V.

Textul-suport
Gerul aspru şi sălbatic strânge-n braţe-i cu jălire Neagra luncă de pe vale care zace-n amorţire; El ca pe-o mireasă moartă o-ncunună despre ziori C-un văl alb de promoroacă şi cu ţurţuri lucitori. Gerul vine de la munte, la fereastră se opreşte, Şi, privind la focul vesel care-n sobe străluceşte, El depune flori de iarnă pe cristalul îngheţat, Crini şi roze de zăpadă ce cu drag le-a sărutat . Gerul face cu-o suflare pod de gheaţă între maluri, Pune streşinelor casei o ghirlandă de cristaluri, Iar pe feţe de copile înfloreşte trandafiri, Să ne-aducă viu aminte de-ale verii înfloriri. Gerul dă aripi de vultur cailor în spumegare Ce se-ntrec pe câmpul luciu, scoţând aburi lungi pe nare. O! tu, gerule năprasnic, vin’, îndeamnă calul meu Să mă poarte ca săgeata unde el ştie, şi eu! (Vasile Alecsandri, Gerul)

Cerinţa
1.Selectează două cuvinte care aparţin câmpului semantic al iernii 2.Precizează rolul semnelor de punctuaţie din prima strofă. 3. Transcrie un vers care conţine o locuţiune verbală, folosită cu efecte expresive. 4. Menţionează două teme/ motive literare, prezente în poezie 5. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul da 6. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă. 7. Motivează plasarea în poziţie iniţială, în fiecare catren, a substantivului gerul 8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, ultima strofă, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 9. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate, ambiguitate, sugestie,reflexivitate), prezentă în textul dat

1

2

Pe coastele Calabrei* vaporu-naintează În unda luminoasă ce noaptea fosforează*; El taie-o brazdă lungă pe-al mării plai senin, Şi luna, vas de aur, pluteşte-n ceruri lin. În dreapta, pe-ntuneric, se-nalţă-un negru munte, Vulcanul bătrân Etna cu lava stinsă-n frunte; Sehastru ce cunoaşte al globului mister, El pare că din sânu-i azvârle stele-n cer . În stânga e Carybda* sălbatică, stâncie. Din zare se întinde o punte argintie Pe care se îndreaptă vaporul legănat, Ce calcă orizonul cu stele semănat. Dorm valurile mării sub atmosfera caldă. În baie azurie Sicilia se scaldă; Şi-n umbră călătorul, ţintind ochii spre mal, Aspiră-al Syracusei* parfum oriental.

1.Menţionează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor mister şi parfum. 2. Precizează rolul cratimei din structura „stele-n cer”. 3. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin verbul a călca. 4. Menţionează două cuvinte din textul dat, a căror formă nu mai este acceptată de DOOM2,precizându-le forma literară actuală. 5. Transcrie un fragment de vers/ un vers în care apare o imagine vizuală. 6. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în a doua strofă. 7. Prezintă semnificaţia titlului, în relaţie cu textul poeziei date 8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, ultima strofă, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poeticăşi mijloacele artistice. 9. Motivează, cu ajutorul a două argumente, prezenţa descrierii în poezia citată.

(Vasile Alecsandri, Pe coastele Calabrei)

1

1.Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul cap. 3 Nenorocita privighetoare Cânta-n pădure a ei durere, Natura-ntreagă da ascultare, Tot împrejuru-i era tăcere. [...] Un măgar mare ce-o ascultase, Şi ca un aspru judecător Capul pleoştise, sau râdicase Câte-o ureche,-n semn de favor, Ieşi-nainte să-i dea povaţă, Şi c-o neroadă încredinţare: „Am fost, îi zise, aci de faţă, Dar zău nu-mi place a ta cântare”. [...] Atunci începe cu bucurie Un cântec jalnic şi necioplit, Încât de aspra lui armonie Toată pădurea s-a îngrozit. Privighetoarea, fără sfială, Zise: „Povaţa e în zadar; Căci d-aş urma-o, nu e-ndoială Că eu în locu-ţi n-aş fi măgar”. (Grigore Alexandrescu, Privighetoarea şi măgarul) 1. Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al naturii. 4 Ale turnurilor umbre peste unde stau culcate; Către ţărmul dimpotrivă se întind, se prelungesc, Ş-ale valurilor mândre generaţii spumegate Zidul vechi al mănăstirei în cadenţă îl izbesc. Dintr-o peşteră, din râpă, noaptea iese, mă-mpresoară: De pe muche, de pe stâncă, chipuri negre se cobor; Muşchiul zidului se mişcă... pântre iarbă se strecoară O suflare, care trece ca prin vine un fior. Este ceasul nălucirei: un mormânt se desvăleşte, O fantomă-ncoronată din el iese... o zăresc... Iese... vine către ţărmuri... stă... în preajma ei priveşte... Râul înapoi se trage... munţii vârful îşi clătesc. Ascultaţi...! marea fantomă face semn... dă o poruncă... Oştiri, taberi fără număr împrejuru-i înviez... Glasul ei se-ntinde, creşte, repetat din stâncă-n stâncă, Transilvania-l aude, ungurii se înarmez. Oltule, care-ai fost martur vitejiilor trecute Şi puternici legioane p-a ta margine-ai privit, Virtuţi mari, fapte cumplite îţi sunt ţie cunoscute, Cine oar’ poate se fie omul care te-a-ngrozit? [...] (Grigore Alexandrescu, Umbra lui Mircea. La Cozia) 2. Precizează rolul punctelor de suspensie din strofa a patra 3. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul ceas. 4. Menţionează două teme/ motive literare, prezente în poezie. 5. Transcrie două structuri/ fragmente de vers care conţin imagini artistice diferite. 6. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua. 7. Motivează alternanţa verbelor la prezent, din partea iniţială, cu cele de perfect compus,din partea finală a textului. 8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, ultima strofă, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poeticăşi mijloacele artistice. 9. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate, ambiguitate,sugestie, reflexivitate), prezentă în textul dat 2. Evidenţiază rolul virgulelor din versul „Am fost, îi zise, aci de faţă”. 3. Scrie forma acceptată de DOOM2 a cuvintelor râdicase şi favor. 4. Precizează valoarea expresivă a adjectivului nenorocită, din primul vers. 5. Transcrie două sintagme/ scurte fragmente care conţin imagini artistice diferite 6. Explică semnificaţia a două figuri de stil diferite, identificate în strofa a doua. 7. Prezintă semnificaţia titlului, în relaţie cu textul dat. 8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, strofa finală (morala fabulei). 9. Argumentează apartenenţa poeziei la genul epic, prin prezentarea a două trăsături identificate în text.

2

1.Scrie două enunţuri pentru a ilustra omonimia cuvântului luni. 5 Şi pentru nori, aceste flamuri sure Ce se târăsc pe culmi şi ocolesc Din miazănoapte către răsărituri, Cuvine-se adânc să-ţi mulţumesc Şi pentru ploi şi pentru greul vânt Şi pentru zile şi nopţi şi pentru stele Şi pentru vremi şi jumătăţi de vremi Şi pentru pacea cântecelor mele Pentru izvor şi pentru vii şi stâni Şi ce e dincolo de oseminte Pentru strămoşi şi pruncii nenăscuţi Şi bucuria-aducerii-aminte Pentru zăpezi şi crini şi pelicani Şi busuioc şi fluturi şi uitare Şi pentru amintiri îţi mulţumesc Şi pentru ziua mea de-nmormântare Şi pentru anotimpuri, luni şi ani, Pentru făclii şi spaime şi lumină, Pentru veşmintele de sărbători În vatra asta stinsă şi străină. (Ioan Alexandru, Mulţumire) 1. Menţionează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor blândă şi candidă. 6 Se trec şi florile de toamnă, cele din urmă flori, şi-n casă Lângă oglinzile-obosite, o fată şubredă şi pală Preschimbă florile în vase, evlavios ca o vestală*. Mor florile mâhnite, toamna, în casa cui n-a fost mireasă... Înc-un mănunchi, şi câte visuri şi primăveri – câtă ruină! Dac-ar avea grai ca să spuie, oglinda câte n-ar mai spune: A tale braţe obosite putere n-ar avea s-adune Troienele de flori bogate, culese zilnic din grădină. Norocu-ntăilor brânduşe culese-n zori de zi pe rouă... Cum s-a trecut, şi cum trec toate pân’ vine moartea să te cheme; Azi vasele-s împodobite cu triste flori de crizanteme: În lacrimi tremură oglinda ca faţa apelor când plouă. Şi-mbrăţişaţi alături plângem, plângi blândă, candidă vestală, Din lacrimi liniştea sporeşte, ş-a fi târziu pricepi ce-nsamnă. Brânduşele-nfloresc de-a pururi şi poate soarele de toamnă S-o-nduioşa ca să-ţi arunce pe frunte mândra lui beteală. (Dimitrie Anghel, Crizanteme) 7 Cu legănări abia simţite şi ritmice, încet-încet, Pe pajiştea din faţa casei, caişii, zarzării şi prunii, Înveşmântaţi în haine albe se clatină în faţa lunii, Stând gata parcă să înceapă un pas uşor de menuet. 2. Prezintă rolul cratimei din structura „n-ar avea”. 3. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin verbul a trece 4. Menţionează două teme/ motive literare, prezente în poezie. 5. Transcrie două structuri/ fragmente de vers care conţin imagini vizuale. 6. Menţionează două cuvinte din textul dat, a căror formă nu mai este acceptată de DOOM2, precizându-le forma literară actuală. 7. Explică semnificaţia a două figuri de stil identificate în ultima strofă a poeziei. 8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, prima strofă a poeziei, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 9. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (expresivitate, ambiguitate, sugestie, reflexivitate), prezente în textul dat 1. Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al pomilor. 2. Precizează rolul cratimei şi al apostrofului, din structura „s-au înclinat pân’ la pământ”. 3. Transcrie doi termeni derivaţi cu prefix. 2. Precizează rolul cratimei din structura „să-ţi mulţumesc 3. Transcrie un vers care conţine doi termeni derivaţi cu prefixe. 4. Menţionează două teme/ motive literare, prezente în poezie. 5. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. 6. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă a poeziei 7. Motivează folosirea repeată a cuvântului ,,şi” la începutul versurilor. 8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, strofa a patra, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 9. Prezintă semnificaţia titlului, în relaţie cu textul poeziei date.

3

Se cată ram cu ram, se-nclină, şi-n urmă iarăşi vin la loc, Cochetării şi graţii albe, şi roze gesturi, dulci arome, Împrăştie în aer danţul acesta ritmic de fantome, Ce-aşteaptă de un an de zile minuta asta de noroc. Ce e de spumă, sus pe ramuri, se face jos de catifea, Şi astfel umbrele căzute pe pajişte par mantii grele Zvârlite de dănţuitorii ce au rămas numa-n dantele, În parcul legendar în care s-a prefăcut grădina mea. Pe gura scorburilor vântul plecat a deşteptat un cânt, Şi-nvoalte* mâneci horbotate* se-ntind uşoare să salute Preludiul acestei stinse şi dulci orchestre nevăzute, Şi-apoi cu reverenţe pomii s-au înclinat pân’ la pământ.[...] Aşa-s în clipa asta toate, dar mîine albii cavaleri, Despodobiţi de-atâtea graţii, ce le-mprumută luciul lunii, Vor deveni ce-au fost de-a pururi: caişii, zarzării şi prunii, Banalii pomi din faţa casei, ce-i ştiu de-atâtea primăveri. (Dimitrie Anghel, Balul pomilor)

4. Menţionează două teme/ motive literare, prezente în poezie. 5. Transcrie două structuri/ fragmente de vers care conţin imagini artistice diferite. 6. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua a poeziei. 7. Prezintă semnificaţia titlului, în relaţie cu textul poeziei date. 8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, ultima strofă a poeziei, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 9. Motivează, cu ajutorul a două argumente, prezenţa descrierii în poezia citată.

1. Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra polisemia verbului a semăna. 8 2. Precizează rolul virgulelor din structura „Stihuri, acum porniţi, vă scuturaţi”. Stihuri, zburaţi acum din mâna mea Şi şchiopătaţi în aerul cu floare, Ca păsările mici de catifea Ce-ncep în mai să-nveţe şi să zboare. Stihuri, acum porniţi, vă scuturaţi, Ca frunzele-aurite, pentru moarte. Pustnicii tineri, trişti şi delicaţi, Păstra-vă-vor într-un sicriu de carte. Stihuri de suflet, dintre spini culese, Îndurerate-n spic şi rădăcini, Pătrundeţi, înţelese şi neînţelese, În suflete de prieteni şi străini. Şi semănaţi, cu noaptea ce vă naşte, Sfială şi-ndoieli unde-ţi cădea, Că Cel-ce-ştie, însă nu cunoaşte, Varsă-ntuneric alb cu mâna mea. (Tudor Arghezi, Epigraf*) 1. Menţionează un sinonim şi un antonim pentru sensul contextual al verbului a ucide. 9 2. Precizează rolul virgulelor din primul vers al poeziei. Cum te găseşti, uşoară zburătoare, Zăcând aci, pe-o margine de drum, Şi nu dormind într-un polen de floare, 3. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul vis. 3. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul suflet. 4. Transcrie un vers care conţine doi termeni aflaţi în relaţie de antonimie. 5. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. 6. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua a poeziei. 7. Evidenţiază o valoare expresivă a întrebuinţării verbelor la imperativ în textul dat. 8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, prima strofă a poeziei, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 9. Motivează, prin evidenţierea a două trăsături, caracterul de artă poetică al textului dat.

4

trupul tău de-afară Să-l caute şi-n jur să sufle cald? Cu aripa-n ţărână şi în vis. în 6 – 10 rânduri. prin evidenţierearelaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. Prezintă semnificaţia titlului. 5. Puterile-amorţite ţi le rup. 2. Transcrie două structuri/ fragmente de vers care conţin imagini vizuale cromatice. Te-ai aruncat în plasa verde-a zilei Şi darurile-acum. Comentează. S-au stricat cuvintele mele! Umblă prin mocirle cu stele De cositor După un mărţişor. Le vezi? Au căzut. Prezintă semnificaţia titlului. ambiguitate. Huleşte-le! (Tudor Arghezi. 2. Lumină lină) 10 Toate Cuvintele mele sunt stricate Şi s-au îmbătat. 6. Precizează valoarea expresivă a utilizării verbului a fi la timpul perfect simplu. Menţionează două cuvinte din textul dat. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (expresivitate. în relaţie cu textul poeziei date. prezentă în textul dat. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. Cuvintele să nu mi le mai dezmierzi. Te prăbuşişi din drumul cel înalt. în relaţie cu textul poeziei date. identificată în textul dat. 8. Strânge la piept comoara ta deplină. Exemplifică două imagini artistice diferite. ale zambilei. 4. 8. ideea/ o idee poetică centrală. sugestie. ca nişte urcioare Cu vin îngroşat în fundul lor de lut. reflexivitate). 1. Nu mai ştiu ce spun şi îs Bolnave de râs. în 6 . Să nu le mai cânte cumva Vocea ta Şi pe cobză deştele. Voind să duci tezaurul de ceară. Au vrut să alerge şi să se joace. a căror formă nu mai este acceptată de DOOM2. Prezintă o valoare expresivă a verbelor la gerunziu din prima strofă. Palid aşternut e şesul cu mătasă. 5. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă a poeziei. 9. 1. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat.10 rânduri. Cât te iubesc. Cine-o să vie. Transcrie un vers care conţine doi termeni aflaţi în relaţie de antonimie. frumoasa mea albină. Să nu le mai spuie agale Buzele tale. 11 Niciodată toamna nu fu mai frumoasă Sufletului nostru bucuros de moarte. 7. prezentă în textul dat. Precizează două consecinţe ale utilizării cratimei în structura „să asculte-ndemnul”. Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra omonimia cuvântului vin.Învăluită-n aur şi parfum? Neascultând de vântul de la stup. Casele-adunate. Că sarcina chemării te-a ucis! (Tudor Arghezi. 5. din text. 6. 4. Dar beţia le-a prăvălit încoace. Stau în ţărmu-albastru-al râului de soare. 5 . Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al vorbirii. Norilor copacii le urzesc brocarte*. 3. Comentează. sugestie. Precizează rolul cratimei din versul Şi-ar voi să culeagă roade. 9. 3. ultima strofă a poeziei. ambiguitate. Cuvinte stricate) 4. precizându-le forma literară actuală. reflexivitate). Şi-ar voi să culeagă roade Fâstâcite şi neroade Din sălcii nici verzi. s-au sculat. 7. Transcrie două cuvinte obţinute prin derivare cu prefix.

Scris l-ai găsit în catastif Şi i-ai trimis un înger de povaţă — Şi îngerul stătu cu el de faţă. 9. în relaţie cu textul poeziei date. în şes. 9. scuturând în sus. prin trifoi. niciunul. Explică valoarea expresivă a folosirii interogaţiei retorice în ultima strofă. Vreau să vorbeşti cu robul tău mai des.10 rânduri. 12 Nu-ţi cer un lucru prea cu neputinţă În recea mea-ncruntată suferinţă. 3. 2. şi bărbatul.10 rânduri. sentimentul dominant care se desprinde din poezie 8. Niciodată toamna) 6. Demonstrează faptul că Tudor Arghezi este un înnoitor al limbajului poetic. 4. Dacă-ncepui de-aproape să-ţi dau ghies. 6. prezente în poezie. în 6 . Dar ce-i un semn de umbră-n depărtare? 6 . Motivează. 5. Păsările negre suie în apus. De când s-a întocmit Sfânta Scriptură Tu n-ai mai pus picioru-n bătătură Şi anii mor. Prezintă semnificaţia titlului. 4. Foile-n azur. Ca frunza bolnavă-a carpenului sur Ce se desfrunzeşte. în relaţie cu textul poeziei date. Psalm) 13 1. prin evidenţierea a două trăsături existente în text.Din mocirla cărui aur am băut. într-un enunţ. Te urmăream de-a lungul molatecii poteci. Precizează rolul punctelor de suspensie din ultima strofă. 9. Menţionează două teme/ motive literare. Menţionează un sinonim potrivit pentru sensul din context al cuvântului (a) purcede. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. Când magii au purces după o stea. Alcătuieşte câte un enunţ în care cuvintele semn şi umbră să aibă sens conotativ. din poezia citată 7. Când fu să plece şi Iosif. şi veacurile pier Aci sub tine. apartenenţa acestuia la direcţia modernistă/ la modernism. prin evidenţierea a două trăsături identificate la nivel lexico-gramatical şi/ sau al prozodiei. Tu le vorbeai — şi se putea. Domnul. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. după plecare. 3. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. Te-am rugat să pleci. Defineşte. 7. 6. la capăt. 8.. (Tudor Arghezi. din textul dat. Nu mi-a trimis. 7. Nu te-ai uitat o dată înapoi! Ţi-aş fi făcut un semn. Cine vrea să plângă. Comentează. şi femeia. Îngerii tăi grijeau pe vremea ceea Şi pruncul. Transcrie două structuri/ fragmente de vers al căror sens implică antiteza. Alcătuieşte câte un enunţ în care cuvintele înger şi stea să aibă sens conotativ. Pân-ai pierit. dedesubt. 1. 8. vecinicul şi bunul. ultima strofă. (Tudor Arghezi. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul semn 2. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. cine să jelească Vie să asculte-ndemnul ne-nţeles. prezente în poezie. 5. în 6 . Prezintă semnificaţia titlului. Menţionează două teme/ motive literare. Menţionează două teme/ motive literare. Menţionează două motive pentru care s-a utilizat cratima în structura „Pân-ai pierit”. primele patru versuri.. Comentează. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua. De-abia plecaseşi. subt cer. de când mă rog. Doar mie. Şi cu ochii-n facla plopilor cerească Să-şi îngroape umbra-n umbra lor. Evidenţiază valoarea expresivă a două verbe la modul indicativ.

Iar în zarea grea de plumb Ninge gri. 5. Pe când. 3.. prezente în textul dat. Motivează. Nu te oprise gândul fără glas. Ca şi zarea. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă. Comentează. Vibrau scântei de vis. Amurg de iarnă) 4.. 2. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. „I-auzi corbii” ─ mi-am zis singur. de metal. 9. Sicrie negre. Şi de lume tot mai singur. Iar în zarea grea de plumb Ninge gri. un corb încet vine din fund.10 rânduri. 7.. Prezintă rolul liniei de pauză în textul poetic dat. 15 1. noian de negru. Alcătuieşte un enunţ cu sensul denotativ al cuvântului scânteie 4. Câmpia albă – un imens rotund – Vâslind. diametral. Motivează întrebuinţarea liniei de pauză în al doilea vers din strofa a doua. diametral. Tăind orizontul. strofa a doua.. Ai ascultat de gândul cel dintâi. Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra polisemia cuvântului vatră. se-ntoarce-acelaşi corb. Trist cu-o pană mătur vatra. 3.Menţionează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor sumbru şi încet... 7 . în relaţie cu textul poetic. 1. prin evidenţierea a două trăsături existente în text. noian de negru. Menţionează două teme/ motive literare.10 rânduri. ultima strofă. apartenenţa poeziei la simbolism 16 Carbonizate flori. Menţionează două teme/ motive literare. în 6 . Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. Explică semnificaţia a două figuri de stil identificate în prima strofă.. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul a tăia. Explică utilizarea cratimei în structura „se-ntoarce-acelaşi”. 6.Voiam să pleci. De ce-ai plecat? De ce-ai mai fi rămas? (Tudor Arghezi.. Transcrie patru termeni aparţinând câmpului semantic dominant în poezie. De-abia plecaseşi) 14 Plâns de cobe pe la geamuri se opri. Comentează. 6. Amurg de iarnă... arse. Copacii rari şi ninşi par de cristal. Chemări de dispariţie mă sorb. sumbru. 2. şi-am oftat. în 6 . 8. gândul meu se înnegri. Precizează sensul din context al cuvintelor profund şi parfum. mai barbar. 3. Prezintă semnificaţia titlului. (George Bacovia.. Şi pe lume plumb de iarnă s-a lăsat. Transcrie două cuvinte/ structuri care aparţin câmpului semantic al iernii. Transcrie două structuri/ fragmente de vers care conţin imagini vizuale. Gri) 1. 2. noian de negru. de metal. Negru profund. Vestminte funerare de mangal. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 5. Prezintă semnificaţia titlului. 4. solitar. voiam şi să rămâi. (George Bacovia. 9. 8. în relaţie cu textul poeziei date. Tăind orizontul. 7. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul gând.. prezente în poezie.

în 6 – 10 rânduri. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul frunză. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate.Carbonizat. 5. Menţionează două teme/ motive literare. ambiguitate. 2. numai noian de negru. – Mai stai de mă alintă Cu mâna ta cea mică. de gură.. Pe-aproape s-aude-un copil. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate.. în relaţie cu textul poeziei date... – Rămâi. Negru. 8 . Precizează rolul punctelor de suspensie din prima strofă. Pastel) 18 Da. Comentează.Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al ploii. prezente în poezie. Motivează apartenenţa textului dat la simbolism. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat.. Comentează. 3. 8. în textul dat. Oh. Comentează. 9. sugestie).10 rânduri. 1. prezente în textul citat. Alcătuieşte două enunţuri. şi nu mai plânge. amorul fumega – Parfum de pene arse. (George Bacovia. Precizează rolul versului „Oh. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. în 6 . 17 – Adio.. plouă. în 6 . Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă a poeziei. pentru a ilustra omonimia cuvântului mai.. 5. Prezintă semnificaţia titlului. Precizează un rol al utilizării cratimei în structura „Şi-i galbenă”. strofa a doua. în relaţie cu textul poeziei date. plânsul tălăngii când plouă! Şi ce enervare pe gând! Ce zi primitivă de tină! O bòlnavă fată vecină Răcneşte la ploaie. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă a textului citat. 7. 8.. reflexivitate). şi ploua. respectiv. plânsul tălăngii când plouă!” în poezia citată.o imagine vizuală.. strofa a doua. pică frunza Şi-i galbenă ca tine. strofa a treia. plouă cum n-am mai văzut. Menţionează două teme/ motive literare. Oh. 3. (George Bacovia. plânsul tălăngii când plouă! Ce basme tălăngile spun! 4.Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al toamnei. 9. Şi grele tălăngi adormite... prezentă în textul dat. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 7.10 rânduri. plânsul tălăngii când plouă! Da. 9. Cum sună sub şuri învechite! Cum sună în sufletu-mi mut! Oh. 6. Şi spune-mi de ce-i toamnă Şi frunza de ce pică. în textul poeziei citate. Explică rolul întrebuinţării frecvente a punctelor de suspensie şi a liniilor de pauză. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric.. şi sună umil Ca tot ce-i iubire şi ură – Cu-o muzică tristă. 4. ambiguitate. Prezintă semnificaţia titlului.. 7. Şi uită-mă pe mine. prezente în poezie.. 6. prin prezentarea a două trăsături existente în text. 1. 8. Transcrie câte o structură/ un fragment de vers ce conţine o imagine auditivă. râzând. Negru) 5. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 2. Şi s-a pornit iubita Şi s-a pierdut în zare – Iar eu în golul toamnei Chemam în aiurare. 6.sugestie.

7. 9. 4. plânsul tălăngii când plouă! (George Bacovia. 8. ambiguitate.. prin explicarea a două trăsături existente în text. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua a poeziei. Sunt solitarul pustiilor pieţe Cu jocuri de umbră ce dau nebunie. – Sunt solitarul pustiilor pieţe. Sunt solitarul pustiilor pieţe. (George Bacovia. Sub tristele becuri cu razele pale.Scrie câte un sinonim pentru sensurile din text ale cuvintelor veşted şi sumbru. Prezintă semnificaţia titlului. Aşteaptă infinită şi limpede ca marea Să te cununi cu somnul şi-n unde să te pierzi. reflexivitate).10 rânduri. (Ion Barbu. Ţi-am împletit. 7. apartenenţa poeziei la symbolism 9 . prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. Prezintă semnificaţia titlului. Transcrie două structuri/ fragmente de vers care conţin imagini vizuale. 9.. umedă.Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor triste şi pală. Tovarăş mi-i râsul hidos. slăvită Soră.. Motivează rolul punctelor de suspensie în textul dat. 5. zoreşte mai curând”. în relaţie cu textul poeziei date. 6. cum să nu mori şi nebun? Oh. şi cu umbra. Scrie două expresii/ locuţiuni care să conţină cuvântul inimă. 8. şi cu umbra Ce sperie câinii pribegi prin canale. în 6 . prin alcătuirea a două enunţuri. pe frunte apasă greu tiara. Comentează. Plouă) 19 1. Pălind) 20 1.) 21 1. Da. Explică semnificaţia a două figuri de stil identificate în prima strofă a poeziei. Dar dacă-încumetarea ta şovăie şi seara Descinde friguroasă în inimă şi gând Iar.Explică rolul utilizării cratimei în structura „şi-n paralizie”. Ilustreazǎ una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. Alcătuieşte câte un enunţ în care cuvintele rază şi umbră să aibă sens conotativ. zoreşte mai curând Spre malurile unde de mult îmbrăţişarea Aşteaptă să te-adoarmă aşa cum tu desmierzi. Să te înalţi mai gravă în cadrul tău de-azur Iar seara să-ţi umbrească înalta frumuseţe Şi astfel întregită să-atingi Acordul-Pur. Ilustrează.. Menţionează două elemente prin care se realizează subiectivitatea în textul dat. 3. 2. Ţi-am împletit suprema cunună de tristeţe. în relaţie cu textul poeziei date. 2. sugestie.. 2.* Atunci. Motivează. ultima strofă.. omonimia cuvântului unde 5. Pălind în tăcere şi-n paralizie. prezentă în textul dat. Tovarăş mi-i râsul hidos. Sunt solitarul pustiilor pieţe Cu tristele becuri cu pală lumină – Când sună arama în noaptea deplină. 3. Transcrie două structuri/ fragmente de vers care conţin imagini artistice vizuale 6.Menţionează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor cunună şi gravă.Ce lume-aşa goală de vise! . Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat.Şi cum să nu plângi în abise. 4. slăvită Soră. Explică rolul utilizării virgulelor în versul „Atunci.

Tot plumbul meu din suflet. reflexivitate).Motivează utilizarea cratimei în structura „să vă-mpresoare” 3. în 6 . 5. prezente în textul dat.Scrie câte un sinonim pentru sensurile din text ale cuvintelor scumpă şi aruncă 2. 8. 6. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. Explică semnificaţia a două figuri de stil diferite. Cu voi să se topească în gânduri de ninsoare iată. ideea/ o idee poetică centrală. vine vremea când albe. vastele păduri Stau veştede sub greaua turmă De nori haotici şi obscuri. cuprins de vrajă-adâncă. Lăsaţi să cadă-ntruna din neaua altui soare. prezentă în textul dat. În dantelări de fine salbe. 5. identificate în penultima strofă a textului 10 . Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. Prezintă semnificaţia titlului. uşor şi leneş.Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor neîncetat şi potolită 2. De-avântul surd care destinde Tot mai departe largu-i zbor Deasupra zărilor murinde. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. Pe gând descăleca-vor zăpezi neprihănite… Cad fulgii şovăielnici. în legătură cu textul citat. Transcrie un vers care conţine o locuţiune adjectivală folosită cu efecte expresive. 3. ideea/ o idee poetică centrală. prezente în poezie. Peisagiu* retrospectiv. Nori turburi. I) 22 Din nevăzute urne ei cad pe albul umăr Al dealurilor prinse de-o crustă argintie. o. 1. sugestie.10 rânduri. peste Un strălucit războinic. desfrunzirile din urmă! Te uită. identificată în textul dat. Cât zarea-ntins. Oştiri de nori aleargă… ─ Ce surdă simpatie. împietrite. Ţinuturi ale minţii. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. Comentează. 6. soli ai crustei albe Ce-o să se-aşeze de pe-acum. Motivează întrebuinţarea punctelor de suspensie în cea de a doua strofă. iată-mă venit În faţa toamnei şi-a tristeţii Cu gândul iarăşi ispitit. Menţionează două teme/ motive literare. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă 7. lut. În jurul tău. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (expresivitate. Pe tufă umedă. Te prăvăleai. Alcătuieşte un enunţ în care cuvântul drum să aibă sens conotativ. nori metalici.9). reflexivitate). pe drum. convoi de-obscură ceaţă!. haotic ca neantul. 6. frânturi de stâncă. blocuri mohorâte. Voi. identificată în textul dat 9. ambiguitate. Cadavre ale florei uriaşe Monumentau un ne-nturnat* trecut… Şi nicăieri în goana pătimaşe Refluxul liniştit nu locuia C Căci. spre voi întins mă poartă? Aţi prefăcut în domuri de argint natura moartă Şi-aţi pus în peisagiu un nou fior de viaţă. Precizează valoarea expresivă a utilizării adjectivului mobil în versurile: „Oglindă călătoare. a tuturor. 7. forme călătoare. cer mobil/ Te-ai încadrat într-o uşoară spumă”. Un cinic puf au nins scaieţii… Şi totuşi. gigant clocotitor. ambiguitate. Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra polisemia cuvântului aproape 4. 9.. 5. în 6 – 10 rânduri. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. Te uită. 3. Comentează. sub cerul vânăt încă..sugestie. Explică semnificaţia a două figuri de stil diferite din prima secvenţă (versurile 1 . 4. Fulgii) 23 Din culmea unde mai presus de nor Doar gheaţa îşi sculptează diamantul. lăsaţi să vă-mpresoare. Exprimă-ţi opinia despre rolul utilizării persoanei a II-a în discursul liric. 1. Ce veşnic braţul ritmic al timpului aruncă…[…] (Ion Barbu. 8.O. (Ion Barbu. A sumbrei văi. ─ Asemenea câmpiei. 4. aşa cum în poveste Cad stropi de piatră scumpă.

semnificaţia amplei enumeraţii din text. acord eternizat. 4. Transcrie două cuvinte/ structuri folosite în text cu sens conotativ 4.Cu lumea lui năvalnicele ape… Dar anii au trecut… Din matca ta. ambiguitate. Iubeşti – când sub timpuri prin sumbre vâltori.10 rânduri. 3. prima strofă. prin evidenţierea relaţiei cu ideea poetică. 1. 8. Cu râsul tău. Precizează două elemente prin care se realizează subiectivitatea în textul dat. lume! (Lucian Blaga. prezente în poezie. Pe minunatul tău pământ. 1. 7. Iubeşti – când suavă icoana ce-ţi faci în durere prin veac o ţii înrămată ca-n rana străvechiului verde copac. sugestie). Dogorâtor Să te topesc în sângele meu cald Cu tot ce ai: Cu munţii tăi. Cu cerul tău. unde nu ajung sorii. În unda potolită se răsfrânge. 5. lume! Aş vrea să te cuprind întreagă În piept. Precizează două particularităţi prozodice ale textului. sugestie. 5.10 rânduri. 9. prezente în poezie. Cu multele. Precizează rolul liniilor de pauză utilizate în primul vers al fiecărei strofe. cer mobil. Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al naturii. ambiguitate. ai dispărut aproape. prezentă în textul dat. de-anotimpul din vine. Cu tot ce plânge-n tine-aş vrea Să le topesc în trupul meu Şi strop cu strop Din inimă Ca dintr-o cupă Să-mi beau apoi eu însumi sângele bogat Şi surâzând Să pier Gustându-te o dată din belşug Ameţitoare Şi largă mare de minuni: O. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. reflexivitate). 6. Justifică utilizarea persoanei a II-a singular a verbelor şi a pronumelor în textul dat. Oglindă călătoare. Explică semnificaţia a două figuri de stil diferite din strofa a doua 6. 2. prezentă în textul dat. în relaţie cu textul citat. 9. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. Explică rolul expresiv al adjectivului pronominal de întărire însumi din versul „Să-mi beau apoi eu însumi sângele bogat”. în 6 . Menţionează două teme/ motive literare. Menţionează două teme/ motive literare. 3. de flori şi de toamnă. Dar murmurul. Explică semnificaţia titlului. Comentează. Comentează valenţele expresive ale utilizării verbului la modul conjunctiv. 11 . (Ion Barbu. Comentează. Alcătuieşte un enunţ în care cuvântul inimă să fie folosit cu sens conotativ. Lume!) 25 Iubeşti – când urciorul de-aramă se umple pe rând. în 6 . Cu picurii de rouă. de la sine aproape. Prea strâmtă-atunci. 8.Scrie câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor se deşteaptă şi simţire. Te-ai încadrat într-o uşoară spumă Şi-ţi porţi acum cristalul tău steril Spre-a mărilor îndepărtată brumă. în textul dat. 2. Şi-ntregul tău trecut. Neîncetat mărirea ta o plânge. 7. Ilustreazǎ una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. lume. Motivează folosirea virgulelor din primul vers. Râul) 24 O. Nenumăratele fecioare cari păşesc Cutremurate-n clipa asta De-un dor. 7. de foc. pietrificat.

Comentează. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. Precizează două teme/ motive literare identificate în poezia dată. 12 . ci altă poveste. Mâni tomnatice întinde noaptea mea spre tine şi din spuma de lumin-a licuricilor verzui ţi-adun în inimă surâsul. Precizează rolul virgulelor din al patrulea vers al poeziei 3. în 6 . în poezia citată. 8. Dincolo soarele şi grădina cu stupi. cu schimbul. Iubire 26 Livada s-a încins în somn.te-avânţi să culegi printre umbre bălaiul surâs al comorii. 8. Gura ta e strugure-ngheţat. Comentează. Înfrigurare) 27 1. Iubeşti – când întreaga făptură. 3. Alcătuieşte un enunţ în care cuvântul drum să aibă sens conotativ. Exprimă-ţi o opinie argumentată despre relaţia dintre titlu şi textul poeziei. sugestie. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. – De unde să-ncep? Credeţi-mă. prezentă în textul dat. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. furtună îţi este-n aceeaşi măsură şi lavă pătrunsă de lună. că-n drumuri la capăt te-aşteaptă nu moartea. 4. a treia strofă. prezente în poezie. Prin noapte simt o pâlpâire de pleoape. ambiguitate. Iubeşti – când simţiri se deşteaptă că-n lume doar inima este. 6. 9. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. despre ură şi cădere.11 ale poeziei 8.Scrie câte un sinonim contextual pentru cuvintele surâsul şi pâlpâire. în 6 . despre arhanghelii cari ară cu plugul grădinile omului.10 rânduri. Pe coastă-n vreji de nouri creşte luna. despre orişice poţi să vorbeşti cât vrei: despre soartă şi despre şarpele binelui. 2. 9. 2. (Lucian Blaga. Interpretează. Exprimă-ţi o opinie argumentată despre rolul alternanţei formelor verbale şi pronominale în construcţia discursului liric. credeţi-mă. 1. în 6 . Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. Prezintă două particularităţi prozodice ale textului 6. Precizează rolul liniilor de pauză din text. Din genele-i de stufuri strâng lacrimi de văpaie: licurici. Explică semnificaţia titlului. ambiguitate. 9. Menţionează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. ultima strofă. 5. despre cerul spre care creştem. Aici e casa mea. Prezintă două particularităţi prozodice ale acestei poezii 7. Menţionează două teme/ motive literare. Numai marginea subţire-a lunii ar mai fi aşa de rece – de-aş putea să i-o sărut – ca buza ta.10 rânduri. sugestie). 7. prezentă în textul dat. Îmi eşti aproape. Explică efectul stilistic al utilizării indicativului prezent. 5.10 rânduri. odihnă. (Lucian Blaga. o semnificaţie a amplei enumeraţii din versurile 6 . Dar cuvintele sunt lacrimile celor ce ar fi voit aşa de mult să plângă şi n-au putut. tristeţe şi răstigniri şi înainte de toate despre marea trecere. 4. în relaţie cu textul dat. vă uitaţi printre gratii de poartă şi aşteptaţi să vorbesc. Voi treceţi pe drum. Scrie câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor soartă şi a creşte. reflexivitate).

. nebunul. Motivează scrierea cu majusculă a substantivului Septembre. Când din pământ sorb numai fiere?. Alcătuieşte două enunţuri prin care să ilustrezi polisemia verbului a suna. 5. Nu ştiu. (Lucian Blaga. Către cititori) 28 1. văratice-n toamnă.Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al timpului 13 . 2.. Prezintă rolul exclamaţiilor din strofa a doua. Şi-o clipă ne e-ngăduit bănuitului Sud să-i trimitem un gând fără greş. Lumina ce largă e! Albastrul ce crud! Unei noi creşteri. de aceea – lăsaţi-mă să umblu mut printre voi. 8.” (Lucian Blaga. Prezintă două particularităţi prozodice ale textului. Menţionează două teme/ motive literare identificate în poezia citată. 2. Comentează. Când văd mormintele şirag încoronate Cu iederă ca nişte frunţi de-nvingători cu lauri Din ce-mi hrănesc scânteia mea de râs. din ultimele două versuri ale poeziei. în 6 . Un joc îngânând cu lemnoasele membre sună târziul. 7. prezentă în textul dat 1.Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al naturii. 6.. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. Şi-n unghi săgetat pământu-şi trimite cocorii spre cercul cel mare. Menţionează două figuri de stil utilizate în primele două versuri ale poeziei. ultima strofă. până-n cealaltă zare încă o dată tărâmul să crească ar vrea. 7.Scrie câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor nestăvilită şi a cutreiera. în 6 .10 rânduri. 5. (Lucian Blaga.Amare foarte sunt toate cuvintele. sugestie. Ecce homo!) 29 Vino să vezi! În târzia bogata căldură închis între ziduri cine-ar mai sta? Precum a mai fost. ambiguitate. 6. 3. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. Din ce mi-am plămădit nestăvilita nebunie de-a trăi Vârtejul meu de-avânt şi dulcea sete de-a juca. se pare c-am fi hărăziţi şi aleşi. reflexivitate). să vă ies în cale cu ochii închişi.. Exprimă-ţi o opinie argumentată despre relaţia dintre titlu şi textul poeziei citate. 9. 4. de nu se stinge? Şi când cutreier blestematele ogoare. ce minune Mă-mbată de visez că eu păşesc pe bolta unui cer? Şi ce venin mă face s-aiurez Că glia neagră de păcate Răsună sfânta ca un clopot Sub paşii mei de plumb?. Zi de septemvrie) 30 1..10 rânduri. 3. Comentează.. Explică sensurile opoziţiei între rai şi iad. caldul Septembre. Precizează rolul ghilimelelor utilizate în finalul poeziei. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază eul liric în textul dat. dar râd şi strig cutezător în vânt: „De ziua de apoi nu mă-nspăimânt – În iad de-ajung M-oi bucura de-un colţ în el ca de un rai întreg!. Alcătuieşte două enunţuri prin care să ilustrezi polisemia cuvântului colţ. Între frunza ce cade şi ramura goală moartea se circumscrie c-un gest de extatică boală. 4. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. 8. 9. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă. rolul interogaţiilor retorice prezente în text.

Cununa Ariadnei*. din prima strofă.Transcrie. prezente în textul dat. 4. Atunci cu braţul rece mă vei strânge. Precizează rolul cratimei în versul „nu-mi da”. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. 5. prezent în poezie. Pe marginea de umbră a tunicei În timp ce peste noi va ninge rar O pulbere din Coada Berenicei*. Dacă îl arunc în foc Dau înapoi cu două regnuri şi devin piatră. Înlănţuiţi în tânără cunună. 4. în relaţie cu textul poetic dat. sugestie. 9. 4. Explică utilizarea cratimei în structura „Dumnezeieşte-ntraripaţi”. 5. Ca să plutim fanatici împreună. Transcrie. Dacă îl ascult cu osul frunţii Ceasul meu măsoară durata universului. Alcătuieşte două enunţuri prin care să ilustrezi omonimia cuvântului mare. din textul dat. prezentă în textul dat Un cântec fără moarte aş vrea să cânt: Corabie cu pletele-n furtună. 8. 7. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. ideea/ o idee poetică centrală. 2. Alcătuieşte două enunţuri prin care să ilustrezi polisemia verbului a asculta. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. I ) 32 1. Pe care-n raza galbenă de lună. Scrie câte un sinonim contextual pentru cuvintele înlănţuiţi şi melancolie. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în textul poeziei citate. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat 6. Evidenţiază semnificaţia titlului. reflexivitate). 8. două cuvinte care aparţin câmpului semantic al naturii. Explică valoarea expresivă a utilizării indicativului prezent. Cum îmi bate ceasul) 31 1. legănarea de frunze abia începea.10 rânduri. Abia se trezeau din adormire. Dacă îl ascult cu urechea stângă Ceasul meu bate clipele vieţii tale. în 6 . Melancolia va luci stelar. Dacă îl arunc în neant Şi îl ascult cu memoria morţilor Dau înapoi cu trei regnuri Şi devin Cuvânt. în 6 – 10 rânduri. identificată în textul dat. Precizează două particularităţi prozodice ale poeziei citate 6. clocotitoarele valuri ale pădurii loveau digul pieptului meu. Dacă îl arunc în apă Dau înapoi cu un regn şi devin copac. o idee/ ideea poetică identificată în textul dat. Exprimă-ţi opinia despre semnificaţia cuvântului cântec. (Geo Bogza. 3. Motivează scrierea cu majusculă a substantivului Cuvânt. Menţionează două teme/ motive literare. Să-l cânte-ndrăgostiţii pe pământ. 2. Comentează. ambiguitate. 7. 3. Dacă îl ascult cu urechea dreaptă Ceasul meu bate clipele vieţii mele. Comentează. 14 . Interpretează semnificaţia verbelor la modul conjunctiv în textul dat. 3. (Dan Botta. Dumnezeieşte-ntraripaţi de vânt! Un cântec printre ani şi un descânt. un vers care conţine doi termeni ai aceleiaşi familii lexicale. 5.2. Acelaşi pescăruş în larg va plânge. în text. 9.

Şi apa ce-aţipeşte. Că va pieri. Explică un rol al întrebuinţării cratimei în structura „tresaltă-n lung fior”. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. Visările-ţi oglindă şi-ncheagă-ale ei unde. Marea) 33 6. în 6 . Încununându-ţi fruntea cu mohorâte flori. 6. Nici ţărmuri nu vreau. nu-mi da nici vântul prea lin pe marea pădurii. ideea/ o idee poetică centrală. Ce mare furioasă! Şi valurile ce sălbatece creste aveau. Explică rolul repetiţiei structurii „solemn şi elegant” în textul poetic. sub ninşii colţi alpini.10 rânduri. 7. Doar uitarea. 8. 2. în 6 .10 rânduri. 8. prezente în poezie. marea pădurii. Tu Dimineaţă. „lacul cel de munte”. solemn şi elegant.10 rânduri. 7. în relaţie cu textul poeziei date. zâmbindu-ţi. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în a doua strofă. Numeşte sentimentul dominant care se desprinde din poezie 6. (Mateiu I. Comentează. nu vreau să ajung undeva. Şedea acum un secol Poetul. 4. identificată în textul dat. de mine să uit. Se preumbla prin codri. Menţionează câte un sinonim contextual pentru cuvintele ursuză şi taină. Şi singur iar vei plânge în searbedele zori Amara soartă care te-a prigonit cu ură. 4. Nici busola şi nici crucifixul nu-mi da. în 6 . 15 . prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice 9. în zadar vei cere viclenei năluciri Să-ţi mai învie-o clipă a stinsei fericiri. 7. Motivează titlul poeziei. nu-mi da nici boarea prielnică. Va răsări iar umbra cu chip înşelător Cu ochi a căror taină tu n-ai ştiut pătrunde. Pe-o bancă de mesteacăn. 3. Sau tăcut. 5. Grădinile amăgirii te-aşteaptă-acolo unde Apusa tinereţe s-a ofilit de dor. (Emil Botta. Exprimă-ţi opinia despre metafora cu valoare de simbol „marea pădurii". Explică rolul acumulării negaţiilor în a doua parte a poeziei. 8. Comentează. Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra sensul propriu şi sensul figurat al cuvântului a (se) ofili. Exprimă-ţi opinia despre semnificaţiile motivului literar.talazuri creşteau. cu degetul la gură. cu valoare de simbol. 2. Prezintă semnificaţia titlului. Şi când ursuză luna în tulburi nori s-ascunde Şi mut. ultima strofă. 5. primele cinci versuri. 9. Prezintă semnificaţia titlului. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice 9. Grădinile Amăgirii) 34 1. să mă pierd pe clocotitoarea. Zeiţă frumoasă cum nu ştiu a spune. cu coamele pe umăr. 3. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. Transcrie un vers care conţine un adjectiv cu valoare expresivă în prima strofă. ţilindrului* gigant (Funebra turlă sumbră printre molifţi şi pini). Caragiale. Scrie două enunţuri pentru a ilustra polisemia substantivului coamă. 1. prin raportare la câmpul semantic dominant La lacul cel de munte. în luciul rânjitor. Comentează. Menţionează două teme/ motive literare. în relaţie cu textul poeziei. cătând solemn un număr De trestii pentru orga cu fluierul acut. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. văzduhul veşted tresaltă-n lung fior. Dar. Explică utilizarea cratimei în structura „vâr faţa-n redingotă”. Cu mâinile la spate. Ax redingotei* negre.

Îndată ce şi umbra de noapte se iveşte Grămezile de stele încep de strălucesc. timpul prezent. în relaţie cu textul dat. Exprimă-ţi o opinie argumentată despre rolul verbelor la modul indicativ. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. Explică utilizarea cratimei în structura „haine-ntunecate”. 3. Transcrie două cuvinte a căror formă nu mai corespunde normelor limbii literare actuale. Singurătăţii încă petrecere de ţiu. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie 5. Prezintă semnificaţia titlului. Se urcă pe Orizon câmpiile albind. Motivează încadrarea versurilor în lirica romantică. Şi plină de plăcere. Căci ziua-ntreag-a tot cântat Şi tace-acum gândind aiurea. ţilindrul cel gigant. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. Pe muchea cea mai naltă. identificate în text.. (G. Comentează. şi-n curând s-alină. în 6 . Iar roşul mac închide floarea. 6. Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al naturii. pe câmpie cevaşi mai tărişor. de mă aşez cu jale. prezente în poezie. 3. Neoromantică) 35 Pă când abia se vede a soarelui lumină În vârful unui munte. Se-ntunecă prin văi cărarea Şi-i umbră peste sat. 8. Prezintă semnificaţia titlului. Menţionează două teme/ motive literare. (Vasile Cârlova. Când razile de soare natura stăpânesc. Încet. 1. 16 . Iar eu mă pierd în codri solemn şi elegant. Înserare) 36 ] Prin vişini vântul în grădină Cătând culcuş mai bate-abia Din aripi. ultima strofă. 9. încet şi luna. pe fruntea unui nor. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. Explică utilizarea apostrofului în structura p’ acea. în textul dat. 6. Eu cred c-a obosit pădurea. Peste culmi încet amurgul moare Şi-ntors cu faţa cătr-apus Dă semne nopţii din ponoare 1. vremelnică stăpână. prin reliefarea a două trăsături existente în text 8. În cap îmi creşte.10 rânduri. Sub dealuri amurgeşte zarea. C-un tic Mărunt tic-tic din vestă ceasornicul măsoară Tăcerea greieroasă ce valea împresoară. 7. Numeşte sentimentul dominant care se desprinde din textul citat. Cu mâinile la spate vâr faţa-n redingotă. P’ acea plăcută vreme. c-o frunte mai blajană Îşi caută de cale adesea mulţumind. Călinescu. în 6 . Şi zefirul mai rece începe de suspină P’ în frunze. P’ acea singurătate ce ochiul sus priveşte.Descoperit-am lacul între păduri. Din ape ies sirene şi o undină* gotă. Comentează. 9. ultima strofă. Din ochi clipeşte-ncet cicoarea Şi-adoarme-apoi şi ea. 7. De sgomot mai de laturi eu totd’ auna viu. ……………………………………………………. turlă.10 rânduri. Exemplifică două imagini artistice diferite. 2. 2. în astă tristă vale. Ce-ar fi dădut extaze lui Richter* şi lui Tieck*. în relaţie cu textul citat. Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra sensul conotativ şi sensul denotative al cuvântului a (se) întuneca 4. 5. 4. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul soare. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă.

ideea de posesie.. 9. Transcrie două structuri care exprimă. odată. În coaja lui tirană. 1. 9. pe care îl consideri esenţial în transmiterea mesajului acestei poezii. 2.10 rânduri. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în poezia citată. Alcătuieşte câte un enunţ în care cuvintele drum şi sete să aibă sens conotativ. Aţi spart pământul aspru ce v-a ţinut în faşe. Precizează un simbol literar. în 6 . 7. Unind într-o sforţare puterea voastră toată. 8. Numeşte două teme/ motive literare prezente în poezie. în relaţie cu textul citat Şi de pe vârf de munte mă voi sui pe-un nor. Când inima-mi. Pastel) 37 În frământări aprinse. Ca voi. nemărginirea oarbă. Despovărat de zgura părerilor de rău. fâşii voi deslipi-o. (Nichifor Crainic. 3. Cu aripile vâsle prin valul de azur. Explică utilizarea virgulelor în versul „Iar tu.. Interpretează semnificaţia verbelor la timpul viitor. Duşmani şi prieteni. să scap. Scrie câte un sinonim contextual pentru cuvintele zadarnic şi nemărginire. Am sângerat zadarnic. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 6.. Ca voi. (George Coşbuc. să-mi pari o piatră seacă”. în 6 . Cu creştetul în nouri. Ca dintr-o strâmtă ocnă să scap odat’ din mine: Să ies. Explică rolul liniilor de pauză în textul poetic da 3. Amară frumuseţe. 4. Exprimă-ţi o opinie argumentată despre rolul verbelor la modul indicativ. de-al cărnii mele jug Despotic. Menţionează câte un sinonim contextual pentru cuvintele amară şi azur. prezent în text. 4.10 rânduri. în drumul către soare. Prezintă semnificaţia titlului. ultima strofă. De piedica-mi de humă. în textul citat. Zi grea. frumoasă lume. timpul perfectul compus. Munţii mei!. la proră şi la pupă. Voi sfărâma sub pleoapă tot spaţiul din jur Şi-mi voi culca suspinul pe norul meu: şalupă Ritmată de arhangheli. Şi străbătând. m-am opintit mereu. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. Cu sufletu-mi ce totul râvneşte să absoarbă. ultima strofă. zilnic. (Aron Cotruş. în carnea-i milenară. 2. pe creştete de hău. 5. Cotropitori. 7.. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. în textul dat. Să mă înalţ – sălbatic. o zi de-adio. Oceane de văzduhuri s-or lumina rotund Prin stele-arhipelaguri şalupa mea să treacă. în legatură cu textul dat. slut şi-omorâtor de greu. cutremurată va fi. în discursul liric. în lupte uriaşe. Desmărginire) 17 . să-mi pari o piatră seacă Scăpând rostogolită spre-adâncuri fără fund. frumoasă lume. statornic curcubeu – În setea-mi de lumină. în voie. Comentează.. o munţii mei. Motivează titlul poeziei..Ea-mbracă haine-ntunecate Şi liniştit din aripi bate Plutind tăcută-n sus. 8. de tine.. Iar tu. O pretutindenească vibrare de lumină Şi m-oi topi în boare de muzică divină. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul inimă. 6. Munţii) 38 1. pământ rătăcitor. să fug. Mă va-nvăli.. spumoasă. Comentează. Şi aţi ţâşnit spre cer – revolte uimitoare – Să împietriţi pe veci. 5.

zâmbindu-i.* eve* Şi cavaleri cu lire la oblânc..10 rânduri.. 2.. care să conţină un epitet dublu... Zgribulită-n cuibul ei amar de pământ. Iat-o: frunză palidă. 7. în relaţie cu textul poeziei. deschide nişte oarbe. Explică utilizarea cratimei în structura „nu-ţi va păstra”.. Alcătuieşte un enunţ în care cuvântul apă să aibă sens conotativ. 9. Transcrie. ideea/ o idee poetică identificată în textul dat. Cum nasc apoi năluci în cavalcade Gonind uşor spre porturi sidefii.. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat.... Explică utilizarea virgulei în versul „Ah. Scrie câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor mlădios şi a plăsmui. el i-a spus: – Vrei să stăm de vorbă? Vino sus.. în fragmentul dat. Într-o zi.... sfioasă şi firavă.. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul pământ 4. Mânând în turme zei. reflexivitate).. de umeri mă cuprinde... linge glezna pietrelor. 3... 3. Comentează... 5.... 8. de-atunci şuvoaie-ntregi de clipe"... Explică utilizarea cratimei în structura „să-nţeleg”... sihastră.. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie.. suind cu soarele pe dungi. 6. Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra sensul denotativ şi sensul conotativ al cuvântului oglindă. Transcrie câte un vers/ o structură. ambiguitate. identificată în textul dat... Spre specii calde.. două cuvinte care aparţin câmpului semantic al arhitecturii... Şopteşte-mi vorbe clare. populând estrade La circul interzis pentru cei vii... Cum se lipesc cu toţii de oglindă Să treacă dincolo cât mai curând.. Nu mă lasa. prezentă în textul dat 1. (Ştefan Augustin Doinaş. sugestie.. mişcă braţe gingaşe. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate.. Cum creşte jalea-n tagma suferindă A chipurilor în amurg plăpând. un vers care conţine un adjectiv cu valoare expresivă.. se alintă seara sub fereastră. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate.. streşini şi firide. în 6 . 7.. de-atunci şuvoaie-ntregi de clipe şi-au vărsat luminile în vânt! Iedera-mbătată de cuvânt muşca zidul nalt ca să nu ţipe şi mereu..10 rânduri. 1. mereu îşi ia avânt. ideea poetică/ o idee poetică centrală. Prezintă semnificaţia titlului. prezentă în textul dat. 2. 3. respectiv. 4. pântece de noi cariatide* şi. stropit pe mâini cu var... Transcrie. (Leonid Dimov. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. o personificare.. iedera-ncerca fără de spor să i se-nfăşoare pe picior. Transcrie două structuri/ fragmente de vers care conţin imagini ale naturii. în 6 . din a doua strofă. 5.. 18 .. 2. 5. Ah. prelungi. Menţionează două teme/ motive literare. Motivează scrierea cu literă mică la începutul unora dintre versurile poeziei. din textul dat.. Scrie câte un sinonim contextual pentru cuvintele jale şi năluci. 6.. Nici pasărea sub domuri vegetale. Comentează. înalţa coloane şi-arhitravă*. . 9. reflexivitate).. sugestie.. să-nţeleg Ori şuieră preziceri şi colinde Să fie iarnă pentr-un ev întreg. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă a textului dat. Să fie iarnă) 40 Meşterul.. 8.. Explică semnificaţia alternării modurilor şi a timpurilor verbale. ambiguitate.39 Cum roade visul firea cea aeve Cu fiecare noapte mai adânc. 4. menandri. Iedera îndrăgostită) 41 1.. prezente în textul dat 6..

Explică utilizarea punctelor de suspensie în versul „Aceste toate singur nu le judec…”. 9. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. prezentă în textul dat. Ce plină e ca toamna mierea-n faguri. ca tine. 8. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor firesc şi urăsc 2. Comentează. m-am gândit că eşti frumoasă. 5. în care anii tineri ţi i-ai stors. ambiguitate.”. 3. hrănindu-se cu aşteptări mereu: nimic din tot ce-a plăsmuit natura nu-ţi va păstra fiorul şi măsura mai credincioase decât versul meu. Motivează scrierea cu literă mică la începutul unora dintre versurile poeziei 8. Menţionează două teme/ motive literare. Ce fără piedici trec sunând cezura*. ambiguitate. 6. reflexivitate).sugestie. Comentează. 9. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă.10 rânduri. Transcrie două structuri/ versuri care conţin imagini artistice ale „iambului”. Nimic) 42 7. Transcrie un vers în care apare o imagine a femeii iubite 5. prezente în textul dat. punând mâna la ochi. prin evidenţierea a două trăsături identificate în textul citat. Prezintă două elemente prin care se realizează subiectivitatea în textul dat 8. strofa a doua. sugestie. Banală) 43 1. 6. Comentează. 1. nu ştiu de ce te urăsc în acest moment… (Geo Dumitrescu. în relaţie cu textul poeziei date. 4. fugarnice cristale. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. Astăzi. nici stalactita palidă ce creşte. prezente în textul dat. De mult mă lupt cătând în vers măsura. Alcătuieşte câte un enunţ în care cuvintele gură şi toamnă să aibă sens conotativ. Ilustrează conceptul poezie lirică. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor timid şi trezind. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. prezentă în textul dat. Alcătuieşte câte un enunţ în care cuvintele mână şi ochi să aibă sens conotativ. Explică utilizarea punctelor de suspensie în versul „că aş vrea să fii întotdeauna a mea. reflexivitate). îngereşte. Menţionează două teme/ motive literare. Am plecat apoi cu tine prin viaţă – desigur.10 rânduri. 9. 3. 2.nici trestia cu mlădiosu-i tors. Explică semnificaţia a două figuri de stil identificate în prima strofă 7. nici firele pe care-ades le-ai tors sunându-le cu degetele tale. Ce aspru mişcă pânza de la steaguri Trezind în suflet patima şi ura – Dar iar cu dulce glas îţi împle gura Atunci când Amor timid trece praguri! De l-am aflat la noi a spune n-o pot. Prezintă semnificaţia titlului. ideea/ o idee poetică identificată în textul dat. cu toate că în definitiv n-ai făcut decât să mă săruţi. (Ştefan Augustin Doinaş. ideea/ o idee poetică identificată în textul dat.. că te iubesc. Ca s-o aştern frumos în lungi şiraguri. 4. deşi faptul că te iubesc îmi apare evident..10 rânduri. în 6 . totul e roz şi plin ca în literatură sau ca într-un refren de tangou… În clipa asta ţi-am simţit buzele pe gură… Cu toate că eşti frumoasă. De poţi s-auzi în el al undei şopot. 7. că aş vrea să fii întotdeauna a mea… Şi gândul mi se părea cuminte şi firesc. nici crinii-orgolioşi ce ţi-au întors spre tine-nfioratele petale nici apele. în 6 . în 6 . nevăzută. 19 .

prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice.10 rânduri. Optzeci de ani îmi pare în lume c-am trăit. în 6 . 3. Explică utilizarea cratimei în structura „sufli-n lumânare”. Comentează. Comentează. Să uit pe veci norocul ce-o clipă l-am avut. sugestie. Încet te-ardici* şi sufli-n lumânare… Deasupră-mi stele tremură prin ramuri. Petrec în minte viaţa-mi lipsită de noroc. Cu braţele-amândouă de gâtul meu te-anini Şi parc-ai vrea a-mi spune ceva… apoi suspini… Eu strâng la piept averea-mi de-amor şi frumuseţi. 9. Stau în cerdacul tău…) 45 Departe sunt de tine şi singur lângă foc. 8. (Mihai Eminescu. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. Stau în cerdacul tău… Noaptea-i senină. 4. 8. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. apartenenţa poeziei la romantism. 7. Cu degetele-i vântul loveşte în fereşti. prin evidenţierea a două trăsături existente în text. în relaţie cu textul poeziei date. 9.De e al lui cu drept acest preambul – Aceste toate singur nu le judec… Dar versul cel mai plin. că tu vei fi murit. 4. Prezintă semnificaţia titlului. Se toarce-n gându-mi firul duioaselor poveşti. Aducerile-aminte pe suflet cad în picuri Redeşteptând în faţă-mi trecutele nimicuri. Ş-atuncea dinainte-mi prin ceaţă parcă treci Cu ochii mari în lacrimi. 20 . Prezintă semnificaţia titlului. Menţionează două teme/ motive literare. prezentă în textul dat. ambiguitate. cum dup-o clipă din braţele-mi te-ai smult… Voi fi bătrân şi singur. 3. 5. (Mihai Eminescu. Iambul) 44 1. 2. Menţionează două teme/ motive literare. 6. Deasupra-mi crengi de arbori se întind. reflexivitate). Ş-alături luna bate trist în geamuri. Transcrie două structuri/ versuri care conţin imagini ale fiinţei iubite. Transcrie două structuri/ versuri care conţin imagini ale fiinţei iubite.10 rânduri. 5. în relaţie cu textul poeziei date. Puternic iar – de-o vrea – e pururi iambul*. 2. Crengi mari în flori de umbră mă cuprind Şi vântul mişcă arborii-n grădină. Motivează. Desfaci visând pieptarul de la sân. Alcătuieşte câte un enunţ în care cuvintele foc şi ochi să aibă sens conotativ. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor clipă şi pururi. 7. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în primele patru versuri ale poeziei. Alcătuieşte câte un enunţ în care cuvintele a bate şi întuneric să aibă sens conotativ. 6. strofa a doua. în 6 . Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor senină şi mişcă. În sărutări unim noi sărmanele vieţi… O! glasul amintirii rămâie pururi mut. Ai obosit. Dar prin fereastra ta eu stau privind Cum tu te uiţi cu ochii în lumină. În întuneric ochii mei rămân. Să uit. Că sunt bătrân ca iarna. Explică utilizarea cratimei în structura „parc-ai vrea”. mai blând şi pudic. vei fi murit de mult! (Mihai Eminescu. cu mâni subţiri şi reci. ultimele patru versuri. Departe sunt de tine…) 1. prezente în textul dat. prezente în textul dat. L-ai aruncat pe umeri de ninsoare. cu mâna ta cea fină În val de aur părul despletind. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă.

existente în poezie. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul inimă. un chip aievea nu eşti. Motivează structurarea textului sub forma unui monolog adresat. 5. Să te ridic la pieptu-mi. Transcrie două versuri care conţin o descriere specifică imaginarului poetic eminescian. Că mii de ani i-au trebuit Luminii să ne-ajungă. 4. iubite înger scump”. Explică semnificaţiile a două figuri de stil diferite. mai departe. Peste vârfuri) 48 La steaua care-a răsărit E-o cale-atât de lungă. În ochii fericirii mă uit pierdut şi plâng. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor umbra şi zadarnic. iubite înger scump. Dintre ramuri de arin Melancolic cornul sună. pe baza cărora este realizat tabloul cosmosului. Cum oare din noianul de neguri să te rump. din ultima strofă. 3. 8. prin evidenţierea a două trăsături prezente în text. Alcătuieşte câte un enunţ în care cuvintele lună şi inimă să aibă sens conotativ 4. Femeie între stele şi stea între femei. prima strofă. 6. 6. bălai – Şi faţa străvezie ca faţa albei ceri Slăbită e de umbra duioaselor dureri! Cu zâmbetul tău dulce tu mângâi ochii mei. 7. (Mihai Eminescu. în relaţie cu textul poeziei date. 7. Şi întorcându-ţi faţa spre umărul tău stâng. cu părul lung. Explică semnificaţia unei figuri de stil din a doua strofă. Mai departe. Aproape. De ce taci. Explică rolul cratimei în structura „spre tine-ntorn”. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. Motivează încadrarea poeziei în lirica romantică. Comentează. Comentează. Peste vârfuri trece lună. 3. prin referire la două caracteristici 21 . pe baza cărora este realizat tabloul naturii 7. 4. Din valurile vremii…) 47 1. astfel de treci Şi umbra ta se pierde în negurile reci. 8. pe inima-mi s-o ţin. 6. Menţionează două teme/ motive literare romantice. Prezintă semnificaţia titlului. 1. în relaţie cu textul poeziei date. Prezintă semnificaţia titlului. Sufletu-mi nemângâiet Îndulcind cu dor de moarte.46 Din valurile vremii. 9. în 6 – 10 rânduri. De mă găsesc iar singur cu braţele în jos În trista amintire a visului frumos… Zadarnic după umbra ta dulce le întind: Din valurile vremii nu pot să te cuprind. 5. 5. 9. 3. Precizează câte un sinonim contextual pentru cuvintele a pieri şi amor. tot mai încet. Evidenţiază rolul virgulei din a doua strofă. Codru-şi bate frunza lin. 2. Şi faţa mea în lacrimi pe faţa ta s-o plec. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. mai aproape. Motivează încadrarea poeziei în lirica romantică. 2. 1. Explică semnificaţiile a două figuri de stil diferite. Mai încet. primul catren. Cu sărutări aprinse suflarea să ţi-o-nec Şi mâna friguroasă s-o încălzesc la sân. Alcătuieşte câte un enunţ în care cuvintele lacrimă şi a încălzi să aibă sens conotativ. răsai Cu braţele de marmur. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 2. Poate de mult s-a stins în drum În depărtări albastre. Motivează încadrarea poeziei în lirica romantică. iubita mea. prin referire la două caracteristici prezente în text. Dar vai. în 6 – 10 rânduri. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul cale. când fermecată Inima-mi spre tine-ntorn? Mai suna-vei dulce corn. Evidenţiază rolul virgulei în versul „Să te ridic pe pieptu-mi. Pentru mine vreodată? (Mihai Eminescu. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. Transcrie două versuri care conţin o descriere specifică imaginarului poetic eminescian.

Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul foc. La steaua) 49 Noaptea potolit şi vânăt arde focul în cămin. apeşi gura ta de foc Pe-ai mei ochi închişi ca somnul şi pe frunte-mi în mijloc. Nici rău nu-i pare-acuma. (Mihai Eminescu. cu mânuţe albe. 4. Pân-eşti clară ca o rouă. Prezintă semnificaţia titlului. 4. Lumânarea-i stinsă-n casă… somnu-i cald. 8. şireato. De pe fruntea mea cea tristă tu dai viţele-ntr-o parte. Comentează. rotunde. Transcrie două versuri care conţin o descriere specifică imaginarului poetic eminescian 6. Albă ca zăpada iernei. iubito. Pe când a ei pereche nainte tot s-a dus C-un pâlc întreg de păsări. în relaţie cu textul poeziei. De câte ori. primul catren. în relaţie cu textul poeziei date. Alcătuieşte câte un enunţ în care cuvintele lumină şi frunte să aibă sens conotativ. dulci. Cu-ale tale braţe albe. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. nici bine nu . Icoana stelei ce-a murit Încet pe cer se suie: Era pe când nu s-a zărit. 8. pân’ ce fruntea-mi este netedă şi lină. primele patru versuri prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. în 6 – 10 rânduri. Departe doară luna cea galbenă – o pată. O! Desmiardă. pân-eşti dulce ca o floare. pe baza cărora este realizat tabloul iubirii 7. Explică semnificaţiile a două figuri de stil diferite. molatic. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. 1. Comentează. Prezintă semnificaţia titlului. Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra polisemia cuvântului departe. Azi o vedem şi nu e. 8. Aruncă pe-a ei urmă priviri suferitoare. Tu grumazul mi-l înlănţui. pân’ nu-i inima bătrână. 1. pe-al meu piept capul ţi-l culci Ş-apoi ca din vis trezită. parfumate. pierzându-se-n apus. Precizează două planuri temporale pe baza cărora este structurat textul. în 6 . Dintr-un colţ pe-o sofa roşă eu în faţa lui privesc. Tot astfel când al nostru dor Pieri în noapte-adâncă. cum râde visul într-o inimă-ndrăgită. Explică semnificaţia a două figuri de stil diferite din textul dat. de noi mi-aduc aminte. dulce ca o zi de vară. Explică rolul cratimei în structura „Pe-ai mei ochi”. ultimul catren. Noaptea…) 50 prezente în text. Comentează. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. Atunci tu prin întuneric te apropii surâzândă. (Mihai Eminescu. în relaţie cu textul poeziei date. Oceanul cel de gheaţă mi-apare înainte: Pe bolta alburie o stea nu se arată. prin referire la două caracteristici prezente în text.. 5. Netezeşti încet şi leneş fruntea mea cea liniştită Şi gândind că dorm. lin. Motivează încadrarea poeziei în lirica romantică. Şi surâzi. Pân’ nu-i faţa mea zbârcită. Prezintă semnificaţia titlului. 3. Visându-se-ntr-o clipă cu anii înapoi. O! Desmiardă. ea moare. pân-eşti jună ca lumina cea din soare. 22 .10 rânduri. în 6 – 10 rânduri. iubito. pân’ ce genele-mi clipesc.Iar raza ei abia acum Luci vederii noastre. 7. Scrie câte un sinonim contextual pentru cuvintele ostenite şi pierzându-se 2. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. Evidenţiază rolul liniei de pauză în versul „Departe doară luna cea galbenă – o pată” 3. 2. Pe genunchi îmi şezi.. braţele-ţi îmi înconjoară Gâtul… iar tu cu iubire priveşti faţa mea pălindă. 9. Motivează încadrarea versurilor în lirica romantică. 9. Iar peste mii de sloiuri de valuri repezite O pasăre pluteşte cu aripi ostenite. 6. Pân’ ce mintea îmi adoarme. moi. 5. 9. prin reliefarea a două trăsături existente în text. Lumina stinsului amor Ne urmăreşte încă.

în plămân. Gâşte.. 5.. Prezintă semnificaţia titlului. coexistenţa tradiţionalismului cu modernismul. prezente în poezie. cum învecheşte frunza în clopote de-aramă – auzi tăcere lungă şi gri care e toamnă şi diligenţe care vin din Dorohoi.. E-aşa de lungă vremea de când nu mai e azi 1. iubito... (Horia Furtună. şi-aveau în ochi un zâmbet de iaz.10 rânduri. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în ultimele două versuri ale textului dat. Menţionează două teme/ motive literare.. Motivează întrebuinţarea liniei de pauză în versul „Din fiecare-ndrăgostit – poet”. Îţi mai aduci aminte? Îţi mai aduci aminte? ………………………………………………………… Ne-ascund atât de bine albumele cu clampă de-alamă. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al naturii... Când tu te pierzi în zarea eternei dimineţi. şi factorul. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice 9. vin lent după-un zaplaz. Transcrie un vers care conţine o locuţiune verbală folosită cu efecte expresive. prezentă în textul dat.. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor tăinuit şi fugară.. şi tăinuit misterul Ca-n alte seri sub discul tău s-adună. ……………………………………… Te-nalţi prelung. 7 Motivează.. (Mihai Eminescu. fierbinte. a toamnă şi a fân. prin evidenţierea a două caracteristici identificate în text... Explică rolul virgulei din primul vers... 2.. reflexivitate). Din ce în ce mai singur mă-ntunec şi îngheţ. prezente în poezie. ………………………………………………………… Bătrânii de la casa cea veche ne-au ieşit în poartă. auzi cum ploaia stinge fanarele cu gaz.... Din fiecare om – îndrăgostit.. Balada lunii) 52 În târg miroase a ploaie. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul lume.. De câte ori.. cu pantofi galbeni.. Suntem tot mai departe deolaltă* amândoi. şi fetele aşteaptă în uliţa murdară tăcerea care cade în fiecare seară. Tu din întâia lacrimă fugară Făcuşi izvorul de dureri: iubirea… Iar farmecul tău blând şi liniştit Făcu.. tinereţea! Trecutu-i lângă lampă şi plină e oglinda cu cute în obraz.. Comentează... prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice... la grilajul de iederă coclit. 2. Menţionează două teme/ motive literare. Vântul nisip aduce. Comentează.. În case oameni simpli vorbesc pe ovreieşte. Pe când desfaci strălucitoare cerul Ca să domneşti pe somnul lumii...ambiguitate. Evidenţiază două trăsături ale descrierii prezente în prima secvenţă din textul citat 6.... greoi şi surd. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate... prin evidenţierea a două trăsături.... în textul dat. ultima strofă din cele trei citate... Căruţe fugărite de ploaie au trecut.. 8. în relaţie cu textul poeziei date. apartenenţa acestuia la unul dintre curentele literare studiate.) 51 1. Lună! Întâiul vis sub raza ta lunară Îşi fâlfâie din suflete pornirea.. 3... 4.. 5. cuminte... în 6 ... 23 . de şes. sugestie. 7 Argumentează. şi liniştea în lucruri de mult mucegăieşte.10 rânduri. alunecându-şi raza-ncet. cu gluga pe cap... în 6 . Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua. 4.. 6. 3.. 9.. 8.. ultimele cinci versuri... Din fiecare-ndrăgostit – poet....

Şi ele-adorm de tine alinate. în 6 -10 rânduri. curată Poezie. Transcrie. spuma albă prelung şi pătimaş tresare. de cer şi de lumină dornic. Evidenţiază valoarea expresivă a verbului la modul conjunctiv din prima strofă. Motivează scrierea cu iniţială majusculă a substantivului Poezie. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua. Tu. Adâncul ei se pierde-n taina nemărginirilor profunde. Căci are dragoste cu cerul de-a pururi mişcătoarea apă Şi-n frământarea ei păgână ea coasta jgheaburilor sapă. Comentează semnificaţia unei figuri de stil identificate în ultima strofă 7 Precizează valoarea expresivă a adverbului aşa din ultima strofă. (Octavian Goga. Dar tu rămâi de-a pururea senină. 5. Menţionează două teme/ motive literare. 4. 3. din prima strofă. Precizează două motive pentru care s-a utilizat cratima în versul „Şi-n barbă plânge tata…”. 6. 24 . Când în adânc se prind în horă strălucitoarele nisipuri… * Aşa-i iubirea mea. 4. 3. Prezintă două argumente privind apartenenţa textului dat la tradiţionalism. Atâtea curcubeie tremur în valvârtejul ei de picuri. în 6 . două cuvinte/ structuri aflate în relaţie de antonimie 2. din primul vers. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. puterile-şi învie. 5. 8. Căci nu-i pribeag ce-n faţa ta se-nchină C-o lacrimă să nu-ţi spele altarul. Pe veci în matcă nestatornic. De ce m-aţi dus de-acasă? Să fi rămas fecior la plug. El creşte azi şi creşte mâne. Cu picuri ce se înfioară de chipul unui veşnic soare! (Octavian Goga. (Barbu Fundoianu. 1.10 rânduri. în relaţie cu textul poeziei date. Spre ceriuri braţele-şi întinde să-i vie dragul mire: Soare! Când razele nepotolite sărută faţa undei clare. cu valuri lung clocotitoare. Precizează rolul unui semn de punctuaţie din versul „Spre ceriuri braţele-şi întinde să-i vie dragul mire: Soare!”. Comentează. Herţa) 53 1. sugestie. Cu pumnii sfarmă-n jur tărâmul şi urlă de amar ce-o doare. prin evidenţierea relaţiei dintre idea poetică şi mijloacele artistice. Biserică cu porţi neîncuiate. din albă inimă de stâncă S-a plămădit în taină lacul. 6. şi din prăpastia adâncă A biruit în drum pământul. Înfiorată. Comentează. penultima strofă. asemeni acestei largi cetăţi de unde. Să fi rămas la coasă. Cu vifore şi curcubeie. tainică. reflexivitate). 2. Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al sacrului. 1. Drumeţ slăbit. în text. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice 9. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul chip. Îşi spovedeşte patimile ţie. Tu neamurile gândurilor toate Cu drag le laşi la pragul tău să vie. 7.şi stearpă şi molâie ca o convalescenţă. 3. Motivează întrebuinţarea cratimei în versul „Şi ele-adorm de tine alinate”. Transcrie. Păcate vin sub bolta-ţi milostivă. prezente în poezie. Prezintă semnificaţia titlului. 8. 2. Iubirea mea) 55 De ce m-aţi dus de lângă voi. două cuvinte care aparţin câmpului semantic al satului. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. prezentă în textul dat. Sonet*) 54 În munţi cu creştetele sure. prima strofă. Tu le asculţi pe toate deopotrivă Şi le opreşti neghina şi amarul. din prima strofă. 9. ambiguitate. Explică semnificaţia alternării a timpurilor verbale în primul catren al textului dat. Tot sufletul la poarta ta când bate. Alcătuieşte două enunţuri prin care să ilustrezi polisemia verbului a bate 4. Precizează valoarea expresivă a pronumelui personal tu.

în inimi dac-am strâns izbânda unei zile vii. ultima strofă. ne vrem granit. Mulţimi de vineţele pe sân mi se ivesc. Comentează. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în penultima strofă. din textul dat.. Precizează rolul cratimei în structura „dac-am strâns”. Dar noi. în relaţie cu textul poeziei date. la orice pas. răcori mă iau la spate. Victorii negre) 57 „Vezi. 6. înspumegaţi. să-ţi zică: «Moşu…» Le-ai spune spuză de poveşti… Cu Împăratul Roşu… ……………………………………… Aşa… vă treceţi. în 6 . Precizează măsura şi rima versurilor din ultima strofă. în textul dat. mamă. două cuvinte a căror formă nu mai este acceptată de DOOM2. Şi cald. Menţionează două teme/ motive literare. o locuţiune adverbială care exprimă ideea trecerii timpului. 3. Bătrâni) 56 În orice zi. pe baza a două argumente. 7 Motivează scrierea cu literă mică la începutul unora dintre versurile poeziei. prezente în poezie. 5. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua. Transcrie. triumfători – nu bănuim că sub vâltori nu-nfrângem viaţa. 25 . ultima strofă. În viaţa ca un rumen rod stă miezul morţii. 9. în 6 . uite. Şi-aveaţi şi voi în curte-acum Un stâlp la bătrâneţe. şi fuge de la mine! Îmi cere… nu-ş’ ce-mi cere! Şi nu ştiu ce i-aş da. Cu rugi la Preacurata. 2. Un foc s-aprinde-n mine.Atunci eu nu mai rătăceam Pe-atâtea căi răzleţe. la alegere. 2. Transcrie. Mi-ar fi azi casa-n rând cu toţi… Cum m-ar cinsti azi satul… Câţi ai avea azi dumneata Nepoţi.10 rânduri. cu-atât apunem ceas de ceas. încadrarea textului în lirica tradiţionalistă. Prezintă semnificaţia titlului. din text. 5. zâmbim c-am mai învins o zi. Menţionează două elemente de prozodie.10 rânduri. mamă. Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra omonimia cuvântului veste 4. în 6 . că-mi furnică prin vine. 8. Şi-n barbă plânge tata… (Octavian Goga. 7 Motivează. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua a poeziei.. 5. M-aş fi-nsurat când isprăveam Cu slujba la-mpăratul. 6. nu ştim ce viermi profunzi ne rod. 1. 9. în loc să izbucnim în plâns. În braţe n-am nimic şi parcă am ceva. precizându-le forma literară actuală. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. viermuit… Ca nişte fluvii clocotim. (Radu Gyr. 1. murim puţin. 4.10 rânduri. 6.. ……………………………………. ci murim. prezente în poezie. obrajii-mi se pălesc! Ah! inima-mi zvâcneşte!. ce mă doare! Şi pieptul mi se bate. Precizează valoarea expresivă a persoanei I plural. 8. Comentează. bieţi bătrâni. Ne credem stânci. prin evidenţierea relaţiei ideea poetică şi mijloacele artistice. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. Îmi ard buzele. Prezintă semnificaţia titlului. din strofa a treia. Cu cât părem mai viu tumult. Şi plânge mama pe ceaslov. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor tumult şi am strâns. 7 Motivează prezenţa a două tipuri de lirism (subiectiv şi obiectiv) în textul dat. Menţionează două teme/ motive literare. şi rece. murim mai mult. strofa a doua. Precizează rolul virgulei în ultimul vers al primei strofe 3. Comentează. în relaţie cu textul poeziei date. 8.

……………………………………………………. apartenenţa acestuia la direcţia modernistă/ la modernism. Precizează rolul punctelor de suspensie din a doua strofă. Şi nici nu prinz de veste când singură mă strâng. O. Ce nici să ştie cum îl cheamă Pe tristul făurar de rime… Doar seara când. naltă. Zburătorul) 58 9. un vers care conţine un element de portret. în relaţie cu textul poeziei date. Şi tremur de nesaţiu. 7. primele două strofe. 4. Mă cufund în lacrămi. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. de stele semănat. măicuţă. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. Să-i pară-o inimă streină Că suferă şi plânge-n ele… (St. Nu mai vine zarea. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. Transcrie.10 rânduri. (Ion Heliade-Rădulescu. 6. trudit de cale. 8. Pornesc dintr-înşii lacrămi şi plâng. din mijlocul tăriei Veşmântul său cel negru. 9. prin evidenţierea a două trăsături existente în text. în 6 . Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. reflexivitate). 26 . în relaţie cu textul poeziei date. Precizează rolul virgulei şi al semnului exclamării din structura „O. Să poarte pururea o mască Pe faţa lui de chin brăzdată. Precizează valoarea expresivă a verbelor la modul conjunctiv din poezie. plâng. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin umbră. S-asculte dus şi nici să-i vină În minte cânturile-acele. Comentează. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor să scape şi spaimă 2. 5. Prezintă semnificaţia titlului. Unde-i mâna albă care să mă scape? E miros de moarte. Tăcere este totul şi nemişcare plină.. nici vântul nu suspină Şi apele adorm duse.. ultimele două strofe. 4. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. 9. 1. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a patra. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor pururea şi trudit. El n-ar dori să-l recunoască Pe lume nimeni niciodată. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua. încete plânsul!”. 6. Încântec sau descântec pe lume s-a lăsat. ambiguitate. Motivează. Se-ntoarce-n casa lui sihastră. O. din text. Cântăreţul) 59 Vânturile nopţii scutură afară Arborii tăcerii.Că uite.10 rânduri. şi morile au stat. nimeni nu răspunde. Comentează. 2. 8. ce-n braţele somniei Visează câte-aievea deşteaptă n-a visat. Prezintă două elemente prin care se realizează subiectivitatea în textul dat. Iosif. 7.” ……………………………………………………… E noapte naltă. Prezintă semnificaţia titlului. şi ochii-mi văpăiază. Nici frunza nu se mişcă. prezentă în textul dat. Să treacă nebăgat în seamă. în 6 . Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra polisemia verbului a răspunde. tot mai noapte-i noaptea. Nu e om pe lume… A pornit furtuna pe-nverzite ape… 1. încete plânsul! Sufletele doarmă!. sugestie. Destins coprinde lumea. Ca şi o umbră prin mulţime. 5. S-audă cântecele sale Cântate de la vreo fereastră. 3. 3. mă vezi mamă? Aşa se-ncrucişează.

şi mor şi-n mine. Rondelul rozelor ce mor) 61 Din al oglindei luciu rece De apă-adâncă. Prezintă semnificaţia refrenului în poezia citată. 8. 2. să mă scape. prezente în poezie. 7. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. (Alexandru Macedonski. Comentează. Zadarnic firea şi-o preface. şi mor şi-n mine – Ş-au fost atât de viaţă pline. 7 Motivează reluarea versului „E vremea rozelor ce mor” în cele trei strofe ale poeziei. Menţionează două teme/ motive literare. Pe sub amurgu-ntristător. — se desface O linişte de dulce pace. 8. Transcrie un vers care conţine o imagine auditivă 6. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. să mă scape? ……………………………………………………… (Emil Isac. Comentează. 9. Rondelul oglindei) 62 1. Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra caracterul polisemantic al cuvântului frunte 4. Unde-i alba mână. în 8 – 10 rânduri.10 rânduri. reflexivitate). Precizează o valoare expresivă a timpului prezent al verbelor din prima strofă a poeziei citate 6. Şi-n marea noapte care vine Duioase-şi pleacă fruntea lor… – E vremea rozelor ce mor. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. De ce nu-mi răspunde? Vânturile nopţii scutură afară Fără încetare. Obida vrând să mă înece. Chiar dorul vieţii-n mine tace — Izvor ce gata e să sece. Explică valoarea expresivă a utilizării punctelor de suspensie din primul vers. sugestie.Sufletu-mi de spaimă în bucăţi se sfarmă. Din al oglindei luciu rece Uitarea numai se desface. 27 . Şi azi se sting aşa uşor. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în ultimele cinci versuri ale textului dat. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă a poeziei date. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor pace şi vis. prezentă în textul dat. Ce-ntregul suflet mi-l petrece. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul apă. Şi pe-al meu chip. E vremea rozelor ce mor. Scrie două expresii/ locuţiuni care să conţină cuvântul suflet. 4. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor fior şi vălmăşaguri. Mor în grădini. 5. unde? A-nceput blestemul groapa să mi-o sape. 1. ambiguitate. Menţionează două teme/ motive literare. 2. O jale e în orişicine. 9. ce-n umbră zace. În tot. 3. Precizează rolul cratimei în versul „Duioase-şi pleacă fruntea lor…” 3. E vremea rozelor ce mor – Mor în grădini. se simte un fior. Un fel de vis de opium trece Din al oglindei luciu rece. Vânturile nopţii…) 60 1. prezente în poezie. Motivează folosirea cratimei în structura „dorul vieţii-n mine”. Curg vălmăşaguri de suspine. 3. ultima strofă a poeziei. folosite în textul dat. prima strofă. Unde-i cerul. 2. 5. Transcrie doi termeni care fac parte din câmpul semantic al oglinzii. Precizează valoarea expresivă a verbelor la indicativ imperfect. (Alexandru Macedonski. în 6 .

10 rânduri. Miros de humă şi de cremeni desfunda vechimi. Comentează.. Prezintă semnificaţia titlului. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. – voioase Zâmbeau în fundul apei răsfrângeri argintoase. Exprimă-ţi opinia în legătură cu rolul versului „Oh! Sufletul! – curatul argint de-odinioară”. Precizează o valoare expresivă obţinută prin utilizarea frecventă în text a verbelor la perfectul compus şi la imperfect 4. 3.. Copaci roşcaţi.. Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al morţii. Stuful de liliac) 64 4. Motivează încadrarea poeziei în lirica simbolistă. corturi. 9. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. în 6 . Prezintă semnificaţia titlului.Pe balta clară barca molatică plutea. O! Doamne. 7. tânguind pustietate. Motivează încadrarea poeziei în lirica tradiţionalistă. Nainte de-a-şi da rodul mureau învineţite Când ea veni să şeadă sub stuful oropsit. parii. Şi sufletul – curatul argint de-odinioară – Oh! Sufletul! – curatul argint de-odinioară. Şi prins de-o rece stâncă pe care vântu-o sapă. prin referire la două caracteristici prezente în text. (Alexandru Macedonski. în 6 . Menţionează două teme/ motive literare. Menţionează două teme/ motive literare.. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în versul „Fulgere verzi spărgeau în ţăndări iadul norilor”. Treceau cocorii. Comentează. a doua strofă. Site de ploaie cerneau strâmb din zare. Transcrie două versuri care conţin imagini cromatice. 8. 1. 1. Atunci acele ramuri de-odată înfloriră Ş-o ploaie azurie vărsară peste noi. 6. Argaţi încovoiaţi grăbiră ca groparii. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în a treia strofă. Pe balta clară) 63 Era o zi senină ca fruntea de fecioară Ce e neturburată de-ai patimilor nori. 2. 8. Cât rece se înmormânta un leş de soare. 28 . doi termeni care aparţin câmpului semantic al suferinţei. Motivează folosirea cratimei în al doilea vers al poeziei.10 rânduri. 9. Subţiri ca o dantelă urcau mereu din apă Clădiri de nori fantastici ocoale dând pe lac. sugestie). ambiguitate. 8. Precizează valoarea expresivă a adverbului ce din structura „ce repede pieiră”. prezente în poezie. Pe drumuri nămolite gemeau care aplecate.. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice 9. Gemea muşcat de vânturi un stuf de liliac. (Alexandru Macedonski. Din vie smulşi. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. Selectează. o imagine auditivă. 7. în legătură cu textul dat. 5. ultima strofă a poeziei. 3. prezentă în textul dat. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. Ilustrează. Albeţi neprihănite curgeau din cer. prezente în poezie. Pământul revenea în arături tăiat. erau strânşi. Transcrie două structuri lexicale ce cuprind o imagine vizuală. conceptul poezie lirică. Oh! Alba dimineaţă şi visul ce şoptea. 5. Uscat e liliacul şi nu mai suntem doi. acele clipe ce repede pieiră. Explică rolul virgulei din primul vers. Plăpândele lui ramuri abia înmugurite. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în poezie. Şi norii albi – şi crinii suavi – şi balta clară. 6. O zi din care şoapte de îngeri se coboară Şi vin pe-o adiere să cânte printre flori. 2. Văitându-se pe soarta ce-acolo le-a sădit. respectiv. prin referire la două caracteristici prezente în text. 4.. 7. cu freamăte s-au despuiat. Întunecimea a învineţit tăria fierului. 6. prin evidenţierea a două trăsături existente în text. din text. 5. prin raportare la textul citat.

Cu ochii urmări-vei ţărmul. 4. Explică valoarea expresivă a adverbului poate. topindu-se ca noru-n zare. Iar tu – Cântându-l ca şi dânsul. 4. Acuarelă) 66 Şi-ai să mă uiţi – Că prea departe Şi prea pentru mult timp porneşti! Şi-am să te uit – Că şi uitarea e scrisă-n legile-omeneşti. Explică rolul cratimei în structura „în oraşu-n care plouă”. Fulgere verzi spărgeau în ţăndări iadul norilor. arzând pucioasă.Opaiţe s-au stins abia ivite-n cimitirul cerului Deschis. Comentează. 2. pierdut. stolul cocorilor. Transcrie. Te-oi plânge-n ritmul unui vers.10 rânduri. (Adrian Maniu. vreun cântăreţ până la tine. 1. folosit de două ori în ultima strofă. din text. Iar eu pe ţărm Mâhnit privi-voi vaporu-n repedele-i mers. Merg ţinându-se de mână. Cât iar ţipa. 8. Şi ochii-ţi lăcrima-vor poate Trei lacrimi reci de călătoare. Umede de-atâta ploaie. 5. 2. date jos din galantare. două structuri/ versuri care conţin imagini auditive. cu prăbuşiri în înălţimi. Precizează valoarea expresivă a adverbului decât din a doua strofă a poeziei. Orăşenii pe trotuare Par păpuşi automate. 9. prezente în poezie. Nuci mocirloşi au gâlgâit. 7. Ce coboară din umbrele. prima strofă a poeziei. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al creaţiei poetice. Şi-n oraşu-n care plouă de trei ori pe săptămână. ultima strofă a poeziei. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în a doua strofă a poeziei. 29 . poate. Şi-nţelegând că mi-eşti pierdută. 9. în 6 . 3.. ……………………………………………. ca şi mine – Te vei gândi la adorata în cinstea căreia fu scris. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul pas. prin referire la două caracteristici prezente în text. 7.10 rânduri. Demonstrează încadrarea poeziei în lirica simbolistă. prin raportare la textul dat. Din burlane Şi din cer [. 3. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. Explică semnificaţia reluării versului „În oraşu-n care plouă de trei ori pe săptămână”.. pe trotuare. 6.* În oraşu-n care plouă de trei ori pe săptămână Nu răsună pe trotuare Decât paşii celor care merg ţinându-se de mână. poate. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. Menţionează două teme/ motive literare. Plângându-l. Furtună de toamnă) 65 În oraşu-n care plouă de trei ori pe săptămână Orăşenii. 8. Comentează. Demonstrează încadrarea poeziei în lirica simbolistă. prin referire la două caracteristici prezente în text. 6. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. Numărând În gând Cadenţa picăturilor de ploaie. Precizează rolul liniei de pauză folosite în prima strofă. ce suspină Şi se-ndoaie.] În oraşu-n care plouă de trei ori pe săptămână Un bătrân şi o bătrână – Două jucării stricate – Merg ţinându-se de mână… (Ion Minulescu. 5. Transcrie două structure/ versuri care conţin imagini vizuale. Şi versul meu L-o duce. De sub vechile umbrele. în 6 . Prezintă semnificaţia titlului. Peste cocoaşa lumii se târa o scorpie cleioasă. 1.

Pe marginile albului fiord. prezente în poezie 5. adus de marinarii Sosiţi din Boston... Vei smulge din cadrul palidului vis Întunecatu-mi chip.... 68 (Ion Minulescu. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. prezente în poezie.. Menţionează două teme/ motive literare.. 2. Ca-n ziua când te-afunda vaporu-n zare Şi când din ochi lăsai să-ţi pice Trei lacrimi reci de călătoare! (Ion Minulescu... Norfolk Şi New York. Explică valoarea expresivă a adverbului poate. Precizează rolul liniilor de pauză din primul vers al ultimei strofe. Demonstrează încadrarea poeziei în lirica simbolistă.... Pe drumuri lungi şi vechi. 8.... Dar ce anume-a fost. 7.. Dar unde-i acel unde nu ştiam Căci nu-l găsisem încă-n nicio carte.. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în a doua strofă a poeziei. prin raportare la textul dat.... prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice.Şi-uitând că m-ai uitat. Cerşea iubirea blondelor cochete... adus din alte ţări De nişte păsări albe – călătoare Pe-albastrul răzvrătit al altor mări – Un cântec trist. Comentează.10 rânduri. în 6 .... prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. Precizează rolul apostrofului folosit în structura „alt’dată” 3. Cântec de drum) Tu crezi c-a fost iubire-adevărată.. Ce n-am cântat-o. Transcrie două structure/ versuri care conţin imagini vizuale.... Un vers... 2. Explică valoarea expresivă a utilizării frecvente a verbelor la imperfect în prima strofă. Comentează. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat... ultima strofă a poeziei... Am colindat călăuzit de-o stea – Icoana unei lumi întrezărite... Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al muzicii. Dar într-o zi o fată – bat-o focul – Mi-a-ntors din cale pasul obosit… – Unde-aş fi fost de nu m-aş fi oprit Şi nu mi-aş fi vândut ei tot norocul?. O melodie. 3. în 6 . Tu crezi c-a fost iubire-adevărată? 1....... 9.... ştiam doar că-i departe Şi-i tare greu de-ajuns unde voiam... bătătorite De-atâţia mulţi porniţi’ naintea mea. Transcrie un fragment de vers/ un vers care conţine o imagine vizuală. poate. A fost un vis trăit pe-un ţărm de mare.. 4. A fost un vis.... ultima strofă a poeziei.. ... 9... ce-l cântă-ades pescarii Când pleacă-n larg şi nu se mai întorc... prin referire la două caracteristici prezente în text 30 .. Un cântec trist.. Prezintă semnificaţia titlului. 4. Când am pornit. Trei lacrimi reci de călătoare) 67 1... folosit de două ori în text. 6. Un cântec trist. Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al călătoriei. 5.. 6. Menţionează două teme/ motive literare. Eu cred c-a fost o scurtă nebunie. Ce-am vrut să fie Noi nu vom şti-o poate niciodată.. niciodată..10 rânduri.. 7.. 8. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în a doua strofă a poeziei. Şi-a fost refrenul unor triolete* Cu care-alt’dată un poet din Nord..

9. sugestie). prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. El fuge voios. ideea/ o idee poetică identificată în textul dat. Tu. Spre tânăra undă privirea-şi aruncă. 2. Alcătuieşte un enunţ în care substantivul flacără să aibă sens conotativ.Eu cred c-a fost o simplă nebunie! (Ion Minulescu. întinsă. 4. adâncă. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. 2. 4. 1. Menţionează două teme/ motive literare. Comentează. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă a poeziei. pârâul zglobiu – iar eu. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază subiectivitatea eului liric. Comentează. Prezintă semnificaţia titlului. 5. Din valuri clipind ca din sute de pleoape: Pârâul zglobiu în ea va încape. dragostea mea. Firul de sânge care-mi iese din buzunar firul de lână care-mi iese din ochi firul de tutun care-mi iese din urechi firul de flăcări care-mi iese din nări Tu poţi crede că urechile mele fumează dar oamenii au rămas ţintuiţi în mijlocul străzii pentru că în noaptea asta se vor vopsi în negru toate statuile şi va fi insomnia mea aceea pe care o vei cunoaşte o insomnie oarecare de cretă şi de argilă o insomnie ca o sobă sau ca o uşe sau mai bine ca golul unei uşi şi în dosul acestei uşi vreau să vorbim de memorie vreau să mă miroşi ca pe o fereastră vreau să mă auzi ca pe un arbore vreau să mă pipăi ca pe o scară vreau să mă vezi ca pe un turn (Gellu Naum. 4. Menţionează două teme/ motive literare. 5. Precizează rolul virgulelor folosite în primul vers al poeziei 3. 31 . 2. Menţionează două teme/ motive literare. Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al naturii. folosit în strofa a patra. unda lui cea zglobie.. prezente în poezie. (Miron Radu Paraschivescu. 3. Scrie câte un sinonim contextual pentru cuvintele roze şi înserare.. 3. în 6 . nu-i pasă ce ţărm va ajunge. De marea întinsă. adâncă. Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al simţurilor. fără griji. Explică rolul a două semne de punctuaţie diferite din ultima strofă. Precizează rolul cratimei în structura de tipul „care-mi iese”. întinsă. Voios. 6. prezente în poezie. voiosul şi clarul pârâu: El iute aleargă spre zări fără frâu Şi marea bătrână. Transcrie două structuri/ fragmente de vers care conţin imagini vizuale. tot mai repede fuge. De ţărmu-i departe. Nu ştie. Prezintă două elemente prin care se realizează subiectivitatea în textul dat. prezentă în textul dat. 9. marea. ultima strofă a poeziei. 5. ai aflat ghicitoarea: Tu. Oglinda oarbă) 70 Vezi marea: bătrână. Asemenea rozelor plăpânde 1. nimica nu ştie Zglobiul. Pârâul şi marea) 71 Tu eşti o albă rugăciune Nălţată-n templul sfânt al vieţei. prin raportare la textul dat. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în a doua strofă a poeziei 7. ambiguitate.10 rânduri. Explică valoarea expresivă a adverbului tot. 7. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (expresivitate. Exprimă-ţi o opinie argumentată despre componenta ortografică a textului 8. în 6 – 10 rânduri. Celei care pleacă) 69 1. tot sare prin stâncă Un tânăr pârâu ce spumos îşi aruncă. 8. Precizează forma literară actuală a cuvintelor nălţimea şi rugei. prezente în poezie. 6.

respectiv. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor molcom şi steril. Tu eşti o caldă rugăciune. Sau mă veţi părăsi în drum. Glasuri) 73 1. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea 32 . Cu o privire de madonă. 8. de-aş putea cunoaşte-odată. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. 4. 5. Menţionează două procedee specifice stilului retoric. Cine-a cioplit acele chipuri stranii Pe insula pierdută şi pustie 6. Explică semnificaţia a două figuri de stil identificate în primele două strofe. glasuri care m-aţi ales popas. 5. primul vers al fiecărei strofe. Comentează ultima strofă. Fecioara în alb. Numeşte tipul de rimă folosit în prima şi în a doua strofă. apartenenţa poeziei la simbolism. prin evidenţierea a două trăsături. S-alunece pe lungi priviri de stele. Cercetător. Asemenea binecuvântărei Ce din nălţimea azurie Coboară-n faptul înserărei Pe-un val de lină armonie. Transcrie două cuvinte/ structuri care. 7. 1. Uitat. Misterul rugei fără pată! (Ştefan Petică. 1. Tu eşti o blândă rugăciune. La fel cu-atâtea glasuri ce s-au dus? (Alexandu Philippide. Alcătuieşte două enunţuri în care cuvântul lume să aibă sens denotativ. prezente în poezie. pierdut în vreun străin ungher Al cosmosului fără jos şi sus. 9. se află în relaţie de antonimie 2. în 6 . Pierdut în dulcea pocăinţă. Explică semnificaţia a două figuri de stil identificate în a doua strofă. Transcrie un vers care conţine un cuvânt format prin schimbarea valorii gramaticale. prezentă în textul dat. 6. Din stele chiar vor fi venind! Sau. 6. Că sunt atât de limpezi şi de pline! Făcute-s pentru nalte bolţi senine. Mă veţi lua pe calea de apoi Prin vămile văzduhului cu voi. Precizează două situaţii diferite de utilizare a virgulei în textul dat. 7. sugestie. prezente în poezie. Ilustrează conceptul poezie lirică. Vreun băştinaş din alte lumi străbate. Portice* lungi prin care spun anticii Că noaptea se plimba cu molcom pas Caligula* nebun visând suplicii. în 6 . 5. 3. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 3. Din voi nicio fărâmă n-a rămas. 2.20. IV) 72 De unde vin? De unde se coboară În mine nălucirea lor adâncă? Vor fi rămas din vremi de-odinioară? Se smulg din vremea ne-mplinită încă? Câte tăceri s-or fi topit în ele. Comentează semnificaţia a două imagini vizuale prezente în poezie. Explică rolul cratimei în structura „din vremi de-odinioară”. reflexivitate). versurile 13 . Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază eul liric în textul dat. Iar vorba ta înaripată E un parfum de anemonă La o icoană întristată. Explică semnificaţia ultimului vers al poeziei.10 rânduri.10 rânduri. 8. Motivează. Tu eşti o sfântă rugăciune Căzând pe frunţi în umilinţă. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. stingher. 7. Comentează. 9. Menţionează două teme/ motive literare prezente în text. sens conotativ 4. Când n-oi mai fi nici eu decât un glas. atât amar de drum Şi la fereastra minţii mele bate Cu-o mână străvezie ca un fum… O. în 6 – 10 rânduri.Ce-n ceasul clar al dimineţei Zâmbesc de rouă tremurânde. ambiguitate. poate. prin evidenţierea a două trăsături existente în textul citat. Comentează. Precizează valoarea expresivă a verbelor la timpul viitor. în text. 8. O.

peste goluri tremurând… zbor de pasăre uitată deznădejde-ntârziată. Numeşte sentimentul dominant care se poate desprinde din poezie. Aeriene fermecătorìi Ţesute parcă numai din sunet şi culoare. în ce manuscris. steril. Precizează valoarea expresivă a verbelor la modul conjunctiv. fără-ncheiere. 5. din prima strofă. ca-ntr-o raclă-n fundul mării. Explică semnificaţia unei figuri de stil prezente în a doua strofă. în 6 . (Alexandru Philippide.10 rânduri. prin evidenţierea a două trăsături existente în textul citat 33 . Motivează scrierea cu literă mică la începutul unora dintre versurile poeziei. Prezintă semnificaţia titlului. 4. 9. 9. Da-n stele nu ajung decât poeţii. Cărarea suitoare pieri într-o clipită Lăsându-mă în poarta acestei ireale Sonore aurore boreale. monstru al fierbintelui Egipt. Niciun reazem pentru minte mor privirile-nainte. 3. Secrete şi mistere) 74 În faţa mea pe-ncetul se ivea Un lin urcuş de neagră catifea. şi niciun gând. sugestie). 3. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul timp 2. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. 8. Motivează folosirea cratimei în structura „Putea-voi oare fără călăuză”. Ilustrează conceptul poezie lirică. 1. 10. prezentă în textul dat. Ajunşi în lună n-am găsit decât Un plat pustiu. 6. 7. 15.Din fundu-ndepărtatei Oceanii Şi le-a adus în braţe. De suflul lor melodios sorbită. Se află taina ta nedezlegată? Dar ce să dezlegăm? Doar totul piere În timpul fără sens. 1. 4. O să ajungem oare şi la stele. Motivează absenţa predicatelor din enunţurile care alcătuiesc primele strofe. sărac. 2. prin raportare la poezia citată. ambiguitate. urât. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. 9. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin substantivul minte. poetică şi mijloacele artistice. Prelung şi muzical fâlfâietoare. Apropieri) 75 Lumi întregi în fundul mării peşti şi bivoli cu burţi albe creste lungi de os şi salbe. Transcrie. cine ştie? Tu. 6. Precizează măsura şi rima versurilor din prima strofă. Comentează prima strofă. Cu gândul să descoperim în ele Secretul universului şi-al vieţii? 20. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. În ce papirus. Putea-voi oare fără călăuză Să dibui puntea dintre privire şi auz Şi cumpănindu-mi firea-ntre-amândouă Să gust cu adâncime şi nesaţiu Senina voluptate nouă A timpului scăpat de spaţiu? (Alexandru Philippide. Prezintă semnificaţia titlului. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. două structuri care conţin imagini vizuale. 8. Explică semnificaţia unei figuri de stil prezente în ultima strofă. 7. 5. Doar câţiva paşi făcui şi mă oprii În faldurile unor înalte draperii. în relaţie cu textul poeziei. Sfinx cu sprânceana încruntată. Nemăsurat de-nalte şi uşoare. Aripi reci. prezente în text. Precizează rolul punctelor de suspensie din a doua strofă.

Precizează valoarea stilistică a verbelor la conjunctiv din ultimele două strofe. La căpătâiul meu de veghe sunt. Şi cerul orb. un cuvânt format prin derivare şi unul format prin conversiune 4. Cum cade fiecare gând. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în versul „Acolo-n pacea nopţii pe drumuri de podgorii”. greu. Precizează valoarea expresivă a verbelor la indicativ prezent în textul dat. Când şopoteşte valea de cântecele morii. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie 7. 8. respectiv una auditivă. gândit. orb ca un mormânt”. ……………………………………………. Pământul… Spasm puternic de dragoste şi ură! În fiecare bulgăre un pumn ascuns se zbate.Poartă călătoare când te voi ajunge? Eşti sortită oare ochiul să te-alunge. Prezintă semnificaţia titlului. Las altora tot globul terestru ca o minge. 9. în 6 – 10 rânduri. Acolo-n pacea nopţii. Când neaua lunii ninge pe sălcii de zăvoi. încă mai departe risipită-n moarte? Tu din larg îmi creşte stea. Transcrie două versuri/ fragmente de vers conţinând câte o imagine vizuală. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul viaţă 4. care fac referire la cadrul natural. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. 3.. Şi simt cum din adânc de suflet. sugestie). zvâcnit pe peşte. 5. care descălecând venea. Transcrie doi termeni din câmpul semantic al timpului. gârbov de veghere. Am mers tăcut alături de carele de boi. (Alexandru Philippide. 1..10 rânduri. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. toamna.. 8. 9. strofa a treia. Veghe) 77 Acolo unde-n Argeş se varsă Râul Doamnei Şi murmură pe ape copilăria mea. 6. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (expresivitate. 5. ca să am un semn zborul să-mi îndemn. Mi-am ctitorit viaţa pe dealurile toamnei. pământul geme. 6. Tăcut ca vremea. ideea/ o idee poetică centrală. Un glas în mine prinde să mă cheme. sclipind sălbatic toate!. Tânguitorul glas de veghe geme. Numeşte două figuri de stil prezente în versul „Tăcut ca vremea. 1. Comentează. Explică folosirea cratimei în structura „s-adună prin unghere”. din strofa a doua. ambiguitate. Precizează rolul liniei de pauză din ultima strofă a poeziei. Scrie câte un sinonim contextual pentru cuvintele unghere şi se zbate 2. orb ca un mormânt. În preajma mea. 7.. deschide-n gol o gură Cu vineţi dinţi de stele. Ca Negru Vodă. (Camil Petrescu. în 6 . prin somn. Ascult în noapte. Comentează. identificată în textul dat. Şi mă scobor în mine şi în vreme. Ca să culeg cu ochii livezile de prun Când alb Negoiu. pe dealuri de podgorii. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. Cocorul) 76 Mi-e sufletul în hrube-adânci boltit: Tăceri străvechi s-adună prin unghere. Ca nişte şerpi bătrâni ce m-au pândit. prezentă în textul dat 34 . 2. Chemând mereu. 3. Eu am rămas în paza pridvorului străbun. în relaţie cu textul poeziei. deasupra. Transcrie. de ceruri se atinge.

de-acum – Şi să aud deodată cu-nfiorare cum Trosneşte amintirea ca o castană coaptă. dând roată fără frică. (Ion Pillat. Privind cenuşa caldă din vatra mea. Precizează rima şi măsura versurilor în a două strofă a poeziei. Că ai cuprins Florica*…Dar n-ai zărit. Pe-albastra depărtare a luncii de demult. Şi peste drumul mare: zăvoiul. Ctìtorii) 78 1. denotativ. pe care cutremurat l-ascult. 4. Dar umbrele ostroavelor de plaur Albastrul cenuşiu îl împânzesc. Să stau. te aşază. sugestie. Precizează rolul cratimei în structura „amurgu-mbracă”.cu casă. Trecutul meu ce arde sclipind în Râul Doamnei. nechează pe un grind. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. Precizează rolul expresiv al utilizării interjecţiei vrrr în poezie. Explică rolul cratimei în structura „s-o vezi”. 3. Vaporul taie noaptea şoptitoare 1. ce venit-ai priveliştea s-o vezi. 4. 7. Alcătuieşte două enunţuri prin care să evidenţiezi polisemantismul verbului a tăia. Pe bancă. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. ambiguitate. Explică semnificaţia unei figuri de stil prezente în prima strofă a poeziei. livezi. ia seamă. Florica e acolo.10 rânduri. Transcrie două versuri care să conţină o imagine vizuală. verde. Scrie două enunţuri în care substantivul toamnă să aibă sens conotativ. prin referire la două caracteristici prezente în text. Comentează. (Ion Pillat. Din când în când şi-arată luminişul Un ochi de apă moartă. strofa a treia şi a patra. Prezintă semnificaţia titlului. Străinul) 79 Cât vezi cu ochiul. sub castanul din vie. 7. Străine. an cu an. Să desluşesc cum piere trecutul. 5. sugestie). în 6 . Explică semnificaţia unei figuri de stil prezente în prima strofă a poeziei. respectiv. 35 . 8. 2. reflexivitate). Înserează. Sclipeşte Râul Doamnei înspre apus. păpurişul Se-ndoaie-n vântul serii. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie 5.10 rânduri. 3. 6.Şi tot visând la vremea când înfloriră teii. rănit de-un dor târziu. puţul cu lanţ şi roată ţipă. Sau cai tătari. străine. 9. în 6 . parc. respectiv. Câmpia e albastră şi-n zare norii ard. pe când afară se stinge orice şoaptă. pe-amurg ca pe o ramă Ce-ar străluci din umbra muzeului pustiu. 6. Pe drumuri depărtate sunându-şi clopoţeii. Pe când îmbracă ţara al iernii alb suman. Scrie câte un sinonim contextual pentru cuvintele trist şi scâncind.deodată rupând tăcerea toamnei. pornind aiurea. Un cocor Cu aripa deschisă se ridică Din stuf. Şi vrrr…un zbor de vrăbii zbucneşte dintr-un gard… Te-apleci mirat. în relaţie cu textul poeziei 9. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (expresivitate. Vrrr… timpu-n zbor. N-ai auzit. prezentă în textul dat. ambiguitate. 2. Motivează încadrarea poeziei în tradiţionalism. foşnitor. Amurgu-mbracă delta toată-n aur Cu turla unui sat lipovenesc. Şi crezi. sfâşietor de trist scâncind. una auditivă. prezentă în textul dat. 8. Sălbăticiţi. o clipă… Un taur muge. ultima strofă. Comentează. Alcătuieşte un enunţ în care să foloseşti omonimul cuvântului vie din textul dat.

3. la Polul Nord. De aur vânăt cum e pruna. Evidenţiază semnificaţia timpului prezent al verbelor din text. ce adorm pe aşternutul mărei ud. Şi urşii albi. Vărsând pe albul dezolat o cadaverică lumină. 9. Precizează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor nemărginite şi solitari 2. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor senzaţie şi degeaba. Recheamă tot ce-a fost şi o să fie. Cum pasu-i apăsat îşi face drum Venind din ţara umbrelor şi cum În inimă îmi bate ca-ntr-o tobă. (Ion Pillat. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. la foc de sobă. cu văi adânci. pe baza strofei a treia a textului. Săvescu. Argumentează încadrarea poeziei în lirica simbolistă. 3. 5. simt ceva mortal Aici în regiunea fiinţei mele. în ceasul cu nisip Ce curge lin şi sec aceeaşi oră. Explică ortografierea cu doi „i” a substantivului paşii. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul noapte 4. Îngălbenind ca fila dintr-o carte. 7. la Polul Sud. Amurg în deltă) 80 1. În lung şi-n larg. Timpul) 81 La Polul Nord.Şi valul ce se-ntunecă-ntruna. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul ochi. cu ochi de foc. (Ion Pillat. în 6 . Se văd ieşind ai mărei urşi. Nu-i în apus şi nici în auroră. Cu munţi înalţi. Transcrie. prin referire la două caracteristici prezente în text 8. 3. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. Explică rolul cratimei în structura „nu-l observasem”. 9. Dar îl aud târziu. Exemplifică. două mijloace interne de îmbogăţire a vocabularului 4. se-ntind câmpii nemărginite. ideea/ o idee poetică centrală. Săvescu 1. în relaţie cu textul poeziei. în sus şi-n jos. la Polul Sud. Explică semnificaţia titlului. 6. 36 . înduioşaţi. când dintre munţii solitari. rolul laitmotivului în poezia lui Iuliu C. sub stele vecinic adormite. prezenţa descrierii în textul dat. Mă dor toate organele 1. Explică semnificaţia unei enumeraţii identificate în text. Prezintă semnificaţia unei comparaţii identificate în ultima strofă 8. Transcrie două cuvinte/ structuri care evidenţiază caracterul subiectiv al discursului liric. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua. Comentează. Comentează. Când cele cinci coline cresc în zare. şi dorm mereu nemărginirile polare. fără ieri şi azi. 6. Şi urma-i pe pământ nu are chip. Precizează rolul stilistic al negaţiilor din prima strofă. Motivează. Transcrie două structuri/ fragmente de vers care conţin imagini auditive 7. două structuri/ fragmente de vers care exprimă o relaţie de antonimie 2. 4. prin evidenţierea a două trăsături. La Polul Nord) 82 Doctore. Câmpii de gheaţă. identificată în textul dat. 5.10 rânduri. Şi în oglindă stă un alt obraz. Când dintre văile adânci. într-un oftat adânc şi greu. Precizează rolul virgulelor din prima strofă a textului. Şi dorm adânc. Când dintre munţii solitari îngălbeneşte luna plină. 5. În sticlă nu-i. 2. în 6 – 10 rânduri. Iar din prăpăstiile-adânci se-aude-o stranie vibrare. Toţi anii mei cu clipa lor învie Dintotdeauna. Se-ntind pe labe de sidef şi dorm adânc şi dorm mereu! (Iuliu C. din prima strofă. Simt mâna-i cum m-atinge ca o moarte. cu paşii rari.

ideea/ o idee poetică centrală. într-un enunţ. oraşe. Scrie doi termeni din familia lexicală a cuvântului gând. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor se-adumbrea şi stins. Ilustrează conceptul poezie lirică.10 rânduri. Motivează prezenţa pronumelui tu în textul poeziei 6. Vederea lumii se-adumbrea. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua a poeziei. Menţionează două teme/ motive literare. identificată în textul dat. Cred că m-am îmbolnăvit de moarte Într-o zi Când m-am născut. 5. doctore.. continente De ce sunt copleşit de atâtea emoţii. Oameni. Toate acestea n-au avut niciun efect. Mi s-a pus un junghi în norul de pe cer Pe care până atunci nici nu-l observasem Şi mă trezesc în fiecare dimineaţă Cu o senzaţie de iarnă. Comentează semnificaţia atitudinii contemplative a eului liric 8.Ziua mă doare soarele. Motivează scrierea cu literă mică la începutul unora dintre versurile poeziei.. 4. când noi ne sărutam în pieţe şi în scuaruri. sugestie. Stoluri de păsări vin. Explică semnificaţia repetării structurii interogative „De ce. de tren.10 rânduri. am învăţat să citesc/ Şi chiar am citit nişte cărţi” şi titlul poeziei. în relaţie cu prima strofă a poeziei 9.. 9. ambiguitate. ideea/ o idee poetică identificată în prima strofă a textului dat 9. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul aer. 8. De ce am impresia că am cunoscut lumea? (Marin Sorescu. Şi-am cheltuit pe ele o groază de ani. Iar noaptea luna şi stelele. în 6 – 10 rânduri. şi nimeni nu ne-a lovit vreodată cu privirea. tema poezie 5. Am vorbit cu oameni şi m-am gândit. reflexivitate). peste iarbă…”. 3. Degeaba am luat tot felul de medicamente. (Marin Sorescu. în 6 . prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 7. De ce ai impresia că mergi tu? Toată viaţa m-am uitat pe fereastră Pironit într-un colţ De autobuz. 2.. 6. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul lume 4. prezente în poezie 6. De ce ai impresia că ai plecat Tu? Primăvara şi toamna Te tot uiţi pe cer. Comentează ultima strofă. Boala) 83 6. 1. Stoluri de păsări pleacă. Stabileşte o relaţie între versurile „Degeaba am luat tot felul de medicamente. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua a poeziei. Precizează valoarea expresivă a timpurilor verbale din prima strofă. continente 3. 2. 8./ Am urât şi am iubit. oraşe. Prezintă semnificaţia titlului. de vapor Hurducat de căruţă M-am uitat cum fug de mine copacii. pierdut în gânduri. în 6 . identificată în textul da 37 . Formulează. Am fost bun şi-am fost frumos. Am urât şi am iubit. Precizează rolul virgulelor în versul „Oameni. Pleacă trenul) 84 1. prin evidenţierea a două trăsături existente în textul citat Când stai în tren şi pleacă trenul vecin. Explică rolul virgulei şi al punctelor de suspensie din fragmentul „pe cabluri. Un aer mat ne-nfăşura. Comentează. Comentează. am învăţat să citesc Şi chiar am citit nişte cărţi.?” în ultimele versuri 7.

10 rânduri. sugestie. Să n-aud frunzele sub paşi. 9. Explică semnificaţia opoziţiei înţelepciune – fericire din strofa a doua. Sărutul) 85 .. pe cabluri. atâta aur... Precizează o temă şi un motiv literar.Doar steaua neagră-a părului tău scurt îmi atingea. Atâta fier. în relaţie cu textul dat. 2.. Nouăzeci şi nouă de elemente. Vă dau jumătate din fruntea mea. Învăluită-n straie de culcare Aşează-mi-te-alăturea* c-un ghem Şi deapănă mereu.. Alchimie) 86 Nu mă-ntreba nimic în toamna asta Nici cât e ceasul. atâta mercur –”.. 4. 2. identificată în textul dat. în 6 . Comentează. Comentează.. 6. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin verbul a da. Prezintă efectul expresiv al modului imperativ al verbelor. Şi păsări mari se coborau pe bănci şi pe statui. cu clinchet stins. A ieşit înţelepciunea. Vreau să mă simt la tine ca acasă Să nu simt frunzele cum zboară-n vânt. niciun cuvânt. Să nu văd frunzele cum cad din ram.. Alcătuieşte câte un enunţ cu fiecare dintre cele două forme de plural ale substantivului element.... nici ce gânduri am.. Menţionează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor învăluită şi a depăna.... reflexivitate)... atâta mercur – Şi daţi-mi fericirea.. Iată. Ce să fac eu cu dezamăgirea asta În formă de stea. un umăr. Potriviţi-vă în aşa fel.. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. ambiguitate. 3. prezente în textul dat.. (Nichita Stănescu.. 3. presate de un cer pe care-l începea iubirea noastră.. prezentă în textul dat 38 . 4. Aţi greşit calculele.. mai arunc sub cazanul vostru o zi. cum gem. Fă focul şi preumblă-te prin casă Fără să spui nimic.. ideea/ o idee poetică centrală. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. Trecute toate în tabloul fiinţei mele. 9. la întrebarea pe care o sugerează ultimul vers al poeziei.. Motivează rolul invocaţiei în structurarea discursului poetic. ideea/ o idee poetică centrală... fără-ncetare. Fereşte-mă în preajma ta. 8. de femeie.. 7. 1.... prezentă în textul dat.. identificată în textul dat.. în textul dat.. Precizează un rol al cratimei din structura „nu mă-ntreba”. de vasta 1..10 rânduri. ambiguitate. Mai bine lasă-mă să-nchid fereastra. Nouăzeci şi nouă de elemente. sugestie.. şi toţi credeau că bate-n arbori ora când soarele apune la amiază. adecvat logicii textului.. Şi încă o vârstă... Şi încă un an.. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. 7.. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul ceas. în 6 .. Daţi-mi fericirea. atâta aur. 6. de tinereţe.. Nouăzeci şi nouă de elemente. Comentează. Explică rolul virgulelor din versul „Atâta fier.... în 6 .. Nouăzeci şi nouă de elemente. 5.10 rânduri. peste iarbă … Luceau intens.. 7.... Şi de alte idealuri – Daţi-mi fericirea. (Marin Sorescu. semnificaţia titlului. Formulează un răspuns. reflexivitate). Transcrie două structuri care pun în evidenţă prezenţa eului liric. 5.

Scrie câte un enunţ în care să foloseşti corect structurile: nici odată/ nici o dată. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. 8. 6.. privirile mi le-azvârl. De-aceea pune-ţi mâinile pe poale Şi-aşteaptă-mă sub geamurile tale. Suliţe-albastre. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul faţă. Comentează. 6. prezentă în text.Urgie-a toamnei care bântuie. Ave*. 9. căutând desăvârşirea. Transcrie două versuri care subliniază eternitatea sentimentului iubirii. Frunzele – Elegie de toamnă) 87 1. ave! Soarele saltă din lucruri. 3. Tăria îşi năruie sfârşitele-i carcere.. 4. 7. Şi chiar dac-ar mai trece înc-o seară Şi multe alte-apoi. 1. 88 (Radu Stanca. sugestie. Soarele rupe orizontul în două. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor aşa şi tainice. ambiguitate. 5. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. Comentează. umerii mei smulg din goană frunzişe. pe două potcoave calul meu saltă din lut. Şi nu mă întreba în noaptea asta De ce mă înspăimântă frunzele. Va dăinui-ntre noi. Eu voi veni cu tainice cununi Şi amândoi. 5. Spuneai că niciodată n-o să piară Acel minut – şi totuşi a pierit. în relaţie cu textul dat. se-ncrucişe. la nesfârşit. 8. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua. tăria cu acvile din faţa lui se prăbuşeşte în trepte de aer... ea n-a murit. Ilustrează o caracteristică a limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. Sonet*) lui Eminescu tânăr Tăcerea se izbeşte de trunchiuri.. sticleşte. (Radu Stanca.10 rânduri. Prezintă semnificaţia titlului. 7. Aşa încât mi-am zis că o să moară Şi dragostea – dar. Vom învăţa-mpreună că iubirea-i Cea mai puternică din slăbiciuni. să-l întâmpine fericite şi grave. identificată în textul dat. pe-amândouă. sugestie). eu. Iubirea. în şir sporit. ea. 4. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. 9. în 6 . prezentă în textul dat. Transcrie doi termeni din câmpul semantic al naturii. 39 . Tobe de piatră bat. 2. Mi-am întors către soare unicul meu chip. Calul meu saltă pe două potcoave. maree-a luminilor. ideea/ o idee poetică centrală. în 6 – 10 rânduri. reflexivitate). Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua. Ave! Soarele a izbucnit peste lume strigând. Ave. fumegând. 2.. soarele creşte. mă-ntorc către tine. Motivează folosirea virgulei în primele două versuri. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. Explică utilizarea cratimei în structura „n-o să dispară” 3. strigând clatină muchiile surde şi grave. se face nisip. pintenul umbrei mi-l creşte în coastele câmpului. identificată în textul dat. ideea/ o idee poetică centrală. se face depărtare. Câmpul tăindu-l. ave! Calul meu saltă pe două potcoave. nicicând n-o să dispară. ambiguitate. Tăcerea se face vânt albăstrui. vezi. Sufletul meu îl întâmpină. fără întoarcere.

cu aripile crescute înlăuntru. Comentează. (Nichita Stănescu. Oamenii sunt păsări nemaiîntâlnite. 4. ca un şarpe dezarmat. Precizează câte un antonim pentru sensul din text al cuvintelor adăugată şi înlăuntru. alerg şi salt şi curg. Ţărmul s-a rupt de mare şi te-a urmat ca o umbră. oamenii-s o lină apăsare. plutind. care bat. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 4. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin verbul a bate. identificată în textul dat. prin evidenţierea a două trăsături identificate la nivel lexico-gramatical şi/ sau al prozodiei O dungă roşie-n zări se iscase 1. Mai lasă-mă o secundă. ideea/ o idee poetică centrală. Motivează faptul că Nichita Stănescu este un înnoitor al limbajului poetic. prezente în poezie 5. un timp. în text. în relaţie cu textul dat. 40 . Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua.Coama mea blondă arde în vânt. Transcrie doi termeni din câmpul semantic al mării. soarele-i o piatră căzătoare. Prezintă semnificaţia titlului. planând. 2. Stabileşte tipul de rimă şi măsura versurilor din strofa a treia. 4. Explică ortografierea cu doi „i” a substantivului oamenii. 2.. prin evidenţierea a două trăsături identificate la nivel lexico-gramatical şi/ sau al prozodiei Părul tău e mai decolorat de soare. Menţionează două motive literare. Şi viaţa mea se iluminează. în 6 . 9. un fir de nisip. o undă. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. la alegere. Mai lasă-mă un anotimp. (Nichita Stănescu. una dintre strofe. în textul poeziei. în relaţie cu textul dat. Oho. Sunt mişcarea-adăugată la mişcare. 5. regina mea de negru şi de sare.. corăbiile sufletului meu marin. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. 7. Mai lasă-mă o briză. 6.10 rânduri. 7. Prezintă semnificaţia titlului. Comentează. 3. în 6 .. Motivează rolul repetiţiei.10 rânduri. sub ochiul tău verde la amiază. Precizează rolul virgulelor din al doilea vers. soarele-i un aer plin de păsări. Motivează folosirea cratimei în structura „fantome-ale verii”.. Precizează cei doi termeni definiţi în mod repetat. Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al anatomiei. Viaţa mea se iluminează) 90 Din punctul de vedere-al copacilor. aripă în aripă zbătând. O călărire în zori) 89 1. Explică semnificaţia unei imagini poetice identificate în ultima strofă. din soare! Din punctul de vedere-al aerului. Mai lasă-mă un minut. Trec fantome-ale verii în declin... 3. Exemplifică două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul apă. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul viaţă. într-un aer mai curat – care e gândul! (Nichita Stănescu. Ei sunt nişte fructe plimbătoare Ale unui pom cu mult mai mare! Din punctul de vedere-al pietrelor. a structurii „Din punctul de vedere al. cenuşiu ca pământul la amurg. Lauda omului) 91 1.”. şi lumina ce-o zăreşti. 3.. Mai lasă-mă o frunză. oamenii – o emoţie copleşitoare. un an. 9. 2. Motivează faptul că Nichita Stănescu este un înnoitor al limbajului poetic. 6. soarele-i o dungă de căldură. 8. 8. 5.

sprâncenele cristalizate de sare. Lorelei*. 8. Pereţii odăii erau neliniştiţi. 5. Adolescenţi pe mare) 93 Ploua infernal. 1. 7. 6. Justifică scrierea cu majusculă a substantivului Marte. mi i-au atins. Comentează. O să te plouă pe aripi. scuturându-mi şuviţele căzute pe frunte. trezindu-se brusc. 2. Notează câte un sinonim contextual pentru cuvintele ţeapănă şi lentă. visele. Nu-i nimic. penultima strofă. Ilustrează o caracteristică a limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. 3. O flotă infinită de yole*. 9. ambiguitate. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă 7. prin evidenţierea a două trăsături identificate la nivel lexico-gramatical şi/ sau al prozodiei. identificată în textul dat. Motivează faptul că Nichita Stănescu este un înnoitor al limbajului poetic.10 rânduri. în relaţie cu textul dat 8. Eu stau pe plaja-ntinsă tăiată-n unghi perfect şi îi contemplu ca la o debarcare. lumina-n ape o să-mpungă: din ochii noştri se va-ntoarce înmiit! Mă ridicam. în picioare. oval. Această mare e acoperită de adolescenţi care învaţă mersul pe valuri. 4. sugestie). Comentează. tâmplele cu umbrele lor melodioase. (Nichita Stănescu. şi noi ne iubeam prin mansarde. Interpretează semnificaţia titlului. Mă ridicam din somn ca din mare. Menţionează două teme/ motive literare. 9. în 6 . Şi aştept un pas greşit să văd. Şi mă-nălţam. în 6 . abisele. Scrie două expresii/ locuţiuni care să conţină verbul a tăia. de curenţi. geloase. urcând un soare neobişnuit. Prin cerul ferestrei. Sufletele noastre dansau nevăzute-ntr-o lume concretă. Plopii mi-atingeau umerii. Dar ei sunt zvelţi şi calmi. prezente în poezie. 2. reflexivitate).10 rânduri. Prezintă semnificaţia unei figuri de stil din text. Precizează rolul apostrofului din al nouălea vers. prezentă în poezie. dinadins cu umbrele lor melodioase umerii încă dormind. Menţionează două teme/ motive literare. Apele se retrăgeau tăcute. Va fi o dimineaţă neobişnuit de lungă. 5. (Nichita Stănescu. sub desene în cretă. mai rezemându-se cu braţul. Adânc. scuturându-mi lin undele. 4. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică poetică şi mijloacele artistice. cu pene. Stabileşte tipul de rimă şi măsura versurilor din strofa a treia. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în a doua strofă. norii curgeau în luna lui Marte. Transcrie două neologisme din text. 8. 41 . Dimineaţă marină) 92 6. Comentează. Şi nu mai ştiam unde-mi 1. în 6 – 10 rânduri. în picioare. şi simultan au şi deprins să meargă pe valuri. penultima strofă. ideea/ o idee poetică centrală. plouă cu globuri pe glob şi prin vreme. Precizează valoarea expresivă a timpului imperfect al verbelor din primele două strofe 7. mai sprijinindu-se de-o rază ţeapănă.şi plopii. Stabileşte tipul de rimă şi măsura din primele patru versuri. 6. prezentă în poezie. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. îţi spuneam. sau o alunecare măcar pân’la genunchi în valul diafan sunând sub lenta lor înaintare. mie-mi plouă zborul. 3. de soare. sugestie. Motivează scrierea cu literă mică la începutul unora dintre versurile poeziei. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin substantivul suflet. prezente în poezie. ambiguitate. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic(de exemplu: expresivitate. 9. spuneai.

într-un enunţ. Precizează rolul virgulei din versul „Cântecul trist. ploaia?. Exemplifică două expresii/ locuţiuni care conţin substantivul viaţă. Prezintă semnificaţia titlului. departe. 1. eram adesea-nsingurat şi mut. ambiguitate. Transcrie două cuvinte din câmpul semantic al timpulu 2. 7. (Ion Vinea. cântecul cel mai trist”. Rădvanul toamnei se zărea. Menţionează două teme/ motive literare. Stabileşte tipul de rimă şi măsura versurilor. zi cu zi pe întinderea stepelor între arborii neajunşi la cer.. Declin) 96 1. Cădeau domol. (Nichita Stănescu. ploaie de tot nebunească. 7. 8. în 6 . Precizează rolul punctelor de suspensie din primul vers. (Gheorghe Tomozei. pe-o carte. 4. Motivează utilizarea frecventă a verbelor la modul indicativ. Exprimă. 5. Tu mă strigai din urmă: răspunde-mi. E toată viaţa care doare aşa.. după himera clăilor de fân. 5.. 8. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: ambiguitate.. în relaţie cu textul dat. Septemvrie) 95 O tristeţă întârzie în mine cum zăboveşte toamna pe câmp niciun sărut nu-mi trece prin suflet. 9. şi cel exterior. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 3.lăsasem în lume odaia. ultima strofă. Septemvrie. Lumini licăritoare învăluiau surâsul meu amar. cântecul cel mai trist vine cu clopotul din asfinţit.. al naturii. expresivitate. al sentimentelor.. şi noi ne iubeam prin mansarde.. 9.. Transcrie două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. 6. Alcătuieşte un enunţ cu omonimul cuvântului cer din textul dat. nicio zăpadă n-a descins pe pământ. între apele ce-şi urmează albia. 3. între turmele ce-şi pasc soarta pe câmp şi între frunzele care se dau în vânt.10 rânduri.. Ploua infernal. în 6 . Cine-s mai frumoşi: oamenii?. Ploaie în luna lui Marte) 94 1. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă. prezentă în poezie. N-aş mai fi vrut să se sfârşească niciodată-acea lună-a lui Marte.. şi nu mai era doamna-nvăţătoare să-l mângâie pe cel mai trist şcolar. sugestie. 42 . îl auzi în glasul sterp al vrăbiilor şi răspunde din umilinţa tălăngilor. frunze târzii din nucul cel bătrân. Ca pozele din cartea de citire. prezente în poezie. Explică valoarea expresivă a repetiţiei din ultima strofă. reflexivitate). Comentează. Transcrie două cuvinte din fondul vechi al limbii 4.. 2. reflexivitate). Comentează. prezentă în textul dat.. Cântecul trist. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor pustie şi zadarnic. raportul dintre planul interior. eu nu le-am cunoscut. Septemvrie. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (expresivitate. Septemvrie. timpul imperfect.10 rânduri.. răspunde-mi. sugestie. 6. Cuvinte de iubire poate n-au fost.. tema poeziei.

din ultimul vers. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă a poeziei. Precizează o valoare expresivă a adverbului numai din versul „Numai lebedele albe. 9. (Ion Pillat. Ce-au luminat atât de des Înduioşării mele. în textul poetic dat. Precizeză rolul cratimei în structura „N-au încetat”. 6. Prezintă două elemente prin care se realizează subiectivitatea în textul dat. Precizează rolul cratimei în structura „suspin-un greier”. 2. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. ideea/ o idee poetică centrală. Menţionează două teme/ motive literare. Ce ne găsea îmbrăţişaţi Şoptindu-ne-mpreună. Deasupra casei tale ies Şi azi aceleaşi stele. Explică valoarea expresivă a adverbului ce în fragmentul „Ce mari sunt azi copacii!”. Îmi sângerează pieptul cu veşnicul său spin. Motivează. 9. Şi sub boltirea verde a codrului. Şi peste arbori răsfiraţi Răsare blânda lună.10 rânduri. Când valurile de izvor N-au încetat să plângă. Fântâna părăsită rămase fără roată.10 rânduri. A noastre inimi îşi jurau Credinţă pe toţi vecii. pustie casa toată În care o iubire crescuse an de an. tot încă mari. Prezintă semnificaţia titlului. 7.Pustie e grădina. în 6 . 1. prin evidenţierea a două trăsături existente în text. Transcrie două structuri/ fragmente de vers care conţin imagini artistice ale toamnei. Se uită dulci şi galeşi? (Mihai Eminescu. 3. Motivează apartenenţa poeziei date la romantism. Când amintirile…) 98 2. 2. 6. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă. Alcătuieşte două enunţuri potrivite pentru a ilustra polisemia verbului a (se) înălţa. În toamnă) 97 Când amintirile-n trecut Încearcă să mă cheme. Când ochii tăi. 4. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric. Se pierde şerpuirea potecii într-un lan. Comentează. 8. cele două strofe din final. 5. Acelaşi ca şi-atuncea. prezenţa descrierii în poezie. Ce mari sunt azi copacii! Sub ramuri de castan Pridvorul alb în frunză de iederă înoată. 3. Când luna trece prin stejari Urmând mereu în cale-şi. 3. identificată în textul dat 8. Transcrie două cuvinte din câmpul semantic al timpului. Putut-au oare-atâta dor În noapte să se stângă*. 5. 1. Menţionează patru teme/ motive literare identificate în textul dat. Comentează. Scrie două enunţuri potrivite pentru a ilustra polisemia cuvântului izvor. în 6 . Transcrie un cuvânt cu sens denotativ şi un cuvânt cu sens conotativ. Precizează rolul cratimei în structura „Acelaşi ca şi-atuncea”. prin prezentarea a două trăsături identificate în text. 2. 4. Pe drumul lung şi cunoscut Mai trec din vreme-n vreme. oltean Chilim* aştern arinii în zilele de zloată. în relaţie cu textul poeziei date. în clipe de tăcere Reînflorind visarea cu roze efemere. Când pe cărări se scuturau De floare liliecii. prezente în poezie. Cărările înguste zadarnic le cutreier! Străine îmi sunt astăzi sau eu le sunt străin? Dar neschimbat prieten un ţârâit de greier. 7. 4. 43 .

.. De vântul serii sărutate. Prin ferestrele arcate. Scăldate-n razele de sus. De dorul lui le spuse-apoi... Menţionează două teme/ motive literare identificate în textul poetic dat. Transcrie două cuvinte din câmpul semantic al timpului.. Dar vântul serii nebunatic Pofti-ntr-o zi pe flori la danţ.. Gătite toate-n rochi de bal.... Întâi pătrunse printre foi.. 9. Un valţ* – din ce în ce mai tare.. Iar în fundul apei clare doarme umbra lui de veacuri. după geamuri. tremur numa Lungi perdele încreţite. Alcătuieşte două enunţuri potrivite pentru a ilustra polisemia cuvântului dulce. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice... Luându-le pe fiecare.. (Alexandru Macedonski..... somnoros suspin-un greier… E atâta vară-n aer.fragment) Pe verdea margine de şanţ Creştea măceşul singuratic. Şi suspină – cum se suspină.... 1. Valţul rozelor) 100 . Scrisoarea IV . 6. când plutesc încet din trestii” 5. când în brazde de văpaie..... Exemplifică două locuţiuni/ expresii care conţin verbul a duce 44 . Menţionează două modalităţi de obţinere a muzicalităţii versurilor.. prin evidenţierea a două caracteristici existente în text. Numai lebedele albe. 5.. Comentează prima strofă. prin evidenţierea a două trăsături identificate la nivel lexico-semantic şi/ sau gramatical... Şi suspină – cum se suspină. Când în cercuri tremurânde.10 rânduri.... e atât de dulce zvonul… 99 (Mihai Eminescu.. Cu aripele întinse se mai scutură şi-o taie. se aprinde. 3. Motivează..... Papura se mişcă-n freamăt de al undelor cutreier.. prima strofă. identificate în textul dat. Precizează rolul semnului exclamării din sintagma „o! gazeta”. 1. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice 8. Se înalţă în tăcere dintre rariştea de brazi. Iar în iarba înflorită. apartenenţa acestuia la unul dintre curentele literare studiate. S-au dus în braţele minciunei. Comentează. Dând atâta întuneric rotitorului talaz. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în al doilea vers al textului dat. Un valţ – din ce în ce mai tare. care scânteie ca bruma.... se măreşte. Luna tremură pe codri. Răsăritul ei păzindu-l ca pe-o tainică comoară. Muiate în argintul lunei. Domnitoare peste ape. Demonstrează faptul că Mihai Eminescu este un înnoitor al limbajului poetic. ea pe ceruri zugrăveşte. De vântul serii sărutate.... Zâmbind prin roua primăverei..Stă castelul singuratic. vârf de arbor.. Muchi de stâncă.. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor singuratic şi lină. când plutesc încet din trestii.. în 6 . 8. Menţionează două motive literare prin care se concretizează tema naturii în textul poetic dat. Iar stejarii par o strajă de giganţi ce-o înconjoară. Şi rând pe rând în vânt s-au dus..10 rânduri. prin evidenţierea a două trăsături existente în fragmentul dat. Notează câte un antonim pentru cuvintele uzată şi credincios. La mângâierile-adierei A tresărit cu dulci simţiri. 7. 4. 9... oaspeţi liniştei acestei. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în versurile: „Păreau năluci de carnaval/ Cum se mişcau catifelate”..... Iar vântul dulce le şoptea. Păreau năluci de carnaval Cum se mişcau catifelate... Ş-un valţ nebun se învârtea.. oglindindu-se în lacuri... Precizează rolul cratimei în structura „Ş-un valţ nebun”... Albeaţa lui de trandafiri.. 2... 2.. Motivează prezenţa descrierii în textul poetic.. 7. 3... Şi le vorbi cu voce lină.... 6. în 6 ..

6.................... 5...... 8. percepute subiectiv...........acum strada te primeşte ca o cutie de poştă obişnuinţa e pe umerii tăi ca o cămaşă uzată strada e aici la picioarele tale precum câinele credincios aerul stă pe acoperişuri ca un preş tu eşti o scrisoare în strada cutie de poştă destinul tău e acolo distribuitor mecanic el te va duce la destinaţia pe meningea ta scrisă desigur tu mergi pe sub casele cu şorţuri ca brutărese dar altcineva întoarce arcul din pupilele tale zgomote îţi ling tâmplele arterele vânzătoarea îţi întinde gazeta de dimineaţă o! gazeta. 45 .. ideea/ o idee poetică centrală.. în raport cu textul citat.......... 9..... Ulise) 4.. Interpretează efectul expresiv al folosirii pronumelui tu în textul dat.......... Prezintă semnificaţia titlului.. apartenenţa acestuia la mişcarea de avangardă. Motivează...... Transcrie două versuri/ fragmente de vers în care apar detalii.. Comentează..... Explică semnificaţia unei comparaţii din primele patru versuri 7. (Ilarie Voronca... identificată în textul dat.......... prin evidenţierea a două trăsături identificate în text.. ce dantelă pentru melancolia ta lindbergh a aruncat un curcubeu între america şi europa un profesor de strategie e asasinat în expresul paris-marsilia […] ....... ale imaginii oraşului........10 rânduri..... în 6 ..

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful