P. 1
Subiectul_1_scris_2009

Subiectul_1_scris_2009

|Views: 1,074|Likes:
Published by Cosmin Dumitrache

More info:

Published by: Cosmin Dumitrache on May 02, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/14/2013

pdf

text

original

V.

Textul-suport
Gerul aspru şi sălbatic strânge-n braţe-i cu jălire Neagra luncă de pe vale care zace-n amorţire; El ca pe-o mireasă moartă o-ncunună despre ziori C-un văl alb de promoroacă şi cu ţurţuri lucitori. Gerul vine de la munte, la fereastră se opreşte, Şi, privind la focul vesel care-n sobe străluceşte, El depune flori de iarnă pe cristalul îngheţat, Crini şi roze de zăpadă ce cu drag le-a sărutat . Gerul face cu-o suflare pod de gheaţă între maluri, Pune streşinelor casei o ghirlandă de cristaluri, Iar pe feţe de copile înfloreşte trandafiri, Să ne-aducă viu aminte de-ale verii înfloriri. Gerul dă aripi de vultur cailor în spumegare Ce se-ntrec pe câmpul luciu, scoţând aburi lungi pe nare. O! tu, gerule năprasnic, vin’, îndeamnă calul meu Să mă poarte ca săgeata unde el ştie, şi eu! (Vasile Alecsandri, Gerul)

Cerinţa
1.Selectează două cuvinte care aparţin câmpului semantic al iernii 2.Precizează rolul semnelor de punctuaţie din prima strofă. 3. Transcrie un vers care conţine o locuţiune verbală, folosită cu efecte expresive. 4. Menţionează două teme/ motive literare, prezente în poezie 5. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul da 6. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă. 7. Motivează plasarea în poziţie iniţială, în fiecare catren, a substantivului gerul 8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, ultima strofă, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 9. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate, ambiguitate, sugestie,reflexivitate), prezentă în textul dat

1

2

Pe coastele Calabrei* vaporu-naintează În unda luminoasă ce noaptea fosforează*; El taie-o brazdă lungă pe-al mării plai senin, Şi luna, vas de aur, pluteşte-n ceruri lin. În dreapta, pe-ntuneric, se-nalţă-un negru munte, Vulcanul bătrân Etna cu lava stinsă-n frunte; Sehastru ce cunoaşte al globului mister, El pare că din sânu-i azvârle stele-n cer . În stânga e Carybda* sălbatică, stâncie. Din zare se întinde o punte argintie Pe care se îndreaptă vaporul legănat, Ce calcă orizonul cu stele semănat. Dorm valurile mării sub atmosfera caldă. În baie azurie Sicilia se scaldă; Şi-n umbră călătorul, ţintind ochii spre mal, Aspiră-al Syracusei* parfum oriental.

1.Menţionează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor mister şi parfum. 2. Precizează rolul cratimei din structura „stele-n cer”. 3. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin verbul a călca. 4. Menţionează două cuvinte din textul dat, a căror formă nu mai este acceptată de DOOM2,precizându-le forma literară actuală. 5. Transcrie un fragment de vers/ un vers în care apare o imagine vizuală. 6. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în a doua strofă. 7. Prezintă semnificaţia titlului, în relaţie cu textul poeziei date 8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, ultima strofă, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poeticăşi mijloacele artistice. 9. Motivează, cu ajutorul a două argumente, prezenţa descrierii în poezia citată.

(Vasile Alecsandri, Pe coastele Calabrei)

1

1.Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul cap. 3 Nenorocita privighetoare Cânta-n pădure a ei durere, Natura-ntreagă da ascultare, Tot împrejuru-i era tăcere. [...] Un măgar mare ce-o ascultase, Şi ca un aspru judecător Capul pleoştise, sau râdicase Câte-o ureche,-n semn de favor, Ieşi-nainte să-i dea povaţă, Şi c-o neroadă încredinţare: „Am fost, îi zise, aci de faţă, Dar zău nu-mi place a ta cântare”. [...] Atunci începe cu bucurie Un cântec jalnic şi necioplit, Încât de aspra lui armonie Toată pădurea s-a îngrozit. Privighetoarea, fără sfială, Zise: „Povaţa e în zadar; Căci d-aş urma-o, nu e-ndoială Că eu în locu-ţi n-aş fi măgar”. (Grigore Alexandrescu, Privighetoarea şi măgarul) 1. Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al naturii. 4 Ale turnurilor umbre peste unde stau culcate; Către ţărmul dimpotrivă se întind, se prelungesc, Ş-ale valurilor mândre generaţii spumegate Zidul vechi al mănăstirei în cadenţă îl izbesc. Dintr-o peşteră, din râpă, noaptea iese, mă-mpresoară: De pe muche, de pe stâncă, chipuri negre se cobor; Muşchiul zidului se mişcă... pântre iarbă se strecoară O suflare, care trece ca prin vine un fior. Este ceasul nălucirei: un mormânt se desvăleşte, O fantomă-ncoronată din el iese... o zăresc... Iese... vine către ţărmuri... stă... în preajma ei priveşte... Râul înapoi se trage... munţii vârful îşi clătesc. Ascultaţi...! marea fantomă face semn... dă o poruncă... Oştiri, taberi fără număr împrejuru-i înviez... Glasul ei se-ntinde, creşte, repetat din stâncă-n stâncă, Transilvania-l aude, ungurii se înarmez. Oltule, care-ai fost martur vitejiilor trecute Şi puternici legioane p-a ta margine-ai privit, Virtuţi mari, fapte cumplite îţi sunt ţie cunoscute, Cine oar’ poate se fie omul care te-a-ngrozit? [...] (Grigore Alexandrescu, Umbra lui Mircea. La Cozia) 2. Precizează rolul punctelor de suspensie din strofa a patra 3. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul ceas. 4. Menţionează două teme/ motive literare, prezente în poezie. 5. Transcrie două structuri/ fragmente de vers care conţin imagini artistice diferite. 6. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua. 7. Motivează alternanţa verbelor la prezent, din partea iniţială, cu cele de perfect compus,din partea finală a textului. 8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, ultima strofă, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poeticăşi mijloacele artistice. 9. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate, ambiguitate,sugestie, reflexivitate), prezentă în textul dat 2. Evidenţiază rolul virgulelor din versul „Am fost, îi zise, aci de faţă”. 3. Scrie forma acceptată de DOOM2 a cuvintelor râdicase şi favor. 4. Precizează valoarea expresivă a adjectivului nenorocită, din primul vers. 5. Transcrie două sintagme/ scurte fragmente care conţin imagini artistice diferite 6. Explică semnificaţia a două figuri de stil diferite, identificate în strofa a doua. 7. Prezintă semnificaţia titlului, în relaţie cu textul dat. 8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, strofa finală (morala fabulei). 9. Argumentează apartenenţa poeziei la genul epic, prin prezentarea a două trăsături identificate în text.

2

1.Scrie două enunţuri pentru a ilustra omonimia cuvântului luni. 5 Şi pentru nori, aceste flamuri sure Ce se târăsc pe culmi şi ocolesc Din miazănoapte către răsărituri, Cuvine-se adânc să-ţi mulţumesc Şi pentru ploi şi pentru greul vânt Şi pentru zile şi nopţi şi pentru stele Şi pentru vremi şi jumătăţi de vremi Şi pentru pacea cântecelor mele Pentru izvor şi pentru vii şi stâni Şi ce e dincolo de oseminte Pentru strămoşi şi pruncii nenăscuţi Şi bucuria-aducerii-aminte Pentru zăpezi şi crini şi pelicani Şi busuioc şi fluturi şi uitare Şi pentru amintiri îţi mulţumesc Şi pentru ziua mea de-nmormântare Şi pentru anotimpuri, luni şi ani, Pentru făclii şi spaime şi lumină, Pentru veşmintele de sărbători În vatra asta stinsă şi străină. (Ioan Alexandru, Mulţumire) 1. Menţionează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor blândă şi candidă. 6 Se trec şi florile de toamnă, cele din urmă flori, şi-n casă Lângă oglinzile-obosite, o fată şubredă şi pală Preschimbă florile în vase, evlavios ca o vestală*. Mor florile mâhnite, toamna, în casa cui n-a fost mireasă... Înc-un mănunchi, şi câte visuri şi primăveri – câtă ruină! Dac-ar avea grai ca să spuie, oglinda câte n-ar mai spune: A tale braţe obosite putere n-ar avea s-adune Troienele de flori bogate, culese zilnic din grădină. Norocu-ntăilor brânduşe culese-n zori de zi pe rouă... Cum s-a trecut, şi cum trec toate pân’ vine moartea să te cheme; Azi vasele-s împodobite cu triste flori de crizanteme: În lacrimi tremură oglinda ca faţa apelor când plouă. Şi-mbrăţişaţi alături plângem, plângi blândă, candidă vestală, Din lacrimi liniştea sporeşte, ş-a fi târziu pricepi ce-nsamnă. Brânduşele-nfloresc de-a pururi şi poate soarele de toamnă S-o-nduioşa ca să-ţi arunce pe frunte mândra lui beteală. (Dimitrie Anghel, Crizanteme) 7 Cu legănări abia simţite şi ritmice, încet-încet, Pe pajiştea din faţa casei, caişii, zarzării şi prunii, Înveşmântaţi în haine albe se clatină în faţa lunii, Stând gata parcă să înceapă un pas uşor de menuet. 2. Prezintă rolul cratimei din structura „n-ar avea”. 3. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin verbul a trece 4. Menţionează două teme/ motive literare, prezente în poezie. 5. Transcrie două structuri/ fragmente de vers care conţin imagini vizuale. 6. Menţionează două cuvinte din textul dat, a căror formă nu mai este acceptată de DOOM2, precizându-le forma literară actuală. 7. Explică semnificaţia a două figuri de stil identificate în ultima strofă a poeziei. 8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, prima strofă a poeziei, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 9. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (expresivitate, ambiguitate, sugestie, reflexivitate), prezente în textul dat 1. Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al pomilor. 2. Precizează rolul cratimei şi al apostrofului, din structura „s-au înclinat pân’ la pământ”. 3. Transcrie doi termeni derivaţi cu prefix. 2. Precizează rolul cratimei din structura „să-ţi mulţumesc 3. Transcrie un vers care conţine doi termeni derivaţi cu prefixe. 4. Menţionează două teme/ motive literare, prezente în poezie. 5. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. 6. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă a poeziei 7. Motivează folosirea repeată a cuvântului ,,şi” la începutul versurilor. 8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, strofa a patra, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 9. Prezintă semnificaţia titlului, în relaţie cu textul poeziei date.

3

Se cată ram cu ram, se-nclină, şi-n urmă iarăşi vin la loc, Cochetării şi graţii albe, şi roze gesturi, dulci arome, Împrăştie în aer danţul acesta ritmic de fantome, Ce-aşteaptă de un an de zile minuta asta de noroc. Ce e de spumă, sus pe ramuri, se face jos de catifea, Şi astfel umbrele căzute pe pajişte par mantii grele Zvârlite de dănţuitorii ce au rămas numa-n dantele, În parcul legendar în care s-a prefăcut grădina mea. Pe gura scorburilor vântul plecat a deşteptat un cânt, Şi-nvoalte* mâneci horbotate* se-ntind uşoare să salute Preludiul acestei stinse şi dulci orchestre nevăzute, Şi-apoi cu reverenţe pomii s-au înclinat pân’ la pământ.[...] Aşa-s în clipa asta toate, dar mîine albii cavaleri, Despodobiţi de-atâtea graţii, ce le-mprumută luciul lunii, Vor deveni ce-au fost de-a pururi: caişii, zarzării şi prunii, Banalii pomi din faţa casei, ce-i ştiu de-atâtea primăveri. (Dimitrie Anghel, Balul pomilor)

4. Menţionează două teme/ motive literare, prezente în poezie. 5. Transcrie două structuri/ fragmente de vers care conţin imagini artistice diferite. 6. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua a poeziei. 7. Prezintă semnificaţia titlului, în relaţie cu textul poeziei date. 8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, ultima strofă a poeziei, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 9. Motivează, cu ajutorul a două argumente, prezenţa descrierii în poezia citată.

1. Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra polisemia verbului a semăna. 8 2. Precizează rolul virgulelor din structura „Stihuri, acum porniţi, vă scuturaţi”. Stihuri, zburaţi acum din mâna mea Şi şchiopătaţi în aerul cu floare, Ca păsările mici de catifea Ce-ncep în mai să-nveţe şi să zboare. Stihuri, acum porniţi, vă scuturaţi, Ca frunzele-aurite, pentru moarte. Pustnicii tineri, trişti şi delicaţi, Păstra-vă-vor într-un sicriu de carte. Stihuri de suflet, dintre spini culese, Îndurerate-n spic şi rădăcini, Pătrundeţi, înţelese şi neînţelese, În suflete de prieteni şi străini. Şi semănaţi, cu noaptea ce vă naşte, Sfială şi-ndoieli unde-ţi cădea, Că Cel-ce-ştie, însă nu cunoaşte, Varsă-ntuneric alb cu mâna mea. (Tudor Arghezi, Epigraf*) 1. Menţionează un sinonim şi un antonim pentru sensul contextual al verbului a ucide. 9 2. Precizează rolul virgulelor din primul vers al poeziei. Cum te găseşti, uşoară zburătoare, Zăcând aci, pe-o margine de drum, Şi nu dormind într-un polen de floare, 3. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul vis. 3. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul suflet. 4. Transcrie un vers care conţine doi termeni aflaţi în relaţie de antonimie. 5. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. 6. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua a poeziei. 7. Evidenţiază o valoare expresivă a întrebuinţării verbelor la imperativ în textul dat. 8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, prima strofă a poeziei, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 9. Motivează, prin evidenţierea a două trăsături, caracterul de artă poetică al textului dat.

4

1. 6. ambiguitate. Prezintă semnificaţia titlului. Cine-o să vie.Învăluită-n aur şi parfum? Neascultând de vântul de la stup. 6. Comentează. ambiguitate. 3. 4. 11 Niciodată toamna nu fu mai frumoasă Sufletului nostru bucuros de moarte. 4. Transcrie un vers care conţine doi termeni aflaţi în relaţie de antonimie. Voind să duci tezaurul de ceară. 7. s-au sculat. 5. 5. Dar beţia le-a prăvălit încoace. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. reflexivitate). prezentă în textul dat. Te prăbuşişi din drumul cel înalt. Prezintă semnificaţia titlului. Nu mai ştiu ce spun şi îs Bolnave de râs. Precizează rolul cratimei din versul Şi-ar voi să culeagă roade. Palid aşternut e şesul cu mătasă. Norilor copacii le urzesc brocarte*. Menţionează două cuvinte din textul dat. Comentează. 9. a căror formă nu mai este acceptată de DOOM2. în 6 . Strânge la piept comoara ta deplină. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (expresivitate. 2. prin evidenţierearelaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 9. sugestie. Că sarcina chemării te-a ucis! (Tudor Arghezi. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă a poeziei. ale zambilei. din text. Casele-adunate. ca nişte urcioare Cu vin îngroşat în fundul lor de lut. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. Prezintă o valoare expresivă a verbelor la gerunziu din prima strofă. 7. Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al vorbirii. Cuvintele să nu mi le mai dezmierzi. Le vezi? Au căzut. Puterile-amorţite ţi le rup. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate.10 rânduri. Lumină lină) 10 Toate Cuvintele mele sunt stricate Şi s-au îmbătat. Şi-ar voi să culeagă roade Fâstâcite şi neroade Din sălcii nici verzi. Precizează două consecinţe ale utilizării cratimei în structura „să asculte-ndemnul”. 2. ultima strofă a poeziei. sugestie. Huleşte-le! (Tudor Arghezi. 5 . în 6 – 10 rânduri. 5. 8. trupul tău de-afară Să-l caute şi-n jur să sufle cald? Cu aripa-n ţărână şi în vis. Transcrie două cuvinte obţinute prin derivare cu prefix. ideea/ o idee poetică centrală. în relaţie cu textul poeziei date. Transcrie două structuri/ fragmente de vers care conţin imagini vizuale cromatice. Te-ai aruncat în plasa verde-a zilei Şi darurile-acum. Să nu le mai cânte cumva Vocea ta Şi pe cobză deştele. frumoasa mea albină. S-au stricat cuvintele mele! Umblă prin mocirle cu stele De cositor După un mărţişor. Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra omonimia cuvântului vin. Au vrut să alerge şi să se joace. Cuvinte stricate) 4. 3. 8. Să nu le mai spuie agale Buzele tale. 1. Stau în ţărmu-albastru-al râului de soare. Exemplifică două imagini artistice diferite. prezentă în textul dat. Precizează valoarea expresivă a utilizării verbului a fi la timpul perfect simplu. precizându-le forma literară actuală. Cât te iubesc. în relaţie cu textul poeziei date. identificată în textul dat. reflexivitate).

Comentează. Scris l-ai găsit în catastif Şi i-ai trimis un înger de povaţă — Şi îngerul stătu cu el de faţă. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. Domnul. Menţionează două teme/ motive literare. scuturând în sus. şi femeia. 6. Nu mi-a trimis. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua. sentimentul dominant care se desprinde din poezie 8. De-abia plecaseşi. 4.. Nu te-ai uitat o dată înapoi! Ţi-aş fi făcut un semn. în şes. în 6 . Comentează. subt cer. Explică valoarea expresivă a folosirii interogaţiei retorice în ultima strofă. 7. Menţionează un sinonim potrivit pentru sensul din context al cuvântului (a) purcede. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul semn 2. prezente în poezie. din poezia citată 7. 4. Dar ce-i un semn de umbră-n depărtare? 6 . Te-am rugat să pleci.Din mocirla cărui aur am băut. 3. Dacă-ncepui de-aproape să-ţi dau ghies.. într-un enunţ. Vreau să vorbeşti cu robul tău mai des. Motivează. în relaţie cu textul poeziei date. Menţionează două teme/ motive literare. Prezintă semnificaţia titlului. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. cine să jelească Vie să asculte-ndemnul ne-nţeles. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. (Tudor Arghezi. Evidenţiază valoarea expresivă a două verbe la modul indicativ. Ca frunza bolnavă-a carpenului sur Ce se desfrunzeşte. prin evidenţierea a două trăsături existente în text. Doar mie. de când mă rog. la capăt. Te urmăream de-a lungul molatecii poteci. primele patru versuri. 1. Pân-ai pierit. Alcătuieşte câte un enunţ în care cuvintele înger şi stea să aibă sens conotativ. 9. Menţionează două teme/ motive literare. după plecare. Psalm) 13 1. Niciodată toamna) 6. 3. Precizează rolul punctelor de suspensie din ultima strofă. în relaţie cu textul poeziei date.10 rânduri. Menţionează două motive pentru care s-a utilizat cratima în structura „Pân-ai pierit”. Cine vrea să plângă. Şi cu ochii-n facla plopilor cerească Să-şi îngroape umbra-n umbra lor. niciunul. 9. şi veacurile pier Aci sub tine. Alcătuieşte câte un enunţ în care cuvintele semn şi umbră să aibă sens conotativ. (Tudor Arghezi. ultima strofă. în 6 . Tu le vorbeai — şi se putea. 2. din textul dat. prin evidenţierea a două trăsături identificate la nivel lexico-gramatical şi/ sau al prozodiei. Când fu să plece şi Iosif. dedesubt. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. şi bărbatul. Când magii au purces după o stea. 8. Demonstrează faptul că Tudor Arghezi este un înnoitor al limbajului poetic. 9. vecinicul şi bunul. 7. De când s-a întocmit Sfânta Scriptură Tu n-ai mai pus picioru-n bătătură Şi anii mor. 5. prin trifoi. apartenenţa acestuia la direcţia modernistă/ la modernism. Păsările negre suie în apus. Foile-n azur. 8. prezente în poezie. Transcrie două structuri/ fragmente de vers al căror sens implică antiteza. Defineşte.10 rânduri. Prezintă semnificaţia titlului. Îngerii tăi grijeau pe vremea ceea Şi pruncul. 5. 6. 12 Nu-ţi cer un lucru prea cu neputinţă În recea mea-ncruntată suferinţă.

Comentează.. 2.Voiam să pleci. Negru profund. de metal. arse. De-abia plecaseşi) 14 Plâns de cobe pe la geamuri se opri.. 9. 3. Copacii rari şi ninşi par de cristal. Câmpia albă – un imens rotund – Vâslind. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. diametral.. „I-auzi corbii” ─ mi-am zis singur. noian de negru. Explică semnificaţia a două figuri de stil identificate în prima strofă. 5. 7.10 rânduri... voiam şi să rămâi. Amurg de iarnă) 4. strofa a doua. Explică utilizarea cratimei în structura „se-ntoarce-acelaşi”. în 6 . 3. Alcătuieşte un enunţ cu sensul denotativ al cuvântului scânteie 4.. în 6 . Chemări de dispariţie mă sorb. 8. un corb încet vine din fund. şi-am oftat. 9. prezente în poezie. Iar în zarea grea de plumb Ninge gri. mai barbar. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă.10 rânduri. Pe când. noian de negru. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul a tăia. de metal. Tăind orizontul.. Motivează întrebuinţarea liniei de pauză în al doilea vers din strofa a doua.. Prezintă semnificaţia titlului. solitar. (George Bacovia. Transcrie două cuvinte/ structuri care aparţin câmpului semantic al iernii. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. Sicrie negre. diametral. 3. prin evidenţierea a două trăsături existente în text. 7. 2. Vibrau scântei de vis. în relaţie cu textul poeziei date.. sumbru. Şi pe lume plumb de iarnă s-a lăsat. Precizează sensul din context al cuvintelor profund şi parfum. prezente în textul dat. Motivează. Transcrie patru termeni aparţinând câmpului semantic dominant în poezie. 8. Iar în zarea grea de plumb Ninge gri. 7 . Gri) 1. Menţionează două teme/ motive literare. Tăind orizontul. Vestminte funerare de mangal. ultima strofă. (George Bacovia. se-ntoarce-acelaşi corb. Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra polisemia cuvântului vatră.. Nu te oprise gândul fără glas.. noian de negru. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 15 1. Şi de lume tot mai singur. De ce-ai plecat? De ce-ai mai fi rămas? (Tudor Arghezi. Amurg de iarnă. gândul meu se înnegri. Menţionează două teme/ motive literare. Prezintă semnificaţia titlului. 2. 6. Prezintă rolul liniei de pauză în textul poetic dat. 5. Trist cu-o pană mătur vatra. Comentează. în relaţie cu textul poetic. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul gând. Transcrie două structuri/ fragmente de vers care conţin imagini vizuale. Ca şi zarea. 1. 4. apartenenţa poeziei la simbolism 16 Carbonizate flori.Menţionează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor sumbru şi încet. Ai ascultat de gândul cel dintâi.. 6.

ambiguitate. (George Bacovia. Cum sună sub şuri învechite! Cum sună în sufletu-mi mut! Oh. prezente în poezie. Precizează rolul versului „Oh. plânsul tălăngii când plouă! Ce basme tălăngile spun! 4. 6. Motivează apartenenţa textului dat la simbolism. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. prin prezentarea a două trăsături existente în text. 6. 8 .. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. sugestie). în relaţie cu textul poeziei date. prezentă în textul dat. 5. Pastel) 18 Da. Prezintă semnificaţia titlului.. 6. reflexivitate). 2. 3. 8. 8. Precizează rolul punctelor de suspensie din prima strofă. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice.Carbonizat. şi nu mai plânge.. Negru) 5.. râzând. Comentează. şi ploua. ambiguitate. 9. Negru. 7. Oh.. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. plouă. strofa a doua. plânsul tălăngii când plouă!” în poezia citată. pică frunza Şi-i galbenă ca tine. 7. – Mai stai de mă alintă Cu mâna ta cea mică. Şi uită-mă pe mine. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. (George Bacovia. Precizează un rol al utilizării cratimei în structura „Şi-i galbenă”. şi sună umil Ca tot ce-i iubire şi ură – Cu-o muzică tristă. prezente în poezie. 9. strofa a doua. strofa a treia. 7. Prezintă semnificaţia titlului. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă a poeziei.. plânsul tălăngii când plouă! Da.o imagine vizuală. 2. 17 – Adio..sugestie. Menţionează două teme/ motive literare.. Comentează. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă a textului citat. plouă cum n-am mai văzut. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric. numai noian de negru. de gură.10 rânduri.. în textul poeziei citate. Şi grele tălăngi adormite.. 1. plânsul tălăngii când plouă! Şi ce enervare pe gând! Ce zi primitivă de tină! O bòlnavă fată vecină Răcneşte la ploaie.10 rânduri. Pe-aproape s-aude-un copil. Şi s-a pornit iubita Şi s-a pierdut în zare – Iar eu în golul toamnei Chemam în aiurare. în textul dat. 5. în 6 .. 4. Comentează. Transcrie câte o structură/ un fragment de vers ce conţine o imagine auditivă. pentru a ilustra omonimia cuvântului mai. 3. amorul fumega – Parfum de pene arse.Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al toamnei. Oh. Şi spune-mi de ce-i toamnă Şi frunza de ce pică. 1... respectiv. în 6 . Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate.Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al ploii.. – Rămâi. în 6 – 10 rânduri. Explică rolul întrebuinţării frecvente a punctelor de suspensie şi a liniilor de pauză. prezente în textul citat. 9. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul frunză. Alcătuieşte două enunţuri. în relaţie cu textul poeziei date. Menţionează două teme/ motive literare. 8.

Da. Motivează. Plouă) 19 1. – Sunt solitarul pustiilor pieţe. şi cu umbra Ce sperie câinii pribegi prin canale. slăvită Soră. Menţionează două elemente prin care se realizează subiectivitatea în textul dat. Transcrie două structuri/ fragmente de vers care conţin imagini vizuale. 2. în 6 . sugestie. 3. 7. 6. în relaţie cu textul poeziei date.. 5. 8. omonimia cuvântului unde 5.Ce lume-aşa goală de vise! .. ultima strofă.. 7.. Dar dacă-încumetarea ta şovăie şi seara Descinde friguroasă în inimă şi gând Iar. reflexivitate). Sunt solitarul pustiilor pieţe Cu tristele becuri cu pală lumină – Când sună arama în noaptea deplină. 3. Explică semnificaţia a două figuri de stil identificate în prima strofă a poeziei. Sunt solitarul pustiilor pieţe. (George Bacovia. zoreşte mai curând”. Comentează. Pălind în tăcere şi-n paralizie.Explică rolul utilizării cratimei în structura „şi-n paralizie”. Alcătuieşte câte un enunţ în care cuvintele rază şi umbră să aibă sens conotativ...Menţionează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor cunună şi gravă. Transcrie două structuri/ fragmente de vers care conţin imagini artistice vizuale 6.Şi cum să nu plângi în abise. Tovarăş mi-i râsul hidos. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua a poeziei. Motivează rolul punctelor de suspensie în textul dat. (Ion Barbu. Sub tristele becuri cu razele pale. prin alcătuirea a două enunţuri. Ţi-am împletit.Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor triste şi pală. Tovarăş mi-i râsul hidos. ambiguitate. prezentă în textul dat. zoreşte mai curând Spre malurile unde de mult îmbrăţişarea Aşteaptă să te-adoarmă aşa cum tu desmierzi. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. prin explicarea a două trăsături existente în text. cum să nu mori şi nebun? Oh. 9. Să te înalţi mai gravă în cadrul tău de-azur Iar seara să-ţi umbrească înalta frumuseţe Şi astfel întregită să-atingi Acordul-Pur. Ilustreazǎ una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate.) 21 1. Explică rolul utilizării virgulelor în versul „Atunci. 9. 4. pe frunte apasă greu tiara. Ilustrează. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. Ţi-am împletit suprema cunună de tristeţe. Prezintă semnificaţia titlului.* Atunci. Scrie două expresii/ locuţiuni care să conţină cuvântul inimă. slăvită Soră.10 rânduri. 2. în relaţie cu textul poeziei date.Scrie câte un sinonim pentru sensurile din text ale cuvintelor veşted şi sumbru. 8. Prezintă semnificaţia titlului. 2. 4. şi cu umbra. Aşteaptă infinită şi limpede ca marea Să te cununi cu somnul şi-n unde să te pierzi. Pălind) 20 1. Sunt solitarul pustiilor pieţe Cu jocuri de umbră ce dau nebunie. umedă. apartenenţa poeziei la symbolism 9 . plânsul tălăngii când plouă! (George Bacovia.

Fulgii) 23 Din culmea unde mai presus de nor Doar gheaţa îşi sculptează diamantul. o. convoi de-obscură ceaţă!. prezente în poezie. Cât zarea-ntins. Ţinuturi ale minţii. De-avântul surd care destinde Tot mai departe largu-i zbor Deasupra zărilor murinde. Menţionează două teme/ motive literare. Oştiri de nori aleargă… ─ Ce surdă simpatie. Precizează valoarea expresivă a utilizării adjectivului mobil în versurile: „Oglindă călătoare. Alcătuieşte un enunţ în care cuvântul drum să aibă sens conotativ. Transcrie un vers care conţine o locuţiune adjectivală folosită cu efecte expresive. Te uită. Prezintă semnificaţia titlului. 8. Lăsaţi să cadă-ntruna din neaua altui soare. 5. prezentă în textul dat. Ce veşnic braţul ritmic al timpului aruncă…[…] (Ion Barbu. (Ion Barbu. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. Te prăvăleai. Comentează. 1. frânturi de stâncă. identificată în textul dat 9. ideea/ o idee poetică centrală. Explică semnificaţia a două figuri de stil diferite din prima secvenţă (versurile 1 . 5. în 6 . 4. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. ambiguitate. cer mobil/ Te-ai încadrat într-o uşoară spumă”. 1. Nori turburi. 6. 6. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă 7. identificată în textul dat. sub cerul vânăt încă.Scrie câte un sinonim pentru sensurile din text ale cuvintelor scumpă şi aruncă 2. ─ Asemenea câmpiei. 6. haotic ca neantul.10 rânduri. nori metalici.9).sugestie. spre voi întins mă poartă? Aţi prefăcut în domuri de argint natura moartă Şi-aţi pus în peisagiu un nou fior de viaţă. 9. reflexivitate).. lăsaţi să vă-mpresoare. împietrite. vine vremea când albe. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (expresivitate. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. a tuturor. Cadavre ale florei uriaşe Monumentau un ne-nturnat* trecut… Şi nicăieri în goana pătimaşe Refluxul liniştit nu locuia C Căci. Exprimă-ţi opinia despre rolul utilizării persoanei a II-a în discursul liric.Motivează utilizarea cratimei în structura „să vă-mpresoare” 3. gigant clocotitor. în 6 – 10 rânduri. Pe gând descăleca-vor zăpezi neprihănite… Cad fulgii şovăielnici.O. 5. pe drum. Motivează întrebuinţarea punctelor de suspensie în cea de a doua strofă. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. Explică semnificaţia a două figuri de stil diferite. Un cinic puf au nins scaieţii… Şi totuşi. cuprins de vrajă-adâncă. aşa cum în poveste Cad stropi de piatră scumpă. Peisagiu* retrospectiv. în legătură cu textul citat. prezente în textul dat.Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor neîncetat şi potolită 2. forme călătoare. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. sugestie. Pe tufă umedă. iată-mă venit În faţa toamnei şi-a tristeţii Cu gândul iarăşi ispitit. peste Un strălucit războinic. soli ai crustei albe Ce-o să se-aşeze de pe-acum. Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra polisemia cuvântului aproape 4. ideea/ o idee poetică centrală. În jurul tău. lut. reflexivitate). Tot plumbul meu din suflet. I) 22 Din nevăzute urne ei cad pe albul umăr Al dealurilor prinse de-o crustă argintie. ambiguitate. Comentează. 7. uşor şi leneş. blocuri mohorâte. 4. Voi. A sumbrei văi.. identificate în penultima strofă a textului 10 . 8. 3. 3. desfrunzirile din urmă! Te uită. Cu voi să se topească în gânduri de ninsoare iată. vastele păduri Stau veştede sub greaua turmă De nori haotici şi obscuri. În dantelări de fine salbe.

pietrificat. Cu tot ce plânge-n tine-aş vrea Să le topesc în trupul meu Şi strop cu strop Din inimă Ca dintr-o cupă Să-mi beau apoi eu însumi sângele bogat Şi surâzând Să pier Gustându-te o dată din belşug Ameţitoare Şi largă mare de minuni: O. prezente în poezie. Râul) 24 O. Cu cerul tău. în 6 . prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. Comentează. 3. Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al naturii. Cu multele. Prea strâmtă-atunci. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. 2. Pe minunatul tău pământ. în 6 . unde nu ajung sorii. Explică semnificaţia titlului. de la sine aproape. 1. Transcrie două cuvinte/ structuri folosite în text cu sens conotativ 4. sugestie. Ilustreazǎ una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. 2. 9. 8. În unda potolită se răsfrânge. sugestie). ai dispărut aproape. 5. ambiguitate. 9. Te-ai încadrat într-o uşoară spumă Şi-ţi porţi acum cristalul tău steril Spre-a mărilor îndepărtată brumă. 6. Iubeşti – când suavă icoana ce-ţi faci în durere prin veac o ţii înrămată ca-n rana străvechiului verde copac. reflexivitate). 8. prezentă în textul dat. Menţionează două teme/ motive literare. prima strofă.Scrie câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor se deşteaptă şi simţire. ambiguitate. prin evidenţierea relaţiei cu ideea poetică. Şi-ntregul tău trecut. 4. 7. Explică semnificaţia a două figuri de stil diferite din strofa a doua 6. Oglindă călătoare. Neîncetat mărirea ta o plânge.Cu lumea lui năvalnicele ape… Dar anii au trecut… Din matca ta.10 rânduri. în textul dat. 7. cer mobil. Explică rolul expresiv al adjectivului pronominal de întărire însumi din versul „Să-mi beau apoi eu însumi sângele bogat”. 7. Comentează valenţele expresive ale utilizării verbului la modul conjunctiv. 3. lume. Cu râsul tău. Menţionează două teme/ motive literare. semnificaţia amplei enumeraţii din text. Cu picurii de rouă.10 rânduri. (Ion Barbu. lume! Aş vrea să te cuprind întreagă În piept. prezentă în textul dat. 5. Iubeşti – când sub timpuri prin sumbre vâltori. Precizează două elemente prin care se realizează subiectivitatea în textul dat. Alcătuieşte un enunţ în care cuvântul inimă să fie folosit cu sens conotativ. Nenumăratele fecioare cari păşesc Cutremurate-n clipa asta De-un dor. acord eternizat. Lume!) 25 Iubeşti – când urciorul de-aramă se umple pe rând. Comentează. Precizează două particularităţi prozodice ale textului. în relaţie cu textul citat. Precizează rolul liniilor de pauză utilizate în primul vers al fiecărei strofe. Dar murmurul. Justifică utilizarea persoanei a II-a singular a verbelor şi a pronumelor în textul dat. lume! (Lucian Blaga. Dogorâtor Să te topesc în sângele meu cald Cu tot ce ai: Cu munţii tăi. 11 . Motivează folosirea virgulelor din primul vers. prezente în poezie. de-anotimpul din vine. de foc. 1. de flori şi de toamnă.

2. vă uitaţi printre gratii de poartă şi aşteptaţi să vorbesc. Pe coastă-n vreji de nouri creşte luna. 9. reflexivitate). Menţionează două teme/ motive literare. Menţionează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. – De unde să-ncep? Credeţi-mă. Din genele-i de stufuri strâng lacrimi de văpaie: licurici. Iubeşti – când întreaga făptură. credeţi-mă. Interpretează. 8. (Lucian Blaga. 3. Iubeşti – când simţiri se deşteaptă că-n lume doar inima este. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. în 6 . Precizează rolul virgulelor din al patrulea vers al poeziei 3. o semnificaţie a amplei enumeraţii din versurile 6 . Îmi eşti aproape. Precizează două teme/ motive literare identificate în poezia dată. în poezia citată. ambiguitate.11 ale poeziei 8. 9. 12 . Comentează. în 6 . Voi treceţi pe drum. că-n drumuri la capăt te-aşteaptă nu moartea. Mâni tomnatice întinde noaptea mea spre tine şi din spuma de lumin-a licuricilor verzui ţi-adun în inimă surâsul. 7. (Lucian Blaga. Iubire 26 Livada s-a încins în somn. 1. Prezintă două particularităţi prozodice ale textului 6. Exprimă-ţi o opinie argumentată despre relaţia dintre titlu şi textul poeziei. 2. ultima strofă. 5. despre ură şi cădere. sugestie). despre cerul spre care creştem.10 rânduri. Explică semnificaţia titlului. tristeţe şi răstigniri şi înainte de toate despre marea trecere. sugestie. Numai marginea subţire-a lunii ar mai fi aşa de rece – de-aş putea să i-o sărut – ca buza ta. Alcătuieşte un enunţ în care cuvântul drum să aibă sens conotativ. 4.10 rânduri. cu schimbul. Prin noapte simt o pâlpâire de pleoape. Exprimă-ţi o opinie argumentată despre rolul alternanţei formelor verbale şi pronominale în construcţia discursului liric. prezentă în textul dat. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. ambiguitate. 6. în 6 . Gura ta e strugure-ngheţat. prezente în poezie. 8. ci altă poveste. Precizează rolul liniilor de pauză din text. 5. Explică efectul stilistic al utilizării indicativului prezent. Dincolo soarele şi grădina cu stupi. 4. Comentează. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate.10 rânduri. Dar cuvintele sunt lacrimile celor ce ar fi voit aşa de mult să plângă şi n-au putut. prezentă în textul dat. despre arhanghelii cari ară cu plugul grădinile omului. Aici e casa mea. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. 9.te-avânţi să culegi printre umbre bălaiul surâs al comorii. în relaţie cu textul dat. Prezintă două particularităţi prozodice ale acestei poezii 7. Înfrigurare) 27 1. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. a treia strofă. Scrie câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor soartă şi a creşte.Scrie câte un sinonim contextual pentru cuvintele surâsul şi pâlpâire. odihnă. furtună îţi este-n aceeaşi măsură şi lavă pătrunsă de lună. despre orişice poţi să vorbeşti cât vrei: despre soartă şi despre şarpele binelui.

caldul Septembre. 3.. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază eul liric în textul dat.10 rânduri. Şi-o clipă ne e-ngăduit bănuitului Sud să-i trimitem un gând fără greş. (Lucian Blaga. Nu ştiu. Când din pământ sorb numai fiere?. 8. 8. ce minune Mă-mbată de visez că eu păşesc pe bolta unui cer? Şi ce venin mă face s-aiurez Că glia neagră de păcate Răsună sfânta ca un clopot Sub paşii mei de plumb?. sugestie. văratice-n toamnă. 5. 5..Amare foarte sunt toate cuvintele. până-n cealaltă zare încă o dată tărâmul să crească ar vrea. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. 3. de nu se stinge? Şi când cutreier blestematele ogoare. Şi-n unghi săgetat pământu-şi trimite cocorii spre cercul cel mare. Menţionează două teme/ motive literare identificate în poezia citată. 9. ambiguitate. în 6 .Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al naturii.. 7. în 6 . Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă. Între frunza ce cade şi ramura goală moartea se circumscrie c-un gest de extatică boală.Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al timpului 13 .” (Lucian Blaga. Prezintă două particularităţi prozodice ale textului. Comentează. din ultimele două versuri ale poeziei. Din ce mi-am plămădit nestăvilita nebunie de-a trăi Vârtejul meu de-avânt şi dulcea sete de-a juca. Alcătuieşte două enunţuri prin care să ilustrezi polisemia cuvântului colţ. se pare c-am fi hărăziţi şi aleşi.10 rânduri. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 4. 7. Un joc îngânând cu lemnoasele membre sună târziul. 2. 4. 6. Lumina ce largă e! Albastrul ce crud! Unei noi creşteri.. Alcătuieşte două enunţuri prin care să ilustrezi polisemia verbului a suna. Prezintă rolul exclamaţiilor din strofa a doua. rolul interogaţiilor retorice prezente în text. Precizează rolul ghilimelelor utilizate în finalul poeziei. nebunul. Zi de septemvrie) 30 1. Comentează. (Lucian Blaga.. reflexivitate). Când văd mormintele şirag încoronate Cu iederă ca nişte frunţi de-nvingători cu lauri Din ce-mi hrănesc scânteia mea de râs. ultima strofă.Scrie câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor nestăvilită şi a cutreiera. 2. Exprimă-ţi o opinie argumentată despre relaţia dintre titlu şi textul poeziei citate. dar râd şi strig cutezător în vânt: „De ziua de apoi nu mă-nspăimânt – În iad de-ajung M-oi bucura de-un colţ în el ca de un rai întreg!. 6. Ecce homo!) 29 Vino să vezi! În târzia bogata căldură închis între ziduri cine-ar mai sta? Precum a mai fost. 9.. Motivează scrierea cu majusculă a substantivului Septembre. prezentă în textul dat 1. să vă ies în cale cu ochii închişi. de aceea – lăsaţi-mă să umblu mut printre voi. Către cititori) 28 1. Menţionează două figuri de stil utilizate în primele două versuri ale poeziei. Explică sensurile opoziţiei între rai şi iad.

7. în relaţie cu textul poetic dat.2. reflexivitate). Comentează. din prima strofă. 9. în 6 . Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. în text. Alcătuieşte două enunţuri prin care să ilustrezi omonimia cuvântului mare. 9.10 rânduri. 2. Pe marginea de umbră a tunicei În timp ce peste noi va ninge rar O pulbere din Coada Berenicei*. (Geo Bogza. Precizează rolul cratimei în versul „nu-mi da”. 4. 14 . Dacă îl ascult cu urechea dreaptă Ceasul meu bate clipele vieţii mele. 8. Acelaşi pescăruş în larg va plânge. Ca să plutim fanatici împreună. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. ideea/ o idee poetică centrală. 4. 2. 8. Pe care-n raza galbenă de lună. 3. Atunci cu braţul rece mă vei strânge. prezentă în textul dat Un cântec fără moarte aş vrea să cânt: Corabie cu pletele-n furtună. prezente în textul dat. identificată în textul dat. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat 6. (Dan Botta. clocotitoarele valuri ale pădurii loveau digul pieptului meu. din textul dat. Precizează două particularităţi prozodice ale poeziei citate 6. 5. Dacă îl arunc în neant Şi îl ascult cu memoria morţilor Dau înapoi cu trei regnuri Şi devin Cuvânt. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. Cum îmi bate ceasul) 31 1. Explică utilizarea cratimei în structura „Dumnezeieşte-ntraripaţi”. Explică valoarea expresivă a utilizării indicativului prezent. prezent în poezie. legănarea de frunze abia începea. în 6 – 10 rânduri. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în textul poeziei citate. Motivează scrierea cu majusculă a substantivului Cuvânt. 5. Alcătuieşte două enunţuri prin care să ilustrezi polisemia verbului a asculta. Scrie câte un sinonim contextual pentru cuvintele înlănţuiţi şi melancolie. 3.Transcrie. Melancolia va luci stelar. două cuvinte care aparţin câmpului semantic al naturii. o idee/ ideea poetică identificată în textul dat. un vers care conţine doi termeni ai aceleiaşi familii lexicale. Menţionează două teme/ motive literare. 7. 5. Transcrie. I ) 32 1. Cununa Ariadnei*. ambiguitate. Evidenţiază semnificaţia titlului. Interpretează semnificaţia verbelor la modul conjunctiv în textul dat. Să-l cânte-ndrăgostiţii pe pământ. 3. Dacă îl arunc în apă Dau înapoi cu un regn şi devin copac. sugestie. 4. Abia se trezeau din adormire. Înlănţuiţi în tânără cunună. Dacă îl ascult cu osul frunţii Ceasul meu măsoară durata universului. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. Dacă îl ascult cu urechea stângă Ceasul meu bate clipele vieţii tale. Dumnezeieşte-ntraripaţi de vânt! Un cântec printre ani şi un descânt. Dacă îl arunc în foc Dau înapoi cu două regnuri şi devin piatră. Comentează. Exprimă-ţi opinia despre semnificaţia cuvântului cântec.

primele cinci versuri. Şi apa ce-aţipeşte. 5. cu valoare de simbol. cu coamele pe umăr. identificată în textul dat.talazuri creşteau. Şi când ursuză luna în tulburi nori s-ascunde Şi mut. Dar. în zadar vei cere viclenei năluciri Să-ţi mai învie-o clipă a stinsei fericiri. sub ninşii colţi alpini. 8. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. Prezintă semnificaţia titlului. 8. în 6 . Şedea acum un secol Poetul. marea pădurii. 3. Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra sensul propriu şi sensul figurat al cuvântului a (se) ofili. prezente în poezie. 2. 9. zâmbindu-ţi. Explică rolul repetiţiei structurii „solemn şi elegant” în textul poetic. 1. Explică utilizarea cratimei în structura „vâr faţa-n redingotă”. Sau tăcut. Marea) 33 6. 6. 4. Explică rolul acumulării negaţiilor în a doua parte a poeziei. Comentează. Exprimă-ţi opinia despre metafora cu valoare de simbol „marea pădurii". Nici ţărmuri nu vreau. Pe-o bancă de mesteacăn. Grădinile Amăgirii) 34 1. Menţionează câte un sinonim contextual pentru cuvintele ursuză şi taină. Şi singur iar vei plânge în searbedele zori Amara soartă care te-a prigonit cu ură. nu-mi da nici vântul prea lin pe marea pădurii. Ax redingotei* negre. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice 9. 4. 7. Se preumbla prin codri. nu vreau să ajung undeva. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. Numeşte sentimentul dominant care se desprinde din poezie 6. Tu Dimineaţă. Ce mare furioasă! Şi valurile ce sălbatece creste aveau.10 rânduri. Motivează titlul poeziei. (Mateiu I. nu-mi da nici boarea prielnică. 15 . Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. Scrie două enunţuri pentru a ilustra polisemia substantivului coamă. Nici busola şi nici crucifixul nu-mi da. Prezintă semnificaţia titlului. Menţionează două teme/ motive literare. în relaţie cu textul poeziei date. „lacul cel de munte”. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice 9. Comentează. Caragiale. solemn şi elegant. în relaţie cu textul poeziei. Explică un rol al întrebuinţării cratimei în structura „tresaltă-n lung fior”. 2. 7. Doar uitarea. Grădinile amăgirii te-aşteaptă-acolo unde Apusa tinereţe s-a ofilit de dor. Comentează. Visările-ţi oglindă şi-ncheagă-ale ei unde.10 rânduri. de mine să uit. Că va pieri. Încununându-ţi fruntea cu mohorâte flori. Zeiţă frumoasă cum nu ştiu a spune. 3. ideea/ o idee poetică centrală. cu degetul la gură. în 6 . ultima strofă.10 rânduri. văzduhul veşted tresaltă-n lung fior. Cu mâinile la spate. în 6 . Va răsări iar umbra cu chip înşelător Cu ochi a căror taină tu n-ai ştiut pătrunde. Exprimă-ţi opinia despre semnificaţiile motivului literar. ţilindrului* gigant (Funebra turlă sumbră printre molifţi şi pini). 8. prin raportare la câmpul semantic dominant La lacul cel de munte. 7. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în a doua strofă. Transcrie un vers care conţine un adjectiv cu valoare expresivă în prima strofă. în luciul rânjitor. să mă pierd pe clocotitoarea. cătând solemn un număr De trestii pentru orga cu fluierul acut. (Emil Botta. 5.

Explică utilizarea apostrofului în structura p’ acea. Prezintă semnificaţia titlului. Singurătăţii încă petrecere de ţiu. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie 5. 3. 7. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul soare. în 6 . ultima strofă. Iar roşul mac închide floarea. Numeşte sentimentul dominant care se desprinde din textul citat. Motivează încadrarea versurilor în lirica romantică. Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al naturii. 2. C-un tic Mărunt tic-tic din vestă ceasornicul măsoară Tăcerea greieroasă ce valea împresoară. 6. în astă tristă vale. ţilindrul cel gigant. vremelnică stăpână. Din ochi clipeşte-ncet cicoarea Şi-adoarme-apoi şi ea. pe fruntea unui nor. în 6 . 8. ultima strofă. În cap îmi creşte. Eu cred c-a obosit pădurea. 9. 5. în relaţie cu textul citat. timpul prezent. Cu mâinile la spate vâr faţa-n redingotă. Transcrie două cuvinte a căror formă nu mai corespunde normelor limbii literare actuale. Exprimă-ţi o opinie argumentată despre rolul verbelor la modul indicativ. turlă. şi-n curând s-alină. de mă aşez cu jale. 1. Când razile de soare natura stăpânesc. Iar eu mă pierd în codri solemn şi elegant. ……………………………………………………. Sub dealuri amurgeşte zarea.10 rânduri. Ce-ar fi dădut extaze lui Richter* şi lui Tieck*. în textul dat. identificate în text. 6. Explică utilizarea cratimei în structura „haine-ntunecate”. Prezintă semnificaţia titlului. în relaţie cu textul dat. c-o frunte mai blajană Îşi caută de cale adesea mulţumind. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. Şi plină de plăcere. Menţionează două teme/ motive literare. pe câmpie cevaşi mai tărişor. 7.Descoperit-am lacul între păduri. Îndată ce şi umbra de noapte se iveşte Grămezile de stele încep de strălucesc. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. Pe muchea cea mai naltă. 9.. Din ape ies sirene şi o undină* gotă. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă. Se urcă pe Orizon câmpiile albind.10 rânduri. Neoromantică) 35 Pă când abia se vede a soarelui lumină În vârful unui munte. P’ acea singurătate ce ochiul sus priveşte. Încet. Comentează. (Vasile Cârlova. P’ acea plăcută vreme. Călinescu. 2. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. Căci ziua-ntreag-a tot cântat Şi tace-acum gândind aiurea. De sgomot mai de laturi eu totd’ auna viu. prezente în poezie. Şi zefirul mai rece începe de suspină P’ în frunze. 3. Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra sensul conotativ şi sensul denotative al cuvântului a (se) întuneca 4. Înserare) 36 ] Prin vişini vântul în grădină Cătând culcuş mai bate-abia Din aripi. Peste culmi încet amurgul moare Şi-ntors cu faţa cătr-apus Dă semne nopţii din ponoare 1. Exemplifică două imagini artistice diferite. 4. Se-ntunecă prin văi cărarea Şi-i umbră peste sat. prin reliefarea a două trăsături existente în text 8. 16 . Comentează. încet şi luna. (G.

la proră şi la pupă. (Nichifor Crainic. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. în carnea-i milenară. cutremurată va fi.10 rânduri. Munţii mei!.. Pastel) 37 În frământări aprinse. De piedica-mi de humă. în textul dat. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. nemărginirea oarbă. 7. de-al cărnii mele jug Despotic. 6. Transcrie două structuri care exprimă. zilnic. Oceane de văzduhuri s-or lumina rotund Prin stele-arhipelaguri şalupa mea să treacă. Explică rolul liniilor de pauză în textul poetic da 3. Când inima-mi. Cu creştetul în nouri. Ca dintr-o strâmtă ocnă să scap odat’ din mine: Să ies. 5. Ca voi. ultima strofă. slut şi-omorâtor de greu. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul inimă. 2. Numeşte două teme/ motive literare prezente în poezie. 9. să-mi pari o piatră seacă Scăpând rostogolită spre-adâncuri fără fund. Precizează un simbol literar. Amară frumuseţe... Alcătuieşte câte un enunţ în care cuvintele drum şi sete să aibă sens conotativ. Ca voi.. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 4. în drumul către soare. 1. O pretutindenească vibrare de lumină Şi m-oi topi în boare de muzică divină. Cotropitori. Explică utilizarea virgulelor în versul „Iar tu. pe care îl consideri esenţial în transmiterea mesajului acestei poezii. 5. în textul citat. prezent în text. Zi grea. Menţionează câte un sinonim contextual pentru cuvintele amară şi azur. frumoasă lume. în voie. Unind într-o sforţare puterea voastră toată. Mă va-nvăli. Să mă înalţ – sălbatic. Munţii) 38 1. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. fâşii voi deslipi-o. (George Coşbuc. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în poezia citată. Aţi spart pământul aspru ce v-a ţinut în faşe. 7. Interpretează semnificaţia verbelor la timpul viitor. spumoasă.10 rânduri. o zi de-adio. 3. 2. Duşmani şi prieteni. să scap. pământ rătăcitor. m-am opintit mereu. Voi sfărâma sub pleoapă tot spaţiul din jur Şi-mi voi culca suspinul pe norul meu: şalupă Ritmată de arhangheli. Prezintă semnificaţia titlului. 6. să fug. Comentează.. 9. în legatură cu textul dat.. 8. o munţii mei. Şi aţi ţâşnit spre cer – revolte uimitoare – Să împietriţi pe veci. Desmărginire) 17 .. 8. în 6 . statornic curcubeu – În setea-mi de lumină. de tine. în lupte uriaşe.Ea-mbracă haine-ntunecate Şi liniştit din aripi bate Plutind tăcută-n sus. să-mi pari o piatră seacă”. ideea de posesie. Motivează titlul poeziei.. în relaţie cu textul citat Şi de pe vârf de munte mă voi sui pe-un nor. în 6 . Iar tu. Exprimă-ţi o opinie argumentată despre rolul verbelor la modul indicativ. Comentează. pe creştete de hău. Cu sufletu-mi ce totul râvneşte să absoarbă. Despovărat de zgura părerilor de rău. (Aron Cotruş. În coaja lui tirană. frumoasă lume. Şi străbătând. Am sângerat zadarnic. în discursul liric. odată. 4. Cu aripile vâsle prin valul de azur. timpul perfectul compus. ultima strofă. Scrie câte un sinonim contextual pentru cuvintele zadarnic şi nemărginire.

suind cu soarele pe dungi. ideea poetică/ o idee poetică centrală....... un vers care conţine un adjectiv cu valoare expresivă.39 Cum roade visul firea cea aeve Cu fiecare noapte mai adânc. Scrie câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor mlădios şi a plăsmui. Prezintă semnificaţia titlului. prezentă în textul dat.. ambiguitate.. să-nţeleg Ori şuieră preziceri şi colinde Să fie iarnă pentr-un ev întreg. Cum creşte jalea-n tagma suferindă A chipurilor în amurg plăpând. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate.. Transcrie câte un vers/ o structură. înalţa coloane şi-arhitravă*... Explică utilizarea virgulei în versul „Ah.. Ah. reflexivitate). 4. 2.. Transcrie.. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie.... deschide nişte oarbe. Iat-o: frunză palidă... Transcrie. Nici pasărea sub domuri vegetale. de-atunci şuvoaie-ntregi de clipe". 3.. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă a textului dat. linge glezna pietrelor. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. 2. ideea/ o idee poetică identificată în textul dat.. 9.. Explică semnificaţia alternării modurilor şi a timpurilor verbale.. Menţionează două teme/ motive literare. el i-a spus: – Vrei să stăm de vorbă? Vino sus. de umeri mă cuprinde. Spre specii calde. streşini şi firide. 6.10 rânduri... prezente în textul dat 6.10 rânduri. 4. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul pământ 4.. din a doua strofă.... zâmbindu-i... 18 .. Scrie câte un sinonim contextual pentru cuvintele jale şi năluci.. care să conţină un epitet dublu. în relaţie cu textul poeziei.. (Leonid Dimov. ambiguitate... Motivează scrierea cu literă mică la începutul unora dintre versurile poeziei. Să fie iarnă) 40 Meşterul. mişcă braţe gingaşe.. în fragmentul dat. 5. Comentează.. în 6 .. 5... respectiv. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat.. în 6 .. 3. Cum nasc apoi năluci în cavalcade Gonind uşor spre porturi sidefii. Cum se lipesc cu toţii de oglindă Să treacă dincolo cât mai curând. Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra sensul denotativ şi sensul conotativ al cuvântului oglindă... Mânând în turme zei. 8. pântece de noi cariatide* şi. 8. sugestie. Nu mă lasa. identificată în textul dat. sihastră. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate.* eve* Şi cavaleri cu lire la oblânc... 7.. 7. 5. o personificare. prezentă în textul dat 1. Într-o zi... menandri. Şopteşte-mi vorbe clare.. iedera-ncerca fără de spor să i se-nfăşoare pe picior. 1.. din textul dat. se alintă seara sub fereastră. . 9. Comentează. stropit pe mâini cu var. Zgribulită-n cuibul ei amar de pământ.. prelungi. 2. sfioasă şi firavă. (Ştefan Augustin Doinaş. 3.. 6. Explică utilizarea cratimei în structura „să-nţeleg”. Explică utilizarea cratimei în structura „nu-ţi va păstra”.. de-atunci şuvoaie-ntregi de clipe şi-au vărsat luminile în vânt! Iedera-mbătată de cuvânt muşca zidul nalt ca să nu ţipe şi mereu. Alcătuieşte un enunţ în care cuvântul apă să aibă sens conotativ. Transcrie două structuri/ fragmente de vers care conţin imagini ale naturii. mereu îşi ia avânt. Iedera îndrăgostită) 41 1. sugestie.... populând estrade La circul interzis pentru cei vii. două cuvinte care aparţin câmpului semantic al arhitecturii. reflexivitate).

Comentează. Comentează.sugestie.. deşi faptul că te iubesc îmi apare evident. îngereşte.10 rânduri. că aş vrea să fii întotdeauna a mea… Şi gândul mi se părea cuminte şi firesc. în relaţie cu textul poeziei date. Transcrie un vers în care apare o imagine a femeii iubite 5. Motivează scrierea cu literă mică la începutul unora dintre versurile poeziei 8. Am plecat apoi cu tine prin viaţă – desigur. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor firesc şi urăsc 2. sugestie. în 6 . fugarnice cristale. 7. hrănindu-se cu aşteptări mereu: nimic din tot ce-a plăsmuit natura nu-ţi va păstra fiorul şi măsura mai credincioase decât versul meu. Explică utilizarea punctelor de suspensie în versul „că aş vrea să fii întotdeauna a mea. 9. (Ştefan Augustin Doinaş. Prezintă semnificaţia titlului. prezentă în textul dat. Transcrie două structuri/ versuri care conţin imagini artistice ale „iambului”. 2. prezente în textul dat. 6. ambiguitate. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă. reflexivitate).10 rânduri. Explică utilizarea punctelor de suspensie în versul „Aceste toate singur nu le judec…”. cu toate că în definitiv n-ai făcut decât să mă săruţi. 5. în care anii tineri ţi i-ai stors. nevăzută. Comentează. Ca s-o aştern frumos în lungi şiraguri. ideea/ o idee poetică identificată în textul dat. în 6 . Ce aspru mişcă pânza de la steaguri Trezind în suflet patima şi ura – Dar iar cu dulce glas îţi împle gura Atunci când Amor timid trece praguri! De l-am aflat la noi a spune n-o pot. nici stalactita palidă ce creşte. nu ştiu de ce te urăsc în acest moment… (Geo Dumitrescu. Astăzi. 6. nici crinii-orgolioşi ce ţi-au întors spre tine-nfioratele petale nici apele. 1. totul e roz şi plin ca în literatură sau ca într-un refren de tangou… În clipa asta ţi-am simţit buzele pe gură… Cu toate că eşti frumoasă. De mult mă lupt cătând în vers măsura. 4. 9. ambiguitate. Ce fără piedici trec sunând cezura*. în 6 .. ca tine.”. prezentă în textul dat. Alcătuieşte câte un enunţ în care cuvintele gură şi toamnă să aibă sens conotativ. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. 3. Ilustrează conceptul poezie lirică. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor timid şi trezind. Nimic) 42 7. prin evidenţierea a două trăsături identificate în textul citat. reflexivitate). De poţi s-auzi în el al undei şopot. Menţionează două teme/ motive literare. Menţionează două teme/ motive literare. strofa a doua. 3. Alcătuieşte câte un enunţ în care cuvintele mână şi ochi să aibă sens conotativ. Prezintă două elemente prin care se realizează subiectivitatea în textul dat 8.10 rânduri. că te iubesc. Banală) 43 1.nici trestia cu mlădiosu-i tors. Explică semnificaţia a două figuri de stil identificate în prima strofă 7. 9. nici firele pe care-ades le-ai tors sunându-le cu degetele tale. 8. Ce plină e ca toamna mierea-n faguri. ideea/ o idee poetică identificată în textul dat. prezente în textul dat. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 19 . punând mâna la ochi. m-am gândit că eşti frumoasă. 4.

6. Crengi mari în flori de umbră mă cuprind Şi vântul mişcă arborii-n grădină. Cu braţele-amândouă de gâtul meu te-anini Şi parc-ai vrea a-mi spune ceva… apoi suspini… Eu strâng la piept averea-mi de-amor şi frumuseţi. Menţionează două teme/ motive literare. 6. Deasupra-mi crengi de arbori se întind. 3. 7. Iambul) 44 1. Transcrie două structuri/ versuri care conţin imagini ale fiinţei iubite. Dar prin fereastra ta eu stau privind Cum tu te uiţi cu ochii în lumină. 20 .10 rânduri. sugestie. Stau în cerdacul tău…) 45 Departe sunt de tine şi singur lângă foc.10 rânduri. Cu degetele-i vântul loveşte în fereşti.De e al lui cu drept acest preambul – Aceste toate singur nu le judec… Dar versul cel mai plin. ambiguitate. (Mihai Eminescu. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă. Transcrie două structuri/ versuri care conţin imagini ale fiinţei iubite. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. prezente în textul dat. în relaţie cu textul poeziei date. Departe sunt de tine…) 1. apartenenţa poeziei la romantism. Prezintă semnificaţia titlului. 9. cu mâna ta cea fină În val de aur părul despletind. Puternic iar – de-o vrea – e pururi iambul*. Optzeci de ani îmi pare în lume c-am trăit. L-ai aruncat pe umeri de ninsoare. Desfaci visând pieptarul de la sân. în 6 . Încet te-ardici* şi sufli-n lumânare… Deasupră-mi stele tremură prin ramuri. Aducerile-aminte pe suflet cad în picuri Redeşteptând în faţă-mi trecutele nimicuri. Alcătuieşte câte un enunţ în care cuvintele a bate şi întuneric să aibă sens conotativ. 3. 5. mai blând şi pudic. 5. că tu vei fi murit. Motivează. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor clipă şi pururi. Ai obosit. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor senină şi mişcă. 9. în 6 . prezente în textul dat. Ş-alături luna bate trist în geamuri. (Mihai Eminescu. Să uit. vei fi murit de mult! (Mihai Eminescu. Menţionează două teme/ motive literare. în relaţie cu textul poeziei date. prezentă în textul dat. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în primele patru versuri ale poeziei. strofa a doua. 2. Se toarce-n gându-mi firul duioaselor poveşti. ultimele patru versuri. 8. În întuneric ochii mei rămân. 4. reflexivitate). Alcătuieşte câte un enunţ în care cuvintele foc şi ochi să aibă sens conotativ. Să uit pe veci norocul ce-o clipă l-am avut. Stau în cerdacul tău… Noaptea-i senină. Comentează. Petrec în minte viaţa-mi lipsită de noroc. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 4. Explică utilizarea cratimei în structura „sufli-n lumânare”. 2. Prezintă semnificaţia titlului. 7. Comentează. În sărutări unim noi sărmanele vieţi… O! glasul amintirii rămâie pururi mut. Că sunt bătrân ca iarna. cu mâni subţiri şi reci. Ş-atuncea dinainte-mi prin ceaţă parcă treci Cu ochii mari în lacrimi. 8. prin evidenţierea a două trăsături existente în text. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. Explică utilizarea cratimei în structura „parc-ai vrea”. cum dup-o clipă din braţele-mi te-ai smult… Voi fi bătrân şi singur.

un chip aievea nu eşti. din ultima strofă. Că mii de ani i-au trebuit Luminii să ne-ajungă. Să te ridic la pieptu-mi. Precizează câte un sinonim contextual pentru cuvintele a pieri şi amor. Dar vai. existente în poezie. în 6 – 10 rânduri. mai aproape. 7. Explică semnificaţia unei figuri de stil din a doua strofă. iubite înger scump. Pentru mine vreodată? (Mihai Eminescu. 3. pe baza cărora este realizat tabloul naturii 7. Din valurile vremii…) 47 1. Sufletu-mi nemângâiet Îndulcind cu dor de moarte. Alcătuieşte câte un enunţ în care cuvintele lacrimă şi a încălzi să aibă sens conotativ. Evidenţiază rolul virgulei din a doua strofă.46 Din valurile vremii. Motivează încadrarea poeziei în lirica romantică. Explică semnificaţiile a două figuri de stil diferite. Peste vârfuri trece lună. Evidenţiază rolul virgulei în versul „Să te ridic pe pieptu-mi. Dintre ramuri de arin Melancolic cornul sună. 8. Explică semnificaţiile a două figuri de stil diferite. Menţionează două teme/ motive literare romantice. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. când fermecată Inima-mi spre tine-ntorn? Mai suna-vei dulce corn. 5. 4. Şi faţa mea în lacrimi pe faţa ta s-o plec. (Mihai Eminescu. Cu sărutări aprinse suflarea să ţi-o-nec Şi mâna friguroasă s-o încălzesc la sân. 3. 5. Cum oare din noianul de neguri să te rump. 4. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor umbra şi zadarnic. prin evidenţierea a două trăsături prezente în text. 6. prin referire la două caracteristici prezente în text. 5. cu părul lung. 2. în relaţie cu textul poeziei date. 3. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. Comentează. Şi întorcându-ţi faţa spre umărul tău stâng. 1. Motivează structurarea textului sub forma unui monolog adresat. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul cale. 6. 6. primul catren. iubite înger scump”. 8. mai departe. Aproape. 2. 2. 1. 9. răsai Cu braţele de marmur. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. Peste vârfuri) 48 La steaua care-a răsărit E-o cale-atât de lungă. Poate de mult s-a stins în drum În depărtări albastre. prima strofă. tot mai încet. bălai – Şi faţa străvezie ca faţa albei ceri Slăbită e de umbra duioaselor dureri! Cu zâmbetul tău dulce tu mângâi ochii mei. pe baza cărora este realizat tabloul cosmosului. în 6 – 10 rânduri. Femeie între stele şi stea între femei. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. astfel de treci Şi umbra ta se pierde în negurile reci. în relaţie cu textul poeziei date. De mă găsesc iar singur cu braţele în jos În trista amintire a visului frumos… Zadarnic după umbra ta dulce le întind: Din valurile vremii nu pot să te cuprind. iubita mea. Transcrie două versuri care conţin o descriere specifică imaginarului poetic eminescian. Explică rolul cratimei în structura „spre tine-ntorn”. De ce taci. 7. Prezintă semnificaţia titlului. Prezintă semnificaţia titlului. Motivează încadrarea poeziei în lirica romantică. prin referire la două caracteristici 21 . În ochii fericirii mă uit pierdut şi plâng. Codru-şi bate frunza lin. Mai încet. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul inimă. Comentează. pe inima-mi s-o ţin. Alcătuieşte câte un enunţ în care cuvintele lună şi inimă să aibă sens conotativ 4. Motivează încadrarea poeziei în lirica romantică. Mai departe. 9. Transcrie două versuri care conţin o descriere specifică imaginarului poetic eminescian.

pe baza cărora este realizat tabloul iubirii 7. pierzându-se-n apus. dulci. pe-al meu piept capul ţi-l culci Ş-apoi ca din vis trezită. 9. (Mihai Eminescu. Explică rolul cratimei în structura „Pe-ai mei ochi”. Explică semnificaţiile a două figuri de stil diferite. Şi surâzi. Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra polisemia cuvântului departe. 4. Comentează. prin referire la două caracteristici prezente în text. Evidenţiază rolul liniei de pauză în versul „Departe doară luna cea galbenă – o pată” 3. Departe doară luna cea galbenă – o pată. Comentează. pân’ nu-i inima bătrână. ea moare. apeşi gura ta de foc Pe-ai mei ochi închişi ca somnul şi pe frunte-mi în mijloc. în relaţie cu textul poeziei date. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. 3. 8. rotunde.10 rânduri. Atunci tu prin întuneric te apropii surâzândă. (Mihai Eminescu. 2. Tot astfel când al nostru dor Pieri în noapte-adâncă. parfumate. şireato. în relaţie cu textul poeziei date. Lumina stinsului amor Ne urmăreşte încă. 6. Explică semnificaţia a două figuri de stil diferite din textul dat. De câte ori.. Iar peste mii de sloiuri de valuri repezite O pasăre pluteşte cu aripi ostenite. lin. Pân’ ce mintea îmi adoarme. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul foc. dulce ca o zi de vară. primul catren. Alcătuieşte câte un enunţ în care cuvintele lumină şi frunte să aibă sens conotativ. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. Tu grumazul mi-l înlănţui. în 6 – 10 rânduri. cu mânuţe albe. Cu-ale tale braţe albe. La steaua) 49 Noaptea potolit şi vânăt arde focul în cămin. braţele-ţi îmi înconjoară Gâtul… iar tu cu iubire priveşti faţa mea pălindă. 5. prin reliefarea a două trăsături existente în text. 7. de noi mi-aduc aminte. 4. pân-eşti jună ca lumina cea din soare. iubito. 9. Dintr-un colţ pe-o sofa roşă eu în faţa lui privesc. De pe fruntea mea cea tristă tu dai viţele-ntr-o parte. Pe genunchi îmi şezi.. cum râde visul într-o inimă-ndrăgită. Albă ca zăpada iernei. Scrie câte un sinonim contextual pentru cuvintele ostenite şi pierzându-se 2. molatic. 1. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. pân’ ce fruntea-mi este netedă şi lină. Prezintă semnificaţia titlului. primele patru versuri prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. Motivează încadrarea poeziei în lirica romantică. Pân-eşti clară ca o rouă. Icoana stelei ce-a murit Încet pe cer se suie: Era pe când nu s-a zărit. Comentează. pân’ ce genele-mi clipesc. Azi o vedem şi nu e. Transcrie două versuri care conţin o descriere specifică imaginarului poetic eminescian 6. nici bine nu . Pân’ nu-i faţa mea zbârcită. 22 . Oceanul cel de gheaţă mi-apare înainte: Pe bolta alburie o stea nu se arată. în 6 . Aruncă pe-a ei urmă priviri suferitoare. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. moi. 1. Prezintă semnificaţia titlului. Pe când a ei pereche nainte tot s-a dus C-un pâlc întreg de păsări. 9. iubito. 8. Precizează două planuri temporale pe baza cărora este structurat textul. Motivează încadrarea versurilor în lirica romantică. în relaţie cu textul poeziei. pân-eşti dulce ca o floare. Lumânarea-i stinsă-n casă… somnu-i cald. Visându-se-ntr-o clipă cu anii înapoi. 8. 5. Noaptea…) 50 prezente în text. O! Desmiardă. Nici rău nu-i pare-acuma.Iar raza ei abia acum Luci vederii noastre. în 6 – 10 rânduri. ultimul catren. Prezintă semnificaţia titlului. O! Desmiardă. Netezeşti încet şi leneş fruntea mea cea liniştită Şi gândind că dorm.

.. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice 9.. sugestie.. Explică rolul virgulei din primul vers.10 rânduri. Din fiecare-ndrăgostit – poet. ultimele cinci versuri. 7 Motivează.. şi liniştea în lucruri de mult mucegăieşte.. cu gluga pe cap.. Gâşte.... Comentează.. şi factorul. prin evidenţierea a două caracteristici identificate în text. Menţionează două teme/ motive literare. De câte ori... de şes.. iubito... coexistenţa tradiţionalismului cu modernismul.... Din ce în ce mai singur mă-ntunec şi îngheţ. Comentează. Evidenţiază două trăsături ale descrierii prezente în prima secvenţă din textul citat 6. (Mihai Eminescu. greoi şi surd.. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate.. prezentă în textul dat... vin lent după-un zaplaz... cum învecheşte frunza în clopote de-aramă – auzi tăcere lungă şi gri care e toamnă şi diligenţe care vin din Dorohoi.. Când tu te pierzi în zarea eternei dimineţi. Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al naturii. prezente în poezie.) 51 1... apartenenţa acestuia la unul dintre curentele literare studiate. 4... Vântul nisip aduce.. şi tăinuit misterul Ca-n alte seri sub discul tău s-adună. 5. în plămân... 3. în relaţie cu textul poeziei date.. E-aşa de lungă vremea de când nu mai e azi 1. Transcrie un vers care conţine o locuţiune verbală folosită cu efecte expresive.. în 6 . a toamnă şi a fân.. 8.. reflexivitate). Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în ultimele două versuri ale textului dat. şi fetele aşteaptă în uliţa murdară tăcerea care cade în fiecare seară. Suntem tot mai departe deolaltă* amândoi. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. Motivează întrebuinţarea liniei de pauză în versul „Din fiecare-ndrăgostit – poet”...... (Horia Furtună.. Lună! Întâiul vis sub raza ta lunară Îşi fâlfâie din suflete pornirea. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 7 Argumentează... Balada lunii) 52 În târg miroase a ploaie. Din fiecare om – îndrăgostit. 4. 6. 5. Tu din întâia lacrimă fugară Făcuşi izvorul de dureri: iubirea… Iar farmecul tău blând şi liniştit Făcu. 8. 23 . Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua. În case oameni simpli vorbesc pe ovreieşte.. cuminte. 2. 3. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor tăinuit şi fugară. tinereţea! Trecutu-i lângă lampă şi plină e oglinda cu cute în obraz. ……………………………………… Te-nalţi prelung. cu pantofi galbeni. auzi cum ploaia stinge fanarele cu gaz. Pe când desfaci strălucitoare cerul Ca să domneşti pe somnul lumii. prin evidenţierea a două trăsături... Menţionează două teme/ motive literare. fierbinte..ambiguitate.10 rânduri. Îţi mai aduci aminte? Îţi mai aduci aminte? ………………………………………………………… Ne-ascund atât de bine albumele cu clampă de-alamă.. Prezintă semnificaţia titlului. în textul dat. şi-aveau în ochi un zâmbet de iaz. alunecându-şi raza-ncet. ………………………………………………………… Bătrânii de la casa cea veche ne-au ieşit în poartă.. 2......... ultima strofă din cele trei citate. prezente în poezie.. Căruţe fugărite de ploaie au trecut. în 6 .. 9.. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul lume. la grilajul de iederă coclit.

El creşte azi şi creşte mâne. Evidenţiază valoarea expresivă a verbului la modul conjunctiv din prima strofă. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua. 7. De ce m-aţi dus de-acasă? Să fi rămas fecior la plug. Precizează rolul unui semn de punctuaţie din versul „Spre ceriuri braţele-şi întinde să-i vie dragul mire: Soare!”. Când în adânc se prind în horă strălucitoarele nisipuri… * Aşa-i iubirea mea. Prezintă semnificaţia titlului. Iubirea mea) 55 De ce m-aţi dus de lângă voi. Menţionează două teme/ motive literare. 5. 6. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. 2. de cer şi de lumină dornic. 8. în relaţie cu textul poeziei date. prezentă în textul dat. Drumeţ slăbit. Sonet*) 54 În munţi cu creştetele sure. Precizează valoarea expresivă a pronumelui personal tu. Comentează. Şi ele-adorm de tine alinate. Alcătuieşte două enunţuri prin care să ilustrezi polisemia verbului a bate 4. Atâtea curcubeie tremur în valvârtejul ei de picuri. Tu.10 rânduri. reflexivitate). Biserică cu porţi neîncuiate. Prezintă două argumente privind apartenenţa textului dat la tradiţionalism. Cu pumnii sfarmă-n jur tărâmul şi urlă de amar ce-o doare. 24 . 3. Păcate vin sub bolta-ţi milostivă. Cu picuri ce se înfioară de chipul unui veşnic soare! (Octavian Goga. 8. Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al sacrului. 6. Spre ceriuri braţele-şi întinde să-i vie dragul mire: Soare! Când razele nepotolite sărută faţa undei clare. (Barbu Fundoianu. Explică semnificaţia alternării a timpurilor verbale în primul catren al textului dat. Motivează scrierea cu iniţială majusculă a substantivului Poezie. (Octavian Goga. 3. în 6 -10 rânduri. 3. din prima strofă. curată Poezie. puterile-şi învie. Tot sufletul la poarta ta când bate. Îşi spovedeşte patimile ţie. Motivează întrebuinţarea cratimei în versul „Şi ele-adorm de tine alinate”. Înfiorată. Cu vifore şi curcubeie. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice 9. penultima strofă. Transcrie. Căci nu-i pribeag ce-n faţa ta se-nchină C-o lacrimă să nu-ţi spele altarul. tainică. Tu le asculţi pe toate deopotrivă Şi le opreşti neghina şi amarul. Adâncul ei se pierde-n taina nemărginirilor profunde. cu valuri lung clocotitoare. Pe veci în matcă nestatornic. Tu neamurile gândurilor toate Cu drag le laşi la pragul tău să vie. din albă inimă de stâncă S-a plămădit în taină lacul. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. spuma albă prelung şi pătimaş tresare. două cuvinte care aparţin câmpului semantic al satului. 5. prezente în poezie. din primul vers. Precizează două motive pentru care s-a utilizat cratima în versul „Şi-n barbă plânge tata…”. 4. Dar tu rămâi de-a pururea senină. în text. 2. ambiguitate. Comentează. prima strofă. din prima strofă. în 6 . Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul chip. Comentează semnificaţia unei figuri de stil identificate în ultima strofă 7 Precizează valoarea expresivă a adverbului aşa din ultima strofă. şi din prăpastia adâncă A biruit în drum pământul. Să fi rămas la coasă. 1. Căci are dragoste cu cerul de-a pururi mişcătoarea apă Şi-n frământarea ei păgână ea coasta jgheaburilor sapă. asemeni acestei largi cetăţi de unde. Herţa) 53 1. 1.şi stearpă şi molâie ca o convalescenţă. două cuvinte/ structuri aflate în relaţie de antonimie 2. sugestie. Transcrie. 4. 9. prin evidenţierea relaţiei dintre idea poetică şi mijloacele artistice.

obrajii-mi se pălesc! Ah! inima-mi zvâcneşte!. triumfători – nu bănuim că sub vâltori nu-nfrângem viaţa. viermuit… Ca nişte fluvii clocotim. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. în relaţie cu textul poeziei date. Menţionează două elemente de prozodie. 7 Motivează. 4. Precizează rolul cratimei în structura „dac-am strâns”. două cuvinte a căror formă nu mai este acceptată de DOOM2. în 6 . ci murim. ……………………………………. în 6 . Mi-ar fi azi casa-n rând cu toţi… Cum m-ar cinsti azi satul… Câţi ai avea azi dumneata Nepoţi. bieţi bătrâni.. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua. la alegere. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 9. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua a poeziei. ultima strofă. Menţionează două teme/ motive literare. Prezintă semnificaţia titlului. Transcrie. 2. 8. Menţionează două teme/ motive literare. M-aş fi-nsurat când isprăveam Cu slujba la-mpăratul. 8. cu-atât apunem ceas de ceas. 5. Dar noi. (Radu Gyr. şi fuge de la mine! Îmi cere… nu-ş’ ce-mi cere! Şi nu ştiu ce i-aş da. şi rece. 8. uite. 5. în inimi dac-am strâns izbânda unei zile vii. 2. pe baza a două argumente. o locuţiune adverbială care exprimă ideea trecerii timpului. prezente în poezie. ce mă doare! Şi pieptul mi se bate. din strofa a treia. nu ştim ce viermi profunzi ne rod. precizându-le forma literară actuală. Şi cald. Precizează rolul virgulei în ultimul vers al primei strofe 3. 5. 7 Motivează prezenţa a două tipuri de lirism (subiectiv şi obiectiv) în textul dat.. din textul dat. prin evidenţierea relaţiei ideea poetică şi mijloacele artistice. În viaţa ca un rumen rod stă miezul morţii. ne vrem granit. 1. înspumegaţi. mamă. Precizează valoarea expresivă a persoanei I plural. Transcrie. răcori mă iau la spate. în loc să izbucnim în plâns. ultima strofă. Comentează. Ne credem stânci. în 6 . 7 Motivează scrierea cu literă mică la începutul unora dintre versurile poeziei. Victorii negre) 57 „Vezi. Prezintă semnificaţia titlului. Precizează măsura şi rima versurilor din ultima strofă.Atunci eu nu mai rătăceam Pe-atâtea căi răzleţe. Şi-n barbă plânge tata… (Octavian Goga. că-mi furnică prin vine. Cu rugi la Preacurata. din text. 9. Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra omonimia cuvântului veste 4. Un foc s-aprinde-n mine. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în penultima strofă.10 rânduri. strofa a doua. Cu cât părem mai viu tumult. 6.10 rânduri. 6. să-ţi zică: «Moşu…» Le-ai spune spuză de poveşti… Cu Împăratul Roşu… ……………………………………… Aşa… vă treceţi. 25 . mamă. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor tumult şi am strâns. în textul dat. 1. 6. Comentează. în relaţie cu textul poeziei date. Comentează. Şi-aveaţi şi voi în curte-acum Un stâlp la bătrâneţe. Şi plânge mama pe ceaslov. În braţe n-am nimic şi parcă am ceva. Îmi ard buzele. murim puţin. murim mai mult. prezente în poezie. la orice pas. 3. Bătrâni) 56 În orice zi.. încadrarea textului în lirica tradiţionalistă.10 rânduri. Mulţimi de vineţele pe sân mi se ivesc. zâmbim c-am mai învins o zi.

Ce nici să ştie cum îl cheamă Pe tristul făurar de rime… Doar seara când. primele două strofe. şi morile au stat. Destins coprinde lumea. prezentă în textul dat. 6. şi ochii-mi văpăiază. prin evidenţierea a două trăsături existente în text. 4. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor să scape şi spaimă 2. încete plânsul! Sufletele doarmă!. Unde-i mâna albă care să mă scape? E miros de moarte. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 7. Să-i pară-o inimă streină Că suferă şi plânge-n ele… (St. S-asculte dus şi nici să-i vină În minte cânturile-acele. Precizează rolul punctelor de suspensie din a doua strofă. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. 3. trudit de cale. din text. Încântec sau descântec pe lume s-a lăsat. Cântăreţul) 59 Vânturile nopţii scutură afară Arborii tăcerii.10 rânduri. mă vezi mamă? Aşa se-ncrucişează. ce-n braţele somniei Visează câte-aievea deşteaptă n-a visat. Să treacă nebăgat în seamă. Nu mai vine zarea. Să poarte pururea o mască Pe faţa lui de chin brăzdată. plâng. Prezintă semnificaţia titlului. Precizează rolul virgulei şi al semnului exclamării din structura „O. Motivează.” ……………………………………………………… E noapte naltă. Ca şi o umbră prin mulţime. 3. O. 26 .10 rânduri. 7. Prezintă semnificaţia titlului. 8. reflexivitate). Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua. Zburătorul) 58 9. Transcrie. 9. 4. de stele semănat. Pornesc dintr-înşii lacrămi şi plâng. apartenenţa acestuia la direcţia modernistă/ la modernism. Tăcere este totul şi nemişcare plină. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor pururea şi trudit. O. Precizează valoarea expresivă a verbelor la modul conjunctiv din poezie. Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra polisemia verbului a răspunde. 9. 1. nimeni nu răspunde. 6. Şi nici nu prinz de veste când singură mă strâng. (Ion Heliade-Rădulescu. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin umbră. tot mai noapte-i noaptea. 2. un vers care conţine un element de portret. S-audă cântecele sale Cântate de la vreo fereastră. Nici frunza nu se mişcă. în 6 . Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a patra. măicuţă. ……………………………………………………. Mă cufund în lacrămi. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. Iosif. 5. Nu e om pe lume… A pornit furtuna pe-nverzite ape… 1. 8. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. în relaţie cu textul poeziei date. Şi tremur de nesaţiu.Că uite. în relaţie cu textul poeziei date. naltă. sugestie. Comentează. în 6 . ambiguitate. din mijlocul tăriei Veşmântul său cel negru. ultimele două strofe. 5.. încete plânsul!”.. Prezintă două elemente prin care se realizează subiectivitatea în textul dat. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. El n-ar dori să-l recunoască Pe lume nimeni niciodată. Se-ntoarce-n casa lui sihastră. nici vântul nu suspină Şi apele adorm duse. Comentează.

şi mor şi-n mine. Transcrie doi termeni care fac parte din câmpul semantic al oglinzii. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă a poeziei date. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în ultimele cinci versuri ale textului dat. prima strofă. În tot. (Alexandru Macedonski. 9. 2. De ce nu-mi răspunde? Vânturile nopţii scutură afară Fără încetare. Şi-n marea noapte care vine Duioase-şi pleacă fruntea lor… – E vremea rozelor ce mor. Un fel de vis de opium trece Din al oglindei luciu rece. prezente în poezie. Rondelul rozelor ce mor) 61 Din al oglindei luciu rece De apă-adâncă. sugestie. Unde-i cerul. Scrie două expresii/ locuţiuni care să conţină cuvântul suflet. Menţionează două teme/ motive literare. 1. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice.10 rânduri. 2. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor pace şi vis. Curg vălmăşaguri de suspine. Precizează rolul cratimei în versul „Duioase-şi pleacă fruntea lor…” 3. 4. Chiar dorul vieţii-n mine tace — Izvor ce gata e să sece. în 8 – 10 rânduri. 8. 7 Motivează reluarea versului „E vremea rozelor ce mor” în cele trei strofe ale poeziei. Precizează o valoare expresivă a timpului prezent al verbelor din prima strofă a poeziei citate 6. ce-n umbră zace. Unde-i alba mână. Menţionează două teme/ motive literare. Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra caracterul polisemantic al cuvântului frunte 4. 7. 2. prezente în poezie. şi mor şi-n mine – Ş-au fost atât de viaţă pline. 27 . în 6 . Prezintă semnificaţia refrenului în poezia citată. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. să mă scape? ……………………………………………………… (Emil Isac. 3. Precizează valoarea expresivă a verbelor la indicativ imperfect. să mă scape. Ce-ntregul suflet mi-l petrece. Rondelul oglindei) 62 1. Transcrie un vers care conţine o imagine auditivă 6. 5. folosite în textul dat. ultima strofă a poeziei. Comentează. Zadarnic firea şi-o preface. Pe sub amurgu-ntristător. Şi pe-al meu chip. Obida vrând să mă înece. ambiguitate. Şi azi se sting aşa uşor. Din al oglindei luciu rece Uitarea numai se desface. 9.Sufletu-mi de spaimă în bucăţi se sfarmă. reflexivitate). se simte un fior. E vremea rozelor ce mor. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor fior şi vălmăşaguri. 8. unde? A-nceput blestemul groapa să mi-o sape. E vremea rozelor ce mor – Mor în grădini. (Alexandru Macedonski. Explică valoarea expresivă a utilizării punctelor de suspensie din primul vers. 5. — se desface O linişte de dulce pace. Motivează folosirea cratimei în structura „dorul vieţii-n mine”. O jale e în orişicine. prezentă în textul dat. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. Comentează. 3. Mor în grădini. Vânturile nopţii…) 60 1. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul apă.

8. 2. Cât rece se înmormânta un leş de soare. 4. 7. 5. 8. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. Oh! Alba dimineaţă şi visul ce şoptea.. în 6 . Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în poezie.. Menţionează două teme/ motive literare. Transcrie două versuri care conţin imagini cromatice. Menţionează două teme/ motive literare. 6. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în a treia strofă. prin referire la două caracteristici prezente în text. Treceau cocorii. Precizează o valoare expresivă obţinută prin utilizarea frecventă în text a verbelor la perfectul compus şi la imperfect 4. Albeţi neprihănite curgeau din cer. respectiv..10 rânduri. Prezintă semnificaţia titlului. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. corturi. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. Motivează încadrarea poeziei în lirica tradiţionalistă. acele clipe ce repede pieiră. Stuful de liliac) 64 4. Nainte de-a-şi da rodul mureau învineţite Când ea veni să şeadă sub stuful oropsit. 6. Uscat e liliacul şi nu mai suntem doi. Site de ploaie cerneau strâmb din zare. 9. Copaci roşcaţi. Şi prins de-o rece stâncă pe care vântu-o sapă. Argaţi încovoiaţi grăbiră ca groparii. – voioase Zâmbeau în fundul apei răsfrângeri argintoase. 5. prin evidenţierea a două trăsături existente în text. Subţiri ca o dantelă urcau mereu din apă Clădiri de nori fantastici ocoale dând pe lac. cu freamăte s-au despuiat. a doua strofă. Motivează încadrarea poeziei în lirica simbolistă. 8. Şi norii albi – şi crinii suavi – şi balta clară. erau strânşi. Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al morţii. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 3. 7. Prezintă semnificaţia titlului. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice 9. Exprimă-ţi opinia în legătură cu rolul versului „Oh! Sufletul! – curatul argint de-odinioară”. Explică rolul virgulei din primul vers. Văitându-se pe soarta ce-acolo le-a sădit. 7. prin referire la două caracteristici prezente în text. în 6 . Pământul revenea în arături tăiat. prin raportare la textul citat. doi termeni care aparţin câmpului semantic al suferinţei. 1. Comentează. o imagine auditivă.. 28 .. ultima strofă a poeziei. Plăpândele lui ramuri abia înmugurite. O zi din care şoapte de îngeri se coboară Şi vin pe-o adiere să cânte printre flori.Pe balta clară barca molatică plutea. conceptul poezie lirică. prezente în poezie. Ilustrează. 2. Comentează. 1. prezentă în textul dat. Pe drumuri nămolite gemeau care aplecate. tânguind pustietate. Şi sufletul – curatul argint de-odinioară – Oh! Sufletul! – curatul argint de-odinioară. în legătură cu textul dat. sugestie). 6. (Alexandru Macedonski. ambiguitate. parii. 5. O! Doamne. Din vie smulşi.. Miros de humă şi de cremeni desfunda vechimi. Atunci acele ramuri de-odată înfloriră Ş-o ploaie azurie vărsară peste noi. prezente în poezie. Întunecimea a învineţit tăria fierului. Transcrie două structuri lexicale ce cuprind o imagine vizuală. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în versul „Fulgere verzi spărgeau în ţăndări iadul norilor”. Selectează. 3.10 rânduri. Pe balta clară) 63 Era o zi senină ca fruntea de fecioară Ce e neturburată de-ai patimilor nori. 9. Gemea muşcat de vânturi un stuf de liliac. din text. Motivează folosirea cratimei în al doilea vers al poeziei. (Alexandru Macedonski. Precizează valoarea expresivă a adverbului ce din structura „ce repede pieiră”.

Furtună de toamnă) 65 În oraşu-n care plouă de trei ori pe săptămână Orăşenii. poate. Iar eu pe ţărm Mâhnit privi-voi vaporu-n repedele-i mers. date jos din galantare. Te-oi plânge-n ritmul unui vers. Transcrie. Merg ţinându-se de mână. 8. Prezintă semnificaţia titlului. 3. ……………………………………………. vreun cântăreţ până la tine. (Adrian Maniu.10 rânduri. în 6 .10 rânduri. 9. din text. 2. poate. cu prăbuşiri în înălţimi. Cât iar ţipa. folosit de două ori în ultima strofă. 1. Şi ochii-ţi lăcrima-vor poate Trei lacrimi reci de călătoare. Iar tu – Cântându-l ca şi dânsul. 7. pe trotuare. Precizează rolul liniei de pauză folosite în prima strofă.* În oraşu-n care plouă de trei ori pe săptămână Nu răsună pe trotuare Decât paşii celor care merg ţinându-se de mână. stolul cocorilor. Nuci mocirloşi au gâlgâit. Peste cocoaşa lumii se târa o scorpie cleioasă. Cu ochii urmări-vei ţărmul. 7. 8. 5. 9. în 6 . Comentează. Explică semnificaţia reluării versului „În oraşu-n care plouă de trei ori pe săptămână”. Precizează valoarea expresivă a adverbului decât din a doua strofă a poeziei. ce suspină Şi se-ndoaie. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. Şi-n oraşu-n care plouă de trei ori pe săptămână. Umede de-atâta ploaie. prin referire la două caracteristici prezente în text.. 6. Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al creaţiei poetice. 4.Opaiţe s-au stins abia ivite-n cimitirul cerului Deschis. Explică rolul cratimei în structura „în oraşu-n care plouă”. arzând pucioasă.] În oraşu-n care plouă de trei ori pe săptămână Un bătrân şi o bătrână – Două jucării stricate – Merg ţinându-se de mână… (Ion Minulescu. Orăşenii pe trotuare Par păpuşi automate. Numărând În gând Cadenţa picăturilor de ploaie. topindu-se ca noru-n zare. 29 . două structuri/ versuri care conţin imagini auditive. prima strofă a poeziei. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în a doua strofă a poeziei. De sub vechile umbrele. 5. prin referire la două caracteristici prezente în text. Demonstrează încadrarea poeziei în lirica simbolistă. ultima strofă a poeziei. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul pas. Plângându-l. pierdut. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. Ce coboară din umbrele. Din burlane Şi din cer [. Comentează. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. 3. Acuarelă) 66 Şi-ai să mă uiţi – Că prea departe Şi prea pentru mult timp porneşti! Şi-am să te uit – Că şi uitarea e scrisă-n legile-omeneşti. 4. Demonstrează încadrarea poeziei în lirica simbolistă. Şi versul meu L-o duce.. Fulgere verzi spărgeau în ţăndări iadul norilor. ca şi mine – Te vei gândi la adorata în cinstea căreia fu scris. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 6. Explică valoarea expresivă a adverbului poate. prezente în poezie. Menţionează două teme/ motive literare. 2. prin raportare la textul dat. Şi-nţelegând că mi-eşti pierdută. Transcrie două structure/ versuri care conţin imagini vizuale. 1.

. poate.. Dar într-o zi o fată – bat-o focul – Mi-a-ntors din cale pasul obosit… – Unde-aş fi fost de nu m-aş fi oprit Şi nu mi-aş fi vândut ei tot norocul?.. 8.... Transcrie un fragment de vers/ un vers care conţine o imagine vizuală. Ca-n ziua când te-afunda vaporu-n zare Şi când din ochi lăsai să-ţi pice Trei lacrimi reci de călătoare! (Ion Minulescu. adus de marinarii Sosiţi din Boston.. prin raportare la textul dat. 6.. 7.. ştiam doar că-i departe Şi-i tare greu de-ajuns unde voiam. Precizează rolul apostrofului folosit în structura „alt’dată” 3. 6. Cerşea iubirea blondelor cochete.... prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice.. Un vers... Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al muzicii. niciodată.. Cântec de drum) Tu crezi c-a fost iubire-adevărată. Ce-am vrut să fie Noi nu vom şti-o poate niciodată.. Comentează.. în 6 . Un cântec trist.. 9. prezente în poezie.. Când am pornit. A fost un vis trăit pe-un ţărm de mare. Ce n-am cântat-o. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în a doua strofă a poeziei.. O melodie.. Transcrie două structure/ versuri care conţin imagini vizuale. 5. 3.. Norfolk Şi New York.. bătătorite De-atâţia mulţi porniţi’ naintea mea....Şi-uitând că m-ai uitat. Tu crezi c-a fost iubire-adevărată? 1.. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. Vei smulge din cadrul palidului vis Întunecatu-mi chip... 9.. Precizează rolul liniilor de pauză din primul vers al ultimei strofe.. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice.... Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în a doua strofă a poeziei..... Prezintă semnificaţia titlului.. Explică valoarea expresivă a utilizării frecvente a verbelor la imperfect în prima strofă. Un cântec trist. . Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat.. ultima strofă a poeziei. în 6 . 2. 8. Demonstrează încadrarea poeziei în lirica simbolistă.. Pe marginile albului fiord... Şi-a fost refrenul unor triolete* Cu care-alt’dată un poet din Nord. 2..... adus din alte ţări De nişte păsări albe – călătoare Pe-albastrul răzvrătit al altor mări – Un cântec trist.. prin referire la două caracteristici prezente în text 30 .. Trei lacrimi reci de călătoare) 67 1.. ultima strofă a poeziei. 4.. A fost un vis. folosit de două ori în text. Menţionează două teme/ motive literare.. Dar ce anume-a fost.. Am colindat călăuzit de-o stea – Icoana unei lumi întrezărite. Dar unde-i acel unde nu ştiam Căci nu-l găsisem încă-n nicio carte.... prezente în poezie 5.10 rânduri. Menţionează două teme/ motive literare. 7... ce-l cântă-ades pescarii Când pleacă-n larg şi nu se mai întorc... Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al călătoriei. Explică valoarea expresivă a adverbului poate... Comentează. Eu cred c-a fost o scurtă nebunie...10 rânduri.. 4.... Pe drumuri lungi şi vechi. 68 (Ion Minulescu.

Transcrie două structuri/ fragmente de vers care conţin imagini vizuale. 8. 9. întinsă. prezente în poezie. nimica nu ştie Zglobiul. Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al simţurilor. 5. Menţionează două teme/ motive literare. voiosul şi clarul pârâu: El iute aleargă spre zări fără frâu Şi marea bătrână. 4. 31 . Menţionează două teme/ motive literare. 2. Oglinda oarbă) 70 Vezi marea: bătrână. Menţionează două teme/ motive literare. sugestie). 5. Nu ştie. Pârâul şi marea) 71 Tu eşti o albă rugăciune Nălţată-n templul sfânt al vieţei. ultima strofă a poeziei. 6. dragostea mea. 4. Explică rolul a două semne de punctuaţie diferite din ultima strofă. 1. Prezintă două elemente prin care se realizează subiectivitatea în textul dat. Tu. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. (Miron Radu Paraschivescu. Firul de sânge care-mi iese din buzunar firul de lână care-mi iese din ochi firul de tutun care-mi iese din urechi firul de flăcări care-mi iese din nări Tu poţi crede că urechile mele fumează dar oamenii au rămas ţintuiţi în mijlocul străzii pentru că în noaptea asta se vor vopsi în negru toate statuile şi va fi insomnia mea aceea pe care o vei cunoaşte o insomnie oarecare de cretă şi de argilă o insomnie ca o sobă sau ca o uşe sau mai bine ca golul unei uşi şi în dosul acestei uşi vreau să vorbim de memorie vreau să mă miroşi ca pe o fereastră vreau să mă auzi ca pe un arbore vreau să mă pipăi ca pe o scară vreau să mă vezi ca pe un turn (Gellu Naum. Precizează rolul cratimei în structura de tipul „care-mi iese”. El fuge voios. 2. pârâul zglobiu – iar eu. ideea/ o idee poetică identificată în textul dat. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (expresivitate.Eu cred c-a fost o simplă nebunie! (Ion Minulescu. folosit în strofa a patra. Comentează. De ţărmu-i departe. fără griji. unda lui cea zglobie. Asemenea rozelor plăpânde 1. în 6 . Comentează. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă a poeziei. 3. ambiguitate. Celei care pleacă) 69 1. Din valuri clipind ca din sute de pleoape: Pârâul zglobiu în ea va încape. Exprimă-ţi o opinie argumentată despre componenta ortografică a textului 8. Scrie câte un sinonim contextual pentru cuvintele roze şi înserare. Explică valoarea expresivă a adverbului tot. Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al naturii. Alcătuieşte un enunţ în care substantivul flacără să aibă sens conotativ. 6. Voios. Prezintă semnificaţia titlului. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază subiectivitatea eului liric. prezente în poezie. prezente în poezie. nu-i pasă ce ţărm va ajunge. Precizează forma literară actuală a cuvintelor nălţimea şi rugei. 7. 2. Precizează rolul virgulelor folosite în primul vers al poeziei 3. prin raportare la textul dat.. tot mai repede fuge. adâncă. în 6 – 10 rânduri. 5. întinsă. adâncă.. marea. 9.10 rânduri. tot sare prin stâncă Un tânăr pârâu ce spumos îşi aruncă. De marea întinsă. prezentă în textul dat. 4. ai aflat ghicitoarea: Tu. 3. Spre tânăra undă privirea-şi aruncă. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în a doua strofă a poeziei 7.

7. Comentează semnificaţia a două imagini vizuale prezente în poezie. Mă veţi lua pe calea de apoi Prin vămile văzduhului cu voi. prezentă în textul dat. Misterul rugei fără pată! (Ştefan Petică.Ce-n ceasul clar al dimineţei Zâmbesc de rouă tremurânde. S-alunece pe lungi priviri de stele. 9. Comentează. 3. 7. Comentează. 3. în text. Tu eşti o blândă rugăciune. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. prezente în poezie. 7. IV) 72 De unde vin? De unde se coboară În mine nălucirea lor adâncă? Vor fi rămas din vremi de-odinioară? Se smulg din vremea ne-mplinită încă? Câte tăceri s-or fi topit în ele.10 rânduri.10 rânduri. Fecioara în alb. Când n-oi mai fi nici eu decât un glas. Menţionează două procedee specifice stilului retoric. ambiguitate. prin evidenţierea a două trăsături existente în textul citat. 1. poate. 1. Cu o privire de madonă. Precizează valoarea expresivă a verbelor la timpul viitor. Uitat. versurile 13 .20. de-aş putea cunoaşte-odată. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază eul liric în textul dat. în 6 – 10 rânduri. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. Motivează. Portice* lungi prin care spun anticii Că noaptea se plimba cu molcom pas Caligula* nebun visând suplicii. Explică semnificaţia a două figuri de stil identificate în a doua strofă. Explică semnificaţia ultimului vers al poeziei. în 6 . Pierdut în dulcea pocăinţă. 8. Explică semnificaţia a două figuri de stil identificate în primele două strofe. sugestie. O. 9. 4. în 6 . Asemenea binecuvântărei Ce din nălţimea azurie Coboară-n faptul înserărei Pe-un val de lină armonie. Cine-a cioplit acele chipuri stranii Pe insula pierdută şi pustie 6. glasuri care m-aţi ales popas. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor molcom şi steril. Că sunt atât de limpezi şi de pline! Făcute-s pentru nalte bolţi senine. Ilustrează conceptul poezie lirică. Iar vorba ta înaripată E un parfum de anemonă La o icoană întristată. reflexivitate). Alcătuieşte două enunţuri în care cuvântul lume să aibă sens denotativ. atât amar de drum Şi la fereastra minţii mele bate Cu-o mână străvezie ca un fum… O. Menţionează două teme/ motive literare prezente în text. sens conotativ 4. 8. Precizează două situaţii diferite de utilizare a virgulei în textul dat. stingher. Sau mă veţi părăsi în drum. Transcrie două cuvinte/ structuri care. Tu eşti o sfântă rugăciune Căzând pe frunţi în umilinţă. Din stele chiar vor fi venind! Sau. Comentează ultima strofă. prin evidenţierea a două trăsături. 2. La fel cu-atâtea glasuri ce s-au dus? (Alexandu Philippide. 8. apartenenţa poeziei la simbolism. primul vers al fiecărei strofe. pierdut în vreun străin ungher Al cosmosului fără jos şi sus. Vreun băştinaş din alte lumi străbate. prezente în poezie. 5. se află în relaţie de antonimie 2. 5. Cercetător. 5. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. Numeşte tipul de rimă folosit în prima şi în a doua strofă. Tu eşti o caldă rugăciune. Glasuri) 73 1. 6. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea 32 . Explică rolul cratimei în structura „din vremi de-odinioară”. 6. respectiv. Transcrie un vers care conţine un cuvânt format prin schimbarea valorii gramaticale. Din voi nicio fărâmă n-a rămas.

Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin substantivul minte. Prezintă semnificaţia titlului. 4. 9. Apropieri) 75 Lumi întregi în fundul mării peşti şi bivoli cu burţi albe creste lungi de os şi salbe. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. fără-ncheiere. De suflul lor melodios sorbită. Explică semnificaţia unei figuri de stil prezente în a doua strofă. În ce papirus. 5. 10. Se află taina ta nedezlegată? Dar ce să dezlegăm? Doar totul piere În timpul fără sens. Motivează absenţa predicatelor din enunţurile care alcătuiesc primele strofe. din prima strofă. 6. monstru al fierbintelui Egipt. 9. două structuri care conţin imagini vizuale. 5. 4. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. Ajunşi în lună n-am găsit decât Un plat pustiu. Transcrie. Aeriene fermecătorìi Ţesute parcă numai din sunet şi culoare. peste goluri tremurând… zbor de pasăre uitată deznădejde-ntârziată. Aripi reci. 3. (Alexandru Philippide. în ce manuscris. steril. 15. O să ajungem oare şi la stele. prin evidenţierea a două trăsături existente în textul citat 33 . Numeşte sentimentul dominant care se poate desprinde din poezie. Precizează rolul punctelor de suspensie din a doua strofă. 6. prezentă în textul dat. Cu gândul să descoperim în ele Secretul universului şi-al vieţii? 20. Explică semnificaţia unei figuri de stil prezente în ultima strofă. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. Motivează folosirea cratimei în structura „Putea-voi oare fără călăuză”. 3. Precizează măsura şi rima versurilor din prima strofă. în 6 . Putea-voi oare fără călăuză Să dibui puntea dintre privire şi auz Şi cumpănindu-mi firea-ntre-amândouă Să gust cu adâncime şi nesaţiu Senina voluptate nouă A timpului scăpat de spaţiu? (Alexandru Philippide. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul timp 2. Precizează valoarea expresivă a verbelor la modul conjunctiv. urât. Doar câţiva paşi făcui şi mă oprii În faldurile unor înalte draperii. Cărarea suitoare pieri într-o clipită Lăsându-mă în poarta acestei ireale Sonore aurore boreale. Secrete şi mistere) 74 În faţa mea pe-ncetul se ivea Un lin urcuş de neagră catifea. Sfinx cu sprânceana încruntată. şi niciun gând. Motivează scrierea cu literă mică la începutul unora dintre versurile poeziei. 1. ca-ntr-o raclă-n fundul mării. cine ştie? Tu. Prezintă semnificaţia titlului. sugestie). Nemăsurat de-nalte şi uşoare. prin raportare la poezia citată. ambiguitate. 7. Niciun reazem pentru minte mor privirile-nainte. 2. Da-n stele nu ajung decât poeţii. 7.10 rânduri. 9. în relaţie cu textul poeziei. poetică şi mijloacele artistice. prezente în text.Din fundu-ndepărtatei Oceanii Şi le-a adus în braţe. Ilustrează conceptul poezie lirică. sărac. 8. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. 8. Comentează prima strofă. Prelung şi muzical fâlfâietoare. 1.

Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în versul „Acolo-n pacea nopţii pe drumuri de podgorii”.. Transcrie doi termeni din câmpul semantic al timpului. Tânguitorul glas de veghe geme. În preajma mea. sclipind sălbatic toate!. Transcrie două versuri/ fragmente de vers conţinând câte o imagine vizuală. care fac referire la cadrul natural. Las altora tot globul terestru ca o minge. (Alexandru Philippide. gârbov de veghere.10 rânduri. 5. ca să am un semn zborul să-mi îndemn. în 6 . 9. prezentă în textul dat 34 . un cuvânt format prin derivare şi unul format prin conversiune 4. Comentează. Precizează valoarea expresivă a verbelor la indicativ prezent în textul dat. 1. pământul geme. Şi cerul orb. (Camil Petrescu. 7. de ceruri se atinge. strofa a treia. sugestie).Poartă călătoare când te voi ajunge? Eşti sortită oare ochiul să te-alunge. Scrie câte un sinonim contextual pentru cuvintele unghere şi se zbate 2. gândit.. 3. Comentează. respectiv una auditivă. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. deasupra. Explică folosirea cratimei în structura „s-adună prin unghere”. 6. 8. Ca să culeg cu ochii livezile de prun Când alb Negoiu. prin somn. încă mai departe risipită-n moarte? Tu din larg îmi creşte stea. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. zvâcnit pe peşte. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie 7. Veghe) 77 Acolo unde-n Argeş se varsă Râul Doamnei Şi murmură pe ape copilăria mea. orb ca un mormânt. Cocorul) 76 Mi-e sufletul în hrube-adânci boltit: Tăceri străvechi s-adună prin unghere. 1. Tăcut ca vremea. Şi mă scobor în mine şi în vreme. greu. Prezintă semnificaţia titlului. Am mers tăcut alături de carele de boi. Ascult în noapte. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. Cum cade fiecare gând. deschide-n gol o gură Cu vineţi dinţi de stele. toamna.. 5. Eu am rămas în paza pridvorului străbun. Precizează valoarea stilistică a verbelor la conjunctiv din ultimele două strofe. ideea/ o idee poetică centrală. Ca Negru Vodă. Ca nişte şerpi bătrâni ce m-au pândit. care descălecând venea. din strofa a doua. Când neaua lunii ninge pe sălcii de zăvoi. Când şopoteşte valea de cântecele morii. în 6 – 10 rânduri. orb ca un mormânt”. 2. Precizează rolul liniei de pauză din ultima strofă a poeziei. Transcrie. Numeşte două figuri de stil prezente în versul „Tăcut ca vremea. Mi-am ctitorit viaţa pe dealurile toamnei. 6. La căpătâiul meu de veghe sunt. 8. identificată în textul dat. Acolo-n pacea nopţii. ambiguitate. 3. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul viaţă 4. Un glas în mine prinde să mă cheme. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (expresivitate.. 9. ……………………………………………. Chemând mereu. pe dealuri de podgorii. Şi simt cum din adânc de suflet. Pământul… Spasm puternic de dragoste şi ură! În fiecare bulgăre un pumn ascuns se zbate. în relaţie cu textul poeziei.

strofa a treia şi a patra. te aşază. Din când în când şi-arată luminişul Un ochi de apă moartă. sub castanul din vie. verde. Scrie câte un sinonim contextual pentru cuvintele trist şi scâncind. 8. respectiv. Ctìtorii) 78 1. N-ai auzit. 4. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (expresivitate. 6. în 6 . una auditivă. Precizează rolul cratimei în structura „amurgu-mbracă”. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie 5. ia seamă. Că ai cuprins Florica*…Dar n-ai zărit. Sau cai tătari. o clipă… Un taur muge. Precizează rima şi măsura versurilor în a două strofă a poeziei. Alcătuieşte două enunţuri prin care să evidenţiezi polisemantismul verbului a tăia. Să stau. Sălbăticiţi. ambiguitate. Vrrr… timpu-n zbor. Amurgu-mbracă delta toată-n aur Cu turla unui sat lipovenesc. Explică semnificaţia unei figuri de stil prezente în prima strofă a poeziei. străine. Pe bancă. Motivează încadrarea poeziei în tradiţionalism. rănit de-un dor târziu. foşnitor. Străine. 35 . ultima strofă. Pe când îmbracă ţara al iernii alb suman. 3. 6. nechează pe un grind. prezentă în textul dat. Vaporul taie noaptea şoptitoare 1. Să desluşesc cum piere trecutul. an cu an. respectiv. dând roată fără frică. sugestie. puţul cu lanţ şi roată ţipă. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 3. Înserează. (Ion Pillat. Străinul) 79 Cât vezi cu ochiul. 2. prezentă în textul dat. 8. Florica e acolo. de-acum – Şi să aud deodată cu-nfiorare cum Trosneşte amintirea ca o castană coaptă. Comentează. Câmpia e albastră şi-n zare norii ard. Explică semnificaţia unei figuri de stil prezente în prima strofă a poeziei. pe care cutremurat l-ascult. Prezintă semnificaţia titlului. parc. Privind cenuşa caldă din vatra mea. 9. 5. Sclipeşte Râul Doamnei înspre apus. Precizează rolul expresiv al utilizării interjecţiei vrrr în poezie. 2. 4. Şi crezi. ambiguitate. păpurişul Se-ndoaie-n vântul serii.Şi tot visând la vremea când înfloriră teii. pornind aiurea. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. prin referire la două caracteristici prezente în text.cu casă. Explică rolul cratimei în structura „s-o vezi”. sugestie). în relaţie cu textul poeziei 9. Pe-albastra depărtare a luncii de demult. denotativ. Dar umbrele ostroavelor de plaur Albastrul cenuşiu îl împânzesc. Şi peste drumul mare: zăvoiul. 7. Trecutul meu ce arde sclipind în Râul Doamnei. Comentează. Un cocor Cu aripa deschisă se ridică Din stuf. ce venit-ai priveliştea s-o vezi. pe-amurg ca pe o ramă Ce-ar străluci din umbra muzeului pustiu. reflexivitate). în 6 . Alcătuieşte un enunţ în care să foloseşti omonimul cuvântului vie din textul dat. Pe drumuri depărtate sunându-şi clopoţeii. pe când afară se stinge orice şoaptă. Scrie două enunţuri în care substantivul toamnă să aibă sens conotativ.deodată rupând tăcerea toamnei.10 rânduri. Transcrie două versuri care să conţină o imagine vizuală. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate.10 rânduri. livezi. 7. Şi vrrr…un zbor de vrăbii zbucneşte dintr-un gard… Te-apleci mirat. sfâşietor de trist scâncind. (Ion Pillat.

prin evidenţierea a două trăsături. Şi urma-i pe pământ nu are chip. fără ieri şi azi. Dar îl aud târziu. la foc de sobă. în sus şi-n jos. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie.Şi valul ce se-ntunecă-ntruna. Explică semnificaţia unei enumeraţii identificate în text. 3. se-ntind câmpii nemărginite. înduioşaţi. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul noapte 4. Şi dorm adânc. Când dintre văile adânci. Şi în oglindă stă un alt obraz. ideea/ o idee poetică centrală. 3. Exemplifică. Explică semnificaţia titlului. într-un oftat adânc şi greu. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. Toţi anii mei cu clipa lor învie Dintotdeauna. (Ion Pillat. la Polul Nord. Iar din prăpăstiile-adânci se-aude-o stranie vibrare. 9. Precizează rolul virgulelor din prima strofă a textului. În lung şi-n larg. prin referire la două caracteristici prezente în text 8. două mijloace interne de îmbogăţire a vocabularului 4. Transcrie două cuvinte/ structuri care evidenţiază caracterul subiectiv al discursului liric. din prima strofă. Explică ortografierea cu doi „i” a substantivului paşii. 5. 4. Evidenţiază semnificaţia timpului prezent al verbelor din text. la Polul Sud. 9. cu ochi de foc. Când dintre munţii solitari îngălbeneşte luna plină. Transcrie două structuri/ fragmente de vers care conţin imagini auditive 7. identificată în textul dat. Recheamă tot ce-a fost şi o să fie. două structuri/ fragmente de vers care exprimă o relaţie de antonimie 2. Argumentează încadrarea poeziei în lirica simbolistă. în ceasul cu nisip Ce curge lin şi sec aceeaşi oră. prezenţa descrierii în textul dat. simt ceva mortal Aici în regiunea fiinţei mele. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul ochi. La Polul Nord) 82 Doctore. 6. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor senzaţie şi degeaba. în 6 – 10 rânduri. în relaţie cu textul poeziei. Se văd ieşind ai mărei urşi. Săvescu. În sticlă nu-i. şi dorm mereu nemărginirile polare. în 6 . cu văi adânci. Câmpii de gheaţă. sub stele vecinic adormite. Îngălbenind ca fila dintr-o carte. Prezintă semnificaţia unei comparaţii identificate în ultima strofă 8. 36 . când dintre munţii solitari. Şi urşii albi. Amurg în deltă) 80 1. Precizează rolul stilistic al negaţiilor din prima strofă. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua. Când cele cinci coline cresc în zare. De aur vânăt cum e pruna. Comentează. Săvescu 1. 6. Se-ntind pe labe de sidef şi dorm adânc şi dorm mereu! (Iuliu C. Cu munţi înalţi. Mă dor toate organele 1. cu paşii rari. Precizează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor nemărginite şi solitari 2. (Ion Pillat. 5. 5. Motivează. 7. Timpul) 81 La Polul Nord. Cum pasu-i apăsat îşi face drum Venind din ţara umbrelor şi cum În inimă îmi bate ca-ntr-o tobă. pe baza strofei a treia a textului. 3. Nu-i în apus şi nici în auroră. 2. Comentează.10 rânduri. la Polul Sud. rolul laitmotivului în poezia lui Iuliu C. Vărsând pe albul dezolat o cadaverică lumină. ce adorm pe aşternutul mărei ud. Explică rolul cratimei în structura „nu-l observasem”. Simt mâna-i cum m-atinge ca o moarte. Transcrie.

Comentează ultima strofă. Comentează. prezente în poezie 6. Toate acestea n-au avut niciun efect. oraşe. (Marin Sorescu. Motivează scrierea cu literă mică la începutul unora dintre versurile poeziei. prin evidenţierea a două trăsături existente în textul citat Când stai în tren şi pleacă trenul vecin. Un aer mat ne-nfăşura.. Explică semnificaţia repetării structurii interogative „De ce. Vederea lumii se-adumbrea. Am vorbit cu oameni şi m-am gândit. 8. pierdut în gânduri. identificată în textul dat. 1. oraşe. Comentează semnificaţia atitudinii contemplative a eului liric 8.Ziua mă doare soarele. în 6 . de tren. 2. Oameni. când noi ne sărutam în pieţe şi în scuaruri. sugestie. De ce ai impresia că ai plecat Tu? Primăvara şi toamna Te tot uiţi pe cer. 7.. în 6 – 10 rânduri.10 rânduri. Comentează. Precizează valoarea expresivă a timpurilor verbale din prima strofă. Explică rolul virgulei şi al punctelor de suspensie din fragmentul „pe cabluri. Scrie doi termeni din familia lexicală a cuvântului gând. Am urât şi am iubit. 3.. 9. Precizează rolul virgulelor în versul „Oameni. De ce am impresia că am cunoscut lumea? (Marin Sorescu. în 6 . 8.. Stoluri de păsări vin.10 rânduri. Motivează prezenţa pronumelui tu în textul poeziei 6. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul lume 4. Am fost bun şi-am fost frumos. Cred că m-am îmbolnăvit de moarte Într-o zi Când m-am născut. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 5./ Am urât şi am iubit. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua a poeziei. într-un enunţ. Stabileşte o relaţie între versurile „Degeaba am luat tot felul de medicamente. am învăţat să citesc/ Şi chiar am citit nişte cărţi” şi titlul poeziei. Mi s-a pus un junghi în norul de pe cer Pe care până atunci nici nu-l observasem Şi mă trezesc în fiecare dimineaţă Cu o senzaţie de iarnă. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul aer. ideea/ o idee poetică centrală. doctore. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua a poeziei. ideea/ o idee poetică identificată în prima strofă a textului dat 9. Iar noaptea luna şi stelele. 4. Şi-am cheltuit pe ele o groază de ani. tema poezie 5.?” în ultimele versuri 7. continente De ce sunt copleşit de atâtea emoţii. peste iarbă…”. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor se-adumbrea şi stins. Prezintă semnificaţia titlului. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. am învăţat să citesc Şi chiar am citit nişte cărţi. ambiguitate. De ce ai impresia că mergi tu? Toată viaţa m-am uitat pe fereastră Pironit într-un colţ De autobuz. identificată în textul da 37 . continente 3. în relaţie cu prima strofă a poeziei 9. Formulează. de vapor Hurducat de căruţă M-am uitat cum fug de mine copacii. 6. Boala) 83 6. 2. Degeaba am luat tot felul de medicamente. Pleacă trenul) 84 1. reflexivitate). Stoluri de păsări pleacă. Ilustrează conceptul poezie lirică. şi nimeni nu ne-a lovit vreodată cu privirea. Menţionează două teme/ motive literare.

.. Formulează un răspuns. atâta aur.. de femeie. în relaţie cu textul dat. Mai bine lasă-mă să-nchid fereastra.. Prezintă efectul expresiv al modului imperativ al verbelor... atâta aur.... prezentă în textul dat 38 .... Explică semnificaţia opoziţiei înţelepciune – fericire din strofa a doua. în 6 .. identificată în textul dat.. Fă focul şi preumblă-te prin casă Fără să spui nimic.. Comentează. 8. Precizează un rol al cratimei din structura „nu mă-ntreba”. 4. 2. pe cabluri. Potriviţi-vă în aşa fel. nici ce gânduri am. 5. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. prezente în textul dat.. cu clinchet stins. Trecute toate în tabloul fiinţei mele.. Daţi-mi fericirea. peste iarbă … Luceau intens... ideea/ o idee poetică centrală.. 3. Alchimie) 86 Nu mă-ntreba nimic în toamna asta Nici cât e ceasul.... (Nichita Stănescu. atâta mercur – Şi daţi-mi fericirea.Doar steaua neagră-a părului tău scurt îmi atingea. Menţionează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor învăluită şi a depăna. 6.. reflexivitate)... 7..10 rânduri. Să nu văd frunzele cum cad din ram. ideea/ o idee poetică centrală. Aţi greşit calculele.10 rânduri. Nouăzeci şi nouă de elemente. sugestie... ambiguitate.. 2. Şi încă un an.. la întrebarea pe care o sugerează ultimul vers al poeziei... (Marin Sorescu. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. Comentează... Nouăzeci şi nouă de elemente. prezentă în textul dat. Şi păsări mari se coborau pe bănci şi pe statui. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul ceas. semnificaţia titlului. Alcătuieşte câte un enunţ cu fiecare dintre cele două forme de plural ale substantivului element. şi toţi credeau că bate-n arbori ora când soarele apune la amiază.... Atâta fier. presate de un cer pe care-l începea iubirea noastră. niciun cuvânt.. în 6 . Transcrie două structuri care pun în evidenţă prezenţa eului liric. 9. fără-ncetare. mai arunc sub cazanul vostru o zi... 5.. cum gem. Fereşte-mă în preajma ta. 3. Sărutul) 85 .. identificată în textul dat. 9. Nouăzeci şi nouă de elemente. Şi de alte idealuri – Daţi-mi fericirea.. Precizează o temă şi un motiv literar. A ieşit înţelepciunea. 7. 1. Să n-aud frunzele sub paşi. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate.. Învăluită-n straie de culcare Aşează-mi-te-alăturea* c-un ghem Şi deapănă mereu. reflexivitate). Motivează rolul invocaţiei în structurarea discursului poetic... Explică rolul virgulelor din versul „Atâta fier. adecvat logicii textului. Nouăzeci şi nouă de elemente. de tinereţe. Şi încă o vârstă.10 rânduri. Ce să fac eu cu dezamăgirea asta În formă de stea. ambiguitate. atâta mercur –”.. sugestie.. în textul dat. Comentează. 4.. Iată.. 6. un umăr. de vasta 1. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin verbul a da. Vreau să mă simt la tine ca acasă Să nu simt frunzele cum zboară-n vânt. 7. Vă dau jumătate din fruntea mea. în 6 .

Vom învăţa-mpreună că iubirea-i Cea mai puternică din slăbiciuni. Soarele rupe orizontul în două.. 4. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. Aşa încât mi-am zis că o să moară Şi dragostea – dar. ave! Soarele saltă din lucruri. pe-amândouă.10 rânduri. Motivează folosirea virgulei în primele două versuri. Ave! Soarele a izbucnit peste lume strigând. 5. identificată în textul dat. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. eu. privirile mi le-azvârl. Câmpul tăindu-l. în 6 – 10 rânduri. sugestie. 7. Ave. 9. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. Tăria îşi năruie sfârşitele-i carcere. 5. fără întoarcere. ave! Calul meu saltă pe două potcoave. (Radu Stanca. Va dăinui-ntre noi. Ave*. ea. 2. Ilustrează o caracteristică a limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. ideea/ o idee poetică centrală. în 6 . sugestie). Comentează. 3. 88 (Radu Stanca. ambiguitate. 6. prezentă în textul dat. se face depărtare. Frunzele – Elegie de toamnă) 87 1. De-aceea pune-ţi mâinile pe poale Şi-aşteaptă-mă sub geamurile tale.. maree-a luminilor. Comentează. Şi nu mă întreba în noaptea asta De ce mă înspăimântă frunzele. sticleşte. umerii mei smulg din goană frunzişe. soarele creşte. reflexivitate). Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul faţă. Iubirea. în şir sporit. 8. căutând desăvârşirea. Transcrie doi termeni din câmpul semantic al naturii. Sonet*) lui Eminescu tânăr Tăcerea se izbeşte de trunchiuri. ea n-a murit. Scrie câte un enunţ în care să foloseşti corect structurile: nici odată/ nici o dată. Prezintă semnificaţia titlului. nicicând n-o să dispară. se face nisip. Explică utilizarea cratimei în structura „n-o să dispară” 3. pintenul umbrei mi-l creşte în coastele câmpului. Şi chiar dac-ar mai trece înc-o seară Şi multe alte-apoi. vezi. ambiguitate. prezentă în text. Spuneai că niciodată n-o să piară Acel minut – şi totuşi a pierit. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua.Urgie-a toamnei care bântuie. Tăcerea se face vânt albăstrui. se-ncrucişe. strigând clatină muchiile surde şi grave. mă-ntorc către tine. Sufletul meu îl întâmpină. 2. Suliţe-albastre.. 39 . identificată în textul dat. ideea/ o idee poetică centrală. Transcrie două versuri care subliniază eternitatea sentimentului iubirii. tăria cu acvile din faţa lui se prăbuşeşte în trepte de aer. 6. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua. 1. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. Mi-am întors către soare unicul meu chip. pe două potcoave calul meu saltă din lut. Eu voi veni cu tainice cununi Şi amândoi.. să-l întâmpine fericite şi grave. Tobe de piatră bat. fumegând.. 4. la nesfârşit. Calul meu saltă pe două potcoave. 8. 7. 9. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor aşa şi tainice. în relaţie cu textul dat..

Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. Exemplifică două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul apă. 8. 4. aripă în aripă zbătând. Menţionează două motive literare.. ca un şarpe dezarmat. 7. Transcrie doi termeni din câmpul semantic al mării. planând. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua. cenuşiu ca pământul la amurg. 3. Oamenii sunt păsări nemaiîntâlnite.Coama mea blondă arde în vânt. Mai lasă-mă un minut. 2. Motivează folosirea cratimei în structura „fantome-ale verii”. O călărire în zori) 89 1. din soare! Din punctul de vedere-al aerului. prin evidenţierea a două trăsături identificate la nivel lexico-gramatical şi/ sau al prozodiei Părul tău e mai decolorat de soare. Trec fantome-ale verii în declin. Motivează faptul că Nichita Stănescu este un înnoitor al limbajului poetic. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. alerg şi salt şi curg. a structurii „Din punctul de vedere al. Prezintă semnificaţia titlului. Mai lasă-mă un anotimp. 8. prezente în poezie 5. un timp. o undă. în textul poeziei. 2. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul viaţă. Viaţa mea se iluminează) 90 Din punctul de vedere-al copacilor. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin verbul a bate. soarele-i o piatră căzătoare. 4. (Nichita Stănescu. Mai lasă-mă o briză. Explică ortografierea cu doi „i” a substantivului oamenii. şi lumina ce-o zăreşti. în 6 . 2. prin evidenţierea a două trăsături identificate la nivel lexico-gramatical şi/ sau al prozodiei O dungă roşie-n zări se iscase 1. una dintre strofe. corăbiile sufletului meu marin. 4. sub ochiul tău verde la amiază. regina mea de negru şi de sare. Precizează cei doi termeni definiţi în mod repetat.”. Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al anatomiei. 5. în relaţie cu textul dat. identificată în textul dat. Prezintă semnificaţia titlului. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. Mai lasă-mă o frunză. cu aripile crescute înlăuntru. Lauda omului) 91 1. ideea/ o idee poetică centrală. un an. soarele-i un aer plin de păsări.. 5. Comentează.10 rânduri. Oho. Motivează rolul repetiţiei. 6. un fir de nisip. Precizează rolul virgulelor din al doilea vers. 3. Şi viaţa mea se iluminează. soarele-i o dungă de căldură. la alegere. 7.10 rânduri. 9. în relaţie cu textul dat. într-un aer mai curat – care e gândul! (Nichita Stănescu. care bat. Comentează.. 40 .. în 6 . Motivează faptul că Nichita Stănescu este un înnoitor al limbajului poetic. Mai lasă-mă o secundă.. Ei sunt nişte fructe plimbătoare Ale unui pom cu mult mai mare! Din punctul de vedere-al pietrelor. oamenii – o emoţie copleşitoare. (Nichita Stănescu. plutind. Explică semnificaţia unei imagini poetice identificate în ultima strofă. Sunt mişcarea-adăugată la mişcare. Ţărmul s-a rupt de mare şi te-a urmat ca o umbră. Stabileşte tipul de rimă şi măsura versurilor din strofa a treia.. 6. oamenii-s o lină apăsare. Precizează câte un antonim pentru sensul din text al cuvintelor adăugată şi înlăuntru.. 9. în text. 3.

Motivează faptul că Nichita Stănescu este un înnoitor al limbajului poetic. Această mare e acoperită de adolescenţi care învaţă mersul pe valuri. tâmplele cu umbrele lor melodioase. mai rezemându-se cu braţul. în 6 . Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în a doua strofă. Pereţii odăii erau neliniştiţi. norii curgeau în luna lui Marte. prezentă în poezie. 6. de curenţi. 41 . mai sprijinindu-se de-o rază ţeapănă. Comentează. ideea/ o idee poetică centrală. Şi nu mai ştiam unde-mi 1. 9. Va fi o dimineaţă neobişnuit de lungă. Precizează rolul apostrofului din al nouălea vers. în picioare. şi simultan au şi deprins să meargă pe valuri. dinadins cu umbrele lor melodioase umerii încă dormind. mi i-au atins. ambiguitate. 4. 4. Prin cerul ferestrei. în picioare. mie-mi plouă zborul. Adolescenţi pe mare) 93 Ploua infernal. Plopii mi-atingeau umerii. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin substantivul suflet. Şi mă-nălţam. (Nichita Stănescu. Prezintă semnificaţia unei figuri de stil din text. Justifică scrierea cu majusculă a substantivului Marte. Interpretează semnificaţia titlului. prezente în poezie. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic(de exemplu: expresivitate. în 6 – 10 rânduri. geloase. 2. 3. penultima strofă. 9. Mă ridicam din somn ca din mare. reflexivitate). plouă cu globuri pe glob şi prin vreme. 5. 9. Precizează valoarea expresivă a timpului imperfect al verbelor din primele două strofe 7. în relaţie cu textul dat 8. 6. cu pene. sugestie). penultima strofă. sau o alunecare măcar pân’la genunchi în valul diafan sunând sub lenta lor înaintare. abisele. 8. Nu-i nimic. scuturându-mi lin undele. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. O să te plouă pe aripi. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică poetică şi mijloacele artistice. (Nichita Stănescu. Transcrie două neologisme din text. 3. identificată în textul dat. Dar ei sunt zvelţi şi calmi. de soare. Notează câte un sinonim contextual pentru cuvintele ţeapănă şi lentă. ambiguitate. urcând un soare neobişnuit. Eu stau pe plaja-ntinsă tăiată-n unghi perfect şi îi contemplu ca la o debarcare. Şi aştept un pas greşit să văd. în 6 . Apele se retrăgeau tăcute. sub desene în cretă. trezindu-se brusc. prin evidenţierea a două trăsături identificate la nivel lexico-gramatical şi/ sau al prozodiei.10 rânduri. Menţionează două teme/ motive literare. oval. visele. şi noi ne iubeam prin mansarde. Adânc. Dimineaţă marină) 92 6. Ilustrează o caracteristică a limbajului poetic (de exemplu: expresivitate.şi plopii. îţi spuneam. 8. prezentă în poezie.10 rânduri. Lorelei*. O flotă infinită de yole*. Comentează. 7. Menţionează două teme/ motive literare. scuturându-mi şuviţele căzute pe frunte. spuneai. Comentează. prezente în poezie. Stabileşte tipul de rimă şi măsura din primele patru versuri. sugestie. Scrie două expresii/ locuţiuni care să conţină verbul a tăia. Sufletele noastre dansau nevăzute-ntr-o lume concretă. sprâncenele cristalizate de sare. lumina-n ape o să-mpungă: din ochii noştri se va-ntoarce înmiit! Mă ridicam. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă 7. 2. 5. Stabileşte tipul de rimă şi măsura versurilor din strofa a treia. 1. Motivează scrierea cu literă mică la începutul unora dintre versurile poeziei.

al naturii. Stabileşte tipul de rimă şi măsura versurilor. pe-o carte. prezentă în poezie.. între apele ce-şi urmează albia. Septemvrie.. Ploua infernal. Cântecul trist. N-aş mai fi vrut să se sfârşească niciodată-acea lună-a lui Marte. 9. 5. Comentează. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă.. 6. 5.lăsasem în lume odaia. 2. Ca pozele din cartea de citire. eu nu le-am cunoscut. Exemplifică două expresii/ locuţiuni care conţin substantivul viaţă. şi noi ne iubeam prin mansarde. 7. Transcrie două cuvinte din fondul vechi al limbii 4. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. Precizează rolul virgulei din versul „Cântecul trist. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor pustie şi zadarnic. prezentă în textul dat.10 rânduri.. eram adesea-nsingurat şi mut. răspunde-mi. Ploaie în luna lui Marte) 94 1. sugestie. şi nu mai era doamna-nvăţătoare să-l mângâie pe cel mai trist şcolar. în relaţie cu textul dat. departe. 8. Lumini licăritoare învăluiau surâsul meu amar. 3. (Nichita Stănescu. 42 . 7. sugestie. Prezintă semnificaţia titlului. îl auzi în glasul sterp al vrăbiilor şi răspunde din umilinţa tălăngilor. prezente în poezie. Exprimă. între turmele ce-şi pasc soarta pe câmp şi între frunzele care se dau în vânt. ploaie de tot nebunească. (Gheorghe Tomozei.. Septemvrie) 95 O tristeţă întârzie în mine cum zăboveşte toamna pe câmp niciun sărut nu-mi trece prin suflet. reflexivitate).. Motivează utilizarea frecventă a verbelor la modul indicativ. 6. Cine-s mai frumoşi: oamenii?.. în 6 . 4. Comentează. ambiguitate. 3.. Septemvrie. Tu mă strigai din urmă: răspunde-mi. cântecul cel mai trist”. Alcătuieşte un enunţ cu omonimul cuvântului cer din textul dat. ploaia?... într-un enunţ. Declin) 96 1. tema poeziei. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (expresivitate. Transcrie două cuvinte din câmpul semantic al timpulu 2. Septemvrie. Precizează rolul punctelor de suspensie din primul vers. 1. reflexivitate). Menţionează două teme/ motive literare. E toată viaţa care doare aşa. zi cu zi pe întinderea stepelor între arborii neajunşi la cer. după himera clăilor de fân.. Rădvanul toamnei se zărea. al sentimentelor. şi cel exterior. Transcrie două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. expresivitate. 8.. în 6 . (Ion Vinea. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: ambiguitate.10 rânduri. timpul imperfect.. frunze târzii din nucul cel bătrân. Cuvinte de iubire poate n-au fost. cântecul cel mai trist vine cu clopotul din asfinţit.. Explică valoarea expresivă a repetiţiei din ultima strofă. 9. ultima strofă. nicio zăpadă n-a descins pe pământ. raportul dintre planul interior. Cădeau domol.

Când pe cărări se scuturau De floare liliecii. Menţionează patru teme/ motive literare identificate în textul dat. Şi peste arbori răsfiraţi Răsare blânda lună. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric. 3. Transcrie un cuvânt cu sens denotativ şi un cuvânt cu sens conotativ.10 rânduri. în textul poetic dat. cele două strofe din final. 5.Pustie e grădina. în relaţie cu textul poeziei date. Motivează apartenenţa poeziei date la romantism. A noastre inimi îşi jurau Credinţă pe toţi vecii. Precizează rolul cratimei în structura „suspin-un greier”. 9. Alcătuieşte două enunţuri potrivite pentru a ilustra polisemia verbului a (se) înălţa. (Ion Pillat. în clipe de tăcere Reînflorind visarea cu roze efemere.10 rânduri. 4. 2. Scrie două enunţuri potrivite pentru a ilustra polisemia cuvântului izvor. Transcrie două structuri/ fragmente de vers care conţin imagini artistice ale toamnei. Ce-au luminat atât de des Înduioşării mele. Transcrie două cuvinte din câmpul semantic al timpului. prin evidenţierea a două trăsături existente în text. Se pierde şerpuirea potecii într-un lan. 1. în 6 . Se uită dulci şi galeşi? (Mihai Eminescu. prin prezentarea a două trăsături identificate în text. 43 . Când luna trece prin stejari Urmând mereu în cale-şi. Prezintă semnificaţia titlului. prezenţa descrierii în poezie. Putut-au oare-atâta dor În noapte să se stângă*. 6. 3. Ce mari sunt azi copacii! Sub ramuri de castan Pridvorul alb în frunză de iederă înoată. tot încă mari. 8. Cărările înguste zadarnic le cutreier! Străine îmi sunt astăzi sau eu le sunt străin? Dar neschimbat prieten un ţârâit de greier. 4. Acelaşi ca şi-atuncea. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă a poeziei. pustie casa toată În care o iubire crescuse an de an. în 6 . 2. Comentează. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă. Prezintă două elemente prin care se realizează subiectivitatea în textul dat. 3. Comentează. 4. Explică valoarea expresivă a adverbului ce în fragmentul „Ce mari sunt azi copacii!”. Fântâna părăsită rămase fără roată. Precizeză rolul cratimei în structura „N-au încetat”. Ce ne găsea îmbrăţişaţi Şoptindu-ne-mpreună. 2. Îmi sângerează pieptul cu veşnicul său spin. 7. Precizează o valoare expresivă a adverbului numai din versul „Numai lebedele albe. 5. Menţionează două teme/ motive literare. prezente în poezie. din ultimul vers. ideea/ o idee poetică centrală. Când valurile de izvor N-au încetat să plângă. Şi sub boltirea verde a codrului. În toamnă) 97 Când amintirile-n trecut Încearcă să mă cheme. Pe drumul lung şi cunoscut Mai trec din vreme-n vreme. Deasupra casei tale ies Şi azi aceleaşi stele. Motivează. 7. identificată în textul dat 8. Când amintirile…) 98 2. 9. 1. oltean Chilim* aştern arinii în zilele de zloată. Precizează rolul cratimei în structura „Acelaşi ca şi-atuncea”. Când ochii tăi. 6.

se măreşte.. La mângâierile-adierei A tresărit cu dulci simţiri. 8... care scânteie ca bruma. prima strofă. Domnitoare peste ape. Luna tremură pe codri..... Când în cercuri tremurânde. Dând atâta întuneric rotitorului talaz. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în versurile: „Păreau năluci de carnaval/ Cum se mişcau catifelate”... vârf de arbor. Un valţ – din ce în ce mai tare. Valţul rozelor) 100 ..... De vântul serii sărutate. Demonstrează faptul că Mihai Eminescu este un înnoitor al limbajului poetic. Menţionează două motive literare prin care se concretizează tema naturii în textul poetic dat. Scrisoarea IV . somnoros suspin-un greier… E atâta vară-n aer. apartenenţa acestuia la unul dintre curentele literare studiate.. Exemplifică două locuţiuni/ expresii care conţin verbul a duce 44 ... Zâmbind prin roua primăverei. 2. 6. De vântul serii sărutate. Muiate în argintul lunei... Menţionează două teme/ motive literare identificate în textul poetic dat. 5.... e atât de dulce zvonul… 99 (Mihai Eminescu. 9. Luându-le pe fiecare.Stă castelul singuratic.. Precizează rolul cratimei în structura „Ş-un valţ nebun”.. prin evidenţierea a două trăsături existente în fragmentul dat.. în 6 . prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice.. Gătite toate-n rochi de bal.... când plutesc încet din trestii. prin evidenţierea a două caracteristici existente în text.. 4... Iar stejarii par o strajă de giganţi ce-o înconjoară. Prin ferestrele arcate. 9. 7. 1. Întâi pătrunse printre foi. Răsăritul ei păzindu-l ca pe-o tainică comoară. Ş-un valţ nebun se învârtea.. Iar în fundul apei clare doarme umbra lui de veacuri.. Se înalţă în tăcere dintre rariştea de brazi... Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor singuratic şi lină. Dar vântul serii nebunatic Pofti-ntr-o zi pe flori la danţ. Precizează rolul semnului exclamării din sintagma „o! gazeta”. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice 8. se aprinde.. Comentează..10 rânduri. 3. Şi le vorbi cu voce lină. Cu aripele întinse se mai scutură şi-o taie.10 rânduri. Scăldate-n razele de sus... ea pe ceruri zugrăveşte. 2... Şi suspină – cum se suspină.. Transcrie două cuvinte din câmpul semantic al timpului. S-au dus în braţele minciunei... Şi suspină – cum se suspină.. Iar în iarba înflorită.fragment) Pe verdea margine de şanţ Creştea măceşul singuratic..... oaspeţi liniştei acestei. când plutesc încet din trestii” 5. Notează câte un antonim pentru cuvintele uzată şi credincios. Un valţ* – din ce în ce mai tare.. Iar vântul dulce le şoptea... (Alexandru Macedonski. Şi rând pe rând în vânt s-au dus. Muchi de stâncă. prin evidenţierea a două trăsături identificate la nivel lexico-semantic şi/ sau gramatical. Numai lebedele albe. De dorul lui le spuse-apoi. tremur numa Lungi perdele încreţite. după geamuri.. Motivează.. Comentează prima strofă.. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în al doilea vers al textului dat.. Motivează prezenţa descrierii în textul poetic. Alcătuieşte două enunţuri potrivite pentru a ilustra polisemia cuvântului dulce.. identificate în textul dat. Menţionează două modalităţi de obţinere a muzicalităţii versurilor.. 3.. 1... 6... Păreau năluci de carnaval Cum se mişcau catifelate... 7.... oglindindu-se în lacuri.... în 6 . când în brazde de văpaie.. Papura se mişcă-n freamăt de al undelor cutreier. Albeaţa lui de trandafiri..

... 8........... Ulise) 4........ identificată în textul dat........... prin evidenţierea a două trăsături identificate în text.......... apartenenţa acestuia la mişcarea de avangardă..... ale imaginii oraşului.............. percepute subiectiv. 45 ... ce dantelă pentru melancolia ta lindbergh a aruncat un curcubeu între america şi europa un profesor de strategie e asasinat în expresul paris-marsilia […] .....10 rânduri. în 6 .... în raport cu textul citat....... ideea/ o idee poetică centrală.. Prezintă semnificaţia titlului.. Explică semnificaţia unei comparaţii din primele patru versuri 7... 9...... 6...... 5.. Comentează. (Ilarie Voronca...... Transcrie două versuri/ fragmente de vers în care apar detalii.. Motivează....acum strada te primeşte ca o cutie de poştă obişnuinţa e pe umerii tăi ca o cămaşă uzată strada e aici la picioarele tale precum câinele credincios aerul stă pe acoperişuri ca un preş tu eşti o scrisoare în strada cutie de poştă destinul tău e acolo distribuitor mecanic el te va duce la destinaţia pe meningea ta scrisă desigur tu mergi pe sub casele cu şorţuri ca brutărese dar altcineva întoarce arcul din pupilele tale zgomote îţi ling tâmplele arterele vânzătoarea îţi întinde gazeta de dimineaţă o! gazeta.... Interpretează efectul expresiv al folosirii pronumelui tu în textul dat...

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->