Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Initial(1929), Camil Petrescu anunta in presa vremii aparitia unui roman cu titlul Proces verbal
de dragoste si razboi sau a doua romane Ultima noapte de dragostesi Romanul Capitanului
Andreescu. In 1930 apare romanul propriu-zis, compus prin doua tehnici:
tehnica tricotajului = definitivarea pe etape
tehnica arhitectului = adaugarea unor pasaje in urma corecturilor ( ca si Proust)
B. Structura :
a) 2 parti, 13 capitole (6+7) : romanul erotic (Diagonalele unui testament, E tot filozofie, Astai rochia albastr, Ultima noapte de dragoste) si romanul de razboi (ntia noapte de rzboi, Ne-a
acoperit pmntul lui Dumnezeu)
b) formula este a romanului in roman (Manolescu), deoarece romanul erotic este inclus in cel
de razboi, prin procedeul analepsei ( intreruperea firului epic pentru a se relata un eveniment din
trecut) => ACRONIA (evenimentele nu mai sunt relatate in ordine cronologica)
C. Indici spaio-temporali, incipit, final :
Incipitul acestui text renun la conveniile celui realist, n sensul c nu regsim descrierile ample
i detaliate ale spaiilor aciunii. n capitolul I, La Piatra Craiului, n munte, naratorul este
proaspt locotenent de 23 de ani, concentrat pe front deasupra Dmbovicioarei deoarece urma
intrarea Romniei n rzboi n 1916. Sunt precizai, aadar, indicii spaio-temporali, iar
pregtirile de pe front sunt surprinse ntr-o manier stendhalian, ironic, rzboiul fiind cobort de
pe scena istoriei.
Din capitolul urmtor, Diagonalele unui testament, aflm motivul strii de urgen sufleteasc
a lui Gheorghidiu din incipit: suspectndu-i soia de adulter, el vrea s obin o permisie pentru
a o vizita la Cmpulung, unde aceasta se retrsese n eventualitatea izbucnirii rzboiului. Astfel,
protagonistul vine la popota ofierilor pentru a-i rennoi cererea, n ciuda faptului c superiorii io respinseser n repetate rnduri. Asist la o discuie pe tema unui articol de ziar despre
achitarea unui so care-i ucisese soia i pe amantul acesteia din gelozie, articol care declaneaz
expunerea prerilor despre iubire ale sale i ale celorlai ofieri. Se contureaz astfel n incipit i
statutul moral i intelectual al lui Gheorghidiu, proaspt absolvent al Facultii de Filozofie, spirit
hiperlucid, hiperanalitic i hipersensibil, incapabil de compromis, pentru care nrolarea reprezint
o experien de cunoatere esenial n formarea individului.
Finalul este specific romanului modern prin caracterul deschis: venit de pe front ntr-o permisie
n urma unei rni, Gheorghidiu se ntlnete cu Ela cu totul schimbat. Primete de la cunoscui o
coresponden de ncurajare bogat, dar care cuprinde i o anonim referitoare la adulterul Elei.
Experiena de cunoatere pe care a reprezentat-o rzboiul se observ n atitudinea fa de acest
bilet: dac nainte de a pleca pe front Gheorghidiu ar fi sacrificat totul pentru confirmarea
adulterului Elei, acum aceast posibilitate l las indiferent, deoarece abssurditatea morii
aproapelui i-a provocat i suferin mult mai mare dect posibila trdare n iubire a unei femei.
Gheorghidiu se hotrte s divoreze, lsndu-i Elei bani, casele de la Constana, obiectele i
crile din cas, adic tot trecutul, n sensul eliberrii. Totui, finalul experienei de cunoatere
a personajului l aflm din notele de subsol ale romanului Patul lui Procust, unde se precizeaz
c tef dezerteaz de pe front.
D. Tehnici narative :
a) romanul erotic (cap.2-5) este introdus prin tehnica MEMORIEI INVOLUNTARE = procedeu
proustian ce consta in rememorarea trecutului in mod neintentionat in urma stimularii unui simt
sau a producerii unui eveniment nesemnificativ: n roman discuia de la popot, fapt
nesemnificativ, declaneaz rememorarea de ctre naratorul personaj a povetii de dragoste cu
Ela, cu scopul autoeliberrii de povara sentimentelor confuze, de durerea incertitudinii, de
obsesia geloziei.
b) alternarea a 2 forme de descriere autobiografica /de document intim:
roman de razboi = confesiune de tip jurnal
roman erotic = confesiune retrospectiva de tip memorii, scrisa intr-o situatie limita, cu scopul
depasirii unei situatii de criza interioara
F. Conflicte: dac n romanele realiste eseniale sunt conflictele exterioare, n Ultima
conflictul interior al personajului vizeaz o constant contradicie ntre lumea ideilor sale
absolute, ntre formularea unor concepii utopice, care nu accept nici cel mai mic compromis, i
realitatea care infirm acest sistem axiologic. Spirit hiperlucid, el reface prin retropspecia din
capitolele II-V o radiografie a strilor contradictorii resimite n timpul cstoriei. Prima carte nu
este neaprat un roman erotic, ct o monografie a ndoielii (Constantin Ciopraga), n care orice
reacie a femeii i fiecare ieire a cuplului devine prilej de introspecie. De exemplu, excursia la
Odobeti reprezint una dintre scenele ce evideniaz spiritul interogativ, hipersensibil i
hiperanalitic al lui tefan. Pentru acesta fiecare gest al soiei, poziia corpului, sursul afiat i
familiaritatea cu G. reprezint tot attea ocazii de autoanaliz, declannd revelaii asupra iubirii.
Prin alternarea strilor sufleteti ale personajului, se exprim efortul unei contiine de a ordona
lumea conform structutrii sale interioare, supuse relativismului.
Astfel, la nivelul structurii i al firului epic, accentul se muta de pe relatarea faptelor pe reflexul
lor in constiinta personajului: firul epic mai restrans decat in romanele realiste, evenimentele
fiind doar pretextul ce declanseaza introspectia / autoscopia
VI. Nivelul personajelor:
a)
Spre deosebire de estetica realista, care prefera personajul tipic in situatii tipice si in stricta
dependenta cu mediul social, eroii lui Camil Petrescu sunt intelectuali aflati in cautarea
absolutului in dragoste, spirite problematizante preocupate de clarificarea propriilor trairi.
b)
Statutul de intelectual rezida in calitatea lui Gheorghidiu de absolvent al facultatii de
Litere si Filozofie, in gustul sau pentru lectura, preferinta pentru studiile de filozofie, spiritul
interogativ si dilematic, folosirea unui limbaj neologistic si enuntarea unor fraze cu caracter
axiomatic.
c)
El isi creeaza un sistem propriu de valori fiind un intelectual: hipersensibil, hiperlucid,
hiperanalitic
d)
cea erotica,in care idealul iubirii absolute formulat in urma discutiei de la popota este infirmat
de realitate
cea legata de razboi in urma careia Gheorghidiu intelege ca posibila tradare in dragoste a unei
femei este incomparabila cu absurditatea mortii aproapelui cu durerea pierderii celor dragi,cu
ororile razboiului => razboiul il vindeca de esecul in dragoste.
e)
Modalitatile de caracterizare:
spirit interogativ
insetat de cunoastere
pasionat de lectura
inadaptat social si incapabil de compromis
orgolios (vezi discutia de la popota)
dominat de indoiala si victima a geloziei, astfel incat romanul erotic este de fapt o monografie
a indoielii (Constantin Ciopraga)
ostentatia neologismului si refuzul cliseelor in exprimare
g)
Este un narator-personaj, evenimentele fiind relatate dintr-o persepctiva subiectiva, ceea ce
face din Gheorghidiu un narator necreditabil; astfel, se preia de la Proust si procedeul unitatii de
perspectiva, care va fi inlocuit in Patul lui Procust de pluriperspectivism
h)
Conceptia despre iubire: Gheorghidiu rosteste fraze din care se deduce ca limbajul
colocvial si plin de clisee al ofiterilor de la popota l irita. El nu vede in iubire un set de reguli, ci
o traire intensa si refuza si formula superficiala a lui Corabu, adept al despartirii fara regrete,fara
resentimente. Gheorghidiu considera ca orice iubire rerprezinta o comuniune a spiritului, o
cristalizare in sens sthendalian ce presupune timp si profunzime,devotament si purificare.
i)
investeasc banii, ori s se bucure de ei alturi de soul ei. De aceea ei se vor implica indirect n
afaceri alturi de Nae Gheorghidiu i Tnase Vasilescu Lumnraru, prin cumprarea unei
metalurgii, care nu se va dovedi profitabil. ntlnirea cu Anioara, o verioar a lui tef care
face parte din societatea bucuretean monden, reprezint pentru cuplul tef-Ela nceputul unei
noi etape. Ieirile devin din ce n ce mai numeroase: ei merg la premierele spectacolelor de teatru
sau cinematografice, cursele de cai le devin indispensabile, ca i ieirile n band. La una din
serate apare i Gregoriade, avocat i bun dansator, presupus amant al Elei. Cochetria i
intimitatea soiei sale cu acest intrus, pe de o parte, spiritul orgolios i ndoiala continu a lui
tef, pe de alt parte, macin treptat cuplul, astfel nct finalul crii dechide cea de-a treia etap
a vieii lor: ntors de pe front n Bucureti pentru o permisie n vederea vindecrii unei rni,
protagonistul cere divorul i se hotrte s-i lase Elei toat motenirea, vznd n acest gest o
eliberare de trecut.
Relevarea trsturilor fiecruia dintre cele dou personaje, prin raportare la scene reprezentative
pentru evoluia cuplului
n ciuda subiectivitii naratorului, care furnizeaz cititorului o imagine a personajului feminin
filtrat de propria perspectiv, cteva scene din roman scot n eviden trsturi ale celor doi
membri ai cuplului. Conceptia despre iubire a lui tef Gheorghidiu, expus la nceputul
romanului n scena de la popot, amintete de idealul lui Pietro Gralla din Act veneian. El nu
vede n iubire un set de reguli sau compromisuri, nici o nelegere care se poate uor anula, ci o
trire intens, o comuniune a spiritelor, o cristalizare n sens stendhalian ce presupune timp si
profunzime, devotament si purificare.
Odat ce viaa cuplului se suprapune pe cea social, succesiunea de ntmplri relatate
alimenteaz faptul c Ela-idee va fi infirmat de Ela-realitate. Excursia la Odobeti reprezint
una dintre scenele ce evideniaz spiritul interogativ, hipersensibil i hiperanalitic al lui tefan.
Pentru acesta, fiecare gest al soiei, poziia corpului, sursul afiat i familiaritatea cu G.
reprezint tot attea ocazii de autoanaliz, declannd revelaii asupra iubirii. Prin alternarea
strilor sufleteti ale personajului, se exprim efortul unei contiine de a ordona lumea conform
structurii sale interioare, supuse relativismului. Orgolios, el va adopta un comportament similar
cu al Elei la urmtoarea ieire, ceea ce trezete gelozia i invidia soiei. Apoi, devine rzbuntor
n urma refuzului Elei de a pleca de la o anumit petrecere, aducnd n patul conjugal o femeie
de strad, doar pentru a-i satisface orgoliul rnit, ceea ce va duce la separarea temporar a
cuplului.
n timp ce desprirea i provoac suferine greu de ndurat, Ela dovedete acelai orgoliu n
momentul cnd, bolnav fiind, refuz ajutorul lui tef i i creeaz acestuia impresia unui confort
spiritual i material, dei nimeni nu o viziteaz i este silit s amaneteze bijuterii.
Dup mpcare, pe tef l caracterizeaz aceeai hipersensibilitate, iar romanul devine
monografia geloziei i a ndoielii. tef se dovedete a fi un inadaptat social, iar Ela consider
stngcia vestimentar a soului i netiina lui de a dansa forme ale inferioritii. Spirit
pragmatic, ea va cere soului clarificarea situaiei ei materiale n eventualitatea pierderii lui pe
front, cunoscnd atitudinea mamei lui tef fa de averea motenit de la unchiul Tache. Pentru
tef ns, toate aceste preocupri pentru lumea exterioar fiinei, ndeprtate de afect i de
intelect, accentueaz falia dintre el i Ela, ducnd la decizia final a despririi. Participarea la
rzboi, la drama colectiv a umanitii este, prin urmare, o experien de cunoatere n urma
creia el nelege c durerea provocat de eventualul adulter al nevestei reprezint o form
inferioar de suferin n raport cu absurditatea rzboiului i a morii aproapelui.
Astfel, pentru tefan Gheorghidiu retrirea experienei erotice are rolul reordonrii sistemului de
valori, reliefnd trsturi ale personajului precum spiritul problematizant i interogativ,
luciditatea i hipersensibilitatea.
Din confesiunea protagonistului se poate reconstitui un portret fizic al personajului feminin: Ela
este o femeie frumoas, blond cu ochi albatri, elegant. Dei filtrat de perspectiva subiectiv a
naratorului-personaj, portretul ei moral nsumeaz trsturi precum gustul pentru existena
monden, spiritul pragmatic, cochetria, orgoliul, intensitatea suferinei, puterea de adaptare.
Exprimarea unei opinii argumentate asupra relaiilor dintre cele dou personaje, din perspectiva
finalului conflictului
n concluzie, finalul deschis al romanului const n desprirea celor doi, Ela acceptnd divorul
propus de tef. Astfel, cuplul fericit care la nceputul romanului are un statut social i material
lipsit de pretenii evolueaz spre o existen monden, asigurat de mbuntirea considerabil a
statutului material, care va conduce, pe fundalul unor diferene de structur interioar, la
separare.
Raportul dintre timpul chronologic i cel psihologic:
Argument 1 : O prim observaie n discutarea raportului dintre cele dou timpuri o reprezint
faptul ca prozatorul romn preia de la scriitorul francez Marcel Proust nu numai procedeul eului
central, al unitii de perspectiv sau memoria involuntar, ci i modificarea raportului dintre
timpul cronologic i cel subiectiv, psihologic. Mario Vargas Llosa disociaz, n afirmaia dat,
ntre timpul obiectiv, mprit convenional n uniti egale pentru toi (sptmni, zile, ore,
minute) i durata subiectiv, timpul psihologic, flux continuu, devenire nentrerupt imposibil de
divizat n uniti egale, cci fiecare minut difer de celelalte prin ncrctura emoional. Dac
timpul convenional este identic pentru toat lumea, trirea duratei difer de la o persoana la alta.
Cele dou dimensiuni temporale se regsesc n romanul Ultima noapte de dragoste, ntia noapte
de rzboi: timpul obiectiv corespunde realitilor exterioare, dintre care cea mai evident o
constituie experiena rzboiului descris n manier demitizat, iar timpul subiectiv const n
pasajele ce prezint reflexul faptelor n contiina protagonistului.
Argument 2: O alt deosebire ntre cele dou timpuri deriv din acronia observabil la nivelul
firului epic: romanul erotic este concentrat n capitolele II-V i reprezint o analeps introdus
prin procedeul memoriei involuntare, cci un fapt banal discuia de la popot declaneaz
retrospecia lui Gheorghidiu. Evenimentele romanului erotic sunt relatate, totui, cronologic, iar
n romanul de rzboi tehnica este cea a fluxului contiinei, cci naratorul retranscrie ntregul
cadru al desfurrii razboiului, fr a urmri o relaie cauz-efect.
Argument 3: Un alt element important n discutarea relaiei dintre cele dou timpuri este
dilatarea anumitor secvene n funcie de ncrctura lor emoional. Excursia la Odobeti
reprezint, de exemplu, un prilej pentru narator de a interpreta fiecare gest al Elei, de a prezenta
revelaiile n planul cotiinei i strile contradictorii declanate de flirtul Elei cu Gregoriade. O
alt scen ilustrativ este descoperirea biletului scris de Anioara, pe care ntr-o prim faz l
consider proba nevinoviei Elei, dup care construiete un ntreg edificiu de presupuneri care o
incrimineaz ca fiind complice cu Anioara i menajera casei n plasarea ulterioar a biletului
printre hrtiile sale, cu scopul de a-i revoca hotrrea de divor. Fapte banale sunt exacerbate de
sensibiltatea nzdrvan, cum o numete doamna cu pr argintiu, a potagonistului, astfel nct
ele ocup substaniale pagini din roman.
Argument 4: De asemenea, tensiunea vieii interioare a lui Gheorghidiu vine din jocul dintre
cele dou perspective temporale: timpul narrii/discursului din prezentul ordonat cronologic din
romanul de rzboi este dublat de timpul istoriei, al evenimentelor relatate. Avem, aadar, o dubl
perspectiv asupra evenimentelor timpului exterior: pe de o parte cea care deriv din analizarea
trecutului relaiei cu Ela, detaat de evenimente, lucid i analitic, pe de alt parte perspectiva
romanului de rzboi, imediat evenimentelor, o stare de urgen sufleteasc ce se caracterizeaz
prin transcrierea tuturor detaliilor care coboar rzboiul de pe marea scen a isoriei,
ndeprtndu-l de literatura romantic a faptelor excepionale. tiind continuarea evenimentelor,
tef sesizeaz anumite aspecte ale vieii de cuplu n urma acestui examen retrospectiv, i explic
anumite gesturi, nelege anumite alegeri sau acte ale Elei. Pe front, ns, sub teroarea ameninrii
cu moartea, el transcrie, ca ntr-un jurnal, imagini halucinante (capete zdrobite, brae amputate,
moartea aproapelui) i confirm existena unui singur sentiment care nlocuiete mitul curajului:
frica de moarte.
Argument 5: Nu n ultimul rnd, aceast disociere ntre cele dou timpuri evideniaz trsturi
fundamental a lui tefan Gheorghidiu: hiperluciditatea i inadaptarea la societate. n ciuda
faptului c pare preocupat exclusiv de realiti sufleteti, suferina sa provine i din nepotrivirea
dintre propriul efort de a organiza lumea dup sistemul personal de valori i lumea exterioar,
capabil de compromisuri. Separarea celor doi n final este sfritul unui proces declanat de
evenimentele exterioare cuplului: vizita la unchiul Tache i ispitele unei existene mondene.
Concluzii: Prin urmare, raportul dintre timpul cronologic i cel psihologic este esenial n
nelegerea caracterului modern al romanului, Camil Petrescu mnuind cu dexteritate tehnici,
convenii, procedee ce fac din publicul cititor un participant activ la actul interpretrii.