Tag

1.O turbina cu aburi si una cu gaze furnizeaza aceiasi parametri de iesire si au acelasi numar de trepte.
Cum sunt lungimile paletelor celor doua tipuri de turbine:

1. egale; 2. paletele turbinei cu aburi sunt mai mari; 3. paletele turbinei cu gaze sunt mai mari; 4. paletele turbinei cu gaze sunt mai mici de doua ori. j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
2.Pentru a obtine aceeasi putere, care dintre cele doua tipuri de turbine cu gaze si abur prelucreaza un debit mai mare de fluid de lucru:
1. turbina cu abur; 2. turbina cu gaze; 3. ambele turbine prelucreaza acelasi debit; 4. puterea furnizata nu depinde de debitul de agent de lucru vehiculat. j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
3.In mod obisnuit reglarea puterii unei turbine se realizeaza prin:

1. reglarea presiunii aburului; 2. reglarea temperaturii aburului; 3. reglarea debitului de abur 4. reglarea umiditatii. j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
4.Reglarea calitativa a puterii turbinei cu abur se realizeaza prin:

1. laminare; 2. destindere; 3. comprimare; 4. admisie.
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
5.Reglarea cantitativa a puterii turbinei cu abur se realizeaza prin:

1. laminare; 2. destindere; 3. comprimare
j k l m n j k l m n
j k l m n 4. admisie. j k l m n
6.Etansarea intre partile fixe si cele mobile ale unei turbine se realizeaza cu:
1. mansete de etansare; 2. presetupa; 3. labirinti; 4. cu toate dispozitivele mentionate anterior. j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
7.Labirinti utilizati la etansarea turbinelor pot fi din punct de vedere al eficacitatii lor:
1. cu distrugere totala a vitezei; 2. cu trecere directa sau semilabirinti 3. de ambele tipuri precizate; 4. doar cu trecere directa.
8.Dupa modul de fixare al labirintilor acestia pot fi:

1. rigizi; 2. elastici; 3. doar elastici; 4. de ambele tipuri.
9.Lagarele turbinelor pot fi:

1. lagare radiale; 2. lagare axiale; 3. doar axiale; 4. de ambele tipuri mentionate si chiar radial-axiale. j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
10.Condensoarele utilizate in instalatiile de forta cu abur pot fi:

1. de suprafata;
j k l m n 2. de amestec; 3. de ambele tipuri mentionate; 4. doar de amestec. j k l m n j k l m n j k l m n
11.Vidul in condensoarele instalatiilor de forta nu se realizeaza cu:

1. ejectoare; 2. pompe de vid; 3. pompe centrifuge; 4. ejectoare si pompe de vid. j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
12.Care este rolul regulatorului de turatie in sistemul de reglaj al unei turbine:

1. sesizeaza dezechilibrul dintre puterea furnizata de turbina si consumator; 2. modifica debitul de abur de alimentare; 3. regleaza presiunea din interiorul turbinei; 4. modifica turatia turbinei.
13.Cum trebuie sa fie presiunea uleiului din instalatia de ungere in comparatie cu presiunea apei de racire din racitorul de ulei:
1. mai mica; 2. mai mare; 3. egala; 4. indiferent.
14.Care este rolul instalatiei de virare al turbinelor:

1. realizeaza pornirea turbinei; 2. turbinele nu au viror; 3. realizeaza oprirea turbinei; 4. roteste arborele turbinei pentru a preveni curbarea acestuia.
15.Reglarea directa se aplica:
1. turbinelor de mare putere; 2. turbinelor mici de puteri reduse; 3. indiferent de puterea turbinei; 4. nu se aplica.
16.Reglarea indirecta se poate aplica:

1. numai turbinelor de mare putere; 2. numai turbinelor mici de puteri reduse; 3. turbinelor indiferent de putere si dimensiuni; 4. nu se aplica. j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
17.Regulatorul de presiune din circuitul de reglaj al turbinelor se utilizeaza:

1. nu se utilizeaza; 2. la turbinele cu prize reglabile; 3. la turbinele cu contrapresiune; 4. la ambele tipuri mentionate.
18.Dispozitivul de protectie al turbinelor cu abur impotriva ambalarii:

1. reduce debitul de abur pana la scaderea turatiei sub limita periculoasa; 2. turbinele cu abur nu au un asemenea dispozitiv; 3. limiteaza debitul de abur la o valoare prestabilita; 4. intrerupe alimentarea cu abur a turbinei.
19.Compensatoarele de dilatatie utilizate pe tubulatura de abur pot fi:

1. lira; 2. ondulate; 3. de ambele tipuri; 4. doar ondulate. j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
20.Care este cresterea maxima de presiune de la care incepand supapele de siguranta se deschid
automat:
1. 10%; 2. 5%; 3. 25%; 4. 50%. j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
21.Turbina de abur este o masina termica care transforma :

1. energia mecanica acumulata de abur in energie termica, prin intermediul paletelor rotorului in miscare de rotatie; 2. energia termica acumulata in abur in energie cinetica prin destinderea aburului in ajutaje, urmata de transformarea energiei cinetice in energie mecanica cu ajutorul paletelor mobile; 3. energia cinetica a paletelor in energie termica a aburului; 4. energie termica a paletelor in energie mecanica a aburului.
22.Ajutajul este:
1. spatiul dintre doua palete fixe in care aburul se destinde, crescandu-i viteza; 2. spatiul dintre doua palete mobile in care aburul se destinde, crescandu -i viteza; 3. spatiul dintre stator si rotor; 4. spatiul dintre doua palete fixe in care aburul se destinde, scazandu-i viteza. j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
23.Diafragmele sunt:
1. pereti transversali semicirculari montati in peretele carcasei, in care sunt fixate ajutajele; 2. pereti transversali semicirculari montati in carcasa, in care sunt fixate paletele mobile; 3. pereti transversali semicirculari ce despart treptele consecutive ale TA; 4. pereti longitudinali ce despart treptele consecutive ale TA. j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
24.In general o treapta a TA este:

1. ansamblul format din carcasa si rotor; 2. ansamblul format dintr-o pereche de ajutaje si de palete; 3. ansamblul format din rotor si diafragme;
j k l m n j k l m n j k l m n
4. ansamblul format din carcasa si diafragme.
j k l m n
25.Intrarea in miscare de rotatie a rotorului TA se datoreaza:

1. frecarii dintre aburul viu si palete; 2. scaparilor de abur prin etansarile cu labirinti dintre diafragma si rotor; 3. fortei tangentiale pe care aburul o exercita asupra paletelor rotorice, forta ce da nastere cuplului motor; 4. comprimarii aburului in treapta de turbine. j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
26.Forma evazata a TA se datoreaza:

1. cresterii volumului specific al aburului dinspre partea de joasa presiune CJP spre cea de inalta CIP, simultan cu scaderea presiunii aburului; 2. cresterii volumului specific al aburului dinspre partea de inalta presiune CIP spre cea de joasa CJP, simultan cu scaderea presiunii aburului; 3. scaderii volumului specific al aburului cu scaderea presiunii; 4. cresterii volumului specific al aburului dinspre partea de inalta presiune CIP spre cea de joasa CJP, simultan cu cresterea presiunii aburului.
27.Diferenta dintre turbina cu actiune si cea cu reactiune consta in:

1. in turbina cu actiune, destinderea aburului are loc numai in ajutaje, iar in rotor se produce numai devierea curentului de abur, pe cand in cea cu reactiune, destinderea se produce atat in ajutaje cat si in rotor; 2. in turbina cu actiune, destinderea se produce in rotor, iar in cea cu reactiune numai in ajutaje; 3. in turbina cu actiune destinderea se produce numai in ajutaje, iar in cea cu reactiune numai in rotor; 4. in ambele, destinderea aburului are loc numai in ajutaje. j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
28.O TA de putere mica si medie are 1 CIP si CJP, ambele cu cate un singur flux, deoarece:
1. puterea dezvoltata este relativ redusa; 2. fortele axiale dezvoltate de fiecare rotor se autocompenseaza; 3. fortele axiale dezvoltate de fiecare rotor se cumuleaza; 4. fortele tangentiale exercitate de abur asupra paletelor rotorice se compenseaza reciproc. j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
29.TA cu dublu flux permite:
1. dezvoltarea unei puteri duble fata de TA cu un singur flux; 2. dezvoltarea unei puteri egale cu jumatatea celei cu un singur flux; 3. autocompensarea impingerilor axiale; 4. insumarea impingerilor axiale
30.Efectele negative ale umiditatii aburului sunt:

1. scaderea randamentului turbinei; 2. erodarea paletelor rotorice; 3. franarea discului rotorului, erodarea paletelor si scaderea randamentului TA; 4. erodarea diafragmelor. j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
31.Destinderea aburului se fractioneaza in doua corpuri, CIP si CJP, in scopul:

1. incalzirii suplimentare a aburului; 2. maririi gradului de destindere a aburului; 3. intercalarii unui separator mecanic de umiditate; 4. maririi umiditatii aburului
32.Dupa reducerea considerabila a umiditatii aburului in separatorul de umiditate, agentul este supus:
1. unei etape suplimentare de supraincalzire, in scopul cresterii randamentului de utilizare; 2. unei raciri, in scopul eficientizarii utilizarii aburului; 3. esaparii in atmosfera; 4. condensarii
33.Pozitionarea si rolul supraincalzitorului intermediar sunt:

1. dupa CJP, inainte de condensator, in vederea incalzirii in sistemul de preincalzire regenerativ; 2. dupa CIP, pentru cresterea eficientei acestuia din urma; 3. intre CIP si CJP, pentru eficientizarea acestuia din urma; 4. dupa CJP, pentru cresterea eficientei acestuia din urma.
34.Oalele de condens amplasate pe racordurile de drenare a amestecului condens-abur sunt
destinate:
1. evacuarii apei si blocarii trecerii aburului; 2. evacuarii aburului si retinerea apei; 3. retinerea amestecului condens-abur in TA; 4. retinerii doar a condensului in TA j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
35.Umiditatea aburului este:

1. mai mare in treptele cu actiune; 2. mai mare in treptele cu reactiune; 3. indiferenta de tipul treptei TA; 4. aceeasi in treptele cu actiune, cat si cu reactiune.
36.Rolul bandajelor paletelor rotorice ale CIP este:

1. pozitiv, pentru reducerea scaparilor de abur pe la periferia paletelor mobile; 2. negativ, deoarece la TA, datorita umiditatii aburului, bandajul interfera cu picaturile de apa centrifugate, provocand deteriorarea paletelor; 3. nu se utilizeaza, desi raspunsurile a) si b) sunt valabile, dar reducerea numarului de palete deteriorate compenseaza cresterea scaparilor secundare de abur; 4. negativ, pentru reducerea scaparilor de abur pe la periferia paletelor mobile. j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
37.Zona cea mai afectata de eroziunea datorata umiditatii mari a aburului este:
1. bordul de fuga al paletelor; 2. bordul de atac al paletelor; 3. bordul de atac al paletelor CJP, scop in care muchiile de atac se placheaza cu stelit; 4. cea a ajutajelor ultimei trepte. j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
38.Cresterea de volum specific al aburului de la admisia in CIP pana la evacuarea din CJP datorata destinderii aburului in TA se compenseaza prin:
1. pastrarea constanta a sectiunilor de trecere a aburului; 2. cresterea sectiunilor de trecere a aburului, prin micsorarea lungimii paletelor, in special in primele trepte; 3. cresterea sectiunilor de trecere a aburului, prin marirea lungimii paletelor, in special in ultimile trepte; j k l m n j k l m n
j k l m n 4. scaderea sectiunilor de trecere a aburului, prin marirea lungimii paletelor, in special in ultimile trepte; j k l m n
39.Solicitarea axiala a TA este generata de:

1. diferenta de presiune intre partea IP spre partea de JP; 2. diferenta de presiune intre partea JP spre partea de IP; 3. umiditatea crescanda dinspre partea de IP spre JP; 4. scaderea umiditatii dinspre partea de IP spre JP j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
40.Rolul lagarului axial montat pe linia de arbori este:

1. de a prelua forta axiala prin intermediul uleiului de ungere si racire injectat in interiorul sau; 2. de a prelua forta axiala prin intermediul a doua randuri de pastile ( cuzineti axiali), intre care este plasat gulerul (discul) sau; 3. de a prelua forta radiala in exces fata de necesitatile energetice ale rotorului TA; 4. de a prelua forta tangentiala exercitata de abur asupra paletelor rotorului TA.
41.Utilizarea treptelor cu actiune se recomanda din punct de vedere al mentinerii fortelor axiale in limitele admise, deoarece:
1. presiunea aburului nu se modifica la trecerea prin acest tip de palete; 2. presiunea aburului creste la trecerea prin acest tip de palete; 3. presiunea aburului scade la trecerea prin acest tip de palete; 4. umiditatea aburului creste la trecerea prin acest tip de palete. j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
42.Etansarile penetratiilor rotorului prin carcase se fac in scopul:

1. reducerii scaparilor de abur spre exterior la CIP si CJP; 2. reducerii scaparilor spre exterior la CIP si CJP si reducerii patrunderii de aer la CJP, aflate sub vid pe durata manevrelor de pornire; 3. reducerii scaparilor spre exterior la CIP si CJP si reducerii patrunderii de aer la CIP, ultima aflata sub vid pe durata manevrelor de pornire; 4. reducerii scaparilor spre exterior la CIP si CJP si patrunderii de aer la CIP si CJP, aflate sub vid pe durata manevrelor de pornire. j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
43.Sistemele uzuale de etansare la arbore al TA sunt:
1. cu abur si cu aer; 2. cu abur si cu ulei; 3. cu abur si cu apa; 4. cu ulei si cu apa;
44.Etansarea cu abur este formata din:

1. succesiune de labirinti si camere de abur, eliminand total scaparile de abur; 2. succesiune de labirinti si camere de abur, reducand dar nu eliminand scaparile de abur; 3. succesiune de labirinti si camere de abur, reducand dar nu eliminand scaparile de ulei de ungere; 4. succesiune de labirinti si camere de abur, eliminand total scaparile de ulei. j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
45.Autoetansarea cu abur este posibila:

1. doar in cazul CIP, presiunea aburului din interiorul carcasei depasind-o pe aceea a aburului de etansare; 2. doar in cazul CJP, datorita existentei vidului; 3. ambele variante a) si b); 4. doar in cazul CJP, presiunea aburului din interiorul carcasei depasind-o pe aceea a aburului de etansare.
46.Etansarea la arbore cu apa este mai eficienta decat cea cu abur, deoarece se realizeaza prin centrifugarea apei, dar prezinta ca principal dezavantaj;
1. dependenta de debitul de abur vehiculat in TA; 2. dependenta de umiditatea aburului; 3. dependenta de turatia arborelui, fiind efectiva doar dupa depasirea cu 50% a turatiei de sincronism; 4. dependenta de turatia arborelui, fiind efectiva doar inainte de atingerea a 50 % din turatia de sincronism.
47.Rolul carcasei duble a corpului TA este acela de:

1. incalzi carcasa interioara prin ambele suprafete, reducand astfel tensiunile termice care apar in peretele acesteia; 2. de a reduce solicitarea axiala; 3. de a reduce umiditatea aburului; 4. de a reduce scaparile de abur
48.Condensatorul este agregatul in care:

1. aerul esapat din CJP se mentine la presiunea atmosferica; 2. aburului esapat din CJP i se micsoreaza presiunea sub valoarea presiunii atmosferice; 3. aburului esapat din CJP i se mareste presiunea peste valoarea presiunii atmosferice; 4. aburului esapat din CIP i se micsoreaza presiunea sub valoarea presiunii atmosferice. j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
49.Scopul crearii vidului in condensator este:

1. scaderea valorilor temperaturii si presiunii aburului evacuat din CJP, in scopul cresterii randamentului termic al ciclului de functionare; 2. cresterea valorilor temperaturii si presiunii aburului evacuat din CJP, in scopul cresterii randamentului termic al ciclului de functionare 3. mentinerea constanta a valorilor temperaturii si presiunii aburului evacuat din CJP, in scopul cresterii randamentului termic al ciclului de functionare; 4. scaderea valorilor temperaturii si presiunii aburului evacuat din CIP, in scopul cresterii randamentului termic al ciclului de functionare.
50.Cerintele nefavorabile ale patrunderii aerului din spatiul de abur, respectiv din spatiul de apa al condensatorului sunt:
1. cresterii vidului, respectiv cresterii continutului de oxigen dizolvat in condensat; 2. inrautatirii vidului, respectiv cresterii continutului de oxigen dizolvat in condensat; 3. inrautatirii vidului, respectiv scaderii continutului de oxigen dizolvat in condensate; 4. scaderea randamentului turbinei.
51.Ejectorul aer-abur are drept rol functional:

1. extragerea aburului, prin circularea apei intr-un ajutaj convergent-divergent; 2. extragerea aerului din spatiul de abur, prin circularea aburului auxiliar intr-un ajutaj convergent-divergent; 3. extragerea aerului din spatiul de abur, prin circularea aburului evacuat din CJP; 4. extragerea aburului, prin circularea aburului auxiliar intr-un ajutaj convergent-divergent. j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
52.Pentru a preveni obturarea tevilor de racire ale condensatorului, se iau urmatoarele masuri:
1. tratarea chimica a apei de racire; 2. degazarea apei de racire; j k l m n j k l m n
3. filtrarea mecanica ; 4. toate cele anterioare.
j k l m n j k l m n
53.Cresterea temperaturii apei din condensator este efectul:

1. infundarii tevilor de racire; 2. cresterii presiunii din condensator, deci reducerea vidului in acesta; 3. scaderii presiunii din condensator 4. cauzelor de la punctele a si b j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
54.Rolul preincalzitorului apei de alimentare este:

1. de mentinere a temperaturii apei de la iesirea din condensator pana la intrarea in GA; 2. de scadere a temperaturii apei de la iesirea din condensator pana la intrarea in GA; 3. de crestere a presiunii si temperaturii apei de la iesirea din condensator pana la intrarea in GA; 4. de scadere a temperaturii apei de la iesirea din condensator pana la intrarea in GA.
55.
Maximizeaza
Precizati daca schema de principiu a unei instalatii de turbine cu gaze este corecta:
CA
1. nu, intrucat lipseste electromotorul de pornire; 2. nu, intrucat lipseste compresorul de aer; 3. nu, intrucat lipseste turbina auxiliara de gaze;
4. da, intrucat schema cuprinde toate elementele componente.
j k l m n
56.Cele mai raspandite tipuri de turbine auxiliare utilizate in domeniul naval sunt:
1. turbina Laval; 2. turbina Curtis; 3. turbine radiale; 4. turbine cu mai multe trepte de presiune. j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
57.La care dintre urmatoarele tipuri de turbine cu abur destinderea aburului are loc atat in ajutaje cat si in palete:
1. turbina Curtis; 2. turbina Laval; 3. turbina cu actiune; 4. turbina cu reactiune. j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
58.La turbinele cu actiune, destinderea aburului are loc in:

1. paletele directoare; 2. paletele mobile; 3. valvulele de reglaj; 4. ajutaje.
59.Care din urmatoarele tipuri de instalatii de turbine cu gaze (ITG) este conceput dupa principiul de functionare al motoarelor cu ardere interna in 2 timpi cu inalta supraalimentare si baleiaj in echicurent:
1. ITG de tip clasic cu ardere la presiune constanta si cu circuit deschis; 2. ITG cu gaze cu ciclu deschis si cu recuperarea caldurii gazelor evacuate; 3. ITG de tip clasic si cu circuit inchis; 4. ITG cu generatoare de gaze cu pistoane libere. j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
60.Turbina cu abur este o masina termica rotativa in care:
1. energia aburului se transforma in energie cinetica si apoi in lucru mecanic; 2. energia potentiala a aburului se transforma in energie cinetica si apoi in lucru mecanic; 3. energia cinetica a aburului se transforma in energie potentiala si apoi in lucru mecanic; 4. energia cinetica se transforma in lucru mecanic;
61.
Maximizeaza
Care sunt coordonatele corecte pentru diagrama de reprezentare a parametrilor de franare de mai jos:
v0
p0 t0 T0
h0
P0
1. p,V; 2. p, t; 3. V, t; 4. i, s; 5. p, s.
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
62.
Pentru determinarea tipului de ajutaj folosit, se calculeaza raportul dintre presiunea de iesire p1 si presiunea de franare p0 ; care din cazuri este cel bun:
1.
j k l m n
p1 cr p1 pcr ajutaj p0 , respectiv convergent p1 < cr p0 , respectiv p1 < pcr ajutaj

convergent-divergent;
2. j k l m n
p1 cr p0 p1 pcr ajutaj , respectiv divergent p1 < cr p0 , respectiv p1 < pcr ajutaj convergent;
3. j k l m n
p1 cr p0 , convergent p1 < cr p0 ,
divergent;
respectiv
p1 pcr ajutaj
respectiv
p1 < pcr ajutaj
4.
j k l m n
p1 cr p0 p1 pcr ajutaj , respectiv convergent-divergent p1 < cr p0 , respectiv p1 < pcr ajutaj convergent.
63.Care din conditiile transmisiei dintre turbina si elice nu este corecta:
1. sa nu limiteze alegerea turatiilor optime ale turbinelor si elicei; 2. pierderile de putere sa fie minime; 3. gabaritul si greutatea sa fie reduse; 4. sa nu permita inversarea sensului de rotatie;
64.Ce tip de pompa de ulei se foloseste uzual la instalatia de ungere a turbinei:

1. pompa cu piston; 2. pompa cu membrana; 3. pompa cu angrenaje; 4. pompa centrifuga cu rotor si palete; j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
65.Turbina Laval este alcatuita din:

1. o singura treapta de viteza; 2. o singura treapta de presiune; 3. doua trepte de viteza; 4. o treapta de viteza si o treapta de presiune.
66.La turbinele termice cu actiune cu trepte de viteza, paletele directoare au rolul de:
1. schimbare a directiei jetului de abur; 2. destindere a aburului; 3. transformarea energiei cinetice a aburului in energie mecanica; 4. preluare a cca. 1/3 din destinderea aburului, restul fiind preluat de paletele mobile.
67.La turbinele termice cu reactiune, paletele fixe sunt montate pe:

1. arbore; 2. tambur; 3. carcasa; 4. diafragma. j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
68.Tevile racitoarelor de ulei de la turbinele cu abur sunt confectionate din:
1. cupru; 2. fonta; 3. otel slab aliat; 4. alama.
69.Care este rolul turbionatorului ca piesa componenta a camerei de ardere a unei instalatii de turbine cu gaze:
1. de a stopa aerul primar pana la o viteza de 10-20 m/s; 2. de a ajuta la stabilizarea flacarii in focar; 3. de a omogeniza amestecul combustibil -aer in interiorul caldarii; 4. de a micsora timpul de ardere a combustibilului.
70.La o turbina cu actiune, discurile reprezinta suportul de sustinere pentru:

1. paletele mobile; 2. labirintii de etansare de la capetele turbinei; 3. ajutaje; 4. labirintii de etansare dintre treptele turbinei. j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
71.Roata Curtis (turbina Curtis) este alcatuita din:

1. o singura treapta de viteza; 2. doua trepte de viteza; 3. doua trepte de presiune si doua trepte de viteza; 4. numai din trepte de presiune.
72.Lagarele radiale ale turbinei au rolul de a sprijini:

1. carcasa; 2. valvulele de reglaj; 3. rotorul; 4. cutia de distributie a aburului.
73.
Maximizeaza
Ce reprezinta simbolul:
1. turbina cu mai multe trepte; 2. turbina cu actiune; 3. turbina cu reactiune; 4. turbina cu mai multe prize.
74.Ce tip de ajutaje se folosesc la treptele de reglare ale turbinelor cu abur:

1. convergente; 2. divergente; 3. convergent-divergente; 4. divergent-convergente;
75.Care cuplaj consta din doua flanse forjate sau impanate pe arbori:
1. cuplaje semielastice; 2. cuplaje rigide; 3. cuplaje elastice; 4. cuplaje speciale;
76.In functionarea turbinei, temperatura uleiului nu trebuie sa depaseasca valoarea de:
1. 450C; 2. 550C; 3. 600C; 4. 650C.
77.Care din urmatorii parametri nu intrunesc conditiile de calitate ale uleiurilor, conform normelor in vigoare:
1. vascozitate 2,6-50 la 500C; 2. punct de inflamabilitate 190-2000C; 3. aciditate pentru ulei 0,04 mg KOH/g ulei; 4. timp de dezemulsionare de 30 minute.
78.
In timpul functionarii turbinei termice, conform standardelor, deosebim trei valori caracteristice: - putere nominala; - putere maxima; - putere optima. Care este definitia corecta a puterii economice si optime?
1. puterea la care consumul specific este cel mai mic; 2. puterea cea mai mare pe care o poate produce turbina; 3. puterea pe care o produce turbina in mod continuu la parametrii nominali de functionare; 4. puterea la care turbina termica functioneaza economic, dar in conditii de siguranta in functionare.
79.Pentru a se asigura arderea intregii cantitati de combustibil, in camera de ardere a turbinei cu gaze trebuie realizata o temperatura de:
1. 800-1000 grdC; 2. 1000-1200 grdC; 3. 1500-1800 grdC; 4. 2000-2200 grdC. j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
80.
Ce reprezinta termenul in relatia de calcul a randamentului ciclului Breyton al instalatiei de turbine cu gaze cu recuperare de caldura:
TR = 1
k 1 T1 k T3
1. raportul dintre temperatura maxima si minima a ciclului; 2. raportul de crestere a temperaturii in camera de ardere; 3. raportul intre temperatura la intrarea in turbina si la iesirea din turbina; 4. raportul de comprimare in compresorul de aer.
81.Ce semnifica marimea c1 in diagrama triunghiurilor de viteza la o turbina cu abur:

1. viteza absoluta a aburului la intrarea in palete; 2. viteza absoluta a aburului la iesirea din palete; 3. viteza relativa a aburului la intrarea in palete; 4. viteza relativa a aburului la iesirea din palete. j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
82.Pierderile de energie in paletele turbinei fac parte din categoria pierderilor:

1. secundare; 2. principale; 3. mecanice; 4. externe. j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
83.Tinand seama de pierderile principale ale treptei (cu actiune sau reactiune), caderea interna de entalpie este:
1. j k l m n
hu = ( ht + h0 ) + ( ha + h p + hc )
2. j k l m n
hu = ( ht h0 ) + ( ha + h p + hc )
3. j k l m n
hu = ( ht + h0 ) ( ha + h p + hc )
4.
j k l m n
hu = ( ht h0 ) (ha + h p + hc )
84.Stetoscopul este un aparat special care serveste la:

1. masurarea nivelului in tancul de ulei al turbinei; 2. masurarea turatiei turbinei; 3. masurarea vibratiilor turbinei; 4. detectarea zgomotelor anormale in turbina.
85.Cum se realizeaza etansarea dintre treptele unei turbine termice cu abur pentru evitarea scaparilor de abur pe la varful paletelor si pe sub diafragma:
1. prin sudare; 2. cu garnituri din materiale speciale rezistente la temperaturi inalte; 3. cu labirinti; 4. cu inele de carbune.
86.Regulatorul de turatie al turbinei termice are rolul de:

1. a evita cresterea turatiei peste limita admisibila; 2. a evita trecerea turbinei prin turatia critica; 3. a asigura in permanenta o concordanta intre puterea produsa si sarcina ceruta de consumator; 4. a regla turatia functie de nivelul vibratiilor in turbina. j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
87.Realizarea unui vid prea mare la condensator in timpul balansarii turbinei in perioada pregatirii pentru functionare poate conduce la:
1. aparitia fenomenului de subracire in condensator; 2. ambalarea turbinei; 3. deformarea placilor tubulare; 4. nu exista nici un efect nefavorabil asupra turbinei sau condensatorului in aceasta situatie.
88.Cum se procedeaza la punerea in functiune a unei turbine termice in cazul constatarii unor zgomote sau vibratii in turbina:
1. se opreste imediat turbina si se cerceteaza cauza; 2. se reduce turatia pana la disparitia vibratiilor, dupa care turatia se mareste din nou; 3. se lasa turbina sa functioneze in continuare cu vibratii timp de 1 minut si, daca vibratia nu dispare, se opreste turbina; 4. se lasa turbina sa functioneze cu vibratii timp de 1 minut si, daca vibratiile nu dispar, se reduce treptat turatia pe turbina pana la disparitia acestora.
89.La ce intervale de timp cu perioada de stationare trebuie pusa in functiune instalatia condensatorului si se usuca turbina:
1. zilnic; 2. din doua in doua zile; 3. din trei in trei zile; 4. saptamanal; j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
90.Care din urmatoarele abateri de la parametrii nominali de functionare ai aburului are efecte mai grave in functionarea turbinei:
1. cresterea lenta a presiunii peste valoarea admisibila; 2. scaderea brusca a presiunii sub valoarea admisibila; 3. cresterea lenta a temperaturii peste valoarea admisibila: 4. reducerea brusca a temperaturii sub valoarea admisibila. j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
91.Gradul de reactiune al unei turbine cu abur este 0,4. Determinati parametrii aburului, pentru o destindere adiabata, dupa ajutaj si la evacuare. Date cunoscute: puterea specifica ps = 0,2 [KWh/kg]; presiunea initiala p1=3 [MPa]; temperatura initiala t1=400 [grade C]
1. p2=0,8 bar; t2=90 grade C; x2=0,92; p' 2=4,5 bar; t'2=160 grade C;
j k l m n
2. p2=1,8 bar; t2=165 grade C; x2=0,7; p' 2=7 bar; t'2=210 grade C; 3. p2=0,2 bar; t2=80 grade C; x2=0,75; p' 2=3 bar; t'2=105 grade C; 4. p2=0,2 bar; t2=80 grade C; x2=1; p' 2=5 bar; t'2=105 grade C;
92.Gradul de reactiune al unei turbine cu abur este 0,4. Determinati parametrii aburului, pentru o destindere adiabata, dupa ajutaj si la evacuare. Date cunoscute: puterea specifica ps = 0,2 [KWh/kg]; presiunea initiala p1=40 [bar]; temperatura initiala t1=400 [grade C]
1. p2=2 bar; t2=85 grade C; x2=0,7; p' 2=4 bar; t'2=90 grade C; 2. p2=2 bar; t2=85 grade C; x2=0,7; p' 2=9 bar; t'2=90 grade C; 3. p2=1 bar; t2=100 grade C; x2=0,9; p' 2=5 bar; t'2=160 grade C; 4. p2=3 bar; t2=40 grade C; x2=0,99; p' 2=1,5 bar; t'2=65 grade C;
1. p2=1,5 bar; t2=80 grade C; p' 2=3 bar; t'2=70 grade C; 2. p2=0,5 bar; t2=80 grade C; p' 2=8bar; t'2=170 grade C; 3. p2=1,5 bar; t2=80 grade C; p' 2=4 bar; t'2=170 grade C; 4. p2=0,5 bar; t2=150 grade C; p' 2=0,3 bar; t'2= 70 grade C; j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
1. p2=0,8 bar; t2=90 grade C; x2=0,8; p' 2=3 bar; t'2=40 grade C; 2. p2=1,8 bar; t2=190 grade C; x2=0,7; p' 2=0,5 bar; t'2=60 grade C; 3. p2=1,5 bar; t2=90 grade C; x2=0,8; p' 2=3 bar; t'2=45 grade C; 4. p2=0,8 bar; t2=90 grade C; x2=0,92; p' 2=3 bar; t'2=135 grade C; j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
1. p2=0,3 bar; t2=70 grade C; x2=0,7; p' 2=4 bar; t'2=60 grade C;
j k l m n
2. p2=0,8 bar; t2=80 grade C; x2=0,7; p' 2=8 bar; t'2=70 grade C; 3. p2=0,5 bar; t2=110 grade C; x2=0,7; p' 2=0,4 bar; t'2=115 grade C; 4. p2=0,3 bar; t2=70 grade C; x2=0,855; p' 2=4 bar; t'2=140 grade C;
96.Determinati parametrii initiali ai aburului pentru o turbina cu actiune pentru care avem urmatoarele date cunoscute: viteza aburului la iesirea din ajutaj w= 1000[m/s]; titlul aburului x=0,965; temperatura aburului evacuat t2 =[ 60 grade C]; randamentul intern de 80%
1. t1=300 grade C;p1=15 bar; i=3000 kj/kg; 2. t1=300 grade C;p1=7 bar; i=3050 kj/kg; 3. t1=400 grade C;p1=20 bar; i=3200 kj/kg; 4. t1=500 grade C;p1=25 bar; i=3100 kj/kg;
1. p1=20 bar; t1=250 grade C i=3200 kj/kg; 2. p1=10,5 bar; t1=355 grade C i=3150 kj/kg; 3. p1=15 bar; t1=400 grade C i=3000 kj/kg; 4. p1=25 bar; t1=400 grade C i=3100 kj/kg; j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
1. t1=300 grade C;p1=8 bar; i=3070 kj/kg; 2. t1=400 grade C;p1=20 bar; i=3020 kj/kg; 3. t1=500 grade C;p1=20 bar; i=3200 kj/kg; 4. t1=450 grade C;p1=25 bar; i=2900 kj/kg; j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
1. t1=300 grade C;p1=22 bar; i=3050 kj/kg;
j k l m n
2. t1=250 grade C;p1=11 bar; i=2800 kj/kg; 3. t1=320 grade C;p1=0,7 MPa; i=3090 kj/kg; 4. t1=320 grade C;p1=7 bar; i=2800 kj/kg;
100.Determinati parametrii initiali ai aburului pentru o turbina cu actiune pentru care avem urmatoarele date cunoscute: viteza aburului la iesirea din ajutaj w= 1000[m/s]; titlul aburului x=0,965; temperatura aburului evacuat t2 =[ 60 grade C]; randamentul intern de 0,9
1. t1=200 grade C;p1=16 bar; i=2800 kj/kg; 2. t1=250 grade C;p1=10bar; i=3400 kj/kg; 3. t1=300 grade C;p1=4 bar; i=2600 kj/kg; 4. t1=300 grade C;p1=4 bar; i=3050 kj/kg;
101.Determinati parametrii initiali ai aburului de la o turbina cu urmatoarele date cunoscute:debitul specific (destindere politropica) d pol= 5[kg/kwh]; presiunea de condensatie p2= 20[kPa]; titlul aburului (destindere izentropica) x= 0,85; randamentul intern 0,8.
1. t1=300 grade C;p1=2 bar; i=2600 kj/kg; 2. t1=340 grade C;p1=6 MPa; i=3000 kj/kg; 3. t1=300 grade C;p1=2 MPa; i=3000 kj/kg; 4. t1=390 grade C;p1=25 bar; i=2800 kj/kg; j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
1. t1=400 grade C;p1=20 bar; i=3000 kj/kg; 2. t1=200 grade C;p1=16 bar; i=2800 kj/kg; 3. t1=300 grade C;p1=20 bar; i=3000 kj/kg; 4. t1=450 grade C;p1=40 bar; i=3200 kj/kg; j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
1. p1=16bar; t1=300 grade C i=3000 kj/kg;
j k l m n
2. p1=15 bar; t1=300 grade C i=3050 kj/kg; 3. p1=55 bar; t1=350 grade C i=3050 kj/kg; 4. p1=15 bar; t1=300 grade C i=2800 kj/kg;
1. i=2860 kj/kg; p1=5 MPa; t1=270 grade C 2. i=2500 kj/kg; p1=7 bar; t1=160 grade C 3. i=2860 kj/kg; p1=11 bar; t1=175 grade C 4. i=3300 kj/kg; p1=19 bar; t1=400 grade C
1. i=3000 kj/kg; p1=25 bar; t1=570 grade K 2. i=3000 kj/kg; p1=15 bar; t1=250 grade C 3. i=2800 kj/kg; p1=5 bar; t1=500 grade K 4. i=3500 kj/kg; p1=25 bar; t1=600 grade K j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
106.Reglarea puterii unei turbine cu abur se realizeaza prin laminare. Care sunt parametrii (initiali si finali) pentru a realiza o putere politropica de 4000 [kw]. Date cunoscute: puterea nominala (politropica) Ppol=10000[CP]; p1=5MPa; t1=500 [grade C]; t2=60 [grade C]; randamentul intern 0,8.
1. p'1=8 bar; t'1=200 grade C; p' 2=1,2 bar; t'2=120 grade C; 2. p'1=10 bar; t'1=250 grade C; p' 2=0,8 bar; t'2=160 grade C; 3. p'1=4 bar; t'1=470 grade C; p' 2=0,2 bar; t'2=240 grade C; 4. p'1=2 bar; t'1=300 grade C; p' 2=0,4 bar; t'2=190 grade C;
107.Reglarea puterii unei turbine cu abur se realizeaza prin laminare. Care sunt parametrii (initiali si finali) pentru a realiza o putere politropica de 4000 [kw]. Date cunoscute: puterea nominala (politropica) Ppol=8000[CP]; p1= 5[MPa]; t1=500 [grade C]; t2=60 [grade C]; randamentul intern 0,8.
1. p'1=6 bar; t'1=250 grade C; p' 2=0,4bar; t'2=80 grade C; 2. p'1=12 bar; t'1=480 grade C; p' 2=0,2 bar; t'2=100 grade C; 3. p'1=8 bar; t'1=300 grade C; p' 2=0,6bar; t'2=120 grade C; 4. p'1=10 bar; t'1=350 grade C; p' 2=0,8 bar; t'2=140 grade C;
108.Reglarea puterii unei turbine cu abur se realizeaza prin laminare. Care sunt parametrii (initiali si finali) pentru a realiza o putere politropica de 4000 [kw]. Date cunoscute: puterea nominala (politropica) Ppol=10000[CP]; p1=40 [bar]; t1=500 [grade C]; t2=60 [grade C]; randamentul intern 0,8.
1. p'1=35bar; t'1=470 grade C; p' 2=0,2bar; t'2=245 grade C; 2. p'1=5bar; t'1=300 grade C; p' 2=0,4 bar; t'2=200 grade C; 3. p'1=2,5 bar; t'1=350 grade C; p' 2=0,6bar; t'2=220 grade C; 4. p'1=1,5 bar; t'1=200 grade C; p' 2=0,1bar; t'2=80 grade C; j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
109.Reglarea puterii unei turbine cu abur se realizeaza prin laminare. Care sunt parametrii (initiali si finali) pentru a realiza o putere politropica de 4000 [kw]. Date cunoscute: puterea nominala (politropica) Ppol=10000[CP]; p1=5[MPa]; t1=673 [grade K]; t2=60 [grade C]; randamentul intern 0,8.
1. p'1=2 bar; t'1=150 grade C; p' 2=0,4 bar; t'2=65 grade C; 2. p'1=4 bar; t'1=160 grade C; p' 2=0,6 bar; t'2=55 grade C; 3. p'1=0,8 bar; t'1=250 grade C; p' 2=0,8 bar; t'2=75 grade C; 4. p'1=6 bar; t'1=360 grade C; p' 2=0,2bar; t'2=85 grade C;
110.Reglarea puterii unei turbine cu abur se realizeaza prin laminare. Care sunt parametrii (initiali si finali) pentru a realiza o putere politropica de 4000 [kw]. Date cunoscute: puterea nominala (politropica) Ppol=10000[CP]; p1=5MPa; t1=500 [grade C]; t2=323 [grade K]; randamentul intern 0,8.
1. p'1=3 bar; t'1=300 grade C; p' 2=0,25 bar;t' 2=55 grade C; 2. p'1=5 bar; t'1=350 grade C; p' 2=0,35 bar; t' 2=160 gradeC; 3. p'1=6 bar; t'1=370 grade C; p' 2=0,5 bar; t' 2 =200 grade C; 4. p'1=4 bar; t'1=470 grade C; p' 2=0,15bar; t'2=270 grade C; j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
111.Determinati puterile unei turbine cu o treapta de supraincalzire intermediara. Date cunoscute: debitul nominal de abur D=20 [t0/h]; presiunea initiala p1=60[bar]; raportul de reducere a presiunii 25%; temperaturile de supraincalzire 500 [grade C]; presiunea de condensatie P cd =20[kPa]; debitul de extractie dupa prima treapta D ext= 5[t0/h]; randamentul
intern=80%.
1. Pad= 6375 Kw; Ppol=5100 kw; 2. Pad= 5000 Kw; Ppol=6000 kw; 3. Pad= 4500 Kw; Ppol=4000 kw; 4. Pad= 5500 Kw; Ppol=5000 kw; j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
112.Determinati puterile unei turbine cu o treapta de supraincalzire intermediara. Date cunoscute: debitul nominal de abur D=20 [t0/h]; presiunea initiala p1=5[mPa]; raportul de reducere a presiunii 25%; temperaturile de supraincalzire 500 [grade C]; presiunea de condensatie P cd =20[kPa]; debitul de extractie dupa prima treapta D ext= 5[t0/h]; randamentul intern=80%.
1. Pad= 6370 Kw; Ppol=5100 kw; 2. Pad= 6000 Kw; Ppol=5100 kw; 3. Pad= 5100 Kw; Ppol=6370 kw; 4. Pad= 6000 Kw; Ppol=5500 kw;
113.Determinati puterile unei turbine cu o treapta de supraincalzire intermediara. Date cunoscute: debitul nominal de abur D=20 [t0/h]; presiunea initiala p1=60[bar]; raportul de reducere a presiunii 25%; temperaturile de supraincalzire 450 [grade C]; presiunea de condensatie P cd =20[kPa]; debitul de extractie dupa prima treapta D ext= 5[t0/h]; randamentul intern=80%.
1. Pad=5940 Kw; Ppol=5500 kw; 2. Pad= 5940 Kw; Ppol=4750 kw; 3. Pad= 4750 Kw; Ppol=4000 kw; 4. Pad= 5940 Kw; Ppol=6300 kw;
114.Determinati puterile unei turbine cu o treapta de supraincalzire intermediara. Date cunoscute: debitul nominal de abur D=20 [t0/h]; presiunea initiala p1=60[bar]; raportul de reducere a presiunii 25%; temperaturile de supraincalzire 500 [grade C]; presiunea de condensatie P cd =30[kPa]; debitul de extractie dupa prima treapta D ext= 5[t0/h]; randamentul intern=80%.
1. Pad=6000 Kw; Ppol=4500 kw; 2. Pad= 6360 Kw; Ppol=5085 kw; 3. Pad= 6360 Kw; Ppol=5085 kw;
4. Pad= 5050 Kw; Ppol=4050 kw;
j k l m n
115.Determinati puterile unei turbine cu o treapta de supraincalzire intermediara. Date cunoscute: debitul nominal de abur D=20 [t0/h]; presiunea initiala p1=60[bar]; raportul de reducere a presiunii 25%; temperaturile de supraincalzire 500 [grade C]; presiunea de condensatie P cd =[kPa]; debitul de extractie dupa prima treapta D ext=0[t0/h]; randamentul intern=80%.
1. Pad=6320 Kw; Ppol=5800 kw; 2. Pad= 7000 Kw; Ppol=6315 kw; 3. Pad= 7720 Kw; Ppol=6180 kw; 4. Pad= 6330 Kw; Ppol=5315 kw; j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
116.Determinati pierderea de putere adiabatica in cazul defectarii supraincalzitorului intermediar pentru o turbina in doua trepte. Date cunoscute: debitul de abur D=30[t0/h]; presiunea nominala p1=60[bar]; raportul de scadere a presiunii intre trepte 0,25; temperatura de supraincalzire t si=500[grade C]; presiunea de condensatie P cd=0,25 [bar].
1. Dif. Pad=2010Kw; 2. Dif. Pad=3580Kw; 3. Dif. Pad=4110Kw; 4. Dif. Pad=2810Kw;
1. Dif. Pad=2800Kw; 2. Dif. Pad=2800 CP; 3. Dif. Pad=2385 CP; 4. Dif. Pad=2385 kw; j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
118.Determinati pierderea de putere adiabatica in cazul defectarii supraincalzitorului intermediar pentru o turbina in doua trepte. Date cunoscute: debitul de abur D=30[t0/h]; presiunea nominala p1=5[mPa]; raportul de scadere a presiunii intre trepte 0,25; temperatura de supraincalzire t si=500[grade C]; presiunea de condensatie P cd=0,25 [bar].
1. Dif. Pad=3050CP; 2. Dif. Pad=2560 CP; 3. Dif. Pad=3575 CP; 4. Dif. Pad=3920 kw;
1. Dif. Pad=3220CP; 2. Dif. Pad=3590 Kw; 3. Dif. Pad=4215 Kw; 4. Dif. Pad=3520 kw; j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
120.Determinati pierderea de putere adiabatica in cazul defectarii supraincalzitorului intermediar pentru o turbina in doua trepte. Date cunoscute: debitul de abur D=30[t0/h]; presiunea nominala p1=60[bar]; raportul de scadere a presiunii intre trepte 0,25; temperatura de supraincalzire t si=500[grade C]; presiunea de condensatie P cd=15[kPa].
1. Dif. Pad=3600Kw; 2. Dif. Pad=3600 CP; 3. Dif. Pad=4010 Kw; 4. Dif. Pad=2525 kw;
121.Determinati pierderea de putere in cazul defectarii supraincalzitoarelor pentru o turbina in doua trepte cu supraincalzire intermediara. Date cunoscute: debit nominal D=25[t0/h]; presiune nominala p1=5[MPa]; presiune de condensatie p cd=25[kPa]; raportul de scadere a presiunii 0,25; temperaturi de supraincalzire t si=550 [grade C].
1. Dif. Pad=3720Kw; 2. Dif. Pad=4000 CP; 3. Dif. Pad=4505 CP; 4. Dif. Pad=3250 Kw; j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
1. Dif. Pad=2500 CP; 2. Dif. Pad=2232 Kw; 3. Dif. Pad= 2733 Kw; 4. Dif. Pad=2835 CP;
123.Determinati pierderea de putere in cazul defectarii supraincalzitoarelor pentru o turbina in doua trepte cu supraincalzire intermediara. Date cunoscute: debit nominal D=25[t0/h]; presiune nominala p1=50[bar]; presiune de condensatie p cd=25[kPa]; raportul de scadere a presiunii 0,25; temperaturi de supraincalzire t si=550 [grade C].
1. Dif. Pad=3720 CP; 2. Dif. Pad=3205 Kw; 3. Dif. Pad= 3720 Kw; 4. Dif. Pad=3350 CP; j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
1. Dif. Pad=3200 CP; 2. Dif. Pad=3835 Kw; 3. Dif. Pad= 3530 CP; 4. Dif. Pad=3200 Kw;
125.Determinati pierderea de putere in cazul defectarii supraincalzitoarelor pentru o turbina in doua trepte cu supraincalzire intermediara. Date cunoscute: debit nominal D=25[t0/h]; presiune nominala p1=5[mPa]; presiune de condensatie p cd=0,15[bar]; raportul de scadere a presiunii 0,25; temperaturi de supraincalzire t si=550 [grade C].
1. Dif. Pad=4210 CP; 2. Dif. Pad=3750 CP; 3. Dif. Pad= 3725 Kw; 4. Dif. Pad=3750 Kw; j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
126.Determinati pierderea de putere politropica specifica, in cazul defectarii condensorului pentru o turbina cu abur. Date cunoscute: presiunea initiala p1=40[bar]; temperatura initiala t1=400
[grade C]; titlul pentru destinderea izentropica x ad=0,80; randamentul intern 0,85; cresterea de presiune 0,4[bar] in condensor.
1. 0,041 Kw/kg; 2. 0,033 Kw/Kg; 3. 0,05 Kw/kg; 4. 0,1 Kw/kg. j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
127.Determinati pierderea de putere politropica specifica, in cazul defectarii condensorului pentru o turbina cu abur. Date cunoscute: presiunea initiala p1=50[bar]; temperatura initiala t1=400 [grade C]; titlul pentru destinderea izentropica x ad=0,80; randamentul intern 0,85; cresterea de presiune 0,4[bar].
1. 0,15 Kw/kg; 2. 0,07 Kw/Kg; 3. 0,032 Kw/kg; 4. 0,05 Kw/kg.
1. 0,16 Kw/kg; 2. 0,2 Kw/Kg; 3. 0,14 Kw/kg; 4. 0,09 Kw/kg. j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
131.Determinati randamentele si parametrii initiali ale unei turbine. Date cunoscute: temperatura aburului evacuat T=343[K]; titlul aburului dupa destindere politropica X pol=0,95; viteza aburului la iesirea din ajutaj(politropica) W pol=1000[m/s]; diferenta de titlu 0,1; apa de alimentare se preincalzeste pana la valoarea taa=tsat-100 grade C.
1. rand.pol= 0,3; rand. ad=0,25; rand.int=0,9; p1=19 bar; t1= 500 grade C; 2. rand.pol= 0,2; rand. ad=0,29; rand.int=0,76;p1=19 bar; t1=300 grade C 3. rand.pol= 0,4; rand. ad=0,6; rand.int=0,5; p1=30 bar; t1= 400 grade C; 4. rand.pol= 0,35; rand. ad=0,25; rand.int=0,4; p1=25 bar; t1= 300 grade C; j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
1. rand.pol= 0,25; rand. ad=0,45; rand.int=0,9; p1=19 bar; t1= 300 grade C; 2. rand.pol= 0,35; rand. ad=0,25; rand.int=0,8; p1=10 bar; t1=280 grade c; 3. rand.pol= 0,13; rand. ad=0,22; rand.int=0,59; p1=9 bar; t1= 205 grade C; 4. rand.pol= 0,40; rand. ad=0,3; rand.int=0,7; p1=15 bar; t1= 400 grade C;
1. rand.pol= 0,5; rand. ad=0,6; rand.int=0,8; p1=30 bar; t1= 400 grade C; 2. rand.pol= 0,15; rand. ad=0,3; rand.int=0,5; p1=10 bar; t1= 210 grade C; 3. rand.pol= 0,2; rand. ad=0,3; rand.int=0,7; p1=40 bar; t1= 500 grade C;
4. rand.pol= 0,2; rand. ad=0,31; rand.int=0,65; p1=25 bar; t1= 330 grade C;
j k l m n
1. rand.pol= 0,26; rand. ad=0,37; rand.int=0,7; p1=45 bar; t1= 330 grade C; 2. rand.pol= 0,2; rand.ad =0,4; rand.int=0,8; p1=15 bar; t1= 205 grade C; 3. rand.pol= 0,26; rand. ad=0,37; rand.int=0,7; p1=10 bar; t1= 250 grade C; 4. rand.pol= 0,15; rand. ad=0,25; rand.int=0,8; p1=16 bar; t1= 200 grade C; j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
1. rand.pol= 0,29; rand. ad=0,39; rand.int=0,8; p1=20 bar; t1= 350 grade C; 2. rand.pol= 0,19; rand.ad =0,28; rand.int=0,68; p1=10 bar; t1= 250 grade C; 3. rand.pol= 0,19; rand. ad=0,4; rand.int=0,9; p1=16 bar; t1= 350 grade C; 4. rand.pol= 0,2; rand. ad=0,25; rand.int=0,7; p1=20 bar; t1= 315 grade C;
136.Determinati randamentele si parametrii finali ai aburului pentru o turbina cu actiune. Date cunoscute: presiunea initiala p1=10[bar]; temperatura initiala t1=tsat+100 grade C; viteza aburului dupa destinderea izentropica W ad=1200[m/s]; viteza aburului dupa destinderea politropica Wpol=1000[m/s]
1. rand.pol= 0,18; rand. ad=0,26; rand.int=0,7; p2=0,2 bar; t2= 60 grade C; 2. rand.pol= 0,18; rand.ad =0,26; rand.int=0,7; p2=0,8 bar; t2= 80 grade C; 3. rand.pol= 0,2; rand. ad=0,3; rand.int=0,66; p2=0,5 bar bar; t2= 90 grade C; 4. rand.pol= 0,3; rand. ad=0,4; rand.int=0,75; p2=1,3 bar; t2= 68 grade C; j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
1. rand.ad= 0,4; rand.pol=0,25; rand.int=0,62; p2=2 bar; t2= 90 grade C; 2. rand.ad= 0,264; rand.pol=0,83; rand.int=0,69; p2=0,3 bar; t2=70 grade C; 3. rand.ad= 0,25; rand.pol=0,18; rand.int=0,65; p2=0,4 bar; t2=105 grade C; 4. rand.pol= 0,3; rand. ad=0,4; rand.int=0,75; p2=0,6 bar; t2= 90 grade C;
1. rand.ad= 0,4; rand.pol=0,3; rand.int=0,75; p2=0,5 bar; t2= 85 grade C; 2. rand.ad= 0,3; rand.pol=0,15; rand.int=0,75; p2=0,2 bar; t2=60 grade C; 3. rand.ad= 0,25; rand.pol=0,173; rand.int=0,69; p2=0,2 bar; t2=75 grade C; 4. rand.ad= 0,4; rand.pol=0,25; rand.int=0,65; p2=0,4 bar; t2=75 grade C; j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
1. rand.ad= 0,3; rand.pol=0,18; rand.int=0,61; p2=0,6 bar; t2= 90 grade C; 2. rand.ad= 0,4; rand.pol=0,35; rand.int=0,9; p2=0,06 bar; t2= 75 grade C; 3. rand.ad= 0,294; rand.pol=0,175; rand.int=0,6; p2=0,06 bar; t2=35 grade C; 4. rand.ad= 0,35; rand.pol=0,20; rand.int=0,65; p2=0,2 bar; t2=60 grade C;
1. rand.ad= 0,3; rand.pol=0,4; rand.int=0,75; p2=2 bar; t2= 160 grade C; 2. rand.ad= 0,4; rand.pol=0,2; rand.int=0,5; p2=0,6 bar; t2= 115 grade C; 3. rand.ad= 0,26; rand.pol=0,15; rand.int=0,58; p2=0,8 bar; t2=40 grade C; 4. rand.ad= 0,26; rand.pol=0,15; rand.int=0,58; p2=0,2 bar; t2=60 grade C; j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
141.Determinati parametrii finali ai aburului pentru o turbina cu reglare prin laminare pentru variantele de functionare100% si 75% din puterea nominala Pn =5000[CP]. Date cunoscute: presiunea initiala p1=40[bar]; temperatura initiala t1=tsat+150 grade C; randamentul intern 0,8; debitul de abur D=20[t0/h].
1. p2=0,6 bar; t2=85 grade C; p2'=0,6 bar;t2'=105 gradeC 2. p2=1 bar; t2=60 grade C; p2'=2 bar; t2'=75 gradeC 3. p2=1,5 bar; t2=110 grade C; p2'=2,5 bar; t2'=85 gradeC 4. p2=0,8 bar; t2=110 grade C; p2'=0,2 bar; t2'=40 gradeC
142.Determinati parametrii finali ai aburului pentru o turbina cu reglare prin laminare pentru variantele de functionare100% si 75% din puterea nominala Pn =5000[CP]. Date cunoscute: presiunea initiala p1=5[mPa]; temperatura initiala t1=tsat+150 grade C; randamentul intern 0,8; debitul de abur D=20[t0/h].
1. p2=2 bar; t2=160 grade C; p2'=4 bar;t2'=130 gradeC 2. p2=0,7 bar; t2=90 grade C; p2'=0,7 bar; t2'=140 gradeC 3. p2=1,5 bar; t2=60 grade C; p2'=0,2 bar; t2'=40 gradeC 4. p2=0,9 bar; t2=90 grade C; p2'=0,2 bar; t2'=60 gradeC j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
1. p2=0,05 bar; t2=80 grade C; p2'=1,3bar;t2'=60 gradeC 2. p2=1,2 bar; t2=105 grade C; p2'=1,2 bar; t2'=110 gradeC 3. p2=0,9 bar; t2=125 grade C; p2'=0,9 bar; t2'=165 gradeC 4. p2=0,5 bar; t2=80 grade C; p2'=0,9 bar; t2'=35 gradeC
1. p2=16 bar; t2=200 grade C; p2'=10 bar; t2'=110 gradeC 2. p2=0,2 bar; t2=60 grade C; p2'=0,4 bar; t2'=80 gradeC 3. p2=0,06 bar; t2=35 grade C; p2'=0,06 bar; t2'=35 gradeC 4. p2=0,6 bar; t2=80 grade C; p2'=0,6bar; t2'=80 gradeC j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
145.Determinati parametrii finali ai aburului pentru o turbina cu reglare prin laminare pentru variantele de functionare100% si 75% din puterea nominala Pn =5000[CP]. Date cunoscute:
presiunea initiala p1=40[bar]; temperatura initiala t1=tsat+200 grade C; randamentul intern 0,8; debitul de abur D=20[t0/h].
1. p2=1,3 bar; t2=85 grade C; p2'=1,1bar; t2'=170 gradeC 2. p2=0,3 bar; t2=70 grade C; p2'=0,3 bar; t2'=40 gradeC 3. p2=0,5 bar; t2=65 grade C; p2'=0,5 bar; t2'=32 gradeC 4. p2=0,8 bar; t2=90 grade C; p2'=0,8bar; t2'=160 gradeC j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
146.Determinati parametrii aburului la intrarea in ajutaj si puterea adiabata aunei turbine care inregistreaza in ventilele de reglare o pierdere de 50[Kj/kg]. Date cunoscute: presiunea aburului in caldare pk=35[bar]; temperatura aburului dupa supraincalzitor tsi=350[grade C]; debitul de abur D=10[t0/h]; presiunea de condensatie p cd=25[kpa].
1. p1=150 bar; t1=710 grade C; Pad =21000 CP 2. p1=17 bar; t1=405 grade C; Pad =3351 CP 3. p1=20 bar; t1=340 grade C; Pad =2278 Kw 4. p1=25 bar; t1=300 grade C; Pad =1115 Kw
1. p1=38 bar; t1=340 grade C; Pad =2285 Kw; 2. p1=38 bar; t1=200 grade C; Pad =2100 Kw; 3. p1=60 bar; t1=300 grade C; Pad =400 Kw 4. p1=10 bar; t1=300 grade C; Pad =1100 CP j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
1. p1=100 bar; t1=250 grade C; Pad =8000 CP; 2. p1=20 bar; t1=440 grade C; Pad =2610 Kw; 3. p1=2 MPa; t1=300 grade C; Pad =2500 Kw 4. p1=3MPa; t1=350 grade C; Pad =2000 CP
1. p1=10 bar; t1=600 grade C; Pad =10000 CP; 2. p1=12 bar; t1=325 grade C; Pad =3410 CP; 3. p1=20 bar; t1=340 grade C; Pad =4556 Kw 4. p1=25 bar; t1=600 grade C; Pad =3232 CP
1. p1=60 bar; t1=700 grade C; Pad =3231 CP; 2. p1=4 bar; t1=150 grade C; Pad =322 CP; 3. p1=18 bar; t1=215 grade C; Pad =351CP 4. p1=25 bar; t1=335 grade C; Pad =2500 Kw j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
151.Determinati debitul de apa de mare necesar unui condensor care deserveste o turbina pentru care avem urmatoarele date: puterea politropica Ppol =10000[CP]; debitul specific de abur d pol= 5[Kg/kwh]; presiunea initiala p1=45[bar]; temperatura initiala t1=400 [grade C]; randamentul 0,8. incalzirea izobara generata de pierderi 50 [kj/kg]; temperatura apei de mare 6 grade C; caldura specifica a apei de mare C am=4,2[kj/kgK].
1. Mam =3205 t/h; 2. D=262 m cub/h; 3. Mam=612 to/h; 4. D=1500 m cub/h; j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
152.Determinati debitul de apa de mare necesar unui condensor care deserveste o turbina pentru care avem urmatoarele date: puterea politropica Ppol =10000[kW]; debitul specific de abur d pol= 5[Kg/kwh]; presiunea initiala p1=45[bar]; temperatura initiala t1=400 [grade C]; randamentul 0,8. incalzirea izobara generata de pierderi 50 [kj/kg]; temperatura apei de mare 6 grade C; caldura specifica a apei de mare C am=4,2[kj/kgK].
1. Mam =4358,8 to/h; j k l m n
2. D=1100 m cub/h; 3. D=200 m cub/h; 4. Mam =1200 to/h;
1. D=200 m cub/h; 2. Mam =3497,5 to/h; 3. Mam =2000 to/h; 4. D=500 m cub/h; j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
1. Mam =250 to/h; 2. D=2000 m cub/h; 3. Mam =2552,6 to/h; 4. D=1050 m cub/h; j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
1. D=150 m cub/h; 2. Mam =600 to/h; 3. D=600 m cub/h; 4. Mam =3200 to/h; j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
156.Determinati debitul specific de apa de mare pentru condensare de la instalatie de forta cu abur. Date cunoscute: presiunea initiala p1=40[bar]; temperatura initiala t1=400 [ grade C];
debitul nominal Dn=15[t0/h]; randamentul intern 0,85; presiunea de condensare Pcd=20[kPa]; incalzirea izobara generata de pierderi 50[kj/kg]; temperatura apei de mare T am =325[K]; diferenta de temperatura pentru apa de mare 6[ grade C]; caldura specifica a apei de mare cam=4,2[kj/kgK].
1. d am =3 m cub/h 2. d am =30 Kg/Kwh 3. d am =1000 Kg/Kwh 4. d am =88 Kg/Kwh
157.Determinati debitul specific de apa de mare pentru condensare de la instalatie de forta cu abur. Date cunoscute: presiunea initiala p1=50[bar]; temperatura initiala t1=400 [ grade C]; debitul nominal Dn=15[t0/h]; randamentul intern 0,85; presiunea de condensare Pcd=20[kPa]; incalzirea izobara generata de pierderi 50[kj/kg]; temperatura apei de mare T am =325[K]; diferenta de temperatura pentru apa de mare 6[ grade C]; caldura specifica a apei de mare cam=4,2[kj/kgK].
1. d am =45 m cub/Kwh 2. d am =16 Kg/h 3. d am =88 Kg/Kwh 4. d am =50 Kg/Kw
1. d am =110 Kg/Kwh 2. d am =91,5 Kg/Kwh 3. d am =50 Kg/CPwh 4. d am =25m cub/CPwh j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
1. d am =91 Kg/Kwh 2. d am =61m cub/Kw 3. d am =10 Kg/CPwh 4. d am =20 Kg/Kwh
1. d am =150 Kg/Kwh 2. d am =89 Kg/Kwh 3. d am =200 Kg/Kwh 4. d am =30 Kg/Kwh
161.Determinati consumul specific de combustibil pentru o instalatie de forta cu abur. Date cunoscute: randamentul politropic 0,25; randamentul mecanic al turbinei 0,95; randamentul mecanic al liniei axiale 0,95; randamentul caldarii 0,9; puterea calorifica inferioara a combustibilului Qi= 40[kj/kg].
1. Ce=0,200Kg/Kwh 2. Ce=0,043Kg/Kwh 3. Ce=0,150Kg/CPh 4. Ce=0,025Kg/CPh j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
1. Ce=0,369Kg/Kwh 2. Ce=200g/CPh 3. Ce=1,2Kg/CPh 4. Ce=1,2Kg/Kwh
1. Ce=0,3kg/Kwh 2. Ce=0,22Kg/CPh 3. Ce=0,415Kg/Kwh 4. Ce=0,5Kg/CPh
164.Determinati consumul specific de combustibil pentru o instalatie de forta cu abur. Date cunoscute: randamentul politropic 0,25; randamentul mecanic al turbinei 0,95; randamentul mecanic al liniei axiale 0,95; randamentul caldarii 0,9; puterea calorifica inferioara a combustibilului Qi= 10000[kcal/kg].
1. Ce=140g/CPh 2. Ce=250g/CPh 3. Ce=250g/Kwh 4. Ce=0,423Kg/Kwh j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
1. Ce=0,2Kg/CPh 2. Ce=300g/KWh 3. Ce=0,468Kg/Kwh 4. Ce=0,120Kg/CPh
166.Determinati diferenta de consum orar de combustibil pentru o caldarina care produce 2 to/h abur saturat cu p=1,1MPa, este alimentata cu combustibil cu Qi1=40MJ/Kg, randamentul de transfer 80 %, temperatura apei de alimentare t aa = 60 grade C, cand se alimenteaza cu un tip de combustibil cu Qi2= 10 200 KJ/Kg...
1. dif ch = + 3 Kg/h; 2. dif ch = -15 Kg/h; 3. dif ch = -10,1Kg/h;
4. dif ch = 0 Kg/h;
j k l m n
167.Determinati diferenta de consum orar de combustibil pentru o caldarina care produce 2 to/h abur saturat cu p=16 bar, este alimentata cu combustibil cu Qi1=40MJ/Kg, randamentul de transfer 80 %, temperatura apei de alimentare t aa = 60 grade C, cand se alimenteaza cu un tip de combustibil cu Qi2= 10 200 KJ/Kg...
1. dif ch = + 3 Kg/h; 2. dif ch = -10,2 Kg/h; 3. dif ch =+ 14 Kg/h; 4. dif ch =+ 2 Kg/h; j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
168.Determinati diferenta de consum orar de combustibil pentru o caldarina care produce 2 to/h abur saturat cu p=1,1MPa, este alimentata cu combustibil cu Qi1=40MJ/Kg, randamentul de transfer 80 %, temperatura apei de alimentare t aa = 60 grade C, cand se alimenteaza cu un tip de combustibil cu Qi2= 38 500 KJ/Kg...
1. dif ch = + 6 Kg/h; 2. dif ch = -6 Kg/h; 3. dif ch = -10 Kg/h; 4. dif ch = +10 Kg/h;
169.Determinati diferenta de consum orar de combustibil pentru o caldarina care produce 2 to/h abur saturat cu p=1,1MPa, este alimentata cu combustibil cu Qi1=40MJ/Kg, randamentul de transfer 80 %, temperatura apei de alimentare t aa = 375 K, cand se alimenteaza cu un tip de combustibil cu Qi2= 10 200 Kcal/Kg...
1. dif ch = -11,2 Kg/h; 2. dif ch = +11,2 Kg/h; 3. dif ch = +5 Kg/h; 4. dif ch =-3 Kg/h; j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
170.Determinati diferenta de consum orar de combustibil pentru o caldarina care produce 2 to/h abur saturat cu p=1,1MPa, este alimentata cu combustibil cu Qi1=40MJ/Kg, randamentul de transfer 80 %, temperatura apei de alimentare t aa = 60 grade C, cand se alimenteaza cu un tip de combustibil cu Qi2= 9800 Kcal/Kg...
1. dif ch = + 4 Kg/h; 2. dif ch = -4 Kg/h; 3. dif ch = -11Kg/h; 4. dif ch =+10 Kg/h;
171.Determinati diferenta de consum orar de combustibil pentru o caldarina care produce 2 to/h abur saturat cu p=1,1MPa, este alimentata cu combustibil cu Qi1=40MJ/Kg, randamentul de transfer 70 %, temperatura apei de alimentare t aa = 60 grade C, cand se alimenteaza cu un tip de combustibil cu Qi2= 10 200 Kcal/Kg...
1. dif ch = -12 Kg/h; 2. dif ch =+5Kg/h; 3. dif ch = - 5Kg/h; 4. dif ch =22,3 Kg/h; j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
172.Determinati variatia de consum specific de combustibil pentru o caldare care are abur saturat cu p=16 bar, randamentul de transfer =75%, alimentata initial cu condens la temperatura de 70 grade C cand se preincalzeste apa de alimentare cu 75 grade C. Puterea calorifica inferioara a combustibilului este Qi=39 MJ/Kg....
1. dif cs = 0,011 Kg comb/Kg abur, 2. dif cs = 0,1 Kg comb/Kg abur, 3. dif cs = 0,2 Kg comb/Kg abur, 4. dif cs = 0,05 Kg comb/Kg abur,
1. dif cs = 0,084 Kg comb/Kg abur, 2. dif cs = 0,011 Kg comb/Kg abur, 3. dif cs = 0,1 Kg comb/Kg abur, 4. dif cs = 0,05 Kg comb/Kg abur, j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
1. dif cs = 1,2 Kg comb/Kg abur, 2. dif cs = 0,2 Kg comb/Kg abur, 3. dif cs = 0,01 Kg comb/Kg abur, 4. dif cs = 0,6 Kg comb/Kg abur,
1. dif cs = 0,15 Kg comb/Kg abur, 2. dif cs = 0,012 Kg comb/Kg abur, 3. dif cs = 0,2 Kg comb/Kg abur, 4. dif cs = 1,4 Kg comb/Kg abur, j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
176.Recalculati randamentul unei caldari care produce izobar la p=40 bar abur supraincalzit la temperatura de 500 grade C alimentata cu combustibil avand Qi=40 Mj/Kg cu un consum specific de combustibil cs=0,08 Kg comb/kgabur, iar temperatura apei de alimentare este mai scazuta cu 150 grade C decat temperatura de vaporizare cand intra in functiune supraincalzitorul...
1. 75 %; 2. 0,55%; 3. 0,82%; 4. 90%.
177.Recalculati randamentul unei caldari care produce izobar la p=20 bar abur supraincalzit la temperatura de 500 grade C alimentata cu combustibil avand Qi=40 Mj cu un consum specific de combustibil cs=0,12 Kg comb/kgabur, iar temperatura apei de alimentare este mai scazuta cu 150 grade C decat temperatura de vaporizare cand intra in functiune supraincalzitorul...
1. 0,9%; 2. 96%; 3. 85%; 4. 75%. j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
178.Recalculati randamentul unei caldari care produce izobar la p=40 bar abur supraincalzit la temperatura de 500 grade C alimentata cu combustibil avand Qi=40 Mj cu un consum specific de
combustibil cs=0,01 Kg comb/kgabur, iar temperatura apei de alimentare este mai mica cu 100 grade C decat temperatura de vaporizare cand intra in functiune supraincalzitorul...
1. 72 %; 2. 82%; 3. 0,56%; 4. 0,9%. j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
179.Recalculati randamentul unei caldari care produce izobar la p=40 bar abur supraincalzit la temperatura de 400 grade C alimentata cu combustibil avand Qi=40 Mj cu un consum specific de combustibil cs=0,08 Kg comb/kgabur, iar temperatura apei de alimentare este mai mica cu 100 grade C decat temperatura de vaporizare cand intra in functiune supraincalzitorul...
1. 84 %; 2. 0,9%; 3. 71%; 4. 0,65%.
180.Recalculati randamentul unei caldari care produce izobar la p=40 bar abur supraincalzit la temperatura de 500 grade C alimentata cu combustibil avand Qi=10.000 kcal/kg cu un consum specific de combustibil cs=0,08 Kg comb/kgabur, iar temperatura apei de alimentare este mai mica cu 100 grade C decat temperatura de vaporizare cand intra in functiune supraincalzitorul...
1. 67 %; 2. 0,75%; 3. 86%; 4. 0,95%. j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
181.Calculati cantitatea de energie termica (in Giga calorii) pierduta orar in cazul scoaterii din circuit a supraincalzitorului izobar care furniza 10 to/h abur cu temperatura de 400 grade C si presiunea de 2,5 MPa.
1. 1,05Gcal; 2. 1050 Gcal; 3. 10,5 Gcal; 4. 0,5 Gcal.
182.Calculati cantitatea de energie termica (in Giga calorii) pierduta orar in cazul scoaterii din
circuit a supraincalzitorului izobar care furniza 10 to/h abur cu temperatura de 400 grade C si presiunea de 35 bar.
1. 1002 Gcal; 2. 100,2 Gcal; 3. 1,002 Gcal; 4. 0,61 Gcal. j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
1. 160Gcal; 2. 1,6 Gcal; 3. 16 Gcal; 4. 0,8 Gcal.
1. 21 Gcal; 2. 0,21 Gcal; 3. 17 Gcal; 4. 2,1 Gcal.
185.Determinati temperatura de preincalzire a condensului de 60 grade C necesara pentru a asigura o economie de combustibil cu Qi=40 MJ de 20 Kg/h la o caldarina care livreaza abur la presiunea p= 25 bar cu randamentul de vaporizare de 0,75 si debitul de 2 to/h. caldura specifica se considera 4,2 kj/kg K...
1. 100 grade C 2. 131 grade C; 3. 150 grade C; 4. 70 grade C. j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
186.Determinati temperatura de preincalzire a condensului de 60 grade C necesara pentru a asigura o economie de combustibil cu Qi=42 MJ de 20 Kg/h la o caldarina care livreaza abur la
presiunea p= 25 bar cu randamentul de vaporizare de 0,75 si debitul de 2 to/h. caldura specifica se considera 4,2 KJ/kg K...
187.Determinati temperatura de preincalzire a condensului de 60 grade C necesara pentru a asigura o economie de combustibil cu Qi=40 MJ de 30 Kg/h la o caldarina care livreaza abur la presiunea p= 25 bar cu randamentul de vaporizare de 0,75 si debitul de 2 to/h. caldura specifica se considera 4,2 KJ/kg K...
1. 110 grade C 2. 125 grade C; 3. 167 grade C; 4. 205 grade C.
190.Determinati temperatura de preincalzire a condensului de 60 grade C necesara pentru a asigura o economie de combustibil cu Qi=40 MJ de 20 Kg/h la o caldarina care livreaza abur la presiunea p=16 bar cu randamentul de vaporizare de 0,75 si debitul de 2 to/h. caldura specifica se considera 4,2 KJ/kg K...
191.Determinati grosimea necesara colectorului unei caldari acvatubulare care functioneaza la presiunea nominala p n= 5 MPa, are diametrul exterior al colectorului De= 0,9 m, adaosul de coroziune c=1mm, este construita din otel cu rezistenta admisibila de 200 N/mm2, iar factorul de slabire este de 0,85...
1. 5,0mm; 2. 70 mm; 3. 25 mm; 4. 12,66 mm j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
192.Determinati grosimea necesara colectorului unei caldari acvatubulare care functioneaza la presiunea nominala p n= 20 bar, are diametrul exterior al colectorului De= 0,9 m, adaosul de coroziune c=1mm, este construita din otel cu rezistenta admisibila de 200 N/mm2, iar factorul de slabire este de 0,85...
1. 2 mm; 2. 20 mm; 3. 6,63 mm; 4. 10 mm
1. 10,07 mm; 2. 15 mm; 3. 5 mm;
4. 30 mm
j k l m n
1. 25 mm; 2. 16,61 mm; 3. 2,5 mm; 4. 17,5 mm j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
1. 24 mm; 2. 14,23 mm; 3. 30 mm; 4. 5 mm
196.Care este presiunea maxima admisa intr-o caldare acvatubulara construita din otel cu rezistenta admisibila de 175 N/mm2, grosimea tamburului s=10 mm, diametrul tamburului D= 0,9 m, adausul de corosiune c= 3 mm, factorul de slabire de 0,8.
1. 30 bar; 2. 2,48 MPa; 3. 35 bar; 4. 20 MPa.
1. 17,75 bar; 2. 2,1 MPa; j k l m n j k l m n
3. 35 bar; 4. 40 MPa.
j k l m n j k l m n
1. 45 bar; 2. 3,19 MPa; 3. 25 bar; 4. 15 MPa.
1. 25 bar; 2. 35 bar; 3. 3,19 MPa; 4. 40 bar. j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
1. 30 bar; 2. 2,5 MPa; 3. 150 bar; 4. 3,19 MPa. j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
201.Determinati grosimea necesara pentru capacele de forma semieliptica de la colectorul unei caldari acvatubulare pentru care avem urmatoarele date: presiunea nominala pn= 50 bar, diametrul exterior al tamburului De= 0,85 m, rezistenta admisibila de 150 N/mm2, coeficientul de slabire de 0,9, adaosul de corosiune c=1 mm, inaltimea partii bombate h= 0,3m...
1. 30,3 mm; 2. 22,5 mm;
j k l m n
j k l m n 3. 20 mm; 4. 12,25 mm. j k l m n j k l m n
1. 21,2 mm; 2. 7,73 mm; 3. 21,8 mm; 4. 32,4 mm. j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
203.Determinati grosimea necesara pentru capacele de forma semieliptica de la colectorul unei caldari acvatubulare pentru care avem urmatoarele date: presiunea nominala pn= 50 bar, diametrul exterior al tamburului De= 0,85 m, rezistenta admisibila de 150 N/mm2, coeficientul de slabire de 0,9, adaosul de corosiune c=1 mm, inaltimea partii bombate h= 0,2mm...
1. 11,2 mm; 2. 10 mm; 3. 17,88 mm; 4. 25,2 mm.
204.Determinati grosimea necesara pentru capacele de forma semieliptica de la colectorul unei caldari acvatubulare pentru care avem urmatoarele date: presiunea nominala pn= 50 bar, diametrul exterior al tamburului De=0,75 m, rezistenta admisibila de 150 N/mm2, coeficientul de slabire de 0,9, adaosul de corosiune c=1 mm, inaltimea partii bombate h= 0,3m...
1. 5,8 mm; 2. 9,76 mm; 3. 30 mm; 4. 15,3 mm. j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
1. 14,53 mm; 2. 10,2 mm; 3. 30,5 mm; 4. 12,5 mm.
206.Calculati randamentul unei caldari cu supraincalzitor intermediar izobar pentru care se cunosc urmatoarele date: presiunea de vaporizare p1=60 bar, presiunea intermediara p2=0,25 p1, temperaturile de supraincalzire t si= 500 grade C, temperatura apei de alimentare taa=tsat-100 grade C, debitul nominal de abur D=20 to/h, randamentul vaporizatorului de 55%, puterea calorifica inferioara a combustibilului Qi=40MJ/kg.Destinderea in prima treapta a turbinei se considera adiabata...
1. 0,75; 2. 0,89; 3. 60%; 4. 95%.
1. 0,65; 2. 0,82; 3. 89%; 4. 0,9.
1. 0,84; 2. 0,75;
j k l m n j k l m n
3. 70%; 4. 95%.
j k l m n j k l m n
209.Calculati randamentul unei caldari cu supraincalzitor intermediar izobar pentru care se cunosc urmatoarele date: presiunea de vaporizare p1=60 bar, presiunea intermediara p2=0,25 p1, temperaturile de supraincalzire t si= 500 grade C, temperatura apei de alimentare taa=tsat-100 grade C, debitul nominal de abur D=20 to/h, randamentul vaporizatorului de 55%, puterea calorifica inferioara a combustibilului Qi=10200kcal/kg.Destinderea in prima treapta a turbinei se considera adiabata...
1. 70%; 2. 80%; 3. 0,78; 4. 0,88.
1. 75%; 2. 0,8; 3. 0,96; 4. 90%.
211.Determinati cantitatea de condens necesar pentru pulverizat in camera de amestec a unei instalatii de reglare a temperaturii aburului supraincalzit izobar. Date cunoscute: presiunea nominala a aburului p= 5 MPa, temperatura de supraincalzire reglata t si=500 grade C, presiunea de condensare P cd=20 K Pa, debitul de abur 10 to/h, cresterea de temperatura 50 grade C...
1. 105 kg/h; 2. 480 kg/h; 3. 0,58 to/h; 4. 1,2 to/h. j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
212.Determinati cantitatea de condens necesar pentru pulverizat in camera de amestec a unei instalatii de reglare a temperaturii aburului supraincalzit izobar. Date cunoscute: presiunea
nominala a aburului p= 5 MPa, temperatura de supraincalzire reglata t si=500 grade C, presiunea de condensare P cd=20 K Pa, debitul de abur 15 to/h, cresterea de temperatura 50 grade C...
1. 1,5 to/h; 2. 0,6 to/h; 3. 815 kg/h; 4. 720kg/h. j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
213.Determinati cantitatea de condens necesar pentru pulverizat in camera de amestec a unei instalatii de reglare a temperaturii aburului supraincalzit izobar. Date cunoscute: presiunea nominala a aburului p= 5 MPa, temperatura de supraincalzire reglata t si=500 grade C, presiunea de condensare P cd=0,5 bar, debitul de abur 10 to/h, cresterea de temperatura 50 grade C...
1. 496 kg/h; 2. 0,65 to/h; 3. 0,75 to/h; 4. 910kg/h.
214.Determinati cantitatea de condens necesar pentru pulverizat in camera de amestec a unei instalatii de reglare a temperaturii aburului supraincalzit izobar. Date cunoscute: presiunea nominala a aburului p= 5 MPa, temperatura de supraincalzire reglata t si=500 grade C, presiunea de condensare P cd=20 K Pa, debitul de abur 10 to/h, cresterea de temperatura 100 grade C...
1. 0,16 to/h; 2. 1,6 to/h; 3. 840 kg/h; 4. 430 kg/h. j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
215.Determinati cantitatea de condens necesar pentru pulverizare in camera de amestec a unei instalatii de reglare a temperaturii aburului supraincalzit izobar. Date cunoscute: presiunea nominala a aburului p= 60 bar, temperatura de supraincalzire reglata t si=500 grade C, presiunea de condensare P cd=20 K Pa, debitul de abur 10 to/h, cresterea de temperatura 50 grade C...
1. 310 kg/h; 2. 480 kg/h; 3. 1,7 to/h; 4. 0,17 to/h.
216.Determinati tirajul static pentru o caldare avand urmatoarele date cunoscute: inaltimea geodezica de evacuare H=20 m, presiunea barica 750 torr, temperatura atmosferica 0 grade C, densitatea aerului 1,3 kg/m3, densitatea gazelor 1,2 kg/m3, temperatura gazelor 150 grade C.
1. 0,3 bar; 2. 52 Pa; 3. 92 mm col H2O; 4. 0,8 kg/cm2
1. 0,2 bar; 2. 95mm col H2O; 3. 1,01kgf/cm2; 4. 40 Pa.
1. 46 kgf/m2; 2. 110 mm col H2O; 3. 0,2 bar; 4. 0,15 kgf/cm2 j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
219.Determinati tirajul static pentru o caldare avand urmatoarele date cunoscute: inaltimea geodezica de evacuare H=20 m, presiunea barica 750 torr, temperatura atmosferica 0 grade C, densitatea aerului 1,3 kg/m3, densitatea gazelor 1,15 kg/m3, temperatura gazelor tg=200 grade C.
1. 40 Pa; 2. 128mm col H2O 3. 0,1 bar; 4. 0,7 kg/cm2
220.Determinati tirajul static pentru o caldare avand urmatoarele date cunoscute: inaltimea
geodezica de evacuare H=20 m, presiunea barica 750 torr, temperatura atmosferica 20 grade C, densitatea aerului 1,22 kg/m3, densitatea gazelor 1,2 kg/m3, temperatura gazelor 150 grade C.
1. 48 Pa; 2. 1,1 kPa 3. 15 torr; 4. 70 mm col H2O; j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
1. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 2. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 3. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 4. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 5. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 6. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 7. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 8. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 9. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 10. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 11. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 12. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 13. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 14. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 15. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 16. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 17. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 18. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m
19. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 20. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 21. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 22. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 23. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 24. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 25. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 26. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 27. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 28. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 29. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 30. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 31. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 32. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 33. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 34. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 35. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 36. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 37. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 38. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 39. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 40. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 41. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m
42. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 43. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 44. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 45. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 46. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 47. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 48. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 49. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 50. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 51. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 52. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 53. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 54. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 55. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 56. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 57. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 58. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 59. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 60. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 61. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i 5. n j k l m j k l m 62. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 63. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 64. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m
65. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 66. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 67. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 68. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 69. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 70. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 71. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 72. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 73. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 74. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 75. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 76. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 77. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 78. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 79. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 80. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 81. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 82. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 83. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 84. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 85. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 86. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 87. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m
88. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 89. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 90. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 91. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 92. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 93. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 94. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 95. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 96. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 97. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 98. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 99. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 100. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 101. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 102. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 103. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 104. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 105. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 106. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 107. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 108. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 109. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 110. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m
111. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 112. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 113. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 114. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 115. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 116. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 117. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 118. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 119. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 120. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 121. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 122. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 123. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 124. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 125. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 126. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 127. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 128. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 129. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 130. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 131. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 132. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 133. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m
134. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 135. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 136. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 137. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 138. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 139. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 140. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 141. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 142. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 143. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 144. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 145. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 146. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 147. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 148. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 149. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 150. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 151. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 152. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 153. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 154. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 155. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 156. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m
157. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 158. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 159. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 160. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 161. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 162. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 163. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 164. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 165. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 166. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 167. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 168. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 169. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 170. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 171. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 172. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 173. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 174. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 175. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 176. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 177. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 178. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 179. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m
180. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 181. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 182. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 183. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 184. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 185. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 186. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 187. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 188. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 189. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 190. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 191. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 192. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 193. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 194. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 195. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 196. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 197. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 198. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 199. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 200. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 201. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 202. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m
203. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 204. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 205. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 206. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 207. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 208. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 209. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 210. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 211. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 212. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 213. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 214. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 215. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 216. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 217. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 218. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 219. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 220. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m

Tag

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tag

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1.O turbina cu aburi si una cu gaze furnizeaza aceiasi parametri de iesire si au acelasi numar de trepte.

Cum sunt lungimile paletelor celor doua tipuri de turbine:

3.In mod obisnuit reglarea puterii unei turbine se realizeaza prin:

4.Reglarea calitativa a puterii turbinei cu abur se realizeaza prin:

5.Reglarea cantitativa a puterii turbinei cu abur se realizeaza prin:

8.Dupa modul de fixare al labirintilor acestia pot fi:

9.Lagarele turbinelor pot fi:

10.Condensoarele utilizate in instalatiile de forta cu abur pot fi:

j k l m n 2. de amestec; 3. de ambele tipuri mentionate; 4. doar de amestec. j k l m n j k l m n j k l m n

11.Vidul in condensoarele instalatiilor de forta nu se realizeaza cu:

12.Care este rolul regulatorului de turatie in sistemul de reglaj al unei turbine:

14.Care este rolul instalatiei de virare al turbinelor:

15.Reglarea directa se aplica:

16.Reglarea indirecta se poate aplica:

17.Regulatorul de presiune din circuitul de reglaj al turbinelor se utilizeaza:

18.Dispozitivul de protectie al turbinelor cu abur impotriva ambalarii:

19.Compensatoarele de dilatatie utilizate pe tubulatura de abur pot fi:

21.Turbina de abur este o masina termica care transforma :

24.In general o treapta a TA este:

4. ansamblul format din carcasa si diafragme.

25.Intrarea in miscare de rotatie a rotorului TA se datoreaza:

26.Forma evazata a TA se datoreaza:

27.Diferenta dintre turbina cu actiune si cea cu reactiune consta in:

29.TA cu dublu flux permite:

30.Efectele negative ale umiditatii aburului sunt:

31.Destinderea aburului se fractioneaza in doua corpuri, CIP si CJP, in scopul:

33.Pozitionarea si rolul supraincalzitorului intermediar sunt:

34.Oalele de condens amplasate pe racordurile de drenare a amestecului condens-abur sunt

35.Umiditatea aburului este:

36.Rolul bandajelor paletelor rotorice ale CIP este:

39.Solicitarea axiala a TA este generata de:

40.Rolul lagarului axial montat pe linia de arbori este:

42.Etansarile penetratiilor rotorului prin carcase se fac in scopul:

43.Sistemele uzuale de etansare la arbore al TA sunt:

1. cu abur si cu aer; 2. cu abur si cu ulei; 3. cu abur si cu apa; 4. cu ulei si cu apa;

44.Etansarea cu abur este formata din:

45.Autoetansarea cu abur este posibila:

47.Rolul carcasei duble a corpului TA este acela de:

48.Condensatorul este agregatul in care:

49.Scopul crearii vidului in condensator este:

51.Ejectorul aer-abur are drept rol functional:

3. filtrarea mecanica ; 4. toate cele anterioare.

53.Cresterea temperaturii apei din condensator este efectul:

54.Rolul preincalzitorului apei de alimentare este:

4. da, intrucat schema cuprinde toate elementele componente.

58.La turbinele cu actiune, destinderea aburului are loc in:

60.Turbina cu abur este o masina termica rotativa in care:

p1 cr p1 pcr ajutaj p0 , respectiv convergent p1 < cr p0 , respectiv p1 < pcr ajutaj

p1 < pcr ajutaj

63.Care din conditiile transmisiei dintre turbina si elice nu este corecta:

64.Ce tip de pompa de ulei se foloseste uzual la instalatia de ungere a turbinei:

65.Turbina Laval este alcatuita din:

67.La turbinele termice cu reactiune, paletele fixe sunt montate pe:

68.Tevile racitoarelor de ulei de la turbinele cu abur sunt confectionate din:

1. cupru; 2. fonta; 3. otel slab aliat; 4. alama.

70.La o turbina cu actiune, discurile reprezinta suportul de sustinere pentru:

71.Roata Curtis (turbina Curtis) este alcatuita din:

72.Lagarele radiale ale turbinei au rolul de a sprijini:

74.Ce tip de ajutaje se folosesc la treptele de reglare ale turbinelor cu abur:

76.In functionarea turbinei, temperatura uleiului nu trebuie sa depaseasca valoarea de:

1. 450C; 2. 550C; 3. 600C; 4. 650C.

81.Ce semnifica marimea c1 in diagrama triunghiurilor de viteza la o turbina cu abur:

82.Pierderile de energie in paletele turbinei fac parte din categoria pierderilor: