, iu$itor si
sustinator cu mine. Cum %ot sa fo!osesc acest sur%!us de ener,ie intr0un mod %o#iti-9 Sunt
chiar in %erico! sau doar reactione# dis%ro%ortionat9 Ma simt in nesi,uranta in acest moment,
daca da de ce9 Ce %ot face %entru a ma simti mai in si,uranta9.F
:ecesita mu!t exercitiu si %ractica %entru a0ti intra in o$isnuinta sa fo!osesti aceste @ e!emente
cheie. ro,ramu! Attac7in, Anxiety & /e%resion este structurat in asa fe! incat ce!e "B !ectii
sa sustina aceste @ e!emente cheie %entru e!i$erarea de frica, anxietate, ,ri.i si de%resie.
:u este niciodata %rea tar#iu sa %reiei contro!u! asu%ra modu!ui tau de a ras%unde !a !umea
incon.uratoare si cum o !asi sa te afecte#e. Si recom%ensa chiar merita tot efortu!.
Sa -edem o situatie care re%re#inta o $una i!ustrare a temei de asta#i.
<ntr0o #i, eu si fata mea Brittany am cum%arat de !a etsho% un %isoi. L0am %us intr0o cutie de
trans%ort %entru a0! duce acasa, dar imediat ce am %!ecat cu masina acesta a ince%ut sa
mieune#e ca a%ucatu!. Era s%eriat, era cu niste oameni straini, au#ind sunete cuidate intr0un
mediu strain, %rins intr0o cutie. Brittany era in,ri.orata.
>Mama, %utem sa0! scoatem din cutie9F a insistat ea
>:u stiu dra,a mea. isici!e nu se simt %rea $ine in masina. Miscarea, #,omotu! traficu!ui..F i0
am ras%uns eu.
isoiu! a continuat >%!ansu!F !ui de frica si chin. >1e ro, mama, %ot sa0i dau drumu! din
cutie9F ma tot ru,a Brittany.
Am decis sa incercam, nu0mi %!acea nici mie mieunatu! sfasietor a! %isoiu!ui. Am urmarit in
o,!inda retro-i#ore cum incet a deschis cutia si incetisor a scos afara %isoiu! s%eriat, %unandu0
! in %oa!a ei. ;rechi!e !ui erau !i%ite de ca%, s%inarea !ui era arcuita si incordata. Brittany a
ince%ut sa0! man,aie duios, si sa0! scar%ine incetisor %e ca% in tim% ce0i so%tea > 1otu! este
$ine. Este o7, -ei fi $ine. Esti in si,uranta aici...F
isoiu! a studiat im%re.urimi!e, e-a!uand mediu! incon.urator. Ma aste%tam sa incea%a sa fu,a
, sa se ascunda, sa sara %rintre scaune si sa se $a,e in %rimu! co!t %e care0! ,asea. /ar nu a
facut0o. isoiu! a ramas aco!o, ascu!tand -ocea $!anda, ca!ma a !ui Brittany si simtind
man,aieri!e ei ca!de si usoare. A ince%ut sa se re!axe#e, sa ai$a incredere in noi, sa ai$a
incredere in e! si in mediu! incon.urator ce !a ince%ut %area amenintator. ana !a urma s0a
intins in %oa!a ei si a adormit %ana am a.uns acasa.
Circumstante!e nu se schim$asera, era tot un %isoi ce mer,ea cu niste straini intr0un
mediu necunoscut si #,omotos. erce%tia !ui asu%ra mediu!ui se schim$ase. E! nu mai
%erce%ea situatia ca fiind %ericu!oasa asa ca %erico!u! nu mai exista %entru e!.
/e cate ori inter%retam ,resit conditii!e mediu!ui incon.urator in care ne af!am si ne
%re,atim %entru de#astru9 Stam aco!o ,hemuiti, in,ri.orati si o$sedati de un %erico! inexistent.
/aca am schim$a %erce%tia si am im%iedica sentimente!e anxioase, am %re-eni atacuri!e de
%anica. Si %e urma am %utea sa ne !asam sa ne $ucuram de momentu! actua!.
Atacuri!e de %anica nu sunt ce-a cu care sa ,!umesti. E!e %ro-oaca suferinta, sunt dureroase,
chinuitoare si isto-itoare, dar nu te omoara. /aca ar fi facut0o eu as fi fost de mu!t dusa.
/ar ce %utem sa facem cand este %rea tar#iu, cand ras%unsu! adrena!inei este acti-at si ince%i
sa simti ince%utu! unui atac de %anica9
1oata %erioada din -iata mea cat !e0am a-ut, am incercat orice ca sa !e o%resc. /u%a ani
intre,i de incercari si esuari, cercetari inde!un,ate si reactii!e a!tora care au incercat metode!e
me!e, am a.uns in fina! !a o a$ordare in C %asi %entru a %re!ua contro!u! cand suferi un atac de
%anica. A a-ut efect !a mine si !a mii de a!ti oameni. oate a-ea efect si %entru tine . Acestia
sunt * %asi foarte im%ortanti din cadru! %rocesu!!ui in C %asi din cadru! %ro,ramu!ui Attac7in,
Anxiety & /e%ression?
". Permisiunea H acorda0ti %ermisiunea de a te simti anxios in !e,atura cu ace! ce-a ce
ti0o %ro-oaca. >Bineinte!es ca ma simt anxios %entru ca...si este o7 sa simt anxietatea.
Stiu ce este si de ce ma simt asa .F Acce%ta aceste sentimente. > Aceste sentimente nu
ma -or rani. :u ma -or omora. )or trece, -or dis%area, intotdeauna se intam%!a asa
%ana !a urma. 1re$uie doar sa ii acord tim%.../ sa am ra$dare.F
*. Respiratia H ince%e %rin a ins%ira usor %e nas %entru * secunde, in tim% ce in ,and
numeri unu "+++, doi "+++. A%oi ex%ira %e ,ura cat tim% numeri A secunde Lunu
"+++,..., %atru "+++M Continua sa res%iri asa ce! %utin C+ secunde. Acti-itatea menta!a
a numaratu!ui este o foarte eficienta metoda de distra,ere a atentiei. Cat tim% -ei fi
ocu%at cu numaratu! nu te -ei mai concentra asu%ra fricii, a te s%eria sin,ur cu ,anduri
si scenarii ne,ati-iste, deoarece creieru! nu se %oate concentra decat %e un sin,ur ,and
!a un moment dat. <n ace!asi tim%, res%iratia ritmica trimite un semna! !a creier sa se
re!axe#e H totu! este in ordine. Butonu! de a!arma se inchide.
Sta%anind doar aceste * tehnici %oti %re-eni desfasurarea unui atac de %anica.
:ecesita tim% si %ractica %entru a !e sta%ani si a0ti intra in o$isnuinta/memorie.
1otu! are !e,atura cu ce!e @ e!emente cheie de care am discutat mai de-reme H
acce%tarea, increderea si schim$area %erce%tiei. )om deta!ia mai mu!t schim$area %erce%tiei
in !ectia urmatoare.
<nainte de toate, fi ra$dator cu tine insuti si %ractica acesti %asi. /in nou, iti tre$uie tim% si
mu!ta com%asiune %entru a te e!i$era de atacuri!e de %anica. /ar oricine cu dorinta si
determinare %oate sa o faca.
Odata ce ai inte!es ca tu cree#i anxietatea si ii dai ener,ie %rin modu! de a ,andi si a
reactiona !a mediu, si ca ai une!te!e necesare %entru a de%asi starea de anxietate, -ei ince%e sa
micsoresi atacuri!e, atat ca durata cat si ca intensitate. <n fina!, -ei fi in stare sa !e sto%e#i
inainte sa se %roduca. :u ar fi minunat9
/aca %ui ace!asi -o!um de ener,ie in a te recu%era cat %ui in a te s%eria sin,ur,
succesu! este ,arantat.
2eciteste aceasta fra#a.
entru a de%asi anxietatea si de%resia tre$uie %ana !a urma sa o infrunti fata in fata Lde
unde si tit!u! Attac7in, Anxiety & /e%ressionM si sa te !asi sa >%!utestiF %rin ea, fo!osindu0te
de noi!e a$i!itati.
Cand nu o -ei mai !asa sa te s%erie, -ei -edea ca nu -a mai a-ea efecte fi#ice. :u este ne-oie
sa fu,i. 1u esti intr0un !oc si,ur si esti o %ersoana si,ura. Esti acasa. 1u si numai tu %oti sa faci
sa te simti mai $ine.
Ce sentiment minunat de si,uranta iti -a oferiG
Lectia urmatoare -a a-ea un su$iect im%ortantI am tot facut a!u#ii !a cat de im%ortant este
dia!o,u! tau interior. <n !ectia " am %racticat exercitiu! >de ceF . Am in-atat ca intre$andu0ne
>de ce9F este de ce!e mai mu!te ori un semna! de dec!ansare a cic!u!ui anxietatii si a
,anduri!or o$sesi-e. <n !ectia * am discutat des%re cum ,anduri!e/scenarii!e de ti%u! > Si
daca...F nu fac decat sa adau,e mai mu!t com$usti$i! !a focu! anxietatiiI de o$icei !a noi
continuarea/ras%unsu! !a aceasta intre$are este un scenariu ne,ati-. <n aceasta !ectie am
discutat des%re cat de im%ortant este sa0ti dai %ermisiunea de a a-ea sentimente anxioase si de
a >res%iraF %rin e!e.
<n urmatoarea !ectie -om in-ata cum sa ne scoatem dintr0un e%isod de anxietate.
Exersati acesti * %asi in urmatoare!e #i!e.
htt%?//www.stresscenter.com/session%r,/session@.htm
Lectia A
Am s%us mu!te !ucruri im%ortante in u!tima !ectie. S%er ca ai exersat a%!icarea/memorarea
ce!or * %asi fo!ositi %entru sto%area atacuri!or de %anica. La fe! ca orice a$i!itate do$andita,
necesita ce-a efort si re%etitie %ana a a.un,e sa de-ina o$isnuinta.. )a merita tot efortu!.
Acum -om arunca o %ri-ire asu%ra dia!o,u!ui interior sau -or$itu! cu tine insuti.
Este a$i!itatea cea mai su$a%reciata. /ia!o,u! interior %o#iti-. Este un conce%t strain %entru
ma.oritatea oameni!or, mai a!es cei care au o %ersona!itate anxioasa ca a noastra.
:u0ti %ot s%une cate nenumarate scrisori am %rimit de0a !un,u! ani!or de !a oameni care
s%uneau?FAm !ucrat cu un tera%eut mai mu!t de C !uni, si nu am discutat niciodata des%re
dia!o,u! interior %o#iti- si ne,ati-. :u0mi -ine sa cred ce diferenta a %utut %roduce acesta in
-iata meaGF
/a, un dia!o, interior %o#iti- este cheia s%re res%ectu! de sine. 1u tre$uie sa de-ii %ro%riu! tau
sustinator. 1u tre$uie sa in-eti sa te trate#i %e tine insuti cu res%ectu! %e care0! meriti. 1re$uie
sa de-ii ce! mai $un %rieten a! tau, cine este mai %otri-it decat tine sa0ti inde%!ineasca ne-oi!e,
sa te iu$easca neconditionat, mereu9
Ai ne-oie sa te %oti face sa te simti in si,uranta, comforta$i!, in contro!.
Aceasta este Lectia A din %ro,ramu! meu ,ratuit denumit > Cum sa0ti de%asesti anxietatea si
de%resia si sa ince%i sa0ti traiesti -iata cu incredere, $ucurie si ca!m.F
Lectia ": Autosa!otarea # $e distru%i sin%ur din interior&
1ehnici de a0ti schim$a directia -ietii %rin %uterea dia!o,u!ui interior.
<ma,inea#a0ti ca deschi#i du!a%u! si te uiti !a toate !ucruri!e ta!e -echi si fo!osite.
u!o-ere!e sunt !ar,ite, costume!e sunt demodate. 1oate camasi!e ta!e frumoase au un aer de
anii J+ H mode!e fun7y si cu!ori ti%atoare, cu umeri fa!si. antofii tai sunt scoro.iti, tociti.
1otu! %are cam %rafuit.
>CahhF iti trece %rin minte, >ace!easi !ucruri -echi, ace!asi -echi eu.F
Acum ima,inea#a0ti ca aduci cati-a saci mari de ,unoi si ca in,ramadesti toate !ucruri!e din
du!a%u! tau in ei. 1oate !ucruri!e. Oo!este tot du!a%u! in acei saci si !asa0i !a ce! mai a%ro%iat
centru de donatii.
/u0te !a ma,a#in si cum%ara -o%sea de cu!oarea ta fa-orita si %ictea#a0ti du!a%u!. oate un
,a!$en dechis sau cu!oarea %iersicii H oricare te face sa simti ca este curat si nou. <a0ti si o
noua sursa de !umina sau o noua !am%a ce da o !umina ca!da, schim$a co-oru! asa incat sa te
man,aie %e %icioare cand mer,i descu!t. Bun ince%ut, fundatie curata. Acum sa ne simtim
$ine...sa mer,em !a cum%araturiG /u0te !a ma,a#inu! tau %referat. Sa ince%em !a raionu! de
s%ort. A!e,e0ti niste haine %entru s%ort de $um$ac in cu!ori deschise/tineresti. Ce #ici si de a!te
cu!ori9 2osu, a!$astru, a!$.. 1e fac sa te simti $ine.
Acum !a ma,a#inu! de inca!taminte. Cum%ara0ti o %ereche de adidasi noi, o %ereche
comforta$i!a. Cand ii %ui in %icioare te fac sa te simti ener,i#at, ca si cum ai %utea a!er,a !a
maraton.
<na%oi !a raionu! de costume. Este tim%u! sa iti cum%eri cate-a costume care sa0ti aduca
aminte cine esti cu ade-arat. Cu!ori %uternice, -ii. B!eomarin si ne,ru cu accesorii %erfecte.
Cand !e %ui %e tine te fac sa te simti %uternic, in forma, %!in de ener,ie ,ata sa cuceresti
!umea.
Este tim%u! sa te intorci acasa si sa %ui toate aceste !ucruri noi in du!a%u! re-o%sit. Acum uita0
te in .ur. 1e ,andesti > ;au, uita0te !a asta. ;ita0te !a tot acest %otentia!. Ma -oi simti mai
ener,etic, %uternic si %rofesionist, si mu!t mai sexi. Acesta este nou! eu. /e a$ia aste%t sa %ort
toate asteaGF
Cum te0ai simtit cand ai sca%at de toate !ucruri!e ta!e -echi , demodate si tocite9 :u0i
asa ca te0ai simtit $ine9
/ia!o,u! interior sustinator cu%rinde orice ti% de mesa. sau dia!o, cu tine insuti sau cu
a!tcine-a care te face sa te simti $ine, %uternic, fericit, incre#ator, ca!m, ca%a$i!, ener,etic,
iu$it, !inistit sau moti-at. 1ehnica iti %oate da ener,ie cand cre#i ca nu mai ai, $una dis%o#itie
si %utere %entru a rea!i#a !ucruri marete. /ia!o,u! interior %o#iti- te %oate face sa a!er,i ace!
7m, sa faci acea ca!atorie, sa scrii ace! document, sau sa -or$esti in fata a sute de oameni
atunci cand doar cu cate-a minute inainte erai si,ur ca nu o %oti face.
/orinta si ca%acitatea de a face !ucruri marete toate ince% cu ,andu! ca %oti.
/ia!o,u! interior sustinator este cheia s%re recu%erare, dar nu %oti fo!osi cheia %ana nu
stii cum sa o fo!osesti. Este ca oricare a!ta de%rindere, tre$uie in-atata. 1re$uie sa inte!e,i ce
de%rindere este, sa0i in-eti tehnici!e si a%oi sa exerse#i, exerse#i, exerse#i. <n curand -a a.un,e
o o$isnuinta %entru tine. Cand -ei in-ata dia!o,u! interior sustinator, recom%ense!e -or fi mai
mari decat iti ima,ine#i, iti -a schim$a -iata. <ti -a da %osi$i!itatea de a0ti contro!a atitudinea
si -ei ,asi un nou sentiment de incredere ce te -a insoti mereu. )om intra in amanunte
imediat.
Ce este dia!o,u! interior ne,ati-9
Oandirea ne,ati-ista te face sa te simti rau, trist, su%arat, ne%utincios, urat, -ino-at,
de%asit de situatie, de%resi-, in nesi,uranta si temator. 1e face sa fii descura.at si o$osit.
Oanduri!e ta!e ne,ati-e sunt cau#a directa a !i%sei de ins%iratie, o$ose!ii cronice, de%resiei si a
sentimentu!ui ca esti %rea o$osit %entru a incerca.
/aca te simti asa uneori, mai mu!t decat ar tre$ui, sau o %arte mare a tim%u!ui, este o
%ro$a$i!itate mare sa decur,a din ,anduri!e ta!e ne,ati-e.
/ar, ade-aru! este ca mu!te %ersoane nu stiu sa0si recunoasca %ro%rii!e ,anduri
ne,ati-e. 4aideti sa facem un mic ex%eriment. /u0te si cum%ara o a,enda de $u#unar. 1oata
sa%tamana -iitoare ia0! cu tine in $u#unar, ,eanta si urmareste0ti ,anduri!e ne,ati-e scriindu0
!e in caiet. Aminteste0ti sa0! ai mereu !a tine.
)ei fi sur%rins cand -ei -edea cat de mu!te ,anduri ne,ati-e ai intr0o #i, sa nu mai #ic intr0o
sa%tamana. Oanduri de ti%u! >Sunt o$osit, nu -reau sa ma duc !a ser-ici, este urat afara, ca%u!
ma doare, ma simt ,ras...F
/eci, cum a.un,em sa dia!o,am cu noi insine in mod %o#iti-9 1re$uie sa in-atam tehnica %e
care eu o numesc >Em%owerin, 1hou,ht 2e%!acement. Aceasta tehnica necesita scrierea %e
foaie a ,anduri!or ne,ati-e in ace! moment in care !e ai si a%oi in!ocuirea LrescriereaM acestor
,anduri automatice, ref!exe cu un !im$a. sustinator, com%atimitor, incura.ator.
Ce! mai $un moment %entru a in!ocui ,anduri!e ne,ati-e este chiar in momentu! cand !e ai.
ana sa0! scrii %e foaie, imediat sa scrii in!ocuitoru! ,andu!ui su$ e!, chiar daca nu suna
ade-arat, chiar daca suna %rea in contradictoriu, in o%o#itie cu ceea ce simti tu cu ade-arat.
oate suna ciudat, dar chiar daca tu nu cre#i ,andu! in!ocuitor, scrie0! %e hartie.
;ite un exem%!u?
>:u ma simt $ine asta#i si nu -reau sa ma duc !a ser-ici.F
<ncerca sa0! in!ocuiesti cuF
>Ma simt $ine. Sunt doar o$osit si -oi a-ea mai mu!ta ener,ie %e %arcursu! #i!ei. Odata ce -oi
ince%e, sunt si,ur ca ma -oi simti mai $ine.F
Sunt dis%usa sa %un %ariu ca nu esti %rea o$isnuit sa fi com%atimitor, in,aduitor cu tine. /ar,
esti o$isnuit sa dai incura.ari %ersoane!or !a care tii. Si asta este ceea ce tre$uie sa faci cu
,anduri!e in!ocuitoare, scrie ,andu! in!ocuitor ca si cum ar -eni de !a cine-a care tine !a tine si
te sustine.
/aca co%i!u! tau ar -eni de !a scoa!a %!an,and, s%unand ca toti co!e,ii i! urasc, ai s%une >ai
nu0i condamn, %oate -ei incerca sa fi mai dra,ut...F :;G <! -ei im$ratisa si i! -ei conso!a.
Asa te$uie sa ince%i sa te trate#i %e tine insutiG 1re$uie sa fi %rietenu! tau ce! mai $un.
1u tre$uie sa fii ace!a care te face sa te simti mai $ine.
)a %area ,reu !a ince%ut, dar nu te descura.a, ai ra$dare. /oar continua sa exerse#i,
totu! se im$unatateste %rin %ractica. Cand iti iei an,a.amentu! sa0ti in!ocuiesti ,anduri!e este o
credinta so!ida, ca esti %e drumu! de recu%erare. Atat de im%ortanta este aceasta exersare.
1re$uie sa ince%i incetisor, cu afirmatii credi$i!e. /aca te tre#esti, te uiti in o,!inda si ,andesti
> Asta#i ma simt ,rasa si urataF, ar fi o %rostie sa0! in!ocuiesti cu >:u, nu este ade-arat. Sunt
s!a$a si arat !a fe! ca ame!a AndersonF. :u -ei crede niciodata asa ce-aG Fi rea!ist.
Ce #ici de ce-a de ,enu! >O sa %ort asta#i ce-a dra,ut si conforta$i! care sa ma faca sa ma
simt mai $ineF.
/aca esti %e drumu! s%re ser-ici si ,andesti > Ma simt anxios %entru ca cred ca asta#i -a fi o
#i %roasta...F nu0! in!ocui ce > :u sunt anxios, ma simt exce!entG8. :u -ei crede asa ce-a
%entru ca nu este ade-arat. Mai $ine incearca sa s%ui > Este o7 sa ma simt %utin anxios. :u
ma -a rani, nu0mi -a face rau. Ma -oi re!axa si -a treceF. Acesta te -a face sa te simti mai
$ine.
Acestea sunt @ exem%!e de in!ocuire cu afirmatii %o#iti-e, !uate din !ista cu ce!e "B H
afirmatii %uternice din %ro,ramu! Attac7in, Anxiety & /e%ression. Acestea sunt o$!i,atorii
%entru ince%utu! a$i!itatii de in!ocuire %o#iti-a a ,anduri!or, o a$i!itate ce0ti %oate schim$a
-iata %entru totdeauna.

<ncercati sa in!ocuiti cate-a ,anduri ne,ati-e cu aceste afirmatii si o$ser-ati cum -a
simtiti. Cand -a -eti o$isnui cu %rocedeu! in!ocuirii %uteti sa adau,ati !a !ista si %ro%rii!e
-oastre afirmatii %o#iti-e.
:u este mare !ucru
Este doar anxietate. )oi %!uti %rin ea si -a dis%are/trece.
Si ce daca ...
0 Sunt anxios
0 Am intar#iat
0 :u %ot ,andi !im%ede/!o,ic
Acum @ exem%!e de ,anduri ne,ati-e. /edesu$tu! !or sunt su,estii des%re cum %uteti sa
incor%orati cate-a din afirmatii!e %o#iti-e de mai sus in dia!o,u! interior a! in!ocuirii
,anduri!or.
:e,ati-? >Cand -oi sca%a de aceste atacuri de %anica9 Ma simt atat de s%eriat si in nesi,uranta
cateodata.F
o#iti-? >Exerse# in a sca%a de atacuri!e de %anica. E!e nu ma %ot rani. )oi %!uti %rin aceste
sentimente si e!e -or dis%are.F
:e,ati-?FMa simt ca si cum anxietatea imi contro!ea#a -iata. ;rasc sa ma simt asa.F
o#iti-?FEste doar anxietate. :u este mare !ucru. Anxietatea face %arte din -iata. Ma simt mai
$ine si in-at sa o contro!e#. <mi -a !ua ce-a tim% si ra$dare dar o -oi infran,e.F
:e,ati- ?F/aca -a tre$ui sa imi !as cum%araturi!e si sa fu, afara din ma,a#in9 )oi fi atat de
.enatFG
o#iti-?FSi ce daca... o sa0mi !as cum%araturi!e si o sa fu, din ma,a#in9 :u0i -a %asa nimanui.
/e %arca ar fi %rima data cand cine-a ar face asa ce-a. As %utea doar sa s%un ca nu ma
simteam %rea $ine. :u e mare !ucru. :u se -a intam%!a oricum.F
A$i!itatea de in!ocuire %o#iti-a a ,anduri!or este cheia s%re !i$ertate,. Acesta este
$i!etu! tau s%re iesire.
Cand iti -ei schim$a ,anduri!e de !a ne,ati-e !a %o#iti-e, -ei ince%e sa0ti a!e,i %rietenii
mai cu ,ri.a. <ti -ei a!e,e re!atii!e afecti-e mai atent. )ei a!e,e ce0ti s%ui tie si a!tora cu mai
mu!ta atentie. Ce mare %utere este aceea de a a!e,e mesa.e!e care0ti intra in minteG Ce
incantare este sa %oti sa s%ui un com%!imentLcu-ant %otri-it/frumosM cui-a si sa0i insenine#i
#iuaG
/ia!o,u! interior sustinator iti -a trensforma com%!et atitudinea. Oameni!or !e %!ace sa
fie in %rea.ma a!tor oameni %o#iti-i, interesanti. rin dia!o,u! interior %o#iti- -ei ince%e sa
atra,i in -iata ta ti%u! care tre$uie de oameni. ersoane care %ot sa te faca sa te simti mai $ine.
ersoane care te -or a.uta sa iti inde%!inesti -ise!e si sa0ti atin,i sco%uri!e. Este de0a dre%tu!
ma,ic.
:u exista nimic care sa merite mai mu!t tim%u! tau decat a$i!itatea de in!ocuire
%o#iti-a a ,anduri!or %rintr0un dia!o, interior sustinator. Aceasta a$i!itate te -a face o mama
mai $una, o sotie mai $una, un sot mai $un, un s%orti- mai $un, %rofesor sau an,a.at.
A$i!itatea de in!ocuire a ,anduri!or te -a face intr0un cu-ant o %ersoana mai $una si iti
-a im$unatati ca!itatea -ietii. <ndiferent daca -rei sa de-ii un orator, sa scrii o carte, sa faci o
ca!atorie %este ocean, sa de%asesti tu!$urarea de anxietate, sau sa de-ii %resedinte a! tarii,
%racticarea si %erfectionarea acestei a$i!itati te -a moti-a si te -a %ro%u!sa sa fi sustinator si sa
ai un ina!t res%ect de sine.
<n !oc sa0ti autosa$ote#i, fara sa0ti dai seama, eforturi!e in de%asirea %ro-ocari!or din
-iata ta, -ei -edea ca so!utii!e sunt e-idente.
<n !oc sa ,andesti ne,ati-ist, -ei fi orientat s%re inde%!inirea o$iecti-e!or. <n !oc sa iti faci ,ri.i
iti -ei face -ise.
Acesta este modu! in care %oti transforma ener,ia ne,ati-a a unui atac de %anica in
ener,ie %o#iti-a %ersona!aG
Acum suntem %e ca!ea s%re ce-a maret.
Acum iti -oi im%artasi * din cei C %asi de actiune %entru ,estionarea ,anduri!or ne,ati-e din
cadru! %ro,ramu!ui Attac7in, Anxiety & /e%ression.
". 2ecunoasterea H daca ace! ,and te face sa te simti mai rau H O%reste0teG <ma,inea#a0ti
in mintea ta un semn Sto% mare, rosu imediat ce te sur%rin#i ca ,andesti ne,ati-.
*. 2e#o!-area %ro$!emei H ce %oti face %entru a im$unatati situatia, a ,asi ras%unsuri sau
a re#o!-a %ro$!ema care te in,ri.orea#a9 <n !oc sa ramai fixat %e %ro$!ema si sa0ti dai
sin,ur un handica%, mai $ine te ,andesti ce %!an de actiune %oti face ca sa schim$e
%o#iti- situatia, sau ce! %utin sa te a.ute sa -e#i in %ers%ecti-a si sa te faca sa te o%resti
din a te in,ri.ora.
Sa facem un re#umat. <a0ti un caiet de $u#unar, asta#i. <nce%e sa scrii %e foaie toate ,anduri!e
ne,ati-e , in momentu! in care !e ai. <nce%e sa !e contori#e#i %rin in!ocuirea !or intr0un ton
sustinator. 2e-e#i ce!e @ exem%!e. Si exersea#a, exersea#a, exersea#a.
)ise!e ta!e nu merita efortu!9 1u nu meriti acest efort9
<n urmatoarea !ectie -om discuta des%re cum %oti sa0ti incarci cor%u! astfe! incat sa
toarca ca o %isica, in !oc sa ur!e ca un !eu infometat. Sunt anumite su$stante %e care ar fi $ine
sa !e e-iti daca te simti anxios sau/si de%resi-. e de a!ta %arte, sunt anumite mancaruri si
su$stante nutriti-e care te %ot a.uta sa te simti mai ca!m si mai re!a#at.
S0ar %utea ca dieta ta actua!a sa ai$a ne-oie de o rea.ustsare.
htt%?//www.stresscenter.com/session%r,/sessionA.htm
Lectia B
S%er ca ai !uat caietu! cu tine in u!time!e #i!e si ai notat %e foaie, in momentu! >%roduceriiF
!or, toate ,anduri!e ta!e ne,ati-e. Ce am in-atat de a !un,u! ani!or de !a %ersoane!e
%artici%ante !a ,ru%uri!e noastre de tera%ie, este ca atunci cand ii intre$am nu0si aminteau
,anduri!e ne,ati-e %e care !e0au a-ut. /u%a ce am su,erat acest exercitiu, %artici%antii -eneau
cu %a,ini %!ine um%!ute cu ,anduri!e !or ne,ati-e.
Cred ca ,andirea ne,ati-ista este un com%ortament atat de $ine inte,rat incat cei mai
mu!ti dintre noi nici nu0! constienti#ea#a.
/e aceea este atat de im%ortant sa scrieti aceste ,anduri imediat ce !e a-eti. )a fi im%osi$i! sa
schim$ati aceste ,anduri ne,ati-e, e%ui#ante %ana cand ne !e -eti a%uca in momentu!
%roducerii !or si sa !e rescrieti/in!ocuiti cu o %ers%ecti-a mai onesta, rea!ista si sanatoasa.
Asta#i -om examina ce ro! au dieta si nutritia in sanatatea emotiona!a si in ras%unsu!
anxios. 1u a!e,i ce manci si ce $ei, iar aceasta are un ro! ma..or in anxietate si de%resie. Sunt
su$stante %e care -a tre$ui sa !e e!imini sau !imite#i din dieta ta. /ar, sunt si mancaruri s%re
care tre$uie sa te indre%ti %entru a a-ea un %ic de su%ort cand te simti anxios si de%resi-.
:u ai niciun dre%t sa te %!an,i si sa te -aiti cat de mi#era$i! te simti daca a!e,i sa te um%!i cu
cofeina, #ahar, a!coo!, ti,ari si a!imente ,rase in fiecare #i.
Sa aruncam o %ri-ire asu%ra modu!ui in care %oti sa te !u%ti mai eficient cu anxietatea si
de%resia %rin dieta, nutritie si exercitii.
Lectia ': Cum sa nu-ti mai alimentezi anxietatea si depresia
Ce!e * su$stante %e care tre$uie sa !e e-iti si mancaruri!e care te -or a.uta sa ai mai mu!ta
ener,ie, sa reduci stresu! si sa te faca sa te simti ca traiesti.
o-estea -oastra suna cam asa9
>Cand am ince%ut dieta, exercitii!e si %ortionarea nutritiona!a din cadru! %ro,ramu!ui
Attac7in, Anxiety & /e%ression, am cre#ut ca -a fi o >!ectieF usoara. Chiar si asa, am decis
sa ii confer ace!asi -o!um de tim% si efort ca si ce!or!a!te >!ectiiF. Sunt fericit ca am facut0o.
O %ri-esc in modu! urmator. Cand mi0am !uat an,a.amentu! sa cum%ar acest %ro,ram, si a%oi
am facut urmatoru! %as si mi0am !uat an,a.amentu! sa incerc/res%ect acest %ro,ram, ce am
facut a fost sa0mi iau an,a.amentu! sa incerc si sa in-at aceste noi tehnici. Mi0am !uat
an,a.amentu! sa0mi schim$ -echiu! meu mod de a$ordare a -ietii in schim$u! unuia nou .
entru %rima data, am in-estit in mine. Ma ,andeam... de ce sa o iau %e scurtatura acum9
:u credeam ca am %ro$!eme cu cofeina si #aharu!, dar era doar o %resu%unere. Cor%u! meu nu
mai fusese de mu!t %ri-at de acestea. Asa ca, atunci cand am e!iminat cofeina si am !imitat
foarte mu!t #aharu! si a%oi am introdus in -iata mea exercitii!e fi#ice, am o$ser-at schim$ari!e
%o#iti-e in ca!itatea somnu!ui, in ni-e!u! de anxietate si sim%tome!e anxioase.
:u am mai %rea consumat cofeina de atunci. Am #is nu %rea deoarece am reince%ut sa mananc
cioco!ata ...si aceasta contine %ana !a urma si cofeina. <n afara de asta, am sca%at de cofeina si
am %!anuri in a scadea consumu! de cioco!ata. A%!icand aceasta !ectie cred ca am in-atat ca
su$stante!e stimu!ante imi afectea#a sistemu!/cor%u! mai mu!t decat as fi cre#ut ca ar %utea .F
6ustin /a-is, CO
O femeie %e nume 4e!en a -enit in ,ru%u! nostru intr0o seara si ne0a s%us ca %arintii ei
-or -eni in -i#ita de aste. Ea a ince%ut sa sufere de anxietate antici%atorie, era ner-oasa,
a,itandu0se si incercand sa curete %este tot in casa ca sa fie totu! %erfect.
/e cand facusera cosu!ete!e %entru aste, ramasese mu!ta cioco!ata in casa. 4e!en a rontait
cioco!ata toata #iua si %ana a doua #i era toata incordata si irita$i!a ine$unindu0si sotu!. Se
simtea anxioasa cu %ri-ire !a ce %arere -or a-ea %arintii ei des%re casa ei. <i dadea sotu!ui ei
ordine, ii s%unea ce sarcini are de facut si ii s%unea cat de ne,!i.ent si de!asator este. 1i%a !a
co%ii %entru fiecare .ucarie care nu era !a !ocu! ei, dis%erata sa tina totu! imacu!at.
4e!en a-ea un atac de stress dec!ansat de consumu! excesi- de cioco!ata.
Ea era de.a anxioasa deoarece era o %erfectionista si %arintii ei -eneau in -i#ita. Ea isi dorea
ca %arintii ei sa creada ca casa, sotu! si co%ii erau %erfecti. Cand a ince%ut sa manance
cioco!ata, ea a ince%ut sa a!imente#e ener,ia anxioasa.
Sunt con-insa ca oricat de mu!t ai exersat si in-atat des%re dia!o,u! interior sustinator,
aste%tari si ,anduri ne,ati-e, o$sesi-e, nu -ei %utea contro!a anxietatea %ana nu iti -ei
schim$a dieta. oate -ei fi sar,uincios in a0ti scrie ,anduri!e ne,ati-e %e foaie, in a fi
in,aduitor /sustinator cu tine si in a0ti asuma riscuri, dar nu este mi.!oc de a e-ita?
Ce mananci afectea#a cum te simti emotiona! si fi#ic.
;ne!e %ersoane care incearca sa0si de%aseasca %ro$!eme!e cu stresu!, anxietate si
de%resia isi ince% #iua consumand o cana de cafea si cate-a %ra.ituri, %!us cate-a ti,ari si se
mai intrea$a de ce a.un, sa ai$a atacuri de %anica %e drumu! s%re ser-ici.
Sa fim seriosiG )0ati hrani cate!u! cu un mic de.un atat de !i%sit de nutirente9
Cofeina si #aharu! rafinat H sunt ce!e mai nerecomandate su$stante %e care sa !e
consume o %ersoana anxioasa.
/atorita %ersona!itatii noastre anxioase, u!timu! !ucru de care a-em ne-oie este si mai mu!ta
a,itatie in #a%acea!a noastra. Chiar si in starea noastra de ca!m suntem $e#metici de ener,ie.
Aceste su$stante nu fac decat sa ne aduca !a mar,ine %ra%astiei.
Cofeina este una dintre ce!e mai comune su$stante care %ot %ro-oca un ras%uns de stres in
cor%u! nostru. Oanditi0-a ca?
0 o cana de "B+ m! de cafea contine cam "++ m,r de cofeina
0 o %ahar de @++ m! de co!a contine cam C+ m,r de cofeina
0 o $ucata de *B ,r de cioco!ata contine cam *+ m,r de cofeina
/oar *B+ m,r de cofeina %e #i este considerat excesi- si %oate a-ea urmatoare!e efecte?
0Anxietate
0<rita$i!iate
0:er-o#itate
0/iaree
0Batai nere,u!ate a!e inimii
0ro$!eme de concentrare
0ro$!eme cu stomacu!
Cofeina ridica -o!umu! co!estero!u!ui din san,e, reduce fieru! din cor%, si scoate a%a
din cor%, ducand !a o$osea!a si disonfort muscu!ar.
/esi fiecare meta$o!ism este diferit, ade-aru! este ca?
*B+ m,r este cantitatea de cofeina considerata excesi-a, si mu!ti oameni sufera efecte ad-erse
si de !a o cantitate mu!t mai mica.
Mu!te medicatii si mancaruri contin cofeina. ersoane!e suferinde de anxietate %ot face
atacuri de %anica sau se simt ner-osi de !a cofeina dintr0o .umatate de cana de cafea sau chiar
de !a urme!e de cofeina continute de remedii!e %entru dureri!e de ca%.
Cititi etichete!e si fiti atenti !a ce in,erati. Ar %utea sa insemne diferenta intre a te simti $ine si
a te !u%ta cu un a!t atac de %anica.
Sa discutam de #aharu! rafinat.
/u%a s%use!e /r. hi!i% Fisher, directoru! medica! a! centru!ui Midwest Center for
Stress & Anxiety, #aharu! rafinat este o %ro$!ema ma.ora %entru %ersoane!e anxioase, co%ii si
adu!ti. ro$!ema cu #aharu! rafinat este aceea ca face ca ni-e!u! #aharu!ui din san,e sa
f!uctue#e. Cand ni-e!u! scade %rea mu!t, %roduce mai mu!ta insu!ina si cateodata aceasta %oate
duce tremuraturi si furnicaturi.
Suna fami!iar9 :u0ti aminteste de sim%tome!e unui atac de %anica9 are simi!ar deoarece
adrena!ina este %rodusa in incercarea de a creste #aharu! din san,e. =aharu! rafinat si faina
a!$a !i%sesc or,anismu! de im%ortantu! com%!exu! -itaminic B, care duce iarasi !a sim%tome
simi!are ace!ora %ro-ocate de cofeina.
=aharu! in orice forma nu este necesar si de o$icei contra-ine unei or,anism sanatos.
/aca esti o %ersoana care consuma o cantitate mare de cofeina si #ahar rafinat, -ei
-rea sa ince%i sa e!imini aceste su$stante din dieta ta. /ar ince%e ,raduat. )a fi mu!t mai usor
sa renunti daca o iei incetu! cu incetu!.
Acum sa -edem care sunt ce!e cate-a mancaruri care au %otentia!u! sa0ti efecte#e intr0un
mod %o#iti- dis%o#itia.
Mancaruri care te ridica/ener,i#ea#a? ProteineleG
Carne s!a$a de -ita
ui Lfara %ie!itaM
este
;nt de arahide
Casca-a!
<aurt
Bran#a Ls!a$aM
Ma#are
Faso!e
Soia
1ofu
Mancaruri care te ca!mea#a ? Car!oidratiiG
0 aine inte,ra!a
0 Biscuiti din ,rau inte,ra!
0 orum$
0 roduse din amidon
0 Cartofi
0 Ore# $run
;n mic de.un $o,at in %roteine si sca#ut in ,rasimi iti -a da ener,ie. ;nu! %!in de ,rasimi te
-a o$osi.
/aca te simti o$osit sau esti %rost dis%us seara tar#iu, in !oc sa consumi #ahar sau
cofeina mai $ine mananca %roteine.
Este $ine de stiut ca atunci cand nu ,asesti !e,ume %roas%ete, ce!e con,e!ate contin
a%roximati- ace!easi cantitati de nutrineti. Cand mananci !e,ume !a conser-a, asi,ura0te ca
-ei fo!osi si !ichidu! deoarece in acesta s0au scurs mu!ti dintre nutrienti si -iteamine.
)rei sa dormi mai $ine9 Mananca o $anana sau ce-a carne de curcan inainte sa te $a,i
in %at. Amandoua sunt $o,ate in tri%tofan, un aminoacid care a.uat somnu!. Sau $ea o cana de
ceai de musete!.
La fina!, incearca sa faci niste exercfitii fi#ice moderate in fiecare #i.
Exercitiu! fi#ic este un mi.!oc idea! de a reduce tensiunea %rin arderea /consumarea
ener,iei anxioase. Exercitii!e te -or face sa te simti mai $ine, te -or $inedis%une. erioade
scurte de exercitii aero$ice moderate iti %ot creste ni-e!u! su$stante!or din creier >care te fac
sa te simti $ineF cum ar fi endorfine!e, serotonina, do%amina.
;n studiu recent %u$!icat in British 6ourna! of S%orts Medicine a aratat ca exercitii!e
%ot fi mai eficiente decat medicamente!e in tratarea de%resii!or usoare si medii.
Si sa-antii de !a /u7e ;ni-ersity Medica! Center au testat eficacitatea exercitii!or si a
medicamentu!ui =o!oft, si au desco%erit ca ce!e doua au a-ut cam ace!asi efect in e!iminarea
sim%tome!or. Ei au desco%erit ca exercitii!e fi#ice fac o trea$a mai $una in a nu recidi-a
sim%tome!e odata ce de%resia a fost -indecata.
<ti -a fi mai usor in a contro!a anxietatea, stresu!, ,anduri!e infricosatoare, de%resia,
o$osea!a, ner-o#itatea, !i%sa de incredere Ha%roa%e orice0 daca ince%i un %ro,ram de exercitii.
Exista unu! %otri-it %entru tine.
Mancand mai %utin #ahar si e-itand cofeina te -ei simti mai %utin anxios. rin
%racticarea unor exercitii fi#ice in fiecare #i te -ei simti mai %utin stresat si mai %utin de%resi-.
Aceste metode chiar dau re#u!tateG /a0ti un ra,a# de a%roximati- A sa%tamani ca sa te
o$isnuiesti !a !a nou! %ro,ram/o$iceiuri. Crede0ma, te -ei simti mai $ine si mai in contro!.
Sunt aceste schim$ari usor de facut9 :uG Am au#it s%unandu0se ca oamenii %refera sa ia
medicamente sau sa se o%ere#e decat sa0si schim$e dieta/o$iceiuri!e a!imentare.
Meritam sa fim tratati cu iu$ire si res%ect. 1u cum te trate#i %e tine insuti9
<n #i!e!e urmatoare incearca sa incor%ore#i aceste su,estii a!imentare in dieta ta. <nce%e
sa !imite#i consumu! de cofeina si #ahar. /aca ai o #i mai anxioasa , inchei0o %rin a consuma
o $anana, niste carne de curcan sau $ea un ceai de musete!.
<nce%e un %ro,ram de exercitii fi#ice.
<n urmatoarea !ectie te -oi in-ata cum sa %reiei contro!u! asu%ra emotii!or ne,ati-e,
toxice care te %ot face sa te simti rau fi#ic. Furia, -ino-atia, in,ri.orarea, si ani intre,i de stres
datorat acestor emotii ne,ati-e %ot in fina! sa0ti su$re#easca or,anismu!.
Acum este tim%u! sa in-eti sa te e!i$ere#i de aceste emotii %ericu!oase...
htt%?//www.stresscenter.com/session%r,/sessionB.htm
Lectia C
S%er ca ai ince%ut sa incor%ore#i une!e dintre schim$ari!e des%re sti!u! de -iata de care am
discutat in !ectia trecuta. :imic $un -ine dintr0o dieta nesanatoasa. utina acti-itate/exercitii
fi#ice -or face minuni %entru dis%o#itia ta.
Oamenii ca tine si ca mine tind sa exa,ere#e in ,enera!, suntem de ti%u! >totu! sau nimicF.
Este din nou ti%u! de %ersona!itate %erfectionista. <m%!ementea#a aceste schim$ari in -iata ta
incetu! cu incetu!...in tim%.
Asta#i -om in-ata cum sa fim mai eficienti in a ne contro!a/,estiona sentimente!e noastre si sa
fim mai %utin afectati de e!e.
Cand esti intr0o stare a,itata, esti a,itat/surescitat. /aca te atin,e cine-a tresari. 1e!efonu!
suna si te infiori. ;n #,omot $rusc te s%erie.
ersoane!e anxioase reactionea#a excesi- !a orice, de !a o -este ne%!acuta, o emisiune trista, !a
un #$or a,itat. Luam totu! %ersona! si ad !iterram , ducem totu! !a extrem.
Cand -om in-ata sa !e -edem in %ers%ecti-a %otri-ita, -om fi in contro! si nu -om mai fi
ne-oiti sa ne temem. utem fi %o#iti-i in !oc sa fim ne,ati-isti, rationa!i in !oc de irationa!i.
Lectia (: Cum sa preiei controlul asupra )uriei* vinovatiei si a altor ne%ative* toxice
emotii
Aceste sfaturi/indicatii te -or a.uta sa de-ii mai eficient si mai %utin afectat de emotii!e care iti
%ot face rau.
Furie, -ino-atie, si in-ino-atire H daruri %e care ni !e facem noua insisne.
<ntr0unu! din ,ru%uri!e me!e era o femeie care a-ea o %ro$!ema cu furia. A -enit intr0o
seara foarte in,ri.orata si stan.enita de un incident ce se %etrecuse cu o seara inainte si i!
im%!icase %e !o,odnicu! ei. >A a.uns acasa !a mine tar#iuF a ince%ut ea sa ex%!ice. >re,atisem
o cina minunata si cu cat i! aste%tam mai mu!t, cu atat de-eneam mai furioasa. Mancarea se
racea, a-usesem o #i ,rea si a-eam ne-oie sa -or$esc cu e!.F >Cand a a.uns in fina! !a mine
acasa, am ex%!odat. <0am s%us !ucruri ori$i!e si cu-inte dureroase. Eram ca o $om$a ,ata sa
ex%!ode#e.F
Mary a a-ut un atac de anxietate, a!imentat de furie. A s%eriat0o deoarece a facut0o sa se
simta com%!et sca%ata de su$ contro!, facandu0si ,iri.i in secret ca este ce-a in nere,u!a cu ea.
Ea a %o-estit ca i se mai intam%!ase de cate-a ori inainte. > /u%a cri#a de furie , simteam ca
fusesem foarte a$u#i-a. <mi era rusine si .ena, si simteam o mare -ino-atieF.
:u %utem sa discutam des%re -ino-atie fara sa %omenim des%re furie si acu#atii. /e
fa%t, e!e sunt atat de strans !e,ate incat este ,reu sa discuti de%re una dintre e!e fara sa a.un,i
!a ce!e!a!te meme$re a!e >triadei de ,roa#aF.
Sunt mu!te fe!uri in care oamenii isi ex%rima/manifesta furia si de ce!e mai mu!te ori
sunt ineficiente.
A mai fost o a!ta femeie cu %ro$!eme de furie care a -enit !a ,ru% . Ea -roia ca sotu! ei sa
munceasca mai mu!t ca ei sa ai$a $ani sa construiasca o camera in %!us. Ea i! im%insese sa isi
ia inca o s!u.$a, dar de indata ce a facut0o ea a ince%ut sa fie furioasa %e e! ca munceste atat de
mu!t. Cand ea ni s0a %!ans de situatia ei, noi i0am s%us > Stai %utin, tu ai fost cea care a -rut
inca o camera in %!usGF
Sa%tamana urmatoare a re-enit !a ,ru% foarte nera$datoare. /e a$ia aste%ta sa ne s%una ce
facuse. >/e o$icei cand A!an a.un,e acasa masa este %usa. <! intam%in !a usa, ii dau o $ere si
!uam masa im%reuna. /ar -ineri seara, nu am fost aco!o sa0! intam%in.F >;nde erai9F am
intre$at0o. > Ai iesit in oras9F
> O, nuF a ras%uns ea in,anfata. > Eram acasa dar am stat in dormitor. /e fa%t, am stat in
dormitor tot wee7end0u! si !0am tratat cu tacere. :u m0am uitat !a e! si nu i0am -or$it. <0am
aratat eu !uiGF
> Ai un te!e-i#or in dormitor9F am intre$at0o.
>:u > a ras%uns. >Este in sufra,erieF.
>Ai un radio9F
>:uF
>/ar un te!efon9F
>:uF
> Atunci ce ai facut tot wee7end0u!9F
>Am citit o carte, niste re-iste, am facut ordine in du!a% si sertare si am stat.F
>Si e! ce a facut9F
>L0am au#it -or$ind !a te!efon si ca se uita !a t-. L0am au#it %rin ,ara., .ucandu0se cu fete!e. A
tuns ,radina, a $aut cate-a $eri si a adormit %e cana%ea. Am ramas in dormitor si i0am stricat
tot wee7end0u!GF
:e0am unii !a a!tii. /in ce %o-estea ea re#u!ta ca sotu! ei a-usese un wee7end frumos si
re!axant, in tim% ce ea si0! %etrecuse fiind furioasa si simtindu0se mi#era$i!, inchisa in camera
ei cate-a #i!e !a rand.ro$a$i! e! in secret era $ucuros ca ea nu0i a%aruse in ca!e, $atandu0! !a
ca%.
/eci, a! cui wee7end i! ruinase9
Furia nu este ce-a rau. Ai dre%tu! sa fii furios, este norma!, dar este o ca!e eficienta de
a fo!osi furia astfe! incat sa nu dea %e afara, sa ex%!ode#i intr0o maniera ne%roducti-a.
Ma.oritatea oameni!or nu stiu aceste tehnici si nu sunt $uni in aHsi uti!i#a furia intr0un mod
%roducti-.
Moti-u! %entru care a-em %ro$!eme in a ne ex%rima furia este ne-oia noastra
im%erioasa de a%ro$are. )rem sa fim %!acuti de cei!a!ti, cu orice cost. /aca aratam cui-a ca
suntem furiosi , ei ar %utea sa ,andeasca rau des%re noi, sa ne .udece sa creada ca am sca%at
de su$ contro!. Asa ca tindem sa ne aratam doar %artea $una si sa tinem restu! %entru noi din
frica de a nu fi res%insi sau de#a%ro$ati.
/ar o mare %arte de anxietate -ine din furia/osti!itate adunata. Cand suntem %rea
s%eriati sa s%unem ce-a ce -rem sa s%unem, %unem fudatia %entru %ro$!eme. :u este ne-oie
sa0ti re%rime#i sentimente!e, indiferent care sunt acestea. Suntem %ersoane sensi$i!e care sunt
usor de iritat. A-em tendinta sa reactionam exa,erat !a diferite frustari si de#ama,iri care sunt
o %arte norma!a a -ietii.
/aca te recunosti a fi o %ersoana care este usor irita$i!a sau are ex%!o#ii -er$a!e, ia0ti un
an,a.ament serios sa schim$i ras%unsuri!e ne,ati-e in ce-a contro!at si eficient. Cand esti
furios, iti su,ere# sa te intre$i urmatoare!e?
)erificarea %ers%ecti-ei 0@ %uncte?
O%reste0te si ,andeste0te. <a o %au#a. <ndiferent daca te o%resti %entru "+ secunde sau
*A de ore, iti -a da %osi$i!itatea sa stii c!ar ce re#u!tat doresti sa o$tii. Ce -rei cu
ade-arat sa se intam%!e ca urmare a ex%rimarii sentimente!or ta!e9 )rei ca cine-a sa
inte!ea,a ca te simti ranit si -rei sa discuti %ro$!ema9 )rei sa re#o!-i %ro$!ema sau -rei
sa faci si %e a!tcine-a sa se simta rau9 /aca asa, de ce9 :u este un mod ne%roducti-9
Este furia ta fo!ositoare in aceasta situatie9 :u mai $ine comunici si re#o!-i %ro$!ema9
<ti -ei fo!osi furia ca sa te a.ute sa o$tii re#u!tate satisfacatoare sau o -ei fo!osi ca si
cei!a!ti sa se simta mai rau9
Esti furios %e situatia asu%ra careia nu ai niciun contro! si nu o %oti schim$a9 /aca
este %rostesc si fara moti-, nu mai $ine ti0ai redirectiona ener,ia , in !oc sa0ti %ier#i
tim%u!9
)ino-atia
)ino-atia nu are un sco% anume, dar oamenii care sufera de anxietate tind sa ai$a foarte
mu!ta. oate fi !e,ata de !ucruri care s0au %etrecut cand eram co%ii, datorita fami!ii!or
disfunctiona!e, a$u#u!ui, mo!estarii, se%ararii de cei dra,i, sau a a!tor factori %resanti.
;ne!e %ersoane din ,ru%u! meu credeau ca anxietatea este o ras%!ata %entru ceea ce facusera
sau trecusera in trecut . Anxietatea era %edea%sa, -ino-atia era ,eneratoru!. O cu!ti-au ca un
mi.!oc sa %!ateasca %entru ca ei nu credeau ca merita sa fie fericiti.
Bineinte!es ca asta nu este ade-arat. Cu totii dorim si meritam sa fim fericiti, dar -ino-atia ne
tine de%arte de ea.
)ino-atia este o camuf!are a unui sca#ut res%ect de sine.
)ino-atia %e care o ai in !e,atura ce ce-a ce ai facut este o camuf!are a modu!ui cum te0ai
simtit. oate in adancu! suf!etu!ui cre#i ca daca oamenii ar sti cu ade-arat cine esti, cat de
nesi,ur %oti fi, cat de anxios %oti a.un,e, cat de de%resi- esti cateodata, ei nu te -or mai %!ace.
oti sa simti cateodata ca esti o %ersoana rea, e,oista, ne%asatoare, adunand in secret
resentimente deoarece %ana !a urma toate !e faci %entru cei!a!ti, si acesta te face sa te simti
-ino-at.
Oricare ar fi sursa -ino-atiei, toata a.un,e sa fie de ti%u! >Sunt o %ersoana rea. Am facut ce-a
in,ro#itor. Ar tre$ui sa fiu %ede%sita.F
)ino-atia .ustifica suferinta si nefericirea ta. <ti .ustifica moti-e!e %entru care ai un trecut
nefericit. Cand te simti -ino-at, %oate iti s%ui >am fost nedre%t cu sotia mea, asa ca nu merit
sa fiu fericit. :u sunt o %ersoana $una si de aceea nimic nu0mi mer,e $ine.F
/aca ranesti %e cine-a este usor sa cre#i ,resit ca atunci cand -or -edea suferinta ta, -or sti ca
%!atesti %entru ce ai facut. /ar, nu mer,e niciodata asa. 1u suferi si ei sfarsesc %rin a a-ea un
%artener morocanos, %!in de remuscari, in %rea.ma caruia este de%rimant sa te af!i.
/aca cu!ti-i -ini-atia, uite cate-a intre$ari care sa ti !e %ui %entru a0ti aduce sentimenete in
%ers%ecti-a corecta.
)erificarea %ers%ecti-ei H @ %asi
/aca ai ranit %e cine-a, a fost cu intentie Sau ai actionat din frica sau o ne-oie %e care
ai cre#ut ca o ai !a ace! moment9 ro%ria durere te0a moti-at sa ranesti %e a!tcine-a9
Ai facut ce-a ce era chiar atat de teri$i!9 /aca da, du%a standarde!e cui9
)ino-atia %e care o simti este ne%roducti-a9 1e %ede%sesti sin,ur si te faci sa te simti
mi#era$i!9 Sau esti rea!ist, simtind re,ret si remuscari si !uand masuri si facand o
strate,ie %entru schim$are, iertare, si acce%tare.9 oti ,asi o ca!e sa te ierti si sa mer,i
mai de%arte9
:imeni nu este %erfect. Cu totii a-em in trecutu! nostru !ucruri %e care am -rea sa !e fi facut
a!tfe!. Simtindu0te -ino-at si %ede%sindu0te -ei cau#a mai mu!te sentimente ne,ati-e.
2emuscari!e sunt un ras%uns uman %roducti-, com%!et diferit de -ino-atie. 2emuscari!e duc !a
iertare. /aca -rem sa inte!e,em ce am facut si cum sa schim$am, tre$uie sa in-atam sa
cu!ti-am o atitudine de a ne ierta noi insine. Fara asta, a fi onest este %rea dureros.
Cum %utem sa fim onesti cu noi daca de a$ia aste%tam sa ne criticam si sa ne do.enim9 /oar
daca stim cum sa ne iertam %e noi insine -om ,asi cura.u! sa fim onesti cu noi si cu a!tii.
Oamenii care in mod constant se in-ino-atesc si se %ersecuta au reactii foarte
dis%ro%ortionate. :u ai fi dis%us sa ierti %e a!tu! daca e! sau ea re,reta sincer9 /e ce nu esti
dis%us sa te ierti %e tine insuti9
:u %utem sa schim$am trecutu!. Ce s0a facut , este facut. /aca dorim sa fim sanatosi tre$uie
sa in-atam sa iertam si %e a!tii si %e noi insine. A%oi %utem sa ince%em sa ne detasam de
-ino-atie si sa mer,em mai de%arte.
)erificarea %ers%ecti-ei H @ %asi?
/aca ,resea!a ta este ce-a %entru care iti %oti cere iertare, fa0o.
:u te ,andi/face ,ri.i cat de mu!t tim% a trecut de atunci. Oricand ii -ei s%une cui-a ca0ti %are
rau, -ei fi sur%rins de sentimentu! de usurare %e care0! -ei a-ea. <ti ceri iertare %entru a te
descatusa de !anturi!e -ino-atiei, dar sa tii minte? nu %oti contro!a reactia a!cui-a. S0ar %utea
sa nu ai$a reactia %e care ai -rut0o, dar reactia ta este cea im%ortanta. Cand iti ceri iertare, fi
%rimu! care o acce%ta.
/aca -ino-atia ta o simti ca fiind im%osi$i! de de%asit/trecut %este da0ti %ermisiunea sa
o ai/simti, dar sta$i!este niste !imite.
Cat tim% te -ei !asa sa suferi %entru ,resea!a ta9 O ora9 O #i9 Cu si,uranta nu mai mu!t de
atatG Stai sin,ur si ref!ecta asu%ra a ceea ce s0a intam%!at atunci. Ce %oti face ca sa fi si,ur ca
nu -ei re%eta aceasta ,resea!a9 Ce !ectii %o#iti-e ai de in-atat din aceasta ,resea!a9 <ti %oti da
un %!us/nota de trecere %entru ca ai fost onest, %entru ca te0ai de#-o!tat si ai in-atat, %entru ca
ai de-enit o %ersoana mai res%onsa$i!a9Acestea nu suna mai $ine decat sa te %ede%sesti si sa
te im$o!na-esti9
<n-ino-atirea.
<n-ino-atirea este ce-a ce in-atam de mici sa facem. )ad cum se face %ro,ramarea co%ii!or in
sco!i si in fami!ie. ;n $aiete! a a!unecat, s0a !o-it si s0a dus %!an,and !a frate!e !ui. Acesta a
fost intre$at >Cine te0a facut sa %!an,i9 Cine ti0a facut asta9F este ce-a a%roa%e instincti-.
/aca nu %re!uam contro!u!, ducem acesta %ro,ramare cu noi %entru tot restu! -ietii. /eci, care
este cea mai mare in-ino-atire, care este moti-u! care cre#i ca te0a tinut %e !oc9 Ce sau %e cine
in-ino-atesti %entru durerea si anxietatea ta9 /eci, a cui este -ina 9
Eu ce! mai mu!t i! in-ino-ateam %e tata! meu. Sim%!u fa%t ca fusese a!coo!ic era scu#a mea
%entru > a nu a-ea/a nu faceF H!ucruri!e %e care nu !e0am a-ut sau am simtit ca nu !e %ot
rea!i#a. Mi0am %etrecut o $una %arte din -iata in-ino-atiindu0! %e e! %entru tot ce nu0mi
reusea. Cand nu m0am dus imediat !a co!e,iu, cand nu a-eam $anii de care a-eam ne-oie, sau
cand nu eram fericita, cand nu am %rimit .o$0u! %e care0! -roiam, in su$constient credeam ca
este -ina tata!ui meu.
/u%a ce am crescut am rea!i#at ca %ana nu0! iertam %e tata! meu, nu ma %uteam des%rinde de
moti-u! de a nu fi fericita, deci as fi fost !e,ata sa raman nefericita.
Ade-aru! este ca...nimeni nu este de -ina.
:u este -ina nimanui ca esti anxios, dar esti sin,ura %ersoana care te %oate a.uta sa o
de%asesti.
/aca esti dis%us sa nu0ti mai in-ino-atesti tata!, %rofesoru!, sotu!, sau %e oricine si sa s%ui >:u
este -ina nimanui ca sunt asa cum sunt. )reau sa0mi schim$ -iata si am cura.u!, %uterea si
ener,ia sa o facF atunci te fe!icit.
Esti %e drumu! de a te e!i$era de -ina, furie, ,ri.i si in-ino-atire. <ti asumi res%onsa$i!itatea
%entru rea!i#ari!e ta!e si %entru !inistea ta suf!eteasca.
Li$ertatea este chiar du%a co!t.
Sa reca%itu!am ce am discutat asta#i?
0 Ai dre%tu! sa te simti furios, este un sentiment uman norma!
0 Exista un mod eficient de a0ti fo!osi furia astfe! incat sa nu ex%!odexe intr0o maniera
distru,atoare.
0 O%reste0te si ,andeste0te . <a o %au#a. Consideri ca furia ta este fo!ositoare in aceasta
situatie9 Sau esti furios %e situatia asu%ra careia nu ai niciun contro!, %e care nu o %oti
schim$a
0 )ino-atia este inuti!a si a.un,e de ,enu! care0ti consuma ener,ia > Sunt o %ersoana
rea. Am facut ce-a rau, ar tre$ui sa fiu %ede%sit.F
0 Simtindu0te -ino-at si %ede%sindu0te -a aduce numai a!te sentimente ne,ati-e.
Ana!i#ea#0o cu mintea deschisa.
0 Cere0ti scu#e daca se %oate
0 Acce%ta ca esti doar un om si -ei face ,rese!i
0 /etasea#a0te de ea
<n u!tima !ectie -om discuta des%re intersectia !a care duce stresu!. )om in-ata cum sa a!e,em
> ca!ea %otri-itaF de !a intesectie si sa fim mai %utin afectati de stres. )om -edea care sunt
ce!e @ o%tiuni dis%oni$i!e cand ne confruntam cu situatii %roduse de stres ? E!iminarea,
modificarea sau micsorarea reactiei.
htt%?//www.stresscenter.com/session%r,/sessionC.htm
Lectia D
<n u!tima noastra !ectie am aruncat o %ri-ire des%re fa$rica de emotii ne,ati-e, toxice ca furia,
-ino-atia si in-ino-atirea. Am in-atat ca exista un mod eficient de a0ti fo!osi furia %entru a
a.un,e !a fina!u! dorit.
Am discutat des%re cum -ino-atia este %ara#itara, inuti!a si duce numai !a mai mu!te
sentimente ne,ati-e. Oandeste0te !a ce s0a intam%!at cu o minte deschisaI cere0ti scu#e daca se
%oate, acce%ta ca esti doar uman si ca -ei face ,rese!i. A%oi, de dra,u! sanatatii ta!e fi#ice si
menta!e.. detasea#a0te de eaG
Asta#i -om discuta des%re ce sa facem ca stresu! cotidian sa nu se transforme in anxietate.
Este im%ortant sa recunosti ce as%ecte a!e -ietii ta!e contri$uie !a de%asirea ni-e!u!ui
su%orta$i!. Odata ce -ei identifica exact care sunt cau#e!e stresu!ui tau, %oti incerca sa e!imini
une!e dintre e!e, sa micsore#i %e a!te!e si sa schim$i modu! tau de reactie !a stresu! %e care0!
nu %oti schim$a.
:u -ei %utea nici sa e!imini com%!et stresu!, si nici nu -ei -rea astaG Stresu! %oate fi o
%uternica unea!ta moti-atoare. <ti %oate da un ti% de ener,ie, de ,enu! tre$uie sa o fac
indiferent ce ...F
Lectia +: De la victima la victorie # nu #ti mai lasa viata condusa de stres
asi %entru a ince%e o -iata !i%sita de chinuri!e stresu!ui
o-estea ta suna asa9
>:u am simtit niciodata ca %ot de-eni o mama $una, dar am fost. :u mi0am oferit niciodata
credit %entru a rea!ixa ce-a...
Am suferit o %ierdere cand eram %e !a -arsta de @+ ani, si acest e-eniment a adunat totu! !a
su%rafata. Atunci am ince%ut sa am atacuri de %anica %uternice si atunci am ince%ut sa am un
com%ortament de e-itare. Si deoarece ma s%reiam , ma s%eriam si mai rau. A%oi a de-enit
frica de frica si a %re!uat contro!u! asu%ra -ietii me!e. Lumea mea a ince%ut sa se micsore#e
din ce in ce mai mu!t.
2ea!i#e# asta#i ca sunt mu!t mai %uternica si ca mereu am cautat a%ro$area ce!or!a!ti. Cu acest
%ro,ram in-eti sa te ru%i te toate astea. <n-eti sa te o%resti din a te s%eria sin,ur. O -ad ca si
cum as a-ea o trusa de une!te cu mine in %ermanenta, ca o %ersoana care -rea sa se urce %e
aco%eris. Are trusa cu une!te cu e!. Am si eu trusa mea de une!te si fo!osesc ace!e
>une!teF/tehnici/a$i!itati/in-ataminte, !e scot din cutie si !e fo!osesc. O -iata intrea,a mi se
asterne !a %icioare si am de ,and sa o traiesc $ucurandu0ma de ea.F
Paula Story, WI
>:u %utem sa stim ce ni se %oate intam%!a in acest amestec a! -ietii. /ar %utem decide ce se
intam%!a in noi H cum ne afectea#a, ce facem cu ea H si asta este ceea ce contea#a cu ade-arat
!a sfarsitI cum !uam materia!u! $rut a! -ietii si i! %re!ucram in ce-a -a!oros si minunat H acesta
este testu! trairii -ietii.F 0 - Joseph Ford Newton
Stresu! este considerat numaru! " in ce %ri-este cau#a decese!or. Ma.oritatea
americani!or nu mor de cau#e natura!eI mu!ti dintre ei mor de $o!i cau#ate/dec!ansate de stres.
Oamenii -in !a ,ru%u! nostru si ne intrea$a >Anxietatea ma -a omori9F
;n atac de %anica nu te -a omori. ;n atac de anxietate nu te -a omori. /ar, ras%unsu! !a stres
!a care iti su%ui or,anismu! in continuu, s0ar %utea in fina! sa te im$o!na-easca.
Stresu! este o %arte a conditiei umaneI este o %arte a -ietii noastre de #i cu #i. Fiecare
dintre noi este ex%us !a situatii, e-enimente si oameni stresanti. Asa cum am in-atat in !ectia
*, stresu! %oate fi cau#at de mediu! incon.urator H extern. /ar %oate fi cau#at si de reactia
noastra emotiona!a !a diferite situatii H intern. ;ne!e %ersoane a!e, sa simta stresu!.
Sin,uru! mod de a trai fara stres este de a nu trai.
<n dictionar stresu! este definit ca? >un factor fi#ic, chimic sau emotiona! care cau#ea#a
tensiune fi#ica sau menta!a si %oate fi un factor dec!ansator a! unor $o!iF sau >o stare de
tensiune fi#ica sau menta!a ce re#u!ta in urma unor factori ce tind sa strice un echi!i$ru
axistent.F
Stresu! re#u!ta din ex%eriente ne,ati-e ca certuri, ,anduri infricosatoare, o$osea!a,
di-ort, moarte. Stresu! %oate fi de asemenea %rodusu! secundar a! unor ex%eriente %o#iti-e ca
nasterea, casatoria, mersu! !a scoa!a H chiar casti,area !a !oterieG
Este im%ortant sa recunoastem factorii ce contri$uie !a stresu! din -iata noastra. /oar atunci
%oti sa0i e!imini, micsore#i si sa0ti schim$i reactia/ras%unsu! tau !a cei care nu se %ot schim$a.
Ce -ei face cu stresu! din -iata ta -a determina daca se -a transforma sau nu in anxietate.
2as%unsu! !a stres? A!e,erea drumu!ui corect
Orice situatie externa ce cau#ea#a un ti% de reactie emotiona!a %oate cau#a si stres. Aceste
este ce numim >factor stresantF. A%aritia unui factor stresant in -iata ta te im%in,e !a o
rascruce. O directie, o -oi numi >stan,aF duce !a anxietate. Cea!a!ta %e care o -oi numi
drumu! corect, nu duce !a anxietate.
Cand reactione#i ne,ati- !a o situatie stresanta sau o iei !a stan,a de !a rascruce, un
numar de reactii in!antuite este denca!nsat. Am -or$it in !ectia * des%re ras%unsu! !a stres.
O!ande!e situate chiar deasu%ra rinichi!or secreta mai mu!ta adrena!ina. Cand acesti hormoni
sunt e!i$erati in san,e, ei %re,atesc or,anismu! %entru actiune %rin cresterea %resiunii arteria!e
si a ritmu!ui cardiac, facand accesi$i!a mai mu!ta ener,ie. Creieru! trimite a%oi semna!e %rin
sistemu! ner-os !a muschii din %icioare si maini.
Or,anismu! a fost %re,atit %entru >fu,a sau !u%taF.
<n -remuri!e %reistorice cand tre$uia sa fu,im de anima!e sau sa ne a%aram de un atac
a! unui tri$ -ecin, acest ras%uns era o une!ta necesara su%ra-ietuirii. Asta#i, cand stam in trafic
cu tensiunea crescuta, cu un ni-e! ridicat a! #aharu!ui in san,e si inima $atand ne$uneste, nu
a-em ce sa facem cu aceasta ener,ie. :u %utem fu,i, nu %utem a!er,a, tot ce %utem sa facem
este sa stam, interiori#and adrena!ina si de-enind anxiosi.
/e fiecare data cand a!e,i sa reactione#i !a stres H si da, tu a!e,i H or,anismu! ras%unde
in modu! descris mai sus. /e fiecare data. Aceste reactii %ot duce !a u!cere, hi%ertensiune,
dureri de s%ate, dureri de ca%, insomnie, de%resie H si !ista continua.
<n ca#uri extreme, cand reactii!e !a stres au !oc de cati-a ani, se crede ca %ot duce !a
%roducerea unor $o!i serioase ? cancer, arterosc!ero#a, atac cere$ra! si $o!i de inima. :u ar fi
mai inte!e%t sa a!e,i drumu! corect in !ocu! ce!ui 8stan,F9
1oate acestea %ot fi contro!ate de tine. :i-e!u! ridicat de stres %oate fi e-itat.
<ndiferent de cat de stresante sunt conditii!e din -iata ta, tu %oti sa a!e,i cum sa
reactione#i !a e!e. /eoarece esti inte!i,ent si creati-, %oti face a!e,eri care sa duca !a conditii
sanatoase.
2as%unsu! !a stres 0 a!e,erea drumu!ui corect
Cand a.un,i !a acea rascruce, %oti e-ita sa te simti anxios, $o!na-, %resat s%unandu0ti > :u, nu
mer, %e acest drum. O iau %e cea!a!ta %arte. A!e, sa ma simt mai %utin afectat.F
<a0ti o %au#a de "+ secunde. A%oi s%une0ti > Ce %ot face sa micsore# reactia mea !a aceasta
situatie9 Cum %ot face ca re#u!tatu! sa fie mai %utin stresant9 Cum %ot ,andi diferit astfe!
incat sa nu0mi stric #iua, noa%tea sau sa%tamana, sau -iata fami!ia!a sau sanatatea9F
Cheia este, din nou, schim$area atitudinii. <n ce!e mai mu!te situatii stresante a-em @ o%tiuni?
0 e!iminarea
0 modificarea
0 micsorarea reactiei
<ma,inea#a0ti ca ai o s!u.$a care0ti %!ace, ca esti $ine %!atit, si urmea#a sa fi %romo-at. /ar
ai un sef difici!. ;nu! foarte difici!, care este asociat. Sa -edem o%tiuni!e
oti sa e!imini situatia %rin concedierea !ui9 :u. O sa demisione#i9 :u, deoarece este o
s!u.$a $una.
oti sa modifici situatia %rin transferarea !a a!t de%artament9 :u, deoarece urmea#a sa fi
%romo-at in de%artamentu! in care !ucre#i de cati-a ani.
A treia o%tiune este sin,ura -ia$i!a si este cea %e care o %oti contro!a. oti a!e,e sa fi mai
%utin afectat si sa0ti micsore#i reactia.
Ce!e mai de succes %ersoane %e care !e stiu au a.uns aco!o %rin a!e,erea de a0si
micsora reactia !a conditii!e stresante si sa continue sa mear,a inainte.
>/ar nu0! stii %e sefu! meuF ai %utea ,andi. Ai dre%tate. :u0! stiu %e sefu! tau, dar am !ucrat cu
sefi difici!i. Am fost in mu!te situatii difici!e si stresante, am -a#ut ca nu %ot contro!a ce se
intam%!a in .uru! meu si nu %ot sa contro!e# o a!ta %ersoana. Cheia este sa contro!e# reactia
mea. Odata ce te -ei o$isnui sa0ti micsoreti reactia, iti -a schim$a -iata intr0un mod %o#iti- si
iti -a aduce mai mu!te o%tiuni.
Oamenii ca noi tind sa exa,ere#e sa ne cerem %rea mu!t de !a noi. /e mu!te ori ne
su%raincarcam %ro,ramu!, incercand sa facem cat mai mu!te intr0o %erioada !imitata de tim%.
:e intrecem cu tim%u!, o$ositi si iritati, transformand stresu! in anxietate.
2es%ect oamenii care cauta ras%unsuri. Asta inseamna ca -or sa creasca. Si ade-arata cheie
s%re a te contro!a si a trai o -iata fericita este sa mer,i si sa cauti ras%unsuri si sa incerci sa fi
cat mai $un.
/ar cu cat am cautat mai mu!t si am !ucrat cu mai mu!ti doctori si a!te %ersoane am
a.uns sa inte!e, ca fiecare dintre noi are framantari emotiona!e de un anumit ti%. Ei au %ierdut
%ersoane !a care au tinut. Ei au trecut %rin -remuri ,re!e. Ei au framantari emotiona!e
%ersona!e. Aceasta este -iata, nimeni nu este imun !a asta.
Sin,uru! !ucru %e care cei!a!ti i! au in %!us fata de tine este a$i!itatea de a face fata ,reutati!or.
/es%re aceasta a incercat sa te in-ete acest minicurs in aceste !ectii.
Sa %oti fi res%onsa$i! daca te -ei simti stresat sau te -ei simti $ine. Este -or$a de a creste. Este
-or$a sa fi mai res%onsa$i! %entru tine. Este -or$a sa ince%i sa fo!osesti dia!o,u! interior
%o#iti-.
Si sa faci exercitii fi#ice %entru a te re!axa. Atunci mintea ta se -a detasa de !ucruri!e care te
deran.ea#a. Sa stai si incerci sa ,asesti un %!an $un %entru e-entua!itatea in care -ei trece
%rintr0un e-eniment stresant, a.i. %oti a-ea ce! mai $un re#u!tat, ce! mai $un %entru tine.
Oestionati0-a tim%u!G
;ne!e %ersoane care sufera de tu!$urare anxioasa au tendinta sa fie mereu %e fu,a. Ei conduc
cu -ite#a, -or$esc re%ede, mananca %e fu,a, com%actea#a @#i!e intr0una sin,ura si !a sfarsitu!
#i!ei simt ca nu au facut destu!e. :u sunt to!eranti cu cei care -or$esc !ent sau se misca mai
,reu. Cu a!te cu-inte sunt nera$datori.
Cand ince%i sa exerse#i a$i!itati!e/indemanari!e in-atate in acest curs, o%reste0te si %uneti
urmatoare!e intre$ari im%ortante? Care este ,ra$a9 Ce este atat de im%ortant9 ;nde mer, si
unde -oi fi cand -oi a.un,e9 Este -or$a de -iata si moarte9 <mi %etrec #i!e!e fu,ind si -iata !a
fe!9 ierd momentu! %re#ent9 Sunt intotdeauna %e fu,a si simt mereu ca nu e tim% suficient9
Cu totii a-em *A ore intr0o #i. :oi a!e,em cum sa !e fo!osim.
:u s%une ca nu ai tim% sa citesti o carte. S%une ca nu0ti dai tim%u! necesar sa citesti o
carte. :u s%une ca nu ai tim% sa faci s%ort. S%une ca nu0ti iei tim%u! necesar %entru asta. /in
moment ce tu deci#i ce faci cu tim%u! tau , %oti ince%e sa a!e,i a!tfe!.
Este tim% sa faci ce este im%ortant %entru tine. Si tim%u! in care nu faci nimic este !a
fe! de im%ortant ca si ce! in care esti %roducti-.
Cand te im%in,i !a !imita ce cre#i ca se intam%!a9 <nce% sa a%ara -echii tai %rieteni
sim%tome!e fi#ice. Este tim%u! sa ince%i sa ai ,ri.a de tine. <ncearca sa s%ui ? 8Bine, am
sim%tome a!e anxietatii. Asta inseamna ca sunt stresat si -oi termina ce am de facut Lreferatu!M
maineI -oi termina de facut curat in casa maine. :u este nimic de mancare in casa si nu am
tim% acum sa ma duc !a ma,a#in asa ca -oi comanda acasa.8
Asta inseamna sa fi res%onsa$i! %entru tine. Asta inseamna sa0ti ,estione#i tim%u! %entru a
e!imina de anxietate. Asta inseamna sa fi com%atimitor/sustinator/incura.ator cu tine insuti.
1im%u! nu este o mana care tra,e de !im$i!e ceasu!ui a.i. oricat de re%ede ai a!er,a nu0! -ei
a.un,e. /aca %ri-esti tim%u! ca %e un inamic, asa i! -ei %erce%e. Este -or$a de atitudine.
Ade-aru! este ca tim%u! nu este nimic mai mu!t decat ener,ie.
Cand %ier#i tim%u!, iti %ie#i din ener,ie. Cand iti -ei ,estiona ener,ia, iti -ei ,estiona
si tim%u!.
Acestia sunt A din cei "@ %asi %entru a %re!ua contro!u! asu%ra -o!umu!ui de ener,ie %e care o
fo!osesti intr0o #i. /aca -ei urma aceste sfaturi -ei in-ata sa o%resti stresu! in a de-eni
anxietate.
ia o %au#a in tim%u! #i!ei. 2e!axea#a0te, ,andeste %o#iti- si fa ce-a %!acut 0 ca o scurta
%!im$are sau a manca ce-a care0ti %!ace.
Ado%ta o atitudine re!axata in %ri-inta tim%u!ui. :imic nu este atat de im%ortant.in
acest sistem de !ucruri. <ncearca sa e-iti sa te simti %resat sau ,ra$it, mai a!es cand
muncesti, conduci sau faci comisioane. <ncetineste si $ucura0te de %re#ent.
Ascu!ta0ti semna!e!e cor%u!ui. Cand te simti o$osit, o%reste0te. /aca ince%i sa ai
sim%tome este din cau#a ca te simti %resat. Fo!oseste0ti a$i!itati!e %entru a te e!i$era de
stres.
<ncetineste. Mer,i, -or$este si fa totu! mai !ent si intr0un mod mai re!axat. )ei fi
sur%rins cat de mu!t in contro! te -ei simti si cat de mu!te -ei rea!i#a.
La fina!, aminteste0ti sa te o%resti sa mirosi trandafirii. ri-este in .uru! tau. Ce!e mai
minunate !ucruri in -iata nu au !e,atura cu stresu! si %resiunea. Sunt frumoase si ,ratis? un
a%us s%ectacu!ar, %arfumu! unei f!ori, atin,erea ier$ii %roas%ete %e ta!%i!e ta!e. O im$ratisare
ca!da din %artea unui %rieten sau a unei rude. ;n ras $un. O carte $una sau o %atura
ca!duroasa.
Acestea sunt une!e dintre !ucruri!e care fac -iata !inistita. 1ine0o sim%!'
Sincer, s%er ca ti0a fo!osit acest minicurs, in care am incercat sa %un e!emente!e cheie
a!e cursu!ui Attac7in, Anxiety & /e%ression.
/e0a !un,u! acestor !ectii , ai ince%ut sa stii cum sa0ti ,estione#i mai eficient stresu!,
anxietatea si de%resia.
0 acum inte!e,i com%onente!e $iochimice a!e ras%unsu!ui 8!u%ta sau fu,a8. :u esti
ne$un sau %e %unctu! de a muri.
0 Acum, inte!e,i ca ai daru! unei %ersona!tati %!ine de trasaturi minunate. <nte!e,i ca
tre$uie sa ,estione#i aceasta %ersona!itate %entru a a.un,e !a %otentia!u! tau maxim.
0 <nce%i sa0ti a!imente#i mintea cu dia!o,uri interioare %o#iti-e
0 <ncerci sa schim$i, sa ai o atitudine sanatoasa -i#a-i de -ino-atii si in,ri.orari.
0 Aste%tari!e %e care !e ai de tine si de !a cei!a!ti ince% sa fie mai rea!istice.
0 E-iti stimu!ente!e, manaci mai sanatos si faci exercitii fi#ice.
0 Esti mu!t mai ra$dator si com%atimitor cu tine insuti
0 Acum ai C %asi %entru a trece %este un atac de %anica
;ite ce ai ince%utG
Aminteste0ti ce am #is in %rima !ectie... cheia s%re recu%erare este staruinta.
:u te descura.a daca nu ai a.uns inca aco!o unde0ti doreai. :u fi frustrat daca simti ca nu ai
,asit tot ce a-eai ne-oie de !a acest curs.
Cursuri!e de autoa.utorare nu sunt %entru toata !umea. Medicatia ne este %entru toata
!umea. 1era%ia nu este %e toata !umea. :u exista o so!utie ,enera!a %entru anxietate si
de%resie.
romite0mi doar ca nu o sa renuntiI ca nu te -ei da $atut.
Continua sa cauti, sa incerci.
)iata ar tre$ui sa fie o a-entura minunataI este mu!t %rea %retioasa ca sa o risi%esti cu
,ri.i si frica.
Oanduri!e si ru,aciuni!e me!e sunt a!aturi de tine %entru a0ti ,asi drumu! s%re !inistea
suf!eteasca.
htt%?//www.stresscenter.com/session%r,/sessionD.htm