Grile Gatag2

GRILE GATAG2
1.O turbina cu aburi si una cu gaze furnizeaza aceiasi parametri de iesire si au acelasi numar de
trepte. Cum sunt lungimile paletelor celor doua tipuri de turbine:
1. egale; nmlkj
2. paletele turbinei cu aburi sunt mai mari; nmlkj
3. paletele turbinei cu gaze sunt mai mari; jklmn
4. paletele turbinei cu gaze sunt mai mici de doua ori. nmlkj
2.Pentru a obtine aceeasi putere, care dintre cele doua tipuri de turbine cu gaze si
abur prelucreaza un debit mai mare de fluid de lucru:
1. turbina cu abur; nmlkj
2. turbina cu gaze; nmlkj
3. ambele turbine prelucreaza acelasi debit; jklmn
4. puterea furnizata nu depinde de debitul de agent de lucru vehiculat. nmlkj
3.In mod obisnuit reglarea puterii unei turbine se realizeaza prin:
1. reglarea presiunii aburului; nmlkj
2. reglarea temperaturii aburului; nmlkj
3. reglarea debitului de abur jklmn
4. reglarea umiditatii. nmlkj
4.Reglarea calitativa a puterii turbinei cu abur se realizeaza prin:
nmlkj
1. laminare;
nmlkj
2. destindere;
nmlkj
3. comprimare;
nmlkj
4. admisie.
5.Reglarea cantitativa a puterii turbinei cu abur se realizeaza prin:
nmlkj
1. laminare;
nmlkj
2. destindere;
3. comprimare
nmlkj
4. admisie. nmlkj
6.Etansarea intre partile fixe si cele mobile ale unei turbine se realizeaza cu:
1. mansete de etansare; nmlkj
2. presetupa; nmlkj
3. labirinti; jklmn
4. cu toate dispozitivele mentionate anterior. nmlkj
7.Labirinti utilizati la etansarea turbinelor pot fi din punct de vedere al eficacitatii lor:
1. cu distrugere totala a vitezei; nmlkj
2. cu trecere directa sau semilabirinti nmlkj
3. de ambele tipuri precizate; jklmn
4. doar cu trecere directa. nmlkj
8.Dupa modul de fixare al labirintilor acestia pot fi:
1. rigizi; nmlkj
2. elastici; nmlkj
3. doar elastici; jklmn
4. de ambele tipuri. nmlkj
9.Lagarele turbinelor pot fi:
1. lagare radiale; nmlkj
2. lagare axiale; nmlkj
3. doar axiale; jklmn
4. de ambele tipuri mentionate si chiar radial-axiale. nmlkj
10.Condensoarele utilizate in instalatiile de forta cu abur pot fi:
1. de suprafata;
nmlkj
2. de amestec; nmlkj
3. de ambele tipuri mentionate; jklmn
4. doar de amestec. nmlkj
11.Vidul in condensoarele instalatiilor de forta nu se realizeaza cu:
1. ejectoare; nmlkj
2. pompe de vid; nmlkj
3. pompe centrifuge; jklmn
4. ejectoare si pompe de vid. nmlkj
12.Care este rolul regulatorului de turatie in sistemul de reglaj al unei turbine:
1. sesizeaza dezechilibrul dintre puterea furnizata de turbina si consumator; nmlkj
2. modifica debitul de abur de alimentare; nmlkj
3. regleaza presiunea din interiorul turbinei; jklmn
4. modifica turatia turbinei. nmlkj
13.Cum trebuie sa fie presiunea uleiului din instalatia de ungere in comparatie cu presiunea apei
de racire din racitorul de ulei:
nmlkj
1. mai mica;
nmlkj
2. mai mare;
nmlkj
3. egala;
nmlkj
4. indiferent.
14.Care este rolul instalatiei de virare al turbinelor:
1. realizeaza pornirea turbinei; jklmn
2. turbinele nu au viror; jklmn
3. realizeaza oprirea turbinei; jklmn
4. roteste arborele turbinei pentru a preveni curbarea acestuia. jklmn
15.Reglarea directa se aplica:

1. turbinelor de mare putere; nmlkj
2. turbinelor mici de puteri reduse; nmlkj
3. indiferent de puterea turbinei; jklmn
4. nu se aplica. nmlkj
16.Reglarea indirecta se poate aplica:
1. numai turbinelor de mare putere; nmlkj
2. numai turbinelor mici de puteri reduse; nmlkj
3. turbinelor indiferent de putere si dimensiuni; jklmn
4. nu se aplica. nmlkj
17.Regulatorul de presiune din circuitul de reglaj al turbinelor se utilizeaza:
1. nu se utilizeaza; nmlkj
2. la turbinele cu prize reglabile; nmlkj
3. la turbinele cu contrapresiune; jklmn
4. la ambele tipuri mentionate. nmlkj
18.Dispozitivul de protectie al turbinelor cu abur impotriva ambalarii:
1. reduce debitul de abur pana la scaderea turatiei sub limita periculoasa; nmlkj
2. turbinele cu abur nu au un asemenea dispozitiv; nmlkj
3. limiteaza debitul de abur la o valoare prestabilita; jklmn
4. intrerupe alimentarea cu abur a turbinei. nmlkj
19.Compensatoarele de dilatatie utilizate pe tubulatura de abur pot fi:
1. lira; nmlkj
2. ondulate; nmlkj
3. de ambele tipuri; jklmn
4. doar ondulate. nmlkj
20.Care este cresterea maxima de presiune de la care incepand supapele de siguranta se deschid
automat:
jklmn
1. 10%;
jklmn
2. 5%;
jklmn
3. 25%;
jklmn
4. 50%.
21.Turbina de abur este o masina termica care transforma :
1. energia mecanica acumulata de abur in energie termica, prin intermediul paletelor rotorului in miscare jklmn
de rotatie;
2. energia termica acumulata in abur in energie cinetica prin destinderea aburului in ajutaje, urmata jklmn
de transformarea energiei cinetice in energie mecanica cu ajutorul paletelor mobile;

3. energia cinetica a paletelor in energie termica a aburului; nmlkj
4. energie termica a paletelor in energie mecanica a aburului. nmlkj
22.Ajutajul este:
1. spatiul dintre doua palete fixe in care aburul se destinde, crescandu-i viteza; nmlkj
2. spatiul dintre doua palete mobile in care aburul se destinde, crescandu -i viteza; nmlkj
3. spatiul dintre stator si rotor; jklmn
4. spatiul dintre doua palete fixe in care aburul se destinde, scazandu-i viteza. nmlkj
23.Diafragmele sunt:
1. pereti transversali semicirculari montati in peretele carcasei, in care sunt fixate ajutajele; nmlkj
2. pereti transversali semicirculari montati in carcasa, in care sunt fixate paletele mobile; nmlkj
3. pereti transversali semicirculari ce despart treptele consecutive ale TA; jklmn
4. pereti longitudinali ce despart treptele consecutive ale TA. nmlkj
24.In general o treapta a TA este:
1. ansamblul format din carcasa si rotor; jklmn
2. ansamblul format dintr-o pereche de ajutaje si de palete; jklmn
3. ansamblul format din rotor si diafragme; nmlkj

4. ansamblul format din carcasa si diafragme. jklmn
25.Intrarea in miscare de rotatie a rotorului TA se datoreaza:
1. frecarii dintre aburul viu si palete; nmlkj
2. scaparilor de abur prin etansarile cu labirinti dintre diafragma si rotor; nmlkj
3. fortei tangentiale pe care aburul o exercita asupra paletelor rotorice, forta ce da nastere cuplului motor; jklmn
4. comprimarii aburului in treapta de turbine. nmlkj
26.Forma evazata a TA se datoreaza:
1. cresterii volumului specific al aburului dinspre partea de joasa presiune CJP spre cea de inalta jklmn
CIP, simultan cu scaderea presiunii aburului;

2. cresterii volumului specific al aburului dinspre partea de inalta presiune CIP spre cea de joasa jklmn
CJP, simultan cu scaderea presiunii aburului;

3. scaderii volumului specific al aburului cu scaderea presiunii; nmlkj
4. cresterii volumului specific al aburului dinspre partea de inalta presiune CIP spre cea de joasa nmlkj
CJP, simultan cu cresterea presiunii aburului.
27.Diferenta dintre turbina cu actiune si cea cu reactiune consta in:
1. in turbina cu actiune, destinderea aburului are loc numai in ajutaje, iar in rotor se produce numai devierea curentului jklmn
de abur, pe cand in cea cu reactiune, destinderea se produce atat in ajutaje cat si in rotor;
2. in turbina cu actiune, destinderea se produce in rotor, iar in cea cu reactiune numai in ajutaje; jklmn
3. in turbina cu actiune destinderea se produce numai in ajutaje, iar in cea cu reactiune numai in rotor; jklmn
4. in ambele, destinderea aburului are loc numai in ajutaje. nmlkj
28.O TA de putere mica si medie are 1 CIP si CJP, ambele cu cate un singur flux, deoarece:
1. puterea dezvoltata este relativ redusa; jklmn
2. fortele axiale dezvoltate de fiecare rotor se autocompenseaza; jklmn
3. fortele axiale dezvoltate de fiecare rotor se cumuleaza; jklmn
4. fortele tangentiale exercitate de abur asupra paletelor rotorice se compenseaza reciproc. jklmn
29.TA cu dublu flux permite:

1. dezvoltarea unei puteri duble fata de TA cu un singur flux; nmlkj
2. dezvoltarea unei puteri egale cu jumatatea celei cu un singur flux; nmlkj
3. autocompensarea impingerilor axiale; jklmn
4. insumarea impingerilor axiale nmlkj
30.Efectele negative ale umiditatii aburului sunt:
1. scaderea randamentului turbinei; nmlkj
2. erodarea paletelor rotorice; nmlkj
3. franarea discului rotorului, erodarea paletelor si scaderea randamentului TA; jklmn
4. erodarea diafragmelor. nmlkj
31.Destinderea aburului se fractioneaza in doua corpuri, CIP si CJP, in scopul:
1. incalzirii suplimentare a aburului; nmlkj
2. maririi gradului de destindere a aburului; nmlkj
3. intercalarii unui separator mecanic de umiditate; jklmn
4. maririi umiditatii aburului nmlkj
32.Dupa reducerea considerabila a umiditatii aburului in separatorul de umiditate, agentul

este supus:
jklmn
1. unei etape suplimentare de supraincalzire, in scopul cresterii randamentului de utilizare;
jklmn
2. unei raciri, in scopul eficientizarii utilizarii aburului;
jklmn
3. esaparii in atmosfera;
nmlkj
4. condensarii
33.Pozitionarea si rolul supraincalzitorului intermediar sunt:
1. dupa CJP, inainte de condensator, in vederea incalzirii in sistemul de preincalzire regenerativ; jklmn
2. dupa CIP, pentru cresterea eficientei acestuia din urma; jklmn
3. intre CIP si CJP, pentru eficientizarea acestuia din urma; jklmn
4. dupa CJP, pentru cresterea eficientei acestuia din urma. jklmn
34.Oalele de condens amplasate pe racordurile de drenare a amestecului condens-abur sunt

destinate:
1. evacuarii apei si blocarii trecerii aburului; nmlkj
2. evacuarii aburului si retinerea apei; nmlkj
3. retinerea amestecului condens-abur in TA; jklmn
4. retinerii doar a condensului in TA nmlkj
35.Umiditatea aburului este:
1. mai mare in treptele cu actiune; nmlkj
2. mai mare in treptele cu reactiune; nmlkj
3. indiferenta de tipul treptei TA; jklmn
4. aceeasi in treptele cu actiune, cat si cu reactiune. nmlkj
36.Rolul bandajelor paletelor rotorice ale CIP este:
1. pozitiv, pentru reducerea scaparilor de abur pe la periferia paletelor mobile; nmlkj
2. negativ, deoarece la TA, datorita umiditatii aburului, bandajul interfera cu picaturile de apa nmlkj
centrifugate, provocand deteriorarea paletelor;

3. nu se utilizeaza, desi raspunsurile a) si b) sunt valabile, dar reducerea numarului de palete jklmn
deteriorate compenseaza cresterea scaparilor secundare de abur;

4. negativ, pentru reducerea scaparilor de abur pe la periferia paletelor mobile. jklmn
37.Zona cea mai afectata de eroziunea datorata umiditatii mari a aburului este:
1. bordul de fuga al paletelor; nmlkj
2. bordul de atac al paletelor; nmlkj
3. bordul de atac al paletelor CJP, scop in care muchiile de atac se placheaza cu stelit; jklmn
4. cea a ajutajelor ultimei trepte. nmlkj
38.Cresterea de volum specific al aburului de la admisia in CIP pana la evacuarea din

CJP datorata destinderii aburului in TA se compenseaza prin:
jklmn
1. pastrarea constanta a sectiunilor de trecere a aburului;
jklmn
2. cresterea sectiunilor de trecere a aburului, prin micsorarea lungimii paletelor, in special in primele trepte;
3. cresterea sectiunilor de trecere a aburului, prin marirea lungimii paletelor, in special in ultimile trepte;
nmlkj
nmlkj
4. scaderea sectiunilor de trecere a aburului, prin marirea lungimii paletelor, in special in ultimile trepte;
39.Solicitarea axiala a TA este generata de:
1. diferenta de presiune intre partea IP spre partea de JP; nmlkj
2. diferenta de presiune intre partea JP spre partea de IP; nmlkj
3. umiditatea crescanda dinspre partea de IP spre JP; jklmn
4. scaderea umiditatii dinspre partea de IP spre JP nmlkj
40.Rolul lagarului axial montat pe linia de arbori este:
1. de a prelua forta axiala prin intermediul uleiului de ungere si racire injectat in interiorul sau; nmlkj
2. de a prelua forta axiala prin intermediul a doua randuri de pastile ( cuzineti axiali), intre care este nmlkj
plasat gulerul (discul) sau;

3. de a prelua forta radiala in exces fata de necesitatile energetice ale rotorului TA; nmlkj
4. de a prelua forta tangentiala exercitata de abur asupra paletelor rotorului TA. nmlkj
41.Utilizarea treptelor cu actiune se recomanda din punct de vedere al mentinerii fortelor axiale
in limitele admise, deoarece:
1. presiunea aburului nu se modifica la trecerea prin acest tip de palete; nmlkj
2. presiunea aburului creste la trecerea prin acest tip de palete; nmlkj
3. presiunea aburului scade la trecerea prin acest tip de palete; jklmn
4. umiditatea aburului creste la trecerea prin acest tip de palete. nmlkj
42.Etansarile penetratiilor rotorului prin carcase se fac in scopul:
1. reducerii scaparilor de abur spre exterior la CIP si CJP; nmlkj
2. reducerii scaparilor spre exterior la CIP si CJP si reducerii patrunderii de aer la CJP, aflate sub vid nmlkj
pe durata manevrelor de pornire;

3. reducerii scaparilor spre exterior la CIP si CJP si reducerii patrunderii de aer la CIP, ultima aflata sub jklmn
vid pe durata manevrelor de pornire;

4. reducerii scaparilor spre exterior la CIP si CJP si patrunderii de aer la CIP si CJP, aflate sub vid pe jklmn
durata manevrelor de pornire.
43.Sistemele uzuale de etansare la arbore al TA sunt:

1. cu abur si cu aer; nmlkj
2. cu abur si cu ulei; nmlkj
3. cu abur si cu apa; jklmn
4. cu ulei si cu apa; nmlkj
44.Etansarea cu abur este formata din:
1. succesiune de labirinti si camere de abur, eliminand total scaparile de abur; nmlkj
2. succesiune de labirinti si camere de abur, reducand dar nu eliminand scaparile de abur; nmlkj
3. succesiune de labirinti si camere de abur, reducand dar nu eliminand scaparile de ulei de ungere; jklmn
4. succesiune de labirinti si camere de abur, eliminand total scaparile de ulei. nmlkj
45.Autoetansarea cu abur este posibila:
1. doar in cazul CIP, presiunea aburului din interiorul carcasei depasind-o pe aceea a aburului de etansare; nmlkj
2. doar in cazul CJP, datorita existentei vidului; nmlkj
3. ambele variante a) si b); jklmn
4. doar in cazul CJP, presiunea aburului din interiorul carcasei depasind -o pe aceea a aburului de etansare. nmlkj
46.Etansarea la arbore cu apa este mai eficienta decat cea cu abur, deoarece se realizeaza prin
centrifugarea apei, dar prezinta ca principal dezavantaj;
1. dependenta de debitul de abur vehiculat in TA; jklmn
2. dependenta de umiditatea aburului; jklmn
3. dependenta de turatia arborelui, fiind efectiva doar dupa depasirea cu 50% a turatiei de sincronism; jklmn
4. dependenta de turatia arborelui, fiind efectiva doar inainte de atingerea a 50 % din turatia de sincronism. jklmn
47.Rolul carcasei duble a corpului TA este acela de:
1. incalzi carcasa interioara prin ambele suprafete, reducand astfel tensiunile termice care apar in jklmn
peretele acesteia;
2. de a reduce solicitarea axiala; jklmn
3. de a reduce umiditatea aburului; jklmn
4. de a reduce scaparile de abur nmlkj

48.Condensatorul este agregatul in care:
1. aerul esapat din CJP se mentine la presiunea atmosferica; nmlkj
2. aburului esapat din CJP i se micsoreaza presiunea sub valoarea presiunii atmosferice; nmlkj
3. aburului esapat din CJP i se mareste presiunea peste valoarea presiunii atmosferice; jklmn
4. aburului esapat din CIP i se micsoreaza presiunea sub valoarea presiunii atmosferice. nmlkj
49.Scopul crearii vidului in condensator este:
1. scaderea valorilor temperaturii si presiunii aburului evacuat din CJP, in scopul cresterii jklmn
randamentului termic al ciclului de functionare;

2. cresterea valorilor temperaturii si presiunii aburului evacuat din CJP, in scopul cresterii randamentului jklmn
termic al ciclului de functionare

3. mentinerea constanta a valorilor temperaturii si presiunii aburului evacuat din CJP, in scopul jklmn
cresterii randamentului termic al ciclului de functionare;

4. scaderea valorilor temperaturii si presiunii aburului evacuat din CIP, in scopul cresterii jklmn
randamentului termic al ciclului de functionare.
50.Cerintele nefavorabile ale patrunderii aerului din spatiul de abur, respectiv din spatiul de
apa al condensatorului sunt:
1. cresterii vidului, respectiv cresterii continutului de oxigen dizolvat in condensat; nmlkj
2. inrautatirii vidului, respectiv cresterii continutului de oxigen dizolvat in condensat; nmlkj
3. inrautatirii vidului, respectiv scaderii continutului de oxigen dizolvat in condensate; jklmn
4. scaderea randamentului turbinei. nmlkj
51.Ejectorul aer-abur are drept rol functional:
1. extragerea aburului, prin circularea apei intr-un ajutaj convergent-divergent; nmlkj
2. extragerea aerului din spatiul de abur, prin circularea aburului auxiliar intr-un ajutaj convergent-divergent; nmlkj
3. extragerea aerului din spatiul de abur, prin circularea aburului evacuat din CJP; jklmn
4. extragerea aburului, prin circularea aburului auxiliar intr-un ajutaj convergent-divergent. nmlkj
52.Pentru a preveni obturarea tevilor de racire ale condensatorului, se iau urmatoarele masuri:
nmlkj
1. tratarea chimica a apei de racire;
nmlkj
2. degazarea apei de racire;
3. filtrarea mecanica ; nmlkj
4. toate cele anterioare. nmlkj
53.Cresterea temperaturii apei din condensator este efectul:
1. infundarii tevilor de racire; nmlkj
2. cresterii presiunii din condensator, deci reducerea vidului in acesta; nmlkj
3. scaderii presiunii din condensator jklmn
4. cauzelor de la punctele a si b nmlkj
54.Rolul preincalzitorului apei de alimentare este:
1. de mentinere a temperaturii apei de la iesirea din condensator pana la intrarea in GA; nmlkj
2. de scadere a temperaturii apei de la iesirea din condensator pana la intrarea in GA; nmlkj
3. de crestere a presiunii si temperaturii apei de la iesirea din condensator pana la intrarea in GA; jklmn
4. de scadere a temperaturii apei de la iesirea din condensator pana la intrarea in GA. nmlkj
55.
Maximizeaza
Precizati daca schema de principiu a unei instalatii de turbine cu gaze este corecta:
CA
1. nu, intrucat lipseste electromotorul de pornire; jklmn
2. nu, intrucat lipseste compresorul de aer; jklmn
3. nu, intrucat lipseste turbina auxiliara de gaze; nmlkj

4. da, intrucat schema cuprinde toate elementele componente. jklmn
56.Cele mai raspandite tipuri de turbine auxiliare utilizate in domeniul naval sunt:
1. turbina Laval; nmlkj
2. turbina Curtis; nmlkj
3. turbine radiale; jklmn
4. turbine cu mai multe trepte de presiune. nmlkj
57.La care dintre urmatoarele tipuri de turbine cu abur destinderea aburului are loc atat in
ajutaje cat si in palete:
nmlkj
1. turbina Curtis;
nmlkj
2. turbina Laval;
nmlkj
3. turbina cu actiune;
nmlkj
4. turbina cu reactiune.
58.La turbinele cu actiune, destinderea aburului are loc in:
nmlkj
1. paletele directoare;
nmlkj
2. paletele mobile;
nmlkj
3. valvulele de reglaj;
nmlkj
4. ajutaje.
59.Care din urmatoarele tipuri de instalatii de turbine cu gaze (ITG) este conceput dupa
principiul de functionare al motoarelor cu ardere interna in 2 timpi cu inalta supraalimentare si
baleiaj in echicurent:
1. ITG de tip clasic cu ardere la presiune constanta si cu circuit deschis; jklmn
2. ITG cu gaze cu ciclu deschis si cu recuperarea caldurii gazelor evacuate; jklmn
3. ITG de tip clasic si cu circuit inchis; jklmn
4. ITG cu generatoare de gaze cu pistoane libere. jklmn
60.Turbina cu abur este o masina termica rotativa in care:

1. energia aburului se transforma in energie cinetica si apoi in lucru mecanic; nmlkj
2. energia potentiala a aburului se transforma in energie cinetica si apoi in lucru mecanic; nmlkj
3. energia cinetica a aburului se transforma in energie potentiala si apoi in lucru mecanic; jklmn
4. energia cinetica se transforma in lucru mecanic; nmlkj
61.
Maximizeaza
Care sunt coordonatele corecte pentru diagrama de reprezentare a parametrilor de franare

de mai jos:
v0
p0t0
h
0
T0
P0
jklmn
jklmn
1. p,V; nmlkj
2. p, t; jklmn
3. V, t; nmlkj
4. i, s;
5. p, s.
62.
Pentru determinarea tipului de ajutaj folosit,

se calculeaza raportul dintre presiunea de
iesire p1 si presiunea de franare p0; care din
cazuri este cel bun:
1.
nmlk j
p1 ³ bcr p ³p
1 cr ajutaj
p0 , respectiv
convergent
p1
< bcr
p <p
p0 , respectiv 1 cr ajutaj
convergent-divergent;
2. jklmn
p1 ³ bcr
respectiv p ³p
p0 , 1 cr ajutaj
divergent
p1
< bcr
p <p
p0 , respectiv 1 cr ajutaj
convergent;
3. jklmn
p1 ³ bcr
p0 , respectiv p1 ³ pcr ajutaj
convergent
p1 < b
cr
, respectiv ajutaj
p0 p1 < pcr
divergent;
4. jklmn
p1 ³ bcr
respectiv p ³p
p0 , 1 cr ajutaj
convergent-divergent
p1
< bcr
<p
p0 , respectiv p1 cr ajutaj
convergent.
63.Care din conditiile transmisiei dintre turbina si elice nu este corecta:

1. sa nu limiteze alegerea turatiilor optime ale turbinelor si elicei; nmlkj
2. pierderile de putere sa fie minime; nmlkj
3. gabaritul si greutatea sa fie reduse; jklmn
4. sa nu permita inversarea sensului de rotatie; nmlkj
64.Ce tip de pompa de ulei se foloseste uzual la instalatia de ungere a turbinei:
1. pompa cu piston; nmlkj
2. pompa cu membrana; nmlkj
3. pompa cu angrenaje; jklmn
4. pompa centrifuga cu rotor si palete; nmlkj
65.Turbina Laval este alcatuita din:
1. o singura treapta de viteza; nmlkj
2. o singura treapta de presiune; nmlkj
3. doua trepte de viteza; jklmn
4. o treapta de viteza si o treapta de presiune. nmlkj
66.La turbinele termice cu actiune cu trepte de viteza, paletele directoare au rolul de:
1. schimbare a directiei jetului de abur; nmlkj
2. destindere a aburului; nmlkj
3. transformarea energiei cinetice a aburului in energie mecanica; jklmn
4. preluare a cca. 1/3 din destinderea aburului, restul fiind preluat de paletele mobile. nmlkj
67.La turbinele termice cu reactiune, paletele fixe sunt montate pe:
nmlkj
1 arbore;
.
nmlkj
2 tambur;
.
nmlkj
3 carcasa;
.
nmlkj
4 diafragma.
.
68.Tevile racitoarelor de ulei de la turbinele cu abur sunt confectionate din:

nmlkj
1. cupru;
nmlkj
2. fonta;
nmlkj
3. otel slab aliat;
nmlkj
4. alama.
69.Care este rolul turbionatorului ca piesa componenta a camerei de ardere a unei instalatii
de turbine cu gaze:
1. de a stopa aerul primar pana la o viteza de 10 -20 m/s; nmlkj
2. de a ajuta la stabilizarea flacarii in focar; nmlkj
3. de a omogeniza amestecul combustibil -aer in interiorul caldarii; jklmn
4. de a micsora timpul de ardere a combustibilului. nmlkj
70.La o turbina cu actiune, discurile reprezinta suportul de sustinere pentru:
1. paletele mobile; nmlkj
2. labirintii de etansare de la capetele turbinei; nmlkj
3. ajutaje; jklmn
4. labirintii de etansare dintre treptele turbinei. nmlkj
71.Roata Curtis (turbina Curtis) este alcatuita din:
1. o singura treapta de viteza; jklmn
2. doua trepte de viteza; jklmn
3. doua trepte de presiune si doua trepte de viteza; jklmn
4. numai din trepte de presiune. jklmn
72.Lagarele radiale ale turbinei au rolul de a sprijini:
1. carcasa; jklmn
2. valvulele de reglaj; jklmn
3. rotorul; jklmn
4. cutia de distributie a aburului. jklmn

73.
Maximizeaza
Ce reprezinta simbolul:
1. turbina cu mai multe trepte; nmlkj
2. turbina cu actiune; nmlkj
3. turbina cu reactiune; jklmn
4. turbina cu mai multe prize. nmlkj
74.Ce tip de ajutaje se folosesc la treptele de reglare ale turbinelor cu abur:
1. convergente; nmlkj
2. divergente; nmlkj
3. convergent-divergente; jklmn
4. divergent-convergente; nmlkj
75.Care cuplaj consta din doua flanse forjate sau impanate pe arbori:
1. cuplaje semielastice; nmlkj
2. cuplaje rigide; nmlkj
3. cuplaje elastice; jklmn
4. cuplaje speciale; nmlkj
76.In functionarea turbinei, temperatura uleiului nu trebuie sa depaseasca valoarea de:

nmlkj
1. 450C;
nmlkj
2. 550C;
nmlkj
3. 600C;
nmlkj
4. 650C.
77.Care din urmatorii parametri nu intrunesc conditiile de calitate ale uleiurilor,

conform normelor in vigoare:
1. vascozitate 2,6 -50 la 500C; nmlkj
2. punct de inflamabilitate 190-2000C; nmlkj
3. aciditate pentru ulei 0,04 mg KOH/g ulei; jklmn
4. timp de dezemulsionare de 30 minute. nmlkj
78.
In timpul functionarii turbinei termice, conform

standardelor, deosebim trei valori caracteristice:
- putere nominala;
- putere maxima;
- putere optima.
Care este definitia corecta a puterii economice si optime?
1. puterea la care consumul specific este cel mai mic; nmlkj
2. puterea cea mai mare pe care o poate produce turbina; nmlkj
3. puterea pe care o produce turbina in mod continuu la parametrii nominali de functionare; jklmn
4. puterea la care turbina termica functioneaza economic, dar in conditii de siguranta in functionare. nmlkj
79.Pentru a se asigura arderea intregii cantitati de combustibil, in camera de ardere a turbinei

cu gaze trebuie realizata o temperatura de:
jklmn
1. 800-1000 grdC;
jklmn
2. 1000-1200 grdC;
jklmn
3. 1500-1800 grdC;
nmlkj
4. 2000-2200 grdC.
80.
Ce reprezinta termenul e in relatia de calcul
1 T
k - × 1
k T
hTR = 1- e 3 a randamentului ciclului
Breyton al instalatiei de turbine cu gaze cu
recuperare de caldura:
1. raportul dintre temperatura maxima si minima a ciclului; nmlkj
2. raportul de crestere a temperaturii in camera de ardere; nmlkj
3. raportul intre temperatura la intrarea in turbina si la iesirea din turbina; jklmn
4. raportul de comprimare in compresorul de aer. nmlkj
81.Ce semnifica marimea c1 in diagrama triunghiurilor de viteza la o turbina cu abur:
1. viteza absoluta a aburului la intrarea in palete; nmlkj
2. viteza absoluta a aburului la iesirea din palete; nmlkj
3. viteza relativa a aburului la intrarea in palete; jklmn
4. viteza relativa a aburului la iesirea din palete. nmlkj
82.Pierderile de energie in paletele turbinei fac parte din categoria pierderilor:
nmlkj
1. secundare;
nmlkj
2. principale;
nmlkj
3. mecanice;
nmlkj
4. externe.
83.Tinand seama de pierderile principale ale treptei (cu actiune sau reactiune), caderea interna de
entalpie este:
nmlkj
1.
hu = (ht + h0 ) + (Dha + DDhp + DDhc )

2
hu = (ht - h0 ) + (Dha + DDh p + DDhc )
nmlkj
3.
hu = (ht + h0 ) - (Dha + DDh p + DDhc )

nmlkj
4.
hu = (ht - h0 ) - (Dha + DDh p + DDhc )
84.Stetoscopul este un aparat special care serveste la:
1. masurarea nivelului in tancul de ulei al turbinei; nmlkj
2. masurarea turatiei turbinei; nmlkj
3. masurarea vibratiilor turbinei; jklmn
4. detectarea zgomotelor anormale in turbina. nmlkj
85.Cum se realizeaza etansarea dintre treptele unei turbine termice cu abur pentru evitarea
scaparilor de abur pe la varful paletelor si pe sub diafragma:
1. prin sudare; nmlkj
2. cu garnituri din materiale speciale rezistente la temperaturi inalte; nmlkj
3. cu labirinti; jklmn
4. cu inele de carbune. nmlkj
86.Regulatorul de turatie al turbinei termice are rolul de:
1. a evita cresterea turatiei peste limita admisibila; nmlkj
2. a evita trecerea turbinei prin turatia critica; nmlkj
3. a asigura in permanenta o concordanta intre puterea produsa si sarcina ceruta de consumator; jklmn
4. a regla turatia functie de nivelul vibratiilor in turbina. nmlkj
87.Realizarea unui vid prea mare la condensator in timpul balansarii turbinei in perioada pregatirii pentru
functionare poate conduce la:
nmlkj
1. aparitia fenomenului de subracire in condensator;
nmlkj
2. ambalarea turbinei;
nmlkj
3. deformarea placilor tubulare;
nmlkj
4. nu exista nici un efect nefavorabil asupra turbinei sau condensatorului in aceasta situatie.
88.Cum se procedeaza la punerea in functiune a unei turbine termice in cazul constatarii unor
zgomote sau vibratii in turbina:
1. se opreste imediat turbina si se cerceteaza cauza; jklmn
2. se reduce turatia pana la disparitia vibratiilor, dupa care turatia se mareste din nou; jklmn
3. se lasa turbina sa functioneze in continuare cu vibratii timp de 1 minut si, daca vibratia nu dispare, nmlkj
se opreste turbina;
4. se lasa turbina sa functioneze cu vibratii timp de 1 minut si, daca vibratiile nu dispar, se reduce jklmn
treptat turatia pe turbina pana la disparitia acestora.
89.La ce intervale de timp cu perioada de stationare trebuie pusa in functiune

instalatia condensatorului si se usuca turbina:
1. zilnic; nmlkj
2. din doua in doua zile; nmlkj
3. din trei in trei zile; jklmn
4. saptamanal; nmlkj
90.Care din urmatoarele abateri de la parametrii nominali de functionare ai aburului are

efecte mai grave in functionarea turbinei:
1. cresterea lenta a presiunii peste valoarea admisibila; jklmn
2. scaderea brusca a presiunii sub valoarea admisibila; jklmn
3. cresterea lenta a temperaturii peste valoarea admisibila: jklmn
4. reducerea brusca a temperaturii sub valoarea admisibila. jklmn
91.Determinati diferenta de consum orar de combustibil pentru o caldarina care produce 2 to/h abur saturat cu p=1,1MPa,
este alimentata cu combustibil cu Qi1=40MJ/Kg, randamentul de transfer 80 %, temperatura apei de alimentare t aa = 60
grade C, cand se alimenteaza cu un tip de combustibil cu Qi2= 10 200 KJ/Kg...
jklmn
1. dif ch = + 3 Kg/h;
jklmn
2. dif ch = -15 Kg/h;
jklmn
3. dif ch = -10,1Kg/h;
nmlkj
4. dif ch = 0 Kg/h;
92.Determinati diferenta de consum orar de combustibil pentru o caldarina care produce 2 to/h
abur saturat cu p=16 bar, este alimentata cu combustibil cu Qi1=40MJ/Kg, randamentul de
transfer 80 %, temperatura apei de alimentare t aa = 60 grade C, cand se alimenteaza cu un tip de
combustibil cu Qi2= 10 200 KJ/Kg...
jklmn
1. dif ch = + 3 Kg/h;
jklmn
2. dif ch = -10,2 Kg/h;
jklmn
3. dif ch =+ 14 Kg/h;
jklmn
4. dif ch =+ 2 Kg/h;
abur saturat cu p=1,1MPa, este alimentata cu combustibil cu Qi1=40MJ/Kg, randamentul de
combustibil cu Qi2= 38 500 KJ/Kg...
jklmn
1. dif ch = + 6 Kg/h;
jklmn
2. dif ch = -6 Kg/h;
jklmn
3. dif ch = -10 Kg/h;
nmlkj
4. dif ch = +10 Kg/h;
transfer 80 %, temperatura apei de alimentare t aa = 375 K, cand se alimenteaza cu un tip de
combustibil cu Qi2= 10 200 Kcal/Kg...
jklmn
1. dif ch = -11,2 Kg/h;
jklmn
2. dif ch = +11,2 Kg/h;
jklmn
3. dif ch = +5 Kg/h;
nmlkj
4. dif ch =-3 Kg/h;
95.Determinati diferenta de consum orar de combustibil pentru o caldarina care produce 2 to/h abur saturat cu p=1,1MPa,
este alimentata cu combustibil cu Qi1=40MJ/Kg, randamentul de transfer 80 %, temperatura apei de alimentare t aa = 60
grade C, cand se alimenteaza cu un tip de combustibil cu Qi2= 9800 Kcal/Kg...
jklmn
1. dif ch = + 4 Kg/h;
jklmn
2. dif ch = -4 Kg/h;
jklmn
3. dif ch = -11Kg/h;
nmlkj
4. dif ch =+10 Kg/h;
combustibil cu Qi2= 10 200 Kcal/Kg...
jklmn
1. dif ch = -12 Kg/h;
jklmn
2. dif ch =+5Kg/h;
jklmn
3. dif ch = - 5Kg/h;
jklmn
4. dif ch =22,3 Kg/h;
97.Determinati variatia de consum specific de combustibil pentru o caldare care are abur saturat
cu p=16 bar, randamentul de transfer =75%, alimentata initial cu condens la temperatura de 70
grade C cand se preincalzeste apa de alimentare cu 75 grade C. Puterea calorifica inferioara a
combustibilului este Qi=39 MJ/Kg....
jklmn
1. dif cs = 0,011 Kg comb/Kg abur,
jklmn
jklmn
jklmn
jklmn
jklmn
jklmn
jklmn
jklmn
jklmn
jklmn
jklmn
jklmn
jklmn
jklmn
jklmn
101.Recalculati randamentul unei caldari care produce izobar la p=40 bar abur supraincalzit la
temperatura de 500 grade C alimentata cu combustibil avand Qi=40 Mj/Kg cu un consum specific de
combustibil cs=0,08 Kg comb/kgabur, iar temperatura apei de alimentare este mai scazuta cu 150
grade C decat temperatura de vaporizare cand intra in functiune supraincalzitorul...
nmlkj
1. 75 %;
nmlkj
2. 0,55%;
nmlkj
3. 0,82%;
nmlkj
4. 90%.
temperatura de 500 grade C alimentata cu combustibil avand Qi=40 Mj cu un consum specific de
combustibil cs=0,12 Kg comb/kgabur, iar temperatura apei de alimentare este mai scazuta cu
150 grade C decat temperatura de vaporizare cand intra in functiune supraincalzitorul...
nmlkj
1. 0,9%;
nmlkj
2. 96%;
nmlkj
3. 85%;
nmlkj
4. 75%.
combustibil cs=0,01 Kg comb/kgabur, iar temperatura apei de alimentare este mai mica cu 100
nmlkj
1. 72 %;
nmlkj
2. 82%;
nmlkj
3. 0,56%;
nmlkj
4. 0,9%.
combustibil cs=0,08 Kg comb/kgabur, iar temperatura apei de alimentare este mai mica cu 100
nmlkj
1. 84 %;
nmlkj
2. 0,9%;
nmlkj
3. 71%;
nmlkj
4. 0,65%.
temperatura de 500 grade C alimentata cu combustibil avand Qi=10.000 kcal/kg cu un consum
specific de combustibil cs=0,08 Kg comb/kgabur, iar temperatura apei de alimentare este mai
mica cu 100 grade C decat temperatura de vaporizare cand intra in functiune supraincalzitorul...
jklmn
1. 67 %;
jklmn
2. 0,75%;
jklmn
3. 86%;
jklmn
4. 0,95%.
106.Calculati cantitatea de energie termica (in Giga calorii) pierduta orar in cazul scoaterii din
circuit a supraincalzitorului izobar care furniza 10 to/h abur cu temperatura de 400 grade C si
presiunea de 2,5 MPa….
jklmn
1. 1,05Gcal;
nmlkj
2. 1050 Gcal;
nmlkj
3. 10,5 Gcal;
4. 0,5 Gcal.
nmlkj
presiunea de 35 bar….
jklmn
1. 1002 Gcal;
jklmn
2. 100,2 Gcal;
jklmn
3. 1,002 Gcal;
jklmn
4. 0,61 Gcal.
jklmn
1. 160Gcal;
jklmn
2. 1,6 Gcal;
jklmn
3. 16 Gcal;
jklmn
4. 0,8 Gcal.
jklmn
1. 21 Gcal;
nmlkj
2. 0,21 Gcal;
nmlkj
3. 17 Gcal;
nmlkj
4. 2,1 Gcal.
110.Determinati temperatura de preincalzire a condensului de 60 grade C necesara pentru a

asigura o economie de combustibil cu Qi=40 MJ de 20 Kg/h la o caldarina care livreaza abur la
presiunea p= 25 bar cu randamentul de vaporizare de 0,75 si debitul de 2 to/h. caldura specifica se
considera 4,2 kj/kg K...
nmlkj
1. 100 grade C
nmlkj
2. 131 grade C;
3. 150 grade C;
jklmn
4. 70 grade C. jklmn

considera 4,2 KJ/kg K...
jklmn
1. 135 grade C
jklmn
2. 105 grade C;
jklmn
3. 115 grade C;
nmlkj
4. 165 grade C.

jklmn
1. 110 grade C
jklmn
2. 125 grade C;
jklmn
3. 167 grade C;
nmlkj
4. 205 grade C.

jklmn
1. 141 grade C
jklmn
2. 120 grade C;
jklmn
3. 105 grade C;
nmlkj
4. 85 grade C.
114.Determinati temperatura de preincalzire a condensului de 60 grade C necesara pentru a asigura o economie de

combustibil cu Qi=40 MJ de 20 Kg/h la o caldarina care livreaza abur la presiunea p= 25 bar cu randamentul de vaporizare
de 0,75 si debitul de 3 to/h. caldura specifica se considera 4,2 KJ/kg K...
jklmn
1. 128 grade C
jklmn
2. 108 grade C;
jklmn
3. 118 grade C;
nmlkj
4. 138 grade C.

presiunea p=16 bar cu randamentul de vaporizare de 0,75 si debitul de 2 to/h. caldura specifica se
jklmn
1. 121 grade C
jklmn
2. 141 grade C;
jklmn
3. 151 grade C;
nmlkj
4. 131 grade C.
116.Determinati grosimea necesara colectorului unei caldari acvatubulare care functioneaza la

presiunea nominala p n= 5 MPa, are diametrul exterior al colectorului De= 0,9 m, adaosul de
coroziune c=1mm, este construita din otel cu rezistenta admisibila de 200 N/mm2, iar factorul de
slabire este de 0,85...
nmlkj
1. 5,0mm;
nmlkj
2. 70 mm;
nmlkj
3. 25 mm;
nmlkj
4. 12,66 mm

presiunea nominala p n= 20 bar, are diametrul exterior al colectorului De= 0,9 m, adaosul de
nmlkj
1. 2 mm;
nmlkj
2. 20 mm;
nmlkj
3. 6,63 mm;
nmlkj
4. 10 mm
118.Determinati grosimea necesara colectorului unei caldari acvatubulare care functioneaza la presiunea nominala p n= 5
MPa, are diametrul exterior al colectorului De= 0,7 m, adaosul de coroziune c=1mm, este construita din otel cu rezistenta
admisibila de 200 N/mm2, iar factorul de slabire este de 0,85...
nmlkj
1. 10,07 mm;
nmlkj
2. 15 mm;
nmlkj
3. 5 mm;
nmlkj
4. 30 mm

nmlkj
1. 25 mm;
nmlkj
2. 16,61 mm;
nmlkj
3. 2,5 mm;
nmlkj
4. 17,5 mm

jklmn
1. 24 mm;
jklmn
2. 14,23 mm;
jklmn
3. 30 mm;
jklmn
4. 5 mm
121.Care este presiunea maxima admisa intr-o caldare acvatubulara construita din otel cu
rezistenta admisibila de 175 N/mm2, grosimea tamburului s=10 mm, diametrul tamburului D=
0,9 m, adausul de corosiune c= 3 mm, factorul de slabire de 0,8….
jklmn
1. 30 bar;
jklmn
2. 2,48 MPa;
jklmn
3. 35 bar;
jklmn
4. 20 MPa.
122.Care este presiunea maxima admisa intr-o caldare acvatubulara construita din otel cu rezistenta admisibila de 125
N/mm2, grosimea tamburului s=10 mm, diametrul tamburului D= 0,9 m, adausul de corosiune c= 3 mm, factorul de slabire
de 0,8….
jklmn
1. 17,75 bar;
jklmn
2. 2,1 MPa;
jklmn
3. 35 bar;
jklmn
4. 40 MPa.
jklmn
1. 45 bar;
jklmn
2. 3,19 MPa;
jklmn
3. 25 bar;
jklmn
4. 15 MPa.
jklmn
1. 25 bar;
jklmn
2. 35 bar;
jklmn
3. 3,19 MPa;
jklmn
4. 40 bar.
jklmn
1. 30 bar;
nmlkj
2. 2,5 MPa;
nmlkj
3. 150 bar;
nmlkj
4. 3,19 MPa.
126.Determinati grosimea necesara pentru capacele de forma semieliptica de la colectorul unei caldari acvatubulare
pentru care avem urmatoarele date: presiunea nominala pn= 50 bar, diametrul exterior al tamburului De= 0,85 m,
rezistenta admisibila de 150 N/mm2, coeficientul de slabire de 0,9, adaosul de corosiune c=1 mm, inaltimea partii
bombate h= 0,3m...
nmlkj
1. 30,3 mm;
nmlkj
2. 22,5 mm;
nmlkj
3. 20 mm;
nmlkj
4. 12,25 mm.
127.Determinati grosimea necesara pentru capacele de forma semieliptica de la colectorul unei

caldari acvatubulare pentru care avem urmatoarele date: presiunea nominala pn= 30 bar,
diametrul exterior al tamburului De= 0,85 m, rezistenta admisibila de 150 N/mm2, coeficientul
de slabire de 0,9, adaosul de corosiune c=1 mm, inaltimea partii bombate h= 0,3m...
nmlkj
1. 21,2 mm;
nmlkj
2. 7,73 mm;
nmlkj
3. 21,8 mm;
nmlkj
4. 32,4 mm.

diametrul exterior al tamburului De= 0,85 m, rezistenta admisibila de 150 N/mm2, coeficientul
de slabire de 0,9, adaosul de corosiune c=1 mm, inaltimea partii bombate h= 0,2mm...
nmlkj
1. 11,2 mm;
nmlkj
2. 10 mm;
nmlkj
3. 17,88 mm;
nmlkj
4. 25,2 mm.

diametrul exterior al tamburului De=0,75 m, rezistenta admisibila de 150 N/mm2, coeficientul
de slabire de 0,9, adaosul de corosiune c=1 mm, inaltimea partii bombate h= 0,3m...
nmlkj
1. 5,8 mm;
nmlkj
2. 9,76 mm;
nmlkj
3. 30 mm;
nmlkj
4. 15,3 mm.
130.Determinati grosimea necesara pentru capacele de forma semieliptica de la colectorul unei caldari acvatubulare
pentru care avem urmatoarele date: presiunea nominala pn= 50 bar, diametrul exterior al tamburului De= 0,85 m,
rezistenta admisibila de 125 N/mm2, coeficientul de slabire de 0,9, adaosul de corosiune c=1 mm, inaltimea partii
bombate h= 0,3m...
nmlkj
1. 14,53 mm;
nmlkj
2. 10,2 mm;
nmlkj
3. 30,5 mm;
nmlkj
4. 12,5 mm.
131.Calculati randamentul unei caldari cu supraincalzitor intermediar izobar pentru care se

cunosc urmatoarele date: presiunea de vaporizare p1=60 bar, presiunea intermediara p2=0,25
p1, temperaturile de supraincalzire t si= 500 grade C, temperatura apei de alimentare taa=tsat-
100 grade C, debitul nominal de abur D=20 to/h, randamentul vaporizatorului de 55%, puterea
calorifica inferioara a combustibilului Qi=40MJ/kg.Destinderea in prima treapta a turbinei se
considera adiabata...
nmlkj
1. 0,75;
nmlkj
2. 0,89;
nmlkj
3. 60%;
nmlkj
4. 95%.

nmlkj
1. 0,65;
nmlkj
2. 0,82;
nmlkj
3. 89%;
nmlkj
4. 0,9.

nmlkj
1. 0,84;
nmlk
2. 0,75;
j
nmlkj
3. 70%;
nmlkj
4. 95%.

cunosc urmatoarele date: presiunea de vaporizare p1=60 bar, presiunea intermediara p2=0,25 p1,
temperaturile de supraincalzire t si= 500 grade C, temperatura apei de alimentare taa=tsat-100
grade C, debitul nominal de abur D=20 to/h, randamentul vaporizatorului de 55%, puterea
calorifica inferioara a combustibilului Qi=10200kcal/kg.Destinderea in prima treapta a turbinei se
nmlkj
1. 70%;
nmlkj
2. 80%;
nmlkj
3. 0,78;
nmlkj
4. 0,88.

nmlkj
1. 75%;
nmlkj
2. 0,8;
nmlkj
3. 0,96;
nmlkj
4. 90%.
136.Determinati cantitatea de condens necesar pentru pulverizat in camera de amestec a unei

instalatii de reglare a temperaturii aburului supraincalzit izobar. Date cunoscute: presiunea
nominala a aburului p= 5 MPa, temperatura de supraincalzire reglata t si=500 grade C, presiunea
de condensare P cd=20 K Pa, debitul de abur 10 to/h, cresterea de temperatura 50 grade C...
nmlkj
1. 105 kg/h;
nmlkj
2. 480 kg/h;
nmlkj
3. 0,58 to/h;
nmlkj
4. 1,2 to/h.

nmlkj
1. 1,5 to/h;
nmlkj
2. 0,6 to/h;
nmlkj
3. 815 kg/h;
nmlkj
4. 720kg/h.

de condensare P cd=0,5 bar, debitul de abur 10 to/h, cresterea de temperatura 50 grade C...
nmlkj
1. 496 kg/h;
nmlkj
2. 0,65 to/h;
nmlkj
3. 0,75 to/h;
nmlkj
4. 910kg/h.

nmlkj
1. 0,16 to/h;
nmlkj
2. 1,6 to/h;
nmlkj
3. 840 kg/h;
nmlkj
4. 430 kg/h.
140.Determinati cantitatea de condens necesar pentru pulverizare in camera de amestec a unei

instalatii de reglare a temperaturii aburului supraincalzit izobar. Date cunoscute: presiunea nominala
a aburului p= 60 bar, temperatura de supraincalzire reglata t si=500 grade C, presiunea de
condensare P cd=20 K Pa, debitul de abur 10 to/h, cresterea de temperatura 50 grade C...
nmlkj
1. 310 kg/h;
nmlkj
2. 480 kg/h;
nmlkj
3. 1,7 to/h;
nmlkj
4. 0,17 to/h.
141.Determinati tirajul static pentru o caldare avand urmatoarele date cunoscute: inaltimea
geodezica de evacuare H=20 m, presiunea barica 750 torr, temperatura atmosferica 0 grade C,
densitatea aerului 1,3 kg/m3, densitatea gazelor 1,2 kg/m3, temperatura gazelor 150 grade C….
jklmn
1. 0,3 bar;
jklmn
2. 52 Pa;
jklmn
3. 92 mm col H2O;
jklmn
4. 0,8 kg/cm2
jklmn
1. 0,2 bar;
jklmn
2. 95mm col H2O;
jklmn
3. 1,01kgf/cm2;
jklmn
4. 40 Pa.
jklmn
1. 46 kgf/m2;
jklmn
2. 110 mm col H2O;
jklmn
3. 0,2 bar;
jklmn
4. 0,15 kgf/cm2
geodezica de evacuare H=20 m, presiunea barica 750 torr, temperatura atmosferica 0 grade
C, densitatea aerului 1,3 kg/m3, densitatea gazelor 1,15 kg/m3, temperatura gazelor tg=200
grade C….
jklmn
1. 40 Pa;
nmlkj
2. 128mm col H2O
nmlkj
3. 0,1 bar;
nmlkj
4. 0,7 kg/cm2
jklmn
1. 48 Pa;
nmlkj
2. 1,1 kPa
nmlkj
3. 15 torr;
nmlkj
4. 70 mm col H2O;
146.Gradul de reactiune al unei turbine cu abur este 0,4. Determinati parametrii aburului,
pentru o destindere adiabata, dupa ajutaj si la evacuare. Date cunoscute: puterea specifica ps =
0,2 [KWh/kg]; presiunea initiala p1=3 [MPa]; temperatura initiala t1=400 [grade C]
jklmn
1. p2=0,8 bar; t2=90 grade C; x2=0,92; p' 2=4,5 bar; t'2=160 grade C;
jklmn
2. p2=1,8 bar; t2=165 grade C; x2=0,7; p' 2=7 bar; t'2=210 grade C;
jklmn
nmlkj
4. p2=0,2 bar; t2=80 grade C; x2=1; p' 2=5 bar; t'2=105 grade C;
0,2 [KWh/kg]; presiunea initiala p1=40 [bar]; temperatura initiala t1=400 [grade C]
jklmn
1. p2=2 bar; t2=85 grade C; x2=0,7; p' 2=4 bar; t'2=90 grade C;
jklmn
jklmn
nmlkj
4. p2=3 bar; t2=40 grade C; x2=0,99; p' 2=1,5 bar; t'2=65 grade C;
jklmn
1. p2=1,5 bar; t2=80 grade C; p' 2=3 bar; t'2=70 grade C;
jklmn
2. p2=0,5 bar; t2=80 grade C; p' 2=8bar; t'2=170 grade C;
jklmn
3. p2=1,5 bar; t2=80 grade C; p' 2=4 bar; t'2=170 grade C;
nmlkj
4. p2=0,5 bar; t2=150 grade C; p' 2=0,3 bar; t'2= 70 grade C;
149.Gradul de reactiune al unei turbine cu abur este 0,3. Determinati parametrii aburului, pentru o destindere adiabata,
dupa ajutaj si la evacuare. Date cunoscute: puterea specifica ps = 0,2 [KWh/kg]; presiunea initiala p1=3 [MPa];
temperatura initiala t1=400 [grade C]
jklmn
jklmn
jklmn
jklmn
jklmn
jklmn
jklmn
nmlkj
151.Determinati parametrii initiali ai aburului pentru o turbina cu actiune pentru care avem
urmatoarele date cunoscute: viteza aburului la iesirea din ajutaj w= 1000[m/s]; titlul aburului
x=0,965; temperatura aburului evacuat t2 =[ 60 grade C]; randamentul intern de 80%
jklmn
1. t1=300 grade C;p1=15 bar; i=3000 kj/kg;
jklmn
jklmn
nmlkj
jklmn
1. p1=20 bar; t1=250 grade C i=3200 kj/kg;
jklmn
2. p1=10,5 bar; t1=355 grade C i=3150 kj/kg;
jklmn
jklmn
153.Determinati parametrii initiali ai aburului pentru o turbina cu actiune pentru care avem urmatoarele date
cunoscute: viteza aburului la iesirea din ajutaj w= 1000[m/s]; titlul aburului x=0,965; temperatura aburului evacuat t2
=[ 80 grade C]; randamentul intern de 80%
jklmn
jklmn
jklmn
nmlkj
jklmn
jklmn
jklmn
3. t1=320 grade C;p1=0,7 MPa; i=3090 kj/kg;
nmlkj
x=0,965; temperatura aburului evacuat t2 =[ 60 grade C]; randamentul intern de 0,9
jklmn
jklmn
2. t1=250 grade C;p1=10bar; i=3400 kj/kg;
jklmn
nmlkj
156.Determinati parametrii initiali ai aburului de la o turbina cu urmatoarele date

cunoscute:debitul specific (destindere politropica) d pol= 5[kg/kwh]; presiunea de condensatie
p2= 20[kPa]; titlul aburului (destindere izentropica) x= 0,85; randamentul intern 0,8.
jklmn
jklmn
2. t1=340 grade C;p1=6 MPa; i=3000 kj/kg;
jklmn
3. t1=300 grade C;p1=2 MPa; i=3000 kj/kg;
nmlkj
157.Determinati parametrii initiali ai aburului de la o turbina cu urmatoarele date cunoscute:debitul specific (destindere
politropica) d pol= 4[kg/kwh]; presiunea de condensatie p2= 20[kPa]; titlul aburului (destindere izentropica) x= 0,85;
randamentul intern 0,8.
jklmn
jklmn
jklmn
nmlkj

jklmn
1. p1=16bar; t1=300 grade C i=3000 kj/kg;
jklmn
jklmn
nmlkj

jklmn
1. i=2860 kj/kg; p1=5 MPa; t1=270 grade C
jklmn
2. i=2500 kj/kg; p1=7 bar; t1=160 grade C
jklmn
nmlkj

jklmn
1. i=3000 kj/kg; p1=25 bar; t1=570 grade K
jklmn
jklmn
nmlkj
161.Reglarea puterii unei turbine cu abur se realizeaza prin laminare. Care sunt parametrii (initiali si finali) pentru a
realiza o putere politropica de 4000 [kw]. Date cunoscute: puterea nominala (politropica) Ppol=10000[CP];
p1=5MPa; t1=500 [grade C]; t2=60 [grade C]; randamentul intern 0,8.
jklmn
1. p'1=8 bar; t'1=200 grade C; p' 2=1,2 bar; t'2=120 grade C;
jklmn
jklmn
nmlkj
162.Reglarea puterii unei turbine cu abur se realizeaza prin laminare. Care sunt
parametrii (initiali si finali) pentru a realiza o putere politropica de 4000 [kw]. Date
cunoscute: puterea nominala (politropica) Ppol=8000[CP]; p1= 5[MPa]; t1=500 [grade C];
t2=60 [grade C]; randamentul intern 0,8.
jklmn
1. p'1=6 bar; t'1=250 grade C; p' 2=0,4bar; t'2=80 grade C;
jklmn
jklmn
jklmn
cunoscute: puterea nominala (politropica) Ppol=10000[CP]; p1=40 [bar]; t1=500 [grade C];
jklmn
1. p'1=35bar; t'1=470 grade C; p' 2=0,2bar; t'2=245 grade C;
jklmn
2. p'1=5bar; t'1=300 grade C; p' 2=0,4 bar; t'2=200 grade C;
jklmn
3. p'1=2,5 bar; t'1=350 grade C; p' 2=0,6bar; t'2=220 grade C;
nmlkj
4. p'1=1,5 bar; t'1=200 grade C; p' 2=0,1bar; t'2=80 grade C;
cunoscute: puterea nominala (politropica) Ppol=10000[CP]; p1=5[MPa]; t1=673 [grade K];
jklmn
jklmn
jklmn
3. p'1=0,8 bar; t'1=250 grade C; p' 2=0,8 bar; t'2=75 grade C;
nmlkj
165.Reglarea puterii unei turbine cu abur se realizeaza prin laminare. Care sunt parametrii (initiali si finali) pentru a
realiza o putere politropica de 4000 [kw]. Date cunoscute: puterea nominala (politropica) Ppol=10000[CP];
p1=5MPa; t1=500 [grade C]; t2=323 [grade K]; randamentul intern 0,8.
jklmn
1. p'1=3 bar; t'1=300 grade C; p' 2=0,25 bar;t' 2=55 grade C;
jklmn
2. p'1=5 bar; t'1=350 grade C; p' 2=0,35 bar; t' 2=160 gradeC;
jklmn
3. p'1=6 bar; t'1=370 grade C; p' 2=0,5 bar; t' 2 =200 grade C;
nmlkj
166.Determinati puterile unei turbine cu o treapta de supraincalzire intermediara. Date

cunoscute: debitul nominal de abur D=20 [t0/h]; presiunea initiala p1=60[bar]; raportul de
reducere a presiunii 25%; temperaturile de supraincalzire 500 [grade C]; presiunea de
condensatie P cd =20[kPa]; debitul de extractie dupa prima treapta D ext= 5[t0/h]; randamentul
intern=80%.
jklmn
1. Pad= 6375 Kw; Ppol=5100 kw;
jklmn
2. Pad= 5000 Kw; Ppol=6000 kw;
jklmn
3. Pad= 4500 Kw; Ppol=4000 kw;
nmlkj
4. Pad= 5500 Kw; Ppol=5000 kw;

cunoscute: debitul nominal de abur D=20 [t0/h]; presiunea initiala p1=5[mPa]; raportul de
intern=80%.
jklmn
1. Pad= 6370 Kw; Ppol=5100 kw;
jklmn
2. Pad= 6000 Kw; Ppol=5100 kw;
jklmn
3. Pad= 5100 Kw; Ppol=6370 kw;
nmlkj
4. Pad= 6000 Kw; Ppol=5500 kw;

intern=80%.
jklmn
1. Pad=5940 Kw; Ppol=5500 kw;
jklmn
2. Pad= 5940 Kw; Ppol=4750 kw;
jklmn
3. Pad= 4750 Kw; Ppol=4000 kw;
nmlkj
4. Pad= 5940 Kw; Ppol=6300 kw;
intern=80%.
jklmn
1. Pad=6000 Kw; Ppol=4500 kw;
jklmn
2. Pad= 6360 Kw; Ppol=5085 kw;
jklmn
3. Pad= 6360 Kw; Ppol=5085 kw;
nmlkj
4. Pad= 5050 Kw; Ppol=4050 kw;

condensatie P cd =[kPa]; debitul de extractie dupa prima treapta D ext=0[t0/h]; randamentul
intern=80%.
jklmn
1. Pad=6320 Kw; Ppol=5800 kw;
jklmn
2. Pad= 7000 Kw; Ppol=6315 kw;
jklmn
3. Pad= 7720 Kw; Ppol=6180 kw;
nmlkj
4. Pad= 6330 Kw; Ppol=5315 kw;
171.Determinati pierderea de putere adiabatica in cazul defectarii supraincalzitorului intermediar

pentru o turbina in doua trepte. Date cunoscute: debitul de abur D=30[t0/h]; presiunea nominala
p1=60[bar]; raportul de scadere a presiunii intre trepte 0,25; temperatura de supraincalzire t
si=500[grade C]; presiunea de condensatie P cd=0,25 [bar].
nmlkj
1. Dif. Pad=2010Kw;
nmlkj
2. Dif. Pad=3580Kw;
nmlkj
3. Dif. Pad=4110Kw;
nmlkj
4. Dif. Pad=2810Kw;

1. Dif. Pad=2800Kw;
jklmn
nmlkj
2. Dif. Pad=2800 CP;
nmlkj
nmlkj
4. Dif. Pad=2385 kw;

p1=5[mPa]; raportul de scadere a presiunii intre trepte 0,25; temperatura de supraincalzire t
jklmn
1. Dif. Pad=3050CP;
jklmn
jklmn
nmlkj

jklmn
1. Dif. Pad=3220CP;
jklmn
2. Dif. Pad=3590 Kw;
jklmn
nmlkj

si=500[grade C]; presiunea de condensatie P cd=15[kPa].
jklmn
1. Dif. Pad=3600Kw;
jklmn
jklmn
nmlkj
176.Determinati pierderea de putere in cazul defectarii supraincalzitoarelor pentru o turbina in doua trepte cu
supraincalzire intermediara. Date cunoscute: debit nominal D=25[t0/h]; presiune nominala p1=5[MPa]; presiune de
condensatie p cd=25[kPa]; raportul de scadere a presiunii 0,25; temperaturi de supraincalzire t si=550 [grade C].
jklmn
1. Dif. Pad=3720Kw;
jklmn
jklmn
nmlkj
177.Determinati pierderea de putere in cazul defectarii supraincalzitoarelor pentru o turbina in

doua trepte cu supraincalzire intermediara. Date cunoscute: debit nominal D=15[t0/h]; presiune
nominala p1=5[MPa]; presiune de condensatie p cd=25[kPa]; raportul de scadere a presiunii
0,25; temperaturi de supraincalzire t si=550 [grade C].
jklmn
jklmn
jklmn
3. Dif. Pad= 2733 Kw;
nmlkj

nominala p1=50[bar]; presiune de condensatie p cd=25[kPa]; raportul de scadere a presiunii
jklmn
jklmn
jklmn
3. Dif. Pad= 3720 Kw;
nmlkj

nominala p1=5[MPa]; presiune de condensatie p cd=25[kPa]; raportul de scadere a presiunii
jklmn
jklmn
jklmn
3. Dif. Pad= 3530 CP;
nmlkj

nominala p1=5[mPa]; presiune de condensatie p cd=0,15[bar]; raportul de scadere a
presiunii 0,25; temperaturi de supraincalzire t si=550 [grade C].
jklmn
jklmn
jklmn
3. Dif. Pad= 3725 Kw;
nmlkj
181.Determinati pierderea de putere politropica specifica, in cazul defectarii condensorului

pentru o turbina cu abur. Date cunoscute: presiunea initiala p1=40[bar]; temperatura initiala
t1=400 [grade C]; titlul pentru destinderea izentropica x ad=0,80; randamentul intern 0,85;
cresterea de presiune 0,4[bar] in condensor.
nmlkj
1. 0,041 Kw/kg;
nmlkj
2. 0,033 Kw/Kg;
nmlkj
3. 0,05 Kw/kg;
nmlkj
4. 0,1 Kw/kg.

cresterea de presiune 0,4[bar].
nmlkj
1. 0,15 Kw/kg;
nmlkj
2. 0,07 Kw/Kg;
nmlkj
3. 0,032 Kw/kg;
nmlkj
4. 0,05 Kw/kg.

nmlkj
1. 0,16 Kw/kg;
nmlkj
2. 0,2 Kw/Kg;
nmlkj
3. 0,14 Kw/kg;
nmlkj
4. 0,09 Kw/kg.
nmlkj
1. 0,31 Kw/kg;
nmlkj
2. 0,06 Kw/Kg;
nmlkj
3. 0,055 Kw/kg;
nmlkj
4. 0,065 Kw/kg.

nmlkj
1. 0,0029 Kw/kg;
nmlkj
2. 0,023 Kw/Kg;
nmlkj
3. 0,043 Kw/kg;
nmlkj
4. 0,051 Kw/kg.
186.Determinati randamentele si parametrii initiali ale unei turbine. Date cunoscute:

temperatura aburului evacuat T=343[K]; titlul aburului dupa destindere politropica X pol=0,95;
viteza aburului la iesirea din ajutaj(politropica) W pol=1000[m/s]; diferenta de titlu 0,1; apa de
alimentare se preincalzeste pana la valoarea taa=tsat-100 grade C.
jklmn
1. rand.pol= 0,3; rand. ad=0,25; rand.int=0,9; p1=19 bar; t1= 500 grade C;
jklmn
2. rand.pol= 0,2; rand. ad=0,29; rand.int=0,76;p1=19 bar; t1=300 grade C
jklmn
nmlkj

jklmn
jklmn
2. rand.pol= 0,35; rand. ad=0,25; rand.int=0,8; p1=10 bar; t1=280 grade c;
nmlkj
4. rand.pol= 0,40; rand. ad=0,3; rand.int=0,7; p1=15 bar; t1= 400 grade C; jklmn

jklmn
jklmn
jklmn
nmlkj

jklmn
jklmn
2. rand.pol= 0,2; rand.ad =0,4; rand.int=0,8; p1=15 bar; t1= 205 grade C;
jklmn
nmlkj

jklmn
jklmn
2. rand.pol= 0,19; rand.ad =0,28; rand.int=0,68; p1=10 bar; t1= 250 grade C;
jklmn
nmlkj
191.Determinati randamentele si parametrii finali ai aburului pentru o turbina cu actiune. Date cunoscute: presiunea
initiala p1=10[bar]; temperatura initiala t1=tsat+100 grade C; viteza aburului dupa destinderea izentropica W
ad=1200[m/s]; viteza aburului dupa destinderea politropica Wpol=1000[m/s]
jklmn
1. rand.pol= 0,18; rand. ad=0,26; rand.int=0,7; p2=0,2 bar; t2= 60 grade C;
jklmn
2. rand.pol= 0,18; rand.ad =0,26; rand.int=0,7; p2=0,8 bar; t2= 80 grade C;
jklmn
3. rand.pol= 0,2; rand. ad=0,3; rand.int=0,66; p2=0,5 bar bar; t2= 90 grade C;
nmlkj
192.Determinati randamentele si parametrii finali ai aburului pentru o turbina cu actiune.

Date cunoscute: presiunea initiala p1=15[bar]; temperatura initiala t1=tsat+100 grade C;
viteza aburului dupa destinderea izentropica W ad=1200[m/s]; viteza aburului dupa
destinderea politropica Wpol=1000[m/s]
jklmn
1. rand.ad= 0,4; rand.pol=0,25; rand.int=0,62; p2=2 bar; t2= 90 grade C;
jklmn
2. rand.ad= 0,264; rand.pol=0,83; rand.int=0,69; p2=0,3 bar; t2=70 grade C;
jklmn
jklmn

jklmn
1. rand.ad= 0,4; rand.pol=0,3; rand.int=0,75; p2=0,5 bar; t2= 85 grade C;
jklmn
jklmn
nmlkj

jklmn
jklmn
jklmn
nmlkj
195.Determinati randamentele si parametrii finali ai aburului pentru o turbina cu actiune. Date cunoscute: presiunea
initiala p1=10[bar]; temperatura initiala t1=tsat+100 grade C; viteza aburului dupa destinderea izentropica W
ad=1200[m/s]; viteza aburului dupa destinderea politropica Wpol=900[m/s]
jklmn
1. rand.ad= 0,3; rand.pol=0,4; rand.int=0,75; p2=2 bar; t2= 160 grade C;
jklmn
jklmn
nmlkj
196.Determinati parametrii finali ai aburului pentru o turbina cu reglare prin laminare pentru
variantele de functionare100% si 75% din puterea nominala Pn =5000[CP]. Date cunoscute:
presiunea initiala p1=40[bar]; temperatura initiala t1=tsat+150 grade C; randamentul intern
0,8; debitul de abur D=20[t0/h].
jklmn
1. p2=0,6 bar; t2=85 grade C; p2'=0,6 bar;t2'=105 gradeC
jklmn
2. p2=1 bar; t2=60 grade C; p2'=2 bar; t2'=75 gradeC
jklmn
3. p2=1,5 bar; t2=110 grade C; p2'=2,5 bar; t2'=85 gradeC
nmlkj
presiunea initiala p1=5[mPa]; temperatura initiala t1=tsat+150 grade C; randamentul intern 0,8;
debitul de abur D=20[t0/h].
jklmn
1. p2=2 bar; t2=160 grade C; p2'=4 bar;t2'=130 gradeC
jklmn
jklmn
jklmn
jklmn
1. p2=0,05 bar; t2=80 grade C; p2'=1,3bar;t2'=60 gradeC
jklmn
jklmn
jklmn
jklmn
1. p2=16 bar; t2=200 grade C; p2'=10 bar; t2'=110 gradeC
jklmn
jklmn
nmlkj
4. p2=0,6 bar; t2=80 grade C; p2'=0,6bar; t2'=80 gradeC
jklmn
jklmn
jklmn
nmlkj
201.Determinati parametrii aburului la intrarea in ajutaj si puterea adiabata aunei turbine care
inregistreaza in ventilele de reglare o pierdere de 50[Kj/kg]. Date cunoscute: presiunea aburului
in caldare pk=35[bar]; temperatura aburului dupa supraincalzitor tsi=350[grade C]; debitul de
abur D=10[t0/h]; presiunea de condensatie p cd=25[kpa].
jklmn
1. p1=150 bar; t1=710 grade C; Pad =21000 CP
jklmn
jklmn
3. p1=20 bar; t1=340 grade C; Pad =2278 Kw
nmlkj
jklmn
1. p1=38 bar; t1=340 grade C; Pad =2285 Kw;
jklmn
jklmn
nmlkj
jklmn
1. p1=100 bar; t1=250 grade C; Pad =8000 CP;
jklmn
jklmn
3. p1=2 MPa; t1=300 grade C; Pad =2500 Kw
nmlkj
4. p1=3MPa; t1=350 grade C; Pad =2000 CP
jklmn
jklmn
jklmn
nmlkj
jklmn
jklmn
jklmn
3. p1=18 bar; t1=215 grade C; Pad =351CP
nmlkj
206.Determinati debitul de apa de mare necesar unui condensor care deserveste o turbina pentru
care avem urmatoarele date: puterea politropica Ppol =10000[CP]; debitul specific de abur d
pol= 5[Kg/kwh]; presiunea initiala p1=45[bar]; temperatura initiala t1=400 [grade C];
randamentul 0,8. incalzirea izobara generata de pierderi 50 [kj/kg]; temperatura apei de mare 6
grade C; caldura specifica a apei de mare C am=4,2[kj/kgK].
nmlkj
1. Mam =3205 t/h;
nmlk
2. D=262 m cub/h;
j
nmlkj
3. Mam=612 to/h;
nmlkj
4. D=1500 m cub/h;
care avem urmatoarele date: puterea politropica Ppol =10000[kW]; debitul specific de abur d
jklmn
1. Mam =4358,8 to/h;
jklmn
2. D=1100 m cub/h;
jklmn
3. D=200 m cub/h;
nmlkj
4. Mam =1200 to/h;
jklmn
1. D=200 m cub/h;
jklmn
2. Mam =3497,5 to/h;
jklmn
3. Mam =2000 to/h;
jklmn
4. D=500 m cub/h;
jklmn
1. Mam =250 to/h;
jklmn
2. D=2000 m cub/h;
jklmn
3. Mam =2552,6 to/h;
nmlkj
4. D=1050 m cub/h;
210.Determinati debitul de apa de mare necesar unui condensor care deserveste o turbina pentru care
avem urmatoarele date: puterea politropica Ppol =10000[CP]; debitul specific de abur d pol=
5[Kg/kwh]; presiunea initiala p1=30[bar]; temperatura initiala t1=400 [grade C]; randamentul
0,8. incalzirea izobara generata de pierderi 50 [kj/kg]; temperatura apei de mare 6 grade C;
caldura specifica a apei de mare C am=4,2[kj/kgK].
jklmn
1. D=150 m cub/h;
jklmn
2. Mam =600 to/h;
jklmn
3. D=600 m cub/h;
nmlkj
4. Mam =3200 to/h;
211.Determinati debitul specific de apa de mare pentru condensare de la instalatie de forta cu

abur. Date cunoscute: presiunea initiala p1=40[bar]; temperatura initiala t1=400 [ grade C];
debitul nominal Dn=15[t0/h]; randamentul intern 0,85; presiunea de condensare
Pcd=20[kPa]; incalzirea izobara generata de pierderi 50[kj/kg]; temperatura apei de mare T
am =325[K]; diferenta de temperatura pentru apa de mare 6[ grade C]; caldura specifica a
apei de mare cam=4,2[kj/kgK].
jklmn
1. d am =3 m cub/h
jklmn
2. d am =30 Kg/Kwh
jklmn
3. d am =1000 Kg/Kwh
nmlkj
4. d am =88 Kg/Kwh

jklmn
1. d am =45 m cub/Kwh
jklmn
2. d am =16 Kg/h
jklmn
3. d am =88 Kg/Kwh
nmlkj
4. d am =50 Kg/Kw
213.Determinati debitul specific de apa de mare pentru condensare de la instalatie de forta cu abur. Date cunoscute:
presiunea initiala p1=40[bar]; temperatura initiala t1=500 [ grade C]; debitul nominal Dn=15[t0/h]; randamentul intern
0,85; presiunea de condensare Pcd=20[kPa]; incalzirea izobara generata de pierderi 50[kj/kg]; temperatura apei de
mare T am =325[K]; diferenta de temperatura pentru apa de mare 6[ grade C]; caldura specifica a apei de mare
cam=4,2[kj/kgK].
jklmn
1. d am =110 Kg/Kwh
jklmn
2. d am =91,5 Kg/Kwh
jklmn
3. d am =50 Kg/CPwh
nmlkj
4. d am =25m cub/CPwh

jklmn
1. d am =91 Kg/Kwh
jklmn
2. d am =61m cub/Kw
jklmn
3. d am =10 Kg/CPwh
nmlkj
4. d am =20 Kg/Kwh

jklmn
1. d am =150 Kg/Kwh
jklmn
2. d am =89 Kg/Kwh
jklmn
3. d am =200 Kg/Kwh
nmlkj
4. d am =30 Kg/Kwh
216.Determinati consumul specific de combustibil pentru o instalatie de forta cu abur. Date

cunoscute: randamentul politropic 0,25; randamentul mecanic al turbinei 0,95;
randamentul mecanic al liniei axiale 0,95; randamentul caldarii 0,9; puterea calorifica
inferioara a combustibilului Qi= 40[kj/kg].
nmlkj
1. Ce=0,200Kg/Kwh
nmlkj
2. Ce=0,043Kg/Kwh
nmlkj
3. Ce=0,150Kg/CPh
nmlkj
4. Ce=0,025Kg/CPh
nmlkj
1. Ce=0,369Kg/Kwh
nmlkj
2. Ce=200g/CPh
nmlkj
3. Ce=1,2Kg/CPh
nmlkj
4. Ce=1,2Kg/Kwh

nmlkj
1. Ce=0,3kg/Kwh
nmlkj
2. Ce=0,22Kg/CPh
nmlkj
3. Ce=0,415Kg/Kwh
nmlkj
4. Ce=0,5Kg/CPh

inferioara a combustibilului Qi= 10000[kcal/kg].
nmlkj
1. Ce=140g/CPh
nmlkj
2. Ce=250g/CPh
nmlkj
3. Ce=250g/Kwh
nmlkj
4. Ce=0,423Kg/Kwh

nmlkj
1. Ce=0,2Kg/CPh
nmlkj
2. Ce=300g/KWh
nmlkj
3. Ce=0,468Kg/Kwh
4. Ce=0,120Kg/CPh jklmn
1. 1. jklmn 2. jklmn 3. ijklmn 4. jklmn
2. 1. jklmn 2. ijklmn 3. jklmn 4. jklmn
4. 1. ijklmn 2. jklmn 3. jklmn 4. jklmn
5. 1. jklmn 2. jklmn 3. jklmn 4. ijklmn


61. 1. jklmn 2. jklmn 3. jklmn 4. ijklmn 5. jklmn








Grile Gatag2

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Grile Gatag2

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

GRILE GATAG2

2. paletele turbinei cu aburi sunt mai mari; nmlkj

3. paletele turbinei cu gaze sunt mai mari; jklmn

4. paletele turbinei cu gaze sunt mai mici de doua ori. nmlkj

1. turbina cu abur; nmlkj

2. turbina cu gaze; nmlkj

3. ambele turbine prelucreaza acelasi debit; jklmn

4. puterea furnizata nu depinde de debitul de agent de lucru vehiculat. nmlkj

3.In mod obisnuit reglarea puterii unei turbine se realizeaza prin:

1. reglarea presiunii aburului; nmlkj

2. reglarea temperaturii aburului; nmlkj

3. reglarea debitului de abur jklmn

4. reglarea umiditatii. nmlkj

4.Reglarea calitativa a puterii turbinei cu abur se realizeaza prin:

5.Reglarea cantitativa a puterii turbinei cu abur se realizeaza prin:

1. mansete de etansare; nmlkj

4. cu toate dispozitivele mentionate anterior. nmlkj

1. cu distrugere totala a vitezei; nmlkj

2. cu trecere directa sau semilabirinti nmlkj

3. de ambele tipuri precizate; jklmn

4. doar cu trecere directa. nmlkj

8.Dupa modul de fixare al labirintilor acestia pot fi:

3. doar elastici; jklmn

4. de ambele tipuri. nmlkj

9.Lagarele turbinelor pot fi:

1. lagare radiale; nmlkj

2. lagare axiale; nmlkj

3. doar axiale; jklmn

4. de ambele tipuri mentionate si chiar radial-axiale. nmlkj

10.Condensoarele utilizate in instalatiile de forta cu abur pot fi:

3. de ambele tipuri mentionate; jklmn

4. doar de amestec. nmlkj

11.Vidul in condensoarele instalatiilor de forta nu se realizeaza cu:

2. pompe de vid; nmlkj

3. pompe centrifuge; jklmn

4. ejectoare si pompe de vid. nmlkj

12.Care este rolul regulatorului de turatie in sistemul de reglaj al unei turbine:

1. sesizeaza dezechilibrul dintre puterea furnizata de turbina si consumator; nmlkj

2. modifica debitul de abur de alimentare; nmlkj

3. regleaza presiunea din interiorul turbinei; jklmn

4. modifica turatia turbinei. nmlkj

14.Care este rolul instalatiei de virare al turbinelor:

1. realizeaza pornirea turbinei; jklmn

2. turbinele nu au viror; jklmn

3. realizeaza oprirea turbinei; jklmn

4. roteste arborele turbinei pentru a preveni curbarea acestuia. jklmn

15.Reglarea directa se aplica:

2. turbinelor mici de puteri reduse; nmlkj

3. indiferent de puterea turbinei; jklmn

16.Reglarea indirecta se poate aplica:

1. numai turbinelor de mare putere; nmlkj

2. numai turbinelor mici de puteri reduse; nmlkj

3. turbinelor indiferent de putere si dimensiuni; jklmn

17.Regulatorul de presiune din circuitul de reglaj al turbinelor se utilizeaza:

2. la turbinele cu prize reglabile; nmlkj

3. la turbinele cu contrapresiune; jklmn

4. la ambele tipuri mentionate. nmlkj

18.Dispozitivul de protectie al turbinelor cu abur impotriva ambalarii:

2. turbinele cu abur nu au un asemenea dispozitiv; nmlkj

3. limiteaza debitul de abur la o valoare prestabilita; jklmn

4. intrerupe alimentarea cu abur a turbinei. nmlkj

19.Compensatoarele de dilatatie utilizate pe tubulatura de abur pot fi:

3. de ambele tipuri; jklmn