V.

Textul-suport
Gerul aspru şi sălbatic strânge-n braţe-i cu jălire Neagra luncă de pe vale care zace-n amorţire; El ca pe-o mireasă moartă o-ncunună despre ziori C-un văl alb de promoroacă şi cu ţurţuri lucitori. Gerul vine de la munte, la fereastră se opreşte, Şi, privind la focul vesel care-n sobe străluceşte, El depune flori de iarnă pe cristalul îngheţat, Crini şi roze de zăpadă ce cu drag le-a sărutat . Gerul face cu-o suflare pod de gheaţă între maluri, Pune streşinelor casei o ghirlandă de cristaluri, Iar pe feţe de copile înfloreşte trandafiri, Să ne-aducă viu aminte de-ale verii înfloriri. Gerul dă aripi de vultur cailor în spumegare Ce se-ntrec pe câmpul luciu, scoţând aburi lungi pe nare. O! tu, gerule năprasnic, vin’, îndeamnă calul meu Să mă poarte ca săgeata unde el ştie, şi eu! (Vasile Alecsandri, Gerul)

Cerinţa
1.Selectează două cuvinte care aparţin câmpului semantic al iernii 2.Precizează rolul semnelor de punctuaţie din prima strofă. 3. Transcrie un vers care conţine o locuţiune verbală, folosită cu efecte expresive. 4. Menţionează două teme/ motive literare, prezente în poezie 5. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul da 6. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă. 7. Motivează plasarea în poziţie iniţială, în fiecare catren, a substantivului gerul 8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, ultima strofă, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 9. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate, ambiguitate, sugestie,reflexivitate), prezentă în textul dat

1

2

Pe coastele Calabrei* vaporu-naintează În unda luminoasă ce noaptea fosforează*; El taie-o brazdă lungă pe-al mării plai senin, Şi luna, vas de aur, pluteşte-n ceruri lin. În dreapta, pe-ntuneric, se-nalţă-un negru munte, Vulcanul bătrân Etna cu lava stinsă-n frunte; Sehastru ce cunoaşte al globului mister, El pare că din sânu-i azvârle stele-n cer . În stânga e Carybda* sălbatică, stâncie. Din zare se întinde o punte argintie Pe care se îndreaptă vaporul legănat, Ce calcă orizonul cu stele semănat. Dorm valurile mării sub atmosfera caldă. În baie azurie Sicilia se scaldă; Şi-n umbră călătorul, ţintind ochii spre mal, Aspiră-al Syracusei* parfum oriental.

1.Menţionează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor mister şi parfum. 2. Precizează rolul cratimei din structura „stele-n cer”. 3. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin verbul a călca. 4. Menţionează două cuvinte din textul dat, a căror formă nu mai este acceptată de DOOM2,precizându-le forma literară actuală. 5. Transcrie un fragment de vers/ un vers în care apare o imagine vizuală. 6. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în a doua strofă. 7. Prezintă semnificaţia titlului, în relaţie cu textul poeziei date 8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, ultima strofă, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poeticăşi mijloacele artistice. 9. Motivează, cu ajutorul a două argumente, prezenţa descrierii în poezia citată.

(Vasile Alecsandri, Pe coastele Calabrei)

1

1.Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul cap. 3 Nenorocita privighetoare Cânta-n pădure a ei durere, Natura-ntreagă da ascultare, Tot împrejuru-i era tăcere. [...] Un măgar mare ce-o ascultase, Şi ca un aspru judecător Capul pleoştise, sau râdicase Câte-o ureche,-n semn de favor, Ieşi-nainte să-i dea povaţă, Şi c-o neroadă încredinţare: „Am fost, îi zise, aci de faţă, Dar zău nu-mi place a ta cântare”. [...] Atunci începe cu bucurie Un cântec jalnic şi necioplit, Încât de aspra lui armonie Toată pădurea s-a îngrozit. Privighetoarea, fără sfială, Zise: „Povaţa e în zadar; Căci d-aş urma-o, nu e-ndoială Că eu în locu-ţi n-aş fi măgar”. (Grigore Alexandrescu, Privighetoarea şi măgarul) 1. Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al naturii. 4 Ale turnurilor umbre peste unde stau culcate; Către ţărmul dimpotrivă se întind, se prelungesc, Ş-ale valurilor mândre generaţii spumegate Zidul vechi al mănăstirei în cadenţă îl izbesc. Dintr-o peşteră, din râpă, noaptea iese, mă-mpresoară: De pe muche, de pe stâncă, chipuri negre se cobor; Muşchiul zidului se mişcă... pântre iarbă se strecoară O suflare, care trece ca prin vine un fior. Este ceasul nălucirei: un mormânt se desvăleşte, O fantomă-ncoronată din el iese... o zăresc... Iese... vine către ţărmuri... stă... în preajma ei priveşte... Râul înapoi se trage... munţii vârful îşi clătesc. Ascultaţi...! marea fantomă face semn... dă o poruncă... Oştiri, taberi fără număr împrejuru-i înviez... Glasul ei se-ntinde, creşte, repetat din stâncă-n stâncă, Transilvania-l aude, ungurii se înarmez. Oltule, care-ai fost martur vitejiilor trecute Şi puternici legioane p-a ta margine-ai privit, Virtuţi mari, fapte cumplite îţi sunt ţie cunoscute, Cine oar’ poate se fie omul care te-a-ngrozit? [...] (Grigore Alexandrescu, Umbra lui Mircea. La Cozia) 2. Precizează rolul punctelor de suspensie din strofa a patra 3. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul ceas. 4. Menţionează două teme/ motive literare, prezente în poezie. 5. Transcrie două structuri/ fragmente de vers care conţin imagini artistice diferite. 6. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua. 7. Motivează alternanţa verbelor la prezent, din partea iniţială, cu cele de perfect compus,din partea finală a textului. 8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, ultima strofă, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poeticăşi mijloacele artistice. 9. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate, ambiguitate,sugestie, reflexivitate), prezentă în textul dat 2. Evidenţiază rolul virgulelor din versul „Am fost, îi zise, aci de faţă”. 3. Scrie forma acceptată de DOOM2 a cuvintelor râdicase şi favor. 4. Precizează valoarea expresivă a adjectivului nenorocită, din primul vers. 5. Transcrie două sintagme/ scurte fragmente care conţin imagini artistice diferite 6. Explică semnificaţia a două figuri de stil diferite, identificate în strofa a doua. 7. Prezintă semnificaţia titlului, în relaţie cu textul dat. 8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, strofa finală (morala fabulei). 9. Argumentează apartenenţa poeziei la genul epic, prin prezentarea a două trăsături identificate în text.

2

1.Scrie două enunţuri pentru a ilustra omonimia cuvântului luni. 5 Şi pentru nori, aceste flamuri sure Ce se târăsc pe culmi şi ocolesc Din miazănoapte către răsărituri, Cuvine-se adânc să-ţi mulţumesc Şi pentru ploi şi pentru greul vânt Şi pentru zile şi nopţi şi pentru stele Şi pentru vremi şi jumătăţi de vremi Şi pentru pacea cântecelor mele Pentru izvor şi pentru vii şi stâni Şi ce e dincolo de oseminte Pentru strămoşi şi pruncii nenăscuţi Şi bucuria-aducerii-aminte Pentru zăpezi şi crini şi pelicani Şi busuioc şi fluturi şi uitare Şi pentru amintiri îţi mulţumesc Şi pentru ziua mea de-nmormântare Şi pentru anotimpuri, luni şi ani, Pentru făclii şi spaime şi lumină, Pentru veşmintele de sărbători În vatra asta stinsă şi străină. (Ioan Alexandru, Mulţumire) 1. Menţionează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor blândă şi candidă. 6 Se trec şi florile de toamnă, cele din urmă flori, şi-n casă Lângă oglinzile-obosite, o fată şubredă şi pală Preschimbă florile în vase, evlavios ca o vestală*. Mor florile mâhnite, toamna, în casa cui n-a fost mireasă... Înc-un mănunchi, şi câte visuri şi primăveri – câtă ruină! Dac-ar avea grai ca să spuie, oglinda câte n-ar mai spune: A tale braţe obosite putere n-ar avea s-adune Troienele de flori bogate, culese zilnic din grădină. Norocu-ntăilor brânduşe culese-n zori de zi pe rouă... Cum s-a trecut, şi cum trec toate pân’ vine moartea să te cheme; Azi vasele-s împodobite cu triste flori de crizanteme: În lacrimi tremură oglinda ca faţa apelor când plouă. Şi-mbrăţişaţi alături plângem, plângi blândă, candidă vestală, Din lacrimi liniştea sporeşte, ş-a fi târziu pricepi ce-nsamnă. Brânduşele-nfloresc de-a pururi şi poate soarele de toamnă S-o-nduioşa ca să-ţi arunce pe frunte mândra lui beteală. (Dimitrie Anghel, Crizanteme) 7 Cu legănări abia simţite şi ritmice, încet-încet, Pe pajiştea din faţa casei, caişii, zarzării şi prunii, Înveşmântaţi în haine albe se clatină în faţa lunii, Stând gata parcă să înceapă un pas uşor de menuet. 2. Prezintă rolul cratimei din structura „n-ar avea”. 3. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin verbul a trece 4. Menţionează două teme/ motive literare, prezente în poezie. 5. Transcrie două structuri/ fragmente de vers care conţin imagini vizuale. 6. Menţionează două cuvinte din textul dat, a căror formă nu mai este acceptată de DOOM2, precizându-le forma literară actuală. 7. Explică semnificaţia a două figuri de stil identificate în ultima strofă a poeziei. 8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, prima strofă a poeziei, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 9. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (expresivitate, ambiguitate, sugestie, reflexivitate), prezente în textul dat 1. Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al pomilor. 2. Precizează rolul cratimei şi al apostrofului, din structura „s-au înclinat pân’ la pământ”. 3. Transcrie doi termeni derivaţi cu prefix. 2. Precizează rolul cratimei din structura „să-ţi mulţumesc 3. Transcrie un vers care conţine doi termeni derivaţi cu prefixe. 4. Menţionează două teme/ motive literare, prezente în poezie. 5. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. 6. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă a poeziei 7. Motivează folosirea repeată a cuvântului ,,şi” la începutul versurilor. 8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, strofa a patra, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 9. Prezintă semnificaţia titlului, în relaţie cu textul poeziei date.

3

Se cată ram cu ram, se-nclină, şi-n urmă iarăşi vin la loc, Cochetării şi graţii albe, şi roze gesturi, dulci arome, Împrăştie în aer danţul acesta ritmic de fantome, Ce-aşteaptă de un an de zile minuta asta de noroc. Ce e de spumă, sus pe ramuri, se face jos de catifea, Şi astfel umbrele căzute pe pajişte par mantii grele Zvârlite de dănţuitorii ce au rămas numa-n dantele, În parcul legendar în care s-a prefăcut grădina mea. Pe gura scorburilor vântul plecat a deşteptat un cânt, Şi-nvoalte* mâneci horbotate* se-ntind uşoare să salute Preludiul acestei stinse şi dulci orchestre nevăzute, Şi-apoi cu reverenţe pomii s-au înclinat pân’ la pământ.[...] Aşa-s în clipa asta toate, dar mîine albii cavaleri, Despodobiţi de-atâtea graţii, ce le-mprumută luciul lunii, Vor deveni ce-au fost de-a pururi: caişii, zarzării şi prunii, Banalii pomi din faţa casei, ce-i ştiu de-atâtea primăveri. (Dimitrie Anghel, Balul pomilor)

4. Menţionează două teme/ motive literare, prezente în poezie. 5. Transcrie două structuri/ fragmente de vers care conţin imagini artistice diferite. 6. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua a poeziei. 7. Prezintă semnificaţia titlului, în relaţie cu textul poeziei date. 8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, ultima strofă a poeziei, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 9. Motivează, cu ajutorul a două argumente, prezenţa descrierii în poezia citată.

1. Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra polisemia verbului a semăna. 8 2. Precizează rolul virgulelor din structura „Stihuri, acum porniţi, vă scuturaţi”. Stihuri, zburaţi acum din mâna mea Şi şchiopătaţi în aerul cu floare, Ca păsările mici de catifea Ce-ncep în mai să-nveţe şi să zboare. Stihuri, acum porniţi, vă scuturaţi, Ca frunzele-aurite, pentru moarte. Pustnicii tineri, trişti şi delicaţi, Păstra-vă-vor într-un sicriu de carte. Stihuri de suflet, dintre spini culese, Îndurerate-n spic şi rădăcini, Pătrundeţi, înţelese şi neînţelese, În suflete de prieteni şi străini. Şi semănaţi, cu noaptea ce vă naşte, Sfială şi-ndoieli unde-ţi cădea, Că Cel-ce-ştie, însă nu cunoaşte, Varsă-ntuneric alb cu mâna mea. (Tudor Arghezi, Epigraf*) 1. Menţionează un sinonim şi un antonim pentru sensul contextual al verbului a ucide. 9 2. Precizează rolul virgulelor din primul vers al poeziei. Cum te găseşti, uşoară zburătoare, Zăcând aci, pe-o margine de drum, Şi nu dormind într-un polen de floare, 3. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul vis. 3. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul suflet. 4. Transcrie un vers care conţine doi termeni aflaţi în relaţie de antonimie. 5. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. 6. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua a poeziei. 7. Evidenţiază o valoare expresivă a întrebuinţării verbelor la imperativ în textul dat. 8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, prima strofă a poeziei, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 9. Motivează, prin evidenţierea a două trăsături, caracterul de artă poetică al textului dat.

4

Precizează valoarea expresivă a utilizării verbului a fi la timpul perfect simplu. Palid aşternut e şesul cu mătasă. 2. Comentează. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (expresivitate. frumoasa mea albină. în relaţie cu textul poeziei date. s-au sculat. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă a poeziei. 8. 5 . în 6 . ideea/ o idee poetică centrală. Prezintă o valoare expresivă a verbelor la gerunziu din prima strofă. 9. 5. ambiguitate. Că sarcina chemării te-a ucis! (Tudor Arghezi. Voind să duci tezaurul de ceară. precizându-le forma literară actuală. din text. Huleşte-le! (Tudor Arghezi. 2. Puterile-amorţite ţi le rup. trupul tău de-afară Să-l caute şi-n jur să sufle cald? Cu aripa-n ţărână şi în vis. Te-ai aruncat în plasa verde-a zilei Şi darurile-acum. Le vezi? Au căzut. prezentă în textul dat. ultima strofă a poeziei. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. Nu mai ştiu ce spun şi îs Bolnave de râs. Cât te iubesc. Lumină lină) 10 Toate Cuvintele mele sunt stricate Şi s-au îmbătat. Strânge la piept comoara ta deplină. ca nişte urcioare Cu vin îngroşat în fundul lor de lut. prin evidenţierearelaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 4. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. sugestie. prezentă în textul dat. Exemplifică două imagini artistice diferite. 7. 8. 5. Prezintă semnificaţia titlului. sugestie. Să nu le mai spuie agale Buzele tale. 11 Niciodată toamna nu fu mai frumoasă Sufletului nostru bucuros de moarte. Precizează două consecinţe ale utilizării cratimei în structura „să asculte-ndemnul”. 3. Precizează rolul cratimei din versul Şi-ar voi să culeagă roade. ale zambilei. Cuvinte stricate) 4. identificată în textul dat. Transcrie un vers care conţine doi termeni aflaţi în relaţie de antonimie. S-au stricat cuvintele mele! Umblă prin mocirle cu stele De cositor După un mărţişor. 1. ambiguitate. Comentează.10 rânduri. a căror formă nu mai este acceptată de DOOM2. Stau în ţărmu-albastru-al râului de soare. 6. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. Cuvintele să nu mi le mai dezmierzi. Casele-adunate. Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra omonimia cuvântului vin. Menţionează două cuvinte din textul dat. Te prăbuşişi din drumul cel înalt. 7. Dar beţia le-a prăvălit încoace. 3. în 6 – 10 rânduri. Norilor copacii le urzesc brocarte*. reflexivitate). Au vrut să alerge şi să se joace. Să nu le mai cânte cumva Vocea ta Şi pe cobză deştele. 1. 5. 6. Prezintă semnificaţia titlului. Cine-o să vie. reflexivitate). Transcrie două structuri/ fragmente de vers care conţin imagini vizuale cromatice.Învăluită-n aur şi parfum? Neascultând de vântul de la stup. Transcrie două cuvinte obţinute prin derivare cu prefix. 4. 9. Şi-ar voi să culeagă roade Fâstâcite şi neroade Din sălcii nici verzi. în relaţie cu textul poeziei date. Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al vorbirii.

Scris l-ai găsit în catastif Şi i-ai trimis un înger de povaţă — Şi îngerul stătu cu el de faţă. Pân-ai pierit. 3. la capăt. 4.. Îngerii tăi grijeau pe vremea ceea Şi pruncul. scuturând în sus. Niciodată toamna) 6. Vreau să vorbeşti cu robul tău mai des. Te urmăream de-a lungul molatecii poteci. Nu mi-a trimis. Domnul. 9. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul semn 2. prezente în poezie. niciunul. Prezintă semnificaţia titlului. Demonstrează faptul că Tudor Arghezi este un înnoitor al limbajului poetic. 6. vecinicul şi bunul. şi femeia. 9. Defineşte. (Tudor Arghezi. ultima strofă. prezente în poezie. Menţionează un sinonim potrivit pentru sensul din context al cuvântului (a) purcede. sentimentul dominant care se desprinde din poezie 8. 8. primele patru versuri. şi bărbatul. 3. De când s-a întocmit Sfânta Scriptură Tu n-ai mai pus picioru-n bătătură Şi anii mor. prin evidenţierea a două trăsături existente în text. 8. apartenenţa acestuia la direcţia modernistă/ la modernism. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. din textul dat. în relaţie cu textul poeziei date.10 rânduri. Transcrie două structuri/ fragmente de vers al căror sens implică antiteza. Te-am rugat să pleci. Menţionează două teme/ motive literare. Psalm) 13 1. 9. din poezia citată 7. Alcătuieşte câte un enunţ în care cuvintele semn şi umbră să aibă sens conotativ. Motivează.. în relaţie cu textul poeziei date. dedesubt.Din mocirla cărui aur am băut. Prezintă semnificaţia titlului. Menţionează două teme/ motive literare. Când fu să plece şi Iosif. 6. 2. Menţionează două motive pentru care s-a utilizat cratima în structura „Pân-ai pierit”. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. Şi cu ochii-n facla plopilor cerească Să-şi îngroape umbra-n umbra lor. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. în şes. Menţionează două teme/ motive literare. Precizează rolul punctelor de suspensie din ultima strofă. 1. în 6 . prin evidenţierea a două trăsături identificate la nivel lexico-gramatical şi/ sau al prozodiei. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. Nu te-ai uitat o dată înapoi! Ţi-aş fi făcut un semn. Tu le vorbeai — şi se putea. 4.10 rânduri. Când magii au purces după o stea. Comentează. 5. 12 Nu-ţi cer un lucru prea cu neputinţă În recea mea-ncruntată suferinţă. prin trifoi. şi veacurile pier Aci sub tine. de când mă rog. Foile-n azur. Dar ce-i un semn de umbră-n depărtare? 6 . Explică valoarea expresivă a folosirii interogaţiei retorice în ultima strofă. Dacă-ncepui de-aproape să-ţi dau ghies. într-un enunţ. Doar mie. Cine vrea să plângă. subt cer. De-abia plecaseşi. Ca frunza bolnavă-a carpenului sur Ce se desfrunzeşte. 5. 7. după plecare. 7. (Tudor Arghezi. cine să jelească Vie să asculte-ndemnul ne-nţeles. Comentează. Evidenţiază valoarea expresivă a două verbe la modul indicativ. în 6 . Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua. Alcătuieşte câte un enunţ în care cuvintele înger şi stea să aibă sens conotativ. Păsările negre suie în apus.

. „I-auzi corbii” ─ mi-am zis singur. Gri) 1. Menţionează două teme/ motive literare. 4. Amurg de iarnă. 3. De ce-ai plecat? De ce-ai mai fi rămas? (Tudor Arghezi. Iar în zarea grea de plumb Ninge gri. Negru profund.. 2. Menţionează două teme/ motive literare. diametral. Comentează. Precizează sensul din context al cuvintelor profund şi parfum. 7.. 1. strofa a doua. noian de negru. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. Amurg de iarnă) 4. în 6 . Vestminte funerare de mangal. Tăind orizontul..Menţionează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor sumbru şi încet. 5. mai barbar. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul gând.. 7 . ultima strofă. 3. 5.. de metal. Şi de lume tot mai singur. Prezintă semnificaţia titlului. (George Bacovia. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice.. gândul meu se înnegri. 9. Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra polisemia cuvântului vatră. prezente în poezie.. Copacii rari şi ninşi par de cristal. noian de negru. se-ntoarce-acelaşi corb. Motivează. noian de negru. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă. Şi pe lume plumb de iarnă s-a lăsat. Câmpia albă – un imens rotund – Vâslind. Pe când. Ca şi zarea. 2. Transcrie două cuvinte/ structuri care aparţin câmpului semantic al iernii. în relaţie cu textul poetic. Alcătuieşte un enunţ cu sensul denotativ al cuvântului scânteie 4. 6. 15 1. Vibrau scântei de vis.10 rânduri. apartenenţa poeziei la simbolism 16 Carbonizate flori. 8.. Sicrie negre.. voiam şi să rămâi. sumbru. 7. Transcrie patru termeni aparţinând câmpului semantic dominant în poezie. Trist cu-o pană mătur vatra. (George Bacovia. în 6 . de metal. Comentează. Prezintă rolul liniei de pauză în textul poetic dat. 3. Explică semnificaţia a două figuri de stil identificate în prima strofă. în relaţie cu textul poeziei date. Motivează întrebuinţarea liniei de pauză în al doilea vers din strofa a doua. Transcrie două structuri/ fragmente de vers care conţin imagini vizuale.10 rânduri. Chemări de dispariţie mă sorb. Iar în zarea grea de plumb Ninge gri. arse. Ai ascultat de gândul cel dintâi. 2. şi-am oftat. prezente în textul dat. 8. prin evidenţierea a două trăsături existente în text.. De-abia plecaseşi) 14 Plâns de cobe pe la geamuri se opri.Voiam să pleci. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. Prezintă semnificaţia titlului. un corb încet vine din fund. solitar. 6. Nu te oprise gândul fără glas. Explică utilizarea cratimei în structura „se-ntoarce-acelaşi”. 9.. Tăind orizontul. diametral. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul a tăia.

– Rămâi. Şi spune-mi de ce-i toamnă Şi frunza de ce pică.. 4. Cum sună sub şuri învechite! Cum sună în sufletu-mi mut! Oh. 9. în relaţie cu textul poeziei date. plouă cum n-am mai văzut. Prezintă semnificaţia titlului.. 1. 9. 7. Explică rolul întrebuinţării frecvente a punctelor de suspensie şi a liniilor de pauză. prezente în poezie. Negru. plouă. şi nu mai plânge.. în textul poeziei citate.Carbonizat. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă a poeziei..sugestie. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 6..o imagine vizuală. în textul dat. Alcătuieşte două enunţuri. 2. prezente în textul citat. 1. Comentează. în 6 .. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice.. ambiguitate. 5. 8.Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al toamnei... prezentă în textul dat. 17 – Adio.10 rânduri. – Mai stai de mă alintă Cu mâna ta cea mică. Menţionează două teme/ motive literare. ambiguitate. strofa a doua. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă a textului citat.. reflexivitate). Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. Pastel) 18 Da. sugestie). Oh. Comentează. 5. 2. strofa a doua. Menţionează două teme/ motive literare. plânsul tălăngii când plouă! Da. (George Bacovia. Comentează. Precizează un rol al utilizării cratimei în structura „Şi-i galbenă”. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. prin prezentarea a două trăsături existente în text. plânsul tălăngii când plouă! Ce basme tălăngile spun! 4. Şi uită-mă pe mine.Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al ploii. Şi grele tălăngi adormite. Pe-aproape s-aude-un copil. în 6 . (George Bacovia. Precizează rolul versului „Oh. 7. plânsul tălăngii când plouă! Şi ce enervare pe gând! Ce zi primitivă de tină! O bòlnavă fată vecină Răcneşte la ploaie. 3. amorul fumega – Parfum de pene arse. Transcrie câte o structură/ un fragment de vers ce conţine o imagine auditivă... pică frunza Şi-i galbenă ca tine. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. de gură. Şi s-a pornit iubita Şi s-a pierdut în zare – Iar eu în golul toamnei Chemam în aiurare. 7. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. numai noian de negru.. plânsul tălăngii când plouă!” în poezia citată. Precizează rolul punctelor de suspensie din prima strofă. 8 . Negru) 5. Oh. râzând. şi sună umil Ca tot ce-i iubire şi ură – Cu-o muzică tristă. 6. 8. 3. în relaţie cu textul poeziei date. 6. prezente în poezie. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul frunză. 8. Prezintă semnificaţia titlului. strofa a treia. respectiv. pentru a ilustra omonimia cuvântului mai. în 6 – 10 rânduri. Motivează apartenenţa textului dat la simbolism. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric.10 rânduri. 9. şi ploua..

Menţionează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor cunună şi gravă.Explică rolul utilizării cratimei în structura „şi-n paralizie”.. (George Bacovia. Explică semnificaţia a două figuri de stil identificate în prima strofă a poeziei.10 rânduri. omonimia cuvântului unde 5. Ţi-am împletit suprema cunună de tristeţe. Dar dacă-încumetarea ta şovăie şi seara Descinde friguroasă în inimă şi gând Iar. Aşteaptă infinită şi limpede ca marea Să te cununi cu somnul şi-n unde să te pierzi. 9. Prezintă semnificaţia titlului.Scrie câte un sinonim pentru sensurile din text ale cuvintelor veşted şi sumbru. Transcrie două structuri/ fragmente de vers care conţin imagini artistice vizuale 6. Ilustrează. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 3. plânsul tălăngii când plouă! (George Bacovia. 9.. slăvită Soră. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat.) 21 1. şi cu umbra. ambiguitate. 2. Explică rolul utilizării virgulelor în versul „Atunci. cum să nu mori şi nebun? Oh. şi cu umbra Ce sperie câinii pribegi prin canale. 3. Prezintă semnificaţia titlului. – Sunt solitarul pustiilor pieţe.. 7.. Să te înalţi mai gravă în cadrul tău de-azur Iar seara să-ţi umbrească înalta frumuseţe Şi astfel întregită să-atingi Acordul-Pur. în relaţie cu textul poeziei date.. Motivează rolul punctelor de suspensie în textul dat. apartenenţa poeziei la symbolism 9 . Scrie două expresii/ locuţiuni care să conţină cuvântul inimă. umedă. (Ion Barbu. Pălind) 20 1.. 4. în 6 . Ilustreazǎ una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. Plouă) 19 1. zoreşte mai curând Spre malurile unde de mult îmbrăţişarea Aşteaptă să te-adoarmă aşa cum tu desmierzi. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua a poeziei. 2. 7. Sunt solitarul pustiilor pieţe. sugestie.Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor triste şi pală. Pălind în tăcere şi-n paralizie. Tovarăş mi-i râsul hidos.* Atunci. Tovarăş mi-i râsul hidos. 5. prin alcătuirea a două enunţuri. Comentează. pe frunte apasă greu tiara.Ce lume-aşa goală de vise! . slăvită Soră. ultima strofă. prezentă în textul dat. Sub tristele becuri cu razele pale. 6. 8. Motivează. prin explicarea a două trăsături existente în text. Sunt solitarul pustiilor pieţe Cu tristele becuri cu pală lumină – Când sună arama în noaptea deplină. 8. 2. Alcătuieşte câte un enunţ în care cuvintele rază şi umbră să aibă sens conotativ. Sunt solitarul pustiilor pieţe Cu jocuri de umbră ce dau nebunie. reflexivitate). zoreşte mai curând”. Ţi-am împletit. în relaţie cu textul poeziei date. Menţionează două elemente prin care se realizează subiectivitatea în textul dat. 4. Transcrie două structuri/ fragmente de vers care conţin imagini vizuale. Da.Şi cum să nu plângi în abise.

haotic ca neantul. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. Fulgii) 23 Din culmea unde mai presus de nor Doar gheaţa îşi sculptează diamantul. a tuturor. în 6 . sub cerul vânăt încă. Voi. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă 7.Scrie câte un sinonim pentru sensurile din text ale cuvintelor scumpă şi aruncă 2.Motivează utilizarea cratimei în structura „să vă-mpresoare” 3. Precizează valoarea expresivă a utilizării adjectivului mobil în versurile: „Oglindă călătoare. 7. pe drum. reflexivitate). 9. 5. (Ion Barbu. 8. Oştiri de nori aleargă… ─ Ce surdă simpatie.9). prezentă în textul dat. desfrunzirile din urmă! Te uită. cuprins de vrajă-adâncă. identificate în penultima strofă a textului 10 . iată-mă venit În faţa toamnei şi-a tristeţii Cu gândul iarăşi ispitit. În jurul tău. Cu voi să se topească în gânduri de ninsoare iată. identificată în textul dat 9. 4. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. convoi de-obscură ceaţă!. ambiguitate. 4. lut. sugestie. nori metalici. aşa cum în poveste Cad stropi de piatră scumpă.. 5. Alcătuieşte un enunţ în care cuvântul drum să aibă sens conotativ. lăsaţi să vă-mpresoare. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. Te uită. ideea/ o idee poetică centrală. Cât zarea-ntins. blocuri mohorâte. Exprimă-ţi opinia despre rolul utilizării persoanei a II-a în discursul liric. ─ Asemenea câmpiei. Lăsaţi să cadă-ntruna din neaua altui soare. 6. prezente în poezie. Transcrie un vers care conţine o locuţiune adjectivală folosită cu efecte expresive. De-avântul surd care destinde Tot mai departe largu-i zbor Deasupra zărilor murinde. în legătură cu textul citat. Comentează. gigant clocotitor. Menţionează două teme/ motive literare. vastele păduri Stau veştede sub greaua turmă De nori haotici şi obscuri. Ce veşnic braţul ritmic al timpului aruncă…[…] (Ion Barbu. Prezintă semnificaţia titlului. Pe gând descăleca-vor zăpezi neprihănite… Cad fulgii şovăielnici. ambiguitate.O. I) 22 Din nevăzute urne ei cad pe albul umăr Al dealurilor prinse de-o crustă argintie. frânturi de stâncă. Comentează. reflexivitate). soli ai crustei albe Ce-o să se-aşeze de pe-acum.10 rânduri.. împietrite. Peisagiu* retrospectiv. peste Un strălucit războinic. A sumbrei văi. Explică semnificaţia a două figuri de stil diferite din prima secvenţă (versurile 1 . 3. Nori turburi. Te prăvăleai. Pe tufă umedă. Motivează întrebuinţarea punctelor de suspensie în cea de a doua strofă. 3. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (expresivitate. ideea/ o idee poetică centrală. 6. Ţinuturi ale minţii. Explică semnificaţia a două figuri de stil diferite. vine vremea când albe. în 6 – 10 rânduri.sugestie. cer mobil/ Te-ai încadrat într-o uşoară spumă”. prezente în textul dat. 6. identificată în textul dat. Un cinic puf au nins scaieţii… Şi totuşi. forme călătoare. Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra polisemia cuvântului aproape 4. 5. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat.Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor neîncetat şi potolită 2. Cadavre ale florei uriaşe Monumentau un ne-nturnat* trecut… Şi nicăieri în goana pătimaşe Refluxul liniştit nu locuia C Căci. spre voi întins mă poartă? Aţi prefăcut în domuri de argint natura moartă Şi-aţi pus în peisagiu un nou fior de viaţă. 1. o. 1. 8. uşor şi leneş. În dantelări de fine salbe. Tot plumbul meu din suflet.

Lume!) 25 Iubeşti – când urciorul de-aramă se umple pe rând. prezente în poezie. în 6 . de la sine aproape. Comentează valenţele expresive ale utilizării verbului la modul conjunctiv. Explică semnificaţia titlului. Iubeşti – când sub timpuri prin sumbre vâltori. Comentează.10 rânduri. prima strofă. 7. 6. Transcrie două cuvinte/ structuri folosite în text cu sens conotativ 4.10 rânduri. 4. 3. 9. în textul dat. lume. Justifică utilizarea persoanei a II-a singular a verbelor şi a pronumelor în textul dat. Dar murmurul. Precizează rolul liniilor de pauză utilizate în primul vers al fiecărei strofe. unde nu ajung sorii. 1. 7. cer mobil. Menţionează două teme/ motive literare. pietrificat. 2. (Ion Barbu. 1. Pe minunatul tău pământ. 2. În unda potolită se răsfrânge.Cu lumea lui năvalnicele ape… Dar anii au trecut… Din matca ta. Prea strâmtă-atunci. prezentă în textul dat. acord eternizat. ambiguitate. 9. Cu tot ce plânge-n tine-aş vrea Să le topesc în trupul meu Şi strop cu strop Din inimă Ca dintr-o cupă Să-mi beau apoi eu însumi sângele bogat Şi surâzând Să pier Gustându-te o dată din belşug Ameţitoare Şi largă mare de minuni: O. Motivează folosirea virgulelor din primul vers. de flori şi de toamnă. lume! (Lucian Blaga. Comentează. Explică semnificaţia a două figuri de stil diferite din strofa a doua 6. Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al naturii. Neîncetat mărirea ta o plânge. Menţionează două teme/ motive literare. 11 . Alcătuieşte un enunţ în care cuvântul inimă să fie folosit cu sens conotativ. prezentă în textul dat. Cu multele. lume! Aş vrea să te cuprind întreagă În piept. de-anotimpul din vine. 8. prezente în poezie. 5. ambiguitate. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. Dogorâtor Să te topesc în sângele meu cald Cu tot ce ai: Cu munţii tăi. în 6 . sugestie). Iubeşti – când suavă icoana ce-ţi faci în durere prin veac o ţii înrămată ca-n rana străvechiului verde copac. în relaţie cu textul citat. Cu râsul tău.Scrie câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor se deşteaptă şi simţire. de foc. Şi-ntregul tău trecut. 7. reflexivitate). Precizează două particularităţi prozodice ale textului. Oglindă călătoare. Ilustreazǎ una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. 3. prin evidenţierea relaţiei cu ideea poetică. 5. Cu cerul tău. Precizează două elemente prin care se realizează subiectivitatea în textul dat. Nenumăratele fecioare cari păşesc Cutremurate-n clipa asta De-un dor. Cu picurii de rouă. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. Râul) 24 O. semnificaţia amplei enumeraţii din text. sugestie. Explică rolul expresiv al adjectivului pronominal de întărire însumi din versul „Să-mi beau apoi eu însumi sângele bogat”. Te-ai încadrat într-o uşoară spumă Şi-ţi porţi acum cristalul tău steril Spre-a mărilor îndepărtată brumă. ai dispărut aproape. 8.

Iubeşti – când întreaga făptură.11 ale poeziei 8. în poezia citată. Pe coastă-n vreji de nouri creşte luna. 5. Exprimă-ţi o opinie argumentată despre rolul alternanţei formelor verbale şi pronominale în construcţia discursului liric. prezentă în textul dat. despre arhanghelii cari ară cu plugul grădinile omului. ultima strofă. 3. (Lucian Blaga. ambiguitate. despre ură şi cădere. 8.10 rânduri. Prezintă două particularităţi prozodice ale acestei poezii 7. Exprimă-ţi o opinie argumentată despre relaţia dintre titlu şi textul poeziei. 5. Gura ta e strugure-ngheţat. Precizează rolul liniilor de pauză din text. (Lucian Blaga. Menţionează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. Iubeşti – când simţiri se deşteaptă că-n lume doar inima este. ambiguitate. că-n drumuri la capăt te-aşteaptă nu moartea. prezentă în textul dat. despre cerul spre care creştem. Interpretează. Menţionează două teme/ motive literare. Îmi eşti aproape.te-avânţi să culegi printre umbre bălaiul surâs al comorii. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. despre orişice poţi să vorbeşti cât vrei: despre soartă şi despre şarpele binelui. Comentează. odihnă. 2. 4. în 6 . Înfrigurare) 27 1. sugestie). 9. 4. Mâni tomnatice întinde noaptea mea spre tine şi din spuma de lumin-a licuricilor verzui ţi-adun în inimă surâsul. furtună îţi este-n aceeaşi măsură şi lavă pătrunsă de lună. 1. vă uitaţi printre gratii de poartă şi aşteptaţi să vorbesc. Din genele-i de stufuri strâng lacrimi de văpaie: licurici. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 9. 6. în 6 . Prezintă două particularităţi prozodice ale textului 6. Iubire 26 Livada s-a încins în somn. Voi treceţi pe drum. credeţi-mă. a treia strofă. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. Precizează două teme/ motive literare identificate în poezia dată. Aici e casa mea. Precizează rolul virgulelor din al patrulea vers al poeziei 3. 2. Comentează. Explică semnificaţia titlului. reflexivitate). cu schimbul. 7. o semnificaţie a amplei enumeraţii din versurile 6 . prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. în 6 . 9. în relaţie cu textul dat. prezente în poezie. – De unde să-ncep? Credeţi-mă. Alcătuieşte un enunţ în care cuvântul drum să aibă sens conotativ. tristeţe şi răstigniri şi înainte de toate despre marea trecere.Scrie câte un sinonim contextual pentru cuvintele surâsul şi pâlpâire. 12 .10 rânduri. Prin noapte simt o pâlpâire de pleoape. Dar cuvintele sunt lacrimile celor ce ar fi voit aşa de mult să plângă şi n-au putut. Scrie câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor soartă şi a creşte. Dincolo soarele şi grădina cu stupi. 8.10 rânduri. Explică efectul stilistic al utilizării indicativului prezent. Numai marginea subţire-a lunii ar mai fi aşa de rece – de-aş putea să i-o sărut – ca buza ta. sugestie. ci altă poveste.

Comentează. sugestie. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă. văratice-n toamnă. Un joc îngânând cu lemnoasele membre sună târziul. Şi-n unghi săgetat pământu-şi trimite cocorii spre cercul cel mare. Alcătuieşte două enunţuri prin care să ilustrezi polisemia cuvântului colţ. Alcătuieşte două enunţuri prin care să ilustrezi polisemia verbului a suna. până-n cealaltă zare încă o dată tărâmul să crească ar vrea.10 rânduri. Când văd mormintele şirag încoronate Cu iederă ca nişte frunţi de-nvingători cu lauri Din ce-mi hrănesc scânteia mea de râs. în 6 . prezentă în textul dat 1. 5. 2.. 3. Când din pământ sorb numai fiere?. Explică sensurile opoziţiei între rai şi iad. 6. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. Motivează scrierea cu majusculă a substantivului Septembre. să vă ies în cale cu ochii închişi. 7. Între frunza ce cade şi ramura goală moartea se circumscrie c-un gest de extatică boală. rolul interogaţiilor retorice prezente în text. de nu se stinge? Şi când cutreier blestematele ogoare. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice.. din ultimele două versuri ale poeziei. 9.” (Lucian Blaga.Amare foarte sunt toate cuvintele. ultima strofă.. 4. 8. 3. Precizează rolul ghilimelelor utilizate în finalul poeziei.Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al naturii. Exprimă-ţi o opinie argumentată despre relaţia dintre titlu şi textul poeziei citate. Prezintă două particularităţi prozodice ale textului. (Lucian Blaga. Menţionează două figuri de stil utilizate în primele două versuri ale poeziei.. ce minune Mă-mbată de visez că eu păşesc pe bolta unui cer? Şi ce venin mă face s-aiurez Că glia neagră de păcate Răsună sfânta ca un clopot Sub paşii mei de plumb?. (Lucian Blaga. în 6 . caldul Septembre. 5. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază eul liric în textul dat. 8. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. Lumina ce largă e! Albastrul ce crud! Unei noi creşteri. Ecce homo!) 29 Vino să vezi! În târzia bogata căldură închis între ziduri cine-ar mai sta? Precum a mai fost.10 rânduri. Către cititori) 28 1. Nu ştiu. nebunul. Prezintă rolul exclamaţiilor din strofa a doua. 6. de aceea – lăsaţi-mă să umblu mut printre voi. se pare c-am fi hărăziţi şi aleşi. 2. Şi-o clipă ne e-ngăduit bănuitului Sud să-i trimitem un gând fără greş.. dar râd şi strig cutezător în vânt: „De ziua de apoi nu mă-nspăimânt – În iad de-ajung M-oi bucura de-un colţ în el ca de un rai întreg!. ambiguitate. Comentează. Menţionează două teme/ motive literare identificate în poezia citată. reflexivitate). 9.Scrie câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor nestăvilită şi a cutreiera. Zi de septemvrie) 30 1.Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al timpului 13 . 7.. Din ce mi-am plămădit nestăvilita nebunie de-a trăi Vârtejul meu de-avânt şi dulcea sete de-a juca. 4.

două cuvinte care aparţin câmpului semantic al naturii. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat 6. 8. reflexivitate). 8. Dacă îl arunc în foc Dau înapoi cu două regnuri şi devin piatră. Abia se trezeau din adormire. Precizează două particularităţi prozodice ale poeziei citate 6. 3. în relaţie cu textul poetic dat. Atunci cu braţul rece mă vei strânge. I ) 32 1. Transcrie. sugestie. 2. Motivează scrierea cu majusculă a substantivului Cuvânt. Pe care-n raza galbenă de lună. Acelaşi pescăruş în larg va plânge. Menţionează două teme/ motive literare. în 6 . în 6 – 10 rânduri. ambiguitate. Dacă îl ascult cu urechea stângă Ceasul meu bate clipele vieţii tale. o idee/ ideea poetică identificată în textul dat. Pe marginea de umbră a tunicei În timp ce peste noi va ninge rar O pulbere din Coada Berenicei*. Exprimă-ţi opinia despre semnificaţia cuvântului cântec. Precizează rolul cratimei în versul „nu-mi da”. prezentă în textul dat Un cântec fără moarte aş vrea să cânt: Corabie cu pletele-n furtună. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în textul poeziei citate. 4. legănarea de frunze abia începea.Transcrie. din prima strofă. Comentează. Evidenţiază semnificaţia titlului. 5. Alcătuieşte două enunţuri prin care să ilustrezi omonimia cuvântului mare. Cununa Ariadnei*. 7. în text. Melancolia va luci stelar.10 rânduri. Dacă îl ascult cu urechea dreaptă Ceasul meu bate clipele vieţii mele. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. Alcătuieşte două enunţuri prin care să ilustrezi polisemia verbului a asculta. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. prezente în textul dat. Comentează. 14 . Explică valoarea expresivă a utilizării indicativului prezent. 5. prezent în poezie. Dacă îl ascult cu osul frunţii Ceasul meu măsoară durata universului. Interpretează semnificaţia verbelor la modul conjunctiv în textul dat. 9. 3. Dacă îl arunc în apă Dau înapoi cu un regn şi devin copac. Să-l cânte-ndrăgostiţii pe pământ. Dumnezeieşte-ntraripaţi de vânt! Un cântec printre ani şi un descânt. din textul dat. Înlănţuiţi în tânără cunună. Scrie câte un sinonim contextual pentru cuvintele înlănţuiţi şi melancolie. 7. (Dan Botta. un vers care conţine doi termeni ai aceleiaşi familii lexicale.2. clocotitoarele valuri ale pădurii loveau digul pieptului meu. (Geo Bogza. 9. 4. Explică utilizarea cratimei în structura „Dumnezeieşte-ntraripaţi”. Dacă îl arunc în neant Şi îl ascult cu memoria morţilor Dau înapoi cu trei regnuri Şi devin Cuvânt. identificată în textul dat. 4. Cum îmi bate ceasul) 31 1. 5. 3. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. ideea/ o idee poetică centrală. Ca să plutim fanatici împreună. 2.

Şi singur iar vei plânge în searbedele zori Amara soartă care te-a prigonit cu ură. 15 . (Emil Botta. prezente în poezie. 2.10 rânduri. solemn şi elegant. Prezintă semnificaţia titlului. Cu mâinile la spate. 8. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. Dar. ultima strofă. Explică utilizarea cratimei în structura „vâr faţa-n redingotă”. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. Menţionează două teme/ motive literare. Va răsări iar umbra cu chip înşelător Cu ochi a căror taină tu n-ai ştiut pătrunde. nu vreau să ajung undeva. Numeşte sentimentul dominant care se desprinde din poezie 6. ţilindrului* gigant (Funebra turlă sumbră printre molifţi şi pini). 3. Nici ţărmuri nu vreau. Exprimă-ţi opinia despre semnificaţiile motivului literar. cătând solemn un număr De trestii pentru orga cu fluierul acut. 4. nu-mi da nici boarea prielnică. în relaţie cu textul poeziei. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice 9. Sau tăcut. de mine să uit. Exprimă-ţi opinia despre metafora cu valoare de simbol „marea pădurii". primele cinci versuri. Visările-ţi oglindă şi-ncheagă-ale ei unde. nu-mi da nici vântul prea lin pe marea pădurii. Comentează.10 rânduri. 1. văzduhul veşted tresaltă-n lung fior. Menţionează câte un sinonim contextual pentru cuvintele ursuză şi taină. 7. Scrie două enunţuri pentru a ilustra polisemia substantivului coamă. Nici busola şi nici crucifixul nu-mi da. Comentează. să mă pierd pe clocotitoarea. zâmbindu-ţi. Se preumbla prin codri. în 6 . Explică un rol al întrebuinţării cratimei în structura „tresaltă-n lung fior”. (Mateiu I. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. ideea/ o idee poetică centrală. Şi când ursuză luna în tulburi nori s-ascunde Şi mut. Încununându-ţi fruntea cu mohorâte flori. 8. Ax redingotei* negre. cu degetul la gură. în 6 . 5. Comentează. Transcrie un vers care conţine un adjectiv cu valoare expresivă în prima strofă. Motivează titlul poeziei. în zadar vei cere viclenei năluciri Să-ţi mai învie-o clipă a stinsei fericiri.talazuri creşteau. în 6 . Grădinile amăgirii te-aşteaptă-acolo unde Apusa tinereţe s-a ofilit de dor. sub ninşii colţi alpini. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice 9.10 rânduri. cu coamele pe umăr. Zeiţă frumoasă cum nu ştiu a spune. Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra sensul propriu şi sensul figurat al cuvântului a (se) ofili. 6. în relaţie cu textul poeziei date. „lacul cel de munte”. Explică rolul repetiţiei structurii „solemn şi elegant” în textul poetic. Că va pieri. 5. Tu Dimineaţă. 2. 7. 3. 7. Şi apa ce-aţipeşte. Caragiale. Grădinile Amăgirii) 34 1. Prezintă semnificaţia titlului. 9. Pe-o bancă de mesteacăn. Explică rolul acumulării negaţiilor în a doua parte a poeziei. identificată în textul dat. prin raportare la câmpul semantic dominant La lacul cel de munte. Ce mare furioasă! Şi valurile ce sălbatece creste aveau. Marea) 33 6. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în a doua strofă. 4. Doar uitarea. în luciul rânjitor. Şedea acum un secol Poetul. marea pădurii. 8. cu valoare de simbol.

Prezintă semnificaţia titlului. Şi zefirul mai rece începe de suspină P’ în frunze. Din ochi clipeşte-ncet cicoarea Şi-adoarme-apoi şi ea. identificate în text. P’ acea singurătate ce ochiul sus priveşte. timpul prezent. Sub dealuri amurgeşte zarea. 9. în textul dat. Călinescu. Căci ziua-ntreag-a tot cântat Şi tace-acum gândind aiurea. Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra sensul conotativ şi sensul denotative al cuvântului a (se) întuneca 4. 2. Explică utilizarea apostrofului în structura p’ acea. (Vasile Cârlova. Când razile de soare natura stăpânesc. pe câmpie cevaşi mai tărişor. ţilindrul cel gigant. 6.10 rânduri. 7. în 6 . Încet. Din ape ies sirene şi o undină* gotă. Singurătăţii încă petrecere de ţiu. 16 . 8. 3. De sgomot mai de laturi eu totd’ auna viu. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. în relaţie cu textul citat. turlă. Pe muchea cea mai naltă. Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al naturii. Cu mâinile la spate vâr faţa-n redingotă. în astă tristă vale. de mă aşez cu jale. Îndată ce şi umbra de noapte se iveşte Grămezile de stele încep de strălucesc. ultima strofă. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie 5. 7. 6. Transcrie două cuvinte a căror formă nu mai corespunde normelor limbii literare actuale. Neoromantică) 35 Pă când abia se vede a soarelui lumină În vârful unui munte. c-o frunte mai blajană Îşi caută de cale adesea mulţumind. Motivează încadrarea versurilor în lirica romantică. În cap îmi creşte. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă.10 rânduri. 4. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul soare. P’ acea plăcută vreme. Comentează. Exprimă-ţi o opinie argumentată despre rolul verbelor la modul indicativ. în relaţie cu textul dat. prezente în poezie. Peste culmi încet amurgul moare Şi-ntors cu faţa cătr-apus Dă semne nopţii din ponoare 1. Se urcă pe Orizon câmpiile albind. Şi plină de plăcere. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. Iar eu mă pierd în codri solemn şi elegant. 9.. Numeşte sentimentul dominant care se desprinde din textul citat. 2. (G. Explică utilizarea cratimei în structura „haine-ntunecate”. Ce-ar fi dădut extaze lui Richter* şi lui Tieck*. Iar roşul mac închide floarea. 5. C-un tic Mărunt tic-tic din vestă ceasornicul măsoară Tăcerea greieroasă ce valea împresoară. Înserare) 36 ] Prin vişini vântul în grădină Cătând culcuş mai bate-abia Din aripi. 1. încet şi luna. în 6 . pe fruntea unui nor. Eu cred c-a obosit pădurea. ultima strofă. Comentează. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. ……………………………………………………. 3. Prezintă semnificaţia titlului. Exemplifică două imagini artistice diferite. Menţionează două teme/ motive literare. prin reliefarea a două trăsături existente în text 8. şi-n curând s-alină. Se-ntunecă prin văi cărarea Şi-i umbră peste sat. vremelnică stăpână.Descoperit-am lacul între păduri.

prezent în text. De piedica-mi de humă. Precizează un simbol literar. 8. timpul perfectul compus. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. Comentează. în textul dat. 6. Exprimă-ţi o opinie argumentată despre rolul verbelor la modul indicativ. Unind într-o sforţare puterea voastră toată. Scrie câte un sinonim contextual pentru cuvintele zadarnic şi nemărginire. în legatură cu textul dat. Când inima-mi. pământ rătăcitor. de tine. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. ultima strofă. Prezintă semnificaţia titlului. Şi străbătând. Numeşte două teme/ motive literare prezente în poezie. în 6 . prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. o munţii mei.. Comentează. (George Coşbuc. Amară frumuseţe. statornic curcubeu – În setea-mi de lumină... să-mi pari o piatră seacă Scăpând rostogolită spre-adâncuri fără fund. să-mi pari o piatră seacă”.. slut şi-omorâtor de greu. 9. Desmărginire) 17 . 5. în carnea-i milenară. cutremurată va fi. să fug. Explică utilizarea virgulelor în versul „Iar tu. Ca dintr-o strâmtă ocnă să scap odat’ din mine: Să ies. O pretutindenească vibrare de lumină Şi m-oi topi în boare de muzică divină. Mă va-nvăli. în relaţie cu textul citat Şi de pe vârf de munte mă voi sui pe-un nor.. 7. Iar tu. frumoasă lume. în voie. Pastel) 37 În frământări aprinse. 2. Voi sfărâma sub pleoapă tot spaţiul din jur Şi-mi voi culca suspinul pe norul meu: şalupă Ritmată de arhangheli. (Aron Cotruş. 7. Aţi spart pământul aspru ce v-a ţinut în faşe. Interpretează semnificaţia verbelor la timpul viitor. În coaja lui tirană. Am sângerat zadarnic. m-am opintit mereu. frumoasă lume. Oceane de văzduhuri s-or lumina rotund Prin stele-arhipelaguri şalupa mea să treacă. Munţii) 38 1. în drumul către soare. pe creştete de hău. Menţionează câte un sinonim contextual pentru cuvintele amară şi azur. să scap. în 6 . Motivează titlul poeziei. spumoasă. 1.10 rânduri. 6.Ea-mbracă haine-ntunecate Şi liniştit din aripi bate Plutind tăcută-n sus. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în poezia citată. Ca voi. Zi grea. nemărginirea oarbă. în lupte uriaşe. de-al cărnii mele jug Despotic. 2. odată. 4. (Nichifor Crainic. 5.. Despovărat de zgura părerilor de rău. 9. în textul citat. Cotropitori. Cu sufletu-mi ce totul râvneşte să absoarbă. Ca voi. pe care îl consideri esenţial în transmiterea mesajului acestei poezii. fâşii voi deslipi-o. Munţii mei!. în discursul liric. Cu aripile vâsle prin valul de azur. Alcătuieşte câte un enunţ în care cuvintele drum şi sete să aibă sens conotativ. 8. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul inimă. Şi aţi ţâşnit spre cer – revolte uimitoare – Să împietriţi pe veci. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice.. Cu creştetul în nouri. Duşmani şi prieteni. 3. o zi de-adio. Să mă înalţ – sălbatic. Transcrie două structuri care exprimă. Explică rolul liniilor de pauză în textul poetic da 3. ultima strofă.10 rânduri. 4.. la proră şi la pupă. ideea de posesie. zilnic.

se alintă seara sub fereastră. streşini şi firide. să-nţeleg Ori şuieră preziceri şi colinde Să fie iarnă pentr-un ev întreg.. Comentează. de umeri mă cuprinde.. Cum creşte jalea-n tagma suferindă A chipurilor în amurg plăpând... Explică utilizarea virgulei în versul „Ah....39 Cum roade visul firea cea aeve Cu fiecare noapte mai adânc. Transcrie.. 7. mişcă braţe gingaşe. Explică utilizarea cratimei în structura „să-nţeleg”.. în fragmentul dat. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. Şopteşte-mi vorbe clare. iedera-ncerca fără de spor să i se-nfăşoare pe picior... înalţa coloane şi-arhitravă*. din a doua strofă. 3. 7. ambiguitate.... 18 . Cum se lipesc cu toţii de oglindă Să treacă dincolo cât mai curând. un vers care conţine un adjectiv cu valoare expresivă. 5. (Ştefan Augustin Doinaş. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. 8. respectiv.* eve* Şi cavaleri cu lire la oblânc...10 rânduri.. Transcrie câte un vers/ o structură. Scrie câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor mlădios şi a plăsmui. Menţionează două teme/ motive literare. zâmbindu-i. stropit pe mâini cu var.. Prezintă semnificaţia titlului. sfioasă şi firavă... 4. 1... o personificare. 5. 8. ideea/ o idee poetică identificată în textul dat. Transcrie două structuri/ fragmente de vers care conţin imagini ale naturii. . 5... în 6 . Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra sensul denotativ şi sensul conotativ al cuvântului oglindă. identificată în textul dat..... ideea poetică/ o idee poetică centrală..... 9. Într-o zi. două cuvinte care aparţin câmpului semantic al arhitecturii. Mânând în turme zei. din textul dat. sugestie.. prezentă în textul dat. Nici pasărea sub domuri vegetale.. în 6 . mereu îşi ia avânt. suind cu soarele pe dungi. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. Zgribulită-n cuibul ei amar de pământ. Iat-o: frunză palidă. Să fie iarnă) 40 Meşterul.. 6. Spre specii calde. de-atunci şuvoaie-ntregi de clipe şi-au vărsat luminile în vânt! Iedera-mbătată de cuvânt muşca zidul nalt ca să nu ţipe şi mereu. 2. 6.. în relaţie cu textul poeziei. reflexivitate).. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul pământ 4. menandri. populând estrade La circul interzis pentru cei vii. Explică utilizarea cratimei în structura „nu-ţi va păstra”. 4. 3. reflexivitate). 2.. prezente în textul dat 6. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. care să conţină un epitet dublu.. ambiguitate..... Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă a textului dat.. Transcrie.. deschide nişte oarbe...10 rânduri.. sugestie. Explică semnificaţia alternării modurilor şi a timpurilor verbale. 9.. sihastră. Ah. Motivează scrierea cu literă mică la începutul unora dintre versurile poeziei. Nu mă lasa. de-atunci şuvoaie-ntregi de clipe".. 2. Comentează.. linge glezna pietrelor.. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. Iedera îndrăgostită) 41 1... Cum nasc apoi năluci în cavalcade Gonind uşor spre porturi sidefii. prelungi. el i-a spus: – Vrei să stăm de vorbă? Vino sus. (Leonid Dimov.. prezentă în textul dat 1. Scrie câte un sinonim contextual pentru cuvintele jale şi năluci.... 3. pântece de noi cariatide* şi. Alcătuieşte un enunţ în care cuvântul apă să aibă sens conotativ.

că te iubesc. Nimic) 42 7. Ce fără piedici trec sunând cezura*. 4.10 rânduri. Prezintă două elemente prin care se realizează subiectivitatea în textul dat 8. ideea/ o idee poetică identificată în textul dat. Explică semnificaţia a două figuri de stil identificate în prima strofă 7. în 6 . 7. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. prezentă în textul dat.sugestie. ambiguitate. Explică utilizarea punctelor de suspensie în versul „Aceste toate singur nu le judec…”. Am plecat apoi cu tine prin viaţă – desigur. Explică utilizarea punctelor de suspensie în versul „că aş vrea să fii întotdeauna a mea. 3. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă. sugestie. 8. 3. ambiguitate. Ca s-o aştern frumos în lungi şiraguri. că aş vrea să fii întotdeauna a mea… Şi gândul mi se părea cuminte şi firesc. totul e roz şi plin ca în literatură sau ca într-un refren de tangou… În clipa asta ţi-am simţit buzele pe gură… Cu toate că eşti frumoasă. ca tine. Menţionează două teme/ motive literare. cu toate că în definitiv n-ai făcut decât să mă săruţi. 9. 9. hrănindu-se cu aşteptări mereu: nimic din tot ce-a plăsmuit natura nu-ţi va păstra fiorul şi măsura mai credincioase decât versul meu. 2. 6. 9. Alcătuieşte câte un enunţ în care cuvintele mână şi ochi să aibă sens conotativ. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor timid şi trezind. Ilustrează conceptul poezie lirică. fugarnice cristale. Ce plină e ca toamna mierea-n faguri. strofa a doua. Motivează scrierea cu literă mică la începutul unora dintre versurile poeziei 8. De mult mă lupt cătând în vers măsura. Comentează. Prezintă semnificaţia titlului. nevăzută. m-am gândit că eşti frumoasă.. 4. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate.10 rânduri. prezentă în textul dat.nici trestia cu mlădiosu-i tors. 19 . 1. Banală) 43 1. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. în 6 . prin evidenţierea a două trăsături identificate în textul citat. Ce aspru mişcă pânza de la steaguri Trezind în suflet patima şi ura – Dar iar cu dulce glas îţi împle gura Atunci când Amor timid trece praguri! De l-am aflat la noi a spune n-o pot. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor firesc şi urăsc 2. nici crinii-orgolioşi ce ţi-au întors spre tine-nfioratele petale nici apele. în care anii tineri ţi i-ai stors. 5. 6. nici firele pe care-ades le-ai tors sunându-le cu degetele tale. îngereşte. în relaţie cu textul poeziei date. Transcrie un vers în care apare o imagine a femeii iubite 5. (Ştefan Augustin Doinaş. reflexivitate). Menţionează două teme/ motive literare.10 rânduri.”. punând mâna la ochi. nici stalactita palidă ce creşte.. ideea/ o idee poetică identificată în textul dat. Comentează. Astăzi. prezente în textul dat. prezente în textul dat. Transcrie două structuri/ versuri care conţin imagini artistice ale „iambului”. Alcătuieşte câte un enunţ în care cuvintele gură şi toamnă să aibă sens conotativ. reflexivitate). Comentează. în 6 . De poţi s-auzi în el al undei şopot. deşi faptul că te iubesc îmi apare evident. nu ştiu de ce te urăsc în acest moment… (Geo Dumitrescu.

în 6 . apartenenţa poeziei la romantism. 6. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor clipă şi pururi. 7. 8. prezentă în textul dat. 9. Comentează. prezente în textul dat. Explică utilizarea cratimei în structura „sufli-n lumânare”. sugestie. ambiguitate. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor senină şi mişcă. Departe sunt de tine…) 1. 8. Motivează. Ş-atuncea dinainte-mi prin ceaţă parcă treci Cu ochii mari în lacrimi. prezente în textul dat. cum dup-o clipă din braţele-mi te-ai smult… Voi fi bătrân şi singur. Petrec în minte viaţa-mi lipsită de noroc. Aducerile-aminte pe suflet cad în picuri Redeşteptând în faţă-mi trecutele nimicuri. Stau în cerdacul tău… Noaptea-i senină. în relaţie cu textul poeziei date. Desfaci visând pieptarul de la sân. Prezintă semnificaţia titlului.De e al lui cu drept acest preambul – Aceste toate singur nu le judec… Dar versul cel mai plin. strofa a doua. 20 . Ai obosit. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în primele patru versuri ale poeziei.10 rânduri. Cu braţele-amândouă de gâtul meu te-anini Şi parc-ai vrea a-mi spune ceva… apoi suspini… Eu strâng la piept averea-mi de-amor şi frumuseţi.10 rânduri. 5. 6. 4. Crengi mari în flori de umbră mă cuprind Şi vântul mişcă arborii-n grădină. Comentează. Încet te-ardici* şi sufli-n lumânare… Deasupră-mi stele tremură prin ramuri. Ş-alături luna bate trist în geamuri. 3. 2. În sărutări unim noi sărmanele vieţi… O! glasul amintirii rămâie pururi mut. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. Prezintă semnificaţia titlului. Explică utilizarea cratimei în structura „parc-ai vrea”. Că sunt bătrân ca iarna. vei fi murit de mult! (Mihai Eminescu. 4. Alcătuieşte câte un enunţ în care cuvintele foc şi ochi să aibă sens conotativ. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă. 7. (Mihai Eminescu. Iambul) 44 1. ultimele patru versuri. că tu vei fi murit. Se toarce-n gându-mi firul duioaselor poveşti. Să uit pe veci norocul ce-o clipă l-am avut. în 6 . În întuneric ochii mei rămân. Optzeci de ani îmi pare în lume c-am trăit. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. Stau în cerdacul tău…) 45 Departe sunt de tine şi singur lângă foc. prin evidenţierea a două trăsături existente în text. Menţionează două teme/ motive literare. cu mâna ta cea fină În val de aur părul despletind. Menţionează două teme/ motive literare. 9. cu mâni subţiri şi reci. Cu degetele-i vântul loveşte în fereşti. 2. mai blând şi pudic. (Mihai Eminescu. L-ai aruncat pe umeri de ninsoare. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. Deasupra-mi crengi de arbori se întind. 3. Alcătuieşte câte un enunţ în care cuvintele a bate şi întuneric să aibă sens conotativ. Transcrie două structuri/ versuri care conţin imagini ale fiinţei iubite. în relaţie cu textul poeziei date. 5. Transcrie două structuri/ versuri care conţin imagini ale fiinţei iubite. Dar prin fereastra ta eu stau privind Cum tu te uiţi cu ochii în lumină. reflexivitate). Puternic iar – de-o vrea – e pururi iambul*. Să uit.

în relaţie cu textul poeziei date. Şi faţa mea în lacrimi pe faţa ta s-o plec. Din valurile vremii…) 47 1. (Mihai Eminescu. De mă găsesc iar singur cu braţele în jos În trista amintire a visului frumos… Zadarnic după umbra ta dulce le întind: Din valurile vremii nu pot să te cuprind. 7. existente în poezie. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. răsai Cu braţele de marmur. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor umbra şi zadarnic. 2. 4. Transcrie două versuri care conţin o descriere specifică imaginarului poetic eminescian. pe inima-mi s-o ţin. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. cu părul lung. prin referire la două caracteristici prezente în text. prin evidenţierea a două trăsături prezente în text. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul inimă. 1. mai departe. Explică semnificaţiile a două figuri de stil diferite. 6. prin referire la două caracteristici 21 . Explică semnificaţiile a două figuri de stil diferite. 5. Evidenţiază rolul virgulei din a doua strofă. 5. 8. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul cale. Cum oare din noianul de neguri să te rump. Evidenţiază rolul virgulei în versul „Să te ridic pe pieptu-mi. Motivează încadrarea poeziei în lirica romantică. Peste vârfuri trece lună. 5. Prezintă semnificaţia titlului. Poate de mult s-a stins în drum În depărtări albastre. 6. 9. Comentează. Alcătuieşte câte un enunţ în care cuvintele lacrimă şi a încălzi să aibă sens conotativ. din ultima strofă. Sufletu-mi nemângâiet Îndulcind cu dor de moarte. Transcrie două versuri care conţin o descriere specifică imaginarului poetic eminescian. 1. 3. Femeie între stele şi stea între femei. Şi întorcându-ţi faţa spre umărul tău stâng. 6. Aproape. 3. 8. Codru-şi bate frunza lin. Cu sărutări aprinse suflarea să ţi-o-nec Şi mâna friguroasă s-o încălzesc la sân. Mai departe. Pentru mine vreodată? (Mihai Eminescu. Motivează încadrarea poeziei în lirica romantică. bălai – Şi faţa străvezie ca faţa albei ceri Slăbită e de umbra duioaselor dureri! Cu zâmbetul tău dulce tu mângâi ochii mei. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. 4. 7. în 6 – 10 rânduri. Să te ridic la pieptu-mi. Mai încet. Comentează. Că mii de ani i-au trebuit Luminii să ne-ajungă. Dar vai. Motivează încadrarea poeziei în lirica romantică. un chip aievea nu eşti. 9. mai aproape. Alcătuieşte câte un enunţ în care cuvintele lună şi inimă să aibă sens conotativ 4. în 6 – 10 rânduri. În ochii fericirii mă uit pierdut şi plâng. Dintre ramuri de arin Melancolic cornul sună. De ce taci. iubite înger scump. 2. pe baza cărora este realizat tabloul cosmosului. Peste vârfuri) 48 La steaua care-a răsărit E-o cale-atât de lungă. Menţionează două teme/ motive literare romantice. astfel de treci Şi umbra ta se pierde în negurile reci. tot mai încet. 2. Explică semnificaţia unei figuri de stil din a doua strofă. Motivează structurarea textului sub forma unui monolog adresat. când fermecată Inima-mi spre tine-ntorn? Mai suna-vei dulce corn. Prezintă semnificaţia titlului. iubite înger scump”.46 Din valurile vremii. Precizează câte un sinonim contextual pentru cuvintele a pieri şi amor. Explică rolul cratimei în structura „spre tine-ntorn”. 3. primul catren. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. iubita mea. prima strofă. pe baza cărora este realizat tabloul naturii 7. în relaţie cu textul poeziei date.

4. Icoana stelei ce-a murit Încet pe cer se suie: Era pe când nu s-a zărit. Alcătuieşte câte un enunţ în care cuvintele lumină şi frunte să aibă sens conotativ. Tot astfel când al nostru dor Pieri în noapte-adâncă. Prezintă semnificaţia titlului. Comentează. 2. Dintr-un colţ pe-o sofa roşă eu în faţa lui privesc. Departe doară luna cea galbenă – o pată. Explică semnificaţia a două figuri de stil diferite din textul dat. în 6 . Cu-ale tale braţe albe. Comentează. pân’ ce genele-mi clipesc. Pân’ nu-i faţa mea zbârcită. Prezintă semnificaţia titlului. ultimul catren. lin. nici bine nu . (Mihai Eminescu. cu mânuţe albe.. Pe genunchi îmi şezi. Aruncă pe-a ei urmă priviri suferitoare. pe baza cărora este realizat tabloul iubirii 7. 9. Comentează. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. rotunde. pân’ ce fruntea-mi este netedă şi lină. 8. 1. 8. pân-eşti jună ca lumina cea din soare. 7. în relaţie cu textul poeziei. Motivează încadrarea poeziei în lirica romantică. Albă ca zăpada iernei. prin reliefarea a două trăsături existente în text. 1. O! Desmiardă. 9. moi. pân-eşti dulce ca o floare. (Mihai Eminescu. apeşi gura ta de foc Pe-ai mei ochi închişi ca somnul şi pe frunte-mi în mijloc. Iar peste mii de sloiuri de valuri repezite O pasăre pluteşte cu aripi ostenite. 22 . Precizează două planuri temporale pe baza cărora este structurat textul. Tu grumazul mi-l înlănţui. 5. 9. 8. molatic. Oceanul cel de gheaţă mi-apare înainte: Pe bolta alburie o stea nu se arată. Lumânarea-i stinsă-n casă… somnu-i cald. în 6 – 10 rânduri. pân’ nu-i inima bătrână. Explică rolul cratimei în structura „Pe-ai mei ochi”. Prezintă semnificaţia titlului. în relaţie cu textul poeziei date. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice.10 rânduri. La steaua) 49 Noaptea potolit şi vânăt arde focul în cămin. dulce ca o zi de vară. Noaptea…) 50 prezente în text. Azi o vedem şi nu e. pierzându-se-n apus. iubito. Atunci tu prin întuneric te apropii surâzândă. Scrie câte un sinonim contextual pentru cuvintele ostenite şi pierzându-se 2. Netezeşti încet şi leneş fruntea mea cea liniştită Şi gândind că dorm. Nici rău nu-i pare-acuma. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. De pe fruntea mea cea tristă tu dai viţele-ntr-o parte. Şi surâzi. De câte ori. 5. 6. parfumate. de noi mi-aduc aminte. Pân’ ce mintea îmi adoarme. iubito. în relaţie cu textul poeziei date. Pân-eşti clară ca o rouă. O! Desmiardă. Motivează încadrarea versurilor în lirica romantică. dulci. Visându-se-ntr-o clipă cu anii înapoi. Lumina stinsului amor Ne urmăreşte încă. Evidenţiază rolul liniei de pauză în versul „Departe doară luna cea galbenă – o pată” 3. Pe când a ei pereche nainte tot s-a dus C-un pâlc întreg de păsări. Transcrie două versuri care conţin o descriere specifică imaginarului poetic eminescian 6. Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra polisemia cuvântului departe. primele patru versuri prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. pe-al meu piept capul ţi-l culci Ş-apoi ca din vis trezită. 4. primul catren. braţele-ţi îmi înconjoară Gâtul… iar tu cu iubire priveşti faţa mea pălindă. Explică semnificaţiile a două figuri de stil diferite.Iar raza ei abia acum Luci vederii noastre. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul foc. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. în 6 – 10 rânduri. ea moare. prin referire la două caracteristici prezente în text. cum râde visul într-o inimă-ndrăgită.. şireato. 3.

Căruţe fugărite de ploaie au trecut.10 rânduri... cuminte.. Menţionează două teme/ motive literare. În case oameni simpli vorbesc pe ovreieşte.. sugestie.. reflexivitate)... Menţionează două teme/ motive literare. (Horia Furtună. Din ce în ce mai singur mă-ntunec şi îngheţ... prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice 9.ambiguitate.... cu pantofi galbeni... Prezintă semnificaţia titlului. prezente în poezie.. Din fiecare-ndrăgostit – poet. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat... Comentează. a toamnă şi a fân. fierbinte.) 51 1.. auzi cum ploaia stinge fanarele cu gaz. Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al naturii.. 4. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor tăinuit şi fugară. în relaţie cu textul poeziei date. în 6 . şi tăinuit misterul Ca-n alte seri sub discul tău s-adună.. ……………………………………… Te-nalţi prelung. Gâşte.. şi factorul. 5. vin lent după-un zaplaz... şi fetele aşteaptă în uliţa murdară tăcerea care cade în fiecare seară. 2. Transcrie un vers care conţine o locuţiune verbală folosită cu efecte expresive.. Când tu te pierzi în zarea eternei dimineţi. cu gluga pe cap.... Pe când desfaci strălucitoare cerul Ca să domneşti pe somnul lumii. Comentează.... 8. în 6 . Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în ultimele două versuri ale textului dat... E-aşa de lungă vremea de când nu mai e azi 1... Tu din întâia lacrimă fugară Făcuşi izvorul de dureri: iubirea… Iar farmecul tău blând şi liniştit Făcu.. 7 Motivează. de şes.. greoi şi surd.. 3. Suntem tot mai departe deolaltă* amândoi.. 2. în plămân... 7 Argumentează... prin evidenţierea a două trăsături.. 23 . Explică rolul virgulei din primul vers. 6.10 rânduri.. Balada lunii) 52 În târg miroase a ploaie. Îţi mai aduci aminte? Îţi mai aduci aminte? ………………………………………………………… Ne-ascund atât de bine albumele cu clampă de-alamă. apartenenţa acestuia la unul dintre curentele literare studiate. 8... ………………………………………………………… Bătrânii de la casa cea veche ne-au ieşit în poartă... 3.. Lună! Întâiul vis sub raza ta lunară Îşi fâlfâie din suflete pornirea. cum învecheşte frunza în clopote de-aramă – auzi tăcere lungă şi gri care e toamnă şi diligenţe care vin din Dorohoi. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul lume. iubito..... Vântul nisip aduce. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice.. prezentă în textul dat. Din fiecare om – îndrăgostit... Motivează întrebuinţarea liniei de pauză în versul „Din fiecare-ndrăgostit – poet”. la grilajul de iederă coclit. prin evidenţierea a două caracteristici identificate în text. De câte ori. Evidenţiază două trăsături ale descrierii prezente în prima secvenţă din textul citat 6. 5.. (Mihai Eminescu. alunecându-şi raza-ncet.. şi liniştea în lucruri de mult mucegăieşte. prezente în poezie. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua. ultima strofă din cele trei citate... 9. 4.. ultimele cinci versuri. şi-aveau în ochi un zâmbet de iaz.. în textul dat. coexistenţa tradiţionalismului cu modernismul. tinereţea! Trecutu-i lângă lampă şi plină e oglinda cu cute în obraz.

din primul vers. din albă inimă de stâncă S-a plămădit în taină lacul. de cer şi de lumină dornic. Tu le asculţi pe toate deopotrivă Şi le opreşti neghina şi amarul. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul chip. Motivează scrierea cu iniţială majusculă a substantivului Poezie. 4. Căci are dragoste cu cerul de-a pururi mişcătoarea apă Şi-n frământarea ei păgână ea coasta jgheaburilor sapă. 2. 4. Menţionează două teme/ motive literare. Prezintă două argumente privind apartenenţa textului dat la tradiţionalism. două cuvinte/ structuri aflate în relaţie de antonimie 2. curată Poezie. Cu pumnii sfarmă-n jur tărâmul şi urlă de amar ce-o doare. 24 . cu valuri lung clocotitoare. din prima strofă. Tu. 9. 8. din prima strofă. în 6 -10 rânduri. Alcătuieşte două enunţuri prin care să ilustrezi polisemia verbului a bate 4. Să fi rămas la coasă. Păcate vin sub bolta-ţi milostivă. Transcrie. penultima strofă. două cuvinte care aparţin câmpului semantic al satului. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice 9. prima strofă. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. Când în adânc se prind în horă strălucitoarele nisipuri… * Aşa-i iubirea mea. prin evidenţierea relaţiei dintre idea poetică şi mijloacele artistice. reflexivitate). Precizează valoarea expresivă a pronumelui personal tu. El creşte azi şi creşte mâne.şi stearpă şi molâie ca o convalescenţă. Precizează două motive pentru care s-a utilizat cratima în versul „Şi-n barbă plânge tata…”. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. Tu neamurile gândurilor toate Cu drag le laşi la pragul tău să vie. Şi ele-adorm de tine alinate. Transcrie. tainică. Motivează întrebuinţarea cratimei în versul „Şi ele-adorm de tine alinate”. prezente în poezie. 6. 3. 1. în text. Drumeţ slăbit. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua. (Octavian Goga. spuma albă prelung şi pătimaş tresare. 5. în relaţie cu textul poeziei date. Pe veci în matcă nestatornic. Spre ceriuri braţele-şi întinde să-i vie dragul mire: Soare! Când razele nepotolite sărută faţa undei clare. 6. Cu vifore şi curcubeie. asemeni acestei largi cetăţi de unde. Evidenţiază valoarea expresivă a verbului la modul conjunctiv din prima strofă. Biserică cu porţi neîncuiate.10 rânduri. ambiguitate. Tot sufletul la poarta ta când bate. 1. 3. Iubirea mea) 55 De ce m-aţi dus de lângă voi. 7. 3. Îşi spovedeşte patimile ţie. Căci nu-i pribeag ce-n faţa ta se-nchină C-o lacrimă să nu-ţi spele altarul. puterile-şi învie. Adâncul ei se pierde-n taina nemărginirilor profunde. sugestie. Înfiorată. Precizează rolul unui semn de punctuaţie din versul „Spre ceriuri braţele-şi întinde să-i vie dragul mire: Soare!”. Comentează. (Barbu Fundoianu. Prezintă semnificaţia titlului. Comentează semnificaţia unei figuri de stil identificate în ultima strofă 7 Precizează valoarea expresivă a adverbului aşa din ultima strofă. Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al sacrului. Sonet*) 54 În munţi cu creştetele sure. Comentează. 8. De ce m-aţi dus de-acasă? Să fi rămas fecior la plug. Dar tu rămâi de-a pururea senină. Atâtea curcubeie tremur în valvârtejul ei de picuri. în 6 . Cu picuri ce se înfioară de chipul unui veşnic soare! (Octavian Goga. 5. şi din prăpastia adâncă A biruit în drum pământul. Herţa) 53 1. Explică semnificaţia alternării a timpurilor verbale în primul catren al textului dat. 2. prezentă în textul dat.

Comentează. 25 . murim mai mult. în loc să izbucnim în plâns. 7 Motivează. în 6 . Mulţimi de vineţele pe sân mi se ivesc. Şi cald. că-mi furnică prin vine. Transcrie. Precizează rolul cratimei în structura „dac-am strâns”. răcori mă iau la spate. uite. 6. viermuit… Ca nişte fluvii clocotim. Ne credem stânci. Cu cât părem mai viu tumult. în inimi dac-am strâns izbânda unei zile vii. ne vrem granit. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. Mi-ar fi azi casa-n rând cu toţi… Cum m-ar cinsti azi satul… Câţi ai avea azi dumneata Nepoţi. încadrarea textului în lirica tradiţionalistă. Şi plânge mama pe ceaslov. 5. mamă. în 6 . Şi-aveaţi şi voi în curte-acum Un stâlp la bătrâneţe. ultima strofă. 2.10 rânduri. În braţe n-am nimic şi parcă am ceva. M-aş fi-nsurat când isprăveam Cu slujba la-mpăratul. Precizează valoarea expresivă a persoanei I plural. zâmbim c-am mai învins o zi. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua. 6. în relaţie cu textul poeziei date. ultima strofă. Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra omonimia cuvântului veste 4. strofa a doua. şi rece.10 rânduri. 6. prin evidenţierea relaţiei ideea poetică şi mijloacele artistice. şi fuge de la mine! Îmi cere… nu-ş’ ce-mi cere! Şi nu ştiu ce i-aş da. obrajii-mi se pălesc! Ah! inima-mi zvâcneşte!. mamă. ce mă doare! Şi pieptul mi se bate. din strofa a treia.Atunci eu nu mai rătăceam Pe-atâtea căi răzleţe. Precizează rolul virgulei în ultimul vers al primei strofe 3. Menţionează două teme/ motive literare. Dar noi. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua a poeziei. Precizează măsura şi rima versurilor din ultima strofă. 8. 3. Un foc s-aprinde-n mine. Comentează. 1. în relaţie cu textul poeziei date. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. Victorii negre) 57 „Vezi. la alegere.. Îmi ard buzele. 2. …………………………………….. 8.. Menţionează două teme/ motive literare. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în penultima strofă. bieţi bătrâni. în 6 . Prezintă semnificaţia titlului. triumfători – nu bănuim că sub vâltori nu-nfrângem viaţa. pe baza a două argumente. Comentează.10 rânduri. Bătrâni) 56 În orice zi. 5. Prezintă semnificaţia titlului. la orice pas. murim puţin. Cu rugi la Preacurata. În viaţa ca un rumen rod stă miezul morţii. 1. 8. din textul dat. Menţionează două elemente de prozodie. două cuvinte a căror formă nu mai este acceptată de DOOM2. cu-atât apunem ceas de ceas. să-ţi zică: «Moşu…» Le-ai spune spuză de poveşti… Cu Împăratul Roşu… ……………………………………… Aşa… vă treceţi. o locuţiune adverbială care exprimă ideea trecerii timpului. 9. în textul dat. 9. înspumegaţi. precizându-le forma literară actuală. (Radu Gyr. 4. nu ştim ce viermi profunzi ne rod. prezente în poezie. prezente în poezie. 7 Motivează prezenţa a două tipuri de lirism (subiectiv şi obiectiv) în textul dat. 7 Motivează scrierea cu literă mică la începutul unora dintre versurile poeziei. 5. din text. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor tumult şi am strâns. Şi-n barbă plânge tata… (Octavian Goga. Transcrie. ci murim.

5. Tăcere este totul şi nemişcare plină. şi morile au stat. Precizează rolul virgulei şi al semnului exclamării din structura „O. primele două strofe. 5. Cântăreţul) 59 Vânturile nopţii scutură afară Arborii tăcerii. 3.. mă vezi mamă? Aşa se-ncrucişează. 9. Să poarte pururea o mască Pe faţa lui de chin brăzdată. 4. Destins coprinde lumea. 9. Comentează. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin umbră. 4. Nici frunza nu se mişcă. Unde-i mâna albă care să mă scape? E miros de moarte. un vers care conţine un element de portret. El n-ar dori să-l recunoască Pe lume nimeni niciodată. ambiguitate. Prezintă semnificaţia titlului. Iosif. încete plânsul!”. Pornesc dintr-înşii lacrămi şi plâng. 1. Nu mai vine zarea. 7. din text. Nu e om pe lume… A pornit furtuna pe-nverzite ape… 1.. 26 . prin evidenţierea a două trăsături existente în text. Să-i pară-o inimă streină Că suferă şi plânge-n ele… (St. Ce nici să ştie cum îl cheamă Pe tristul făurar de rime… Doar seara când. 6. ultimele două strofe. în relaţie cu textul poeziei date. reflexivitate). nimeni nu răspunde. ……………………………………………………. 8. 8. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. prezentă în textul dat. apartenenţa acestuia la direcţia modernistă/ la modernism. naltă. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a patra. ce-n braţele somniei Visează câte-aievea deşteaptă n-a visat. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. din mijlocul tăriei Veşmântul său cel negru. Să treacă nebăgat în seamă. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor să scape şi spaimă 2. Prezintă semnificaţia titlului. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua. Şi tremur de nesaţiu.” ……………………………………………………… E noapte naltă. Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra polisemia verbului a răspunde. Prezintă două elemente prin care se realizează subiectivitatea în textul dat. în 6 . Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor pururea şi trudit. tot mai noapte-i noaptea. Se-ntoarce-n casa lui sihastră. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. Precizează valoarea expresivă a verbelor la modul conjunctiv din poezie. 2. măicuţă. Motivează. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. de stele semănat. Şi nici nu prinz de veste când singură mă strâng. O.10 rânduri. S-asculte dus şi nici să-i vină În minte cânturile-acele. 6. în relaţie cu textul poeziei date. (Ion Heliade-Rădulescu. în 6 . nici vântul nu suspină Şi apele adorm duse. 3. Mă cufund în lacrămi.10 rânduri. trudit de cale. Ca şi o umbră prin mulţime. plâng. Comentează.Că uite. Zburătorul) 58 9. Transcrie. şi ochii-mi văpăiază. Încântec sau descântec pe lume s-a lăsat. O. S-audă cântecele sale Cântate de la vreo fereastră. Precizează rolul punctelor de suspensie din a doua strofă. sugestie. încete plânsul! Sufletele doarmă!. 7.

Menţionează două teme/ motive literare. 7. Ce-ntregul suflet mi-l petrece. — se desface O linişte de dulce pace. în 8 – 10 rânduri. Pe sub amurgu-ntristător. se simte un fior. prezente în poezie. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor pace şi vis. Comentează. Precizează o valoare expresivă a timpului prezent al verbelor din prima strofă a poeziei citate 6. folosite în textul dat. Obida vrând să mă înece. prezente în poezie. 8. 3. prima strofă. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. 3. Menţionează două teme/ motive literare. 7 Motivează reluarea versului „E vremea rozelor ce mor” în cele trei strofe ale poeziei.Sufletu-mi de spaimă în bucăţi se sfarmă. Precizează valoarea expresivă a verbelor la indicativ imperfect. Motivează folosirea cratimei în structura „dorul vieţii-n mine”. Zadarnic firea şi-o preface. (Alexandru Macedonski. prezentă în textul dat. Un fel de vis de opium trece Din al oglindei luciu rece. Precizează rolul cratimei în versul „Duioase-şi pleacă fruntea lor…” 3. Explică valoarea expresivă a utilizării punctelor de suspensie din primul vers. 27 . 9. unde? A-nceput blestemul groapa să mi-o sape. să mă scape. Transcrie un vers care conţine o imagine auditivă 6. 8. (Alexandru Macedonski. O jale e în orişicine. De ce nu-mi răspunde? Vânturile nopţii scutură afară Fără încetare. 4. Comentează. Transcrie doi termeni care fac parte din câmpul semantic al oglinzii. Unde-i alba mână. în 6 . reflexivitate). Rondelul oglindei) 62 1. 9. ce-n umbră zace. să mă scape? ……………………………………………………… (Emil Isac. Şi-n marea noapte care vine Duioase-şi pleacă fruntea lor… – E vremea rozelor ce mor. sugestie. Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra caracterul polisemantic al cuvântului frunte 4. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în ultimele cinci versuri ale textului dat. ambiguitate. 2. Scrie două expresii/ locuţiuni care să conţină cuvântul suflet. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă a poeziei date. Unde-i cerul. şi mor şi-n mine. şi mor şi-n mine – Ş-au fost atât de viaţă pline. 5. Rondelul rozelor ce mor) 61 Din al oglindei luciu rece De apă-adâncă. În tot. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul apă. Prezintă semnificaţia refrenului în poezia citată. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor fior şi vălmăşaguri.10 rânduri. Mor în grădini. Din al oglindei luciu rece Uitarea numai se desface. Chiar dorul vieţii-n mine tace — Izvor ce gata e să sece. Vânturile nopţii…) 60 1. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 2. Şi pe-al meu chip. E vremea rozelor ce mor. 5. Curg vălmăşaguri de suspine. 2. Şi azi se sting aşa uşor. ultima strofă a poeziei. 1. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. E vremea rozelor ce mor – Mor în grădini.

Pe drumuri nămolite gemeau care aplecate. Uscat e liliacul şi nu mai suntem doi. Ilustrează. ambiguitate. în legătură cu textul dat. Şi prins de-o rece stâncă pe care vântu-o sapă. 5. 3. Pământul revenea în arături tăiat. Cât rece se înmormânta un leş de soare. o imagine auditivă. Pe balta clară) 63 Era o zi senină ca fruntea de fecioară Ce e neturburată de-ai patimilor nori.. sugestie). cu freamăte s-au despuiat. Menţionează două teme/ motive literare. prin referire la două caracteristici prezente în text. în 6 . prezentă în textul dat. conceptul poezie lirică. – voioase Zâmbeau în fundul apei răsfrângeri argintoase. Întunecimea a învineţit tăria fierului. erau strânşi. Argaţi încovoiaţi grăbiră ca groparii. acele clipe ce repede pieiră. Şi sufletul – curatul argint de-odinioară – Oh! Sufletul! – curatul argint de-odinioară. 6. Selectează. O zi din care şoapte de îngeri se coboară Şi vin pe-o adiere să cânte printre flori. 7. 1. 28 . Transcrie două versuri care conţin imagini cromatice. Văitându-se pe soarta ce-acolo le-a sădit. 8. prezente în poezie. Prezintă semnificaţia titlului. tânguind pustietate.. O! Doamne. 1. Motivează folosirea cratimei în al doilea vers al poeziei. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în poezie. Oh! Alba dimineaţă şi visul ce şoptea. 5. Treceau cocorii.10 rânduri. 4. Motivează încadrarea poeziei în lirica simbolistă. Motivează încadrarea poeziei în lirica tradiţionalistă.10 rânduri. Albeţi neprihănite curgeau din cer. Prezintă semnificaţia titlului. parii. în 6 . Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al morţii. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. a doua strofă. din text. 3.. 6. 7. Site de ploaie cerneau strâmb din zare. 8. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. Precizează valoarea expresivă a adverbului ce din structura „ce repede pieiră”.. Atunci acele ramuri de-odată înfloriră Ş-o ploaie azurie vărsară peste noi. 9. Comentează. ultima strofă a poeziei. Copaci roşcaţi. prin referire la două caracteristici prezente în text. 8. Menţionează două teme/ motive literare.Pe balta clară barca molatică plutea. (Alexandru Macedonski. Precizează o valoare expresivă obţinută prin utilizarea frecventă în text a verbelor la perfectul compus şi la imperfect 4. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice 9. respectiv. 7. prezente în poezie. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 2. Miros de humă şi de cremeni desfunda vechimi. Comentează. Transcrie două structuri lexicale ce cuprind o imagine vizuală. 2. corturi. Explică rolul virgulei din primul vers. prin raportare la textul citat. (Alexandru Macedonski. Gemea muşcat de vânturi un stuf de liliac.. Nainte de-a-şi da rodul mureau învineţite Când ea veni să şeadă sub stuful oropsit. Exprimă-ţi opinia în legătură cu rolul versului „Oh! Sufletul! – curatul argint de-odinioară”. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în versul „Fulgere verzi spărgeau în ţăndări iadul norilor”.. Şi norii albi – şi crinii suavi – şi balta clară. Stuful de liliac) 64 4. 6. 5. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. 9. Din vie smulşi. prin evidenţierea a două trăsături existente în text. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în a treia strofă. Subţiri ca o dantelă urcau mereu din apă Clădiri de nori fantastici ocoale dând pe lac. Plăpândele lui ramuri abia înmugurite. doi termeni care aparţin câmpului semantic al suferinţei.

9. 8. în 6 . Orăşenii pe trotuare Par păpuşi automate. Precizează valoarea expresivă a adverbului decât din a doua strofă a poeziei. Numărând În gând Cadenţa picăturilor de ploaie.Opaiţe s-au stins abia ivite-n cimitirul cerului Deschis. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. 3. Fulgere verzi spărgeau în ţăndări iadul norilor. Precizează rolul liniei de pauză folosite în prima strofă. poate. Nuci mocirloşi au gâlgâit. Te-oi plânge-n ritmul unui vers. 6. 5. Plângându-l. Şi versul meu L-o duce.] În oraşu-n care plouă de trei ori pe săptămână Un bătrân şi o bătrână – Două jucării stricate – Merg ţinându-se de mână… (Ion Minulescu. Comentează. arzând pucioasă. Menţionează două teme/ motive literare. Explică semnificaţia reluării versului „În oraşu-n care plouă de trei ori pe săptămână”.. 5.. Şi ochii-ţi lăcrima-vor poate Trei lacrimi reci de călătoare. ca şi mine – Te vei gândi la adorata în cinstea căreia fu scris. Iar eu pe ţărm Mâhnit privi-voi vaporu-n repedele-i mers. 3. prin referire la două caracteristici prezente în text. 1. Prezintă semnificaţia titlului. 7. date jos din galantare.10 rânduri. pierdut. Demonstrează încadrarea poeziei în lirica simbolistă. 2. Cât iar ţipa. Explică rolul cratimei în structura „în oraşu-n care plouă”. Explică valoarea expresivă a adverbului poate. ultima strofă a poeziei. în 6 . Demonstrează încadrarea poeziei în lirica simbolistă. Cu ochii urmări-vei ţărmul. stolul cocorilor. prin raportare la textul dat. cu prăbuşiri în înălţimi. ce suspină Şi se-ndoaie. vreun cântăreţ până la tine. 29 .* În oraşu-n care plouă de trei ori pe săptămână Nu răsună pe trotuare Decât paşii celor care merg ţinându-se de mână. Umede de-atâta ploaie. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. Peste cocoaşa lumii se târa o scorpie cleioasă. ……………………………………………. 2. Şi-n oraşu-n care plouă de trei ori pe săptămână. Iar tu – Cântându-l ca şi dânsul. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. folosit de două ori în ultima strofă. Transcrie. 1. prima strofă a poeziei. 8. 6. Furtună de toamnă) 65 În oraşu-n care plouă de trei ori pe săptămână Orăşenii. 9. din text. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. Comentează. Ce coboară din umbrele. Şi-nţelegând că mi-eşti pierdută. Transcrie două structure/ versuri care conţin imagini vizuale. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în a doua strofă a poeziei. Acuarelă) 66 Şi-ai să mă uiţi – Că prea departe Şi prea pentru mult timp porneşti! Şi-am să te uit – Că şi uitarea e scrisă-n legile-omeneşti. prin referire la două caracteristici prezente în text. topindu-se ca noru-n zare. 7. poate. două structuri/ versuri care conţin imagini auditive. 4. prezente în poezie. Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al creaţiei poetice. Merg ţinându-se de mână. Din burlane Şi din cer [. 4. (Adrian Maniu. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul pas.10 rânduri. pe trotuare. De sub vechile umbrele.

Vei smulge din cadrul palidului vis Întunecatu-mi chip. 6... Şi-a fost refrenul unor triolete* Cu care-alt’dată un poet din Nord.... Ce n-am cântat-o... Explică valoarea expresivă a adverbului poate. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. prin raportare la textul dat... Dar într-o zi o fată – bat-o focul – Mi-a-ntors din cale pasul obosit… – Unde-aş fi fost de nu m-aş fi oprit Şi nu mi-aş fi vândut ei tot norocul?. prin referire la două caracteristici prezente în text 30 . 7..Şi-uitând că m-ai uitat. 9. 4.... Precizează rolul liniilor de pauză din primul vers al ultimei strofe. 4.. Explică valoarea expresivă a utilizării frecvente a verbelor la imperfect în prima strofă... Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al călătoriei... prezente în poezie. Pe drumuri lungi şi vechi.. Cerşea iubirea blondelor cochete. Ce-am vrut să fie Noi nu vom şti-o poate niciodată.. Pe marginile albului fiord.... Cântec de drum) Tu crezi c-a fost iubire-adevărată.. adus din alte ţări De nişte păsări albe – călătoare Pe-albastrul răzvrătit al altor mări – Un cântec trist. Transcrie un fragment de vers/ un vers care conţine o imagine vizuală... 5. A fost un vis.. Un cântec trist... 8. bătătorite De-atâţia mulţi porniţi’ naintea mea. 68 (Ion Minulescu. în 6 ... Prezintă semnificaţia titlului.. . Am colindat călăuzit de-o stea – Icoana unei lumi întrezărite.. niciodată. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat.. ultima strofă a poeziei. 2... Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al muzicii.. prezente în poezie 5.. poate. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 7... Dar unde-i acel unde nu ştiam Căci nu-l găsisem încă-n nicio carte. Menţionează două teme/ motive literare..10 rânduri. O melodie... Comentează. Transcrie două structure/ versuri care conţin imagini vizuale. Eu cred c-a fost o scurtă nebunie. Menţionează două teme/ motive literare..... ştiam doar că-i departe Şi-i tare greu de-ajuns unde voiam. 3. Un vers. ce-l cântă-ades pescarii Când pleacă-n larg şi nu se mai întorc... Demonstrează încadrarea poeziei în lirica simbolistă. Un cântec trist... Trei lacrimi reci de călătoare) 67 1... Precizează rolul apostrofului folosit în structura „alt’dată” 3.... Când am pornit... Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în a doua strofă a poeziei.10 rânduri. în 6 . Ca-n ziua când te-afunda vaporu-n zare Şi când din ochi lăsai să-ţi pice Trei lacrimi reci de călătoare! (Ion Minulescu. adus de marinarii Sosiţi din Boston. 6. 8..... Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în a doua strofă a poeziei.... folosit de două ori în text. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. Tu crezi c-a fost iubire-adevărată? 1. Norfolk Şi New York. Comentează.. ultima strofă a poeziei.. 2. 9... A fost un vis trăit pe-un ţărm de mare. Dar ce anume-a fost.

El fuge voios. De ţărmu-i departe. 1..Eu cred c-a fost o simplă nebunie! (Ion Minulescu. 2. adâncă. Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al simţurilor. Precizează forma literară actuală a cuvintelor nălţimea şi rugei. Menţionează două teme/ motive literare. întinsă. Voios. Menţionează două teme/ motive literare. prin raportare la textul dat. Spre tânăra undă privirea-şi aruncă. Exprimă-ţi o opinie argumentată despre componenta ortografică a textului 8. Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al naturii. Explică rolul a două semne de punctuaţie diferite din ultima strofă. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (expresivitate. Menţionează două teme/ motive literare. sugestie). Nu ştie. De marea întinsă. Celei care pleacă) 69 1. folosit în strofa a patra. Alcătuieşte un enunţ în care substantivul flacără să aibă sens conotativ. ultima strofă a poeziei. marea. 5. Asemenea rozelor plăpânde 1.. tot sare prin stâncă Un tânăr pârâu ce spumos îşi aruncă. 5. unda lui cea zglobie. Din valuri clipind ca din sute de pleoape: Pârâul zglobiu în ea va încape. Precizează rolul virgulelor folosite în primul vers al poeziei 3.10 rânduri. pârâul zglobiu – iar eu. Comentează. 7. 6. Scrie câte un sinonim contextual pentru cuvintele roze şi înserare. 9. dragostea mea. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. prezente în poezie. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază subiectivitatea eului liric. întinsă. 4. 6. Precizează rolul cratimei în structura de tipul „care-mi iese”. fără griji. adâncă. Prezintă semnificaţia titlului. (Miron Radu Paraschivescu. prezentă în textul dat. Tu. 8. 4. Firul de sânge care-mi iese din buzunar firul de lână care-mi iese din ochi firul de tutun care-mi iese din urechi firul de flăcări care-mi iese din nări Tu poţi crede că urechile mele fumează dar oamenii au rămas ţintuiţi în mijlocul străzii pentru că în noaptea asta se vor vopsi în negru toate statuile şi va fi insomnia mea aceea pe care o vei cunoaşte o insomnie oarecare de cretă şi de argilă o insomnie ca o sobă sau ca o uşe sau mai bine ca golul unei uşi şi în dosul acestei uşi vreau să vorbim de memorie vreau să mă miroşi ca pe o fereastră vreau să mă auzi ca pe un arbore vreau să mă pipăi ca pe o scară vreau să mă vezi ca pe un turn (Gellu Naum. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în a doua strofă a poeziei 7. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă a poeziei. în 6 . ideea/ o idee poetică identificată în textul dat. Comentează. 3. 2. prezente în poezie. în 6 – 10 rânduri. ambiguitate. tot mai repede fuge. Prezintă două elemente prin care se realizează subiectivitatea în textul dat. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. 4. voiosul şi clarul pârâu: El iute aleargă spre zări fără frâu Şi marea bătrână. 2. Pârâul şi marea) 71 Tu eşti o albă rugăciune Nălţată-n templul sfânt al vieţei. Transcrie două structuri/ fragmente de vers care conţin imagini vizuale. 31 . Oglinda oarbă) 70 Vezi marea: bătrână. nimica nu ştie Zglobiul. ai aflat ghicitoarea: Tu. 9. Explică valoarea expresivă a adverbului tot. 3. 5. nu-i pasă ce ţărm va ajunge. prezente în poezie.

în 6 . Sau mă veţi părăsi în drum. Din voi nicio fărâmă n-a rămas. poate. Glasuri) 73 1. Tu eşti o caldă rugăciune. 6. IV) 72 De unde vin? De unde se coboară În mine nălucirea lor adâncă? Vor fi rămas din vremi de-odinioară? Se smulg din vremea ne-mplinită încă? Câte tăceri s-or fi topit în ele. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor molcom şi steril. Comentează. în 6 – 10 rânduri. 3. ambiguitate. Comentează semnificaţia a două imagini vizuale prezente în poezie. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice.Ce-n ceasul clar al dimineţei Zâmbesc de rouă tremurânde. 4. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea 32 . O. Portice* lungi prin care spun anticii Că noaptea se plimba cu molcom pas Caligula* nebun visând suplicii. 6. 7. prezentă în textul dat. Menţionează două teme/ motive literare prezente în text. Numeşte tipul de rimă folosit în prima şi în a doua strofă. 3. pierdut în vreun străin ungher Al cosmosului fără jos şi sus. 2. prezente în poezie. 8. 5. respectiv. Transcrie un vers care conţine un cuvânt format prin schimbarea valorii gramaticale. Din stele chiar vor fi venind! Sau. Precizează două situaţii diferite de utilizare a virgulei în textul dat. Când n-oi mai fi nici eu decât un glas. Explică semnificaţia a două figuri de stil identificate în a doua strofă. Cine-a cioplit acele chipuri stranii Pe insula pierdută şi pustie 6. apartenenţa poeziei la simbolism. 9.20. Comentează. S-alunece pe lungi priviri de stele. Vreun băştinaş din alte lumi străbate. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. versurile 13 . Pierdut în dulcea pocăinţă. 8. Transcrie două cuvinte/ structuri care. Fecioara în alb. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază eul liric în textul dat. Ilustrează conceptul poezie lirică. prezente în poezie. Menţionează două procedee specifice stilului retoric. 5.10 rânduri. de-aş putea cunoaşte-odată. Tu eşti o blândă rugăciune. Explică semnificaţia a două figuri de stil identificate în primele două strofe. Mă veţi lua pe calea de apoi Prin vămile văzduhului cu voi. în text. se află în relaţie de antonimie 2. 1. reflexivitate). sugestie. glasuri care m-aţi ales popas. Cercetător. primul vers al fiecărei strofe. Misterul rugei fără pată! (Ştefan Petică. 7. Cu o privire de madonă. Explică semnificaţia ultimului vers al poeziei. sens conotativ 4. Asemenea binecuvântărei Ce din nălţimea azurie Coboară-n faptul înserărei Pe-un val de lină armonie. 7. 1. Alcătuieşte două enunţuri în care cuvântul lume să aibă sens denotativ. Explică rolul cratimei în structura „din vremi de-odinioară”. La fel cu-atâtea glasuri ce s-au dus? (Alexandu Philippide. Comentează ultima strofă. prin evidenţierea a două trăsături. stingher. prin evidenţierea a două trăsături existente în textul citat. Tu eşti o sfântă rugăciune Căzând pe frunţi în umilinţă. Precizează valoarea expresivă a verbelor la timpul viitor.10 rânduri. Iar vorba ta înaripată E un parfum de anemonă La o icoană întristată. în 6 . atât amar de drum Şi la fereastra minţii mele bate Cu-o mână străvezie ca un fum… O. 8. Uitat. Că sunt atât de limpezi şi de pline! Făcute-s pentru nalte bolţi senine. 5. 9. Motivează.

4. prezentă în textul dat. 8. 9. prin raportare la poezia citată. urât. 5. Ilustrează conceptul poezie lirică. Explică semnificaţia unei figuri de stil prezente în a doua strofă. Cărarea suitoare pieri într-o clipită Lăsându-mă în poarta acestei ireale Sonore aurore boreale. 7. Secrete şi mistere) 74 În faţa mea pe-ncetul se ivea Un lin urcuş de neagră catifea. cine ştie? Tu. peste goluri tremurând… zbor de pasăre uitată deznădejde-ntârziată. Se află taina ta nedezlegată? Dar ce să dezlegăm? Doar totul piere În timpul fără sens. în ce manuscris. Cu gândul să descoperim în ele Secretul universului şi-al vieţii? 20. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 4. 1.10 rânduri. Ajunşi în lună n-am găsit decât Un plat pustiu. două structuri care conţin imagini vizuale. Niciun reazem pentru minte mor privirile-nainte. monstru al fierbintelui Egipt. 15. ambiguitate. şi niciun gând. Aeriene fermecătorìi Ţesute parcă numai din sunet şi culoare. 2. 6. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul timp 2. Motivează absenţa predicatelor din enunţurile care alcătuiesc primele strofe. steril. Aripi reci. sărac. fără-ncheiere. Motivează scrierea cu literă mică la începutul unora dintre versurile poeziei. 3. Motivează folosirea cratimei în structura „Putea-voi oare fără călăuză”. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin substantivul minte. 7.Din fundu-ndepărtatei Oceanii Şi le-a adus în braţe. Precizează valoarea expresivă a verbelor la modul conjunctiv. 6. prin evidenţierea a două trăsături existente în textul citat 33 . poetică şi mijloacele artistice. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. ca-ntr-o raclă-n fundul mării. Prezintă semnificaţia titlului. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. O să ajungem oare şi la stele. (Alexandru Philippide. 9. Apropieri) 75 Lumi întregi în fundul mării peşti şi bivoli cu burţi albe creste lungi de os şi salbe. în relaţie cu textul poeziei. De suflul lor melodios sorbită. în 6 . Transcrie. sugestie). Prezintă semnificaţia titlului. Nemăsurat de-nalte şi uşoare. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. Numeşte sentimentul dominant care se poate desprinde din poezie. 1. Explică semnificaţia unei figuri de stil prezente în ultima strofă. prezente în text. În ce papirus. 3. 8. 10. 5. Precizează rolul punctelor de suspensie din a doua strofă. Da-n stele nu ajung decât poeţii. Comentează prima strofă. din prima strofă. 9. Sfinx cu sprânceana încruntată. Precizează măsura şi rima versurilor din prima strofă. Doar câţiva paşi făcui şi mă oprii În faldurile unor înalte draperii. Putea-voi oare fără călăuză Să dibui puntea dintre privire şi auz Şi cumpănindu-mi firea-ntre-amândouă Să gust cu adâncime şi nesaţiu Senina voluptate nouă A timpului scăpat de spaţiu? (Alexandru Philippide. Prelung şi muzical fâlfâietoare.

Transcrie două versuri/ fragmente de vers conţinând câte o imagine vizuală.10 rânduri.. 5. de ceruri se atinge. prezentă în textul dat 34 . Ascult în noapte. Un glas în mine prinde să mă cheme. Ca Negru Vodă. Transcrie. Comentează. 3. în relaţie cu textul poeziei. 3. sclipind sălbatic toate!. prin somn. orb ca un mormânt. 9. Scrie câte un sinonim contextual pentru cuvintele unghere şi se zbate 2. ideea/ o idee poetică centrală. Şi mă scobor în mine şi în vreme. (Camil Petrescu. Mi-am ctitorit viaţa pe dealurile toamnei. Şi cerul orb.Poartă călătoare când te voi ajunge? Eşti sortită oare ochiul să te-alunge. ……………………………………………. Acolo-n pacea nopţii. 2. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. sugestie). încă mai departe risipită-n moarte? Tu din larg îmi creşte stea. Transcrie doi termeni din câmpul semantic al timpului. orb ca un mormânt”. greu. Cocorul) 76 Mi-e sufletul în hrube-adânci boltit: Tăceri străvechi s-adună prin unghere. ambiguitate. 5. din strofa a doua. gândit. Veghe) 77 Acolo unde-n Argeş se varsă Râul Doamnei Şi murmură pe ape copilăria mea. un cuvânt format prin derivare şi unul format prin conversiune 4. strofa a treia.. pe dealuri de podgorii. pământul geme. Cum cade fiecare gând. Prezintă semnificaţia titlului. zvâcnit pe peşte. Ca să culeg cu ochii livezile de prun Când alb Negoiu. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (expresivitate. Când şopoteşte valea de cântecele morii. Ca nişte şerpi bătrâni ce m-au pândit. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în versul „Acolo-n pacea nopţii pe drumuri de podgorii”. 1. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice.. gârbov de veghere. Şi simt cum din adânc de suflet. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. deschide-n gol o gură Cu vineţi dinţi de stele. Precizează rolul liniei de pauză din ultima strofă a poeziei. Când neaua lunii ninge pe sălcii de zăvoi. 9. în 6 . (Alexandru Philippide. Tânguitorul glas de veghe geme. În preajma mea. 8. Eu am rămas în paza pridvorului străbun. identificată în textul dat. 7. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul viaţă 4. 8. Tăcut ca vremea.. toamna. care descălecând venea. Comentează. 6. Precizează valoarea stilistică a verbelor la conjunctiv din ultimele două strofe. La căpătâiul meu de veghe sunt. 6. care fac referire la cadrul natural. deasupra. Pământul… Spasm puternic de dragoste şi ură! În fiecare bulgăre un pumn ascuns se zbate. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie 7. Chemând mereu. Am mers tăcut alături de carele de boi. ca să am un semn zborul să-mi îndemn. în 6 – 10 rânduri. respectiv una auditivă. Precizează valoarea expresivă a verbelor la indicativ prezent în textul dat. 1. Las altora tot globul terestru ca o minge. Numeşte două figuri de stil prezente în versul „Tăcut ca vremea. Explică folosirea cratimei în structura „s-adună prin unghere”.

prin referire la două caracteristici prezente în text. Câmpia e albastră şi-n zare norii ard. sugestie. rănit de-un dor târziu. Din când în când şi-arată luminişul Un ochi de apă moartă. N-ai auzit. 9. Un cocor Cu aripa deschisă se ridică Din stuf. Explică rolul cratimei în structura „s-o vezi”. Explică semnificaţia unei figuri de stil prezente în prima strofă a poeziei. Pe drumuri depărtate sunându-şi clopoţeii. Că ai cuprins Florica*…Dar n-ai zărit. livezi. sugestie). Precizează rima şi măsura versurilor în a două strofă a poeziei. te aşază. 8. Vrrr… timpu-n zbor. Să desluşesc cum piere trecutul. pornind aiurea. una auditivă. ultima strofă. sfâşietor de trist scâncind. prezentă în textul dat. 3. ce venit-ai priveliştea s-o vezi. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. Străine. 2. Florica e acolo. Alcătuieşte două enunţuri prin care să evidenţiezi polisemantismul verbului a tăia. 7.10 rânduri. de-acum – Şi să aud deodată cu-nfiorare cum Trosneşte amintirea ca o castană coaptă. an cu an. respectiv. (Ion Pillat. 8. Motivează încadrarea poeziei în tradiţionalism. păpurişul Se-ndoaie-n vântul serii. ambiguitate. Privind cenuşa caldă din vatra mea. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. prezentă în textul dat. denotativ. Pe când îmbracă ţara al iernii alb suman. Precizează rolul cratimei în structura „amurgu-mbracă”. 2. Scrie câte un sinonim contextual pentru cuvintele trist şi scâncind. Trecutul meu ce arde sclipind în Râul Doamnei. Şi vrrr…un zbor de vrăbii zbucneşte dintr-un gard… Te-apleci mirat. puţul cu lanţ şi roată ţipă. 4.10 rânduri. 4. 3. pe care cutremurat l-ascult. respectiv. străine. pe-amurg ca pe o ramă Ce-ar străluci din umbra muzeului pustiu. parc. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie 5. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (expresivitate. Pe bancă. dând roată fără frică.Şi tot visând la vremea când înfloriră teii. Vaporul taie noaptea şoptitoare 1. în 6 . sub castanul din vie. 7. Transcrie două versuri care să conţină o imagine vizuală. ambiguitate. Sau cai tătari. Comentează. Pe-albastra depărtare a luncii de demult. foşnitor.deodată rupând tăcerea toamnei. Şi peste drumul mare: zăvoiul. Precizează rolul expresiv al utilizării interjecţiei vrrr în poezie. Ctìtorii) 78 1. Înserează. Sclipeşte Râul Doamnei înspre apus. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. Dar umbrele ostroavelor de plaur Albastrul cenuşiu îl împânzesc. Comentează.cu casă. verde. pe când afară se stinge orice şoaptă. Sălbăticiţi. 35 . (Ion Pillat. Scrie două enunţuri în care substantivul toamnă să aibă sens conotativ. o clipă… Un taur muge. Explică semnificaţia unei figuri de stil prezente în prima strofă a poeziei. strofa a treia şi a patra. Şi crezi. 6. reflexivitate). Amurgu-mbracă delta toată-n aur Cu turla unui sat lipovenesc. în relaţie cu textul poeziei 9. 6. 5. ia seamă. Alcătuieşte un enunţ în care să foloseşti omonimul cuvântului vie din textul dat. Să stau. în 6 . Străinul) 79 Cât vezi cu ochiul. nechează pe un grind. Prezintă semnificaţia titlului.

Amurg în deltă) 80 1.10 rânduri. Când dintre văile adânci. Precizează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor nemărginite şi solitari 2. din prima strofă. cu paşii rari. cu ochi de foc. Îngălbenind ca fila dintr-o carte. 3. în 6 – 10 rânduri. Timpul) 81 La Polul Nord. Simt mâna-i cum m-atinge ca o moarte. Explică ortografierea cu doi „i” a substantivului paşii. Nu-i în apus şi nici în auroră. 5. la Polul Sud. cu văi adânci. 5. Motivează. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua. La Polul Nord) 82 Doctore. în sus şi-n jos. la foc de sobă. 7. înduioşaţi. sub stele vecinic adormite. (Ion Pillat. la Polul Nord. Iar din prăpăstiile-adânci se-aude-o stranie vibrare. în 6 . 4. Săvescu 1.Şi valul ce se-ntunecă-ntruna. Săvescu. Precizează rolul virgulelor din prima strofă a textului. Când dintre munţii solitari îngălbeneşte luna plină. De aur vânăt cum e pruna. În sticlă nu-i. În lung şi-n larg. identificată în textul dat. Mă dor toate organele 1. Comentează. Şi urma-i pe pământ nu are chip. Şi în oglindă stă un alt obraz. 3. Cu munţi înalţi. Precizează rolul stilistic al negaţiilor din prima strofă. Câmpii de gheaţă. 6. simt ceva mortal Aici în regiunea fiinţei mele. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. Evidenţiază semnificaţia timpului prezent al verbelor din text. Vărsând pe albul dezolat o cadaverică lumină. ce adorm pe aşternutul mărei ud. 9. 5. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. Explică rolul cratimei în structura „nu-l observasem”. Toţi anii mei cu clipa lor învie Dintotdeauna. Şi urşii albi. se-ntind câmpii nemărginite. Recheamă tot ce-a fost şi o să fie. Explică semnificaţia titlului. Cum pasu-i apăsat îşi face drum Venind din ţara umbrelor şi cum În inimă îmi bate ca-ntr-o tobă. pe baza strofei a treia a textului. 2. Când cele cinci coline cresc în zare. rolul laitmotivului în poezia lui Iuliu C. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor senzaţie şi degeaba. Dar îl aud târziu. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul noapte 4. Comentează. 9. Argumentează încadrarea poeziei în lirica simbolistă. Prezintă semnificaţia unei comparaţii identificate în ultima strofă 8. Transcrie. şi dorm mereu nemărginirile polare. prezenţa descrierii în textul dat. prin referire la două caracteristici prezente în text 8. prin evidenţierea a două trăsături. două structuri/ fragmente de vers care exprimă o relaţie de antonimie 2. la Polul Sud. când dintre munţii solitari. Transcrie două cuvinte/ structuri care evidenţiază caracterul subiectiv al discursului liric. Şi dorm adânc. Se văd ieşind ai mărei urşi. Transcrie două structuri/ fragmente de vers care conţin imagini auditive 7. în ceasul cu nisip Ce curge lin şi sec aceeaşi oră. 36 . 3. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul ochi. 6. fără ieri şi azi. ideea/ o idee poetică centrală. Exemplifică. (Ion Pillat. într-un oftat adânc şi greu. Se-ntind pe labe de sidef şi dorm adânc şi dorm mereu! (Iuliu C. două mijloace interne de îmbogăţire a vocabularului 4. Explică semnificaţia unei enumeraţii identificate în text. în relaţie cu textul poeziei.

în relaţie cu prima strofă a poeziei 9. când noi ne sărutam în pieţe şi în scuaruri. continente De ce sunt copleşit de atâtea emoţii. Motivează prezenţa pronumelui tu în textul poeziei 6. Motivează scrierea cu literă mică la începutul unora dintre versurile poeziei. ambiguitate. Cred că m-am îmbolnăvit de moarte Într-o zi Când m-am născut. pierdut în gânduri. Boala) 83 6. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul lume 4. Precizează valoarea expresivă a timpurilor verbale din prima strofă. Prezintă semnificaţia titlului. am învăţat să citesc/ Şi chiar am citit nişte cărţi” şi titlul poeziei. reflexivitate). Comentează ultima strofă. Un aer mat ne-nfăşura. Stoluri de păsări pleacă.10 rânduri. Scrie doi termeni din familia lexicală a cuvântului gând. Stabileşte o relaţie între versurile „Degeaba am luat tot felul de medicamente./ Am urât şi am iubit. Comentează semnificaţia atitudinii contemplative a eului liric 8. 4. Iar noaptea luna şi stelele.Ziua mă doare soarele.. De ce ai impresia că ai plecat Tu? Primăvara şi toamna Te tot uiţi pe cer. (Marin Sorescu.?” în ultimele versuri 7. identificată în textul dat. 2. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor se-adumbrea şi stins. am învăţat să citesc Şi chiar am citit nişte cărţi. peste iarbă…”. şi nimeni nu ne-a lovit vreodată cu privirea. Comentează. ideea/ o idee poetică centrală. ideea/ o idee poetică identificată în prima strofă a textului dat 9. Vederea lumii se-adumbrea. Ilustrează conceptul poezie lirică. Oameni. doctore. De ce am impresia că am cunoscut lumea? (Marin Sorescu. 8. în 6 – 10 rânduri. Comentează. 3. oraşe. 5.10 rânduri. 8. de vapor Hurducat de căruţă M-am uitat cum fug de mine copacii. prezente în poezie 6. De ce ai impresia că mergi tu? Toată viaţa m-am uitat pe fereastră Pironit într-un colţ De autobuz. Toate acestea n-au avut niciun efect. în 6 . Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. Şi-am cheltuit pe ele o groază de ani. 7.. continente 3. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua a poeziei. sugestie. Stoluri de păsări vin. Pleacă trenul) 84 1. Explică rolul virgulei şi al punctelor de suspensie din fragmentul „pe cabluri. Am fost bun şi-am fost frumos. Precizează rolul virgulelor în versul „Oameni. tema poezie 5. Formulează. Am vorbit cu oameni şi m-am gândit. Mi s-a pus un junghi în norul de pe cer Pe care până atunci nici nu-l observasem Şi mă trezesc în fiecare dimineaţă Cu o senzaţie de iarnă. oraşe. 6. în 6 . într-un enunţ. de tren... 1. identificată în textul da 37 . Explică semnificaţia repetării structurii interogative „De ce. Degeaba am luat tot felul de medicamente. Am urât şi am iubit. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua a poeziei. 9. prin evidenţierea a două trăsături existente în textul citat Când stai în tren şi pleacă trenul vecin. 2. Menţionează două teme/ motive literare. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul aer. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice.

. (Nichita Stănescu... Daţi-mi fericirea. reflexivitate). ideea/ o idee poetică centrală. Iată. Vreau să mă simt la tine ca acasă Să nu simt frunzele cum zboară-n vânt. 9.... Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. 9. Precizează o temă şi un motiv literar. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul ceas. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin verbul a da. (Marin Sorescu. 5. Precizează un rol al cratimei din structura „nu mă-ntreba”. atâta aur. atâta aur. Fă focul şi preumblă-te prin casă Fără să spui nimic. Să n-aud frunzele sub paşi.. atâta mercur – Şi daţi-mi fericirea. identificată în textul dat. la întrebarea pe care o sugerează ultimul vers al poeziei. identificată în textul dat. Fereşte-mă în preajma ta. Aţi greşit calculele.. de tinereţe. Învăluită-n straie de culcare Aşează-mi-te-alăturea* c-un ghem Şi deapănă mereu. Formulează un răspuns. 8. în 6 . Explică rolul virgulelor din versul „Atâta fier... semnificaţia titlului.. de femeie.. 2.. 7.... Ce să fac eu cu dezamăgirea asta În formă de stea. şi toţi credeau că bate-n arbori ora când soarele apune la amiază. Comentează... 2. 7. nici ce gânduri am.. ambiguitate... Alcătuieşte câte un enunţ cu fiecare dintre cele două forme de plural ale substantivului element.. Atâta fier. în textul dat. peste iarbă … Luceau intens. cum gem. Comentează. atâta mercur –”. presate de un cer pe care-l începea iubirea noastră...... 6. Nouăzeci şi nouă de elemente... Potriviţi-vă în aşa fel. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. în 6 .. Nouăzeci şi nouă de elemente. Şi păsări mari se coborau pe bănci şi pe statui.. Sărutul) 85 ... Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. în relaţie cu textul dat. reflexivitate).10 rânduri. 1. Comentează. 7.. 6. ambiguitate. pe cabluri... 4... Trecute toate în tabloul fiinţei mele. Şi încă o vârstă..10 rânduri. prezentă în textul dat 38 ... în 6 . sugestie.. adecvat logicii textului.. 4. Prezintă efectul expresiv al modului imperativ al verbelor. prezentă în textul dat. Şi încă un an.. A ieşit înţelepciunea. Să nu văd frunzele cum cad din ram. Vă dau jumătate din fruntea mea. 5. Transcrie două structuri care pun în evidenţă prezenţa eului liric. sugestie. un umăr.. Motivează rolul invocaţiei în structurarea discursului poetic. mai arunc sub cazanul vostru o zi. Nouăzeci şi nouă de elemente. prezente în textul dat. Menţionează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor învăluită şi a depăna..Doar steaua neagră-a părului tău scurt îmi atingea. cu clinchet stins. Şi de alte idealuri – Daţi-mi fericirea.10 rânduri. fără-ncetare.. Explică semnificaţia opoziţiei înţelepciune – fericire din strofa a doua.. ideea/ o idee poetică centrală. niciun cuvânt. Mai bine lasă-mă să-nchid fereastra.. Nouăzeci şi nouă de elemente. de vasta 1.. Alchimie) 86 Nu mă-ntreba nimic în toamna asta Nici cât e ceasul.. 3. 3.

identificată în textul dat. 5. Scrie câte un enunţ în care să foloseşti corect structurile: nici odată/ nici o dată. în 6 – 10 rânduri. Prezintă semnificaţia titlului. eu. ideea/ o idee poetică centrală. Şi nu mă întreba în noaptea asta De ce mă înspăimântă frunzele. Va dăinui-ntre noi. Câmpul tăindu-l. ave! Calul meu saltă pe două potcoave. Ave. Eu voi veni cu tainice cununi Şi amândoi. vezi. Aşa încât mi-am zis că o să moară Şi dragostea – dar. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. Suliţe-albastre. Calul meu saltă pe două potcoave. ave! Soarele saltă din lucruri. Transcrie două versuri care subliniază eternitatea sentimentului iubirii. umerii mei smulg din goană frunzişe. Şi chiar dac-ar mai trece înc-o seară Şi multe alte-apoi.. Comentează. ideea/ o idee poetică centrală. ea n-a murit. se face nisip. Sufletul meu îl întâmpină. Tăcerea se face vânt albăstrui. (Radu Stanca. 4. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua. 7. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. Ilustrează o caracteristică a limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. 6. tăria cu acvile din faţa lui se prăbuşeşte în trepte de aer. pe două potcoave calul meu saltă din lut. 1. nicicând n-o să dispară. strigând clatină muchiile surde şi grave. ea. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat.Urgie-a toamnei care bântuie. Iubirea. Explică utilizarea cratimei în structura „n-o să dispară” 3. 8. privirile mi le-azvârl. Tăria îşi năruie sfârşitele-i carcere. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua.. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor aşa şi tainice. mă-ntorc către tine. fumegând. Mi-am întors către soare unicul meu chip. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. Transcrie doi termeni din câmpul semantic al naturii. în relaţie cu textul dat.. reflexivitate). în şir sporit. Vom învăţa-mpreună că iubirea-i Cea mai puternică din slăbiciuni. identificată în textul dat. Motivează folosirea virgulei în primele două versuri. prezentă în textul dat. soarele creşte.. 2. Spuneai că niciodată n-o să piară Acel minut – şi totuşi a pierit. 7. 3. Sonet*) lui Eminescu tânăr Tăcerea se izbeşte de trunchiuri. ambiguitate.10 rânduri. pe-amândouă. prezentă în text. De-aceea pune-ţi mâinile pe poale Şi-aşteaptă-mă sub geamurile tale. sticleşte. la nesfârşit.. căutând desăvârşirea. Soarele rupe orizontul în două. Frunzele – Elegie de toamnă) 87 1. sugestie). ambiguitate. 6. să-l întâmpine fericite şi grave. 88 (Radu Stanca. Tobe de piatră bat. 8. 9. se-ncrucişe. 2. Ave*. sugestie. 5. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. pintenul umbrei mi-l creşte în coastele câmpului. 39 . Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul faţă. 9. fără întoarcere. în 6 . Comentează.. 4. Ave! Soarele a izbucnit peste lume strigând. se face depărtare. maree-a luminilor.

Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul viaţă. planând. soarele-i o piatră căzătoare. ca un şarpe dezarmat. Motivează folosirea cratimei în structura „fantome-ale verii”. 3. 40 . Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al anatomiei. în relaţie cu textul dat. Oamenii sunt păsări nemaiîntâlnite. oamenii – o emoţie copleşitoare. Lauda omului) 91 1.. 8. Precizează cei doi termeni definiţi în mod repetat. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin verbul a bate. Sunt mişcarea-adăugată la mişcare. ideea/ o idee poetică centrală. într-un aer mai curat – care e gândul! (Nichita Stănescu. alerg şi salt şi curg. Mai lasă-mă o secundă. 4.10 rânduri. regina mea de negru şi de sare. din soare! Din punctul de vedere-al aerului. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua. corăbiile sufletului meu marin. 9. 2. soarele-i o dungă de căldură. 4. Motivează rolul repetiţiei. la alegere. oamenii-s o lină apăsare. care bat.”. una dintre strofe. plutind. Viaţa mea se iluminează) 90 Din punctul de vedere-al copacilor. prin evidenţierea a două trăsături identificate la nivel lexico-gramatical şi/ sau al prozodiei O dungă roşie-n zări se iscase 1. 7.. Şi viaţa mea se iluminează. 8. a structurii „Din punctul de vedere al. Explică ortografierea cu doi „i” a substantivului oamenii. (Nichita Stănescu.. în text. Motivează faptul că Nichita Stănescu este un înnoitor al limbajului poetic. un an. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. o undă.10 rânduri. Stabileşte tipul de rimă şi măsura versurilor din strofa a treia. 2. 4.. un fir de nisip. Mai lasă-mă un minut.. aripă în aripă zbătând. cu aripile crescute înlăuntru. în 6 . Ţărmul s-a rupt de mare şi te-a urmat ca o umbră. identificată în textul dat. soarele-i un aer plin de păsări. Prezintă semnificaţia titlului. Precizează rolul virgulelor din al doilea vers. în textul poeziei. sub ochiul tău verde la amiază. Exemplifică două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul apă. Trec fantome-ale verii în declin. Mai lasă-mă o frunză. în relaţie cu textul dat. prezente în poezie 5. 6. Comentează. 6. 2.. Oho. O călărire în zori) 89 1. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. Transcrie doi termeni din câmpul semantic al mării. Menţionează două motive literare. Ei sunt nişte fructe plimbătoare Ale unui pom cu mult mai mare! Din punctul de vedere-al pietrelor. Prezintă semnificaţia titlului. în 6 . cenuşiu ca pământul la amurg. şi lumina ce-o zăreşti. 3. 3. prin evidenţierea a două trăsături identificate la nivel lexico-gramatical şi/ sau al prozodiei Părul tău e mai decolorat de soare. Motivează faptul că Nichita Stănescu este un înnoitor al limbajului poetic.Coama mea blondă arde în vânt.. 9. Explică semnificaţia unei imagini poetice identificate în ultima strofă. Comentează. un timp. Mai lasă-mă un anotimp. (Nichita Stănescu. 5. 5. Precizează câte un antonim pentru sensul din text al cuvintelor adăugată şi înlăuntru. Mai lasă-mă o briză. 7.

2. Lorelei*. norii curgeau în luna lui Marte. prezentă în poezie. 3. Şi nu mai ştiam unde-mi 1. Sufletele noastre dansau nevăzute-ntr-o lume concretă. tâmplele cu umbrele lor melodioase. Menţionează două teme/ motive literare. urcând un soare neobişnuit. Menţionează două teme/ motive literare. plouă cu globuri pe glob şi prin vreme. şi noi ne iubeam prin mansarde. Plopii mi-atingeau umerii. sugestie. (Nichita Stănescu. 9. 8. Comentează. Va fi o dimineaţă neobişnuit de lungă. spuneai. Şi mă-nălţam. penultima strofă. Interpretează semnificaţia titlului. identificată în textul dat. Scrie două expresii/ locuţiuni care să conţină verbul a tăia. abisele. 9. şi simultan au şi deprins să meargă pe valuri. în relaţie cu textul dat 8. Ilustrează o caracteristică a limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. scuturându-mi şuviţele căzute pe frunte. 41 . lumina-n ape o să-mpungă: din ochii noştri se va-ntoarce înmiit! Mă ridicam. O să te plouă pe aripi. Stabileşte tipul de rimă şi măsura versurilor din strofa a treia. de soare. geloase. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic(de exemplu: expresivitate. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin substantivul suflet. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. O flotă infinită de yole*. prezente în poezie. mai sprijinindu-se de-o rază ţeapănă. Precizează valoarea expresivă a timpului imperfect al verbelor din primele două strofe 7. sau o alunecare măcar pân’la genunchi în valul diafan sunând sub lenta lor înaintare. mai rezemându-se cu braţul. 6. în 6 – 10 rânduri. în picioare. Apele se retrăgeau tăcute. îţi spuneam. Dimineaţă marină) 92 6. Adânc. Stabileşte tipul de rimă şi măsura din primele patru versuri. sprâncenele cristalizate de sare. ideea/ o idee poetică centrală. 2. sugestie). ambiguitate. prin evidenţierea a două trăsături identificate la nivel lexico-gramatical şi/ sau al prozodiei. Mă ridicam din somn ca din mare. ambiguitate. Pereţii odăii erau neliniştiţi. Precizează rolul apostrofului din al nouălea vers. în picioare. oval. de curenţi. în 6 . Transcrie două neologisme din text. prezente în poezie. Această mare e acoperită de adolescenţi care învaţă mersul pe valuri. Prin cerul ferestrei. mie-mi plouă zborul. scuturându-mi lin undele. Nu-i nimic. Notează câte un sinonim contextual pentru cuvintele ţeapănă şi lentă. cu pene. sub desene în cretă.10 rânduri. Adolescenţi pe mare) 93 Ploua infernal.şi plopii. prezentă în poezie. 7. Şi aştept un pas greşit să văd. Dar ei sunt zvelţi şi calmi. Justifică scrierea cu majusculă a substantivului Marte. Comentează. 6. Eu stau pe plaja-ntinsă tăiată-n unghi perfect şi îi contemplu ca la o debarcare. 1. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în a doua strofă. 5. 5. visele. Comentează. dinadins cu umbrele lor melodioase umerii încă dormind. Motivează scrierea cu literă mică la începutul unora dintre versurile poeziei. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă 7. Motivează faptul că Nichita Stănescu este un înnoitor al limbajului poetic. 8. trezindu-se brusc. reflexivitate). (Nichita Stănescu. 9. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică poetică şi mijloacele artistice. 4. în 6 . 4.10 rânduri. penultima strofă. 3. mi i-au atins. Prezintă semnificaţia unei figuri de stil din text.

Transcrie două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (expresivitate.. Explică valoarea expresivă a repetiţiei din ultima strofă. Transcrie două cuvinte din câmpul semantic al timpulu 2. E toată viaţa care doare aşa. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 4. departe. pe-o carte. răspunde-mi. într-un enunţ. Rădvanul toamnei se zărea. în 6 . Prezintă semnificaţia titlului. Cântecul trist. frunze târzii din nucul cel bătrân. 7. 2. Comentează. Menţionează două teme/ motive literare. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor pustie şi zadarnic. 8.. 5.. eram adesea-nsingurat şi mut. Cuvinte de iubire poate n-au fost. Septemvrie. ambiguitate. (Nichita Stănescu. şi nu mai era doamna-nvăţătoare să-l mângâie pe cel mai trist şcolar. între turmele ce-şi pasc soarta pe câmp şi între frunzele care se dau în vânt. prezentă în poezie. sugestie. ploaia?. Exemplifică două expresii/ locuţiuni care conţin substantivul viaţă. al naturii. Cine-s mai frumoşi: oamenii?. al sentimentelor. între apele ce-şi urmează albia..10 rânduri. zi cu zi pe întinderea stepelor între arborii neajunşi la cer.. cântecul cel mai trist”. Septemvrie) 95 O tristeţă întârzie în mine cum zăboveşte toamna pe câmp niciun sărut nu-mi trece prin suflet. după himera clăilor de fân. Ploaie în luna lui Marte) 94 1. 6. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: ambiguitate. cântecul cel mai trist vine cu clopotul din asfinţit. 6. reflexivitate)... Precizează rolul virgulei din versul „Cântecul trist. Tu mă strigai din urmă: răspunde-mi. 1. ploaie de tot nebunească. Transcrie două cuvinte din fondul vechi al limbii 4. 42 . şi cel exterior. Motivează utilizarea frecventă a verbelor la modul indicativ. 3... Ploua infernal.. şi noi ne iubeam prin mansarde. 9. Lumini licăritoare învăluiau surâsul meu amar. Alcătuieşte un enunţ cu omonimul cuvântului cer din textul dat. 7. prezentă în textul dat. Declin) 96 1. expresivitate. Septemvrie. în 6 . sugestie.. raportul dintre planul interior. Comentează. N-aş mai fi vrut să se sfârşească niciodată-acea lună-a lui Marte. (Gheorghe Tomozei. prezente în poezie. 8. Cădeau domol. eu nu le-am cunoscut. 9. în relaţie cu textul dat. ultima strofă. Exprimă. (Ion Vinea. reflexivitate). îl auzi în glasul sterp al vrăbiilor şi răspunde din umilinţa tălăngilor. 3. nicio zăpadă n-a descins pe pământ.. tema poeziei. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă.. Precizează rolul punctelor de suspensie din primul vers. Ca pozele din cartea de citire. 5. timpul imperfect. Septemvrie.lăsasem în lume odaia.10 rânduri.. Stabileşte tipul de rimă şi măsura versurilor.

7.10 rânduri. În toamnă) 97 Când amintirile-n trecut Încearcă să mă cheme. Se pierde şerpuirea potecii într-un lan. Când ochii tăi. 5. 8. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric. 2. 7. 2.Pustie e grădina. Cărările înguste zadarnic le cutreier! Străine îmi sunt astăzi sau eu le sunt străin? Dar neschimbat prieten un ţârâit de greier. pustie casa toată În care o iubire crescuse an de an. 1. în relaţie cu textul poeziei date. Precizează o valoare expresivă a adverbului numai din versul „Numai lebedele albe. Menţionează patru teme/ motive literare identificate în textul dat. în textul poetic dat. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă. Comentează. Pe drumul lung şi cunoscut Mai trec din vreme-n vreme. Transcrie două structuri/ fragmente de vers care conţin imagini artistice ale toamnei. Putut-au oare-atâta dor În noapte să se stângă*. Ce-au luminat atât de des Înduioşării mele. Precizează rolul cratimei în structura „suspin-un greier”. prezenţa descrierii în poezie. Se uită dulci şi galeşi? (Mihai Eminescu. 4. Când amintirile…) 98 2. prin prezentarea a două trăsături identificate în text. 4. Transcrie două cuvinte din câmpul semantic al timpului. Alcătuieşte două enunţuri potrivite pentru a ilustra polisemia verbului a (se) înălţa. 6. tot încă mari. în clipe de tăcere Reînflorind visarea cu roze efemere. în 6 . Îmi sângerează pieptul cu veşnicul său spin. prezente în poezie. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. (Ion Pillat. Motivează. Prezintă două elemente prin care se realizează subiectivitatea în textul dat. 3. 6. Când pe cărări se scuturau De floare liliecii. Transcrie un cuvânt cu sens denotativ şi un cuvânt cu sens conotativ. 43 . A noastre inimi îşi jurau Credinţă pe toţi vecii. 3. Ce ne găsea îmbrăţişaţi Şoptindu-ne-mpreună. Ce mari sunt azi copacii! Sub ramuri de castan Pridvorul alb în frunză de iederă înoată. 2. oltean Chilim* aştern arinii în zilele de zloată. Precizează rolul cratimei în structura „Acelaşi ca şi-atuncea”.10 rânduri. în 6 . Deasupra casei tale ies Şi azi aceleaşi stele. Şi peste arbori răsfiraţi Răsare blânda lună. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă a poeziei. Şi sub boltirea verde a codrului. 9. Când valurile de izvor N-au încetat să plângă. 3. identificată în textul dat 8. Prezintă semnificaţia titlului. Explică valoarea expresivă a adverbului ce în fragmentul „Ce mari sunt azi copacii!”. Motivează apartenenţa poeziei date la romantism. 9. Precizeză rolul cratimei în structura „N-au încetat”. din ultimul vers. Când luna trece prin stejari Urmând mereu în cale-şi. cele două strofe din final. ideea/ o idee poetică centrală. 4. prin evidenţierea a două trăsături existente în text. Menţionează două teme/ motive literare. Comentează. Acelaşi ca şi-atuncea. 1. Scrie două enunţuri potrivite pentru a ilustra polisemia cuvântului izvor. Fântâna părăsită rămase fără roată. 5.

. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. vârf de arbor.... 9.. Când în cercuri tremurânde. când în brazde de văpaie. 1... se măreşte..... Comentează prima strofă. Motivează.. Precizează rolul semnului exclamării din sintagma „o! gazeta”. Menţionează două modalităţi de obţinere a muzicalităţii versurilor. Şi le vorbi cu voce lină... când plutesc încet din trestii.. 3. Motivează prezenţa descrierii în textul poetic..... Iar vântul dulce le şoptea.. De vântul serii sărutate. Notează câte un antonim pentru cuvintele uzată şi credincios. 8. 3.. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice 8. prin evidenţierea a două trăsături existente în fragmentul dat.10 rânduri.. Muchi de stâncă... Transcrie două cuvinte din câmpul semantic al timpului.. Se înalţă în tăcere dintre rariştea de brazi. Albeaţa lui de trandafiri. 9. Comentează.. Dând atâta întuneric rotitorului talaz.. care scânteie ca bruma. La mângâierile-adierei A tresărit cu dulci simţiri. Exemplifică două locuţiuni/ expresii care conţin verbul a duce 44 . Numai lebedele albe. (Alexandru Macedonski. somnoros suspin-un greier… E atâta vară-n aer..... Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în al doilea vers al textului dat. Muiate în argintul lunei. De dorul lui le spuse-apoi. Răsăritul ei păzindu-l ca pe-o tainică comoară.. după geamuri. Şi suspină – cum se suspină. în 6 . Un valţ – din ce în ce mai tare.Stă castelul singuratic. Luându-le pe fiecare. S-au dus în braţele minciunei. 6.. Un valţ* – din ce în ce mai tare. Gătite toate-n rochi de bal.. 5. e atât de dulce zvonul… 99 (Mihai Eminescu. 2. oglindindu-se în lacuri. Şi suspină – cum se suspină. Scrisoarea IV . Ş-un valţ nebun se învârtea. tremur numa Lungi perdele încreţite. Domnitoare peste ape.. Precizează rolul cratimei în structura „Ş-un valţ nebun”. Menţionează două motive literare prin care se concretizează tema naturii în textul poetic dat.. se aprinde.... prin evidenţierea a două trăsături identificate la nivel lexico-semantic şi/ sau gramatical. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor singuratic şi lină... 6. Dar vântul serii nebunatic Pofti-ntr-o zi pe flori la danţ..fragment) Pe verdea margine de şanţ Creştea măceşul singuratic. Cu aripele întinse se mai scutură şi-o taie.. Iar stejarii par o strajă de giganţi ce-o înconjoară. Scăldate-n razele de sus. 7. Menţionează două teme/ motive literare identificate în textul poetic dat. prima strofă.... apartenenţa acestuia la unul dintre curentele literare studiate.. oaspeţi liniştei acestei. Luna tremură pe codri. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în versurile: „Păreau năluci de carnaval/ Cum se mişcau catifelate”. identificate în textul dat. Şi rând pe rând în vânt s-au dus... prin evidenţierea a două caracteristici existente în text.. ea pe ceruri zugrăveşte. în 6 . Demonstrează faptul că Mihai Eminescu este un înnoitor al limbajului poetic. 4.. De vântul serii sărutate..10 rânduri.. 7. când plutesc încet din trestii” 5.... 2.. Valţul rozelor) 100 ...... Păreau năluci de carnaval Cum se mişcau catifelate... Iar în iarba înflorită. Papura se mişcă-n freamăt de al undelor cutreier... Prin ferestrele arcate. 1. Întâi pătrunse printre foi.. Zâmbind prin roua primăverei.. Iar în fundul apei clare doarme umbra lui de veacuri.. Alcătuieşte două enunţuri potrivite pentru a ilustra polisemia cuvântului dulce.....

.acum strada te primeşte ca o cutie de poştă obişnuinţa e pe umerii tăi ca o cămaşă uzată strada e aici la picioarele tale precum câinele credincios aerul stă pe acoperişuri ca un preş tu eşti o scrisoare în strada cutie de poştă destinul tău e acolo distribuitor mecanic el te va duce la destinaţia pe meningea ta scrisă desigur tu mergi pe sub casele cu şorţuri ca brutărese dar altcineva întoarce arcul din pupilele tale zgomote îţi ling tâmplele arterele vânzătoarea îţi întinde gazeta de dimineaţă o! gazeta........... Ulise) 4.... percepute subiectiv.. 6............ ce dantelă pentru melancolia ta lindbergh a aruncat un curcubeu între america şi europa un profesor de strategie e asasinat în expresul paris-marsilia […] .. prin evidenţierea a două trăsături identificate în text................... Comentează........... identificată în textul dat... Interpretează efectul expresiv al folosirii pronumelui tu în textul dat.. apartenenţa acestuia la mişcarea de avangardă. (Ilarie Voronca.. 9.......... 8.. 5. în raport cu textul citat... Motivează.10 rânduri..... Prezintă semnificaţia titlului.......... Explică semnificaţia unei comparaţii din primele patru versuri 7..... Transcrie două versuri/ fragmente de vers în care apar detalii.. ale imaginii oraşului.. ideea/ o idee poetică centrală... în 6 ....... 45 ...

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful