Subiectul_1_scris_2009

V.

Textul-suport
Gerul aspru şi sălbatic strânge-n braţe-i cu jălire Neagra luncă de pe vale care zace-n amorţire; El ca pe-o mireasă moartă o-ncunună despre ziori C-un văl alb de promoroacă şi cu ţurţuri lucitori. Gerul vine de la munte, la fereastră se opreşte, Şi, privind la focul vesel care-n sobe străluceşte, El depune flori de iarnă pe cristalul îngheţat, Crini şi roze de zăpadă ce cu drag le-a sărutat . Gerul face cu-o suflare pod de gheaţă între maluri, Pune streşinelor casei o ghirlandă de cristaluri, Iar pe feţe de copile înfloreşte trandafiri, Să ne-aducă viu aminte de-ale verii înfloriri. Gerul dă aripi de vultur cailor în spumegare Ce se-ntrec pe câmpul luciu, scoţând aburi lungi pe nare. O! tu, gerule năprasnic, vin’, îndeamnă calul meu Să mă poarte ca săgeata unde el ştie, şi eu! (Vasile Alecsandri, Gerul)

Cerinţa
1.Selectează două cuvinte care aparţin câmpului semantic al iernii 2.Precizează rolul semnelor de punctuaţie din prima strofă. 3. Transcrie un vers care conţine o locuţiune verbală, folosită cu efecte expresive. 4. Menţionează două teme/ motive literare, prezente în poezie 5. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul da 6. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă. 7. Motivează plasarea în poziţie iniţială, în fiecare catren, a substantivului gerul 8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, ultima strofă, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 9. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate, ambiguitate, sugestie,reflexivitate), prezentă în textul dat

1

2

Pe coastele Calabrei* vaporu-naintează În unda luminoasă ce noaptea fosforează*; El taie-o brazdă lungă pe-al mării plai senin, Şi luna, vas de aur, pluteşte-n ceruri lin. În dreapta, pe-ntuneric, se-nalţă-un negru munte, Vulcanul bătrân Etna cu lava stinsă-n frunte; Sehastru ce cunoaşte al globului mister, El pare că din sânu-i azvârle stele-n cer . În stânga e Carybda* sălbatică, stâncie. Din zare se întinde o punte argintie Pe care se îndreaptă vaporul legănat, Ce calcă orizonul cu stele semănat. Dorm valurile mării sub atmosfera caldă. În baie azurie Sicilia se scaldă; Şi-n umbră călătorul, ţintind ochii spre mal, Aspiră-al Syracusei* parfum oriental.

1.Menţionează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor mister şi parfum. 2. Precizează rolul cratimei din structura „stele-n cer”. 3. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin verbul a călca. 4. Menţionează două cuvinte din textul dat, a căror formă nu mai este acceptată de DOOM2,precizându-le forma literară actuală. 5. Transcrie un fragment de vers/ un vers în care apare o imagine vizuală. 6. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în a doua strofă. 7. Prezintă semnificaţia titlului, în relaţie cu textul poeziei date 8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, ultima strofă, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poeticăşi mijloacele artistice. 9. Motivează, cu ajutorul a două argumente, prezenţa descrierii în poezia citată.

(Vasile Alecsandri, Pe coastele Calabrei)

1

1.Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul cap. 3 Nenorocita privighetoare Cânta-n pădure a ei durere, Natura-ntreagă da ascultare, Tot împrejuru-i era tăcere. [...] Un măgar mare ce-o ascultase, Şi ca un aspru judecător Capul pleoştise, sau râdicase Câte-o ureche,-n semn de favor, Ieşi-nainte să-i dea povaţă, Şi c-o neroadă încredinţare: „Am fost, îi zise, aci de faţă, Dar zău nu-mi place a ta cântare”. [...] Atunci începe cu bucurie Un cântec jalnic şi necioplit, Încât de aspra lui armonie Toată pădurea s-a îngrozit. Privighetoarea, fără sfială, Zise: „Povaţa e în zadar; Căci d-aş urma-o, nu e-ndoială Că eu în locu-ţi n-aş fi măgar”. (Grigore Alexandrescu, Privighetoarea şi măgarul) 1. Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al naturii. 4 Ale turnurilor umbre peste unde stau culcate; Către ţărmul dimpotrivă se întind, se prelungesc, Ş-ale valurilor mândre generaţii spumegate Zidul vechi al mănăstirei în cadenţă îl izbesc. Dintr-o peşteră, din râpă, noaptea iese, mă-mpresoară: De pe muche, de pe stâncă, chipuri negre se cobor; Muşchiul zidului se mişcă... pântre iarbă se strecoară O suflare, care trece ca prin vine un fior. Este ceasul nălucirei: un mormânt se desvăleşte, O fantomă-ncoronată din el iese... o zăresc... Iese... vine către ţărmuri... stă... în preajma ei priveşte... Râul înapoi se trage... munţii vârful îşi clătesc. Ascultaţi...! marea fantomă face semn... dă o poruncă... Oştiri, taberi fără număr împrejuru-i înviez... Glasul ei se-ntinde, creşte, repetat din stâncă-n stâncă, Transilvania-l aude, ungurii se înarmez. Oltule, care-ai fost martur vitejiilor trecute Şi puternici legioane p-a ta margine-ai privit, Virtuţi mari, fapte cumplite îţi sunt ţie cunoscute, Cine oar’ poate se fie omul care te-a-ngrozit? [...] (Grigore Alexandrescu, Umbra lui Mircea. La Cozia) 2. Precizează rolul punctelor de suspensie din strofa a patra 3. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul ceas. 4. Menţionează două teme/ motive literare, prezente în poezie. 5. Transcrie două structuri/ fragmente de vers care conţin imagini artistice diferite. 6. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua. 7. Motivează alternanţa verbelor la prezent, din partea iniţială, cu cele de perfect compus,din partea finală a textului. 8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, ultima strofă, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poeticăşi mijloacele artistice. 9. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate, ambiguitate,sugestie, reflexivitate), prezentă în textul dat 2. Evidenţiază rolul virgulelor din versul „Am fost, îi zise, aci de faţă”. 3. Scrie forma acceptată de DOOM2 a cuvintelor râdicase şi favor. 4. Precizează valoarea expresivă a adjectivului nenorocită, din primul vers. 5. Transcrie două sintagme/ scurte fragmente care conţin imagini artistice diferite 6. Explică semnificaţia a două figuri de stil diferite, identificate în strofa a doua. 7. Prezintă semnificaţia titlului, în relaţie cu textul dat. 8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, strofa finală (morala fabulei). 9. Argumentează apartenenţa poeziei la genul epic, prin prezentarea a două trăsături identificate în text.

2

1.Scrie două enunţuri pentru a ilustra omonimia cuvântului luni. 5 Şi pentru nori, aceste flamuri sure Ce se târăsc pe culmi şi ocolesc Din miazănoapte către răsărituri, Cuvine-se adânc să-ţi mulţumesc Şi pentru ploi şi pentru greul vânt Şi pentru zile şi nopţi şi pentru stele Şi pentru vremi şi jumătăţi de vremi Şi pentru pacea cântecelor mele Pentru izvor şi pentru vii şi stâni Şi ce e dincolo de oseminte Pentru strămoşi şi pruncii nenăscuţi Şi bucuria-aducerii-aminte Pentru zăpezi şi crini şi pelicani Şi busuioc şi fluturi şi uitare Şi pentru amintiri îţi mulţumesc Şi pentru ziua mea de-nmormântare Şi pentru anotimpuri, luni şi ani, Pentru făclii şi spaime şi lumină, Pentru veşmintele de sărbători În vatra asta stinsă şi străină. (Ioan Alexandru, Mulţumire) 1. Menţionează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor blândă şi candidă. 6 Se trec şi florile de toamnă, cele din urmă flori, şi-n casă Lângă oglinzile-obosite, o fată şubredă şi pală Preschimbă florile în vase, evlavios ca o vestală*. Mor florile mâhnite, toamna, în casa cui n-a fost mireasă... Înc-un mănunchi, şi câte visuri şi primăveri – câtă ruină! Dac-ar avea grai ca să spuie, oglinda câte n-ar mai spune: A tale braţe obosite putere n-ar avea s-adune Troienele de flori bogate, culese zilnic din grădină. Norocu-ntăilor brânduşe culese-n zori de zi pe rouă... Cum s-a trecut, şi cum trec toate pân’ vine moartea să te cheme; Azi vasele-s împodobite cu triste flori de crizanteme: În lacrimi tremură oglinda ca faţa apelor când plouă. Şi-mbrăţişaţi alături plângem, plângi blândă, candidă vestală, Din lacrimi liniştea sporeşte, ş-a fi târziu pricepi ce-nsamnă. Brânduşele-nfloresc de-a pururi şi poate soarele de toamnă S-o-nduioşa ca să-ţi arunce pe frunte mândra lui beteală. (Dimitrie Anghel, Crizanteme) 7 Cu legănări abia simţite şi ritmice, încet-încet, Pe pajiştea din faţa casei, caişii, zarzării şi prunii, Înveşmântaţi în haine albe se clatină în faţa lunii, Stând gata parcă să înceapă un pas uşor de menuet. 2. Prezintă rolul cratimei din structura „n-ar avea”. 3. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin verbul a trece 4. Menţionează două teme/ motive literare, prezente în poezie. 5. Transcrie două structuri/ fragmente de vers care conţin imagini vizuale. 6. Menţionează două cuvinte din textul dat, a căror formă nu mai este acceptată de DOOM2, precizându-le forma literară actuală. 7. Explică semnificaţia a două figuri de stil identificate în ultima strofă a poeziei. 8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, prima strofă a poeziei, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 9. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (expresivitate, ambiguitate, sugestie, reflexivitate), prezente în textul dat 1. Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al pomilor. 2. Precizează rolul cratimei şi al apostrofului, din structura „s-au înclinat pân’ la pământ”. 3. Transcrie doi termeni derivaţi cu prefix. 2. Precizează rolul cratimei din structura „să-ţi mulţumesc 3. Transcrie un vers care conţine doi termeni derivaţi cu prefixe. 4. Menţionează două teme/ motive literare, prezente în poezie. 5. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. 6. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă a poeziei 7. Motivează folosirea repeată a cuvântului ,,şi” la începutul versurilor. 8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, strofa a patra, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 9. Prezintă semnificaţia titlului, în relaţie cu textul poeziei date.

3

Se cată ram cu ram, se-nclină, şi-n urmă iarăşi vin la loc, Cochetării şi graţii albe, şi roze gesturi, dulci arome, Împrăştie în aer danţul acesta ritmic de fantome, Ce-aşteaptă de un an de zile minuta asta de noroc. Ce e de spumă, sus pe ramuri, se face jos de catifea, Şi astfel umbrele căzute pe pajişte par mantii grele Zvârlite de dănţuitorii ce au rămas numa-n dantele, În parcul legendar în care s-a prefăcut grădina mea. Pe gura scorburilor vântul plecat a deşteptat un cânt, Şi-nvoalte* mâneci horbotate* se-ntind uşoare să salute Preludiul acestei stinse şi dulci orchestre nevăzute, Şi-apoi cu reverenţe pomii s-au înclinat pân’ la pământ.[...] Aşa-s în clipa asta toate, dar mîine albii cavaleri, Despodobiţi de-atâtea graţii, ce le-mprumută luciul lunii, Vor deveni ce-au fost de-a pururi: caişii, zarzării şi prunii, Banalii pomi din faţa casei, ce-i ştiu de-atâtea primăveri. (Dimitrie Anghel, Balul pomilor)

4. Menţionează două teme/ motive literare, prezente în poezie. 5. Transcrie două structuri/ fragmente de vers care conţin imagini artistice diferite. 6. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua a poeziei. 7. Prezintă semnificaţia titlului, în relaţie cu textul poeziei date. 8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, ultima strofă a poeziei, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 9. Motivează, cu ajutorul a două argumente, prezenţa descrierii în poezia citată.

1. Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra polisemia verbului a semăna. 8 2. Precizează rolul virgulelor din structura „Stihuri, acum porniţi, vă scuturaţi”. Stihuri, zburaţi acum din mâna mea Şi şchiopătaţi în aerul cu floare, Ca păsările mici de catifea Ce-ncep în mai să-nveţe şi să zboare. Stihuri, acum porniţi, vă scuturaţi, Ca frunzele-aurite, pentru moarte. Pustnicii tineri, trişti şi delicaţi, Păstra-vă-vor într-un sicriu de carte. Stihuri de suflet, dintre spini culese, Îndurerate-n spic şi rădăcini, Pătrundeţi, înţelese şi neînţelese, În suflete de prieteni şi străini. Şi semănaţi, cu noaptea ce vă naşte, Sfială şi-ndoieli unde-ţi cădea, Că Cel-ce-ştie, însă nu cunoaşte, Varsă-ntuneric alb cu mâna mea. (Tudor Arghezi, Epigraf*) 1. Menţionează un sinonim şi un antonim pentru sensul contextual al verbului a ucide. 9 2. Precizează rolul virgulelor din primul vers al poeziei. Cum te găseşti, uşoară zburătoare, Zăcând aci, pe-o margine de drum, Şi nu dormind într-un polen de floare, 3. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul vis. 3. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul suflet. 4. Transcrie un vers care conţine doi termeni aflaţi în relaţie de antonimie. 5. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. 6. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua a poeziei. 7. Evidenţiază o valoare expresivă a întrebuinţării verbelor la imperativ în textul dat. 8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, prima strofă a poeziei, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 9. Motivează, prin evidenţierea a două trăsături, caracterul de artă poetică al textului dat.

4

1. 2. Cât te iubesc. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. precizându-le forma literară actuală. din text. reflexivitate). frumoasa mea albină. prezentă în textul dat. Strânge la piept comoara ta deplină. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă a poeziei. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. Comentează. 4. 6. Să nu le mai spuie agale Buzele tale. Comentează. Cuvintele să nu mi le mai dezmierzi. reflexivitate). Precizează rolul cratimei din versul Şi-ar voi să culeagă roade. ambiguitate. prin evidenţierearelaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 3. Transcrie un vers care conţine doi termeni aflaţi în relaţie de antonimie. în 6 – 10 rânduri. Le vezi? Au căzut. Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra omonimia cuvântului vin. 6. Transcrie două cuvinte obţinute prin derivare cu prefix. 2. 8. Lumină lină) 10 Toate Cuvintele mele sunt stricate Şi s-au îmbătat. Dar beţia le-a prăvălit încoace. ale zambilei. Exemplifică două imagini artistice diferite. Cuvinte stricate) 4. 9. ca nişte urcioare Cu vin îngroşat în fundul lor de lut.Învăluită-n aur şi parfum? Neascultând de vântul de la stup. 5 . Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al vorbirii. Casele-adunate. 8. Voind să duci tezaurul de ceară. 5. trupul tău de-afară Să-l caute şi-n jur să sufle cald? Cu aripa-n ţărână şi în vis. 5. 7. Transcrie două structuri/ fragmente de vers care conţin imagini vizuale cromatice. Că sarcina chemării te-a ucis! (Tudor Arghezi. în relaţie cu textul poeziei date. a căror formă nu mai este acceptată de DOOM2. Precizează două consecinţe ale utilizării cratimei în structura „să asculte-ndemnul”. ambiguitate. Norilor copacii le urzesc brocarte*. Te-ai aruncat în plasa verde-a zilei Şi darurile-acum. identificată în textul dat. Menţionează două cuvinte din textul dat. Huleşte-le! (Tudor Arghezi. sugestie. 7. 11 Niciodată toamna nu fu mai frumoasă Sufletului nostru bucuros de moarte. 9. Stau în ţărmu-albastru-al râului de soare. în relaţie cu textul poeziei date. s-au sculat. Şi-ar voi să culeagă roade Fâstâcite şi neroade Din sălcii nici verzi.10 rânduri. Prezintă semnificaţia titlului. 1. Au vrut să alerge şi să se joace. ultima strofă a poeziei. S-au stricat cuvintele mele! Umblă prin mocirle cu stele De cositor După un mărţişor. în 6 . Nu mai ştiu ce spun şi îs Bolnave de râs. prezentă în textul dat. 3. sugestie. Te prăbuşişi din drumul cel înalt. 5. Să nu le mai cânte cumva Vocea ta Şi pe cobză deştele. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (expresivitate. Palid aşternut e şesul cu mătasă. Cine-o să vie. Puterile-amorţite ţi le rup. Prezintă semnificaţia titlului. ideea/ o idee poetică centrală. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. 4. Prezintă o valoare expresivă a verbelor la gerunziu din prima strofă. Precizează valoarea expresivă a utilizării verbului a fi la timpul perfect simplu.

şi femeia. 1. la capăt. Prezintă semnificaţia titlului. Doar mie. Îngerii tăi grijeau pe vremea ceea Şi pruncul. Când fu să plece şi Iosif. Foile-n azur. în şes. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul semn 2. 4. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. prin trifoi. Motivează. Evidenţiază valoarea expresivă a două verbe la modul indicativ. Te urmăream de-a lungul molatecii poteci. Menţionează două motive pentru care s-a utilizat cratima în structura „Pân-ai pierit”. din textul dat. Precizează rolul punctelor de suspensie din ultima strofă. şi bărbatul. 7.10 rânduri. Niciodată toamna) 6. Dar ce-i un semn de umbră-n depărtare? 6 . Prezintă semnificaţia titlului. Tu le vorbeai — şi se putea.Din mocirla cărui aur am băut. în relaţie cu textul poeziei date. prin evidenţierea a două trăsături existente în text. Alcătuieşte câte un enunţ în care cuvintele înger şi stea să aibă sens conotativ. scuturând în sus. Cine vrea să plângă. 9. şi veacurile pier Aci sub tine. Comentează. 6. într-un enunţ. Menţionează două teme/ motive literare.10 rânduri. prezente în poezie. Păsările negre suie în apus.. Explică valoarea expresivă a folosirii interogaţiei retorice în ultima strofă. 6. Scris l-ai găsit în catastif Şi i-ai trimis un înger de povaţă — Şi îngerul stătu cu el de faţă. Domnul. 5. Menţionează două teme/ motive literare. Nu mi-a trimis. 3. 3. după plecare. subt cer. Menţionează două teme/ motive literare. apartenenţa acestuia la direcţia modernistă/ la modernism. dedesubt. în relaţie cu textul poeziei date. primele patru versuri. (Tudor Arghezi. 5. Când magii au purces după o stea. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua. 8. 12 Nu-ţi cer un lucru prea cu neputinţă În recea mea-ncruntată suferinţă. Comentează. Vreau să vorbeşti cu robul tău mai des. De când s-a întocmit Sfânta Scriptură Tu n-ai mai pus picioru-n bătătură Şi anii mor. Defineşte. în 6 . Psalm) 13 1. prin evidenţierea a două trăsături identificate la nivel lexico-gramatical şi/ sau al prozodiei. sentimentul dominant care se desprinde din poezie 8. de când mă rog. în 6 . cine să jelească Vie să asculte-ndemnul ne-nţeles. Menţionează un sinonim potrivit pentru sensul din context al cuvântului (a) purcede. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. niciunul. Transcrie două structuri/ fragmente de vers al căror sens implică antiteza. 8. 9. Şi cu ochii-n facla plopilor cerească Să-şi îngroape umbra-n umbra lor.. (Tudor Arghezi. ultima strofă. 4. Nu te-ai uitat o dată înapoi! Ţi-aş fi făcut un semn. De-abia plecaseşi. din poezia citată 7. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. Te-am rugat să pleci. Ca frunza bolnavă-a carpenului sur Ce se desfrunzeşte. Dacă-ncepui de-aproape să-ţi dau ghies. prezente în poezie. Alcătuieşte câte un enunţ în care cuvintele semn şi umbră să aibă sens conotativ. 9. Demonstrează faptul că Tudor Arghezi este un înnoitor al limbajului poetic. 7. vecinicul şi bunul. Pân-ai pierit. 2.

prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 4.. Nu te oprise gândul fără glas.. de metal. 3. Trist cu-o pană mătur vatra. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul gând. Iar în zarea grea de plumb Ninge gri. Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra polisemia cuvântului vatră.. 3. arse.. solitar. Comentează. 5. Menţionează două teme/ motive literare. (George Bacovia. Transcrie două cuvinte/ structuri care aparţin câmpului semantic al iernii. prezente în poezie. în 6 . Şi de lume tot mai singur. sumbru.. Alcătuieşte un enunţ cu sensul denotativ al cuvântului scânteie 4. 5. strofa a doua. (George Bacovia. Sicrie negre. Amurg de iarnă. gândul meu se înnegri. Explică utilizarea cratimei în structura „se-ntoarce-acelaşi”. apartenenţa poeziei la simbolism 16 Carbonizate flori. Transcrie două structuri/ fragmente de vers care conţin imagini vizuale.. 8. Explică semnificaţia a două figuri de stil identificate în prima strofă. Prezintă semnificaţia titlului. Precizează sensul din context al cuvintelor profund şi parfum. 7. noian de negru. Iar în zarea grea de plumb Ninge gri. Transcrie patru termeni aparţinând câmpului semantic dominant în poezie. Motivează întrebuinţarea liniei de pauză în al doilea vers din strofa a doua. 2. ultima strofă.. Negru profund. în 6 . Ca şi zarea. prezente în textul dat.. Ai ascultat de gândul cel dintâi. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. Tăind orizontul. Copacii rari şi ninşi par de cristal. mai barbar. şi-am oftat. 3.. Chemări de dispariţie mă sorb. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă. Amurg de iarnă) 4. 9. „I-auzi corbii” ─ mi-am zis singur. Tăind orizontul. Şi pe lume plumb de iarnă s-a lăsat. 8. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. diametral. 6. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul a tăia. se-ntoarce-acelaşi corb.10 rânduri. noian de negru. Pe când. 1. Câmpia albă – un imens rotund – Vâslind. De-abia plecaseşi) 14 Plâns de cobe pe la geamuri se opri. de metal. Vibrau scântei de vis. Prezintă rolul liniei de pauză în textul poetic dat.Menţionează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor sumbru şi încet.10 rânduri. Gri) 1. 7 . voiam şi să rămâi. noian de negru. diametral.. un corb încet vine din fund. 2. De ce-ai plecat? De ce-ai mai fi rămas? (Tudor Arghezi.. 6. 2. Motivează.Voiam să pleci. în relaţie cu textul poeziei date. 15 1. 7. Prezintă semnificaţia titlului. 9. Comentează. prin evidenţierea a două trăsături existente în text. Vestminte funerare de mangal.. în relaţie cu textul poetic. Menţionează două teme/ motive literare.

sugestie). strofa a doua. Negru) 5. 4.. 9. respectiv. Prezintă semnificaţia titlului.10 rânduri.. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate.Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al toamnei. Menţionează două teme/ motive literare. Motivează apartenenţa textului dat la simbolism. numai noian de negru. Precizează un rol al utilizării cratimei în structura „Şi-i galbenă”.Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al ploii.. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul frunză. ambiguitate. – Mai stai de mă alintă Cu mâna ta cea mică. Negru. amorul fumega – Parfum de pene arse. în 6 ...10 rânduri. 3. plânsul tălăngii când plouă! Şi ce enervare pe gând! Ce zi primitivă de tină! O bòlnavă fată vecină Răcneşte la ploaie.o imagine vizuală.sugestie. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric. Şi s-a pornit iubita Şi s-a pierdut în zare – Iar eu în golul toamnei Chemam în aiurare. Menţionează două teme/ motive literare. 1. Oh. Alcătuieşte două enunţuri.. plouă. plouă cum n-am mai văzut. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. ambiguitate. Pastel) 18 Da. plânsul tălăngii când plouă!” în poezia citată. prezente în poezie. 5. 8 . 2. 8. – Rămâi. 1. Transcrie câte o structură/ un fragment de vers ce conţine o imagine auditivă. Precizează rolul versului „Oh. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă a poeziei.. în relaţie cu textul poeziei date. Comentează. 9. (George Bacovia. prezente în poezie. Şi spune-mi de ce-i toamnă Şi frunza de ce pică. de gură. 3. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 7. şi sună umil Ca tot ce-i iubire şi ură – Cu-o muzică tristă. în relaţie cu textul poeziei date. Comentează. Şi grele tălăngi adormite. Comentează. şi nu mai plânge. Cum sună sub şuri învechite! Cum sună în sufletu-mi mut! Oh. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă a textului citat. 6.. pentru a ilustra omonimia cuvântului mai. în 6 . plânsul tălăngii când plouă! Ce basme tălăngile spun! 4. Şi uită-mă pe mine.. prin prezentarea a două trăsături existente în text. Pe-aproape s-aude-un copil. prezente în textul citat.. 8. în textul dat. strofa a treia. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. 7. 8...Carbonizat. 7. 2. râzând. Explică rolul întrebuinţării frecvente a punctelor de suspensie şi a liniilor de pauză. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat.. 6. Prezintă semnificaţia titlului. în textul poeziei citate. reflexivitate). pică frunza Şi-i galbenă ca tine. 9. Oh. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. în 6 – 10 rânduri. plânsul tălăngii când plouă! Da. şi ploua. Precizează rolul punctelor de suspensie din prima strofă. strofa a doua. (George Bacovia. prezentă în textul dat. 6.. 5. 17 – Adio.

plânsul tălăngii când plouă! (George Bacovia. Ilustrează. zoreşte mai curând Spre malurile unde de mult îmbrăţişarea Aşteaptă să te-adoarmă aşa cum tu desmierzi. Da. Motivează rolul punctelor de suspensie în textul dat. prin explicarea a două trăsături existente în text.. Motivează. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua a poeziei. (Ion Barbu.. 2. prezentă în textul dat.Explică rolul utilizării cratimei în structura „şi-n paralizie”. slăvită Soră. Comentează.. 7. ultima strofă.* Atunci.Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor triste şi pală. Menţionează două elemente prin care se realizează subiectivitatea în textul dat. Tovarăş mi-i râsul hidos. apartenenţa poeziei la symbolism 9 . pe frunte apasă greu tiara. şi cu umbra. 9. slăvită Soră. Transcrie două structuri/ fragmente de vers care conţin imagini artistice vizuale 6..10 rânduri. (George Bacovia. sugestie. 6. 4. Aşteaptă infinită şi limpede ca marea Să te cununi cu somnul şi-n unde să te pierzi. Să te înalţi mai gravă în cadrul tău de-azur Iar seara să-ţi umbrească înalta frumuseţe Şi astfel întregită să-atingi Acordul-Pur. 7. 8. 5. Alcătuieşte câte un enunţ în care cuvintele rază şi umbră să aibă sens conotativ. 8. cum să nu mori şi nebun? Oh. şi cu umbra Ce sperie câinii pribegi prin canale. Prezintă semnificaţia titlului. 9. Explică semnificaţia a două figuri de stil identificate în prima strofă a poeziei. Ilustreazǎ una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. Plouă) 19 1. zoreşte mai curând”. Sunt solitarul pustiilor pieţe. 3. – Sunt solitarul pustiilor pieţe. 2. Ţi-am împletit suprema cunună de tristeţe. în 6 . omonimia cuvântului unde 5. Sunt solitarul pustiilor pieţe Cu jocuri de umbră ce dau nebunie. 2.. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. în relaţie cu textul poeziei date. Transcrie două structuri/ fragmente de vers care conţin imagini vizuale.Scrie câte un sinonim pentru sensurile din text ale cuvintelor veşted şi sumbru. umedă. Pălind în tăcere şi-n paralizie. Dar dacă-încumetarea ta şovăie şi seara Descinde friguroasă în inimă şi gând Iar. 3.Ce lume-aşa goală de vise! . prin alcătuirea a două enunţuri. 4. Prezintă semnificaţia titlului. Sub tristele becuri cu razele pale.Menţionează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor cunună şi gravă. Tovarăş mi-i râsul hidos. în relaţie cu textul poeziei date.) 21 1.Şi cum să nu plângi în abise. Explică rolul utilizării virgulelor în versul „Atunci. Sunt solitarul pustiilor pieţe Cu tristele becuri cu pală lumină – Când sună arama în noaptea deplină. reflexivitate). prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. Scrie două expresii/ locuţiuni care să conţină cuvântul inimă. Pălind) 20 1. Ţi-am împletit.. ambiguitate.

Explică semnificaţia a două figuri de stil diferite din prima secvenţă (versurile 1 . 9. 5.O. 6. Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra polisemia cuvântului aproape 4. soli ai crustei albe Ce-o să se-aşeze de pe-acum. Lăsaţi să cadă-ntruna din neaua altui soare.. 5. 1. vastele păduri Stau veştede sub greaua turmă De nori haotici şi obscuri. Un cinic puf au nins scaieţii… Şi totuşi. reflexivitate). blocuri mohorâte. Peisagiu* retrospectiv. Nori turburi. Oştiri de nori aleargă… ─ Ce surdă simpatie. Cadavre ale florei uriaşe Monumentau un ne-nturnat* trecut… Şi nicăieri în goana pătimaşe Refluxul liniştit nu locuia C Căci. ambiguitate. desfrunzirile din urmă! Te uită. A sumbrei văi. Te uită. În dantelări de fine salbe. prezente în poezie.9). 8.. pe drum. 7. nori metalici. Precizează valoarea expresivă a utilizării adjectivului mobil în versurile: „Oglindă călătoare. iată-mă venit În faţa toamnei şi-a tristeţii Cu gândul iarăşi ispitit. Comentează. Fulgii) 23 Din culmea unde mai presus de nor Doar gheaţa îşi sculptează diamantul. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie.10 rânduri. Menţionează două teme/ motive literare. 1. Cu voi să se topească în gânduri de ninsoare iată.Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor neîncetat şi potolită 2. cer mobil/ Te-ai încadrat într-o uşoară spumă”. 6. Motivează întrebuinţarea punctelor de suspensie în cea de a doua strofă. Explică semnificaţia a două figuri de stil diferite. vine vremea când albe. 8. o. prezentă în textul dat. haotic ca neantul. ideea/ o idee poetică centrală. I) 22 Din nevăzute urne ei cad pe albul umăr Al dealurilor prinse de-o crustă argintie. reflexivitate). Comentează. spre voi întins mă poartă? Aţi prefăcut în domuri de argint natura moartă Şi-aţi pus în peisagiu un nou fior de viaţă. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (expresivitate. sugestie. a tuturor. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. Pe gând descăleca-vor zăpezi neprihănite… Cad fulgii şovăielnici. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. în 6 . convoi de-obscură ceaţă!.Scrie câte un sinonim pentru sensurile din text ale cuvintelor scumpă şi aruncă 2. (Ion Barbu. ideea/ o idee poetică centrală.Motivează utilizarea cratimei în structura „să vă-mpresoare” 3. Prezintă semnificaţia titlului. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă 7. peste Un strălucit războinic. lut. lăsaţi să vă-mpresoare. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. Ce veşnic braţul ritmic al timpului aruncă…[…] (Ion Barbu. ─ Asemenea câmpiei. Te prăvăleai. ambiguitate. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. 4. Voi. gigant clocotitor. 3. Tot plumbul meu din suflet. De-avântul surd care destinde Tot mai departe largu-i zbor Deasupra zărilor murinde. cuprins de vrajă-adâncă.sugestie. forme călătoare. Transcrie un vers care conţine o locuţiune adjectivală folosită cu efecte expresive. în legătură cu textul citat. identificată în textul dat. sub cerul vânăt încă. 6. Cât zarea-ntins. uşor şi leneş. 5. Exprimă-ţi opinia despre rolul utilizării persoanei a II-a în discursul liric. identificate în penultima strofă a textului 10 . frânturi de stâncă. Pe tufă umedă. Ţinuturi ale minţii. prezente în textul dat. identificată în textul dat 9. aşa cum în poveste Cad stropi de piatră scumpă. în 6 – 10 rânduri. În jurul tău. Alcătuieşte un enunţ în care cuvântul drum să aibă sens conotativ. 3. împietrite. 4.

prin evidenţierea relaţiei cu ideea poetică. Comentează. Dar murmurul. ai dispărut aproape. Menţionează două teme/ motive literare. 6. Ilustreazǎ una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. 5. Cu tot ce plânge-n tine-aş vrea Să le topesc în trupul meu Şi strop cu strop Din inimă Ca dintr-o cupă Să-mi beau apoi eu însumi sângele bogat Şi surâzând Să pier Gustându-te o dată din belşug Ameţitoare Şi largă mare de minuni: O. Comentează. Te-ai încadrat într-o uşoară spumă Şi-ţi porţi acum cristalul tău steril Spre-a mărilor îndepărtată brumă. Motivează folosirea virgulelor din primul vers. 8. lume. Dogorâtor Să te topesc în sângele meu cald Cu tot ce ai: Cu munţii tăi. Iubeşti – când suavă icoana ce-ţi faci în durere prin veac o ţii înrămată ca-n rana străvechiului verde copac. Precizează două elemente prin care se realizează subiectivitatea în textul dat. Râul) 24 O. de flori şi de toamnă. sugestie. 2. lume! (Lucian Blaga. prezente în poezie. Menţionează două teme/ motive literare. acord eternizat. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. pietrificat. Explică semnificaţia a două figuri de stil diferite din strofa a doua 6. prima strofă. Iubeşti – când sub timpuri prin sumbre vâltori. (Ion Barbu. lume! Aş vrea să te cuprind întreagă În piept. în 6 . Neîncetat mărirea ta o plânge. Precizează două particularităţi prozodice ale textului. în relaţie cu textul citat. în textul dat. Explică semnificaţia titlului. Oglindă călătoare. Pe minunatul tău pământ. 4. Lume!) 25 Iubeşti – când urciorul de-aramă se umple pe rând. de la sine aproape.10 rânduri. Nenumăratele fecioare cari păşesc Cutremurate-n clipa asta De-un dor. 9. ambiguitate. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 11 . Explică rolul expresiv al adjectivului pronominal de întărire însumi din versul „Să-mi beau apoi eu însumi sângele bogat”. În unda potolită se răsfrânge. Cu cerul tău. cer mobil. Cu multele. în 6 . prezente în poezie. Alcătuieşte un enunţ în care cuvântul inimă să fie folosit cu sens conotativ. semnificaţia amplei enumeraţii din text. 1. 7. Transcrie două cuvinte/ structuri folosite în text cu sens conotativ 4. de foc. 9. unde nu ajung sorii. 7. Prea strâmtă-atunci. Şi-ntregul tău trecut. 3. 8. Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al naturii. sugestie). 7. ambiguitate. prezentă în textul dat. de-anotimpul din vine.10 rânduri.Scrie câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor se deşteaptă şi simţire. Cu râsul tău. Justifică utilizarea persoanei a II-a singular a verbelor şi a pronumelor în textul dat. 5. Cu picurii de rouă. reflexivitate).Cu lumea lui năvalnicele ape… Dar anii au trecut… Din matca ta. 2. prezentă în textul dat. Comentează valenţele expresive ale utilizării verbului la modul conjunctiv. Precizează rolul liniilor de pauză utilizate în primul vers al fiecărei strofe. 3. 1.

Comentează. 8. Voi treceţi pe drum. 9. în 6 . ultima strofă. Îmi eşti aproape. Prezintă două particularităţi prozodice ale textului 6. vă uitaţi printre gratii de poartă şi aşteptaţi să vorbesc. (Lucian Blaga. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. Înfrigurare) 27 1. în 6 . 6. prezentă în textul dat. ambiguitate. 12 .10 rânduri. despre orişice poţi să vorbeşti cât vrei: despre soartă şi despre şarpele binelui. Exprimă-ţi o opinie argumentată despre rolul alternanţei formelor verbale şi pronominale în construcţia discursului liric. 5. Comentează. Dincolo soarele şi grădina cu stupi. credeţi-mă. Precizează rolul liniilor de pauză din text. Gura ta e strugure-ngheţat. 8. despre arhanghelii cari ară cu plugul grădinile omului. Precizează două teme/ motive literare identificate în poezia dată. Dar cuvintele sunt lacrimile celor ce ar fi voit aşa de mult să plângă şi n-au putut. 5. Prin noapte simt o pâlpâire de pleoape. – De unde să-ncep? Credeţi-mă. Menţionează două teme/ motive literare. în relaţie cu textul dat. 2. 9. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. Precizează rolul virgulelor din al patrulea vers al poeziei 3. 1. (Lucian Blaga. sugestie. reflexivitate). în 6 . odihnă. 4. 3.10 rânduri.11 ale poeziei 8. Iubire 26 Livada s-a încins în somn. prezentă în textul dat. Din genele-i de stufuri strâng lacrimi de văpaie: licurici. cu schimbul. Iubeşti – când întreaga făptură. a treia strofă. Mâni tomnatice întinde noaptea mea spre tine şi din spuma de lumin-a licuricilor verzui ţi-adun în inimă surâsul.te-avânţi să culegi printre umbre bălaiul surâs al comorii. furtună îţi este-n aceeaşi măsură şi lavă pătrunsă de lună. Menţionează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. 7. că-n drumuri la capăt te-aşteaptă nu moartea. tristeţe şi răstigniri şi înainte de toate despre marea trecere. Explică efectul stilistic al utilizării indicativului prezent.10 rânduri. Scrie câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor soartă şi a creşte. 4. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. prezente în poezie. 2. Pe coastă-n vreji de nouri creşte luna. Prezintă două particularităţi prozodice ale acestei poezii 7. în poezia citată. Iubeşti – când simţiri se deşteaptă că-n lume doar inima este. Exprimă-ţi o opinie argumentată despre relaţia dintre titlu şi textul poeziei. Interpretează. Numai marginea subţire-a lunii ar mai fi aşa de rece – de-aş putea să i-o sărut – ca buza ta. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. ci altă poveste. 9. Aici e casa mea. o semnificaţie a amplei enumeraţii din versurile 6 . ambiguitate. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. sugestie). despre ură şi cădere. Alcătuieşte un enunţ în care cuvântul drum să aibă sens conotativ. Explică semnificaţia titlului. despre cerul spre care creştem.Scrie câte un sinonim contextual pentru cuvintele surâsul şi pâlpâire.

până-n cealaltă zare încă o dată tărâmul să crească ar vrea. Alcătuieşte două enunţuri prin care să ilustrezi polisemia cuvântului colţ. caldul Septembre. în 6 ... prezentă în textul dat 1. Menţionează două teme/ motive literare identificate în poezia citată. Din ce mi-am plămădit nestăvilita nebunie de-a trăi Vârtejul meu de-avânt şi dulcea sete de-a juca. de aceea – lăsaţi-mă să umblu mut printre voi. Explică sensurile opoziţiei între rai şi iad. ambiguitate. de nu se stinge? Şi când cutreier blestematele ogoare. Motivează scrierea cu majusculă a substantivului Septembre. 2. ultima strofă. în 6 .” (Lucian Blaga.10 rânduri. Lumina ce largă e! Albastrul ce crud! Unei noi creşteri.. Comentează. Comentează. ce minune Mă-mbată de visez că eu păşesc pe bolta unui cer? Şi ce venin mă face s-aiurez Că glia neagră de păcate Răsună sfânta ca un clopot Sub paşii mei de plumb?. 4. 5. să vă ies în cale cu ochii închişi. 9. 6. Un joc îngânând cu lemnoasele membre sună târziul.. Zi de septemvrie) 30 1. se pare c-am fi hărăziţi şi aleşi. Şi-o clipă ne e-ngăduit bănuitului Sud să-i trimitem un gând fără greş. Prezintă rolul exclamaţiilor din strofa a doua. Ecce homo!) 29 Vino să vezi! În târzia bogata căldură închis între ziduri cine-ar mai sta? Precum a mai fost. 6.Scrie câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor nestăvilită şi a cutreiera. dar râd şi strig cutezător în vânt: „De ziua de apoi nu mă-nspăimânt – În iad de-ajung M-oi bucura de-un colţ în el ca de un rai întreg!.Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al timpului 13 .. văratice-n toamnă. nebunul. 8. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. 7.10 rânduri. din ultimele două versuri ale poeziei. 3.. Când văd mormintele şirag încoronate Cu iederă ca nişte frunţi de-nvingători cu lauri Din ce-mi hrănesc scânteia mea de râs. (Lucian Blaga. Exprimă-ţi o opinie argumentată despre relaţia dintre titlu şi textul poeziei citate. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. sugestie. Nu ştiu. Alcătuieşte două enunţuri prin care să ilustrezi polisemia verbului a suna. 8. (Lucian Blaga. reflexivitate). Prezintă două particularităţi prozodice ale textului.Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al naturii. Către cititori) 28 1. Precizează rolul ghilimelelor utilizate în finalul poeziei. 9. 7. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. 4. Între frunza ce cade şi ramura goală moartea se circumscrie c-un gest de extatică boală. 5.Amare foarte sunt toate cuvintele. 2. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază eul liric în textul dat. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă. Când din pământ sorb numai fiere?. Menţionează două figuri de stil utilizate în primele două versuri ale poeziei. Şi-n unghi săgetat pământu-şi trimite cocorii spre cercul cel mare. 3. rolul interogaţiilor retorice prezente în text.

Alcătuieşte două enunţuri prin care să ilustrezi polisemia verbului a asculta. Acelaşi pescăruş în larg va plânge. din prima strofă. I ) 32 1. în 6 . Ca să plutim fanatici împreună. 7. Comentează. un vers care conţine doi termeni ai aceleiaşi familii lexicale. 14 . Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. Menţionează două teme/ motive literare. Cum îmi bate ceasul) 31 1. sugestie. (Dan Botta. legănarea de frunze abia începea. Precizează două particularităţi prozodice ale poeziei citate 6. Interpretează semnificaţia verbelor la modul conjunctiv în textul dat. Dacă îl ascult cu osul frunţii Ceasul meu măsoară durata universului. două cuvinte care aparţin câmpului semantic al naturii. în relaţie cu textul poetic dat. 8. Dacă îl arunc în foc Dau înapoi cu două regnuri şi devin piatră. Exprimă-ţi opinia despre semnificaţia cuvântului cântec. 8. 2. reflexivitate).10 rânduri. Melancolia va luci stelar. Să-l cânte-ndrăgostiţii pe pământ.2. (Geo Bogza. 5. Dumnezeieşte-ntraripaţi de vânt! Un cântec printre ani şi un descânt. Dacă îl ascult cu urechea stângă Ceasul meu bate clipele vieţii tale. Abia se trezeau din adormire. Dacă îl ascult cu urechea dreaptă Ceasul meu bate clipele vieţii mele. Pe care-n raza galbenă de lună. o idee/ ideea poetică identificată în textul dat. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în textul poeziei citate. în 6 – 10 rânduri. Pe marginea de umbră a tunicei În timp ce peste noi va ninge rar O pulbere din Coada Berenicei*. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat 6. Explică valoarea expresivă a utilizării indicativului prezent. Cununa Ariadnei*. Transcrie. 3. 4. Alcătuieşte două enunţuri prin care să ilustrezi omonimia cuvântului mare. Înlănţuiţi în tânără cunună. 4. 9. prezent în poezie. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. clocotitoarele valuri ale pădurii loveau digul pieptului meu. 3. 3. 4. ideea/ o idee poetică centrală. identificată în textul dat. prezente în textul dat. 2. 9. Motivează scrierea cu majusculă a substantivului Cuvânt. 5. Comentează. Precizează rolul cratimei în versul „nu-mi da”. prezentă în textul dat Un cântec fără moarte aş vrea să cânt: Corabie cu pletele-n furtună. Dacă îl arunc în neant Şi îl ascult cu memoria morţilor Dau înapoi cu trei regnuri Şi devin Cuvânt. Explică utilizarea cratimei în structura „Dumnezeieşte-ntraripaţi”. Atunci cu braţul rece mă vei strânge. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. Dacă îl arunc în apă Dau înapoi cu un regn şi devin copac. Evidenţiază semnificaţia titlului. din textul dat. 5. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. în text. 7. Scrie câte un sinonim contextual pentru cuvintele înlănţuiţi şi melancolie. ambiguitate.Transcrie.

ultima strofă. în zadar vei cere viclenei năluciri Să-ţi mai învie-o clipă a stinsei fericiri. Se preumbla prin codri. Va răsări iar umbra cu chip înşelător Cu ochi a căror taină tu n-ai ştiut pătrunde. Motivează titlul poeziei. Grădinile Amăgirii) 34 1. nu-mi da nici vântul prea lin pe marea pădurii. cu valoare de simbol. 9. cu degetul la gură. 15 . 8. Transcrie un vers care conţine un adjectiv cu valoare expresivă în prima strofă. 8. Grădinile amăgirii te-aşteaptă-acolo unde Apusa tinereţe s-a ofilit de dor. în 6 . în relaţie cu textul poeziei. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice 9.10 rânduri. Explică un rol al întrebuinţării cratimei în structura „tresaltă-n lung fior”. 5. cu coamele pe umăr. Numeşte sentimentul dominant care se desprinde din poezie 6. 1. Comentează. 7. 4. Comentează. cătând solemn un număr De trestii pentru orga cu fluierul acut. Explică rolul acumulării negaţiilor în a doua parte a poeziei. Prezintă semnificaţia titlului. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. Pe-o bancă de mesteacăn. marea pădurii. 6. Exprimă-ţi opinia despre semnificaţiile motivului literar. ţilindrului* gigant (Funebra turlă sumbră printre molifţi şi pini).10 rânduri. 3. Visările-ţi oglindă şi-ncheagă-ale ei unde. zâmbindu-ţi. 5. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat.talazuri creşteau. Explică utilizarea cratimei în structura „vâr faţa-n redingotă”. văzduhul veşted tresaltă-n lung fior. Prezintă semnificaţia titlului. (Mateiu I. Dar. Ce mare furioasă! Şi valurile ce sălbatece creste aveau. Cu mâinile la spate. Nici ţărmuri nu vreau. Şi singur iar vei plânge în searbedele zori Amara soartă care te-a prigonit cu ură. 4. primele cinci versuri. în relaţie cu textul poeziei date. „lacul cel de munte”. Scrie două enunţuri pentru a ilustra polisemia substantivului coamă. prezente în poezie. Şedea acum un secol Poetul. ideea/ o idee poetică centrală. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice 9. Şi când ursuză luna în tulburi nori s-ascunde Şi mut. solemn şi elegant. 2. nu-mi da nici boarea prielnică. în luciul rânjitor. să mă pierd pe clocotitoarea. de mine să uit. (Emil Botta. Menţionează două teme/ motive literare. sub ninşii colţi alpini.10 rânduri. nu vreau să ajung undeva. Doar uitarea. 7. Şi apa ce-aţipeşte. Marea) 33 6. Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra sensul propriu şi sensul figurat al cuvântului a (se) ofili. Încununându-ţi fruntea cu mohorâte flori. în 6 . Tu Dimineaţă. Nici busola şi nici crucifixul nu-mi da. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în a doua strofă. Zeiţă frumoasă cum nu ştiu a spune. Ax redingotei* negre. în 6 . identificată în textul dat. 2. Exprimă-ţi opinia despre metafora cu valoare de simbol „marea pădurii". 8. 3. 7. Menţionează câte un sinonim contextual pentru cuvintele ursuză şi taină. Caragiale. Explică rolul repetiţiei structurii „solemn şi elegant” în textul poetic. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. Că va pieri. Sau tăcut. Comentează. prin raportare la câmpul semantic dominant La lacul cel de munte.

în 6 . Numeşte sentimentul dominant care se desprinde din textul citat. De sgomot mai de laturi eu totd’ auna viu. 7. Se-ntunecă prin văi cărarea Şi-i umbră peste sat. în 6 . Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. Încet. ……………………………………………………. 3. 9. pe câmpie cevaşi mai tărişor. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. Motivează încadrarea versurilor în lirica romantică. Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al naturii. Prezintă semnificaţia titlului. de mă aşez cu jale. şi-n curând s-alină. 2. identificate în text. 1. Cu mâinile la spate vâr faţa-n redingotă. (G. În cap îmi creşte. Iar eu mă pierd în codri solemn şi elegant. pe fruntea unui nor. Exemplifică două imagini artistice diferite. Neoromantică) 35 Pă când abia se vede a soarelui lumină În vârful unui munte. Ce-ar fi dădut extaze lui Richter* şi lui Tieck*. Se urcă pe Orizon câmpiile albind. Eu cred c-a obosit pădurea.. ultima strofă. Transcrie două cuvinte a căror formă nu mai corespunde normelor limbii literare actuale. în textul dat. Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra sensul conotativ şi sensul denotative al cuvântului a (se) întuneca 4. 5. în astă tristă vale. Îndată ce şi umbra de noapte se iveşte Grămezile de stele încep de strălucesc. timpul prezent. Din ape ies sirene şi o undină* gotă. P’ acea singurătate ce ochiul sus priveşte. 6. Peste culmi încet amurgul moare Şi-ntors cu faţa cătr-apus Dă semne nopţii din ponoare 1. Prezintă semnificaţia titlului. în relaţie cu textul citat. P’ acea plăcută vreme. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. Şi plină de plăcere. Comentează. 7. Iar roşul mac închide floarea. Căci ziua-ntreag-a tot cântat Şi tace-acum gândind aiurea. Când razile de soare natura stăpânesc. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul soare. Explică utilizarea cratimei în structura „haine-ntunecate”. ultima strofă. Pe muchea cea mai naltă. prin reliefarea a două trăsături existente în text 8. (Vasile Cârlova. Comentează. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie 5. vremelnică stăpână. 4. Explică utilizarea apostrofului în structura p’ acea.10 rânduri. 9. prezente în poezie. 6. Şi zefirul mai rece începe de suspină P’ în frunze. 8. Din ochi clipeşte-ncet cicoarea Şi-adoarme-apoi şi ea. Sub dealuri amurgeşte zarea. Singurătăţii încă petrecere de ţiu. în relaţie cu textul dat.10 rânduri. c-o frunte mai blajană Îşi caută de cale adesea mulţumind. Menţionează două teme/ motive literare. Exprimă-ţi o opinie argumentată despre rolul verbelor la modul indicativ. Înserare) 36 ] Prin vişini vântul în grădină Cătând culcuş mai bate-abia Din aripi. încet şi luna.Descoperit-am lacul între păduri. C-un tic Mărunt tic-tic din vestă ceasornicul măsoară Tăcerea greieroasă ce valea împresoară. ţilindrul cel gigant. 3. 2. Călinescu. 16 . turlă.

. Menţionează câte un sinonim contextual pentru cuvintele amară şi azur. Oceane de văzduhuri s-or lumina rotund Prin stele-arhipelaguri şalupa mea să treacă. să fug. pe care îl consideri esenţial în transmiterea mesajului acestei poezii. de-al cărnii mele jug Despotic. Am sângerat zadarnic. Şi străbătând. Ca voi. la proră şi la pupă. m-am opintit mereu. Mă va-nvăli. în legatură cu textul dat. Interpretează semnificaţia verbelor la timpul viitor.10 rânduri. 6. Zi grea. prezent în text. Cu sufletu-mi ce totul râvneşte să absoarbă. Comentează. o zi de-adio. Precizează un simbol literar. Pastel) 37 În frământări aprinse.. 1.. 4. Numeşte două teme/ motive literare prezente în poezie. pământ rătăcitor. fâşii voi deslipi-o. Aţi spart pământul aspru ce v-a ţinut în faşe. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul inimă. 9. Explică rolul liniilor de pauză în textul poetic da 3. în drumul către soare. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. 2. Ca dintr-o strâmtă ocnă să scap odat’ din mine: Să ies.10 rânduri. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. statornic curcubeu – În setea-mi de lumină. Explică utilizarea virgulelor în versul „Iar tu. 8. 6. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. Transcrie două structuri care exprimă. în carnea-i milenară. în textul dat. Când inima-mi. Ca voi. pe creştete de hău. slut şi-omorâtor de greu. Iar tu.. spumoasă. Prezintă semnificaţia titlului. 9. Scrie câte un sinonim contextual pentru cuvintele zadarnic şi nemărginire. Alcătuieşte câte un enunţ în care cuvintele drum şi sete să aibă sens conotativ. Cu creştetul în nouri. să scap. o munţii mei. (Aron Cotruş. să-mi pari o piatră seacă”. 5. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în poezia citată. în textul citat. De piedica-mi de humă. în 6 . frumoasă lume. 3.Ea-mbracă haine-ntunecate Şi liniştit din aripi bate Plutind tăcută-n sus. Şi aţi ţâşnit spre cer – revolte uimitoare – Să împietriţi pe veci. Cotropitori. Voi sfărâma sub pleoapă tot spaţiul din jur Şi-mi voi culca suspinul pe norul meu: şalupă Ritmată de arhangheli. 7. Munţii mei!. în voie. 8. în discursul liric. în relaţie cu textul citat Şi de pe vârf de munte mă voi sui pe-un nor. ideea de posesie. Motivează titlul poeziei. odată. frumoasă lume. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. zilnic. Duşmani şi prieteni. Munţii) 38 1. ultima strofă. timpul perfectul compus.. în lupte uriaşe. Amară frumuseţe. În coaja lui tirană. Comentează. Desmărginire) 17 . de tine. nemărginirea oarbă. 2. Exprimă-ţi o opinie argumentată despre rolul verbelor la modul indicativ. 7.. Cu aripile vâsle prin valul de azur.. în 6 . să-mi pari o piatră seacă Scăpând rostogolită spre-adâncuri fără fund. 5. Despovărat de zgura părerilor de rău. Unind într-o sforţare puterea voastră toată. (George Coşbuc. cutremurată va fi. ultima strofă.. O pretutindenească vibrare de lumină Şi m-oi topi în boare de muzică divină. 4. (Nichifor Crainic. Să mă înalţ – sălbatic.

în relaţie cu textul poeziei. Transcrie. iedera-ncerca fără de spor să i se-nfăşoare pe picior.. 18 ..... Scrie câte un sinonim contextual pentru cuvintele jale şi năluci. sugestie. reflexivitate). 7. reflexivitate). Alcătuieşte un enunţ în care cuvântul apă să aibă sens conotativ. linge glezna pietrelor. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate.. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat.. prezente în textul dat 6. identificată în textul dat. Prezintă semnificaţia titlului. zâmbindu-i.. (Ştefan Augustin Doinaş. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. mişcă braţe gingaşe.39 Cum roade visul firea cea aeve Cu fiecare noapte mai adânc... 5. care să conţină un epitet dublu. din textul dat. Explică utilizarea cratimei în structura „să-nţeleg”... prelungi... în 6 . Nu mă lasa. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie.. o personificare. respectiv. de umeri mă cuprinde. ambiguitate. stropit pe mâini cu var. Transcrie... 3.10 rânduri. în 6 . Explică utilizarea virgulei în versul „Ah........ Într-o zi.. Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra sensul denotativ şi sensul conotativ al cuvântului oglindă. prezentă în textul dat. Menţionează două teme/ motive literare.. 4.... Şopteşte-mi vorbe clare. 4. 3. Comentează. două cuvinte care aparţin câmpului semantic al arhitecturii. 9.. ambiguitate. 2. mereu îşi ia avânt. sfioasă şi firavă.. ideea poetică/ o idee poetică centrală. 9.. streşini şi firide.. Iat-o: frunză palidă.. sihastră. Comentează. 5. menandri. 2. 6... Scrie câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor mlădios şi a plăsmui.. 5. 8. deschide nişte oarbe. Mânând în turme zei. ideea/ o idee poetică identificată în textul dat. Cum se lipesc cu toţii de oglindă Să treacă dincolo cât mai curând. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. 3.. pântece de noi cariatide* şi. Nici pasărea sub domuri vegetale. Transcrie două structuri/ fragmente de vers care conţin imagini ale naturii. Să fie iarnă) 40 Meşterul..* eve* Şi cavaleri cu lire la oblânc... Spre specii calde. 1. un vers care conţine un adjectiv cu valoare expresivă. înalţa coloane şi-arhitravă*.. Motivează scrierea cu literă mică la începutul unora dintre versurile poeziei.. el i-a spus: – Vrei să stăm de vorbă? Vino sus.. 8. Transcrie câte un vers/ o structură. 2... Zgribulită-n cuibul ei amar de pământ. în fragmentul dat.. (Leonid Dimov. Explică semnificaţia alternării modurilor şi a timpurilor verbale.. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul pământ 4. Cum creşte jalea-n tagma suferindă A chipurilor în amurg plăpând. Ah. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă a textului dat. suind cu soarele pe dungi.. populând estrade La circul interzis pentru cei vii. să-nţeleg Ori şuieră preziceri şi colinde Să fie iarnă pentr-un ev întreg. 6. Iedera îndrăgostită) 41 1.. Cum nasc apoi năluci în cavalcade Gonind uşor spre porturi sidefii.. 7.. sugestie..10 rânduri.. prezentă în textul dat 1.. . din a doua strofă.. Explică utilizarea cratimei în structura „nu-ţi va păstra”. de-atunci şuvoaie-ntregi de clipe". se alintă seara sub fereastră.. de-atunci şuvoaie-ntregi de clipe şi-au vărsat luminile în vânt! Iedera-mbătată de cuvânt muşca zidul nalt ca să nu ţipe şi mereu..

De poţi s-auzi în el al undei şopot.. Transcrie un vers în care apare o imagine a femeii iubite 5. nevăzută. că te iubesc. 3. 2. punând mâna la ochi. prin evidenţierea a două trăsături identificate în textul citat. Am plecat apoi cu tine prin viaţă – desigur. îngereşte. m-am gândit că eşti frumoasă. ambiguitate. că aş vrea să fii întotdeauna a mea… Şi gândul mi se părea cuminte şi firesc. 5.. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. Ilustrează conceptul poezie lirică. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă. Alcătuieşte câte un enunţ în care cuvintele mână şi ochi să aibă sens conotativ. 6. Banală) 43 1. prezente în textul dat. Ce plină e ca toamna mierea-n faguri. în 6 . Comentează. Transcrie două structuri/ versuri care conţin imagini artistice ale „iambului”. 1. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. Menţionează două teme/ motive literare. 4. hrănindu-se cu aşteptări mereu: nimic din tot ce-a plăsmuit natura nu-ţi va păstra fiorul şi măsura mai credincioase decât versul meu.sugestie. în care anii tineri ţi i-ai stors. Explică utilizarea punctelor de suspensie în versul „că aş vrea să fii întotdeauna a mea.”. Explică utilizarea punctelor de suspensie în versul „Aceste toate singur nu le judec…”. sugestie. totul e roz şi plin ca în literatură sau ca într-un refren de tangou… În clipa asta ţi-am simţit buzele pe gură… Cu toate că eşti frumoasă. Alcătuieşte câte un enunţ în care cuvintele gură şi toamnă să aibă sens conotativ. Ce fără piedici trec sunând cezura*. ca tine. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor firesc şi urăsc 2. 19 . 9. 8. reflexivitate). în relaţie cu textul poeziei date. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor timid şi trezind. Menţionează două teme/ motive literare. cu toate că în definitiv n-ai făcut decât să mă săruţi. nici firele pe care-ades le-ai tors sunându-le cu degetele tale. 9. (Ştefan Augustin Doinaş. în 6 . prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. De mult mă lupt cătând în vers măsura. prezentă în textul dat.10 rânduri. 9.nici trestia cu mlădiosu-i tors.10 rânduri. 3. fugarnice cristale. prezente în textul dat. Comentează. Ce aspru mişcă pânza de la steaguri Trezind în suflet patima şi ura – Dar iar cu dulce glas îţi împle gura Atunci când Amor timid trece praguri! De l-am aflat la noi a spune n-o pot. Comentează. nici crinii-orgolioşi ce ţi-au întors spre tine-nfioratele petale nici apele. Motivează scrierea cu literă mică la începutul unora dintre versurile poeziei 8. reflexivitate). 7. Prezintă două elemente prin care se realizează subiectivitatea în textul dat 8. strofa a doua. Explică semnificaţia a două figuri de stil identificate în prima strofă 7. Astăzi.10 rânduri. Prezintă semnificaţia titlului. nu ştiu de ce te urăsc în acest moment… (Geo Dumitrescu. Nimic) 42 7. Ca s-o aştern frumos în lungi şiraguri. ideea/ o idee poetică identificată în textul dat. prezentă în textul dat. ideea/ o idee poetică identificată în textul dat. 6. deşi faptul că te iubesc îmi apare evident. ambiguitate. 4. în 6 . nici stalactita palidă ce creşte.

prezente în textul dat. Iambul) 44 1. Stau în cerdacul tău… Noaptea-i senină. în 6 . ultimele patru versuri. Să uit. în relaţie cu textul poeziei date. În sărutări unim noi sărmanele vieţi… O! glasul amintirii rămâie pururi mut. în 6 . (Mihai Eminescu. 4. Ai obosit. În întuneric ochii mei rămân. cu mâni subţiri şi reci. reflexivitate). L-ai aruncat pe umeri de ninsoare.De e al lui cu drept acest preambul – Aceste toate singur nu le judec… Dar versul cel mai plin. 2. 9. 6. Prezintă semnificaţia titlului. Optzeci de ani îmi pare în lume c-am trăit. Crengi mari în flori de umbră mă cuprind Şi vântul mişcă arborii-n grădină.10 rânduri. Se toarce-n gându-mi firul duioaselor poveşti. Comentează. 7. Menţionează două teme/ motive literare. Alcătuieşte câte un enunţ în care cuvintele a bate şi întuneric să aibă sens conotativ. că tu vei fi murit. 3. prezente în textul dat. Aducerile-aminte pe suflet cad în picuri Redeşteptând în faţă-mi trecutele nimicuri. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor senină şi mişcă. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor clipă şi pururi. 5. vei fi murit de mult! (Mihai Eminescu. Explică utilizarea cratimei în structura „parc-ai vrea”. Cu braţele-amândouă de gâtul meu te-anini Şi parc-ai vrea a-mi spune ceva… apoi suspini… Eu strâng la piept averea-mi de-amor şi frumuseţi. Petrec în minte viaţa-mi lipsită de noroc. Să uit pe veci norocul ce-o clipă l-am avut. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. Comentează. Departe sunt de tine…) 1. Prezintă semnificaţia titlului. strofa a doua. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în primele patru versuri ale poeziei. 3. în relaţie cu textul poeziei date. cu mâna ta cea fină În val de aur părul despletind. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă. Încet te-ardici* şi sufli-n lumânare… Deasupră-mi stele tremură prin ramuri. Ş-atuncea dinainte-mi prin ceaţă parcă treci Cu ochii mari în lacrimi. Că sunt bătrân ca iarna. prezentă în textul dat. mai blând şi pudic. Explică utilizarea cratimei în structura „sufli-n lumânare”. 6. Puternic iar – de-o vrea – e pururi iambul*. Alcătuieşte câte un enunţ în care cuvintele foc şi ochi să aibă sens conotativ. Ş-alături luna bate trist în geamuri. Stau în cerdacul tău…) 45 Departe sunt de tine şi singur lângă foc. Cu degetele-i vântul loveşte în fereşti. (Mihai Eminescu. sugestie. 8. 2.10 rânduri. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. 5. 20 . Dar prin fereastra ta eu stau privind Cum tu te uiţi cu ochii în lumină. Transcrie două structuri/ versuri care conţin imagini ale fiinţei iubite. Transcrie două structuri/ versuri care conţin imagini ale fiinţei iubite. ambiguitate. 9. 8. prin evidenţierea a două trăsături existente în text. apartenenţa poeziei la romantism. Motivează. Deasupra-mi crengi de arbori se întind. 4. 7. Menţionează două teme/ motive literare. cum dup-o clipă din braţele-mi te-ai smult… Voi fi bătrân şi singur. Desfaci visând pieptarul de la sân.

6. 3. tot mai încet. cu părul lung. 2. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. pe baza cărora este realizat tabloul cosmosului. 2. când fermecată Inima-mi spre tine-ntorn? Mai suna-vei dulce corn. În ochii fericirii mă uit pierdut şi plâng. Că mii de ani i-au trebuit Luminii să ne-ajungă. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. 7. Poate de mult s-a stins în drum În depărtări albastre. Evidenţiază rolul virgulei în versul „Să te ridic pe pieptu-mi. Transcrie două versuri care conţin o descriere specifică imaginarului poetic eminescian. 8. primul catren. Prezintă semnificaţia titlului. De mă găsesc iar singur cu braţele în jos În trista amintire a visului frumos… Zadarnic după umbra ta dulce le întind: Din valurile vremii nu pot să te cuprind. mai aproape. Şi întorcându-ţi faţa spre umărul tău stâng. 7. Mai departe. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. Motivează încadrarea poeziei în lirica romantică. existente în poezie. Explică rolul cratimei în structura „spre tine-ntorn”. astfel de treci Şi umbra ta se pierde în negurile reci. 5. iubite înger scump”. Cum oare din noianul de neguri să te rump. răsai Cu braţele de marmur. prima strofă. iubite înger scump. Evidenţiază rolul virgulei din a doua strofă. 6. 1. bălai – Şi faţa străvezie ca faţa albei ceri Slăbită e de umbra duioaselor dureri! Cu zâmbetul tău dulce tu mângâi ochii mei. Aproape. Să te ridic la pieptu-mi.46 Din valurile vremii. iubita mea. 5. 3. în relaţie cu textul poeziei date. în 6 – 10 rânduri. 1. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor umbra şi zadarnic. Precizează câte un sinonim contextual pentru cuvintele a pieri şi amor. Menţionează două teme/ motive literare romantice. Motivează încadrarea poeziei în lirica romantică. Şi faţa mea în lacrimi pe faţa ta s-o plec. 6. Motivează structurarea textului sub forma unui monolog adresat. pe baza cărora este realizat tabloul naturii 7. prin referire la două caracteristici prezente în text. în relaţie cu textul poeziei date. Dar vai. prin referire la două caracteristici 21 . pe inima-mi s-o ţin. din ultima strofă. mai departe. Motivează încadrarea poeziei în lirica romantică. 5. Sufletu-mi nemângâiet Îndulcind cu dor de moarte. 2. 4. Mai încet. un chip aievea nu eşti. De ce taci. Codru-şi bate frunza lin. Dintre ramuri de arin Melancolic cornul sună. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 9. Comentează. Comentează. Din valurile vremii…) 47 1. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul inimă. Explică semnificaţiile a două figuri de stil diferite. 9. Explică semnificaţia unei figuri de stil din a doua strofă. 4. Explică semnificaţiile a două figuri de stil diferite. Pentru mine vreodată? (Mihai Eminescu. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul cale. Transcrie două versuri care conţin o descriere specifică imaginarului poetic eminescian. Peste vârfuri) 48 La steaua care-a răsărit E-o cale-atât de lungă. 8. Alcătuieşte câte un enunţ în care cuvintele lacrimă şi a încălzi să aibă sens conotativ. Alcătuieşte câte un enunţ în care cuvintele lună şi inimă să aibă sens conotativ 4. Prezintă semnificaţia titlului. (Mihai Eminescu. Cu sărutări aprinse suflarea să ţi-o-nec Şi mâna friguroasă s-o încălzesc la sân. 3. Peste vârfuri trece lună. prin evidenţierea a două trăsături prezente în text. în 6 – 10 rânduri. Femeie între stele şi stea între femei.

O! Desmiardă. moi. De câte ori. în relaţie cu textul poeziei. 5. şireato. Comentează. Azi o vedem şi nu e. iubito. pierzându-se-n apus. (Mihai Eminescu. cum râde visul într-o inimă-ndrăgită. 6. Oceanul cel de gheaţă mi-apare înainte: Pe bolta alburie o stea nu se arată. Departe doară luna cea galbenă – o pată. 9. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. Şi surâzi.Iar raza ei abia acum Luci vederii noastre. dulce ca o zi de vară. Comentează. cu mânuţe albe. ea moare. primul catren. Motivează încadrarea poeziei în lirica romantică. Lumina stinsului amor Ne urmăreşte încă. 22 . 8. pân’ ce fruntea-mi este netedă şi lină. parfumate. Precizează două planuri temporale pe baza cărora este structurat textul. Pân’ nu-i faţa mea zbârcită. Pe genunchi îmi şezi.. La steaua) 49 Noaptea potolit şi vânăt arde focul în cămin. Explică semnificaţia a două figuri de stil diferite din textul dat. Dintr-un colţ pe-o sofa roşă eu în faţa lui privesc. 4. dulci. Iar peste mii de sloiuri de valuri repezite O pasăre pluteşte cu aripi ostenite. 1. în relaţie cu textul poeziei date. Comentează. primele patru versuri prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. O! Desmiardă. 5. iubito. De pe fruntea mea cea tristă tu dai viţele-ntr-o parte. Prezintă semnificaţia titlului. 2. Pân-eşti clară ca o rouă. Explică semnificaţiile a două figuri de stil diferite. 8. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. de noi mi-aduc aminte. Alcătuieşte câte un enunţ în care cuvintele lumină şi frunte să aibă sens conotativ. 9. Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra polisemia cuvântului departe. în 6 . pân-eşti jună ca lumina cea din soare.10 rânduri. Prezintă semnificaţia titlului. 4. Prezintă semnificaţia titlului. 9. pe baza cărora este realizat tabloul iubirii 7. Motivează încadrarea versurilor în lirica romantică. Pân’ ce mintea îmi adoarme. prin referire la două caracteristici prezente în text. Pe când a ei pereche nainte tot s-a dus C-un pâlc întreg de păsări. 3. în 6 – 10 rânduri. Noaptea…) 50 prezente în text.. 1. prin reliefarea a două trăsături existente în text. Aruncă pe-a ei urmă priviri suferitoare. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. pân’ nu-i inima bătrână. Cu-ale tale braţe albe. Explică rolul cratimei în structura „Pe-ai mei ochi”. Visându-se-ntr-o clipă cu anii înapoi. Evidenţiază rolul liniei de pauză în versul „Departe doară luna cea galbenă – o pată” 3. nici bine nu . Atunci tu prin întuneric te apropii surâzândă. în 6 – 10 rânduri. Tu grumazul mi-l înlănţui. apeşi gura ta de foc Pe-ai mei ochi închişi ca somnul şi pe frunte-mi în mijloc. în relaţie cu textul poeziei date. 7. braţele-ţi îmi înconjoară Gâtul… iar tu cu iubire priveşti faţa mea pălindă. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul foc. Transcrie două versuri care conţin o descriere specifică imaginarului poetic eminescian 6. pe-al meu piept capul ţi-l culci Ş-apoi ca din vis trezită. Tot astfel când al nostru dor Pieri în noapte-adâncă. pân’ ce genele-mi clipesc. ultimul catren. Lumânarea-i stinsă-n casă… somnu-i cald. Icoana stelei ce-a murit Încet pe cer se suie: Era pe când nu s-a zărit. 8. pân-eşti dulce ca o floare. Albă ca zăpada iernei. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. lin. (Mihai Eminescu. Netezeşti încet şi leneş fruntea mea cea liniştită Şi gândind că dorm. molatic. rotunde. Scrie câte un sinonim contextual pentru cuvintele ostenite şi pierzându-se 2. Nici rău nu-i pare-acuma.

.. Comentează.. 7 Motivează.. în plămân. auzi cum ploaia stinge fanarele cu gaz.. reflexivitate).. în 6 .. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul lume. 3.... prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. Din fiecare-ndrăgostit – poet.. coexistenţa tradiţionalismului cu modernismul.. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate.... 8.. 5. Pe când desfaci strălucitoare cerul Ca să domneşti pe somnul lumii. Evidenţiază două trăsături ale descrierii prezente în prima secvenţă din textul citat 6.. Din ce în ce mai singur mă-ntunec şi îngheţ. Din fiecare om – îndrăgostit. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în ultimele două versuri ale textului dat.....10 rânduri. prin evidenţierea a două caracteristici identificate în text. apartenenţa acestuia la unul dintre curentele literare studiate. 23 .. de şes.. 7 Argumentează.. şi fetele aşteaptă în uliţa murdară tăcerea care cade în fiecare seară.. vin lent după-un zaplaz. ultima strofă din cele trei citate. ………………………………………………………… Bătrânii de la casa cea veche ne-au ieşit în poartă.. ultimele cinci versuri.. ……………………………………… Te-nalţi prelung. 5. Comentează. greoi şi surd. în relaţie cu textul poeziei date. Explică rolul virgulei din primul vers. în 6 .ambiguitate.... şi tăinuit misterul Ca-n alte seri sub discul tău s-adună. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat.) 51 1.. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor tăinuit şi fugară. (Horia Furtună. 9... prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice 9. 2. Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al naturii. Suntem tot mai departe deolaltă* amândoi.. Motivează întrebuinţarea liniei de pauză în versul „Din fiecare-ndrăgostit – poet”. cu pantofi galbeni. Tu din întâia lacrimă fugară Făcuşi izvorul de dureri: iubirea… Iar farmecul tău blând şi liniştit Făcu.. tinereţea! Trecutu-i lângă lampă şi plină e oglinda cu cute în obraz. Gâşte. la grilajul de iederă coclit. fierbinte. 4. şi liniştea în lucruri de mult mucegăieşte. Îţi mai aduci aminte? Îţi mai aduci aminte? ………………………………………………………… Ne-ascund atât de bine albumele cu clampă de-alamă. E-aşa de lungă vremea de când nu mai e azi 1.. 3. 6. Când tu te pierzi în zarea eternei dimineţi.. 2.... 4. Vântul nisip aduce.. De câte ori.. prezente în poezie. prezentă în textul dat. cu gluga pe cap....10 rânduri... cum învecheşte frunza în clopote de-aramă – auzi tăcere lungă şi gri care e toamnă şi diligenţe care vin din Dorohoi. şi factorul..... 8. alunecându-şi raza-ncet. iubito. prin evidenţierea a două trăsături. Lună! Întâiul vis sub raza ta lunară Îşi fâlfâie din suflete pornirea.. Balada lunii) 52 În târg miroase a ploaie. Prezintă semnificaţia titlului. a toamnă şi a fân. În case oameni simpli vorbesc pe ovreieşte. (Mihai Eminescu... prezente în poezie.... Transcrie un vers care conţine o locuţiune verbală folosită cu efecte expresive. Căruţe fugărite de ploaie au trecut.. şi-aveau în ochi un zâmbet de iaz. în textul dat. Menţionează două teme/ motive literare.. Menţionează două teme/ motive literare. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua... cuminte. sugestie..

9. în 6 . De ce m-aţi dus de-acasă? Să fi rămas fecior la plug. Spre ceriuri braţele-şi întinde să-i vie dragul mire: Soare! Când razele nepotolite sărută faţa undei clare. 2. 8. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. Tu le asculţi pe toate deopotrivă Şi le opreşti neghina şi amarul. Biserică cu porţi neîncuiate. prezentă în textul dat. 1. Tot sufletul la poarta ta când bate. Precizează rolul unui semn de punctuaţie din versul „Spre ceriuri braţele-şi întinde să-i vie dragul mire: Soare!”. Transcrie. 24 . în 6 -10 rânduri. ambiguitate. prezente în poezie. prin evidenţierea relaţiei dintre idea poetică şi mijloacele artistice. Evidenţiază valoarea expresivă a verbului la modul conjunctiv din prima strofă. Adâncul ei se pierde-n taina nemărginirilor profunde. Să fi rămas la coasă. 3. Tu. Înfiorată. spuma albă prelung şi pătimaş tresare. 2. El creşte azi şi creşte mâne. Motivează întrebuinţarea cratimei în versul „Şi ele-adorm de tine alinate”. Căci are dragoste cu cerul de-a pururi mişcătoarea apă Şi-n frământarea ei păgână ea coasta jgheaburilor sapă. (Octavian Goga. Herţa) 53 1. cu valuri lung clocotitoare. prima strofă. în relaţie cu textul poeziei date. 5. puterile-şi învie. două cuvinte/ structuri aflate în relaţie de antonimie 2. 3. Explică semnificaţia alternării a timpurilor verbale în primul catren al textului dat. sugestie. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul chip. Păcate vin sub bolta-ţi milostivă. Pe veci în matcă nestatornic. Cu vifore şi curcubeie. Motivează scrierea cu iniţială majusculă a substantivului Poezie. 4. în text. 6. 8. (Barbu Fundoianu. de cer şi de lumină dornic. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice 9. Comentează. Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al sacrului. şi din prăpastia adâncă A biruit în drum pământul. 5. Când în adânc se prind în horă strălucitoarele nisipuri… * Aşa-i iubirea mea. Precizează valoarea expresivă a pronumelui personal tu. Dar tu rămâi de-a pururea senină. Cu pumnii sfarmă-n jur tărâmul şi urlă de amar ce-o doare. Alcătuieşte două enunţuri prin care să ilustrezi polisemia verbului a bate 4. 4. Comentează. 1. Comentează semnificaţia unei figuri de stil identificate în ultima strofă 7 Precizează valoarea expresivă a adverbului aşa din ultima strofă. 7. penultima strofă. tainică. Prezintă semnificaţia titlului. din albă inimă de stâncă S-a plămădit în taină lacul. două cuvinte care aparţin câmpului semantic al satului. Prezintă două argumente privind apartenenţa textului dat la tradiţionalism. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. Drumeţ slăbit. din prima strofă.10 rânduri. Atâtea curcubeie tremur în valvârtejul ei de picuri. curată Poezie. Transcrie. Căci nu-i pribeag ce-n faţa ta se-nchină C-o lacrimă să nu-ţi spele altarul. Îşi spovedeşte patimile ţie. 6. Sonet*) 54 În munţi cu creştetele sure. Precizează două motive pentru care s-a utilizat cratima în versul „Şi-n barbă plânge tata…”. Menţionează două teme/ motive literare. din primul vers. Tu neamurile gândurilor toate Cu drag le laşi la pragul tău să vie. din prima strofă. Cu picuri ce se înfioară de chipul unui veşnic soare! (Octavian Goga.şi stearpă şi molâie ca o convalescenţă. asemeni acestei largi cetăţi de unde. Şi ele-adorm de tine alinate. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua. 3. reflexivitate). Iubirea mea) 55 De ce m-aţi dus de lângă voi.

M-aş fi-nsurat când isprăveam Cu slujba la-mpăratul. Dar noi. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua. ……………………………………. 6. 5. şi rece. 8. Comentează. 5. uite. Precizează rolul cratimei în structura „dac-am strâns”. în relaţie cu textul poeziei date. Prezintă semnificaţia titlului. obrajii-mi se pălesc! Ah! inima-mi zvâcneşte!. viermuit… Ca nişte fluvii clocotim. 9. 2. şi fuge de la mine! Îmi cere… nu-ş’ ce-mi cere! Şi nu ştiu ce i-aş da. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice.10 rânduri. zâmbim c-am mai învins o zi. bieţi bătrâni. 2. Îmi ard buzele. nu ştim ce viermi profunzi ne rod. în 6 . ultima strofă. prezente în poezie. la alegere. 7 Motivează scrierea cu literă mică la începutul unora dintre versurile poeziei. 25 . Menţionează două teme/ motive literare. două cuvinte a căror formă nu mai este acceptată de DOOM2. Cu rugi la Preacurata. ne vrem granit. mamă. Precizează valoarea expresivă a persoanei I plural. răcori mă iau la spate. prezente în poezie. încadrarea textului în lirica tradiţionalistă. ci murim. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor tumult şi am strâns. Şi cald. strofa a doua. Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra omonimia cuvântului veste 4.10 rânduri. 1. mamă. Bătrâni) 56 În orice zi.. Transcrie. o locuţiune adverbială care exprimă ideea trecerii timpului. Comentează. În braţe n-am nimic şi parcă am ceva. din strofa a treia. ce mă doare! Şi pieptul mi se bate.Atunci eu nu mai rătăceam Pe-atâtea căi răzleţe. Comentează. (Radu Gyr. 6. pe baza a două argumente. Menţionează două teme/ motive literare. din textul dat. Transcrie. înspumegaţi. la orice pas. Cu cât părem mai viu tumult. să-ţi zică: «Moşu…» Le-ai spune spuză de poveşti… Cu Împăratul Roşu… ……………………………………… Aşa… vă treceţi. Şi-aveaţi şi voi în curte-acum Un stâlp la bătrâneţe. în inimi dac-am strâns izbânda unei zile vii. Menţionează două elemente de prozodie. Ne credem stânci.. 5. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în penultima strofă. 1. în 6 . Şi-n barbă plânge tata… (Octavian Goga. Prezintă semnificaţia titlului. din text. în relaţie cu textul poeziei date.. în textul dat. murim puţin. În viaţa ca un rumen rod stă miezul morţii. Precizează rolul virgulei în ultimul vers al primei strofe 3. în loc să izbucnim în plâns. Mi-ar fi azi casa-n rând cu toţi… Cum m-ar cinsti azi satul… Câţi ai avea azi dumneata Nepoţi. Un foc s-aprinde-n mine.10 rânduri. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua a poeziei. că-mi furnică prin vine. ultima strofă. 6. 7 Motivează. Mulţimi de vineţele pe sân mi se ivesc. 8. Şi plânge mama pe ceaslov. 3. Victorii negre) 57 „Vezi. 9. triumfători – nu bănuim că sub vâltori nu-nfrângem viaţa. 7 Motivează prezenţa a două tipuri de lirism (subiectiv şi obiectiv) în textul dat. precizându-le forma literară actuală. murim mai mult. 8. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 4. în 6 . prin evidenţierea relaţiei ideea poetică şi mijloacele artistice. Precizează măsura şi rima versurilor din ultima strofă. cu-atât apunem ceas de ceas.

Prezintă semnificaţia titlului. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. Nu e om pe lume… A pornit furtuna pe-nverzite ape… 1. prin evidenţierea a două trăsături existente în text. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. sugestie. din mijlocul tăriei Veşmântul său cel negru. 4. O. nimeni nu răspunde. 5. 8.. ambiguitate. 6. 7. şi ochii-mi văpăiază. Să treacă nebăgat în seamă. Comentează. 5. primele două strofe. 2. şi morile au stat. mă vezi mamă? Aşa se-ncrucişează. Precizează rolul punctelor de suspensie din a doua strofă.. 3. 26 . Mă cufund în lacrămi. Precizează valoarea expresivă a verbelor la modul conjunctiv din poezie. Comentează. 4. 1. Nu mai vine zarea. Şi tremur de nesaţiu. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin umbră. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor pururea şi trudit. ……………………………………………………. 7. de stele semănat. 9. Ca şi o umbră prin mulţime. trudit de cale. Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra polisemia verbului a răspunde. 8. Precizează rolul virgulei şi al semnului exclamării din structura „O. Motivează. S-asculte dus şi nici să-i vină În minte cânturile-acele. apartenenţa acestuia la direcţia modernistă/ la modernism. încete plânsul! Sufletele doarmă!. prezentă în textul dat. O. (Ion Heliade-Rădulescu. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. Destins coprinde lumea. 3. Ce nici să ştie cum îl cheamă Pe tristul făurar de rime… Doar seara când. Se-ntoarce-n casa lui sihastră. Zburătorul) 58 9. Nici frunza nu se mişcă. un vers care conţine un element de portret. 9. tot mai noapte-i noaptea. în 6 . Prezintă semnificaţia titlului.Că uite. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor să scape şi spaimă 2. naltă.10 rânduri. Unde-i mâna albă care să mă scape? E miros de moarte. S-audă cântecele sale Cântate de la vreo fereastră.10 rânduri. Încântec sau descântec pe lume s-a lăsat. Să-i pară-o inimă streină Că suferă şi plânge-n ele… (St. Transcrie. din text. ce-n braţele somniei Visează câte-aievea deşteaptă n-a visat.” ……………………………………………………… E noapte naltă. Şi nici nu prinz de veste când singură mă strâng. ultimele două strofe. Cântăreţul) 59 Vânturile nopţii scutură afară Arborii tăcerii. El n-ar dori să-l recunoască Pe lume nimeni niciodată. Prezintă două elemente prin care se realizează subiectivitatea în textul dat. nici vântul nu suspină Şi apele adorm duse. Să poarte pururea o mască Pe faţa lui de chin brăzdată. reflexivitate). 6. plâng. în relaţie cu textul poeziei date. Pornesc dintr-înşii lacrămi şi plâng. în relaţie cu textul poeziei date. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. în 6 . Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a patra. Iosif. încete plânsul!”. măicuţă. Tăcere este totul şi nemişcare plină.

8. Pe sub amurgu-ntristător. prezente în poezie. reflexivitate).Sufletu-mi de spaimă în bucăţi se sfarmă. 2. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă a poeziei date. (Alexandru Macedonski. Scrie două expresii/ locuţiuni care să conţină cuvântul suflet. Transcrie un vers care conţine o imagine auditivă 6. Unde-i alba mână. Precizează rolul cratimei în versul „Duioase-şi pleacă fruntea lor…” 3. prima strofă. unde? A-nceput blestemul groapa să mi-o sape. 4. Comentează. De ce nu-mi răspunde? Vânturile nopţii scutură afară Fără încetare. 8. Şi-n marea noapte care vine Duioase-şi pleacă fruntea lor… – E vremea rozelor ce mor. 27 . 7. 7 Motivează reluarea versului „E vremea rozelor ce mor” în cele trei strofe ale poeziei. Precizează valoarea expresivă a verbelor la indicativ imperfect. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor pace şi vis. Curg vălmăşaguri de suspine. Explică valoarea expresivă a utilizării punctelor de suspensie din primul vers. se simte un fior. În tot. 9. Obida vrând să mă înece. Din al oglindei luciu rece Uitarea numai se desface. sugestie. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul apă. ce-n umbră zace. Menţionează două teme/ motive literare. folosite în textul dat. să mă scape? ……………………………………………………… (Emil Isac. Ce-ntregul suflet mi-l petrece. Motivează folosirea cratimei în structura „dorul vieţii-n mine”. Prezintă semnificaţia refrenului în poezia citată. 1. Transcrie doi termeni care fac parte din câmpul semantic al oglinzii. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. prezente în poezie. 2. în 8 – 10 rânduri. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în ultimele cinci versuri ale textului dat. 3. ambiguitate. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor fior şi vălmăşaguri. 3. 5. să mă scape. 2. Menţionează două teme/ motive literare. Mor în grădini. Chiar dorul vieţii-n mine tace — Izvor ce gata e să sece. 9. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. — se desface O linişte de dulce pace. Şi pe-al meu chip. Rondelul oglindei) 62 1. Şi azi se sting aşa uşor. (Alexandru Macedonski. Un fel de vis de opium trece Din al oglindei luciu rece. în 6 . Unde-i cerul. şi mor şi-n mine.10 rânduri. şi mor şi-n mine – Ş-au fost atât de viaţă pline. E vremea rozelor ce mor. Precizează o valoare expresivă a timpului prezent al verbelor din prima strofă a poeziei citate 6. ultima strofă a poeziei. prezentă în textul dat. 5. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. Rondelul rozelor ce mor) 61 Din al oglindei luciu rece De apă-adâncă. Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra caracterul polisemantic al cuvântului frunte 4. Zadarnic firea şi-o preface. O jale e în orişicine. Comentează. E vremea rozelor ce mor – Mor în grădini. Vânturile nopţii…) 60 1.

10 rânduri. 8. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în poezie. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. Site de ploaie cerneau strâmb din zare. Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al morţii. 7. Subţiri ca o dantelă urcau mereu din apă Clădiri de nori fantastici ocoale dând pe lac. în legătură cu textul dat. 1. doi termeni care aparţin câmpului semantic al suferinţei. Plăpândele lui ramuri abia înmugurite. Motivează încadrarea poeziei în lirica tradiţionalistă. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice 9.. Şi prins de-o rece stâncă pe care vântu-o sapă. ultima strofă a poeziei. Prezintă semnificaţia titlului. Şi norii albi – şi crinii suavi – şi balta clară. 6. Albeţi neprihănite curgeau din cer. O! Doamne. 5. 9. Şi sufletul – curatul argint de-odinioară – Oh! Sufletul! – curatul argint de-odinioară. acele clipe ce repede pieiră.. 8. Gemea muşcat de vânturi un stuf de liliac. Explică rolul virgulei din primul vers. o imagine auditivă. Atunci acele ramuri de-odată înfloriră Ş-o ploaie azurie vărsară peste noi.10 rânduri. tânguind pustietate. Argaţi încovoiaţi grăbiră ca groparii. 28 . Precizează valoarea expresivă a adverbului ce din structura „ce repede pieiră”. respectiv. prezente în poezie. parii. Menţionează două teme/ motive literare. Treceau cocorii. Nainte de-a-şi da rodul mureau învineţite Când ea veni să şeadă sub stuful oropsit. prin evidenţierea a două trăsături existente în text. prin referire la două caracteristici prezente în text. a doua strofă. conceptul poezie lirică. O zi din care şoapte de îngeri se coboară Şi vin pe-o adiere să cânte printre flori. Din vie smulşi.. Comentează. 6. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în versul „Fulgere verzi spărgeau în ţăndări iadul norilor”. 5. 4. Stuful de liliac) 64 4. ambiguitate. Comentează. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 7.. (Alexandru Macedonski. Cât rece se înmormânta un leş de soare.Pe balta clară barca molatică plutea. erau strânşi. în 6 . 8. Întunecimea a învineţit tăria fierului. prin referire la două caracteristici prezente în text. Motivează folosirea cratimei în al doilea vers al poeziei. Transcrie două structuri lexicale ce cuprind o imagine vizuală. 2. Precizează o valoare expresivă obţinută prin utilizarea frecventă în text a verbelor la perfectul compus şi la imperfect 4. prezente în poezie. sugestie). din text.. Uscat e liliacul şi nu mai suntem doi. 9. 1. 2. – voioase Zâmbeau în fundul apei răsfrângeri argintoase. Ilustrează.. Pe drumuri nămolite gemeau care aplecate. 5. (Alexandru Macedonski. Văitându-se pe soarta ce-acolo le-a sădit. 3. 7. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. cu freamăte s-au despuiat. Selectează. corturi. Motivează încadrarea poeziei în lirica simbolistă. Exprimă-ţi opinia în legătură cu rolul versului „Oh! Sufletul! – curatul argint de-odinioară”. Menţionează două teme/ motive literare. Prezintă semnificaţia titlului. Oh! Alba dimineaţă şi visul ce şoptea. prin raportare la textul citat. Miros de humă şi de cremeni desfunda vechimi. 3. Transcrie două versuri care conţin imagini cromatice. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în a treia strofă. Pe balta clară) 63 Era o zi senină ca fruntea de fecioară Ce e neturburată de-ai patimilor nori. 6. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. prezentă în textul dat. Copaci roşcaţi. Pământul revenea în arături tăiat. în 6 .

Furtună de toamnă) 65 În oraşu-n care plouă de trei ori pe săptămână Orăşenii. poate. Comentează. Explică valoarea expresivă a adverbului poate. 5. Comentează. 2. pe trotuare. Şi-n oraşu-n care plouă de trei ori pe săptămână. Numărând În gând Cadenţa picăturilor de ploaie.. Transcrie două structure/ versuri care conţin imagini vizuale. (Adrian Maniu. Explică semnificaţia reluării versului „În oraşu-n care plouă de trei ori pe săptămână”. Din burlane Şi din cer [. Iar eu pe ţărm Mâhnit privi-voi vaporu-n repedele-i mers. stolul cocorilor. ce suspină Şi se-ndoaie. Merg ţinându-se de mână. Iar tu – Cântându-l ca şi dânsul. Şi versul meu L-o duce. 3. 9. Demonstrează încadrarea poeziei în lirica simbolistă. Fulgere verzi spărgeau în ţăndări iadul norilor. 1. 3. 29 . prima strofă a poeziei.] În oraşu-n care plouă de trei ori pe săptămână Un bătrân şi o bătrână – Două jucării stricate – Merg ţinându-se de mână… (Ion Minulescu. prin raportare la textul dat. Plângându-l. Precizează rolul liniei de pauză folosite în prima strofă. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie.10 rânduri. Ce coboară din umbrele. Precizează valoarea expresivă a adverbului decât din a doua strofă a poeziei. De sub vechile umbrele. Te-oi plânge-n ritmul unui vers. Acuarelă) 66 Şi-ai să mă uiţi – Că prea departe Şi prea pentru mult timp porneşti! Şi-am să te uit – Că şi uitarea e scrisă-n legile-omeneşti. 9. folosit de două ori în ultima strofă. Menţionează două teme/ motive literare. cu prăbuşiri în înălţimi. din text. Prezintă semnificaţia titlului. 1. 8. două structuri/ versuri care conţin imagini auditive. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. ca şi mine – Te vei gândi la adorata în cinstea căreia fu scris. ……………………………………………. Transcrie. Peste cocoaşa lumii se târa o scorpie cleioasă. 5. ultima strofă a poeziei. pierdut.. poate. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în a doua strofă a poeziei. 4. Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al creaţiei poetice. Umede de-atâta ploaie. în 6 . prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 6.Opaiţe s-au stins abia ivite-n cimitirul cerului Deschis. prin referire la două caracteristici prezente în text. topindu-se ca noru-n zare. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul pas. prezente în poezie. 7.10 rânduri. 6. Şi-nţelegând că mi-eşti pierdută.* În oraşu-n care plouă de trei ori pe săptămână Nu răsună pe trotuare Decât paşii celor care merg ţinându-se de mână. Demonstrează încadrarea poeziei în lirica simbolistă. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. Nuci mocirloşi au gâlgâit. Cu ochii urmări-vei ţărmul. 7. 8. Şi ochii-ţi lăcrima-vor poate Trei lacrimi reci de călătoare. Orăşenii pe trotuare Par păpuşi automate. date jos din galantare. 4. Explică rolul cratimei în structura „în oraşu-n care plouă”. vreun cântăreţ până la tine. prin referire la două caracteristici prezente în text. arzând pucioasă. Cât iar ţipa. 2. în 6 .

5. Demonstrează încadrarea poeziei în lirica simbolistă.. Pe drumuri lungi şi vechi... Comentează. Precizează rolul apostrofului folosit în structura „alt’dată” 3.. Dar într-o zi o fată – bat-o focul – Mi-a-ntors din cale pasul obosit… – Unde-aş fi fost de nu m-aş fi oprit Şi nu mi-aş fi vândut ei tot norocul?.. 7... bătătorite De-atâţia mulţi porniţi’ naintea mea... prin referire la două caracteristici prezente în text 30 . 9. ştiam doar că-i departe Şi-i tare greu de-ajuns unde voiam. Cerşea iubirea blondelor cochete. 4.. Norfolk Şi New York... niciodată. 8. folosit de două ori în text.. Un vers.. Ce n-am cântat-o. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al muzicii. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. Ca-n ziua când te-afunda vaporu-n zare Şi când din ochi lăsai să-ţi pice Trei lacrimi reci de călătoare! (Ion Minulescu.. Menţionează două teme/ motive literare.. adus din alte ţări De nişte păsări albe – călătoare Pe-albastrul răzvrătit al altor mări – Un cântec trist.. Menţionează două teme/ motive literare. Tu crezi c-a fost iubire-adevărată? 1. prezente în poezie..10 rânduri... adus de marinarii Sosiţi din Boston.. 6. 6. O melodie. Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al călătoriei.10 rânduri.. . Eu cred c-a fost o scurtă nebunie. prezente în poezie 5. prin raportare la textul dat. Când am pornit..... Am colindat călăuzit de-o stea – Icoana unei lumi întrezărite.. Comentează... Transcrie un fragment de vers/ un vers care conţine o imagine vizuală. A fost un vis trăit pe-un ţărm de mare. în 6 . Dar ce anume-a fost. Pe marginile albului fiord. 2... Trei lacrimi reci de călătoare) 67 1..... Ce-am vrut să fie Noi nu vom şti-o poate niciodată... Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat.. 2..... Cântec de drum) Tu crezi c-a fost iubire-adevărată. 3... Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în a doua strofă a poeziei. Prezintă semnificaţia titlului.. Un cântec trist... 8. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în a doua strofă a poeziei. Dar unde-i acel unde nu ştiam Căci nu-l găsisem încă-n nicio carte. Vei smulge din cadrul palidului vis Întunecatu-mi chip. A fost un vis... Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat... Transcrie două structure/ versuri care conţin imagini vizuale.. 9.Şi-uitând că m-ai uitat. ultima strofă a poeziei. 4.. Un cântec trist. Precizează rolul liniilor de pauză din primul vers al ultimei strofe. ce-l cântă-ades pescarii Când pleacă-n larg şi nu se mai întorc...... ultima strofă a poeziei.. Explică valoarea expresivă a adverbului poate. Explică valoarea expresivă a utilizării frecvente a verbelor la imperfect în prima strofă.. în 6 .. 7. Şi-a fost refrenul unor triolete* Cu care-alt’dată un poet din Nord.. 68 (Ion Minulescu..... poate....

întinsă. prezente în poezie. (Miron Radu Paraschivescu. 2. Precizează rolul cratimei în structura de tipul „care-mi iese”. 4.. adâncă. tot sare prin stâncă Un tânăr pârâu ce spumos îşi aruncă.10 rânduri. 6. nu-i pasă ce ţărm va ajunge. tot mai repede fuge. Voios. Scrie câte un sinonim contextual pentru cuvintele roze şi înserare. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă a poeziei. Asemenea rozelor plăpânde 1. Precizează rolul virgulelor folosite în primul vers al poeziei 3. voiosul şi clarul pârâu: El iute aleargă spre zări fără frâu Şi marea bătrână. 31 . Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază subiectivitatea eului liric. prin raportare la textul dat. Tu. De ţărmu-i departe. pârâul zglobiu – iar eu. întinsă. 2. Transcrie două structuri/ fragmente de vers care conţin imagini vizuale. ultima strofă a poeziei. ideea/ o idee poetică identificată în textul dat. prezente în poezie. 4. 9. Comentează. Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al simţurilor. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în a doua strofă a poeziei 7.Eu cred c-a fost o simplă nebunie! (Ion Minulescu. Menţionează două teme/ motive literare. 5. unda lui cea zglobie. 9. Explică valoarea expresivă a adverbului tot. marea. Alcătuieşte un enunţ în care substantivul flacără să aibă sens conotativ. nimica nu ştie Zglobiul. Precizează forma literară actuală a cuvintelor nălţimea şi rugei. 2. în 6 . Exprimă-ţi o opinie argumentată despre componenta ortografică a textului 8. Oglinda oarbă) 70 Vezi marea: bătrână. prezente în poezie. Nu ştie. Comentează. sugestie). 6. ambiguitate. folosit în strofa a patra. 3. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. ai aflat ghicitoarea: Tu. Celei care pleacă) 69 1. Firul de sânge care-mi iese din buzunar firul de lână care-mi iese din ochi firul de tutun care-mi iese din urechi firul de flăcări care-mi iese din nări Tu poţi crede că urechile mele fumează dar oamenii au rămas ţintuiţi în mijlocul străzii pentru că în noaptea asta se vor vopsi în negru toate statuile şi va fi insomnia mea aceea pe care o vei cunoaşte o insomnie oarecare de cretă şi de argilă o insomnie ca o sobă sau ca o uşe sau mai bine ca golul unei uşi şi în dosul acestei uşi vreau să vorbim de memorie vreau să mă miroşi ca pe o fereastră vreau să mă auzi ca pe un arbore vreau să mă pipăi ca pe o scară vreau să mă vezi ca pe un turn (Gellu Naum. El fuge voios. 4. în 6 – 10 rânduri. Prezintă două elemente prin care se realizează subiectivitatea în textul dat. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. 8. 3. De marea întinsă. 5. Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al naturii. 5. 7. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (expresivitate. fără griji.. adâncă. dragostea mea. Menţionează două teme/ motive literare. Pârâul şi marea) 71 Tu eşti o albă rugăciune Nălţată-n templul sfânt al vieţei. Explică rolul a două semne de punctuaţie diferite din ultima strofă. Din valuri clipind ca din sute de pleoape: Pârâul zglobiu în ea va încape. 1. Spre tânăra undă privirea-şi aruncă. Menţionează două teme/ motive literare. Prezintă semnificaţia titlului. prezentă în textul dat.

prin evidenţierea a două trăsături. respectiv. Tu eşti o caldă rugăciune. 6. apartenenţa poeziei la simbolism. 4. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. Alcătuieşte două enunţuri în care cuvântul lume să aibă sens denotativ. Explică semnificaţia a două figuri de stil identificate în primele două strofe. IV) 72 De unde vin? De unde se coboară În mine nălucirea lor adâncă? Vor fi rămas din vremi de-odinioară? Se smulg din vremea ne-mplinită încă? Câte tăceri s-or fi topit în ele. Cercetător. în 6 – 10 rânduri. în text.10 rânduri. prezente în poezie. 5. O. prezentă în textul dat. La fel cu-atâtea glasuri ce s-au dus? (Alexandu Philippide. 3. 6. Pierdut în dulcea pocăinţă. 8. Tu eşti o sfântă rugăciune Căzând pe frunţi în umilinţă.10 rânduri. 7. 9. S-alunece pe lungi priviri de stele. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază eul liric în textul dat. 1. de-aş putea cunoaşte-odată. Tu eşti o blândă rugăciune. poate. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor molcom şi steril. 7. reflexivitate). în 6 . Portice* lungi prin care spun anticii Că noaptea se plimba cu molcom pas Caligula* nebun visând suplicii. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea 32 . Comentează ultima strofă. atât amar de drum Şi la fereastra minţii mele bate Cu-o mână străvezie ca un fum… O. Glasuri) 73 1. Comentează semnificaţia a două imagini vizuale prezente în poezie. Numeşte tipul de rimă folosit în prima şi în a doua strofă. versurile 13 .20. Precizează valoarea expresivă a verbelor la timpul viitor. Menţionează două teme/ motive literare prezente în text. Uitat. Fecioara în alb. Cine-a cioplit acele chipuri stranii Pe insula pierdută şi pustie 6. Menţionează două procedee specifice stilului retoric. 1. 8. sugestie. Motivează. se află în relaţie de antonimie 2. Explică semnificaţia ultimului vers al poeziei. 5. Cu o privire de madonă. 5. Misterul rugei fără pată! (Ştefan Petică. primul vers al fiecărei strofe. Transcrie un vers care conţine un cuvânt format prin schimbarea valorii gramaticale. Iar vorba ta înaripată E un parfum de anemonă La o icoană întristată. Sau mă veţi părăsi în drum. 2. în 6 . sens conotativ 4. stingher. prin evidenţierea a două trăsături existente în textul citat. Explică semnificaţia a două figuri de stil identificate în a doua strofă. Transcrie două cuvinte/ structuri care. glasuri care m-aţi ales popas. 3. 8.Ce-n ceasul clar al dimineţei Zâmbesc de rouă tremurânde. ambiguitate. Ilustrează conceptul poezie lirică. Precizează două situaţii diferite de utilizare a virgulei în textul dat. Asemenea binecuvântărei Ce din nălţimea azurie Coboară-n faptul înserărei Pe-un val de lină armonie. Comentează. Din stele chiar vor fi venind! Sau. 9. Explică rolul cratimei în structura „din vremi de-odinioară”. Când n-oi mai fi nici eu decât un glas. Vreun băştinaş din alte lumi străbate. Mă veţi lua pe calea de apoi Prin vămile văzduhului cu voi. Comentează. 7. Din voi nicio fărâmă n-a rămas. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. pierdut în vreun străin ungher Al cosmosului fără jos şi sus. Că sunt atât de limpezi şi de pline! Făcute-s pentru nalte bolţi senine. prezente în poezie.

Prezintă semnificaţia titlului. 5. Da-n stele nu ajung decât poeţii. peste goluri tremurând… zbor de pasăre uitată deznădejde-ntârziată. prezente în text. 4. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul timp 2. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. 3. urât. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin substantivul minte. Comentează prima strofă. Transcrie. ca-ntr-o raclă-n fundul mării. prezentă în textul dat. (Alexandru Philippide. O să ajungem oare şi la stele. 9. monstru al fierbintelui Egipt. Prelung şi muzical fâlfâietoare. 8. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. 3. Aripi reci. Sfinx cu sprânceana încruntată. Explică semnificaţia unei figuri de stil prezente în ultima strofă. Ilustrează conceptul poezie lirică. 1. Doar câţiva paşi făcui şi mă oprii În faldurile unor înalte draperii. 4.Din fundu-ndepărtatei Oceanii Şi le-a adus în braţe. Precizează rolul punctelor de suspensie din a doua strofă. Prezintă semnificaţia titlului. Precizează valoarea expresivă a verbelor la modul conjunctiv. 1. prin evidenţierea a două trăsături existente în textul citat 33 . 5. steril. fără-ncheiere. Putea-voi oare fără călăuză Să dibui puntea dintre privire şi auz Şi cumpănindu-mi firea-ntre-amândouă Să gust cu adâncime şi nesaţiu Senina voluptate nouă A timpului scăpat de spaţiu? (Alexandru Philippide. Apropieri) 75 Lumi întregi în fundul mării peşti şi bivoli cu burţi albe creste lungi de os şi salbe. Cu gândul să descoperim în ele Secretul universului şi-al vieţii? 20. Secrete şi mistere) 74 În faţa mea pe-ncetul se ivea Un lin urcuş de neagră catifea. 7. Motivează absenţa predicatelor din enunţurile care alcătuiesc primele strofe. Se află taina ta nedezlegată? Dar ce să dezlegăm? Doar totul piere În timpul fără sens. două structuri care conţin imagini vizuale. De suflul lor melodios sorbită. În ce papirus. ambiguitate. poetică şi mijloacele artistice. Motivează scrierea cu literă mică la începutul unora dintre versurile poeziei.10 rânduri. prin raportare la poezia citată. Explică semnificaţia unei figuri de stil prezente în a doua strofă. Cărarea suitoare pieri într-o clipită Lăsându-mă în poarta acestei ireale Sonore aurore boreale. Numeşte sentimentul dominant care se poate desprinde din poezie. din prima strofă. Aeriene fermecătorìi Ţesute parcă numai din sunet şi culoare. sugestie). în 6 . 6. 8. Motivează folosirea cratimei în structura „Putea-voi oare fără călăuză”. sărac. Niciun reazem pentru minte mor privirile-nainte. în ce manuscris. Nemăsurat de-nalte şi uşoare. 2. 10. Ajunşi în lună n-am găsit decât Un plat pustiu. 6. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. Precizează măsura şi rima versurilor din prima strofă. 9. şi niciun gând. 15. cine ştie? Tu. 9. 7. în relaţie cu textul poeziei.

gândit. Eu am rămas în paza pridvorului străbun. (Camil Petrescu. Las altora tot globul terestru ca o minge. Mi-am ctitorit viaţa pe dealurile toamnei. Ca să culeg cu ochii livezile de prun Când alb Negoiu. Am mers tăcut alături de carele de boi. Precizează rolul liniei de pauză din ultima strofă a poeziei. Şi simt cum din adânc de suflet. Şi cerul orb. Şi mă scobor în mine şi în vreme. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. prin somn. Tăcut ca vremea. Ca nişte şerpi bătrâni ce m-au pândit.Poartă călătoare când te voi ajunge? Eşti sortită oare ochiul să te-alunge. greu. Pământul… Spasm puternic de dragoste şi ură! În fiecare bulgăre un pumn ascuns se zbate. Veghe) 77 Acolo unde-n Argeş se varsă Râul Doamnei Şi murmură pe ape copilăria mea. care fac referire la cadrul natural. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în versul „Acolo-n pacea nopţii pe drumuri de podgorii”. (Alexandru Philippide. deasupra. sugestie). 9. Transcrie. Cum cade fiecare gând. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (expresivitate. Când şopoteşte valea de cântecele morii. în 6 – 10 rânduri. Un glas în mine prinde să mă cheme.. 8. 6. încă mai departe risipită-n moarte? Tu din larg îmi creşte stea. identificată în textul dat. 8. Chemând mereu. în 6 . Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie 7. 5. Explică folosirea cratimei în structura „s-adună prin unghere”. prezentă în textul dat 34 . respectiv una auditivă. 3. Precizează valoarea expresivă a verbelor la indicativ prezent în textul dat. Comentează. pământul geme. Ca Negru Vodă. un cuvânt format prin derivare şi unul format prin conversiune 4. de ceruri se atinge. Transcrie doi termeni din câmpul semantic al timpului.. ideea/ o idee poetică centrală. La căpătâiul meu de veghe sunt. din strofa a doua. pe dealuri de podgorii. gârbov de veghere. 3. ca să am un semn zborul să-mi îndemn. Comentează. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. Numeşte două figuri de stil prezente în versul „Tăcut ca vremea. orb ca un mormânt”. în relaţie cu textul poeziei. care descălecând venea. ……………………………………………. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul viaţă 4. Ascult în noapte. deschide-n gol o gură Cu vineţi dinţi de stele. 1.. zvâcnit pe peşte.. 1. sclipind sălbatic toate!. strofa a treia. Acolo-n pacea nopţii. Tânguitorul glas de veghe geme. Transcrie două versuri/ fragmente de vers conţinând câte o imagine vizuală. ambiguitate. orb ca un mormânt. 5. Când neaua lunii ninge pe sălcii de zăvoi. 9.10 rânduri. toamna. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. În preajma mea. Precizează valoarea stilistică a verbelor la conjunctiv din ultimele două strofe. 7. Scrie câte un sinonim contextual pentru cuvintele unghere şi se zbate 2. Cocorul) 76 Mi-e sufletul în hrube-adânci boltit: Tăceri străvechi s-adună prin unghere. 2. 6. Prezintă semnificaţia titlului.

Să stau. Un cocor Cu aripa deschisă se ridică Din stuf. 9. Şi crezi. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (expresivitate. 7. Amurgu-mbracă delta toată-n aur Cu turla unui sat lipovenesc. 35 .10 rânduri. 2. Că ai cuprins Florica*…Dar n-ai zărit.deodată rupând tăcerea toamnei. pornind aiurea. 7. ce venit-ai priveliştea s-o vezi. prezentă în textul dat. rănit de-un dor târziu. o clipă… Un taur muge. puţul cu lanţ şi roată ţipă. Pe drumuri depărtate sunându-şi clopoţeii. una auditivă. Înserează. Vaporul taie noaptea şoptitoare 1. Explică rolul cratimei în structura „s-o vezi”. Trecutul meu ce arde sclipind în Râul Doamnei. Şi vrrr…un zbor de vrăbii zbucneşte dintr-un gard… Te-apleci mirat. Alcătuieşte două enunţuri prin care să evidenţiezi polisemantismul verbului a tăia. Vrrr… timpu-n zbor. în 6 . Scrie câte un sinonim contextual pentru cuvintele trist şi scâncind. respectiv. 4. în relaţie cu textul poeziei 9. 3.cu casă. an cu an.10 rânduri. Motivează încadrarea poeziei în tradiţionalism. 5. nechează pe un grind. sugestie. păpurişul Se-ndoaie-n vântul serii. Ctìtorii) 78 1. reflexivitate). ambiguitate. Explică semnificaţia unei figuri de stil prezente în prima strofă a poeziei. N-ai auzit. pe-amurg ca pe o ramă Ce-ar străluci din umbra muzeului pustiu. Din când în când şi-arată luminişul Un ochi de apă moartă. Dar umbrele ostroavelor de plaur Albastrul cenuşiu îl împânzesc. denotativ. pe când afară se stinge orice şoaptă. Să desluşesc cum piere trecutul. Străine. 8. livezi. Explică semnificaţia unei figuri de stil prezente în prima strofă a poeziei. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. Pe-albastra depărtare a luncii de demult. Privind cenuşa caldă din vatra mea. dând roată fără frică. de-acum – Şi să aud deodată cu-nfiorare cum Trosneşte amintirea ca o castană coaptă. 8.Şi tot visând la vremea când înfloriră teii. Florica e acolo. 6. în 6 . Pe când îmbracă ţara al iernii alb suman. Şi peste drumul mare: zăvoiul. Alcătuieşte un enunţ în care să foloseşti omonimul cuvântului vie din textul dat. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. sugestie). verde. Precizează rima şi măsura versurilor în a două strofă a poeziei. Sau cai tătari. 2. respectiv. strofa a treia şi a patra. Precizează rolul expresiv al utilizării interjecţiei vrrr în poezie. sub castanul din vie. 6. (Ion Pillat. Pe bancă. Sălbăticiţi. străine. Sclipeşte Râul Doamnei înspre apus. ambiguitate. ia seamă. te aşază. parc. prin referire la două caracteristici prezente în text. Comentează. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 4. Prezintă semnificaţia titlului. Scrie două enunţuri în care substantivul toamnă să aibă sens conotativ. prezentă în textul dat. Câmpia e albastră şi-n zare norii ard. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie 5. pe care cutremurat l-ascult. ultima strofă. Comentează. Transcrie două versuri care să conţină o imagine vizuală. sfâşietor de trist scâncind. 3. Precizează rolul cratimei în structura „amurgu-mbracă”. Străinul) 79 Cât vezi cu ochiul. foşnitor. (Ion Pillat.

Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua. înduioşaţi.Şi valul ce se-ntunecă-ntruna. Timpul) 81 La Polul Nord. în sus şi-n jos. Comentează. 6. la Polul Sud. 2. 5. identificată în textul dat. Explică ortografierea cu doi „i” a substantivului paşii. (Ion Pillat. Explică semnificaţia unei enumeraţii identificate în text. la Polul Sud. 9. cu văi adânci. 3. Îngălbenind ca fila dintr-o carte. Câmpii de gheaţă. Prezintă semnificaţia unei comparaţii identificate în ultima strofă 8. prin referire la două caracteristici prezente în text 8. Transcrie două structuri/ fragmente de vers care conţin imagini auditive 7. În lung şi-n larg. Nu-i în apus şi nici în auroră. La Polul Nord) 82 Doctore. Recheamă tot ce-a fost şi o să fie. în 6 . Simt mâna-i cum m-atinge ca o moarte. Şi dorm adânc. Exemplifică. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor senzaţie şi degeaba. Se-ntind pe labe de sidef şi dorm adânc şi dorm mereu! (Iuliu C. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul noapte 4. Cu munţi înalţi. 3. Iar din prăpăstiile-adânci se-aude-o stranie vibrare. şi dorm mereu nemărginirile polare. Explică rolul cratimei în structura „nu-l observasem”. 36 . prezenţa descrierii în textul dat. (Ion Pillat. ce adorm pe aşternutul mărei ud. Explică semnificaţia titlului. Săvescu. din prima strofă. 4. rolul laitmotivului în poezia lui Iuliu C. 5. două structuri/ fragmente de vers care exprimă o relaţie de antonimie 2. De aur vânăt cum e pruna. Mă dor toate organele 1. 9. sub stele vecinic adormite. când dintre munţii solitari. Precizează rolul virgulelor din prima strofă a textului. Amurg în deltă) 80 1. Şi urma-i pe pământ nu are chip. 6. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. 3. 7. Şi în oglindă stă un alt obraz. se-ntind câmpii nemărginite. fără ieri şi azi. la Polul Nord. în relaţie cu textul poeziei. Transcrie două cuvinte/ structuri care evidenţiază caracterul subiectiv al discursului liric. la foc de sobă. Precizează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor nemărginite şi solitari 2. în ceasul cu nisip Ce curge lin şi sec aceeaşi oră. în 6 – 10 rânduri. simt ceva mortal Aici în regiunea fiinţei mele. Se văd ieşind ai mărei urşi. Şi urşii albi. Toţi anii mei cu clipa lor învie Dintotdeauna.10 rânduri. Când cele cinci coline cresc în zare. într-un oftat adânc şi greu. pe baza strofei a treia a textului. Motivează. două mijloace interne de îmbogăţire a vocabularului 4. În sticlă nu-i. Comentează. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul ochi. 5. Când dintre văile adânci. Argumentează încadrarea poeziei în lirica simbolistă. Dar îl aud târziu. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. cu paşii rari. Vărsând pe albul dezolat o cadaverică lumină. Precizează rolul stilistic al negaţiilor din prima strofă. Cum pasu-i apăsat îşi face drum Venind din ţara umbrelor şi cum În inimă îmi bate ca-ntr-o tobă. Evidenţiază semnificaţia timpului prezent al verbelor din text. Săvescu 1. Când dintre munţii solitari îngălbeneşte luna plină. ideea/ o idee poetică centrală. Transcrie. cu ochi de foc. prin evidenţierea a două trăsături.

Formulează. Explică semnificaţia repetării structurii interogative „De ce. (Marin Sorescu. Iar noaptea luna şi stelele. De ce ai impresia că ai plecat Tu? Primăvara şi toamna Te tot uiţi pe cer. am învăţat să citesc Şi chiar am citit nişte cărţi. 2. Degeaba am luat tot felul de medicamente. De ce ai impresia că mergi tu? Toată viaţa m-am uitat pe fereastră Pironit într-un colţ De autobuz. am învăţat să citesc/ Şi chiar am citit nişte cărţi” şi titlul poeziei. Motivează scrierea cu literă mică la începutul unora dintre versurile poeziei. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua a poeziei. de tren. Ilustrează conceptul poezie lirică. tema poezie 5. 8. 3.10 rânduri. Scrie doi termeni din familia lexicală a cuvântului gând. 1. în relaţie cu prima strofă a poeziei 9. continente De ce sunt copleşit de atâtea emoţii. Motivează prezenţa pronumelui tu în textul poeziei 6. 2. ideea/ o idee poetică centrală. Menţionează două teme/ motive literare. prin evidenţierea a două trăsături existente în textul citat Când stai în tren şi pleacă trenul vecin. identificată în textul da 37 . Oameni. de vapor Hurducat de căruţă M-am uitat cum fug de mine copacii. doctore. când noi ne sărutam în pieţe şi în scuaruri.10 rânduri. identificată în textul dat. Stoluri de păsări pleacă.. Am vorbit cu oameni şi m-am gândit. Boala) 83 6. şi nimeni nu ne-a lovit vreodată cu privirea. ideea/ o idee poetică identificată în prima strofă a textului dat 9. Precizează rolul virgulelor în versul „Oameni. peste iarbă…”. Vederea lumii se-adumbrea. Stabileşte o relaţie între versurile „Degeaba am luat tot felul de medicamente. Comentează semnificaţia atitudinii contemplative a eului liric 8. oraşe. Toate acestea n-au avut niciun efect. pierdut în gânduri. De ce am impresia că am cunoscut lumea? (Marin Sorescu..?” în ultimele versuri 7. Şi-am cheltuit pe ele o groază de ani. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. oraşe. într-un enunţ. Am fost bun şi-am fost frumos.. Comentează. Prezintă semnificaţia titlului. continente 3. 6.Ziua mă doare soarele. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul aer. Pleacă trenul) 84 1.. în 6 – 10 rânduri. Mi s-a pus un junghi în norul de pe cer Pe care până atunci nici nu-l observasem Şi mă trezesc în fiecare dimineaţă Cu o senzaţie de iarnă. 9. ambiguitate. Stoluri de păsări vin. reflexivitate). Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua a poeziei. 5. Cred că m-am îmbolnăvit de moarte Într-o zi Când m-am născut./ Am urât şi am iubit. Comentează. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul lume 4. 4. în 6 . în 6 . Comentează ultima strofă. Explică rolul virgulei şi al punctelor de suspensie din fragmentul „pe cabluri. Un aer mat ne-nfăşura. sugestie. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor se-adumbrea şi stins. prezente în poezie 6. Precizează valoarea expresivă a timpurilor verbale din prima strofă. Am urât şi am iubit. 8. 7.

Vreau să mă simt la tine ca acasă Să nu simt frunzele cum zboară-n vânt. Formulează un răspuns. Mai bine lasă-mă să-nchid fereastra.. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin verbul a da. sugestie. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. presate de un cer pe care-l începea iubirea noastră. în 6 . 5... Să n-aud frunzele sub paşi... Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul ceas. de vasta 1. Precizează un rol al cratimei din structura „nu mă-ntreba”.. 4.. la întrebarea pe care o sugerează ultimul vers al poeziei.10 rânduri.. sugestie.... 7. pe cabluri. Nouăzeci şi nouă de elemente.. în relaţie cu textul dat.. (Nichita Stănescu.. 6. în 6 . identificată în textul dat. Atâta fier. 5. Fereşte-mă în preajma ta. 3. Transcrie două structuri care pun în evidenţă prezenţa eului liric... Alchimie) 86 Nu mă-ntreba nimic în toamna asta Nici cât e ceasul. 2.. atâta aur. Menţionează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor învăluită şi a depăna. Nouăzeci şi nouă de elemente. de femeie. atâta mercur – Şi daţi-mi fericirea.. niciun cuvânt.. 6.. ideea/ o idee poetică centrală.. Fă focul şi preumblă-te prin casă Fără să spui nimic... ideea/ o idee poetică centrală. semnificaţia titlului. Trecute toate în tabloul fiinţei mele..10 rânduri. atâta mercur –”. cum gem.. Motivează rolul invocaţiei în structurarea discursului poetic. Nouăzeci şi nouă de elemente.. prezentă în textul dat. Alcătuieşte câte un enunţ cu fiecare dintre cele două forme de plural ale substantivului element.. 7. un umăr.... adecvat logicii textului. Şi încă un an. A ieşit înţelepciunea. Comentează.. cu clinchet stins. Şi de alte idealuri – Daţi-mi fericirea.Doar steaua neagră-a părului tău scurt îmi atingea. Explică semnificaţia opoziţiei înţelepciune – fericire din strofa a doua. 4. ambiguitate. atâta aur. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. 1. în 6 . reflexivitate). Prezintă efectul expresiv al modului imperativ al verbelor. (Marin Sorescu.. Şi păsări mari se coborau pe bănci şi pe statui. Nouăzeci şi nouă de elemente.. fără-ncetare. 7.. 2. prezentă în textul dat 38 . 9.10 rânduri. Învăluită-n straie de culcare Aşează-mi-te-alăturea* c-un ghem Şi deapănă mereu.. Iată.. reflexivitate)... Explică rolul virgulelor din versul „Atâta fier...... Comentează. Precizează o temă şi un motiv literar. Şi încă o vârstă.. identificată în textul dat. 9. ambiguitate. Aţi greşit calculele.... Comentează. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. 3. nici ce gânduri am. Sărutul) 85 . mai arunc sub cazanul vostru o zi. Să nu văd frunzele cum cad din ram.. peste iarbă … Luceau intens. Ce să fac eu cu dezamăgirea asta În formă de stea. prezente în textul dat.. şi toţi credeau că bate-n arbori ora când soarele apune la amiază. Potriviţi-vă în aşa fel. Vă dau jumătate din fruntea mea... Daţi-mi fericirea. 8. în textul dat. de tinereţe.

ave! Soarele saltă din lucruri. Scrie câte un enunţ în care să foloseşti corect structurile: nici odată/ nici o dată. ideea/ o idee poetică centrală. 88 (Radu Stanca.. Sufletul meu îl întâmpină. soarele creşte. 5.. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. să-l întâmpine fericite şi grave. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. Şi nu mă întreba în noaptea asta De ce mă înspăimântă frunzele. Eu voi veni cu tainice cununi Şi amândoi. 8. identificată în textul dat. umerii mei smulg din goană frunzişe. Calul meu saltă pe două potcoave. Tăria îşi năruie sfârşitele-i carcere.. Tobe de piatră bat. 1. 39 . Ave. Frunzele – Elegie de toamnă) 87 1. se face depărtare. mă-ntorc către tine. fumegând. în relaţie cu textul dat. Iubirea. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor aşa şi tainice. sugestie). Spuneai că niciodată n-o să piară Acel minut – şi totuşi a pierit. 6. pe-amândouă.10 rânduri. căutând desăvârşirea. 8. Câmpul tăindu-l. identificată în textul dat. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul faţă. Explică utilizarea cratimei în structura „n-o să dispară” 3. Sonet*) lui Eminescu tânăr Tăcerea se izbeşte de trunchiuri. sugestie. tăria cu acvile din faţa lui se prăbuşeşte în trepte de aer. ea. în 6 – 10 rânduri. se-ncrucişe. Transcrie două versuri care subliniază eternitatea sentimentului iubirii. pe două potcoave calul meu saltă din lut. 6. Motivează folosirea virgulei în primele două versuri. Soarele rupe orizontul în două. privirile mi le-azvârl. strigând clatină muchiile surde şi grave. De-aceea pune-ţi mâinile pe poale Şi-aşteaptă-mă sub geamurile tale. Va dăinui-ntre noi. Suliţe-albastre. Comentează... Transcrie doi termeni din câmpul semantic al naturii. (Radu Stanca. reflexivitate). 7. 4. vezi. 3. Ave! Soarele a izbucnit peste lume strigând. 9. nicicând n-o să dispară. 2. Prezintă semnificaţia titlului. maree-a luminilor. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. ideea/ o idee poetică centrală. 2. prezentă în textul dat. Şi chiar dac-ar mai trece înc-o seară Şi multe alte-apoi. fără întoarcere. 5. Vom învăţa-mpreună că iubirea-i Cea mai puternică din slăbiciuni. ave! Calul meu saltă pe două potcoave.Urgie-a toamnei care bântuie. Mi-am întors către soare unicul meu chip. se face nisip. prezentă în text. în şir sporit. Aşa încât mi-am zis că o să moară Şi dragostea – dar. ambiguitate. eu.. Comentează. 9. Tăcerea se face vânt albăstrui. ea n-a murit. la nesfârşit. sticleşte. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua. 4. Ave*. Ilustrează o caracteristică a limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. ambiguitate. în 6 . pintenul umbrei mi-l creşte în coastele câmpului. 7. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie.

şi lumina ce-o zăreşti. cenuşiu ca pământul la amurg. 2. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. 2.. Menţionează două motive literare. 9. Mai lasă-mă un anotimp. Ţărmul s-a rupt de mare şi te-a urmat ca o umbră. ca un şarpe dezarmat. 3. soarele-i o dungă de căldură. 9. O călărire în zori) 89 1. planând. Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al anatomiei. Prezintă semnificaţia titlului. în textul poeziei. Exemplifică două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul apă. în 6 . Comentează. 8. 4. un fir de nisip. Oho. care bat. una dintre strofe. soarele-i o piatră căzătoare. prezente în poezie 5. Oamenii sunt păsări nemaiîntâlnite. în text. Motivează faptul că Nichita Stănescu este un înnoitor al limbajului poetic. oamenii-s o lină apăsare.”.. sub ochiul tău verde la amiază. 4. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin verbul a bate. Mai lasă-mă un minut. 6. 6. Comentează. în 6 . Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. Trec fantome-ale verii în declin. prin evidenţierea a două trăsături identificate la nivel lexico-gramatical şi/ sau al prozodiei O dungă roşie-n zări se iscase 1. 40 . Lauda omului) 91 1. alerg şi salt şi curg. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul viaţă. 4. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. într-un aer mai curat – care e gândul! (Nichita Stănescu. Sunt mişcarea-adăugată la mişcare. Precizează câte un antonim pentru sensul din text al cuvintelor adăugată şi înlăuntru.. Transcrie doi termeni din câmpul semantic al mării. Mai lasă-mă o frunză. Explică ortografierea cu doi „i” a substantivului oamenii. Prezintă semnificaţia titlului.. prin evidenţierea a două trăsături identificate la nivel lexico-gramatical şi/ sau al prozodiei Părul tău e mai decolorat de soare. Ei sunt nişte fructe plimbătoare Ale unui pom cu mult mai mare! Din punctul de vedere-al pietrelor. a structurii „Din punctul de vedere al. 3. 7.10 rânduri.10 rânduri. Mai lasă-mă o briză. Precizează rolul virgulelor din al doilea vers. (Nichita Stănescu. regina mea de negru şi de sare. plutind. corăbiile sufletului meu marin.. 7.. 3. 5. Stabileşte tipul de rimă şi măsura versurilor din strofa a treia.. în relaţie cu textul dat. 5. cu aripile crescute înlăuntru. Şi viaţa mea se iluminează. un an. identificată în textul dat. Explică semnificaţia unei imagini poetice identificate în ultima strofă. Motivează faptul că Nichita Stănescu este un înnoitor al limbajului poetic. soarele-i un aer plin de păsări. la alegere. ideea/ o idee poetică centrală. din soare! Din punctul de vedere-al aerului. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua. un timp. o undă. Precizează cei doi termeni definiţi în mod repetat. în relaţie cu textul dat. Motivează folosirea cratimei în structura „fantome-ale verii”. oamenii – o emoţie copleşitoare. 8. 2. Viaţa mea se iluminează) 90 Din punctul de vedere-al copacilor. Motivează rolul repetiţiei. (Nichita Stănescu. Mai lasă-mă o secundă. aripă în aripă zbătând.Coama mea blondă arde în vânt.

1. Dar ei sunt zvelţi şi calmi. identificată în textul dat. Adolescenţi pe mare) 93 Ploua infernal. Motivează scrierea cu literă mică la începutul unora dintre versurile poeziei. Mă ridicam din somn ca din mare. mai sprijinindu-se de-o rază ţeapănă. 8. ambiguitate. Apele se retrăgeau tăcute. spuneai. sau o alunecare măcar pân’la genunchi în valul diafan sunând sub lenta lor înaintare. Ilustrează o caracteristică a limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. 3. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin substantivul suflet. (Nichita Stănescu. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 6. Interpretează semnificaţia titlului. 2. 9. Precizează valoarea expresivă a timpului imperfect al verbelor din primele două strofe 7. O flotă infinită de yole*. în relaţie cu textul dat 8. Comentează. Lorelei*. sub desene în cretă. Dimineaţă marină) 92 6. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic(de exemplu: expresivitate. Această mare e acoperită de adolescenţi care învaţă mersul pe valuri. scuturându-mi şuviţele căzute pe frunte. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în a doua strofă. dinadins cu umbrele lor melodioase umerii încă dormind. Stabileşte tipul de rimă şi măsura versurilor din strofa a treia. plouă cu globuri pe glob şi prin vreme. Plopii mi-atingeau umerii. Prin cerul ferestrei. Pereţii odăii erau neliniştiţi. visele. Eu stau pe plaja-ntinsă tăiată-n unghi perfect şi îi contemplu ca la o debarcare. oval. în 6 . reflexivitate). în 6 . 4. Adânc. Comentează. mai rezemându-se cu braţul. Justifică scrierea cu majusculă a substantivului Marte. mi i-au atins. prezentă în poezie. Va fi o dimineaţă neobişnuit de lungă. lumina-n ape o să-mpungă: din ochii noştri se va-ntoarce înmiit! Mă ridicam. 3. tâmplele cu umbrele lor melodioase. 5. de curenţi. 9. abisele. 6. prezente în poezie. Motivează faptul că Nichita Stănescu este un înnoitor al limbajului poetic. Precizează rolul apostrofului din al nouălea vers. ideea/ o idee poetică centrală. Şi nu mai ştiam unde-mi 1. penultima strofă. mie-mi plouă zborul. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică poetică şi mijloacele artistice. 41 . scuturându-mi lin undele. ambiguitate. Transcrie două neologisme din text. 2. Comentează. norii curgeau în luna lui Marte. Scrie două expresii/ locuţiuni care să conţină verbul a tăia. 4. Stabileşte tipul de rimă şi măsura din primele patru versuri. Prezintă semnificaţia unei figuri de stil din text. în picioare. Şi mă-nălţam. Notează câte un sinonim contextual pentru cuvintele ţeapănă şi lentă. cu pene. şi simultan au şi deprins să meargă pe valuri. penultima strofă. prin evidenţierea a două trăsături identificate la nivel lexico-gramatical şi/ sau al prozodiei. în 6 – 10 rânduri.10 rânduri. Sufletele noastre dansau nevăzute-ntr-o lume concretă. prezente în poezie. O să te plouă pe aripi. sprâncenele cristalizate de sare.10 rânduri. de soare. Menţionează două teme/ motive literare. 9. îţi spuneam. (Nichita Stănescu. sugestie. Nu-i nimic. sugestie). geloase. 8. 5. şi noi ne iubeam prin mansarde. urcând un soare neobişnuit. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă 7. Menţionează două teme/ motive literare.şi plopii. în picioare. prezentă în poezie. 7. Şi aştept un pas greşit să văd. trezindu-se brusc.

Exemplifică două expresii/ locuţiuni care conţin substantivul viaţă. Cine-s mai frumoşi: oamenii?. Cădeau domol. (Ion Vinea. Comentează. după himera clăilor de fân. răspunde-mi. tema poeziei. Tu mă strigai din urmă: răspunde-mi.. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (expresivitate. Alcătuieşte un enunţ cu omonimul cuvântului cer din textul dat. cântecul cel mai trist”.lăsasem în lume odaia. şi cel exterior.10 rânduri. zi cu zi pe întinderea stepelor între arborii neajunşi la cer... Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: ambiguitate.. Septemvrie.. expresivitate. Motivează utilizarea frecventă a verbelor la modul indicativ. 7. (Nichita Stănescu. Septemvrie) 95 O tristeţă întârzie în mine cum zăboveşte toamna pe câmp niciun sărut nu-mi trece prin suflet.. ambiguitate. prezentă în poezie. în 6 . şi noi ne iubeam prin mansarde. ultima strofă. Explică valoarea expresivă a repetiţiei din ultima strofă.. în 6 . raportul dintre planul interior.. frunze târzii din nucul cel bătrân. Cântecul trist.. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 3. eu nu le-am cunoscut. 8. într-un enunţ. Septemvrie.. E toată viaţa care doare aşa. cântecul cel mai trist vine cu clopotul din asfinţit. 1. nicio zăpadă n-a descins pe pământ. N-aş mai fi vrut să se sfârşească niciodată-acea lună-a lui Marte. 6. Rădvanul toamnei se zărea. ploaie de tot nebunească.. Ca pozele din cartea de citire.10 rânduri. Menţionează două teme/ motive literare. Ploaie în luna lui Marte) 94 1. reflexivitate). între apele ce-şi urmează albia. Septemvrie. 4.. 5. 9. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă.. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor pustie şi zadarnic. eram adesea-nsingurat şi mut. Precizează rolul punctelor de suspensie din primul vers.. 9. îl auzi în glasul sterp al vrăbiilor şi răspunde din umilinţa tălăngilor. ploaia?. Cuvinte de iubire poate n-au fost. Transcrie două cuvinte din câmpul semantic al timpulu 2. 8. prezentă în textul dat. în relaţie cu textul dat. Prezintă semnificaţia titlului. Lumini licăritoare învăluiau surâsul meu amar. sugestie. prezente în poezie. între turmele ce-şi pasc soarta pe câmp şi între frunzele care se dau în vânt. Exprimă. timpul imperfect. reflexivitate). Precizează rolul virgulei din versul „Cântecul trist. 42 . Declin) 96 1. 7. 2. (Gheorghe Tomozei. Ploua infernal. al sentimentelor. pe-o carte. 5. Stabileşte tipul de rimă şi măsura versurilor. sugestie. 3. Comentează. Transcrie două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. al naturii. departe. Transcrie două cuvinte din fondul vechi al limbii 4. şi nu mai era doamna-nvăţătoare să-l mângâie pe cel mai trist şcolar. 6.

6. Menţionează patru teme/ motive literare identificate în textul dat. Precizează rolul cratimei în structura „Acelaşi ca şi-atuncea”. Îmi sângerează pieptul cu veşnicul său spin. Când luna trece prin stejari Urmând mereu în cale-şi. 1. 5. cele două strofe din final. 5. Transcrie două structuri/ fragmente de vers care conţin imagini artistice ale toamnei. Fântâna părăsită rămase fără roată. 4. prin prezentarea a două trăsături identificate în text.10 rânduri. (Ion Pillat. oltean Chilim* aştern arinii în zilele de zloată. 1. pustie casa toată În care o iubire crescuse an de an. Acelaşi ca şi-atuncea. Comentează. Precizează o valoare expresivă a adverbului numai din versul „Numai lebedele albe. Când valurile de izvor N-au încetat să plângă. 6. Precizeză rolul cratimei în structura „N-au încetat”.Pustie e grădina. Motivează. Prezintă semnificaţia titlului. ideea/ o idee poetică centrală. Ce-au luminat atât de des Înduioşării mele. 4. 3. 2.10 rânduri. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă a poeziei. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric. prezente în poezie. Se pierde şerpuirea potecii într-un lan. Alcătuieşte două enunţuri potrivite pentru a ilustra polisemia verbului a (se) înălţa. prin evidenţierea a două trăsături existente în text. A noastre inimi îşi jurau Credinţă pe toţi vecii. în 6 . Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă. 2. 9. Scrie două enunţuri potrivite pentru a ilustra polisemia cuvântului izvor. tot încă mari. 7. Cărările înguste zadarnic le cutreier! Străine îmi sunt astăzi sau eu le sunt străin? Dar neschimbat prieten un ţârâit de greier. 4. Prezintă două elemente prin care se realizează subiectivitatea în textul dat. în 6 . Ce mari sunt azi copacii! Sub ramuri de castan Pridvorul alb în frunză de iederă înoată. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 3. Explică valoarea expresivă a adverbului ce în fragmentul „Ce mari sunt azi copacii!”. 3. în textul poetic dat. Se uită dulci şi galeşi? (Mihai Eminescu. Când amintirile…) 98 2. Când ochii tăi. Când pe cărări se scuturau De floare liliecii. prezenţa descrierii în poezie. Comentează. Motivează apartenenţa poeziei date la romantism. Şi sub boltirea verde a codrului. din ultimul vers. În toamnă) 97 Când amintirile-n trecut Încearcă să mă cheme. Şi peste arbori răsfiraţi Răsare blânda lună. 7. Ce ne găsea îmbrăţişaţi Şoptindu-ne-mpreună. Menţionează două teme/ motive literare. în relaţie cu textul poeziei date. Transcrie un cuvânt cu sens denotativ şi un cuvânt cu sens conotativ. 9. Transcrie două cuvinte din câmpul semantic al timpului. Pe drumul lung şi cunoscut Mai trec din vreme-n vreme. identificată în textul dat 8. Putut-au oare-atâta dor În noapte să se stângă*. 2. 43 . Deasupra casei tale ies Şi azi aceleaşi stele. Precizează rolul cratimei în structura „suspin-un greier”. 8. în clipe de tăcere Reînflorind visarea cu roze efemere.

.. Şi le vorbi cu voce lină.. Gătite toate-n rochi de bal. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. Când în cercuri tremurânde.. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în al doilea vers al textului dat... după geamuri...10 rânduri.. tremur numa Lungi perdele încreţite.. 9.... Iar vântul dulce le şoptea... Precizează rolul cratimei în structura „Ş-un valţ nebun”.. Alcătuieşte două enunţuri potrivite pentru a ilustra polisemia cuvântului dulce.. Menţionează două motive literare prin care se concretizează tema naturii în textul poetic dat. Demonstrează faptul că Mihai Eminescu este un înnoitor al limbajului poetic. care scânteie ca bruma... prin evidenţierea a două trăsături identificate la nivel lexico-semantic şi/ sau gramatical... Exemplifică două locuţiuni/ expresii care conţin verbul a duce 44 . când în brazde de văpaie... De dorul lui le spuse-apoi. Luna tremură pe codri. identificate în textul dat. când plutesc încet din trestii” 5. 7... Albeaţa lui de trandafiri. De vântul serii sărutate. în 6 .. oglindindu-se în lacuri. Un valţ – din ce în ce mai tare.. Muchi de stâncă. Zâmbind prin roua primăverei... Scrisoarea IV . se aprinde. Motivează prezenţa descrierii în textul poetic... 6. se măreşte.. Întâi pătrunse printre foi... 5. Iar în iarba înflorită.. vârf de arbor. Comentează prima strofă. 9... 2... Iar în fundul apei clare doarme umbra lui de veacuri. 4.. Cu aripele întinse se mai scutură şi-o taie. ea pe ceruri zugrăveşte. 6. Ş-un valţ nebun se învârtea.. Domnitoare peste ape. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor singuratic şi lină. Comentează. Şi suspină – cum se suspină.. e atât de dulce zvonul… 99 (Mihai Eminescu. apartenenţa acestuia la unul dintre curentele literare studiate.. 3..... Muiate în argintul lunei... Valţul rozelor) 100 . Şi suspină – cum se suspină.fragment) Pe verdea margine de şanţ Creştea măceşul singuratic. Se înalţă în tăcere dintre rariştea de brazi. (Alexandru Macedonski.. Menţionează două modalităţi de obţinere a muzicalităţii versurilor... S-au dus în braţele minciunei. Dând atâta întuneric rotitorului talaz... La mângâierile-adierei A tresărit cu dulci simţiri. De vântul serii sărutate. în 6 . 1. Un valţ* – din ce în ce mai tare. Şi rând pe rând în vânt s-au dus.. Papura se mişcă-n freamăt de al undelor cutreier. oaspeţi liniştei acestei. Prin ferestrele arcate. Numai lebedele albe.. Păreau năluci de carnaval Cum se mişcau catifelate... când plutesc încet din trestii.. prin evidenţierea a două trăsături existente în fragmentul dat. 3.. Menţionează două teme/ motive literare identificate în textul poetic dat.... Scăldate-n razele de sus. 8. Transcrie două cuvinte din câmpul semantic al timpului. Iar stejarii par o strajă de giganţi ce-o înconjoară. 7. 1. Notează câte un antonim pentru cuvintele uzată şi credincios.. Precizează rolul semnului exclamării din sintagma „o! gazeta”. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice 8. somnoros suspin-un greier… E atâta vară-n aer... Răsăritul ei păzindu-l ca pe-o tainică comoară.. Luându-le pe fiecare. prin evidenţierea a două caracteristici existente în text.. Dar vântul serii nebunatic Pofti-ntr-o zi pe flori la danţ. Motivează... prima strofă.10 rânduri.. 2... Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în versurile: „Păreau năluci de carnaval/ Cum se mişcau catifelate”.Stă castelul singuratic.

........ în 6 .............. 9. Prezintă semnificaţia titlului... 6..... 45 ..... Ulise) 4.. Transcrie două versuri/ fragmente de vers în care apar detalii. Interpretează efectul expresiv al folosirii pronumelui tu în textul dat.......... Explică semnificaţia unei comparaţii din primele patru versuri 7. identificată în textul dat.... prin evidenţierea a două trăsături identificate în text..... în raport cu textul citat.. Motivează..... 8. (Ilarie Voronca.acum strada te primeşte ca o cutie de poştă obişnuinţa e pe umerii tăi ca o cămaşă uzată strada e aici la picioarele tale precum câinele credincios aerul stă pe acoperişuri ca un preş tu eşti o scrisoare în strada cutie de poştă destinul tău e acolo distribuitor mecanic el te va duce la destinaţia pe meningea ta scrisă desigur tu mergi pe sub casele cu şorţuri ca brutărese dar altcineva întoarce arcul din pupilele tale zgomote îţi ling tâmplele arterele vânzătoarea îţi întinde gazeta de dimineaţă o! gazeta.. percepute subiectiv.... apartenenţa acestuia la mişcarea de avangardă.................10 rânduri.. 5. ideea/ o idee poetică centrală..... ce dantelă pentru melancolia ta lindbergh a aruncat un curcubeu între america şi europa un profesor de strategie e asasinat în expresul paris-marsilia […] .......... ale imaginii oraşului... Comentează............

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful