"MINISTERUT

il
,l :'..,tl

:.:" .:,.'
. i'.:.

Manual pentru clasa a Xll-a

?opescu \.\ihoelo - N i c,"le*-,a

c\s, t\ {\i ty. Si\o\c1ie

tr

Gr. 5c. ,,A\' Sd-obe:srr,'

Leh,\

le

i,

tunmha

\\

st fiiteratu,lra rCIffi"r6nd ] ]
g

Alexandru Crisan
Liviu Papadima
loana Parvi-ilescu
Fiorentina Sarnihaian
RoCica Zafiu

(( De;teapte-t,
\\ romane!
\Tersuri : Andrei I{uresanu

N{uzica; Anton Pann

De;teapta-te, romi.ne, din somnul cel de moarte,

In care te-adinciri barbarii de tirani !
Acum ori niciodati croiegte-qi ahi soarre,
La care si se-nchine 9i cruzii tii du;mani !

Acum ori niciodati si dim dovezi la lume

Ci-n aste mini mai curge un singe de roman,
$i ci-n a noasrre piepturi pistrim cu fah-un nume
Triumfirori in lupte, un nume de Traian!

Priviti,

mi.rege umbre, Mihai, $tefan, Corvine,

Rom6.na natiune, ai vostri strinepogi,

Cu bragele armate, cu focul vostru-n vine,

.Viagi-n liberrate ori moarte!'strigi togi.

Preogi, cu crucea-n frunte! cici oastea e creEtini,
Deviza-i iibertate gi scopul ei prea sinr,
Murim mai bine-n lupti., cu glorie deplini,
Decit si fim sclavi iari;i in vechiul nosr'piminr!
1

848

ffilr

#.

EEN

(( Limba 9i titeratura
\\ romAnd
UNITATEA 1. PERIOADA INTENEELTCE: POIEZIA
O sensibilitate moderni
de George Bacovia
- NocturndScoica
*Revelarea misterului
existentei
de Lucian Blaga
Conventra confesiunii poetice - Brografre de Lucian Blaqa
Text auxiliar
Eu nu strivesc cor/a de mlnunla /umlide Lucian Blaga .........
Text auxiliar
CEntec de lubrre de Rainer Maria Rilke
Psalmistul
Psa/m de Tudor Arghezi

Text auxiliar

de Paul Celan
- PsalmF/ori
*Estetica uritului
de mucigai de Tudor Arghezi
Text auxiliar
Cuvinte stricate de Tudor Arqhezi
**
Sintaxa

Poezia ermeticd
Dioptrre de lon Barbu ..........
Text auxiliar
[Din ceas, dedusJ de lon Barbu
Text auxiiiar
Azurulde St6phane Maliarmd

12

16

23

24
31

32

36
37

Clasicism rafinat

Aci sosi pe vremuride lon pillat

Eseul structurat.........

4L+

46
fl

Tehnici de documentare
Studiu de caz: Diversitate tematicd. stilistica si de viziune in poezia interbelica
Test de evaluare oentru unitatea 1

53
55
62

UN|TATEA 2. PERIOADA INTERBELICA: CURENTE CULiURALE

Modernism
Mutatia valorl/or estetice de E" Lovinescu
Modalizare, -argumentare ...............
Traditionalism
Sensu/ trandltlei de Nichifor Crainic
orientiri avangardiste
Ca sd facell un poem dadaist de Trrstan Tzara
Text auxiiiar
Mic flctionar i/ustrat de Alain Finkielkraut
"Studiu de caz'. Fronda in Iiteratura interbelica
itlorme iitera16
aspLlcte evoiurive

Dezbaterea
Dezbatere: ldentitate cuiturala ln context european
Srropstii ntrn:n r rceanittrllrp:
nprin:rloi iniorhali.^
Lu l!/Lrrvousr
I rLEl ucilLc
Test de e',,aluare

penlru unitatea

64
70
-7a

tx
82
8-3

87
B9
91

9-/
9B

UNITATEA 3. PERIOADA POSTBELTCA: pROzA

In lumea iui l"4oromele

Morometilde Marrn preda

Corectitudinea limbii
Romanul postmodern
- Femeia in rosu Ce Mircea Nedelciu, Adriana Babeti. Mircea Mihjies
Text auxiliar
Miitu5a lu/la si condeterul de Marro Varqas Llosa
Sti ul potrrvir : a decva reli nadecva re str rstrca
I

i00
110

112

124
126

S u*a{

Eil

Limba si literatura rom6nd

" Limbaie de soecialitate

Punctuatia si justificarile ei sintactice si stilistice
Studiu de caz: Tipuri de roman in perioada posibelica
*Studiu de caz: iurnalul si memoriile d';ni
1990
Test de evaluare pentru unitatea 3

UNITATEA 4. PERIOADA POSTBELI

l16
tJ
124
I

138

144

: POEZIA. CURENTE CULTURALE

Studiu de caz: Literatura aservita ideologiei comuniste

Lirism abstract
A clncea elegie de Nichita Stanescu
*Atitudinea civici
Martorllde Ana Blandiana ..............
Caleidoscop oniric
Vis cu bufon de Leonid Dimov
*lnventivitatea ludica
Despre caverne... umbre... de serban Foarta
Poezia prezentului
Metamorfozij XX de Mircea
*Scrierea unei prefete pentru cartea
Studiu de caz: Neomodernismul in
Text auxiliar
Og/lnda de Sylvia Plath
Text auxiliar
Doamna mea poate dormi de Leonard Cohen

preferati
poezie
.........

Poezie 5i muzicd

146

t5l
155

158
t()5
166

Dinescu

169
171

176
4aa

178

Epopeea postmodernd
Levantu/de Mircea Cartdrescu
Postmodernism
Vreme in schimbare de Radu G. Teposu

tdl
t66

*Deixis si anafori

104

Eseul liber
Test de evaluare pentru unitatea 4

10'1

198

UNITATEA 5. PERIOADA POSTBELICA:

DRAMATURGIA, *ISTORIA SI CRITICA LITERARA
Teatrul
text si spectacol
lona de Marin Sorescu
Text auxiliar
A5tept6ndu-l pe Godot de Sa,'nuel Beckett
Text auxiliar
Ultimul Godot de Matei Visniec
Regulile unui dialog/unei polemici civilizate
Tipuri de discurs: publicistic, politic
"Noutdti in Gramatica Academiei
*Studiu de caz: Forme ale istoriei si criticii literare
*Prezentarea unor carji Ce istorie a lite raturii
rom6ne
Sugestii pentru recapitularea per"ioaclei postbelice. Recapitulare finala pentru bacalaureat ...
Test de evaluare pentrLt unitatea 5

200
214

zto
ztY
221

225
229
159
2.40

.41

Tabel cronologic al literaturii rom6ne in context universat

241

Index

248

" Lectiile marcate cu un asterisc (*)in cuprinsul manualului sunt destinate elevilor de la profilul umanist, specializarea filologie.
** Lectrile nrarcate cu doua asteriscuri ("1 in cupnns':l man;aiului sunt destrnate elevrlor de la liceele filierei vocationale,
dupa cum urmeaza prof I militar (MAl), specializar'ea siiinie socra e; pr-cf rl teo ogic (cuitul romano-catolrc de limba maghrara), speorals5piirnil;r; profri :eo oE c, specralizarea qreco-calolica.
Clasele de la profilul teologie, specializarea teologre acventist;, care au 2 ore in curriculum-ul drferentiat, vor parcurge toate

ctalizarea teologie romano-catolrcd (1

lectrle ciin manual.

Ftr
@

Itg

CuvSnt*inainte.
//

ll\\ Dragi elevi,

Aveti in fati un an important din viala voastrd 5colar5, care
se va incheia cu examenul de bacalaureat. Ne bucurdm ci putem
sE vi fim alSturi ;i sa va oferim, prin manualul nostru, un sprijin in
pregdtirea cit mai temeinicd pentru acest examen. incheiem ;i noi
seria de manuale de romAnE pentru liceu, prin care am urmdrit sd
construim un parcurs didactic coerent, util ;i atractiv.
Manualul de clasa a Xll-a este conceput, conform programei,
astfelinc6t sE vE ofere, prin dezbateri 5i sistematizdri, o viziune integratoare asupra literaturii romdne, asupra fenomenului cultural romdnesc; si vi formeze, prin abordarea din perspective multiple a
unui numir restr,ins de texte, deprinderea tehnicilor de studiu aprofundat al literaturii.
Manualul vi propune;apte studii de caz, dintre care trei pentru profilul filologic. Vd recomandam si vi repartizafi rolurile pentru aceste studii de caz incd de la inceputul anului, astfel incdt f iecare
elev si aibi timp suficient pentru pregatire. Etapele pe care le vefi
parcurge in desfdsurarea studiilor de caz (documentare, structurarea informafiilor in functie de direcfiile de investigatie propuse, expunerea rezultatelor si discutarea lor cu intreaga clas6)

vi

vor dezvolta

deprinderile de munci intelectual6 independentd ;i in echipS. Dezbaterea propusi va fi o ocazie pentru a vd perfectiona competenlele argumentative pi de exprimare orald, ambele tmportante pentru
proba oralt a examenului de bacaiaureat.
Ca 5i anul trecut, fiecare capitol se incheie cu un test de evapentru
a vi da seama in ce mdsurd a!i dobSndit competenluare,
tele urmirite in toate tipurile de lecfii din unitatea respectivd.
Demersul didactic este, in continuare, cel pentru care am optat in seria manualelor de rom6ni: interactiv 5i stimulativ, orientat c5tre incurajarea g6ndirii autonome. a discernimdntului, pe baza dob6ndirii

unuifoncJ temeinic de informatie si de experienti culturali,

La s{irsitul manualului ave}i un index in care puteli gdsi cu u5urint6 prinripalele notiuni din programa. Am incius, de asemenea, un
tabel cronologic care situeazi fenomenul cultural romAnesc in con-

text universal.
Sperind ci am rcusit, pe parcursul liceului, si vd oferim motivatii pentru a deveni cititorii competenti de m6ine 5i ca v-ati format,
fiecare ?n parte, simtul limbii si capacitatea de a o folosi adecvat, pldcerea de a citi si de a intra in diaiog cu textele citrte, vd dorim mult
succes ln anul acesta si in ceea ce veti face dupi absolvirea scolii.
AUTORII

tl

o
(tt

.:
=)
d*
's't

Ferioada interbelicS:
I

poem a

))

mIu

& itere{*tr"u6

c6

o
(tt

(( o sensibilitate
moderna
\\

.:
:)

Ascultati una dintre nocturnele lui Chopin.

2. Nota!i-va ?n caiete stirile, sentimentele si culorile pe

care

vi le sugereazd

muzica. Conf runtaf

apoi

rdspunsurile

date.

3. Cum explicati diversitatea rdspunsurilor?

7
\I

eorge Bacovia

NOCTURNA

881-1 957) lGheorghe Vasiliul

ccet. Fiul lui Dimjtrie Vasjliu,
comerciant, si al Zo::ei, n;sc,lt la Bacdu, e
(1

de George Bacovia

Clar de noapte pa#umat,

O gridini cu orizonrul depirtar...
$i in somn, pe banca veche, cugetiri se contrazic.
Greierul zim\eazenoaprea, cu nimic.

mai int5i un copil boinEvicios, care se

remarci prin talentui la ciesen si manifestE
pasiune pentiJ rnuz:c;. Urmeazd cursurile
l: JalaJ
R:r-i r/no.,n:di
--.- Lttc5Le
-,+^-+^
ilt (-o,q
Prijvoud i^

lirp:lc

multS poez;e, mai ales d.n s,mbolistii

{rancezr); se ii.scrre acoi la Facui:area de
Drept din Buc':resli fin 1 903). Frecven:eazE,
in 1903 si 19C4, cenaclul lui Macedonski.
Se retrage, in arul ai cioriea, de la facultatea

Cum te*am asteptat...

Torul a trec'rrt
Luna pare, in oftat,
ljn continent cunoscut.

bururest.ean; s' se ir-.scrie la Fa.-Ul:3tea de

Drept din lasi, pe car-e o absolva in i 91 1.
Desi intri in barou, nu va profesa avocatura, ci va ocupa, cje-a iungul iirnputui, cAte-

Aici e frumos
Orice fir;

va posturi cje iuncliorar public: copist,

ajutor contabi!, sef cie bjrou, referent, bibliotecar etc-; pentru perioade scurte este
suplinitor, profescr de desen t, q;l'grafie.

Duce

exineni,i rerrasd, suferrnd

Veacurile-au stat

IJn orag, pe vale, -_ Suvenir.

de

nevrozi si Ce aicoolism (in 1914 e ;nternat

pentru prima da:5 inlr-rn sanatorlr oe boli

i r

nervoase . V a:e

e rna:ca:: 1?

-nunrari

la

bOreazE

st.

'a

Clar de noapte parfumat,

O gridini cu orizonrul deplrtat...

$i in somn, pe banca veche, tot mai mic...

i,ac.Z '1 e,n- .nenle

-.

e'.

ve pu5l c::: ce, re-

, cz, r'.tr. a:i. i.:re : : c cola,e

aranjat

Greierul zimTeazi noaptea, cu nimic...

a'.2 S'r- 3Oirste '.l.:e,atOru/,

nou; eic.t, cubircS volume ce versuri

.:r.eta.? (in 1925 fentru
editia a ll_a C.. p;_/r.ttb, ,ar. in ,]934 ceniru
V/ata

s obfrne grer:

arioio: c ?cezii, trp:r i la :JiCatia

pentru Li:era:r'a 3, A.-.a ,,Caro a :i- ea").
volumul

Din 1933 se ::a: si. ce'iirritiv la 3:curesti.

Duoi al Dorlea 35zbor iv4ondral, coetul e
mai intai crt22121 in ',945,la in"cl:rirea a
So.Z(r

5 C't- a2 at . ZAO'l.eCa :'ttr-O

c+ ai.aa:.| rf a+a?-:,r
-

per ocd5

Poezia apare in volumul Scintei ga/bene, publicat in 1926 (al

doile a volum al pocrului, aparut la 1O ani disranqa fati dc plumb, vo-

lumul

cl.- dcbur).

._J

&

L ite ra tu rE
care nu rnai poate si publice (firnd, ca
,,decadent", rau v;zut de noul regrm); in

r:np pq'p 2..F.tlt

nrin <olo6131gg laturtlor
_l^ r:+----.
-:: )urL
-:lo /<i
^-^t-+_ -^,, dltr
lllErdlUrll
p,,,.'rrLL
\rr nrimo<te
,,PrUltrtOr(
publice
noi omagii
la sdrbdtorirea vbrstei de
<rntoToir c, rinri r1o:ni\

Ferioacia interb*!icd

Poeain

>)

Sunet, sentiment si culoare

,,in poezi: r:r-a ub-.edat intotdeo.lrra un subiect de culoari... Piltura cuvintelor, sau audilia coicr.lt;i, cum vrei s-o rei... Pictorui intrebuinteazi in mestesugul sdu culorile: alb, rosu, violet. Le vezi cu ochii. Eu am incercat sE le redau

. Opera a absorblt in intregime pe poet

sl lipsa de indemn de a-/ cerceta pe acesta

in ipostaza /ul umand provine tocmal din

faptttl

in infregrme in opera sa.

Putine/e ve5ti care ne vin drn c6nd in c1nd
despre omul singuratic fard atltudinlpubhce,
nevdzdnd si nevdzut de nrmenl, 5i publtcdnd
numal la rare lnterua/e unele din ace/e mlcl
poeme cu aftt ecou in sfera lubltoilor de
poezie ai ultimu/ui sferT de veac, contribule
sd conflrme lmagrnea omeneascd intlpdnE
irt poezia sa" fi. Vianu, Opere, vol. lll,
Bucure5ti, Editura Minerva, 197 1).
Bacovia debute azZ in Llteratoru/ (din 20
marlie 1899), cu poezra li toate, semnata
V George. Primul sdu volum, P/umb, apare

publicat si poeme in prozd: Buc;iti de noapte

/1

976) Rprpnt:rer

sa

rritirj

a cunoscut o

ascensiune spectaculoasi: considerat la

inceput un poet minor al tristetilor provin-recut in randul
-t o^ t^-+
-t-t^ Er
-,. -i-^,.r
Lrorg,
ru)L Lu
Lil r rPur
L

celor mai importanti poeli romSni modernj.

,,

cu inteligenli, prin cuvinte. Fiecirui sentiment ii corespunde o culoare. AcLm

urmd, m-a obsedat galbenul, culoarea deznSdejdei. De aceea ultimul volum
poart5 titlul Sciintei galbene"(G. Bacovia)

cie tl gdsr:m

in '1 916. Volumele urmetoare sunl'. Sc4ntei

galbene(1926); Cu vol... (1930); Comedll
in fond(1936\; Snn.te burgheze(1946). A

Foloslndu-se de recuzlta simbollsti,

Bacovt:a

o exploateazd oarecum din exte-

rio4 cu o drstanld ce merge de la ironia

lmperceptblld /a parodie. lnteresant e de
-..4^) >t/t4ut
-.-+..'conventiei <de-: dvottu
a autt)LdLd ta,
cadente>, el nu elimrnd nlmic dtn ea, n-o
subtiazi, nu incearcd s-o faca invlzlblld, cl,
din contra, o ingroa5d la maximumf...l. La

DISCUTAREA TEXTULUI

Tn

1. Recititi poezia Nocturnd si numiti o culoare si o stare

pe

care le puteti asocia textului. Explicati ce anume din text v-a determinat sd r6spundeti intr-un anumit fel.

2. Notati in caiete cuvintele 5i sintagmele ce se inscriu in aria

semantica a noptii. Confirmi acestea intuitia voastr; (rdspunsul la
primul exercitiu) sau aduc nuantdri care v; determind sE vd reformulati rdspunsul?
3. ldentificafi sinestezia din prima si din ultima strofd si precizali ce senzatii sunt suprapuse in imaginea respective. Ce vd sugereazd combinafia de percepfii prin care este descrisd noaptea?
4. Precizati prin ce anume ve nedumere5te versul ,,Greierul
zimteaz; noaptea, cu nimic". Ce tip de perceplie se adaug;, prin
versul citat, la crearea imaginii noptii? Cum interpretafi finalul versului? Putefi alege un rdspuns dintre urmitoarele variante sau puteti formula o opinie proprie:
. tdr6itul greierului este un sunet monoton, care nu aduce
nimic nou peisajului. nocturn;
r tArditul greieruluieste un sunet insignifiant, aproape imperceptibil in grddina ,,cu orizontul depirtat";
o tarditul greierului este doar banuit, imaginat ca un adaos
sonor al noptii.

un capit al poeziel lui se produce o dez-

integrare a limbajului prin sincopi, pnn

recurgerea la forme voit prozaice si neartlculate. La un altul, poetl'ca simbohsE este
.,,^.-/.-.t-+:
,.-^^.,
-; uneoil
-^
pnn
supraltclBta
Lompromtsa
st
paterisnt. " (N. l,4anolescu, G. Bacovta, in
Mrrcea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel
Sasu (coord.), Drctronarul scrrr'tonlor rontini,

.4-C Bucuresti, Editura Fundatiei Culturale

Romane, 1 995).

irg.*r

Lumea din afari

doud rmagini exista o armonie, o continuitate.

r intre cele dou6 imagini exist; o tensiune, o contradictie.

. Cele doua imagini sunt paralele, nu exist; nicio legatu-

n:i,,ri O vl gr,LO, JUI-IoPU'rtr'q

c,,nr:nr,r1ora.r., )OU g\ILVO
^.1^.,.- c'o.U
^.tor,ii

,,parfum sonor", ,,sunet violet".

cea dinduntru

l" Ce relatie credetici existS intre in aginea exterioarE (a noptii) si imaginea interioritatii (,,5i in somn, pe banca veche, cugeEri
se contrazi(')? Alegeti dintre urmatoarele varianie sau formulati o
r''
nninie nrnnrio' : I{ (.t
[l 1.r,, ,.' 1r ' .\

-'ascciere a unor senzatii de

'e a senzal, or tv zua a, arC tivd, olfactrTa

etc.) concentratA intr-o metalori. Exemple:

ti

,,Acest continuu duel din poezia bacoviani intre afari 5i iniuntru!"

(lon Caraion, Sfiirsitul conttnu4 Bucuresti, Editura Cartea RomSneascS, 1977)

. intre cele

Sinestezie

bis

rE

intre ele.
2. Exterioritatea

desfisoari, in poemul Nocturnd, pe doua

dimensiuni: prrma este spatiul terestru al gradlnli, iar a doua este
spatiul cosmic al lunll. Notati in caiete imaginile care sugereaza o
suprapunere partiaia a celor doud dimensiuni ale exteriorititir.
se

ffi

L tteraturai
1g

ffi

3. Alegeti dintre urmitoarele simboluri

(U

.:

fi
din afara textului, {ie datcti unor factori

c
f

recunoscut fie datori-

poate

Simbol

rita unor factori din interiorul

asociate gradinii pe ace-

la care credeti ce este actualizat in contextul poemului Nocturnd:

. simbol al Raiului p5mentesc;

acestula.

.'simbd al Cosmosului;

sirn#al

-e.
sinrbolicd se bazeazi pe cunostlnParadisului celest;
de re'e cuttu.ale aie cititorului (care stie,
'_l siiqbl al stdrilor spirituale care corespund sederilor in Paradis;
.
- 11:
exenpru, ce /una esle slmboiul translormd- -+=..
.c..ift{'f6.
r,r s, al cre5terii), oar e oeclar,satd de senArgumentafiin scris (maximum 1O r6nduri) alegerea fdcuta'
prezenl6
nrarcat;
nale oferite de text, de o
:4;
Discutati rolul pe care lunail are in text. Este un element
ca atare (nu orice menlronare a lunri in'
tr-un text are valoare simboltc!)-simbblic? Dacd rEspunsul vostru este afirmativ, descoperiti ce simLec*.u:-a

-=

.iiterar

J sirnbolir*

I
I

a{rrmat

la

-.curent
s{ar;itul secolului al XIX-lea mai intai in Franta
si Belgia, apoi raspandit in intreaga Europi;
si.a prelungit ecourile p6na in preajma

Primului R5zboi Mondial. ln simbolism se

impune idealul poeziei pure, iar amb guitatea devine principiul limbajului poetic modern, Caracteristice sunt: folosirea simbolului,
renuntarea la explicit in favoarea sugestiei,
exprimarea de stari vagi, fluide, muzicale.

Simboli;tir practica inovatrr prozocjice,

pretuiesc muzicalitatea poeziilor cu formd
'in proz;.
ixd, innpun versul liber si poemul
in plan psihologic, se inregistreazi o stare
ca'e
oe ruptura, de crlzd, de anxietate
ia forme de nevrozd, spleen (insatisfactie
si plictist. psg2l6 5i'nbolista are un aer comun mai ales la nivel tematic: decorul cttadin, spatiile exotice,,,paradisurile arlificiale"
f

(alcocl, opiu), decorul macabru, muzrca-

litatea, simbolurile ezotei'ice, trecerea

timpului.
D!.0x NocTtilti\iBS

bolizeazd (puteti consulta si un diclionar de simboluri). Este doar un

element de decor? Explicali.
5. Comentati in scris strofa a treia, avAnd in vedere 5i raspunsurile la exerciliile 3 si 4.
a. Stabiliti mai ?nt6i care dimensiune a exterioritdtii (gradina
sau astrul selenar), indicata doar prin deicticul ,,aici" , este descrisd
in aceasti strofa. Explicafi-v5 optiunea.
b. Ce semnifica, in context, substantivele ,,fir" si ,,otas"?
c. Care este ideea poeticd sugeratd in aceastd strofd? Rdspundeli dupd ce alegeti versul-cheie.
d. Explicati efectul simplititii limbajului si al exprimarii eliptice din ultimul vers.

e. Analizati elementele de prozodie (mdsur5, rima, ritm) in

legdtura cu ideea sugeratd.
5. Cui credeti ci ii este adresat versul ,,Cum feam atteptat...? " Motivati-vd rdsPunsul.
, 7. La ce se referi urmdtorul vers din strofa a doua, Totul a
trecufl Explicati.
8. Comparati prima si ultima strofS. Ce semnificalii desprindeti din modiiicarea finalului versului al treilea? La cine credeli ce
se refere atributul adjectival ,,tot mai mic?" Explicali.
9. ldeile poetice nu sunt formulate explicit, ci sunt doar sugerate in text, cu economie de procedee expresive. Scrieti, intr-un
eseu de 20 randuri, care este interpretarea pe care o dali fiecare din-

tre voi textulur. Cititi, apoi, 3-4 eseuri si discutati pe marginea lor.

)>

DINCOLO DE TEXT

t.

Frl]detr Chorm

MuzicS

DdtA ,Prture, oP. a8, Nr t

arta de a exprrma sentrmenie

si iCer cu ajutorul sL.;netelor conlblnate inlr-o

nranreri specificd. Elementele lir-rrbalulur

m'rzical sunt meloota, rrtmul sl al'nlonra.

Nocturni

piesi muzrcali, vocali sau n-

strumentala cu caracter lirlc, visdtor si rne1a

nto

1ri

Cititi integraivolumui Scdntelgalbenesi discutatiin ce mdsu16 mdrturrsirea lui Bacovia referitoare la starea sufleteasci (deznadejdea) din care s-a nSscLrt aceastS carte se confrrmd la lectr.rrd.
2. Alegetr, din acest volum, o poezie care vi se pare asemandtoare cu Nocturnd drn punctul de vedere al ideilor poetice;i al
tonalitatii. Aleqeti, din acelasi volum, o poezie care vi se pare ca descrie o stare sufleteasci opusd celei sugeratein l'locturnd.
3. Cdutatr intr-un album de artd sau pe internet picturi ale
lui Edvard Munch (1863-1944), artist expresionist norvegian Discutati in ce mdsura viziunea acestuia vi se pare apropiati de cea a

textelor bacoviene.

4.

Ascultatr Nocturnelelui Chopin sr discutati despre deosebirile dintre limbajul muztcal si cel al literaturir.

Perioada interbelieE

Pggg!6''!

)>

CRITICII SPUN

{.

Unii crrtici argumenteaz6 apartenenta lui

Bacovia la simbolism. Observatiin ce misurd afirmatiiie de riraijos sunt adecvate pcerrului Nocturnd:
.,O acuta notatie a senzatiilor de rnoarle, de

descompunere, de plictis organic, de degradare a

materiei si dezaxare a eului, in reactiile lui cinestezice, invadeazi in opera poetului, afirmat cu o vio-

len!6 crispata, elipticS, daci nu sintacticd, in

juxtapunerea notafiilor. [...] Eul bacovian risuce;te
un tragic, un obsedant sc6ncet, suferinta se clatind
intr-o semisomnolen!6 in care instinctul vital alterat
posede nu giu ce incordatd luciditate; materia in dezagregare are un fel de con;tiintii de sine, vizibila in
insupi propriulei proces de dezatomizare; ea umple
toati constiinla reflexivd a poetului, manifestatd printr-o atentd notatie." (Pompiliu Constantinescu,
Scrieri,l, Bucuresti, Editura pentru LiteraturS, 1967)

,,simbolismul poetului e acela din traditia

sumbri a baudelaireanismului, care a cAntat ploaia insinuanti, rece, provincia, ur6tul funebru, monotonia burghezd, tristelea autumnali." (G. Cdlinescu,
lstoria literaturii romdne de la orlgini pdnd in prezent, Bucure5ti, Fundafia Regald pentru Literature

#-

element comun cu viziunea moderni a tragicului:

caracterul cotidian al obar5iei si sensului sdu general. Conceput ca un derivat al conditier sociale,
al situatiei omului intr-o lume str6mb ?ntocrnrti, tragicul este simlit, ?n uitima instant6, in ipostaza sug:rerrd a blestemului de a trai. Omul tragic
modern apare culpabil pur ;i simplu fiindci existd
E sentimentul ce-l degaja, odata cu eroii lui Kafka,
Beckett, Camus 5i Sartre I...1 eroul liric bacovian."
{Mihail Petroveanu. Prefa1iila G. Bacovta: .Opere",
Bucurepti, Editura Minerva, colectia ,,Scriitori ro-

m6ni", 1978)
,,Printr-o deosebita capacitate artisticd de
a se impersonaliza, Bacovia exprimd valori umane
aflate in crizd. in drama mediocrului cotidian. lmpersonalizarea, care situeazi eul creator intr-o fecundd expectativd medianS, reuseste sd dezuolte la
nesf6r5it obsesia bacoviani tutelard: omul macerat
de singuratate. [...] <Expresionismul> lui Bacovia nu
este at6t unul al temelor, cdt unul de conceplie. intre punctu/ de fugd exterior si punctulfxinterior
se inscrie ;i se reprezintd spatial toatA gama stArllor psihice bacoviene." (Dinu FlamAnd, lntroducere fn opera lul G. Bacovia, BucureSti, Edttura

Minerva, 1979)

si Arta, 1941)

2. Alli esei5ti si critici literari sustin, dimpotriva, ideea cd poezia bacoviand depaSe5te simbolismul, fiind mai aproape de poezia moderni a
absurdului sau a dramei existenliale. Recititi poezia Nocturndprin prisma urmdtoarelor reflei;ii si discutali in ce misurS le considerati adecvate:
,,George Bacovia e cel mai modern poet rom6n din prima jumdtate a acestui secol 5i unul dintre precursoriieuropeniai celor mai noitendinte din
literatura universald de azi; absrrrdul. drama existentiali, pustiul istoric al lui Eiiot, sau amurgul lui

Traki, negrul bioiogic-larvar al lui Beckett, antimetaforismulexpresieisau, ca sE utiiizez un termen din

toate aceste
artele plastice, nonfigurativismui ei

elemente se prefigureazd in strania si derutanta operd a acestui mare poet." (A E Baconsky, G. Bacovla.in Panorama poezlei itnlversale contemporane,
Bucuresti, EditLrra Albatros, 1 972)
poezia bacoviand cietine, prin postulatui ei tragic, o virtualitate universalS si profund contemporand, justif ic6nd conf runtarea cu cativa
drntre marii martori ai aceleiasi tensiuni, care sunt
Kafka, Camus, Beckett. Tragismul bacovian are un
,,1...1

?lrftEr.r:-'

>)

BIBLIOTECI DESCHISE

t.

Citili (de preferintS, in original), in functie de limba strEind pe care o studiati, o scriere
apartinand unuia dintre autorii menlionali mai sus
in legaturE cu G. Bacovia.
2. Cititivolumul Romante pentru mait4rziu
de lon Minulescu. Cbservati in ce fel simbolismul
minulescian se apropie sau este diferit de poeziile
!ui Bacovia.

CITITI DESPRE...
Dintre studiile in care Bacovia a fost ccnsacrat ca poet
pr,n excelenta modern, cuteii crti:
f\4ihail Petroveantt,5eorge Bacovia, Editura Cadtea Rom6neascd. Bucuresti, 1972{edilial, 1969); Dinu Flirnind, /rrlroducere in opera lui G. Eacovta, BucureSti, Editura Minerva, 1919'
Gheorghe Grigurcu, Eacovra, un antlsentimenla/ Bucure;ti, Editura Albatros, 1972, Dar' el Dimitriu, Bacovia dupd Bacovra' Edtiura .Junrmea. 1998, t"ircea Scarlat, G. Eacovia, Nuantirr,
3ucuresti, Editura Cartea P-,ortineasca, 1987; Theodor Codrear,,1, Complexul Bacovta, Ec'tura Litera lnternalional, 2002.

6-E

L i{eratwYd

(u*'

( ( * Reve la rea nristeru lui

\\ ex iste n !e i

(o

.:

c
f

PENTRU INCEPUT

1. Ati ascultat vreodati marea intr-o scoicd? Scrieli, in 5 minute.. despre sentimentul pe care l-a!i avut pun6nd scoica la ureche.
Cititi apoi cdteva lucrdri in fala clasei.
2. Cdnd intalniticuv6ntul inlmdintr-o poezie, la ce vd gdnditi?
Discutati in perechi si apoi notali pe tabld rdspunsurile voastre'
Alegeti, dintre aforismele de mai jos (din volumul Ptetre pentru templul meu de Lucian Blaga), unul in care vd identificali propriile
gdnduri sau care este mai aproape de ideile voastre. Lucraliin echipe de
.at. s. Dupd ce si-a ficut fiecare opfiunile, discutati in grup despre ele.
. .,Orice colt sufletesc din noi are atdta rezonania pentru tot ce
se petrece in noi, incdt de multe ori mi se pare c5 fiecare idee are o inimi care bate pentru ceva ;i fiecare sim!5mdnt un cap care cugetS' "
.,,Dupd ce descoperim cd viata n-are niciun inleles, nu ne
rdmiine dec6t sa-i ddm un inleles!"
,,Existd ascunsuri ale sufletului utoare ca umbrele: ele dis-

3,

I
Lu.irn

Blaga

(1895-1961)- po=:,

cjra-

maturg si filozof. Fiu de preot, este

al

nou6rea copil al familiei. isi face stuoi'ie onmare la scoala germand din Sec=s-AIba,

urmate de Liceul ,,Andrei Sagu',a" d'n

Brasov si de Facultatea de Teologie c;n Sibiu
se inscrie pen'tru a evrta

(1914-1917), unde

inrolarea

in armata

ausiro-urgard

Absolvent (in 1920) al Facultiiiii cje Filozofie a Universititii din Viena. in 1910 ii apar
primele poezii in revista Trlbuna ain AraC.
in 1919 Sextil Pr:5cariu ?i public- Fcenele

luminii, mai intai

in

Glasul Eucovtnei

par de indgla ce incerci sd le luminezi'

. ,,Adesea eulni se reveleazi mai bine tocmai in acele stSri
sufletesti, pe care le simlim mai striine de fiinla noastrd. Ciudat: cind
suntem mai aproape de noi, ne credem mai departe.

si

Lamura, apoi in volum- Dup; term:narea

studiilor, se stabileste la Clui. Este n'embru

SCOICA

fondator ai revisrei Gindr'rt'a (ap-'uii 1:l

1 921 ), de care se ciesparte in 1 942' sl infi-

inteaze,

la Sibiu, revista

de Lucian Blaga

Saeculum

C-un zimbet indrizneq privesc in mine

;i inima
mi-o prind in mini' Tremurind
imi string comoara la ureche 9i ascult.
rml pafe
ci qin in mini o scoici
in care
nrelung
r'''-"b si neinteles
rasuni zsonul unei mari necunoscute.

perioada (19261939), va lucra in diplomatie, fiinc, succesiv atasat de prese si consilier Ia iegatiile
Rominiei din Varsovia, Praga, Berna sr
Viena, ministru plenipotentiar la Lrsabcna.
Tsi continu6 activitatea iiterard si siiiniilicS,
publicand in iili acest tirnp volune ce vrsuri, eseuri iiiozofice sr piese de leairu in

\1942-1943).

'l

O lunga

936 esie ales memci'u al Aca:en;el

Romine. inire i939 si i948 e:-"e :'clesar

la Caiecira de iiiozofia cuiti-rrri a l:r ,:rsrl5:'r
din Clu;, apoi cercetaior la lns:':::ul de
lstorie si Filozofie din Cirli (194}-i95-ltsr
la Sectia de istorie li:erard si :c':icr a

O, voi ajunge, voi ajunge

.'.enrlaf'rr.
-tlul
t."...*
.cnlc; mirr .. carg azi
o simt,
dar nu o vid ?

9!9

Academrei, f ilraia Clui (1953-'1

1943. n; rrar publicd r'c'-n vc'--

D"p:e \e'-

suri ori.cinale, desi coniinuS s:;!creze

(opera sa pcsiurni r"ch;r'aiind-c ca-:;ia:iv
pe cea antui"nA). Abia in 1962, c:=ra sa
re.ntra in circurtut Public
,,Avea in e/ un farmec oude! lre;' tJ'
cerrle lur care erau foarte espres"/ ;lee' Pe
urnli, njsle ochi rJemontct . t L cs:ce:tra taaia ttrnia fn prtv','e 5-a sp-': :ess'e e!

.l

12

4qF"r?q{wj!ryTYtr4@*$r..4S@'ffi+

IE
t.

Po.tia este public ariin Glaswl Bucouinei,Il, nr' 724,1 8 apnlic i919. fiind inrrodusa apoi in volurnul de dcbut Pocmele luminii
(rpirut in acclrsi an. l9i9).

-::ii

L iteraturd

Ferioad* intertreli(5
Feiezia

cd se lubea foarte mult, poate 5t pentru cd

era, in fond, un tlmt'd, un deltcat, un introvertlt. un introvertlt, totuSl, care era foatte
Iu bl

foa fte s im pattza t. . . " (Serban

ioculescu,

lJn poet de talia lui Blaga n-o sii mai fte in

pind ce vei inchrde dumneata

Perceperea plasticd a

interioritSlii

InauguratS cu Poemele luminli (1919)'

opera poetica antuma a lui Blaga cuprinde,

volume: Pasii pro-

vada cea mai clarS in prrvinla primatului fanteziei este oferitd ?n poemul Scoica.1...)

fetulur, /n marea trecere, Lauda somnuluL La

cumpdna apeloc La cur|ile dorului,
Nebiinuitele trepte. Poeziile nepublicate in
timpul vietii au fost grupate de autor in patru
cicluri: Viirsta de fier | 940-/ 944, Corabii cu
cenusd, Cbntecul focului, Ceaude unlcornul.
Poezie de cunoastere, construitd pe marile
antinomii universale (luminE intuneric,

Totul se petrece in sfera rmaginarului, <pdrerea> justi{icandu-se numai prin raportare Ia fantezie." (Mircea5carlat, tstorla poeziei rom1ne5tL vol- lll, Bucure5ti,

ochii,

pora ni. Dlalog uri adnota te, Bucure$i, Editurile

Saeculum 5i Vestala, 1995)

pdn- in '1 943, inca

Sase

iubire / moade, individ / cosmos) si av6nd ca

centralS misterul existentei, creatia sa
liricd evolueazi dinspre elanurile vrtaliste spre
,,tristetea metafizicd" si dinspre imagismul
pregnant metaforic spre o simplitate clasicd

temi

a expresiei. Dramaturgia, alcetuitA din poeme

dramatice, porneste de la miturile 5i legendele autohtone sau de la evenimente ale istoriei 5i culturii nalionale (Zamolxe, Tulburarea

apeloc Mesterul Manole, Cruciada coplilor;

Avram lancu). Opera filozofici este organizat; in patru trilogii (a cunoa;terii, a culturii,
a valorilor si trilogia cosmologicd). C6teva
culegeri de aforisme si eseuri intregesc, aldturi de memorialistica din Hronicul5i c4ntecul
v6rgelor5i de romanul aulobiografic Luntrea
lui Caron, ambele publicate postum, imagiflea uneia dintre cele mai complexe personaliteti ale culturii romSne moderne.
fugd de lumind, se.. Serc de lumind
aspirape la cuvint, tendinle
te de tdcere

amblvalente constituie

maree/e, fluxul 5r
ref/uxul acertui univers poetic." (Nicolae
Balotit, Luclan Blaga, poet orfic, in vol.

Euphorion, Bucure5ti, Editura pentru

Literaturd,

969)

F,i.r;nj

-&--*

DISCUTAREA TEXTULUI

ci... revine de mu'ite oriin Poemele /un;'r;i ;ettrrenta

preferinta
pc.
:.uiui. Fornrula implicS o neincredere in simJuri, dar este
dovedind
<strategie>
pentru
atenuarea unor rmpresii prea Socante: <imi pare/cd sunt
si o
grotii
uria;a, / in car:e terul este bolta> (Staladtta)' Nu este
o stalactit; intr-o
perceplie
vorba de
senzoriali, ci de reprezeaGrea unui proces imaginativ. Do-

Rom)nra

in loan Oprisan, Luctan Elaga pnntre contem'

arte: ei,j (u Jao,a, (delalLu)

i.

EF

,,Formula fnti pare

Editura Minerva, 1986,

p 2 8)
discutali in ce
surprind sau vi se par imagini po-

1. Recititi prima strofi a poeziei

Scorca

;i

m;surd perceptiile descrise vi

etice comune. Explicali.
2. ldentificali percepliile de tip vizual, tactil ti auditiv din primele patru versuri. Notati verbele prin care Sunt transcrise cele trei
tipuri de perceptii. comentati in scris aceasu strofd pornind de la
una dintre variantele de mai jos sau propunand una proprie:
. perceplia senzoriala multipl; indica o ,,neincredere in
simiuri";
. perceptiile descrise sunt un reflex al fanteziei poetice;
. percepliile descrise sunt cei poetice de cunoastere a
sinelui.

3. Explicati care credeti cd este sensul substantivului ,,inime" in text. Cuv6ntul este folosit cu sens propriu sau cu sens
figurat? Urmdrili, pentru a rdspunde la aceastd intrebare, releaua semantici in care intra aici substantivul ,,inim5": inlmd - co'
moard - scoice - mare necunoscutd. Propuneti un sinonim pentru
lnimd care se acopere conotaliile sugerate de seria de imagini
metaforice mentionate.
4' Realizarea sensurilor simbolice se produce prin interacliunea semantici intre termeni si contex.t, procesul fiind reciproc: contextul impune SenSUrile sale asupra termenului reliefat,
iar acesta, devenit simbol, iradiazj sensul s;u asupra cuvintelor
din jur. Considera!i cd, in poemul Scolca' apare un astfei de proces al realizirii sensului simbolic al unor termeni? Argu,'nentati.
5' Explicatiin scrrs de ce privirea Tndreptati spre sine este
insotita de un ,,zambet indrdznet". Ce anume sugereaze ,,7em'
betul indraznet" (incAntare a descoperini sinelui, narcisism, derizoriul incercani de autocunoastere, altceva)?
6. intre perceptiile descrise in primele patru versuri (care
exprime posibilitatea de cuprindere prin simluri a interioritatii)
si perceptia auditiva din ultimele dou6 versuri ale primei strofe
( nrelr no
ncfntples rEsuna zvonul unei mdri necunoscute"),
'3 f'si """':'
ce asociaza interiorrtdtii atributele misterului, ale tainei - motiv specifrc liricii lur Lucian BIaga - apare o tensiune poetica.
Comentati in scris semnificatia acestei tensiuni.

&*

8l

i te r#

i{ &,t

. tls

g.

,*#
Retorica indoielii
,,Am intelnit pe stradd un copil, tinea o scoicii de mare la ureche si asculta c-un ziimbet de-o narvitate divind. Mi-a spus cE <ascult; marea)... $i mi-am
adus aminte de nrarii, tdculii pi neastSmpiratii visdtori, cdrora li se pare cd aud
in cutare i'rt::r-; -- banal si fira rost pentru ceilalti oameni
- cEntecul cerului
sau armonia cosmici, vuietul surd si monoton al vietii sau zvonul nemarginit
de trist al existenlei intregi..." (Luctan Blaga, intr-o scrisoare din 5 decembrie
1916 c;itre Cornelia Brediceanu, viitoarea solie a poetului)

1. A doua strofa a poemului se opune, din mai multe puncte de vedere, celei dintii. Discutaii, comparativ, urm;toarele aspecte:
o timpul verbelor;

. aspectul afirmativ sau negativ al verbelor;

. caracterul enunliativ sau interogativ al frazelor.

Constaniin Brancuti (1876-'1957) in atelier

,,Poezia care-mi convine mie, desr e ulrra-

modernd, o cred ins5, in anumite privinfe

mai traditionalist5 dec5t obisnuitul tradilionalism, fiindc;i reinnoieste o legdturd puri cu fondul nostru sufletesc primitiv. [. ]
ini voi lua un exemplu din artele plastice:
Brdncu5i. Acest artjst reia o traCitie cu mult
mai veche decAt asa-zisa sculpturi traditionalistS, innoddnd frrul cu fondul nostru primitiv bizantin. Pentru aceastd art; sunt ti
eu." (Lucian Biaga, Inierviu luat de l. Valerian, Vlata /iterar;i, 1926)

Sugestie
tehnic; poetice opusd discursiviGtii, deci enunlului declarativ rational, articulat logic, si bazatd pe indicarea voit
fragmentari, oartialA, a unor :der sr sentiinei'lie caie 16rriin rieexprimate explicit. Vat^ d- Lrqd
-t t^A^-- ou
-.,-^.-i,.t
-..^^,t >r
^.. dvor
gut
ri {utrlrzrd
ilcJU/ ur

posibrlrtatea unor noi coneXrLfr , asociatii,

do e norm,lp lortr ri militin p : o tevtrl, ri
mizAndu-se decr pe colaborarea cititorului.
ivi.scarea s.rrbol sla a fdcut c'n sugestie

unul d,n puncrele :ale progran;t:ce.

Versuri libere

vers:ri i,p:'.e dc con-

stranger: e oe o'drq orozodic ale ooez ei clace. Ele sunl scrise !n metru difei';t'irr cadrul
.-l^.^ - i n<i ro
r hr:r
<i
rlrl,Ll dUC>gO
putr1-,,i, {;.^t
,! L
r'er rl
dLE q d) ^^.
ts
s

oe r rn; sr

de.,t'n

Vcrsul

lber.J

este to-

Iusr o srrnpla proza, exp,Jsa Irpog'arrc in si-

ruri mai lungr sau mai scurte de cuvinte.

Poezia in vers lrber are un nlm ai er, care
corespunde gandirr

ry-L

sr

tr;rri

poaiuiui.

2. Existi in strofa a doua o serie de mijloace retorice: repetarea verbului ,,voiajunger', folosirea interjectiei exclamative ,,o" la
inceputul strofei, fraza interogativd. Alegeti dintre urmetoarele variante care sugereaz; efectul pe care mijloacele menlionate le ar
asupra semnificatiei textului :
. ele induc ideea ca interioritatea proprie are o complexitapoate
te ce
fi doar intuita;
. suslin o atitudine contemplativi asupra propriei interiorita!i;
. sprijina negarea ,,adevdrului" oferit de percepliile senzoriale;
. au alt efect, pe care-l puteli formula voi ?nsiv5.
3. Comentati sintaxa adversativi a ultimelor douS versuri: ,,o
simt, dar nu o vdd". Comparafi-o cu sintaxa primelor patru versuri.
4. Alegeti, dintre variantele formulate de poet in scrisoarea
citata, pe aceea pe care o considerati cea mai apropiata de semnificatiile poemului Scolca. Puteli propune Fi o variant; proprie. Zgomotul scoicii se referd aici la:
. cantecul cerului sau armonia cosmicS;
. vuietul surd ti monoton al vietii proprii;
. zvonul nemdrginit de trist al existentei.
5. Poezia este scrisi in vers liber. Observati care sunt cuvintele reliefate prin versurile scurte 5i explicali de ce a ales poeiul si
le evidentieze in acest mod.

}}

DINCOLO DE TEXT

l.

Citit! integralvolumul Poemele /umlnlisi alegeli doud poezii care credeti ci abordeazd aceeasi temd a interioritalii misterioase, de nepdtruns sau chiar contradictorii.
2. Cititi, din ciclul Corabri cu cenusd, poezia Scorci, publicatdin Contemporanul, in anul 1961, deci dupd nrai mult de 40 de
ani de la volumul de debut. Discutati in ce misura scoica devine aici
un altfel de simbol dec6t cel din textul studiat. Comparati ideile poetice, precum sr rolul procedeelor expresive si al versificatiei in cele

doud poeme.

--rgtsgt

i#ld* i r-'* l"rha { t-f t',fr

i

Perioada interbelicH

Poezia

vi

tanta deschidere sore manifestdrile novatoare din

imaginali ca puteli descoperi voi ingiva in zgomo-

lirica europeana, schiland "* pentru intreaga operd

a lui Blaga
cAteva din marile direclii ale unei viziq;gi ce urma sd se imbogateascd si aprofundeze
rcurs: configurarea spatiului ca <geografie mi>, dubla ipostazi a subiectului liric ca eu problematic 5i eu integrat in Totul cosmic, preferinfa
pentru un (cosmos generic> puternic codificat, ce
va nermite articularea tuturor elementelor intr-un
<sistem> simbolic coerent, pe coordonate mitice
etc. " (lon Pop, in Dictionar analltic de opere /iterare rom1nestl, vol. lll, Cluj-Napoca, Casa Carlii de $tiinta, 2004, p. 371)

3. Scrieti un eseu

sau o poezie despre ce

tul unei scoici.

r)

CRITICII SPUN
{.

Citili opiniile de maijos 5i comentafi in scris

in ce mdsura ele va ajuta in intelegerea si interpretarea poezrei Scorca:

,,TErdmulesenlialal acestei poezii nu e, fara

indoiali, acela al <materiei in vesnici frdm8ntare

celularS>, dupi cum nu e nici acela al unei pure
transcendente. Acest tdr6m este un continent al sen-

sibilitalii, al sufletesculul, al spaliului psihic. Blaga

e poetul animeiin ve5nici frimdntare, intr-un continuu efor.r de autorevelare si de autodepa;ire. Desigur, nu ?nfelegem prin anlma doar domeniul
trairilor subiective ale poetului, ci acela al unor experienle depdsind aceasti subiectivitate. Lucian Blaga nu este poetul unor aventuri existentiale, ci al
unor experiente esenliale. Si acest caracter esenfial
care il ?nrudegte mai mult cu Steal lirismului sEu
fan George dec6t cu Rilke, desi acesta i-a fost at6t
de aproape, cu Holderlin mai mult decSt cu Goeaceastd esenthe, cu care s-ar fi vrut asem5ndtor
- unuldin
poetii
face
din
Blaga
lirismuluisiu
lia/itatea
(Nicolae
BalotS, Lumoderniinnoitori de poezie."
cian B/aga, poet orfrcinvol. Euphorion, Editura pentru Literaturd, Bucure5ti, 1969)

BIBLIOTECI DESCHISE
1. Citili volumul de aforisme Pietre pentru
templul meu de Lucian Blaga.
2. Citili volumul de eseuri Fele/e unui veac

(1926)sau mdcar ultimui eseu, dedicat Noululstil,

in care puteti descoperi ce gdndea Lucian Blaga
despre cultura timpului sau.
3. Rasfoiti un album cu lucrdrile lui Constantin Brancu5i, artist a cirui viziune artistica se apropie in multe puncte de cea a poetului Lucian
Blaga. Oprifi-va asupra diferitelor variante ale
sculpturii Mdiastra 5i citili poezia Pasdrea sf1ntii
a lui Blaga, pentru a observa cum se poate realiza diaiogul dintre arte.

,,Sonddnd incognoscibilul, Blaga a scris o poezie de cunoa5tere suigeneis.intre marii no;tri poeti interbelici, el este cel care a acordat cea mai mare

atenlie semnificatului. Lucrul l-ar fi ficut desuet dacd

nu intelegea adevdrul intr-un chip foarte modern.
Blaga punea accentui pe expresivitate. nu pe justelea logica a enunlulut. [. ] Fiind, probabll, reprezentantul cel mai ilustrativ al modernismului moderat,
Blaga a inovat in tdcere, asezdnd piatra langE piatrd !a templul liric a cirui valoare nu a pus-o nimeni
la indoiald." (Mircea Scarlat, op. cit., pp. 268, 281)

2. ldentificati, intre directiile poeziei blagiene enurnerate mai jos, pe aceea care poate fi regasita

in poezia

Scolca:

,,innoitoare in contextul poeziei romanestt a

momentuiui, Poemele luminr'i marcheaza o Impor-

k
Fet.

CITITI DESPRE...
Ov. S. Crohr"nSlniceanu, Literatura romiinii intre cele douii
rdzboaie mondiale v,rl. ll, Bucuresti, Editura l,,4inerva, 1974 (ed.

important pentru argumentele

a ll-a), pp. 192-198
- studiu blagiene de,,gandirism" si
creatiei
in
delimitarea
aduse
iraditionalism si pentru identificarea tresatu!'ilo!' care o apropie
de modernism.
Nicolae Balolit, Lucian Blaga, poet arfic,in Euphorion,
pp. 305-311
Bucuresti, Editura pentru LiteraturS, 1969
din poezia
tensiunea
contrariilor
nuantate
clespre
observatii

lui Blaga.

hnc, Bucuresti, Cartea

ion Pop, Luctan B/aga
- universul
o reconstructie a sistemului poetrc blagian, pe trei planuri (lpostazele eu/ut, Figuri/e spaliu/ui, Mytos
5i logos), cartea propune o viziune proaspdtd 5i coerentd asuRomSneascS, 1981

ora liricii lui Blaqa.

i5

If

L ite ra ttt rd

(o

.:

((

3
LUCIAN BLAGA

ConvenTia
co nfes I u n i i,,.Poeti ce
f . impa4ili o foaie de h6rtie in patru, trasdnd o linie vefiicala 5i aiia orizontala. in primul pdtrat desenali un simbol care sa
v5 reprezinte, asa cum v5 vedeli voi, in cel de-al doilea un alt simbol care si arate cum credeli voi cd v5 percep ceilalti, in cSsufa urmatoare desenati ceva care sd sugereze pasiunile / preocupdrile voastre,
iar oentru ultima cdsuli gisili un simbol pentru aspiraliile voastre
(ce ati vrea si deveniti, ce preocupiri de viitor avefi)'
2. Doi elevi isi vor prezenta oral blazonul. Toli elevii i;i vor
afisa apoi blazoanele, semnate. in timp ce ,,vizitati" galeria cu afise,
puieti pune intreb;ri legate de simbolurile din blazoanele afiSate.
BIOGR-q.FIE
de Lucian Biaga

Unde qi ci.nd m-am ivit in lumind, nu gtiu,

din urnbri mi ispitesc singur si cred

cilumeaeocintare'
Srriin zi.mbind, vrljit suind,
in miilocul ei md-mplinesc cu mirare'
Citeodati spun vorbe cari nu rna cuprind,
citeodad iubesc lucruri cari nu-mi rispund'
De vinturi qi isprivi visate imi sunt ochii piini,
de umbiar umblu ca fiecare:
cind vinovat pe coperigeie iadului,
cind f;r; pdcat pe munrele cu crini'
-

Ue

inchis in cercul aceleiagi vetre

fac schimb de taine cu strimo;ii,
norodul spilat de aPe subt Pietre.
Seara se-ntirnpii mulcom s-ascult
in mine cum sc tot rcvarsi
povestile singelui uitat de muit.
Rinenrrr-inr -inea $i luna.
Ziua triiesc imprigtiat cu furtuna.

Cu cuvinte stinse in gura

am cintat Ei mai cint marea trecere)
somnul iumii. ingerii de ce;rri.
De pe-un umar pe aitul
ticand imi trec stcaua ca o Povara'

ul Latrda sorttrtului (1929)' Existi

si ahe r-ariante. uneie ramasc in rnanuscris. cert mai I'cchc dintrc clc
-esr- cea intituliti Biografia mcd pentru un prietcn, publicati in

P.--ul

esre inclus

in

'olu,.rT

-l

E-

iiteraturd

Perioada interbelicE

Poezia

Note lexicale
ispiti,

vb

refl.

gresi.

(inv.) a se lisa ademenit, a cidea

in ispitd,

(in text) loc de bastinS, de origine.

vatrd. s.f .
mulcom(iorma literar5, molcom), adj. (adesea a,.;vr.,. .;i)

violenti sau ;niensitate; linistit, lin, domol, nnlnltl

flrd

DISCUTAREA TEXTULUI

Biografia poetici
a contrariilor

loc de coincidentd

Eu 5i cot'ola de minunr a luml. doi poli intre care prodesf;soare spatiul unei perpetue tensiuni, al uner
necontenrte nazuinte de apropiere, p6nii la identificare; doi
poli dintre care cel mai ameninlat (dar si cel mai amenint6ior) este int6iul
cici dac6 lumea este dat5 de la inceput
ca un ansamblu deplin constituit;i supus unei ordini superioare, nu ecela5i lucru se poate spune despre subiectul
urnan osciland intre posibilitdti de opliune contradictorii,
de natur5 a-i limpezi sau tulbura imaginea despre univers."
(lon Pop, Luctan Elaga
universul lirlc, Bucuresti, Editura
Cartea RomdneascE, 1 981)
,,

miie

sE se

1. Cititi de c6teva ori poezia

si notafi-v5 apoi

in caiete primele impresii. Despre ce fel de ,,biografie" credeti ca este vorba aici?
2. O prima opozilie care apare ?n poemul

Biografie este cea dintre ,,lumin5" pi ,,umbr5",

devenite aici limitele intre care penduleaza eul
poetic. Discutati posibilele semnificalii ale celor
doua imagini in context, pornind de la sugestiile
de mai jos:
e lumina pi umbra definesc in mod egal lumea, care este viale, dar pi spatiu al trecerii si al
mortii;
. lumina este semnu! inceputului constiintei
de sine, iar umbra simboiizeaza destinul uman, misterios si fragi!;
. lumina semnifica un anumit tip de cunoastere, cea poetic;, in vreme ce umbra reprezrnti limitele cunoasterii rationale;
. iumina este semnul impiinirii, iar unibra
reprezintd necunoscutul, tainicele ispite in drumul
spre implinirea de sine.
3. Marcat de contradictiile universului, eul
se dedubleaza (,,strain z6mbind") sau se regaseste
(,,m--mplinesc") permanent, ca intr-o vraja. Care
credeti ca este arci sensul implinirii. al miscarii ascensionale (,,,.i:61it surnd ")? Discutatr urmatoarele
variante sau DroDUneti voi altele:

cunoaFterea obiectivi a lumii prin experienta directa;

. cunoatterea poetica a lumii prin proiectarea percepliilor eului.
. cunoasterea de sine.
4. Tensiunea lirica niscutd din negatie e prezenti adesea in poezia lui Blaga. in versurile 6;i 7
(,,CAteodati spun vorbe cari nu ma cuprind,/ c6teodati iubesc iucruri cari nu-mi raspund") apare
m5rturisirea ,,nevoii de transfigurare a lumii si a
conStiintei acestei iluzioniri" (George Gana. studiu
introductiv la Poezra /uiLuclan Blaga, in Lucian Blaga,
Opere, vol. l, Bucuresti, Editura Minerva, 1982).
Explicatiin scris aceastd afirmatie, referindu-v5 si la
versul B (,,De v6nturi si ispravi visateimi sunt ochii
plini") ;i stdruind asupra participiului subliniat.
5. O alte relatie polarS, care apare uneori in
poezia lui Blaga ca o complementaritate si continuitate a contrariilor, este cea dintre vinovdtie si puritate (,,De unde-5i are raiul

-/

lumina?/Stiu: il lumineazd

iadull cu flaciirile luil" , Lumlna raiu/ui). ldentificati

imaginile prin care se exprimi in poem aceast; relafie
5i comentafi-le in scris. Insistati asupra celor doud
imagini (a iadului si a raiului: ,,coperisele iadului",
,,muntele cu crini"), explicand metaforele atdt ?n ceea
ce prive5te sugestiile cromatice, c6t pi in legEtura cu

simbolistica,,coperisului" si a,,muntelui".
6. Cum interpretati precizarea cd aceste trd-

s6turi contradictorii apar ca fiind comune fiintei

umane ?n genere (,,de umblat umblu ca fiecare")?
Discutafi variantele de mai jos:
. ca pe o contradiclie a personalitetii artis(care,
pe de o parte, ,,viseaz6", traie5te in spatului
propriei
iul
imaginatii, av6nd deci legiiiuri cu
f
ilimitatul, iar, pe de alti parte, ,,umbla" si pe
nimAn* l.td {^l
n:moni\.il/,
-. +^+i
ttrt Ld
LULt .oil:l+i
LEilCtLl UOtttCl
vorilorrt,
. ca pe un indiciu al faptului cd, sub aparen-

ta unor aspecte parliculare, ,,autoportretul" din acest

poem trimite la dileme existenfiale generai-umane;
. ca pe o incercare de a-si justif ica Ereselile

omenesti prin raportare la regula comuna a exis-

tentei umane.

7.

Fetele diurne si cele nocturne ale autoportretului primesc, ?n strofa a ll-a, coordonate tem-

porale si spatiale concrete. Astfel, ,,seara"

tr spre strEmosi, concentr6nd ;i esentializand spatiul ( in cercrtl arcletasi vcrrp"\ si timnul (o durata
temporald imens6 este parcursa in acest ,,schimb
de taine cu strdrnosii"), tar ,,z.iua" devine simbol al

l/

&+

se

asociazd cu recuiegerea, cu reintoarcerea spre sine

ffi
?!FlffiF'"

IT

f* tte ra tw rd
PAinea

simbol al hranei esenliale, dar

5i al hranei spirituale (pAinea azima), care

reprezintd tristetea privatiunri, pregitirea

pentru pu rif ica r3 ;;. :r,rn i1i 1s6 ori gin ilor. P6 inea
- sub forma ei euharistici - se raporteazA tradilional la viata activ6.
i

Luna
- simbol al transformdrii si al cresterii; simbol al ritmurilor biologice; simbol
al timpului care trece, in mitologie, in folclor si in poezie, acest simbol se referi la
drvrnitatea femeii si la Duterea roditoare

vietii; luna este si simbolul visului si al inconstientului. ca valori nocturne.

expansiuniifiintei, al ,,risipei" de sine (,,ziua traiesc fmprdstlatcufurtuna"). Discutati, in acest context, semnificatia motivului intoarcerii la origini, recurent ?n poezia lui Blaga. Ca punct de pornire, citili
5i pasajul critic reprodus maijos:
,,Obsesia intoarcerii la origini, at6t de puternicd in discupsul
confesiv, ne-a apErut perfect sustinutd si de modelulsp-atial coir*uit de poet. Geometria sa cea mai generald a putut fi apropiata de
figurile cerculuiSi sferel, vdzute ca (rotunjime plina> si aliment6nd
o reverie a intimitalii protectoare." (lon Pop, op. cit)

8.

Citili urmdtorul monolog al lui Faust din tragedia lui

Goethe: ,,Ah! dou6 suflete-mi sdliipluiesc in piept,/ Ce vor necontenit sd se dezbine:/ Unul, de-o aspr5 pofta de dragoste umplut,/
Cu ghearele-ncle5tate, in lume se implantS;/ lar celSlalt v6njos, desprins de lut,/ Spre plaiul nallilor stremosi s-av6nta." (trad. de Stefan
Augustin Doinas) Discutali comparativ strofa a ll-a din poezia lui Blaga
pi citatul reprodus aici din celebra tragedie Faust de Goethe.
9. Citili in dictionarul cultural alaturat diversele semnificalii
atribuite painii si lunii. Alegeti semnificatiile pe care le considerali
cele mai potrivite pentru versul ,,Binecuv6nt pdnea si luna" in con-

textul poemului Biografie.

t
Odeu cenand la

lid

(vas din secolul V i.H.)

..:

,,Lumeaeocentare"
,,Lumea ca urs a romanlicilor devine aici faptura G somn, tema rdmSnind in
esen6 aceasi, darcu o coloraturi noud, abisald. [...] Definitia orfic6 a lumii nu capitd
valori sigure in plan etic
nu se gie dacd aceastd lume<6ntare situeazi entitatea

uman; ?n sfera Binelui sau a Riului." (Marin Mincu, lntroducere in poezia lui Lucian
8/aga,in Lucian Blaga, Poezil. Texte comenfatq Bucuresti, Editura Albatros, 1983)

Orfism
curent religios in Grecia anticS,
asociat mitului lui Orfeu; preconiza dualismul suflet-corp ;i creciinla in metempsihozd. Adeptii orfismulur sus:ineau id'eea c;)
numai o via!5 ascetice poate salva puritatea
sufleteasca de impuritatea trupeasca.

Orfeu (Orpheus)

fiul lui Oeagrus, regele Thraciei, 5i al muzei Calliope; c6nt5rel si poet. Neintrecut in arta sa, se spune
cA putea chiar sd ?mblSnzeasc5 fiarele salbatice prin c6ntec si poezie. Dupi moartea sotiei sale, Euryciice, Oneu s-ar fi dus
in in{ern ca s-o readuci pe pdm6nt. Miscati de cintecul sEu divin, zeii subpim6nloni
.^n<rm. .J-U
^^ -^l^!Lr I <o
ilrui/pr(\o <i
rtUtrd ptr
JL indr,nlo.i
rr \v,rr""l
Eurydrce vrci i, cu o singrrE corditie. pe tot
drumul care ducea prin lScasul mortii spre

lumea pam6ntenilo; Orfeu, urmat

de

Eurydice, nu avea voie sd se intoarc; si s-o

i^--l-i Ld :^-i
-,
Lr:>d il[urulLUd,
^+. .4,-+l- )l
^.i.,^-"-i
rurrur,rlLd
privr.'J>Ld o^-+,,J
Eurydrce se destrami ca o umbr6, revenind
peniru totdeauna in iacasr.ri mortii. Orfeu
a lrait lct reslul vreir indi.erat si singtr.

Metempsihozd
conceptre mistici despre transmigratiunea suf letelor individuare, rare ar slrabate, in vederea punfrcarii,

un lung ciclu

Ce incarniri succesive in
plante, anrnraie si oai.ent

l. Discutafi urmdtoarele posibile interpretdri ale metaforeidin

versul al treilea (,,Lumea e o cintare") si aduceli argumente pentru
cele pe care le considerali adecvate poemului Biografie
r lumea e o cantare, in mdsura in care ooate fi identificata
poezia;
cu
. lumea e o cdntare, pentru c5, in diversitatea ei fascinantS,
existd o armonie unificatoare;
. iumea e o cantare, pentru cE este comunicare cu cosmicul.
2. in conditiile in care ,,lumea e o cintare", sigur ci poetul
,,c5nt6 ". Comentali efectui asocierii participiului (,,cuvinte stinse")
si a gerunziuiui (,,tacdnd") cu verbul ,,a c6nta", folosit la timpuri

diferite (perfeCc compus si prezent).

3. Comentati in scris, din acela5i punct de vedere, 5i citatul
urmEtor:
,.semnificatia simbolici a cdntecului trebuie pusd ?ncd o dati
in legdtura cu sentimentul totalitatii si al originarului. [...] Din moment ce trairea-cintec nu se va mai putea manifesta ca atare, ci va
trebui sd suporte obstacolul semnului distant, al cuvdntului, demersul poetic se va infdtisa ca act de recuperare a cantecului initial instriinat, de restaurare a primarei conditii a semnului ce se aila in

coincidenta magici cu obiectul. Paralel, am putea vorbi de fapt

si

Ferioada interbelicd
Foez i a
de o recuperare a t,icerii initiale, cu care cAntecul
nu este, cum am vazut, intr-o reala opozifie, ambele
stari fiind revenciicate pe rand ca realitali originare
ale fiintei
- duh si suflet al ei. Cantecul este, am
putea spune, mai degrab,i : prelungire, in lumea
creat, ,i, a tdcerii originare, in sensul cd in el se
regdsesc echilibrul si armonia ce caracterizau starea

purei virtualit5li pre-verbale, si nu numai at6t: prin

cdntec, condilia cuvdntului, de nume al fragmentului instrdinat, este depdsita in Totul imnic, asa cum
<corola de minuni a lumii> reprezintd un ansamblu rotund care trdieste prin partile sale reunite. [...]
Prin cdntec, faptura isi mirturise5te apartenenla la
cosmosul <zilei dint6i> si, prin urmare, existenta sa
in c6mpul de gravitafie al tdcerii originare." (lon
Pop, op. cit.)

Adevdr gi expresivitate
,,Curios este c5, dupS ce renunlarea la confesiune

fusese una dintre <lozincile> modernitatii poetice,

Lucian BIaga se dovedeste novator readuc6nd-o in actualitate. [...] La scriitorul rcmAn, reabllltarea btograftcufui
nu implicd si una a traditionalei confesiuni. Ca si in cazul
!ui lon Barbu, este vorba de o voce distincti si autonom;
f ata de cea auctorialS. Numai spre a o face (creditabilA>
artistul lasa sd persiste confuzia intre vocea liric,i si cea
auctorialE, mdnuind in chip inteligent conventia autenticitatii. intr-un text din Poemele luminiicilim: <in piepV
mi s-a trezit un glas srrdin/ si-un cantec c6ntE-n mine-un
dor, ce nu-i al meu> (llniSte). Expiicatia oferiti aici (mitul

reintrup3rii) intereseazi mai putin dec6t motivul literar

al <iglasului str6in), ce apSruse si la

Emirrescu.

" (Mircea

Scarlat, op. cit.)

1.

Credeti ce autoportretul care deschide

volumul Lauda somnuluioferd o cale de acces
spre personalitatea autcrului Lucian Blaga sau mai
degrabS spre o anumit; ipostazd a eului poetic?
Cititi cele doud fragmente critice de maijos si dis-

cutati.
,, C u toate cJ se intituleaza Brografle
(lucru sugerand consemnarea am;nuntelor bine
stiute!), textul insisti tocmai asupra necunoscutului drn viata anistului: <Unde si cand m-am ivit
in lumini, nu stiu,/ din umbri nia ispitesc singur
sd cred/ cd lumea e o cantare./ Strain zambind.
vrijit suind/ in mijlocul ei ma-mplinesc cu
mirare.> O lirica structurata de taina nici n-ar fr
pu'tut miza pe altceva. SingLrrul Iucru cert din
Brografle arrage arentra asupra terrtatier pururi
prezente de a sonda, iarasi, necunoscutul:

<Seara se-nt6mpla mulcom s-asculV

in mrne cum
se tot revarsd/ povestile sangelui uitat de mult.>"
(Mircea Scarlat, op. cit.)

,,in Blografib regSsiin autoportretul din linii

sudiaie 5i contrastante schitat in Poeme/e /uminil.
El s-a depirtat insd de confesiunea <sincerAD f;cuU iubitei, a devenit intre tirnp o imagine puternic stilizati, o mascd ce acoperd fiinta empiricd
(realitatea sau poza ei), reveland chipul interior, real
sau ndzuit, al poetului, constiinta de sine sau protectul scriitorului in leg5turE cu el insusi." (George
Gand, op. cit )

2, Cu toate ca eareste cuv6ntul cu care Blaga ipi inaugureazi rostirea poetic5 (,,Eunu strivesc
corola de minunia lumii"), ceea ce caracterizeaze
versurile antume ale poetului nu este totupi confesiunea. Este vorba mai cur6nd de o conventiona-

lizare

autobiograficului, care-i

de

poetului

posibilitatea de a transcende experienla individuala, tintind spre sfera generalului uman. Tot ce
!inea de particular a fost eliminat din poezie.
Confesiunea este, de regulS, considerate adevar,
iar singurul lucru expresiv fiind pentru Blaga ade-

virul, poetul foloseste aceasE convenlie pentru

a atinge zone ale imaginarului poetic.

Recititi
poemul Biografie din aceastd perspectiv5 si discutali observaliile voastre.
3. Revedeti insemndrile pe care le-ati fScut
p6ni acum privind poezia studiata. Sintetizati ?ntr-o frazi ceea ce gandili acum despr e poemul Biografie.
4. Scrieti un eseu in care si aduceti argumente pro sau contra ipotezei cd poemul Biografle
este o poezie filozoficii si cE una dintre ideile sugerate in text este aceea c5 coezia poate deveni,
atat pentru cel care o scrie, c6t si pentru cel care
o citeste, o forma de autocunoastere.

F}

DINCOLO DE TEXT

'1. Ultima strofd din poemul Biografle propune si o trecere in revista a unor teme recurente
in lirica lui Lucian Blaga: ,,marea trecere", ,,somnul lumii", ,,ingerii de cear5". Cititi textele urmatoare sr dlscutafi apoi posibilele sensuri ale celor trei
metafore.

ffS*,

#'.

(u

i ter'.,,* f rEr";#

i:.

a.

(o

5i

.:

opreste trecerea. Stiu ca unde nu e moarte nu e nici iubire

totusi te rog: opre;te, Doamne, ceasornicul cu care ne m6suri

-,

destrdmarea'

b.

Motto la volumul de versuri fn marea trecere

Noapts. Subt sfere, subt rnarile,.,-.==.

monadeie dorm.
Lumi comprimate,
lacrimi fara de sunet in spaliu.
monadele dorm.
Miscarea lor

lauda somnului.
Perspectivd,in volumul Lauda somnului

Umbli masinile subpamSnteSti.'in nevizut peste turnuri

intercontinentale zvonuri electrice.
De pe case antenele PiPiie sPalii
cu alte graiuri ;i alte ve;ti.
Semnale se-ncruciSeazd albastre prin strizi.
in teatre strig6 luminile, se exaltd libertafile insului'
Se profelesc prdbu5irile, sf6r5esc in sSnge cuvintele'

Undeva se trage la sorli cdma;a invinsului.

Arhanghelii sosili

Corneliu Michiiiescr

Pasere

Corneliu Michiilescu (1837"-i965)

--

imporlani artist avangardist lnclude irr arta

sa ;i repere etnografice, de culoare localS,

si

pedepseascd oraFul

s-au rdt5cit prin baruri cu penele arse.

Danlatoarea albi le trece prin s6nge, 16z6nd s-a oprit
pe-un virf de picior ca pe-o sticli intoarsi.
Dar sus, la o mie de metri-nil1ime, spre r6sdrit
stelele i;i spun povesti prin cetinl de brazi

si-n miez de noapte r6tu! mistretilor

deschide izvoarele.
Veac'in volumul Lauda somnulur

absente la ceilalti avangardistr.

2. scrieti o autobiografie in sensul comun al cuvantului (care

n5ssd contini evenimente personale importante: c6nd 5i unde v-ati
inali
unde
voastre,
surorile
cut, cine sunt pirinlii vo5tri, fralii sau
v-au
vdtat, ce pr.cfescri v-au influenlat, ce e'venirr,ente din copilSr'ie
marcat etc.) 5i una ,,poetic5", in care si valorificati ideile simbolizate in blazonul personal. Comparati cele doud biografii si discutati
cJespre ce anume le apropie

;i ce le diferentiazS'

3. Cititi textul de mai jos si comparali cele doui ipostaze

motivului pis,irii, in poezie si in afta plasticS:
STA iN CODRU FARA SLAVA

Sta ?n codru fari slavi

mare pasdre bolnavd.
NaitS

st; sub cerul mic

si n-o vindecd nimtc,

ale

., .::.':

giI

L ite ra tu rd

Perioada inter6elic5
r!^-

roezta

numai roui dac-ar bea

cu cenusd, scrum de stea.

''e tot uiti-n sus bolnavd

la cea 'tea peste dumbravd.
Din volumul La cumpdna apeloc 1933

Expresionism
- m,scare artistica, dezvoltata in Germania in primele decenii ale
secolului al XX-lea, caracterizate printr-o vi-

ziune emotionalS si subiectivd

1. Pentru a avea o imagine mai larga

asupra universului liric

blagian, citiii urm5toarele opinii critice 5i discutati-le:

asupra

lumii; caracterul unei opere de artd care

privilegiazi expresivitatea in dauna conventiilor formale, promovSnd un limbaj
emotional vehement si spontan.

,Preocuparea pentru adev5r, prevalenla vizualului pi <<economia) expresivi sunt trasdturi ce-l apropie pe Lucian Blaga de poetii
clasici. Artistul n-a pornit din clasicism, ci dintr-o mitcare literard
profund novatoare: expresionismul german, urm6nd un drum (care
s-a dovedit numai al sdu, autorul necantonandu-se in experienla
debutului) spre o adevirat6 clasicizare a expresiei. Nu in sensul redob6ndirii unui ideal apus, ciin acela al atingerii unui nou echilibru
(spre care, in deceniul al treilea, tindeau toli reformatorii liricii noastre!), capabil a constitui, pentru urmapi, un clasicism in sensul exemplaritafii." (Mircea Scarlat, op. clt.)
,,Analiza <traseului> urmat, in diversele sale ipostaze, de subiectulsimbolic blagian a permis degajarea unei biografii exemplare, inscrise decis pe coordonatele

mitului. Este istoria unei fiinte care

strdbate etapele
- am putea spune probe/e- unuiintreg ciclu existenfial, de la momentul contopirii primare cu marele Tot, la experienfa ?nstrdin;5rii prin conttiinla individualiei si" ?n final, la aceea a
regisirii unitatii dint6i. Prin cdteva din reperele sale de baz5, traiectul subiectului liric blagian a putut fi raportat la mitul biblic al paradisului pierdut, imbogalit cu elemente noi in <lectura> modernd a
romanticilor 5i trecut nu mai putin prin fafa oglinzilor mSritor-deformatoare ale expresionismului. Dar el se inscrie de fapt pi in ni5te tipare
mitice de mai generald rdsp6ndire. in ele poetul a nrodelat o particulari drama a cunoa5terii, saturatd in egalS mdsuri de marile intrebiiri ale timpului nostru. Si poate ci tocmai fidelitatea fatd de
sensibilitatea mitica mosteniti de la o colectivitate umand in tiparele cireia i s-a format geometria spirituala i-a permis sd depa5easca
impasul viziunii expresioniste, ajung6nd la echilibrul final. " (lon Pop,
op. cit.)

2. Avdnd trasiituri complexe si contradictorii, creatia lirici a

lui Lucian Blaga poate fi cu greu asociatd unui curent literar. De;i
Jules Perahim

Jules Perahim i1914-7AA4)

ire cet ,.nai rmporiar:i Drciori

avanqardrsti (suprarea

Lst).

ParadeGebliu)

unul din-

sr rlustratorl

unele teme ale poeziei sale fdceau posibilS apropierea de traditionalism, esenta gAndirii sale poetice este de tip modernist. Cititi urmdtoarele fragmente critice si comentali in scris argumentele autorilor,
referindu-vd la poeziile Iui Blaga cunoscute de voi:
,,5i mai greu Blaga poate

fi considerat un <traditronalist>.

E drept c5, dupa teorirle lur, orice creatie culturald,

fiind modelata
zl

ni**.F,

il- q ..8

L tturatwrd
BIBLIOTECI DESCHISE

>)

1. Citili urmdtoarele poeme care cultivd

aprioric de ni5te orizonturi stilistice incon5tiente,

revine necontenit la anumite structuri ale ei originare. Nu se poate contesta iarS;i ci Blaga are o
viziune arhaicd a satului romdnesc 5i priveste cu
repulsie tot ce ameninfd si altereze sufletul primitiv rural. Dar, pentru poet, (tradilia> e integral arstoricd, tinind de o determinare fatali, cosmicd.
Blag'a se arat;, in consecintd, refractar restrdngerilor tematice. cultivirii unor motive, socotite
predilecte, sau localizdrii obligatorii a surselor de
inspiralie." (Ov. S. Crohmdlniceanu, Llteratura
rom1nd fntre cele douii rdzboale mondrale, vol. ll,
Bucure5ti, Editura Minerva, 1974)
,,[Blaga]va traversa intreaga dramd a poeziei

romdne moderne, fiind obligat de spiritulveacului

sa-sischimbe modulde a concepe operatia poetica;
de la debutul siu in ziarul Trlbuna cu poeme de imi-

talie instinctiva <dupi naturd> p6n5 la structurarea

la rece a poeticii expresioniste din Poemele luminii,
el va parcurge un adevdrat <gol istoric> al traditiei
inexistente, intrucdt va trebui si sincronizeze 5i sa
asimileze poetica europeanS. La alt nivel, moder-

nismul se manifesta la noi mai ales prin optiunea

pentru forme prozodice noi, care sd indice ruptura
in structurarea 5i organizarea liricd. Daca tradifionalistii cultiv;5 in general regulile prozodice, fiind adeseori niste versificatori rigurosi, modernistii abrogd
orice reguli, urmSnd pulsiunilor interioare ce le
dicteaz5 structura fiecdruia. Polul extrem al acestei
modalitali il constituie <poemul tipografic> blagian,
dupd cum va sustine Vladimir Streinu." (Marin
Mincu, op. clt.)

conveniia confesiunii autobiografice'. Lumina raluluisi lnlma (din volumul Poeme/e luminir), Cdtre
citltori si Flu al faptel nu sunt (din volumul /n
marea trecere), Cetire dln pa/mii si lncheiere (din
volumul Lauda somnului), Sat nata/, C4ntare! bo/navi (din volumul La cumpdna apelor), C1ntec
pentru anul20005i Cuvinte cdtre fata necunoscutii dln poarti(ambele din volumul Nebdnuitele
trepte).
2. Citili integral Lauda somnulul5i identificali temele si motivele care revin in acest volum.

CITITI DESPRE...
Lucian Blaga interpretat de..., Studiu, antologie, tabel
;i bibliograiie de Emil Vasilescu, Bucuresti, Editura

cronologic

disEminescu, 1981
- cuprinde Pagrni de confesiune\ntre care
cursul de receptie rostit la intrarea in Academia Romdn;i, 6/ogiul satului rominesc un interviu cu Blaga luat de l. Valerian),
Memorial (pagini de evocdri ale celor care lau cunoscut), Opera
(Poetul, Dramaturgu/, Memoria/istu/, Publicrstu/, Td lmdcitoru2.
Din capitolul Poetul, puleli citi Legenda 5i somnul in poezia /ut
Blaga, de lon Barbu, Lucian B/aga sau poetul mrsterului, de
Pompiliu Constantinescu, Scriitorul in miScarea literard a vremit,
de Ov. S. Crohmdlniceanu, Poezta postunr4 de Eugen Simion,
Lucian B/aga, poet ,,nocturn ", de lon Pop.

Mircea Scarlat, capitolul Luctan Elaga,in lstorra poeziet

romine5ti, vol, lll, Bucuresti, Editura Minerva,l986, pp.244-282
studiu care evidenliazi clasicismul structural al poetului ;i
-trasdturile
modernismului universului liric blagian; accentueazd
incadrarea liricii lui Blaga in poezia de cunoa;tere; trimiteri spre
contextul culturii universale (in special, cel german) care l-a influenlat pe Blaga si spre scriitorii rom6ni cu care are afinitili de
conceptre.

:r: N. Steinhardt, De ce il iubesc pe Luctan B/aga, in h,fonologul polifonic, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1991, pp. 339344
o mirturrsire emolionant5, care pune in eviden!5 armo-

'

nia, in toate planurile, a personalit;tii complexe a lui Lucian Blaga.

22

L-

III

Perioada intqrhellgd
Po ez ia

fu F ftrfl#' tw 16

(( rext a uxil ia r
EU NU STRIVESC COROLA DE MINLTNI A LUMII
de Lucian Blaga

i;t
poetic5
- crealie in care scriitorul
exprim- propriile convingeri despre arta literari sau despre aspecte esenliale ale acesteia (menirea literaturii, rolul scriitorului,
cr:m trebuie sd fre o operi literard etc.).

Arti

Eu nu strivesc corola de minuni a lumii

nu ucid
cu mintea tainele, ce le-ntilnesc

;i

in calea mea
in flori, in ochi, pe buze ori morminte.
Lumina altora
sugrumi vraja nepitrunsului ascuns
in adincimi de inruneric,

F
I

Publicata pentru prima dati

la 1 ianuarie 1919, in ziarul Glasul

Bucovinei, poezia Eu nu stti'oesc

corola de minuni a lumii deschide
volurnul Poe mele luminir, apirut in
luna aprilie a aceluiasi an.
I

dar eu,
eu cu lumina mea sporesc a lumii taini
qi-ntocmai cum cu razele ei albe luna
nu micgoreazl, ci tremuritoare
miregte gi mai tare taina noPgii,
aga imbogiqesc 9i eu intunecata zare
cu largi fiori de sfint mister
gi tot ce-i nenqeles
se schimbe-n nengelesuri 9i mai mari
sub ochii mei
caci eu iubesc
gi

flori;i ochi 9i buze gi morminte'

DISCUTAREA TEXTULUI
ai poeziei Eu nu strivesc corola de mlnuni a lumiiau interpretat-o prin
orisma similitudinilor cu filozofia lui Blaga. Acestia
au identiiicat o opozitie intre cele doud categorii
ale cunoasterii teoretizate de filozof: cunoa5terea

1. Mulli comentatori

paradrslacd,bazatd pe rafiune, care poate releva par-

tial misterul existentei, si cunoa5terea luciferica,bazatd pe imaginatia creatoare care sporeste tainele
lumii. Argumentatiin scris, prin referire la text, optiunea autorului pentru un anumit tip de cunoat-

tere a lumii.

#r

care pun sub semnul

intrebarii subordonarea textului liric fala de filozo-

2.

Existd

;i interpret5ri

fia autorului 5i care pledeaza pentru inlelegerea

acestuia ca artd poetice si, deci, pentru construirea

semnificatiilor sale in functie de raportare la sfera

ooeticului, la viziunea liricd a poetului si / sau la meditatiile altor scriitori privitoare la actul creator' Din
acest punct de vedere, sensurtle pe care Blaga le asociazd creatiei artistice, inteleasS ca transcriere a unui
proces lduntric, sunt legate de felul in care eul se defineste prin raportare la ceilatii ;i la universul cosmtc'

Comentafi, din acest punct de vedere, textul, intr-un

eseu de 30-40 de rdnduri, dupd ce identificati, in
grupe, cuvintele-cheie si simbolurile poeziei'

23

&;---

r'te ra tu

{s

t&

rd

(o

(( rext auxitiar

.:

,' .'.'

:.r.,,,,,;i.

..1:+

CANTEC DE IUBIRE
de Rainer Maria Rilke

Cum oare si-mi qin sufletul, incit

du si nu-l ating ? $i cum si-l urc

de-al

deasupra ta, spre mai inaltl lume ?

Ah, mult ag vrea si-i aflu adipost

in bezni, in ceva pierdut anum

intr-un striin licaq tecut ce nu vibreazi
pe cind adincuriie-qi gtiu vibrarea cum e.
Dar toate cite ne ating ne leagi
precum arcusu-n trisitura-ntreagi
din doui stmne doar un sunet dind.
Ce instrument ne-nstmni gi ne-ngini ?
$i ce violonist ne $ne-n mini ?
O, dulce cint.

:i

:i'
,l

Traducere din limba germani de Grere Tarder

',:l
,ji

iii

R"in", Maria Rilke (1875-1e26)-s-a

niscut la Praga, pe atunci parie a lmperiului
Austro-Ungar. Este unul dintre marii poeti
ai lumii, o voce singulari a poeziei de limba
german6. Debuteazi ca poet romanl;c,
trece prin experienta simbolismului si isi
incheie opera prin volume de meditalie
poetice, in care angoasa mortii devine tema
predominantd. Celitorette mult, itt Rusia,
unde il int6lne5te pe Tolstoi, in Germania,
Italia, Spanra, Franta etc.; irrtre 1905 si 1 906
este secretarul lui Rodin. Scrie, in afara de
poezie, si povestiri. un roman si studii privitoare la ar-id 5i cuituri. intretine o bogat;
coresprndent6, inrre altii, si cu poetr:l

roman lon Pillat.

Scrieri impodanle. Leben und Lredec 1894
(Viayii 5t cintece), Trauntgekront, 1987
(incoronar de wlt, Das Buch der Btldet 1902

(Cariea imagint/ol, Das Stundenbuch,

1905 teaslou4, Dre Weise von Llebe und
Tod des Cornets Christoph Rrlke. 1906
(Povestea iubrrii sl rnortil sregaru/ui

Chr/stoph Rr/ke), Neue

1907

Gedtchte,

/19A8 (Poezti rtoi), romanu!

Dre

Aufzeichnungen des lvlalte Launds Bngge,

1 9 1 0 (fnsent n d rrtle I u t' Ma lte La urids B rrg g e),
Dulneser Elegren, 1923 tEleqrrle dtn Dutno\,
D/e Sanette an Orpneus, i923 (Sonetele

c;tre

Orfeur

f-

po.ria Cintec

de iwbire face parte din volumul Poezii not,

1907/nA8.

DISCUTAREA TEXTULUI

l. Comentati oral felulin care este descris sentimentul iubirii

in acest poem. Puteli lua ca punct de plecare una sau mai multe
dintre variantele urrndtoare: exuberant6 . profunzilre . delicaiele
.

trSire inefabili o contopire sufieteasce.

2. Scrieti un scurt comentariu, de maximum 1 pagina, in care
sE analizati ultimele 6 versuri. Explicati asccierea sentimentului iubirii
cu muzica si cu sunetul viorii; aretati cine ar putea fi ,,violonistul"
la care face referire textul.
3. Multi critici au observat cd intre poezia iui Blaga ti cea a
lui Rilke exrst6 asemandri. Referindu-vd la poemul.lui Rilke reprodus
aici si la poeziile lui Blaga citrte de voi, indicati cel putin un aspect
care vi se pare comun liricii acestora.
4. Blaga a tradus din lirica lui Rilke. Cautati in biblioteca sau pe
internet poezii ale lui Rilke tSlmdcite de poetul roman. Alcatuiti o mica
antologre care

cuprindd c6teva poeme ale celor doi auton. Alegeti poeme

intre care se pot stabili corespondenle tematice, stilistice sau de viziune.

i
.&

& iteraturd

((

Ferioada interheilcli

Foeala

Psa I m istu

>>

PENTRU iruCrPUr

1. Citili mirturisirea

de maijos.

,,Se intdmplS ca eu sa ;tiu, printr-un noroc extraordinar, adevdrul asupra celei mai disputate dintre cauze si asupra celui mai vechi
dintre procese: Dumnezeu existd.
Eu L-am intiinit.
L-am intalnit pe nea5teptate
as spune: prin hazard, daca
hazardul ar face parte din acest gen de aventurd
cu uimirea trecd-

I udor Arghezi (1880-'1 967) poet,

prozaior si gazetar cu o carieri literard intinsi <i fn.artp hnn:ri rrnrrl li111g autorii de
prim rang ai perioadei interbelice.
Brografia scriitorului, plina de corrturi,
a r;rnas piind azi controversaG in multe
ceralii. Nu-si incheje studiile, incepe sa lucreze in fabrica, puc icand in paralel ver-

-, in locul pietei
torului care, la capetul unei strezi din paris, ar descoperi
ori intersectiei familiare o mare, imbrafip6nd partea de jos a caselor
si intinz6ndu-se la nesfarsit ?naintea lui.
A fost un moment de stupoare care dureaza inca. Nu m-am
obipnuit niciodata cu existenta lui Dumnezeu.
Intrdnd la ora taptesprezece Fi zece intr-o capela din
Cartierul Latin in ceutarea unui prieten, am ie5it de acolo la ora
Saptesprezece ti cincisprezece insolit de o prietenie nepEm6nteasce.,,

in reviste. in 1899 se retrage la

lr4inistirea Cernica, cu numele de losif, iar

(Andre Frossard, Dumnezeu existd, eu L-am intilnit, Bucuresti,

Editura Universal Dalsi, 1993, traducere din francezE de Alex. $tefdnescu)

.r
I

suri

intre 1900 si 1905 e diacon la Mitropolie.

Pieaci in Elvetia, la Fribourg, unde este gdz-

ourt la o mAnistire. Audiazii cursurr universiiare la Geneva. invata si lucreze ca

bijutier si ceasornicar'. Colinda prin Europa.
Revenit in tarS in 1910, se afirmi in primul
rSnd ca jurnalist cu iemute verva polemic5.
Rimane ?n capitalE in rimpul ocupatiei gerrnane din Primul Rizcoi Mondial, scriind la
Gaze:a Bucureslt;or si la Scena, publicatii
ao\/on

:o

nrn^orm:-o
Pru9cI'rr6

c,

Lqsd

lE

;'ll duulE,
.'1,,-^

c;pa :Ezboi, aalzal.z oe co'aooralion.sm

s un ;1

de inchrsca'e ,a Vdci.es'.r.

i-

vre-

rrea ceiui de al Doriaa RJzboi Mondiai este

'nch s o'in nou, la ii.gu-J.u, pe.tru oamIie:'ul Earoane. co.rs'::rat a ieza ar:lorriat.re
h:ilerisle din Roman,a. TrntE a unor atacurr

v<:re[ 3r]Ie A-?a ttt'.atfatea COr-^rS:-

U-

lr, este margrnalrza: c6liva ani, opera frnc-- :. -s; sub '":e': :: e. lipd o sr:,e ce
ces:!' de I'or'di
- r rde - D.ai; c rese
drn lrvada sa de 'a Ll;n,sor
-, se impaca
c" oiicialititile Dir, ";957 se bucurA drn nou
ce onorlrn. Este aie5 r embru al Academier
F.;r6ie si al 1,4a., Aduniri Naliorale.
Crer-a lui cast gd iot mar muli; preiurre
c-od ''97A.

in '10 r6nduri, ce pdrere aveli despre experienta m6rturisita de Andre Frossard, raportAndu-vi la propria voastr6 atitudine fata de religie.

2.

Scrieti,

PSALM
de Tudor Arghezi

Tare sunt singur, Doamne, qi piezi;

Copac pribeag uitar in cimpie,
Cu fruct amar si cu frunzig
fepos si aspru-n indirjire vie.

Tinjesc ca pasirea ciripitoare

Si se opreasca-n drum,
Si cinte-n mine ;i si zboare
Prin umbra mea de fum.
Astept crimpeie-n zbor de gingasie.
Cintece mici de vribii si lastun
Si mi se dea si mie,
Ca pomilor de rod cu gustul bun.

25
iii*"

ffry'
.*iraFe.

NI

,g

L iteratur"&

(o
(I)
+-r

(o

:
C
:)

,,

ln tcate amlntntele fiptunr si pcnu'

Argre:t ,dJca preo(uparea de a n,t

Nu am nectare roze de dulceaqi,

Nici chiar aroma primei agurizi,

tJt sdLt,

se singula,rza.,h!,,icd, t'rreste, baudele.':isna halni ir.--,:t:,i o,'tti /a gil sr latal.:era

$i prins adinc intre vecii gi ceaqi,

Nu-mistau pe coaii moile omizi.

breslei.-At6t. Dar p,:i.'-!i ,ut negf r.t, tlns scu/7

' .:'-,prtrtd (.: t'Jl
perlat fir) m
se, er dlitat. Ptttd o ,,.'-:!dla pe.',.', Cc'o': e'

;a.

s,

Nalt candelabru, straji de hotare,

Stelele vin si se aprind pe rind
in ramurile-ntinse pe alhre $i te slujesc; dar, Doamne, plni cind

:r;c retezatd pe o gurd foarte rosre, ca.'e

Cescoperea in rorbrre un 5trag de dinl a.tbr,
mdrunli 5i dest:. l. .j lrnea in mdna un baston de bambrs, ct mdctuhe de argrnt, precaule uti/ii in acele vremi, cind atacurile
prin prese tebuleu uneorl suslnute sau

De-a fi-nflorit numai cu focuri sfinte

respinse cu ciomaqul si spada. lntr-adevi4

cu mersul lui apiisat 5i totuSl agec

prlvlrea /ul invipiiatii

si

dtrecta

$i de-a rodi metale doar, pitruns

De grelele porunci gi-nvigiminte,

cu

1..,1,

Poate ci, Doamne, mi-este de ajuns.

Arghezi pa:ea mai degrabi un spadastn,

evadat dln veacul sAu 5i rd6cit intr-o librdrre
modernd.

"

ln rosml meu tu m-ai lisat uitirii

$i mi muncesc din ridecini gi singer.
Trimite, Doamne, semnul depirtirii,

(ion Vinea, Amintlri despre

in Steaua, nr.6, 3 iunie
'1

Tudor Arghezi,
1961)

Al 9llezr illLUPg >d PULblice

in reviste

la

Din cind in cind, cite un pui de inger,

i 6 ani, dar debuteaza editorial I3rziu,la 47

de ani, cirno era deja bine cunoscut pr'n
scrierile aparute in periodice. Volumul de
versuri Cuvinte potrlvite (1927), sintezS a

creatiei sale lirice de panE atunci, este

intAmpinai de cr,1,ca IiterarE ca un evenlrnent. Din acest moment, Arghezi di la
tipar, cu o intrerupere intre 1 947 5i 1 954,
numeroase volume de poezii (Hore, Una
sutd poemg Stlhun pestrile, Frunze, Ritmuri
etc.) si de ptoza (lcoane de lemn, Cartea
cu jucdrii, Tablete dln lara de Kuty, Ochii
Maicii Domnulut, Ctmltiru/ Euna-Vestire
etc.), pind citre sf6r'situl vielii. in liric6, igi
innoieste in repetate rdnduri viziunea
poetica. Flori de mucigai(versuri, 1 931) este
una dintre cele mai temerare incerc5ri

rominegti de a practica ,,estetica urdtului"

in poezie. Ciirtlcicd de seard (versuri,
1935) inchipu'e, d'rrpotrivd, o lume paraciisiaca, a p,;riiiiii, a inccenter. [s1e unul
dirrtre marii :rriitori ror"n6ni, a c5rui personalitate se la;3 greu definita.
., Extsienti - n ca r'!e, eros-th a n atos dr a'
naIiirism frust 5i raflndta
-ooste-moar+.el ,
nevoie de a crea un alt univers, construtt
Cn cuvinte pi.rrificate ((patriviter), acesled
;Jnt lreseele se.|'\'eror hrtce arghp2 gng. gr"

Si bati alb din aripi la luni,

Si-mi dea din nou povata ta mai buni'

Poemul apare in volumul de debut al lui Arghezi, Cuvinte

poti'uite (1927).De;i critica se refcri adesea la ciclui Psalmilor, aceltia
nu au fost publicaqi de poet intr-un grupaj :r-eparat. in afara celor 9
psalnri din volumul de debut, scrigi in arii 1925-1'926,i'ncd' 9 apar
risipili in ci4ile uiterioare. Poemele ciclului apar astfel in crealia
argheziani ,ca nigte rePere ce ar marca <PoPasurile" unei pia
dolorosa." (Mircea Zaciu, Ioc. cit.)

Note lexicale
(care sta) aplecat intr-o parte, oblic, diagonal; p' ext. str6mb; fig.
ptezis, adj., adv.
(in mod) bSnuitor, iscoditor.
pribeag, adj.
care rdt;ceste din loc in loc; hoinar; strain; singur, izolat,

-(persoana)

se e.\p,t:ma ir.tr-un drscurs abruo;. al canfesiunl dlreoe satt |n structttrr:/e meteforlce

.-ele

rra

.tes:ep:ale, incit pcet;ca '-t

Arghezi, care nu semdna in slnta.xa si stlhs'

l/ca ei cu nrcto (tradltleD, putea si deruteze
sr sd fasctneze totodata. " (Mircea Zaciu,
Trdor Argiiez/, in l"4ircea Zacru. l"4artan
Papahagi, A -ie I Sasu, Dr'tilonarul ese/:l/ai
el scrtrlcnlc' rcn:inr, Bucuresri, Eo i':ra
A.lba\rr".>,2i,11-;

m-re
K

rdzlet.

aguridd, s.f.

}L

--

strugure crud, foarte acru.

DISCUTAREA TEXTULUI
Semnificaliile unei metafore

,,in Dumnezeu poetul si-a proiectat propriul vis: fiinta cdreia s5-i comunice
Dar,paradoxal,StiedintruinceputcEpartenerul nuexistd[...] Origineapsalmilor
arghezieni trebuie ciutata in nevoia de comunicare a <pribeagulL,i> chinuit de
solitudine." (Mir-cea Scarlat, lstoria poezrei rominesti. vol. lll, Bucure;ti, Editura

lvlinerva. 1986)

III

& r flso**dy {wr8

Perioada interbe!ieE
$?*Eeia

1. Poemul este construit

ca un monolog
gramaticale
prin care
adresat. ldentificali marcile
apar in text emilatorul ;i receptorul.
Considerat drept psalmul singuratafii,
poemul cbnstitr-'ie dezvoltarea metaforei,,copacului pribeag". Recititi notele lexicale din pagina ante-

2,

rioara,

ref

eritoare

la

cuv6ntul

,,

pribeag " .

Argumentali ca ambele sensuri sunt potrivite in

acest context. Citifi, in sprijinul rdspunsului vostru.
si observaliile critice de mai jos.
,,E o pribegie fdri tinta precisi, pornit5
dintr-un imbold launtric, inexorabil dar nel6murit,
un drum fdrE termen, la capatul cdruia, presimtit
doar, dar neprevdzut, se aflS revelatiile ultime, ca
un soi de rdscumpdrare a temeritalii, stiruintei ;i
credinlei oarbe in ceva nedeterminat." (Alexandru
George, Pentru ca mintea mea sd poatd sii-nle/eagd,
in Marele A/pha, Bucure5ti, Editura Cartea Rom6neascE, 1 970)

3.

Asocierea insolitd a celor doi termeni

(,,copac" si ,,pribeag") mizeazd pe o aparentd
incompatibilitate (copacul este imobil, iar trSsEtura care i se atribuie semnifici tocmai miscarea).
Cum explicali aceastd asociere si ce indicatii vi
ofera despre cum trebuie cititE poezia? Referiti-va
5i la imaginea surprinzitoare din primul vers
(,,Tare sunt singur, Doamne, 5i plezl5!"). Discutali
variantele de mai jos:
" . primele dou5 versuri ale poemului indicd
faptul ca textul este scris in tonalitate gravd, av3nd
ca temd o dramd existenfiala;
. inceputul poeziei aratS cd autorului?i place
joace
sd se
cu cuvintele, pentru a crea imagini
Socante;

prin aceasti surprizS lexicald,

poetul

doreste sd castige ?nca de la inceput participarea

afectiva a cititorului.
lS. Avand la bazii comparatia subinteleasd
intre om si copac (simbol ai vietii in continud
evolutie, al comunicdrii intre cele trei niveluri ale cosmosului: cel subteran, suprafata pam6ntului sr ce-

rul), observati in text:

. relatia (de opozrtie, de continuitate etc.)
dintre cele doud planuri (uman / vegetal) din care
provrn termenii comparati;

. cum suni definrte atributele ,,copacului

pribeag" prin raportare la cele ale ,,pomilor cu rod".

5. ldentificati trpurrle de imagini (auditive,
\/;?'
a+r \ rurL
7-27p :n,er
n:trr
vlZUdle,
upJ' in nrimele
'al^ LJIIdLLIVC
^l{-H;,,^ CtL.i
',L'tr F/Otl U

u"

l3l'llil,l :''?ii.],* !
". o,*',?l

lif;{

strofe. Care dintre acestea predomini in descrierea

,,copacului pribeag"? Dar

in cea a ,,pomilor cu

rod"?

6.

Alegeti, lucrdnd in perechi, imaginea care

sintetizeazd,

dupi voi, atributele,,copacului

pribeag" si pe cea care este cea mai relevantd pen-

tru ,,pomii cu rod".

7. Ce credefi cd simbolizeazd, in plan uman,
cele doud metafore (,,copacul pribeag" pi ,,pomii
cu rod")7 Puteli porni discutia de la ideile enuntate

maijos:

. in primul rdnd, apare o opozilie gramaticald intre un substantiv la singular (,,copacul")

la plural(,,pomii"), ceea ce semnificS

;i altul

o ,,opozi1ie"

intre unu si multiplu;

. omul singuratic, inadaptat, care nu-si
accepG conditia / oamenii obisnuiti, netulburati de
dileme existen!iale;

. omul preocupat

de ,,cer" / oamenii preocupati de lucruri ,,pamdntepti";

. ornul care vrea sa fie altfel decat ceilalti, sa
cunoascd mai mult si prin mijloace diferite / oamenii
care se muitumesc cu ce le este dat, oamenii lipsiti de idealuri.
8. Poezia argheziani se bazeazd pe o resemantrzare (schimbare a sensurilor) permanenti
a cuvintelor, in functie de contextui in care apar
acestea. Poemul contine cuvinte din sfera semanticd a naturii si cea a universului uman, care se
intrepdtrund sau chiar se confundi. Comentatiin
scris (maximum 20 de rinduri), din acest punct de
vedere, semnificatia urmitoarelor imagini:
. ,,fruct amar" , ,,f runzis lepos si aspru-n indArjire vie";

27

t{-

._.

i',.-

I'T
E

iteraturd

fi-

f fi',{

CI

(U

:
=)

de
,,pasarea ciripitoare", ,,crAmpeie-n zbor

ginga;ie'1, ,,cdntece mici de vrabii 5i listun";

. ,,umbra mea de fum", ,,Prins ad6nc intre
vecii 5i ceald";
. ,,nectar", ,,aroma primei agurizi" ,,,moile
omizi".

Confesiunea revoltei

ca in fili(Eli,
Eli, lama sabahtani!>'
cwintele evanghelice

purtdnd
,.Psalm al insingurdrii, al pirdsirii,

gran

adicd <Dumnezeul meu, Dumnezeul meu, pentru ce m-al

pirdsit?>. [...] in acest psalm al lui Arghezi, tonul de lamento'il inlocuieste pe acela al revoltei din alti psalmi Nu

I
I

il

incrSncenare disperata, exaltare a orgoliului, nu blasfemie'

ci t6nguire." (Nicolae Balol6, Opera lui TudorArghezi,Bucu'

rl

ci

e prea putin ceea ce i se oferd in schimbul credintei (adverrevoltd, generatd de orgoliul

bele restrictive,,numai" si,,doar" accentueazd

aceasta frustrare);
. dorinla de eliberare sau de instaurare a unui

alt tip de relalie om-divinitate.

6' Comparati rdspunsul vostru cu urm6toarea confesiune a lui Tudor Arghezi, referitoare
la perioada calugariei: ,,Voiam sd tr5iesc o experientd, nu o dogm5. Nu sunt un atare om' Mi-e indiferenta forma de religie; ceea ce mi intereseazd
ar fi fost o nuan!5 noud de parfum de smirn6 si
ceari, pe care speram si o gisesc r6t;cind"'"'

re;ti, Editura Eminescu, 1979)

:ll

Eu;i

Tu
unei stiri

l.

il

Strofa a V-a dezvolta o

alti metaford,

stelelor ,,straja de hotare". Ce hotare credeli ce vegheaza stelele? Discutati urmdtoarele variante sau
propuneti voi altele:
. dintre ,,vecii" (eternitate) si ,,ceafa" (necu-

ll
ti
I

dintre PdmAnt 5i cer;

o dintre omul revoltat si divinitate'
2. De ce credeii ce este ales cadrul nocturn?

bil, compact si indistinct, asimilat cu misterul pe

care-l exprimd un termen-pereche" intunericul''
(Alexandru George, oP. cit-)
Versul ,,$i te slujesc; dar, Doamne, p6nd
cSnd?" face loc revoltei deschise' Ce anume din
strofa anterioari credeti ci face previzibilS aceastd

3.

revolti? RdsPundeti in

scris.

4.

Strofa a Vl-a 5i primele doud versuri din

sti'ofa a Vll-a contin motivatia revoltei, exprimat6,
de asemenea, metaforic- Interpretati urmitoarele

{i

'ra!

l|l

{i

l'

docalea certitudinii materiale sau a revelaliei Chiar c6nd

imafirma
mini sentimentul indoielii, nevoia credintei se
petuoas5, ca o recunoattere ind!recta a lui Dumnezeu'"
(Serban Cioculescu, Argheziana' Bucuresti, Editura Eminescu, i985)

noscut);

,,Noaptea e vEzutd ca un mediu impenetra-

f;i

,,Psalmii lui Arghezi sunt' a-dar, mdr-turia

pe
agonice: a luptei interioare, in ciutarea lui Dumnezeu'

sintagme (legate de metafora centrald a ,,copacu-

lui pribeag"i:
. ..a fi-nflorit numai cu focuri s{rnte";
. ,,a rodi metale doar";
r,,patruns de grelele porunci si-nvdteminte";
. ,,md muncesc din radicini si sdnger"'
credeti cd este exprimatd in
versul ,,Pcate c5, Doamne, mi-este de ajuns"? Discutati urmdtoarele variante:
umilrnti, provenrtd drn recunoasterea pro-

5. Ce atitudine

"

'1. in poem, Dumnezeu nu apare dec6t in

ipostaza de posibil destinatar al mesajului eului
liric. Divinitalii nu i se asociaza niciun verb, api-

rAnd numai ca formd de vocativ, izolata prin

virgule (,,Doanrne"). Cum va ajuti aceste observatii gramaticale in conturarea imaginli pe care
osalmistul o construieste pentru a reprezenta
divinitatea?

2. intregul monolog al eului liric indicd

.o atitudine care vine in contradiclie cu preceptele dogmatice inguste, bazate pe indemnul
nevcia
,,Crede si nu cerceta!". Cum expiicati

primi
exprimatd imperativ de eul liric, in final, de a
un semn al exrstenlei Civinitbtii? Discutati vari-

antele de mai jos:

r este expresia unui orgoliu nemdsurat,
care pune la indoialS existenta lui Dumnezeu;
. este expresia umilintei celui care, neavSnd
penrevelatia, cerge5te semne de care sa se agale

tru a scipa de singurdtatea apdsdtoare;

. este expresia unei sf65reri l6untrice, care
se cere exprrmatd, chiar si unui rnterlocutor
a

bsent.

3. ingerul este mesagerul tradrtional al lui

Dumnezeu, intermediarul dintre cer sr pdm'int'

ft-ert"J3ua ntei'neiECa
1

flaqrczla
r
$

credetici semnul solicitatin finalul poemului este un ,,pui"

de inger? Discuta!i variantele de mai jos:
. psalmistul nu crede cE meritd un inger ,,mare", din cauza
De ce

rdzvrdtirii sale;

r ,,puiul" de inger umai-'izazJ,

.

>>

,,apropie" cerul;
este un simplu apelativ de i'dsfat Jentru mesagerul a'teptat.

DINCOLO DE TEXT

Hugo Friedrich, cercetdtor german, afirma cd specificul liricii

moderne ar consta in existenla unor ,,categorii negative", care
definesc un mod particular de a vedea lumea. Printre alte categorii
negative identrficate de el, estetica urdtululli crestlnismul in ruind
sunt ilustrate prin poezia lui Baudelaire (pe care Arghezi l-a tradus).
Hugo Friedrich spune: ,,El a avut voinla de a se ruga, a vorbit cu
toati seriozitatea despre pdcat, a fost ad6nc petruns de culpabilitatea omeneasce [...]. Dar el nu a g;sit o cale. Rug5ciunea ise

Omul ctuce

fost distins

Mircea Roman

Mircea Roman (n. 1958)

cr Marele Prerniu la Trienala de la Osaka

lo dininc-tie ce enormi imporlanti in sculprrrrA). Es-.e socc:ii unul dintre cei mai imporianti sculptori europeni contemporani
poet
Charlps Baudelaire ( 1821-1867)
s estetician irancez. A fost numit ,,le podte
rr,audit' (,,pceiul blestemat"). Prin unicul
siu volum de poezie, Florlle Riului (Les
Fleurs du Ma/, 1857), Baudelaire l5rgeste
conceptul de frumos, integ16ndu-i intelegerea rdului, ur6tului, concret-umanului,
a sufleiului'in destrimare, obsedat cSnd de

p.icat, c6nd oe ideal. Opera sa, caracterizat5 dreot ,,ce. mar mare exemplu de poezie
n:cdern6 in o:,ce limb;" (T. S. Eliot), a revoi:tiona"r cr-ea: a lirici din secolui al XIX-iea
s a cieschrs c::zia secolului al )O(-iea.

istove5te in neputint6, incetdnd in cele din urmd si fie rugdciune.

t...1 in poemele sale, Hristos apare numar ca metaford fugitivd sau

ca imaginea celui parasit de Dumnezeu. lndar5tul constiinlei propriei damn6ri mijepte pldcerea de a o (savura cu voluptate>. Desigur
ce toate acestea nu se pot concepe fdra o mottenire cre5tin5. Dar
ceea ce a r;mas din ea e un crettinism in ruine." (Structura lrrlcll
moderne, Bucure5ti, Editura Univers, 1998)
credeti ce pot fi transferate aceste aprecieri asupra psalmilor
arghezieni? Argumentali.

>)

CRITICII SPUN
.3,*

lui Arghezi au fost interpretafi diferit de criticii Iiterari. Unii au vizut in ei o religiozitate de profunzime, allii, dimpotriva, expresia virulenta a neg;rii divinitSlii. citili pasajele critice
de maijos 5i comentafi-le.

1. Psalmii

,,Om si Dumnezeu apar arci angajatiintr-o disputd fdrd solutie,

amare, imprecativi sitotodatS plind de fervoarea implorarii 5i iden-

tificSrii. Poet profund religios, Arghezi se afld ins6 intr'-o paradoxala conditie: aceea de a nu accepta dogma si, in acelasi timp,
dandu-si seama de imposibilrtatea trairii autentic religioase in afara
dogmei." (Mircea Laciu, oP. clt.)
,,lmaginea despre lume e a unui pagan infrico5at. Psalmii sdi
sunt dezolati, dar reci. Sufletul lui cauti mdntuirea, dar e uscat, nu
mai iubeste, Strigatul lor e tocmai neputinla credinlei. Magia insi oferd
intuitia tuturor disponrbilit6tilor care se gdsesc peste granitele pipai-

Monolog

irscurs de dimensiuni ample,

explrcll

a perscana i, cu rn destlnatar
-onolog-rl acresai

gaLr

nepreclzat

(molo-

:9u),nlerrc' !e;trilzeazi in ieatrL.r, in

3?ernlJ' ac,.- :a ) ir, larattune

din familia vracilor, de elixiruri si filtre, nu drn aceea a preotilor, a sfintilor si a apostolilor. in evul mediu,
d. T. Arghezi arfi fost ars de vru." (M. Ralea, T Arghezi'in Scrren dln
trecut. in literaturd, Bucuresti, Editura pentru Literatura, 1963)

tului si ale misurabilului. [...]

29

ig
{fl
4)
(u

.:
:)

i
I

& it*ratwrd

iltil

Psa/ml5i poeziile inrudite nu sunt expresia

unei ?ndoieli; ceea ce ne izbe;te in tonul lor cand
?ndArjit, c6nd aspru, cand plin de umilintd, in clarele lor accente retorice sau in vibrarea melodioasi de
,,

rugiciune, nu este incertitudilnea existenlei, dar certitudinea inexisierttet divi6. Suferinla poetului nu
provine din faptul c5 Dumhezeu este, firi a se ar6ta,
cE se reveld pi se ascunde, in acela5itimp, ci din faptul absenlei sale, care degteaptd in sufletul fragil al
psa m istu ui consti nta insuportabilS a si n guratitii in
univers." (Nicolae Manolescu, Postfa!,i la Tudor
Arghezi, Poezii, Bucure;ti, Editura Minerva, 1971)
I

,,Psalmii, dacd nu sunt o aventurd mistici,

descoperd totusi un suflet potenlial extraordinar,
pedepsit si nu treacd niciodatd in act, dimpotriva,
s,i fie, de fiecare dati, in expresie, propria lui tr.i-

dare. intre disponibilitatile psihice, de extremd

varianti care-i tentau atentia, Arghezi a sovait sd
aleaga una. A refuzat opliunea definitiva, mai
bine zis 5i-a permis libertatea de a nu alege."
(La u renli u Ulicr, Tu dor A rg h ezi, in R ec u rs, B ucu re;ti,
Editura Cartea Rom6neascd, 1971)

2.

Limbajul poetic arghezian, inovator gi socant, a determinat de asemenea aprecieri diferite din
partea criticilor. Citili pasajele de maijos 5i comentati-le, referindu-vi la poeziile argheziene citite de voi.
,,[Arghezi] a distrus convenfia poetica, locurile
comune ale limbajului frumos, care nu apar in versurile siin proza lui dec6t cu o f.rlnctiune cu totul opusd
celei care-i revenise prin traditie. ironia verbala, obfinuta prin devalorizarea felului obignuit de a se exprima, joacd un mare rolin opera acestui poet, care de
altfel nu ezitd s5 foloseasci locufiunile 5i expresiile
populare. Lexicul poetului deschide porlile termenilor
proscrisi, chiar loculiunilor triviale; cuvintele metaforelor sale suni ?ncircate de o rnaterialitate palpabili, pline de o viati arzdtoare care acapareazd toate
simturile omului. Construcfiile luiArghezi au reinnoit
sintaxa rom6nd. " {Iudor Vianu, Tudor Arghezi si innolrea lirts m u / u r' e u ropean, in 5 crl lto ri ro mE n i din seco Iu I
Bucure5ti, Editura Mrnerva, 1 979)

,,Dupi ce ai ldsat din mand volumul de ver-

re

suri a! d-luiT. Arghezi, Cuvrnte potrivite, o impreste

se ridicd deasupra tuturor celorlalte: amestecul de
sublim si stSngicie, de mdret si mizerabii, de perfectie
si ratare. lmaginatie aci grandioasa, atingdnd simbolul
sau mirajul, aci delicat6 si miniaturistd, nuanlati pana
la vecindtatea subtilitatii, epitete viguroase, adinc
caracteristice, imagini pline de gAndire prescurtata,

sugestii insinuante care se strecoari pe furis ?n suflet

si in tot corpul, transformd tot ritmul visurilor 5i-l

umple cu muzicd de atmosfera, potrivita exact sensului, fari sd-l clarifice complet, cSci i-ar impraStia
farmecul. $i pe urma numaidecdt un fel de silnicie
a versului, cautari indelungate ;i nimerite alSturi,
acceplie greSitd a sensului unui cuv6nt, ritmuri chinuite, fortate, cuvinte schimbate fara abilitate ca sd
iasd o rim5. [...] Din toata produclia literara a d-lui
Arghezi reiese aceeapi impresie: o mare energie
sufleteascd lipsita de facilitatea de exprimare. Un formidabil elan oprit un moment in desfd5urarea lui de
o neputintd de realizare." (Mihai Ralea, op. cit.)

BIBLIOTECI DESCHISE

)>

Cuvinte potrivite.
Discutaliin clasa impresiile voastre de lecturii ;i observali in ce mdsurd psalmii inclu;i aici distoneazd
cu tematica volumului sau o completeazS.
2. Citili c5liva dintre Psalmii lui David 5i comparalitonul acestora cu acela din psalmii arghezieni.
3. Cititi, in volumul Excelslot cei 1 1 Psalmi
moderniai lui Macedonski, scri;i intre 1 893 5i 1 895

1. Cititi integral volumul

5i Psalmullui Blaga din volumul fn marea trecere.

Comparafi-i cu psalmii arghezieni at6t din punctul
de vedere al atitudinii, c5t ;i al expresiei poetice.

crTrTr DEsPRE"..

h)
Ope re

Cea mai recent; editie a scrierilor lui Tudor Arghezi este:

edilie in g n1iti, ta bel cronologic ;i bi bliog raf ie de M i?ura

Arghezi ;i Traian Radu, prefafd de Eugen Simion, BucureSti,

apArutd sub egida
Editura Univers Enciclopedic, 2000

Fundaliei Naiionale pentru $tiin15 5i Arti.

roate textele din opera iui Arghezi
poezia.
pi
Vclurnele I ll ccntin
incluse in manua! sunt reproduse dirpi aceasti edilie.
Academiei Romi3ne

gi a

Tudor Arghezi, Bucure5ti,

Pompiliu Constantinescu
stupentru
Art;,,Regele
Carol ll", 19'10
si
Fundatia
Literatur;
diu monografic in care ordiriea cronologici a operei e inlocuiti
cu modelul ascuns al autobiografiei spirittraie a poetulLri.

lul Tudor Arghezi, Bucuresti,

conline, intre altele, o analizd a psalmilor ar'ghezieni fScuti din perspectiva unui fin cunosc;tor al
Nicolae Balot5

Editura Eminescu, 1979

Opera

poezrei mtstrce si reiigroase universale.

Serban Cioculescu, Arghezlan4 Eucuresti, Editura

volumul cuprinde o privire atentd asupra
Eminescu, 1985
operei si a biograiiei lui T. Arghezi. Capitolele clrlir. /ntroducere in poezia lui Tudor Arghezt Studrr sr artrco/e, Prozatorul,
Polemici pro Arghezi, O polemlcd lnvoluntard cu Tudor Arghezr
(unde e amintiti si polemica lui Arghezi cu lon Barbu), Omu/.

il

-- .

:.:.

Periaada interbelicS
f"r^.

roezra

(( rext auxiliar
PSALM
de Paul Celan

Nimeni nu ne mai framinti din girini gi lut,

nimeni nu ne pomenegte praful,
rumenl.

Fii slevit ru, Nimeni.

tiu vrem
si-nflorim.
De-a curmezigul
De dragul

Tiu.
Un nimic
am fosq suntem, vom

D
I aul Celan
la Cernduti,

(1

920-1 970)

rimine inflorind:
al nimicului, trandafir
niminui.

poet. N5scut

in RomSnia. Provine dintr-o fa-

milie de evrei-germani. Celan este anagrama numelui de familie adevdrat, Ancel. in

Cu toarta
ca sufletul pur,
cu firul de praf ca uncer secat,
cu coroana-nro5iti

1942 familia Ancel a fost deportati intr-un

lag-r de concentrare german, din care fiul
a reu5it sd evadeze, dar unde

murit.

pirintii sii au

de purpur cuv6.nt, ce l-am

deasupra,.o, deasupra

in

1947 Paul Celan pdriseste

Rom6nia 5i se stabile5te, provizoriu, la
, #-,
Viena, unde in acelasT?n ii apare primul

acesrur sPrn.

volum; Der Sand aus oen Urnen (Nisipul din

urne) scris in germanS. P;r;seste Viena in

anul urm5tor si se instaleaza definitiv la

Paris, unde duce o viatd retrasi, av6nd rare
int6lniri cu exilul rominesc parizian (Emil

Cioran, Eugen lonescu, Mircea Eliade,

Virgil lerunca). Alte volume. Mohn und
Geddchtnis, 1952 (Mac 5i memorte't, Von
Schwelle zu Schweile, 1955 tDn pra_o in
pragl, Sprachgrrter, 1959 (Grat,,/e cuvrnte/ol, Die Nlemandsrose, 1963 (Trancarlrul

nrminul

etc. Trad.ice poeme de Ar1hs2; in

in i 970,
5erra. Cu excepl'a Liror
lrmba 'on5nd inainie de

limba oermana Se sinLrcide

aruncinciu-se
poeme scrise

in

ir

"^ -,,,!. {-^,

.,^1,,-..,
!^ r^L.
,l ,i ld
- i dvururlur utr
rdfli;rur
utruuL, .;
>r rr LLUUd
fost un ra{inat cunoscitor al limbir franceze,
Paul Celan rJ scr'e oceze Cecai'n cer-

marrj, socotrnd ci ,,N:mar 'in linrba rriaiernE poti exprima adev6rul; dacE scrie jntr-o
lrmba straind, u^ poet mrnIe". ir lrrica moderna europeanS, Paul Celan este un rume
{aimos.

I
L-

cintat

Traducere din limba germani de Nora Iuga

:,,".

I
Poemul Psalm face parte din volumul
(Tran dafirul nimdnui), 19 63.
)D

Die Niemandsrose

DISCUTAREA TEXTULUI

{.

Datorita pczitiei lor si a repetitiei, adverbele pi pronumele

negative au, in text, un rol esenlial. Care este acesta? Alegeti una /
mai multe dintre variantele de mat jos sau propunefi altele: subliniazE profunzirnea s!nguritalii omului, lipsit de tovSrisia semenilor si
de prezenta lui Dumnezeu . scot ?n evidentd disperarea eului liric, lipsa
increderii in salvarea lui . sugereaza imposibilitatea comunicirii . au
la bazi ideea ,,desertaciunii de5ertEciunilor", din Ecleziast.
2. Pornind de la textul lui Celan si de la definilia psalmului din
lectia trecuta, stabiliti diferenfele dintre psalmii biblici5i cei moderni.
3. Explicati metafora ,,trandafirul nimdnui", care reprezinti 5i
titlul volumului din care face parce poemul reprodus.
4. Cum va explicati pluralul (noi) din acest poem al singurdtatii?
5. Comparati ,,cerul" (absolutul) lui Arghezi din psalmul studiat cu ,.cerul" lui Celan din acest poem.

fl

ffi
{$

fu i{erat#p-d

CO

fl\\ *Estetica uratului

//

:
:

>>

PENTRU

NCEPUT

1- Numitic6teva instrumente

2.

de scris folosite d+a lungultimpului.

Pe ce ,,materiale neconvenlionale,, (apadai nu h6rtia) vr

s-a intdmplat sd scrieliZ

3. Alcatui!i, din toate rispunsurile de la intrebiirile 1 5i 2, un

,,Mic catalog al instrumentelor pi materialelor de scris posiblle".
FLORI DE MUCIGAI
de Tudor Arghezi

Domnului Al. Rosetti

Le-am scris cu unghia pe tencuiali,

Pe un parete de firidi goali,
Pe inruneric, in singuritate,
Mircea Roman

Cu puterile neajurare
Nici de raurul, nici de leul, nici de vulturul
Care au lucrat imprejurul
Lui Luca, lui Marcu gi lui loan.

Vilul

Sunt stihuri f;re an,

Stihuri de groapi.
De sete de api

Luca, Marcu, loan

- autori a trei dintre
cele patru evanghelii ale Noului Testament),
al patrulea evanghelist fiind Matei. Ordinea
evangheliiloreste: Matei, Marcu, Luca, loan.

$i de ioame de scrum,

Stihurile de-acum.
Cirrd mi s-a tocit unghia ingereasci

Taurul, leul, vulturul

- animale simbo1ice, in pictura religioasa or.todoxE, asocia-

Am lisat-o si creasci.
$i nu a mai crescur
Sau nu o mai am cunoscut.

te celcr patru evanghelisti: ,,Pentru Matei,

un b5rbat, pentru l,4arcu, un leu, pentru
Luca, un bou, pentru loan, un vultur. Cel
cu chip omenesc infitiseaza intruparea; cel
cu chip de leu infatiseaze tiria si puterea

impiriteascii; cel cu chip de bou infitiseazi

virtutea preoteasca si jerifa; aceia cu chip
Ce vuitur infatiseaza pogo16rea SfAntuiui
Duh" (Dionisie din Furna, Carte oe prcturi,
traducere de Smaranda-Bratu Stati si
$erban Stati, Bucuresti, Editura Meridiane,
1 979).

Era ?ntuneric. Ploaia bltea departe. afara.

$i mi durea mina ca o ghiari

Neputincioasa si se stringl.
$i m-alrr sitrit si scriu cu unghiile de la mina stAngd.

l-

l'oemul,F,
f lori de mucigat deschide volumul cu acelasi titlu,
apirut in 1931.

DISCUTAREA TEXTULUI

-I

Estetica ur6tului
,,Efec.ul Florilor de muci,oai fvolumul, apirut in 1 93,1 I poate f i asemuit cu cel al
unei loviturr de maciuca. Buimicrti de puternicul soc, unii nu-si vor reveni decit peste
c6trva anr [...]. Pirtini au fost cer care, la momentul aparitiei, i-au apreciat frurnugeiea
unici..." (Dorina Grisoiu, ,,Bital:a" Arghezi, Clul-Napoca, Fditura Dacia, 19g4)

tf,

E-

ite ra tu ra

Perioada interbelicS

Foezia

i;i

rta:ea unet comunlc;rr

Expresivitate
- ca
de a transmite n-'esalul ru numai exact, ci
si plastic. if literetura, expresivitali. t
relcrA la {,rnacri;-e; Tixit, ui de a e\tr:;

imagi'ri v;t,

cr

egnaaie.

dobEndepte
.,Noua ufrumLrsete!, care poate coincide cu urErtul,
nelinistea prin includerea banalului." (Estetlca uritului, in Hugo Friedrich, Structura
/iricii noderne, traducere de Dieter Fuhrmann, Bucuresti, Editura pentru Literaturi
Universali, 1969)

t.

Discutafi titiul acestui poem (si volum) de Arghezi:

surpriza pe care o contine. prin comparalie cu alte sintagme
in care apare cuv6ntul ,,floare " ;

asemdndrile 5i deosebirile care se pot stabili intre aspectul

florii si cel al mucegaiului;
. comparali titlul Floride muctgaicu titlul Florl/e Rau/ui(Les
F/eurs du Ma/) care apa(ine poetului Charles Baudelaire;
. comparali tillul Flori de mucigalcu titlul lui Dimitrie Bolintineanu F/orlle Bosforului, pus unui ciclu de poezii exotice, delicate,
calde, ,,parfumate";
. care este semnificalia simbolici a titlului arghezian? (Ob-

servali legdtura:

stlhuri- mucegai- florl.)

2. Comentali expresivitatea cuvintelor sau sintagmelor care

trimit la zona ,,ur6tului" (maximum i5 r6nduri).
,,Unul din marile merite ale poeziei argheziene este unul de...

vocabular; artistul a inteles c5, in poezie, suavitatea nu decurge

automat din folosirea unui limbaj <nobil>. Diversitatea lexicald este,
raportatd la numdrul redus al poemelor. exceplionale. Recurenla termenilor fiind insesizabild, surpriza este pururi prezentd." (Mircea
Scarlat, lstorra poeziei romdnestr, vol. lll, ed. cit.)

3.

Subliniati prin citate din text imbinarea neobi5nuita dintre: olfactiv tactil, cromatic, luminozitate.
4. Pornind de la exerciliul 3, descrieli spatiul inchis in care
se afl5 poetul si propuneti rispunsuri la intrebarea: unde s-ar putea
afla cel care scrie pe tencuiala? (Raspunsul corect il vefi afla citind
si alte poeme din volum.)
5. Comentati, pornind de la ,,instrumentul de scris" neconventional, opus suavei ,pene" sau banalului ,,condei", versurile:

a.

,,CAnd mi s-a tocit unghia ingereascd

Am lisat-o sd creascd
Si nu a mai crescut

b.

,,Si m-am silit sE scriu cu unghiile de la m6na stang5."

-."

Pentru comentariul acestui din urmi vers, folosili sugestiile

de maijos:
. mdna stanga este nepriceputd, ,,stangace";
r stdnga este partea inimii;

.
.

st6nga se opune ,,dreptei", adicd mainiicu care scriu ,,ceilalti";

se poate scrie si cu unghia, si cu m6na st6ng5, atunci c6nd
nevoia de poezre este autenticS.

6.

Detaliati legdtura care exist5 intre poezia ,,florilor de mucigai" si urmitoarele versuri din Testamenl considerate o arta poe-

tici

argheziand:

,,Din bube, mucrgaruri si noroi

lscat-am frumuseti si preturi noi."

33

EFE

,,<Estetica urdtului> implica

Ambiguitate

capacitatea unui cuvSnt

sau a unei sintagme de a avea mai multe
sensuri posibile, f;r; ca vreunul si domine.

Unir. critici cons;derd ambigurtarea ca o

condrtre fundamentai.:r a limbajului poetic.
CuvFntr:t poetic cjob. lrie5te in context sen-

ea o poetizare, sugeratA in
in Flori de mucigaide frumusele, nu de uratenie. [...] Frumusefea n-a disparut, dar a <mu_
cegiSitD, tragedia fiind mai mare decet in cazul anularii. in volum,
tensiunea se creeaz6 gratie descoperirii suavitalii in cele mai nea5teptate contexte." (Mircea Scarlat, op. cit.)

ti

Testament [...]. Arghezi este preocupat

suri multiple.

I
i

Me;tegugul cuvintelor
,,Vocabularul e harra prescurtat5 gi esentiald a naturii ;i omur poate crea
din cuvinte, din simbole, toatd natura din nou [...]. Me;te;ugul cuv6ntului
a cernut5i cerne fEri rdgaz lumea si sufletul ei
a dat nastere literaturii
si elocvenlei. [...] Toate cuvintele ins6 16sate-n -si
voia singurdtitii lor sunt ca
niste timbre uzate ;i nu pot evoca peste inconjorul ror ingust nimic. c6nd
vine c6ntirelul, povestitorul sau apostolul, cuvintele tremura ca pdsdriie indragostite la ivirea linistitelor dimineti; ele c6ntd, vorbesc sau ameninti si

I
I
I
I

'I

blestemi." (Tudor Arghezi, scrisoare cu tibi;irul, in /-umea. Bazar siip6mena/, nr. 8,21 dec. 1924\

{.

Discutali ambiguitatea creatd de lipsa complementului

direct din prima frazd a poemului. cum intelegeti totu5i primul vers:
,,Le-am scris cu unghia pe tencuial,i,,? Alegefi una (sau mai multe)
dintre variantele de maijos:
. complementul este exprimat anterior, in titlu, a5adar: flo_
rile de mucigai le-am scris cu unghia pe tencuialE;
. complementul urmeazd in secvenla poetica urmitoare, a5a_
dar: stihurile le-am scris cu unghia pe tencuiala;
. ,,le-am scris" se referd atat ia florile de mucigai, c6t si la
stihuri, apadar: florile de mucigai se transforma in stihuri;
. complementul rdm6ne neprecizat pentru cd ,,le-am scris,,
se referi la poeziile urmdtoare din ciclul Flori de mucigai, deschis
de poemul cu acelasi titlu.
2. Ce semnifica lipsa simbolicului ajutor sacru? Folositi Dictionaru/ cultura/de la pagina 32.
3. Citafi versurile in care observali cd sintaxa este complet diferitii fat5 de cea obi5nurta. puneli cele cioui formui,iri (cea
poeticd 5i cea obi5nuitd) alEturi si cdutati seninificatiile diferite
ale fiec5reia.

I
I
I

t
I
I

4. Cuvdntul ,,stihuri" (versuri)apare in 5 contexte diferite (explicit in 3 si subinteles ?n 2). in fiecare dintre ere dobandeste o alti

Mlnialur, I eprcze.tt're,!-t pe evarrghelrstul Marcu

incdrciturd simbolicS. care sunt conotatiile simbolice ale cuv6ntului ,,stihuri"? Expiicatiin scris (maximum t0 randuri).
5. Urmariti concordanta de atmosferi drntre spatiul interior
si cei exterior.
a. Cum este ea realizata?
b. Descrieti atmosfera dominanta in poem.
6. De ce credeti ci ultimele patru versuri sunt separate oe
restui textului (neimparlit in strofe)? propuneti mai multe rdspunsuri la aceastd intrebare.

TME

d" i tg ya
,n

Perioada interbeiiqd

Fcezia

DINCOLO DE TEXT

)'
J.
I

tuyt

1.

Citili urmitoarele texte: Dlmrneata din

volumul Florl de muclgalde Tudor Arghezi, poeziile cu aielapi titlu de Octaviar Goga si de Vasile
Alecsandri.

a. Subliniati diferentele esenliale dintre pastelurile intitulate Dlmrneala si poemul lui Arghezi,
,,bilant" liric 5i tragic.
b. ,,Estetica uratului" este extrem de clard in
poem;
ilustrali-o prin cSteva exemple.
acest
2. Citili poemul Albatrosu/din volumul F/orlle Rau/uide Charles Baudelaire 5i poemul lestament care deschide volumul Cuvlnte potrivlte de
Tudor Arghezi. Comentali in scris:
a. Ce legSturd se poate remarca intre cele
doua ooezii?
lt

{'

:]

b. Dar inlre Testament5i Flori de muclgar?

3. Vedeli vreo legdturd intre ideea din poemul Flori de mucrgaide Tudor Arghezi 5i poemul
Critlcllor melde Mihai Eminescu? Porniti de la ideea
de trdire autenticd.

4. Criticul Alexandru George ;i-a intitulat Marele Alpha cartea dedicata lui Arghezi. Care credeli
cd este semnificatia acestui titlu? (Nu uitati ci Alpha
este prima liter6 a alfabetului grecesc.)
5. Citili urmdtorul fragment dintr-o tableti
Arghezi, din 1924:
Tq$or
de
t

,,Niciun rne5tetug nu este maifrumos 5i mai

bogat, mai dureros si mai gingas totodati ca mette5ugul blestemat si fericit al cuvintelor. El devine

o pasiune nestap6nitd 5i a scriitorului mediocru

5i

a mepte5ugarului de geniu. [...] Atelierul: un col! de

,,A

e
(d

f-

masd, instrumentul un condei pe h6rtie; cea mai

ieftina instalatie: totul se gise5te concentrat?n linia
care le une5te, invenlia
5i din m6na deschisd, ca
dintr-un corn de abunderrtS, curge avalansa miraculoasd a cuvintelor, flacoane de super esente."

,,At6t de deosebit ca facturd de tot ceea ce

se scrisese anterior, poeziile din Flori de muclgai
puteau, cu indreptafire, sd surprindd si sd creeze,
la o prirna lecturS, impresia unei inferioritati fata de
cele cuprinsein Cuvinte potrivite. Chiar daci nu o
spune explicit, in orice caz in subtext se poate ghici
preferinta lui P[ompiliu] -onstantinescu pentru
primul volurn de versuri. in schimb alti critici (ca, mai
t,irziu, G. Cilinescu)vor identificain Florl de mucigaicarleain care Arghezi 5i-a gisit timbrul propriu."

(Dorina Grdsoiu, op. clt)

,,llustrdnd perfect modernismul moderat,
Arghezi s-a dovedit pi un reformator important al
liricii noastre; el este eretic gi fala de mi5cirile cele
mai reformatoare ale vremii! l...lIn F/ori de muci-

gal, se modifica sfera realitdlii acceptate drept

(poetice)." (Mircea Scarlat, op. cit)

>>

BIBLIOTECI DESCHISE

1.

Cititi editia bilingvd a volumului Flori/e

Rdu/uide Charles Baudelaire (Bucure5ti, Editura pentru Literatura UniversalS, 1968), ingrijiti de poetul
Geo Dumitrescu, edilie care confine mai multe traduceri romdne5ti pentru fiecare poem baudelairian.

Exprimati-vi preferinla pentru una sau alta din

variantele traducerii 5i explicali de ce ali ales-o.
2. Cititi romanul Cimitiru/ Buna-Vestire de
Tudor Arghezi. subintitulat poem, observ6nd 5i aici
,,estetica urdtului" 5i lirismul unora dintre capitole.
3. Cititi, in traducerea lui Tudor Arghezi, romanul fiuflete moarte de Gogol, subintitulat tot
poem, care l-a influenlat pe Argheziin compozilia
propriului roman-poern.

Cornparati,,meste5ugul cuvintelor" si,,atelierul" poetului cu alte mestesuguri si ateliere ale

altor a:te.
t(

CRITICII SPUN

)>

CITITI DESPRE.".
Referinte despre volumul Flori de mucigatgasili in Mircea

Wziei romdnesti, vol. lll. ed. cit., 5i in Ovid 5. Crohrn6lrriceanu, Literatura rom1nd intre cele doud rdzboare mon.
diale. vol. ll, Bucuresti, Editura Minerva,197 4
Scarlat, lstoria

este o
, Biifitra" Arghezi de Dorina Grdsoiu, ed. cit.
poezier
receptarea
a
fost
ca!-te care aratd c8t de contradictorie
lui Tudor Arghezi, at5t la aparilie, c5t 9i mai t6rziu, pdni astizi

Pornind de la fragmentele urmitoare, aratati care sunt noile teritorri ,,cdstrgate" de poezie
dupa aparitia Florllor de muctgar.

35

alffii
.ifi$a

tril

-& o **

ctl

0)

s:,a

t *a 16

(o

Text auxiliar

.:

CUVINTE STRICATE
de

Tudor Arghezi

Toate
Cuvintele mele sunt intortochiate
Si s-au imbetat.
Le vezi ? Au cizut, s-au scuiat.
Au vrut si alerge si si joace,
Dar beqia le-a privilit incoace.
Nu mai stiu ce spun gi is
Bolnave de ris.
lon Drmi:Jiu

S-au stricat cuvintele mele

Umbre

Urnbli prin mocirle cu stele

De cositor
Dupi un mirqisor,
$i-ar voi si culeagl roade

lon Dumitriu (1943-1998)

- artist plastic. A fcst toata viata profesor de desen.

Fistiiite

Aparent traditionaiist, prin natura obiecteior

;;^ ^i^-^t^
t,,t
{r^._l
lur t-^^^-,,t
uLl I porzcrc
\lupdLur, rcr rur, )uld,

si neroade

Din silcii nici verzi.

merele. cartofii incoltiti), ion Dumitriu

transform; o realiiate anodini intr-o lume

incdrcati de mister si ambiguitate.

1,,..1.1^
luLl ollle

l,,i
tutt

naai
ri -1,.^ronto
tPdt rd >r qrEri r:,ttc

lonrio
tcvoLE

Cuvintele si nu mi le mai dezmierzi,

Si nu le mai spuie agale

in
rlo
uc

Buzele tale,
Si nu ie mai cinte cunva
Vocea ta

vitalitatea pim3ntului -- catoful, sfecla

sunt surprinse ?ntr-un mornent echivoc de

care se leagd deopotr;va extinctia li

regenerarea". (Pavel 5usar5)

$i pe cobzi degtele"
Hulegte-le

I
Poczia Cttainte sticnte iecc
parte
- din ciclu| ){drpiqoare, publicat in i 936.
I
ry

}F

DISCUTAREA TEXTIJLUI

1. Cuvinte stricate este o arti poetica pe tema e5ecului creatiei. Arghezi pune acest esec in iniregime pe seama cuvintelor, asupra carora creatorul pare sa nu mai aiba nicio putere. De altfel,
persoana l, a eului lirrc, este discretd in poezie, ea apd16nC in numai doua contexte (adjectivul posesiv ,,mele" si dativul posesiv ,,mi")
lmaginea poetului este redusa Ia ipostaza de ,,proprietar" al cuvintelor rebele. Cum explicati acest punct de vedere inedit?
2, Cui credeti ca ii este adresat drscursul la persoana a ll-a
drn poezia Cuvinte strlcate?
3. Comentati, intr-un text de 5-10 rdnduri, finalul poeziei.
tL Felul de a vedea poezia al lui Arghezi anuleazd distinctii-

le traditionale dintre ,,continut" si ,,{ormi", dintre ,,substanta" si

,,expresie" poetlcS. Aduceti argumente in favoarea sau impotriva
afrrmatiei de mar sus, prin referire la poezia Cuvlnte strlcate.

$l

:.

-*F

-,

&-fgwffia sf comLrnicare
-1t,tv

.f,!,.

- "-

'

Ferioada int*rb*'lie5

F*exla

(( **sintaxa

Fxcrritiilp rpcenitulative
din aceasta lectie folosesc ca material
rv'u r' '
' r!sy,
doar poezii ale lui Arghezi: un autor care a utilizat intens sintaxa cu
intentii estetice (reinviind structuriinvechite, inov6nd in construcJii 5i
in topic,i, producand figuri de stil). Pentru intelegerea enunturilor, dar
si a efectului stilistic al ambiguitSlilor sintactice, e recomandabil ca analiza gramaticala sa fie legatd de lectura textului integral al poeziilor

din care provin citatele (din volumul Cuvlnte potivlte).

Structuri si functii sintactice

{.

ldentificati in fragmentul de mai jos toate subiectele gra(inclusiv

maticale
subiectele incluse, cele subintelese si propoziliile
subiective).
Silvia RarJ

/r-3:'

,,Mai sus, mai sus de nori pi a5tri,

E frig, pustiu, pi e-n zadar
56 pleci,

Silvia Radu (n. 1935)

Mintit de-at0ti satiri albastri,

crdrile ei, Sfintul Gheo:gre, este arnciasaG inrr-o piatE d,n centri,l Ti'nisoarei;. inoeru

Spre st6vilarul secular

infipt in haos cu pilastri,
CEci nu-i facut sd treci." (Pe ploale)

plasrrc. 5-e
- artist
impus mai ales in sculpir.rrE (una cji:rtre Ir-

ei ,,au chipuri luate din preajma", ;ec a>adar legStura dintre realitatea imeciiati si
transcendentS.

2. Ardtati ce complemente sunt cele subliniate:

a. ,,!i sufletul geme mu5cat de trecut,

,rilF,

Ca fiara, de-o fiard cu pas cunoscut." (Prlgoana)

b.

abdicati dln funclia divinS,

Au renuntat la sldvile eterne. " (Evolulii)

3.

Analizati morfosintactic atributele din versurile urmdtoare:

,,To1i,

,,Nu-ti cer un lucru prea cu neputinld

in recea mea-ncruntata suferinta. [...]
ingerii tai grijeau pe vremea ceea
Si pruncul si barbatul si femeea.
Doar mie, Dornnul, vesnicr:l si bunul,
Nu mi-a trimis, de cand ma rog, niciunul..." (Psalm)

4.

Aratati care sunt valorile morfosintactice ale verbului a /r:

,,Tu esti si-ai fost mar mult decat

Era sa fri, sd stai. sd vietuiesti,

in fire

gind, si esti si nici nu estt,

putrntd
intre
si-ntre amintire. " (Psalm)
Esti ca un

37

r:

Limbd si

ru

15ilE

de3Fwr,{#'!r*ars

tr
s

i
t

(o

5. Analizati frazele urmdtoare, indicand felul propoziliilor

si

relatiile dintre ele:

.:

c
f

a. ,,Ce sufir mi se pare ca-!i este de durere" (Cdntare)

b. ,,Poate ci este ceasul, de vreme ce scoboard
Dirt arbori toat6 frunza ce-a fost gi strdlucit,
Si ne rrivim trecutul in faia, linistit,
CAnd urma lui de umbra incepe sd ne doa16."
(Poate cd este ceasul)
c. ,,Sunt prins din patru laturi deodata,
$i-oric6t m-as mdguli biruitor,
Cunosc ce rdni si-anume unde dor
5i suferinta mea necdutatd." (Psa/m)
d. ,,Dar ce nu pot pricepe ea pricepu, de pl6nge?. " (Toamna)

Sintaxi poetici

1. Explicati prin ce diferi topica din citatele de mai jos de cea

obisnuita in limba rom6n6. Ce rol stilistic credeti cd au modificSrile
de topicd ?n poezia lui Arghezi?

a. ,,Cenu;a visErilor noastre

grimezi peste noi,
Precum se coboari pe glastre,
Atinse, peta lele-albastre,
De-o gdz,i cizutd de sus printre fai." (Cenusa visarrloi
b. ,,Estiintristat de-acest ad6nc tablou,
Unde la fiecare clipd am simtit
C,i ne atinge pensula din nou,
A umbrei mari ce-n el ne-a zugrlvit?" (Pia)
c. ,,Tdcerea vocile 5i le-a pierdut,
Care-o fiiceau pe vremuri sd rdsune. " (Arhea/ogre)
d. ,,O a v5zut din cer pre ea." (Mahnlri)
e. ,,Te iata prins de v6nturi. " (Flara maril)
Se cerne

2. Aratati ce devieri sintactice (eventual ;i semantice) cuprind

versurile de maijos (fa15 de construcliile sintactice uzuale):
a. ,,Numai gura dumisale
Se aude subt un prun.
Ploui crengile lui rcu,i. " tCrelon)
b. ,,Niciociatd toarnna nu fu mai frurrroasd
Sufletului nostru bucuros de moarte. " (Niclodatii toamna...)
c. ,,Cocoriitrec Tiria fird el." (Heruvlm bolnai
d. ,,Nu-fi cer nimic. Nimic ti-aduc aminte." (Psalm)

3.

Explicati in ce constau anrbiguitatile sintaciice din exempiejos.

le de mai
Care dintre interpretarile posibile vi se par preferabile?
a. ,,Palid asternut e sesul c'.r matasE. " (Nrcrodetd toanna. .)
b. ,,imprejmuit cu noaptea, astept ca o ficlie,
infasurata-n iederi si-n frunze de leandru
Si inca neaprinsS, la ora mea t6rzie,
in vSrf sd mi se lase o stea din policandru." (Heruvld
c- Astpnt si treaca statuile toate
in drumul lunii albe, cenusii. " (lnterior de schll
d. ,,Si ne simteam acasa sub cer, ca-ntr-o odaie " (lnchinacrune)

ilL____

38

fr

fu i tell'e tw p'&
tt//

||

Perioada interbelici

Poezia

Poezia ernneticd

\\

PENTRU Ir.UCrPUr

>>

l.

Luati o foaie de h6ftie care sd reprezinte un pitrat.

a. C6tiva elevi s-o plieze, pe r6nd, sau s-o ruleze in diverse
feluri, spun6nd totodata ce obiect a devenit (de exemplu, evantai).

Scrieti pe

I on Barbu (pseudonimul lui Dan Barbilian),

(189F1961)- poet si matematician. UrmeazE clasele primare la C6mpulung Muscel,
Dermanegi, Stdlpeni, urmiirind traseul pos-

de Ion Barbu

Viteazul, unde este remarcat de profesorul

Titeica, la un concurs al Gazetel matemafice. Vacantele le petrece la Giurgiu, orasul
sEu ,,de adoplie", pe care il declarii mai t6rziu a fi fost model al cetatii lsarlik din poezia sa. Aici il int6lneste pe Tudor Vianu, de
care il va leqa o prietenie durabila.
,,Nu mai intilnisem niciodatd un exemplar omenesc at6t de ortgrnal si atdt de rnteresant- Rapidltatea mtntli /ui, fe/ul at,it de
personal al exprtmdil care asocia cuvrntele in /egaturi lnedlte 5i absoluta lui inaptltudine pentru melanco/le il fdceau sd f/e
pretuit ca cel mai bun dintre camarazi. " ffu-

inalt in orga prismei cintiresc

IJn safurat de semn, poros infoliu.
Ca fruntea vinului cotoarele rogesc,
Dar soarele pe muchii curs, de doliu.

Aproape. Ochii impierresc crucig

Din fila vibritoare ca o tobi,
Coroana literei, miricinig,
Jos in lumina tunsi, grea, de sobi.

calitdti par

Barbu. Disculam b b6tons rompus [= firS

vrute sr nevrute], adesea lucrurr frivo/e,
dar nereu fu/gera prrintre cuvlntele lui cdte
o ludecatd /aptdar;i, de o addncrme ametrtaare, sau o apreciere iardg concentrat4, formulatd (u o expresiwtate f;.d pereche. ' .Ov.

5. Crohm5lniceanu, Bucuresti, Amintt'rl de-

ghizate, Editura Nemira , 1994)

Drr, 1914 erte studerl la Facult"tea
de 5trrrie drn Bucuresl,, apoi, dup3 ce;s.
ia licerrta, pleaca cu o bursd de doctorat
in Germanra. Nu isr ia insb doctcratul in

,#;r

Odaie, indoire-n slabul vis !

Deretecati trece, de-o miruge
-Gunoiul
tras in conuri, lagi.r scris,
Adeverire zilei
prin cenuse.

dor Vianu, Paglni autobtograftce, apud Gerda Barbilian, lon Barbu, Amintirl, Bucuresti,

sir,

numele acestor obiecte.

DIOPTRIE

turilor tat6lui sdu, ,,judec-tor nomad". Liceul il face la Bucuresti, la Lazdr 5i la Mihai

Editura Cartea Romdneasci. i 975). Aceste

si rdmdnd rnracte sr in poilretul de la bdtranete: ,,Am avut norocul sd cunosc si sd stau de vorbd cu mulp oameni
scdpdritort, Arghezl, Cdhnescu, Camrl Petrescu, Saftre. Dar niclunu/ nu m-a u/uit printr-o asen)enea inzestrare a splrltului ca /on

tabli

b. Scrieti un scurt text (proza sau versuri) in care sa includeti,

in ordinea de pe tabla, aceste substantive.
2. Alegeti-i pe cei mai buni doi matematicieni ai clasei pi pe
doi dintre cei mai pricepuli elevi la poezie, care sd realizeze, pe tabl6, un tabel comparativ cu doua-trei trdsdturi care apropie poezia
de matematicii ;i cateva care o disting.

Em
-

t^

Poezia a apirut in revista Tipamipa literard, nr. 1 , 1928. Face parte din ciclul numit cie critici ,,ermetic" (vez) Dicyionarul literar de la
p. a2) qi intirulal asemenea intregului volum,-/oc

secund.

rd
Note

lexicale

dioptrie, s.f .
- unitate de mdsuri a puter,ii unei lentile
prtsm;i, s.I. * 1 . poliedru care are dou6 fele (baze) egale 5i paralele, iar celelalte fete
in formE de paralelogram. 2. corp de sticlS sau din alt material transparent folosit la aparatele optrce pentru descompunerea, polarizarea, reflexia luminii.
saturat, adj. (fiq.)
a atins punctul maxim de intensitate, prezen6, valoare.
- caretermen
infoliu, in-folio, s.n.
tehnic editorial, provenit din latinS; desemneazd o
carte in care fiecare coald este indoita in dou5. {orm6nd patru pagini.

39
4

.uho*-

-----1

ffi

ffi*

o
(U

o'.{! ^ s- -r.
s f:,g!JF'ri;'

:l nrnfp.,orll,, Gh

R:rhr
rT <:
<arrp
, ,LL yu.
uu' vur e
rJ r!'
f
u inrer,'

tara, ca asis.l ^i ^'^^/:

uuiJo
P uur

r:'p

1r1:.p11pri13

>'

incifrare

(nrrr r H:.et si

D Ca-'p'n'.

inv.not detr-

ro:le

elovilnr

-{li
olrd
<ii

u:

lp rirp<te

din Frln:r

Pno

dpf.ro<tp (nzfr,le azplil4p".

Anul 1919 marcheaza intilnirea lui Dan
Barbiiian cu E. Lovrnescu (i se recomandd
Popescu) si debutul in revrsta Sburdtorul, ctt
n nrpTpnterp plon'r:c5 fdcuti de cr:trc.
thufitonl isi face cinsre deschizdnd co_:- :_ i_ri nnct
l-dlll
pv!L,ivJ, nnr, LOIULd

ln:nplo:ro<tr

r^'

UOl

numele de lon BarbiJ'

scrie Lovrnescu,
-.,i,
--,,^.-+-:^:^l
^+^^.;- asupra
vrgoilr Eeomelrce
alra9ano
atenTra
ti a nout;iii concep.liei poetului. Dupii poeziile de influenla parnasian; din Sburdtorul (Fllnla, Lava, Muntii, Copacul, Banchxele),

in Q21

ne rand Ba"h:r <e a{la la Gdttina^ar^ i^

f),,n5 ltic
nalrirt'
rlr r-'i
gcr',
lslc PloL
cta uuPo
',i..haf>
^^- ;irl dPOre
-^, . Ld
-- U^
ilr,<ir2ri y,r.rrL
nrocit \rL
de F.!!J
nie rr u'rl rvl.
I , -r^rrCl>OllU,
ainF nonf r, r rnnii \,/ri. mt ,l ,,1 {: l^ ^-^^a
ro+.:< .lo no ni:ti a<ial r) <a nnlrA <n/cfi
'1

'

Pv

Pr

cA lnr

<err

lei

YieLv,

nrJ .Arp ;^artr in 1930 in 1 170

de exemplare, este s.ngura cane publ.cau

dp nnpl C rit'ra a fn<i trlnn;OaSe CU lOn Bar-

bu 5i in acelaii timp derutatb de noutatea

poeziei lui fdrd precursori si fard urmasi. Il
impune, dupd propria-i formuli, un ,,lirism
absolut", e admiratoi' ai clasicismului (so-h^i,-"^:.m
-/,+,\ r -i iltulEr'tJ)rtiU
LVLCO
-O

lon Barbu

1.,^.iltY d-

Mallarme, Rr"nbaud s Rrike. Devrne profesor la Facultatea de N4atematica din Bucurtrcti nartiriri le nrrneroaSe con{erinte
internationale de maiematicS, are contribut i importante in ocmeniu. in geometrie

ir pv!.,g
nr:--z:e
.u. ru
'r^ar+A.
'CpU

Ic

descifrare

,,Maloritatea poezrilor din ciclul errnetic au, ca punct de plecare al revelatiei,

de obicei reinterpretat;
a universului [...]." (loana Em. Petrescu,

o jmagine

este neCOnVen-

,^^.il^
prquLUpd|Lc

;i

,,Ca si in qi:ometrie, inteleg prin poezie o anumitA simbolicd pentru reprezentarea tormelor posibile de existent6 [..-,] Eu voi continua cu fiecare bucat;
sa proolin existenie substantial indefinite." (ion Barbu, intr-o scrisoare adresate in 1947 poetei Nina Cassian)

n,trv desi interesul oenl'u tot ce tine de v.ata l;terar; ramene;nradecinat in su'lelul
sA..r Ca Drofesor o nrdte rrrdtrcd 1a lrceele
+i^^-1 -i -r^l
Ltul td/ 5', Ldtru

DISCUTAREA TEXTULUI

r-

- Dentru un singur crtitor,

Tudor V'anu, r1 r' ,, : 3 Vil-a |.cial; a Xl-a
de azi). Uiteriu, r".,.,':iea dintre lrr,::riura
si matematicd s. \ ntenifesta !; : prin
1Q?O drrni

i- lr'rr',if

TrteiCa

ile-i rnarturisir-i

:)

ir

n'arematica decat in 1929,

'pnr

ffi

.4

l.

-poetlca

si

postmodernrsmului, Clq-Napoca, Casa Cartii de Stiinta, 2006)

La prima citire, poemul vi se va pdrea de neinfeles, inciReluati lectura de mai multe origi ,,imprietenili-v5"

frat, ,,ermetic".

cu el. In acest scop, dati sinonime pentru cuvintele de bazd ale textului sau explicati-le prin perifraze. Putefi face acest exercilii 5i pornind
de la sintagme. Ex: dioptne- lentile - ochelari; semn- literi - cuvant;
saturat de semn - scris m;runt - scris cu sensuri profunde etc.
2. Pentru a descifra poemul, folositi urmetoarele sugestii
a. La reluarea lecturii, urmarili cristalizarea unor sfere semantice dominante: carte (sau scris) o lumind (ochi) . foc (ardere).
b. Selectaii, ln trei grupe separate, cuvintele din poem care
intra in fiecare din cdmpurile semantice de mai sus. Atenlie: daca
un cuvant line de doua sfere semantice il treceti de doua ori.
c. Propuneti, pur ipotetic, cateva legaturi posibile intre ele, prin
combin;risi permutiri:carte + lumind; foc + lumind; carte + foc, arit6nd cum se pot lega aceste sfere ;i de ce ar fi posibile legaturile.
3. Care dintre combinaiiiie cle la punctul cal exerciliului precedent vi se pare ca ,,se verifica" in text?
4. Citiii urmetoarea afirmatie a lui lon Barbu: ,,lr4d stimez mai
muit ca practicant al matematicelor Fi prea pulin ca poet, si numai
at6t c6t poezia aminteSte de geometrie. Oric6t ar p6rea de contradictorii acetti doi termeni la prirna vedere, existd undeva, in domeniul inalt al geometriei, un loc luminos unde se int6lnegte cu poezia. "
(Dintr-un interviu luat de l. Valerian, in Viala literara nr. 36, 1927).
Dezbateli chestiunea (amintili-va pi de exercifiul 2 din secliunea intituiatd,,Pentru inceput").

,,o ocar;"), dar a1"-ge ch ar Cincolo de

-'-^ r-

^- td, td ttr1u] rdr [c

oltr)

-^'--'oderr'e.
!!)
i] |

, Poez,a lur lon 9a.,oL

p;rp sJ,sd prcCo-

Jocul interpretdrilor

-\.

nu pen-

tru contemporanti poetulLti. in

aceastd

,,Modul de existenti pe care nr-l propune poezia ermetici a lui lon Barbu este

cu sen'ne

viata in spirit. [...] Acoio, in regiuniie spiritulLri pur, dincoio de valea rdcoroasi a lumii,
ceea ce pretul co:ien,pld sLnt esente. dei nerepr*:en'rabri.:, ' f,'udor Vtanu, /o/t 9ar-

mtnant penlru gene|a: ie v ioare

epod de ceuEri poe:.c iebr,le,

-^a^
l(lL(

)^ -J^-.4.,.^
U( Uq-td)tl(

^-^^+.-/,--.^
,tdt -at|:.
)l- C):!

lt .11(C>-

livremoinrsrp,. -';, 1,..1'tg'plctn J f _:

p'eocupin'e si sosra a.t.t,:n.,c,. Gd'c ccr(DlrJ p'ofund tal o'-: .<:a a t./; /o' Fi'aJ.
\.-..=.1 <) nnpr;rA it.t"r s'.),.j p.p1r1 /,p

in

vrenl strdvechi 5t asp/rati/ rnlstu/toare o'e devenie, nu sunt, ntat nuit decdt oricinC, ele
r,aas!.re ?" (Basarab f 'l colescu, lon Eari:u.
Cosr'.t'ao.,e . J.tcu't..'a:,,' o,P,r;'c.;,
tura pentrU L tr:tatrr6, 1953)

i:,-

04

Bucui'esti, Edrti:ra Cultura NatrcnalS, 1935, reprodus din editia l'"4inerva, 1970)
,

Cclsecuente slructur;i

lemat,ce

;i fls 1,i2rung - a unrversulul poetic

barbrarr, poeziile ciclL:iui ermetrc ne-arr aoirut [...] tot ca <mistere>, explo16nd
. prncie e critice ale na'iuri si ce,(orAr,d, rritratrc, biografra Fi,ntei prrn specla"
coiul metamorfozelor el." (loana Em. Petrescu, op cit)

{. Descifrarea nu este decAt o etapa intermediard, o ,,sarad6", cum au numit-o contemporanii lui Barbu, o ghicitoare, in care
fiecare cuvent e inlocuit printr-o aluzie sau printr-o definitie. Abia de

F-

h*

milE

E-

iteratur;#

Perioada interbelicd
Poex! a

aiciincolo poate porni interpretarea, spre a ajunge

la sensul profund si poetic al textului, acela care o
distinge categoric de ,,5aradd".
a. Propuneli o explicatie simholica a titlului.
b. lhterpretati antiteza dintre=primele do0a
s, ultimele doud versuri din poem.
2. Recititi cele trei strofe ale poemului si incercati sd le descoperiti sensul, vers cu vers:
. porni!i de la ipoteza cE se descrie arderea
manuscris
sau a unei cdrti;
unui
. propuneli si alte ipoteze, bazate pe concluziile de la exercitiile anterioare.
3. Ce semnificalie dati arderii unui manuscris? Rispundeli cu o interpretare simbolicd a intregului poem, fdr6 sd va strdduiii ca variantele
voastre si coincidS. Toate aceste sensuri coexista,
ca variante posibile (lumi posibile).
4. De ce credeli ci se scriu poeme ermetice, incifrate? Discutali r6spunsul pornind de la urmdtoarele sugestii:
r pentru ca accentul sd nu cadi pe eul poetic 5i pe sentimente, ca in poezia traditionali (in
Dioptrieverbul la persoana I apare numaiin primul
vers, apoi ,,eul" dispare);
o pentru cd poezia este ,,un limbaj secund",
pe care il ?nleleg numai iniliatii:
. pentru cE trece prin filtrdrisuccesive, se renun!5 ia cuvintele prea explicite, se cauti miezul
,,pur" al vorbei, ,,aurul" din cuvdnt;
so pentru ci poezia ermetic6 este polemici
la adresa poeziei tradilionale, in care totul este spus
prea explicit;
o pentru cd, prin incifrare, cititorul este atras
mai direct in crealie, obligat la o participare deplina;
r pentru a i se permite cititorului sa-5i concretizeze in text si propriile trdiri.

>)

DINCOLO DE TEXT
in 1933, Editura Adevdrul din Bucuresti

pu-

blica, sub numele poetului Tudor Arghezi, cu care lon

Barbu s-a aflat in raporturi destul de tensionate, vo-

potiite

in care ins,i
numai ciefinitiile cuvintelor din careuri sunt f;cute de
Arghezi. Rezoivati unul dintre aceste careuri, a caror modd pdtrunsese in societatea interbelicd. Desi
iumul Cuvlnie

sr... incrucisate,

nu sunt poezie, aratE totusr o preocupare pentru aluzie, metaford, substrtutie, care isi obisnuieste cititorul cu exercitlut descrfrarri. Un mic aJUtor de inceput:
la 1 orizontal rdspunsul este SENSATIONAL.

LITERARE
15

10

12

11

,p
15

,+

w u

17

16

20

2k

21

25

,5 0

,u

2B

()

]4

,.b

23

26.4

4 /

c)

toi

38

L]
32

31

36

35

t9

18

33

37

39

4.0

,/y

42

,e

43

44

45

45

48

47

49

EI

50

Orizontal: 1. Face zgomot

;i

Lr

gaurd-n cer

11. Mairar dec6t Popescu pi mai des dec6t Petreanu

12. Nu mai e de gasc5: e de...fier@ Romancier si
Liviu 15. Adiune din care se vede cd pi creionul poate sa fie primejdios 17. Forma actualS [in anul 1933]
de nalionalism german 2.0. Oxidate @inattiri
25. Termenul militar pe care l-a!imaiintalru@SinoA?r- , '
nim cu jargonQ!SchimbSnd literele se obline Sorbu
Oou; puncte pe dou5 bele (Musset. 31. Treapta
de aristocrat britanic cu nume de c6ine 34. Poet negricios, pe care invidia l-a ingilbenit 37. Prefix cu indicatia de recent 38. in sinea mea e cineva 39. Vale
redacliei
celebra in razboiul romdnesc
41. Vorba primita, de la striini 43.ZAnd 44. Loc gol

@totu

45. Poet

si atapat de presa 47. DacEt s-ar scrie cu

c ar

insemna, poate, curmall, dar cu p nu insemneazd nicritica premic 48" Carte groasi de poveste lunga
tinde cd e gen literar 49. Nurirele identic a doi eroi
din Razboiui Troiei 50. Titlul unei noi cdrti sadoveniste 5?ruu i se zice lui Dr:mnezeu dumneata
/_
Vertical:$,'Chem tip6nd, nu tip chemdnd
2. impirtirea istoriei dupd profeti 3. Nu e bun, dar e
si mai rat@ocietate lde scriitori]intemeiatd de Gdrieanu si de poetul Anghel 5. Ghimpi fabricati 6. Triburi de nomazi berberi 7. Ca si nu i se zicd brosuri
8. FormulS cje politete a unui prost si chimicd a unui
metal 9. Vrea sd fie drigu! si e plicticos; vrea sd-tiplacd si-ti vine s6-i dai in cap 10. Ne salveazd incd o
data solfegiul cu a sasea notd 11. Tati literat spiritual si flu comunrst 14. Mai treciinci o datd prin 8 vertical 16. Adeseori pirintele operei altuia 18. 5e
obtine iod cu o picdtura de aifabet 19. Oswald,

A1

tr
"!F{Ff'

E- iteraf *tr"6

rs

o
(U

lonel si Pdstorel 21.a zi care se mai intoarce numai ?n vocabular

22. Foneticul ea 23. Sufragerie romane. M6ncai pe burta pi dormeai
pe spate 28. Nume de poet de la Bacau 29. insemneaz5 cateodate
32. Pronume indefinit intraductibil, francez 33. Cel care s-a lepadat de
o credinle a colectivitafii lui 35. Pogonul ardelenesc 36. Se zice de o zi
posomoret; 42. O pisica salbatica reputatd din pricina ochilor ei aprigi
43. Abreviatie de dictionar 46. Un dativ pronominal: mai mare daraua decet ocaua 47. Nici nu se outea silabd mai ootrivita oentru final

.:

c
f

CRITICII SPUN
Maxim Dumrt-as

Cercun

Maxim Dumitras (n 1958)

- al:st cornnley scrlrinr nrrlor snecialist i1 ana ambientali. A infiinfat singurul Muzu de ArtJ
Comparati din Rom8nia (56ng:.:z BEi).

Chestiunile matematicii i-au preocupat si uneori i-au intimidat pe critici. Pornind de la citatele de maijos, apartinAnd, cele mai
multe, unor critici contemporani cu poetul, incercati sd stabiliti:
. dacd chestiunea matematicii este sau nu impofiantd pentru
?nielegerea poemelor lui lon Barbu;
. dacd poezia ermeticd este un simplu joc al minlii sau !intet-

te spre zona de revelalii a existentei.

,,Cititorul care strdbate paginile volumului Joc secund, nu trebuie sa uite niciodatd cd se gesette in fata unui poet matematician.
Chiar o simpld inventariere a vocabularului sdu aratd cat datore;te
lon Barbu astronomiei, mecaniceisau geometriei. [...]Viziunea matematicianului este at6t de putin conexate cu activitatea simlurilor,
at6t de liberi cie contingentele care intineazd funcliunea lor, incdt
lumea care ise reveleazd este resimtita de el ca (purA). Pe de altd
parte, fala de lurnea experienfei, aceea a matematicei este o a doua
lume. o suprastructura ideala. lntr-un asemenea univers ideal doreste si se situeze viziunea lui lon Barbu si acesta este inlelesul expresiei Joc secund, care intituleazd volumul sdu. " (Tudor Yianu, lon
?arbu,1935, apud lon Barbu, Bucure;ti, Editura Minerva, 1970)

te ir re','elai numai prir: ;',,tiere .^ prezie,

.,Ermetismul sau i-a ucis orice spontaneitate pi i-a secat vena.

De vocatie matematician, lon Barbu s-a folosit pentru ermetizarea
primelor redactdn de procedeul matematic al substituirii. Se stie ca
in algebrS, cifra cantiiativd e inlocuiti cu un sinrbo! calitativ. CuvSntul obscur !a lon Sarbu este rrecunoscuta algebricS, prin care se sub-

ermetrsm!l se manifesti pin inc,:rerea Cts'

c-rslrrJ, ',c .n:r-r-'n sp.r 1 ezoter : :-'t 3oate fi inieles numai de initiati)

stituie sensului clar, misterul." (Serban Cioculescu, O cercetare asupra

poezier ncastre ermetrce, 19?,7,in Paglni de critlci llterard I Bucu-

Poezia puri este o var:ante te= ,='.4 a oo'

ezle,e'rrle:,ce. care lince sp't :aa , (JrAtenier aosoiuie" (Ov. S. Crohni r,ceani-r),
)/i,r i q^ r. tp'tnnd,a,,i d: OriC: - i;' ',t:'.t

,,Din aceste experiente care iritd curiozitatea ca niste ghicitori, facind mai acut procesul rational, se desprinde insd o suava

Ermetism

termenul este Cer;r'ai de

Ia

zeul Hermes Trismegistul (socoti: de alchimisti pai:onul stiintelor oculte) si cal:f;ci toi
..i2

t'a imnliri

rrn intelp<

aqr-r

r-< .:r:

nn:-

nrograf rce, senzoriaie, ccnlex'.-- e sr r'drcare: la ..ie eatua srnL 5, po:: : :z:e- ao-

solule. DescnrzStorul de orum e::e poeiui

francez S:ephane Maliarme, dai-l:' care rnplrne ru ace,ta(al lermenul es:: ?a.j: Valery Lrrrbaj,-rl e reincircat sei'ria-: a, p^iru
a-l i,rrjl: car ce senSurrle 'tut a:r a',-.-r;aa:e.r coi,a 'ar,;

hi-----lll

f;L__--

A-

resti, Editura pentru LiteraturS, 1968)

poezre, remarcabrla pei-rtru tristetea elementelor ce vor sE se exprime, enuntate prn srmple intrebiri si evaludrr, de calitate pur emotiva, decr inefaorla". (G. CSlinesc.u, lstorla literaturi rom1ne de la
orlgini pina in prezent, Fundatia Regala pentru Literatura si Arta,

Bucuresti, 194'1)
,,Poezia pura este, desigur, un lucru foarte frumos. Dar are
f
l,,l \/-l^^,
ca a\e aer '
^rLl eXISla.
^.,:-4i
^i--+.
^^;^^^::
pacal:
lul Valery
un mlc
Se gaSeSC In
t .lI |La- epl$onll
-;,.^

5.v
gr te

{8

t {.f i-a

Perioada interbelici

P*er!a

hermetismul inseamna o serie

Europa, se gSsesc si la noi
pentru
a ajunge la miezul poeziei,
de banere. Pentru a descoperi,

toati
Paul Val6ry (1 B7 i - 1 945) - poet, pro"'aror si filozof francez. Versurtle sa'e reprezintd triunrfr-'l loezier ca,,sirbetcare a
intelec-tului" ca ellberare de rmedialul concret, ca supunere vcrtE ia con:'i'in!eri formale, la ermetizare, la sublinrare. A afirnrat
cd poetul nu trebuie sa fie ,,un inspirat",
ci sE ,,inspire" si, totodat;, ca versurrle sa:e
au sensul care le este dat de citiior-, idee
ce subliniazi implicarea puternic; a citilorului in actul creatiei.

trebuie sa inlaturi, treptat, una cate una, un grup de misti. Nasul

poetului her:metic este uneori grec, alteori roman, alteori c6rn, dar.
in definit;v, iot nas este. Si asta constituie o mare dezolare pentru
consumatorul de ooezie care se intrebase (ce va fi avand, ?n loc de
nas, poetul hermetic?>" (Eugen lonescu, ,,Pau/Val1ry Hermetlsmul
5l poezia purd", 1932, in Razboi cu toa6 lumea, vol. l, Bucure5ti,
Editura Humanitas, 1 992)
,,Prin asocierea unui concept originar matematic

cu un cu-

v6nt de ordin afectiv lon Barbu declanSeazi o multime de sugestii

ce se adreseazd at6t intelectului, cat 5i sensibilitdtii." (Basarab Nicolescu, lon 1arbu. Cosmologia ,,Joculuisecund", ed. a ll-a, Bucuresti,
Editura Univers Enciclopedic, 20A4)

BIBLIOTECI DESCHISE
1. lon Barbu a fost un admirator pasionat al prozei lui Mateiu
l. Caragiale, cdruia i-a dedicat un poem: Protocolal unui C/ub Mateiu l. Caragiale. Citifi-l in volumul lon Barbu, Opere, vol. ll, edilie
criticd de Mircea Colosenco, Cluj-Napoca, Editura Echinox, 2005. Citili, din opera matein5, nuvelele RememberTi Sub pecetea taineisau
romanul Craii de Cuftea-Veche.
2. Cititi, la alegere, poeme de Stephane Mallarm6 in traducerea lui $tefan Aug. Doina5 (Poezil, Bucuresti, Editura Univers, 1972)
sau in traducerea lui Serban Foarfi (Album de versuri,lasi, Institutul
European, 2002).

{F

DESPRE...

+;t**qrrr

Poemele ermetice sunt analizate de loana Em. Petrescu in capitolul Restr6n'

polledraledinvoiumul lon Barbu 5t poetica poimodernismului (ed. cit.).
pedx.tiuni
sele
o carle cu multe intuilii remarcabile apa4ine poetului Serban FoartS: Fseu
asupra poeziei lui lon Barbu, Timisoara, Editura Facla, 1980. in ea veli gSsi sugestii

'fertile de lecturS.
Pentru a avea o viziune critica de ansamblu, puteti recurge la anlologia /on
Barbu interpretat de... (editie ingrijitA de George Gibescu), Bucuresti, Editura Eminescu. 1976.
O biografie a lui Barbu, bogata in detalii .si anecdote, dar 5i o inlelegere care
trece dincolo de banalul imediat a scrrs sotia autorului, Gerda Barbilian Amtntlri, Bu-

curesti, Editura Cartea Rom6neasci. 1975.

Tot despre om puteti citi in prima parte a monograliei lon Barbu de Dinu
Pillat, Bucuresti, Editura Minerva, 1982.

43

$,

& tte,ratwrd

rrjt

q)
F
(U

//

((

:)

Text auxiliar
IDIN CEAS, DEDUS]
de Ion Barbu

,,Mitul pqterii" sau al ,,cavernei"

- apare in dialogul Republca al filozofului grec

Din ceas, dedus, adlncul acestei calme creste,

Intrati prin oglindi in mintuit azur,
Tiind pe inecarea cirezilor agreste,
In grupurile apei un joc secund, mai pur.

Platon (427-348/347 i.H.), discipolul Iui Socrate. Prin acest mit Platon descrie condilia
uman6. Oamenii sunt comparali cu prizonierii legati intr-o pesterd, care nu pot privi
inapoi gi ignord lumina soarelui aflati in spatele lor, dincolo de intrare. in fati ziresc um-

brele obiectelor

si propria lor

umbri,

Nadir latent ! Poetul ridici insumarea

De harfe resfirate ce-in sbor invers le pierzi
Si cintec istoveste: ascuns, cum numai marea,
Meduzele cind plimbi sub clopotele verzi.

proiectate pe peretii peSterii de lumina unui

foc. Pe;tera ar f i asadar lumea sensibilS, pe
care o percepem prin simluri, iar prizonierii sunt oamenii. Simlurile sunt in:elatoare,
creeazi iluzia unei realitati unice. Dar ce vedem noi este numai umbra lumii ideilor eterne. Pe calea simturilor noi nu vom ajunge
niciodata la cunoasterea lumii ideilo[ a esentelor. lar daci prizonierul e dezlegat si adus
la lumina soarelui, nu e in stare sd vadi nimic: lumina mult mai puternice fl va orbi.
Abia dupa ce se obisnuieste cu aceast6 lumina (a intelectului pur) va avea acces la
esente. Asadar lumea pe care o vedem nor
este o copie a rdetlor pure, asemenea umbrelor lucrurilor pe care le viid oamenii, la
Ie,r no tirlt rl noctorii
H!i!!i

ii,

il*
'
(

Poemul a apirut pentru prima dati

in volumul

/ oc secund

-J

1e30).

Note lexicale
agrest, adj.
1. cSmpenesc, rustic. 2. grosolan.
punct de pe bolta cereasci, opus zenitului, situat la intersec'
nadir, s.n. (anron.)
tia veRicaler locului cu emisfera cereasci inferioarS.

DISCUTAREA TEXTULUI

f.

in text sunt trei sfere semantice dominante: poezie (sau

cantec), inalt (azur) 5i adSnc (ap5). Selectafi cuvintele care tin de aceste sfere, apoi reconstituiti ,,tabloul".
2, Poemul, primui din loc secund(1930)
- atentie, fard titlu
contine sintagma care di titlulvolumului. ArgLlmentati ideea
-,
ce reprezinta o arta poetice, bazandu-vi pe ceea ce ati invetat despre poezia ermeticd.

3. Discutati sensul sintagmei ,,joc secund" in care criticii

vizut:

au

poezia ca reflectare, adica o copie a lumii (pentru fiiozoful

vezi Dlcflonarul
grec Platon lumea insasi e o copie a ideiior pure
cu/turalaldturat), asadar poezia ar fi o copie a copiei;
. poezia ca exercitiu de
. poezia ca ascundere, ca ?ncifrare.
Gasiti in text argumente pentru interpretarea voastra.

purrficare,

il-

44

E*

iteratur#
((

Perioada interbelicS

Foezia

Text auxiliar
AZURUL
de St6phane lr{allarm6

(fragment)

A vepnicelor ceruri senini ironie

Nepisitor frumoasi ca florile, -

strivit

Poetul ce-;i blestemi debila miiestrie,

Unui

degerr de

Chinuri sterile-mpotrivit.

Fugind, ghicesc prin pleoape azurul cum scruteazi

Cu violenn unei cumplite remugciri
Sufletu-mi gol. Ah, unde si fug ? Ce noapte treazl
S-arunc, fi;ii, asupra dispregului din ziri ?

F
rltephane Mallarm6 (1842-1E;Si poet francez, unul drntre princio6l;i rporszentanti ai simbolismului si initiaror ai poeziei moderne. A fost profesor de e:glg25
si a dus o viatd destul de retrasi, inconjurat ins; de elita boemi a literatilor ecocii
(de pilda, prin cenaclul pe care il g-zCuia
in serile de marti). Promotor al unei ccezii
ermetice, ambigue, intelectuaiisre, a exercitat o inf luenti considerabilS asuo:a contemporanilor, influenta extinsA asupra

ce mintea mea, goliti

Ca un borcan de farduri lipit de zidul sur,
Nu gtie si stirneasci ideea hohotiti,

Cici vreau aici, odati

Cu jaie si alunec spre un mormint obscur...

in van! azuru-nvinge, il deslusesc cum cinti

in clopote. O, suflet, ce voce gi-a ales
Spre-a ne-nfrica mai tare asupra lui izbindi,

primei jumatiiti a secolului al XX-lea. Principalele opere: L'Apres-Mrdi d'un faune, 1876

Ci

danglte albastre din bronzul ager ies !

efrk

(Dupd-amlaza unul faun): Un coup oe d6's

jamals n'abolt:ra le hasard, 1897 (O arun'
care de zar nu va desflinla hazarduf),
Podsis, 1899, postum (Poezlr).

Cutreieri prin brumi, biffin, gi f;r; mil;

imi sfiqie-agonia nativi-n

-{dt*

palog pur;

Unde si fug in falsa revolti inudli ?

Sunt bintuit. Azurul! Azur! Azur'! Azur!

rr

Traducere din limba francezl, de $tefan Aug. Doinaq

Poetia, scrisa

in

in i866 in revista
in volumul Poesies (1887).

1864, a fost publicati

Parnasse conteTnporain qi apoi

1. Cuvantul-cheie al poemului este ,,azur".

a. Gisiti-i semnificatia simbolic5.
b. Comparati-l cu acelasr cuvant din arta poeticd a lui lon Barbu.
2. Comentati poemul pornind de la ideea de creatie ca efort,
chrn de a atinge idealul, de a ,,ceda initiativa cuvintelor", cum a afirmat chiar poetul.

45

8*

i*e ra rtt

s'#

//

t{\\ Clasicism rafinat

qE

PENTRU INCEPUT

)>

--.',
'

1.

lmaginati-vd cum era acum 100 de ani satul sau ora'ul in

care traiti. Scrieli in caiete cdteva cuvinte-cheie, pe baza cdrora sd
puteli discuta apoi cu colegii.
2. Transcrieti cuvintele propuse de voi pe tablS 5i discutali
despre atmosfera epocii respective, ata cum v-a!i imaginat-o voi.

ACI SOSI PE VREMURI

T

lon

de Ion Pillat

Pillat (1891*1945)- of,:: s ese-

ist. Ta:al saJ este descenden:;.:i L;r'e, r echi

{anrrl boreres:i, iar bunicul drr sl:e

rani

La casa amintirii cu-obloane si pridvor,

Piienjeni zibreliri gi poarti si zdvor.

e cunoscutul om pciiiic liberal lcn C. Brdtianu. A ccp:iar;t la n:csia Flor:ca, 3e a'9e5,

;; la M;orcani, pe Prul. isi {ace -uc:ile pr'mare si liceale in particuiar si ab:o''"'i uiii-

Iar hornul nu mai trage alene din ciubuc

De cind luptari-n codru ;ipoteri gi haiduc.

cursui.l; inferior la':o::9iul

,,Sf. Sava" din Bucuresti (1 905). ir acelati
an se inscrie la Lice ui ,,Henri lV" Cin Paris,
lu6ndu-si -hacaiaur'eatul in n^,a:err;tici si
filozofre Siuient (19i0) la Sorbor:a iiitere, istore, geografie, drept), L.;nce i5i ia

ma clasi

licenta in iitere

versuri

(1 91

3) si drept

4). Scrie
ere':cean

(1 91

inci dir 1906, pe c8nd

Ia Paris. Debutul publicistic are loc

c.eno

ln drumul lor spre zare imbitriniri plopii.

Aci sosi pre vrenuri bunica-mi Caiyopi.

in

Neribditor bunicul pindise

191 1,

Berlina leginati prin lanuri de secari.

rrtu lla,orescu i, publica ocud poezii

in Conv'orD n l,lera'e. Face nume'oas: cilStori, in Soa'r,a, ltal,a, Grecia. Dec;:=azi editorial cu',,orurnui Vrsiri pdgine i9'1 2) AIe
'inlrr
o
si aciiv ta i,3 cliturald si a - ni ' ':lc;'
pariic,c-, at|:.iri it A. \"1aniu s r:':e F'..:riuna, la conlrce re.: i"e'i;sier Fle:i'a :',9":1\,
:"ltre 1922 \: 1924, ei:'.eaza, '-:'a -'3 c'J
T,:dor Arg:=z . Cctre:.'. rory'Er*: c=-.c Da
la rede:'.e'za re-t't'.2. Cand.;rF-- ; :;: - esle

dcui ;n:c:3 , ,.a ian'ai'ca J: -.a oe

aces1 gar'ir' +.a::at,.Jta rrcastr;r -- Ar-clcgia
st alta Ce ::a; t co.r'r' -aauZ ,"'olura, ? .:''- atA
nrpr'-'-na cL Pertessrcius,,a.,':cloota

ioeinr,:e, i',921)
r,etr,?a.a: a,

poetrior Ce azt (1 -q24- 'l 925) Fcale cun

culoscitcr al lrrrc,r r-lroderne, i t-a-i rru-

'|o,L: l "-J;(?i. I' Oetl = - .:'..,L

..1er l,r'; z icaCetr, ei Ron'ar; :. '??.5
f

.,r:iJ.'az
ic'.'t-:.;,:'-.'t

46

i'i:e'e

e l,Ji lcn
"

1a>:

? a: a': s;-sl

de la scari

Pe-arunci nu e!:au trenuri ce az-i, gi din berlini

){ Siri,

subiire-o fad in largi crinolini.

Privind cu ea sub luni cimpia ca un lac,

Bunicul meu desigur i-a recitat ,,Le Lac".

+-

Iar cincl deasupra casei ca um'bre berze cad,

ii spuse ,,Sburatorul" de-un tinar Eliad.
Ea-l asculta ticuti, cu ochi de peruzea...
$i totul ce romantic ca-n basme se urzea.
Si cum ;edcau... dcpartc, un clopot A sunet,
De nunta sau de moartct in turnul vccl-ri din sat"

nf,r
Ferioada interbelicd

Poezia

Dar ei, in clipa asta simqeau ci-o

plcioare pe orrzontul ciirttlor din brbltote'

ci.

Se mtsca uso4 lent, cu o pahtetd de

cu toate ca era mtc, dddea

impresla unui fildeS lucrat cu mulE migaE.

t:ndian. z,velt,

De pe la a7entlve, Porneai /n lunea

rdeilor Fcvara coildldnulu; dispd'ea in
prezenta''Li lor' ?ltlat, nu nttr e't::a decat
preocuparea c'si. tlcd. A|tea t'," :deauna
ceva nou de vestlt, in dontett:::i artet. Te

dezlega de materle, iar concentrarea lui in

problemele artistice imbogatea pe cel cu
care sta de vorbd. 1...1 Lumrna, cu risu/ lui

ttnereasce avea r;iddclni in opttmlsmu/ care-i

tn

planddise firea. Ochtl ii striluceau' negn,

>d

incondeiati, privrnd sdga/nrci, in atteptarea

unei gdndiri bine exprimafe. (Cella

Cr' straniu lucru: vremea! Deodati pe Perete

Te , . ri aievea numai in gtersele portrete"

|
1

"

Delavrancea, Evocare.in lon Plllat. Mdfturri

despre om si poet, Bucuresti, Editura

Publicom, 1946)
inceputurrle liricii lui Prllat (Visdn pigEne, Eternitdti de-o clipd, Amiigirt) sunt de

naturi parnasiana, poetul folosind

o
tehnici impecabild de versif icatie, aplicatii
in cele mai diverse registre. Punctul culminant al creatiei este volumul Pe ArgeS in sus

(1923), care cuprinde poeme ce pot ii situate in categoria ,,pastelului psihologic"

(peisajul devine un pretext de meditalie
asupra efemeritS]ii existenfei umane :l a
statorn'ciei naturii). Volumul este o expre-

a traditionalismului liric romAnesc.

Volumele ulterioare (9atul meu, Blserica de
a ltd da tii) ref lecti tentatia mono g raf icu lui,

11

dovedesc volum ele Caietul verde,

Scutul Mlneruei 5i Tdrm pierdut. Poemele

o notd

aparte

lf

,,Poezla d-lui Pillat e transpunerea poe'

ziei lui Alecsandri, prin tot progresul de sen-

sibilitate si prin toate prefacerile ltmbii, pe

care le-au putut infdptui clncizeci de anl de
evolulie: aceea5i vizlune idilrcii a naturrr,
aceeasl senlndtatu petunse, insd, si de un

sentiment elegiac, ce-i creste emot/vttdtea

5i, deci, lirrsmul, 5l aceeasl simphtate de
lintba si rnyloace de maten'ahzare poetrcd.
Ar fi o interesanti contparaiie de ficut intre
Pastelurrre bardul,Li de la Mirtesti si poezr-

tle cdntdretului Flon:cdr, nu peniru d,fe'

rentien de fond 1...), ci pentru evolulta
formei, pr,ltr-o astfel de compardoe s-ar
putea preclza, prtn plde, progresi.tl realtzat
nu nu,nal oe ltrr.bE (r sr dc etaresta ocetr:ci, pnn tntelectualrzarea sl rafrnarea
imaginri. Aceastd aereiare ar fi /nteresantd si pentru poeti de az. rntr-o //ieraiure
de imaglsm exagerat s-ar vedea oe citi
fora se po.lte oJ(o/3 tmdQrnz /ard, toptL'd
si arntonoasi " (E Lovrnescu, lstor/a l/tera!Ljtii ()nienporarie, t'ol
Bucurestl,
Eciitura Mrnerva, 1981 )

ll,

Acelaqi drum te-aduse prin lanul de secari.

Ca dAnsa tragi, in dreprul pridvorului, la scari'

,('

$i nr.-ai gasit, zimbindu-mi, ci prea naiv eram

Cind qi-am $optit poeme de bunul Francis Jammes'

/7

Iar cind in noapte cimpul fu lac intins sub luni

5i-^ spus ,Balada lunei" de Horia Furtuni,

,tJ

M-ai ascultat pe ginduri, cu ochi de ametist,

5l qi-am pirut romantic gi poate simbolist.

,
/ |^

crealiei sale.

Ca ieri sosi bunica... gi vii acuma tu:

Pe urmele berlinei trisura ta stitu.

siri.
Cu berzele intr-insul amurgul se opri.

in sensul refaceni unei ,,hdrti lirice" a satului rom6nesc arhaic. O interiorizare

ref lexivd

Te recunogti in ele, dar nu si-n faga ta,

Caci trupul tau te uiti, dar tu nu-l pogi uita...

Subqire, calci nisipul Pe care ea

sie

intr-un vers constituie

rimini...

De mult e mort bunicul. bunica e bitrini.'.

robust, orlce cuvint de spt'rlt. Vbseha lul

o t-l

sa

print

, ,l

$i cum qedeam..' departe, un clopot a sunat

in turnul vechi din sat"'
Acelagi clopot Poate

ob.

,.#

nunta sau de moarte, in rurnul vechi din sat'

Aci sosi pe 'oremt4ri, datati Miorcani, 28 iulie 1918, apare in nr'

8 din 1 martie L919 al revistei Letopisepii. Publicati in r.olumul
Grddina intre ziduri (1920), poczia esre scoasi din editiile ufterioarc
ale accstuia si inclusi de Ion Pillat insprc finalul volumului Pe Arge;
in sus (1923), dindu-i-se astfei o incadrare mai potrivita'

rd

Note lexicaie
galerie exterioar6 deschisd (mai rarinchisd), cu acoperisul sprilinit pe

pndvoq s.n.

- -.^,.+i i^'rartea
.+^r^;
din fatS a unei clEdiri sau de jurimprejurul ei.
il|l,
)tdtfJt, d)trzoLd

ber/t:ni,

(inv.)trdsura

mare,
asezate fat5 in Jatd.

s.f .

inchisi, asemdndtoare cu cupeul, cu doui banchete

fustd lungd 5i foarle larqa, in formd de clopot, sustinut; in interior

cje arcuri subtiri de otel, la moda pe la mrjlocul secolului al XIX-lea
verzuie; turcoaze
peruzea, s.f
- p:61r; semipret'oas5, opa.;, de culoare albastri sau
vroletE.
piatra
de
culoare
semipretioasi
emetlst,5.n.

crinoltni, s.f.

fr

c)
(0

:)

fuetrlra*sird

f,i r

DISCUTAREA TEXTULUI
Calyopi

numele bunicii trimite

Caliope (Ka liope), muza poeziei epice si

eiocinte, ;n mrtologia greaca.

la
a

Le lai- trtlul uner poezii de 1r.,p,11-.1'6 ls

L;,'rrarrine (1790-1869), poet francez
ronia ntic.

Sburdtorul de Eliad

- balada Zburdtorul
a lui lon Heliade Riidulescu.
poet s'mFrancis Jammes (1968- 1938)
hnlict {r:nrpz in nnpra
_r- _ r_aruta
apare cu

predilectie universul rural.

Horia Furtuni (1886-1952)- poet s;mbolist minor, prieten cu lon Pillat. Despre
Ba/ada lunL citate in texiul lui lon Pillat,
G. Cilinescu scrie ca ,,nu-i decAt o desfasurare de decoruri selenare in genul feeric.
Mecanismul compoziliei este continuul calam-

bur de imagini, agreabil". (G. Calinescu,

/storla literaturil romine de la orlgtni pdnii
in prezent, Bucuresti, Editura Minerva,
1982).

ParalelS intre veacuri

,,Capodopera Iui lon P,llat esle Aci sosr'pe vremuri, gratioasi, misc;toare
si indivizibila paralela inire doud veacuri, inscenare care'incant5 ochii si in acelasi timp simbolizare a uniformitaliiin devenire." (G. Calinescu, lstoria literaturrt

romine ae la ortgtnl pind in prezent, Bucuresti, Editura Minerva, 1982)

1. ldentificati modulin

care este organizat discursul liric, de-

cupend din text urmetoarele secvenle:

. incipitul poemului;
. povestea de ieri a bunicii, inclusiv epilogul acesteia;
e strofele care fac leg,itura intre cele doua povegti;
a- nn\/trqtp:
HvYLrlLq

.?i dr nnnn*r
rl' 'i'
flA dzl
I lEPULUlUl,
vL

r enilonrrl nnpmului.
2. Ce vi se pare cd sugereaza imaginea

,,casei amintirii" din

primele doua strofe? Alegeli dintre varianteie de maijos, argumen-

tAndu-v6 optiunea:
. un loc al trecutului (,,casa amintirii");
. un spaliu mitic, in afara timpului, inaccesibil celor neiniliati
(pentru c; este ascuns de ,,obloane", ,poart5" , ,,zitvor");

un loc al unui prezent inert (,,...hornul nu mai trage alene

din ciubuc")

3.

Cele

doui povesti din veacuri diferite par a se desfS5ura dupa

un scenariu identic, chiar dacii personajele care le insufletesc sunt diferite.

ldentiflcati elementele diferite din cele doud pove5ti, observSnd:

. recuzita;

. preferinlele literare ale celor doud perechi de indrdgostiti;

. penpectiva din care se spune povestea (vezi persoanele gramaticale din text).

4.

Precizali aspectele comune ale celor doui pove5ti.

5. Ce vi se pare a fi mai important, ceea ce apropie sau ceea
ce diferenfiazE cele doud poveSti de dragoste? Explicaliin scris (maxi-

mum 20 de rinduri).
6. Analizafi mi.|loacele de marcare a coordonatelor temporale specifice celor doud planuri. Observatiin special adverbele si timpurile verbale. Credeti c; intre trecut si prezent este o rupture sau
o continuitate? Referiti-vi, in acest sens, si ia alunecarea treptatd a
timpurilor verbale din povestea a doua dinspre prezent spre trecut.
?. Comentati cele doua cjistihuri care fac legitura intre cele
dclu;5 idile. Ce indicatie oferi acestea despre tenra poeziei?
Versurile referitoare la clopotul care suna in ,,turnul vechi
din sat" sunt cele care introduc o notd gravd ?n tabloul senin al idilei
(fie ea de odinioara on de azi). Totu5i, accentul este pus diferit pentru fiecare poveste in parte. Cum explicati ca, in povestea bunicii,
sunetul clopotului apare mai degraba ca un detaliu, in vreme ce in
finalul poemului, monoversul ,,De nuntd sau de moarte, in turnul
vechi din sat" capata valoarea unur eprlog al ambelor povesti?

iclcgraire reorereniend-o pe bunr(a ooetulur

h--*--*

L iteraturd

Perioada interbelicd

Foeaia

Discutati variantele de mai jos sau propuneti voi

altele:

contemplarea trecerii iremediabile a tirrrou-

lui este tema principald a poemului;

. fragilrtatea sentimentelor umane ftrncia-

mentale in contextul timpului care curge este subliniatd in mod deosebit prin ultimul vers.
Explicati, in functie de interpretarea f5cuta la exercitiul anterior, versul ,,Dar ei, in clipa asta
simfeau ci-o sd rdmdn6...". Puteli si aveti in ve-

9.

dere si sugestiile urmitoare:

. clipa de imp5rtd5ire a iubirii este unicE si

desprinsd de coordonate temporale;

. orice avertisment referitor la iluzia trdirii

eternitdtii prin iubire este inutil, deoarece fiecare

cuplu traieste acest moment iluzoriu.
1O, De ce credeli cd acest vers nu se reia in
povestea de ,,acum", igno16nd parca paralelismul
asumat al celor doui idile? Argumentati in scris
(maximum 10 r6nduri).

Un mod de a concepe poezia

,,Aci sosi pe vremuriesle si o interesanta arii poetici,

ea talmicind un mod de a concepe poezia, ca reimprospetare (repovestire, <reinscenare>) a mitului inreoistrat

pe <undele sufietului>. Apdaq et'tazul poetic, cieclan;at

de fiorul primar de natur5 subconstiente, trebuie si refac6
ulterior acest elan, duoi zile, sdpGmani, ani [. .], adici dupE
o perioadi de deslusire, in care imaginea-princeps e ucopi-

at;),

respectendu-i-se dateie vizionare.

" (Cristian Livescu,

lntroducere in opera lui lon Prllaf, Bucuresti, Editura Minerva,

1

980)

J
1

1.

Desi trimiterile biografice din poem sugereazd evocarea unor experienle personale, totu5i
poetul le ridicd la un grad de generalitate, astfel
inc6t cele doui cupluri de indrdgostiti isi pierd individualitatea. Explicati cum se realizeaza acest lucru
in poem.
2. Motivul ,,bibliotecii" apare adesea in poe-

3. Puterea de seductie a acestei poezii std

siin ironia (si autoironia) din subtext. ldentificativersurile respective si precizali ce anume devine obiect
(de
.el irnnipr finp q,r nnptllui
exi.mnlrr recuzita
\v'lYvrre'vr
romanticd, poza romantica a indriigostitului etc.),

4.

Drscutali mijioacele prrn care se reaa poeziei.

pe
Comentati rolul
care-l au acestea in conturarea
unei vizr uni senin-melancolice, aparent impicate,
asupra existentei (in scris, maximum 15 rAnduri).
5. Tradifionalismul liricii lui lon Pillat apare
in mai multe planuri: preferinta pentru specia pas-

hzeazd muzicalitatea deosebitd

telului 5i pentru universul rural ca topos al

imaginarului, cultivarea formelor prozodice
traditionale, seninatatea viziunii, dar pi tonul elegrac al discursului liric. Scrieti o lucrare in care sd
identificatielementele implicite de artd poeticd din
poemul Aci sosl pe vremurl, referindu-vd la planurile
mentionate. Puteti porni pi de la citatul de maijos,
referitor la traditionalism:
,,Tradiiionalismul e un stil, o formuld inventatd de poetii moderni, ie;ifi adesea din scoala simbolismului. El reprezinta, inlSuntrul poeziei moderne,
una din tendintele acesteia, tendinta de autoconservare ce se opune evoluliei prea rapide, in alte
directii, a poeziei moderne [ ] $a incAt tradilionalismul este mai degrabd un program dec6t o sensibilitate realS: sensibilitatea este una singurS, poezia
insisi nu este altfel dec6t modernd; unii poefi, ins5,
cu bund ;tiin1a, se opun schimbarii, culti'rdnd o ati-

tudine ostila fatd de nou, redescoperind tradilia.

DacE modernismul e un mod de a simfi, tradifionalismul e aproape in intregime un stil. [...] Poezia
lor este <veche>, intrucdt pleaca din acest fond conservativ dintr-o puternicd inrudire cu ceea ce reprezintd elementul tirinesc vertiabil, ca eiement etnic,
romdnesc." (Nicolae Manolescu, Poezia intre ce/e
vi1rsta modernd a llrisdoud rdzboaie mondiale
mu/ul,in lstorla literatunl romAne. Studli, Bucuresti,
Editura Academiei R.S.R., 1979)

mele lui lon Pillat. Ce rol credeti cd au, in textul stu-

diai, trrmiterrle iivresti? Discutati urmdtoarele

DINCOLO DE TEXT

sugestii de rispuns:

indici o tendintd a scriitorului de a asocra

viata cu literatura;

. trddeazd o anumitd artificialitate a spatiului imaginar creat;

. au rolul de a indica epoca in ca'e se petrec
int8mplirrle relatate, numind preferrntele in moda
literara a vremurrlor respective.

l. Comparati viziunea despre trecerea

vremii din Aci sosi pe vremurlde lon Pillat cu aceea
a lui Eminescu din Glossa.
2. Repovestitiin scris o ,,istorie" de dragoste
pe care o cunoasteti din familia voastrd (a bunicilor
sau a pdrintilor vostri) Alcituiti grupe de cate 5 elevt
si cititi colegrlor compunerea voastrd. Fiecare grupa
49

HSg

(o

(o

.=

va alege cea mai frumoasi poveste de dragoste,

care va fi citita aooi in fata clasei.

:)

D , CRlTlCll SPUl\l
1. Unii critici au observat in lirica luilon Pillat
o puternici tendintd livrescd, motivata de pasiunea
lui de cititor de poezie. Cititi fragmentul de maijos
5i discutaliin ce mEsurd

Acisosipe vremuripoate

fi un argument in suslinerea

acestei idei.

,,Toati opera lui Pillat este un proces de distilare a emoliilor lecturiiin poezie, decifundamental livrescS. [...] Pillat e intai un om de cultura si pe
urmi un poet, pi lirica lui nu poate fi priceputa, dacii
avem superstilia ca poetul exprimi neapdrat emotii
din r6ndul celor biografice. [...] Pillat e un om fdra
biografie, respirdnd aerul bibliotecii si, cand scrie
poezie, nu vrea sa faca din ea o chestiune de viata:
dimpotrivS, 5i-a fdcut din viati o chestiune de arta.
El e un voluptuos al versului. Putem spune acum
cd lirismul nu vine, in Pe Arges fn sus ca si aiurea,

din evocarea peisajelor copilSriei, ci din emotia

reconstituirii lor in carte." (Nicolae Manolescu.
Lecturi infidele, Bucure5ti, Editura pentru Literaturd,
1

966)

2, Depi lon Pillat era un cunoscitor rafinat

al liricii moderne, opliunea lui este totusi pentru un
lirism de tip clasic, armonios prin muzicalitate 5i senin ca viziune. Cum explicali acest lucru? Credeti
cd o astfel de poezie se mai poate citi astazi cu
interes? Raspundeli in scris, dupi ce citili gi
urmdtoarea opinie critic6, pe care o puteli accepta sau respinge cu argumente:

,,

Poetul reprezentativ pentru conven!ia

clasicizantd interbelica a fost lon Pillat. 5-a manifestat ca om al restauratiei, at6t in plan estetic (epoca
fiind agitata de excesele iconocla5tilor), c6t si ideologic (are nostalgia patriarhialitalii, a vielii nealterate de tarele civilizatiei industriale). in lirica atdt de
problematizantd ;i agita(n)ta a veacului nostru, lon
Pillat aduce lectorului o lini;te cucernicS, odihnitoare.
!i chiar daca, astizi, nu liniste caut atunci c6nd citesc
poezie, a5 fi nedrept si nu recunosc autorului importanla istorica de prim ordin, el reprezentdnd o forla

de continuitate extrem de necesa16."

(Mircea

Scarlat, lstoria poezieiromdne5ti, vol. lV Bucuresti,

Editura Minerva, 1990)

)>

BIBLIOTECI DESCHISE

1. lon Pillat a fost pi un ,,eseist remarcabil

prin gust 5i prin intinderea cuno5tinlelor" (Nicolae
Manolescu, op. cit.). Citili eseul Tradllre5irnovalie,
in volumul Yl de Opere (1994), pentru a intelege
mai bine opfiunea poetului pentru clasicitate.
2, Citi! integral volumul Pe Arge5 fn sus.
ldentificati trasiiturile lirisrnului de tip traditionalist
in acest volum.

>)

crTrTr DEsPRE...

G. CSlinescu, lon Pi/lat,in lstoria literaturii romine de

pind in prezent, Bucure;ti, Editura Minerva, 1982, pp.
857-864
studiul despre ton Piilat, in capitolul Tradiltonali5tir,
Momentul 1923, olerd argumente conform cSrora Pillat este cel
mai reprezentativ poet trad$onalist romin.
la origini

E. Lovinescu,

lon h//at,in lstoria literaturii romdne con-

temporane, vol. ll- Bucures+i, Editura Minerva, 198.!, pp.6&74

studiu care mizeazd pe o comparare a operei lui lon Pillat cu

-aceea a lui Vasile Alecsandri si cu aceea a lui Nichifor Crainic,

pentru a pune in evidenli drferentele de viziune 5i de stil.

Nicolae Manolexu, /on Pillat,ln Lecturi infidele,Bucuresti, Editura pentru Literaturd, 1966
disculie asupra eseisticii iui Pillat, urmatd de sublinierea viziunii livresti a poetului.

Cristran Livescu, introducere in opera lui lon Pillat, Bucuresti, Eciitura Minerva, 1980
o cercetare a universului imaginar" din opera lui lon Pillat. una drntre cele rnai consistente
monografii dedicate poetui;r.

Mircea Scarlat, lgona poeztei rom4ne1ti, vol. lV, Bucure5ti, Editura Minerva, 1990, pp. 18-36
studiu care relevE
importanta vocii lirice a lui lon Pillat in contextul perioadei interbelice, accentu6nd,,revigorarea convenlier clasicizante", conservatorismul nedoctrinar ai Doetului, fatA de ceilalti clasicizanti,
inclusi in capitolul Tradi/tona/ismul programatic.

Brnrcr Deiuiui

E*imbd si otvtuntcars

Eseul structurat, spre deosebire de ese,,1 lrtor:r o<ia l in lrn do

,_mpunere scor _- anl
+--r^--i
LldlcaLd

ir+i
^ '^6i
u
ltrlJro uoLor ^^.^;^l
PUrr jrJru

larea subiectului.
O astfel de comnunere scolard se evar-,^^-i
lugdzd

!,,^:
uul.Jd

vizeazE

continrtul (vezi, maijos, primele

doua)

Fi

,--:+^-r^l^
urllldLUdltrlc

-.ir^"1:
LllLtrrlJ

-^"^
Lolq

unar eseuristruCurafe. Dintre acestea. analiza sau comentarea unui

redactarea (urmdtoarele

text integral este operatia cea mai dificili. Ea presupune, deopoIrjv e, capa cita te a n a llttt cd
necesa rd,, descompu neri i " intreg u u
in partile sale componente si surprinderii caracteristicilor esentiale ale fiecirui element al textului poetic etc.
dar sr capacitate
-, dupd
o'e sr:ntezi, concretizati in ,,recompunerea"
analiza
- a
pErtilor, in vederea stabilirii semnificatiei generale a acestuia.

puncle):

discutarea tutui'or punctelor mentio-

nate in cer;ntele subrectulut;

gradul de competenti dovedit in dis-

cutarea acestora ioemonstralie clarE sau

nesiguri, partiali, aproximativ6; exemplificiiri relevante sau gresite; cunoasterea buni sau aproximativd a textului

organizarea ide lor

in scris (Iext cu o

struc(ura clarS: introducere

cuprins

inrhp,ero in r:re nrim: <i rrltima nerto

nrr treh: rip si dtrni<p2<.; O treime d;f
totalul compunerii; folosirea corectE a
alineatelor pentru semnalarea unei ldei
nni rrannrt,rl
rl,nrro ,.'lo.lo nrinrin:lo <i
,,v!,
eyv,
cele secundare);

t:
I

abillteti analrtice si critice (capacitatea

de a argumenta rdeile enuntate, succesiunea logica a ideilor, coerenta lucririi
in ansamblu);
. folosirea adecvati a limbii (vocabular
an^-,-,.:..^.,-.,--t,,-4--J.nn.Antp.lo
outrlldt
>t vdt dt, irrLrutdrlL --,.--r.-r
+^^,;^
A--r tr>LcLdzul,
I rcrdld, UdLd
^-t^ ---,,1. trIpllllld^.,^-,-lcuLlc li.^---:
re ccrecla, c'ard sr ruanlate a ideilor);
. nrlnnr:i,o <, nt,r./T ;'io :,n.nn'r-.n-

nornrelor limbii lilerare);

. Aqa?;rtr: lr n>^r- i ; rox{glul (eviCe.}'.terea r;llului lucra'ii pr,r plasarea in mrjlocui paginii, sci'is lrzloil pi jngrijit, far5te rsa: J i, I

f'"*ezia

Temele pe care le primitiin clasi sau subiectele de bacalaureat

por propune urmatoarele tipuri de cerinte privind textele poetice:
analiza (literara sau stilistica)a unui text integral (pornind fie de la
o consideratie critica, fie de la un anumit aspect special al textului), analiza detaliata a unor fragmenie, identificarea unor trisaturi ale limbajului poetic, modulin care un text reflectd o anumiti
temi sau un motiv literar etc. Ele presupun, de regula, realrzarea

de la c6teva repere, indicate in formu-

Fericieda interbElkS

Eseul structurat

((

ldld Ldlg

ffitrH

Teme posibile pentru eseul

structurat privind textul liric

lati c6teva exemple de subiecte de bacalaureat in care se propune redactarea unor eseuri structurate pornind de la diverse aspecte
ale operelor poetice studiate:
(l) Scrie un eseu, de 2-3 paglnr, in care sd demonstrezicd o
poezie studiatd esfe art6 poetica. fn realrzarea eseu/ul, vei avea in
vede re : exp lica rea co n ceptu I u i ope ra ! r o n a / a rtd poetici ; p reze n ta rea
concepliei despre artd 5i credtoc reflectate in poezra studratii; evrdenfierea rela/ei dintre fondu/de idei5l mrjloace/e artistice de realizare
a acestora, in textulales; exprimarea unuipunct de vedere argumentat cu privtre /a semnlflcatra textulul. (Varianta 89/2007)
(2) Scrie

un eseu, de 2-3 paglni, despre structura, limbajul si

expresivitatea te>crului poetic, avdnd ca suport o operd literard studlatii,

apaftlndnd lur lon Barbu, pornind de /a urmdtoarea aflrnatie rrlticii: ,,i..
poezia luilon 9arbu, dupd cum;itltlulvolumululo aratd, e poezra Jocului

secund, adrcii e un joc netzvordt din realitd!, ci din reflexul in og/lndii,

adlcii fn sprrit. Poezie de esenle 5i de abstraQiunl [...J. ln expresla elcoeliclentulpesonaljoacd un rolprinclpal; un cuv1nt, o imaglne iisugereazd
altd lntaghe, dupd o asoclatle uneoristrrct personald 5i decinecontro-

lablla". ([. Lovinescu) (Varranta 922007)

2-3 pagini, despreimaginarul
poetic bacovtan, prin refenre b doud poezir *udlate, pornlnd de la urmitoarea aflrmattb: ,,poezra bacovrand apar/ne expreslllor celor mal speclfrce ale simbollsmulul. 5l tehnlca sa se rezolvd exc/uslv cu my/oace/e pe
care scoala simbolistd i le-a ofertt.. (/. Negol/escu, Scriitori moderni/
(3) Scrie un eseu argumentativ de

(Varianta 90/2007).

51
*

&ftE*,

'dg*,

HEI

.:

& TFTIBA 5I C0mUf7{A{*

fl}
c)
(o

&'

.t9

tt
r

PREGAIREAREDACTARII
Cititi cu atenlie cerinla

tltili

cu atenlie cerinta pentru a o in{elege

corect. ldentificati, de fiecare datd, termenii sau conceptele-chere ale acesteia pentru a Fti exact la ce
va trebui sd vi referiti in eseu. Totodati, asigurafi-va
cd 5titi ce inseamnd, de exemplu, ,,arta poeticd",

,,structur5, limbaj pi expresivitate a textului",

,,imaginar poetic",,,eseu argumentativ". Optali
pentru acele texte pe baza cdrora puteii ilustra cel
mai bine cerinla datd.

ldeea centrald

16.a3 6rgumentativa serveste pentru

+ ideea de tip

intar, ideea centrald (De exemplu: Este de

argumentativ

nentionat in acest sens ci...)

lrJoo: do tin
:rnr rmont>iir.

ldeea centrali apare ca o concluzie a ideii

+ ideea

aftrma asadar

centraiai

ldeea centrald

+ mai multe
idpi dc tin
argumentativ
ldeea centrali
este subTn!eleasd

t
Alcituiti planul de lucru

cie

tip argumentativ (De exemplu: 5e poate

/ cu atit mai mult ca...)

Forta de persuasiune trebuie sE reiasE din

acumularea de argumente; de exemplu: pe
' Ptna v-rJp ;ltA narte'
rla
n Pu'tr...t
nzrta
nlt r
,in, r'--,.
.t.
.
vL u
dincolo de toate acestea..
Ideile de tip argumentativ sunt atat de puternice, inc3t cititorul poate deduce singur
ideea centrali.

Repere privind evaluarea lucr5rii

in timpul redactdrii, urmdrili cu atentie in-

Dupd ce ali trecut de etapele anterioare, identificati cu atentie elementele la care se referd cerin-

!a formulatd. Planul pe care il faceli va trebui

t
t

Functie

Construc-tie

sd

acopere toate cerintele. De exempiu, daci vi se cere

realizarea unui eseu argumentativ, important este sd
vi stabiliti cu claritate ipoteza, constdnd ?n formularea tezet/a punctululde vederecu privire la temd, argumentatla (deseori, subiectele solicitd un numdr

minim de argumente) si concluzra/slnteza. Stabilifi,

totodati, ceea ce veli scrle ?n introducerea, in cuprinsul pi in incheierea lucrdrii.
Pentru fiecare punct (idee principald), notati-v5 si ideile secundare pe care le puteli aborda.

structiunile oferite prin subiect pentru evaluarea eseului. De exemplu, in cazul varianteiS9, oferite mai
sus, aceste instructuni sunt: ,,Ordinea integririi reperelor in cuprinsul lucririi este la alegere. Pentru
conlinutul eseului vei primi 16 puncte (c6te 4 ppentru fiecare cerintS/reper); pentru redactarea eseului, vei primi 14 puncte (organizarea idellor in scrrs
3 p.; utilrzarea limbli llterare 3 p.; ablllUyl de
anallzd si de argumentare - 3 p.; ortografra - 2 p.;

punctua/a - 2 p.; aSezare in paglnii, lizibllltate 1 p.). ln vederea acordirii punctajului pentru
redactare, eseultrebuie sd aibd minimum doui
pagini."

VERIFICAREA

Cum se construieste un Paragraf?

Dacd aveti timp, puteti recjacta o primE versiune a eseului, asupra cdreia si reveniti ulterior. Totusi, la examene, este recomandat si vd planificati

bine redactarea, si formulali/sd notati pe crornd tot

ceea ce este mai complicat, astfel incat sd va puteti concentra apoi pe redactarea dlrecti a former
f inale. Fiecare paragraf , indiferent in ce parte a tex-

tului s-ar srtua, trebuie sd cuprindd - de regula o singur5 /dee centrala, suslinutd prin idei de tlp
argumentatrvsi exemple. Exemplele servesc, de obicei, tot ca argumente, rolul lor fiind de a ilustra o
idee de tip argumentativ, enuntatd anterior (folositi adecvat indicii de marcare a unui citat). in construirea unui paragraf putetr recurge la urmdtoarele
trpurr de structurl.

F---sZ

Aspectul cel mai important pe care il urmiriti atunci cdnd vd recitili textul este dacd ali rispuns
exact cerinfei. in afara de punctele comune ale ve-

rificirii unei lucriri, asigurati-vi c5:

- teza de ia care porniti este clar exprimatd;

exemplele sunt suslinute de citate adecva-

te, reproduse corect si marcate corespurrzdtor;

- ati surprins suf rcient de bine sensui general, ,,mesajul" t.ansmis in textul poetic;
- paragraful final oferd o idee clari privitoare la cei'inia ciatd.

' Cititi cu atenlie textul

faceti modificdrile si corecturile pe care le conslderati necesare. Elirnrnati repetitiile, revedeti coerenta textului (dacd ati avut trmp
sd lucrati pe ciorni, puteti inversa anumite paragrafe
si

sau puteti introduce paragrafe noi, puteti adauga exemple din text care sd vind in sprijinul rdeilor sustinute),
qarrde nr rnctuatie.
rnrpr-t.ati
oreselrle vr
de vr
oflnnr:{ip
tvyl
yrLrLrrrL
LVlqltoLI

Scrtetr forma f inald a eseului.

&i*bd sf

&EA

oFr:runtcare

Fenoada interbeiicd

Poeeia

((

rehnici
\\ de documentare
)>

fon Bitzan (1924-1997)

- este Ceja un
,,clasic" al artei plastice rominesti. Spirit
estetizan?, calof il, care comunica iotusi
nemiilocit cu actualitatea si isioria.

DE CE NE DOCUMENTAM?

in clasa a Xl-a ati discutat aspecte privind importanfa documentErii in studiul literaturii. Ati aflat atunci unde 5i cum ne documentem, cum ne alegem sursele 5i cum le folosim in procesul de
invatare. Documentarea, bine fdcuta, poate fi o plScere pi o sursd
importantd de cunoaptere. Documentarea nu ?nseamnd insa copierea fira discerndmAnt a unor articole sau studii privitoare la opera
lrterarS. Nu inseamnd nici preluarea necriticd de pe Internet a unor
,, referate " sau,, comentarii " prefabricate. Prin documentare aplicatE si serioasd vom invdta:
. sd parcurgem usor un numir relativ important de surse;
r si ne construim o imagine generali privind problematica
abordata;
. sa identificdm cele mai relevante si mai utile surse leoare
de o anumita temS;
. sd parcurgem surse diverse, uneori convergente, alteori divergente, legate de una si aceeagi problematica, operatie utild pentru formarea unei viziuni dilematice 5i critice privind fenomenul literar;
. si extragem ideile esenliale si citatele cele mai semnificative pentru ilustrarea aspectelor care ne intereseazS;
. s6 optdm apoi pentru folosirea doar a acelor surse care au
directd legaturi cu tema studiatd.
Documentarea ne va ajuta deci sd parcurgem o multitudine
de surse, si selectam date, sd le organizdm si sd le reorganizdm in
propriul nostru sistem de prelucrare si folosire a informaliei.

>)

CAND NE DOCUMENTAM?

Documentarea este un demers fdra de care majoritatea activitatilor de tip intelectual (de exemplu, realizarea unui portofoliu,
a unui eseu sau a unui documentar, a unei anchete sau a unei micro-cercetiri. a unui raport despre o problema datd sau a unei prezenteri generale etc.) ar fi greu de conceput. Documentarea are loc,
deseori, cu un scop bine definit; de exemplu, realizarea unuia drntre tipurile de lucriri mentionate rnai sus. Documentarea se realizeazd,
insi, si on de cate ori venim in contact cu date, informatii, idei etc.,
de care poate momentan nu avem nevoie, dar de care ne-am putea folosr cu alte ocazii. De fapt, rareori se pot valorifica absolut toate datele pe care le-am colectat pentru un anumit scop. Tocmai de
aceea, este bine sa ne dezvoltam un ststem propriu de colectare,
clasare sr stocare a datelor.

53

k*,,

'".'l|rEr

IE

&*f fwt]a
#dEv

5l omunrcare'

FISIERELE 5I DOSARELE
TE MATICE

>F

'Cea mai buna modalitate de a p6stra si stoca date este cea oferita de limbajul electronic. Daci
aveti un calculatoL este bine ca, incd din clasele de
liceu, sa va obi5nuiti cu crearea unor fiSiere tematice. Fi;ierele pot merge de la unele de ordin foarte general la altele particularizate. Putefiavea fi5iere
generale pentru domeniile care vd interesazS: arti,
istorie, sport, muzica, literatura etc. Dacd va intereseazd literatura, puteti apoi crea fisiere subordonate celui general: fipiere speciale pentru autorii
preferafi, pentru operele care v-au atras in mod deosebit sau pentru datele de care aveli nevoie cu diverse ocazii. De exemplu, un fi;ier Argheziar putea
cuprinde: poeme preferate, citate din operd, date
despre biografia autorului, referinfe critice, iconografie, bibliografii etc. Un fi;ier special ar trebui sd
cuprindd eventualele lucrdri pe care le-afi scris voi
despre opera lui Arghezi. Dacd nu aveti calculator,

pentru alcituirea fi;ierelor proprii puteti folosi bibliorafturi, in care veti putea apeza ulterior ,,dosare tematice". Fisarea si clasarea sunt importante
pentru ca ele vi ajutd si gisifi mai u5or diverse informatii atunci cdnd le cautali cu altd ocazie.

paginii dintr-o lucrare la care intenlionati si facefi referire ulterior; locul unde ati gdsit diverse surse, idei,
concepte, citate importante, date biografice sau de
alti naturi de care credeli ca veli mai avea nevoie.
Fi;ele vor fi diferite de la caz la caz. Fisele bibliografice, de exemplu, sunt foarte sirnple. Fi5ele de
idei vor cuprinde at6t ideile extrase dintr-o lucrare citit5, c6t si propriile voastre reflectii pe marginea acestora. Fi5ele cu citate pot cuprinde 5i sugestii privind

modulin care doriti sa le valorificali ulterior.

Cand fipali, lineti seama de urmitoarele
recomandiri:
. fiecare fisa sd conlind un singur tip de date,
informalii, tocmai pentru a le putea clasa ugor etc.;
. fitele sa nu fie prea incdrcate, intrucAt existd riscul de a pierde tocmai informalia esenfiali din
cuprinsul lor;
. pe fi5e este bine sd mentionali sursa bibliograficE de unde afi facut extrasul (uneori, chiar 5i
site-ul sau biblioteca in care afi consultat lucrarea).
Este important sd vi creali un sistem personal de colectare, clasare 5i stocare a datelor. Este
bine ca
- de fiecare data - fisele sa fie clasificate in funcJie de o serie Ce criterii pe care sd vi le
stabiliii cu claritate. Foarte util este sd vd construiiio schemi sau o matrice (,,hartd") a propriuluisistem informafional. Astfel, nu vetiavea probleme de
a giisi diverse informaiii atunci cdnd le cdutali.

F!sAREA DATELOR
SI A, IDEILOR

FD

Documentarea consti, de reEuld, in lectura integrald sau selectivi a unor ca(i, studii, articole etc..
Este bine ca, pe parcursul lecturii, sa vi facefi notife.

in acest scop, fiSarea este cea mai eficienti metodi'

Cri de c6te ori cititi ceva este bine sd aveli l6ng5 voi
tot ceea ce este necesar pentru a lua notife. Putgfi
lucra pe coli A4, impartite in doua sau in patru fdsii;
dacd aveii calculator. puteli sd notali ceea ce vd intereseazd in documente special create in acest scop.
Fipeie

pot fi strict bibliografice, bio-bibliografice, de

opere, de idei, de citate, de semnalare a unor teme,

subiecte, motive etc. Puteti alcitui fise sintetice referitoare la o ideologie literari, la un curent literar sau
artistic, la o epoca, la arta poetici a unui autor. Puteli
face fise comparative privind ar'tele poetice ale unor
autori sau fise analitice referitoare la un text studiat.
Putetr fisa date si idei care vd intereseazd. trimiteri bibliografice la care dortti sd reveniti, numarul

,.4

DATELE DE PE INTERNET
SI EFORTUL PERSONAIlnternetula devenit in acest moment modalitatea cea mai rapidd 5i maieficienti de informare. Ea

oferi practic informatii exhaufrive pentru orice dorneniu v-ar interesa. De rnulte ori, incercdnd si gasiti surse pentru proiectele voastre, veli descoperi pe Internet
;i ,,iucr,iri gata fdcute". Sigur, le putefi consulta ;i pe
acelea, fird a le lua insa ca atare pentru realizarea propriilor sarcini de lucru; informatiile de aici sunt ade-

grqite sau incomplete. Nu uitati: efortui personal

de a realiza cu propriile fcrte cerintele legaie de ?nv5tare este esential pentru formatia voastri. Parctlrgerea unui mare numdr de surse, plScerea de a gasi ?n
cadrul lor ceea ce este important din punctu/ vostru
personal de vedere esle un efort care va f i respletit in
timp. Nu cantitatea de informatir colectate este importantd, ci invdtarea unor metode de activitate inte'
lectualdcare va vor servi de-a lungulintregttvieti.
sea

rrt

:-:"t'':

- :

S-rutd**n de

.'.

Ferloada interbelic6

Poezia

ve rs itate tem ati CE-,

ilisti ca sl oe vrzrune

c-

oi
-.1

::1.a

''

rlr.

((

..

poe za a inte rbe I icd

I

)t-

;:'

-,t^

:i)rd

>)

le

DELIMITAREA TEM EI

intre cele doua r6zboaie mondiale, poezia trece printr-o etapa

de efervescentd creatoare. Crepte vertiginos numdrul poelilor editati,
al creatiilor lirice tiparite ?n periodice sau in volurne. Nu numai critica literari, ci si publicul cititor manifestd un interes fara precedent
pentru lectura poeziei. Climatulvremii, stimulativ at6t pentru producfia,
cdt pi pentru receptarea poeziei, favorizeazd afirmarea unor personaliteti cu individualitate creatoare puternicS. Pe parcursul a nici mdcar
bn Tuculescu

Drame folclorice

lon luculescu

(1 91 0-1 962)
pictor
romdn. A ficut studii de biologie ;i medicin6. Picturile sale, realizate in culori str6lucitoare, pornesc de la motive folclorice,
interioare !;r;nesti, obiecte interpretate
simbolic. Abia dupi moartea artistului
lucrErile sale au cunoscut cu adevirat succesut,'?iino expuse in numeroase saloane
din tard Si strainEtate.

trei decenii, poezia romdnd i5i innoiepte si isi diversificd spectaculos

repertoriul tematic, problematica, mijloacele stilistice.
Prielnicd libertalii de crealie, perioada interbelica duce la indepdrtarea treptaG a convenlirlor de gen care marcaserd poezia secolului al XIX-lea. Sistemul speciilor poetice, cu rigorile lor tematice
(elegia, meditatia, fabula, pastelul, oda, poemul eroic etc.), privind
formele si rolurile de comunicare (epistola, monologul liric sau dramatic) sau structura textuald (sonetul, glosa, gazelul, rondelul etc.)
intri in disolutie. Uneori, scriitorii i;i construiesc, in contrapondere
fati de disparitia compartiment6rilor de gen tradiiionale, propriile
,,specii" poetice
- cum sunt ,,psalmii", ,,creioanele" sau ,,inscripliilel' lui Arghezi, ,,poemele intr-un vers" ale lui Pillat etc.

*nfi

TEMATICA SI VIZIUNE
Eliberdndu-se de constrSngerile reprezentdrii unui,,obiect",
fie acesta oric6t de vag (o inlSnluire de idei, o revelatie vizionara,

un sentiment, o stare de spirit, contemplarea unui colt de naturd

etc.), tematica poeziei devine adesea incerta, la limita chiar indecidabila. Se pot ?nsd decela directii tematice dominante, at6t din repertoriul temelor univer-le ale lirismului, c6t si din problematica specifici
epocii. Si in cel dintSi caz insi, poezia interbelicd aduce cu sine innoiri
surprinzdtoare de viziune in aboi'darea aspectelor perene ale existentei. Veti gasi, in Esantlonulde texte (pp. 58-61), ilustrdri pentru
toate temele propuse in continuare.

Etapele

vietii

.**

.:

Se inscrie in aceastd arie tematicS poezia vArstelor (a copilariei,

tineretii, senectutii), a nasterii si a mortii. Datul biologic este adesea
transformat in v6rstd sufleteascd (,,copildrirea" adultului, la Arghezi),

55

tll

s-r*trfit; -:tfr daz

fin

-G)
(g
.lJ

necela puritatea;i inocenJa

simbolizind revenirea
cuvrn(poetul care "se ioaci" cu
Nasterea
in actul genezei)'
tele, la fel ca Dumnezeu
inter-

;.;;;;acreatiei

variate in poezia
si moaftea apar in tpostaze
-oborat in lumea
il.iia i,*tiuriu a "harului'
clevenire si existenfa'
*ut.r,'.',,-a gianilei dintre

lini;te contemplatrvi etc')'

cutreniurare metafizicd'

urbane
in vreme ce poezia vrelii
apropiali de cel dintai,

contestatanl,::::gardit:r1
ii atrage cu prioritate pe
orasului

in modernitatea
De asemenea, cantonarea
precum limbastilistice caractertstice'

t
1

;il; ;.;.e

i.

cosmopolit' in
jul strident neologl$rc' "apoetic" ;i
adesea recurs la un
vreme ce poezla
""'titJlii'face
regional' Valiele! spatrale
limbaj colorat arf'aizant;i
nevroticd' a targurilor
sunt 5i atmostera u"i*unta'

DragoStea

...

'

imaginate' cu semnificatie
de provincie sau locurile
lui lon Barbu'
precum cetatea lsarl6k a
simbolica,

aso-

cel mai f recvent

Fiind una dintre temele
poezra
dragostea este e1oc1l1in

ciate lrrismului,
contrastante: ca eran
;;;;il Jin unql^'iurifrapant
Ca stare paradoxalS, ca
vita|, ca triire ptenare,
sufletesc, ca automatism
:iit]i,

ltillt,
etc Nu.lipsesc

dezechilibru

nlcl

la inocenta paradisiaca
partea
venite in special din
tentativele deliricizante'
de
cliseele
sunt ironizate
avangardistilor, in care

aua.r.

;;;9,;;";;'"anticd

este
asociate iubrrii sau aceasta

Natura

;i

poezie si mentrea

oerioadainterbelicd'nrtelepoeticealevremiirelevS
descriopliuniestetice ale autorilor'
formd
o
pe
u1u'o"l cuv6ntului ca
ind crealia
adincilel^'rmisterude cunoa;tere' pnn

ilil.riil0.

ordinea cosmici a existenlei

dl'
ul pastel u ri lor u I nle.11n
^:y
prtsufletesti prin care
stdrilor
a
discretd
evocarea
sunt
cu peisajul contemPlat
vitorul intri in rezonanld
ititllil-li'^ti,l
in poezi
l
5i raf in ate
eminesctan cu
cosmic al contactului
interel reverberalii in poezia
natura i5i g-seste sr
de
metaiorici
in special fo4a
belici. innoitoare este
peisa
siste'
J ti o' sti iza re' d'::':j:1".r
prlvlrll'
ascunse
incircate cu semnificatii
D

.,

paradoxala
iui" existenlial, ca pe

a'f

:;;;. ;.i.
.;;:;illul

religios
Condilia urnani ;i sentimentul

in
poezia interbeilci 'Yine
O buni parte din
atinge,; cu ;:?::1,
Y:t:::}11
in care acesta vlelul
infrigurati a tui
.n.st'r* Jifera, de ia ciutarea
palpabile'. imposibil de
Dumnezeu, a unor dovezi
1a sentimentulabanobtinut, ale existentei acestuia'
la
Divinitate sau' dinrpotriva'
donarii lumii de catre
lume'
semnelor divine in
cel al omniprezentei

ji:t{:lllfiil:

Universul rural

;i

cel citadin

confruntari ideoioDeioc striina de marile

reflecta' in ansamqice ale vremit, poezia interbelica
doui spatii O'1::'l: cultural'
blu, tensiunile dintre
uiuta si valori proprii: :tlt::11
fiecare cu stiluri Oe
ci mart
demn de remarcat faptul

,,".J .'ruO'n'

Este

sau Blaga' sunt mal

poeti aivremjt, precum Arghezi

ffi-------'56

t---_--

"

tu
a illiltl5.

''?tt::l:'i,.it;
o
bila, cu limbajul, ca oe Ourlllcdre
ca pe un efort de a conabstragerea din imediat'
etc'
;;;;;i;;.xim triirea in expresia verbald

escri ptrvism

l'"il"i').

temi perend' poezia despre

noi in
poutului capata valenle

Abord6nd o alta

in sexualitate'
convertiti vott ;ocant

Poetul 9i Poezia

stilistice 1in de
Cele mai vizibile innoiri

j:iilff ;$ffi ::

aspectere
"l_.-i'T i".tv
. constructla

m u rti pr e

la perpetuarea -versului
variaiii intermedrare' de
a tutusimetricd' regulatS'
tradilional, cu dispunerea
la versul complet liber'
tor elementelor prozodice'
ritm si rimd;
Je requtariialile de masuri'
i.u.tlt.i
"'"''':;;ar-u1i" ooiiunti de la norme!e uzuale'

cu

potui supraincdrc6nitextului
oscildnd;i ea de ra
purtatoare de semnificatie'
punctualre'
semne de
t utq:".'o:u;
ia eliminarea compieta
--'-= in forme
versurilor in pagina

' aranjamentul
nerea p""ti::'
aprop'i ncl acJesea compu
genioase,
in
d9 tehnicilepictogramer'
mai ales ia avangardi$i'

inovative ale iimbaluDintre caracteirsticiie

aspect sintactic' semanlrc
tui po.til interbelic' sub
amintite:
,i .otPotitional, se cuvin

t '"

-.-Ji.cventele

perturbirr sintaciice'

care

poetic tradrfronal
'inlocuiesc discursivrtatea limbajuiui
ermetrce'
at1
9o1i1i
tri oi. .L"*ructirle purificate
realintAmplasau chiar
fie prin alaturarea uiuttnt
avangardrste;
toui. O. cuvinte in experimentelepoetrce' care face
concentrarea expresiei
deosebire de predecesorlr
ca poetii lnterbelici' spre

'

IgE

Studiu de ca^z
lor din secolul al XIX-lea, considera!i a fr

atins
momente de varf in creatirle de mai largd respiratie

si poemele eroice ale lut Alecsandri,

Luceafarul-si Scrisorile eminesciene , Noplile lui

(legendele

Macedonski) sd opteze dectslv pentru texte scuri'e,

care adesea dau amprenta personalitilii lor creatoare
(ciclul barbian Joc secund, Psalmrlarghezieni etc );
ambiguitate, polisemantism, deschidere

interpretativi, manifestate fie ca maximi incifrare

a sensului poetic in ,,poezia puri", fie, la cealalta
extremS, ca intruziune a hazardului si a spontaneitSlii asociative, in poezia avangardistd;
. metaforismul, exploatat cu virtuozitate Tn
special de cdtre Blaga si Arghezi si refuzat, cel putin
in principiu, ca tehnici poetici utilizatE deltberat,
de cdtre mare parte din avangardisti, desi, in practice, si ace5tia se las5 adesea sedusi de tentatiile lui.

Peri,';lacin

ilt

ic*
$3*eeia

ter bel

Subindrumarea r;rofesorului de limba si Iiteratura romdni puteti extinde aria de investigatie

creal;' i'r:etir.e rnterbelice a altor scritori,

pieium Dan - ,'r;;r i.;nii Botta, G. Cdlinescu,
rh' iopide etc'
Nrchifor Crainic, Aor:., '-1an u, A!
De asemenea, puteli cerceta si aspecte de coniinuitate si de schimbare in opera poeticS a unor
5i

asupra

scriitori interbelrci care au publicat versuri si dupa

cel de al Doilea Razboi Mondial, precum Tudor
Arghezi, Lucian Blaga, V. Voiculescu.

Din ce unghiuri sunt abordate principalele

teme ale poeziei rom6nesti interbelice?
. in ce misurd variazi abordarea unei teme
?n

diferite texte din opera aceluiasi autor?

. Ce corelatii sau interseclii tematice pot

sesizate?

Tudor Arghezi, volumele Cuvlnte potrlvite

(1927), Floride mucigal(1931), Cirticica de seard
(1935), Mdrtisoare (1936), Hore (1939), Alte
cuvinte potrivlte (1940), Din abecedar(1940)
G. Bacovia, volumele Pl u m b (1 91 6), Sc6 n tei ga /ben e (1 926), C u voi... (1 930), C om edii in fon d (1 936)

Care sunt trdsdturile stilistice marcante pen-

tru principalii poeii ai perioadei?

Care este constanta acestora pe parcursul

operei lor interbelice?
. Care sunt principalele aspecte de inovalie

stilisticd in poezia rom6neascd interbelici?

lon Barbu, volumul Joc secund (1930)

Lucian Blaga, vol u m ele Poem e le /u m ln Ii (1 9 1 9),
Pa 5 i I Profetu I u i (1 921), fn m a rea trrce re (1 924), La u da
1

somnului(1929), La cumpdna ape/or(1933)' La curlile

dorulul (1938), Neba n uitele trepte ( 1 943)
lon Pillat, volumele Pe Arge5 in sus (1923)'
Satul meu (1925), Bsencd de altadatii (1926),

Limpezlml(1928), Poeme intr-un vers (1936)

V. Voiculescu, volumele Pdrga (1921), Poeme
cu ingerl (1927), Destln (1933), lJrcuS {1937),
i
lnuezann ( 1939)
Consuitati-vi cu profesorul sau cu bibliote.carul in privinta editiilor pe care e mai bine sa
le folositi, in functre de ce avelt disponibil.

Pentru poezia avangardisi6 puteti utiliza

volu mele A n tclo g la Iitera tu ri I rom 6 n e de a va n g a rdd,

editie de Sasa Pani, Bucuresti, Editura pentru Ltteratura, 1969', Avangarda literard romdneascd' antolo'1983;
gie de Marin lvitncu, Bucuresti, Edliura Minerva,

Literatura romineascd de avangardd, arrtologre de

Gabriela Duda, Bucuresti, Ecr'tura Humanrtas, 1997.

)>

METODE DE LUCRU 5I DE
PREZENTARE

REZU LTATE LOR

Alcatuili Sase grupe care sd investigheze,

fiecare, cdte una dintre temele propuse si o grupd,

de preferintd mai mare, care sa se ocupe

0e

aspectele stilistice. Repartizafi-vd in cadrul fiecdrei

grupe textele de citit din bibliografia recomandati'
Fiecare dintre membrii primelor tase grupe
va delimita un set de texte pe care le consideri
reprezentative pentru tema cercetatS, inso!indu-le

cu fise de lecturd care sd descrie viziunea autorilor

asupra terrei respective (modul de a o interpreta si
de a o valoriza, atitudini si sentimente asociate acesteia). De asemenea, fiecare va propune colegrlor sai,
din selectia de texte efectuatS, una sau doua poeztt
oreferate. Confruntand rezultatele, alcituiti un eseu
cu titlul Drversitate de vtzlune in dezvoltarea
temel... in poezla romind lnterbellca, pe care-lveti

prezenta in fata clasei, impreund cu lectura a

unu-doud texte preferate. Ar6tati cum ati cdzut de

57

HHF

,#

*F rc/ ds #

(U

0)
P
(u

.:

Ce {"iir

acord asupra alegerii, in cadrul grupei. Discutati cu

intreaga clasd, dupd cele ;ase prezentiri, posibile
corelalii sau interseclii tematice (de exemplu, intre
tema dragosiei 5i cea a naturii / sentimentului cosmic sau eea .l '.tniversului rural / citadin etc.).
Elevii i.iir Srupa a Faptea vor urmdri, in textele investigate, aspectele stllistice menlionate la
De/imrtarea temel, peniru a stabili dominantele stilistice caracteristice pentru fiecare autol pe de o parte,
elementete de noutate pe care acesta le aduce in
limbajul poeziei rom6neSti, pe de altd parte. FiSele
de lectura vor cuprinde, acolo unde e cazul (de exem-

plu, privind utilizarea metaforei), citate exemplificatoare. Pe baza acestor fi;e, se va redacta un eseu
cu titlul Pafticularitall 5i inovalii stilrstice in poezra
ro m 6 n a in te rbe /icii. Prezenta rea eseu u i va f i insolitd

Dar plcdul?
De foarte sus

Din polulpius
De unde glodul
Pam0nturilor n-a

aJUns

Acordi lin
$i masculin
Albusuluiin hialin:
Sarutul Plin.

***
Om uititor; ireversibil.
Vezi Duhul Sfdnt fdcut sensibil?
intocma:
Precunn atunci, ;i azi

Mirunte lumi p'istreazi dogma.

de lectura a trei-patru texte, considerate de cdtre

membrii grupei dintre cele inovative.

)}

ESANTION DE TEXTE

Etapele vietii
Lucian Blaga: TREI

bolfi, Pe Sfantul Duh

Veghind vii ape fdra stuh,
Acest ou-simbol ti-l aduc,
Om 5ters, uituc.
Sd vezi, la

Nu oul rogu.
Om fEri saJ;i om nerod,
Un ou cu plod
iii vreau, plocon, acum de Pa;te:

FETE

Copilul r6de:
,,intelepciunea si iubirea mea e jocull"
Tinarul cdnt6:
,,Jocul 5i-nfelepciunea mea-i iubirea! "
Bdtr6nul tace:
jocul meu e-nfelepciunea! "
,, lubirea 5i
Din volumul Poemele luminii, 1919

il

urca-n soare si cunoa$el

***
Si maiales te infioard
be acel galben icusar,
Ceasornic f5rd minutar

Ce singur scrie cAnd sd moari

$i ou si lume. Te-nfioard
De ceasul galben, necesar.-.

lon Barbu:

OUL DOGMATIC

A mortii frunte-acolo-i toata.

dat acestui trist norod

$i oul sterP ca de m8ncare,
Dar viul ou, la v8rf cu Plod,
Ficut e s5-l Privim in soare!

ln giibenu;,
Sd road,i sPornicul albu;,

Durata-inscrie-in noi o roat6.

intocnna

***

Cum lumea veche, ?n clettar,

inoata, in sublire var,
Nevinovatul, noul ou,
Palat de nunti si cavou.

culcusul

Din trei atlazurr e

in care doarme nins albu5ul
Atet de gales, de inchis,
Ca truPul drag, surPat in vts.

dogma.

inci o data:
E Oul celui sterP la fel,

Dar nu-l sorbi. Curmi nunta-Tn el.

Si nici la closcd s6 nu-l Puil
il lasa-in pacea-intdie-a lui,
,

tot fiicutul,
Si sfant, doar nunta, incePutul.
CE vinovat e

Din volumul Joc secund, 1930

t*giu de caz

rilE
Fer!oacia i * terbeE icii

F* *xi

Dragostea
G. Bacovia: DECEMBRE
Te uita cum ninge decembre...

Spre geamuri, iubito, PriveSte

Mai spune s-aducd jaratec
Si focul s-aud cum trosneFte.

Si mdnE fotoliul spre sobi,

La horn si ascult vijelia,
totuna
Sau zilele mele
As vrea sa le-nvdt simfonia.

Mai spune s-aducd si ceaiul,

!i vino ;i tu mai aproape, Citeste-mi ceva de la Poluri,
Si ning5... zapada ne-ngroaPe.

lon Tuculescu

Omul de zdpade

din cer
fotoliu ce-i in doliu
st,i un ogar
sublire 5i vibr6nd

P6sdri ce-au cdzut

Ce cald e aicea la tine,

$i toate din casa mi-s sfinte,
Te uit5 cum ninge decembre...
Nu r6de... citeste nainte.

Si lungit l6ngd

E ziua si ce

Jos

Ca o blana de hermind lunecatd de pe umeri.

D6nsa vrea

si o ridice dar

isi aduce aminte siisi m6ngsie colierul de pe g6t

intuneric...

Pentru cd zEregte cavalerul

5i atAt:
Se apropie de banca sora Beatrice sau Evelina
Profesoard de istorie sau de greacd si latind

Eu nu md mai duc azi acasd...

Potop e-napoi si nainte,
Te uitd cum ninge decembre...
Nu rdde... citeste nainte.

O, de ce trec zilele asa de rar...

Frunzele si florile cad ca foile din calendar;
Viata-i trist6, dar e totusi o grSdinS!
$i infanta sau ducesa de Braganza
lar adoarme sau ?pi pierde importanta
caci tu numeri
de mAini
socotind
rdmanE
sa
ce-or
Zilele

Mai spune s-aducd pi lamPa

Te uitd, zdpada-i c6t gardul,
Si-a prins promoroacd 5i clamPa.

'ry-.

Din volumul Plumb. 1916

.#fr.

Tristan Tzara: VERISOARA,

FATA DE PENSION

Verisoard, fata de pension, ?mbracatd in

negru, guler alb,
Te iubesc pentru ca eSti simpla si visezi
5i e5ti buna, plangi, pi rupi scrisori ce

pdn' la vacantS
si ifi scriu:
nou
scrisoarea
Eu incep din
Ma chdre cousine
Je croyais hier entendre dans ma chambre
ta voix tandi'e et cdiine.
Text publicat

in ,,Noua

revist5 romana", 1915

nu au inteles
$i

ili pare rdu

La

cd esti departe de ai tai si

ci inveti

Cilugdrile unde noaptea nu e cald.

Zilele ce au ramas p6n' la vacanti iar le numeri

5i ti-aducr aminte de-o gravura spaniolJ

Unde o infantd sau ducesd de Braganza
Std in rochia-i largi ca un fluture pe o corold
Si se-amuzd d6nd m6ncare la Pisici
si asteaptd un cavaler
Pe covor sunt papagali si alte animale mici

Natura si ordinea cosmicd a existentei

lon Pillat:

iru

vlf

Tot mai miroase via a tdmdios 5i coarnd,

Mustos a piersici coapte si crud a foi de nuc.

Vezi, din zdvoi sitarii spre alte veri se duc;

Ce vrea cu mine toamna Pe dealurr de

md-ntoarnd?

I:{-)

W
r\LJ
Yr

0)
(o

S **diu de

ca^z

'!--.

5-a ridicat la geamuri, pamdntul p6ni sus.

Nu e amurgul inc6, dar ziua e Pe rod,

Si soarele de aur d6-n p6rg ca o gutuae.
spre Poama lui
omida neagrd
Acum

TA16;,

Cat lumea-i era piscul, 5i-n pisc pl6ngea lsus.

5e sule,

Sapdnd s-a rupt lopata. Cel ce-o;tirbise, iata-|,

un tren de marfa peal Argesului pod.

Cu moa;tele-i de piatrS, fusese insupi Tatal.

:.--_

Cu galben

gitu

Si m-am intors prin

ro5u'i5ioase codrul ia.

foi lumina zboari ca viespi de chihlimbar.

ghionoaie
toace intr-un agud, si ral
O
Ca un ecou.al toamnei, rispunde tocalia...
Prin

!i

timpuri, pe unde-am

scoborEt,
in odaia goalS din nou mi-a fost urdt.

am voit atuncea sa sui 5i-n pisc si fiu,

O stea era pe ceruri. in cer era t?trziu.

!i
S-a dus. Si iarasi suni... 5i tace. Dar aud
Ecou ce adormise ;i-a tresarit deodata
in inima cum prinde o toaci-ncet sa bata,
Lovind in amintire ca pasdrea-n agud.

Din volumul Cuvinte potrivite, 1927

Lucian Blaga:
DE MANA CU MARELE ORB (VARIANTA)

Din volumul Pe Arge, in sus, 1923

il duc de mana prin paduri.

Prin lara lasam in urma noastra ghicitori.
Din cdnd in cdnd ne odihnim in drum.
Din vinata si mocirloasa iarba
Melci jilavi i se urci-n barbd.

Lucian Blaga: PAMANTUL

intins in iarbd: tu si eu.
Vizduh topit ca ceara-n ar;ita de soare
curgea de-a lungul peste miristl ca un rAu.
Tdcere-apisitoare st,ipanea pdm6ntu
Si-o intrebare mi-a c;zut ?n suflet pand-n fund.
Pe spate ne-am

N-avea

Zic:faId, mersui sorilor e bun.

pentru ca-i e fricd de cuvinte'
El tace
la el se
El tace
- fiindcd orice vorbd
schimbd-n faPti.

nimic?

Sub bolta asprd de stejar

si-mi spund
Tot pdmAntu-acesta
pim6ntul?
nimic
neindurdtor de larg 5i-ucig-tor de mut,

Ca s5-l aud mai brne mi-am liPit

indoielnic 5i supus
de glii urechea

de sub glii !i-am auzit

a inimei bataie zgomotoasi.

;i

!6ntari ii fac o aureoli Peste caP.

5i iar plecam.

De ce a tresirit?
TatE orb, fii lini5tit, in

jur nu e nimic"

Doar sus o stea

de cerul ei c-o lacrimi de aur se desparte.

Pdm6ntul rispundea.
Din volurnul Poemele luminll' 1919

Sub frunze nalte mei'gem mai departe,

tot mai deParte.

Condilia umani ;i sentimentul religios
Tudor Arghezi: irurnE DCUA

Dihanii neqre
ne adulmeci din urmd
5i bldnde m6nci tdrna
unde ant calcat 5r unde-ant stat.

NOPTI

Mi-am ?mpl,intat iopata tdioasa in odaie.

Afara bdtea v6ntui. Afard era ploaie.
5i mi-am sdpat odaia departe sub pim6ni.
Afara batea ploaia. Afard era vdnt.

Din volumul ln narea trt'rere, 1924

Universul rural si cel citadin

Adrian Maniu: LANGA PAMANT

Am aruncat pdmantul din groaPd,
pe fereastri.
PdmSntul era neqru: perdeaua lui, albastra.

Deschide sperietoarea, spre cer, brate

greoaie; - de dangate de clopot, lung balfile

Iffi

Studtu de
vuiesc,

Perioada interbelic5

Foezla

se ghemuie subt gluga incinse siri de paie,

a scapdtat, albastru, luceafir ciobdnesc.

foi,

', r,,'Ji'um, prea incdrcate, vechi care cL trrumbro;ioamenide rrrunte, dormind, trec spre

cetate,

in zeghii lung mitoase. - prin somn

boldind in boi.

- Subt punti de lemn curg riuri, -

reci zale nencetate.

Au tras cu puFca-n stele, - sus, de la vii, p6ndarii; - morli, paznicii si cainii au amo(tt in arii; tri5ti greieri la intreceri sfarsesc !6r6itori, c6nd
diavolii scot limbi de flScSri pe comori.

Din volumul Lengd pdnent, 1924, text revdzut de

autor pentru volumul Cintece tdcute, 1955

lon Tuculescu

Compoztie

Tudor Arghezi: FRUNZE PIERDUTE

Stephan Roll: METALOID

Cincizeci de ani, de cdnd incerci, mereu,

Condeiul, gindurile pi cerneala,
N-au mai ajuns sa-ti curme, fEtul meu,
Frica de tine si-ndoiala.

Noi infuzim atomului dinamici

elastici constructivi
plSmanii oragelor
vertebre de bronz
mugchii schije de platini

temi ;i-acum de ce te-ai mai temut.

De pagina curatd si de rdndul,
Si de cuvantul de la inceput.
Te sperie si litera si gdndul.

Te

suntem aorta zilei

m6ine vor icni allii
sportsmani
vom r6scoli straturi geologice
cu rdvni de metal

Foile tale scrise, de h6rtie,

Se rup si zboar6, ca dintr-o livadd

vibranli
prin latitudini
arterd de magnet

Frunzele smulse-n vijelie,

Fari ca piersicul si pi le vadd.

sAnge

vertgiune

La fiece cuvdnt, o 5ovdire

incandescenld
respiralie

Te face sd tresari

viala rupta din fuse

olel
flexibila necontestatd
sintezi in vine cet,ifi
centimetru atmosferic

Si nu stii cine-a scris cu m6na ta.

ata

Parcd trdiesti

in revista ,,75

t4P"

192'1

Poetul gi poezia

lon Pillat:

POEMUL irurR-un

vf

RS

Un singur nai, dar c6te ecouri in pdduri

Din volumul Poeme intr-un vers, 1936

l&*"

in somn si-n amintire

Din volumul Frunze, 1961

Dta
Text publicat

;i-ai a5tepta.

'l' *n

ffi
CI
.t-,

( / Test de valuare

(u

\\ pentru unitatea

=C
=

a
I
- ..:_:aa{j:
,'.

l-

1. Analizafi, in 1-2 pagini (maximum 400 de cuvinte), Poezia lui Lucian Blaga suflete, prund de pacate (din ciclul Cordbri cu
cenu1a). reprodusd mai jos.
,,Suflete, prund de Pdcate,
e;ti nimic ;i esti de toate.
Roata stelelor e-n tine
si o lume de jivine.
Esti nimic 5i eSti de toate:
aer, pasiri cElStoare,

fum si vatri, vremi trecute

gi pimdnturi viitoare.
Drurnul tdu nu e-n afara,
cdile-s in tine insuti.
lari cerul faa se naste
ca o lacrimi din P16nsu-/'"
5 puncte
(1 p.x5)

in elaborarea lucrdrii, aveli in vedere urmitoarele aspecte:

. atributele sufletului, pe care le puteli grupa in anumite
categorii;
. instanlele comunicirii (cine 5i cui i se adreseazS) si m;rcile
discursului de tip adresativ;
. elemente de compozifie si pafticuiarit5ti stiiistice (relatii de
opozilie;i de simetrie, procedee de expresivitate, elemente de versificalie) 5i rolul lor Tn configurarea semnificaliilor textului;
o precizarea temei Poeziei;

2 puncte

interpretarea semnificaliei poeziei'

2. identiiicaii formele verbului

,,a

fi"

ciin

text;i ardtaii

care

sunt valorile lor sintactice.

1 punct

Ce diferentd gramaiicald este intre cele doua cuvinte subliniate ?r'r ultimele doui versuri?

1 punct

Scrieli un scurt text (1/2 de pagina) despre ceva ce afi descooerit cu placere in aceasti unitate (urr autor, un text, o directie a

3.

4.

rnodalitate de abordare a textului,

Explicati ce anume vi s-a parut interesant.

poeziei intertrelice,

idee)'

Se acordE 1 Punct din oficiu'

I
I

L__.

l)l
i

._--

-#---J:t

(o

c)
#
(U

Perloada interbelic5:
curente culturale
52
r)

*.

&L.

))

^f
t"t "r# r? d"dl t*tfts."^{r#f#
W

(u
(1)

(o

(( Modernism

=
=

PENTRU

NCEPUT

in
dezvoltarea mijloacelor de informare
dialogul ti aproplerea
mase, societatea contemporane favorizeazd
pentru care unele codrntre cuituri? Care credeli c6 sunt motivele
timpului lor?
munitSti umane nu sunt racordate la spiritul

1. Credeli ce, prin

=_s:.

consideraii cd
Care sunt culturile contemporane care
credeli cd se raporteazi
o in{luen!5 majore in lumea de azi? Cum

2.

'

au

cultura roman; la acestea?

:.

Curentelemodernisteseconstituiecatendintenovatoare'opu-

Egffir

ffi+,'i3

Constantin Brancuti

fiiri

Coloana

sfaryii

Hobrta'
cel mat
corsideral
es'ie
Par;3)
G:'r1957,
al ilmp::r:ror mc'jerne Din
lculptor
-,to-".a
lucriri'
stabileSe la Paris Primele saie
f gOa
Rodin' in al.
stri ciasic, sunt infiuentate de

Constantin BrAncuSi {1816'

iri

-'imp ca
a:elrer Brincusi a lucrat un
sculp,cenic. CutanO insa pirdseste atelierul
identitatea'
g-si
a-5i
pentru
ior:lui {rancez,
des
soun6nd: ,,Rien ne pousse ir l'ornbre

G-ri

nu
cznds arbres" (,,La umbra marilor copact

i:'sre n'n ;t " I l.'Jcrarea R ugi

:e&A o noui tendinG a ariei

c Iu n e (1 9

0) llus'

sale' cafe merge

iliu slii.atea si simpii.ficarea

-

fornreioi'

lvl1 tastra'
-'rneaza iucrirrie:
Dcmn$ca,a Pogany s.a. in i926 vrzrteazi
Sd rut't

S--ateie Ljnite peniru

l, c\c\u\

c expoziile

personalS'
t-au t'axat

S U'A
-iior-it;iiie vamaie ale
lj:fai-ea Pasirt'a in vizdth ca pe o cornpo-

-e:,'ra a unei piese indlstriale si l-au acuzat

a lncercat sa o inirocuc; iiegal in SUA
sc''iilie de taxe vamaie)
'.r:r;i-ile oe art6 erau
:^ tg:g ErAncusl realzeazi ansarnblul sculp',a f irgrt ')t''t (i'lasa TiLet;' Paarte
'-'a\

i;

ae

i;rrtrlu,,

Col5ana

firi

sfErsrh

in

195.1'

doneze staluiui romin

O,n aleiierul s6-'r de la Pans' dar

3r'ancu5i vrea

si

""ar.e
a iiorlt;'r ie comunlsle

cin acea vreme ref uzd

;:uiptol, obtr r,e ce-'i'rer ra i r ancezi''n 1 952
c e Ai:'i c n Pa rls
. .', ei r:.ls-,t:i,' e l'4tze -:'t
L

'

:'-l:.'O'iZ(tr'-:

'I
'I

t] 4|

.'-

t''''

setradilionalismuluiSidogmelor,manifestateinli.ieratur5Siincein prima jumatate a

lelalte arte la sfSr5itul seiolului al XIX-lea ;i
modelul
,.."frfri al XX-lea. ln esenli, modernismul' abandondnd
RenaSterii' este "expresia
cultural antropocentric 5i individualist al
cultural6aceeace,ingindirea5tiinfifica'insemneazdcrizacategolon Barbu 5i poetica postriei individualului" (loana Enr' Petrescu '

Romdneasci ' 1993' p 10)'

modernismulur, Bucuresti, Editura Cartea
modernismu!' pe baza
in cultura roman5, cel care teoretizeazi

teorieiimitatiei5iaprincipiuIuisincronrsmului,estecritrcu|;iistoricie sincronism
r-a
"ideea
cul titerar E. Lovrnescu' Acesta considere
de progres"' fiind o caie
impiici modernismul, ca pe un un principi.u
ce'poateduceladepSSireaspirituluiprovincia|,laracordarea|aspi.
ritulveacului;i,impIicit,iae|iminareadecaIajuIuidintreculturi.in

procesul de formalstaria civillzaliei rom6ne moderne(1g24-1g25),

explicat prin legea imitatie de evolufie a civilizaliei romane este
5i

societdlilor"' potrivit cdreia

!iei, ,,lege unlversali a dezvolterii
benefica drn partea celor

societAlile inapoiate suportA o influen!5

de a pune in acord evol.ulla soavansate. Preocuparea iui Lovinescu
legli sincronismului'
crali cu cea cultural6, artisticS' ambele supuse

(1926-1929)'
transpare in lstorra llteraturii romene contemporane

Esenlra|pentruviziuneacriticuluiestestudiullina\,MutaliaValonlorestetice,incareacestasuslineideeamodernizdrriliteraturiiro-o
ldeile sale genereazd
m6ne prin sirtcronizarea cu cea apuseani
de la Gindirea' care sustineau
!'eaclre polemici a traditionaiistilor
spre ortcdoxism si negau
orientarea curturir romane spre orient 5i
traditiile spiritului national
compatibilltatea culturii apusene cu
autohton.

rom6na de esentd moPrima mlscare reformatoarein iiteratura

sugestia ca prtnciptu al creadernisti este simbolismul, care impune

tieipoeticesicaredeschidedrumu|innoiri|orestetice.DupjPrimul

tr

Cu**nte

urrwrape

Rdzboi Mondial, simbolismul este deja asimilat ca

o convenlie estetica acceptati. De aceea, avangarda istorica (una dintre formeie extreme ale modernismului) va polemiza cu anibele tipuri de poezie.

dista':feazi de rnodernismul doctrinar 5i experimental al avangardistilot ciruia i se

recunoaste astizi rolul benef ic ?n dinamizarea concepliei estetice la inceputul secolului al XX-lea. Pe
de alta parte, polemizeazd, de la inceput, cu dogmatismul poporanist ;i samandtorist, combdt6nd
sentimentul excesiv, idilismul literaturii despre !arani, confuzia dintre estetic;i etnic, curente in scrierile multor ideologi din epoca. Prin activitatea
cenaclului si a revistei Sburiitorul(revista apare in
doua serii: 1919-1922 5i 1926-1927 , iar cenaclul
este activ p6na ?n 1943, cdnd criticul moare), Lovinescu s-a dovedit promotorul unui modernism
E. Lovineiscu se

fi

Ferioada interbelicS

Curente cultu rale

moderat, conciliant: ,,Spre deosebire de avangarda <isioricS>, ce reu5ise sd se contureze ca mlScare relativ omogenE (in ciuda divergentelor
inevrtabile in existenla unor grupdri extremiste), moderni: ,r, 'loderat este o realitate eterogena; manifestarile lui sunt de o extraordinari diversitate,
mergand p6na la apropieri vizibile de avangarda <istorici>, dar;r de poezia clasicizanti." (Mircea Scarlat, lstorla poezlei rom,inestl, vol. lll, Bucure5ti,
Editura Minerva, 1986, p. 94).
Trasiturile modernismului in literaturd sustinute de E. Lovinescu: trecerea de la o literaturd cu
tematicd rura16 la o literaturd de inspiralie cttadinS,
intelectualizarea prozei si a poeziei, proza psihologic5, evolulia poeziei dinspre epic spre lrric, trecerea dinspre subiectiv si liric spre obiectiv si epic in
roman, critica bazatd pe principiul estetic.

MUTATiA VALORILOR ESTETICE

fragmente

de E. Lovinescu

s"

rL.[ugen]
It

Lovinescu (1881-1943)

- cricopilaria

tic literar 5i prozator. Si-a petrecut

la Falticeni, in orasul natal, unde a urmat
gcoala primard si gimnaziul. Studiile liceale
le face la lasi, iar facultatea (filologie clasicd) la Bucuresti, licentiat ?n 1903. Dupii o

scurta perioadi in care este profesor la

Ploiesti, isi continud studiile la Paris, unde

is ia si doctoratul Debuteaz6 in suplimenirrl literar al Adevir,L/tti l'1 904) sr se face

cunoscut prin {orletoaneie pr,blicate 1n
Epoca (1904-1906), stranse in dcr-ri voiume intitulate Pasi pe nrsrp(1906). E5ueazd
in incercarile de a intra in ierarhia univerqit:ri

t't-':Id)l /LUllur
^f,'o
19i si 1912).

rt-i+ l: Rrrr rro(1!, rAt'

-')l

i
e profesor suplinitor lntre
[cjiteaza revisl.a Sburdtorul (1919-1927,
1926-1921), patrondnd. pini la sfiir5itul

t-

i
rl

vietii, cenaclul cu acelasi nume. Dupi Maiorescu, Lovrnescu e cr lrcul romSn care a
{Ecut scoald, izbutinci si adune in jurul siu
majo'rtared crrtic' cr sr cc' rttr rlor vrer.t ri. lncepe, in 1932, seria L4anto:ttlcrsr lucreaza,
!n paralei, la crclul romanesc Brzu, roman'
iand sr eorsoade cirn r ortrai a emrrescra-

Spiitul aeacalzi Sincronismul irseamnS, dupi cum am spus, acqiunea uniformizatoare a timpului asupra vieqii sociale gi culrurale a
diferitelor popoare legate intre dinsele printr-o interdependenle materiali gi moralS. Exisd, cu aite cuvinte, un spirit al veacului sau ceea ce
numea Tacit un saeculum, adici o totalitate de conditii configuratoare
a vietii omenirii. Spirirul Evului Mediu, de pi1da" se manifesti sub doui
forme: credinga religioasi care-i determini intreaga activitate sufleteasca
(literacura, ana, filozofia etc.) ;i provoaci in domeniul poliric cruciadele, adici expansiunea Occidenrului spre Orient; iar, pe de ald pane,
in domeniul social, forma specifici a feudalitiqii, de origine germanici
sau nu, in orice caz expresie a individualismului social [...]. .Imprim6.nd caracterul general gi organic al instituqiilor din diferite epoci
spiritul tirnpului e,
incheiam in Istoria cioilizapiei romine moderne
-,
agadar, firui conciucitor al istoriei in controversele faptelor' Prezent pretutindeni, el se dezvolti, totu;i, in unele gari rnai intens: la Rorna si Atena
in antichitate; la germani, in timpul en:lui mediu; in ltalia, in epoca
Rena;terii; in Franqa, in veacul X\{I ;i sfirgirulveacului XViII'.
{Jnde se manifesti azi spiitul'"-eanrlui ? Lainrrebarea unde se dezvoh; acum cu mai multa intensitate spiritul veacului, nu ne punem la
adipostul lipsei de perspectivi in judecarea fenomenelor contemporane'
legitimi de aldel, ci rlspundem cu fermiuce: prerutin<ieni. Spirirul veacului se fiuregte gi se consolideaza azi prtn fact'litatea de legituri gi de
penetratie intre popoare, care n-a fost tordeauna identici, ci a evoluat cu
insusi mersui civilizaqiei omenegti; daci el a existat cu caractere evidente
in dmpul erului mediu, cind mijloacele de comunicaf e erau atit de redusg
ingeiege de la sine ca exista qi azi; rapiditatea fulgcratoare, instantaneitatea am putea spune, de propagare a rururor fenomenelor culrurale in
se

intreaga omenire civilizati a inccput sa nimiccasca catacterul de dctcrminare in spaqiu a spiritului veacului. Nu c vorba numai de milloacclc

65

,iF;

-f,

CI

c
f

|l

#uren te cultara f s*

,,tD

(U

nit (Mlte, Biilauca, 1935). in ultimii ani ai

vietii, se dedicA studiului operei lui Titu

Maior-escu.
,,

Dar ce alta decit ir'b"re sl rublre actr'

a6ror scrpe care ca oameni de mu/te ori nu

itori
lac interputea sd-l sufere
-, sustinerea
t ent'a bineficitoare in procesul creattei lo4
credndu-le un cltmat prtelnic dezvolErti?
. 1
--.,:rcfu/
nU mat efa
ll
l lut a Lt)a r, )Lt
^J--:ld ll.^^-:a:--t
1.,, 1 vud
v3, cbrectivi a fost imbretsetea

pdris,L tndiferent de rasa sau

il aparlinea

c/asa cdrera

fn magistratura crittculul

domin;ind princrpiul estetic;i nu cel etnic. "

(Camil Baltazar, E. Lovrnescu, in volunrul
Scritor st om, Casa Scoalelor, 1946)
Pa5i pe nislp st Primele volume din
Critice(1909-1910) reflec'ia tendinta de a
dep55i critica normativi (de tip maiorescian)
si de a dezvolta impresionismul ca nnetode
crit c;. MisrJnea criticului, potrivit acestei

orientSri, era se caute,,impresia elernenia16", ,,nota de bazit" a operelor st a

o con unica cititorului nu aiat pe care con-

ceptuala, cAt prin sugestie, folosind

mijloace pur liierare. Polenrizeazd, de

si
Ia

si-

incepit, cu dogmatismul poporanist

si

minitorist, combitand sentimentul

exce-

siv, idilismul literaturir despre

tdranr,

confuzia dintre estetic si cultural, curent;

in scrierile multor ;deologi din epoci. f'4onografiile dedicate lui Gri,oore Alexandrescu, C. l)legruzzi si Gh. Asachi, iari sa aibi
adanc.ne criticd, sunt diCacttce si atragl
arentra asupra necesitatii acestui lip de studiu in rstoria literaturii. Aparitia, in 1919,
e revistei Sburitoru/anunta faza maturiletli
cr:t'ce. Cr,ticul va crea Ln nou concept,

nrodernismul, sr.rficient de larg pentru a

prir-ni si proza realistd a iui Rebreanu, si
proza psrhoiogicd a Iui Camil Petrescu si a
Hortensiei Papadat-Bengescu, si poezia lui
lon Barbu. DupA 1922, Lovinescu isi incepe
Iucrdrile de sintezi: lstoria civihzatlei romine
rnoderne (1924-1925) 5i /storia llteraturti

romine contemporane

('l

92Gl929).

Esen-

este partea
f inali, conclusivA, Mutalla valortlor estettte,
in care acesta sustine ideea moderni2irii li:elai,.;r,r romine prin sincrc,nizarea cLl cea

tial; pentru viziunea criiicului

apuseana.

,.t,alutta lui Lownescu este, asada'.

o'e

/a lmpresionbm la mooernlsnt, in /tm';tele

aces:Li spatlu sprnrual el a creat o apcri
cnticd de cea mai ntare tr1[aiantd pentlu
I tere:e ,a romdni. D;rec;,a pe nlre d .'rcurajai-o el (prozd urbani, psrholcg;c6;

..p7b t1.^tpt4.tt
nl.i <tr.ihi-Uti Oe Senttfneltt.
tul n,-arllor contradtclil ale vte.t/i moderne.'
criticd estetrcd) d blru/t tn cultura naaslri,

PvrL;-

flind si azr, pr/n unele dintre latun/e ei,

"

aau'

{Et-tgen Simion, E. Lovrnescu, in

l"4ircea Zaciu, fr4alan Papahagr, Aurel
Sasu, DicttonaTul s5Enital a/ scrrticr,'lal

alii

romini. Bucuresir, Iiri';ra A batros, 2C00)

de comunicagie, atit de ugoare azi, de emigraqiile pasnice care depi;csc

in cftiva ani [...] rnigraqiile de zute de ani ale popoarelor barbare ale gogilor,
hunilor, riurilor etc., etc., ci e vorba de difuziunea ci4ii, a telefoniei,
telegrafiei. qi acum in urnra a radiofoniei, care, pe o simpli anten;" aduce
instantanzu tcate zyonurile civilizaqiei lumii, aga ciorice fenomen artistic sau orice informaqie gtiingifici e@gistrati chiar in mc)menrul Producerii sale. Cu intensificarea mijlciecelor de intelpenetraqie, caracterul
local al ruturor fenonenelor spiriruale tinde si dispara. Prin intemadonalizarea curentelor, prin fuziunea concepqiilor;i credingelor ce stau

indari-

tul oriclrei rnanifestari anistice, spiritul de uniformizare progreseazAatAt

de mult incit a ficut pe unii cugedtori si prevadi posibilitatea disparigiei, prin lipsi de conginut original, a formelor de arti naqionale. [. '.] Din
intensificarea interpeneuaqiei nu trebuie si tragem concluzia anuli.rii facrorului rasei fenriei], intrucit imitaqia simph firi asimilare nu reprezinti o
valoare pozitivi si, dupi o scurri fazi de imitaqie integrala" acritici, totul
se adapteazi instinctiv, fire teorii si dezolare, temPeramenrului etnic in
forme, care, de n-au merifl originaliteqii desivirgite, constituie, totusi,

unul din modurile obignuite ale originaliteqii. t...1

Matayia nu implicd progresul. Prin mutaqia valorilor estetice'
nu trebuie totugi sI inqelegem ci se realizeazi si un progres, chestiune de mare acrualitate in timpul certei dintre moderni gi cei vechi,
cind, luind ideea carteziani a progresului, 9i aplicind-o la arti, teoreticienii modernismului au crezut ci gi pot afirma superioritatea artisasupra antichitiqii. tn realitate, mutaqia valorilor nu implici in
sine o calificalie, ci numai o variaqie; in iinie generali, operele nu sunt
comparabile decit in s2.nul aceluiaqi conginut, 9i, fiind vorba de arta,
in sinul aceleiagi formuie estetice. Este, agadar, inudl 9i dificil de a

tici

proclana superioritatea, de pildi, a lui Dante asuPra lui Homer, a

lui Shakespeare asupra lui Dante, sau a lui Goethe asupra lui
shakespeare, intrucig fiecare dintr-iryii se inregreazi intr-o civilizaqie, inrr-o formuli estetic; gi trebuie considerat in sine ;i prin raponare
numai la acea civilizaqie qi forrnuii estetici. A-i compara intre ei
inseamni aproape a compara valori eterogene. [...]
l{utalia ztaloilor estetice in cadrele epocei studiate fn aolumul
de fagd intrucit cadrele lucririi de faqi nu imbriqi;eazdintreagaliteraturi romini, ci se limitea za l;30 de ani ai veacului nostm [anii
de dupi 1900]. spagiul restrins al timpului, ca 9i iipsa de perspectiva,
evicleniiazi mai pulin mutaqiile de valori, f;ri a le anula insi. Cici
de ne inrrebim, de pildi, de mai e cu putinli poezia siminitorista
in forrna de acum un sfert de veac, rispunsul nu Poate fi decit nega1iy, deoarece, degi ruralismui literar, sentimentui de soiidaritate
n:rqi,:natri existi ,si acum si vcr exista probabil intotdeauna, expresia
lor a evoipat. Nimic, cle asemeni, nu face mai vizibili dislocarea produsi in conqriinta noastri esrerica decit cazul poeziei argheziene...
Apiruti in plin samanatorism, ea a fost srtu ignorata sau considerat.i ca urr {enornen de modernism exagerat; dupa o scurte trecere de
timp, este priviti astizi de togi cei ce reprezinti congtiinqa estetica a
eoocei ca cel mai remarcabil fenomen de la Eminescu ?ncoace; 9i drs-

1o.".." e cu atat mai vizibiln, cu cet, dupa ce l-au combirut, fogtii

sinrinitoriqti vor sa-l arlcxczc astazi Pc Poct in bcncficiul lor ca pc
un traditionalist ortodox...

rf5

-l_

{{^ffturale

Ren6 Descartes (taiinrzat, Renatus Carie_

sius) (1596-1650)
- filozof si savant
france:, unli dintre intenreietorii rationalismull:i nodern. Prociamj dreptul ratiunri
de a ree >tamtna toaie cunostintele existen_
te si de a nu accepta Cr.ept adev6r dec6t ceea

se

in mod evident ca atare

\Dtscurs asupra mercoei, l63g). ,,indoiala
meto.,ci" il ciuce la teza ,,C!get, decr exist,,,
ca la un prim adevar de la care trebuie si

intri in compoziqie' in c.ea ce pri'esre eticul, stim inci pe

poziqia schopenhaueriani' exprimatr cu atita constan!; la noi de Maiorescu,
a Jaracterurui
moral al oricirei opere de ani; existi in fenomenur

Hyppolyte Taine (1828- j 893)

si
- critrc
:::rcez Pre rcrpar Ce dorrenii
variaie: lurnal ie c6latci-ie, critica ljterarij, fi_
lozof re, rstorie, esterrc; (Filozofra artei,

contempla{ei este-

is:oric

tice o asdel de inilqare, de desperson alizarede

obiectivar", irr.it devine
de la sine morala; cind nu s-a facut intr-insa
combustiunea rufuror elementelor operei contemplate, elemenre impure
imorale

conceptia sa, opera de artd este

concjirrcnatj de trer factori: rasa (factorul

momen

considerate

operei e de narure estetici gi nu etici.

Paradoxul wildean al inexistenqei moralurui gi imorarurui
ci numai a
frumosului gi uritului se indreptigegte tocmai prin
puterea de com_
bustiune a arrei, a rururor reziduurilor intrate in co-ioziqia
ei. $i pen_
tru a reveni la scuna epoci, obiect al acestui studiu, .orrri"uci faga

si

Oscar Wilde (1854-t 900)

scriitor irlan_
oez, acjept fervent ai principiului ,,art; pen-

tru aft;", considerat mentorul estetistilor

relatia ciiire art; sr reajitate, despre felul in

care masi,le artistrce cjevin realiiate, in vreme
ce natura ntl face decai si imite arla.

9i

in sine, arunci imoralihtea

iul (factorui istorrc).

Aiitudrnea nonconformis.!a si verva sc6nteie_

toare sur:'i evidente si in cea mai bunA scriere
asa, Ponretul lut Dorian Gray roman despre

in

sensul primacuiui esteticului asupra celorlalre

valori cu care

porneescE reconstrurrea fllozofiei.

umanl, mediul (facorul geografic)

cr_rltr_lraie

prezinti totdeauna sub forma esteticului prr.

N,, conjuncgiunea de va_
lori voim si rigiduim' ci afirmdm.,r-"i .',roruqia literarurii
noastre

ce i se i,a infatisa

lr

Perioada interbelici

Lur*nts

Sensul general al acestei rnutalii. De ar fi

si schiti.m, in citeva
cuvinte finale, evolugia noastri literari in acest
prim pdtrar de veac,
am putea-o face precizind ci ea s-a produs in
sensur esteticurui, adica in sensul desprinderii de e.lernentele
cu care se afli in simbiozi. [...]
Literatura uiie;te si ea, sub alte raporturi, sau vine
in conjunc_
tiune cu alte valori; adresindu-s. unui pJ[c, adici
unui mediu sociar,
:U$i ii comunici si ii sugereazi stiri sufletegti, emoqii, care rrec peste
individ si intereseaza colectivitatea (ura de rasi,
senrim..,te ,eligio"re,
ura de clasi etc.), lirerarura are o laturi sociali gi
morali. AmJstecur
de valori exisri., incontestabil, intr-o buni
parte a literarurii, ce nu

Tacit ,P;blrus Cornelius Tacitus) (55_,]20

rstonc sr om politic roman Scrii_
d.H )
tcr raiinat, nraestru al ccnsiructiei dr.:r-.;,,
t,ce, a ':s: Jrur J n:'e ce rnar sil;,1,-.:
,epie:e ri.:r,i ai islcriografrei romane.

1882).

de act'iunea

lui Maiorescu de a desprinde esteticul cel pugin de sub

tirania eticului, cele doui mi;ciri succesive de la inceiurul
veacului _
siminitorismul gi poporanismul _ reprezinti un regres in
sensul pri_
matului.eticului;i al etnicului in simbitza ro, c'est.ii.ul.
Numai irin
dlspantra acestor curente, descdrusarea esteticului intr-un
e
pro.., d"
infipruire, ajutat nu putin de miscarea simbolisti.

; .,,
:

septentrional, -a adj.
nordic.
cartezian, -a adj., s m. si f.
care apartine cartezianismurui, privitor ra cartezianism,
doctrina lui Descartes 5i a adeptiror sai (vezi Dictionaru/
cu/turalaraturat).

DISCUTAREA TEXTUI-UI

Sincronismul
,,PunGul de plecare al sistemuiui este regea imitatiei in vinulea
cdreia un
fenomen irolat tinde sa se gene rarizeze. r',4arurire intre
care opereaza reqea sunt
srrrcronisniul si cife'entierea, adicd elementul unrf
orm sr ere.,,rentur rreductibil.

Diferentierea este spaiiald si .iemporala. un fenomen

se diferentiaza fata de un
,"rn artur de arurea. De trncie
notir:nire de orginaritate si etnic
adaptab!le si <ispl1j1i_,1r, veacuiui;;. Cu aite cuvin.ie,
d. Lovinescu nu tag5duieFte
nici etnicul, nici individuarur, dupi cum nici nor
nu t;g;duim erementur sincronrc. Dupi socotelile sale modernismur ron
an este o imrtatre dupa o miscare riterara ur.riversala Cei,er:r:i viabria prin adaptare. Acica,
sincronic + etnic si uneori
coeficieniul ta entului personal
cjifeientrerea, adrcA orrgrnalitate.,,
(G. Calinescu, E. Lat.,,:scr. tsiola
.
l,ie,,tiur,,, ,oruu,], coniemporane-. Va/. V/.
.l
,, A4utaiie v'a.to,"iit,-r esaea :e. Cc,,;t/tztt .', in i.i;/a l,ttera
ra, nr. I /, 9 n oiembr ie 19291

altul de ieri sar: de

onslrurno pr rr:te at)Jrate de radro

(:)

a.I

,#

qrs:,

#*u*rEraf,e ulturale
,,Eu am incercat a dovedialtadatS ca

imitalia

este un proces care rdm6ne la superficia fenomenelor sociale pi ci fondul unor atari manifestdri este
in chip necesar specific. Dar sd admitem opinia d-lui
E. Lovinescu. Domrnaazice: i'asa creeazi pu1in,
ne irrtrebam
dar adapteazd mult. Dar ce forrne
noi
imprumutd o ras6? NegreSit acelea care sunt
mai consonante cu spiritul siu. Dar o formd este

cu atdt mai asimilabila cu cAt infitiseazd atitudini

mai elementare fatd de viala. De unde putem conchide ca adaptabilitatea e bazatd pe universalitate. "

(op cit)

Morica LoYinescu,JN;.;:!:

1.

:ili:il:?

Ce intelege E. Lovinescu prin ,,spiritul vea-

cului"? Ganditi-va
mentionat

la

dac5 tendintele pe care le-ati

exercitiul de la inceputul lectiei

q:1 JL
ri" LvllLsrrryururr
rnntomnnr:n ruu
Ce fefefa la

a^-r+in
cnirilr rlr
dpdl
!lll ,,)Pllltulul

altceva. Explicati-v,i rdspunsul.

2. De ce credeti ci este importanti identificarea trisdturilor ,,spiritului veacului"? Puteti alege
dintrp
crropstiile de mai ios sarr s5 formulati voi
rLrL
JUyLJ!r'rL
wrr
rispunsuri proprii:
. pentru a ie putea prelua in forme adaptate
propriului spirit al ur:ei culturi;
o pentru a ne putea delin-riia cie acest spirit si
a ne rmpune propr'ul mod cie gSndire si aciiune;
r pentru a ne gdsi propria identitate in cadrul
universalitalii;

r pentru a gisi

mijloacele de a comunlca eficient cu ceiialti si pentru a nu rdmSne izolati;

. pentru a putea intui caile evolufiei ulterioare.
3. Daca L-oi':nescu obser'''a r: olnrin';are a

deiermindrii in spatiu a spiritului veacului in

perioada inierbelicS, datoratd modului rapid de
propagare a fenornenelor culturale, ce credetr c6
se intampld astdzi in aceastd privinta? l'4ai poate
fi vorba de un caracter locai al fenomeneior culturale? Scrieti, pe doud coll:;1'1g, argLlmerlte pro
st contra acestet tooteze (Da, pentru c5 .. / nu,
peniru ca...). Dati exempie in sprrjinul argurlentelor voastre.
4, in ce mdsurd credeti ci imitatra poate fi
un mod orrgrnal ce a particrpa la d alogul rnterculiural? Aveti in vedere,'in rispunsul vostru
(maximum i 5 randuri) si opinia lui G. Calrnescu,
crrati mai 1os.
6A

5. Recititi paragraful intitulat Mutalia nu implic,i progresul. Pentru a ajunge la concluziile exprimate aici, Lovinescu demonstreazi ci fiecare
operd de artS mai importanti prime5te interpretari succesive de-a lungul timpului. Exemplul
ales este Don Quryote, romanul lui Cervantes.
Criticul afirmi ca, daca la vremea in care a apdrut,
Don Quijote a fost inleles ca o satird a cavalerismului, ,,epavd int6rziatd a Evului Mediu", in timp
interpretarea a mers spre identificarea a doui
tipuri de personaje, unul (Don Quijote) ca
intruchipare a idealismului, si celalait (Sancho Panza), ca expresie a materialismului. Cu alte
cuvinte, interpretarea s-a deplasat dinspre semnificalia contextuald (a epocii Evului Mediu) spre
o semnificalie mai largi, actualizand reperele universale si atemporale aie ganCirii. Criticul incheie
astfel: ,.Mutaliile suferite de fiecare operd in parte
in cursul veacurilor sunt de naturd functionald:
continutul lui Don QuUote a rimas acelaFi, dar
felul intei'pretirii lui a evcluat cu timpul. Intr6nd
in jocul acestor mutatii estetice, fiecare operi
mare a cmenirii se incarca de sensttri, pe care,
fara sd le fi avut poate, i le acordd generatiile succesive." De ce, ciacd interpretarea in timp a operelor tinde s6 le apropie de constantele universale,
nu este recomandabil s,i comparam, in scopul ierarhizirii acestora, scriitori din epoci diferite?
Aduceti si alte argumente in afara celor propuse
de critic sau intariti-ie pe acestea cu exemple din
lrteratura romanS.
6. Scrieti un eseu in care sd demonstrali ca
o comparatie valorici intre Eminescu si Arghezi
nu este posibila. Aduceti in discufie, in schimb,
-1r^ .6
-^-^..r+i,ln Lolc
rrrLr\ Cei dOi
lqLq, totrrqi
LvLurr, intre
)c nnt
LUlllpdldLlllc
PwL {,arp
scrritori"

ffur*n{8 {ufturale
t
:-

Tabloul in mi;care al literaturii

,,lstoria literaturli rom1ne contemporanea d-lui E Lovinescu nu este totu:i cartea de reci clasificari, doritd de
unii, amatori ai lectur-ilc' istorice si didactice. Ea dezbate

li

un dialog viu si aprin: it^,r-re doui ideologii, care-5i impert

orocesul dialectic al culturii noasire. Este vorba de tendinta
fala in fatd cu
cuvint iritant pentru unii
modernisti

tradilionalismui semAnAtoristo-poporanist. A angaja aceaste

discufie, ca sA nu spunem disputS, este, de bund seamd,

\l-

Perioada interbelicE
Cur"ente {1.}ltltrete

principala sursd de inspiratre pentru operele literare

viata satului romAnesc sr cultivarea traditiei autohtone. Aceasti pozitie se opunea vehement prittcipiului imitatiei pronror,*t Ce Lovinescu, ori'':'iiarii
prozei spre universul criacirn si spre obrectivirate :i
gasirii unui nou tip de ilrrsm, consonant cu estetica modernistd a vremir. Frecizati in ce fel a evoluat
literatura rominS: pe oi"unrul propus de criticul de
la Sbur,itorulsau pe cei sustinut de adversarii sii?

'tl

un act de curaj; vor spune aliri, de inoportunitate. 5e

zgindirE patimile? Poate. Dar tacerea prudentd ar fi niai

t-

pulin onorabila." (Serban Cioculescu, E. Lovtnescu: lstoria

Argumentali-vi rdsPunsu l.
2, in ce sens poa:e , interpretata pozitiv opi-

literaturii romine contemporane. 1900-7 937' tn Aoevdrul,

nr. 16373, 17 iunie 1937)

nia citatd maijos si ce cor,otatii negative implica ea?

Autorul acesteia este susrindtor al esteticri stiinlifice,

1. Precizati

care sunt elementele cu care se

afla in simbiozE esteticul, mentionate in paragrafele finale ale fragmentelor reproduse.
2, Cum apreciali pozitia autorului prlvind semdndtorismul 5i poporanismul? Explicali in scris.
3. Lovinescu are faima unui critic artist. G. Ca-

\c

UI

linescu spune in acest sens: ,,Ajutat de un talent

literar p6na acum refuzat oricdrui alt critic, d. Lovinescu stap6ne5te intr-asa chip arena criticei incat
se poate spune ci are dutmani, nu 5i adversari."
Gasifi ?n text pasaje ilustrative pentru talentul lite-

S.

't
s-

rp

rar al criticului si comentati-le.

4. Analizati discursul argumentativ din fragmentele reproduse in manual. Observail cum isi construieste criticul argumentele, in ce misurd acestea

:a
I t_

lt-

sunt valide sau contradictorir, cum foloseste mijloacele

{E

specifice argumentaliei si cum

i;i prezintd concluzia.

1t-

i^
ie

>)

ttr

5:

DINCOLO DE TEXT

din lstorla llteraturli rom1ne contemporane, un capitol din volumul Evolupa poezlei lirtce,
refei'itor la un autor pe care l-afi studiat deja.

1. Citili,

,,{
i-d

Discutati apoi in ce mdsurd ceea ce atr crtit v-a ajutat sa infelegeti mai brne autorul respecttv, v-a modificai perceptia asupra acestuia sau v-a nedumerit.

iC-

e-

Comparali principiul imrtatiei sustinut de

E. Lovinescu cu teza ,,formelor f dra fond " a lui Titu
Maiorescu. Revedeti, in acest scop, manualul de
clasa a Xl-a si redactati un eseu pe aceasti tem6.

2.

t^

e.-)
ci
SE

opusi celei impresionis:e, practicaiA de Lovinescu.

,,in volumul /v'fu:atla valori/or estettce se
adund asadar ;i imbrac- forme teoretice precise
gAndirea esteticS a d-lui E. Lovinescu, spre a cErei
atitudrne titlul lucrarii cieschide o fereastrd Iimuritoare. < Mutatia> ne s:rueazd, f ireste, in lumea
mobilit;tii estetice, cieparte de orice dogmatism,
intr-o conceptie de tip heracliteian, din care punctele de reazim si ceriitucjinile lipsesc aproape cu
totul. Spiritul relativismului modern agitd in toate
felurile aceastd viziune estetice ce se cldde5te pe
stratul lunecos al unei nesigurante permanente."
(Al. Dima, Forme scepi.;ce ale estetlcet E. Lovr'
nescu sau relatlvlsmul estetrc,in Gandlrea rom6neascd in estetlcd. Aspecte contemporane Sibiu,
1943)
3. lon Barbu, care a debutat in Sburdtorul, s-a
delimitat ulterior de Lcvinescu, care se pare cd nu
a inteles ermetismul si idealul de clasrcitate ale poe-

tului. Cum interpreiati oozifia lui lon Barbu?

,,Prin sincronism,

d-l E. Lovinescu legifereazd

imitatia.
I Nu sincronic si in extensiune, ci pe linia
de adancime a misterului individual vom descoperi

fondul nostru de icentitate generald.

lrn
ca

1. Opiniile lui Lovinescu au fost foarte controversate ?n epocb. Reprezentaniri samandiorisn ului, condusi Ce lorga, ca si traditronalistri ortodcx;str,
aveau toti o pczitie comuna prin care suslineau ca

:zl
,h

:oi

59
i

&.

H**,-

Modernism e un cuvaii ri-npropriu, iar apiicat poeziei de-a dreptul ocarZ !l nu se referi decat la un
aspect secundar al rece:'iului proces de limpeztre
si concentrare realizai c: Doezre, recSstigarea prin
cel mai recules act Ce ai'rintire a unui sens pierout
de frumusele." (lon ?z'c'J, ,,Evolutla poezelllrlce"
dupi F. Lovinescu,ir, lc'eea Europeana, 1927)

TfrIIE

&

{EF*.

I fTF

ffiffi

,F,,{

{ t.t FYt t"i n ica

r*

//

Modalizare,
\\ argumentare

{{
tt

/{lt

1.

l/({

Recititi inceputul textului de la p. 65 (pe care ?l reproducem aici), eliminand secventele scrise cu litere ingrosate. De ce credeti ca este posibila aceasti eliminare, fdrd necesitatea de a reoroanrza

textul? Totusi, ce se pierde?

,,Sincronismul?nseamn6, dupi cum am spus, acfiunea uniformizatoare a timpului asupra vielii sociale 5i curturare a diferitelor
popoare legate intre d6nsele printr-o interdependenld materiali si

moralS. Exista, cu alte cuvinte, un spirit al veacului sau ceea ce

numea Tacit un saeculum, adicd o totalitate de conditii confrguratoare a vietiiomenirii. Spiritul Evului Mediu, de pildi, se manifestd
sub douE forme: credinfa religioasd care-i determlnd intreaga activitate sufleteasci (literatura, arta, filozofia etc.) si provoaci in doDesen de Dan Perjovschi, in volumul /

Hapgl / Draw

meniul politic cruciadele, adica expansiunea occidentului spre orienr;

iar, pe de alti parte, in domeniul social, forma specifica a feudalitdtii, de origine germanicd sau nu, in orice caz expresie a indivr-

dualismului social." (E. Lorrinescu, Muta/a valorilor estetice)

Dan Perjovschi (n. 1961)
- anist coniemooran. Practic5 ,rn desen care ;nierse'cleaza
caricatura, grafitti si arta brut5. LucrErile lui
correnteazi cu ironie contextul politic, economic si cultural. Spatiile de expunere sunt
diverse: de la asfaitul strizilor la Muzeul

Stedelijk din Amsterdam, cie la baia

din lasi la Muzeul cie Arta

turceasc5

Modernd din i'iew York.

2, Pentru fiecare din cele tase segmente evicjentiate ?n exercitiul anterior, gasiti cat mai multe forr:lulari care si expliciteze ce face
autorul prin intermediul lor (care e actiunea sa argumentativa), clup6
modelul:

dup5 cum am spus

ceva deja exprimat; aratd
- amintegte
ci nu face dec6t sii reia o idee;
semnaleazd cE nu repeiii din neatenfie, ci voit; implicit, aratd ci e o idee importanta, care trebuie
reluatd; de fapt, subliniaza astfel ideea etc.
Vorbitorul isi poate niani{esta atitr.:dinea fatd de ideile pe care le exprimi sau le reproCuce prin mai multe rnijloace lingvistice, incepind cu alegerea ,riodr.rlui (unecri si a tinrpuiui) verbuiui
(,,Nu mai avem timp de Ciscutii" /,,Nu am rnai avea tirrrp cie
disr-utii") si continuAnd cu asa-nunritii modalizatori (sau eiemente modale): verbe, aciverbe, expresii etc. prin care se intjicA
un grad anume de certitudine, de probabilitate sau dubiu: ,,De-

sigurcd nu mai avem iimp"; ,,Crcd cE nu mai avem timp...,,

etc. Folosrrea acestor mrjloace are o pulernici valoare argumentative, indicand !mplrcarea subiectivd a vorbitorului si directia de
gandire in care vrea sa-si conduca interlocutorii

70

CEF

ff-o*fudi sf arTluntcare
3. in secventele

urmdtoare sunt evidenliate

din textul lui Lovinescu unele dintre elenrentele morespectiv cele care contin verbele a trebui,
dale
a putea" expre:iile de tipul a fl cu putint,i, derivatele
in -bl/(echivalente cu atributive construite cu ver-

bul ,,care Inu] lse] poate..."). Verificati sensul lor,

inlocuindu-le cu sinonime lexicale sau perifrastice
(de exemplu, a putea poate fi substituit, in diferite
contexte, prin ,,a avea voie, a primi permisiunea",
,.a fi posibil" (din punct de vedere logic) sau ,,a fi
in stare"; a trebuicu,,a fi nevoie", ,,afi obligatoriu

"

etc.

. ,,Din intensificarea interpenetratiei

r
rl

nu tre-

buie sd tragem concluzia... ";

. ,,rdspunsul nu poate /i decAt negativ";
.,, rapiditatea fulgerEtoare, instantaneitatea
am putea spune";
,,in linie generald, operele nu sunt comparabile decttt in s6nul aceluiasi confinut";
. ,,lmposlbl/de inlSturat intr-o culturd orga-

nizatii ";

. ,,erorile sunt posrbile, sigure aproape, dar

revlzuibi/e";

- . ,,de ne intrebdm,

de pilda, de mai e

putin {a poezia sama natoristd

.,,vor

"

cu

exisla probabrlintotdeauna".

', 4. Introduceli enunlul ,,Operele clasice sunt

admirate de toti ;i necitite de nimeni" ca o completiva directa subordonatd verbelor din lista de
maijos (la persoana a ll-a singular) 5i continuali-l
cu o coordonat6 adversativd, care sd ii puna in
relief sensul.
a crede . a Sti . a considera . a g6ndi
ar6ta . a declara . a pretinde . a sustine

Modele:

.a

ci

operele clasice sunt

admirate de toti si necitite de nimeni, darnu e asa.
'n -+;;
'
': ^^^'^le clasice sunt admirate de toti
si

Tu crezi

^..i,n".iuffln
5.

Peritlada intenhelicd
Cu

rente culturale

b. Despre aceastd ,,histoire contrefaite" [din

fr. ,,istorie falsificatd"l credea Jacquot ci a;- putea
fi de ajutor compatriolilor sai, pentru a-i invita sd
seludece maibine gi, poate, sa ajunga n' ;' i:'1-;91:;Dti.
Mi se pare cd putem intelege lucrul apa: Fra;rce gsi.i.
in fond, optimist; altfel n-ar fi cultivat cu asa st.J;uintd poezia instructiv6. Oricum, cartea aceasta -de altfel plina de ingenioase pi adAnci idei asupra
care ironizeazi istooriginii 5i constitutiei statelor
ria oficralS a Frantei in aluzii at6t de artistic colorate,
este, dupd toatd structura ei, poate cea mai caracteristica pentru maniera esteticd a lui France." (Paul
Zarifopol, Pentru arta llterard, Bucurepti, Editura

Minerva, 197'l)

6.

Strategiile argumentative ale modalizdrii

sunt foarte diferite. 5e poate face totugi, simplific6nd

mult lucrurile, distincfia intre un stil decis,

Ca

si ........

Desi

...........

:'"

., totupi

pentru ca .............

;:

i:;,3il.;.

insi

A)dud

..........

.. De fapt,"

t,

in concluzie

;r.;;'' ;;;;,'. . *. .;'

ldentificati elementele modale drn textele:

a. ,,Aceastd exasperati nevoie de vis si de

irealitate se

af

care

formule de certitudine pi necesitate (Stlu,

abundd
trebure, deslgur; evtdent, e indubitabiletc.) si unul
ezitant, prudent, cuprinzand multe formule ale dubiului (cred, se podte, poate, e poslbif pi ale aproximatiei (cam, parcd, oarecum etc.). Alegeii doi
autori care vi se par a corespunde acestei opozilii
si verificafi-o extragdnd de pe o pagind toate formulele de modalizare.
7. Alcdtuiti o foarte scurti argumentafie, pe
un subiect la alegere, care sd intre in schema logico-sintacticd indicata de conjuncJiile, locutiunile gi
adverbele de maijos (in ordinea data):
?n

irma, poate, ca o consecintd necesard

a unui nraterialism tot a5a de exasperat si a unei

mecaniziri cresc6nde de care da dovadd lumea con{^,
care parca nu se mal
remporana. n^,,i
uoua Tenomene
exclud unul pe altul." (Al. Philippide, Consideratlr
confortabile. Bucurestt, Editura Eminescu, 1972)
{n-^^.-^i

71

lxr

fu s*'r'srp.fm _ q_g"t ltu ra f e

II//

t\\ I Traditionalism
'
PENTRU INCEPUT

L Ativizitat tari din Orient si din Occident, ati vdzut la televizor sau ali citit despre lari din aceste regiuni? Care credeli cE esre,
astizi, diferenla dintre cele douii zone geografice? Referifi-va la gradul de civilizafie, la mentalitdlile pi la cultura popoarelor care apartin celor doui zone.
2. Daca ati primi o ofertd de a studia, cu o bursi, intr-una din
tarile orientului sau ale occidentului sau o excursie gratuit,i, pentru ce tara ati opta? De ce?
in sens foarte larg, traditionalismul se manifestd, pe de o parte, ca atasament fald de valorile traditiei si, pe de alta parte, ca respingere a inovatiilor si a schimbarilor.
Cu origine in filozofia romantic5 german5, manifestarile tradilionalismului european sunt foarte diverse 5i se concretizeaza in ideo-

stelo de cas; ciln rec r-,ea Ar,ces

logii literare, culturale sau social-politice, care afirma specificul nafionar.

La noi, 5iin general in estul Europei, traditionalismul romantic a
fost un factor de rezistentd impotriva schimbarilor produse sub influenla modelului occidental, accentuind pdstrarea nealteratd a valorilor
nationale: Dacta literardsi pagoptismul promovau sentimentul national
5i cunoa5terea valorilor autohtone (propun ca teme de inspiratie istoria nalionala. manifesta interes pentru descoperirea folclorului).
La inceputul secolului al XX-lea, tradifionalismul imbracd forma sdmdndtorrsmului, curenl ideologic pi liierar bazat pe o inlelegere romantic-agrariani a fenomenului rom6nesc, afirmat in revistele

Weafa, Vatra 5i promovat cu metodd in revista Sdmaniitoru/

(i901-1910). ApSrut intr-o epocd de acuta crizd a situatiei tdrEnim i, siiminatorism ul, acuzdnd pitrunderea capitalismului la sate, opune orapului, ,,viciat" de civilizatia strdind, imaqinea idilica a satului
patriarhal, considerand !arinimea drept depozitari exclusivd a valorilor nalionale. Reprezentantii sdi pun pe prim-plan factori ca eticur
i

sau etnicul, considerati drept unici generatori de valoare esteticd, por-

nind de la ideea ci imperativul epocii reclama cultivarea acelei literaturi care sluje5te anumite idealuri nalionale (unirea de la 1918):i
sociale (problema tiranimii). in plan literar si estetic, sdmindtorismui
reprezintd un regres at6t

fati

de principiile Daciel literare(al carei con-

tinuator se consideri), cdt si fata de acelea jurrimiste, rnanifestandu-se

ca un romantism degradat. Orientarea autohtonisti s-a concretizat
in: condamnarea ,,traductiunilor" (la inceputul secoluiui al XX-leai),
cultivarea exclusivd a ,,literaturii poporane", indicarea mediului rural ca singurd sursi de insprralie recomandabild, elogierea paseismului romantic. Teoreticianul cel mai activ este Nicolae lorga.
Un alt curent traditionalist, mai discret decat saminatorismul, este
la sfarsitul secolului al XIX-lea siinceputul se-

poporantsmal manifestat

_:':

#uro*

nte sulturafe

colului al M-lea, promovat indeosebi de revista /rab rom)neasai (in perioada ei ie;eana 1906-'1916,
j92C_1929) care militeaza pentru combaterea inapoierii si a inculturii din lumea ruralS si promoveazd va-

lorificarea"temelor istorice. Spre deosebire de

samdndtorism, poporanismul pune accentui pe necesitatea reformelor sociale in viata satului, pled6nd pentru o democralie ruralS. in plan estetic, literaturii
,,imorale" a simdndtorismului (in care ap5rea ,,tdra-

nul pitoresc"), poporanismul ii opune o literaturd realist-!5rineasc5. Polemizand cu siminitorismul at6t

in plan politic, c6t;i estetic, Garabet lbriileanu (cel mai
important reprezentant al poporanismului ca doctrin5 literar5) se apropie mai degrab,i de ,,criticismul"
junimist.

Continudnd tradifionalismul simdndtorist,

gdndirsmu/(nume provenit de la revista Gindlrea,
1921-1944) promoveazd, in special prin vocea lui
Nichifor Crainic, o perspectivi etnicistS, potrivit c,ireia creatia cuftura[5 rom6neascd trebuie si se intemeieze pe fortele spirituale autohtone. Se
delimiteaza de conceplia lovinesciand, care aseza
la temelia actului de creatie culturalS principiul imitatiei. Subliniind caracterul prin excelenfd industrial
si urban al civilizaiiei occidentale, in contrast cu caracterul !5ranesc, rural, patriarhal al civilizaliei rom6ne5ti, Crainic se opreste cu precddere asupra
opoziliei intre catolicismul occidental pi ortodoxia
orientald, punct ce devine cheia de boltd a doctrinei gAndiriste (Sensu/ tradlliei, 1929). Primatul religiei * ortodoxismul
:i cel al etnicului

t-E"g
Ferioada interbElicfi

Curente (ultura$*

rom6nismul
- au impins nationalismul in perioada interbelici spre forme extreme, in cadru! unor
orientdri profund xenofobe ;i antidemocratice, cum
a fost mi;carea legionard. ldeo-: '' ::ii-a a neamului, cultivati de Nichifor Crainir. i:,c ,r:eluatd si de
trairisti. Literatura scrisd la Gdndrre;: r:iorificd nriturile folclorice, sentimentul religios, dar gi foi'mule moderne, in special expresioniste. Printre
colaboratorii G1ndlrilse numdrd autori foarte diferiti ca formula esteticd: L. Blaga, V. Voiculescu, T.
Arghezi, Mateiu Caragiale, lon Pillat, lon Vinea.
Trdirismu/, definit drept cult al triirii plenare, autentice, este promovat de ,,noua generalie spiritualisti", apdrutd in anii '30 in jurul revistelor
Cuvdntul 5i Criterlon, sub influenta carismaticului
profesor Nae lonescu, mentor al unor tineri ca Mircea Eliade, Emil Cioran, Constantin Noica, Petru Comarnescu, Mircea Vulcdnescu. Atra5i de ideea
renasterii spirituale a RomAniei, unii dintre acestia
se implici in mi;carea legionari, cireia excesele rasiste nu-i erau strdine. Adeziunea acestor tineri intelectuali la o ideologie totalitari a generat, dupi
1989. vii dezbateri in presa culturalS.
ldeile tradilionalism ului se manifestd polemic
fatd de modernism in special in diversele dispute
ideologice. in planul crealiei literare, distanfa dintre modernisti 5i traditionalisti, in literatura interbelicd, nu este atat de evidentS. De fapt, din ce ?n ce
mai multe voci afirmd astdzi cd, la noi, tradifionalismul literar interbelic este o fala a modernismului
(vezi opinia lui Nicolae Manolescu, citatd la p. 49).
,&

SENSUL TRADIT]EI

ichifor Crainic (1889-1972)

sprsl

s poet. Nichrfor Crarnic esle .rn pseu jon

I;terar, devenit ulter.ior (Tn 1926) nume oficial al celui n;scut lon Dobre Fiu de ag''cul-

tc:i. Stud'r la
(19C,1-19'l

Semrnarul Teologrc Central

Facultatea de Teo ogie

2) si

ii912-1916t crn Bucurest; sr.uC.r oe spein f ilozofre si ieologie la Vrena

cialrzare

{1920-1922;. Debr,reazi, ca c,ev 'r' ,t. -,.e

54i,ia'3 ieseani Spre lun ', lec-te;:; :,Jrici'ral cu volumul cje cOen'e Sesurt .tataie

fragmente

de

Nichifor Crainic

ir,t.e ,o*anticii nogtri europenizanti din veacul trecut si ,intelecrualigtii" europenizagi de azi e o deosebire ce trebuie precizari.
La iumina noilor idei europene, romanticii descopereau poporul
romAnesc. E adevirat ci ii prescriau tratamente politice gi sociale dupa
ultima cane de retete din Apus, dar in culrura romantismul ii apleca la izvoarele locale si-i invdta sd devini autohtoni. Romantismul
istoric ii clliuzea spre srrimosi; romantisrnul poetic, spre folclor.
Europenizanti in ordinea sociai-politici, ei erau autohtonizanqi in
ordinea crealiei literare. ,,Intelecrualigtii* de azi reedkeazi pe plan
mintal frantuzomania de altidati. Sunt ,,intelecruaii' in misura in
care sunt franruzomani; sunt europenizanti in rapon invers cu autohtonismul. Romanticii afirmau poporul ;i legenda nalionali; .intelectualigtii" tigiduiesc poporui si igi fac din legenda iatinisti
lor la cultura francczi. Ceca cc ei numesc

argunrentul anexarii

europenism nu e deci.t lranquzism; ceea cc ci numesc intelecrualism

73

il

#urterry

CO

0)

(t'

.:

fe {dift'#ra!#
tf -

*".*--.

(1916). Poe:,r:e din volr.,mele u i::rca:

(Zdmbere in /a,'r'rni. Darur,re pi,^' :'tu.'u,

CAnterp'p n t:t s, Tsre rJp np.:'; , j ?r) <i

in<rr,rr ne I.r : .nr,t rred 1 On3:,Sr: -'U IO:
m:i nr.tprrie p : -.trn:tr r i ^.1 -., :" Cbl;rf,
Premiul Natronal p.Fi.@ 1;i;:..:it. "' 1930.
Coiaboralor la 6ind4e., r o' i.rr. i : :laiuri
de Cezar Pet;'esc.r (d'r' 192o\ =: . director ( l92B-191- al rer,ster, se .r-r-.le . e

princ,palul ooclrinar al ortooc> smu.ur

nindiri<t Rn.]. ' ).pqtrri militanrisr-r. deo ooic qr;nr vrl r,mo a de eserrrr PJrC:: Caro.nale in haos (1936) :i Ortocos'ie sr
atnn.r)l;a

/1Q?Rr Din 1Q?6 nro-i-i rnnln-

gerica lran ura a reologiei, care a:e ca scop

.^i.-.^.;
i,,-- i;--"^-"^l;^+^
rLdrtro Lrguil[tr
oPdtotYo
>r JU)-i
L :)L|rg
inrpolr,va ad!ersarilor, prin probe ra:;onaie
rr_--- - <arr
:r.rrmon:o
Inniro\ l: '_ruu Lrgurrrc'.Lc.u9rL!/
'o rdLUlt.-Cd UU
Tanlnnio ^:^ . h;.;ni,,
;=1 lin 1929, la
Rr
rrr,rocrr U!U,O
f)rr ,ni )'li.lLlll
<i 1t artii ,t^
Uu!u,cJ.r,
Ue ):d:. >ellVt:r npnorrl 1n Lr':ni<tcrr rl Crrlrolnr <, lnolnr

din orrve.n,r' AvpTeccrr (1926-192]), rr.nistrrr ;l Prnn:r:n,jo: Narionalg ?i Cuvefne'e GioLrrtu s. Antonescu. lvlercru al

in locul rdnras i,acan'l

rlrrni m^:nar l,ri O Gnnr ln nrrlr ,ri<+ir:
-^__
<: nrn nal,n:a!a t9</- .tq4
- .u oPo. a -Ltrr lig
nrnf:<ricto <i nrnn: zicia f)r rn.i r-izhni
<rrferi n iurr9c
llnni JLLL'rlrL
in i^/F:.^-'^.
uc
^atonlra ilr lllLlll)J:.go
^la Aiud (i947-1962).in ultirrii ani ,3e viai;
revisla G/asu/
lucreazi ca redactor
p21,:pi(laf ) -1a6R) I ><i in nanuf ..: CEte-

Academiei (,]940),

la

JeL

tJvet.rvrvtt\

va volrrrre cio nnozii s' de memc:;a Stic5.

F,'<')rne<:e nAno,res ,.'.:ti n ,ze nrnhlpmp q rnr:lr.h te /; nrnn;'e;ul CU,'1;:,1. Fd,C
-l^^-^r )t-, >uutrt,
- -. )t-;::.:
-,,A+,, td
^.^=-,^" (!!gdttL
Lltt tutt)ldlu
td,d
d- t/{.,,-

a cobori sub nlvel, Nichlfor.Crainic e un

indeminatic
tn<'.np
a^^-,

ficitor

liaar,4,:a

-1AOS".

pPr:.'J

de proze/iti.

<.5-t ,t,LULC
tn,"

apot 5a-t

i/

stie sA

" ^'
:-==d

!(^ ^

CiSeeSCa

(llnexL, lsto',a
/lteraturll ronene de la orrgtni p;nii in
(G.
'|pun.Tele aard..'1a/er. "

prezent, Buc.-rrrstr, Ed tura M,nen'e, 1982)

in lir,ca sa, \ich;for Crainrc esie L1 poet
a-^1,.i^^^1,.-,,'+i..i^!
tmagrrr : uner
lraorlror:a'tst, curltvano
naturi rustice sau ale satului Dair,a,-hal sl
|

cpr i,rrF'r'i, ;l r; .:in<

-_J.*J

gi ragionalism nu e decat adaptarea la o

anumiti direcqie din cultura

francezi

Ei totdeodati abdicarea de la aurohtonism. [...]

in linii general, setea de a sti se refera la ceea ce se cheami cultura consumatoare sau, mai precis, consumatie culrurali. E o atirudine diferiti de atirudinea noastre. Tradiqionalismul voiesre o cuhurd ..
. '.1toare de valori autohtone) o creatie culfural; proprie. Aceasta nu
,. -.llude consumalia culturali, ci o implici, acordindu-i insemnirarea
subordonata pe care o are in realihte. Expresie a poporului, creaqia
culrurala e in funcgie de popor: ale sale dintru ale sale. Menirea pe
lumea aceasta a unui popor nu e aceea de a ;ti, ci aceea de a crea.
Menirea de a crea ceea ce alqii n-au creat si sti numai in nafura respectivuiui popor de a crea. A gti e un mijloc care ajuri creaqia aurohtoni.
Dar creagia, aceasta rimine ginta supremi ! Sunt lucruri deosebite ce
nu ffebuisc confundate, dar pe care adversarii tradigionalismului le
confundi cind se declari pentru consumalia culturali. Ei cred, poare,
ci traditionalismul se opune consumatiei culrurale. Dar tradiqionalismul, intemeiat pe personalitatea nationali, primegte elementele
oricarei culruri mai inaintate (nu numai ale celei franceze) gi le
socotegte ca stimulente ale acestei personaiidti. Consumatia culrurali e, ca orice consumatie, un pro;es d. asi*ilare: Opera de asimilare presupune condiqia neapirati a personalitdgii care asimileazi.
Trebuie sa recunoastem ci, tigiduind cu uturetatea obiqnuiti personaliktea national5.,,,intelectualistii" europenizanti sunt consecvengi cind se declari, ridicul de superb, pentru o consumaqie inutili.
!
?
In cazulrrlor nu mai poate fi vorba de asimilare; individul, rupt ostentativ din solidaritatea personalit;gii naqionale, se anexeaz; culrurii
streine pe care o crede idealul siu de perfecqiune. [...]
Daca menirea poporului romanesc este aceea de a crea o culruri dupi chipul si aseminarea lui, afirmatia aceasta impiici ;i solugia unei orienciri. Cine preconizeazl,orientarea spre Occident rosteste
un nonsens. Aientarea cuprinde ?n sine cuvanful Orient gi inseamni indrepcarea spre Orieng dupi Orient. Altarele se agazi spre Orieng
icoanele ciminului se atazi pe peretele dinspre Orient, garanul cind
se inchini pe camp se intoarce spre Orient. Zicala spune prerutindeni ci lumina vine de la Risirit. $i cum noi ne aflim geografic in
Orient si cum, prin religia ortodoxi, deginem adevirul luminii
risfitenq orientarea noastri nu poate fi decit spre Orient, adici spre
noi insine, spre ceea ce suntem prin mostenirea de care ne-am invrednicit" N{ogtenim un pimint risiritean, moftenim piringi cregtini
soarta noastri se cuprinde ?n aceste d.ate geo-antropologice. O cuiruri proprie nu se poate dezvolta organic decit in aceste condigii ale
pin-ri.ntului ;i ale duhului nostru. Occidentaiizarea inseamni negarea
oriencalisrnului nostru, nihilismul europenizant inseamni negarea
posibilitiqilor noastre creatoare. [...]
Am spus alti dati ci tradilionaiismul il concepim ca o forqi
dinamica, iar nu ca o forql statica, Aciversarii nostri insi ne obiecteazi necontenit passeismul romantic, adici intoarcerca in trecut,
refugiul in trecut si, prin aceasta, anacronismul, inactualitatea. 1...]
Ce insemneazi tradilie? t...] in raport cu istoria romineasci
rradi;ia noastri eterni i;i are sediul in popor si in expresia lui multipli care e culrura populari ca produs etnic. Ea sti intr-un anume fel
de a poetiza, intr-un anume fei de a plasticiza, intr-un anume fel de
a cinta, intr-un anunre fel de a filozofa, intr-o anume atitudine fali
de naruri si fata de Dumnezeu. f ....l

:?

f
*ri:

E*

E..
["

tJ
F,

s',
*..
z
**l

*
*
,*
d:

&
n

;F
t
i
t*

*,urente tufturafe
Pe linia acestei directive a tradiqiei autohtone

.Gindirea" mogtene$te,,Samanatorul". Doui idci

principale se desfac din miscarea samanitorista:
ideea

istorici

qi ideea

folclorici. [ .. "] dnranul

sdmd-

un erou de baladl acomodat actualidqii. El bea cit zece, face dragoste cit zece,
dlhiregte ca haiducii gi are a face cu cai de furat si
criSmiriqe durdulii pe la hanuri de drumul mare.
Voind si demonstreze vitalitatea rasei, literatura
siminitorista e o apologie a instinctelor primare
dezlinr,uite dupi tehnica baladelor populare. i...]
Concepqia aceasta a omului instinctelor apare
natorist

, de fapt,

astizi in toati insuficienla ei. Se poate reduce

poporul romi.nesc la o viaql de instincte primare in
slnul narurii ? E suflerul rominesc o toulitate de
instincte in care n-a intervenit lupta dramatici a consdingei morale si, deci, a congtiinqei religioase ? Daci
fenomenui acestei congtiinqe nu apare in literarura
siminitoristl, care ne-a precedat, inseamni ci ei nu
existi in realitatea romineascd ? Dar poporul nostru
triiegte de aproape doui mii de ani in credinp onodoxismului gi in practica lui. De aceea, unghiul sub
care l-au privit scriitorii precedenqi gi odati cu ei intelecrualii formaqi in ideologia gtiingisti a veacului al
)CD(-lea ni se pare gre;it. in orice caz, insuficienr S-a

rl

Feric*da
r* i"l ie:

i-. l-l

ln ter'rretricfi

*ult*r'*$*

aprofundat caracterul etnic al acesrui popor, dar s-a

ignorat caracterul lr:i reiigios. Daci admitem ci preocuparea religioasi a fost absenta in suflerul lui,
acunci curn se L.rl']i,.-;: .'eclrea culruri romAneasci
aproape exciusiv r.el:gi,':. i ? Cum se exFlica aproape
singurele monumente ariritectonice ridicate de el,
mAnistirile si bisericile ? Cum se explici diferitele
coalilii rizboinice la care a participat impotriva

Turcului, adici impotriva ,,piginului"' ? [...]

Culrura noastri. istorici s-a dezvoltat din
Biserici" aceasta se qtie. Dar insfui culrura populari
foiclorul, arta plasticd,, muzic4 ingelepciunea
-proverbului, moravurile e stribiruti de duhul creator al culrului onodox si al concepqiei bizantine. [...]
Peste pimintul, pe care am inviqat si-l
iubim din ,,Siminitorul", noi vedem arcuindu-se
coviltirul de azur al Bisericii ortodoxe. Noi vedem
substanqa acestei Biserici amestecati prerutindeni cu
substanga etnici. Pentru noi gi pentru cei cari vor
veni dupi noi, sensul istoriei noastre gi ai vieqii ;i
artei populare ri.mi.ne pecetluit daci nu tinem seami
de factorul cregtin. El e tradi;ia eternd a Spiritulwi
care, tn ordinea orneneascd, se supraPune tradiyiei
autohtone.

Dogmaautohtonismuluiortodoxist
,,Toate interventiile lui Nichi{or Crainrc oin anrr 1923-'l

928 pe rema orren-

tirii

creatiei culturale ipi au corolarul in Sensul tradltlei. Reformui6nd punctele

de vedere expuse in scrierile cu caracier doctrir"r precedente [...1, acest lung
(5i de ajuns de prolix) articol le asambleazd

intr-un sistem de judecali menit

sd

rezume o conceptie generalS asrpra conditiei si perspectivelor culturii nationale, sA statueze o estelica. " (D M;cu, ,, Gdndrrea " si gdndrrr-<mu/. Bucuresti, Editura

Minerva, 1975)

IREA

{. Precizati care sunt punctele importante aduse in discufie in

articolul Sensul tradi!rc|.
2. Pentru a defini specificul iraditionaltsmuiur gindir:si, Crainic nrocedeazi la o dubla delinritare. Pi'ima este

fati

de
,,intelectualistii" europenizati si europenizanli. Pornind de la datele
pe care vi le ofera textul, discutati:
. ce tendinl6 esteiici reprezintd ,,intelectualistri" (precizati si
rolul pe care-l au qhilimelele in indicarea atitudinii iui Crainic fa]d
de aceasti grupare);
. in continuarea c;rei generalii, ,,frantuzoman5" 5iea, s-a dez-

voltat aceasta tendinta;

. ce acuze li se aduc, implicit sau explicit, celor dou6 grupari
,,

1'p?

i.a

tev

s\et

G6n

d red
r

europenizante ";

. ce propune traCrtronalrsmul, prrn opozltie cu viziunea ,,inteleciualrst,lor" lidentrfrcati cele doua aspecte diferentiatoare).
75

(ffi

0)

*r" e n

{w *:e} f t'w rd rre

(o

:
C

il

3.

Gindirea- a::'-:.; :a 1 mar 192'l ia Cluj;

'e\,rsIa are in.t:a :. c' .:iiare eclecticS, neair iryiandu-si ur 3:c_:';^r, ci s mplul dezrde-

-:

cie a

::;.re

or,<i:rtori

fi o o-:. :::: in care sd-skea

- ' :,caqa tarE. Membrr

_-.
: C eza, .,.1.:rar, Adrian: frla n u,

scriitc ,

Isq.3rr !;396

S::

:-;r

sutt. la incen':- f
Cucu. Din

'.1

raescu; r:iactori

Pelrescu si D. l.
se va
si arb5, in pr-,mii ani,

octc-:- : 1922, rev'sla

:i-i

tipEri la Bucures-,
n .^,,;.+: ^^1,^
o ajoair;n.i Gjr - -::
!- s.>
- u u,,ttrvt>Ld-ugtt!r(D.
da"
Mjcu), cr'= .'e.ea o informaiie bo-

gat;

despre

{er.::-.::ri

literar rom3nesc
' rrnnirt rio<nro ridi

anopTlc ?foz5 '=="

vtJ|J'gLoIL'

5i reviste). Litera:,.e ;c;ruta ?n paginrre

revister este de c:. :z-: iar autorri sunt de
.];,,^r.d
ur\Er)s

utrEtlrdr
^r'^^+:

boratoriior se

c:.=.

r::
.--r
roL irrr{i+lnn-i
Lrourtrurrd:
)-:,
+onrJ:^+nla
LClru lrLcrE ttv\c-Ja
Pptrpccrr)

st:-:::i

T^^!:^'^
-^l^
ttrtLUUttC.C^ LUtd-

intre o linie mode-

.^.^^+:,,i
{-+i
A^
,dld
.qltriJUVd
ug
,-,,atinttti
rc !qao,
f azsr
)J>Lil ruLo uc
-. An^r:--,,1,.
_ dl>i iluiul --!:--t
dutLdt,

<i :l.ie ; ---;

_ ,,

'

neosSm;natorisi ,3.cnovat de Pamf il Seicaru). Prrntr-o sc:: t: eseuri \lsus ,'n tara
mea, 1923, Pars'. . ' )24, si Sensu/ rradltiei, 1929), Nichfc'ira,nic formuleazi doctrina ortodoxismul;: si a autohtonismului,
la care nu adera :.a: rrajoritatea colaboratorilor revistei, 'tr, i928, Nichifor Crainic
nreia o{irial d,*c= z ,: -; <rpi GAnd.:rea a>rcu'ge in anii 192i-'. -3iC cea mai f ecunCi
!r

Jrv,.

vettettte

- -^-J:
o pyi<tor-= '-=:a
,dlJdt i^
L-, (-^-ill oLtrd)td
..^-+;1
.----^
,l^
A.^L^-,
ruouo LIEO-ll >= .. :-: Utr T.,.1^.
IUUUI A:9lrEZl,
^^r:^rni
PEI
ft,ar^
l/azA^
n:'rrl
A - fr:
na tutto-tcatte,
puLlu .ani+^16
Lov,LUrs u
L r: t uc

lui

Ma:e -.;

l.

Caraoiaie; con-

rlh'
l^ o)trt
-.^-^^^Lr luu '+ii
!lf i-^-.*
lr
Lc -= cJ,, utr
t,tr,1c5,
' 'pur
| .'. r;?SCU Si CeZar PeI r:ri:n Rlena G:'.

trescu, Adrian I'lai,:.:, ion Minulescu, lon

Pillat, Vasiie Voicu!escu, G. Cdlinescu,

Mircea Eliade s.a.i.in i928 apare Manifestul ,,Crinului alb''. '>etnat de Sorin Pbvel,
P Marcu Bals si l. lieior; acest anicol va
<iirni rAr.tii
:-:t uil,
rroltil uvs
JLorrr
'i;^ ldt L<d ltri-r r,oi
^A:=* '^

curilor proorests:a.
nitrrn:lisrp

ait si a

celor tra-

i^', -^ i'a.i
l-)o n. -'31f,
r_vr)Lc 1Jv\,.
- - -, 16,c'r
= il t)a

in ce rnai L;1 za-;, accentu;.du-si

o'.entarea pa'.-. '-': a j-.'?r',,-.'a. lr 1944
re/lsra i5; i^ce::::; z:,-". a.
Crn ce

,,

depasite ".

4. Care este, pe scurt, doctrina gandirismului, prezentatii in

acest articol? Raspundeli in scris (maximum 1 5 r6nduri).
5. Cum considerali propov;duirea unei asemenea dogme in
domeniul creatiei? Exprimafi-vi oplnia in scris, avend in vedere si
comentariul reprodus maijos si cdntarind voi in5iva contraargumentele
prezentate:
,,Nimeni nu neag5 existenla (mai ales in timpurile mai vechi) a
unui viu sentiment religios in lumea !Eriineasc6 si nici iradiatiile acestuia in folclor. A-l prezenta insd ca particularitatea distinctivd fundamental5 a caracterului nafional este o enormitate. Rom6nii n-au fost
nicic6nd mai religio;i decdt alte popoare, poate chiar din contri. pe
de alU parte, ortodoxia constituie o trisituri de unire, iar nu de diferentiere intre popoarele orientale. [...] lnsa chiar daci lucrurile ar fi
stat in realitate ata cum le infali5eaza Sensu/ tradlle| a trage dintr-o
asemenea situatie concluzia cd arta trebuie sa devina programatic religroasE, a nu recunoa5te caracter specific romanesc dec6t creatiei de
orientare orfodoxistd este un abuz si o absurditate " (D. Micu, op. clt.)

vel

pt2n;

romanul

O a doua delimitare este cea fScuta prin raportare la ,,pasi clarifice pozilia particularA a gindirismului fati de alte curente tradifionaliste. precizati:
. cine sunt reprezentantii ,,paseismului romantic";
. ce preia tradilionalismul gdndirist din viziunea ,,paseismului
ri:mantic" ti ce propune acesta pentru corectarea acestei conceptii
seismul romanttc", menite

Chipul zicerii
,,in ioc de judecSli, articolul oferd Ltn metaforism adipos, slogane si cuvinte

emfatice." (D. Micu, op. cit.)

'!.

ldentificati?n text strategia argumentativd folositd pentru fiecare

dintre cele doua delimitdri puse in disculie (maximum 10 rdnduri).

2,

Precizali cel pulin doud argumente care, din punctulvostru

de vedere, nu sunt relevante in acest context. Explicali, de pilda, de
ce argumentul etimologic adus in disculie referitor la ,,orientarea"

justa fatd de .,Orient" nu poate fi valid.

3. ldentificatiin text formule pi mijloace retorice speciftce discursului religios (de amvcln).
4. Autorul artrcolului pare a nu vorbi doar in nume propnll.

Expresirprecum ,,traditionalismulvoieste...", ,,atitudinea noastr5" sunt

legitimaie de influenia cdstigata in timp de mentorul gdndirist, unanrm recunoscut drepi principal exponent al curentului de ?mpotrivire
fatd de ,,modernism" si ,,occidentalisn'r". ldentificatiin text exprimarea
sententioasa, care d; acestui articol caracterul unui rnanifest.

DINCOLO DE TEXT
1. Un autor care a publicat in Gindirea, Mateiu Caragiale, si-a
ales ca motto pentru romanul sau Crail de Curtea-Veche o obser-

gi,,

{uo*rste twfturafe

trI
Perioada interbelicS

Cure*te culturale

valie a lui Raymond Poincard (1860-1934; om politic

francez): ,,Que voulez-vous, nous sommes ici aux

portes de l'Orient, oir tout est pris

la legAre..."

(Ce vreli,"suntem aici la porlile Orientului, unde totul

e luat cu upurinld". .). Discutali semnificatia acestorcuvinte, argumentand o conotalie pozitiva sau

negativS a acestora. Citifi, eventual, 5i romanul

amintit pentru a vi face o idee mai clard despre semnificalia acestui citat. Comparafi acest punct de vedere cu ideile lui Nichifor Crainic din articolul Sensul
tradiilel.

2. Scrieli un eseu despre cum vedeli voi crearomdneascd actualS in privinta raportdrii
culturald
1ia
la alte culturi. Referiti-va la un singur domeniu (muzic5, literaturd, arta plastica etc.), care vi este mai
familiar.

Silvia Radu

lnger(detaliu)

viata poporului 5i menita sE-l ?ndrumeze pe cEile

unui Stat modern. Dacd totusi printr-o ciudalenie
oarecare programul culturalismului etnic ar ajunge

?n

))

CO NTROVE RS

1.

Pozitii diferite fata de doctrina promovatd

de Nichifor Crainic au apirut chiar in rdndul colaboratorilor Gdndirii. Cezar Petrescu, Lucian Blaga,
lon Pillat, G. Calinescu sunt numai cdtiva dintre cei

care au exprimat opinii diferite fafd de ideologul

g6ndirist. Tudor Vianu ia pozilie fala de pledoaria
pentru reintoarcerea la mentalitatea patriarhala 5i
condamnarea statului modern, afirmate de Nichifor Crainic in Parslfal.in replica, esteticianul propune (jn Statul ca indreptafi in locul ,,culturalismului
etnic", considerat o expresie anacronicd a provincialismului, universalismul, ideea cooperdrii ?ntre
popoare. Citilifragmentul urmdtor
mentele aduse de Vianu.

pi

discutali argu-

putere acolo unde, ca la germani 5i la rupi, o pornire

?nniscutd de grupare sociali tindea sd mentie vreme
mai indelungat5 patriarhalitatea. Transformarea se va

fird voia noastrS. Caci daci

se impuni de aici inainte, cultura rom6nd ar

descinde hotardt in subdemnitatea unei provincii. Aici
stau motivele generaliei noastre, rizvritite, inovatoare,
progresiste 5i optimiste. in locul <sufletului etnic> ea
vrea si-si scoate un indreptar din ideea Statului."
Oudor Vianu, Statul ca fndreptar,in G1ndirea,lll, nr.

11,5 febr.1924)

2. intr-un contert mai larg, antirafionalismul

promovat de revista Gdndlrea a provocat vii reactii
in epocd din partea unor publici5ti situati pe cele mai
diferite pozitii, colaboratori ai revistelor Cuvdntul,
Ttparnlla llterard, Wata romineascd, Kalendeetc. Citili
Manifestul ,,Crinului alb" (rn Atitudlni 5i po/emici in
p resa Ilte ra rd in te rbe Iicl,

,,Va dispdrea 5i problema pe care o tratam aici,

in clipa in care nimeni nu se va mai indoi ce toate
scrupulele etnice sunt un accident de cre5tere, o crizi
de pubertate, un ccnflict care s-a produs cu mat multi

petrece si

si

dezvoltarea

iversitatea d n
Bucure5ti si Institutul de lstorie pi Teorie LiterarE ,,G.
CElinescu", 1984). Faceti un studiu de caz al reactiB

ucu resti,

Un

rlor generate de publicarea acestui manifest in

G6ndhea. Puteti consulta pi capitolul Rallunea ;r
raflonallsmul
sub acuzare, din cartea lui Z. Ornea,
Tradlilonalsm sl modernltate in decenlu/ al trel/ea,

Bucuresti, Editura Eminescu, 1980, sau capitolul

ldeologia ganolrlstiidin lucrarea citat,i a lur D. Micu.

lenta in timp este o lege a vretii istorice, contaminarea

intre cercuri deosebite de culturd este o altd lege.
Valoarea ei scade pentru triburile de Tuaregi si Kabili

,,Fpisodul cu acest manifest, cu toate reactitle pe care le-a declansat, a fost, negresit, momentul cel mai ascufit si mai penibil din actiunea ofensivd

se mentind intr-o izolare aproape com-

a miscirii de idei antirationaliste desfigurate in al

treilea deceniu. A fost o culminatie si o ?ncoronare

care reusesc

si

plet5. Crestere pentru popoarele trecute in faza cje

Stat, organizate adici in vederea conlucririi internationale. Aceasti iransformare se va petrece mai
utor pentru noi prin folra at6tor factorr nor introdusi

care au radicalrzat antinomiile existente

1919*1920." (2. Ornea, op. ctt.)

inci

de prin

77

EW

*pftwra lei

(u

CI

(u

{{

lr

orientdri

\\ avangardiste

PENTRU INCEPUT

f.

imparliti-v; in grupe, apoi redactati, in comun. un manifest literar (referitor la poezie, proze, critica etc.), tinAnd cont de urm6toarele cerinte:

rF

I
I

ristan Tzara (pseuo'on,mul lr:i Sa.n;el

Ros:.siock) (1 896-1 96?l
poet. Ndscur

la I'lcinesti (Bacdu). Studii la liceul Mihai Viieazi'j.n Bucuresti, absolvrtin 1914, card
se inscrie la Universitate, la N4atemarica si
Filozcfie. in noiembrie 19'1 5 pleaca in Flvetia, la Zurich, uride se inscrie la Facultatea ie Litere si Filozofre. Stabilit din 1919
la Paris, urmeazS, din 1920, studii Ce chie P;niciod la razboiui crvrl din SDan.a s'
la Re;isienta {rancezi din t,mpul cele, ce-a

dcua conflagratii mond,ale. Viziteaz-a Romania la lnceputul artului 1947, cu prilejul unui turneu cje conierinte. Din i948
obt re cetdtenia {rance:5. hloare la Farrs,
la

ia

decembrie 1963.

Scoate, pe cSnd e inci elev de iiceu, impreun; cu lon Vinea, Adrian Maniu si Marcel larc;, revisla Simbolul 1912\, publicarie

e{er,era dar care nh';np roiaborarea

iu'.Ll-

.l^ la clcd
-.- ror rpnrtrTpnt:ntilnr
ioi ,,llul
Itarllrrul nnou
PUrziq:
^^"' Jc ro
Caii: flacedonski, ion Mrnulescu, Al T Siama:,;1, Crauoia \lii .an erc. P-bl,cE;ici ,cu
pse;ccnrmul S. Sanryro) versuri adolesren-

;i..E ^:

qf

l9onl; r;rt.lelCianb

Ce Ca.? t. J

ie-a l"at ulterior in con:icerare, refuza:C sil

'e rei
tareasr_a. Curiro lrsa poelul e\f,..e.t-

zi s:'e versuri irontce

si neconven.i on,l;e,
pubr :a:e intre 1 91 3 si I ?1 5 si care-i arun:5 c: , 'arJardist!jl rie 'r a. ';r/ J
(e,ebritatea internationali a lu lr slar,
I:a'a esie legata in plnrll rand cie inierr-,e?rea -rnei.l dintre Cela r-rai radiCa e ci: irdinr rice ale secoluir-,lr al XX- ea, rnrsaarea
CaCa s:i (vezt Dtc:,JFo'ur ..\faft,la ,. -:r-;reiul i./cltaire" din ZJr'lcl., in 1916 Car-.eret:1 35zduieste rnanries',ari ierrbrlls:r ; e
" - ' ' -P r CSn CDL I do :.a.- rn q.'- .
"r:i: 3cll, CirLr a-r .rl]d.ii.ea or.r ;. :

7B

. prezentalitrasaturile esenliale ale tipului literar afirmat, dacd

poate
polemic si critic la adresa unor alte tipuri literare, depd;ite;
se
. suslineli cu argumente c6t mai clare din ce cauza socotiti
ca e necesar ast5zi acest tip de poezie / prozd / criticit, gi nu altui;
. textul trebuie sE fie concis, cu formuliri categorice.
2. G5sili un titlu potrivit textului vostru: Manifest pentru...
sau Manlfestu/ grupulur/ fcolii...
Avangard5
- termenul este imprumutat din limbajul militar; unde indici un deta5ament trimis inainte, intr-o misiune oeseori riscantd, si exploreze terenul necunoscut. in literatura (numele
e insi folosit si in alte arte: picture, arhitecture, muzicd, cinematografie) desemneazi grupdrile ,,de soc" ale unor scriitori violent
novatori, din primele decenii ale secolului al XX-lea. Manifestdrile avangardei sunt foarte diverse, atet ca formuld, cdt si ca radica itate : futu ns m, Ca da ls m, s up ra rea /rs m, co n st ru ctivrs m, in te g ra /is m
etc.), dar au in comun negarea convenliilor literare 5i sociale, deI

p;sirea traditiei, spiritul ludic, precum pi formele de exprimare provocatoare, Socante. Literatura de avangarda il obligd pe cititor la
reactie;i la reconsiderarea concepliei sale despre teritoriul si sub-

stanla literatur!i. Din avangardele literare remene astazi de valoare nu atat crealia propriu-zisE, adesea simpld joacd sau exercitiu
de violenfa, cht splritul avangardlst punerea in cauzi a ideilor primite de-a gata, fronda [= opozilie fatite sfidatoare], bucuria jocului, cosmopolitismul [= ceea ce tine de mai multe culturi, de mai
multe tari], regenerarea prin negatie, si, mai ales, importanta liberti1ii, in toate sensurile acesteia.
Avangarda ronnineascd
tenCintele avangardiste europene sunt asinrilate oarecum srmultan de Iiteratura romani, unde se

manifestd in jurul unor reviste, avand insd viata scurtd si un cerc destul de limitat de cititori: Contlmporanul, 75 HP(apiuutit intr-un singur numir), Punct, lntegra,l, unu, [Jrmuz, Alge eIc. Dintre
avangardistii romini fac parte::lon Vinea, Adrian Maniu, Geo Bogza, Sasa Pana, llarie Voronca, 5t. Roll, Virgil Gheorghiu, Gherasim
Luca, Paul Paun. Gellu Naum, Virgil Teodorescu, Trost etc.

i.;t,

{u

nsvp d"e tr*lc f '{*s ra

rl
',
;l

:l
ii

Luaqi un ziar.
Luaqi nigte foarleci.
Alegeli din acest ziar un articol de lungimea pe care intenqionaqi s-o daqi poemului dumneavoastr;..
Decupaqi articolul.
Decupaqi apoi cu griji fiecare dintre cuvintele care alcituiesc

5oupa;ir. Dar relatia sa cu Breton (autorui

manrfesteior suprarealiste) esie tensionaie,
duce la ruptura. in 1922, Tzara isl anunt;, prniui, demisra d n miscar-ea ,. Dada "
intre 1925 si 1932 colaboreazd a revistele avangardiste rom6nesti lntegra/' apoi \a
ur4 cu poeme in limba francezJ. in 1934,

acel articol Ei puneli-le

Scururati u$or.

intr-un

sac.

tiieturl una dupi aita.

Copiagi cu con$tiinciozitate.
in ordinea in care au iegit din sac.

Scoateqi apoi fiecare

prin grila lui Sa5a Pana, ii apare voiumul Prmele pce,re ale lui Trlstan Tzara, carc stange versuriie din perioacia 1 91 3-1 91 5
Creatia sa f|ancezi cuprinCe volume de po-

Poemul o si semene cu dumneavoastri'

$i iati-vi un scriitor nesfirgit de original gi de o sensibilitate
fermecitoare, degi neinqeleasi de vulg*

teatru, eseuri, manifesie literare, intre

care Sept

;i

Perioada interbeligE
{ul'ent* f,Lrltura ie

de'Iristan Tzara

'e C;r drscnante sl zgonrote, recllalurl oe

-nti-rcez,e, expozltli de colale etc.
[-]'-:iir5 ierrn na i.ea razbot u u r, 1a Pa rls,
T",..ra se acropie ce it lrarealisti Andre Breton, Paul Eiuard, rouis Aragon, Phiilppe

ezii,

{e

CA SA FACETI UN POEM DADAIST

Richard Huelsenbeck, alsacianul Hans Arp,

rominri N'iarcel lancu s Tzara) care sfrdau
arta ,.birgheza": nunTere muzlcale alcatul-

fi$i

nanrfestes Dadat5apte manlfesie

Dada, 1924) si L'homrne aproximatlf (Omui

apros'inaiit, 1931).

curent radical artistic si literar

Dadaism
al cii'ur intemeietor este poetul de origine
romanE Tr's:an Tzara, a'3turi de un grup de
artrsti din rnai multe idrr, r'efugiati, in timpul Primului Rdzboi Mondial,'in Elvetia (jarb
neuira). Numele miscarii artistice a fost ales,
la ideea lui Tzara, recurgAndu-se la un dictionar Larousse, care a fost deschis Ia in:amc:aie, f otarandu-se sJ se aieagE prinul
-':^-rrrrr.lrr ri n' r:nrrl
liqtpi
din
>LOl l9o --^:^;i
Po9 I I r'
--.T -.A iesit cuvintul dada, care are in francezd
Urm;:oare e sensuri: 'l . lermen copt aresc,
hazliu, ioiosit pentru desemnarea unur cal.
2. (fig.) idee fixi, obsesie (Fiecare cu dada-u/
sai,. Dadaismul renunfd la orice structurare
congriente a accului artistic, opunindu-se nu

numai tuturor conven!rilor art.siice cu.oscu-

ci:ar ideri de ani li, ma; rrr:lt, lere'urricr unei lumi care a ajurs la tragedia
rizcc:ul;r mondial. Dadarsmul esie ''rna din-

le, dar

"Exemplu:
cind ciinii stribat aerul intr-un diamant aga cum ideile 9i apendicele meningelui aratl ora degtepti.rii program (titlul e de la mine)
preq ei sunt ieri convenind dupl aceea tablouri/ a aprecia visul
epoc; a ochilor/.pompos ci a recita evanghelia gel se intunecV grup
aporcozaa rmagrna zrse el fatalitate purere a culorilor/ tiie bolqi aiurit
.ealintea o in cintare/spectator toli cu efon al asta nu mai este l0la72l
in timpul divagaqie intoarcere coboari presiune/ a restitui de nebuni unul
dupe alrul cirnuri pe un monsrruoasi strivind scena./ a celebra insl lor
..iteo de adepqi in nu la pus in al meu sidefiu/ fastuos de pimint banane susqinu sI se lumineze/ bucurie a cere reunigi aproape/ de are o
un arita timp cir il invoca viziun/ nigte cinti aceasta ridel iese situaqie dispare descrie aceasta 25 dans salut/ ascunse totul din acexta nu
este fu/ magnifici ascensiunea are banda mai bine lumini a cirui somPruozitate sceni mi music-hall/ reapare urmitor clipi se agiti att6i/ a{aceri ci nu existd imprumuta/ manieri cuvinte vin acegti oameni
II

,i;
:fri

.s

,F

: ,i6

,.*
.*!

';ft'

II

T.ttul este a MIi-a parte din dada' manifest desPre dragostea

skbd ;i dragostea amard, i920, care conqine mai multe secvente "teoreticc" de acelasi tip.

_J

$*4

;;
:.i

tre cele mar vrolente miscir, ce a"tanQaraa.

>F

Andre Breton (1896-1956)

scrritor
'iranlez, corducitoruI r,.'isci rii sLtprarea tsie.

-'

Lautr6amont (conte der lpseucon nru lut

lsriye L;cren Drcasser ' 1En6-"i 870r we:.
olisa. a'l;'.1 e aa 3
"t:,aaz. Lln;: ditrire
rilar e^,cr:a:ice aie ltieralt, !s3ti;.7q ()p7fa sa, ocere in proza de u'zrune DT'r'crr-ia',ia:i a;, delrrantA, :a\ar:.(a, '.raQ ca,
I a:dai( Ce Liatoorc',t C,i,-:eae,'e i::,' l.i,:
ots'c,, lEae/ i869), 4 ,::.itt ' '.' ,!ri'i,:;
''.il

tu'

DISCUTAREA TEXTULUI
Surprizd

ti

provocare

,,iTristan rzaral a revclutionat lrrica secoluiui. al )(X-lea. PinS si neinduplecatul

AnCre Breton avea si scrie in privinta aceasta: uin rangul int'ii al lucrurilor pe care
Lautreamont nu le-a iicut imposibile se a{15 poezra lui Tzaran. Faima mondial5, cisligai; ie n,.rmele unuia irn iostii ei reprezentanii, va stim,tla douS cecenii avangarda
romaneasci, compensind;-i mulie amirSciuni." (cvid s. crohmalniceanu, Llteretura
romend intre cele doui rizboale mondtale voi. ll, Editura Minerva, Bucure$i, 1974)

l.

Stabiliti, dupd ce ati parcurs definitia mi5carii de avangarda 5i pe cea a dadaismului, caracteristicile principale ale manifestului lui fzara, cele care vi surprind cel mai mult.

;,

.q

t.

:fj.

s*;:

____-$

",.#

IEil
(15

Q)

(o

DINCOLO DE TEXT

':

{. in revista unu(nr.33, febr. 193'1)apare

:)

listd, lnventar, cu cdliva scriitori ,,de manual", caracterizati de Geo Bogza, care semneazd cu pseudontmul andrd /ar (scrierea

fari

majuscule este tot un gest

de sfidare a regulii). Principala calitate a acestei liste

sincerrtatea. Discuo spune chiar autorul
tatifiecare caracterizare din inventarul lui Bogza si spueste

neti-vd pdrerea proprie despre poefii respectivi.

ALECSANDRI VAS|LE. Un poet cu monumente ;i monumentul confortului poetic.

ARGHEZI TUDOR. isi permite de la un timp

compromisuri si impotmoliri din care nimeni de la
noi nu s-ar putea smulge. Si totu;i d-sa, robust, t6snepte dintr-o chestie gi o revistd lamentabila, fdrd nici
o urmd de alterare, intr-o carte care e o imbogafire incontestabila a limbei pi sensibilitalii rom6nesti.[...]
BACOVIA GEORGE. Fira indoial5 un poet desivdrsit. Prin vocalie. Dar subjugat temperamentului
sdu, s-a neglijat. Nici o aerisire. inchistarea in aceea5i
lume. Nici o incercare a sensibilitatii in alt peisaj. Monotonie. il privim cu multd simpatie, dar ca pe un scolar intdrziat.

2. Tertul manifestului este in acela;i timp si un

dnhlrr
nnpm| | (ccl
care
L rontinp tporia" si ce! dat ca
wuuru
vvLr
\!L r Lu'
exemplu). Care vi se pare mai convingdtor si in ce privinti? Porniti de la sugestiiie urmitoare: ca valoare
teoreticd . ca valoa:'e literard . ca exercitiu ludic'ca
provocare.

3. Hazarduljoacd un rol imporlant

?n

noua po-

ezie. Ce il limiteaza totusi (g6nditi-v5 la ziarui din care

se fac tdieturile) Si cum va fi limbajul acestor pceme?

4.

Care sunt, in text, m6rcile comunicarii directe si de ce sunt ele necesare intr-un manifest?
9. Care sunr t;nteie ircniei aces'iui manlfest?

Argumentati in si's urm6ioarele pcsibilititi: insprratia poetici de tio ronantic (genrul poetic) . orice prorps dp rrpetio rtae''A. ooezia insasi . arta . cititorul
" procesul de rece:iare Iaudariv (,,Si iata-vi un scriiior nesfirsit rie or;clnal ") . autorul insusi al mani/

ev!vr

festrlui consrCera: si el ,,nes{6rsit de original" (de

rem;rcat ci in ahe sec/ente din acelasi mantfest, Tristan Tzara incheie cu o formulare de tipul: ,,Socot cd
sunt foarte simpaiic", ,,Peniru cd veni vorba de logici, socot cd sunt foarte srmpatic", ,,Socot totusi cd
sunt foarte simp:l c" eic., urmata de semnatura) '

sunt ironrzate diverse esoec:e ale realrtat;i, de la poteoretr(-tr la COmUg4lc

ezie la
aaTpt;(
lq yU4L
LUr e a? l7 rrinrrn'rle
't'H
"'"
'in
esenta, temerurrle lumrt.
nicarea intre oarneni sL,

ao

BARBU lON. Victima d-lui Eugen Lovinescu

si a unei catedre universitare la care aspird. A;a se

nasc si mor poelii.
BLAGA LUCIAN. Desfiisoar,i o activiiate olir-npian5, demn susfinutd.
EI'IINESCU MlHAlL. Victima profesorilor universitari cari?l coi-nenteazi. Poezia lui va trebui candva descitu5ata de pietrele monumentelor 5i de sac6zul
discursurilor oficiale cari i s-au inchinat intr-o batjccorire totald a vielii lui de sbucium ;i de mizerie.
2. Scrieti si voi un lnventaral prozatorilor, ?ncerc6nd sa selectali o trdsiturd distinctivd a scrisului lor si o constatare despre receptarea lor de azi.

CONTROVERSE
Cum vd explicati cd literaiura de avanEardS nu
a fost decat pufin acceptati in epoca in care a apdrut si c5'importanta ei a crescut odati cu trecerea tim-

pului? Pornili disculia de la repereie urmdtoare:

lmportanla man ifestelor

,,A devenit aproape un loc comun obsei'vatia cd in nicjo alti miscare poetic,i anterioara numdrul manrfestelor n-a fost atAt de mare ca in
avangardism. Ba chiar cd ele ar fi singurele (ope-

rll

{urer?ts $ftus"afe
re> cu adevErat rezistente create in acest spafiu sets-

mic. La noi, Lucian Biaga avansa ideea inca din

,o

il-+
)t

ie
t1-

1925, scriind de exemplu cd: <Lucrurile cele mai frunloase ce le-a produs literatura futurista par a fi maniiitele lor>, iar io-ctura multora din poemele sau
(prozopoemele> avangardei lasi si se intrevadi
u5or in tesdtura textului firele programatice." (lon
P'op, Llteratura manifestelor,in Avangarda in literatura romind, Bucure;ti, Editura Minerva, 1990)'

Argumente imPotrivd

t-

in perioada interbelici au existat numeroase respingeri totale ale poefilor avangardi;ti. Un

exemplu azi uitat este, de pildd, Anarhlsmul poetic(1932) al lui Constantin Emilian, in care apar afirmalii de tipul: ,,Toati impetuoasa revolulie a liricei

in utilizarea unei singure maniede termenlvehemenli;i abrupasoctalie

re brutala

ex/rremiste consti

juxtapunere de imaglni sl/ulte. Dizolvarea lexicului

5i a sintaxei, anularea logicei ;i a simlirei, departe
ta

de a reliefa stratul inconstient al sufletului omenesc,

au dovedit doar inconstienta autorilor. "

CU

se

Avangardi5tii au fost insa primii care au invitat la controversd 5i la respingere, nu numai prin atitudinea iconoclastd transformata in mod de viafa,
o si prin ,,autodesfiintare". Ei refuzau ideea de a avea
imitatori, de a se transforma in ,,5coald", de a crea
conventii, lati un fragment de ,,avertisment" al poetuluifrancez Louis Aragon, pe vremea c8nd ficea
part din gruparea suprarealisti: ,,Sistemul Dd ldada]
cu doud litere, cu doui fefe, cu doui dosuri, admite toate contradictiile, nu admite contradiclia, este
fari contradicJie contradicJia insd5i, viala, moartea,
viata, viata, viafa, aviz amatorilor." (apud Nicolae Balotd, Literatura absurdului, ed. a ll-a, Bucure5ti, Editura Teora-symbolon, 2000)

Argumente Pentru

m-

,,N-am ciuce acest studiu p6na la sf6rsitul lui

iogic de nu ne-am ocupa in capiiolul final de ultimele incerc6ri moderniste [adic,i ale avangardei]
]
pui
preludecitrlor
ce
s-ar
facem
O
impotriva tuturor
tea pune in cale; faptul de a nu fi Cec6t o undd sels-

mica
va-

in

le-

a mrcilor curente cu tendinte

tra; si e cu at6t mai mult in obligatia noastra, cu cit

la temelia acestui studiu am pus sincronismul si propagarea tuturor formelor de via1.E spirituald; ot;rare
le-ar fi r,rlalitatea, e]e trebuiesc privrte ca fenan:errt:
naturale, ca semne ale vremii t. ]" (E. lsving-r.rr' /.t
torla lrteraturll rom1ne contemporane,lll, Evolutra poeziei llrice, Bucuresti, Editura Ancora, 1927).

Dosar de opinii
in perioada rnterbelicd avangarda nu a fost luati in serios decat de un numir nnic de literati, iar crigeneral cu retinere,
ticii timpului au privit-o

in

recunoscind numai c6te o valoare izolatd,.Operele literare ale avangardistilor nu au reusit sd convingi, dar
au fostludecate

totuti in cunoftintd de cauzi. Un caz

de defazaj, de inadecvare a mijloacelor criticii (aici de

artd) si a canoanelor estetice (tradilionale) la noul fenomen artisticilreprezintd opiniile lui N. lorga din studiul Crlza morald mondla/d, scrise la inceputul anilor
'20. Confruntali aceste pdreri cu cele exprimate ?n 1927
de E. Lovinescu, cu cele ale criticului Nrcolae Balota si
cu propriile voastre opinii despre ada de avangard-.
mise pare cd in pictura <modernd> [=dvangardistSlceea ce este oribil, e deformarea femeii. Apar
mon5tri femenini cu g6tul plecat, cu un ochiu sus si
cellalt jos, cu un ciudat nas care taie ca o lovitura de
sabre figura de la dreapta la stanga, cu o gurd care
se pare cd va atinge coada ochiului, cu intortochieturi de m6ni si de picioare care nu se pot recunoa5te
ce sunt [...] Unde am ajunge daci fiecare ar vrea sa
impuie impresiunea lui individuale!" (N. lorga, Criza
,,Si

m ora ld m on dla /a, ll,

in C uge tu / rom 6 n esc, N. 2, 1 922)

,,Mai presus de orice, acesti tineri poeli [...]vor

ihcerca, in anii dadaismului, s6 constituie o antipoe-

tic5. Antipoetica Dada se ?ntemeiazd pe refuzul artei, nicidecum pe o angajare. insSSivocatia artisticii
i

C atitudine fireasci fata de miscarea literara

cea mai cosrnopolitl din istoria literaturii o are, explicabil, E. Lovinescu, teorettcianul sincronismului:
nu

Ferioada interbeiicS

Curente culturaie

instabile ale

It:eraturrr oe avangardd oariztand nu poate

fi o pis-

d;tE serioasd. Cr.,m toate curenlele au inceput prrn

a fi miscari de avangarda sr s-au impr5sttat tot atit
de seismrc, rstoria lrterard are datorra de a le irrregis-

se oare unui dadaist absurdi." (N. Balota, op. cit.)

CITITI DESPRE...
O utila antologie a literaturii romine de avangardi, insotiie de aparatul critic corespunzator este cea ap5rute in coiecl a ,,Tezaur" a Editurii Humanitas (1997), alcatuiG de Gabriela Duda. Putetr
opta si pentru Antologla literaturii romdne de avangardii de Sa5a
Pand (Bucuresti, Editura pentru Literatur;, 1 969), care, pe langd texte sr mrnime in{ormatii biografice despre autori, contine 5i desene
Cin epocd de BrAncusi (cunoscut voue ca sculptor), MiliJa Patrag-

cu, lr4arcel lancu, Geo Bogza, l'4ax Blecher, Mattis Teutsch etc'
l-trmtz, Pagtnl bzare torice edrlie), in care vell des:operi de ce il socoteau avangarcrstti un mo0el, un precursor'

B1

ffi
CI

{ ircraturd

(U

(( rext auxlliar

.:
:)

de Alain Finkielkraut

Vodkamarad
- militant politic care are nevoie de stimuli exteriori pentru a-i aprinde dragos-

(fragmente)

tea de oameni.

MIC FICTIONAR ILUSTRAT

pauzi a riutigii.
Acalomnie
- scurtdintilniri
nocrurne interloc de
Biscoteci
- nu se servesc decit
biscuiqi.
zis minorilor, unde
dragoste intensi, dar care nu
Cadoraqie
;tie si se exprime decit intr-un fel: acumularea de
daruri.
Doctambul erudit al viegii de noapte.

Yesteropat visator care triiegte azi cu regretul lui ieri ;i care e ?n doliu de la asasinarea lui
John Lennon.
Zelev

licean abonat la locul I, tociiar.

Traducere din limba sermani de Ioana Pirvulescu

l-

t
Al"in Finkielkraut (n. 1949) - eseist francez.
Eliteraturi - ansamblu de opere scrise care
impreuni
cu Pascal Bruckner a scris Noua dezorunei mici aristocragii de

in mod expres
cunosc5.tori. ,Este o iluzie comuni a avangardelor
aceea de a face eliteraturi crezind ci fac revolugie".
(Ga6tan Picon)
de putere.
FantasmagorilS
- vissinucide
*
vitejegte pencare se
Komikaze
tru o cauzl ridicolL
Macdolescenti
- tinerete care nu respecti
tradiqia gastronomici autohtoni.
Negliqansl si mergi cu ochii in piminq
''rcdea
in mulqimea din jur toate hazardurile
firi a
se adreseaza

care-gi fac semn.

Opera! dentar
- arie inspirati de o durere
profundi.
norocul de a nu fi niciPrivileieri
- caredeaunationalimte
americani.
odati grei. ,Yiteza este
pe
locuito=
nu-i
apasi
fntr-aclevir, nicio.memorie
rii Lumii Noi. Sunt, daci mi se permite s-o sPun,
privilejerii istoriei'. (Paul Morand)
afectivi care se ocuRr:rneopatie
- terapiepasiunii
prin adminissuferingei
de
vindecarea
pi
trarea sentimenrului in doze mici. .Mi tem, [...] in
ce privegte dragostea nebuna Ce romeopaqi 9i de con-

digionnrile lor dulci'. (Andr6 Breton)

caiitate produsi in
Stiluzie
- aparentadedeadjective
rare.
unele texte de acumularea
Tergivexa
- a face si suferi prin aminarea
raspunsului.
Unanimaqie - moment de ardoare in care
intreaga comunitate sc intcrescaza de acela5i lucru.

diie

amoroasd (1977, tradusa

2005).

in limba romini' in

DTSCUTAREA TEXTULUI
't. Stabilili cum au fost create aceste ,,cuvin-

te-valiza", dupd modelul: acalomnie = acalmie + calomnie.

2. Compuneti pi voi cuvinte de fictionar (diblionar+ ficliune, invenfie) dupd metoda recoman-

data de autor in prefa!5: ,,Luali un cuvant al limbii

voastre. Alege!i-|, de preferinti, destul de lunq.
Uitafi-i sensul, pentru a va lega, mai ales, de fizionomia lui. incetul cu incetLll, cu ribdare (este un
joc de dunrinici), scrutali terrnenul ales. Daci norocul vi surade, o sd vi se iveasc6 in minte un cuvdnt care prezintd o anume asemenare cu primul.
Este momentul ?n care incepe o operafitrne delicata: trebuie ca cei doi termeni sd fuzioneze; trebuie
s5-iincrucisati astfel ca din aceasti uniune sA se nascd un mic hibrid bizar (din mornent ce riu se gi-

seste ?n niciun dictionar real) si familiar (din

moment ce se recunosc in el cei doi terrneni de pornire)" .

III

^S tud;u de ca^z

Perioada intgrbell(d

Curente culturale

* Fronda in
((

interhelicE
}>

literatura

DELIMITA,REA TEMEI
Toate mi5cdrile de avangarda despre care ali invalat se inscriu

Coperta revrstei Pura-l

intr-o atitudine mai generali: fronda.

Etimologre. Cuvintul fronddvine, in rom6ni, din francezd, unde
are mai multe sensuri, cel mai important fiind legat de o mi5care de
revoltd indreptatd, la jumdtatea secolului al XVll-lea, impotriva cardinalului Mazarin pi a reginei-mame, Ana de Austria, pe timpul minoratului regelui Ludovic al XIV-lea. Prin extensie, sensul e legat de
orice miscare de revoltd, fie ea esteticd sau socialS. Se spune, astfel,
,,spirit de frondS" sau ,,aer de frondd". Fronda este o revoltEt fdyr5d.
Cauze. Sunt diverse: constr6ngerile, regulile prea riguroase
din orice domeniu (social, literar, moral) creeazd automat o reaclie
de respingere, de sfidare, de cElcare a regulii. Conflictulintre generalii genereazd, din partea tinerilor, atitudini de frondS. Codul bunelor maniere, strictelea unor regulide comportament duce la spiritul
de frondi. Regulile estetice ale unui curent dominant intr-o epoci
duc la aparilia unor tendinle artistice opuse etc.
Loc 5i timp. Fronda exista, in grade diferite, in orice perioada, 5i nu depinde in mod absolut de un spatiu. Totusi, sunt condi!ii care o favorizeazS: acestea sunt perioadele ?n care regula devine
tiranicS. in genere, pentru a exista frondS, trebuie totu5i sd existe
libertate. Sistemele totalitare nu permit mi;c6rile de frondS, iar dacd
acestea apar, sunt politizate, devin disidenfd, revoltE, revolulie'
Legdtura cu avangarda. Oricare dintre feluritele curente ale
avangardei (din literaturd, picturS, arhitecturd etc.) este, in fond, o
manifestare a spiritului de fronda, a nonconformismului, pentru ci
sfideaza regulile deja existente, le contesti adecvarea la prezent ;i
incearcd sa Ie inlocuiascS.
Trdsdturi dtn doua perspectlve. Fronda este marcata de paradoxuri: se opune regulii, valorii a;ezate, dar vrea si-si impun5 pro-

priile regulisivalori. ConJine o componentd dinamicd, de schimbare,

dorind sd impund ceva nou, dar tocmai aceasti componenti o impiedici sa rmpund ceva pe termen lung. Chrar ideea lipsei de ordine devine ,,cuvant de ordine". Este intolerantd cu tot ce o precede,
dar se doreste toleranta si tolerata. Rolul ei este, in genere, unul pozitiv, de ldrgire a orizontului, de eliberare, dar ia adesea forme agresive si intolerante.

Accentul poate fi pus insd si invers. Vrea s5-5i impund valorrle, asadar se opune valorilor pnmrte de-a gata. Cuvdntul ei de ordine este lipsa cie ordtne. Este atet de dinamicd, incat ajunge sd se

a?

&:r.',

.,*s.
#Fr'

rE
re

qnt

S t*ngt*

(U

o
(o

.:

efe

qJ,s:

i'

autosaboteze. la adesea forme agresive si rntoleranfo

rl:r rnlrrl or LJ!,
oqto nnzitirr
r{e lirnire a nri-nnirrlrri
rL, vur
l-lv4rrrY,

)>

DTRECTil DE INVESTIGATIt

. Care sunt elementele

--

. -;1:-.

--

Aveti la dispozi!ie un material extrem

de
,,;
imni'+iti
llllPol Lltl-vo

:rr:nn:rii
hnn.ri
rEyoL in
ilr <nori.l
utr ovoll9oluo.
)psLrdl r{a
uuyaL, lon:t
?n ? nrr rno in
rnrtip ug
de nrpnrrrnirilp
"
tlE \/n-'+/^
dlvvd)tlf
,.. fr
. *,.--.9
PlEvLuPol
-r-,

tslrce.
Grupa I se va ocupa de literaturd. Scriitorii
avangardipti romSni sunt Urmuz, ca precursor, apoi
cei pomeniti la lectia despre avangarda (revedeti-o),
intre care mai imporlanti sunt Tristan Tzara, Gherasim Luca, Gellu Naum, Trost, Sa;a Pand si, in tinerele, Geo Bogza. Cdutati pe site-ul Bibliotecii
Centrale Universitare sau in fisierele bibliotecii scolii carJi ale acestor autori si cititi-le.
Alte surse (pentru manifestErile de f ronda in

Socante din opera de

care va ocupati (fie ea carte, revista sau tablou)?

. Cum este provocat receptorul (cititor sau
privitor al tabloului)?
. in ce modalitati este, in poezie, cdlcatd regula la fiecare nivel: grafic, sintactic, semantic, stilistic?
. in ce modalitati este c6lcatd regula picturii mimetice (care imitd fidel) in tablourile artistilor
avangardi5ti?
. Ce vd atrage la aceste poeme, respectiv tablouri?
. Sunt 5i elemente pe care le acceptali mai
greu sau care vd deranjeaza? Dacd da, care?

METODE DE LUCRU SI DE

>)

PREZENTARE
A REZULTATELOR

resti, Editura Humanitas, 1992

- N. Steinhardt (Antisthius) in genul lui

Cioran, Noica, Eliade..., Bucuresti, Editura
Humaniias. 1996
Grupa a lt-a se crcupd cu revistele de avangardi, cea mai cunoscutd fiind revista unu(v. ;i alte
titluri de reviste, la definitia avangardei). Dacd nu
gasiti la bibliotecile care vd sunt accesibile asemenea reviste, cititi despre ele in Ov. S. Crohmdlniceanu, Literatura rom1nd intre ce/e doud rdzboale
mondlale, vol. l, din cap. ll: Publica,tlr, gruparl 5l
dire4i llterare, pp. 51-77, Bucuresii, Editura pentru Literaturd. 1967
Grupa a lll-a se ocupE de picturd. Rasfoiti
orice istorie a artei si opriti-vd la curente ca: futurismui, fauvismul, expresionismul si, mai ales, cubismul si suprarealrsnul Gisiti si albume separate
cu pictcri ca Henri llatisse, Georqes Braque, Edvard
Munch, Pablo Picasso, Victor Braunel Salvador Dali,
Juan Miro, Ren6 Magrrtte. Nu ratati int6lnirea cu
Mona Lisa (sau Gioconda) lui Marcel Duchamp, pictorul care a addugat celebrului tablou al lui Leonardo da Vinci mustiti si barba (Tablourile prctorilor
.

rr'n+i+i
nic: ci no intornpi
LUULoTCo Pc
pUL 9d)
llLlLl .^
>g ^^+
^^
dlI
lrrrrr rir,+ar^1
) PL rr'LLrrrL(, nrin

Google

lmaginr)

I
i

,
I

i
I
F

F.

i
I
i

L
tL

t
F
E

Pentru cd fronda presupune

maniias, 2002
Eugen lonescu, Razbolcu toatd lumea, editie ingrilita de Mariana Vartic si Aurel Sasu, Bucu-

Editura Hu-

ii

critica literara):

- Eugen lonescu, /14 Bucurepti,

;
i

de eliberare.

multi libertate, ne'

garea regulii, a ierarhiilor apezate 5i a metodelor obi5nuite, aveli posibilitatea sa optaliintre doud vartante.
Varianta I tradilionala, este sd faceli fise 5i si
sintetizati apoi rezultatele, intr-un tabel final, urmirind
si eventualeie trdsdturi comune

in poeme ;i iablouri.

Varianta a ll-a (v-o reconranddm) este nonconforrnisti 5i vi va antrena pe ioli in jocurile avan-

gardiste, din care se invafd si tr5saturile frondei.

(Puteti sE vd imbrdcati in tricouri cu desene ;i sloganuri, si vi coafafi cdt mai fantezist, pentru aceast6
prezentare, pentru ca stilul frondei este vizibil si in
vestimentafie). latd cdteva propuneri de jocuri:
1. Cadavres exquls(,,cadavre delicioase, rajoc suprarealist). impartiti-va (dupa sirufinate"

rile de banci) in trei sau patru grupe de cel putln

10-12 elevi fiecare. Un elev din orrnra bancd ia o
foaie de hartie, scrte pe ea un vers favorit din literatura romini sau unlversala si pliaza apor fAsia pe
care a scris versul, cit sa-l acopere. Dd foaia astfel
lndorta colegului de h,ancd; acesta face acelast lucru si d6, la r6ndul siu, foaia, colegului din banca
r{in JPoLg.
<n:ia vrLrrrlul
I lltimr rl LILLJLL
rito<fo nnpmr
rl Atontip ntttpil
ulll
PvLrltur.
folosi

si versuri care incep cu

tcd dU

I
t
t
t

'
a

l
F.
I
r.

EF
E.

F
tr',

I
,
i

i
!,

conjunctii, astfel aces-

-^^-'^ r"1e
l-rine
rL. Aleoeti
rrur wrr
L' cel mat
lgVL Imai
)o )c
>dll)d ':
^rLyL
,

reusit dintre poemele astfel rezultate. Jucati-l si in

formula lur originala: scrieti, in locul versurilor, cuvinte intr-o ordine sintactrca precisa (repartrzatl-v;

i
i

*
t
i

Stueo* ue aE

iltriH

t'e

ticipanlilor): subiect + atribute + predicat + com-

olemente. Veli obline o frazd absurdd din punct de

vedere al inlelesului, dar coerenta la nivei sint'rctic'
2.' Callgrama(texte-desene). Propur:eri-' ;* rll
pe care sd-l str i'ii
da, un poem al unui poet avangardin
pot face
oe tabla, astfel inc6t sa iasi o floare' Colegii
in caiete din strict aceleaSi cuvinte orice alt desen'
3. Colaiul(decuparea si lipirea unorfragmente disparate de texte sau imagini intr-un intreg nou)'
(buColajuladmite lipirea unor materii prime diverse
cdti de ziar, de stof6, pietricele mici etc.)' Va puteti
face felicitari in acest fel si le puteti trimite prietecu

pictura sau fotografia), ceea ce astdzi, la computer, se poate realiza cu u5urinta.

))

ESANTION DE TEXTE

Poem
DESCANTEC
de Geo Bogza
Fata noastrd e bolnavd,

Hau! Hau! Hau!

rota dria vau
simo selmo valen
fatd cu Par galben
vermo sisla dur
aici imPre.lur
Klimer zebra freu

nici tu
nici eu
rugdri lui Dumnezeu
Klimer zebra freu

ci noi
o noi
in noi
da noi
trebun cimat dur
larg
rarg

bolile se sParg
durerile de caP
leac ceresc

in piePt cresc

ira d a i rrte *'hel i5fr

slmo Selmo valen

fata cu Par galben

pardin timp functiile sintactice, in raport cu numarul

nilor la aniversdri.
4. Plcto-poezra (combrnarea unei poezii

:'i

r*i: r* l"i"i{:' ({"i i tu ra i e

Apirut in revista avanqardisld tJrmuz' nr' 3'

martie 1928
:8.
*-

.'chiti

ALGAZY & GRUfVMER tfragment)

de Urmuz

Algazy este un bdtr6n simpatic, stirb, zdmbrtor si cu barba rasd si matisoas6, frumos asezape un grdtar inSurupat sub birbie si imprejmutt
cu s,irmi ghimPata...

ti

Algazy nu vorbeste nicio limba european6"'

Dacd insd il a:tepli in zori de zi, in faptul diminemai mult
!ei, tiiizici: ,,Bund ziua, Algazyl", insistand
pe sunetul z, Algazy zAmbeste, iar spre a-si mani-

festa gratitudinea, baga mina in buzunar tl trage

de capatul unei sfori, fac6nd sd-i tresare de bucurie barba un sfert de ord." Desurupat, grdtaruliiservea sd rezolve orice probleme mai 9rele, referitoare
la curitirea si linistea casei'..
pretat
Algazy nu ia mit5." O singurd datd s-a
la o asemenea faptd, cAnd era copist la Casa bisericii;

dar nu a luat nici atunci bani, ci numai citeva cioburi

ale
de strachini, din dorinla de a face dotd unor surori
zi "
sale sErace, caritrebuiau sd se mdrite toate a doua
Aparut'in revisla Cugetul rom1nescin 1922

Manifeste

'

url,i url5 urlS urla urla urld

urlS urlS urli urla urli urla
urla urlS urlS urlS urld urlS
urlS urld urlS ur'ld urld urlS
urld urld urld urld urlS urlS
urlS urla urld urla urli urlS urla urli
urla urla urli urld ur'15 urid urla urli
urld urld urld urld urld urld urld url5
urli urld urli urli urld urld urld urlS
urli urli urlS urlS urla urld urla urld
url6 urli urld u116 urli u116 urld urli
urlii urli urla urla urlE url6 urlS urla
urli urla urld urlS urli urla urid urla
urla urla urli urld urld urli urld urld
urli urla urli urla urli urld urla urld
urla urla urla urld ,r1; urlS urla urla
urli urli urid urla urld urli urla urla
urld urld urla urla urld u:'la urla urld

urld urla
url5 urla
urld urla
url6 urld
url6 url6

85

---*--r.flffi

.ff

*F rrr

ffi

(o

r-f

u {:f #,

urla urla urla url5

urlS urla urli urld
urld url6 urlS urli
irrl5 i;rld urla urla
urli rrria uriS urla
urli urla ;,:i urla urli
urla urla urri urld urla
urld
urld
urla
uria
urla

.:

&gg
n,
,tt
.'lnt
{

n+

l
I

urlS urla urla

urlS urla urla

Fragmente confesive

urla urld urla

uria urlS urla

Devenit impulsiv si iconoclast, singularizat prin-

urli ui'li

urla

urla urla urla

urla urii urla

Care socote5te ca este ?nci foarte simpatic.

Trrstan Tzara

Al XVI-lea manifest dadaist, trad. de lon pop

SUPRAREALISM

-Automatism

tre cei de aceeagi vdrstd

cand cu plete, cand ras
in cap, c6nd cu bocanci, cand cu picioarele goale,
p.refiguram felul de a fi al mai multor tineri de dupa
al doilea rizboi
aveam sd ajung ?n scurt timp la
un grav conflict cu starea de om. Faptul ca ne nastem fdrd a fi intrebati, cd avem un trup vulnerabil,
ca, abia intrati in viata, tot felul de instrtutii ne iau
in primire sfirsind prin a ne falsifica, m-a fdcut sa md
ridic impotriva condiiiei umane, cu capul in flacEri.

psihic pur prin

Geo Bogza, Aventura de a fl om, in Jurnal de copr'ldrie

si adolescenld, Bucuresti, Editura Cartea Rom6neascS, 1 987

care se urmdreste exprimarea, fie verbal, fie in scris, fie

in orice alt fel, a functionarii reale a gandirii. Dicteu

al

g6ndirii, in absenia oricdrui control exercitat de ratiune, in afara oricdrei preocupari estetice sau morale.
Andre Breton, din Manifestul suprareallsmulul, 1924,
trad. Marius Ghica

Fragment epistolar

Ai grija, And16 Breton, sd nu figurezi candva in manualele de istorie literara, in vreme ce noi,
dac5 ne dorim vreo onoare, ar fi aceea de a fi inscri;i, pentru posteritate, in istoria cataclismelor.
Ren Daumal. din grupul revistei Le Grand Jeu,

lui Ancire Breton. in 1930

i']-.
,,i,

,,

Constat cd ?mi place sa bomban. E adevdrat

ca in vreme ce, in prima tinerete, bombineala se
numette splrlt de fronda,la v6rsta celei de a doua
maturlziri ea se percepe ca acreala senil6. Un tdndr nemultumrt e un spectacol la locul lui, o dovadi de metabolism tonic. Un batr6n nemultumit e,

dimpotriva, o aparitie deprimanta. VictimE a umorilor lui degenerescente, el tinde sa-si transforme
insuficientele proprii in insuficienfe cosmice. De
aceea, de c,ite ori devin (prea) critic, ma susnectez
de senectute lbdtr6nete] cronica si incerc sd md conSi totusi, cum sd te abtii?

trolez.

Andrei Piesu, A/te lucruri aiuitoare,

in Dilema veche, nr.'14'i-2006

Jt:l;.

ttt,

i::.:!:.i,
!';::*.,"l.t
l-

t,'

?ir'il:ii:1i

#=#
Rs! 51a i

h'Ll rr

,1

8-ffw8a sf comunicare
F?Etv

((

Norma literarS
aspecte evrotutive

E
Dsen de Dan Perlo$chi, in

Norma literari se constituie prin alegerea uneiforme anume dintre mai multe care sunt in uz la un moment dat. Alegerea se face de citre speciali5ti, in funclie de anumite criterii.
Norma este marcata social pi cultural, conferS. ?n genere prestigiu celor care o respectd. Pentru a inlelege de ce nu e respectata ?ntotdeauna 5i pentru a distinge grepelile grave de cele

r*ii,a

Ferioada !nter[ieiicS

Curen'te t"ulturale

Attitudes, nr 31/2006

minore, e ins,5 important si inlelegem variabilitatea ei in timp.

{.

Ce gre;eli se fac mai des astdzi? Dati cinci exemple, in or-

dinea gravitetii lor.

2. Comparafi listele voastre cu rdspunsuri la exercifiul 1 : ce
asemdniri si ce deosebiri apar intre ele?
3. Cautati pe internet numere de ziare;i reviste si site-uri care
discuta probleme de limba. Adunafi din ele cdteva exemple cu greselile evocate si criticate cel mai des.
4. Amintiti-vd cinci dintre modificarile normei introduse de
DOOM2, pe care le-ati discutat anul trecut.

5. Corectati

devierile de la norme din exemplele urm6toare:

a. Din punct de vedere al corectitudinii, mai e nevoie de

nr

modificari.

b. Din aceastd experienld ea are decdt de ca;tigat.

c. Ne int6lnim la poartS, la ora doisprezece.
d. Cum vd simtiti, ca si coordonator al acestei echipe de
cercetare?

e. A reusit datoriti eforturilor ;i a concentrdrii.

f. Pentru ca tinerilor ace;tia nu li se pare nimic greu, au
indrdznit.
g. Nu stiu de ce nu acceptalisolulia care v-am propus-o noi.
h. S-au instalat comfortabil in fata ecranului.
i. Cartea creeaz6 o apropiei'e de publicul cireia i se adreseazi.
t.Caracterul popular a constructiilor este vizibil.

Norme modificate in timp

1. Calificati cele doui forme subliniate in exemplul

,,1n vre-

me ce noi pldtlsem taxa, ei trecuse inainte pe langa ghi5eu", aleg6nd una sau mai multe dintre urmatoarele etichete:
variante literare lrbere . greseli grave . forme regionale '
dovezi de inculturd . forme vechi si oooulare . dezacord inadmisibil

a7

3
E

s*

ffi

(u

.:

silH

tf"npa 5I comutSf #afe

v

"

2. Discutali despre norma care priveste folosrrea mar-mult-ca-perfectului fdri desinenla - rd.
ei fdcuse, nol fdcusem, pornind de la urmatoarele
-;+-+^.

a. ,;Adaugerea silabei .-r.45i la acest timp. [...]

elc e de nrisos" (Timotei
ei tuuvu)L
litrrfa<p-ri
trnrtsc-ri
tt4-r!
, ul L"
ct
Cipariu, Gramatlca-llmbei romdne, 1869, in Opere,ll, p.214)
b. ,,La 1 pl. si 2 pl. normele limbiiactuale adnrit atat formele cu desinentele -rdm, -ra!, c6l1i
ri rl:r
no rolo
daU nfe-l/L
uol uou
,-..r-,J
p!
!s,s rr r docinantplc
\lola-talt
- -rl+; t+\.1
PrL-ra sunt
formele
firE
ferintd celor dint6i, fata de care
simtite ca invechite. La 3 pl. limba literari actualS a
retinut insi exclusiv forma cu -rd" (M. Avram, 6ramatica pentru totl, ed. a ll-a, 1997, p.230)
c.,,Formele fir5 -ra- la indicativ
mai-mult-ca-perfect sunt invechite/populare. "
(DOOM2, 2005, p. XCVII)
.

Din puncrul de vedere al istoriei limbii, forrnele normale sunt l1trd -ri*, care e o inovalie,
apdruti prin analogie, pentru a marca mai puternic pluralui fatd de singular. Inovatia s-a tmpus treptat si, dupi o perioadd de oscilatie, azi
a devenit norm5.

3, Citili fragmentele urmdtoare,

care sunt

iranscrieri din alfabetul chirilic in alfabet latin (respect6nd normele actuale de folosire a iiterelor 4
ie ci
il dar
nistreazi
toate celelalte caracteristici
r' ever
vs,
.l'
YvJ
' I r
lingvistice aie iextului. Descoperiti care sunt cele
mai importante deosebiri fata de norma limbii literare de azi.
a. ,,Scoalele astizi, mai mult de c8t tot
d'auna au ajuns objetul luErii aminte obSte;ti. Fie
care doreste a le'redea infloritoare ;i sporind. Toti
pirintii cje famiiie aci isi atinteazd ochii [...]' Biserrca de aci asteapti Preoti luminati cari si impartiseasci cu spor 5i dupe dulrul Evangheliei
cuvintele sale la norod. [, ]Tot cj'auna au avut
aceste doa principate Scoale in care se lumina nu
numai pamantenri ci si streinii [...] Fera si vdz at6ta miscare vrednicd de lauda, tot d'auna m'a ars
dorul sporirei si lurninarii pimAntu!ui meu de nastere care ori cit m-ar uri el, eu nu poclu de cat
sd-l iubesc si s;i-l respectez cum tubeste un fiiu
pe o mumd desnaturatd." (lon Heliade REdulescu,
1

840)

b. ,,in ltalia, cafinelele sunt toatd zioa pline

de consomaiorr (musterei), din pricna cdldurelor ne-

suferite a atmosferei carele inriurdnd asupra sistimei nevrelor aduc pe om intr-un fel de moleti foarte placutd; pdtruns de fluidul magnetic, in care crierii
innoati, te simti furat de o somnolenfa u5oara..,"
(V. Alecsandri, Buchetlera de la Florenla,1B40)

4. Grupali drferentele pe care le-ali descoperit in textul de la exerciliul 5 in mai multe categorii:
- variante ortografice: in scrierea legati sau
separati a compuselor . in scrierea cu sau fiira majusculS initiala a unor cuvinte;

-variante de pronunlie: datorate neasimilSrii unor imprumuturi culte . datorate unor rostiri
vechi, populare sau regionale;
- variante morfologice, acolo unde existS:
mai multe terminatii posibile de plural al substantivelor (-e/-i) . mai multe terminafii posibile de genitiv-dativ singular articulat (-e/-rl)' verbe in v sau
in -a . verbe cu sau fdrd sufixul -ezin conjugdre r
forme invariabile sau variabile in declinare ' forme
cu sau fard desinenle de numdr (el/elpleca- e//ei
plecau);
variante morfo-sintactice: construclia cu infinitivul echivalenti cu aceea cu conjunctivul (vrea
sa faci / vrea a face) construclii prepozifionale
echivalente cu dativul (spune la oameni / spune oamenilor);
- variante stilistice: cuvinte care azi sunt sim-

'

tite ca populare sau invechite.

5. Cititorul de azi nu e conttient de modificarea permanentd a normei, pentru cd are acces
la editii noi, care actualizeazd destul de mult limba autorului. Unele actualizdri sunt produse chiar
de autori, c6nd normele se schimba in timpul vietii lor. Comparalifragmenteie de maijos, din cioud
ediiii destul de apropiate in timp ale nuvelei lui
C. Negruzzi, Alexandru Ldpugnea:tul Ce diferente
sunt intre cele doua? Ce diferenle sunt intre ambele si limba de azi?
.,,Boieriiinsi tremura. Ei avea dou5 mari rezoane a fi ingrijiti: stia cd norodul ii uraSte, si pre
domn cd nu-i iube.ste." (in Dacla llterara, 1840)
.,,Boierri insa tremurau. Ei aveau doud nrari
cuvinte a fiingrijili: stiau ci norodulii ura5te, si pre
domn ci nu-r iube5te." (in volurnul Pdcatele tfne'

releloc 1B5l)

Perieada interbelici
'I* r*nte autrtLJflale

//

tt\ Dezbaterea
PREGATIREA DEZBATERII

)>

Dezbaterea este astizi forma cea mai medtatizatd a comunicirii orale. Este suficient sd amintim, in acest sens, cateva specii foarte risoandite ale acesteia talk-show-ul si dezbaterile
transmise la radio sau la televiziune in jurul unor teme de interes
general sau particular (sociale, politice, economice, culturale etc'),
confruntarea dintre candidatii la alegeri, dezbaterile in cadrul unor
institutii centrale sau locale (Academie, parlament, consil ii locale
Desen de Dan Periorachi,

in revista Attttudes,^t.31nOO6

etc.). Diverse variante ale dezbaterii au intrat siin practica scolard,

cu efecte benefice pentru dezvoltarea personalititii intelectuale
a elevilor. Dezbaterea este poate forma cea mai interesanti a
comunirirri sociale, in mSsura in care ea permite punerea in evi-

(condenJS nu numar a calitdtllor personale ale participantilor

tribuind, astfel, la crearea unei ,,imagini" favorabile / nefavorabile

lnteractlona/e ale acestora

(respecul fati de interlocutori, ascultarea atentd a acestora,
acceptarea / respingerea unor opinii si atitudini, ,,ar"ca" de a
despre sine), dar

;i a capacitattlor

convinge etc.).

indiferent cd este vorba

in discutarea fenomenului literar
despre curente de idei sau tendinfe dominante intr-o anumiti epocd ori despre opere care, la un moment dat, au stdrnit un interes major
dezbaterea, orald sau scrisd, a ocupat 5i ocupi un loc esenlial'

Asa cum ali invSlat in clasa a X-a,

metoda dezbaterii propune abordarea

unei motluni(o propozitie care reprezintd
tema dezoaterii) din doua oerspective
opuse. De aceea, in toate tipurile de dezbateri exrsid

doui echrpe: una dintre

(prhina pf;rmTtnarp) lreb! e 5a

ele

5u51.'nd

motiunea, iar cealalta (,echrpa negatoare)

5-o nege. Acest iip ce al;ordare prxontra te dezvolti participantrlor abilitatea
de a analiza diverse probleme controversate din muitiple 0erspect:ve, ii stimu-

leazi sd emiti ludecitr asuPra

unu

fenomen sau fapt De baza unor crlterll

obiective, sa apere o pozitie folostnd
argumenie sustinuie de cc''ezi, si nu de
opinii. Cele dou,i modele sludrate de vot
ar-r

{cst. (a) dezbaierea cle trp

Pocper si (b) re{erat',i

prin ciezbaiere.

i prc';:c[ti

Karl

f rnaJrzai

Cultura rornani inregistreazd, in perioada interbeiicS, o serie de pole-

mici interesante.
Momentele esentiale care preced organizarea dezbaterii sunt:
(a) lnilierea dezbateril(lema / moliunea este anuntata cu doud-patru

saotam6ni inainte de data desfdsurdrii dezbaterir in clasS);

(b) Reconandarea bibllografiel adecvate temei, (c) Pregdtrrea dezbateril\docurnentarea, const!nd in citirea activd a bibliograf iei recomandate de cdtre toti elevii; identificarea posibilitalilor de interpretare
a motiunii prin analrza definitiilor si a termenilor-cheie)'
Pentru a v5 asigura cd dezbaterea se va desfisui'a conform
regulilo;.unanirn acceptate ale acester forme de comunicare, revedeti
materialele studiate in clasa a X-a.
vederea preg,itirii dezbaterii ldentitate culturald in Context
european, v6 oferim c6teva sugestlr.
Tn

inarnte de dezbaterea propriu-zisd, esle important sd precizati:

- rolurile in grup ale participantrlor la dezbatere;
- tema si subtemele propuse spre dezbatere'

89

&

A#

.:

:)

\t

,d* ir,f?t ifiF.rS .ff f

f

c)
'P
(o

tEt
.r

{:#

/F?

,ljl?

Stabilirea rolurilor in grup

Desemnafi dintre voi un moderator al grupului pi un secretar care si noteze principalele aspecte
;lduse ?n discutie. 5e recomandi ca moderatorul sa
aiba .'pirii de iniliaiivi, mobilitate si spontaneitate,
sd fie un bun organizator; priceputin a capta atentia
ascultitorilor. Moderatorul trebuie s5 fie neaparat
si un bun ascultdtor, capabil sd negocieze diverse
opinii exprimate, sd medieze eventualele conflicte
5i polemici, sd sintetizeze ideile exprimate, se trage
concluziile pa4iale si finale ale dezbaterii.
Atunci c6nd pregatiti o dezbatere, stabiliti:
(a) un set de reguli asumate de catre toti partici-

pantii; (b) modalitatile de folosire eficienta a timpului avut la dispozitie.

f'

'{:ery

"f"9

opiniile legate de problematica discutata in mod succint, clal convingdtor si la obiect; nu monopolizafi
discufia; ascultali cu rdbdare opiniile celorlati, nu-i
intrerupeti, deci nu interveni!!g,6na c6nd cel care
vorbeste nu 5i-a incheiat intem6lia; motiva!i-va in
mod elegant dezacordul cu ideile exprimate; nu
folosrtiin dezbatere argumente de altd naturd decdt
cele legate de temd. Rolul moderatorului este
esenlial in rezolvarea unor conflicte sau in procesul de negociere a unui posibil consens; ceea ce nu
inseamni nicidecum cE orice dezbatere trebuie si
se incheie cu un consens. Atunci cdnd intervenili
in discufie, urmdtoarele elemente sunt importante:
folosirea unor procedee de captare a atentiei (referinla la auditoriu, la experienle comune sau la idei
despre care 5titi ci sunt impartapite de majoritatea

celor prezenti, simtul umorului etc.), claritatea

Tema si subtemele unei dezbateri

Orice dezbatere trebuie pregdtiti din timp. Un

iar apoi
a unui plan detaliat al dezbaterii. Acesta trebuie sa
treac5 in revisti subtemele supuse dezbaterii, pre-

prlm paseste alcituirea unui plan general,

cum si intervalul de timp avut la dispozitie pentru

fiecare dintre acestea. Un a/ dollea pas este documentarea ?n vederea tratarii subtemelor alese.
Se recomandi ca acesti pasi si fie facuti pe
baza unui consens, la care sa ajungeli in urma unor
discutii cu colegii. De altfel, o metodd recomandati
pentru buna pregatiie a dezbaterii este alcdtuirea,
in preaiabil, a unor grupuri de lucru. Acestea
urmeaz5 sd se documenteze si, eventual, sd
pregdteascd un portofoliu (un dosar documentar)
legat de problematica supusd discutiei. Munca in
echipa are numeroase avantaje: inventarierea si confruntarea unor idei diferite, chiar divergente, clari-

ficarea ideilor si selectarea celor nrai bune dinire

acefiea, exersarea capacitililor Ce comunicare orala.

>)

EZBATEREA PROPRI U-ZISA

prezentirii (formularea limpede pi corectd a ideilor),

evitarea frazelor lungi, complicate, prolixe, coerenla
expunerii (ordonarea ideilor intr-o succesiune logicd), expunerea nuanfati a ideilor (tonul, intonatia
si modularea vocii, gesturile, mimica), privirea, care
sE urmireascd intreaga asistenfa, ceea ce poate oferi

indicii pentru adaptarea la reacliile acesteia.

Dupd ce ascultati diverse intervenlii ale celor
prezenti, putefi formula intrebari legate de aspectele pe care nu le-afi infeles. Cerefi, dacd este cazul, detalii cu privire ia elemente care nu vi s-au pirut
prea clare. lntrebarile si rdspunsurile trebuie, de
asemenea, sd fie clare, succinte si la obiect.
in cazul existenlei unor puncte de vedere diferite, moderatorii vor incerca si medieze, cer6nd
argumente in plus de la cei care polemizeazS. Mo-

deratorul trebuie, in acest caz, si-si pdstreze neutralitatea, oferind posibilitali egale de exprimare
tuturor celor care se confruntd. Polemica (sustinerea unor idei diferite, chiar opuse) trebuie sE se
desfdsoare in limitele respect5rii regulilor de politete.
Evaluarea calitatii participarii la o dezbatere se
face in funciie de:
- opofrun itatea nterventi ilor';
- claritatea 5i concizia fornrulSrilor;
* coerenla ideilor exprimate;
- puterea de convingere a vorbitorului.
i

Moderatorul este cel care deschide discutiile,

anuntE tema si subtemele care vor fi puse in discutie, in ordinea stabilit6 anterior, ii prezinta pe parri >C pitrZlllitr,
(trt rL
--^.+^.^
tir-in:nti
le !Lr
aAra dLc)LUlcl
^rozinfa
>d
Lr!rVqrr!r Juu

mentioneaza regulile minimale privind desfisurarea dezbaterii, lungimea si natura interventirlor etc.
Ca participantr in+-r-o dezbatere, este recoman-

dabil sd respectati urmdtoarele regu[. prezentati-va

90

#HH

ffiezbatere

Perioada interbeligS

f,a:nr'nt* cuiturate

{'..\
{ Identitate

cultural a

in context european
MIEZUL PROBLEMEI

a Ltrffifa-

Desen de Dan Perjoffhi,

in volumul l,4y World Yaur Kunsiraum

Literatura romand modernd se dezvoltd abia in secolul al

XIX-lea si, odati cu ea, preocuparea pentru definirea unei identltiiti
la nlvel de popor; limba, creayie. Despre o adevdratd con5tilnld na'
llonala 5iliterardse poatevorbi abia de pe la 1840, data unui prim
manifest literar impoltant la noi (Dacla literard, deSi in textele cronicarilor se gdsesc deja numeroase incercdri de autodefinrre.
Procesul cel mai intens de dezvoltare a literaturii romAne si de
sincronizare a ei cu Occidentul se petrece in decurs de numai un secol: aproximativ intre 1840 ;i 1945. Literatura rom6nd recupereazd
in aceastd perioad6 intarzierile, arde etapele, isi define5te propriile
formule si capdtd un chip distinct. Acest lucru implicE o permanente raportare la cellal;i, care a trezit multe dispute: Cum suntem noi?
Cum sunt str6inii? Care sunt / trebuie sa fie raporturile noastre cu
ceilalti? Suntem mai buni dec6t altii sau avem, dimpotrivd, defecte
grave? Un dialog pasionant rezultd din alEturarea unor pagini literare (poezie, prozd, teatru), autobiografice (urnale, memorii), publicistice, eseistice pe tema ,,noi;iceilal1i", ,,noi;i complexele noastre".
Calitatea de rom6n este esentiald pentru oamenii de culturd
din secolul alXlX-lea piacest ,,nalionalism" este ?n fond foarte european: Europa descoperd, acum, naliunile mici 5i sprijina afirmarea identitalii nationale. ASadar, cu c6t eSti ,,mai rom6n", cu atdt te
ar6tia fi ,,maieuropean". Literatura romdnd maidegraba stimuleaza decSt ridici in slivi rom6nismul, mai degrabS invitd Ia dob6ndirea con;tiinlei nalionale dec6t o afirmi, mai degraba aspiri la rom6nul
ideal dec6t il intalneste. Mari scriitori ;i oameni de cultur5 din epoci (Mihail Kogdlniceanu, V. Alecsandri, Titu Maiorescu, Mihai Eminescu, l. L. Caragiale s.a.) au un ochi suficient de lucid pentru a vedea
si defectele romanilor, nu numai calitSlile lor. Sunt categoric patri-

oti, cred in viitorul acestei !iri, dar isi ciau seama c6te mai riman
de facut in toate domeniile. incepand cu Vasile Alecsandrr 5i apoi
cu Eminescu si l. L.Caragiale, literatura descoperd 5i ironizeazi falsul
patriotism creator de imagini cosmetizate, demagogia, discursul bombastrc prin care diversi oameni politici isi insala auditoi'iul.
in secolu! al XX-tea, si anume intre r6zboaie, iiteratura rom6nd ajunge si se sincronizeze cu cea europeand. Atdt poezia, c6t
si proza se diversiiica rapid, ajun96nd la deplina maturitate valoricd.
Modernismul se impune prin opere de referinta st este receptat cu mijloace critrce adecvate. Sincronizarea nu elimina insd sentimentul margrnalit;tii in raport cu culturrle europene occidentale. De aici doud feluri
de r.eactii pe care perioada interbelica le scoate in evidenfd: complecare duc fie la ratare, fie, in cazul fericit, la
.xele de lnferlorrtate

r+

a.t|l

(o
.:
g
-'

g;sirea unor metode de dep,isire a lor; de impunere

in fafa lumii
si camplexele de superioritale ivite
din multumrrea cje sine si care duc la nationaltsm si
demagogie. Dupa cel de-al Doilea Rdzboi Mondial,
deceniul at ;aselea, ',? oroduce cea mai gravd rup

?n

turd dintreRomdnia si Lt,:-!c occidentali, atAt pe pian

ooiitic, cdt si literar. in discursurile oficiale, ?n presa si
in productiile literare care pot fi publicate, Occidentul este ,,putred", ,,corupt", in timp ce ,,lumina vine
de la Rasarit", de la comunismul sovietic. Desi ulterior aceastd imagine in alF-negru se mai nuanteazi,
comunismul nu este propice europenizdrii Romaniei,
iar literatura caute o scdpare din constr6ngerile politice. Abia dupd Decembrie 1989, se revine la o incercare de redefinire ooliticii si culturala a rominilor.

Zonele de disputi
Modernism

Pentru criticul E. Lovinescu, cel care a impus

conceptul la noi, mociernismul reprezintd eticheta aplicatd celor mai recente forme de expresie a spiritului
novator in planul creatiei artistice, opuse apadar traditionalismului rigid. El este str'5ns legat de climatul
epocii, de stilul de viati 5i de sensibilitatea perioadei
interbelrce ?n intregul ei (citadinism, intelectualizarea
experientei artistice etc.). in lstoria literaturii romdne
con tem pora ne criticul distin ge intre,, modern ism u I teoretic" praccicat de el la cercul Sburdtorulsub forma
unei ,,bunivointe p;'incipiale fata de toate fenomenele
de diferentiere litei'ari" si,,r-noder.nismul cie avengar'"
di si experimental", de exemplu dadaismul, constructivismul, suprarealismul, care reprezinti un modernism
dus la efrrem. Desi ie tolereaz6, ca fenomene firesti
clerivate din legea imltatiei (simulare = stimulare), Lovinescu este adeptul modernismuluiin acceplia moderata a cuvdntului. Disputele in jurul modernismului
suni numeroase si rr;n ciin direcii cliferite, incepind cfriar
nnrrr r vn Ino?nfrrlonorp
tarrninnlnniri
Cei mei
(LI r'r' rv|JyrL
I rurLr vYv
I rv' Irrrriri
rqrr rlqrrysrL.
\-u

nenti ai modernismului sunt, fn deceniul al treilea

al

secolului trecut. tradilionalipti (de tip N. lorga) care nu

inteleg arta ;i literatura modernd pentru cd nu dispun
de mrlloace adecvate descifrarii ei. Poelii pi prozatorii
traditionalisti (samanatoripti, poporanisti, ortodoxisti)
se distanteazi de modernismgrin chiar opera lor, iar
simbolistii, avangardistii, ermefrcii etc. il imbogiitesc.
Trebuie insi remarcat cd exista mari autori (Arghezi,
Blaga) a cdror creatie depdseste atat limitele traditiei,
cat si pe cele ale modernismului.

Sincronism
CuvAnt format din grecescul syn (,,impreund") si chronos (,,timp"), care se referd la proprietatea unor fenomene de a se produce / manifesta
simultan. La noi, termenul a fost lansat de E. Lovinescu, care dezvoltd teoria sincronismului 5i a mutatiei valorilor estetice in lstorla civllrzafrei romine

moderne 5i in lstorla /lteraturli rom1ne contemporane.ldeea principald a sincronismuluieste ca, datoriti mijloacelor moderne de comunicare, cultura
si civilizatia unui popor se dezvolti prin imitalie si
adaptare, apadarin relatie evidentd cu celelalte cu!turi. Teoria sincronismului se opune teoriei maioresciene a ,,formelor

fird fond", cici, spune Lovinescu,

imitatia stimuleazd imediat si creafia originala. Reprosurile si subiectele de disputd in jurul teoriei sincronismului sunt: rolul tradiliei, transformarea
imitatiei creatoare ?n simpli reproducere (ceea ce
duce tot la teoria formelor fara fond), lipsa spiritului critic in importul cje valori, exaltarea a tot ce e
strdin, pierderea specificitatii culturii noastre etc.

Europenism
Raporturile cu Europa pi necesitatea lor au
puse
fost
in disculie 5i au devenit motive de dispu-

tE incep6nd cu secolul al XIX-lea, cAnd generalia

pasoptistd (,,bonjuristii", cum li s-a spus ironic, da-

toriti formulei

de salut franluze5ti pe care au adus-o

cje ia Paris) a impus schinrbiii'i niajore in provinciile romdnesti, in toate domeniile: vestimentatie, obrceiuri, institutir, culturd. Datoriti acestei generatii,
care studiase ?n Occident, a fost posibild crearea Rornaniei moderne. Chiar daci au sesizat pericolul
,,forrnelor f,irE fond", Maiorescu si junirni5tii, fornrati si ei in mari orase europene, au meniirrut orien-

tarea spre luminile Occidentului. intr-urr fel, o

exceptie o constituie Erninescu, nu prin brograf ia sa,
ci prrn creatia lrterara, in care se exprima in repetate rinduri neincrederea atat in tinerii iniorsi de
sr in influentele
l^
^r,^-.
'^-l:+i+il^"
^,,+,\.
iJe Ldl ts ltr-dl Pu Lcd dvtrd d>uPld IcdllId Lliul aUtOhtone. Pentru Eminescu romAnii trdiesc intr-un fel de

la studii din Apus, cat si in straini

Desn de Dan Perpv<bt, tr'

tc -*

EgE
Perioada interbelicd
{tare r:te cu ltu ra le

ffienfuetev8
a lui Euthanasius", a cirei poezie patriarhala e pusi in pericol de orice intruziune din afara. Raporturile cu Eurc"a au fost repuse in discutie
intre rdzboaie, in spe"!'l "'cdtre generalia tAnara'
,,insu15

Protocroniim
mp "). Protocron is(,, prim u l, inai nte " ) si ch ron os
mul romdnesceste o sintagmd lansati de eseistul,
comparatistul 5i istoricul culturii Edgar Papu, intr-un
volum intitulat Claslcll no5tri(1977),in care o seami de scriitori rom6ni (Cantemir, Negruzzi, Heliade.
(,, ti

lon Luca
Blaga, Sadoveanu, Hortensia Papa-

Alecsandri, CreangS, Eminescu, Caragiale

-,
dat-Bengescu,

buni, viati 5i miscare... dar rom8nii nu s-au ru5inat

de lara lor ;i au iubit-o ;i in saracia si in goliciunea
ei. " (Ale':' r Russo, Amintirl, in Romin ia literarii, 1 855)
,,:iJIVIANISM

Termenul este fornra'r de la gr.::scul protos

5i Mateiu

be, minri, steaguri 5i oaste fudula, legi si giudecdtori

Camil Petrescu) au fost citili prin grila ideii de int6ietate, mai precis de anticrpare a unor
curente, a unor tipuri de crealie pe plan universal'

lncurajat de orientarea ideologicd a regimului

Ceausescu cdtre o formd de nalionalism comunist,

protocronismul a devenit un curent de opinie potrivit cdruia romdnii ar fi fost sistematic nedreptatitiin
aprecierea aportului lor la cultura universalS' Aceastd
optic5, derivdnd dintr-un evident complex de superioritate, s-a concretizat prin aftrmarea a nenum6rate ,,prioritSli" romanesti de-a lungul timpului,
adesea complet fanteziste. Situat polemic fati de
teoria sincronistS, protocron ism ul a gnorat d ia log ul
dintre culturi, interferentele dintre acestea'
i

romdn

Zrarul Romanul
Monitorul rom6n Passagiul rom6n
Croitor romAn
Strada
Crdsmar rom6n
Teatrul
Ca;caval rom6n
Ateneul
Domnii Rom6nescu
romdnd
Academia
Domnii Romanovici
Camera

Statul

romAni
rom6n
rom6n

rom6ni
romAn
Otelul roman

Domnii Romanoff
Domnii Romanemberg
Cafeneaua romdnE Domnii Romanopulos
etc., etc., tot rom6n, toli rom6ni ;i inca in vect romani. in prezenla acestui nume de romAn care a
ajuns a fio masci pusa 5i pe institulii, si pe dughene etc. cu o profusie IrisipS] ridiculi, f iecine este in
dreot a se intreba dacd nu cumva romSnii se tem
Senatul

sd nu fie confundafi cu chinezii in tara lor?

in nici un oras din Francia nu gisestt o stra-

dd cu numele Rue franEaise.

in nici un oras din Germania nu existi o stradd cu numele Deutsche Strasse.
in Bucure5tiin schimb, este Strada romiind
Comic, comic si grotesc'" (Vasile Alecsandri'
Dlclionar grotesc,

)>

TROPUNERI DE TEM E
PENTRU DEZBATERE
.

Constiinla propriei identitati implica o comparafie cu ceilalli, cu ,,strainii".

. Modernismul a fost un fenomen de crizd
morala, care a dus la forme artistice aberante'
n Arta occidentali si arta romdneascd nu au
nimicin comun, orice imitalie e5ueaz- in creatii nesemnificative.

Sincronismul stimuleazd dezvoltarea creafiei originale.

c Rom6nii nu se pot impune in lume, din
cauza faptului cd apartin unur popor mic si unei
limbi fara circulatie euroPeanS.

)>

PUNCTE DE VEDERE
Rom6nii despre ei insisi. Noi si strdinii
,,

bricate

Bine si frumos este in strdinatate, noroade imsr voioase, scoale si tArgurr mandre, podoa-

187 6)

mult'
,,Voi, romdnii, care vd socotili nici mai

nici mai pulin dec6t franluiil Rdsdrltulul, ;i carii in

fapta nu sunteli la cele rele decdt maimulele [= imitatoriil ei, iar la cele bune nu sunteti dec3t chinejii
Europii. Voi ali vizut Viena si Parisul? Spuneti-mi
dari c6ta deosebire este intre natiile str5ine, at6t
de aprinse in a intrebuinta toate talentele spre fala

si puterea patriei, si intre voi, care lasati si piari 5i

si se risipeascd in zadar geniul vostru " " (Mihail Ko-

gdlniceanu, Tainele inlntti, 1850)

chrar
,,Din natura lui, romAnul este modest,
sfiicios, as putea zice; si de i se poate tmputa ceva'

ar fr ci nu are destula incredere intr-insul' El pretuieste mai mult dec6t pare; nu este nici laud5ros'
nici pretentios. Ori de cdte ori am vdzut la noi Tn
tard un fanfaron, un om care se crede mai mult dec6t este. un om care sd pretinzd cd le stie pe toate, am avut ocazia si ma conving ci era de vila de
neam strein." (lon Ghica , lntroductlune,in Scrisori
cdtre

V Alecsandri, Bucuresti, Tipograf ia Academiei

RomAne ,, Laboratorrr rom6ni", 1 884)

93

tIs

(o
'-lf

Sincronism. Modernism. Protocronism

,,[...] Scriitori de felul acesta int6lnim si aiurea, ba chiar si la noi sunt c6liva tineri care cred ci
poezia fara rima, fara ritm 5i fara logicd, [fara] nici
,- un element de naturale!5 intr-insa, poate fi o poezie. O astfel de poezie citeam deunizi intr-o revistd de la noi care in legituri cu nu sttu ce
sentimente diafane, pomenea de nu ;tiu ce stropitoare. Cam in acela;i timp cu publicarea acestei poezii, Universitatea din Cluj, Facultatea de Litere,
dadea un premiu unui poet distins care publicase
o culegere foarte frumoasd mai demult, d-l Lucian
eu cel dintdi i-am laudat versurile. Pa(i din
Blaga
poemul Zamo/xis al d-lui Lucian Blaga au fost citite de eminentul filolog care este d-l Sextil Pu5cariu
Si mE va scuza cd nu impirtiSesc gusturile lui. Acolo Dumnezeu era o apd care trece peste piciorul nos-

tru, era un orb pe care fiecare dintre noi il ducem

de mAn5... Pentru acest poem sdrbdtorirea poetului? [...] in Apus se face si astfel de poezie [...]. Exis-

tE dadabmul 5i, in ltalia, formula

Marinetti, care prezint5 semnele unei degenerescente morale. in domeniul literaturii marinettismul
inseamnd sd legi lucruri fird nici un fel de raport
intre ele, si le infati5ezi publicului care, tocmai pentru cd lucrurile acestea n-au nici un sens, gase;te
o distraclie extraordinara vazdnd batjocurirea elementelor fundamentale ale cugetarii umane"'
(N. lorga, Crlza morald monCta/ii,in Cugetulrom6nesc nr. 1, 1922)

,,[...] 5i ca toate popoarele de epigoni am

exagerat. C6nd in Apus mentalitatea dadaisti a decdzut dupi o scurti v6lvd, f5c6nd loc, cel puiin in
Franla, unei puternice reacliuni neoclasice, la noi
s-a continuat [. .]. E soarta tragica a provincieifa!6
de capitald: nu poate adopta simultan aceea5i mod5.
C6nd se poartd la Bucure5ti rochiile scurte, la fvli-

zil se poarta lungi. [...] 5a ne ferim totusi ca pozi!ia noastrd sE fie interpretatd ca traditionalistii.
Revista noaslrdlViata rom1neascdJocupi 5i azi, ca
si in trecut, o pozifie intermediard intre tradifie si
europenism. Suntem contra oricdrui zid chinezesc.
Voim un contact de toate zilele cu lumina OccidentLilui, de la cai"e avem de invatat totul. Credem cd
ce e bun si generos in tara aceasta ne-a venit cje
peste hotare prin intermediul acelor minunatr bonjuri5ticare nu si-au uitat suferintele de acasi, pentru petrecerile de aiurea. [...] Dorim sd importdm
valori de peste hotare. Dar sd ne intelegem bine
care. Nu dibuiri minoritare discreditate in chiar pa-

Y4.

lmagine mitologio{e a Europei

italianului
tria

lor.

1924,

" (Mihai

in

metopa

, Europenism 5l tradiylonalism,
Fenomenul romdnesc, Bucure;ti, Editura
Ralea

Albatros, 1997)
,,

Pentru E. Lovinescu, modern ism u I constitu ie,

in mod evident, o <mi;care>, un <curent>, de vreme ce'i definepte conlinutul specific;i-i consacr5 com-

partimente speciale
su

in istoria literari. [...] Nu s-a

bliniat indeajuns caracterul negativist ai modernis-

mului, desifapteie sunt evidente. Modernismul initiaza cea dintAi mare insurectie antidogmaticE din
istoria literard. [...]Aceasti orientare apare limpede
in toate manifestele <moderniste> strdine (futuriste, dadaiste, suprarealiste etc.) si, bineinleles, rom6ne cu formule citabile de la lon Minulescu, in Revlsta
ce larfa

lli $ 9A8): < Libertatea

;i

ndivid ua litatea in

fi a,

pirdsirea formulelor invdlate de la cei mai batidni,

tendinla spre ce e nou), pand ia Punct(1924): <Ceior slabi $ invechiliin vestminte le zicem tare Vae vlcfis [vai invin;ilor]>, 1i Alge. <Di16ma1i-vd rddacinile
trecutului> (nr. 2/1930)." (,Adrian Marrno, tuladern,
modernrsm, mao'ernltate, Br.rcure;ti, Editura pentru
Literaturi UniversalS, 1 969)
,,Apare din ce in ce mai des intrebarea: ce
anurne ne distinge printre celelalte popoare ale Eu-

ropei? PrezintS cultura romAneasci vreo originalitate si in ce consti ea? Care este coarda pe care o
facem si vibreze ?n universalitatea omeneasci? intrebdri care dovedesc, mai inainte chiar de orrce ras-

td

\tr

sEn

ffi*ubaf,e,re

Fericracla interbelicS
eu

puns, ci ne orientdm catre treapta de dezvoltare

Tn care ilmpedea conStiinla de sine este 5i garantia
unei activitati creatoare. [...]. Fere a 5ti cine suntem,
in lipsa unei imagini proprii, cidem pr:ada golului
16untric. [...] Aici std poait: ex5riicalia.urStului de
moafte, a tragicei plictiseli do''l re suferi'tlnii din
oamenii pe care ni-i inf;1i5eazd Gogol in Suf/ete
moarte. Si a fost, de la mijlocul veacului trecut starea de spirit a multor rom6ni care [...] nutreau deopotrivi conptiinta unui apisdtor inconformism cu
vremea [incapacitatea de a se adapta la modernizare]. Si, ca semn al orientirii cdtre o reconfortan-

constiinte de sine, apare intrebarea: cine

suntem? care este originalitatea noastrS?" (Tudor

Vianu, Caracterele artel rom6ne5ti, in Cuvintul, 9
ianuarie 1926, apud T. Vianu, Masca tlmpului, Bucuresti. Editura Albatros, 1997)

tirii

,,Literatura rom6nd n-a ref6cut fazele dezvolliteraturii universale, ci s-a dezvoltat, revolu!io-

nar, pe baza sincronismului; fard si fi avut un

clasicism, am avut un romantism, pentru ci aceastd miscare europeand a coincidat cu insu;i momentul formatiei noastre literare. De un veac, mai ales,
toate curentele ideologice, toate formele de arta, intr-un cuvdnt, intreaga viati spiritualS se dezvoltd pretutindeni sincronic, intr-un ritm unic. Pornite de la
unele popoare evolutiv adic5 dintr-o invenlie la baza
cdreia erau totuSi imitatii acumulate 5i fecundate de
un element nou, ele s-au imprd5tiat peste toatd Europa, cu necesitatea unei legi indefectibile. Fdra a
mai reface evolulia, imitatia a fost brusca 5i integrab" (E. Lovinescu, lstorla civiltzaliei romine moder'
ne, vol. lll, Bucuresti, Editura Ancora, 1925)
,,Ne mentinem, asadar, la ideea ci privirea literaturii rom6nesti, sub aspectulei protocronic, a 16nras mult in urmi fatE de alte domenii. Este ultima
asuora cdreia s-au ficut cerceteri la nor in aceast5
laturS. Sa fie ea, oare, mai prejos decat alte registre
din aria culturii noastre? ltm spune dimpotrtvd. Trei
mari fenomene de avangarda ale veacului XX, dadaismul, <absurdul>, lettrismul, fenomene de amplu
rasunet, se constituie ca efecte ale unor inifiative rode;i
manesti, ilustrate de poetr sau scriitori, care
inau
in
afari
s-au ficut cunoscuti ca anticipatori
ceput prin a scrte rom6neste la noi in tard. Numai
printr-un caz fericit, acela al lui Eugen lonescu, care
si-a identificat unele antecedente cu Caragrale sr Urmuz s-a putut vorbi despre ei, incd inainte de 1970,
ca de nrste indirecti deschizitori de drumuri in plan
universal.
] Eu nu-mi pot revendica decat pater-

iente cutturale

nitatea formulei de protocronlsm romdnesc, 96nditd in opozitie cu ideea slncronlsmulul, adica a nazuinlei ce alimenteazd o con5tiinld retardatard. ] De

aici au rezultat adevdrate surprize, prin intAietatea

cronologiti ,: unor iniliative literare romdneSti fala
de unele realizdri similare din alte p54i." (Edgar Papu,
Din clastcli nostri, tontribulle la ideea unuiprotocronbm romdnesc Bucuresti, Editura Eminescu, 1977)

Complexe de inferioritate,
complexe de superioritate
,,<Fericiti sunteli voi, tinerilor rom6ni, ne zi-

cea Michelet Iistoric francez (1798-1874)]; in tara

voastri totul e de fEcut, fiecare din voi se poate distinge sichiar ilustra prin fapte patriotice 5i mdrele>.
Pe cdnd Michelet rostea aceste cuvinte, numele de
rom6n nu trecea inca dincolo de Carpati 5i de Dundre; multi din tinerii no5tri aflati la studii in Viena
sau Mtinich sau in Paris se credeau umiliti d-a apartine unei nationalitati necunoscute in lumea europeani. Le era chiar ru;ine de numele lor de familie
si de botez." (lon Ghica, 1884, op. clt)

,,[...] V; acuz pe d-voastrd 5i circumstan!ele d-voastrd istorice (nu sunt oamenii sub vremuri,
ci bietele vremuri sub om) de toate insuficienfele
mele de inteligenfa, de culturS, de traire intelectual5, de genialitate. Dacd eram francez, eram poate genial. Domniile voastre sunt vinovate de faptul
cd generatia de astizi nu va fi mai deSteapt5 5i va
rata ca generaliile ce ne-au precedat; d-voastrd sunteli vinovafi, in sfdrsit, de faptul cE nu am o solidd culturd humanistici, de faptul ci nu citesc carfile
decat cu efort, fEra voluptate si numai ca sd fiu in-

format; de faptul ca ma condamnati la facilitate

pentru cd nu este necesar sd mi desivdrSesc prea
tare, pentru a striluciin cultura romdneascS." (Eugen
lonescu, Doamnelor si Domnilor, in Nu, 1934)
,,Negalia lui Eugen lonescu nu vine catusi de

putin din implicare, ci ciin rupturS. intre sine 5i cultura romdni, consideratd global, el pune o distanti pe care expatrierea n-a fdcut mai tdrziu dec6t s-c
r^naterializeze. Asa se face ca, incd de pe acum
[1934], complexul siu de inferioritate trece intr-unul de superioritate. Ca si Fundoianu, Eugen lonescu pleacd, probabil, (si) pentru cd in Romdnia i s-a
urat cu sentimentul propriei superioritifi." lcitat din
E. Lovinescu , Memori:i,lll.( Mircea Martin, G. CAli'
nescu si ,,complexele" llteraturll romdne, Bucurestr,
Editura Albatros, 1 981)

95

r*tu*

# ezbatere
Europenisrn
,,Prin 1920, singur Parisulnum5ra peste 3000
de studenli romini. Dupd o frugala informatre de

acolo, s-au intors multi din ei, aduc6nd ?ngeanta

de cilatorie mostre dupii modele occidentate=Unii
s-au insdronat cu reforma teatrului, altii cu a revistelor si altii cu a sintaxei. Aceptia din urma au reusrt sd impace pe Miron Costin cu Rainer Maria Rilke
ori F. Werfel, realiz6nd o limbd cronicareasci turnatd in cel maiautentic metru expresionist. Altiis-au
adresat teatrului, realizAnd inscenari care erau cu
at6t mai hilariante, cu cdt trebuiau sa fie mar rragice." (Mihai Ralea, 1924, op. clt.)
,,Raporturile Romaniei cu Europa. relatia din-

tre spiritualitatea dundreani si cea contrnentalS reprezinti pentru noi o problema vepnic cjeschisd
am spune chiar o ,,rand deschise" [...].
Pa5opti5tii bogati, aristocralii de tipul lui Alec-

sandri sau lon Ghica au trait la Paris fdri complexe,

intr-o Franfa ce le era deja un fel de patrie spirituala. Mariijunimisti, in frunte cu Eminescu si Titu Maiorescu, au avut aceea;i psihologie de invingitori si
s-au format intr-o Europa privita de la egal la egal.
Savanfi autentici de la finele secolului trecut ;i din
primele decenii ale secolului nostru, de tipul Spiru
Haret, Victor Babe5, lon Cantacuzino ori Grigore Moisil au repurtat succese profesionale rdsundtoare si
s-au convrns, in striindtate, de propria lor suoerioritate. in rapont insi cu masa studenlilor si a vizitatorilor ocazionali, numirul personalitalilor ramdne
extrem de mic, iar numele lor intri in legendS. insa5i aceasta trecere in legenda ei au realizat-o cu nonsalant6, farii sa-si formuleze interogalii abisale despre
inteo chestiune ce li se pirea absolut normald
grarea profesionali si umand in comunitatea fdrd

frontiere a oamenilor de Stiintd si culturd. (in acest

rationament, evicient, nu luim in calcul pe intelectualii romAni ce s-au integrat constient altei culturi:
Ce la Martha Eibescu si Constantin Brdncusi la Eugen lonescu 5i Emil Cioran, ei formeaza o caiegorie aparte, categoria celor la care ,,europenizarea"
a luat formd extrenri si fara intoarcere.)
DacE Rom6nia n-ar fi iesit din istoria norma-

ld a Europei o dati cu irrcspuiul ultimului razbci

mondial, probabil cE iniegrarea noastrd ar fr evoluat natural si favorabii: din ce in ce mai multi oameni de litere si stiinta ar fi studiat in Apus, ar fi
ajuns la performanle tot mai inalte, pastr6nd un
schimb spiritual vru intre tara noastra si restul lui^*.
-,+,,-+,^
^^-+
poSI-romanmrlor09la
nilr.
rnlt-o d5err)ered 5lIUalre,
-::
-i+^l^^i-

96

ticd a contradictiei funciare dintre Rom6nia 5i Occident ar fi avut soarta tuturor construcliilor mentale similare, adica ar fi disparut in fata realitatii. Tot
mai multi G. Calinescu, TudorVianu ori Lucian Blaga, alaturi de alti l. Cantaffiino ori Grigore Moisil
ne-ar fi impus, lent si siguc o noud viziune asupra
relatiei cu 5tiinla
si cultura r:rajor5." (Mihai Zamfir,
-:'4
Euro-planlsslmo, in Dbcursul anl/or '90, Bucurefi,
Editura Fundaliei Culturale Rom6ne, 1997)

)>

CITITI MAI MULT

Neagu Djuvara , intre Orient si Occident. ldrile romine

/a inceputul epocii moderne, Bucure;ti, Editura Humanitas, 1 995.

lon Bogdan lefter, Recapltu/area modernitdtii, Pitegti,

Editura Paralela 45, 2000.
N. lorga, fmpri5tierea puteri/or tineretului,in lstorra lrteraturii romdne5ti contemporane, vol. ll, Bucuresti, Editura Mi-

nerva,1985.
Mircea Martin, G. Cdllnescu 5i ,,complexe/e" literaturri
rom1ne, Bucuresti, Editura Albatros, 1981.
Sorin Alexandrescu, C1teva comp/exe romdne5ti,in Paradoxul romdn, Bucuresti, Editura Univers, 1998.
Sorin Alexandrescu. Este cultura romind o culturd marginald?,ia ldentitate in rupturd, Bucuresti, Editui'a Univers, 2000.

loana Pdrvulescu, Prqudecatd vs. complex,in Pre.ludecdti /iterare, Bucuresti, Editura Univers, ,,Excellens", 1999.
Scrin ,Antohi, Romlnia in anii '90: geografie slmbolicd
si identitate co/ectivii, in Exercitiul dbtanTei, Bucuresti, Editura
Nernira, 1997.

Adrian Marino, Canete europene, Cluj-Napoca, Editura Dacia, '1976.

Sorin Alexandrescu, O privire asupra Europet: Adrran
Marino, in op cir.
protocro

Edgar Papu, Din c/asrcii no5tn. Contrtbulti la tdeea unui

n is m romd n esc, B ucuregti, Ed itu ra Emines cu, 1 97 7 .

Katherine Verdery Compromb 5i rezistenld. Cultura

romind sub Ceau;escu, Bucuresti, Editura Humanitas, i 994, cap.
Pro tocron ism u I ra m 6 n esc.

ir:

ItrE

ri

fif*apitufare

(
,\

Perioada interbeliCE

Curente culturale

Sugestii pentru
recapitularea
peiioadei interbelice
1" Putetl incepe

inci de acum si va pregatift

pentru

bacalaureat. Sistematizafi-vd materialele elaborate pe parcursul

clasei a Xl-a si a Xll-a ?n dosare tematice privitoare la urmEtoa-

rele aspecte:

. proza interbelica;
e drarnaturgia interbelic5;

poezia interbelica;

c curente literare

in interbelic: modernism, tradilionalism,

avangardd.

2. Construili cate un sinopsis, pornind de la cel inclus la sf6rpentru fiecare dintre temele menlionate. Acestea
manualului,
situl
vi vor ajuta si avefi o reprezentare diacronicd ;i sincronici a fenomenelor cercetate-

3.

Revedeti lucririle elaborate pentru scriitorii canonici apartinand acestei perioade: George Bacovia, Lucian Blaga, Tudor Arghezi,
lon Barbu, Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu,

G. Calinescu, E. Lovinescu.

4.

Realizati tabele sintetice cu problemele de limba 5i comu-

nicare absrdate pe parcursul acestui semestru.

5. Ciutati pe site-ulwvwv.edu.ro testele propuse pentru examenul de bacalaureat, sesiunea din anultrecut. Rezolvati-le pe acelea care includ teme referitoare la perioada interbelica sau la autori
apa(in6nd acestei perioade. incercali si va autoevaluati c8t mai obiectiv, pe baza baremului propus pentru fiecare test.
6. Notati-vd aspectele legate fie de cunoStinle de istorie sau

de teorie literari, fie de competenlele de redactare la care nu ali

obtinut un punctajfoarte bun. incercati ca, pdna la examen, sd vd
imbogiiliti cunostinteie sau sd va imbunit5titi competentele de
receptare a textelor sau de redactare.

97
r*ffi!i:.r

i''-#:
f
t:

:t
:

^.

{f,s8

TllI

s
c)
(o

Test de evaluare

pentru unitatea

((

=
t.

Citili cu atentie textul reprodus mai jos.

,,Trebuie sa fim con5tienfi pi de faptul cd trecutul se rescrie

permanent si ca modul in care il rescriem, in care privim inapoi, repre-

zintS modulin care ne definim pe noi astdzi. Adica seleclia pe care

o facem din trecut gi valorile pe care le selectdm din trecut reprezinti portretul nostru de astazi,5i ne reprezinti. [...] Nu exist,i culturd provinciala, ci existi culturi de mare calitate sau existi lipsa
culturii, din motive mai ales politice. Nu este vorba la noi de o cultura provincialS [...]. Existd oformd de culturd de margine, existd o
culturJ a marginii. Tofi rom6nii au trait in marginea altor imperii: rusesc, habsburgic sau turcesc. in toate provinciile rom6negti s-au creat
culturi marginale. Dar o culturd marginald nu este o culturd inferioar"i. As vrea si accentuez foarte mult acest lucru: o culturd mar'
ginalii nu este o culturd lnferioard; e o culturE altfeldecttt cultura
care se face la centru. [...] Dar cdnd nu mai existd aceste centre culacolo unde se
turaie, iocmai marginile sunt cele mai creatoare
inter-fereazd culturile. Poate, din acest punct de vedere, cd ar fi mai
bine sa vorbim de culturd de interferent6, dec6t de cultura marginala." (Sorin Alexandrescu, O culturd marglnald nu este o culturd
inferioard,in ldentltate in rupturd, Bucuresti, Editura Univers, 200C))

3 puncte
(1,5 p. x 2)

a. Precizati sintetic sensul pe care il dd Sorin Alexandrescu con-

ceptului de ,,cuiturd de interferentd".

b. ldentificali argumentele prezentate de autor in favoarea
conceptului propus 5i exprimafi-vd punctul de vedere fala de fiecare.

2 puncte

2. identificali propoziliile care alcatuiesc ultimele doud fraze

ale textului si indicati relaiiile sintactice dintre ele.

3 puncte

3" Scrieti un eseu liber (de 1-2 pagini)in care sa explicati, la

alegere, trisdturiie unuia dintre curentele literare studiate: modernismul, traditionalismul sau avangardismul. Punctati, indiferent de
curentul ales, si relatia cu celelalte orientiri si exprimati-vd pErerea

l- -,,-^ftUl aleS.
?^
r^.,;
-,, Lg
rir 1.,^;r,,.-^
rtr9or.urd Lu
vt -^
>c ---.-,,-r^"^.
Pdtc vdrrJru) ro Lursl

5e

punct

acordi 1 punct din oficiu.

4.

Scrieti un scurt text (1/2 de pagina) despre punctele tari

si cele slabe ale competentei voastre de redactare. Vd puteii referi
la exemple din lucr5rile redactate de la inceputul anulur pAnd acum.

(o

c)
(u

c
f

ls

Perioada p&stbeItc&:
proza_

'ffi.,

))

ffi

cu I E-iteraturd
OL._----l
-=

(o

((

.:

lumea lu i
t; oromete
-

,'-.P-=.

PENTRU INCEPUT

l.

ll

iSscui
I Y I arin Preda i1 922-1 960)
la Silistea-Gumesti, provine dintr-o familie de tarani teleormineni. Absoivent al
Scolii Normale din Bucuresti (1941). Timp
io rrn eloronirr
nrr rni dirrpr<p nnqir rri
,u vlutss

marunte care-l aprooie de lumea gazeiarilor si a scri'torilor: corecioi'laziarul Tintpul,

funcrionar la lnstitutul de Statisticd, secretar de redactie la Evenimentu/ zilei (al
scriitoi'ului lon Vinea), corector la Ron1nia

liberi (1945-1946), secretar de presi

Ministerul In{ormatiilor

la

946).,,Aventura
const,inte, " t6n;irului, d:n acesti an: d f ',l+
- l St
^-.. evo(ata
^
(r1,,
ftdr +:
ffiUlt
IarzlU, ln memo-^:
(1

rialistica scriitorului.

,,Dlmlnetr:le,

cind o luam inapoi

stdtistici, tot pe jos,

spre

ca si intoarcenle acasd

pe la ora doud dupd masa, nu-mi alungau

cu nt'mic euforla in care trdiam-.. Zece rnti
de lei, pe care abta asteptam si-" vid oe
iolt ;n n,;nd, sd nti ;rnbrat g 5,.;-,1-'i ;it.:'''
r, ai r-irfi
L,/

<p sf/sr

( y t .,

r rle<r'tr
r' t^ "'
at.'
tJ,, t ld >Ut

)A

- "'
' :cc)-

tei euforll. Dar nu era nuntai atit... ince'

peam se am in jurul meu prjetent...
Mareie oras in (are t;6(tsem p;ne a!un-

ci atila vreme, ciutindu mr in ei tretn

rost, incepea si fie 5l al nteu. " i|'r.{arin
Preoa, i tJ.J ca o prdd,i, E rc.Jrestt, il :..'a
Ajbatros,

'1

977)

intre 1947 si 1948 esie functio'ar

la

Societatea Scrirtori or. Drn 1952 esle rdaa1or .a lnta RomineascS, rev sla la care va

deveni si redactor-sef intre 1 957 si 1 958.

DuOa Cor'{erinta scrriioriior cjrn 196E,

devrne vicepresedrnie al Urrjunli 5cr;rlortr . s,, otT ' 970. drrector a ( artea i' r i-

100

Aveli de scris un roman in care personajele sunt !drani:

a. enumerati recuzita (decor; costume, obiecte specifice etc.)
pe care o socotiti obligatorie ?n scrierea unui asemenea roman;
b. aritatidependenla (sau, dupa caz, independenta) recuzitei
de locul unde este plasata acliunea romanului.
2. Notali-vi in caiete caracteristicile pe care credeli cd trebuie si ie aibE limbajul personajelor dintr-un roman cu !6rani:
a. elemente a cdror prezenld e obligatorie;
b. elemente a ciror prezent6 ar constitui o gregeali.

\roRoMETrr
de

l{arin

Preda

FTE
II
. r- r -F.om:-nul ,\loromegii 1 a epArut in 1955, intr-o perioadi
Irefasta
pentru lirerarura romini, in ,,obsedanrul deceniu", dupa o formuli
pe care o ianseaza chiar Marin Preda in tidul unui articol din L970,
si rami-ne cea mai importanta scriere a sa. E,ste povestea unei familii
de tirani - familia l\Ioronrcte, dc undc titlui cirqii
- din Cimpia
Dunirii. cu ciqiva ani inainte de cel de-al Doilea Rnzboi tr{ondial.
Mica istorie a vieqii Morometiior se ir-rtilnegte pe neobservate cu istoria mare. care devine tiranica in volumul al doilea al romanului, publicat ciupi mai mult de un deceniu. Farnilia lui Ilie Moromete,
memorabiiul tati din roman, are grijile obignuite: munca la cimp,
virezarer qriului, plata impc'tzitclor, pimintr-rl. piata taxelor scolare
pcnii-c mczinul Niculae. sinqurul dornic s; inveic, ccturilc. uneori
deose'r:; dc violenrc. intrc urcrrrbrii feurili.':i, putinelc momente dc
rigaz. Cronjca trlororneqiior cuprinde pagini rir-rtologice, secvenqe care
.:-; :-J..^.,,..1-,,.-,.-^^,,,-.
r^,.,-;;
au Ior:.: unor Po\-asllrl
lnoePcilucilr.c, P,..-,,' ^1.,.
1,,-.*,,,-,,',,rcl
iimpr.zir,rlui agricol). scccrisul. inti]niriic birl-atiior in poiana fierarici
lui Iocan. unde se citeau gazetc gi *.c discr,rra L.oiitica, cor-rflictul fina.l
dinire iata si cei trei fii mai nrari, Plrrischir,, Nilri si Achinr, carc fug
de ac:sa.

lcgati, c'lupi r.nirt u risi rilc scriitorr lu i,

de schira Salcimul. pe care autorul nu o include in volunrul de debut
si ca:.- ilcvinc'nucicul in jurul ciruia sc organiz-caz-ri rontattul
IIorc'ne rilor.
C c-nza romar-rului cstc

L ite E"a tu ra
neasca,

Nationala, dar relatlile sale cu

n.".'-

'- :1

'r'i)

sunt totuti ale unui om nesupis ...':' '

lui sunt respectate de colegii de bre"
tem,Jte de puterea comunlsta.
Debuteaz6 in 1942, in ziarul Ttmpui, cu
sc.' .Ia Pirlltu', u-nati 'rred at oe Str'ooa ca

apoi de Calul, Sa/cdmul, Noa7led

sl

La cimp. Volumul de povestiri lntdlnlrea oin

Pdmdnturi (1948) apartine dela unui

scriitor format, de inconiestabil talent

si

anunta temele mari ale prozatorului in anul

1955 apare primul volum din Moronetti

(cel de-al doilea va fi publicat abia in 1967),
pe care critica l-a plasat printre cele mai im-

portante romane scrise la nor dupi

al

Doilea Riizboi Mondial.

Alie romane: Rislpitorll, 1962,

/ntrusul,

1968, Marele slnguratlc, 1972; Deitrul,

1975; Cel mai /ubit dlntre pimdnienl'
980. Un deosebit succes cunosc c;|-,ire de
memorialistici gi de publicistici ale autorului, lmposlbila intoarcere(1971) s\ Vtata ca
o pradi(1977), datoriti felului direct in care
1

isi af rrmd autorul opinrile, intr-o perioadd

1n care sri6s 3filmatre crilica'.ransanla
implica un risc politic.
,,Flecare noud carte a sa constitule un
eveniment literar. Fiecare noud int1lntre cu
publlcul are un mare ecou, pun1ndu-l in
a lerti| ;pe I u cr,i to rii S e cu ri6 t Ii (des i scri: ioru I
5tie sa Sdmind in relatii de nonbellgeranti
cu oflcialitatea). l...l Momentul culminant

al succesului il constr:tule aparilta tnlogtsi

Cel mai iubit dintre pamSnteni, la lansarea
cdreia se face o coadd tmensd 5r se sparg,
sub presiunea mul/mi de admrratori' vr'
trinele llbriinei. Lansarea are loc in februarie | 980. in dimineata zllet de / 6 mai 980,
1

scriitorul este gdst moft in camera sa Ce

la Palatul Mogosoala (transtbrmat de mai
nult tlmp intr-o (cdsd de crealte sr od'h-

ndr a scrlitorrlor). "

Romanla ltterarA,

lA1ev.. Stefdriesc..:, in

nr 25,

't998)

in creatia lui Marin Preda ,,cbservatia esie

uniti cu reflectla, sl intreq naierlalu/ eprc
este transfiqurat afectt"' orinir-tLn s:' al
amintlnl abrectivate, cirt'.'a :i t;ie orccrte
1l;ttJnei.TI i/'d o, .: c --t''a--:. ri. ''='.-c
5t mctc,ttsnt. " t.l,1,l(?it iorc:lesc-, 'n
Scrli'lori ror: ;inr, Bucutesli, Edtiura
f

ffr"q:aa

edituri care, in ,,perioada Preda",

publica unele dintre cele nlai importanie

nume ale literaturii ronrane oor:o;lice i-'
1980 este ales deputat in l'4area Atirrr:re

Perioada postbe!icd
.

rca sr Encicloped

ca, 19781

ii

.:-',,-

cu citiva ani inaintea ceiui de-al Doilea

Rizboi Mondiai, se pare ci timpul avea cu oamenii nesfAr;iti ribdare; viata se scurgea aici fr:ra ;onflicre mari.
l..ra inceputul verii"
Familia Moromete se intorsese rnai devreme de la cimp' Cit

in cirnpia Diinirii,

ajunsesera acasa, Paraschiv, cel mai mare dintre copii, se daduse jos
din cimqi, lisase pe altii si deshame 9i si dea jos uneltele, iar el indnsese pe prispi o haini veche;i se culcase peste ea gemind. La fel ficuse

qi al doilea fiu. Niln; intrase in casa gi, dupi ce se aruncase intr-un

pat, incepuse gi el sI geami, dar mai tare ca frateie siu, ca 9i cind ar
fi fost bolnav. Al treilea biiat, Achirn, se furiqase in grajdul cailor,

tr|ntise in iesle si nu-l mai gaseasca nimeni, iar cele doui fete, Tita
;i Iiinca, plecaseri. repede la girli si se scalde.
Rimas singur in mijlocul b;teturii, Moromete, tatii, trisese
caruqa sub urnbra mare a celor doi salcimi de ldngi Poarta gridinii
gi apoi iegise ;i el la drum cu ligarea in guri. Pirea de la sine ingeies
ci singuri mama riminea si aibd griji ca ziua sd se sfirqeasci bine.
Moromete stetea pe stenoaga podi;tei 9i se uita peste drum'
Stitea degeaba, nu se uita in mod deosebit, dar pe faga lui se vedea
ci n-ar fi riu daci s-ar ivi cineva... Oamenii stiteau insi in cur1i,
nu era acum rimpul de iegir in drum. Din mina lui fumul qigirir se
ridica drept in sus, f;ra grab; gi flri scop.
faci, Moromete ? Ai terminat, mi, de sapi ?
- Ceci mai
IatI se ivise toruqi cineva. Moromete ridici fruntea 9i ii vlzu
pe vecinul siu din spatele casei apropiindu-se pe podigci' Se uiti
nrr-ri o dati ia el, apoi incepu si se uite in alti parte: se vedea ci
nu o asdel de aparitie altePta. ,...Pe mi-ta ;i pe dne' chiorule !" gopti
arunci Moromete pentru el insugi, ca 9i cind pini atunci ar mai fi
injurat pe cineva in gind acum ii ingloba 9i pe vecin, fiindca tot

se

9i

apdruse; dupi care raspunse foane binevoitor:

am terminat... Tu mai ai, mi, Bllosule ?
- Da, terminat
gi eu. Mai aveam un Petic dincoace in
Am

Pimin-

ruri, mi l-au sipat ai lui Jugurian... Ce faci, Moromete, te-ai mai

gindit ? lmi dai salcimu-ila ?
uita qinti la vecinul siu inlelegind pentru ce iegise
el la drum si nu risDunse la intrebare. ,,Da, am discutat ociati sa-1i
vAnd un saiciml Poate am si 1i-l vdnd... poate n-o sd gi-l vind"'
De ce trebuie sa ne gribim a;a ! ?" parea el si-i spuni'
Moromete

se

Dar Victor al tau... EI nu mai iese la sapa, Balosule? Sau

de cAnd e voiajor nu-i mai aranieazi,? zise Moromete' Adici"'
adrnitem cazul ca fiind ocupat".. mai adaugi el'
Vecinui avu banuiala ca aceste cuvinte llu sunt chiar atit de
nevinovate cum s-ar fi putut inlelege din glasul cu care fusesera ros-

tite, dar trecu peste asta.

mai dai, rvtoron)z Ca
- Pti de ce zict... ci nu vreai sd mi-l
vroiam si ti-l platesc
Drept raspuns. \loromctc inccpu si s9uirc Pe ccr;"
noapte o si ploui.bi-&tfploaia-asla' o
- Sa tii minte ca la Tudore
! zise cl.
si fac o srimada de griu,

_-_

!
.$'

{:

*,
ff&;Y,+a,,

---"101

ffitri

!E

eu iL-_-*-*-*
d- i{eraturd
fi)
(o

XII

Bliosu nu mai zise nici el nimic; apoi dupi

cAteva clipe schimba vorba:
M; intilnii pe la prinz cu Albei. Zicea

ct

miine dimineala o pornegte prin sat dupd fonciire.

Moromete ramase nemlscat.
a primit o dispozi{e, sau unddin,
-Zlceaci
dracu si-l ia... Ca cine are de achitat/o nciire gi n-o
s-o achite mAine, o si le ia din casi.
Moromete se mohori dintr.o dati. Vru si
rispundi, dar se ridica pe neatteptate de pe st5.noaga
si siri spre poarti; un cai scapase din grajd si vroia
si iasi la drum.

indirit, blegule, unde vreai si te duci ?

- Neainchizindu-i
poarta in nas.
omui
strigi
Calul nu se sperie insi, rimase cu borul l6.ngi
uluci gi sufli puternic pe niri, apoi, cu dispreq parci,
se intoarse cu spatele gi incepu sa se frece de uluci.
- Nea, n-auzi, surdule ! ... Tu-gi adineaurea
mi-tii ! strigi Moromete infuriat.
Calul se opri din scirpinat 9i porni nepisitor spre prispa casei unde zd,cea Paraschiv.
Moromete se lui dupi el, dar calul nu-l lui in seama,
se opri lingi prispi si intinse gitul lingi parmalic,
unde incepu sa roadi cu din{i dintr-un drob de sare.
Paraschiv ridici fruntea, se uiti citeva clipe ca 9i
cind n-ar fi inleles ce se int2mpla, apoi deodati ii
repezi calului cu toate puterea un picior in burti.
Tot atunci mama iegi in prag. Avea faga rogie
de obositi, iar nadu;eala ii curgea in giroaie innegrite peste obraji ;i git"
Ilie, unde s-au dus fetele alea ? Ce fac eu
aici singuri ? Acu se inrunericegte gi ce mincali ?
Raci o si mincim, fa, d-aia te vaiii ru ?
- Moromete
trigind calul spre grajd.
rispunse
Raci nu se giseau niciieri in apele sarului.
'Iocmai raci, prin urmare, aveau sI minince la masi.
Femeia se $terse cu deznidejde pe frunte, inghiti in
sec qi picri in tindi.
Niculae, unde egti mI ? striga Moromete
-^-- ^-xli-;
JyrL
Sraurrrd,
sunt I se auzi un glas de undeva.
- Aiceafaci
? Treci incoace gi ajuti-i
- Ce inacolo
ma-tii! Te dusegi gridini si te odihnegti, ca pini
acum stitu$i ! C.1nd ti-oi da una dupa ceafi, iti sar
mucii pr: jos !
Pe poana gridinii intra un biiat de vreo doisprezece ani. Avca capr:i gol si cima;a de pe el era
ferfeniti. Picioarele goale erau piine de zgirieturi
vcchi cu unnc dc sangc inchcgat cu pr;ri.
- Trcci la rna-ta si vezi ce tre.rbi arc ! spusc
iar lv4oromctc, pornind incct spre gridini.
102

Morornete avea uneori obiceiul

- semn de
bitrineqe sau poate nevoia de a se convinge ca si cele
mai intortocheate ginduri pot cipata glas
- de a se
retrage pe undeva prin gr'idina sau prin spatele casei
gi dc a vorbi singur

,,Auzi ce idee", feflecta e1 cu gias ;optir,

oprindu-se linga poarta gridinii. Apuci o uluci. de
virf gi ri.mase liniptit cu fruntea in pamint. ,,Dacd,
ar fi aga, ci din cauzapacatelor nu poqi dormi
- continui ei incercind ugor vechimea ulucii - ar insemna ci. Paraschiv al meu, care cind se apuci si doarmi,
doarne pini iese api sub el ... ar insemna
- gi aici
Moromete se intrerupse gi gindi resrul in ticere
ar insemna ca e omul cu inima cea mai curati de pe
pamAnt. Proasti mai e gi muierea asta a mea !" se miri
apoi cu glas tare in timp ce constata ci ar fi greu de

sustinut ci ulucile cu4ii sale nu sunt putrede. ,Dupa

inci o ploaie, aceste uiuci au si-gi rinjeasci diniii

negri spre casa", gindi apoi mai departe, fera glas.
Cineva il intrebase odati in glumi de ce
vorbeste singur si Moromete ii rispunse serios cd
asta e din pricinl ci n-are cu cine discuta, cu sensul ca nimeni nu meriti si-i asculte gnndurile.
Se dezlipi de ulucl ;i o lui incet spre spatele

Aici fetele puneau totdeauna porumb pentru

copt; cre;tea md repede ca la cimp. Se opri printre
firele inalte si rirnase ciwa timp ?ntre ele lini;tit ;i
recules. Apuci apoi un fir gi ii inmuie intr-o parte
cu talpa piciorului. ,,Domnule, ce discuti ei in parlament ? ! exclami deodati enen'at, ui6ndu-gi alpa
desculgi peste firulde porumb. Ce inseamni siruaqia
asta ? se supiri el. P;i dumneata nu-qi dai seama ci
casei.

toata omenirea sti cu ochii pe tine si vad; ce fact?

!ll'

Ofti, se apleci la rad;cina porumbului si

multi vreme nu mai zise nimic. Pipiia cu palna
adAncimea pe care o atinsese ploaia. ,,A dat nloa-

ia!" constati apoi

sfirEit, cu un glas cu torul

deosebit de cel dinainte, ca gi ciind ar fi vorbit alt
o*. i., fine, la noud poeoane, cinci duble claia, ori
zece clai, cincizeci. Ori noui, patru sute cincizeci
cie duble de griu."
Iesi dintrc fire si se cluse linsi coliul casei.
Se apczi pe talpici, se ciut:i dc tr.rtun.
,,Cit:r fost anul trccut dublui dc griu ? l" sc
informa. Apoi i;i porunci: ,,Ei. ia inmultesre doui
sute cle dubie cu cincizcci... Scapi de daravcle?
Cinci mii ar fi r,rta la b:rnca, plus dobinda. plus
fonciirca pc cioi rni. Nu nrai rin.iilnc ninric, rjar in
1a

g
E

E-

iteraturd

Perioaia posti:eiic6
Froza

'

fine!... Faci tu ceva la Bucuresti ? intrebi apoi

pe

cineva din gind. Bine, daci zici ru, zic gi eu ca tine,

dar bagi de seama!" incheie ei ameninqitor qi se
sculi hotirit de pe tilpici.
Intri in curte incet ferindu-se si nu trezeasci
pe cineva. Zorile se albeau si undeva un cocos ci.nti
prelung si insistent, inspdimintind linigtea satului.
Se apropie de caparul dinspre drum al prispei, unde
dormea Nile gi ii gopti acesfuia la ureche:

Bii Niii-m'!
Nih siri speriat de qoapta tainici gi cu ochii

holbagi gingdvi:
recunoscindu-l pe tatil
- Ce e ba ?ciApoi,
siu, mugi chinuit l-a smuls din odihna in care
zdcea; Ce s-a intimplag mi ? Ce-ai cu mine ?

Hai incoace !
? Ce s-a intimplat ?
Nu s-a intimplat nimic, n-auzi, surdule !
Scoali-te incet gi hai incoace ! porunci Moromete

Unde

cu acelagi gias.
La picioarele iui Nila, cu trupurile desfacute,
Paraschiv gi Achim gemeau in somn. Pe cer, luna

risfise dupi ploaie gi {iindci nici dimineata

9i nici

noapte n-u er4 semina cu un soare morg ciuntit si rece.

Nih se didu jos de pe prispd si isi trase pan-

talonii oftind.
Unde mergem, mi ? gopti el inci buimac

de somn.

ii4o.o-"t. nu-i

rispunse. Porni spre

gridini

gi-i flcu semn fiului si vie dupi el. Aproape de poarti" Moromete se apleci llngl un butuc de tiiat lemne

trAntiti pe el.
ailalti, aia veche, vezi unde

gi ridice securea care stitea

e

Ia gi tu securea

! gopti el.

- Da' unde mergem ? ingini Nili, de asta

dati mai pulin curios.
Avem treabd. Hai mai repede ! il inciem-

na Moromete.

Nili intri sub gopron dupa secure. Moromete deschise poarta grddinii si-i fecu iarigi semn si
vini dupi el. Deodatd

se opriri. amindoi. Un glas

lung incepu sa se jeleasca pe undeva pe aproape,
urmat apoi de altele.
Ce facusi, Ioane, cui md ldsagi, de ce
murisi, Ioane ? se auzea bocetul. Tu mi auzi acolo
unde te-ai dus ? Roagi-re la Dumnezeu si mi ia gi
pe mine, ca m-ai lisat singurd. l!{-ai lasat singurici
;i nu mai pot, Ioane ! Ioaneee, Ioane ! Nu c greu sa
intri in pamint, dar cu mi chinuiesc p-aicea, gi
copiii se bolnivesc ... Unde-oi fi acclo, mi auzi tu

lon Dumitriu

suld

ci nu mai pot si indur ? Mi chinuiesc 9i nu

mai pot sa le duc pe toate...
Glasul care se ielea fu inecat de alte zeci de
glasuri. Mirosul de timiie adia dinspre cimitirul
sarului pini in gridina lui Moromete.
Moromete gi Nili se opriseri in fundul gridinii. Vaierul cimitirului rdzbdteaacum printre sal-

pe mine

cimi atit

de aproape,

incit

se parea

ci

bocetele ies

chiar din pimint. intr-un timp, un glas se desprinse ciudat din celelalte gi ajunse goptit pini la urechile celor doi. Era un glas plin de mirare ;i spaimi,
care parca nu ingelegea nici acum ce se intimplase:

Biiatul mamii ! ! ! Cum ai murit ru, biiacul mamii ? ?. Unde etti ru acuma, puigorul mamii ?
Ce faci ru acolo, unde stai ? ... Of, dragile mamei

spri.ncene, cum s-or.face buruiene ! ...

De, mi, siraca, gopti Moromete. Aga e !

Locul unde se oprise tatil gi fiul era o vilcea tdiati pe mijloc de un ganq, o viroagi. Locul
era plin de salcimi gi de iarbi inalti. Pe marginea
$anqului insi, se inilgau spre cer, ca o bariera, un
rind de plute drepte ca luminarea ;i al ciror vArf
abia putea fi vizut in timpul nopqii. Gridina era
torugi intunecati, degi plutele inalte nu acoPereau
lumina cerului. Ceea ce umbrea intreaga vilcea a
grndinii era un salcim uriag, care ia inceput, pentru ci era srufos si inalt, nu se biga in seami. Lingi
el se oprisc Moromete.
p6.ni risare soarele trebuie si-l
- Nili, zise el,Hai,
pune mina pe secure !
trintirn la pimint!
fl;caul uimit.
- Salcimul ? ! intrebi acest
salcim. Copiii se
Toati lumea cunottea
urcau in el in fiece primavari gi-i mincau florile, iar
in timpul iernii ;'ucau mija, alegindu-l ca loc de intilnire. Toamna, viroaga se umplea cu api, iar in timpul ierniiingheqa. Cind erau mici, Paraschiv, Nila
gi Achim curaqau ;anqul dc zapada 5i gloduri ;i

tuJ

#.i

-^-4if

(U

:
:)

netezeau cea mai lungi gheagi de prin imprejurimi.

Lunecusul pornea de undeva din susul gridinii si
se oprea la ridicina copacului. in fiecare iarni era
aici o hirmilaie nemaipomeniti. Ajungind la capirul ghequEului, vrind.nevrind, copiii imbrigigau

+
Moromete nu-i rispunse. Incepu
si dea ocol
salc6.mului, ciutind un anumir loc unde si inceapi
a-l lovi. O clipi el mai ri.mase ginditor, apoi deodati ridici securea gi-o infipse cu purere in coaja
copacului. Din git ii iegi un icnet adinc gi lovirura
tulpina salcimului, lipindu-gi obrajii infierbintaqi de - t,*,ni de la ridicina copacului, se lovi de uluci se
;i

lui neagri si

zgrunturoasa. Prtmavara, _-i=ntoarse ind;rit, fac6.nd sd risune viroaga.

coroana uriasi a salcimului atragea roiuri sllbatice
Nili apuci si el securea in miini si trecu de
de albine 9i Achim se ciqi.ra ambiqios in virful lui
cealaiti parre a rulpinei.
si le prindi. Salcimul era curilat de crdci in fiecare
gi cui il dai ? mai intrebi el.
- Astuia,
an si creftea la loc mai bogat.
rlspunse Moromete aritind spre
Niie iqi didu pileria pe ceafi gi intrebi inci gridina- lui Bilosu.
o dati:
Amindoi incepuri apoi si izbeasci ticuli
Salcimul dsta? De ce si-l tiiem? Cum o
si
nu
se
opriri decir dupi un timp indelungat. in
si-l tiiem ? De ce ? ! ...
amindoui pirgile ficuseri in salcim cite o tiie- inu-adins, rispunse Moromere. intr-adins, tura adinci gi albi. incepuri si izbeasci din nou
Nili, il diem, inlelegi ? Asa, ca si se mire progtii ! 9i aschiiie sireau acum, mai mirunt, uneori zbdrPune mina, nu te mai uita, ci. se face ziui.
niind in
in curAnd ele inconjurari locul intr-o
"e..
Cum si se mire progtii ? ! intrebi Nili suroati
inilbiti.
pirat, neinqelegind, trecindu-i penrru inriia oari
itcepnre si se luminrze. in cimitir vaierul
prin cap ci la urma urmei ratil lui ar putea si gini femeilor contenise dar nu de tot, se mai
avzea un
seama gi de ceea ce gindegte el, aga cum a fost seara
murmur nelimurit, chemlri gopr;te ;i tainice. O
trecut5., cAnd l-a intrebat ce si faci cu Achim.
femeie inci bocea si pi.rea si nu mai termine litaMoromere se uiti mirat la fiu, dar dupa aceea
nia ei veche
puse mi.na pe secure gi-i incerci tiisui.
Dar Moromete si Nili nu mai auzeau. Ei
Vreai si gtii in ce fel si se mire progtii ? il
loveau
de la o vreme mai incet, mai chibzuit, uneinrebi el. Si se uite gi si se mire pini li s-o apleca. ori scormonind cu securea in lovituri mici,
- Bine, dar nu e saicimul nostru ! mai pro- ciutAnd parci viara salcimului falnic in vreo vi.na
tesd Nih.
care se ascundea de secure. Cu toate ca pitrunDar al cui e ? intrebi tatil, apucAnd securea
seseri,
in ele adinc, din amindoui pirqiie, copade coacie.
cul stitea drept gi linigtir, nicio frunzi nu i se
Nu
e
al
ga Mariei ? ! rispunse Nili, misca. Deodati, nigre aripi pdlpiiri
undeva
crezdnd ci totu;i taral n-are si incerce si taie salcAintr-un prun gi inci. o dati un cocog cinti premul. $i pe urmi, ziua n-avem timp ? mai bombini
lung" Cind sfirsi, in clipa urmiroare, satul
el nedumerit. Ce qi-a venit acum4 cu noaptea in cap ?
risuni a doua oari ca o alarmi. nesfirsiti de
glasurile celorlalqi cocosi.
Moromete se opri, se sterse de niduseali si
iasa securea jos:
- Ajunge Nile, d:-te la o parte, zise ei gifiind. Du-te de adu caii. Vinos a mai fost!...
- De ce sa aduc caii ? intrebt Nile.
- Adu, mi, caii si srreangurile gi nu mai tot
intreba. Ce tot intrebi ? Mai stai 9i ru locului si mai
gindeste-te cind inrrebi. $tii tu incotro cade salcimui ? Daci se lasa peste pruni, sau dincoace in
gradina astuia a lui Geaci si-i pripideste risadurile, ce faci ?
Fliciul se srerse de sudoare si pleci. Moromete se asezi pe aschii, uitindu-se oftind in
urma fiului:
lon Dumitriu
- Canofr incoltitl V
scoarta

104

L'

\'.i,

il

& ite ra tw rd

Feri*ada p*s;tbellc*

'

Pr*aa

Umbh in cegvezi si nu-i scoli p-iia ! ii spuse.

Peste cntva timp, fl;ceul se intoarse cu caii.
,,N-am spus eu ?" reflecti Moromete din
nou, ridicindu-se de pe a;chii gi vorbind apoi tare:
Unde vii, ma, cu ei, NilS ? ii intrebri barjo-

pimint, sdrnind lini;tea dirninegii ca o vijelie;

se prabugi ;iimbri;ign gridina cu un zgornot asurzitor. Viile clocotiri gi toqi ciinii de prin imprejurimi
incepuri si il:'.
Dupi:cer;i re {lcu tecere. 5e luminase de tot

coritor.

gi

Cum unde viu ? rlspunse Nili' nedumerit'

Adici, da ! exclami Moromete. Treci cu ei

incoa si cadi salcAmui Pe ei.

Nili opri caii 9i rimase ticut, negtiind ce si
mai faci. Apoi pricepu, intoarse caii, le prinse rascrucile de greanguri, Iegi fringhia 9i porni cu ea sPre

tatil siu.
Poqi si te urci ? intrebi Moromete. lJrci-te pini spre virf, nu-qi fie frici, n-o si cadi
cu tine.
Moromete il scruta posomorit. 'Ce biiat
greu de cap, uite la el ci i-e frici si' se urce, nu-9i
di seama ci salcimul n-a fost tliat atit de tare la

ridecine si nu se mai poati lega apoi fringhia de

virful lui."
Daci vezi cd.se miqci, sii gi ru jos de-acolo, mai spuse Moromete batjocoritor.
Nih nu rlspunse la aceasti batjocuri se urca
ticut pini spre virf, nu se mai vedea pe chipui lui
daci inqelesese sau nu ci n-avea de ce si se teami
qi oricum, daci totugi se temea, soluqia cu slritul jos
tocmai de-acolo din virful copacului nu era in niciun caz cea potrivitd. Legd fringhia ;i se didu jos.
Moromete se apropiase de cai si misura din ochi
lungimea fringhiei cu aceea a salcimului. Bomb;ni
ceva, apoi trase caii sPre Partea din spatele casei,
incotro trebuia si cadi copacul.

Gata, Nili ? intrebi el in goaPti.

Gata ! rispunse fl;caul'

Treci lingi cai 9i, cind vezi ci incepe si

ai grijisi-i mii, ci mi se pare ca fringhia
e mai scurti decAt salcimul.
Se aliturara amindoi intr-o parte ;i alta a
cailor, apoi Moromete urii Pe neagtePtate, iung 9i
rigugit, ca;i cind i-ar fi ars cineva cu fierul ro;it:

se aplece,

-HaiCaaa!.'.

vrind s-o ia ia goana,

frinehia se intinse ca o coardi ;i urletului omului
ii urma un pirAit ascuqit care spinteci dimineala ca
Speriaqi, caii zvicnira,

un trasnet.

La o parte ! strigi Moromete, biciuind caii'

Din inilqimea lui, salclmui clitina, se impotrivi, b;l:benindu-se citeva clipe, ca ;i cind
n-ar fi vrut si paraseasca cerul, apoi deodati porni
se

spre

printre girul de siili se vedeau chiar cum sclipesc

citeva raze roEii de soare.
Ciwa timp, cei doi rimiseseri incremeniqi,
uitindu-se la salcimul dobordt, negtiind parci ce mai
aveau de ticut. Duguiache ie;ise din gaura lui ficuti
sub gira de paie gi se uita peste grldini, parca
nedumerit gi el. Numai caii stiteau ticuqi, nepasitori, cu buzele lisate in jos.
ce-ai rimas cu capul intre
- Ei, acuma
urechi ? ! se miri Moromete, cilcind incet printre
crlcile salclmului. Desfi caii 9i bagi-i in grajd ...
Salcimul tiiat strijuia insi prin inilqimea ;i
coroana lui stufoasi toat; partea aceea a sarului;
acum torul se ficuse mic' Gridina, caii, Moromete
insugi aritau bicisnici. Cerul deschis 9i cimpia
nipldeau imprejurimile.
Ilie, de ce-ai tiiat salcimul ? se auzi
- Bine,viroagei
un glas nelinigtit.
de pe poteca
Era mama, care venea de la cimitir prin fundul gridinii. De brag avea un coquleq alb din care
impirqise colaci pentru morli. in poarta grddinii
iesiseri Paraschiv gi Achim descingi qi in izmene'
Tita, Ilinca qi Niculae se uitau gi ei incremeniqi de

dupi

gard.

De ce-ai
nit ? intrebi Tita.

tiiat

salcAmul, tatl ? Ce qi-a ve-

Ce flcugi, Moromete

? se

auzi un glas de

dupi gardul din faqi.

Bine, Moromete, alt salcim nu giseai si
tai ? exclarni cineva din fundul gridinii.
in tacerea care se lese, o fetiqi striga 9i ea

parci speriati:
Nea Palanghele, de ce-ai tiiat salci'mul ?
Era porecla lui lvloromete si se pare ci fetiqa

era foarte suparata de

indriznise si vorbeasci

asa'

Cind 1i-oi da eu un Paqanghel n-ai sd-l poqi

duce, ii raspunse Moromete. $i voi ce vreli ? se risti
apoi la cei care se uitau de dupi garduri"
intre tirnp, Paraschiv gi Achim se apropiasera qi se uitau peste tr-upul salcimului intr-un anumit fel, parci ar fi fosr vorba de-un anirnal bolnav

care fusese

ucis.

tiiat, mi, salcirnul? se pomeni

intrebind. Avea ?nsa un glas cu torul

De ce-ai

Paraschiv

deosebir de al celorlalti, perci ar fi fost singurul care

105

ffiffi
(oi
o

CU

:)

gs

L--'

ff* f t-#/"d# {*{

^f'47

punea intrebarea, sau in orice caz singurul ciruia sa

i se rispundi.
?r

Intrebaqi-l pe Nili, ci el gtie, rispunse in-

tr-adevir tatil cu un gias ciudat.

tJ^,^^^h,.,
6.
-^
r-arascnlv
r;e
Pirnse:
l
-\^l^
IJe ce. ma / ri lntreDa.-

Ca si

se

mire pro;tii, ii citn

..:

Nili

pe

taici-siu

ariti dinqii lui lagi, bucuros pesemne

ci putea, Ia rindul siu, si-l prosteasci pe Paraschiv.
- Rizi ca un bou ! mormii Paraschiv.
Lui Nili insi ii plicuse atit de mult ce facuse
incit se veseli gi mai tare. Chiar;i cAnd ridea avea
un fel al lui greoi, Ia care n-aveai ce si mai faci.
Tudor Bilosu iegise in gridini gi Moromete
o lui spre el. in fundul gridinii mama se uita mereu
gi deodati igi

la golul din care fusese smuls salcimul.

Atit

de

riu

stiteau ? De ce, daci aveau asa nevoie de bani, nu

vindeau o oaie sau citiva miei ?
Se pare ci nimeni nu intelegea cI hotirindu-se

in sfirgit piecarea lui Achim la Bucuresti insemna cd

trebuia si li se faci celor trei pe piac pini la capig si
.nu se mai atingi nimeni de oi si, cum altceva n-aveau
ce vinde, salcimul trebuia tiiat. Mai ciudat era ci nici
cei trei in cauzd nu intelegeau; incit rispunsul lui
Moromete ca a taiat salcimul ca ,,si se mire prostii"
nu era o batjocuri intimplitoare la adresa fiilor.
Niqte ciori, invigate si se roteasci gi si se ageze
deasupra a ceva inalq acum ci acel ceva nu mai era,
dideau tircoale prin preajma si croncineau urat,
parca a pustiu, din ciocurile Ior negre. Mama, luptind parci impotriva presimqiriior gi temerilor ei vechi
care o nipideau, cisuni pe fete ;i se risti la ele si se
apuce de reabe. Ce, n-au mai vizut salcim tiiat ?

Note lexicale
L:+4+,,.; .).1.
+
UdlALUtO,

-,rrtp \ru
1la LurrrL
ce<olo firinocti\
^^.-.li
U9lOUO,
LU'rL
LU'or'LrLr/.

(in text) balustradi de iemn.

stanoaga jtanogll, s.f. (s.n.)
fonciire, s.f .
corect fonclerd, impozit care se pldtea pentru

oronrietitile aoricole.
uluci,

s.f .

scindurd groasd, intrebuin{at6 mai ales la constru-

irea gardurilor.
parmaliic (parmacl6c), s.n.

gard scund.

Roluriin spectacolul lumii

,,in pofida asprimii ior, laranii lur Marin Preda nu-r continud prin nimic pe t6ranii scriiiorilor naturalisti. Toate reactille ior, fie bune, iie rele, sunt profund omenetti. Mai presus
de orice, ei au resurse pentru contemplare si joc." (Livius
Crocirlie, Slarea de crealie in Morometii, in Eseuri critlce,
Timisoara, Editura Facla, 1983)

{. ln prima scen; a romanului Moromelil,

intre llie Moromete siveciriul sdu se desfasoari un
adevirai ,,dialog al surzilor".
a. ldentificati replicile la care se dau raspunsuri ,, inadecvate".
b. Reconstituiti posibilele rdspunsuri dintr-un
dialog normal.
c. Ce se realizeaze, la nivel nafatjv prin
devierea rdspunsurilor firestr? Alegeti intre urmStoarele variante sau propunetr altele:
. se creeazd impresia de tensiune, de ostilitate intre interlocutori;
. Moromete apare de la inceput ca un per.^^-i
)ur rol -,,.^,:^-i+^-.
)uliJr il rz"dt\rr

I UL)

<rp2nn

;r:ri,

DISCUTAREA TEXTULUI

dublu (dubla), s.n. (s.f.)

mdsurE de capacitate pentru cereale
egald cu un dublu decalitru; banita.
darave/d (daraver\, s.f.
incurcdturS, bucluc.
/itanie, s.f .
rugiciune lung5, monotond.
s.f .

<n
-

/in tayi\ {rinnhio

din rinoni
.
' "' 'y, '.gramadd mare de paie, de snopi.

bicisnic, adj.

neputincios, sldbdnog, vrednic de mi15.

se reaiizeazd un efect comic;

. se creeaz; o serie de aSteptari (un suspans).

2. Recititi, din capitolulal Xll-lea, fragmeniele
in care Moromete .,vorbeste singur".

a. incercali sd identificati galeria

de

,,personaje din umbr5", interlocutorii pe care

Moromete ii poartd in sine si cdrora, pe 16nd, li
se adreseaza. (Urmiriti pe cine prive5te problema adusS in discutie.)
b. Descifrati rolul gesticii care ?nsoleFte fiecare
rep;icA a personajLrlui.
c. Pentru obiceiul lui Moromete de a vorbi
singur, naratorul ofera doui explicalii. ,,semn de
batrSneie sau poate nevoia de a se convinge ci si
cele mai intortocheate 96nduri poi c;p;ta qlas"
Dezbateti cele doua ipoteze sau propuneti altele.
d. Cr:nrentati, in scrrs, modul in cai'e reu5este
naratorulsd prezinte gdndurile personajelor din pozitia unui observato[ fira a se transforma deci in narator omniscient. Exemplificati cu fragmente din text.
3. Descoperiti strategiile (,,jocurile") lur
Moromete in dialogul cLr Nile, la care tatdl este oi--,lrgat sd recurga drn cauza ca pe {iul sau ,,nu preail
tare capul".
.

sax

ttu ra tu r&

flericacia postbeiicE

yr$ea

Stabiliti diferenlele dintre limbajul lui Moromete tl cel al

tdranilor lui Rebreanu. Ce consecinfe are modul de a vorbi al personajelor pentru portretul lor? Explicali in scris.

4.

5. Ciutati

cateva'ase

rir;,riri intre limbajul lui Moromete ;i

cel al tiranilor lui CreangS.

6. Scrieti o scurtd caracterizare a lui Moronrete (o.jumdtate de
pagine) pornind de la urm6toarele fraze: ,,Moromete stetea pe stenoaga
podigei 5i se uita peste drum. Statea degeaba, nu se uita in mod deosebit,
dar pe fata lui se vedea ce n-ar fi rdu daca s-ar ivi clneva...".
cu atentie urmdtoarea opinie critic5: ,,Geniul lui Marin
Preda, directia in care exceleazi 5i pentru care simte cea mai puter

7. Cititi

lucrul poate

anecdota;
dupa opinia noastrd
eroul face adeseori
unde
paginile
Moromefilo4
inci
din
fi remarcat
nicd inclinaJie este

deliciul prietenilor 5i al cunoscutilor (veniti de multe ori anume pentru a-l asculta) cu <istorisirile> sale despre cineva din sat. [...] Gustul
lui Moromete pentru anecdoti trebuie, desigur, pus in legatura cu
conceplia de viala a personajului, cu originala lui pl5cere de a pierde
cu uimire
zile intregi pe prispa scaldatd in soare si de a contempla
(spectacolul lumii>. " (Liviu Petrescu, Scrlitori rom1nl
si inc6ntare

sl strdini, Cluj, Editura Dacia, 1973)

a. La care dintre cele doui sensuri ale cuvSntului

,,anec-

dotii" (vezi Dlctionarulliteraralaturat) se referi, dupd pirerea voastra, criticul?

la cel restrdns . la cel larg 13 amandoue.

b. Gasili cel pufin trei exemple, dupa citirea intregului roman,
ca sd ilustrati gustul pentru anecdote al lui llie Moromete.
c. incercati se prezentali c6teva dintre elementele a ceea ce
criticul numeste. in fragmentul citat mai sus, ,,spectacolul lumii"'
d. ce trasaturd / trdsaturi ale lui Moromete sunt scoase in evidenla prin inclina.tia sa pentru anecdota? Aduceli argumente pro
sau contra fiecaruia dintre rdspunsurile propuse maijos:

in lir-nbalul critic are doui

acceptii. in lens resirirs, inseamn; scurt5
povestire veseii, ce :: cei cu {inal moralizator si cu un pronui:;: caracer prtoresc,
pusa pe seama uni:i oersona; cunoscut;
arecdota ajurE la'?consI:iu'rea unei
Anecdot5

:rmncJoro

<ncrt:lr='-z

'--

t2'^-'
- LUll.uldlco

PUr-

tretului unui perscr':a,. in sens larg, anecdota sau anecoot,ca .enumesie schema
narativa. oovesia

i', ; :e.

'

. bucuria de a trdi;
. riutatea 5i tendinla de a-i batjocori
. nevoia de comunicare;

'

#rF
pe ceilalti;

talentul de povestitor;
curiozitatea fatii de oameni si de viafa lor;
nevoia de a evada din monotonia cotidianS;

" veselia si lipsa cje griji.

B. cdutati gesturiie 5i vorbele care depiSesc, in portretul lui
Moromete, portretul-tip altdranului, aF cum apare el la lon Creang-'
loan Slavici si Liviu Rebreanu.
g. Este Moromete un histrion (vezi Dictlonarul culturalal6turat)? Dezbateti chestiunea, ciutAnd argumente in text'
,,llie Moromete pune in tot ce intreprinde o inteligenla ciudata'
inrudit,i cu a celorlalti, dar de un zel aparte. in suceala firii lui e un farmec
surprinz6tor, dar li o semnificatie. in tragica zbatere pentru existen!5,
Histrion, s.ni.

aaa

j a rc'.ran, a,t--'
tJ,Jtld

a grecr

(:'?

pentru pdstrarea lotului sEu de pamant, acest tiran si-a compus o masca
filozofica, sub care nu e intotdeauna usor de intuit ce intentii 9i ganduri ascunde." (Lucian Raicu, Ccntemporanul, nr. 36, 1955)

a)t_j

107
,,.i.i!:,..

','#

E!

(U

..+.,
.,,;,.
-r;."..]jr

CI
c. Rescrietifragmentul, imagin8ndu-vi cum se
va modifica vrafa copiilor dupa t5ierea salc6mului.
3. Cum sugereaz5 naratorul proportiile pe care
le dobandeste, in ochii satenilor, tdierea salc6mului?
UrmdritiSi comentall in si7rs,Ein capitolul al Xll-lea:
. momentul aies drtrFromete pentru a t6ia

CU

.:
:)

copacul;
. atitudinea lui Nila, cel mai bl6nd pi mai supus

dintre fiii lui Moromete;

replicile fiecaruia dintre cei care vin sE constate

ce s-a intdmplat.

4.

Pornind de la atitudinea lui Moromete in

privinta salc6mului din primulcapitol si din capitolul

lon Dumitriu

{O. Atributul moromellan,

Somnu/ in iarbi

impus de critica

lite

rara, dep55e5te in limbajul actual limitele romanului

Moromelli, referindu-se la un tip uman, la o atitudine
de viai5. incercali sd definiti morometlanrsmul,
oornind de la felul de a fi al lui llie Moromete (maxi-

mum 15 r8nduri).

11. CEutati ?n roman scena mesei luate de

familia Moromete la cimp, in timpul seceri5ului.
ldentificati diferitele reaclii ale,,spectatorilor" lui
Moromete 5i deduceli din chiar aceste reacii tresetura distinctiv5 a fiecirui ,,spectator".

SalcAmul Moromefilor
Frarn rorector la ziarul Timpul. Scrisesem o schiti iniitulati: Salcdmul lntr-o dimineal6 de iunie, iatal meu s-a
apucat s5 taie cel rnai falnic salcAm din qridina noastri.

Acoperea cerul. Acest salcim era chiar copilSria mea. Tata

era crunt si intunecat. Nu numai eu, dar nici restul familiei si nici vecinii n-au inteles ce l-a impins si facd acest lucru.
Si nici n-a rispuns la intrebdriie noastre nedumerite. Aceasta

enigmd a copiiiriei am exprimat-o, fdrd s-o.dezvilui, in

schita mea, care a aparut ?n pagina a doua a ziarului. futfel
am devenit scriitor. [...] Schita cu salcdmul nu era inclusd

in

volumr-ri de debut. De aici s-a ndscut romanul

Moromelii. " (Marin Preda, intr-urr interviu dirr '1 976, itt
Crealie si morali, edtiie de Victor Cr'5ciun si Corneliu
Popescu, Bucuresti, Carlea RomineascS, 1989)

.t.

De ce credeii cd salc,imul e aiat Ce

impcrtant

pentru sdteni? Propunetr cAteva rispunsurl, arqumentand o posibila valoare sinrbolica, afecivd, practica, de
purd obisnuinti etc. (maximurn 15 randuri).
Z. Recititi fragmentu!: ,,Toati lumea cunottea acest salcam... creStea la loc mai bogat" (din

capitolul al Xll-lea).
a. Drn ce perspectivd se face descrierea?
b. Care este scena cu cea mai mare valoare afecsr
tiva simbolica din locurrle copiilor cu salcamul?

108

al Xll-lea, r5spundeti la urmdtoarele chestiuni:

a. Care sunt sentimentele lui Moromete fatd
de salcam?
b. Credeli cd aceste sentimente se modificd
sau rimdn acelea;i? Gisili gesturisemnificative ale
personajului pentru a vd argumenta afirmalia.

5. Comentati stilistic scena prEbusirii salcdmului, punAnd accent pe rostul jocului de imagini audi-

tive si pe f uncfiile personificdrii (maximum

15

16nduri).

6. Dramatismul intAmplirii este atenuat de

umor. Descoperiti replicile in care tensiunea se
rezolvd in rds.
?. Cititi intregul roman. Poate fi socotit momentul taierii salc6mului,,inceputui sf6r;itului"? Argumentafi, tinSnd cont de motivele care l-au ficut
0e Moromete sd hotirasc5 v6nzarea salc6muiui.
)>

DINCOLO DE TEXT

Daci ali citit cele doud volume din Moromeli

si romanul Mare/e singuraft'c cautali diferenlele dintre copilulsi adultul Nicr.rlae Moromete.
2. Dupd citirea celor trei romane, meditati asupra urmdtoarelor chestiuni, dezb6i6ndu-le apoi
impreuni cu profesorul:
a. Seamini Niculae cu tat5l sau?

{.

b. in ce mdsuri dezamigeste el'olulia

lui

Niculae Moromete?

c. Cui apartine perspectiva din Moromelti /1.

mai degrabi liberaiului liie Moromete sau mai degrabi ,,omului nou", activistulur contuntst Niculae
Moromete?
B. Alivazut filmul Moromeli(1986), realizat
de regizorul Stere Gulea?
a. in caz cd raspurrsul e afirmativ, spuneti-le
colegilor daci personajele din film vi s-au p-rut a

|It4

I- iteratwrd
fi in concordanla cu imaginea creatd de carte sau
dac5 v-au dezamagit.
b. in caz cd rispunsul e negativ, spurilti care
personaje din roman vi se par cel mai gre'u rle ,,vizualizat" ?ntriun film si de ce.

,,-

Ati incercat, dincolo de roman, si e."peteatrului

si a filmului. Carlile dumneavoasrienfa
tra constituie ele insele o rezervi generoasi pentru
scend si film. Se pare insd ci manifestali anumite
refineri fafa de incercdrile de ecranizare 5i adaptare
scenicd. [...] lnleleg totuSi ca ldsali deschisd pro-

blema filmului dupa ca(ile proprii.

Daca se va ivi un regizor care si-mi dea o
c6t de cdtd certitudine cd va face tot ce poate ca sd
iasd un film bun, dal" (lnterviu de Constantin Vtsan,
1979, in Marin Preda , Crealle 5i morala, ed. cit.)

c. Care sunt, in opinia voastri, riscurile ecranizdrii acestui roman?

d. Pe care dintre actorii rom6ni de astdzi i-ati
vedea potrivili pentru rolul lui llie Moromete?
,,Distribuili" si celelalte roluri, realizdnd intreg afisul filmului.

,,5-a discutat o vreme cd cinematografia a

influenlat in special proza literard. Timpul a trecut,
discutiile s-au uitat si realitatea este acum clar6. Arta
cinematografului este autonomd ;i, ca orice artd,
e dura'bil,i, este popularS, chiar fascinanti cAteodatd. in ce prive5te influenla insi, eu constat cd a
fost aproape neglijabila. Siin bine, 5iin rdu! Adici
nici in bine, nici in rdu t. ?roza literard n-a fost inf luentatd de cinematograf in a5a misurd incdt sd
putem zice cd o parte din cititorii de beletristicd, de
dragulfilmului, au cam uitat de lrteraturS." (lnterviu
de Constantin Vigan, 1979,in Marin Preda, Creatie
Si morald, ed. cit.)

4.

Gdnciili-vi la mai multe filme (chiar si de

desene animate) care pornesc de la carti.
pxista un raoort intre valoarea cdrCrpdpti
L ' vyr
!, ci
lii si a filmului? Dar intre succesul caltii si al filmului? Dezbateti aceste probleme.

F'*rl*arin pos$elicd

yrsza

in literaturd un tip nou de laran, un alt erou, unic

si ferm precizat, ce vine sd se adauge celor crealt
Slavici, Rebreanu
de autorii clasici ai satului
largind orizontul istoric, dar Si conceplia estetica a
romanului laranesc " (Lucian Raicu, 1955, op. clt.)

-,

'',,Psiholog;ile'rurale pe care le examrneazd Marin

Preda nu aparfin at6t unor compllcali, cum s-a spus

in nenumirate rAnduri, cAt unor indivizitipici, surprinsi
in gesturile lor banale, insa dintr-o perspectivd
analiticE inedita. De la Rebreanu, psihologia laranului
a inceput sd fie privita ca o alcdtuire de forle divergente. Intuitia sigurd a lui Marin Preda e de a se fi
orientat spre zonele neguroase ale psihologiei, unde
sublimul, in formele specifice eticii sate;ti, se une5te
cu trivialul, afedtiunea cu duritatea, spiritualul, cu
patologicul." (Eugen Simion, Scrlltorl rom1ni de azl,
vol. l, Bucure5ti, Editura Cartea Rom6neascd, 1974)

,,[...] Rebreanu a fost primul meu maestru, a

cErui stiinla a constructiei in roman rdm6ne 5i astdzi
un model pentru scriitorii de dupi el. Slavici,
bineinfeles, era 5i el predat in scoald. insd nu cu
lucrurile cele mai bune, ci cu povestiri moraliste si
didactice." (lnterviu de Constantin Visan, 1979,in
Marin Preda, Creale si morald, ed. cit.)

{.

Cititioricare dintre urmdtoarele opere lite-

rare, care au drept personaje principale copii si adolescenti: Dezordlne sisuferint,i timpune de Thomas
Mann, Rdtdcirile elevului Tdiless de Robert Musil,

fmpdratul mu5telor deWilliam Golding, Omul care

rade de J.D. Salinger.
2. Citili, dintre scriitorii favori!i ai lui Marin
Preda: F. M. Dostoievski: Crimii 5lpedeapsdsau Fralli Karamazo4 Albert Camus: Cruma.

}}

CITITI DESPRE.".

Pe l6ngi sursele crttice citate anterrol putell consulta 5l

monograiia Marin Preda de Rodica Zane, Bragov Editura Aula,

zAU.

CRITICII SPUN
Discutati evolutia personajului drn rcmanul
!arinesc, punand accent pe noutatea lur la Marin
Preda. Puteti si porniti de la urmitoarele opinii:
,,in ielul de a fi al tdranrlor lui Marin Preda e
psihologie
o
specifici si incircatd de sensuri. Se poate
spune, fara teama de exagerare, cd scrirtorul ad;ce

109

\.
;&4a

ilHE

(o

lU']v

-Sf {#fY!&lfl#{frfe
----r

I| E*lfflfla

ru

o
A\

"-

(u

i
{

//

| | Corectitudinea lirnbil

\\

I
Anacolutul este un fenonren de disconti.. ..:ro <inte.i .i dp<1 | rl .ie {fgCvent in CO-

^',rri6s's- orali. ,,Anacoi,t.rl

reprez nta o

racturi> la nivelul organ zirii si coerentej

-:li enunI, constard ;n 'rtreruDerea, re,,f

c' mani*:rr'^r
la al
v <T:nf..
--u Ll, > lllUUlr'!OlgO
- l_ +t' 1/
\.
. ra<rr, J!.
laJ or
r'1r
LIPOI )Ll
'+'t UlOIL
!Lr,JL.
s. <inr:rtiro
)il rLolr L\- u-lJ3
'l,r
:rFr

6o nn,ror

iural." (6rantattca hmbti rcntdne, vol.

20J5, p.

la3t.in genera.,,,orb,torul

11,

p'o-

cLjce un anacolut c6nd lncepe prin a numi

l;crrr.'e ca'e "i intereseaza mai rnllt in acel
.l^ .^--r.-^---_
.,'.,l)i
)r
;; utire|L
Ler/btzedzc.
"le
:^^- - +i-i
"l^,,.^.
LCCo rdrd d rc>ucLLd r9!,ul

.^^;
-^^';^,.i
LUi
rL| rud oPUl
.1r,'.+".1
>UULruto 9rc_
^r-

'r' Oamenii jstta...

il lsPuL.
.loL Lo d LU Ldrtr d i^-^-'
lp rsm nlara <) hps
Pleonasmul consrS,n repetarea inutild

unui anumit conlinur pnn mai

mr-rlte

r" inro <>. r ovn.e<ii ini pr n:tp in pnrrnt dp

-,^-^1,,
-...t.,+.---rl
qlirlrprU/
- dL'{lJUl
lcPsru n
v n:rre dn
Ull

(babi

con.irn utul substaniivu I ur cjeterrn inat

citrind), un complenienl o

F,ane dtn
(urcd
sul,
deterrninat
continutul verbului

una sau mai multe construciii sintactice

roncri

rn{nrm:rir

rrPLLu

il

aynrrm2l:

dp rtn nrp{iv

sau de un pref ixoid (rescr.;e rarisi; se autoranzt

traszi

ctnnt rA alr

Tautologia este o formulare

care exprim5

ANACO LUTU

1. Explicati cum s-au produs anacoluturile/constructiile defectuoase din exemplele de maijos 5i refacefi enunfurile, corectandu-le.
a. ,,P;i, doamnE pretedinte, oamenii Sptia amarati, in doud
bdte, sau cu ceruciorul, i5tia numai de transportul pe CFR nu le ardel"

(discurs politic, 2003)

b. ,,Nu zic de moar5 si de pdduri, care trecuri la stat, asa

consideri dumneata din punct de vedere cd sd nu mai existe oameni cu aven, dar Vaiache ce bogat il gasisi?" (Marin Preda, Morometi/, vol. ll)
c. ,,Toate astea sunt presupuneri fdrd nicio baz6, zise Plotoaeu
zic ca 5i ideea ta ca FSntana a aflat ceva de la Vasile ma
95, ti
mir de unde ai niscocit-ol" Udem)
d. ,,Ca pe vremea lui tata se treiera graul cu caii 5i n-apucai
eu s; m; fac mare si apiru batoza de treierat pi c6nd ereai tu copil
veni si tractorul si secerdtoarea ti toate uneltele agricole care tu te
lauzi cd le-ai adus tu. Alea care le-ai adus tu nu zic cd nu sunt. dar
sunt ale tale pi nu vreai $ mi le vinzi mie..." (ldem)
2. Desparliti in propozifii enurrtul de nrai jos. Observati
fenomenul tematizirii (plasarea la inceputul enunlurilor a cuvintelor-temd, ceie in legatura cu care vorbitorul vrea si spun; ceva) ti
modui in care acesta perturbd orEanizarea sintactica a enunlulut:
,,Vita daca nu e a ta, ce-!i pas5 lie de ea, dacd moare, se imbolnavepte sau nu maiface vitei?" (Marin Preda, Moromelri, vol. ll)

o rdentitate de la sine intereasS. Uneori, termcnttl tat ttnlnnrb <o {rlnca<tp in senq l:rn
|

inrlL,:inrl

c' nlann:<

J!

|\'IJl

",/

Paronimele sunt doLra 5au rrDt mullQ

c,;vinte asemin6loare ca formi, dar avincl
sensuri diierLie.

Cacofonia (ia origine, gr ka.koptt6nra,Ic:rrral de ia kal:os ,,urZt" st chone,,sunet")

e::e crce imb rrare de su'eie ,, !r.ita", care
cr-oiuce un eieci acustrc neplicul ta'r lre:sie asoc:aii nedorie in;crb rea irictrrta
':p:iirrle Lrnrtr 5rjneie ioer,iice ia irtca dts'a^+.a, ffra ales a ulor ! aoe ,celtlce, SJnt
consL0erate neSIelice.

&

CONFUZIA PARONIMICA. EXTINDERI SEMANTICE

'[.

Explicali cum se produce confuzia paroninrica, pornind de

la doud exempie din Morornetil'.

tu aici, lsosici. Numirul curent, numele;i pronr:judetul."

mele, comuna si
. ,,Vizavi e Cheia Roseti, sirada noastre."
?. Alegeli dintre enunturile de mai jos pe cele ccrecte
a. Autoritatile au cheltuit aproape noLrd miiioane de euro pentru organizarea acestei manifestatii culturale.
b. La manifestarea de duminici s-au scandat sloqanuri des-

"

,,la scrie

tul de violente.
c. Daca, prin abstract, am avea alegeri in toamna, ce atr face?
d. Dac,i, prrn absurd, ar uita tot ce stir, ce ai face?

r10

til{t
t
E.tv

l-tmPa

5i :#fw&sntrdre

Fec'icada Posfbelicd
flnerza

scriitor prolific, dar nu foarte taientat'

f. Politistii au reusit sd stopeze activitatea inOltenra, care
fracJionala a celui mai prolific talhar din
d': fr-r:tul'i si
zeci
numai in ultimii doi ani a comis

e.

E un

ag resiuni.

3. Alegeli un cuvAnt din lista

cie rl: ;r i''5

tl

alcituiti un dosar ,,pro si contra", aritand daci este

precis
folosit mai mult corect sau incorect, cu sens
este
sau
modS
sau vag, daci a devenit un cuvint la
un termen necesar. Pentru a aduna argumente:
. consultali mai multe dictionare romAneSti;

. consultati

mai multe diclronare straine 0n care

in alte limbi);
apar etimonul sau corespondentele sale

. adunati din presd 5i internet exemple

de

folosire actuali (corecta sau abuzivd);

. cereti unor vorbitori s6-si exprime pdrerea
despre folosirea actuali a cuvAntului:

proliflc (,,cel mai prolific cildu") ' dedicat

(,,sistemul are deja virusi dedicali")' determlnat("e
un

ot

determinat")' /oca1e(,,locatii predilecte de

distractie")
i

PI-EONASM, TAUTOLOGIE

1. Analizati cdteva pleonasme curente in rom6na vorbitii. Aduceli argumente pro sau contra'
pentru fo[osirea sau evitarea lor (de exernplu: inuiititrt. / vploare icilisticS, expresivd, de insistentS'

i
I
3

it
f
f,

i
+
a
5

lon Dumitriu

CaP de grindd

XXI

c. Drepturile tale ca 5i consumator"'

d. Adicd o sa fili inregistrat ca 5i firm5"'
e. De cele mai multe ori o foaie ilstata la imprimanti este destula ca ;i chitanti pentru serviciile oferite.
2. ldentificaii toate greSelile de exprimare din
textul de mai jos (probabil o traducere stAngace):

faptul ci
,,Ceea ce este imbucurdtor este
odatd cu sosirea anilor '80 a ren6scut 5i utilizarea
strclei ca material de construcfie, mai ales la fala-

de dar ;i alte tipuri de construclie' Atdt amenajirile interioare, constructiile noi dar 5i cele deja
siexistente au fost luate in calcul la proiectare' Cu
faptunumai
guranti acest lucru nu se datoreazd
de reJiefaie).
lui
ochii
cu
vdzut
a
zile
' lri .; tti.l. oferi numeroase varialiuni ;i variante
Exemplu: ani de
'
ca si mijloc de construire, dar mai are si avantajul
isi are propria sa Poveste
2. Explicalisemnifrcalia globala pe care o ca- ca poat! indeplini cu certitudine cerinle fizice diverse. [...] Pentru acest lucru cercetdtorii ;i tehnipatS aparentele tautologii de mai jos'
cienii producdtorilor de sticld, ai celor care o
Omul e om. ' Casa si fie casd' 'Ziua e zi Fi
prelucreazi 5i cei ai instrttrtiilor neutre din ultimenoaptea e noapte ' Daci se poate, se poate' ' Cine
Merge ce merle decenii au avut Erija sa fie asiguratd toata stiinStie, 5tie. . Doarme cum doarme '
ta din jurul materialului, sticla' [ "] Evaluarea sticlei
ge... o Face ce face si...
ca material de construclie devine criticd abia atunci
cdnd se pune problema in prtm-plan de spargere
delicat
a acesteia. Spargerea sticlei este un subiect
CACOFONIE
deoarece existi 5i rrscul accrdentarii, iar cAnd este
vorba de via!6 5i sindtate acestea trebuie bine ap51" Eliminati din citatele cje maijos (provenind
rate. Cu siguranfa liin viitor aprecierea esteticd va
de pe internet) foiosirea gresitd a secventei ca sr'
fi pusa pe acela;i plan cu indeplinirea cerintelor tehevitand eventualele cacofonii prin reformularea
nice. Dtn picate nu se ta in considerare intotdeaenuntului. Dacd'in exemple apar si alte erori de exuna faptui c5, configurarea ferestrelor si fatadelor'
primare, corectati-le.
inteca si utilizarea sticlei in domeniul amenajdrii
a. Configurare ca si clrent de e-mail
are o valoare din ce
b. De ce nu e destul si ai card, cd doar tot rioare si arhitecturii fatadelor,
in ce mai mare." (www.gff.ro)'
ca si abonament functtoneazd?

t
!

111

*
&

ffi

i {,e re f w s""{

CS

c)

( ( Romanul

(o

":

\\ postmodern

PENTRU

irtcrpur

1.

M,r.""

Dati exemple de situalii in care un text este con:p::s de

mai multi autori.
2. ln literatura modernd sunt foarte putine c,irli real;zaie in
colectiv. Un exemplu celebru il constituie cuplui de autori rus, ljia llf
si Evgheni Petrov (cunosculi ca ,,llf si Petrov"). Aceptia au p:blicat
impreuni romanele Vlfelul de aur 5i Doudsprezece scaune. De ce
credeli cd munca in echipi are un caracter de exceptie ?n cr:a:ia literar6? Discutafi, lu6nd in considerare sugestiiie de mai jos.
Nedelciu (1950-1 ggg)

el;--+
JitLoL

prliird
^r'h.

-rr^
LdrtE,

r,nl',mrrl
vvrurrrur

.lo
uc

orozator si eseist. A debutat publicistic in

1977 in revtsla Luceafdrul in 1979 a puPru.o
^r^7i

scriitorii sunt oameni cu personaiitate puternici, ceea

c: stin-

jenegte cooperarea ?ntr-un proiect comun;

crealia implic,i originalitate, care nu poate

fi decS: 'ndivi-

scune Aventuri intr-o cufte interioard. Alle

dualS;

volume: Efectul de ecou controlat(prozA

scurti, 1981), Amendament la tnsttnctul
..-nn.iptA';t i1fn7; s.r lrt,i 1983), Zmeura
ric rAmnie r ro'na,l 1984\ Tratament fabulatorlu (roman, 1986), li ierl ta {i o zi
(prozi scurla, 1989), Femera in ro5u

creatorii sunt fiinte orgolioase, care nu suporld si ?:r;oart6

reusita unei creatii cu allii;
. crealia necesiti un efort intens 5i suslinut de concet-ii'are,
care poate fi fScut doar pe cont propriu;
. regulile generale privind drepturile de auior prev-c .a responsabilitatea creatorului sd fie iimpede definiia in rapon ci produsul creatiei.

\l V' llOl | >Lr l)

imF,^,,^i
.,, Adriana
liliJrqUI lo LU

Baberr

si lrlircea Mihiies, I990). Prin volumele

publicate si prin numeroa;ele arlir:ole teoreiice pnvitoare la statut;l prozei literare

rom6ne;ti incepSnd din anii '80, Mtrcea
Nedelciu s-a a{irmat ca unul dintre cei mai
inventivi si mai talentQli reprezentanti ai
genera{iei sale.

tsldriana Babeti (n. 9-19) - esetstd,

A dei:utat in
^..2?1^2re ";dr,.itntrF

FEMETA

iX nOSU

de Mircea Nedelciu, Adriana Babeqi, Mircea

N{ih:i*

'1

tevisra AmiiteatriL (969) si editorial cLr

EerteE ,"n 'os,L. in 199; coo:dc"eezi,
;rncreund cLr Ccrnel Ungureanu, v,:iumul
Netc'ze, o;/e1)F. utoEuropa Cent'a.i

pr:i

:ca:.i ;^ 1993, in aceeasi f :r rnuld,

o al:; ar.to o2.e, furcca Ceqtrald t,/n:ar.e, Fa.,oc s, apcrca,'psi A.rbele
; - tc lc:lii s-r,i ;nr,ie leiec:,r de't'):te 1ec relice si de Cccunente coniesive plvind
eC

rcenlr-ratea cL,riurald a spai ului ceniral-eu-

ropean. Volumui Edtdltt/e p'erd::re(1 998),

a o'grne lela ce ooclo'ai, isi c'coune
abori.jarea dintr-o perspectivi nroderni a
coerei lui Din-;,ir,e Cantemrr. A iradu5 drn

nba {ralCe:i :Crrer

112

ie

teCr

tr:eraf a

Rc'nrlnul Funeia in rosrt surprindc. de ia in:cp,r:. ::.:: iaptul ca are mai mr.rlti autori, fiir-id scris de un .1-; si Petro'.- '-:,:rci''
Apci. prirr scnzarionalui subicctuiui. pcr-c-':'r; -\nci -''::'td;'
Cump.inas, nascuti in satul banatean Lunga. de r enira Szi: :upi
enrigrarea in SUA, unde, intri.nd in lumca intcric:i a anilor '::-'34,
ajunge si-l prcdea FBI-ului pc ceiebrul gansi:.i john Li-".::gcr'
f)c asemcnc:r, carllla stimestc inte res prin :ornula ro::.2a.(:tL'\
rl,.rci i,r
r'rr',,rrl..',,,1s
nrrrtitrrrii rLse nirv:r
:glontlr.:z;. :; i::tC:. =-'-:i/i",
rrrL<rJd)
ltl \!r,L
l1L lrtLtdLr(rrrr:
l"!llIul
aducind in faia cititorilor nunrerorsc pcrson;: :' -{na, L-s'-. -::,gcr,
doctorul Tit Lir-iu, ducesa de San \larco si reporul z:':trci1,
Octavirrr Cristoit'r Nacu, b.tronul L.inrnr. ::.a Lcna s.;-. ':1'Ii'
c;1te in evcnimentc scr-rzaqionalc sau cioar re :,,,..-stindu--= irtr;!
cc ic-au auzit de la altii. Pcntru a prczcnta ac:::. )er5(,J.-1,'.j. i;ir{'

FI

Literaturd

r,eri,oacia postbel ic5

rr0ea

apartrn6nd nembrrlor grup.rlur parizian Te'

s. rrriirrrlrr,
orrpJ Jr
{ranrez Ro'and BafiheS. A
ri
vuu

antologat, lngrUrt sr prefatat nu-eroase

L.teratura compa'atd ra
Ferrrlt,alea dp I i'ere np la t lnivers talea de

volrn'e. Preda

-^---rrr g(tr<\/oci din Timi<oara qi p<Tp >trLttrLdr

^^^^
ral de redactie al revistei Orizont.

ircea Mihiies rn. 1954\

eserst,

.-:-^" n. rUb icat nlff,e_

L{ouuLotur,
pluzdiur .i)r +--!
F
r^r<o :r1,r nla tr<trr rr <. cir rdii rrit ire in np-

'r

riodice sau in volume colect've editate

Rom6nia, Anglia si Anrerica. Este autorul
ur:ur volum oespre poetica lurna'elor lrterare, De veghe tn og,'tndE r19BB), al unei

-:-i d^.^r^

--eriCan Willram
Ldt!r uq)Prq Pru4oLUrur,r oill
.t'.^-- tdlLCO
-^--- -,-- LJwu,
F<p rr, ureptrJe<tre
---t^- C)ClUttiut.
fdUl^llgl,
rp<rripret\990)

ci al

vo rm-'ui Cdrfule

de. Jurna/u/ lnttm si sinuctderea

cru-

i 995). A

scris, impreunS cu Vladimir Tismineanu,

volumul bilingv The Netghbaurs of Franz
Kafka. The Note/ of a Neuros,s
- Vec;ni
lui Franz Kafka. Romanul unel nevroze
r 1 CO9\ Prodi limh> <i
liter:- '- - - ^ ^-: r^
r'rrlLruLUldCllg'CzdlO
\t-Jat,t
Universitatea de Vest din Timisoara si este

redactor-lef al revistei Orlzont. Coautor al

romanului Femeta in rosu.

,,fntr-o varianti

a lui,

acest (roman-

retro-verslune:; a fost scns

f;nr

17 zrlp dp <rri<

plprliv

in

7 ztle. De

al

avut doaf
Adriana Babett si Mircea Mihiiies Cel de-al
trei/ea, subsemnatul, a contrrbuit cu /7
. - tti-trcPul
afprtit Jt
Ci uL
dp 'dPtt
f - -- )-d
-^^t tf
cu o noapte. Erd la ;nceputul lunri august

nanti
r{o
ta/1l uc
7

<rrt:<

Q86 Pe ls <s<p
tv

/vrv

<i jv'tte'e.'
ir,m)tare

dmtneata am

pus foile in ordlne sl m-am culcat. Ei au

venit, in timpul somnului meu, au rntrat
pEs-p65 in cameri. au luat ce/e 10 pagtnl
5i le-au cltit. Apoi s-au instalat la maslnile
/or de scrts, ftecare in altd camerd 5i au conJ ^: dt'dl ltd,o
--:
fi-nal rp inren,tcpm -r,
lnrF-- uuPa

n-am trez/t, am ficut o plmbare p,.n

Tinlsoara, am revenit /n cdme6, em b;ut
sr'7 6'i,1 ele /B oacl' Je c:'e
l^ 14----.-:
---.-^
^. s(/'5e
-^
il- t ,e
/d)d)etd et
Le
scr.SeSera m'-a
faL'ut pofE de scrrs. In acea a doua noao:e

o cale: 5,

i. ^." r
2n <ar,< uPtvuPL
)nrn)n) tJ
7 i n;rtn t )t
-' la
Pr9,t ' Fc
Potl

oimineata am lesit tarisl la o oiimbare ce

rE 'll BPol,p t, .Jt \ 1nl <' L: Cd ,OPta'-.

Ferneii in rosu ootntse si cL,[ea fl dus in
scul't tr/np la bun sfirsit. i,gu'tr ce.re i 7 ztle
au fost preceo'ate de vrco cot ant de oocu1
t t,ct tldt r, ALlu/,
r t ta t a/laali a fosi
oLcd

'-

--

lJt

c':;, ec:.-.i r.::...' :.: :. :.-:;:,i. a:;Jg:i.

'e''(-t; /P:.' :i. :^ ^'iiti :-'e)r J::e:;
e:c

St esia s

a {,,(iii

:':'

dii'

'.'rec

irrtr-un fcl s,ru ;rltui sunt legate de ,,cazu| Dillinger", autorii descoperi diversc locuri indepartate din Europa gi America, pe unde acestcii .r.L', trccut. Inedit cste si f;rptul ca autorii ingi;i devin personaje
(.. ,::,tr, 4. li Entdoi) alc propriei carqi, ur:
al scrierii roma'rrrarr
nului .r ..irrel cir o rjnrlri. povestirea propruu-z;s;. Adoptind formula rori i.ilrului scriza iional, :rutorii folosesc in spirit parodic si ludic
un intreg arscn.rl de documenrc, strarcgii rcxtuale, referinle livresti,
registre stilisticc, atitudini auctoriale, sugerand ca, de fapt, rru atit
evenimentele petrecute sunt importante, cat modul in care sunt ele
percepute si repovestite de fiecare data altfel. Cici pini la urmi
povesrea, niscuti prin interferenga ironica dintre realitatea istorici
si ficqiune, este relativizati, deformati gi ristalmiciti de fiecare perspecti\'; noui care o reconsrituie, esenqiali pirind si fie placerea de
a fabuia pe marginea ei. Granila dintre realitate gi ficliune este depa;iti
intr-un mod surprinzator si in ultimul gest al autorilor, care-si scriu
singuri postfala, intitulati trontc Cucerirea estwlui sdlbatic, pe care
insa o atribuie unui american, Martin Adams Mooreville (adici, din
nou, Emunu, A. si Emdoi). inrreaga corlstructie fictionala pare astfel pusi sub semr-rul farsei, orice apropiere dintre ficqiune si reaiitate
devcnind iluzorie si derizorie.

d
[...] Efecdv, lucrurile s-au petrecut asa. Acest iter spectrorum':'
(stricto sensu) a inceput in 1985 cind, independent unul de celilalt,
cei trei corei au citit un articol de magazin al lui Viily Totok. Titlul:
,,IJn personaj enigmatic'. Subtitlul: ,,Acum 50 de ani, o tinirl din
Comlogul Mare l-a denunqat pe faimosul gangster american
Dillinger."
L-au citit gi n-au avut nicio reaclie imediati. Acel articol se
nume;te acum Sursa 1. Apoi, in biroul redacqiei in care iucreazi A.
;i Emunu, a apirut Sursa 2, o rude indepirtati a personajului enigmatic, care sustine ci in anicol s-au strecurat inexactitiqi. Spre a dovedi cele spuse, prezinti cateva documente: Fodia de deces a femeii
Cumpina; Ana Persida, casnici, in etate de 55 de ani, de confesiune
ortodoxi; locul na5terii Lunga, Jud. Timig-Torontal; domiciiiul
din urmi Timigoara III, P-ia Mirzescu, 2. Se va nota evenrual (e
tiplrit in formular) cetlqenia striini. in dreptui rubricii nu e trecut
nimic. Locul, ziua ;i ora decedirii: Timigoara, la 20 aprili e 7947, ora
18. inci un ac! (de ia Pompele funebre gi administragia cimitir.:lui
mixt). Sunt dovedite astfel cheltuieiiie de inmormintare gi locui din
cimitir unde e ingropati Ana C. Deci nu aruncate la ,,cimitirul
siracilor", cum scrie Sursa 1", ci cu mormint gi cruce in reguli. [...1
CAteva fotografii cu o femeie frumoasd.. O frunrusege a anilor '30.
CAteva povesti. Aer de mister. Imaginaqie in{ierbintati. Senzalionalul
plutind prerutindeni. Toate o fac pe A. sa ia iegitura cu Ernunu gi
Emdoi si sa le propuni coiaborarea la cartea de fage. [...]

p6lru e,-'

Da-a es! Ja cl .i ..".; .t

iilleretalltr " l\/ rcea i.)a::e c.,t:

r-':^

" drumul fantomelor, parefrazi dupi irer criminis (expr. lat.), desemnind in
limbajul juridic parcursul infraciional.

I IJ

ry
G.

(o

(U

diene de o intimplare mai puqin obignuiti, apar gi

tt,
voce tare < ea
" martorii oculari cei care spun cu
am fost acolo, am vizut eu cum s-a intimplat >>, ca
9i cum aceasJlindmplitoare atingere cu < senzaqionalul le-ar da dreptul la o nemisurati mindrie.

.$$rt

-rr

'

cu

pue4rl in piept,

se

infumureazi, ba chiar

,nai perverqi, o fac gi pe mode;tii, povestind

,,totul" pe un ton normal, dar fiind si foarte mulr,umiqi in sinea lor ci lumea ii asculti cu gura ciscati.
De obicei, moartea accidentali provoaci asrfel de
reactii, iar crima deqine un loc foarte bun in top.
Oare sensul " mindriei ' acesteia nu trebuie cdutat in propozilia: " si eu am fost acolo, dar altcine-

mlndria "
martorului la senzaqional provine din gindul
ascuns ci moartea a fost piciliti?" [...]
in decembri e'85, Emdol soseEte la Timi;oara. Vrea si urneasci acgiunea. Acqiunea se lasl urniti. incep cercetirile. Luirile de urme. Interogarea
martorilor. E adusi, pentm inceput, la discugii in
patru Sursa 2. iqi amintegte citeva lucruri (nu lip-

va a murit in locul meu! ? Nu cumva "

"

john Dillinger

secvente cinematograftci

.A existat intr-adevir o femeie niscuti in

Comlogul Mare (sat Lunga), la sfirgitul secolului
trecut gi emigrati in America inainte de Primul
Rizboi Mondial. in Chicago-ul prohibigiei gi al
jazz-ului, al lui Al Capone gi al primarului
Thompson, adici intre anii 7920-7934, a fost
amestecati in numeroase afaceri, dar gloria ei probabil nedoriti
- ia nastere din rolul ingrat gi
important pe care-l joaci in seara zilei de 22 iulie
1934 cind, in faga cinematografului Biograph din
Chicago, este ucis de poliqie John Diliinger,
.. inamicul public nr. 1 al Americii acelor vremuri.
'
Obiigati apoi si se intoarci in Roninia gi si triiascl ascunsi, eroina noastri moare in aprilie 1947
la Timigoara, in condiqii suspecte. Toate aceste
fapte sunt reale, iar adevirul lor este atestaE de documente, de presa vremii gi, probabil, de mirturiile unor persoane care au cunoscut-o pe " femeia
in roqu ,. Pentru romanul nostru, ins6, iaptele enumerate mai sus nu au nici micar rolul unui pretext. Tot ce va urma nu este nici fa1s, si nici
adevirat, asa cum, in romane, nu vegi inrilni decit
informaqii care sunt, in acelagi tirnp, qi false, 9i adevirate. * Senzafionalul ,', care este adevirarul
obiect al experimenrului nostru, se na;te - pare-se
apropiere de evenimente
- atat din prea gimarea
neobisnuite, cit din indepirtarea (in timp sart
spaqiu) de intimpliri comune. t...1 Ei bine, din
acest;oc al distanqelor, din firescul sau nefirescul
unor evcnimcnte pcrceputc prin ecrane improprii,
apare senzaqionalul. Ati observat probabii ci, imediat ce este rulburata ceala pastoasa a plictiselii coti-

114

site de interes literar) despre existenga ,,personajului

enigmatic", pe care il va numi de acum inainte,

apropiaqi

-,

nu

fir;

indepirtate ori cunoscutii

afecgiune, tu;a Ana.

ca, de altfel, toate rudele

Succesiune ternporald :
1.

Tuga Ana a fost o femeie foarte frumoasi"

gi la faqi, qi la corp.

2. Ea s-a niscut la Cornloq, s-a mlritat cu

unu' Cic,lac qi au plecat inainte de 1914 in America3. Acolo, ingelegeqi ce vreau si spun, dupi ce
a rimas viduvi, a fost foarte solicitati.
4. Degi a {ost gi titine-su in America, el ou
s-a descurcat gi s-a intors acasi. Tuga, in schirnb, a
reugit singuri singurici si faci asa avere,
5. ci a ajuns cea mai bogati femeie rorninca
din America, cici
6. cind a fost in viziti in America, regina
Maria la unul din hotelurile lu' tu;a a tras' fiindce
7. tuqa Ana a deschis la Chicago, pe cind avea
numai 35 de ani, un mare hotel cu cafebar, restaurant si, cum sa zic acuma, bordel. Totugi
8. chiar singuri nu putea razbi, aqa ca
9. mult a ajutat-o bandirui Dillinger.
10. Apiniii, cite n-ag putea povesti eu despre
Dillinger ista! Cite mi-o povestit ruga cind eram
copil ! cici ram un copil cind a vcnit ea la
Timiqoara, avcam douazeci ;i ceva de ani (mirare a
lui Emdoi care nu gtie ca in Banat copil = burlacT,

rl,- l.i--

L i te ra i{w s'a
lucram in comerrul de textile si ea povestea culn
se intilnea cu Dillinger prin parole, el fiind tot cimpul mascat. Asta, zicea tuga, ii placea lui cei mai
muit: si se m4scheze in permant ntr' LJn tircusant !
Cind era,Fb..t, cind cerqetof, r.j ,,. J infirm, can.l
general, clnd.bandit. Nici ea, cale iriia, cum si zic,
cu el, nu-l putea recunoa$te decit din parole, de;i
triiau bine, fiindci el o ajuta, el o subventiona.
Unde si se descurce o femeie singuri in America
chiar in halul acela ! intrucit mai era o localitate
lingl Chicago, Doben, sigur Doben ii spunea,
unde tuqa iar avea un restaurant, hotel ;i cafebar,
unde vindea biururi adusd cu doui camioane de
la Chicago gi invers, deqi nu era voie. Nu gtiu daci
gtiqi, arunci in America a fost prohibilie, dar toate,
gi hotelurile, gi camioanele erau pe numele ei. Aqa
a a1'uns ea cea mai bogati romincS. din America,
incit gi regina lv{aria a stat \a ea, fd,rd. si ;tie ci
tocma' atunci banditui Dillinger furase un copil.
Era copilul unui pregedinte de stat. Nu. Al unui
guvernator. A oprit ma;ina guvernatorului gi a
furat copilul. A cerut 200 000 de dolari depuqi intr-o caseti in hoiul vilei guvernatorului ;i arunci
o si-i aduci inapoi copilul. Cum ar fi miine zi, guvernatorul a a!-ut mare serbare, cu mulli invitagi,
deqi era necijit. Cine credeg:L cd. apare deodati intre
invitagi mascat in general ? Dillinger ! Sti de vorbi
cu iilalgi generali, cu doamnele, cu domnii, cu

guvernatom',

il

intreabe de ce-i necijit, face

bancuri pe socoteala banditului Dillinger, bea o

gampanie, se strecoari. in hol, ia cutia cu 200 000
de dolari si pleaci. $tigi cum spun biniqenii la un
a$a om ? Becher ! Un becher cred ci a fost gi Dillinger, iar in vremea asta, copilu' era ascuns in
munqi intr-o casi mare a lui Dillinger. Ceva lux,
cu cinci camere gi aer condiqionat. Era o casi in
munte, repet, in munte, sipati in piatri ;i se deschidea numaicind Diliinger sau cine trebuie apasa
pe un buton 9i se didea deoparte un bloc masiv de
granit. Acolo era copilu'. Ci.nd a luat banii, l-a eliberat gi pe copil, fiindci era un om de cuvint. Dar
sa nu uit de tl;;a. Ea a, devenit, la un moment dat,
amanta chestorul,.ri din Chicago, care voia sa se
cisitoreasci cu ea, pentru aver. Aga i-a qi spus.
Ce o ia de nevasta daci rrece pe numele lui iumitate din avere. Ea nu a vrut. Avea doar un copil,
pe $tiv a iu' Ciolac. Cum sa treaci averea pe alt
birbat I Yezi numai ca chestorul nu stia de unde
provine averea. Bdnuia doar ceva ;i cind a vizut
ci ea nu trece jumatatc ciin bani pc nuntele lui, a

'

Penimacla nosthelicd

Fraaa

denuntat-o. Atunci a fost tusa arestati gi condanrnata la 14 luni inchisoare, plus confiscarea
intregii averi. Ea a vrut sI lase ceva dupi ea pentru copil. Si salv,:ze averea cu ginduri nobile. $i
atunci il viniie pe Dillinger. Cere neconfiscarea
averii, plus un avion, acte false, banii gi bijuteriile
pentru plecarea din America. Poliqia este de
acord. Tusa mai pistra in tot acest timp legituri
strinse cu Dillinger, pini in clipa tridirii. Convine
cu el la o intilnire pentru un film. El accepti. Se
intilnesc gi se duc la {ilm, nu mai stiu ce juca, dar
consemnul era clar. Cind ies diniuntru, birbatul
care va fi la braqul siu e Dillinger. Polilia poate fi
gi mai siguri ca si tragi, in momenrul cnnd ea va
arunca pe jos o batisti gi se va apleca si o ridice.
Chestiunea cu femeia in rogu, in rochie rogie e o
poveste ! Semnalul era ca ea si se aplece dupi
batisti. A ficut acest semn pe treptele cinematografului, chiar in fata amantului siu, chestorul, care
se indrepta spre ei. Chestorul a ridicat pistolul cltre
Dillinger. Dillinger l-a lovit peste mina. Atunci a
fost ciuruit a;a de tare ci nici creierul nu i l-au
putut scoate pentm analize. Cici toati zona a fost
evacuat;. 9i era plin de poligigti ascunqi in jur.
Dillinger zicea insingerat la pimint. Tusa a fost
dusi de poliqie, apoi eliberati gi imediat a plecat
din America.
11. Un an a circulat prin lume si i se piardi
urma, cu pa$apoarte false. Dumnezeu gtie pe unde
n-a umblat, pAni cind,
12.in'35 sau '36 intri in gari, pe la Constanqa
gi ii apare poza in ,Realitatea ilustrati", pe care am
vi.zut-o gi eu, cu rufa pe prima pagini, purtind o
masci de catifea. Putea fi ea, putea si nu fie. Dar ea
a fost, dovad: ci
13. ia numai o luni dupi ce vine ea acasi,
e prins un individ trecind frontiera romina in
drum spre Polonia, cu o suti de mii de dolari
asupra sa. Nu. O sutl de miiioane' Tot in
,,Reaiitatea ilustrata"' parca scria cum el a ,ieclarat
autoritililor romine ci a venit special s-o lichideze
pe tufa, fiind din banda lui Dillinger. Lasa toqi
banii la ai nogtri si e eliberat. Arunci m-arn g6ndit gi am ficut legitura cu o intimplare ia Lunga,
cu o luna inainte, cind
14. a murit mama vitregi a lu'ruga 9i eu m-am
dus cu tata la inmormi.ntare. Eram copil arunci. Am
venit de la cimitir acasi, in sat. Steteam in sradi,
in fata casei, cu tata si bunicu', carc
ttc

;i;ra.

ry
{sg:.

+)

(u

Banditul Dillinger la inchisoare

15. erau foarte supirali pe ruga, nefiind de

acord cu viaga pe care o ducea ea, cind deodati a
apirut un domn inalt, solid, in costum maro,
parci-l vid ;i azi, era maro inchis, dintr-o stofa
scumpd, fini, ceva foarte elegant. A intrebat de
doamna Sage. De doamna Ana Sage. Era nume
fals ! Tusa se ascundea sub acest nume, iar domnul acela era din America. Vorbea romineste.
Bunicul i-a spus, gi azi imi amintesc, ci tuga e in
America ;i ci n-are ce si caute la Lunga. Atuncea
tipul s-a dus. Venise cu ea pini la Londra gi stia
ci trebuie si intre in gari, da' numai dupi aceea
mi-am dat seama ce voia qi cine era, cind am citit
,,Reaiitatea ilustrata".
15. Tusa, de la Constanta, a venit drept la
Lunga. A stat ce-a stat, apoi
17. s-amutat la Timigoara, la o familie pe fos-

ta stradi Baader. A triit muld vreme cu acel birbat, G.P., mai tinir decit ea, funcgionar la Uzina
de gaz.

vili,
19. apoi in Piala lv{6.rzescu, ia domnul
comisar de polilie Rusu, in gazda
18. apoi s-au mutat pe aleea C.F.R. intr-o

20. unde am fost gi eu de multe ori. Ea avea

bijuterii gi bani. Era foarte bogata. A purtat pistoi
tot tirnpul rizboiului. A al'ut permis de port-armi
tot timpui. Deci autor-itaqiie au tolerat-o bine;i dupi
23 August. intre bijuterii. pe calc le-anr va.zut cu

ochii mei intr-o caseta, era un colier de platini cu

atatea briliante, ci in '45 sau '46 cind nu mai ar-ea
bani si i-a oferit Casei regale si-i cumpere, casa
regale nu gi-a putr.rt permite acest lux, atita era de
scump.

Atunci

21,. ea a trimis colicrul cu briliantc in Amcrica, baiarului sau, printr-un avocat foarte bogat,

116

originar din Cenad si plecat in America. El invirtea, cred, afaceri mari, ci toata ziua venea in qari.
, La Chicago era proprietar peste gapte frizerii, ho, .tei. restaurant. La Timisoara a construit o vile extra;6rdin"arn lingn podul mic Cgpe Bega, chiar la colq.
A trimis prin ei colierul la=ehicago, dar beiarui nu
l-a primit niciodati. Cum-bani parci nu mai avea
si bijuteriile nu voia si le vindi,
22. a pardsit-o gi acel berbat mai tindr pentru care ea a ficut multe.
23. Eu personal am vizut-o pe ru;a Ana
inainte de a muri, cum ar fi intr-o vineri seara. l\{i-a
spus ca a doua zi tot seara, simbeti, cum ar veni,
urma sa-i faci o viziti cineva diri America. O
;tevardezi sau aga ceva, cu care ruga era de multi
vreme in legituri pentm actele de repatriere. Cici
am uitat si vi spun,
24.wgavoia tare mult si se intoarci in America gi umbla mereu dupi acte. A ficut mai multe
demersuri ;i persoana asta i-a promis rezolvarea.
Ne-am inqeles ci luni intre noud si zece si vini la
mine la priyilie si-gi cumpere niste materiale usoare de rochii, cici am uitat sd vi spun,
25. era deja aprilie, gi ruga voia si-gi faca ni;te
rochii de mitase, ceva usor, de primivare. Am rlmas
bun intelesi, numai ci
25" luni dimineata, primul telefon l-am primit de la domnul comisar Rusu, si vin repede ca
27. tu-sa Ana e moartl.
28. Cind am ajuns, erau deja acolo. Ghige
gi un prieten de-al lui, unu'A. L., care sti aici, pe
strada dumneavoastri. intr-un subsol. Domnul
Rusu a povestit cum a fost. Duminici dimineala
a observat cI tuga nu mai iese din camera ei. LIga
era dubli, cu un cirlig de fier care o tinea inchisi
pe diniuntru. A bitut. A strigat. A sunat la sonerie. A dat telefon. Nimic. Atunci l-a sunat pe
Ghiqe. Acesta a venit. Au pus o scari lunga pin5.
la geam, fiind parter inalt, gi au intrat pe geamui
intredeschis. Era ea moarti in cameri, pe recameu,
in furou, fardati, cu genunchii la gurd, cumva crispata. Ceva anormal. Gheara morqii se agternuse pe
chipui siu. Cind am ajuns eu, am facut inventarul
lucrurilor pi am cerut autopsie. S-a facut undeva
in Cetate, cred ca unde-i acuma Clinica de dermatologie, dar eram copil gi nu stiam prea multe,
iar ei au spus ca a murit de moarte naturala, de
inima, iar eu cc stiam pe vren'rea aia. N-am insistat. Am facut inventarul lucrurilor. dar caseta cu
bijuterii nu nrai cra. Nici bani nu s-au gasit, dar

5triil

r,

Ferio;rcia postbelicd

rroze

e1J

zic ci avea ceva bani, din moment

ce se

Cu urmele operaliei inci pioaspete, Diliinger ataci

banca din South Bend. Dezamigire: se alege cu doar
cinci mii de dolari. Cu gindul fugii in Mexic, incepe
si puni bani deopl;g O cunoaste pe o oarecare

pregitea

si-gi cumpere rochii de vara. nu ? Atunci am

ingropat-o in cimitirul din Calea Buziasului, undc
si-acum puteli, daca vreti, ,'5.-i veCeti mormintul.

ln orice caz,;rao femeie anal{rbeta, fiindci o fer:reie

singuratici venea si-i faci toate corespondenta. Cu
siguranti cd. acea femeie nu mai triieste. Nici dintre prietenele sale nu mai triiegte nimeni. Doar fata
lu' doamna Volker, buni prieteni din Anierica si
de aici. Ea mai triiegte. Fata ei, adici. Dar ce qtie ea ?
Tot ce pot si va spun in incheiere este ci doamna
Ana Persida C. a fost o femeie plinl, robusti chiar,
blinda din fire, calmi., de;i tot timpul ii era frica de
urmiritori, ii era fricl si nu vini. dupi ea cei din
banda lui Dillinger, pe care, si ;tigi, ca nu-i condamna. Pe ea doar banii o interesau, era materialisti.
Degi era supirata pe americani cI nu s-au tinut de
cuvint ;i nu i-au dat lui $tiv niciun dolar, si nici
hotelul, cafebarul, restauranfeie nu le-au transcris
pe numele lui, cum i-au promis contra lui Dillinger,
torugi dupi America ii plrea rau. De multe ori mi-a
spus chiar mie acest lucru. Daci vregi si-i vedeii
mormlnrul, putem merge pe Calea Buziasului cum
intri pe stinga. [...]
Biograf

in

Polii, fi16llton ".i, iEe*;a sdptimini, se muti cu

aceasta in Gary. Stau la o prietena a lui Pollr', o
doarnna inca frumoasi, de vreo patruzeci de ani. O
clrenraAnna

Sage gi Se pdrea ca

arnsese o viaqi foane

agitata, gi cI inci avea incurcaturi cu poligia din

Chicago. [...]
Chicago, Illinois

G.M.T.'!

orele 22.2Q

[...] Lumina se aprinde brusc. O lumini violenti. Urmeaza o mici pauzd, apoi ni;te filme scurte. Birbarulgi cele doui femei nu vor si mai rdmini
gi la complemre. Se ridici gi ies. Ajung in fala cinematografului exact in clipa in care unul din agenqii
speciali arad unui poliqist insigna si actele. Dar ei
nu-i bagi in seama. Cotesc la stinga 9i trec chiar prin
fala lui Purvis.
Purvis i;i pregdtegte chibrirul ime/iat ce primul spectator iese din sali. Simtea cum ?i tremuri
buzele gi, o dati cu ele, gi qigara. Deodati, il vede,
apirlnd intre cele doui femei. E vesel. O veseiie sinceri, netrucati. Un birbat care iese de la cine-

luni de

matograf insogit de doui femei frumoase. Purvis igi

libertate ale lui Dillinger face parte din istoria publici a.statelor Unite. Urmirit de poliqia rufuror

aprinde in sfirgit tigara. Blrbacul ?i arunci o

privire. O privire absenti, firi conqinut.
Trioul trece mai departe. Agengii $tiu ce au
de fecut. L-au identificat. Hollis gi Purvis se gisesc
acum unul lingi altul. Fiecare are in mnni un pistol. Deoda$., berbarul igi vird mina in buzunarul
drept gi o ia la fugi. Are in mini un Colt ;i pare sa
nu-l fi auzit pe lvlelvin Pun'is care il someazi si se
opreasca. Continui si fugi, in ciuda strigitelor iui
Purvis. Hollins gi aiqidoi agenqi incep sa tragi. Un
slonte il stripunge prin partea stingi a capului. AI
doilea ii intra prin ceafa gi ii iese prin ochiul drept.
Birbatul cade. Purvis se apleaca peste el. il scuture.
Nicio migcare. Niciutr rispuns. [...]
Un fel de concluziuni pe care le citesc, inca
o data, ca pe un indreptar pentnl ce mai au de facut,
pe ci banci. in gara la l-ovrin, intre doui trerluri.
inrre doua paragrafe. Deci:
,,Lucrul cel mai cvident Pe care 1-am des-

[...]

Ceea ce a urmat

cele citeva

scatelor americane, ei i9i ingiduia luxul si petreaca

la Mooresville, impreuni cu inrreaga familie, citeva zile liniqtite de vacangi. ittcepe si fie vizut pes-

te tot, inclusiv in indepirtatul origei englez

Stradord-on-Avon. Se fac spargeri in numele lui,
sunt impuscaqi poliligti, se aranjeazi evadiri.
Afacerea de la Linie Bohemia, unde scapa dinincercuirea poligigtilor ca prin miracol. e graitoare pentru norocul siu extraordinar. Refugiindu-se la bunul
siu avocat, Piquett, ii cere doua lucruri : o
ascunzatoare sigi.rri si un chirurg priceput. Piquett
se adreseazi unui oarecare Probasco, proprietarul
unei case din Chicago. Doctorui Loesser, asistat de
doctorui Cassidy, are indatorirea de a face si dispara orice legaturi intre John Dillinger gi cel c.rre
avea sa-i iasi de sub bisturiu.l)rmeaza o operaqie
estetici foarte grea, dublati de ;tergerea anlprcntelor. DupI convalescenqi, il roagi pe Piquett si
pledeze pentm Billic Frcchette. c.lptursta la Lrttle
Bohemia. Piquetr facc tot cc poate, insa Billie e condamnata la doi ani de puscAric pentru compiicitate
.

coperit la sfirsitul primei parti :r experienqei

" Grccns'ich \{cridian Time (Ora N{cridianului
Gre cnrvich) (ll'. cnql. ).

tt/

e_,

s*e'

ffi
P
(o

.p

l-5

r#

t t'r: r-a t*t

ji

noastre a fost felul in care senzationalul se

hraneste din senzational. Ei este acelagi si la 1936,
si la 1986. O uriagi construcqie imaginari, atempc,raii si atopica, la care participi zeci de mingi gi
sute de suflege, Fiecare dupi puterea sa. Iar stilpii
acestei conltrur:1ii nu sunt rnarii,:, nobilele sentilnente. Nu dragostea si moartea, ci banii, moartea
gi, abia ia urmi., ca un factor perturbator gi ilogic,
dragostea. Nimic mai departe de sentimentalism
si, deci, gi de literatura sentimentali
- decdt senzaqionaiul. Perpetuu si luxuriant, acest fel de sen-

zagional apare intotdeauna in afara unei iubiri

autentice. El este, in cele din urmi, produsul unei
organizd,ri sociale, pe care o reflecti gi in ale cirei
ciudate circumvoluqii se reflectl.
Am ales pentru romanul nostru un personai feri merite evidente. Celebritatea sa atita citi

este
- se infigi;eaza, mai degrabi, ca o tristi performanqi. Ea derivi din stratul de addncime al
povestilor, pe cit de senzaqionale, pe atit de reale,
ale anilor'30: Chicago, prohibiqie, jazz, emigratie,
criminalitate protejati pd{itic. AdicI nigte realitigi
care au primit asdel de n#re: Al. Capone, Bonnie
9i Clyde,John Dillinger. in jurulintimplirilor adevi.rate din viaqa personajului nostru am fabulat firi
opreiisti. Ceea ce a rezultat nu e decit o palida versiune
- retro, firegte - dar ce altceva decit versiunea unei viegi de om este romanul ? 1...]
Nu cerem cititorului sa se lase incintat de o asrfel de experiengi ce pare si duci la egec (dupi cum
ne-au asigurat cdgiva din cei care, intr-un fel sau
altul, au fost martorii scrierii acestei clrti), ci s-o
priveasci firi prejudecigi. Adici ala cum a fost

scrisi.Autorii"

Note lexicale
inter/op, adj.
care are o reputatie proastS; rau famat, dubios,
suspect, deocheat.
prohibitie, s.f.
m5surd legislativ- sau administrativa prin care
se intezice producerea, v3nzarea, exportul sau importul
unor mirfuri (in text, intezicerea bduturilor alcoolice.

F}
Terrnen juri d: c. C oa u r o,'i c o:e t .\.
reu
-,,
Dci sar mai mulii pan,cipar'tr c,..r coT,irrbui'.ir

bechet s.m.

(fam.) burlac, holtei.

(fam.) dormezE.
recameu, s.n.
(despre modE, muzicd etc.) care reflecta o intoarretro, adj.
cere in timp (reludnd sau imitSnd un stil mai vechi).

DISCUTAREA TEXTULUI

Co

ce auior la sivir;irea
Co,:r;n.

in'f

ractiunii

1...1

rnroilnr nn>r: i, S -rL iana Sau

, a esen+;il f ,:nd r; a:1ele oe execu:are Si.'arsitC- de *i Si S:- l;''irlisig l- Corro'arr. ,a u,,utii .. Cand *.o:; co.eii a r lucral
cu acelas, {el de vinovSr,e, adicd toti cu
1:e

c .-ce',

..- {;
inror.io rou
<aI t^Ti
rini .-+,/:^--:Lvtr 'n
,'. rLuipr,
ld.L{LrPC!Jd vd ll

" (exoliratie dati de a;:orii

romanului Femeia in rosu; ali sens al
cuv5nrului este de n embru al ccrulrr drn
oroor.u-2.s5

ita'lrul antic. Cordr-icdio'Lrl

66't-,1,_.rr s

rt,irr,ea Corifeu.
,,Cer trei corei -- o, lli'-tzel , ce n'a. ca,

De

:1i,. ill.l:,- , .Sa\ :: e^ .-.--a'!^- , ',4 'a'.J ' a" r'

ra L:r!l r;Cu sti!, SJ -'Ce s-: !e p sc,i:, Car
-,1 :'-roa'i ir :-:,,c1.'-J a.('-z:r r t?
iap.
D-mart."

clt.)

icair:a:: ir''r
,Ls(-'.:'cT"'.-'i:
t

Stratford-upon-Avon

z '' :are

-']

33ei!r'f//:

.18

:a

r-n

s-a
S

la !iesDea':,.

^t

551i- ": e't

6 t.

Ficliune Fi/sau document

,,..Romanul realitaiiir' de ia care pornesle femeia in roSu este cornp:i5
ointr'-un sor de dosar, ir. care se aCunE i-,fornatii, rertr{icate sau articore de
gazete -q; carti, de la ese'-rl lur W. Totok Jn personaj en,gmatic, luai ca punct
de plecare, pAna la monografia lui John Toland despre <inamicul public
numirul 1 al Americri>, banditui John Dillinger. Mai exacr: <Hiirti vechi. Revisre.
Almanahuri de iilm. Tratate de istorie. llustrate. Jurnale de fr'ont drn prima
conflagratie. Scrisori interbelice. Rochii vechi din anii '30, palarii, posete,
pudriere, ochelarr, cutii cu medicamente, ca{ea si ceai din aceeasi perioadi.
O intreagd recuziti pentru rnarele spectacol.>" (Florin Manolescu, Ann from
Loonga sau romanul fdrd frontiere, in Lile.e in tranzi.tre, Bucuresti. Ediiura
Car-1ea F.omAneascd, 1 998)

'1, Revedeti inceputul fiecarei secvente din textul reprodus in

manual, identificdnd indiciitemporalisispatiali. Prer:izati la ce se referd
acestia:

.
.

la actiunea propriLr-zise a romanului;

la acliunea scrierii romanului de citre autori.

2. in romanul traditional si in cel modern scriitorii incearcd

cel rnai adesea si ascundd procesul de creatie (documentarea, primele intuitii, conturarea treptaid a personajelor si a situatiilor in irraginatia autorului, revizuirile aperute pe parcurs etc.). in Femeia in
rosu geneza si elaborarea romanului sunt expuse cu minutiozitate,
devenind o parte component6 a acestuia. Selectati din text exemple care ilustreaza aceast5 caracterjsllca a scnerii cdrlii Femera in rosu.
Cautati alte exemple in textul integral al romanului.

,k|

L iteraturd
3.

Perioada PostbelicS

Proza

Aflati ctne se ascunde in spatele perso-

najelor A., Emunuli Emdoi, recitind prezentarile biobibliografice ale celor trei autori
4. Comentati in scris urm5torul avedis'

"etrt

al autorilor cu prrvire la modulin care au decis:'l;-si

dezvaluie identitatea:

fi, de fapt,
permutiri."
prin
pseudonimul celuilalt. Asa,
,,Fiecare nume de pe copertd va

5.

Munca celor trei autori, cum este prezentatd pe parcursul romanului, seamand destul de
putin cu ceea ce se a;teapti de obicei sd facd un
,.riitor. CErei profesii ii sunt caracteristrce activitatile
celor trei? Alegeti dintre urmdtoarele sugestii si discutaii optiunile voastre: reporter detectiv ' istoric
. anchetatorc arhivar r judecitor'
6. Comentati in scris compararea literaturii
jocu o autopsie din finalul romanului, identificand
jos:
curile de cuvrnte din sewenla citata mai
,,Un corp ?mbucititit, da, da, tiiat sistematic. Nu sfa;iat aturea, ci riguros, dupd un plan secret'
Cu stiintd si artd. Cu acest stilet tiios' Cu stilul' Ca
un bisturiu de anatomist. De chrrurg' De autopsist'

O autopsie generali. Cu s6nge rece' P6ni in miez'

in ad6nc, in abis. <Autopsie> inseamnd <a vedea

cu propriii ochi>. Dar si literatura tot asta inseamni: a tdia Pentru a intelege."

Autorii cautd si-si convingd cititorii de faptul c5 interesul lor principal a fost reconstituirea exac-

7.

baza de documente, a unor evenimente

petrecute in realitate. in felul acesta, romanul pare
sA se abatd cle la una dintre i'egulile fundamentale
ale gt:nului, aceea a constru:ri, lumii ficfionale prtn
inver," :'eprc5. Gasiti argumente in text prln care

td, pe

si demonstrati dacd aceastd ipostazd a autorilor este

autentici sau simulata. Cititi, in sprijinul demonstratiei, 5i urmatorul Pasaj:
,,Au destul material' Destule documente' Surse berechet. De;i ceva lipse;te. Simt tot mai clar c-ar

avea nevoie de incd vreo trei-patru martori' Cumva

mai ciudati. Care sd le poatd povesti cum se vede
de-aici, de la ComloS, toate nebunia lui Dilli boy'
'34
Mai bine zis, cum se vedea atunci, in jurul lui
si dup5. Judecd logic. Cum sa se vad5? La cinematograf ;i prin reviste. Deci le-ar trebui niste batrani
lovili de damblaua cu Dillinger. Care sd fi vizut filme'
sa fi citit reviste, almanahuri. Da' de unde sd-i ia?
Unde sd-i gdseascd? lar stau 5i cugetd logic' Deci'
teoretic practic, ar trebui sd dea de urma unui

5i

bdtrdn care sd fi vazut la viata lui zeci, sute de filme'

Un proiectionist! Asta el Un proiecfionist pensio-

nar din Comlo;. Perfect plauzibil' ["'] <Da! da' de

unde dracu-l mai scoatem si pd ista tot d-aici' din
Comlop?>, se cam nelini;teste Emdol' Acum e
rAndul lui A. sa le-o spund, plind de agiin finel
talie: calmcalmcalml <il gdsim si p-asta! Nicio pro-

blemal 5i daci nu-l gdsim, il inventdm'>"

,&'

Recitili fragmentul Succeslunea tempora6. Numerotarea informatiilor culese dela Sursa 2

indici inten!ia autorilor de a extrage ,,ideile principale" din povestirea acesteia. Totusi, secvenlele
ui
rezu ltate reproduc intocma i vorbi rea personaj u

8.

relatirii. Cum explicati aceastd

proceduri surprinzdtoare? Alegefi dintre sugestiile de mai jos:
. motivul principal este grtja autorllor pentru fidelitatea documentara, astfel incat sa nu se

si iogica sinuoasd a

piarda sau sd t-tu se denatureze prrn reforrnulare anu-

mite informatii;
. formuia aleasi dd posibilit-atea caracterizdi'ii implicite a personajului-martor;
. viziunea pe care personajul-martor o are
inleleasupra faptelor relatate, mocJul sau de a le
ge si de a le relata sunt mai importante pentru
roman decat faPtele inseti;

I,

i
!
i

t;

fi

;l

autorii doresc sd evite implicarea personala

in reconstttutrea evenimenlclor evocate'

<44

L-i;Z-f }.i"i i:.1:1"3:'

Airsr..rl polrtier

119
i,
ri_L",

fld

i te re tw r'$

E*

!
Kitsch

cate_oorie

Senzalionalul

estetic;, cu un sens

n enul *r'Bc,hene fo'os,t cL sensul de ,.prosr

.,Cu corolarul sau de kitsch, stridenta, ronance, aventur;, miracoi de

doi bani, senzationalul se intrupeaza aici in povestea (romantat;> a Anei
Cump5nas din Comlos { ..1. Cei trei?utor; vor scrie, prin urmare, nu din siart,
rlr, rornan ;enzational. ci, dedub are s0r.c.{icd f)ostmodernului, un ronan
:jespre (romanirir senzarional, care sd 1ie, in acelasi t,mp, uz5'rd de :cate

,\+.Lo Lri..l',C
, l' ^^ ^. UcLelll
InCeafca O
Ul A^9U5t Al
reabrlitare reiariva a fenome"elor kitsch,

zational." (Mircea C;rt;rescu, Postmodernlsmul rontdnesc Bucuresti,

A .^ | r ..^.+^nrin
rrliri
rL Lr.rrro lrruv
!o <i
Ji y'o
fr. , roforint:
^ar.!U Ld O dLg>ttrd,

Editura Humanitas,

nronna{aro-r

naarri,, "t...nn6nd
atitr.rdini si produse ariisirce inautentice, rmrtalr,e,
ri.'
standardiza:e, r.enile sd satrs{acd

ci

-^ I. +.,-t^
ql L gr td c d-l'^c .\ LqLil
^.:; )P
^l^-^^r-"^
tr
tuorc,

Butaforie

. ,^
^!^-^
dug)gc
tt'r_

ar,sarbl; Ce ooiecte imita-mA1.\/a

trhila-nniaa
\/:(o oi.

rp 1<r,. nrr,ri

; r1
-^^{^-'.^^-'^
--.+^^\ ir LorE >trrvg)l
LUrrLELtrUrrct<
u ^ LdrLui
.^-l;--.^l^-^-,,1,
| :^ +^-+
lColl.dlcc
UCLUI U Ll lli led.TU.

Romance rib. e.gl )

td

d,evalE, terrr,enul denurr.ea scr'err, de obi-

ce, ln versur., cu subiecl rmaoinar,

ircredrb,le, neveros mile, inruiire, prin

aceasla, cu lumea povesiiior si a basmelor.

Viziunea sau perspetiva narativi

,

rni rl dinrro

rclo

:rei t

nr rri

eser,tia:e de rapc:rare a nararorului (eu)

norcnn:i 1e,/\'

la

L Vkiunea .,dinddrdt". naratoru! stie nrai

rnrrlte ltotrrl\ do<nrp nprsnnaiul s;u.
,,Case'e par pen'-ru el f6rd accperrs,.lri, d,sTanTele nu exisia. deoii'tarea in vreme de
r<:moni rru.
nl in
r rrr
r'n >a_Lr
-'i^_"i
rrgc)lo
'; '; 'VU,
' r'r r , ',p \-E
^1
'a F/ur.:
_ --l^' n nprqrn;i el iri <nrrno :a: dLtrld)l
-r:- -^r
dlJIlgdL
'-J' -. ' -/-, Lnde se gasesc si celelalte persona-e, ce fac,

ce gandesc e\act, ce pidnuiesc." (Camii

Petrescu, Noua srructuri si opera lut
Marcel Proust)

ll.

Viziunea -impreund cu", cei mai

frecvent in16lniiS in literatura modern;:

naratorul sl;e Evaqt alar cat personejele

:J

sare, el

poa:e e;:pi,ca un lJaru

{--r
^1-t+a
d^ u>. ud):td

^.,^l:--.;^
crPliLdfid

-L .
(.,
c

i.cbt

^^ -,..^.--:
'jY
l: >t)ttdt.

ceea ce oarlesa. cr-r A'-..as:a-r s.r'gura

re:lr:a:e pe ca'e.,3'-i po/0.: [ ..1 L].n n ,ne
insumr eu nu pct eii. Cr ce as lace el rru
elpcrrip der = nrnnr,i,p a',. e <et,7;1tl

propr e meie -;: ^i. F : r - pci '. orb,

onest dec6i la r,"*rscta?a intar" iCamii
QDtra<.

lll,

^n

v-

Jvr

iS.: i.

ril!

S,f1-

p'- -a:-or P'cc?:?L, r:d:ta' :' 7z'. <P

I' irre:i

int;lne5ie, de a:r:a, ln rru;e e e

!;om,r
,!

ur

/r

J '-t,
"",^rlril

)20

'1. Comentali urmitoarea afirmatie privitoare la natura senzalionalului, punend in evidenti sensul paradoxului formulat de autorii
,,(Senzalionalul>, care este adev;ratul obiect al experimentului nostru, se naste
pare-se
atet din prea marea apropiere de
evenimente neobitnuite, c6t pi din indepartarea (in timp sau spatiu)

arrt

F.,'/a?l

de ?nt6mplari comune. "

2.

Ce credeti cd a determinat opliunea autorilor pentru ,,experimentul" lor de a urmeri mdrturiile si amintirile legate de un eveniment de senzatie? Discutati ipotezele de mai jos:

dorinla de popularitate, de a satisface gusturile unui public

cAt mai larg;
. incercarea de a pune ?n evidenla derizoriul existentei;
. dorinla de a ardta cum un subiect devine senzationai prin
modul in care el este perceput de catre ceilalti;
. interesul pentru mecantsmele de producere a noilor mitoiogii, in iumea contemporan;.
3. Recititi cu atentie cele doud pasaje din text care conlin
reflectii privitoare la senzalional. Credefi c5 acestea au in '/edere
o problema'tica strict literara sau vizeaze aspecte mai iargi (nevoia
oamenilor de senzalional, care se intretine nu numai pe calea fic!iunii literare, ci ti prin relatdri personale, colportaj, mass-media
etc.)? Argumentati in scris.

Voci intretdiate

,,Ali3nia tripartit5 oe aurrri se dovedesie, se poate spune, inr:eit p,lt'ormanla:n exersarea colajului, a pastrsei stilistice evocaroare [...]. Spre a nJ r..ar
vorbr de sir'ul gazetjresc, alanuntur'lor publicr:.rre, actelor de carrcelarie, ;:;emnarilor de jurrrai intim cu pretentii sau simplelor notatii rudimentare ale ,-.rnor
sernianaiiabeti, epistoie, rranscrieri de benzi etc etc. Dacd ln .onanele p:eceoenieior decenii perspectiva naratrv; se multipli63 prin inmultirea maiorilo-lersonaJ, acum asrstam la un vacairr't rnut, ai vocrlor scrise. Bineinieles, excesul,

inginereste controlat, este parodrc [.. J" (Gableta Omat,

Babllonui t'el mare,in Vtala Romineasc), nr.5-6, 1992)

.,.

Viziunea ,,din afard". naraiorul stie

m:i .-.,.,n dpr)r - tt -tr: cit

999)

Caci

Persoana I este caractensirci (Car nu oblin2tn. F 'a 2a.1r ' ao \/ 7 J^e

^
,,53 r; Cescr J ci.:;: ceia c:a iaJ, ceea ce
.^^^.A
duu, !<go Lc ir rcJ )t ud4d )", rr c ,,rs c,

lnt

ck,;-:en-

cu

.: -^rj-^1i",
-,.-^-,.
^i^-^^'^
trlgillcll-C
lrll OLU Ud>g)l.l,lO
lUlOll OVgllLU_
rna<o lnorinot ila r>v:loritnr modiav>li otr \
prin oyroncio -crmontti
.1^
-i,,-. r) .i>o utr,..,, ,-, or oJUr
<pmnpTF do nrlrei pu'J
noia,-ri,,
Ollvi ^^,^.+.-i
VUvg)Lill

nra<rnr rno

un roman

romanului Femela in rosu:

.n perioada me-

procedeelc pnrod;ei, pastisei, restauratrei bula{orice

. incercati

<-,izut,

cdzut

in manual,
aparline vocea narativ; si ce perspectivi adopta aceasta
(relatare la persoana a lll-a sau la persoana l; viziunea ,,dinditritt",
,,impreuna cu" sau,,drn afara"; revedeti Dlctlonarul llterar
a laturat).
f

cui

ii

sa identificati, in pasajele reproduse

ilG6

L iteraturE

Perioada postbelic5

Proza

2.
Proza narativi postmoderni

(sau

postmoderni.std) se caracterizr,azd prrn:

e amestecul nrte:lurrlor literarc (de exernnl'r
..--, o- '.'l')an apary,-, rnmh nrrnr r,r^r tinrrrr

--...-..

tinAnd orin traditie lttcrdrurlt

tnallp,

caracterizate prin exrgente estetice deosehiro

ur.c

crrirl
nrorrtm
rnmrn, ri Pr
n< -^ln-:r
uruvrL, )uLror/
Pr llur. I

istoric etc.
- cu tipuri ,,JoaSe", ale /,te.aturii oe consum si de diven sment, prec.r'n
romanul de aventuri, politist etc.),
. relatrvizarea ;i problemarizarea relatiei
dintro

ictirrno <i re:lii:to

/do ovomnlrr

amesrecul de referinte exaoe, autent:ce,

la

acestora. Selectati din text tras,iturile specifice fiecarei voci narative identificate (maximum 15 r6nduri), referindu-v6 la:
. relrjitre stilistiCe folosite (neologic, popular; regionai, argo-

tic etc,);
. tr;$turilestilistice ale discursului (oralitate, concizie sau prolixitate, coerentd sau incoerenla, propozilii eliptice, nominale sau fraze

arborescente, referinle livre5ti, personalizarea discursului prin

folosirea persoanelor | 5i a ll-a etc.).
3. Corelati secventele reproduse in manual din romanul
Femela fn ro5u cu urm;toarele tipuri de text:
. biografie romanlate;

. reportaj;
. eseu;

realitate, cu,,documente" plSsmuite, utir:-^-^!^t;L^

rrzdltro utrrrustdtd

d dtroCl'OfllSl-fliOl,

. jurnal de crealie.
4. Care dintre caracteristicile

suprapunerilor drntre epoci diferite etc.);

. fragmentarea constructiei subiectului si
a compozitiei,,,dezordinea";
. atomizarea perspectivei narative;

sublinierea caracteruiui artificial, conven-

tional al procedeelor literare;

. dezviluirea mecanismeior de producere
a textului, expunerea. la vedere, a modului

in care autorul isr realizeazl scrierea;

. juxtapunerea pi amalgamarea unor

ni<ire qtiliqtirp

re-

prozei narative postmoderne men-

]ionate in stdnga paginii pot fi identificate in Femeia in rofu? Exemplificali cu pasaje din textul reprodus in manual sau referindu-v; la
arhitectura romanului.

rr:ri:to

Realitatea incerti
,,

foiosirea abundenta a parodiei, a pasti-

Lumea devine,

a#el, poveste. Fictlonaltzarea er se realizeaz5 treptat, dupd

toate regulile postmodernititii, Mai intdi, in plind <realitate documentari>, sunt

inseraii martori fictivi, adevdrate fantome ivite la granila dintre existenle Si text

+:-^: voalate la alte scrieri, la tehnici de compozitie si de redactare si la tipuri de texte stan-

<oi : ro{erintai m:i mrll

Pluralismul vocilor narative lasa loc individualizdrii discursu-

-^

[...]."

(Mircea Cartdrescu, op. cit.)

dardizate;

. asimilarea in text. cel ma; adesea

ca, a cliseelor 5i a locurilor comune,
cul accentuat etc.
*;f

1. Comparati episodul omorerii lui Dillinger in varianta relatatd de Sursa 2piin varianta aparutii sub titlul Chlcago, lllinois, orele
22... Obsewati ce detalii diferi in cele doud relatari.

2.

Discutati in ce mdsuri este mai creditabilS una sau cealalta dintre cele doue istorisiri. Putefi porni de la sugestiile de maijos:
. a doua relatare ofer5 mai multe detalii, pare mai credibilS,
fiindcd numeFte toate personajele implicate;

a doua relatare pare a fi facutd de cineva situat mai aproape (in timp siin spatiu) de evenimentele petrecute (predonrin5 timpul prezent, f atd de prima relatare, unde perfectul compus
alterneaz; cu prezentul etc.);

prima relatare pare a relua perspectiva ,,femeiiin rosu" asupra

evenimentelor, deci poate fi mai verosimili, aceasta fiind martora
la evenimente;

'

din aceleasi motive insi, aceasti relatare poate fi conside-

rata mai putin creditabila, deoarece un martor implicat t^n evenirnente

e, de obicei, subiectiv;
. prima relatare poate contine anumite deformdri, fiind vorba

de o repovestire;
. f iind plasatE ulterior in roman, cea de-a doua relatare capAmai mult6 credibilitate. par6nd a fi urmarea unor cercetari mai
amanuntite;

ti
lmi.

IEi

il=

n!

do o^^.1

121

ry,
s,,

ffiE

*l
61

L iteraturg_l
L ,",--

P
(o

r pentru cd autorii vor astfel

sd sugereze cd
fictiunea este un spaliu al imaginaliei, in care tocmai percepfiile diferite creeazd o noud realitate, mai

,,adev5ratd" dec6t viala de zi cu zi.

4. Stand sub semnul necreditabilului si al farsei, de ee.totusi romanul celor ttei autori pete fi
citit cu inc6ntare? Formulati cel,putin trei argtlrnente
si discutati-le.

>>

Rom:1' emigrati in America in anii

niciuna dintre relatari nu este creditabild,

deoarece ambele conlin amdnunte diferite.
3. intreg romanul este construit pe asemenea
schi mbdri de un gh iu ri asupra even imentelor. Existd,
pand la sfdrsitul romanuiui, cAteva puncte controversate, care nu sunt ldmurite: dacd Ana purta sau
nu o rochie rosie in ziua omor6rii lui Dillinger, dacS
era sau nu analfabeta, daca a fost omor6td de cineva din banda lui Dillinger sau a murit de moarte naturalS etc. De ce credeti c5 autorii nu clarifici aceste
aspecte? Puteti alege cjintre variantele de mai jos
sau formula raspunsuri proprii:
r pentru a crea un personaj enigmatic si a-l
face asrfel mai interesant;
o pentru cE autorii nu interpreteazi fapiele,
ci doar adund si reproduc documente, puncte de
vedere asuBra evenimentelor si personajelor;
r pentru ci nu-i intereseazi aceste aminunte, care nu sunt importante pentru desfdsurarea actiunii;

pentru cd doresc sd stdrneascd curiozitatea

crtito;'ului, care sperJ cd in frnai va afla totusi ,,adevdrui";

12?_

DINCOLO DE TEXT

f . in ce masurd Femela in ro;u propune o r6sturnare a raportuluitradilional dintre arta (roman)

si viata (realitate)? Discutali afirmatiile de mai jos
si aratati daca ele sunt relevante pentru romanul
studiat:
. realitatea e mai neverosimila dec6t fictiunea;
. cdti oameni, atdtea lumi;
. numai minciunile sunt adevdrate;
. arta e o oglindE sfarAmata in cioburi.
2. Ce alte producfii artistice (filme, piese de
teatru, videoclipuri, compozi!ii plastice etc.) din
ultimele decenii v-au creat impresia cd vE pun in fala
unei realitali,,problematice", fragmentare, incefte,
incoerente?

>)

CRITICII SPUN
1. Citili urmitorulfragment

critic, notand in

caiete ideile principale:

,,Femeia in ro5use prezintd ca un roman total,
in misura in care autorii ni-l ofera impreund cu tot
ceea ce line (sau se pcate imagina cd line) de
nasterea, scrierea in chinuri, (prograrnarea> si chiar

receptarea unui roman. [. ] Dar, in fond, tocmai din

incrucisarea, sudura sau hibridarea acestor mici
romane care se scriu 5i se citesc unele pe celelalte,
ca ?ntr-un joc electronic de autoprcgramare [...],
rezultd intregul, iar acest intreg ar trebu! privit, de
frecare data, ca o carte noua [...], intr-o permanen-

ti

metamor{oza, adica schrmbdndu-se in functie de

punctul de la care porneSti. [...]
[Cartea] poate fi consideratd, pe drept cuvdnt,

un roman cu ofertd multiple, o carte firi frontiere,

un manifest in prozd al postmodernismului rom6nesc." (Fiorin Manolescu,

op cit)

B*rtetratLfra
F-v

2. Explicati in scris sensul

Ferioada postSelic5
tr,t'trxs

in context al expretotal". Alegeti dintre solutiile de mailos

sau formulali rdspunsuri proprii: roman perfect reusit
. roman in"care autorii colaboreazi cu cititorii .
roman care este deopotriva o poveste a romanului
. roman care folose5te toate resursele genului (teh-

,,Femeia in ro5u apare, simbolic, imediat dupa Decembrie 1989, deschiz6nd eclatant o noud
epocd literard (si o noui conceplie despr"e literatr-rra) in proza romdneascd. ['..I'A,'.-,,..iu1 oarecum
<tehnologic>, de agregat cu sute de piese, al cEr-

nici de constructie, procedee narative, stiluri etc.).

autori, ceea ce schimba radical rdeea despre ce

ar trebui si fie o carte <adevSratd> pe care o au
at6t criticul, cAt si publicul modern(ist): o scriere
profundS, unitard, izvoratd din subconptientul
unui singur (mare) artist, o (autoritate morald>
care <depune mirturie> in privinfa problemelor
grave ale sufletului omenesc pi ale lumii. Femeta
in rosu nu este, in mod direct, nimic din ata ceva.

siei ,,roman

3.

Discutati ultimul enunt al citatului de la

exercitiul 1, argument6nd pro sau contra.
4. Unii critici au incercat sa delimiteze ce este
document autentic de ceea ce e simulacru documentar in Femela fn ro5u. Cititi exemplul de mai 1os:
, ,,Unul dintre martorii trecutului in minutioasa reconstituire a vietii Anei Sage [...] este un
proieelionist. Un tip <fanatizat de film. De filmele
americane dintre cele doua rizboaie>, precizeazd autorii. Si ia'ia-ne urmarindu-l cu sufletul la gurd pe fanaticul proiec!ionist cum
povestepte, cu detalii pitoresti, o pelicuia in care
rolul lui Dillinger e jucat de Edward G. Robinson,

iar cel al Anei-turndioarea, de Greta Garbo. Se

titlu: Femeia fn ro5u. Furat de
sarmul relatarii, cinefilul sfarseste insa prin a
tresari: ceva nu e-n reguld. Oricat de zelos ar
c5uta el in dictionare, nu va gdsi acest film. E
drept ci va descoperi in filmografia lui Robinson
titluri care contin cuvSntul ,,rosu" (Strada rosie,
Casa r-o5ie, Omu/cu pdrul ro5u), dar nu pe acesta. incipatdnat, el (cinef ilul) va continua si scotoceasc6 in carlile despre Greta Garbo. Acela;i
rezultat: nici vorbd ca ea sd fijucat vreodata alituri de actorul de care ne mSndrim ci a fost de
origine romAni, in vreo versiune cinematograficd
a biografiei lui Dillinger. inc6ntat de perspicaci+^+^-i+.!^-.,l
drrni Lrr
rinem2
rsrrr(
rsJurr
vvPq
Se Va
[dLed ->d, Lltll,Ul
Ul Irohrrn
intoarce la lectura romanului de al cirui farmec
nu se va lipsi siva recunoaste ca i-a facut plicere
sd se lase un timp cius de nas. La urma urmei,
n-ar f i fost fascinant un asemenea f rlm cu Edward
G. Robinson 5i cu Greta Garbo?" (Dana Duma,
Cartea de film,in Nou/ clnema, nr. 4, 1990)
avanseazd 5i un

5, Va puteti identifrca cu trpul de lector de-

!ii se datoreazi si'conlucrdrii unei <echipe> de

F n carte-ntvzle mrrltietaiati L"'lt

t I in care
alterneaza registre si tonuri narative de o
neobisnuitd bogalie gi in care <peticele> intertextuale realizeazi un colaj in-eare nuanlele diverselor epoci colizioneazd intr-un haos ordonat."
(Mircea Cdrt6rescu, op. cit.)

7. Care dintre operele studiate ilustreazd cel

mai bine dezideratele esteticii,,modern(ist)e"
mentionate de Mircea Cirtdrescu? Discutati"

1.

Citili O zi ca o prozd scurtd de

Mircea

Nedelciu, din volumul Amendament la lnstlnctulproprietalii(1983), urmarind modul in care este prezen-

tatd confruntarea scriitorului cu realitatea. Pentru

orientare, vedeli si citatul din st6nga paginii.
2. Cititi romanul Numele trandaflrului de
Umberto Eco, pentru a vedea gi alti fatd a postmodernismului literar

}}

CITITI DESPRE...

Pe {anga sursele critice citate anter;or, puteti consulta si

Adrian Otoru, Traftc de frontlerd. Proza generaft:ei '80, Piresl,t,
Editura Paralel a 45, 2OOA, capitolLrl LJn roman popular subnt
nat. pD. 176-184.

in postura ,,cinefilului"? Discutati, aratSnd in ce fel obisnuiti si cititi scrieri

scris de Dana Duma

literare.

6.

Selectati din crtatul de mar los pasajul referitor la conceptia cespre opera lrterara, raportat la care romanul Femela in rosu reprezintd o
noutate.

tzJ
i..,,

ite ra taE ra#

(o
G)

H
(o

(( rext auxiliar

MATU$A JULIA $I CONDEIERUL

de Mario Vareas Llosa

lf dtuEa J ulia ;i condeierul

este romanul peripeqiilor unei

iubiri

juveniie, dar Ei al succesului pe care il cfutigi in anii '50 in lumea latrno-americani teatrul radio{onic, strimosul telenovelelor de azt.La 1'8
ani, Mario, redactor al postului de radio Panamericana din Lima gi aspiranr la condigia de scriitor, se indrigostqte de mituga de 32 de ani
Julia, proaspit divo4ati. Avenrurile prin care trec cei doi, ajungind, in
cele din urmi, in ciuda opoziliei vehemente a familiei,

si

se

cisitoreas-

ci, se impletesc cu istoria iniltirii 9i clderii scenariilor radiofonice compuse de bolivianul Pedro Camacho, personaj extravagant, inculg dar plin
de fen'oarea fantazdni,care igi cucerette ascultitorii cu poveqtile lui pini
ce, excedat de propria-i inventivitate, incepe sd amestece intre ele perario Vargas Llosa (n. 1936, in Areperuan. Llosa este
quipa, Bolivia)
- sci'iitor
unul dintre cei mai reoutati romanciert contemporani. Romanele saie, foarte variate
atat ca tematici. cit si ca formuli narativ5, cuceresc prin bogetia substantei eoice
si prin excelenta stapinire a abilitalilor scriitoricesti. A pubiicat rornane,,polifon,ce",
construite prin intretiierea de voci si destine (Casa verde, Conversai,e /a Catedrala),
romane bazate pe documentalie istoric6
asupra unor personalititi sau evenimente
din secolul al XIX-lea si al M-lea (Paradr'
sul de dupii colt, Rizbolul sf,irfituiui lumti,
Sdrbatoarea tapulu|,inspiraie din viata oamenilor de pe platourile andine (Lttuma fn
Anzi, Cine l-a ucis pe Palcr;tnc h'lo/ero?)
sau din j;ngla amazoniat1 (Povestasul),

romane inspirate oin experienie auioDiograf\ce (Ora5ul 5r ciSrnli, MEtusa Julta st con'
deierul tetc. Sin pa: ile lu polrt,ce 'r:IIale,
de st6nga, fata cje Fidel Casiro st de r'rolutia din Cuba. impirt;isite de mulli alti in
terecruali din An,e:ica Lat:ne, au cedat locul
uner o'rentAri libe'a e In 1990, Llosa a tandrdat peniru i,rrct,a de oi-es?drrrie al Peplblicii Peru, fiind inf rant in cele din urmi de
cit'e contracano oa'.ui sEu expe'e:'.i rePesle,b :' .ci.
lar.ala in carlea oe

-e.l.c'

tz4

sonajele 9i firele narative, provocind un adevirat dezastn:.

Cei cinci actori erau

strlryi in cerc in jurul lui Pedro Cama-

imbricat in obipnuitul siu costum negru, cu lavalieri ;i

cu pleteie fiuturAnd
- le da instrucgiuni asupra episodului Pe care urmau sa-l inregistreze. De fapt, ceea ce le comunica el nu erau instrucqiuni, cel puqin in inqelesul prozaic de indicaqii concrete asuPra modului
in care si-gi rosteasci tiradele - cu misuri sau exagerare, irlcet sau
qinea
repede
-, ci, aristocratic gi olimpian, dupi cum ii eraittobiceiul,discurs
un discurs despre profunzimiie estetice gi filozofice.
"cest
infierbinaq apireau gi dispireau frecveng bineinqeles, cuvintele 'arti"
si ,,artistic', ca un semnal sfAnt si magic, care deschide ;i explicl orice. Dar gi mai insoliti decit cuvintele scribului bolivian era fewoape care ?l
rea cu care le profera gi
- poate chiar mai mult - efecrul vnrfui
pigi
inlllindu-se
produceau acestea. Vorbea gesticullnd
Pe
cioarelor, cu vocea fanatici a birbatului care este in posesia unui adev1r presant, pe ca.re trebuie si-l propage, sa-l impi.rtd;easci, si-l
impuni. Obqinea torul: cei cinci actori il ascultau incremeniqi, uluili,
deschizind iarg ochii, parca pentru a-i sorbi cit mai bine rnaximele
despre munca ior (,,misiunea ior", spunea scenaristul-regizor)' Mi-a
pirut riu ca mitusa Julia nu-i cu mine, fiindci n-avea si ma creada
cand i-oi povesti ca vizusem transfigurindu-se, infrumuseqindu-se,
spirirualizindu-ser timp de o eterna jumatate de ori, o m2ni de reprezentanli ai celei mai mizerabile profesiuni din Lima, sub influenga retoricii efen'escente a lui Pedro Camacho. Eu ;i Marele,Pablito
stam pe jos,.intr-un colt al studioului; in fala noastri, inconjurat de
cho, care

re1

#m
Y i d-fferafesr#

'

Perioada Bostbelicd
Fretza

accesorii ciudate, se afla transfugul de la Radio Vicroria, cea mai proaspiti achizilie. [..']
Era un blrbat robust gi aramiu, cu parul sirmos, imbricat aproape ca un cersetor: o salopeti

te le producea Batin, plesciind din

iimbi, cotcodi-

cind, bombinind, susurind (pirea ca face toate aceste lucruri in acelasi timp) gi era de ajuns si inchizi

scinduri intr-un ritm descrescind reptat, fdcea ca

pagii personajelor si se apropie sau si se indepirteze, tar la un ait semn, indreptind ventilatorul cu
diferite viteze spre platini, producea zgomotui ploii
sau vuietul vinrului, Ei, la altul, begindu-gi trei degete in guri gi fluierind, inunda srudioul cu triiuri
care, intr-un revirsat de zori primiviratic, o trezeau
pe erbini in casa ei de la gara. Era remarcabii indeosebi cind sonoriza strada. La un moment dat, doui
personaje suibiteau Piaqa Armelor discutind.
Burtosul Ochoa punea o bande inregistratl cu zgo-

ochii ca sa auzi - reconstituite in micul srudio de

la Radio Cenral -- glasuri, cuvinte obignuite, rlsete, interjec,ii pe care oricine le inregistreaza distrat
pe o stradi animati. Dar, in timp ce producea zeci
de glasuri, ca gi cum aceasta ar fi fost prea puqin, Bat6n mergea sau qopiia pe scinduri, sugerind pagii
pietonilor pe trotuare ;i ciocnirile dintre trupurile
lor. ,,Mergea" 9i cu picioarele gi cu miinile (in care
i9i pusese o pereche de pantofi), pe vine, cu braqele
atdrnindu-i ca unei maimute, lovindu-gi coapsele cu
coatele gi antebraqele. Dupi ce a fost rePrezentate
(acustic) Piaqa Armelor in miezul zilei, era, intr-o
oarecare misurl, un iuct-u de nimic si sugereze sonor zinginind doui mici buciqi de fier, zdrdnganind un geam sau, ca si imite alunecarea de scaune
gi persoane pe covoarele moi, frecindu-qi doui scinunei cucoadurele de turul pantalonilor
- locuinqa ceai
(in ceqti
ne din protipendada Limei, care oferea
ricnind,
sau,
prietene,
din po4elan) unui grup de
croncinind" urlind, scurm6.nd, si intruchip eze fonetic (imbogigind-o cu multe exemplare) grldina
zoologici din Barranco. La terminarea inregistririi,
pirea un maratonist care a alergat la olimpiadi: gnfiia, avea cearcine gi transpira ca un cal.

motb de motoare qi cia-xoane, dar toate celelalte efec-

Traducere din limba spanioli de Coman Lupu

uzati, o cimagi cirpiti, ni;te galo;i feri gireturi.

(h1ai tirziu am aflat ci era cunoscut sub rnisterioasa porecli de Batdn, adicl RAsniqa.) Instrumentele
lui de lucru erau: o sclndura groasi, o ugi, un lavabou plin cu api, un fluier' o bucati dintr-o foaie de platini, un ventiiator gi alte lucruri, probabil
tot de utilitate casnici. BatSn consdruia el singur un
spectacol de ventriloc, de acrobat, de multipiicare
a personalitiqii, de imaginaqie materiala. indati ce
regizorul-actor f.dc.ea semnul ;tiut - o migcare autoritari cu degetul arititor in atmosfera inclrcati
de dialoguri, vaiete gi suspine

-,

Bat6n, mergind pe

3.

Prin ce

ii cucereste Pedro pe cei din echi-

pa cu care lucreazd?
1. Comparati detaliile vestimentare in descrierea personajelor principale din fragmentul de mai
sus. Ce semnifica acestea? Cititi, in completare, si
felul in care e infaliFat Pedro Camacho la prima lui
aparitie in rontan:
,,Era o fiinti subtire, maruntd, chiar ia limita
dintre un pitic 5i un orn scund de statur;, cu un nas
mare si niste ochi extraordinar de vioi, in care clocotea ceva excesiv. Era imbricat intr-un costum negru
care pArea foarte uzat, iar pe c;masd si lavalie16 avea
pete, dar totodata, ?n modul lui de a purta aceste vetrninte, era ceva deosebrt de spiicuit, de dichisit si oe
rigid, ca la 'odrbatri orn pozeie de altedat;, gd-.itt in

4.

Comentati semnificatiile scenei inregistrdrii piesei radiofonice in relalie cu opiniile lui Llosa despre arta rornanului, formulate in citatul de maijos:

altceva

-,

pot face

ele nu
al probleaspect
dar acesta este doar un

,,intr-adevar, romanele mint

mel. Celilalt este cA, mintind, ele transpun un adevir ciudat care poate fi exprimat doar disimulat si
protejat, deghizat in ceva ce nu existd, de fapt Spuse astfel, lucrurile par a se complica, dar in realitate
totul e foar"te simplu Oamenii nu sunt multumiti cu
bogali sau sdraci, genri
soarta lor si aproape toti

2. Care sunt rolurile pe care si le asumd Pedro Camacho in constructia pieselor radiofonice?
ldentrficati sintagmele cin text care se referd la

sau mediocri. celebri sau anonimi -- si-ar dori o viati diferita de aceea pe care o trdiesc. Deci, pentru a
aceast; dorin!5, s-au
potoli
in mod frauduios
ndscut fictiunile. Acestea sunt scrlse si citite pentru ca
oamenii si trdiascd vretile pe care nu se resemneaza
sd nu le aibE. in orice roman clocote5te un nonconformism, se zbate o ndzuintd." (fv4ario Vargas Llosa,

acestea.

Adevdrul mlnciunilot Editura Humanitas, 2005)'

redingote scrobite

sr

lobene lepene."

tzc

&l

{ornuntcare

?tl
,3fl

:"_-*

/ / Stilul potrivit:
t\ t\ adecvarel
in adecva re stilisticE

(o

:
)

)>

STIL PRETENTIOS

STIL VULGAR

1. Citili fragmentul de maijos gi purtali pe baza lui o discutie: vE supara prefiozitatea in conversaliile obiSnuite? Aduceli exemple din presd, de la televiziune etc.

mi bucur de crearea posibilitalil ca/arlrii unui ca/>'

Aceasta este o frazd rostit5 de o doamna [...]in emisiunea <Schimb
de mameD, acum ceva timp. Ea voia si spund cd i-ar pliicea sd cdldreascd, dar pentru cd apdrea la televizor;i pentru cd voia si fie si
d169utE, 5i interesantd, pi elevatd in acelasi timp, a formulat putin
,,

<As vrea sd

mai amplu. Am maiintdlnit un chelner cu fa!5 de hot de maSini, intr-un

restaurant unde se aduna de obicei holii de ma;ini si dealerii de dro-

guri, care a intrebat cu multd amabilitate: serui! miisulaZMSsuta??? ! ! |

O alti doamnS, recitand releta salatei dobrogene, s-a intrerupt atunci
cand a ajuns la ingredientul mdrar; pentru a incerca sa afle cu multa deferenfa, dar si cu un pic de ingrijorare: suportali mdrarul?1"
(R. Exarhu, Haideli sa haidem,

in Evenimentul zller, 10.06.2006)

2. Citif parodia urmitoare. Folosili-o ca punct de plecare intr-o

Coqstantin Ce,drea',u

Naturd

stali;;

Constantin CerEceanu (1940-2006) fost studeni al maestrulu! Corneliu Baba.

A fost profesor de desen la o scoali din
RAmnicu-V6lcea. Viala sa a fost marcata de
boald si siricie. Valoarea tablourilor sale a
pvnnT:'ra
fncr
;Arzt r *p.?- Y""',e
\'!
u!J!uPvrL r{c<rn.,:rirA
^..f.2 r/\Yv_

t,ersc-iaii ia 55 de anl. A icsi suprarrumit

,,Van Go.gri ai r-or'rinrlcr". Luiza Earcan.
critic de a-4, remaica ,, !.:ierind de una
cini.e -ala3 e rna:ll'lr Cz-'z:.,. aftislul sl-a
:raes';qur'-'--r chip nob i t'z'ae si conditia
Tabtcrr;le !L., peisaje si ir'::r' care aie suf ie'
-.ului, s..ini

c incercare co':irui ce

descd-

:r-.rsare, ie elrberar-e ';' recilziunea

..-t'.t' l't'3, :a' ff'a'a'es : ' .i: ntPf gd:ci
Orca.e ma.: ,' crezeni ii-: :-:* :czit iie sa je

e an :l^,ai, c:vrne cerso:z ,

lr>

: iliri;ioi

Ce

discutie despre folosirea cuvintelor 5i expresiilor vulgare in dialogul public'

,,Senzalionall", mintili, domnule, sfruntat, ,,b5, nu-mi spui

tu mie ce si fac", ,,handicapafilor", ,,infractorule", parlamentar!,
rdzboiul taximetri;tilor, nroderator de emisiune,...,, gura mic5, madam",,,escrocule, cioroiule, indianule", rEzboi politic; telecoman-

da,

,,analfabetule", ,,huoooo", ,,da-te b5, d-aicea!", ,,in

mahalaua Ferentari cu tine", beep,,,trdifi, domnu' preSedinte! ", mo-

derator fdst6cit, dep6:it de situalie, ... ,,Stimafi telespectatori, in aceastd seari i-am invitat in studio..., huoooo, nu-!i este ru;ine, domnule,
de cei care te-au votai? ... sssstttt, oameni buni, am revenit in direct,
vE reamintim cd la aceasti ord vd puteli arnuza privind la cele ce
urmeazd, pentru cine n-a fost pe faz6 avem si reluarea, ,,focalizeazd aici, si vadd Rcm6nia dovada clard a inselaciunii, focalizeazE, donrnule, te rog", cineva isi sterge cu batista transpira{ia de pe frunte,
,,dacd vreodati. Doarnne fereste, ajungi la o disputi cu rnine, in campania electorala, nu mai rimdn nici penele din dumneavoastra", Ti-

gareta doi, ,,nu aveli iJreptul si mi intrerupeli", ,,folositi in fala

romanilor niste metocle mossade". ,,Tu vorbe;ti, ba?, miscdrici sincjical ce esti", v6leuuuu, oameni bunr, stimafi telespectatori, dragi
cetiteni, din motive de exprimare, intrerupem aici emisia, e posibil
sd ne mai vedem si m6ine seari, pentru ca altfel, nici nu stiti ce pierdeJi... Zdrang! Auuuu! (Gabriela Cimpoca, lnterzis minorllor,in Vla'
ta llbera,3133,2002)

IIU

SE

8*irwfua si ## rr7? 3 f'p f & {e

>)

l.

Limbajul politic al perioadei comuniste,

rsa-nu;'nita lmba de lemn,lluslreaza foarte L.ine ducei'ea la extrem a unor defecte strlistice: rilonoto-

nia (siniaxi greoaie, frazE lunga, enumerativi),

imprecizia (vocabular abstract, structuri impersonale, eufemisme), diluarea semantici si lipsa de rele-

vantd (adjective calif icative cu sens superlativ,

metafore cli5eizate) etc. ldentificati asemenea defecte in fragmentul urmdtor:
,,Anii de marele infdptuiri si impliniri, de profunde prefacerisi inegalabile realiz6ri ai devenirii socialiste au marcat structural sistemul de instruire si
educalie, menit sd deschidi tinerei generatii largi orizonturi profesionale si culturale, sd contribuie la formarea constiintei revolufionare si a spiritului ei
patriotic, sa imprime calititi5iinsusiri morale proprii
omului nou, constructor activ si devotat al societd1ii socialiste si comuniste in patria noastri. " (Minunate conditli de invdldturii si educalie pentru t1ndra
generalie, in Rom4nla /lberd, 1 9.09.1 989)
2. Dupa ce semnale stilistice putem recunoatfragmentele
te in
urmdtoare parodia limbii de lemn?
a. ,,Pai, ca sd fiu sincer, noitopitorii de bitum,
bitumul i1 topim"; ,,Astdzi, c6nd agricultura se face
cu ajutorul organelor superioare, l5ranul are vreme
sii citearyd, si se dezvolte, sa urmireascS ziarele";
,,Trebuie"Si inteligen!5... Nu cd ar fi obligatoriu, dar
daca e;ti cinstit si inteligent si ordonat 5i respectuos,
nu se poate sd nu-1i meargE bine. lar inteligenta ?ti
ajutd mai mult ca sa fii respectuos."; ,,Omul inteligent pricepe dintr-o ochire functia si rostul pe care i1
are un organ venit in comund; si ?'l saluti cu tot respectul; prostul
dimpotrivd; prostul cjii oricui buna
ziua, ca si cum fiecare ar fi frate-s5u; prostul nu deosebeste un om de-un organl "(Al. Monciu-Sudinski, Biograflicomune, 1974, p'p.26-27, 42)
b. ,.Era o zi foarte frumoasS, ca toate celelalte, si pe la amiaza rdsinile curgeau pe brazi, topite de dogoare. Dup5 un scurt fluierat, trenul porni
in directia propusi cu viteza necesarS."; ,,Este de
prrsos sd amintesc cd la proiectul podului aerian au
lucrat numeroase colective, personaliteti sr savanti,
toata inteligenta acestor meleaguri"; ,,Podul aerian
se impirnea din fiecare ccntrariu, din f iecare contrariu pozitiv, incd mai pozrtiv decit conti'ariul lui. " (Marian Popa, Padul aerran, 1981, pp. 7, 10, 81)

nDt
Perioada poslbelicd

rrcrza

EFECTE LITERARE

ALE AMESTECULUI STILISTIC

1. Ce registre stilistice se regisesc ?n fraEmentul urmiitor si ce efect are amestecul lor?
,,

Emunu opineazd intr-un f ragment teoretic:

Orrce act de instituire a literaturii senzalionale (pen-

tru ca pe aceasta o avem in vedere) implica o strategie a permanenlei 5i una a modei. Inconptiente,
desigur, si una, si alta. in primul caz, dif uz, ambiguu, instabil, contradictoriu, filonul permanenlei se
raporteazd la nostalgia fntoarcerli, la tentatia intemeierii mitice. in cel de-al doilea, pe care postmodernismul il numeste aprds-coup, moda ordoneazd,
ca intr-un veritabil <retour du refoule> freudian, logica ilogica a acestei lumi de aer, de fum sau h6rtie [...]. La fix! laca si post-modernismul. lata-i (cu
un pas) in avanpost" (Femeia in ro5u, p. 39)

2. ldentificafi in fragmentul urmdtor, din romanul Femela in ro5u, particularitali ale vorbirii populare si regionale. Ce efect stilistic produce combinarea

dintre graiul bdnSfean si engleza americand?

,,A5a mi-o si spus. What is gonna come, is
gcnnd come. Ce-o fi, o fi. Apai o;i fost. lin min-

te ca la inceput, o venit la mine sa !inem sfat. Sa-i

spun cum cred io ci-i bine sa faca. Lena, mi-o spus,
/come agaln to you, What am / to do now?lo n-am
stiut daca are bani sau dacd n-are".

3. intr-o carte celebrd, Exerclces de sty/e

(Exercifii de stl/), prozatorul francez Raymond
Queneau povestegte o scend banala (despre un ins
certdre! zErit ?n metrou 5i pe strada) in 99 de moduri diferite: ca notatie seac5, in putin mai mult de
10 randuri, cu precizie contabila, in stil metaforic,
dintr-o perspectivd subiectiv,i, cu inversare temporala, folosind prezentul naratrv, intr-o suiti de exclamatii, in vers clasrc, in formd de sonet, de odd,
tolonr:mi in vor< lihor r: <rrrrti nioci rio tp:trr
r

in argou etc.
in literatura romdni, un pi'ccedeu aserndnStor folosise Caragiale, in Tema 5l varlatiunl: prin relatarea unui incendiu in mai muite stilurijurnalistrce
cji{erite (pateiic-politizat, monden, neutru...).
Faceti un exercitru aseminitor: alegefi un nucleu narativ (de exemplu: o ceartd intre colegi) si
consiruiti 5 versiuni stilistice (de cdte o jumdtate de
pagrna f iecare) ale textului, de exemplu in stil solemn, familral stirntiiic, telegraf rc, poetic etc.
tz/

iL*-

EII

I- irnba sI cofrl #ntcafe

trlv.'

(u
q)
P
(U

':

((

**Limbaje
de specialitate

=)

ln funclie de profilui liceului, profesorii vor realiza aceastd lectie

folosind texte din domeniul de specialitate pe care-l urmeazE

elevii clasei la care predau.

in virtutea faptului ca sunteli elevi la o clasS sau la un

liceu cu un profil special, veli intra in contact, atat la ;coala,
cdt 5i de-a lungul parcursului vostru profesional cu texte de specialltate. Ele au ca referinti teme, concepte, idei, material faptic etc. relative la respectivul domeniu. Textele de specialitate se
disting at6t prin limbajulde spectalltafefolosit (deseori dificil de
inteles pentru un neinitiat), cdt 5i prin construc[ia speciflca a
dlscursului.
in biblioteca taculuiii de Litere din Bucuretti

Lirnbajele de specialitate (studiate de voi

in clasa a Xl-a
si coreiate cu stiturile sau limbajele funclionale, aprofundate in clasa a X-a) sunt variante ale limbii culte speciailzate pentru anumite domenii de activitate. Limbajele de specialitate au
o serie de trasaturi lingvistice specifice, drstinctive. Cel mai bine
ndividualizate su nt: li m bai u I pol lt ic, ll m ba1 u I i Lt rld c, Iin baj ti I a dm in is tra tu, Ii m b ai e Ie 5ti in ! ific e 5i Ir m b aie Ie te h n ic e. Acestea s-a u
specializat din ce in ce mai mult, nrai aies datorita dezvoltarii
diverselor donrenii ale vielii sociaie, stiinfifice, culturaie, spirituale. De exemplu, limbaiul politic se rernarcd prin terminologia utilizata, dar si prin tehnicile si procedurile sale de
argumentare, persuasiune, chiar manipulare; limbajul jurnatistic s-a individualizat prin caracterul sEu accesibil, in genera
alert si atractiv, cu cli;ee 5i formuliri relaxate, foarte apropiate
timbajuluifamiliar; limbajul artistic a Cevenit treptat unul foarte diversificat, in misuri sE inglobeze procedee ;i formule tipice alior linrbaje de specialitaie; limbajul religios, dincolo de
ternrinologie, se remarca prin caracterul siu solemtr, ceremonios. arharc, pe cSnd limbaiului militar ii sunt caracteristice
sobrietatea si precizia in termeni si in formul6ri Limbajele 9tiintifice sl limbajete tehnice se diferentiazi practic in functte
de cjomeniul avut in vedere. ixist,i, astfel, limbaje strinlifice pi
tehnice proprtr stiintelor exacte, dar si disciplinelor umaniste (filozofia. educatia, psihologia etc.). Datorita dinamicii vtelti cotidiene, tendrnta este aceea de specializare din ce in ce mai mare
a limbajulLii folosit in dtverse domenii (mass-media, diveftisment,
sport, sanEtate, ordine publica etc.)
i

tz6

5i

caiie

:ilf

lp

tuffrfrffie st comuntcare
lff

>>

ANALIZA LIM BAJ U LU I

SI A DISCURSULUI
DE SPECIATITATE

l.

Cititi fragmentul urmitor, care reprezintd introducerea la capitolull (fducatta re/lglaas;i

intre necesttate 5l poslbi/itafe) al unei lucrari dedicate educaliei religioase (Constantin Cucos, Educatia religloasd. Repere teoretlce sl metodologlce,lasi,
Editura Polirom, 1999, pp. 13-1 5) si observati trasdturile limbajului stiintific folosit.
Srrntpm dp narere

''"-|,.

ci

realizarea in scoala a
unei culturi sau a unei conduite relrgioase a elevilor este posibila pi necesard. Formarea tinerilor prin
sistemul de invS!5m6nt se cere a fi multidirecJionald si polivalenti. Cum ;coala preg;teste sistematic
individul in perspectivd intelectuala, moralS, civica,
esteticS, igienica etc., componenta religioasa se ada-

ugd acestora in mod firesc, organic, urmdrindu-se

complementaritatea pi continuitatea de ordin instrudtiv;i formativ. Conteazi ca aceste laturi ale educatiei sa fie vizate nu in chip autarhic, concurenfial,

ci ca un demers educalional global, integrator,

realizat cu profesionalism si responsabilitate de catre

intreg personalul didactic. in favoarea ideii realizarii educafiei religioase institulionalizate aducem urmdtoarele argumente:
Arguntentul cultural. Religia reprezinta (si)
o formd de spiritualitate ce trebuie cunoscuti de
cdtre elevi. Nu te poli considera persoand culturala dacd nu cunopti propriile referinle religioase sau
pe cele ale persoanelor cu care coexisti in comunitate, daca nu 5tii nimic despre istoria credinlelor si
reiigiilor, daci nu irrtelegi fenomenologia acrului religios [...]
1

2.,4 rg u m e n t u I ps Ih o I o gr'r.

ucatra

rel i g

ioa-

sa invita la reflectie l.r evidpntierea errlrri la autocunoastere. Aceastd activitate nu inseamnd numai

transmitere de mesaje specifice, ci si conturare sau

.^{^.---^
-' ^^--^-^ci uilrp!rJpL!Lrvo
din nersnectiva rinor
Itrlulllldltr
u,r\
d pcl>udllcr
Standarde valorrce superioare [...].
3. Argumentul etlc. intr-o oerroadd de ciiso-

Perioada postbelicd

rroza

poate ajuta sa depasim anumite sincope de orientare existentiald [...].

4. Argumentul soclologrb. Valorile relrgioase au virtutea de a acluce oamenii laolata, Je.' .. c:e:r
legaturi durabile, de a solidariza ;i a cimer'ta ', ,'tatea grupal6, comunitard. ldentitatea unei comunitali se exprimd si prin imbrdti5area unor valori
religioase comune ce sunt adoptate si exprimate in

mod liber [...].

5. Argumentul lstorlc. Pentru spatiul rom6nesc, credinta cre;tind a acfionat ca un factor de
coagulare 5i de perpetuare a neamului [...].
6. Argumentu/ ecumenlc. Instruclia pr formarea noastrd religioasd ne predispune si ne pregdtes-

te intr-o misurd mai mare pentru acceptarea

petuead prin credincio;ii ei. Problema r5spandirii

credintei. a initierii si formarii religioase !ine de miezul intim al oricirui edificiu religios [...].
8. Argumentu/ pedagoglc. A fi initiat din
punct de vedere religios inseamnd a fi educat in
acest spirit, a avea capacitatea de a spori educafia
si de a o continua de unul singur. Educafia religioasd deschide apetitul citre perfectionare de sine. Edu-

catia in spirit religios poare constitui o cale de

perfectionare a persoanel si din punct de vedere intelectual, morai, estetic, civic, fizic etc. Reprezrnt5
o modalitate de responsabilizare a eului in legiturd cu optiunile uiterioare. Cine este educat din punct
de vedere religios are un start existential favorizant
si este pasrbil de perfectionare."

lrriio
: ronorolnr
^.J,,--- - -^1,^;^^-i
lcllglUd>d PUdttr
ruLrE o
rEpqrqrur mnril^
rrrurdlg, trUULdLId
^^-r^

2. Alcdtuiti grupe de c6te patru-cinci elevi.

aduce un suflu nou in ceea ce priveste aspectele

relationale, comportamentale la nrvel individual sau
social. Este evidenr cd socieiatea rorraneasci trece printr-o perroadi de criza morala sr spirrtualE [...]
N,4^,-l-.1^ +i^
lvrordrd oe
reilglos poate umple un 9ol sau ne
rp .^li^i^-

Argumentati- pornind de la elementele particulare de structuri si de limba.l

sus este unul de soecialitate.

3.

de ce textul de mai

ldentrf rcati in text termenii

apartinand lrmbalulur religios

sr

ti sintagmele
limbajului sttinlelor
1 ?_9

!r., -

si

intelegera aproapelui. Numai in mdsura in care suntem instruiti (si) religios si ne postdm bine in perimetrul religiei proprii, devenim mar generosi cu altii,
nu maisuntem suspiciosi si nu maivedem in ceilalti
vircuale <pericole>. Numai cel ce se indoieste de credinta lui fuge de celalalt, se inchide in sine, se izoleaz5, aruncd anatema spre altul. in misura ?n care
elevii isiincorporeazd valorile specifice si experimenteaza credinta proprie, ajung la acea capacitate empatici necesard pentru a inlelege credinla celuilalt,
a respecta sincer alteritatea confesionalS, a se deschide celuiiat, a i se darui, a-l pretui cu adevarat. [...].
7 . Argumentul teo/oglc. Fiecare religie se per-

It@$

& i,w fud

si

ntFc

datn {rn ica

re

educafiei. Explicati acesti termeni, folosind la nevoie un dictionar oe

term inologie lin gvisticii.
4. Cautati in text neologismele care apatin limbajului intelectual, nespecific unui anumit domeniu ai cunoa;terii.

S.lndicati pi comentali cdteva dintre procedeele de cbnstruca

lie discursului care asigurd claritatea si coerenla textului ?n ansam-

blul sau (de exemplu, modul de ini{iere a textului. succesiunea

propozitiilor 5i a frazelor; modul de asigurare a conexiunilor dintre
acestea, arnploarea lor etc.).
6. Selectati, pe grupe, din cotidiene sau din presa literara,
c6te un articol de politica externd, sport, critica de televiziune, cinematografici sau teatrald etc. ldentificati in text termenii de specialitate, formula ri le si construcli i le specif ice domen ii lor respective.
?. Enumerali asemdndri si deosebiri intre un text stiintific (de
tipul celui analizat anterior) pi unul de critica de televiziune, cine-

matografici sau teatrald etc.

)>

RATIONAMENTE SpECtFtCE DOMENilLOR

DE SPECIALIZARE

Recitili cu atenlie cele opt argumente oferite de autor in favoarea unei educatii religioase sub forma institulionalizat6. ldentificali,

in cazul Argumentelor 6si 8(redate integral), existenta secvenlelor tipice unui text de tip argumentativ: (a) ipoteza, const6nd ?n formula-

rea tezei/a punctului de vedere cu privire la problema abordati;

(b) a rg um enta! a p rop ri u -zisi 5i (c) co n c /uzia/s in teza ar gumentali e i.
2. Argumentu/ 6 redd un rationament de tip ecurnenic, pe
cdnd ArgumentulSsebazeazd pe un ralionament de natur5 pedagogicE. Cornparati cele doui tipuri de rafionament, coment6nd
aseminirile si deosebirile dintre acestea.

COMPLETAREA/REDACTAREA
UNOR DOCUMENTE

1. ldentificali c6teva tipuri de documente folosite curent In

domeniul vostru de specializare.
E. Completati sau redactati asifel de documente. Discutati
in grupe despre dificult6tile int6mpinate.
3. Alcatuiti un ghid cu instructiuni de colnpletare/redactare
a docurnentelor de soecialitate.

t)

SURSE DE DOCUMENTARE

{. Faceti,o listd cu principalele surse de documentare care vi

ajuta si va informati sau sd rezolvati diverse probleme specifice specializarii voastre.
In DtbIo1eca Facult;t i oe Lite.? drn Bucure5lr

13rl

2.

Explicati cdnd si cum folositr aceste surse.

!tr8

E*tmpa st {"#ffIuntcare
,*|*ov

Perioada postbelicd

rrsE&

/ll / Punctuatia
'
r r
justif
q
icdri le ei
t'. \ Fi
sintactice sE st ili stice
Punctualia are doua functii: (a) o functre pur gra{ica si sintactic5, de dezambiguizare a enuntului in forma scrisd (cu reguli
clare, care depind de relatiile sintactice dintre cuvinte); (b) o functie de marcare in scris a pauzelor si a intonatiei din oralitate.
Nu intotdeauna izolarea sintactrcd si cea prozodica (intonatie speciala si pauzi in rostire)se suprapun. Din aceastd dubli naturd rezulti anumite dificuitili in folosirea punctualiei.
unii se bazeazd doar pe cunostinte de sintaxa (dar acesrea nu
pot explica toate utilizirile semnelor de punctualie), allii pe ,,auzul interior", pe recunoa5terea pauzelor din rostirea frazer (dar
nu orice pauzi din vorbire e marcatd in scris prin semne de
punctuatie).

,\s

Desen de Dan Perjovschi, in volumul / Happy, /

D?w

{. Vi simfili stipdni

pe folosirea semnelor de punctuatie? Pur-

tati o discutie in clasii, urmdrind c6teva probleme:

. Aveli ezitdri la folosirea unor semne? . Profesorul vi corecteazi adeseori punCtuatia intr-o lucrare scrisi? . C6nd scrieli
e-mail-uri, sms-uri sau alte mesaje similare, renunfali la unele semne de punctualie? . Ce vi se pare mai greu in punctualie? . Ati observat diferente intre modul cum folosili voi un semn de punctualie
si cum il folosesc alte persoane?
2. in exemplele de maijos, virgula se pune ca urmare a unei
reguli gramaticale clare, care indici rolul cuvintelorin enunt, sau pentru cE se face obligatoriu o micd pauzi in rostire?
. Hai, Vasilel Tu, biietel . Nu e nici bun, nici riu.
3. in exemplele de maijos, in iocul inoicat prin paranteze c.irepte, nu se pune virgula. Acest lucru se intdmpla ca urmare a unei reguli gramaticale clare sau pentru ci nu se face nicio pauz,i in rostire?
a. A,u venit lr4aria, Victor, Anca [] si Dan.
b. S-a aflat abia ieri [] ce s-a ?ntamplat.
c. Purtatorul de cuvant a declarat zraristilor [] cd problema va

fi

rezolvaia.

4.

Care sunt regulile sintactlce care actioneazd in exemplele din exercitiile 2 si 3?

5. Regulile de punctuatie nu sunt absolut identice in toate

limbile. Cu ajutorul internetului (in ghiduri de redactare, explicalii

dp nunrf rr:tio\ docrsperiti
mar multe aSemandri Si diferente intre
't' '""'
utrlizarrle semnelor de punctuatie in romdni si o altd limbd pe care
o cunoasteti. Alegeti o asemanare

sr

o drferenta (de exemplu: se pune

1?1

ktmoa st comuntcare
E.rv

(u
CI

(o

sau nu virgulii inainte de abrevierea etc.?) st prezent:f i-lo in <rri< rrr ovomnlo

Nu se pune vrrgula intre subiect (subiectiva)

(Dan doarme; Se stre cd a gresltt. Re-

sr predicat

gula ramAne valabila atunci cand subiectul-cen+r'

r ci n.n-11--+'
clni
i: rlici:nti
rl:ri
Lr u )r prcurLdLur 'l >ur r( rd ut)Ldil!d,
udLd ?^+'^
ItLl c ^l^
ctc
;^+^.--li;i
i-^l-+^
,,'.-^,,l\
/ A
^.:^
nu dpdr- Inlercarar rzorale prin

vlrguta \AparaIorul dreptunlor antmale/or micl de casa dln Slbena mr-a trimls ieri o scrisoare). Daca apar

;^+^'--li.;

,J^-.
rnrrnn*i.
^,, este
^.
^--^^+;^ ooar aparenra: nu
rntercaran, excepira
e
vor-

ha de o virorrli
'":r-'" intre subiecf si nredicat ci de o
pereche de virgule care izoleazA intercalarea (Da4
amicu/ tdu, ooarme; Ana, dupa drsculra noastrd,
d plecat). Se separE

totusi prin virguli subieccivele antepuse care presupun c inversare de tonir:

c,,n+ +amr+iz-+n f 1 n.n-i+ -^ )t/e).
-+,^\
plLo /-.li-i
\oulLd >ulrt Lcr rduzdLtr. Ld d- gteSlt, )c

l.

Aritati daci in locurile marcate prin

rad ine.

2, Verificati, in enunturile de la exercitiul

1, dacd in cazurile in care ru se pune vrrguld se
poate face totusi o pauze in rostire.
3. Explicati cum schimbS prezenta sau absenla virgulei sensul enuntului:
Au fast respinsi/a concurs tolicandldalridin
sa/a A[,J care au scns gretit subiectu/ 5.
\/i,^,,1vrguro

-^^-.;
)cpcro

A^ -a^^-+
uc rcg;tri

-+-:!-,,+^l^
oLrrLuLcrc

Nu se pune virgula intre verbul copulativ

nrtmplo nroeiir:tiri niCi intfe Vefbll reOent

-)dU
aifl-

butivele izolate, explicative, nu si pe cele cu

sens resirictiv- Asadar; intre ';irgule apare o caracterizare suplimentara a eiementului regent,
in totalitatea sa (.,,Judecdtorrl, corunti, iau decizii contesiabile"); in absenia virgulelor,
atributul seiecteazd o clasd mai restransa in
intei'ioru! claser i'':ai Iargi ciese n nate de regent
(,, Judecitorrr coruptl iau iecizir contestabile;
colegii lor crnstiti le anule;zd " ).

si
Si

complementele sale obligatorii, strans legate semantic de verb: complementul direct, indirect,
unele circumstantiale. Ca si la subiect, existd exceptii aparente (intercal,irile) si reale (tematizarile, plasarea izolata a unui component sintactic
Ia inceputul enuntului).

Vocativele se despart prin virgula de res-

tul enuntului.

pa-

ranteze drepte
este sau nu nevoie de virt]
gul6. .Justificatl-vE rdspunsurile.
a. Ce fi certi [] md mird foarte mult.
b. Autorul acestei rubrici, prietenii pi colaboratorii sdi si toti cititorii fideli ai ziarului nostru imparlial ;i inteligent [] vE saluta.
c. Pisica lui, foarte frumoasi [] dormea in

5. Raspundeti la urmdtoarele intrebdri: a.Ce

indica ?ntr-un text punctele de suspensie intre paranteze curbe sau drepte: (.. ) i...1? b. Cdnd scrii,
potr sa pui in parantezd un fragment pe care l-ai
gresit, in loc si-i tai cu o linre sau s5-l ptergi? c. Se
pot pune paranteze in praranteze? c. Se poate pune
intre ghilimele un citat dintr-un text mai mare, cuprins el insu;i intre ghilimele? d. Care e diferenta
dintre cratimd si linia de pauza?

Mai multe reguli privesc coordonarea:

. Nu se pune virgul6 inainte de conjunctia

copulativi

sr.

. Se pune virgulS inainte de adversativul dar

. Se pune virguld inainte de al doilea element
dintr-o secventi de corelative'. nicl..., nlcr;
si...; sau..., sau; orl... orl; atit..., cat Sl .

}}'

5L...,

VARIATII STILISTICE
in afara punctualiei stabilite de reguli slntac-

fibestricte, care lin de organizarea enuntului, exis-

te

posibilit;ti de varratie, deci de utilizai'e

str/lstrcd a punctuatiei. legati de nevoia de
subliniere, de emfazi.
Pentru anumite secvente (niai ales co,'nple--.^-;..-,,---+-^r:-.r^\ Sepafarea
mpntp <i
a nrnnozitii
f .-r -_.... ctrcurnSlanltalel,
prin virgula esie opticnala, marcind o reliefare

qi

Jl rnrpqnr
!vlLryuMLl

rnZinr-l r 16pi "^-+i-r

lU)\lllt.U

9dULU

r^- lz nr=
ld Uld

\tcllt

3, era o dglomerat/'e infernaldl.

in anumite situatri, se poate opta intre semne echivalerite sail cu valori foarte apropiate.

t.

4. Construrti doua exemple in care prezenta

sau absenta virguler si schimbe f undamental sen-

in anumite situatir, se poate opTa pentru

separarea unor secvente prin virgula, punct sau
punct si virgulE. Ce diferenta siilistica (minimaid)
apare intre exemplele de la punctele a, b si d
a. Am venit foarte obosit, mi-era somn, am

sul enuntului.

adormit imediat.

132

ltI

Lirnb# gi cCIrnunicare
G

Perioada Postbelicd

l'r*za

b. Am venit foarte obosit. Mi-era somn. Am adormrt imedtat.

c.Amvenitfoarteobosit,mi-erasomn;amadormitimediat.
Vi se pare cd este vreo diferenld intre punctuatia din a' b
si c? Pe care o preferati ln situalii asemdndtoare?
a. Un amic. sirnpatic, md opreste pe strada'
b. Un amic (simpatic) mi opreste pe stradd'

2.

strada'
md opre$e
simpatrc
3. Ce propozifir circumstantiale sunt obligatoriu desparlite prtn
pe

c. Un amic

virgula de regenta lor? Exemplificati.

4,

Explicati foiosirea semnelor de punctualie (numeroase) din

fragmentul urmdtor, aratAnd care dintre ele sunt oplionale

produc:
de intentia stilistica a autorulut
-;i ce efect

tin

pen,,Afli atunci cd, pentru mine personal (si poate nu numal

tru mine) (dar in orice caz pentru mine), detitor de sens, in cazul
verbului a fl este un sentiment- dar nu unul oarecare, ci unulfundamental (de la care incepand poti ridica o cladire) sau, daci vrei,
(desi invacoplesitor (ciruia, adic5, in niciun fel nu i te poli opune)
inzia lui e atat de lini;tita, la nivelul subliminal la care se petrece,
cdt poli foarte uSor sd nici nu-l iei ?n seami) -, un sentiment de
plenitudine, caruia un nume mai potrivit dec6t acela de BUCURIE
(Mihai
nu i-am putut, nu-i pot, nici nu i-as putea gasi vreodata'"
Sora,

A fl, a face, a avea)

5.ExplicatideceesteposibilaSiceefectproducesuprima-

jos'
rea semnelor de punctuafie in textul poetic de mai
,,Adio a sosit careta Se innoPteazd

Vizitiul mArAie
adio are si ma sf6;ie la marqinea pddurii
se 5i zdreste cicatricea care anun!5 rana
adio am plecat adio am rimas numai noi doi
eu care ma indePartez din ce in ce
tu care md a5tepfi ascunsi dupa mine
ascunsi in caretd Printre lemne
la umbra outrezit6 a vechllor umbrele'"
(Gellu Naum, Careta)

5.

Cu ce funclie stilistica foloseste Blaga linia de pauzd' in

textul de mai jos?

Vtte rosii,
vite verzi sugrumi caseie-n lastari sdlbatici
asen'lenea unor oolipi ce-si
si vAnjosi
strang in brafe Prada.
Soarele in risdrit -- de s6nge-9i spalS-n mare
lincile, cu care a ucis in goand noaptea
ca pe-o fiara.
Eu

sufletul mi-e dus de-acasd'

stau pe tirm si
pe-o
nesfdrsit si nu-si giseste
cdriruie-n
5-a oierdut
drumul inapoi.

(La mare)

iert4"

oe

'l

Pe

cce-a

aJ 1

I'dl'd

iI
I

133

I
I
I

'

!rx
ru
q)

( ( Tipuri de rornan

(o

':

\\ in perioada pg_:Jbe lici

'

>>

'::-::r:

DELIMITAREA TEMEI

in clasa a X-a afi invdlat despre diverse moduri de clasificare

a romanelor:

. dupa
. dupi
tirinetio cir

locul actiunii: citadine, rurale, exotice, de provincie etc.;

timpul acliunii: istorice, ale contemporaneitafii, de an-

'

. dupd substanfa epicd: romane ale formarii, ale unei crize,

ale unui destin, de moravuri, frescd etc.;
. dupd procedeul dominant: psihologice, comportamentiste,
eseistice etc.;

. dupi forma

de organizare a discursului: romane-jurnal, romane-cronica, epistolare, memorialistice, documentare etc.;

. dupi curentul estetic in care pot fi incadrate: clasice, baroce, romantice, realiste, naturaiiste, suprarealiste, moderniste, post-

moderniste etc.
De asemenea, tot in clasa a X-a, ati invalat despre una dintre schemele tipologice aie romanului cele mai influente in cultura
romdn6, propusi de criticul Nicolae lv'lanolescu (Arca lui Noe
-vezi
E5antion de texte, pp. 126-127). Combinand criterii diferite (de orciin structural: tehnicile narative; de ordin cognitiv: raportul cu rea-

Paul Neagu ...... Omu/ dia/ecttc

Paul Neagu

(1

938, Bucuresti-2004, Lon-

pictol detenator, graiicran, sculpdra)

tor -Doet. eseist. Droiesor de a.td in
Rom6nia

si

Anglia. A fost deseori numit cel

mai important artist prastic romAn de

la

Constantin Brdncusi incoace. Operele sale

se aflS in numeroase 16's6ii pr.jIrce (Briiish lt4useum, Galeria .raie, Galeria National6 de Arta ModernE a Sr otiei, Muzeui de
ArtS Contemporana c', Buc.rresti, |\1uzeul de Art5 din Timrscara,. Printre conlrrbutiile sale monumenta ! se aill Crurce
Secoiu/uidin Piata Cha: es de Gauiie sr C,'uctftcarea, monumeniul i.iartlrilor Revolutiei
t-+' '-" -'- - orlodore cin Tilll lold LditrJ,c:l
dll PL6)oi "^
miscara.

litatea; de ordin tematic: societate, individ, valori etc.; cJe ordin stilistic:
prezenta sau absenla omogenitilii, a coerenlei, alegoria, simbolul
etc.), N. Manolescu construie5te o tipologie dlnamica, menita si evidentieze etape succeslve?n evolulia romanului rom,3nesc. Astfel, toate romanele autohtone din secolul al XIX-lea analizate de criticul
literar se inscriu in cea dintdi categorie, doricul- intre acestea
Ciocoiivechisi noide Nicolae Filirnon, Wa{a la lara5i Tinase Scatiu

-, cdrora li se adar.rgi romanprelungirea

realismului: Liviu Rebreanu,
cierii interbelici situati in
Mihail Sadoveanu, Gib l. Mihaescu, G. Cdlinescu si un singur romancier postbelic: Marin Preda. Cea de a doua categorie, lonicu/, esle
in schimb clar dominatE de prozatorii interbeiici- Hor-tensia Papadat-BenEescu, Camil Petrescu, G. lbriileanu, loan Hcllban, Mircea
Eliade -, iardsi cu o singuri exceplie: Al. ivasiuc, cu romanul /esfl'bul(1967\. Cel de al treilea tip, corintlcul subsumeaza in principal
de Duiliu Zamfirescu, Mara de loan Slavici

romancieri postbelici
ltefan Bdnulescu, D. R. Popescu, George
B;ieile, Nicolae Breban, Mircea Crobanu (Martoril, Costache Ol5reanu (Fictiune 5i lnfanterle),,Paul Georgescu, Mircea Horia Simioprecedati cronologic, in perioada dintre rizboaie, de Urmuz,
nescu
prozatorulArghezi, Max Blecher, Mateiu Caragiale si din nou Sado-

veanu (de aceasta dat6, Creanga de au). Asadar, prin aplicarea aces-

IIE

S"r'*wu*

Ferioada postbelici

'

st'e

tei grile tipologice, se evidenliazi un parcun evolutiv,

in care inceputurile ,,dorice" ale romanului rom6nesc
recunoscedeazd treptat locul formelor ,,ionice"
cute in epoci drept ,,moderniste" -, perioada postbelicd fiind dominati de un .'-:,; c.ie roman, ,.conntic",
care isi gdsepte afinitati in perroada precedentd daar
in scrieri atipice, marginale sau excentrice"
Alte clasificdri explicite sau implicite ale romanelor postbelice au adus in prim-plan, dupi cdderea comunismului, factorul politic, avdnd in vedere
amprenta incontestabili pe care regimul totalitar si-a
pus-o asupra mersului literaturii. lon Simu!, de exemvezi Esantion
plu (lncurslunl fn literatura actuald
127), propune o clasificare a operelor
de texte,

scrise

in perioada comunistd in patru categorii:

. literatura oportunist5, a scriitorilor care

pi-au pus creatia in slujba propagandei comuniste;

literatura evazionisti, a celor care au

ales teritorii ale fictiunii indepdrtate de realitatea

din jur, evit6nd astfel, in mdsura posibilului, ingerinlele cenzurii;

. literatura subversivd, a celor care, in forme cel maiadesea mascate, aluzive, au abordatin scrie'
rile lor realitatea contemporand dintr-un unghi critic;
o literatura disidenlei gi a exilului, a celor care fie s-au opus pe fata politicii regimului comunist, fie au ales calea expatrierii.
Se inscriu, potrivit lui lon 5imut, in cea de a
doua cdtegorie romancieri precum ltefan Binulescu. Miftea Horia Simionescu, Radu Petrescu, Costache Olareanu, Paul Georgescu, George Baleiia,
Mircea Ciobanu, Gellu Naum s.a., iar in cea de a
treia figureazd romancieri ca Marin Preda, Augus-

gorii intuitive, tematice pi stilistice. ata cum procedeazi Eugen Simion in Scrlltori romdni de azi. Proza poeticd (Geo Bogza,Zaharia Stancu); Realismul
ps i h o / o g I c (Mari n Preda) ; P roza de a n a /lzii (Nicol ae
Breban.,4ugustin Buzura); Eseul romanesc (Alexandru lvasiuc, Paul Georgescu); Romanul pltoresc 5l
baroc (Eugen Barbu); Realismul artlstic. Romanul
mltic (FitnuTNeagu, Stefan B5nulescu, D. R. Popescu);
Proza fantastlca(Emil Botta, A.E. Baconsky, Romulus Vulpescu, lordan Chimet); Comedta llmbaiului
(Nicolae Velea); Proza autoreferenflala. Metaromanul. Jurnalulde crealie (Radu Petrescu, Mircea Horia Simionescu, Costache Oldreanu, Tr.idor Topa) etc.

Vd propunem in continuargo sumard'schitd tipologicd, incluz6nd romane repgezentative

din multitudinea de alegeri posibjle .- pe-ntru prin-

cipalele tendinte din romanul rom6nesc postbelic,

sub aspect tematic, al viziunii despre lume, al tehnicilor narative si al particularit5lilor stilistice.

Explordri ale condiliei umane

Nicolae Breban, Bunavestlre (1977)
Alexandru lvasiuc, Pasdrlle (1 97 3)
Sorin Titel, Femeie, rata fiul tau (1983)

Omul in labirintulintimpldrilor
D. R. Popescu, V1ndtoarea regald (1973)
Constantin Ioiu, Galeria cu vila nlbatkd(1976)

tin Buzura, D. R. Popescu, Nicolae Breban, Constan.tin Joiu, Octavian Paler, Gabriela Adame;teanu t.a.
Cu criterii similare opereazE si Eugen Negrici
in Llteratura romind sub comunism (vezi Esantlon de
texte, p. 127): ,,literaturd asei'vitd" pe de o parte, sr
,,literaturi toleraiS" pe de altd parte. Aceasta din
urmi este modelatd fie de ,,aspiratia c;tre adevar"
romancieri precum Marin Preda, Augustin Buzura,
fie de ,,aspiratia spre
Al. lvasiuc, Mircea Ciobanu
literaritate" -- care desemneazE orientarea ,.estetlzantd" a unor romancreri precum Stefan Bdrrr-,rlescu,
Sorin Titel, Nicoiae Brebarr, Constantin Toiu, D. R. Popescu, George B;lAila, Stefan Agopian, Mircea Horia Simionescu, Radu Petrescu, Costache Oldreanu,

Paul Georgescu, Mircea Cdrt6rescu, Gheorqhe Cra-

George Baleila, Lumea in doud zlle (1975)

Il

Confruntarea cu realitatea
Marin

Preda

, Cel maliublt dintre pamAnteni

(1980)

Augustin Buzura, Orgolll (197 4)

Gabriela Adamestean u, Dlmlneala plerdutd
(1

983)

Romancieru! la masa de scris

Mircea Horia Simron escu, Drcttonar onomas'

tlc (969)

Costache Olareanu, Flcllune 5l infanterle

ciun s.a.

Alti comentatorr ai literaturti romane postbelice descrru domentul prozei cu ajutorr:i unor cate-

Proza

(1e80)
Paul Georgescu, Solstittu tulburat (1982)

135
t;

lil

ffi
u..l

F
(U

in universul fabulatoriu
ltefan Agopian, Manualu/ int1mplarllor (198a)

Gellu Naum, Zenobla (1985)

Mrrcea Cirtirescu, OrbltoC vol. I Arlpa st1nga (1996), vol
Corpul(2002), vol.lll Arlpa dreaptd (2007)

Existenla ca text
Mircea Nedelcu, Tratament fabulatorlu (1 986)
Gheorghe Craciun, Pupa russa (2004)
Cristian Teodorescu, Talnele lnlmel (1988)

>}

DIRECTII DE INVESTIGATIE

. Care este tema romanului?

. Care este subiectul romanului?
. Ce viziune are autorul asupra temei abordate?
. Ce tehnici narative privind alegerea perspectivei
ve, construgia personajelor

5i

narati-a acliunii, folosirea reperelor spatio-tem-

porale, construclia dialogului etc.

sunt folosite?
r Ce n,articrlaritdti stilistice are romanul?
. in ce tip ar putea fi ?ncadrat romanul respectiv in diverse
clasificari ale criticilor si istoricilor literarr?

)>

METODE DE LUCRU 5I DE PREZENTARE

REZULTATELOR

Studiul de caz va fi realizat de 5ase elevi. Va rreti repartiza mai

intai intre voi cele ;ase grupaje de romane menlionate mai sus. Din
grupajul ales, fiecare dintre voi va citi un roman 5i va urmdri aspectele
enuntate la Directli de investlgalre. Adaugafi comentarii personale
privind aseminiri (ca tem;, viziune, tehnici narative etc.)cu alte romane citite, precizati dacd v-a placut sau nu romanul ales gi de ce
anurne. Gasiti, dacii credeli cd este cazul, o aiti foi:muiare, care si
caracterizeze tipologic c6t mai bine romanul respecti'r. Discutati intre voi. Prezentafi rezultatul colegrlor de clasa sub forma unui referal sau a unei expuneri libere.
Pentru alegerea romanului pe care il veti citi si prezenta e bine
sd vi consultaii cu profesorul sau cu un alt speciaiisi in iiteratura.

,,Doriculinfatiseazd o vdrstd a iluziilor si a inocentei genului.

Lumea romanului doric este omogend, coerentd si plina de sens. ExDrrr,:a mentalrtatea burghezrei in ascensiune. Energie, intreprdttate, exces. Eroivirili. Sociabilitate pozitiva sitriumfdtoare. Miturile luptei,

EAI

S-ru*gr*o ece

c'a z

vigorii si cuceririi. Valoare dominanta: economicul.

Sexualitatea ca luare in posesie, acaparatoare, ofensivd, masculina. Tragedii care nu modifici sensul po-

zitiv al lumii. Viziunea dorici este auctoriala. Viata

apare ca iuperioar,i ;i re"flectiei si simtirii. Narator
supraindividual. Magia artei, trompe l'oeif[iluzie opticdl, iluzionism, creatie. Formd inchisa, teleologic6. Tirania semnificatiei. Constructia: modelul lumii
rdsturnat. Psihologia crizei 5i a exceptiei. Preponderenla moralului asupra psihologicului: subiectul se
pierde in obiect. Eroul ca obiect. Caracterologie, ti-

picitate. Epic, logicii, continuitate. FrescS, cronici.

istorie.

lonlculinf5tiseaza o vdrstd a constiintei de

sine. Lumea romanului ionic rdm6ne plina de sens,
dar isi pierde omogenitatea. Exprimi mentalitatea
unei burghezii stabilizate pi aristocratizate. Lipsa de
spirrt intreprinzitor, atonie, individualism. Spirit de
finete, discerndmdnt. Socialitate refuzati, pusa la
indoialS. Valorile dominante sunt de ordin personal. Subiectivitate pi fragmentarism. Autenticitate,
interioritate, intimitate. Sexualitate ca frustrare, neputinta, idealism, defensivi. Dramele personale nici
nu modifica, nici nu lasi intact sensul lumii: se separd de el, merg in paralel. Viziunea ionic5 este relativistS. Simfirea este superioara vietii si adesea

Ferioada postbe!icd

i'i"*rs

,,Pentru a o descrie adecvat si exact, literatura perioadei comuniste trebuie neapdrat cercetata si definit,i ?n raport cu puterea politica, a.sa cum
a fost de fapt constrAnsii sa existe. [...]
Solulia onesti a unei corecte evaluiri a trecutului literar postbelic o vad in tratarea separatd
a patru tipuri de literaturi, cu mentalitali si comportamente sociale complet diferite. [...] Noua clasifi-

care pe care o propun imbinii criteriul estetic cu

criteriul politic. O posibilS sinteza a literaturii noastre contemporane, care ar line seama deopotriva
de criteriile estetic, politic pi moral, ar distinge cu
usurinti in intervalul 1945-1989 patru literaturi paralele. i...1 (v. p. 129)
Nu-mi fac iluzii cd am rezolvat problema de
(sumar) a unei istorii a literaturii romAne contemporane adoptand aceastd clasificare. Categoriile sunt
operante pdnd Ia un anume punct. intr-o aplicatie

concretd si detaliat,i a clasificarii apar dificultiitile

si intram in zona discutabilului. Exista destul de mul-

te cazuri de scriitori cu o biografie politic,i 5i intelectuala contradictorie, cu oscilalii mari in opfiunile

estetice, imposibil de incadrat
din aceastd pricina
intr-un singur tip de literaturS."

lon Simut, lncursluni in literatura actuald, Oradea,

Editura Cogito, 1994, pp. 1G-15

reflecliei. Psihologism. Eroul ca subiect. Narator-per-

sonaj. Intermediarul. <Reflectorul>. Jurnalul, con-

fesip,

biograf

icul. Autoscopie. Formd deschisa,

ignorarea scopului. Trucarea constructiei: asimilarea formei romanesti cu forma sentimentului. Liric,
evolutie paradoxald, discontinuitate.
Corlntrcul infitiseaza o vArstd a ironiei. Lumea romanului corintic este neomogenS, incoeren-

Exprirnd o mentalitate derutatd sau

abuziva, fira discerndnrant, autoritard sau opresivi. ltylimarea sau parodia tuturor atitudinilor active. Sociaiitate represiv6. Valorile dominante sunt de
ordin polrtic. Reflectia este superioarE si vietii si simtirii Rapon de forte descdrnat. Miturile inutilitatii,
joculr.ri, absurrduiui. Meiafizrcul ironic. Sexualttatea
politizatS, deturnat6, dominatoare. Transcendenta
goalS: naratorul supraindividual. Viziunea corintici

ta, vida.

,,in concluzie, douii vor fi, dupa 1964, chestiunile capitale ale prozei rom6nesti: prob/ema literarltiilil (a literaturii ca literatura) si prob/ema
a devd ru lui

(a iteratu
I

ri

ca ref lecta re). Asp ratia la adei

vir

va da naptere unei proze politice, de tip justiliar,

iar aspiratia la literaritate
unei proze interesate
de efecte estetice, apolitice in intenlie, nu si in consecinte si care nu va intSrzia si devini, dupd o vre-

me, evazionisti, formalistd, autoreflexivi "

Eugen Negrici, Llteratura romdnd sub comuntsm.
Proza, Bucuresti, Editura Fundatiei PRO,

2002, p. 160

este ironica: artifrciul, ludicul, rrasca, caricatura. For-

md alegorica, simbolici. Confuzia subiect-obiect.

Amblguitate. Povestire filozofica, parabola, mit. Metaromanul. "
Nrcolae Manolescu, Arca lut Noe. Eseu despre romanu/
rominesc, vol lil, Bucuresii, Editura Mrnerva, 1983, pp 253-254

t3/

il

(s
(t)

Jurnalul
i mernoriile
up5 199O

(o

.:
((;

>)

DELIMITAREA TEMEI

De-a lungul timpului, istoria literaturii inregistreaze dinamica

padicutare a unor specii. Aflate sub influenla contextului cultural sau
socio-politic, modelele sau preferinlele literare s-au manifestat 5i la noi.
latS cAteva exemple: moda poeziei ,,ruinurilor" in perioada pasoptis-

t5, manifestarea prolifici a romanuluiin perioada interbelica, romanul politic esopic (cu subtext) din anii 197A1980, aparifia, dupa 1989,
a nenumErate memorii 5ijurnale (unele chiar literaturi ,,de sefiar",
adica nepublicata sau publicata deja, dar in strdinatate).
Perceptiile privitoare la unele din aceste evolutii se pot schim-

- studiaza la Academie des Beaux-Arts din Paris,

unde se imptreienesle cu iienri Matisse. in

Theodor Pallady (187'1-'l 956)

1904 se lrrtoarce in lari si expune la

Ateneul Romin si la Saloanele Oficiale.
Menline insa legatura cu Parisul, unde deschide mai multe expozitii personale, p6ni
'in anul 1940. ExPune la Bienala din
Venelia in anii 1924, 1940 si 1942.

Jurrralul, memoriile si scrisorile iiterare

sunt specii hibride, apartinino' literaturii de
frontierS, care sE situeazZinlre liieratura

de itcltL)nc 'poe::a, proza, dram;lurE:a) s,

l;:eratrtrz rron{'ct lna/d irepor-tajui, 5ttrea

Jrrn.:iul si memoriiie sunt spec!! auioblograf ce, bazate pe un paci opus celui propus de {rcirune Ele se ref ei'i neil:llccrt la
realriaie. in cazu; lurnalulu, auiciul con<en^eaZa rmpre;;,, iapte Or /rnd reairtatea
rnrediaii, colicJrara, in ordinea in care ele
;n.f an.pla, er ',, cazul nterior lior, a'Jiorirl fecor'5i,iu e, reirosDecil'/, inlall.3l-l'lie
uf'el \,, eir, ale' li :, e l]ocl

se

138

ba radical in timp. De exemplu, in anii in care apare romanul politic, acesta este inleles ca un gest subversiv: publicul aprecia drept
un act de curaj abordarea temelor politice, care erau ocolite de ideologia oficiaii sau de manualele de istorie. Astizi Stim cii reconstituirea de atunci a imaginii privind, de pilda, ,,obsedantul deceniu"
(perioada dintre 1948 5i 1958, regimul dictaturii comunist-staliniste, prelungita, dupa unii, p6na in 1964, cdnd incepe si se sirnt5 ,,dezghelul ideologic") a fost parliala 5i controlatd de cenzura. Unii critici
;i istorici literari considerd chiar ca romanele obsedantuiui deceniu
(Delirulde Marin Preda, lncognito de Eugen Barbu, Fele/e tdceriisau
Orgollide Augtrstin Buzura etc.) publicate ,,cu voie de la stdp6nire", au oferit un debu;eu pentru frustrdrile colective si individuale,
orientand cititorii spre un trecut apropiat al unui regim de teroare,
care, ?n plus, putea fi criticat. Se deturna astfel atenlia de la un prezent apasitor, care, in schimb, nu putea fi comentat 5i cu atit mai
pulin criticat. Despre valoarea literari a acestor romane aproape nu
se mai discuta, interesui fati de ele fiind astdzi :irict leg,it Ce contextul in care au aD;rut.
Fenonienul cel mai interesant de dupi 1989 este, in plan
cultural, aparitia multor c,irti ,,de sertar", imposibil de publicat
?nainte de aceastS datS pentru cd fdceau referire la teme tabu ale
istoriei mai indepdrtate sau mai recente. cdrtile ce ies la iveald
(fictiune impregnati de documentar, memorit, jurnale, coresponclenta) se bucurd de un interes deosebit din partea publicuiuri cititor: ,,Nimeni nu se marindoie5te astSzi cd nrernorialistica a fost
la noi suprema revelalie culturald de dupa 1989' 5i
si este
-e simplu
de ce. Mai intai a fost recuperarea trecutului cenzurat:
fie interzis de-a binelea, fie trunchiat, malformat' Apoi a fost foarnea noastra teribila de biografii mai mult sau mai pulln exemsituate in
plare, foamea de destine
ratate sau implinite

ITil

^ffitugu* de &^z
centrul, la periferia sau printre pliurile tainice ale
istoriei. Dupa atdta dezumanizare si alterare a (sufletului national>, setea de autenticitate pilduitoare, formativq, era cAt se poate oe fireascd. in
sfarsit, odata cu exfolierile arhivelor interne s-a
petrecut si intoarcerea exilatilot dubland (sonata spectrelor) cu memoriile fiilor risipitori..." (Dan
C. Mihdilescu, Literatura rom1nd in postceaustsm,
/. Memoriallstica sau trecutul ca re-umanlzare,lasi,

Editura Polirom, 2004, pp. 10-1 1). Memorii sau

jurnale despre perioada interbelica (jurnalul lui
Mihail Sebastian, al lui Jeni sau Arsavir Acterian,
al lui Alice Voinescu sau Petru Comar:nescu, de
exemplu), marturii despre regimuf cornunist satl
despre perioada de dupd 1989, uneor-i'rnascate
in f ictiune (romanele-document ale lui Paul
Goma, volumele lui lon loanid sau ale lui l:D. 56r'
bu, jurnalul Monicai Lovinescu) dezvSluie experiente ce pun intr-o lumind noud ,,adevdrul"
vehiculat ?n cartile de istorie in perioada comunista. intre acestea, carJile care dezvdluie experienla cumplit5 a gulagului romdnesc au suscitat
un interes deosebit in randul publicului"

Perioar! a ri*s'tbei icii

'.

l*X#

(ediiia a ll-a, 2003); monografia N. Steinhardt de

George Ardeleanu, Brasov, Editura Aula, 2000;
. jurnale, memorri, ;,'rrfi de ficfiune privitoare la ceea ce Steinharc 't.i;i10;13 ,,universul concentrafionar" al comunisrttului rontdnesc: Paiimtle
dupa Plte5tl(aparuta inilial in frtircezd ;i germand ._ 1981, respectiv 1984, iar in ltmba rom6n5,
abia in 1990), Gherla (apdrutd 5i ea inifial ?n tra1978,
1976
ducere francezd
5i suedezd
iar in limba romdnd abia in 1990) Si Ostlnato(apitr:utd si ea in rom6neste abia in 1992, desi frag-

la

Europa Liberi 9i
inainte de 1989), toate de Paul Goma; Fenomenul Plte5tlde Virgil lerunca (1990); l.D. 56rbu,
Jurnalul unur jurnalist fiiraiurnal (l-ll, 1991-1993)
Si romanul alegoric ;i autobiografic Adio, Europa
(1992-1993); lon loanid, fnchlsoarea noastrd cea
de toate zilele(1999), precum 5i fragmente privitoare la gulagul comunist din alte pdrti (Alexandr
Soljenilin, Arhlpelagul Gulag);
. povestiri orale inregistrate din discutii sau
interviuri cu rude sau cunostinte care au trdit experienta inchisorilor comuniste sau care pot relata

mente f useserd

dif

uzate

astfel de experiente;

Caqtea pe baza cSreia vd propunem sd abordafi acest studiu de caz este Jurnalul fericlrii(prima

editie, apiruta la Editura Dacia

in

1991) de
lecturi
spre
recomanddm
N. Steinhardt, pe care o

tuturor elevilor clasei. in plus, in f aza de documentare, elevii din grupa care pregdteste acest studiu
de caz isi vor irnpdrti sarcin!le, astfel incdt s5 acopei'e si alte tipuri de surse:
. volume privind memorialistica, antologii de
documente sau monoErafii: Dan C. Mihdilescu, /rteratttra romind in postceausrsm, L Memonalsti'
ca sau trecutul ca re-umanizare, lasi, Editura
Polirom, 2AO4; Llteratura memorialrstrcd. Radu
Petrescu. lon D. Sarbu, N. Stelnhardt, Antologie, prefatd, dosare critice, comentarri, note si bibliografie
adnotatd de lon Manolescu, Bucuresti, Editura
Humanitas, colectia,,Tezaur", 1996, Gulagul in constiinta rom1neascd; memorla|lsttca 5l lrteratura inchlsorllor sl lagdrelor comunlste.- eseu oe mentahtate, de
Ruxandra Cesereanu, lasr, Editura Poiirom, 2005 (edi-

Anaton'a nlstlflcarii Procesul Nolca*Pillat, Bucuresti, Edrtr:;'a Humanitas, i997

tra a ll-a); Stelian Tdnase,

documentarul W ,,Memorialul durerii",

realizat de Lucia Hossu Longin (o selecJie de 36 de
episoade ale documentarului, din totalul de 120,
realizate incep6nd cu '199'1, a apdrut in variantd
tipariti 5i pe DVD la Editura Humanitas, in aprilie
2007);

alte informalii de pe internet cu privire la

gulagul romdnesc (de exemplul, site-ul Memorlalu/ui Sighet: Memorialu/ victlmelor comunismului 5i
al rezistenteletc.).

>>

DIRECTII DE INVESTIGATIE

. Cum apare imaginea gulagului rom,Snesc

in sursele consultate de voi?
. Cum explicati aceasti ,,fald ascunsd" a comunisnrului?
. Ce semnificatie are aparilia masrvd, dupd
1990, a scrierilor memorialistice ;i a jurnalelor care
aduc mdrturii despre ororile comunismului?

Cum explicati interesul sau dezinteresul generatiei voastre fata de aceste marturii?
. Care este, in /urna/ul fericiril, solu!ia individualS care-l salveazi pe autor si cum o explicali?
. Ce reftectii v-a provocat lectura acestei cirti?

IJ:,

METODE DE LUCRU 5I DE PREZENTARE

A REZULTATELOR

Membrii grupei care trateazd aceast6 tema i5i impart sarclnlle de documentare (de exemplu: lectura ;i conspectarea unor cdrli
si articole, adunarea de povestiri orale, adunarea de imaginisau de
documente audio-video. urmdrirea anumitor aspecte din Jurnalul fe'
n'clril. Apoi stabilesc un plan de prezentare si un eseu de sintezd
privitor la prima direclie de investigalie (imaginea gulagului romSnesc). Celelalte directii de investigalie vor fi dezbatute impreuni cu
intreaga clasi.

i:'-E:

esein
.[icu] Steinhardt (i 912-1 989)
cu Mircea Eliade, Mihail Sebastian, Constantin Noica, Eunon lnnocrr r I ironti:t :l F:ar rltiTii dtr llrpnt

si prozator, coleg de generalie

teaz; cJ un volum parodic k genul. .. nen/or

(1934), sub se.nnJtura Antisth,us. DupA

19M, lucreazlt la Revkta Fundatii/or Rega'

/e colabor6nd 5i Ia alte publicalii. Dupi 1948,
ca multi altii care nu au imbrdtisat icieologia
comunistd, este dat afar5 din barou si are tot
felul de slujbe mdrunte, iar textele ii sunt intezise. in 1959, prietenii din cercul siu (C.
Noica, Dinu Pillat, Al. Paleologu. \4. Strelnu,
Sergiu Al-George, Marieta Sadova s a ) sunt
arestali. Pentru cd rel'-tzd si fie rnalor al acu-

zirri in ,,procesul Noica", este, Ia rSndui siu,

'i
arestat, judecat 5i condamnat ia 2 ani de
muncd silnici. in inchisoare primes-Le in'tain;
botezul cre5tin de la pdrintele Mina Dobzeu,
rirr ri: Ir J!<o >l.iir rri <r dni nle,.ii rarr(l'^!OlJru
l'/.; i^t, irai .-nlani ;{c.laiant,o

Fqp el hcr:i

prin gratiere, in 1964. Dup5 moaftea tatdlui sau (1967), incepe s5-sr caute o rn;n5stire unde ar putea sE se cilugireasci. Abia
1973, ajutat de Noica, fdseste man,istirea Rohia, unde este calugdrit in august
1980, luandu-si numele mcnarar ,,p;rinle-

in

le I'lrcora-.". Dupi 1970 coi:ho'tazi la diverse reviste culturale si nublicE mai multe
volume oe utarrl. qg'ati,le cu ve:- 3' eten,,
afj:ri "r erri i. slr;,n;late, de la c;:e p' rea
cArt , il doJc ln ater:ta Securrt6t:i, c--e i' cor-

'iisci, in 1972, manuscrisul JurnalulLti ferrct'

zi. Reface din memorie o noui ;a:;ai-,id. in
1975 i se resiituie, ia solicitarrlt U:: rlrri Scripnma varta^,13. Redacaazi c':z'tarprescr'-tat; r,are ajunge in Cccrciert, la

1ol r'o',

l.i

Monica Lovinescu sr VIrgil lerunca, ca.e o drit-tzeazit ia posiui Iuropa Lloeri''r:re i988
si 1989. Jurna/ul fenctri a apiru: posium (edrria din'l 991 transcre or;rna va'ai:i'. ca st
(
a te \ al ,.rne ae eseu't /1167161qg-/ p9:.t6.n'6.
Di',t..o. ver Cob,;:t(i,t, de ColYc':. t i L 3( ?-

ieni sau de corespcndenta cu V

1,O

ESANTION DE TEXTE

titii

din Bucuresti (19341 ii doctor

(1936)
UrmeazE stud:i li:erar-e si jun drept
ridice la Paris, pe care nu le termin6. Debu-

a Unrvers

ri

;et..ica.

Solutii de iegire din universul concentralionar

1. Comentati cele trei solufii de iesire din

universul concen-

trationar propuse de N. Steinhardt in Jurnalul fericirii. Exemplificafi-le,

pe fiecare, prin trimiteri la sursele consultate de voi.
5i nu e ne,,Pentru a ie5i dintr-un univers concentralionar
apdrat nevoie sa fie un lagar, o temnild ori o alta formi de incarceexistd
rare; teoria se aplica oricirui tip de produs al totalitarismului
solulia (mistica) a credintei. Despre aceasta nu va fi vorba in cele ce
urmeazS, ea fiind consecinla harului prin esentd selectiv.

Cele trei solulii la care ne referim sunt strict lume9ti, au capractic

racter
si se infitiseazd ca accesibile orisicui.
Salu/a fnt1i: a lui Soljenilin
in Prlmulcerc Alexandru lsaievici o menlioneazd pe scurt, re-

venind asupri-i in volumul I al Arhipelagului Gulag.

Ea constS, pentru oricine peieFte peste pragul Securitalii sau
altui organ analog de anchetd, in a-;i spune cu hota16re: in clipa
aceasta chiar mor. [...] Daca a;a g6nde;te, ne;ovditor, insul e salvat.
Nu ise mai poate faceaimic. Nu mai arecu cefi amenin!at,;antajat, amigit, imbrobodit. [ ] Nu mai are
fiindca nu mai sper6, fiindci a iesit din iume dupa ce lindui, ce pistra sau redob6ndi, pe
ce isi vinde sufletul, linisiea, onoarea. Nu mai existd rnoneta in care
sa-r poata fi achitat pretul ir;darii. [...]
Solula a doua: a lulA/exandru Zlnovlev
Este cea g5sita de unul din pei'sonajele cirtii indflmlle giiu'
noase. Personajul e un om t6ndr, prezentat sub porecla aiegorica
Zurhaglul. Solutia *.A in totala neaclaptarein srsten-'. Zurbagiul nu
are domiciliu stabil, nu are acte ?n regula, nu e in cdmpul muncii; e
un vaeabond, e un parazit, e un coate goale5io haimana^ ['.'] Pentru nimicin lume nu lntrdin sistem. nici mdcarin cea mai neinsemnati, mai pdcdtoasa, mai neangajanti slujba. 1...1 Zurbaglul s-a
prorectat (in strl exrstentialist) odati pentru totdeauna caine de pripas, caprE raioasa, cSlugar budist certetor, smintit, nebun pentru
(intrut ltbertate.

ESE
Perioada PostbelicE

Frcza

in margtnea

socletafii, e ;i el imun: nici asupra lui nu au de unde exeril pot

cita presiuni, nu au ce-i lua, nu au ce-i oferi'

Un asemenea om, aflat

dar le
oricand inchide, hariui, disprelui, batjocorr:
istov' da
scapd. i. .l si-i slobcd la gurd, vorbeste de
glas celor mai prinirejdioase rnecdote, nu stie ce-i
prin
iespectul, toate le ia de spus, spune ce-t trece
pot
nu-;i
minte, roste5te adevdruri pe care ceilalti
ingadui sd le 5opteascS' [.. ] E liber liber, liber'

Solutia a treia" a lulWlnston Churchill5iVladimir Bukovski

Ea se rezumd: in prezenta tiraniei, asupririi'

primejmizeriei, nenorocirrlor, urgiilor, ndpastelor'

scoli
dimpotrivd
diilor nu numai cd nu te dai bdtut ci
din ele pofta nebund de a trii ;i de a lupta' ["']
Solutia aceasta, fireste, presupune o

tirie

de

a vielii'
caracter exceplionald, o conceptie mrlitard
vointd
o
trupului'
a
o formidabilS ind6rjire morald

de olelinnobilat 5i o sinatate splrituala adamantin5. E probabil ca presupune 5i un duh sportiv: sa-tt

mai mult deincdlerarea
olacd bitalia in sine
c6t succesul. [...]

Concluzre
Tustrele solulii sunt certe 5i

fdri

gres'

Altele pentru a ie9i dintr-o situalie-limiti'

dintr-un univers concentrafionar, din mrejele unui
proces kafkian, dintr-un joc de tip domino' labirlnt
panicd' din
sau camerd de ancheti, din teama 5i
orice cursi de Soareci, din orice cogmar-fenomenal
nu gtiu sd existe. Numai acestea trei' insa oricare
din ele e buna, suficienta si izbdvitoare'
Luali aminte: Soljenilin, Zinoviev' Churchill'
Bukovski. Moartea consim!it5, asumatS' anticipat5, provocatE; nepisarea ;i obriznicia; vitejia insosa alegeti'
lita de o veselie turbata. Liberi suntefi
lume5te' omeDar se cuvine si va dati seama cd
altd cale de a infrunta cercul de
neste vorbtnd

e foarte indoielnic

si gisiti'

fier [...]
Veli protesta, poaie, consider6nd cd solutimoarile subinteleg o formd de viatd echivalenti cu
mortii
tea, ori rnai rea ca moartea o;'i implicAnd riscul
Penfizice in crice clrp5. Asta asa este' Vi mirafl?
incd
cd
pentru
tru cd nu l-afi citit pe lgor Safarevici'
nu ati aflat cd totalitarismul nu e at6t inchegarea
cAt mat
unei teorii economice, biologice ori sociale
pentru
moarte lar
ales manifestarea unei atraclii
secretul celor ce nu se pot incadra in haul totalitar
e srmplu: er iubesc viata, nu moartea'
Moartea insa, cine, Srngur, a invins-o? Cel ce

cu moartea o a cilcat.

"

(Trer

solutlL Testament po-

litic, in Jurnalul fericirli, Clui, Editura Dacia, 1991

'

pp 6-e)
Elevii care au lucrat la acest studiu de caz
prezenta sgrl interesante care privesc fel.ut,in

2.

vi pot

din
care a fost perce'ft&,'.universul eoncentralionar"
ser}tll'lentesunt
Romania. Discutali'{e si aratali care
le, rdeile atitudinile voastre fala de cele prezi:ntate'
5i

Solulia individuali: credinfa

1.

jos felul
Observalr in fragmentul de mai

in care prime;te ,,detinutul" N' Steinhardt botezul

crestin,,,sub pecetea ecumenismului"' Discutali
semnificafia acestui act pentru memorialist'
,,15 Martie 1960
Catehizarea a luat sf6r;it' Botezul' hotardt
oentru ziua de cinsprezece, are loc a5a cum stabisolisem. Parintele Mina alege momentul pe care-l
c6nd
coteste cel mai potrivit:intoarcerea de la ,,aer"'

caraliii sunt mai ocupati, cand agitatia e maxtmi'

Trebuie s6 lucrdm repede ;i si acliondm clandestin
inin vazul tuturor. t'..1 Cand puhoiul de oameni se
toarce cu zgomot mare, ducAnd de cSte doi balia'
tineta un ,,rezervor" cu apd' pdrintele

ciubirul,
5r
Mina, fiird a-si scoate mantaua, di buzna la singue o cdnild ro5ie' cu smalra canild din camerd
5i o umple cu
tul sirit, naclaitd ;i respingatoare

apd viermdnoasd proaspat adusa in "rezervorul"

purtat de el 5i de un alt detinut' Vin la patul meu
greco-catolici si na5ul' Na; mi l-am
5i cei doi preoli
fost avoales cu vreo c6teva zile inainte pe Em' V''
greac6'
cat 5i profesor, bun cunoscdtor de latind si
zi:
trimis in judecatd pentru a fi redactat ordinul de

<Vi ordon, treceti Prutul>. ["']

Doi dintre detrnuti, complici, trec in dreptul
vizetet, s-o astupe' S-ar putea in orice

clipi

vini

sa

pe
gardianui si se uite, dar acum cdnd celulele'
e
iand, sunt scoase la plimbare ori aduse inapoi'
putin probabil. t-a repezeali - dar cu acea tscustndes!i preoleasci unde iuteala nu stinjeneste dictia
iugiU pdrinteie Mina roste;te cuvtntele
crucir' irni
trebuincroase, md ?nseamnd cu inselnnul
toarni pe cap ;i pe umeri tot conlinutul ibricului
(cdnita e un fel de ibric bont) si md boteazd in nuspomele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh' De
toate
vedrt, m-am spovedrt sumar: botezul sterge
sr
p;catele. Md nasc din nou, din apa viermdnoasd
drn duh raPtd.
.1

tt A1 l

&
!|i*

(0
CI

-lt
-k'{udis* N* {ax
F

Trecem apoi, oarecum linistiti, oarecum

CO

uturali-

holul care

la patul unuia din preotii greco-canu-i prins in fapt e om cinstit

tolici: e l6nga tineta si balie (am coborat cu totii de la cucurigu), 5i
acoio recit crezul (ortodox), dupa cum fusese stabilit. Reinnoiesc fi1i3 de a nrr rrita ta am fost botezat sub pecetea effinenis-

:)

n-

inurui. iata gotezul, in asemenea imprejurSri, e perfect;ttltuUit 5i

fSrd cufundare si fAr; de mirungere.. (Daca voi ajunge sa scap din
inchisoare cu bine, urmeaza, pentru taina mirungerii, se me prezint
la un preot al cirui nume imi este dat de parintele Mina; numele
acesta aveam sa-l uit si apoi sa mi-l reamintesc). [...]
- Cine a fost cre5tinat de mic copil nu are de unde sa ttie
si nu poate banui ce-nseamni botezul. Asupra mea se zoresc clipe
de clipa tot mai dese asalturi ale fericirii. S-ar zice ca de fiecare datd
asediatorii urc,i mai sus ti lovesc mai cu pofta, cu precizie. t I Liniste. Si o absoluta nep5sare. Fafa de toate. Si o dulceafii. In gura,
in vine, in muschi. Totodata, o resemnare, senzalia cE a5 putea face
orice, imboldul de a ierta pe oricine, un zAmbet ingaduitor care se
impristie pretutindeni, nu localizat pe buze. !i un fel de strat de aer
bl6nd in jur, o atmosferd asemdndtoare cu aceea din unele cSrli ale
copildriei. Un simtam6nt de siguranla absoluta. [...]
5i noutatea: nou, sunt un om nou; de unde atdta prospetime siinnoire?" (Jurnalulferlclrii, ed. cit., pp. 82-84)

N. Steinhardt

Recititi pi fragmentul in care tatdl autoruluiii reproSeazd ci

a acceptat un timp de gdndire, in loc sa refuze imediat s6 fie martor al acuzSrii in procesul Noica. Descrieli portretul tat,ilui, om ferm
si mucalit, care nu e de acord cu jumdtSlile de mEsurd (,,E adevarat,
zice tata, ci vei avea zile foarte grele. Dar noplile le vei avea linistite, vei dormi bine. Pe c6nd dac5 accepti sa fii martor al acuzdrii vei

2.

Procesul ,.lotului Noica-Pillat" a fost ultima inscenare ooiitico-judiciara c1e proportii de tip stalinist din Romdnia comunistd.

P'inr,naip'o r:npie dp e(t zaie au fost legate de producerea si r,ispdndirea unor lucritri (Povestiri despre orn, eseltl f ilozof ic al

lui Constantin Noica, .4;/qpldnd ceasul de

apoi.'ontan.l lur Di"u P llat, precurn si are
scrierilor,,dusmdnoase" ale prietenilor
aflati in exil

Emil Cicran,

llircea

U nr,1; 1-1oria) Procesul, desfdsurat

caci in pantaloni.").

Eliade,

timp de

doui siiptamdni in febrttarie 1960,

avea, ce-i drept, zile destul de bune, dar noplile vor f i ingrozitoare. ";
,,5i vezi si nu mE faci de r6s, zice. Sa nu fii jidan fricos 5i sd nu te

se ter-

minE cu condamna'i f oane aspre ale celor

23 de inculpati (au primit pedeaosa maxr-

Jurnalul, formi asumatd a pactului autobiografic

ma, de 25 de ani oe temnit;, Constantin

Noica 5i Dinu Piilat). Cei mar nruiti '.jintre
inculpaiii acestui iot f.lceau par-te drn elita
intelectualitatii. in august 1964 sunr elibe-

Phiiippe Lejeune, autor francez preocupat sd explice pactul

autobiografic (av6nd doui contributii importante pe aceastA tem;:
Le Pace autobtographique, Seuil, 1975; Slgnes de vre. Le Pacte autobicgraphique 2, Seurl, 2005), considerd ci:,, Pactul autobiograf ic
este angajamentul pe care si-l ia un autor de a-si povesti vrala (sau

rati loti, prin graliere sl ,,:-erntecraii" ;n v a-

o pane, un aspect al vielii

ta culluraii romaneasc6.

sale) ?n spiritul adevdrului. [...] Autorul

(chiar
propune
inspirat din viafa sa) nu vi cere sd
un roman
care vd
luati de bun ceea ce poveste;te, ci pur si simplu sd va faceli cd creCeti. Autobiografu!, in schimb, vi pron.rite cd ceea ce va povesteste este adevirat sau, cel putin, este ceea ce crede el cd este adevdrat.
El se comportE ca un istoric sau ca un jurnalist, cu diferenta cd subiectul despre care prcmite sE vi ofere informatii adevarate, este el
insusr. Daci voi, cititorii, considerati cd autobiograful ascunde sau
distorsioneaza o parte a adevarului, puteti crede ci minte in schimb,
este lmposibrl sa se spund despre un romancier ci minte: asta nu
are nicrun sens, pentru cE el nu s-a angajat sd vd spund adevdrui."

(Philiooe Lejeune, 2006)

1 zaL
AI

XE
.e*

3 twdiw ##

Perioada posqbelicS
r rCIza

F--'
UETE

Precizati tipul insemnarilor din Jurnalul fericlrri. Care vi se

par cele mai interesante 5i de ce? Cum explicafi cronologia dezordonata a notalrilor? Citili, in acest sens, si mirturisrrea de la inceputul Jurnalulul fencirii. Di:j-utafi, dupd ce revede\i DiQnnarulliterar

1.

de la p. 1llj, :' iare=ffitrt speciile memotial!,5$ti=tjurnal sau memorii) poate fi mai upor ?ncad:'at v6lumul,*"@.
I

,,Creion si hArtie nici 96nd sa fi avut,lainchii-o9re. ,Ar fi a;adar nesincer si incerc a sustine cd ,,jurnalul"'acesia afost |inut cronologic; e scris apres coup, in temeiul unor amintiri proaspete si vii.
De vreme ce nu l-am putut insera in durata, cred ci-mi este permis
a-l prezenta pe sarite, ata cum, de data aceasta in mod real, mi s-au
perindat imaginile, aducerile aminte, cugetele in acel puhoi de innpresii cEruia ne place a-i da numele de con;tiint;. Efectul, desigur,
bate ?nspre artificial; e un risc pe care trebuie sd-l accept. " (N' Steinhardt, Jurnalu/ fericlri|

2. Explicatititlul pe care-l dE N. Steinhardi jurnalului s6u' Puteli porni ;i de la citatul de mai jos:
1964. Destul pentru ca perioada de detentiune [politica] sd-l transforme cu totul. Dintr-un intelectual pur; mai degraba agnostic pi preocupat de literaturile strdine,
nu mai pulin important
s5 devina un autentic homo rellglosusli
,,A fost deci inchis intre 1959

;i

spiritualititi rom6nesti pe care, oda-td iesit din inchisoare, le-a cinstit cu verbul ;i verva lui inimitabile.
[...] inchisoarea a constituit pentru N. Steinhardt academie ;i altar.
5d ne mai mirSm ci mSrturia lui se cheamEt Jurnalulfericrrlt?" (vtr'
gil lerunca)
sd descopere constantele unei

Scrieti un eseu in care si vi exprimali punctele de vedede scrierile despre ,,universul concentralionar" citite de voi,

3.
re

fati

olec6nd de la citatele urmdtoare:

citesc cartea acuzatoare a lui Virgil lerunca lFeno'
menul Pitestil nu ca pe o m5rturie a trecutului, conseruatd intr-o melancolicS dezangajare asemenea cutirui roman <obsedantist>, ci ca
,,Prefer si

De un memento. Nu ca pe un simplu testimoniu, deci, ci ca pe un

avertisment, discurs <profilactic>, text exorcizator ai unei <istorii

odioase ce trebuie impiedicati

si

revini>>". (Cristian Moraru)

,,in orrce caz, in general, critica a demarat mai rar clasificari

ale memoriilor despre detentie sau ale literaturii acesteia, tocmai din
Inr lt;esite drn comun. Nicolae Ballit (Rezumatul unei
--',-r ',rrin+i+'i
vdllgLoLll l\Jl
lduLd
detenyli,in Contrapunct, nr.25,1991) distinge o viziune detaSatd
,

(C. Noica), sarcastic-f uribund6 (P. Gorna), infernal-disperati

(T. Mrhadas), profund crestind (N. Steinhardt), obiectivi si neutral6
(1. loanid si Max Banui)". (Ruxandra cesereanu, Gulagul fn rcn5tilnta
romaneascd. Memorlallstica sl llteratura fnchlsorilor si lagdrelor comuniste, Edrlura Polirom, 2005)

Z}J

ff

(o

#n*f*,sare

CI

Test de evaluare

(o

t-

((

pentru unitatea

1. Cititi fragmentul de maijos din romanul O sutd de anl de

zile la por/ile On'entuluide loan Grosan ;i rezolvati cerintele'
,,Tdcutul BroanteS stdtea covrig pe m6na, pe bruma, pe mai
nimicul de paie ramas 5i privea. Fie privirea lui Broante5 privirea noastrd. in cazul in care urmdrim traiectoria dreapta a privlrii rapsodulut,

constatim ci vedem la 2,5 cm spatele mdtahilos, greu incercat in

Poiana Surd)
Podul Negru), 1627 (februarie
1623 (octombrie
Admiland
vulture.
(tot
spdtarului
llise'ti)
al
la
odombrie, dar
si 1 631
mintii
;i avAnd
cazul particular cand privirea se face tot una cu ochiul
capacitatea de a imagina a lui Broante; drept conditie necesarS si
deocamdata suficientS, sd presupunem acum reciproca, adicd fie privirea noastra privrrea lui BroanteS. ce vede el? Peste spatele spatarului vede nSsucul poznat al cosettei, mai departe bdrbia dublS odata
cu trecerea anilor a lui Barzovie-Vod5, mai incolo zidul de lut nears
al colibei suslinut de o grindd orizontaii groasd in interiorul cdreia
privirea dibuie un cariu mic 5i stahanovist [muncitor comunist], apoi
privirea iese afard, se strecoard printre fosnttoare palcuri de trestii,
luneca precum o fregatd pe ap5, pe mare, galopeaza pe stambul starnind praful, iese prin Dardanele, zigzagheazd printre insulilele Egeei,
quod erat denonse coboari in Mediierana, urci spre Adriatica ii
strandunt- trage pe unul din cheiurile puturoase ale Venetiei."
3 puncte
(1 p.+ 2 p.)

2 puncte
3 puncte

1 punct

5e acordS 1 Punct din oficiu.

a. Precizati tipulitipuriie de discui's stiiniific parociavparodiate in fragmentul dat. Dati exemple drn text care s5 justifice rdspunsul vostru 5i comentali rolul parodiei.
b. ldentificati cele doui tipuri de perspectivS descrise in fragmentul dat 5i aritali care sunt iimitele / avantajele fiecareia'
2. Aiegeti patru semne Ce punctuatie din text 5i explicati
modul in care sunt folosite.
3. Scrieii un eseu liber de 1-2 pagini (maximurn 400 cie cuvinte) despr.e un rornan postbelic citit. Prezentati elementele semnificative de contrnut si de construclie ale romanului si comentati
semnificariile pe care le-ati desprins din text. Explicati, de asemenea, ce anume v-a plicut / nu v-a plicui in acel texi'
4. Scrieti, intr-o jumitate de pagina (aproximativ 100 de cuvinlp)
.lpsrrre
nln.tele
tari si cele slabe ale cornpetentei voastre de
vLJP,L
v" rLg/,
Pv'
'!L'
cornur,icare orala (va puteti referi la deprinCerlle de ascultare activ6, la abilitatrle ce exprimare oral5, la strategiile folosite in monolog sau dialog, la capacitatea de persuasiune sau de negociere etc.).

F:i,:
_l-- .,' :'

:,..;ii

Stefan C6ltia

Pagind din A patra cafte cu desene (2004-2005\

CI
(U

Perioeda postbelic5:
))

curente culturale

wrs i
t ir

r5t

*$*re-,
-F f,ars:*Fo,o d,f

(U

.:

((

Literatu ra aservitE
ideologiei comuniste
DELIMITAREA TEMEI
,,Literatura angajatd" poate fi o opliune personalS, a unor
autori convinsi cd prin intermediul literaturii se poate face educa!ie, se pot transmite valori si atitudini pe care ei le considerd recomandabile pentru toti. Literatura capiita in acest caz un scop persuasiv

declarat, mai important decdt scopul estetic (producerea plScerii estetice) sau cognitiv (sporul de cunoastere).

alta parie, o putere politica poate fi interesati de utilizarea literaturii ca mijloc de propagandd: adicEt de rdsp6ndire a ideilor care o legitimeazd si ii intaresc pozilia. Literatura poate servi
ceremonialuluipolitic, ca ornament (prin imnuri, laude, elogii aduse conducdtorilor), sau ideologlei (prin texte ,,teziste", care prezinPe de

Fotografie de lon Dumitriu (1978)

(::.:-n.pt
in.rt <a lrd
5i pornim cu toti spre cas;
Plini de praf si obositi
Dar nespus de fericili...
Neam jucat, ne-am intrecut
Am f;cu1 tot ce-am

'tiut."
(veEUrile care insoiesc
desenul d,n medalion)

td tezele oficiale ca adevdruri absolute).

ldeologia poate fi inteleasS, intr-un sens larg (si neuiru) ca ansamblu dat de idei, valori, atitudini, caracterizAnd orice epocd sau
curent de gdndire, sau, intr-un sens mai restr6ns (5i negativ) ca inventar de dogme, stereotipuri, idei simplificatoare, puse in slulba politicii.

literatura romdnd, a existat de la inceputuri o literaturd de

cererncnial politic (,,imnuri la sternd"). De asemenea, s-a afirr-nat in
secolul al XIX-lea si la inceputul secoluiui XX o literaturE angajatd
politic: rnai int6i, cea a generatiei pasoptiste care transmitea valori
nafionale si elogia evenimente (literatura,, militant5 ",,, ocazionald ",
?n

despre Unire sau Rizboiul de lndependen!5); apoi, cea simdnitoristd, care rdspandea idei etice si sociale: datoria intelectualuiui fala
de !6ran, pericolele vielii citadine etc.
Dup,i al Doilea Rdzboi Mondial, nu se mai pune insd problema convingerilor si a optiunii personale. in perroada comunistS, pu-

terea politrcd conti'oleazi, prin cenzura si stimulente, literatura, pe

care o subordoneaza explicit scopurilor sale. in doze si cu orientdri
iiferite, acest corrtrol se manifesta pAnS in 1989; pei'ioada sa cea
nrai dur5 este in anii 1950-1960, cand este'impiedicatd s- aparnu numai o literatura de contestare, ci cl-riar aceea care ar rdmAne
neutra, neangajati politic (si care este condamnatd prin eticheta infamant6 a ,,rntimismului"). Treptat, odat8 cu schimbarea ideologiei
oficiale, se deschid brese pentru o literaturd autenticd (cu conditia
si nu facE opozitre cjeschisd regimului polrtrc) si se trece de la ob-

iupteide clasd la euforic ,,epocl de aur", la ceremonialul eloaierlr oatrler si a Conducdtorului.

sesta

wct-

3 tudt'u Ce &,8

in faza de documentare, impartiti-va sarcinile de lucru in grupa. Va puteti docrrmenta in trei

directii principale:
a. Materiale scrise pi audio-vizuale. Cautati,
in biblioteci publice, personale sau in anticariate:
- carti din anii '50 (poezii, romane, nuvele);
- ziare, reviste 5i almanahuri din anii '5G-'89;
- manuale de literaturi romana drn anii
'50-'60;
- edilii ale clasicilor (Eminescu, Caragiale,
Creangd) din anii '50;

bro5uri de propagand5

[]o*si*. tlx rEr:t* eu [tu rale

Eugen Negrici, Literatura rom1nd sub comunlsm. Poezla(l), edilia a il-a, Bucure5ti, Editura Fun-

DOCUMENTAREA

ilenoada postbelici

datiei PRO, 2006.

Marin Nitescu, Sub zodla proletcultismulul.
D : :t lectica

terl l, Buctn est;,

Ed

itu ra

Hu

ma

itas, 1 995.

Marian Petcu. Puterea 5i cu/tura. O istorie a

cenzurii, lasi, Editura Polirom, 1999.
Ana Selejan; Llteratura fn tota/rtarlsm,
95 7- 958, Bucure5ti, Editura Cartea RomAneascS,
1 999.
Anneli Ute Gabanyi, Llteratura 5i po/itica in
Rom1nia dupa /945, Bucuresti, Editura Fundatiei
1

Culturale Rom6ne, 2001

epocA, texte

afi;e de propagand6, fotografii.

Ascultali (de pe discuri sau de pe internet)
muzicd de propagandi (mar5uri, imnuri, cantece
mobilizatoare, de tipul ,,Cincinalu-n patru ani si
jumdtate").
b. Martu rii orale. inregistrali conversati i/interviuri cu persoane care au trEit in acea perioada (cititori obisnuiti, profesori de literaturd romdna, scriitori).
incercali sa orientaii dialogul spre temele literare: ce
se citea? cum se scria? cum funcliona cenzura?
c. Auxiliare teoretice. Citili (din bibliografia de
maijos) studii despre literaturi si manipulare. ideolo.

DIRECTII DE INVESTIGATIE

gie, mituripolitice, scheme ideologice, limba de lemn.

Cine sunt autorii care scriu literaturd de pro-

pagandS? Sunt nume mari ale literaturii romdne,

cunoscute dinainte, sau si debutanti formati in
,,scoala de literatura "?

pare

Cdt din textele literare pe care le-ati citit

si

reprezinte o optiune individuald, convingeri

ale autorilor? E ceea ce scriu in perioada ,,comenzii sociale" in consonanld cu ceea ce au scris ei inainte sau dupd aceasti perioadd?
. Ce efect produc ast,izi la lecturd textele respective? PlictisealS? Umor involuntar? Emofie?
. Care sunt principalele mituri, cl!see, scheme

obligatorii in poeziile/prozalteatrul de propagandi?

Lucian Boia (coord.), Mituri/e comunrsmulur

rom1nesc, Bucuresti, Editura Nemira, 1998.
Lucian Boia, lstorie 5l mit in con5trlnya rom6neascd, Bucuresti, Editura Humanitas, 1997.
Lucian Boia, Mitologia 5tlinlifica a comunismu/ui,lrad. rom., Bucuresti, Editura l'lumanitas, 1999.
FaulCernat, lon lvlanoiescu, Angelo Mitchie-

Cum functiona cenzura in epoc5? Dar critica literara?

vici, loan Stanomir, Exp/ordriin comunlsmul rom6nesc, vol. i-ll, lasi, Editura Polirom, 2004, 2A05.
Sanda Cordos, Literatura intre revo/utre Sl reactiune, editia a ll-a, Cluj-Napoca, Biblioteca Apos-

))

tof,2A02.
Franqoise Thom, l.lmba de lemn, traciucere

de Mona Antohi, Bucirrestr, Editura H'rmanitas,

2005 (edrtia l: 1993).
Eugen Negrici (ed.), Paezra unel rellgll polltice. Patru decenll de agrtalte sl propagandd, Bucuresti, Editura Fundaliei Pro, 1995.
Eugen Negrrci, Literatura romand sub comun6m. Proza, Bucuresti, Edrtura Fundatrer PRO, 2003.

Cum erau cenzurati 5i interpretati ideologic autorii din trecut? CAt putem astizi folosi din
prefetele si analizele din epocS?

METODE DE LUCRU S! DE
PREZENTARE

REZULTATELCIR

. Sistematizati materialul adunat: pe de o

parte, datele istorice si poiitice, pe de alta, inventarul ,,retoric" al propagandei: strategii, irnagirri preferaie, lexic ernotional, clisee etc.
. Inventariati o serie de ,,scenarii" stereotipe, in diferite epoci: chiaburul care comploteazi,
descoperi rea sabotori lor, i ntelectua lu I sovd ielnic etc.

Prezentali colegilor rezultatele documen-

tdru, in forma unei expuneri orale, !inute de mai

multr vorbitori si cuorinzand referiri la datele
t4/

ffi

()

(o

:f

istorice, mecanismul controluiui politic, dtverse teme

ale propagandei, ilustrate cu esantioane drn diverse afte (fragmente literare, foiografii cu tablori omagiale sr afise de propaganda, muzicd).
o Puteli l5rgi prezentarea;--:
rarAnd ma-

sa-l paraseascd. Total opusd acesteia este familia frizerului Lazir (compusa din el, fiul sEu si o cumna-

tA), familie

in care domneste intelegerea

sl

rerialul romAntsc adunat cu mostre de propagan-

dragostea. [...] Subliniem faptul ci in povesttre cei

care condamni cu tdrie rizboiul si-i ur6sc pe nemti
srnt frizerrl rrn croitor si nu muncitorii. O alt; Iip-

da comunisti din alte 1dri, cu exemple

Ju

si au oovestirii
vuYLJr

de

)l

esfe mndul in care este nrezentatd

scoala pi organizatia de pionieri. Acestea au o slaba influenla asupra celor doi copii (de altfel San-

propagandi nazisti etc.

ESANTION DE TEXTE

du, fiul frizerului, nu este pionrer fird sE se spund

de ce). ConsiderEm ca povestirea nu poate primi
<bun de tipar> in aceaste forma. Va trimitem manu-

Discursul oficial

scrisul spre rezolvare. "

,,Uniunile de creatie trebure sd se angajeze

cu mai multd hot;r6re in activitatea de fEurire a noii
opere, cu inalt conttnut patriotic;i revolulionar, care
si contribuie la afirmarea convingerrlor inaintate, comuniste, la formarea sieducarea omului nou al sonoastre socialiste. Este necesar sd se realizeze

cietdtii
mai multe

5i mai bune romane, poezii, piese de tea-

tru, lucr5ri care si redea, in forme diferite, uriaSa activitate creatoare a poporului nostru, si constituie
o puternici forla de dinamizare a intregir naliuni.
Avem nevoie de noi si noi cdntece revolutionare si
patriotice care si oglrndeasca noua etapi de dezvoltare socialist6 a patriei noastre."
N. Ceau5escu, Report la Confen'nta Nayionali a Partrdulul

Comunist Romin, Bucure;ti, Editura Politicd

'

'1987

'

45)

,,Cinstind memoria lu! Mihai Eminescu, si facem totul pentru a asigura infdptuirea neabituti a
programului Palcidului de constructie socialistS, pen-

tru inflorirea continui a artei si culturii romdne5ti, pentru sporirea fo(ei sale educative, a mesajului siu

profund umanist, revolutionar, sd cre6m 5i sa diim popoi'ului noi si vaioroase opeie care sb slujeascd pro;i innltarii patrtei, ridicdrii constiintei socia iste,
dervoitariiinaltelor trisituri ale omului nou, inaintat,
fiuritor constient al celei nraidrepte pi umane societaii, al visului de aur al ornenirii -- comunisnrul!"
g resu I u i

,, Mesalui tovarisui ui i'iicclae Ceausescu [...i

cu prilejrl Simpozronului on'aqiai <Mihai Eminescu,",
Romdnp lil:erd, 14.06.1989,

ly'o#a Directiei generale a

Presei si Tip5r'iturilor de pe I5n9;i

Consiliul de Mini5tri, din22.10.1960, despre cartea Unoe ne

ci,tc pa5li, de M. Stoian, in M. R. lrlocanu, Cenzura comu:rs/t, Bucuresti, Editura Albatros, 2001, p- '1 93

Eroii populari (muncitorii)

si figurile paterne (Stalin, Lenin)

,,!i-a mai strdns basmaua inc-odat'

si s-a dus domol spre bormasini.
Prin feresti, o zare de lumind
infiorise tare dep-ltat...
Si-a pornit burghiul hEmesit
si croiascd-n placi rotocoale...
Ferul dur scrS5nea inibusit,
mormdiau greoaie macarale.

tl

...Si-a mai strAns basmaua inc-odat'

si-a iesit agale din uzinE.."
Si acest decembre minunat

isi ningea ndmelii de lumin5...

ILdllgd
A^^x nar#i
to Cine ii rESare?
PL./ol

'

Vechi prieten cu suras blajin...

Cui zdmbe;ti, tovarise Stalin?
Oare ei? Chiar ei, pe c8t se Pare!.

!i

cum trece ulita incet,

singuri se-ntreabi si nu stie.

Cui zdmbea titucui din nortret?

-.. Suradea Republicii, Marie

...

Dan Deslru, Ce -o5nc'e'a Maria Tcmrl

c;nc

/ucra

in schintbu/ tJe or'oare

Mecanismele cenzurii
,,Autorul prez;nti si rezolvd gresrt politic uneie probleme ale educatrer tineretului. Astfe! familia
muncitorului z'dar este in descompunere. Acesta
este un betiv, isi bate sotia sr copilul si-i determind

i,lE

,,Asa sfdtuiau, buni

fartati, intre ei,

Bogdnici Neculai si Silvester Andrer,

Miner si vagonetar
PU:i Pe lista
socialisid.
in
intrecerea
Fruntasi

tl

' : ''.
ltr

t*gio de ca.z

^6

Perioada postbelicE
Poezia. Curente cultureie

il fulgerd-un gand:
<E moartea, Silvester, fugi, fugi, esti la rdnd>.
Dar un geamit-cufit crunt ?n piept l-a muscat:
<Geme-un orn, un tovard5, lasi sa
piara-un fertat?)
!i talaz p6nd-n bolli saltS-ntr-insul curajul:
<Salveaza-ll Salveaza intreg abatajul! > "
Pe vagonetarul Andrei

A. Toma, Silvester Andrei salveazd abatajul, 1950

Parfidul

Mitologia industrializ5rii

,,Timpul a venit pentru aceste pamdnturi pe

care ne aflam, sd fie scoase din intunericul ad6nc care
le-a acoperit de la inceput; din vremea indepartatd

cdnd apele s-au retras de pe intinderea lor;i au incetat s6 maifie strivite funduri de mare. Timpul electricitalii a venit pentru vechile pdm6nturi din Carpati
pi de la Dundre, intrate incE o datd, cu oamenii, ape-

le si muntii lor, in marea prefacere a lumii."

Gpn Rnnza /etrrli pleCtriCitati
I

Violenta luptei de clasd

,,Nu c5uta dreptatea domneascd, fritioare,
la pe ciocoi ca hreanul si da-l pe razdtoare."
Tudor Arghezi, Pe rdzdtoare,

in ciclul /907

Peizate. 1955

,,lnv5! sd strivesc.
Acum strivesc c6rc6iacul...

Atdt oot sd fac.

Mai t6rziu...
Boierul sti in jiltul lui moale cu rolile gumate, l6nga casa paznicului, la marginea de sus a viei,
pivede cum iiculegem strugurii, cu botnrte Ia gura.
Vede ca nu ne atingem de avutul lui.
Obrazul gras, puhav, e plin de multumire.
Felele noastre sunt galbene, aspre, uscate."

Pe fol inlinsul patriei, copiii merg voiogi la tcoal;acesf iimp, pErinlii lor muncesc de zor.

ln

Curajolii mineri scof c5rbune din adincul piminfului.

Olelarii lopesc fierul in cuploare uriage'

Zidarii inalli, cil ai clipi, ;coli, {abrici 5i case noi.
Tipogra{ii adunE lileri cu lileri 9i lip5rcsc cidile.

Coleclivigfii muncesc Piminlul'

invilatorii gi pro{esorii muncesc in 9coli. Ei in'
vali pe loli copiii carfe. Medicii muncegc in spifale'
Olelarii, minerii, colecliviglii, invSlitorii ;i toli cei
ce mlncesc, alcifuiesc impreuni poporul muncilor.
Poporul muncitor esla condus de Parlidul Muncilorcsc Romin. Partidul are griii de loale. El se
ingrijeglre si invele toli copiii carle, si lriiasc6 loli
oamenii muncii o viali {ericiti'
38
PaginE

din manualul de Limba rom6nd de clasa l, din 196,

Autodefinirea

-,,arta

poeticS"

,,Cdnd voi izbi o data eu cu barda,

Aceastd stdncd are sE se crape
!i va t6sni din ea 5uvoi de apel
Biie!i, aceasta este arta!"

*'
#-

M. Beniuc, Cu Dumnezeu la cot, 1938

,,Pe unde trec, pe unde md duc,

Lumea priveste, sopteste.
Acesta e poetul Beniuc,
Stie sapte limbi si ruse;te."
M. Beniuc, BatrEnul meu, 1944

Zaharia Stancu, Descull

,,

Unchiu-meu Utup,ir ia f ierul plugului si-l in-

fige ad6nc, adAnc de tot, sub beregata logofatului. Galgaie s6ngele. Utup5r nu se inf ricoseazd. Fata
lui e crunti, asprd, de pam6nt, e neagrd cum e pdmdntul. Si m6inile it sunt negre, ata cum pamantul e negru. infige si mai addnc fierul. Logofdtul da
un tipit scurt, dar puternic. Atet A inceput si horcdie. Sdngele galg6ie "
ldem

,,lat6 azi, cu mii de cai putere,

Timpuri mari se-anunti pentru noi.
se cere, nu se cere
Eu voi fi
Tobosarul tinrpurrlor noi ! "

lv1.

Beniuc, Tobosarul timpurilor noi. 1944

:

itologizarea Partidului

,,Partid, lumrna noastr;, viala

Acestei tarr cu zarr sentne,

149

(o

Ca floarea-soarelui ni-i fata

Rotitd vesnic cdtre tine."

.:

c
f

rificabile f6rd mare efort. Partidul ar fi o simpla organizafie terestrd dacd nu l-ar intruchipa pe Dumnezeu

lon Brad, Suntem intotdeauna qata

st

Literaturaomagial5:cultulp*rsoiralitdtii
,,1-am r'ales pe omul ne-nfricat
El, Ceau5escu, Marele Bdrbat,

Ce cu voin!it dlrzd, dreapta, !ine

Maret stindardul patriei de m8ine."

Eugen Evu, Marele Biirbat

,,Se-mbracd RomAnia in strai de sarbitoare,

Frumos si liber cade zapada in Carpali.
Sa fim cu totii mandri de-a fi contemporanii

Unuia dintre-ai lumii vizionari bdrbati!"

Dan Rotaru, /mn

Opinii critice
,,

Realismul socialist este o doctrina vagd, dar

eminamente serioasS, plictisul ;i cenusiul fiind trdsiiturile sale dominante. intr-un astfel de spaliu, delimrtat de o parte de lagarul de concentrare, de alta
de moralizarea didactici si de optimismulvigilent, rasul se stinge." (Monica Lovinescu, 1962,in Unde scurte, Bucuresti, Editura Humanitas, 1990, pp.48-49)
,,Toata lumea stie si o poate constata din publicatiile liierare
daci le mai cite;te
cd poezia

rom6neasc6 de comandi a ajuns la nivelul unuisub-sd-

mEn6torism cie stat, cu teme impuse: Patria (a se citi

Partidul), eroismul ,,omului nou", fericirea ,,multilateral dezvoltatS", iar pentru decor, c6tiva strdmosi, de
preferinta... daci. " (Virgil lerunca, 1975, in Dimpotirza, Bucure;ti, Editura Humanitas, 1994, p. 109)

,,Critica din primii ani ai realismului socialist

proza
si
anexd (si e bine si-i spunem asa) au fost atente ca personajele si imprejuranle sd nu fie niciodati
alt'fel decat tipice (deci previzibile). iar tipicitatea decurge strictamente din aparlenenta la o clasa si din
locul pe care il ocupi ea in focul !uptei de clasii. Realitatea nu existi decAt spre a ilustra prezenta acestei tipologii ideologizate, iar dacd nu izbuteste sa o
facd, realitatea nu existd, scriitorui se aflE in eroare. "
(E. Negrici, Llteratura rom1nd sub comunlsm. Froza,

Bucurestr, Edrtura Fundatiei PRO, 2003, p. B1)

,,Modelul mistic (cu procedeele lui traditionale) se va dovedi din nou salvator. Panteismul partrnic
va cieschrde o listd uriasd de posibilitdti arlistrce valo-

15C

insu5i, ca si Biserica. Ca urmare, el, Partidul, se afle

peste tot si in toate spre a face binele si spre a des-

p;irli lumina de intuneric, spre a auzi suspinele celor

aflatiin nevoie si a face la vreme minunite aSteptate
si dreptatea cuvenit5. Este Spiritul imprastiat in toate lucrurile din natura pi din societate." (E. Negrici,
Llteratura rom1nd sub comunlsm. Poezla (/), edilia a
ll-a, Bucuresti, Editura Fundatiei PRO, 2006. p. 80)
,,Scriitorul primeste in aceste circumstante o
noud misiune, de a se inspira din lumea Santierelor
si a colectivei: prin urmare, el trebuie sa se deplaseze la fata locului, sE se documenteze, sd trdiascd

printre muncitori pi tarani, asemeni unui antropolog printre membriitribului pe care-l studiazi. Conform clauzei de reprezentativitate, ei trebuie sE se
vada si sd se recunoascd in noile productii, literatura se face acum pentru ei. De aici o noud clauzd,
aceea de comprehensibilitate sau de accesibilitate.
Textul ca si muzica trebuie sa poata fi inlelese de
muncitor sau de !aran." (Angelo Mitchievici, Gigantii,in Paul Cernat, lon Manolescu, Angelo Mitchie-

vici, loan Stanomir, Exp/orarl

in

comunismul
p. 432).

rom1nesc, vol. l, la5i, Editura Polirom, 2004,

,,Dacd in anii '50 poezia modernisti era denuntatd ca estetizanta (purtdtoare a unui etos aristocratic) si inti m ist,i (va loa re i n d ivid ua ist-bu rg hezd
I

par excellence), dupd 1964 ea va fi

patriotica sau

-.ca
<nafional-modernisG>

si poezia

folosita

drept fatada 5i alibi. in fala acestei poezii inalte. solemne, euforice si serafice receptorul era obligat sa
adopte la rdndul sau o atitudine de supunere infioratd, cvasireligioasd, sau de m6ndrie identitara.

Cultului personalitatii Conducatorului ii corespunde sacralizarea culticd a Poeziei puse in slujba *patriotismului socialist>. Poezia liricd devine Centru
magic al identitafii nationale -si vehicul propagandistic de manipuiare a emotiilor colective. " (Paul Cernat, Lirlsmulin slulba Revolufiel, in Paul Cernat, lon

Manolescu, Angelo Mitchievici, loan Stanomit Fxplorarl fn comunlsmul rontdnesc, vlol. ll, lasi,
Editura Polirom, 2005, p. 232)

L itera tur&

Perloada postbelicd
Pcezia. Curente culturale

(( Lirism abstract

1. Formulati o definitie metaforicd a poeziei. Comparati r5spunsurile si alegeti-l pe cel mai izbutit.
2. Notati in caiet primul cuv6nt care vd vine in minte in asociere cu ideea de ,,realitate". Comunicati colegilor vo;tri ce ali scris.
A CiNCEA ELEGIE
Tentalia realului
de Nichita Sd.nescu

ichita St6nescu

('l

933-1983)

N-am fost niciodati supirat pe mere

ci sunt mere, pe frunze ci sunt frunze,
pe umbri ci. e umbri, pe pisiri ci sunt pislri.
Dar merele, frunzele, umbrele, pisdrile
s-au supirat deodati pe mine.
Iati-mi dus la tribunalul frunzelor,
la ribunalul umbrelor, merelor, pisirilor,
tribunale rotunde, tribunale aeriene,
tribunale subriri, ricoroase.
Iati-mI condamnat pentm nestiinqi,
pentnr plicdseali, pentnr neliniste,
pentnr nemiscare.
Sendnge scrise in limba simburilor.
Acte de acuzare parafate
cu miruntaie de pasire,
ricoroase penicenre gri, hotirite mie.
Stau in picioare, cu capul descoperit,
incerc si descifrez ceea ce mi se cuvine
pentru ignoran1i...
si nu pot, nu pot sa descifrez
nimic,
si-aceasta stare de spirit, ea insigi,

poet. S-a ndscut dintr-o {amilie de intelectuali, la Ploiesti, unde si-a inceput studiile.
Se face remarcat intre colegii de la Liceul
,,5f . Petru 5i Pavel", devenit ulterior ,,1. L.
Caragiale", prin gesturi de frondd: compune versuri argotice, scoate un zlar non.i
con{orm;st, ironic etc, Intre 1952 ti 1957
urmeazi cursurile Facultatii de Filologie din
Bucuresti. in anul absolvirii debuteazE in
reviste, cu,versuri despre r6scoala din 1907.

Su Oe debut, Sensu/ iublrii

(1960), atrage atentia criticii literare prin
originalitatea expresiei poetice. Unii con-

Volumul

temporani vad deja in Nichita St5nescu un

^^.ih;r ur il ro)
pu>ruil

-r r,,;
lul
Qt

\icolae

Labis

/1q?q-1qq6\ nnet pyfrpm de talentat, a

carui disparitie prematurd a lisat in urmi
|

JJJ

puternice a5teptari privind sansele poeziei

rom6nesti de a iesi din formulele propagandisiice ale deceniului staiinist. Cel de al
dorlea volum, O ,,lziune a senttmente/or
(1964), premiat de Uniunea Scriitorilor, ii
aduce lui Nlichita StAnescu o stralucrt6 consacrare. Din acest moment, poetul publtca
un volum cje versuri sar: chiar mai multe pe
an. Fste recunoscut ca I cc' de gene'a': e,

supiri pe mine
si ma condamni., indescifrabil,
la o perperua asteptare,
la o incordare a ingelesurilor in ele insele
pani iau forma merclor, frunzclor,
se

cornen'lat elogios in presi. iaureat cu

nunrerca5e premil auiolione :i Intei'-

')d:,oiae ca;toresle i'ec.ent

peste

r,o n:-- .,ni.d l: .r\/prqe I If unrfi

ic-

litgf are,

intalneste scriitori marcanlr din str;tnAtate,

este iladLls ir nume'oase,:l'i:i strErr'e. i"
1957 r--re anqajat core(: -', ;por dev re
redaclcr la sectia de poezre a re'itslei
1969
.'e't'; u tc'or RCrti't'd :era'i\ i''azeta
dev ne reri;ctOr-sef adr;r ct ai revrSiel

t*

umorelor,

pisirilor.

l'

P.-,.t- ia

A cincea elcgie faceparte din r .,lun-rul 11 elegii (1966).

151

$.a

(u

{)
(u

:
:)

{',ar.i^
:n^
1-^^-.
rUlLLlC,
oPU olCCd)l
na
- /,"/-"i
l: ltt,.
Fr'--:" dltlolllclolo,va-

I t traz{;r. U/,
t/ ug.'lls
dor.no
LuLcata
'niro lOlA<i
1472
lltlc
lrlJ>l
lrl)tto

))

Ln.l d nt.e cele mai caJtale personaje

6ls ir.-rr1 lIerJre rorniresti, alrag;nd sirr-

DISCUTAREA TEXTULUI

vine

^-.,l^ LrC .-:

pd:
rl dlj

oez

-^-I-^r' dl'Ul^.
rcL.i ^ l!:

^.,^
Pl'll

.i:1,,1
>Llrul

lr

-\oll C:, . .; rr n i'the1?3 cu care

,,in [.eg,, ierna este suferinta de diviziure, tAnjirea de unitate, ridicata la

[. ]Obsesra rupturii aduce imeorat, in aceastd dialecica fecunda sr sucrtS, ideea de culpab'litate. Refacerea unitetii primordiale nu-i posi-

\ ;nf ;.': -; nr,atp" : Plir i l6qr 2

nf) aa.p n tr)pra:i
J,l.u',.ri
.- i:cTi-t1:.:c
"f'
'"'
s;u poetrc.
:arPnTA

treapi.l ccrsnricS.

b.ld pAn;i ce poetul nu va str timba samburrlor, lrnrba ierbii." (Eugen Simion, Scr,rtori

,,Ntchtta d fost fere rndotalii, cel mdi

an,t iO Frs

,'nr,ir rfe

9C:11 >/ LCCa tt

ll Ctd

ulIU

avnro<lot
c^ptc)tcl

st tzr niny'ind

2^
uc'

1.t|f)vlrattt
:ntal,nanlct
.t1tilgclltct.

|
1
1.,.)

:- t
in nna2tp.' )/ ttt
vututtc
il1
^/A:.^
l-vL-.L
)'I^'1"^
': t
^ Uctelldlc
rcr,lrtla
Frs U
lcttLtrL.
,tu
)d'l

in ltmha

teani", der
m)t npnln

n;'c,

z.eat

n;.;

t n/nta<-

,,ingereasci", fdcurd nu-

t , rzt,l <i

:ht c

rl

t,rt nentr'

t r'/t tlrr/e

lui stihuri.1...1 Nlchlra a fost un om genern< <: rh,er , tn n<.n;rnr N r sra drdnuit ntcr
L

t.mn! t/ n;.;
n, trari/a
n, t ).<;-sd a.c)
^tn. yIlcLCtltl.
-.'rr-n;;
t ct tlu
tttrt tsv:cl
.ttttPvtt

(Mrrcea Martin, Omulexpreslei ferrclte,ln

Nr

chtta Stanescu. llolum ntemorral editat de

rcvis\a Vla:d romineascis'Jb ingrrj:rea iui Gh.
ln mn70r

'1

Hr rar

rro<!l

lqx4l

Votumele Ce versuri ap;rJte pana ;n

978 marcheaza o tra;ec'torie lirica in care, in

ciuda modificbr'llor de accent si a diversificarii

-^ 5: pdStrtsdzo r'Y5,is
--:^. +^--+.
^^-lr^.r+i
dLo u
^ r^^a
LU|oLc| ldULe,
dtrer

-.^ -^--rJi-:
^^--:-r r.,r
iUl l\^rich.ta stSnescu.
llLdltr
)iJCLi lLd pUL-4lgl
rif

sJri 1l ele-oi; ,1966), Rosu ven

tical (1961), Laus holemaei (1968),

intre acestea
Nec u vr n te le

( 969), in du /ce,'e stil clasic \1 97 0),

r '1Qi)\
Jraniia volutfului
r''Y

Ar'iE.,A f..,e ,i

i^ "'^
Fn,rz tm:nnz
rlO?Q\ r1,rni. U ^^"-:
pdUZd Utr
>o>tr
r togt to '. I t t aJ, vJla
LPtca

ii

ar,i, da loc ur.o: c:spuie

F:e33 vrei-,ii, unii
--t.t-1 ..,.
^__--..- ; t--__.^^.,a(,S:nUl
Si aefUl
rirttrritigtdJlu
rid9 I (
Lilar(.r
de improvizatie al nciior creatii drept un semn
r

c; talentul poetului a'inceput se se istoveasc;.

A publicat si doui volume de eseuri, Cartea
de recitire (197 2), Resp,riir (1982)

in 1975 r.patia nop:uiut

a fost disirn-

se cu prenli.rl ,,Got{r:eC vor He'der", care

i s-a Cecernat la i--iniverst't:'lea djn Vtena in

anul urmator, iar in 1980 l'.lichita Slinescu

: {n<+ n'66 r< no Ar:a=1- a SUgCeZd d

rl'i

prenr ul Nobei
zz, .'.e'a'...ra rcrndrta
ins;
i'Joilei"
nu ar
,,un
,,Semnul mare/ui her care-t e oiruii doar
I

drd.caJ: u' P; t :cra :.n, t,/,c.' :a Slire:;: u il avea

i+ rS7;1t r, -,rdi. Da:O,ld e'
<t \p rtJfpl
IJUL(d >a ! aJCd.

t.O a to\J

sia sfortirit pln

tocie pcsiazele ltnsrnulul,

si iie saler,n st spr/r:et

t L' \ 'pr ', I

nelancolrc

sr

ict,al s oracu'
.'at aStracl s' st'lucl. :Eta.-i 5 cJt1o.o. taip:7 q1 npi1fiapars,tr ni.i.tur nlefeu Cd 5e
J:oac;, st atunct cind fi:t:e ,toctlit era rnsast
vidla sa " (Or. S Cro:'': a' (?ar't,), [t.ie,el',1
nepdsiiot atCeni

si glac,ei,

trr.... ' D;.;1 a:',) . ;, le:lr

" v"".

'

Bucuresir, pg i6y6

152

'1

978)

1t1

rnsre fn2rlp tntpl'-

ltt6t

tt o)uta

pC

Al'rhits
{n:t
tv
L.1 ,o aa tL)t
am,t/
ut'1u

r)te

romeni de azi, vol. l, Bucuresti, Editura Cartea RomAneasca,

i^

.{..na+a
<rr,itnr
npn)r1'
t. aito 1 olt'IIoLa
Lut rJ
etttn 9L.
)Ll

:n7A<fr.f

A sti limba sAmburilor; a ierbii

'-'e.'?,

|6r.?a i-- -,ir'easc5, i 98i )

1. Dificultatea liricii lui Nichita Stinescu, dar si inc6ntarea pe

care o produce, provin din modul in care ea contrariazd permanent
a5teptdrile cititorului. Pentru a inlelege cum funclioneaze aceaste
strategie poetice, interpretafi A cincea elegre,,linear" sau ,,pas cu
pas". Pentru a vd inlesni demersul, ve puteti orienta dupa sugestiile de maijos.

a.

Titlul anticipeaz;: o atmosfere melancolicd

simista . o teme cu caracter personal, subiectiv

. o atitudine pe. o poezie senti-

mentald.

b.

Subtitlul md duce cu gendul la: o problematicd

vagi, abstracte . o tem; repofiericeasce.

filozofici .

idei

. un truism, spune ceva ce nu

poate fi altfel . surprinz5toare prin banalitate . un nonsens, o ab-

c.

Prima frazd mi se pare: banald

surditate.

d.

o experienr; personala, deosebitd

o experienti comune, incercati de oricine.
Prima frazd se referA la:

e.

Enumerarea din prima frazi mi se pare: arbitrarA (elementele

sunt alese la intamplare) . motivatd simboiic sau metaforic (fiecare
dintre elementele care o compun trebuie sa aiba o semnificatie simbolicd sau metaforicS, chiar dacii aceasta nu poate fi incd deslu5itE) o pno1ruu,5 metonimic (elementele enumerdrii compun, impreund,
o ,,parte din realitate" care sugereazi intreaga lume naturald) . 95,;nute prin derivare asociativd a termenilor, sugerAnd asffel un ,,intreg"
(imaginea unui m;r cu fructe ;i frunze, care lasd umbre 5i in care
se

afl; pdsiri).

f.

Cea de a doua frazd este surprinzAtoare pentru ci: atnbuie

lucrurilor si anirnalelor insusiri umane . relateaz; un eveniment sur-

prinz;tor

g.

nu ofera nicio explicatie pentru ce afirm;.

natural; exterioare .
relalia dintre cele doud lumi.

Cea de a doua fraza se referd la: lumea

lumea launtrici a poetului

2. Analrzatr frazele care incep cu ,,lat6-md dus..." si ,,latdma condamnat" pr,n-Lr-o procedur; simiiari celer folosite antefior.
din versurrle '13-i 6: au
3. Discutati semnificatia
,,sentintelor"

de fiecare datd un inteles simbolic sau metaforrc . intiresc sugestia generali ca mesajul trimis poetului de fiecare dintre obiecte e
formulat potrivit naturii acestuia.
4. ,,Starea de spirrt" repete, la randul ei, ,,scenariul" rnttiat
de mere, frunze etc Identificatl rostul acester reludri sterge Eranrta

i.r:l\:

lnFH

fi- i te

ra t'u rd

Perioada postbelicE
Poezia, Curenie cuiturale

dintre ,,universul exterior" ;i ,,lumea liuntrica" .

dezvdluie o sciziune a iumii l5untrice a poetului.
5. Ce credeii despre ,,inlelesurile" din finalul
poeziei? Alegeti di'rtre sugestiile de mai jos:
. sunt un elcment striin in poezie, fara lega-

turi

cu versurile ante,-ioare;
. oferi cheia interpretativi a intregii poezii.
6. Discutali in grupe si aritati ?n final:
a. Ce aspecte contrariazd cel mai puternic apteptarile cititorului si prin ce anume?
b. Ce interpretdri posibile ale poeziei au rezultat in urma lecturii ,,pas cu pas"?

lubitor de abstractii

Desen de Nichita StEnescu din volumul Respir;ri

se con-

4. Poezrile cu elemente de soeculatie filozoficd ale lui Nichita Stinescu, transpuse intr-o expresie poetici ,,ermeticd", greu de inteles, cum este
A cincea elegle, par sd nu se preteze unei lecturi
,,de identificare" (a atmosferei, a senzatiilor si a
starilor pe care vi le transmite poezia). Totusi, cititorul intuie5te adesea in ele trairi si experiente
impdrtisite de majoritatea oamenilor. Aga este, de
exemplu, intuitia, pe care o avem uneori contempl6nd vreme mai indelungat5 un peisaj, un spatiu
nemiscat, un obiect inert etc., cd lucrurile ce compun lumea din jurul nostru ne sunt ,,striine" pi

ferd unor abstractii o identitate concretd ti comentati-le.rCe efect are aceaste metamorfozd asupra

,,inaccesibile", ca Fi impulsul de a intra ?ntr-o ,,comunicare nemijlocitd" cu ele, de a elimina ,,distanlele"

imagindliei cititorului?
2. Reprezentarea unor abstractii in formi
concretd este adesea folositd in artd, ca alegone(de
exemplu Justilia, Adevdrul, Revolulia etc.). La
Nichita Stdnescu nu avem insi de a face cu alegorii
cel mai adesea convenlionale, artificiale
-, ci
-cu un
univers poetrc original, inedit. Cum explicali
acesi fapt? Discutali sugestiile de mai jos:
. nu mai este vorba despre o ,,figura de stil",
despre o fornra de reprezentare: poetul gande5te
abstracliile ca si cum ar fi obiecte concrete si il
provoaci pe citrtor sa si le imagineze ca atare;
. materializarea abstraCiilor apare doar intermitent, in puncte-cheie pentru semnif icatia

care ne separd. in ce mdsurd o astfel de experienfa

vi se pare potrivitii ca punct de plecare pentru o posibila interpretare a poeziei studiate? Discutali.

,,Nichita Stanescu este, mai mult dec6t alti poeti ai

noptri, un iubitor de abstractii. O simpla operatie statisticd

demonstreazd ci in versurile sale abstractiile apar cu

frecventa cu care apar in versuriie lui Vasile Alecsandri
diminutivele. Cifre si ljtere, rnfinitive lungi, figuri gecmetrice, notiuni din diferite stiinte inirE in mod curent, ca nisre
fire transparente, in les;tura poez:ei sale si lor li se adaugi
numeroase cuvinte obisnuite, golite de orice ccncretete
t-.,^-: -^r --^-i ^^- rr^--^
^^ ^---.
^^-\-^
lrvors
uc
PdrLd, inaintg
PO)O|tr, rrurllo, \4,, Ldplo, lrul,
de utilizare, ar fi fost tinute in soi;'1." (Alex. Stefinescu,
lntroducere in opera lui Nichita Stdnescu, Bucuresti,
Editura Minerva. 1986)

tl. ldentificati in text pasajele in care

poemuiur;

. transferul dintre concret pi abstrao functioneazd in ambele sensuri, problematizand astfel

relatia dintre constiintd si eristent5.
l- A ctncea eleglevi se pare o creatre elaborata, construtta potrivit scopulut urmErrt, sau o creatie spontana, rodul nemrllocrt al fantezier poetice?

Gciii
:rnrrmonfo'LE nontrrr
li6f 1p rPutczq.
161-"^-n
rrLLLrL uilr!rq
uo)rLr qtvutt,gr
Pqrrtlu fiararo

t. Citili integrai ciclul / / e/egll, ciclu considerat de majoritatea criticilor literari ,,punct de rds-

cruce" (lon Pop) irr creatia lui Nichita Stdnescu,

,,cuprinzand acel miez profund de idei ce joacd rolul
unui punct de sprijin in orice sistem poetic" (Stefanra Mincu). Urmarrtiin ce mJsurd lectura integrald
a crclului va ajutd la o ntai buna inielegere a poeziei studiate.
2. Perceperea abstracliilor ca av6nd o existenti concretd si, invers, preschimbarea lucrurilor
concrete in abstractii, a obiectelor in concepte, este
una dtntre caracteristicile proeminente ale poeziei
lui Nichita Stdnescu. Acest transfer de identitate

devine un principiu de artd poetice, atunci c6nd

I
I

E.

153

ffi

nEg

fu itere{ura7

('u

q)
(o

=c

poetul cauta legatura dintre cuvinte (sau poezre)si

existenld. Citili Fi comentali fragmentul reprodus
mai jos din poezia Foamea de cuvlnte, din volumul
Oul sl sfera.

Nu pot si nndn6nc dec6t forme,

scoarte, 'nvelipuri si atat,
ceea ce privirilor enorme
li se ?nfdtiseazd urat.

in strafundul fiecarui lucru nu

existE

p6nd la urmd decdt un cuvdnt

infatisarea trupului meu, tristd,
5tie legea acestui pamant,
cd o6na la urmd in lucruri nu este
in miezul miezului dec6t un cuv6nt,
rege al intinderii aceste
cu vitele arse ?n vdnt.

Musc din copaci,

oho, si de ce?
Dupa scoar|d e lemn,

dupd lemn
bate inima abstractd a lui ,,e"
fSrd de existenla ii solemn [...].

la inteligibilitatea versurilor lui Nichita

Stdnescu.

Pentru o mai bund definire a argumentelor, puteli

citi si capitolul introductiv, C,|teva dificu/tayi, din

lucrarea aceluiagi critic, Alex. $tefanescu, lntroducere in opera lui Nichlta Stdnescu, ed. cit.
,,Poezia lui Nichita Stinescu este, in primul
r6nd, de o mare simplitate. Afirmalia pare greu de

suslinut deoarece timp de cOfiva ani de la aparitia

autorului Necuvintelar pe scena vietii noastre literare s-a vorbit cu stupefaclie despre caracterul ei
cu desSvdrsire inaccesibil. Chiar 5i azi, la diferite in-

t6lniri intre scriitori si public, se gdse;te aproape

intotdeauna cdte un cititor nedumerit care intreab5, spre satisfaclia vizibili a intregii asistente, <ce
a vrut sa spuni Nichita St5nescu in ...> ;i citeazii

" (Alex. Stefinescu, lntre da 5i nu, Bucuresti, Editura Cartea

cu o diclie persiflanta cine 5tie ce vers.

Romdneascd, 1982)

BIBLIOTECI DESCHISE

)>

t.

CRITICII SPUN
1. Citili comentariul de maijos, al criticului lon
Pop, la A clncea elegie5i comparafi-lcu interpretSriie la care ali ajuns pe oarcursul studierii poeziei.
,,Convocat la <tribunalul frunzelor; merelor,
pisarilor>, poetul se vede condamnat <pentru
nestiintS,/ pentru plictiseala, pentru nelinigte,/ pentru nemi;care)
culpe insumabile in ine(ia ce
intezisese contactul fertil cu realul. Acesta se refuzd

<lecturii>, rim6ne indescifr"abil altfel dec8t in substanra sa palpabila, imediaia (,<sentinfele> sunt
<scrise in limba sAmburilor> si <parafate cu mdruntaie de pas5re>), iar intelesurile nu se pot transmite
dec6t obiectual, ca tr5ire directS, intrupare in elenrentele ce populeazd iumea: <incordare a irrte-

lesurilor in ele insele/ pana iau forma merelor,

frunz.elor,/ umbrelor,/ pisdrilor>. in fata universului rnultiplu, eul apare insi deconcertat. intelegerea
precum si expresia in cuvinte a lumii devin ca si
imposibile." (lon Pop, Nrchrta Stdnescu
- spallul
poezlel,
Editura
Bucuresti,
Albatros,
1980)
ma5tl/e
5l

2.

Comer,tati, aducdnd argumente pro sau

contra, oprnirle critice formulate mai 1os cu privire
t r-A

Cititi poezia Oul dogmafi'cde lon Barbu

si comentali valorizarea aceluia;i motiv poetic in
aceasta gi in Elegia oulul, a noua de Nichita Stinescu.

2. Citili E/egiile durneze (1923) de Rainer

Maria Rilke si E/egli pentru firnte mici(1931) de
Eugen lonescu pentru a remarca incErcdtura seman-

ticd extrem de diferita a ,,elegiei".

CITITI DESPRE...
Nichitd Stiinescu. Vo/um memortal editat de rev\sla Watd

romiineascd sub ingrijirea

lui Gh. Tomozei, Bucuresti, 1984 gi

Nichitd S6nescu- Frumos ca umbra unei idel volum omagial editat sub ingrijirea lui Constantin Crisan, Bucuresti, Editura Albairos,
1985

sr.rgestive

in privinla contur6rii personalitdtii poetului,

a relatiilor dintre biografie 9i operd, a leg6turilor dintre Nichita

Stinescu si scriitorii conte'npcrani lui.
lon Pop, Nichita Stinescu
Bucuresti, Editura Albatros, 1980

--

--

spatrul si rndstile poe-tei,

micromonogra{ie densB, care

cuprinde un capitol analitic despre | 1 elegrt.

Eugen Simion, Scrlitori

romini de azi, vol.l, editia a doua

revizutd si completati, Bucure5ti, Editura Cartea Romaneasca,

'1
978
amplu capitol despre creaJia poetului p6ni la vo{umul

/t4 a retia frig u I u i,

inclusiv.

Perioada PostbeiigS
Poezia. {urente" cui t"unaie

It\\ *Atitudinea civicd

//

PENTRU IruCTPUT
ai unor intampliri sau comportamente cu care
nu sunteli de acord, cum obisnuifi sI reaclionali?
. Vd spuneli punctul de vedere;i incercali sa-i convingeli pe
ceilalti' sd-gi reconsidere acliunile sau comportamentul?
. V; faceti cd nu vedeti, ignorati cele petrecute, desi ele vi

{. ca martori

afecteazd?

2.lmperlili-v5 in doud grupe, in funclie de rSspunsurile voastre. Aducefi argumente pentru fiecare dintre cele doud pozilii'

MARTORlI
de Ana Blandiana

na Blandiana (pseudonimul

Oiiliei

poValeiia Coman , n. i942la Timisoara)

auoe
ia
numele
isi
et;, prozatoa:e, steistA
(jud.
locul
Alba),
Blandiana
cor:.
dupa
tor
unde s-a niscul 'r:ama sa. Urmeazi liceul

la Oradea (19j->-'t959), aooi Facultaiea de

Filologie a Unl.'ee--i:ri din Cluj (1962-1967)'
Este redac'tor ia rev:stele Viata studenteas-

ca j. Amfiteatru i 1 968-1 974), bibliotecar

la lnstitutul ,.l(. Grlgorescu" din Bucurestt
(d75-1977i, rec-ctor la Unir-rnea Scrritorilor (1977-1919,. De-a lungul anrlcr, po-

invitatd a unor
- ci
universititi, academii, organizatii culturale si studiu in drver-

eta a intreP:ins

c,ilatorii de docur--entare
se t;ri europene si a pafticipat la congrese si festivaluri de ooezle. in 1990, devine
presedinte al Pil.l-Clubului Romin {sectie
a or-canizatle. i'*c:,craie a scri'icrilor''
DebuleazE .3'..' zt cu olachela Persoana
t":'-! )ar ' !'Jr.i e c;': o itr'r.:;'e plJta
pun ;n cons::-'o r'3116';1;t 51 3 61ti 6rl iltra's r-r: Ci -i - ' - 'a'e: '":i:- 1 t :'e'a
iatlnE

(959,..---: !oi..iria oe :ers':r'

Oc-

tOn}brie, rC ,-t..e, ceiemCrie '',9 r-2J,

,i9jj t, Ock'ul ce qrerer
Sonnul dr,n sc.r,(,198i i, Ora .t ' : o t"9t3i, S:ea 5t ara-

t[it.i985l, Po:: '139, a iilic oilr'3 z cfd'f

ier i I'ce a'. a''a-a c;: ci.:i a rf o-'eniJl
edrtir,;, A'; :a::,'t :':':,'' icr' .":9'-'- 100
1a
^' .
::
J-:'(^
--r"::':':
tz".z-.:-ca
'Ce'e
anc'
:air-'
Scrre :r prozi
it'mpurt, 1917 ,

'

aa'abc:'ait,

'.a'a
!a r'.,ia-i'l ' ' a '' a' t'r-.'-i

D''c

r':

aare-

tt:?

de

Mai vinovaqi decit cei Privili

Sunt doar cei ce privesc,
Martorul care nu imPiedici crima,
Atent s-o descrie,
Scuzindu-se ,Nu Pot si fac
Doui lucruri in acelas,i timP",
Sau,,Portrerul victimei' ingeresc,
E mai important decit viaga ei

Piminteascl'.
Vinovagi nu pot si fie
Doar unul, doar doi sau doar trei,

Cind armate de martori Privesc

$i agteapti si se sfir;easci,
De bitrineqe si moari ciliul,
$i victima, a doua oari, de uitare,
Si se sfirgeasca de la sine riul
Cum se sfirgegte pur 9i simplu un tunel "
Stim suspcndaqi
De propria-ne-ntrebare
Ca de-o spinzuratoare

Un drapel.
,,it,ran, rispunde timPul, a;tePtali

'

La judecata rnarilor coQmare

$i martorii sunt vinovati".

FE
I P.,.ri. .ll,irtorii

f:lcc prlrte din Arbitcctura aaluri/or' volutr.t

tl pr"linchciir. tlup.i r-nrirturiilc ar-rtoarei,in 1987. clrc irrsri nu a Puttlt
l',lic,rt,-lecit tlu;ri ciclcrea dictatttrii ctrtrrtttriste' in 1990'
I

tcc

A rre ra*ur;fi

IJ
x)

o
:

insemnEri de

cilitorie (Condoare cu ogllnzi

1984, Autoportret cu palintpsest' 1986;

Orase Ce stlabe,1 9E7). A avut o bogati ac-

iivitaie publicistici, in specral ca autoare de

il

t{

tabiete, semnAnd ani la r.ind rubrici permanent6 in revisteie Conlet,scoran't'tsi Rominie hterard.
,,Ana Slandiana nu dezantdgeste i,1sa ntctoCaE ca interlocutoare. Ea rdntbne poeti
chlar si cind I se adreseazi intrebdri agresive sau prozalce. "(Alex. Stef5nescu, De /a
monolag la dlalog Cine este Ana Blandra'
na?,in Romdnla liierard, ni.21,3A 0520A2)
Primele volume de versuri, in continultatea
lrrismului blagian din Poemele lumtnrr, re'
veieaza ,,jubilaJia descoperirii lumii" (N Manolescu), fiind consirurte pe un conflict intre
,,intensa aspiratia spre puritate" si ,,formele degradate ale exrsientei individuale si so-

ciale" (lon Pop, in Dictionarul esentlal al

s

c rii to

tr"os,

ri I o r

ro m

6 n

i, Bucur esti,

itu ra Al ba-

2000). Ulterior, creatia scriitoarei, in

versuri sau in prozd, dovedeste o tot mai

puternrcd angajare civicA impotriva dictaturii cornuniste. in anii '80, intrd in conflict
cu auioritatile, pentru versuri considerate
subversive. intre care volumul intdmpldri de
pe strada mea. Sub forma deghizati a unei
carii pentru copir, pubricul recunoa5te in
persor ajul motar,u:r-ri Arpag'c trAs;turr ale
Iui Nicolae Ceauses:u rO veded Ce pe stra'
da mea). Este sanctionatd pentru un timp
cu interdrctia de a pubiica. Dupa 1990, se
implic.i activ in viata civicS: este membrd
'for,oatoare, presec;rte si vicepresedinta a
Aiiantei Civice (1991-'i 995), apoi membri
fondatoare 5i presedinta a Fundatiei Aca-

I\rercorialu' Srgliet, ce are

dem,a Civica
drept obiectiv sprijinirea studiului totalitarismuiui.
,,Poeta sensibili si ones6, de o ptlduitoare
lnuti profesionala, Ana Blandtana face parte ciln rindul acelar scriltori, nu foarte nu'
merosi intr-o epoce, ce intretln constiinta
hteraturii ca o inefebild rdatone>. "(Gheorghe Grigurcu, Enstenta poezieL Bucurestl,
Editu.r Cartea Rori'i"easci, 1986, p aa6)

pli1,

,.'t+

'; r-1

'-"4S
O(h/

156

gGllill

)>

DISCUTAREA TEXTULUI

O atitudine vinovat5

,,O mare <seriozitate>, o (gravitate). o inclinare etica a planului pe care

se stabileste. o sublima tendenlrozitate, o <puritate> adolescentinS [...] o disi,rrg ne6ndoios, con{igurAnd o <responsabilitate)) deopotriv5 plini de avint sr
limitativd, entuziasti 5i glacialS." (Gheorghe Grigurcu, op. cit-, p. 437)

1. Sintetizati ideea centrale din poezia Martorrl;i comentali-o'

Ce fel de problemi transpare din versurile poetei? Alegeti dintre
rdspunsurile urm6toare pe cel care vi se pare mai adecvat 5i explicali-vi apoi decizia: filozofici moralS politica.
2. ln poezie apar doua cdmpuri semantice dominante: cel al
violenlei si cel al vinovdtiei. ldentificafi termenii din fiecare cdmp si
ardtali apoiin ce fel interferenlele dintre cele doue campuri semantice contribuie la conturarea mesajului poeziei.
3. Cui i se adreseazd scriitoarea in poezia Martorii? ln ce scop?
4. DatoriG restrictiilor impuse de cenzuri, in poezie apar unele
cuvinte si secvenle folosite cu subinleles. La cine 5i la ce se referd,

'

'

in context, ,,cei privili", ,,armate de martori", ,,cildul", ,,victima",

,,marile cosmare"?
5. Pe cine credeli c5 vizeazi in primul rAnd ,,Martorul care nu
impiedici crima,/ Atent s-o descrie"? Cum pot fi interpretate scuzele

invocate de acesta?
Interpretati si comentafi versurile ,,Stam suspencjati/ De propria-ne-ntrebare/ Ca de-o spdnzuritoare/ Un drapel."

6.

Expresia poeticd a ,,disidenlei mascate"

in care exasoe'area 5i r:mitinta, minia

in sentimentul iminentei sf6rsiiului,
se
topeau
revolta
si disperarea, rusinea si
salvari. Libertatea transformi acesimprobabilei
de
a
atat
ca unic6 alternativa
printre
rSncjuri, in docurnente ale mem5n5
citite
de
pagini,
manifeste
din
te
viseazi alta perenitate decet
poezii
nu-si
care
pur
iri
si,
si
simplu,
moriei colective
,,Ea este oglinda unei stari de spirit

cea esteticS." (Ana Blandiana, Cuvdnt-inainle la volumul Arhilectura valurilot

Bucuresti, Editura Cartea Romineasca).

{. in ciuda caraderului aluziv si a folosirii unor metafore

SaU

com-

paratii, poezia lvtartorliatrage ateniia cititorului prin simplitatea si prin

directetea expresiei poetice. Cum credetici se explrca aceaste optlune
stilistica? Alegeli dintre sugestille urmlitoare sau dati solutii proprii: cores.
cunde atitudinii poetei, dorintei de a rosti rdsoicat adevarul decurge
din gravitatea ternei, fald de care exprimarea ,,infrumusetat5" nu-si

are locul . reflecta inientia poetei de a comunrca mai direct cu un

numdr larg de cititoi'i . exprimA o ,,stare de urgenJd", o revolte taFnit; spontan la suPrafald.
2. Considerati cd poezia Martoriieste o poezie patriotic;?
Argumentati pro sau contra.
3. Comentati poezia tulartorllavind in vedere opinia de maijos

patriotic; nu are voie s6 fie o simplS confesiune netransfigurata artistrc O asemenea poezre nu este doar cronica ri,,Poezia

,g

g-

ildx

iteraturd

. Pe-rioada pos!.beligd

l*oezia, Cursnte ruiiurale

matd a unui timp, o <dare de seamii> superficiala

asupra unor evenimente, chiar dacd acele evenimensau indeosebi pentru ci acele evenimente
te
constituie crnea istorier tioastre, momente de timp
incircat de fiorul sacru al urrei participari obste5ti,
nalionale. Poezia patrioticd implica cu necesitate cobo16rea poetului la t6lcurile adanci ale istoriei, investigarea unor zone de semnif icaf majore,
precum pi exprimarea lor la un nivel artistic superior." (Stefan Augustin Doina;, FunQra educatlv-patrloticd a poezlei 5l exlgenla artlstlca, in Lectura
poezlel, Bucurepti, Editura Cartea Romineascd,

CRITICII SPUN

ii

980)

)>

DINCOLO DE TEXT

1. Comentati urmdtoarele refleclii ale Anei

Blandiana, publicate in 1983, in Rominla llterarii,
intr-un interviu realizat de Mircea lorqulescu:
,,LegEtura dtntre scriitor 5i poporul sdu nu
este una veseli pi decorativd ca un tervet cu motive folclorice intr-un restaurant pentru uzul turi5tilor striini, ci una profund dramaticS, cel mai adesea
dureroasi, un raport de reciproc5 asumare. [...] A
oricat de
face prea multe declaralii de dragoste
pare supoporului
mi
se
tdu,
rimate ;i tremolate
perfluu: e ca si cum ai face declaratii de dragoste
par:rpfilor, fata de care jurimintele de credinfd si mirturisirile de iubire nu mai au nevoie de cuvinte pentru cd sunt inscrise in celule si in cromozomi."

2. Scrieti un eseu despre felul in care percepeti rolul pivaloarea poeziei patriotice romdne,sti, aduc6nd exemple din textele studiatdcitite. Puteti lua ca
punct de pornire consideratiile reproduse maijos:

ti

,,Esietica ne aratE clar, bazati pe o experienmilena16 a operei de arta, cd funclia social-edu-

cativd a poeziei patrrotice e o functie impljcitd, nu

explrcrrS; cd valorrle socialS, poli:ica, naiionalS, moralizatoare, formatoare de con5tiintS, incorporate
intr-o operd de artd rezistd timpului, 5i cleciisiindeplinesc rolul lor forn'rativ, numai in misura ?n care sunt
realizate estetic; i6 637 6sntrar, ele au o viati extrem
cje scurid, si mor odatd cu montentul care le-a prilejuit. A supravietui clipei in care s-a niscut, a face
ca efecrul formativ asupra cititorului sd fie eficient si
in generatiile urmatoare, implica din partea poeziei
patriotice necesitatea ca ea s5 iie o operi durabild
in sine. [...] simpla maculaturS pe teme patriotice compromrte deopotrrvi notiunea de patrie st notiunea
j

de poezie." (Stefan Augustin Dotnas, ibidem,

359)

t.

Cititi opiniile de mai jos si comentati-ie.

,,Poezia Anei Blandiana este o poezre de ldel,

dar in cazul ei aceasta nu inseamnd nici pe departe o poezie complicat6, artificialS, livresci etc. ldeologizarea {orfata a poeziei rom6nesti in timpul
comunismului a creat o aversiune impotriva oric6rei forme de lirism reflexiv considerat aproape prin
consens impur pi inautentic. Ana Blandiana reabiliteaza instantaneu genul, promov6ndu-l pur 5i simplu, fard sd-pi ia mdsuri de precaulie. Asa cum alti
poeli viseaza sau plSng sau i5i declari dragostea,
ea gdndeStela sceni deschisa." (Alex. ltefinescu,

Ana B/andiana,in Romdnia /iterara, nr. 11 / 2002)

,,Poemele din acest volum sunt tipice pentru ceea ce unii au numit llteratura rezlstentei: citind astdzi poemele din Arhitectura valurllor,
disidenta Anei Blandiana relevd inca alte nuante ale
modalitdtilor prin care literatura rom6ni a supravietuit si dezviluie o datJ mai mult faptul cd revolutia ei n-a fost una strigati in genunchi: nu indurare
au cerut scriitorii, ci pedeapsd si neuitare. Tocmai
impotrlva uita rli sunt scrise docu mentele m em oriei
colective din Arhitectura valurilor, impotriva tuturor iluziilor cu care un viitor incert, vopsit de unii in
toate culorile curcubeului, ar putea ascunde trecutul. ldsdndu-l si revind altidatS, sub alt chip, sub
alte zdmbete, cu alte vorbe." (loan Holban, Poezia
Anei Blandiana, in Convorblrl llterare, 2004)

BIBLIOTECI DESCHISE

{. Citili integral volumul Arhitectura

valurllor

2. Cititi antologia Poezla patrlotlcJ rombneas'

ca de loana Bot (Bucuresti, Editura Humanitas
Educafional, colectia ,,Tezaur" ,200'l), in care din creatia Anei Blandiana sunt selectate pi comentate mai
multe texte.

CITITI DESPRE...
.

Cititi monografia Ana B/andiana de lulian Boldea (Bratov

Edrtura Aula. 2000).

Puteti cunoaste mai bine personalitatea Anei Blandiana,

citind volumul de interviurr Cine sunt eu? (un sfert de secol de

intrebdri), Cluj-Napoca, Editura Dacia, 2001.

l
I
I
I

157

nfr

& ia-gr.:* {nEr#

ffi
fl)
(U

//

caleidoscop oniric
{{
\\

:
)

1. Amintiti-vd

un film, o pictura, o pies5 muzicald sau un text

literar in care vi s-au perut cel mai bine redate atmosfera 5i reprezentarile din vis ;i explicati de ce ali avut aceaste impresie.
2, Amintiti-va de situaliile in care vi s-a povestit sau in care
povestit
un vis si incercafi sd descoperili ce trdsituri specifice are
ati
acest tip de povestire.
3. lmaginati-va ca ar urma sd puneti bazele unei ,,Arhive Internationale deVise". Cum atiorganiza-o ticum aliincepe sa o al-

I
l-

catuiti?
eonid Dimov /1926-1987,

poet,

t'a-

duciior. Niscui in Basarebra, la lsmail, se

stabiieste, cin 1929, ia Bucuresti. Aici

VIS CU BUFON

urmeazE a.i:sur; e elert''e:tIdIe si liceale,

publicanc prirnele versuri 'ln revista ltterari
a Coiegiului ,,S'1. Sava", in 19'13. Frecven-

teazi, incep:: d din

9il.

de Leonid Dimov

curslrile mai

r,u.1cr {acul'-aii :1,:ere, Biolog'e, Inst,tr.ltul

Ce Teclogie), firE a terrnina vreuna (de ia

Litere

si Filozofie esie exma'iiiculat

din

rr'otive polrt ce'. irr prirnir ar ' de dupa rdzbo

ai'e avarrtajui

d:

-9 ljcr :ud!c

la

Li , Lr

a cuno:sie iitnba rusi.

I

tu

taG, devrne re:actor la A.ge'pres, apo'

Insiituiul Rom6no-Sovietrc si la

...

la

revista

Ar-ta plastica. Arestat si cietinut la Jilava

i1958-1959) pentru ofens; adus6 memor,ei lur Stalin Dup,i rjetent e isr castigd ex;s'ienta drn trai'rceri din rusS; citiva ani e
it)Iiior- le tr:,cEi:fia ,,'l 3 Dtce''nbrre".
apoi, pentru o '.,re.ne, recjactor la Rominia
literari. La jur'r;:atea decerlui,.li al sapte1ea, 1:rr--o per'oao6 de re at vi deschrcjere
clliurali, ir:.tr:.? aza, irrcterna cu pt'oza-

iorul D. Tepereag,,,qru;ui oniric",

at[3ge mu]i, Pceti i r eri

c.:r-e

Scrrn

^- - ? 1-,.tra , ,'; VaZ.'eS:_

a -- tr ngl,r 51E5is (-.;'a autortlai

r,1;r._, eSC_.

.ec,r!i

e Sptf ai ce ortca c'i;'iare pe aar'e

aa aIa-t r.:, rrr:li tle L,r^,a

r:r o ccrtioieazi,

care i:rocla:-:i 33rtatea, i a ,i a '"ls; -1.

^i912 ?n Fi'ania
Tepei-re ag se ,.'a slabilr d'r,
St CeSCre

,,Aa,,,rr', Ca l. Saate lttera.a ri,J

:: c;:bttc,l :: r'rr-ii'rg de cel-

.e !a ff,aj '.tc'i

z'trz ic;

11

ae ,"'iala,

aa

;::i:v e l'

ri

,aa'. au ll)- :c /c'Jme

.,

'eie deaea'
:t'at

-i''

158

oll!
'

in laptele diminelii aceste

Din oragul climateric cu insugiri alpestre
Au explodat ciudat prijiturile din vitrini.
Zic ciudat, pentru ci doar piereau intr-un glob de lumini
De cuioarea lor inrunecati
Pentru prijiturile de ciocoiatd,
Roz, cu scame de ticiuni
Pentru prijiturile de cipguni,
Verzui;i galben un pic
Pentru prijirurile cu fistic
$i a;a mai departe.
Eu mi gAndeam, bineinqeies, la moarte
Cind a intrat sunind din clopogei, pe rotile,
Bufonul unui rege mort cu zile,
Mort subit
Pe cind plutea de plicere printr-un veac viruit.
Dar si lisim gluma. Era
Bufonul nostru numai catifca
$i pe diniuntru 9i pe dinafari,
Un vr.rlpoi de cirpi cu coada ugoara.
Se mlca degeaba, exista fir; se fie,
Era
- daci vreqi - o filozofie.
Toata lumea se facea ca nu-l stie,
Ce nu-l vede cind se strimba-n spate
$i presira boare tulbure pe lingurilele plate....

iteraturd

E-

iler ioari a uostbt'i ica

Fce.zia. {urcr-,1e' cultu raIe
Am inceput atunci sa mininc in cascade
Cataifuri, baclavale, rulade,
Simqeam in juru-mi urnede boturi,
inghiqeam in negtir" bez*le, pigcoturi
$i cresteam, ma umfl:.m ca un aerostat
Cu bube dulci gi diabet zaharaL,
Acolo in munqii limpezi in zarea zmeurie
La masa perati din cofetirie.

Aso.3i e,r Scrrtcrilor- r1958, 1911, 19i9,

- sianle la rev:s'.e'e
1 981. l - : ) arJre'. c:
I.rLVrC
tor:.: C, r:r
-J.

t.rn:nF
ov
UCFL

. - J lu)LUt

F)UUll(J_

s ,;rse',t d.n c:5amen'.eie c: ciale. Se r.qcuri, in scr-inrb, de nrare

lur la'g

n.p<.i: ^

()..: s:1a .1 - C.lO. lite.ari Ce

^-:^^,-.^ :-'.q! !r : o c o-tlllfdtOll CO'l\ '5
urc..(:
=
(rr,.:.'
i.rrr _ -:. rrsr
aFnor:t,or 'Rl1 ( atrrb- e ca ^rooel st p'e:irsor, ca e\en'p..J
de i,a.c:re suDteranA a cuirurii alternaiir.'e,

-- - :1'C poez,el , O-iz;:: s: ce r.at ia':Z c f uzare pLf,' c:

a ur:'t C '-'e ccnte- llran.r Sel.
'..
, !':t.,.'t dn; : I etli sale (r)rtsi
,. !.'a
cral

n;sur; enigne::ci asemenea vte'

tii
;'-|,' ",-' - <- 1r: .;^c .'. tedeam tn :O:e
Bucur-Cbcr (unoe lccL'a, in blocu/ ACRt
in ma'e

mtrl a aparut in volumul Carte de'uise (1969).

nlia':'

d:T^ j^ :2/n) :-r: -:)

e'

yq

:e Se desena :.-.-

mo, p Gnasa neag'i, sl era ca 5r cind

nz t; --. -

- ). -^.^--"-

Ll

s6u de b6:rE.t,

si-d: : c roe: trr:cs : a nepaad De :.'ctuare'e :,.sari,e sr plr,ce de /ume. lvlasrnt

lucicese. :: :: c -</ rre:.- /trrai, forna:t s;
o'e:o'-a- :L.nce u. '^.-<cAior pe ce'e
Altz:ud;.a

.'-^.,..1^
oc )t5.s
J'-J)

).;r,tr..l
P ttyca tc -LU /

S re:L'no;au:.5 :otusl un p)e:

biz-dr

r" tgd ax-:.^.-.t

Lor lo'sr -u,
UI/6J..- ' r,.---

<e rpinfasr:F

L.

Arg.)e2i...,

i: !,ianuscripru.n,

D .r'c,'

d:b;rieazi

c..: acievErat

vrerree

tAoirt

nr.

denul de

J -: ^puulllolco
f,ri--'-^
uuPo

z ro<'p 70 dc ;-

re.,rsia iiceului. in i/"ata RomEneasci

(19651; p::mul voium, ',/ersurr, ii apare in
'1
966. iu: ci a3o nur::'oase aile volume
rla nn:-.: t^-.o .)ra 7 '3eme (1968), Pe

in

vL

Hv!-i,,

ma/u/ S:,xu/ui(1968), Cane de vise(1959),

(,i9]0t, Sem:e ceresti (1974'),
Eleus

Note lexicale

climateric -a, adj.- cu climd potrivitd pentru odihn; sau tratarea unor boli.
alpestru, -d, ad1.
caracteristic regiunilor muntoase inalte; situat la mare altitudine.

)>

DISCUTAREA TEXTULUI

Ambiguitatea visului
,,Sunt, apoi, fabulele atai de curioase si asa de impenetrabile din poemele
lui Leonid Dimov. Toti comentatorii lui au remarcat slmburele epic, plicerea de
a povesti, multimea parantezelor. Ele faciliteaza pictura, dar nu lSmuresc prea
mult simbolurile. Dimov este foarte expert:n a inchide caile de acces spre operd,

pirSnd (acesta-r siretlicul lui) c- spune lotul. Sfetoase si chiar didactice, poemele
lui sunt, in fond, deliberat enigmatice." (Eugen Simion, Scrritorl romdnl de azi,
vol. lll, Bucuresti, Fciitura Cartea Rom6neascS, 1984)

A.8.C. \1913), Speciacoi (1979), Vesnrca

reintcarcere(1982). C|:eva dintre ele sunt
illr<tr;:o A.o arzi:ci;r,ri F nr,n Puci. Formula
vt

poetic;

ivi

J'v'r!iui

a I'rr Dimor,

:5mane aProaPe

neschimba':: de la un vclum la altul, carac-

.^-:-:^;
teIlZE^!;-Si ;t l
im:c

-:

n.:.^.e<.

aZia--

' .::e,

tat -2

InVentr\"ia'.e

l-rrri

dp f i r,._;

d:spc: e i':a,ai s:;:c' ai, cu inter-es ce-trr e7a'sa'aa ia'r,? a' iLrg (16169i;r,,
-,

SCne:a

,.,{:..:-aa-,..at,

pCeZ a s!n!, [n n1a,o,',-

taiee a., .ts:e .iesi;sr'irrr, agloneri'i

obrec:e e:t'c'
:: : '':':-i . r' a'':C, (O1/aJii: '
5p3i'- 33t:.L,:i C i -AQtrAlte r,e:ei
!8..=: :-', . ,.= ' ='-'li .:Hte:e.^':.
dtc: . :::.:, ia' : aa,', :a::-"'ti rneo e:, c::'
mt.. :a:;:; :eneie c;"ai,a sirali.a,ioa'e
a ia.':-l ! !'ar:'';-'t:'-:;e. oltcc t' -

barc::. - i : .:3i:a f :: ::
Cl;:C.

fTs: | ='

':'.'

-'

/ans;': '. ,r,.2.a.

Zt?t.

"-

'-

-'.

-t-'-

i-i-j

;:

',' ):c, Joc',i ):::-

.-,.?a'. ' ..',.a .'..'' 2...a:,C\, ",9?:

1.

Urmariti construclia narativd a textului, stabilind episoadele care se succed. Explicali cum se realizeazd in fiecare caz trecerea de la un moment narativ la altul:

brusc sau gradat?

,in
prin surprize sau mod previzibil?
prin sipnpli succesiune temporala sau prin relafii cauzS-efect?

2.

ldentificali in poezie formule tipice ale adresirii povestitoexplicatiile, referirile la actul de a povesti,
rului cetre ascultetori
digresiunile. Explicati rolul fiecdreia in parte. De ce sunt atat de
numeroase? Discutafi variantele de mai jos sau propuneti altele:
. au o functie parodic;, imit6nd o naraliune obiSnuiti care

nu exista de fapt in text;

r atrag atentia asupra conventiei literare;
. sunt simple automatisme;
. sporesc cursivitatea textului;
. menlin contactul cu citltorul.
3. Cat de puternicd vi se pare implicarea eului (narator sau
personaj) in descrierea cadrului sl in relatarea episoadelor? Selectati
cativa indici ai subiectivitaJii din text; stabtlitt daca perspectiva care

i):J

(u
c)
P
(o

c
f

domind e una interioard (sunt prezentate senzafii,

impresii, ganduri) sau una exterioard (sunt prezentate fapte, comportamente).
4. Aparitia bufonulule importantd: e vorba
de un rol incdrcat de valori si simboluri ci-ilturale.
Care credeli cd este semnificafia, valoarea :tmbr:licit a bufonululin genere? Discutati, pornind de
la sugestiile urmitoare;i adiugdnd altele. Bufonul
poate simboliza: prostia . inteligenla . atitudinea
ironicd in fata lumii . detert6ciunea vietii '
pldcerea jocului . umorul . absurdul ' aparenlele
caraghioase care ascund un adev5r tragic ' libertatea deplin6 o posibilitatea de a spune drept Tn fati
adev5ruri neplScute . viclenia gi rdutatea ' nebunia
. moanea.
5. Observali caracteristicile si actiunile care
sunt atribuite bufonului in text. Ce vi sugereazi?
Alegeli asocieri din lista urrndtoare sau propuneti
altele: un tipic costum de bufon, multicolorc o ju-

cdiie . o aparitie fantomatici' o iluzie' o impresie nelinistitoare . un spirit rdutdcios ' o masci.
6. Versul ,,Se mipca degeaba, exista firi sa
fie" a fost considerat de unii critici o emblemd a
lumii lui Dimov. Cum il interpretali? Discutali, pornind de la urmitoarele sugestii; el semnificd:
. lipsa de rost, inutilitatea;
r gratuitatea, jocul, pura plScere de a exista;
. lipsa de adancime, de substanfE;
. o dedublare;
. o naturd iluzorie.
7. Corelafi interpretarea pe care o daii personajuiui-bufon din text cu faptul ca Dimov define5te (in Argument la volumul Spectacol) poetul
ca fiind ,,nobilul mascdrici al Totalit"ifii".
8, Ar5tati daciS legatura dintre elementele
fabuloase si realitarea cotidiani arnplifica sau reduce efectul de straniu (folositi si cuno5tinfele din clasa
a X-a. in iegdturii cu nuvela fantastici).
9. Comentatitit!ul poemului, aritdnd ce credeli cii semnlficd vlsul(folositi sugestiile de maijos

luxurianti si drama secretd

,,Luxuriantd, de o bogdfie a formelor 5i culorilor

unici

in literatura noastr;, poezia lui Leonid Dimov are ca nota

clist'nctiva tonuljov'al, ironis 6,, aoarentd bonomd; la cr:ma
'.edere, nrmrc nu pa'e sd acite aceasta lurne de "pe:zajer
fabuloase; poetul este insi domrir:at de un intens sentiment
:r: t'ag,culur, inchl;irdu-si adevarata stare in ooCc=ceie
strdlucitoare si somptuoase ale versurilor, in bufonele viziuni ale biicjului zgomotos si sclipitor. Jocul este aici exoresra spaimei, miraculosul este un reiugiu: jovia' :aiea
poetului are un secret fior tragic. Acumularea enorma cgvrne

un mijloc de proteclie a fragiliuiii." (Mircea loro;lescu,

Poezia miraculosului, pretald Ia Leonid Dimov, Texte,
Bucuresti, Editura Albatros,

980)

'1. Acumularea este unul din procedeele stilistice cele mai evidente ale poeziei lui Dimov.
Descoperiliprezenta sain Vs cu bufonsi aritaticum
se realizeazd: prin enumerafie, prin repetifie? ce fel
de elemente confine? cum sunt dispuse? existd o

gradatie? etc.

in desfdturarea textului, aratdnd dac6 sunteti sau nu de

2.

Discutali ce rol are acumularea

acord cu opinia critica de mai jos.

mult, proliferant, arborescent, chiar daci st6rneste pe moment fascinada concretuiui abundent, a etaldrii voluptuoase de lucruri,
poarta la el semnul negativ. Descriplia iui, <descrierea in amlnuntime> a obiectelor, oric6ti
impresie de fast ar conline, este ?n cele din urmd o
descriptie angoasanti." (Dan Cristea, ,,Textele" lur
Leonid Dimov,in Wata Rom1neascd, nr. 12, 1980)
,,Tot ceea ce este

3. ldentificati

elementele din text care intrd

in urmitoarele cimpuri semantice: culinar animalier . medical . aerian (legat de inaltime)- Ce ra-

viati si moarte,

. o metafori

nenta exploziei.

pentru puterea creatoare a lma-

nin:tior nnotire'
. o inldnluire absurdS, cireia nu putem
nici nu trebuie) sd-r cdutam un sens.

160

Forma

porturi se stabilesc intre ele?

4. Cum interpretati actul de ldcomit= C'escris
in ultima par'ie a poezier?
o ca o adaptare la mediu, o intecrare in
lumea concreti, materiald, diversE;
. ca o incercare de apdrare, fata de nelinisti,
de presentimentele rnortir, de contactul cu s:raniul;
. ca o dispozilie de petrecere, carna.aiesc,i,
care di un senttment de plutire veseld;
. ca o amplificare amenintdtoare, p:rn tmi-

sau adEugati alteie):

. o maniera de relatare specifici, urm6nd regula asociafiilor si a transforrndrilor irnprevizibile;
. un pretext pentru o fabula, o alegorie
despre

5,
(sl

dent;, ca intr-o parantezS,

,,

foiosil ;n inctin versul al 12-t'ea

-

Cum explicati adverbul

bineinteles" ? Drscutati

f,

E*

EEE

it*returd

Perioada postbelicE
Poezia. Curente culturale
. e o glum;,

I
I

nimic din context nu-l motiveazS;

r e o strategie: esentialul e exprimat in treacdt, ca si c6nd n-ar
fi important sau ar fi deja cunoscu|
. e o aluzie la faptul cd tema morlii apare des in poeziile sale.
6, Discutati finalul poeziei; ce rost au ultimele doui versuri?
7. Poezia e scrisi in versuri libere, nu albe, cu dese schimbari de ritm si de mdsurd de la un vers la altul (multe versuri sunt
perfect incadrabile intr-o schemi ritmica, altele au insi chiar in interior rupturi ritmice), dar intotdeauna cu rimi. La ce poeti dintre cei
studiati pdni acum ati mai ?ntSlnit aceasG formi de versificatie?
8. La Dimov unii comentatori au identificat o sensibilitate baroci (vezi si citatul din Florin Manolescu de la pagina urm5toare):
aceasta s-ar caracteriza prin placerea de a etala ornamente, artificii
formale
ascund insi un secret, o drami interioari. Tipic baroce
-care
sunt 5itemele ,,viafa ca vis" (u5or de legat de onlrlsmulsau) pi .,lumea
ca teatru". Discutati poezia lui Dimov din aceastd perspectivd.

DINCOLO DE TEXT

)>
51efan C6llia

Muzicant

1.
Stefan CAItia (n. 1942)

- unul dintre
artistii contemporani importanti. Lucr5rile
lui dln anii '8O-inceput de '90 amintesc de
universul lui Hieronymus Bosh si de cel al
iui Goya. Monstrii gi personajele stranii, ireale
care par a-l bintui pe artist sunt de fapt
imaqini ale societdtii de atunci.

Poezia lui Dimov a fost comoaratd de unii critici cu cea a

lui lon Barbu, cu referirein primul rand la ciclul ,,balcanic" al acestuia (lsarlikj, dar 5i la ermetismul barbian, la simbolurile ;i asocia!iile de cuvinte misterioase. Alti critici l-au opus pe Dimov lui Barbu
(vdzut in ipostaza sa de promotor al unei poezii de idei ii abstraclii),
consider6ndu-l mai aproape de concretetea ;i amestecul impur, de
tensiunile religioase ale poeziei lui Arghezi. Scrie!i un text in care sd
demonstrali inrudirea poeziei lui Dimov cu cea a lui Barbu sau cu
cea a lui Arghezi (la alegere).
2. Citili Rondelul jucdtorului pierit si Rondelul jocu/ui etern
5i discutali despre tema jocului in poezia lui Dimov.
3. Comentafi fragmentul urm,itor, care are trasaturi polemice
de artd DoeticS:

,,Treceau orele, treceau norii, treceau mamelucii,/ lar eu am

visat azi-noapte ca mi-am pierdut papucii.../ Desi stiam incd din lene;a

tinerete/ Ci naratiunea, ironia, imaginile glumete/ N-au ce ciuta in

cadente:/ Cd poezia tine de esente./ Eu insi, elev f irnd, ca tott n6ucii,/
pe coridoare oriin s6li- papucii/ Si-i cdutam, de5i
imi pierdusem
era ora defizicEt,/Desi acuzat eram ci nu md dedau la metafizica/
De citi'e ceilalti versificatori din urbel Ci ca tot umblam prin scaieti,
prin grohotisuri si turbe .." (Leonid Dimov, Poemulesentelol

4.

Alegeti, dintr-un volum al autorului, 5 cuvinte pe care nu

le-ati maiintalnit pani acum: vor fi probabil unele dintre cele care
au fScut si se vorbeascd de marea bogafie lexicala, chiar de ,,babilonia" lirnbii poetice a lui Dimov. Verificati daci e vorba de cuvinte
rare (neologisme, arhaisme, termeni de specialitate) sau de inventii
ale poetului insusr (neconsemnate in drctionare).

161

s
{nF

TTI

L it* ra tu rd
o stranie fluiditate care transfigureazi banalul, ii

CRITICII SPUN

>)

1.

Principala divergenta a criticilor in inter-

pretarea operei lui Dimov poate fi ilustrata prin opozitia dintre primele douE citate de mai jos, care ii
prezintd poezia fie ca ludici, feerici, fie ca tragicd,
de o anxietate mascatS, dar cu at6t mai puternici
(a se vedea gi citatul din M. lorgulescu, de la p. 160).
Se adaugi 5i o a treia interpretare, conform cdreia
specifica lui Dimov ar fi tocmai coexistenta celor
doui tendin!e, comicd si tragicd, fara a se acorda
predilectie niciuneia. Discutati cele trei opinii,
arat6nd, cu argumente din versurile lui Dimov, cu
care dintre ele sunteti de acord.

a.

,,Poezia lui Leonid Dimov nu zguduie, nu rdscole5te. Doarincdnt;." (D Micu, Scurtd rstorie a /t'
teraturti romEne, vol. ll, Bucuresti, Editura lriana,
1

99s)

b.

,,Tema angoasei umane

e precumpdnrioare

[...]. Universul lui Dimov e, in bund mdsuri,

un

univers teribil, halucinant, apdsdtor si ameninfdtor

deopotrivi." (Dan Cristea, Mdrturia lui Dtmov,in

Luceafiirul, nr. 13, 1996)

c.

,,Ar fi sa-l intelegern gresit daca ne-am gribi

si-i aplicam o formulS criticd de larga rdspandire
care distinge intre aparenla hilara si conlinutul grav,
tragicul, dincolo de sarcasm
dincolo de bufonerie
beatiiubirea, dincolo de un decor grotesc
tudinea. Secretul poeziei sale sti tocntai in coincidenta acestor termeni contrari, in simultaneitatea

tendintelor divergente. Ele existi toate in acela;i

timp si in acelasi plan, intr-o muzicali complicitate. "
(Lucian Raicu, Critica
formd de vlafd, Bucuresti,

Editura Cartea Romdneasce, 1976)

2. Alegeti c poezie de Dirnov gi comentaii

funclia rinrelor in ea, pornind de la citatul urmitor:
,,

Ce f uncJie indispensabiia inciepline5te oare

rima in aceaste poezie? int6ia, mai usor observabila, e de trambuiind pentru siriturile spectaculoase
ale imaginatiei t I Adesea senzatia este cd
urmirind-o, v6n6nd-o ca pe tigri, poetui ajunge la
asocialiile sale cele mai insolite [.. ]. Dar cea mai
fericita mi se pare funcJia rimei de a imprumuta
naratiunilor fantastice o abia auzitd muztcd egal5,
uniform6, metronimicd, usor adormitoare [...].
Prinse in chinga rimelor, istorisirile descusute, ca si
staruintele autorului pe descriptii detaliate, capita

i62

imprumut6 mipcarea plutitoare 5i neobstaculatS a

visului". (Ov. S. Crohmalniceanu, Pdinea noastrd cea
de toate zilele, Bucuresti, Editura Cartea Rom6neascS. i981)

BIBLIOTECI DESCHISE
1. Cititi cdteva texte teoretice din volumul
Leonid Dimov D. Jepeneag, Momentulonlric, edilie de Corin Braga, Bucure5ti, Editura Cartea Rom6?ncercali sd sintetizali ideea
neascd, 1997,

;i

miscarii si s6-i stabilili originalitatea.

2.

Tinand seama de comparaiiile care s-au

fdcut ?ntre imaginile din poezia lui Dimov si suprarealismul pictural (a se vedea citatul de mai jos),
descoperiti, cu ajutorul unor albume de art5, cdteva picturi de Max Ernst, Magritte, Salvador Dalf care
pot fi considerate reprezentdri onirice gi pe care le-afi
alege ca ilustrafii pentru un volum de Dimov.
,,Leonid Dimov unificd intr-un sistem coerent
si foarte personal tradilia parnasiand a poeziei noastre, simbolismulexotic 5i balcanismul modernist, pe

care le trece ln chip paradoxal prin filiera picturald

a suprarealismului, nu prin cea literari, cum ar fi

fost firesc." (Florin Manolescu, !-itere in tranztlie,
Bucuresti, Editura Cartea Romdneascd, 1998)

)>

crTrTr DEsPRE...

lon Pop, O replic;4 oniricii a ,,iocului lumii": Leonid Dimov,in volumul locul Poezlei, Bucure5ti, Editura Cartea RomSneasc5,1985.
Lucian Raicu, Leontd

tate",in volumul Crittca

Cartea Romineasca, 1 976.

Dimov-

,,Totul nu e

decit realr'

formd de vtafd, Bucure5ti, Edrtura

E
g

Perioada postbeliqi

?*eii', e urente c*lturale

{{

\\

*tnventi vitatea
lu d icd
}>

PENTRU INCEPUT

1. Aveti urmdtoarele

prepozitii, conjuncfii ;i interjecfii: drn,

vall,
/,
decl.
of
cu, 51,
a. imparfifi-vd in 6 grupe (c6te una pentru fiecare cuv6nt) 9i
streduili-v; si gasiti rime cdt mai multe 5i cdt mai rare pentru aceste cuvinte. Nu ocoliti cuvintele in limbi strdine, substantivele proprii,
limbajul colocvial.
b. incercali si scrieli versuri care si includa, c6teva din rimel^
LL\
^<-;+^ /^rtr gd>rrtr
\od, vvl.
2. Alegeli un paragraf de 15-20 de rdnduri din romanul
Femeia in ro5u ( pp 1 i 2-1 1 B) Apoi intrerupeti f razele prin bare verticale, in puncele cele mai neaSteptate (in mijlocul loculiunilor, la
jumitatea cuvintelor compuse sau chiar la jumitatea unui cuvdnt).
Cititi textul ca 5i cum ar fi un poem. Schimba aceasti noua dispunere intregul sens? Discutali.

DESPRE CA\ryRNE... UMBRE...

de $erban Foargi

El a venit din nou la mine ;i mi-a cerut si-l las si intre

dar casa mea i-am zis e-o groti din neolitic: una dintre
el zice ca e tocmai ceea ce-i trebuia (ca speolog)
n-am incotro gi-i fac un semn sa intre repede 'n birlog
intri;i dupi ce-mi admiri (la foc) desemnele rupestre
se-ntoarce Ei imi zice nu stau la tine f. mult plec peste
nu-l las si termine ii zic vid dupi mutra ta ci minqi
arunci suride ;i surisu-i mi-aratd ca nu are ciinti
ii zic rimii atunci la mine rni gi gindeam ia cineva
cui si-i arit o niscocire de-a mea un soi de cinema
stai zic cu fata la perete rarnii aga ('r-rtre noi e focu)
9i-l las sa-mi contempleze umbra il pun apoi si treaca-n locu
meu qi: acelagi joc o dati de doo ori de trei de patru
el a uitat unde se afl; ;i-acum e un idololatru
;i-a cincea oara cind ii zic sa treaci-n locu meu ei drept
1a umbra Inea se duce nu treci zice la locu tlu ? Agtept
sa-gi vie-n fire dar degeaba nici el nu;tie ce-i cu dinsu

r*
;i

tace tac qi eu deodati pe amindoi ne-apuci plinsu.

Pounr

.1Lri1rut

irr volumltl Capl'ri

;l:t

1\t)79).

#,,

H*6

(s I A ite ra tx-s rd
o

(g

/4\

(o

':

_-*^___
.{a
m:n
no <:rr mizinn np r_t
cr l(Io- ^'^
dirlloi
ivj
v!
-rfice). intre acestea sunt. Simpleroze(978),
lalul, e5arpele lsadorei 1.1978) Copyrrght,
\1979 . holar,mei 1 986t, Caraga:erat1993\,
Un castel in Spanla pentru Annra ( l 99ii ), ;rr.t,,.,
.-.._ d )ut
+^ ^^;_ upcl
.^-.-r-lf
rCrr, ,
I tt lta \awvL'
lula9td
^.1). VJt.;

le. Speoacol cu Dlmov {2002),

R in e li

-------:"--*--****-^!

n t 2005). A fi n / td ! i

rirb'.s

s e tectt ve si,'1 fi rt i

sr

ri''

efectt've lparafraze dup6 irilul romanului

goethean Afinitdtt electlve) sunt doui dintre

DISCUTAREA TEXTULUI

,,spectalolul liric, fie ca e travestit rn md:ti ircnrco-parodice, fie ci e saturat de periorrrlarrta tautologiiloi nu estoi!lleazi accentele de elegie, nici viziuDlcttbnaru/
nea asupia ,lriiversului. "(Alexandra Clocdrlie, in r\cademia Romani

general al literaturli romine, vol. lll, Bucuresti, Editura Univers Enciclopedic, 2005)

vo'Lmeie sa'e de eseuri. Seroan Foart; este

.,- -1:d' rriinr dp prrentre facind din

ti

l. Poemul pleaci de la pretextul unei vizite, dar o ascunde

aceas-

pro'es -ne o and: aooi'ceazE cele ,'r'ar

'

'ic:le terte poetice si caseste rezo'r'a''

ingenicase. A 1'adJs din ooeti ca Steptsane
Mallarme, Paul Valery Paui Verlaine, Edward
Lear, Gui .aume Apol';'ra:'e sau orn poetil
Renasterii (Blazoa nele a natom iel fem lnt n e. Po
etl francezi ai Renasterii,2OC4).
,, Poetul e un dansator pe funte, un 1on'
gler de cuvinte, lnventator de rime rare [...i,
exl:tb;Uonrs! plin sls ingent'.:aie g har Poezttlp < r1, r ,-. tf,le 1t <t trnrtTp, d.n CAfe Se SCO|
| l D^^+ -)-' :
t ,-,
Cele .rdt tled5lepule tLJLtv -t. 1...J ru(L ductdrat rat.si pt;n st'mtul ltnb.l si o''n nu sriu ce

ngenutaie, chrar acola unCe efo.lulpare nat

lebar:os. ' qNicolae Manolescu, Lrteratura ro'
mi'ti postbeiici. Ltsta lui Manolesc,L, vo'. l,
Brasov Editura Aula, 2001, pp.275-278)

vizitl

sub o recuzita speciala. ldentificali:

a. elementele obiSnuite, cotidiene, ale acesteivizite (incercati
chiar s-o povestitl);
b. elementele de recuzitd 5i traducefi-le in limbaj obisnuit; de
pilda ce sunt ,,desemnele rupestre" din locuinfd?
2" De ce credeti cd si-a ales poetul tocmai aceaste recuzite
primitivd? Dezvoltali 5i argumentali urmdtoarele ipoteze sau propuneti altele: pentru a sugera mizeria locuintei pentru a ,,traduce"
o stare de spirit tristE, elegiaca ,,bArlogul" e o simpli metafore
iudic5, autoironic6.
3. in centrul poemului este jocul de umbre si lumini. Discutati
rostul acestuijoc pornind dela Dictlttnarulculturdlde la p. M. Care
credeli ci e miza aluziei culturale (intertextualitSlii)?
4. Discutalifinalul poemului: ,,deodata pe amandol ne-apucd plansul". Credeti cd e vorba de o situafie contextuald (un moment tnst drn existenta vizitatoruiui si a gazdei lui) sau de condiiia
umane in genere ? Argumentali ti gandili-vd 5i la alte ipoteze.

'

Jocuri de poeti

,,5tiiul Fosrta, probabil marca cea mai proteiatd din iirica r"orndrreasL5, este
un amestec ini.e spontaneitate -- improvizatra dup6 ureche demnS <je un l;uiar
si eruditie rafinat6, de doctor in litere. De o parte ludicul, ba;cdlia, carutinat
lamburul, [.. ]cuiorile, sevele si miresmele unui limbaj poetic inimitabil, de cealal-

t5, intertextualitatea savantd, perfecliunea prozodici, alternarea, pe parcursul

aceluiaSi volum a ur,Ot iOrmule lirice dr{erite, CJ respectarea strlctd a partiCularitatilor fiecireia." Oudore! Urian, Vd place Foarlii?,in Rom)nta iiterar,i, nr' 22,2a03)

1. Urm,iriti, cjintre elementele cle prozodie:

a. rima (vedeti ce p;rti de vorbire rimeazd si care cuvinte duc
la rime rare);
tr. identif icati ingambamentul (vezi Dr'ctionartrl llterar al6-

turat).

ruplL,r; s rlaflica, oe iice ritm, pltn c-ara':aza crr:if-..lrl v'rS

!ngambament
ie es

sr

nir 5e cpreste la sfar-sri':i aa?:"J e c :o:-;i rra,

--1,-\.1.1:
p.t.a
.t.. .j.. , ., .:'

164

?. Care sunt, pentru voi, sul'prizele stilistlce ale acestul Doem,

cu alte cuvinte, ce vd socheazi?
3. Cum va explicati prezenta nrasiva a trasdturiiol'cie oralitaie?
4. La unul din volumele lur, Serban Foartd a pus un motto
dintr-un poet sr pic:or avangardist {rancez, Max Jacoc (1876-i944)'
,,Pentru copii sr pentru rafinati". Credett cA acest poem corespunde formulei? Argunentatr
5. Blocatartl, Bac dtn Bacovra, Claxonlada, Albd ca Z,ipada &
cei 7 pisrici, (/n)Edlth Ptaf, Sansoneta sanseisunt cateva titlurr dtn vo-

ttt

& trcratc,sr

r s e e i $:

gl?

$g

?--s,?ii"?';t

aflatacuminA|aska,gase;tebulgarideaurinseFoarla (Bucure;ti' Edttura

cuvinte ascunse
lumul Rime ldride$erban
.".
f lerban foaria descoperi
f
2005)'
invers se transformA
Cartea Romaneasca'
in cuvinte, cuvinte care citite
de
urmdrind:,modul
de a face' din
a. Dtscutali-le pe fiecare
sau chiar posibilitatea
-["
."ti"te
i^
culaluzirle
provin) '
.o*pui.r" G'uint"fu Oin care
t'.iugtt, alte sintagme' prin redistribui*
,;r*
sernnatice'
<Alb astru'-n cearcan
turaie ' mizele sonore sau
pauzelor dlntre cuvinte:
rea
jocuri?
asemenea
deschis?-'l"'A colob. Care este efectul unor
oare,/ acoto, rana ;i-a
v6nit,
t*tt"tv6nitoare > "
polemics', un',91T::
Arsu mentali, intr-o
:
ra-n ata deschis/ albastru'-ncearca'-n
prolimba'
conpoezie imbogdfe$e
r..fl p""fii, ludiculin
(Alex Stefanescu' lstoria literaturiirom1ne
[...]
resursele
valorifica toate
'rrrjoruiu1941-2000' Bucure;ti' Editura Ma5tna
duce bucurle cititorului'
cititor
pe
antreneaza
. ^^^-\
1,.1. .,. limbajului, il drumul
text ' ludi- de scrts, /uu:/
spre
uneorl
ca-ntr-un joc, facilitAndu-i
podelicioase artificii' impinse
el
poetizare'
,,Aceste
de
"coboar6"
.rf ur,. o cate facila
un lirism sentimental'
are rostul in poezre'
pdnd la satietate,,marcheaza
nu-si
gluma'
;;;it; ioaca 5i

Bufoneriaedeootcei'inpoezie'o.form,Sasentl(Nicolae
Poetul se ioaca pe sine"'"

))

'

;;i;l;t;;ui'

D--oro qr rexr

Manolescu, oP' cit')

al lui Foa(d se as-

lui lerban Foarla se nuUnul dintre volumele

mette Spectacol
Debuteazd

ii'on(Editura Vinea'

2002)'

'u
cu un poem

de
in care e datd ca un fel
Dimov'
cdrl\i 7 poemede Leonid

citat chiar coperta

poet 5i el, Prieten cu autorul'

vers
,,in spatele fiecarui
ochiull'
d'or:itlsemn ficut cu
cunde (cel pulin) un''in
camuflate pe care citiunul sau mai mutte lemne
de
nu' Oricat de multe astfel
torul le observd

,..l".

'u'

intertet'tuale'
descoperi (referinle

.t

t:*t-

i:-

pertvocabular extrem de
cante, cuvinte dintr-un
agramatisme 5ugub-ele'
feric sau chiar inventate'
etc')' tot are sentlpuruttr. dupi versurile altora
destule lucruri ascunse"'
mentul cd au mat rdmas
(Tudorel tJr\an, oP' cit'\

>>
O

putea fi "pentru cominunati carte care ar

inali,:::::::;:ll;!Y|;:":rr^;:;,:;

piisiraf

Foarla, esle
'

Antotogn,

riirtu'de lordan chimet'

o etalare
lon Creangd ,1977' Este

iri,' it"

'

Bucure5tt' Editura
a spiritului ludic'

legatd de ludic puPentru partea teoreticd

Huizinqa (Bu-

lui Dimov a caCititi un poem din volumul

.op.,ia o vedeti aici' pentru
i:tinttittdintre cei doi poett'

,ri
i" .]..,it""

ludens de Johan
pp' 39-7 4
1 998)' cap' l'
cure5ti, Editura uuman'tas'

teli citi

J*,n

uL'o

::td::

[?nrudirilel

b - cRrrrq!

rf-ETtTt oesPnr"'
ls'

SPU ilI

aceleaSl tras;turl 0eCriticii au remarcat cam

sunt acesSerban Foa(a' Care

Orgoliul de a fi intraductibil'in
Mrrcea Scarlat' caprtolul
187-191'
M'n-erva' 1990'vol
romin"rl

bnapeziei

e"''t;ii'

subliniazd intertextualltatet

''

tlu""ut

'lV'pp'
din poezia lui Foada

finitoriiln poezia lui

GreteTartler,Metopoetica,Bucure$i,EdituraEminescu,
muzicale a potont"ntlut; asupra valenlei
1984, pp. 101107,
ce pianrst)

,".ii,roiiifi-le

eziei lui Serban

crtate'
pornrnd de la urmatoarele

oferit de elrre uimes,,Spectacolul lingvistic

soiltar'
cum un't uftt ca un explorator

"
roaru (ca'e'

iel'tft'' u" sr experientS

critice' Bucuresti' EdituCornel Regman

acestui poet'
pp 47'49-' dema\ure subtilitatea
ra Erninescu, 1982,

'^ioi """ri

te. Este ca sl

'r

65

t ircraturd

(U

(l)
(u

oezia
rezentulu I

:
((;

>|

PENTRU iIUCTPUT
1. Propunefi 3-4 nume pentru secolul al XX-lea. (Puteti fo-

losi modelul urmator: secolulalXlX-lea a fost numit .,secolul roman-

tic",

,,secolul progresului" pi ,,secolul electricitilii", iar secolul al

XX-lea a fost numit ,,secolul vitezei").
2. lmaginati-vi cum va evolua secolul al XXI-lea, ce descoperiri se vor face, cum se vor schimba oamenii.
a. Scriefi doua-trei fraze descriptive despre acest secol.
b. inchipuiti-vd cum il vor numi oamenii din secolul al XXll-lea.
ircea Dinescu (r,. 1 95Or
a ra L,)(
a:(t LU.
anaram'an.rn
Lvv
-cl 'rPUiO".

.n

:oi:i ^6

poer

s;

: i^-.i ] ,
ar>.^,
rlo)<Ul ,VlEl'l
iU C).<
^-- -

iarral,j

lUi Mar,n Pre_

ia, s-ar numi ,.aventura constiintei"-

5-a

nisc'.rt la Siobozra si esre iiu de munciicri.

'r :ri 'ormi^:.p: Lrprrl,., ir,ire 1972-i9j5
;:n<+,annai:+ r: anrtt. ia.Ascctai;a 5tr,;-

'^-i r:..iin

c. .. ,rpa, a:,.,i i.tre 1976-';982

6 c;rlit reiactcr al re, stei Lucesiir-t,
aana
.rr'54:t

rl (+cien Q,in. rln<-' r

'q; rlo nrnz>tnr;
drrn::a6ai
t
lq! /_- iulu\
fala-1-r
g\LLu
]

<

D--;^ tottcltlIctdl(,il
-t tru,
--^-.-+i
^^-i^-;i
^; l.+^---^ i^ td!Ed)Ld
ct
pg: rL,d-d ,Jr_
:.-+^
J- a:-.- -- -a .--:^,-: .Cd4t rdLrJrL<lled - Ue
4ldr )_l(-d d ALcUe;l|el ^
I;
(rci>r
(inte'"
Gf-on:nl
-r+: i^
: I L_
9l c-'9:rlU .'t" \lrrL=':) i-JIIL
,. ",!c,c.
^^l;+ ZdLC
r
a;.^l
n > an aJrrnoJ anmr rni(f F. - ^ -_'^
'JLL/, PE Lo E t d!>vl-

in 1984. Este ur.,tl d,ntre pri:nii

sc,'.tori care au avut curajui de a-s, expi'ir:a public atituoinea cri:rci fat5 de reg;mul
vii-o

ceaus,st, ceea ce i-a adus, in 1 989, excluc:rea de la Romina hterardsi pJnerea srb
;..;pra',,eghere de citre se<u'i',ate. D;n i 990.
t,'.'rc:.a D r,escu ra, ln coni r,lare, poz,t,e cu:' c5 -^ ches: r:nr socrai-t?' i're, este iie-

,:l ::;

e u', unil

'.-c-=>>7

<

-ia'.a-:f. a

:a:,.ic' '-' ' :YYU -,::J

,Taa>->.ouat

ai.-

ar.a -l A:aCerr. e J;::,pFt--, t'=a '.e 1ev s1e c- te".a i)'epo^o:'?:,i

t,::

oc p'.r'/-c'a. d. . :: :i'et ,,i. ,- .-:.-8. < tp.,(o ,t<- r-_r.- . -, tTe j -:.
::- -a.:C_ Oe AleCSa:d.. ic: j t.e--_:_j

.::'::-ar

L(dt(A

,.I^i
,-^-t
^
/,'.:
CA pu.:.14
,J,t
)d't

>Jy'Ut

r't(Uti(

..':^

'^

e. .'.

IOO

-r

(-ft'('p

"

Cind exista doar praf de pugci

parci eram mult mai cuminqi,
puterea ne litra din cugci
;i libenatea din piringi.
Acum am inventat de toare
gi doar pe noi ne-am cam uitat,
iot ce se poate nu-i pe roate
ce nu se poate
ne e dat.

Eden cu pirghii 9i cu sfere

prea mulri muzic5-n metal,

atomui tot ce vede cere

ca un nebun intr-un spitai.
Si daci mor poeqi pe harpi

impingi de vidul din cuvint,

sd inventarn putini iarbi
sau complicate rnori de vint.

:r., ': .'

rnr:,rr.intp.
-rttJ.ttt
9-,,.

p
t

se ;ntitiseazi (a o neve'as -, j' rli :a'2 t/riaiin Preda) inrr-o ')'-,e .i aL)eci.ie'
s,:e;e.,nnir.'t. Are trne.,;: I33i';,; ia tr:i.'-t' g 6- pxpli::ti, c'i aLJlcc.'.::e !;.,iiEaj; ac'c','

de lltircea Dinescu

-a.

, t-ieplat, l.4trcea D "escu oe'.trt

.i
- -:-::e;i

N{ETAMORFOZA XX

.t-.:.,;

"'.

.'

/ tt

;.' r

t',i

!i

t'

rt i

tn

itt tt i

( 1 97

1,1.

f,

Perioada postbe!icE
Poezia. Curente culturale

d-iter.airer*r*d
pe Ntcolae Ceausescu, cu prrleiul ttnei dis'
(i/t I a ace;:-d cu s:r,tort/:.' rAler ste;d'escJ, b(ona ;icrdtJr:t rontine coniernpord/]e
1 941-2000, tsucure;ti, Editura Ma5rna de
scris,2005)

llph rp:'i n

Pee"!

^tr.:<Ti.
Jrir

lOaflt .. .
..

i\

'e.

DISCUTAREA TEXTULUI

.,7

cr.,

temporane. AJ urn)at volumele E/e9,, de

cind eram rnai rindr(1973), Prop'retaru/
de poduri (,1976), La dtspoztlla duntnea'
voastrd (1979), Teroarea bunului simt
(1980), Denocratla naturl (1981), Exil pe
o ooabi de prpert1983J, Rrmbaud negustorul \1985\, Moaiea ctteste ziaru! (1 989).
Dupa 1990 a publicat artrcole si mai multe antologrr lntre care mai lmpodante sunl:
O betrc cu Marx (publicistlca
- 1996) si
Cele mai fritmoase /01 poezri (2006).
Rint',tr rle rptenr , tn eXtfaOfdrnaf talanr ., il/tr../A-<nr <i mplafnrelp nprn tl2n-

te rt vtn in

cascadd, ProasPere si

nepesdrcare, cu incdrciturd afectuoase s/

rt:nir)

hr, tt2/ rpnpTilp <i fanr{ra arnlpt)re

si nobile, inscritndu-se laolalE pe un tra'

seu totu5l blne determlnat, spunind exact
ce li s-a menit si spund, fiird ezitarr, firi
a nbiguitd

ti

noi

,,O viziune asupra lstorlei ca mecanism de degradare a fiin.telor, ba chiar a

Fjintei, <<atunti cirrd, de-cum inainte, tdnguire si naJiune se confundi ). lar asta
iara lacrimr, {arE induiosare, ci cu gravitatea gi mirarea atet de prelioase ale ado-

poezia Destin oe fami/iein revisla

Lttce;{ErLtr. Debr,t.ll editor'al esle la I1 de
ani, cu volumr.tj lnvoca.tre nim.;,eur, oine ptimit de crrtici, ceea ce-i aduce renurnele de
,,copil minune" al lrteraturii rom6ne con-

ani,

,,Noi" in timpuri vechi

lescentei". (Eugen lonescu, apud Mircea Dinescu, Cele mai frumoase 107 poe.-4 Bucurepti, Humanitas, 2006)

t.

Titlul poemului este Metamorfozd XX. Explicati-|, ajut6ndu.vd

si de exercifiile pregatitoare din sectiunea intitulata Pentru inceput.
2. Recititi poemul accentuand verbele la persoana I plural 5i
pronumele personale de persoana I plural. Urmarili daci ,,noi" este
strict identic pe tot parcursul poemului sau dacS se:schimbe subtjl;
se m eta m orfozeaze si p recizati eta pe le meta morf ozei. Vd puteli orien-

ta dupa urmatoarele intrebdri:

. la cine se referi poetul cSnd spune, in strofa l, ,,eram mult
mai cuminti"?. cine este ,,noi" din strofa a doua;i a treia? 'dar
,,noi" din ultimele doud versuri ale poemului?
3. Descrieli elementele simple ale ,,rdului" din alte timpuri,
expiicand:

. importanla adverbului ,,doar";

. metafora ,,puterea ne lStra din cu;c5"
4. Versul ,,Doar pe noi ne-am cam uitat"

!1... " (Luctan Raicu)

ar putea

fi unul

din versurile-cheie al ooemului. De ce?

Viala in antiteze
,,lmplicat liric in real, Mircea Dinescu este insetat totu;i de poezie. Aspec-

tele prozaice, faptele diverse, cotidianul mirunt sunt supuse unei redimensiondri poetice, de reguld prin adoptarea unei perspective in care tandretea si
sarcasmul coexistS indestructibil." (Mircea lorgulescu, Prezent, Bucure;ti, Editura Cartea Rom6neascd, 1985)

'1. ldentificali antiteza trecut / prezent din poem:

. in ce strofe apare trecutul? o dar prezentul? ' se intrevede
cumva pi viitorul? c care este ponderea fiecdrei secvenle de pe axa

Eden

n;me dai Paradisului, loc al ferirnac r.at de poetr si o'cori ca

crrrr vesnrce,

o oridrni

nnnr'i

:n rare oamer., si ant-

malele convietuiesc fSri vreun conf lrct,

arrncnie sr lrniste.

?rr

vint srntagrna ce trr!-rrrte ]a

Don Quilote o'e ia l'lar',cha, celrrru erou al
romanului au ace a5i il.lnie de lv'1rcr.ei de
Cervantes (,1547'-1616) Don Quilo'ie este
Mori de

simbolul purit;tii si al nobletii sufietestr, ai

idealistulur care e constcJerat nebun 0e Iotl
ceilaitr peniru cJ se lupti ,,cu morrie de
vdnt". Gestul sar.i e:te azi simbci c Oentru
iupta ,,fara sens":au i;r; sori de zbanCd. car in t-m iriia:r ''alorr eser:i'ale

timpuiui? . de ce nu sunt ele egale? o care perioade il preocupE cel

mai mult pe poetul refugiat indaratul pronumelui ,,noi"?
2. intre imaginea traditionala a Edenului (vezi Dlctronarulcu/tural aldturat)si cea impusa de timpurile moderne se creeaz; o contradiciie. Explicati-o.
3. in ultima strofe apare metafora: ,,vidul dirr cuvant" care-i
omoar; pe poeti. La ce se referS poetul? Raspundelr argumentand
una din urmdtoarele sugestii sau propunand altele:
. cuvinteie isi pierd sensul intr-o lume in care omul uite de el
insusi;

e vorba de o poemele de slavire a regimului totalitar, act

care ,,omoara", simbolic vorbind, un poet si poezia lui;
. in perioada scriertt poemului exista o ,,limba de lemn", obligatone in vrata publica, care golea de sens cuvintele Fi pe care un poet

167

gTfi

L ircraturd

(0
q)
(u

.:
=)

nu o poate accepta. (,,Limba de lemn" e o formuld

care reprezinta titlul unei cdfti de Frangoise Thom,
profesoarE de istorie contemporand la celebra Facultate Sorbonne din Paris, prrn care se desemneaza limbajul golit de sens din regimurile tctalitare;

cu si poetul Mircea Cdrtirescu (aici tot in calitate

de critic) se intSlnesc.

v. si p. 127.)

Dinescu nu este un poet conrplex, el e fird indoiala unul cinstit. Nu gasim in poezia lui de maturi-

4.

Finalul conline antido*,u|, solutia crizei. Folosindu-vd de Dlctronarulculturalde la p. 167, ex-

olicati sensul simbolic al ultimelor doud versuri.

DINCOLO DE TEXT
1. Citili urmitorulfragment din celebrul roman

Don Qurlote de la Mancha de Miguel de Cervantes:

,,Dinescu are 5i rezerve lirice, dar fundamental el este un poet satiric, cu o.mare flexibilitate asociativa sustinutd de o imagistica sclipitoare. [."] Daca

<izmeneala> poetizantd a multora dintre

congeneriisii. Sarcasmulii este de multe oriintors
catre sine insu5i: i5i cunoa5te bine limitele si nu se
cramponeaza de iluzia genialitdtii. in poezia lui se
poate respira." (Mircea Cdrtdrescu, Postmodernlsmu/ romdnesc, Bucure5ti, Editura Humanitas, 1 999)

tate

,,Alti poeti apar in fata publicului asemenea

cavalerilor medievali, ?mbrdcati intr-o greoaie 5i inex-

,,intr-aceasta descoperird treizeci sau patruzeci de mori de v6nt, aflate pe acea campie, ;i, de
indatd ce le zdri, dnn Quijote ii spuse scutierului sdu.
Norocul ne cSlduzesie treburile mai bine
decAt ne-am putea-o noi dori, cici uite-acolo, prie-

pugnabila armurd de referinle culturale ;iinarmali

cu un intreg arsenal de mijloace sofisticate de seduclie. Mircea Dinescu se prezint6 in haine u5oa-

tene Sancho Panza, unde se aratd treizeci de uria5i

matdhdlosi, sau ceva mai multi, cu care am de gdnd

si fdrd aluzii livresti,

fastut erudiliei, fird exotismul unor termeni din limbi

sd intru-n lupta [...1.

Care uriapi?

el
strdine, fari amelitoare perspective filozofice
care
alta,
dec6t
maifrumoasd
una
compune imagini
incdnta pe loc..." (Alex. $tefanescu, op. cit.)

zise Sancho Panza.

rdspunse st5Cei pe care-i vezi acolo
p6nul sdu
cu bralele iungi, cici unii obisnuiesc
a le avea de aproape doui leghe.

-,

R:ni
-

do --alttd,
<P.^-i inil+ima:
faSPUnld
ll ldltrllrd Tr
5ia care se vid acolo nu sunt uriasi,

se Sancho
cr mori de v6nt. iar ce pare bralele lor sunt aripile,
care, inv6rtite de vdnt, fac sa meargi piatra morii.
rdspunse don Quijote
Se vede bine
aventuri: sunt uriasi, iar
marile
in
ci nu e5ti instruit
dacd ti-e frica, pleacd de-aici 5i roaga-te in rastimpul cAt eu unul voi intra cu ei in luptd cruntd si inegala." (tv'iiguel de Cevantes, Dcn Qu:lote de la
Mancha, vol. i, cap. 8, pp. 8G-81, traducere de So-

-,

re, cu mdinile goale,

2. impa(iti-va in dou6 grupe: apdritorii cavalerului si apdratorii scutlerului.

a. Caraclerizati persona.iul pe care ii sustineti.
b. Ce e de admirat sau cje criticat la fiecare
dintre cer doi?

reu5ette

totu;i

sd-i
pe
care
cucereasci pe cititori. Din cuvinte obisnuite,

far5

le cunoastem cu totii

2. Comparati opiniile de mai sus cu poemul

;i remarcali daci se justifica sau nu.

}}

rin Mdrculescu, Bucuresti, Editura Paralela 45'2404)

;i

BIBLIOTECI DESCHISE
1. Cititi Antologla poelilor tlneri (alclftuitit

de George Alboiu, BucureSti, Editura Cartea Rom6nesc6, 1982), in care este inclus si Mircea Dinescu,
alituri de alti colegi de generatie
2. Recent, poetul ;i-a selectat poemele preferate din intreaga operd liricii. Cititi-le in Cele mai

frumoase

}}

l0l paezli(ed.

cit.).

CITITI DESPRF"..

Poemele lui Mrrcea Dinescu sunt Drezerltate drntro per

spectivd teoretjci in volumul lntroducere in poezra contempo'

rane, Eucuresli, Editura Cartea Rom6neascd, 1985, de c;tre

si teoretrcianul literar Eugen Negrici- Acesta pornette de
la ideea ed poezia de acest tip se las6 ,,descrisi" O alt5 perspectiva gasiti in lon Negoitescu, Scrt'itorl contemporant. Pencriticul

'1. Cititi cele doud oprnri de mai jos si stabi-

liti care este punctul in care crrticul Alex. Stefines-

168

tru rmplicarea civica a lui Mircea Drnescu, cititi Cornel Ungureanu,

Flurcrituri in biserlci, revisla Ortzont, nr 5, 1999.

SE
n

8-

imbd gi cornunicare Paei i;. turentePoslbeIicE

ra;*
/TI / *Scrierea L!nel
Frerioacia

cu l'itr

Pentru
lI\\ prefe]epref,erata
cartea

Prefelele sunt drrerite de la caz la

caz: unele se referd exclusiv Ia o anumit5 operd sau volum; altele, pe l6nga
oper5, introduc crtitorul si in atmosfera vletii gi a aclivitafii autorului, oferind
date bio-bibliograflce relativ ample
despre acesta; exista prefete de tip ,,introductiv", care'isi propun sd mijloceascd o prima familiarizare a cititorului cu
o anumitE operE sau autor; alte prefe-

Deseori, textete unoi autori, fie ca este vorba despre volume

independente de prozd sau de poezie, fie despre antologii, sunt pre-

cedate deo prefala. Prefefele au, de reguli, un caracter persuaslv,

rolul lor fiind acela de a convinge cititorul de valoarea respedcivului
volum sau a operei unui autor in ansamblul sau. in plus, orice prefala presupune o luare de pozifie. ca atare, atunci c6nd scrieti o
prefala la o carte sau la o operi preferatd este important s5-i convingeli pe cei care v5 citesc textul de validitatea pozifiei voastre, oferind argumente in sprijinul acesteia.

je, in schimb, sunt mai extinse, propu-

nind o

Prezentare

:i o interPretare

privind intreaga adiivitate literari sau

personalitate a unui scriitor. Acest lucru se intAmplE mai ales in cazul anto'

PREGATIREA REDACTARII
Pregdtirearedactdriipropriu-zlseesteesenliala,cuatatmat

logiflor.

mult cu cit, ?n textele de tip argumentativ (persuasiv), orice af irmalie trebuie sustrnutE cu explicatii 5i exemple convingitoare'
Exemplu de temi pentru redactarea unei prefele:

Realiza|loscurtdprefalalaunvo/umdepoeziialunuladlntre scriitoriistudlali in aceastd unitate. Puteli opta pentru unul drntre volumele consacrate ale acestuia sau pentru un volum antologic
pozifia cu
deja publicat ori unul pe care l-afl alciitui voi' Sus/ne!-vd
aigumente 5i exemple va1de, care se pot extrage din operele atttorului respectiv sau din texte de critlcd llterard'

Merg_eli direct la sursd

cititi cu atentie volumul asupra cSrLjia v-afi oprit (sau poeziile

Puselectaie pentru ,,antologia imaginard" pe care ati alcatui-o voi).
teti relua si alte surse pentru a vi intregi bibliografia iegat6 de lucrareferinte
rea care vi intereseazd (date legate c.le autor si de volumul ales,
critice la opera etc.). Pe misurd ce cititr, notati-vd dlver"se idei, detalii
sau citate relevanle, care vi pot servi in argumentarea ultertoard.

!-

StabiliJi

tipul ti structura prefelei

DupSrecitireatexte|or;iasurse|orsupIirnentaredereferintS,
prefele menlionate la inceputul
5i de la posibilele tipuri de
opri'
acestei leclii, stabilili varianta de prefald asupra cireia vd veli
pornind

C;.1i legate ln Preie

Lu-.
Prefali mai scurtd (a se vedea, ca exemplu, ,,prezenlarea."
la volumul
mea ca fotografte si reprezentare, scrisd de Mircea Mihaieg'
2000'
Polirom'
antologic Serban Foart5, Opera somnra,lasi, Editura
(l ll)'
pp. 5-17)l prefatd mai ampla: de exemplu, volumele antologice 5i
:

&n*bd si

frl
(1)

(o

gtE

@ tyt

{F

de Nichita Stdnescu, Ordlnea cuvlnte/o4 PrefatS. cronologie si editie ingrrlita de Alexandru Condeescu, Bucuresti, Editura Cartea Rom6neascS, 1985, pp. 7-46.

Pref

ala privind strict volumul

respec-

trv/prefata relativd la intreaga operd (este exemplul

celor doua texte de prefata citate).
. Prefald referitoare exclusiv la operilprefatd mixt6 (opera gi aspecte biografice) etc.
O operatie importanta de pregatire a redactarii este precizarea stucturii prefetei. Materialul poate fi expus intr-un text legat, organizat pe secvente
ideatice, dar nu ;iin capitole ori subcapitole tematice (asa cum se intampla in cazul primei prefete citate mai sus). in cel de-al doilea exemplu oferit,
prefala la volumul de poezii al lui Nichita Stinescu este organizatd in urmatoarele patru capitole:
Modernitatea esentla/d, Nlchlta Stdnescu, inventa-

toru/; Paradoxa/a coerenti, Aventura eulul.

ita re*
I

Ordonali-v6 argumentele

Realizali de la inceput o lista de argumente,

de ,,puncte tari", pe care vd propuneti sa le aduceli

in sprrjinul opiniei voastre. Accentele vor cddea, de

fiecare data, pe primul si pe ultimul dintre argumentele avansate. Dacd vefi incepe cLJ un argument puternic, si vd asigurafi ca aveli, in rezervd, unul cel putin
la fel de relevant pentru incheierea argument5rii.
ln prezentarea unor argumente logice puteti

recurge la una dintre urmdtoarele strategii de organizare a textului vostru: (a) o ordonare deduc-

tivd (incep6nd fiecare paragraf cu o afirmafie

generala, suslinutd apoi cu exemple adecvate);
(b) o ordonare inductivd (incep6nd cu exemple, de
unde se va trage apoi o concluzie).

Menfionali

;i

contracarati punctele de

vedere opuse

Precizali-vi un anumit punct de vedere

Optati pentru un anumit punct de vedere sau

pentru o idee dominanta, pe care doriti si o sr-istineti. inainte de toate, scrieli o frazi in care sd enuntati foarte clar acest ounct cie vedere.
De exemplu, ,,intrc ctitorii unei culturisunt
descop e ri to ri, t n ven ta to ri 5 i exp /o ra to rl. NI ch lta S fi nescu este un inventatoc tip artistlc la fel de rar ca
fn teneietorul. Experimentd n d as upra lul insu;l e/ cre-

eazd un cu totul

spatiu senttmentelor decdt cel

deob5 te cun oscut, spa tlu a / a ven turii poetice unde
limba se naste drn nou recre1ndu-5i la rdndu-ivorbitorii. " (Alexandru Condeescu, op. cit , p. 7)
in secventele ulterioare ale prefetei, acest
enunt poate fi rafinat si elaborat sub forma unei
tezesi a unot argumente. DeocamdatiS, insa, el poate servi ca punct cie piecare pentru c(lnstruirea ai'gur-nentatier voastre, dar 5i ca sistem de referinta
nentrr r exemnlple np care le veti da in lucrare.
a,/t

fn

)>

RE

DACTAR TA

Epuizati aspectele pe care 'ri le-ati propus

Este important ca prefata s; acopere toate
aspectele pe care le-ati avut in vedere in p/anu/vos-

tru initial. Va trebui o oferiti cititorului o imagine

clari si coerenti asupra volumului, una care sd treac5 in revrsti trdsituriie esentiale, definitorii. precum
si oominantele acestuia.

170

Nu ignorati nici punctele de vedere diferite de

ale voastre. Referinfa la pareri opuse va ajutd sa va
sustineti mai convrngdtor propriile opinii. De altfel,

faptul cE nu ignorali pozilii care vin in contradictie

cu ale voastre va dovedi cd aveti o viziune deschisa.

incheierea

Dupd prezentarea punctelor de vedere pe

care le considerati esenfiale, redactafi o concluzie
clar5 5i convingdtoare. Evitali sa repetali, intr-o alt5
formulare, ceea ce afi afirmat deja in paragrafele
precedente. Cititorul trebuie si ramdni cu impresia de ,,rotunjime" a textului vostru, precurn si cu
o idee clard despre cartea prezentati.

.6tudtu de

tr&E

[;,.,.,.,

Pei'ir: ;;ti ;, Pr:slheIicE

:. {i: i e i;1s cuittl l; le

{ ( Neomodernismul

\\ in noezie

DELIMITAREA TEMEI

Yvonne Hassan

lmagine din atelrer

Yvonne Hassan (n 1925) - an;st plas: - : .sloIc de an6. Lucreazi taprserii din
jas

' textile

gi gua5e pe suport de hArtie

.: : ::l;cai aft'co'e de specia 'tate cJ prec;cjei'e in revista .\rta plasticd in anul 2000
l-a acirut ia Editura Meridrane siudiul Pau/
Ki:ee si ot'ctitra modern6.

fl:.

Neomodernismul este o nofiune de istorie literard adusd in

dezbatere in ultimele decenii, cu referire la evolulia literaturii romdne dupa cel de al Doilea RSzboi Mondial. ldeea unei astfel de delimitdri s-a niscut odatd cu reflectia teoretici asupra postmodernismului
inevitabil,
5i a postmodernitdtii (vezi pp. 1BB-193), care a antrenat,
de
o reg6ndire a noliunilor
,,modernism" 5i ,,modernitate". Scriitorii care au debutat editorial in ultimele doui decenii ale sec. XX au
modificat nu numai orientarea dominanta in literaturd, ci si
aprecierea creatiei predecesorilor. Dac6, initial, aparilia, dupd deceniul proletcultist, a multor autori talentali care au beneficiat de ldrgirea libertilii de exprimare a fost salutatd de cdtre criticd si de citre
cititori ca un fenomen de spectaculoasd innoire, privitd retrospectiv,
opera acestora a fost perceputa ca o reintoarcere la estetica interbelica. Astfel, cu incepere din anii '60, produclia literarii majorS a reinnodat firul evolutiv al literaturii rom6ne, curmat de instaurarea
regimului comunist, dar s-a desincronizat, totodatE, de mersul literaturii pe plan internalional. inleles ca ,,redescoperire a traditiei" incontinuare a acesteia, neomodernismul a cdpatat un profil
distinct cu precidere in domeniul poeziei.

terbelice

5i

fi vorba, pe scurt? PrimuI pas a fost perceptia <revenirii la estetic> din literatura 5i din intregul c6mp artistrc postproletcultist ca o reintoarce,,Despre ce ar

(cum
re la modernismul precomunist. Mult timp, acest fenomen de replay cultural

l-am numit) a fost inaparent: critica rom6neascd din anii '60-'70 a sesizat si a
exaltatin primul rind (noutatea) creatiei de dupi <realismul sccialtst>, o <noasadar- reta.ltv;, un efect de conlrast, d,ind putira importantS (sautate)
-faptului
ca reveneau astfel structuri de sensibilitate si de irmbaj care se
delocl)
mai manifesrasei-5 o data in cultura romini (si nu numai, fenomenul fiind acelasi in ioaie culiurile Centrai- si Est-europene ale perioadei). Esenlialii penti'u inteiegerea s,:uatiei a fost oerspectiva postinodernit5tii incipiente, care a Introdus
distarita isiorici fari Ce care e greu, daci nu irnposibii, cje fiicut atari constatiri
(rno<macroistorice>. Al doilea pas avea s5 decurgi din conrpararea efectiv; a
(prima
intrerupcea
'6W'lO,
modernitate>,
cu
dernrt5tii revenite>, cea din anii
td pr-in inleir,entla lrrutala a culturii de propaoandd a regimului comurisr proasp;t
instalat, cuci -lo decembrie 1947 Comparatie elocventa la iesrrea drn proleicuitrsm, lireraturii noasite t-au lipsit ralrrr:nrentele de limbai si ermeiisrnele direcirer lon 3arbu sau radrc;irsrrele e>lperlr-ren1.:le de tip avangardist, ca si nu mai
vorb,m Cespre col-nplexriatea untversului argirezian sau despre subtrlrtatea codului poetic baiovran. Nici r^-ar {r {ost posib,l Ca (paranteza).de peste un deceni.l
a urealrsmuiui socralrst> si { e inchisi ca sr cind n-ar ft {ost. uruginite> dupd anlt
('dez'
ce r?'c ci'i. l^ oaiele art stice au:orlore,i1; avut r'e.ore de o etaoa oe
Oe
mat
SO{rStrCale,
iO
Ire
rnO|..|:re.,, aita C!16 aCeea prOdUCinOU-Se l.eV'::nirea l.

-l- ; r'r

.r'*

:.1

icca Carr-i'cr'

" -

I'un

l":domodetr$rf

":l

171

Stui,diu de ta.z

(tr

n\
P
(t'

:
C

cartea sa despre Postmodernlsmul romdnesC 1999). Aceleasi cu ale (ultimilor interbeiici>? Nici asta n-a mai {ost pos.brl: epoca era arta, lumea din jur se schimbase, linrbajul
evoluase ;i el, lis6ndu-l ?n urma pe cel interbelic, inviluit
intre timp intr-un abur de vetustele. in plus, scriitorii anilor
'70 au avut acces m;car la o parte Cin exoerientele modernrtalii tarzii bccidentale, al carei sistem de valori l-au asrmrlat, cel putin in unele cazuri.
Recapitulrnd: cu meritele istorice ale <redescoperirii es-

teticului> sau cu cele ale impingerii limbajelor moderniste

p6na la ultimele si cele mai rafinate consecinle, <valurile>
de autori care au dorninat scena noastra literari in deceniile 7 ;i 8 ale secolului XX au construrt nu o prelungire purd
modernititii precomuniste, ci una <noud>, care
a insemnat mar intdi reacomodarea cu limbajele estetice,
si simpla a

metaforice, simbolice, in forme ingenui, dupi care traseul citre incifrare si cJtre abstractionismul extrem a fost parcurs foarte rapid, ca-ntr-un replay accelerat, ca Ia derularea
cu vitezd excesivi a unor imagini pe un ecran." (lon Bogdan Lefter, Neomadernlsmul. Pe marginea unui concept istorlco1iterar,in Obseruator cultural, Nr. 157 ,25 februarie-3
martie 2003)

Curente si generalii

Raportul dintre neomodernism si postmodernism a interferat cu raportul dintre generafiile succesive de creatori, dintre crezurile artistice vehiculate
de acestea ;i operele literare care le-au confirmat.
Dintre marii poeli interbelici, niciunul nu si-a
putut continua netulburat drumul crealiei dupa
instaurarea regimului comunist. Lucian Blaga este
destituit din invalam6nt, eliminat din Academia
Rom6na si nu poate publica, p6ni in 1962, decat
traduceri. lon Barbu isi incheie activitatea literara.
Tudor Arghezi este o vreme scos din circuit, ca;tiga
apoi favorurile autoritalilol ceea ce ii permite reedi-

tarea operei poetice interbelice si publicarea unor

volume care refac puntea c6tre creafia lui anterioara. Vasile Voiculescu sufere o condamnare politici;
abia ?n 1964 i se publica, posturn, ciclul inedit
Ultlmele sonete inchipuite ale lulShakespearc in traducere lmagrnard de V Volculescu.
Din ,,generatia rdzboiului" fac parte poeticarora schimbarea de i'egim politic le-a deturnai traseul creatiei inci dinainte de a-si fi puiut consolida
renumele. Unii au fost nevoiti sa se adapieze noilor
cerinte, schrmbindu-si radicai modui de a scrre, altora li s-a luat dreptul de a pubiica sau au fost incarcerati pentru culpe ideologice inscenate de cdtre
oficialitdti. 5e incadreazi in ,,generatia rizboiului"

poetri,,rebeli" Dimitrre Stelaru (1917-1971),

Constant Tonegaru (1919-1952), Geo Dumitrescu
(1920-2004), ca si poetii ,,Cercului Literar de la

172

Sibiu", intemeiat de scriitori aflali in jurul vdrstei de

20 de ani in timpul rizboiului, poeli care, datorita
imprejurarilor politice, au debutat editorial mult mai
tSrziu, ca Stefan Aug. Doinag (1922-2002) si Radu
Stanca (1920-1962). Poezia avangardei, dupi un
scur-t moment de revigorare a ideilor si a practicilor
detreatie suprarealiste
Gellu Naum (191 5-2001),
devenrt ulterior unul dintre autorii de prim rang ai
poeziei romane contemporane t.a.
este ;i ea redus5 la ticere. Abia in 1969, Sa5a Pana redeschide
calea cetre atitudinile iconoclaste din poezia inter-

belicii, editend Antologla llteraturll romene de

avangardd.
Etaoa proletcultista (anii '50) a ldsat prea pu-

!ine sanse de manifestare crealiei autentice. in contextul aservirii aproape totale a literaturii fati de
directivele partidului, Nicolae Labit (1935-1956) intrupeazisperanla unei ,,renapteri" a poeziei rom6nesti prin generaliile tinere.
Pe fondul unei treptate relaxdri a controlului
partinic asupra publicatiilor si editurilor, la sfdrsitul deceniului Fase $iinceputul deceniului ;apte isi face de-

butul o pleiada de tineri, aduc6nd cu sine, in ochii

conternporanilor; o adevdratS ,,explozie liricd": poetii generatiei '60. Ea rea;azd in centrul poeziei subiectivitatea experientelor senzoriale, a trEirilor
afective sau a ,,aventurilor cunoa5terii", in linia liricii lui Lucian Blaga, dar 5i a hermetisrnului barbian.
Nichita Stinescu pi Marin Screscu sunt reprezentantii ei cei maicunoscuti, unul prin construirea unui limbaj poetk surprinzdtor, celiiialt prin ingeniozitatea cu
care folosegte, ironic, parodic 5i umoristic, un limbaj
poetic extrem de simplu
apropiindu-|, intr-o oarecare masur6, de poezia lui lon Minulescu. Ana Blandiana lumineaz5 prin virtuozitate metaforicd nuantele

vietii morale Si sentimentale, loan

Alexandru
(1941-2000) a debutat ca poet a! marilor incordii'i
existentiale, evolu6nd apoi spre o poezie ii'nnic5, cres-

tina. A,ttipoeti importanti ai generaJiei '60: A. E. Ba-

consky (1925-1977), Cezar Baltag (1939-1997),

Constanta Buzea

(n. 1941), Florin

Mugur

(1934-1991), Adrian Pdunescu (n. 1943) etc.

Leonid Dimov (1926-1 987) .si Mircea lvinescu (n. 1931)au avut destrne literare aparte, fiind greu
incadrabili in vreuna dintre generatiile poetice postbelice. Ambii au debutat la o varstd inaintatS. in a
doua jumitate a deceniului sapte, fiecare pdstr6ndu-si intacti formula poetica pe parcursul intregii
creatii: onirismul, adaptarea poeziei logicii visului la
cel dintai, nararea monotona a unor fragmente dis-

ilFE

Studiu de {&.2

{:'grl*a*ia pruslbe!iqE
iLi iit ii'*le

il**,1{*. {-'ure*te

parate de amintiri fictive la celalalt. Ambii sunt revendicali drept,,precursori" ai postmodernismului.

Mai pulin individualizata si mai putin expansiva dec6t generatia precedentd, generafia '70 are
cea mai controversatd componenti. Sunt cuprittst
aici lleana Malancioiu (n. 1940), poeti a spaimelor
;i a traumelor existenfiale, lerban FoarJi (n. 1942),
un virtuoz al m6nuirii formelor poetrce, al jocului
cu cuvintele, Emil Brumaru (n. 1939), poet rafinat
al universului domestic, Mircea Dinescu (n. 1950),

redutabil pamfletist lrric.

Dintre,,modelele" interbeiice c6Stiga teren,
proteic in formi,
in anii '70-'80, Tudor Arghezi
enigmatic in substan{d
ti G Bacovia - ale cirui
manierisme sunt reevaluate ca semne ale unei acuin detrimente con5tiinte a arlif icialitdfii crealiei
puterea sa
in
increzdtor
tul metaforismului blagian,
revelatorie, si a aspirafiei cdtre ,,poezia purd".

)>

DOCU M ENTAREA

Nichita 5t;nescu

Stefan Aug. Doinas, Omul cu compasul

966); Hesperra (1979)
Nichita St5nescu, Necuvintele (1969); Nodurl
si semne (1 982)
Marin Sorescu, Tlneretea lui Don Quuote
(1963); La Llliecl, vol. I (1973) sau unul dintre volumele urmdtoare
Ana Blandiana, Octombrie, noiembrre, decem brle 0 97 2)', Arh itectura va lurilor (1 990)
Emil Brumaru Detectivul Arthur(l97 0); Cantece nalve

(976\

Mircea Dinescu, Proprletarul de poduri

(1 985)
\1 97 6): Rlm ba ud neg ustorul
poetiii;i
reiau, integral
Atentie: de multe ori
sau partral, versurile publicate anterior in volume ulterioare retrospective. De aceea, este bine si vd consultati cu profesorul sau cu bibiiotecarul ?n privinta
editiilor pe care e mai bine sE le folosili.

>)

DIRECTII DE INVESTIGATIE

Portretu/ lui lon Drdgdnolu

Ce afinitali cu poezia romAnd interbelici

pot fi remarcate?

>)

METODE DE LUCRU SI DE
PREZENTARE

(1

Alcatuiti

o grupi

REZULTATELOR

compusd din doisprezece

elevi. Grupali-vd in perechi. Alegeti-vd cate un volum

de versuri dintre cele recomandate la Documentare.

Citi!i-|, urmirind, cu ajutorul conspectelor de lecturi, temele dominante, viziunea, procedeele si particularititile stilistice. Referifi-va la eventuale aseminEri
si puncte de contact cu poezii sau volume de verstrri
din perioada interbelica. Comparali observatrile fdcute cu cele ale colegului care si-a ales acelasi poet.

Alcatuiti, impreuni, un referat de sintezd, cu tema

Ca ra cterlstlci a le

poezie I I u 1..., iI ustra te in vo I u m e/e.'.

Selectia de texie propusi pentru documentare a fost conceputi astfei inc6t s,i trimiti citre ope-

re reprezentative ale poetilor vizati, pe de o parte,

sE surprindd diversele fatete ale creatiei acestuia, pe
de alta parte. in cazul in care nu gdsili volumul de
versuri ales, cereti sfatul prcfesorului, pentru a cEuta un alt vo!um din opera acelrriasi pcet, astfe! incit
sd fie respectate, pe cat posibil, criteriile selectiei.
Lista propusala Documentare poate fl extinsa, sub indrumarea profesorului, cu alte recomanddrt

. Care sunt temele dontinante in volumele

de versuri investrgate?

Care este viziunea poetului asupra acestor

teme?

Ce procedee si ce tresdturi stilistice sunt caracteristice pentru volumele investigate?

de lecturi, din opera poetilor generaliei rizboiului

(Geo Dumitrescu, Radu Stanca, Gellu Naum, lon Caraion, A. E. Baconsky etc.), ai generatiei '6A (Cezar
Baltag, Florin Mugur, Constanta Buzea etc') sau '70
(lleana Mdlancioiu, Serban Foarti etc.), iSrginci numarul de elevi care participa la studiul de caz'

173

.*Sr-*"

fFl

(tr

})

diw Ce ca,z

ESANTION DE TEXTE

ltefan Aug. Doina;: A SCRIE

CR iruCf ntl

(fragment).

Cel care zice ,,Na5teti, muriti, aventura

lumii e scrisii!" nu este oare jignit
de miruntul orgoliu al penei

ce-o 1in intre degete?

promisiune a m6rii!
floare
- dar nu si rodl - hdrazite a fi
un vdratic anunt in argila

Fluviu md vrea curgSnd

al florilor vesnice.
Eu, insd, vai! confisc 5i secunda

locul,
ard liturghii si sorb din izvoare ce n-au
invoire sd dea frumusetii

;i

..J^-A+ ^^^.^^+^l^.
e|/sl

vLrer

Ce-a mai rdmas, din sufletul meu, pentru marea

zi a rnaniei, nedevorat? Rontdit
e, ca orzul de cai, de fiam6nda
lacusti a paginei.

sElt

Marin Sorescu:
in
in
in
in

SPECTACOL

un motneag,
dreapta mea
- o batrand.
o fata.
stSnga mo5neagului
st6nga

--

un copil.
stanga fetei
Toti au in dreapta 5i-n st6nga vecini,

Fel de fel, cum se int6mpla.

!i-n fala tuturor

scena,

Iuilo
t^ - -i^^,
,.x
)il rvuro,

Unde urmdrim toti o piesa.

Piesa nu s-a mai schimbat de multa vreme,
Spectatorii care vor sd vada mereu
Ceva nou pe scend
Schimba cand pi c6nd intre ei
Locul in sal6.

Mo;neagul se dd cu un scaun

Mai spre dreapta

!i barba pi-o uitii
Pe genunchii mei,
Fata trece in locul copilului
Si vede imbujoratd
Ceva cu papu5i.
Toti se perinda pe rdnd
Pe toate scaunele.

Mult am ravnit. dar numai pulin reu5it-am.

Daci mi-ar pune scrlrmul respins pe c8nta4
m6ntuit as fi
chiar in esecul
oe-a scne ca rngent...

Din volumul Hesperia, 1979

Nichita Stinescu:

Numai eu nu vreau sd renunt la locui meu.

E enervanti aceastE lipsa de mobilitate,
Spectatorii cliiar se enerveazd,
Ma imbrdncesc,
Dar eu md incapalanez
!i nu mi clintesc din locul meu.
Pane c6nd toli,

AUTOPORTRET PE O FRUNZ.A DE TOAI'y1|'JA

Avizi de unghiul meu de vedere,

Se

facut si nrd domine neintregul

zeita fdrd braie, zeul fird glezne.
Copacii fdra trunchiuri, iarba fara verde,
slalom de alb prin verticale bezne.
5e caldrd pdianjenul pe tdcerea colluroasi
si inapoia propriei ei zbateri srrulse,
(o tr."nA inim:-ntr-rrn tn-ts
!n m:r
' -' Vpriri m.ai
"-' Slngur'
E

cu tirnpul dus, contr.lruri scurse.

E facut sa ma dornine neintregul,
medalie bdtuta doar pe-o parte

asazi deasupra mea,

Unul peste altul, strivindu-ma.

Din volumul Tinerelea lui Don Qul/ote,

Ana Blandiana:

UMBREI MELE l-E FRICA

Urnbrei rnele i-e frica

De umbrele arbr:rilor
Mai mult decat

zilele care incep dupS- amiaza si sfdrsesc dupi-amiaza,

Mi-e frica mie de arbori

Arborii nu indrdznesc

fara sE continue mat depafie.

Sd m-atace,

Din volumul l,lecuvrntele. 1969

Dar in spatele meu

968

Stuaiu de ca*

gEF

T;enoada ncstbelicd

Fceria. Curente culturale

Se-aude mereu

O-nciierare salbatecd
De umbre.
Umbrei mele i-e frica
De umbrele oisdrilor
Mai mult dec6t
Mi-e frica mie de oasari
Pisarile trec deasuora mea
(i nrr mi
:f inn
qll|
| |q
|:J,
Dar umbra mea se chirce5te,
Se rostogoleste rdnita
De ciocul lunecat al unei umbre.
Umbra mea este lipsita de-apdrare.
Ea nu are r5d,icini
Ca umbrele arborilor
Si nu stie

Ca umbrele pasdrilor sd zboare.

Ea a fost adusd pe pEmdnt
Sd mE urmeze

Umbre

Ca intuneric sdnge16nd.
S5 se prefac6 ?n noapte in cele din urm5
Si eu sa nu stiu de c6nd

Mircea Dinescu: LA

inaintez fira umbrii.

Cdnt6nd.
Din volumul Octombrie, noiembrie, decembrie, i972

Emil Brumaru: DETECTIVUL ARTHUR

,.n"

Detectivul Arthur va sosi impreund cu umbrele

serii, precaut,
Av6nd in valiza-i u;oard motanul lui lenes pe care-o
sa-l lese putin,
lnainte de-a-ncepe ancheta, si c6nte-n fotoliu
din flaut
ln vreme ce d6nsu-si va umple, trist, pipa cu crini.
$i-a doua zi, plin de candoare, la micul dejun,
Cand fluturii beau catifea si cdteii mdn8nca
dantele de fete de masa,
Va imbraca cel mai moale si fraged costum
C-un inger brodat sub rever si cu nasturi ucisi

in m,itasd.

Fotografie de Rodica Zafiu

BERARIE

Nu mai e bere la berarie

mor cartiere, latrd tramvaie
pe umejoare ruguri de paie
se coc eretici de meserie,
doamnd cerneal5, du-te-n pdraie
f6-te pddure, doamnd hartie.
La berarie nu mai e bere.

Pute-a cutremur. Tin-te de clantd.

lar e de lucru la manutantS,
iar o sd fac6 pro;tii avere
pi-or sa admire de la distanti
curajul nostru crescut in sere.
Si-n timpul Ssta poetul scrie
si-n vremea asta lrod chiar taie,
smerit dospeste orzu-n hirdaie
surd ia revolte si la minie,

preabotezate sfinte Sisoaie

nu mai e bere la beririe.
Din volumul Rtmbaud negustorul, 1985

Apoi va citi elegii dintr-o veche revist6

5i sprijinindu-se-ncet cu o m6nd subtire, prelungd
si stranie

De pianina pensiunii, deodata, spre-a-si dovedi

cd existS,
El va

muia, sur6zSnd dureros, o caisi-n sampaniel

Drn volumul Detectivu/

Arlhur, 1970

| /5

rrt

q)

,ti{*rafurd
M"
f f,sif,fJ { &-f rEF
It-.---'-.

(o

(( rext auxitiar

,:
C

:f

OGLINDA
de Sylvia Plath

Argint sunt si precizie. Nu am prejudeciqi.

$i tot ceea ce vid inghit pe dati
Exact a;a cum e, nestinjenit de dragoste sau sili.
Cici nu sunt crudi, doar corecti
Un ochi de zeu pitic, in patru colr.uri.
Mai toati vremea mi gindesc la zidul din fati.
E roz cu picigele. Atita m-am uitat la el,
Ci am ajuns si cred ci-mi face pane din inimi. Dar pAlpiie"
Chipuri gi bezni ne despart acum gi pururi.

ylvia Pfath (932-1963)

Acum sunt lac. O femeie se apleaci asupri-mi

Ciznindu-se sd-gi afle rosrul in adincurile mele.
Apoi se-ntoarce citre.cei ce-o mint ori luminiri, ori luna.
ii vid spatele gi-l oglindesc intocmai.
Cu lacrimi mi plite;te gi cu un semn din mnni.

poeta

ame'ican6, o voce lirici deosebit de pr,ternic5 prin substanta si fondul ad6nc uman
-l .^.^i..+;^;
ln5plldlier. T-l^^+,,1
lr.efar 5g r:ma'Ca
lcilentUl er
^i l.'.
al

imi

Cin copilarie (publica pr:ma poezie pe cEnd

avea doar 8 ani). Scurta ei existenl; a fost

ma:caiA de ciepresii ti dezamag'.,. in i 953
incearci sd se srnuciod. Dupi o perioaod
de terapie psihiatricJ (descrisa in romanul
cu accente autobiografice The Bell)a6 1963
(Clopotul de sticla, aparut in romineste la
Editura Polirom), i:i revine, dedicdndu-se carierei literare. in 1955, dupi absolvirea colegiului, pleaca in Anglia, la Carnbridge. Aici
il rrrnn><io in 1Q(A na n^F'rrl onnloz Tod
Hr,che< rr; ca'p sFt.;i-il,-.r{,siein ac:ai ar.
A .,roi sg stab.'esc
in Ang'a .Au do copir. it 1962 se despar-

Triipcr n r rpmc in qt
,..,1^.^+,
.c Uq )Urut l. trr .,.i-i,.^..
>i ratldt
n, ri rnnili
I l)t.^l;

bcinavd

a ;6-; . :t.Qt't,ed5C8 Slf 4o D,a(| I tr2r )

rl

bruarie I963.
i^
o-i: iiil opo
rn:.oq ulr
rr ',nl,,m
il l +,m^.
JUrvL, do
L,r rPUr1 'v cll
)r 19ur
us
',^ ..n^

poezt, Ttte Cc.lJstus'(o,r'.u1.. '" 196i. ,rr

volum.nai conrentoral{a'a de cee ce ir

vor acirce '.r nrJ sr cart. \'or ar,i:'ea po,'. ;tt.

L|/lnter T:ees (Ccpaci in iarn,i), Cross,ng lre
Water. ambte apai:Jle's, 1l'/ l,s, r.a e L:..
Anelt1965: Aceslea oezva rle un L'-rermagrnar lanic stil confes v pLnctal de

luc,nato|,i,

:r
:ar p],' op 53'1 iro"-

Im
T
T^
-

Poez-ia face parte

sind apa), aparut in

)h

din voiumul Crossing the Water (Traver-

1971

_l

DISCUTAREA TEXTULUI

t.

ldentificaii in text cuvintele sau sintagmele prin care poeta se autodefine5te. Cum apreciali atitudinea fald de sine: ironicd,
lucid6. autocompdtimitoare etc.?
2. in strofa a doua imaginea poetei apare decjublati. Ai'atati
cum se reaiizeazd aceasta 5i explicati semnificatia cjedublarii.
3" AleEeii, din text, imaginea care vE contrariazd sau care
vr se pare cea mai puternici. Explicati-o intr-un scurt text de 5-10
rA

nd u rr.

4.

sr

rntel:genta creaioare il] 19E1, epare'.'ciuntul Co/lecied Paal/r-i cara esie recomrensai, in 198.2, cu PreTr',1 P.r'tiz:t-.

t7F,

Traducere din iimba englezl de Radu Paraschivescu

s'copli , sr s':-.lc,de in 11 fe-

sr ea

gtie importanga. Se duce si vine.

Chipul ei ia locul beznei in fiecare diminea$.

in mine a inecat o fatd, din mine o bitrAni
Se ridicl spre ea zi dupi zi, ca un peqte infricogitor.

np

Cititi si alte poezii ale Sylviei Plath si alegeti c6teva (3-4)

r:rp <i lp rititi .i

.OlegilOf

IIE

Peri*ada Pc-stlre!iGit
Foezia. {urente culturale

(( rext a uxilia r
DOAMNA MEA POATE DORMI
de Leonard Cohen

Doamna mea poate dormi

Pe o batisri
Sau

daci-i toamni

Pe-o frunzi vegtedi,

risti.

Am vlzut vinltorii
i
r. r
I ngenuncfu ndu-l lnalnte
Pentru ei nici in somn
Ea n-are cuvinte.

Fotograiie de Vlad Arghir

Ei n-au nimic si-i ofere

Decit o inimi tristi.
Eu mi caut in buzunare
De o frunzd sau o batisti"
Traducere din limba englezi de Mircea Cirtirescu

II

. l-eonard Cohen (n. 1934)- poet, pro.zator si muzician canadian. A debutat cu

versuri (lel3 Compare Mytho/ogies / Sii
i,compardm mitologh) in 1956, cAnd era
inc; student, c6stig6ndu-si reputalia cu volumul The Spice-Box of Earth (Cutia cu mirodenii a pdmdntulul), 1966. in 1967 s-a
str-mutat in Statele Unite. unde isi incepe
cariera de compozitor ;i cdntire! de muzicd folk cu albumul Songs of Leonard

(n|pn

rCAntcrp

rlc

Leonard Cohen),

1957. in anii '60 si'10 a avut numeroase

turnee in Statele Unite, Canada si Europa.
La s{6'situl deceniu'ui zece s-a retras pentru cinci ani la Centrul Zen Mount Baldy de

l;ng;

Los Angeles, :n oostura unui

cdlugi'
budrst. Volumul de versuri si desene Ihe
Book of Longing (Cartea tdnTni), publicat
in 2006, s-a bucurat de un succes rasun;tor.
in 2005, a ap;rut la Editura Polirom cartea
lui Mrrcea Mlhities l/iata, patlmile si cintecele
lu' Leonard Cohen Cu 32 de poe'ne traduse
de lv4irrea Ceftdrescu.

1.

Gasili elementele de elegie din poem.

Credeti ce Doamna mea poate dormieste un poem de

dragoste? Discutati rispunsul fiind atenfi la:

2.

.
.

ipostazele in care apare Doamna;

vocea lirice;

o apelativul ,,Doamna mea".

3"

Discutali semnificatia finalului (ultima strofd).

4. Ascultati unul dintre CD-urile cu canteceie lui Leonard

Cohen. Daci stiti limba englezii, traduceti versurile din piesa
preferate.
Explicati, intr-o lucrare de o
transmite muzica lui Leonard Cohen.

5.

pagini, ce ernotii/stdri

vd

't77

f$

N
q.--J

(u
q)

fu ite:i-#

i't*t

ra

//
TT

(U

Poezie ti muzicd
tt
\\

.:

NCEPUT

PENTRU
Ali

asistat vreodata la un concert de

muzici rock? Ce credell

este important pentru reuFita unui astfel de concert? Discuta!i,

orient6ndu-v6 dupi urmdtoarele repere:
. calitatea interpretarii
. aranjamentul scenic;
. efectele speciale (lumini, fumigene, artificii etc.);

c;

.
.

acusltca;

faima rnterprelilor;

o noutatea pieselor muzicale interpretate;

. capacitatea interprefilor de a comunica cu

comportamentul, reacliile publicului.

VASILISCUL;I ASPIDA
(alegorie qi simbol)
de $erban
Phoenix - Timitoara. 1972
De la stenga la drapta: Nicolae Covaci. Valeri!
Mircea Baniciu, loji Kappl si Costin Ptrescu

Foa4i gi Andrei Ujici

Muit rni rog, igi fac ispiti,

-vreclnic
fabulist:

:ci,

zi-rni ceva de o aspidi

;i

de-un vasiiisc !

Inima-i rdzbki.
(de tot vegted viscu'!)
de colgi de aspid;,
oichi de vasiliscu ...

ferpelte,
-cu $arpe
solzi ca de pegte,

riul;erpuiegte;
gi-n apa piraului,
umbra spinlrluiui,
a sarpelui,

riului ...
Andrei Ujicd (n. 1951)

- a abs:
Facultatea de Friologie la Timtsoa:a;

vrt

'981 a emigrat'r, Germania, 'J':e

in
a

nred"t la Unrve't:ta1ea orn i-1e,o: ::'g

si s-a ocupat de produc'iie de ''r-

178

...Pira, pira, nu pieri, garpe;

pira, pira, nu-nqepa, sarpe;
nu-ntepa, serpoaie;
ralai

-rr-att^a
Lu

urr

Ldf,,

^,,

Lu

t^,,;
uvua,

.
&

E-

iteraturd

Ferioada postilrei[cH
Foezia. Curents (ulturaie
cu nouizej'noui,
nu-nqepa omul
care-a 'juns mai repede in api

repti,i fabuloasa, reprezenVasilisc

iara de obicei ca o conlbtnatie de sarpe
s: . .:ti, avand prterea de a uc'ie prin
pr-rvrre sau prin otra',ra rdsuflarii. Se cre;ea ci poate fi pr rs doar ounandu-i
in fata o oglinca, astfel incar pri"'irea

sarPe nu era,

nici nlpirci ra,

nu era nici idri,
'n api, daci-mi intrl ...

ucig6tcare s6 se intoarca asupra lul

^+-:.,;+^-.^.
d! lLUdlC,
ULi

rept,la legendard
ldpolLc.
I^i^i/-i

...Era, mire, vasilisci,

trup avind de odalisci,
priivire care isci
patemi

Ca Domnu/ va oa-ntd/ege
in toate cdl ce vei merge,

innprii <i t'a n)zscri

5i-n miinl si re sPrelineascd.
n^ ^,-+-i
-+,^^'-: nu-t
^,, r dttnga
ptarra sa
ue
Picrorul sd-t faca fingA.

ce vatema

si face din om neom

Pre vaslllsc 5l asplda

l/ei umbla ca pre omtdd.

!-l

N-o puteai privi in ochi

ci erai de deochi,

ciilca leulsr zmdul

Sl

in riu ci-mi intra,

pin' la briu intra:

irrsusi.

AspidE

:::::-

nu te v-atrnge riul.

t.

ca rTu te lua ea-n prlmlre

Psa,'m ul 90, in traCucerea

versificatd a Mitropolitului Dosoftei
(Psa/tlrea, 1673)

dintr-o singuri privire

jivini
divini
care-nvenini

ldr5 (sau hidri)

monslruos,
- tarpe
rrr m:i mrrltp r:nptp
rare se refac de
indata ce sunt r-elezate. Se credea ci
_- {: _.,,,+ )dllgclg uUavl
^-.=,,itor. Este cele_
dl ll dvuL -A^^^'^

Mai descintaqi-i din harfe

ilui de nu e garpe...

bra Hidra din Lerna, Pe care a ucis-o

Hercule intr-una din cele douaspreze-

...Ci e, mire, vasilisci,

trup avind de odalisci,
priivire care isci

ce munci ale sale.

patema
ce vatemi.
gi face din

tot netot!

Iegi deochi
-dintre
ochi ...

...Ochii cei vatimitori

;i de foc sigetatori,
invllili si fie cu perdeie

albe,

si nu mai priveasca la obraze dalbe,

amin!

re
II

Po.t-i.r \ir.riliscai
tru Pl:oenix (1976).

st ,rspida facc p-,artc

din volumul Texte pen-

Note lexicale

spindriu, s m (reg.)
40 de arl, Bucures'iL, 2002
Cor(en omaglal Phoen*
De la stinqa la Creap"a lojr Kdppl, f"4an fle!mann,
Coslrn PelreS{u, l,4lrcea Eanrcru, l!r(u Covacl

(in descantece) tarpe.

sclav6 in servicrul femeilor din haremul unur sultan
odalscd. s.f.
-+^^^,,1.^
.r-^i
4,,.,
-s {T.
rangurre, ourere.
fanga,

179

tr

L iteraturd

(U

o
(t'

}>

':

t.
procedeu artistic conAlegorie
s1,lnd,n rtrnreTpnlaleA
unor Sen;uri
,1hc,tr.rate nrin'ntermediUl unOt :-an ni ronrrptp Aleooria se realrzeazi
q;.+^'; .l^ -- onrin
rrraa ttnl
LUt t)LturrEo
ur ,Jtti Jt)LEl-l Uc Cl
pt tr , rnncirr
de roreqnnndPnte Simllol ce
irrrre niveluri dr'erite de semnif'cat'e. ,ra,^fa.5 inriirorr
h.,ta .^.^
nr,n
ljuIL\1,
uuldr
totc .^
)E rg,Etc
Pr,. rn-

lonir
vyi,/

vL

DISCUTAREA TEXTULUI
Poezia combinA mai muite reprezenteri animale: aspldd, L'astl,;sc.

,ar;)e, serpoaie, hldra., napircd. Ce trisituri comune au acesiea?

3. Prinra strofe constituie o invocafie catre lln ,,vrednic fabulist"
ca sA ,,zic;" o poveste. Cea de a doua strof; poate fi interpretata
ca motivatie a acestei cereri. Ce semnificatie capate versurrle 5-E
din aceasta perspectivd?
3. Menlionati citeva caracteristici folclorice ale parJii centrale a
poeziei. De ce specie a creatiei populare se apropie cel mal mult

termediul povestirilor despre an,nra e,

ia comportamentul uman ;i la insusir'le nmenesti {olo<esie orocedeul a'e-^t *-;
^^- -i Ltrr
-!^-^- ;ntf-O ma-. eri
gu|trr
trdr ouE)so
rr:nsnarenti sersr rl ei fiourat f iind uscl

aceaste secventi a textului?

de inteles.

care-nvenin5l". ce justifici atribuirea epitetului ,,divind" unei fapturi maiefice?

rt. Precizati tema poeziei, aFa cum transpare ea printr-o

descifrare alegoricS.
5. Comentati, din unghiultemei poeziei, versurile: ,,iivina

b>

divina

DINCOLO DE TEXT

'1. Ultima strofd preia elemente de desc6ntec' Cititi un descantec folrloric de sarne si unul de deochi. Cum se recit5, de obrcei, un
descdntec?

2. tucultali piesa muzicali

Vaslllscu/

5l asplda de pe

L-P-ul

Cantafabule alformatiei Phoenix.ln ce misuri si prin ce anume Se armo-

nizeazi textul poeiic cu interpretarea muzical;?

3. Comentati
'$

1,.

-{-rn.

urmdtoarea afirrnatie: ,.Arta versurilor este, nici r:'at

muit, nici mai putin decat arta muzicii." (Al. Macedonski, Logice
nnpzipi\ Ce crpdpti r,i anronie ooezia de muzici? Dezvoliaii L;rrnatoarele sugestii sau formuiati rispunsuri proprii:
. organizarea prozodici;
. lirismul, emotia transmisd;
. in unele cazuri, exprimarea poetice vaga, astfel inc6t aceasta
nu numeste, ci doar sugereazdstiri afective saLrviziuni ale existentei'

4.

Phoenix

1961

13

form;tie

rccl.. infiirTtala in

T'nrrsoa'a. Dup- o

str:

de

remanreri a1e grupuiui tntital, Phoen.ix

castrg-

enori'na itopularrtar:

la

inceputul anrlor ''l0, prin originalriaiea

muzrcii pe care o canti, absorb n,i e e" e-te Oe fo'clc' arl.-.C 't n:a'-.C- . , 5
prin calitatea comporristic! si rnle ":i-e:at vi. Al:un.ere ie s;c -es J c ic:!:a
pericade sunl Muqur de fluiertl' -'74,
si Cantafabule (1915) ln 1916-19i1
"nernbr'i gr;pului ern,!redza, ;n,1 11ntre e ies nd din tara ascunsl irr bi,'ele

de arrplrficare D;pt 1989 tia- ctn

nou concerte sr iac inreqlsii--' ln
Ror-lanra

r8(]

C3nd ascultati muzici usoard straina, incercati se intelegetl

cuvinteie? Credeti cd ele sunt inipor-larite pentru receptarea niuzic;r
vocal-instrumentale contemoorane ?
5. Cunoasieti si aite tnterpret5rr muzicaie ale unor texte literare,
din literatura romdni sau cea universali? Exemplificati.
6. in ultimele decenii a devenit tot mai populard o formd de com'
binare a muzicii cu cinematografia: videoclipul. Vi place sa urmarili
videoc,iouri? Datr caleva exempie preferate
7. Ce apreciati cje obicei in mod special la un videoclip?
. arrnonizarea imaginii cu mrlzica sau cu textul ingeniozitaiea
imaoinri
tehnicd a imaginii o 59flu6{i3, 0ro'
Y
""":r""', fantezia . oerformanta

'

trsmul

umorul

Consrderati ci imaginea inlesneste perceperea mesa1ului mir

zical sau ci muzica este mai bine si fre ascultatd ,,cu ochtt inchrt'"'
f;r; a v, se Crsrrage atentra prrn rntagrnt? Argumentatr.

8.

L ite ra tu rd

Perioada pos!beligE

F**nis. ilur*rtt*

,'r
ilttrrllFurg
LUt(gl

{ ( Epopeea

\\ postmodernS
)>

PENTRU iruCEPUT
1. Amintiti-v6, din ce aliinvdtat

la 5coali sau din lecturile voas-

tre particulare, ce 5ti!i despre epopee: caracteristici, repere ale evoluliei

acestei specii literare, exemple. Notati rdspunsurile in caiete si discutati-le apoi intre voi.
2. lmagindndu-va cd alifi eroul principal al unei epopei contemporane. ce rol v-a!i asuma, cu cine / cu ce v-afi confrunia?

LEVANTUL

- ocet,
Cantem,r"

ircea Cirtdrescu tn. 1 956)

prozator, eseist. A aosolvi Lrceul ,,D.

'din Bucuresti, urrn6nd apoi Facultaiea de

Litere (1 976-1980). A fost unul dintre
rnembrii marcanfi ai ,,Cenaclului de Luni",
rnndrr<, dp nro{esorul si criticul Nico ae Mano'escu. intrunirile s;piamanale la acest
cenaclu, frecventat cu precEdere de tineri
-poeti, au inlesnit conturarea unei constiinte de grup literar. Co"tactele cu misciri
;lare din Bucuresti (Cenacrul,, Junimea ",
de profesorul si criticul Ov. S. Crch-

nsim
ocondus

milniceanu) sau din alte centre universitare

(Cluj, lasi, Timisoara) si luirile de pozitre oin
presa culturali a vremii au dus la extinderea

si unificarea noii orientiri sub titulatura

,,generatia '80". O parte din reprezentantir
acestei generatii si-au declarat ralierea la un
curent international aflai in Occident in cen-

f-^-*
rr 45rrr!rrLL
^-.-

de Mircea

Cinirescu

IT

Io

Subi"ctul epopeii Lertantul pleaci de la una dintre Saisorile

citre v. Alecsandri ale lui Ion Ghica, in care se relateazi despre Eteria greceasca din 1821. Eroul principal, N4anoil, il are insa drept model pe proragonistul poernului canrad de D. Bolintineanu, istoria
unui poet revoiulionar de la 1848 care, exilat, colindi Marea \{editerani. Levantul e plin de peripelii intortocheate in care se regasesc
nenumarare aluzii culturale. N4anoil, impreuna cu sora iui, Ze naida,

cu piratui aromin Iaurra chiorul, pornesc intr-o calatorie spre

Bucureqti, unde vor sa-l rastoarne din scaun pe domnitorul tiran.
Poetui qi ceata lui Iaurta poposesc in drum pe insula Hosna, locuiti
de un inventator excentric, Leonidas Ampotrof-agu.

trul unor apr'nse

Cezbateri oublice,
postmodernlsmu/.
in perioada 1 980-'989, a preciai i:r'-ba sl llte'c1ura 'cr2r.L a o Scoa'; :ener3-

Urca ceata cea pestriii

la din cartierut Coieriina; a'icsi alcr

Mestecari de

{unctionar la Unrunea Scriitorilor sr recactor la revrsta Calete cnttce. in prezent esie

conferentiar la Catedra de istoria Ir:eraiurir

romAne oe
B

ia Facullaiea de L.riere c,i

ucu restr.

tt
,,DuPi 20 de ant c'e la debui'',' lt chtta St1nescu 'Sens'"i .crrir, / 950' a.ca'e
v'oluntui Farur , r".rrne, f cloqraiir de ilircea
'
CArldrescJ, t,oP'ul no' ge^era:: de oce:r'
Lln adolescent subtrre, cu o fard :rao:aA'
;t/ttd, licLit, ne.t'osrt sore s{i'st(t-',/ a,' iar '7i
s. incepulrti

,,rt''cr'Ea :e

r:d

iett.":'e:?l

currlar l,lerare s::,'di:t:it;i . Ca';c se

sa votbaasa;, adoie-;te:i.ti i:,-

:e: :e

j.

ic'e

Cind dihinii

pi poteci cu belArii,
si iviri pe o rina:

noi, ciucloase

roti dinlate unse cu lichid da frina,

Arce rupte, cruci de Malta prinse tare in surupe
De cremaliere gtirbe, de rulmenturi gi de cupe
Ce miscau parca Satana in cazane era-nchis:
lJna mare cit hambarul lua poame din cais
Cu trei de;te de arami ;i le pune iute-n coquri;
Alta mica jumuleste peanele de pe cocoquri,
Le ascute gi le moaie-n cdlimiri ce cresc din stinci
$i inscrie-n pergaminruri vro istorie adinci;
Alt mehanic cu liboaie de paing in;faci iute
Un pirat ce si holbase Prea aProaPe di volute
$i

ii baga-ntr-o chilie cu o poarta da olel:

181

fu

(U

c)
(o

:
C

irt'e

iteratura
lisar o 'ecor,

no;iJ:':

^'--.-

conrroversaiA este remarcabrli. Jt:::: :t

{--^'-;
--^ O p^:-ne ap./:-:. a ^' -''
Ceed Ce tace
St are

intr-o ciipi-l scuipi proaspit, pomedat, spilat 9i chel,

Ras obrazul, ras si capul, cum se poarti la titari;
O mahini ce d^ zumzet, mirutea cit un canari,
Zbura-n aer la un stinjen ;i prindea mugte din sbor,
l.e baga subt coade pamblici, ie lisa in voia lor;

Edrtura Cartea Rornaneascd, 1989)

LIna scurti gi-ndesati cu o perie freca

Stinca tare de subt dinsa, pini cind se str;vedea

: m.D s -a

's') nzltri

<n tFp

-.-^ pdL. UttzdlL

U ()l(

^:--

=1t./

.../'t/! r'O!J^Ce :a'.:...

t )t Ldy'c( ttdtrd

;-tr-n ..cblera

-:

.-j._'.'j

rici Dentru lterature. " tFugen S lo:,

Scriitori rontinr de azi, vol lV, 3uc-:esir,
A debutat in Ror,-tdnia ltterari t''

''

Pin grosimea Terii alte continenturi, Antipozii

Cu ora;e risturnate, unde umbli ca nerozii
Oamenii cu gaibe-ntoarse gi cu capul tot in jos,
De si uiti pre subt fuste ale sexului frumos

9i8.

Pnmul sdu volum de vers.,:ri, Faru,'i, r :''"e,

{o;ac,a!,i (1980t a fost c.st.ns c* a'i-,,rii
Unt!^ r Scririor or. A fosr coauic','-:'e-

uni cu Traian T. Cosovei, Flonn laru sr icn

Stratan, al volumuiui coleciiv Aer c-'

Deochiat rAnjind piragii: aferim invengiune !

Dar i-apuca biqiiala cdnd zaresc alti minune;
O grimadi di burlanuri care iese dinr-o oali
Unde ferbe-o spume neagr;., instelati, cerebrale
$i fum iesi de pe cosuri - se inchiagi fumu-n sfere
Ce roiesc domol in aer, pdlpiinde, efemere,
Cici planeqi sunt fiecare, cu popoare gi cu regi,
Fiori, fauni intreagi, legi pe care nu-nlelegi,
Cu istorii singeroase, cu inventii, cu mari genii,
Cu stdplni si sclavi, cu boale, cu cristaluri, cu milenii.
Toate, toate au speranqa ci vor d;inui in veci:
Pdn-la urmi roate crape ca b;gicile cei seci,
Cici minciuna, silnicia, neghiobia pin-ia urmd
Preste tot virite-n peptui Adevirului, il scurmi.

C,'a-

mante (1982), evenrme^, 6g lpie::nii^ ::=_

Lr
l Jl

-^^----:e.,80.,
-----,
U d-r:-----I tdi eo /,,ggr
trr o l
PYI

zie. Poeme de amor(1983) dezvolt; aciirudi-ea deosebiti a poe:ului d,. a .a'a si

dc a inmhrne rcn i-rp sTr.'cIiCe 'f .=::::Criul iematic limitat ai iiricii erotice. ir ';c;u-

mul

Totul (1985) accentui cace pe

,*^^
-: -^ r^*:
)t
vg tut td i1ilou:l raiiv;. L-:.:azi
,^^.aznei ;, ::- :...
t^
-.^t-.,
LOLTVO CIl rO PrUrtrlLUr rrUl

.v 4tul
--:--il
-.^- o|)l
,,^^i,tr
ul

t ^,,^^..,1
.1.^-"L^
ttut ou>udru;
Levd/

gl-upcl.
^^^^^,

' . :aJc

evolutie a iiricii rom6nesti,,,reir;i:e" ce

-L^
^.-^+ i^
^ ^..-^--14.'
pugr
rir Lr
rcrE
Pgr )ur rdrd >r ,, rescr.se. t_.-vent'vifate

si

v.rtJczrtate. Sub ectur

er:r:i

.,.-+i- -^: -i-:

;^
-+i^^^-i
-,, oL
^ ,i!^^-^ l.rd .>rLuoL'o
r gq,| trvrugrrlc
lu
iitr:. to us
l: <{i'<i,rrl rnilcr 'Fl) {zre Ca aaeaS:a S:
nr:*.i {i t;n:rii.i 2hi2 in 1a!Q.
HvuLullLHq||lu9U'v|'lIJ-

n"

la poezie, cu volunul Dr;g:ostee :.' 1i-\ 3t

rr r antnlnn,a D, 'n/; t CD (l CaB). \.'Oi--. -i C:

nuvele Visui {1939, reecjitat c'r ie)iul

necenzurai, ,n 1993, sub :iilul lcs:; q,'a
cr rnrrndc r'rr.t; .1-hnliri .l carg ;e a:-.es:pri iri r lp ir,r)n'2{:-p r.r eria S, CIS:i 'e

legate de c;utarea errlui

prci-:c ir

li^.^
.^iL >Lt
.-.1-^
-.d;
--^^ -.: ili
/, i |s);/
dLtrcdSt
lltr -.
5uI
t>tr r ur ildIgiEl^ ---,

r199 l

sr

Orbiorrl996),

dp rrn larn

<r

rrre< dp

i.;lte s-a-: b,:rrat

<i dp r rL a

rr'iiri

Visul chimerrc(992), eseu desp'e :n':nescu, este urmai, in domeniul cri:icii itierare, de Postmodernismul rominesc ('' 9?9 t,
para in n,or1ertltl de {ata cea * z aaatrnentat; s. r,a. p61'rJ^z a'.aa,e e:''-'aa'a a

temer anuntate'in
,.

tilil.

Prote,sr.Ll c;.a e. '.- eg:

; .*.:,';,

al c.scursului ltrtc st dl unirersulu., ,'nc'.c,i:,

.--. y''tt;i
-^- -.,a(.ot
-. - _ C ., F-.a-:.; j/
- ---^ 'It. lult)
,uad.(

po;: clt (inj,"es1ta.ne. C:',t/ :"::', e. J .':tr'o-ra:, ,eue er:'^ s ;:--i

pag

';i '-f.r.:.;'ee

.)tp

<a

:,eai-.e' :e.o'

c
"',

':' ::- ,tr.

rt</2 Ft"fn ='.r a::'.:.

('oS(oO C, O:e(-tn -.:'-A 3 i:'1 i ^ .1 '-' .;
ap l^ trsh.\ ',) nr'. ^.t a; :) ;.: - -:'i
e
t--.. ^^-: )uget(o-o . )t-: utl
,.^ moc a. .- a?
td)!JUd)d
':a:e voro )e.tt"co 5':r CJ).''.i:: a:=_

tul e un fantez's!

:,'.t

rarazei:d,- : ear

Teco:u, Ittorle i,'eti

:; e .'..-:.a .

in!ttrieCaiu/lt Cte(a.'Lj :?.,..,

31.]culestr, Ec

6.1

t-.-:,ra

1'r r.+a' :, "ii -t:

-;,

I-E*

Leonidas, indemnat si de sotia lui, Zoe, se a.llrura cauzci rizvritiqiior si ie pune la dispozigie un balor-r (o ,,mongolferi'"), cu cal:e
sa zboare tori la Bucuresti, spre a-i detrona pe vode. Balonul se prLbuseste pe insula H din Hellespont. Rasculaiiipatrund in intcriorui
unui nrunte, unde-i intlmpini zdna$yacint, tinind in mina un glob
de cristal din care tradiazaintreg universul. Ca in epopeile tradidonalc'
in care eroii asculta un oracoi, o prorocire, lr4anoii o intreaba pe ,,fce"
despre gansele de reusita a planuiui conspirativ.

revolutiunea pentru care noi ne zbatem

-CaPoate
si izbiveasci neamul, il
de patemi

?
si curele
jenfe
?
Sau e
in zadariu, singerare fira rost
Feea Hyacint dischise cu blindeli al sau rost:
Manoiie, ru spui vorbe cari eu nu pot pricepe,
-Lumea
in cristalul ista si. sfirseqte si incepe,
Iari eu di orce murmur, d-orce dor depar-te sum.
Eu a veciniciei doari trag in pept amar perfum.
Au ce este pentm rnine vacul ista ? Punt ridicul
Ce abea si reflecteaza in cristal, in ombilicul
Kosmosului. Sufer oameni? Oprimali sunt, umiliqi?
Dara sufer qi stejarii, suferit-au trilobiqi,
Stele sufer cind pre ceriu ele schimbe-n supernovc,
Sufer pe;tii-n ape, sufer in pidurea dc mangrove

mFl
N

& ite ra tu i'd

Perioada Poslbeiic'I
Poezia. Curente tulturale
Pangolinii, sufer zorii cind ameaza Ie ia locul,
Sufera pamlntul, apa gi vizduhul, sufer focul,
Cociriat e-n suferinqa tot ce pare cd' esisti,
Dar in centru e lumini, de;i carnea este tristi,
Cum din chinul scoicei naqte perla, bucurie puri'
Globul de cristal e singur care nu gtie torturi'

Libertate n-afli-n lume, unde totu-i prins in mreaji'

Manoile, de vrei lumii si ii fii ciliti streaji
Libereazi-te pre tine mai intii, gi-apoi pre cei
Ce si-ndoaie subt cilciiul de nebuni 9i de migei'
Te cufundl-n poesie gi-n visare, te cunoatte
Tu pre tine, dar nu-n lume, ce-i asemeni unei broaqte
lJnde merge orce cheie 9i niciuna, ci ?n sferi
Te cufundi, s-afli floarea sufletului' Efemeri
Nu e ea. ci-n nemurire, in Akasia-gi intinde
Cupa limpede. Prive9te ici in glob 9i te desprinde !
Jacoues Nc'el

(782-1867)

CompozltE

lt

Purrat de elobul de cristal intr-un zbor galactic' Manoil se

in
trezeste in ginutui fermecat al ,,Haiucinariei"' O ,,cetate diltuiti
Malui
porfir" adipostegte gapte statui uria;e. Fiecare i se adreseaza
noil cu versuri care amintesc oPera cite unui poet romin celebru'
Dupi aceasti experienql revelatorie, corespunzind motilr:lui epooei. al cobo.irii eroului in infern, Manoil revine intre risculagi.
Cilitoria cu balonul i9i reia cursul, duclndu-i pe combatanqi intr-un
nou qir de peripelii. AflAnd prin iscoade de planul urzit impotriva-i'
.,rodi intrain panici. Numai un nebun ,,visitor de vise" se dovedegte

in stare si-l poviquiasci

d,

ce

sI facd.

ts]

La Vodi daci l-a dus

insmnul Oidinulut cavaCruce de Malta

cr oe fu4alta, i.,ier',..ai in secolul al X.il-lea.

l:'

pu.,cie c,ernetral opuse de pe

Antipozi

s-:rafata Pim6ntulu,; in decursui vremii

s-:..: 'format o serre ce credinte excentrice

l:.c.e iirimi;

"

lE

ea.sicra, care erau

,:a;,-ri ;n los

"

;-

Antipozi si lccuitorit

-:rchipuiti

tr;ind

,,cu

pazvante Ga| ?eZ.,a:'.CglU)

- Cenumlre
cot-.rdant de osti turc,
u.=:iia,a
a

a.

rs in memc ( a ac za;-i'te datortti incur-

,' ',at arrnaie oe (>-'e "e-a acut 'irecvent

:a tar.ea ca?. z'.2 a Dunarlt, rn Tara
: -.- -' -i,CL, :- . - :,:.'eSra .,O= Oe ;'e-

'>

Nebunul aqa i-a sPus:

iei caic aurit
- Sipinze
de borangic,
Cu
N-am vizut de cind sunt mic,
Cu caran di sco4igoari,
Cu visle dr chihlimbare,
Cu cirmi de berliante
Cum avea numa Pazvante.
Mai ia gaptezeci de lebezi
Ce de diavol si le iePezi
in altar la Sfinta Vineri.
Vezi toate si fie tineri,
$i le leagi cu mitasi
De caic, jurub; groasi.
in caic si pui ostagi
Cei mai buni intre sutaqi.
Iari capitan pre ei
Cea mai mindri din fimei,
Cu pleoape ca scoicile,

183

fl

ffi

(s

o
(t,

:
C

Degeli ca scovergile,
Jile ca 9i rurlele

Iar apoi, ferind mliastru

Iatagan cu fer albastru

Ale Sfintei Sofie.

Cu ist caic sburatori
Begica ai si dobori.

$i sAneali

Vodi

se

di

sidef,

Zburitorul muchelef
intre lebezi baga mAna
$i sugrumi cite una.
Caicui tot si coboari
Pe cit lebezi si omoari.

inveseiea

Ca alt nebun ce erea,

$i pe loc au 9i ficut
Cum mai sus s-a priceput.

La ultima cAnd agiunge

Turnu Colqii ii impunge
De si face praf cu toiii,
$i peri iscarioqii"

Apoi, linistit, pe seard,

Se bigase in cimari
$i la chef s-au pus indat
Dupe cum era-nvilat.

Pi ceri stele.nfricogate
Si ivise acea noapte,
$i o logostea cu coadi
Si-ntindea pI lumea toati
Vestind ciume, palelii
$i cideri de-mpird{i.
CAnd begica fir1 zvon
(Ce ii zice gi balon)
Se ivi dinspre cdmpie
intre liciriri o mie,
Iaci din curtea domneasca
Corabia-mpiriteasca
SI inalli-ncet in slava
Cum ai ridica o tavi.
Lebezile, ;aptezeci
Lopita cu aripi reci,

Ostagii trigea la visle

La virf cu labe de pdsle,

Iar rnuiarea tor spoiti

Sucea gold, neostoiti.
T'irgoveiii toli la porgi
Iegige cu multe torqi
$i privea la betalie
Clscind gura-n bagdadie.
Caicul urca iavag
Pin-la fo cinciz-eci de pasi

Di

begica cea r'Srgata

$i cu funii ferecata.

Pin-si dea robii cu pusca

Ca si doboare gaiuqca,
Deodata, ce si vezi ?

Din

cog cu nuiele verz.i

ivi un pricolici
r'\tirnat da trei elici.
Sa

Poarta anterie lunge,

Barba-n briuri ii ajunge.

Pi fimcic o inhali
Cind aiunge plcat.r creati.
144

Rizvritilii pun stepanire pe palat. Manoil

refuza si preia domnia si pe tron se suie Iaurta, care
se dovedeste la fel de ticllos ca domnitorul alungat.
tr{anoil gi prietenii lui evadeazd din lumea fictivi a
epopeii in lurnea in care traieste poetul Mircea

Cinarescu. Autorul Levantulwi primegte in vizita,

acas4 personajele inchipuite de el. La reuniune e poftit
qi

citimrul, pirtag ;i

el

in aceasta ,,poveste fere sfirgit"'

Note lexicale
cremalierd, s.f.

mehanic(mecanid, s.n.
volatd,

s.f .

alc;tuit dintr-o bari dintat, care

o roate dinlata.
(in text) rna;inirie.

mecanism

se angreneazd cu

(arh ) ornament in form5 de spirali; (in text) mitcarl

sau forrne spiralate, unduitoare.

mitutel, adj.
gatfu,

s.f . pl.

mic, micut.

(nu galbarace, gaidQ

$amiliar) picioare (foarte lungi)'

fee, sj.
- z6nd.
(inv.) gurS; 9rai, rostire.
rost, s.n.
de animale marine fosile, cu corpul impi(it
trilobit, s.m.
- clasi
in trei pa(i, atit longitudinal cAt si transversal.
stea care a explodat, cu stralucire foarte
supernovd, s.f.

puter nic6.

mangrcui,

s.f .

vegetatie tropicala, alc5tuitii din arbori si arbuStt

care cresc in zone

rnl6st'icase, inundabile.

de circa
pangolin, s.m.
- mamrfer insectivor din !ariie tropicale,
un metru lungime, cu corpul acoperit de.soizi corrrosr'
inqusul, cu doui catarge, luntre
calc, s.n.
- anrbarcaliune
turceascA ingusti si usoarS. incovoiat6 la capete

jurubii,

mEnunchi de fire textile lnfipurate in sprre.

ctrmandantui uner urrtEti de o StJla de ostasi.

s.d.

sutds, s.m.
-

pralit5 in grasime; (Itq., ,,ca

scovergi(scovardtt, s.t.
- placintE
o scovetgi", foarte slab).
(reg.) tavan, plafcr.
bagdadie, s.f.
a va5, adv.

(l amilial de obicei r eperai.. ia va 5 - ta va

prtcoltci, s.m.

face noaptea in lup.

puscd rudimentar; cu cremene.
sdneat6, s.f .

muchelef, adj.

incet,

dr it 9r ab

it

om tau 5lrrgoi descre care se crede c5 se pre-

aratos, impodob't, elegant

il

I d" , rS,** rnrrr*'

Perioada postbe!icE
Fceaia. {urente' cuituraie

DISCUTAREA TEXTULUI

l>
Poezie postmoderni
se
incadreaza.n clrer-ill "teror al p-^s:rnopoezie cl.e

,,Fantasie, fantasie..."

dernrsmului. Poezrt .:.:::rlc'1atd de'eguri

r]ront
urcl.Jr

. :-

nn'<tm^dr,,
,,pujLr'.uuc

,'o U
.r.L
)ql tr ;.
Uq Pdl^./
^ .^r'^

,,

ticularitatl distinciive, chiar daci nrciuna

.l:^+.^
,-.4 )fudroL,
-^-ra+ n,r-i
---.+^- |rud.d
I v-r o<:o
cr.E nrnpruuil
[ttr dLg)ttro,
'L

lirismrrlrri anron prea noezrei de e.":s:enta

cotidiand;,,na'atrvrzarea" lrric;.,,ntrou|ut

-+.'^ g iu .^.
gL_
^^ .^l
utr
tq dtd

tr.:r,lc|!c

de povest,re; b'ogra'isrrul ', an:orarea

poeziei in existenta nemijlocita a scriiioru-

ti,
l,

ri dpmitnlnn.zl'p2 '' tprlglgr

nn6i;-6

ro1trz,,

mat>{aroi

rr
!u

Si

n.nrorls
H'vLLeLU

jocului, dor;nta de amuzament, de,,a

l^-^^.^,-.^l^. i;.^,-,^
^li-^-,/. , utrLUr
l>p idrEo -^^.,^^,;
prdLtrd
LUr rvEl rL,rul ll.sldlc,
in
laboratorul
de
introducerea citiiorului
creatie al poetr,lur; amestecul de st.luri, de
+inrrri
rle iay+a <i
niyol"ri" ll+a-'ra lAn
L'Pu" uL
^o

evemnlrr de fnrmc ;n:ninand Iiteraturi,

,,ina11e" cu forme a'e literaturii de ,,consum" sau de,,d:veriis'r'sn1"); rjtil:zarea
{recventa a paslisei (a imitat;ei altor texte),
a parodiei, a ,,crtatJlui ascuns", a aluziei

forme cie iniertextualitate etc.

(9r. ,,timp-spatiu") motiv liCronotop

terar sau artistic care evoci un aspect al
realit;1ii ce poaie 'i local'zat deopotrivi in
timp si in spatiu (oe exemplu, ,,6;'gul ' sau
,,cetatea med,evald",,,salonul" etc.)

1.

Recititi primul dintre fragmentele reproduse in manual,

despre insula Hosna, populata de invenfirle Ampotrofagului. Descriefi
pe scurt, cu propriile voastre cuvinte, matiniriile inf5ti5ate.
2. ldentificati cuvintele sau sintagmele care indicd reactia cetei
de razvratiti la ceea ce ved. in ce mdsurd coincide aceasta cu reaclia
cititorului descrierii? Discutali.
3. tIn prezentarea masinariilor bizare de pe insula Ampotrofagului se face la un moment dat simtiE o schimbare de ton, de
atitudine. ldentificali-o ;i explicati-o.
4. Alegeti, dintre posibilele caracterizdri ale fragmentului despre insula Hosna sugerate mai jos, pe cea care vi se pare cea mai

potrivit5. Argumentati-v5 opfiunea:

r joc al fanteziei poetului;
. descriere a unui univers absurd, lipsit de noimS;
. incercare de a reconstrui imaginarul tehnico-stiintific de la
inceputul secolului al XIX-lea;
. meditalie despre zadarnicia cunoatterii si a progresului.
5. Cititi versuriie cu care se deschide Cantul al zecelea din
Levantul5i explicati conceplia despre fantezie exprimatd in ele:
,,Fantasie, fantasie... formd ce coprinzi informul,
Soapti ce sopte5ti ticerea und' scanteie cloroformul
Ca sivinul ddn pocalul rev;rsat, din santul Graall
Pogribanie spoita ?n colori di carnavall
Vis precis ca si o rigla dd cristal, da' rnoale totusi,
Perri rinl: si tonestc
si echerrrl nierde CotU-Si
(vl.Jl./(u
La un soare ce preschrmbi infinitul intr-un strop,
Glob da cua4 si ou al altor universuri, cronotopl"

rp'onuntare g'esiii a
s^'.onn{tc,
fnanCS:C. Ce

Ampotrofag
. r\/.inlt lti
oamenr.

nc
Y-,' r'

u1,t,vyv,uy1,

in Oiiseea LL.l Flomer,

Ulise alun-

;a-..n6r2.ai'ar" Fc(-a s'.a ..:--...., OiJolq

-^-.^ in SCfrioltli
llLd
O LUVOIIiUU
l.L. Caragiale, Ari. 214.
,',I1q.1l2

sla-: care putea :a L,oGraal

- ciobrel'.
i2r - .s2 r;nta-:eeSa; 5i C?qp(.. lll,
rue

!e

tol<a) d.it ratF ,

Peii

rol ^ronoc' - 11 -..'.-, aCeas'.e if : es-.e !':' n;i:

'reralu:a r-ed,e.. d.'j:ial
cei mai adesea 5rc icrrlla unui pocel pentru pastrarea sitrter cuminecaturr sa.] cont nand stropr c r '.eree e ui lsLrs

')'ra

Poezia si poetul

e, 'pa lt a:rrt ni -;: :o

PJ'!U

cuv6n1. {. .} Ne^o oover-rescompunand Levantul, formidabili reactivare de forte latenie

lV-a, Leuantul, Bucuresti, Editura Cartea Rom6neascS, 'l 990)

a v Z unii

central al noez,ei cr.m anare ,n Iite,atura

modprnicti rp{. rz. rl spniimenta ,:mului
venit in p'elungirea esieticii romant ce; cLrltivarea ironiei, ca 'orn i de detasare luciCi
fat6 de miturrle poezier si chiar fatd Ce propriul univers poeric; sp;ritul lud,c, b;curia

st a altor

aft; fantezia va avea mereu ultimul

{*iiresru,

ale poe:ier rorrSrestr din cele mai vect^r timpurr pind azi, adevdrat rnar.fest literar postmodern, in care vedem pe viu cum o intreaga experienla liricd e reluatd
cu uimitoaie inven;ivitate s, iucreazi ca se dea un asemenea produs 'incentdlor.
Sunt aicr jocuri de oohnzi fascinante, mari aripi ale imaginatiei, b;tand nebuneste
spre absolut, humor'gi infiordri spirituale pro{unde, altoiri fecunde si inovaiii temerare, candc:re si savanrerie." (Ov S. Crohmalniceanu, prezentare pe coperta a

pi <r dofrn,lnr p'

nnp
dnrr
vvul
P'

l,uuLcicd
.-..^-

Numai ci in

te Mrrcea

jr

rac::a v6,::g6lfprer pe care a constrrit-o :nventatorul Leonidas Amp01.o'ac;, loe s. l.'::.oi: se int,eabi ce ve.r {ace dupa ripirea s; uciderea (vamprrurui cj0 voc,l. l.. l Scena ant'c;peaz6 una drrire intrebdrile-cheie ale poemei,
.,

pe care va *.reoui s-o reluiim la capdtul drumului parcurs de poetul Manoil: care
esie rostul a:irstului ln iume, unde trebuie sb se aseze el in raport cu Puterea?
lai-adevii'aia acrualriare a acestei intrebiri decurge drn eternitatea ei " (Florin

Manoescu, ..Irect :nonuntentuii'1...",in Litere

Caiiea Fici-,ir'easc6. 1 9'cB)

it

Iran:rtte, Bucuresit, Editura

145

E- ite

CU

o)
(u

.:
C

ffi

ra tu p'Ei

1.

Recititi cel de-al doilea fragment din /evantu/reprodus in manual. De care poet rom6n credeti ca se apropie cel mai mult monologul feei
Hyacint? Tineti cont de urmdtoare;r> atpecte: concepliadespre rolul poetului 5i al poer,ei r a.rtudinea
fala de existen}a . limbajul folosit . particularitEiile
stilistice.

2.

Considerati ca acest fragment justificd

o caracterizare a lui Mircea CErtirescu drept ,,poet
romantic"? Argumentati, folosind sugestiile de
mai jos:
o nu, pentru cE sunt cuvintele unui personaj
fictional, nu ale autorului;
. da, pentru cd autorulconstruiepte prin Manoil un ,,dublu", un alter ego al siu, impdrta5indu-i revelalia;
r nu, pentru cE felulin care se exprimd feea
Hyacint indicd o distanlare ironlciS a autorului fatd
de cuvintele personajului;
. da, pentru ci fragmentul are o profunzime
filozofica si o solemnitate stilisticd ce ii conferi credibilitate.

Vremuri si stiluri
,,Parodici. limba versurilor !i;r i.'1:rcea Ciirtirescu este

n <. ^rpzi r)itnrprqaA (; (alrnito:'p ; '::nh;,illrrr

Pi!v

!qJlu

ales al lui Bolintineanu, Aiecsandri,

llines:u

noei.rC mal

si Macsdonski

jf

in ceea ce dateazE "jriics tvccatcr acest

limbaj
de unde o tonalitate lr','rp-;- gies;sr- nu fard aclirice.
Ambitiile poetului (care oe ai'rminteri cunoasie
cente
si simte la perfeclle vaiorile de lim::i ale precursorilor sii)
si mar

cr.t seamS

fi,nd, ca de obicei, total;tare, el recu:ge la toaiedocurneniele

?- | )lcu
.i ^,, i^
diqnnTit . I-...jI " {lnn
1ru,r Npnni:pqrr
rlldLtr>L
ld ur)irul-rf
Ltr-r
^?^.+ .^^.
)crr) rr
=
'rcgL :----,
h4ircea Cdrtaresc'u: un romantic, in Scn i tori tontempo.'a ni,
r

Cluj-Napoca, Edituia Dacia, 1994i

t.

Una dintre trisdtui'ile cele mai frapante

iotul neobisnuit, surprinzitor nu numai prin comparatie cu limbajul
curent, ci si in raport cu asteptarile cititoiului privind modalititile de expresie folosite ?n poezia contemporana. Levantul contopeste forme iingvistice
provenite din surse multiple si varrate, in cai'e se pot
recunoa;te adesea ,,citate" din texte sau din stiluri
literare apaninend unor vremurr mai apropiate sau
marindepanate. Gasiti in primeie doua fragmente
reproduse in manual exemplificari pentru urmatoarele fapte de stil:
. fonetisme regionale, evocSnd cel mai adesea scrierile poetilor munteni Ce la mijlocul secolului al XIX-lea;
ale Levantu/uieste limbajui cu

18Cj

forme lexicale;i morfologice iesite din uz,

imitand de asemenea limbajul din secolulalXlX-lea;
. inversiuni sintactice caracteristice pentru
inceputurile poeziei romAne moderne;

neologisme rare, specializate (de exemplu,

rlin lirnbajul stiintific, filozofic etc.);

. aldturdri surprinzatoare de termeni ieSiti din
uz si neologisme;
. secvenle care evoca versuri ale unor predecesori.

2.

Ce efect are acest amestec stilistic? Dis-

cutali sugestiile de mai jos sau propuneli r5spunsuri proprii:

creeazd impresia de joc, de amuzamenU

uimesc prin virtuozitatea stilistici a combi-

natiilor;

. fac istoria relatata in Levantulinca 5i mai improbabila, mai iluzorie, deviind atenfia cititorului dinspre ce se poveste;te ?nspre cum se povestette;
. fac sd se confunde mai multe paliere temporale (timpul povestiril, in care este scrisd epopeea, timpulpovestit, in care se petrece acliunea
si timpul evocat de diversele forme lingvistice ;i
poetice care pastipeazd scrieri din trecut);
,. sugereazd faptul cd literatura e o iluzie, o
,,construclie de cuvinte" care nu spune nimic despre
lr:r,qea din afara ei.

3.

Invenliile nemaipomenite constituie o

componenti esentiala a iiteraturii si a filmului S.F.
Considerati cd fragmeniul despre insula Hosna se
incad reazd in tiparele literatu

ri

i pti intif ico-fantastice?

Argumentati.

4. RecitiJi ultimul fragment reprodus in manual. Aratali de care dintre tipurile de creatie enumerate in continuare vi se pare mai apropiat: basm
e roman de aventuri o film de desene animate
baladd populari bendd desenati s ronan istoric.

'

"

F'

DINCOLO DE TEXT

t. Ciiili Cdntulalsaptelea ai Levantulul,irt

tare Manoil cutreier,i ,,mehanismul Poesiei", si identificati ce poet rom8n poate fi recunoscut in rnonologul rostit de fiecare dintre statui. Aratali pe baza
cdror elemente tematice 5i stilistice ati recunoscut
,,vocea " poetici recompusd de Cirtirescu in
Trecare caz.

2. Unul dintre procedeele postmoderne frecvent folosite este acela al deconspirErii tehnrcrlor de

L iteraturS

l)

creatie la care face recurs scriitorul, care isi etaleazd

,,la vedere" intregul instrumentar. Citifi urmEtorul

fragmert ,:;,rr: precedd scena b;taliei aertene si

comen''l:i'
toldnita pe sofa ["']
Afla dar ca batdlia ce-i gasi in aste pagrnl
Prin efecte speciale, suprapuneri da imagini,
Decupaje, animare, totul pe calculator
E minutios filmata, ca-n <Rdzboiul stelelor>'
insi textul ce-nsolea;te scenele tehnicoloare
E pentru contrast un hronic condeiat d-un oarecare
Chir Zarifu Calemgiul."
,,Tu, care ceiesti <Levantu,l>

>)

CRITICII SPUN

* * * i *lfli?A

?-t-Tffi,3'*f8

BIBLTOTECI DESCHISE

f . Citiii disculia dintre Manoil 5iZoe despre

.e ar urma sa se int6mple dupa inldturarea lui vodd de la domnie comparativ cu disputa din C1ntecul al X-lea din liganiada de lon Budai-Deleanu,
privind alegerea celei mai potrivite {orme de
guvernSmdnt.
2. lnsula locuita de un om capabil sd puna
stapanire pe forlele naturii prin inzestrarea sa oeosebita este un motiv celebru al literaturii universale'

il puteli intSlni, de exemplu, in piesa Furtuna

de

William Shakespeare, in Cartea Milionaruluide $tefan

BEnulescu sau, intr-o vrziune sumbrd, in nwela lnsula
doctoruluiMoreaua scriitorului britanic H' G' Wells
(1

866-1 946).

1. Cititi prima parte din C1ntul al noudlea

al Levantului,in care autorul, Mircea Cdrtdrescu, este
tras de personajul sEu, Manoil. in lumea fictionald
a epopeii. Pentru o mai buna infelegere a acestui

>>

clT!Tl DESPRE...

fragment, puteti folosi citatul critic de mai jos'

Florin Manolescu, ,,Exegi monumentum"'",in Litere in

anatranzllie, Bucure;ti, Editura Cartea Rom6neasci, 1998

,,Postmodernistd e ti pronunlata inclinalie

spre biograflsmdin Levantul, care, la rdndul ei, sta
in strdnsi legdturi cu acliunea poietica de citare

liz5 a epopeii Levantul.

a tuturor etapelor <punerii in text>' Stim unde a

fost scris Levantul, in c6t timp, cu ce satisfaciii 5i
cJ ce dificultiti. Dar ceea ce la mulli allt textuali5tl
e timpla anecdotS, cochet6rie sau calcul narativ,

ddvine la Mircea Cdrtirescu stare de spirit, obsesie, dublu pariu (literar si existential)"'" (Florin Manolescu, op. cit.)

lon

NegoiJescu

Micea Ciifterescu un romantic' in

comentaScriitori contemporani, Clui, Editura Dacia, 1994

inclusiv
1990'
pAnd
in
riu privind crealia lui Mircea Cirtdrescu

Levantu/.
Radu G.

leposu, lstoria tragicd & grotescd a intunecatu-

lui deceniu literar noud, Bucuresti, Editura Eminescu' 1993 ;i

Editura
Eugen Simion, Scriitori romilni de azi, vol lV Bucuresti'
prezentSri ale poeziei lui Mircea
Cartea RomSneascS, I989

CErtirescu de dinainte de Levantul'

@i

2. Discutati urmEtorul fragment critic, bazSndu-v6 pe observaliile facute la exercitiul 1 de la

Dincolo de text"
Mir,,Ca parodie purd se inscriu in opera lui
cea Cirtirescu cele 12 c6nturi ale eoopeii Levantul

(1990). Spre deosebire insd

C'e

lganlada iui

Bu-

dai-Deleanu, al cdrei caracter negativ r6m6ne incontestabrl, Levantulare un caracter restaurator si prin

urmare pozitiv: valorilor poetice parodiate li

acordd o pretuire imp!icita farmecului de care

se
se

prevaleazd reconstituirea ior. Autorul insusi consideri

Levantul o lucrare <Ce-n postmodernist opuscul te
cufundd-n reverii...>, atrtudinea lui apropiindu-se de
simpatia lui Eminescu fata de inaintasii apreciati in
Eplgontl,inarntasi pe care Mircea Cdrtdrescu iijudeca
"
totusi de sr-rs, cSnd ii imitd cu ironrcd tandrete ["']

(lon Negortescu, oP. ctt)

Jacqle9 Nodl

ComqozltP

187

raB

,Fl

L urente cuf turaf e

--_---'j

((

Postmodernism

Postmodern ism
PENTRU INCEPUT

noliune con-

troversate, referitoare la schimbdrile pe-

trecute in special in lumea occidentald

in ultimele decenii ale secolului XX.

1. Notati in caiete, in ordine cronologicS, curentele literare pe

care le cunoasteli. Confruntali rezultatele gi completafi-v5, daci e
cazul, lista initiala.
2. Alegeti unul dintre curentele literare notate care credeli cd
vi se potriveste cel mai bine. Precizali trasdturile care v-au determinat sa-l alegeli.
3. Ce tip de poezie credeli cE se potrivepte secolului XX? Dar
secolului XXI?

Posmodernism gi postmodernitate

Atestdri sporadice ale termenului, pe plan mondial, duc insi

cu aproape un veac 5ijumatatein urmS: in 1870, de exemplu, el e
folosit in relafie cu pictura impresionistd francezS, tn 1917 cu declinul valorilor in cultura europeand etc. Utilizarea lui cap6td consistenfE in anii '40 ai secolului XX, mai intdi in arhitectura, 9i se extinde
spectaculos in anii '70,in specialin mediul universitar american, cEtre alte domenii, generdnd numeroase polemici.
Pentru unii cercetdtori, postmodernismul define5te o epoc6 istorica, cu particularitdti economice, sociale, politice;i culturale distincte. ln acest sens, postmodernismul inrplici fenomene majore petrecute
in aceasti perioada: aparilia si extinderea rapidd pe scard largd a unor
rroi tehnologii, in specialin domeniul comunicdrii piin cel al informaticii (televiziunea, internetul, telefonia mobila), tendinlele economice 5i
politice citre globalizare, reorientarea activitSlilor dominante dinspre productia industrialS cdtre zona serviciilor (,,societatea postindustrialS"), atomizarea socialS, cresterea rcrlului si a importanlei infonnaliei 5i a cunoasterii
(,,societatea cunoagerii"). Alli cercetdtori preferd si foloseasci, in acest
sens,

terneni ca ,,postmodernitate" sau ,,epocd postmodernS".

Posmodernismul estetic
Cu un sens mai restrdns, postmodernismul vizeazd modificari-

le survenite in evolutia artelorin ultimele decenii. Sunt mentionate,

de regu16, sub acest aspeC: ,,dernocratizarea" prroductrei artistice (atenuarea sau stergerea diferentelor dintre nivelurile ,,inaite" si

Caste/ul

dn carpdti/subREAl (Calin Dan, losif

Kr16l/)

Lucrarea {ace parte din *fia Dratuland, concepute

ca o reactie la cliSeele fol6rte de medirle occident;le cu
pr vire l; Rom6nia anlcr '9A. Replici a Palatului
iui Ceausescu, realizatS drr pachete de tl9arr ,,Carc::1",
lucrarea conlrne mulrple re{e|nie dlclatura anr:o' '80
in Roman a. romanul lu lu s y'erns Castelul dn Ca'paii

cele ,.joase" ale artei, dintre crealia ,,elitista" si cea ,,popular5", absorbtra deliberata a klscbulul); revalorizarea unor comportamente considerate anterior ca marginale sau chiar exterioare receptdrii
estetice (divertismentul, amuzamentul, relaxarea, plicerea jocului
sia fantazdrii)si a unor categoriiestetice corelative (,,agreabil", ,,placut ",,, deconectant ",,, ludrc ",,,seducator " t; redef inirea raportul ui

arta-realitate (oentru artistii modernisti, problema centrali ar fi fost

Enn

#u ***m f,e d# f t',r-s;'a f e

dificultatea sau chiar imposibiliiatea accesului cognitiv la o reaiitate tot mai complicati 5i mai con"',2i, in vreme ce pentru postmoderni ,,realitatea"
-',. --" nsi:si Cevine o entitate problematicd, aisr

cr,,riti,ie alternati,,'e dizolvante:,,realit"rr; rdialele", ,, realitati ,'it-tuale" etc.); o atitudirre

permisivi, binevottoare fat'i de formele anterroare ale artei (spre deosebire de modernisti, a cdror estetic6 ar fi fqst marcatd de intentia rupturii
categorice si polemice fala de predecesori, postmodernir sunt concilianti, preferind straiegiile asimilSrii ironice si ale,,recicldrii" creatiei inaintasrlor,

foarte diferite.
in Romania disputa despre postmodernism a
fost lansati la inceputul anilor '80, cu privire la literaturi. Definitia larga a termenului (= ,,postmodernitate") era, la vremea respectivd, in mod evident
inadecvati in raport cu situalia generald din 1ara, fiind ca atare ignoratd.
,,intr-adevar, avem de-a face

torului fata de propria creafie (prin constructie lucida, distanlare ironicd sau autoironicd, constiinta
mdrturisita a artificiului etc.).

in RomAnia, ca si in

tarile estice care au trait traumatismul inchicierii dupd cortina de fier, cu un postmodernism atipic, uir postrrroder-

nism fard postmodernitate. Fiind legat de societitile

postindustriale, este curios

ci

postmodernismul a gisit

la

noi un teren de manifestare, in condiliile unei regresiuni

Posmodernismul ?n Rom6nia

Conlinutul noliunii de ,,postmodernism" s-a

complicat 5i datorita faptului cd, termenul tnternationalizandu-se, a trebr-lit si fie acomodat unor conditii cultur:ate, economice, sociale gi politice locale

de unde si propensiunea acestora din urmi citre diverse tipuri de intertextualitate); acceptarea
senind a efemeritdtii actului artistic si chiar complacerea in experimente de crealie cu caracter
tranzitor (in locul constructiei unui obiect estetic
durabil, artrstir prefera adesea regizarea unor ,,eve
t^-^^^^inn _ irpnpt,ahile
imOOSi-:*^^+^,
rrIrl
llsPslqvrlE,
ItaPycttttty
IlllIfl
|Lt
bil de fixat intr-o formi care sd reziste scurgerii
timpului); preferinta pentru forme aftistice amestecate, care combini, adesea in manieri surprinzitoare, elemente stilistice indeparlate in spaliu
sau in timp (ceea ce apropie uneori actul creatiei
de procedee de ,,mixaj", in beneficiulcdrora pot
fi folosite tehnologii de ultimi or5); detatarea au-

Perioada postbelici
re rlt'J' eti i"i u raie

lcezie" iu

economice,

lipsei tehnologiei informationale

;i

mass-medra, in stare sa asigure transparen'!E 5i comunica-

re." (Daniel Corbu, Postmodernismul pe inte/esul tuturor,

ed. a ll-a, lasi, Princeps Edit, 2004, p. 63)

Cantonat strict in perimetrul estetic, initial in

cel beletristic, postmodernismul rom6nesc s-a identificat cu afirmarea unui contingent masiv de scriitori
tineri, cu stiluri de viata, ideologii 5i conceptii literare
convergente, cunoscut sub numele de ,,generatia '80".

VRE},IE IN SCHIMBARE

{-^^-^-*-

rr4Srrrlrrll
de Radu G. Jeposu

II

I tadu G. Teposu (l954-2000r crrtlc

literar, eseist sr ,t:-aiist. Prcvine clnir-o fanrilie de preoti ca'e al siuitt de-a lungi,i rnat
multor gerreratii, ; secorui al Xl)'-ir-'a, a bi'

'

serica drn Siri ea . -:. 3r-aso'.') A 5iiciai a

Liceul ,,Andret Sar; ;rta" d n Brasov, acct la
Facuitatea cie Fiiorogie de ia Universrraiea
,,Babes-tsolyai" c

A ic:t

!lu1 /absclvrti in 1978).

ai Ceratrlut
a fallJiai, re,'r5ie

men-:a:- aci,"'

,,Echino>1" s1 tea.ja'.ar

i
ia'
.t-.2':.',"?'
::..:e-1r)-.'
n e carera a i"--a, ;ar. a') 1,"l.t'e ae at':-'ca

cl

La sfir;itul deceniului opt, chiar critica generaqiei '60 sesizeazi o noua stare de emulaiie creatoare, atrigind atenlia asuPra unor
tineri scriitori care incep si-;i facl apariqia in presa literara. Este
perioada unei intense activitigi culurale in cei'curile srudenleqti, a
unei adevirate eflorescenqe a cenaclurilor literare, unele mai vechi,
aitele proaspit infiinqate, in care se citeqte Ei se scrie multi poezie,
multi prozi, in care schimbul de opinii anuntd constiruirea unui spirit critic in rindul proaspeliior autori. 1...]
Cei dintii care-si fac simliti Preze.nla sunt poelii. Mircea Martin face un Pat'tret de grup,in Echinox (nr" 10-11-12/1'978), in care
incearca si disdngi rtotele proprii ale acestci lirici, abia prefigurate:
,,Reprezentativi mi s-a parut insi atirudinea lor faqi de poezie, poezie
pe care face impresia ci vor s-o cucereasci fugind de ea; indepirtiniu-r., alrfel spus, de ceea ce s-a facut pini la ci, de ceea ce au fdcut
inaintea lor." $i inca: ,,N4ctafora poetica se face
cei care ,-"u
"fi.-",
parca mai rari, locul ei fiind luat de anecdor;1 si parabola." l)eliricizarca
poctici ar fi. asadar, una din primele trasituri ale noii p'rezii' ["']

189

&

frt
CI

c
f

r'; r

:cr

CO

9;5.

lcst, cc dserrenea, u-.J

iinire nrenrbr'i foncatori ai grupulul sa'.rri( .1,-< antaiori;. A ciesfisurat o rnie:-sa

actrvriaie publiclstici, coiabcrAnd cu crLrr ii
C.r c!bL'i lrle'316 ld ^lalo'rtaiea levrs:: '-r
cuit';ralc .rle lrr--pului DupJ 1989, R:J,.r

a
G. -eoc s,i J :T.lr,nlal 5. a coldrs oar
siai'sliul vretri icaL:zat de un accrdert.:-,:
autorob l) revista CuGntul, pubirc;-. e

lunari care s-a bucurat cle o deossD;ii

precrere intre per.tod icele iterar-culi'r

ra le

romiresti ciin,;ltirnul decenru

,,inti plicea splritu/ sitt de lnce2e':'
denti. Era clilat dlscret, mindru ci re' -.:a
sa r' oeprde Ce r'c ,tn ce.'tru de p'es;--e

;oevir

LJr

lnC

sccrab,l. A:abtl. pa : :-^:.

te .'^:- 3
e^'trdorci:nai' de luctd
luci'o
ornir-o privt:re sr-5 modela discursu/ in ccn'

sect:nii. 1....1 Raou G. leposu zvd u,i Sit'

critic proprlu, plln de forntule tneo:ie, ce
=.-'a.i z) 7i <' rnr. a 7A foa re. D isra n ra s : c e
jurnallsm llterar pseudo-crilic e'a
anumlt
un
7

;.

cors oeraDih. Ctlt.va oefrr'tta c.z

i rep

e ra b

ila,

n e co

n ve n t lo n a la. 1...) lo n

i:;,

;" -<i u

.
-_--1.;a. COTC,S S
^ cutdr
-r"" -. arctl
gestiu, fluent 7 exact, prn de nuante st ce
trt'n;lterl ce surprlndeau adesea. " (Acr'.an

LttIlL d;tdqrd.t/

l',4arino, Gindurl ciespre Radu G. Tepcsu,

Cuv'dntul, nr. '1 1, 2O0O)
A debutat ediiorial cu volumul Vre:a si
opinil,'e personayelor (1983), grupa, ce
eseuri critice privind personaiele oin romane e romane3lr. lsiona uag(d & g:::r;'

in

ci a intunecatului decentu iiterdr nc:'i

(1

993) esie, pani

1n

rnornentul de

fati. -ra

j T.rre ceie rnj' c-prjnzi:oare si ^ : :':-

o.tab..e panorame cr tice :ie genera:ie iJ.

,n 199c a puL. ca: eseul
'er ^ie'e
6:11rs p.53;' .'
.;ttt 3 e,-her, deSpre
'.'jnrrl
inter-belici tot mai apreciaii in uir,mui i,r-'c
la trnP c;re
,, Radu G Teposu a
'r;eles
este una din marlle menti ale criticulut: c'is-

:-i'i'--

cernerea valorllor

si

promovart"a /or

stdruitoare. 5e 5tle prea bine cd un crltic se

perssnahzeazd prin ralor,le pe rare ie a'eg:.
Azmutul axiola!|c se dobEndeste greJ. ca'
cft'ri celiti cere site,.in(otro s'i priveasci ori.
e.aia.ee absc'ui .ecesari inlFUn p'e:a.':
iltoideauna Cerutant.l.. l A fost it'tie'esat
Ce

t.:pu'r4

.'-

.1

a'

-i 1';:uti. o! ca:: i.:

scriu cclegii lur c'e generatte, /e-a cc-e'::et ci1.le p!'or3t. .'t:e'qe1t st (a':p':'a^'
sr4 le-a canturet portrete de tlnere:e ir,'
schiie arenie si observatrr cumpiniie. D,',1
acesi e)ero.i.'u pubiicts!rc a rezL'/tet c aale
focai.zatA pe des!,'ntl st '.'Jloille gene'e : e
--1.?:-::.'i.', bC' (Jtc' d l 5-J 5L'.: ii^

. l.'Cr " :'i'C :: .'

crcisca a iniunecatului deceniu r:t'a'
noui, o cafte a cA''et aparllte a fosi eraraii Dend in 1993, des, a fost qano:5 st

p.;j:"a Ocrr'St'.-

lnalt;:ii cu ii.Ltir .in.]tri[e

. r .: -l:'cl

j.'r r

Rel,efLl

:t

'

a::.:..',.|olS:r.;i.|,ierlire,':t|1i.C:'a..

a' :Lil.
:'

1lro

r:r

^,'t

. l'Ji'C:

c C'

ir,tr-,t.r alt articoi, Noua poezie noud, totin Echinor (nr. 8-9/1979),
Ion Pop ii apropie pe tinerii autori de ,,demersul creator al acelor tineri
din deceniul patru', de la noi, sugerand o filiaqie avangardisti prin
disponibilitatile acestora de a capta;uvoiul de stiri gi senzagii, de fragmente ale realului;i erplozii emfadc-ironice: ,,lirismul lcr e rulbure=alu=
vionar, dinamizat de energii obscure, greu de canaliz,et, a,lltrenand cu
sine mari suprafeqe . prozaice ", ca in virtutea unor impulsuri care cauli
inainte de orice altceva un impact cit mai profund cu u viaqa imediati ,,." Sau: ,,Faprul fanexarea unor cuceriri noi din sfera limbajului]
e evidenq bunaoari, in conjugarea, la mulgi dintre tinerii poeli, a rafinamenrului constructiei texruale, a discursului ce se autodemasci ironic in caiitatea sa de convenlie, cu tendinqa " transcrierii ,' evenimentului
cotidian, a reaiizirii acestui contact mai direct, mai pugin < Poetic > cu
realui." t...] i" fine, $tefan Aug. Doinas trage limitele noii generaqii
pini in 1970, considerind ci odata cu primul val de poeqi echinoxigti

sti sub semnul culrurii. Articoiul sdu, Pentru o noud ,,generalie* poeticd, apdrut
totin Rominia literard (nr.50/1979), sugereaze o dubli naturi a actului liric, o con$dinli culrurali reflexivi: ,,Existi arcul de cerc caPabil
si-i cuprindi pe to$i acegti tineri poeqi sub aceea$i boltl ? Se pare ci
da. Ar fi, mai intii, o radicali orientare spre culruri, ca atate. Dacd
. generaqia " lui Nichita Stinescu a umplut un gol al poeziei noastre
prin reacgia candida ;i inspiratd a unei naturi p o etice [. . .], " generatia >
acruali umple un gol al culrurii noastre prin afirmarea tocmai a cultuiipoetice ca punct de plecare pentru aventura existengiali apoeztet'
Tod aceqti tineri rrLiesc cultura cd o ndturd t...].in al doilea rind 9i
ca o consecinqi, asistinr la o sporiti conttiinld a aaului poetic.--".
Aceasta din urmi este, de fapt, 9i cea mai spectacuioasi achiziqie a noii
poezii, cici spre deosebire de modernism, care propunea o ontologie
a acrului poetic, o interneiere prin cuituri, lirica mai noui face din acnrl
insu;i ai poeticii un joc conqtient, un artificiu ironic care suprimi orice
sens, noua poezie, ca ;i proza, triie;te
fei de transcendengi. it
"c"st
sub semnul ingenuiuqii pierdute, tipic postmoderne.
Ramificate in atitea direCqii, in{luenqele din care se hrinqte poezia
generaqiei '80 ar putea pirea un eclectism susPect care alimenteaza
mimetismul. insi tocmai aceasti asumare deliberati a totalitiqii culrurale face specificul noii poetici. IJn eclectisrn irigat in permanenqa
de ironie, in care se prefigureazi o noui paradigmi gi care sugereazi,
in fond, un rrou morlel cosmologic. Poezia postmodernA, cie care a vorbit, printre primii la noi, daca nu cel dindi, Alexandru Mugina' i;i recupereaza omogenitarea nu in planul iluziei, ci in acela al con;tiinqci
crearoare. Lianrui sdu e, cum am zis, ironia. Unii au vazut in aceasta
o probl a neseriozitiqii, o persiflare a adeviratelor valori. insi rolui
ironiei in poezie searnini cu cel ai unui dug rece. Nu mai scorr.ronesc
acurn definiqia ei, insi atirudineit ironica, departe de a fi o bagatela,
dizolvi orice transcendengi, sugerind o siruare mai e:tacti a poetului
fie in raport cu texnrl, fie in raport cu realitatea pe care o tatoneazi'
Nu cred in ternerile schimonosite care spun ca ironia va distrugc totul
;i va impinge poezia spre sterilitate ;i spirit destructiv. O noui atitudine nu inseamna sflrsirul lumii. Ironia nu e nihilism, ci un mod compasiv-tolerant de a lua in posesie realiatea, de a o privi. Irorria se oPur-lc
magiei. Sfideazi iluzia, ncvoia de utopie. Aici, mi se va rcProsa' Probabi1, nei'oia de ideal, de visare. insi ironia nu excludc aspiraqi.r,

se conrureazi. un arc de cerc care-i cuprinde pe toqi gi care

te tufts.rrante

Perioada postbelied
Poeaia. {urenta eliltLirale

idealul meliorist. Viseazi intotdeauna cdviseazd' o realitate care nu

posibili in vis. [...] Sigur ci nu toqi poegii afirmaqi in cadrul generagiei

'80 au un program identic gi o formuli comuni care si-i striveasci,
insl scriu toqi, sau aproape toqi, educaqi in aceea;i mentalitate.

Flrru
I
T.., ul \/reme

in scltimitare a fost rcprodus din Istoria tra'

gic,i & grotescd a intunecatwlui deceniu literar n ozl, Bucuregti.
Editura Eminescu, 1993.

-J

Note lexicale

ramurd a filozofiei care studiazS trdsdturile generale aie existenJei.

onto/ogie, s.f.
transcendenld, s.f.
ceea ce se afld dincolo de limita unui domeniu dat, dincolo
de realitate.
amesteclturii, grupare de elemente disparate, firi legSturii intre ele
ec/ectism, s.n.
imitafie, comportament imitativ.
mimetism, s.n.
nihi/ism, s.n.
atitudine de negare absolutd, de respingere a tuturor valorilor umane

Bibliotec;

recunoscute.

meliorist, adj.
referitor la meliorism, concep{ie potrivit cdreia lumea nu este nici categoric bun5, nici ireparabil rea, ci poate fi imbun5tdlitd.

)>

DISCUTAREA TEXTULUI

insSgi substanla operelor artistice

,,Modernismul a cultivat si el intens ironia, dar esenla

sa este gravd 5i problematica. in postmodernism insd, lronia se generalizeazd, devenind insi;i substanla operelor
artistice. Trecutul [...] nu mai poate fi recuperat cu candoare,

,,Asumare deliberati a totalitSlii"

,,Astiizi, poate mai mult ca oric6nd, poezia nu mai
ingaduie sE fie definiti intr-un singur fel, prin vreo

ci cu ironte.lstoria, tragic5 inilial, prin repetare devine farsd "

(Simona
Popescu, Sensul poeziei, astdzi,in Generalia '80 in texte
teorerice, aniologie de Gheorghe Criciun, Pitesti,

metaJori <uniiicatoare>, consensuald."

(Mircea Cdrtdrescu, Postmodernrsmul rominesc, Bucuresti,

Editura Humanitas, 1999)

{.

Oitffa Vlasie, 1994)

'''

1.

Explicali afirmatia lui $tefan Aug. Doina5.

,,To!i ace$i tineri traiesc cu/tura ca o naturd"
.

2.
Doetic"

Ce intelegeti prin ,,con;tiintd a actului

?

3. Ce fel de ,,transcenden!5" poetica

credeli
ci este refuzatd cje poezia postmoderni? Discutali
urmitoarele rispunsuri posibile, aducdnd eventual
exemplificdri din poetii studiali anterior: exprimarea
unor sentimente general-umane mister poetic
poezia ca o formd de cunoa;tere credinla in

'

'

'

Dumnezeu . transpunere simbolica sau metaforici

a semnificatiei versurilor.
4. Lucrali in grupe de c6te 5-6 elevi. Extrageti fiecare, din paragraful al doilea al textului lui
Radu G. Teposu, caracteristicile poeziei generatiei
'80. Confruntati rezultatele 5i negociati o lista cu
care sd fiti toli de acord. Urmdrrti apoi, individual,
care dintre pceziile studiate ilustreazd cel mai con-

vingdtor fiecare caracterrsticd postmoderni.

Confruntatr dtn nou observatiile fdcute.

Selecta}i din lista urmdtoare cuvintele care

se apropie semantic de ironie, in sensul pe care il

dd termenului Radu G.leposu: libertate r 1i5 o joc
. luciditate . batjocurd . criticE o pasiune.
2. Dali o definilie a ironiei care sd corespun-

di

modului in care aceastd notiune este interpretata de catre Radu G. lePosu.

))

DINCOLO DE TEXT

{.

Citili mai jos descrierea facuta de Eugen

Simion ,,programului poetic" al generaliei '80 5i
comparali-o cu punctele de vedere suslinute de
Radu G. Jeposu in textul studiat:
,,1...1

o poezie care desolemnizeazd discursul liric

pi refuzS, sistematic, stilul inalt, abstract, ermetizant,

impersonal, propriu modernismului (sau, mai exact,

unei bune parfia modernitalii); o recuperare, in chrar
interiorul poemului, a stilurilor poetice vechi prin parafrazd, parodie sau printr-o citare directa [..']; poetul

191

IEI

fl*
arre rpte
-:.*-

ffi

o
(t'

w{tura[e

.:

optzecist nu exclude posibilitatea de a inspecta invizibilul, a asculta neauzitul..., dar nu-siface program
strict din aceast6 aventurd: aventura luiincepe in reali-

tatea imediatS, in cotidianul derizoriu; o poezie, asadar,

a concretului 5i un limbaj care pune mare prel pe forora lit-atii, va lorif ica

prozaism ul >, nvenlia lexrca la

mele
a strdzii ["..]; poezia este ;i o recuperare a diversitaiii
realului, ea intenlioneazd si cuprinda /o/ul sublimul
<

si detritusurile [mdrunligurile] lumii materiale; aceas-

ti

Cei mai consecvenli cu substratul teorettc sunt

textuali5tii[...], extrem de instruiti 5i de familiarizali

cu achiziliile noii literaturi, inventivi eiin5isi, cu o mare
imaginatie a ideii 5i cu o indiscutabilE vocafie a re-

Siu..si lina bine in mAni convenliile,:sE-le

pe rsif lezest+5 le modeleze, cu n osc psi hol o g ia-lecturii, orizontul de apteptare al cititorului, ies in int6mpinarea lui 5i ii deturneazi intenliile. [...] Urmeaza
mlto/ogla derlzoriului[...], cu excizii ale realului in-

flec1ie1,

aspiralie nu exclude livrescul, intertextualitatea (trans-

conjurdtor, tratate cinematografic, detaSat ori cu bla-

textualitatea); convingerea poetului este cd orice teK

cuprinde o infinitate de alte texte;i ca literatura poate
fi sursd de literatura pentru cd literatura este un mod
de a fi, o formd de existenfa; poezia t6ndra de azi, s-a
spus de atdtea ori, este ludicd, ironica, respinge intoleranta, emfaza poetului modernist; poetul postmo-

zare, cu desfa;urdri ale feliilor de via!5 in toatd

normalitatea lor insipidiS. Personajele sunt recrutate

dern militeazi pentru o mai mare ingiduinti ?n lumea

spiritului si in cea socialS; este, cu adevdrat, pluralist
si gandeste omul poetlcin alt chip dec6t inaintasii sii
modernisti: un om realist, democrat, tolerant, cdt mai
putin retoric 5i, dacd se poate, deloc abstras, inchts
intr-un limbaj accesibil doar initiatilor [...]." (Eugen
Simion, Momentul'80,in Scriltori rom1ni de azi, vol.
lV, Bucuregti, Editura Cartea Romdneascd, 1989)

2. Citiii descrierea tipologicd de maijos

a pro-

zei optzeciste. Discutati:

Care dintre trasdturile evidentiate de

Radu G. leposu corespund caracteristicilor prozei narative postmoderne, sintetizate !a p. 12i
din manual?

. in ce categorie ali incadra

romanul Femela

in ro5u?
,,Aceasta ar

comund
'80:
genera!iei
pierderea
pronunJatd
a
cea mai

de stiiuri

rat, pitoresc, imbibat de pletora jargonului. Lumea

e mediocrd, invdluitd in melancolii pasager, cje o seninatate naivd, pestrita, instabila, atinsi de psihologia kitschului; e apoi fantezismul alegoric 5l livresc
[...], hranit din replici si parafraze culturale, din sarjdri suculente ale achiziliilor livresti, din desfoiieri ale
ima ginarul ui. Raportarea e intoidea una pa rod icd, I u-

cida, sugerdnd 5i o funclie critic5 a lecturii. Ace$i prozatori sunt, toli, ni;te stilipti, cu mare preluire pentru
imaginea plasticE, pentru picturalitate. .lin {ine, nu

lipsesc nici ana/l5tii[ ..], cu predilectie pentru miscarea interioard a sensibilitalii, pentru radiografia psihologicS, pentru cazuistic5. Ei vad viala in latura ei
profundd, ad6nc5, adesea abisala cri subliminald, sunt
obsedali de trecut, de temele mari ale existenlei. Sunt
reflexivi, pasionafi de expresia aforistica, apoftegma-

fi, de altfel, si nota

ingenuitS!ii, amestecul eterogen

viziuni. [...1

din medii marginalizate cel maiadesea, ocheanul naratorului fiind ?ndreptat c6tre ungherele ascunse ale
existentei. Perspectiva e neutr5, blSnd-malitioasS,
compasivd alteori, indiferentd 5i mizantropd altadat5. Limbajul e autenticist pSnd la exasperare, colo-

5i

tic5, memorabilS, cauti cazurile'limit5, dilema, situatiile de exceptie. Procedeazd adesea prin rememorare,
prin alternanfa planurilor narative, prin developare'
Monologul interior, ancheta, depozliia sunt procedee predilecte de captare a fluxului constiintei, a interiorititiitulburi, dar si de reconstltuire a adevirulr.ri'"
(Radu G. Jeposu, lstorra tragrcii 5l grotescd a intunecatululdeceniu lltera.r noud, Bucuresti, Editura Eminescu, 1993, pp.22-23)

3. Majoritatea cercetdtorilor sustin cd tr6saturile caracteristice ale postmodernismulut pe

plan international se recunosc mai u5or in proza
decat in poezia ultimeior decenii. Amintiti-vii ce alt
invitat (p. 121) despre particularitatile prozei postmoderne st comparatt-le cu trasdturrle drstinctive
ale poeziei postmoderne (vezr si p.185). ln ce mJ-

suri sunt acestea convergente, depdsrnd

192

asadar

ri.#

j::"'lE:

'rrili
lll'l':1:

iii,l

5Eg

Perinada nostbelici{

f)**zia. {ul*nte 'cr*!turale

deosebirile dintre evolulia prozei

;i cea a poeziei
5i incadrandu-se intr-un domeniu comun, al
/itera tu rl I pos tm ode rn e?

D iscuta!i, a duca n d exemple relevante din lecturile voastre 5colare sau par-

ticu

la

re.

CONTROVERSE

)>

1.

De la inceputul anilor '80 incoace, notiunea de ,,postmodernism" a st6rnit dispute aprinse

in presa rom6neascd. Principalele chestiuni luate ?n
discutie au fost:
. raporturile dintre,,postmodernism", inteles
ca un curent estetic, si ,,postmodernitate", inteleasi
ca un tip de civilizatie, caracteristicd pentru evolulia
Statelor Unite ale Americiisi a Europei Occidentale
in ultimele decenii;

raporturile dintre postmodernism, ca un

curent estetic international, manifestat cu precide-

re in societalile intrate in ,,postmodernitate", si

crealia literara rom6neascd din ultimele decenii:
. identificarea trdsiturilor estetice convergente
care sd justifice recunoasterea aparitiei unui nou
curent, cu individualitate proprie;
. identificarea, at6tin literatura universald, c6t
pi ?n cea rom6nd, a operelor reprezentative si a scriitori lor reprezentativi;
. raporturile dintre postmodernism 5i curentul premdig6tor acestuia, modernismul;
. relalia dintre succesiunea modernism-postmodernism 5i succesiunea generaliilor literare in literatura rom6nd de dupE rdzboi, in special generatia
'60 ;i generafia '80.
La ultima problemS, majoritatea criticilot in spe-

cial cei mai tineri, a optat pentru identificarea post-

modernismului

cu generatia '80. Bazdndu-se pe

constatarea cd modernisrnul a avut o atitudine negatoare, de rupere radicaiS cu trecutul, in vreme ce postmodernismul adopta o atitudine recuperatoare, de

reintegrare

fcrrnelor artistice

precedente,
N. Manolescu a exprimat, la rnrjlocul deceniului al
lX-lea un punct de vedere diferit, Cititi urmitorul frag-

craziile ei. Epoca postmodernd nu inventeaza cu adevdrat o noua poezie, asa cum irtventase epoca mo-

dernd, dar dupd un veac si mai binr: de modernrtate,

sa fie mai putin i..strictivi. Atitudinea
caracteristici este acum una recuperatc r'" [. . .] Privin,l
astfel fenomenul postmodern, nu po: . -cepta rdeea

poetiilsipermit

care circuli mai ales in articolele criticilor tineri de astazi,

ca linia de demarcalie intre modernitate si postmoder-

nttate desparte, in poezia romaneasci, generatia '80

de generatia '60. Chiar daca generalia '60 n-a folosit
niciodatS'termenul, ceea ce ar putea indica faptul ca
ea n-a avut constiinta cii apafiine epocii postmoderne,
spre deosebire de generalia '80, care o are, siinca in

mod acut, contributia celeidintdi la postmodernitate

este considerabilS. Nichita Stanescu nu seamand cu
niciunuldin poetii interbelici. Poezia lui a incheiat, practic, conturile cu aceea modernd. " (Nicolae Manolescu,
Poelii pereche, in Calete crltlce, nr. 1-2, 1986)

2.

O prezentare detaliat5 a controverselor

romSne5ti legate de postmodernism gasifi in capi-

tolul D ezbaterea in j u ru / co n cep tu / u i din mono g raf ia

lui Mircea Cirtdrescu Postmodernlsmu/ rom1nesc.
Bucuresti, Editura Humanitas,

tati urmitsrul extras din

1 999. Cititi si comenincheierea capitolului

mentionat:

,,PAniin decembrie 1989, notiunea de postmodernism a polarizat doua tabere mai ales literare,
unde miza era una esteticS. Abia apoi s-a putut
observa faptul cd ea opune, de fapt, doui categorii

de intelectuali: una <umanistd>, idealistd, elitistd,

apdritoare a valorilor absolute, a <artei mari> (acestei orientiriii apartin cele mai multe dintre Vlp-urile
vielii noastre intelectuale de azi), cealaltd
- in rapida
crestere azi datoriti mai ales norlor orient6ri universitare pi stagirlor in strainitate ale tinerilor de valoare pragr:,atic6, democrati, toleranta,
informatizata, adept5 a unei definitii mult mai
extinse a fenomenului artistic. Astazi acest conf lict
<generalizat> este inci latent, dar se poate
prevedea o orientare ideologica serioasa in urnritorii ani." (Mircea Cdrtarescu, op. cit.)

ment critic. Referindu-va apoi la textele studiate anul

acesta si la lecturile voastre suplirnentare, aritati cum
vedeti creatia poelilor din generatra '60: maiapropiata de poezia interbelicS sau de cea a ,,optzecistilor"?
,,1...1 Poezra posrmoderna isi imprumutd crrterrul poeticului din cea moderna, cu deosebirea c6 se
arata mult mai ingaduitoare in preferintele si rdiosin-

I
I

t!.

193

egg
F

ilt|l

t f rnffia
.

:t

#{p}Nf3r{af#
'

-$'t

t[\\ * Deixis Fi anafo ra

//

DEICTICE

>)

Georgeta Ndparus

Deicticele sunt elementele lingvistice care trimit direct la situatia de comunicare, care se decodeazE prin raportare la aceasta. Sistemul deicticelor se numeste si deixis (cuvant de orrgine
greceascd insemn6nd ,,demonstrare", ,,actul de a ardta"). intr-un
dialog, deictice sunt in primul rand formele personale (eu, tu,
persoana I si a ll-a a verbelor), adverbele de loc 5i pronumele
demonstrative (aicl, acolo, iista, acela), adverbele de timp si timpurile verbale (acum, prezentul).
Persoana a lll-a a pronumelui personal sau substantivul insotit de articol pot avea folosiri deictice: l|ite, a venlt 5i gl(cu
privirea sau gestulindreptat spre cineva prezent); Dd-mL te rog,
dictfonarul(care e pe masd, la indemdna etc.).
Formele de deixis sunt de t\p personal, spaflal, tempora/, social(realizat prin marcile politetii, care indicd plasarea sociala relativa a vorbitorilor) si textual(care trimite la iext ca la un loc:
,,nlai sus mentionat",- ,,vezi marjos "etc.).

Compcziie

Georgeta Ndpiru; (1930-1997)

- pictorita. Pericada in care s-a format ca artrst

rq rr r clihprrraa ri.tr trii rorrrane:ti cie
ngorile realismului socialist si cu absorbtia
de influente din arta european;. A surprins
realitatea cotidiana in lucrdri realizate cu o
naivitate simulat5 si colorati, dar intr-un
proces controlat de inteligenld si umor.

e rninr

vorbirii ?n stil
direct se disting cel pulin doud
coordcr:ate deiCice, ale
enuntirii actuale si ale discursutie=

lui citat: 5fl [acum,] cd e/ iYy

spusese:,,Continu;m [acumr]
urmdrirea/ ". in stilul indirect libel
interactioneazE daud repere deic-

tice: unul determind fclosirea

timpului trecut ai verbelor (din

punctui de vedere al naratorului
disimulat, actrunea se petrece in

trecut) si aitul deternrind folosi-

ro:
rlrri /nrr'zeritr
rl rrprqniso nrozontr
F/rseEI lLUruI
PI

najului). Un semnal trprc literar al

suoraounerii acestor ststeme esie

combinarea adverbului dcum

Iperspectrva personajului] cu un

trprr
timn
rt lnprsnertiva naratoL|| | lP
L'LLu\
rulull. ., Acum ea intelegea toiui"

194

identificatiin dialogul de maijcs elemenl.ele a cdror functie deicticii este repusa in discutie de personaje.
,,- Hei, rni din casi! - Cine?'-Tul - Eu? - P,ii cine! -Cine, ma?
Ai o scrisoare!
Ce-i?
Cum ce-i?
Pei ce-i?
--_
Scrisoarea.
md?
Ce,
Tu.
Eu?
Pai cine.
Ad-o-ncoal
- Stiu eu- ce scrisoare? Ce,
sa plSteSti!
Ce scrisoare?

-TrebuieCine?

Porto.
Cum ce?
Ce sE platesc?
(1.1. Caragiale, Cum se inleleg liiranri)
ma?

in relatarea

iir:uri

I'

-Tu.

- Eu?"

2'

Discutati citeva cazuriin care reperele situaliei de comunlcare se schirnb6(acumsi aicial locutorului este diferit de acum5i aici al
interlocutorului) si observali ce se intampla cu deicticele. De exemplu:
un articol scris.intr-un cctidian un articol ?ntr-un saptamS-

nal. oscrisoare r,iticiti siregdsitd .

'

un anun! pe u5a: ,,Vin imediat!"

3" Verificati daci adverbul acum in exernplele de mai jcs este
sau nu deictic pi explicati ce utrliziri speciale capdta in fiecare context:
a. Vd oferim cele nnai micr preturil Sunati acunl
b. Acum speranta de viatd a oarnenilor e mai nrare decdt ctt
doud sute de anr in urnr6.
c. ,,Mai mult decAt o eroitoreasd in siare sd-5i incante cltetttele din lumea buna, Vasilica n-avea sa ajungd nicrodatS, decisese

in secret Maria. Acum ea privea prin fereastra dtn spate de la rcmorca tramvaiului 4, care strdbdtea clopotind rntersectia inu.ulA i''
fum de la Obor." (Mircea Cirtdrescu, Orbitort

HEM
I
E.tY

&- ircr
>)

b ii

f,"f,J'

wt {'i f'P i {{3

3.

ANAFO RIC E

tru a

municare), fie anaiti''!,

(pentrL:

tru anaford sau deixis), n'lai ales pronume (e/, se,

acesta, acela) iadverbe (aicl, acolo)'in romAni

si inteleagd anumite puncte de vedere'"

Anaforicul se referd la o entitate (un lucru,
o persoani, o idee) care a fost deja introdusd
in text (de un antecedenfi. in exemplul de mai
sus, anaforicul acesta reia referentul formulei
un coleg (care este deci antecedentul siu)'
Anafora (fenomenul, prxedeul folosirii ana-

este foarte frecventd anafora zero(subiectul sub-

inteles, care trimite la un element deja exprimat

in text): Dana a'plecat la marejA':fgA! un tren

de noaPte.
Anaforice sunt 5i ,,expresiile referenlialeli, fgr(armule definite alcituite dintr-o marcd anaforicd
ticol, adjectiv demonstrativ) si un element lexical

foricelor) provine din gr. anafora,,ducere inapoi"

si are ;i un alt sens, in retoricS, unde desemneazd un tip de repetiiie (la inceput de vers sau de
enunt). Din cuv6ntul grecesc provin in romdnd si
"
arhaismul a naford (,, anafora ua lu i vod5 ), termen

(de exemplu un substantiv, repetat sau sinonim):

Am cunoscut un baiat. Baiatul"' /Acest baiat... / Biiiatul respectlv... / T1ndrul acesta"'

admiriistrativ ca si (prin intermediar slavon) terpaine

Mai multe anaforice care trimit la acelasi referent (persoanS, obiect etc.) alcituiesc lanluri
anaforice. Lanturile anaforice sunt esenliale in
realizarea coeziunll 5i coerenlei unui text'
Existi o scald a expresiilor anaforice, de la
cele mai simple (folosite cdnd se menline referentul unic 5i stabil cje la un enun! la altul) la
cele maicomplexe (mai ales c6nd referentul se
schimbd, se poate pierde, se poate confunda

n{ita " )'

men uli bisericesc
Catafora (din gr. ,,ducere inainte") e un tersf

men tehnic folosit uneori pentru anafora cu di:

rectie inversd.
Anafori propriu-zis5: ,,A sosit la noi tindrul

"
care a c65tigat concursul. Pe Alil atteptam'

Caiafor5: ,,Pe elt a$eptam: pe t1ndrulcare

a clStigat concursul-"

1. ldentificati anaforicele din exemplele

La ce aspecte ale reprezentarii lumii (de

mune (care pot avea un referent diferit)'

,Anaforicele pot fi cuvinte specializate (pen-

nu voia

(,,

Postbeliqd
l; . llrf : i.: r.l.lltlifAle

prezenli in
'..naforicele trimit la referenti deja
discurs (persoane, obiecte, locuri, momente), la
idei globale, rezumative sau doar la sensuri co-

.-"ua elemente

din text, din discurs). De exernplu.

(roste;te ci,,Acesta e candidatul nostrul"
neva ardtand o Persoand);
,,Dan se certa de multe on cu un coleg. Acesta

fu rd

Perioada

..,-..

exemplu: persoane, obiecte etc.) se referd anaforicele de la exercitiul 1?

Unele cuvinte te DOt folosi fie derctic(penardta, p':ntt-t r "rrimiie ia sltuatia de co-

a nd

{8

de

maijos:
a. Mihai stia cd o sd vorbim azi despre el, de
aceea s-a pregdtit, construindu-si un discurs'
b. Am ajuns destul de usor la intersectia despre care mi-aivor'oit. De acolo a fost maicomplrcat'
c. Ana si Victor au avut acum un an c noua
discutie; atunci au inleles ce trebuie sa faci'
d. ,,|'lu ne este dat nici noui, ntct omenlrll'
si redevenim copii, si nici nu stim daci am dori-o
cu adevirat." (Ana Blandiana)
e. ,,lesim cj!n iarnd epuizatr si bdtrani si ni se
pretinde inca lmensul efort de a trii primdvara Faptul cd suntem totusi in stare s-o facem da mdsura
fortei noastre nebanuite." (Ana Blandiana)

f. . A trecut cu chru-cu vai anul acesta si acum

ne dorrm cu totll un;l mai bun'
2. Prin ce mrjloace lexico-gramaticale se
realizeazi anafora 1n exemoiele de Ia exercitiul

1?

cu altii, trebuie dezambiguizat)'

+ el+
lui

siu

acesta

omul

lon PoPescu

bucureSteanul

cd5tigitorul concursului

Ardiati in ce relafir lexicale (repetitie totala, sinonimie pa(iald sau totalS, relatie gen/specie, echivalentd coniextuald) se afli anaforicele din

4.

exentplele urmatoare:
a" Mircea si-a luat un motan si un papagal'
Motanul pdndeste toatd ziua papagalul'
b. Mircea si-a luat un motan si un papagal'
Pisica pandeste toatd ziua pasdrea'
c. Mircea sr-a luat un motan si un papagat'

Bestia pdnde:te toatd ziua potentiala victimS'

5- ldentificafi, in 2-3 pagini dintr-o prozd naderativa la alegere, formulele drferite prin care este
semnat un personaj (de exemplu ' el, acesta' omul'

195

**

o
(u

.:

si

Liw-ebd

rU

ruil
c? fvp {.i ft f

personajul nostru, Vaslle Popescu etc.). Ce observati? Desemnarea e monotonE sau variata, clara sau
ambiguS? Unele moduri de desemnare aduc ceva
in plus in povestire? Se poate schimba pe parcurs
referentul expresiilor anaforice?
6. Completali spatiul gol cu expresiile potrivite din lista de mai jos. Sunt la fel de potrivite?
Aduc schimbiri in text?
Dan s-a intors de la mare. ... e foarte bronzat.

- el- acesta -

Dan

t1niiru/

7. in comunicarea curenti, mai ales

ora15,

nu totdeauna lanlurile anaforice sunt clar identificate si bine construite. Adesea ele se dezambigui-

zeazd

in

context, pe baza unor scenarii mai

previzibile dec6t altele. Explicati care sunt ambigui-

tiitile anaforice din exemplele de mai jos ;i aritati

in ce misuri acestea pun in pericol eficienta comunicdrir:

a. ,,Domnu/.'A!...
tru.

Si

dacd vede pe amicul nos-

lo, din castel. Si-acolo baiatu' se ia la bdtaie cu un

burtos, un jandarm care nu-i lSsa pe !arani sd vdndi ce-aveau si ei p-acolo. Maamd, ce l-a mai b6tut, ce i-a facut! Ha-ha-ha! l-a-pus un cop de
papurd-n cap, a t;5iat o sfoata cu;abia si i-a cizut
in cap o scAnduri, i-a dat brdnci intr-un larc cu
porci... A venit si garzile, da' biiiatur' se lupta cu trei
5i cu patru deodatd si odatd se opintea in sabie pi-i
dadea pe toti de-a berbeleacu' in mocirla. Mamd,
ce bataie! Si fata, care era fata contelui din castelu' ala, venise;i ea acolo;i era tot pe un cal, 5i mai
era 5i slujnica cu ea. $i se uita la incdierare pi de c6te
ori biiatu' mai dadea la unu' cu 5utu-n fund de-l
arunca p-ala |a... la cinci metri, fata zdmbea... Era
blonda si frumoasd, a naibii printesa, pi cu spr6ncenele smulse: se vede cii 5i pe-atunci (aiurea! a5a
e filmu') se fandoseau {etele ca acuma. Si cand a
venit multi-multi soldati si-a tabErat pe el, de baiatu' n-a mai avut ce face, fata s-a-ncruntat, a-ntors
calu' si-a plecat..." (Mircea Cdrtdrescu, Orbitol

f.

..

Feciorul: Care amic?

D..'ltie dumnealuil... sd-ispuie ci nu s-a putut reusi cu afacerea gtiuta nimic, fiinca am vorbit
cu persoana... Nu uita!
f.'Se poate si uit?
D.: ...;i zice cd acuma e prea tdrziu, dacd
n-a venit la vreme; caci daci venea mdcar cu citeva zile inainte, alti vorbal... poate ci s-ar {i putut... Tirre minte!
f .' lru. 00mnule...
D..l ... deoarece nu plecase incd mdtusa persoanei care s-a dus pentru ca sd dea arvuna tutorelui minorilor, 5i el nu aflase inci, deoarece nu-i
spljsese nepotul cocoanei, cu care era afacerea ca
pi terminata, dacd mai avea rdbdare pAna luni seara, c6nd trebuie neapdrat sA se-ntoarcd avocatul,
fiinca s-a dus cu o hotSrnicie; dar acurna, cu regret,
este imposibil din mai multe puncte de vedere, care
le stie durnnealui... Asa sa-i spui.

f.'Bine. domnuie.
Domnul pleacd... Feclorul dd sii-nchiza...
Domnul se-ntoarce.
D.: A1... stii ce? nu-i spune nimic, fiinca poate nu tii minte exact persoanele." (1.1. Caragiale, Ciildurd mare)

b. ,,Foaaaarte frumos filml Baiatu', care era

.Jerarfilrp, vine la inceput pe un cal alb si frumos pe
un drum pan pddure si departe, pe un deal, se vede
un castel. Pe urmd il vezi cum intra in castel pe o
noarti de {ier si ,.,-':,'
meroe undeva intr-o niata de acot:rt)

{&

in stilul publicistic apar unele stdngdcii care

pot produce neclaritdti (din formularea enunlului,

folosirea unor anaforice ambigue, evitarea cu orice pret a repetitiei). Comeniafi din acest punct de
vedere exemplele de mai jos.
a. ,,Elspune ci a fost invitat la guvern, la celebrul personaj, cu ocazia zilei sale de naptere. " (Eve-

nimentul zi/e|,3224,2003, p.

1).

b. ,,Pentru ca 5i-a bdtut nevasta, Eftirn Basarab a fost omor6t cu o ghioagi ciobdneascd de
sotia 5i cumnatul siu. " (Evenlmentul ziiei,
v2.12.1998)
c. ,,Anchetatorii care cerceteazi cazuljaponezuiui ucis de un cAine in centrul Capitalei au intrat in posesia unor inregistriri video, in care se vede
momentulin care Hajime Hori este mutcat de patr:uped, Scenele surprinse pe peiicula i-au ajutai pe
procurori si demonstreze ca asiaiicul a fost victima unui maidanez. " (Libertatea, 1.02.2AA6)
9. Ex.Dlicati ce greseli sintactico-stilistice (de
tipui: folosirea unor expresii explicite atunci c6nd
nu e necesar sau absenta lor acolo unde se sir-nte
nevora de precizare) si cje ait tip (punctuatie, logici) apar in fraqmentul de mai 1os.
,,Opera <<Venere si MadonS> a fost scrisi de
Mihai Eminescu, cel nrai mare poet roman, apartrnand perioadei rnarilor clasici. La 25 februarie 1866
publica prima poezie, <La mormdntul luiAron Pum-

nuln, ca in timpul scunei sale vieti, Emrnescu, sE poa-

t;

publica

un singur volum de

(wnrvur.ref erat.ro)

poezii."

TNE
"tr
{n.fv

E*fFWffiA

5f 0muntare
((

Eseul nestructurat (sau eseul

liber)este un tip de compunere

scolard care se apropie, ca
structurd, de eseul literar.
Elevului i se indici doar o temd
pe care trebuie sE o trateze, el
urmdnd sd decidi asupra
aspectelor pe care le considerd
relevante pentru abordarea
temei date. Un eseu nestructurat poate fi evaluat fie din
punct de vedere analitic (observarea in cadrul fiec,irei idei
enuntate a argumentelor, a
felului in care sunt formulate
acestea), f ie din punctul de

Periuacia pcstbe!lc5

Poeria. Cilrente culturaie

Eseuf Iiber
fie in cazul temelor pentru acasa, fie la
cerinta este aceea de a realiza eseuri libere, nestructurate.

in diverse situafii
examen

- Scrieti un eseu liber, pornind de la:

1.

a. urmdtoarele cugetdri:

,,Dragostea este una 5i indivizibild. Este ad6nca. Este delimai ales

spontand." (Leonid Dimov)
. ,,O literaturd trebuie si inoveze, daci vrea sd trdiasca ;i sa
fie puternicd. " (Alexandru Macedonski)
b. urmitoarele teme:
. ,,Scrieii un eseu, de 2-3 pagini, in care sd prezentati caracteristicile limbajului (expresivitate, ambiguitate, sugestie), intr-o poezie

cati.

Este

studiatd, aparlinand literaturii postbelice. "

. ,,Scrieti un eseu, de 2-3 pagini, in care sd prezentali rolul
elementelor de compozitie (titlu, incipit, relatii de opozifie 5i de simetrie, elemente de recurenti etc.)in organizarea discursului liric intr-o
poezie studiatd apartinAnd unui scriitor al perioadei postbelice."

vedere al impresiei globale (creativitatea, puterea de a face

asocialii cu alte opere sunt apre-

ciate,

in

deosebit).

acest caz,

in mod

fisele de

- recitititextele de referintd, consultati

lecturS, dictionare de termeni literan care vii pot oferi informatii legate
Pregitirea

de temele precizate in cerinfe.

Alcituirea planului de lucru

. gdnditi-va la ideile esentiale

pe care dorifi sa le abordati;

selectati-le pe cele mai relevante dintre acestea;
. structurati-vd ideile ?n ordinea pe care o tonsiderati potrivita.
Redactarea
scrieti prirna versiune a eseului.
cititi cu atentie textul 5i faceli
Verificarea gi revizuirea
mcdificarile si corecturile pe care le considerati necesare.
Editarea
scrieti forma finala a eseului vostt-u liber.
2. Cititi-va in grupe de cate 3-4 elevi eseurile ;i alegeti eseul
cel mai bun / interesant din fiecare grupa. Acestea vor fi citite in
fata clasei si veti discuta impreuna pe marginea lor, urmdrind at6t

ideile exprimate, cAt si modul de structurare a eseurilor.

3. Evaluati-v5 eseurile proprii, urmirind criteriile mentionate
la exercrtiul 2 st rrotati-vd in caiete punctele slabe si punctele tari.
incercati sa corectati, prin rescrierea eseului, punctele vulnerabile ale
acestu ia.

197

(ffi

q)
(o

((

:)

Test de evaluare
pentru unitatea 4
1. Cititi poezia Lectra despre cub(din volumul Operele imper'
fecte, 1979) de Nichita Stdnescu si rezolvali cerintele.

bucati de piatra,
se ciopleste cu o dalta de sange,
se lustruie5te cu ochiul lui Homer,
se razuieste cu raze,
pana c,ind cubul iese perfect.
Dupi aceea se sdruta de nenum5rate ori cubul
cu gura ta, cu gura altora
si mai ales cu gura infantei.
n,,^i aceea
-^ ta un ctocan
^-^^^ se
uupa
si brusc se farami un coll de-al cubului.
Toti, dar absolut toti zice-vor:
cub perfect ar fi fost acesta
-cje Ce
n-ar fi avut un coll sfardmatl"
,,Se ia o

4 puncte
(1

p.+1p.+2p.)

4 puncte

a. Discursul poetic se desfipoara dupa tiparul unei retete. ldentificati in text marcile specifice acestui tip de discurs.
b. Precizati ce anume vd surprinde in text. Explicati ce anume simbolizeazi, dupd pdrerea voastrd, cubul pi la ce se referd, ?n
acest context,,,reteta".
c Explicatisensul din context al imbinirilor ,,o daltd de s6nge"
si ,,se rdzuiqte cu raze", ardt6nd ce modificdri semantice suferd cuvintele care ie alcatuiesc ;i ce figuri de stil realizeazd acestea.
2. Scrieti un eseu structurat (de 2-3 pagini) despre tablcul divers al liricii din perioada postbelicS. Referiti-va la urmdtoarele aspecte:
. indicarea doctrinelor estetice 5i a generatiilor poetice rna-

nifestate in aceastd perioadi

gi prezentarea

unor trasituri care le in-

dividuelizeaza;
. tlustrarea fiecdrei orientiri sau generatii cu texte studiate
q:' r ritiio do vni'
o numirea poetului postbelic preferat si explicarea optiunii voastre.

1 punct

3. Scrieti urt text scuft (1/2 de pagina) despre competentele

voastre de lecturd, indicand putictele tari 5i punctele slabe. Vd pLtteti referi la. abiliUtile de activare a cunostintelor si inforrnatriior necesare inteiegerii textului, capacitatea de folosire a strategiilor care
duc la intelegerea globala a acestuia (descifrarea sensurilor, identificarea elementelor esentiale, construirea de asociatii etc.), abilitatea de a propune interpretdri personale; capacitatea de a extinde
-.,,^,- (f ltOf teXtg.
--,,.*,,r-+^ O>UPld
exnerienlplp
de Ipctr
rLr,!LrL
rL!LulClt-i dLUlllUldLg
L^l./Lr
vL

5e

acordi 1 punct din oficiu.

(o
Aurel Vlad

G)

Pseudosanctual

(U

3
?1
i!p.

Penioada Postbelfrcffi:
dkEsterEa
la,
rE
d rarnatu
sl crEtica llterard
I

))

il::. :.:r-'-':'
N

fu

("$

r4\

steratwrd

t ext
((reatru
i pectaco

(U

)>

PENTRU iruce

pur

{.

arin Sorescu

(1

93G-1 996)

poet,

dramaturg, prozator si eseist. Fiu de Jdrani

din judetul Dolj. A debutat editorialintr-un
chip mai putin obisnuit, cu un volum de
parodii
Singur prrntre poeli, 1964
care l-a fdcut cunoscut ca taner autor inzestrat cu virtuozitate in m6nuirea lirnba-

ialnr

,,..,,,:,nT,
intolinc

^^a+;.a

InvenTlv,

nonconformist. Volumele de versuri origi196t:;

nale care l-au urrnat
- Poeme,
Moaftea ceasului, 1966, Ttnereiea lui Don
Qu4ote, 1968; Tu5i!;, 197A; Su{/ete, bun
la toate, 1973 --au corturat irnaginea
unur poel care ,,se joac5 " surprinzdtor cu
temele grave: viaJa, dest'nul, conditia umand, moadea, dragostea, Frapant este in poezia Iui Marin Sorescu limbajul colocvial si

rlirprt

nrnzair"

rerertpfistiCd

Ce creatii artistice (literatura, teatru, film, pictura, sculptura etc.) cunoastefi, in care este vorba despre monptri sau animale salbatice care devoreaz6 sau inghit oameni?
2. Ce inlelegeli prin ,,situafie-limitd"? Explicaii, aducAnd
exemple din viata sau din art5.
,,Cu tragicul ne asezdm intr-o zond a fiinlei populatd de existente finitesi canStiente. Situalia tragicd nu este compatibila decdt
cu fiinte con5tlente finlte confruntate cu limita." (Gabriel Liiceanu,
Traglcul. O fenomenologie a limltei 5i depa5irii, editia a ll-a, Bucuresti, Editura Humanitas, 1993)

IONA
de Marin Sorescu
fragmenre

o piesa scurti, in patru ublouri. Apar in scena in

totai doar trei personaje, doud cu roluri mute, de figura{e. Situaqia
infiligati in piesi esre sugerati cu ajutorui elementelor de decor si
al accesoriilor scenice. in primul tablou, Iona pescuiegte, agezat intr-o imensi gura de pegte, pe care nu o ve,ie. Are alituri un acvariu
cu cigiva pegtisori. Fiinclci nu scoate nimic din rnare, incearci in ceie
din urmi sa pescuiasci in acvariu. in finalul tablouiui, gura pegtelui
se inchide, inghitindu-1.

Iona

este

Ce a aSi-

gurat o largd popularitate versurilor sale,

facdnd insa ca ele sa fie apreciate ca ,,faciie". ..:uoe.frciale" de un.; .:ritici sau ci-

titori.
Volumul La lllieci (19i 3) deschide un in+^.^.-^+
tgttr)d|t

n-nnrimna+
,,c^ptrrilrlc(rL

-.:a't
pt'ir,,
^, rnnqtrrrind
-- -, .. J

un tablou morrografic a. Ealulri natal, cu

oersonA'ere lui. cu evenirie

-te

sr situatir co-

tidiene. Poeziile care il compun sunt relatdri care folosesc limbalui, ;elul de a gandi,
de a percepe 91 0e a apre(ia exlslenla aa.
ria'pIqtr.p

npnlrI

ner

c-

; JtnrUt-]aga

eVC)-

L.d Ld.

in 1968, Marin

TABLOUL

II

Inte;iorul Peqtelui L Bure;i, oscioare, alge, mizeiie acvaticl. Impresia ci te

afli pe fundul rnirii gi in acelagi timp citeva elemente care sl crcez.e senzagia
de pintcce urias. (Eventual, colprile mai inrunecoase ale scenei se pot mi;ce ritmic. .inchide" ;i ,deschide': peltele mistuie.)
La inceput, scena e in semiobscuritate. in mijloc, Iona in picioare, cu miinile dibuind, niuc.
se pare mie sau e tirziu
- It{i
Curn a trecut timpul
- i"cep. si fie
tirziu in mine. Uite, s-a flcut inruneric in mina
dreapti si-n saici.mui
casei. Trebuie si sting cu o pieoapi
?

din fala

afirmi ca dralans nrrci in qap^ta<)

n; la Teatrul Mic din Bucuresti ln st3giunea
1968-i 969 cu pdr:.c.Li'?,t rnor o&{Irfli
de teatru care vor deven celebrr: actorul
C-eorop ( .-sr'rrlrrr 1r rer -orui Ar,d.ei Ser-

toate lucruriie care au mai rimas aprinse, papucii de lingn pat, cuieruI, tablourile. Resrul agoniselii, tot ce se vede in jur, pini dincolo
de stele, n-are niciun rost s-o iau, va arde in continuare. $i-am lisat
vorbi, in amintirea mea, micar la soroace mai mari, universul intreg

ban

si fie dat lumii

mrtlrrn

Soi'escu se

n! nlrrind

de pomana. (Pauz,i.)

It

L i'reratur#

Ferioada postbelisS

Dramaturgla

Torugi, nu mi-e aga de somn.

Nu conteazi, trebuie si dormi'
De ce trebuie si se culce toqi oamenii la sfar;itul vietii

Asta era.

din Bucureiti) 5i A trela leapd (1978' pusit

?n scenS in acelasi an la Studioul ,,Casan-

Sunt inghiqit.

dra" din Capitala) evoci situatii reale

Ca ;i versurile sale, dramaturgia lui Sorescu f ace notd aparte in peisajul literar romSnesc al vremii. Duptt lonascrtitorul publici
Paracliserul (196E) si tlaica (1 973), ptese

reunrte intr-r; trilogii:, 'i.rb titlul Selet

muntelul de sare (l!' r''r: compunerl 0ia'
rnatice cu caracter siml. ^'rc. dense, st;1 te si esentializate in ce priveste personaje e,

actiunea 5i aranjamentul scenic.

Raceala (1976, jucata in premierd in anul

urm;tor

la Teatrul ,,Lucia Sturdza Bulandra"

canrpania lui Mahomed al ll-lea

in Tara Ro-

mdneascS, domnia lui Vlad Jepe;

pro-

iectate intr-o rstorie fictiv;, intesati de

anacronisme si de fabulatie neverosimild.
Dramaturgul nu isi propune reconstllulrea
adevirului faptic, ci sondarea semnificaiiilor mersului istoriei, in acelasi timp farsa si
tragedie. in repertoriul sorescian mai figureazd piesele: Lupoaica mea, Exlstd nervl,
Pluta Meduzei, Casa evantai, Luptdtorul pe

doud fronturl, Varul ShakesPeare.

Marin Sorescu a publicat, de asemenea, romane (Trel dlnli din faya, 1917; Viziunea vtzuinii, 1982), eseuri (Teoria sferelor de
lnf/uenfd,1969; Starea de destln,1976), cri'
tica literard (U5or cu ptanul pe scdri, 1986))
Iiteraturi pentru copii (lJnde fugin de'aca'
sii, 1967; O aripd 5r:-un plclor, 1970)Cfealiile ii sunt distinse cu numeroase premii; traduse in limbi strdine, piesele ii sunt
jritdte pe scenele lumii: Paris, Freiburg,
Zurich, Berna, Napoli, Copenhaga, Helsinki'
ii place sa picteze ;i sd deseneze. Caldtoreste, fecandu-si prieteni, in ciuda f iriitimi-

de, intre poetii contemporani ai lumii'

Rezultatul editorial al intSlnirilor cu confratii de pe alte meridiane este volumul Ce inleNiwi Tratat de inspiralie (1985).
cd vedetele sunt pertsa'
blle, n-a vrut sd aiunqi vedetii. El este mai
degrabd o antr-vedeta. lsi recitd versun/e cu
,,

f tilnd, pesemne,

o voce cam neclard, seacd si hfundata, iiira

plIcere 5i, de altfe| in general evttd inprecdnd ar putea sd o faci nu are pre'

lurirlle
zenti scentcii.

Pe deasupra, nu es[e oetac

fotogenlc sl cie aceea camerele de luat vederl ale televiz/uniti il ocolesc in ntoo iustl'
ficat. Nu prea dd rrtienturi' preferi si ia el,
fira a se g;)noi ci-si deterloreazi presltotul
de personalltate lrtera16 Tacrturn si reiras,
cand I se intdntpli tatusi sd fle volubrl ztce
de ntal mtilte ort -hn-1" 51 xg'a-de))' parce
ntirat sr el de-aiata vorl)irte e zgdr('tt la cu"
vrnle, isl pistrea,:; teT; pentru ltteralur;
l\'1 rcea lorgulescu, P'e--et'!' Bucurest , Edliura Cartea Ronrirlea:.c.r' 1 985
r

sd se culce'

in

acest moment ltrm::ra se aPrinde brusc' E ca o idee care i-a ztenit

lui

(ndemnittdu-se') Hai' pune capul jos' (Dd

Iona.)
Pegtele. (Realizhnd intreaga sitwapie') Peqtele, peqtele""

(Mai mult nu Poate sd articuleze. Micd' pauzd')

-Tot?

(S" cerceteazd.) Tot.

inghiqit de viu sau de ... (ezitd)..' de mort?

Din moment ce-mi dau seama...
(Aduce argumente.) Pot si merg, uite, pot si merg incolo'
(Merge tntr-o direcpie, pi.nd. se izbeye de limird')
(intorckndu-se, calm.) $i pot sd merg 9i incoace' (Merge;
-joc.)
acela;i
Pot sa merg unde vreau.

ce vreau. Vorbesc.
- Facvedem
daci pot sI 9i tac. Si-mi qin gura' (Incearcd')
- SI mi-e frici.
tn mijlocul scenei' Pauzd')
- Nu, auzit o (inlemne;te
de un chit'
Poveste cu unul inghiqit
- Am
serios
Ei, nu mai sPune,
- (Mirindu-se.)
Pescuia, tot a$a, qi vine chirul cel mare 9i ,,ha!"' apoi "gil'
gata.
gal*,
-;i Ce,
gata
- L-a inghigit.
- (nspdimintat.)
$i-a mai ieqit el zdravdn?
iasl?
- Cumtesiintreb
ne invaqi
Pei,
9i eu' Povestea ce zice, ce
care ne ina-ntaia'
asta,
numai
auzit
Partea
- Nu gtiu,fi c-am
inghigit de un peqte.
?

va(i clar ci poqi

n-o mai inviq'

Puteam si nici
- Astaaflam
aici, de ce-oi fi mai pierdut vremea cu ea ? De ce
O
- igi pierd timpul
cu lucruri care nu le folosesc dupi moarte

oamenii

(Pauz'i')
- Fe mine ma interesa Partea cealald' inapoi,
sa fi scipat. S-a dat mult
;i-a fdcut vint'
- S-ar putea
vreme')
si-a trecut prin buna pegtelui fluierind' (FIuierd o
fluierat $tiu si fluier 9i eu'
- De
(in scend cade un Pe$itor.) Ce, a ;i venit prinzul ?
in unele pi4i se minAnca mai mult dimineaqa ;i foarte pu-

gin seara.

cl e tot prlnzul'

Eu cred
- (AIt pe;ti1or.)
@h;t) Oho ! (1a ndrtodul ;i-l Pilne-n locul unde cad'pe;tii')
-_Poareammaimultnorocacum'dupievenimenteleastea..'

(A;teptind citepa momente') Ji-ai gisit I Cind e si se lini

ghinionul de om...
(Zimbitor. ) Parca vid ci din cauza mea o sa crape gi ei de

foame.

201

.$r

lsrBB

iterate,{r&

(U

o
(U

Mai bine mi lasa in pace.

areo zece pe5ti.)

(N,

I
I

l
__l

(ln

pro-

A, nu, nu s-apuci nimeni si-i conteste.

- (Eudndulimina
l"a cap.) Numai ca nu ma
simt eu aga de bine. Si-l pot gusra dupi pofia inimii.
in apele mele. (Se clati'
-Zeu, nu prea? sunt
nd.) Care-o fi cauza
Viaqa aceea, sau soarele... C-am a$tePtat
mult in soare pina si pice. (Gest sprc Peyele mare.)
- Tare curios ag fi si Stiu dac-a mai iegit omul
acela din chit.
cred" cine-qi mai iese afara pe rremea asta
- Nu
Ploul ? Circuh apain narur;, circula. (Pndnd ungherele scenei cat'e ,mistuie'.) pe;tele, ui?

$i

te-l cum mai lucreazi. Dacd-i a;a, stai sa te ajut gi eu,

sI nu macini in go1. (12 un Pettipr din plzsd ;i-l pine
un timp lntr-wn loc unde mistuirea e mai puternicd'
in timp ce peg;torul se descdrneazd, Iona cintti pe o
melodie aPropiatd de ,Veyica pomenire'.)
Vepnica mistuire, vegnica misruire,
-Vegnica
misruire, vegnica misruire.
Vegnica misruire, vesnica rnisruire'
(Iora se intoarce cu fayn spre public, are hcrimi
tn ochi. Micd pauzd. Deodatd izbucneye tn ris.)
uitat si mi-l ia. (Iar se Porllette pe ri.s.)
- A(scoate
culitul.) Ca si vezi ce-nseamni si
te pripegti la-nghiqit.

ce suflel

si puni ;i el o strecuritoare'
Un gritar, ceva.
Ar trebui pus un gritar la intrarea in oriPutea

Ca sI nu se bage nimeni in el cu cuqirul.

(Cdtre pepre. ) Bine, mii mustelea, se Poa-

te si faci ru o imprudenli ca asta

(inairtind tn mhnd culitul.) Daci mi

sinucid
?

Poate opu??e evidenyei.) Torugi,

gresul e progres.
se

ndrsod cad

spinzur

(Pipdindu-i cureaua.) Sau ai prefera

sa

mi

Nu existi niciun val fix. Marea e-n naruire, Jv1i-ar veni toate astea in cap.
(Pauzd, scbimbind tonul.) Dar cuqirui putea si mi-l ia.
de
- Sau cumva sunt primul pescar pescuit
el. O fi tinir, flri experiengi. Oriunde se intimpli
sa dai peste indivizi tineri.
E Si normal, nu ?
s3 r:l:itind.

- Desigur.
- Aldel, numai cu babalici.
- (Meditind.) intr-adevLr, nu cred si fie el
trecut prin multe ape.
Puteam si-l caut de din1i.
- (Rizknd.)
fapt,
ar
trebui si ne gindim la toate'
De
(Cdutind un loc, sd-l strdpungd.)
Pe unde o fi mai subqire
- Am
fost odati pe un munte gi aerul era acolo atit de dens, incit m-am uitat la el. Se vedea' Am
?

stat o jumitate de ceas gi m-am uitat 1a aer. I se zIreau toate celulele qi din cauza asta parcd era cripat'
nu esti la munte, esti la mare.
- Aici
igi venea sl-gi
- (Continuind pimul ghnd.)
deschizi ;i tu togi porii. iqi venea si-gi deschizi chiar
vinele,

siJ

simgi

nivilind prin toati

zuprafaqa

u. (Res-

pird adinc.)Af".. . (ii e rdu.) E a;a de greu si respiri .. .

$i cine-gi mai deschide porii acum ?

- Nimeni, cine e
Prosul sa se expuni ? Nu
vezi cum pute ? Desrul ci tragi duhoarea asta pe nas
igi oblonesc
- A- auzit ci unii, ciimpotrivi,
!

porii.

Bravo lor. Degtepgi. (ii e rdu') 'Nh,nu gtiu

ce am. Deschide puqin fereastra aia.
Care
- Aha.
N-au flcut {ereastri. Pe unde o fi mai
(Se clatind de co'
subdre ? Trebriie si sparg zidul
?

'..

43
51efan Caltia

202

PLl!(trt venl ;n iJ1:tn; aa

lt.a

lo-colo'prin scend.)
Daci aq avea mijloace, n-as face nimic aitceva decit o banca de lemn in mijiocul mirii. Construcgie grandioasi de srejar geluit, si respire pe er,
in timpul fumrnii, pesciru;ii mai lagi. E destul de
istovitor si tot impingi din spate vaiul, dindu-i oarecare nebunie; virrrui, el, mai degrabi, s-ar Putc:l
ageza ac,:lo din ci.nd in cind. $i si zici aqa' gindindu-se la mine: ,,N-a facut nirnic bun, in viaga lui,
decii aceasta banca de lemn, punindu-i de jur-irnprejur marea". M-am glndit bine, lucrul ista l-r5
face cu dragi inimi. Ar fi ca un licas de stat cu clpul in miiniin mijlocui sufletului.
CORTINA

fu i f#d'*? 'tu;'-'#

-t
Perioada postbelicS
Dramatlr rsicr

in tabloul urmritor, Ionil sc :-rili irl i11g111rrr-rl

Pcstelui II. Continua si di:rloqhczc cu sine insr-rsi.
Apar inca doi pe scari, ficc,rrc cu r;r.t. o i-'irrli in sp'inarc. lona p:rre sa ii recunoasci. r-olL'rcstc cu ti. d:'r:
ccr doi dispar fara a rosti urt cut'it'tt. R.inl;rs l.rr'.isi
singur, Iona isi face drum, cu cutirul' cu unghiilc.
afari din burta pegteiui. Dar se gaseQte din n,-'r-r intr-un alt peste, mai mare.
incearci, asemenea naufragiritiior. si :r'irliiintr-o begica de pe5te. incc,'cat.,'t esue.1lnesaj
un
ti
zi, iar Iona regasegte propria lui scrisoare si o cire;tc
ca si cum ar veni dir-r partea altcuiva. Are inrcr,-'si.r
ce r cde prin inruner-ic o puzderic dc ochi. ri rcsti1o. .... s. rcped spre el si-l inghiti.
r

d
TABLOUL

Iv

O guri de groti, spimrra ultimului pe;te spintecat de

Iona. in fa1i, ceva nisipos, murdar de alge, scoici. Ceva
ca o plaji. ln dreapta, o movile de pietroaie, case- lemne. La inceput, scena e pustie. Linigte. La gura grotei
risare barba lui Iona. Lungi 9i ascur,rta, vezi barba schivnicilor de pe fresce. Barba filf6ie afari. Iona int-i nu se
vede.

Straqnic

nivod mai am. Vreau si prind cu

el acum soarele.

Doar atit ! Soarel e. (Ri'zhnd.) $i se-l pun

la sirat, poate Eine mai mult.
aratd { Iona, i;i pune mhinile h ochi,
- (Se
de
ferindu-se de lumind.) Marea' (luhndu-;i m'iinile
la ocbi.) Marea !
! (respird adhnc. Constatatio.) D",
- Aerui
ista e aer. (Mai respird o datd adinc.) Si nu-mi spui
ci gi cel diniuntru a fost aer.
Nu, sa nu-mi spui asta, cl ... te iau la pal-

me.

Numai eu $tiu ce-am respirat. Eu si cu na-

rile astea ale mele.

Peste nas. ) Acum
- (Dhndu-;i un bobkrnac
incep sa infragezea,sci ;i ele. (\tesel') Aici, in larg'
la infragezirea narilor.. '
nara stingd.) ia respiri tu
- (Dilatindu-$
la tinerele. {Respir,i')
respiri
acum, cum ltiai si
I (Acela/ joc, cu cealahd.)
- $i(Cutu I Lenego Acr
adevirat.
enotie.)
- (intinde
mina dr:eaptd inainte, res.firindu-;i degetele.) Vreau sa respir un pic gi cu podul
oalnrei.

ci qtiu eu ce fac.
- Lasi,
pe liniile norocului.
- Pugin ozonbrizi.
$i pugini
-(Pawzd.
Toa,td scerza pknd aici trebuie jucatd exalrat,

ca a nebunie.

Acum Ionatncepe

sd se dez-

meticeascd,)

Cum pierd timpui cu fleacuri !

plat")Nu trebuie sI ne pierdem
timoul
- cu fleacuri.
curind, hoirul acesta se va scufunda '. "
- i.tgi...
(Gest de adio.)
Va iua api
(indemnindu-se,) La treabe!
- Daci sunt tocmai in miilocul mdrii ?
burti o zi, doud', un an, pini
- O sI inot pespate'
apoi intr-o dungi. Apoi
obosesc bine, apoi pe
intr-un deget, apoi intr-un fir de pir, apoi intr-un
fir de suflet, apoi intr-o risuflare, apoi intr-un geamat... Ies eu la un liman.
se arunce. ) Dar unde e. '. marea ?
- (Dd sdvede
strop de aPa.
se
- Nu
(Speriat.) S-o fi evaporat. O fi trecut pe
aici vreun potop de foc si ne-a luat marea pe tilpi !
ci sunt nas- Sciipea nisipul qi eu credeam
turii valurilor.
s-a prostit vederea.
- Mi
jos,
sd se plimbe. ) O plaja ?
- (Se dde maitncepe
bine aga. Cine gtie singur daca
Poate

fi

(Aproape

reugit.
cdtre pe;tele din care a ie1it.)
- un(Gest
bine.
cut 9i el

ag

fi-

Siracui !
Nu mai zice ,,siracul". Ji-am mai spus"
Nu mai zic. (Pauzd')
E bine 9i afari.

tot e bine.
Lasi, ci qtiu eu.
Aici e foarte bine.
Ar trebui si fiu fericit'
Chiar sunt.
Nu.
Peste

A9a e.
Poate, mai

tlrziu.

Da, ca fericirea nu vine niciodati atunci

cind trebuie.
bucur Pentru clipele astea' atat de
- O si ma gtie
cind.
importante, cine
am sirutat prinra fati - (Zimbind,) Cind
simtit nimic' dec2t un
asta a fost demuit
-, n-amminl.
Parci sirucascm o
gust de carne. Un gust de
mini in plus.
,42

N-am putut sesiza deosebire, fiorul.

Ag" se intimpli.
Abia dupi vreo doui zile m-a apucat o feAsa, din senin.
-!,aurm{ mi-am dat seama ci din cauza sirutului ila.
- Ag" si acum.
- Simt numai ci am pus piciorul pe uscat ;i
ci mi duc acasi.
- irr.otto o veni casa mea ?
pe cineva.
- Si-ntreb
pe aici.
- Cam pustiu
Unde-or fi?
- La pescuit.
Ce si-i faci. burta cere.

ricire.

$i

"

1or, gi a pegtilor.

I 4UI;
-

zis-o cu riutate.
- N-am
Hei, oameni bunil (Nimic.)
- (Strigd.)
(Strigd.) Hei, oameni buni...
-(Intrd
Pescarul

I ;i Pescarul II,

cu

birnele res-

pective tn spinare.)
(Vesel.) $i voi ? Grozav ! Pe unde-aqi iegit ?
V-aqi luat birnele. Or fi inceput si se ruineze casele voastre, aga e. Totugi, nu trebuie si va
omoriqi cirindu-le tocmai de pe tirimul ceillalt.
Or mai fi pe la noi lemne.
Sau aqi vrut si-i faceti (.semn:
- (Ri.zknd.)
,,lui") pagubi ?! (Scena incepe sd se clatine. cei doi
pescari ies.)
(Suspicios.) De ce inti.lnesc mereu aceiapi

oameni

- S-o fi ingustat lumea pdni intr-atita ? E

prea mici lumea, intilnim la fiecare pas numai umbre
copaci, pisiri, ginginii, la fiecare pas. $i cu
-

Nimic.
Ce-ai vizut ?
Nimic, decit un ;ir nesfirgit de burgi. Ca
niste geamuri puse unul lingi altui.
- inchis intre toate aceste geamuri !
- Sunt ca un du-ninezeu care nu mai p_oate
invia. I-au iegit toate minunile, gi venirea pe pirnlht,
si via1a, pini qi moartea
- dar o dati ajuns aici, in
mormAnt, nu mai poate invia. Se di cu capul de togi
peretii, cheami toate giredicurile minfi ;i ale minunii, igi face vint in dumnezeire ca leul, la circ, in
aureola lui de foc. Dar cade in mijlocul flecirilor.
De atitea ori a sLrit prin cerc, nici nu s-a gindit c-o
si se podcneasci tocmai la inviere !
Si lumea-i asteapta sus.
*- Toqi cred in el, unii sunt aproape distragi
de atita credinql. ,,Acus-acug or si infloreasci iespezile morminrului ca petalele unui nufir, si mortul va invia, cum e si firesc, dupi atAta agteptare a
omenirii. $i se va inalta la cer, dindu-ne gi noua un
exernplu luminos."
- Ci noi, oamenii, numai atata vrem: un
exemplu de inviere. Apoi ne vom duce linistiqi pe
la casele noastre) si murim bine, omenepte, pe Ia ca-

sele noastre.

Dar vrem si-l vedem intii pe el.

Iar el e aici, in mormlnt, la capltul puterilor, si nici nu mai are gias si urle pdnd la ei: ,,Oameni buni. invierea se amini !"
-(Co gLas stins, impersanaL) LIn pescar sirac, pe malul mirii, trigea si el cu nivodul la peqti
foane mici... $i cum stdtea el aga, deodati se casci
apa ;i un chit uriag ... (Rejoacd scena. Pauzd.)
Dar cine anume era omul acela ? Ce gin-

toate trebuie si fim atenqi, si le dim buni ziua, si.

dormit.
- (inpetegind.) ingrozitor !
mir eu de ce nu sunt fericit.
- Mi
- (Se suie pe moaila de pietre.) Ce vezi ?
- Orizontul.
- Ce e orizonrul ila ? de
- {ingrozit ) O burti vinepegte.
?
- $i dupa burta aia ce
Alt
orizont.
acela ?
- Ce e orizonrul
O burti de pe;te uriaq.
Ia mai uita-te o data. (Iona prive;te, apoi
t;i acctperd ocbii ut palntele.)
Ce-ai vazut ?

le-ntrebim

ce mai fac, cum au

$i de ce tocn:ai el

si-mi spuneqi?
Nimeni nu sufla niciun suvint...
Precis, nenorocitul n-a mai reusit si spintece burta imensi...
-- (Facindu-/ curaj.) Dar eu ...
Putegi

- {Meditativ. ) Problema e daci mai reuse;ti

si iegi din cva, o datii ce te-ai nascut. f)oamne, ciqi
pegti unuiintr-altui.
- Cind au avut timp si se aseze atatea straturi?
Lumea cxisri hir, dc cind I
-

Triim

-(Ilurninat ) Toate lucrurile sunt

si noi cum Dutcm inauntru.

pegti.

t* t te ra {u r.d

Perioada postbelicd
D ra matu rg ia
Hm ! Naiv ce sunt ! poate am trecut demult de locul unde
eram la-ncepur. Vezi, trebuia si-l insemn gi pe-ista. Mi
opream aco_

lo;i triiam in continuare. ca toati

ma

ci totul plutegte. Asa

si;tii unde te opresti,

te riticegti inainte.

in

e, trebuie

Nici nu-mi d;dea- ,""si punem semne ia fiecare p.r,.,

lumea.

cazde ceva. Si nu ror mergi inainte. Sa

1,..

(Meditati.v.) Afari ... (Rectificind primul ghnd.) IJn astfel

rebuie rotusi si existe. poate nu prea mare, si incapi tot...
Dar a;a, micar cit a-qi intipiri tilpile in el. pentru o clipi.ipoi
sd
vini altul, cu tilpile lui arse de n.apte. alrul. Trebuie sa fie pe un$i

de loc

deva aceasti palmd de loc ...

(Iranic.) E o proorocire ? Ce prooroc ai mai fost si tu ! Vi_

am vizur ce bine ti l-ai ghicit. Ia incearcd
s;-gi prezici
trecurul. Si vedem dac-o nimeregti micar cu isra,"cuprooro..rie ! i.,cearci-si-ti aminresti rotul. (1;l acoperd cu miinile
fafa, std a;a ck_
teva clipe,^dn din cap cd nu poate.) E ceaqi!
- Incearci. sa-ti amintegti micar ceva! (AcelaSi joc.) Ce cea_
tal (ingrozir) Nu-mi mai aduc aminte nicio limbi- nvint. (pauzd.)
- (C" rnhna strealind k ochi.) Cum se numeau bitrinii aceia
buni care tor veneau pe la noi cind eram mic ? Dar ceilaigi doi, birbatul cel incruntat gi femeia cea harnici, pe care-i vedeam des prin casa
noastri si care la inceput parci nu erau asa bdtrini ? Cum ,e ,r,r-e" cll_
direa aceea in care-am invigat eu ? Cum se numeau lucrurile pe care
le-am inviqat ? Ce nume purra povestea aia cu patru picioare p.
."r.
mincam gi beam gi pe care am gi jucar de vreo cAteva ori ? in fiicare zi
vedeam pe cer ceva rotund, semdna cu o roati rosie, si se tot rostogo_
lea numai intr-o singura pane, cum se numea ? Cum se numea
dricia
aceea frumoasi gi minunati si nenorociti si caraghioasL, formari
de ani,
pe care am trait-o eu ? Cum mi numeam eu? (pauzd.)
(I luminat deodatd.) Iona.
- (Strigind.) Ionaaa !
- Mi-am adus aminte: Iona. Eu sunt lona. (pauzd.)
- $i acum, daci stau si mi gindesc, tor eu am avut dreptate.
Am pornit-o bine. Dar drumul, el a greqit-o. Trebrria s_o ia in par_

itorul,

ScenE din spectacolul /ona, cu Georye Constantin,

la Teatrui Mic, 1969

in regia lui Andrei ferban,

tea cealald.

(Strigd.) Iona, Ionaaa ! E invers. Totul e invers. Dar nu mI

las- Plec din nou- De data asra, re iau cu mine. ce conteazidaci ai
sau nu noroc ? E greu si fii singur.
- (Scoate cupitu!.) Gata, Iona? (isi spintecd burta.) Rizbim
noi cumva la lumini.

Note lexicale
chtt, s.m. (inv.)

ge/ui, vb.

balene.

a netezr suprafata unei bucili de lemn cu rindeaua.

schivnic(sau schimnict, s.m.
pustnic, sihastru, c5lug6r care-si duce viala departe
de oameni.

suspicios, adj.
rectrfrca, vb.

bdnuitor, neincrezitor.
a indrepta, a corecta.

prooroclre (corect prorocire), s.f.

prezicere, prevestire, profetie.
prooroc (carect proroQ, s.m.
persoanS consideratS mesager al vointei divine,

capabrla sE orezrc6 viitorul.

205

- *- *,S

*s
tFaB

gr!

ff

fuste!-&tu16

ru

c)
(o

DISCUTAREA TEXTULUI

.-)

Reducerea la esentd
,,Marin Sorescu a optat, in teatru, pentru o formd de-simplificare detecnu con- reducerea la esentd. !i totusi, aceaste-optiune
feri pieselor sale aerul unei abstracliuni reci, intelectualiste. Drumul personajelor
sale, dezbiret inteligent de tu5e caracterlologice, incompatibile cu esenlializatabrld incd in poezia sa

rea la care procedeaza dramaturgul, este lesne sesizabil in multe din meandre-

le sale; ceeo ce se numette in teatru <conflici>, <intrigd>

categorii

determinante pentru trpul dramaturgic comun de reflectare a realitatii

- este,
(Marian
pentru
labirind Bucure;ti, EdiPopescu, Chei
aici, conceputin alt spirit."

tura Cartea Romdneasca. 'l 986).

l.

Discuta!i sltualra inlfrala din piesa lona, coment6nd

aspectele frapante ale acesteia. Pute!i avea in vedere intrebari
de tipul:
. este o situatie obisnuita sau neobitnuitd?
. este o situalie verosimi16 sau neverosimild?
. cum percepe personajul, lona, situafia in care se afle?
2, Precizali rolul elementelor de decorin definirea situaliei
initiale, analizand indicaliile scenice formulate de autor la inceputul Tabloului l. Va putefi ghida dupd reperele de maijos.

Descrierey'stilizare: cat de detaliat este prezentat decorul pro-

Dus de autor?

Prezentarey'sugerare: in ce mdsurd indicatiile autorului pre-

cizeazl un anumit decor sau doar il sugereaz6?

3. ldentificali confliauldramatic 5i lntrlga piesei. Pentru a vd
reaminti sensul celor doud nc{iuni, puteti revedea explicaliile din capitolul despre drarnaturgie in manualul de clasa a Xl-a.
*. Povestiti pe scurt aciiunea din fiecare tablou al piesei. Puteli
proceda in felul urmdtor: formali patru grupe, fiecare aleg6nd c6te un
tablou. Alcatuiti, in scris, cete un rezumat de cdteva fraze. Comparali
rezumatele si cddeli de acord asupra unei versiuni finale, a intregii grupe. Desemnafi pe cineva care s6 o prezinte. Nu uitati sd clesemnati 5i
un observatoi care si urmdreasc5 felul in care se desfaSoar,i exercitiul,
not6ndu-5i, eventual, obseivaliile. Notifele vor putea fi folosite pentru
exercitiul urmitor.
5. Discutati cele doud teme efectuate anterior. Vi s-au pErut
Lrtoare sau dificile? Ce dificultiti ati intampinat? PentrU disculie puteti folosi sugestiile de mai jos:
n rdspunsurile la exei'citiul 3 au fostin general divergente/con-

vergente;

sinr

ple/com pl icate; cla relnecla re; necontrove rsate/contro-

versate etc.;
. rezumatele alciituite au fost in qeneral asemindtoare/diferite;

acestea
spe{:;(o ji itta, au (.ectte Cofstan:ri
in regld lui Anc,e.9e"-z', la Tea',, - l.i (, 1969
Scene drn

2.J6

care au fost principalele diferente? cum se explicd

?

r cit

de dificila a fost negocierea diferentelor? ce argumente au fost invocate?

SI

L ite ra tu rd

rr^."1 ^ - Ju l'Ltf,, r.:t

3-

in ce misurd analiza efectuat,i la exercitrile 3 si 4 este relevantd pentru a arita originaiitatea formulei teatrale folosite de Marin Sorescu in
lona? Yd puteli referi, sub acest aspect, la modul
in care dti analizat conflictul, intriga ;i acfiunea al-

tor piese studiate in clasa a Xl-a.

5. Cititi definitia de mai jos a artei teatrale.
Cum se raporteazd piesa lona la ea?
,,Teatrul este o artd constructivd, al carei ma-

terial sunt conflictele ivite intre oameni din cauza

caracterelor 5i patimilor lor. Elementele cu care lucreazd sunt chiar ardtarile vii ;i imediate ale acestor conflicte". (l L. Caragiale, Oare teatrul este
llteratur,i?,in Opere, vol. lV Bucure5ti, Editura pen-

tru Literaturd Universald,

1963).

6. Analizali reperele spafio-temporale

din structura piesei. Puteti folosi
unde? c6nd?
distinctii precum: spaliultimp reprezentatscenic

povestit de cdtre personaje . spa-

..-^ -+q -ll-X

{JLt.r,l,LtCi al*il

ilran:*ii:reiin

3. Desi dialogul este suspendat irr pies5, roslui

tirile
lona in cele patru tablouri nu pot fi considerate propriu-zis nici monologurr' dramatice.
Aril:ati rje ce, cu exemple din text. Tineti cont de
fel,;l ln C,-:f sUiit foicsite in piesii lnstant,''" ,' fi'ti.Jn ic,i n L e;, Itdtoru / (r, ", vorbe5te) si receptoru/ (cui
se adreseaza/cine asculta), de felulin care sunt distribuite aceste ,, roluri". VE puteti ajuta revdzdnd explicatiile privitoare la dralogu/ 5i la mono/ogul
dramatic din clasa a Xl-a.
4. in vorbirea lui lona apar deseori /ocuricomune, cllsee sau stereotipuri. Dati cel pulin cinci
exemple pi comentati, pentru fiecare, urmdtoarele
:

aspecte:

. dacd sunt folosite

inconstient sau personajul pare s5-5i dea seama cd e vorba despre

locuri comune; in acest caz, ce atitudine adop+:
^l^')i
Ld f-+x.J^
td Ld ue trte

. dacd sunt caracteristice

spafiu/timp
!iu/timp determinat precis (locul X, momentul Y)
vag, imprecis (,,undeva", ,,c6ndva"). spa-tiu/timp
inserat in coordonatele realit-!ii (,,in ora5u1...", ,,?n anul...") - fabulos (,,tdramul de
dincolo", ,,a fost odatd ca niciodatd...").

pentru un spatiu
si un timp anume sau pentru un anumit tip de situatie (de exemplu, Iectia scoiarii).
5. in ansambiu, rostirea lui lona lasa impresia unei omogenititi stilistice destul de pronuntate (personajul se exprimS, in linii mari, la fel pe tot
parcursul piesei). La o analizi mai atenti se obser-

protagonistul alterneazd sau combind limbaje diferite. Sesizand astfel de diferente, ne-am
putea ?nchipui cum prin vocea lui lona vorbesc mai
multe personaje, fiecare cu identitatea proprie. Sau
c5 lona se infali;eaza specatorilor in mai multe ipostaze distincte. Selectali cel pulin cdte doua exemple pe care le considerati ilustrative pentru
,,identitdtile" de mai jos. Argumentafi-vii alegerile
fdcute.
lona vorbe5te ca un: pescar . filozof . t;ran
a nnat
6. ldentificati inca una sau doui ipostaze po<ihilo :lo norqnn:irrlrri do fplrrl rclnr dp m
,,,4t sus, sl
ilustratr-le prin ce! puiin doua exen:pie care sa arate felul respectiv de a vorbi.
7. Selectaticei putin doui secvenle ciin textul
piesei care si probqze urmatoarea observatie critici:
,,lnteligentd asociativE, Marin Sorescu isi
consiruieste dialogurile prin contaminare: replica noua se naste din ultinrul cuvdnt al replicii anterioare care st6rneste ?n mintea autorului valuri
de asocierr filozofice, lirice, umorstrce. " (Mrrcea
Ghituiescu, O panoramd a literaturt'ldramatice romane contemporane, Cluj-Napoca, Editura Dacia,
1984)

Voci si ipostaze ale eroului

,,Surpriza pe care a produs-o teatrul lui Marin 5orescu trne, in mare parte, de limbaj (fn forma monologu-

lui dialogafi, un linrbaj in stare si suporte o incircdturi

o simplitate a conceptelor care a devenit repede suspectd in ochii unor critici. Singurul personaj al
pieselor lonasi Paracliseri,r/vorbeste despre evolutia sa in

f rlozof ica cle

termeni ilusirand o arie largE, de la ironie p6ni la metafora poetici, astfel incdt, in mod gradat, personajul se divide in <voci> exprimdnd fiecare altd nuanti (deznadejde,
teama, speranl5 etc.), existenta unicului perscnaj reunindu-le fara a ie conf unda timbrul distinci. " (lv{arian Popescu, op. cit.).

f . in teatru, forma de comunicare predonrinantd este dlalogu/dintre personaje.in piesa lona,

existdnd un singur personaj care vorbeste. posibilitatea unui dialog propriu-zis dispare. Ce modalitate formalE de segmentare a rostirii personajului
foloseste Marin Sorescu, astfel inc6t textul sdu si
se apropie cje structura caracteristic a a textu/ul dramatic, aceea a unei succesiuni de repllcl
2. Comprimati secventele delimitate de autor, in prrma parte a tabloului ll (pan5 la ,,... vesnica misturre")in cateva secvente mar largr Comparati
rezultateie si discutati cum ati procedat frecare.

vE insa cd

207

#*

snE

ite ra {u s"&
5. Vorbind despre

pe5ti, la sf6rsitul Tablou-

lui l, lona foloseSte, in chip surprinz6tor, pronumele ,,noi": ,,Apa e plina de nade, tot felul de nade
frumos colorate. Noi, pestii, inotim printre ele at6t
de repede, incdt pErem galagio5i" etc. Ce credefi
ca justificd folosirea persoanei I plural?
6. lona pare sd fie un personaj cu identitate
incert5. ldentificati

5i

comentali, sub acest aspect, pa-

sajele in care apare in text motivul llteraral dublului.

7, Considerali protagonistul un personai sta'

Detaliu dinttro miniaturi reprezeniandul pe lona

Vini. predestinare, identitate

,,Literatura lui Marin Sorescu (poezia 5i teatrul) are
privilegiatd inserlia absurdului in viata de toate zilele. Tragicul, starea de crizi, ies din aceasti confruntare permanenti intre un spirit care concepe rational 5i realitatea care
fabric6 neincetal irealltifi. Asa se explici si starea de inocenca

tic, care rim6ne la fel pe tot parcursul piesei, sau

unul dinamic, care evolueazd, trece prin transformEri lSuntrice? Argumentafi-vd punctul de vedere.
8. Anumite elemente ale piesei ne indreptatesc sE vedem in lona un om obignuit, altele, dimpotrivS, par sa indice faptul cE avem de a face cu
un ins de exceplie, ,,altfel" dec6t ceilalti oameni.
Discutali.

tem;

U in care trdiesc personajele soresciene, linistea cu care ele

acceptS neobisnuitul, curajul lor de a imbr,ili5a 5i de a trai
iluzia, condifia de exceplie. " (Eugen Simion, Scnttori ramini
de azl,

voi.l, Bucuresti, Editura Cariea Rom,ineascS, 1978)

{. Tncd de la inceputul plesei, frapeaz5 contrastul dintre situafia cu totui neobi;nuiia in care
se afla personajul si compcrtamentul sitt firesc. Cum
se explica acest contrast? Alegeli una dintre variantele de maijos. Argumentati-vi optiunea.

neatentie: lona e prea preocupat de pescuitul sEu ca sa mai observe peStele gata s6-l inghita;
. ignoranli: lona nu poate sA vada pestele din
spatele sdu, pescuitul nu-i ingdduie sE se intoarcS.

2.

Marin Sorescu i5i subintituleazd piesa ,,Tragedie in patru:acte". in tragedie, factorul care declanpeazd actiunea e cel mai adesa reprezentat de
vlna tragicd de care este marcat eroul. Care dintre

cele doui interpretiri de la exercitiul anterior corespunde acestei notiuniT

3. Ce alte indicii sugereazS, in Tabloul l,

ideea cd lona estq, intr-un anume fei, precjestinat esecului?

4. in ce misurd discrepanla dintre nefirescui situatiei in care e pus personajul si firescul cu
'l
reaclioneazd acesta, discutatd la exercitiul cu
care
referire la incipit, se regiseste in continuare pe parcursul piesei? Alegeti pasajele care vi se par cele mat
relevante din acest punct de vedere sr drscutati-le.

2AB

O ,,operd deschisS"
,,A pornit Sorescu sE scrie aceastd piesi cu intenlla
definirii condiliei umane, ori, pur 5i simplu inspirat, a 96n-

dit o situaJie scenici ;i mentald fericitE, din care spectatorul speculativ e liber s5-9i aleagd mesajul care-i convine?
Credem c; acesta e adevdrul; ceea ce, dupi noi, nu poate micsora pe autor: eseniial5 e piesa ;i insu;irea ei de a
te face si ginde5ti." (Petru Popescu, Singur printre dra-

maturgl,in [ntre Socrate

5i

Xantipa, Bucuresti, Editura Emi-

nescu, 1 973)

1. ln piesa lona

apar o sumedenie de indi-

cii
coincidenla de nurne cu personajul biblic lona,
neverosimilul, aspectul ilogic al situatiilor, meditacare il determina pe ci!iile protagonistului etc.
titor sau pe spectator sE interpreteze int6mplarile

de pescar intr-un sens mai general, simbolic.

Ca atare, piesa a fost consideratd o alegorie, o pa-

triite

rabola sau o metafora. Amintindu-vE cunostintele

despre alegorie (vezi si p. '180) 5i despre metaford,
citind Dlctionarul llterar din urmdtoarea paginii si
extraseie de maijos, aratati care dintre cele trei formule de caracterizare a piesei vi se pare cea mai

adecvati. ArgLrmentali-vd optiunea.

,,Ca 5i alegoria, parabola prezinta o imaEine
esentializati a condiiiei umane in ipostazele ei onto-

logice [...]. in parabola, spre deosebire de alegorie.

si epuizeze semnificaliile si nici

nu le l5mureste a5a cum face cea din urmd, ci le lumineazd doar partial, lasdnd in penumbri cea mai

expresia nu-si propune

& ite ra tu rd
Operi deschisi

scriete literare care se

nrororT.: 'rnnr lorirrri" carr inlornrpiiri rr:rrate, in principiu nelirnfiate. Sintagma s-a

impus prin cartea din 1962 a cercetFtndllui rtalian Umberto Eco, cu chiar acesi t,-

Ilu. Opera aperta

- rdin 1r parabo/e, la| p67u6o/: rn-rar:1rc\ nnvpqtire aafg I'ansmtte innr,n

rcom.in:ra <:ll ln:ln-Itr n
-,rrar
u,,rr\r
v,il
ParabolS

!^
tc9uto
uc -^^,,li

ltvdtdLUrd, -i

si.

il-^.-li
vrord

.-,,
.^,,^:^>du rsl9tud-

Parabolele sunt f recvent folosite

in

re-

ligia budisti, in cea ebraicd si in cea crestind

t Ft,pnnhplti\.r I rn<+rrl dp r face accesib,le
/

rvJLvr

Lu

v!

oamenilor neinstruiti sau neinitiati adevdrr

rri nrn{r.ndp :h<lra.tp qau chiar ezoterr-

ro c' h {nrm: rrnnr nar:ti ,ni din viata

de

in>to zi!olo (nro don<ohiro dp alpnnrip in

care accentul cade pe vizual st pe static, in

paraooli in pr,rn-plan se afl6 actiunea, int6mplarile povestite. in ciuda simplitatii lor

-, ' -;
-^l^ llrdr
^-.rh^l^ ou
rcdpoicl tc, Lclc
-,,1+^ Pdr6uuls
--; rlrurLtr
p6tat inierprer;ri muhiple. in literaturd, pa-

rabola a fost resuscitati in scrierile unor

autori celebri ai secolului al XX-lea, precum
romanele ProcesulSi Caste/ulale lui Franz
Kaika (scri;1or ceh de Iimba germani,

1883-1924), Cluma de Alben Camus

s.a.

Pei'!saCa postbel!ca

{:}rarnatu

mare parte dintre ele." (lleana Berlogea, Teatrul5lsocletatea contemporand, Bucuresti, Editura Meridiane, 1985)
,,Metaforic, teatrul lui Marin Sorescu nu este insd deloc poetic, in intelesul consacrat al cuvirtuiui; nici la nivelul limbajului [..-],
niciin latura cornpozitronala [...] lArto;ul conferal textului intreg
valoalea unei me&fore." (Mifqea iorgurescu, Vlao'Tepe5 ca meta':
.
t
ford,in Critica
slanQajare, Bucuresti, Editura Eminescu, 1981)
2. Discutati posibilele sensuri simbolice ale mirii si ale indeletnicirii de pescar in piesa. ldentificati ti comentali acele pasaje care
de
indica faptul cE avem de a face cu dou5 slmboluil corelate
pesexemplu, in care marea este vdzute de persoane care nu sunt
cari sau in care lona evoca alte profesiuni (de padurar) sau experienta altor spatii (muntele).
3. in replicile lui lona apare des invocat6, direct sau indirect,
ideea morfii. ldentificati pasajele respective ti comentali analogiile,
constructiile metaforice, paradoxurile ;i jocurile de cuvinte in relatia somn-moa rte, viat6-moarte, n attere-moa rte, ti m p-moa rte, h ra-

n;-moarte etc.

4.

Alte tema importantd in monologul dialogat al protagonistului, abordata la inceputul Tabloului lll in corelatte cu cea a vietii, este naFterea si, legat de aceasta, evocarea mamei. Cum
interpretali pasajul din Tabloul lll in care lona imagineaz5 ,,o clipd
in care tofi oamenii se g6ndesc la mama lor"? Discutati, folosind
eventual sugestiile de mai jos:
. dorul de mama sa, de care se simte despdfiit;
. fantazare a pescarului care se simte singur si isi imagineazd tot felul de lucruri incoerente;
. intuilia unui scenariu mitic, al revenirii la un timp originar,
purificator.
Pentru

o interpretare mai nuanlatd ;i mai adecvati a

jului, ciutali argumente

Condilia umani

expresie desemndnd

ansamblul insusirilor umane care determini :cna.tpltr p<en'irle ale existenlei indivi-

rl, : o indpnpneJpn+ dp'rrtOftt

5OC

Alt. Au

fost considerate, de exemplu, definitorii

nonrr

rnnrl.ti:

t'nanA lthpri)lp2

tJp s/.1np-

re a o-nurui, cor;t.:rrla n'orili i levttab ie,

con{r:nt.: rea cu inlreba rrie prii, tno -<ensu,/
Lzretri imposrbilitatea indrvrCului de a-si de-

pdsr srngurEtale, etc. Condtt;a umanA

preocupat filozofii din cadrul curentului

exrS:en1ta
.n naont
rLr P
Lv,

\1

ProDlenrat ca legata de ace:t

) i\/. il aa >(pmpnea

.npa.I asLD'a
cel de

l,1era1

tn nr Tpan,f

J'r errropene de dupa

Do lea Rdzboi lr4ondiai

r'ior la oriol'oc'r, ieora

exrS:enter. iln ie,ril (ie er 5ier]t.i

Ontologic

,e{e

rgi*

pasa-

in afara acestuia, stabilind conexiuni cu

alte pasaje din piesa. De exemplu, intre ,,intoarcerea" ii ,,E invers"
din final.sau intre ,,in momentul acela, dac5 ar striga cineva ajutor,
cred c'6ir fi auzit pe tot p,imAntul" ti ,,pe omenire o doare-n fund
de soarta ta" din Tabloul lll etc.
''5. Cum apreciali, pornind de la discutia precedenia, rugdmintea adresatd de lona mamei in pasajul imeciiat urmEtor: ,.mai
naste-nii o dat5 ! ", ,, naste-ma mereu " ?
6" Comentati pasajul de la ,,5unt ca un dumnezeu care nu
maipoatelnvia" la ,,<Oamenibuni, invierea se amarta>" privind modul irr care Marin Sorescu foloseste referirea la situatia mitologica a
mortiisi rena5terii zeului, foarte raspanditd in credintele lumii, de la
Osiris lalisus Crrstos. DezvoltaJi una dintre sugestiile de maijos sau
formulatr rispunsuri proprii: . ironic. parodic o solemn'ludic'
grav-juciiup . polemic.
Cititi, orientativ, opiniile scriitorului reproduse ?n continuare:
,,Am crezutintotdeauna, sisunt convins 5i astdzr, cd miturile se fac
.. l4v\Jolc
i-,,n:rolg. HOmer n-a fACUt ntCtnc Ifuris
se f,--^
| vrLrv, u,rl JL
ptr +,
lUl,,;.
l), Ld
pL
ut tr- Folclorr
dLc: ^^
'
un mit. Shakespeare, la fel. Mrturile autentice sunt putine' t I Miturile nu se fac asa una-doui, prn angalament sr plan editorial. Ele
si

I
I

249

aMn

s
x)

IJ

se creeaze peste capul nostru, cu noi, pe sub noi,

ca apa, ca muntele, ca focul. Si se observii, abia

dupa ce au fost terminate, in sute de ani." (Marin

Sorescu, A face mituri, in lnsomntt, Sucu:esti, Edi".t.r.,,i.L.
tura Albatros, 1971). .
7.''inghitirea h-tlona de catre pesteie cil iirias
si apoi a acestuia de cdtre alt pe5te pdstreazd in piesi foarte putin din ameninlarea pe care o aduce cu
sine situalia ?nghilirii unui om de citre un animal.
Viala lui lona nu pare nicicum primejduitii, afara
doar de momentul in care se sperie de ,,mi5c5rile
neldmurite" pi de luminile pe care i se pare ci le
zdre5te la sf6r5itul Tabloului lll. in schimb, soarta sa
seamdni cu o incarcerare firi motiv, cu o privare
absurdd de libertate. ldentificatisecventele care ilustreazi aceastd idee.
de ac8. Totusi, lona i5i afirm5 libertatea
ca o recunoattere a faptului ci
tiune, de voinla
trdie5ie: ,,(Aduce argumente) Pot sa merg, uite [...]
Pot sE merg unde vreau. Fac ce vreau." (Tabloul ll).
in ce fel i5i exerciti personajul aceaste libertate?
9' Discutali ultima replicd din Tabloul ll. ln
ce mdsuri poate fi aceasta consideratd o sintez6 metaforicd a aspiratiilor protagonistului?
tO. Piesa are un final nea5teptat si enlgmatic. Ce semnificatie atribuiti gestului ultim al lui lona?
Reprezinti acesta un sfdr'5it sau un inceput de drum?
Un e5ec sau o victorie?
t{. Desi este subintitulatd ,,tragedie" ;i aborpiesa lona are indeazd o problematicd serioasi
contestabile accente ludice si inflexiuni comice.
Argumentali aceastd idee cu referiri nemijlocite la
text. Revedeli, cu acest prilej, explicafiile despre comlcSi despre ironie din clasele anterioare.
.,$i se poate observa, in acest text grav fdri
a fi incrdncenai si tezist, curn traEicul este inviiiuit
si contracarat cie resofiurile comicului, de r6sul care
face parte din inventarul obligatoriu al rnodernilor.
Aventura lui lona nu se petrece ?n aerul rarefiat a!
sublimului, ci in cel, mai dens, al umanului. Autorul se relaxeazS, organizeazi momente de comeciie inocent-sarcastic6, in care relatiile dinire lona si
monstru! marin se contureaz; ca un duel amical ;i
cjezinvoit, ca o <s6caire> reciprocd." (Mihaela Andreescu, Marln Sorescu. lnstantaneu critrc, Bucureltr,
Editura Albatros, 1983)
12. Folosind observatiile din exercitirle anterioare, alcatuiti un scurt eseu pe lerr',a Fresa ,,lona"
o7erd deschisd.
de Mann Sorescu

21(]

>>

TEXT 5r CONTEXT
'!. Cercetitorii literaturii studiazd nu numai

operele ca atare, ci pi contextele care fac posibilS

sau infiuenieazd existenta lor: viata gi personalitatea relor care le-au produs, imprejurdrile 5i etapele creatiei, formele de difuzare, receptarea etc.
Pentru a elucida conbrtu/crealeiunei opere,
sursa de informatie cea mai convenabilS pare sa fie
constituiti din mdrturisirile autorului insu5i. El ar fi cel
mai Tn misurd s6 ptie si si arate cum a ajuns sE scrie

opera respectivS, ce a vrut sd comunice prin intermediul eip.a.m.d. ins5 pe misurd ce crealia literara a devenif de la romantism incoace, tot mai pufin un proces
ralional, aflat sub controlul autorului, a sporit ;i neincrederea in mdrturiile acestuia. in special s-a ajuns si
se considere cd inten/adeclaratd a scriitorului nu are
de ce si fie luatd ca reper pentru interpretarea operei. 5-a spus chiar cii, din momentul in care o scriere
este tipdrita si oferitd publicului, ,,autorul trebuie sii
taci". Felulin care eli5i interpreteazd propria operd
ar reprezenta cel mult o ,,lecturE" ca oricare alta.
Aceasta conceplie modernd asupra literaturii nu anuleazS insi curiozitatea cititorilor de a afla
ce gdndesc scriitorii despre crealiile proprii. Autorii
insisi au de ales intre a satisface o astfel de curiozitate, pe de o parte, 5i a se pune in postura de simpii cititori ai productiilor lor literare, pe de alta parte.
Discutati mirturisiriie urmdtoare ale lui
Marin Sorescu despre piesa lona. Cit de credibile
vi se par? in ce misuri se poate identifica in ele o

atitudine oolemica?

Sle{an Caltia

Oerent (u pestl

rEI

L iteratard
lnterpretare f reudisti

'r-terpreta'e

i:eiioeda pcstbelicd

Jfenl{"itiifqra

lo'

trrv:t conceptiilor lrr Sigmrrnd F'eird, nedic austriac (1856-1939), inteme eiorrri
1,q,- =ne/1-pi .Tcn.rp a nc.hrculur Lna- :.
t-ra.' - .A
u. cr .dLg )Plq lc r. 'Lo t6rr^or
Lc'6PsuLr+ ri
!o .rion+-+^
i..d\
Pu si srjpraeJ
'r1,
d.^:'e
s-bconst
'e

Cabalistic

'ef er

tor la Cabala, fli:rr'-

.ia.e eo"at(a srn bo rcd

lor brblice.

St

ezoler ca d

:i.te-

,,Mi;carea hippie sau flower power

ica'-r'n anr.'60,

'ar -na din figu'rle:-ai'ca.ie a.e rirnpurui a f ost Abbie Hof ran,

:.i.\ ct l'olit.

sr fnndatnrul The )?Lf.\

/nternatlonal Party (ylpples, de unde mai

lr
tlrti
.lor \/r+ ttly'P'c),
h;.n o.\ t-.]^{J--c>Lc Ug
rrUlllllOJl ..-.
totL'r or wuttvol
e
at:'e. cons.derat fondatorul mrscarr, ls:rr f .u pr nnwtrr rar n'in d'scurSu', e Sa e
,. c^n^ro\\ < nrrtorn,r <:ririro imnntrir.:
r,lz/ HvL!''

::

borului din Vietnam, a rasismului si drscrin- - a';lnr dp nrire ner a {ost rr:Orat
indrir'r da r'nor, <i re :t:rp 2 (a;(i a:T )
I ' nr ri!' oucPtl,
:rlonti C > {ilnzaf,a al^
vlolo, /l-!lvUC ,,i'+;
^
'. t,nloarce'ea
naturi
promovau
la
, creI.t
Gaia, < zerta
Cea: {oarte mult
.r,,... ., --.;-_,, ^.^Ct:ci in{luer.:ate
l_)o| d Luruj, >t dPrLdu Pro
de shamanism, h,nduism sau apelul la Cronrrri nontrrr eiinncra: orhil,hrr rl. ri n; jpcr
9u||99|lL]uUl|||yg|19
.^mlnir:ro
<nrr rrrali dpnlini :r;rp
^an+rrr
< nrl rri hlrrme ri rllprior n pc;e d
^.o u
: nrnnrrrilo
:<:-zi< rr(nirA (-: :i:,n<, in
v,vvul
uq

.n

cele oin Lrrme la ccnsu.rul de drog.tri oilaratro r>ro: r1r r< lr riczorhilihrr r ncih a (r

c;derea in promiscuirate a hipp;ot,lcr.

Hippjolii se imbr;cau in haine confectiona-

te din materiale naturale, {oafte inflc:ate

<i rnlnrr'o

n:^-o{

(o nr,rl:rr frtn'-'-_: lll '--^_I cJ:z >i-:

--..tdlul
rrr t:lni
n"n:<i.
COI'C3n'Jl
13
Lqrys
Y vvrv

Woodsrock din 1969, cel mai mare eveni-6p' -1p i.pqr fltrn <i nlrnalUl culmi^a1i al
perioadei Flower Power, au partrcipat
peste 500 000 de oan,eni." (Roxana Dav d,
in Sib,'anu/, editre on-lrne, 4 iulie 2005)

,,Am fost intrebat daca burta chitului simbolizeazd caldtoria

in cosmos sau singur;tatea intrauterini. in ce m6surd lona e primul
om ori ultimul om? Dace dau o acceplie freudistd, mistica, politica
ar .abalistica acestui personaj? !i mai ales ce semnificatie are gestri r:..a| si daca nu e prea mulU ameraciune si dacd nu mi-e mile
de 'ianitate? Nu pot si vi rdspund nimic. Au trecut trei ani de c6nd

am scris tragedia. Totul mi se incurce in memorie.

Stiu numai ce am vrut sd scriu ceva despre un om singur, nemaipomenit de singur. Cred cd lucrul cel mai ingrozitor din piesi e
c6nd lona isi pierde ecoul." (lona,in lnsomnll, Bucurepti, Editura Albatros, i971).
2' 1968, c6nd s-a publicat ti s-a pus in scend piesa lona, a
fost un an deosebit al istoriei contemporane, marcat de evenimente care au fecut evidente tendinle majore, manifestate de-a lungul
deceniului Fapte: revolta studenlilor din Paris, urmat; de tulburari
sociale si organizarea de noi alegeriin Franfa, reforma comunismului cehoslovac, cunoscutd sub numele de Primivara de la Praga, urmate de invazia Cehoslovaciei de cdtre trupele Tratatului de la
VarSovia, apogeul misciirilor hippieli flower powerdin Statele Unite ale Americii, ca reactie la inceperea Rdzboiului din Vietnam. ln
Rom6nia. 1968 este anul de v6rf al ,,dezghelului" poststalinist, prin
refuzul participarii la ocuparea Cehoslovaciei. Pe scurt, 1968 este
anul in care se manifestd cu vehemenfa, in sisteme si conjuncturi
diierite, refuzul ordinii existente 5i afirmarea dreptului la autodeterminare.

Credeti cd situarea piesei lona in acest context soclal-politlc

este relevante sau e vorba de o simplS coincidenfd cronologicd?
3. Situarea unei scrieri in contextu/ opereiaulorului respeclirgeste
tiv
5i ad6nceste posibilitatea-de interpretare a textului in cauz6. Discutati semnificatiile metaforei ,,setea muntelui de sare", aleasj
de Marin Sorescu drept titlu al trilogiei care reuneSte piesele /on4
Paracliserulsi Matca.
4. Citili si celelalte doud piese ale trilogiei. Care dintre ele vi
se pare mai apropiallt de lona? Sub ce aspecte?
5' Cititi piesa istoricd Raceala de Marin Sorescu 5i comentati
urmatoarea afirmatie:
,,lona, Paracllseru/, Matca sunt metafore ale omului ?n fata
existentei; Rdcea/a si A trela teapd sunl metafore ale omului in fata
istoriei." (Mircea lorgulescu, Vlad ,Tepe5 ca metaford, Bucuresti, Edt-

tura Eminescu, 1 981 ).

6.

Putem de asemenea inteiege mar bine caraclerrsticile unei

creatii beletristice prin situarea acesteia intr-un context llterar sau

estetic, raport6nd-o, de exemplu, la orientdri sau tendinle in care

se incadreazi sau cu care are anumite divergenle.
Crtiti prezentarea sinteticd de maijos a tendintelor afirmate
?n dramaturgie dupa cel de al Doilea Rizboi Mondial si aratati care

dintre acestea se recunosc in piesa lona.

,,Apelul la metafore, la parabole, alegorii si simboluri, esentializarea excesiva si vrolenta, distrugerea actiunilor logice, bazate
pe o comunicare acumulativd si succesivi, prezentarea fragmentarE

211

e)
P
(o

':

Bertolt Brecht (1898-1956)

- dramaturg
gernan. Este cons;derat unul dintre oromotorii modernizirii teatrului si a spectacolulurdramalic ipainte si dupa cel de-al Doilea
Rdzboi Mondial. A inaugurat ,,drama eprcd", {ormula teatrala menltd sa suspende
rluz,:a mimertcd a realrlatii reprezentale :n
scend, astfel ;ncat atat actorii, cat si spec-

a g6ndurilor, structurile dramatice modelate dupi scenariile cinematografice s-au impus dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial datoritd in primul rSnd lui Bertolt Brecht, fondatorul 5i teoretrcianul
(teatrului epic) si. ultenor, reprezentan{ilor <teatrului absurd>, lui
Eugen lonescu, Samuel Beckett Si_Arthur Adamov." (lleana Berlogea, op. cit.)

))

TEXT SI INTERTEXT

Text si spectacol

Iatorir sa se raporteze critrc la p;es6, Ia personajele si situatiile din cadrul acesteia. in

timpul regimullr nazist a fost nevo't si enigreze. Din 'l 948 a condus teatrul ,,Berliner
Fnsemble" din Republica Democrati German6, deven;t faimos in intreaga llme.

Samuel Beckett (1906-1989)

drama-

-,,r. nr^?:+^. nnor ci rriti6 irlandeZ

Lv,y'

Y'v-vlv

'

/i

Hvv!

!,!

(VeZi

p.214).

Arthur Adamov (1908-1970)

dra'naturg irancez. A fost influenlat de teatrul lui

August Strindberg (dramaturg suedez,

1849-1912), de suprarealism;i de ideile
nolit,ce si fea:ralo ale lui Benolt Brecht.

Eugen lonescu (Eugdne lonesco)

de origine
stabilitin Franfa. Abia

(1909-1994), dramatrrrg
romini. in 1941

s-a

'isi
descopera, dupi aproape zece anl
aici
in care nu publici aproape nimic, vocalia
care il va face celebru: teatrul. in i950 a
avut loc, ia The6tre des Noctambules din
Paris, premiera primei lui piese, la Cantatrice chauve (CSntareafa cheald). Formula

ieatral; iones:iani este inse, inci de

la

nio<: do
vL riehrrt e;5t rp cnrant ir:noiioare
incal ea se rrnpune cu greu, dramaturgul
afl6ndu-se intr-L!n pe!'manent r;zboi de
harluiala cu critica ostilS produ4iilor iui.
Nonconformismui scriitorului c6;tigi in cele
din urma b;t6iia. Piesele lui sunt primite pe
mai'ile scene ale lumii ;i sunt jucate constant in principalele teatre franceze. Artistul
reb'el e socc::t /:en1or, creator de Scoala
prur(r

dramatica.

in 1970

Eugen lonescu este ales

menb'u al Acaderniei Franceze,'ecunoattere rno;cllab.ii a tntrar.r preselci'

in repertoriul valortlor consacrate.

lui

Dintre cele riai cunoscute produc-tii teatrale

ale lui Eugen l,.-lnescu sunt: /,.? Cantatrlce

chauve (CiritJreata chea/d\, La .tecon

|

leitE), Jac,1;es ou ld SounEs,on

Jacc"tes

sau Supunereai, Les Chalses (ScauneleJ,

TLeur sans ceges tUc,gas /;ri srr.br,q,
Rhinoceros !Rinoceri), Le Roi se meurt
. Regcie rloa'e), La Sorl et .ta Fatnt tSe:ea s,
Foanteal, leur de massacretJocu/ Ce-a mdce/ul), h4acbett.

1. Grupati indlca[ille scenice(dldascalhle) din Tabloul lV al piesei in functie de aspectul la care se referS: . decor, aranjament scenic . aspectul personajelor (costume, detalii fizice, machiaj etc.) '
miscdrile si gesturile personajelor . starea sufleteasc6 a personajelor . vorbirea personajelor.
Aritati ce categorii predomina.
2. De ce credeti ca, potrivit indicaliilor autorului, cei doi pescari ar trebui si apare de fiecare data in scend purtand c6te o b6rnd in spinare?
3. Comparali indicafiile scenice din lonacu cele din piesele studiate in clasa a Xl-a in ce prive5te: . gradul de detaliere ' exactitatea
. aspectele asupra c5rora se concentreaze ' importanla pe ansamblu, at3t pentru lectura textului dramatic, c6t si pentru punerea lui
in scen6.

4.

Spectacolul teatral se bazeaz; in prinrul r6nd pe textul dramatic pe care il pune ?n scene. intr-un sens mai larg, semiotic, putem considera insd scrierea literard dramaticd 5i spectacolul teatral
doud ,,texte" care L)zeazl, fiecare, de propriile limbaje (pentru clariicare, revedeli explicaliile referitoare la lrmbaie scenice din clasa a
X-a). Cele doua ,,texte" se afle intr-un raport de str6nsE intertextualltate. Spectacolul teatral nu poate fiinsa privit ca o simpld ,,traducere" a operei dramatice in limbajele scenei. ln secolul al XX-lea,
f

teatrui a avut tendinta de a se elibera tot mai mult de rigoriie impuse de iextui originar, arta spectacolului preciz6nclu-si ?n acest fel statutul autonom. Factorui decisiv in afirmarea acestel tendinle a fost
modificarea treptatE a functiei regizorului. inainte de 1900 regizorul
nu avea competente arlistice proprii, rolul siu mirginindu-se, in prancipal, la indrumarea jocului actorilor 5i rezolvarea cl-restiunilor tehnirp in nrpoitrrpa sntrctacolului. in secolul al XX-lea, regizorul devine
partener si chiar concui'ent al dramaturgului. Linriteie libertatii regizorale au devenit de atunci ohiect de perrnanente controvers;. Disculalt prosi contra afirmatiile de mar jos.
in realrzarea spectacolului, regrzorul trebure si respecte. locul
si timpul in care e situatd actiunea Piesei ' textul piesei (sd nu omita, sd nu adauge sau se modifice replicile textului dramaiic)
. rndicatille scenice privitoare la decor, costume, locul actorrlor etc.

212

semnificatia piesei.

& trcraturd

Perioada postbelir-5

il

l".lt'rta

l.ui

l'gla

Pornind de la citatul de mai jos, drscutati diferentele

eventualca ,,avantaje" si ,,dezavantaje" -- dintre a cltio presdst

5.

Semiotici lsau semiologie) - teorie 9eneralS a semnelor si a folosirii acestora.

Aceasta disciplina recente s-a consolidat
prin cercetirile lingvistului elvetian Ferdinand de Saussure (1857-1913).

-a

urmari o reprezentatre teatrald.

,,Decizia de a rnerge ia teatru ;rnplica, totodatd, o expunere
a personalitatiicelui care va vedeao ,piesi>:. E vorba, in primul r3nd,
de un aC cu semnificatie de ritual social -- participarea la o sarbace echivaleazS cu pdrdsirea casei, a unui loc familiar
toare
- teceea
poti manifesta firesc, cu o anume neingridire. in al doilea
in care
r6nd, o datd cu intrarea in teatru, ritualului social i se suprapune un
alt mod de expunerea individului: confruntarea eului siu cu o lume
prin jocul aca ideilor cu care ia contact intr-un mod multilateral

torilor, virtulile scenografiei, coloana sonord a spectacolului. in mod

normal, acestor douE etape le urmeazd o altd posibilitate de expunere: mdrturisirea pdrerilor proprii despre ceea ce a fost vazut. ciudat este faptul cd genul de pareri, emise cu acest prilej, este diferit
de ceea ce se spune, la prima m6nd, dupd citirea unei cdrli. in ultimul caz, o simpli constatare'de felul < e bund>, <mi-a plScut>, <in-

teresant|> devine suficrenta pentru stabilirea, in conversafie, a unui

rudimentar contact intelectual. tn primul caz insd spectatorul de teatru, desi are in minte acelea5i c6teva posibilitali de a-;i spune pdrerea, nu recurge la ele. Srmte nevoia sd argumenteze mai pe larg, sa
facd referinte despre alte spectacole in care a urmdrit aceia;i actori
sau, mai rar; si compare piesele aceluiaSi dramaturg ;i infati5area lor
scenici. Ba chiar, pentru o largd categorie de public, pentru care mersul la teatru a devenit o obi5nuintd, se poate ajunge la aprecierea
autorului spectacolului: regizorul' [...] Este, in mod sigur, mai egoist
(Maactul lecturii unei c6r-1i dec6t acela al urmdririi unui spectacol."
rian Popescu

'1987)
Teatrulca literaturd, Bucure;ti, Editura Eminescu,

ce spectacole teatrale sau ecranizSri cinematografice ati

vdzut in care regizorul a optat pentru modernizarea sau actualtzarea textului originar (transpunerea actiunii in vremuri mai recente
sau chiar in contemporaneitate)? Ce credeti cd a motivat aceastd
optiune? care a fost efectul ei in receptarea spectacolelor sarr a fil-

6.

melor respective?

ESPRE...

l."4ihaela Andreescu,

Mailn sorescu. lnstantaneu crlr4 Bucure5ti, Editura Alba-

micromonogra{ie utild pentru o privire de ansamblu asupra operei lui Mapiesei lona'
rin Sorescu. Contine ample referiri la teatru, cu un comentariu detaliat al

tros, 1gg3

EugenSirnion,scriittorirom1nideazi,vol'l,Bucuresti'FdituraCarteaRolui Macontine un capitol substanlial si edif icator despre opera

rin Sorescu, inclusiv dramaturgia din deceniile al saptelea si al optulea'
m6neasca, 1g78

Scena drn Spealaaclul

trr.l

cu George Con51'lnlln

in regra lur Andrer 5erb.?n, la Tealrul l"'i'c. 1969

Martan Popesc u, Chei pentru labirint, Bucuresti, Editura Cartea RomSneaso Interesanta prezentare in paralel a dramaturgiei lui Marin Sorescu 5t
ca, 1gg5
a lur D. R. Popescu, pornind de la tema labirintulut

213

E-

(u

iteraturd

(U

=
)

Text auxiliar

A$TEPTANDU-L PE GODOT
de Samuel Beckert

VLADIMIR, POZZO, LUCKY, BAIATUL

Personajele: ESTRAGON,

ACTUL I
Drum de;ard, cu copac.
Seara.

ESTRAGON, a;ezat pe jos, incearcd sd-j scoatd gheata. Se

opintette tndirjit, cu amhndou.d miinile, icnind. Se opreye, istoztit,
se odihne;te gifdind, retncepe. Acela;i joc. Intrd VLADIMIR.
ESTRAGON (renunphnd din nou): Nimic de fecut.
tF

\Jamuel

Beckett (1906-1989'
- str'itor de origine irlandezS. Din 1938 s-e stabilit la Paris, unde, in timpul rizboiri.r, s-e
aliturat miscarii de rezistenti. Dup- r-izboi
va scrie in principal in limba francezi. Este
cunoscut ca dramaiurg, romancier. ooet.
Piesa care i-a adus celebritatea,

As:e::i.t-

du-l pe Godot, a {ost publicata in i;:;iba

{,'zncotA in 1Q(? <r
_. <-2
- _ nl
r_s prrma c:ra rn
Dintre
scrierile in pr'ozi, cea
1953.
scend'in
mai cunoscui5 este trilogia romaoescE lv4alloy, Malone moare si Nenumtbt/ul (i95i1953). I s-a decernat Premiul Nobei pentru literaturd in 1969. Scrierile lui d:amatice, lipsite de intrigd, aduc6nd in s.ene
norcnn:io hi::ro

doqnrincc ele lr rma q

.trra-

loguri care vddesc dificultdJi de co:rr-"'rca-

re de nedcoEs.: l-au si:uat ."':.'e

promotorii,,teatrului absurdulr:i ".

VLADIMIR (apropiindu-se cu pagi mdrunpi ;i yepeni, cu pi'

cioarele depdrtate): $i eu incep si cred la fel. (Rdrnkne rtemi;cat.)
M-am impotrivit multi vreme gindului istuia spunAndu-mir Vladimir, nu te prosti, inci n-ai incercat tot. $i reluam lupta. (Se recu'
Iege, cu gindwl k luptd. Cdtre Estragon.) A;adar, iati-ne din nou.
ESTRAGON: Crezi?
\T-ADIh,{IR; Sunt mulqumit ci te revid. Te credeam plecat
pentru totdeauna.
ESTRAGON:

.,Si

eu la fel.

VLADIMIR: Ce facem ca si sirbitorim intilnirea?

de;te.) fudici-te si te pup.

(Se gh'n-

Ii lntinde mina.
ESTRAGON (neruos) : Imediat, imediat.
Tdcere.

VLADIMIR (jignit, rece):Pot si gtiu unde gi-a petrecut dc'rnnul noaptea ?

ESTRAGON: intr-un ganq.
VLADIMIR (uimit): Un;ang! Unde asta?
ESTRAGOI\ (fdrdgest): Pe colo.
VLADIMIR: $i nu te-au bitut?
ESTRAGON: tsa da... Nu prea tare.

VLADIMIR:

Aceiagi?

'

ESTRAGON: Aceiasi? Nu stiu.

r),,,,.
VLADIMIR: Cind mi gindesc ... de pe-arunci . .. ma intrcb ...
ce-ai fi devenit tu ... feri mine ... (Cu glas hotdrht.) La ora asta n-ai
fi fost decit o grimajoari de oase, fer; doar si poate.
ESTRAGON (inyepat) : Ei 9r?
VLADIMIR (cople;it): E prea mult pentru un singur om. (Pauzd. Apoi, cu aioiciune.) Pe de alta parte, la cc bun sa te dcscura;'czi
a'\

il

L ite ra tu rd
Teatrul absurdului

tip de crea',ie teatral;

ap,irut dupa cel de

al

Doilea R,izbor
Mond al, la inceprrtul anrlor '50. lntenre-

retori surt considerati in soecral Eu!ene

.ir ii n pqi de clpbut Cir:i.'eafa

:^ --^^i
^,,-i
.- .a Paris in 1950)
<i (:m. rol Rorlu oir lmnre^n:t alo <nirmoltr
sr In.odi' rdin lp np ra'e prnefief la tfaJfatica a marii conflagratii le-a adus la
lnnpqrn /a
-l-^-/:

^-+^

-..^.^{^,:
-h.,,.4 1,,,1.,
l>r ud>tr>Lq
^i.^.+^
LedUul du)uluulul
5UpJdldld, .^-+-,.{
totodatE 'ormule socante de expres:e, in

opozitie f;tisi; cu modalitatile consacrate

ale arter drarnatice. El respinge rea'isru' ps'horoglc sr socjal, bazat pe rluzra n:retrcd,
aceea de a lnfatisa spectatorilor aparenta

unor oameni pi a unor situatii

PerioarJa nostbeiicfr
L rolrula tu rci ia
acum. iati ce-mi zic. Trebuia
pe la 19C0...

ESTRAGON: Destul. Ajuti-mi si-mi scot scirba asta.

VLADIh{IR: Mini in mini., ne-am fi aruncat amlndoi din
virfulTurnuiui Eiiiei, printre primii. Aratam bine pe-atunci. Acum
e prea tirziu. l.Iu r,:-ar rnai lisa nici si ne urcem micar. (Estragon
se cdznege cu gheat.z.) Ce faci acolo

VLADIMIR: Te doare?
ESTRAGON : Daci mi doare ! Mi intreab a daca mi doare !
VLADIMIR (cu rni.nie): Numai tu suferi, totdeauna! Eu nu
contez. Tare as vrea si te vid in locul meu. Atunci si te-aud.
ESTRAGON: Te-a durut?
VLADIh'IIR: Daci m-a durut ! Ma inueab a dacam-a durut !
ESTRAGON (ardthnd cu degetul): Asta nu-i un motiv si nu

or,nl inel no <rcnj

nefiresti, neverosimile, puternic stilizate

si

absiract:zate, investite cel mai adesea cu o

semnificatie simbolici, mai mult sau mar

purin ev dent6. in aceste piese subrectul
ciramatrc e frecvent dizolvat sau redus la o
intrigd extrem de simpl5, lipsitd de conflict
aparent. Personajele sunt va9 conturate, cu
o identitate incerti, dezindividualizate.
Teatrul absurdului exploreazd terenui riului inradicinat in ins55i fiinta omeneasc;,
in conditia umane, dincolo de parlicula-

rit;ilile istorice, psihologice sau scciale.

Temele sale predilecte 5sn1 Irpsd de sens a
existentei, golul sufletesc, dezart'cularea
limbajului, incomunicarea, claustrarea, acapararea omului de automatisme 5i stereotipii, suger6ndu-se imposibilitatea de a iesi

din acest impas. Mesajul sumbru este cu

at6t mai puternic cu c6t este cel mai adesea exprimat ?ntr-o formulS echivoci, in
care tragismul existentei este deopotriv;
nrnf .,riinr d,o a+D..a rnm'(, iaf,aa:'-.:fale,
r -L-.,-r.,t,l a aVUI _n inn^------t *^_+lgdLl ul du)uluulu
9lu!g)il.

.:.1 anns:dar:hrl
!v'
vvr,

:<tJnr,a pvo U'-,e

te inchei.

VLADIMIR (ap le cknd u-se) : Adevir at. ( i ;i tnch e ie ndsturele.) Si nu tim neglijenqi in lucrurile mirunte.
ESTRAGON: Ce si-qi spun, tu altepqi totdeauna ultimul
moment.

VLADIMiR

(oisdtor) : Ultimul moment... (Mediteazd.) E

lung, dar o si fie bun. Cine spunea asta ?

ESTRAGON: Nu vrei si mi ajuli ?

VLADIMIR: Citeodatiimi spun ci vine, torqi. Atunci mi simt
tare ciudar (igi scoate pdlirin, se uiti k ea, t;i plimbd mina pe dinduntru, o sc't1turd,;i-o pune Pe cdP.) Cum si spun? U;urat gi in acela;i

. ( Caurd) . . .inspiiminta r. ( C u e mfazr'.) iN-SPAI-UAN-fnf .

(i;i scoate din nou pdliria ;i se uirt Ia ea.) Nemaipomenit ! (Bate u;urel deasupra pdhiei, ca gi curn a.r vrea sd cadd ceaa din ea, se uitd

timp

..

din nos induntru, ;i-o pune pe cap.) in fine ...

Estragon, cu yegul unxi efort suPrem, reurette sd-Si scoatd gheata. Se uitd h ea, iSi
plimbi mina induntru, o tntoarce, o scuturd, cautd pe jos dacd n-a cdzut cetta, nu
gise;te nimic, i;i trece din nou mhna pin gheatd, cu ochii in gol.
Traducere din limba francezi de Gellu Naum

alei dfa-

rnatrce, innoindu-i radrcal rnillcace e oe

expresie pi largindu-i r-rniversul te.rnaiic.

ESTRAGON: MI descalq. Jie nu qi s-aintdmplat niciodati?

VLADIMIR: De cind igi tot spun ci trebuie sd le scoqi in fiecare zi? Ai tace mai bine si mi asculli.
ESTRAGON (slab) : AjutI-mi.

reaie,

f,;- ---^^^
In
. nie<^'^
_.__tr,tr utirLoL<guria tearrului absurdului suniem confruntati,
d mnotrrvi rrr nerqonaie st cu s.t;atii

si mi gindesc la asta acum o vefnicle'

>>

DISCUTAREA TEXTULUI

{.

Sesizati Si comentali incongruenlele

in dialogul purtat in-

tre Vladimir si Estragon.

Explicati in scris (maximum '15 rdnduri) relatia dintre cele
doud personaje, asa cum se contureaze aceasta pe parcursul fragmentului reprodus in manual.
3. Urmaritr schimbirile de dispozilie si de atitudine ale per-

2.

sonajelor. Cum se justifici acestea?

4. Comentati rolul si semnificafia acliuniior nonverbale din
fragmentul citit.
5. Cum se explicA sdricia detaliilor de decor propuse de

ritro dr:matr
ur"u(e'y rrn in
"r',

indrCatiile SCeniCe? DrSCutati.

215

i__

rc
*4t

(tt
0)

ct

//

tt Text auxiliar

":

\\

ULTIMUL GODOT
-

fragment

de Ir{atei Viqniec

Afis la spectacolul Ultimu/ GodoL cu lon Ardelean

si Ciprian Vultur, regia: Ovidiu Caiti, 2002,
Teatrul de Nord - Satu Mare

II
ll tt

I U I atei Visniec (n 1950)- Cramaturg,

poet si prozator. A publicat, pAni in '1 989,
trei volume de poezie, fdrd a i se permite
sE

insi

tipireasca nimic din crealia lui dramatici.

Piesa Caii la fereastrd, care urma sJ fie

in scen5 in Bucuresti in 1987, este

pusi

scoasS

de pe afip cu o zi inainte de premieri. Dr:pi

1990, dramaturgul a reusit sd se impuni cu
numeroase spectacole jucate in Rominia si
in strdin5tate, in l-i'an'ta, Gerrrranra, Finianda,
Statelc lJnitp Polnn
Olanda s a. Piesele

in 1990 au fost reunite in doud

volume de Teatru (vol t, PAianjenL,l i. rane
scrise pand

si

Ubintul Godot; cu subtitlul ,,scenariu dramaric", surprinde prin

faprul ci eroii sai nu sunr nici inventati, nici ,,imprumurati" din realitate. Ambii provin din lumea teatrulwi: unul esre un dramarurg celebru, Samuel Beckert, celilalt, Godot, un nu mai puqin celebru
personaj-cheie din piesa de debut a acesruia, A;tepthndw-l pe Godot.
?
r.
In aceasta. -'rVladimir si Estragon, doi ingi complet debusolali, il agteptau la nesfirsit, ca pe un salvator, pe Godot, desi nu gtiau absolut
nirnic despre el. in scenariul dramatic al lui Vigniec, autorul si personajul seu sunt unul cite unul imbrlnciqi afari din reatru. Din conversatia care se ieagi intre ei, fiecare afli cine este celdlair. Enen'ar,
Godot ii reproseazi lui Beckett ci nu i-a dat voie sa apard deloc in
piesa pe care a scris-o. E insi prea tarziu ca si se mai poatd schimba ceva: piesa nu se mai joaci, din lipsi de public. Cei doi se pun Ia
taclaie, fumind chistoace culese din tomberon. Godot observa ci cineva s-a oprit si-i asculte. Vorlresc mai departe, despre decaderea
prezentuiui.

vol. ll, 6roapa dln ldvan)ia Editura Cartea

XOmaneasca, l9ytr.

l1 lyyb

apare, tOI

la

Cartea Romdneascd, volunrul Teatru desconntK Fptnpt2

a, ttn T)rrt J rr
dp tuPld,
h,^''' LUi
td'JU
pt)
'1^+llll "ini
' I t t tL.u
nioco qrrico rirrrri
l QQO flrem:i,
rn e rrrr

Matei Visniec is, gEseste incontestabite

nrrnrtp |p qn.lrin "n tpa.trul abSu.dul.rr
rFr nan

l^n)<.rr

(:mr.el

Ror [prr

<

: \

Scriitorul se dovedesie ins6 deopotnv5 un

foarte dotat cons'iiucior de situatii drarna:.ce, izbutrnd sa ,r.: b re tehrt ci'e s: letele
+^-r.
-h.,
t('d tJ u,1.,,
ur d!)tr

r. ,, (.,,
, :-h,,
"i,uuLur
rJ rgrLrrud)d
u u
^ l^^.
^ ^r. i r:oJU-

rare a rntrigir preselcr s.:1t.

z l()

GODOT: Nigte bestii. Asta nu mai e lume ca sI iegi din casi. Cel
mai bun lucru e si srai inchis iniuntru gi si re ginde;ti.
SAMUEL BECKETT: Uiti-te peste drum. Toate feresrreie sunt
inchise, toate perdelele sunt trase.
GODOT: A mai venir unu'.
SAMUEL BECKETT: Cine?

GODOT ($optit.): Un tip. S-a oprit in spatele nostru si ascuira.

SAMUEL BECKFTT: Mi. doare-n cor.
GODOT: Nu ? Mn bucur ci te-ai mai inveselit un pic. Daci vrei mi
ridic ;i ..
SAMUEL BECKEfi: Nu, nu... Mai bine mai aprindem un chistoc.
GODOT: Lucrul de care mi tern cei rnai mult... mai mult 9i mai
mult... (Scormone;re.) inrelegi... E ci miine n-o si am unde iesi.
SAMUEL BECKEI| : Adici unde ?
GODOT (Gdse;te un rest de gigard ceva mai lung): Adici la reatru.
Bat pariu c-or si-l inchida si p-ista.
SAMUEL BECKETT: Or si-l faci depozit de buroaie.
GODOT: Deja mirosea pulin avarza.
"

E*

tr

ite ra tw r#

Ferloada postbelicE

Dramaturqta

SAMUEL BECKETT: Nu e de la varzi. E de la

canal. (Se apleacd ;i pt+ne wrechea pe trotuar.) Curge
ceva pe dedesubt. Simqi cum curge ceva Pe
dedesubt

GODOT: Mie mi se fare cI sti. (Ascultd.) Jie gi se

pare ci se scurge ?
SAMUEL BECKEfi: Se scurge, dar foarte incet.
GODOT: lJneori, cind mi trezesc dimineaqa, mi
se pare ci ceva se ridici din capul meu 9i se sParge
de tavan. E posibil aga ceva?

SAMUEL BECKETT: Acu'vreo ciqiva ani era si

omor pe cineva cu magina. Dupi ce am reugit si
frdnez, am simqit gi eu acelagi lucru.
GODOT: Ce poate sd fie ?
SAMUEL BECKETT: Nu qtiu. Poate si nu fie

GODOT: Bitrine, si-gi spun ceva. imi egti din ce

in ce mai simpatic.
SAMUEL BECKETT: SI-f spun;i eu ceva. Imi
pare riu de tot ce s-a intimplat. Daci vrei, poqi si
intri la sfir;it, aga cum ai zis.
GODOT: La ce bun? Teatru'a murit.
SAMIIEL BECKEfi: A murit' n-a murig eu vreau
iA intri la sfir;it. DI hirtiile.
GODOT: Vax. Important e ce suntem vii.
SAMUEL BECKETT: Nu, nu... Vreau s-adaug
ceva, eu ... (Rdscole;te printre for.) Unde e finalul ?
GODOT: Bitrine, iqtia nu meriti niciun final' Mai
bine iqi spun altceva. Am la mine o sticli de jumitate.

(in

tot acest timP trecdtorii s-au apropiat de cei doi

;i s-au opit sd-i ascuhe. Phnd k sfkr;it lumea rtaface
un cerc tn jurul lor.)
SAMUEL BECKETT (Ardtind spre sticld):E din

tomberon

GODOT: N-are importanqi

Important
din interiorul

de unde e.

e ci e. $i ci e ia rnine. (Scoate sticla

hainei.) Pentru ce bem ?

SAMUEL BECKET"I: Bem Pur;i simPiu.

GODOT: Nu, e pacat si bei pur gi simplu. In lumea
asta e pacat si bei pur gi simplu. Irosegti biurura daci
bei pur gi simplu. (Ridic,i sticla ;i bea.) Pentru teatru !
Care tocmai a murit.
SAMUEL BECKET"I': Naiba sl-i ia de teatr.r'-.
(Prirneste sticla ;i bea.) Ce rnult l-am iubit...
GODOT: Niste derbedei... Nigte ordinari... Sa
omori arta. (Bea. Efuziz,, amelit.) Pot sa te-mbratisez

SAN4UEL BECKETT (inmuiat): Acu', in aniidin

urmi, obignuiam sa ma strecor dupi draperii ...
Pindeam dirr s,rla, dupi ugile intredeschise... O, am
iubit o himeri...

(Cei doi

se

GODOT

imbrdYi;eazd.)

(Pe

umdrulial SAMUEL BECKETT):

Ce-o si facem d-acu' ? Totu' se scufundi... Troruaru' se s.ui rndi... Uite ia tomberon: se scufundi-n

trotuiii .. ,) si murim ca nigte gobolani.

SAMUEL BECKETT: Nu murim noi.
GODOT (Srniorcdindrz-se): N-o sd pot trl'i fari
teatru... N-o s-o pot duce prea mult'.. in fiecare
seari eram in sali, eram printre oameni, triiam...
Sufeream ca un ciine dar triiam... Trliam Peste tot'
in fiecare cuvi.nt... Cum de-au Purut face a;a ceva

Cum de-au putut inchide totu'? Cum de-au putut

da oamenii afa:.a? Ce mi fac eu acu'?
SAMUEL BECKETT (Pivind sthnj enit in j ur, loptind.): Taci dracului ci rnde lumea'
GODOT: Care? Cine?
SAMUEL BECKETT ($optit.): Nu vezi ? Naiba
si-i ia. Nu vezi clgi s-au adunat ?
GODOT ($optit.): De unde s-au adunat? Ce naiba vor

SAMUEL BECKETT: Habar n-am. Important

ci

s-au adunat.

GODOT: Daci vrei mI ridic 9i...

SAMUEL BECKETT: Nu... Nu. Si vorbim' Si
mai vorbim. S-o qinem tot aga.
GODOT (Mirat, agitat.): Eu nu gtiu de unde ies
oamenii igtia. Strada era pustie. Cum se pot aduna
atit de mulqi pe o stradi pustie ?
SAMUEL BECKETT: Se poate. Orice se Poate.
Sunt zile cind se poate.
GODOT: Uite-i, au inceput si s-aseze. Eu zic s-o
ttergem.

SAMUEL BECKETT: De ce s-o gtergem ? Si vorbim.

GODOT: C si fie prea tirziu. Daca mai stim un
minut o si fie prea rarzitr. Or si ne sufo.te
SAMUEL BECKETT: A;a, aga .. ' Si vorbim .. .
GODOT: Despre ce sa vorbim ? De ce si vorbim ?
SAMUEL BECKETT: Si vorbim. Ceimai important lucru e si vorbirn. SI vorbim despre orice.
GODOT (Privind inspdim|ntar in iur la mulyimea
ctre s-4 Ltezat te caldarhm.): I)oamne, ce si spun ?
SAN'{UEL BECKET|: intreabi-ma daci m-au
b;tut... intre timp eu imi scot gheata 9i mi uit la
gheati. Dup-aceea mi intrebi ce fac eu aici' (l;i
scoate gheata.)

GODOT (Cu glas hotdrht.): Ce faci acolo?

SAMUEL BECKETT tuId descaly' lie nu yi
in t irnplttt ni cio d at d ?

s-a

217

TI

Note iexicale
efuziv, a$-, adv.
cu o puternici exteriorizare a sentlmentelor.
iluzie, sperant6 irealizabila; (in mitologia greacd) animal fantastic, cu
himerii, s.f.
cap de leu, corp de capr5 pi coadd de;arpe.

)>

DISCUTAREA TEXTULUI

1.

Caracterizati pe scurt vorbirea Fi comportamentul personajelor. Ce vi se pare frapant in felul de a fi al acestor doud ,,celebritali" ?
2. Ce secvente din text amintesc de schimburile de replici din
teatrul absu rdu ui (dialogu ri ncoerente, repl ici inadecvate, nepesarea
interlocutorilor fata de inlelesul cuvintelor sau al enunlurilor rostite,
intrebuintarea cu sens propriu a unor expresii cu sens figurat etc.)?
3. ldentificati si comentali pasajele care se referd la relatia
teatru-viali, asa cum este ea vdzutd de fiecare dintre protagoni5ti,
folosind ca reper interpretativ cuplul antonimic iluzie-realitate.
d$. Comentati, in relatie cu tema de la exercitiul precedent, semnificalia enuntului ,,Sufeream ca un c6ine, dar traiam".
5. Finalul piesei produce o spectaculoasd rdsturnare de semnificalii. Comentali aceasti intorsdturd neaSteptatS, de la secvenla
in care cei doi inchini pentru teatrul ,,care tocmai a murit" pdna la
I

Marian Despina si Traian P6rlog in spectacolul

Ultimul Godot, regia: Nicolae Scarlat, 1991,
Teatrul Tineretului, Piatra Neam!

ultimele trei replici.

6. Ultimele trei replici ale textului fac trimitere la inceputul pie5si

kteptdndu-l pe Godot.

jos, incearca sd-5i scoatd gheata. Se aplnte;te

inddrjiL cu amdndoud m1inl/e, lcnlnd. Se opre5te, lstovit se odihneste
gSflind, reincepe. Acela5i joc. lntra VUDIMIR.
VLADIMIR: Si nu te-au b;tut?
ESTMGON: Ba da... Nu prea tare. [...]
VLADIMIR: [...] Ce faci acolo?
ESTRACTON: Ma descalt. Jie nu !i s-a int6mplat niciodata?
VLADIMIR: De c6nd ili tot spun cE trebuie sa le scoli ?n fiecare zi?
Ai face mai bine sa ma asculti.
ESTRAGON, asezat pe

Cum interpretali acest final, in care Beckett ;i Godot preiau

rolurile lui Estragon ;i Vladirnir? Vi puteti orienta dupi sugestiile de

maijos sau puteti formula rdspunsuri proprti:

. inchiderea teatrului i-a transformat pe cei doi, autor 5i eroul
s5u, in doui personaje la fel de debusolate, de lipsite de orice noimd a existentei, ca Estragon si Vladimir;
. teatrul nu a dispdrur., s-a mutat in strad5, intre oameni, anul6nd distantele dintre autor, actori si public;
. teatrul nu poate disparea, eleste o ,,poveste fard sfarsit", in
care fiecare final e un nou ?nceput,
. ,,Teatrul a murit, tr6iascd teatrull"

218

rTT

gtg\n'

&* f iyl

ffi'&

"s'f

#fTY{df?f&fe

Perioada postbelici
i] ra nlatu rq ia

/ / Regulile unui
{\\{ unei polemici
civ:'=zate

d ia

logl

Deseori, in spatiul public, participam la polemiciintre personalitati sau grupuri de persoane pe teme diverse, de naturd politicS, eco-

nomica, culturalS sau literarE. Aceste polemici abordeazd aspecte dintre

cele mai variate, de interes general sau specific. Polemicile au loc in
presa scrisi, la radio sau la televiziune. Observ6nd polemicile care se
deruleazi in aceastd perioada, puteli intra in contact cu diverse stiluri
de a polemiza: de la polemicicivilizate, cele care respectd regulile consacrate ale genului si pdnd la manifestiri care nu au nimic comun cu
spiritul normal care ar trebui sd guverneze manifestErile publice.

Aurel Vlad

Aplaudacii

Aurel Vlad (r.. 1954, Galati)

si
- sculotor
de A:e
A absolvrt Institutrl

scenogra{.

Plastice ,,Nrcolas Ir,gorescu", d r B:cu'es:i,

sectia Sculptura. A avut expozitii individuale

si colective in tard 5i in strainEtate. Sculpturile sale, structuri metalice miniaturale sau

uria5e, dezviluie o lume ficJionala contor-

sionata, ndscutd din oroarea si fascinaiia

fata de vid. l,4ihai Maniutiu, cu care Aurel
t/lad a lucrat in mai multe rinduri, reaiizand
.-^,.^^"-J
i^ /.\^; a -z^.=,
- 1i
d,
)LCl lUgldlld - !LiUl PLC>tr lll ltr9rd dlc>L!
,!o<rrio
r: nr
:n
llnn
Or
rt^';
a.t
tr^:ev
tv'
P'

natie si puls

vr

hercuieene...".

Polemica este o discutie sau o dezbatere in contradictoriu in

cadrul cireia sunt abordate diverse probleme din viata politicS,
cultural5, literard etc. Polemica se bazeaza, de regula, pe o controvers; de fond, care este de cele mai multe ori de naturd conceptuali, principiala. Fiecare dintre pErli susline cu argumente
mai mult sau mai putin clare, solide si eficiente o anumitd pozitie. Polemicile au o oarecare durata in timp, intruc6t ele presupun: lansarea de cEtre una dintre p5(i a unui set de idei si

argumente, contestarea acestuia de cdtre partea adversS,

r6spunsul la contestare, iar apoi ,,rdspunsul la rdspunsuri".

1. Pornind de la ipoteza cd arta, in general, are pi o misiune

moralS, argu mentati sau contraargu mentali aceastd idee, referindu-va
la un text literar pe care l-ali studiat, la un film pe care l-ali vdzut anul
acesta sau la piesele uneitrupe muzicale rom6ne5ti sau strdine actuale.
Aveti la dispozitie i 5 minute. Alegefi, prin discufii, cele trei cazuri (textul, filmul, piesa / piesele muzicale) care vor constitui baza dezbaterii.
lmpar!i!i-va in doud grupuri. Un grup va aduce argumente pro, iar
celalalt argumente contra ipotezei enuntate. Alegefi-vd un moderator care va conduce dezbaterea. lineli seama de sugestiile de maijos.
. inainte de a incepe dezbaterea polemica, membrii fiecarui
grup vcr formula argumentele pe care le consideri potrivite. Dintre
acestea vor selecta apoi trei argumente, care li se par mai solide,
mai usor de exemplificat si mai conving6toare.
. Membrii fiecarui qrup vor desemna apoi c6te doi reprezentanti (alesi prin vot) care le vor sustine argumentele impotriva celeilalte
ech ipe.

Reprezentatii vor respecta, pe tot parcursul dezbaterii, indicatiile moderatorului (care le poate preciza timpul avut la dispozitie,
cSnd pot interveni etc.). Vor fi foarte atenti la argumentarea celor
din echipa adversS, pentru a putea gasi punctele slabe si, eventual, pentru a contraargumenta anumrte idei sustinute de acestia.
. Cei care asistd la dezbatere vor nota in caiete felulin care
au argumentat reprezentantii celor doua echipe, incerc6nd si fie
obrectivr, rndiferent de propriile opinii

219

E!E

H*s

(U

CI

P
(u

c
f,

DesfSgurarea civilizata a unei polemici pre-

bul de idei ;i numai la acele idei care au legdturd cu problema respectivd.

2. Pirtile aflate ?n polemicd folosesc drept
a-rgument fie teorii stiintifice, fie fapte concrete
dul realitate care sunt relevante in ceea ce
priveste problema discUtata.
3. Partile nu au dreptul sd aducd in disculie
caracterul, temperamentul sau trecutul adversarului, deoarece acestea nici nu infirmi, nici
nu confirmd validitatea ideilor pe care Ie

supune:
o respectarea opiniilor diferite;
ascultarea sau citirea cu atenlie a argu-

menteloi celuilait

celcrlalti partetteri

cle

cornuni,:are;

r pastrarea unui ton civilrzat, f6rd a ataca

persoana

/ persoanele

impltcate in polemici;

.
.

acceptarea argumentelor valabile;

preluarea si nuantarea argumentelor formulate de celalalt/ ceilalti (Sunt de acord cd...,
dar asta nu inseamna ca....);
. identificarea punctelor comune si a diferenlelor de opinie referitoare la tema abordatd.
in derularea polemicii orale, cea maiimportan-

sustine.
4. Partile nu au dreptul sa puna in disculie

motivele care determind suslinerea de citre

adversar a unei anumite idei, deoarece aceasta abate disculia de la problema in sine.
5. Etichetarea adversarului, prin men!ionarea scolii de gAndire, a clasei sociale, a
organizaliei profesionale sau a partidului din
care acesta face parte, constituie o incdlcare
a regulilor polemicii pi dezvaluie slSbiciunea
lipsei de argumente. intr-o polemica civilizatd conteazd numai argumentele invocate de
adversar ca individ ;i nu ca membru al unei
scoli sau organizalii. Nu ai dreptate pentru
ci e5ti gdnditor materialist, patron sau laburist, ci daci argumentele tale sunt convingatoare sau nu.

td regulS este ascultarea atentS 5i ne?ntreruperea

partenerului. Acesta trebuie lasat sa i;i dezuolte
ideile pdnii la capit. Abia dupd ce simliii ca a
incheiat, puteti interveni cu propriile remarci.

Argumentele trebuie formulate clar 5i concis, ordonate logic, de la cele mai ,,slabe" spre
cele mai ,,tari". Pentru a-i convinge mai u;or
pe partenerii de comunicare, puteli folosi 5i formuldri care si facd apel direct la experienta lor:
Dupd cum 5tifl...; Cred ca sunte/ de acord cd...,'
Nu puteli nega cd... etc.
Este bine sa punctati argumentele prin fornrulari pregnante, care au rolul de a anunla cd
urmeazd ceva important, solicitSnd in acest fel
atenlia sporita a auditoriului sau a cititorilor:
pentru cii; faptulse expllcii prtn; de exemplu,'
/a fel ca; spre deosebire de,:in primul r1nd; nu
in u/tlmul r6nd; in concluzre etc.
Lucr8nd in echipd, aicituiti un portofoliu
la
referitor polemici celebre pe teme stiintifice si

2,

politice (de exemplu: PimAntul este rotund, situafia

din Orientul Mijlociu, problematica incalzirii globale,
nrnhlom:

ciririai

afr.).

acestea, doud care vi se par

mai interesante. Inventariatiargumentele pro si con-

3. Alegeti, dintre

tra si decideti care dintre

acestea sunt mai

convingdtoare.
4. Citilisi discutatr urnratoareie regul; ale unei
polemici civilizate. in ce masurd sunt ele acruale?

Regulile polemicii civilizate

(Universitatea Oxford, 1 890)
f.

in orice polemica stiintiflca, sociali

politica, discutia trebuie

224

sau

sa se rezume la schim-

5.

Analizati din punctul de vedere al

,,Reguliior polemicii civilizate - Oxford" una dintre
emisiunile consacrate de talk showde la televiziunile din Rom8nia, in paralel cu o emistune din seria
,,Hard Talk" de la BBC: facefi o figa de observalie
care si vizeze'. stilul de lansare a polemicii, stilul
moderdrii, stilul respingerii sau al opririi interventiilor inorportune, ascultarea atenti a partenerilor,
regula ne?ntreruperii, claritatea rationamentelor,

coerenla discursului, corectrtudinea exprimirii

r:rale. Discutali despre asemiindriie 5i deosebirile dintre cele doud emisiuni.
6. Dezbateti polemic ce v-a placut si ce nu

v-a pldcut ?n manualele de Iimba roman- dupd

care invdtali in clasele a lX-a-a Xll-a. Referiti-va
ia probleme de contirrut, de aspect (asezarea textului in pagini, ilustratii etc.) si la eficienta silsau
airactivitatea exercitiilof propuse. Explicati, Ce
fiecare data, de ce v-a placut sau nu v-a pldcut
un anumit lucru 5i exemplificati. Un grup de elevi
sa urmdreascE in special modul in care respectatl
,,

regulrle Oxford "

FII
ig'Ft'

tu iFW#A

S{ AfTrUf?tCAre

Perioada nosthelici
ffi ra sii etul t'il ia

((

Tipuri de discurs:
\\ publicistic, poli*frc

Statistici privitoare la ultimii ani arati reducerea sensibilS a numirului celor care citesc presa, ascultd radio sau urm6resc emisiu-

nile la televizor. Totu5i, discursul cel mai frecvent in spatiul public

rdmdne cel publlclstic. Speciile cele maifrecvente ale discursului publicistic
editorialul, tableta, stirea, relatarea, comentariul, interviul, reportajul etc.
sunt prezente at6t in paginile ziarelor, c6t 5i
in emisiunile de radio 5i de televiziune.
1. Cititi stirea de maijos, publicatd sub titlul Muncd fdrd vrolenld,in Evenlmentul zr/ei (Yineri,27 aprilie 2007 , nr. 4791, p. 15).
ldentificati in text termenii specifici limbajului jurnalistic. Comentati
modalitdtile de realizare a discursului publicistic.

Amza Pellea in rolul lui Farfuridi din

O scrrsoare pierdud de LL. Caragiale

,,Organizatiile sindicale 5i patronale europene au semnat ieri

un acord-cadru pentru lupta impotriva ha4uirii ;i violentei la locul
de muncd, probleme cu care se confrunti cica5o/o din angajalii din
Europa. Partenerii sociali condamnd toate formele de hdrtuire ;i l'iolentE la serviciu pi obliga intreprrnderile sa adopte o politici de tole-

ranti zero in aceste cazuri. Regulile cuprinse in acord prevdd, printre

altele, <discrelie pentru protejarea demnitalii si vietii private> si un
tratament (corect) si <imparfial> al par.tilor. TotodatS, masurile pot
porni de la sanctiuni disciplinare si pot ajunge p6n,i la concediere."
2. Scriefi un text argumentativ de 6-7 rdnduri in care sd a16tati ci textul de mai sus esle o 5tire.
3. Cititi textele de mai jos. ldentificali specia publicisticd de
care apatin acestea. Comparali cele dou,i texte din urrndtoarele punc-

te de vedere:

limbajul folosit (utilizarea unor cuvinte din limbajul cotidian

vs. folosirea unor cuvinte din limbaiul de specialitate relativ la un do-

meniu artistic).

structura discursului publicistic (introducerea problemei, modalitatea de expunere, discursul ftnal);

. obiedtivitatea vs. subiectivitatea puse in evidenid ir, cele doud
texte;

. nrpTpnta vs absenta unor elemente

H'sLS"rs

rJ,

de ,,conrentariu per-

sonal al autorilor".

,,Premierd absolutd la Oper5. Astazi, la Opera Nationala,

va avea loc premrera spectacolului de balet, Corsarul, pe muzica
lui AColphe Adam. Montat pentru prima datd la ONB. in adaptarea coregraf ulur Vasrly Medvedev, invitat de la Teatrul Marinski din

221

E.rv

ffi

,il* t rm

c)

tlI

b'a 5 t ca-gl u.f7 { ca f e

t

P
(u

Sankt Petersburg, spectacolul este considerat, potrivit maestrului Mihai Babusca, <un Hamlet al baletului>. Este pentru a treia oari cAnd

coregraful monteazi acest Corsarul, dupa Cehia pi Turcia, iar spectacolul de la Bucuresti include, conform declaratiilor artistului prezent la conferinla de presa, o serie de inserturi care ?n c-el#e doud

montiri n-au fost prezente. Considerat o adeviratd rnegaproductie, prerniera de la ONB din aceastd seard va fi dirijata de Ciprian
Teodora5cu [. ]. Din distribufia acestei prime reprezenta]ii fac parte Corina Dumitrescu (Medora), Ovidiu Matei lancu (Conrad), Gigel
Ungureanu (lsac lanked em)
nr. 3916, p 16).

1...1"

(Zl ua, 28/29 april ie, 2 007,

nul Xlll,

repertoriu
"Dupi doud recente decese coregrafice in

LaCoppelia- iatd cE Opera Nalionala s-a lansat com-

cullebedelor 5i
pensativ in cooptarea unei lucrari de dans romantic
baletul
pentru
public
acest
Adolphe
avem
un
Corsarul, de
Adam. Evident,
tip de spectacol, un public care aplauda la fouett6, manej, piruete, prize, pas de deux, pointe, varialiuni etc. Asta s-a ;i intdmplat,

Scend din baletul Corsarul, la Opera Romind

chiar cu o generozitate care depS;ea apteptarile sdmbdti seara. Corsarule:sle o productie istorica ce a cumulat pe rAnd subiectul englez alfui Byron, muzica francezului Adam, coregrafia italiana a lui
Galzerani pi cea ruseasc6 a lui Petipa. Treptat, partitura s-a umplut
cu adaosuri venind de la Drigo, Pugni, Delibes [...] Apreciem aici
os6rdia dirijorului Ciprian Teodorescu ;i a orchestrei, pentru a face

fata stilului pompieristic al acestui discurs muzical. [...] Stralucind

cu lumina unei stele de primd mSrime, Corina Dumitr:escu a meritat ovatiile publicului, convingindu-ne cd titlul premierei ar fi trebui sa tie Medora, eroina pe care a creat-o cu superba 5i ardenta
sa personalitate artisticd." (Grigore Constantinescu, La premiera
,, Corsarului', Corina D u m ltrescu, ovalionatii, in C ron tca Romd nii,
luni, 30 aprilie, p. 8).

{.

Citili comentariulpublicistic de maijos. Comentati ideile

autorului cu privire la mutaliile care s-au produs in ultimii ani in ceea

'

ce priveste statutul artistului in societate. Care este /eza acestui text?

Faceli o dezbatere in clasa cu tema ,,Condiiia artistului in societatea romdneascd actua16". Puteli si vd referifi la oricare dinire domeniile artei, preferate de voi.
'1990,

doud repere ale vietii publice rom6nesti s-au pri,,Dupi

bu5it dramatic pi, aparent, iremediabil: moneda nationala si mitul
Artistului. Lasand Leul la o parte, e bine sd ne amintinr ca Artistul
era creditat ca un personaj exemplar; se manifesta mult mai liber
decit restul !umii. era foarte vizibil, avea curaju! Ce a spune lucrurilor pe nume, se vorbea despre el la Europa Liberd, la BBC si la Vocea Arnericii, dar, mai ales, el era simultan creator de

ficiune, histrion,

rebei, istoric onest, sociolog ascuns, psiholog neconvenlional si analist politic nedeclarat. in clipa in care a dispdrut cenzura si a apdrut
libertatea de expresie, Aftistul s-a scuturat ca un pom care a rodtt
in exces si, la poalele lui, au rendscut, separati, scriitorul, pictorul,
actorul, istoricul, sociologul, analistul politrc etc. Si pentru cd vremurile erau mult mai potrivite pentru non-fictiune, scriitorul, picto-

222

ilEA

,#*f

rmh6 st

dc! rrs&-rrp!-{are

rul, actorul, muzicianul fie au cobor6t in istorie si

au devenit politicieni, fie au fost impinsi undeva la
periferia memoriei si a interesului public, iar mitul
Artistului a {ost substituit cu legenda vedetei W. Cu
alte cqvinte, Marin Preda a fost ?nlocuit cu [...]. D;,r
ata cum LeLrl s-a rea;ezat in spatiul nostru economic cu proprtul lui chip, si Artistul a inceput se-si

[}

DISCURSUL POLITIC

Comunlcarea pcllttcd este una ciintre cele

rnai frecvente {orme de interactiune sociald in
.^^+i, 'l pUUll*.
>iJdLl(/l
^.,hlir
+-+^ ^-^^+,-li

f)ir, t,rq11l pvttL!r

nnlit;r
UI)LUtJ't

rr(-r:
,,vvollLJ'! .)
v ry-61-'-li
-^-,,^i-\.:;
^ LOIIlUnltdtll
pOllLrLe,
^^l;+:-^
^.;^
Ldl.e e5entrdld d
IJI{ll Cafe
public
informatii Cin aria de
se transmit catre
--r'i' '^ r.: JOrillLe,
rt tnrrnrlcro A dazh>tp,;;
Ill c5l d: oL.iUt
a
^nli+i.

idcolnn.:i
dnrtr,nr-lnr
rvLvvy
Iu-r,
v'r nronaoand",
^
vvLtrrltu
PrvtruYut

hl;C,-.5-

D;'c.nraturgia

tii politice etc. Ratiunea de a fi a discursului

politic esle convlngerea, tar, dacd acest lucru
nu este posibil, lnfluentarea (deseori, chiar
ma n lpula rea)

uditoriu ui.
Textele care aporttn drscursulut de acest tip
a

difera in functre Ce domeniul polrtic de care

,-^^+^-7;
:n:rtin. dicrt trcr
rl /J^-+,;^ At9Ulllcl
lLEoau, 6lp
vL
--UCLtlltcll
regul6, fundamentele teoretice ale convinEerilor politice si ale accesului celor care le impdr/--^+x LUIcLt
+;.^-^r:r:-: \dldtd
-^r^-.iVitatii
^,,+^.^- FpuilLlLd
rd puLered
td5e>L l-

recapete vizibrlitatea pi si fie pretuit pentru ceea ce

este el de fapt pi nu pentru ceea ce ne imagin5m

noi cd ar putea fi. Un semnal de acest fel a venit

recent de la Ramnicu-Vdlcea. Pictorita Ecaterina
(Tina) Popa a implinit 65 de ani, iar evenimentul a
fost sarbatorit de ?ntregul oras. Primaria municipiului a organizat un exceplional spectacol Dan Puric,
au fost invitali arti5ti 5ioameni de culturd din toata !ara sau, oricum, din zona ei centrald si sud-estica, totul transformdndu-se ?ntr-o adevaratE
sdrbitoare a comunitdlii.
insd dlncolo de ldentitatea partlcipanfrlor si
a actorilor princrpall, important rdm)ne un principiu: comunltatea vAlceand a siirbiitorit un PlCor, pur
sislmplu, care trdieste din propria /ui vocalre, 5i nu
o construQie imaginard, ata cum se int1mpla pdna
nu demult. "(Pavel $usari, Artistul5i comunrtatea,
in Evenimentul zl/ei,9 februarie 2007).
5, Comentali urmdtoarele aspecte ale textului:
. constru4ia discursului (initierea textului,
succesiunea ideilor, teza, argumentele,,,int6mplarea exemplari",,,morala");
{, . folosirea a douS registre diferite: cel eseistic, alcomentariului, sicel narativ alintdmplSrii evocate din contingent;
. alternarea tipurilor de limbaj folosite (cel
cult, ,,inalt" si cel cotidian).
.6. Scrieti un comentariu pubhcistic pe tema
,,Despre tineripi mai pulin tineri5iviitorul lor"; ,,Noi
piafa muncii". La aiegere, puteti scrie
tinerii gi ea
despre aceste teme, recurgdnd ia alte specii ale discursului publicistic.

Perioada oostbelicE

calea. mirloacele si soiutiile de care aceasta va

beneficia'in cazul in care va asigura, prin sprii;^ --,, ^"i^ ^l^^^.,
r- ^,,+^r^
- --^1,,i.
^--^-,,t
.Jil l >du Pr il r dregcil, dLLe5ur rd Pu Lclc d d( cluld
care propune respectiva doctrina politica); drscursul propagandlstlc (i i propune sd promoveze o anumrti doctrini politica 1n cadrul
in
comunitdtii, astfel inc6t decizra acesteia

sd aibd o bazd
t/ tdenlnnir (loaitimeaz
,---a gru-

cazul unor alegeri, de exemplu

r:tinn.ali\' rJtcrt rrct

L^^^ficia uL accesrrl
"la pL
nuterea
pdltjd
ru
vO Ugl lc r tLtu de
ulLLJur
Lolg
poiiticd); dlscursul publlcttar (asigurii prin slo-

m:+ari:lo
rnnforinto
do nroI lsl ll I Ls vs
LUI
Lcl lclc Puu[LlLclgr
lul l, lllo
^-^',ri
^'rhlirif:ro
Pr E
9dl

sd etc. transmiterea eficienti si rapidi citre

public a unor mesaje politice). Cele mai importante forme ale drscursului politic sunt: comunicatele oficiale, notele de politici, comunicatele
sau briefingurile de presd, alocutiunile, interventiile sau discursurile tinute in cadrul oficial al
unor sedinte, manifest5ri etc., declaratiile, interviurile, sloganurile, lozincile, scanddrile etc.
1. Citili maijos extrase din textul de tip protocolar, rostit, de regula, in deschiderea 5edintelor
oficiale ale Parlamentului. ldentificati ?n text termenii specifici limbajuiui politic. Comentali modul de
constrLrire a discursului: fomuiele de adresare, formula de ini{iere a discursului, modalitatea de anuntare a ordinii de zi, consultarea auditoriului in
legaturd cu aceasta. Argumentati cd acest text este
un discurs politic.
,,Doamnelor si dornnilor parlamentari,
Declar deschisd sedinla comund a Senatului
si Camerei Deputatilor'. Birourile permanente ale celor doud Camere ale Parlamentuluivi propun pentru aceastd sedintd comund urmdtoarea ordine de
zi

: mesaj ul Presedintel ui Roman iei adresat Parla men-

tului pe probleme actuale legate de politica interna a Romdniei [...] Daca existd obiecliuni? Da,
domnul deputat, vd rog.

j*uwfu;H
ar --1L--**
O
(U

.:

-)
-

si

- --.-*-*:-__

trn

dliws.sypisare

pre5edinte, stimafi colegi,

Domnule
-Domnuie
presedinte al ;edinlei de astazi,
La ordinea de zr mai existd o cerere a Grupului parlamentar [...] prin care mandatul de europarlamentar al domnului [...] este solicitat de citre

Grupul Pariamentar [ ..] sE fie ocupat de cdtre domnul deputai

]; va rcg ca acest punct sa fie introdus pe ordinea de zi [...]".

2. Cititi

urmdtoarele fragmente dintr-un discurs of icial. ldentificati marcile discursului politic ?n

acest text.
,,Este un lucru esential, at6t pentru fiecare
rom6n, c6t ;i pentru cea mai mare parte a oamenilor de afaceri, care muncind cinstit, inleleg6nd corecc competitia, i5i asumd riscurile unei economii de
piat6, creand, in acelasi timp, prosperitate. ,Aceas-

ti comunitate cinstiti a oamenilor de afaceri este

cea care are nevoie sa fie stimulatS, sd se asocieze
pentru a face fata competifiei cu marile trusturi europene. Comunitatea oamenilor de afaceri nu trebuie si aibi grija competifiei neloiale, a influenlelor
politice autohtone, care pot distruge investilii si efort
facut ani in sir. Desi prognozele pentru anul 2007
sunt pozitive, aratand c5 Rom6nia va avea o crestere economici cu cel putin 6% ;i o inflafie in scidere la cuca 4o/o, trebuie sii ne ingrijoreze faptul cd
tendinta pozitivd a economiei noastre nu este suficienta pentru realizarea convergenlei, deci de apropiere de dezvoltare economic5 la niveluildrilor din

Uniunea Europeand.
in acela5itimp, o mare problemd care se prefigureaz6 nu este legatii at6t de succesul integrarii noastre, c6t de felul cum acest succes va fi
distribuit in societatea rontdneasci si in mdsura in
care fiecare ceGtean va vedea o imbundtafire in via-

ta sa personali."

3. Recitili

scena in care are loc adunarea de

numire a candidatului or'rcial al judetului din piesa
O scrlsoare pierdut,i de l.L. Caragiale. ldentificati ?n

text c6teva dintre caracteristicile discursului nolitic,

corlsacrate de literatura de specialitate: ambiguitatea, disinrularea unor inforrnatii esenliaie. imperativitatea (afirnrarea cu putere a unor convingeri, ldei
politice, directive), caracterul polemic.
4. Limbalul politic este deseori incErcai de
clisee. dar 5i de particularitSti tipice llmbii de lemn,
desprg care atr mai invitat (,,iimba de lemn" se referd la o ,,folosrre a limbiiin gol", far6 a se spune,
de fapt, nimic). Cititi mai jos o parodiere a discur-

sului politic din perioada comunistd. Comentali ca-

racteristicile lingvistice ale textului. Cu ce inten!ie

recurge scriitorul la aceste caracteristici? Care este
obiectul ironiei sale?
n-^^;
,,uldgt

+^..^,i-'
tuvdld).,

Dupd cum este bine cunoscut. Toate acestea arati cd. insd a5a cum am menfionat. Subliniez
aceasta. Trebuie sd facem astfelca. Avem tot dreptul sd vorbim despre. Avem tot dreptul sd vorbim
de justelea. Toate acestea demonstreazd. (Ap/auzo PvLLt
nt tfarnira)
|t..,J
r rrvL/

-t

Stimati tovarisi,
in incheiere doresc sd atrag din nou atentia
asupra. Sd facem totul pentru a asigura. (Aplauze
5i urale puternice, prelungite; se scandeazd./ Si f im
intotdeauna con;tienfi de felul in care. Am convingerea ca dezbaterile, hotarArile pe care le-am adoptat vor da un nou. Cu aceastd convingere, vE urez.
(Aplauze 5i urale puternlce, prelunglte; se scandea'
zii fndelung; intr-o atmosferd de puternicd insuf/e'

llre 5i de strdnsd unitate toli cei prezenti fn sald se

rldlca in.)(Gheorghe Craciun, Pupa Russa, Bucure5ti,

Editura Humanitas, 2004, pp. 302-304).

5. Ciutafi in presd sau in alte surse de care

dispuneli manifestdri ale limbii de lemn. Comentati-le, folosindu-vi ;i de urmitorul citat din cunoscuta carte a autoarei fratrceze Franqoise Thom,
Limba de lemn, Bucure5ti, Editura Humanitas,

993.

,,Ciciaceast5 limba nu se multumepte sd ascund,i realul, selecfiondnd din acesta c6teva obiective asupra cdrora ea focalizeazd raza mortald a
ideologiei [.. ].in vagul dezvoltErii, spiritul nu repereazi niciun contur; in afirmarea repetati de generalitali deconectate de real, subiectul nu gdseSte
niciun loc. Ra'riunea uita si rnai fac5 distinctii, neobisnuitul descalrficat se ad6nce5te in devenirea informa. Toate particularitatile pe care le-atm notat in
legatura cu limba de lernn pot fr redr.rse la aceastd
tendintd de a ineca oriqinalitatea, sau mai curdnd
de a se interpune intre ea 5i ccnstiinfa, de teamd
ca ea si nu pund spiriiul in miscare pe piste neideologice. Fie ci este vorba de iniocuirea sensului prrn
valoare, de ostracizarea deictrceior, de respingerea
verbelor, de accentul pus pe procese, de lipsa de
initiativa a locutorului in discursul siu si chiar, oric8t de paradoxal ar pdrea, de alegorii, totul in Iimba de lemn contribuie la stergerea singularitatii [...]"
bp 22a-225).

fr

&-

irwbd 6i cetnr.rnicare
((

tcffi
Perioacia nostbel!ci
l) ram*tu rqia

*NoutSti in

Gramatica Acaderniei
In anul 2005, a apdrut o noud Gramaticd a llmbiiromdne(coordonator:Valeria Gutu Romalo), la Editura Academiei Romdne. Gramatica academicd precedentd, din 1963, a fost, pentru mai multe
decenii, un reper pentru inv6tarea gramaticii in scoli. Gramatica din
2005 (GALR)1ine cont de studiile si cercetdrile apdrute intre timp ;i
introduce o serie de noutdti teoretice (mai ales in sintaxa).
Ca principiu, noua gramaticd accept5 faptul cd exista ambiguitali reale, provenind din complexitatea limbii ;i din evolufia sa
permanentS. De aceea, pentru unele consturctii, sunt posibile mai
multe interoretari.
GALR nu cuprinde doar fapte gramaticale, ci si de comunicare: mai multe capitole trateazd dialogul, limba vorbitE, fenomene de deixis, anaford, conectori pragmatici etc.

GRUPURI SINTACTICE
Coperta ultimei ediJii

a Gramatlcii limbii rom6ne,

apdrutd in 2005

r Sintaxa limbii romane este descrisd nu numai din oesoectiva functiilorsintactice (subiect, complement etc.), ci si din aceea
a grupurilor sintactlce, alcatuite dintr-un centru si elementele care
ii sunt subordonate acestuia.
Existd astfel:

frF:;'

- grupulverbal(GV), av6nd drept centru un verb: elfldd Anel

biletu/:
- grupul nominal(GN), avand drept centru un substantiv (sau
un inlocuiior al sau): prlma zi cdduroasd dln martie, acesta drn
dreapta,

- grupul adjeciival (GAdj), cu centrul-adjectiv:

destul de

bucuroasd de rezultat,

- grupul adverbial (GAdv), cu centrul-adverb: suflclent de bine.

Este centru acel element care are ,,valente" combinatorii si
impune unele conditii (mai ales cazul) elementelor care i se subordoneazi. De exemplu, verbul a da, din exer-nplulde mai sus, actualizeaza un enunt prin combinarea cu mai multe nominale: la
nomin;iiv (subiect), la acuzativ (complement direct), la dativ (complement indirect).
Unele interjectii formeazd un grup interlectional (Glnterj),
de exemplu'. vai de ei; iatd-1.
Exist6 si un gr{rp prepozitional (GPrep), in care prepozitia im/+'-.J:r:^- rl co ronqidorr ri nrpnnziti.a uuor
nroaoPulrtr LcLUl'i \l,l dUll.lullc,,,*
--,
-- r.-prJarLrd dn:r /.prELEdd" un cuvant): pentru prietenl, l6ngd pddure, deasupra casel.

Grupurile pot include alte grupuri.

Grupul verbal [am vorbit fdespre [tanarulldornlc de recun oaste re)l)l ncl ude g rupu I prepozitiona l. I desp re I ta n d ru I I do rnlc de recunoasterelll care include grupul nominal ltdndrul
lCornic Ce recunoasiere)l care include grupul adjectival ldornic
de recu,coasterel.
i

zz5

TIB

f,irmh;i st #municare

ffi

l:1.

CI

(u

:
:)

de mai jos si precizali cum se realizeaza ele (prin

Analiza in grupuri nu contrazice, ci completeazi analiza functiilor sintactice. Astfel, enuntul

grupuri nominale, prin propozilii conjuncltonale sau

[{Pnetenul meuJ a soslt [in orasJJcuprinde un

grup nomin al lPrletenul meul cu functie de subieci ri -n grup prepozitional [in orai cu functre de circunrstantial de loc; fiind organizate in jurul

a. ,, Rog, deci, pe toti cei care vor hotdri unilateral, sa publlce pagini nemuritoare din-;dosarul
meu, sdmile trlmitii int6i la corectat." (Andrei Plesu,
Dilema.1996)
b. ,,Apucasefunia in ultimul moment, si greutatea baiatuluice aidea din ceraproap+i smulw mdr-

verbului, acestea fac parte din grupul verbal.

Nu se mai face distinctia traditionali intre sintaxa propoziliel si sintaxa frazer, unitatea de bazd este enunful, care poate cuprinde

una sau mai multe propozitii.

in enunt, unele functii sintactice se realizeazd propozifional, prin propozifii relatlvesau con-

juncllona/e.
A sosit in oraS un rnspector / A sosit in orap
1-+^^+-+

e dornic de recunoastere.

/ E dornic

sii fle

recunoscut.

neactualizate

realizare zero).

nile din incheieturi. Herman ii spuse

nu povesteascd

nimdnuitoata int6mplarea din dimineala aceea, apoi

se dusese acasi." (Mircea Cdrtirescu , Orbrtol
Exemplu. a ruga (,,cineva roagd pe cineva

ceva")
impune un subiect, aici inclus (eu), un
complement direct, realizat prin grup nominal cu
centrul cei(,,loli ceicare vor hotdri, unilateral, sd
publice pagini nemuritoare din dosarul meu")Fi un
complement secundai realizat prin propozifie conjunctionald (,,sami le trimitd int6i la coreclat").

ldentificati Erupurile sintactice din enun!urile de mai jos, indicind care este centrul fiecdruia:
a. ,,Dupi succesul inregistrat in Franta cu traducerea volumului Ralul gainflor, autorul revine la
romanul nostalgiei postcomuniste fdri a-5i trida,
in fapt, vocalia de povestitor al mdruntei umanitiii
periferice, de tranzilie." (Paul Cernat, Dilema, 2007)
b. ,,Vizualul acestor filme din festival nu adaugd insd nimic [a inforr.nafia si interesul interviurilor realizate in cadrul unor <terenuri antropologice>
mai muit sau mai pulin aprofundate." (Vintil5 Mihiilescu, Dilema, 2006).
2. Ariitali care sunt functiile sintactice impu-

se de fiecare centru verbal subliniat in enunturile

'

Spre deosebire de gramatica tradilionala,

?n noua

gramatici

se face

o diferenta inlre com-

.o/emente si ctrcumstanitale Cornpierrrentele

sunt cerute obligatoriu de un ceniru (verb, adiectiv sarr adver[r) in vreme ce circumsl.antialevv'

e'

v/,

ie sunt cel mai adesea facuirattve si apar nu

numai in grupuri!e verbal, adjectival si adverbial, ci srin afara lor, complet,ind propozitia sau

rncdificand enuntul.
in enuntul Desigur. t-am scris Maielsd vind
reoede acasd. verbul am scris are subiect inclus (realizare zero)si doui complemente. Marer (complement indirect, realizat prin nominal)

5i sa vlna repede acasd (complernent direct,

realizat propozitional). Circumstantiaiul deslgur
ni-rarcheazi certitudinea locurortrlui in privinta
enuntulr:i siu, deci se plaseaza intr-un alt plan,
la un ait nivel decat restul f razei. in grupui verhal rere! srL
erp drpnt
rentru ver-bul sd vlnd, subiecL
vrLy!
iul este subinteles si nu ex sia complemer,te. Tn
schirnb, t.ircumstantialeie iniri in grupul verbai,
npntnrci
ctehilosc o relatie directa cu verbul
(r u
t/L:
{circumstanti.llul cie loc fiincj chiar oblrgatorju).
n in noua gramatici, Predcatulesle cieirnit ca
o notiu,ne complsl;, care d:pisesle plarrul s,rll sinr

/--^l;-lbll
+-*;-.
,,^ pteulLdl
^t CltUttLdtlt
^^..^a<-;: \dttottLc
^-+^ UIt
^.^),-^. dt
.dLLlL. B5te

Sin_

Gctic irr componentele sale, Car avAnd un rol unitar).

PredicatLii enuntarir coate

complex.
Desen de Dan Perlovschi, in volumul / Hrppy. / DGw

?-? {)

fi

srntplu sau

-ltra

d.!.v

E* [ ITP ffi

-$'d

f{?

{T?

{;^.{

f? f

Predicatul srnrplu esie exprimat prrn i'spil, ls-

,,,-

rr rtirrna rrorlrrii

rrorh care Incorporeaza pronu-

mele neutru o, un re{lexi'r fi;ra functie sintafiica,

negatia; simplu eslc :,i,r1';:,ni,^3{sl interjectiorral

pi cel adverbial.

Predicatul

fit

complex fiL ':i.e flUfi]c, '..:ro cC

traditional se numette,,predrcat noinrnal" (,,e|

nrcirri cu
.' ' a. il\,,e1
{i t ^l e
. '
a mir'\ ri ci cirr--.-,J
17-f 17;: pasrva
^ cau/:tde nolitie")tt ca
si combinatiile cu verbe de
-"
/,
mod si de aspect (,,e1 poate invdta" , ,,el trebute
ajutat' , ,,el incepe sa rada") si alte siructurr reorganizate (,,lucrurile sunt oreu de crezut ").
1

Predicatul ,reste o simple functre sintactica,

pe acelasi plan cu subiectul sau cornplementul.
De aceea poate fi descompus sintactic. Un tip de
predicat compiex include
cum se Srie
numele predicativ: H1rtla va fialbastrd. Alie tipuri
de predicat complex, cu verb modal, includ un
complement direct
,,El poate sd fnvete" (unde
sd invele e complement direct) sau un subiect:
Trebule sd plec (unde si plec ocupd funcia de

subiect).

. Valenleie verbului sunt completate de sshiect (un complement de tip speciai), comple-

mentul direct, complementul indirecl

complementul prepoziyional, numele predicativ (complement al verbelor copulative),
comptementul secundar(pe care ii au foarte puline verbe).
Unele verbe nu cer nicio complinue (ploufl,
ni<rra noarme\ mulmainritatpa rer r In sr rhiert (\r'J'rv
te cer subiect si complement direct (tranzitive.
plslca prlnde vrabii) sau subiect, complement
direct si complement indirect (noi le spunem ci-

titori/or adevdruf) sau prepozilional (noi /e povestim' ascultdtorllor despre politicd. Mai
putine verbe cei' subiect si nume predicativ (noi
suntem colegir, sr maiputine, subiect, complernent direct si secundar (eu te sfdtutesc ceva).
Desrgur, exista r"r-rai multe combinatii de valente dec6t cele enu.nerare aici.

dA {8
))

ilJrarn*turqls

ALTE FUNCTII SINTACTICE

. in inventarul

de complemente, diferentele princip,:le fatd de vechea Gramatic,5 a Academte, :.,,irit urm;toarele:

- 5e face distinctia intre un complement lndirect{in dativ) si un complenent prepozllonal
(construit cu prepozitie); initial, acestea alcdtuiau clasa comuni a ,,complementului indirect".

telefonez Mariei. (Marlei= complement

indirect
anticipat de pronumele ri')
Vorbesc cu Maria. (cu Marla= complement
prepozitional)
- Este numit complement secundarceea ce
tradilionalse numea ,,al doilea complement direct" al verbelor de tipul: a anunta (a anunta pe
clneua ceva), a ruga (a ruga pe clneva ceva), a
fnvdla (a invala pe cineva ceva).in enuntul E/ /-a
fnualat pe copl/alfabetul, pe coplleste complement direct, iar a/fabetu/complement secundar.
- 5e nume5te comp/ement posesiv comple-

ii

mentul care are ca regent un verb, este exprimat

printr-o formd neaccentuati de pronume personal si reflexiv in cazul dativ si exprimd posesia:
furi ma5ina? (= Furi masina mea?). Tn alte gramatici, acesta era considerat un atribut (pentru cd
semantic este echivalent cu un adjectiv posesiv).
Dativul posesiv care apare in vecinatatea unui verb
este totu;i, gramaticai, un complement al acestuia; rim6ne atribut doar dativul posesiv care se
leaga direct de substantiv (sau de adjunctul adjectiva l) : m a5in a - m fru nt ca s a - m i m a5 In i (o str ucturd destul de rard in limba de azi).

ini

al
obiectulul, in structuri de tipul /-au numlt
directo r (unde directo r este ech iva e ntu I se m an -

5e identificE un comp/ement predlcatlv

I

tic al unui nume predicativ dar se referd la complementul -- sau obiectul

direct).

Este descris pe larg predlcatlvul suplimen'

tar (care apdrea sr in gramaticile mai vechi, dar

nu se studia in scoali), care reprezint,i de fapt red, tctrrpa r rnpi nronozitii
in strr rrtr rri de tin tl ll Cont',"'-''''r-'"
slder

3. ldentificati ?n enunturiie de mai jos predicatele simple sr pe cele complexe.

a. Orasul are o istorie zbuciumatd. b. Primdria a fost construitd acum o sutd de ani. c" Cl,idirea e imoundtoare. d. imi dau seama ci ai
patit-o. e. Se ptie ca localnicii trebuiau si mearga pe jos foarte muit. f. Terenul incepe sa semene cu o gradinS. g. Doctorui nu vine. dar poate
trimrte pe altoneva. h. Desigur ca problema nu
e usor de rezolvat.

Fcr!oada nostbelicd

I
I

inteligent(=

Conslder cd este intellgenfi,

rdzdnd(Vad ca r)de), Vne supdratd (Wne

5i e supiirata), Merge, pe d:um cdntind llvlerge
pe Crum ticiintd etc. Construcfiile cu predrcativ
suplimentar sunt foarte frecvenie.
- Se distinge complernentul comparatlv,
cerut de gradul de comparalie al unui adjectiv
sau adverb {,malmare decdt mine; la felde bun
ca iaurtul), de circumstanfia/ul de rnodcu sens
comparativ (care exprima modul prin intermediul unei comparatii: ride ca prostul).
// vad

22.7

G&r

E,E*'

& { ln

ffi A t5

f ttJl {$7 {,J F'tff#.r"flr

Se distinge un crrcumstantlal cantitativ

(mdndncd mult).

- Se stabileste o subclasd a circurnstantialului de mod, numit d clrcumstantialul Ce rtodalltate, care nu exprimi modul de desfdsurare
a actiunii, ci o apreciere globala a vorbitorului
asupra continutului propozifiei (S-a int1ntplat
probabil ceva, Din pdcate, eiau plecat dela).
l.ldentificatiin textul de maijos functiile sintactice. Extrageli-le separat pe cele care au fost introduse in inventar de noua Gramaticd a Academiei:
Ceea ce defineste lumea noastri mai mult
dec6t orice altceva, acum, este pasiunea conservirii: propria noastrd bogalie constrdnge la un exces
al nuanlei, care dd dreptate oricui; prin generozitate invingi, daca ai credinla: prin generozitate piezi,
dacd nu o ai. Suntem alungati, azi, din istorie, de
riscurile propriei noastre exceplii. Spre sfSr;it, victoriile lui Napoleon deveniserd din ce in ce mai dificile: tot ?nvingdndu-i, ii invafase in cele din urmd
pe adversarii sai s5 se bata. Pasiunea istoriei este
un simptom al societSlilor bdtrdne: cele tinere i5i
ard trecutul, pentru cii stiu ca ii pot oric6nd reinventa. Arta noastrd, sufleteste vorbind, este una care
t6njeste: ea cunoapte nostalgia, si, de fapt, nimeni
nu mai poate azi re-defini sensibilitatea fdrd a recurge la nostalgie." (H.-R. Patapievici, Zbor in bdtala sdgelil)
2. Cititi din GALR unul dirrtre capiiolele care
trateazS funcfii sintactice nou introduse in descrierea
limbii. ldentificati argumentele aduse pentru schimbare. Discutafi, cu exemple, in ce misurd modificarea simplificd sau complicd analiza gramaticala.

))

ALTE NOUTATI

Modurile verbulur sunt indicativul (dorm,

dormeam, dormlsem.. ), conjunctivul (sa dorm),
conditionalul (as dormi), imperativu! (dornil
si prezumtivul (o fl dormind?).
Nu mai sunt numite ntotJuri, ci fornte vert-.-t^ t4J:t)Ut lOtC, ll;^!:nifiv:
<t rninril
tl )uPtt
narft.t:Dltll
tLtt/ Pot
tt ;i,tatvLtt,
rirtllJd/t: I^^^^--^^^t^.
pvrrriti
<t
nprttnzirrl
Aroc.tp:
nrr
66612lii2+^r
I
ru
lq
llrVUU,l.ULCCI
L
I
rt gL, ut tLtul
P|l,

ci diateza are valorile activ/

lmpersonal.
Activ'. Platesc r{atorra- A4erg la teatru.
Pasiv a. cu operatorul a fl' Datorra a fost plaSe considerd

pasiv

tita ieri.
b. pasiv-reflexiv, cu se: / Datorra s-a platlt leri.
lmpersonal: Milne se merge la teatru.
. Se face disiinctia intre constructiile reflexive (Narcis se prlveste in og/lndfl ;i cele recrproce (se saluta unul pe a/tul, i5i spun /ucuri
nepldcute unu/altula, se ceartd unul cu a/tul.
Formele neaccentuate se Si & au mai multe utilizari:
a. ca reflexive sau reciproce, au functie sintactica de complement diredt (se acuzd pe sine,
se acuzd unulpe altu/), complement indirect (rsr'
spune sleslci a greslt, $lspun unula/tula povestl)
sau complement posesiv (isiplerde banli);
b. marcheaza diateza: pasiv-reflexivd (/emnele se sparg

greu) sau impersonald (alcise doarme);

c. sunt simpli formanti ai verbului (reflexiv

lexical, obligatoriu, inerent): se teme, i5l ktchl;
puie, se strrcii, se fngrasd etc.
Sunt descrise si alte fenomene:
. construcliile factitive din romAni (if fac sa
vcrbea-<cd; fl pun sd munceascd);
. construcliile comparative conrplexe (E adorntit ca ttne vara oin cauza celdurll -<i a oboselil)

structurile aspectuale (care se iefer-a la iriceperea, incheierea, desfa5urarea, repetarea ac-!iunii): iincepe sa rada, std 5l rade, se opreSte din

ng

mijloacele nrodalizdrii (desiguc poate, trebuie.-.) etc.

1. Stabilili ce valori au formele se si isrin

exempiele urmlioare:
a. Disculia s-a incheiat in ccadi de pe5te.
b. E mai bine ca el si se abiin; de la cornentarii.
c. Nu se implica deloc, d. Se simte nedreptdtit.
e. isi scoate palarra in fata ta. f. Se vede cd arn gre5it. g. La ora asta se vine? h. Nu se mai gdsea brdnza. i. Se pretuiesc foarte mult unul pe aitul. j" fu1i
se spune sd tac.

2. Aritati, pe baza exemplelor de mai jos,

nia
-l+^' ^i.+i uc
'+' 'l crLUr
us c+-r,
)LoLuLLr!
iJdrLr ^l^

ce au in comun: infinitivul cu substantivul, partici-

vorbire (substantiv, adjectiv, adverb).

. Al doilea termen din structurile de tipul

piul cu adjectivul, gerunziul cu adverbul:

a. A pleca din oras e dorinta lur cea mai mare.
b. A fost mai lovit de necazuri dec6t toti ceilalti.
c. Merge schiopatand putin.

--+;,,^;;
dLLru||l!,

-l .^
-^/^^i^
Lr
)g dPruPrc

/)ra<,
Rt trt rro.li UVQtllttO
f)nsmns IPnnscr,
llJ r nr:i
lrldl o-+
VtQ)Ltt '/ UULLllCrLt,
UIJ()LU r n,
E)tC -

r-nr(;rlor:t
annzil,," ri :trihr
ut
u|/v.1..t''

r1

r:lonnrr:l

S***tu de a.z

!rl
Perioada postbelicE

lstcria si critica iiterard

rme ate is tor iei

rit rc tl literare
I

((

DELIMITAREA TEMEI

Domeniul criticii gi al istoriei literare

r Critica literard se exercitd asupra intregli /iteraturi, adicd asupra tuturor operelor literare, indiferent de locul de provenientE al
autorului sau de limba in care au fost scrise, de momentul ?n care
au fost create sau publicate, de nivelurile sau genurile literare in care
se ?ncadreazS, de calitatea lor esteticd.
. Diferenlele dintre critica literari si disciplinele inrudite se con-

tureazi de aceea datoriti unghlului de abordare a domenlulul, obiectivelor sifunctiilor specifice si demersului caracteristic pentru realizarea
acestora.
o Critica literard

lmagine din Biblia de la Blaj, '1765

comentarea operelor beletristice

a fost
practicat5 incd din Antichitate
pilda,
sunt faimoase, de
frecventele exegeze homerice din cultura elend. Abia in perioada modernd insi (aproximativ secolele XVlll-XlX) ea capitd un caracter
instrtulionalizaf, devenind un instrument indispensabil de intermediere ?ntre crea/ia5i receptarea literara. Tn felul acesta, critica i5i defineste mai exact scopurile si mijloacele pi, totodata, relatia ei cu alte
discipline care se ocupd cu studiul literaturii.
. lstoria literari se ocupd cu scrierile din trecut, privite sub
unghiuf istoricitiitii. Aceasta inseamnd punerea operelorin relatie cu
mersul general al societdtii
context social-politic, context ideologic, relatii cu celelaite arte, filozofia, stiinta etc. -, ordonarea mate-

iie

riei cercetate in secvenle temporale succesive

epoci, perioade sau
etape literare etc. --, investigarea evolutiei lnstitutlei literaturllstatutul scriitorilor, mijloacele de ciifuzare a literaturii, anvergura si
formele receptdrii literare, cauzele care influenteazi modificarile aces-

tor componente etc.

delimitarea unoi" fenomene mai generale,

colective, ale modificdrii normelor, structurilor pi stilurilor
-- curente, grup,iri si scoli literare etc. Critica literara, irr schimb, abordeazd
scrierile trecutului indivldual, desprlnse de contextele istorlce men-

-,

lonate. Pentru criticul literar, esential este modulin care scrierrle trecutului pot fi percepute si apreciate de catre cititorul actual.
. in masura in care istoricul ia in seamd chestiunea va/orilscrierilor investigate
interval
- fie si numai prin seleclia operatd intr-un
dat: care opere sunt discutate pi care sunt ignorate
el pdseste,
inevitabil, pe terenul criticului: judecata de valoare se face intotdeauna dinspre prezent spre trecut. Totodati, criticului literar care co:hcfr:r{io
rl^
tYlpntp:7.i nnoro
riin lroet
t iill rir
irnnncih'l .i>O {1.i
rrrLrrLLo4u
vyclC Urll
ldLO OU)l,lOLtltr
vO iill llllPv)l\Jll
\lC
\ICLUL

229

'

fEr
q)
H
(tt

modalitatea criticului de
validitalii
observaliilor, interprea convinge asupra
tarilor 5i aprecierilor sale.
. Pentru a-si realiza rolul fundamental de mediator intre creafie gi recg,ptare critica lrterard indeplineste functii multiple, in planuri diferite.
. Exerciliul critic are o actiune formativd aiu-pra celui care il practicd, ajutdndu-l sd cunoasc6 mai
bine literatura, sa-pi rafineze gustul ;i plScerea estetica pi discerndmdntul, sa-si ad6nceasci 5i diversifice posibilitalile de trdire si de intelegere, sa-;i
dezvolte capacitalile de expresie 5i de creafie.
. in planul literaturiiinsepi, funclia principastabilirea valorii
ld a criticii este cea evaluativd
valorilor etc.
ierarhizarea
artistice, diferenlierea si
Totodatd, examenul atent 5i competent al operelor literare efectuat de c5tre critici iSi asumd functia de descoperire, de cercetare ?n profunzime a
scrierilor abordate.
. fn plan social, critica are menirea de a informa, de a orienta, de a educa simtul estetic, de
a integra noile crealii in orizontul de a5teptare al
cititorului s. a.
. in comparatie cu critica, istoria literari reprezinti un derners mai riguros structurat din punct
de vedere 5tiiniific pi metodoldgic, ale carui obiectrve sunt:
* ordonareafaptelor literare sub forma succe'

- demonstrala -

#::

Stefan Celtia

Pagind din A patra cal'te cu desene (2004-2005)

tradllia inlelegerii ;i aprecierii scrierilor respective,

consolidate de-a lungul istoriei.
. lstoria literara se profileazd ca domeniu de
studiu incd din Renagtere 5i capdtii o deosebitd amploare in sec. al XVlll-lea ;i al XIX-lea, odat5 cu con-

stituirea statelor na!ionale moderne.

in

cultura
rom6n6, istoria literari apare la mijlocul sec. alXlX-lea,
prin str5daniile unor cdrturari ca M. Kogalniceanu,

Al. Odobescu, B. P. Hasdeu s. a.

Obiectivele si funcliile criticii

gi istoriei Iiterare

in opinia lui Adrian Marino (lntroducere fn

critlca literarii, Bucure;ti, Editura'i ineretuiui, i 968,
ce ipi propp. 8i-164), obiectivele criticii literare
sunt urmdtoarele:
pune aceasta sd realizeze
relevarea modustructurildescoperirea
pundnd
in evidenlui in care este alcdtuitd opera,
componente;
elementele
relaliile
dintre
ta
- surprinderea sensului- identificarea, pe
baza analizei structtirale, a intelesuiui operei, nu
doar ca simplu ,,mesaj", ci ca principiul insusi de

organizare a acesteia;
evideniierea
explorarea semnificatll/or
posibilitatilor interpretative oferite de text;
- reconstitulrea universulul operei- caracterizarea in ansantblu a opei'ei, pe baza observati-

ilor anterioare;
- deflnlrea esentei ortqnale - definirea
operei in ceea ce ii da individualitatea proprie,
d istincta;

valonfrcarea

tetice a operer;

23C

judecata asupra calitatii es-

siunii cronologice;
- stabilirea de cone.vrunl exphcative, fie legaturi cauzaie, fie, cel mai adesea, stabilirea unor conditionari ale faptelor literare investigate (raporturi
intre biografia autorilor 5i crealia acestora, intre cli-

matul social-politic sau estetic al vremii 5i operele

care apai'in acesta etc.);
- stabilirea de frlralll, afinlta!, dlferentierl sau
op:ozltiiintre scriitori, opere, stiluri sau forme literare in plan diacronic sau sincronic;
- constructia sr validarea unor generallzdrt
conceptuale (epoci, curente, orientiri, gruciri sau
scoli literare);
- conturarea unei slrttezea fenomenelor studiate intr-un anumit spatiu cultural pe o anumita
perioadd de tintp;
- punerea in evidentd a unei lerarhlzdrl valorice a operelor investigate.
. Studiile de istorie literari se adreseazd mai
cu16nd soecialistilor decit cititorilor de beletristica.
Princrpala lor functre este aceea a cunoasterii si a
inteleqerii literaturii ca fenomen evolutiv.

---

Studiu de ca.z

PH
I

i
x

Prestigiul marilor sinteze de istorie literara

are o contributie decisiva la consolrdarea canonului literar; la recunoapterea publica a operelor exemplare ale trecutului.

Critica si criteriile

Judecata de valoare a criticului nu se ba_

zeazd doar pe facultdti intuitive precum gustul sau
discerndmdntul estetic ci si, adesea, pe prrncipii sau
crrterii decurg6nd din modul?n care criticul conce_
pe literatura ca artd, caracteristrcile anumitor genurl

literare ;. a. Afirmarea explicita a acestor criterii se

face indeosebi in epoci in care fie nu exista incE o
suficient5 asimilare in cadrul publicului citrtor vizat
in privinla chestiunilor generale ale literaturii. fie se
confrunti optici diferite asupra acestora
ca, de
exemplu, ?n perioada impunerii esteticii romantice
sau, in cultura romdnS, in disputa dintre ,,traditio-

nalism" ;i,,modernism".
. Adecvarea criteriilor in raport cu care este
judecatd o operi literari este una dintre cele mai
dificile probleme ale criticii literare.
. Judecata de valoare poate fi emis5 din perspective diferite: din perspectiva momentului crealiei sau al publicdrii - ce a ?nsemnat opera la
momentul respectiv? cum se situeazi in raport cu
productiile contemporane? ce impact a avut?
-,
din cea a parcursului evolutiv al literaturii
ce in- gefluent6, a avut in posteritate? cum au apreciat-o
neraliile urmdtoare de cititori?
-, din cea a
momentului receptiirii
cum este perceputE azi
opera discutata? ce valoare are pentru cititorul actual?
-, sau dintr-o perspectiva atemporali - care
este valoarea ?n sine a ooerei?
. Demersul istorico-literar adopti de regulE
cu precidere primele dou6 perspective, cel critic pe
ultimele.

Tipuri de critici si de istorie literari

Demersul critic, unitar in esent5, se manifestd sub diver"se forme, ?n functie de finalitati, pu-

blicul ciruia i se adreseazd, mijloacele de difuzare

si strategiile rextuale cjiferentiate. Granitele dintre
aceste ,,genuri" ale criticri literare sunt labile sr. adesea, destul de vagi. Principalele tipuri de criticd sunt:

Cronrcasau recenzla literard

prezentarea unei aparitii editoriale relativ recente, fie c6 este
vorba de o scriere noua, fie, mai rar, de o reedrtare.

r* ri r ?

u,:,{

f;? 5 ?f#f*i,!$

editiilor". Cronicile sunt publicate in ga-zete,,cronica

cotidiane si in reviste siptimanale
sau tunare.
De multe ori, fiecare publicatie apeleazd la cdtiva cro-

nicari permanenli, uneori la cate un singur ,,titular

de rubric5". i:";niciie se adreseazd unui public mai
larg sau mai restrans, mai pufin sau mai mult specializat, in functie de tirajul si de profilul publicatiei
pentru care sunt scrise. De regula vizeazd cititori care
nu au citit (incd) opera discutatd. De exemplu: cronicile reunite in Llteratura romdnd postbe/icii. Llsta
/ui Mano/escu, Brasov Editura Aula, 2000.

- Eseu/ critic- discutarea unei opere din prezent sau din trecut dintr-un unghi care pune in luminE caracterul personal al opiniilor autorului. Eseul critic
se adreseaza in special unui public avizat. De exemplu: Publlcu/5larta /ui Caragia/e, de paul Zarifopol.
in majoritatea cazurilor vi- Studiulcritrc
zeazd scrieri din trecut. Se adreseazd cu orioritate
specialiptilor. Spre deosebire de eseu, studiul este
supus unor rigori de constructie si de redactare mai
privind structurarea demersului critic, consevere
pi
sultarea menlionarea surselor de informatie s. a.
De exemplu: Ana/izd si crealie, de G. lbriileanu.

- Monografia citicii-

studiu critic de proportii ample, tinzSnd spre epuizarea problematicii

subiectului abordat. De exemplu Opera /ui M. Emlnescu, de G. Calinescu.
. in ciuda diversititii tipurilor de criticd existente, exist5 parerea cE acestea pot fi grupate in
doui mari categorii: cronica sau recenzia sau foiIetonistica pe de o parte, eseul sau studiul pe de
altd parte.
o Cercetirile de istorie literara se diferentiazd in raport cu domeniul investigat:
- Studii brograflce. De exemplu: lerban Cio,
culescu, Vlata /ui /. L. Caragia/e.
- Monografiidespre vrata 5iopera unulscritor.De exemplu: Liviu Leonte, Constantln Negruzzl.
- Monografi despre opera unulautorsatt despre pirti ale acestera. De exemplu: Adrian Marrno, Opera lul Al. Macedonskt Stefan Cazimir,
Caragiale. Universul comlc.
- Studiidespre receptarea operei unur autor,
in contemporaneitate sau in posteritate. De exem-

plu: Dorina Grdsoiu, ,,Bdta/ta" Arghezi.

- Studii despre tnf/uenfe/e detectabile in opera unui autor. De exemplu: Zoe Dumitrescu-Busulenga, Emlnescu 5i cu/tura germand.
- Studiidespre evolutia unul gen sau a unei
specll llterare intr-un anumit spatiu cultural, in
z3

Stuaiu de d#*

(tr

o
(U

':_ _

-:

Aparent, studiul istorico-literar se apropie

mai mult de standardele de obiectivitate proprii demersului stiintific. intr-adevdr, informatiile de ordin
factual pot fiverificate si amendate atunci c6nd se
dovedesc false. De ?ndata insi ce istoricul literar pa5este pe terenul interpretdriisi va/orlzdrii documentelor cu care opereazi si a scrierilor literare la care
se refera, inteligenta, imaginalia, sensibilitatea si
gustul estetic isi spun inevitabil cuvdntul.

:
:)

I
ansamblu sau pe o perioadi delimitatS. De exemplu: Mircea Scarlat, lstorla poeziel romanesti Mihai

Zamfi, Poemul romdnesc in prozd fn sec. a/XX-lea.

- Studli despre o epocd llterard, un curent,
o grupare, o publrcalie. De exemplu: Eugen Negrici,
Literatura ramdnd sub comunlsm; PaulCornea, Ozginl/e romantismului rom6nesc', Z. Ornea, Junlmea
5iyunimismu| G. C. Nicolescu, Curentul /iterar de
/a Contemporanul.
- lstorri genera/e a/e literaturli. De exemplu:
G. Cilinescu, lstoria /lteraturrl romAne de /a orlglni
pdna in prezent; N. Manolescu, lstoria critic;5 a literaturii rom1ne.
Pot criticii

/ istoricii literari

sd gregeasci?

Adesea opinii ale criticilor, chiar ale unor

critici de autoritate recunoscutd, nu au rezistat, fi-

ind ulterior infirmate de ceea ce a devenit ooinie

generalS.

Critici / istorie literar5 gi crealie

Membrii Societ;tii Academice RomAne

criticul este chemat si formuleze verdicte incontestabile, ,,nu existd nicijudeciti si nici
DeSi

micar inierpretdri definitive" (Mircea

Martin,

Singura criticd, p.79), fapt ce decurge din insasi natura ,,deschis6" a textului literar, capabil sa fie receptat ?n mereu alte ipostaze. in plus, dupd cum

am vizut, insesi criteriilt' potrivit carora sunt apreciate diversele opere literare se modifica in rimp.
. Deii crrticului r se cere si formuleze juderiti
-^.^ ilrl PldLtlLd
^---+:-i illl nhlini
^., LCIIC
LULr nhiortiyr:
vvr!LLryLr dornarc'
uLrrrLrJUI'l PY
UUrtgd

deopotrive la subiectivitale: respectarea propri!lor

optiuni, convingeri, inclinatii
. Critica este inevitabil subiectivi in masura
in cai'e ea este si creatre, lectura persona16 a tex+,,1,,,
--^^-:+^+^^,1^ uc ,,a vedea" in tgxt ceea ce al(urur, Lo1;oLrr.oLso
tii nu au reusit sa vada

etc.

Apropierea dintre critica si creatia literard

este evident5. Cu toate acestea, relatiile dintre cele
doui domenii au constituit si constituie inca

obiect de disputS.
. S-a polemizatin legaturd cu intrebarea ciacd
un scriitor poate fi totodata un bun critic literar; dacd
inzestrarea necesara unui scriitor coincide. se inrudeste sau este de alti naturE, chiar incompatibila
cu cea a criticului literar.
. Convieluirea dintre scriitori si critici a fost
permanentd
in
marcatE de tensiuni. Adesea scriitorii au privit critica drept un domeniu secundat dependent de creatie 5i, ca atare, subordonat acesteia.
La r6ndul lor, criticii au considerat, uneori, ci, in materie de liieratura, ei au ultimui cuvint, Ceoarece
ei poseda, intr-un Erad mult mai mare ciecdt scriitoriiinsrsi, simtulvalorii estetice si capacitatea de a
inlelege operele literare.
. in ce misuri critica este o ,,artEt" creatoare sau un demers apropiat mai degrabd de cei stiintific reprezinti un alt subiect de controversd.

De asemenea, criticii care aLr considerat dis-

ciplina practicata de ei ,,artistica" au giisit temei

pentru incadrarea ei inire genurile iiterare.

f,

Cum citim un text de critici /

istorie literar5

. Critica sau istoria literari se ciieste intrurr

fel aparle, care variaza in raport cu tipul de texr citit sr cu interesele crtitorului.
n Dacd citim de exemplu cronici literara doar
pentru a ne decide dac6 vrem sau nu sd cunrparim cartea respectiva, atuncivom urmiriin primul
rdnd in ce mEsurd aceasta corespunde motivatjilor
noastre de lecturd.
. Daci citim un eseu sau un studiu pentru a
intelege mai bine opera drscutatS, esre bine sa ne

9c.

Studuu de caz

EffiE
Fq:.r ioaci_or

pqg t bu licil

istcria si critica !ltes'ari

asrgurim maiintSi ci am citit cu atenfie scrierea respectiva, fiindcd numai astfel vom putea stabili un

,,dialog" autentic cu observatiile pi parerile expuse.

. Memorarea citatelor critice fdra a cunoas_
te la ce se referE acestea, in ioc sa stimuleze, distruge propriul nostru simt critic si, in ultimd instantd,
propriile competente de lectura.

Compararea, in cunoptint5 de cauzd, a mai

multor opinii critice diferite despre acelasi text este,

dimpotrivS, un antrenament excelent pentru dezvoltarea propriului discernim6nt.

DOCU M E NTAREA
Titu Maiorescu, Poeli 5i crltici,in Critice, vol. ll,
Bucuresti, Editura pentru Literaturd, 1967 sau in alte

edi!ii.
E. Lovinescu, Cariera mea de

critic,in Scrieri,
vol. l, Bucure;ti, Editura pentru Literaturd, 1969.
G. Ciilinescu , Critlci5i literall,in G6/ceava inle/eptu/uicu /umea, vol. l, Bucuresti, Editura Minerva, 1973.
G. Calinescu , Citicd 5icrealie,in prlnclpli de
esteticd, Bucure5ti, Editura pentru LiteraturE, 1969.
G. Calinescu , /storla ca stiinta inefabilii 5islntezii epicii,in Principlide esteticd, Bucuresti, ed. cit.
G. Calinescu, Tehnica criticii5ia iston'ei lite, rare, in Princlpli de estetrca, Bucuresti, ed. cit.
Pom pi i u Constantine scu, Critica /ite ra !i/o r, in
Scrieri, vol. V Bucure5ti, Editura Minerva, 1971.
Tudor Vianu, Metoda de cercetare in istoria
lrterard,in Studiide /iteraturd romdnd, Bucuresti, Editura Didacticd si Pedagogica, 1965.

Care sunt deosebirile dintre critica si istoria liter:ri? Cunr interfereazd acestea?
Care sunt obiectivele 5i functiile criticii si
istoriei literare?

La ce se raporteazd judecata critica?

Care sunt principalele tipuri de criticd si de
istorie literarS?

. C6t de ,,obiective" si c6t de ,,subiective,,

sunt critica si istoria literarS?

. in ce misuri critica si istoria literari pot fi
considerate domenii ,,stiintifice" sau de ,,crealie,,?
. Cum citim criticii sau istorie literara?

METODE DE LUCRU SI DE
PREZENTARE

REZULTATELOR

Alcituiti o grupd de sapte elevi. Alegeli fiecare c6te o direclie de investigalie dintre cele propuse. Alc5tuiti, pornind de la sugestiile bibliografice
si de la epantionul de texte urmdtor, c6te un scurt
referat pe tema respectiva. insotiti referatul cu exem-

plificari proprii- citate, referiri la Iucrdri de criticd

sau de istorie literard consultate, la experienta personald de lecturd a unor texte de critica sau de istorie literara etc.

r
Domeniul criticii si al istoriei literare
Adrian Marino, /ntroducere fn critica litera,,Granitele domeniului criticii suni insesi grard, cap.Vll, lnventia crlttcd, Bucuresti, ECitura Tinenitele
literaturii:
contemporane, clasice, universale. "
retului, 1968.
Valeriu Cristea , Domeniul criticii, Bucuresti, Editura
Marin Bucur, lntroducerela lstorlografia liteCartea Rom3neasca, 1975, p. 18
rar,i rom1neascd, Bucurepti, Editura li/inerva, 1973.
Florin Mihiilescu, lnterogatli asupra crltrcil in'
,,lstoricul literar nu poate da o istorie lrterari bunS.dac6 nu e critic, dacd nu are spirrt critic."
loc de introducere, in Conceptu/ de criticd lrf.erard
Alexandru Paleologu, lpoteze de /ucru, Bucuresti, Fdiin Romdnia, vol. l, Bucure5ti, Editura Minerva, t_976.
tura Cartea Romaneasca, 1980, p. 348
Mircea Martin. Slngura crttlcd,in Singura Err,1986.
ttcd, Bucuresti, Ediiura Cartea Romaneasca,
,, La prima vedere, istoria literarE se ocupi nuAlexandru Paleologu, Funclra 5l arta criticli,
mai de operele trecutului, pe cand critica literard
in /poteze de lucru, Bucuresti, Editura Cartea Ro- studiaza operele literare ale actualititii I I Dar desi
mdneascS, 1980.
deosebirea dintre istoria;i critica ljterard pare destul
Gheorghe Grigurcu, Despre natura crititilsi
de categorici 5i de clar,i, suntem de pErere ca intre
Critlca sr lrteraturd, in Critlci rom1ni de azl, Bucueie existi relatii care meritd a fi puse ?n lumina. Caci
resti, Editura Cartea Romaneasca, 1981.
cum va putea un critrc sd inteleag5 o operi a

Ji

)'2a

tf,f,

St*an* de ca.z

ffi
in timp ce sensul este centripet, convergent,
coagulant, semnificatiile tind sd scape de sub control,
si se imprdstie, si se propage
asemenea undelor
la infinit. Examenul 5ijudecata critici vor oscila deci,

-in mod firesc, intre acepti doi poli magnetici. [...]

Totalitatea sensurilor si semnif icatiilor explorate si puse in libertate prin lucrarea analizei literare se concentreazd intr-un efect estetic fundamental,

Stefan Caltia

Pagini din A patra carte cu desene (2004-2005)

actualit;tii, daci nu o leagd de antecedentele ei

is-

torice? [...] Cerem, de asemenea, istoricului literar atitudinea critici fald de autorii, operele, curentele 5colile
si chiar fata de intreaga literaturi nationald de care
se ocupd [...] Crealiile datorate autorilor de altEdati trdiesc in timp, ipi schimbd ne?ncetat semnificalia
5i valoarea, astfel inc6t una dintre cele mai insemnate operatii ale istoriei literare este ceea ce s-a numit reconsiderarea operelor trecutuIui. "
Tudor Vianu, Metoda de cercetare in istoria /iterard,
in Studii de literaturd romind. Bucuresti,
Ecjitura Didactici si Pecjagogic6, 1965, pp. 20-21

Obiectivele ;i functiile criticii

;i istoriei literare

tcoLo

Adrian Marino, lntroducere in critica literar,i, BucureSti,

Editura Tineretului, 1968, pp. 84-149

,,Priviti a5a cum se obi5nuieste a fi privita,

am vazut rostulcriticii. Cercet6rrd cu pricepere operele de aftd siindrumAnd gusiul pubiic, ea e folo-

sitoare, intr-o mdsuri, artiStilol dar mai ales

cititorilor. insemndtatea ei poate fi legata de c clipi sau de o intreagi epoca, dar imprejur5rile prielnice ii ingiduie de a taia largi curente culturale."
E. Lovinescu, A zecea muzd: sitl:a,
Bucuresti, Editura lv'linerva, 1986, p. 300

,,Adevarata critica esteticd se intereseazd nu-

mai de organicitatea operei de arta, de structura si

expresia ei specifica, pe care le descrie, le analizea25, le compara ;i le ierarhiz.eazd.l...lin principiu, struc-

tura si expresia, ca modalitali ale crealiei artistice -_

pot fi infinite. 5i aceastd infinitate este cbiectul criticii estetice. evident in limitele notiunii de valoare."
Pompil iu Consta ntinescu, C rit ica esteticd,

care constituie lumea sau universul operei, obiectiv central al reconstituirii critice. [...]
Creafia reprezintd in orice ?mprejurare opera de personalitate si critica identifica 5i proclamd
tocmai aceastd personalitate in esenta si specificitatea sa caracteristice. I. .l
Opera are o valoare literard ce se cere recunoscuti ;i definita. Fdri momentul final pi convergent al valorificirii, critica nu-pi gasepte si nu-si
st5pdneste pe deplin obieccul specific. [...]
Valoarea se cere demonstrata, indreptatita.
Judecatile sunt deschise tuturor, criticul le argumen-

in

Scrt eri,

vol.

,,A descoperi si reda operei coeziunea sa intera-i surprinde <iogica>, a-i demonstra <organicitatea> reprezinta insasi ratiunea 5i frurnusefea criticii. [...]
Daci literatura ar avea numai sensuri limpezi,

transparente, critica nu si-ar gasi nicio indreptdtire

reala. Tocmai fiindci operele inchid adesea dificultdti secrete, adSncimi nebinuite, zone de penumb16,
chiar de opacitaie, critica literarb devine o explorare nu numai posrbilS, dar sr strict necesara. [...]

zi/+

O,oere, vol. lY,

,,Prin insd5i definitia ei, critica este insd dis-

criminatoare, nu acceptd egaliziirile, nivelirile,

pentru ea valorile existi in concurs siintr-o anumiti ierarhie. [...] ASadar, daca toati lumea se cade
sa aib,i drepturi egale in viata si, de ce nu?, in via!a literara, in literaturi lucrurile nu rnai stau a5a. in
literaturi nu au, nu mai pct avea totr acelea;i drepturi: democratia inceteazd pe teritorrul artistic."

Vl, Bucuresti, Edjtura Minerva, 1972, p. 576

ni,

in

Mircea Martin, Singura crittcd, BucuresTi,

Editura Cartea Romineasci, I986, p. 64

am nicio simpatie pen'iru succesul necritic al uneT'tarti, cdci cred cE revine cronicarului (criticului, in general) datoria de a educa pe cititor si
nu invers. Respect fata de cititor inseamna a nu-i tolera facilitStile si prejudecatile in materie de lecturd
ori prostul gust datorat unei insuf iciente preg6tiri. "
,,1'.lu

Nicolae lvlanolescu, Desenul din covor, Bucurestr, Editura Cartea Romineasci, 1988, o. 14

Studtr, *f *

d:
r

srr; i ;

*?

u,lqf;t

Stifgf#F$

,,Asazi amdnuntul ?n ansamblul lui, cuvin_

tul in text, pe autor in epoca sa, opera lui in totalitatea literaturii nationale si comparate, intelege-o

frumuselea ;i poate, eroismul gestului. Cronicarul

e un martir, un sacrificat pentru himera. [...] Cronica std sub regimul efemerului. Strdnse in volum,

pe aceasta ca pe un rezultat alintregiiactivitatr spirrtuale a omenirii. Este prin;, rir .l rgi mai inait al cercetdrii ?n istoria literari."

foiletoanele se ofilesc numaidec6t, ca ni;te flori

smulse dir; qr;ttJrni si mutate ?n vas. Ele traiesc din
ecoul de rnomeni, Cin puterea de a forma sau oe
a risipi o convingere. Subordonarea pe care criticul
o refuz6, cronicarul o primepte si din ea isitese Glorial Pentru fericirea de a impune o carte, un autor,
la un an odat5, cronicarul se expune permanent ironiei si dezaprobErii. Scriitori si cititori se unesc in a
nu fi de acord cu el; pare ndscut spre a irita pe toati lumea ;i cei doi-trei care intrevdd onestitatea lui
sunt cei mai nemultumiti. Cronicarul este <la b6te
noire> [,,fiara neagri", lb. fr., n. n.] a literatilor de
tot felul, temut uneori, iubit niciodata, omul cu cei
mai mulli dusmani si cu cei mai putini prieteni."

Tudor Vranu, op. cit., p. 27

Critica si criteriile
,,in materie de gust literar
ce e drept
discutia e totdeauna grea, si e grea mai ales acolo
unde lipse5te inca tradifia lrterari si prin urmare co-

munitatea de ideiin privinla operelor pe care le nu-

mim frumoase. Dar greutatea este uneori un

indemn mai mult pentru incercare, si tocmai cand
nu existd inci siguranfa principiilor, stabilirea lor este
cu at6t mai de trebuinta."
Titu Maiorescu, Comedllle d-/ui /. L. Caragia/e, in
Opere,vol. ll, Bucuresti, Editura Minerva, 1984, pp. 39-10

,,Nu existd lecturd scutita de povara istoricitafii, asa cum nu existd operi care si nu se nascd in istorie. Lucrurile st6nd asffel, ne putem imagina
doar doud feluri de abatere de la aceasta regula si
care dau nastere la doua feluri de arbitrar al lecturii [...]: ?nc,ipitdnarea de a citi cu ochii trecutului

;i, dimpotriva,

ambitia de a citi cu ochii viitorului.

Rezultatul este in ambele cazuri o lectura neclari,
desi din motive deosebite. Fie cd purtim ochelari
prea slabi, ce ne erau de folos cdndva dar nu rre
mai sunt ;i acum, fie cd purtim dioptrii superioare celor cuvenite, vederea noastrd sufera."
Nicolae Manolescu, O usi abia intredeschrsd.
Bucuresti, Editura Cartea Rom6neascj. 'l 996, p. 6

Nicolae Manoiescu, Teme, Bucuresti, Editura Cartea

Rom6neascS, 1971,

p.

13

,,Avantajele cronicarului literar nu sunt insE

puline 5i nici oarecare, destule decurg6nd chiar din
riscurile asumate. Cronica literard, foiletonulin genere reprezint5 pirghii importante ale <puterii>, adi-

cd ale influentei in literatura si, dincolo de locul

central acordat detinitoru!ui lor ?n viata literarS, ecoul rezervat operei acestuia in ansamblu va fi considerabil amplificat. Chiar si atunci c6nd nu se ocupd
de literatura curentS, vocea cronicarului se aude parcE prin megafonul cronicii literare."
Mircea Martin, op. cit., p.73

Pot

citicii / istoricii literari si gre;eascd?

,,Criticul se poate insela. Mari critici au gresit in aprecierlle ior contemporane, explicatiile, jus-

Tipuri de criticd si de istorie literard

tificarile n-au lipsit. De altd parte, funcfia criticului

,,Critica e una singura, indiferent de formele ei. [...]intre pagina de recenzie si aceea de istorie iiterard nu mi s-a pirut ci descopar o diferenta
calitativa in sensul unei obiigatorii ierarhii. Nu e mar
importanti in sine mcnografia declt eseul, nici sinteza teoretici nu e mai valoroasa dec,it analiza de
text. 5i nici invers. [ ..] lmportant este cum scrii, r,u

despre .e sau despre clne."

'

tircea Martin, op. cit., p.

6g

,,Cronica e Cenusdreasa criticii, o Cenusdrea-

sa care n-are speranta ci va veni intr-o zi o zdna,

cd va intalni la un bal un print... Nu rdmane decai

ii recomanda o legitima orudentd, strlul exaltat fiind puiin reconiendacri, dar tot atSta si Cerobarea,
fuga de or"ice judecatii limpede, ascunderea in hdti5ul aproximarilor si exprimirrlor fird seva."
Mrrcea Zaciu,

Letiuri si z//e, Bucuresti, Editura Eminescu, 1 975,

pp 178-179

,,Adevaratul critic nu are a spune sentenfios,

ficand triaj: aceasti carte e bund, aceastd carte e
rea, si at6ta tot. Ca orice arti, critica se bizuie pe
reactiuni sufletesti si e obiectivd in mEsura lucrarii
iibere a subiectivitiitii omului. Parerile drepte ale atator oameni de treabd s-au uitat si au rdmas nedrep-

tatrle creatoare. CEcr valoarea criticii stii in

f
r.u

0)
(o

porneste de la fapte autentice, este numai o chestiune de 5tiinta ori de nestrint5? Raspunsul este acesta: in afari de autenticitate 5i onestitate, notiunea
obiectivitSlii n-are niciun sens. Orice interpretare istoricd este in chip neeesar <subiectiva>."

.:
:)

G. CSlinescu, lstorla ca 5tiln|i lnefablld 5i sintezii epicd,in

Pnncipil de estetrce, Bucure;ti, Editura pentru LiteraturE,
1968. o. 172

Criticd

/ istorie literard ;i crealie

,,$i, in adevar, intre natura poetului si natura criticului este o incomoatibilitate radicald. Poetul
este mai intdi de toate o individualitate. De la acedin A patra carte cu desene (2004-2005)

- Pagina
penetratiune [ ], in descoperirea de rela]ii interioare nebdnuite, care uime5te pe cititorul p6ni atunci
dezorientat si-l face prieten al operei, in ciuda chrar
a concluziuniior criticului. "

Stefan CAltia

G. Cilinescu, Conditra criticti,in U/ysse, BucureSti, Editura pentru Literatutd, 1967, p. 469

,,Dacd s-ar stabili obiectiv datele operei de

art5, critica ar dispare 5i s-ar preface intr-o exper-

tizi simpli la indem6na

oricui."

G. C6linescu, Exlstd putlnla unui verdlct, ed. cit, p.462

,,A citi inseamnd la un nivel <primar> a te

implica in circuitul critic. Lectura e o descltidere
spontani nu numai spre oper5, dar 5i, implicit, spre
orizontul critic, lateni ori manifest dupi ocazie."
Gheorghe Grigurcu, Critica romind de azi, Bucure5li,
Editura Cartea Rom6neascS, 1981, p. 584

,,lluzia dar si raliunea criticii std in misiunea

ei electiva. Criticul se crede un arbitru, cdnd poate e numai un acto!' angajat de resorturile Iui intime. isi cautd justificari, ernite ieorii, se lupta cu
monstrii nevizuli si creeazi fantome ale oropriei
minti. De aceea criticir trebuiesc cititi nu numat pentru opiniile iol cdt si pentru a refiecta asupra aces-

tor opinii. "

Pompiliu Constantinescu, Desprc cntrcd sr critr':i, lctc cit.,

p.29

,.in rstorie, unde toti recunosc dou5 momente: str6ngerea fapteior si interpretarea lor, obiectivitate nu poate insemna dec6t plecare de ia fapte

autentice. Rigoristii vorbesc insd des de subiectivrtate, de atrtudrne nestrintifici cu prrvire Ia interpretarp Dpri qp nr rne intrebarea: obrectivrtatea,
admitind cd cercetdtorul n-are intentii neoneste si

236

leasi obiecte chiar despre care noi

toli avem o sim-

lire obi;nuitd el prime5te o simlire apa deosebit de

puternicE 5i a5a de personald in gradul siin felul ei,
incat in el nu numai ci se acumuleazi simtirea pand
a sparge limitele unei simple impresii ;i a se revdrsa in forma estetic; a manifest;rii, dar insdSi aceas-

ti manifestare reproduce

caracterul personal fird de

care nu poate exista un poet. Din multe pii(i ale lumii prime5te poetul razele de luminS, cJar prin mintea lui ele nu trec pentru a fi stinse sau pentru a iesi

cum au intrat, ci se rdsfrdng in prisma cu care l-a

inzestrat natura Si ies numai cu aceastd r5sfrangere sicoloare individualS. [...] Criticul este tocmaifoarte impresionabil pentru razele rdsfr8nte din prisma
aitora, si individualitaiea lui este dar consumatS Tn
intelegerea si sirntirea altor individuaiittiti. [...] De
aceea criticul trebuie sa fie mai ales nepdrtinitor; artistul nu poate fi decat pirtinitor."
Titu Maioresci-r, Poeti 5i crltici, in Critice, vol. ll, Bucure5ti, Editura pentru Literatu16, 1967, pp. 288-289
si
,,Pornind de la un incident publicistic
anume de la rezervele pe care Vlahuta si Delavrancea, iiterafi, le ficuseri asupra operei lui Alecsan-

dri, pun6ndu-l in cumpinE cu

Eminescu

si

atertdndu-i inferioriratea cie creatie

- Maioi'escu
fixa un prag de netrecut intre Poell 5i criticl, cuml'
suna titlul eseului sau. Decret6ndu-i pe unii temperamente refractare si pe ceilalti tentperamente
transparente, aplicand anaiogic o iege fizica ?n domeniul spiritului, pune o interdictie totalS scriitorului si se ocupe de critica; drept e ci reciproca nu
era valabili. Srtot Maiorescu, rispunzand diatribei
lui Duiliu Zamfirescu in contra literatuni populare
ci dr pupuldlll)l
n^nnrrnicmrrl,,illulul,
>l
^l^^-^+i
eleganta

raizttar
do rrl)PrloLrE
incrrir:iio
rrrlt)
ctt
Lu
LurLo,
l4vvl ug
Lo
{ll^A-.;
l'
ca
.li^
?
--^,1^-,-;
'n+r se oa ln rnsasl Inacaoemlca, Tilnoca lupTa

Stuat*

#e

Peri*ada nostbelicS

istsx'r* si eritica iiterard

cinta Academiei, deposeda parinte5te pe poet si romancier de armele criticului, depunAndu-l qratios
in fotolrul nemuritorilor pentru meriiele lui de literat. [...] Prejudecata maiorescian'1 , ,,!vr i.rtata prestania, inc6t nimeni n-a discut; f" rr,nial si in
fapt. "
Pompiliu Constantinescu, Critrca hteraftlor, in Scnerl,
vol. V, Bucuresti, Editura Minerva, 1971, pp. 321-322

sunt cri,,5-a isprdvit... e de neinldturat

tic. Aristarc mi-a zis:
Esti critic! E intr-adev6r o
situalie crrtica. Am vrut si comunic emoliunea unei
strofe lirice unui prieten poet, dar mi-a rdspuns cu
imputare:
Cum?! Mai scrii versuri?? Esti critic.
lntr-adevdr, sunt critic! "

G. Calinescu, Dtn carnetul unui critic,in Gdlceava inleleptu/ui

cu /umea, vol. I, Bucure;ti, Editura Minerva, 1973, pp.4243

,,Problema incompatibilititii intre criticd pi

creatie se pune de fapt asa: poate creatorul sd fie
-i Lr
-4 {i^
--l+i^)i-x
^)r
I LrL, ouiLo
)o
r rc udpdbil
de emotii obiective? invom
treb6ndu-ne astfel,
constata cdt de subredd e
prejudecata. [...] Mai toii scriitorii fac foiletoane, tiparesc volume de aspecte si studii critice si sunt foarte iritabili la ideea cd n-ar fi competenli in materie
de estimatiune literar5. in lstoria literaturll romdne
contemporane d. E. Lovinescu trece printre critici
un numEr de scriitori. $i nimeni nu se mira si nu protesteazd si nu vede un conflict de puteri. [...]indr5znesc sE afirm chiar un mic paradox: nimeni nu
ttitbuie uns critic inainte de a firatat un c1t mal mare

numdr de genuri /lterare."

G. Cdlinescu, Crrttci 5i llterafi,in Gilceava inte/eptului cu /umea, vol. l, ed. cit., pp. 133-134

,,Ceea ce uneste pe creator de criticul pur

este faptul cd niciun creator, chiar reticent in a da
judecdti despre altii, nu se poate lipsi,de spirit au-

tocritic. Teoria creaJiei ca proces ingenuu este o falsitate. Fireste, o operd nu se face cu echerulin mana,
ea nu e un fenomen industriai, dar constiinta insoleSte ca un dublu pe omul spontan, care isi da foarte bine seama c6nd o operi se naste in srne dupa
legile naturii sau cind e trasd cu forcepsul."
G Cdlinescu, Cr,;ttcd si creatte, in Princtpii de estetrcd, Bucurerti, Editura pentru LiteraturS, 1968, pp. 210--21

,,Mai existd incd la noi destui scriitori care dis-

pretuiesc sau urasc insasr critica, nu numai pe neli-^-^+,,:^-riomnii

ronrozont:n+: n
uEr rilril oi
ci rqprczsrrLorrLr.
L,/ Ul>plcLultr>L, -,.
llu -,
u udid,
"l-+;

autori reputati, obrsnuiti doar cu superlative dedicate in exclusivitate Tot ceea ce nu se refera la persoana lor, tot ce nu contribuie la mai buna

cunoa;tere si rasp6ndire a operei lor le apare cu to-

tul lipsit de serrs. Cat despre criteriile criticii si rosturile ei in ansamblul unei culturi
acestea rdm6n
pure supozitii teoretice. Criticul trebuie si fie un bun
lmpresarsi atata tot. Si e semnificatrv c5 el este cu

atit

mai dispretuit cu
menea servitute. "

clt

acceptd mai convins o ase-

Mircea Martin, Slngura critrcd, Bucuresti, Editura Cartea RomAneasci, 1 986, p. 34

,,Existii la unii o alergie la critica in general,

o iritalie fatii de ceea ce li se pare a fi <dizolvant>,
<sofistic>, (rece), <lipsit de generozitate>, <taierea
firuluiin patru> pi multe alte pacate ale spiritului cri-

tic. Potrivit fobiei acesteia, critica ar f i parazitard pe

seama operei ;i se aminteste cd au fost lungi perioade ale culturii europene in care s-au creat opere nemuritoare in absenta criticii. [...] Autoritatea,
audienta 5i autonomia ca statut cultural si social ale
criticii sunt un fenomen ireversibil, esentialmente determinat de progresul societdtii moderne."
Alexandru Paleologu, FunQra si ana criticri, in /poteze de /ucr4 Bucuresti, Editura Cartea Romdneascd, 1980, pp.

186-187

,,Doud specii egal detestabile: scriitorii care

cred ca ei au inventat pe critici pi criticii care cred
ci literatura existd numai prin ei."
Pompiliu Constantinescu, Despre crtticd 5i critici,in
Scrieri, vol. Vl, Bucuresti, Editura Minerva, 1972, p.291

,,Am pornit de la o convingere: critica nu e

o stiintd, ci o artd. Natura ei artistica ne permite

expansiunea propriei noastre individualitdti. Critica
e un periplu in jurul operelor de artS; oglindim
frumusefile drumului, mdrindu-le prin actiunea colaboratiei ncastre. [...] C critica stiintiiic,i ar fi o criticd sigura, dar trista; ar inlEtura fantezia, av6ntul,
patirna generatoare de frumos. Criticul ar sta incovoiat asupra unui cdntar infailibil. A inlocui complexa gami a rnterpretarii omenesti printr-o singur,i

formuli rece si lapidarii ar insemna deposedarea criticii de muliiplele ei resurse."

E. Lovinescu,

Douizeo de ani de critlcd, in .9crieri, vol. l, Bt-tcuresti, Editura pentru Literatura, 1969, p.497

,,intre criticd ;i creatie nu este o deosebire

de esentS ri numai lrna dp nrnceq lina norneste
dinafara spre a deptepta apetitra creatoare, cealaita procede dinauntru spre a-;r gdsr materre. Simtul
critic e actul creator e5uat, rdsfr6nt in con5tiinti inainte de a alunge Ia periferie si devenit astfel sentiment artistrc, actul creator intrerupt din cauzi ca

237

,fu

tudiu tr* {:"aE

CI

(o

':

c
f

altul l-a sav6r5it dupi norma insagi a spiritului nostru creator. t...1 Cu alte cuvinte, simtul critic e formapropriei noastre facult;ti creatoare, sub unghiul
careia primim sivalcrificarn numaiceea ce nise prezintd ca uimdnd norrl,-r, de creatie ale spiritului
nostru. A inlelege inse;ir "';i;i a recurtoa5te cd daci
am fi executat noi opera, am fi urmat norma insdSi
a artistului. De aci acel sentiment cd autorul ne-a
exprimat parcd propriul nostru gand, de acicomunitatea de simtire intre autor 5i critic'"

.,Cazul criticii literare romdne5ti este notabil

deoarece o sinqularizeazd printre criticile literatu-

,,Vocatia criticd presupune pasiunea meditatiei, exegezei 5i disculiei, preferinla pentru inteligen(in raport cu alte insu5iri a cEror emulalie o

rilor din est, conferindu-r chiar o anume <originalitate>. Este de fapt singura critici esteticS de mare
si vie traditie<creator-literara>, in care impresionismul si oeletrisrnul critic dovedesc in continuare o
remarcabi16 vitalitate. [...] O tradilie a reflexiei literare teoretice riguroase, sistematice, lipseSte de altfel aproape total. Si pentru E. Lovinescu $l pentru
G. Calinescu, cei mai mari critici rom6ni, critica nu
este dec6t o <vasti literaturd>. l'..1l/storla /iteraturil romilne de la orlginl pana in prezentl este,
intr-adevir. unul dintre cele mai reu5ite exemple de
criticd literard ca literaturd din intreaga istorie a literaturii europene. [...] in rest, ea pune in lumind
toate limitele inevitabile ale acestui gen de criticd:
tautologii, parafraze, rezumate, perifraze, aproximalii etc. Nu ni se spune de fapt nimic nou despre
obiectul propriu-zis al <perceptiei> si <impresiei>:
operele literare ?nse5i. Evocarea lor rdmdne doar la
stadiul de <sugestie> emotionala si imaginativ5 total aleatorie. Ea pune de fapt in valoare in primul
16nd calitltile literare ale criticului 5i doar apoi unele aspecte ale operelor literare, privite doar uneori
intr-o lumind noui. Literatura rdm6ne deci doar un
simplu pretext;i suport al exerciliului critic' Formula, evident, posibila, care-;i are locul sdu, cum vedenr, in istoria ideii de critici = iiteraturd. Dar ce
nu poate fiin niciun caz dogmatizatd, transformati ?n metodi universali, proclamati ca unicd sau
supremd formi de critica' O astfel de interpretare
constituie un abuz 5i o eroare-"

stArne5te literatura) 5i lectura facuta sub acest unghi

specific. Critica fiind, asadar, rodul unei vocalti tot

Adrian Marino , Biografia ideii de literaturd, vol' lll,

Cluj-Napoca, Editura Dacia' 1994, pp' 263-264

G. Calinescu, Tehnica crlticii 5i a istorlei literare,in Prtncipii de

esteticii, Bucuresti. ed. cit., p. 84

acesta este pragul cel

,,Cultura romdn5
va trebui si faca saltul in ormai greu de trecut
dinea spiritului, de la imagine, simbol, mit, la idee,
teorie. sistem. De la concretul poetic, la abstraclia
gandirii. Suntem incd prea <lirici>, prea <poeti> in
toate. Si rezolvim mult prea multe, incd, doar prin
<intuitri> si <imagini>."

-;i

Adrian Marino, ,,O noud culturd romdnd",in Politicii

p' 230
5i cu/turd, la;i, Editura Polirom, 1996'

,,Critica modernd este ea singura un gen literar, o crealie de al doilea ordin, cjaci voiti, a spiritului, lAngd creafia artistici ;i un vehicul de culturi
si de valorificare, fard prezenta cdruia literatura ar

fi ea insd5i pagubita."
Pom pi

Ii

onstantinescu, ri tica I ! terayil or, in S crleri, v ol' V,

ed. cit., p. 334

td

;i vocalia lirica sau ca vocalia

creatoare in genere, e firesc si se constituie in gen
aga de puternice ca

literar, cu egald indrept5tire ca 5i celelalte genuri'

pu[.".] Critica are ca gen literar o mare ciutare in
blic, ea se cite5te nu numai din ratiuni didactice sau
<informationaleo, ci se citegte ca literaturd din pura
pasiune a comentariului si cu pretuirea talentului
respectivului critic (prin talent nu inteleg numai <scriitura>, ci inzestrarea intreagd a autorului pentru specifica sa indeletnicire iiterard). [...] Critica fiind rodul
unei vocatii, lucrdrile de crilicd sunt <opere> in
aceeasi mdsu16

in care sunt (opere> lucririle

drn

celelaite genuri lrterare. E de ordinul evidenter faptul c6 un critic nu e altceva dec6t un scriitor si cd
ooera sa se supune ea ?nsdsi criticii cu acelasi titlu
cu care i se supune orice operd lrterard."
op clt, pQ 184*187
Paleoloqu' oP.
Alexai:dru Paleologu,

"38

Lriera ? au imagrnea unul coprsl

I- imbd gi

dF

c0rFT Nri ftr#F"#

Feriaa;ja pq5thelici
istnr ia sl critrc;: litcrara

rrea unor
t I csrTi de I storia
\\ titer atu t'! r romane
/TT/ '-rrL

ln spatiul public, prezentarea orald a unei

ci5r1i de istorie literard poate avea loc

in cadrul unor
expozitii/targuri de carte, la emisiuni de radio sau
la televiziune. Prezentarea scrisd se produce, de regula, in ziare sau ?n revistele de specialitate. Textele de acest fel pot lua forma unor semna/drl,
recenziisau studilana/itlce mai ample, care fac referinta la toate aspectele relative la cartea respectiva.
Uneori, la clas,i sau ?n cadrul unor mese rotunde, ateliere, seminarii sau conferinfe, organizate in sau in afara scolii, vi se poate cere sa prezentati
cdrti de istoria literaturii romiine. in functie de context, prezentarea se poate face oral sau in scris.

>)

PREGATTREA PREZE NTARIT

Pregatifi o prezentare oralilscrisa a lstoriei /lteraturii romEne de la orlgini p1nd in prezent, de

G. CSlinescu.
ln pregatirea prezentdrii unei asemenea cJrti
trebuie sa tineti seama de: (a) contextul in care veti
face prezentarea; (b) publicul cdruia vd adresati
(elevi de la o clasd mai micd, un public avizat etc.);
(c) timpul acordat prezentarii; (d) scopul prezentdrii (informarea colegiloq omagierea autorului etc.).
Pentru prezentarea lstoriei literaturii... se recomandd reamintirea sau studierea atent5 a urmE-

toarelor asoecte:

. date

despre G. C5linescu si despre opera sa;

n data primei aparitii si a editiilor uiterioare;

.
m6ne;

importanla cartiiin contextul literaturii ro-

. impactul acesteia ?n epoca, dar si pe par-

lA

cercetarea ?n domeniul istoriei literare la momentul aparitiei ca(ii, metodologia, perspectivele deschise pentru viitoare investigafii in domeniu etc.
Deoarece prezentarea oralS a unei cdrti se
face, de obicei, liber, fiira folosirea unor notile, este
bine sa vd faceli un plan mental clar al prezenta-

rii. in cazul prezentdrii scrise, planul este, de asemenea, util, acesta permit6ndu-vi epuizarea tuturor
aspectelor pe care vi le propuneli spre tratare.

PREZENTAREA PROPRI U.ZISA

Alcatuiti grupe de 3-4 elevi. Faceti prezentarea orala/scrisd a c5(ii propuse. Grupele pot opta
pentru unul dintre urm6toarele contexte posibile de
derulare a prezent5rii: (a) clasa; (b) cercul de literatura al tcolii; (c) o sesiune omagiala desfasurata cu
ocazia Olimpiadei Nafionale de Limba si Literatura
Romdna ,,Mihai Eminescu"; (d) un concurs scolar.
in prezentarea orald, aveti in vedere urmdtoarele: captarea atenliei auditoriului (folosind, de
exempl u, nterogalia retoricS, evoca rea experienlei
primei lecturi, a impresiei puternice produse de lucrare, probabil aceeasi la multe lume); urmirirea
atentE a reacfiei publicului si adaptarea discursului
propriu la aceastd reactie, stilul formal. dar nu si distant; formularea unor enunturi scurte, clare, inteligibile; marcarea prin tonul ;i tirrbrul vocii a
aspectelor importante aie prezentarri etc.
in prezentarea scrisd, importante sunt: structura clard a prezentarii, referinta la toate aspectele
i

relevante ale cartii, discursul coerent, articularea cla-

ri

a celor prezentate, corectitudinea exprim6rii.

cursul deceniik:r care au trecut de la aparrtia sa;

. date despre continut (structura, capitolele);
. originalitatea scrierii;
. viziunea asupra literaturii romdne;
. referinle critice relevante.

in plus, este bine ca prezentarea sa se refere

la
si trecerea in revistd a stadiului la care ajunsese

239

rrr
tr
c)

/ / Sugestii pentru
( ( recagitu la rea

CU

\\ perfeadei postbelice

:)

1. Sistematizati-vd materialele elaborate pe parcursul clasei

a Xll-a in dosare tematice privitoare la urmdtoarele aspecte:

.
.
.

proza postbelic5;
dramaturgia postbelica;
poezia postbelicS;
. curente literare postbelice: neomodernism, postmodernism.
2. Construiti cdte un sinopsis, pornind de la cel inclus la sf6rpitul manualului, pentru fiecare dintre temele menlionate. Acestea
vd vor ajuta sE aveli o reprezentare diacronici Si sincronicd a feno-

menelor cercetate.

3. Revedeti lucr,irile elaborate pentru scriitorii canonici apartindnd acestei perioade: Marin Preda, Nichita Stdnescu, Marin
Sorescu.

4.

Realizati tabele sintetice cu problemele de limbd pi comu-

nicare abordate pe parcursul celui de al doilea semestru.

( ( Recapitulare f inalS
\\ pentru baca la u reat
t.

Crti|i cu atenfie programa de bacalaureat.

a. Subliniati, dintre competenleie vizate pentru examen, pe
acelea pe care nu sunteli foarte siguri cd le-aii dob6ndit intr-o masura satisf6citoare de-a lungul liceului.
b. Sistematizati-vi materialele pe care le-afielaborat de-a lungul liceului{fipe de lucru, eseuri, proiecte, studii de caz, sinteze) in
funclie de temele indicate in programd.
2. Recititi materialele:'$i elaborali scheme care sd vi ajute
sa rSmaneli cu o viziune sintetici asupra fiecdrei teme propuse in

programi.

3"

Revedeti materialele elaborate pentru scriitorii canonici in-

clusi ?n programS.

4. Realizati tahele sintetice cu problemele de limb6 .si comunicare abordate pe parcursui liceului. Concentrafi-vd ;i asupra noilor reglementari propuse de DCOMz.
5. Rezolvati mai multe teste structurate in forma cerutd pentru examenul de bacalaureat. Evaluafi-vd rdspunsurile conform baremului propus pentru fiecare test.
6. in functie de dificultitile int6mpinate, de competenlele pe
care le-ati subliniat cAnd ati citit programa, reluati sau lucrali mai
multe subiecte de tip l, ll sau lll.
244
I

ff ** lua re

!lu&
Pericracia past:hel ied

uraffieillr$tF

(( rest de evaluare
\\ pentrr-r u n itatea 5
I

1. lmaginati-va ca sunteti regizor 5i trebuie sd puneti in scena finalul piesei lui Eugen lonescu, Scaune/e. cititi cu atentie prezentarea piesei oferiti mai jos si apoi scena finald:
Doi betreni, sot si solie, tmaginap de autor ca av6nd 95 si 94 de ani, trdlesc
de loafte multd vreme impreund, lzolali de restu/ /umii, intr-o casd impreimuiti de
apd. Existenta /or a devenit un rltual de la care nu se mai pot abate, a/ depanerii acelorasi amintiri, rea/e sau lnventate, a/ mdrturlsirii acelorasi regrete pentru ce-ar fi putut se fie ji n-a fosq al ace/ora5l enerudri, alintari, accese sentlmenta/e. Ei oreoaAsc

seara marelui evenlment, in care Bdtr1nul va transmite omenirii

,, mesalul" seu,-la care

/ucreazd de o vtatd. Pentru aceasta au organlzat o conferintd, cu o multime'de invitali Pentru a face mesajul mai e/ocvent, Bdtr1nul a aranjat ca acesb se fie transmts
de cdty orator oaspetll (Doamna, colonelul Frumoasa, Fotogravorul, impiratu/) incep sa soseascd
ei sunt prezente reale pentru cel doi bdtenL invizibile insd pentru
spectatori. Bdtrina aduce mereu scaune pentru invitatt, care vrn in numdr tot mai mare,
mu/time anonlmd, nevdzuE ti neauzltii de cdtre pub/ic. Dupd soslrea oratoru/ui, cei
doi bdtrini se slnucid. oratorul, surd ;l mut, nu reusette sd transmltd niciun mesa.1,
scoate doar ntste sunete nearticu/ate 5l incepe s;i scrle pe o tab/ii lltere fdrd
ia6 in
ftnal, apar pe tab/d, cu litere de tlpa6 urmdtoare/e cuvinte; ,,AADIO AD/O ApA-.

5l

,,Oratorul se intoarce iarisi catre sald. su16de cu un aer inirebator, ca si cum sperd cd a fosi inteles, cE a comunicat ceva; arati cu degetul scaunelor goale ceea ce a scris; aFteapt; cateva clipe
nemipcat, destul de satisfdcut, cam solemn, apoi, in lipsa reaCiei la
care se attepta, incetul cu incetul, sur6sul lui piere, chipul i se intunecS; mar asteaptd putin; pe urmd, deodata, saluta cu necaz, cu violentd, coboarii de pe estrad6; se indreaptii cu mersul lui fantomatic
spre u5a cea mare din fund; inainte de a iesi prin aceasta u5i, saluti ceremonios scaunele goale 5i pe imp,iraiul invizibil. Scena rimAne goald cu scaunele ei, estrada, podeaua acoperita de serpentine
pi confetti. Usa din fund e larg deschisd asupra beznei. pentru prima oari se aud zgomotele omene;ti ale mullimii invizibile; hohote
de r6s, murmure, (sst), accese ironice de tuse; la inceput slabe, zgomotele sporesc; apoi, treptat, dispar. Aceasta trebuie si dureze destuld vreme, pentru ca publicul
cel adevarat si vizibil
sa plece
cu acest final bine intipdrit in minte, Cortina cade foarte incet.,,

6 puncte
(2 p"+ 2 p. + 2p.)

a. Selectati din text elementele care constiture indicii importante pentru conceperea regier.
b. Descrieii, intr-o fraza, atmosfera car-e credeti ca trebuie s6
se degaje din aceastd scend finala a piesei
c. Propuneti pentru scena finald: decorul, luminile, muzica si
efectele sonore; costumul, miscarea in scenE a personajului, mjmica si gestica adecvate.

2 puncte

1 punct

Se

acordi

1 punct din oficiu.

2, Comparati textui de prezentare a piesei si scena finala,

ambele reproduse mar sus. ldentificati principalele diferente dintre
textul informativ si cel artistic.
3. Scrieti un text scurt(1/2 de pagina) despre ceva ce vi s-a
parut dificil sau interesant, pasionant, lucrind la studiile de caz (de
exemplu, cum sd lucrati in echipS, cum si v6 documentati, cum sd
faceti o prezentare, cum sE partrcipatr ia discutii etc.).
241

gm

.E

o
o

Religie
lstoria ideilor

CL

.:19b7

- Mari mi;cdri lir6nepti

(,,Riiscoala din 1907")
. 1912-i9't3

qr

o
O
I

qr

(IJ

(u

xx
I

=
E
c)

t/.l

Rbzboaiele Balcanice.

participi la cel de-al doilea

Primul Rizboi llondial

Rom6nia

. 1914
- Ferdinand
. 1914Romdniei

ldevine rege al

1916
lntrarea Rom6niei in rdzboi, de partea Alialilor
t 1917 Revolutia rusd
1918
Basarabia mai intdi, apoi
Transilvania se unesc cu Rom6nia
1918
5e incheie Primul Rizboi
Irlnnr. ;i (iircitr,l lmneriului Aus-

.
.

+-^ | l^^-ilu_ull9dl

i'i'Yv

rie'ir!e'

; -^ l- -.^--^ld Llcoltrd
UJL<

l^ l19{
^^: .'uE
)td_

te: ceh;i si ungurii se declard

ilindonanrlor_i
ruEPcrruq

<a rofnro

nez rrnatii., clover

crr_',1 anla
JLOlUl
|JUIU-

ii so r tnesc Cu Ser-

Li^ i^--A^l lU'U9L')lOvrO

r,,^^-l-,,iUlO, l9' I I l6'

19i9

nilor

Se

Se ai,rrn,i o;. -. .'ra erpresror

q,'
nrsia
irr,rna si airstri,:ci (E. L. Kir-

chner, E. Schiele)

1907
- PaDro Prcasso, Dontnsoareie din Avtonon. Pictura cubisti
o 1 91 0
O acuarela de Wassily Kan-

djnskv marcheaza inceputul picturii

. l l -'i

infiinteazi Liga Natiu-

DSITACIC

1911

- - S'qrirund Freud, lnrcerelarea vlselor. la nastere osihanaltza

. 1912 in Germanra se deuvolti
- (p5rno oE
- j^
-^-.-l+,--,,l
(reSta
^^ a
:oflnell
trsmul /^-iL^
. Fenomenologia lui Husserl
. Psihologia behaviorisia

c 1900

1918-1922
- Oswald Speng,e.,
Declnul OcclCentului

Marc Chagall, Eu 5l satul

1912
Rdzboiul lndependenlei (lndependenla Rominier), film de Grigore Brezeanu
1913
Constantin Brancuti, Dom-

nitoara Pogany, marmurd (p6n5 in

1 933, sculptura cunoaSte alte 1 6 versiuni)

r 1918 Kazinrir Ma evich p cteazd
tabloul-manifest Pdtrat alb pe fond alb
r 1919 in Ge'rnania incepe sa se
afirme stilul Bauhaus in arhitecturS,
arle decorative etc. (\A/. Gropius)

in Statele Unite incepe pro1 91 9

hibitia alcool.riui (va dura pini in 1933)

Reforma agrari. Partidul

1921
conservator iese din scena politic6
o 1922
Stalin a.iunge ?n fruntea
nartlrrrirr, ,-nn.'nict rirn I ln!.;:ea SO-

vietrci

1922

i!>

lU/\

l"'ussolini la puier:a ;n ltaa

-:l'lrt

u1

sf
gt

a
c{
I

Ol

-J:/-+,,-- --^^li
rEqolo
urLtdLUro

':+ta.aata ,rv:C+:Zi Ce1939

hos,c.at c. a)^- ?:"ar'a i"e'c 'Pl

.; :.22,-tar\|cna,a
Germania orupi Franta

de-.:i DO.

. ..')40

Rom5nia cedeazi Basarabia

1940
o mare parte din Transilvania. Carol
al ll-lea abdic6. Mihai I reia ttonul, iar
conduc6tor al statului devine generalul
lon Antonescu, care va instaura un regim dictatorial. 1941
Rebeliunea legionard, in5bupitE de armaG
c 1941
C?rmanra ataci Ur.iunea
Sov eirc; Rom6nia intrd in rizboi, ca
aliat al Germaniei
5i

242

i922

F.

\ /. lv'lurneu, Nosferatu,

m:riL.ie;. P;ciura suprercaiist3

Ernsi, Magritte. Deivaux f. a.)

l)Cal<Il

Carol al il-lea renunt5 la

925
tron ?n favoarea fiului s6u Mihai. ln
1 930, se intoarce ;i i;i reia tronul
. 1927 5e constituie Legiunea Arhanghelului Mihail, care va deveni in
1930 Garda de fier, mi5care de extremd dreapta
H,ller devine carcelar al
1933
Germaniei. 5e instituie statul nazist
. 1936 Rizboiul Civil din Spania
1938
Carol ai ll-lea insraureaz5
'l

frim reprezeniativ peniru expresionismul cinematografrc

. 193i Salvador Dali, Perslstenla

1932

(Ntax

George Enu.scu, opera Oe-

Clrarles Chaptin, comeclia

dip rege

r 1936

crnenra:ografici flnpLtri nci

. 1937 Walt Disney; lilmul de anirttalte
--+i^

//A5
Atua

-r^-J-- zdlJdud
td

Constantin Br6ncu;i reali-

1937

zeazi complexul
de la

T6rgu-Jiu:
Masa tdcerii, Poarta sdrutului, Coloana fdrd sfdqsit
o 1940
Piciori sr sc,t:ptori eurooeri
p-.ir.rpszA ln (t:t..p lini1tr Dentru a
se salva de nazrsnr

1921

Lud',vig v'Vittgenstein,

fra cta t u s I o o ico - p h i I os o t.h

1927

--

u -s

Mariin Heideg ger, FilnlA 5i

iimp

1936

. 1936 *

Lucian Blaga, Spatiu/

mio'

ritic

Emil Cioran, Schimbarea la

fald a Romdniei
o 1943
- Jean-Paul Sanre, Ftrnra si
nea n tu l. Existentialismul
. Polemici intre traditionalisti si modernitti

tt

w
# abe{

ronologic

fipar, ?nvilimdn! pres5, critici literard

"

190'l-1 910

ta Siimanatoru/.
nSmul
. 1909

Apare revisSdmaniito-

G. lbriileanu,

Spr'-

- in cultura rom6ritul crltic

neascd
1909
F. T i,,'iarinetti pull ca mar^ r951.i j;lLtri5rnLtt-i

ff

1916
La Zurich. Tristan
Tzara creeaz6 miscarea Dada

EI

Poezie

Proz5

. i 905 Octavian Goga,

Poezii, Budapesta (volumul
are ecou imediat in Regat)
.

'1908

F{'

1901

mente

l. L. CaraEide,

Mc.

Henry Janres,

l,r-

. 1903

lon Minulescu, ,?omante pentru mai tdrztu

1913
G,'lraunre Apoll

,*",r.,

. 'l 902 -"- Premiera dramei

iu; Ar. Davrla, Vta;c.t Vodd
. i 9C-? n. F. 'ie'rov, lrya-

tl:sadorll
. 1904 ,,Anul Sadoveanu": debutul lui M. Sadovea-

n u, cu patru

narre, Alcooluri
. 1916 George Bacovia,
Plumb
,1917
- Ezra Pound
Cantos
. 1919 Lucian Blaga, poemele /uminii

C3 Ct't,'Sln/

. 1909 Premiera dramei

istorice a lui Barbu Delavrancea, Apus de soa,rr, la Teatrul
National din Bucuresti

volume

simultan: Povestirr, Durerr

indbu;ite, .Soimli, Cr65ma lui

Mos Precu
. 1906 loan Slavici, Mara
r 19'10
l. L. Caragiale,
Schile noud

19'i-:

Gecr:e

Bernard

S:,av:, P1,gme,'ic'
. 1 91 9 5e infiinteazd Tea-

+.,,f
(r ul rYoLru|dt
^r-+;^^^l

):^ al,,i
vil t Ltul

. 1913 [,,4arcel Proust p!l,icd Swann, primul volur"

Cir ciclul in cdutarea tlnpu/"'t pterdut

1915

1921

Apare

revista

Gdn direa. Traditionalismul

. 1924

Andre Sreton, Ma-

n I festul s up ra rea.t sm u I u

1924

revistd con- 75 HP,

structivistS.
Miscarea de

avangardd

Cenaclul,,Sburitorul"

1924-i925.-

E. Lovines-

E. Lovines-

cu, /storia literaturii romdne

contemporane, /-W

"

Se instituie Fundatiiie Rega-

R.

M.

Rr1ke, F/egr-

i/e duineze
.1923- lon Pillat, PeArges
in sus
. 1927
Arghezi, Cuvinte potrivite
1930
lon Barbu, ./ocse-

-T.

cund

cu, lstoria civilizatiei romdne

moderne, l-/ll. feoria sincronismului
1926
Mihail Dragomirescu, Stiinla /iteraturii

"
. 1926-1929

o 1922

.1931

-T.

Arghezi, Flori de

mucigai

943

Scrisoarea citre
manifest al Cercului Literar de la Sibiu. Radu
Stanca va publica in 1945 ar
licolul R es u rect ia ba la dei
1

Lovinescu

. 1920
. 1922P;i durea

1922
Stamate

t
.

1922

conten-

. 'l 934 Eugen lorrescu,

. 'l 936 --Camrl
Pe:rescu,

y'y'cr

Ie-

Urmuz, P1lnia si

)ames )oyce, Ulise

193C
- Robert Musrr,
umul reE /nsiJstn

;tr,ie

porane

-spdnzuralrlor

.
.

teraturii romdnesii

Liviu Rebreanu,

- Thomas Mann,
hluntele vrQit
. 1925 F. Kafka, Procesul
c 1977 - Hortcnsi: P:nadat-Bengescu, Concert din
muzicd de Bach
. 1929, Mateiu L Caragiale,
Craii de Cuftea-Veche
o 1929, William Faulknet
Zgomotul si furia

G. Ciilinescu, /rata lui Mihal Eminescu

I934
N. lorga, lstaria li-

Liviu Rebreanu, /on

1924

ie

. 1932-

Ka{ka, Metamo,-

icza

193

1933

Mattreyi

1933

\zirgin a \,r/ooif, l,a-

Mircea Eliac'e,

G. lbriileanu,

Adela
' 1933 - Camil Petrescu,
Patul lui Procust

ze si antteze

1941
G. Calrnescu, ,31o.
rta /iteratu:ii rcmine
1941
T. Vianu, ALta pro-

p/iin in trealitatea tmediatd

.
.

zatori/or romini

1933
Mihail Sadoveanu,
Creanga de aur

.
.

1936

9i 6
- Mihail Sorbul, Patima ro5ie

'1

1921

L. Blaga, Zamalxe,

mrster pEg6n. Teatru expresionist, ca si Meierul Manole (1927)

1924-

Premiera piesei lui

Camil Petrescu , Act venettan

(in prima versiune, scrisi in
1919; versiunea amplif icati
va fi publicata abia in 1946)

1925

Camil

Suflete tari

1927

1927

G. M. Zamfirescu,
Domnisoara Nastasia

G. Ciprian, Omu/

cu mdrtoaga;1940

de rdtoi

1929

--6

Capu/

Kiri:es:u, 6ar'-

!e/e
. 1 932 -- Tudor [4utatescu,
Titantc va/s
'l
936
Miharl Sebastian,
Jocu/ de-a vacanta

938

V l. Pcpa,

Take,

/anke si Cadir
1943
Mihail Sebastian,
Steaua fird nume

M. Blecher, lntdm-

- G. C6linescu,
.'::; , i.r S, ., j.: ,..1938

Enigma Otl/rel

. 'a:J).

-;1, 1.;r,

11.:.

-(r'-;.

243
j
I

ft{

Petrescu,

trwH
It

.#

a*rm*r

{i

f. rdp

ep

-'.r-r3;',,ei ln-

- Capitllarea
che,e.ea celui oe-a,,u,:L\a
1945

RAzLro'

in Europa. Procesul de la
Nurnberg. incepr:r.,1 rizboiului rece
. 1947 Abdicarea regelui Mihai.
Romdnia e proclamatd rePublica
populara
. 1 948 Planul lr,iarshall
. 1948 - Proclamarea statulul lsrael.
Primul razboi israeliano-arab
. i 949 in China iau puterea comunistri, condusi de Mao Te Dun
. 1953 Moare Sialin
. 1 956 - Revoru'. a din Unga'ia
lvlcndial

o
r.9
qr
I

tn
<f
or

{o Er f r

1946-1952

arhrteciul Le Corbu-

s,er construteste la Mars,ria

o ,.unita-

te de locuit"
. 1948 Vrttorio de Sica, Ho/i de
bt'crclete. Fiimul neorealist italian
r1

q4q-1 q5?\

o 958
'l

Andrzej \Najda, CenuSii 5i

dlantant

Emil Cioran publica, in

1949
Franla, Tratat de descompunere
. Structuralismul devine curentul dominant in ;tiinlele umane
Roland Barthes, Gradul
1953
zero al scniturii
. 1958 C. L6vi-Strauss, Antropologla structurald
. 1959 Mircea Eliade, Sacrul;l profanul

.
.

zldul Berlinului

construii
- EAsasinarea
presedintelui
1963
american J. F. KennedY
. 965 N. Ceausescu ia pLrterea,
ca secretar general al Partidului cornu1961

'1

nist (din 1974 ri ca pre5edinte al Ro-

(3

m6niei)

.19o5-i973

Uniie
- c'inS'.aiele
\'/retnam

parti-

e 1960

F Fellini, La dolce vita

- Luis
Bunuel, ingerul externindtor
. 1962 Debutul discografic al form:iini Tho Rr:+loc "
^^n
. 1-o65 La Festivalul de Ia Cannes,

1962

ratilor

o
({}

Misciriie stuCentesti din

1968
mai, de la Paris si din alte orase eu-

tl

ropene. l."4is,carea niPPy

1968

,,

PrrrirSiara Ce la Praga"

si

o 1c)i6

Michel Foucault, Cu',tnte'

Jacques Derrida, Grameio-

1967

logia; Scritura sl alferenfa. Decon-

structivismul

lnnm:r Rprnrrt:1

,Dpr<nnP

1966
Andrei Tarkovski, fiinul Andrei Rubiiav
. 1967 And;v Warhol, Mantyn. Pop

Art

invadarea Cehoslovaoei

cipi la rizboiui

966

Liviu Ciulei prirneste premiul pentru

regie pentru Iilmul P;idurea Spdnzu-

o1
I

.'l

le 5i lucrun/e

. Arta

cinetrca
Filmul Reconstituirea,in regia lui Lucian Pintilie
. 1969 Concertul de la Woodstock
-l mrscd|l Li^^,
nrppy
apoleu dr
-;--i,;:

1968

197i

,,Teze

e ci;n iunie"

mar-

cheazd siirsitul unei scurte perioade

de lrberaliza:'e (,,dezghs1") a regimu-

o
co
ql
I

O
r

2/14

lui comunist
a i9 /-3
Criza ct',roiului

rcariea gerleralulur
1915
- La
I ra- co, .J-an Lc' ]s oev'r e rege e

o 1974-1975
i-loria Bernea picteazi ciclul Deal . 1975 Grupul 'iolk Phoeni;< scoate albumul Cantafabule

. Protocronismul
. 1978 --Constantin

Noica, Jentrmentul rominesc al fllntei

. 1978 Alegerea papei loan Faui

l^^J rr
dl
il cd

trEW

I abel tron*f*gric
iipar, invS!5mAnt, prePoezie
s5, critici literard
. Perioada proletcultismului.
. 1945-1947
'lntezicerea
publicirii

5i circu-

Proz5

.
.

lmediat

dupd rdzboi, se afirm.i un nou

val suprarealist (Gellu Nau,.r
Virgil Teodorescu 5. a.)

latiei operelor unor autori din

trecut sau contemporani
r Editurile si presa devin in totalitate institufii de stat, cen-

ca

.1947-1955

srstem de cenzurd foarte dur

Odatd cu

mele lubiri.ln acelasi an, poetul moare intr-un accident.

la 21 de ani

Se afirmE ,,Generatia

1960
Nichita Stiinescu,
Sensu/ iubirii

1962
N. Manolescu incepe s5 tind cronica literara

siptamAnala (mai intSi

la

mdnia /iterarQ; va inceta

dupa 30 de ani, in 1992
. Monica Lovinescu incepe,
de la Paris, o lung5 serie de
recenzii la postul de radio
,,Europa Liber5", prin care
aduce o criticS severd politicii culturale a regrmului co-

M o n dia /e (v ol. l-lll)

il-rv 1977-i 989)

azi,

I
I
I
|

Vestibu/

1967

1968

/ona

Marin

Sorescu,

Gabriel Garcia

tional al
sud-american
tastrc

- Leonid Dimov, l/er-

(,,

realismul fan-

")

Ernesto Sisbato, Despre

eroi si morminte

. ,,Generatia '70"
. t OZO -- Mirssa lvanescu,
. 1972 Marei CElinescu, I| poemest poesii
Conceptul modern depoezie
. teZa Serban Foart,i,
t 1974 E. Simion incepe |I Smpleroze-

vol

1964
Eugen lonescu e
tradus in romdnd (doui volume de Teatru, la Editura
pentru Literaturd)

1966
Stefan Aug. Doinas, Omu/ cu compasul
r 1966 Nichita Stdnescu,
1/ e/egti

m1nd intre ce/e doui

seria Scritori romdni oe

cu vol. I (vor mai apErea

Rublic; romanul l/
. 1966 apar postum povestiride V. Voiculescu
. rcAl Alexandru lvasiuc,

5Un

I o
Thnm:c
D,,^-l
- 1q6?
|tv)
ILUiild5 ry'LnOn
|
-

1964
Ana Blandiana
Persoana intdia p/ural
. 1965 Marin Sorescu, pa
eme
c 1965
Sylvia plath, Ariel

Ov. S. Croh-

unul dintre principalii creatori

teatrului absurd
1953
Samuel Beckett,

Asrept1ndu-/ pe Godot
o Teatrul este supus cenzunl
politice; e stimulatA aparitia
pieselor de propaganda
. 1960 lonesco, Rinoceri

M6rquez, Un veac de singurdtate. Mate succes tnternaromanului

966

piesei

Scaune/e. lonescu devine

Gume/e. Noul roman f rancez

'1

cheald. in

952, reprezentatia

ar

lescu (m. 1963)

'l

de propagandd politicii
. 1953 A. Robbe-Grillet,

Shakespeare... de V Voicr,-

milniceanu, -Literatura ro-

R ii z b o a r e

1962

Opera lui Blaga re.

intrJ in circuitul public
1964
apar postum L/ltrmele sonete inchlpuite ale lui

Contemporanul, apoi la Ro-

munrst
" 1967-1975

Ld?aiis e pusd in

. 1 959 Gunther Grass, Toba de tt'nlchea

. '1 959 ltalo Calvino, Baronul din copacl

'60"

co, Cintireala

1967)
1957
Jack Kerouac, pe
drum. GeneraIia,, beat"

terdictie

1950

scena piesa lui Eugdne lones-

1957
Tudor Arghezi e
din nou acceptat de oficiailtAti, dup; o perioad5 de in-

). L. Borges, Aleph

.1955-V Nabokov lolra

. 1955 MarinPreda, Morometit, vol. I (vol. ll apare in

consolidarea regimului, singura poezie admisd de cenzura e cea propagandistici

. 1956 Nicolae Labis, pz-

1949
G. Orwell, /964.
Utopra r,i:gativa
1951
J. D. Salrngeq De
veghe in /anul de secard
. Numeroase romane teziste

1946
Geo Dumitrescu,
Libeltatea de a trage cu pu5_

tralrzate, controlate de un

1949

Teatru

1973-1976

Alexandr

5oijenitin. Arn ioe/,i g u i

G ula

Spectacole de teatru mo-

cjerne, puneri in scend inova-

Autoi'ul e expulzat din Un u-

toare, apartin6nd

regizori precum Liviu Ciulei,

unor

nea SovietrcJ
. 1977 Stefan Binulescu,

Cartea Milionarului, vol.

Cartea Ce /a Metopolb

ri

Mar":o Varqas
Llasa, l.4Aiusa Jul,s st conde-

mat ales cind dovedeste

nonconformism politic sr face
aluzrr la acruaiitate

l:

.1911 -'erui

1977

Orgo/rt

Augusttrr Buzlra,

Catalina Buzoranu, Lucian

Pintilie s. a. Teat:.ul se bucude particioarea publicului,

19'/8

Marin

Sorescu,

.4 trela teapd

1979
Mrrcea Nedelcir:,
Aventun intr-o curte intenoa-

245

f,

19:i:

in

Polonra se creeazd srnde

dicatul-Soirdariiatea, condus

o
Ol

Or

r 1981
Daneliuc

1983
Gabriel Li;teanu
de la Pd/tini5

L. \ 'ia lesa

r 1986-

1985
V. Go'::c'ov der'''e secrer21 6pr.p.2r al nrprdrrlrri romUrrSl din

Stere Gulea

Morometli, iilm?n regia lui

1988

Andrei

mora/ia

Plegu,

Uniunea Sovietrci
. i 989 Caoe : cu' Berlrn.l,ir.
- 1989 Cdderea regio decembrie
mului comunist din Rom6nia

o
co
I

Or

1990
in tarile iostulr..ii bioc cornunist au loc alegerr ricere. in Rom6nia,
primele alegerl libere in 20 mai
l99i
Slovenia 5i Crcat a isi d'"-

ri:ri

rndpnendol

inrene .izcoiul i'',

fcsta luqosiavre

991

Repubiica Moldova devine

stat independent. Uniurrea Sovielcd

isi inceteazi exl)ieiria

o
o
(\
I

O
Ol
g)

I L+l)

--

iaz5c:-r: C n ric.;oi.o; hor'-rbardamente NATO as rp'a tLgosiavi?'

. 1 1 seple'; or.e 2131 - P'i:'::,-ea
.Turnurilor Gen"'eri-o" din New \brk,
in urma unui aiac terorist (cca 30CC
de morli)
. luu3 lf ceo? Kazootrll ctn rraK
' 1 ianuarie 2007 - Rominia intrd
in Uniunea EuropeanS
1999

1992

Ealanta

r icsl _

Lucian Pintilie, filmul

Sro,,aaI
Jl!t!j

\a clirplr f .lf.d
JFII!|ULIy,

riei 5l

LiS-

ra i,si ScninCler

1998
Radu Mihiileanu, filmul
de vie

Train

- Filmul lui Cristi Puiu

It lad rted oo m n u / u i Ldzd res cu obline
2005

lriarele Premiu la seciiunea ,,Un certain regard" la Festivalul de la Cannes

" 2007 -- Filmul lui Cristian Mungiu
4 lunt, 3 sdptiirni4ni ;i 2 zt/e obline
Palme d'Or la Festivalul de la Cannes
. 2007 Filmul lui Cristian Nemescu

Califarnia Dreamln' obline tvlarele

Premiu la secliunea,,Un certain
regard" la Festivalul de la Cannes
. 2AO7
Sibiu si Luxemburg
Capitaie Culturale Europene

F.

Fukuyama, Sferfitul lsto-

ultimul om

Continud disculiile despre postmo-

ciefnism

1993
Nae Caranfil, filmul Fpericoloso sporgersl

o 1991

1996

Publicarea iurna/ului lui

Mihail Sebastian readuce in dezbatere poziliile poiitice;i morale ale inte-

lectualilor din periooda interbelicii

. 2005 I'lcare Papa loan Feui al
ii-1ea

w
N

abel rsrrofogrf*"

invi!5mint, pres5, critici literar5

i-ipar,

d 1980-1983
Nicolae Manolescu, Arca lul Noe, vol.llll
1984
Tn presa literard se

lanseazi dezbaterea asupra

postmodernismului

1987

Poezie

Prozi

1980
Gellu Narrm, partea ceala/td
. 1980 Emii Brumaru, Dulapu/ indrdgostit
o 1982
Volume colective
ale generatiei '80: Aer cu dia-

Adrian Marino,

mante; Cinci

ture

PaulCornea,

Teatru

Marin Preda, Cel

1980

- dtntre pim1nteni.
r;ai iubit

Succes de public" in acelapi an

autorul moare
. 1980 Umberto Eco, Nunie/e tranoanrului
. 1983 Desant'83. volum
colectiv, manifest al generaliei '80 in prozE

Hermeneutica ideii de litera-

. 1988-

,,Generalia '80"

tr

lntro

ducere in teoria /ecturii

1983

Gabriela Adames-

teanu, Dimineald pierdutd

1984
Stefan Agopian,

Manua/u/ in td mpliiri/or

1985

ravana

loan Gropan, Caficd

cin e ma to g ra

1985
Cristian Teodorescu, Maestru/ de /umini
. 1989 Mircea C6rtdrescu,
Visul (in 1 993 Nostalgla)

/*

o lmediat dupd 1989, explo.

zie de ziare pi reviste, posturi
de radio gi edituri; dupE c6ti-

. 1994

va ani, ;i de posturi de televiziune

Arta Popescu. Autorul moare in anul urm6tor, la 35 de

1 995
Se rispEndepte folosirea computerului si a retelei Internet; apar tot mai
multe sfe-uri culturale rom6-

ani

ne;ti

o I995

in.invdl6mantul

1990-

M. C5rtirescu,

vantu/

Cristian Popescu,

1990
Adriana Babefi,
Mircea Nedelciu, Mircea Mihdies, Femeia in rosu
. in primii ani de dupi 1989,

se public6 masiv jurnale

si

memorii legate de experien-

!a carcerald din timpul regimului comunist. Se produce

o deplasare a interesului publicului de la fictiune spre do-

rom6nesc se revine la practi-

cument
199'l

ca manualelor alternative

lum Jurna/u/ fericirii al lui

Este publicat pos-

o 199O-199?

RtrniTnrul

Andrei Serban -devine director al Teatrului National din

Bucuresti pi (re)pune in scen6
spectacole care i-au consolidat renumele {1990
Tri/ogia anticd)
. Volumele Tedtru Hl(1996)
si Teatru descompus (1998)
de Matei Visniec cuprind
piese care s-au bucurat de

succes
nate

;i monGri internatio-

N. Steinhardt
o 1996- M. Cdrtdrescu, Or-

bitor Aripa s6ngii, primul

volum al unei trilogii (volumul
al lllea, Corpu/,2002, volumul al lll-lea, Aripa dreaotii,
2007)

247

riln
i
i

p. 180
alegorie
p.34
ambiguitate

- i10
anacolut-p.

p. 195
anaford
p. 107
anecdotd

--f i nnn+iri
otto
P\JELtLo

avangardd
butaforie

^.
P 23

p. 78

- p. 120

cacofonie-p.

110
p.
195
catafora
p.229
criticii literard
p. 185
cronotop
p.79
dadaism
p. 194
deictice
p. 89
dezbatere
p,223
discurs politic
p.221
discurs publicistic
p. 47
ernnetism
eseu nestructurai / liber --- p. 197

eser-i structurat

-- p. 51

p.92
europenism
p 21
expresionism
p. 33
expresivitate
gdrrdirisnr -- p.73
innamhampqf
l. 164
istorie literara
St.2V9
jurnal
p. 138
kitsch -- p. 120
lirnbaje de specialitate -- p. 128
p. 127
,,limbi de lemn':
p. 1:38
rnemorii
I -- lc. 70
|n-:ndnlizatnri
|
'\rLrurrluLvr
pp 64,6'-t,92
mrrdernisnr

.--

p. 29
monolog
p. 10
muzicd
p. 171
neomodernism
p. 87
normi literard
p. 209
operE deschisd
p. 209
parabold

paronime-p.
pleonasm-p.

110
110

p. 185
poezie postmoderni
p.42
poezie purd
polemicd
-'p.219
pp.72, 73
poporanism
pp. 188, 189
postmodernism
p. 169
prefata
p. 93
protocronism
p. 121
postmodernd
prozd narativS
p. 131
punctualie
p. 132
reguli sintactice
p. 120
rcmance
p.72
sdmdnitorisnr
_.
p. 10
simbol
p. 10
simbolism
pp. 67, 92
sincronisrn
p.
9
sinestezie
p.
14
suqestie
p. 86
sur:rarealisrn
tautologie-p. 110
p. 215
teatrul aiisurdului
pp. 72,73
tradrtionaiisrn
p.73
trairism
variatii siilisllce
St. 132
p
i4
versrrri iibere -p. 120
perspectiva
r,ilrativa
viziune /

'24A

-.----.-*:L"