V.

Textul-suport
Gerul aspru şi sălbatic strânge-n braţe-i cu jălire Neagra luncă de pe vale care zace-n amorţire; El ca pe-o mireasă moartă o-ncunună despre ziori C-un văl alb de promoroacă şi cu ţurţuri lucitori. Gerul vine de la munte, la fereastră se opreşte, Şi, privind la focul vesel care-n sobe străluceşte, El depune flori de iarnă pe cristalul îngheţat, Crini şi roze de zăpadă ce cu drag le-a sărutat . Gerul face cu-o suflare pod de gheaţă între maluri, Pune streşinelor casei o ghirlandă de cristaluri, Iar pe feţe de copile înfloreşte trandafiri, Să ne-aducă viu aminte de-ale verii înfloriri. Gerul dă aripi de vultur cailor în spumegare Ce se-ntrec pe câmpul luciu, scoţând aburi lungi pe nare. O! tu, gerule năprasnic, vin’, îndeamnă calul meu Să mă poarte ca săgeata unde el ştie, şi eu! (Vasile Alecsandri, Gerul)

Cerinţa
1.Selectează două cuvinte care aparţin câmpului semantic al iernii 2.Precizează rolul semnelor de punctuaţie din prima strofă. 3. Transcrie un vers care conţine o locuţiune verbală, folosită cu efecte expresive. 4. Menţionează două teme/ motive literare, prezente în poezie 5. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul da 6. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă. 7. Motivează plasarea în poziţie iniţială, în fiecare catren, a substantivului gerul 8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, ultima strofă, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 9. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate, ambiguitate, sugestie,reflexivitate), prezentă în textul dat

1

2

Pe coastele Calabrei* vaporu-naintează În unda luminoasă ce noaptea fosforează*; El taie-o brazdă lungă pe-al mării plai senin, Şi luna, vas de aur, pluteşte-n ceruri lin. În dreapta, pe-ntuneric, se-nalţă-un negru munte, Vulcanul bătrân Etna cu lava stinsă-n frunte; Sehastru ce cunoaşte al globului mister, El pare că din sânu-i azvârle stele-n cer . În stânga e Carybda* sălbatică, stâncie. Din zare se întinde o punte argintie Pe care se îndreaptă vaporul legănat, Ce calcă orizonul cu stele semănat. Dorm valurile mării sub atmosfera caldă. În baie azurie Sicilia se scaldă; Şi-n umbră călătorul, ţintind ochii spre mal, Aspiră-al Syracusei* parfum oriental.

1.Menţionează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor mister şi parfum. 2. Precizează rolul cratimei din structura „stele-n cer”. 3. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin verbul a călca. 4. Menţionează două cuvinte din textul dat, a căror formă nu mai este acceptată de DOOM2,precizându-le forma literară actuală. 5. Transcrie un fragment de vers/ un vers în care apare o imagine vizuală. 6. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în a doua strofă. 7. Prezintă semnificaţia titlului, în relaţie cu textul poeziei date 8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, ultima strofă, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poeticăşi mijloacele artistice. 9. Motivează, cu ajutorul a două argumente, prezenţa descrierii în poezia citată.

(Vasile Alecsandri, Pe coastele Calabrei)

1

1.Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul cap. 3 Nenorocita privighetoare Cânta-n pădure a ei durere, Natura-ntreagă da ascultare, Tot împrejuru-i era tăcere. [...] Un măgar mare ce-o ascultase, Şi ca un aspru judecător Capul pleoştise, sau râdicase Câte-o ureche,-n semn de favor, Ieşi-nainte să-i dea povaţă, Şi c-o neroadă încredinţare: „Am fost, îi zise, aci de faţă, Dar zău nu-mi place a ta cântare”. [...] Atunci începe cu bucurie Un cântec jalnic şi necioplit, Încât de aspra lui armonie Toată pădurea s-a îngrozit. Privighetoarea, fără sfială, Zise: „Povaţa e în zadar; Căci d-aş urma-o, nu e-ndoială Că eu în locu-ţi n-aş fi măgar”. (Grigore Alexandrescu, Privighetoarea şi măgarul) 1. Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al naturii. 4 Ale turnurilor umbre peste unde stau culcate; Către ţărmul dimpotrivă se întind, se prelungesc, Ş-ale valurilor mândre generaţii spumegate Zidul vechi al mănăstirei în cadenţă îl izbesc. Dintr-o peşteră, din râpă, noaptea iese, mă-mpresoară: De pe muche, de pe stâncă, chipuri negre se cobor; Muşchiul zidului se mişcă... pântre iarbă se strecoară O suflare, care trece ca prin vine un fior. Este ceasul nălucirei: un mormânt se desvăleşte, O fantomă-ncoronată din el iese... o zăresc... Iese... vine către ţărmuri... stă... în preajma ei priveşte... Râul înapoi se trage... munţii vârful îşi clătesc. Ascultaţi...! marea fantomă face semn... dă o poruncă... Oştiri, taberi fără număr împrejuru-i înviez... Glasul ei se-ntinde, creşte, repetat din stâncă-n stâncă, Transilvania-l aude, ungurii se înarmez. Oltule, care-ai fost martur vitejiilor trecute Şi puternici legioane p-a ta margine-ai privit, Virtuţi mari, fapte cumplite îţi sunt ţie cunoscute, Cine oar’ poate se fie omul care te-a-ngrozit? [...] (Grigore Alexandrescu, Umbra lui Mircea. La Cozia) 2. Precizează rolul punctelor de suspensie din strofa a patra 3. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul ceas. 4. Menţionează două teme/ motive literare, prezente în poezie. 5. Transcrie două structuri/ fragmente de vers care conţin imagini artistice diferite. 6. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua. 7. Motivează alternanţa verbelor la prezent, din partea iniţială, cu cele de perfect compus,din partea finală a textului. 8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, ultima strofă, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poeticăşi mijloacele artistice. 9. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate, ambiguitate,sugestie, reflexivitate), prezentă în textul dat 2. Evidenţiază rolul virgulelor din versul „Am fost, îi zise, aci de faţă”. 3. Scrie forma acceptată de DOOM2 a cuvintelor râdicase şi favor. 4. Precizează valoarea expresivă a adjectivului nenorocită, din primul vers. 5. Transcrie două sintagme/ scurte fragmente care conţin imagini artistice diferite 6. Explică semnificaţia a două figuri de stil diferite, identificate în strofa a doua. 7. Prezintă semnificaţia titlului, în relaţie cu textul dat. 8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, strofa finală (morala fabulei). 9. Argumentează apartenenţa poeziei la genul epic, prin prezentarea a două trăsături identificate în text.

2

1.Scrie două enunţuri pentru a ilustra omonimia cuvântului luni. 5 Şi pentru nori, aceste flamuri sure Ce se târăsc pe culmi şi ocolesc Din miazănoapte către răsărituri, Cuvine-se adânc să-ţi mulţumesc Şi pentru ploi şi pentru greul vânt Şi pentru zile şi nopţi şi pentru stele Şi pentru vremi şi jumătăţi de vremi Şi pentru pacea cântecelor mele Pentru izvor şi pentru vii şi stâni Şi ce e dincolo de oseminte Pentru strămoşi şi pruncii nenăscuţi Şi bucuria-aducerii-aminte Pentru zăpezi şi crini şi pelicani Şi busuioc şi fluturi şi uitare Şi pentru amintiri îţi mulţumesc Şi pentru ziua mea de-nmormântare Şi pentru anotimpuri, luni şi ani, Pentru făclii şi spaime şi lumină, Pentru veşmintele de sărbători În vatra asta stinsă şi străină. (Ioan Alexandru, Mulţumire) 1. Menţionează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor blândă şi candidă. 6 Se trec şi florile de toamnă, cele din urmă flori, şi-n casă Lângă oglinzile-obosite, o fată şubredă şi pală Preschimbă florile în vase, evlavios ca o vestală*. Mor florile mâhnite, toamna, în casa cui n-a fost mireasă... Înc-un mănunchi, şi câte visuri şi primăveri – câtă ruină! Dac-ar avea grai ca să spuie, oglinda câte n-ar mai spune: A tale braţe obosite putere n-ar avea s-adune Troienele de flori bogate, culese zilnic din grădină. Norocu-ntăilor brânduşe culese-n zori de zi pe rouă... Cum s-a trecut, şi cum trec toate pân’ vine moartea să te cheme; Azi vasele-s împodobite cu triste flori de crizanteme: În lacrimi tremură oglinda ca faţa apelor când plouă. Şi-mbrăţişaţi alături plângem, plângi blândă, candidă vestală, Din lacrimi liniştea sporeşte, ş-a fi târziu pricepi ce-nsamnă. Brânduşele-nfloresc de-a pururi şi poate soarele de toamnă S-o-nduioşa ca să-ţi arunce pe frunte mândra lui beteală. (Dimitrie Anghel, Crizanteme) 7 Cu legănări abia simţite şi ritmice, încet-încet, Pe pajiştea din faţa casei, caişii, zarzării şi prunii, Înveşmântaţi în haine albe se clatină în faţa lunii, Stând gata parcă să înceapă un pas uşor de menuet. 2. Prezintă rolul cratimei din structura „n-ar avea”. 3. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin verbul a trece 4. Menţionează două teme/ motive literare, prezente în poezie. 5. Transcrie două structuri/ fragmente de vers care conţin imagini vizuale. 6. Menţionează două cuvinte din textul dat, a căror formă nu mai este acceptată de DOOM2, precizându-le forma literară actuală. 7. Explică semnificaţia a două figuri de stil identificate în ultima strofă a poeziei. 8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, prima strofă a poeziei, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 9. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (expresivitate, ambiguitate, sugestie, reflexivitate), prezente în textul dat 1. Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al pomilor. 2. Precizează rolul cratimei şi al apostrofului, din structura „s-au înclinat pân’ la pământ”. 3. Transcrie doi termeni derivaţi cu prefix. 2. Precizează rolul cratimei din structura „să-ţi mulţumesc 3. Transcrie un vers care conţine doi termeni derivaţi cu prefixe. 4. Menţionează două teme/ motive literare, prezente în poezie. 5. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. 6. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă a poeziei 7. Motivează folosirea repeată a cuvântului ,,şi” la începutul versurilor. 8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, strofa a patra, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 9. Prezintă semnificaţia titlului, în relaţie cu textul poeziei date.

3

Se cată ram cu ram, se-nclină, şi-n urmă iarăşi vin la loc, Cochetării şi graţii albe, şi roze gesturi, dulci arome, Împrăştie în aer danţul acesta ritmic de fantome, Ce-aşteaptă de un an de zile minuta asta de noroc. Ce e de spumă, sus pe ramuri, se face jos de catifea, Şi astfel umbrele căzute pe pajişte par mantii grele Zvârlite de dănţuitorii ce au rămas numa-n dantele, În parcul legendar în care s-a prefăcut grădina mea. Pe gura scorburilor vântul plecat a deşteptat un cânt, Şi-nvoalte* mâneci horbotate* se-ntind uşoare să salute Preludiul acestei stinse şi dulci orchestre nevăzute, Şi-apoi cu reverenţe pomii s-au înclinat pân’ la pământ.[...] Aşa-s în clipa asta toate, dar mîine albii cavaleri, Despodobiţi de-atâtea graţii, ce le-mprumută luciul lunii, Vor deveni ce-au fost de-a pururi: caişii, zarzării şi prunii, Banalii pomi din faţa casei, ce-i ştiu de-atâtea primăveri. (Dimitrie Anghel, Balul pomilor)

4. Menţionează două teme/ motive literare, prezente în poezie. 5. Transcrie două structuri/ fragmente de vers care conţin imagini artistice diferite. 6. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua a poeziei. 7. Prezintă semnificaţia titlului, în relaţie cu textul poeziei date. 8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, ultima strofă a poeziei, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 9. Motivează, cu ajutorul a două argumente, prezenţa descrierii în poezia citată.

1. Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra polisemia verbului a semăna. 8 2. Precizează rolul virgulelor din structura „Stihuri, acum porniţi, vă scuturaţi”. Stihuri, zburaţi acum din mâna mea Şi şchiopătaţi în aerul cu floare, Ca păsările mici de catifea Ce-ncep în mai să-nveţe şi să zboare. Stihuri, acum porniţi, vă scuturaţi, Ca frunzele-aurite, pentru moarte. Pustnicii tineri, trişti şi delicaţi, Păstra-vă-vor într-un sicriu de carte. Stihuri de suflet, dintre spini culese, Îndurerate-n spic şi rădăcini, Pătrundeţi, înţelese şi neînţelese, În suflete de prieteni şi străini. Şi semănaţi, cu noaptea ce vă naşte, Sfială şi-ndoieli unde-ţi cădea, Că Cel-ce-ştie, însă nu cunoaşte, Varsă-ntuneric alb cu mâna mea. (Tudor Arghezi, Epigraf*) 1. Menţionează un sinonim şi un antonim pentru sensul contextual al verbului a ucide. 9 2. Precizează rolul virgulelor din primul vers al poeziei. Cum te găseşti, uşoară zburătoare, Zăcând aci, pe-o margine de drum, Şi nu dormind într-un polen de floare, 3. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul vis. 3. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul suflet. 4. Transcrie un vers care conţine doi termeni aflaţi în relaţie de antonimie. 5. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. 6. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua a poeziei. 7. Evidenţiază o valoare expresivă a întrebuinţării verbelor la imperativ în textul dat. 8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, prima strofă a poeziei, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 9. Motivează, prin evidenţierea a două trăsături, caracterul de artă poetică al textului dat.

4

2. 7. 6. ale zambilei. Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra omonimia cuvântului vin. ca nişte urcioare Cu vin îngroşat în fundul lor de lut. Te-ai aruncat în plasa verde-a zilei Şi darurile-acum. Comentează. în 6 . Casele-adunate. Să nu le mai cânte cumva Vocea ta Şi pe cobză deştele. ambiguitate. Menţionează două cuvinte din textul dat. 11 Niciodată toamna nu fu mai frumoasă Sufletului nostru bucuros de moarte. Strânge la piept comoara ta deplină. Transcrie două cuvinte obţinute prin derivare cu prefix.10 rânduri. Lumină lină) 10 Toate Cuvintele mele sunt stricate Şi s-au îmbătat. Palid aşternut e şesul cu mătasă. 9. sugestie. identificată în textul dat. 6. Precizează valoarea expresivă a utilizării verbului a fi la timpul perfect simplu. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (expresivitate. 1. Huleşte-le! (Tudor Arghezi. prin evidenţierearelaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. Transcrie un vers care conţine doi termeni aflaţi în relaţie de antonimie. prezentă în textul dat. Precizează rolul cratimei din versul Şi-ar voi să culeagă roade. în relaţie cu textul poeziei date. Le vezi? Au căzut. Te prăbuşişi din drumul cel înalt. Au vrut să alerge şi să se joace. Prezintă semnificaţia titlului. precizându-le forma literară actuală. trupul tău de-afară Să-l caute şi-n jur să sufle cald? Cu aripa-n ţărână şi în vis. 5. Comentează. în relaţie cu textul poeziei date. Şi-ar voi să culeagă roade Fâstâcite şi neroade Din sălcii nici verzi.Învăluită-n aur şi parfum? Neascultând de vântul de la stup. 1. în 6 – 10 rânduri. S-au stricat cuvintele mele! Umblă prin mocirle cu stele De cositor După un mărţişor. 8. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă a poeziei. Prezintă semnificaţia titlului. prezentă în textul dat. Dar beţia le-a prăvălit încoace. Nu mai ştiu ce spun şi îs Bolnave de râs. 7. Că sarcina chemării te-a ucis! (Tudor Arghezi. 5. Să nu le mai spuie agale Buzele tale. 9. a căror formă nu mai este acceptată de DOOM2. Cuvintele să nu mi le mai dezmierzi. Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al vorbirii. Precizează două consecinţe ale utilizării cratimei în structura „să asculte-ndemnul”. ideea/ o idee poetică centrală. 5 . Cuvinte stricate) 4. Cât te iubesc. Voind să duci tezaurul de ceară. Exemplifică două imagini artistice diferite. 2. ambiguitate. din text. 8. 3. Norilor copacii le urzesc brocarte*. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. sugestie. 5. Prezintă o valoare expresivă a verbelor la gerunziu din prima strofă. frumoasa mea albină. Transcrie două structuri/ fragmente de vers care conţin imagini vizuale cromatice. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. 3. Puterile-amorţite ţi le rup. reflexivitate). 4. ultima strofă a poeziei. 4. Cine-o să vie. reflexivitate). s-au sculat. Stau în ţărmu-albastru-al râului de soare.

Alcătuieşte câte un enunţ în care cuvintele semn şi umbră să aibă sens conotativ. scuturând în sus. Când magii au purces după o stea.10 rânduri. din poezia citată 7. Prezintă semnificaţia titlului. niciunul. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. primele patru versuri. în şes. prin evidenţierea a două trăsături identificate la nivel lexico-gramatical şi/ sau al prozodiei. Şi cu ochii-n facla plopilor cerească Să-şi îngroape umbra-n umbra lor. 4. Evidenţiază valoarea expresivă a două verbe la modul indicativ. Comentează. prin evidenţierea a două trăsături existente în text. Precizează rolul punctelor de suspensie din ultima strofă. Scris l-ai găsit în catastif Şi i-ai trimis un înger de povaţă — Şi îngerul stătu cu el de faţă. apartenenţa acestuia la direcţia modernistă/ la modernism. dedesubt. prezente în poezie.. Cine vrea să plângă. Prezintă semnificaţia titlului. Menţionează două teme/ motive literare. şi femeia. 1. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. 7. Alcătuieşte câte un enunţ în care cuvintele înger şi stea să aibă sens conotativ. Menţionează un sinonim potrivit pentru sensul din context al cuvântului (a) purcede. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. Explică valoarea expresivă a folosirii interogaţiei retorice în ultima strofă. Menţionează două teme/ motive literare. 4. ultima strofă. Doar mie. şi bărbatul. 9. Foile-n azur. Pân-ai pierit. după plecare. Ca frunza bolnavă-a carpenului sur Ce se desfrunzeşte. Când fu să plece şi Iosif. Defineşte. 6. Demonstrează faptul că Tudor Arghezi este un înnoitor al limbajului poetic. Psalm) 13 1. 9. 8. de când mă rog. Niciodată toamna) 6.10 rânduri. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua. în relaţie cu textul poeziei date. 2. Păsările negre suie în apus. Menţionează două motive pentru care s-a utilizat cratima în structura „Pân-ai pierit”.Din mocirla cărui aur am băut. subt cer. prin trifoi. prezente în poezie. Menţionează două teme/ motive literare.. Nu mi-a trimis. 7. 3. într-un enunţ. Te-am rugat să pleci. 6. (Tudor Arghezi. la capăt. 5. 12 Nu-ţi cer un lucru prea cu neputinţă În recea mea-ncruntată suferinţă. în 6 . şi veacurile pier Aci sub tine. în 6 . Tu le vorbeai — şi se putea. Vreau să vorbeşti cu robul tău mai des. în relaţie cu textul poeziei date. De când s-a întocmit Sfânta Scriptură Tu n-ai mai pus picioru-n bătătură Şi anii mor. (Tudor Arghezi. De-abia plecaseşi. Transcrie două structuri/ fragmente de vers al căror sens implică antiteza. vecinicul şi bunul. 3. Motivează. 9. sentimentul dominant care se desprinde din poezie 8. din textul dat. Nu te-ai uitat o dată înapoi! Ţi-aş fi făcut un semn. cine să jelească Vie să asculte-ndemnul ne-nţeles. Îngerii tăi grijeau pe vremea ceea Şi pruncul. Dacă-ncepui de-aproape să-ţi dau ghies. Comentează. 8. Te urmăream de-a lungul molatecii poteci. Dar ce-i un semn de umbră-n depărtare? 6 . Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul semn 2. 5. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. Domnul.

De-abia plecaseşi) 14 Plâns de cobe pe la geamuri se opri. Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra polisemia cuvântului vatră. 1. Chemări de dispariţie mă sorb. 2. 2.10 rânduri.. Şi pe lume plumb de iarnă s-a lăsat. prezente în textul dat. 4. 5. 7. Tăind orizontul.. şi-am oftat. Prezintă semnificaţia titlului. „I-auzi corbii” ─ mi-am zis singur. 2. Explică semnificaţia a două figuri de stil identificate în prima strofă. Trist cu-o pană mătur vatra. Câmpia albă – un imens rotund – Vâslind. Tăind orizontul. mai barbar. Transcrie patru termeni aparţinând câmpului semantic dominant în poezie. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. Gri) 1. se-ntoarce-acelaşi corb. Transcrie două cuvinte/ structuri care aparţin câmpului semantic al iernii. Ca şi zarea. De ce-ai plecat? De ce-ai mai fi rămas? (Tudor Arghezi. 7. Ai ascultat de gândul cel dintâi. Amurg de iarnă. noian de negru. prezente în poezie. Sicrie negre. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. diametral. voiam şi să rămâi. 8. Menţionează două teme/ motive literare..Menţionează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor sumbru şi încet. diametral.10 rânduri.. (George Bacovia. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul a tăia. arse. 15 1... noian de negru. sumbru. în 6 . Prezintă rolul liniei de pauză în textul poetic dat.. de metal. Vibrau scântei de vis. strofa a doua. Vestminte funerare de mangal. de metal. noian de negru. un corb încet vine din fund. Precizează sensul din context al cuvintelor profund şi parfum.. Copacii rari şi ninşi par de cristal. 7 . 6. în 6 . 3. Menţionează două teme/ motive literare. 5. Alcătuieşte un enunţ cu sensul denotativ al cuvântului scânteie 4. Motivează întrebuinţarea liniei de pauză în al doilea vers din strofa a doua. gândul meu se înnegri. Comentează. Şi de lume tot mai singur. apartenenţa poeziei la simbolism 16 Carbonizate flori. solitar. Motivează. 3.. 9. Explică utilizarea cratimei în structura „se-ntoarce-acelaşi”. Iar în zarea grea de plumb Ninge gri. Comentează. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul gând. ultima strofă. (George Bacovia. Negru profund.. Nu te oprise gândul fără glas. prin evidenţierea a două trăsături existente în text. 3. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă. 8. 9... Iar în zarea grea de plumb Ninge gri. Amurg de iarnă) 4. Transcrie două structuri/ fragmente de vers care conţin imagini vizuale. în relaţie cu textul poeziei date.Voiam să pleci. Prezintă semnificaţia titlului. 6. în relaţie cu textul poetic. Pe când. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice.

9. Comentează.. în relaţie cu textul poeziei date. reflexivitate).Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al toamnei. Pe-aproape s-aude-un copil. – Rămâi.Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al ploii.. în textul dat. 8. Negru. pentru a ilustra omonimia cuvântului mai. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. Prezintă semnificaţia titlului. prezente în poezie. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 3. râzând. numai noian de negru. 8 .10 rânduri. (George Bacovia. 8. plouă cum n-am mai văzut. 2. Pastel) 18 Da. prezente în textul citat. – Mai stai de mă alintă Cu mâna ta cea mică. amorul fumega – Parfum de pene arse. 3. 8. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. Precizează rolul versului „Oh. ambiguitate. în 6 . 7. ambiguitate. în textul poeziei citate. Prezintă semnificaţia titlului. 6. strofa a doua. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă a textului citat. plânsul tălăngii când plouă! Ce basme tălăngile spun! 4.10 rânduri. Comentează. Menţionează două teme/ motive literare. şi sună umil Ca tot ce-i iubire şi ură – Cu-o muzică tristă. Oh.Carbonizat. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. Alcătuieşte două enunţuri. Negru) 5.. 5. Şi s-a pornit iubita Şi s-a pierdut în zare – Iar eu în golul toamnei Chemam în aiurare. în 6 . Transcrie câte o structură/ un fragment de vers ce conţine o imagine auditivă.. 7. 6. plouă. prin prezentarea a două trăsături existente în text. şi ploua. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. Precizează un rol al utilizării cratimei în structura „Şi-i galbenă”. strofa a treia.. plânsul tălăngii când plouă! Da. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul frunză.. Şi spune-mi de ce-i toamnă Şi frunza de ce pică. sugestie).. (George Bacovia. Menţionează două teme/ motive literare. Precizează rolul punctelor de suspensie din prima strofă. 6. 9. în 6 – 10 rânduri. 2. plânsul tălăngii când plouă! Şi ce enervare pe gând! Ce zi primitivă de tină! O bòlnavă fată vecină Răcneşte la ploaie. Şi grele tălăngi adormite. de gură. în relaţie cu textul poeziei date. Şi uită-mă pe mine. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric.o imagine vizuală. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă a poeziei. strofa a doua. 9. Motivează apartenenţa textului dat la simbolism. Cum sună sub şuri învechite! Cum sună în sufletu-mi mut! Oh. 1. plânsul tălăngii când plouă!” în poezia citată.sugestie.. Comentează.. prezentă în textul dat. 7.. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. 4. pică frunza Şi-i galbenă ca tine.. Explică rolul întrebuinţării frecvente a punctelor de suspensie şi a liniilor de pauză. respectiv.. 5.. 17 – Adio. 1.. Oh. şi nu mai plânge. prezente în poezie.

plânsul tălăngii când plouă! (George Bacovia.. zoreşte mai curând Spre malurile unde de mult îmbrăţişarea Aşteaptă să te-adoarmă aşa cum tu desmierzi. 4. cum să nu mori şi nebun? Oh.Explică rolul utilizării cratimei în structura „şi-n paralizie”. prezentă în textul dat. Tovarăş mi-i râsul hidos.. Menţionează două elemente prin care se realizează subiectivitatea în textul dat. omonimia cuvântului unde 5. (George Bacovia. ultima strofă. Ilustrează. zoreşte mai curând”. Scrie două expresii/ locuţiuni care să conţină cuvântul inimă. (Ion Barbu. 2. Aşteaptă infinită şi limpede ca marea Să te cununi cu somnul şi-n unde să te pierzi. Comentează. 8. reflexivitate). 2. 3. Ilustreazǎ una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate.Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor triste şi pală. Sub tristele becuri cu razele pale. slăvită Soră.Ce lume-aşa goală de vise! . Sunt solitarul pustiilor pieţe Cu jocuri de umbră ce dau nebunie. 6. Transcrie două structuri/ fragmente de vers care conţin imagini artistice vizuale 6. Pălind) 20 1. Pălind în tăcere şi-n paralizie. apartenenţa poeziei la symbolism 9 . – Sunt solitarul pustiilor pieţe. sugestie. 2. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua a poeziei.* Atunci. Da.. şi cu umbra. Prezintă semnificaţia titlului. Sunt solitarul pustiilor pieţe Cu tristele becuri cu pală lumină – Când sună arama în noaptea deplină. în relaţie cu textul poeziei date. 7. Motivează rolul punctelor de suspensie în textul dat. Plouă) 19 1. Motivează.Şi cum să nu plângi în abise. în 6 .. 9. 9. slăvită Soră. Să te înalţi mai gravă în cadrul tău de-azur Iar seara să-ţi umbrească înalta frumuseţe Şi astfel întregită să-atingi Acordul-Pur. 4. Explică semnificaţia a două figuri de stil identificate în prima strofă a poeziei. Transcrie două structuri/ fragmente de vers care conţin imagini vizuale. Alcătuieşte câte un enunţ în care cuvintele rază şi umbră să aibă sens conotativ.Menţionează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor cunună şi gravă.Scrie câte un sinonim pentru sensurile din text ale cuvintelor veşted şi sumbru.) 21 1. Explică rolul utilizării virgulelor în versul „Atunci. în relaţie cu textul poeziei date. 7. 3.. prin alcătuirea a două enunţuri. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. şi cu umbra Ce sperie câinii pribegi prin canale.10 rânduri. Sunt solitarul pustiilor pieţe. umedă. 8. Dar dacă-încumetarea ta şovăie şi seara Descinde friguroasă în inimă şi gând Iar. Ţi-am împletit suprema cunună de tristeţe. ambiguitate. 5.. prin explicarea a două trăsături existente în text. Ţi-am împletit. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. pe frunte apasă greu tiara. Prezintă semnificaţia titlului. Tovarăş mi-i râsul hidos.

Cu voi să se topească în gânduri de ninsoare iată. ambiguitate. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. Cât zarea-ntins. A sumbrei văi. Ce veşnic braţul ritmic al timpului aruncă…[…] (Ion Barbu. 4. ideea/ o idee poetică centrală. De-avântul surd care destinde Tot mai departe largu-i zbor Deasupra zărilor murinde. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. haotic ca neantul. 1. prezentă în textul dat. în legătură cu textul citat. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. 3. Menţionează două teme/ motive literare. 6. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. în 6 – 10 rânduri. prezente în poezie. Tot plumbul meu din suflet. iată-mă venit În faţa toamnei şi-a tristeţii Cu gândul iarăşi ispitit. identificată în textul dat. În jurul tău. (Ion Barbu. Cadavre ale florei uriaşe Monumentau un ne-nturnat* trecut… Şi nicăieri în goana pătimaşe Refluxul liniştit nu locuia C Căci. prezente în textul dat. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (expresivitate. uşor şi leneş. În dantelări de fine salbe. Oştiri de nori aleargă… ─ Ce surdă simpatie. ambiguitate. Ţinuturi ale minţii. a tuturor. pe drum. convoi de-obscură ceaţă!.. Lăsaţi să cadă-ntruna din neaua altui soare. 8. identificată în textul dat 9.Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor neîncetat şi potolită 2. Alcătuieşte un enunţ în care cuvântul drum să aibă sens conotativ. 9. Explică semnificaţia a două figuri de stil diferite din prima secvenţă (versurile 1 .Motivează utilizarea cratimei în structura „să vă-mpresoare” 3. Te uită.sugestie. 1. vine vremea când albe. 4.Scrie câte un sinonim pentru sensurile din text ale cuvintelor scumpă şi aruncă 2. 5. Precizează valoarea expresivă a utilizării adjectivului mobil în versurile: „Oglindă călătoare. în 6 . desfrunzirile din urmă! Te uită. spre voi întins mă poartă? Aţi prefăcut în domuri de argint natura moartă Şi-aţi pus în peisagiu un nou fior de viaţă. reflexivitate). Motivează întrebuinţarea punctelor de suspensie în cea de a doua strofă. împietrite. Pe gând descăleca-vor zăpezi neprihănite… Cad fulgii şovăielnici. lăsaţi să vă-mpresoare. ─ Asemenea câmpiei.9). Explică semnificaţia a două figuri de stil diferite.. aşa cum în poveste Cad stropi de piatră scumpă. identificate în penultima strofă a textului 10 . Te prăvăleai. o. nori metalici.10 rânduri. frânturi de stâncă. Exprimă-ţi opinia despre rolul utilizării persoanei a II-a în discursul liric. reflexivitate). 5. ideea/ o idee poetică centrală. 8. vastele păduri Stau veştede sub greaua turmă De nori haotici şi obscuri. Comentează. 6. Transcrie un vers care conţine o locuţiune adjectivală folosită cu efecte expresive. Fulgii) 23 Din culmea unde mai presus de nor Doar gheaţa îşi sculptează diamantul. soli ai crustei albe Ce-o să se-aşeze de pe-acum. blocuri mohorâte. 7. Peisagiu* retrospectiv. sub cerul vânăt încă. cer mobil/ Te-ai încadrat într-o uşoară spumă”. sugestie. 5. peste Un strălucit războinic. gigant clocotitor. cuprins de vrajă-adâncă.O. Pe tufă umedă. 3. Comentează. Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra polisemia cuvântului aproape 4. I) 22 Din nevăzute urne ei cad pe albul umăr Al dealurilor prinse de-o crustă argintie. forme călătoare. 6. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă 7. lut. Voi. Nori turburi. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. Prezintă semnificaţia titlului. Un cinic puf au nins scaieţii… Şi totuşi.

lume! (Lucian Blaga. în relaţie cu textul citat. 9. 3. sugestie. de la sine aproape. Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al naturii. ai dispărut aproape. Cu multele.10 rânduri. 11 . Comentează valenţele expresive ale utilizării verbului la modul conjunctiv. pietrificat. 8. în 6 . Iubeşti – când suavă icoana ce-ţi faci în durere prin veac o ţii înrămată ca-n rana străvechiului verde copac. Precizează două elemente prin care se realizează subiectivitatea în textul dat. (Ion Barbu. prezente în poezie. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. Explică semnificaţia a două figuri de stil diferite din strofa a doua 6. 7. 7.Cu lumea lui năvalnicele ape… Dar anii au trecut… Din matca ta. 5. 1. 3. cer mobil. prima strofă. Ilustreazǎ una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. Precizează două particularităţi prozodice ale textului. Comentează. sugestie). Motivează folosirea virgulelor din primul vers. Neîncetat mărirea ta o plânge. lume. Dogorâtor Să te topesc în sângele meu cald Cu tot ce ai: Cu munţii tăi. Prea strâmtă-atunci. 8.10 rânduri. de foc. Cu râsul tău. Alcătuieşte un enunţ în care cuvântul inimă să fie folosit cu sens conotativ. semnificaţia amplei enumeraţii din text. prezentă în textul dat. 2. 1. Explică rolul expresiv al adjectivului pronominal de întărire însumi din versul „Să-mi beau apoi eu însumi sângele bogat”. ambiguitate. acord eternizat. Transcrie două cuvinte/ structuri folosite în text cu sens conotativ 4. ambiguitate. Dar murmurul. În unda potolită se răsfrânge. prezente în poezie. 2. Menţionează două teme/ motive literare. lume! Aş vrea să te cuprind întreagă În piept. 9. Te-ai încadrat într-o uşoară spumă Şi-ţi porţi acum cristalul tău steril Spre-a mărilor îndepărtată brumă. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. Precizează rolul liniilor de pauză utilizate în primul vers al fiecărei strofe. 6. 7. Lume!) 25 Iubeşti – când urciorul de-aramă se umple pe rând. de-anotimpul din vine. Cu picurii de rouă.Scrie câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor se deşteaptă şi simţire. Cu cerul tău. de flori şi de toamnă. 4. Râul) 24 O. Oglindă călătoare. unde nu ajung sorii. Iubeşti – când sub timpuri prin sumbre vâltori. Nenumăratele fecioare cari păşesc Cutremurate-n clipa asta De-un dor. 5. Cu tot ce plânge-n tine-aş vrea Să le topesc în trupul meu Şi strop cu strop Din inimă Ca dintr-o cupă Să-mi beau apoi eu însumi sângele bogat Şi surâzând Să pier Gustându-te o dată din belşug Ameţitoare Şi largă mare de minuni: O. în textul dat. prin evidenţierea relaţiei cu ideea poetică. Comentează. prezentă în textul dat. Explică semnificaţia titlului. Menţionează două teme/ motive literare. în 6 . Şi-ntregul tău trecut. Justifică utilizarea persoanei a II-a singular a verbelor şi a pronumelor în textul dat. reflexivitate). Pe minunatul tău pământ.

prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 4. în 6 . cu schimbul. Aici e casa mea.te-avânţi să culegi printre umbre bălaiul surâs al comorii. Prezintă două particularităţi prozodice ale acestei poezii 7. Precizează două teme/ motive literare identificate în poezia dată. că-n drumuri la capăt te-aşteaptă nu moartea. Explică semnificaţia titlului. despre cerul spre care creştem. o semnificaţie a amplei enumeraţii din versurile 6 . 12 . ci altă poveste. despre arhanghelii cari ară cu plugul grădinile omului. 2. în relaţie cu textul dat. Comentează. Exprimă-ţi o opinie argumentată despre relaţia dintre titlu şi textul poeziei. Prezintă două particularităţi prozodice ale textului 6. 8. Pe coastă-n vreji de nouri creşte luna. Menţionează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. reflexivitate). prezentă în textul dat. 6. în poezia citată. 4. ambiguitate. Gura ta e strugure-ngheţat. despre ură şi cădere. 5. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. 5. Numai marginea subţire-a lunii ar mai fi aşa de rece – de-aş putea să i-o sărut – ca buza ta. Scrie câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor soartă şi a creşte. 7. Dincolo soarele şi grădina cu stupi. furtună îţi este-n aceeaşi măsură şi lavă pătrunsă de lună. Iubire 26 Livada s-a încins în somn. Dar cuvintele sunt lacrimile celor ce ar fi voit aşa de mult să plângă şi n-au putut. în 6 . Îmi eşti aproape. sugestie). sugestie.10 rânduri. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. Mâni tomnatice întinde noaptea mea spre tine şi din spuma de lumin-a licuricilor verzui ţi-adun în inimă surâsul. Alcătuieşte un enunţ în care cuvântul drum să aibă sens conotativ. prezentă în textul dat.10 rânduri. 9. (Lucian Blaga. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. Menţionează două teme/ motive literare. vă uitaţi printre gratii de poartă şi aşteptaţi să vorbesc. Explică efectul stilistic al utilizării indicativului prezent. a treia strofă. Prin noapte simt o pâlpâire de pleoape.10 rânduri. despre orişice poţi să vorbeşti cât vrei: despre soartă şi despre şarpele binelui. Iubeşti – când simţiri se deşteaptă că-n lume doar inima este. credeţi-mă. tristeţe şi răstigniri şi înainte de toate despre marea trecere. Exprimă-ţi o opinie argumentată despre rolul alternanţei formelor verbale şi pronominale în construcţia discursului liric. odihnă. Precizează rolul virgulelor din al patrulea vers al poeziei 3. Iubeşti – când întreaga făptură. Comentează. în 6 . Precizează rolul liniilor de pauză din text. Înfrigurare) 27 1. 9. ultima strofă. ambiguitate. 9. Din genele-i de stufuri strâng lacrimi de văpaie: licurici. 8. Voi treceţi pe drum.11 ale poeziei 8. – De unde să-ncep? Credeţi-mă.Scrie câte un sinonim contextual pentru cuvintele surâsul şi pâlpâire. Interpretează. (Lucian Blaga. 2. 3. 1. prezente în poezie.

caldul Septembre. 5. Explică sensurile opoziţiei între rai şi iad. 7. 6. în 6 . rolul interogaţiilor retorice prezente în text. 9. prezentă în textul dat 1. 3. Către cititori) 28 1. 4..Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al timpului 13 . 9.10 rânduri. Exprimă-ţi o opinie argumentată despre relaţia dintre titlu şi textul poeziei citate. Precizează rolul ghilimelelor utilizate în finalul poeziei.. Între frunza ce cade şi ramura goală moartea se circumscrie c-un gest de extatică boală. ce minune Mă-mbată de visez că eu păşesc pe bolta unui cer? Şi ce venin mă face s-aiurez Că glia neagră de păcate Răsună sfânta ca un clopot Sub paşii mei de plumb?.Amare foarte sunt toate cuvintele. de nu se stinge? Şi când cutreier blestematele ogoare. 4. reflexivitate). Din ce mi-am plămădit nestăvilita nebunie de-a trăi Vârtejul meu de-avânt şi dulcea sete de-a juca. Prezintă rolul exclamaţiilor din strofa a doua. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. 3. Alcătuieşte două enunţuri prin care să ilustrezi polisemia verbului a suna. Lumina ce largă e! Albastrul ce crud! Unei noi creşteri. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. (Lucian Blaga. Comentează. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă. Motivează scrierea cu majusculă a substantivului Septembre. (Lucian Blaga. Prezintă două particularităţi prozodice ale textului. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. Când văd mormintele şirag încoronate Cu iederă ca nişte frunţi de-nvingători cu lauri Din ce-mi hrănesc scânteia mea de râs. se pare c-am fi hărăziţi şi aleşi. până-n cealaltă zare încă o dată tărâmul să crească ar vrea. nebunul. Alcătuieşte două enunţuri prin care să ilustrezi polisemia cuvântului colţ. Nu ştiu. să vă ies în cale cu ochii închişi. 2... 2.Scrie câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor nestăvilită şi a cutreiera. Şi-o clipă ne e-ngăduit bănuitului Sud să-i trimitem un gând fără greş. 7. văratice-n toamnă. Menţionează două teme/ motive literare identificate în poezia citată. Menţionează două figuri de stil utilizate în primele două versuri ale poeziei. 5. de aceea – lăsaţi-mă să umblu mut printre voi. Un joc îngânând cu lemnoasele membre sună târziul. 8. Zi de septemvrie) 30 1. 6. sugestie. Comentează. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază eul liric în textul dat. în 6 . Şi-n unghi săgetat pământu-şi trimite cocorii spre cercul cel mare. 8. dar râd şi strig cutezător în vânt: „De ziua de apoi nu mă-nspăimânt – În iad de-ajung M-oi bucura de-un colţ în el ca de un rai întreg!. ultima strofă.10 rânduri.” (Lucian Blaga. din ultimele două versuri ale poeziei. Ecce homo!) 29 Vino să vezi! În târzia bogata căldură închis între ziduri cine-ar mai sta? Precum a mai fost..Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al naturii. ambiguitate. Când din pământ sorb numai fiere?..

(Geo Bogza. 4. ambiguitate. Scrie câte un sinonim contextual pentru cuvintele înlănţuiţi şi melancolie. Atunci cu braţul rece mă vei strânge. Comentează. sugestie. Transcrie. Explică utilizarea cratimei în structura „Dumnezeieşte-ntraripaţi”. Pe care-n raza galbenă de lună. în 6 – 10 rânduri. 4. 7. Dacă îl ascult cu urechea dreaptă Ceasul meu bate clipele vieţii mele. 7. Evidenţiază semnificaţia titlului. Pe marginea de umbră a tunicei În timp ce peste noi va ninge rar O pulbere din Coada Berenicei*. clocotitoarele valuri ale pădurii loveau digul pieptului meu.2. 5. în relaţie cu textul poetic dat. prezent în poezie. 3. identificată în textul dat. 3. 8. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie.10 rânduri. prezente în textul dat. 2.Transcrie. Cum îmi bate ceasul) 31 1. Dacă îl ascult cu osul frunţii Ceasul meu măsoară durata universului. două cuvinte care aparţin câmpului semantic al naturii. Dacă îl ascult cu urechea stângă Ceasul meu bate clipele vieţii tale. I ) 32 1. 14 . Alcătuieşte două enunţuri prin care să ilustrezi omonimia cuvântului mare. 5. Dacă îl arunc în neant Şi îl ascult cu memoria morţilor Dau înapoi cu trei regnuri Şi devin Cuvânt. 8. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. Precizează rolul cratimei în versul „nu-mi da”. legănarea de frunze abia începea. o idee/ ideea poetică identificată în textul dat. ideea/ o idee poetică centrală. Exprimă-ţi opinia despre semnificaţia cuvântului cântec. Acelaşi pescăruş în larg va plânge. 9. 2. Explică valoarea expresivă a utilizării indicativului prezent. în text. Înlănţuiţi în tânără cunună. 5. Ca să plutim fanatici împreună. Dumnezeieşte-ntraripaţi de vânt! Un cântec printre ani şi un descânt. 4. Interpretează semnificaţia verbelor la modul conjunctiv în textul dat. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. Dacă îl arunc în foc Dau înapoi cu două regnuri şi devin piatră. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. Dacă îl arunc în apă Dau înapoi cu un regn şi devin copac. Comentează. un vers care conţine doi termeni ai aceleiaşi familii lexicale. Abia se trezeau din adormire. reflexivitate). Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat 6. Cununa Ariadnei*. 9. Melancolia va luci stelar. 3. prezentă în textul dat Un cântec fără moarte aş vrea să cânt: Corabie cu pletele-n furtună. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în textul poeziei citate. (Dan Botta. Alcătuieşte două enunţuri prin care să ilustrezi polisemia verbului a asculta. din prima strofă. Să-l cânte-ndrăgostiţii pe pământ. din textul dat. în 6 . Menţionează două teme/ motive literare. Motivează scrierea cu majusculă a substantivului Cuvânt. Precizează două particularităţi prozodice ale poeziei citate 6.

Numeşte sentimentul dominant care se desprinde din poezie 6. Comentează. 1. 2. Prezintă semnificaţia titlului. Cu mâinile la spate. Menţionează două teme/ motive literare. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat.talazuri creşteau. cu valoare de simbol. marea pădurii. cu degetul la gură. în luciul rânjitor.10 rânduri. Explică utilizarea cratimei în structura „vâr faţa-n redingotă”. de mine să uit. Pe-o bancă de mesteacăn. 6.10 rânduri. Marea) 33 6. nu-mi da nici boarea prielnică. 5. Transcrie un vers care conţine un adjectiv cu valoare expresivă în prima strofă. Exprimă-ţi opinia despre metafora cu valoare de simbol „marea pădurii". Scrie două enunţuri pentru a ilustra polisemia substantivului coamă. Ax redingotei* negre. în 6 . cu coamele pe umăr. 9. zâmbindu-ţi. „lacul cel de munte”. (Emil Botta. Ce mare furioasă! Şi valurile ce sălbatece creste aveau. Visările-ţi oglindă şi-ncheagă-ale ei unde. Comentează. 8. identificată în textul dat. în relaţie cu textul poeziei date. Explică rolul acumulării negaţiilor în a doua parte a poeziei. ultima strofă. Şi apa ce-aţipeşte. sub ninşii colţi alpini. 3. Sau tăcut. 4. ideea/ o idee poetică centrală. Şedea acum un secol Poetul. Că va pieri. în zadar vei cere viclenei năluciri Să-ţi mai învie-o clipă a stinsei fericiri. Exprimă-ţi opinia despre semnificaţiile motivului literar. Zeiţă frumoasă cum nu ştiu a spune. cătând solemn un număr De trestii pentru orga cu fluierul acut. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice 9. Explică rolul repetiţiei structurii „solemn şi elegant” în textul poetic. Încununându-ţi fruntea cu mohorâte flori. Grădinile Amăgirii) 34 1. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice 9. solemn şi elegant. 8. primele cinci versuri. Doar uitarea. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. văzduhul veşted tresaltă-n lung fior. prin raportare la câmpul semantic dominant La lacul cel de munte. Nici busola şi nici crucifixul nu-mi da. Şi când ursuză luna în tulburi nori s-ascunde Şi mut. 5. prezente în poezie. Dar. Va răsări iar umbra cu chip înşelător Cu ochi a căror taină tu n-ai ştiut pătrunde. Tu Dimineaţă. să mă pierd pe clocotitoarea. Se preumbla prin codri. Motivează titlul poeziei. (Mateiu I. nu-mi da nici vântul prea lin pe marea pădurii. Grădinile amăgirii te-aşteaptă-acolo unde Apusa tinereţe s-a ofilit de dor. Nici ţărmuri nu vreau. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în a doua strofă. 7. 7. în 6 . Prezintă semnificaţia titlului. 3. Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra sensul propriu şi sensul figurat al cuvântului a (se) ofili. Explică un rol al întrebuinţării cratimei în structura „tresaltă-n lung fior”.10 rânduri. Menţionează câte un sinonim contextual pentru cuvintele ursuză şi taină. în relaţie cu textul poeziei. 4. ţilindrului* gigant (Funebra turlă sumbră printre molifţi şi pini). 2. Comentează. 8. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. 7. Caragiale. 15 . Şi singur iar vei plânge în searbedele zori Amara soartă care te-a prigonit cu ură. nu vreau să ajung undeva. în 6 .

în astă tristă vale. încet şi luna. prezente în poezie.10 rânduri. Explică utilizarea apostrofului în structura p’ acea. ……………………………………………………. 8. de mă aşez cu jale. prin reliefarea a două trăsături existente în text 8. 1. Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al naturii. identificate în text. Prezintă semnificaţia titlului. în relaţie cu textul citat. (Vasile Cârlova. şi-n curând s-alină. 3. Motivează încadrarea versurilor în lirica romantică. în 6 . Cu mâinile la spate vâr faţa-n redingotă. Ce-ar fi dădut extaze lui Richter* şi lui Tieck*. Din ape ies sirene şi o undină* gotă. ultima strofă. Din ochi clipeşte-ncet cicoarea Şi-adoarme-apoi şi ea. P’ acea plăcută vreme. 16 . Menţionează două teme/ motive literare. Peste culmi încet amurgul moare Şi-ntors cu faţa cătr-apus Dă semne nopţii din ponoare 1. Iar eu mă pierd în codri solemn şi elegant. 7. Transcrie două cuvinte a căror formă nu mai corespunde normelor limbii literare actuale. Comentează. Înserare) 36 ] Prin vişini vântul în grădină Cătând culcuş mai bate-abia Din aripi. Căci ziua-ntreag-a tot cântat Şi tace-acum gândind aiurea. Sub dealuri amurgeşte zarea. Şi zefirul mai rece începe de suspină P’ în frunze. 2. Exemplifică două imagini artistice diferite. 4. 2. Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra sensul conotativ şi sensul denotative al cuvântului a (se) întuneca 4. Se-ntunecă prin văi cărarea Şi-i umbră peste sat.Descoperit-am lacul între păduri. Prezintă semnificaţia titlului. Pe muchea cea mai naltă.10 rânduri. Comentează. ultima strofă. (G. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie 5. c-o frunte mai blajană Îşi caută de cale adesea mulţumind. turlă. Neoromantică) 35 Pă când abia se vede a soarelui lumină În vârful unui munte. De sgomot mai de laturi eu totd’ auna viu. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. Se urcă pe Orizon câmpiile albind. Şi plină de plăcere. C-un tic Mărunt tic-tic din vestă ceasornicul măsoară Tăcerea greieroasă ce valea împresoară. P’ acea singurătate ce ochiul sus priveşte. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul soare. ţilindrul cel gigant. Când razile de soare natura stăpânesc. 5. Iar roşul mac închide floarea. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă. 6. Îndată ce şi umbra de noapte se iveşte Grămezile de stele încep de strălucesc. 6. 9. În cap îmi creşte. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. Călinescu. 9. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. Singurătăţii încă petrecere de ţiu. 3. Exprimă-ţi o opinie argumentată despre rolul verbelor la modul indicativ. pe fruntea unui nor. Încet.. Eu cred c-a obosit pădurea. în 6 . în relaţie cu textul dat. Numeşte sentimentul dominant care se desprinde din textul citat. pe câmpie cevaşi mai tărişor. în textul dat. timpul prezent. vremelnică stăpână. 7. Explică utilizarea cratimei în structura „haine-ntunecate”.

În coaja lui tirană. Munţii) 38 1.. nemărginirea oarbă. Cu creştetul în nouri. timpul perfectul compus. Cotropitori. Când inima-mi...10 rânduri. în 6 . Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. 7. prezent în text. Prezintă semnificaţia titlului. 9. 8. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul inimă. (Nichifor Crainic. în relaţie cu textul citat Şi de pe vârf de munte mă voi sui pe-un nor. Explică rolul liniilor de pauză în textul poetic da 3. în voie. să fug. 2.. statornic curcubeu – În setea-mi de lumină. Cu aripile vâsle prin valul de azur. Exprimă-ţi o opinie argumentată despre rolul verbelor la modul indicativ. Ca voi. Şi aţi ţâşnit spre cer – revolte uimitoare – Să împietriţi pe veci. să-mi pari o piatră seacă Scăpând rostogolită spre-adâncuri fără fund.10 rânduri. Munţii mei!. Interpretează semnificaţia verbelor la timpul viitor. în discursul liric. Alcătuieşte câte un enunţ în care cuvintele drum şi sete să aibă sens conotativ. Desmărginire) 17 . odată. Motivează titlul poeziei. frumoasă lume. Comentează. o munţii mei. Mă va-nvăli. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. (Aron Cotruş.. în lupte uriaşe. slut şi-omorâtor de greu. Voi sfărâma sub pleoapă tot spaţiul din jur Şi-mi voi culca suspinul pe norul meu: şalupă Ritmată de arhangheli. Explică utilizarea virgulelor în versul „Iar tu. să-mi pari o piatră seacă”. m-am opintit mereu. Să mă înalţ – sălbatic. 4. 2. (George Coşbuc. Am sângerat zadarnic. la proră şi la pupă. Despovărat de zgura părerilor de rău. 7.Ea-mbracă haine-ntunecate Şi liniştit din aripi bate Plutind tăcută-n sus. 1. pământ rătăcitor. în carnea-i milenară. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. în textul dat. să scap. în drumul către soare. Şi străbătând. 6. Duşmani şi prieteni.. Menţionează câte un sinonim contextual pentru cuvintele amară şi azur. ideea de posesie. 9. în textul citat. Unind într-o sforţare puterea voastră toată. 5.. Numeşte două teme/ motive literare prezente în poezie. pe creştete de hău. Transcrie două structuri care exprimă. Comentează. zilnic. 3. Aţi spart pământul aspru ce v-a ţinut în faşe. 4. spumoasă. ultima strofă. fâşii voi deslipi-o. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în poezia citată. ultima strofă. Scrie câte un sinonim contextual pentru cuvintele zadarnic şi nemărginire. Zi grea.. 5. Oceane de văzduhuri s-or lumina rotund Prin stele-arhipelaguri şalupa mea să treacă. Precizează un simbol literar. o zi de-adio. Iar tu. de-al cărnii mele jug Despotic. Ca dintr-o strâmtă ocnă să scap odat’ din mine: Să ies. în 6 . Cu sufletu-mi ce totul râvneşte să absoarbă. O pretutindenească vibrare de lumină Şi m-oi topi în boare de muzică divină. în legatură cu textul dat. frumoasă lume. de tine. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. cutremurată va fi. De piedica-mi de humă. pe care îl consideri esenţial în transmiterea mesajului acestei poezii. Amară frumuseţe. 8. 6. Ca voi. Pastel) 37 În frământări aprinse.

linge glezna pietrelor. ambiguitate. Transcrie. Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra sensul denotativ şi sensul conotativ al cuvântului oglindă. Prezintă semnificaţia titlului. prezente în textul dat 6. Cum creşte jalea-n tagma suferindă A chipurilor în amurg plăpând. în 6 . Scrie câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor mlădios şi a plăsmui.. Să fie iarnă) 40 Meşterul.. identificată în textul dat.. deschide nişte oarbe. prezentă în textul dat 1. sihastră. respectiv.. un vers care conţine un adjectiv cu valoare expresivă. (Ştefan Augustin Doinaş. Comentează.. 3.. Iat-o: frunză palidă.. Spre specii calde. (Leonid Dimov. Zgribulită-n cuibul ei amar de pământ. 18 . mişcă braţe gingaşe. Explică utilizarea virgulei în versul „Ah. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă a textului dat... să-nţeleg Ori şuieră preziceri şi colinde Să fie iarnă pentr-un ev întreg.. 5. Menţionează două teme/ motive literare..* eve* Şi cavaleri cu lire la oblânc. 4. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul pământ 4... Mânând în turme zei.. Cum se lipesc cu toţii de oglindă Să treacă dincolo cât mai curând.. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. sugestie... Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. 7. 2. o personificare. din textul dat.. 7... în relaţie cu textul poeziei.....39 Cum roade visul firea cea aeve Cu fiecare noapte mai adânc. înalţa coloane şi-arhitravă*. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie... 9. Şopteşte-mi vorbe clare.. menandri.. iedera-ncerca fără de spor să i se-nfăşoare pe picior.. Explică utilizarea cratimei în structura „nu-ţi va păstra”. sfioasă şi firavă. Transcrie două structuri/ fragmente de vers care conţin imagini ale naturii. Ah.. în fragmentul dat.. Nici pasărea sub domuri vegetale. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie.. 8.. Motivează scrierea cu literă mică la începutul unora dintre versurile poeziei.. Comentează. Scrie câte un sinonim contextual pentru cuvintele jale şi năluci. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. două cuvinte care aparţin câmpului semantic al arhitecturii. 4.. streşini şi firide. reflexivitate). 1. 5.. 2. sugestie.... . Într-o zi.... Alcătuieşte un enunţ în care cuvântul apă să aibă sens conotativ.. prelungi. Iedera îndrăgostită) 41 1. de-atunci şuvoaie-ntregi de clipe şi-au vărsat luminile în vânt! Iedera-mbătată de cuvânt muşca zidul nalt ca să nu ţipe şi mereu. populând estrade La circul interzis pentru cei vii. care să conţină un epitet dublu.. din a doua strofă. se alintă seara sub fereastră.. ideea poetică/ o idee poetică centrală.. de-atunci şuvoaie-ntregi de clipe". ideea/ o idee poetică identificată în textul dat.. Explică semnificaţia alternării modurilor şi a timpurilor verbale. zâmbindu-i. 5. 2...10 rânduri...10 rânduri. Nu mă lasa. 3. ambiguitate. în 6 . 6. reflexivitate).. Transcrie. Transcrie câte un vers/ o structură. 6. Explică utilizarea cratimei în structura „să-nţeleg”. prezentă în textul dat. suind cu soarele pe dungi..... el i-a spus: – Vrei să stăm de vorbă? Vino sus.. de umeri mă cuprinde. Cum nasc apoi năluci în cavalcade Gonind uşor spre porturi sidefii. 8. 9. mereu îşi ia avânt. 3. stropit pe mâini cu var.. pântece de noi cariatide* şi.

Menţionează două teme/ motive literare. Ca s-o aştern frumos în lungi şiraguri. Explică utilizarea punctelor de suspensie în versul „că aş vrea să fii întotdeauna a mea. Prezintă două elemente prin care se realizează subiectivitatea în textul dat 8. prezente în textul dat. Comentează. ca tine. prin evidenţierea a două trăsături identificate în textul citat. prezente în textul dat. cu toate că în definitiv n-ai făcut decât să mă săruţi. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. ideea/ o idee poetică identificată în textul dat. Menţionează două teme/ motive literare. în 6 . Ilustrează conceptul poezie lirică. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor timid şi trezind. în 6 . Am plecat apoi cu tine prin viaţă – desigur. fugarnice cristale. ambiguitate. 3.10 rânduri. Transcrie un vers în care apare o imagine a femeii iubite 5. reflexivitate). Prezintă semnificaţia titlului. în 6 . nevăzută. Explică semnificaţia a două figuri de stil identificate în prima strofă 7. nici crinii-orgolioşi ce ţi-au întors spre tine-nfioratele petale nici apele. deşi faptul că te iubesc îmi apare evident. 3. Transcrie două structuri/ versuri care conţin imagini artistice ale „iambului”. 4. 6. Comentează. 2. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 9. prezentă în textul dat. prezentă în textul dat. 6. hrănindu-se cu aşteptări mereu: nimic din tot ce-a plăsmuit natura nu-ţi va păstra fiorul şi măsura mai credincioase decât versul meu. 7. că te iubesc. (Ştefan Augustin Doinaş. Alcătuieşte câte un enunţ în care cuvintele mână şi ochi să aibă sens conotativ. De mult mă lupt cătând în vers măsura. ambiguitate. totul e roz şi plin ca în literatură sau ca într-un refren de tangou… În clipa asta ţi-am simţit buzele pe gură… Cu toate că eşti frumoasă. Banală) 43 1. Comentează. nici stalactita palidă ce creşte. 19 . Ce plină e ca toamna mierea-n faguri. Alcătuieşte câte un enunţ în care cuvintele gură şi toamnă să aibă sens conotativ. punând mâna la ochi. 9. 5. Motivează scrierea cu literă mică la începutul unora dintre versurile poeziei 8. 9. Ce aspru mişcă pânza de la steaguri Trezind în suflet patima şi ura – Dar iar cu dulce glas îţi împle gura Atunci când Amor timid trece praguri! De l-am aflat la noi a spune n-o pot. De poţi s-auzi în el al undei şopot. Ce fără piedici trec sunând cezura*. Nimic) 42 7.. m-am gândit că eşti frumoasă. ideea/ o idee poetică identificată în textul dat. 1. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate.”.10 rânduri. 8.nici trestia cu mlădiosu-i tors. reflexivitate). în relaţie cu textul poeziei date. Astăzi. Explică utilizarea punctelor de suspensie în versul „Aceste toate singur nu le judec…”. îngereşte. sugestie. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă. strofa a doua. 4.10 rânduri. nici firele pe care-ades le-ai tors sunându-le cu degetele tale. că aş vrea să fii întotdeauna a mea… Şi gândul mi se părea cuminte şi firesc. nu ştiu de ce te urăsc în acest moment… (Geo Dumitrescu. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor firesc şi urăsc 2.sugestie.. în care anii tineri ţi i-ai stors.

Menţionează două teme/ motive literare. 6. Optzeci de ani îmi pare în lume c-am trăit. (Mihai Eminescu. 2.10 rânduri. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă. Aducerile-aminte pe suflet cad în picuri Redeşteptând în faţă-mi trecutele nimicuri. Ş-alături luna bate trist în geamuri. 2. 5. Prezintă semnificaţia titlului. Se toarce-n gându-mi firul duioaselor poveşti. apartenenţa poeziei la romantism. Puternic iar – de-o vrea – e pururi iambul*. prezente în textul dat. Departe sunt de tine…) 1. 6. Motivează. (Mihai Eminescu. Petrec în minte viaţa-mi lipsită de noroc. prezentă în textul dat. vei fi murit de mult! (Mihai Eminescu. Transcrie două structuri/ versuri care conţin imagini ale fiinţei iubite. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor senină şi mişcă. Ai obosit. ambiguitate. Alcătuieşte câte un enunţ în care cuvintele a bate şi întuneric să aibă sens conotativ. Transcrie două structuri/ versuri care conţin imagini ale fiinţei iubite. În sărutări unim noi sărmanele vieţi… O! glasul amintirii rămâie pururi mut. 7. că tu vei fi murit. 20 . 9. sugestie. Prezintă semnificaţia titlului. Deasupra-mi crengi de arbori se întind. prezente în textul dat. Alcătuieşte câte un enunţ în care cuvintele foc şi ochi să aibă sens conotativ. 3. Desfaci visând pieptarul de la sân. Să uit. Iambul) 44 1. în relaţie cu textul poeziei date. L-ai aruncat pe umeri de ninsoare. 4. Că sunt bătrân ca iarna. cu mâna ta cea fină În val de aur părul despletind. În întuneric ochii mei rămân. 4. Dar prin fereastra ta eu stau privind Cum tu te uiţi cu ochii în lumină. Ş-atuncea dinainte-mi prin ceaţă parcă treci Cu ochii mari în lacrimi.10 rânduri. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. ultimele patru versuri. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. Crengi mari în flori de umbră mă cuprind Şi vântul mişcă arborii-n grădină. Menţionează două teme/ motive literare. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. mai blând şi pudic. reflexivitate). 8. 7. Comentează. 3. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor clipă şi pururi. Să uit pe veci norocul ce-o clipă l-am avut.De e al lui cu drept acest preambul – Aceste toate singur nu le judec… Dar versul cel mai plin. în relaţie cu textul poeziei date. strofa a doua. Încet te-ardici* şi sufli-n lumânare… Deasupră-mi stele tremură prin ramuri. Stau în cerdacul tău… Noaptea-i senină. Comentează. 5. cu mâni subţiri şi reci. Stau în cerdacul tău…) 45 Departe sunt de tine şi singur lângă foc. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în primele patru versuri ale poeziei. 8. cum dup-o clipă din braţele-mi te-ai smult… Voi fi bătrân şi singur. Explică utilizarea cratimei în structura „parc-ai vrea”. Explică utilizarea cratimei în structura „sufli-n lumânare”. 9. Cu degetele-i vântul loveşte în fereşti. Cu braţele-amândouă de gâtul meu te-anini Şi parc-ai vrea a-mi spune ceva… apoi suspini… Eu strâng la piept averea-mi de-amor şi frumuseţi. prin evidenţierea a două trăsături existente în text. în 6 . în 6 .

primul catren. prin referire la două caracteristici 21 . Din valurile vremii…) 47 1. 6.46 Din valurile vremii. Motivează încadrarea poeziei în lirica romantică. Comentează. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. 8. Transcrie două versuri care conţin o descriere specifică imaginarului poetic eminescian. Explică semnificaţia unei figuri de stil din a doua strofă. iubite înger scump”. 9. Motivează structurarea textului sub forma unui monolog adresat. pe baza cărora este realizat tabloul cosmosului. Pentru mine vreodată? (Mihai Eminescu. pe inima-mi s-o ţin. iubite înger scump. 2. Prezintă semnificaţia titlului. 5. 3. Dar vai. Menţionează două teme/ motive literare romantice. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. Motivează încadrarea poeziei în lirica romantică. mai departe. iubita mea. prima strofă. 3. Că mii de ani i-au trebuit Luminii să ne-ajungă. Şi faţa mea în lacrimi pe faţa ta s-o plec. astfel de treci Şi umbra ta se pierde în negurile reci. Peste vârfuri) 48 La steaua care-a răsărit E-o cale-atât de lungă. 1. Explică semnificaţiile a două figuri de stil diferite. 5. pe baza cărora este realizat tabloul naturii 7. 3. când fermecată Inima-mi spre tine-ntorn? Mai suna-vei dulce corn. 6. Dintre ramuri de arin Melancolic cornul sună. 8. 1. existente în poezie. 2. Alcătuieşte câte un enunţ în care cuvintele lacrimă şi a încălzi să aibă sens conotativ. 4. Explică semnificaţiile a două figuri de stil diferite. Mai încet. prin referire la două caracteristici prezente în text. (Mihai Eminescu. Cum oare din noianul de neguri să te rump. Motivează încadrarea poeziei în lirica romantică. Femeie între stele şi stea între femei. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. Şi întorcându-ţi faţa spre umărul tău stâng. răsai Cu braţele de marmur. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul cale. În ochii fericirii mă uit pierdut şi plâng. 2. în relaţie cu textul poeziei date. Să te ridic la pieptu-mi. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul inimă. mai aproape. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. tot mai încet. Mai departe. bălai – Şi faţa străvezie ca faţa albei ceri Slăbită e de umbra duioaselor dureri! Cu zâmbetul tău dulce tu mângâi ochii mei. în 6 – 10 rânduri. Sufletu-mi nemângâiet Îndulcind cu dor de moarte. prin evidenţierea a două trăsături prezente în text. Evidenţiază rolul virgulei în versul „Să te ridic pe pieptu-mi. în relaţie cu textul poeziei date. cu părul lung. Prezintă semnificaţia titlului. 9. Explică rolul cratimei în structura „spre tine-ntorn”. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor umbra şi zadarnic. 7. Precizează câte un sinonim contextual pentru cuvintele a pieri şi amor. Cu sărutări aprinse suflarea să ţi-o-nec Şi mâna friguroasă s-o încălzesc la sân. Poate de mult s-a stins în drum În depărtări albastre. în 6 – 10 rânduri. Evidenţiază rolul virgulei din a doua strofă. Peste vârfuri trece lună. 7. De ce taci. Alcătuieşte câte un enunţ în care cuvintele lună şi inimă să aibă sens conotativ 4. Aproape. din ultima strofă. Comentează. De mă găsesc iar singur cu braţele în jos În trista amintire a visului frumos… Zadarnic după umbra ta dulce le întind: Din valurile vremii nu pot să te cuprind. 4. 5. Codru-şi bate frunza lin. un chip aievea nu eşti. Transcrie două versuri care conţin o descriere specifică imaginarului poetic eminescian. 6.

Atunci tu prin întuneric te apropii surâzândă. 6. Lumina stinsului amor Ne urmăreşte încă. prin referire la două caracteristici prezente în text. De pe fruntea mea cea tristă tu dai viţele-ntr-o parte. pân’ nu-i inima bătrână. Pân’ ce mintea îmi adoarme. Comentează. Alcătuieşte câte un enunţ în care cuvintele lumină şi frunte să aibă sens conotativ.. Icoana stelei ce-a murit Încet pe cer se suie: Era pe când nu s-a zărit. Nici rău nu-i pare-acuma. De câte ori. O! Desmiardă. Albă ca zăpada iernei. în 6 . Motivează încadrarea versurilor în lirica romantică. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul foc. ultimul catren. ea moare.. Explică semnificaţiile a două figuri de stil diferite. Tu grumazul mi-l înlănţui. primele patru versuri prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 5. Scrie câte un sinonim contextual pentru cuvintele ostenite şi pierzându-se 2. dulce ca o zi de vară. O! Desmiardă. (Mihai Eminescu. Pe când a ei pereche nainte tot s-a dus C-un pâlc întreg de păsări. moi. Comentează. Transcrie două versuri care conţin o descriere specifică imaginarului poetic eminescian 6. Iar peste mii de sloiuri de valuri repezite O pasăre pluteşte cu aripi ostenite. pe-al meu piept capul ţi-l culci Ş-apoi ca din vis trezită. parfumate. 22 . Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra polisemia cuvântului departe. Evidenţiază rolul liniei de pauză în versul „Departe doară luna cea galbenă – o pată” 3. Azi o vedem şi nu e. 9. Prezintă semnificaţia titlului. pân’ ce fruntea-mi este netedă şi lină. 2. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 8. 7. braţele-ţi îmi înconjoară Gâtul… iar tu cu iubire priveşti faţa mea pălindă. Noaptea…) 50 prezente în text. iubito. 8. Prezintă semnificaţia titlului. Tot astfel când al nostru dor Pieri în noapte-adâncă. Departe doară luna cea galbenă – o pată. în relaţie cu textul poeziei date. 3. Pân-eşti clară ca o rouă. în relaţie cu textul poeziei date. în 6 – 10 rânduri. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. apeşi gura ta de foc Pe-ai mei ochi închişi ca somnul şi pe frunte-mi în mijloc. Şi surâzi. La steaua) 49 Noaptea potolit şi vânăt arde focul în cămin. 1. Precizează două planuri temporale pe baza cărora este structurat textul. pân-eşti jună ca lumina cea din soare. Pân’ nu-i faţa mea zbârcită. 8. nici bine nu . rotunde. (Mihai Eminescu. 4. 1. lin. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. Lumânarea-i stinsă-n casă… somnu-i cald. molatic. prin reliefarea a două trăsături existente în text. pe baza cărora este realizat tabloul iubirii 7. iubito. primul catren. 9. Aruncă pe-a ei urmă priviri suferitoare. 9.10 rânduri. Cu-ale tale braţe albe. pân’ ce genele-mi clipesc. Comentează. pierzându-se-n apus. 4. Explică rolul cratimei în structura „Pe-ai mei ochi”. de noi mi-aduc aminte. Visându-se-ntr-o clipă cu anii înapoi. Motivează încadrarea poeziei în lirica romantică. 5. cum râde visul într-o inimă-ndrăgită. în 6 – 10 rânduri. Dintr-un colţ pe-o sofa roşă eu în faţa lui privesc. şireato. dulci. Prezintă semnificaţia titlului. cu mânuţe albe. pân-eşti dulce ca o floare. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. Pe genunchi îmi şezi.Iar raza ei abia acum Luci vederii noastre. Oceanul cel de gheaţă mi-apare înainte: Pe bolta alburie o stea nu se arată. în relaţie cu textul poeziei. Netezeşti încet şi leneş fruntea mea cea liniştită Şi gândind că dorm. Explică semnificaţia a două figuri de stil diferite din textul dat.

cu pantofi galbeni. Îţi mai aduci aminte? Îţi mai aduci aminte? ………………………………………………………… Ne-ascund atât de bine albumele cu clampă de-alamă... Transcrie un vers care conţine o locuţiune verbală folosită cu efecte expresive.. de şes. tinereţea! Trecutu-i lângă lampă şi plină e oglinda cu cute în obraz. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua. Balada lunii) 52 În târg miroase a ploaie. Menţionează două teme/ motive literare... Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor tăinuit şi fugară... ultima strofă din cele trei citate. Suntem tot mai departe deolaltă* amândoi.10 rânduri. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat.. şi liniştea în lucruri de mult mucegăieşte. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în ultimele două versuri ale textului dat. 4... prezente în poezie.. auzi cum ploaia stinge fanarele cu gaz.. la grilajul de iederă coclit. în textul dat..... Căruţe fugărite de ploaie au trecut. Comentează. Prezintă semnificaţia titlului. Gâşte...... sugestie. prezentă în textul dat. prin evidenţierea a două trăsături. Lună! Întâiul vis sub raza ta lunară Îşi fâlfâie din suflete pornirea.. şi fetele aşteaptă în uliţa murdară tăcerea care cade în fiecare seară. Menţionează două teme/ motive literare. în relaţie cu textul poeziei date. şi tăinuit misterul Ca-n alte seri sub discul tău s-adună... Comentează. apartenenţa acestuia la unul dintre curentele literare studiate.. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice 9.. Evidenţiază două trăsături ale descrierii prezente în prima secvenţă din textul citat 6... Tu din întâia lacrimă fugară Făcuşi izvorul de dureri: iubirea… Iar farmecul tău blând şi liniştit Făcu... 2.. 8.. ………………………………………………………… Bătrânii de la casa cea veche ne-au ieşit în poartă. În case oameni simpli vorbesc pe ovreieşte..10 rânduri.. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. E-aşa de lungă vremea de când nu mai e azi 1... 7 Motivează. prezente în poezie. 8... (Horia Furtună.. alunecându-şi raza-ncet. 6... Vântul nisip aduce. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul lume.. cuminte. vin lent după-un zaplaz. prin evidenţierea a două caracteristici identificate în text. cu gluga pe cap. fierbinte..) 51 1.. ultimele cinci versuri... greoi şi surd.. a toamnă şi a fân... Din fiecare om – îndrăgostit.ambiguitate. 5. 2..... De câte ori.. 5. 4. 3. reflexivitate). Pe când desfaci strălucitoare cerul Ca să domneşti pe somnul lumii. Explică rolul virgulei din primul vers. în plămân. 3. şi factorul. 9. în 6 .. Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al naturii. iubito.. ……………………………………… Te-nalţi prelung... (Mihai Eminescu. Motivează întrebuinţarea liniei de pauză în versul „Din fiecare-ndrăgostit – poet”. Din ce în ce mai singur mă-ntunec şi îngheţ. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. cum învecheşte frunza în clopote de-aramă – auzi tăcere lungă şi gri care e toamnă şi diligenţe care vin din Dorohoi.. Când tu te pierzi în zarea eternei dimineţi. 23 ... 7 Argumentează. în 6 . Din fiecare-ndrăgostit – poet.. coexistenţa tradiţionalismului cu modernismul. şi-aveau în ochi un zâmbet de iaz.

Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua. 6. Dar tu rămâi de-a pururea senină. în relaţie cu textul poeziei date. Pe veci în matcă nestatornic. cu valuri lung clocotitoare. Precizează valoarea expresivă a pronumelui personal tu. 24 . tainică. Herţa) 53 1. penultima strofă. Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al sacrului. 5. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul chip. din prima strofă. curată Poezie. Cu picuri ce se înfioară de chipul unui veşnic soare! (Octavian Goga. Când în adânc se prind în horă strălucitoarele nisipuri… * Aşa-i iubirea mea. El creşte azi şi creşte mâne. Prezintă semnificaţia titlului. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. Să fi rămas la coasă. prima strofă. 8. prezente în poezie. Cu pumnii sfarmă-n jur tărâmul şi urlă de amar ce-o doare. în text. Iubirea mea) 55 De ce m-aţi dus de lângă voi. în 6 -10 rânduri. 2. Motivează scrierea cu iniţială majusculă a substantivului Poezie. reflexivitate). sugestie. Şi ele-adorm de tine alinate. în 6 . Comentează. Păcate vin sub bolta-ţi milostivă. prin evidenţierea relaţiei dintre idea poetică şi mijloacele artistice. din albă inimă de stâncă S-a plămădit în taină lacul. Căci nu-i pribeag ce-n faţa ta se-nchină C-o lacrimă să nu-ţi spele altarul. 1. Transcrie. Tu neamurile gândurilor toate Cu drag le laşi la pragul tău să vie. puterile-şi învie. Spre ceriuri braţele-şi întinde să-i vie dragul mire: Soare! Când razele nepotolite sărută faţa undei clare. Transcrie. spuma albă prelung şi pătimaş tresare. Cu vifore şi curcubeie. Precizează două motive pentru care s-a utilizat cratima în versul „Şi-n barbă plânge tata…”. Evidenţiază valoarea expresivă a verbului la modul conjunctiv din prima strofă. Precizează rolul unui semn de punctuaţie din versul „Spre ceriuri braţele-şi întinde să-i vie dragul mire: Soare!”. ambiguitate. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice 9. (Barbu Fundoianu. 1. Înfiorată. 3. 9. Biserică cu porţi neîncuiate. din primul vers. Explică semnificaţia alternării a timpurilor verbale în primul catren al textului dat. Prezintă două argumente privind apartenenţa textului dat la tradiţionalism. Atâtea curcubeie tremur în valvârtejul ei de picuri. 5. Tu le asculţi pe toate deopotrivă Şi le opreşti neghina şi amarul. 4. din prima strofă. (Octavian Goga.şi stearpă şi molâie ca o convalescenţă. prezentă în textul dat. 3. 8. Tu. asemeni acestei largi cetăţi de unde. Căci are dragoste cu cerul de-a pururi mişcătoarea apă Şi-n frământarea ei păgână ea coasta jgheaburilor sapă. De ce m-aţi dus de-acasă? Să fi rămas fecior la plug. Comentează semnificaţia unei figuri de stil identificate în ultima strofă 7 Precizează valoarea expresivă a adverbului aşa din ultima strofă. 7. 3. Tot sufletul la poarta ta când bate. 2. de cer şi de lumină dornic. două cuvinte care aparţin câmpului semantic al satului. şi din prăpastia adâncă A biruit în drum pământul. două cuvinte/ structuri aflate în relaţie de antonimie 2. Comentează. Îşi spovedeşte patimile ţie. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate.10 rânduri. Menţionează două teme/ motive literare. Alcătuieşte două enunţuri prin care să ilustrezi polisemia verbului a bate 4. Sonet*) 54 În munţi cu creştetele sure. 4. Drumeţ slăbit. Motivează întrebuinţarea cratimei în versul „Şi ele-adorm de tine alinate”. Adâncul ei se pierde-n taina nemărginirilor profunde. 6.

Cu rugi la Preacurata. Comentează. nu ştim ce viermi profunzi ne rod. Comentează.Atunci eu nu mai rătăceam Pe-atâtea căi răzleţe. 3. 8. uite. 6. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua a poeziei. obrajii-mi se pălesc! Ah! inima-mi zvâcneşte!. în inimi dac-am strâns izbânda unei zile vii. o locuţiune adverbială care exprimă ideea trecerii timpului. (Radu Gyr. ci murim. 8. Un foc s-aprinde-n mine. ……………………………………. murim mai mult.. Menţionează două elemente de prozodie. 7 Motivează prezenţa a două tipuri de lirism (subiectiv şi obiectiv) în textul dat. la orice pas. 5. În viaţa ca un rumen rod stă miezul morţii. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 9. M-aş fi-nsurat când isprăveam Cu slujba la-mpăratul. Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra omonimia cuvântului veste 4. 6. 9. Îmi ard buzele. pe baza a două argumente.10 rânduri. cu-atât apunem ceas de ceas. în textul dat.. 6. în relaţie cu textul poeziei date. 5. prin evidenţierea relaţiei ideea poetică şi mijloacele artistice. Prezintă semnificaţia titlului. 25 . murim puţin. 7 Motivează scrierea cu literă mică la începutul unora dintre versurile poeziei. Cu cât părem mai viu tumult. În braţe n-am nimic şi parcă am ceva. în 6 . Bătrâni) 56 În orice zi. şi rece. Ne credem stânci.10 rânduri. viermuit… Ca nişte fluvii clocotim. două cuvinte a căror formă nu mai este acceptată de DOOM2. 1. Menţionează două teme/ motive literare. Precizează rolul virgulei în ultimul vers al primei strofe 3. Menţionează două teme/ motive literare. Şi-n barbă plânge tata… (Octavian Goga. 2. 1. ce mă doare! Şi pieptul mi se bate. că-mi furnică prin vine. din text.10 rânduri. 2. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. încadrarea textului în lirica tradiţionalistă. din strofa a treia. Precizează măsura şi rima versurilor din ultima strofă. Transcrie. ne vrem granit. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor tumult şi am strâns. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua. triumfători – nu bănuim că sub vâltori nu-nfrângem viaţa. şi fuge de la mine! Îmi cere… nu-ş’ ce-mi cere! Şi nu ştiu ce i-aş da.. răcori mă iau la spate. Şi plânge mama pe ceaslov. Mulţimi de vineţele pe sân mi se ivesc. prezente în poezie. Dar noi. Prezintă semnificaţia titlului. 4. Mi-ar fi azi casa-n rând cu toţi… Cum m-ar cinsti azi satul… Câţi ai avea azi dumneata Nepoţi. în 6 . mamă. Precizează valoarea expresivă a persoanei I plural. la alegere. ultima strofă. zâmbim c-am mai învins o zi. strofa a doua. din textul dat. înspumegaţi. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în penultima strofă. în 6 . Şi cald. prezente în poezie. Şi-aveaţi şi voi în curte-acum Un stâlp la bătrâneţe. Comentează. Victorii negre) 57 „Vezi. Transcrie. în relaţie cu textul poeziei date. 8. bieţi bătrâni. să-ţi zică: «Moşu…» Le-ai spune spuză de poveşti… Cu Împăratul Roşu… ……………………………………… Aşa… vă treceţi. 7 Motivează. precizându-le forma literară actuală. Precizează rolul cratimei în structura „dac-am strâns”. 5. în loc să izbucnim în plâns. mamă. ultima strofă.

Cântăreţul) 59 Vânturile nopţii scutură afară Arborii tăcerii. 5. nici vântul nu suspină Şi apele adorm duse. 3. ultimele două strofe. Să-i pară-o inimă streină Că suferă şi plânge-n ele… (St. şi morile au stat. Şi nici nu prinz de veste când singură mă strâng. Destins coprinde lumea.” ……………………………………………………… E noapte naltă. prezentă în textul dat. Ca şi o umbră prin mulţime. ……………………………………………………. 4. Transcrie. S-asculte dus şi nici să-i vină În minte cânturile-acele. 9. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. Încântec sau descântec pe lume s-a lăsat. 4. Nici frunza nu se mişcă. de stele semănat. Comentează. (Ion Heliade-Rădulescu. 3. Precizează rolul punctelor de suspensie din a doua strofă. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua..10 rânduri. încete plânsul! Sufletele doarmă!. ambiguitate. din mijlocul tăriei Veşmântul său cel negru. mă vezi mamă? Aşa se-ncrucişează. O. în 6 . încete plânsul!”.. S-audă cântecele sale Cântate de la vreo fereastră. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. Motivează. tot mai noapte-i noaptea. măicuţă. 7. Unde-i mâna albă care să mă scape? E miros de moarte. Tăcere este totul şi nemişcare plină. Nu mai vine zarea. sugestie. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. apartenenţa acestuia la direcţia modernistă/ la modernism. plâng. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor să scape şi spaimă 2. 8. în relaţie cu textul poeziei date. Mă cufund în lacrămi. în 6 . trudit de cale. reflexivitate). O.Că uite. 1. Iosif. 8. 26 . prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. 6. din text. nimeni nu răspunde. 5. Zburătorul) 58 9. Ce nici să ştie cum îl cheamă Pe tristul făurar de rime… Doar seara când. naltă. Să treacă nebăgat în seamă. Precizează rolul virgulei şi al semnului exclamării din structura „O. 6. Prezintă semnificaţia titlului. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin umbră. ce-n braţele somniei Visează câte-aievea deşteaptă n-a visat. Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra polisemia verbului a răspunde. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor pururea şi trudit.10 rânduri. 7. El n-ar dori să-l recunoască Pe lume nimeni niciodată. primele două strofe. în relaţie cu textul poeziei date. Nu e om pe lume… A pornit furtuna pe-nverzite ape… 1. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a patra. prin evidenţierea a două trăsături existente în text. un vers care conţine un element de portret. Precizează valoarea expresivă a verbelor la modul conjunctiv din poezie. Şi tremur de nesaţiu. Prezintă semnificaţia titlului. 9. şi ochii-mi văpăiază. Se-ntoarce-n casa lui sihastră. Prezintă două elemente prin care se realizează subiectivitatea în textul dat. Pornesc dintr-înşii lacrămi şi plâng. Să poarte pururea o mască Pe faţa lui de chin brăzdată. 2. Comentează.

Obida vrând să mă înece. 3. prezente în poezie. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor fior şi vălmăşaguri. Şi azi se sting aşa uşor. Precizează o valoare expresivă a timpului prezent al verbelor din prima strofă a poeziei citate 6. 3. Transcrie doi termeni care fac parte din câmpul semantic al oglinzii. Prezintă semnificaţia refrenului în poezia citată. Curg vălmăşaguri de suspine. în 6 . Şi-n marea noapte care vine Duioase-şi pleacă fruntea lor… – E vremea rozelor ce mor. În tot. ce-n umbră zace. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în ultimele cinci versuri ale textului dat. E vremea rozelor ce mor – Mor în grădini. — se desface O linişte de dulce pace. 5. Menţionează două teme/ motive literare. să mă scape? ……………………………………………………… (Emil Isac. prezentă în textul dat. şi mor şi-n mine. prezente în poezie. 9. 4. 7 Motivează reluarea versului „E vremea rozelor ce mor” în cele trei strofe ale poeziei. Zadarnic firea şi-o preface. De ce nu-mi răspunde? Vânturile nopţii scutură afară Fără încetare. sugestie. ultima strofă a poeziei. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 8. Menţionează două teme/ motive literare. Ce-ntregul suflet mi-l petrece. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor pace şi vis. 8. se simte un fior. Explică valoarea expresivă a utilizării punctelor de suspensie din primul vers. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă a poeziei date. Rondelul rozelor ce mor) 61 Din al oglindei luciu rece De apă-adâncă. Comentează. în 8 – 10 rânduri. 9.Sufletu-mi de spaimă în bucăţi se sfarmă. Scrie două expresii/ locuţiuni care să conţină cuvântul suflet. Chiar dorul vieţii-n mine tace — Izvor ce gata e să sece. Şi pe-al meu chip. Precizează valoarea expresivă a verbelor la indicativ imperfect. E vremea rozelor ce mor. Un fel de vis de opium trece Din al oglindei luciu rece. ambiguitate.10 rânduri. Pe sub amurgu-ntristător. Mor în grădini. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. Rondelul oglindei) 62 1. 5. 1. să mă scape. Motivează folosirea cratimei în structura „dorul vieţii-n mine”. reflexivitate). şi mor şi-n mine – Ş-au fost atât de viaţă pline. Vânturile nopţii…) 60 1. Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra caracterul polisemantic al cuvântului frunte 4. 2. 2. prima strofă. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. O jale e în orişicine. Transcrie un vers care conţine o imagine auditivă 6. 27 . Unde-i alba mână. Precizează rolul cratimei în versul „Duioase-şi pleacă fruntea lor…” 3. 2. (Alexandru Macedonski. folosite în textul dat. Din al oglindei luciu rece Uitarea numai se desface. (Alexandru Macedonski. 7. unde? A-nceput blestemul groapa să mi-o sape. Unde-i cerul. Comentează. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul apă.

în legătură cu textul dat. erau strânşi. O zi din care şoapte de îngeri se coboară Şi vin pe-o adiere să cânte printre flori.10 rânduri. Şi prins de-o rece stâncă pe care vântu-o sapă. Comentează. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 8. Transcrie două structuri lexicale ce cuprind o imagine vizuală. prezentă în textul dat. Transcrie două versuri care conţin imagini cromatice. a doua strofă. Precizează valoarea expresivă a adverbului ce din structura „ce repede pieiră”. Ilustrează. 5. 5. Miros de humă şi de cremeni desfunda vechimi. 1. prezente în poezie. Gemea muşcat de vânturi un stuf de liliac. Albeţi neprihănite curgeau din cer. 9. prin referire la două caracteristici prezente în text. (Alexandru Macedonski. prin raportare la textul citat. Uscat e liliacul şi nu mai suntem doi. 3.10 rânduri. 1. 4. în 6 . Menţionează două teme/ motive literare. 7. Exprimă-ţi opinia în legătură cu rolul versului „Oh! Sufletul! – curatul argint de-odinioară”. 5. Prezintă semnificaţia titlului. corturi. respectiv. 6. tânguind pustietate. 28 . Precizează o valoare expresivă obţinută prin utilizarea frecventă în text a verbelor la perfectul compus şi la imperfect 4. Selectează. ultima strofă a poeziei. doi termeni care aparţin câmpului semantic al suferinţei. parii.Pe balta clară barca molatică plutea.. din text. Stuful de liliac) 64 4. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice 9.. Nainte de-a-şi da rodul mureau învineţite Când ea veni să şeadă sub stuful oropsit. acele clipe ce repede pieiră. 7. ambiguitate. Argaţi încovoiaţi grăbiră ca groparii. Pe balta clară) 63 Era o zi senină ca fruntea de fecioară Ce e neturburată de-ai patimilor nori. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. Cât rece se înmormânta un leş de soare. Văitându-se pe soarta ce-acolo le-a sădit. o imagine auditivă. sugestie). 9. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în versul „Fulgere verzi spărgeau în ţăndări iadul norilor”. prin referire la două caracteristici prezente în text. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în a treia strofă. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. Subţiri ca o dantelă urcau mereu din apă Clădiri de nori fantastici ocoale dând pe lac. 3. Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al morţii. Atunci acele ramuri de-odată înfloriră Ş-o ploaie azurie vărsară peste noi. 6. Site de ploaie cerneau strâmb din zare. 2. Motivează încadrarea poeziei în lirica tradiţionalistă. (Alexandru Macedonski.. Explică rolul virgulei din primul vers. Motivează folosirea cratimei în al doilea vers al poeziei.. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. 8. Menţionează două teme/ motive literare. Treceau cocorii. 2. 7. Şi sufletul – curatul argint de-odinioară – Oh! Sufletul! – curatul argint de-odinioară. 6. Pământul revenea în arături tăiat.. Pe drumuri nămolite gemeau care aplecate. prin evidenţierea a două trăsături existente în text. Comentează. Prezintă semnificaţia titlului. O! Doamne. în 6 . Şi norii albi – şi crinii suavi – şi balta clară. Oh! Alba dimineaţă şi visul ce şoptea. 8. – voioase Zâmbeau în fundul apei răsfrângeri argintoase. Plăpândele lui ramuri abia înmugurite. Întunecimea a învineţit tăria fierului. Copaci roşcaţi. Din vie smulşi. cu freamăte s-au despuiat. Motivează încadrarea poeziei în lirica simbolistă. prezente în poezie. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în poezie.. conceptul poezie lirică.

29 . ……………………………………………. Şi-n oraşu-n care plouă de trei ori pe săptămână.] În oraşu-n care plouă de trei ori pe săptămână Un bătrân şi o bătrână – Două jucării stricate – Merg ţinându-se de mână… (Ion Minulescu. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. Transcrie două structure/ versuri care conţin imagini vizuale. Merg ţinându-se de mână. în 6 . prezente în poezie. Şi-nţelegând că mi-eşti pierdută. 3. în 6 . 1. (Adrian Maniu. ce suspină Şi se-ndoaie.10 rânduri. Transcrie. Fulgere verzi spărgeau în ţăndări iadul norilor. Explică semnificaţia reluării versului „În oraşu-n care plouă de trei ori pe săptămână”. cu prăbuşiri în înălţimi. 2. 9. 4. Şi ochii-ţi lăcrima-vor poate Trei lacrimi reci de călătoare. Plângându-l.10 rânduri. Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al creaţiei poetice. 1.. Cât iar ţipa. arzând pucioasă. 2. 8. Comentează. Comentează. Precizează valoarea expresivă a adverbului decât din a doua strofă a poeziei. pe trotuare. Acuarelă) 66 Şi-ai să mă uiţi – Că prea departe Şi prea pentru mult timp porneşti! Şi-am să te uit – Că şi uitarea e scrisă-n legile-omeneşti. 9. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. 3. ca şi mine – Te vei gândi la adorata în cinstea căreia fu scris. Iar eu pe ţărm Mâhnit privi-voi vaporu-n repedele-i mers. De sub vechile umbrele. poate. 5. folosit de două ori în ultima strofă. Furtună de toamnă) 65 În oraşu-n care plouă de trei ori pe săptămână Orăşenii. Demonstrează încadrarea poeziei în lirica simbolistă. prin referire la două caracteristici prezente în text. 5. topindu-se ca noru-n zare. Demonstrează încadrarea poeziei în lirica simbolistă. prin referire la două caracteristici prezente în text. Numărând În gând Cadenţa picăturilor de ploaie. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. stolul cocorilor. date jos din galantare. 4. 7. 6.. Prezintă semnificaţia titlului. din text. 7. Menţionează două teme/ motive literare. Din burlane Şi din cer [. vreun cântăreţ până la tine. Precizează rolul liniei de pauză folosite în prima strofă. Peste cocoaşa lumii se târa o scorpie cleioasă. pierdut. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. Explică rolul cratimei în structura „în oraşu-n care plouă”. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în a doua strofă a poeziei.* În oraşu-n care plouă de trei ori pe săptămână Nu răsună pe trotuare Decât paşii celor care merg ţinându-se de mână. două structuri/ versuri care conţin imagini auditive. ultima strofă a poeziei. Ce coboară din umbrele. 6. 8. Şi versul meu L-o duce. Iar tu – Cântându-l ca şi dânsul. prin raportare la textul dat. Umede de-atâta ploaie. Nuci mocirloşi au gâlgâit. Te-oi plânge-n ritmul unui vers. Explică valoarea expresivă a adverbului poate. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul pas. Cu ochii urmări-vei ţărmul. Orăşenii pe trotuare Par păpuşi automate. prima strofă a poeziei. poate.Opaiţe s-au stins abia ivite-n cimitirul cerului Deschis.

Trei lacrimi reci de călătoare) 67 1. Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al călătoriei..... 7. 5... 68 (Ion Minulescu.. prezente în poezie... Pe marginile albului fiord.. Comentează. 2.. Cântec de drum) Tu crezi c-a fost iubire-adevărată.. Menţionează două teme/ motive literare. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat... Dar într-o zi o fată – bat-o focul – Mi-a-ntors din cale pasul obosit… – Unde-aş fi fost de nu m-aş fi oprit Şi nu mi-aş fi vândut ei tot norocul?. 6. 8. Menţionează două teme/ motive literare. Un cântec trist. prin referire la două caracteristici prezente în text 30 ........ Transcrie două structure/ versuri care conţin imagini vizuale. Explică valoarea expresivă a utilizării frecvente a verbelor la imperfect în prima strofă. ultima strofă a poeziei. adus de marinarii Sosiţi din Boston. folosit de două ori în text. Şi-a fost refrenul unor triolete* Cu care-alt’dată un poet din Nord.. O melodie. ce-l cântă-ades pescarii Când pleacă-n larg şi nu se mai întorc. A fost un vis trăit pe-un ţărm de mare.. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat.. Dar unde-i acel unde nu ştiam Căci nu-l găsisem încă-n nicio carte. Vei smulge din cadrul palidului vis Întunecatu-mi chip. 7. poate.... prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. Tu crezi c-a fost iubire-adevărată? 1.. 4.. Explică valoarea expresivă a adverbului poate. 8. A fost un vis. Demonstrează încadrarea poeziei în lirica simbolistă.... ... Eu cred c-a fost o scurtă nebunie.... ştiam doar că-i departe Şi-i tare greu de-ajuns unde voiam.... Transcrie un fragment de vers/ un vers care conţine o imagine vizuală. Când am pornit.. 2. Ce n-am cântat-o. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice... Dar ce anume-a fost... Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în a doua strofă a poeziei.. Am colindat călăuzit de-o stea – Icoana unei lumi întrezărite. ultima strofă a poeziei.10 rânduri.... niciodată... 6. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în a doua strofă a poeziei. Cerşea iubirea blondelor cochete.... 3. în 6 . prezente în poezie 5. Un cântec trist. 4... bătătorite De-atâţia mulţi porniţi’ naintea mea. Prezintă semnificaţia titlului. Precizează rolul apostrofului folosit în structura „alt’dată” 3. prin raportare la textul dat. 9. Ce-am vrut să fie Noi nu vom şti-o poate niciodată. Ca-n ziua când te-afunda vaporu-n zare Şi când din ochi lăsai să-ţi pice Trei lacrimi reci de călătoare! (Ion Minulescu. Pe drumuri lungi şi vechi. 9.. Norfolk Şi New York..10 rânduri. Comentează. în 6 ..... Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al muzicii... adus din alte ţări De nişte păsări albe – călătoare Pe-albastrul răzvrătit al altor mări – Un cântec trist..Şi-uitând că m-ai uitat... Precizează rolul liniilor de pauză din primul vers al ultimei strofe.. Un vers..

2. dragostea mea. Explică valoarea expresivă a adverbului tot. Menţionează două teme/ motive literare. De ţărmu-i departe. pârâul zglobiu – iar eu. 4. Exprimă-ţi o opinie argumentată despre componenta ortografică a textului 8. Precizează rolul cratimei în structura de tipul „care-mi iese”. 2. Prezintă semnificaţia titlului. 9. 4. Firul de sânge care-mi iese din buzunar firul de lână care-mi iese din ochi firul de tutun care-mi iese din urechi firul de flăcări care-mi iese din nări Tu poţi crede că urechile mele fumează dar oamenii au rămas ţintuiţi în mijlocul străzii pentru că în noaptea asta se vor vopsi în negru toate statuile şi va fi insomnia mea aceea pe care o vei cunoaşte o insomnie oarecare de cretă şi de argilă o insomnie ca o sobă sau ca o uşe sau mai bine ca golul unei uşi şi în dosul acestei uşi vreau să vorbim de memorie vreau să mă miroşi ca pe o fereastră vreau să mă auzi ca pe un arbore vreau să mă pipăi ca pe o scară vreau să mă vezi ca pe un turn (Gellu Naum. 2. 5. Voios. 7. Prezintă două elemente prin care se realizează subiectivitatea în textul dat. prin raportare la textul dat. prezentă în textul dat. (Miron Radu Paraschivescu. Spre tânăra undă privirea-şi aruncă. Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al simţurilor. Alcătuieşte un enunţ în care substantivul flacără să aibă sens conotativ. Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al naturii. Precizează rolul virgulelor folosite în primul vers al poeziei 3. unda lui cea zglobie. Celei care pleacă) 69 1. sugestie). în 6 . Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în a doua strofă a poeziei 7. prezente în poezie. Comentează. El fuge voios. în 6 – 10 rânduri. tot sare prin stâncă Un tânăr pârâu ce spumos îşi aruncă. prezente în poezie. voiosul şi clarul pârâu: El iute aleargă spre zări fără frâu Şi marea bătrână. 3. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 5.Eu cred c-a fost o simplă nebunie! (Ion Minulescu. Precizează forma literară actuală a cuvintelor nălţimea şi rugei. ideea/ o idee poetică identificată în textul dat. De marea întinsă. ambiguitate. Nu ştie. 5. folosit în strofa a patra. întinsă. nu-i pasă ce ţărm va ajunge.. Scrie câte un sinonim contextual pentru cuvintele roze şi înserare. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (expresivitate. Transcrie două structuri/ fragmente de vers care conţin imagini vizuale. 9. ultima strofă a poeziei. nimica nu ştie Zglobiul.10 rânduri. prezente în poezie. adâncă. întinsă. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. Asemenea rozelor plăpânde 1. 4.. Pârâul şi marea) 71 Tu eşti o albă rugăciune Nălţată-n templul sfânt al vieţei. Tu. 31 . 6. adâncă. 8. Menţionează două teme/ motive literare. tot mai repede fuge. Explică rolul a două semne de punctuaţie diferite din ultima strofă. Oglinda oarbă) 70 Vezi marea: bătrână. marea. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază subiectivitatea eului liric. fără griji. 6. 1. Din valuri clipind ca din sute de pleoape: Pârâul zglobiu în ea va încape. 3. Comentează. Menţionează două teme/ motive literare. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă a poeziei. ai aflat ghicitoarea: Tu.

Asemenea binecuvântărei Ce din nălţimea azurie Coboară-n faptul înserărei Pe-un val de lină armonie. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază eul liric în textul dat. Explică semnificaţia a două figuri de stil identificate în primele două strofe. poate. Numeşte tipul de rimă folosit în prima şi în a doua strofă. prin evidenţierea a două trăsături. 1. Tu eşti o sfântă rugăciune Căzând pe frunţi în umilinţă. Comentează ultima strofă. La fel cu-atâtea glasuri ce s-au dus? (Alexandu Philippide. 6. 5. Glasuri) 73 1. Vreun băştinaş din alte lumi străbate. Menţionează două teme/ motive literare prezente în text. O. respectiv. în text. versurile 13 . 8. atât amar de drum Şi la fereastra minţii mele bate Cu-o mână străvezie ca un fum… O. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor molcom şi steril. Transcrie două cuvinte/ structuri care. Misterul rugei fără pată! (Ştefan Petică. Sau mă veţi părăsi în drum. prezente în poezie. Explică rolul cratimei în structura „din vremi de-odinioară”. prezente în poezie. Din voi nicio fărâmă n-a rămas. 8. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 7. Din stele chiar vor fi venind! Sau. 7. primul vers al fiecărei strofe. sugestie. Uitat. S-alunece pe lungi priviri de stele. Tu eşti o caldă rugăciune. Iar vorba ta înaripată E un parfum de anemonă La o icoană întristată. Comentează. Transcrie un vers care conţine un cuvânt format prin schimbarea valorii gramaticale. ambiguitate. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea 32 . Cu o privire de madonă. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. sens conotativ 4. 8. Precizează două situaţii diferite de utilizare a virgulei în textul dat. Alcătuieşte două enunţuri în care cuvântul lume să aibă sens denotativ. Portice* lungi prin care spun anticii Că noaptea se plimba cu molcom pas Caligula* nebun visând suplicii. 3. în 6 . reflexivitate). Cine-a cioplit acele chipuri stranii Pe insula pierdută şi pustie 6. Pierdut în dulcea pocăinţă. Comentează semnificaţia a două imagini vizuale prezente în poezie. Menţionează două procedee specifice stilului retoric. 9. Comentează. apartenenţa poeziei la simbolism.10 rânduri. pierdut în vreun străin ungher Al cosmosului fără jos şi sus. Explică semnificaţia a două figuri de stil identificate în a doua strofă. 1.Ce-n ceasul clar al dimineţei Zâmbesc de rouă tremurânde. 4.10 rânduri.20. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. 9. de-aş putea cunoaşte-odată. 3. se află în relaţie de antonimie 2. 6. în 6 . 2. stingher. 7. glasuri care m-aţi ales popas. IV) 72 De unde vin? De unde se coboară În mine nălucirea lor adâncă? Vor fi rămas din vremi de-odinioară? Se smulg din vremea ne-mplinită încă? Câte tăceri s-or fi topit în ele. 5. Fecioara în alb. Mă veţi lua pe calea de apoi Prin vămile văzduhului cu voi. Că sunt atât de limpezi şi de pline! Făcute-s pentru nalte bolţi senine. Tu eşti o blândă rugăciune. Explică semnificaţia ultimului vers al poeziei. 5. prin evidenţierea a două trăsături existente în textul citat. Cercetător. Când n-oi mai fi nici eu decât un glas. Motivează. în 6 – 10 rânduri. Ilustrează conceptul poezie lirică. Precizează valoarea expresivă a verbelor la timpul viitor. prezentă în textul dat.

2. poetică şi mijloacele artistice. Doar câţiva paşi făcui şi mă oprii În faldurile unor înalte draperii. În ce papirus. Motivează absenţa predicatelor din enunţurile care alcătuiesc primele strofe. Explică semnificaţia unei figuri de stil prezente în a doua strofă. din prima strofă. 9. Explică semnificaţia unei figuri de stil prezente în ultima strofă. ambiguitate. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul timp 2. două structuri care conţin imagini vizuale. 9. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin substantivul minte. în relaţie cu textul poeziei. 10. Apropieri) 75 Lumi întregi în fundul mării peşti şi bivoli cu burţi albe creste lungi de os şi salbe. şi niciun gând. 5. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. în ce manuscris. Cu gândul să descoperim în ele Secretul universului şi-al vieţii? 20. monstru al fierbintelui Egipt. Aeriene fermecătorìi Ţesute parcă numai din sunet şi culoare. Comentează prima strofă. Sfinx cu sprânceana încruntată. prin evidenţierea a două trăsături existente în textul citat 33 . De suflul lor melodios sorbită. prin raportare la poezia citată. 6. steril. în 6 . Ilustrează conceptul poezie lirică. Prezintă semnificaţia titlului. 8. prezentă în textul dat. Precizează măsura şi rima versurilor din prima strofă. 1. Precizează valoarea expresivă a verbelor la modul conjunctiv. Nemăsurat de-nalte şi uşoare. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. Motivează scrierea cu literă mică la începutul unora dintre versurile poeziei. Ajunşi în lună n-am găsit decât Un plat pustiu. 7. Se află taina ta nedezlegată? Dar ce să dezlegăm? Doar totul piere În timpul fără sens. Niciun reazem pentru minte mor privirile-nainte. 4. sărac. sugestie). 15.Din fundu-ndepărtatei Oceanii Şi le-a adus în braţe. Prelung şi muzical fâlfâietoare. Precizează rolul punctelor de suspensie din a doua strofă. 4. 7. Aripi reci. cine ştie? Tu. Prezintă semnificaţia titlului. 9. Transcrie. Secrete şi mistere) 74 În faţa mea pe-ncetul se ivea Un lin urcuş de neagră catifea. Da-n stele nu ajung decât poeţii. prezente în text. Cărarea suitoare pieri într-o clipită Lăsându-mă în poarta acestei ireale Sonore aurore boreale. fără-ncheiere.10 rânduri. (Alexandru Philippide. O să ajungem oare şi la stele. urât. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. peste goluri tremurând… zbor de pasăre uitată deznădejde-ntârziată. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. 1. 3. ca-ntr-o raclă-n fundul mării. 5. 6. Motivează folosirea cratimei în structura „Putea-voi oare fără călăuză”. Putea-voi oare fără călăuză Să dibui puntea dintre privire şi auz Şi cumpănindu-mi firea-ntre-amândouă Să gust cu adâncime şi nesaţiu Senina voluptate nouă A timpului scăpat de spaţiu? (Alexandru Philippide. 3. 8. Numeşte sentimentul dominant care se poate desprinde din poezie.

. prin somn. 1. care fac referire la cadrul natural.Poartă călătoare când te voi ajunge? Eşti sortită oare ochiul să te-alunge. gârbov de veghere. deschide-n gol o gură Cu vineţi dinţi de stele. Mi-am ctitorit viaţa pe dealurile toamnei. Transcrie doi termeni din câmpul semantic al timpului. Acolo-n pacea nopţii.. 5. ideea/ o idee poetică centrală. în 6 – 10 rânduri. din strofa a doua. Şi mă scobor în mine şi în vreme. 9. un cuvânt format prin derivare şi unul format prin conversiune 4. Un glas în mine prinde să mă cheme. Comentează. ambiguitate. Ca să culeg cu ochii livezile de prun Când alb Negoiu. ca să am un semn zborul să-mi îndemn. 7. Explică folosirea cratimei în structura „s-adună prin unghere”. 9. Şi simt cum din adânc de suflet. toamna. Numeşte două figuri de stil prezente în versul „Tăcut ca vremea. încă mai departe risipită-n moarte? Tu din larg îmi creşte stea. Şi cerul orb.10 rânduri. care descălecând venea. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. pământul geme. 2. Eu am rămas în paza pridvorului străbun. Ca nişte şerpi bătrâni ce m-au pândit. Chemând mereu. Precizează valoarea expresivă a verbelor la indicativ prezent în textul dat. Ascult în noapte. prezentă în textul dat 34 . Tânguitorul glas de veghe geme. orb ca un mormânt. La căpătâiul meu de veghe sunt. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie 7. Prezintă semnificaţia titlului. Comentează. 8. în 6 . gândit. Precizează rolul liniei de pauză din ultima strofă a poeziei. Când neaua lunii ninge pe sălcii de zăvoi. Veghe) 77 Acolo unde-n Argeş se varsă Râul Doamnei Şi murmură pe ape copilăria mea. 6. Transcrie. În preajma mea. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. ……………………………………………. respectiv una auditivă. Când şopoteşte valea de cântecele morii. Pământul… Spasm puternic de dragoste şi ură! În fiecare bulgăre un pumn ascuns se zbate. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul viaţă 4. în relaţie cu textul poeziei. Tăcut ca vremea. 8. 5. Precizează valoarea stilistică a verbelor la conjunctiv din ultimele două strofe. sugestie). strofa a treia. zvâcnit pe peşte. Transcrie două versuri/ fragmente de vers conţinând câte o imagine vizuală. Ca Negru Vodă. 3. Las altora tot globul terestru ca o minge. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (expresivitate. pe dealuri de podgorii. 6. greu. Am mers tăcut alături de carele de boi. deasupra. (Camil Petrescu. orb ca un mormânt”. de ceruri se atinge. identificată în textul dat.. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. Cum cade fiecare gând. sclipind sălbatic toate!. 1. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în versul „Acolo-n pacea nopţii pe drumuri de podgorii”. Cocorul) 76 Mi-e sufletul în hrube-adânci boltit: Tăceri străvechi s-adună prin unghere. Scrie câte un sinonim contextual pentru cuvintele unghere şi se zbate 2. 3.. (Alexandru Philippide.

Scrie câte un sinonim contextual pentru cuvintele trist şi scâncind. Să desluşesc cum piere trecutul. Din când în când şi-arată luminişul Un ochi de apă moartă. 9. 4. Şi vrrr…un zbor de vrăbii zbucneşte dintr-un gard… Te-apleci mirat. ultima strofă. respectiv. Vrrr… timpu-n zbor. Transcrie două versuri care să conţină o imagine vizuală. (Ion Pillat. parc. o clipă… Un taur muge. Pe-albastra depărtare a luncii de demult. pe când afară se stinge orice şoaptă. 8.10 rânduri. sub castanul din vie. Amurgu-mbracă delta toată-n aur Cu turla unui sat lipovenesc. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie 5. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. una auditivă. denotativ. Precizează rolul cratimei în structura „amurgu-mbracă”. 5. Că ai cuprins Florica*…Dar n-ai zărit. 3. nechează pe un grind. pe care cutremurat l-ascult. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (expresivitate.10 rânduri. de-acum – Şi să aud deodată cu-nfiorare cum Trosneşte amintirea ca o castană coaptă. Prezintă semnificaţia titlului. sfâşietor de trist scâncind. Precizează rima şi măsura versurilor în a două strofă a poeziei. reflexivitate). prezentă în textul dat. ambiguitate. Înserează. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. 7. 35 . Comentează. 4. Precizează rolul expresiv al utilizării interjecţiei vrrr în poezie. Ctìtorii) 78 1.Şi tot visând la vremea când înfloriră teii.deodată rupând tăcerea toamnei. Sclipeşte Râul Doamnei înspre apus. Alcătuieşte două enunţuri prin care să evidenţiezi polisemantismul verbului a tăia. verde. Scrie două enunţuri în care substantivul toamnă să aibă sens conotativ. pornind aiurea. Sau cai tătari. 2. ce venit-ai priveliştea s-o vezi. sugestie). păpurişul Se-ndoaie-n vântul serii. 2. prezentă în textul dat. ambiguitate. Explică semnificaţia unei figuri de stil prezente în prima strofă a poeziei. puţul cu lanţ şi roată ţipă. te aşază. Motivează încadrarea poeziei în tradiţionalism. Pe bancă. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. rănit de-un dor târziu. sugestie. Privind cenuşa caldă din vatra mea. Comentează. N-ai auzit. Explică semnificaţia unei figuri de stil prezente în prima strofă a poeziei. Sălbăticiţi. în 6 . strofa a treia şi a patra.cu casă. Explică rolul cratimei în structura „s-o vezi”. 7. Străinul) 79 Cât vezi cu ochiul. Florica e acolo. Un cocor Cu aripa deschisă se ridică Din stuf. 8. 6. an cu an. Şi crezi. Pe când îmbracă ţara al iernii alb suman. în 6 . Alcătuieşte un enunţ în care să foloseşti omonimul cuvântului vie din textul dat. livezi. Şi peste drumul mare: zăvoiul. Străine. dând roată fără frică. Să stau. străine. Pe drumuri depărtate sunându-şi clopoţeii. prin referire la două caracteristici prezente în text. Câmpia e albastră şi-n zare norii ard. 6. respectiv. (Ion Pillat. foşnitor. Dar umbrele ostroavelor de plaur Albastrul cenuşiu îl împânzesc. Trecutul meu ce arde sclipind în Râul Doamnei. în relaţie cu textul poeziei 9. Vaporul taie noaptea şoptitoare 1. pe-amurg ca pe o ramă Ce-ar străluci din umbra muzeului pustiu. ia seamă. 3.

din prima strofă. Şi urşii albi. două mijloace interne de îmbogăţire a vocabularului 4. identificată în textul dat. Simt mâna-i cum m-atinge ca o moarte. Se-ntind pe labe de sidef şi dorm adânc şi dorm mereu! (Iuliu C. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua. Când dintre văile adânci. Explică semnificaţia unei enumeraţii identificate în text. Se văd ieşind ai mărei urşi. Precizează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor nemărginite şi solitari 2. Amurg în deltă) 80 1. Şi dorm adânc. Şi în oglindă stă un alt obraz. în relaţie cu textul poeziei. Comentează. Explică ortografierea cu doi „i” a substantivului paşii. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. Şi urma-i pe pământ nu are chip. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul ochi. două structuri/ fragmente de vers care exprimă o relaţie de antonimie 2.10 rânduri. Comentează. 9. 6. Transcrie două cuvinte/ structuri care evidenţiază caracterul subiectiv al discursului liric. ce adorm pe aşternutul mărei ud. 36 . se-ntind câmpii nemărginite. sub stele vecinic adormite. la Polul Nord. În lung şi-n larg. Când cele cinci coline cresc în zare. Toţi anii mei cu clipa lor învie Dintotdeauna. Recheamă tot ce-a fost şi o să fie. 3. 3. Câmpii de gheaţă. pe baza strofei a treia a textului. Îngălbenind ca fila dintr-o carte. De aur vânăt cum e pruna. Evidenţiază semnificaţia timpului prezent al verbelor din text. 5. în ceasul cu nisip Ce curge lin şi sec aceeaşi oră. prin evidenţierea a două trăsături. rolul laitmotivului în poezia lui Iuliu C. (Ion Pillat. Exemplifică. La Polul Nord) 82 Doctore. în 6 – 10 rânduri. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor senzaţie şi degeaba. Precizează rolul virgulelor din prima strofă a textului. la Polul Sud. În sticlă nu-i. Precizează rolul stilistic al negaţiilor din prima strofă. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul noapte 4. şi dorm mereu nemărginirile polare. Explică semnificaţia titlului. Când dintre munţii solitari îngălbeneşte luna plină. Săvescu. înduioşaţi. prezenţa descrierii în textul dat. 5.Şi valul ce se-ntunecă-ntruna. ideea/ o idee poetică centrală. cu ochi de foc. cu paşii rari. Săvescu 1. 7. (Ion Pillat. Nu-i în apus şi nici în auroră. Vărsând pe albul dezolat o cadaverică lumină. Motivează. Timpul) 81 La Polul Nord. Explică rolul cratimei în structura „nu-l observasem”. într-un oftat adânc şi greu. 9. Transcrie două structuri/ fragmente de vers care conţin imagini auditive 7. 2. în 6 . Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. Cum pasu-i apăsat îşi face drum Venind din ţara umbrelor şi cum În inimă îmi bate ca-ntr-o tobă. Cu munţi înalţi. 5. Mă dor toate organele 1. Argumentează încadrarea poeziei în lirica simbolistă. 4. Dar îl aud târziu. când dintre munţii solitari. la foc de sobă. în sus şi-n jos. 3. Transcrie. la Polul Sud. Iar din prăpăstiile-adânci se-aude-o stranie vibrare. cu văi adânci. 6. prin referire la două caracteristici prezente în text 8. Prezintă semnificaţia unei comparaţii identificate în ultima strofă 8. simt ceva mortal Aici în regiunea fiinţei mele. fără ieri şi azi.

2. Ilustrează conceptul poezie lirică. 4. 5. prezente în poezie 6. Am urât şi am iubit. în 6 . în 6 . Stoluri de păsări vin. Prezintă semnificaţia titlului. tema poezie 5. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua a poeziei. Oameni. Comentează. 3. Scrie doi termeni din familia lexicală a cuvântului gând. Motivează scrierea cu literă mică la începutul unora dintre versurile poeziei. în relaţie cu prima strofă a poeziei 9. 1. am învăţat să citesc/ Şi chiar am citit nişte cărţi” şi titlul poeziei. Menţionează două teme/ motive literare. într-un enunţ.. Toate acestea n-au avut niciun efect. am învăţat să citesc Şi chiar am citit nişte cărţi./ Am urât şi am iubit.10 rânduri. (Marin Sorescu. Explică semnificaţia repetării structurii interogative „De ce. Am vorbit cu oameni şi m-am gândit. peste iarbă…”. Explică rolul virgulei şi al punctelor de suspensie din fragmentul „pe cabluri. Motivează prezenţa pronumelui tu în textul poeziei 6. Pleacă trenul) 84 1. de vapor Hurducat de căruţă M-am uitat cum fug de mine copacii. Un aer mat ne-nfăşura. Precizează rolul virgulelor în versul „Oameni. când noi ne sărutam în pieţe şi în scuaruri. Boala) 83 6. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua a poeziei. ideea/ o idee poetică centrală. Comentează ultima strofă. identificată în textul dat. De ce ai impresia că ai plecat Tu? Primăvara şi toamna Te tot uiţi pe cer. oraşe. sugestie. De ce ai impresia că mergi tu? Toată viaţa m-am uitat pe fereastră Pironit într-un colţ De autobuz. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor se-adumbrea şi stins.. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul lume 4. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul aer. 6. identificată în textul da 37 . Comentează. Stoluri de păsări pleacă. în 6 – 10 rânduri. continente 3. De ce am impresia că am cunoscut lumea? (Marin Sorescu. Comentează semnificaţia atitudinii contemplative a eului liric 8. 8. Vederea lumii se-adumbrea.10 rânduri. Iar noaptea luna şi stelele. pierdut în gânduri. ideea/ o idee poetică identificată în prima strofă a textului dat 9. reflexivitate).. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 2. de tren. prin evidenţierea a două trăsături existente în textul citat Când stai în tren şi pleacă trenul vecin. Degeaba am luat tot felul de medicamente. Stabileşte o relaţie între versurile „Degeaba am luat tot felul de medicamente. Cred că m-am îmbolnăvit de moarte Într-o zi Când m-am născut.Ziua mă doare soarele.. ambiguitate. Precizează valoarea expresivă a timpurilor verbale din prima strofă. 9. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. 7. continente De ce sunt copleşit de atâtea emoţii. Şi-am cheltuit pe ele o groază de ani.?” în ultimele versuri 7. Formulează. şi nimeni nu ne-a lovit vreodată cu privirea. oraşe. 8. doctore. Mi s-a pus un junghi în norul de pe cer Pe care până atunci nici nu-l observasem Şi mă trezesc în fiecare dimineaţă Cu o senzaţie de iarnă. Am fost bun şi-am fost frumos.

în relaţie cu textul dat. nici ce gânduri am. atâta aur. 1. ambiguitate. adecvat logicii textului.. (Marin Sorescu. Potriviţi-vă în aşa fel. Daţi-mi fericirea. Şi încă un an. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul ceas. pe cabluri. atâta mercur – Şi daţi-mi fericirea.. şi toţi credeau că bate-n arbori ora când soarele apune la amiază.. Atâta fier.. în textul dat. prezentă în textul dat.. 2. la întrebarea pe care o sugerează ultimul vers al poeziei. Vreau să mă simt la tine ca acasă Să nu simt frunzele cum zboară-n vânt. Nouăzeci şi nouă de elemente.10 rânduri.. 2. Nouăzeci şi nouă de elemente.. Trecute toate în tabloul fiinţei mele. Şi încă o vârstă. semnificaţia titlului. Şi de alte idealuri – Daţi-mi fericirea. Nouăzeci şi nouă de elemente. atâta aur. ambiguitate. 5.. 5. prezentă în textul dat 38 .... în 6 .. atâta mercur –”.10 rânduri. Aţi greşit calculele.. Învăluită-n straie de culcare Aşează-mi-te-alăturea* c-un ghem Şi deapănă mereu. Comentează.. Precizează o temă şi un motiv literar. cum gem. Să nu văd frunzele cum cad din ram. Comentează. Formulează un răspuns. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. 4.. Precizează un rol al cratimei din structura „nu mă-ntreba”... niciun cuvânt. 9. un umăr. peste iarbă … Luceau intens. mai arunc sub cazanul vostru o zi. Motivează rolul invocaţiei în structurarea discursului poetic.. 7. 4.. 7. reflexivitate).. 6. de tinereţe. Să n-aud frunzele sub paşi. identificată în textul dat.. Transcrie două structuri care pun în evidenţă prezenţa eului liric. 9... Iată.. 8..Doar steaua neagră-a părului tău scurt îmi atingea. sugestie. ideea/ o idee poetică centrală. A ieşit înţelepciunea. 6. Nouăzeci şi nouă de elemente. de vasta 1. Comentează. reflexivitate). sugestie.. cu clinchet stins. Explică semnificaţia opoziţiei înţelepciune – fericire din strofa a doua. Vă dau jumătate din fruntea mea. Fă focul şi preumblă-te prin casă Fără să spui nimic.. 7. presate de un cer pe care-l începea iubirea noastră. Explică rolul virgulelor din versul „Atâta fier. Alcătuieşte câte un enunţ cu fiecare dintre cele două forme de plural ale substantivului element. Sărutul) 85 . ideea/ o idee poetică centrală.. (Nichita Stănescu.... Mai bine lasă-mă să-nchid fereastra. 3... Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin verbul a da.. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. Menţionează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor învăluită şi a depăna... Alchimie) 86 Nu mă-ntreba nimic în toamna asta Nici cât e ceasul. Prezintă efectul expresiv al modului imperativ al verbelor. în 6 . în 6 ..10 rânduri..... Fereşte-mă în preajma ta... identificată în textul dat. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate... 3. de femeie. Şi păsări mari se coborau pe bănci şi pe statui..... prezente în textul dat. Ce să fac eu cu dezamăgirea asta În formă de stea.. fără-ncetare..

ea. 7. Comentează. ea n-a murit. Ave*. Ave! Soarele a izbucnit peste lume strigând. reflexivitate). Şi nu mă întreba în noaptea asta De ce mă înspăimântă frunzele. sticleşte. 8. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. Ilustrează o caracteristică a limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. Tăcerea se face vânt albăstrui. 2. sugestie). în şir sporit. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. fumegând. ave! Calul meu saltă pe două potcoave. sugestie. De-aceea pune-ţi mâinile pe poale Şi-aşteaptă-mă sub geamurile tale.. Motivează folosirea virgulei în primele două versuri. Spuneai că niciodată n-o să piară Acel minut – şi totuşi a pierit.. Vom învăţa-mpreună că iubirea-i Cea mai puternică din slăbiciuni. ave! Soarele saltă din lucruri. 2. să-l întâmpine fericite şi grave. Prezintă semnificaţia titlului. Tobe de piatră bat. 8. 3. în 6 . umerii mei smulg din goană frunzişe. Scrie câte un enunţ în care să foloseşti corect structurile: nici odată/ nici o dată. Eu voi veni cu tainice cununi Şi amândoi. Transcrie doi termeni din câmpul semantic al naturii. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. vezi. 39 . Va dăinui-ntre noi. la nesfârşit. mă-ntorc către tine. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor aşa şi tainice. 9. ideea/ o idee poetică centrală. Sufletul meu îl întâmpină. 6. Ave. pintenul umbrei mi-l creşte în coastele câmpului.Urgie-a toamnei care bântuie. ambiguitate. Aşa încât mi-am zis că o să moară Şi dragostea – dar. Suliţe-albastre. pe-amândouă.. 1. fără întoarcere. ideea/ o idee poetică centrală. 7. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. maree-a luminilor. se face depărtare. 5. identificată în textul dat. Frunzele – Elegie de toamnă) 87 1. privirile mi le-azvârl.. tăria cu acvile din faţa lui se prăbuşeşte în trepte de aer. soarele creşte. (Radu Stanca.. în relaţie cu textul dat. Mi-am întors către soare unicul meu chip. 4. prezentă în text. Câmpul tăindu-l.. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul faţă. căutând desăvârşirea. nicicând n-o să dispară. identificată în textul dat. Soarele rupe orizontul în două. Explică utilizarea cratimei în structura „n-o să dispară” 3. Comentează. Transcrie două versuri care subliniază eternitatea sentimentului iubirii. strigând clatină muchiile surde şi grave. Şi chiar dac-ar mai trece înc-o seară Şi multe alte-apoi. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. 5. eu. Calul meu saltă pe două potcoave.10 rânduri. prezentă în textul dat. pe două potcoave calul meu saltă din lut. Iubirea. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua. Tăria îşi năruie sfârşitele-i carcere. ambiguitate. se-ncrucişe. în 6 – 10 rânduri. 6. 4. se face nisip. Sonet*) lui Eminescu tânăr Tăcerea se izbeşte de trunchiuri. 88 (Radu Stanca. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua. 9.

soarele-i o dungă de căldură. în 6 . soarele-i un aer plin de păsări.”.. oamenii-s o lină apăsare. 4. în relaţie cu textul dat. 2. 3. cu aripile crescute înlăuntru. Ei sunt nişte fructe plimbătoare Ale unui pom cu mult mai mare! Din punctul de vedere-al pietrelor. Mai lasă-mă un minut. Menţionează două motive literare. un an. 6. 6. aripă în aripă zbătând. Oamenii sunt păsări nemaiîntâlnite. Prezintă semnificaţia titlului. Explică ortografierea cu doi „i” a substantivului oamenii.. O călărire în zori) 89 1. Ţărmul s-a rupt de mare şi te-a urmat ca o umbră.. 8. Viaţa mea se iluminează) 90 Din punctul de vedere-al copacilor. Mai lasă-mă o frunză. un fir de nisip. Precizează câte un antonim pentru sensul din text al cuvintelor adăugată şi înlăuntru. (Nichita Stănescu. 4. cenuşiu ca pământul la amurg.. 4..10 rânduri. 3.10 rânduri. 2. prin evidenţierea a două trăsături identificate la nivel lexico-gramatical şi/ sau al prozodiei Părul tău e mai decolorat de soare. Motivează faptul că Nichita Stănescu este un înnoitor al limbajului poetic. 9. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. care bat.. regina mea de negru şi de sare. Trec fantome-ale verii în declin. şi lumina ce-o zăreşti. identificată în textul dat. 9. Comentează. corăbiile sufletului meu marin. plutind.Coama mea blondă arde în vânt. ca un şarpe dezarmat. Mai lasă-mă o briză. ideea/ o idee poetică centrală. soarele-i o piatră căzătoare. Motivează faptul că Nichita Stănescu este un înnoitor al limbajului poetic. Motivează folosirea cratimei în structura „fantome-ale verii”. a structurii „Din punctul de vedere al. Transcrie doi termeni din câmpul semantic al mării. un timp. 5. prin evidenţierea a două trăsături identificate la nivel lexico-gramatical şi/ sau al prozodiei O dungă roşie-n zări se iscase 1. 7. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin verbul a bate. Precizează cei doi termeni definiţi în mod repetat. Mai lasă-mă o secundă. 8. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. Precizează rolul virgulelor din al doilea vers. Explică semnificaţia unei imagini poetice identificate în ultima strofă. în text. în textul poeziei. 40 . oamenii – o emoţie copleşitoare. într-un aer mai curat – care e gândul! (Nichita Stănescu. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. 2. 7. Şi viaţa mea se iluminează. Sunt mişcarea-adăugată la mişcare. din soare! Din punctul de vedere-al aerului. în 6 . 3. Stabileşte tipul de rimă şi măsura versurilor din strofa a treia. Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al anatomiei. Oho. o undă. Motivează rolul repetiţiei. 5. Exemplifică două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul apă. una dintre strofe. Lauda omului) 91 1. planând. la alegere. sub ochiul tău verde la amiază.. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul viaţă. Comentează. Mai lasă-mă un anotimp. în relaţie cu textul dat. Prezintă semnificaţia titlului. alerg şi salt şi curg. (Nichita Stănescu. prezente în poezie 5.

norii curgeau în luna lui Marte. sprâncenele cristalizate de sare. Eu stau pe plaja-ntinsă tăiată-n unghi perfect şi îi contemplu ca la o debarcare. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică poetică şi mijloacele artistice. 5. prezente în poezie. urcând un soare neobişnuit. în 6 – 10 rânduri. prin evidenţierea a două trăsături identificate la nivel lexico-gramatical şi/ sau al prozodiei. reflexivitate). Această mare e acoperită de adolescenţi care învaţă mersul pe valuri. prezentă în poezie. lumina-n ape o să-mpungă: din ochii noştri se va-ntoarce înmiit! Mă ridicam. 9. mi i-au atins. Prezintă semnificaţia unei figuri de stil din text. mie-mi plouă zborul. Sufletele noastre dansau nevăzute-ntr-o lume concretă. 8. şi noi ne iubeam prin mansarde. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă 7. 3. penultima strofă. abisele. în picioare. 4. 41 . 6. Stabileşte tipul de rimă şi măsura din primele patru versuri. 3. Transcrie două neologisme din text. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic(de exemplu: expresivitate. scuturându-mi lin undele. (Nichita Stănescu. 2. cu pene. Pereţii odăii erau neliniştiţi. mai sprijinindu-se de-o rază ţeapănă. sau o alunecare măcar pân’la genunchi în valul diafan sunând sub lenta lor înaintare. Şi nu mai ştiam unde-mi 1. 5. tâmplele cu umbrele lor melodioase. Menţionează două teme/ motive literare. visele. Plopii mi-atingeau umerii. Precizează rolul apostrofului din al nouălea vers. îţi spuneam. 4. penultima strofă. 9. Nu-i nimic. (Nichita Stănescu. Interpretează semnificaţia titlului. Prin cerul ferestrei. în picioare. Stabileşte tipul de rimă şi măsura versurilor din strofa a treia. O flotă infinită de yole*. Comentează. Dar ei sunt zvelţi şi calmi.şi plopii. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. de soare. scuturându-mi şuviţele căzute pe frunte. Comentează. 9. Ilustrează o caracteristică a limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. Notează câte un sinonim contextual pentru cuvintele ţeapănă şi lentă. ambiguitate. O să te plouă pe aripi. Şi mă-nălţam. Justifică scrierea cu majusculă a substantivului Marte. Menţionează două teme/ motive literare. Adolescenţi pe mare) 93 Ploua infernal. geloase. oval. spuneai. Motivează faptul că Nichita Stănescu este un înnoitor al limbajului poetic. în 6 . Apele se retrăgeau tăcute. Mă ridicam din somn ca din mare. 1. Va fi o dimineaţă neobişnuit de lungă. Motivează scrierea cu literă mică la începutul unora dintre versurile poeziei. Şi aştept un pas greşit să văd. 6. Adânc. ambiguitate. identificată în textul dat. Dimineaţă marină) 92 6. plouă cu globuri pe glob şi prin vreme.10 rânduri. ideea/ o idee poetică centrală. în 6 . în relaţie cu textul dat 8. trezindu-se brusc. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în a doua strofă. Lorelei*. sugestie). dinadins cu umbrele lor melodioase umerii încă dormind. sub desene în cretă.10 rânduri. de curenţi. Comentează. prezente în poezie. prezentă în poezie. 7. 2. Scrie două expresii/ locuţiuni care să conţină verbul a tăia. Precizează valoarea expresivă a timpului imperfect al verbelor din primele două strofe 7. şi simultan au şi deprins să meargă pe valuri. mai rezemându-se cu braţul. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin substantivul suflet. 8. sugestie.

Septemvrie) 95 O tristeţă întârzie în mine cum zăboveşte toamna pe câmp niciun sărut nu-mi trece prin suflet. Ca pozele din cartea de citire. Explică valoarea expresivă a repetiţiei din ultima strofă.. între turmele ce-şi pasc soarta pe câmp şi între frunzele care se dau în vânt. ultima strofă. (Gheorghe Tomozei. cântecul cel mai trist”. al naturii.10 rânduri. sugestie.. zi cu zi pe întinderea stepelor între arborii neajunşi la cer. departe. sugestie. Transcrie două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. reflexivitate). 2. Septemvrie. Lumini licăritoare învăluiau surâsul meu amar. Menţionează două teme/ motive literare. prezente în poezie. 4. pe-o carte. Comentează.. eram adesea-nsingurat şi mut. Comentează. 8. ploaie de tot nebunească.. într-un enunţ. Exemplifică două expresii/ locuţiuni care conţin substantivul viaţă. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. Precizează rolul punctelor de suspensie din primul vers. în 6 . între apele ce-şi urmează albia. Cântecul trist. prezentă în textul dat. 3. îl auzi în glasul sterp al vrăbiilor şi răspunde din umilinţa tălăngilor. Precizează rolul virgulei din versul „Cântecul trist. 42 .lăsasem în lume odaia. şi cel exterior. nicio zăpadă n-a descins pe pământ. şi noi ne iubeam prin mansarde. reflexivitate). Cine-s mai frumoşi: oamenii?. al sentimentelor. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor pustie şi zadarnic. Septemvrie. Alcătuieşte un enunţ cu omonimul cuvântului cer din textul dat. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (expresivitate. (Ion Vinea. Stabileşte tipul de rimă şi măsura versurilor. Ploaie în luna lui Marte) 94 1. prezentă în poezie. 6. eu nu le-am cunoscut.. Transcrie două cuvinte din câmpul semantic al timpulu 2. în relaţie cu textul dat. E toată viaţa care doare aşa. 1. 8. 9. Cădeau domol. Septemvrie. N-aş mai fi vrut să se sfârşească niciodată-acea lună-a lui Marte. Rădvanul toamnei se zărea. ambiguitate. expresivitate.. Declin) 96 1. 5. Cuvinte de iubire poate n-au fost. răspunde-mi. 7. 7. cântecul cel mai trist vine cu clopotul din asfinţit. Transcrie două cuvinte din fondul vechi al limbii 4. tema poeziei. în 6 . ploaia?.. după himera clăilor de fân. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: ambiguitate. 6. 9. timpul imperfect... Exprimă.. Prezintă semnificaţia titlului.. şi nu mai era doamna-nvăţătoare să-l mângâie pe cel mai trist şcolar. Tu mă strigai din urmă: răspunde-mi.10 rânduri. Motivează utilizarea frecventă a verbelor la modul indicativ. Ploua infernal... 3. raportul dintre planul interior.. 5. frunze târzii din nucul cel bătrân. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă. (Nichita Stănescu.

în relaţie cu textul poeziei date. Cărările înguste zadarnic le cutreier! Străine îmi sunt astăzi sau eu le sunt străin? Dar neschimbat prieten un ţârâit de greier. Deasupra casei tale ies Şi azi aceleaşi stele. 3. Precizează o valoare expresivă a adverbului numai din versul „Numai lebedele albe. Comentează. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă a poeziei. 3. Prezintă două elemente prin care se realizează subiectivitatea în textul dat. 43 . 8. Menţionează două teme/ motive literare. 4. Alcătuieşte două enunţuri potrivite pentru a ilustra polisemia verbului a (se) înălţa. prin prezentarea a două trăsături identificate în text. Acelaşi ca şi-atuncea. 2. 9. în 6 . 3. 4.10 rânduri. Ce mari sunt azi copacii! Sub ramuri de castan Pridvorul alb în frunză de iederă înoată. Motivează. 2. Scrie două enunţuri potrivite pentru a ilustra polisemia cuvântului izvor. În toamnă) 97 Când amintirile-n trecut Încearcă să mă cheme. Şi sub boltirea verde a codrului. Când ochii tăi. 7. Transcrie două cuvinte din câmpul semantic al timpului. Motivează apartenenţa poeziei date la romantism. 7. Transcrie un cuvânt cu sens denotativ şi un cuvânt cu sens conotativ. Precizează rolul cratimei în structura „suspin-un greier”. Când amintirile…) 98 2. ideea/ o idee poetică centrală. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric. Precizeză rolul cratimei în structura „N-au încetat”. Pe drumul lung şi cunoscut Mai trec din vreme-n vreme. prezenţa descrierii în poezie. 1. Când luna trece prin stejari Urmând mereu în cale-şi. 6. Când valurile de izvor N-au încetat să plângă. tot încă mari. A noastre inimi îşi jurau Credinţă pe toţi vecii. Şi peste arbori răsfiraţi Răsare blânda lună. 5. Menţionează patru teme/ motive literare identificate în textul dat. Putut-au oare-atâta dor În noapte să se stângă*. Se pierde şerpuirea potecii într-un lan. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă. identificată în textul dat 8. 5. oltean Chilim* aştern arinii în zilele de zloată. prin evidenţierea a două trăsături existente în text. Transcrie două structuri/ fragmente de vers care conţin imagini artistice ale toamnei. 4. Ce-au luminat atât de des Înduioşării mele.Pustie e grădina. Îmi sângerează pieptul cu veşnicul său spin. Fântâna părăsită rămase fără roată. 1. Ce ne găsea îmbrăţişaţi Şoptindu-ne-mpreună. în textul poetic dat. în clipe de tăcere Reînflorind visarea cu roze efemere. Se uită dulci şi galeşi? (Mihai Eminescu.10 rânduri. din ultimul vers. Prezintă semnificaţia titlului. prezente în poezie. pustie casa toată În care o iubire crescuse an de an. 9. Precizează rolul cratimei în structura „Acelaşi ca şi-atuncea”. Comentează. 2. Când pe cărări se scuturau De floare liliecii. în 6 . (Ion Pillat. cele două strofe din final. Explică valoarea expresivă a adverbului ce în fragmentul „Ce mari sunt azi copacii!”. 6.

Menţionează două teme/ motive literare identificate în textul poetic dat. 7. 8.. Papura se mişcă-n freamăt de al undelor cutreier.. Iar stejarii par o strajă de giganţi ce-o înconjoară.... când plutesc încet din trestii” 5. Numai lebedele albe.... în 6 . Un valţ – din ce în ce mai tare. Şi suspină – cum se suspină. când în brazde de văpaie. e atât de dulce zvonul… 99 (Mihai Eminescu. 3.. 1. Luându-le pe fiecare.. Domnitoare peste ape.. Şi le vorbi cu voce lină.. care scânteie ca bruma. vârf de arbor.. Un valţ* – din ce în ce mai tare. (Alexandru Macedonski. Şi suspină – cum se suspină.10 rânduri. 3. De vântul serii sărutate. Comentează prima strofă. Prin ferestrele arcate. 6. prin evidenţierea a două trăsături identificate la nivel lexico-semantic şi/ sau gramatical. somnoros suspin-un greier… E atâta vară-n aer. Luna tremură pe codri. se aprinde. De vântul serii sărutate.. De dorul lui le spuse-apoi... Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în al doilea vers al textului dat.... Gătite toate-n rochi de bal..... Muchi de stâncă. se măreşte.10 rânduri.. 2. Exemplifică două locuţiuni/ expresii care conţin verbul a duce 44 . Scrisoarea IV ...... 7.... Iar în fundul apei clare doarme umbra lui de veacuri.Stă castelul singuratic. Alcătuieşte două enunţuri potrivite pentru a ilustra polisemia cuvântului dulce. oglindindu-se în lacuri. Motivează prezenţa descrierii în textul poetic. prin evidenţierea a două trăsături existente în fragmentul dat. 9.. Precizează rolul semnului exclamării din sintagma „o! gazeta”.fragment) Pe verdea margine de şanţ Creştea măceşul singuratic... 9. după geamuri. Când în cercuri tremurânde. prin evidenţierea a două caracteristici existente în text. Menţionează două motive literare prin care se concretizează tema naturii în textul poetic dat... Se înalţă în tăcere dintre rariştea de brazi.. Motivează.. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor singuratic şi lină.... când plutesc încet din trestii. ea pe ceruri zugrăveşte. 4. Zâmbind prin roua primăverei. prima strofă. 5. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice 8. identificate în textul dat... Dând atâta întuneric rotitorului talaz. S-au dus în braţele minciunei. Muiate în argintul lunei... Notează câte un antonim pentru cuvintele uzată şi credincios. 1...... Scăldate-n razele de sus. Precizează rolul cratimei în structura „Ş-un valţ nebun”.. 6. Iar vântul dulce le şoptea.. Iar în iarba înflorită. Demonstrează faptul că Mihai Eminescu este un înnoitor al limbajului poetic........ Menţionează două modalităţi de obţinere a muzicalităţii versurilor. apartenenţa acestuia la unul dintre curentele literare studiate... Ş-un valţ nebun se învârtea. Comentează.. în 6 .... Transcrie două cuvinte din câmpul semantic al timpului. Păreau năluci de carnaval Cum se mişcau catifelate. oaspeţi liniştei acestei. La mângâierile-adierei A tresărit cu dulci simţiri. Albeaţa lui de trandafiri...... 2. Răsăritul ei păzindu-l ca pe-o tainică comoară.. Dar vântul serii nebunatic Pofti-ntr-o zi pe flori la danţ.. tremur numa Lungi perdele încreţite. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în versurile: „Păreau năluci de carnaval/ Cum se mişcau catifelate”. Şi rând pe rând în vânt s-au dus. Cu aripele întinse se mai scutură şi-o taie. Întâi pătrunse printre foi. Valţul rozelor) 100 . prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice.

...... Comentează........... 8...... Prezintă semnificaţia titlului. Interpretează efectul expresiv al folosirii pronumelui tu în textul dat.. percepute subiectiv.. Motivează......... 45 ... apartenenţa acestuia la mişcarea de avangardă.. Transcrie două versuri/ fragmente de vers în care apar detalii. în raport cu textul citat.... ideea/ o idee poetică centrală. Explică semnificaţia unei comparaţii din primele patru versuri 7..........10 rânduri.........acum strada te primeşte ca o cutie de poştă obişnuinţa e pe umerii tăi ca o cămaşă uzată strada e aici la picioarele tale precum câinele credincios aerul stă pe acoperişuri ca un preş tu eşti o scrisoare în strada cutie de poştă destinul tău e acolo distribuitor mecanic el te va duce la destinaţia pe meningea ta scrisă desigur tu mergi pe sub casele cu şorţuri ca brutărese dar altcineva întoarce arcul din pupilele tale zgomote îţi ling tâmplele arterele vânzătoarea îţi întinde gazeta de dimineaţă o! gazeta... identificată în textul dat. ce dantelă pentru melancolia ta lindbergh a aruncat un curcubeu între america şi europa un profesor de strategie e asasinat în expresul paris-marsilia […] . 6.... Ulise) 4... prin evidenţierea a două trăsături identificate în text............ în 6 ............... (Ilarie Voronca............. 5.. 9. ale imaginii oraşului..

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful