http://w

ww.face
book.co
m/manu
ale.onli
ne
http://ww
w.faceboo
k.com/ma facebook.com/manuale.online
nuale.onl
ine

PERIOADAMODERNA

decaz
studiului
Finalizarea
A1i citit $i ali discutatin clasi In contra direcliei de astdzi ir
cultun lomanii de Tllrlt Majorescu Programul socielili] Juninet;dec:t
a culfulii romanemodeme,pe alte fundamente
de reaqezare
alte
studri
cu
completeazd
papptiqti,
se
de
qi
infiptuile
prcpuse
cele
I
OFERTA
Lucrali in Perechi,distibu'
lndu-vedupaaplitudinl(capactatea
de analizr si sinteza,abilitdlide
in fala unui public)rin
comunicare
cadrul fiec6fei perechi, un elov
citegtestudiul,ilanalizeazain scris
cate
giildiscute
cu padenerulsa(r,
discutsul$i Tl
apoi,i9i conslarie9te
suslinein falaintregiiclase.
imPrcuna
Profesorulstabil9te
cu ceilallielevlai claseio grilAd
folosindca rcpefe:lrnula
evaluare,
oraiorului,fncadtareain limpul
acordal(10-20de minute) diclra'
paraverbale,
slruct!radiselemente
debitulverbal9 a.
cursuluj,

A. Sarcinididncticepentru mcmb i grupei d lucru

L Citeite sttrdiullui Tihr Ma\orescuDireclia oud in poaziasi
DrczarotnAnd(1872)ni przintiselecliade scriitorificuti deautor
electulcriticii de difeclie5i
critetiilealegerii,pentrua demonstra
existelltauneidireciiinoi.
Ai desusliNt o ,,Felecliunepopulari"in caretrebuiesdargumen_
direcliinoi l epocarespectiveCon_
rcziconvingitoroxistenlaunei
junimisl'
sdrespeclicoduloratorului
incercand
struie$te{idiscursul,
poeziei
rcmd
e de
(rclcetate
asupra
clilicd
2. CiteitesludjulO
criteriile
ld 1867de Tiiu Maiorescu$i preziotAstructurastlldiului,
stilistica
poeticitdliipentruceledoui aspocteaiepoeziei(realizare
lr mesaj).
seprezinli
Ai desuslilluto,,prelectiunepopulari'incafetrcbuie
utilidiscursul,
convingetorun decalogal poetullriConstruie$te_fi
din studiulmaiorcscian
selectate
zand$i exemplenegative,
B. lxerci{iu pentru ceilalti eleviai clasei
$i studiilemaioRecitiliarticolelede doctrinealepa$optiEtilor
pa$optism
fijunl"
resciene$i realizali,in scris,o comparalieintte
asemAnSd
acliuniiculturale,
Sideosebiri
m'sm,unnfuindcontinuitate^
lI
OTERTA
A. Sarcinididacticepentru membrii grupei dc lucru
l. Cite$testudiulConediilcdonnuluiI L Catagiale(1885)qi
pentrua-Lap6ra
folositi deTitu Maiorescu
argumentatia
analizeaza
intr-un
ln arti. Sintetizeazi
pedramaturgdeacuzatiade imoralitate
de
critic
estciicd
explicitale
problmele
de
pagini
iexrde una-doui
(1886)
distinclia
analizeazA
Qi
2. Cite$testudiulPoelifi .rlricl
fdcDtdde Titu Maiorescuintre naturapoetuluiii cea a criticului
opiniadesprcjustelea/injustcleaacesteidislilerar Formuleazd-{i
pagini.
de
una-doui
text
intr-un
tinclii
Emi
escu
3. Cite$testodiul
ti poeziilelul (1889)$i ideniificd
ca prina perqi
fIsdturile persona]italii ale ctealieieminesciene'
poenllui
morlii
qpccli\acriricadeansalnblu
publicaliin anul
Poezitl,d lt O(tavianCoea(1q06\
4. ( rlqte raponulacademic
viziunealui Titlr Maiorescuprivind patriotismulca
$i analizeaze
surse$i temi de crealielirica
B. Exercitiupentru ceilalti eleviai clasei
Alcituti planul dezvoltatal unui eseucu temal ,,Titu Maiocriticii in cultLraromane".
rescu,intemeietorul

't
KI
STUDIU
DECMVI
gistilisticd
Diversitate
tematicd
in operamarilor
clasici

junflmils1t
gf,
Pnognamn

MODERNA
PERIOADA

alecazului
ReDere
Mihai Eminescu,lon Creangi,IL CaragialeSi loan Slavici
marii clasicjai literatudilomane.Toti patrusunt
Accep!iile temenului clasiG sunt considera,ti
putenice5iscriuoperecu o certivaloarcal1isdci,supe_
(auior clasic,opeE clasicE):
personalititi
La origine,termenulde clasLc
Facpaltedin accea$igencmlie'fiind nisculi
oardpredecesorilor
a desernnaiaPartenenlala casele
intre 1839$i 1852,devinmembriai societdtiiJunimea,dar legdtuale socetelii, de unde 9L
sLrperioare
in exemple
grup,constituindu-se
solidaritnteadc
exem- rile dintreei dep6$esc
rangulinalt,nob $i caracterLrl
pla. C! lim P U l e
, l a a l u n s s a i n - deprietenie9i de emulaliecreatoarcc de a fi predai in
semne ,,vrecln
fi Pus ,la indemana
de
a
9coalA",
Se potdistlngeasl5zice Pulin
patru accepll ale ierrnenulur:
1. refertoare a autorii9 ope_
r eleA nl c h t a ti g te c o -a n n e i
2. refe toare a curenlullitef
ar
t
is t c al c a s c i s mu l u il ra n c e z
9i
ilustratde tragedlle lui Corneille$l
Rac ine,de c o m e di l el u i l v l o l i e red e
labulele lui La Fonlaine,de epLstoele lu Boileau,prec!m 9ide pictlrrc
lu Poussinsau de muzica lu Lully;
cu ecolri9 influenlein Anglia(Dryden
9i Pope) I Gennania(Gottched)l
3. referiloare a un clasrcsrn
peren, manifestaldincolo de o pe_
roada isbca anlrmitd 9i caracte_
rizat pin adoplareaunor pincipiide
structurarca opefei 9i a unor alitudni iiiala v i e \i c l a s i c rs muPl e re n
sa! clasic[atea se caractenzeaza
pr n r alion a l i ta l e
9 i u c d i ta b , Pri n
nevoia de echilibruSi amon e, Pr n
increderein capacilateaomulurde
a dom na natLrra9i propia_inatura,
prin cullivareariguroasda formelor.
In aceastdacceplie.lendinle clasF
ce sau clas cizanle pot fiinlaln te la
num er og a !to r mo d e rn i (Pa u l
Val6ry,TS. Eliot sau, if lileratura
fomend Alex. PhiliPpideI 9l Aug
Doinar ) ;
4. feferilor la aulor Sr opere
care datorila exemplaritdliilor, au
fost consacralide-a lungul limpLrlui
$ s unl r ec o ma n d aul !z u l !i l c o l a r

DIFERITE
1. BtocRAr_ll
Ceipatruscriitodprovindin mediisocialedilerite:Ion Creangd
darsatele(Hunulesti,
lumetfadilionald'
$i IoanSlavicivin dinaceen$i
Siria)in caresenascse aflh in zonectnograficcdiferitc(Mo]dova
unul
$i Transilvania).Emincscuvede lumina Tilei in thmilia
de
lLllnea
aproapc
lpole$ti
creste
la
tt_
boiema$moldovean,dar
inlFo
rineasci;I.L. Calagialesenastcintr-omah^laa Ploie$tiului.
familieburgheza.
ii diferentiazi$i mai mult:
Formarea.nodclareaintelccttLali
de timpufiunu nLnnaila
qi
au
acccs
Ioan
Slavici
Mihai Eminescu
qi
germanl
carele permitcsiudii la
culturapopulare,ci la scoali
la Bedin.Ion
de Eminescu
continuate
Viena(undeso $i cunosc),
areun parclrrs$colarmcdilr.calcil iidreaptem^i intai sprc
Creange
arealt lraselr:face
preotrie.
apoisprccariemdeirvAtitor Cal.tlgialc
de arli dra_
Consorvalorului
clrrsurilc
unneazi
Ploicfti
liceul la
$i
maticidin Bucuro$ti.
radical,dc la coa inalti.
Cultrra acunrulatlii deosebeqtc
universita6,deI]ivelculopc^na lui Mihai Ilnincscu!cu pfcocuplrfc
pentru I'ilozo{ic.econolnicSi litcraturi striine, cultrf,r pe care
panila ionneleculturii
sdqi-oconstruiasci
incearch
si IoanSlavici,
altaa ora$ului
lol]
Croangi'
lui
unaa satllhli ill cazul
autohlone.
putrin
dc
interesati o tccunollllerc
in cazullui LL. Caragiale.Pfca
oficiald(diplome.doctoratcetc.).aucu tolii $ivocalie'qi pasiuncde
cull ral
si i$i litgeasceor-izontul
carnu contcnesc
autodidacli,
2. ZoNI Dtt tN] liRl lkFiN J'i: fRno(rllPiRl co\luNtr $l voc,tl ll

constantpe Ion Creangi$i pe

$coala$i ducatiaii preocupa
Ioan Slavici,iar, in perioadescurte,pe Mihai Elninscu(rcvizor
(revizor
peI L. CaragiaLe
saieseani)$i,accidental,
$colarin perioada
lui
Eminescu
ocazia
pentru
le-a
dat
teatru
$i hri
lea
$cold). Pasi
teafru
a lui
ttupcj
de
in
cadrul
timpuriu.
de
Cangialesi secunoascd
pulin
carc,
mai
Crcanga
Toli scriupiesedeteatru.
lorgu Caragiale.
din cauzafiecventeriitealrlllui,estesilit sArenuntela preotie.
petoli, cu exccpfialui Ion Cteangi
Publicisticaii pasioneazd
ql
suntredactori)a ziarnlTimPLidin
Caragiale
Eminescu.Slavici
Bucureqii.Dupi 1880,unii dintreei infiin(eazdli conducrevistci
progfamuljuninist I'n Tmnsilvaniaprin
loan Slaviciinfaptuie$te
rc\i,sIaTribuna(Sibiu, 181i4);rcTisla yatru aparela Bucurettii'n
l\'lortul
deL Slavici,G. CoEbuc
1894,fiind conduse
fi l.L Caft\ginle.
pe
Anton
pe
I
L.
Caragiale
frunte
ii
are
in
apirutin I E93,
fi
'orrdlr
Bacalbaia-

DIVERSITATI
TEMATICA
CAlN OPERA
MARILOR
CLASICI
$I ST]LIST
3, Ap RTENENTALA ACEI.ASIcRUp/ socIlrATEAJL/ ?rt&

Rela,tia
cu grupuljunimistesteaceeasi:
11iciunuldintremarii
clasicinu se afld intre intemeioto, nici unul nu intri in viaia
politicd.ChiarFi candocupdun postpublic(Eminescu
- dircctoral
BiblioteciiCentrale
din Iaqi,Caragiale directorulTeatrului
Nalional
din Bucureqti)sauo funcliepublici (revizor$colar),faptulnu du,
reazdlnai mult dc un an.Toluqi,ei conferi prestigiu9i valoaresocietitii pdn activitalealor creatoar.
Primulcarepdttundein grupuljunimist,gntie talentuluiie$it
din comun.esteMihai Emjnescu.
Pdn intermediullui ajungsa cileascdla sedintelesocieteliiIoan SlaviciSi lon Creangi,cel ii
Ldrziuinfind in grupI.L. Caragiale,
in 18713.
Toti il recunoscpc TilLlMaiorescudfept,,spjitusrector",se
supunautoritifjisalecritice,dar Eminescu
seimplrne,la rendullui,
prin fortacrealioi,pdn geniulsluin cazullui loan Slavici$i al lui TonCreangi,roiul lui Mihni
Eminescuestecel de oatalizator
al creatieitle intuie$tet^lentul,ii
indeamnd
sescrie,le corectcazd
lnanuscdsele.

ci constituie
o sin,N4ariicas
iagmEspecficeliierctLrrii
romane,a
cere evouie istoricanu a cunoscut
o peroadacompaclS
de clasicsm.
Le reufesc cele doue accepliiale
clasicsrnulumai pfecs ale clasiclet qi anume:perenllatea
Si
canonzareaddacticaAccenlulnu
cade arciasuprapfogramu
ui unui
curentlercf nc asupraunorformue st sice,c asupravalofiiexcep
!onale,a excelenleairstice.

4. RApoRTURt crj TRAnTTTA

st MoDuRNt.rA rA

Familiarizarea
cu lumea$i gandireamodemiestoevidontdla
Vihai Eminescu,la Ioan Slavici$i lfl LL. Caragiale,dar estedis,
creti in cazullui Ion Creangh.
Raportarca
la prezentesteo trAsitLrre
comund:satirizarea
$i
criticaprczentului
transpar
in ciclul.*?/.!o/ldeMihaiEminescu,
it1
comedijlo
caragiale$ti.
in nuvelele
lUj loanSlavici.chiar$i in po\'estirileavandu-l
penoSlon Roatdalehi lonCrc^ng;.
caprotagonist
.{rticoleleprimilorirei autoriemitjudeciti severeasupmsocictAlii
si poliliciiolicialedinepoci.
Asllmarea$i continuarea
unei tfaditriise observala 1oli,dar
modurilediierdt pasiuneapentnrlunleatraditionald$i literatura
popularaii definescpe Mihai Eminescu,
pe Ion Crangi$i pc Ioan
ln operalui I.L.Caragiale,
Slavici.
seproduce
distantafea
detfaditia
populara.dar dramaNdpdsta$i pamfletul19a7,din prindvard
pdnd-ntoamnddoyedesc
faptul ci lumealdrhncascd
nlr i-a $rnas
srraini.

Facloriexterni{mediilesocale
de prcvenienlri,
formaliacult!ra6)
9i inlerni(firea,gustu, inclinaliile,
sensibiltalea artislica)delermin6
L]nsrslemflucluantde afiniteli,sirnpatii9 antipaii.

5. GnNURt t,ttoRAR|r

prin Mihai Eninescuceamai inaltdexCenul liric cunoa$te

presiein poeziaromaneasce
a sccoluluial XIX-lea.
Cenr|ldramaliC
JtrnBe
o \ dlocre
rflisliciiUperroar;
princomcdlilelui LL. Caragiale,
capodopere
ceauraunas
peneastizineegalate.
Gcnul epiccstcilusnalcu precideredeCreangi$i Slavici,dar
prin po\,estirilesale,cat li Enitescu prin romanul
atatCaragiale,
Ge iu pustiuqi n}.r'eIele
fantastice,
cultivi speciileqi lbrmelelui.
6. CENUI, Eptc Sl sptrclLr! cuLTrvATE DE ToTt fl.\R

clAsrcl

(basmulcult, nuvelasi incefcerilede roman)rclevi mafi diferenle

tematice,
stilisticesi de viziune.

copertatrataiului
academc,
ap6rulin 1973

r
t

PERIOADA
MODERI{A

Basmulcult
. cele mai cunoscutebasmeapa4in lui Ion Creangi
lui Harcp-Alb\11l]riMihaiEminescu(,r.it Frrlmosdin lactitnd,
. au scdspoveqtiqi IoanSlaviciEiLL. Caragiale.
Nuvela dovedeqteintr-un mod mai accentualdive$itatea temelor,a limbajului artistic,stilul incontundabil$i originalitatea
viziunii:
. nuvelefantastice
(,Sdmanul
Dionis,
au scrisMihai Eminescu
Ayatarii lAraonului Tlii), LL. Caftgiale (La hanul lui Manioald, La
conac),Ioaji Sla\tici (Hanul ciorilor);
. nuvelepsihologice
si tragiceauscrisIoanSlavici(Moaracu
noroc, Pdduleancd)li 1.L. Caragiale(ln ttremede rdzboi, O liictie
dePa;te,Pdcat...):
. o nuveldgreude incadrattematica creatIon Creangi(Mot
NichiJbtColcariul).
in_
Romanul,mai mult decatodcealta specie,domonstreazd
aborddriiunui modelformalaflatincd la inceputin litedrezneala
mhrm noastra.Mihai Eminescuscde roman in spirit romantic
(Geniupustiu:),lonCreangeesteautorulunuj romande substantd
(Anintiri ditxcopildrie).Ceilal\t'doi scriitod aupozitii
antobiogJ?ficd
completdiferiterloan Slavici ins6 a scris piimul roman de in(Mara),pe
sociale$i,mai ales,deplofunzimepsihologice
vestigalie
penhu
de mare
epica
nu
arate
disponibilitale
candLL. Caragiale
intindere.
in carepot fi lncadratecapodoperele
r,lrnRARE
7. CuRENT!:r,[
ro'
probeaza
o diversitatedeconcertantd:
celor patrLrmari clasici
reahsm
manlism
5i nlruralisln.
Sic asicism.
Poezialui Mihai Eminescuindicdprelungireaspirituluiroiar ultima
european,
manticcu incetrei deceniifalederomantismul
clasicizante
vide$te
unele
tendinle
partea crcaliei
$i
prinnuvele$iroman,
seinscrieinromaotism
Prozaeminesciane
de realism.
dar,,fiziologiile"aratdapropierea
pieselede teatru$i schifelecaPrin tipiciiateapersonajelor,
peren,in vremece anumite
i11tr-un
clasicism
ragialienese inscriu
influentanaturalismului.
alepove$tilorsaletrddeazd
aspecte
formulediferitein cazullui Ion Creangi
Realismulcunoaqte
(nu(povestiri$i,4r inllll /tn copildrie){in cazul\ui loa11Slavici
veleSircmane).

cazului
Formularea
Operamadlorclasicireflectd,pe de o parte,prcgramuljuni_
in practicaliterarateoriaformelorfar6 fbnd,iar
mist qi transpune
pe dealtdparte,exprimAefortulindividualal fieca i spiritcreator
tensiunea
intrespiritulcdtic promo\/atdeJuimea
Cazulil constituie
privindimitaliafonnelordin culturaapuseane
ii spiritulcreatorce
accentuali,reflectatdin originalitatea
presupune
o individualitate
capodoperelor
li in limbajul artistic ptopriu carcle conferdunicitate.

gr STTLTSTTCa
TEMATTCa
lN OPERA
MARTLOR
CLAS|CI
D|VERS|TATE

gianalizarea
cazului
Descrierea
Marii clasicis-aumpofiatconstantla realitililctimpului:mo
dc viatdpublici Eiprivatd,instituliilestatului
rawri politice,aspecte
deosebiti insitoti pentru
O preocupare
ttcoala,biserica,armata).
^u
pcntrLreducatie,
in general.
scoale,
Ve propunensd analizali,prin lecturaunor fi agmenfedin
ideilc marilor clasiciprivind
scrieristudiatein claseleanterioare,
lui. tipulde
sistemulscolar,
organizarca
diferileaspecte
aleeducatiei:
lui.
eficienla
instruclie,
accesibilitatea
Si

gijovialitate
Umor
A mi nti ridi n c opi l dri e
de lon Creangi
(fragment)
n-npor lLrTrd.rca.'ir:rJul.ce.ip.ilca-uflelulcu Eramalic:l:
I:rodste uri ziseel, phndc mahnife
- $tcfinescule(cici asame numeamla Folliceni),nstizi nu
mai mergemla $coale.ci nu $tiutnbln$i vrcu se invil pe nlencla
gmmatici.Mh rog lie. hri cu mire la cArnpspreFolticenii-Vechi;
vom inveF impreuni,sauceleunul,cu la gfamatici,$i tu la ce-i
vrca;apoimi-i asculta,
sd vcdeo nu s-aprindo;i dc capulmcu
cu slovaastaDoua,
ceva'JLas'cd nici la cclelaltenu preapol invAtra
je$i!
care-a
insi afurisiladegranulicirimi sco^teperialbi.tdlsni-o_ar
s-o lrisneascir!Parci ai cc f^cecu dAnsala bisofici?Dar daci sc
cere!...
[...]
Doamnc!irrvdtatmai lrobuiesd fic $i acelcafeiace
DoamDe.
gramatici!insi $i-ngramalicistaucu $i vld dl masaloi masd,oasa
1otcasd$i boul to! bou se zicc,cum le $tiu eu dc la mama.Poate
celelaltebazdaginii:(rostiturar.artea.corect,pronun!e,anfllisul,
critculllerafVad mirStreinu
analizeazA
umorulllri lon Creanga,
concrctc.
ltbprosodi:L
sinlaxit,
ctimologia.
oftograli!.
sinlesul.
ma
in
Amirrn.., apelanda
ales
ne-vc-i
lc)
altele
Ini-{i-i,11i-vi-Li,
me-te-il-o,
straclc,conjunctive:
$i
lemenul
foosl
char de pfozatof,
lrabar
si lic Lnairomanelti...$i noi, prostimea.
dc samaacesloLa,
cu
,,voiabun6",in strans5Legbtur6
n-avemdedinselclNorocmareci nu nepuncsele si oiintim,c-arfi oralitalea,
ambeleconslituie
semne
Dccatliran, ai bincsi moriI de recunoa$tefe
$ilnairi decapulnostruclhodorogit!
$i marclde origina-

litale.
,,Esteevidentc5 nu afta sctiesulu,
c arlaspunerii,observatd
|lmintiri
lui lonCrearf,gi',
lll}gllcntLrlfacepate di capodopcra
to! crllici, ln$irue un fel
l!
t
de
ma
Ia perioadain carepcrsonajulprin- de poznesllislce,de la cuvaniulcaclincopildrie,rcfetind'r-se
se afli la seminarulde la lamburpendla frazasau perloada
aici $tefAnescu).
cipal,Nicd (nul11it
Filtjceni,undcmulli dintrecolegiilui aveaumaridificultili la care desfasu|afdu-se
normapene
pe nea$ieppunct,
la
un
seinloarce
grelriilile
pe
carele ]'ntampiftru
invilaturi. Precizati
,,catihelii",
tale
in
conlfa
sensllu
nrescsau,
cauze:
alegandirtre mai l11ultc
dacespufeacelagiucru,iidA mig. depisircavarsteipropicestudiului;
carea lormaa de a spune con. dificuitateaprograrnei
de shrdiu;
irariul
. complexulde inlerioritatefatdde cei mai bincpregititi;
(dupaVLadimir
Strein'.r
. rnodalitalea
lon Creange,1971)
depredare$i deexaminare;
Ij'.:]l1a]j*:l'r'!r..w,!s_

l.

. lipsauneimotivaiii.

I
I

PERIOADA
MOOERNA

Trci aspecieale umorului2.

voiebunese disting:
.jocurlde cuvintecaaecomua diclionicdun fel de zburddlnicie
neprlce/e
narulu insusi (vocaUvul
velbelefrduaso 3.
in locde ,nepolele',
$i pa$rsein loc de ,fumse',,,9lerWl\se,fom,ulaDunnezeusel iepure
penlruDumnezeuse1 iefte),
. podretelesau scenele ce 4.
sternesclasul menlin gtatultatea,
de a inie- 5.
stareagenuini(plScerea
la pe cititorcu gtrengaiasiniaxel
obLec- 6.
aparepan6si in descrierea
exmplLl
tivea CeteliNeamlului;ali
de ,,giretenie
sintaclicd"
- celedoua
pa4iiadoua)i
autoportfetedinfnalul
7.
'Pragul suPerioral aceslui
dar sunl paginileintregide naracomica(asalturi
liunesaudescriplie
dincuprnsul 8.
la carlede la Felticeni,
p64iiatreia).
(dupeVladirnI Streinu,
lan Craange,1971)

U1ru]dintremotiveleinvocatede Tr6sneapenffna_gijustifica
de a invAtala celelaltedisciplineeste,,slovaasta
incapacitatea
a
ie$it".
Explicaticontexnrlcultural$i schimberile
noue,care
de limb6la carcfacealuzieDersonajul
disciexpusede Ttasnea,
ldentificatiin firul de ,,bazdagAnii",
folosindtemenii
plinelelingvisticepe careIe desemneazd,
din vocabularul
de specialitate.
corespunzdtoti
pe careo intuie$teTrdsnea
inhe vadanta
Motivati deosebirea
culta).
lirnbiivorbite(limbajulpopular)li limbascrisd(varianta
preot
pentru
de
gnmaticii
un
viitor
studierii
rostul
Comentati
punctul
de
al
lui
Trdsnea.
vedere
!are,din
disJustificatifolosireaironieide cdhonaratorin prezentarca
subaspectulconlinutului,al accesibilitalii
cipljnelorQcolare
ti
al oficienteilor
iolironra)i generea/a
cii ofalilaled
Jccentuea/a
Dernor5lmti
privind impnclulmetodelde studiuasupra
mul5rimemorabile
$colaruluidin aceapedoade.
Cititi illtogralullima partea opereiAmintiri din copildfie Ei?JgIt'
paginiviziuneacritici Sisatimentatiintr-unfext de una"doue
ricAa scditonrluiasuprasistemuluideinvildmental vremii

giresursele
sale
Comicul
Bacalaureat
de LL. crraeiare
(fragnent)

. 1.Car a g
a l e(1 8 5 21 9 1 2 )

arelre
sasliecEmndnmCaliopiCcofgescu
/a\ilrronrltrebuie
Virgihu
Virgiliu.
O\idru
Ccorgcscu.
Horcliu
copii
\u
5i
de Drept,Horatiul al doilea,$i
estein anulal treileala Facultatea
facultote.Ovidiulrece
Ovidiuvrease intrein anulintai,la aceea$i
acumaexamenulsumarde $apteclaseliceale,$i, cu toatabravura
lui, pe cat spunecucoanaCaliopi,dupAce a biruit toateobiectele.
la Morald.[...]
s-a-nlepenit
la cet
Mn daujosdi birjn Sipomesc,ridicindrugi ca)duroase
sd dea Dumnezeusi nu fie acashd. profesorde filozofie htru.
ajung la locuintalui, bal. Ceml n-a voit s-asculterugile mele:
Cumsdincep?Se-liau pedepafle. zic:
d. profesoresteacasA...
ciudatesunt$i progrtlmele
- FratePopescule,
ii regulamentele
prea
de
noastre: sedi o importantiegaldtuturorobiectelor
scoalelor
progresustLldiu,
ii aslaestediunetormersului,adicd,vreausi zic,
din tiDerelegeneraliuni
luil caci.in definitiy ce vreasi faci Qcoala
o culturi sistematici.pentrua deveni
cari vin si cautI,me-ntelegi,
cetaieniutili, fiecarein ramua sade activitatesociali?
Profesorulseuitb la mineaiurit,firi sdinleleage.Eu urmez...
in $coalele
noastre,
am vizut
BDnioari.am vbzutabsurditetri
a
sta
un
an repeapfitldini la studii,condannali
copii cu excelente
gimnastici...
tenti,fiindcdn-aua!'utnoti suficientila muzici saula
inqelegibine ce un an de inteziere,pentruinaptitudinela muzici
e tot a$a
Dar astatrebuieseconvii$i dumneata,
saula ginrnastice?...
deabsurdca qi candai impiedicapeul ten6rdispussi inveledreptul,
si piarzi un an, fiindci nu e tarela morald...Ce area facemorala
cu carierade avocat,pecarevreatindrul si o imbriligeze?..
: '':)'::417;|ffi

DIVERSITA'TE
TEIIIATICA
lN OPERA
MARILOR
CLASICI
$I STILISTICA

Comiculverbalare douercLL. Caragiale

a dedicatmai multesclite educalieiin familie$i
surse
fundamentale:
specificitalea
in qco^la(nzitd...,D l Goe,U/tpedagogde;coaldnoud,Lanlul maxim6
9l inteferenlastilurilor
sldbiciunitor).Precizatiaspectele
educalieipe carele vizeazi
Specificitala
maximearein
atllor,il it schilaBacalaureat.
vedere personalele,caracterzate
2. Comenta,ti
pe careo capetdnumelemameili al prin imbajulce dezvsluiepozili,a
semnificalia
fiilof din mai multe perspective:
origini etnice9i integmre socialaii profesie,educalieSigrad
d cuftud, foosind mal ales pro,
sociald,hecercade la o generaliela alta,ambi,tiilcpfuinfiloq cedee
slilislicebazatepe resurce
aptitudinilelinerilor.
. deformarca
3, Explicali deciziafarnilii de a trimite pe toli cei trei fii la
neologismului
Si
adaptarea
luieronalai
aceea$i
facultate,
destinel1du-i
aceleiaqi
cariere,prin referirela
, hipercorectilud
nii
perspeciivele
c li sedeschid.
. eiimoogipopularei
4. Motivali deosebirca
inffe importantaacordatiMornleica dis. asocieriintred feritestraturi
ciplinefcolareobligatoriein sistemulde educatie$i valoarea a e vocabularulLr
(arhaic,regiona,
pecarei-o atribuienaraforul,cendse rcferi la viitoareaproteInterferenlaregistrelor stisioa lui Ovidiu.
pirercaproprieprivindraportuldintredisciplinele listicese producepr n inlfoducerea
5. Fonnuleazd
in sl lu belelrslc a iragmenlelor
rcafu damentale
$i celebazatepeaptitudini(muzic5,desen,gim- lizatein alte stilur funqonalesa(]
nasticd).
regisifestilislice:
. in planulaulorului,
6. Naratorulesteobligatdeprictcnasa,doamnaCaliopi
Ceorgescu,
prnconventextuui:
sdinte ini pelangeptofcsoruldelilozofie,d. Popescu,
pentfu tiile mpicatein conslruclia
(Praces-verbal,
sl
I
oicia
TelegqmeJ,
modificarcanoteila Moruldprimitede fiul cel n1aimic al fa(Iefid 9i vadatjuriMoS4
sli publicistic
milieiCeorgescu.
Comenlati
slrategia
adoptata
denaratofpentru Hightte, Five a'ctack);
al convingepe d. Popescu.
. in planulpetsonajelor,
prinuii7. Deliberaliasupralegiturii dintretemaprincipald(corLrplia)
zarea
unuiregstruinadecval
comufi
politc al uiCatavencu
nicSfi (discursul
ternelesecundare
aleschilei(fhmilia.$coala,prietenia).
E. Procedeul
artisticprincipalal schilciestcironia,ca $i in fiag- din O scr/soarepierduft:declaAde Ric6Ventudano
dinO
fientul dinAn i nti ..,. Comparatri
calitateaircrrieicareyizeazd !ilefacub
noaptefu,'tulroasa)
sau pr n conla
acelasr
obiect.
irrcclcdoui opereepice.
Scorla.
minareacelordoubslmlurlexicale
9, Citiii integralschile.Bocahurcat$i flDaliza[iinlr-un text de unulvechisau
coocvia,altuneoloD-|Goe,Bacalaureat).
pagiri strategia
una-douh
pentru gic(Vizfta...,
apLicalideCaliopiGeorgescu
(dupegtefanCazmll
promovarea
fijlor ln sistemulqcolal pornindde la afirmafia
Universul
conic,197s)
din fjnalt,....anscApatlAm dat Sibacaloriatul
Asta".
10. Decideliasupraasemenirilor$i dcosebirilorstilisticeqi de
viziuneale celol doi prozato, lon Creangi$i l.L. Catagiale,
privindsistemul$colaral vrernii.

1.

gisarcasm
Satira
Ai nostritineri..
de Mihai Eminescu
Ai noftri tincd la Padsinvald
La gatcravateicum seleagi nodul,
$-apoini vin de fericescnorodul
Cu chipul1oriste!de oajecrcafA.
La ei isi casciochii sii nerodul,
Ci-i vede-nbirje rdsucindmustald,
Ducandin dinli ligaralungircali...
Ei toateziuabatde-alungulPodul.

SonelulAl rostrl rf,er;...,scris

in 1876,rclecl5 ideilepoliticeale
luiMihaiEminescu
dinaceapedoad5,carese regisescaiin afticolee
publcale in z atele Curierul.1ela'i
mai tetzu, Tinpul.in anul 1876,
proeclulude ege prdscutarea
v nd inslructia
publlcd,pr lejlrie$le
o
conlrunlare
intrepaJtizani
influenlei
iranceze,in frunlec! L BreiianuSi
padizani influenle germane,pe
carco susineaTiiLr[,4aorescu

MODERM
PERIOADA

lVihai Eminescucredea ca
socetalea francezSa vremll era
decazuta9r deplangeaPt'rr ca
tocmai acolo se duc hnerrrsa{L
aporIn
facbeducalia,sprea fevenL
de intaielate
9rauiarAcu pretentia
,pasarcasci'
iontatePoetulnumeqte
voroll oe
targonulfranco-romen
semnere
el
in
vede
rr
,franluzilr'
rrneiinstdin6ride neamulpropau
cu istoria$i tladiliilesale

Vorbescpe nas, ca saltimbanci-sestrembi:

Stitpi de bordel. de cras e carenele . pllm0a'
Si !iala lor nu 5i-omuncesc sFo
S-acestemdrfuri fade, u$ffele'
ie au uitat pin' Ei a noastri lilnbe,
Pretind a fi Pe cerul lirii: stelc'

plecauin straint_
Precizatinivelulde studiipenhucaretjnerii
de biograamintirdu-vi
Frantei'
l"
i"",'"t'o*ati*fi"'
"apitala
qi
ale
intemeietoriLor
iiit" sl.'iito,itor'ding"n"raliapatoptisti

l.

inrfescriiloriidincelcdoua
'J#ffJli' 0.",.0|l"" ,""damcntdli
\ r/drr
conlempordnr
t' jullimi'li' )i Linerii
g"i"r"rii , pusopt'o'i
de sonetuleminescian.
undeIiner'r
sLrperior
de in\ irlarninr
3 . i.,"",'irr ,i.t'"
si locurilepubhLe
de';\rrscasca
.r'i, ."iri .r-,''".uqiile
'rrtrucliir
undepreferasa-siirc,l educatiamonoena
la into.rrpc carclrnefiile erirlca/a
i,li"niuiinti,,".t
','iliit"
cereAin iard.
$i
exterior,comportiunent
5. ComentatiraportuLintre aspectul
inteleclor
calitalea
obiceiurilctinerilorintorside la studij$i

u. ill*nn^'

t.

intr-o insemnaremanuscnsa "

lr\ltulat' finerimea franluztta'
Eminescu se referea la lsrona
a lafilofdin fesdntul
contemporane
adopiaser6
carc
Preaen_
Eurcoei
tuzia;i,ferespiritcrilic'modelLrliransociala9l
cez in viaia economicS,
fiecare
de
9aaalan
culturale:
'Cum
care gi-af6cuteducaiiain catene_
poaiesA impurea$a'
lelePafisului,
ne_
toate
netam-nisam, chilibu9urle
au
cafe
unor
cier
sdu
lari
coptului
o islofieprcpfiede aproapeo mre

lc pro\orcirsuprancropc.c e lrnerir
reactiilc

{iubiIet
glil""'l':l]Tl;"-""""1";rLernei
i' c cualtctcme
educar

faF de
i" i".a,'atig"u* fad de linba romandatitudinea

ffi.:'"'"",'$j::::^*:fffl
il:illl"il,
il,i;;,';.',n
ffi'"lrl,
'. iliffi1iiT:X,"':,1ti'!.X|n",J^li
reve.
;;;'',". iiidera
fiancez'
{ai.ide,"oderur
, il:iil::ii"::ilXi"Jjli1Xf".nn"

::'.:l'l"i:'"H'i:
,,.".*'m';x*:illH:il;::f
ffud lond a lui Titu Maiorescu

educaliei
asupra
Meditalia
BuduleaTaichii

de loan Slavicl

dasc;lulClSilicri
T-iind ddfci Hulunlrs-adu" la bi'enca
nenorocit.
L l
-F foarte
acasipenru ca
Lhotase de mult ca tlu$ savie pe Cdciun
fi si-i arate
i"i"'ii iar.ti"iap"ntru putdrile lui nemaipomenite
Ia
"a-r
i.""rg6, d'pi vorbeledascdlululpapisteqesc
;;";;;
::;;;
lenise' erain sat' qi nlr voia si Etlecle
iJ"lu.-r"trn"utt,acurnH-u1u
nimic.l.-.1

DIVERS|TATE
TEMATTCA
OPERA
MARTLOR
CLAS|CI
9t ST|L|STTCAIN

Adecdte-ai{icut p6gan?strigael incd din tindi. Te-ailipidat

de mine, te-ai lipidat chiar de sfantabisericdin careai uescut, in
cire te-amcrescuteu. ca si fac om din tine! Penhuci sd vezi tu:
daci n-af fi fost eu, ca si-ti dau celemai dintruinceput$i mai de
cipetenie$i mai folositoareinvitdturi,ai fi remastot atatd prost
cacilallioamenicarenu $tiunimicfiindcen-afostcinese-iinvele;
$i fiindcdeuili voiambinele,ca sete scotcu I'remeadascdl,nu mai
voie$tisd$tii demine,nu maivoiestisdumbli la bise cA,te crezicine$tiece.1...1
Pe cind umblasela scoaladin sat,avusedorintade a se face
dascilca Cldild;in ume, dupece s-adusla ora$,dorintalui erasi
sefaceprofesorcadomnulWondracek;
acum,in sfdrqit.umblindla
latintti,
voia
se
se
faclprofesor
degimnaziu$i1$iintiperise
$colile
atat de viiu acestgand,incat se lecusechiar maj awzat de cum
fusese,ii phceasd esplicetofltelucrufjlc$i luasointlu toateapucetu.ileprofesorului
sdu,Fiindinsdcd acestprofesoremcdlugfu,ca
toli profesoriino$tri,BuduleaTaichiimai avea$i dodntatainicede
a sefacechlugir5i.candcrarntingurr.iml spuned
mefeuci rre se
ceardvoiede la ClAitasprea scpureacalugiri.

Explicalimotivelesuperbriilui ClaiF legatedecomportamen,,Nuveele Popa landa Si

tul elevuluisdupreferat.
EudulealalchllsuntcompemenlaPrecizali
oaturalegihrfiidintfeBudulea
Taiclii$idascdlul
Cldile, re in ambelese puneprobema
luandca repere:autoritatea
dasceluiui,
calirilile 6nirului, pla- imitalieica
mecanism
de modifcare
nurilede viitor ale fieceruia.
$ipfogssocial.DarinPopalarda,
Prezentati
rolulinvetdbruluiln satulardeleAn,
referindu-vd
atat prcces!lera vazutdin perspecliva
de senezaa m lalie,din
la comunitate,
cet$i la individ,aducAnd
exempledin nuvelA. Punclului
unghiuladc, al ni!atorului
IdentificatimodeleleeducativealetandruluiBudulea,pe par- tragedup6sine pdn exemplucare
percursulstudiiiorumate,comentand
seLnnificatia
succesiunii
lor sona, o intreagdcolectvitate.
Aic
DeliberariasupramotivAliilorlui HulLrh adoptara
succesivd perspecliva
e a celuicare mile,a
umilcarese subordoa mai multormodelepe duratainvdldluriitdasciL(invi$tor), exponentului
neaz6
unui
comandamenl
de pro'
profesor,
protesorde giLnnaziu
SicillrgAr
gres prn repfoducerea
binelu deCititj integralnuvelaBrdule6Tai.:hii,\tt|tr],Arind
formareaunui
tendrintelectual
ardelean,
$i comentalilegituftltemeiformdrii
cu celelaltetemeepice.
,Pentrua dobandib!navoinla
s6u$ia- ca$iganu paf1. Formulaliopitlii asupraviziunii scriitorululardeleanprivind publiculu
lizanalul
deologic,
ci convingerea
rolul $coliili al profesorului,
in fonnarcaunuitanir intelectual.
prin simpate Savici face din
8. Justifica.ti
opliuneascriitoruluipent un narator-marior,
din aceasta storioafa cu telc care
pe$pectivaciruia suntrelatatemomentele
importante
din evo- punein d sclrlieprobeme,peniruel
lulia personajuluiprincipal,lnand seamade statutullui de 9i pentru o intreag; societale
gtave,o comediea inita[iei,iat dn
coleg.dar$rdeatiludinea
consrJnr
admimri\5.
9. Argumentali
deosebirca
dinfe lumeaprezentatd
deIoanSlavici, erculsalr- un 'r,ima/ sie/eotplel
([,4agdalena
Popesc!,
in caremodelulcullural$i educalional
eraimpusde integrarea
Slavici,1977)
Ardealuluiintr-unmareimperiu,Si lumearcmaneascd
rcflectatdin operelelui loDCreangd,LL. Caragialesi Mihai Eninescu,
aflatdin fazade schimbare
a modelelor
10. Demonstralisingularizarea
lui IoanSlaviciintrc madi clasici,
pdn absenlatensjuniispecificeintrc prcgramuljunimist $i
propriulspiritcreator

decaz
sfudiului
Finalizarea
literarc apartJnand
Ati citit si aii discutatin clasdpatru opere
ln tcoal;
prlnlf-olema(omuna:educalia
marrlorclaticr.colelate
a celor
de,vi/iune
nilislic;5i
f.""t""'a. au rele\ardi\ersitalea
progranrut
le
grade
lor' in diferile
dar ti raporlarea
larefond
""ri'ror'
""ii,
iunirit rl rut"otiu t:rlorcscianaa formelor
din alte perspective'
demonstralia'
sd reluali
'*';;;;;;
li d e ! i/ iu n e rn
le mrric as t ih )ric a
*tr"
5i de
de
"" iiif , 0 " . < it a,tmarind
le a
dilerite a inlelege
modunle
io"r"
al
qi ca rezultat preiutlr"u au ,"ntiment etem ulnan' dar
i'Jr"i" '*rii",.i*o'
;iunii resim(itede individdjn parteasocietilii'
OFERTADEl,ucRU

pentrumembriigrupeidelucru
A, Sarcini
-"J..ar^
o noaptefurtwtoneide IL caragialeli
i'ci"ri.
aiui RicdVent$ianoComenteua
unufl".i'"ai."rtoliua" dragosie
lumiide ttanzilie
aslrpra
*t'ric6"a scriitorului
ltrt"""
""-t"r'ui
dinpiesa
parteindrdgostitii
fac
din
""'''care
)i urmaii"s''" rt".*rr Fout't"tpor"tu' de loncreanga
pina la implinrrea
,"rr. pioi.i" p. lo,. le lrr\ersetTiindragostilii slilislicc
cdccl3buloasa
5i aspcctelc
viTiunea
,uli,,i.Cont"n,""r,
t"tt

cele
si analizeaza
i"!tj!$" s"rirrr,"a .Itlde MihaiEmioescu
aleiubirii,iubireaideale$iamorullumsc'
ip'ost*"antitetic"
dol',A
difestilistice
iubirii$iregistrele
ulziuneasupra
loi.t"itearaauUta

'*

o:".::::,:ix",:ij';1)',L"j,l)'li,r.,cisianxrireaza
po.""

tragic'
viziunea
jrug;t"
Comenlcala
iubire-pasiune
u"*"ui.
"o
psihologici
deanaliza
i"Uitiil *p"""le slilistice
","0t"
ai clasci
B. Exercitiude reflectiepentru ceilalli elevi pentrutema
clasici
marilor
a
O"ttot"1i pt"o"upt"u comunA

dein,eres
senerar
'""'l ;::::i,1';::,T"lii,Tlll""l'J,i'Ji"-''.',
inlerior:
(\irla politici.educ:llielci si univrsului
de lemperameniubirii delerminalA
. \ rziunea
diferilaasupra

o,"'.u",i,?::::l'1f,1-ff":"1H1't".
deprocoman.rat
romar,
la un gen sau la o
gauaut at*i cuent literar sau de apartenenla

fiecirui autor qi de
'o""tl ."urr,u artisticadatdde originalitatea
stipanireadeplinaa regishelorstilistice'

PERIOADA
MODERNA
CURENTE
LITERARE
INSECOLUL
CULTUMLEi
ALXIX-LEA
INCEPUTUL
ALXX-LEA
SECOLULUI
ROMANTISMUL
1. Plpzadeinspiralis
isbice- /le)(andru
Ldpufltearul
dCoshcho
Ngruzi
(textdsbazd)
2.Lirismul.
NatuE,
nocfunul
(bxtde
doMlhal
Eminsscu
- Las*lilunrea..,

bazn)

gipozia
(toxtdobazi)
3.Gniul,
lumea
//deMihai
Eminosfl
- ScJ:isoarpa
4.Fanlaslicul
D/b/,,b
dMihai
Eminescu
fuxtdebaz6)
- Sdrmarul

REATISMUL
psihologice
(bxtdsbazi)
5.Nuvsla
Caraglale
- ln wEnedadzboid6l.L.

SIMBOLISMUL
(studiu
6.Simbolismul
sumpoan
decz)
(bxtdebazi)
7.Simbolismul
romanesc
CdnbwlploabidaN. Macdonski

PRELUNGTRI
ALEROMANTTSMULUT
$t CLAS|CISMULUI
(bxtdebazn)
8.Sprhulde
George
Cogbuc
L FedfuddeOclauian
Goga(textdobazi)

CURENTE
CULTURALE/
LITEMRElN SECOLUL
ALXIX.LEA
SECOLULUI
AL)O(-LEA
- INCEPUT\JL

Trisituri

E*

OE
9! r

Autori

. cultulrafiunii;
Speciicultivate
. imitareamodelelorclasice(anticeli moderne);
. Gr.Alexandrescut
fabule,
. ierarhiagenurilorsi a stilurilor;
epistole,satire;
. respectarea
. VasileAlecsardri:comedii
regulilorsi a conventiilorartistice;
. impersonalitatea;
. LL. Cflragiale:
comedii
. xemplaritalea
(caraclerul
didactic);
(tipologia).
. tendintaspreordine$i rigoare.
. revoltaimpotrivaconventiilorsociale amsucc;
Speciicultivate
li
. valorizarca
. VasileAlecsand: poeme
individualului$i a subiectivitdlii,
iar in plarl
attistic,a odginalitd[ii;
eroice$i istorice,doine,
prozi de
balade,legende,
' cultivareasentimentului;
ciLitorie,drameistorice;
'atractiafali de nature,vazuti ca o proiectieafectivd;
. preocuparea
pentruistorie,origini$i devenire(predilectia . D. Bolintineanu:
legnde
pcnlruEvul Mediu);
lstor]ce;
. interesulpentrufolclor (penkubasm,in special),pentm
. C. Negruziitprozade
mituri $i pen|u religiiteprimitive;
inspiralieistoric6;
. lirismul- constartaformelorliterarcromantice;
. MiharEminescu:
poeziali
. explorarca
incon$tientului,
a noctunrului
proza.
$i a visuluii
. tcndinlade evadarcdiDrcalilate$i din prezent(cAldtorii,
lumi inaginare),propenlsiLrnca
sprefantastic$i feeric;
de
lran<cenderc
c
condilrei
urntne.propcsiUnea
'lcrlali\a
spreabsotul;
. personaje
exceptrionale
in imprejurdriexceplionale.
. reprezenlarea
veridicha realitAUi;
Oprc
. prezentarea
. Ion Crcat\CiiAmintiri din
individului
in mediulseusocial;
. cautarea
subiectelor
in viatracotidianti:
coplldr"i"(realismpopular);
. atitudineaartistullri,pe cetposibil,obieclivd,falh de lumea loanSlavici:nuvele
'
reprezentati;
psillolo4ice(Moara cu
. interesulpcnlrurnomvurileuneicpocisau/ ale unui
oroc, Pddureant
a), roman
$i
mecllu;
( 4aru),
. rclatiileindividuluicu Lnedil, ascensiunea
socidldsau/$i . LL. Camgiale:prozdscufii
dechderea
sociald$i moral6.
(Monente;i schile).
. determinism
socialSibiologic(influenlamediului$i a
Opere
. LL. Crlagiale:nuvele
ereditiliiasupraindividului);
. aspiratiade a fbtografiarcalitatea,
(PdLdt...,
de a surprindeo .,felie
O liiclie dePaFte,
de viali" in toatedetaiiileei;
Iu yremede rdzboi).
. predileclia
pentu scene.,tari",deviolenFsaLL/
qi demizerie.
t perspectiva
analogicd
asopralumii si a poeziei;
Opere
. intuitialulgurant5,tentalivade a surprinde
. Al. Macedonski:
unitatca
?oema
profundda lumii prin sinestezii,
corespondenlc;
randelurilor $ aIIepoezl|'
. ambivalenla
. lon Minulescu:
atitudiniifa.tide nature$i fati de viala
I?omdrle
moderni(rcpulsiesi atraclie);
. cultivareasenzatiilor
ca infefatd a omuluicu universul; . G. Baco.r'ia:Plumb,Scd tei
. sugestia
in locul nuruirii,al descrieriiii al relat:irii.

ROMANTISMUL

Romantismul
Romantismulestco amplemiqcareculturali carc incepela
sfalsitulsecoluluial XVIIIIea in Anglia gi Germania,
cunoaste
inflorircain primajumdtatea sccoluluial XIX iea in Franla,Italia,
Spaniagi dureazipani spresfarsitulsecohrluial XIX-lea in Frile
din esfulEulopei.
La sfar$itulsecoluluial XVIII-lea Si inceputulsecoluluial
XIXlea seconfigureazA
pfogresivt'nEuropao noul stafede spitit.
Convingeriiecarc au dominatsecohtlLuminilor incredefeain
ratiune,in pedectibilitatca
liin.teiumane,in ordinealogicaa lumilor
sLrnlacumpusela indoiale.Acliunenderulionalizafe
a utiversului
intrepriDsb
de ganditodiiluminiqtiqi de adcplii lor incepese fie
deprcciati$i, treptat,prind consistcntd
alle valori: sensibilitatea
fi
imaginalia,
intuitia$i subieclivitatea,
unicilaten
fiecercifiinteumane
in devenirea
continuia lumii.

e vocea universutu,
'Poetu
n ozoful
voceaunitali singulare,a
prncpiului,poetule cant,f tozofu
,,Poelulautenticesteaiot$lulor el reprezintd
universutiniposj
tazarnicrocosmosu
lut.
,,Ascrie poeze lnseamnaa
da viate Oricecrealieliiera|6trebuiesa fie o finle vie."
(Novalis,Fragr?erfe)

EvUNTMENTT:L!t
c,\Rri MARcHDAzi sFicoLUL RoMANrrc:

. RevolufiaFrancezi(1789)nu reprezinte
numaiconcluziain
plansociafpolitica unuisecoldeclarificiri ideologice
qi filozofice,
dar$ipunch deplecafe
pcnkunoitendinleqiefoduficmancipatoare;
. rdzboaicle
napoleonicne
ir Ffantra;
$i Restauralia
. Revolutiilede la 1848dcsfdsuftrte
in mairnultelericuropene,
drnFrdnlrpini In cc lrul SisUd-cstUl
turopcj:
. fizboaielerltso-tufcc$i inteNenliileoccidentalc
cue schinrbaraportuldeforleiDtrcccletrci imperii(tradst.
Darcd istia
habsburgic
li otoman)
ds Peirclvatsscu
qiAngli4;
Simadleputeri(F'ranla
. luptade elibefarcnaliontld,de emancipare
socialAa popoarelormicidincenrrulSisud-eslul
curopcin.
le
'Daceurm;dmcaraclerstic
. efortuldeforrnarea naliunilormodcme a statelornalionale. teraturiipropr
u-zise
cafe
s-a
numit
$i

sau a lost numit:l romantcd',gesm, in intfeagaEuropS,aceea$i

concepledespfepozieI despfe
tunc!a Sinaturaimagnalieipoetce,
aceeasrconceplre
desprenatura9i
desprerelallael cu omul,9i,in esen!4, acela9ist I poetic,in careimaginea,simboul$imitujoaceunro cu
/ a C Ct:P T II L I ROM{NTI SM UI _t ] l
toluldeosebI de ce jlcal in poezia
a secolulual XVll-ea.
Romantismul
esteuntenonendemarcdiversitate
qi complexi- neoclaslc6
Aceasl6concluziepoalefi int;dta
tate,grcuderedush cetevatrdsaturigeneralvalabile.
saumodificata
daceacodarnatentie
Intr-o primd acceplie.estevolba despreo mi$careiarge,Ltrecvenldiscuialel
9raltore/ernenle
lerari $i culturalidelimitatiin timp (sfarqirulsecoluluial XVIIIIea sublectvism,medievallate,fotctof
treicrter i sunl
Sisfe$iiul secoluluial XIXlea), carea cDprinstreptatcontinentul elc Darurm5toarele
deosebiide convingiloare,
fiecare
european
si s-aextinsapoifi inAmerica.
fiind esenlialpentruun anumitasintr-oa douaacceptie.
termenuldenumettc
prclungirileacestei pectal pracrlciillerafe:irnag
nalia
orientlri dincolode perioadade emergentd
si d afinnarcplenara. pentrucofcepliadesprepoezie,fa
In primulcaza\,emde a facecu un curent literar (cultural$i tufa,pentruconcepliadesprelurne,
anistic)saucu romantismulisloric,in al doileacaz.cu o anumiti Srsimbolul9i mitul,penkuslilu po

Omul romanticsecont0reazd
caalt tip depersonalitate
umani,
avandalterelaliicu realitatea
inediata$i cu ceadepdrtatiin spaliu
Si timp, 1-ieea istoricdsaucosnlicA.Spredeosebifed Iluminisn,
undeprototipulumanestefilozoful,romanticiicxal6 figun poetului, in diverseipostaze:
profet,mag,revol1at,
martil:

perspectiva
asupralumii si vietii,cu predilectiitcmaticesi stilistice,
allfel spus,cu un romantismperensaucu un neoromannsm.

(Ren6Welek,
Conceptele criticii, 197o)

, INCEPUTUL
LITERARE
lN SECOLUL
ALXIX.LEA
SECOLULUI
ATXX.LEA
CURENTE
CULTURALS

Expansiuneacapacita!ilor
AspEcTE DEFINIToRIIALr RoMANTISMULUI
mentale:judecata9i ratiuneasunt
Estegreudestabilito ierarhiea acestor
trhsituridefinitoii, dar
pin imaginalie,
completaie
sensibi
in
tebuie
sd
remarcem
cA,
majo
tatea
lor,
se
opunmoduluiin carc
lltate,
inslincl
o
$ vs. Sublimuleste
concepclumea9i lileratura;
expansiune
a frumosului;
forme9i clasicismul
. revoltaimpotrivaconventiilorsociale$i artistice;
expe mentedeschisedepesesclimitelegenurlor tfadilionale,
fAraa
. valodzarea
sentimentuluiin daunaraliunii;
ie negaintoldeauna.
. valorizarea
individualului
umanin daunageneraluluiuman.
Ceasomic!luniversuluieste
personalititii
(clasice);
in
dauna
impersonaliti{ii
a
in ocuiide sSlbaticul
spirllpanleistal
.
pddurilor
isioriei
istoriciteli
valorizarea
a
impotdva
atemporalitalii.
norlor 9ial
$i
lntr-un cuvant,con;tiinlaca
v
rliu
n
ir5
t
a
lic
e
:
ldeead ee \ o lu lie . eo p u n c
lotaitate repreznte modelr.rl
urnan
. atrac,tia
penhunatud qi pentrustarea
in dispretLrl

,,natlrrali'"
conventiilor
socialc;
(VirgI Nemoianu,
imbldnzirea
penhureligieqi misticism,ocultism$i esotrism
ramantisnului,1998)
' atrac,tia
r min illi
linrerrailea lec rilic irg ; n d ilo riloilu
' interesulpentruevul mediu opuspreocupiriiclasicepenlru
Artichitate;
. interesulpentrufolclor $i culturile pdmitive opuspreocugreco-latind.
pfuii penhuclasicitatea
ASPEC'I'I1I,ITI'RARI) R('NI NTICD

. refLrzul
rcgulilorclasice(rcgulacelortrei unitlli etc.);
. refuzuliernrhieigenurilor $i stilurilor;
. criteriuloriginalititii se impunein fala imitatiei cerutcde
clasicism;
.lirismul, caexpresie
deplinia subiectivitdtii,
esteo constanti
a tuturorfofmelorliierarercInantice;
. explorarea
incon$tientului,
a noctumului$i a visului;
. apar\iaconfsiunilor,a autobiograficiii a jurnalului intim
ca fonnealevaLoliz6riieului;
. interesulpentru
istorlanalionali$i culoarea
localil
. tendinladeevadaredin realulresimlitcamArgirit$i nrescl:l
sprclumi imaginaro;
. propensiunea
sprelantastic$i feric,spretranscenderea
cirdiliei umane$i mundane!
spreabsoluf.
MaR|l RoM,\\TIct ,\t LIIEt{,rIUR|| uNrv!:RsAt,Ei

. in Cennania:
Novalis.LudwigTieck,Clcmens
Brentano.
[_:-i.
Hoffmann,Mdricke,Eichendorf,
Hcimich Heine, fralii Schl.e.
(F edrichqi August);
.in Anglia: Walter Scott,William Blake, Coleridge.K.:E
Wordswofih,
Byron,PercyB. Shelley.Mary Shelley;
.in Franla Victor Hugo, Chateaubriand,
Alphors. d
Lamartine,Alfred de Musset.Alfred de Vigny, Ceorge \idl!
Gerardde Nerval.AlexandreDumas,Senancour;
. in Italia:A. Manzoni.Ugo FoscoloSiGiacommoLe.i:i-,:. in S.U.A.:EdgarAllanPoe
. in Polonia:Adam
Mickiewicz;
. in Ungaria:SandorPetiifi;
. in Rusia:AlexandrPuqkin$i Mihail Lermontov.

r
I

SECOLULUIAT
XX.LEA
LITEMREINSECOLUL
ALXIX.LEA
CURENTE
CULTURALS
- INCEPUTUL

istoricd
Proza
deinspiratie
vechigenurl
I
,,lnromantism,
terare se restr!ctufeazasub impulsulune vizun stodce(romanu,
nuvela,poern!l eplc) $i se nasc
altee noi, cerutede inleresulromanticlor penlrudinarnsrnulistofc
p lorescullec6$i pentruconcretul,
reiepoc in parte,inleresce fespinge atemporalismu
9 genemitatea
in clasiclsm.
N ci
umanSdominanle
un cureni llerar anteror n-a fost
at6tde masivorientatde mod!l de
in!eleserea trecululu[...]'
(veraCeln, Roma,?tsmul

Romantismulesleun curentculturalli literar careacordi o

mareimportantitrecutului,un trecutintelesin diferentalui fati de
prczent,adicein istoricitatea
lui.
lstoda Siliteratura suntgreude separatin romantism,intre
ele se afld o granildfluidi: scriitodievocdepocitrecute,rccurgla
iar istoricii au talent litemr, construiosc
marturiadocumcntelor,
panorame
ale trecutului!i crceazdun adeviratcult al personalitd'
iilor istoriceapelandla mtloaceleevocdriiartistice:
. in Anglia,ThomasCarlyles$ie Eroi ti cultuleroilor, 1840].
. in Franta.JulesMicbeletsctieIstoriaFranlei(1833-l867)qi
(1847-1853);
Istorid RevolulieiFranceze
. la noi, NicolaeBilcescuscrieIstorioRondnilorsxbtMihai-Vodd
Spcciilecultivatede romantici:
. dranaromantici;
' romanulistoric;
. nuvelaistoricd;
. poemulepic(istoricqi sociogonic).
Nuvelaesteo speciea genuluiepicin prozi, cu o acliunemai
amplddecata schitrei$i a povestirii$j cu o construcliemai complexd,datoritaconflictelordivcrcjficatc,
a unuinumermai ma(ede
personaje,
precum$i posibilitilii de evolutiea pemonajelor
princlpale,

Caracterbtlcial6 nuvel6l:
Intlndoreal osciloazeinfe
Ntrv t it ,rs ro r{ r(, i
exireme:exisg nuvelede zcepagini,
miapropialede povslir(Fofeloaga
NllvelaistoricAsc constituie$i se impunein literaturaromeDe
ginuvelce de- odati cu aparifia cfealiei lui Cost^cl1eNegrLlzz,i.
d6 lonAgAfbiceanu)
Alexa dru
p6sesco sut6de paglni,malaproii\ pritllulnumdral revisteiDacialiteftrd, din mutie
Ldpu$neonul,
piatede roman(Moalacu rorocde
1840.impreunhcu Sobi?s/rl;i romdnii (1845\, formeazdSce e
lon Slsvici),
Moldoval.ModelulesteurmatdeAl. Odobescu
istorice
clinLronicele
Peonajol6 sunl caractere
d6jaformatSise conlurcazeln $arl in Mihnea l/oddcel Rdtl (185'7)qi DoamnaChiajna(1869),care
conlliclualei
d multeori conBtruclia compun,Scercistorite di,l crcnicileTdrii RomAne$ti.
Antorii foln jurul unul loscscca izvoaredeinspifaliecronicileMoldovei,alegcapersonaje
nuveleis realizeazE
personajprincipal,
a c6ruievolulie
o
domnitorjcareau rimas in con$tiinlaposteril4lii,dar $i in conforurm;reste.
Tlmpul$ispallulsuntclarde- mitatecu idcologiaepociipa$optiste.
llmilate:d la cabva ore 9i uh sinAcestenuveleau urmdtoarele
caractristici:
gurlocde desf69urare,la
duratemai
principal,
carc
dd
'Pelsonajul
$i titlul nuvelei,esleclomnitorul
lungi(lunisauani)9ipsndulafi
inire r,ir?gelos;in jurul lui gra'viteazd
boielii u eltitori, du$manulascutls,
dife te locuri.
doamna/dom ild angelicd.omulde incredere.
RelaliadintrenaEtor 9iper
. Cronologiaeste lineari, iar finalul concentreaziin mod
aonaj tindespreobieclivare:
naratorulnu s impliceln subiect9i se artificialintregul.
detagoaze
de pgrconaje.
. Construclia
dranaticdestedatede celepatrupirfi (caactele
Titlulnuvelei
seconfund5
une- Dneipiesede teatru),purtandfiecaredreptmottoo replici memoprincipal,
ori cu numelepersonajului
alteorianunl; tema,in chip dkeci mbilasaunumeleunui loc insemnat,
. Accentulcadepe evolufiapersonajuluiprincipal,l'n sceDe
oi simbolic,sau indicApunctulde
convergenld
ori de conflictal ele- semnificative;
atmosfera
de epocAsi cuioarealocaldse realizeaza
mnlelofsubictului.
prin porffeteSi descrieride interioaresau ceremonii,dar p n

modulde a \,orbial pcrsonajelor.

ii

ROMANTISMUL

-i,9ffir::i..,:

AlexandruLipusneanul
deCostache
Neeruzzi
6ac'd yoi nu m,i vreti, eu v,i vreu...

periseucisde bu,.duganul
lacov l-rachd.poreclitDeqporul.
llui Srefanlom)acarcacumc6rmuiaFra. dar Alexrndru
Ldpusneanul,dupd infrangereasa in doui randud, de ostile
Despotului,fugindla Constantinopol,
izbutisea lua o$titulceqtiqi
se i'ntlrma acum si izgoneasci pre repitorul Tomsa qi si-li ia
scaunul,pe carc nu l-ar fi perdut, de n-ar fi fost vandut de boied.
Inhasein Moldavia,-intovtua$it
de$eptemii spahii$i devro trei mii
oastede stransurd.
Insepe langdaceste,aveaporunciimpirdte$ti
cdtldhanultatarilorNogai,ca si-ideie oricetajutordeoastovacerc.
Lapu$neanul
mergeaaldturi cu vomicul Bogdan,amAndoi
cdltuipo armSsari
turceSti$i inamali din cappeDAin picioare.[...]
Vorbindaga,au ajunspaneaproapede Tectci,undepoposid
la o dumbravi.
Doamne,zise un aptodapropiindu-se,
ni$teboied sosind
acumcervoie sd selnfdtisezela md.ria-ta.
Curandintrari subcortulundeel gedealncungiumtde boierii
cdpitanii
sEi,patruboieri,din caredoi mai bdtreni,iar doi juni.
$i
AceqtiierauvomiculMotoo,postelnicul
Vevedti,spdtaolSpancioc
si SEoicr.
Apropiindu-sed Alexandru-vodd,
se lnchinarapani h pemant,ferda-i sirutapoaladuDdobicei.
- Bine-alivenit,boierilziseocestasilindu-sea zambi.
- Sefii miria-rasdnaros,
raspunseri
boierii.
-Am auzit,urmdAlexandru,
de bentuiril{erii $i amvenits-o
mentui,$tiucd laram-a$teapte
cu bucude.
- SAnu benuiesti,m;ria-ta,zise Motoc,lara estelini$ti6 Ei
poatecd mdria-t4a auzit lucrurileprecumnu sunt;cAcia$aeste
pentruaceea
obiceiulnoroduluinostru,se focddin lantar,arJnesa!.
ob$tiiane-autrimispre noi sd{i spunemcAnorodulnu te vrea,nici
te iube$teli meria-tasAte intorciinapoica.
- DacAvoi nu mAv(eli, eu vi vreu,rispunseLdpu$neanul,
a
cdruiaochi scinteiardca un fulger,Sidacevoi nu mi iubiti, eu ve
iubescpre voi $i voi mergeori cu voia, ori fere voia voashi. Si
ma-ntorc?Moi degmbd-qi
va lntoarceDunereacursulinddrdpt.A!
Nu mi vlea lara?Nu me \,Tefivoi, cum lnleleg?
Soluluinu i se taie capul,ziseSpancioc;
noi slrntemdatori
a{i spuneadevirul.Boierii sunthotdrefa p begila unguri,la legi
Sila munteni,peundeautoli rude$iprieteni.Vorvenicu o$tistreine
si vai de biatalarh cendvom avear5zboaieintre noi $i poateqi
meriei-tale
nu-i va fi bine,pentruce donmulStefanTom$a...
TomqalEl le-auinvelata vorbi cu atatadarzenie?
Nu $tiu
cine md opreqtesd nu-!i sf6rm mdseleledin gure cu buzdzganul
acesta,zise apucandmdciucade arme din mana lui Bogdan.
TicilosulaceldeTomsav-auinvdtat...?
Ticelosnu poatefi acelce s-aui ,Tednicita senumi unsul
lui Dumnezeu.
ziseVeverit5.

CURENTE
CULTURALE/
LIIERARE
IN SECOLUL
ALXIX-LEA
SECOLULUI
AL)CX.LEA
- 1NCEPUTUL

giconflicte
Teme
romantice
Subiecl
subiectului
9iconstruclia
Conflictul estefactoruldominantin desf?i$urarea
acliuniiunei
operelitemreepicesaudramatice.
Conflictulpoatefi exterior sau
interior.
Conflictul extedor se manifestipfin: contruntarea
deschisa
ori mocniti dintrepcrsonajesaugrupuride pcrsonaje,
avandconcep,tiisau interesediferite;contradicliadintrc personajqi rnediul
ostil afimdrii saleca pe$onalitate.
In prozaromantici,conflictele
plaseazipersonajele
exterioare
intr o rclatiede antitezi.
Contlictul interior consti in tensiunea
caredecurgedin sen
tinentele$i optiunilecontradictorii
ale unria qi aceluia$ipersonaj.
in prozaromantice,
existenta
conflictuluiinteriorconferdcomplexi
personajeloL
tateSiindividualitate
.1.

'2.

Sistemul de succesiunela
tron 9l putereamarilorboieri
Sistemulde
succesiure
la trcn
in principatele
romanese deosebea
de cel al Franlei,de pilde,in carc.
dupamoanea
regelui,
urrnalalronfiul
celmaretera
!n s slemerditar-electiv:pulealialesofcarcdintredescen- 5.
denliiiamileidomnitoare
(tVuqatinii
in MoldovaSi Basarabi in Tara
Romaneascd),
fe 9i baslad, era
suficient
s; fle de ,os domnesc'.
Alegereadomnuluio fbcea
adunareaboerilor,iar datinacefea
ca domnus6 fle intregla trup9i la
fire,adicaf6radeicientefzice sau
pshice;apoem unsdomnde catre
mitropoltullarii.
Agadar,
in I\,4o
dova,mareaboierimeaveaaproapeaceea$iputere ca 9 voievodul,
fiindcamaridfegelori(logoldlul,
parcdlabu
vornicul,
de celale)erauboeri pfin nasiefe, 7.
aveaLrrno$i inilnse$i cete de oamenicucarepueaumergela razboi. 8.
(DupaNeaguDjlva,
O scufta is,o e a ronanilor
povestnacelat tineri)

Motlvali folosircaunLriincipit pentrufixareain timp. daf ii

pentruinlelegerea
acliunii$i a pcrsonajLtlui
prircipal.
Pune!iin rcla1ie
temalundamentalia nuvelciistorice lupta
penhupulelein epocarnedicvalA,
cu principalul conflict,cel
politic. intre donrn$i bojcri, linendseamade explicaliilcprivindsislemul
desuocesiune
la tloD,deputerea
mafilorboicri.
AlexandruLipu$neanuvine la a douadomnicclr sprijin turcesc,irlsotii de $aptcmii de spahii.Coftcntaliamploarea$i
gravjtatea
politic,refcrindu-ve
conflictului
la faptulci este
prirn||l
dornrIroldo\crncrrciSiplalc5tc
dorrniald inJlt:l1,.'nrtJ
(Lrnprecedenl
tusesecrealde MirccaCiobanulin TaraRontaneasci)ti incalci drtina.
Colnentali$i conllictul extcrior. secundar,reie$inddin disculia irrtrevoievod$i doamnaRuxanda.
Avcti in vedere:ielul
in carea ajunsLhpu$ncanu
se domneascipdmaoari. dreptul
doamneiRlrxandade a inlerveniin treburiledolnniei.pirerea
ci in privintarclalicidomnuluicu boicrii $i cu tarn.
Delnonstrati
ci aceca$i
disculiegenercirzi
rn conflictinterior
pentruLApugneanu,
avertizatdc doan i ci, deasupra
putcrii
lumeqli.existi o instanli divind carej^ijudecddupd moafie
faptele:nu numaiinellarcabisericilolci Sivirsarcade sange.
luatdde Lipu$neanu
candsinte ci i
Tineli seamadehotererea
seapropiesfarsitul.
Motivaliprezenta
temeitridirii $i a rlzbunirii, concrctizali
tot prin cvolutiilepcnonajelorin cadrulconflictDluipolitic.
Referili-vi la rclaliadomnuluicu boieriiin prima dornnie.la
rolul alrt deadunarea
boierilorinalegerea
domnuluifi apoiin
infrengerea
lui decitre Despot,
la soliaadusddeMofoc,Spancioc
ti Stroici.
Urmiriti desfi$urarea
conflictuluisocialin parteaa ffeia,cu
referirela momntele
ce compunmi$carea
mullimii.
Justificatiexistenlaunui conllict interior tr6it de doamna
Ruxanda,manifestatin discutiacu mitropolitulTeo{at. cu
boieriiSpanciocgi Stroici,ce afeloc in ultimapartea nuvelei.

ROMANTISMUL

Realizaliun tabelpenttucelepatrupe(i alenuvleiin carese

aveli ca rcpere:evolutiaconflictuluiprincipal,prezenlaaltui
conflict/altorconflicte,prsonajele
implicate(individualesau
colective),rolul ilustratival mottoului.
(ofivirca lui Ldpu$neanu)
I 0 . Analizatideznoddmantul
ca o convergeolEa hrturorconflicieloracumulate,
inclusiva celui rccent,carcsc declansaz
i prin coalizarea
tuturoradversarilor.
l t , Identificalidstumdrilede situatiiprezente
in tontecelepatru
pdrti ale nuvelei,ca expresiea construclieidefinitoriipentru
prozaqi dramaromantici.
(scenelemai mici, cu doud
12. lnventariatiscenelti scenetolc
petsonaje,
compuscdfu flrlinc replici.)din celepatrupirli, urmirind: personajele,
indicaliileoferitede autor,similareunor
didascalii(loculdcsfigurerii,codulgestual).

9.
I

AlexandniL6pugneanu

Personajul
romantic
III
(lanla
ri boierir
|.\rnd sosiAle\andru-\oda. sluibiiinccpusc
Ver u totiddunati.
Inprotivaobiceilrluisdu.Lipu$neanul,in ziua aceea,era lmbricat cu toati pompadomneasci.PurtacoroanaPaleologilor,
$i
pestedulamapolonezdde catifcastAcojie,
aveacAbanita
turceascA.
Nici o aflrenuavoaaltadecelun micjunghicu plAselele
deaur;i'
pinrrcburnbiidLrl:In
r sezereir
o zeflde silflna.
Dupdce a ascLrltat
sfantaslujbe,s-a coborit din stranA,s-a
inchirlatpe la icoane.$i. apropiindu-se
de raclasf. Ioancel nou,s-a
plecatcu maresmerenie,
$i a shrutatmoaltelesf tului. Spunci in
minutulacelael cfa foartegalbenla fali. $i ci raclasfantuluiar fi
tresirit.

IV
Deschizand
ochii,vezudoi cAlughristandunulh cap$i altul la
picioorelesale.necjintitica doui staluiedebronz;se uiti pe densul
Sise vdzucopcritcu o rasi; pe cipitiiul stu staun potcap.Vru se
ridice manaqi se impedeciin niQtemetaniide lend.I se piru ce
viseazdqi iarili inchiseochii;darredeschizandtL-i
pestepulin,vizu
acelea$i
lucnui,melaniile.polcapul.cilugeni.

Pcrsonajulesteo componcntifundamentali,
irldispensabild
a
operelorepice$i dramaticc;el oc pi locul principalin sistemul
opereililerare.alAtLrri
dealtecategoi teorctice,
ca istodesi discurs
nantiv. spaliLr$i timp ctc. Construcliapersonajuluise realizeazd
prinasocierea
a doubdimensiuni:
unasooiali,exterioara,
$i altapsihologicd,intcrioard.
Persona.jul
(calitnliSi deromanticare atdbuteexceptionale
lbcteiesitedin comun)$i actioncaziin imprejurfuiexceplionale.

CUREMECULTUMLE/
LITEMRElN SECOLUL
ALXIX.LEA-INCEPUTUL
SECOLULU
ALXX"LEA

Dupa rolul jucat in narafunc,pe$onajelepot' fi principale.

qi episodicc.
secundare
Personajul
literafdin Antichilategi panl ir
r
pfin:consec\cnl..
5ecolul
al ll\-led hrclLsrr se cdraclefi/erlA
unitateinterioari$i verosimiliiate.
Motivali statutr lui AlexandruLipuqneanude pcrsonajprin,
in tipologiaromanticla domnitoruluisar
cipal $i incadrarea
geros.
principalealedomnitorului:voinlr d:
Argumentalitrdseturile
putcrc,inteligenlideosebiti,artadisinulAfii,bu.nE
cunoastere
a psihologieicelorlalti,abilitare$i prezenli de spirir, umor
macabru$i cruzime.LucrAndin grupcfonnatedin palruele\i.
analizalicatco iresaturia persona_jului,
ilushati in scenere,
levante$i comentatisemnificalia
lor.
Lucrali pe trei randudSi selcctalicaracterizarea
lui L:iput(2) si
neanufdcuti dc cdtrcnaftltor(l ), de citre altepcrsonaje
(3).
autocaracterizarea
Analizaliactiunile,atitudinileSi replicilepersonajului
in cateva sceneserrnificative(venireala a douadomnie,refuzul
solieimarilorboieri.contemplarea
micelului,sacrificarca
lui
Motoc,inillafeapiramideidecapete,agonia).demonstfend
ci
actioneaziin imprejuriri exceplionalc.
Ficcaresceni de cafe
sc ocupeo grupi de patru-cinciele\/i.esteprczentatiln scris
pertrua realizademonstratia.
pefsonajclor
5. Justilicatiincadrarea
secundarc
intr-o tipologie:
Ruxanda- doamnaangelice,Moloc omul de incredere.
Spancioc$i Stroici boicriiLtneltitori.
Comertaliprezenla
in Duvclia doui personaje
colcctive:mullimearesculati$i mullirncaboicfilof.Disclrtalidcspreincadrarca lor in categoriade personajcpisodic$i secundar,
dar fi
desprcnroduldc a le suprindepsihologia.
7. Analizaliportrotulperconajlui principalin scenadin biserici.
acestuiaprin proccde0lantitezei.preleral
unnirind realizarea
deromantici:
. contrastulintre contcxtlrlsitlralional(biserica.liturghia)Si
linutat;
. contrastDl
intrc imaginea
voievodali(simbolislica
obiectelor)
$i imagincarizboinici (armele);
. contrastulintre condiliade voievod$i discursulrealizatin
registrureligios.
8. Pe$onajulnuveleiestcdesenlnatpe parcursprin trci nume.
fiecarecorespunzand
unui stadiual evolutiei.Idntificalile.
conentandsemnificalialor in coiltextulfiecirej ipostezea
personajului,
dar $i rostulschimbdriinumclor
9. Citifi descrierea
lui AlcxandruL:ipu$neanu
la trezircadin ietargie,dupi ce a fost cilugArit.Analizaliportretulcilugiruluj
Iapo anduI ia portretulvoievodului,fdcandrcferirela antiteze$i simetrii.Ghidali'vhdupi unpasajdin cronicalui Azaric,
careincheie,la rnijloculsecoluiuial XVI-lea,qirul cronicilor
rcdactate
in limbaslavoni.
1 0 . Analizatiportretulliteraral doamneiRuxanda,referindu-vd
la
catevaaspecte:
l.

lnsu9i(aulocarae
- perconajul
le zarep n m;dufiskifScute
alior
perconaje,
autoanalize
monologat);
2.
- alte prsonaje(prinmerturisiri,desc erietc.).
. Caracteizareaindiredase
deduce
din:
- mediulin careffiieqte- omsul,
casa,interiorul,
dar9ifamilla,qrupul
sau clasa,socletaiealn care evo3.
lueazai
atitudlnile
- acliunile,
9i opiniile
exprimate
d6 perconaj;
(dele rogislre- 4 .
- limbajulfolosil
le limbll pend b padiculateti de
ordinstilistic);
- numeleesle primulsemnal
caredezviluieperconajult
estepersonajtitularsau eponim,cend nurnele pfotagonistuluid, $l litlul

'\,ilv^0

Codulsimbolical obiectelorl
. coroana Paleologilor nd
ca un domn stEpanin lara sa 9i
aminte9te
de o vechelradilieconsenrnalade C Negruzz in Scrsoarca tX lochtre rctrcspectiva).
canddescriedornniauiAlexandru
I
(cel B!n): ,N4oldavia
se iace c!noscutE9 imparatu Bzantieiirmite domnitorului
ei hlamda ii coroanaca un|] autocralor'i
. dulama stacojieamnteste
de primadomniecanda venl cu
. cabanilaiurceascasemna'
leaza primrea ceei dea doua
. jungherullndLrce
o slrgestie
asfesive,atenuatede functiaornamenlalea plaseleor;
. cemagade zate dezvduie
prLrdenla
9i i psaincrederiin boierii

B
ROMANTISMUL

. la nivel lexical, selectalitcmenii din cele trei campuri semantice

obiecte vestimentare, matedale Si cromatica lor,
podoabe;
.la nivel morfosiotactic,comentali distribulia termenilor ilr
pirli de vo$ire;
.la nivel stilistic,justificati sobrietate^figurilor de slil (epitct
dublu, compnrqie).
11. Vornicul Motoc cstcun pcrsona.jrcmantic intdgantul medieval, translormatde ne\'oiein omul de incredereal tiranului,are
ca alribute fundamentaleipocrizir, versatilitatea.Lucru1i in
doue grupe, astfcl:
. prina grupd analizeazievoiuliape$onajului in prima partea
nuvelei (Moioc trece de la ipostazade sol, la cea de diplomaf
abil $i apoi de favorit convingatof).justificand acestemeta
morfozc;
. a doua grupi analizeazdconportirmerllul lui Motoc in scnele din pafteaa treia, in carc vomicul joaci pe rAndcomedia
neagri a slugirnicicj,drana lasitbliit] tragediamo(ii. Delonstrali lcatralitateapcrsonajului.
12. Cili1iargunlentele
adusede isloficlrllilerurNicolaeManolcsclr
penlruincirdfarcrnu!eleiisloricein romrntisnr:

,9 inc6 viu fiind,l-aLrplacul

maimut celeviitoaredecatcelede
iata9iin loculpofkulLri
iesutcu a!r,
a primt asupralui hainade land
c5lugdreascd
cununede
$i in locLrl
mdrcaritare
Si cu petre scumpe,a
ind|.gitvialac! lLrnderea
cap!lul$i
a schmbai numele dup6 randul
ingeresc,in Pahomie
seluI tui Azarie)
\Letapi

,.l,tipus,tlcctiuI cstc o prozd cAl se poale de tipic romantici.

Avem cel pulir prlf moli!e s'o consiciefinr
r$a.
L intimplirilc sAngcroasc
au accca$imliuncdocunienlarica
in inlrcagaprozi scrisdde romantici;caracleruliluslmliv cslc
2. Conrentdriilc
auctorialenu lipscscchiardc tot (cornenlariul
introd ccrii ilr tcnrli lpfccicrcaunof gcstufi$i cuvintcrlc croiloD.
ca $i folosircaunor cuvinle dc secolulXIX care nu .vcau cuol
circulain sccolulXVl. imbfalcinintclrunor pcrson.!ic.
obicciurilc
nu slnridcscriscdc dragulplnsticili(iisaual iunclionalitdlii,
ci in
nranieri ilLrstralivi ir romanlicilor care ul-nrinescsii nc instf0iascd
.rsupraepocii; descrierileau vnloafedocunrent?rri.
nx valoarcepici.
3. Liniaritatepsihologicise vcdc in constfucliapersonajelor,
ele aparaproapcca o cirr'icaturdi caraclerclofclasicc.in misura in
carc nu c dominat de o tfisi(ul.ir. ci doar rn:Dginilh ea. Gcstufilc $i
cuvintelepersonajelofalr mcnireadc a fi mcmorate,
,1, Sub faport stfict narutiv, nuvcla cstc liniard intocnlai ca
proza unor Scolt $i Dunas-pire. Inlriga Liniari $i previzibili cstc o
pa iclrlaritatea prozei r.rralive caredenoti mult:r artificialilale."
(Nicolae Manolescu.lrtotia criticd.t Lilerutwii rontine, 1990)
Lucrali in paltu grupe de 6-7 eLevi$i ilustrali cu excmplc din
nuveli fiecare dintre cele patru repere indicatede istoricui Si
criticul litcrar Nicolac Manolcscu. Conlruntali rezultatele
prczentatedc un reprezenfanla1 gnpei cu opiriilc ccLorlalli
elevi din clasi.

Alexan.lru LApugneanul Si

CURENTE
CULTUMLE/
LITERARE
INSECOLUL
ALXIX.LEA-INCEPUTUL
SECOLULU]AL
XX.LEA

Eseul literar estescriereain prozdde dimensiunivariabile,

dela catevapagini
la unintreg
volum,caretmteaz^intr-omaniereargumentativd
personaliodce temd din domeniica filozofie,
culturi, arti, religie,stiinlb etc. Aldturi de formulenamliveconsacrate,
ca nuvelasaurotnanul.
se aflA eseul,fragmentul,discursul,jurnalul. in
acestefbrmc ale prozei,interesulcititoruluinlr
Inaie.te pro\ocatde c\en ncnlc.personaje
sJu
tehnici narative,ci de inlinFiroa ideilor,care
poile fi la lcl dc capli\anra.
ca )i cliunerunui
ronall.
Eseul Scolar,ca tip de compozitic,cstc o
lbnne de evaluarefrccvenfipentnLdisciplineie
um riste.
Eseulstructuratesteo compoziliedetip argumentaiiv,cu cerinleprestabilite,
relevantadt
pentruabilititile $i compotentele
analilice$i criticc aleelc\ilor LnrSipenlrucapacir3lcJ
dc e\priInafescrisi,
Eseulliber cstcmai dilicil, ceredin pairea
eleviloratit stdpenirea
unuiapalatcrilic de linele,
cat$ia unuidiscurs
demonstrativ.
rmplicivrzrunc
$i opiniepersonali.
f\(.ul slruclural elapr:rk.roda(rnrii
l. Ai primit ca oferti de lucruun eseustruc1un1:
Argumenteazd
intr-un eseudc douA-patru
paginiincadrarea
nuveleiAletundr Ldpu:neanuI
de C. Negruzziin prozaromantici.Ai in vederc
unnAtoarcle
repere:
. surselcde inspiraliealenuvelei;
. temefi conflictc;
. tipologiapersonajelor;
. aspectestilistice(antiteza,culoareadeepoce).
OrdiDeade integrarca rcperelorin cursul
eseuluinu esteobligatorie.
If. Documentarea
prezentarea
L Reciteste
cuentlrluiromantic.
selecteazA
rAsAturilece definescprozaqi nuvcla
istorici2. Reciteste
nuveladin pcrspectiva
incadririi inrcmantism,marcheazi
pasajele
careiti sustin
pentrua le folosi ca exemple$i alargumentele
cituie$te-tifiselede lucru.

3. Cite$tedin Zeloprs?,ftr
1 Tdrii Motdareide
GrigoreUrechepasajelece rclateazacele doui
domnii ale lui AlexandruLApu$neanu,
pcntruo
bund iqelegere a prozei de inspiratieistorici.
pentrua te familiarizacu epocape careproza
fomxnrica
incedtca
5-otein\iepecJleaflctiunti.
III. Alcituiett planul dezvoltaial eseului
Eseulrcspectiofganizarca
odcirei compozitii (intrcducere,
cuprins,incbeiere).
l.lntroducere enuntarea
lezei (nuveleisprozd
torica,
romllntici):
. trisiturilc curentului;
. contextulpLlblicdrii;
. inspiratia
istofici.
2. Cupfins:
a) Argumentelcincadrfuiiin prozaromantici:
. teme$i conflicledefinitorijpenlrucpicade
inspiratieistoficd;
. subiectul.
desli$urarca
subieconomentele
tului)$i succesiunea
lor;
. pemonajcle
romantice:
tifanul sangoros.
doamnaangelicd;
t conslruclia
namiivi:scenecoleclive
de marc
viole'rli. confruntiri,picturalizarea
naraliuDl|;
. aspecte
stilislice:antitezaromanticd.
descrieri (portreie.peisaj),prel'eiinlapentruarharsmc,
culoareadeepoci,
b) Clontraargume
le:
. consirucfiadramaticiin patrupi4i, comparatiictl o piesi de teairuin pattuacte;
.absenlanirufii. cu erccpltaunlti sit)gul
eprsocl;
. obiecriUri
ea conlcnride un naraloritnpersonal.careisi face simlitd prezenlaprin intc entii subiectivc
doarde douaori;
. stridentaneologismelor,
in contradictie
cu
regisirullexicalarhaic.
3. lnchcicre concluziaenunli confimarea
tczetl
. o capodoperi
a nuveleiistorice,demonstra1ieimpecabilide crcatieoriginalepornjndde la
episoadc
ale istorieinalionale;
. o opiniecriticAdespreloculacesteinuvele
in evolutia romantismuluiromanesc/o opinie
personalicare sintetizeazivaloareaartistici a
nuveleica ilustrarea romantismului
romancsu,

ROMANTISMUL

clar qi nuanlat,aducandunul saudouAexemplc

pentrua o susline.
l. Ai primit ca ofefii de lucruun eseuliber:
7. Nu uita de conectoriisitltd(:ticipe.rtllJa
Realizaliun eseudespreputereafic{iunjide legaintreeleparagrafele.
Evili astfel,,ftacludle"
a impuneimagjneaunui donmitorprin compa- si ,,salturile",iar eseulcapitdfhenli qi coerenla.
raliaintrepe$onalitatea
domnitoruluiAlexa dru
Concctori
sintactici
Lepuqneanu
gipffsonajullitetu creatdeC. Negnzzi
.
penttu cd, sub pretei cd, din
cauzalitatea;
in nuvelaistoricdAlerandtaLdpufnedul. porLauzd
cd.
dac.i
e
a.lerdtut
c.i... dtunci;
nindde la citatulLrrmdtor:
Eseulliber - etapeale redactirii

,,Felul in carc au infili$ai cei mai mulli dintre

islorici pe AiexaDdru Lipufneanu este trexact: era
geral in uneleprivinle, nrcomplerin aitele.Atmosfera
crcatil dc povestirea cro jcji lui Cdgore Ureche ti
Slnro n D.h . alu.pe de o p, , | | e .d e n u \ e l x l .r \e g ru /a .
pc de altl pade. ia fost cu totul defavombili: acest
donn 4 nseseprototipul stipanitorulr.ricrud, iiind cu
placeresndici boiedi, aproapeegalLrllui Vlad Tepei,
celhJaltnedrcptiit al istoriei."
(ConstantinC. Giurescu,htoia rcniinilor, 2[04)

. conseulja: deci, as,dddl, prin urnarc; in conse.inld. atunci, de asemenea,astlil. in a$altl it1c.it,
a/i/.1.. p/"d... dt sn, in sft\til, in.le/i itlr:
. apo,tni a:da' . nr. tnd. .; or. dtmpot,i td.ta
:, h' nl ' . h, o' tt" . ;n nn7,' .,\, i ttda..L tootccd. \c
paat?, polibil, lacd e adeldlat cd... atunci. lotu;i. in
Nrl ' tutr.J, Ittt.,I !,' nd.atro \tt
t i .di .d d
"'d t
. intnrirea:fi... ti, t ?/,/r, attfel.
dc a\cnened,pe
de a porte. . p.) de altd pade, reti... nu nw (1i.. ci ti,
a , at i rtr;' . d" prt.\,d.dt,,i ,1od
aJt,:-t.rJrtl
r.
sau...sau. de exolpuL

E, Nu uita ci irlt.-o cerinli de eseuarguII. Chiarsi cseuliiber respectd

organrzarea
ftentativ
sunt indicatc$i dinensiunile,prinfr-o
oriceroicompozi[ii(introducere,
cLrprins,
inchelin td minima(2 pagini)qi o limitl nraxirnd(4-5
rere),
pagrr)l).
ir ci/ul csculuiliber i in \edercsi nu
p.1gini.
exagerezj
in privjnlanumiiruluide
Sthturi qi sugestiipentru redactareaese9.
Acoldd
alenlie
intfoduccfii
citalclor.atal
ului:
punccaadecvare,
cal
lblosife
a
semnclordc
$ica
l. fselllslructurirr
srucscollibcf.ca oficrrc
(doui
puDcte,
ghilimelc).
compo/ilic.rrc o inr'od||ccfc
sl- tualie
ti o inclrcrcrc
prcsupulc
10.
O
buni
redrcrrrc
c; li-ai rnrncrdcc.
adici relali\egalcca llllindcrc
li nurnar
principfllele
proprierrAsirIIi
alc
srriil
srllulLi:
de idei formulate.
pfecizie.
iatea
temlenilor
late
cln
$i
$i concrzie.
2. Paragraf-ele
din cuprinslrleseuluitrebure
grUn
preocupat
ll.
Ai
cfl,
de
exemplele
ce
si lle si eje rclativ egaleca nunrir de randuri.
jDp/jci refefircala text.s.i nu le pierziin detalii,
vidnd disproporliile(de exemplurdup; Lrnparagraf de trci randuriufmcazi un pafagrafdc fi Nlfel si sc produoi un dezechilibruintre
(uneleconsistentc
argumente
$i su*inutedctaliat,
douizccidc $nduri).
qi
superficial),
altele
lratote
dar
intfc pamgrafe.
3. Pafagnfclcnu trcbuiesi fic nici loafie
12.
Reciteite-li
cscul
rcce"',
dupi cateva
r,la
scurte(penfu ci nu se pot dezvoltacomplet$i
ore
de
la
incheierea
lucrullri.
eventual
chiara doua
nuantatidejle in doui-trei randuri),nici loarte
plivire
zi,
cu
ochi
critic,
nu
cu
adrnirativi
fali de
plicl'coiseri
lungi.pentruci de\in greoare.
derisiri.cr !i
penfrucineciteftesauevaiueazA
obositoarc
eseul, propri,crealieInccnrcio lec,ur;l
carnd
l-xr
[i
ehborcl
edircr:ll
rllcine\fl.
cr \i
)i
4. incearci sd redactzieseulpe coli albe,
poli
gre$eli.
sesiza
itnpcdecliuni,
sciperi
sau
chiar
esleun e\crciliulb3nebunpcntruprobascris6d
13. O verificarccare nu dd gre$niciodate
examenuluide bacalaureat,unde foaialip nu are
esle lecrurflcu \oce lJrc a oric;nrirc\r scris,
linii.
penttlt
a auzi cwn ,,sunii". Tepregate$ti
astlelQi
5. Lasi in parteastengia fiecdreipaginio
prczcntale
pentru
o
eventuali
in
clasd.
Vei
conslata
marginede3-5 cm,pecareo poli folosica si faci
in clasi completiri cendse citescii se discutd singurdaci eseulteuarcfiuenld$i cchilibru,drci
poate nota paraSftfeleau acela$iritm sausrnl disoranle.
esuri/e,sau pe car"eprof-soaul
14.E bincsdcoreclezisausi rcfacipasajele
obseffaliilecendverifici modulde redactare.
nu
te mullumesc.eliminind cacofoniile$i
carc
pardgrrfpoli de,/volta
6. InLr-un
o sing!r;
ideepdncipali,nu n1aitnulte,aqadarformlrleazd repetitiilesupirdtoare.

CURENTE
CULTURAIB
LITEMRElN SECOLUL
ALXIX{EA- INCEPUTUL
SECOLULUI
ALXX.LEA

llustra.tie mmuraa gicii

gravu|6,
careprindesen,acuarel6,
insolestecu imaginiuntextre igios,
litefar,9tin!fic, didactc,cu diferite
scopuri:expicaliv inlerprelativ
sau
Gravufe - lermen general
pentru tehnicidiierite de grcici,
realizandmultipicarca magini desenalepe un slpoft maleral care
poatefi lemnul(xlogravure)piatra
(llografe),
dar$i melal,stcla,ma'
tase;imaginea
creatase reproduce
pehadiepn dverseprccedee
Litografie (gf. /,iihos,piatra,
graphein,a sqte)
lehnc6 de
gravare
pe patre nventata
la fnee
secoluui a Xvlll'lea de gerrnanul
AlolsSenefeder9l raspand rapd
in Europa9 America.Se folose$le
un procedeurnaipullnlaboios:aflstul deseneaza
cu un creongras
maginape o p air6 de calcaf,
fxeazedesenulpe piatre,se incerpialra,apoiseimprim;pe
neiuieqte

Lilerature
Sipictud
lLUsrR{TIEcR{FIc,i lI T,{BLouvorl!
Romantismulse manifesti si in picturaprin triseturi delinitorii: o noui snsibilitate.
exprimarea
individualitdlii,cu tblmumanifestare
larealui Delacroix,,,libera
a imprcsiilorpcrsonale",
cultulsubieciivitdlji$i ai irationalului.
pentruspiritulroEvaddrilein timp qi r^nspa-tiu,
caracielistice
mantic,transparin tablouilercmanticilor:Elul Mediueurcpean
$i
Orientulapropiatsaudcpdrlat,Mediteranacu lurneaei sudici $i
dar SiNordulgermaniccu silbiticia
civiliza{iaarabi li evreiascd.
pddurilorqi a munlilor.Receptivitatea
fa16de prezentestedoveditd
de scenclcjnspiratedin rizboaieqi revolufij.Apar in penzeleroimaginarul,dar qi pcisajulcu o bogateimamanticilorfantasticul.
gisticd(orizorltulvag,norii,liftuni dezlSnquite,
cerulcu luminari
sdrituhiori ceasclcnari,pfiveliqtinarine etc.).
in secolulal XIX-Lca,nuvelt AlexandruL'dpu;neanu!de
ilustflri interesante:
litogrfllii $i gmvufi ce
C. Negfuzzia cr.inoscut
transpunin linlb:lj plasticsceneale nuveleicu maxiffeincirceturi
Ele rcspecd
dramatici ucidereaboielilof,agoniadomnitor'ului.
spiritulromanticdominanlal naraliunii.

l\.4aimulte capodopereale
grafic din secolu al XIX-lea9i al 1.
Xx-lea a! fost realzate pr n
aceasldlehnice:cclurilelui Goya,
iluslraliile
lui Delacroix,
c clurie
saliice ale ui Daumier,afigelelui
Toulouse
Lauirec,creatiale expf'
sonislilorserman I ale fovilor
francezi,pana a Braque,Pcasso
sau graficaamercanbcontempoLtogmfaa avll un ro mpoF
tant
d^ezrcltarea.
i uslratiei in
,inIn Romanra rosrrorosrra
presa
In
a
ilusirarea
ca endarelor
$i a almana'
huilor (Gh.Asachi9i Al Asach,
Gh. Panaleanu-Bardasare),
dar 9
in lustfareapfseisatirce(faimoaseleluslraliia
e l!iA!re Jiquid
). In
secoul al Xlxlea s-a! infiinlatnurneroaseate
ierein Bucure$l9ila9.
Dupa1900,i se consacra
adlgtidin
lDrpe Diclionarde afta,
A t\,4,
1995)

Otdvnea lui Lepugnean

u,
iilografedeA. Asachi

LucrAtdin doui gfupe,rcalizalio comparalie

intre scenadin
nuveldqi lilograiia Otrd1,lkalii Ltipus cdnu de A. Asachi
(grupa l) $i gra\urd Moanca Ldpu$ea ului nesemnati$i
nedatali(grupaa Il-a). uflnifindl
. detaliilesconcilitcrarepistralcin piclurir;
. derJlirlc
inrcriofului
din lilogrnlicgrJvL[a.
jLrruldomnitorului;
personajelof
dispuncrea
sccondare
r^n
'
pcrsonajclor
din litogralie/gravurai
sccundare
' identificarca
. aseni irilc $i deoscbirilc
figu lordin celedouitablouricu
personajele
n!rvclei;
. soluliileplasticcgisiie de pictoli ca sAcreezetensiunea
sce'
nei;
. aspectele
plastic,
sceDeiIilefarenetranspllse

ROMANTISMUL

2.

3.

4.

6.

Tablouvotiv - imaginerealPrecizalidoui aspecte

carcdifereniiaza
operaliteraraca arti a
zatA
in
Si tehnici(pictimpului(lecturaunui text se incadreaziintf-o du6ti $i im- iu, diferitearte
sculplure,gravud, broderie),
plicd lecturasuccesivA
a enunturilorce alcetuiesc
textul)de reprezentend
figurilectitorilorunei
operaplasticdapa(inind arlelorspaqiului.
(biserice,me,
opere arhitectonice
Justifica.ti
deosebirile
intre lecturaunei naraliuni9i ,,lectum" nastre,palatetc.)pentrua llefa
acestora,
Sigenerczitatea
unui tablou,vizute in trei trepte:citirea,inlelegercaii inter- devolunea
ln
ada
rned
evald romaneasca,
pretarea.
tabloul votiv realizai in picture
Re!edelrcelcdoui irnaBinr.
Iirogrrfiesi grdvura.
si. presu- mura5 inf;tileaza domnitorulSi
pun;ndc; nu cunoa$leri
nici rirlurileii nici scenrpe crrc o familia,pudand machetaclitoriei,
sauchiar!6ilustreazi,imaginalialtd povestedezviluitede ,,lectura"fie- dar $i boie , tergov1]
ranicarc
au
lacagur
ctiiorft
de cult.
cirei imagini.
Cele
mai
cunoscute
O t mitere expliciti la pictura epocii lui Alexandru votiveofeE mbrturiidesprclablouri
ma ivoLapu$neanu
aparein finalulnuveleiprin referireala un tablou ievozl:NeagoBasafabla Curlea
voliv: ,,L^ monastirea
Slatina,ziditdde el, undee ingropat,se deArge$,wlircea
celBatrena Cozia,
portretul
vedeSiasdzi
lui $i a familiei sale".Justificafi,dupd $tefance Marela Voronel,Pelru
ce ali cofcotatrcproducerca
tablouluivotiv, imagineadom- Raregla l,4oldovila.
nitoruluidotip renascentist,
marectitorde lica$uribiserice$ti,
diforiteradicalde imagineacreatide scriitorulpa$optist.
Operelpicturalese clasifici,
O naraliunea lui VasileAlecsan i, O prinblare la mtnli, arc
ca pretext dru elia unor tineri ca si vadd portrctul Lui
. picturdisto ca;
AlxandruVodi L6pu$neanul
allat la lnanestircaPengarali.
. scenade geni
Stabili(ilegitumintreceledouetextc,comentand
preocupaf,ea
pontrutoatctipuriledemfutLrrii
scriitorilorpa$opti$ti
aletrecu' naluramoada.
tului: arhitecture.picture,crohice.
NARAI]UNE Ptcl uRAL,i

Nuvela istorici a lui C. Negruzzidovede$te

un faport interesant
intrecoledoui ane:Iiteraturi$i pic ra.Criticii $i istoricii
litetariaurelevatmaiales dramatismul
nuvelei,asociiMgeDulepic
cel
dramatic.
Originrlitatea
naratriunii
are$i altdsu$it realizarea
$i
picturali.
scenelor$i a descrierilorin manierA
Se pot identitica
aproape
toategcnurilepe ca(eclasificarca
dupi subiectea operelor
de arti le permite,

MoaneaLeputneanului
gravur,nesemnate
9i nodalatd
(c.1874)

ATXX.LEA
INSECOIUL
ALXIX.LEA
SECOLULUI
CURENTE
CULTURALA
LITEFARE
- INCEPUTUL

Scena rnecelului,momeniul
al nuvele,decel ma proeminent
panobuteaz6a eir, cu deschidere
inselinlle
ramicd.
[...]Abaschilate
genefaleale tabloului,
atenliae
devialaspre doue personajelalu|alnice care asisia la ce se intampla: Ldpu$neanul
I lvoloc.
N4otivu,privitorului
d n labou',
frecventfolositin plctu|., afe inta
de toate menirea de a oflenta
perspectiva
real,de a-i
rcceplorului
punela indemanA
,,cheide lect!d".
(Livu Papadma,L/eralrra9l
comunicareRelaliaautor- cftitar
in Noza pa'optisteSi
poslpa$optlsla,
1999)

PrcT!RA IsToRrci. ScE\l DE cEN

scotiird
Tn Inrnur.rori clujiroriide pe la .pareleboierrlor.
ir
lo\irii:
ddulr
cipitanul
de
ljunghiurilc.
de
li alli osla)i.
cu sdbiilein ei. CatdcspreLapuqneanul,
lefecii,intrari SinApustirh
deschisa,
el luasdpe Motocde manaqi setasesi langi o fereastrd
de unde privea mAceliria ce incepuse.El radea; iar Mo.toc,
simleapendzburlindu-i-se
silindu-sea radeca se placdstdpenului,
pe cap $i dinlii sii chn-tiind.$i cu adevimt em grcazba privi
inchipuiasci-$i
cinevaintr-osalddecinci
aceastd
scenesangeroasd.
sdnjini lungdqi dc patrulate,o sutd9i mai multi oameniuciga$iFi
unii cu furia
hoteralispreucidere,calii qi osanditi,luptandu-se
niciogdjd,
desnddejdej
betiei.Bojerii,neavand
$iallii cu aprinderea
surprinli mi$elestepe din dos. fere arme.cideau fir-a se mai
inprotivi.Cei mai befianimureauficandu-gicruce;mulli insadin
talgerele,tacamurile
cei maj juni se apdmucu turbarc;scaunele,
arme
in
n1ana
lor;
deli
riniti,
se inclestaucu
mesiise feceau
unii,
furie de gatul uciga$i1ot,
li, ncsocotindraneleco priimeau,ii
Daci vleunul apucavrco sabic,iii
shangeaupin-ii inn6du$cau.
vindeascumpviata. Mulli lefecii perirl, dar. in s[ar$it,nu mai
dmasi niciun boier viu. Patruzeci$i $eptede trupuri ziceau pe
parchet!h lupta$i fanta accasta,
masasc resturnasc;ulcjoarele
se
pe
vinul
amcstecat
cu
sdnge
ldcLrse
o
baltd
lcspczilc
spersesed$i
salet.
Pictura istorici includeoperecu subiecleimporlanlc.
inspiratedin mitologie$i istorie,cu scopulde a inflicira sentinrenteleprivitorului$i de a-l instrui,rec rgandla o fbrmil narativizalir.
alegoriclsausimbolicS.
Surselepicturii istoricesunt multiplc:istoda popo4relof
(betelii$i ,nomeniecelebrealeAntichititii saumomentedin viala
regilo0, istorjacredinfei(povestiidin ycchiuI Tcsktment, scenedln
Evanghelii,vie[i]e slintilor). mitologiegreacdsi crealij Lilerare
(Divinu Conediede Dante,marileepopoisaucenteole
epicemedievale).
t.

Ferastradeschisa 9 uqa
crapate,in ciudapedecteadecvbri
naratve,sunttehnici
transferatedin
pictur6.Ele alcaluiesccele rnaiinteresante
mijoacede ,,lic!onalizare",
carefacdeschdereaspfeall spatiu
ce af femaneatfel inaccesbil.Cr
ticuldearteViclor efonimStoichile
le ifcludeln caplolul,,1\,4argini
din 3.
lrctatea lnstaurarcatablouluiI )e
ana zeaza,cu aplica! a pictura
famand5a secoleioral XV lea S al
XVlllea.

Ucidereacelor47 de boiefi apareoonsemnatlin LctopiselIl

Tdrii Maldovei al lui Gdgore Urcche, episodulrin'nndnd in
con$tiinlapostedtalii ca rprezentativpenfu domnia lui
AlexandruLdpu$neanu.
Identificalielementelecareconfer?i
pictualitatesceneirndcelului,realizalede autorprin descriere
referindu-viia mai multeaspectel
narativizatA,
. indrciile
undeseperrece
miceluL
spa!iului
. dinamismulsugeratprin registrulverbelor;
. reac.tiilediferite in fa,taprimejdiei de moarte;
. schimbarea
funclieiobiectelorde la masadomneascA;
. sugestiile
cromatice.
criticeprivindscenamicelului
Citi.tiobservaliile
Sicomentali-o
perspectiva
cheilor
de
lecturd
oferite.
din
a sceneireflectdspiDemonstralca modulde .,picturalizare"
ritul romantic,avandin vederesimbolismulferestreicaresepari celedoudspalii,prezenla
implicitda unuicititor-spectator
fundamentali
a
acestuia.
calitatea
Si

tr
ROMANTISMUL
J.

Puneti in relatie scenamdccluluj cu scenaotrividi dom itorului. analzand-o pc cea din urm?i dirl aceeaqiperspectiva
picturald,in funclie de mai multe aspectcl
'spaliile au ak tlp de separarc,cu alti semnilicalie (,,usa
crapara l;
. relalia intrc cci doi ,,privito '(Spancioc qi Skoicj)i
. rolalia intre cei ,,priviti'" (Ldpuqneanuqi doamnaRuxanda).
Revedeii descrierea mcsci domnefti ii intalnirca intre
Lipugneanuqi doamnaRuxanda$i deliberali asupraincadfdrii
lor in pictuB istorici sau in scenade gen.

Scenade gen lnfSliseazisublectedin viala cotidiane,cu un

nuraermarede personaje
ln decof
semnificatv,
reflecteviatasldzli Si
viala de familie,surp nde fidel
modulde via15I oblceiule vremii.
Consideratdun gen minor,scena
de gen se leagede lumeaburghezAgiare rol de dverusment,

PoRiRtt ul,
purtr un henrgl de [elctrdrcr
Dc.re,.oh.rnul de nofu rurla
I rlbxsrrubl"lrr cu rcIrJr; J c;ifui mJni(e runrru drnapoi:
e.a i cinsi cu un colan de aur, ce se inclia cu mari paftale de
matostat,impregiuratecu peue scumpc;iar pc grumazii ei a6rna o
snlbii cle miugirilar $licul dc samur p|ls can inlr-o partc. cm
inpodobit cu un surguci alb si spri.jinitcu o floarc mare de
snafagde.Piful ei. dupa nrodaLlcaluncca,sc impi{ea despletilpc
umeriisi spalelesale.
Portretul rfe o pozilie arnbigualin picturi. datoritit fiinlelor
Tuglivite.Dup:iinllofilcapicluriicu lcmc rclrgio sein Lvul Mcdiu
primclcporlclc laiceslrnlale regilor,numaibust $i
Si Rena$tere,
prolil. Mai 16fziu.poftellrlconrpozilionrl
oduceir lablou$i slrgesli.r
pfivifii sau d nrainilof r^mpfcunalc
in gcstul nrgiiciunii.lrcpt.rl.
intcfiofsauau nrturadrcpl l'Lrndal
chipurilcsunt proicctatcr^DtFUn
(ca in oclcbri pin,/ii Mi)r.r 1,lv/ a lui Lconado da Vinci). I'ortretul
cunoa$lcdilcfilc lbnlulc de rcalizarc:porlfcluldc 8rup. porlfclul
por'lfctulpsihologic,
rtutoporlrcllrl.
donalorului,
l.

2.

l.

drr $i podrelul
in nuvcll flpafdoui poflrelerlc voievodlrlui,
doamDeiRuxanda.nrai bog.ll$i mai conrplicrt.lntcnlioDAnd
sii-l ia pin suryfindcfc pc l,ipulncanu. ..er era inbrdcati cLr
1oat6porrpacuvcnitiunei solii.fiice si sutotidc do n . pare
si-$i fi prcgitit o verilabili ..tpa 1ie"nlcniti si-l impresioneze.
a
viDeiD calilaleadc doamni a lifii $i descendenti
deoarece
(Iiica
Petru
Rares.
sori
a
lui
MuEalnrilor
donlnului
Stcfan ti
lliaq. carc au domnit ii ei) care, pr'ii cisitoric, i-a legitimat
domnia. Justificali rcdizerci porlctului in manieri piclumLd,
luend ce rcpere:armonia intre ve$minte$i podoabe,cromatica
$i valorilcsimboliceale aceslora.
Porlretul doamneiRuxrDdase poale corelacu pictura de acest
gen din limpul Renalterii, pc care o inoveazd Leonrrdo da
Vinci, pri[ addugarcacmblemei. Obiectele dintr-un tab]ou
alcetuiauun semn dintr-un cifru Stiulfu epocA.Spreexemplu:
samurul era nelipsit ca semn al bogdliei. se vede in celebra
panzda doamnci cu zibclina. Descifrati elementelesimbolice
din portrcf,rlRuxandei.
Realizali o paralelai0tre potfettLl literar al doanrnciRuxanda
din naraliunearomancasci$i potfetul intitxlntCe.ilia Galefin i

Daanna cu hernina
de Leonardo
DaVnci (1490)

{
LITEMREIN SECOLUL
ALXIX-LEA
SECOLULUIAL
XX.LEA
CURENTE
CULTURALS
- INCEPUTI]L

Slicul de samuresle caciuld

de blanapudati de bolei 9i domn.
Salba sau colierul de psrle
simbolzeazacasniciafercit;.
Pietreleprelioaseau valori
I saujaspulsimmagce:matostatu
bollzeaze
dldura pfim6veiSi pe
cea a sufletulu,smaralduladuce
bucurie,armonieSi spranle,fiind

sarrDodmnacu hemin i, de Leonardoda Vinci, avandca reperc:linutaSiveqmintele:

chipul,cxprcsiaqi pdrul,cromatica
si obiectelecu valoaresimbolicd.
PET S A J ! L

si pu)rieca un mofmanrde urie!. \u re

/"\erarea era muri
\-au,,ea dec;I InLfmJra\alrLrilo-\i\tnrlui. ce izbeare$rldl
(dupd vanEvseev, stancoasel
ei coaste,sure fi goale,fi strigihrl monoton a ostasilor
Enciclopecli
a semnelat ti
de strajd, carii intru lumina crcpusculului se zereaurdzdmali pe
simboluritarculturale, 1999) lungile lor lancc.

Naturamoarti nu arc legSluradirectd

cuninleleumane9itolu$i,
desc indvialaobiectelor,
vizibiEsau
ascuns6,
dezveluio
aspeclenea$teplate ale exlstenleiumane,legate
mai ales de menlalilatea
$i spirlul
epoci respeclive.
Apaf fcvent in
nalurlmoade:llori 9i fructe,dar 9i
obecle ce indici vanitateaumani,
elemeritatea,
zbdemicia.

Peisajulsena$terclalivtirziu ca gende sinestititor, timp de

citeva secoleelementcle
naturiinoarin tabloudoarca decorsau
fundal.Abia secolulal XIX-lea le dApictorilorposibilitatea
ieqirii
in natureundepot picla anumitepriveljqti,pot surprindeluminacu
tonalitelileei mistetioase,
mi$carca
norilorqi reflexeleapei.
4.

6.
de CasparDav d Fredrich

Aces!pasajconstituiesingumdescderede nalud din toali

pomindde la succintaprezentare
nuvela.Argumentati,
a pei'
sajuluica gcn al arteipict(rii, cii pasajulesteo descfiercr^n
spiritromantic,in carcap natum,mislenrl$i fhntasticul.
Demonstrali
ci tabloul,41t
atiein steiatrildeCaspr DavidFriedich
apa(ineromantismuhi.
Descoperiti
doui aseminiriinlre dcscrierea
IiterarAa Cetilii
pcisajul
Neanrtului
din
tabloul
de
maijos.
Fi

-\

ROMANTISMUL

Lirismul.
Erotica
9inatura.
(somnul
Noctumul
9ivisul)

Pnvescdiipurile lui Mihai Eninescu,

inStuile dinainte ni:

Lirismui esttfishtura dctlnitolie a literulurii ro antice,prin

carepoetul exprimi, irr acela$itimp. propfia interiofitateSi subiectivttateauniversalA.
Toatc marile teme ale poeziei sunt trecuteprin filtrul subiectjvitnfi, al sensibilitnlii, al imaginalici poetului, sunt, altfel spus,
liricizatc: dragosteasi moartea,rnemoia si uitarea,conditia umani
efemeri. trecereaireYefsibilda tinpului. nostalgiacopiliriei, aspira-tiaspre absolul- caulareafericirii, dofinla de nemufire, comunluneasau conloprfeacu nalula ctc.
MrHAr EtflNtrscu, poETUL
Istoricii 9i criticii litemli s-au pus de acord rsupfa cetor\]a
aspectetundnmentaleale liricii enincscicnc: uu timp dc creatie
acela astral Si pletos din tinerele. .
tbartc scurt,de qaplesprezece
ani ( lli66-l8li3). urr mporl neobi$nui1
intre antumelecuprinse r^npaginilc unLrisingLrrvolum Si vastitatea
opcrci postumc; succesiuneacelor trei pefioade ale crea,tiei;coerenla$i uritatetpoeziei.ca terne$i nrotivc,ca linrbajarlistic.
Poeziade tinerete(1866-1870)
conrprsidin l4 antume$i un
poslumc.
nun1fumai marc de
dovcdcstcinilucnta pa$opti$tilof
(1.Heliadc-Ridulcscu.
preie
VasileAlecsandri,D. Bolintineanu),
rinta pentfu odl (ld r?onndnlullui Arcn h.tnnul. Lo llcli(rle), spiril
clasicizanlEi pfcdispozitii to|nantlcelO tdldtitz in zori. Mistcrelc
,.?/i) lentativadc asimilafc,rlblclorului(/).'rl,!./r?a).dar $i ciutarcaunui nolr linrbaia(istic.
\ dou.,pcriordi.f|l/a rominii(h ii liricircrrirc(cic c. rc inc,F
dreaTiintrc l8?0 $i anii iefeni.Ilminesourccufgeacun la antitozr
romantic?i.anlrnloid inci din lillul poczi;lot (l/cn!t? si MotJond.
inpnm si pnluar. hgcr si dctlian),lao abundcnllI figurilof de
slil. la o imagistic?i
bogali.
. .col subliat de qanduti ti de a infripoenrele
Aclnn sc e
vasle.cll incaircitLrfimitici. istorici. filogutarc sentinenlaie de la 30de ani..
(.('dlin,Strigoii,
zofica
14urc;tnr, I'ovt'sreonagtl ui L:dltihnh sk4r.
ll4emenlanori\, dar si idile ce configLrfeazi inlaginarul poetic
propriu (fa.rl, Doritll(, Cftiiu\a din po\)c;ti, llit-lil\nos din t?i,
Floarc alhastrfl. Poenreleau in cornuntemeleromantic(iubirea fi
natura.noctllrnul. somnul Si visul, tirnpul cu multiplele-i iposlazc),
dar $i o sonodtale deja inconfundabile. Din aceasti perioadi
dateazd$i majoritatcapostumclor
,{ treia perioadi (lilTil-llilJ3). faza ,,reclasicizirii", se caracterizeazA,ca aspcct stilistic, prin.,sctlttrlareapodorbelor" (Tudor
Manu). Eninescu definilivc.rzi poernelearnple inceputecu ani in
r\tt11r,l.Lucea/Arul,ciclul Scrrsorilor). dar scrie mai ales poezii
sctrte, elegii de o nrnreconcentnre$i aparenti simplitatea versuhi
(.Despdrttrc,De cdk' oi iubito, 5i dd(d..., Mdi an Lo1singw dot).
Transparenodelul iolcloric stiliz:ri cu un fafinarrent deosebitin
elegii f-ilozofice(Reredcrc,Ce te legeni,La nilot de (:adt ...). iarin
romanle,l11odeluL
canteculuipopular (Adia. Ce e anorul.... Cdnd
.. fala placidAri a.lipaasA,cu ochi
anintirile...). Vittvozilaica poctici rciesedill poeziile cu fomA fixd
inpahzilide
o ceaF atbutie,in ciuda
(Sonete,Glossd) sau cu versificalie complic te OdrI (in netru
unui2enbel

::::::r:

copilarcsSisannalent,
din
epocainlatercadei..

CUITURALS
LITERARE
iN SECOLUL
ALXIX.LEA
SECOLULUI
AL)O(-LEA
CURENTE
- 1NCEPUTUL

,,Temeleliricc e romantismuluisuntinepuizabile
ti nenumerotabile.
Catevatrebuieamintite.Temanaturji,a visului,a amintirii, dialogulcu divinitatea,tematicalroctume,erodceqi libefiari,
suntdinffecelemai caracteristice.
Posibilitdlilede combinarc
intre
ele suntnelimitatc.Naturapoatefi cadrulvisului.al iubirii; mitificati, poatenaqteacelsentinental primordialului,
al haosuluiprima4
asupmpoetilorromantici.
carea exercilato atatdc straniefascinr.tie
Demonismulse infiltreazi in poeziaerctjc?i,emotiacosmicepolirica reflexiva-"
tenleaze
(Veft C6lin,Romantb ul,1975)

Las6-tilumea...
de Mihai Eminescu
...nasca nletzscheeane,
in sfaryft,din
ultinii ani, puslite, surpate,ca un
crater stins,cu ochii intunclali9i sEtuli.
(G Celirescu, Vialalui Mihai
Eninescu,1933)

CodruUPidureaestetemplul
natural,
spallual vitalitalSial frenez eivegetale,
darSilocgeneratorde
gidepe cole,t6ramal|dtespaime
crfiiSi al mo4 . in lirca populafea
pozI ve
romenilor
dominA
conotaliile
ab padudi,
ddaicii$icaut;indragosliliircfugul, aic gesescocrotire
pentrudfagoslealof.in psihanaliza
pedureasemnifidincongtientul.

Lase-1ilumeata uilati,
Mi tc de cu totul mie,
De 1i-aida viatatoati,
Nime-nlumcnu ne $tie.

ii rispundecodrulverde
Fcrlnccatqi dureros,
lard sulletu-misepierde
Dupdchipulliu ftumos.

Vin'cu mine,ritdcc$tc
Pecdrdricu cotitlrri,
setrezc$te
UndenoapleA
Clasulvechilorpiduri.

Te desfacic-o dulcesilr,
Mai nu vfei$i maitelaqi,
Ochiitii surltplinidemil6,
Chip dc ingerdrdgdlaq.

Printrccrcngiscanteiestclc.
Farmecdandciririi stlanll,c.
$i afari doatdc elc
Nime-DlLmenlr nc sir111c,

lat:ilacul.Lunaplin6,
Poleindulil stribate;
El. aprinsde-flei lunind,
Simte-alui singuratate.

Pdrultiu !i sedesp ndc

$i frunlosli seinai Fedc,
Nu zi bacendte'oicuprindc,
Nime-nlllmc nu ne vcdc.

'llcmurind cu unde-rlspume,
Intrctfestielc fafini
$i visind o-nheagilume
Tot nu poates?iadoarmi.

Tanguioslrl
buciumsuni.
L-ascultdm
cu-alaladrag,
Pe candieseduloealunai
Dintr-orari$tede iag.

De-altduchipel sepetrunde,
Ca oglinda
il alegeCe prive$tizambindin unde?
E$!ifrunloasS,
se-rtelege.

inillinile albastrc
Pleacizarealor pe dealuri,
Arednd privirii noastre
Stele-nceruri.stele-nvaluri.

E-unmirosdetei in cranguri,
Dulce-iumbrade rdchili
Si suntematatde singud
$i atatde fericilil

Nunai lunaprintreceatd
Varsaapelorvepaie,
Si te afld strensi-nbla-te,
Dulcedragoste
bilaie.

ROMANTISMUL
PARTTCULARITiTIALE TEXTULUIr,rRrc

Lirismulseasociazd
in modobi$nuitcu expresia
sentimentelor
particulariteli:
se
recunoaqte
dupi
ceteva
Si
. prezen-ta
d introspectia,
analizasdrilor
,,cului"lidc favodzeaz
sufletefti;
. vocabularulafectivititiidomini in textul lidc pdn numerul
nrarede\uvintecareexprimd
cnlolirsi pasiunr:
. construcljile
invocalii,aposrctorjce(exclamalii,introgatii,
trofiri, imprecatii)
interjecliile
exprimi
intensitatea
sentimentelot
Si
. ritmurile,uneledoarintedoare,ii conferi poezieimuzicalitatesl armontc;
poeziei,la fiecarenivel al
'figurile de stil dau exprsivitate
lirnbii(figud semantice,
figuri sintactice,
Iigud deconstrucli
etc.).
prin careseexprimdeul
Idcntificalinlercilelcxico-graoaticale
pronume$i adjectiveposesive,
liric: pronumepersonale,
verbe
cu persoana
I indicatide {onnave$ala$i adreserile
directe,in
vocativ$i imperativ.
Explicaliadresiriiecetreiubiti $i mijloacelede expresiefolosite,comentend
efectulcrcat,
3. Depistalicontexteleqi mdrcilelexico-granaticale
ce indicd
lmaginarulpoetic se constiprczenta
cupluLui.
luie dintr'oanumG configuralie
a
4.
cele doui indemnuriadresateiubilei $i comentali spaliului,
Selectatri
a tinrpului,
impus6
detemperarnenlul
poelului,de sensibilitasemnilicaliafolosiriiverbelorla imperativ.
lea
detemele
iifanleziacel delinesc,
Precizalisi tagneleh careaparoadjectivuL
,dulce" $i gdsiti
un sinonimcontextualpentrufiecare,
ldila cu note romanticeeste
6. ExplicalifolosireaIonnelorpopularealeunnetoarelor
cuvintei un poem pasloraliniSfiend dra,,vin"', ,,nime".,.fann6",,,1isemai $edc".
gosteace se impline9te
in milocul
7. Alc?itoi{io retealexicalda elementului
acvatic,altaa elemen- naluri. Spredeosebire
de paslorala
tului silvestru$i altaa elementului
selenar.
Lucraliin treigrupe clasica,dila fomanticase distinge
euui liric,naturase masensuriledenotalive0i conotativeale p n prczenla
$i discutati,comentaDd
nifestaprinelementele
el leresire9i
cLrvintelor
selectate.
cosmice,carepadicip;]a intalnlfea
8. Prccizalimotivelepfin cafcse realizeazd
temaiubirii $i ceaa indregostiilor
9i la implinireapasiupoezie.
naturiiin
nil lor Exstd agadarun ErosKoscarelaceinsepabile
mi9Analizaliimaginarulpoetical textuluj,{inandseanade plura- rnogonos
carile
natu
i de trrireapsrconajelor
litateaelementelor
natulii,de mircile iemporalitdlii$i de proiectiasubiectivia euhi liric.
1 0. ( eJ Inarliecvenrirep'e/enlare
J nxluriiIn poe/iaerninesciana
pddurea.
o constitlriecodrul/
Motiva(iprezenlain text a mai
multorvalo simbolicealecodrului.
It . Unnirili felul cum seconstruie{te
treptatimagineaiubitei,sesizAid$i procedeele
a isiticefolositedepoet.
12. Stabililirelaliadintrevcrsuriledin final destrofd(Nime-nlume
nu ne;tie. Nimen lume u nesimE:Nimen lumenu ne velle)
paralelism
alegand
intre:gradatie,
hiperbolh.
antitezd,
sintactic,
13. Comentalifelul in caresecreeaziimagineadesprinderii
de senreni,
l,l. Imaginealumii in poeziaemincsciana
se compunedintr-un
planpimenkscEiunplancosmic.Stabililielementele
cecompurl fiecareplan $i legilura dintreceledoudplanuri,comentandincadrarea
in viziunearomanticea
acesteicorespondente
lumii.
1.

CURENTE
CULTUMIALITERARE
INSECOLUL
ALXIX.LEA
SECOLULUIAT
XX.-EA
-INCEPUTUL

G Cdlinescu
a analzatid lele
eminesciercin Operalui MihaiEm|
nescr, (intrun subcaplollntitulal
Nouaglog6din capitolulTehnica
interioar:),cu referi la mai mulie
poezi Noaptea,Flaarc albaste,
Fdt-Frumosdin tei, Pavesteateiulu|,Darinta,Lacul,Povesteacodtu
tui,O, ranei...,Lasa-lilunea.
Lase-tilumeae ur te)de \adantea luturorcompunedlor
de ma
sus. Chemareafemeire ierite de
o ce lascviiale9 se face lntr-o
ca dinlr-unm$oaptemelancolicd,
pus de se b;ticre ce nu se poate
(...)
inlet'rra.
Nevoa aceasiade solitudne
a perech e caracteristce
lu Emi,
nescu9r e deea lul cea mai poelicd,fiindcdnu e vorbade zoare ci
de reducerea
omeriri la doudriinle,
a Dionis9i la [4ara a perechea
din Eden.Lipsitade istorie9i fri
gicaSi
coasA
ca $ vialaanirnaleor,
aceea stans legatAde mi9carea
cosmice,exstenlacelof dol e numa o emanalie
a padurii9la
apei.
(G Ci inescu,Opera/ul
ItrihaiEtninescu,
19341936)

Scenariulidilei eminesciene
secompunedinmomentecare-ie
ordine:
succedin aceeaqi
. chemarea
unuiadintreindrdgostitipdntr-oporunci imperave la o intalnire;
. descrierea
loculuide intdlnirecn un cuib al dragosteiaflatirmijloculnaturii;
. ceamai frccventdimaginea natnr;;(imagomundt la Eminescu
estecoorul;
. loculdefutahireconstitLric
centrullumii Sial labirintului.indicat de prczentaunui arborc(tei, salcam)si Lrnelemeniacvali.
(izvorul,1acu1,
balta);
. asocierea
celordoui elemente
alenatufii,arboreqi api. con
mai
gi
figlreazi cea
simple mai vechereprezentare
a paradisulul:
. gcsturilcindrAgostililor
seconfbrmeazA
uneigradaliisubtile
aprcpierca,
imbreliqarca,
simtlrl;
. implinireaeroticdatingepunctulculminantprin cufundarea
indrdgostililor
in somn$i vis;
. naturap licipi prin cclc mai fluideelemente(apa,aerul)l3
exlazulindrigostitilorsauchialsepetreceun transferintrepercchea
umaneii naturi;
. stareadebeatitudine
prilejuie$1e
integrarea
cupluluiin misci,
rilc naturii;
. cupllrlrcgesestc
astielcondiliaofiginarA
apcrechiiparrdiziace:
fericireaeternil'n mijloculelemcrtclor
15. Demonstrali
ci poeziailustrcaziparljcularilitile
idileiemi,
ncscienc,

Luna e a s tru l n o c l u m,
asociat
cu femintatea 9i fertillatea daiorlld
f az elorei, dar Si c u i n l u n e i c u l $ i te nebrele,clr somnul 9i vlsul Pentru
ca nu lumineazaea insa$i, ci doar
reflecta lumina, una este smbolll
cunoaqleri indirecte semnifca pas v it alea,daf t i c o n te rn p l a l aS m a g na1ra.In psihologiaprorunzimilor,
llina evocd subcongtenlul,e emen-

t6 . Recunoa$teliir succesilrneastrofelor elemenlcteunul ..scc-

nariLrerotic": chemarcaadresali iubitei, dcspfindercirde lufie.

descricreir
nJlurii ci loc ill inlilntrit. tlcgrrrcr ilt tritr,rrc:l
naturii,implinife^dragostei.
11. lmagine^lumii in poeziacmincscixnise compuncdintFun
planpimlDtesc$i un plancosnlic.Siabilitielemontele
ce alci
tuiescfiecareplan $i lcgilur.l dintrc cel doui planuri.co
mentandincadrareaaccsteicorespondeDle
in vlziunea roman
ticd.
Lacul are valenie simbolice 18. Justificaticxistcnlaunei similitudini intrc cci doi indrigostili si
mulUple,egate alal de apa, c6t 9
cele douh clcmcnte(luna, lacul) pornind dc la genut $i sirnbode cer Este ochiul pdmentulu ce
listica lor.
c Lr pr nde$i r e i e c l a c e rL r,s e a s o
19.
Argumentali
ch lacul are valoarcadc cenlru al lurrii (peDtru
dad cu div nit;lile benefice dar 9
imagineanallrrii), dar $i dc oglindi cu functie erotici.
cu balaur sau cu dlrhur e ree ln
bas r nes i lege n d el,a c u rl ea d d p o s ' 20. ldentificali figu le de stil folosite pentru imaginile vizuale $i
tesczane sau nimfecareademenesc
pe cele utilizirte pentru sugestiiauditive, motivand adecvarea
oamenii spfe celelalt t6farn. La
lor la retofica romanlici.
romani, lacuile adanci reprezinte
21. Rcdacteazdunescude douA-patrupaginiin caresApreziDli1riab s u, lum ead e d i n c o o .
silurile poezicironantice pe bazatcxtului studiat.Ai in vederel
. teme qi motive;
. imaginarpoetic;
. mircile subieclivitdli;
. expresiasensibilitilii rcmartice;
. aspectestilisticedcfinilolii-

ROMANTISMU!

Sensul denotativ este sensulpincipal al

cuvantului,un sensexplicit,constantsi obiectiv,
intelesla fel decitrc toli vorbitodilimbii. Este$i
primul sens indicat in articolul de dic.fionar.
ExemplrrmAnd- fiecaredintreceledouamembrc
superioare
alecorpuluiomenesc.
Snsulconotativestesensulsecundar
al cuvantului,actualizatin contextediferite $i in firnctie
desitualiadecomunicarc,
deeducalia
$i decultura
miFtoruluiqi a rcceptorului.
Exemplu:cuvantulm,?r.ipoateinsemna
grup
mic de oameni(o ndnd de oame r; rr,uncitor
(mAndde luc/u); catalorii,fel.uri (oame i de toat,i
,1rird);comunicarc,
(dik mAnd-nndnd\.
legd,turd.
Sensurile
conotativesuntesentiale
in textul
literar,lmbogdlindu-I.Scriitorulinsufleleqte
cuvinteleii le lnnoie$te
sensurile
in lunctiede con1.

textelediferite in carele plaseazd.Cititorul insu$i

imbogdleqte
textulliterarprin proptiaexperientd
qicompetentiIiogvistic,i$ipdn lecturilsale;el poate
schimbasemnificatiile
unuitext,dandu-ialteconotatiideterminatedefanteziasausensibilitateasa.
por li lemalice.
Conoraliile
de caracrerizare,
de aprcciere,
culturale.
Conotaliile
tematicedezvoltio temi (timpul,
celdto a,jocul, iubirea,moartea).
Conolatiile
pol descrieun
de caraclerizare
penonaj(portret,statutsocial,profesie,odgini),
pot sugeraatmosfem(antici, medievali,decadentd),
locald,o anumititaresauzone(Orienhrl).
cuioarea
potfi elogioase,
Conotaliiledeaprcciere
critice,
satirice,ironice,peiorativeetc.
Conotaliileculturalefac aluziela altetexte,
la altea.rte,la alteculturi.

Precizatisensuldenotativsau conotatival
cuvintuluidl,l( Iolosilde MihsiEminescu
in trei contextealepoezieiFloarcalbastrdl
,,Astfelziselnititica
Dulcenetezindu-mi
pdrul"...
,,Ne-omda seruteripecale
Dulci ca florile ascunse"...
,,$i te-aidus,dulceminune"...
4,
Alcaluili trei enunluricu fiecflredintre
cuvrnlele
caredesemneaz6
guslulfiule.acru
amarsArat.
neseral
erc,).avandsensdenotativ $i sensuriconotative.

Alegetiunul dintrecuvinteleoarcdesemeazS
pe4ialecorpuluiomenesc
(cap,inimi, picio!
piept, bmt, nas,urcchi,ochi, genunchi)$i
cdutaliin DEX sensulde bazi gi sensurile
secundareale cuvantului ales. Alcdtuili
enunluriin carecuvantulalessdaibddiferite
sensuflconotauve,
Fonnatiechipede cetepatru elevi oa(esA
concureze
intr-unjoc de descoperire
a celor
mai 4umeroase
conotaliiale cuvintelorcarc
denumesc
culodlecurcubeuluit
ro$u,oranj,
galben,verde,albastru,
indigo,violet.

Figuri ale insistentei$i ale intensititii

Reptilia esteo figurddeconsluctie$i consti
in reluarcaaceluia$icuvantdemai multeori intr-un
re\l Si arec. eltcl )ublinierea
uneiimagini5au
sonoritdtiprin reliefarea
unuicuvant-cheie.
Enumeratiaesteo figurdde construc{ie
fi
secornpune
din succesiunea
maiInulrorrermenl,
care1acpartedin aceeaqi
categoriesaucareilustreazdaceea$i
temd.

Gradatia consti tot lntr-o succesiunede termeni, dar dispuSiintr-o anumitdordine (crettere
saudescrc$tere),
in func.tiede carese disting graqi gadatiadescendent5.
da.tiaascendent5
{mbele sunrfigun de conslruclie$i creeala
impresiade acumular,de intensificaresau de
tensionare
a imaginiiartistice.

CURENTE
CULTURALE/
LITERARE
1NSECOLUL
ALXIX-LEA
SECOLULUI
AL)O(.LEA
- 1NCEPUTUL

gi dacd...

Paralelismulsintacticesteo figuri de conprinrr-ocuccesiune

sruc!iereali,/alA
de versuri
sau stofe constnritepe aceeaEi
schemimorfosintactici, la nivel de enun.i,urmarindca efectsubliniereaunui contrastputernicsaua uneisimilitudinise1nrificative.

deMihai Eminescu
$i dacemmuri bat in geam
$i secutremurplopii
E ca in minte si te am
$i-ncetsAte apropii.

Figuri al contrastului
Antitezaesteo figud de construclie
bazate
pe opozitiaa doi termeni(cuvinte,sintagme)ti
scoatein evidenleo tensiunesau contlict ce
tbrmeazenucleulpasajuluisauchiaral textului.
Chiasmulsteo figuredeconstruclie
bazatL
pesuccesiunea
a douesintagme
con{nandacelea$i
elemente,dar dispusein altd ordine.Chiasmul
oximoronicarcca tresetur6
suplimentard
$i rcla1ia
de opozitieintrecei doi termeni.
Figuri aleintreruperii
prin carose
Elipsaestefigurdde construclie
omit unul saumai mulli temeni, dar carese pot
deducedin cohtext.Efectuloblinutestedublu:o
concentrare
a textuluiSio provocare
adresatd
citi
torulur.
carelrebuie
seghiceasc,
elemenrul
olnis,
Hiperbalulesleo figuredeconsrruclie
sintactici bazatepe o lntrerupere,
o ,,ruptud"llrtr-o
relaliede determinarcfoarte strans6:atribut $i
substantjwldeteffilinat,
subiect$i predicat.
Figudsemantice
princare
Oximoronulesteo figui semantica
se asociazeintr-o sintagmedoi leflreni cu sns
opus$icreeazd
o imagine
nea$teptatd,
confadictorie.
Comparatiaesteo figurddestil prin carese
pun in relatiedouarealit6ti,doueobiectepebaza
uneiinsu$iricomune.
O comparalie
originalasubli
niazAo fesdturagreude sesizatde cetresimlul
comun,careproduceo noui viziunea obiectului:
,,Peun deal r5sareluna ca o vatre de jeratic"
(Mihai Eminescu,C,ilir?,Jile din poyeste).
Metafora este,,0 comparalieprescurtati",
din carelipse$te
cuventuldelegatureinfe cei doi
tenneni.Mctalbra expliciti (in praesentia)
^sociazacei doj termeniprin predicatie(,,lunaeste
o
vatr6dejiratic"), prin apozitie(,,luna,vatri dejaratic"),prin constuc,tiein genitiv(,,vatrade j6ratica lunii").
Vetafora impficitd (in ab,cnno)pasfieaTa
ascunspdmul temen, dar el este sugemtde
contextr,,PArea
cd pdntrenouri s-afost deschiso
poartA/Pdn caretrecealbareginanopliimoa d".

$i daci stelebat in lac

Adancu-iluminendul
E ca duercameas-o-mpac
gdndul.
insenindu-mi
$i dacdnodi de$iseduc
De iese-nluciu luna,
E ca amintese-miaduc
De tine-ntotdeauna.
1.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

Analizali
primaslrolaa poeziei.
srnlaclic
al.
cdtuitedintr-osingurelrazd,rcspectand
urmdtoareleetapede lucru:
. stabilitipredicatele
$i felul lor;
. mrrcalielernentele
de relaliedecoordonare
Side subordonafe;
. delimitatipropozitiile;
. preciTali
felulproporiliilor
sin$rrelalirle
tacticedin frazi;
. rcaUzalischemasintactice
a frazei.
vclorirmorfologice
Dcliberali
asupra
$i sintacticea verbului,,afi" in context.
prin
Verificali
fclulpropoziliilof
subordonare
contragerea
lor in pe4i de propoziliecorespunzAtoarc,
Urmarilifelulin caresedjsrribute
in propozilii rubordonare
\ erbele
mi$cdrii
exrerioare
$i verbelemi$ceriiinterioare.
Puneliin relalieleflnenii
dincempulsernantic al naruriidin primati a douastrofa.referiDdu-vila celedoui planuriconturate.
Precizalisensule conotativeale verbului
prinsinonime
..bal in celedouasrrofe.
contextuale.
Anali,,ari
sinracric
srrolaa rreia.preci nd
diferenla
irli de slrucrura
sinlactrcd
d celorlaltedoud.
Comentali
locul$r sern.rilicaliile
cuvinrelocheieGean.lac.lu.iu\.rcferindu-va
la fiecare
context.
Comenrali
corespondenlt
rnrire/ainhemitcffeanarufiisiprocequlde
rmpicare
cu 5ine
a euluilific.rerli/adpflnparalelism
'Lnractic.

.l !

t
ROMANTISMUL

Geniul,
lumea
9ipoezia
Raporturile culturii rcrnenecu cea eurcpeani Ei cu modelele
acesteiaa statsub un scmn dublur pe de o part.de sincronizare.pc
de alia, de pastrarea traditiei. Con\,ergenlaacestoratitudini devine
vizibild in modul de manilestafe:r generatieipaqoptiste$i in linia
pfomovati de Dd.il] ltterdr"d.Din aceasti oscilalieintrc liontiere a
rczultato situalieculluraldspecificromaneasci.respectivcoeistenta
romanlismuluicu alte nroduri arlistice,cel mai pregnantfiind cel de
tip clasic,Cauzeleacestllifcnomcnsuntconplexe,cu ridicini infi.un
social cu feactie ambivalenti! h schimbare,in carc.,asjlnilarciL
noului nu merge paralcl cu clirninafeavechiului".,,Lir noi.lolnartismul nu vine prin rcvolutie,ciprin accelerareaevolulici.Adevdratul
llri duqman nu c clasicismul, ci incrlia' (Paul Comea, Ori?i/e
Melan.o/ie
/. gravurbdeAbrechlDijrer
rc n an tit ntuILLirc n dnesc. | 9'/2).
(1514)
Mdrcile ro ra ticc cclc mai cvidcntosunt cele de naturi tematici, caredau identitateeuropeMdcurenlulr.ri.La acesteasc adauga
un nou mod de a conccpcactlrl crcator:jnspiBt atat de istorie si dc
urgenleleei. cAt $i de cosmossau de interiorilate,deopotdvi susCrcatorulinsuli capiti all sta!inutdc imaginalic$i dc scnsibilitate.
Deii in manuscrlsScrisort/e
pfofesionalizetzi
tld, scliitoflrl se
si se responsabilizcaziirr |apolt
au
fost
lnscrisede poetin ordne
cu comunilalalcair cafc lriic$1e,cu ,,naliunea".De aceeaisi asumh
numeridin jurulanului1880,aparrrisrrrrrc:r
de:r rrrlin.rlirnh:rSi fornrelein.flrc se e\prrm:l.
i\ia lot in Canvohii literarc,ir 1881,
nu a respeclalaceastaofd ne (ll,

Scrisoarea
Il

lv r,r.v)

.lo Mihri Lnincscll

De cc panamearlmenc in cerlreali.mi irtrebil
Dc ce rihnul nu m-abalecu ispiln-ide la trcbi'l
De cc dofln.ingdlmiditcinirc galbcnclcfile.
Inmbiisuitori,toheii. silt?irelele
d.rclile'?
Daci t $tiai problemaastci vieli cu care lupt.
Ai vede ci am cuvinle pxna chiar si o lj rpt,
Cdci ir1lfcb,lfl ce anl incepesi-nceroim fu lupti dte^pti
A lurna in form?inouz-L
limba veche$i-nleleapli?
\ccir rrinici simlirc.cdr'cdoarnrcn I u rrlr.
in cupletede teatru s-o desfacica pe o mar'Iir,
C;nd cL .cLccauli fonnJ Lc u poir; si tc-ncip:.
Si le scrii. cum cere hrmea,vro istorie pe apd?
Insi tu illli vci rhspundccd e bine ca in llLme
Prin iiumoasi stihuire sa pifunzi al lnelr numc,
s.r nri affc8 luarccrninrca b3rbalrlor
drn tJfJ.
bun:offi,
S;-rnrdedic:rIneleve|\ufi lJ JUco,tne.
prin
dezgustul
meu
din
suflct
sA
I
impac
a nea minte.
Si
Dragul meu, cirara astas-a batut de ai nainlc;
Noi avem in vcacul nosfru acel soi ciudat de barzi,
(""fe-r(eJr(;pfin pu(me .ii de\ ie c||rnulff/i.
Inchinandalc lor vcrsuri, la puternici.la cucoane,
Sunt cantali in cafeneleSi fac zgomot in saloane;

Sc,soarea// a aparulin 1881

\1 apitie) in Convohni terare, dal
nanuscriseleconlinincercarcare
pls
ducpanitn 1876.Cercet6loriiau
texturlpoeticin relaliecu atacurile
d n presavrenriimpotrvaJun,m';ti

Melancaliede Ctana.h @l Berten

(1512)

CUREITIIE
CULN'MLE/LITERARE
INSECOLUL
ALXIX.LEA
SECOLLLUI
ATXX.LEA
- INCEPUTUL

Iar cdririle vie.tiifiind greleqi inguste,

Ei incearcisdle treacaprin protectiede fuste,
Dedicand
bfosurila damea carorbirbdriei spera
ccndramlrislflle a deschide
C-ajungrnd
carierA.
De ce nu voi penhunume,pentrugloriese scriu?
Oaregloriesa lie a vorbi inir-unpustiu'l
Azi, cind palimilofpropriimuritoriitoli suntrobi,
Gloia-i inchipuireace o mie de neghiobi
Tdolului
lor i||chin;.numindInarepe-unpiric
Ce-obeficie de .p!rri intr un se.olde nimic.

llushatie
de Lisa lvlacovei

Incorda-voia mcalirl si centdragostea?

Un lanl
ctl freie intredoi qi hei amanti.
Ce se-mparte
pe coardidulce,ce devoie te-aiadaos
Ce?sd-ngani
La cel cor co-noperetie condusde Menalaos?
Azi adeseofifemeia,ca Silumea,e o qcoal,,
eli nurniidurcrc.injosrrc
Unde-n\
ti spoiala:
La acesteacaddmiide $tiintria zaneiVincri
Tot mai desse perindeazd
$i din tineriin maitineri,
Tu le vezipdmindelevii cei imberbiin a lor clas,
Pendcenddin $coalatoatdo ruillea remas.
Vai! tot mai gande$ti
la anii candvisamla academii,
AsclrhindpevechiidascAl,
carpocind
la hanavremii.
Ale clipelorcada!redin vollunestands-adune
$i-n a lucrurilorpeteciciutandinlelepciune?
Cu murmurelelof blande.Lrnizvorde horumjarum
Ca$tigand
cu clipoceala
nervunrerumgerendarum;
Cu evLavie
adancaDerrvarteau
al mintii scrjpet,
LegAnardcando planete.candpe-unregedin Egipet.

cinc Scrlsori ale lui

'Cele
Erninescu
o untate.Dup6
formeaz6
cum gi-agrupatpe cicuri padedin
politce,asifelgidn Scrsor|
arlicolele
a formalun lot in carefiecarcpart
i9i are rclul ei special.Scrisorle
repreznia o culmeartistce,dar in
acelagtimpun expozeuallde lorsi
poeluluiajunsla masenlirnentelor
luilate. Scisorilesunt dma vielii
sulletegtia lui Eminescu,fiecarc
Scrsoareeste un act al aceslei
drcme.Prcblomsle
vielii,artei,paldolismului,
lublrii,femeil,constil|l.
ie,fiecare,fonduluneia
din Scrlsorl'
(Dumilru[,4!rAra9u,
Canentani eninesciene,
188c-1883,1967)

Parca-lvid pe aslronomul
cu al neguriirepaos,
Cumu$or,ca din cutie.scoatelumiledin chaos
$i cum neagraveciniciene-ointinde$i ne-nvali
Ce epocelese-niirAca nargelelepe at6.
Alurrcilurnea-fl
cipilflni se.nvartca
ca o InoritcA.
Dc simlcarn.
ca Calilei.ci comedia
semi$c;.
Ameti.tide limbemoarte,deplaneli,de colbul$colii,
Confundampe bietuldascalcu un crai mancatde molii
din tavan,de pe pilastri,
$i privindpeinjeni$ul
pe
Ascultam craiulRamsesSivisamla ochi albaQtri
$i pe marginide caietescdamversuridulci,depildi
Citre vreotrandafirie$i selbatice
Clotilde.
Imi pluteape djnaintecu ai timpuluiamestic
Ba un soare,ba un rege,ba alt animaidomestic.
Sce4airea
de condeiedAdeaiannecasteilini$ti,
Vedeamvaluri verzide grene,undoiarea
uneilini$ti,
percauroare-n
Ctpulgreucideapebanca.
inlinir:
CendsDna,stian ca Ramsesfebuia sAfi mudt.

I
ROMANTISMUL

Atuncilumeaceaganditipntrunoi avcafiintd,
$i. din contra,ceaaieveanepercacu neputinlA.
Azi abiavedemce stearpe!i cc asprdcaleeste
Ceace poatcsdconvieuneiinimeonesie;
Iar in lunea ceacomunia visae un pericul,
Cdcide ai cumvailuzii. e$tipierdutii efti ridicul.
Si de-aceea
poli sdnu mAmai intrebi
de-ezi-nainte
De ce ritmul nu m-abatccu jspjti de la trebi
De c dormingremedite
inte galbenele
lile
Iambii suitori,trcheii,saltircleledactile...
Dc-oiurmasAscduin versud,teani mi-eca nu cumva
Oancnii din ziuade-astizisdm6-nceap-a
liuda.
Dac;portcu u.urinra
a lof uri
ri cu,,ilmher
LJUdele
lof de.igurm-if mafnipe\rem;-Lrrb

l.

3.

4.

drcaplba ScnsorTor
,Pre!!nea
e punteacea ma elasticda c licii
eminesciene.
DeacumincoloinlEm
inlr-unnoucefcde valor,JLrdecend
lucrurlein rapodcu opemde pane
acuma lli Eminescugi cu poezia
fomaneasce,
in general,nu maitn'
capedisculiece ScrlsorTe
infaUgeaza
un momentsupeior. Nu ramene
dar critculuidecelsa analizeze,
pe
aceasl6scad de valori,compune,
rilein relatiilelor interoare[...]'
(G Calinescu,
Opera/ui
I ihai Eninescu, 1934)

,,Satiralui Eminescuesle revolia unei constiinlemoralesuperioare fale de meschin;fia condiliuniiumane.A9a in Scr,soara

/
//, undeeslevorbade
9i Scr'soarea
destinulsocial a omului excepPrecizaliin cc ctapda crealieierninesciene
se situeaziciclul lonal;a9ain Scr'soa/ea
///,in care
.tcrrror"l/o/,
pLrnclul
suslinandu-vi
devedercpebaznunuiadintre ne esteinlef9atepr6pastiamorale
a contemporan
lof,judecatde alnel
iexielccarcil compun.
mea
unor
comandamente
inlangi
l
Emincscologii
au acordrtcicluluicelofcinci Sc/lror"irolul de
biledeet casocaE; asain Scnsoa/ea
cmblcmi a crealieipoetuhi, rlitufi de pocn:ulLucea/drul, /v9iScrlsoareaV,in carepoetulne
descoperind,
cd.dincolode granitclclor, tcxtclcsc intrclcsqi infdligeazaub rea ca instrurnenl
construiesc
o imagincdc ansafiblua madlorterreeminesciene, ofb al une puteri supefioaret...1
Prezentali
conlinutul.t(risorilor dit perspectivd
tematicd,la- sauca joculsengerosa lneii n1e
peruenjle[...]
porlendobseN4trijlc
voasncla mariletemeromantice.Tineli
\D. Popavci, Poeziatui
contin demersul
vostludecateva
opiniialecfiticilor
MihaiEminescu,1969)

StabililicarccstetemaSc/r,rolll// pornindde la unul dinlre

Lrfrniioarelo
repcro:
. inleresul
secolului
nl XIX-leapeniruindividualitale.
refuzul
proiecleazi
impersonalizlrii
al
urriformizirii
in
umaDului
se
$i
motivulcu nlafc1b4Idc circuliliealgeniului.adev,ratiemblemii a onlullriromaolic.Conccput
zLDterior.
odaticu liuminismul.
(ingeni|ln),
caintcligcntrd
colnplcxi.dotnl?i
curaliuDe
$iimagina\irc
geniulesleconsacral
de rcmantismin rclatieclr ceeace este
dincolode Lrman.
cu sacrul(gerl s), descnnandexceplionalijndivid
laieauDui
dotatcu capacitAlicreatoare,
suslinulede
irnaginatie$i do o miqcaresufleteascd
intensi, debordarlti.
deseorigeneratoarc
de sulerinla.Dilerit in rnodevidentde cei
jul
geniulestedeseori
din
carenu-l pot aprecia$i in.telege,
incefcatdc mclancolie;
t cu aceastd
rcprczentar
a individualitdlii,romantismul
regandcqtcrclaliaeuiuicu lunreafi oferedoudipostazcalegcniLllui:
cel detasatde lume,solitar.dedicatunuiuniversinteriornelimitat.$i cel preocupat
dc politic,de religios,de social,la care
pafticipA,angajandu
sc in modelarea
lor
ldentificatiatributelcindividualitilii aqacum suntele rcprezenlatein Scrisodreu
11,selectandaceleversuridin carese
deducestatutulvocii lirice.
Prccizalical esteraportulindividualitdliicu lumeain care
trdiesle,
cu,,lumeaceacomune"!cu !,prezenhrl
apoetic"(Ioana

Secolu trecutlal XLX-lea]

a
fost ma inaintede toate secolul
rcmantismu
ui,adicesecolullncafe
a luat na9iereun nou conceplde
indviduaitateumana.[...]Niciodatd
univercuinlfegnu a maifosiinase,
meneam6slrr6redusla cl cafe]
percepe,
ca petimpulromantismului.
La acestcaplol,Eminescu
dmane
unuldinlreromaniicii
tipicipe scare
universaldr
in conqtiinlasa, lumea
intreagdse rasfrange
$ise concen,
lreaz6lntr-uns ngurpuncl,,,capddureaintr-unsamburede ghinde".
{...1Eminescua propusun nou i p
de mporl indivdualunivercal
cu
avantajarca
decislvea ce ui d niai
tement el a idcur-of6reosbnlalie,
aSspunechlarcu discrelie,dar de
(lVihaiZamjir,
Din secalulromantic, 1989)

I
CURENTE
CULTUMIE/LITERARE
INSECOLUL
ALXIX.LEA
SECOLULU
ALXX.LEA
- INCEPUTUL

Antiteza, ca miloc slilistic

uzual,din limbajulcotidian,!i ca figu reloflce,consta in opozilia
dintfedouAnoliuni,judecdli,moduri
de exprimare car parlicipE la
acelaqinivelde rcfeinF. Cultivata
ln toate pe oadelo,prccumSi in
Iiteratura
orald,este intensvalorifipenlrua comunicale de romantici
ca maile opozitiicareli nelini9tesc:
intreidealSi real,lntreviatd9i vis,
intre teluricqi transcendenl,
inlre 1sullet9i materieetc.
Epislolaesleo speciea genuluididactic
saulidcinversur!
adresat6
uneipersoanerealesau ficitve,pe
o lem5filozoflci,etic6,esteiica.
Salhaesieo speciea genului
lhiccareareo flnalitate:aceea
de a
denunlaviciile9i abaterlleoameni
lor cr.ro intontiemoralSgidldaclice.
O ginolei se afl5 in Antichilatea
latinS(poe!iiLucillius,Hora!iu),dar
8.
va fi redescopeiti de Umanlsm,
penhua facecaiere apoica form;
poetjcepandin socolulal XVll-la,
cgndse diminueazd
inlofesulpentru 9.
ea. Atitudineaspecific6satireis6
prelunge9le
lnsein speclial claslcismuluircomedii(Vollaire),
fabule
(La Fonhine),craciere(LaBruydre).

t0 .
Romanlismul
reanseaza
satla
ca spece caracterizakprinlf-oattt]'life vehenrcntia unei voc in
dviduaecrlicecarese inslaleazi
in pozitiade instantai
morali ti de
con;tin16a sociel;tii Aceasta
particulariiate
va delerminanren
liferea resislruui satrrcdlfcoo de
exrstenta
specielatatin lleralu16
roman,tealru-, cat 9 dincolode
granlele ei, if presbsau in carsanclio
,Satrc eminesciana
neazeindep6rlarea
gendlfi de oripr nlr un
zoniuilegandiriiaLrtentice
sest de violentasmugerea magii
lor Si de compararec! maginea
co ncdenle dealeintrevs Si gandire,ceeacedd structura
bipan6(de
odd$idesati6,spunea
D.Popovic)
a Scr,SorToi
elegaeminesciand
reallzeaasi permanent
zeazdsenlirnentul exislenlelnnle in timp."
(loanall. Pelfescu,
Eninescu llodele cosnologice9i
viziunepoetica,1978)

Em. Petrescu, ntne.rc?l.Motlele cosmologice;i \)iziunepoetic|i.

'
1978).
SelectaliversurilecarcorganizeazA
aceastiimagirrea unuitimp
in care \,erbul, in lorma lui superioard poezia, nu mai arc
eficienld,iuend in considerntieobsewatiaIoanci En. Pehescu
,,Posibilitateade existcnlda poeziei estelegati de posibilitatca
comunicirii autentice or degmdarea,,publicului"marcheaze
tocmaio fundamenlalicrizaacomunicdrii (IoanaEm. Peiescu.
op. cit.).
Anele poelice(unr upcrcin rersurisau in pfo/i. prin carc.e
transmiteo invitilud iegatdde regxlile compozi.tieipoemului.
Dar caracteruldidactic care de individualitatc acestui tip de
operi esteadeseoridublatde un cafacterpolemic,deoareccaLr
torul esteangajalintr-o disputdpdvind concepliadespreliteraturi Sipoezie(conform preceptcLorAntichitdlii qi, in consecinld, celor clasice,literalura iiseamni. in primd rand, poezie).
Selectati$i comentali jmaginile care comunicirconditia poctului, orientandu-vim i intai sprc cele careau in centruinstrumentul creatordc frurros (pana,hafpa).
Identificati un elemont de continut ci:rrepfoduce structurarca
textului in doud mari scvcn1e,
Perku a I lecunoa$lemai Ll$or
Iuali in considelarcdefinitriaantitczci din pcrspecti!AIiterarii.
Motivul visului ii al visirii esleflsimilalla romanticiclt bogitria sufleteasci li cu libertalea,ou posibilitateade a avca
accesla o alti lume, guvcnlati de imaginalie.,.Lumencca
ganditd"lj ,,lunlcaccaaicvea"fcprczinli lcrjtorii pc carc poctul
le putensiribatcnestinghefit
ilttf-unanuntittintp,,dc allr". rl
vietrii.Prezent?r1i
atributclcaccstui.,limp
de aur".
Alegetriun fmgmenl din &r'i.,rorrr?./
// (trinendconl dlr scgmcn
tafeape cxfc o delcflnindspatriilc
albe)$i tnaliza(il .tpliclnd
structurade cvrlLlarcdg la exantenlrldc bacalflurcat.subicclLtl
I, 2005.Vi propunenraplicarercerinFlorpentfuprimclc ll
versuriale poeziei.
L Scricpanu cxplrsii/loculilni carcsi conlini cuventulynl.;.
2. Alcituili doudcn nluri penlrua ilustrapoliscmiacuvantului /rtr!i.
3. Rescrieurm:itorul text, cotccland greselile.indiferenl
de natura lor: ,,Scl/sodred// a apdrutit1 vollnrul care lt editrt
MaiorescLl
in anii llJ83Sipistre^zi ecouridin pocntelcmaivcchi-'
4. Motiveazi folosirca rcpetal5fl proDumeluiinterogati\
insolit de prepozilicin primelc trci vcrsuri, in aceeaqipozilie.
5. MenlioneaTd
doui leme/motivelitemre,prczcnicin poezie
6. Prczintl doui trisdturi ale romantisnrul!ricarese rcsi
sescin textul poelic dat.
7. Menlioncazi doui figuride stil difcrite. exisientein primele paru versufl.
il. Prccize?uidoudmijloacelingvisticede realizarea subilrc,
tivitalii din primele patru versuri.
9. Comenteazeultimele opt versuri ale liagmentului in
6-10 randuri prin evidentiercarelatiei dintr ideea poeticAsi
mijloaceleartislice.
10.Prczinti scmlificaliatjtlului, in rclatiecu textulpoeziei

ROMANTISUUL

Fantasticul
Fantasticul.
Teme
fanbstice.
Prologul
Fantasticuls-aconstituitin ultimeledoudsecoleca gen care
trave$eaziaproape
toateartcle:poeziaqi proza,pichrra,sculptura,
fifinul. Na$teren
lui esteasociatacu nouasensibilitate
a ronanti
cilor,cu triumfulimagina,liei,
la sfafqitdesecolal XVIII-]ealj prima
jumdtatea secoluluial XIX-la.Ieqireadin clasicism$i iluminism
inseamnd
eliberarede subdominaliaraliunii,a convenliilorsocialc
Vialaintcrioada individuluitrecepeprimulplancu neaftistice.
$i
lini$tile $i proiectiileei subiective.inolusivcele imaginare,pand
atuncineacceptatc
in literaturi.
Doi autotiaujucatrol hotiritor in aparitia$i inflorircafantasticului: scriitorulromanticgermanE.T.A. lloflmam a doclanFt
interesulfate de acestgen in litoraturafiancezi, iaf mni lerziu,
romanticulamericarintarziatEdgarAllan Poedeschide
mai rnultc
pistede cvoluliea cpicii: prozefantasticA
detecti$i de anticip4tie,
vistici $i hoffor
,,Pentruca fanlasticulse-qiimpuni regimulestcocvoiede o
adeviratdfisurea ofdinii existente,
de o irupliedifecld,brutali Si
invincibili a <mislerLrlui)
in cadrulmecanismelot
$i prcviziunilor
cotidienc
alcvielii;invaziasacf lui in inlcriolulofdiniilaice,profane;a supraDaturalului
in mijloculDaturalului;
a faptuluiinadmiplio
sibil, absurd,inposibil, monslruos,
in
dclerminismcomodqi
previzibil.Rupereaofdinii impedllrbabilea realitdtiiproduceInai
irtai confuzie,apoi nelinislo.in celedin unni spaima.intrrcit in
noi sc fisftengcinsd$ilcroarcasubminiriiordiniiLLnivcrsale."
(AdrianMafino.Dicllonarde idei literore,1913)

l usl ral edeLsaMacove

ProzafantasUca
a luiE.A.Poe

F.nrlnsticul
literarl$ilaceapadlialasfieilul secolu
luial XVIIIlea, (ala nurnitete,,poveslni
exlraordinainfloreqte$i cunoaqtcslrcccsulin secolulal XIXlea, cultivatcll fe'scriseintre1839$ 1845)este
de Cha es
insistenle
in romantisnulgerman(Novalis.LudwigTieck,Ludwig radlsb in lmbafrancez6
Baudelaire
in 1857.Versiunea
iran'
Achim vonArnin, Adalbertvon Chamisso)
$i ccl francez(Gerard ceza are un pulernicimpacteurola autoricareapar!i11 pean fesimlit9iin literatura
deNervalqiTheophileGautier).seprehrngeqte
roman6.
rcalismului,dar a c6roroperi a fost polernicmarcahde inspiralia Inlrepr miitmduc6lo in romanegle
pdn ntermed
arffanromanticd(Balzac,ProsperMerimee in literatula fiancezi, a lu E.A.Poe,
(Morel/a,
cez,se anAMihalEminescu
Dickens in literalumenglezn.
N.V CogolSiF.M.Dostoicvski in 1876)Qi LL. Caraglale(Draculi,
ceanrsa).
clopotnild,'1876:
Sistenadactorului
prafesatului
Catran
PanA,1878)
$ia
proza
fanin litraturaromand,Mihai Eminescuintemeiazl
O balarca de Anonti ada, 1896:
lasticdlsdrruinul Dio is, Arnturii Jamo ului Zld), dar scriu nara- MascaMo4ii Ra$ii,1896).
(La hanuLLuiMAnjoald,La rcnoc,
liuni fantastice
$i I.L. Carag\ale
r(ir,Id,r!1ea)
$i loan Sla\ici (HdnulLiorilor).

SECOLULUI
ALXX-LEA
ALXIX-IEA- INCEPUTUL
IITEMREIN SECOLUL
CULTURALE/
CURENTE

SfumanulDionis
deMihai Eminescu

MihaiEminescu,
prozatorulromantic
a remas
Prozaeminesciand
in umbrapoezii,fiind pulin publrcatb9i ignoratdde crtic5 timp de
psteo jumatatede secol.Vasta
exege* cilinesclan; Opera /ul
MihaiEminscu(celecinc volume
aparlntr1934911936)punein luvaloarea prozs,
min6exceplionaLa
ultorioaar analizele
9 comenlariile
drept
r il araldpe [,4]haEmrnescu
unul dintremari creator in genul

no(lru.\u esi.d nici timp.

in lapu lumea-i\ i'ul suflerului
ele'unr
nurnai
in
lnici spaliu
ti \iilor
-ullerulnoslru.Trecul
ghindd,
infinitul
e in sufletul meu, ca pidurea intr-un sembureale
$i
ceruluiinstelatintr-unsfiopdc roue Daca
asemene,
ca refloctarea
am afla misterulprin carc ne punemin legaturdcu acestedoua
in noi.mislerpecarel-auposedat
ordinidelucruricaresunldscunse
in adancurile
sufletuluicopoatemagiiegipteniqi asideni,atuncea
bodndu-ne,amnl1g trdi aieveain ttecut qi am putd locui lumea
qi aceaa askolostclelor$i a soarelui.Picat cd gtiinlanecromanliei
in aceastd
fi
descoperit
giei s-auperdut cine$tiecAtemisterene-ar
privinlel Dacdlumeaesteun vis de ce n-amputdse coordondm
ce esisteuntre_
curnvoimnoi?Nu e adevfual
sirulfenomenelorsale
fenomenelot
noastre
cauzele
e
in
cugetarca
co$ecutivitatea
cui penhu
eshta
noi,aceisa$i
intotdeauna, $ilucrcazisinulconsecutive
tan.Satrdiescin vrcmealui Mirceacel Maresaua lui Alexandrucel
punctmatematic
se
Bun esteoareabsolutimposibil?Un asemenea
dispoziliuriilui, o clipe de titnp in impi(iperde-nnemerginirea
atome
bilitateasainfinitezimali,carenu inceteaziin veci.In aceste
de spaliu$i timp, ca1illfinitl Dac-a$putC$i eu sbme pierdin infinitateasufletuluineu pAnln aceafazaa efianatiuniilLlicaresenu_
.
mesteepocalui Alexandrucel Bundeesemplu...
$i cu toateacestea.

cu'
Opefaepicaa sciitotuLui
pfindemai mullecrcaliiromantice:
romanulGeni! pusru, n!velele
ln trei ansambluri:
TemeleprozeifantastlceseordoneazE
Cezarc$i La aniversare,
9i ruvela
. interactiunilefantosticerealizate
de un fanlas_
prin influentedetip magic,
remasdin manuscris,
tic erudl, Avala,l faraanuluinA, mesajesupranormale,
latentelor
consemnul
anticipaliilefantastice,
basmulFAtFrunas din lacrinA.
clarviziuniisupraipostazele
$i almarilorispitefuneste,
NuvelaSarmarulDlonlsesle nprielnice
normalei
scrisain pe oadastudlilorvieneze
Si,cltiie a Junima,in septembrie
' mutstiile fontasticuluirealizateprin mutaliilenefireqtiin
1872,prcduceo impresePulemrca spaliu$i in timp, transferuri$i substituirisupranormale
ale identi_
filozo- t6lii, altedevenirisupranormale
de ,,bizarere"
9i ,,elucLrbralie
aleomenescului;
fice",cum reiesedin memorialistica
. apari(iilefantasticepot Ii demonologice,
qi ditanatologice
junimi$tilor
Aparin Corvorbl,,t6supranahrrale.
1872 feriteaparilii
decembrie
re ln douSnumerc,
(SergiuPavelDan,FeleleJantasliLului,
2005)
9i ianuae 1873.

t.
2.
J.

4.

careaverCitiii integralFologulnuvelei,identificalielementele
inilialea textului
tizeazdlecton ci seaflAin fatasecvenlei
Motivali originalitateaqi insolitul acesteisecventeiiniliale,
prin comparafie
cu altdnuveli romanticistudiat'(Alexandru
Ldpu$neaul de C. Negrdzzl).
cu filozofiagemana,cuno$Mihai Eminescusefamiliarizase
caiegoriilordespaliuQitimp.Afthur Schopenhauer,
teaabordarca
lumeaca
filozoful carefa influentatcel mai mult, concepea
jdeilor
in
prczenla
filozofice
qi
reprczentare".
Urmiriti
,,vointe
prclog.
Comentalicele doui compara{iifblositepentrua sugerane_
in sufletuluman
mirginireaspaliului$i a timpuluiconcentrate

ROMANTISMUL

Nuvela SarmarulDionis de
temele
Analizaliin scrismotiveleprin carese concretizeazi
ilustreazb
maimu{le
Ivihai
Eminescu
fantasticuluiin nuvelaeminesciani.Luclali in tase grupe! teme ale pnmebr dou6 mari angrupcAreo singurilem;.
dislrrburnd
fiecauui
. instrumenlul
Nuvelase compunedin patu pdrii.Facetirezumahrlfieclrei
mitaculosaducdtor
de putere$i fercirenecuml6
pi4i.
(elixirul,lalismanul,
smnul,cadea

Mecanismulde realizarea fantasticului- Mutatia in spa.tiu saucuvafiulmagic,pialraillozofald

in primeledoudpa4i a]e nuvelei. 9.a.)i
$i timp, i[i are dejaconstructia
. Paclulcudiavolulj
personajului
produceezitarea
in iimp a personajului
Regresiunea
li
. mareleSecrellnie|zis(ama cititorului,in douAhepte:
fruc'
. la sfarsitulprimeip6rti,Dioniscoboadin hcutulprcpriului bilia uclfeicade cunoa9tere,
tul oprit);
sufletpentrua regisi altaidentitate cilugdrulDan;
' cel;to a miracuoasd(in po.la inceputulpartii a doua,llan iqi analizeaziexperienla
de fidalegllorlzicii);
proiectare
intr-oviali viitoare.
'reincamareasau palnge(metempsihoza)
nezia
- trecefea
ezitatealui se
Pe$onajulponduleaziintreceledoui exislenle,
suflelululp n malmulleexstenlei
transmitecititotuluicflrese intreabdcaredi tlo cei doi viseazi$i
. temadubluluil
careestecel visat.
. dedublarea
om- umbd.
ca tldsdEzitareape$onajuluisi a cititoruluiesteconsideratd
tllld csonliala
a fantasticufui,
decih TzvetanTodorov:,,Fantasticul
implici nlr numaiexistenlaunuieveniment
stmniucareprovoacio
ezilarea cititorului$i a eroului,dat $i un nod de a citi.".

t.

2.

3.
4.

5.

1.

Personajulintuie$teo aseminareintre dcscnulde pe pagina

cirtii (pdienjeni$ul
delinii rosii$i corclrrilntretlizrte)
$i cercurile
din albastraadancimea ccrului.Explicatiideeape careo deanalogie.
duceDionisdin aceasta
gindurilor
prologul
lui Dionis,care
diD
nuvelei
ii apa4ine
$irul
posibilitetii
omuluide a stdpani
meditoazd
Decontcnit
asupfa
in mintealui
cd(ii de magieDa$le
spatiul$i timpul.Cercetarea
ipotezasecretllluicodificatin desenulce(ii $i il conducela Lln
vizioexperiment:
inchiderea
ochilordeclanle4zb
o cxperienle
privili
lumi
conculand
lumea
cu
nard,crcatoarca unei alte
ochii deschi$i.
Urmirili etapclcexperimenlLrlui.
Comentaliconcluziala careajungeDionis$i intreberilecareil
de tip vizionar
frimantdduparelr$itaexperienlei
secoluluirl
r'ntimp,din prezentul
Dionisparcurgeo intoarcere
XIXjea pendin timpuldomnieilui Alexandnrcel Bun.ldcntiscnl
cu miscrrea
ticalielapele
rcesleicililorii.ir concordanth
nului aslrologic.
Puneliin relalie rolul tablouluiin viala lui Dionis $i mlul
umbreiin existenlalui Dan,comenfndconotatiilesimbolice.
Motiva.tifaptul ci tabloulqi umbrailustreazb
temadublului,
e\plrcend
sirncrria
lor ooiihil:.
l, iubslrrulia
Lucra! in doui grupemari.Membriiliecirei grupealcaoliesc
personajului
din primeledoui
o fi$d,in scris,pentruidentitatea
pirti alenuvelei(Dionis,Dan),precizandr
statutulsocial,relatia
cu societatea,
timpul $i spaliulin caretriieqte.casaqi odaia
proprie,anotimpSimomental zilei,atributedefinitorii(dorinla
nevoiadea iubi),prczenfateminini.rolul cirtii
decunoaglere.
maestrul
de
la
careo primc$te,
tipul deinitiereprin carchece
Si
pelsonajul(ceutarepropriesauucenicie).

Vlalaca vis reune$ie

unrnolv literarSiun conceplfilozofcFilozofulgerman lmmanuel
ca limpulgspaliul,
caKantsusline
uzalitatea
nu suntprcii ncesilalea
prietlli ale nalurii,calegoii obiective,ci subiective:
con$tinla le poseda,,apriori",le poaleintu i apoi
l vorificein dalelerealului.
Inlluenlat
de lecluradmmeilui
Caldercnde la B_3j9:a,
Viatae vis,
vedevialaSl
ArthurSchopenhauer
visulca paginileunelunicecedi,a
cerorlectufaeste viala fealS9i se
intreabedacd exislecrlleriude a
deosebadevArulde realitale,fantasrnade obiectulrcal.

Transmigralia
sufleielor(me"
lempsihoz6,
reincamare)
esterezullatul cfedinleiin nemurfeasufletului 9i trecerealui pin mai multe
mai m!lle
exislen!e.Presupune
condilii9i faze: dssps4iroasurletul!i de trup, trecereasufletului
dintr-untrupin aliul,perpeluarca
ln
elernilalea aceluia$lnumarde
suflete.Credinlain metempslhoza
o
aveaueglptenii,
dar $i grecii(oriicii,
pitagorcicii).
La vechiiindieni,rnetempsihoza
ia o lormaetica,f nd in"
auenlatsde fapH(katma).

SECOLULUI
CURENTE
CULTTJRALE/
LITERARE
lN SECOLUL
ALXIX.LEA
ALXX.LEA
- INCEPUTUL

e\ reu5euildcu oarecare
cuflo/rTnlereprul
Itate h falr \,isitoarc
r lui Dan:
- Ei?
- Pe deplinaqacum mi-ai spus-o,dascele.
/ise Dan.a-lisunlr-ncredinrrl
c; \rcme n(mir'
ginild estefipturi a nemudtoruluinostrusullel
Am lriil in \ rilor.I!i spun.acumadnldoroJmcnl
cu totul deosebitiin mine unul,calugdrulDan.
care vorbe$tecu tine ii trdieqtein vremile
domnieilui Alexandru-Voda,
altul cu alt nunc,
triind pestecinci sutede ani de acuminainte.
in ;ir. ri.pun'e Ruben.loli sa te pui in
iinla tururorinsilorcareaupflcinuirfirnlJt.l I
'i
tuturora cerorfiinld vei pricinui-o.Dc acccaoapenrnrp;srfrreJ)i
meniiau o simlireintunecal;
merirea
oealnulur
lor Sunltoteiceic.rrercr.rsiilr
strenepoli...
intrc Dumnczcu
$i asta-ideoscbirca
$i om. Omul arc in el numai$ir fiinla altor oameni viifori Ei trecuti,Dumnezeule afe deodati
toateneamurilece or veni $i ce au lrecut;orrul
cuprindeun loc io vtemc,Dumnczclrc vrcmca
iDse$i,
cu1otcese-ntenpl6-n
ea,darvfemea
la un
loc.aiemcnea
unurizvorfl carurirpcse inlor(i
el insu$i,ori asemenea
rolii cc deodalircupfindc
toatespilele,cese-ntorc
vecinic.$i suflctulnostfu
arevecinicie-nsine- darnumaibucaticu bucati.
lnchipuie$telici po loati mitcala-Dloc s-arlipi
un filde colb.Acestfir va trecepriDtoite locufilc
prin carelreceroalainvarlindu
sc.drr nunrnriI
pe
c6nd
roata
in
chiar
acea$i
clipd e in loate
$ir,
locuile cupdnsein ea.
- Suntincredintat,dascile,irr pdvinla vrc
mei.dar nm6rginira
- spaliul?
Tot ca \,remea.bucatdcu bucati poti ii iD
oriceloc do t, pe caren-o po{i pirisi reumpluli.

Stii ci in putercaunci lcgi: Nu estespaliu de$ert.

Dar c' e -n mijloc penru:r .cipd dc acea5L;
grc
ut:rte...o grelrtaleimpusi de trecitonl corp omenesc. Ai vizut ci in om e un Sir nesfirlit de
oamcni.Din acestlir hsi pe unul sb-li tie locul pe
cati \.rcme vei lipsi din el. Se inlelege ci acesta
nu va putd fi intreg cdci. intreg fiind, ti-ar nega
esislentata. In faptd insi. o rul cel vecinic din
cafc risar tot fiNl de oameni tfecetori, il are
Iiecarelangi sjne, in orice monlent il vezi. de$i
nuJ poli prindc cu mana este umbra 1a. Pe o
we re vi puteli schirnbafifjlc
tu poti sh dai
umbfer tale toatl Iirea tatrecitoare de azi, ea-1idA
lie firea ci cea vecinici, si. ca LrmbriinzestraHcu
vecinicie,capclichjaro bucatidin atotputemicja
Iui Ir-rr nczerr.
r oirrtclcli sc fcali,,ca/idup.rgiI.c
dirc.r tr.
rclegc.irnplinindlormulelc.cici
lbflnulelc sunl vcciniccca cuvintelelui Dumnezeu
pc carc el le-r rostit la ficerca lumci. fonnule pe
carc lc ai loale scfisein cadca ce tri-amimprLrmLr-

Dialogul estesecvenlade minimum doui

replici,rostiteslrccesivde doi intcdocutoripre'
zenli.careisi pol schimba
inrreci po,,i!irdc cmi
in acrulcornuricifii.Are urnraldlorti receptor
toarelecaracteristici:
. accentpuspe interlocutor$i pe elementele
lingvisticealeadresirii;
. multiplerelerrrila sirucria
de cor'ur'crre
referenliale;
cadre
$i
. przenla
elementelor
metalingvisticc;
. frecvenlafomelor inferogativc,

\{onologul eslereplicade proporliiample.

emisi dc un locuto personaj.
firi destinatar
prc
zcni sauprecizat.Se opunedialoguluiprin irisdluri specifioe:
. accenlulcstep s pe loculor;
. putincrcferiri la situatiade comunicare;
. absenlaclcll1cnielor
metalingvisticei
. pfezcntaexclanatiilor.
Formelemixtepot fi: dialogmonologat
(prin
juxtapuneree
nronologurilor)
dialogulintedorsau
pscudodialog.

raro.1...1

[) ci in accasti sari a$ inccfca sd lDi duc

r^ntFun
spaliuzidit cu tolul dupi voia nca...'l
Vci pula'o...circiil ai in tinc,in s tlctulllu
nernufitor.ncslif$it in adincinrealui. Pe fila a
{.or(ir:r (iirli;srru rodrclb ) rl.'lcic-li rfebUic\f
penlfu lrsto. $i tot h a qcplca filir vci atlll ce
lrcbuicsi laci mai depaftc.Se-nlclcgccd atunci
rch||ic ':r lrc dt'.pirrI r p(rlfI rordcJunr:
cacrir
spaliidofite,ziut va 1i sccol,li cind le ver inloarcc nu vei nai gilsi pe Rubcr, ci un alt om.
:rn.rlugctr nti r... p{ ri,fc ,r'{,i ufor il \ci gisi
nunl|lr poalc cl nu le va cunonste,poate va lr
picrdul tainelcinvildtu|ci lui li va fi un om ca ioti

ROMANTISMUL

1.

2.

3.

4.

Citi.ti dialogulpufiat de cdhArulDan cu

maestrulsdu Ruben$i precizaticontextul
comunicArii.
Stabiti-tiintentiileexpliciteqi impliciteale
comuniciriipentrufiecarcinterlocutor,
a9a
cumreiesdin dialog!i din context.
Selecta.fi
dintxtenunludlece indici funclia
conativi a replicilorrcstiie de Ruben,comentatiefectulstrategjei
persuasiunii.
Demonstralice rdspunsurile
maesfuluiRuben devinargumentalii
p
alc omnipotenlei
careo arc culletul.I ucratlin nei gfupesr
analiza{icele trei replici amplecareau ca
tezcrputereaasupratimpului $i deoscbirea
intre om $i Dumnczcu:putercaasupraspainhc om si umbralui; posibiliului si rclntria
litateaschimbuluiintreorn $i umbre.

5.

6.

7.

8.

Demonstrali
ce discursuliinut dc Ruben,rimassingurdupddespi4ireadeuceniculsiu,
esteun monolog.
{ n d li, z J rimo n o lo g u llu iRUb e n . c a me . r j . r e .
ferindu-veh lormulareatemei/temelor,la
semnificaliaconstructiilorrciorice (cxclamatii Si interogalij)qi la rolul punctelorde
suspensie
repetate
insislent.
Argumcntati
tatralitatea
sceneiin carcRuben
i$i sustinemonologul,avandin vederespectatorii qi reacliileacestora,
gesturileSj mimicavorbjtorului$i alespcctatorilor
Analizntiin scdsmonologul
cilugiruluiDan,
inainte
sd fac; .chimbcu proprixurrbra.urmirindconrexlul
acesleicomuniti functlile
cari,pfecumli constnrcliile
retoriccutilizate.

Dscrierealiterari estemod do expLtnere.

Unitaleasomanficl descricriiestedati de
dar ti partecomponcntd
a unui text literar,carc un termenunificatorcaleindici temasaumotivul
oftri informatiidesprespaliu$i timp, obiecte$i descrierii,cempulsemantic;tennenlrlunificator
pcrsonaje
din univcrsulfictional.
aparein text explicit(ofa$ul,gredint,casa.odaia
Tfisiturile caracteristice
se sitLleazd
la di- etc.)sausc deducodin elemeDtelc
descriptive.
fcriteniveluriale li biil
Descricrca
estc
definitdin opoziliecu nala. lexicspecific
(tenrenidinacelasi
campscliunea:
nMntic,prcIcrinla
pentrureologisrne
saua raisme);
t prczintiun tabloustatic.iar nafatiunca
se
. ftirci moriologice
(o anumitipt.oporlie
intre
dezvolld
in
timp;
\Jbstanri\c
ti \erbcdc rniictrc.prerenlllSipcr!
. folosc$tc
un limp continuu
(pfczentul
s r
lcctulindicaliv
ca tinrplrri
verbflle);
imperleclul
. pr'riculrflrilisinlacricc
indicativului),
iar
naraliunea
fecurgs
(consrflrclii
sirnetfice realizateprin perioade;succcsiunc
de pro- la perfecl(simplusauconlpus).
Opoziliatindesi se neutralizeze
pozitiiscu c cu elbcluldinamisnlului;
prin tbfme
paralelism
sl n ta c t lcelc , ) :
intermediarc,
ca dcscriercrnarativizatl.
ClirsilicnruacruJla
r ripurior dc dcsclicrc
' liguri dc stil predilecte(epirct$i cornparamelonimie
metafori.
sinecdoci
hiperboli),
portrct
le reducela
Ue,
$i
$i
$i peisai.
uneoriinsucccsiuni
amplecreand
efectuI de,,liste".
(dnpiDi.ti ar destiintcale 1itnbii,2005)
9.

Prima partea textuluiclrprindenlai nulte

secven.te:
drunul llri Dionisprin ploaie,popasulin carciumS,irltoarcerca
acisI, contemplarea
tablouluitatilui. istoriapdrinlilor.
cercetarea
cdrliidemagie,experimet1lul
ficut
cu cariea,Delimitatiparteaa douaa textulut
in secventele
componente,
precizandaltcroanlamodurilordc cxpunere.
10. Lucmli in patrugrupede saseelevi qi analildti in \c.i\ uflnaroarele
de-cricri.prin
co1nparatie:
. gridinir.
ca-ati odaialui Droni5 chiliacilugirului Dan;
. carteadc magie(tipuride scdere,imagini,
inscriplii)descrisiin parteaintai de narator

ficuld dirtii de maestrulkuDen

$i descrierea
in paltcaa dolla;
. casal i Rubcnla venirealui DaDsi transfoflnareaei dupi plecarea
accstuia;
. portretulmaestl.ului
Rubenla sosireacdlugdrului$i tlansformarea
dupi ce Danpleaci.
11. Punetiin rclaiie celc doui descricdnamtivizate cilitoria cosmiciSiprdbusirea
din
paradisulselenara celor doi arhei (Dan qi
Maria),unndrindmodulde realizarcla fiec J ren i\ c l rl limb rirle \ , c rl.
mo rf o lo g ic
. )in
tactic,stilistic).
12. Inventarialipasajeledin primeledouapd4i
alenu\'elei,precizindfiguriledestil tiefectul
crcalin descrierea
lunii.

SECOLULUI
ALrc(-LEA
ALXIX.LEA
CULTUFIALE/
LITEMREIN SECOLUL
- INCEPUTUL
CURENTE

Zoroastru sau Zarathustra

religa
esteprofet!lcarea intemeiat
mileniuui
dinvechiulmf (incepulul
I iH.). dupe unelelzvoare,per
sonaitateisioricazeitrcalzcarc a l.
propovadu
t pfimare igieduaistaI
a rnaa instluit casiasacerdotala
gior inlllalj.Estepomentde Herodot
2.
Si de Plaloncafe il considedmag
!i
ssiem
de
fondatof
al
intregu
$i
ce.cartea
cunogt
nle$ipraclicimag
sacd a zofoastsmullresteAvesta. 3 .
Relige dua ste,considelumeaca
intreprncipulblnelui
upticonlin!a
principLrl
rdulu!ial
al
luminii,
$
9i
a avut 4.
intune cllu. ZorcastismlrL
infuent5d rectesau indrcctaasuprc marilorreligiice i au urmala contrildasmul! cre9tinisrnul,
iie la
doclrinelor
buit a consiruirea
incepululere noastre- gnostics

Dedublarea

fooste se
Celedou6 nLrme
prin Lmbile
de ProvenienF:
expllce
Zaralhushtra;6.
in limbavech!ruilran,
in
modemdZardhusht;
in persana
vecheagreac6.Zoroaslru.

1.

8.

o
Precizalidetaliiledescderiice sugereazio corspondenlS/
echivalenliintreumbradin chiiia lui Dan Sitablouldin odaia
lui Dionis.
al lui Dancu propdaumbr?i,
Explicatimijloculde comunicarc
posibilitdli:
dialogreal,dialogimagioptandintrc mai multe
nal monolog,monologinterior.
din text verbadicendi(ve$el spunerii)ce introduc
Selectati
replicileqi indjci lipul de enunlal liecirui vorsaumarcheaze
(intrebare
qi dspuns,constatare,
afirma-iie).
bitor
Comcntatiimplicafiilein plan epic si semnificaliilefiecarei
refe
posibihtelide interpretarc
a acoshriact de comunicarc,
la
anterioare,
rindu'vdla conlextulcomunicirii,la episoadele
condiliapersonitjului.
ce
Identificatiin ftagmentulcomuniciriicu umbrasintagmele
dcsenneaziumbradreptipostaziimaterialea omului,cc resugestia
comentand
prezintdsuflefulnemuritoralpersonajului,
ficirei sintagme.
lui Zomastru/Z alhustraca intruparestrdMotjvalialegsrea
vechea lui Dan,prolotipsauipostazioriginard.Tineli seama
in carea tr6jt,de resa.de timpul $i spatriul
de personalitatea
propoviduit-o.
ligia pe carea
prezenla
flntitezei
romantice
in ultimeledouireplici
Demonshali
unei sliri $i cerotale urmeazdscurte
cafecoDtiodescrierea
om$i u,nbre.
to^tesugerand
schimbulintre
enunluridcscfiptive,
antitezei.
in reaLjzarca
Analizalifigurilede stil Folosite
Motivaliintenliapectuluipropusdecilugirul Danumbreisale.
memoriilor,alegendintremairnulteipoteze:
consemnarea
. curiozitate
uncurs,pentruel.
tbli depropriaviati ceDrtneazd
necun0scrll;
. posibilitalea
desine;
dea recupera
sauconpensainstrainarca
. probi nateriali a metempsihozei
ca experienldrcald.atat
pcntruel. cit $i pcntruccilal{i.
din episodulschimbuluicu
Comentalisuitade ambivalente
un1bm,reiefinddin lectlrraphrlii a douaa nuveleil
. ambivalenla
personajului
(cdlugdrgi cavalercendse apropie
Mada);
de
. ambivalonlalocului ,,chiliulhaflatain casaunui boieriu

i"*''n,'
tu
9,

ls r r al e d e L g a Ma c o v e

Umbra se asociazAcu inlu'

nericLrl
ii culoareaneag - avand
. ambivaLenla
timpului-,,orologiulzbarnairig!$it o oard".
drcpt conotal simboice apasarea
pimeldia.
bezna,
amenintarea
9i
in
scris
descricrilece intretaienrmliunea,urmirind
10. Analizati
9
ui poetc, ea
In lumea maginaru
rolul fieceruipasajil1
fiecarenivel al textului$i comentand
refecte imagineaomulri este
acesLria
ca
ruvelei laniastice,
dar ii semnilica(ia
desfdqurarea
conturulint!necatal !ne f nle sau
grupe
proze
Lucrali
in
ffci
parte
a
unei
romantice.
componentA
pfoeclarpeo
alunuilucru,
datorat
mari, impirlindu-vdpasajeledescriptive:drunul parcursde
suprafalalLrmlnal; ln c!ltLrfie
arhace,umbraca dublupercoaier,
Dan sprecasi, dupi intahirea cu Ruben;chilia cdlugarului
de trup.
sufletuldespErtil
reprezinta
Dan;dnrmullui DansprecasaMariei.

ROMANTISMUL

Visuldinvis
f.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

ll.

Luna se asocazd cu prl nci

piul feminin, cu pasiviialeaSi contemplatiacu noaptea vsu 9 incongti enl ulcu
, apat prmanl ul caeemente pri mordi al e,cu ffgu 9i
urnezeala ca siari.
Ca lumin; refedata, una sirn
bol zeazEcunogtefeapf n reflectare,
ral i onal aS i spec!l atve.

in urmaschimbuluicu prcpriaumbri, cei doi indrhgosti.ti

pirisesc conditiade ,,om vremelnic",regisindu-$i,,omul cel
vesnic"(numitarheusauarchausin fragmentulLlmbranea).
Justificatideosebirea
dinke Dan ca archaeussi cele doui
ipostazede ,,onlvremelnic".Revede,li
fi$elefecutecelordoud
personaje,
pistfatireperele
pentlua um5ri acelea$i
aspect.
Soarelese asocaze cu pr nci
Puneliin rela.tie
raiul creatde cdtreDionisprin fo4Avizionarl pi ul mascuf, cu energl agi aclunea.
(in prina pa e a nuvelei)cu pamdisulcreatde chheDan ca cu vialadiurnd,vegheagicongtienlul
cu aerul 9 focu , ca elementepriarheu,urmirind aspectele
comunecelordoui descrieri,
mofdiae, cu cd du|a 9 umezeaa
Motivali tonalitateamislici pe careo capati cufundarea
in
somna calordoi hei, Dan SiMarifl,refefindu-vd
la postllra,
Soarclesimboizeazacunoa$le
gesturi$i atitrdini.
rea directb prn revelatie,llurnfarea.
pfin comparalie,
Comentati,
circumstanlolc
somnului$i conli- De aici provin qi conolail e s mboli
nutulvisuluivisatdeamandoi,
avandin vedereurmitoareleas- ce: soaree s mbollzeazb nte ectut.
peoteidetaliilespatiului,imaginilcvizuale.auditive$i olfactive. congtinla,iar ceru - supraconilinta
Explicatilaptulci Danarheulpoaftecu el in paradisulselenar,
dar $i ir1visui solafcafteade magie.numitaacumcarteaIui
l zgoni readi n rai
Zoroastru.Tineli seamade cele doui aspiraliiesenfiaie(iuC ea ma E spandi tai magne a
bireaabsolutA
absohile)pe carele-ll manifesiat rarukrieste cea a unei gradni mi $i cunoa$telea
nLrnale,cu un pom m raculosin mijin ceLcdoueipostazede.,omvremelnic",lJionis$i Dan.
ln descfiercavisului visat do cei doi arheiin fiecarcnoapte loc, cu paji$tiplinede fof 9 cranguri
pllne de pdsaf cu zvoare Si ape
apareacee4$i
sintagmi:,,lumeaceasolaria oefufilor".,,solarul rrnpez. lzgonireadin ra reprezinla
lui vis". Secreeiuiastfelopoziliasubtileinfe Iumeaselenafd pedeapsa pentru pacatlrl ofiginaf
ultimeletreptealecunoa$tcrji.
Comcn- Eva a guslaLdin ..fructu oprit . in
$i censolari,sugerand
lati opozitriadjn texl. valorificandconotatiilesinlboliccale cercand.irnpreuna Adam. sa dobandeascAo cufoaitefe supcroarai
celordoi aStri.
condlei of, cafe iar fi ficut ega cu
Explicalivaloarea
simboljcin detaliilor
ce descrju
..domalui
(poarla,ochiulde fbc inscrisink-Llnlfiurrghi.pl.oDumnezcu"
(dLpa van Evseev
verbulcu litercarabe).linandseamade cel ce o prive$te$i dc
Enciclape.ltasentnela]ti
stn)boIuti lar culturale, 1999)
aspiratria
lui sprecunoa$tei
ultimd.absoluli.
Droulparclrgein tiremul oniricalt traseual cllnoa$tedi,
dezviluit prin intrebdri$i dorinleexprimalefali de ingeriqi falA
CAderealuciferic6
de Maria.Argumentalihi treptealc tentaliveide cunoa$tere
Luc rer, ca personajdln m lo
logia crett n;, a incorporatelemen
absoluti.prin respectivcle
dialoguri.
Demonstrali
in scriscApasajulce descrieprebu$irca
celordoi te di f mai mure l fadi ti cLrturate$i
epoc
Luclfer (in atinir
arhei din paradisulselenarcontopcste
doud scenariimitjce: dif
i nseamni'liferite
,,pudatorde Lrnri nb" )
izgonireadin paradisa perecliioriginare$i clderealucifericA. estel n mi tol ogi autohtonE
a
unul d n
Comentalishigilul Marieidin rimpulciderii -,,Danc!cem-ai numel e zeul u H esperos,perso
ficut pe mine?",oplandintreurmdtoarele
n ficare a luceafaftrul de seara. in
sugestij:
. rcprosulincrederiiin$elate;
primelesecole cfeSiine,Lucfer era
un epi telal egofl cal l u sus H ri stos
. suferintaprovocaddepierderea
paradisului;
ca purt;l or al umni . D i n E vl l
. dr:Ini fitnlcipure.pedepsllc
fara\ inA.
l\,4ediu,
Lucifers a asocat cu Satan
Aventuracunoa$tcrii
pe careo trdic$teDan ca arheuin para- dalofiia bogom ismut!
9 rextetol
disulsclenar,
tentativa
dea fi el insusiDumnezeu,
nu seincheie bib ce apocife Si a devenii lnger!l
cu damnarea,
cu tra$formarea
lui intr-uningercez,ut.
Justificati cazut dernonzal, cond!calor!l ingerrior damnati, aj!ngand pena la
acestlapt,alegand
inlre mai rnulteexplicalii:
!rm; sA se confundecu Diavoul
. condiliaangelicda Mariei;
(d!p; lvaf Evseev,
. intreruperea
genduluidenonic;
iCou6explicalii pri
En ciclaped ia semnelar Si
. atotcunoaf
tcreadivinisimbaturitar culturaIe, 1999)

CIIRENTE
CULTUMLSLITERARE
IN SECOLUL
A! XIX.LEA
SECOLULL
ALX}.LEA
-INCEPUTUL

Suprapunerea
fantastice

Pagindde manuscrs em nesc an

(quadraiuh cercuu )

Nebuniaeste o experen!5
sp ritualdcercetatide-alung!l timpu ui nlr numaislrbaspeclmedical,
daf 9 mitoogcSi religos,socoog c ai politc I lozofc$l esteUc.
Ea
reprezni; pentftr ndvid o arpturb
de realitale,o suslragerea
de slb
forlaraliuniiprincareornulare ac
cesla torteleorginarcla uf univerc
primodia 9 a o exstenF salba'
lica.
Nebuniase inscriapentru
primitiviin categorle sacrulLrile
sacrulreligios,
fie sacrudemoniac
nebunii nd consderatiposedalde
catfespiile duhurile
fee, demon.
qi Refonna,
Odatacu Renaglerea
nebuni suni considefalpersoane
primejdioas-a,
neprod!clve,pe care
socetateaii excude,al;tLrr de
criminaldestrdbE
al, cer9etofi.

AddanMarinoprezintdmecanismul
fantastic,,antirealist"
constandin altemarea
saucombinarea
a patruprccedee:
Suprapunereasubtoateformelegi pe toateplanurileposibile
lsllbiect obiect;perceput/imaginat;spi t/ materie;viu/ inert (fabricat);normal/anomal etc.].de undeo serienesfargiidde meta,
morfbze,combinalii$i ambiguititi;
Dilatrrea qi comprimareaperspectivelor
$i propo4iilor,crcaci distdntafii.
Iorreile lrnrfl\lr.uiui
apropierii
micfo-.r Inacroscopiei, fenomenelor
de miniaturizare
sau gigantism,explordrilorin
infinitulmareSiinfinitul mic etc.;
Intensificareaobsen'afici,
detaliilor,concretului.
metodicare
dd realit6tiiaspecte
halucinnnte;
Multiplicareagi prolifefarea
obiectelor[...],ocuparea
subiti a
pdn
spaliului
invaziaformelormaterieiin,.cruptie'".
(AdrianMarino,Fartdrti.:ulin Dictionarrleidei titenrc. 1972)

Parteaa patracuprindemai multesecvenlenarativetcomuni

carealui Dioniscu Maria,intervenliatatdluifetei $i a doctorului in viala lui Dionis,venirealui Rivenin odaialui Dionis.
aparitiaMariei iD casalui Dionis.Lucrali in patru grupe$i
pfezenlatitn scris continutulepic al ficcereisecvenle.
persorajele
implicate$i nodu le de expunere
folosite.
2. J|lstific^liprezenlasLlprapunerii
ca mecanisftde rcalizarea
ill parteaa patra,li0andseamaci in existenta$i
fantasticului
cor$tiinlapersonajului
principaltranspaf
toaieidentjtililetcsle
Dionis.se credeDan,i$i aminte$tc
experienla
de arheu.
3. Motivalidezvoltarea
terneifantastice
a pactDluicu diavolulin
tiecarepartea nuvelei,comentAnd
aspectele
carearatdcd in
(din
loculpactullliexplicit
clar
capodopera
lui
Coelhe,Fdrst).
$i
seinsjnlreazitrptatpactulimplicit $i 1aci1.
4. Analizatidialogullui Dioniscu anticarulRivenca actde ooprecizandidentitatea
municare.
sauidentitetileemilitorului$i
alereceptorului,
ambiguitatea
mesajulLli,
dificultatea
receptirii
corccte$i completea acesluia.
5. Lucratiin cincigrupedl3cetecincisau$aseelevi,argumentend
in scrisrasAturileromantice
aleurmitoarelorpasaje:
. trezirealui Dionisintr-o lumeplinAde prospelime,
comunicareaprin priviri cu Maria;
. scrisoarea
trimisbfelei,ca monologadrcsat;
. refacefea
comuniclrii$i experienla
iubiriiimpArtd$ite;
. intervenliacelortrei(Maria,tatil feteiqidoctoml)in vialalui
Dionis;
'aparitia Mariei in casahi Dionis,rravestirea
$i dialogulin,
Epiloguleste parleafinalaa
drdgosti!ilor.
lneiopereliterare,
avandun pronunnarativecarc compunepilogulnuvelei.
caracter
concluslv
Roluiepilo- 6. Prccizalisecventele
lat
guluiesto
conlinutulacestora
acelade a sublinia
ideea
lor penfu nuvelafantastice.
li semnificatia
principaba opereiSl/saua cla fica 7
prinintennediul
naratorului.
'd! " ' ".'.'elei,aulorulpropune,
evoluliauliefioa|5
a unorpe|sonaje.
i aleexperientelof
prin carctlecepe$onaju]siu.
1,

ROMANTISMUL

introduseprin enuntudcarese adreseaze

cititoruluisiu fictiv
(naratarul)-Primaexplicatie
esteunarationalisi logici.ndoptati demulli cititod:
Cineesteomuladevarat
,,Douivorbeconclusiveal acestor
intampldri Dan ori Dionis?Multi din lectorii no$trivor fi
ceuiatcheiainiamphrilorlui in lucrurilece-l incunjurau;ei
vor fi gAsitelementele
constjtutive
a vietii lui suUetegti
in renlitate:Rubene Riven;umbradin piretecarcjoaci un rcl atit
de mare,e portretulcu ochii albaqtri;cu dispariliunea
acestuia
disparececace veli tj indemnatia numio jdeefixi; in fine,cu
firul cauzalitefiin mene,mullivorgandia fi ghjcitsensulintamplerilor lui, reducendulela simplevise ale unei imaginatii

Nebunuldevlneireptalfigura
asupracafeiamemb i coleciivitdlii
iS pfoiecteazdspamele propdi.
Persecutarea
vrajiioareiSi a nebunulur,alungarea
erciculuise reati,
zeaza prin acela9imecanismde
psihologiecoleciva Si individualS
care a determnat persecutarea
evreului9i a negrulu,lar in secotlrl
alXX-lea,
a disidentului
politic.
Eireprczrntadiierenta,altedlatea,ceE atl,
paftea ascunsedin inconqlientul
colectv si persona,ce provoacS
lemei 9 angoase.Refuz! Celuilalt
cunoa$leformee cee ma varate,
de la alungafedincolectivlate
pana
la extermnareafizicd.

Justificaliaceaste
intelpretnre
referindu-vila aspecte
ale
vielii lui Dionisdin primaEiultimapartenuvelei,ce trimit la
nebunie,maladiedefinitodepentruspiritulfolna tic: originile
copil6ria$i educa{ia
dominatedeprezenla
mamei
ti ereditatea,
absenta
tatelui,
singuritatea
sefecia
lui; rolul ci4ilor qi al
$i
$i
tabloului;prezenlalelei din casade alituri.
8. Adouaexplicatie,supranaturali,
bazatdpetransrnigratiasufletelor,esteprczcntald
plintr-osuiti de lntrebdri.pomindde la
ftrtrebarea
esenliale:
vis snunlr,asta-iintrobarca.
Nu cumvaindlritLrl
,,Fost-alr
culiselorvielcie urrregjzoracdruiesistenfd
n-oputemcsplica'?
Nu cumvasLlntem
asemenea
figuranticad,voimda reprezenta
o afrnatAnurer trec pe sceni, t'ncuDjurifundalul$i reapar
iare$i?Nu esteoareonrenirea
istorieiasemenea
uneiastielde
armatece dispafcintr-ocompanievechesprea reaparC
ln Lrna
noui, afi1atdmafepentruindividulcoDstiluitin spectator,
dar
acela$inumir mdrginitpentruregizorNu suntaceia$iaclori,
de$ipieselesuntaltele?E dreptcAdupi iondalnu suntcmin
starea vedi. $i nu s-arputi ca cinevatriind, sAaibAnlomente
de-oIucidirare
relrospeclivi.
crri sa i sc p:lri cr rc.nilli5ccnunui
on1,
ce
demultnu mai estc?"
lele
JustificaliinleDretareasupranalurali,cea a mctcmpsjhozei, conslruitdin spirit romantic,referindu-vila aspecte
slilistice($irulde constructiiretorice.gradalialor) $i la nrotivul lurniica teatru.
Selectalidin celepatrupi(i alenuveleienunlufjlece stabilesc
comunjcarea
intre narator$i naratar.Lucrali in patru gtupe
compusedin 6-7 elevi,distribuindfiecirci grupeo partea t1uvelei.Argumntalipe bazapasajelorselectate
strategianarativa prin careezitarea
fantasticd
cstetransferatd
dela personaj
ia naratorpc parcufslrlleclurii,
10. Justilicatititlul nuveleiS.i/hnnulDionis,ayandin\edcl:e
. deznodimantul
fc cit (schimbarea
vietii lui Dionis$i iubirca
inpiftatite de Maria) $i epilogulnuvelei(traiui izolata1cuplului si reptarca
periodicda primeiintaLiri);
cunoastelea
capitd valoarede suprateme
'iubirea $i
ce i$i
subordoneazi
lantasticulsi temelesale;
. czitare^fantasticiaccentuatiprin ccle doui explicatiipropusedenarator

llslratiede Lg a Macove

ALXIX.LEA
SECOLULUI
AL)O(-LEA
CURENTE
CULTUMLE/
LITERARE
1NSECOLUL
- INCEPUTUL

lntertextualitatea
DINr'nxf
TEXTUL
I\lu c,/rtnmde-r crld c;rc\.r pr,agedinr-o epi(rolar iui
rdeea
I \ lheophrlc
cauLrer
carecolorca/a
oaJccum
aceasld
suntelndin tarace ne-avdzutniiscand!i dc aceea
,,Nu totdeauna
noastripafie. Aceicarsuntficuli in felul acesta
cduldmadevdrata
in orasullof strdinilangecAminullor Fimuncif de
sesimtca esila-ti
Ar fi u$ora insemnanu numaildld, darchial
o nostalgieirlvelsa...
ar
serolul
cqre
Ji lrehuit sd sepetredcdesiste la lol ceu dde
li
,in
parc
c-am
trAit odatein Orient $i. cind in vrcmea
\)dratd...I]|f'i
mi deghizezcu vrun caftan,creda reluaadevarable
carnavnlului
suryrinscd nu priccp lirrba
mele vesminte.Am fost intotdeauna
aftbe. Ti:buie s-of uitlit."
estelegitufaunuitext(literarsaLr
non-literar)
Intertextualitatea
texte
antefioafe,
apa(inand
unof
nutod
din epoci
cu un tcxt saucu
precedente
saudin contemporancitate.
in sensreslrins,intertextualitatea
inseamndprcluarcasauinglobarcaintr-ooperdliterari a unuifragmentapa4inand
alteiopcrc
artisticc.
litefaresaucreatrii
Relaliade intertcxtualitate
se realizcaziin cazlrltextelorliteprin
pArodilj.
pastish.
citrt,
dar
rarc
Siprin aluzielivrescd,prin tillu.
personaj
ori rcplici faimoasi.
lnimcticia uneimanicrccompoz(io'
Pnstiircstepreluarca
lexicale
ce dciino$te
nale.stilistice.
un autor
Parodia desemneaziimitalia ironicda unei operoliter^rc.
pani la ridicollfasdtudlesaudefectele
respectivei
opere
Fragmonl! ifcheie nuveLa
sdr- accentuand
plrnct
pomire
artistice.
Parodia
intotdeauna
ca
dc
pr
sau
maniore
are
nrarrl Dlor'-s ntr-un .itat dintr !n
.unoscul scr ior trancez intr-!n
literarianumitd,stilulunuiautor.
sau
sauca referinlio oper?i
o specie
mod loi atat de orgifal ca prologul chiar' n genrromaDul
Don Quiiotede Cervantes
parodiazipe aloak iit lit d nt r u f m o n o o q p ri n c a fe
fomanelecavalere$ti;
la noi au scrispafodiiin prozh$i in vercLrri
perconaluli$ dezv:ilue I ru gandu'
GeorgeTop6rceanu.
Marir Sorescu.
r ilor Cllaluls co a te a l u n rl n ao p e ' suri LL. Caragiale,
procedeul
pfin
Citatul
este
care
o
operi
literari inglobeaziun
rechetematca eslompatade meca
I smelede producerca fantastic!Lr: fiagmenldintr-oalt6oper6,valodzendpc dc-opartcconlinutulseu
in sine.iar pe de altdparle.implicaliileacesluiain noul conlexlin
Ceie doua leme se insinlall
carca tbst integrat.
d scfet in pfoog (9tiinlau late a ma
Aluzia livrescdesteo figurdde gandirebazfltep analogiein
g lor care daciea suiletul!i puterea
o secvenld
a uneicrealiirealizeazd
o asocierccu alti operelide a se transpunein orice spatiu9i care
pnn
pil"alelilnr
e\
ocrrc.
sugesl
ie.
elc.
lerari.
t m p) din inv a l a t!ral mp a d a l L tad e
! m br a uiDan l s u fe tu L b e ad i n ,a p a
far; gusl Si uitaloarea Lete inant eainlr uparl ).
C talul d n final se coreleazd
cu fefer n1ee din t-.xt a Oient (car
lea llr Zoroastru),dar 9 la proverbu cu tere arabe,toate sugereaza
ce relig ile nrai aLrmulteaproplei 9i
legatLrfiinlfe ee

l.

2.

.lustificatiadecvarea
citahrluidin final la expcrientele
triite de
personajul
principalal nuveleiSdrmanulDionis,pornindde la
e t e \ rp rinlire rec u f . iv e .
en u n lrilern a rc rtrn
Stabililicel putintrei asemdnirisauapropieriintreconfesiunea
din epistolaqi aventLralui Dionis/Dar/ arheu,conrentendapartenenlacelordoi autori,Th6ophileGaulier9i Mihai Eminescu,
european.
la fbndulcoirun al romantismului

ROMANTISMUL

3.

4.
5.

in texhllnuveleiaparreferirila maimultereligii,prin intermediul personajelor

qi al intamphrilortraitede ele. Identificali
aceste
rcligii, legitwa lor cu diferiiepemonaje
sauintampliri.
ldentificalicelpulintrei aspecte
comunealecelorpatrurcligii,
i'ngeneral,$i elmenhrl
ce le coreleaziin nuvelaeminesciand,
Enumeralitrei titluri de opercliterare,plasticesaucinematografice,in careacliuneasauimaghrea
cheiepome$tede la o
cat, o inscriptie,un desen,o haftd,o pictud.
iltit vnt t r,:xrr.rt,r

re.tqJ,l!..g,l{r@.,1*f

Carteade nisip
de JorgeLuis Borges
(fiagnent)
un numafiniinildepuncle:
phnul.un num;r
I iniacupfinde
l-inlinll de liniit\olumul.unnutnirintin dc planuri:hipervolumul,un numerinfinit de volulne...Nu, hotaretlucnr,nu acesta
nore geometfico estecol mai fericit mod de a-mi incepe
relatarea.
A afirmaveracitalea
flptelor naratea ajunssi repfezinte,
astizi.convenfiaoricirei povestidfantastice;
prezentareTalare
este,
insi pe de-aintfegulveridici.
Locuicscsingutla etajulalpatrule.al uneiclediridepeslrada
Belgrano.Cu vreo cAtevaluni in urmd,intr-o seari,am auzit un
ciocanitln u$e.Am deschisli m-amgisit ln fafaunui Decunoscut.
Era un ins inall cu tresituri incerte.Saupoatecd miopiameale-a
vdzut astfcl. lntreagalui infef$aredovedeao saricie plini de
cuviintrd.
Eraimbricatin cenu$iu$i avealn mAnAo v'llizi cenusie.
Am inleleslndati ch-i stlAin.La incepurl-aln socotitbitran; mi-am
datseamaapoici me in$elase
pulinullui pdrblond,aproape
alb,de
tip scandinav.
[...]
- Nu v6nddoarbiblii. O s6 vd ardto cartesacrddesprecare
socotcd ar puteasd vd ilrtereseze.
Am dobandjt-ointr-o mahalaa
Bikanirului.
Deschise
valizaSipusecarteapemas6.Eraunvolunlin octayo,
legatin penz5.Trecuse,
cu siguranF,printr-omullimedemajni.Am
cercetat-o;
m-a surprinsgreutatea
ei, cu totul neobiEnuiti.
Pe cotor
slireascrisHolr,u rit. iat dedesubt
Bonb\.
Trebuiesdfie din secolulal nouispiezecelea,
am remarcat.
- Nu $tiu.N-amqtiutniciodata,a fost rdspunsr.
Am deschis-o
la iriernplare.Caractercle
imi eraustrdine.Paginile. caremi-aupirut uzateSiveninddink-o modesliimprimerie,
erautipirite pedoui coloane,asemenea
celoraleuneibiblii. Textul
eradestuldestransSioranduitin vfsete.in collul de susal pagini1oreraucitie arabe.Mi-a atrasatentiafaptul ce paginapari din
stangaaveanumerul(sI zicem)40.514,iar ceaimpari, aflati in
dreaptaei, 999.Am intorsfila; numdmlde pe versoaveaopt cifie.
Erainsolitde o lnicdilusffatie,asacumseobi$nuieste
in dicljonare:
o ancoredesenatiin penile,ca demenastingacea unuicopil.
In clipaaceeanecunoscutul
spuse:
Priviii-o bine.N-o s-omai vedetiniciodatd.

ALXX{EA
SECOLULUI
ALXIX-LEA
- INCEPUTUL
LITEMRElN SECOLUL
CULTURALE/
CURENTE

nuinsi $in glasulcareo rostise,Dintfe n!meroaseleinstrLrin afirmalieerao ameninlare,

mar
cel
fiinlei
omene9ti,
ale
mente
Am reperatbinelocul$i aminchisvolumul Pesteo clip6'l-an1
ulutor este,f6r5putintdde tSgada
deschisdin nou.Am cdutatzadamicimagineaancorci'intorcand
cartea.Celelaliesunt prelungklale
spus:
telescopul, fild dupdfile. Ca se-mi ascunddescumpaniiea'am
irupului.Micfoscopul,
intr-unul
din graiurile
E vorbadespreo versiunea Scripturii
sunl prelungliae privirii;teleionul
a glasuluilMaiapoi hindustante,
esieo prelungire
nu-i aia?
avemplugul9i spada,Pfelungri ale
el.
Nu,
rplicd
bfa!u[]i insi carleae altceva:carglasul,
ca pentrua-miincrcdinlao taina:
Apoi cobori
tea e o pteongitea memotlei9i a
intr-un
sat din campie,in schimbulcatorva
Am ob{inut-o
imaginalie.'
ca soco(J.1.Borges,Cadeade tlsrp) rupii qi al Bibliei.Stipenulei nu Stiasdciteasci.Presupun

te; CarteaCdrlilordrcptun fel de amuleiAEra din castaceamai

joasi; oameniinu puteausi-i calccumbraferi si lie pangiriti Mi-a
spuscAtomul lui secheamdCarteadeNisip,pentruci nici carlea,
nici nislpuln-auinceputqi nici sf rgit
M-a indemnatsAcnutPrimafil6.
Mi-am proptitmina stangdpe coportiqi am deschisvolumul
dintr-odate,cu degetulmareaproapolipil de arititor A fost zadefiecarodati alteiile
darnic:intremanA$i copeftiseinlerpuneau
Cariea este s mboLulc!- Pireace izvorhscdin ca$e.
divne reAcumacautdsfarlitul
al inlelepciunii
noagterii,
gjsimbolulunivercu
ui,cumo
velate
Am e$uatdin nou;abiallm izbutitsi ingaimcu ul1glaspe cate
dovedescsintagmeleLiber l\,4undi nul rccuno$toam:
(CarleaLumii)sau,CarleaNatu i'.
Eslecu neputinld
Dacdunive|Slresteo carte ea rede biblii ill1i r,rspunsel
in $oapti,ca Eimai iminte, vanzetorul
prezint6Revelaliaoriginara,ce se
de paglnial acestei
Numirul
- Cu neputinlb,insAtotu$i6le.
dezvel!iedoarinlliatulu.Toatema'
(vedele
rile felgii au o car(esacfe
cdrli estede-adreptulinfinit Nici unanu e ceadintai;nici unacea
in
lranul
,Avesta
in Indiaantcd 9i
in modulacestaarbitrat
din urme.Nu $liu de ce suntnumerotate
antic,VechiulIeslamentTniudasm
unei serii infinite admit
inteles
ci
termenii
da
de
pentru
a
Poate
9 Naul Testamentsau Evangheliile
scis6 oricenumAt
ln cregtnism,Coran!/in lslam),
Apoi, ca $i cum ar fi genditcu vocetarel
fi,4ai
multe
dlvn6.
insp
ratie
sub
c54icu furcile
imdiliiconsemneaz,
- Daci spaliulesteinfinit, neaflim ir oricepunctal spaliului
(a
profetcesau iniliatic6 romanjDacAtjmpulesteinfinit,ne aflemin oricepunctal tnnpului [.. ]
la egipteni9ia tibeCa4leSrbl/,rer
(Tnducerede CristinaHdulicd)
\ani - CafteaMa4ilor).

]].:j..:'ksuHMlM'd'ffi

intre incipituile celordouanaraliuni.

Precizalitrei asemandri
SdrmanulDionie $I Carteade nisip, avAndca rcpere:modulde
in sensldF
rlaliacu intre$rltex1.
ideilesuslinute,
lntertextualitatea,
expunere,
felatiade i p compa- 2 . Explicalipasi nea personajului
git,presupune
naratorpentrubiblii, op6nd
ipotezelfascinatiafali de cdrlilevechi;maintreurmAtoarele
. influenleedirectesau mespiritreligios:interesstrictfilologicdecon_
niedecoleclionar;
diateexercitateasupfaune opere
fruntarca diferitelortraduceri
iterarede o altascfierc,de cbtte!n
edilie
edilieprinceps.
cutent
cLrlturcl
3. Explicalisensulcuvintelor$i expresiilor:
all aulorsau de !n
miniaturd
s
ologra|;
mdnuscri
incunabuL,
bibliolild,.fizcsinil,
. similiiudlni
sauasocieriintre 4 . Puneliln relatieperccheade personajedin povestireaboropere iterafe,generatede continu
din nuvelaeminesciana'
qi perechea
maesuu-discipol
Besiand
it6li culturale,de Evoarede Insprde
statutulsocial$ideprecontextul
intahidi,
de
seama
linand
ralie$i de modelecomunei
comucele prilejuieFte
pe$onaj,
de
obiectul
. afintit intrePerconalts!cu
fiecirui
ocupirile
aceapa4inand
preocupar
simlarc,
nicarea,
leiaSifamiliispifitualein ciudasedintreceledoui cirfi, CarteadeNisip
Identilicatiaseminarile
in cafetra
colelorsaulSrllordifedte
qi carte^de magie,luendca repere:col4inutul,felul scdedi,
o intLrenle
iescSisc u excluzand
desene$i culori
in detaliu,cu senrne,
paginacercetatd

t.

difecta.

\
REALISMUL

Realismul
Lansafeacurentuluesie egatade revsta Le /darsme(1856),
Realismul(curentliterar)se dezvolti la mijlocul secoluluial care publice
dezbalerledn jurlrl
Ilxlea. odentatdeaspiraliadea rcprezenta,
in artd,realitatea,,aqapicturiilui CourbetSi eseurilerocum este",Tennenulva cdpita,cu timpul,un sensgenemlatetin mancieruluiChampfleury.
Desch
domeniulliterarului,catqi in cel al picturiisau,mai tarziu,al cine- z6iorul de drumur al rcaismulu
malografiei,desemnand
oriceoperacarde impresiaci reproduce este consideratHonorede Balzac
lconedia umand 1842-1848),penlru
fidel realitatea
la carctdmitecare'romancerul
va trebuisi zu
graveascbsocetaleafrancezda9a
Ca $i romantismul,
reaiismulesteun curenfpolemic,deoarece cLrmesleea,fdresi cautes-oideas-aniscut ca reactiela romantism,la subiectivismui
siu excesiv, lizeze,ci intr-unspirl de obectiviDaci romantismul
a deschis
caleaindividualitdtii,
realismula cdutat late perfectpe cat posibil,ii indiferentfalSde proleslelepublcului
sdpuneindividulin rnediulseu,natural,social,istoric.Aceastd
ie$irc inspeimentaice se vede zugrAvit
AccEPl r r A r , ERE A LI SMU L !r

din sinea artisfuluisecompleteazh

cu largireasfereidercprczentarc
a umanului,carenu mai estingrdditdde criteriul,,ftumosului",
ca
in clasicism.
Teritoriiconsidemte
in afaraliteral'Ltlui
suntvizitatede
rprezentantii
realismului
cdphtend
demniSichiardevinprdilecte,
taleliterari.
Aspt,t('r!
DrirrrNnot{t
,\t,rit{riar.tsr\tur.t
r
. reprezentarea
veridici a realitbtii,cu preocupare
penhuinstalareaindividuluiin mediulsocialEieconomic;
. rcluzulidcahlarii
li al e\adafiiin fanlelie
$l in vis.carccamcterizauatitudinearomantici,$i ceutarcasubiecteloriD vi^ta cotidiandl
. atitodinea
obiectivi A adistuluifarAde lLlmeareprezentati.
A sPtrctr t , t r lR, \ t { u Rt t ,\L ts n l

estecolnparabilcu un savantcareaplici meto' romancierul

deledin $tiintleobsrva{ii;
. temleprincipale
sunttmorawdleuneiepoci,aleunuimediu,
legdturilcindividuluicu contextulistofic,politic, social,infl enta
mediuhi asuprzr
lui, ora$ul,provincia,mizeriasauascensiunea
socialA;
. preocupsra
pentruobiectivitatre
se manifestiprin povestirea
la persoana
a II['a, prin preluarea
intrigiidin faptuldivers.descriere
prindocurnenrarc
cu deralii.
in \ederea
scrieriioperer:
. personajele
se inscriuin tipuri careinsAdepdfescmodelul
(avarul,bolnavulinchipuitetc.)
staticsi atemporalal clasicismului
pentrua se instalain contexte$i circumstante
tipice,

Buneziua, clannuleCoutueu
de GlslaveCourbei

Realismulseprelungeste,
la sfer$itl sccoluluial Xlxlea, p n
(Thirise Raquin.
operateoreticd(Romdrulexpefinental)qi lltetat:a.
Getninal) a lui 6mile Zola, in naturalism,mi$careliterarecarc
preceptelerealisrnului,pledind pentrurcprczentarea
exacerbeazd
conditieiumanedec?itrescriitorcu rigoareaunuiom de $tiinlh,care
Aulorlcelebride fomanereE
observdSi stabile$te
relalii de cauzalitate
intre mediulsocial,fiste sunt consideraliStendhal!i
ziologie,ercdiiare,rase(deteminjsmsocial$i biologic).Aspiralia GuslaveFaube( in FfanlaChares
de a ,,fotografia"realitatea.firi a operaseleclii$i reordonirila Dckens 9i WM. Thackerayln
Turuhen
ev
niveiulei, conduce
la surprinderea
{iiDleiumanein ipostnze
netipice, AngliaL N.Tolstoi!il.A.
in Rusia.
dominatide biologicsaude patologic.

II

ALXX-LEA
SECOLULUI
ALXIX-LEA
LITEMRElN SECOLUL
CURENTE
CULTURALE/
- 1NCEPUTUL

in vremede rdzboi
deI.L. Caragiale
prin.ain caparulpadurir
fn \rar.it.cerrirde rilharicazu5e
Doi rni de .,ile.weo c;li\a !otnici.spoilrcu
l-Dobrenrlor.
qi foartccruzi,bigaserdspaimain
carbunipe ochi,foarte-ndrizneti
cu holiade cai;apoio cdlcarc,douecu
trei hotare.intai incepusera
cazne;peulma omoruri.intle altleficuserdacumin urmdo vizite
despreziuelui PopaIancudin Podeni.
Popaera un om cu darcde mani, |imas vdduv,de$ilbarte
tendr.tdia cu maici-sa.Ii mergeautreburilecatsedc poatedebine
doudsfori d moSie,r!
in timp de un an $j junitate, cumperase
pereche
piatri;
vite multe,oi, cincicai,
decasede
dicasoun han$i o
$i mai avea,sezice,qi binet.Asteabeleaula ochi,toatdlumeacteLa aqastare,trebuia,so-ntelege,
deacd popagdsisevfeo comoarS.
oclii
talhatilot
si se opreascd
intr-o seari,pirintele Iancua fdcut prostjasi rimand acase
la targ,cu unbaia! pe
singurdc tot: pebdtranea trimis-ocu trdsLlra
un argatla manatla camp,pe alli doi, cu carele,dupdlemnela
pedLrre.
Dupi miezulnoplii, iaceteoaspeliinegri: l-au legat,l-au
schingiuit
$i iau luato groazidebani.[...]
minunat$i
De mimreinsi un lLrcru- popaaveaun buiestra$
doui icpe d e p ri' ili:n u ile J u lu a l Da f c c v n s,in ri c u rio s c iin i i
mhcarun scmnde
din curte.ni$tedulSica ni$tefiare,nu dedaserA
cainiicci mai
ca si
viatil Holii au fel defel deme$tequguri
^doarmd
ori cinitie ce.
un fel derndncarc
descAntati
sdlbatici;le di psemne
Pepfeotl-augesila douazi intr-untarziulegatbutuc,cu mu$frenghiilor,cu cilu$uin gurd,d-abiamai
chii curmatide strensora
putAndgeme.L-audezlegaldegrab,$i bietulom a povestit,gafaind
picrdulidegfoizri.lorce p;timise.
ri cu minre6
Nu trcuri nici doui sdplalltaniqi se auzj de altd cdlcareaceea,
in adevir,spaimAniitoare.
[...]
astafusesccca din urma.Oamenii
Dar in sfir$it t'dridelega
tocmaicend
spoi{icu negrucizuserain lanturilej ustilieiaz-noapte.
ir]tr-o
se porneaula o noudispravd.Vesteaaceastase imprd$tiase
peste
hotarele
bantuite.
catetrele
o
lumin6lini$titoare
clipi ca
llli, popa
CA[e searese intorceaacasA,cilare pe buiestra$ul
Iancu.$i calul,$iomulemuzdrobitideumblet.De lrei zilepopaalergase
dupi daraverideneglrstorie,vindeavite Sicumpiraporci.Peunde
umblasen-aflasenimicadeprindereatelharilorMaicd-sail a$tepta
ii eradegrabisi mcargela
cu nasa; fiul n-aveapofti de mancare;
mai mare.
hangiul,tratele-seu
neicaStavrache,
Hangiulera loartemultllmit:om cu darcde man6,cu hanin
drun maregreutatei seluasede pe suflet.Catenoplinu dormisc
cu
trdgind cu urechea$i a$teptand
el o clipe micar cunrsecade,
inirnasfuitdpe musafiriide noapte!Negreqittrebuiase-ivie $i lui
randulodati si-odata.
se prePreotulintri in carciuni, tocmaicandd-l Stavrache
gdteasi inchizd.

REAUSMUL

Nuvea esie alcatuitdd n trci

NeicA,ziseel pdvindciudatsi speriosin toateperlle,a$vrea
capiioe
in inteforulceforaepicul
3-ti spuicvanumaidecat.
este distribritdiiefen!iat.cea mai
Ce?
mafe concentrareepca esie in
Ai sevczi.inchideqi aide-nodaieamandoi...
amvenitla d ta captolul, in ceelalteautorufiind
pfeocupat
:a la Lulduhovnic...
de a su|prndeevoula
Dupi aerul$i tonul tandrului,fratele1l1aimarenu qlia ce sA obsesieihangiuhiSlavrachecu
pflvre la intoarcerea
fraieui rnod
:reazd;totuqi inteleseci preotulavealuffuri sedoasede spus.
Capilou esle alceluitdin ire
Tfimisepe slugiqi pefemeieseseculce,inchiseobloanele
priviliei episoade.Prmu este,de fapi, un
,ri poafiahanului,$i, dupece toatdlumease linisti, intri in odiiti deznodamant:
o ba,rdnde holicare
inspairnantase
popatregandtutunSioftandgrcu.
lmp de do anl im
rndel aqtepta
prejurime padlri Dobreniloreste
Ce e, me?
prns6,maipu!ncapue
Am venitla d-taca la un duhovnic...
N-audenimeni?
Evenr.entee premerc;loafe
A$l cines-auz6?
captur6rsunlrelatated n peGpec
NeiceStavrache,
zisepopainecatim-amnenorocit!
liva,gurl satuui carecomenteazA
asPecteefeobignute ale intam
De cc?
Popaa-nceputsd plengl cu hohot;i sAsc bat6cu pumniiin pldrii: cafd a iost lefut preotul
lancu c6ruaii merqea!ucruie
iap. NeicaStavrache
nu inlelegerdeloc.
atatde bineincat,toatA
lumeacre,
Clr sd1ni fac']...ce seme iac,ncici?...spuned-ta,ci mi-e$ti dea cA popagdsse weo comoar6'
Itatcmai mare...
.de m rareainsb un lucru hol
minlnal9
Cc aveapreotulpe suflet?Ce se aibh?Lucru greude-n,teles, nu au luatbuestra9ul
cele
pr6s
doua
iepe
de
e,
ar ,ceva
llrcste;aqadegreucAd-l Stawache,
maiinlai,nici n-avoii sdoreazd.
maicurios,cain nic macErnu
I
Cum s-dputut?Omul cu greutate,
proprietarulcu atercaaca- a! dalsenindeviala,
dafse Stieca
fctud$i cupins,maibogatdecatmultdlumedimprejur! fiate-siul hotil au un fel de me$te$uguri
ca
preotul si ti fost capulbandeide tilharil $i cu toateasteacia saadoarma
ca niioeimaisalbaUci
.
adeviftrt.DracFl impinsese!
igi povcstidin fir ill pdr
$i nenofocitul
roateispdviic. Celcareade la el fuseseun narafct ca se adoanne
binuielile.CLrcetevazile inainte,un notarde stal- eracan boatdu$n1an
vechial popii,intalnindulln un hanpe drLrm.i-a zis:,,Bun
burestm$
ai, parinte!Astanu mai e cal de pope,e cal haiducesc,
se
lasctoatepoterile-nurmd!'"$i pe unna:,,BiDe-timai merge,pirino sfoaddemosje!Cumde nu li-eteamdsi te
1elelmaicumpera$i
calcetalhariilpesemne
cd e$tidres!'.
Neicl Stavfacheasculli in sfarfit qi povestireaispfivii din
urmdde la arenda$ul
Dinnlne$tilor.. Dar nu popail omorAse;
el
luptasecat putusesi-i opreascide la a$acruddfaptd;ce em si le
faci insd?erauindarjilitbabatipa qi arenda$ul
a trascu arma nu
mai erachip si sdpaneftipebeieli.
Popascipasedjn cursaintinsAla capiiul pdduriinumaiprin
intamplare:
aminteripuneaumenapotera$ii
$i pee1...Dartoticeta$ii
suntpdnsi..Orse-ipune
lacame..
eiausdspunitot...
tot...OrsApuni
nana si peel. $i popa,apucatdecutremur,
pirruldin cap.
iqi srnulgea
Ce-ide ficut, neic5Stavrache'l
scape-md!
Cum?...NenorocitDlel
sd fugi! sd pieil sd te-necimai bine
puie
decatsA
manape tinel in fundulocneii{ putrezesc
oasele.

l.

iLrscditorulLL. Caragiale,
criticulGarabetIbdileanu(18711936)ideniificn,,celmai marecreatorde viati dilr intreagn
noastd literaturi".Punefiaceastd
obseflatiein relatiecu caracleristicilerealismului,ilusffand-oprintr-ooperi ]iteraraa
scriitoruluistudiatdin anii anteriori.

LITERARE
INSECOLUL
ALXIX.LEA-INCEPUTUL
SECOLULUIAL
)O(.LEA
CURENTE
CULTURALE/

Faptul divers este un evenimeftcolidan pe carepresaii selecteazepenirua- face cunoscut

da1o16 caracteruluisau surprnzator,Socanl.Cules din zona de
rnarulne
a l!mii,evenmentuldevine
pubic, daf locu sau rdmanela
'margine" in rapon c! conlinutul

povesTidor Vianuil plaseazape

LL. Caragiale
in succesiunea
titorilorromanide tip realistdin veaculal Xlxlea, cliar dace
dcpdselteteritoriulacestuicurent:,,Picturamediuluicontem
poran,a omului careil reprczinti qi a chipului in careel semi$c,
alcituiescobiectuiarteilui LL. Caragialc".
Pornind
$i vorbeqte
de la celetrei elemente mediul,personajul
Sicomportamen
ci textulcitit estespcificpentrurealism.
tul lui, demonstrati
Multe dintreoperelelitemreale celeide a douajumetelia se3.
Denumireade iapi divers
colului al XIX-lea se hdnesc din substanlalaptului divers,
acoped trei sensud:evenmentul,
carc esteutilizal de scriitofi ca gamnliea lidelitIlii fala de
relatareaui $i rubdcade zar care
inceputulnuveleiin spiritulfhptuluidiven.
gazduegle acesiefelated.Dezvolrcalitatc.Prczntati
larea preseiin secolula Xlxlea
4. Identificaliin cuprinsulprinei pdrli qi altesccvcnlecpiccare
esle responsabA de avantulfapde mesaje.
igi au modelulin aceealicategorie
tu uidivers,dar I ina ntealr exlstat
divers,I.L. Caragiale
faceapel$i la altefome
ln
afara
taptului
dlferle moduride a punein circuviclii
Identificali-le$i co'
de
comunicare
specifice
coiidiene.
lalieevenmenteu miloaresalralte
menlatiefectullor
ilpurde mesaje,
come4ulambuanl
socid al temeidin nuveli, punanduI in
6. Analizaticon,tinutul
f nd caleade transmllere.
relaliccu tipologiaclasicia avarului.
arghirofilici(gr, ,,iubirede bani") ic
7- Analizaliconsecinlele
plan psihologic,cvaluendimplicaliilenatumlistealc temei
Tineli contin denersulvostrude obseNatiileorilicilorl
. PaulZaritbpolfezumeastfclcon!inutulnuvelei:,,istoriabucupani ::
riilor, grijilor $i spaimelortreptatealeunui carciumaq
Titlul este in acord cu inlelnnebunirea
deplinepentruo pricindde avercmare";
fesul 9i conceplialu Caragiaecu
. C. Celinescu
prvirela silualileinrle,senzalio'
consideriaceastinuveli esfesuperioarb
celoinae careilustreaz;deeade destin.
laltedeoarece
e mai conplexd$i mai fine". iar ..pe
,.pfoblema
Scriloruls-a specalizatTncade la
lAngdAnalizA
intalnin $i lipologie",ceeace faccca pcrsonaj:incepululactivit;1ii
salegazel6reqi,
intruneascd
se
..cevadin eternuluman",
ca semnataraL rubricor de fapl
titlul
in
relaliecu episoadele
nuveleiqi precizalicar.
8. Puneli
d verc,in obseruafea
9i analizarea
acceptiea tillului: sensu
estelegAuracu ele,ciutendo dlrb16
senzalonalLrl!
i, a cataslrofelof,
a
denotativqi cel conotativ.
Unul d ntre exeseti conlem- 9. fdentificalimodalitalileprin carescriitorulrealiz"eazA
pre7e.poran al opere lu I L. Carcgiale
folosirrdmai multetehnici:
tareaobieclivia evenimentelol
Forn [,4anolescu,
aptecazaca
. ,,tehnica
(PaulComea);
suspensiunii"
scnitorul
afe o adeverat;vocaliede
. iehnicadetaliuluiconcret;
,a llillza genudleparaiterarein li
. tehnicaschimberiiimperceptibile
a planurilorreal$i oniric
terat!ra pfopriu-zi$ lcarasialeti
Caragiale.Jocuricu tnai molte stra' t0. Personajulnuvelei cvolueazein cheie naturalisti pdni::
tegr,1983).
punctulculninantal nebuniei.Camgiale
dovedindmiiestriei:
modulin careil conducepe hangiusprestareade crize.Tui.:
Vianu (Arta ptozalotilor ronAni, 1941)a rcnarcatcd \ ir_;
Tehnicasuspensiuniiconsti
lduntricia eroilornu estecomentatide autor,ci esteploduii
in enunlarea
d sconllnuA,
reprezentataprinpuncteede s!pensiecare
prin ,,fuziunesimpateticA".
Preciza(icatevamodaliti(ilblosr:.
separi secvenlelede d scurs
pentru
reduce
de autor
a
la minimumdistantadintrecitiror:
AcesteapermI subinlelegerea
s6npersonaj.
durilorde adancmeae personain grupede cetepatru ii repartizalitexrul :
obectviteli 11. Organiza.ri-vi
lulli a cafeconvenlia
nuvelei.Urmerili;
secvenle
care
se
lini cont de episoadele
nu permiteaccesul,nef nd rostle.
nivelultextuluiartaprozatorului
in func1iede particulariC::
c
Penlrua le sugera,scriloru foosestemetafora,,cl6dire
de ipoteze.
identificatede TudorVianu: vo$irea indirectdiiber6:c:iidenaturi.Prezentati
concluziile
fiecireiSr-.:x
tatea;descrierile
planul
unuieseustrucrur]::!
$i,cu materialuloblinut,alcetuili
titlDl ,,Sim!enorm ti vez monstruos"(fbrmuli preluaHdcriticedin proza,,CranHotel VictoriaRomard",penhua caraclerizastilul lui Caragiale
).

ALXX-IEA
SECOLULUI
ALXIX-LEA
- ]NCEPUTUL
LIEMRE lN SECOLUL
CULTURALEr'
CURENTE

mpotrivaacestuiromantisnr
seniimenlalismulLr
iardivimpoldva
I
fea4ioneaslrbeclvlsmlr! romantic
ze un grup de poe! nLrmi!parnain a douajumdtatea secoluluiaI XIX-lea,in poeziaeuropeand
Le Parnasse
sieni (dupeperiodicuL
cortemporcir.ce aparcintreT866- seprelungea
romaltismnl, cnto le ci!FlorilerdtLui(LesFleursdu
propunand
imPer
o
1876).
Poezie
apirul in 1857,
Mdl), volumulde poemeal lui CharlesBaudelairc,
sonalaSiimpaslbilao Poezlede n'
qi
revoluiia
anunla
sensibilitAf
unei
noi
deiaelementele
goareforma6, indelungeaborcle, continea
culvandfotmelenxe(indeosebiso- poeticdmodemd.
Curentul simbolist.afinnatla sfarsitulsecoluluial xlxlea,
neiul).
qi deimpe$onalitatea
Tot aceqtiautoa(Lecontede reprezintd
o rcaciieatatfalddeimpasibilitatea
Lise,Th6ophleGauter,Th6odore pamasianismului,
cet Si Iald de obiectivismul$i determinismul
de Banv e, Joselvariade l_leredia,
in conccptiasimbolistilofdescripliarece,pamasiani,ca
etc)slnt9jadep! naturalist.
s! y Prudhomme
felie
meticuloasi,natumlisti,utmdrindsddecupeze,,o
a teorei ,aflapentr! ade', aLcArei $i observalia
promotor
in FranlaeslecharTheophie de viata",nu pof surprindealtcevadecato realitatesuperficiali,o
ne punein contact
Gauter.
subiecdvA
Numaiexperienta
lumea aparcntrelor
in epoca cu rcalitaleaadevirate,cu viataintedoarA.
O nri$cafempoiGnta
(1870-1880),
care
estenaturalismul
idcaliste$i subiectivisti,simbolismulregdseste
Prin tendintra
preunse$terealismul9l radica
un romantismal profunzimilor,aqacum a fost
interior,
un
romantisn
izeazain sensulunuideternrnism
germani,indeosebideNovalis
cercelarr
de
romanticii
plternic nflLrenlai
de noile
conceput
la
din $tinlelenatui cu Prrvrre
Dar dincolode acesteafinititi spirituale,simbolismulrimane
medi!u $ia efeditdliiin o mi$careliterardmodernh,
mporranla
in caceadinteiqi ceamai ilnportante
evolu\iaomulu 9i a comportamai larg pe carcil numimmodemism.Considerat
mentulusEusocal Autorulde al dml unui curent
shu,
cutentulsimbolistproduceo revoluliespirituali,
criru rume se leagaatatteoria cal in
^nsamblul
$i o revoLlllieformal!.
I practicanaturalsti in romanlrl o revolulicin sensibilitate
zora
modern
esleEn e
deo gendireanalogici,nu
Revolutiaspirituali esteprovocatd

alecazului
ReDere

in locul inteligenleiCeeace relogici, de intuiti. co e promovatd

carepoatefi apropriat$i
misterios
unui
univers
zultaesteimaginea
singuintelesnumaiDrinmetaforc$i simboluri.Acesteareprezinte
a,,cifruluimagic",a corespondentrelor
relmodalidtideaproximar
careatsti unitateaprofundAa lumii: o ullitateintte
miraculoase
macrocosmos
$j microcosmos
$i - ceeace estemai important- o
unitateinlre strucluraomului$i structurauniversului.
Rcvolutiain sensibilitatea poezieisimbolistcconstain ambi_
valentaalitudinii fati de nature,pe de o parle.$i fhla de viala
de poetiircmantici'care
noderna,pe de alti parte.Spredeosebire
promitetoare
fuziune
cu naturafi dezacultivauantitezalntle o
i1t
magireaprodrsi devialacitadinamodemi,poeliisimboli$tisunt.
acela$itimp. fascinalide naturh$i respin$ide a, sunt atra$ide
oratulmodernqi ingrozilide mizerialui. .,Oroarea vielii, extazal
vietii" (,,Horteurde la vie, extasede la vie") spuneBaudelaire
extatic5"estformulacarear puteacatucteizapoezi']'
Naturenoanacu floarea-soarclui ..Oroarea
VanOogh
deV ncent
o constituie
O altdcomponentia acesteinoi sensibilitAli
simbolista.
intedala a
poetii
ca
a
senzaliilor
simboliqti
Afnit;lile splrtuae intresim_ cultivareade cAhe
bo sm $i, in genere,intre poezra omuluicu universulinconjuratot
versului
nrodemafranceze9l romantismul
Revolutiain planul formei estedatede introducerea
geman a! fosl pusein evdenlas
liberca o soiutiedea ie$idin tipareleprozodicetradilionale(in care
in va oarein douAsintezede maxpoeziaromanticisemaimenlinea)
$i dea apropiamaimult poezia
ma importanlaveitabileja oanein $i
a secoulu al Xxlea: de .,ritmulinimii".
crllica Lterara
De fapt, ceeace esteimediatevidentin trecercade la roDela Baudelaiela suprarealtsmde
a acestuia
Raymond(1933)$ Sutetlr/ manlismlamodernism
(ii la simbolism)
ca o componentd
fir]arcel
ronantic$i visulde Alberl Begun estenoul limbai, limbajulcu totul specialal poezieimodeme.O
(1936)

T
SIM8OLISMUL
,A nlnr un ucru inseamf6 a
poeziecare,a$acum spuneaBaudelaire
pe urmelelui EdgarAllan
s!prma l fe si ertur dl n pdcerea
propunc
Poe.nu-$imai
nici sAdescde,nici sApovesteasci,
nici si poemulli care e fEculS ghicire
din
instruiasca,
njci sd propovAduiascd.
Mai mu1t.nici si numeasci ireplatd se- sugefezi, acesla e
ideile$i lucrurile,ci sdle sugercze,
cum cereaMallarme.
vsul. Simboluji conslitue perfecta
Sugestia iatd scopulqi mijlocul poetuluisimbolist.Spre intrebuinlare a acestu mister: sa
deosebire
de poemulromantic,poemulsimbolistnu apeleazdia evoc incetu cu incetu un obect ca
s6 are{ o slare de sLrflel,sau n
simbolui preexistente.
ci l descoperd
si le creeaziin actulpoetic: vers, sE alegi un obiect sd
des9
elesuntrezultatulaceleigandirianalogice
gi intuitive,ca $i al unei prinzid n elo staredesuiletpr nlr un
imaginaliieliberaiede orice convenlionalism.
Pdn urmare,sim(St6phanel/lallarnr6,
bolismulacesteipoeziiestemai complexqi mai greudescifrabil.
El
lnleNiu
acodat
uiJu es Huret
.eprezinlio convefgenle
a poemuluica inlreg,nu o ideeformulatd
traducerede A Philippide)
in anumiteversuriori anunlatdin titlu. in genere,
poemulsimbolist
nu estereductibilla idei Sisentimente
caresi poati fi desprinse
ca
ataredjn cupdnsulsdu.Acesteidei $i sentimente
suntincoryorate,
ele fac una cu formapoemului,cu imaginilesale,cu sintaxalui
speciah,cu itnlul siu.
Dcpartede a se rcducela
intelectualc,
simbolisnul
Slnestziaeste un complex
^specte
poczieinodemeseexprimi adesea
prin sinstezii,
al cerorrol cstc melaforcrezultatdlntr-operceplie
fonsAdescopere
ascunshinhe niveleleperceptive simuliand(gr sm + alsthesls),
,,o corespondenF"
pe
daiS
o
asociere
de
senzalii
disale omului,pe de o paft.$i, pc dc aitd parte,intre niveleleLrnilincle (vederc,mlros, pipeit auz
ve$ului insu$i,intre tcrestrLr
$i celest,intre vizibil $i invizibil, sd etc.)9i,tolusi,inrudiie.
eteste,
in ultimeinstanlE,
profunddn omului.
unitatea
progmmaticA
Expresia
a sinesIn fine, simbolismulpoelicsecaraclerizeazd
$i printr-omuzi- ieziilorpoeiiceo intelnimln sonet!l
underial lui Baudlahe.
cirlitateaparteillLslratide sonoritdlisugestive.
precumin Cftdr,ro,
d aulonnede Yerlaifie.
poezieisimbolislede ftuzici trebuieinteleasi
Dar apropierea
tocmaica unitaledeplindinfl conlinut$i fbnni, illlrc idce$i expresie,
poczii,ca $i simbointresunet$i sens.Muzicalitalea
acestei
lismulei.inseamnil
pocfiulla o ideesau
imposibililatea
dea rcduce
la un simbolanume.imposibilitatea
de a disociasemnificatul
dc
sennil'icant.
Curcntlilerarapdrutmaiinteiin Franla$i in Belgiainjurul anului 1880,sinlbolismulimdjazdin intreagaEurope,prelungiDdu-se
de PaLrlVeraine
pend in prcatmaprimei conflagraliimondiale.Simbolismuls-a
manifcstalcu predilecliein poezie.dar a influcnlat,intr-ooarccarc
misufi, atatdramalurgia,
cet $i prozaepocii.Existi un sinlbolism
Ca de vioara.
.i In celelahe
manile.rcr
rrre.piclurist mu/ica.
Denumireacurentuluiestedatade poetulJeanMor6rs,carea
Sufletulmeu
publicalmanifestulliterar intihrlatl-" Synbolismein slrplimenlul
$irn6-nfioaf5.
lirer.rirl /rJrulurLe Figaro.in anul 1880.in deceniullbE5-ldq5.
simbolismulsc aflrmdin viata literari. ca qcoali cu url program
$i ndurerat
N-asc!ltniciuna,
relativcoerent,preluandinovaliilece produseseri
dejao mut^tiein
CEciinurechi
evolutiapoczicipdn crealiilelui ChartesBaudelaire,
PaulVerlaine.
Simtzvonurivech
Arthur Rimbaud$i St6phane
Mallarme.Cei patru poeli francezi
$i plensintr-una
careqocasedpubliculburghez$i gustulacademlcsuntacumrecuSisingursanl
lloscutiolicial ca maestri,
Carem; poada,
Celorpatruscriitori,percepulica intemcietoriai cuentuluigi
ai poezieimoderne,
in general,lj seadaugA
un nunar inprcsionant
de poe1i,dispersaliin diversegmp6ri: Henri de Rdgnicr,Jean
O frunzemoartS.
Moras,JulesLafbrgue,MauriccRollinat,TristanCorbiire,Albert
(traducere
de [,1.cruceanu)

)O('LEA
SECOLULUIAL
'INCEPUTUL
ALXIX'LEA
INSECOLUL
L TERARE
CULTURALE/
CURENTE

caracterisiicirePoezieisim:l
boliste:
. preferinla
peniruslrgesliei
. predjectiaPentrusiarivagj,
flulde;
. stareadecriza,anxietatea
se
exie orizeaz6Prn sp/een,nevrozal
oDsesrel
(versulll
' inovatliPtozodice
poemulin
berSi
Proza)i
. muzicalitatea
Poemulur

Samain.CharlesCross.GustaveKahn. Frrncis Janlmcs Paul Forl

Saint-Pol-Roux,Stuarl Men i11.Gcfmain Nouvcau s a
Simboliltii bclliieni de exprcsie{rancezdpfezinti un dcosebil
inicfes prin creatialof poctica (Enjle Vtrh'reren Reni Ghil) dat ii
l
Dr'lrrcnla,,\el.de n.rrrc pro/i .. nbu,r5J'('co_'(' I{oJenba
(
Vrrlh <
ionanete,a,r,g,'t d\)ttt ,t \t'}k 'r r Lr'rd4lr I t.tudf.rmirrurPie
dlhdstr'i)
Pasdrctt
Mdetcrlink picselef"llcas ;i llilisanda'
Simbolismul pitrunde l1laitaziu in tdrile europenecu traditie
cullural:rputernici(Anglia.Spania'ltalir)' pfecun si in tirile din
centrul Si sud-estrl european.unde gencreazdicoli nirlionale:sllrl_
bolism polonez. nraghjnf.fomdrcsc ln lireratufa rom:ini au lvLrl
inlpacl atilt cenirul de iradierc liancez. cil si ccl bclgian a sinl
si-r publioatversurilcin rcvisln
boiismului:Alcxlndru t\4accdonski
bclgiani 1-dlrlll.rrl.'. cditali l Prris. r^nl8il6. dc Albcrt Mockcl'

Romantism- Simbolism:
. tmpul exterioral romani
c)
umangitimpulcosnr
cilor(iimplrl
Aspectcdefinitorii nlc simbolismulni:
cu tLmpulinterior,ma_
esteinlocLrit
ului. polfivit cilLritr
. rcspingcpriIcipitll imitaliei.al ,?r??.r!i.r
suratnu de ceasornc, ci de bdEileJ
oDcracoPiazircrlrlltc.rl
Inm|]i
. propensiunea
caracteristca
. disoci1lzi..culliric" \i ..culcrrpific ii nu nr'ri'rcccpliibiotara
este
prrnnatuE
romanticor cdtre
grulisnnrl nicio poczicntr porlc li cxPlioulis u irrtcrPrclll'r
la sirnbol$ti,care prcterapeisajul
tFUr cpisodbiogf.rlicl
citadinsautarguLPtovincrali
in rolr'rlcrcrr. t)rochnriisuPrcmrrlirr
inlcligcnlci\sil lLrciLlililii
. atatromanlismlrl
cai ii s m:
i; 'rtt
prlntr_|]n rrri...r:r.. irIlrrcl .I rl.,r'rrr'rr"r:rl tr
bolismulse caracterzeaz6
.cLrlli!ii nrrginlinrbrriLrlLri.
c\,ocltotrfc(\or?'//f'r'
reflrzaL prezenlului9i al lumii de
.'rrariilofin
a citln vremece romanlcrrevaoea.r,r)..r/irn1' lir|(lcltrifc).inoo lci saisc inlorrfcilrrofigirrilcorllcc
zi in lum fanlastice
9 onnce,slmbo ittii ne propufcalatoi maginare
rr cxPrc
. rcrli/cu/ii (rnpfoccsdc conccnlrlrfc
li cscn!irtli/arc
in lnullrri indepirtate,onentaleon
seplenirrcnale;
rclnrnlic
(lintrc rrlorli PUtrlic:Poclrrltri
de aLrtodennire
. rgflrvcrtzri
' preocuparea
sci/iLr1lcl
se inlen'
prezenGdeja a romantici
blcslcrr]lrl
ll(
ii il locLrl
..poctLrl
l/\)tt' tttttlit\'
si ncl-nlolcs
irrsinjlulirt
slfice9i se dlversifcala s mboligtii
. esoterism!rl9i ocultLsrnLrldofrndsa iri(cofi chi r sii sochc/ccitilorul'
conslitue sursecomlrne,insb iolo_
le exploateaza Fonmularea
sited feritiromanticii
cazultli
conlifutlrl, ntegrandu]e in slruc_
ilra pfofundaa operelor,in timp ce
simbo i$U le cultvA ca elementeex
supralicltandvaloarea lor
Iterioafe.

o divcffitrrlcde
circLlnrscr'ic
('urcnt cosnropolil.sirrbolisrr\ul
pcF
rcorii.fcoli. dircclii.ln(xlclilcf.rrc;dcsiin phD psihologiccsLc
cu tr dilil. si|rbolismul
decofalivei
I ccplrt|ndi rles cNsllrfcdc ofi/ar.cr fuplufil
. preocuparea
Pentrustil 9i arc rr]ulteclenlcntccolllunccu ronlitlllisnnll
ui Poetjc se
inovarea limbaiu
PrivitNslizi ptrr
Dczvolt.rtla inccputin l'ranta.sinlbolisnrul.
manifest6 la romantic Prin
nai prolinxl ai
llernrarr.
nr.ricufind o prclungifcI fomrntismtrltri
construclii relorice lncercatura
clr rolnantisntol
ir
compafrtie
irtlional.
stilistic;, lronie $i autoronre pulin retoric.donrinatde
cfomalcd luxuranta I sem ffanccz.discursivli ralionrlisl
pocTieidc con\'cnliilcrcnri
n ficativ6.simbolurconsacralel
Clazulilconstiluicdcsprindcfea
. la s mbollsti,llmbaju!PoelLc
de paladigni delerminalii
poezic
schimbarea
ii
lismulri. de vechca
muzicaitaiease
se concenlreaze,
sensibiliiatcpoetici si
noua
aladrf
Ciztrl cste
fomele iind iie spre dc spiriful ti]npuiui
nieriorizeazd,
o nrarellbertate(vrsulll!!r) Ilq: prcfigurafeapoezieimodclniste

SIMBOLISMUL

gianalizarea
Descrierea
cazului
poeziei
Precursorul
simboliste:
Baudelahe
Charles
CharlesBaudclairese situeaz
i la rispantiadin carepoeziase
desparte
deromantism,
alegand
definitivcaleamodernismului.
Simboliftii si-l revendicidreptprecursor,
biogmfiaqi operalui intruchipandperfcctmitul ,,poetuluiblestemaf'.Vjaladc boema lui Baudelaire
ilustreaze
rcvoltaimpotrivasocietiliiqi rcvanga
artistl ui, congtient
depropriasuperioritate
falAde spiritulburghez.
Baudelaire
incalcAflagrantpdncipiileesteticeale epociicAnd
conferdalt scopartei:explorarca
pd4il ascunse
a lumii,dezviluirea
impalpabilului,depegireaaparenlelor$i sondareaadancimilor
universului.in mod dclibcrat,poetulcautdo ,,estetic?i
a profun"
zimilor".
Met^fbtaobsesiva
a crcatieisaleesteabisul(,.1egouffre").iar
coordonatele
fundamentale
aleviziuniisalesunt:adtncul,oceanul,
mnrea,infefnul.Imaginialevidului(golul,prApastia)
aparcu nare
frecvenjein universulsiu poetic$i sugerazist6fide dispcrare,
de
4lienarcsi decdderein absurd.

Corespunderi
deCbarles
Baudel^ife
Naturae un templuai cirui s61pitriiesc
rulburrcuvinte
ca-nrr-o
ceilla
Si scoradesca
Pfin codride sirnboluripetreceomu-nviati
cu glasprietenesc.
$i toate-lcerceteaza
C^ ni$telungiecouriunite-ndepitare
lntr-unacordin caremaritaineseascund,
Ca noapteasaulumina,adenc,firi hotare,
Partum,cllloare,sunetse-ngani$i-qirAspund.
parfumurica trupuride copi,,
Surt proaspete
Dulcica un londe flaul.ver,,icflnirlecarnpii.
- Iar altclebogate,trufaF. prihdnite,
Purtendin ele-avanturi
de lucruriinfinite,
Ca noscul,rmbrr,smirna,
lamdia
carccdnli
Tot ce vl.ije$teminfea$i simlurile-ncenti.
(traducere
deAl. Plilippide)
1.
2.
3.

Analizatiimagineanaturiidin pdmeledoui venuri ale poeziei,referindu-va

la figudlede stil folositeqi la efectullor
Explicafideosebirile
faladeimagineanaturiidin poeziarornanticd.
Comentalia douamctafori a textului,,,codride simboluri",
punand-oin rclalie cu viziuneasirnboli$tilorasupraordinii
ascunse
a univenului.

SECOLULUI
ALXX.LEA
LITERARE
1NSECOLUL
ALXIX-LEA
CURENTE
CULTUMTE/
- INCEPUTUL

,,Aiatmorclcai9ifzic,amavut 4.
iniotdeaunasenzaliaabis!lul, nL]
numaiabisulsomnuui,dargi abisul
acllun, a vsulli al amntir, a regreluluitl al femuscarii,
al frlmosului,al numerllu..Aclm m5simt
loi iimp!lame1il.'
6.
(Chad,6s
BaLrdeaire)

ldentifica,ii figuri d consruclie (gradalie, enumeralieti pamlelism)din texi, pusin relaliecu simturileprin careeste
perceputi realitatea.
celordoudverbeale seducliei(rfttetle,
Comentatiasocierea
(rir?tedSi.sinllurile).
decuvinte-cheie
ir?cdnl cu percchea
Explicali titlul poez\ei, Corespunderi,prin dubld referife, la
textulsonetuluili la esteticasimbolistd.

lasimbolismr
Delapamasianism
St6phane
Mallarm6
Aqa cum crealialui E.A. Poea arut un rol modelatorpentru
Ba deIaie,Florile ftxfui implinesco functiesimilafl in cazullui
Mallam6, careintuie$telinia de continuitate,
$tiindci poezianoui
hebuiese continuerevoluliainceputade Baudelaircin planullimbajului,uodetrebuiese inventezeo limbd a poeziei,mai exact,o
Lmbenumai$i numaia poeziei.
Mallarm6a trecutprintr-ocrizdspiritualdde mareintensitate
in I 866,din careiesemifiurisjndci, dupecea gisit Neantul,a gisil
Frumosul.
A$adatNeantulnu estecapet,ci punctde plecare.Ca Ei
realititilecotiBaudelaire,
credecd,prin analogii,poetulfranscende
dieneqi ajungela o eseniaideali.
Imaginilerecurentein imaginarulpoeticmallarman(evantaiul,pasarea,
oglinda,lebeda)nu sunt,,zugdvite"sau,descrisc"
ln
manierdpamasiand,
ci devinaluzii,sugestii,simbolufi.
a lumii $i a cuvantului,
In pianpoetic,seproduceo feinventare
(tratlsposition).
procespecareMallarm6l-anumit,,transpunere"
Ca
poetul
i$i ia libertateadisse obtineefectelealuzive$i sugestive,
de uzul limbii. De aici provineimpresia
locariisintaxeiconsacrate
de ermetisma poezieilui, frazapoelicdnu areobiFnuitaliniaritate.
in arabesc.
ci apareca o construclie
Astfel,lecturaestedominatide
ambiguitate.
incertitudine
$i

Briza marind
de St6phane
Mallarm6
Mahnit5-itoat6carnea,iar cdrlile,citite.
Setugl si fug aiurealSuntpisiri fericite
SAzboarelnfe ceruriqi spumeneperechil
Nimic,nici oglindite-npriviri gridini prea-vechi
in caleauneiinimi careinchini marii
O, noplil nici ocrotite,de raul cblimerii,
Foi, goale.-nclarde lampd,de cetrepropriulalb
Nici tanerafemeie,la sdncu pruncrozalb.
Tot am si plecl !'regat6,-n
tresaltde maripavoaze,
Susancoraspredarniciatoli $i blandeoaze!
Un greuPlictis,in carespemnlecrudegem,
Mai crede-nbun-remasul
batistelor,
supreml
furtuna,
inaltele
ispitjnd
catarge
$i,
Sunt,poate,dintre-acelea
ce vantulle va sparge
pierduti
la antipozi...
FArecatarge,fdrd,
Dar,inimd,ascultd-icum cantd,pe matrozil
(traducere
de $e$an Foa4e)

SIMBOLISMUL

1
2.

3.
4.
5.
6.

7.

8.

Primulversal poezieienuntio dubli crizd,existenliald

li dc
crealie.Stabililirelaliadinfreel.
Identificalieiementelecare sugereaze
spatriulevaziunii,comentandfigu.ile de stil folosite.
Prcizalidacdspa,tiul
evaziuniiapartinercaluluisauimaghrarului poetic.
Deliberati asupradiliculta$i pc careo presupunedespdnderea
de spxliulocfolilorvcchiulrmaginarpoeri(
Selectati
enunfurile
exclamative
din textqi expljca.ti
efectullor
in monologullidc autoadresat.
Explicatiscriercacu majusculia cuvintului,,Plictjs".punandul in relaliecu dorinlade evaziune.
Identificalielemenlele
caresugeraze
spaiiulabandonat,
comentandfigxrile de stil folosiipentrua configuravcchiul
lllod de a scriepoezie,resim{itca dcpdgit.
Justificatifolosireaanalogieipoct pasdrc,convenliefamiliaId qi romanticilor.
darnuanlatd
dc CharlesBaudelairc
in sonetul

Motivatrititlul poeziei,pomindde la campulsemanlicdominant.

10. Atgumentaliincadnrcapoezieiin ourentulliterar simbolist,
inventaiiindtelne$i motive,imaginarpoetic,aspectefonrlalc
$i stilistico.

9.

poetice:
Afimarea
noiisensibiliHili
PaulVerlaine

,\\

,,il

Simbolismuli$i structurcaza
liniile de fo e pe un fundalde
\\
crizd profundaprin carc treceFran[a:rdzboaielelianco-germane
.
,:t
din 1870-1871,
careaduclnfrdngerea
lirii, $i Comunadin Paris
incheiesangeros
un secoldemari himantari,irrceputprin Revolutria
Francezd.
Agravarea
crizejfaceimposibilioricet'clde conlpensalic
in planliterariromantismul
nu le puteauoferi in
fi parnasianismul
I
poezic.
rcalisrnul
in prozi.
ti nfllurfllismulPaulVerlainetbce primul gestdecisiv,asumAndu-$i
deslinul
,ll
generatieisale:concepe$i scrieArtd poeticd,pune ir circulalie
o
textul in medilll boem al cafenelelorliterareund se indlneau
\
fiecventarti$tii,fbrmuiAndastfelnouapoetici simbolistd.
Verlaine
va intra in legendaliterardcarelnsote$te
milcareasimboliste,iaf
pentruconstrLlirea Vertainelsi Rimbaudta Londtal,
secvente
din Atd poeti.d devinsintagme-reper
desende Rdsamey(detali!)
identititii simbolismului.

It
I

tl

ArtApoetic[
de Paul Verlaine

Deci,muzicAintai de toate,
Astfel,Imparleprefer,
Mai vagi,mai libere-netel
Fiind in tot, plutindin toate.

Alege vorbele ce-1ivin.

SI pari scoasedin confuzii:
O, cantecelegri, iluzii
De Tulburein Cristalin!

LITEMREIN SECOLUL
ALXIX.LEA'INCEPUTUL
SECOLULUIAL
[.LEA
CURENTE
CULTUMLE/

Suntoclii splndizidupavoaluri,
Zi ezitandin dupd-amiezi,
Suntaqtri-nazuriigrimezj
Pedulci,tomnaticefundaluri.

gatd elocinlei,
Suceqte
bine
faci
cend,cu putere,
$i
Astamperirima-nchingiseverc,
Ea,sclavi a nesocotin,tei,..

Nuarlaeuravnescs-ocaut,
Nuanta,nicidecumCuloale,
Nuanfa,doar ingeminare
De vis cu vis, de com $i flautl

Ah, Rima numaichin $i sili!

Ce surdcopil ori negrudrac
Scornibijuterialleac
Ce sunAgol $i fals subpild?

AlungePoantace ucide
$i crudulSpirit,RAsimpur,
Ce lacrimiscotin ochi de-azuq
$i izul lrivial din blide!

Deci,muzicemai mult, mereu,

Iar vdsul tduaripi inalte
Saprinda,ndzuindsprealte
Iubiri $i bol(i de Empireul

Shfie bunaaventuri
Candsufli zgribuliliizori
PrinminleSiprincimhri)ofr...
Tot rcstule litefatura.
(traducere
deC.D. Zelelin)
l.

l.

4.

6.

1.

8.

Titlul poezieifeia titlul unei celebrescrieti,Artd poeticti,itl

careBoileaufofflulain I 674principiile doctrineiclasice,
exemplu despiritrationalist
rjgoare,
de
ordine
dogrnatjsm.
MotiSi
$i
vafiintentiaalegeiiiunuiasemenea
titlu decitre PaulVerlaine,
luandca repere:
. respiDgerea
' I '
1, '
violentA
a principiilor
clasice;
. sirnplicoincidenl;
dar,dc o rcminiscenla
culnrrald:
ln
tradilia
care
codificd.
inlr-un
text programatic,
'integrarea
concepliaartisticd.
Prinul ve$ al poezieilncepecu o conjunclieconclusivi.Explicali valoareape careo capat;intreagapoezie,dintr-oaseperspectivS.
meDea
Motivali scriereacu majuscDlia ulrorsubstantive
comune,$i
grupafi-lein douhcategorii,in funcliede atitudineaafectivia
poerurLll,
Artdpoeticda l.ujParl Verlaioesecompunedin douasecvenie
(depatruSitreistrofe)in careenunlhprincipiilenoii poezii$i ale
poezieivechiqi seincheiecu doudstrofeconcluzive.
Lucrandin
perechi,identificali acesteprincipii.
Justificativaloareaprimeisecvenle
de ,,pledoarie"
in favoarea
poezieinoi.
Justificalivaloareaceleide-adouasecvente
de ,.rechizitoriu"
la adresavechiipoezii.
For11]ulali
douedefinilii alepoezieisimbolistedin perspectiva
deschisidelr"l; poricda lui PaulVerlaine:o definifieriguroasi qi o de:fini1ie
exprcsivd.
Demonsmlicd versulfinal al poezieiconstruielte
un paradox
privinla
literaturii,care concenfeaziinfeaga arti
subtil in
poetici.Aveli in vedereqi parafrnzarea
unui enuntdiotr-un
al lui Hilmler:
monolog
.....rcslul
c laccrc:

SIMBOLISMUL

Revolta
absolutii:
Arthur
Rimbaud
Arthur RimbaudrcalizenzA
cea mai indrizneadtentativi de
schimbare
a lumii prin poezie.El vedeesentaprometeica
a poetului
(,,talharcare fula focul") qi ii atribuieacestuiaun rost suprem
(,,poarte
dspunderca
umanitd.tii').
Poetultrcbuiesddevina,Jizionai',
se pdfundd in tilemul invizibilului,sondandshaturilecele mai
adancialenecunoscutului.
in acestscop,Rimbaudcautdcdile de acces:se apropiede
pitagorismSideodlsm, seindreaptdsprefilozofiile orientale(docbine
hinduse,
budisrn,zen),sprcalchimieqi Cabali,selasi afas de filozofia ocultd$i de scrierileezoterice.
Are convingerca
ci printr-o
asemenea
puterisupranatumle.
cunoa efe,dobandcgte
Ie$inddin perjmetrulra-liunii,folosind,dereglarea
voiti a tuturcr sirnturilor",poetulpdt ndein ircalitatea
careii provoacdstiri
stranii,vertijudgiviziuni,carcil ducin pragulnebuniei$i al mo4ii.
Renufltrafea
la poeziesepoateexplicaqi ca un gestde autosa]vare,
detenninatdc neputinlade a mai suportaasemenea
exalteri$i hat(cinatii.
Crealiapoeticd
a lui Rimbaud,realizatiintFuntimp concentrat
gi plin dc evenimente
istoriceqi biografice(l870-l874),marcheazn
sfar$itulpoeziei lraditionalesi al limbajului poetic collsacrat.
Conciziaextremd.deDsitatea
fulgurand, imagisticaneobi$nuite
dovedesc
cd a reusitsd facedin Doeziecaleade accesla roalitatoa
asclrnsedincolode ordineavizibild a lumii. Totodate,poezia$i
autorellectarea
ei devininsepafabile.
pdn celebrafonnule,,Jeestun autre
ArthurRimbaudenuntr6
(,,Eueslealtul"),tiramulpecareiLvaexplorapoeziarnodemi:abisul
propriu,meandfeleintefioare.Titlurile ciclurilorde poezii indice
limpedevizionafismulrifibaldiafi Corabiabeatd,U anolimpin

ffi,il

ffiq
Ivattaine9l Rimbau(tUaLondrcl,
desend R6gamoy
(dlalu)

Vocale
deArthurRimbaud
,4 brun,E alb,/ ro$u,U verde, O vanit. Oare
Voiu Eticandvagenczade tainAsAv-o spun?
,4,braucatifelatde mu$te-nroiuri.brun
Ce zumzdepe catevreoproaspiteduhoare.
Golf greude umbli. E, alb abur,albepanze
Gheiarcu lAncide sclipit,regi albi,corole-nvant.
/, purpuri,sangeftizic. superbeguri razand
Dc furii, de beliesaude cdinlipdtrunse.
U, ciclicavibra.tie
a merilorverzui.
Odihnapresfuadcu paji$iifi cu tume;
Tdcerigravindalchimicpe-nalh.rl
frunlii,urme.
O, trAmbitaveciei,stridenleqi infrangeri
Ticerea strdbitute de aqtri qi de ingeri
O, dmega,firlgeralbastrual dchilorLui.
(traducere
de lon Frunzetli)

SECOLULUI
ALXX.IEA
CURENIE
CUL]I]RALE/
LITIRARE
]N SECOLUL
ALXIX-LEA
- ]NCEPUTUL

Deliruri
deArthur Rimbaud
IL Alchimiave$ului
uneiadinrrenebuniile
mele.
f,randul meu Poveslea
toatepeisalele
I-De mullAlTemem; laudarn
c; slapane5c
posibile$i consideram
derizoriicelebdldlilepicturii qi ale poezici
modcme,
Imi pleceaupiclurileidioatededeasupra
u$ilor,decoruri,panze
de saltimbanci,
latinaecleziasticd,
cfutrieroticeferd ortografie,ropovesticu zane,c5rticelcpcntrucopii,
maneale bunicilornoastre,
ritmud naivespectacole
vechide opera,refreneneghioabe,
Visam cruciade,expeditriigeograficelipsite de relateti,republici ftrd istorii, rizboaie religioaseinebufite,revolu{ii ale
de seminliiqi de conlinente,
credeam
in toate
morawrilor,deplasdri
fannecole,
An inventatculoareavocalelor! A negru,E alb, I rc$u,O
albastru,U vcrde. A,n oranduit forma $i mifcarea fiecerei
qi, slujindu-me
drilmuri ilrstinctive,
imi fdceamiluzii cd
consoxne
am invontatun verbpoeticaccesibil,intr-ozi saualta,tuturorsimlurilor imi rczervamdreptuldc a-l tilmeci eu.
Mai intai a fost un sfudiu.Scdamdcsprct6ccri,dcsprcnop{i.
Fixamvertijuri.
notaminexprimabilul.
(tftducerede Mihril Neme$)
f.

2.

3.

4.

Til ul vo umullr //Lmlnarons

esteechva at de majortatealmdudar in tfaduc6torilorprln/iummdrl,
cefeacea mai nou6,lvlihailNemeS 5.
folosegletermenu//um,iralt.

sistemulvocalicestedescris
cu ajutorul
in lingvisticaromanice,
unui triunghi,bazatpc opoziliatrasiturilordeschis/lnchis,
vocaladeschisA,
vocnlelcc $i o ocupi
undea esteconsiderAti
qi
iar i u sunlvocaleinchise.Vocalele
o pozitieintermediard,
mediani.
specificelimbii romane,i qi i, seplaseaziln pozitrie
pe carc voi o pcrcepeliintre cele $apte
Exprimaliasocierea
vocalcqi componentele
spectrului
cromatic(ro$u,oranj.galben.
verdo,albastru,indigo$i violet).
cu o analogie
intres0nete$i culori,
Sonetul,/dcdksedeschide
qi nemotivalddin punctulde vedereal simlLllui
surpdnzdtoare
comun.Pune(iin rela.tieasocierilestabilited voi cu percepliile poeliceale lui Rimbaudldentificali$i alte analogiiposibilcintre vocale$i perceptiile
olfactiveqi/ sautactile,intrevocale$i temelemarialepoeziei.
de sonetullui Afihur Rimbaud.Lucrali in g1upedc
sugerate
celecinci-iaseelevi,distribuindfiecdreigrupecateo vocala.
In ultima perioadaa crealiei,Rimbaudscrie fragmentede
prozepoetici demareoriginalitate,
carecompunvolumeleLt?
a otimp in Inlbrn ri llumi aliile, incadre,nd.u-se
astfel in mi$a poeticului,dincolode structu le prozocareadeexpansiune
dicetradilionale.De aici sevederciuzul categorical ,t eslr-ului
ii arbitrariulcuceritoral inaginafiei.Precizalitipul de relalie
inre sonet$i poemulin proze.
Motivali ci poemulin prozi are valoareaunei confesiunicu
privirela ach.rlcrealiei,dejaexperimentat
in sorctLiVocale.

SIMBOL!SMUL

6.

7.

8.

in viziuneacriticii biografiste,sonetulfocdle a suscitatmulfolosindu-se

drcpthdicii momentedin viala
iiple interpretd.ri,
poetului:deprinderea
citiluluipe abecedarul
cu literecolomtc,
ale intc_
falfuriile de faianF din casapirinteasc5,ornamente
pesffil
dindughe
flamand,
suvenifuri
colorate
rioarelordehan
neleprcvilciale, ce4i englezefticu poze.ldeniificati li comentali
interparagrafuldin iextulin prozi carear sprijinio asomenea
premre_
scpadeul
Tinandseamade faptulcdpoeziafi criticarnodernd
empirjc(biografic)de eul liric, interprlatiinveniarulpreferinfelor pentrugenurileminore ale culturii, ca atitudinde
ftondefaF de gustulburghezqi deierarhiilevaloriceoficiale.
Poe'mi]lAlchinia vefuului collllgveaze doui lumi, cea fa|l1ispitituluicrcator
liad gi cavisatd,fi reflectdcomplexitatea
pentru
plecerea
ludic5,prcdispozitia
rimbaldian.
Lualicarepere:
experiment;
dodnlade a epata;hotrrereade a dinemitaconven{iilesocialeqi litcnre.

Finalizarea
studiului
decaz
Ali citit mai multe arte poeticecarc dovedescrevolL4iainfaptuitedesimbolisminplanulsensibilitilii$iin celal fbnneipoeticc.
cu un nou cod de
Aborddrileloxtolorau ceutlltsi va familiarizezc
pc
cele
clrnoscute
din poeziarolec re, bazat alteconvenliidecat
mantica,
Poeziarnodernaimplici o asimilafea conceptelolliterare,
penkuanalizapertirentda oriceruitex1.Aveli posibilitate^
sdrealiai simpentru
personal.
de
terlneni
lilerari
uz
un mic diclionxr
zali,
poezieinroderne.
pentruinlelegetea
bolisrnului,necesar
O! URTA

A, Pentru membrii grupei de lucru:

L Realizeazd
in scfiso paraleliintretemele$i motivelepocziei
simboliste$i celealepoeziciromantice.
2. Redacteaza
o paralci5intre viziuneasinbolisti $i cea ro_
timpulLriSi
mantichasupracondilieipoetuluiin raportcu socielalea
cu sine,
a conccplieisimboliqlilorasupra
3. Realizeaze
o sistematizare
poeziei,folosindqi altemArturii(confesiuni,
interviurietc.).
noile
pe
exemplc
convingitoare,
4. Prczintd bazafi$elor,cu
cu cel rotrisituri ale limbajuluipoeticsimbolist,pdn comparare
mantic.
B. Pentru clevii clasei
Redactaliun text de doui-patlupaginiin calshvb cxprimati
afinitelilecu unuldintreceledoui cuentepusein relalicde colegii
voqtri qi preferintapenfu unul dintre poelii reprezentativiai
Aduceliffgumentc(cel putincite doudpentu
cuentuluirespectiv.
pentru
nu cuent si
creatiaunuipoet),suslinuteprin exemple.

t,

. 't

-/"<r//

R rnbaudv6zLide Forain

ALXIX-LEA-iNCEPUTUL
SECOLULUIAL
XX-LEA
CURENTE
CULTUMLE/
LLTEMRE
INSECOLUL

Simbolismul
romAnesc

Fologralie
documenl:
(pimuidinslansa)si
lon Minuescu
(pescaun)
Al Macedonsk

Simbolismul romanesc a pa
lruns nrai iiti in med lc culturalc,
i i aba m a t ar z u i rr ra n d L rlp t]b l i
l l i s a fi c l t p e
cu ui. lt bs pnndlre a
. cenaclullinulde l/lacedonski
desi:1S!ratdupi rit!alLrlunei .socieslrtl
tal secrele undeof. a oa l\,'lag
intr o ahrosiera ezolerca, -a atras
p or ec la
dn pa ea
' N4ac ab ro n s k '
. c af enele c e l n tfe l i n v a l a
boerna pr lellind intaln a ilerare
. cursuri universitare $ con"
fer inle public e !i n !te d e Ov i d
. reviste:L/le,aiorul
(1880-19T
9
cu intrerLrperi)
Vlalaroud (19051925
cu apait e bilLr n a E)i
. recilalurile de poezie ale ui
lon [,4!nulescuver tabilespectacoe.
cucefescun publictot maj nlrmeros.

cf stMa()r,rsNrr;L
rruRol't,\N
SINCRoNtzaRrlA
Inceputurile simbolismului romencsccoincid cu inceputurile
simbolismului francez, Sincmnizareaarc mai multe cauze: o gemcdiilof artistice
neralienoud searati rcceptivi fa,li de efervescenta
pariziene.O noui consiiinli a conditiei artei qi a artisiului aparela
poetii rolnani cafe studiaz?ila Pafis sau cilitorsc in Franla (lon
Minulescu. Dimitrie Anghel) $i se familiatizetzl cu noul spiril al
sfeeitului de secolal XIXlea si inccputul secoluluial Xxlea.
in I880, si luttan cu intaLnirilcpatfonatede Mallarm6 la Pads.
tanil'tll Macedonski,ca deschizdtordc drum, editeazi la Bucuresli
rc\isI^ Literatarul. i1-tcareisi publice atet articoleteoretice(De.Vr'
prirnaDoc/ic in \cf"
logi,a po,-it't J:rl c. crcdlii e\perinrenlJlc:
fornenir//lr,'). i||nroniirmir"li\c r/,arol,ril,
liber d.n litcr.'rrrr,r
tarea i todte tunetele (lopotului).
printr-uncelebrumani
consacra.
in 1886,candJeanMor'6as
publica
fest literar,mi$carcali numelesiftbolismului,Macedonski
venud r'nlimba fiancezil.in revistala ,/a11orlc,condusi deAlbc
Vockcl, JdrnirJlor discrpolrl lLri\,Icl :lrm6.
'i
Efbfturile lui Alcxandru Maccdonskidc a impune noul ourcnl.
pc carcJ nurrea ,,simbolism insll umenlalist", sc indfeapdi in mai
nlulte dircctii: publici adicole teorcIicei\ Lilcfttbrul. scmnatcde
el insuii salr de nii discipolilconstituieur cenaclu.dcschis1inerilorcarei$i citeauaici crcatiilescriseln roua manicri poelicil
al'inni o noui atiludinefali de poezic,cu fisculdc a (i ncinlclessau
dc a ii coDsidcrrlridicol.
tl()N1
l\t,ts(
It l^p||t,t,t
stNlBot,ls\tlrt.ttt
Sinbolismul rominesc acoperiro pcr'ioad:iindclungali, dc la
princlc cxpcrimenterle lLriAlexandru Macedonski,pani la rcpr!
zentlrnti
drzii. ca NicolaeDavidescu.
Dupi etapa do inccput. tutelati de Macedonski.in ccnaclu
apar priDlii pocli simboli$ti: $tcfan Peticii. Mircea Demerriade.
AlcxandruObederanL.Traian Dcmctrcscu,Iuliu C. Sdvescu.
din jurul
A dour cfrpi o constituicdirecliapscudosinbolista
"crisfei naq ,orri, condusi de Olid l)cnsusianu, carc cultivi
ploFanlatic poeziaomqului,in opozilie cu sinrindtorismul obsedat
dc univcrsul rural.
Atreia et{pi vaLorilic:iinovatiile fomale adusedc simbolism,
rnai pulin insi$i viziune.rpoeticii aviind ca reprezentantpc lotl
MinulescLr.
A patra etapi realizeazdsintezatemelorfi a motivelor.coilaminatains?ide elementeale aliol migcari literare.expresionismulirr
primul rand. Ceorge Bacovia, exponcnf,rlultimei etape,ilustreazi
la un nivel artistic superior simbolisnul, in primele douAvo\Lme,
dar dcpaqefteulterior coordonateleacestuicurc11t.

SIMBOLISMUL

Macedonski
lnceoufu
rilesimbolismului
rcmanesc:
Ale)ndru
/-A-'-^',1
L d||ls!ur prudrsl
^l^.ide AlexandruMacedonski

Ploui,ploud,
PloudcatpoatesdplouiCu ploaiace cade,m-apasi
Durereaceaveche,ceanoud...
Afari e trist ca $in casi,
Ploui, ploui.

Ploui. plou6..Ploui catpoateseploue...

FiinlameaSisimtrirea
Sufdrqi plangamandoud...
Via!a-qiurmeazd-oda'iirea...
Ploud,ploui.

rloua.proua,,.
Ploudcatpoatesdploud...
Zadarnicvor canlececiare
Ca florile urnezide roud
Ceiveciniciscutitide-ntristarc...
Ploui, ploud.

Ploui, ploui,
Ploui cat poatesI ploud...
geamul ca-ntobe...
Rapene-n
Spintecd
inima-ndoue
Canteculploaieide cobe...
Ploud,ploue...

Idcntificalipatrutrasitu.rifornale ale textului,carcindicaincadrarea

lui iD genulliric.
lui
2. Recitilitxtulcu vocetare$i procizalisurselemuzicull'tdtii
intense,
SelectaliversurilecareserepetAcel mai des,i0 functiede valoarealor,de refrensaude laitmotiv.
4. Explicafialtemarea
semnelorde punctuali(virguleli puncte
de suspensie)
de la sfhr$itulprimuluiversal fiecdreislrofe.
Pdvili cu atenlieaspectulgrafical strolelor$i precizalifigura
geornetricipe carev-o sugereazd.
foma sugeratidestrofe$ititlulpoeziei.
6. Stabilitio asocierelntre
propii
7. Expdmaliin cuvinte
stareadespiritdegajaHdeintreaga
poezr.
a stirii de spirita
8. Srabililielementele
uneigradatiiascendente
euluiliric(strofele
l, 3, 4).
9. Motivatianalogia
intremi$carea
din planulexterior(,.Rapine-n
(,,Spintecd
geamurica'ntobe..."')
inima-D
interioare
$i mi$cafea
ooua ,,
10. ln strofaa douaaparesintagma
clare",careinlesne$te
,,cAntece
interprctarea
inlreguluitext ca artdpoeticd,implicitA9i personali.Selectnlialtesintagmedin poeziecaresustino asemeneaabordare.
l.

poezieimodemefala cele
,,Nu ne putem imaginana$terea
doudfete de Ianusale Iui Macedonski,
unaindreptaticifte trecut,
de poezie,
altachtreviitor.1...1Macedonski,
cel dintai,seindoieqte
o punela incercarc,
o cauta;geniullui infloregtenu in sigunnli de
poezia,ci ceutand-o."
sine,ci in nesigumnli,nu cunoscand
(NicolaeManolescu,
poeziei,1968)
Mtamorlbzele

CURENTE
CULTUMLE/
LITEMREINSECOLUL
A! XIX.LEA-INCEPUTUL
SECOLULUIAL
)O(.LEA

Pooularizarea
curentului:
lonMinulescu
intr-un bazarsentimental
de Ion Minulescu
pictorului G. Pdtrascu
Strofcvechi,o mandolina,
qi doi Gauguin,
Un C6zanne
Patrumdqiide brcnz:
Beethoven,
Berlioz,WagnefChopin,
O sofaaraba.
douavechiicotnebizanline,
Un potirde-argint,mai multevasevechide Saxa,pline
Cu mimoza,tamburinespaniole,
lampioane
Japoneze,
hei foteludcu inscripliimusulmane,
,,Fleursdu mal" legate-npieldo Cordova,
$i pe pian:
CharlesBaudelaire
$i-alituriVillieN de l'lsle-Adam...
Toatesuntca $i-altbdatA...
O, bazarsentimentall...
Toatesuntcn l^ plecarea
mea- danieii $i crjstal...
catetocurinu-$ilisaraforma
$i, cu toate-acestea,
Pecovoflrele-ti
bogatcde Buhara?
$i-n enorma
lr colcclicdc pilimi.cdrebuTcnu-nccrcari
Sd-fitranscriemadrigaluri
Peobrajiitdi d ceard?...
Catetragice-nceputuri
nu sf rfiri-n simtbnia
Mutd-alacrimilor?
Iar dorinlata...nimicul...
$i nimiculnu secuflnil...
pc
cA
m-a$teptai
mine...
$tiD
lati-mi, sosesc$i-!izic:
Te-ntelnesc
intAiaoarA...
Tot ce-afostn-a fost nimjc,
Minte-mAdin nou...Aprindelampioanel...
Coboad
Transparentele...
DA-micalmulsi colorilede scara...
DA-rniFibuzele,
$i ochii,Si...
Les Fleurs du mal la lila
Treisutetreizeciqi noui: Le morl d amants,..
Dar mila
pehotualplecarea
De amanliitii ce-a$ieapte
mea
Mi-ntnrpeazi-ncel de-alt'datA
qi...
Pe-araba
ta sofa:
Cenrcce-n
surdini,
Gestud.
Umbre,
Flori,
Et caeteral...
:.:.i::1:i'ii.llafi.'!!4liMl'ifas

SIMBOLISMUL

ClaudaN,4il
an, solialui lon
Deli
?oeziasecompuredin doudsecvenie
diferitecaintindere.
N/Iinulescu,
ea insag poet: apa(imita-fisecvenlele,
dupi criteriul moduluide expuneredominant. nandsirnbosrnulu,desciein aF
:.
Explicalititlui poeziei,in relaliecu structura
discursuluipoetic. licolul/ser/a mineacasa,un labou
lnventariali
obiectele
carc
decoreazd
interiorul.
Lucrandin pe- nlllulal Bazar sentimental ditl co-1.
rechi,clasifica,ti-le
dupi doui cdtedi: ariaculturalide prove,Un nLrdde copilain genienfi (odenfaldsauoccidenlali)$i artelepe carele roprezinti
nunchi,cu un vaslaponezin brale,
directsauindirect(muzici,picturi, decomliuniintc oare!i li
pintre alteenome vaseiaponeze,
teratufA).
alalur un joben o perechede me.{. in prima secvenla
apardoui meionimii numelepropdi dc nu$ibdrb6le$ii,
un bastonziatu Le
Iempsgiun flaconde parfum.Totu
pictori francczidescmcazetabloud aparljnandcurentuluipost
pronlatpe
faldlrre une
imprcsionist$i simbolist:Paul Cdzanno(1839-1906)qi Paul dsiptpejos,
pefdeede catfeaverdeio natura
apartinroman- moadaan mala."(Claldia ll llian,
Gauguin(1848-1903).
Compozitoriienumerali
tismuluieuropean,
Literaturacstcrcprczetati deun precufsor lser la mineacasd,Cuventulliber,
al simbolismului CharlesBaudelaire,
!i dc un prozatorsim- 1934)
Se parecd esle vorbade tabolistfrancez Villiers d'tsle-Adam.Conentaliclectulobtibloulpctat de losf lser,insprat de
nut prin amestecul
aftelorSial curcntelor
poeziaomonima
a uilon l\,4inulescu,
Pfecizatiimpresia
creatAdeun asemenea
interior,alegad intre deq obiecteleprezentein lablou
$i
lux, decadcntri, cele enumemtein poeze se deourmitoarcleposibilifiliropulentl,artificialilate,
sebescin modradical.
estetismostentativ,
snobism,kitsch.
ce indicdun monolog
6. Identificalimercilelexico-gmmaticale
adresat,
7 . DeliberaliasupralocLrtorului
virtualceruiaii osteadrcsirtmonologul,optandinlre o prezenldleminind(iubita)li univefsul
proprieicrealiipoetice.
8. Analizatimonologulliric inlFo cheiede lecturedctorninatide
opliuneavoasirdasupraidentitilii loculorului:poozicdc df2lgostesauarti poeticdpersonald.
9. Justificaliincadrarcain simbolism,pe bazafonnei poeticcl
shofc.masul.i,ritm $i rimd.
10. Demonstrati
in scrislntr-untext de una-doudpaginicoercnla
poezieilui Ion Minulescu,
avandca rcpere:
. enumeratia
folosid in prirnasecvenliqi in finilul cclei de-a
douasecve'rte;
. rcpetarea
unuinumeptopriuii a unuititlu ceLebnr;
. campulsemantic
al arti$i al iubirii.
l.

de GheorghePetra9cu

AL)O(-LEA
SECOLULUI
ALXIX-LEA
- 1NCEPUTUL
LITEMRE1NSECOLUL
CURENTE
CULTURALE/

Prelungiri
aleclasicismului
gialeromantismului

Nu de puline ori in crealia

aceluiagipoetse amestecasau se
succedelemenleale difedtelorc!rente:rcrnantsm
PamaI clasicsm,
Exemplulcel
sianismqi slmbolism.
il fepfezint6
Alexandru
maicomplex
Crealia sa cuprnde
lvlacedonski.
ciclul Nopli/or,in care allerneaza
satiragilrona romantlca,
exaltarea,
dar Si note simbolistedar 9i ciclul
Rondelur,sctisin manieraPamainsd
san69, pe alocuriclaslcizanlr,
sim_
nelpsitdev ziunisurcrnzdtoare,
boliste.

poeziarom^neasce
a dobanditconeminesciani,
Prin crea-tia
un
a mesajuluisi rafinamental
ftiinta de sine,atingendo densitate
europeanPoezialui
exprcsieicarco ddjci la nivelulromantismului
cl
Eminescudevinemodel$i rcpernu numaipnttucontempomni,
al
Xxlea
poelii
secolului
si pentru
in deceniulultimal secoluluial xlxlea disparilialui Eminescu
lasdun gol, un spaiiulilerar pe careniciun poet din postedtatea
imediatanu il poatolua in stipanirc.Penbla sfirqitul Primului
treidirecliilepi_
interlercaza
RdzboiMondial,inpooziirromineasce
clasicizanti
amestecati
iendinla
simbolismul,
gonismulerninescian,
talziula poetiiardeleni.
cu romantismul
EpigonismuleminescianestereprczeftatdeAlexandruVlahu6,
poetromanticminot $i de PanaitCerna,carescrieo poeziede meditatiefilozoficd.
teoretizate
$i experimentatc
Simbolismul.in fomelc incipiente
seimpunodupd1900,prin crealialui Ion
deAlexandruMacedonski,
Mihulescu$i CeorgeBacovill.
Tendintaclasicizantiisi romantismulintarziat ale poetilor
pe GeorgeCo$buc,OctavianGogaSi
afdelenili au ca reprezentanti
Iosil.
St.O.

clasicizantii
Cogbuc
- tendinla
George
prin diveF
Crealialirice a lui GeorgeCo$bucimptesjoneazd
prin
speciilecultivate:
sitateatematic5,dar fi
. idilele lrateazatemaiubirii. i$tt-o manierdce sedeosebe$te
erllinesciani:
din cresli.r
de idilarornrnlicd
radrcxl
. baladeleevoci evenimente
istorice(de la rizboaieledacilor
Decebalcdtrepopor, panala eveninenterecente.Rhzboiulde
volumulCintecede |iteiie)s n descriumarilecerelndependenldmonii ale existenteittueneqti(NuntaZamfrei, Moartea lui Fulger),
. pastelurilecontinud.
speciainauguratideVasileAlecsandri.
cu preferintdpentruanotimpulvelii in locul celuihibernal'qi conal momentelorzilei de vatd (de \a Fapal
struiescun caleidoscop
zilei pand)d Noaptedc wtq:,
. poemeepicede o marediversitate
de
catemeSicatonalitate,
OciavianGogaafim6 despre
ilustrulsdu ina nta9in discurculde la fabulosulpopular1adramecontemporane
receple la AcademiaRomanadin
Proiectulunei ,,epopeinalionale",in caresi se oglindeasch
1923:
de
pe( osbucin posrufa
il c)a/e.deasemenea
neamului.
miLologi.
,,...flrede Fran, iubitoarede
satupoetui
intr_o
ahnosfere
ardelean
adusi
de
fe- poel eplc.Noutatea
basmSi pitoresc,cu imaginalie
a fost sesizatide criticii vremii
cunde I cu ochi infipli in ne- ratd de epigonismeminescian
scriedespreobiectivismulafiistic
Dobrogeanu-Cherea
mdfgnire Co9bucs-a inf69uratde Constantin
la inceputin iortu argintata milului in celebrul studiu Poel l tiirdnimii,
cerrri1jllu s-a transformatin
populaf,carel-a fermecatrnaiintai
lirismul co$bucian
define$te
Tudor
Vialu
supnnumelescriitorului.
ca un canlecde leagdnI l-a Lrrm6formula
definitode:
iar G. Cilinescuimpune
ft mai iarziuca o vasteProblema prin ,,lidcarolurilor",
"
o poezieteatrale
,,lirismobiectiv,reprezenfabil,

PRELUNGIRI
ALECLISICEM,f,UI
SIALEROIIAI{TISIIItrUI

Spinul
de GeorgeCoSbuc
pe-unrazor;
Steteal-rumoasa
Voinicullangi eadevale,
Si-i scoataspinuldin piciot
$i eaplangea:-,,Un spjnin calel
De ce tot dzi? Ah, cum ma dor
Acestedsete-aletale!"
Ea are flori de crangla san
$i-n pArun handafirsdlbatic
$i ptuulei deroud-iplin.
,,Ei,las' selad! Tu ai cules
Treifragi,venindpestecoline,
$i vezi cu ce mi te-aialesl"
-,,Trej fiagi?$iaxate doardbinel
Cecin-ampututin dealse ies;
Treifragi de-arfi, suntpentrutinel"
Cu ochii-nchiliqi stransidetot,
Ea de dureriizbeapiciorul:
-,,Ah, lasd-mdcd nu mai pot!"
eltil" -,,Da! Te-a$vedeal
,,Fricoase
Fricoas5eu?Aqae frica?
N-ai mil6 de durereameal
Nu-fi pas6l"- ,,Da!Ca denimical
Ba-mipasemult,ci eun-af wea
nevestical"
Se-mifie schioapd
Ea-$ipotriveste
floarea'npir.
infloresc
zambind
obrajii
$i-i
Cei albi ca florile de mar.
ce-i apoil
- ,,Si fiu chiarschioape,
ce
drag,
tot
drag
rdmanel"
Cd lie
,,Eunu zic ba! Dar uite,joi
Ni-e nunta,dragi,e ca maneTu cum sijoci? Siracde noi!
bitrane."
Sdstaila mase-ntle
Ea-$iline brald stangpe piept
liuntea
dezmiardd
$i-nceti$or
Fl5cduluicu bra.tuldrepl.
,,Eutie vreaosd-,tifiu pe placl
$i n-o sijoc, qi ce-i cu asta?"
,,A$a-i!Dar eu?Eu c md fac?
La nunii-mi,bad-o ndpasta,
Si nujoc eu?De-a$$ti ca zac,
La nuntevreaus5-mijocnevastal"

I
CURENTE
CULTURALE/
LITEMREINSECOLUL
A! XIX{EA- INCEPUTUL
SECOLULUI
ALXX.LEA

Opliunealr.r
i GeorgeCogbuc
penlruidl16
princauiarea
sejustificA
modelelof,
trdsatudce define$le
spi. frccvenlarca
asiduba casicsmuluianic de la Teocrit a
Virgiliu
. familiarizarea
cu poeziaposf
rcmanticbgermane,din carea ircdusSia pfellcratfoartemulti
. influenlallrci lui Vasle
. buna cunoa9terea poeziei
Ceutarca
modeelofnuestenumai o exigqnlacufturald,cr reprezint5 pentru!G Cogbuco nevoie
. id la realizeaze
acorduldintfe
lempementul
solar9 misiunea
de
exponenlal sufeiuluicolectiv;
. specia,ca atare,se pot ve9te
perfct
cu temairbhisi a naturil
. dilaare conlnul9i schema
aparenlepice,ar prinoralitaiea
limbaju[ristabile$te
o puntede bgal!re
intrepoeziacultaSiceapopulafd;
. prinldilese poateajungela
rea zarca magini unuildran ideal l.
mode de clmpatare9 de echilbru,de fo(5 mofa5;
. idilacunoagteun revriment
spectaculos
in lazeledelncheiere
a
unorpedoade
culturae,avanddlspl
carccteristic
oboseala
ii derula,tens uneaI decadenta;
. fomanlici a(r pfedieclie
penlruspeciaidils in a douaelapa 4.
de evolulie
a curent!lu,
dupAepui-

Ea rade-acuml
- ,,Nebunce estil"
Flicdul Fabnic sd dici:
,,Ei,iaci spinullCe-miplate$ti?"
- ,,Vreiplata?Uite,ai trei fragi,
$i din cosifA-lidaubujorii..."
-,,$i toati frunzadepe fagil
De dor de fragi sephng feciorii?
De floi dd-miochii tei cei dmgi
$i pentrufragi de-miobrejo i!"
$i ea-llov$te-nceti$or
Zambind,cu palmapesteguri.
,,EuEtiulSdceri a$a-iu$orl
Darlas'acum!Ejoi aici
nu moarc!"
$i nimeni,a$teptaod,
- ,,MApo4i ca pe copiii micil
Darjoi, sd$tiil Trci fragi qi-ofloare!
$i joi tu n-ai ce semai zici,
Cd pentrumulte-mie$tidatoarel"

Recitili definiiia idilei qi recunoa$teli

tresdturilespecieiin
poeziaSpinul.
Precizafi
caractedsticile
cadruluinaturalundesedesfdpardintalnircacelordoi tineri,apehndSila elementele
vegetalecare
pe fatd.
o impodobesc
gi ,,voinicul",penJustificatifolosireacuvintelor,,frumoasa"
pe cei doi lndrAgostili.
tru a-i desemna
Motiv4ti ,,contaminarea"
liricului cu elementedmmatice,referindu-vdla douecomponente
aletextuluidmmatic:,,replici"
si ,didascalii".
Analizali terfineletextului,lucdnd in percchi.Uflndriti constru,,...lirsmulin fofma aceasia
ireaportretuluifizic al fetei $i codulgestualcelnsole$tereplicile.
obiectivbexislSca un mecansm
6.
Explicai modalitatea
o ginali de realizarea portretuluifetei,
elem al ingenulldlilumane,ca un
prin
privirea
indregostitului,
avdndin vedere$i sirnbolurile
hiefalismal instincieLor
[...]migcafloraledin intreagapoezie.
fea fu e exterioare,
epice,simbolizendacie de vontd c introa|5. 1. Identificalite$turile carecontureaze
portretulmoralal flAcdDesfasUfareasenUrnenlelor
esle
ului,reiesind
din alirudini
din
5enlimenre
ii
tlale, incarH pdn spectaculosul
8. Deliberafiasupm,,momentului
epic" pe carelar ocupaidila
(C-tin.Dobrogeanu
in ,,romanul
de dragoste'"
Spir?ul
Cherea).
(G.Ceinescu, lsta a litenturii
ale
rcnene de la originipAnein 9. ReplicileflAceuluicontin refe ri la momenteanterioare
prczent,1941)
pove$tiilor deiubire.Citili qi altedouaidile deC. Cofbuc(Red
de platd, Scara)Ei comentaliexisientaunor trepte ale initierli
in cadrulerosuluilirenesc.
ld lele co$bucleneirnpresioneaze prin originalilaleaflec;rui t0. Realizaliin scriso paraleldintreceledou5tipuri d idile stulexl in parle,daf $i ca intreg.Ee
diate:idilaromarticdilushatideMihai Eminescu
$i idila clasinvlS la citirealor sub foffna unui
cizantAcultivati de GeorgeCogbuc.Luali ca reperct cadrul
cicluufitar,carepoatefi inlerprelat
desfl$urfuii idilei; natura sentimentului(real sau imaginar);
ca ,unrcmanle|.nescded|agoste"
scenadulerotic:viziuneaartisticAiasoecte
stilistice.
(C. Dobrcgeanu-Gherca).

PRELUNGIRI
ALECLASICISMULUI
SIALEROMANTISMULUI

mesianic
Oc{avian
Goga
- romantismul
mareluipublicincn
Liricalui OctavianGogainftain con$tiinta
de la pdmul \ol'rm, Poezii(1905),careaduceaun intrcg univers
poeticnou:,iarapandiziacd,stipanitadejale;satul,casaqi bisorica;
apeleqi codrii; soareleqi boltaccleasca.
Arta poftretuluitranspare
in frescele unei coleciivitali asrptite (Plugarii, C/dra,rit), ca 9i in
din viata
ce infdtiqeazb
figudlesemnificative
veritabilemedaljoane
(Ddscdlul),
(Diiscdlita),
ptein:r'e\itoarca
sahrlui:cantdretulin stran6
otLrl(Apostolul) sanlerlatnl (Ldutarul,A murit, La grcIpa lui Ldie).
Viziunearomanticearc tonalitatemesianicd.dincolode laVolumul
crimile,deplansul$idejaleacarecapetdprcporliicosmice.
pentnt
poeticd
poezia
artF,
semnificative
se deschidecu
Rugdcixtne,
a cdrlii depooziese
lirica lui Goga.Acelaqiprincjpiude organizare
insistent
aceeaiiteregdse$te
in
volumele
urmetoare,
reluand
$i
matica$i aceeasi
imagistici,ffud ca vrcunulsAproducio innoiroa
lirismului.

F6rdtard
de OctavianGogn
Eu suntuo om lari de1af6,
Un stropde foc purtatde vant,
Un rob dziel scepatdin fiard,
Cel mai sdracdepc pelnAnt.
Eu suntun magde Legea
noue,
Un biet nebun,orbit de-ostea.
Ce-amrdtdcitsdv-aducvoud
dintaramea.
Pove$tjle
Eu sunto lacdmi 6rzic
Din plansuluneimii de ani,
Suntvisulcarercinvie
La vetrelecelororfani.
Sunto mustrarecAlitoarc
De petaramurifdrdglas,
$i dintr-olumecaremoare
Suntstrigitulce-amai rimas.
Eu suntoftatulcafephnge
Acolo-nsatulmeudin deal,
SuntlipAtulmuiatin senge
Al vdduvelordin ArdealSuntsoluldragostei$i-alurii.
Un visitor debiruinli,
Ce pofi blesteme-n
cerulgurii,
Dreptmoqtenire
din pirinli.
Eu m-amdespdnsdintremorminte,
Din cripteumedeqi reci,

SECOLULUI
ALxx.LEA
CURENTE
CULTURALE/
LITEMREIN SECOLUL
ALXIX-LEA
- INCEPUTUL
P oez ia de s c h i d e v o l u m u
CenEce fare Frd, apdrul In 1916,
$iavea, in ediliapdnceps !n motto:
Facbflot fispunzatori.

De unde-aducerile-aminte
Tin strajeunui ganddeveci.
Si cu fiorul carepoartd
Pe cei increzdtodin frali,
V-am plansla fiecarepoartd
Durercamo4ilor uitali.
Azi simtcum noapteasecoboari
Pedimineafameade ieri,
Cumcantulmeuseinfeloare
In giulgiulveqniceithceri...
Si printrevoi imi ducpovara
Sffopitderasti denoroi,
Cdcivai de cine-Eipierdelara
Ca sa$i-ocearade la voi.
t.

j{
l.J
\r;

r ,rr{
E 144t
iE
r.t

h'44"

,if
'). l4r7;"-

u.r 'fa't
*

x A;Fr * !!-i
b'
ata 'a

^.'
t,ae

*/,. .!'-"
i 1\.a
ie. a/?* aaat ..\ '

u, z;rit:-i . , N

a,A

t&k
't ^tt,:r'. ,^
r aa i{r'li - rdrri i
Z:,tai&.
'L : q .6.n
rtM - t &l-^t,t
r\t

tu

. I tu|

,J.

f-itu

2.

,4 ,:1tw

lL -6 t-1 ./ ' an t a- et u . " ^i. t a i

iN e ta4 4i. v
rth l4;l&-,
^&h .. t.
t"r" !;1,,: i,1ttt
Ae-

3.

pr & h.: - tr|.4

i '4,
tia;"!
-*r 1a"i.-/
lc t411cei.'1 L k4S

Goga(1909)
Scdsoaro
a u Ooiavian

, [,4-amnescut intr-o vreme

dominatoate
c6ndpr ncipiulnalional
fluciuatil sufleluluromAnesc.In
islora Europei,au fosl mai multe
cufente,carc, in cursulvremii,In
modsi6ruitor,
au influenlaisensibi 6.
llatea popoarclor,
A fost,de exemplu,Reformatiunea
100sa! 200de 1.
pin toli porillui, a
ani,continenlul,
resimlil necesitateapreocup5dlor
sufletesti
rclgioase.
Veaculal XIX]ea 8.
e veaculprincipi!uide nalionaitate.
ln veacLr
I al Xlxlea, s-alansatde-"a
granileloreinicecu grcidentficerii
nilelepolitice,ln veaculal XIX-lea
s-aelaboratunitateapopoarelor.
(Ociavian
Goga,Ffagmente
autabiografice)

Poezia
Fdrd lard di ll titlul ultimuluivolumantumal lui Goga,
apirut in 1916,cind Romaniase afla lncA in neutralitate.
Stafeade expectativia guvemanlilotcareamaneintrareain
provoacdizbucniri lirice
rdzboi penlru cauzaTransilvaniei.
Poetulisi rcgdseste
condiliade profe!IemasfAre
vehemente.
neaft,cnfepredicdin pustie.Explicalititlul $i mottoulpoezici,
relcrindu-vil^ contextulistoric.
a poetuluiprinlr-osuitd
Primasuofarealizeazh
o autodefinire
de metalbreaflate in gmdalieascendenti.ldentificAlimeexperienlele
tfaversale
de poet.
taiorele,comentand
in strofelea doua$i a treia,o suitdde metal'ofeexpliciterccolectiveasumatede poct,panela contozumi experientele
pirca cu neamulsALr.ComentatisemnilicaliileDetaforelor,
istoricetraversfltede romanii din
ca ecoual evenimenlelor
Transilvania.
naximi a revoltei,poetul
Strofha patra atjDgeintensitatea
trecutului,oficiindun cult al strdmoaparcacurnca mesagerul
cA
noua
dimensiune
a Lnesajului
sbureprezintA
Jusiificati
Filor.
deplinda rcvol1ei.
legitirnarea
Demonstratic5 poeziareia, intr-o tonalilatesombrd,monografia lirici a salului ardelean.conturai?i
inci din volumul
debutului.
dinprimelepafu versurialeuliimeisffole,
Identificati
antitezele
precizandcriteriilede relalionare
a termenilor.
implicitedin celepatruversurif-inale,
ca
Conentalimetatbrele
a condilieipoetului-profet.
expresie
Argunentali in scris incadmreapoeziei.Fdtii lard in rcrn^ntismuldetip militant,al angajiriitotale,luAndca repcrel
t contextulistoric9i politic al aparilieivolunului;
. temele$i motivelepoeziei;
. conditiapoetului(revoltat,profet);
. aspectestilisiice(lamentaiia$i imprecatia;metalbraqi antiteza).

PRELUNGIRI
ALECLASICISMULUI
SIALEROMANTISMULUI

Atat limba vorbiti, cat ti limbajul afiistic

Procedeefonetic:
. lungireavocalei(madadl)saua consoaner
folo\escslrucrurimorfologrcc
st cin|lcliceprin
(urrn\',
careserealizeaziexpresivitatea
comunicar,
. despi4ircain silabe:su-perb,ir1-cdn1d-tor.
Locutiuniledu ur grxd sporirde e\prcst\ilate lati de parlilede vorbirecorespunzitoare
Difeite construcfiiechivalente
cu superlamorfologic$i sinonimesemtlntic,fie cd c vorba tivul:
. constructiebazad pe repetitieSi substan(pdrcti de fiu). de
de loculiunj substantivale
(Irl]lli|Jsete
locu.tiuni
adjectivale
liirii seand ). de l\viz re (frunoasa |iamoase\or);
. substantive
folositecu valoareadverbiali:
locutiunipronominale
(r, jrli .lrs), de loculunl
o.frunusele
de
f^td;
(a
fttbalc
I duceg1ndu!).
. colr5tructiiirmplc:frumoa<a
de nu se mai
Constructiile
cu pfonumele
personal
in dativ
poat?.
lrumoxsi.un nu,,pexirtd Cunnu t-a mai
posesivexprimi posesia,
in texlul poeticelc accntueaz
d relaliaoului liric cu un obiect,tdirea viizutlcumnu s a ponenit,
Formelc populare ale vrbului la viitor
prolundha unui sentimcnt.Exemplei,,in lirE-rxl
prcferatc
sunt
in limbajulcolocvial,dar li in limgemeSisuspin-Lrn
canar\4ihiliI rnincscUr.
poetic.
bajul
Formcle
popularesauregionalede
Constlucliasubstantivaliin Dativ locativ
viitor
suntconstruite
cu verbulauxiliarli infinitiv
are o expfesivitate
spofiti faF dc cclclaltedoui
(oi
particula,,o"
c?rc).
sau
cu
gi conjunctivulprecazuri (Acuzativs^u Genitiv) prin care se ex(.o
zent
sd
cer).
primi coDrplemeDtui
circurnslrnlial
de loc. prin
Conjunctivulprezentcu valoareimperasugestiaconcret5.Bxcmplc:.,slai lorutui", .,aitivi
di
cxprcsivitate
limbajuluipoeticpentruci
tet]|le-tedrumului".
gamd
cxprimi
o
bogatdde sugestii,de la dorinta
Dativul a pistfat $i o construcliedc limbi
paDAla ofdin ii porunce.Un exmrug;imintc,
$i
veche:substantivul
clLfunctrie
sintactica
dc arrouI plu
ll olerd idila eminesciaDi
Lacult ,.Vetlt'r-n
(dortn Tdfii Romaneitti,
duqmanonulul).
tfcstii lin foqneascd,/
Unduioasa
apdsune!".
Suprlativulabsolut cu valoarc stilistici
Substanlirele
compuse
in alcdluirea
ciirora
constituieo sLrrsd
bogatidc cxplcsivitate.
in locul intrAacljcctive
verbe
au
expresivitate
sporite
adverbelorlrecventlolositc lod,"lc(in linlba lxtrd-spartd, $i
malt2lripte,coate-goale,Mraie-bfiu,
literara)saulal (in linlbaj poplrlar),se fblosesc
lint, -bliLl(.auHiasrd. zgdie.hft)nz|. O serie
procedee
difefite.
de substantive
tbnnateprin conversie$i comProcedee
mortblogicederealizare
a cxprcsi puncrcselblosescmaialesin limbajulpopular
fi
vitilii:
ir 'imbajUl:rrtislicpenlrua e\ita numireaunei
,
colosaI de ftLlr.'oasd,teribiI clc in- fdpnrri malelice (zmcu, Zbureb\ d,emon):
necu,
telrge^dverbe:
;
rulul, Cel Rdu, ucigdI toaca. bat,i-l crucea,
. adjectlvefolositedupi modeluladverbupe pustii. in textulliterar,ele capitevaducd-se
l\ti. putrcd de bogat,rupt de obosir:
loarcdeeufemism$i de construcliiretorice.
. adverbeprovenitcdin subslantive
(de$tcpt
Constructiile incidente ca fenomen de
beat
turtd,indtdgoslillr1?d.singurcr.);
lbc,
oralitatepopularasaucultdcapdtiexpresivitate
in
. l o c ul i un rJd je cr i\al(tlenetldri p,r.,h.
literaturade inspimliefolclorica,mai alescend
harnicpestemisurd ):
hansmitstAri,emotii.sentimente.
Ele se compun
. loculiuniadverbiale
antcpuse
saupostpuse din inie{eclii, adrestuiin vocativ,dar pot fi $i
(exlraordi nar de lr ufi oasd).
fomule de invocare(,.Doamne-ajutil";,,Doamne
Procedee
lexicalede expresivitate:
fere$tel"),
fonnuledeimprccalie
(Bati-lnorocull").
. prefixe(r/tr"drapid,
sr?.rlogios,ertrdfin);
Ilnunturile exclamative
si celeinterogative
. sufixe:rarlrl/r:
pot exprimao gami variatadetAiri, de la simpla
. repetarea
(r.utnaasd
adjeciivului
uimirepani la spaimi.
,anoas :

CURENTE
CULTUMTS
LIERAREINSECOIUL
A! XIX.LEA
SECOLUIUI
ALXX-LEA
- INCEPUTUL

1.

pasaje:
Citili urmetoarele
sunt
un
om
ffui de tali'
,,Eu
sunt
mag
un
de legeanoud"
,,Eu
,,Sunto mustrarecdletoare
De pe tiramuri ftud glas"
,,...aducerile-aminte/
Tin shajeunuigandde veci."
(O. Goea.Fdr,i lard)

. Identifica.ti figura de stil folositd la ordonareacomplementelorcircumstantialecomentatiimagineaartisticaa fiecirui elementcareintri in alcdtuirea

ei.
,1. Identificalifomele de superlativabsolutcu
valoarestilisdcedin versurilede mai jos.
comcntatipentrufiecareefechrlartisticpro,
dus.

. Selectati
locLlliunea
cdjecri\dle
drn tiecrre
enunt,
' Motivati preferiniapoeh.rluipntrulocu.
nlA.dup;inlocUirca
conle\ruale
!iuneadjecri\
a fiecirei loculiunicu adjectiwl corespun
zatot.
. Compune!i
untextde l0-l5 renduriin crrc
seplasalr
cincidintreurm;roarele
loculiuni
adjecti\aletdeprc. gu.tr., u natul pe ,ut.
slobde t ge\fdrdcapti ldtutoadd.indoi
pLri. de sul lumi. in floateo vtinrci. de
doann?-alutti.
cun trebuie.cavai de Ll ea

de miraree ncgru-pinant. '

,,Hassan
(C. Cofbuc,Pajrdllaisar )
,,Eraun vis misterios
$i blanddin calea-afald,
$i preaerade tot frumos
De-atrebuitsdpiard."
(MihaiEminescu,
S-adusamorul..)
,,Vomfi singuri-singurei..."
(MihaiEminoscu,
Doli?/d)
5.

Citili unndtoarea
strofe:
,,Curnn-oi mai fi pribeag
De-atunciinainte,
M-or troienicu drag
Aduced-aminte.
Luceferice rasar
Din umbrAdecetini
Fiindu-miprieteni
Or s6-lr1izambeasce
iar"
(MihaiEminescu.
Mdi an un.tingur
dnrl
. Recunoa$tefi
tbrmelede viitor popular.
. Selectali
loculiunrlc
dintcxr.preciTa!i
felu.
lor. lermenulcorcspunz5ror
moriologic$,
semantic,
. Comenlali
efecrele
expfesi\ecfeareprir,
iolosirca
formelor
de \ iirofpopular)i I loculiunilor
3.

cer,
,,Stelele-n
Deasupramdrilor,
Ard departirilor
Pendce pier."
(MihaiEminescu,
Slle1e-,c,?,
crr' Analizalimorfologiccomplementele
cumstantiale
din strofade mai sus.

Ciriti urmatoarcle
pasaje:

,,Totzmelra fost,surato.Vezu$i,inpiel4atul,[...]
$i dreptpe col, leicul5!ce n-ai gendi,spurcatul!
lnchine-te,surato! Vezutu-l-ai$i 1u?[...]
Spun,soro,c-arfijune cu dragostecuratd;
Dar lipsi d-a lui dragostildepartede estlocl"
(1.Fleliade-RAdulescu,
Z,brldtoru
1)
. Identificalitermeniicu valoareexpresivi
lblosilipenlrua desemna
o fep rdmaleficd.
' Selectalifbrmulelede alungarea rAului.
. Conenlrlilblosircavocanvului
$i a imperativrluj,ca sursAde expresivitate.
' Explicatiprcferinlapentruenlrnluriscurte,
pentruinterogalie
in context.
$i exclamatie
6.

AnalizalipoeziaSpirrl de ceorge Co$buc,

urmirinddialogulpurtatdefati $i flecdusub
aspectDl
succesiunii
deenunfuriinterogative
(i e\clamari\e.
I ucrariin palrugrupeInari.
distribuidu-vb
fu modechilibratstroflepoezei.
. Citi.ti textul pe roluri, folosindresursele
datede intonaliilediferite.
. Precizaliemotiasausentimentul
dezv;luit
pdn liecareperechedercplici.
. Identificaliconstrucliile
incidente$i expresivitatealor

-'|

PERIOADA
MODERNA
PERIOADA
INTERBETICA
psihologic
1.Roman
(textdebazd)
d6LMURsbroanu
- ClulealdrE
2.Roman
aloxpedenfoi
(textdebaz!)
deCamil
Pstrescu
- PafulluiPtocust
3.Modolo
opic
lhmlnanul
interbellc
modlelor
(studiu
- InbtbtnF
epico
doca4

a)

PERIOAOA
INTERBELICA

Anul

Literatura univenalii

Literatura romani

1920 lForyjte SagaII de lohn Galswofihy

t922
t924
192s
t926
1927

1929

r9 3 0
r9 3 l
t932
1933

t934

1935
1936

193'.7
I9 3 8

r9 3 9
1940

de Liviu Rebreanu
l/or
tes
cdutaled
pieniut
rinpulu
On
I
lGuetnd
l1l1)de MarcelProust
de JamesJoyce
lPddureatpdnzurutilor de Liviu Rebreanu
I U/1,sse
si
Comora
de
Marcel
Proust
lSodoma
lcomediamodendI deJohncalsworthy lrntla Lntfatlltd de ranatt lstrall
lMuntele vdjit de TltomasMann
I i/oi.d de HenrietteYvome Stahl
lFqlsilicatoii de bani deAn&6 cide
lldd,r?.rl Z'rd deLiviu Rebreanu
lMrs.Ddl/o1rdydeVireiniaWoolf
MedeleniI de IorcI Teodoreanu
lLa
lFaearade MarcelPro;st
I
lConetlianoderndII de JohnCalsworthy I Fe.i ourelcdesplctit. de Hortensia
trnr?s/doe rrnsl Hemrnpwalv
IPapadat-Bengescu
virginia
de
wioli
lsprelcr
lcon,lrr !1innuzicd(teEdcl de Honensia
contrapunct
de
Aldous
Huxley
lPunct
lPapadat-Bcngescu
Timpulregdsit(In cdutateatimpului
lCraleaadrade Liviu Rebreanu
pierdut VID de Marcel Proust
Pcltescu
lhttunecatcI de Ce7.at
Adio arme! de ErnstHemin9way
dc
Curtea-Vcche
deMateiuCaragiale
lCrati
Nimic noupe.frotltul de l/estde Erich
de
Liviu
Rebreanu
lCldi.rolr/
Maria Remarque
ZodiaCanrcruluisau YrenpaDucdi-yoddde
Zgomotutfi lutia deWilliam Faulkner
Mihail Sadoveanu
Omutldrd insuliri de RobertMusil (5
Ullimunoaptededragoste,in6ia noaptedefizboi
volumeaperurcpanein 1933)
deCamilPetrescu
Pepatul de moartedeWilliamFaulkner Baltag 1de Mihail Sadovoanu
Vala le de Yftginia \Noolf
O moartecarcnutlovedeste
,lr?Z deAntonHolban
Sdrctra&/ de William Faulkner
l preainarcwluliei I de Constantin
Stere
Lumindde augustdeWilliamFaulkner Dtumulascunsd,eHortensiaPapadat-Bengescu
A aveaSia nu aveade EmstHemingway /?.iJaodla
de Liviu Rebreanu
Iosi/ sifralii sdi I deThomasMann
Palul lui Pro(tustde CamilPetrescu
Crcangade aur de Mihail Sadoveanu
Maitreyi dc Mi||ceaEli..de
Carteanunlii de G. Cllinescu
Iosif$i lj.alii sdi Il deThomasMann
Ochii Mnicii DonnuluideTudorArghezi
TrcpiculCanceruluideHeffy Miller
/odrd deAntonHolban
"/a/ dc Liviu Rebreanu
Noplilede SAnziene
de Mihail Sadoveanu
O/bilcade EliasCanetti
F/dlii Jde, 1de Mihail Sadoveanu
OrDprin 6aza deAldousHuxley
Frolii Jderi II de Mih^il Sadoveanu
Yeghea
lLtiFinnega deJamesJoycc
Cinitirul Buna fertlrs deTudorArghezi
Iosil si lralii sdiI deThomasMann
lnlinpldri din irealitatea,rredidr.ideMax Blecher
Mep,{r.eto
de Klaus Mann
DomnisoaraCbistiltd deMirceaElide
,lrll deVirginiaWoolf
Inimi ci.atrizate de M.,x Blecher
G/edtddeJeanPaulSartre
Enigna Otiliei de G. Calircscn
NelrtArfi de WilliamFaulkner
Rfuldcini de Hortensia.Papadat-Bengescu
Coli1a de Liviu Rebreanu
Lotte la Weimarde ThomasManr.
Nuntd in cer de MiJceaEliad,e
Crirrrul deWilliam Faulkner
Ar?rir?dol
de Liviu Rebreanu
Pentruci e bat clopotelede E. Hemingway lccilerful de Mihai Sebastian

t. -

ROMANUL
DEANALIZA
PSIHOLOGICA

psihologici
Romanul
deanalizd
psihologicd
Investigalia
deroman
- subiect
Liviu Rcbreanus-aimpusla incoputuldeceniuluial treileaal secoluluitlccutcu doudcrpodoperc,lo,(1920)qi Pdd"rcaspAn ralilor
r 1922), deosebiter dical prin uriversul fic.tional.prin tematice tj
problenatidi, pfin tipologia personajelorli pfin fbrmula narative.
Prrmul roman./or. ofcri o imaginecuprinzitoarea satuluiardclean
h inceputde secolXX, surprindernareadranri a l5ranului,osciland
inlre iDstiDctuldc poscsie a pimintului si implinirea pdn iubire,
creeaziun pcrsonaj remombil lit carese raportcaziapoi, in diferite
modufi, toati proza romineasci modemd.Percpectivaauctoriall $i
naratorulomniscientsunt modalitililc la careapeleazi Rebreanuin
\ cdcrcaunei c:it nai deplinc obicctiviri.
Pddllrea spAnztlnttibt conligureazi un uniYcN domiDat dc
rizboi. Personajulprincipal, ,{postol Bologa. este un intclectual
confrurtirl cu mri nlultc drame de con$tiinll Formula narativi sc
schimbi. nrratorul irvcsligheazi impiLctulevc mcntclol in con
stiinta personajului.Romanul inl|a astfel in sfcra prozei de analizd
psiholoEiici.
Pfcocuparcapentfu analizi $i pcntrlrcxplofareain prolunzinle
a psihiculuinrnanseadincestcin romanula)r1cdndra (1921\,pe carc
canonulcrilic il plase.rz;i
in umbracapodoperci
Pddl/rca spiinzurclib\
pfin insolitulabordirii.Reccptrrctcfitici din
dc$isuntcomparabilc
cpoci a privilcgiatP(idu :/d spanzxualibrdin mai m ltc nolivc:
tcnra nouii n rizboiului. pfoblctnrticanlajori (dfama nalion0lii).
pcrsona.jului
complcxitntca
rcccntuluido la croalie
$i dcplasafca
sprcanflli7i.
Itcrspcctivr conlelnporanhdcscopcri it1 ro:manul(illcanclra
sulicicnlc motive pcnlru o noud intctprelare$i o reconsidcrarea
cir'lri in icrafii.l opcrei lui Liviu Rebrennu:intercsulpcntru omul
colnllnii dramasa pcfsonali.tena alien.iriiindividului,psihologia
cfilniralit.ilii, invcstigareastraluluipsihic abisal,Iolmula ingenioasi
exploatandrcsulseleoferile de romanul senzalionalSi poli{ist.

,Ronranelelui Rebreanus
grLrpeaza
valoic dLrpe
cumputem
deducedin stodarecepterii
lof in
lfel grupede caie lrei romane,in
constelalde sl|6lucrc difedts.
1) in prima9rup6,a capodoPereor,slau romaneleunarim recunoscute:lan, PedureaspenzuraUll rnlrln! mailine
l/orq Rascoa/a.
cu prmeledoue.
Pasulexigenlelor
2) Situala ntimaa opereircbrenrene
indreptdleqle
credit!lspoit acordatde VladlmirSlreinuromaneorde a dollearafr.Adam9i
Eva Ciulean.lraSi Gorla creatii
cu echlibrulloarle apropiatde al
capodopefeor,
rornanein care se
srmtemam crealoruluide
geniual6t
in conslruclie,cal 9i in proberra,
lrzari.C/r//ealrdra
poalefi pfomovat
in pr ma calegore substituindu,se
romanLrlr'lRJs.oa/a.
3) Dacaaf Ii se tasam o a
doualifie de demarcateam dsa
penlrua lreileaplannumaCralSoru/
Hona, Jat $i Anendoi - egecv
indiscutabile,
pulininleresante.
( on Simul,Rebfeanud,incolo
de realisrn,1997)

Incopand
cuvoumu Rebreafll
dupaun veac,aparutin 1985,la aniversareaa o sltA de ani de la na$lerea scrirlorulul(cartegandtA 9i
realzatade criUcul
Si storic!lllleraf
lVirceaZaciu),se obseru5tendinta
de a feevaua Culear./ra,cafenu a
sErnI aprecierideoseblea aparilie. Celemai noi exegezededicate
prozeirebreniene
sernnatede lon
Simq \Rebreanudincalade reatisn,
1997)si de Gheorghe
Glodeanu
(Rebreanu.
lpostazaale discutsutui
eprc2001)o situeazeclarintrecapodoperele
scfiitorului.

PERIOADA
INTERBELICA

gisubiect
psihologice
Teme,
confricle
in romanul
deanalize
@i""' '

Ciuleandra
de Liviu Rebreanu
(fragment)
XIX
poi ,r venileiukdndta..I i bine.docrore.
cincn.dvazur
A
pocre
nu-sr
inchipuice in5catnna
beliadxn-f-ICrulcandra
sului! (Se ap nse.Ochii ii luceauintr-unzambetfierbinte.)Porneqieca o horii oarccarc,foartelent,tbafic cumpdtat.
Jucdtoriise
adund,se imbine,probabildupi simpatii,ori la indmplare,indiferent.Pe urmd,candse p^recAoameniis-auincinsputin,muzica
prindea se ngita$i r se iutri.Ritmuljocului se accelereaze,
fire$tc.
Jucitorii, cupfinti de dupemijloc, formeaziun zid compactde
corpuricarcsemledie,sc indoaie,se fisucefte{i tlcsaltacum poruncescldutarii.Cu cetsoaprindmaitarcjucetorii,cu atatSimuzica
sc alatd,dcvi c mai zvipeiati, mai silbatecalPicioarelefldciilor
scaptudvijelios, schiloazifiguri dc tropotc,seriluri de spaimi.
zvacniride veselie.Apoi deodate,
cu tolii, cu pa$iisiltati $i foade
pornesc
iuli,
intr-unvartej.Zidul viu se avanti cind incoace,cind
incolo, li tarii piqce vehemontslruneleindsprind$i asculind
sunetele
cu cale-unchiotdin gur6,la cflreincearcisi rdspunde
altul,
din toiul jucdtorilor,curmatiDsAqi inghilit de ndvaladtmului.
Acu,na$irul,tot incovoindLFse
ca un $arpcfansi sfAngAndu-se,
tastic,incepesAselncoleceascd,
sh se strangi,si se grimideascd,
panAce sctransfonnd
parcdiDtr-unmonnaDdecarnefierbinte,care
pe loc un ristimp, ca apoi, pe nealteptate,
se zvarcole$le
sd se
destindiiard$i,ostenilori pre16cut,
in tacl cuminte,ldsind se se
vadi fetelero$ite$i veselealejucitorilol Dar liutarii seinlurie cd
s-a inmuiatjocul, i$i inthreii iar cantecul,mai puternic,mai stiruitor,$ifaguldejucitori, parc-arvreasi sfideze$i sestarneascd
pe
lbutari,se rcpedcmai furtunos,picioarelehurduci pbmAntulcu
b6tiile, varrcjulporne$tedjn nou, mai slrans,n1aihcipaFnar, se
hcolaceiteiar ii se descolice$tc
$i, in celedin urma,se incheag;
intr-unvdlmi$agde trupurizdrobite.ASa,pe loc, catevaminute,nD
flicii $i fete se frdmantS,
ttiu cat timp, in acla$iritm nebunesc.
tremurd,tropdie...De catevaori clocotulde patimde sffApunsde
chioteprelungi,la$niteparcddin strevechimea
vremurilor,saude
vreunfipdtde fatdcu saniiapdn$ide stransoare...
$i a$a,joculpare
jucatorii
ci va continuapani ce toti
ifi vor topi sufleieleintr-o
suprem5
inflicfuarcde pasiunedezlAnfuitA...
Dar,brusc,ca qi cand
l-ar fi tiiat cu foarfecele,
centeculsefrange$i ingimidirea detineri
se dsipelteintr-unhohotde Ias silbatec,ca geametulunei imense
phceri satisfdcute,
ircet chiarvbile seumplude un cutremur,
parcd
furia patimiiomene$ti
ar fi delteptalpeni $i instinctelede amorde
mult inlelenitealepemantului...
Puiu se op . Era schimbat la fatd, cu ochii infldcirati, cu
obmjiiumezide sudoare
invizibile,cu buzelearsedeDnfior Dupi
catevaclipe,parcdde-abiaatunciar fi descopedt
prezentadocto-

ROMANUL
DEANAIIZAPSIHOLOGICA

rului, se cutlemurA,isi trecuamandoud

mainileprin par ti relud,
ciutandsd-sitempereze
avantul:
Nu Sliu ce impresic ti a ldcut dumitalc Cialea clra astn,
jpuneai adireaori cA o cunosti,dar eu. mertLrdsesc
IAIi inco jur. Si
azi, dupi atalia ani, numai amintindu-nli-o md simt cuprins de o
patimdcumpliti. Chiar tata, carc e deshrldc b5tlan si nul lnai impresionezeorice, lllia sp0s atunci aproapeextaziatpe frantuze$te,
cici el toate dctlniliile entuziastenumai in ftantuze$tele forlrlu,
leazl, z;ce, ,,C'est quelquechoseconme une taruntelle colle.tire
o conme utle ddnsede gue e tl un clan sauyageJ' in orice caz, eu
si azi cred ci singuJi C[uleandta,din cArejocud cunosc,poate si
explice cxtazul dansului, al dansului ca o manifestarea adoratiei
suprcmc! ba chiaf al dansurilor religioase carc se sfdrqeauprin
nutileri sau sacrificii ulrrane...ln sfaf$it, cram vdjit qi terifiat.
Aqteptamcu o inliigumrc durcroasi rcincopereajocului $i-mi era
teamd cI nu va reincepe din pricina extenuirii pafticipanlitor
Cerciumarul,pc carenu mi putui stdpenisi nlr-l intreb, mi asiguri
razind vicLcancA aici nu11aiCirl?dndra netge acuma,peni ce se
iinopteazi, c-asa-iobiceiul,doar si se odihneascdpulintcl ldutarii.
Averm emolie ca la un examcn-absolutnepregitit...gi dcodatdchemarca leuhrilofl slrunifea instrumenlelorlCiuLedndturcinrcpea...
Nu mai avui rlbdnfe. Soptii talalui Ineu: ,,,ie wM assa.vcrcette
tlanse,papa, qu en liks |o s? Mi-a respunsza:mhind,,fas-.y!"
PanAsd-mi raspundi mA $i repezisem.l\4-an agdtrt in horA la inlamplcre. AIn avlLt totdeaunao cfcdinld lhnatioi in puterca hazardului.Sunl convjrs c2ihaz.rrdul.
cu capriciilelui, c promotorul
adeviratal tutufoffaptelofntxridin istofiaontului,r$ ziceal itltrcgji
civilizaliiomcnelti.ba chiflrstipanulleal al intfeguluiuDivcrs...
Ej
bine.aceslmisteriosdiriglritor.rldeslinelornoastfcmi-a diruit Ia
dreaptao vccini extraordinari.o Ieti$canirdc vfeo paisprezeceani.
o bruni nespus de dclicati. cobofntd ptrci diDtr-un tablou de
Crigorescu. cu ni$lc ochi alba$tri. Ltmczi si lierbiDli. oare mi-au
aruncal o privirc atill dc srmnie.ci mi-a riscolil dink,o datd toalc
slfilundurilc ininrii. Era inilt!(I. binc ficlrli. capul gol cu pirul
despdrlitin dolri code lisatc pc sparc...i-am trecut bralol pe dupi
mijloc.,{vca carneaca piatra. Ea rni-a ouprins gilul cu stinga. ii
simtcam lnAna aspri. mh frigea ti mi alinta ca o dezmierdare.
Tntorseicapul sprc ca, ia tlbir $i in|orild ascundeadoi sani abia
implinlti ai cirof muguri se zbuciumausfios pe bomngicul ifiin. Se
uita Si ed la mine $i |ise cilrdal. cu o guri minunali si cam batjocoritoare. Pe Llrm6.rcpedesuci capul in cealalt:tparte.ca $i cend
i-ar li fbst ru$incde l11inesaude oamcni,penru cAs-auitat la minc...
Dar jocul incepuse.Nul $tiam ti nici nu aveam nevoie. llitmul
muzicii $i pomirea celodalti mi duceau ca un $uvoi irezistibil.
Uneoi corpul feti$caneimd alingea,ii atunci cu ii shangeamii mai
tare mijlocul. la fibda stensoareamea, insi, cu o uioari strimbaturA,parc-ar fi vrut sd-ni demonstfezccd nu-i lace pldcer.
{ceaslr Ini' d.l-teJ.O l.l:r( li cr a\la si InA fc.pingdFe -nine
carein saloanelebucurestene:rveamrcputatiade mare cucefitor de
inimi femeicsti?tn furiajocului ajuLrsese
si se lipeasci de minc atat
de mult ci-i simreamrespiratja.Eram ametitde \erlejti Ciulean(lrei,

Foaleverdes minoc,
lifet c uleandrape loc
dalb,mAibaieli,
Si-nc-o
noooopI asa,$-a!a!
fl6ce,asa
Tinet-o,
Panen-ajunge
puca.
Iniai! o ni16lug
C-ajungeacusacuil
Maiiftdrlio de un pas,
C-aajuns$i n E rbmasl
Dou6fre, douapaie,
Lualici!leand.a
la batae.
Tolasaca nu mAlas,
pe-unpas
Ce suntcu pLrica
Douefire,douapaie,
Lua!iciuleandra
la b:taie.

PERIOADA
INTERBELICA

asta,pentrumine,
'CluleardlE
e o opereln carese exprimdsi se
mare,e
cla ficao ialnbsufleleasca
cazuldes repetatal iubiriipafiala
crima...Tratatsimplu,difect,fira
poatesAnumultumeascl
complicalil,
pe amatoride actiunilntoriocheate
daf eu a9aamBimtilo.
Sihalelantei
Ce ugorar fi fosl s-o complic,sa-i
pun amor plpSratin ioale felu le,
se-i dau inlnderc, s-o iac pentru
publicl
In sfargii,ce pol se 9liu?De
n-ar avea niclunsucces,mie ma
dragbCiuleandrc,
fiindcein ea sunt

ca qi de poftalacomdce mi-o stamiscindrdcitade ietile.Am intins

gum qi am sirutato rcpedepe collul buzelor SmprinseSi neputandu-se
apira altfel, !i-a infipt di11liqorii
in obrazulmeu, ca o
pisicAsupdrati,$i apoia datun .tipit scurt.demul,tumire.
Un lldcdu
strigdrazandgros:,.Nute lasa,boierulel"Aln ras Sieu prcslelte,a
Iarpestecatevaclipe,la aLti
res$i fata,roqita,aprinsdde osteneala.
invilmdqeald,am sentat-o din nou si ea n-a mai putut si-mi
Peurme,cands-aispr;vit
rispundi,ci doars-aincruntat,cu necaz...
Ciuleandra,$i in vremece toli serisipcau,euamrdmasde manecu
fatefrumoasdl",,Mdddlinal",
mumure ca ruea.,,Cumte cheama,
qinatd, privindu-mi pe sub gene. ,,Middlina !i mai cuml"
,,MddilinaCrainicu",gopliscurtatunoi.sesmulsedin manameaqi
alergdintr-unsufletsubun copac,unde.la umb|a,chicoteaun card
cu ochii dupi ea.
(Livi! Rebrcan!,Jurnal) de fele.Sdtui acolo.pe loc. cAivatimp, fasoinat.
Fascinatdejoc $i fascinrtde fatd...

B houlu Lvu R b ro a n u ,
casadinvalaMare

Romanulde analizdpsihologicafateazduneleieme comune

iubirea,moartea),dar urcu romanulrealist(familia,paternitatea,
mfuc$t,mai ales,efectulinlampldrilorin con$tiintapersonajclor
sunt cele cafe antrerreazd
oscilaliilein plan
Temelecaracteristice
psihicriLrbiroa$i gelozia,fricn $i e$ecul,inadrptffeaSi alienarea,
obsesiaSinebunia.
in mod firesc.in romanuldc allalizi pfedominhconfliciele
total$i co flictclccxterioare.
intedoare,flrd si lipseasce
1.

'Cd intreg capilolulcu uci

ineinu e impregnat
d
derea[,4ed6
gfoaza la care te agteplaie de 2.
asemeneaun efectdoritde mine.
Toat, scenaam do l se fie ceva
nebulos,tnlre real 9i Lfeal.in defi- 3.
nilv aic nu m-ainteresatmaleraliimboltateacl mei,ciimpreciziunea
duluicareo slarnegle.
N-amvrutse
ingrozescpe cil tor ca in fomanele
senzalionale,
undcima e un scop
extedor,c sel indemnsa se intereseze0e ce s-a proousun gesl
atat de ciLrdat.Si chiaf asasinul,
iocmaiprin nconglienla
lui maim!lt
sau mai pulinevidenta,irebuiesb
facd pe cititofsi caule Si sa se
pasloneze
de ceeace se petrecein
nconstentuleroulumeu.Deaceea,
9i lvadeleinerdmane,in toi cursul
romanului,o fantoma simpaticS,
blondS,carc, prin evocareaei, lumineazesufletuiucigagului."
(LiviuRebrean!,Scrisoare
adresaldfiiceisale,Puia
Rebreanu,
5 ianuare1929)

Romanul
se deschidc
cu scenaviolcntaa unei
,,oxablLrplo"
Procizaliaspectele
delomansenzational
crinleconjugale.
$i dc
romanpolitistluandcArepere:mediulsocialin carosepetrecc
crima, conlextlllce indici lipsa oricbreipremeditdri,relalia
lipsaunirimobilevidcnt.
dintrecriminal$ivictimA,
inloclrii ma orilor rcrli ai crimeicu
Explicalisubljlitatca
pentrupersonajul
doui obiectecc devin prezerleincoLnodc
qi blanadeurs).
ctiminal(og)inda
percepliilorsenzoriale
incerc^tede PuiLr
Molivatiexacerbarea
Farangape parcutsulintrcgii scene.tinandseamade relalia
intre tinpul real,obiectiv,$i timpul subiectiv.al durateiinterioate,
indicl tipul de relalieintre flu $i hte. CoSceneleurmdtoare
menta{iacestefelalii,luandca rcpcrc:
. grabacu carcfiul ii comunicilatdluisdufapta;
. deciziarapidi a tatdluide a-$iprotejafiul, incilcandu-$iorgoliul $i principiile.
sanatoriului
ca loc al actiuniiin romarl foComentalialegerea
losindu nitoarelesugesiii:
. sanatoliulreprezintd
alternativa
de momenta inchisorii;
. sanatoriul
oferi un rdgazdc lini$tire$i reculegere
dupiincercareatriiti;
. sanatoriul
feregtedc oprcbdulpublic,affAgand
compasiuna
celorlalti;
. sanatoriulesteun loc primejdios,poateindLrce
boalachiargi
celorsen6to$i.

ROMANUL
DEANALIZA
PSIHOLOGICA

Puneliin relalietemelemari aleromanului(iubirea$i gelozia,

rizbunarea
si nebunia,
degenerarea
vechiilumiboierefti,familia
tj relaliile dintrepdrinli $i copii, crima,moartea)cu pemonajeleqi conflictelein caresuntimplicate.
.1. slabili!ilriunghiLfile
depef.ondle
carcsc lormca/,i
in roman.
la niveluldesuprafalial epicii ti la iveluldeprofunzime,
precizendrelatiilepe caresebazeazd.
8. Deli sedesch
idecu o scenidemarefo4i, urmitoarelecapitole
(II-XIT) apaf p n confast, ca lipsitede evenimente
majore.
Dmonstrati
peste
cd acestecapitolecarealcifuiesc
o treime
din intregconstituieo expoziliune
de mareintindere,adecvate
unui romancareareca subiectinsNi procesulde analizdpsihologicd.
9 . Delibelaliasupraintrigii rornanuiui,alegandinhe doudposibilitili de lectuti a romanului:ca dimensiune
epici exterioari
<cuca dimenriune
fcrimr)i descopcrirea
Inobiluluir
epici interioare(analizapsihologicd):
. scenaucidediMddalineidin capitolulI (cazin careintriga
preced
expozitiunea);
. scenadisculieicu gardianulrdin capitolulXUT,cADdPuiu
Farangavorbeqleprima oari despreCiuleandra(caz in carc
procesulintrospecliei).
intrigadeclan$eazi
10. Ir funcliede alegefeatecute,stabilili celelaltemomenteale
precizand
subiectului,
$i capitolelerespective.
1 1 . Cititi mirturiaepjstolare
a Iui Liviu Rebrezuru
despreintenliile
artisticeale fomanullri$i dcspremodulde realizare
a primului
capitol.Justificalistrategiaaleasdde autof pertru a incepe
romanul.
12, Argumentafi.
pornindde la merturiaautoruiui$i tinAndseama
lntreaga
de
acliune,cd subiectulronanuluieslechiarprocesul
deanalizipsihologica.

psihologice:
giincongtient
Analiza
conglient
ln secolulal Xx-lea. dezvoltarea
psihologiei,
a psihanalizei
Si
intercsulmanifestat
de alteqtiintepcntruvialr interioaraauprodus
in literaturanu numaio schimbarcde teme$i de subiecte,
ci $i o
diversificare
a tehnicilorde investigare
a personajelor
Scriitoriiabandoneazd
timpul cronologic(timpuldin romanul
secoluluial XIXIea, socioistoric,
,,timpulorologiilor"),resimtitca
artificial $i exterior,$i descoperd
tirnpul subiectival conqtiinfei.
Ideade persoanddobande$te
un nou confinut.Con$tiinfadevine
centruldeinlelesal romdului, injurLrlci scorganizeazb
formele$i
momenlele
nar'aliunii.
O intreagi literaturea flLlxuluicon$tiinleicaracterizeazi
deceniul
1920-1930.
cind se manifestdun marc inlerespentruexplorarea
vietiiintetioare
prozatorii
a personajelor.
in moddeosebit,
anglo-sa\oni
(JamesJoyce,VirdniaWoolf,WilliamFaulkner)reu$esc
si creeze
gandurile
qi
un ,,limbajinterior".carelranspunedirect
impresiile
personaJelor.

Romanulpolitist se compunedinacliunicare,
in modobignuit,
se succedln urmStoarea
ordine:
crima,ancheta,descoperirea
$i dovedreauciga$u
ui jlrdecala
!ipedepsireaacestua. Intiga esle declanEpca romanuui polilisto fofmeaza ancheta detectivistica,
in
cursucdrease stabilesc
imprejurar e cdrnei,mobilu, arma,suspeci,
martoi,dovezleSiv novaiLrl.

Intriga este acel moment a

subiectului une opere epce sau
dramatice,care marcheazdaparlia
sa!, !rneod,chiarintensfcarea con
fl i ctul ui ,,i nnodarea
fi rel ofacl i uni i ,
care se vor ,deznoda i n fi nal ,
nl fi gatxeazadatee acl i un gi pfefigureaz6evoluta ei.

PERIOADA
1NTEREELICA

Analiza plhologlcaeste o
modalilatede sondarea subiecii
pentrua evidenvitdliipersonajului
lia tensiunile,cautarile,tmumele
vieliiintodoarc.PanAin secolulal
XIX-lea,elemenielede observale
psihologiceprezentein scrierile
de acliune.
epiceeraudomrnale

Introspecliaesteo
princarc
tatede analizapsihologicd
perconajul
i9i scruleazS
starle sula nuanteinllntezimale.
Monologulinleriora cunoscut
o vo[]liede la prozasecoluluaI
XIX-lea,pan; la prozasecoluluial
Xxlea. cand procedeulse rafi"
neaza6ubaspectuLtipurjlor
de dlscurc narativ(slil direcl,siil indifect
intre
libe.),printreceriinsesizabile
monorog9l
Stilul indirect liber este una
de
dinlreformelecelernaifrecvente
nterrerenlaa planurilofnafalve
Pin folosirealu se obline
. o reproducere
(de carc narator)a une presupuse
repliciaunui
.o relalare(tol de calre na'
ralor)a unei suite de rcneqii ale
personajlrllri,
siluate in care se
inapropie,
funclonal,de monologul
forma
tefior,de carese deosebe9le
prinfolosrea persoanea lll-a.

naturali de
Prin fluxul ronstiin{ei se intelegesuccesiunea
idei li aprecieri
impulsu , senzatii,asociatii,emotii,sentimente,
careocupAmjnteaunui individ la un momenidat. E vorbade un
anestecal stfuilord conFtiinli.dc la stadiulpreverbalp6ni la cel
deplinlrticuldldin punclde \ cdcrcralronil.ins;.in genere. :lre
-e
in vedereo gandirebruti, dczordonatd,
in curs de elaborareSi
Temenulii aparlinefilozofuluiamerican
WilliamJames.
exprimare.
Termenula fost si incdeste confundalcu monologulintedor,
psihicein
desemneazi
lenomene
insi, in vremecefluxul con$tiintei
interior
repreziniA
vefbalizarea
lui
de
citre un
sine,nonologul
scditorprin intermediuluiui personaj.
intotdeauna
fluxuri ale
Dar monologulinteriornu transpune
a vitriiinteconqliintei.El poatefi $i o modalitate
de reprezentare
doarcprin introspec{isspecificeromanuluianalitic.
Unii scriitodromanidin perioadaintcrbclicescsizcazd
noua
tumuri a romanuluieuropean
Sise arati prcocupaliaiatsLrbaspect
de inlerio taleapersonajelor.
tcortic,cat$i in practicarcrnanescd,
PapadafBengescu
fblose$te
in prozascwli,\Apeaddn(i,
Hortcnsia
I 9I 9), dar mai alesin fori^11(Fecioqreledesptete. I926),monologul
interior,intr-unmodcu tolul original.
I)e$i s-a impuscu romanulrealistobiectiv.Ion (1920),Ll\irl
Rebreanu
expcrincnteaziit1Pddwedspanzuralor (1922)analiz^
psihologicd.
O facc insi in vccheamanicri.tributaresocoluluial
XIX-lea.Abia c! romanulCiulcandftt(1927),prozatorulacordi
maximi importanldintcrioritdliisuflete$ti.idcenddin analizapsicpicii.
hologicichi subiectul
publici fomAnvlUllina oaptc.lc
Mai tnDiu,Camil Pctroscu
infiia noafl! d! ftizboi(1930).tepcfal prozeide analizi
drctgoste,
psihologiciprin preocuparea
pentruimpaclLll
celordoudexperiente
peNonrjului-n^ratof.
pfin fenunrizboiul
in
con$tiinia
- iub'reaii
lilriari$i uniiicarea
celordoui plnn ridin pcrspcclarcala cronologia
livasubiectivA
unici.
l.

2.

lui PLriul"aranga
in sanatoriu
ii schimb;itotalInodul
lntcrnarea
dc viald$i il obligi la izolare.f)c aiciincepeun lungprocesde
pentruun individcarcn-aavutniciodatiinclinalie
introspeclie
spreanalizi qi nu areniciunlel dc prcgdtifepcntruccrcetarca
pc care
rollrlde calalizatodai introspccliei
de siie. Col1lcntali
il indeplinesc
dou:rInorncnrc.
douiiconfrunrari.
. prima infevedcrecu dociollrlcareii sugereazigeloziaca
mobil al crinei;
. contesiunea
gardianuluiAndrei
Leahudespre
infidelitatea
soliei.
lui Puiu FarangavizeflzAciutarealucid?i.iD proIntrospectia
pria biografie.a unordoveziale instinctuluicriminalgenerat
de un food ereditarincdrcat.Lucrandin patrugrupede cate
perspectivA
clevi.analizalidin aceaste
urmdtoarele
$ase-qaptc
(capitolul
scene/intampbripecarepcrsonajullc rememoreazd

xrv):

. scenadin copildfiecandasistih |aiereapdsdrilor;

. pasiunea
penfu vanitoare;

u|lt

DNuzA Psr0-octc^

' plicerca cu careparticipala duel;

' compofiamentulerotic,
3. Stabililifaptelecareau iDfluentatformarcapsihici a lui Puiu
Iaranga(.elaliafiu - tat6,relaliafiu - mame;relalia1-iu substitut al mamei).
4. in prima copildrie$i apoi in adolescenle,
viala psihicda lui
Puiu Famngaestemarcatedepemonalitateaputrnicda tatilui
seu.Identifica,tiasembnirileintre tatd qi fiu, ludnd ca repere:
educalja.
mediulfomdrii. (rudiile.avenrurile
amoro:!se.
cariefa.
Prezentaaccentua6a tatilui $i dispari.tiatimpurie a mameiau
lui Puiu
drept urmare un dezechilibruln personalitatea
pe
Faranga.
Tat6ldevinmodelulPe$onei care$i-oconstruielte subpresiunea
extrioarda societilii.Justificalitendinla
personajuluide a seidentifica,la nivelul incon$tientuluipersonal, cu imaghleatatelui.
Mamaesteceadinlai imaginea Animei, iar separarca
de mamd
tiiceiscrlllorulul,
Pula-Foca
reprezintb
o experienld
semnificativi$i delicatd.Jungobserva Ponrtul
(dsen
de
Llvlu
Rbrcanu)
raportulinbe celedoudarhetipuri:,,Aqaprecumtatdlareun
efectsecurizant
in fata pericolelorexterne,devenindastfelun
modelde Prsonapentrufiul sdu,mamarcprezintdinstanfa
protectoare
ln fata pericolelorce ll ameninlS
din obscuritatea
timpuriia mamei
sufletuluisdu'.Comentafi
urmtuiledispariliei
din viatalui PuiuFaranga.
prncipiual a!torltSlli
,,Tat6lca
7. Prinfaptacomisd,PuiuFarangaiesedin cerculproprieifamilii (deciS simbolcolectiv)
exercite
asude mic,o aclunelimnicd,
relatiide convieluirecu nedicul 9i cu gardianul, prafiului,
$i stabile$te
de anihilarea
perintilorprin rolul lor.Prinautoritate,
carecorespund
rnedicul de depersonalizafe,
lraiectul
ia locul tadlui, iar gardianulgrijuliu estesubstitutulmamei, voinleicelulali, diclendubiogEfc ai uend declziipentruel
Lucratiin perechiqi analizaliprimaintalnire$i p mul dialog (inclusivcesetoriacu Med6lina).
al lui PuiuFaranga
cu fiecaredintremembriinoii sale,,familii", AcceptSrle sLiccesive,cederile,
opresivaI uneiconllnue
8. Motivali alegereaferest(eica Ioc prcferatde Puiu Faranga snlimentul
TnsdSi repentrumeditalie$i rugdciune,
optandintreurmitoarelefuncliil dependenleinsinueaz6
acla ostilS,uraneputincioas6,
ideea
. iesircadin spaliulde recluziune;
neflind ln ultme instanle
cfimei
. iluzialibertA[i;
decato manifeslar
lndhctba,,re. echivalent
al oglinzii;
volieiconlrcTat6lui',deviateinsa,
. martortecut$i comod;
pdnanihllarca
voinlei,
sproMeddlina,
ca expresiea lnffengefiiultime,In
. indiciual treceriitimouluil
fapl, fiul nu-9ipoatedislrugetai:l
. cadruprecisde fixarea gandului.
(oriimagneaacestua)datodteunei
o
de la starea inlrdlclii(cenzuri)intime-RizbuAnalizali,in scds,capitolulXII, urmarindtrecerea
prin utilizareasti- narealui impotrvapfincipluluipade con$tienli,la sondarea
incon$tientului,
tern se soldeazArnai latziu prin
lului indirecrsi a stiluluiindirectliber
10. Conflictul latnt esteo varianti de conflictp n carese de- anularea altei vieli Si apoi p n
expiere.PanEin acelmomenlinse,
semneazio iensiuneintedoardsauexterioadnemanif-estal4,singuracalelntrivezuE
erareiacerea
dar importantepentru evolutiapersonajelor
sau a acfiunii. traecloiei perinieiti,,distrugerea"
Arglmentalice inhospecfia
intreprinsd
dePuiuFaranga
scoate imaginiiTalaluinefiindposibile
in eventualila lumindconflictelatntecareprovoacdmari tensiunila ni- deceiprin subsf'itr,/e,
tateatend fiul ai inlocui(p n compIsonal.
velul incon$tienhrlui
podament,
ascensiune
sociali,call. Cititi obsewaliilecriticuluiliterarMirceaZaciu$i selectali
din rie politiceelc.)fun4iatalelul."
roman,prin fi$e de lechJra,pasajecare sustino lcturepsiha(Mrrcea
Zaciu,Ca o ir'ensa
naliiicd, bazati pe mpofiul fteudiandintre tatd $i fiu.
scene, Transilvania.-., 1996)

t"
t

I
I

INTERBELICA
PERIOADA

pslhicul
DLrpa
CadGustavJung,
incon$lienr.rman
drpindecon9tientul,
lul perconal
!i incon$ieniuI colctiv.
Conglientul (Constinlasau
E!l) este parleapsihculuicunos- l .
cuH dkeclde catreindivdp ncele
patrufuncli mentalede baza:gansenzala 9i inlUlia.
dirca,seniimentu,
Predominarea
uneia dinire func!i
: ganmprmespecifculcafacierulu
ditor,sentmental,senzitv,intuitv
Tpu funclionaestedferenlatde
fundamenlale
ale mlnlii
atludinile
spfe exterior 2congliente:
orientarea
(tpu exhvedil) 9i orientarea
spre
interior(l pu lntrovedit).
lnconstientu
I personalinglo(desuperioritate
beazecomplexele
etc.)Si depindede
de lnfedorllate
experenla
fiec6Rri
ndvidd n Prima
copilirie.
Inconstientulcolectiv cupdnde imaginiprimordiale(arhet -1.
purl),carese dezveluiepr n vise9l
p n mitlrri(luptacu balaurul,cd
inteLnirea
cu di
utarea
uneicomofi
4.

psihologicd:
in abis
mborarea
Analiza
inaintede a remenorascenadansului,PlriuFarangadiscuti
cu gardianulsAu,AndrcjLeahu,careii dez
despreCiuleandra
j ocului in lumeasatuluinrgeqean:
viluje semnificaliile
,,Apoi.
prin parteanoastrd,
seinsoara.
mai toli flAciii de la $uleandra
Acolo sc aduni fiecarecu fata de-i placeqi mi se sfeng fi se
olirisc la joc. peni ce-Sipierd lnintil...A$a-i jocul, boierule!". Explicaliftrncliilc Ciuleandreide joc crotic,joc al
destinuluisijoc al extazului.
Pomindde la acestetunclii ale darsuluipopularCiuleandra.
comentaliintcrdictiilcpc carele inctlci P iu Faranga:
. participdla un rit al uneicolectivitilidin carcnu flcea parte;
. isi inglduiegestuddeintimitatccu o paitenedin6mpldtoare;
. i$i uitapropriulstatutsocial,acceptindinlelpelbriprcafami-

. decide,sub fascinatiadansullri,se schimbedeslinultincrci

6|anci.
Motivali faptul cd in scenadansullriPuiu Famngaisi tbandoneazimasca(Persona)construitiptin presiunileextcdoare
$i selasipradipulsiuilor instinctuale.
arhctipulAnimei nu a fosl
in psihiculconfuznl personnjului,
penrru\a IFa prcrd||rminrr rn prirnJcopibincconiigural.
lerie,iar lanlc Matildccslc o inlocuitoarepalidi qi inconsistentd,aqadafnu se poateapiuade invazialb(elor inoon$tien'
instinotului
erolic,Icti$cI, prinexaccrbarca
lului.Argulnenlali
Cee patru arhelpur univerposedali
cotlstituie
c
de
nlagia
dansLrlui,
dezlinluiti,
cana
$i
salesuntPersona,
An ma/Af mus,
incon$tientul
colecliv.
milologicl
tl
Animei
din
o roprczcntare
UmbraSisinele.
provocati
Ciuleandla
a lbst
dansatofilor,
PLinstafcade cxlaz
ccfcntonii,
p sd in relaliccu scrbirilcdionisiace.
In ambclc
Personaesle mascaasumapicrd
lasi
invidatri
participantiii$i
idcntitatea,
se
$i stdpanilide
cu ceiti de persoane
in raporturile
psihismului
Motivali
asem;inarca
fortrclc
obscuro
ale
colectiv.
funcle
socla
a
de
apala!, eaare
9
MddAlineicll o bacanti(mcnrd;)dczl:mtuilii.
Anima/ Animus reprezrntA6. Rememofafca
dansulLidc la Virz,lri dcclftnscazitle7ife.r
proec!a fiquriimasculne/feminine
in incon$iiertuL
colcctivcare.neconzutalc
ligudlor depozitale
in reatilecu
9i arc rol mportant
provocandu-i
nebuDia.
Rcconstitllili
dc con$tiinli.il copleQesc.
incercirilorlui PuiuFarangade a rcgisi melodia,pafii.
suita
Umbra repreznta natura nbeliadansului.
in aspeclulepozitivcon'
stincluala:
ci de
menlalefo(a 9i vLtali- 1- Dcmonstralici i rareaMidilinei. l'ntdiprin adoplarca
feraactivrGlii
prin
complicd
relaliile
1anle
Matildc
apoi
cisitorie,
cetre
impnge
taleiin aspectuei neqativ,
$i
a lui
conlict9 dislrugere.
la agresvitale,
dintfcmembriifamilieiqi agraveazifilburareainterioara
urnbraareun roldeclsivinre(sofa
al
fctci
Puiu Faranga.
Tineli seamade statutularnbigulr
sa! ost e cu aceali le prietenoase
$i so1ie,fiicd fi nord).
sceneidc la Vdrzari$i a urmd
8. Argumcntalici rememorarea
Sinele nucle0linconStient!lui
un
noment
dc
cotitufAin evoluliaintcrioari
rilor
ei
conslituic
colecliv,plasatin cenlrulacesluia
pcntru
irnaginiprinrordialedill
lui
Puiu
Faranga
cd
treze$te
a
conarmonzeaz6toalearhetipurile,
r ciror enel
cole''ri\
deoo/it:rle
in
mcmorid
inconslicnrul
personaltalii
idenlit3le
fe nd astiel
-r.
(cgdsirea
poatc
obsesiv
Sinelul
gie
nu
o
co
ffola
si
ajunge
se
doreasci
soliditaie.
Cand
arhetipul
9i
igi indepinegiefuncliie coreci,
extazuluitriit atunci.Urmirili dialogurilcpurtatede Puitl
omulse simtein armoniecu lumea
Farangacu AndreiLeahuii cu doctorulUmu, idenlificalidcei esle
I in cazcontrar,
SicuelinsLr$
taliil ce indici un psihismtulburatin carecon$ticntul(sau
nefercit9 ln stare conflctLralacu
funcliadc ,,pe7itornl praconqtiinta)nu i$i mai indeplineFte
lumea9ic! e ins!$i.
gu h ri d rn r-e
re led o u i p rrlie re
a lep s rh ic u lu t

#rcEn-qFg'cEr
PersorEie'l rno'te
::
se scnrnr5a lrc!'r

psihologica
in omanuldeanaliza
Penonaiele
,ulerao mulslre

in romanulde analizipsihologicd'-p
:i de sub delermr_
profund':eloluur'1:'l'""Yi:^:;:-,;",opri;conqtiinla.Fai6de
consriinla.fala de
adinceste-rn
-;"
se
ti
socials
totiut
mediulri
intr'o
nismult"aiot,ti
ii..ut
':::i::";i*:i;i"
!l'iiii".''l"railcadreazd
irr ci(-e
qi
romanulrca|st. obiecri\'
*a
r"rr
^pe
"tc

o,"r*;;,t;i;;;;;"'1"ilf::"*li'i'

rr''l'>
:':--:-

ffi;
Jiili?T:Ft,"j
::Y:f
q; odfersonajete

imouite,star.,er
li."--.
. pe
o" DarcLr.Ll
0",""'."
l"*r.**
-.-.j
-a.;"
adetea
aaesea
prezente
orreare
SL"r,
sunt
nr.',-,
uieinaraliuni.
ca $i
"1.r"'
opere
i" p"gi"ii" ,""t"i"si

mobil:;
persoiaple.
lli'jl, l"j"i.,

,3':t"l::':,:",:":i:il:J:1X'ilJJ
ir"".n"
il#i;; lii:i{h":'::,;:i*':"i;;Y;,?
'".,",u.
* '""tT:-;:
tinde
psrhologir
qr
o
qi
i"*"t*inconrundecat
unico
i,,:u.i.l-i"
ili'11.lli.ll'i" sunt
iu""a"-to
'i
".i""
::'fi':"-#lii3i,il#"i""iii*,""i

dabile
' 'i--:r :.''' Rebranu,carea descodin
Fcprll estee\ id"'nt in c|l'_:]
:':':;;;;;sonai,rluj

Xlll,n**:;'us;:1"t""'*
saunegaiive)

(pozilive
asemeLitemtura.crasicsotur6

si "',"lil;:
:i f:,;#f",,:m i:l,,lJ:i,;
- ..,,l::;;;;;; ";Ji;.ipiihorogice
5'."J.1;:;

mn*l:;:*.':ll;Jill,xl"ii"iii!'ir"i";'::::".",i'i'ff[
i:1i*i":::*ru::'gt,l$
ntric'sen'
romrnnusepoateconst'- -'" iil::::.:;,-".te,

in$mpliri etc) $i

iri"'"'."ai'.a

i" carcapaftipun

::ll1'l*:,l:1",*liilLll:,::?fi:;il"";i;;il'ni,i":$:,:*11".";"ruru;
#";1j*n':;:::'l'Jl"inu,,p"...u,ou.,,"':y,:"i;1
T:i: :*l':"1m:n::,':"":1,::;:'
eao<au
un'ore
s"r'le'''

"
ruru*l;tll*ii*i:::'.:'1"*ffi;'[iil::yl";"T"il

#ffi i*j]
ir^r'',':*,
fi|.ill",{3ffif
^**
::x;*:',1:'J[,:['"J;[""il

:;:lix*;l;
ru:t:*'i;
t ii:tril*:;
*;*::ii
iin
**'ll,ll'Ji;i",''.,.ll,inl

:]
l[*l*L:l::"*::i;,llifl::i

m|li binc atal p-ol

medicul,ilustrcnzicel

;.'l*l ;:llll:l';;:;[
rki,lml.
1;inrri'**1
llT;i:li
;"":i:"""li"ili:l;"J:i:'
::*lill'il.;*;r;il::llill
;:llll:1il;iT:;"',:ffi,,*",,Xt,*,,
'*lii$ti,,,*ffi
::l#;;!!i1itf
lJl.:i::Tfl
I'J#'.*il;iiin*;:,
cot"cti*
I'i,',;;;; il;onrii"ntut
:illllnil""lT"i5:"1:

:l;:Hriil'i,""ll;l,llilf',,,.:",.*':'r;*rl:l;'r:
il::l'i'L':"";"";
";;
:::ffIll:;lift",llilJ
i,,'r,iii.;

i:i**iil.ruI{tr"',',",,*,,**Ti]r";:i::
[lf
"','".ll"ifl:
vechedintugeg
Gospoddrie

l;*ru::::l*i .;:rr inr,o,,

o"."
n.,,
jl'l:l;:X'
:lfil;i:::i::ffi'iiJl'.-;
,",,;T:,:1,I;
llH'ii"'"'
"r''u'*'
;i:,i:,::i:x'n:l"JT:iJ'"1l.:i.:::Tl:l

PERIOADA
INTERBELICA

foartebinepregitit,capabilsi investigheze
psiesteel un specialist
hiculpacintului,
sauel insusiselasi dominalde obsesii$i bantuit
de aceleaqi
fantasme,
dansulCiuleandra
ii figurafemininS?
l.

2-

3.

4.

6.

pdncipaleale romanuluialcdtuiescun triunghi

Personajele
conjugal,darnu la niveiuldesuprafa!6.
ci in stratuldeprofun
zime psihicului.
Alcituiti o fife pentrufiecarepersonaj(Puiu
^l Midalint Madelcine,Ion Ursu),avandca rcpere:
Faranga,
. familiadin carefacparte;
. ruportudlecu parinlii;
. statutsocialinilial 9i dobandit;
'relafii vizibileqi rclatii secretecu ceilaltidoi mombriai triunghiului.
Reconslituiliporhefil personajului
feminindin afimaliile celorlaltepersonrje:
PolicaryFara[ga,tanteMatilde,PuiuFaranga.
doctorulUrsu$i mama.
Personajul
trecedelaun statutsocialmodestla al1ul,aristocratic. Schimbaroa
se roflecldin modificareanumelui;MAdAlina
devineMadcleino.
Puneliin relatieceledoui numeli celedoua
identireialfctei din perspectiva
celordoi parteneri.
Deliberaliasupraposibileidmmeheitede personajul
teminin.
avandca reperefaptelecelordinju! apropiali$i strdini,careii
decidsoarta:
t propriamamaacceptesAo instrdirezeprir 6rgul propusde
PolicarpFaranga;
. dobende$te
o mamdadoplivdintanteMaiildecareo modeleaze:
. petrecepatruaniin insdtutedin orasecelebre(Paris,Zijrich.
Londra)pentrlra fi educatd;
. tipul deeducalieil decid,pentruea,Policarpl'aranga$i taDle
Matilde;
. iesedin lumeain carea crcscut$i se inlegreazA
i)ttr-onoui
familie$i in altAsocietate;
. trebuicsI accepteca sol ulr bdrbatcareii esteimpusprin
vointacelorlaltri.
CapilolulXXIX reiadescrierea
aceleia$i
scenedela Vdrzari$i
a destinulujMed?ilinei
din perspectiva
doctoruluiIJt.sD.
Ceidoi
(pacientulin talamedicului$i apoimediculin fa.1a
pacientului)
se Uansforme,pe rand, din penonajein naratorisecundari.
pacientului
Realizatio paraleldintreconlesiunea
Sispovedania
doctorului,avendca repere:
. poslulrficcarur
naralorin rimpulfernemofArii:
. posturadin scenadansului;
. trdirile/sentimentele
provocate
deMedALna;
. rolul Ciuleandrei
dejoc al destinului;
. opiniafieciruiadesprctipul de legihri dintreei;
. codulgestualce insoleqte
incepululqi sfe$i1ulrememoririi.
Spovedania
mediculuiin falapacientuluiesteplinAde contradiclii qi obligdla analizaintreguluisiu comportament
fali de
PuiuFaranga,din clipa in carei-a devenitpacient.Deliberali
asupmcoreciitudiniiprofesionalea doctonrluiUrsu,Inand seama

ROMANUL
DEANALIZA
PSIHOLOGICA

mai alesde faptulcAaccepteseexamineze

un pacientfald de
careavealesentlmente
mottvate,
7. in culsulrecluziuniiin sanatodu,
PuiuFarangafiecepdn experientaconfruntdrii
personal
cu inconstientul
$i cu incon$tientul colectir',ferenici o pregitireadecvatd
ferA
ajutorulspe$i
(.C .lunginsu)i.o ase,
cralisrului.
Dupi curnIndrlufi\e)re
meneaexpcrientdestedscantAchiar $i pentruun psihiatru,
f-iindceducela nebuniesaula moarte.Stabili,ticarcesterolul
mediculuiin plibulirea psihicda lui PuiuFarunga.
8. Puiu Farangaintuiestede la Fima intrevederecu doctorul
UIsuadevdrata
rela{iedinte ei doi: rivalitateamoroasi,invidie
gelozie.
Spovedania
doctoruluiii confirmi intuilia,$i reu$i
qe$tesl identificefiguraascunslin propriulincon$tient.
Punetiin relalic:
'lbtografia lui Ursude lengi birou;
. imagineadescoperitd
depacientin propriamemorie;
arhetipul
Umbri.
'
Justificalilaturapozitjvesaunegalivda arhetipuluiUmbrei
pefsonajulLli.
din incon$tientul
9. Demonstrati,urmefindevolutialui Puiu Farangn,ci intervenliamediculuipsihiatrLr
$i tempiaadecvatil-arfi pututsalva
de la nebunie,
rcferindu-vd
la momentele-cheie
din cclcdoui
intrevederiample:
. rc emorareadansuluiCiuleaDdraqi unnirile acestuiain
viala iui esteintreruptibruscde medic,inrpiedicand
pacientul
se ajungesinglrrla descoperirea
lraumeilduntrice;
. dialogulce precede$i incheiospovedania
doctoruluicare
pfeferi seseconfeseze
cllnsusi,in loc sdseocupede pacient.
1 0 . Exprimali-viopiniadesprcultimareplici a doctoruluiUrslrce
incheieintrevederea
- !....n-ardmasdecetpacientuli)r fala
medicuhri$i mediculin iata con$tiintrei",
aducird argumenle
pfo $i contraAlirmalieiacestuia
desprelegdtudlesalecu Puiu
!aranga.
. Analizatircu$itadoctoruluiUrsu in demonstralia
pe careo
lace privindnebunialui PuiuFaranga,
prin trei scenepublicc.
Lucraliin trei grupemari,precizandpentrufiecarescenhcontextLll$i marlorii:
. obsesia
fatAdernelodiaii mi$cirilcCiuleandrei;
. declamtiacAs-apreficutnebun;
. tentativade al sugrumape doctor!repetendgesturile$i cuvinteledirl seamcrimei.
12. Comparalifaptelecelor doi bdrba.ti:Puiu Farangai$i ucide
sotia$ii$i recunoa$te
crima,liri s?iinteleagicauza,iardoctorul
ii provoacd
deIiberatrebunia.firi cafaptulsdpoaiefi dovedit.
13. Ciuleandra
esteresimlitideparticipanlidrcptun misterpdgAn:
cercul deschisal dansuluiimitd rotircaplanetelorin juml
Soarelui,
tropotuldansalorilor
sugereazb
ffesiridlegliei.Argumentaticd.pdn acestetrisAturi,dansulcapitdo forli magici.
peirntloclcceletreipe|5onaje.
de.joc Jl de(rinuiur".

astfelunfluxne,,Sedeclanga
conlenitde fantasme9 m-amstrdduitsd fac tot posibilupenlrua nu
plerdeorienlarea
calea
9 a descoper
de umat.Maaflam,neajuloral,
intf-o
lumestreine
!itolulmise piread,
ficil9 de neinleles.
Tr6iamneintrerupl inlr o maretensune$i aveam
adessenza!ace niqtebloc!f gigantices arpdbug de srs asupramea,
O fudunAsuccedape cealallS.
Faptul ce reugeamsA rezisiera chestiunede io4a brutalSCat n-aufosl
sf5matl'
(CadGlstavJung,
Aminfi, vise, refteclii,1961,
trad.rom.1996)

Panrct de lztancAclin ValeaMate,

Argeq(IotoLvu Rebreanu)

INTERBELICA
PERIOAOA

romanului
Construclia
MorrotJL R0NlA\uLUt
l,4ottoul
romanuui il consltu]e
un pasajdn Nor//Iestamert,,sinu
Mottoul esteunpasajrclativ scurt,plasatla incepuhrluneiopere
qimi$e9isarac epice,dar qi la inceputuluneipirti saual unui capitoldin aceasti
$tilc6tu egtiiicalos
lLl,17)
9i ofb 9i gol."(Apocarpsa,
operd.Motoul poatcfi un citat dintr-oaltd scrierc,o refleclie,on

MottouL
deschideposbiliiatea
unor leclurirnultipleale c64ii:din
peEpectiva
cre9tne,drn
sprliualilelii
lec'
perspclivb
f lozonce.Pfudvalenla
ale
turise justifid9i prn aspecte
torului:Liv! Rebreanu
biografieiscr
a dezvaluilin intervurice ate Biblia
iarintr-oscridreptcartede cSpatal,
soarecAtrcMihailDragomirescu
9-a
pasiuneapenirufilozorecunoscut
fia lui Nietzsche,
numindul,suflelul

dicion,un proverbsauo repLcebinecunoscutd.

aluzivo intena lecturii,semnalizeazd
El rcalizcazeo direc,tionare
pretinde
lecturi
erudit,
ci
textul
un
tip
de
avertizeaza
a
autorului,
tie
pe
culturale.
rcferinle
bazal
Motloul dubleazdtextulcu un alhrl,de,,sprijjn",si obligdla
de conflictul,
disimulatar
lui in struclurade adencimc,
dcscoperirea
pe$pcctjvanaratividin stlucturadesuprafaFr operei.
personajele,
1,
2.

cu nlottoulroPuneliin relaliemottoulrcmanuluiClrleardJ"l7
pista
ca sAdemonstrati
manuluiBdltd&Ide Mihail Sadoveanu,
de lectud propuside cei doi autori.
mottouluiultimelereplici:
Comentalidin perspcctiva
doctorc?Nici una?
., Nu mai e nicio speranld,
DoctorulUrsuridicddin umeri:
MinunilacenumaiDumnczcul".
I ' I { t N( I p t t t

t N ( t i t {I I I t ; D t N t t : P t r t R s o N A . lIt - A B s l l \ l '

inlerbcljci o feprezinti
O trisiturd a romanuluidin perioAda
(finaldcschis,ambiprincipiu
epici
ca
dc orgflnizarc
incertitlrdinea
guitnteaporsonajelor,
at,noslerd
improcisi).in romanrlCiulcandra,
pri'rcipiulincertitudiniiseregise$1e
in mai multcaspecte:
. finaluldeschis
(nuse$ticdacaboalalLriPuiuFafanga
ffe vreuD
rernediu.rlu se $tiece se va irtinlpla cu Ursu,dupi ce incilcat
^ deaceproicsional!.
la rindulsdu,
lasdndu-se
dominat,
deontologia
interioare):
leaii fantasme
. evolutria
psihologicia perconaiclor
indicdmomenlein cafc
$i-arputeainversarolurilede medic$i dc pacient;
. atmosferacste ambigud.cele 3l de zile petrccutede Puiu
Ilo'
ln lucrareasa, Poetica,
in sanatoriufactrccerciiintrc doudanotinpuri;clementele
Faranga
zofulgrecAdstotelclasiilcaercildin ce o compuncapativaloarea
uDorsemncneliniftitoare.
opefelede irnagnale in trei tipun,
cel
mai
ingenios
dc realizatea incertitudiniiil repreMijlocul
conformpozi!eilor in raporlcu oaprin
prozatorulcreeaziambivalente
persona.iul
Nbsent,
carc
zinti
(Mdddlina.
Madeleinc)
. eroiinzeslfajicu Puiei divr- $imetamorfoze
defundal:echivalareanumclor
cu insu9iileuma_ $i schimbarea
dublailnane, incompailbile
de statutsocial(lirincu!i $i aristocratA).
ne (dinmiilfi 9i ce4isacre);
gine conturatidin rcmemoririlecelordoi birbati, dublanaturi a
. eroi cri insugifisupe oare
(bacantd
saumenad:i).
fetei,umandQinonumanA
oamenor obignuilcareiS domina
face
evidentd
distincfiadintrcpersonajca
modenf
Literatum
iapiemi|ac!loase,
mediul,
s6vaGesc
proprie
psihologie
elou
ca figureexemplati.In
cu
li
caracieruluman(d n individualitate
dar pastreaza
qi
literaturadin Antichitatc din E\'ul Mediu,croul esteun personaj
egende,poveqti,basme)l
. eroi aflali deaslpra seme- legendar,
situatdeasupncelorlaltioameni.
cu calita.tiexceplionale,
nilor pintr-o anumeautoitale,dar
Mai alesin romanulsecoluluial Xxlea, eroulesterecuperat
supu$ileg or mediului,lurisdiclie in difcritefonnule,fie antieroul (insulcomun,de o banaiitateqi
(dniragedii,
epopei).
soclale
Simorale
carenu apareca preplatitudincperfecte),fie personajul-absent,
Cend eroul nu rnai apa4ine
(diegezi).
undeacliunilefi
narati\',
ci
in
istorie
in
discursul
uneiodini superioae
9iiqipierdeca- zen16
ii estompeazd
din
rcmemordri,
sale,dedusedi evocAriii
el devineperso- atributele
rcclerulexemplar,
qi detcrmineo depe$ire
a condilieiumane.
nal,in sensumodemal cuvantului. individualitatea

ROMANUL
DEANAUZA
PSIHOLOGICA

t,

2.
3.
4.
5.

Reciii.timerturisirea
epistolaria scriitoruluice aratdintentia
dea facedin personajul-absnt
o fantasmA
carebantuieincon$tientul lui Puiu Faranga.
Lucfnd in perechi,selectalipasajelein
carePLLiu
Faranga
rememoreazi,
prjndiversetipuridemonolog,
irnxginea
Vdd,ilrner
Vfldelerne,.
>irmagrnea
Comparaticeledoudimaginialepersonajului-absent,
slabilind
asemdnfui
si deosebiriintreele.
Reconstituili
imagineaaceluiaqi
personajdin spovedania
doctorului U$u, in carese regisescceledoueipostaze:{efi$cana
din Vdrzariqi distinsadoamneFaranga.
Explicalirolul persoDajului
lerninjnabsent,Ia nivelul de su
prala.ta
profunzime
de
al
romanului.
$i
Demonsfatici pcrsonajul-absent
indeplinetterolul de erou
(figurdmitici de bacantesaumenade,preoteasd
in cultul dionisiac)la nivelul de profunzime epicii. Tineli seanade
^l
obscrvaliilecriticcale loaneiEm.Petlescu.

,,lnceputuromanulLri
insemneaza ep logul dansulu aprcape
ulat, ep og marcatpdnlf-unrtlua
de sacrficlula carevictimaparea
consimti,sau in oricecaz,nu pafe
a se opune.l\lenada
imbanzitS
pare
a-9 fi treit inlfeaga existenlSde
arislocraia
in a$teptarea
mo4iicare
se o redeasferedionisiace
de unde
a fosi smulseirnpoldvavo ntel."
(loanaEm.Pelrescu,
Extazul
darsulr./i,
in volumulcolectivLlvlu
Rebreanu
dupaun veac,19A5)

MtJzr c ^Lll, t t t r $r D AN S

In structumdeadencime
a romanuluideanalizapsihologjcise
configureazd
de multeori scenariimiticc,mai alescand,prin coborereain flbis,la nivelul inconqtieDtului
coloctiv,se dezviluioqi
arhetipurile.Sub accstaspect,Ciuled dra esteromanuldansului
exlatic,in caledflnsatorii
cunoscexpericnla
colectivea elibererijde
cneryie,fiindcaii slip^ne$tc
o folli supraumani,
generatA
demuzicd
corcgraficl.
$i dc mi$carea
Ciuloandfa
estepretextulepical romanului,dar$i laitmotjv
^l
tcxtului,la nivclulde suprafali.La nivel de adancjme,
dnnsuldeviDeobscsie
impljcate.
$i semnal deslinuluipentrutoatepersonajele
In construclia
cirtii, CiuleaDdra
deviDoprincipiLt
de orgaDizare
$i
slr'ucturcazA.
in ritmul ei, dcsfi$urarea
narativd,realjzando subtile
muzicalizarc
a intreguluiroman,
t.

in modoriginalLjviuRebreanu
asociaza
principiulmuzicalilAtii
cu
numerologia datd fiind lasclnatia
ui la15de nLrmere
ca semneate
destinului.
Romanul
are 31 de ca,
plole,nLmarul
3T rind nvercare
nLrmarului
13,consderalca pudetor
de ghinion,
inversare
ceIidubleazl

Introspecliainircp nsd de PuiDFarangaincearcAsi explice

crima,intaipdn instincfu
I criminalindscut$japoiprjnfatalitate.
Inventariali,rccitindcapirolulXXIV spec{rlaliile
pe carc le
,Despre(muzicalizarea)rofaccprivindsemnele
dstinului:prezenla
numdruluil3 $i a in, manuuivofbise
in Occident,
A dous
vemuluisiu, 31,in biogmfiasa$i a sotiei.
l-iuxley,autorul celebruluiPurct.
Contrapunct,
2. Liviu Rebreanu
lnlro epoc6in care
a intuit repedeodentarea
prozeieuropene
$i a Jean
G
raldoux
compareada roceleiromanc$ti
cilre muzicalizfeaepicii.in acela$ian, 1927,
mancierului
cu ceaa muzican!lui,
a apirut ronanul Flortensiei
Papadat-Bengcscu,
Concertclitl iar Edolard rcmancierut
fictv din
muzi.:dde Bach.cons|ruitpc acel^$iprincipiual muzicalizerii. Falsificatoni
de banide N\dtb Gide,
cA in arhitecturanaMotivali originalitatea
alegerii,nu numaica pretextepic, a madurise$te
lruni sale s-a inspiratdn 4r
unuicantecsi danspopular.
frgride JohannSebastanBach.Tot
3. Justificatici structumcirtii respcctiritmul dansului,pomit o lucrare a lu Bach. Oratariul de
lent,cu accelerdrisuccesive
fi culminindink-un vartejame- Crdclur,constluiesubieciulunora
Aveti
in
vcdere
distribuirea
notivului CiL eandreiin ca- dinlrecelemailiricepagnia e romalitor.
nuluiluil,,lihail
Sebaslan,AcciJerlul;
pitoleleromanuluiastfel:
(concendin
mlziczdeBach)
9itotun
. anuntarea
temeimuzicale(capilolulXTII);
este Prclexlulaventulor epiced n
t renernorarea
romanuHonenseiPapadatBengesor.'
Ciuleandrei
dela Virzari (capilolulXIX);
. variatiunialelemei(capitoleleXXI-XXVID;
lRon anut ron enescintehe Iic,
aniolog'ede Carmen[,4atei
' rcluareaampli a temei(capitolulXXIX);
l\,4uSal,
1998)
. dezlAnFirea
din final (capitolele
XXX-XXXT).

PERIOADA
]NTERBEL}CA

*I

literarS:
Cruleandm
dePerpessicius
Cronica

(1s8 9 1 -1 9 6 3 )
P er pes s c iu

Condlia de cronicar presu

pune leclur6 prompta $i ailecvala,
j u s lelea v er dc t u u i c rl i c , p rn c p i i
mom e 9i esteliceierme fezlslente
la o ce fel de presiuneexterioara,
g Lr s ar
t lis t c s gur , l n tu!i e , ri s c u d e
a gresi in judeciilile de valoaro din
l p sa une per s pecti vdoe a n s a m b l !.
Do mu te ori, cfonicaru eplizeaza
un timp pretios citnd nrt'lte scriefi
mediocro,pana sa descopereade
vriratava oare Crorricarude ca lab capata pfeslgru Si aulorlate, .le
venifd o vediab la instituliea veli

Aparila oricare c64i semnale

de LrnaLrtorconsacfat suscb cro
nlci numeroase.Ee alcatuiesc un
adevarat dosar critic. Astfei, do
saru crtic al romanuui Cruleandra
conline cronic IavofabileSi cronici
p r udent e. S c r u e l o g l o s d e s p fe
carte Tudor Teodofescu-Bran
5te
N Dav descu,lzabelaSadoveanuSi
Percessicius.
Scriurezerval,dacanu
chiarsevef,Pompil|] Constantnescu,
[,,]hai Ralea, ar ma laziu, E. Lovinescu
I 6 Cal'nescu,in ample istoriilite-

Cronica literarl saurecenziaprezintioperelilemrc saulucdrliirespcctivc,

criri ttiinli fice;apareIa scurttimpdela publicarea
(elnisauin mass-media
in presascrisi literari saude specialitate,
publicului.
cu intcnliade a o semnala
siuri do radio$i leleviziune),
Cronicaprczinti aspectcgcnerale,farddetalii,urmirelte si atragi
atentiaasupranoufitii/ o ginalilitii respcctiveioperc.dar oferdqi
un repervaloric,elogiosstu criticpublicitar:o cartccu multccronici
Cronicaindeplineltesi rolLLl
pe
piali,
negative,
susciliinteresulpubliculuiti
aparilia
chiar
la
ii
la !cn/rrer c; ii. in !r.rralicccJce cunr_icuic
al ,feci liSrilor.
tcrarea peioadeiintqbelice,ca $i astizi,nulti critici Ei-auasumat
careselectezl!alorile.
roLulde cronicali!i. implicit,dc autoritate
Ciul!ut,dra.
lo2-. Perpe.sicirr.
c
rrJ'or,tiei
tot
t.rtulut
IrrcnLrl
scriso cronicede irrtimpinaredevenitirepcrprin analizacletalirtl,
teninin.
intr-oampldnoti desubsol,a nunreluipurlatdc pcrsonajul
intitulali alirl?arrra. pfezinti la
Clonica hi Peryessicius,
inceputpeisajulfomtnuluirominescsi continudcu situafealui
vrcmii,incadrend
rsllci cartcain
in iruntcarourancicrilor
Rcbreanu
prczcnAutorulantllizenzi
carlca.
cpocA$i r^ne!oluliascriitorului.
lccturide
suprafnti.
Crilicul
sugelcazi
fiscutilc
unci
taodsubicctul,
$i
\crdi(lul
itrr.,
p.rttc
ctotricti:
irr
uf
c
ionnulcJ/i
ni sc pare in Ciuleantlru,sublllizLrli,
.,...a a rornancierului
p^niastizila LiviuRebrctnu,
de
imbogdliti
dc undafnenraiintelnit
a dozirii lnisterulrii,
dc accl hirlo clr cafc sc
lcca virluoziiate
iDlrcunrbre
opcfclcnrafiir1c0rcvialascdcsfi$oadr
inconjoari1oarc
tilnp.nc inlcPc noi,lcolori$i cfonicari.
in accla$i
$i lurnind.
1...1
tirziLrpcrccpuld,cu carc fomanciorul
rescrzl abilitatca.rbiit r_ntl.Ll
nc-o ciLldlrzitpe drumufi umbrile.pc nrxrgincaunci priipirslii.r
insprclurrina1acarcl.izbcllc,in pcrcgrin:lrile
omcncsc.
sullelului
lui. si Dantc.Esle- voim si spuDeln o dfami dc conrplcxirumanc-irdczlcgfll-ocu o {rrti
nitrte iD Ciuleandrcsi Liviu Rebreanu
noui pentrudinsul.
Not,\ DIisuBsol,
in timpul leclurii, cet dc potrivit sia numit
,.inscmnasem.
ci niciun alt numcn-ar fi pulut
Rebreanu
croinasi lni gendearn
poezie
pc carc1l iradiazimicir
de
intemslrala
exprlmafondulacela
printesi rustici, fipiti din satul ei de baqlind$i crescuti ca o
absenli.[...] Ca $i in viala de
domnili din lurneamare,neinteleasi.
mai ales.inchidin cle
toatezilele,undenumeleproprii,prenumele
psihologice.
rcflexcsocialc9i
scmnificative
ti nunreleercinclornll
estealcs la voie inta rplarii. El cstc cu atat mai mult prcdestinat
gloriei cu cat e clscut(a concrescut.
cu alte cuvinte)cu insisi
existen.ta
epicira eroinei.$i Mddilinascputeanumi:rltminleridecit
Middlina? Nume cu rczonanlevag biblice, transfigurareabia
perceptibilda Mariei din Magdala,Magdalcnadc mai tarziu,cu
numecu mircasmdde paji$e
nenumiratele
ci varianteonomastice,
din preajma nei bisericide tnri, atipitiin umbraDomnului,cu ce

ROMANUL
DEANALIZA
PSIHOTOGICA

roman al domnului
,,1\,4icul
Rebfeanuarc aerul unei expea,
men16psihologice,
artificiailnjghebaia, de$i eleganliratate,in care
putemcul s mt realistal scritorului
nu birLriedecet in Andfe Leahu,
sardianu bolnavlrlu,Si in mama
|\4ddalnei,
ce vrea sA exploateze
moadeafircelsale amendoiiegili
Ciriti pasajuidln Istotid literdturiiromAnecontempordne
d,e dinvanaMguroasa
a creatorului
lui/on.
E. LovinesflrdcspreCnneandraqi stabili.tisursaerorii de in(E. Lovinesclr,
/slo/ia/lferaturi
romane contenparane, 1928)
terprctarc,
alegandintremai muiteposibiliteti:

altnumemaiDobilqi mai mumificatparc:iseputeaimpodobieroina

de \is din Ci leandla?[...] Ljviu Rebreanul-a ales,trebuiasil
aleagepe Mdddlina[...]
Ce ali fi alesd-voasta,ce am fi alesnoi penhua denumio
eroinade o suavitate
de fildet (daci sepoatespuneastfel),aceasta
e o altdploblemi$i un motivdc noudmeditaiie.'"
1.

. orizontulde aqfeptare
al criticului,crcatdc romanullor;
. i rpresiade expefimenta aualizcipsihologicc;
. dimensiunileredusenle cirlii, in comparaliecu ro 1anele
anterioarc
ale scriitorului;
. lectufi irradecvate,
dupi convenliilerealismulllitradilional.
2. Cititi integralcronicalLriPerpessicius
(volumulIII)
din (r1rer"e
sau din .tcrlllorl bnini s,i strdini (volumulV) $i precizali
argumentelc
cc rczisti si azi in jLrdecrta
lavorabilea cerli.
3. Notadc subsola croniciilui PerpessiciLrs
prezintddctaliatlegetLtlaiLltrcpersonajlrlfeminin$i numc.Aducctrialtc argumcntcpenhualegerea
rrunieluiMidiLinci saupropunetiun alt
Policarp(Faranga)
- n!nrele
pcNonaj,
provined n doilermenigreceglipoli
numerelevantpentrrL
4, Nu doarnumeleMedilinci,ci qi numelecelorlalte
personnjc (,mai nrult,rnai multe) Si karyos,
sunl aleseintenlionatpcntlu inciircirturalof de semnificalii, (fiuct,rod).
Andrei - numeleprovne din
pentruconotaljjlcpc carcle creeazi.Lucrotiin grupede cite
tfeielevi,analizend
sernnil
icaliileceloftfeiuume$iconotaliile
Madelina- variantaa!tohpe carc1ec4piti in ronan personrjcle
cafele poarth.
ton;a numelLribib
ic alfi,laqdalene
perspcctivd
5. An^lizali,din accea$i
distribulic
in
$i cu accea$i
gnrpc.nurnclc
dc lflmiliedlc iiccri|ll|pcfsonrj.
6. Onorraslica
personajclof
principalc.
qi IonUrsu,
PuiuFaranga
Puiueslediminutivulcu
mare
domonslrcMiintcligcntfl
a isticdexcoplionali
a lui Liviu lfecvenlA in onomaslica romaRebreanu
vizibiliin dctaliile
demarefincle.Deliberali
asupra neascb,il!strcazdr;sfalulde care
s-abuc!farin famile,dar!i natura
vftlorii de.icrtfi pc cafc o capiitirnebunialui Puiu Faranga, lLri imatuf6.Simbologic,
piutu
devenitvictimasacrifici.rl;i
caroincheicistoriaLnLlincnntfdr[ pu uluiindicarlmul evolulieisolafe,
Lnmasi.
cicitalealimpuui (ca v itor coco$,
7. Justificalicontradictia
dintreprcnumelcdoctorulDi$i rolul de vestitora raserituui).A ucidesaua
inlipluilor :rl srcrificdrii .,puiului'",asutrratde Ion Ursu, in dislrugeun pu capAidvaloarede
spiritulDormeinecruFtoarc
(,.ochipentru
a VechiuluiTesument
penku
ochi Sidinte
dirrtc"").
lon estenumelece mai |bseuropene.
8. Semnificativestc.nrai ales,nlrmelede fanrilieal doctorului pandt la loalepopoarele
lon Ursu. Dcmonstratiambivalent0
personajului(victinle qi Provne dintr-unvechinurneebraic
de persoane,
estela o gineofoma
cdleu),linandseanade conotatiilesimbolicealeursullri.
de mullumireadresal6 d vinit6!il
9. Rccititidjn pdmul capitolpasajulin carcaparoglindaqi blana carea tavorizainattereaunu copil
de urs ca.,nurtori ai crimci.Comcntaliperechea
de relalii:
multa9teplatde p6rnlliJo (Jahve)
. obiectul(blanade urs) $i numelede familie al doctoruhri SiverbuI harar, ,,afaceo favoare,a
(Ursu)la nivelulde supratuth
al epicii;
Ursul este animal unar Si
. valoarea
simbolicda ursului$i arhetipulUrnbreila nivelulde htonian,
ambivalnt monstrusau
profunzimeal analizcipsihologice.
viclm;, sacificalorsau jertfS.in
10. Demonstrali
cdprina scenia ronanuluicontineelemente
care psihologia
abisalaa lui CaflGuslav
JLrng,
ufsu
simbolizeaza
aspectul
prefigureazd
profunzime,
ana[zapsLhologici
mare
qi
de
finele
periculos
al
inconqlientului
farb ce
simbologice
dezvaluite
dc numc.
si elementele
Pelsonficelnstnctele.

PERIOAOA
INTERBELICA

Monologul esteo modilitate de rcalizarea co

munididi orale, caracteriati p n voftirea neintre
ruptA a unei persoanecarc iqi cxprimi gandu .
stafi, sentimentein fala unui auditoriu.
in func.tiede scop (informarc, cmolionare,
pcr'u.r.Lrne.
de'tindere).ide 'ituat.c.crr.la m:ri
multe fonne de monolog:
. intcrvenlia inserareaprop ei opinii intr-un
dialog sauintr-un alt monolog;
. rclatarca expunefeasuccinti Eicoercntda
unui punct dc vcdcrc;
. poveslircaorali t'orma cea mai ampld a
monologulnj: asiguri i formafea $i posibilitatea
de evaluarea receptirii.

Dialogul este o forma de conunicare intre

doui sau mai multe persoanecareisi transmit inlbrmatii cu djvcrsc scopuri.
Tipuri de dialog
Dialogul informal se desfe$oariintf-un context fanliiiaf, intre persoancapropiate(prieteni"
rudc) qi foloselte Lrnlimbai colocvial.
Dialogul lorn l se desfiqoardintr-un coniexlpublic (clasi, sediuluneifinne, studiodc radio/
leleviziune)sau inlLun conlexl oficial, irtrc pcF
soanecare, chiilr daci se cr.rnosc,adoptdo anu
miti norm:i de politele reoiprooi (sef-subaltem,
pfoftsor-e1e\,).
medic-prcient.

Strrtgir unui dialogctitient

. sA prcvaddfcactiile p.rrtenemlui;
Stratcgia unui monolog elicient:
.si-i conlrolcze/li|niteze posibilitateade
upofluniiI .ilu.rlJ dc corrll.ni..rre:
' Inscliereir
. apreciereajustd a contcxlului fbnnal sau
. si-l surprindicu arguncntcncaiteptatc;
lamiliar:
. si-i laseinrprcsiflcd arc initiatila dc alc. fcspcctarcascoplrluimonologulLri:
. lblo.irrarurLihrnf'rjsuBc.r,r
gerc
trrrrcr:
a variantcide interprctarc/fispuns;
sr.rdccr,t
. sil con\,ingici o soluticmai buninu cxislir
. rapo{arca continuii ln reacliileauditorir,rlui
(in locul unoi ncgocicri).
clc.r.
rrprobcrcdcz,rprob:rre.
u.tilir:rlc.
irrd,fc'crrlit

l.

2,

lnvcniafirlidialogurilcpu rtc dc lruiu l"rrangn 5.

nonclcrnentclc
cu doctorxlUnu. preoizlnLl
vcrbale ;i paraverbalc.
Motivali decjziadocloruluidc r inchcit brusc
Inifturisireapacicnluluisiu dcsprcdaDSUl
Cliuleandrei$i urnlirile lui. alegendintrc ur
nrdtoarclc
cxplicalii:
. considcrictbftulficut de pacientprei marc:
. se lelne si nlr ii provoacco nou,i crizar;
. eviti posibilitatcaca pacicntLrls,i se eliberezede secreluI depozitatla nivchl inconitien-

-1. PuneriIr relilie celedoui gcstrfl cu crfe -c

4.

incheie pfima intrevederde duratd:

. pacicnhrl ii strengemana medicuhri, plir
de rccunoqtinld;
dr- c.rbi
'docrorul.dupaicsrreapacrenlului
pe
gribe$te
miini.
net. se
sd sc spele
Consfuili un dialog desprc rcmanti (:iukandftl
r'1crre \il e\isreloclc rclc trc'recrente(de
In refe.de ba/i )i de inchcrcrc)lucrrtr in
perechr)r c itrli ru vocelare.pc rolun.dralog1llcreatde voi.

6-

I)rcsupunc{i
oi tfcbuicsii con!ingcli:
! Lll )cl

p . r l l , 'l r

\r ri.rn!,J

c/c

sil \r olt|i

.Irl rl ||gI t. .i \ri .pri ir,ci||lr-.rrniri.,ri\.1

culturali;
. un diroctor $olii si1varrbsolvc dc o pc
^l
dcapsi.
AletscId||llfcgc'rL.rilcrrrrd rrlc r'nriruir'c
pe cclc carcvi asigufi succcsul:
. iniri pc uli incrunlat;
. zembc$tiiorlal;
. tc asczipc margincascaulnrlLril
. ili rozi unghiile;
. ili tii palnleledeschise.li vedcrci
'le sprijinide spitarulscaunuluil
. iti incleqiezidegetelepanii se albesc;
. ili incrucigczibfalele/ picioarele;
. ili trosncqtidegetele;
. tii bdrbiausorridicatd;
. te aplcci u9o1in scauncitre interlocutof;
. le joci cu un obicct dc pc biroul lLri.
psihologr.ir ficcdnrl
lropJne!i o decoddre
gesu fiecirei aritudini de mai sos.

ROMANUL
E')GERIENTEI

Romanul
experienlei
Paful
luiProcust
- e)eerienF
$iexperiment
Daci anii '20 pot fi considemti
Rebreanu"
in evo,,momentul
Iulia romanuluiromanesc,
anii '30 reprezinta,,momentulCamil
Petrescu"
celeide-adouadircctiiimportante
in evolufia
$i afirmarea
speciei:romanulsubiectiv.Scriitorulincearcio sincronizare
a litemturii cu noilc orienldridin filozofie(intuitionismullui Bergsonqi
fenomenologia
lui Husserl),determinate
de mutafiaprodusldeps!
hologiein analizainteriorititii.
Romanulde analizepsihologicd
eradejaconsacmt
intr-o formulinarativemai veche,detip realist,prin capodoperele
rebreniene
(Pddweaspdnzuralilor,l922;
Ciuleandra,1927)$i intr-o fonnule
noue,p n primeledoudromanedin ciclul Hallipiloral Hortensiei
(aecioaleledespletite,1926:Concertclinmuzicd
Papadal-Bengescu
de Buch, 1927).CamilPetrescu
l$i gese$te
prcpriaformul6,apropiatdde spiritulinovatorimpusde MarcelPrcust,chiardin primul
roman.
Ultima noaptede drugoste,intdia oaptede ftzboi (1930)
recurgela naratorul-peNonaj
qi Ia perspectiva
actoriali in locul
naratoruluiomniscient$i a perspectiveiauctoriale;abandoneaze
cronologialiniara ln favoareamemorieice ordoneazdrelatarea
faptelor.Preferdsi insereze
in a douapartea rohanuluipaginiledin
jurnaluldefiont linut deautorulconcretfi atribuitepersonajului
din
ficliune. Primul roman camilpetrescian
urmdre$te
cele douA
experienle,iubireagi rdzboiul,filhate prin aceea$icon$tiintecare
cunoaste
astfel.
Siseautocunoaste
Al doilearoman,Patul lui Procust(1933)diversificA$i multiplicdexperientele
treitedepersonaje
in planinterioi iubirea,prietenia,singrjrdtatea,
comunicarea
cu cel6]alt,moartea.Dimensiunea
exterioaria epicii esteasiguratAde experienlele
in plan social
impusede viala mondeni:gazetdrie$i modd,politicd $i finanle,
teatnrqi comptiliiaviatice,0rtedecontivi $i escapade
estivale.
Epica romanuluieste mult mai bogatA$i complicatAprin
comparaliecu romanulanterior,pentrucA urmere$fe
douhcupluri
iar legaturiledintre cele patru penonaje creeazdun,,cvartet"
interesant,
pusin mi$carede nobilu ascunse,
Autorul se retragein subsolulpaginii de unde orchestreazd
subtilevolutiaepicii,obtigandpersonajele
sdi$i asumecondiliade
naratoriprin fbrmulede introspecfie
(sc sori,jumal), confesiunile
spargtimpulcronologic$i spatiulomogenal naraliunij,generandun
,dosarde existente",a cirui ordinesecretitrebuiedescoperite
de
cititor,printr-o lecturi activi. Astfel, experienlascrisuhi devine
chiarsubiectulromanului,iar experimentul un moddeconstruclie
rcmanesce,

CAI4IL PEIiE3CIJ

rATUL/rtil-t
{rt"rnocusl

copnad]lllpiiceps

deroman
scrisului
Expedenla
- subiec't
Patul lui Procust
de CamilPetrescu

u crcdeaminsi ce doamnaT. ar fi putut arita posibilitdli de

mare artisti $i aq fi fost bucutossi aparein lct wnelian,
pildd.
de
[...j
PanAla capit, insA,doamnaT. D-aprimit. Poatenu atatdintr-un
in ea,catdintr-unfl de oroared exhibi
de neincredere
sentiment
cu mmpaei $i carco fecea,dupi ama_
pe
implice
scena
caro
o
lia
risfrelrgere
cald-inlerioard:
cu
o
nAri,sa-miipuie
Las6-mi,te rog,in magazinulmeudemobile.. N_amnimic
in minede ar6tat,depe scend,lumii
Mai tarziu,dupelungi convorbiri,dupi-amiaza,intre hei qi
cinci,in tefugiulacelacu mobiliergeometric$i ldcuitde la,,Arta
decorativd",am avut de multe ori sentimenfirlce piin refuzul de
al acesteifemei,carepreferain orelepe carele avealibere
expresie
dealtfellini$tit,pentrueainsd$i'
sau,,setreiasc6",
numaisdciteasce,
de
expeiienle
pierde
complex
un
se
li fiumusete,inutileln inefa'
bilul ei voit. Am indemnat-oatuncisA scde 9i cum, indmpldtor'
aparitiao cdrei
m-amoferit,gatasi inlesnesc
aveamposibilitatea,
incerciri pe carear fi fecut-o.
in ochii cu alMi priveauimite [i cu un val de neincredere
bastrulcald.
- Dar e cu neputinl6ceeace_mispui.. glumeqti
- De ce?
$i izbucnindlntr-unsurAs,cdcinu ridea aproapeniciodatd,$i
odcatdevesel,surasulei aveain el un reziduude
lnci, intotdeauna,
tristete.
- Dar eu nu qtiu sA scriu...MA intreb daci n-a$face chiar
gregelide ortografiel
- Arta n-arede-afacecu ortogmfia. Scrisulcorcd e painea
profesodlordelimbaromani.Nu e obligatodudecatpentrucei care
nu sunt scriitori.Marii creatorisunt mai abundenliin greqelide
o ografiedecatbancherii.Eminescua scrismai pulin ortogmfic
decetoricaredintre poetii carel-au umat ii l-au imitat . E indrcptat,cande tipdrit,de editoriilui critici.Ortogafia o poatecunoa$te
oriceelevpremiatln clasacinceade liceu
Sejuca,mangaindstofaripsatda fotoliuluicublc.
Ei, nu zAu,cum o si scriu?
Am simtitnevoiasddevincategoic.
Luard bcul in mena,in fala unui caiet,$i fiind sincerecu
pan6la confesiune.
insA.ti
dumneata
1..]
Acumioviie ingandurali.
- Un scriitorf6restil frumos..fdrdnimic?
in teatru,
e opusartei...E cadicriunea
- Stilulfrumos,doamne,
in
ca scrisulcaligrafic $tiinl6.
Acume rcvoltati-

ROMAI.IUL
EXPERIENTEI

Albastrulcaldnl privirii a devenitde platine,fixandu-md.

Atunci.ce e un scriitor?
Un scriitore un om careexprimdin sc s cu o liminari
sinceritate
ceace a simlit,ceeace a gandif,ceeace i s-aintamplat
in viale,lui ti colorpecarei-a cunoscut
sauchiarobiectelor
neinsuflelite.FerAofiogmfie,fdri compozilie,6ri stil, Sichiarf&i cali$afie.

l.

2.

4,

6,

Fragmenhrl
facepartedin notelede subsolplasatin prima
dintreScrisoriledoamneiT. Autoruldeimprcsiace esteinsuqi
prin autenCamilPetlescu,
cd a cunoscuto femeieinteresantd
ticitatea$i profunzimea
triidi. Autorulcredeci doamnaT. are
qi un siml al frumosului,carcar trebuidezvio sensibilitatc
luito pdr intemediulartei.Selectaliaspecte
alepersonali6tii
caresugere2u
A potenlialulei adistic.
pedoamnaT. sI refuze,la
Precizalimotivelecareo determine
inceput,invitatiaAutomlui de a sc e, in ciudaincrederiipe
carei-o arati $i a promisiudiidepublicare.
Reconstituitri,
din intrebirileli observaliile
doamneiT., imagineaconvenlionala
pua scriitoruluiin epocd,din perspctiva
biiculuiiubitorde liremtuld.
Reconstituili
din rdspunsurile
Autorului,alteimaginea scriitorului, conturatd,de aceastd
dat5,din perspectiva
unui prcfesionistal scrisului,adept 4uterticititrji.
^l
Trci scrisoricompunconfesiunea
doamneiT. LucrAndin trei
grupe.prezentati
biografiadoamneiT., relatiacu personajul
numitde eaD., povestea
de d(agoste
cu X.
Decidetidacescrisorileconfirmdsaunu calitdtilede scriitor
aledoamneiT., intuitedeAutor

e multe ori am staruitpe langeel se scrie,fiindcd nu

nunai ca da in convorbireaceaimpresieunicdde triire
adevarate.
dar din ceeace $tiamdespreviala lui, desprelegiturile
lui, despreceace fdceadin el ulr adeviratexponental socielitii
romane$ti
de azi,mi sepdreaci ar da la iveali lucruride un interes
putinobi$nuit...I s-apArutatatde absurde
propunerea
documentar
..unadin condliunilefdrdde
mea,ficuti cu aceleasi
argunenteca ii ceaadresatiDoamneiT.,cA care ,,nu
pot sa lucrezesle sennici n-avrut sdsteamicar de vorbi. ,,Euli scriitor?De ce glume$ti limentll cA nu trebuiesA mi fepet
in modulacesta']"[...]
in nciun caz in ceeace scriu Nu
Haide.atunci,la qosea(eraprin septembrie),
sd luemmasa pot suporlaniciideead o magine
dinlr-ocarte se rcgesestein alta
toati intamplarea.
$i si{i povestesc
dupbzeceani,pe cendaltiscriitori
Am refuzatmolatic.
au tendinlade a-$ireluala nesfargit
nu mi-e de niciur folos.Subiecte temele.Eu, dimpotriva,arn un fel
- Nu, dacdmio povesleqti,
mi se oferdtoaldziua.Nu e scriitorciruia sAnu i se ofereaproape de oroarernici macarromanul,nici
cotidiansubiecte.
Am se-.tipovestesc
c^zulmeu!...se mdcar tehnicanu mai seamen;,
,,Extraordinar.
vezil... Ai putease scoli un roman!..."Daci vrei si-mi fii cu niciocarlenu rnaiseamdnbunacu
cealalie.'
adevdratde folos. poveste$te-mi
totul in scris. Mai mult decet
(CamilPehescu,Procosrlde
inlamplareainsasi.care nu poatefi mai exhaordinare,
orice ai
crealie al operclatproprii,
spune,decatun rizboi. m-ar intercsaamAnuntele,
mai alescadrul,
Manuscriptun,1972)

PERIOADA
INTERBELICA

Fragmentulface parte din

noielede subsolplasaleLalnceputu confesiuniiintitulaie intl-o
dupe-aniazede augusl. Autorul
inieresteimpresiace este insu$i
CamilPetrescu,cE a cunoscutnu
numaio femeiedeosebild,ci 9i un
pin aulenilcitalea
barbatinleresant
sa, Frcd Vasilescu,
fiul lui Tanase
(perconat
epi
Vasilescu-LumAneraru
sodlcln romanulUltimanoaptede
in
dragoste...
).Autor!| il id-"ntificase
persoanalui Fred vasilescu pe
doamnei
enigmaticul
X dinScrisorile
T., il cunoscuse
9i se imprietenise
gipeel
cu el,cauland
sAJconvinge
sa felatezein scrisexperenlacare
I AutotLr
lul
ii marcasev a1a.lnleresu
falS de posibilaconfesrunea lu
Fred Vasilescuare alle molive
doamnei
decatfa15de confesiunea
I motivecarc1inde slatululsocial
de
Side mediiledivercefrccvenlate
lanbrudiplomat.

atmosferasi materialulintampldrii...Fireqtece nu{i cer deceto

le urmd u voi
redaie,inse e nevoiesd fie cat mai aminun-tita...
prefacetotulintr-unroman.(Si spunandastaminteam,c6cinu mi
gandam
chiarsdscriuun toman.)
Erammereufremantatdevederealui dinauntru.[...]
net, la intamVrei si-mi faci acestmareseNiciu?Povesteqle
(CAci,cu adevdrat,bbnuiam
plare,totul ca inlr un proces-verbai.
din condei,
decatintamphreainsdqi,alunecu$urile
mai intercsante
diglesiile.)
dar era tot atat de prins de
A suraspe genduri,descurajat,
imprejurare,
cdp urmdm-aluat debra!.
Asculti, am s:i fac qi nsta...Deqi md inheb dacdnu ai sA
aruncice sciu ou la gunoi.
imi vei fi de folos numaidacaimi vei da material,cet mai
mult, chiardacdti-arpateincarcatori de prisos,fii prolix,cat mai
irrcoloni ic.
prolix.Folose$te
candvrei sdte oxplici,compafatia.
- Bine,intr-osiptemendam sh-liaducun caietintteg.
peste
nici pestedoui, ci
Numi i-a aduspesteo sbptdmani,
^bia
FredVasilescu
s-a,.ambalat"
o lund...Cecacenidijduiams-arcalizat.
a luatproporlii.Mdrturisesc
cd n-a1nal1ltnevoiede
$i intamplarca
prea muLtemodificiri, abia ici-colo de am simlit obligatiaunor
deslu$iri,a catorvaintafiri de imagini,de corijatunelelipsuri(ceci
multealteleor mai li rem^s)$i maj alesam schimbalcatevanumo
si date,complicendpulin lucrurilc nude,pe carebdnuiesccd el
de ascmeni,
ca se evit indiscreliile.[...]
insu$ile mai complicase

t.
,,...simtca a gandi,a rememoraaziimiface
brne,
cd e o circu- 2.
lale ln mln ca o descongeslLo'
nafe.A dsusi,a l|ei in lrecute ca
pe care
o voluptalefie gidureroasa
nu pol se o lnlrerup,..
,,Efoarieciudalcal md ajuta
scrisulse gendesc.Spln emurit:
se gandesc.P6neagterno frazdpe
harlie,altase formeaze,
de la sine
pe ceadlnta.
in m nte,adanclnd-o
(CamiPeirescu,
Patullui Procust) 4.

6.

doamna
similitudjnea
dereaclieo celordoudpersonaje,
Precizatri
la propunerea
AulorLrlui
dea seconfesain
T. Sil-redVasilescu,
scris.
Explicalimotivelecareil deternindpe FredVasilescuse acchiarsi aduceuncaietintregin restirnp
cepbsAscrie,promitand
de o sAptAmAnA.
devenitnarslor,a prelungittimpulde la o sdpFredVasilescu.
Autorului,nu numaiprin
timenaIa o lunA,depi$inda$teptdrile
prin
lor,dincolodeinteresul
notatiilor,
ci
calitatea
canlitatea
Si
pur documentarMotivali cd experienla
scdsuluidevinereveIatoriecaprocesdoautocunoa$tere,
linandseama8i depasajele
incredintath
mai tarziuAutorului.
din confesiunea
Autorului
cu
doamna
T. contureazd
un nou modelde
Dialogul
scriitor,din pe$pectivaunui profesionistal scrisului.Comla stil,
pletalitresituriienoul i modeldin sllgcstiilereteritoare
oferitedeAutor lui FrcdVasilescu.
Comparalicel doui modele(modelulconvenlionalqi noul
modelpropusde Autor) si puneli-lein reli4ie cu imaginea
voastridespreconditiade scriitor
definitoriipenlrucrcatialiterard
Comentaliceledoudconcepte
Petrescu,
autenticitate
a lui Camil
li rnticalofilie,prcfigulate
in discutiileputatedeAutorcu doamnaT.$icu FrcdVasilescu.

ROMANUL
EXPERIENTEI

githanaticd
ExperienF
erofice
gi
decunoagtere
- proces
aurccunoa$ere
@rf,iiiiir,r,::

peganduri...
loat,\rcmeaaceasra
D emandin nouindelung
I\de \feo calrvaani incoace
e a \rerii Inele,$i lfebuie\ii
precizezcd oricedate,chiarstrrind,trecepdn existenta
meaca un
amestec
de vis si realitate...
Ceasulcarca bitut oreleregulate,
pani
amimplinitdoudzeci$i optde ani,e de atunciputinstremb.Treiesc
o viatdin carenimic din ceeace se ifltampldnu mai e cu semnificaliesimpld...TofultrebuiesAcorcspunda,
ca in vis, la altesituatie,
faptelecapdtainlelesurinoi, uneleprintr-altele...
Cuvintelenu mai
suntsemne,pentrucd e dincolode ele,Mai inaintevialameaavea
zilele septirnenii:luni, ma(i, miercurietc.,carecorespundeau
cu
zilelecifiatein calendar...
canderaom douesprezece,
eraoradouesprczece...
Daci era cald, i-em cald.Dacdaveamgllturai,stdnutam..,
Aveamun program,sauo lipsi de prcgmm,carcse suprapuneauexactfaptelor..[...] Darde cafva ani,printr-oacumulare
de
imprejurdrideosebite,
carceleinse$ior fi avandvreuntalc,semnele
nu mai corcspund
confinutuluilor stabilit,fapteleau altecauzede
cum le $tiu eu; dacdo femeie,caree zodiamea!rade,nu mai inseamracd e vesel4candun domne grav,corect$i important,nu
inseamne
cd nu depinde
ln toatesoarlalui deun cuvantal meLLcend
fug de uDsuras,poateinsemnace 11doresc,iar ur domncu mustiti
dzboinice,pe caro-lprelungeam
intr-unraion uDiversitar,
aflu azi
ce duceapantofiiEmiliei la cizmar..$tiu cd asemenea
deveniree
normali pentrlrnenumdratioameni,dar ceeace nu e normal e
transfonnafeamea, automobilistul$i atagatulde legalie Fred
Vasilscu.Iar acumcandeu nu mai suntcum am fost.ochii mei.
prin care vid lumea.sunt, mai mult ca oricand,cum n-au fbst
niciodati,numaiai rnei,$i inapoialof sunteu,numaieu...Nu pot si
fiu inapoiaaltorochj...Notiuneade normaleu nu o an decatcomparandexistenlameadioajntedea intAlnipedoamnaT. cu exislenla
meade aclm. Vedeammai pufineculori,doarcatevanuante,mult
rnaipulinefapte,altebucurii...nicinu binuiamadteainlelesuricate
imi sar in ochi de atunciincoace.Erauchiarmult mai putineindmpliri pelumeSisemhnau,
groase,oarecum,
toate.Mi s-auasculit
simturile?Nu \,edeammai inaintenimic. ca atuncicandteci pe
langi uncopac,plimbendu-te
fiIe sd-lvezimacar,de$inu e$tidistrat,
numaipentruca nici nu{i inchipuice ai puteavedeala un copac.Si
nici nuli pui problemaasta.Dar cendbvarisul s-aoprit privind,$i
te opre$tj$i tu, descoperi
nenumdrate
forme $i fapte.Coajacopacului e crdpataintr-unanumitfel, carete speriecu diversitatea
lui,
suntflorj h riddcinalui, de soiudfoaftedjferite,e $iun mu$woide
lurnici,pe caredacil privefti atentdescoperi
alteintampl6rimici,
darneasemeni
unaalteia.Femeiaaceasta
c tovardsulcarem-aoDrit
drndrurn.numarca caprveasca
el ceva.$i dearunciam incepui
s,
ved si eu o mullimede lucruri.Md gandesc
ci firi doamnaT. n-ar
fi existatin niciunfel Ladimain viafamea;iar intamplarea
deacum,
caremAingheald$i mi separcin amurgulacesta
cdlduros,
in camem
aceasta
dospitadesuferinleqi desemnificatii,
num-arfi opritin loc
nici catsefumezo ligari. FAresa-midescopere
eaanumiterdsfian-

vederedeAlexandru
Szonay

PERIOADA
INTERBELICA

ged de orgoliu$i anumitegingesii,fhr5 si mi fi ardtatsavoarea

urnilintei,nu m-asfi intovirisit niciodaticu un om carcm-a fdflit
,,gujaf in pltud lume; fdrd ean-a$fi $tiut ci a te intalni noapteacu
un astfelde om ii a porni cu el apoi la Sinaiaponteinsernnao
bucuriescizute,greamai adancedccato cdhtoie la Londra,pe
careo aqteptamatat canderam student.
existe,qi mai alesexistda9a,e penhucA
$i daci toateaceslea
in toate,in oricelucru,in oriceintimplareqi neintamplare
de cend
am cunoscut-o!
dAinuiecevadin existenlaei, imaterinl,cum vi
breazeinodceorgan,cetdeneinsemnat
energiaintrcgllui.Si nimic
nu mai poatesefie altfel,clun raul nu mai poatecurgein sus.Mni
alesdecandavenitSilovitua cumplidr(carem-aficut si citescatit
SisAcautexplicalii)lumeae azi pentrumineca privitdpririr-o lupn
accstcitcmci,culnc odccobiect
$i impregnatide gindul existenloi
pfiveqti
inmuiatvagverzuicand
lunea prin ochelariverzui.
ln univcrsulromanesc,
sc intersecteazd
doui poveqtide dragoste,diferileprin calitatca,prcfunzimea
luciditrtea
triirii senti$i
mentuluide cdtrepersonajele
iftplicate.Fiecarepovestoare ;i valoareaunuirevelirtorde con$tiinlhpcntrucelelaltcuplll.
IubireadintreFred$i doannaT. sedovede$te
o experienle
ripentrufiecaredintreei, in ciuda
vd$itoare,
fiind primatriirc autenticd
a femeiiii a nulncroasclor
cesdtorieianterioare
aventuflanoroase
alebarbatului.
lubirealui G.D.Ladjma,poetoriginlll$i publioisitemut.pentru
o aclrifi mediocri,EmiliaRbchitaru,
estemai curandun procesdc
autosugestie
a bbfbatul!ricareidealizeazd
fcmcia,ajuDgindapoisA
descopere
adevirataei naturi $i si-$i recunoasciaulomistificarea.
in urmaLlnuiptocesinlcdorincheiatcu sinuciderea.
Freddescopere
intempldtofsDfcrintra
din dragoste
a lui Ladirna
perceaph
pe
ca
ajunge
s6-l
Lrn
singurul
care
i'ar putea
..frate
,
$i
inlelegeprcpriasuf-erinli.DoannraT., la randulci, afli cu stupoarc
ca ultima scrisoare
a lui Ladima,ceadc dinainlcamortrii,o indica
pasiuni
pasiunecareli deternina
dreptobiectulunei
neimpir'li$ite,
sinuciderea.
Pntrutiecarcdintrepersonaje,
cu exccptiaEmjlici, complct
liuntrici, ilrbireadevineo calede cuopaci la oricehansformare
a lunii inconjuratoare
noaqtere
$i a celorlalli,dar$io fonnedeautoprin introspectie
cunoa$tere,
irterioari,
li reconfigurare
Iubireaii duce,atit pe Fred Vasilescu,cat qi pe Ladima,in
situatiifdrdieSircrnu mai pottlii cainainte,fiecfie dintreei devine
personajelor
Trecerea
dintr-u
n alti persoani.iar adaptarea
la realitate(lume,femeieiubite)nu mai
rornanln allul cfeeazd luzia de
esteposibile.
adancme I de coercnlda spaliului
Ambeleistoriide iubireseincheieragic. prin moartenbirbanqional:m lionarul
Tanase
analfabet
tuluii
sinuciderea
lui Ladina $i accidentulde avialieal lui Fred
Vaslescu Lumanarafu,
9i poitipoateo sinucidere
cianulNae Gheorghldiu
apSruserd Vasilescu,
disimulati.Pentrucei doi, expericnla
(primul- perconajepisodc, celSlalt eroticeajungeinevitabilsi setransiormc
intr-ocxperienta
thanalicd.
- pefsonaj secundar)in U/i/ma
LegAtudledintre personaie.
realesau inselAtoare,
statornice
|Joapfe...;
deslinuliragic al lui
qi incitant6,
accidentale.
alcituiesco tesitur:isecret?i.
complicata
personajul-na- sau
StefanGheorchldiu,
pe
obligat
care
cititotul
este
sd
o
scoatd
Ia
lumin5.
Mistcrul
celor
ratofal aceluiaiifoman.esle dezqi
doud
iubid
al
celor
doud
disparilii
este
lisal.
sprc
descifrare
vallit intr-onotdde subsola auloii interyretare,cititorului.
rului

ROMANUL
EXPERIENTEI

l.

3.
4.

Reconstituitipovesteaiubirii dintre Ffed Vasilescusi doamna

T. din mArturis;rileceloI doi protagonigti,
prczentdndprincipalele i momenteinordincacrooologicda fapteloqnu a relatirii lor
Explica,timotivele care ii determindpe cei doi in&dgostifi se
pestlczesecrctAlegitura 1orde iubire, de$ifiecarc dinue ei era
libcr de orice angajament(logodni, cdsitorie etc.).
Selectalifaptelece dovedesciubirca ceior doi, dincolo de seprrxri ri de.p,qifi. de cetufi )i insullepublice.
lnverltari^ti episoadeiein care, in mod paradoxal,birbatul o
rcspingepe femeia iubjte,umilind-o nu numai in intjmitate,ci
$iin pubiic.
Justificali,din pullctui vostru de vedere,conffadictiainhc sentimeoteleproftindc si statomiceale lui FredVasilescu9i respin-

genlcrcpetatc,
6, Prccizalicareestesuprema
dovadia iubirii lui FredVasilescu
pentrudoamnaT.$i comentati
reacliafemeiicind ii esteadusd
la cuno$tinti.
7, Comentnlimodificirile apirutein sfiucturado profunzimea
personajelot
dupi epuizarea
expcrientclor
dc iubire,ludndca
reperconfesiunea
lui FrcdVasilescu.
8. lfro(ri,,a
deindrrgo\lrr
a lui l-adinla
constrture
ceaInar.urpfinzitoarcfalcti a pcrsonalitdliisalecomplexe.Motivalidiscrepanladintrcobicctu
I pasiunii(actrilalzl.dtaleDt
ti imorali)$icaUtatcapflsiuDii
sale.
povestea
9. Reconstituili
iubiriilui LadimapentruEmiliaRichitAru
nu,naidin lectura
scrisofilor
femeii,ignoSidin comentariile
rendobservatiilc
lui FfedVasilescu.
10 . Scrisorilc
trimiscdeLadimaEmiliei$iValeriei
alci$ibilctele
ruicscun Inicrorornin
cpislolirlucrflliIr rrcigrupc.corncnIn prozaromaneascd
,,scenele
landunnito^rclcaspecte
legatedeexistenFaceslui,,rcrnande de alcov sunlputne I cu rol precis
in destAQUrcrea
dfagoste":
epcii.Roman!ldin
perioadaintelbeLicainoveazbin
. scopulpistririi sc sorilorde cetreEmilia;
acesldomeniu,meritulsubstanlial
'modul pistfuii lor;
revenindlLriCa l Petresc! care
Emilia;
'felul cumle folose$te
transforma
,dom loftrl intr'unade'
. sustragefea
scrisorilordc citrc FrcdVasilesclr.
lt. li Ullimanoaplededragosle,
inhiu nooplederatzbol,
cstcnrcmorabilisccnadisculiei
lilozoficepurtaledeSiefmGheorghidiu
$i Ela irl patulconjugal:i\ Pdtul lui Procuslap^rdoui scene
Cronotopuldenumeiterclala
eroticc.al ciror pemonxj-Daralot
FredVasilescu.
aredrplpar- esenlaa dinirciimp spalu lnlf-o
$i
tcncrepe Enilia Rlclritaru$i pe doamDa
T. Delibera{iasupra nBraliune,conslitueun centrude
indrdznelii$i a rcu$iteiromancierului
in realizarea
unorastfel organizarein jurulcdrua gravteazE
evenmenteledln stodai degeza
de scene.carcintroduccronotopulinedit.
romanulLr;alc
seinnoadd
$isedezperechi,
qi
t2- Lucrandin
explicalicauzclcsinucideriilui Ladima
noad6ffele subiectulul.
Noliunea
comentalircacliilcEniliei faldde moa eaaceshria.
de cronotop
a fost nlrodusein
teorla
13 . Delibcratiasupraanbiguitilii ce inconjoaridisparilialui l-rcd literalurde l\,1.
Bahtn(1895'1975),
Vasilcscu,accidcntsausinucidere,
folosinddaleleoferitein crtic lllerarrus preocupatde estelca rcmanuu $ de ieoriadls'
Epilog porestitde autor.
dalesunt
14. Rcalizaliun eseuliberdespretemaiubirii in Pdtullui Proust, cLrrslrluiterar.Exempleie
alesedif litefatura
unversaa, de la
pomindde la airnratiaunuipelsonaja1ronanului:,,Oimbri- Antichitale
p6nein secolul
al XIX-ea:
a coryurilore fiumoasica o convorbireintre drumuS popasurile,
casie!l saonul,
liiare adevarfrte
doui inteligenle. Dati un titlu adecvateseuluivostru.

PERIOADA
]NTERBELICA

Alteexperienfe:
vialisociale,
mondenitate,
afie
Toateaspeclelerealil6lii,preLumearomanuluiPatul lui Procustaresi o dimensiune
extezefte atatinconfesiufical iiin noprezendndmultipleaspecte
rioad,
din
viata
romane$ti
societitii
djn
lele de subsol,alcetuiescfundalul
perioada
politicd,
intrbelic;:
viala
cercudle
afaceri$tilor
$i ale
pe carese proecleazaprncipalel
politicienilot
prese,
campaniilede
premiere$i
redacliilegazctelor,
intamplari
din roman,eLeasgure
pendularea
intreexplorarea
inlerlo- spectacole
de ieatru,vemisaje$i vizitareaexpoziliilorde picturi,
riteli Sl nvestigarea
societdli con' cafenelcSi restaurante
la modd,pitrundereacubismuluiin arlele
lempofanecu o privre crtice. decomtive.
statiuniestivale.
Realitataimedata esle suerinsS
prezentate
Dintreloateexperienlele
in roman,iesein evidenlA
in diferilemodur:afticolede prese,
principale.
dialogurleAutoruluicu ,,percona- mondenitateaca mediuin carc evolueazipersonajele
jele pe care$ le alegeca'naratod Noi spatiile pfilejuiescintalnirilcsi devintoposudale vie,tiimope lerne de acluallate,aluziilela deme:restauruntul
magazinulde arte decorativdQi
$i cafeneaua,
persoane
falecuiuncl plb ce sau pdvilia bijuticrului,hipodromul aeroportul,
vila de 1amareEi
si
po itice precLrm
B|6tienl.
plaja,

delren $i habitaclulautomobilului
compaftimentul
etc.Camil
pronrotorii
Petrescu
esteunuldintre
cjtadinisnului
in literatwaromaDi.
1.

2.

3.

4-

Rochiede seara,
Jutnal de nade \1932)

6.

h an 1926-1928,
cand se
petreceacliunearomanllui,vlata
politicdera ag tate de numercase
campanlde prese:zare $ .evste
apbreaupestenoapte,ca m jloc de 7presune9i de aiacarca adversarilor.Un astfe de ziaresle 9l Yeac
,or, scosde Nse Gheorghid
u pin
inlemediul lu TanaseVaslescuLLrmanarual cerui direclordevineG.D.Ladma.

Mondenitatca
devinepartecomponenld
a existenleifiecarui
peNondj.Birbatisaulemei,nuscpot lipsidc noilcachizitiiale
civilizalieicitadinc.O ie$irein ora$,o vizili, o escapadi
la ruare
pfilejuiesc
saula munte
cxpedenle
decunoa$tere
dleceluilalt,
de explorrrea subieclivitilijproprji.Idcntilicalilrei asemenea
peNonajelor.
episoade
si rolullorin evolLLtir
RecitilidiaLogulpurknde FredVasilescu$i Lndimape tema
cleganlei
Rcconstituili
din siaturile
date
$i a nodeila birbatri.
garderoba
dc FrcdVasjlescu.
Llnuitinif ftonden$i adccvafca
la divcfsclc
vcsliDrcnldtici
ocaziidc ie$ircin socictrle.
ToAlctelc
doamnciT.
sul]tdcscrisc
cu lux doatninunte.
Invcn
t iali-i garderoba,
din episoadele:
mlrncailr rnagazin,intel\cnri\.rJrrl.
IifllL dc,ir.rgu)rc.
v.lcdntr
dc v.rri.
pilrundcreamodei
Romlrnul
conscmncazi$i
cubisteinBucurc$li,
in domeniul
mobilicrului
intefioare.
Recitili
$ial decouliunilor
gaNoniereilui FrcdVasilescumobilatide doamna
descrierea
T. $i altcdcscdcri
dc mobilier
dinromanfi comentali
noutatct
stiluluicubistin tunclicdc for]ne,culori,material[i metode
de prelucrare
a aceslora,
spo ive alevfemii (cursolcdc autonobile,intrcClompetitiile
cerilehipicc,tcntativcdea obtinerecorduriaviatice.)
impuncau
figufi din inaltasocietatc,
singuracarcaveaaccesla spofturile
de lux. Justiticatirolul competiliilorsportivein popularitatca
dobanditd
dc FrcdVasilescu.
inliinldriipublicalieil/ea(nou,e\oc tdeFrcd
Recitifiepisodul
Vasilescu
il1jurnalulsiu li explicaliin cc constiprcccdeulde
fonnarca unei rcdactii,functiileangajatilor$i costurilezia
rului.
Bucure$tiul
inlerbelic$i statiunca
estivalemarindsuntdescdse
gfidini devard$i zahanale,
care
$i cafenele,
$i pdn restaurante
avcauatmosf-erispecifica,dati de plasareain centrusau la
periferie.declier{ii obisnuitiai localului,demobilier,delinula
chelnerilor,
de muzicd$i soli$ti,de ringulde dans.Inventariati
localurilcfrecventatede Fred Vasilescu$i de apropialiilui,

ROMANUL
EXPERIENTEI

Personaje
multiple
9iperspective
Modalitateafolositdde romancierin consffucliape$onajelor
estedoninati de pluriperspectivism,inovaliea prozeimodeme.
Pludperspectivismul,
ca insumarede priviri exterioare
asupraaceluiali personaj,produceo relativizarea acestuia,
merganduneori
pani la pulverizara
coerenleisale.
CamilPehescurecurge$i la alteprocedee
noi, ingenioase,
de
realizarca pe$onajelorEle sunl desemnate
uneod prin ini,tiale
numeleadevirat,cll explicalii
ldoamnaT.,D., X.),unorale dezveluie
(doamnaT. se nume$te
Maria T. Manescu,X esteFredVasilescu),
darD. remanelipsil de numeleinlreg.
Cele pahu personajcprincipale(doamnaT.. Frcd Vasilescu,
prin acumulare
EmiliaRichitaru$i C.D. Ladjma)suntconstruite
de
informatiicontradiclorii,
dezvdluirisuccesive,
rctircalorin,,cadrilul
iubirii" crceazdimpresiade caleidoscop,
fiecal il surprindepe
celilalt cu fhtretele
saleascunsc,
derutendcititorulcarcnu sc poato
identificainactullecturiicu niciunuldintreele,a$acumeraobi$nuit in romanulobiectiv.
Ladimaaredilerite14cte,ln funclicde privireacarell cerceteazd.Din perspectiva
lui FredVasilescu,
esteun do(nndistins,u$or
profesox
demodat,
cu infeliqare
de
PentruNaeCheorghidiu
$iTinase
Vasilescu,el estc ur1instrumntise prevaleazd
de onestitatea
Si
prestigiulIui de gazetafca sdsuslinacampaniile
dc presdimpotrjva
politici.
adversarilor
Din punctuldevodereal Emiliei,estun admirator,
util pentru
pres5,
relaliile lui in
dir ins ddicol, clr carenu ieseln lume, il
tolereaze
doarca prezenle
in casd,PentrudoamnaT, esteun cavaler
careo apira public$i un intedocutoragreabilin discutiilointelecqi Cibinoiu)au opirii
tuale.Ceimai apropialiprjeteni(Penciulescu
contradictorii,
il considerd
dobitoc,in cilda geniuluisAuca poet.
l,

2-

Feminitatea
doanneiT. esteevidenti(,,feneieiubitd de toli
bdrbalii")$i totu$imisterioase.
Peni $i fiumuselcaei esteperceputiin moddiferit.Selectalidin romanparerilenai multor
personaje
desprefrumusetea/
uraleniadoamneiT. ii explicali
sursacontradictiilor
Lucrandin cincigrupedecinci-$ase
elevi,
aveliin vedereurmetoarele
sceneqi intemphrialc rcmaoului:
. episodl estivalde 1aMovila;
. intalnireade la expozilie;
. confesiunile
lui FredVasilescu;
. comentaile autoruluidin noteledin subsolulScrisorilor;
. observaliile
directedii EpilogI powstit de auttr.
Perspectiva
exterioariape$onajr ui sesuprapune
cuperspectiva interioaradezviluitdde merturisiriledoamneiT. despre
sine.Prccizalifasilurile personajului,
reiesinddin confesiuni
directeSidin scrisori,luandca rcpere:
. vestimentatie
si preferinlegastronomice;
. gustuldovedilin decomrea
garsonierei
lui FredVasjlescu;
descderea
intedorului
in
care
locuieste;
'
. lecturilede marediversitate
penru o femeje.
$i neobignuite

Femeicu
e pdl ,re,
vAzutadin perspect
ve diferlte,
Junal de node 11931
)

PERIOADA
INTERBELICA

,lnferodlalea nhlbior e fe- 3.

sirnliiEde Fred in fala D-nei T'
consttue reversulsuperioriiel
i
fatale 9i derzori a lu Ladima
asupraEmlie. Ambiieroilrebuiesa
suiereo mutlareca sa corespunda
padenefeior.ASase exp ca I tiuul
rcmanului:dragosteae Patul /ui
P/ocust9 pe el, protagon
Stiisunt
supu9i mitcei torturl, intinsi sau
scurtaii,dupAmesurafalaulu teren
Lubrii.'
(OvidS. Crchmalniceanu,
Cinciprozatoriin cincifeluride

Iubireaii provoacd
doamnei
T.fairi contadictorii:
sesimtre
obiectul unci adoraliidin partealui D., pe carenu-l poaieaccepta
decetdinmili, sicunoaqte
opasiunepentruFredVasilescu,
carc,
dupi o legitur?iindelungatio respitge,frri niciunmotiv.Comcotati oscilaliafemeiiintreiubirea-vanitate
qi iubireaca umilinF.
EmiliaRbchitaru,actritacarcar trebuisd aibdsensibilitate
Si
vocatienrtistici,sedovedegte
un penonajplat pentrutoti b6fbalii carco cunosc,cu excep{ialui Ladima.Demonstrati
contrastulintrefrumuselca
exterioard
a Emiliei 9i lipsasubstaniei
intorioare,tinand seamade impresiiledin jurnalul lui Fred
Vasilescu
$i decomentariilcfdcutedeprieleniilui Ladima.
Seleclalidin scrisorilelui Ladimaadresate
Emiliei,impresiile
lecture,1984)
adorati,comenndimaginea
dospre
eacafemeie
cratipdnprocesuldeautoiluzionarc
a bd$atului.Urmdriliidealizarea
t|eseturilor reaieale feneii in imaginalialui Ladima,luandca repere
porfetului:capul,corpul.inteligenla
aspcclelc
$i personalitatea.
Lecturascrisorilorlui Ladimaesteinsotiti permanent
dc comentariileEmilieipe rnargincaacestom,
producindu-se
astfel
pLrtcmic
pLesmuitd
un conffast
infe fantasma
de sensibilitatea
indrAgostitului
femeii.Deliborati
Siplatitudinea
$i vulgaritate^
asupmtipuluide feminitatereprezentat
de Emiliat'nroman.
7. Rcalizalio paralchintreceledouepcrsonajcfominine,
lnemonbile ca realiznre tistich,luandcr repefe:
. statutulsocial$i biografiafiecereia;
. legituracu a aSi lumeamondcnd;
. roLulliccerliaiD dcstineleoelofdoi bArbatri;
. comportarnenlul
in vialapublicd$i in intimitate:
. condiliade narator/comenlatof
in discursutnaranv.
personaj.
ca
csle
Ladira,
construitde la supmfalespreadancime,
DouI
dintre
ipostazelo
saledefinitorii,ceade gazetar$j
v6d6t6din ateliel
ceade poet,suntpublice,pe caDdipostazade l'ndregostit
esle
de LascarVorel
descoperiticu stupoare
de I'rdVasilescu,
h catevaluni dupA
Reperc pentru asemafarea
moartcalui Ladinla.Luorandin pcrechi,rcalizatiportretul
gazetarului
LadiDa.pornindde Ia articolelepo. ex per enla u b a i $ a m o rl i i i
$i al poetLrlui
. calitaleainteeclual5S umani
litice.opiniilelilerare.pocziilecitatein Dotelede subsol.
. autentcitateatrair l
9. Punetiin relatieceledoui ipostaze
cu inagineaindrigostitului
. capacitaleade inleriodzafel
personalitiliiiui Ladima.
ridicol,
comcntend
tragismul
. vocatia prietenre 9i cavalet0 . in inserrndriledestinatcAutorului, Fred Vasilescuse dovede$tecoDstientde existenlacelor doui ilnagini ale proprici
. orgo ulca modelatoraldesl
persoanc,
aflatcr'ndiscordanfd,
dualitate.
$i i$i asumi aceastd
. interogalia asupm sensul!i
Rconstituiti
imagineatandruluirnoDden,
referindu-vd
la 1nai
proltsie,conditiesociali,locuinla,mediufrec,
mulleaspecie:
vcntat,prcocuprriqi gxsluri,vestimentatie,
moduldepetrecere
Reperepentr! deosebircaintrc
a timpulLri.
ll. Confesiunile
indici trisituri nebinuitede ceilal[i.Inventariali
. slatulul socia difefiti
. rned le frecvenlatei
lrdsiturilepenonajuluidoveditcprin celetrei experiente
par,
. rnodul de expfimare a inteprietenia
curse:iubireaautenticd,
solidaritatea
faladeLadima
$i
odteliil
pc|5.rnrliirr_cprin.;
si
irnclera
pe
l_u
a ile:cope cauzastnu
. altudinea faF de mondenicidedilui.
Realizaliintr-unun escustructurat
de doui-patrupagini,o pa. condlia de perconaj9i nam'
raleldliterari intre cele doul personaje
masculineale romaior in discu|slr naraliv
nului,FredVasilescu
Ladima,
dupd
reperele
alaturate.
$i

ROMANUL
EXPERIENTEI

ginarator
Focalizare
Tipuri de focalizare
CamilPetrescu
erala curentcu noiletehniciromanegi,dato
Focalizarcaxternainregisritd preocuparilor
Pfozatomlexperimentase
in primul
saleteoretice.
trca* evenimentele
asemeneamsiu romanperspectivaactoriali carepresupune
un eu centLaice mereide iuatvederl,aducein fala
structLucazd
discursulpd intennediulsubicctivitetii.Principiul citiloruluifaptebrule,fAti se b insubiectivitdlii
seregiseste
in eseuldin 1936.Noudst/ucluriili open soleascede judece!Si do comenqi la
ta i, nu are accesla gandurile
lki MarcelProust:,.Er nu po1vorbionestdecdtla pe$oanaI".
perconajului.
fei
le
Produce
foctul
in al doilearoman.arnplificiexperimentul
folosindnai multe
prin
de neuAalitate
$i obiectivitate
penpectiveactoriale,dflr $i un adificiu nafatologicprin careper- absenla inrgisherii
moliei, nu
auloruluiin orienlea26
spectivs{uctoriali estelimitati dnstici prin plasarea
Apafe
reacliilecititorului.
acestuia
la supmfaFinpostura
depeftonaj
.,subterana"
epicii$iie$irea
Viziune8,dinafard"(vis,ondu
(EpilogI povestitde autor).
abiain ultimapaftea ror...at\ultti
detofs):
naratofl.rl
$tie mai pulin
Naratologia
di a douajumdtate
a sccoluluial Xxlea a conflrdespreanumilesitualilSievenimenjntuitiile
ve- t decat un perconajsaualtul.
rnat
artisticcaleplozatorului
romen.Mai nultc concepte
ttie
hiculalein leodaliteraridin anii 70 Sianii '80 serefelela pcmpecFocallzarea
interni um6rcsl6
livi naralivd.focalizare((ierardCenette),viziune(JeanPouillon), gandule personajulul
9i pdtrunde
ln
congtiinla
acesluia,
dd
cilitorulul
punctde vederc(JaapLintvelt),concureui la interplelarea
naratojudece
percepe
improsia
d
9i
logioi a romanului,ii punin vdloareoriginalitatea
$i noutalea.
filnleleqi lucrufile,rocurgela ve$e
Focaliz{rer constituieperspectiva
Lrnei deperceplie
din carcevenimenlele
(avedee,a auzi,a 6im1i,
naraliunisuntadusela cunoftintacititomhi de citre aufor Ea im
a dori,a cr6de),Ca efecte,prmite
plici $i conccntrarca
prin rcvcnirc.insistentd
peF
eto.
accesulcilitoruluila psihologia
cvcnirncntelor
ofsrindposibllitalea
d a
Kom^ni Pafttl lui Pr.).r.!/ sc dovcdc$lcinlorcsantii pentru sonajulLri,
dininlerior,creeazecomcilitorul din perioadainlerbelicd.$i penlrlrcititorulcontcmpofan, otnlelege
p icilatoacittor!lul cu prsonajul,
atatdatoriti experimentului
naratologic
spectacLrlos.
cat $i daloriti mergendpend b identificarea
cu
problematicii
abordater
existenia
in toatdcomplexitatea
ci. multi- acestaprlnlmpdieglrcaemotiilor.
plclcexperienle
Vlziunea
unrane
cu"(ylslon
,,impreund
ii sociale.
avec)i naratorulspun numal cs

l.

2.

pe Camil glieun personajsauaitul,

in roman.aparnraimultescmnccarcil dcscmncazi
Focallzarga
zerodscfiaPctfcsclr
drcptautofal ,,dosafl.rlui
de existenlc":
lilatea dln perspeclivanaratofului
'rele|id la propriilepiesedelcatnr(Sf/"/c /dr"i,A(tvcnetion\l omnisciont,care vede i ;lie tol,
. preierinli cvidenti pentfu alrlenticitate
$i anticalofilic, ofer6o viziuneglobaleasupralumii
roman9ti.
Ca foct,furnlzeaza
cili
formulaliin conlerinle$i eseuri;
. o intreagdviziuneasupralumii pe carescriitorul$i-aexpri- loruluicele mai numeroaseinfor'
pomaliigiiidd
impresla
c6 donrin6
Inat-oprin cfonicidramatice
li sportive,articole$i eseuri.
Dclibcraliasupracoincidenlei
dintreautorulconcret(eul
Viziunedind:ret (vlslonpar
(proieclia
biogmfic)$i aulorulabslract
creatorului
in opri) $i derrdre):naratorulsplne ma mllt
decat9tiefiecarcpeFonajlnparle.
asupraelecteloresleticedecurgand
de xici.
Focallrareadubli aparedln
In 1nodrcpetat,in notelede subsolaleautorului,cxis6 preciconcurenla
a doudfocaliz;ridiferite
zalac?ielenu trebuiecititeneapirat:
in redarca!ne anumesltualllsaua
. . . Peir _ cr
u r 'r o ficil|e
i irumri mullrimpliber.umre ir/di ic i.in unuianumeeveniment.
noti ti articolullui Ladima[...].Poatefi citit$i dupi lectura
lntrcgiicirli. '
. ,,Otrcccmjos, in noti, pcntrucititoriicarevor s-ocunoasci."
(inaintcdc pocziaAtul i/i Pru.rst de G.D.Ladima).
. ,,P.S.Alragcmluarea-amintc
cd tot ce c dpAritcu literemici
injosulpaginilor.
nu e din cupdnsulcaietelor
lui FredVasilescu,
astlelci aceste
lungjnote.Sicelecarcvor unna,pot fi cventual

PERIOADA
INTERBELICA

,,Ede prsos se mai atragem

luarea-aminle
cAtol rom3nulacesta
e o ficliunepur5.Char daca
nasiniampldri,ac anonime,sunt'.rneLe
cute prinsugestie,d nir-allelecarc
s-au intamplataievea,dimpotva
loaten!meleautertice,ciiatenegru
pe alb fie ale auloruui, fie dintre
cele cunoscule,corespundunor
rnomeniestricl imaginare.Acesl
<dosarde existenle),se inllege
de la sine,esteinchipuit
tot,9i numai
pe
unelenecesitali
de convenlional
care le mpuneliparulne-aufdcut
s6-i ddm o forme carc poale sa

3.

(CamilPetrescu
Patullui Pracust)

5.
,Ljn rcman compusastfel i
plne pe cilitorinlf-o silualieparadoxal5:cum el ia cunoglinlede tol
relatbila
cese intempl6
numaipdn
persoana
I, are mereuo vEune
(avecr,(conform
c asiicariiuiJean 6.
Poullon),ad crj poateanadoaratat
cat isloriseqte
fiecareprsonaj.
Dar
e evidenlcA toate $tu mai mlrlt
decatspun.(D-naT., de pilde,nu 1.
sufa nici un cuvandin lesatulacu
moliveledivo4!ui ei des e cu'
noagtesigur foade bine).Clitorul
itie, prn urmarema puln decai 8.
fiecarediitre perconaje.
t. l
Pe de altaparteinsa,cttorul
are acces la toate felatdrile.Afld
nlr
astfelluc.uripe carepersonajele
le clnosc.Cilindconfesiunea
luiFred
n-arenicioindoiae, Ste perfecl,ce
crcdedoamnaI despree, fiindca
acesteia
a parcursinainlescrisorile
c6ire(auiofD.E informatasuprat!turof ucrurlorignoratede Ladima
privtorla Emilla,atunc candafe
poet!luisinucis
cupdnsulscrisorilor
dindragoste.
Daca!nem seamade
aceasta,ctitorulgtielot t mpulmai
multdecalnecarcpeEonajinpa(e.
(Ovd S. Crchmdlniceanu,
Cinciprczata in cincifetun de
lectur6. 1984J

. ,,Sepot daaci,in notd,ca si poatAfi shritc,doudarticole,djn

de la Bulgdran!i insemdouerevistedintrcccleimprumutate
natecu subliniedde citre Ladima..."
fiecirui tip deleciuldprcpus
Comntatiavantajele/dezavantajele
cititorilorde citre Autor
Citi,tipasajulaliturat,inclusin notelede subsolde la nijlocdl
porninddela afirmatijleAulorului,cd
Demonstra{i,
romanului.
autenticitatea
realizati prin ,,dosarulde existente"devineo
convenlieliterari.
Autorul,,iesc"din subsolultcxtuluinumaidupec doui dintre
perconaje
sfarqesc
in mod tragic,sprca-i inmanadoamneiT.
jurnalullui FredVasilescu.
ldentificalifuncliapccarco capete
gcst,
pdn
acest
alegand
intreumetoarclcsugcstii:
Autorul
. secompo a ca pe$onaj;
. intervineca agental deslinuluipentrucei doi indrdgostili;
. o provoacipe doarmna
T. si scriepropdaconfesiunc
dcspro
Fred;
. verificeautenticilatea
impresiilorlui FreddespfedoamnaT.
Dupd moartealui Ladima,Frod Vasilescurecurgela doui
gesturicu rol compensator:
sustrage
scrisorileafhte in posesia
pc
propriu.intr-otentativd
o
ancheti
cont
EmilieiSiintreprinde
posteritatea.
gestLrl
dea-i influenla
Conentali,pfin comparatie,
pecareil facoAutoruldupi moartealui FredVnsilescu.
{inind
contdevaloarea
tostamcntard
a ambclortcxtcscrise(scrisoriii
jurnal).
Notelede subsolabunddin textecu valoarcdoclrmcntari:afljcole politice.discurcuiparlaneltare,poczji,articolc$tjinlifice. LucrandiD patru grupe,explicalirolul ticcdrui tip de
documentinseralin ronlanulcxperieniei.
Lucr i in trei grupoqi analizalitipul de lbcalizarefolosil $i
efectelecreatein relatirilc naratorilorsccunzi(doamnaT. $i
FredVasilescrD
$i aleAutoruluiin notelcdc subsol.
ci romanulPdtul lui ProcuslcotltribuicIa tbrmaDemonstratri
reaunuinoutip decititof,capabildc o lccturiactivi $i cfeativd.

ROMANUL
EXPERIENTEI

Scrso/,/e doarrrel I au fosi

publicate
in revislaCelalea,leraE,
in 1925.Scrlsoarea
/aparein pr mul
numer,in locu unuiiextnepredatla
I)osARUr.
DEExrsrENTE
timp d Livu Rebr,A6nu,
clr ullul /,
La inceputurilespecieiromanelii,era des ulilizatAconvenlia loc de ara ceaiuluisemnalbcu ni
prlnde,chiarcri
manuscrisuluigdsit,darqi conven(iaepistolard.CamilPetrescurepune tiaa I lvlislificarea
ticul terar E. Lovinescusalutdpe
in cifculalievechileconvenlii,modificandulesubstantial:
in locul nolraprozatoare
de$ inllie$teceva
)ranuscrisului
mostenitsaugisit intamplator,
Autorulsoliciteunor adresandu--se:
,,DoamnA
- c5cinu
pretinsecunostinleconfesiunicareii hansfonndin narator-perso- polcredeintr o slrbslituire,
de$ eSt
barbatp n incisivitaiea
observalie
naj,prin scrisoriqi insemndri.
Mareainovalieo rprezintiretragerea
Autoruluiin infrastruc- $i lealismuinotallei".Paternitalea
fura paginii $i rolul explicit de asamblarc
a mirtudilor, de coln- litefarda celortreiscrisoriesledez
vElullade CamI Petrescucu un an
pletarcqi dc comentarc
a accstom,
cu intenliade a obtinematerialul inainlede aparillafomanuluiPaiul

romanului
Construclia
caexperiment

brut pentruun roman.Astfel.romanulsescriesubochii cititorului

(introdusin laboratorul
creatieiartistice)Sidevinemetaroman(rcmanal romanulLli).
l.

Puneiiin relrtie etrpelede lucru ale Autoruluidin unive$ul

Iiclionalcu etapelederealizare
arcmanuluidc ceheprozatorul
CamilPehescu,
seama
de
urmitoareleaspecte:
tinand
. nucleul
rornrnului
serlli inlf-onu\elaramrsain mJnuicris,
Contesabohavl, scrisela Tirriqoara,datatd1922;
. episodu
I mislificerijdin I 925- publicarea
Scrisorilorsemnirte
T. it\ tevlst^ Cctdtealitetard:
. aparitia
romanului
in 1933.
deexistenle.
Stabilitri
contributria
Autoruluilaintocmirea
dosarului
i l tN r, D t,]scrI| s)
I \ r N( t p|lit , t :!( r,tR 1 t't tt)tN rr(t' Ik s ()N A ,n fl

Principiulinccrtjtudiniiseregdse$te
iD finaluldeschisal romanullli. in construcliacelordoui destinesimekice(Ladimaqi Fred
Vasilescu)
din tpllE / $i EpilogII.iD secrelele
neelucidate
aleno(ii
personajolor.
Jieciruia,in modulde realizarea
in tehnicjlenarative
folositc,in slalutulA.utorlrlui.
Inccrtitudinca
sccrecazd
la nivclcpicprin perspectivele
diferite
asupracelordouircuplurili a istoriilorde dragoste
ln!(esute,dar
$i la nivel l discu$Dluinamtivp n timpurile,$i ete ditbritc,ale
uneisingurel'ntempliri.
prin tblosireasubtili a
ffectul de incertitudine
se rcalizeazir
tehnicilordin romanulpolilist.FredVasilescu
intreprindeo ancheti
discreti in ccrcul prietcnilorlui Ladima,la randul sdu Autorul
investigheazd
moanealui FredVasilscu,
suspectand
ci accidentul
disimuleaziabil o sinucidere.
3.

Urmarili patrupasajccareaparin aceaqipagini a romanului,

fAcaLnd
referiri,din perspective
ii timpuri difedte.la aceeaii
intelniredintreC.D. Ladimaqi Alrtor:
. Scrisoarea
lui Ladima:.,DragdEmy,ieri amintalnitla teatru
pe autorul.trle/e'lor rd,l [...] SriucA autoriiau dreptulsi-$i
aleagiinlerprelii..Prinunnal,deSf. Dumifuveijuca sigllr'"
. ComcntariulEmilieir., A ffccutgi SfantulDumitru$i tot nu
mi s-adat rol, l'mi explicaBmilia,car,sprrjiniti intr-o rana,
citeste
cu mine.'

,,lndividulpoale i dec nedeteminat pfin moiivarea nt ma a actelor sale, pr n relalivlzareaexistenleipusb sub ordineafluxu ui nieiof
sau pr n inlerprerareaexterna,atat
c6t Si cum apare allofa. Exisla indi vi zi aS acum apari al Sde ei i n$i $i
dar d n momentul in care e rea izesza conlacl!l indivdua incepe
sb fuirctionezeempata. Ern a vede
in Ladiflranlr pe Lad ma, ci un rol
pe cafe ea ilproiecteazaif Ladima
Ern lia este un rol pentru Fred ar
Fred esie un rol pentru eat tensiunile dinlre roluri produc de altfel
migcareaps ho og c;.'
([,4arianPopa,
Canil Petrescu,1972)

INIERBELICA
PERIOADA

4,

5.

canpozilie
leutsch
deHansMattis
personaj
dln mi
Procusl
tologia greacd numt Procrustes
(,intinz6torul'),
(,multslnPolypemon
catorul) sau Damastes(,,stangetorul), epitetece desc u a4iunea
definitoe a talharuluidin Atica:ii
p ndeape drumeli9i i sileasE se
agezepe un pal scobitin slancaSi,
dacAeu mai lung decatpalul,ii
scurta,t; ndu-lepe(le ce ieqeauin
afare,ardacaraumaiscu( decel
palul,ii lungea,zdroblndu-i
cu un
cocan. A fost ucis de Tezeucu
aceeali nslrumenlefolositede el
penlrlra lorluradrumel.

'Reflecliile lui l'rcd Vasilescu:,,(SfantulDurnitru)...L-am

intalnitiar.dar fire se$tiunimic din ceeace Stiuazi."
. Pfeci/ared
nicinune
In norade\ub.ol:,.lrrrealrlale
Aulorlrlui
intelnisemla teatru,ci la (Capqo),qi mA rugaselbarte stAunilitor, sdacccptdublura..."
ruitor,aproape
fiecSruia
dintrecelepatru
Stabililivaloarea
li semnificalia
timpuriin planulepicii $i in evolutiapenonajelor
dela inrebarea1uj
Recitilifinaiulcelordoudepiloguri.PorDind
FredVasilescudespreLadima$i de la inlerogaliileAutorului
cd romanularc
pepacursul
intalnitiicu doamnaT.,demonstrali
dublufinal deschis.
a romanului,datoDeliberaliasupraposibilite$ide continuare
fie prin rememorarea
scrisea doamneiT.,
rite finaluluideschis.
a allor documente
caresAlimureasca
fie prin apafilia-surprizi
personajele.
pecareincdle mai pdstreazA
secretcle
i r B rs (MIst [N
T l rL U. P U N E R TTA

^B
)
a operei.A
deyME
identiticare
Titlul esteun mijloc convenlional
abiain secolul
fost utilizatinci din Antichitate,dar s-agenefalizat
tiparului.Titlul
al XVI-lea,odatdcu revolutiaprodusideinventarea
efan( numaiun mrjlocde a distingevolumelcoperei,ci $iun flverconlinutuluilor Ulterior,titlul a cepitat$i o funclie
tismentasLrpra
publicitarA,
mai alesin literaturd,dobandindo dublddeterminarci
taF de confinutuloperili fale de optiuneapublicului.lntitularea
dc valofi $i de cuoperelorlitcrarcse l'acein functiede sisternolc
rcntelde idei carelraverse i o opocA.
convenliei
realiste
in prozi.litlurile
ln acordcu dominanta
decenii
alesecolului
al Xxlea eraucnun'
operelor
epicedinprimele
prjDcipale.
locul acliunii sau
- personajele
tiative$i lransparente,
(lon,
Maitlanul
dtugoste,
SlAr$il
de ycact:tl
Arhane:hclii,
cu
Iema
qi/
ulrli'
Punerain abls (mlse en Bucun2lti).Prozdtllodern!,de analizi sauexperjmentali.
r|rd
originaleqi expresive(P/L,h
abymo)constdln insefaroainlr-o zeazetitluri metafbrico-simbolice.
motio, spAnzurulilor,
scrl6litsral6a unuitext(tillu,
Drunul ds.uns,Nuntdin.er\.

cilat,miceistofigiro)
carco rezumd
sau ii concentreazaelementelo
semniflcative,
Este,a9adar,un Prccedeude oglindka textuluiln el
insuii, o lorme de autoreflsctare.
Pfocedeu
I conslrucliei
in abisapare
ln picturaprinfolosifea!nei oglinzi
ce reflecladin alt unghlIniefiorul
9i
asupm
ofed toiodatbo perspectivA
mecanismului
do crealie,Exemplul
Meninelede velasguez,SoliiAmolfini
de Janvan Eyck.
ln lileralura,procedeul6ste
in
iolositde WilliamShakespearc
Hamlet prinluldanezcefe uneilrupe
de aclori se reprezintochiar po'
vesteadin pese (ucidereatat5lui,
Scriltorii
secolului
vinoveliareginei).
al Xx-leamodifice
fobsireaacestui
procedeurii feduc propo(iile,ii
schimbdnaluta,il lransfomainlf-o
simpldimaginealuzivasau intr-un

[.

qia intitulat
lui Pro&s1.
romanulPatul
InitialCamilPetrescu
CellaSerghi.o
./rmzra,a$adupi cum miflurise$tescditoarea
de
efectulrczectieioperate
aprcpiate
a prozalorului.
Comenla.ti
autorasupratitlului romanului,
lui Procust$i puneli-oin relaliecu titlul definitr\
7. Citili legenda
al romanului.apelindla urmitoarelerepere:iubirea,socieraexistenta
insi$i,cunoa$terea.
tea!comunicarea,
8. In roln ntrlPalul lui Ptocrstexisti o punerein abisa semnipoezieicu acelaqititlu atribuitalul
ficatiilor prin inserarea
G.D. Ladim^.Citili texlulpoelicqi identjficalicel pulin doui
pcntruinlclegerca
ce4ii.
versuri-cheie
Emilieipemarginea
uneiscrisoria lui Ladima.
9. Din comentariul
Fred Vasilescuafli peripeiiilecelor doi la balul ziaristilof
Neavandsmoking,LadimaestenevoitsAimbraceun costum
imprumutatde la OperA$i iii faceo apariliede Don Quijore
cu
Comentalidubla semnificatiea scenci:intertextualitatea
punere
in abis utilizat:
rcmanulcelebnral lui CeNantes$i
personajului
pentlxconstruirca
camilpettescian.

6.

ROMANUL
EXPERIENTEI

Rccitili pagidlc din roma tl Patul lui Ptuct l

in carcFredVasilescu
rememoreazi
intalnireacu
d o o mna
T. l a r e m irajuluncicrpo/Ilridc
arlamodemd.Notali-vi detaliileprivind:
. spaliulexpozilional;
. rnodnlitatea
de expunerca tablourilor;
. participanliiqi disculiilcsuslinute;
. gNpareaparticipantilor;
. atmosfera
gcnerald.
lmaginati-vicdpafticipalila vemisajulexpozifiei,ce ii cunoattclipc afijqtiicareexpun,dar li
catevadintrepe|sonalitAtile
din viata culturalia
Scrielio crcnicI 1levenirnentului,
cu intenlia
dea o trimitcsprcpublicareunuicotidian.Trcbuic
si inventatinumeleexpozi(ieiqi al afti$tilotlocul
Si "datadesfe$ufdriivernisajului,nunele personalilililor careprezintdcrealiile$i o intamplare
petrecuta
mondeDa
ln timpulvernisajului.
D.lliun tilluadec!Jtcronicii\oirstre,
ccrese
atragaatcntiaasupracveninlcntului.Pcntrudopuletisi cdutrliin presaconlernporsni
cunrenlJre.
o cronici plaslicesalrse padjcipaljla vcmisajul
uniexpoziliicareareloc in ora$ulvostru,
1.

2.

3.

Alegeli diDtreulmdtoareLe
evenimente
cullurale,despfccafeali dori si citili mai multc
cronici,motivAndu-ve
optiuneal
. TIFF (TransitvanianIntemationalFilm
Feslival);
. Tifgul dc cartcCaDdeamus
sauBookfest;
. Festivalul
GeorgeEnescu;
. Tumeucu spectacole
aleuneiprcstigioase
trupede teatru/balet;
. ExpozilicifinemntAde picturd francezd/
germane;
italiand/
. Expozitiadeschjsiin aerliberintr-otabiri
de sculpurapentrutinerii creatori.
Indicati o revisti litemrd sau o emisiune
culturalape careo urmeriti,precizalirubricile carcvi inlereseazd
in mod constantsau
cronicariialecArorpunctedevedereve intercseaza.
Cititi o cronicddintr-orevistdliterarAprefeIala de voi (cronici lilemli, teatlaiS,muzicald.plastica.delilm) ti analizati:titlul, plasareain revisldSiin pagind,referinleleintef(fotogratextualeti elementele
extratextuale
fii, grafici elc.).

4.

5.

Dclibemliasupraasemindrilor$i a deosebirii dinte cronicaunui cvenimentculturalce

apareintr-uncotidiandemaretiraj gi cronrca
aplicati unui domeniusffict (muzicd,arte
plastice,film, literatur0,publicatiin reviste
de specialitate.
Fomuieazi in 10-15fendurio mifiunsrre
desprcafia carete ahagecel mai mult $i
cdilcpdn carete informeziasupradifentelor
manilesteri.

Aplicatie
Puletiorganiza
in liceulvosrru
sauin chsao
expozilieplastice,pe o tcmdaleasi.
Ve sugerem
cetev^temeposibilecorelatecu
rcman:]JPatul lui Procustl
. artacubistein Bucureqtiul
interbelic(arhitecturb,mobilier,decoraliuni
intedoaro);
. modavestimentard
in perioadainterbeliod;
. schileSiportrctcalc scriitorului,cope e $i
ilustraliialediferixeloredilii alercmanului;
. poftretealc pcrsonajelor
din romaDexecuvoi.
latede
ca impresiide lecturl;
. modcle
dca\ ioa|lcSiaulomobrlc
dincpoci:
. imaginidin staliuniestivalela moddin perioadaiDterbelicd,
Alcgcli un spatiuadecvatpentruexpllnere
(holuldela intrarealiceului.saladefestivitaii,bibliorcca
sru citbinelul
de limh:lromdne
ctc.),scpenfu fiecoreautorul,
lectafiexponatele
$i siabiLili
rirlulti dalinn Iurf,drdeordillepenlruphsarea
in
catalogulexpozilici.
Alc;tui(icalalogule\po/rlici.cflrcsi cuprindil
' cuvantulinaintesaLlarglnnentul;
.lista exponatelor,
cu prezentAri
sumaresau
fotografii.
Pregitiliinvita{ii la vernisajQicartonafecu
pentrueventualii
inscriplia,,Relinut",
cumpdrbtori.
Trilniteti invitaliilecu o slptimini inainte
de a avealoc evenimentul,
Aveti gdjh sd invita{i qi ur repoter al rvisteiscoliicaresefacdo cronicda vernisajului.
Organizalivemisajul,la care si participe
creatoriiprezentiin expozili.dar $i profesioni$ti
(critici de afie,prcfesodde educalieplastici $i/
saua isti consacmti),
Slabilitiordineavorbirorilor
lJ \enrisaj:organizatorul/
organizatorii
expoziliei,autoritatea
in
adiStii.
domeniu,

tPERIOADA
]NTERBEL'CA

I. Istorii literare despre evolutia romanuIui in prioada interbelicd

l\lorii lileraredin pcrioadaintcrbclici
Istoriile literare de referinli apirute in pe
rioada interbelicasunl 1J/o//a litctotttrit ronin,
contemporonedeB,.Lo\i escu(1928) qi /srorid 1teraturii rondne de Ia origini pAnd itl prcze t de G.
aalinescuI lqalr. ln omindouirlucrarilc
-peciil
romine<cil
rl periordase incrdrer/; unci Inr-cdri
lirerrredrnpleunn;fitr in sincronie
!i in diacronrc
Volumul dedicat,,poeziei epice" in istoria
lovinesciandse incheiecu doue capitolesolide ce
analizeazdrcmaneleHo ensioiPapadxtBengescu
qi ale lui Liviu Rcbreanu.firi sAignoreins:rproza
scurtda celor doi scriitori.
Ittnrir lit.raturii tondt^ k Lt iCinipdtta
in prczentll91l) deC. Ce[ncscuseocLrpiin ulhnla
pafte de evohrliaromanului,pasajeledespreLiviu
Rebreanu.Mihail S^doveanu.Camil Petrescuau
lbst citate frccvent dc toli criticii $i isloricii li
terari din perioadapostbelicl.
lsrorii lilerrr( din p('rioxdapostbrlici
in perioadapostbclici,oelc lrci volumcdin
Lircrutun romandLlilttc rele fuud itzlnuie naia@(
olcri pirtlq-2 lcrr6)dc Ovid S Crohrniilniceru
norameale prozei,alc poezioi,$iale criticii litemrc.
Inceputul clasificirii este interesantp n fixarca
unui 1ip de prozd $i a unui autor, intr-o pozific
singlrla(A (Eposul. Mihail Sadorca u).
Fiecarearie tcnatici a romanului,cu putine
exceplii, are un cap de serie, urmat dc dc nunrero$r rprezentanlr:
. realis'nul dur (Liviu Rebreanu.Carol
Ardeleanu,G.M. Zamfirescu.Pavel DnD);
. caleidoscopul mediilor (Cezat Pelrscu,
Ioncl'leodoreanu);
(G|. Bfien Lr.
' corncdiaauronralr5melor
Dalnian Stinoiu);
. memorialisticideghizati$i franci (C. Stere,
Ion Petrovici);
. analizapsihologici(C. Ibriileanu,Hoficnsia
Papadat-Bengescu);
. literatura,,autenticititii" $i a ,.experienlei
(Camil Petrescu,Anton Holban, Mircea Eliade,
Mihail Sebastian,C. Fantaneru,H. Bonciu, MBlecher);

. universulproiectiilor obsesive(Cib Mihdescu,

Victor Papillian,Radu Tudoran);
. proza artistice(Mateiu Caragiale,Emanoil
Bucuta.Dinu Nicodin);
. feconstituircbalzaciandgi clasificareacaructerclogicd(C. Cdlinescu,lon Madn Sadoveanu);
. antiproza(Urmuz).
lstuia litenturii romAn1, de L Negoitescu
a apirut in 1991, autorul ei triia de mai multi
vremein shiinitate. Critefiul folosit esteexclusiv
cstetic, urmirc$tc cvolulia litcraturii fomane din
lE00 pini in 1945.Prozaintclbclice cste prezentali prjn doud Linii de evolulic.
Prima linie de evolulie (De h aturalism la
i legturcd simbolismt!lui ti erplesionismului)
inclLrdc29 de pfozatori,inlre care se afld Mihail
Sadoveanr, Cezrr Petrescu, lonel Teodoreanu,
Liviu RebrcflnlL,Isac Peltz, Mateiu Camgiale,
Emrnoil RLLcuta,
Fclix Adcrca,U|muz, PavelDan,
RaduTudoran.
A doualinic dc cvolulic(De lo noturclismIa
unulizutsihabgi.d) c|lpfindc un numer nai mic,
dc I I aulod.dinlrccarcmai Inultdcjumitalcsunt
prozaloarc: llortcnsill Ihpadat-Bengescu,Camil
Pctrcscu.
Cib Mihicscu,I lcnrictteYvonneStahl,
Anton Holbnn.Dan I'ctfa$incu,Ani$oaraOdeanu,
LuciaDcmclriLrs.
Cclla Scrghi,loanaPoslclnicu,
SorancGurian.
lL Prcs, litcrari repreziiti o sursi pefmaDenli $i utili in documeDtarepentru cd revrstele
publici deseori.al5turi dc cronici ,,la zi , frag'
mente sau capitolc din istorii litcrare aflate in
lucru. Astfcl, in no,rlrrrid litefttd
fra.Emcnte
^par
dit Istoria o iti(:dd litefttl r"ilr.om.ir?e
a lui Nicolac
Maoolescu,din care a api t doar volumul I in
1990.
IlL lnternetul constituiesursacearnairapidi
eficient:i
de inibrmare.Multe lucriri de isiorie
ti
ir cfirici literli por lr rcce\lre pe s,re-unleuniversit?i.tilorii ale publicaliilor de specialitate,ele
permit o rapidd investigarea problemei ce intercseazdpe un clev sau shrdcntcarc are ncvoie de
cat mai multi infom1aliein timp cat mai scurt, qi
in plus cu o bibliografie adusi la zi.

STUDIU
DECAZVIII
Modele
epicein romanul
dinperioada
inlerbelici

Ll
Lnrt'e
rlierenilanlodlel
ellor]opfr
G@:it

INTERBELICA
PERIOADA

fomaln pe oada interbelica

nul ajungeun veriiabilgen carc ia
in siepanireviala
liieradin to3teaspeclele
i, p!blcul,dezbaei:scrilor
lerlle din presa vremi. Publica
romanenu numaipfozaiofii(lvihail
Camil
Livu Rebreanu,
Sadoveanu,
Pelrescu),
dar$ipoelii(lonM nulescu
TudorArghezi),dramatursil(Viclor
chiar9
lon Popa,l\,4ihail
Sebastian),
critici liiefari (Gafabtlbrebanu,
E. Lovinescu,
G Cdinescu).

ReDere
alecazului

Romarul romanescatingetreaplamaturizAriidcplineio pepenffu

rioadainte$elici, dupdun travaliude qascdccenii,necesar
cu modeleleeurcpeneale
configurareaspecieigi sincrcnizarea
rremii. De$i marii clasiciau abordatromanul,fonnulaaleaside
Mihai Eminescuin Geniupustiu $i ceafolositdde TonCren gi in
creato
mej curandpersonalitatea
Amintiri din copildrieilnstre,Lzi
dccit speciaoaatare.
dlor si structumlor sufleteascb,
Filirnon,
Primulromanrominesc
. Ciocaii|echiti noi dcNicolae
apareintai in foileton,in 1862,a$acum sc intempli frecventin
al sccoluluial XIXIea, ti in anulurmitor(1863),
ronanuleuropean
(
rn \olum. icl:tlConar,rent,\yidla t lr/,i. T,lna\iS,atiu.in
rdzboi,ifi.lrcpttiri,Annd)de Duiliu Zamfircscuimpuneo forrnuli,
AnLrl1933esteanuldevarfal ceaa romanuluifamiliciurmiritepc parcursul
mfli mullorgeneralii,
romanuluircmanosc,impresionant
rominesti
ln
sla$it
de sccolXIX $i
o
frescd
a
societelii
realizeazi
p n numdrulmarede romaneapaprefigureazi
Romanulcare
o
tipologie
rcalisd.
de
secol
XX,
inceput
rute,dln carose distingmai multe
genului
publjcat
in
rcvistn
in I 894$i
este
Mdla,
anuntdmaturizarea
in 1906in volun.
ca specie
se instaLcazi
Abia in pcrioadainterbeliciromaDLrl
' Palul/ul P/ocr/stde CamllPetrescu
. C,argado aurdefi,,lihail
Sadoveanu suverana,
acaparindirtorcsul vielii lilcrarc si al cilitofilor Clele
' Locul unde nu 6-e lntemplatnimic dolle
selnnificatjvo
suntmarcrteperlectsimetricdc in,Jnornenle"
de lVihailSadovanu
Liviu Rebrcan'in 1920$i
. Adelade Garabetlbr6il6anu
ceputulfiecdruidcceniu:
,.momentul
. Maitrylde MhceaEliade
(lon si Pddutcospdnzunlilot)tl
1922,cu primcLes^lecapodopete
d Gibl,4ihdescu
' Rusoa/ba
,.momentulCamil Petrcscu"ir 1930ti 1933cu douircapodoperc
' Cedea,url/ de G. Calinescu
(Ullina noaptcdedngoste,intdianodpt?dcrdzboi.Palullui Pftrust\.
' Europollsde Jean Bart
cc atestl cir romtnul
Ambii romanciericrceazircapodoperc
. ln crcdinlacelor saptesfesnicede
in
cclc
douir
modelelaralivc:
ir
recuperal
doui
dccenii
romanesc
VlctorPaplllian
. CaleaYdcdfgstlde L Pellz
romanul obiectiv$i romanul subicctiv,romaDulde crealic$i ro$i spcctacu_
' F6r6na cu chlpurde N. Davidoscu manlrlde analizipsihologici.Evoluliaestoprecipitata
. Faclord6 sft./gdde N.D. cocea
loasi, pgntrllci modelelesuntslrpuscuDornlclamodbzc$i intef' Doclorullalfu, de Gala Galaclion ferentre,
lor nergein l11ul1c
dircclii(,.Bildungsroman"
diversificarea
. OraSpln'alhalde CezarPetrescu
roman
isloric
$i romanfantrslic).plindla
$i romanal experjentei,
' Femeld6 MihailS6bastian
(Potul
lui Ptucusl.i4dill?li de
ca met^roman|ul
formuleinovatoa,e
' Goliade lonelToodoroanu
. Malclanul cu dragost de o,[/,
bizarealelui
MirceaEliade)saulntiromrnul ilustmtdc naratiunile
Zamfirescu
UImuz.
apfoapc
Prin interviuriqi mirturisiri,prin articole$i confednle,
ci
atare,
nlr
doar
asupra
asupraspeciei
toti romancieriimediteazd
ciutirilor proprii.Se contureaziclar o poetici a romtnului. ce ii
ii plrn la indoiald
probeaze
longevitatca,
de$iarticolerdsundtoare
,,Nu-nrpfopunse incerco deprivind
Titlurile
supravietuirea.
unorarticoleparastizi,
existenlasau
Dar este inconfniue a rornanului.
gcn
publicistice:
sau
alanne
Ago
ia
aui
retrospectiv,
exageriri
testabilca - ln timp ce in n!ve16
pfdomlna
iarin drama 1tcr"dr"
intampl6rle,
(1921).De(:linuL
genuLri
Mihail
Sebastian
de
dc N. Davidescu
ciocnirile romanuesteo cartecu (1927),De ce u d|en roma ? de Mihai Ralea(1927).
oameni.Se poale scrie un roman
Problemcle
cu ciLleseconfruntiiromlnulro ranescin perioada
Este
fdr6inl6mpladSifaraconflicle.
multiple.
ii lipsegtetraditia(epopeea
inte$elice
sunt
$i romanclc
suficlenlse tr;iascdacoloun singur
prozei
pril
impuseseri
capodopere,
speciile
scurte
se
cavalereqti),
e befs6-sialeage
om.Romancierul
intre ciuoarnen pe care-icreeazddin odce publiculerainci in fonnarc.Romanuloscileazi,a$adar,
in lite
modelelorconsacmle
tareaunorformuleprcpriiSiadoptarca
(l\,4
fceaElade Despre raturilecu traditie:modelulbalzacian,
tolsloian,dostoievskian
sau
destinulronanului rcnanesc in
gidian.
proustian
ori
cel
modelul
vo umul Fragnentariun, 1939)

MODELE
EPICEINROMANUL
DINPERIOADA
INTERBELICA

Formularea
cazului
Cazulil reprezinticonturarea
celordoudmari modeleepice
(romanulobiectivSiromanul subiectiv)"metamorfbza
1orfaln de
tiparuleuropeaninterferen.tele
dintre
cele
douemoSicontaminirile
delecareconducla fbrmuleoriginale:,.balzacianism
tereBalzac"
i11Enigna Otiliei de G. Celinescu(dupdN. Manolescu),
analiza
psihologicA
de mareflnetcplasatdin ciclul Hallipilor (Fec,odr.?/e
lerplelile de HortcnsiaPapadat
tsengescu).
Romanularc o conslrlrclie
pe mai multeniveluri,pistrandla
suprafafdco venliile realiste,iar structufade adancimepoatefi
mitici, csotcrici,alegoricisauchiarp odicA.in perioada
interbelicA
fomanclesadoveniene
au o asemenea
arhiiecturi na-ativdtCreanga
dcatr niF-raliiJdei stntconstruite
lanivcluldcsuprafalicaromane
islorice,dnr in stfucturade profunzirncsc afl5 un romanmitic Si
inilialic.AceeqitehnicdscrcgAse$tc
giin B.rr.tgr1,receptat
caroman
obiectival lumii pastoralc,
dal !i ca rescdereI mituluimioriticsau
a mituluiogipieandcsprcIsissi Osiris.
Experinlentole
narativefacdir scriercaunuiromansubieclepic
(metsroman/romanal lomanului)sauestompeazi
gfaniteledintre
pandla..antiroman".
spcciilcprozei,
mergaDd

gianalizarea
Descrierea
cazului
I' RlMt t, r(|Dt,j,

R( ) Nt ^Nl I i) a

t('t r!

ModclLrl
rafdtivobicclivcstoconligurat
deoperaunorscriilori
' R omafci erule nrai i ni uf
om omniprezcntomn scenl. Casele
ca tlalzac.TolsloiSi Dickcns.
par pentrue idra coperi$uri.dislarl
e nu ex slrj. depnftareain vferre

. i$i pfopunesd reflectc(cr o oglindi) lumcain toati com- le

de asemeneanu In ftnp ce plne
sa I vorbeasce un pe|rronal,e it
plexitalea
ci:
. creeaz:r
caundcmiLng
iluzia nci lulniaicved,
a vietriiobiective; spune i n acel asial rneal!nde se
gasesc ai ceel al e personaj e ce
. aspiri sprctotalitatc(inlclcasinlr cao cuprindere
exhaustivi. tac, ce gandesc
exact,ce Azuiesc,
ci ca un scnsglobalal cxistenlei)j^Dplanulconlinutului(viatain ce raspunspl snuesc | .l S e conmultitlldincaipostazclor
sale)Sixl fbrmej(instrulnenteazi
tehnicile tunda o propuneredo rea late de
dLrse,cu reaLitaleaoriqlnara.
pinaratunci,
narativccunoscule
R omanLrl acesi
vechi
a
is a e
Opcra
ge, dupa cum S ti l , un erousau doi
. lumeareliguratd
in romanrcspccth
principi l cauza!61ii$i al care devin axa intreg povestr 'fot
coercntei(areo desfisurarclogici li cronologici);
festLrlepovesutin leg6tuf; cu acest
. materiahrlepicfbartcbogatnu excludeanalizapsihologic6, erou central iar persofajee ceelal
ficuti insi tot din perspcctiva
uneiinslan.te
rurativesupraordonate;le aparca ni9tebfufcalii secundafe
. naratorulcstcobiectivsi omniscient.
areaccesla toateme- !i ele, de cale iefata desprifse de
pe I nia duble pdncipa6 De la ince
canismcle
viclii sociale.precun Siia intimitatea
vi1iiafective.
putul fomanullri/umira poveslt/i se
Cititorul
prcecteaz6 asupfa unui personaj
. csteintrodusintr-ununiverscareii estesauii devinefamiliar 9il inlovarA$eSiea9a ca un reflec,
$i dcsprecareva fi informat(detaliulfiind pretuitpentruci da iluzia tordeasupracapulur.Lumeacealata nu exsi a decalca se nedea prn
realului);
conf ict, perconalitaleaefoului.'
estcchiarintensitatea
iluzieirealistc;
'criteriul siu deapreciere
(Camil PetrescLr,
Noua slruclurd
principal9i maipulin cu
' se identificimaimult cu personajul
ti opera lui Marcel Praust:
naratorulomniscicnt.
vol Teze ti antiteze '1936J

l=-

1NTERBELICA
PERIOADA

,,Eadeveratc6 nicitaliunea9l
nu potducela
n ci r.bcarlnteligenla
Lumii.. Dar, dacd incunoagterea
lorc p vireain prop !l meusuflet,
mele,e! iau
ln umeareprczentdilof
cunosunFde o exstenldindiscu. Da, cunaa|terea
tabil6,absolute.
e posib15,tas'
metafizica,
abso/uia,
pundeBeruson,9 e de naturaPsi
hologica.lnstrumentuei esie lntulia. Ca s6 putemf sigui de ceea
ce cunoastem,raspundeHusse,
de exis_
trebuiesi facemabstraclie
chiar de
ienta lumii exterioare,
proprjul nostru corp, sa ne
inchipuim cA nu exista decat
noasl@
gandirea
9i fllrxucon9tiinlei

AL DoILEA MoDEL - RoMANULsuBlEcrlv

Romanulsubiectiva fostnumitfi ,.romande analizi",,,roman

proustian",,,romanpsihologic",,,romananalilic autobiogmfic"'
ceade-adouamareorientare
,,romanal intcrioritdtii".El reprezinld
al analizeipsihologiceeste
Modelui
narativ
prozei
interbelice.
a
timPuluipierdut de
in
cdularea
impuspe plan europeandc rcmanul
MarcelPrcust.
Autorul
. iqi propune,,sa
anuabsoarbd
lumea"in interiorulconqtiintei,
metadimensiuni
conferindu-i
cpicul,
dar
landu-iomogenitatea
si
fizicc;
. nu mai esledemiurgin lumeaimaginarului,
ci descoperili_
miteleconditieiumane;
. areo perspective
cu
lirnitati $i subiectivi,completatiadesea
(devine
al
rcmanului)teoretician
literaturi
programatice
despre
opinii
t..l
aceastaPrF
Opera
Ce ne descopera
. personajulnarator
vireinduntruprcconzale de cei doi
ia locul naratoruluiomniscient,ceeace
maide seam6f osofia I mpulu?
potcnleazd
dramade con$tiinll$i ii conferiautenticitate;
O curgerede stai interioare,
. opiiuneape ttu convenliileepice(iumalul intim' corespon_
de indoielietc.,
deretlexii,
de imagini,
maleialulima- denla priyatd, memoriile. autobiografiile)favorizeazi analiza
de ceeace constiluie
psihologica;
glna!iei
9 al gardrrr.
. nu semairespectd
cro_
p ncipiilecauzalitdlii
O realilate fenomenologica
;i alecoerenlei,
psiholoun
absolLrl
spuneHusserl,
in timp;
nologiacsteinlocuitaadcscacu actonia,cu indeterminarel
gic,aiirmeBergson.
. suntaleseevenimente
din planulcon$tiinlei,iar din exterior
fhptelcbanale,lipsitede semnificatiimajore,idri sb
in6unlrLl, suntpreferate
'Aceaslainloarcere
in planulsocial.
inserliile
aceasldconvingerecA absolutnu fie refuzate
cunoagierndecat pfoprul nostru
Cititorul
. are accesla intimitateapersonajului-narator.
elr aceast6preluirea inttrilierin
mai alesaiunci
aceasta
daunadeduclilorralionale,
jurnalul;
poate
citi
ii
cand
agezarea eullriincentrulexstenlei,
. sc idenlificacu personajul-naratot
din perspectivaciiruia
ce ceeace ne e dai
cu convingerea
persona-ie,
lumea
lor liuntricA;
chiar$i
$j celelahe
prinel e singurarealitaleinregislra_ descoperd
.
inlamplArile$i sArefaci ordinea
esteobligalsi rcconstiluie
bil;, aceslvideoanaloglu cogito
e terenulcomundlntremeta- lorcronologica.
constitu
giopefaluil/arcel
fizca luiaergson

(CamilPettesc!,Nora structurd
Sioperalui MarcelProust,

l.

UL TIi IA T{OA P TE
DE DRAOOSTE
]NTIIA T{OA P TT

D E n az aOl u

\.!9!4tl

2.

tri_
din perspectiva
Revedetiromanul/o/1de Liviu Rebreanu
aleromanuhiobiectiv:
seturiiorcatacteristice
. genezi$i documertare;
. tcmele$i confliclele;
. personajele
principale(tipologie$i evolulie);
. construclia
$i
romanului:planuri.p6rli,capitole;circularitate
simetrie;incipitqi final;
. percpectiva
namtivd$i naratoroflniscient;
. titlul romanului.
RevedelironanulUltima oaplededlagaste,i tdianoaptede
sauMatlqll de MirceaEliade,din
/r;zboide Camil Petrescu
aleromanuluisubicctiv:
perspectiva
trisiturilor caractedstice
. perspecl
i\; namli\|1si naralor-pelsonai:
. temele$i conllictelcinterioare;
. personajul
principal(tipologie9i evolulie);
. construdlia:
tehnicileintrospecliei;
acronia/analepsa;
. autenticitate
$i autobiogEfism;
. titlul romanului

MODELE
EPICE
IN ROMATIUL
DII PER T{X I.TEEUCA

3.

ard:;
.
-:a-.a.ss_
Demonstraiiintedercnlele
dinffeceledouamodele.luandca
rs'.49.----. s a:a -.(-i./
Ea--:t
rcpere:
cretald e{x:e. Odata ins3 a, -.ain br;
' analizipsihologice
tunzarea rrterat'rdi noaste. srr.t
. temede romanobiectiv(moqtenirea,
pre- scriitorice aL ad6nol arafza p3-
familia,casatoria)
la rcconstituireaintsegldas de
zentein romanuls[biectiv;
acliuni 9i rcactiunislieteit' din
qi
personajele
principale;
tipologia
'
pur
dosuliaptelor,adic; a naraliunii
. construc.fia
in doui pi4i mari qi simetria./
artiteza;13 $i 12
capitole;
(E.Lovinescu,
. tehnicafinalului(inchis/deschis).
bbna fteratuni ronane
cantenporane,1928)
RoMANUL MITIC, INITIATIC.METARoMANUL.ANTIROM NUL

Autorul
. isi rcgdse$te
conditiadecrcatorpe careo !i expliciteaze,
dis(prin ironie,in c^zulantiromanului)
tanFndu-se
de actulscrisului;
. dezviluie mecanismele
unui scamator
scrisuluiasemenea
carei$i explicdtrucurilein fala publicului(ceeace nu e, desigut,
valabilpntruromanuliniliatic);
. renullldla strategiilcde crcarea iluziei roalisteqi la poetica
imilafiei,in favoareademontdriiacestom
saua fantcziei;
. abandoneazd
penru alteavcnintrigasocialesaupsihologicd
turl romane$!;
. punela indoiali insu$iconceptulde afl, (antiromanul).
Opers
. romanulpropuneo imaginea lumii careignoreverosimiliaalea;
. lumea conliguratenu mai are corespondenfa
imediataqj
directe,suntplezenteteritoriiimaginare$i simbolioe;
intrefictiv gi non-tictiv;
' arefonni hibride,oscileazd
. devinealegorie,parabold,
parodie;
. verosimilitatea
ascundeuneoriun scenariumitic, iniiiatic,
esoteric;
. rescriecateodatd
in cheierealistacrcaliiconsacrate.
Cititorul
. in A inf-o relaliecomplexdcu opera$i cititorulei;
. arein falarnaimuheopliui)idelecrrrA:
. are nevoiede erudilie8i de o bun6cunoa$tere
a literaturii
antice,medievalesaurenascentiste,
a mitologiilor,dar qi de ingenuitate$i spiritludicin actullecturii;
. ili conskuie$te
o strategiea sensuriloripotetice.intrandin
competiliedeschish
cu autorul.
Antiromanul esteo oped literarhin proze,polemici$i radi(exterioard
calr, caretindesi prezinterealitatea
sauinterioard),
feri
a sesupuneconventiilormmanului.
4.

Demonstrali cd,romanulBaltaguLlCreangqde aur de Mil\ail

permitdouAtipuri de lecturd:romanobiectiv$i
Sadoveanu
romanmitic.Luatica repere:
. elementele
in roman;
concrctealelumii reprezentate
. ambivalenla
personajelor;
. codulsimbolical texhrlui;
. titlul ($i mottoul)cu dubii semnificalie.

INTERBELICA
PERIOADA

decaz
studiului
Finalizarea

Temele,subiecteleEi Perso-

Ati revizutcatevadinheromanelestudiatearul acestaqi anii

hecu.ti$i le-a1ipuhrtincadminir-opamdigmia evolulieimmanului
penlrua delnon.ra
V; propunem.
rnlerbelica.
in perioada
romdnesc
modelelorpice,analizarcmanululEnigmaOtiliei de
interlerenta
pe caretrebuiesil citeascitoli eleviiclasei
C- CdliDescu,
Autorul,ca jstoricqi critic literat,em perfectinformatasupm
evolutieiromanuluieuropean
9i a diverselorsalemodelein litefaturasecoluluial Xxlea (modelproustian,modelgidian),darconsidere
romaneasci
nu estepotrivitdecatmodelulbalcApenfu societatea
ca modelepicfi
deliberat
balzacianismul
alege
G.
Calinescu
zacian.
in
acest
sens
romanesci
i$i propunesafaci o demonstralie
Creatormult preaodginalpentrua imitafidel o formuld,fie Si
romancierulG. Celinescudep4e$teconacceghtasi teofetizatd,
declarat.
in romanul-grigna Otiliei se imbiniL
modelului
ventiile
(tipul
rcmantice(orfanii)cu
avarului)si elemente
clasicc
elemente
pe$onajelor
tehnici preluatodin romanulrnodern:ambiguitatea
(Titi $iSimionTulea)
(Pascalopol)
cefrizeMapatologicul
$ipsihologii

ar trebu sa gtie
,Rornancierul
c
invenlate,
cd temelen! trebuiesc
obseF
numaiscoasedin indellrnga
varea rna i literaturi
9i lralate.lala
catevasubieclecapitae:
1. lsto a Dndrlrlulcarc vrea
OT0RTA DD LUCRU
sa pdtrundicu orce chiP,subordoA. Pentrumembrii grupci de elevi:
nand toate afecliunle acesterPatemeleromanului$i conllictele(exterioare
L Inventafiazd
$i
plat,com!n.
siuni:ambiliosul
curenin
funclie
de
clasificare
a
acestora
realizeaze
o
ideallsL,inte oare)si
2. lsto a ambiliosului
modemism)intr_oschemesauun
pentru tele literare(rcalism,romantism,
in slarede toateinfrengerile
glorle putand oscila intrc ratare taboLsinoptic.
grandilocvenla
si geni!l posac.
incipitul,expozitiunca$i finalul rcmanuluiprin
2. Analizeaza
3. lstoriafemeilnesalisfecule,
/o, de Liviu Rebreanu.Prezintelntr-o
cu
rornanul
in dezordinea comDaratie
cazendla matudtate

modelului
depAsirea
ce dovedesc
schemeasemhnirilesi deosebirile
alesde C. CAlinescu.
4. lstora bbrbatuluimatur, balzacian
pliclisitde cdsnicie,dislrugandu'Si
3.Analizcazimodalititile de constructiefl arivishrlui(Stenicd
viala9i famiia in expeienleerotic-' Raliu) a avarului(Costache
indicandprocedeele
Giurgiuveanu),
$i
cateo fi$e
Alcituieqte
la
conventiile
clasice.
i oarcerea
5. lslora bbrbatulusau a fe- realistesi
a fiecAruipersonaj.
ei ln9i9lin va1a, de caracterizale
meilcare,neizbulili
Otilia,
4. AnalizetEimodalititilc de construclieapersonajului
i$i fevarseenergile asupracopiilof,
perconagil
odioasepenlnr punandin evidenldimaginilediferite ale fetei in ochii celorlalte
devenind
peftruproprialor personaje,
al!i ii apas6loare
expliceti ul romanuluiprin lehnicaderealizarea pelsoprogenlure.
6. Romanulincapaciiatide najului.
B. Pcntru eleviiclasei
cafenu dlrce a li sm,ca
adaptare,
iffocmitedemembriigrupei,redactatiun
invid
e.
ci la
Folosindmaterialele
in nlvelislcanoastfS,
(G.Csllnescu,
CrleYacuY,rle eseuliber,pomindde la afirmalialui NicolaeManolescu:
despreroman,Adev;rulliierar9i
..in iine.dacbBalzacarevocatiadea creaviata,G Cilinescuo
adistic,1938)
romanuluicalinescian
arepe aceeade a o comenta.Balzacianismul
qi
prin
E cur'osci tocmai
polemic,
excelenta
ctitic.
ci
numai
nu este
cu desevar$irelui
a
scdpat
aceasdprefacerea metodeibalzaciene
(N.
/ri No,1980)
insusi." Manolescu,,4/.d
G. Cdlinescu

veclE
romana
1. Literatura
TESTUL
8. ComenteaziantitezainE_esilaliile aventurii (cotate$i co&u).
difentepnm;tede cei
9. Justificapedepsele
doi indrdgostili.
10.Demonsheazi
in 10-15rinduri cir narapo\ es\eauneiiubiTilragicts
lilnea relareaTa
II. Redacleaze
o scri\oare
de 20-25de rinduri adfesate
lului p eten,in caresAii impifti9qtidorinfa de a folosi legendaca punct de
pornirepenfu un prciectartistic,alegand
intreun
sce ariu de film/ piesd de teatru/pantomimi/
ciclu de picturdsaude glafice./bandadesena6.
carefi-audeterminatalopalruexpre\ii
crre Indicedouaargumente
l. PrecrTea/d
saulocu{iJni
gerea,referindu-tela textul literar$i la formula
contincuvantuL.dp.
10p.
paku cuvintedin campullexi- artisticdaleasede tine.
2. Selecleazd
lll. Realizeazi
uneseustructuml
desprc
unacal al medievalitdlii.
Ai in vedere:
3. Formuleazddoue enunluri in cafe cu- nismulSiiluminismulromanesc.
. contextulistorical aparitieicurentulul;
vaDtul/r/1si aibdsensdenotativ$i sensconotativ.
. trlsiturile curcntelorin marile culturi
4, Explicdsensulsintagnelorliltd clinlrupul
europene;
llti li ndvadde oameni.
. paniculariralilc
in cultura
rcrnirni.
dobandire
caracte5. Identifici verb l caresugereazd
de idei privind con$tiinkl
al iniimplirii.
rul legcndar
'continuitatea
in text. romanitalii$i a lalinit6lii;
6. lndici doui temeliterareprezente
7. Motiveazdstatutulambiguual persona'personalililireprezentative. 40p.
jului femininin societatea
f0 p.
Din oliciu
epocii.

I. Rispunde,in scris,la cerinleleformulate

40p.
pc bazaunndtonrluitext:
ttupul
lui,
sa
o
fatd
din
Radul-vodi
,,Avind
pre
fereashd
din
o
tie fugit cu o slugd.ieqind
cu{i1e domne$tidin cetateaHirldului. $r s-au
ascunsuin cod]1l.$l au ficut Radul-.,,odin6vod
dc oameni$i au gisit-o la muloculcodrului,la o
fantani c si chema FentenaCerbului,langA
poduldc lut. Decipreslugi l-auomolat,i-auteiat
capul,iar pre ddnsaau dat-ola cilugdrie,dc-au
Legencla
XX dinO samd
cilugirit-o."(lonNcculce,

- inceputul
alXIX-lea
secolului
alXx-lea
TESTUL
2. Perioada
modernd"
Secolul
in scris,la cerintele
lormulste
l. Raspunde.
pebazatextuluidemaijos:
40p.
,,O lata de boier rnare.intoarsadintr-un
clausterde la Viena.undefusesecrescuta
$i unde
dobandiseun talent muzical extraordinarpe
clavir,a aduscu dansain casabirbatuluipretiosul
instrumen!.
Tntr-oseari,boierul.zirind celivainli
cari se pihrlascrihngi uluci ca sA asculteftunoaselemelodiialejuncidilctante,s-0zbirlit de
gelozie,9i canda douazi tandrafemeies-atlezit.
a gisit clavirul spartcu toporulin
nenorociia!...
mii de bucdli.Mihnirea ei a fost atat de mare,
Ea
incatpestecatevasiptinleni o dusela groapA.
ldsasecu limbi de moartesi-i facdcoqtiuguldin
scindurile clavirului, dar popa s-a impotrivit.
zicandci. frsesevasul Ne.curdtului.
in 1otBucueltini
Arta emun lucrunecunoscut.
piano
nu seaflaudecetun singur
li o haryi. Muzica
aparrinea
l;urarilorcr c;nrifelrlofde la bi.erica.

Persoand
cu inspiraliiartisticecranumaidomnita
Ralu, fata cea lnai mic6 a lui Caragea,naturd
aleas6,posedandgustul frumosuluiin cel mai
inall grad, admiratoare
a muziceilui Mozart $i
Beethoven.hr6nite cu scrierilelui Schiller $i
Goethe.[...] Ea a $i adusde la Vienao trupede
artifti nemlicari reprezentau
opereti drame.Din
aceairupi feceapartevestitaDilly, cantireali$i
tmgedianede un mare merit, ce venisela
Bucure$tinumaipentruo iarni. Iar indrigostindu-sede unuldintlerineriinottflboreri.a r;mas
in capitalanoastrdpeni canda mudt, dandnaqtere unuia dinfe bitenii noqtrigenerali."(Ion
Ghica,Din vremealui Ca/agea,din\ol. Scrisori
cdtrc VasileAlecsdndfi)
pentru
1. Indici doui sinonimeconlextuale
cr\if,tele mahnire{ inspiraliu e.
palrucu\inlecafe.la dalascri2. Selecrea/;
erii textului,aveauvaloarede neologisme.

3. Alcdtuieqte doud cnunturi in carc cuvantul

l?ririld si aibi sensdenotativqi conolativ.
4. Explicd sensulqi origineacuvintelorclavi
5. Motivenzi, cu exemple din text, ci arta
constituietema principali a fiagmentului.
6. Justifici legitura intre aftA Fi condiiia femeii in epocafanarioti.
7. Comenteazi doui aspectedin povestea
fetei de boier: dorinla de a fi ingropate intr-un
coqciugfecut din dmdsilele clavirului qi refuzul
prcohrlui de a implini ultima dorinli.
8. Realizeazho scu e paraleli inhe destinul
fetei dc boier gi viala cantareleiDilly.
9.Identilicd in tex! doud interventiiale naratorului ce marcheazaincdlcareaobiectiviti.tii.
10. Demonsffeazi,pe bazaacestuiftagme t,
cxirtentaformelof hibride ale ci\ili/rliei oc(ident?rle$i orientalein timpul domniilor fanariote.

II. Redacteazao pagini dc iumal (10 15

.eltduri)in rirrc nore/ doualmprcsiisi douare-i
flecliigene_Jre
de lccruralragmenrullI
d.rr.Ai grijA
si respecticonvcnliile acestuilip de text. l0 p.
lll. ReaLizeaza
un eseuslructuratde 2-4 pagini in care sd prezinli rolul Junimii si al lLLiTitu
Maiorescu in cvolulia cultudi Si a literaturii
romane.Ai in vedere:
.:rc.rvrlirrleJun m,i rr ele(|lrllof in epoca:
. manifestirilespirituluicriticjunimist in domcniul limbii $i ?rlculturii;
. ideile critice ale luiTitu Maiotescupfivind
cultura romani;
. modelul de critici lircrare impus de Tjtu
Maiorcscul
. rulul .lunimirIr pro ro\rreJ ntrrilor \'rijfori.
40 p.
Din oficiu
l0 p,

* inceputul
TESTUL
3. Curente
culturale/
literare
insecolul
alXIX-lea
semlului
alXXlea
5. Incadfeazitenralicpoe/i . tinind cont dc
l. Rispunde.in scris,la cerintelefbrmulate
pebazatextuiuidemaijos:
40 p. opera efiinesciani$i dc caraclerulei ronlantic

(G8 finduri).
6.Alcgc un vers (sau mai multe) in crfe
fccurrottipruecdculrn\cr.rur|Lrcscflc1;I t('pi(..
stdrldnrd
in citeva |induri clcctul
fi conrentea/;!
slilisIic.
7. Puncr^nfclatictcrnaclominaDlir pocTrcl
c Lrnmotiv litcrafpc oarcI ai idcnlilicatin lcxl
Mai departe, dcparte.
(4'6 rinduri).
Mai incet.tot'nai
mai incet,
8. Prczinti $i comcnlca/ar
ligum dc stil pc
SuUetLFmi
nemangaiet
circ o Lor,id.ri (,r r,i hor.rrir,,rin
lilrrcx
^rg.
Indulcindcu dor dc moartc.
sensului(4-6 rindufi).
9. Idcnlificil $i numcqtcaccl proccdeugraDe ce taci candfcrmecati
nraticalprin carecsleexprimirll poscsia$i cxplici
Inima-mispretine-ntonl
repetitir lui 1"ntcxt.
Mai suna-vci,dulcecorn,
10. Denronshcazi. pc baza accslci poez .
Penfu minevreodati?
specificullirisnului in ronranlisrn
(nlaxintuml4
(MihaiEminescu,
Pesleyd,lirrt) finduri).
II. Scrieun text de tip argumcntativdc l5-20
l.IndicA mai multe sinonimecontextuale cte randufi in carc si i1i expflmi opinia despre
(celpu!inrrei)pentfu\efbuld /,dred
)i preci,,(a,,i Lrmdfoareaafifmaliei ,.ll inpoftant dc nolat ci
r iu uner r.rrpr':rlifi.rnului: c ,chlrhr r.rdrcrl.in
pe careil considericel rnaiexpresiv.
preromantisnl
qi rolnanlisnl f...] liricizarea con2. Selecred/i
\erbeledrnpnmdslrofa)i copoezie
ceptL
ui
de
fiNesecondilionatdde punctele
menteazilela unuldintrenivclc:fonetic,scmande vederc ale unei estetici a sentimentLrlui.
Simtic, morfo-sintactic,
stilistic.
bolistii vor ajungc la un rczullat sinilar pe o cu
3. Alcihrie$tccnunfudin carccuvanhrlcofi
totul ahd cale.Lirisnul, purificatde implicaliile
sa arbasensuldin conlcxlsr allescnsufi.
prcci senlimentale,
rcdcvcnit (conform etimologiei
zeazalefi numegte
fcnomenullexicalrcspectiv. salc) vibratie muzicali se va opunc tuturor slrllc4.Identifici cuvantuldin lext care poate turilor nonmuzicale"'(Matei C:rlinescu.Cor.cpt /
indicagenul(naturalqi gnmatical)al euluiliric. morlern de po.zie (de lo ronantisn la slmboustn/,

Pestevarfuritreccluni.
Codru-$ibatefrunzalin,
Dintrer^muride arin
Melancolic
cornulsuni.

Comentalisemnifica.tia
sapoeticain context.

F-\:_

1470).

10p.

IIl. RealizeazAul1 eseu structurat de 2_4

c;
pa8,1:Cc\pre personajulIn pro/a romanlic;
al XlKlea pe ba/r d
pro/a rcdrislddin
-ecolul
douaooercepicerrudr.le Ai in \edere:illcidrrrea perconajuluiintr_o tipologic. rapoftul crr su-

rhiirsele de inspiraiie .ealihiea: tistu]it

i configurate de cureltul resPectn_-D"addlrfu i!
caracterizarelscenesemnificalile pent-:.4'3r.Go

pelsonajului:
relatiilecu altepersonaleDin oficiu

,a-

roF

- romanul
interbelicd
modemiLiteratura
4. Perioada
TESTUL
4. Tmnscdepatrutermenidin campulsemant, Rispunde,in scris,la cedntelefomulate
40 P' tic al psihologismului.
pebaa texluluide1naijos:
pentu inadec5. ldentificedoueargumente
poatc
fi
..Cici este Prousto formuld ce
la ronanulromenescun cr/. Daci'rma\easi vareaproustianismului
-mllirlicu lolo-.'I-l esLc
careconromanromanesc
titlul
unui
6. Scrie
noi indirdtul nostru catcva sute de anr de
tezactiticului
finnd/ contrazice
civilizatiesi o limbeca aceelfrancczi,daci am
prezenlaironieiin textuldat'
Cornenteazd
7.
a\'eaaslnrfi am stainchiii intr-o odaiecAptuFitA
in 10-15rinduri caracterul
8. Dmonstreaza
a ramei
cu piLlla.am avea$i noi aceasensibilitate
polemical articoluluilui G Calinescu
sa; a proteuluifddl ochidar cdri sint lumcainltpentturoman
9. CompardpledoadatcoreticA
un chip pentrucalc noi ru avcmvorbe Metoda
dintf-uncolrlinul obiectivii romanulscrisdeC. Cilincscu.
1uiProustderivi r^nchip necesar
10. Exprimi opiniapropriedespreJustelea
djntr-o complexitatea ernotiilor
netransmisibil.
din I 933
calinosciene
anonnale.dintr_unsufleldelenjl durcrcsde prea a{irnatiilor
de20-25
text
argumentativ
un
Il. Redacteazi
multeioi $i dc preamultecon$tiintido sine O
contrazicr
se
sau
ldculhin simplul dc rinduri, in care si sustii
de posesiune
analizda nuantelor
afiflnatia criticll ,,.. romanul ofere gustulul
act al cortcnlpliriiunei femeidorlnind.iali o
de car are
pe care n-o po^1epfovoca pubUc1oc$ai hrana imaginari
realiiatesufleleasca
Ial'?s
(Nicolae
Manolescu'
nevoie[ .]"
nici o mctodi,l'ntFolari in careampirisit deaiAl absolutd
lo p .
J, 19713).
dc pulini vrcnreiarbapcntrua neculcain pat
un eseustructumtde2_4pa_
Itl. Realizeaza
Popor nou $i senetos'care do abia acum
vremn
ln socjetatea
vial!t,l1une putemimpune, gini desprecondiliafemeii
incepemsi perccpem
roman
feminindintr-Lln
prinret'lrirela un personaj
tiri riscuri.si simlimcu o mini inci bitdloritd
studiatln clasaa Xl-a. Ai in vedere:
dc sapi fiorurilecpidermeirni$calcpe sidef Noi
.lncadrareapcrsonajuluialesintr-o tipoloadici scriitori
vom puteafi tolstoieni,balzacieni,
de"cnsrrllllmiisi de Iorlrrce\lcrioari gioumand$i sociali;
p.eocupr!i
te' relatiape$onajuluicu tipul de roman'
a omenirii s-i nu vom fi inca in starede inromanulLli;
rnelc$i conflictele
trospeclicpiindce nu vorncinta hucudade a irii
. prczentarea
in relatiecu fam;
pcrsonajului
este
li a cunoalte.Tipulfirescdercmanronanesc
acelaobiectiv (.Roman romdnesc lia $i societatea;
deocamdatd
. rlu.lrareir
decardclerir3re
a doueploccdee
25,nr 3. martie
lA!(icu Ptousl.yinlarcmaneasci,
cu rcferirela douascenesarrseca personajului,
1933.pag.208-209)
l. Alcituieitedoui enunturiin carecuvantul venie semnilicative;
. rlrlevrea odginalitdlii personajuluif-emilbi si aibi altesensuridecetin text
personaje
flminine
un sinonimneologicpentru nin, prin comparaliecu alte
2. Prccizeazicete
40 p.
din rcmanclestudiate.
hdttiloril d
ctt\intelc odoie, inchis,i, NorL)e,
10p.
Din oficiu
in
doudfiguri de sdl prezente
3. Selecteazi
text,indicandlclul lor

r
Nl

il
Bibliografie
Scolard
Prozd
sorE
1. VasileAleosandri,Is/olio uhui galbAn..., in 'lo\tmul Prozri
2, Costaohe
Negruzzi,I lexahdruLdpuveanul,irrrolnmDl Amintifi dinjufi4e. Fragmenteisto ce.
Negrupe alb
3. Mihai Emioscu,Sd',,zaaulDionis
4.1. L. C^taliale, l vefie de rdzboi,lavolurflil Na)eleqi povestili

Roman
5, Liyi.ux.ebremr,Ciuleandra
P4r,I lui Procust
6. CamilPehesou,
t. \t. la|rnasau, E tgma utl et

Poezle
8. Mihai Emlnescu,
Poezii(Sorisori,Sonete,Gloss!)
.
Balade
9 GeoryeCotb.uc,
ti idile
10. Octd,'lidtrGog , Poezii
11.Al. Macedonski,
Poezii(Nopli,Psalni Rondelur,
12.TonMinulescu,t/e6rll

Cuprins

...................................
FUNDAMENTEALECULTURIIROMANE...
sintctici) ....-.." - 6
Originilerie\olutia limbii romaneiprezcntare
gelmane)
(slavi,
grcaci,
.. I4
magliad
vechi
ii
I inihi -rrconrunicare imprumulufivcchi.Inllucnle
(turci
ii neogrcacd)-.
- " 22
Lr:rbi si conunicafe imprumuturi vcchi. lnflucnta orientale
25
.
Lr:nbi;i conlunicareLimbaactuali . .. .
"
27
..
...
(sttldiu
.
......
caz)
.
..
mii
de
Ronrltnr:r:.sidacilate intreistorie!i
- (l)
4t)
.
.
Texlul
argunentaliv
L;:nt,i si corllurlicsre Structuridiscursivcr^ntellul nonliterar'
(lI)
textulnonlilerarTextulafgunenlativ
Lrn:r! siconlunicare Stl ctLnidiscursivcin
'11

pERloAoA
vEcHE
."

43
."""................................

Dinrens::.:.::.ligro.rsia cxistenlei De la S./ i)/rr.i la scriitufiin culluratomini plemodc rii (studiu

43
d:;.,,"
" "
5ll
...
.
.....
L::::5i !i cornunicarcDOOM (l)
"
59
istoricil(studiude caz)
con$tiinld
"
lonna:e: :.:1!:rrntciistoricc Istu ie, litcraturd,
+Lilcr
....73
..
-::..,'h.r1!/oritri(ogLilicddeDirrlittieCanlemifoextdebaz:r)....
75
.
...
........
.
l{cgion.llismc.
I r:: ^i rr ionrunicdre Arhaisrne.
"
76
......
.
""
l,::::': .rionrunicare DOOM(11)....

....77
......"..."
..............."""..........
XVll-XVlll
lNSECOLELE
LITERARE
CULTURALE/
cURENTE
7ll
87

MODERNA
PERIOADA
sEcoLULArX|X-LEA-TNCEPUTULSECOLULUIALXX-LEA...........
c)7
Ro - :.:.1i.:Lrin pefioda paloplisli Lileratura cirlcaspfeo naliuncnrodcrnii(sludiudc c'rz) For:'. :::Jc rlccirilizalici ronrlnc$lila mijloculsocoluluial Xlx-lcn llotid Loltli!!/]/bn'de V'rsilc
105
.. .. .. ."
1.
(tcxtclebazd)......-.........
. .. - ... .
""
-':!rxdfl
I ll
.
.. .. .
Lirnbajelunclionale. .. .
'
rr
slitistice.
- :r1.: .Lnrlunicareltcgistre
112
1r.r ilconrrnicafe Jurnaldeleclura... .':r,::r.Ofierlt$iOcciclent(dczb.rlelc)...
113
....
.....
R
129
.
.."
(tcxt
.
.
.
.....
clebazd.)
"
r:: : :!:-,:rrrer lilefaturiipopulirc:Miortld
137
(lcxtdebazi) . .....""
de MihailSadovcanu
'-. .-: -::iJLrlIisililcraturipopulari:Bdr.r8']/l
'L::rr.i si comunicare Fonelicd(recapitulare
- 139
ii sisienratizare) .. ..
" "
,'
140
(recapitulafe
si
sislemaiizare)
sintaxi
'
':. :r.-:r si cornunicarc Morfologie Si
141
(siudiudecaz).
....
.
.
.....
de paradigm?i
"
a r : : .::-:l ,uninrist Schinbarea
junimist
$i spiritcreator
':.:,r:::.rlenlaticd.stilisliciiideviziuncr^noperamarilorclasici Program
j:-.::'r de cazl ,.,,,.
' l5l

CURENTE
CULTUMLS
LITEMRE
IN SECOLUL
ALXIX.LEA
- 1NCEPUTUL
SECOLULUI
AL)O(-LEA
...............
..........."....................
161
ROMANTISMUL
.......
......................:................
163

Prozadeinspiralieistoricd AtexandtuLiipu$11edr?r/
deCostache
Negruzzi(textdebazA)...............
167
L im b d$i comunicarcE seulstruct u ra i. E s e u llib e r. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . .
Lirismul.Eroticasi natum.Noctumul Lasd-lilumea...deMthaiEminescu
(textdebazn)_.............
179
LimbesicomunicareDenotatie
................._.................
183
$iconotalie..
Limbesi comunicare
- Figuridestil...................
................................
183
Geniul,lumea
sipoezia Scrisoarea
I deMihaiEminescu
(textdebflza).......... _......................
I85
Fan tasti cui,S drydr?/Dl./risdeMiha iE min e s c u (t e x t d e b a z d ). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .1.89
............
Limbali comunicareModurideexpunere:
dialogul,
monologlLl$i
dcscriereain
txtulnarativ... 192

REALTSMUL
..............

......................................
201

NuvelapsihologicAin yrame
derdzboidc LL. Caragi
ale(txtdebazi) ...........................................202

stMBoLrsMUL
.........

......".."..................,......
205

Simbolismul
europeanSpreo noudsensibilitate
poetice
(studiu
decaz)........................................_.
205
Simbolismulromenesc-CAnteculploaieideAl.Macedonski(textdebaz6).............................

RRELUNGIRI
AtEROMANflSMUW
.................."""............--_220
I CLAgCtSf\ttXtX
S/"r?,/1de
Ceorge
Cotbuci lexldebcza).............
.. ...............
Fdrd tard de Octavi^nCoga (rext de blzE)

PERIOADA
INTERBELICA
,...".................

221

....................
...................
. 22 3

.......................................

Romanul
deanalizipsibolo9jciL
(rcxrdebazi,\...............................229
- Ciuleand|a
deLiviuRebreanu
CionicaliterarilPerpessicius
CiuleanclradeLi\litrRcbreanu.........................................,..
Lim b d $icomunicare-S trategiis p e c if ic e f o lo s it c in ln o n o lo g $ id ia lo g . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Romanulexperientei
-PatulluiPtocustdeCawilPetrescu(textdebazi).......................................
*Limba$icomunicare
- Cronica
unuieveniment
cultural
.........................
.........................-.....259
Limb5$icomunicare
'. S rsededocumentare.
Istoriilitefafe
...................................................
260
Modeleepicein romanuldinperioadainterbelich Interferenla
modelelorepice(studiudecaz)......261