INVATAM ROMANA

Poate parea ciudat sau peste masura de naiv, dar -DA- chiar vreau sa va ajut sa invatam cate ceva despre limba si literatura romana. Tineti-mi pumnii, si uratimi succes! Acest blog Link de aici Lista mea de bloguri Web

Se afieaz postrile cu eticheta TEORIE DE TOT FELUL. Afiai toate postrile Se afieaz postrile cu eticheta TEORIE DE TOT FELUL. Afiai toate postrile
MIERCURI, 13 IANUARIE 2010

ROMAN AL EXPERIENTEI/ROMAN PSIHOLOGIC

Romanul experientei valorifica trairea cat mai intensa, in plan interior, de catre personaje, a unor experiente definitorii. Proza experientei se bazeaza pe crearea impresiei de autenticitate prin utilizarea unor elemente care tin de realitate (jurnal, elemente autobiografice, scrisori) Estetica autenticitatii (care sta, deci, la baza romanului experientei) are in vedere confesiunea personajului-narator la persoana I, introspectia, autoanaliza lucida, tehnica narativa moderna a "punerii in abis"(de ex, introducerea in naratiune a fragmentelor de jurnal), stilul anticalofil, (si numai la Camil Petrescu, notele de subsol tot la persoana I, care sustin chiar identitatea autor-narator!!!) Romanul psihologic/de analiza are drept obiect investigarea detaliata a vietii interioare, observarea psihologica, iar drept subiect are cazurile de constiinta.Este scris de obicei la persoana I (perspectiva narativa subiectiva), pentru ca pune accent pe descrierea starilor sufletesti, a problemelor de constiinta sau chiar patrunderea in zonele obscure ale inconstientului. Proza de factura subiectiva are drept caracteristici: perspectiva narativa "faramitata", relativizata, timpul subiectiv, fluxul constiintei, memoria afectiva, naratiunea la persoana I, luciditatea autoanalizei, anticalofilismul, introspectia (utilizata nu numai ca mijloc de autocunoastere, ci si ca mijloc de cunoastere a

celuilalat!), constructia personajelor a caror identitate se construieste treptat, prin alcatuirea unor "dosare de existenta", dar si autenticitatea definita ca identificare a actului de creatie cu realitatea vietii, cu experienta nepervertita, cu trairea febrila) CONCLUZII 1. Daca citim cu maaaaaare atentie cele doua definitii+trasaturi, observam foarte multe elemente comune intre cele doua tipuri de romane! 2. LA MODUL ABSOLUT SIGUR, "Ultima noapte...." ESTE ROMAN AL EXPERIENTEI (Gheorghidiu traieste doua experiente definitorii, dragostea si razboiul, pe care le traieste atat de intens, incat nu se poate elibera de ele decat scriindu-levezi, iar, identitatea superb realizata autor-personaj; cat despre autenticitate....E MAESTRU); 3. "Ultima noapte..." este SI roman psihologic, asa cum stiam cu totii; 4. "Maitreyi " este, de asemenea, roman al experientei, insa, cine il alege din dragoste de Eliade, trebuie sa stie ca subiectul poate fi formulat si asa:Scrie

un eseu de 2 3 pagini, despre particularitile unui roman al experienei prin referire la o oper literar studiat, aparinnd unui autor canonic...deci,pentru a nu risca, trebuie sa invete si "Ultima..."(eu asa as face, dar eu am fost o "olimpica tocilara":) 5. EU cred ca vina acestei confuzii provine de la cine a conceput cerintele, intrucat nu si-a dat seama de limita ingusta dintre cele doua tipuri de romane; si mai cred ca sunt prea multi profesori care nu pot concepe ca se poate folosi aceeasi opera in aceste cazuri...no comment.
Publicat de PROFADEROMANA la 20:48 1 comentarii ctre aceast postare Etichete: TEORIE DE TOT FELUL Linkuri de ntoarcere

Reacii:
SMBT, 9 IANUARIE 2010

TIPOLOGIA TEXTELOR
Tipuri sau secvene de text TIPOLOGIA TEXTELOR (.M. Adam) Mrci lingvistice Genuri de texte ce probabile aparin sau care au o ntrebri ce evideniaz

Obiectivul lor

secven ce aparine unui anume tip de text

specificul textului

TEXTUL NARATIV

- repere temporale, mai ales: atunci, apoi, mai trziu... - timpuri verbale: prezent i perfect compus sau perfect simplu - lexic: frecvena verbelor i adverbelor ce insist asupra aciunii

- romane, nuvele, basme... - fapte diverse - pasaje de basm, schi, nuvel...

Cine? Ce face? Unde? Cnd? Cum? De ce?

Testul descriptiv

- repere spaiale, mai ales: aici, mai departe, lng ... - timpuri verbale: imperfect sau prezent - lexic: frecvena substantivului i adjectivului; verbe ale strii; cmpuri lexicale ce asigur unitatea tematic

- pasaje de roman, nuvel, pastelul - plane anatomice - pasaje de ghid turistic

Ce este descris? De cine? Cum? De ce?

Testul scenic sau dialogal / conversaional

- punctuaie specific - mrci ale enunrii

- piese de teatru - scene n texte epice - conversaii pe viu"

Cine vorbete? Cu cine? Despre ce? Unde? Cnd? De ce?

Textul informativ a informa

- estomparea complet a emitorului - articulaii de tip cronologic: mai nti, apoi...; timp verbal: prezentul - lexic specific orizontului tematic

- unele articole de pres - rubrici de pres de tipul meteo", anunuri"

Despre ce suntem informai? De cine? Cum? De ce?

Textul explicativ

- a face s neleag

- estomparea emitorului - conectori logici: cauz efect: deoarece, deci... - timp verbal: prezentul - lexic specific orizontului tematic

- manuale colare - unele texte tiinifice

Ce este explicat? De cine? Cum? De ce?

Textul injonctiv a indica modul de

- estomparea emitorului - timpuri verbale:

- reete - prospecte

La ce se refer indicaiile? Cine le

aciune Textul argumentativ a convinge

imperativ sau infinitiv - conectori logici: deoarece, n consecin, cu toate acestea... - lexic, n funcie de strategia adoptat: neutru sau valorizant vs. devalorizant - expuneri, prezentare de carte - editoriale, cronici i comentarii de pres

d? De ce? Cine argumenteaz? Ce argumenteaz? Pe cine dorete s conving? Cui i se opune? De ce?

Iarasi foarte folositor pentru bacalaureat - oral , mai ales pentru aceia dintre voi care nu pot invata teorie foarte multa; cititi cu atentie mai ales coloana a 2-a (marci lingvistice probabile), ca sa va fixati cateva trasaturi ale fiecarui tip de text. Voi reveni cu detalii, pentru textele narativ si descriptiv (argumentativul lam explicat deja) Publicat de PROFADEROMANA la 20:04 1 comentarii ctre aceast postare Etichete: TEORIE DE TOT FELUL Linkuri de ntoarcere

Reacii:
MARI, 5 IANUARIE 2010

TEXTUL LITERAR SI TEXTUL NONLITERAR

Materialul este luat de pe net, dar consider ca este foarte bine realizat si va ajuta sa realizati diferenta literar/nonliterar, importanta in rezolvarea unor cerinte de la proba orala a bacalaureatului.

MESAJUL poate fi structurat sub forma unui TEXT LITERAR sau NONLITERAR, n funcie de scopul comunicrii i modul particular de concretizare a informaiei transmise. A.TEXTUL LITERAR particularizeaz comunicarea artistic, pentru c n el se recunoate originalitatea reflectrii lumii nconjurtoare de ctre creatorul operei artistice (populare sau culte). n text se manifest funcia poetic a limbajului, prin excelen reflexiv, ntruct expresivitatea coninutului primeaz i nu informaiile oferite.

B. TEXTUL NONLITERAR este elaborat pentru a comunica un coninut n care acioneaz, cu precdere, funcia referenial. Vizeaz domenii diverse, de la cele tiinifice i juridico-administrative la mass-media audio-vizual, concretizndu-se; cu ajutorul registrelor lingvistice (oral/ scris; popular/ cult; regional, colocvial, argoul i jargonul). Indiferent de textul funcional reprezentat n comunicare, emitorul abordeaz obiectiv realitatea i folosete un limbaj comun, convenional, prin excelen tranzitiv (scopul principal este de a transmite informaii). TEXTUL LITERAR - caracter reflexiv - subiectivitatea emitorului - nclcarea intenionat a normelor lingvistice - limbaj expresiv, realizat cu ajutorul figurilor de stil i al procedeelor artistice - acioneaz funcia poetic - modalizare afectiv maxim TEXTUL NONLITERAR - caracter tranzitiv - obiectivitatea emitorului - respectarea normelor de redactare a textului funcional - limbaj specializat pe domenii de activitate - acioneaz funcia referenial - modalizare afectiv minim

Publicat de PROFADEROMANA la 20:28 1 comentarii ctre aceast postare Etichete: TEORIE DE TOT FELUL

Linkuri de ntoarcere

Reacii:
LUNI, 4 IANUARIE 2010

LITERATURA ROMANA INTERBELICA, PREZENTARE GENERALA

1.)Premise Perioada interbelic cuprinde anii 1918-1944. Aceasta se caracterizeaz pe plan european prin nfrngerea Germaniei n timpul Primului Rzboi Mondial, prbuirea Imperiului Austro-Ungar i Revoluia din Rusia. Pe plan naional se realizeaz unitatea naional i integrarea n ritmul european de modernizare. n literatur tendinele moderniste, care domin n epoc coexista cu cele traditionaliste . n acest contest se impun personaliti ca Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, Mateiu Caragiale, Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Ion Barbu, Eugen Lovinescu, Tudor Vianu. 2.) Reviste i curente Dup Primul Rzboi Mondial, ziarele cu pagin literar i revistele literare sporesc la numr. Viaa romneasc. Apare la 6 martie 1906 la Iai sub conducerea lui Constantin Stere, i Paul Bujor, director tiinific devine profesorul dr. Ion Cantacuzino, iar proprietarii revistei sunt Constantin Stere, Ion Botez, Garabet Ibrileanu. Din 1915 directorul unic al revistei rmne Garabet Ibrileanu (important critic literar al epocii, de orientare poporanista). n timpul Primului Rzboi Mondial, revista i nceteaz apariia pn n 1920 cnd reapare sub conducerea lui Ibrileanu. Din 1930 revista se mut la Bucureti, conducerea fiind preluat de Mihail Ralea i George Clinescu. Din 1948 va aparea seria care continu i astzi. n Viaa romneasc accentul se pune pe

autenticitatea i specificul naional nelese ca dimensiune social, importante fiind poporul i rasa europenizarea ca asimilare a spiritului naional repudierea decadentismului i simpatia pentru rnime. n jurul acestei reviste se dezvolt curentul literar cunoscut sub numele de Poporanism. Dintre scriitori de la Viaa romneasc amintim pe Calistrat Hoga, Jean Bart, Ptcanu, M. Sadoveanu, G.Toprceanu, Ionel Teodoreanu i alii.. Revista Sburtorul apare la Bucureti ntre anii 1919-1922 i apoi ntre 1926-1927. Coordonator este criticul Eugen Lovinescu, teoreticianul Modernismului. Cenaclul cu acelasi nume va avea o existena mai ndelungat ,ntre 1919-1947.Obiectivele gruprii erau: promovarea tinerilor scriitori; imprimarea unei tendine moderniste n evoluia literaturii romne. Primul obiectiv s-a realizat prin lansarea unor nume ca Ion Barbu, Camil Petrescu, Ilarie Voronca, George Clinescu, Pompiliu Constantinescu. Al doilea obiectiv a cunoscut un proces mai ndelungat de constituire. Eugen Lovinescu i dezvolt concepiile sale moderniste n lucrrile Istoria civilizaiei romne moderne i Istoria literaturii romne contemporane. Dintre colaboratorii la revista Sburtorul amintim pe Ion Barbu, Ilarie Vorunca, Tristan Tzara i alii. Revista tradiionalist Gndirea apare la Cluj n 1921 sub conducerea lui Cezar Petrescu i I.Cucu. n 1922 revista se mut la Bucureti i trece sub conducerea lui Nechifor Crainic. Va continua s apar pn n 1944. Dintre scriitorii tradiionaliti care au colaborat in paginile revistei se pot mentiona poetii Lucian Blaga, Ion Pillat, Vasile Voiculescu, iar dintre prozatori Cezar Petrescu, Mateiu Caragiale i dintre dramaturgi Adrian Maniu i Lucian Blaga. Revista fundaiilor regale apare lunar la Bucureti n dou serii:prima ntre 1934-1945 i a doua ntre 1945-1947. Revista i propune s fie o publicaie cu rdcini n toate terenurile activitii naionale. Primul redactor-ef al revistei este Paul Zarifopol, care orienteaz revista pe direcia maiorescian. Dup 1934 conducerea revistei o ia

Camil Petrescu i apoi D. Caracostea. Seria nou apare sub conducerea lui Al. Rosetti. Dintre colaboratorii revistei amintim pe Tudor Arghezi, Gala Galaction, Ion Barbu, Hontensia Papadat Bengescu. n aceast perioad apar si publicaii de avangard. Avangardismul european are ca punct de plecare curentul non-conformist numit Dadaism. Acesta a fost iniial la Zrich de Tristan Tzara (scriitor evreu de origine romana). Dadaitii i exprimau dispreul fa de o lume incapabil s opreasc barbaria i crima. Ei cultivau antiliteratura, antimuzica, antipictura, ajungnd n domeniul absurdului. Din acest curent decurg curentele de avangard: constructivismul i suprarealismul. Constructivismul romnesc s-a grupat n jurul revistei Contemporanul condus de Ion Vinea. Constructivitii subliniau necesitatea unei corespondene ntre art i spiritul contemporan al tehnicii moderne care inventeaz forme noi, concurnd natura. Colaboratorii ai revistei vor fi scriitorii T.Arghezi, Ion Barbu, Camil Petrescu, dar i pictori i sculptori dintre care Constantin Brncui. Sunt i alte reviste constructiviste ca Integral i Punct. Suprarealismul a fost teoretizat i practicat la revistele Alge i Urmuz. Suprarealismul urmrea prin programul su ptrunderea artei n planul incontientului, al visului, al delirului n care spaiile umane scap controlului contientei. Dintre reprezentaii suprarealismului amintim pe plan european pe: Louis Aragon, dintre pictori Pablo Picasso, iar dintre scriitorii romni pe Aurel Baranga, Saa Pan i chiar Tudor Arghezi. 3.) Proza din perioada interbelic Anii interbelici se caracterizeaz n literatura romn printr-o remarcabil dezvoltare a romanului care n scurt timp atinge nivelul valoric european. Romanul romnesc i lrgete tematica, el cuprinznd medii sociale diferite i problematici mai bogate i mai complexe. Un an de referin pentru romanul romnesc este 1920, cnd apare Ion al lui Liviu Rebreanu. Pn la acest roman au aprut i altele, cum

sunt Ciocoii vechi i noi al lui Nicolae Filimon, Ciclul Comanestenilor (Viata la tara, Tanase Scatiul) al lui Duiliu Zamfirescu, Mara de Ion Slavici i Neamul Soimretilor de Mihail Sadoveanu. Ion este ns primul roman romnesc comparabil cu capodoperele universale prin impresia copleitoare de viaa pe care o degaj. n romanul interbelic se continu inspiraia rural prin operele lui Sadoveanu, i Rebreanu, dar pe trepte valorice superioare i cu modaliti specifice. Acum apar si romanele citadine n care cadrul de desfurare al aciunii este oraul modern. Aa avem creaiile lui Camil Petrescu, George Clinescu, Hontensia Papadat Bengescu. Legat de mediul citadin se dezvolt i problema intelectualului strlucit ilustrat de romanele lui Camil Petrescu. n aceasta perioada se intensific dezbaterile cu caracter teoretic n legtur cu romanul. Astfel, Garabet Ibrileanu n studiul Creaie i analiz constat existenta a dou principale tipuri de roman: romanul de creaie, care prezint personajele ndeosebi prin comportamentul lor romanul de analiz care este interesat de viaa interioar,de psihic. Mare importan o are n domeniul teoretic conferina lui Camil Petrescu Noua structura i opera lui Marcel Proust . Din acest studiu se deprinde o nou viziune asupra posibilitilor de cunoatere a fiinei umane n acord cu evoluia filozofiei i tiinelor. n acelasi timp,romancierii experimenteaz acum tehnici inovatoare ale romanului modern : tendina de revenire critica la modelele tradiionale precum cel balzacian pe care George Clinescu l folosete n Enigma Otiliei. El considera absolut necesar dezvoltarea romanului romnesc pe linia studiului caracterului ; valorificarea elementelor specifice romanului de analiza : introspectia, fluxul memoriei, relatarea subiectiva la persoana I, tehnica jurnalului si a colajelor, autenticitatea, anticalofilia (vezi Camil Petrescu, dar si Mircea Eliade, in Maitreyi) ; explorarea valentelor simbolice la Mateiu Caragiale si fantastice la Mircea Eliade.

Pe lng roman n proza interbelic se dezvolt: nuvela prin Gib Mihescu, reportajul literar la Geo Bogza i proza original (antiproza) lui Urmuz, deschiztoare de drumuri pentru literatura deceniilor urmtoare. De asemenea, continua si proza cu valente traditionaliste (romanul de inspiratie mitica, romanul istoric) prin reprezentantul sau de seama, Mihail Sadoveanu. NOTA Pentru poezia interbelica, a se vedea prezentarile separate ale poetilor : George Bacovia (simbolist), Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Ion Barbu (modernisti), Ion Pillat (traditionalist). Totusi, asa cum se poate observa si din prezentarea revistelor vremii, poetii interbelici au cochetat cu mai multe orientari, ei neputand fi incadrati foarte usor intrun singur curent literar. Dar, pentru a fi in acord cu programa de bacalaureat, ne vom referi la ei asa cum am spus mai sus.
Publicat de PROFADEROMANA la 20:41 0 comentarii ctre aceast postare Etichete: TEORIE DE TOT FELUL Linkuri de ntoarcere

Reacii:
LUNI, 30 NOIEMBRIE 2009

PERIODIZAREA LITERATURII ROMANE

Va propun un material care sa va ajute sa intelegeti mai bine pe unde se afla scriitorii studiati in cei patru ani de liceu

Periodizare succinta a literaturii romane

I Literatura romana veche (sec al XVI-lea - sfarsitul sec. al XVIIIlea ~ 1780) sec al XVI-lea

- 1521 - primul document scris in limba romana "Scrisoarea lui Neacsu din Campulung" adresata lui Johannes Benkner, judele Brasovului. - traduceri in limba romana a unor texte religioase: "Psaltirea scheiana", "Psaltirea voroneteana", "Psaltirea Hurumuzachi", "Codicele voronetean". - "Invataturile lui Neagoe Basarab catre fiul sau Theodosie" - carte initiatica. - incep sa apara cronicile de curte scrise din porunca domneasca; cei mai importanti cronicari au fost Macarie, Azarie si Eftimie. - activitatea tipografului Coresi, care tipareste carti in limba slovana, dar si in limba romana (cartile tiparite de el vor contribui la formarea limbii romane literare) sec al XVII-lea - tipariturile religioase: Cazania mitropolitului Varlaam,"Noul Testament de la Balgrad" (Alba-Iulia) scris de mitropolitul Simion Stefan in 1648, "Psaltirea in versuri" a mitropolitului Dosoftei, atestata in 1673, "Biblia de la Bucuresti" (1688). - "Letopisetul Tarii Moldovei", inceput de Grigore Ureche, care se refera la perioada 1359-1594 ; va fi continuat de Miron Costin, care va scrie despre evenimentele istorice cuprinse intre 1594-1661, apoi Ion Neculce il va continua pe Miron Costin, referindu-se la perioada cuprinsa intre anii 1661-1743. - Grigore Ureche si Miron Costin au fost asimilati umanismului romanesc din sec al XVII-lea, diferit de cel al Renasterii din sec al XV-lea.Ambii cronicari studiaza la Polonia, primul la Liov, al doilea la Bar, stiintele umane: greaca, latina, istoria, retorica, literatura antichitatii, filosofia. - Miron Costin este si creatorul primului poem filosofic romanesc: "Viata lumii".Acesta cuprinde cateva motive preluate de la autorii antici: "fortuna labilis"(soarta schimbatoare), "fugit irreparabile tempus"(trecerea inevitabila a timpului), "ubi sunt qui ante nos" (unde sunt cei de dinaintea noastra).O lucrare importanta a lui Miron Costin este "De neamul moldovenilor", in care constata latinitatea limbii si poporului roman, la fel ca in Letopiset. - Ion Neculce este singurul dintre cronicarii moldoveni care nu studiaza in strainatate, stilul sau fiind mult mai aproape de oralitate.Inaintea Letopisetului, Neculce introduce culegerea de legende "O sama de cuvinte" (42 de legende).

- exista si cronicarii munteni, dar acestia nu dau dovada de talent literar, ca Grigore Ureche, Miron Costin, Neculce.Cei mai importanti cronicari munteni au fost stolnicul Cantacuzino, Radu Greceanu si Radu Popescu. la sfarsitul sec al XVII-lea si inceputul sec al XVIII-lea - personalitatea care se impune este Dimitrie Cantemir, cel mai important umanist roman.Este cunoscator a noua limbi straine: turca, rusa, engleza, franceza, greaca, latina, germana, persana, italiana.Dimitrie Cantemir a scris numeroase lucrari in diferite domenii: istorie, lingvistica, filosofie, etnografie, folclor, geografie, muzica.Este si creatorul primului roman romanesc, "Istoria ieroglifica", in care procedeul dominant este alegoria. II Literatura romana premoderna (1780-1821) - perioada de tranzitie spre literatura moderna la sfarsitul sec al XVIII-lea - se remarca miscarea ideologico-politica si cultural-literara, cunoscuta sub denumirea "Scoala ardeleana".Gruparea apare in Transilvania si reprezinta Iluminismul romanesc. Ardelenii lupta pentru drepturile romanilor in Transilvania, continuand ideile cronicarilor moldoveni (Grigore Ureche, Miron Costin, Ion Neculce), privitoare la originea latina a limbii si poporului roman.Cei mai de seama reprezentanti ai scolii ardelene au fost: Samuil Micu, Gheorghe Sincai, Petru Maior si Ion Budai-Deleanu. Ultimul scrie epopeea eroi-comico-satirica "Tiganiada". - tot acum se remarca activitatea poetilor Vacaresti (Ienachita, Alecu, Nicolae, Iancu). - Costache Conachi, Dinicu Golescu, Anton Pann III Perioada pasoptista(1821/30-1860) In "Originile romantismului romanesc", Paul Cornea imparte pasoptismul in doua etape, in functie de manifestarea critica: - 1820-1840, perioada tutelata de Ion Heliade-Radulescu (scrieti orice, baieti, numai scrieti inceputurile literaturii, cand nu se face diferenta intre traduceri si opere originale)

- 1840-1860, etapa directionata de Mihail Kogalniceanu.Acesta va publica in primul numar al revistei "Dacia literara", aparut in 1840, celebra sa "Introductie".Aceasta reprezinta manifestul romantismului romanesc, pentru ca impune unificarea culturala a tuturor romanilor, crearea unei literaturi originale prin autohtonizarea inspiratiei.Critica promovata de Mihail Kogalniceanu este una nepartinitoare: "Vom critica cartea, iar nu persoana".Kogalniceanu enumera trei surse de inspiratie, pe care le vor urma scriitorii pasoptisti: istoria nationala, geografia patriei, datinele si obiceiurile poporului roman . Prozatori: Ion Heliade-Radulescu, Mihail Kogalniceanu (romanul "Tainele inimii", fiziologiile "Fiziologia provincialului in Iasi", "Adunari dantuitoare"), Costache Negruzzi ("Alexandru Lapusneanul", "Aprodul Purice", "Sobieski si romanii"), Dimitrie Bolintineanu (romanele "Manoil" si "Elena"). Poeti: Ion Heliade-Radulescu (balada "Zburatorul"), Grigore Alexandrescu (fabule, satire, epistole, meditatii), Dimitrie Bolintineanu ("Legende istorice"), Vasile Alecsandri ("Doine", "Lacramioare", "Suvenire", "Margaritarele", "Pasteluri"). Dramaturgi: Vasile Alecsandri (comediile "Chirita in Iasi", "Chirita in provintie", "Chirita in voiaj", "Chirita in balon"). Altii: Alecu Russo ("Cantarea Romaniei"), Nicolae Balcescu ("Romanii supt Mihai Voievod Viteazul"), Ion Ghica. postpasoptismul (etapa de tranzitie de la perioada pasoptista la epoca Junimii) reprezentanti: Nicolae Filimon ("Ciocoii vechi si noi" (1863)), Alexandru Odobescu (nuvelele istorice "Doamna Chiajna", "Mihnea Voda cel Rau"), Bogdan Petriceicu Hasdeu ( Rasvan si Vidra )

IV Perioada junimista sau a Marilor Clasici (1860 - sfarsitul sec al XIX-lea) - in 1864 este infiintata societatea Junimea, al carei mentor este Titu Maiorescu.Junimistii (Titu Maiorescu, Iacob Negruzzi, Vasile Pogor, Petre Carp) editeaza si o revista, "Convorbiri literare", condusa de Iacob Negruzzi.In aceasta revista vor publica cei mai importanti scriitori ai vremii: Mihai Eminescu, I.L. Caragiale, Ioan Slavici, Ion Creanga.Ei au pus bazele literaturii romane moderne si de aceea au fost numiti si marii clasici.

V Perioada de tranzitie, intre epoca "Junimii" si perioada interbelica (incepe din primele decenii ale sec XX si se continua pana la Primul Razboi Mondial) in aceasta etapa de tranzitie apar reviste cu tenta traditionala, cum au fost "Samanatorul", (in care publica si George Cosbuc) si "Viata romaneasca". In ceea ce priveste poezia, se remarca dorinta aparitiei unui nou Eminescu.Dupa moartea marelui poet, poezia romana se afla in impas.Se naste fenomenul epigonismului eminescian, mai ales prin Alexandru Vlahuta.Apar insa si poeti originali, ca Octavian Goga, asimilat directiei poporaniste si George Cosbuc, care a fost considerat neoclasic, dar si samanatorist. Samanatorismul si poporanismul au fost directii autohtone ce au mizat pe iluminarea prin cultura a oamenilor simpli.Octavian Goga a fost incadrat si neoromantismului prin spiritul profetic, mesianic.El este un "poet al cetatii", deplangand soarta romanilor din Ardeal.Tema melancoliei este dominata in lirica sa, lacrima individuala subsumandu-se celei colective. Se afirma primul mare simbolist, Alexandru Macedonski ; in revista sa, Literatorul, va promova poetii noii generatii VI Perioada interbelica (1918-1944) - directiile traditionale anterioare, samanatorismul si poporanismul sunt continuate printr-o noua tendinta, denumita traditionalism.In opozitie, se naste modernismul.Confruntarea traditionalism-modernism este si de ordin ideologic.Nichifor Crainic, directorul revistei "Gandirea de la Cluj", este unul dintre cei mai importanti reprezentanti ai traditionalismului.Traditionalistii mizau pe conservarea valorilor spiritual romanesti, respingand influentele moderne.De aceea, in scrierile traditionalistilor, obsedanta este aparitia miturilor, traditiilor, ritualurilor romanesti.Nichifor Crainic, ideologul miscarii traditionaliste, era si un adept al ortodoxismului.Sub conducerea lui, revista "Gandirea" exacerbeaza rolul ortodoxismului.Un poet care s-a autointitulat traditionlist a fost Vasile Voiculescu.In volumele "Parga" si "Poeme cu ingeri", referinta primordiala este Biblia.Vasile Voiculescu a considerat traditionalismul cea mai valoroasa tendinta din literatura romana, integrandu-i aici pe toti marii poeti, inclusiv pe Eminescu. - cultura romaneasca este, in perioada interbelica, duala.Pe de o parte, exista dorinta ramanerii in datele traditiei, iar pe de alta parte, deschiderea catre

occident, prin modernism.Mentorul modernismului a fost Eugen Lovinescu, cel care a condus revista "Sburatorul", de la Bucuresti.Lovinescu defineste modernismul in datele sincronismului.El considera ca o cultura minora, cum este a noastra, trebuie sa se sincronizeze celei occidentale, considerate superioara.Criticul aminteste de un "spirit al veacului"(saeculum), caruia trebuie sa i se supuna si cultura romana.Moernistii fie negau traditia, fie aceasta li se parea insuficienta.Totusi, scriitorii valorosi s-au situat intre aceste doua directii, pentru ca, in creatiile lor sunt vizibile elemente traditionale, dar si moderne.Astfel, Tudor Arghezi si Lucian Blaga, care din punct de vedere didactic apartin modernismului, au in vedere si elemente ale traditiei.In volumele "La cumpana apelor", "La curtile dorului", Lucian Blaga creeaza din satul romanesc un adevarat spatiu paradisiac.Intr-unul dintre aforismele sale, autorul chiar afirma ca "eternitatea s-a nascut la sat". Paradoxal, si Vasile Voiculescu se raporteaza la influentele modernitatii in ultimul sau volum de poezii, intitulat "Ultimele sonete inchipuite ale lui William Shakespeare". - La limita modernismului se situeaza curentele de avangarda: integralismul, constructivismul, futurismul, dadaismul, suprarealismul.Reprezentantii avangardei romanesti au fost Ion Vinea, Ilarie Voronca, Sasa Pana, Urmuz, Tristan Tzara, Stefan Roll. Poeti modernisti: George Bacovia (simbolism), Lucian Blaga (expresionist), Tudor Arghezi, Ion Barbu. Poeti traditionalisti: Vasile Voiculescu, Ion Pillat. Prozatori moderni: Camil Petrescu, Hortensia Papadat-Blugescu, Anton Holban, Gib Mihaescu. Alti prozatori: Liviu Rebreanu, Mihail Sadoveanu, George Calinescu, Mircea Eliade, Mateiu Caragiale. Dramaturgi: Camil Petrescu ("Jocul ielelor"), Lucian Blaga, Tudor Musatescu, Al Chiritescu ("Gaitele"). Critici: Eugen Lovinescu, Nichifor Crainic, Garabet Ibraileanu, Serban Cioculescu, Vladimir Strainu, Perpessicius. VII Perioada postbelica (contemporana) - dupa al II-lea razboi mondial este alcatuita din trei etape:

 prima etapa corespunde perioadei proletcultiste, cand literatura era adiacenta politicii de partid, cand nu esteticul conta, ci limbajul propagandei.Operele marilor scriitori care traiesc dupa 1944 sunt interzise.Sunt promovati autorii care scriu pentru partid : Dan Desliu, Maria Banus, Veronica Porumbacu, Andrei Toma. cea de-a doua etapa incepe dupa 1960, printr-o noua generatie de scriitori, ce readuce literatura la datele ei estetice.In poezie se remarca Nicolae Labis, Nichita Stanescu (neomodernism), Stefan Augustin Doinas, Marin Sorescu, Ana Blandiana, Emil Brumaru, Mircea Dinescu.In proza se impun Marin Preda, Stefan Banulescu, Sorin Titel, Nicolae Breban, Augustin Buzura.Printre dramaturgi se numara: Marin Sorescu, Ion Baiesu, Paul Everac, iar in critica: Eugen Simion, Alexandru Piru, Nicolae Manolescu, George Ivascu. cea de-a treia etapa coincide cu sfarsitul sec al XX lea (1980) si inceputul sec al XXI-lea.Este etapa scriitorilor postmodernisti: Mircea Cartarescu, Alexandru Musina, Traian T Cosovei.Scriitorii postmodernisti impun un limbaj ironic, artificial, cu elemente din civilizatia moderna, iar personajele create sunt, de fapt, simboluri.In postmodernism dispar granitele dintre genuri si specii.Discursul este fragmentat. Publicat de PROFADEROMANA la 20:34 1 comentarii ctre aceast postare Etichete: TEORIE DE TOT FELUL Linkuri de ntoarcere

Reacii:
VINERI, 27 NOIEMBRIE 2009

.
Publicat de PROFADEROMANA la 23:35 0 comentarii ctre aceast postare Etichete: TEORIE DE TOT FELUL Linkuri de ntoarcere

Reacii:
SMBT, 21 NOIEMBRIE 2009

DACIA LITERARA

Aparuta intr-o perioada dificila pentru publicatiile autohtone,revista Dacia Literara a simbolizat un nou inceput pentru literatura romana, reprezentand o noutate a presei.Intr-o perioada in care putinele publicatii existente prezentau preponderent fapte politice,Dacia Literara a fost pata de culoare din presa romaneasca,prin caracterul sau literar. Toate acestea se regasesc mentionate in articolul-program al revistei, semnat de Mihail Kogalniceanu in calitate de editor.Publicata la 30 ianuarie 1840,revista marcheaza un punct de cotitura in literatura romaneasca. In Introductie ,articolul prezinta realitatile vremii in privinta publicatiilor nationale.Sunt mentionate circumstantele politice anterioare ce au impiedicat dezvoltarea presei pana la momentul respectiv.Acesta aduce in discutie si celelalte ziare nationale, Curierul Romanesc(1829, IH Radulescu) ,Albina Romaneasca (1829, Gh Asachi) si Foaia Inimii(1838, G Baritiu). Acestea ,,au mai mult sau mai putin o colora locala si includ prea multa politica fara sa puna accentul necesar pe literatura. Astfel, Dacia Literara este prima revista care se angajeaza sa publice doar lucrari literare si din toate zonele tarii ,realizandu-se o unificare a romanilor pe plan literar.Se va cere, de asemenea, si originalitate in creatiile publicate, ( ,, fiestecarele cu ideile sale,cu limba sa, cu chipul sau),astfel promovandu-se cultura nationala si eliminandu-se treptat puternica influenta a operelor straine. Sunt mentionate minusuri ale literaturii vremii, cum ar fi lipsa originalitatii in operele literare, care deja sunt putine ca numar, dar si multitudinea traducerilor incorecte. Traducerile sunt admise doar daca sunt corect realizate.Acesta mai subliniaza si ca ,,Traductiile nu fac insa o literatura.Mai este specificat si faptul ca revista va evita pe cat posibil scandalurile: ,, Iubitori ai pacei,nu vom primi nici in foaia noastra discutii ce ar pute sa se schimbe in vrajbe. Mihail Kogalniceanu anunta si intentia revistei de a-si exprima parerea asupra respectivelor opere, asftel anuntand critica de mai tarziu:,,Critica noastra va fi nepartinitoare; vom critica cartea, iar nu persoana.Obiectivul revistei este de a oferii tarii ,,o limba si o literatura nationala. Mai apoi sunt ilustrate marile teme romantice, istoria, natura si obiceiurile romanesti,care ar trebui sa slujeasca autorilor drept surse de inspiratie : ,,Istoria noastra are destule fapte eroice,frumoasele noastre tari sunt destul de mari,obiceiurile noastre sunt destul de pitoresti si de poetice pentru ca sa putem gasi si noi sujeturi de scris,fara sa avem pentru aceasta trebuinta sa ne

imprumutam de la alte natii.Tocmai de aceea revista a fost considerata manifestul romantismului romanesc. La finalul articolului sunt precizate rubricile ce vor exista in revista, aticole originale, compunerile originale,critica noilor aparitii si Telegraful Daciei, care va include stiri,informatii,noutati,etc. Multi dintre scriitorii ulteriori au urmat sfaturile date de Kogalniceanu in articolul program,ei inspirandu-se fie din istoria nationala,fie din frumusetile naturii.Astfel de exemple sunt Grigore Alexandrescu si Vasile Alecsandri. Grigore Alexandrescu a optat pentru temele istorice, in opere precum Rasaritul Lunii.La Tismana, Mormintele.La Dragasani si Umbra lui Mircea.La Cozia. Aceasta din urma debuteaza cu strofa pe care George Calinescu o aprecia ca fiind geniala prin muzicalitate si inteles.Ea contine mai multe motive,printre care motivul apei,motivul apusului,al zidurilor si al turnurilor,toate fiind de factura romantica. In prima strofa ,cititorul este introdus treptat in lumea prezentata, apusul fiind poarta de trecere intre 2 lumi, intre realitate si fantastic, intre prezent si trecut, intre zi si noapte. Se remarca multitudinea figurilor de stil, inversiuni ,,ale turnurilor umbre, asonanta vocalei ,,u,personificare,,ale turnurilor umbre.se intind,se prelungesc, si metafore ,,-ale valurilor mandre generatii spumegate. In strofa a doua se trece la tabloul nocturn,simtindu-se nelinistea naturii, framantare acesteia.Apar motivul noptii si cel al naturii,ambele romantice. In strofele3-4 apare umbra fostului domnitor reusind sa ingenuncheze intreaga natura.Aceasta aduce cu ea si amintirea vremurilor trecute: ,,marea fantoma face semnda o porunca/Ostiri,taberi fara numar imprejuru-i inviez. In strofele5-7, elementele naturii sunt din nou personificate.Invocatia Oltului il prezinta pe acesta ca fiind in afara timpului,si omniscient martor al bataliilor trecute.Mircea este pus alaturi de alte mari figuri istorice ale poporului roman,si anume Traian si Decebal, prin epitet hiperbolizant.Seria elementelor naturale personificate continua cu personificarea dealului,,Mircea!Imi raspunde dealul;urmat apoi de Dunare:,, Unul altuia ii spune;Dunarea se instiinteaza. In strofa a 8-a apare din nou motivul timpului imbinat cu momente istorice,ambele romantice.Acestea sunt inglobate intr-un pasaj oda, in care domnitorul este preamarit.Urmeaza pasajul meditativ, imbinandu-se din nou mai multe specii literare.In strofele treisprezece si paisprezece apar pregnant

elementele clasice,prin meditatia asupra razboiului, simtindu-se amprenta razboiului.Pasajul clasic este urmat de inca un pasaj romantic,tot de doua strofe. Umbra lui Mircea se intoarce in mormant,natura revenind treptat la starea initiala.Poezia se incheie cu aceleasi versuri ca si in prima strofa,,Si-ale valurilor mandre generatii spumegate/Zidul vechi al manastirei in cadenta il izbescrealizandu-se simetria. Poezia contine 16 strofe,ritm trohaic,cu masura de 16-17 silabe. Poezia imbina mai multe specii literare,si anume meditatia,oda si in unele pasaje, pastelul.De asemenea, imbina curentul clasic cu cel romantic. Elementele clasice apar in versificatie, datorita organizarii poeziei in catrene, a rimei incrucisate,si a masurii de 16-17 silabe.Tot ca element clasic poate fi privita simetria poeziei realizata prin repetarea versurilor ,,Si-ale valurilor mandre generatii spumegate/Zidul vechi al manastriei in cadenta il izbesc., la inceputul si la sfarsitul poeziei.Un alt element de factura clasica este si pasajul meditativ,in care este prezentat razboiul printr-o perspectiva rationala.Elementele romantice sunt insa pregnante,prin numeroasele figuri de stil,printre care si antiteza trecutprezent din strofa a treisprezecea,dar si prin motivele prezente: motivul trecerii timpului,motivul noptii,al naturii, apei, al zidurilor vechi,al valurilor,al turnurilor si al apusului.Tocmai datorita acestor imbinari Grigore Alexandrescu a fost numit ,,un clasic printre romantici si un romantic printre clasici

Un alt scriitor ce a urmat sfaturile prezentate in articolul program al Daciei Literare este Vasile Alecsandri.Dupa ce se remarcase prin volumul de poezii populare Poezii poporale ale romanilor.Balade (cantece batranesti)adunate si indreptate de Vasile Alecsandri,acesta revine in literatura romana prin pastelurile sale. ,,Acel rege al poeziei,vesnic tanar si ferice cum l-a numit Eminescu in Epigonii a fost cel care a slefuit aceasta specie, servind mai tarziu drept exemplu. Acesta a compus pasteluri pentru fiecare anotimp, pentru el primavara avand trairea cea mai intensa,fiind un timp al renasterii, vara reprezentand un moment al bucuriei ,in care lumina solara abunda. Toamna este prezentata ca fiind anotimpul bogatiei,al stingerii vegetalului,inducand o stare de melancolie.In ciuda faptului ca poetul o detesta,iarna se bucura de un statut special in opera acestuia. In poezia Malul Siretului , anotimpul prezentat este vara.intr-un mediu linistit de campie. Dimineata este prezentata intr-o aura de mister dar si prospetime : ,,Aburii usori ai noptii ca fantasme se ridica/Si plutind deasupra luncii printre

ramuri se despica.Apar diferite procedee stilistice,cum ar fi personificarea,,raul luciu se-ncovoaie, epitetul,, raul luciu,comparatia ,,raul luciu se-ncovoaie sub copaci ca un balaur dar si metafora ,,Ce in raza diminetii misca solzii lui de aur. In cea de-a doua strofa apare eul liric drept prezenta centrala,la amiaza.Aceasta este dezvaluita de verbele si pronumele la persoana I singular: ,,Eu, ,ma duc , ,,ma asez , ,,privesc.Datorita abundentei verbelor de miscare:,,ma duc, ,,curge, ,,se perde, ,,se schimba, ,,sapand, se creeaza dinamismul peisajului prezentat.Se creeaza si o antiteza intre dinamismul naturii si imaginea statica a eului liric. Din nou figurile de stil abunda,printre care enumeram personificarea apei,,Si privesc cum apa curge si la cotiri ea se perde/Cum se schimba-n valurele pe prundisul lunecos.Poetul foloseste arhaisme fonetice cum ar fi ,,nasipos, ,,perde, ,,bulboace, acestea avand rolul de a evidentia opera si de a pastra culoarea locala,dupa cum afirma si Mihail Kogalniceanu in articolul program :,,Fiestecarele cu ideile sale,cu limba sa,cu chipul sau In cea de-a treia strofa, elementul acvatic redevine centrum mundi.Din nou verbele de miscare: ,,se coboara, ,,salta , ,,se abat, ,,batand marcheaza efervescenta perisajului.Astfel este subliniat ciclul neoprit al naturii.Ca figuri de stil se observa personificari,, salcie pletoasa lin pe balta se coboara, epitete,, viespe sprintioara si anafora prezentaprin repetarea la inceputul versurilor a cuvantui ,,Cand. In ultima strofa poetul revine in cadru,prezenta lui fiind semnalata de pronumele la persoana I singular:,,mea, ,,-mi, ,,mine.In finalul strofei apare elementul pitoresc reprezentat de soparla de smarald,care inveseleste peisajul,incheind poezia cu o nota de optimism si potentand frumusetea acestuia.Poezia imbina elementele romantice,tema naturii,descrierea frumusetii acesteia,cu cele clasice reprezentate de organizarea versurilor in catrene,rima imperecheata,masura de 16 silabe,si ritmul trohaic. Odata cu articolul-program al lui Kogalniceanu, un nou punct de vedere asupra literaturii a aparut. Multi dintre scriitorii vremii s-au decis sa urmeze sfaturile oferite in acel articol,drept dovada doi mari poeti ai literaturii romane,Alexandrescu si Alecsandri.Ambii au preluat teme romantice in scrierile lor,Alexandrescu tema istoriei si Alecsandri tema naturii.In ambele poezii figurile de stil abunda,spre deliciul cititorilor.Ambii scriitori imbina in operele lor curentul clasic cu cel romantic,cel clasic fiind de cele mai multe ori reprezentat prin

versificatia poeziei.Cei doi scriitori si-au pastrat modul de gandire si culoarea locala in opere,astfel dovedind originalitate.Amandoi abordeaza teme specifice poporului nostru,Grigore Alexandrescu alegand momente din istoria romanilor,iar Vasile Alecsandri alegand frumusetea naturii de pe meleagurile romanesti. Dacia Literara a fost publicatia care a redresat literatura romana si care a oferit impulsul necesar pentru dezvoltarea unei adevarate literaturi nationale.

Publicat de PROFADEROMANA la 14:19 0 comentarii ctre aceast postare Etichete: TEORIE DE TOT FELUL

Linkuri de ntoarcere

Reacii:

ILUMINISMUL

Iluminismul

Caracterizat prin profunde schimbri n structura societii, determinate de ascensiunea burgheziei care se afirm n numele unei noi concepii despre lume, natur i societate, ca i prin efervescena de idei produs de cercetrile din domeniul matematicii i fizicii, secolul al XVIII-lea aduce n cele mai multe ri europene nzuina puternic de nnoire, existent pe toate planurile culturii. Iluminismul a pretins eliberarea fiinei umane de sub tutela sa autoindus. Tutela este incapacitatea fiinei umane de a-i folosi abilitile cognitive n lipsa instruciunilor de la o alt persoan. Aceast tutel este auto-indus atunci cnd cauza sa nu rezid n absena raiunii, ci n absena hotrrii i a curajului de a lua hotrri fr instruciuni de la o alt persoan. Sapere aude! Avei curajul de a v folosi propriul sim al raiunii!" acesta este moto-ul Iluminismului (Immanuel Kant).

Iluminismul este o replic la adresa barocului, care ncearc s nlture dogmele religioase i s infiltreze luminarea maselor pe baza experienei proprii. n multe ri europene, secolul al XVIII-lea a fost numit secolul luminilor, pentru a se defini specificul unei epoci n care s-a pus accentul pe dezvoltare i rspndirea cunotinelor culturale, pe ideea luminrii maselor. Iluminismul sau luminismul este un curent de gndire, cu multiple consecine pe plan politic, istoric si artistic, care tinde sa emancipeze omul din poziia rigid n care l fixase filozofia tradiional, pentru a-l face obiectul propriei sale activiti: prin munc i cultur, omul este perfectibil, ca i societatea pe care el o construiete. nlocuind concepia static despre om cu una dinamic, iluminismul e susinut de ideologii claselor dinamice ale societii, de burghezie n primul rnd. De aceea, a aprut n rile n care burghezia a aprut mai repede ( Anglia i Frana ) i s-a configurat mai trziu acolo unde forele feudale erau mai puternice ( de ex. n S-E-ul Europei ). Lupta de emancipare a acestei clase revoluionare s-a sprijinit pe un numr de idei orientate n ntregime pe o direcie antifeudal. nc din 1688, n cadrul Revoluiei burgheze din Anglia, ncepe s fie pus sub semnul ntrebrii tot ceea ce era specific epocii feudale. Treptat, se cristalizeaz o ideologie iluminist care va pregti Marea Revoluie Francez din 1789. Iluminismul a avut cteva trsturi specifice: - caracter antifeudal si antidespotic. Toate instituiile feudale erau supuse unei critici severe: monarhia absolut, bazat pe ideea dreptului divin, biserica, justiia, coala. Gnditorii iluminiti cer anularea privilegiilor feudale, limitarea puterii monarhului i acordarea de liberti sociale i politice ntregului popor. Argumentele pentru justificarea acestor revendicri se bazau pe principiile de egalitate si libertate, de suveranitate a poporului, pe ideea dreptului natural i a contractului social, conform crora oamenii se nasc cu aceste drepturi i triesc pe baza unei nelegeri cu monarhul, pe care pot s nu-l mai accepte dac nu este un om luminat. - spiritul raionalist, materialist i laic. n secolul XVIII s-a afirmat raiunea, fenomenele vieii au cunoscut o interpretare materialist, iar problemele culturii i ale tiinei au nceput s se separe de cele ale religiei, combtnd fanatismul i misticismul. Declinul autoritii ecleziastice asupra vieii publice a atras i revalorificarea mentalitii magice. Practicile oculte nu au mai fost satanizate ( i condamnate juridic ), ci au nceput s fie depreciate raional ( i luate n

derdere). Magul nu mai este vzut ca un pactant cu diavolul, ci ca un arlatan abuznd de credulitatea publicului. - militeaz pentru emanciparea poporului prin cultur; - ncurajeaz tratarea problemelor sociale in literatur. - genereaz o literatur cu caracter moralist. n calitate de curent ideologic i cultural, iluminismul se definete prin: promovarea raionalismului, caracter laic, antireligios, anticlerical, combaterea fanatismului i a dogmelor, rspndirea culturii n popor, literatura preocupat de problemele sociale i morale; teme i motive literare promovate de literatura iluminist: monarhul luminat , contractul social , emanciparea poporului prin cultur; Genuri i specii: liric, epic ( povestire, nuvel, roman ), dramatic ( tragedie, comedie );

Aprut

la

sfritul

secolului

al

XVIII-lea,

micarea

iluminist

transilvnean i are rdcinile i explicaia cu trei secole n urm. n 1437, dup Rscoala de la Boblna, cele trei naiuni - ungurii, saii i secuii - semneaz pactul Unio trium nationum, prin care romnii, exclui de la drepturile sociale, politice i religioase, deveneau o naiune tolerat n Transilvania. n 1784, Rscoala lui Horia, Cloca i Crian zguduie din temelii Imperiul Habsburgic, pretinznd schimbarea imediat i radical a ornduirii existente. Suspectai de a fi pactizat cu rsculaii, corifeii colii Ardelene vor fi prigonii de autoriti. coala Ardelean fost o micare cultural complex i neomogen, reflectnd o perioad istoric: procesul de formare a burgheziei i a naiunii romne la sfritul secolului al XVIII-lea i nceputul secolului al XIX-lea. Iluminismul romnesc se identific n mare msur cu coala Ardelean i cu ecourile ei n Moldova i ara Romneasc. Aceast micare, ntemeiat sub semnul iluminismului european, a stat n serviciul idealului naional, la a crui fundamentare a contribuit hotrtor, prin preuirea istoriei, a istoriei limbii i a poporului. Iluminismul romnesc va recurge, la rndul su, la argumentele istorice n favoarea unor revendicri politice. coala Ardelean a pus n micare un amplu proces de afirmare naional i cultural a romnilor din Transilvania n a doua jumtate a secolului al XVIII-lea i la nceputul secolului al XIX - lea. Crturarii acestui curent au adus argumente tiinifice pentru afirmarea

drepturilor romnilor din Transilvania. Activitatea lor tiinific s-a manifestat pe mai multe planuri: istoric, lingvistic, filosofic, literar. coala Ardelean a fost o important micare cultural generat de unirea mitropoliei romnilor ardeleni cu Biserica Romano-Catolic, act n urma cruia a luat natere Biserica Romn Unit cu Roma. Reprezentanii colii Ardelene au adus argumente istorice i filologice n sprijinul tezei c romnii transilvneni sunt descendenii direci ai colonitilor romani din Dacia. Aceasta tez este cunoscut i sub numele de latinism. Diferena fa de iluminismul francez este dat de faptul c coala Ardelean nu a constituit un curent anticlerical, micarea cultural transilvnean pornind tocmai din snul Bisericii Catolice. Micarea iluminist ilustrat de coala Ardelean a evoluat n mai multe etape: Etapa pregtitoare, prin lupta pentru revendicri politice i naionale dus de Inoceniu Micu-Klein, episcopul romnilor unii, care cere drepturi i liberti pentru romnii din Transilvania, n schimbul unirii cu biserica roman (Sinodul de la Blaj); Etapa de elaborare i afirmare a ideologiei naionale: formularea crezului latinist extremist att pe plan filologic ct i istoric, dezvoltarea nvmntului romnesc; Etapa pronunat iluminist (avnd ca moment de vrf iganiada, n care crturarii se opun aciunii de defimare a romnilor ntreprins de clasele feudale privilegiate). Evoluia micrii cunoate dou direcii mai importante: prima are un pronunat caracter iluminist i urmrete emanciparea poporului, mai ales a ranilor. Se nfiineaz numeroase coli n limba romn ( Gh. incai nfiineaz aproximativ 300 de coli ), se scriu abecedare, aritmetici, catehisme, manuale etc. A doua este erudit i cuprinde tratate de istorie i de filologie, care urmresc demonstrarea argumentat a originii romane a poporului romn i a continuitii lui n Ardeal. Treptat, ncepnd cu ultimul deceniu al secolului al XVIII-lea, afirmarea contiinei naionale n prile vestice ale spaiului romanesc alimenteaz un program politic cuprinztor, incluznd coala, biserica, aspectele general-culturale i, n primul rnd, cultivarea limbii. n ceea ce privete argumentarea latinitii poporului romn, crturarii colii Ardelene au ncercat s impun ideea originii pur latine a poporului romn, vehiculnd teoria exterminrii dacilor de ctre romani. Samuil Micu, n lucrarea Istoria i lucrurile i ntmplrile romnilor dezvolt idei iluministe, moderne, dar relateaz sec evenimentele sau copiaz pasaje ntregi din cronici. Gheorghe

incai, n Hronica romnilor i a mai multor neamuri dovedete mai mult spirit critic i ofer o informaie mai bogat, opera sa ncercnd s evidenieze adevruri istorice. Petru Maior este autorul lucrrii Istoria pentru nceputul romnilor n Dacia, cu un pronunat caracter polemic, mai curnd un pamflet de idei dect o cronic, fr valene literare ns. n direcia lingvistic, crturarii colii Ardelene au susinut ideea originii pur latine a limbii romne, cernd scrierea cu alfabet latin i adoptarea scrierii etimologice. Samuil Micu i Gheorghe incai ( Elementa linguae daco-romanae sive valachicae ) fac o paralel ntre latin i romn, propunnd eliminarea cuvintelor de alt origine i nlocuirea lor cu neologisme latineti. Lexiconul de la Buda este un dicionar colectiv care furnizeaz numeroase neologisme romanice, eliminndule pe cele de alte origini. Petru Maior afirm c limba romn provine din latina popular ( disertaia de la finalul lucrrii Istorie pentru nceputul romnilor n Dachia ). Din punct de vedere literar, cea mai valoroas oper pe care o d coala Ardelean este epopeea lui Ion Budai Deleanu, iganiada. Autorul i-a declarat modelul n literatura antic ( Homer, Btlia oarecilor cu broatele ). n Epistola nchintoare ctre Mitru Perea i alctuiete, ca Cervantes, o biografie fantezist de igan supus austriac, care a participat la campania din Egipt a lui Napoleon i a rmas acolo. n finalul scrisorii parodiaz proiectele colii Ardelene de a evoca veridic trecutul naional. iganiada a fost redactat n dou versiuni: prima, din 1800, este mai stufoas i cu o aciune mai complicat, a doua, din 1812, mai echilibrat i mai artistic. Din pcate, ea nu a fost cunoscut dect trziu, publicat mai nti ntr-o revist obscur, Buciumul romn n 1875 n prima variant, iar n cea de-a doua abia n 1925. Eminescu nu a cunoscut-o. Opera aparine genului epic n versuri, fiind o epopee eroi-comic. Este singura epopee romneasc terminat, care are ca tem lumea pe dos, parodierea ordinii universale. Subiectul. Cele dousprezece cnturi urmresc dou fire epice: pe de o parte se nareaz aventurile iganilor nrolai n armata lui Vlad epe, iar pe de alt parte aventurile lui Parpangel, n cutarea iubitei sale Romica, furat de diavoli. Ca n orice epopee care se respect, eroii pmnteni au dumani i protectori supranaturali.

Autorul are simul artei ca joc, subiectul i personajele fiind pretexte pentru o comedie a literaturii (N. Manolescu). De aceea, universului naraiunii i corespunde un metaunivers, prezent n subsolul paginilor i alctuit dintr-o armat de critici care supun adevrul istoric prezent n epopee unui tir de contestaii umoristice. Dac textul este o parodie, metatextul este de asemenea parodic, ficiunea amestecndu-se cu critica ficiunii, pentru c autorul are simul artei ca joc, intuiia gratuitii i a absurditii (N. Manolescu). Exist, deci, dou niveluri ale operei: a) povestirea propriu-zis, care este epopeea fricii cronice i a preocuprii pentru stomac (N. Manolescu), care parodiaz motive literare consacrate, ca ubi sunt (eroii vestii de altdat), muza inspiratoare, devenit aici o femeie crtitoare cu gur mare i minte puin, sau lumea pe dos, cci epopeea ncepe cu defilarea ordonat iganilor i sfrete cu ncierarea acestora (nti ordinea, apoi haosul); b) critica povestirii, ale crei personaje sunt ntruchipri ale modalitilor de receptare a textului: Onochefalos, care se mir c Romica s-a putut transforma n tuf vorbitoare, reprezint lectura literal; Idiotiseanu, care afirm c nu toate cele ce se scriu sunt adevrate, reprezint lectura naiv; Erudiian, care recunoate mprumuturile de la ali scriitori, este lectura savant. Stilul. G. Clinescu a remarcat geniul verbal al autorului, care atenueaz lipsa talentului descriptiv. Invenia verbal ncepe de la numele iganilor, un grotesc de sonuri (Aordel, Corcodel, Cucavel, Parpangel, Gvan, Giolban, Goleman, Ciormoi, Drboi etc.), trece prin invenii onomatopeice unele att de fireti nct trebuie un studiu deosebit pentru a vedea dac ele nu circul i ajunge la modelarea lor n scopuri prozodice, schimbndu-le genul i terminaia pentru a le face s rimeze (drac, palat, copace etc). n Istoria critic a literaturii romne, Nicolae Manolescu evideniaz valoarea iganiadei printr-o comparaie: iganiada este un Don Quijote al nostru, glum i satir, fantasmagorie i scriere nalt simbolic, ficiune i critic a ei. In celelalte tari romane,invmntul a contribuit la rspndirea ideilor iluministe. Academiile domneti, ntemeiate n ara Romneasc ntre 1678-1688, n Moldova la 1707, au reprezentat un nsemnat focar de cultur al Rsritului ortodox. O alt form de manifestare a spiritului iluminist a fost interesul pentru tiprirea de cri. ntre 1700 i 1800, s-au tiprit de ctre romni 799 de cri dintre care 617 n romnete, iar 182 n grecete, latinete, slav, etc. Procentul de carte laic a crescut necontenit, n dauna subiectelor religioase.

Printr-un jurnal de cltorie rspndete idei iluministe i Dinicu Golescu, luminatul boier muntean, care n nsemnare a cltoriei mele, surprinde contrastele dintre civilizaia rilor vizitate i realitile triste din patria sa. n ara Romneasc i n Moldova, Chesarie Rmniceanul i Leon Gheuca rspndiser idei iluministe datorate lecturilor din raionalitii francezi i, n special, din Enciclopedia lui Diderot. Publicat de PROFADEROMANA la 14:07 0 comentarii ctre aceast postare Etichete: TEORIE DE TOT FELUL Linkuri de ntoarcere

Reacii:
Etichete: TEORIE DE TOT FELUL

Reacii:
SMBT, 14 NOIEMBRIE 2009

POEZIA - REPERE DE ANALIZA (1)

Poezia
GENUL LIRIC
1. LIRIC.. Este genul literar al subiectivitii, al lumii interioare.
Obs.: Operele lirice nu au personaje, ntmplri, aciune sau subiect, de aceea ele nu se pot povesti.

Definiie: -

Modalitate de creatie a unei opere literare n care poetul i prin intermediul EULUI

exprim n mod direct gndurile i sentimentele,

2. I.

Trsturi: EUL LIRIC = vocea care exprim gndurile i sentimentele poetului; = nu se confund cu personalitatea real a poetului; = mrci gramaticale: persoana la pronume, adjective pronomonale

posesive i verbe (I/a II-a, subiectiv; a III-a obiectiv) II. FIGURI DE STIL: epitet,metafor, enumeraie, .a. III. IMAGINI POETICE: vizuale, auditive, olfactive, motorii, motorii, tactile;

IV. MODALITATI DE EXPUNERE SPECIFICE: descrierea, monologul, dialogul; V. VERSIFICATIA ( PROZODIA ): A) RITM ( iambic (-/), trohaic(/-), dactilic etc ) B) RIMA ( monorim (a-a-a-a), ncruciat (a-b-a-b), mbriat(a-b-b-a), mperecheat(a-a-b-b), variat ); C) MASURA VERSURILOR= numrul de silabe dintr-un vers. 3. TIPURI DE POEZIE:

A) poezie liric subiectiv = lirica eului (I, II ) B) poezie liric obiectiv : a) lirica rolurilor (se exprim direct sentimentele altei persoane ); b) lirica mtilor ( Autorul se ascunde sub masca altor personaje: o alt personalitate exprim sentimentele poetului Demiurgul= locul fiinei umane n Univers Luceafrul, de Mihai Eminescu )

TEXTUL LIRIC
I. Elemente de compoziie i de ordin structural: 1. titlu, 2. incipit, 3. secvene poetice, 4. relaii de opoziie i de simetrie, 5. elemente de recuren : motiv poetic, laitmotiv. II. IV. Instanele comunicrii n textul poetic: eul liric Analiza limbajului poetic sub aspectul particularitilor stilistice ambiguitate, sugestie: figuri sintactice, figuri semantice, figuri de sunet i elemente de versificaie ). V. Momente ale evoluiei poeziei n literatura romn III. Tipuri de lirism: subiectiv i obiectiv. ( expresivitate,

I. Elemente de compoziie i de ordin structural

1. titlu;

2. 3. 4. 5. 6.

incipit; secvene poetice; relaii de opoziie i de simetrie; elemente de recuren : motiv poetic, laitmotiv; instanele comunicrii n textul poetic: eul liric.

1. TITLU
= = cuvnt, sintagm sau text care st n fruntea unei poezii, concentrnd in poezie sunt utilizate frecvent titluri metaforico-simbolice, originale i orienteze ateptrile cititorului ( Amurg violet, Cuvinte potrivite, Flori de mucigai ). = poate exprima timpul, spaiul; poate fi cuvnt-cheie ( Plumb ). Luceafrul, de M.Eminescu; Cuvnt: problematica tratat. expresive, destinate s

Testament, de Tudor Arghezi, Plumb, de George Bacovia. Sintagm: Malul Siretului, de V. Alecsandri; Paradis n destrmare, L. Blaga; Flori de mucigai, Tudor Arghezi; Text: Eu nu strivesc corola de minuni a lumii, L. Blaga, Fiind biet, pduri cutreieram, M.Eminescu.

2. INCIPIT = formul introductiv ntr-o oper literar, cu o anumit relevan

artistic; = are valoare anticipativ, uneori sugereaz semnificaia ntregului text; = Tine de construcia exterioar a operei literare. Exemple Eu nu strivesc corola de minuni a lumii = Titlu= primul vers; Leoaic tnr, iubirea = Titlu= primul vers; Dormeau adnc sicriele de plumb Plumb ( primul vers ); Nu-i voi lsa drept bunuri, dup moarte Testament, de T. Arghezi; A fost odat, ca-n poveti Luceafrul, de Mihai Eminescu.

3. SECVENTA POETICA

 unitate de construcie a unei poezii, concentrnd o idee literar , corespunztoare, de regul, unei strofe: Exemplu Eu nu strivesc corola de minuni a lumii, i nu ucid cu mintea tainele ce le-ntlnesc n calea mea n flori, n ochi, pe buze ori morminte ( L. Blaga - cunoaterea luciferic )

4.

RELATII DE OPOZITIE/ SIMETRIE

elemente de compoziie n textul poetic: relaia de simetrie= dispunerea, ntr-un mod asemntor, a unor cuvinte / sintagme, secvene poetice identice n discursul liric, fiind aezate ntr-o mbinare armonioas i avnd rol eufonic i de a accentua ideea poetic; Exemple: Ea era frumoas ca umbra unei idei, // [] Ea nu avea greutate, ca respirarea. // [] Ea era frumoas ca umbra unui gnd. ( frumusee senzorial + ideal ): Evocare, Nichita Stnescu relaia de opoziie= raport ntre elementele lirice antitetice, care coexist opunndu-se ori excluzndu-se pentru a scoate n eviden ideea poetic sau semnificaiile acelor cuvinte / sintagme / secvene poetice. Estetica urtului ( FRUMUSETEA URATULUI )n Testament, de Tudor Arghezi: bube, mucegaiuri i noroi frumusei i preuri noi; Zdrene mucegaiuri i icoane ; veninul miere.

5. ELEMENTE DE RECURENTA ( repetiie ):

motiv poetic= unitate structural minimal, relevnd o situaie tipic i avnd semnificaii simbolice . Prin repetare, devine element de recuren i laitmotiv.

Ex.: luna, lacul, stelele, luceafrul, teiul, codrul TEMA NATURII; Obs.: Tema: element din structura operei literare; un aspect din realitate transfigurat in opera ( despre ce e vorba n oper= ideea central ): iubirea, rzboiul, natura, istoria, moartea, geniul. laitmotiv= motiv central care se repet de mai multe ori ntr-o oper, pentru a accentua imaginea artistic. In poezie, se integreaz uneori, refrenului. Obs. : Refren = cuvnt, vers sau chiar strof care se repet ntr-o poezie pentru a accentua o anumit idee poetic. Ex.: Copacii albi, copacii negri / Stau goi n parcul solitar/ ( alb + negru gri= cromatica dezolarea ) Dcor de doliu funerar Bacovia, Dcor ) / Copacii albi, copacii negri. ( G.

II. Instanele comunicrii n textul poetic: EUL LIRIC

Eul liric = vocea interioar a creatorului de poezie; vocea care exprim gndurile i sentimentele poetului; mrci gramaticale: pronume , adjective pronominale posesive i verbe la persoana I; nu se confund cu personalitatea real a autorului;

III. Tipuri de lirism: subiectiv i obiectiv:

LIRICA SUBIECTIVA: lirica eului ( pers. I )( Eu nu strivesc corola de minuni a lumii ) =confesiv, monologal LIRICA OBIECTIVA ( pers. a III-a ): lirica rolurilor- G. Clinescu persoane ) : poezie teatral; lirica mtilor autorul se Tudor Vianu ( n Luceafrul lui Mihai Eminescu, n fabule: ( poetul exprim direct sentimentele altei

ascunde sub masca altor personaje o alt personalitate exprim sentimentele poetului, gndurile lui Eminescu despre locul fiinei umane n Univers Demiurgul ).

IV. Analiza limbajului poetic sub aspectul particularitilor stilistice

Figuri de stil:
A) Figuri de stil: figuri sintactice i de construcie ( enumeraia, repetiia, paralelismul sintactic, refrenul, simetria, antiteza , invocaia retoric, inversiunea ) figuri semantice: epitet,comparaie, personificare, hiperbol,metafora, oximoron, simbol ( Bacovia : plumb= depresia; galben=boala ), 1. epitet= caracteristic a unui substantiv sau verb pentru a nfia imaginea lui aa cum se reflect n fantezia autorului; 2. metafora= relatie de analogie intre sensurile a 2 cuvinte : regina nopii moart= luna, ca o regin a nopii; 3. oximoron= asocierea a 2 termeni opui: dulce jale, farmec dureros, dureros de dulce, jale, var de noiembrie, ntuneric alb, mort frumos cu ochii vii. 4. sinestezia= acord de senzaii ( vizuale, auditive, olfactive, tactile, motorii ); pictura parfumata cu vibrari de violet figuri de sunet:

1. aliteraie: joc de consoane: Vjind ca vijelia i ca plesnetul de ploaie,

Si zalele-i zuruie crunte;

2. onomatopee: buf, trop; 3. asonana: joc de vocale: Ale turnurilor umbre peste unde stau culcate.

Nunul mare, mndrul soare i pe nun, mndra lun.

Versificaie
Versul= un rnd dintr-o poezie; alb ( fr rim ); liber ( fr rim, ritm , cu metri diferii ), dar cu ritm interior. Strofa= subdiviziunea unei poezii. In funcie de numrul de versuri, strofa se numete: monovers (1v), distih ( 2v ), teret ( 3 v ), catren ( 4v ), cvinarie ( 5v), sextin , polimorf ( 7-12 v ); Orice vers are rim, ritm,msur: I. RIMA= potrivirea sunetelor la final de vers MUZICALITATEA; aabb = mperecheat; abab = ncruciat ; abba = mbriat; aba = nlnuit ; aaaa= monorima. Feminin= accent pe penultima silab ( luminozitate, deschidere ): Peste vrf de rmurele / Trec n rndunele. Masculin= accent pe ultima silab ( nchidere, ntuneric ): La paa vine un arab/ Cu ochii stini, cu glasul slab. II. a) RITM: ritm bisilabic: troheu ( - U )= ritm optimist, caracteristic poeziei populare: Doi-n,/ doi-n,/ cn-tic/ dul- ce ( -U / -U/ -U / -U ); iamb ( U - ) = gravitate, solemnitate, tristee: A fost/ o-da / -t ca-n / poveti ( U-/ U-/ U-/ U- ); B) -UU ); amfibrah ( U-U ): Pe vo-d-l / z-re-te/ c-la-re/ tre-cnd ( U-U/ U-U/ U-U/ U-U/ U- ); anapest ( UU- )=ritm solemn: A-le tur/ -nu-ri-lor/ ( UU-/ III. MASURA VERSURILOR =numrul de silabe dintr-un vers. UU- ) ritm trisilabic: dactil ( -UU ): Mih-nea n/-ca-le-c /, ca-lul su / tro-po-t ( -UU/ -UU/ -UU/ stoluri

ARTA POETICA ( poezie programatic, manifest literar, ars poetica, testament literar )
Arta poetic= text liric n care autorul i exprim concepia despre poezie(sursele de inspiratie, instrumentele creatiei, rolul poeziei) i misiunea poetului; = crez poetic: poezia n care autorul i exprim CONCEPTIA ESTETICA. Crezurile poetice n literatura romn sunt de 3 tipuri: I. crezuri poetice ncadrate TEMATICII SOCIALE: Epigonii ( Mihai Eminescu ), Testament ( T. Arghezi ), Flori de mucigai ( T. Arghezi ) Testament( Ienchi Vcrescu ); II. crezuri poetice ALEGORICE= bazate pe o poveste: Luceafrul ( M. Eminescu ), Noaptea de decemvrie ( Alexandru Macedonski ), Riga Crypto i lapona Enigel ( Ion Barbu= o poveste a nunii ), Mistreul cu coli de argint ( Stefan Augustin Doina=o povestire de vntoare); III. crezuri poetice STRUCTURATE METAFIZIC ( FILOSOFIC ): Din ceas, dedus(Joc secund)( Ion Barbu ), Eu nu strivesc corola de minuni a lumii( L.Blaga ), Nehotrre ( Tudor Arghezi ).

V. Momente ale evoluiei poeziei n literatura romn

1. 2. 3. Literatura paoptist: Vasile Alecsandri,Gr. Alexandrescu, I.H.Radulescu, Epoca Marilor Clasici ( a doua jum. a sec al XIX-lea ): Mihai Eminescu Literatura de la sfarsitul sec.al XIX-lea, nceputul sec al XX-lea: George

V.Carlova (prima jumatate sec. Al XIX-lea)

Cobuc, Octavian Goga, Al. Macedonski, George Bacovia ( unii l consider interbelic ) 4. Literatura interbelica: (1916 1944) Poei moderniti : L.Blaga, Tudor Arghezi, Ion Barbu

Poet tradiionalist : Vasile Voiculescu, Ion Pillat 5. Literatura postbelic ( 1944 . ) Gellu Naum, St. Aug.Doinas, Radu Stanca, Leonid Dimov Nichita Stnescu ( neomodernist ) Marin Sorescu ( neomodernist ) Mircea Crtrescu( postmodernist ) Publicat de PROFADEROMANA la 00:14 5 comentarii ctre aceast postare Etichete: TEORIE DE TOT FELUL Linkuri de ntoarcere

Reacii:
JOI, 12 NOIEMBRIE 2009

Publicat de PROFADEROMANA la 19:58 0 comentarii ctre aceast postare Etichete: TEORIE DE TOT FELUL

Linkuri de ntoarcere

Reacii:
MARI, 10 NOIEMBRIE 2009 JOI, 5 NOIEMBRIE 2009