V.

Textul-suport
Gerul aspru şi sălbatic strânge-n braţe-i cu jălire Neagra luncă de pe vale care zace-n amorţire; El ca pe-o mireasă moartă o-ncunună despre ziori C-un văl alb de promoroacă şi cu ţurţuri lucitori. Gerul vine de la munte, la fereastră se opreşte, Şi, privind la focul vesel care-n sobe străluceşte, El depune flori de iarnă pe cristalul îngheţat, Crini şi roze de zăpadă ce cu drag le-a sărutat . Gerul face cu-o suflare pod de gheaţă între maluri, Pune streşinelor casei o ghirlandă de cristaluri, Iar pe feţe de copile înfloreşte trandafiri, Să ne-aducă viu aminte de-ale verii înfloriri. Gerul dă aripi de vultur cailor în spumegare Ce se-ntrec pe câmpul luciu, scoţând aburi lungi pe nare. O! tu, gerule năprasnic, vin’, îndeamnă calul meu Să mă poarte ca săgeata unde el ştie, şi eu! (Vasile Alecsandri, Gerul)

Cerinţa
1.Selectează două cuvinte care aparţin câmpului semantic al iernii 2.Precizează rolul semnelor de punctuaţie din prima strofă. 3. Transcrie un vers care conţine o locuţiune verbală, folosită cu efecte expresive. 4. Menţionează două teme/ motive literare, prezente în poezie 5. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul da 6. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă. 7. Motivează plasarea în poziţie iniţială, în fiecare catren, a substantivului gerul 8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, ultima strofă, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 9. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate, ambiguitate, sugestie,reflexivitate), prezentă în textul dat

1

2

Pe coastele Calabrei* vaporu-naintează În unda luminoasă ce noaptea fosforează*; El taie-o brazdă lungă pe-al mării plai senin, Şi luna, vas de aur, pluteşte-n ceruri lin. În dreapta, pe-ntuneric, se-nalţă-un negru munte, Vulcanul bătrân Etna cu lava stinsă-n frunte; Sehastru ce cunoaşte al globului mister, El pare că din sânu-i azvârle stele-n cer . În stânga e Carybda* sălbatică, stâncie. Din zare se întinde o punte argintie Pe care se îndreaptă vaporul legănat, Ce calcă orizonul cu stele semănat. Dorm valurile mării sub atmosfera caldă. În baie azurie Sicilia se scaldă; Şi-n umbră călătorul, ţintind ochii spre mal, Aspiră-al Syracusei* parfum oriental.

1.Menţionează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor mister şi parfum. 2. Precizează rolul cratimei din structura „stele-n cer”. 3. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin verbul a călca. 4. Menţionează două cuvinte din textul dat, a căror formă nu mai este acceptată de DOOM2,precizându-le forma literară actuală. 5. Transcrie un fragment de vers/ un vers în care apare o imagine vizuală. 6. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în a doua strofă. 7. Prezintă semnificaţia titlului, în relaţie cu textul poeziei date 8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, ultima strofă, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poeticăşi mijloacele artistice. 9. Motivează, cu ajutorul a două argumente, prezenţa descrierii în poezia citată.

(Vasile Alecsandri, Pe coastele Calabrei)

1

1.Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul cap. 3 Nenorocita privighetoare Cânta-n pădure a ei durere, Natura-ntreagă da ascultare, Tot împrejuru-i era tăcere. [...] Un măgar mare ce-o ascultase, Şi ca un aspru judecător Capul pleoştise, sau râdicase Câte-o ureche,-n semn de favor, Ieşi-nainte să-i dea povaţă, Şi c-o neroadă încredinţare: „Am fost, îi zise, aci de faţă, Dar zău nu-mi place a ta cântare”. [...] Atunci începe cu bucurie Un cântec jalnic şi necioplit, Încât de aspra lui armonie Toată pădurea s-a îngrozit. Privighetoarea, fără sfială, Zise: „Povaţa e în zadar; Căci d-aş urma-o, nu e-ndoială Că eu în locu-ţi n-aş fi măgar”. (Grigore Alexandrescu, Privighetoarea şi măgarul) 1. Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al naturii. 4 Ale turnurilor umbre peste unde stau culcate; Către ţărmul dimpotrivă se întind, se prelungesc, Ş-ale valurilor mândre generaţii spumegate Zidul vechi al mănăstirei în cadenţă îl izbesc. Dintr-o peşteră, din râpă, noaptea iese, mă-mpresoară: De pe muche, de pe stâncă, chipuri negre se cobor; Muşchiul zidului se mişcă... pântre iarbă se strecoară O suflare, care trece ca prin vine un fior. Este ceasul nălucirei: un mormânt se desvăleşte, O fantomă-ncoronată din el iese... o zăresc... Iese... vine către ţărmuri... stă... în preajma ei priveşte... Râul înapoi se trage... munţii vârful îşi clătesc. Ascultaţi...! marea fantomă face semn... dă o poruncă... Oştiri, taberi fără număr împrejuru-i înviez... Glasul ei se-ntinde, creşte, repetat din stâncă-n stâncă, Transilvania-l aude, ungurii se înarmez. Oltule, care-ai fost martur vitejiilor trecute Şi puternici legioane p-a ta margine-ai privit, Virtuţi mari, fapte cumplite îţi sunt ţie cunoscute, Cine oar’ poate se fie omul care te-a-ngrozit? [...] (Grigore Alexandrescu, Umbra lui Mircea. La Cozia) 2. Precizează rolul punctelor de suspensie din strofa a patra 3. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul ceas. 4. Menţionează două teme/ motive literare, prezente în poezie. 5. Transcrie două structuri/ fragmente de vers care conţin imagini artistice diferite. 6. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua. 7. Motivează alternanţa verbelor la prezent, din partea iniţială, cu cele de perfect compus,din partea finală a textului. 8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, ultima strofă, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poeticăşi mijloacele artistice. 9. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate, ambiguitate,sugestie, reflexivitate), prezentă în textul dat 2. Evidenţiază rolul virgulelor din versul „Am fost, îi zise, aci de faţă”. 3. Scrie forma acceptată de DOOM2 a cuvintelor râdicase şi favor. 4. Precizează valoarea expresivă a adjectivului nenorocită, din primul vers. 5. Transcrie două sintagme/ scurte fragmente care conţin imagini artistice diferite 6. Explică semnificaţia a două figuri de stil diferite, identificate în strofa a doua. 7. Prezintă semnificaţia titlului, în relaţie cu textul dat. 8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, strofa finală (morala fabulei). 9. Argumentează apartenenţa poeziei la genul epic, prin prezentarea a două trăsături identificate în text.

2

1.Scrie două enunţuri pentru a ilustra omonimia cuvântului luni. 5 Şi pentru nori, aceste flamuri sure Ce se târăsc pe culmi şi ocolesc Din miazănoapte către răsărituri, Cuvine-se adânc să-ţi mulţumesc Şi pentru ploi şi pentru greul vânt Şi pentru zile şi nopţi şi pentru stele Şi pentru vremi şi jumătăţi de vremi Şi pentru pacea cântecelor mele Pentru izvor şi pentru vii şi stâni Şi ce e dincolo de oseminte Pentru strămoşi şi pruncii nenăscuţi Şi bucuria-aducerii-aminte Pentru zăpezi şi crini şi pelicani Şi busuioc şi fluturi şi uitare Şi pentru amintiri îţi mulţumesc Şi pentru ziua mea de-nmormântare Şi pentru anotimpuri, luni şi ani, Pentru făclii şi spaime şi lumină, Pentru veşmintele de sărbători În vatra asta stinsă şi străină. (Ioan Alexandru, Mulţumire) 1. Menţionează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor blândă şi candidă. 6 Se trec şi florile de toamnă, cele din urmă flori, şi-n casă Lângă oglinzile-obosite, o fată şubredă şi pală Preschimbă florile în vase, evlavios ca o vestală*. Mor florile mâhnite, toamna, în casa cui n-a fost mireasă... Înc-un mănunchi, şi câte visuri şi primăveri – câtă ruină! Dac-ar avea grai ca să spuie, oglinda câte n-ar mai spune: A tale braţe obosite putere n-ar avea s-adune Troienele de flori bogate, culese zilnic din grădină. Norocu-ntăilor brânduşe culese-n zori de zi pe rouă... Cum s-a trecut, şi cum trec toate pân’ vine moartea să te cheme; Azi vasele-s împodobite cu triste flori de crizanteme: În lacrimi tremură oglinda ca faţa apelor când plouă. Şi-mbrăţişaţi alături plângem, plângi blândă, candidă vestală, Din lacrimi liniştea sporeşte, ş-a fi târziu pricepi ce-nsamnă. Brânduşele-nfloresc de-a pururi şi poate soarele de toamnă S-o-nduioşa ca să-ţi arunce pe frunte mândra lui beteală. (Dimitrie Anghel, Crizanteme) 7 Cu legănări abia simţite şi ritmice, încet-încet, Pe pajiştea din faţa casei, caişii, zarzării şi prunii, Înveşmântaţi în haine albe se clatină în faţa lunii, Stând gata parcă să înceapă un pas uşor de menuet. 2. Prezintă rolul cratimei din structura „n-ar avea”. 3. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin verbul a trece 4. Menţionează două teme/ motive literare, prezente în poezie. 5. Transcrie două structuri/ fragmente de vers care conţin imagini vizuale. 6. Menţionează două cuvinte din textul dat, a căror formă nu mai este acceptată de DOOM2, precizându-le forma literară actuală. 7. Explică semnificaţia a două figuri de stil identificate în ultima strofă a poeziei. 8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, prima strofă a poeziei, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 9. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (expresivitate, ambiguitate, sugestie, reflexivitate), prezente în textul dat 1. Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al pomilor. 2. Precizează rolul cratimei şi al apostrofului, din structura „s-au înclinat pân’ la pământ”. 3. Transcrie doi termeni derivaţi cu prefix. 2. Precizează rolul cratimei din structura „să-ţi mulţumesc 3. Transcrie un vers care conţine doi termeni derivaţi cu prefixe. 4. Menţionează două teme/ motive literare, prezente în poezie. 5. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. 6. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă a poeziei 7. Motivează folosirea repeată a cuvântului ,,şi” la începutul versurilor. 8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, strofa a patra, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 9. Prezintă semnificaţia titlului, în relaţie cu textul poeziei date.

3

Se cată ram cu ram, se-nclină, şi-n urmă iarăşi vin la loc, Cochetării şi graţii albe, şi roze gesturi, dulci arome, Împrăştie în aer danţul acesta ritmic de fantome, Ce-aşteaptă de un an de zile minuta asta de noroc. Ce e de spumă, sus pe ramuri, se face jos de catifea, Şi astfel umbrele căzute pe pajişte par mantii grele Zvârlite de dănţuitorii ce au rămas numa-n dantele, În parcul legendar în care s-a prefăcut grădina mea. Pe gura scorburilor vântul plecat a deşteptat un cânt, Şi-nvoalte* mâneci horbotate* se-ntind uşoare să salute Preludiul acestei stinse şi dulci orchestre nevăzute, Şi-apoi cu reverenţe pomii s-au înclinat pân’ la pământ.[...] Aşa-s în clipa asta toate, dar mîine albii cavaleri, Despodobiţi de-atâtea graţii, ce le-mprumută luciul lunii, Vor deveni ce-au fost de-a pururi: caişii, zarzării şi prunii, Banalii pomi din faţa casei, ce-i ştiu de-atâtea primăveri. (Dimitrie Anghel, Balul pomilor)

4. Menţionează două teme/ motive literare, prezente în poezie. 5. Transcrie două structuri/ fragmente de vers care conţin imagini artistice diferite. 6. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua a poeziei. 7. Prezintă semnificaţia titlului, în relaţie cu textul poeziei date. 8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, ultima strofă a poeziei, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 9. Motivează, cu ajutorul a două argumente, prezenţa descrierii în poezia citată.

1. Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra polisemia verbului a semăna. 8 2. Precizează rolul virgulelor din structura „Stihuri, acum porniţi, vă scuturaţi”. Stihuri, zburaţi acum din mâna mea Şi şchiopătaţi în aerul cu floare, Ca păsările mici de catifea Ce-ncep în mai să-nveţe şi să zboare. Stihuri, acum porniţi, vă scuturaţi, Ca frunzele-aurite, pentru moarte. Pustnicii tineri, trişti şi delicaţi, Păstra-vă-vor într-un sicriu de carte. Stihuri de suflet, dintre spini culese, Îndurerate-n spic şi rădăcini, Pătrundeţi, înţelese şi neînţelese, În suflete de prieteni şi străini. Şi semănaţi, cu noaptea ce vă naşte, Sfială şi-ndoieli unde-ţi cădea, Că Cel-ce-ştie, însă nu cunoaşte, Varsă-ntuneric alb cu mâna mea. (Tudor Arghezi, Epigraf*) 1. Menţionează un sinonim şi un antonim pentru sensul contextual al verbului a ucide. 9 2. Precizează rolul virgulelor din primul vers al poeziei. Cum te găseşti, uşoară zburătoare, Zăcând aci, pe-o margine de drum, Şi nu dormind într-un polen de floare, 3. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul vis. 3. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul suflet. 4. Transcrie un vers care conţine doi termeni aflaţi în relaţie de antonimie. 5. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. 6. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua a poeziei. 7. Evidenţiază o valoare expresivă a întrebuinţării verbelor la imperativ în textul dat. 8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, prima strofă a poeziei, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 9. Motivează, prin evidenţierea a două trăsături, caracterul de artă poetică al textului dat.

4

Să nu le mai spuie agale Buzele tale. Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al vorbirii. 8. 1. ambiguitate. Au vrut să alerge şi să se joace. 4. 2. Prezintă semnificaţia titlului. sugestie. 1. 8. 5. Prezintă semnificaţia titlului. Comentează. Menţionează două cuvinte din textul dat. Puterile-amorţite ţi le rup. din text. ca nişte urcioare Cu vin îngroşat în fundul lor de lut. Strânge la piept comoara ta deplină. ultima strofă a poeziei. Nu mai ştiu ce spun şi îs Bolnave de râs. în 6 . Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra omonimia cuvântului vin. 4. ambiguitate. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. 9. 5. Cât te iubesc. în 6 – 10 rânduri. 6.10 rânduri. precizându-le forma literară actuală. Le vezi? Au căzut. în relaţie cu textul poeziei date. Prezintă o valoare expresivă a verbelor la gerunziu din prima strofă. prin evidenţierearelaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. Casele-adunate. Stau în ţărmu-albastru-al râului de soare. Te prăbuşişi din drumul cel înalt. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă a poeziei. Comentează. Şi-ar voi să culeagă roade Fâstâcite şi neroade Din sălcii nici verzi. Cuvinte stricate) 4. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (expresivitate. prezentă în textul dat. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. Palid aşternut e şesul cu mătasă. Dar beţia le-a prăvălit încoace. 11 Niciodată toamna nu fu mai frumoasă Sufletului nostru bucuros de moarte. Norilor copacii le urzesc brocarte*. Transcrie un vers care conţine doi termeni aflaţi în relaţie de antonimie. 3.Învăluită-n aur şi parfum? Neascultând de vântul de la stup. Voind să duci tezaurul de ceară. Huleşte-le! (Tudor Arghezi. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. Lumină lină) 10 Toate Cuvintele mele sunt stricate Şi s-au îmbătat. Să nu le mai cânte cumva Vocea ta Şi pe cobză deştele. sugestie. Exemplifică două imagini artistice diferite. Transcrie două structuri/ fragmente de vers care conţin imagini vizuale cromatice. 2. Cine-o să vie. 7. identificată în textul dat. Te-ai aruncat în plasa verde-a zilei Şi darurile-acum. a căror formă nu mai este acceptată de DOOM2. 7. prezentă în textul dat. Că sarcina chemării te-a ucis! (Tudor Arghezi. reflexivitate). Precizează rolul cratimei din versul Şi-ar voi să culeagă roade. în relaţie cu textul poeziei date. Precizează valoarea expresivă a utilizării verbului a fi la timpul perfect simplu. s-au sculat. 3. 5 . 9. 6. Precizează două consecinţe ale utilizării cratimei în structura „să asculte-ndemnul”. ideea/ o idee poetică centrală. Cuvintele să nu mi le mai dezmierzi. Transcrie două cuvinte obţinute prin derivare cu prefix. S-au stricat cuvintele mele! Umblă prin mocirle cu stele De cositor După un mărţişor. ale zambilei. reflexivitate). trupul tău de-afară Să-l caute şi-n jur să sufle cald? Cu aripa-n ţărână şi în vis. 5. frumoasa mea albină.

Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. Defineşte. De-abia plecaseşi. în 6 . dedesubt. Niciodată toamna) 6. în 6 . Alcătuieşte câte un enunţ în care cuvintele înger şi stea să aibă sens conotativ. la capăt. ultima strofă. 4. Ca frunza bolnavă-a carpenului sur Ce se desfrunzeşte. în şes. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul semn 2. 1. prin evidenţierea a două trăsături identificate la nivel lexico-gramatical şi/ sau al prozodiei. prezente în poezie. 6. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. în relaţie cu textul poeziei date. în relaţie cu textul poeziei date. Prezintă semnificaţia titlului. 6. 8. niciunul.Din mocirla cărui aur am băut. Şi cu ochii-n facla plopilor cerească Să-şi îngroape umbra-n umbra lor. apartenenţa acestuia la direcţia modernistă/ la modernism. Tu le vorbeai — şi se putea. 9. din textul dat. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. Motivează. 4. 3.10 rânduri. sentimentul dominant care se desprinde din poezie 8. 9. Scris l-ai găsit în catastif Şi i-ai trimis un înger de povaţă — Şi îngerul stătu cu el de faţă. şi femeia. Doar mie. de când mă rog. într-un enunţ. Te urmăream de-a lungul molatecii poteci. Domnul. 3. şi veacurile pier Aci sub tine. 8. şi bărbatul. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua. Comentează. Nu te-ai uitat o dată înapoi! Ţi-aş fi făcut un semn. scuturând în sus. Explică valoarea expresivă a folosirii interogaţiei retorice în ultima strofă. Menţionează două teme/ motive literare. 7. Menţionează două motive pentru care s-a utilizat cratima în structura „Pân-ai pierit”. Menţionează două teme/ motive literare. Demonstrează faptul că Tudor Arghezi este un înnoitor al limbajului poetic. Prezintă semnificaţia titlului. Foile-n azur. Vreau să vorbeşti cu robul tău mai des.. Dacă-ncepui de-aproape să-ţi dau ghies. Evidenţiază valoarea expresivă a două verbe la modul indicativ. Precizează rolul punctelor de suspensie din ultima strofă. Pân-ai pierit. prin evidenţierea a două trăsături existente în text. Îngerii tăi grijeau pe vremea ceea Şi pruncul. 12 Nu-ţi cer un lucru prea cu neputinţă În recea mea-ncruntată suferinţă. Dar ce-i un semn de umbră-n depărtare? 6 . 5. primele patru versuri.10 rânduri. prezente în poezie. Nu mi-a trimis. Alcătuieşte câte un enunţ în care cuvintele semn şi umbră să aibă sens conotativ. Comentează. 5. 7. (Tudor Arghezi.. Cine vrea să plângă. Menţionează un sinonim potrivit pentru sensul din context al cuvântului (a) purcede. prin trifoi. Menţionează două teme/ motive literare. De când s-a întocmit Sfânta Scriptură Tu n-ai mai pus picioru-n bătătură Şi anii mor. Când magii au purces după o stea. Transcrie două structuri/ fragmente de vers al căror sens implică antiteza. Psalm) 13 1. vecinicul şi bunul. (Tudor Arghezi. 2. subt cer. Păsările negre suie în apus. Când fu să plece şi Iosif. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. cine să jelească Vie să asculte-ndemnul ne-nţeles. din poezia citată 7. după plecare. Te-am rugat să pleci. 9.

şi-am oftat. Tăind orizontul. Gri) 1. Transcrie patru termeni aparţinând câmpului semantic dominant în poezie. solitar. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 1. gândul meu se înnegri. Şi de lume tot mai singur.Voiam să pleci. Ca şi zarea. Iar în zarea grea de plumb Ninge gri. 5. ultima strofă. mai barbar. Pe când. Comentează.10 rânduri. 6. 2. arse. sumbru.. Nu te oprise gândul fără glas. De-abia plecaseşi) 14 Plâns de cobe pe la geamuri se opri. 9. 3. 7 . 6. noian de negru. Vibrau scântei de vis. Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra polisemia cuvântului vatră. Câmpia albă – un imens rotund – Vâslind. Menţionează două teme/ motive literare. Amurg de iarnă. apartenenţa poeziei la simbolism 16 Carbonizate flori. 9. Motivează întrebuinţarea liniei de pauză în al doilea vers din strofa a doua. în relaţie cu textul poeziei date. se-ntoarce-acelaşi corb.10 rânduri.. în 6 .. Trist cu-o pană mătur vatra. prin evidenţierea a două trăsături existente în text... 3. Ai ascultat de gândul cel dintâi. 15 1. un corb încet vine din fund. noian de negru. 3. Copacii rari şi ninşi par de cristal. (George Bacovia. Comentează. Explică semnificaţia a două figuri de stil identificate în prima strofă. 7. Tăind orizontul. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă.. Menţionează două teme/ motive literare.. 8. 7.. 5.. strofa a doua.. Amurg de iarnă) 4. De ce-ai plecat? De ce-ai mai fi rămas? (Tudor Arghezi. (George Bacovia. Explică utilizarea cratimei în structura „se-ntoarce-acelaşi”. prezente în textul dat. Prezintă rolul liniei de pauză în textul poetic dat. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. Chemări de dispariţie mă sorb. Precizează sensul din context al cuvintelor profund şi parfum. Prezintă semnificaţia titlului. Sicrie negre. de metal.Menţionează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor sumbru şi încet. Alcătuieşte un enunţ cu sensul denotativ al cuvântului scânteie 4. noian de negru.. în 6 . Transcrie două cuvinte/ structuri care aparţin câmpului semantic al iernii. în relaţie cu textul poetic. de metal. Motivează. Transcrie două structuri/ fragmente de vers care conţin imagini vizuale. Prezintă semnificaţia titlului. Iar în zarea grea de plumb Ninge gri. voiam şi să rămâi. „I-auzi corbii” ─ mi-am zis singur. Şi pe lume plumb de iarnă s-a lăsat. Vestminte funerare de mangal. Negru profund. 4. 2.. prezente în poezie. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul a tăia. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul gând. diametral. 2. 8. diametral. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice.

în 6 – 10 rânduri. plânsul tălăngii când plouă! Şi ce enervare pe gând! Ce zi primitivă de tină! O bòlnavă fată vecină Răcneşte la ploaie.. Şi grele tălăngi adormite.. 3.. Oh. şi sună umil Ca tot ce-i iubire şi ură – Cu-o muzică tristă. 6. strofa a treia... Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric. Prezintă semnificaţia titlului. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 9. Explică rolul întrebuinţării frecvente a punctelor de suspensie şi a liniilor de pauză.o imagine vizuală. 3. Precizează rolul versului „Oh. Pastel) 18 Da. 8. Menţionează două teme/ motive literare. – Rămâi. 6. şi nu mai plânge. în textul poeziei citate. Transcrie câte o structură/ un fragment de vers ce conţine o imagine auditivă. 8 . ambiguitate. – Mai stai de mă alintă Cu mâna ta cea mică. în 6 . 17 – Adio.. plouă. 7. 6. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 8. 9. Comentează. prezente în poezie... prezente în textul citat. şi ploua. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. strofa a doua. Cum sună sub şuri învechite! Cum sună în sufletu-mi mut! Oh.10 rânduri..Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al toamnei. Negru) 5.Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al ploii. respectiv. de gură. plânsul tălăngii când plouă!” în poezia citată. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. 7. plânsul tălăngii când plouă! Da.. 9. 5.. reflexivitate). Precizează rolul punctelor de suspensie din prima strofă. 1. numai noian de negru. sugestie). Şi s-a pornit iubita Şi s-a pierdut în zare – Iar eu în golul toamnei Chemam în aiurare.sugestie. în 6 .10 rânduri. râzând.Carbonizat. 2. Pe-aproape s-aude-un copil. Şi spune-mi de ce-i toamnă Şi frunza de ce pică. pică frunza Şi-i galbenă ca tine. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă a poeziei. 8. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă a textului citat. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul frunză. ambiguitate. 5. plânsul tălăngii când plouă! Ce basme tălăngile spun! 4. prin prezentarea a două trăsături existente în text. pentru a ilustra omonimia cuvântului mai. plouă cum n-am mai văzut. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. 2. amorul fumega – Parfum de pene arse. 7. Şi uită-mă pe mine. Oh. în relaţie cu textul poeziei date. Prezintă semnificaţia titlului. în textul dat. 1. strofa a doua. (George Bacovia. Alcătuieşte două enunţuri... Negru. Comentează. (George Bacovia. Motivează apartenenţa textului dat la simbolism. Precizează un rol al utilizării cratimei în structura „Şi-i galbenă”.. Menţionează două teme/ motive literare. Comentează. prezente în poezie. 4. în relaţie cu textul poeziei date. prezentă în textul dat.

Ţi-am împletit suprema cunună de tristeţe. Explică semnificaţia a două figuri de stil identificate în prima strofă a poeziei. Sunt solitarul pustiilor pieţe. Sub tristele becuri cu razele pale. slăvită Soră. plânsul tălăngii când plouă! (George Bacovia. pe frunte apasă greu tiara. Dar dacă-încumetarea ta şovăie şi seara Descinde friguroasă în inimă şi gând Iar. prin alcătuirea a două enunţuri. 9.. Explică rolul utilizării virgulelor în versul „Atunci. Scrie două expresii/ locuţiuni care să conţină cuvântul inimă. 2. în relaţie cu textul poeziei date. 2. omonimia cuvântului unde 5. 4.. ambiguitate. (Ion Barbu.) 21 1.Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor triste şi pală. Ţi-am împletit. Aşteaptă infinită şi limpede ca marea Să te cununi cu somnul şi-n unde să te pierzi. 2. Transcrie două structuri/ fragmente de vers care conţin imagini vizuale. Ilustreazǎ una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. Transcrie două structuri/ fragmente de vers care conţin imagini artistice vizuale 6. Da. 6. Să te înalţi mai gravă în cadrul tău de-azur Iar seara să-ţi umbrească înalta frumuseţe Şi astfel întregită să-atingi Acordul-Pur. prin explicarea a două trăsături existente în text. Tovarăş mi-i râsul hidos. 4.Şi cum să nu plângi în abise. Pălind) 20 1. Prezintă semnificaţia titlului. şi cu umbra Ce sperie câinii pribegi prin canale. 7..10 rânduri.Menţionează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor cunună şi gravă. 8. Ilustrează. – Sunt solitarul pustiilor pieţe..Ce lume-aşa goală de vise! . 8.. în 6 . Comentează. 3. Prezintă semnificaţia titlului. (George Bacovia. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua a poeziei. 9. reflexivitate).Scrie câte un sinonim pentru sensurile din text ale cuvintelor veşted şi sumbru. Sunt solitarul pustiilor pieţe Cu tristele becuri cu pală lumină – Când sună arama în noaptea deplină. Sunt solitarul pustiilor pieţe Cu jocuri de umbră ce dau nebunie. slăvită Soră. Menţionează două elemente prin care se realizează subiectivitatea în textul dat.Explică rolul utilizării cratimei în structura „şi-n paralizie”. Pălind în tăcere şi-n paralizie. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. în relaţie cu textul poeziei date. umedă. Plouă) 19 1. prezentă în textul dat. 5. Motivează. Tovarăş mi-i râsul hidos. zoreşte mai curând Spre malurile unde de mult îmbrăţişarea Aşteaptă să te-adoarmă aşa cum tu desmierzi.* Atunci. sugestie. Motivează rolul punctelor de suspensie în textul dat. Alcătuieşte câte un enunţ în care cuvintele rază şi umbră să aibă sens conotativ.. ultima strofă. apartenenţa poeziei la symbolism 9 . 3. 7. şi cu umbra. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. zoreşte mai curând”. cum să nu mori şi nebun? Oh.

Lăsaţi să cadă-ntruna din neaua altui soare. Fulgii) 23 Din culmea unde mai presus de nor Doar gheaţa îşi sculptează diamantul. Prezintă semnificaţia titlului.O. 1. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. 5. ─ Asemenea câmpiei. reflexivitate). sugestie. prezente în textul dat. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. ambiguitate. Ţinuturi ale minţii. Motivează întrebuinţarea punctelor de suspensie în cea de a doua strofă. Te prăvăleai. iată-mă venit În faţa toamnei şi-a tristeţii Cu gândul iarăşi ispitit. vine vremea când albe. Nori turburi. 8. reflexivitate). 7. pe drum. Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra polisemia cuvântului aproape 4. Exprimă-ţi opinia despre rolul utilizării persoanei a II-a în discursul liric. Explică semnificaţia a două figuri de stil diferite. 4. uşor şi leneş. Pe tufă umedă. Voi. frânturi de stâncă. 9. Transcrie un vers care conţine o locuţiune adjectivală folosită cu efecte expresive. Alcătuieşte un enunţ în care cuvântul drum să aibă sens conotativ. în legătură cu textul citat. aşa cum în poveste Cad stropi de piatră scumpă. lut. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. A sumbrei văi. blocuri mohorâte.. 6. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. Te uită. cer mobil/ Te-ai încadrat într-o uşoară spumă”. Comentează. identificate în penultima strofă a textului 10 . peste Un strălucit războinic. haotic ca neantul. Menţionează două teme/ motive literare. Tot plumbul meu din suflet. 6. Ce veşnic braţul ritmic al timpului aruncă…[…] (Ion Barbu. 4. prezente în poezie. cuprins de vrajă-adâncă. Comentează. gigant clocotitor. soli ai crustei albe Ce-o să se-aşeze de pe-acum. 6. Un cinic puf au nins scaieţii… Şi totuşi. În jurul tău. nori metalici. Oştiri de nori aleargă… ─ Ce surdă simpatie.Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor neîncetat şi potolită 2. Peisagiu* retrospectiv. prezentă în textul dat. ideea/ o idee poetică centrală. De-avântul surd care destinde Tot mai departe largu-i zbor Deasupra zărilor murinde. 3. 8. identificată în textul dat. Precizează valoarea expresivă a utilizării adjectivului mobil în versurile: „Oglindă călătoare. lăsaţi să vă-mpresoare. identificată în textul dat 9. 3. (Ion Barbu. 5.Scrie câte un sinonim pentru sensurile din text ale cuvintelor scumpă şi aruncă 2. spre voi întins mă poartă? Aţi prefăcut în domuri de argint natura moartă Şi-aţi pus în peisagiu un nou fior de viaţă. a tuturor. ideea/ o idee poetică centrală.9).. convoi de-obscură ceaţă!. o. ambiguitate. sub cerul vânăt încă. Cadavre ale florei uriaşe Monumentau un ne-nturnat* trecut… Şi nicăieri în goana pătimaşe Refluxul liniştit nu locuia C Căci. Cu voi să se topească în gânduri de ninsoare iată. Pe gând descăleca-vor zăpezi neprihănite… Cad fulgii şovăielnici. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie.Motivează utilizarea cratimei în structura „să vă-mpresoare” 3. vastele păduri Stau veştede sub greaua turmă De nori haotici şi obscuri. I) 22 Din nevăzute urne ei cad pe albul umăr Al dealurilor prinse de-o crustă argintie. 1. Cât zarea-ntins. desfrunzirile din urmă! Te uită. 5. în 6 – 10 rânduri. forme călătoare. împietrite.10 rânduri.sugestie. În dantelări de fine salbe. Explică semnificaţia a două figuri de stil diferite din prima secvenţă (versurile 1 . în 6 . Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (expresivitate. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă 7.

semnificaţia amplei enumeraţii din text. 3. Şi-ntregul tău trecut. 7. Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al naturii.Cu lumea lui năvalnicele ape… Dar anii au trecut… Din matca ta. Explică rolul expresiv al adjectivului pronominal de întărire însumi din versul „Să-mi beau apoi eu însumi sângele bogat”. Cu cerul tău. lume. În unda potolită se răsfrânge. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. de flori şi de toamnă. cer mobil. Cu multele. Justifică utilizarea persoanei a II-a singular a verbelor şi a pronumelor în textul dat. Nenumăratele fecioare cari păşesc Cutremurate-n clipa asta De-un dor. Cu picurii de rouă. de foc. Explică semnificaţia a două figuri de stil diferite din strofa a doua 6. prima strofă. Transcrie două cuvinte/ structuri folosite în text cu sens conotativ 4. 2. prezentă în textul dat. 9. Iubeşti – când suavă icoana ce-ţi faci în durere prin veac o ţii înrămată ca-n rana străvechiului verde copac. 6. (Ion Barbu. de la sine aproape.10 rânduri. acord eternizat. 5.10 rânduri. 8. Menţionează două teme/ motive literare. prezente în poezie. Precizează două elemente prin care se realizează subiectivitatea în textul dat. 1. prezentă în textul dat. ambiguitate. 5. sugestie. reflexivitate). ai dispărut aproape. Comentează valenţele expresive ale utilizării verbului la modul conjunctiv. ambiguitate. Precizează două particularităţi prozodice ale textului. 1. 8. Alcătuieşte un enunţ în care cuvântul inimă să fie folosit cu sens conotativ. 9. prin evidenţierea relaţiei cu ideea poetică. Cu tot ce plânge-n tine-aş vrea Să le topesc în trupul meu Şi strop cu strop Din inimă Ca dintr-o cupă Să-mi beau apoi eu însumi sângele bogat Şi surâzând Să pier Gustându-te o dată din belşug Ameţitoare Şi largă mare de minuni: O. Cu râsul tău. 4. în 6 . 2. Neîncetat mărirea ta o plânge. Dogorâtor Să te topesc în sângele meu cald Cu tot ce ai: Cu munţii tăi. în relaţie cu textul citat. Lume!) 25 Iubeşti – când urciorul de-aramă se umple pe rând. sugestie). Precizează rolul liniilor de pauză utilizate în primul vers al fiecărei strofe. 3. lume! (Lucian Blaga. lume! Aş vrea să te cuprind întreagă În piept. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. Motivează folosirea virgulelor din primul vers. Râul) 24 O. Oglindă călătoare. Explică semnificaţia titlului. de-anotimpul din vine. 7. în textul dat. 11 . Prea strâmtă-atunci. Iubeşti – când sub timpuri prin sumbre vâltori. Menţionează două teme/ motive literare. Ilustreazǎ una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. Pe minunatul tău pământ. unde nu ajung sorii.Scrie câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor se deşteaptă şi simţire. 7. Dar murmurul. prezente în poezie. Comentează. Te-ai încadrat într-o uşoară spumă Şi-ţi porţi acum cristalul tău steril Spre-a mărilor îndepărtată brumă. în 6 . Comentează. pietrificat.

Exprimă-ţi o opinie argumentată despre relaţia dintre titlu şi textul poeziei. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. în 6 . o semnificaţie a amplei enumeraţii din versurile 6 . Alcătuieşte un enunţ în care cuvântul drum să aibă sens conotativ. (Lucian Blaga.11 ale poeziei 8. a treia strofă. în 6 . Menţionează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. ambiguitate. despre ură şi cădere. Interpretează. Iubeşti – când întreaga făptură. Precizează două teme/ motive literare identificate în poezia dată. odihnă. despre cerul spre care creştem. 9. în poezia citată. Scrie câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor soartă şi a creşte. reflexivitate). tristeţe şi răstigniri şi înainte de toate despre marea trecere. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. prezentă în textul dat. cu schimbul. (Lucian Blaga.te-avânţi să culegi printre umbre bălaiul surâs al comorii. ci altă poveste. Precizează rolul liniilor de pauză din text. Înfrigurare) 27 1. ambiguitate. 9. Comentează. Dar cuvintele sunt lacrimile celor ce ar fi voit aşa de mult să plângă şi n-au putut. Dincolo soarele şi grădina cu stupi. Pe coastă-n vreji de nouri creşte luna. 6. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat.10 rânduri. în relaţie cu textul dat. despre arhanghelii cari ară cu plugul grădinile omului. 2. Iubire 26 Livada s-a încins în somn. sugestie). în 6 . 7. Îmi eşti aproape. furtună îţi este-n aceeaşi măsură şi lavă pătrunsă de lună. că-n drumuri la capăt te-aşteaptă nu moartea. 8. Aici e casa mea. Numai marginea subţire-a lunii ar mai fi aşa de rece – de-aş putea să i-o sărut – ca buza ta. 5. 12 . Explică semnificaţia titlului. Voi treceţi pe drum.Scrie câte un sinonim contextual pentru cuvintele surâsul şi pâlpâire. credeţi-mă. sugestie.10 rânduri. 5. Din genele-i de stufuri strâng lacrimi de văpaie: licurici. Gura ta e strugure-ngheţat. prezente în poezie. 1.10 rânduri. vă uitaţi printre gratii de poartă şi aşteptaţi să vorbesc. 3. 8. Prezintă două particularităţi prozodice ale textului 6. 4. 4. Iubeşti – când simţiri se deşteaptă că-n lume doar inima este. 2. Menţionează două teme/ motive literare. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. ultima strofă. despre orişice poţi să vorbeşti cât vrei: despre soartă şi despre şarpele binelui. Explică efectul stilistic al utilizării indicativului prezent. Prin noapte simt o pâlpâire de pleoape. Precizează rolul virgulelor din al patrulea vers al poeziei 3. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. Mâni tomnatice întinde noaptea mea spre tine şi din spuma de lumin-a licuricilor verzui ţi-adun în inimă surâsul. – De unde să-ncep? Credeţi-mă. prezentă în textul dat. Comentează. Exprimă-ţi o opinie argumentată despre rolul alternanţei formelor verbale şi pronominale în construcţia discursului liric. Prezintă două particularităţi prozodice ale acestei poezii 7. 9.

Motivează scrierea cu majusculă a substantivului Septembre. în 6 . Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă. 6. Alcătuieşte două enunţuri prin care să ilustrezi polisemia verbului a suna. Precizează rolul ghilimelelor utilizate în finalul poeziei. Un joc îngânând cu lemnoasele membre sună târziul. Şi-o clipă ne e-ngăduit bănuitului Sud să-i trimitem un gând fără greş.10 rânduri. rolul interogaţiilor retorice prezente în text. Alcătuieşte două enunţuri prin care să ilustrezi polisemia cuvântului colţ.10 rânduri. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. Menţionează două teme/ motive literare identificate în poezia citată. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază eul liric în textul dat. 8. până-n cealaltă zare încă o dată tărâmul să crească ar vrea. prezentă în textul dat 1. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. văratice-n toamnă. (Lucian Blaga.. Exprimă-ţi o opinie argumentată despre relaţia dintre titlu şi textul poeziei citate. 2.. în 6 . ambiguitate. (Lucian Blaga. ultima strofă. 6. se pare c-am fi hărăziţi şi aleşi.. 3. caldul Septembre. Când din pământ sorb numai fiere?.Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al timpului 13 . Şi-n unghi săgetat pământu-şi trimite cocorii spre cercul cel mare. 4. nebunul. Explică sensurile opoziţiei între rai şi iad.Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al naturii. Nu ştiu. 2. dar râd şi strig cutezător în vânt: „De ziua de apoi nu mă-nspăimânt – În iad de-ajung M-oi bucura de-un colţ în el ca de un rai întreg!. 3. Prezintă rolul exclamaţiilor din strofa a doua.” (Lucian Blaga. 4.Amare foarte sunt toate cuvintele. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. de nu se stinge? Şi când cutreier blestematele ogoare. de aceea – lăsaţi-mă să umblu mut printre voi. Când văd mormintele şirag încoronate Cu iederă ca nişte frunţi de-nvingători cu lauri Din ce-mi hrănesc scânteia mea de râs..Scrie câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor nestăvilită şi a cutreiera. reflexivitate). Zi de septemvrie) 30 1. Ecce homo!) 29 Vino să vezi! În târzia bogata căldură închis între ziduri cine-ar mai sta? Precum a mai fost. 5. 7. sugestie. din ultimele două versuri ale poeziei. Comentează.. 9. Între frunza ce cade şi ramura goală moartea se circumscrie c-un gest de extatică boală. să vă ies în cale cu ochii închişi. Către cititori) 28 1. Comentează. 7. Lumina ce largă e! Albastrul ce crud! Unei noi creşteri. Din ce mi-am plămădit nestăvilita nebunie de-a trăi Vârtejul meu de-avânt şi dulcea sete de-a juca. ce minune Mă-mbată de visez că eu păşesc pe bolta unui cer? Şi ce venin mă face s-aiurez Că glia neagră de păcate Răsună sfânta ca un clopot Sub paşii mei de plumb?. 5. Prezintă două particularităţi prozodice ale textului.. 9. 8. Menţionează două figuri de stil utilizate în primele două versuri ale poeziei.

14 . Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate.2. în 6 – 10 rânduri. Comentează. 9. reflexivitate). 3. în 6 . în relaţie cu textul poetic dat. 5. Alcătuieşte două enunţuri prin care să ilustrezi omonimia cuvântului mare. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în textul poeziei citate. două cuvinte care aparţin câmpului semantic al naturii. clocotitoarele valuri ale pădurii loveau digul pieptului meu.Transcrie. Atunci cu braţul rece mă vei strânge. Interpretează semnificaţia verbelor la modul conjunctiv în textul dat. Evidenţiază semnificaţia titlului. 3. legănarea de frunze abia începea. ambiguitate. din textul dat. Dacă îl arunc în apă Dau înapoi cu un regn şi devin copac. din prima strofă. I ) 32 1. (Dan Botta. 7. Dumnezeieşte-ntraripaţi de vânt! Un cântec printre ani şi un descânt. 5. un vers care conţine doi termeni ai aceleiaşi familii lexicale. Exprimă-ţi opinia despre semnificaţia cuvântului cântec. în text. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat 6. Dacă îl arunc în neant Şi îl ascult cu memoria morţilor Dau înapoi cu trei regnuri Şi devin Cuvânt. Cununa Ariadnei*. (Geo Bogza. 8. 5. Dacă îl ascult cu osul frunţii Ceasul meu măsoară durata universului. 8. Precizează rolul cratimei în versul „nu-mi da”. 3. Să-l cânte-ndrăgostiţii pe pământ. Cum îmi bate ceasul) 31 1. identificată în textul dat. prezentă în textul dat Un cântec fără moarte aş vrea să cânt: Corabie cu pletele-n furtună. 7. Dacă îl ascult cu urechea dreaptă Ceasul meu bate clipele vieţii mele. Melancolia va luci stelar. 4. ideea/ o idee poetică centrală. Menţionează două teme/ motive literare. Pe marginea de umbră a tunicei În timp ce peste noi va ninge rar O pulbere din Coada Berenicei*. Ca să plutim fanatici împreună. Dacă îl arunc în foc Dau înapoi cu două regnuri şi devin piatră. Pe care-n raza galbenă de lună. prezent în poezie. Explică valoarea expresivă a utilizării indicativului prezent. Înlănţuiţi în tânără cunună.10 rânduri. Comentează. Transcrie. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. 4. Alcătuieşte două enunţuri prin care să ilustrezi polisemia verbului a asculta. 4. prezente în textul dat. sugestie. Acelaşi pescăruş în larg va plânge. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. Explică utilizarea cratimei în structura „Dumnezeieşte-ntraripaţi”. Abia se trezeau din adormire. 2. 2. Dacă îl ascult cu urechea stângă Ceasul meu bate clipele vieţii tale. Precizează două particularităţi prozodice ale poeziei citate 6. 9. Scrie câte un sinonim contextual pentru cuvintele înlănţuiţi şi melancolie. o idee/ ideea poetică identificată în textul dat. Motivează scrierea cu majusculă a substantivului Cuvânt.

5. Că va pieri. 7. Numeşte sentimentul dominant care se desprinde din poezie 6. Tu Dimineaţă. Comentează. 8. Scrie două enunţuri pentru a ilustra polisemia substantivului coamă. 9.talazuri creşteau. Menţionează două teme/ motive literare. 4. nu vreau să ajung undeva. în luciul rânjitor. 5. Comentează. Grădinile amăgirii te-aşteaptă-acolo unde Apusa tinereţe s-a ofilit de dor. ideea/ o idee poetică centrală. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice 9. să mă pierd pe clocotitoarea. cu degetul la gură. Şedea acum un secol Poetul. Grădinile Amăgirii) 34 1. Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra sensul propriu şi sensul figurat al cuvântului a (se) ofili. ultima strofă. Nici busola şi nici crucifixul nu-mi da. primele cinci versuri. Visările-ţi oglindă şi-ncheagă-ale ei unde. în zadar vei cere viclenei năluciri Să-ţi mai învie-o clipă a stinsei fericiri. Explică rolul acumulării negaţiilor în a doua parte a poeziei. văzduhul veşted tresaltă-n lung fior. Se preumbla prin codri. în relaţie cu textul poeziei. 2. în relaţie cu textul poeziei date. sub ninşii colţi alpini. Exprimă-ţi opinia despre semnificaţiile motivului literar. Caragiale. Pe-o bancă de mesteacăn. Comentează. Sau tăcut. Marea) 33 6. Şi când ursuză luna în tulburi nori s-ascunde Şi mut. cu valoare de simbol.10 rânduri. ţilindrului* gigant (Funebra turlă sumbră printre molifţi şi pini). 1. solemn şi elegant. identificată în textul dat. Exprimă-ţi opinia despre metafora cu valoare de simbol „marea pădurii". nu-mi da nici boarea prielnică.10 rânduri. Ax redingotei* negre. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice 9.10 rânduri. prezente în poezie. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în a doua strofă. 7. cu coamele pe umăr. 7. Ce mare furioasă! Şi valurile ce sălbatece creste aveau. marea pădurii. în 6 . (Mateiu I. în 6 . nu-mi da nici vântul prea lin pe marea pădurii. Şi singur iar vei plânge în searbedele zori Amara soartă care te-a prigonit cu ură. 15 . 3. Motivează titlul poeziei. Explică un rol al întrebuinţării cratimei în structura „tresaltă-n lung fior”. cătând solemn un număr De trestii pentru orga cu fluierul acut. prin raportare la câmpul semantic dominant La lacul cel de munte. Prezintă semnificaţia titlului. 4. Prezintă semnificaţia titlului. (Emil Botta. Nici ţărmuri nu vreau. „lacul cel de munte”. de mine să uit. Explică utilizarea cratimei în structura „vâr faţa-n redingotă”. în 6 . Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. Zeiţă frumoasă cum nu ştiu a spune. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. Explică rolul repetiţiei structurii „solemn şi elegant” în textul poetic. 2. 8. Transcrie un vers care conţine un adjectiv cu valoare expresivă în prima strofă. 8. Va răsări iar umbra cu chip înşelător Cu ochi a căror taină tu n-ai ştiut pătrunde. Şi apa ce-aţipeşte. 6. Cu mâinile la spate. 3. zâmbindu-ţi. Doar uitarea. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. Încununându-ţi fruntea cu mohorâte flori. Dar. Menţionează câte un sinonim contextual pentru cuvintele ursuză şi taină.

Motivează încadrarea versurilor în lirica romantică. Numeşte sentimentul dominant care se desprinde din textul citat. 8. 7. Neoromantică) 35 Pă când abia se vede a soarelui lumină În vârful unui munte.Descoperit-am lacul între păduri. 7. şi-n curând s-alină. 4. 5. vremelnică stăpână. 16 . Prezintă semnificaţia titlului. Peste culmi încet amurgul moare Şi-ntors cu faţa cătr-apus Dă semne nopţii din ponoare 1. încet şi luna. Se-ntunecă prin văi cărarea Şi-i umbră peste sat. Comentează. Din ochi clipeşte-ncet cicoarea Şi-adoarme-apoi şi ea.. pe fruntea unui nor.10 rânduri. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. Ce-ar fi dădut extaze lui Richter* şi lui Tieck*. 3. 3. Explică utilizarea cratimei în structura „haine-ntunecate”. Iar roşul mac închide floarea. Transcrie două cuvinte a căror formă nu mai corespunde normelor limbii literare actuale. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul soare. Pe muchea cea mai naltă. de mă aşez cu jale. Şi zefirul mai rece începe de suspină P’ în frunze. 9. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 2. 6. (G. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. identificate în text. Înserare) 36 ] Prin vişini vântul în grădină Cătând culcuş mai bate-abia Din aripi. Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al naturii. Căci ziua-ntreag-a tot cântat Şi tace-acum gândind aiurea. în relaţie cu textul citat. prin reliefarea a două trăsături existente în text 8. P’ acea plăcută vreme. P’ acea singurătate ce ochiul sus priveşte. ……………………………………………………. Când razile de soare natura stăpânesc. ţilindrul cel gigant. pe câmpie cevaşi mai tărişor. Menţionează două teme/ motive literare. Din ape ies sirene şi o undină* gotă. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă. ultima strofă. Comentează. Prezintă semnificaţia titlului. ultima strofă. (Vasile Cârlova. Sub dealuri amurgeşte zarea. Încet. Îndată ce şi umbra de noapte se iveşte Grămezile de stele încep de strălucesc. De sgomot mai de laturi eu totd’ auna viu. Cu mâinile la spate vâr faţa-n redingotă. în astă tristă vale. Eu cred c-a obosit pădurea. 1. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie 5. Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra sensul conotativ şi sensul denotative al cuvântului a (se) întuneca 4. în relaţie cu textul dat. Iar eu mă pierd în codri solemn şi elegant. Explică utilizarea apostrofului în structura p’ acea. turlă. c-o frunte mai blajană Îşi caută de cale adesea mulţumind. 6. C-un tic Mărunt tic-tic din vestă ceasornicul măsoară Tăcerea greieroasă ce valea împresoară. Exemplifică două imagini artistice diferite. 9. Singurătăţii încă petrecere de ţiu. Se urcă pe Orizon câmpiile albind. 2. Călinescu. Exprimă-ţi o opinie argumentată despre rolul verbelor la modul indicativ. timpul prezent. prezente în poezie. Şi plină de plăcere. În cap îmi creşte. în textul dat. în 6 . în 6 .10 rânduri.

Ca voi. să-mi pari o piatră seacă”. 9. în textul citat. Transcrie două structuri care exprimă. în voie. (Aron Cotruş. Munţii mei!. frumoasă lume. (George Coşbuc. În coaja lui tirană. Duşmani şi prieteni. prezent în text. în 6 .. pe creştete de hău.. de-al cărnii mele jug Despotic. în drumul către soare. frumoasă lume.. 2. să scap. 7. 9. 4.10 rânduri. de tine. De piedica-mi de humă.. zilnic.. 5. Despovărat de zgura părerilor de rău. nemărginirea oarbă. Iar tu. Şi aţi ţâşnit spre cer – revolte uimitoare – Să împietriţi pe veci. în discursul liric. Să mă înalţ – sălbatic. Comentează. Pastel) 37 În frământări aprinse. Când inima-mi. Cotropitori. Oceane de văzduhuri s-or lumina rotund Prin stele-arhipelaguri şalupa mea să treacă. în relaţie cu textul citat Şi de pe vârf de munte mă voi sui pe-un nor. 2. statornic curcubeu – În setea-mi de lumină.. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. Exprimă-ţi o opinie argumentată despre rolul verbelor la modul indicativ. Explică rolul liniilor de pauză în textul poetic da 3. 8. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. Alcătuieşte câte un enunţ în care cuvintele drum şi sete să aibă sens conotativ. în lupte uriaşe. Cu creştetul în nouri.10 rânduri. 6. Desmărginire) 17 . spumoasă. odată. în legatură cu textul dat. să fug. 4. slut şi-omorâtor de greu. Menţionează câte un sinonim contextual pentru cuvintele amară şi azur. Scrie câte un sinonim contextual pentru cuvintele zadarnic şi nemărginire. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat.. Motivează titlul poeziei. Aţi spart pământul aspru ce v-a ţinut în faşe. Cu sufletu-mi ce totul râvneşte să absoarbă. 3. în 6 . 8. Prezintă semnificaţia titlului.. 5. cutremurată va fi. Interpretează semnificaţia verbelor la timpul viitor. timpul perfectul compus. Amară frumuseţe. pe care îl consideri esenţial în transmiterea mesajului acestei poezii. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în poezia citată. 7. ultima strofă. Unind într-o sforţare puterea voastră toată. ideea de posesie. Voi sfărâma sub pleoapă tot spaţiul din jur Şi-mi voi culca suspinul pe norul meu: şalupă Ritmată de arhangheli. Mă va-nvăli. în textul dat.Ea-mbracă haine-ntunecate Şi liniştit din aripi bate Plutind tăcută-n sus. ultima strofă. Explică utilizarea virgulelor în versul „Iar tu. Ca dintr-o strâmtă ocnă să scap odat’ din mine: Să ies. în carnea-i milenară. Cu aripile vâsle prin valul de azur. Munţii) 38 1. 1. 6. fâşii voi deslipi-o. pământ rătăcitor. (Nichifor Crainic. Am sângerat zadarnic. O pretutindenească vibrare de lumină Şi m-oi topi în boare de muzică divină. Precizează un simbol literar. Şi străbătând. m-am opintit mereu. Numeşte două teme/ motive literare prezente în poezie. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul inimă. o munţii mei. Ca voi. Comentează. o zi de-adio. Zi grea. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. să-mi pari o piatră seacă Scăpând rostogolită spre-adâncuri fără fund. la proră şi la pupă.

Şopteşte-mi vorbe clare. 3. de umeri mă cuprinde. sugestie.. prezentă în textul dat.. sfioasă şi firavă. Spre specii calde.. 6.. un vers care conţine un adjectiv cu valoare expresivă. ideea/ o idee poetică identificată în textul dat. Mânând în turme zei. Transcrie. să-nţeleg Ori şuieră preziceri şi colinde Să fie iarnă pentr-un ev întreg.. 6.. 5.. populând estrade La circul interzis pentru cei vii... de-atunci şuvoaie-ntregi de clipe şi-au vărsat luminile în vânt! Iedera-mbătată de cuvânt muşca zidul nalt ca să nu ţipe şi mereu. Explică utilizarea cratimei în structura „să-nţeleg”. iedera-ncerca fără de spor să i se-nfăşoare pe picior... Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate.. linge glezna pietrelor. ideea poetică/ o idee poetică centrală... 4.. identificată în textul dat... o personificare. 9. în fragmentul dat....... care să conţină un epitet dublu...10 rânduri. 4. streşini şi firide... se alintă seara sub fereastră. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate.39 Cum roade visul firea cea aeve Cu fiecare noapte mai adânc.. Transcrie două structuri/ fragmente de vers care conţin imagini ale naturii. Menţionează două teme/ motive literare. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. Iedera îndrăgostită) 41 1. . prelungi. două cuvinte care aparţin câmpului semantic al arhitecturii. din textul dat. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul pământ 4. Într-o zi. Cum creşte jalea-n tagma suferindă A chipurilor în amurg plăpând..... 5. deschide nişte oarbe. Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra sensul denotativ şi sensul conotativ al cuvântului oglindă. pântece de noi cariatide* şi. el i-a spus: – Vrei să stăm de vorbă? Vino sus. 5..... mereu îşi ia avânt. Cum se lipesc cu toţii de oglindă Să treacă dincolo cât mai curând. de-atunci şuvoaie-ntregi de clipe". Zgribulită-n cuibul ei amar de pământ. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. 8. Nu mă lasa. în 6 . reflexivitate). reflexivitate). Explică utilizarea cratimei în structura „nu-ţi va păstra”.. Comentează. mişcă braţe gingaşe. Nici pasărea sub domuri vegetale. Transcrie. sihastră. înalţa coloane şi-arhitravă*. 3. 7. sugestie. Iat-o: frunză palidă. (Ştefan Augustin Doinaş. 3.... 2.. Explică semnificaţia alternării modurilor şi a timpurilor verbale.. 2.. respectiv. menandri. 9. Explică utilizarea virgulei în versul „Ah.. 7. Motivează scrierea cu literă mică la începutul unora dintre versurile poeziei.. stropit pe mâini cu var. Scrie câte un sinonim contextual pentru cuvintele jale şi năluci. (Leonid Dimov. zâmbindu-i. 8. 18 . prezentă în textul dat 1.. în 6 .. în relaţie cu textul poeziei. Scrie câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor mlădios şi a plăsmui. Ah. Alcătuieşte un enunţ în care cuvântul apă să aibă sens conotativ. 2.. Comentează.10 rânduri. Prezintă semnificaţia titlului... Să fie iarnă) 40 Meşterul... Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. 1. ambiguitate.. din a doua strofă.. ambiguitate.. Cum nasc apoi năluci în cavalcade Gonind uşor spre porturi sidefii..* eve* Şi cavaleri cu lire la oblânc. suind cu soarele pe dungi. prezente în textul dat 6.. Transcrie câte un vers/ o structură.. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă a textului dat.

prezentă în textul dat. De poţi s-auzi în el al undei şopot. Comentează. Comentează. Prezintă semnificaţia titlului. Alcătuieşte câte un enunţ în care cuvintele gură şi toamnă să aibă sens conotativ. m-am gândit că eşti frumoasă. Explică semnificaţia a două figuri de stil identificate în prima strofă 7.10 rânduri.10 rânduri. prezentă în textul dat. ideea/ o idee poetică identificată în textul dat. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate.10 rânduri. că aş vrea să fii întotdeauna a mea… Şi gândul mi se părea cuminte şi firesc. nici crinii-orgolioşi ce ţi-au întors spre tine-nfioratele petale nici apele. Transcrie un vers în care apare o imagine a femeii iubite 5. 7. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 4. Ce plină e ca toamna mierea-n faguri. îngereşte. nevăzută. strofa a doua. reflexivitate). ideea/ o idee poetică identificată în textul dat. 6. Prezintă două elemente prin care se realizează subiectivitatea în textul dat 8. Ce aspru mişcă pânza de la steaguri Trezind în suflet patima şi ura – Dar iar cu dulce glas îţi împle gura Atunci când Amor timid trece praguri! De l-am aflat la noi a spune n-o pot. 9. Banală) 43 1. 3. ambiguitate. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor timid şi trezind. sugestie.. Am plecat apoi cu tine prin viaţă – desigur. totul e roz şi plin ca în literatură sau ca într-un refren de tangou… În clipa asta ţi-am simţit buzele pe gură… Cu toate că eşti frumoasă. Explică utilizarea punctelor de suspensie în versul „Aceste toate singur nu le judec…”. 6. 2. nu ştiu de ce te urăsc în acest moment… (Geo Dumitrescu. Alcătuieşte câte un enunţ în care cuvintele mână şi ochi să aibă sens conotativ. în 6 . în 6 . Transcrie două structuri/ versuri care conţin imagini artistice ale „iambului”. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor firesc şi urăsc 2. Nimic) 42 7. Explică utilizarea punctelor de suspensie în versul „că aş vrea să fii întotdeauna a mea. că te iubesc.. Ca s-o aştern frumos în lungi şiraguri.nici trestia cu mlădiosu-i tors. punând mâna la ochi. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. 3. Ilustrează conceptul poezie lirică. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă. Menţionează două teme/ motive literare. fugarnice cristale. nici firele pe care-ades le-ai tors sunându-le cu degetele tale. Menţionează două teme/ motive literare. 8. 19 . prezente în textul dat. 5. De mult mă lupt cătând în vers măsura. Astăzi. reflexivitate). hrănindu-se cu aşteptări mereu: nimic din tot ce-a plăsmuit natura nu-ţi va păstra fiorul şi măsura mai credincioase decât versul meu. ca tine.”. nici stalactita palidă ce creşte. Ce fără piedici trec sunând cezura*. prin evidenţierea a două trăsături identificate în textul citat. deşi faptul că te iubesc îmi apare evident. în relaţie cu textul poeziei date. 4. 9. 1. ambiguitate. prezente în textul dat. Motivează scrierea cu literă mică la începutul unora dintre versurile poeziei 8. (Ştefan Augustin Doinaş. în 6 . 9. Comentează.sugestie. cu toate că în definitiv n-ai făcut decât să mă săruţi. în care anii tineri ţi i-ai stors.

Explică utilizarea cratimei în structura „parc-ai vrea”. Menţionează două teme/ motive literare. mai blând şi pudic. 2. Cu braţele-amândouă de gâtul meu te-anini Şi parc-ai vrea a-mi spune ceva… apoi suspini… Eu strâng la piept averea-mi de-amor şi frumuseţi. Departe sunt de tine…) 1. 6. 3. 9. 2. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor clipă şi pururi. Stau în cerdacul tău…) 45 Departe sunt de tine şi singur lângă foc. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. cu mâna ta cea fină În val de aur părul despletind. Puternic iar – de-o vrea – e pururi iambul*. În sărutări unim noi sărmanele vieţi… O! glasul amintirii rămâie pururi mut. 7. Petrec în minte viaţa-mi lipsită de noroc. în 6 . 7. (Mihai Eminescu. prezente în textul dat. 20 . 8. Deasupra-mi crengi de arbori se întind. L-ai aruncat pe umeri de ninsoare. Prezintă semnificaţia titlului. Desfaci visând pieptarul de la sân. În întuneric ochii mei rămân. 8.10 rânduri. Ai obosit. Se toarce-n gându-mi firul duioaselor poveşti. Că sunt bătrân ca iarna. ultimele patru versuri. 5.De e al lui cu drept acest preambul – Aceste toate singur nu le judec… Dar versul cel mai plin. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă. 4. Alcătuieşte câte un enunţ în care cuvintele a bate şi întuneric să aibă sens conotativ. 6.10 rânduri. în relaţie cu textul poeziei date. Alcătuieşte câte un enunţ în care cuvintele foc şi ochi să aibă sens conotativ. apartenenţa poeziei la romantism. cu mâni subţiri şi reci. Dar prin fereastra ta eu stau privind Cum tu te uiţi cu ochii în lumină. Motivează. (Mihai Eminescu. că tu vei fi murit. prezente în textul dat. Transcrie două structuri/ versuri care conţin imagini ale fiinţei iubite. Stau în cerdacul tău… Noaptea-i senină. 3. 5. reflexivitate). prin evidenţierea a două trăsături existente în text. prezentă în textul dat. ambiguitate. Transcrie două structuri/ versuri care conţin imagini ale fiinţei iubite. Ş-alături luna bate trist în geamuri. strofa a doua. Comentează. sugestie. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor senină şi mişcă. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. Aducerile-aminte pe suflet cad în picuri Redeşteptând în faţă-mi trecutele nimicuri. 9. vei fi murit de mult! (Mihai Eminescu. Explică utilizarea cratimei în structura „sufli-n lumânare”. Crengi mari în flori de umbră mă cuprind Şi vântul mişcă arborii-n grădină. cum dup-o clipă din braţele-mi te-ai smult… Voi fi bătrân şi singur. Să uit pe veci norocul ce-o clipă l-am avut. în 6 . Ş-atuncea dinainte-mi prin ceaţă parcă treci Cu ochii mari în lacrimi. Optzeci de ani îmi pare în lume c-am trăit. Comentează. 4. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în primele patru versuri ale poeziei. Prezintă semnificaţia titlului. Menţionează două teme/ motive literare. Să uit. Iambul) 44 1. Încet te-ardici* şi sufli-n lumânare… Deasupră-mi stele tremură prin ramuri. în relaţie cu textul poeziei date. Cu degetele-i vântul loveşte în fereşti.

prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. Explică rolul cratimei în structura „spre tine-ntorn”. mai aproape. existente în poezie. Prezintă semnificaţia titlului. Explică semnificaţiile a două figuri de stil diferite. 7. Poate de mult s-a stins în drum În depărtări albastre. 9. în 6 – 10 rânduri. 7. Precizează câte un sinonim contextual pentru cuvintele a pieri şi amor. pe baza cărora este realizat tabloul cosmosului. 1. iubita mea. 3. Dar vai. Mai încet. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul inimă. Motivează încadrarea poeziei în lirica romantică. Sufletu-mi nemângâiet Îndulcind cu dor de moarte. 3. Aproape. Explică semnificaţia unei figuri de stil din a doua strofă. 5. 6. Comentează. Că mii de ani i-au trebuit Luminii să ne-ajungă. prin referire la două caracteristici 21 . Cum oare din noianul de neguri să te rump. Peste vârfuri trece lună. Peste vârfuri) 48 La steaua care-a răsărit E-o cale-atât de lungă. Femeie între stele şi stea între femei. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. Şi faţa mea în lacrimi pe faţa ta s-o plec. Explică semnificaţiile a două figuri de stil diferite. 2. Motivează încadrarea poeziei în lirica romantică. prin referire la două caracteristici prezente în text. 9. cu părul lung. De mă găsesc iar singur cu braţele în jos În trista amintire a visului frumos… Zadarnic după umbra ta dulce le întind: Din valurile vremii nu pot să te cuprind. Prezintă semnificaţia titlului. 6. 8. iubite înger scump”. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor umbra şi zadarnic. 5. Evidenţiază rolul virgulei în versul „Să te ridic pe pieptu-mi. iubite înger scump. Transcrie două versuri care conţin o descriere specifică imaginarului poetic eminescian. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. Cu sărutări aprinse suflarea să ţi-o-nec Şi mâna friguroasă s-o încălzesc la sân. mai departe. din ultima strofă. 6. în 6 – 10 rânduri. tot mai încet. Din valurile vremii…) 47 1. 8. prima strofă. Motivează încadrarea poeziei în lirica romantică. 4. Alcătuieşte câte un enunţ în care cuvintele lacrimă şi a încălzi să aibă sens conotativ. (Mihai Eminescu. De ce taci. un chip aievea nu eşti. astfel de treci Şi umbra ta se pierde în negurile reci. prin evidenţierea a două trăsături prezente în text. În ochii fericirii mă uit pierdut şi plâng. în relaţie cu textul poeziei date. Menţionează două teme/ motive literare romantice. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. pe inima-mi s-o ţin. 2. 5. pe baza cărora este realizat tabloul naturii 7. Motivează structurarea textului sub forma unui monolog adresat. 3. 4.46 Din valurile vremii. 2. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul cale. în relaţie cu textul poeziei date. 1. Dintre ramuri de arin Melancolic cornul sună. când fermecată Inima-mi spre tine-ntorn? Mai suna-vei dulce corn. Să te ridic la pieptu-mi. bălai – Şi faţa străvezie ca faţa albei ceri Slăbită e de umbra duioaselor dureri! Cu zâmbetul tău dulce tu mângâi ochii mei. Transcrie două versuri care conţin o descriere specifică imaginarului poetic eminescian. Şi întorcându-ţi faţa spre umărul tău stâng. Pentru mine vreodată? (Mihai Eminescu. primul catren. Mai departe. Comentează. Codru-şi bate frunza lin. Evidenţiază rolul virgulei din a doua strofă. răsai Cu braţele de marmur. Alcătuieşte câte un enunţ în care cuvintele lună şi inimă să aibă sens conotativ 4.

dulce ca o zi de vară. primele patru versuri prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. în 6 – 10 rânduri. 8. parfumate. Comentează. 9. Departe doară luna cea galbenă – o pată. apeşi gura ta de foc Pe-ai mei ochi închişi ca somnul şi pe frunte-mi în mijloc. 5. 1. cu mânuţe albe. Tot astfel când al nostru dor Pieri în noapte-adâncă. 9. Iar peste mii de sloiuri de valuri repezite O pasăre pluteşte cu aripi ostenite. pân’ ce genele-mi clipesc. Pân-eşti clară ca o rouă. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. Lumânarea-i stinsă-n casă… somnu-i cald. 22 . primul catren. Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra polisemia cuvântului departe.. dulci. în 6 . (Mihai Eminescu. 4. Alcătuieşte câte un enunţ în care cuvintele lumină şi frunte să aibă sens conotativ. pân-eşti dulce ca o floare. 7. iubito. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. Cu-ale tale braţe albe. Prezintă semnificaţia titlului. Noaptea…) 50 prezente în text. Explică semnificaţiile a două figuri de stil diferite. moi. Pe când a ei pereche nainte tot s-a dus C-un pâlc întreg de păsări. Motivează încadrarea versurilor în lirica romantică. Pân’ nu-i faţa mea zbârcită. molatic. 8. 8. 9. Prezintă semnificaţia titlului. Explică semnificaţia a două figuri de stil diferite din textul dat. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. De câte ori. de noi mi-aduc aminte. O! Desmiardă. 1. pân’ nu-i inima bătrână. Albă ca zăpada iernei. pe-al meu piept capul ţi-l culci Ş-apoi ca din vis trezită.Iar raza ei abia acum Luci vederii noastre. Şi surâzi. Transcrie două versuri care conţin o descriere specifică imaginarului poetic eminescian 6. pân-eşti jună ca lumina cea din soare. cum râde visul într-o inimă-ndrăgită. pierzându-se-n apus. pân’ ce fruntea-mi este netedă şi lină. Explică rolul cratimei în structura „Pe-ai mei ochi”.10 rânduri. Tu grumazul mi-l înlănţui. O! Desmiardă. în 6 – 10 rânduri. Comentează. Oceanul cel de gheaţă mi-apare înainte: Pe bolta alburie o stea nu se arată. De pe fruntea mea cea tristă tu dai viţele-ntr-o parte. în relaţie cu textul poeziei date. Pân’ ce mintea îmi adoarme. iubito. Aruncă pe-a ei urmă priviri suferitoare. Precizează două planuri temporale pe baza cărora este structurat textul. Lumina stinsului amor Ne urmăreşte încă. Dintr-un colţ pe-o sofa roşă eu în faţa lui privesc. Prezintă semnificaţia titlului. Netezeşti încet şi leneş fruntea mea cea liniştită Şi gândind că dorm. Atunci tu prin întuneric te apropii surâzândă. în relaţie cu textul poeziei. pe baza cărora este realizat tabloul iubirii 7. Evidenţiază rolul liniei de pauză în versul „Departe doară luna cea galbenă – o pată” 3. prin reliefarea a două trăsături existente în text. (Mihai Eminescu. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul foc. rotunde. prin referire la două caracteristici prezente în text. 3. 6. La steaua) 49 Noaptea potolit şi vânăt arde focul în cămin. 2. Nici rău nu-i pare-acuma. lin. 5. braţele-ţi îmi înconjoară Gâtul… iar tu cu iubire priveşti faţa mea pălindă. 4. ea moare. şireato. Motivează încadrarea poeziei în lirica romantică. Azi o vedem şi nu e. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. Icoana stelei ce-a murit Încet pe cer se suie: Era pe când nu s-a zărit. Scrie câte un sinonim contextual pentru cuvintele ostenite şi pierzându-se 2. Visându-se-ntr-o clipă cu anii înapoi. Pe genunchi îmi şezi. ultimul catren. în relaţie cu textul poeziei date.. nici bine nu . Comentează.

.. fierbinte. ……………………………………… Te-nalţi prelung. Comentează..... 2... Menţionează două teme/ motive literare.. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul lume. E-aşa de lungă vremea de când nu mai e azi 1.10 rânduri. reflexivitate). auzi cum ploaia stinge fanarele cu gaz.. prezente în poezie.. şi fetele aşteaptă în uliţa murdară tăcerea care cade în fiecare seară... 4... 5. sugestie.10 rânduri.. şi factorul. Suntem tot mai departe deolaltă* amândoi. Vântul nisip aduce. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în ultimele două versuri ale textului dat... Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al naturii. Explică rolul virgulei din primul vers... Din ce în ce mai singur mă-ntunec şi îngheţ. Transcrie un vers care conţine o locuţiune verbală folosită cu efecte expresive. Prezintă semnificaţia titlului. alunecându-şi raza-ncet. Balada lunii) 52 În târg miroase a ploaie.. Din fiecare-ndrăgostit – poet.. În case oameni simpli vorbesc pe ovreieşte. 6.. ultimele cinci versuri. Tu din întâia lacrimă fugară Făcuşi izvorul de dureri: iubirea… Iar farmecul tău blând şi liniştit Făcu. în relaţie cu textul poeziei date. a toamnă şi a fân. 5. în plămân. vin lent după-un zaplaz.. de şes. (Mihai Eminescu... 4. iubito. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. cu pantofi galbeni.. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor tăinuit şi fugară. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. prezentă în textul dat.. la grilajul de iederă coclit.. (Horia Furtună. cu gluga pe cap. în 6 .ambiguitate.. prezente în poezie... Din fiecare om – îndrăgostit.. 2. prin evidenţierea a două caracteristici identificate în text. ………………………………………………………… Bătrânii de la casa cea veche ne-au ieşit în poartă. 7 Motivează.... cuminte... şi-aveau în ochi un zâmbet de iaz. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua. Evidenţiază două trăsături ale descrierii prezente în prima secvenţă din textul citat 6..... Gâşte. prin evidenţierea a două trăsături. 7 Argumentează. tinereţea! Trecutu-i lângă lampă şi plină e oglinda cu cute în obraz. în textul dat. cum învecheşte frunza în clopote de-aramă – auzi tăcere lungă şi gri care e toamnă şi diligenţe care vin din Dorohoi.. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice 9.. 8....... Menţionează două teme/ motive literare. Căruţe fugărite de ploaie au trecut.. De câte ori. 9. Pe când desfaci strălucitoare cerul Ca să domneşti pe somnul lumii....) 51 1.. coexistenţa tradiţionalismului cu modernismul. 3. 23 ..... 3. şi liniştea în lucruri de mult mucegăieşte... Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. Îţi mai aduci aminte? Îţi mai aduci aminte? ………………………………………………………… Ne-ascund atât de bine albumele cu clampă de-alamă. ultima strofă din cele trei citate. Motivează întrebuinţarea liniei de pauză în versul „Din fiecare-ndrăgostit – poet”. Comentează. şi tăinuit misterul Ca-n alte seri sub discul tău s-adună.. apartenenţa acestuia la unul dintre curentele literare studiate. în 6 . 8. greoi şi surd. Când tu te pierzi în zarea eternei dimineţi. Lună! Întâiul vis sub raza ta lunară Îşi fâlfâie din suflete pornirea.

în 6 -10 rânduri. şi din prăpastia adâncă A biruit în drum pământul. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul chip. prin evidenţierea relaţiei dintre idea poetică şi mijloacele artistice. Precizează valoarea expresivă a pronumelui personal tu. Tu. 6. în text.10 rânduri. Precizează două motive pentru care s-a utilizat cratima în versul „Şi-n barbă plânge tata…”. Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al sacrului. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua. spuma albă prelung şi pătimaş tresare. 7. Căci are dragoste cu cerul de-a pururi mişcătoarea apă Şi-n frământarea ei păgână ea coasta jgheaburilor sapă. două cuvinte care aparţin câmpului semantic al satului. Şi ele-adorm de tine alinate. Comentează. Motivează întrebuinţarea cratimei în versul „Şi ele-adorm de tine alinate”. Biserică cu porţi neîncuiate. Iubirea mea) 55 De ce m-aţi dus de lângă voi. 8. Cu picuri ce se înfioară de chipul unui veşnic soare! (Octavian Goga. Cu pumnii sfarmă-n jur tărâmul şi urlă de amar ce-o doare. Dar tu rămâi de-a pururea senină. 3. El creşte azi şi creşte mâne. asemeni acestei largi cetăţi de unde. cu valuri lung clocotitoare. ambiguitate. de cer şi de lumină dornic. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. Menţionează două teme/ motive literare. penultima strofă. 8. 5. Când în adânc se prind în horă strălucitoarele nisipuri… * Aşa-i iubirea mea. 1. 1. Înfiorată. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice 9. Alcătuieşte două enunţuri prin care să ilustrezi polisemia verbului a bate 4. Prezintă două argumente privind apartenenţa textului dat la tradiţionalism. Motivează scrierea cu iniţială majusculă a substantivului Poezie. prezente în poezie. Transcrie. tainică. 5. Atâtea curcubeie tremur în valvârtejul ei de picuri. Herţa) 53 1. Evidenţiază valoarea expresivă a verbului la modul conjunctiv din prima strofă. Căci nu-i pribeag ce-n faţa ta se-nchină C-o lacrimă să nu-ţi spele altarul. 24 . (Octavian Goga. Transcrie. 3. Comentează semnificaţia unei figuri de stil identificate în ultima strofă 7 Precizează valoarea expresivă a adverbului aşa din ultima strofă. reflexivitate). două cuvinte/ structuri aflate în relaţie de antonimie 2. în 6 . prezentă în textul dat. 4. De ce m-aţi dus de-acasă? Să fi rămas fecior la plug. puterile-şi învie. Drumeţ slăbit. 9. sugestie. Să fi rămas la coasă. 2. Explică semnificaţia alternării a timpurilor verbale în primul catren al textului dat. Precizează rolul unui semn de punctuaţie din versul „Spre ceriuri braţele-şi întinde să-i vie dragul mire: Soare!”. Sonet*) 54 În munţi cu creştetele sure. Prezintă semnificaţia titlului. Îşi spovedeşte patimile ţie. din albă inimă de stâncă S-a plămădit în taină lacul. 4. curată Poezie. din prima strofă. Tu le asculţi pe toate deopotrivă Şi le opreşti neghina şi amarul. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. din prima strofă. Tot sufletul la poarta ta când bate. Spre ceriuri braţele-şi întinde să-i vie dragul mire: Soare! Când razele nepotolite sărută faţa undei clare. Adâncul ei se pierde-n taina nemărginirilor profunde. în relaţie cu textul poeziei date. 6. Cu vifore şi curcubeie.şi stearpă şi molâie ca o convalescenţă. Comentează. prima strofă. (Barbu Fundoianu. 3. 2. Tu neamurile gândurilor toate Cu drag le laşi la pragul tău să vie. Pe veci în matcă nestatornic. Păcate vin sub bolta-ţi milostivă. din primul vers.

M-aş fi-nsurat când isprăveam Cu slujba la-mpăratul. Precizează rolul cratimei în structura „dac-am strâns”.Atunci eu nu mai rătăceam Pe-atâtea căi răzleţe.10 rânduri. Cu rugi la Preacurata. 6. Prezintă semnificaţia titlului. în relaţie cu textul poeziei date. 5. triumfători – nu bănuim că sub vâltori nu-nfrângem viaţa. mamă. Menţionează două teme/ motive literare. 1. şi fuge de la mine! Îmi cere… nu-ş’ ce-mi cere! Şi nu ştiu ce i-aş da. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor tumult şi am strâns. pe baza a două argumente. În braţe n-am nimic şi parcă am ceva. din strofa a treia. prezente în poezie. Precizează măsura şi rima versurilor din ultima strofă. zâmbim c-am mai învins o zi. 7 Motivează. Menţionează două elemente de prozodie.10 rânduri. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. înspumegaţi.. (Radu Gyr. Bătrâni) 56 În orice zi. ultima strofă. Dar noi. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua a poeziei. prin evidenţierea relaţiei ideea poetică şi mijloacele artistice. şi rece. murim mai mult. ce mă doare! Şi pieptul mi se bate. Şi-aveaţi şi voi în curte-acum Un stâlp la bătrâneţe. în 6 . ……………………………………. să-ţi zică: «Moşu…» Le-ai spune spuză de poveşti… Cu Împăratul Roşu… ……………………………………… Aşa… vă treceţi. Un foc s-aprinde-n mine. Şi cald. nu ştim ce viermi profunzi ne rod. ultima strofă. din textul dat. Victorii negre) 57 „Vezi. încadrarea textului în lirica tradiţionalistă. în loc să izbucnim în plâns.10 rânduri. mamă. două cuvinte a căror formă nu mai este acceptată de DOOM2. 1. Prezintă semnificaţia titlului. în 6 . obrajii-mi se pălesc! Ah! inima-mi zvâcneşte!. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua. Comentează. Precizează valoarea expresivă a persoanei I plural. în textul dat. Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra omonimia cuvântului veste 4. 3. în 6 . prezente în poezie. Comentează. că-mi furnică prin vine. bieţi bătrâni. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 8. în inimi dac-am strâns izbânda unei zile vii.. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în penultima strofă. 6. Comentează. ne vrem granit. 4. 25 . Precizează rolul virgulei în ultimul vers al primei strofe 3. 7 Motivează scrierea cu literă mică la începutul unora dintre versurile poeziei. 9. ci murim.. 9. din text. Îmi ard buzele. 5. 5. murim puţin. Şi-n barbă plânge tata… (Octavian Goga. 7 Motivează prezenţa a două tipuri de lirism (subiectiv şi obiectiv) în textul dat. Ne credem stânci. 8. 2. viermuit… Ca nişte fluvii clocotim. 2. Transcrie. 6. uite. Mulţimi de vineţele pe sân mi se ivesc. strofa a doua. Menţionează două teme/ motive literare. la orice pas. precizându-le forma literară actuală. Şi plânge mama pe ceaslov. 8. cu-atât apunem ceas de ceas. Transcrie. răcori mă iau la spate. Mi-ar fi azi casa-n rând cu toţi… Cum m-ar cinsti azi satul… Câţi ai avea azi dumneata Nepoţi. Cu cât părem mai viu tumult. o locuţiune adverbială care exprimă ideea trecerii timpului. în relaţie cu textul poeziei date. În viaţa ca un rumen rod stă miezul morţii. la alegere.

4. O. Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra polisemia verbului a răspunde. El n-ar dori să-l recunoască Pe lume nimeni niciodată. Încântec sau descântec pe lume s-a lăsat. plâng. 6. 7. Nu e om pe lume… A pornit furtuna pe-nverzite ape… 1. Comentează.10 rânduri. Prezintă două elemente prin care se realizează subiectivitatea în textul dat. un vers care conţine un element de portret. Să treacă nebăgat în seamă. ……………………………………………………. Mă cufund în lacrămi. măicuţă. încete plânsul! Sufletele doarmă!. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a patra. de stele semănat. Unde-i mâna albă care să mă scape? E miros de moarte. Tăcere este totul şi nemişcare plină.10 rânduri. prin evidenţierea a două trăsături existente în text. trudit de cale. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. prezentă în textul dat. din mijlocul tăriei Veşmântul său cel negru. S-asculte dus şi nici să-i vină În minte cânturile-acele. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor pururea şi trudit. ce-n braţele somniei Visează câte-aievea deşteaptă n-a visat. reflexivitate). Precizează rolul virgulei şi al semnului exclamării din structura „O. S-audă cântecele sale Cântate de la vreo fereastră.. (Ion Heliade-Rădulescu. Precizează valoarea expresivă a verbelor la modul conjunctiv din poezie. 9. 2. în 6 . naltă. Şi nici nu prinz de veste când singură mă strâng. şi ochii-mi văpăiază. 8. 6. tot mai noapte-i noaptea.. primele două strofe. ambiguitate. încete plânsul!”. Iosif. O. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. sugestie. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. apartenenţa acestuia la direcţia modernistă/ la modernism. Cântăreţul) 59 Vânturile nopţii scutură afară Arborii tăcerii. în relaţie cu textul poeziei date. 8. Se-ntoarce-n casa lui sihastră. 9. din text. Motivează. 26 . Zburătorul) 58 9. Transcrie. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin umbră. Pornesc dintr-înşii lacrămi şi plâng. nici vântul nu suspină Şi apele adorm duse. 3. Să poarte pururea o mască Pe faţa lui de chin brăzdată. Comentează. în 6 . Şi tremur de nesaţiu. 1. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. Ca şi o umbră prin mulţime. 5. Prezintă semnificaţia titlului. Ce nici să ştie cum îl cheamă Pe tristul făurar de rime… Doar seara când. nimeni nu răspunde.Că uite. Nu mai vine zarea. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor să scape şi spaimă 2. şi morile au stat. Destins coprinde lumea. ultimele două strofe. 4. 3. 7. în relaţie cu textul poeziei date. Să-i pară-o inimă streină Că suferă şi plânge-n ele… (St. Prezintă semnificaţia titlului. Nici frunza nu se mişcă. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. mă vezi mamă? Aşa se-ncrucişează. Precizează rolul punctelor de suspensie din a doua strofă.” ……………………………………………………… E noapte naltă. 5.

Şi pe-al meu chip. să mă scape? ……………………………………………………… (Emil Isac. folosite în textul dat. Mor în grădini. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice.10 rânduri.Sufletu-mi de spaimă în bucăţi se sfarmă. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în ultimele cinci versuri ale textului dat. Obida vrând să mă înece. 3. să mă scape. ce-n umbră zace. se simte un fior. (Alexandru Macedonski. Curg vălmăşaguri de suspine. (Alexandru Macedonski. Zadarnic firea şi-o preface. în 6 . Ce-ntregul suflet mi-l petrece. 3. E vremea rozelor ce mor – Mor în grădini. Pe sub amurgu-ntristător. 9. Comentează. Prezintă semnificaţia refrenului în poezia citată. Unde-i cerul. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor fior şi vălmăşaguri. Rondelul rozelor ce mor) 61 Din al oglindei luciu rece De apă-adâncă. şi mor şi-n mine – Ş-au fost atât de viaţă pline. unde? A-nceput blestemul groapa să mi-o sape. Şi azi se sting aşa uşor. Comentează. 2. Rondelul oglindei) 62 1. 5. 4. ultima strofă a poeziei. — se desface O linişte de dulce pace. 7. 27 . Explică valoarea expresivă a utilizării punctelor de suspensie din primul vers. şi mor şi-n mine. Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra caracterul polisemantic al cuvântului frunte 4. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul apă. în 8 – 10 rânduri. 2. Menţionează două teme/ motive literare. prezentă în textul dat. prezente în poezie. reflexivitate). Transcrie un vers care conţine o imagine auditivă 6. 7 Motivează reluarea versului „E vremea rozelor ce mor” în cele trei strofe ale poeziei. Transcrie doi termeni care fac parte din câmpul semantic al oglinzii. sugestie. prezente în poezie. Scrie două expresii/ locuţiuni care să conţină cuvântul suflet. 9. Menţionează două teme/ motive literare. E vremea rozelor ce mor. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă a poeziei date. 8. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. Precizează rolul cratimei în versul „Duioase-şi pleacă fruntea lor…” 3. 8. Din al oglindei luciu rece Uitarea numai se desface. 1. Motivează folosirea cratimei în structura „dorul vieţii-n mine”. Unde-i alba mână. 2. Precizează valoarea expresivă a verbelor la indicativ imperfect. O jale e în orişicine. Precizează o valoare expresivă a timpului prezent al verbelor din prima strofă a poeziei citate 6. În tot. Şi-n marea noapte care vine Duioase-şi pleacă fruntea lor… – E vremea rozelor ce mor. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor pace şi vis. Vânturile nopţii…) 60 1. De ce nu-mi răspunde? Vânturile nopţii scutură afară Fără încetare. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. ambiguitate. prima strofă. Chiar dorul vieţii-n mine tace — Izvor ce gata e să sece. 5. Un fel de vis de opium trece Din al oglindei luciu rece.

Transcrie două structuri lexicale ce cuprind o imagine vizuală. din text.. Copaci roşcaţi. Comentează. Selectează. Oh! Alba dimineaţă şi visul ce şoptea. Uscat e liliacul şi nu mai suntem doi. 8. 4. 2. 6. 8. tânguind pustietate.. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. Gemea muşcat de vânturi un stuf de liliac. erau strânşi. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice 9. prin raportare la textul citat. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în poezie.. Pământul revenea în arături tăiat. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. corturi. (Alexandru Macedonski. 9. Motivează încadrarea poeziei în lirica simbolistă. prezente în poezie.. 7. Stuful de liliac) 64 4. ultima strofă a poeziei.10 rânduri. prezente în poezie. 5. Argaţi încovoiaţi grăbiră ca groparii. Prezintă semnificaţia titlului. Atunci acele ramuri de-odată înfloriră Ş-o ploaie azurie vărsară peste noi. 5. 3. respectiv. prin referire la două caracteristici prezente în text. Motivează încadrarea poeziei în lirica tradiţionalistă. prin referire la două caracteristici prezente în text. Ilustrează. Subţiri ca o dantelă urcau mereu din apă Clădiri de nori fantastici ocoale dând pe lac. 7. Cât rece se înmormânta un leş de soare. ambiguitate.. 8. sugestie). doi termeni care aparţin câmpului semantic al suferinţei. Pe drumuri nămolite gemeau care aplecate. O zi din care şoapte de îngeri se coboară Şi vin pe-o adiere să cânte printre flori.Pe balta clară barca molatică plutea. conceptul poezie lirică. Miros de humă şi de cremeni desfunda vechimi. – voioase Zâmbeau în fundul apei răsfrângeri argintoase. 6. Plăpândele lui ramuri abia înmugurite. Precizează valoarea expresivă a adverbului ce din structura „ce repede pieiră”. parii. Exprimă-ţi opinia în legătură cu rolul versului „Oh! Sufletul! – curatul argint de-odinioară”.10 rânduri. Şi norii albi – şi crinii suavi – şi balta clară. Transcrie două versuri care conţin imagini cromatice. Motivează folosirea cratimei în al doilea vers al poeziei. în legătură cu textul dat. Site de ploaie cerneau strâmb din zare. cu freamăte s-au despuiat. Nainte de-a-şi da rodul mureau învineţite Când ea veni să şeadă sub stuful oropsit. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în a treia strofă. Comentează. a doua strofă. Văitându-se pe soarta ce-acolo le-a sădit. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al morţii. Întunecimea a învineţit tăria fierului. prin evidenţierea a două trăsături existente în text. prezentă în textul dat. în 6 . Explică rolul virgulei din primul vers. Treceau cocorii. acele clipe ce repede pieiră. Din vie smulşi. Pe balta clară) 63 Era o zi senină ca fruntea de fecioară Ce e neturburată de-ai patimilor nori. 9. Şi prins de-o rece stâncă pe care vântu-o sapă.. Prezintă semnificaţia titlului. 5. 7. 6. Precizează o valoare expresivă obţinută prin utilizarea frecventă în text a verbelor la perfectul compus şi la imperfect 4. Albeţi neprihănite curgeau din cer. 2. 1. 1. 3. Menţionează două teme/ motive literare. 28 . Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în versul „Fulgere verzi spărgeau în ţăndări iadul norilor”. în 6 . Menţionează două teme/ motive literare. o imagine auditivă. (Alexandru Macedonski. O! Doamne. Şi sufletul – curatul argint de-odinioară – Oh! Sufletul! – curatul argint de-odinioară.

prin referire la două caracteristici prezente în text. Şi versul meu L-o duce. Şi ochii-ţi lăcrima-vor poate Trei lacrimi reci de călătoare. Acuarelă) 66 Şi-ai să mă uiţi – Că prea departe Şi prea pentru mult timp porneşti! Şi-am să te uit – Că şi uitarea e scrisă-n legile-omeneşti. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. 3. Te-oi plânge-n ritmul unui vers. pe trotuare. pierdut. Cu ochii urmări-vei ţărmul. Fulgere verzi spărgeau în ţăndări iadul norilor. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în a doua strofă a poeziei. 3. două structuri/ versuri care conţin imagini auditive. vreun cântăreţ până la tine. 7. ……………………………………………. Cât iar ţipa. Iar tu – Cântându-l ca şi dânsul. prin raportare la textul dat. prima strofă a poeziei. Explică semnificaţia reluării versului „În oraşu-n care plouă de trei ori pe săptămână”. Explică rolul cratimei în structura „în oraşu-n care plouă”. ce suspină Şi se-ndoaie. Peste cocoaşa lumii se târa o scorpie cleioasă.. din text. 2. 2. Ce coboară din umbrele. Şi-nţelegând că mi-eşti pierdută. Precizează valoarea expresivă a adverbului decât din a doua strofă a poeziei. ultima strofă a poeziei. Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al creaţiei poetice. 29 . Demonstrează încadrarea poeziei în lirica simbolistă. Transcrie. 4. Iar eu pe ţărm Mâhnit privi-voi vaporu-n repedele-i mers. 8. Nuci mocirloşi au gâlgâit. Furtună de toamnă) 65 În oraşu-n care plouă de trei ori pe săptămână Orăşenii. stolul cocorilor. Comentează. cu prăbuşiri în înălţimi. Explică valoarea expresivă a adverbului poate. Şi-n oraşu-n care plouă de trei ori pe săptămână. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul pas. prin referire la două caracteristici prezente în text. 9.* În oraşu-n care plouă de trei ori pe săptămână Nu răsună pe trotuare Decât paşii celor care merg ţinându-se de mână. (Adrian Maniu. 4. ca şi mine – Te vei gândi la adorata în cinstea căreia fu scris. poate. Din burlane Şi din cer [. Numărând În gând Cadenţa picăturilor de ploaie. Demonstrează încadrarea poeziei în lirica simbolistă. Merg ţinându-se de mână. 6.] În oraşu-n care plouă de trei ori pe săptămână Un bătrân şi o bătrână – Două jucării stricate – Merg ţinându-se de mână… (Ion Minulescu. Orăşenii pe trotuare Par păpuşi automate. Menţionează două teme/ motive literare. Transcrie două structure/ versuri care conţin imagini vizuale. în 6 . Precizează rolul liniei de pauză folosite în prima strofă. prezente în poezie. 7. Prezintă semnificaţia titlului. date jos din galantare. Comentează.Opaiţe s-au stins abia ivite-n cimitirul cerului Deschis. 6. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 9. în 6 . 1. topindu-se ca noru-n zare. poate.. 8. Umede de-atâta ploaie. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. 5. 5. arzând pucioasă.10 rânduri.10 rânduri. De sub vechile umbrele. Plângându-l. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 1. folosit de două ori în ultima strofă.

. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. în 6 ... Pe marginile albului fiord.. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în a doua strofă a poeziei. prin referire la două caracteristici prezente în text 30 .. Ce n-am cântat-o..10 rânduri... Trei lacrimi reci de călătoare) 67 1. ştiam doar că-i departe Şi-i tare greu de-ajuns unde voiam. Ca-n ziua când te-afunda vaporu-n zare Şi când din ochi lăsai să-ţi pice Trei lacrimi reci de călătoare! (Ion Minulescu.. prin raportare la textul dat. Transcrie două structure/ versuri care conţin imagini vizuale... .Şi-uitând că m-ai uitat. Şi-a fost refrenul unor triolete* Cu care-alt’dată un poet din Nord... bătătorite De-atâţia mulţi porniţi’ naintea mea.. Dar unde-i acel unde nu ştiam Căci nu-l găsisem încă-n nicio carte. Demonstrează încadrarea poeziei în lirica simbolistă. Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al muzicii... 9.. Când am pornit. Am colindat călăuzit de-o stea – Icoana unei lumi întrezărite. A fost un vis. O melodie.... adus din alte ţări De nişte păsări albe – călătoare Pe-albastrul răzvrătit al altor mări – Un cântec trist.10 rânduri... Un vers. Comentează... 7.. Un cântec trist. 3.. 68 (Ion Minulescu.. prezente în poezie 5. 2. în 6 . adus de marinarii Sosiţi din Boston.... ultima strofă a poeziei. Explică valoarea expresivă a utilizării frecvente a verbelor la imperfect în prima strofă. 4. 6. A fost un vis trăit pe-un ţărm de mare..... prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. Cerşea iubirea blondelor cochete. Eu cred c-a fost o scurtă nebunie. 5.. folosit de două ori în text... Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în a doua strofă a poeziei.... Prezintă semnificaţia titlului.. Menţionează două teme/ motive literare. Comentează. Menţionează două teme/ motive literare. Explică valoarea expresivă a adverbului poate.. Norfolk Şi New York.... ce-l cântă-ades pescarii Când pleacă-n larg şi nu se mai întorc.... Dar într-o zi o fată – bat-o focul – Mi-a-ntors din cale pasul obosit… – Unde-aş fi fost de nu m-aş fi oprit Şi nu mi-aş fi vândut ei tot norocul?. Cântec de drum) Tu crezi c-a fost iubire-adevărată.. Precizează rolul apostrofului folosit în structura „alt’dată” 3.. Vei smulge din cadrul palidului vis Întunecatu-mi chip...... 7. 6. Un cântec trist.. 8. Transcrie un fragment de vers/ un vers care conţine o imagine vizuală. niciodată. Precizează rolul liniilor de pauză din primul vers al ultimei strofe. Pe drumuri lungi şi vechi.... Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat.. Tu crezi c-a fost iubire-adevărată? 1.... 8.. 9.. poate. 4. Ce-am vrut să fie Noi nu vom şti-o poate niciodată.. 2. prezente în poezie.. Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al călătoriei. ultima strofă a poeziei.. Dar ce anume-a fost..

. prezente în poezie. 4. 2. 5. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în a doua strofă a poeziei 7.10 rânduri. prezentă în textul dat. prezente în poezie. 3. Transcrie două structuri/ fragmente de vers care conţin imagini vizuale. 4. Oglinda oarbă) 70 Vezi marea: bătrână. De marea întinsă. pârâul zglobiu – iar eu. întinsă. Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al simţurilor. Celei care pleacă) 69 1. Exprimă-ţi o opinie argumentată despre componenta ortografică a textului 8. Precizează rolul cratimei în structura de tipul „care-mi iese”. folosit în strofa a patra. prezente în poezie. Alcătuieşte un enunţ în care substantivul flacără să aibă sens conotativ. nu-i pasă ce ţărm va ajunge. 9. dragostea mea. Prezintă semnificaţia titlului. Menţionează două teme/ motive literare. Scrie câte un sinonim contextual pentru cuvintele roze şi înserare. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. ideea/ o idee poetică identificată în textul dat. Spre tânăra undă privirea-şi aruncă. sugestie). Explică rolul a două semne de punctuaţie diferite din ultima strofă. 3. 1. în 6 . 2. Comentează. 5. 5. Comentează. adâncă. prin raportare la textul dat. Precizează forma literară actuală a cuvintelor nălţimea şi rugei. ambiguitate. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă a poeziei. fără griji. Nu ştie. Firul de sânge care-mi iese din buzunar firul de lână care-mi iese din ochi firul de tutun care-mi iese din urechi firul de flăcări care-mi iese din nări Tu poţi crede că urechile mele fumează dar oamenii au rămas ţintuiţi în mijlocul străzii pentru că în noaptea asta se vor vopsi în negru toate statuile şi va fi insomnia mea aceea pe care o vei cunoaşte o insomnie oarecare de cretă şi de argilă o insomnie ca o sobă sau ca o uşe sau mai bine ca golul unei uşi şi în dosul acestei uşi vreau să vorbim de memorie vreau să mă miroşi ca pe o fereastră vreau să mă auzi ca pe un arbore vreau să mă pipăi ca pe o scară vreau să mă vezi ca pe un turn (Gellu Naum. Din valuri clipind ca din sute de pleoape: Pârâul zglobiu în ea va încape. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 7. ultima strofă a poeziei.. tot sare prin stâncă Un tânăr pârâu ce spumos îşi aruncă. tot mai repede fuge. Prezintă două elemente prin care se realizează subiectivitatea în textul dat. adâncă. 8.Eu cred c-a fost o simplă nebunie! (Ion Minulescu. Asemenea rozelor plăpânde 1. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază subiectivitatea eului liric. (Miron Radu Paraschivescu. De ţărmu-i departe. voiosul şi clarul pârâu: El iute aleargă spre zări fără frâu Şi marea bătrână. nimica nu ştie Zglobiul. 9. 2. El fuge voios. Tu. întinsă. 6. unda lui cea zglobie. marea. Menţionează două teme/ motive literare. Explică valoarea expresivă a adverbului tot. Pârâul şi marea) 71 Tu eşti o albă rugăciune Nălţată-n templul sfânt al vieţei. Precizează rolul virgulelor folosite în primul vers al poeziei 3. Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al naturii. 6. ai aflat ghicitoarea: Tu. Voios. 31 . 4. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (expresivitate. în 6 – 10 rânduri. Menţionează două teme/ motive literare.

de-aş putea cunoaşte-odată. Menţionează două teme/ motive literare prezente în text. Portice* lungi prin care spun anticii Că noaptea se plimba cu molcom pas Caligula* nebun visând suplicii. reflexivitate). 2. prezentă în textul dat. poate.10 rânduri. Vreun băştinaş din alte lumi străbate. Mă veţi lua pe calea de apoi Prin vămile văzduhului cu voi. Tu eşti o sfântă rugăciune Căzând pe frunţi în umilinţă. în 6 – 10 rânduri. Transcrie două cuvinte/ structuri care. 3. Alcătuieşte două enunţuri în care cuvântul lume să aibă sens denotativ. 4. Cine-a cioplit acele chipuri stranii Pe insula pierdută şi pustie 6. Comentează. Explică rolul cratimei în structura „din vremi de-odinioară”. atât amar de drum Şi la fereastra minţii mele bate Cu-o mână străvezie ca un fum… O. ambiguitate. prezente în poezie. prezente în poezie. Pierdut în dulcea pocăinţă. Tu eşti o caldă rugăciune. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor molcom şi steril. 5. 9. apartenenţa poeziei la simbolism. Explică semnificaţia ultimului vers al poeziei. prin evidenţierea a două trăsături existente în textul citat. S-alunece pe lungi priviri de stele. Din voi nicio fărâmă n-a rămas. Glasuri) 73 1. se află în relaţie de antonimie 2. 5. pierdut în vreun străin ungher Al cosmosului fără jos şi sus. Fecioara în alb. în 6 . sens conotativ 4. Ilustrează conceptul poezie lirică. 9. glasuri care m-aţi ales popas. 1. 8. 8. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. 5. Numeşte tipul de rimă folosit în prima şi în a doua strofă. Tu eşti o blândă rugăciune. Precizează două situaţii diferite de utilizare a virgulei în textul dat. primul vers al fiecărei strofe. respectiv. 7. 6. Din stele chiar vor fi venind! Sau. Cercetător. 8. Explică semnificaţia a două figuri de stil identificate în a doua strofă. Menţionează două procedee specifice stilului retoric. Sau mă veţi părăsi în drum. prin evidenţierea a două trăsături. Motivează. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază eul liric în textul dat. Cu o privire de madonă. Asemenea binecuvântărei Ce din nălţimea azurie Coboară-n faptul înserărei Pe-un val de lină armonie. stingher. Explică semnificaţia a două figuri de stil identificate în primele două strofe. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. IV) 72 De unde vin? De unde se coboară În mine nălucirea lor adâncă? Vor fi rămas din vremi de-odinioară? Se smulg din vremea ne-mplinită încă? Câte tăceri s-or fi topit în ele. sugestie. Iar vorba ta înaripată E un parfum de anemonă La o icoană întristată. Uitat. Comentează semnificaţia a două imagini vizuale prezente în poezie. Că sunt atât de limpezi şi de pline! Făcute-s pentru nalte bolţi senine. versurile 13 . 7.Ce-n ceasul clar al dimineţei Zâmbesc de rouă tremurânde. Precizează valoarea expresivă a verbelor la timpul viitor.20. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea 32 . 3. în text.10 rânduri. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. La fel cu-atâtea glasuri ce s-au dus? (Alexandu Philippide. Transcrie un vers care conţine un cuvânt format prin schimbarea valorii gramaticale. Misterul rugei fără pată! (Ştefan Petică. 7. Când n-oi mai fi nici eu decât un glas. 1. O. Comentează. 6. în 6 . Comentează ultima strofă.

9. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. Transcrie. peste goluri tremurând… zbor de pasăre uitată deznădejde-ntârziată. cine ştie? Tu. Aeriene fermecătorìi Ţesute parcă numai din sunet şi culoare. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 3. Doar câţiva paşi făcui şi mă oprii În faldurile unor înalte draperii. în relaţie cu textul poeziei. 1. Cărarea suitoare pieri într-o clipită Lăsându-mă în poarta acestei ireale Sonore aurore boreale. Comentează prima strofă. urât. 10. sugestie). Ajunşi în lună n-am găsit decât Un plat pustiu. Precizează valoarea expresivă a verbelor la modul conjunctiv. Da-n stele nu ajung decât poeţii. Precizează rolul punctelor de suspensie din a doua strofă. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. 2. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin substantivul minte. 7. De suflul lor melodios sorbită. prezentă în textul dat. 5. Motivează absenţa predicatelor din enunţurile care alcătuiesc primele strofe. 5. 9. 8. două structuri care conţin imagini vizuale. Secrete şi mistere) 74 În faţa mea pe-ncetul se ivea Un lin urcuş de neagră catifea. Sfinx cu sprânceana încruntată. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul timp 2. Precizează măsura şi rima versurilor din prima strofă. Explică semnificaţia unei figuri de stil prezente în a doua strofă. 9. Numeşte sentimentul dominant care se poate desprinde din poezie. 1. 4. în 6 . Motivează folosirea cratimei în structura „Putea-voi oare fără călăuză”. Putea-voi oare fără călăuză Să dibui puntea dintre privire şi auz Şi cumpănindu-mi firea-ntre-amândouă Să gust cu adâncime şi nesaţiu Senina voluptate nouă A timpului scăpat de spaţiu? (Alexandru Philippide.10 rânduri. O să ajungem oare şi la stele. 8. 4. Ilustrează conceptul poezie lirică. Se află taina ta nedezlegată? Dar ce să dezlegăm? Doar totul piere În timpul fără sens. fără-ncheiere. prin evidenţierea a două trăsături existente în textul citat 33 . Nemăsurat de-nalte şi uşoare. Apropieri) 75 Lumi întregi în fundul mării peşti şi bivoli cu burţi albe creste lungi de os şi salbe. Niciun reazem pentru minte mor privirile-nainte. 3. 7. Prelung şi muzical fâlfâietoare. din prima strofă. şi niciun gând. monstru al fierbintelui Egipt. prin raportare la poezia citată. sărac. 6. steril. Explică semnificaţia unei figuri de stil prezente în ultima strofă. în ce manuscris. În ce papirus. Motivează scrierea cu literă mică la începutul unora dintre versurile poeziei. Aripi reci. poetică şi mijloacele artistice. prezente în text. 6. ambiguitate. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate.Din fundu-ndepărtatei Oceanii Şi le-a adus în braţe. (Alexandru Philippide. Prezintă semnificaţia titlului. ca-ntr-o raclă-n fundul mării. Cu gândul să descoperim în ele Secretul universului şi-al vieţii? 20. Prezintă semnificaţia titlului. 15.

În preajma mea. Transcrie doi termeni din câmpul semantic al timpului. Numeşte două figuri de stil prezente în versul „Tăcut ca vremea. 1. încă mai departe risipită-n moarte? Tu din larg îmi creşte stea. Ascult în noapte. zvâcnit pe peşte. Cocorul) 76 Mi-e sufletul în hrube-adânci boltit: Tăceri străvechi s-adună prin unghere. ……………………………………………. Scrie câte un sinonim contextual pentru cuvintele unghere şi se zbate 2. în 6 – 10 rânduri. Chemând mereu. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. Transcrie. 8. identificată în textul dat. prin somn. 9.Poartă călătoare când te voi ajunge? Eşti sortită oare ochiul să te-alunge. (Alexandru Philippide. toamna. orb ca un mormânt”. Explică folosirea cratimei în structura „s-adună prin unghere”. Comentează. 3. Transcrie două versuri/ fragmente de vers conţinând câte o imagine vizuală. 6. Ca nişte şerpi bătrâni ce m-au pândit. Comentează. Şi cerul orb. 6. Precizează rolul liniei de pauză din ultima strofă a poeziei. Eu am rămas în paza pridvorului străbun. 9. Când şopoteşte valea de cântecele morii. Am mers tăcut alături de carele de boi. Şi mă scobor în mine şi în vreme. sclipind sălbatic toate!. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul viaţă 4. 3.. din strofa a doua. ideea/ o idee poetică centrală. care fac referire la cadrul natural. Tânguitorul glas de veghe geme. ca să am un semn zborul să-mi îndemn. deschide-n gol o gură Cu vineţi dinţi de stele. Cum cade fiecare gând. de ceruri se atinge. Acolo-n pacea nopţii. respectiv una auditivă. Şi simt cum din adânc de suflet. Tăcut ca vremea. pământul geme. 5. care descălecând venea. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. Pământul… Spasm puternic de dragoste şi ură! În fiecare bulgăre un pumn ascuns se zbate.. strofa a treia. în relaţie cu textul poeziei. Un glas în mine prinde să mă cheme.10 rânduri. gârbov de veghere. Precizează valoarea expresivă a verbelor la indicativ prezent în textul dat. Ca Negru Vodă.. 2. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie 7. prezentă în textul dat 34 . un cuvânt format prin derivare şi unul format prin conversiune 4. orb ca un mormânt. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (expresivitate. 7. Ca să culeg cu ochii livezile de prun Când alb Negoiu. 8. pe dealuri de podgorii. gândit. Veghe) 77 Acolo unde-n Argeş se varsă Râul Doamnei Şi murmură pe ape copilăria mea. ambiguitate. Mi-am ctitorit viaţa pe dealurile toamnei. La căpătâiul meu de veghe sunt. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în versul „Acolo-n pacea nopţii pe drumuri de podgorii”. Când neaua lunii ninge pe sălcii de zăvoi. (Camil Petrescu. greu. 5.. deasupra. în 6 . Prezintă semnificaţia titlului. 1. Las altora tot globul terestru ca o minge. Precizează valoarea stilistică a verbelor la conjunctiv din ultimele două strofe. sugestie).

Şi vrrr…un zbor de vrăbii zbucneşte dintr-un gard… Te-apleci mirat. rănit de-un dor târziu. ambiguitate. verde. Sau cai tătari. ia seamă. Sclipeşte Râul Doamnei înspre apus. Alcătuieşte un enunţ în care să foloseşti omonimul cuvântului vie din textul dat. an cu an. Florica e acolo. Străinul) 79 Cât vezi cu ochiul. strofa a treia şi a patra. una auditivă.cu casă. Vaporul taie noaptea şoptitoare 1. reflexivitate). pe-amurg ca pe o ramă Ce-ar străluci din umbra muzeului pustiu. Să stau. Precizează rolul cratimei în structura „amurgu-mbracă”. Şi crezi. 4. Scrie câte un sinonim contextual pentru cuvintele trist şi scâncind. o clipă… Un taur muge. Câmpia e albastră şi-n zare norii ard. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. puţul cu lanţ şi roată ţipă. prezentă în textul dat. Vrrr… timpu-n zbor.10 rânduri. Să desluşesc cum piere trecutul. Pe când îmbracă ţara al iernii alb suman. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie 5. 6. 4. 7. Sălbăticiţi. Pe bancă. în relaţie cu textul poeziei 9. denotativ. pe care cutremurat l-ascult. N-ai auzit. 3. prin referire la două caracteristici prezente în text. Pe drumuri depărtate sunându-şi clopoţeii. de-acum – Şi să aud deodată cu-nfiorare cum Trosneşte amintirea ca o castană coaptă. Explică semnificaţia unei figuri de stil prezente în prima strofă a poeziei. Ctìtorii) 78 1. livezi. Precizează rolul expresiv al utilizării interjecţiei vrrr în poezie. Motivează încadrarea poeziei în tradiţionalism. respectiv. în 6 . pe când afară se stinge orice şoaptă. păpurişul Se-ndoaie-n vântul serii. Un cocor Cu aripa deschisă se ridică Din stuf. prezentă în textul dat. (Ion Pillat. ambiguitate. Precizează rima şi măsura versurilor în a două strofă a poeziei. în 6 . parc. 2. Dar umbrele ostroavelor de plaur Albastrul cenuşiu îl împânzesc. 8. 5. 9. (Ion Pillat. sugestie). 2. Scrie două enunţuri în care substantivul toamnă să aibă sens conotativ.Şi tot visând la vremea când înfloriră teii. sub castanul din vie. Şi peste drumul mare: zăvoiul. Alcătuieşte două enunţuri prin care să evidenţiezi polisemantismul verbului a tăia. Comentează. ultima strofă. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. te aşază. Că ai cuprins Florica*…Dar n-ai zărit. 3. nechează pe un grind. Explică rolul cratimei în structura „s-o vezi”. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. Amurgu-mbracă delta toată-n aur Cu turla unui sat lipovenesc. Din când în când şi-arată luminişul Un ochi de apă moartă. Transcrie două versuri care să conţină o imagine vizuală. 35 . 7. Comentează. pornind aiurea.deodată rupând tăcerea toamnei. sfâşietor de trist scâncind. dând roată fără frică. 6. respectiv. sugestie. Înserează. Privind cenuşa caldă din vatra mea. Străine. Pe-albastra depărtare a luncii de demult. Trecutul meu ce arde sclipind în Râul Doamnei. străine. Explică semnificaţia unei figuri de stil prezente în prima strofă a poeziei. 8. ce venit-ai priveliştea s-o vezi.10 rânduri. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (expresivitate. foşnitor. Prezintă semnificaţia titlului.

în 6 – 10 rânduri. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. Iar din prăpăstiile-adânci se-aude-o stranie vibrare. 5. în ceasul cu nisip Ce curge lin şi sec aceeaşi oră. rolul laitmotivului în poezia lui Iuliu C. la foc de sobă. când dintre munţii solitari. 5. într-un oftat adânc şi greu. (Ion Pillat. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul noapte 4. 9. La Polul Nord) 82 Doctore. la Polul Nord. prin evidenţierea a două trăsături. De aur vânăt cum e pruna. 9. Îngălbenind ca fila dintr-o carte. Transcrie două cuvinte/ structuri care evidenţiază caracterul subiectiv al discursului liric. În lung şi-n larg. Exemplifică. Se văd ieşind ai mărei urşi. Timpul) 81 La Polul Nord. Explică semnificaţia unei enumeraţii identificate în text. Precizează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor nemărginite şi solitari 2. Când dintre văile adânci. Simt mâna-i cum m-atinge ca o moarte. prezenţa descrierii în textul dat. fără ieri şi azi. două mijloace interne de îmbogăţire a vocabularului 4. două structuri/ fragmente de vers care exprimă o relaţie de antonimie 2. Transcrie. din prima strofă. Precizează rolul stilistic al negaţiilor din prima strofă. la Polul Sud. Vărsând pe albul dezolat o cadaverică lumină. Explică ortografierea cu doi „i” a substantivului paşii. 36 . şi dorm mereu nemărginirile polare. Recheamă tot ce-a fost şi o să fie. Şi urşii albi. Evidenţiază semnificaţia timpului prezent al verbelor din text. Câmpii de gheaţă. Motivează. Şi urma-i pe pământ nu are chip. Toţi anii mei cu clipa lor învie Dintotdeauna. Săvescu. ce adorm pe aşternutul mărei ud. în sus şi-n jos. 5. se-ntind câmpii nemărginite.Şi valul ce se-ntunecă-ntruna. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul ochi. 6. Comentează. 3. Cu munţi înalţi. Şi dorm adânc. Prezintă semnificaţia unei comparaţii identificate în ultima strofă 8. cu ochi de foc. Comentează.10 rânduri. identificată în textul dat. 7. Se-ntind pe labe de sidef şi dorm adânc şi dorm mereu! (Iuliu C. 4. înduioşaţi. Dar îl aud târziu. cu paşii rari. (Ion Pillat. Şi în oglindă stă un alt obraz. Mă dor toate organele 1. Amurg în deltă) 80 1. În sticlă nu-i. simt ceva mortal Aici în regiunea fiinţei mele. pe baza strofei a treia a textului. Nu-i în apus şi nici în auroră. Săvescu 1. prin referire la două caracteristici prezente în text 8. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua. 3. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. Când dintre munţii solitari îngălbeneşte luna plină. 6. 2. Explică semnificaţia titlului. Explică rolul cratimei în structura „nu-l observasem”. în relaţie cu textul poeziei. Argumentează încadrarea poeziei în lirica simbolistă. la Polul Sud. cu văi adânci. ideea/ o idee poetică centrală. Transcrie două structuri/ fragmente de vers care conţin imagini auditive 7. sub stele vecinic adormite. 3. Când cele cinci coline cresc în zare. Precizează rolul virgulelor din prima strofă a textului. Cum pasu-i apăsat îşi face drum Venind din ţara umbrelor şi cum În inimă îmi bate ca-ntr-o tobă. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor senzaţie şi degeaba. în 6 .

Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua a poeziei. Mi s-a pus un junghi în norul de pe cer Pe care până atunci nici nu-l observasem Şi mă trezesc în fiecare dimineaţă Cu o senzaţie de iarnă. Precizează rolul virgulelor în versul „Oameni. în 6 – 10 rânduri. sugestie.10 rânduri. Degeaba am luat tot felul de medicamente. Stabileşte o relaţie între versurile „Degeaba am luat tot felul de medicamente. 6. Am vorbit cu oameni şi m-am gândit. continente De ce sunt copleşit de atâtea emoţii. Ilustrează conceptul poezie lirică. 8. Comentează. peste iarbă…”. Prezintă semnificaţia titlului. Precizează valoarea expresivă a timpurilor verbale din prima strofă. identificată în textul da 37 . Am urât şi am iubit. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua a poeziei. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. oraşe. De ce am impresia că am cunoscut lumea? (Marin Sorescu. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor se-adumbrea şi stins. Cred că m-am îmbolnăvit de moarte Într-o zi Când m-am născut. 4. am învăţat să citesc/ Şi chiar am citit nişte cărţi” şi titlul poeziei. Toate acestea n-au avut niciun efect. Explică semnificaţia repetării structurii interogative „De ce. Boala) 83 6. într-un enunţ. (Marin Sorescu. Formulează. ideea/ o idee poetică identificată în prima strofă a textului dat 9. reflexivitate). Şi-am cheltuit pe ele o groază de ani.. oraşe. 2.. 8.?” în ultimele versuri 7. 5. prin evidenţierea a două trăsături existente în textul citat Când stai în tren şi pleacă trenul vecin. în 6 . Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate.. Explică rolul virgulei şi al punctelor de suspensie din fragmentul „pe cabluri. prezente în poezie 6.10 rânduri. Comentează. pierdut în gânduri. Oameni. Comentează ultima strofă. de tren. Stoluri de păsări pleacă. Pleacă trenul) 84 1. Un aer mat ne-nfăşura. continente 3. Motivează scrierea cu literă mică la începutul unora dintre versurile poeziei. tema poezie 5. Comentează semnificaţia atitudinii contemplative a eului liric 8. 2. şi nimeni nu ne-a lovit vreodată cu privirea.Ziua mă doare soarele. De ce ai impresia că mergi tu? Toată viaţa m-am uitat pe fereastră Pironit într-un colţ De autobuz. 7. Vederea lumii se-adumbrea. de vapor Hurducat de căruţă M-am uitat cum fug de mine copacii. Iar noaptea luna şi stelele. 1. Scrie doi termeni din familia lexicală a cuvântului gând. ambiguitate. am învăţat să citesc Şi chiar am citit nişte cărţi. identificată în textul dat. ideea/ o idee poetică centrală./ Am urât şi am iubit. De ce ai impresia că ai plecat Tu? Primăvara şi toamna Te tot uiţi pe cer. Am fost bun şi-am fost frumos. Motivează prezenţa pronumelui tu în textul poeziei 6. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul lume 4. doctore.. în relaţie cu prima strofă a poeziei 9. 9. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul aer. 3. Menţionează două teme/ motive literare. când noi ne sărutam în pieţe şi în scuaruri. în 6 . Stoluri de păsări vin.

prezentă în textul dat. Sărutul) 85 ..10 rânduri.10 rânduri... 6. (Nichita Stănescu.. nici ce gânduri am. ambiguitate. Să n-aud frunzele sub paşi. adecvat logicii textului.Doar steaua neagră-a părului tău scurt îmi atingea. 4. Potriviţi-vă în aşa fel. Alcătuieşte câte un enunţ cu fiecare dintre cele două forme de plural ale substantivului element. Trecute toate în tabloul fiinţei mele. atâta mercur –”. cu clinchet stins... ideea/ o idee poetică centrală.. 2. atâta aur. Menţionează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor învăluită şi a depăna. Învăluită-n straie de culcare Aşează-mi-te-alăturea* c-un ghem Şi deapănă mereu. Explică rolul virgulelor din versul „Atâta fier. Să nu văd frunzele cum cad din ram. Şi încă o vârstă. Nouăzeci şi nouă de elemente. în 6 .. Nouăzeci şi nouă de elemente. A ieşit înţelepciunea... Motivează rolul invocaţiei în structurarea discursului poetic. Mai bine lasă-mă să-nchid fereastra.... Transcrie două structuri care pun în evidenţă prezenţa eului liric. cum gem. Aţi greşit calculele. în textul dat. pe cabluri. sugestie... 9... Vă dau jumătate din fruntea mea. reflexivitate). 1. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. Şi păsări mari se coborau pe bănci şi pe statui. ambiguitate. 7. prezentă în textul dat 38 . de tinereţe. niciun cuvânt. Comentează. de femeie. în 6 .. mai arunc sub cazanul vostru o zi. Iată. 7. Şi de alte idealuri – Daţi-mi fericirea.. Formulează un răspuns. Comentează. Alchimie) 86 Nu mă-ntreba nimic în toamna asta Nici cât e ceasul.. (Marin Sorescu. Fereşte-mă în preajma ta..... la întrebarea pe care o sugerează ultimul vers al poeziei.. semnificaţia titlului. presate de un cer pe care-l începea iubirea noastră.. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. identificată în textul dat... 4..... 3. Daţi-mi fericirea.. 5. de vasta 1.... sugestie. Nouăzeci şi nouă de elemente. Precizează un rol al cratimei din structura „nu mă-ntreba”.. 6.. Vreau să mă simt la tine ca acasă Să nu simt frunzele cum zboară-n vânt... 2.. un umăr. 5. Nouăzeci şi nouă de elemente.. Prezintă efectul expresiv al modului imperativ al verbelor. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul ceas. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin verbul a da.. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. Comentează.10 rânduri. identificată în textul dat.. în relaţie cu textul dat. reflexivitate).. peste iarbă … Luceau intens. Atâta fier. Precizează o temă şi un motiv literar. 9.. atâta mercur – Şi daţi-mi fericirea.... Fă focul şi preumblă-te prin casă Fără să spui nimic. prezente în textul dat. fără-ncetare. 3. atâta aur. în 6 . Explică semnificaţia opoziţiei înţelepciune – fericire din strofa a doua. 7. Ce să fac eu cu dezamăgirea asta În formă de stea.. Şi încă un an.. ideea/ o idee poetică centrală. 8. şi toţi credeau că bate-n arbori ora când soarele apune la amiază.

în relaţie cu textul dat.. umerii mei smulg din goană frunzişe. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor aşa şi tainice. 5. 2. nicicând n-o să dispară. Sonet*) lui Eminescu tânăr Tăcerea se izbeşte de trunchiuri. identificată în textul dat. soarele creşte. fumegând. 9. 6. în 6 . Iubirea. 39 . ideea/ o idee poetică centrală. în 6 – 10 rânduri.. Transcrie două versuri care subliniază eternitatea sentimentului iubirii. 8. Aşa încât mi-am zis că o să moară Şi dragostea – dar. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie.. Tobe de piatră bat. identificată în textul dat. se face nisip. 9. 7. pe două potcoave calul meu saltă din lut. 4. prezentă în textul dat. Spuneai că niciodată n-o să piară Acel minut – şi totuşi a pierit. 1. Soarele rupe orizontul în două. se-ncrucişe. 5. (Radu Stanca. sugestie. sticleşte. fără întoarcere. reflexivitate). Comentează. privirile mi le-azvârl.10 rânduri. Scrie câte un enunţ în care să foloseşti corect structurile: nici odată/ nici o dată. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat.Urgie-a toamnei care bântuie. Ave! Soarele a izbucnit peste lume strigând. Tăria îşi năruie sfârşitele-i carcere. la nesfârşit. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. în şir sporit. Transcrie doi termeni din câmpul semantic al naturii. Frunzele – Elegie de toamnă) 87 1. ea. se face depărtare. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul faţă. Şi nu mă întreba în noaptea asta De ce mă înspăimântă frunzele. Va dăinui-ntre noi. pintenul umbrei mi-l creşte în coastele câmpului. Eu voi veni cu tainice cununi Şi amândoi. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. Ave. pe-amândouă. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua. Câmpul tăindu-l.. Tăcerea se face vânt albăstrui. 2. Motivează folosirea virgulei în primele două versuri. sugestie). Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua. 7. ea n-a murit. tăria cu acvile din faţa lui se prăbuşeşte în trepte de aer. 8. Calul meu saltă pe două potcoave. Comentează. vezi. ave! Soarele saltă din lucruri. De-aceea pune-ţi mâinile pe poale Şi-aşteaptă-mă sub geamurile tale. maree-a luminilor. Ave*.. mă-ntorc către tine. eu. strigând clatină muchiile surde şi grave. Prezintă semnificaţia titlului. Suliţe-albastre. Mi-am întors către soare unicul meu chip. prezentă în text. ambiguitate. Explică utilizarea cratimei în structura „n-o să dispară” 3. ideea/ o idee poetică centrală. ambiguitate. 88 (Radu Stanca. 6. 4. căutând desăvârşirea. Ilustrează o caracteristică a limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. 3. Şi chiar dac-ar mai trece înc-o seară Şi multe alte-apoi. să-l întâmpine fericite şi grave. Vom învăţa-mpreună că iubirea-i Cea mai puternică din slăbiciuni. Sufletul meu îl întâmpină. ave! Calul meu saltă pe două potcoave..

prin evidenţierea a două trăsături identificate la nivel lexico-gramatical şi/ sau al prozodiei Părul tău e mai decolorat de soare. un timp. Viaţa mea se iluminează) 90 Din punctul de vedere-al copacilor. 2. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua. Comentează.10 rânduri. o undă. 9.Coama mea blondă arde în vânt. 9. în relaţie cu textul dat. care bat. una dintre strofe. Explică semnificaţia unei imagini poetice identificate în ultima strofă. Explică ortografierea cu doi „i” a substantivului oamenii. Exemplifică două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul apă.. Precizează rolul virgulelor din al doilea vers. 6. cenuşiu ca pământul la amurg. 2. Motivează folosirea cratimei în structura „fantome-ale verii”. într-un aer mai curat – care e gândul! (Nichita Stănescu. 5. 2. Prezintă semnificaţia titlului. 4. 3. 6. Oamenii sunt păsări nemaiîntâlnite. în 6 . aripă în aripă zbătând. în 6 . O călărire în zori) 89 1. Mai lasă-mă o frunză. Menţionează două motive literare. Mai lasă-mă un anotimp. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul viaţă. soarele-i o piatră căzătoare. Motivează faptul că Nichita Stănescu este un înnoitor al limbajului poetic. 40 . Comentează. Şi viaţa mea se iluminează. Oho. identificată în textul dat. Mai lasă-mă o secundă. oamenii-s o lină apăsare. cu aripile crescute înlăuntru. 7. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. regina mea de negru şi de sare. Motivează faptul că Nichita Stănescu este un înnoitor al limbajului poetic. Ei sunt nişte fructe plimbătoare Ale unui pom cu mult mai mare! Din punctul de vedere-al pietrelor.. Mai lasă-mă o briză. un an. Transcrie doi termeni din câmpul semantic al mării. Lauda omului) 91 1. Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al anatomiei. din soare! Din punctul de vedere-al aerului. ca un şarpe dezarmat. 3. soarele-i un aer plin de păsări. prin evidenţierea a două trăsături identificate la nivel lexico-gramatical şi/ sau al prozodiei O dungă roşie-n zări se iscase 1. sub ochiul tău verde la amiază.. planând. Precizează cei doi termeni definiţi în mod repetat. plutind. Motivează rolul repetiţiei. ideea/ o idee poetică centrală. oamenii – o emoţie copleşitoare.”. Sunt mişcarea-adăugată la mişcare.10 rânduri. 7. prezente în poezie 5. un fir de nisip. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie.. 8. Ţărmul s-a rupt de mare şi te-a urmat ca o umbră. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin verbul a bate. în text. Precizează câte un antonim pentru sensul din text al cuvintelor adăugată şi înlăuntru. (Nichita Stănescu.. Prezintă semnificaţia titlului. în textul poeziei. 3. 4. corăbiile sufletului meu marin. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. şi lumina ce-o zăreşti. 8. Trec fantome-ale verii în declin. Mai lasă-mă un minut. în relaţie cu textul dat. a structurii „Din punctul de vedere al. alerg şi salt şi curg. 4.. la alegere. Stabileşte tipul de rimă şi măsura versurilor din strofa a treia. (Nichita Stănescu.. soarele-i o dungă de căldură. 5.

urcând un soare neobişnuit. Comentează. 41 . 3. 1. 2. penultima strofă. (Nichita Stănescu. în 6 – 10 rânduri. O flotă infinită de yole*. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic(de exemplu: expresivitate. Adolescenţi pe mare) 93 Ploua infernal.10 rânduri. sub desene în cretă. sugestie). în 6 . îţi spuneam. Notează câte un sinonim contextual pentru cuvintele ţeapănă şi lentă. Ilustrează o caracteristică a limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. geloase. Sufletele noastre dansau nevăzute-ntr-o lume concretă. prezentă în poezie. 4. 5. Şi nu mai ştiam unde-mi 1. 9. ambiguitate. Dar ei sunt zvelţi şi calmi. ideea/ o idee poetică centrală. şi noi ne iubeam prin mansarde. identificată în textul dat. 7. şi simultan au şi deprins să meargă pe valuri. Prin cerul ferestrei. Comentează. mai sprijinindu-se de-o rază ţeapănă. penultima strofă. mi i-au atins. Transcrie două neologisme din text. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin substantivul suflet. (Nichita Stănescu. Motivează faptul că Nichita Stănescu este un înnoitor al limbajului poetic. ambiguitate. de soare. Pereţii odăii erau neliniştiţi. sugestie. 4. sau o alunecare măcar pân’la genunchi în valul diafan sunând sub lenta lor înaintare. în picioare. de curenţi. Justifică scrierea cu majusculă a substantivului Marte. trezindu-se brusc. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică poetică şi mijloacele artistice. tâmplele cu umbrele lor melodioase. norii curgeau în luna lui Marte. Eu stau pe plaja-ntinsă tăiată-n unghi perfect şi îi contemplu ca la o debarcare. Prezintă semnificaţia unei figuri de stil din text. 5. sprâncenele cristalizate de sare. 6. Dimineaţă marină) 92 6. visele. Precizează rolul apostrofului din al nouălea vers. 9. O să te plouă pe aripi. Motivează scrierea cu literă mică la începutul unora dintre versurile poeziei. mie-mi plouă zborul. Comentează. 2. oval. în relaţie cu textul dat 8. 8. Interpretează semnificaţia titlului. prezentă în poezie. în picioare.şi plopii. lumina-n ape o să-mpungă: din ochii noştri se va-ntoarce înmiit! Mă ridicam. Va fi o dimineaţă neobişnuit de lungă. Această mare e acoperită de adolescenţi care învaţă mersul pe valuri. 8. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. dinadins cu umbrele lor melodioase umerii încă dormind.10 rânduri. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în a doua strofă. Stabileşte tipul de rimă şi măsura versurilor din strofa a treia. Plopii mi-atingeau umerii. Şi mă-nălţam. prezente în poezie. Adânc. Stabileşte tipul de rimă şi măsura din primele patru versuri. reflexivitate). Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă 7. prin evidenţierea a două trăsături identificate la nivel lexico-gramatical şi/ sau al prozodiei. Apele se retrăgeau tăcute. spuneai. 3. Şi aştept un pas greşit să văd. Menţionează două teme/ motive literare. Mă ridicam din somn ca din mare. abisele. mai rezemându-se cu braţul. scuturându-mi şuviţele căzute pe frunte. Precizează valoarea expresivă a timpului imperfect al verbelor din primele două strofe 7. în 6 . Nu-i nimic. cu pene. prezente în poezie. 9. plouă cu globuri pe glob şi prin vreme. scuturându-mi lin undele. 6. Lorelei*. Scrie două expresii/ locuţiuni care să conţină verbul a tăia. Menţionează două teme/ motive literare.

ploaia?. Ploaie în luna lui Marte) 94 1. 1. Cântecul trist. (Gheorghe Tomozei. Transcrie două cuvinte din fondul vechi al limbii 4.. 5. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (expresivitate. Rădvanul toamnei se zărea. sugestie. 8. Explică valoarea expresivă a repetiţiei din ultima strofă. al naturii. Tu mă strigai din urmă: răspunde-mi. 42 . Stabileşte tipul de rimă şi măsura versurilor. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor pustie şi zadarnic. şi noi ne iubeam prin mansarde. 6.... ultima strofă. E toată viaţa care doare aşa. în 6 . prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice.. Lumini licăritoare învăluiau surâsul meu amar.. Declin) 96 1. (Ion Vinea. după himera clăilor de fân. eu nu le-am cunoscut. 3. 6. 7. expresivitate.. Precizează rolul punctelor de suspensie din primul vers. 4. sugestie. şi nu mai era doamna-nvăţătoare să-l mângâie pe cel mai trist şcolar. în 6 . în relaţie cu textul dat.. Septemvrie) 95 O tristeţă întârzie în mine cum zăboveşte toamna pe câmp niciun sărut nu-mi trece prin suflet. Exemplifică două expresii/ locuţiuni care conţin substantivul viaţă.10 rânduri. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: ambiguitate. ambiguitate. îl auzi în glasul sterp al vrăbiilor şi răspunde din umilinţa tălăngilor. Comentează. cântecul cel mai trist”. între apele ce-şi urmează albia. Ca pozele din cartea de citire. reflexivitate). eram adesea-nsingurat şi mut. timpul imperfect. N-aş mai fi vrut să se sfârşească niciodată-acea lună-a lui Marte. Transcrie două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. Comentează. Transcrie două cuvinte din câmpul semantic al timpulu 2.. nicio zăpadă n-a descins pe pământ.. Septemvrie. Ploua infernal.10 rânduri. 5. 9. reflexivitate).lăsasem în lume odaia. Cuvinte de iubire poate n-au fost. pe-o carte. Menţionează două teme/ motive literare. prezente în poezie. într-un enunţ. Septemvrie. Septemvrie. Alcătuieşte un enunţ cu omonimul cuvântului cer din textul dat. frunze târzii din nucul cel bătrân. Cădeau domol. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă. raportul dintre planul interior.. Precizează rolul virgulei din versul „Cântecul trist. 8. Exprimă. (Nichita Stănescu. 2. al sentimentelor. cântecul cel mai trist vine cu clopotul din asfinţit. prezentă în poezie.. Cine-s mai frumoşi: oamenii?. răspunde-mi. Motivează utilizarea frecventă a verbelor la modul indicativ. 3. şi cel exterior. 9. prezentă în textul dat.. Prezintă semnificaţia titlului. departe.. tema poeziei. ploaie de tot nebunească. între turmele ce-şi pasc soarta pe câmp şi între frunzele care se dau în vânt. zi cu zi pe întinderea stepelor între arborii neajunşi la cer. 7.

tot încă mari. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. Când amintirile…) 98 2. (Ion Pillat. 9. prezenţa descrierii în poezie.10 rânduri. Alcătuieşte două enunţuri potrivite pentru a ilustra polisemia verbului a (se) înălţa. Îmi sângerează pieptul cu veşnicul său spin. Prezintă semnificaţia titlului. în relaţie cu textul poeziei date. 3. Comentează. 5.10 rânduri. 9. pustie casa toată În care o iubire crescuse an de an. Când valurile de izvor N-au încetat să plângă. Când pe cărări se scuturau De floare liliecii. Deasupra casei tale ies Şi azi aceleaşi stele. 2. Precizeză rolul cratimei în structura „N-au încetat”. Fântâna părăsită rămase fără roată. ideea/ o idee poetică centrală. din ultimul vers. Şi sub boltirea verde a codrului. Când ochii tăi. Precizează o valoare expresivă a adverbului numai din versul „Numai lebedele albe. Cărările înguste zadarnic le cutreier! Străine îmi sunt astăzi sau eu le sunt străin? Dar neschimbat prieten un ţârâit de greier. Precizează rolul cratimei în structura „Acelaşi ca şi-atuncea”. Ce-au luminat atât de des Înduioşării mele. 2. în clipe de tăcere Reînflorind visarea cu roze efemere. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă. Transcrie un cuvânt cu sens denotativ şi un cuvânt cu sens conotativ. 43 . identificată în textul dat 8. Se uită dulci şi galeşi? (Mihai Eminescu. Transcrie două cuvinte din câmpul semantic al timpului. Menţionează două teme/ motive literare. în 6 . Motivează. prin prezentarea a două trăsături identificate în text. 1. Comentează. Ce mari sunt azi copacii! Sub ramuri de castan Pridvorul alb în frunză de iederă înoată. Acelaşi ca şi-atuncea. cele două strofe din final. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă a poeziei. A noastre inimi îşi jurau Credinţă pe toţi vecii. Ce ne găsea îmbrăţişaţi Şoptindu-ne-mpreună. 7. Pe drumul lung şi cunoscut Mai trec din vreme-n vreme. Când luna trece prin stejari Urmând mereu în cale-şi. Putut-au oare-atâta dor În noapte să se stângă*. 4. 6. oltean Chilim* aştern arinii în zilele de zloată. Menţionează patru teme/ motive literare identificate în textul dat. prezente în poezie. prin evidenţierea a două trăsături existente în text. Şi peste arbori răsfiraţi Răsare blânda lună. în 6 . 3. 6. Precizează rolul cratimei în structura „suspin-un greier”. Scrie două enunţuri potrivite pentru a ilustra polisemia cuvântului izvor. Se pierde şerpuirea potecii într-un lan. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric. 3. În toamnă) 97 Când amintirile-n trecut Încearcă să mă cheme. 8. 5. 4. 4. Explică valoarea expresivă a adverbului ce în fragmentul „Ce mari sunt azi copacii!”. 2. în textul poetic dat.Pustie e grădina. 1. Prezintă două elemente prin care se realizează subiectivitatea în textul dat. Transcrie două structuri/ fragmente de vers care conţin imagini artistice ale toamnei. 7. Motivează apartenenţa poeziei date la romantism.

Dar vântul serii nebunatic Pofti-ntr-o zi pe flori la danţ. tremur numa Lungi perdele încreţite... 1. Şi suspină – cum se suspină..... S-au dus în braţele minciunei. prin evidenţierea a două caracteristici existente în text.. oglindindu-se în lacuri. Alcătuieşte două enunţuri potrivite pentru a ilustra polisemia cuvântului dulce.. Luna tremură pe codri. 2. De vântul serii sărutate.. când plutesc încet din trestii” 5. Muchi de stâncă. 7.. identificate în textul dat. 1. după geamuri. Iar vântul dulce le şoptea. Precizează rolul cratimei în structura „Ş-un valţ nebun”. Când în cercuri tremurânde... Se înalţă în tăcere dintre rariştea de brazi.. Zâmbind prin roua primăverei.. oaspeţi liniştei acestei. în 6 .... Domnitoare peste ape. Un valţ – din ce în ce mai tare... Comentează prima strofă... De vântul serii sărutate..fragment) Pe verdea margine de şanţ Creştea măceşul singuratic. Motivează.. (Alexandru Macedonski. prin evidenţierea a două trăsături existente în fragmentul dat.... Comentează. Luându-le pe fiecare... Valţul rozelor) 100 . 6. Notează câte un antonim pentru cuvintele uzată şi credincios. somnoros suspin-un greier… E atâta vară-n aer. Dând atâta întuneric rotitorului talaz. 8.. 3. când plutesc încet din trestii. Şi rând pe rând în vânt s-au dus. e atât de dulce zvonul… 99 (Mihai Eminescu.... 3.. Răsăritul ei păzindu-l ca pe-o tainică comoară. care scânteie ca bruma.... Cu aripele întinse se mai scutură şi-o taie.10 rânduri.. Albeaţa lui de trandafiri. Muiate în argintul lunei.. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice... Precizează rolul semnului exclamării din sintagma „o! gazeta”. ea pe ceruri zugrăveşte. Numai lebedele albe. 7. apartenenţa acestuia la unul dintre curentele literare studiate.. Scrisoarea IV .. Demonstrează faptul că Mihai Eminescu este un înnoitor al limbajului poetic. Prin ferestrele arcate... 2. 6. 4... Motivează prezenţa descrierii în textul poetic. Iar stejarii par o strajă de giganţi ce-o înconjoară. Menţionează două teme/ motive literare identificate în textul poetic dat. Iar în iarba înflorită. Un valţ* – din ce în ce mai tare. vârf de arbor. Iar în fundul apei clare doarme umbra lui de veacuri.. când în brazde de văpaie.. Şi le vorbi cu voce lină. Întâi pătrunse printre foi. se aprinde.. Menţionează două modalităţi de obţinere a muzicalităţii versurilor...Stă castelul singuratic. 9.. Menţionează două motive literare prin care se concretizează tema naturii în textul poetic dat. Exemplifică două locuţiuni/ expresii care conţin verbul a duce 44 . Păreau năluci de carnaval Cum se mişcau catifelate..... Transcrie două cuvinte din câmpul semantic al timpului... în 6 ....10 rânduri. De dorul lui le spuse-apoi. Scăldate-n razele de sus.. se măreşte... Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în versurile: „Păreau năluci de carnaval/ Cum se mişcau catifelate”. prima strofă. Ş-un valţ nebun se învârtea. Şi suspină – cum se suspină. La mângâierile-adierei A tresărit cu dulci simţiri. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice 8. 9. Gătite toate-n rochi de bal. Papura se mişcă-n freamăt de al undelor cutreier... prin evidenţierea a două trăsături identificate la nivel lexico-semantic şi/ sau gramatical. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în al doilea vers al textului dat. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor singuratic şi lină....... 5..

............... în raport cu textul citat.....acum strada te primeşte ca o cutie de poştă obişnuinţa e pe umerii tăi ca o cămaşă uzată strada e aici la picioarele tale precum câinele credincios aerul stă pe acoperişuri ca un preş tu eşti o scrisoare în strada cutie de poştă destinul tău e acolo distribuitor mecanic el te va duce la destinaţia pe meningea ta scrisă desigur tu mergi pe sub casele cu şorţuri ca brutărese dar altcineva întoarce arcul din pupilele tale zgomote îţi ling tâmplele arterele vânzătoarea îţi întinde gazeta de dimineaţă o! gazeta... ale imaginii oraşului... în 6 .. Transcrie două versuri/ fragmente de vers în care apar detalii............. 5.. (Ilarie Voronca.. Prezintă semnificaţia titlului. Explică semnificaţia unei comparaţii din primele patru versuri 7...................... Motivează............. 45 . Ulise) 4.. Interpretează efectul expresiv al folosirii pronumelui tu în textul dat.. Comentează...10 rânduri......... percepute subiectiv..... 9. apartenenţa acestuia la mişcarea de avangardă.. 8.. ideea/ o idee poetică centrală.. ce dantelă pentru melancolia ta lindbergh a aruncat un curcubeu între america şi europa un profesor de strategie e asasinat în expresul paris-marsilia […] ..... 6...... identificată în textul dat.. prin evidenţierea a două trăsături identificate în text.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful