V.

Textul-suport
Gerul aspru şi sălbatic strânge-n braţe-i cu jălire Neagra luncă de pe vale care zace-n amorţire; El ca pe-o mireasă moartă o-ncunună despre ziori C-un văl alb de promoroacă şi cu ţurţuri lucitori. Gerul vine de la munte, la fereastră se opreşte, Şi, privind la focul vesel care-n sobe străluceşte, El depune flori de iarnă pe cristalul îngheţat, Crini şi roze de zăpadă ce cu drag le-a sărutat . Gerul face cu-o suflare pod de gheaţă între maluri, Pune streşinelor casei o ghirlandă de cristaluri, Iar pe feţe de copile înfloreşte trandafiri, Să ne-aducă viu aminte de-ale verii înfloriri. Gerul dă aripi de vultur cailor în spumegare Ce se-ntrec pe câmpul luciu, scoţând aburi lungi pe nare. O! tu, gerule năprasnic, vin’, îndeamnă calul meu Să mă poarte ca săgeata unde el ştie, şi eu! (Vasile Alecsandri, Gerul)

Cerinţa
1.Selectează două cuvinte care aparţin câmpului semantic al iernii 2.Precizează rolul semnelor de punctuaţie din prima strofă. 3. Transcrie un vers care conţine o locuţiune verbală, folosită cu efecte expresive. 4. Menţionează două teme/ motive literare, prezente în poezie 5. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul da 6. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă. 7. Motivează plasarea în poziţie iniţială, în fiecare catren, a substantivului gerul 8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, ultima strofă, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 9. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate, ambiguitate, sugestie,reflexivitate), prezentă în textul dat

1

2

Pe coastele Calabrei* vaporu-naintează În unda luminoasă ce noaptea fosforează*; El taie-o brazdă lungă pe-al mării plai senin, Şi luna, vas de aur, pluteşte-n ceruri lin. În dreapta, pe-ntuneric, se-nalţă-un negru munte, Vulcanul bătrân Etna cu lava stinsă-n frunte; Sehastru ce cunoaşte al globului mister, El pare că din sânu-i azvârle stele-n cer . În stânga e Carybda* sălbatică, stâncie. Din zare se întinde o punte argintie Pe care se îndreaptă vaporul legănat, Ce calcă orizonul cu stele semănat. Dorm valurile mării sub atmosfera caldă. În baie azurie Sicilia se scaldă; Şi-n umbră călătorul, ţintind ochii spre mal, Aspiră-al Syracusei* parfum oriental.

1.Menţionează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor mister şi parfum. 2. Precizează rolul cratimei din structura „stele-n cer”. 3. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin verbul a călca. 4. Menţionează două cuvinte din textul dat, a căror formă nu mai este acceptată de DOOM2,precizându-le forma literară actuală. 5. Transcrie un fragment de vers/ un vers în care apare o imagine vizuală. 6. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în a doua strofă. 7. Prezintă semnificaţia titlului, în relaţie cu textul poeziei date 8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, ultima strofă, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poeticăşi mijloacele artistice. 9. Motivează, cu ajutorul a două argumente, prezenţa descrierii în poezia citată.

(Vasile Alecsandri, Pe coastele Calabrei)

1

1.Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul cap. 3 Nenorocita privighetoare Cânta-n pădure a ei durere, Natura-ntreagă da ascultare, Tot împrejuru-i era tăcere. [...] Un măgar mare ce-o ascultase, Şi ca un aspru judecător Capul pleoştise, sau râdicase Câte-o ureche,-n semn de favor, Ieşi-nainte să-i dea povaţă, Şi c-o neroadă încredinţare: „Am fost, îi zise, aci de faţă, Dar zău nu-mi place a ta cântare”. [...] Atunci începe cu bucurie Un cântec jalnic şi necioplit, Încât de aspra lui armonie Toată pădurea s-a îngrozit. Privighetoarea, fără sfială, Zise: „Povaţa e în zadar; Căci d-aş urma-o, nu e-ndoială Că eu în locu-ţi n-aş fi măgar”. (Grigore Alexandrescu, Privighetoarea şi măgarul) 1. Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al naturii. 4 Ale turnurilor umbre peste unde stau culcate; Către ţărmul dimpotrivă se întind, se prelungesc, Ş-ale valurilor mândre generaţii spumegate Zidul vechi al mănăstirei în cadenţă îl izbesc. Dintr-o peşteră, din râpă, noaptea iese, mă-mpresoară: De pe muche, de pe stâncă, chipuri negre se cobor; Muşchiul zidului se mişcă... pântre iarbă se strecoară O suflare, care trece ca prin vine un fior. Este ceasul nălucirei: un mormânt se desvăleşte, O fantomă-ncoronată din el iese... o zăresc... Iese... vine către ţărmuri... stă... în preajma ei priveşte... Râul înapoi se trage... munţii vârful îşi clătesc. Ascultaţi...! marea fantomă face semn... dă o poruncă... Oştiri, taberi fără număr împrejuru-i înviez... Glasul ei se-ntinde, creşte, repetat din stâncă-n stâncă, Transilvania-l aude, ungurii se înarmez. Oltule, care-ai fost martur vitejiilor trecute Şi puternici legioane p-a ta margine-ai privit, Virtuţi mari, fapte cumplite îţi sunt ţie cunoscute, Cine oar’ poate se fie omul care te-a-ngrozit? [...] (Grigore Alexandrescu, Umbra lui Mircea. La Cozia) 2. Precizează rolul punctelor de suspensie din strofa a patra 3. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul ceas. 4. Menţionează două teme/ motive literare, prezente în poezie. 5. Transcrie două structuri/ fragmente de vers care conţin imagini artistice diferite. 6. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua. 7. Motivează alternanţa verbelor la prezent, din partea iniţială, cu cele de perfect compus,din partea finală a textului. 8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, ultima strofă, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poeticăşi mijloacele artistice. 9. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate, ambiguitate,sugestie, reflexivitate), prezentă în textul dat 2. Evidenţiază rolul virgulelor din versul „Am fost, îi zise, aci de faţă”. 3. Scrie forma acceptată de DOOM2 a cuvintelor râdicase şi favor. 4. Precizează valoarea expresivă a adjectivului nenorocită, din primul vers. 5. Transcrie două sintagme/ scurte fragmente care conţin imagini artistice diferite 6. Explică semnificaţia a două figuri de stil diferite, identificate în strofa a doua. 7. Prezintă semnificaţia titlului, în relaţie cu textul dat. 8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, strofa finală (morala fabulei). 9. Argumentează apartenenţa poeziei la genul epic, prin prezentarea a două trăsături identificate în text.

2

1.Scrie două enunţuri pentru a ilustra omonimia cuvântului luni. 5 Şi pentru nori, aceste flamuri sure Ce se târăsc pe culmi şi ocolesc Din miazănoapte către răsărituri, Cuvine-se adânc să-ţi mulţumesc Şi pentru ploi şi pentru greul vânt Şi pentru zile şi nopţi şi pentru stele Şi pentru vremi şi jumătăţi de vremi Şi pentru pacea cântecelor mele Pentru izvor şi pentru vii şi stâni Şi ce e dincolo de oseminte Pentru strămoşi şi pruncii nenăscuţi Şi bucuria-aducerii-aminte Pentru zăpezi şi crini şi pelicani Şi busuioc şi fluturi şi uitare Şi pentru amintiri îţi mulţumesc Şi pentru ziua mea de-nmormântare Şi pentru anotimpuri, luni şi ani, Pentru făclii şi spaime şi lumină, Pentru veşmintele de sărbători În vatra asta stinsă şi străină. (Ioan Alexandru, Mulţumire) 1. Menţionează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor blândă şi candidă. 6 Se trec şi florile de toamnă, cele din urmă flori, şi-n casă Lângă oglinzile-obosite, o fată şubredă şi pală Preschimbă florile în vase, evlavios ca o vestală*. Mor florile mâhnite, toamna, în casa cui n-a fost mireasă... Înc-un mănunchi, şi câte visuri şi primăveri – câtă ruină! Dac-ar avea grai ca să spuie, oglinda câte n-ar mai spune: A tale braţe obosite putere n-ar avea s-adune Troienele de flori bogate, culese zilnic din grădină. Norocu-ntăilor brânduşe culese-n zori de zi pe rouă... Cum s-a trecut, şi cum trec toate pân’ vine moartea să te cheme; Azi vasele-s împodobite cu triste flori de crizanteme: În lacrimi tremură oglinda ca faţa apelor când plouă. Şi-mbrăţişaţi alături plângem, plângi blândă, candidă vestală, Din lacrimi liniştea sporeşte, ş-a fi târziu pricepi ce-nsamnă. Brânduşele-nfloresc de-a pururi şi poate soarele de toamnă S-o-nduioşa ca să-ţi arunce pe frunte mândra lui beteală. (Dimitrie Anghel, Crizanteme) 7 Cu legănări abia simţite şi ritmice, încet-încet, Pe pajiştea din faţa casei, caişii, zarzării şi prunii, Înveşmântaţi în haine albe se clatină în faţa lunii, Stând gata parcă să înceapă un pas uşor de menuet. 2. Prezintă rolul cratimei din structura „n-ar avea”. 3. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin verbul a trece 4. Menţionează două teme/ motive literare, prezente în poezie. 5. Transcrie două structuri/ fragmente de vers care conţin imagini vizuale. 6. Menţionează două cuvinte din textul dat, a căror formă nu mai este acceptată de DOOM2, precizându-le forma literară actuală. 7. Explică semnificaţia a două figuri de stil identificate în ultima strofă a poeziei. 8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, prima strofă a poeziei, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 9. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (expresivitate, ambiguitate, sugestie, reflexivitate), prezente în textul dat 1. Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al pomilor. 2. Precizează rolul cratimei şi al apostrofului, din structura „s-au înclinat pân’ la pământ”. 3. Transcrie doi termeni derivaţi cu prefix. 2. Precizează rolul cratimei din structura „să-ţi mulţumesc 3. Transcrie un vers care conţine doi termeni derivaţi cu prefixe. 4. Menţionează două teme/ motive literare, prezente în poezie. 5. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. 6. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă a poeziei 7. Motivează folosirea repeată a cuvântului ,,şi” la începutul versurilor. 8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, strofa a patra, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 9. Prezintă semnificaţia titlului, în relaţie cu textul poeziei date.

3

Se cată ram cu ram, se-nclină, şi-n urmă iarăşi vin la loc, Cochetării şi graţii albe, şi roze gesturi, dulci arome, Împrăştie în aer danţul acesta ritmic de fantome, Ce-aşteaptă de un an de zile minuta asta de noroc. Ce e de spumă, sus pe ramuri, se face jos de catifea, Şi astfel umbrele căzute pe pajişte par mantii grele Zvârlite de dănţuitorii ce au rămas numa-n dantele, În parcul legendar în care s-a prefăcut grădina mea. Pe gura scorburilor vântul plecat a deşteptat un cânt, Şi-nvoalte* mâneci horbotate* se-ntind uşoare să salute Preludiul acestei stinse şi dulci orchestre nevăzute, Şi-apoi cu reverenţe pomii s-au înclinat pân’ la pământ.[...] Aşa-s în clipa asta toate, dar mîine albii cavaleri, Despodobiţi de-atâtea graţii, ce le-mprumută luciul lunii, Vor deveni ce-au fost de-a pururi: caişii, zarzării şi prunii, Banalii pomi din faţa casei, ce-i ştiu de-atâtea primăveri. (Dimitrie Anghel, Balul pomilor)

4. Menţionează două teme/ motive literare, prezente în poezie. 5. Transcrie două structuri/ fragmente de vers care conţin imagini artistice diferite. 6. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua a poeziei. 7. Prezintă semnificaţia titlului, în relaţie cu textul poeziei date. 8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, ultima strofă a poeziei, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 9. Motivează, cu ajutorul a două argumente, prezenţa descrierii în poezia citată.

1. Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra polisemia verbului a semăna. 8 2. Precizează rolul virgulelor din structura „Stihuri, acum porniţi, vă scuturaţi”. Stihuri, zburaţi acum din mâna mea Şi şchiopătaţi în aerul cu floare, Ca păsările mici de catifea Ce-ncep în mai să-nveţe şi să zboare. Stihuri, acum porniţi, vă scuturaţi, Ca frunzele-aurite, pentru moarte. Pustnicii tineri, trişti şi delicaţi, Păstra-vă-vor într-un sicriu de carte. Stihuri de suflet, dintre spini culese, Îndurerate-n spic şi rădăcini, Pătrundeţi, înţelese şi neînţelese, În suflete de prieteni şi străini. Şi semănaţi, cu noaptea ce vă naşte, Sfială şi-ndoieli unde-ţi cădea, Că Cel-ce-ştie, însă nu cunoaşte, Varsă-ntuneric alb cu mâna mea. (Tudor Arghezi, Epigraf*) 1. Menţionează un sinonim şi un antonim pentru sensul contextual al verbului a ucide. 9 2. Precizează rolul virgulelor din primul vers al poeziei. Cum te găseşti, uşoară zburătoare, Zăcând aci, pe-o margine de drum, Şi nu dormind într-un polen de floare, 3. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul vis. 3. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul suflet. 4. Transcrie un vers care conţine doi termeni aflaţi în relaţie de antonimie. 5. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. 6. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua a poeziei. 7. Evidenţiază o valoare expresivă a întrebuinţării verbelor la imperativ în textul dat. 8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, prima strofă a poeziei, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 9. Motivează, prin evidenţierea a două trăsături, caracterul de artă poetică al textului dat.

4

Comentează. Norilor copacii le urzesc brocarte*. Nu mai ştiu ce spun şi îs Bolnave de râs.Învăluită-n aur şi parfum? Neascultând de vântul de la stup. în 6 .10 rânduri. 5 . Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. Că sarcina chemării te-a ucis! (Tudor Arghezi. Le vezi? Au căzut. 2. ambiguitate. Precizează rolul cratimei din versul Şi-ar voi să culeagă roade. 7. 7. prezentă în textul dat. Huleşte-le! (Tudor Arghezi. Te-ai aruncat în plasa verde-a zilei Şi darurile-acum. Cuvintele să nu mi le mai dezmierzi. 8. ultima strofă a poeziei. în 6 – 10 rânduri. Comentează. Transcrie două cuvinte obţinute prin derivare cu prefix. 5. a căror formă nu mai este acceptată de DOOM2. S-au stricat cuvintele mele! Umblă prin mocirle cu stele De cositor După un mărţişor. Să nu le mai cânte cumva Vocea ta Şi pe cobză deştele. Să nu le mai spuie agale Buzele tale. Puterile-amorţite ţi le rup. 5. Cât te iubesc. ca nişte urcioare Cu vin îngroşat în fundul lor de lut. 11 Niciodată toamna nu fu mai frumoasă Sufletului nostru bucuros de moarte. 4. Casele-adunate. în relaţie cu textul poeziei date. reflexivitate). Stau în ţărmu-albastru-al râului de soare. Prezintă semnificaţia titlului. 6. identificată în textul dat. Şi-ar voi să culeagă roade Fâstâcite şi neroade Din sălcii nici verzi. Cuvinte stricate) 4. 1. Voind să duci tezaurul de ceară. Palid aşternut e şesul cu mătasă. 3. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (expresivitate. Exemplifică două imagini artistice diferite. ale zambilei. ambiguitate. Te prăbuşişi din drumul cel înalt. Lumină lină) 10 Toate Cuvintele mele sunt stricate Şi s-au îmbătat. Prezintă o valoare expresivă a verbelor la gerunziu din prima strofă. 5. în relaţie cu textul poeziei date. 2. s-au sculat. Au vrut să alerge şi să se joace. Precizează două consecinţe ale utilizării cratimei în structura „să asculte-ndemnul”. Strânge la piept comoara ta deplină. Dar beţia le-a prăvălit încoace. Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra omonimia cuvântului vin. 9. trupul tău de-afară Să-l caute şi-n jur să sufle cald? Cu aripa-n ţărână şi în vis. 1. precizându-le forma literară actuală. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă a poeziei. Transcrie două structuri/ fragmente de vers care conţin imagini vizuale cromatice. 8. 3. 4. Cine-o să vie. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. prezentă în textul dat. reflexivitate). Transcrie un vers care conţine doi termeni aflaţi în relaţie de antonimie. Menţionează două cuvinte din textul dat. prin evidenţierearelaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. frumoasa mea albină. Precizează valoarea expresivă a utilizării verbului a fi la timpul perfect simplu. sugestie. 9. Prezintă semnificaţia titlului. 6. ideea/ o idee poetică centrală. din text. Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al vorbirii. sugestie. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat.

Menţionează două teme/ motive literare. Domnul. din textul dat. Dacă-ncepui de-aproape să-ţi dau ghies. cine să jelească Vie să asculte-ndemnul ne-nţeles. 4. 5. 5. şi bărbatul. Pân-ai pierit. Ca frunza bolnavă-a carpenului sur Ce se desfrunzeşte. primele patru versuri. Motivează.. Comentează. Când magii au purces după o stea. (Tudor Arghezi. Precizează rolul punctelor de suspensie din ultima strofă. Defineşte. prin evidenţierea a două trăsături existente în text. în 6 . Doar mie. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua. după plecare. Explică valoarea expresivă a folosirii interogaţiei retorice în ultima strofă. scuturând în sus. 7. 6. Nu te-ai uitat o dată înapoi! Ţi-aş fi făcut un semn. Menţionează două motive pentru care s-a utilizat cratima în structura „Pân-ai pierit”. Comentează. în 6 . De-abia plecaseşi. în relaţie cu textul poeziei date. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 4.10 rânduri. Îngerii tăi grijeau pe vremea ceea Şi pruncul. Păsările negre suie în apus. 8. 9. Prezintă semnificaţia titlului. şi femeia.10 rânduri. 7. Foile-n azur. 8. prin evidenţierea a două trăsături identificate la nivel lexico-gramatical şi/ sau al prozodiei. Te urmăream de-a lungul molatecii poteci. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul semn 2. Dar ce-i un semn de umbră-n depărtare? 6 . Te-am rugat să pleci. prin trifoi. niciunul. Psalm) 13 1. Cine vrea să plângă. la capăt. 9. într-un enunţ. Demonstrează faptul că Tudor Arghezi este un înnoitor al limbajului poetic. 6. 1. sentimentul dominant care se desprinde din poezie 8. Vreau să vorbeşti cu robul tău mai des.Din mocirla cărui aur am băut. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. apartenenţa acestuia la direcţia modernistă/ la modernism. 3.. prezente în poezie. 2. De când s-a întocmit Sfânta Scriptură Tu n-ai mai pus picioru-n bătătură Şi anii mor. Menţionează un sinonim potrivit pentru sensul din context al cuvântului (a) purcede. Scris l-ai găsit în catastif Şi i-ai trimis un înger de povaţă — Şi îngerul stătu cu el de faţă. Niciodată toamna) 6. dedesubt. în relaţie cu textul poeziei date. (Tudor Arghezi. Menţionează două teme/ motive literare. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. Alcătuieşte câte un enunţ în care cuvintele înger şi stea să aibă sens conotativ. în şes. Transcrie două structuri/ fragmente de vers al căror sens implică antiteza. Alcătuieşte câte un enunţ în care cuvintele semn şi umbră să aibă sens conotativ. Menţionează două teme/ motive literare. şi veacurile pier Aci sub tine. de când mă rog. subt cer. 3. Tu le vorbeai — şi se putea. din poezia citată 7. Şi cu ochii-n facla plopilor cerească Să-şi îngroape umbra-n umbra lor. 9. ultima strofă. 12 Nu-ţi cer un lucru prea cu neputinţă În recea mea-ncruntată suferinţă. vecinicul şi bunul. Evidenţiază valoarea expresivă a două verbe la modul indicativ. Nu mi-a trimis. Când fu să plece şi Iosif. prezente în poezie. Prezintă semnificaţia titlului.

Prezintă rolul liniei de pauză în textul poetic dat. noian de negru. mai barbar. Motivează întrebuinţarea liniei de pauză în al doilea vers din strofa a doua. de metal. 3. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă. 2.10 rânduri. 7. Şi de lume tot mai singur. diametral. diametral. Tăind orizontul. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul gând. Amurg de iarnă. ultima strofă. Transcrie patru termeni aparţinând câmpului semantic dominant în poezie. 9. Ca şi zarea... Transcrie două cuvinte/ structuri care aparţin câmpului semantic al iernii. (George Bacovia. Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra polisemia cuvântului vatră. 1. Amurg de iarnă) 4.Voiam să pleci. (George Bacovia. în 6 . 6. şi-am oftat. Prezintă semnificaţia titlului. Prezintă semnificaţia titlului. solitar. prezente în poezie. în relaţie cu textul poeziei date. Sicrie negre. Vestminte funerare de mangal.. voiam şi să rămâi. Chemări de dispariţie mă sorb. Alcătuieşte un enunţ cu sensul denotativ al cuvântului scânteie 4. noian de negru. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul a tăia.. Ai ascultat de gândul cel dintâi. 2. Câmpia albă – un imens rotund – Vâslind. 4. în 6 . 6. gândul meu se înnegri. De ce-ai plecat? De ce-ai mai fi rămas? (Tudor Arghezi. Explică semnificaţia a două figuri de stil identificate în prima strofă.. strofa a doua. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. Comentează. Explică utilizarea cratimei în structura „se-ntoarce-acelaşi”. de metal. 3. 3. 7 . prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. Şi pe lume plumb de iarnă s-a lăsat. Gri) 1. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. 5. Menţionează două teme/ motive literare. apartenenţa poeziei la simbolism 16 Carbonizate flori. Menţionează două teme/ motive literare. Pe când.. 8.Menţionează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor sumbru şi încet. prezente în textul dat. Copacii rari şi ninşi par de cristal. Precizează sensul din context al cuvintelor profund şi parfum. 7. 5... Comentează.. se-ntoarce-acelaşi corb.. 15 1. un corb încet vine din fund. Negru profund. De-abia plecaseşi) 14 Plâns de cobe pe la geamuri se opri. Vibrau scântei de vis. Nu te oprise gândul fără glas. prin evidenţierea a două trăsături existente în text. Transcrie două structuri/ fragmente de vers care conţin imagini vizuale. Iar în zarea grea de plumb Ninge gri. 8. Tăind orizontul.. noian de negru. arse. sumbru. 2. în relaţie cu textul poetic. Trist cu-o pană mătur vatra. „I-auzi corbii” ─ mi-am zis singur.10 rânduri. 9. Iar în zarea grea de plumb Ninge gri. Motivează..

1. Pe-aproape s-aude-un copil. plânsul tălăngii când plouă! Şi ce enervare pe gând! Ce zi primitivă de tină! O bòlnavă fată vecină Răcneşte la ploaie. 7. plouă. strofa a doua. râzând. 17 – Adio. de gură. în 6 . 7. Transcrie câte o structură/ un fragment de vers ce conţine o imagine auditivă. Pastel) 18 Da.. 8. prezente în poezie. Negru. în textul poeziei citate. prezente în textul citat. şi ploua.sugestie. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate.o imagine vizuală. în 6 . Comentează. Precizează rolul versului „Oh.. Comentează. plânsul tălăngii când plouă! Da. plânsul tălăngii când plouă!” în poezia citată.. numai noian de negru. în textul dat. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat.. 3.Carbonizat. în relaţie cu textul poeziei date. Prezintă semnificaţia titlului. ambiguitate. – Mai stai de mă alintă Cu mâna ta cea mică.. Şi grele tălăngi adormite. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 1. Şi spune-mi de ce-i toamnă Şi frunza de ce pică. 6. plânsul tălăngii când plouă! Ce basme tălăngile spun! 4. sugestie). Negru) 5. Alcătuieşte două enunţuri. şi nu mai plânge.. 9. – Rămâi. în relaţie cu textul poeziei date. 6. reflexivitate). pică frunza Şi-i galbenă ca tine. prezente în poezie.. 9.Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al ploii. 5. 7. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă a textului citat. 9.. 5.. 2. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. Prezintă semnificaţia titlului. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul frunză. prin prezentarea a două trăsături existente în text. Şi uită-mă pe mine. Menţionează două teme/ motive literare. Oh. Cum sună sub şuri învechite! Cum sună în sufletu-mi mut! Oh. Menţionează două teme/ motive literare. în 6 – 10 rânduri. Motivează apartenenţa textului dat la simbolism.Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al toamnei. ambiguitate.. Precizează rolul punctelor de suspensie din prima strofă.10 rânduri. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă a poeziei. Precizează un rol al utilizării cratimei în structura „Şi-i galbenă”. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 6. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric. plouă cum n-am mai văzut. Oh. 4. 3.. strofa a treia. 8. prezentă în textul dat. (George Bacovia. şi sună umil Ca tot ce-i iubire şi ură – Cu-o muzică tristă. pentru a ilustra omonimia cuvântului mai. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate.10 rânduri... Comentează. amorul fumega – Parfum de pene arse. (George Bacovia. Explică rolul întrebuinţării frecvente a punctelor de suspensie şi a liniilor de pauză. 2. 8 .. strofa a doua. 8. respectiv. Şi s-a pornit iubita Şi s-a pierdut în zare – Iar eu în golul toamnei Chemam în aiurare.

6. Ţi-am împletit suprema cunună de tristeţe.Şi cum să nu plângi în abise. sugestie.. Comentează. 2. zoreşte mai curând”.. Tovarăş mi-i râsul hidos. Transcrie două structuri/ fragmente de vers care conţin imagini vizuale. prin explicarea a două trăsături existente în text. – Sunt solitarul pustiilor pieţe. Explică rolul utilizării virgulelor în versul „Atunci. apartenenţa poeziei la symbolism 9 . Ilustrează. prezentă în textul dat. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. Pălind în tăcere şi-n paralizie. prin alcătuirea a două enunţuri. Sub tristele becuri cu razele pale. în relaţie cu textul poeziei date.* Atunci.. 3. 2. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat.. Transcrie două structuri/ fragmente de vers care conţin imagini artistice vizuale 6. Ilustreazǎ una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate.. 4. zoreşte mai curând Spre malurile unde de mult îmbrăţişarea Aşteaptă să te-adoarmă aşa cum tu desmierzi. Menţionează două elemente prin care se realizează subiectivitatea în textul dat. omonimia cuvântului unde 5. Ţi-am împletit. (George Bacovia.Menţionează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor cunună şi gravă. Motivează rolul punctelor de suspensie în textul dat. 7.. Sunt solitarul pustiilor pieţe Cu tristele becuri cu pală lumină – Când sună arama în noaptea deplină. umedă. reflexivitate).Explică rolul utilizării cratimei în structura „şi-n paralizie”. Tovarăş mi-i râsul hidos. plânsul tălăngii când plouă! (George Bacovia. Explică semnificaţia a două figuri de stil identificate în prima strofă a poeziei. Pălind) 20 1. 7.Scrie câte un sinonim pentru sensurile din text ale cuvintelor veşted şi sumbru. Dar dacă-încumetarea ta şovăie şi seara Descinde friguroasă în inimă şi gând Iar. 9. ambiguitate. Da. 8. Scrie două expresii/ locuţiuni care să conţină cuvântul inimă. 5. pe frunte apasă greu tiara. Aşteaptă infinită şi limpede ca marea Să te cununi cu somnul şi-n unde să te pierzi. 8. slăvită Soră. Sunt solitarul pustiilor pieţe Cu jocuri de umbră ce dau nebunie.Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor triste şi pală.Ce lume-aşa goală de vise! . Sunt solitarul pustiilor pieţe. 4. ultima strofă.10 rânduri. Alcătuieşte câte un enunţ în care cuvintele rază şi umbră să aibă sens conotativ. (Ion Barbu. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua a poeziei. Motivează. în 6 . şi cu umbra Ce sperie câinii pribegi prin canale. în relaţie cu textul poeziei date. 3. 2. Prezintă semnificaţia titlului. Prezintă semnificaţia titlului. Să te înalţi mai gravă în cadrul tău de-azur Iar seara să-ţi umbrească înalta frumuseţe Şi astfel întregită să-atingi Acordul-Pur. Plouă) 19 1. slăvită Soră.) 21 1. cum să nu mori şi nebun? Oh. 9. şi cu umbra.

Pe tufă umedă. prezente în textul dat. ideea/ o idee poetică centrală. Exprimă-ţi opinia despre rolul utilizării persoanei a II-a în discursul liric. împietrite. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă 7. în 6 . reflexivitate). iată-mă venit În faţa toamnei şi-a tristeţii Cu gândul iarăşi ispitit. Te prăvăleai. blocuri mohorâte. o. identificată în textul dat.. forme călătoare. uşor şi leneş. sugestie. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. Ţinuturi ale minţii.10 rânduri. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. aşa cum în poveste Cad stropi de piatră scumpă. 4. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. în 6 – 10 rânduri. cuprins de vrajă-adâncă. Explică semnificaţia a două figuri de stil diferite. Menţionează două teme/ motive literare. Cu voi să se topească în gânduri de ninsoare iată. Comentează. 4. lăsaţi să vă-mpresoare. identificată în textul dat 9. ambiguitate. Te uită. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. 5. (Ion Barbu. prezentă în textul dat. Alcătuieşte un enunţ în care cuvântul drum să aibă sens conotativ. Peisagiu* retrospectiv. Oştiri de nori aleargă… ─ Ce surdă simpatie. cer mobil/ Te-ai încadrat într-o uşoară spumă”. spre voi întins mă poartă? Aţi prefăcut în domuri de argint natura moartă Şi-aţi pus în peisagiu un nou fior de viaţă. reflexivitate). convoi de-obscură ceaţă!. 3. A sumbrei văi. Tot plumbul meu din suflet. în legătură cu textul citat. a tuturor. 9. În dantelări de fine salbe. 3. ─ Asemenea câmpiei. sub cerul vânăt încă. Fulgii) 23 Din culmea unde mai presus de nor Doar gheaţa îşi sculptează diamantul. 8. Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra polisemia cuvântului aproape 4. desfrunzirile din urmă! Te uită. Un cinic puf au nins scaieţii… Şi totuşi. 6. Motivează întrebuinţarea punctelor de suspensie în cea de a doua strofă.O. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. Explică semnificaţia a două figuri de stil diferite din prima secvenţă (versurile 1 .Scrie câte un sinonim pentru sensurile din text ale cuvintelor scumpă şi aruncă 2. gigant clocotitor. Cadavre ale florei uriaşe Monumentau un ne-nturnat* trecut… Şi nicăieri în goana pătimaşe Refluxul liniştit nu locuia C Căci. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (expresivitate. Lăsaţi să cadă-ntruna din neaua altui soare. 1. haotic ca neantul. 5. soli ai crustei albe Ce-o să se-aşeze de pe-acum. vastele păduri Stau veştede sub greaua turmă De nori haotici şi obscuri. 8. 5. Ce veşnic braţul ritmic al timpului aruncă…[…] (Ion Barbu. 6. I) 22 Din nevăzute urne ei cad pe albul umăr Al dealurilor prinse de-o crustă argintie. frânturi de stâncă. prezente în poezie. Nori turburi. 7. pe drum.Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor neîncetat şi potolită 2. Cât zarea-ntins. vine vremea când albe.9). ideea/ o idee poetică centrală.. Precizează valoarea expresivă a utilizării adjectivului mobil în versurile: „Oglindă călătoare.sugestie.Motivează utilizarea cratimei în structura „să vă-mpresoare” 3. De-avântul surd care destinde Tot mai departe largu-i zbor Deasupra zărilor murinde. ambiguitate. 6. identificate în penultima strofă a textului 10 . Comentează. Voi. peste Un strălucit războinic. nori metalici. În jurul tău. Transcrie un vers care conţine o locuţiune adjectivală folosită cu efecte expresive. Prezintă semnificaţia titlului. lut. 1. Pe gând descăleca-vor zăpezi neprihănite… Cad fulgii şovăielnici.

2. în textul dat. Neîncetat mărirea ta o plânge. (Ion Barbu. Justifică utilizarea persoanei a II-a singular a verbelor şi a pronumelor în textul dat.10 rânduri. Iubeşti – când sub timpuri prin sumbre vâltori. unde nu ajung sorii. reflexivitate). 5. Râul) 24 O. prin evidenţierea relaţiei cu ideea poetică. Explică semnificaţia titlului. semnificaţia amplei enumeraţii din text. Explică rolul expresiv al adjectivului pronominal de întărire însumi din versul „Să-mi beau apoi eu însumi sângele bogat”. acord eternizat. Prea strâmtă-atunci. Te-ai încadrat într-o uşoară spumă Şi-ţi porţi acum cristalul tău steril Spre-a mărilor îndepărtată brumă. 5. de-anotimpul din vine. prima strofă. Explică semnificaţia a două figuri de stil diferite din strofa a doua 6. 6. prezente în poezie. Iubeşti – când suavă icoana ce-ţi faci în durere prin veac o ţii înrămată ca-n rana străvechiului verde copac. 9. 9. de foc. 11 . prezentă în textul dat. 3. lume! (Lucian Blaga. Menţionează două teme/ motive literare. prezentă în textul dat. 7. în 6 . Transcrie două cuvinte/ structuri folosite în text cu sens conotativ 4. Cu tot ce plânge-n tine-aş vrea Să le topesc în trupul meu Şi strop cu strop Din inimă Ca dintr-o cupă Să-mi beau apoi eu însumi sângele bogat Şi surâzând Să pier Gustându-te o dată din belşug Ameţitoare Şi largă mare de minuni: O. Precizează rolul liniilor de pauză utilizate în primul vers al fiecărei strofe. sugestie). 8. Alcătuieşte un enunţ în care cuvântul inimă să fie folosit cu sens conotativ. de flori şi de toamnă. Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al naturii. Precizează două particularităţi prozodice ale textului. 4. Cu cerul tău. 3. Şi-ntregul tău trecut. prezente în poezie. de la sine aproape. Menţionează două teme/ motive literare. 7. Comentează. ambiguitate. Lume!) 25 Iubeşti – când urciorul de-aramă se umple pe rând. Cu picurii de rouă. Cu multele. Pe minunatul tău pământ. în 6 . Nenumăratele fecioare cari păşesc Cutremurate-n clipa asta De-un dor. Comentează. Ilustreazǎ una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. cer mobil. 2. 1.10 rânduri.Cu lumea lui năvalnicele ape… Dar anii au trecut… Din matca ta. 1. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice.Scrie câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor se deşteaptă şi simţire. Comentează valenţele expresive ale utilizării verbului la modul conjunctiv. în relaţie cu textul citat. 7. Oglindă călătoare. Dogorâtor Să te topesc în sângele meu cald Cu tot ce ai: Cu munţii tăi. 8. ambiguitate. sugestie. Motivează folosirea virgulelor din primul vers. Precizează două elemente prin care se realizează subiectivitatea în textul dat. ai dispărut aproape. lume. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. Dar murmurul. lume! Aş vrea să te cuprind întreagă În piept. Cu râsul tău. pietrificat. În unda potolită se răsfrânge.

Explică semnificaţia titlului. furtună îţi este-n aceeaşi măsură şi lavă pătrunsă de lună. în 6 . Dincolo soarele şi grădina cu stupi.11 ale poeziei 8.Scrie câte un sinonim contextual pentru cuvintele surâsul şi pâlpâire. sugestie). Prezintă două particularităţi prozodice ale textului 6. Iubire 26 Livada s-a încins în somn.10 rânduri. despre orişice poţi să vorbeşti cât vrei: despre soartă şi despre şarpele binelui. 1. Dar cuvintele sunt lacrimile celor ce ar fi voit aşa de mult să plângă şi n-au putut. în 6 . Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. 7. Alcătuieşte un enunţ în care cuvântul drum să aibă sens conotativ. Iubeşti – când simţiri se deşteaptă că-n lume doar inima este. 2. Scrie câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor soartă şi a creşte. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. Voi treceţi pe drum. ci altă poveste. Iubeşti – când întreaga făptură. Comentează. Interpretează. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. Îmi eşti aproape. 9.10 rânduri. reflexivitate). Explică efectul stilistic al utilizării indicativului prezent. 2.10 rânduri. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. 8. prezentă în textul dat. – De unde să-ncep? Credeţi-mă. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. prezentă în textul dat. 12 . Prezintă două particularităţi prozodice ale acestei poezii 7. ultima strofă. 9. credeţi-mă. Aici e casa mea. Mâni tomnatice întinde noaptea mea spre tine şi din spuma de lumin-a licuricilor verzui ţi-adun în inimă surâsul. în 6 . Numai marginea subţire-a lunii ar mai fi aşa de rece – de-aş putea să i-o sărut – ca buza ta. despre cerul spre care creştem. Pe coastă-n vreji de nouri creşte luna. Precizează două teme/ motive literare identificate în poezia dată. 5. despre arhanghelii cari ară cu plugul grădinile omului. 5. Exprimă-ţi o opinie argumentată despre relaţia dintre titlu şi textul poeziei. a treia strofă. 4. că-n drumuri la capăt te-aşteaptă nu moartea. Precizează rolul liniilor de pauză din text. Gura ta e strugure-ngheţat. Prin noapte simt o pâlpâire de pleoape. Menţionează două teme/ motive literare. sugestie. cu schimbul. prezente în poezie. Comentează. 8. 6. 4. în poezia citată. tristeţe şi răstigniri şi înainte de toate despre marea trecere. 9. Menţionează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. odihnă. în relaţie cu textul dat. Înfrigurare) 27 1. Din genele-i de stufuri strâng lacrimi de văpaie: licurici. o semnificaţie a amplei enumeraţii din versurile 6 . 3. Precizează rolul virgulelor din al patrulea vers al poeziei 3. ambiguitate. Exprimă-ţi o opinie argumentată despre rolul alternanţei formelor verbale şi pronominale în construcţia discursului liric. (Lucian Blaga. (Lucian Blaga. vă uitaţi printre gratii de poartă şi aşteptaţi să vorbesc. despre ură şi cădere.te-avânţi să culegi printre umbre bălaiul surâs al comorii. ambiguitate.

până-n cealaltă zare încă o dată tărâmul să crească ar vrea. (Lucian Blaga. 6. 4. 4..Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al timpului 13 . Un joc îngânând cu lemnoasele membre sună târziul. Prezintă două particularităţi prozodice ale textului. Motivează scrierea cu majusculă a substantivului Septembre. Lumina ce largă e! Albastrul ce crud! Unei noi creşteri. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. prezentă în textul dat 1.” (Lucian Blaga. Şi-n unghi săgetat pământu-şi trimite cocorii spre cercul cel mare.10 rânduri. reflexivitate). Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază eul liric în textul dat. de nu se stinge? Şi când cutreier blestematele ogoare. 5. se pare c-am fi hărăziţi şi aleşi. Când văd mormintele şirag încoronate Cu iederă ca nişte frunţi de-nvingători cu lauri Din ce-mi hrănesc scânteia mea de râs. Menţionează două teme/ motive literare identificate în poezia citată. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. în 6 .. văratice-n toamnă. Alcătuieşte două enunţuri prin care să ilustrezi polisemia cuvântului colţ. Exprimă-ţi o opinie argumentată despre relaţia dintre titlu şi textul poeziei citate. Când din pământ sorb numai fiere?. rolul interogaţiilor retorice prezente în text. Între frunza ce cade şi ramura goală moartea se circumscrie c-un gest de extatică boală. Din ce mi-am plămădit nestăvilita nebunie de-a trăi Vârtejul meu de-avânt şi dulcea sete de-a juca.Amare foarte sunt toate cuvintele. Şi-o clipă ne e-ngăduit bănuitului Sud să-i trimitem un gând fără greş.. 5. Nu ştiu. Ecce homo!) 29 Vino să vezi! În târzia bogata căldură închis între ziduri cine-ar mai sta? Precum a mai fost. 2. 8. 7. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă. sugestie. (Lucian Blaga. Precizează rolul ghilimelelor utilizate în finalul poeziei. ce minune Mă-mbată de visez că eu păşesc pe bolta unui cer? Şi ce venin mă face s-aiurez Că glia neagră de păcate Răsună sfânta ca un clopot Sub paşii mei de plumb?. de aceea – lăsaţi-mă să umblu mut printre voi.. din ultimele două versuri ale poeziei. nebunul. Comentează. Alcătuieşte două enunţuri prin care să ilustrezi polisemia verbului a suna. 8. Către cititori) 28 1. 3. 3.Scrie câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor nestăvilită şi a cutreiera. ambiguitate. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. să vă ies în cale cu ochii închişi. în 6 . Prezintă rolul exclamaţiilor din strofa a doua. 9. 7.Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al naturii. Comentează. dar râd şi strig cutezător în vânt: „De ziua de apoi nu mă-nspăimânt – În iad de-ajung M-oi bucura de-un colţ în el ca de un rai întreg!. 2.. caldul Septembre. Zi de septemvrie) 30 1.. ultima strofă.10 rânduri. 9. Explică sensurile opoziţiei între rai şi iad. Menţionează două figuri de stil utilizate în primele două versuri ale poeziei. 6.

Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în textul poeziei citate. Alcătuieşte două enunţuri prin care să ilustrezi omonimia cuvântului mare. 8. două cuvinte care aparţin câmpului semantic al naturii. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. ideea/ o idee poetică centrală. 4. în text. (Geo Bogza. Cununa Ariadnei*. Dacă îl arunc în foc Dau înapoi cu două regnuri şi devin piatră. 8. 5. Melancolia va luci stelar.2. Evidenţiază semnificaţia titlului. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. 3. Dacă îl arunc în neant Şi îl ascult cu memoria morţilor Dau înapoi cu trei regnuri Şi devin Cuvânt. 5. prezentă în textul dat Un cântec fără moarte aş vrea să cânt: Corabie cu pletele-n furtună. Înlănţuiţi în tânără cunună. în relaţie cu textul poetic dat. 3. 7. (Dan Botta. 3. sugestie. Explică utilizarea cratimei în structura „Dumnezeieşte-ntraripaţi”. Precizează rolul cratimei în versul „nu-mi da”. Abia se trezeau din adormire. 2. 14 . în 6 . Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. Să-l cânte-ndrăgostiţii pe pământ. 9. reflexivitate). Atunci cu braţul rece mă vei strânge. Comentează. Precizează două particularităţi prozodice ale poeziei citate 6. Dacă îl ascult cu urechea dreaptă Ceasul meu bate clipele vieţii mele. Dumnezeieşte-ntraripaţi de vânt! Un cântec printre ani şi un descânt. prezente în textul dat.Transcrie. Motivează scrierea cu majusculă a substantivului Cuvânt. din prima strofă. în 6 – 10 rânduri. din textul dat. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. Pe marginea de umbră a tunicei În timp ce peste noi va ninge rar O pulbere din Coada Berenicei*. un vers care conţine doi termeni ai aceleiaşi familii lexicale. 5. Transcrie. Scrie câte un sinonim contextual pentru cuvintele înlănţuiţi şi melancolie. Acelaşi pescăruş în larg va plânge. ambiguitate. Pe care-n raza galbenă de lună. Dacă îl ascult cu urechea stângă Ceasul meu bate clipele vieţii tale. Exprimă-ţi opinia despre semnificaţia cuvântului cântec. legănarea de frunze abia începea. Explică valoarea expresivă a utilizării indicativului prezent. Dacă îl ascult cu osul frunţii Ceasul meu măsoară durata universului. 4. prezent în poezie. 4. 9.10 rânduri. Alcătuieşte două enunţuri prin care să ilustrezi polisemia verbului a asculta. Interpretează semnificaţia verbelor la modul conjunctiv în textul dat. identificată în textul dat. clocotitoarele valuri ale pădurii loveau digul pieptului meu. 2. Comentează. Dacă îl arunc în apă Dau înapoi cu un regn şi devin copac. Cum îmi bate ceasul) 31 1. o idee/ ideea poetică identificată în textul dat. 7. Menţionează două teme/ motive literare. Ca să plutim fanatici împreună. I ) 32 1. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat 6.

Nici busola şi nici crucifixul nu-mi da. 7. 7. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. Se preumbla prin codri. (Emil Botta. 9. Încununându-ţi fruntea cu mohorâte flori. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice 9. Comentează. Menţionează două teme/ motive literare. în relaţie cu textul poeziei. Şi singur iar vei plânge în searbedele zori Amara soartă care te-a prigonit cu ură. ultima strofă. 7. Sau tăcut. în luciul rânjitor. Prezintă semnificaţia titlului. cu coamele pe umăr. Şedea acum un secol Poetul. Explică rolul acumulării negaţiilor în a doua parte a poeziei. Prezintă semnificaţia titlului. Grădinile amăgirii te-aşteaptă-acolo unde Apusa tinereţe s-a ofilit de dor. Şi apa ce-aţipeşte. solemn şi elegant. Ax redingotei* negre. în 6 . Visările-ţi oglindă şi-ncheagă-ale ei unde. sub ninşii colţi alpini. Tu Dimineaţă. Transcrie un vers care conţine un adjectiv cu valoare expresivă în prima strofă. în 6 . zâmbindu-ţi. „lacul cel de munte”. 1. în 6 . 8. cătând solemn un număr De trestii pentru orga cu fluierul acut.talazuri creşteau. Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra sensul propriu şi sensul figurat al cuvântului a (se) ofili. (Mateiu I. Grădinile Amăgirii) 34 1. Cu mâinile la spate.10 rânduri. Exprimă-ţi opinia despre metafora cu valoare de simbol „marea pădurii". Dar. Pe-o bancă de mesteacăn. cu valoare de simbol.10 rânduri. Nici ţărmuri nu vreau. Explică rolul repetiţiei structurii „solemn şi elegant” în textul poetic. 2. 4. nu-mi da nici vântul prea lin pe marea pădurii. Comentează. Numeşte sentimentul dominant care se desprinde din poezie 6. Menţionează câte un sinonim contextual pentru cuvintele ursuză şi taină. Marea) 33 6. 15 . Şi când ursuză luna în tulburi nori s-ascunde Şi mut. Că va pieri. Explică un rol al întrebuinţării cratimei în structura „tresaltă-n lung fior”. de mine să uit. 3. 2. 3. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. Explică utilizarea cratimei în structura „vâr faţa-n redingotă”. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în a doua strofă. identificată în textul dat. primele cinci versuri. cu degetul la gură. Va răsări iar umbra cu chip înşelător Cu ochi a căror taină tu n-ai ştiut pătrunde. 5. nu-mi da nici boarea prielnică. în relaţie cu textul poeziei date. Ce mare furioasă! Şi valurile ce sălbatece creste aveau. 5. 8. 8. Exprimă-ţi opinia despre semnificaţiile motivului literar. ţilindrului* gigant (Funebra turlă sumbră printre molifţi şi pini). să mă pierd pe clocotitoarea. Scrie două enunţuri pentru a ilustra polisemia substantivului coamă. Motivează titlul poeziei. văzduhul veşted tresaltă-n lung fior. ideea/ o idee poetică centrală. Zeiţă frumoasă cum nu ştiu a spune. Comentează. în zadar vei cere viclenei năluciri Să-ţi mai învie-o clipă a stinsei fericiri. prin raportare la câmpul semantic dominant La lacul cel de munte.10 rânduri. nu vreau să ajung undeva. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice 9. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. 4. 6. Doar uitarea. marea pădurii. Caragiale. prezente în poezie.

5. Explică utilizarea cratimei în structura „haine-ntunecate”. 7. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă. Din ape ies sirene şi o undină* gotă. Căci ziua-ntreag-a tot cântat Şi tace-acum gândind aiurea. 16 . Prezintă semnificaţia titlului. Numeşte sentimentul dominant care se desprinde din textul citat. Neoromantică) 35 Pă când abia se vede a soarelui lumină În vârful unui munte. Din ochi clipeşte-ncet cicoarea Şi-adoarme-apoi şi ea. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie 5. de mă aşez cu jale. în astă tristă vale. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul soare. Singurătăţii încă petrecere de ţiu. 2. P’ acea singurătate ce ochiul sus priveşte. 8.. Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al naturii. Eu cred c-a obosit pădurea.10 rânduri. Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra sensul conotativ şi sensul denotative al cuvântului a (se) întuneca 4. încet şi luna. 9. Şi zefirul mai rece începe de suspină P’ în frunze.10 rânduri. Şi plină de plăcere. Explică utilizarea apostrofului în structura p’ acea. 3. Ce-ar fi dădut extaze lui Richter* şi lui Tieck*. Prezintă semnificaţia titlului. Comentează. şi-n curând s-alină. C-un tic Mărunt tic-tic din vestă ceasornicul măsoară Tăcerea greieroasă ce valea împresoară. 9. Motivează încadrarea versurilor în lirica romantică. (Vasile Cârlova. 1. Când razile de soare natura stăpânesc. Călinescu. pe câmpie cevaşi mai tărişor. 6. prezente în poezie. Sub dealuri amurgeşte zarea. Cu mâinile la spate vâr faţa-n redingotă. prin reliefarea a două trăsături existente în text 8. 6. în relaţie cu textul dat. Menţionează două teme/ motive literare. în 6 . Comentează. 7. Iar roşul mac închide floarea. Peste culmi încet amurgul moare Şi-ntors cu faţa cătr-apus Dă semne nopţii din ponoare 1. Iar eu mă pierd în codri solemn şi elegant. vremelnică stăpână. ultima strofă. Pe muchea cea mai naltă. ţilindrul cel gigant. Exprimă-ţi o opinie argumentată despre rolul verbelor la modul indicativ. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. P’ acea plăcută vreme. c-o frunte mai blajană Îşi caută de cale adesea mulţumind. ……………………………………………………. Înserare) 36 ] Prin vişini vântul în grădină Cătând culcuş mai bate-abia Din aripi. ultima strofă. în relaţie cu textul citat. în 6 . în textul dat. timpul prezent.Descoperit-am lacul între păduri. De sgomot mai de laturi eu totd’ auna viu. Încet. turlă. Transcrie două cuvinte a căror formă nu mai corespunde normelor limbii literare actuale. Se urcă pe Orizon câmpiile albind. 2. pe fruntea unui nor. În cap îmi creşte. Se-ntunecă prin văi cărarea Şi-i umbră peste sat. 3. identificate în text. Îndată ce şi umbra de noapte se iveşte Grămezile de stele încep de strălucesc. (G. Exemplifică două imagini artistice diferite. 4.

Motivează titlul poeziei. 5. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul inimă. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în poezia citată.. Despovărat de zgura părerilor de rău. Alcătuieşte câte un enunţ în care cuvintele drum şi sete să aibă sens conotativ. cutremurată va fi. zilnic. în discursul liric. Cu aripile vâsle prin valul de azur. în textul dat. Precizează un simbol literar. Ca voi. Interpretează semnificaţia verbelor la timpul viitor. nemărginirea oarbă. în voie.10 rânduri. în legatură cu textul dat. Numeşte două teme/ motive literare prezente în poezie. Exprimă-ţi o opinie argumentată despre rolul verbelor la modul indicativ. 6. (Nichifor Crainic. Transcrie două structuri care exprimă. 7. De piedica-mi de humă. 2. frumoasă lume. Unind într-o sforţare puterea voastră toată. Duşmani şi prieteni. de tine. În coaja lui tirană. să-mi pari o piatră seacă”. Scrie câte un sinonim contextual pentru cuvintele zadarnic şi nemărginire. spumoasă.Ea-mbracă haine-ntunecate Şi liniştit din aripi bate Plutind tăcută-n sus. 2. în relaţie cu textul citat Şi de pe vârf de munte mă voi sui pe-un nor. în 6 . la proră şi la pupă. ultima strofă. (Aron Cotruş. Când inima-mi. să scap.. Zi grea. Cotropitori. să-mi pari o piatră seacă Scăpând rostogolită spre-adâncuri fără fund. în textul citat. în carnea-i milenară. Şi aţi ţâşnit spre cer – revolte uimitoare – Să împietriţi pe veci. Cu creştetul în nouri. 6. 3. (George Coşbuc. 7.10 rânduri. Aţi spart pământul aspru ce v-a ţinut în faşe. Explică utilizarea virgulelor în versul „Iar tu. 4. Am sângerat zadarnic. Ca dintr-o strâmtă ocnă să scap odat’ din mine: Să ies. Desmărginire) 17 . timpul perfectul compus.. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat.. odată. Prezintă semnificaţia titlului. Amară frumuseţe. Comentează. în lupte uriaşe. Cu sufletu-mi ce totul râvneşte să absoarbă. O pretutindenească vibrare de lumină Şi m-oi topi în boare de muzică divină. o zi de-adio. în 6 . 9. de-al cărnii mele jug Despotic. slut şi-omorâtor de greu. pe care îl consideri esenţial în transmiterea mesajului acestei poezii. pământ rătăcitor. Munţii mei!. Oceane de văzduhuri s-or lumina rotund Prin stele-arhipelaguri şalupa mea să treacă. o munţii mei. Pastel) 37 În frământări aprinse.. 8. 4. Ca voi. statornic curcubeu – În setea-mi de lumină. ideea de posesie. Mă va-nvăli. în drumul către soare. Să mă înalţ – sălbatic. 9. Comentează. prezent în text. Voi sfărâma sub pleoapă tot spaţiul din jur Şi-mi voi culca suspinul pe norul meu: şalupă Ritmată de arhangheli. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. pe creştete de hău. Iar tu. fâşii voi deslipi-o. m-am opintit mereu.. 1. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. Explică rolul liniilor de pauză în textul poetic da 3. să fug. Menţionează câte un sinonim contextual pentru cuvintele amară şi azur.. 8. Munţii) 38 1. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. Şi străbătând. 5. frumoasă lume. ultima strofă..

. se alintă seara sub fereastră. 6. 1.. în 6 ... să-nţeleg Ori şuieră preziceri şi colinde Să fie iarnă pentr-un ev întreg.. prezentă în textul dat.. 3... 4.. Menţionează două teme/ motive literare. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă a textului dat. o personificare..... ambiguitate.. Iat-o: frunză palidă. Explică utilizarea cratimei în structura „să-nţeleg”.... Transcrie două structuri/ fragmente de vers care conţin imagini ale naturii. 3. 7. 2. Alcătuieşte un enunţ în care cuvântul apă să aibă sens conotativ. sugestie. prezentă în textul dat 1. identificată în textul dat. Cum creşte jalea-n tagma suferindă A chipurilor în amurg plăpând.. Scrie câte un sinonim contextual pentru cuvintele jale şi năluci. Transcrie.10 rânduri. Iedera îndrăgostită) 41 1... Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie.... un vers care conţine un adjectiv cu valoare expresivă. Motivează scrierea cu literă mică la începutul unora dintre versurile poeziei.. .. Transcrie câte un vers/ o structură. ambiguitate. (Leonid Dimov. pântece de noi cariatide* şi. sugestie. Şopteşte-mi vorbe clare. mişcă braţe gingaşe. în fragmentul dat. Explică utilizarea virgulei în versul „Ah. zâmbindu-i. Mânând în turme zei. 2. Comentează. 6. Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra sensul denotativ şi sensul conotativ al cuvântului oglindă.. iedera-ncerca fără de spor să i se-nfăşoare pe picior. suind cu soarele pe dungi. reflexivitate). Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. 8. Ah.. mereu îşi ia avânt. Spre specii calde.* eve* Şi cavaleri cu lire la oblânc. Să fie iarnă) 40 Meşterul.. de-atunci şuvoaie-ntregi de clipe". sfioasă şi firavă. 5.. el i-a spus: – Vrei să stăm de vorbă? Vino sus. linge glezna pietrelor... prelungi. respectiv.... Cum nasc apoi năluci în cavalcade Gonind uşor spre porturi sidefii.. 18 . Prezintă semnificaţia titlului. din textul dat.. deschide nişte oarbe.. două cuvinte care aparţin câmpului semantic al arhitecturii. 3.39 Cum roade visul firea cea aeve Cu fiecare noapte mai adânc.10 rânduri.. Transcrie. Explică utilizarea cratimei în structura „nu-ţi va păstra”. Nu mă lasa.. înalţa coloane şi-arhitravă*. stropit pe mâini cu var.. menandri... Cum se lipesc cu toţii de oglindă Să treacă dincolo cât mai curând. reflexivitate). care să conţină un epitet dublu... Zgribulită-n cuibul ei amar de pământ. de umeri mă cuprinde. în relaţie cu textul poeziei. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. Explică semnificaţia alternării modurilor şi a timpurilor verbale. 5. 5. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. 2.... Scrie câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor mlădios şi a plăsmui. din a doua strofă. 4.. în 6 . populând estrade La circul interzis pentru cei vii. Nici pasărea sub domuri vegetale. Într-o zi.. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul pământ 4.. 7.. streşini şi firide. (Ştefan Augustin Doinaş.. Comentează.. ideea/ o idee poetică identificată în textul dat. sihastră. 9. de-atunci şuvoaie-ntregi de clipe şi-au vărsat luminile în vânt! Iedera-mbătată de cuvânt muşca zidul nalt ca să nu ţipe şi mereu. 9. 8.. ideea poetică/ o idee poetică centrală.. prezente în textul dat 6... Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate..

9. De mult mă lupt cătând în vers măsura. Ce plină e ca toamna mierea-n faguri. Motivează scrierea cu literă mică la începutul unora dintre versurile poeziei 8. 7. 1. nici crinii-orgolioşi ce ţi-au întors spre tine-nfioratele petale nici apele. în 6 . De poţi s-auzi în el al undei şopot. 4. ambiguitate. 6. prin evidenţierea a două trăsături identificate în textul citat.nici trestia cu mlădiosu-i tors. 5. Transcrie un vers în care apare o imagine a femeii iubite 5. prezentă în textul dat. 19 . 4.”. Alcătuieşte câte un enunţ în care cuvintele gură şi toamnă să aibă sens conotativ. Banală) 43 1. deşi faptul că te iubesc îmi apare evident. Transcrie două structuri/ versuri care conţin imagini artistice ale „iambului”. Comentează.sugestie. Ce fără piedici trec sunând cezura*. 2. Explică semnificaţia a două figuri de stil identificate în prima strofă 7. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă. Ca s-o aştern frumos în lungi şiraguri. în care anii tineri ţi i-ai stors. strofa a doua. reflexivitate). prezente în textul dat. 3. 9.10 rânduri. Explică utilizarea punctelor de suspensie în versul „Aceste toate singur nu le judec…”. Menţionează două teme/ motive literare. că aş vrea să fii întotdeauna a mea… Şi gândul mi se părea cuminte şi firesc. ideea/ o idee poetică identificată în textul dat. ambiguitate. Prezintă două elemente prin care se realizează subiectivitatea în textul dat 8. nici firele pe care-ades le-ai tors sunându-le cu degetele tale.10 rânduri. Comentează. punând mâna la ochi. m-am gândit că eşti frumoasă. Astăzi. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor firesc şi urăsc 2. 8. că te iubesc.. reflexivitate). Alcătuieşte câte un enunţ în care cuvintele mână şi ochi să aibă sens conotativ. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. nici stalactita palidă ce creşte.. Nimic) 42 7. totul e roz şi plin ca în literatură sau ca într-un refren de tangou… În clipa asta ţi-am simţit buzele pe gură… Cu toate că eşti frumoasă. Ce aspru mişcă pânza de la steaguri Trezind în suflet patima şi ura – Dar iar cu dulce glas îţi împle gura Atunci când Amor timid trece praguri! De l-am aflat la noi a spune n-o pot. cu toate că în definitiv n-ai făcut decât să mă săruţi. îngereşte. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. 9. prezentă în textul dat. nevăzută. 3. ca tine. fugarnice cristale. Ilustrează conceptul poezie lirică. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. Prezintă semnificaţia titlului. Explică utilizarea punctelor de suspensie în versul „că aş vrea să fii întotdeauna a mea. (Ştefan Augustin Doinaş. Menţionează două teme/ motive literare. nu ştiu de ce te urăsc în acest moment… (Geo Dumitrescu. sugestie. în relaţie cu textul poeziei date. 6. Am plecat apoi cu tine prin viaţă – desigur. hrănindu-se cu aşteptări mereu: nimic din tot ce-a plăsmuit natura nu-ţi va păstra fiorul şi măsura mai credincioase decât versul meu. prezente în textul dat. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor timid şi trezind. în 6 . Comentează. în 6 . ideea/ o idee poetică identificată în textul dat.10 rânduri.

Desfaci visând pieptarul de la sân. Cu braţele-amândouă de gâtul meu te-anini Şi parc-ai vrea a-mi spune ceva… apoi suspini… Eu strâng la piept averea-mi de-amor şi frumuseţi. Prezintă semnificaţia titlului. 8. ambiguitate. În sărutări unim noi sărmanele vieţi… O! glasul amintirii rămâie pururi mut. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în primele patru versuri ale poeziei. 3. L-ai aruncat pe umeri de ninsoare. Crengi mari în flori de umbră mă cuprind Şi vântul mişcă arborii-n grădină. cu mâni subţiri şi reci. în 6 . prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. prezente în textul dat. (Mihai Eminescu. 9.10 rânduri. în relaţie cu textul poeziei date. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice.De e al lui cu drept acest preambul – Aceste toate singur nu le judec… Dar versul cel mai plin. Comentează. Prezintă semnificaţia titlului. Să uit pe veci norocul ce-o clipă l-am avut. prezentă în textul dat. Se toarce-n gându-mi firul duioaselor poveşti. sugestie. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor senină şi mişcă. Petrec în minte viaţa-mi lipsită de noroc. 4. (Mihai Eminescu. mai blând şi pudic. 5. strofa a doua. Alcătuieşte câte un enunţ în care cuvintele foc şi ochi să aibă sens conotativ. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă. 2. Menţionează două teme/ motive literare. Să uit. 2. Explică utilizarea cratimei în structura „sufli-n lumânare”.10 rânduri. cum dup-o clipă din braţele-mi te-ai smult… Voi fi bătrân şi singur. 6. cu mâna ta cea fină În val de aur părul despletind. Departe sunt de tine…) 1. Alcătuieşte câte un enunţ în care cuvintele a bate şi întuneric să aibă sens conotativ. Stau în cerdacul tău… Noaptea-i senină. Explică utilizarea cratimei în structura „parc-ai vrea”. Transcrie două structuri/ versuri care conţin imagini ale fiinţei iubite. În întuneric ochii mei rămân. apartenenţa poeziei la romantism. Comentează. 7. Cu degetele-i vântul loveşte în fereşti. Motivează. reflexivitate). Stau în cerdacul tău…) 45 Departe sunt de tine şi singur lângă foc. Optzeci de ani îmi pare în lume c-am trăit. Puternic iar – de-o vrea – e pururi iambul*. 4. Transcrie două structuri/ versuri care conţin imagini ale fiinţei iubite. Ş-alături luna bate trist în geamuri. Menţionează două teme/ motive literare. 7. 9. 8. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor clipă şi pururi. prin evidenţierea a două trăsături existente în text. Deasupra-mi crengi de arbori se întind. 6. că tu vei fi murit. Încet te-ardici* şi sufli-n lumânare… Deasupră-mi stele tremură prin ramuri. ultimele patru versuri. vei fi murit de mult! (Mihai Eminescu. în relaţie cu textul poeziei date. 20 . prezente în textul dat. Dar prin fereastra ta eu stau privind Cum tu te uiţi cu ochii în lumină. Aducerile-aminte pe suflet cad în picuri Redeşteptând în faţă-mi trecutele nimicuri. Că sunt bătrân ca iarna. Ai obosit. Ş-atuncea dinainte-mi prin ceaţă parcă treci Cu ochii mari în lacrimi. Iambul) 44 1. 3. în 6 . 5.

Transcrie două versuri care conţin o descriere specifică imaginarului poetic eminescian. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor umbra şi zadarnic. Evidenţiază rolul virgulei din a doua strofă. mai departe. 1. prima strofă. Dintre ramuri de arin Melancolic cornul sună. 8. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. răsai Cu braţele de marmur. pe baza cărora este realizat tabloul cosmosului. 5. prin evidenţierea a două trăsături prezente în text. 5. 5. 7. 2. Explică semnificaţiile a două figuri de stil diferite. Motivează încadrarea poeziei în lirica romantică. în relaţie cu textul poeziei date. bălai – Şi faţa străvezie ca faţa albei ceri Slăbită e de umbra duioaselor dureri! Cu zâmbetul tău dulce tu mângâi ochii mei. Din valurile vremii…) 47 1. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 1. 4. prin referire la două caracteristici 21 . Explică semnificaţia unei figuri de stil din a doua strofă. Sufletu-mi nemângâiet Îndulcind cu dor de moarte. Evidenţiază rolul virgulei în versul „Să te ridic pe pieptu-mi. mai aproape. Motivează încadrarea poeziei în lirica romantică. De mă găsesc iar singur cu braţele în jos În trista amintire a visului frumos… Zadarnic după umbra ta dulce le întind: Din valurile vremii nu pot să te cuprind. 2. 8. Precizează câte un sinonim contextual pentru cuvintele a pieri şi amor. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul inimă. 6. Cum oare din noianul de neguri să te rump.46 Din valurile vremii. Alcătuieşte câte un enunţ în care cuvintele lună şi inimă să aibă sens conotativ 4. Şi întorcându-ţi faţa spre umărul tău stâng. 7. când fermecată Inima-mi spre tine-ntorn? Mai suna-vei dulce corn. Cu sărutări aprinse suflarea să ţi-o-nec Şi mâna friguroasă s-o încălzesc la sân. Codru-şi bate frunza lin. Şi faţa mea în lacrimi pe faţa ta s-o plec. primul catren. Dar vai. Alcătuieşte câte un enunţ în care cuvintele lacrimă şi a încălzi să aibă sens conotativ. un chip aievea nu eşti. în relaţie cu textul poeziei date. Să te ridic la pieptu-mi. Motivează încadrarea poeziei în lirica romantică. cu părul lung. Transcrie două versuri care conţin o descriere specifică imaginarului poetic eminescian. Mai departe. astfel de treci Şi umbra ta se pierde în negurile reci. În ochii fericirii mă uit pierdut şi plâng. 3. Femeie între stele şi stea între femei. 6. iubita mea. din ultima strofă. 9. Poate de mult s-a stins în drum În depărtări albastre. Explică semnificaţiile a două figuri de stil diferite. 6. iubite înger scump. Mai încet. 3. Prezintă semnificaţia titlului. iubite înger scump”. De ce taci. Comentează. 9. Că mii de ani i-au trebuit Luminii să ne-ajungă. prin referire la două caracteristici prezente în text. Comentează. (Mihai Eminescu. Peste vârfuri trece lună. în 6 – 10 rânduri. pe baza cărora este realizat tabloul naturii 7. pe inima-mi s-o ţin. Explică rolul cratimei în structura „spre tine-ntorn”. 4. existente în poezie. Pentru mine vreodată? (Mihai Eminescu. Menţionează două teme/ motive literare romantice. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. 2. 3. tot mai încet. Prezintă semnificaţia titlului. în 6 – 10 rânduri. Aproape. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul cale. Motivează structurarea textului sub forma unui monolog adresat. Peste vârfuri) 48 La steaua care-a răsărit E-o cale-atât de lungă.

9. rotunde. parfumate. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. Lumina stinsului amor Ne urmăreşte încă. 4. 8. Azi o vedem şi nu e. 7. Alcătuieşte câte un enunţ în care cuvintele lumină şi frunte să aibă sens conotativ. 9. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul foc. 9. Evidenţiază rolul liniei de pauză în versul „Departe doară luna cea galbenă – o pată” 3. 2. 4. lin.10 rânduri. pân’ ce fruntea-mi este netedă şi lină. în relaţie cu textul poeziei date. Pe genunchi îmi şezi.. apeşi gura ta de foc Pe-ai mei ochi închişi ca somnul şi pe frunte-mi în mijloc. moi. Tot astfel când al nostru dor Pieri în noapte-adâncă. Comentează. 8. 22 . (Mihai Eminescu. iubito. Pe când a ei pereche nainte tot s-a dus C-un pâlc întreg de păsări. Visându-se-ntr-o clipă cu anii înapoi. ea moare. Explică semnificaţiile a două figuri de stil diferite. Pân-eşti clară ca o rouă. Aruncă pe-a ei urmă priviri suferitoare. Comentează. Explică rolul cratimei în structura „Pe-ai mei ochi”. O! Desmiardă. Nici rău nu-i pare-acuma. în 6 . dulce ca o zi de vară. Netezeşti încet şi leneş fruntea mea cea liniştită Şi gândind că dorm. dulci. Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra polisemia cuvântului departe. Motivează încadrarea versurilor în lirica romantică. în 6 – 10 rânduri. cum râde visul într-o inimă-ndrăgită. Prezintă semnificaţia titlului. Icoana stelei ce-a murit Încet pe cer se suie: Era pe când nu s-a zărit. O! Desmiardă. nici bine nu . 8. Pân’ nu-i faţa mea zbârcită. Albă ca zăpada iernei. Lumânarea-i stinsă-n casă… somnu-i cald. şireato. pân-eşti dulce ca o floare. pe-al meu piept capul ţi-l culci Ş-apoi ca din vis trezită. 3. Dintr-un colţ pe-o sofa roşă eu în faţa lui privesc. 5. 5. Motivează încadrarea poeziei în lirica romantică. Iar peste mii de sloiuri de valuri repezite O pasăre pluteşte cu aripi ostenite. Tu grumazul mi-l înlănţui. Atunci tu prin întuneric te apropii surâzândă. de noi mi-aduc aminte. ultimul catren.Iar raza ei abia acum Luci vederii noastre. 1. 6. iubito.. Precizează două planuri temporale pe baza cărora este structurat textul. Scrie câte un sinonim contextual pentru cuvintele ostenite şi pierzându-se 2. pân’ nu-i inima bătrână. primul catren. prin referire la două caracteristici prezente în text. Prezintă semnificaţia titlului. (Mihai Eminescu. Noaptea…) 50 prezente în text. primele patru versuri prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. De pe fruntea mea cea tristă tu dai viţele-ntr-o parte. Şi surâzi. pe baza cărora este realizat tabloul iubirii 7. Explică semnificaţia a două figuri de stil diferite din textul dat. cu mânuţe albe. în 6 – 10 rânduri. De câte ori. 1. Pân’ ce mintea îmi adoarme. Comentează. Cu-ale tale braţe albe. Prezintă semnificaţia titlului. Oceanul cel de gheaţă mi-apare înainte: Pe bolta alburie o stea nu se arată. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. braţele-ţi îmi înconjoară Gâtul… iar tu cu iubire priveşti faţa mea pălindă. Departe doară luna cea galbenă – o pată. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. în relaţie cu textul poeziei date. pân-eşti jună ca lumina cea din soare. Transcrie două versuri care conţin o descriere specifică imaginarului poetic eminescian 6. molatic. prin reliefarea a două trăsături existente în text. în relaţie cu textul poeziei. La steaua) 49 Noaptea potolit şi vânăt arde focul în cămin. pierzându-se-n apus. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. pân’ ce genele-mi clipesc.

Transcrie un vers care conţine o locuţiune verbală folosită cu efecte expresive. prin evidenţierea a două caracteristici identificate în text.. 7 Argumentează.. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat... şi fetele aşteaptă în uliţa murdară tăcerea care cade în fiecare seară. Menţionează două teme/ motive literare.. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în ultimele două versuri ale textului dat. şi factorul. şi tăinuit misterul Ca-n alte seri sub discul tău s-adună. 4. Menţionează două teme/ motive literare....... în relaţie cu textul poeziei date. a toamnă şi a fân. în 6 . 9. 7 Motivează. Când tu te pierzi în zarea eternei dimineţi. în 6 .. Evidenţiază două trăsături ale descrierii prezente în prima secvenţă din textul citat 6. ………………………………………………………… Bătrânii de la casa cea veche ne-au ieşit în poartă. în textul dat. 8.ambiguitate. cuminte. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul lume... în plămân. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice 9... Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor tăinuit şi fugară. 2. vin lent după-un zaplaz. 4..... 23 . Îţi mai aduci aminte? Îţi mai aduci aminte? ………………………………………………………… Ne-ascund atât de bine albumele cu clampă de-alamă.. apartenenţa acestuia la unul dintre curentele literare studiate... prin evidenţierea a două trăsături. ultimele cinci versuri... coexistenţa tradiţionalismului cu modernismul. Gâşte..10 rânduri. fierbinte. cu pantofi galbeni. cum învecheşte frunza în clopote de-aramă – auzi tăcere lungă şi gri care e toamnă şi diligenţe care vin din Dorohoi... Vântul nisip aduce. auzi cum ploaia stinge fanarele cu gaz. 8. prezente în poezie.. cu gluga pe cap.. tinereţea! Trecutu-i lângă lampă şi plină e oglinda cu cute în obraz. iubito.. Din fiecare om – îndrăgostit. Pe când desfaci strălucitoare cerul Ca să domneşti pe somnul lumii. Căruţe fugărite de ploaie au trecut. (Mihai Eminescu. 5. În case oameni simpli vorbesc pe ovreieşte.. reflexivitate).. 3.. ultima strofă din cele trei citate.. Explică rolul virgulei din primul vers. Motivează întrebuinţarea liniei de pauză în versul „Din fiecare-ndrăgostit – poet”. Comentează.... prezente în poezie..10 rânduri. de şes. De câte ori. la grilajul de iederă coclit... şi liniştea în lucruri de mult mucegăieşte.... Din ce în ce mai singur mă-ntunec şi îngheţ. (Horia Furtună. Suntem tot mai departe deolaltă* amândoi. 3. Lună! Întâiul vis sub raza ta lunară Îşi fâlfâie din suflete pornirea. 5... Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. Comentează. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice.. 2. E-aşa de lungă vremea de când nu mai e azi 1. Din fiecare-ndrăgostit – poet. greoi şi surd..... prezentă în textul dat..) 51 1. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua. Balada lunii) 52 În târg miroase a ploaie... Tu din întâia lacrimă fugară Făcuşi izvorul de dureri: iubirea… Iar farmecul tău blând şi liniştit Făcu... sugestie. alunecându-şi raza-ncet. Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al naturii... şi-aveau în ochi un zâmbet de iaz. 6. Prezintă semnificaţia titlului..... ……………………………………… Te-nalţi prelung.

4. Şi ele-adorm de tine alinate. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua. 3. Comentează. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice 9. 5. 8. Cu pumnii sfarmă-n jur tărâmul şi urlă de amar ce-o doare. 5. din primul vers. Prezintă două argumente privind apartenenţa textului dat la tradiţionalism. prezente în poezie. 2. Cu picuri ce se înfioară de chipul unui veşnic soare! (Octavian Goga. Alcătuieşte două enunţuri prin care să ilustrezi polisemia verbului a bate 4. Îşi spovedeşte patimile ţie. puterile-şi învie. Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al sacrului. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul chip. Când în adânc se prind în horă strălucitoarele nisipuri… * Aşa-i iubirea mea. 1. ambiguitate. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. 9. (Barbu Fundoianu. de cer şi de lumină dornic. Evidenţiază valoarea expresivă a verbului la modul conjunctiv din prima strofă. Biserică cu porţi neîncuiate. penultima strofă. Adâncul ei se pierde-n taina nemărginirilor profunde. prima strofă. Să fi rămas la coasă. Tot sufletul la poarta ta când bate. Sonet*) 54 În munţi cu creştetele sure. Dar tu rămâi de-a pururea senină. Prezintă semnificaţia titlului. Precizează valoarea expresivă a pronumelui personal tu. Înfiorată. în 6 -10 rânduri. prin evidenţierea relaţiei dintre idea poetică şi mijloacele artistice. 4. din albă inimă de stâncă S-a plămădit în taină lacul. Comentează. Tu. 24 . curată Poezie. Căci are dragoste cu cerul de-a pururi mişcătoarea apă Şi-n frământarea ei păgână ea coasta jgheaburilor sapă. asemeni acestei largi cetăţi de unde. în 6 . Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. 1. 3. Transcrie. Motivează întrebuinţarea cratimei în versul „Şi ele-adorm de tine alinate”. Transcrie.şi stearpă şi molâie ca o convalescenţă. Comentează semnificaţia unei figuri de stil identificate în ultima strofă 7 Precizează valoarea expresivă a adverbului aşa din ultima strofă. Explică semnificaţia alternării a timpurilor verbale în primul catren al textului dat. tainică. Menţionează două teme/ motive literare. sugestie. 6. Precizează două motive pentru care s-a utilizat cratima în versul „Şi-n barbă plânge tata…”. Pe veci în matcă nestatornic. Păcate vin sub bolta-ţi milostivă. două cuvinte/ structuri aflate în relaţie de antonimie 2. Precizează rolul unui semn de punctuaţie din versul „Spre ceriuri braţele-şi întinde să-i vie dragul mire: Soare!”. cu valuri lung clocotitoare. Tu neamurile gândurilor toate Cu drag le laşi la pragul tău să vie. 6. Spre ceriuri braţele-şi întinde să-i vie dragul mire: Soare! Când razele nepotolite sărută faţa undei clare. Cu vifore şi curcubeie. (Octavian Goga. din prima strofă. în relaţie cu textul poeziei date. prezentă în textul dat. Drumeţ slăbit. De ce m-aţi dus de-acasă? Să fi rămas fecior la plug. El creşte azi şi creşte mâne. Căci nu-i pribeag ce-n faţa ta se-nchină C-o lacrimă să nu-ţi spele altarul. 3. reflexivitate).10 rânduri. Herţa) 53 1. Atâtea curcubeie tremur în valvârtejul ei de picuri. Iubirea mea) 55 De ce m-aţi dus de lângă voi. două cuvinte care aparţin câmpului semantic al satului. spuma albă prelung şi pătimaş tresare. din prima strofă. în text. 7. 2. 8. şi din prăpastia adâncă A biruit în drum pământul. Motivează scrierea cu iniţială majusculă a substantivului Poezie. Tu le asculţi pe toate deopotrivă Şi le opreşti neghina şi amarul.

viermuit… Ca nişte fluvii clocotim. zâmbim c-am mai învins o zi. Mulţimi de vineţele pe sân mi se ivesc.10 rânduri. ce mă doare! Şi pieptul mi se bate. Îmi ard buzele. Şi-n barbă plânge tata… (Octavian Goga. 6. şi rece. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua. Menţionează două elemente de prozodie. 1. 8. Prezintă semnificaţia titlului..10 rânduri. cu-atât apunem ceas de ceas. în textul dat. că-mi furnică prin vine. în inimi dac-am strâns izbânda unei zile vii. 8. Precizează valoarea expresivă a persoanei I plural. 6. pe baza a două argumente. în loc să izbucnim în plâns. 8. bieţi bătrâni. murim mai mult. Prezintă semnificaţia titlului.. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. În viaţa ca un rumen rod stă miezul morţii. 7 Motivează scrierea cu literă mică la începutul unora dintre versurile poeziei. 25 . Menţionează două teme/ motive literare. M-aş fi-nsurat când isprăveam Cu slujba la-mpăratul. uite. Precizează rolul cratimei în structura „dac-am strâns”. în 6 . triumfători – nu bănuim că sub vâltori nu-nfrângem viaţa. la alegere. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor tumult şi am strâns. 5. Mi-ar fi azi casa-n rând cu toţi… Cum m-ar cinsti azi satul… Câţi ai avea azi dumneata Nepoţi. Un foc s-aprinde-n mine. prin evidenţierea relaţiei ideea poetică şi mijloacele artistice. Şi cald. Bătrâni) 56 În orice zi. Ne credem stânci.Atunci eu nu mai rătăceam Pe-atâtea căi răzleţe. Cu rugi la Preacurata. nu ştim ce viermi profunzi ne rod. 5. o locuţiune adverbială care exprimă ideea trecerii timpului. 3. 5. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua a poeziei. Comentează. în relaţie cu textul poeziei date. ……………………………………. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în penultima strofă. Precizează rolul virgulei în ultimul vers al primei strofe 3. În braţe n-am nimic şi parcă am ceva. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. Şi-aveaţi şi voi în curte-acum Un stâlp la bătrâneţe. 4. prezente în poezie. prezente în poezie. (Radu Gyr. strofa a doua. mamă. din textul dat. 7 Motivează prezenţa a două tipuri de lirism (subiectiv şi obiectiv) în textul dat. înspumegaţi. 2. Comentează. mamă. în 6 . Cu cât părem mai viu tumult. din text. încadrarea textului în lirica tradiţionalistă. 9. ci murim. la orice pas. Transcrie. Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra omonimia cuvântului veste 4. două cuvinte a căror formă nu mai este acceptată de DOOM2. în 6 . din strofa a treia. obrajii-mi se pălesc! Ah! inima-mi zvâcneşte!. răcori mă iau la spate. Dar noi. ultima strofă. ultima strofă.10 rânduri. murim puţin. Şi plânge mama pe ceaslov. 9. Transcrie.. Precizează măsura şi rima versurilor din ultima strofă. 6. precizându-le forma literară actuală. Victorii negre) 57 „Vezi. ne vrem granit. în relaţie cu textul poeziei date. 2. 1. şi fuge de la mine! Îmi cere… nu-ş’ ce-mi cere! Şi nu ştiu ce i-aş da. Comentează. 7 Motivează. să-ţi zică: «Moşu…» Le-ai spune spuză de poveşti… Cu Împăratul Roşu… ……………………………………… Aşa… vă treceţi. Menţionează două teme/ motive literare.

6. prin evidenţierea a două trăsături existente în text.” ……………………………………………………… E noapte naltă. O. trudit de cale. încete plânsul! Sufletele doarmă!. 5. din mijlocul tăriei Veşmântul său cel negru. Cântăreţul) 59 Vânturile nopţii scutură afară Arborii tăcerii. S-asculte dus şi nici să-i vină În minte cânturile-acele. plâng. Să-i pară-o inimă streină Că suferă şi plânge-n ele… (St. 4. Încântec sau descântec pe lume s-a lăsat. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. Unde-i mâna albă care să mă scape? E miros de moarte.10 rânduri. în relaţie cu textul poeziei date. O. Comentează. Să poarte pururea o mască Pe faţa lui de chin brăzdată. în relaţie cu textul poeziei date. Zburătorul) 58 9. nici vântul nu suspină Şi apele adorm duse. ce-n braţele somniei Visează câte-aievea deşteaptă n-a visat. 5. Transcrie. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor pururea şi trudit.10 rânduri. Se-ntoarce-n casa lui sihastră. Pornesc dintr-înşii lacrămi şi plâng. mă vezi mamă? Aşa se-ncrucişează. şi ochii-mi văpăiază. Motivează. 7. 7. 4. apartenenţa acestuia la direcţia modernistă/ la modernism. 6.. Mă cufund în lacrămi. Tăcere este totul şi nemişcare plină. Precizează valoarea expresivă a verbelor la modul conjunctiv din poezie. Prezintă semnificaţia titlului. nimeni nu răspunde. 3. Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra polisemia verbului a răspunde. tot mai noapte-i noaptea. Precizează rolul punctelor de suspensie din a doua strofă. reflexivitate). sugestie. 2. naltă. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a patra. (Ion Heliade-Rădulescu. Şi nici nu prinz de veste când singură mă strâng. Ce nici să ştie cum îl cheamă Pe tristul făurar de rime… Doar seara când. S-audă cântecele sale Cântate de la vreo fereastră. Prezintă semnificaţia titlului. Ca şi o umbră prin mulţime. şi morile au stat. Destins coprinde lumea. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua. Nici frunza nu se mişcă. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 8. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin umbră. 9. de stele semănat. Să treacă nebăgat în seamă. prezentă în textul dat. măicuţă. primele două strofe. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. Nu e om pe lume… A pornit furtuna pe-nverzite ape… 1. El n-ar dori să-l recunoască Pe lume nimeni niciodată. Şi tremur de nesaţiu. din text. în 6 . 1. în 6 . Nu mai vine zarea. Prezintă două elemente prin care se realizează subiectivitatea în textul dat. …………………………………………………….Că uite. ultimele două strofe.. 8. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. 26 . încete plânsul!”. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor să scape şi spaimă 2. Iosif. Comentează. 9. Precizează rolul virgulei şi al semnului exclamării din structura „O. 3. un vers care conţine un element de portret. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. ambiguitate.

să mă scape? ……………………………………………………… (Emil Isac. O jale e în orişicine. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul apă. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. Menţionează două teme/ motive literare. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. Şi-n marea noapte care vine Duioase-şi pleacă fruntea lor… – E vremea rozelor ce mor. Vânturile nopţii…) 60 1. 2. 5. 4. De ce nu-mi răspunde? Vânturile nopţii scutură afară Fără încetare. ultima strofă a poeziei. Şi pe-al meu chip. Chiar dorul vieţii-n mine tace — Izvor ce gata e să sece. — se desface O linişte de dulce pace. Şi azi se sting aşa uşor. E vremea rozelor ce mor – Mor în grădini. şi mor şi-n mine – Ş-au fost atât de viaţă pline. Precizează valoarea expresivă a verbelor la indicativ imperfect. 1. 9. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor fior şi vălmăşaguri.10 rânduri. 8. Transcrie doi termeni care fac parte din câmpul semantic al oglinzii. E vremea rozelor ce mor. Rondelul rozelor ce mor) 61 Din al oglindei luciu rece De apă-adâncă. Pe sub amurgu-ntristător. Precizează rolul cratimei în versul „Duioase-şi pleacă fruntea lor…” 3. 2. Unde-i alba mână. Prezintă semnificaţia refrenului în poezia citată. Rondelul oglindei) 62 1. 3. Mor în grădini. Zadarnic firea şi-o preface. În tot. 9. 27 . prezente în poezie. 5. prima strofă. Din al oglindei luciu rece Uitarea numai se desface. Precizează o valoare expresivă a timpului prezent al verbelor din prima strofă a poeziei citate 6. Comentează. Explică valoarea expresivă a utilizării punctelor de suspensie din primul vers. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă a poeziei date. 7. (Alexandru Macedonski. Scrie două expresii/ locuţiuni care să conţină cuvântul suflet. 3. Ce-ntregul suflet mi-l petrece. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor pace şi vis. în 6 . sugestie. reflexivitate). prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. Transcrie un vers care conţine o imagine auditivă 6. Menţionează două teme/ motive literare.Sufletu-mi de spaimă în bucăţi se sfarmă. să mă scape. se simte un fior. Un fel de vis de opium trece Din al oglindei luciu rece. Obida vrând să mă înece. în 8 – 10 rânduri. prezentă în textul dat. 2. ce-n umbră zace. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în ultimele cinci versuri ale textului dat. 7 Motivează reluarea versului „E vremea rozelor ce mor” în cele trei strofe ale poeziei. Unde-i cerul. (Alexandru Macedonski. Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra caracterul polisemantic al cuvântului frunte 4. unde? A-nceput blestemul groapa să mi-o sape. Motivează folosirea cratimei în structura „dorul vieţii-n mine”. ambiguitate. Comentează. prezente în poezie. folosite în textul dat. Curg vălmăşaguri de suspine. 8. şi mor şi-n mine.

Pe balta clară) 63 Era o zi senină ca fruntea de fecioară Ce e neturburată de-ai patimilor nori. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. O! Doamne. 6. Exprimă-ţi opinia în legătură cu rolul versului „Oh! Sufletul! – curatul argint de-odinioară”. a doua strofă. prin evidenţierea a două trăsături existente în text. Prezintă semnificaţia titlului. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. corturi. 1. Plăpândele lui ramuri abia înmugurite. doi termeni care aparţin câmpului semantic al suferinţei. Prezintă semnificaţia titlului. Menţionează două teme/ motive literare.. prin raportare la textul citat. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în versul „Fulgere verzi spărgeau în ţăndări iadul norilor”. Precizează o valoare expresivă obţinută prin utilizarea frecventă în text a verbelor la perfectul compus şi la imperfect 4. Explică rolul virgulei din primul vers. 8. Uscat e liliacul şi nu mai suntem doi. Pământul revenea în arături tăiat. Oh! Alba dimineaţă şi visul ce şoptea. din text. Ilustrează. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în a treia strofă. 8.. conceptul poezie lirică. Subţiri ca o dantelă urcau mereu din apă Clădiri de nori fantastici ocoale dând pe lac. 5. 4. sugestie).Pe balta clară barca molatică plutea. prezente în poezie. Stuful de liliac) 64 4. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. (Alexandru Macedonski. Din vie smulşi. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice 9. Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al morţii. Motivează încadrarea poeziei în lirica simbolistă. în 6 . 7. prin referire la două caracteristici prezente în text..10 rânduri. Comentează. Şi prins de-o rece stâncă pe care vântu-o sapă. 2. Motivează încadrarea poeziei în lirica tradiţionalistă. O zi din care şoapte de îngeri se coboară Şi vin pe-o adiere să cânte printre flori. Gemea muşcat de vânturi un stuf de liliac. prezente în poezie. Şi norii albi – şi crinii suavi – şi balta clară. 3. respectiv. Argaţi încovoiaţi grăbiră ca groparii. prezentă în textul dat. Precizează valoarea expresivă a adverbului ce din structura „ce repede pieiră”.. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în poezie. Comentează. Transcrie două versuri care conţin imagini cromatice. acele clipe ce repede pieiră. prin referire la două caracteristici prezente în text. tânguind pustietate. parii. în legătură cu textul dat. 28 . Miros de humă şi de cremeni desfunda vechimi. Transcrie două structuri lexicale ce cuprind o imagine vizuală. Albeţi neprihănite curgeau din cer.. 8. o imagine auditivă. – voioase Zâmbeau în fundul apei răsfrângeri argintoase. Văitându-se pe soarta ce-acolo le-a sădit. ultima strofă a poeziei. erau strânşi. Nainte de-a-şi da rodul mureau învineţite Când ea veni să şeadă sub stuful oropsit. cu freamăte s-au despuiat. Motivează folosirea cratimei în al doilea vers al poeziei. Copaci roşcaţi. Cât rece se înmormânta un leş de soare. Atunci acele ramuri de-odată înfloriră Ş-o ploaie azurie vărsară peste noi. (Alexandru Macedonski. Treceau cocorii. Site de ploaie cerneau strâmb din zare. 2. 6. 1. 5. 9. 5. 6. Întunecimea a învineţit tăria fierului. Selectează. ambiguitate. 7. Menţionează două teme/ motive literare. Şi sufletul – curatul argint de-odinioară – Oh! Sufletul! – curatul argint de-odinioară. 9. 3..10 rânduri. 7. în 6 . Pe drumuri nămolite gemeau care aplecate.

8. în 6 . Umede de-atâta ploaie. Precizează valoarea expresivă a adverbului decât din a doua strofă a poeziei. prin raportare la textul dat. 9. Demonstrează încadrarea poeziei în lirica simbolistă. Şi-nţelegând că mi-eşti pierdută. folosit de două ori în ultima strofă. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. De sub vechile umbrele. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în a doua strofă a poeziei. Transcrie. Cu ochii urmări-vei ţărmul. Nuci mocirloşi au gâlgâit. Din burlane Şi din cer [. două structuri/ versuri care conţin imagini auditive. stolul cocorilor. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul pas. 6. pe trotuare.10 rânduri. 1. vreun cântăreţ până la tine. 6.Opaiţe s-au stins abia ivite-n cimitirul cerului Deschis. 1. 5. Explică rolul cratimei în structura „în oraşu-n care plouă”. prin referire la două caracteristici prezente în text. Comentează. Peste cocoaşa lumii se târa o scorpie cleioasă.. Menţionează două teme/ motive literare. topindu-se ca noru-n zare.. ultima strofă a poeziei. Transcrie două structure/ versuri care conţin imagini vizuale. cu prăbuşiri în înălţimi. 9. 7. Ce coboară din umbrele. Precizează rolul liniei de pauză folosite în prima strofă. pierdut. Comentează. prima strofă a poeziei. Acuarelă) 66 Şi-ai să mă uiţi – Că prea departe Şi prea pentru mult timp porneşti! Şi-am să te uit – Că şi uitarea e scrisă-n legile-omeneşti. Şi-n oraşu-n care plouă de trei ori pe săptămână. Iar tu – Cântându-l ca şi dânsul.] În oraşu-n care plouă de trei ori pe săptămână Un bătrân şi o bătrână – Două jucării stricate – Merg ţinându-se de mână… (Ion Minulescu. Te-oi plânge-n ritmul unui vers. 2. Explică semnificaţia reluării versului „În oraşu-n care plouă de trei ori pe săptămână”. Numărând În gând Cadenţa picăturilor de ploaie.* În oraşu-n care plouă de trei ori pe săptămână Nu răsună pe trotuare Decât paşii celor care merg ţinându-se de mână. Explică valoarea expresivă a adverbului poate. 3. 3. 2. Fulgere verzi spărgeau în ţăndări iadul norilor. Şi ochii-ţi lăcrima-vor poate Trei lacrimi reci de călătoare. 7. prezente în poezie. Plângându-l. poate. 5. date jos din galantare. Orăşenii pe trotuare Par păpuşi automate.10 rânduri. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. Demonstrează încadrarea poeziei în lirica simbolistă. ca şi mine – Te vei gândi la adorata în cinstea căreia fu scris. poate. 4. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. ……………………………………………. 4. Iar eu pe ţărm Mâhnit privi-voi vaporu-n repedele-i mers. ce suspină Şi se-ndoaie. în 6 . prin referire la două caracteristici prezente în text. Furtună de toamnă) 65 În oraşu-n care plouă de trei ori pe săptămână Orăşenii. Merg ţinându-se de mână. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. Prezintă semnificaţia titlului. 8. arzând pucioasă. (Adrian Maniu. Cât iar ţipa. Şi versul meu L-o duce. Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al creaţiei poetice. din text. 29 .

adus din alte ţări De nişte păsări albe – călătoare Pe-albastrul răzvrătit al altor mări – Un cântec trist.10 rânduri. 7. prin referire la două caracteristici prezente în text 30 . Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în a doua strofă a poeziei. Cerşea iubirea blondelor cochete.... Comentează.. Un cântec trist.. Ca-n ziua când te-afunda vaporu-n zare Şi când din ochi lăsai să-ţi pice Trei lacrimi reci de călătoare! (Ion Minulescu. Un vers... A fost un vis trăit pe-un ţărm de mare.. Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al călătoriei. Cântec de drum) Tu crezi c-a fost iubire-adevărată. Transcrie un fragment de vers/ un vers care conţine o imagine vizuală. Precizează rolul apostrofului folosit în structura „alt’dată” 3.. 4. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat.. 8. adus de marinarii Sosiţi din Boston.. Dar unde-i acel unde nu ştiam Căci nu-l găsisem încă-n nicio carte. ultima strofă a poeziei. Ce-am vrut să fie Noi nu vom şti-o poate niciodată.. poate. Un cântec trist....... 7. 3. Prezintă semnificaţia titlului.. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. Dar într-o zi o fată – bat-o focul – Mi-a-ntors din cale pasul obosit… – Unde-aş fi fost de nu m-aş fi oprit Şi nu mi-aş fi vândut ei tot norocul?... prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice.. 68 (Ion Minulescu.. Când am pornit. Am colindat călăuzit de-o stea – Icoana unei lumi întrezărite. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în a doua strofă a poeziei. prezente în poezie 5. prin raportare la textul dat... Norfolk Şi New York. în 6 .. 2.. 5. Eu cred c-a fost o scurtă nebunie.. Şi-a fost refrenul unor triolete* Cu care-alt’dată un poet din Nord. Pe marginile albului fiord.... A fost un vis.... ştiam doar că-i departe Şi-i tare greu de-ajuns unde voiam. Menţionează două teme/ motive literare. ultima strofă a poeziei.. 6... Ce n-am cântat-o. 8. 6... Trei lacrimi reci de călătoare) 67 1. niciodată.. 2. în 6 .... Vei smulge din cadrul palidului vis Întunecatu-mi chip. Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al muzicii.. prezente în poezie... Demonstrează încadrarea poeziei în lirica simbolistă.. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice... Comentează. . 9... bătătorite De-atâţia mulţi porniţi’ naintea mea... Explică valoarea expresivă a utilizării frecvente a verbelor la imperfect în prima strofă. Pe drumuri lungi şi vechi.. ce-l cântă-ades pescarii Când pleacă-n larg şi nu se mai întorc. 9...... Dar ce anume-a fost. 4. Tu crezi c-a fost iubire-adevărată? 1. Transcrie două structure/ versuri care conţin imagini vizuale. folosit de două ori în text.... O melodie... Precizează rolul liniilor de pauză din primul vers al ultimei strofe. Explică valoarea expresivă a adverbului poate....10 rânduri.Şi-uitând că m-ai uitat. Menţionează două teme/ motive literare...

întinsă. Precizează forma literară actuală a cuvintelor nălţimea şi rugei. 1. în 6 – 10 rânduri. Oglinda oarbă) 70 Vezi marea: bătrână. Menţionează două teme/ motive literare. Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al simţurilor. prin raportare la textul dat. Precizează rolul virgulelor folosite în primul vers al poeziei 3. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 4. adâncă. Explică rolul a două semne de punctuaţie diferite din ultima strofă. ai aflat ghicitoarea: Tu. Comentează. 2. Menţionează două teme/ motive literare. Comentează. tot sare prin stâncă Un tânăr pârâu ce spumos îşi aruncă. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (expresivitate. prezente în poezie. prezente în poezie. Precizează rolul cratimei în structura de tipul „care-mi iese”. Firul de sânge care-mi iese din buzunar firul de lână care-mi iese din ochi firul de tutun care-mi iese din urechi firul de flăcări care-mi iese din nări Tu poţi crede că urechile mele fumează dar oamenii au rămas ţintuiţi în mijlocul străzii pentru că în noaptea asta se vor vopsi în negru toate statuile şi va fi insomnia mea aceea pe care o vei cunoaşte o insomnie oarecare de cretă şi de argilă o insomnie ca o sobă sau ca o uşe sau mai bine ca golul unei uşi şi în dosul acestei uşi vreau să vorbim de memorie vreau să mă miroşi ca pe o fereastră vreau să mă auzi ca pe un arbore vreau să mă pipăi ca pe o scară vreau să mă vezi ca pe un turn (Gellu Naum.. Explică valoarea expresivă a adverbului tot. Nu ştie. 7. Scrie câte un sinonim contextual pentru cuvintele roze şi înserare. Celei care pleacă) 69 1. Alcătuieşte un enunţ în care substantivul flacără să aibă sens conotativ. Transcrie două structuri/ fragmente de vers care conţin imagini vizuale. Menţionează două teme/ motive literare.. 2. în 6 . 8. Asemenea rozelor plăpânde 1. întinsă. 9. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază subiectivitatea eului liric. folosit în strofa a patra. pârâul zglobiu – iar eu. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă a poeziei. Spre tânăra undă privirea-şi aruncă. Exprimă-ţi o opinie argumentată despre componenta ortografică a textului 8. nu-i pasă ce ţărm va ajunge. adâncă. fără griji. 3. sugestie). Voios. De ţărmu-i departe. Pârâul şi marea) 71 Tu eşti o albă rugăciune Nălţată-n templul sfânt al vieţei. unda lui cea zglobie. marea. 6. 2. dragostea mea. Prezintă două elemente prin care se realizează subiectivitatea în textul dat. Tu. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. tot mai repede fuge. 3. De marea întinsă. ambiguitate. (Miron Radu Paraschivescu. prezentă în textul dat. nimica nu ştie Zglobiul. 9. El fuge voios. voiosul şi clarul pârâu: El iute aleargă spre zări fără frâu Şi marea bătrână. Din valuri clipind ca din sute de pleoape: Pârâul zglobiu în ea va încape.Eu cred c-a fost o simplă nebunie! (Ion Minulescu. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în a doua strofă a poeziei 7. ideea/ o idee poetică identificată în textul dat.10 rânduri. 5. Prezintă semnificaţia titlului. 4. 6. 31 . 4. 5. Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al naturii. 5. ultima strofă a poeziei. prezente în poezie.

5. Tu eşti o blândă rugăciune.20. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor molcom şi steril. Tu eşti o sfântă rugăciune Căzând pe frunţi în umilinţă. în 6 . Menţionează două teme/ motive literare prezente în text. Explică semnificaţia a două figuri de stil identificate în primele două strofe. reflexivitate). Comentează ultima strofă. stingher. 5. Explică rolul cratimei în structura „din vremi de-odinioară”. în text. de-aş putea cunoaşte-odată. 7. 5. 7. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. în 6 . Transcrie un vers care conţine un cuvânt format prin schimbarea valorii gramaticale.Ce-n ceasul clar al dimineţei Zâmbesc de rouă tremurânde. 3. 8. Tu eşti o caldă rugăciune. în 6 – 10 rânduri. 8. prin evidenţierea a două trăsături. 4. prezente în poezie. 9. Comentează. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate.10 rânduri.10 rânduri. Alcătuieşte două enunţuri în care cuvântul lume să aibă sens denotativ. primul vers al fiecărei strofe. Motivează. 6. Explică semnificaţia a două figuri de stil identificate în a doua strofă. Mă veţi lua pe calea de apoi Prin vămile văzduhului cu voi. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază eul liric în textul dat. Asemenea binecuvântărei Ce din nălţimea azurie Coboară-n faptul înserărei Pe-un val de lină armonie. versurile 13 . Menţionează două procedee specifice stilului retoric. 2. S-alunece pe lungi priviri de stele. prezentă în textul dat. Cercetător. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea 32 . La fel cu-atâtea glasuri ce s-au dus? (Alexandu Philippide. Precizează valoarea expresivă a verbelor la timpul viitor. Transcrie două cuvinte/ structuri care. sens conotativ 4. Ilustrează conceptul poezie lirică. 9. 1. Că sunt atât de limpezi şi de pline! Făcute-s pentru nalte bolţi senine. 8. Sau mă veţi părăsi în drum. Comentează. sugestie. Precizează două situaţii diferite de utilizare a virgulei în textul dat. 3. Iar vorba ta înaripată E un parfum de anemonă La o icoană întristată. Din voi nicio fărâmă n-a rămas. Numeşte tipul de rimă folosit în prima şi în a doua strofă. 7. Glasuri) 73 1. Pierdut în dulcea pocăinţă. O. se află în relaţie de antonimie 2. prezente în poezie. IV) 72 De unde vin? De unde se coboară În mine nălucirea lor adâncă? Vor fi rămas din vremi de-odinioară? Se smulg din vremea ne-mplinită încă? Câte tăceri s-or fi topit în ele. Misterul rugei fără pată! (Ştefan Petică. prin evidenţierea a două trăsături existente în textul citat. Uitat. Fecioara în alb. glasuri care m-aţi ales popas. Cine-a cioplit acele chipuri stranii Pe insula pierdută şi pustie 6. pierdut în vreun străin ungher Al cosmosului fără jos şi sus. respectiv. Când n-oi mai fi nici eu decât un glas. Explică semnificaţia ultimului vers al poeziei. atât amar de drum Şi la fereastra minţii mele bate Cu-o mână străvezie ca un fum… O. Comentează semnificaţia a două imagini vizuale prezente în poezie. Din stele chiar vor fi venind! Sau. ambiguitate. Portice* lungi prin care spun anticii Că noaptea se plimba cu molcom pas Caligula* nebun visând suplicii. Vreun băştinaş din alte lumi străbate. 6. poate. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 1. apartenenţa poeziei la simbolism. Cu o privire de madonă.

Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin substantivul minte. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. 6. 5. Sfinx cu sprânceana încruntată. Nemăsurat de-nalte şi uşoare. Prelung şi muzical fâlfâietoare. şi niciun gând. din prima strofă. ambiguitate.10 rânduri. Precizează măsura şi rima versurilor din prima strofă. 9. în relaţie cu textul poeziei. 3. Precizează valoarea expresivă a verbelor la modul conjunctiv. fără-ncheiere. prezente în text. 4. prin raportare la poezia citată. 9. Doar câţiva paşi făcui şi mă oprii În faldurile unor înalte draperii. De suflul lor melodios sorbită. prin evidenţierea a două trăsături existente în textul citat 33 . în ce manuscris. Prezintă semnificaţia titlului. Putea-voi oare fără călăuză Să dibui puntea dintre privire şi auz Şi cumpănindu-mi firea-ntre-amândouă Să gust cu adâncime şi nesaţiu Senina voluptate nouă A timpului scăpat de spaţiu? (Alexandru Philippide. Niciun reazem pentru minte mor privirile-nainte. Explică semnificaţia unei figuri de stil prezente în a doua strofă. Motivează absenţa predicatelor din enunţurile care alcătuiesc primele strofe. Cărarea suitoare pieri într-o clipită Lăsându-mă în poarta acestei ireale Sonore aurore boreale. 3. 4. Se află taina ta nedezlegată? Dar ce să dezlegăm? Doar totul piere În timpul fără sens. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul timp 2. cine ştie? Tu. 7. steril. urât. în 6 . sugestie). Aripi reci. 8. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. Aeriene fermecătorìi Ţesute parcă numai din sunet şi culoare. Transcrie. 6. Motivează folosirea cratimei în structura „Putea-voi oare fără călăuză”. 10. Prezintă semnificaţia titlului. sărac. 2. monstru al fierbintelui Egipt. Precizează rolul punctelor de suspensie din a doua strofă. Da-n stele nu ajung decât poeţii. 1. Comentează prima strofă. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. 5. Apropieri) 75 Lumi întregi în fundul mării peşti şi bivoli cu burţi albe creste lungi de os şi salbe. Secrete şi mistere) 74 În faţa mea pe-ncetul se ivea Un lin urcuş de neagră catifea. 15. 1. Motivează scrierea cu literă mică la începutul unora dintre versurile poeziei. Cu gândul să descoperim în ele Secretul universului şi-al vieţii? 20. peste goluri tremurând… zbor de pasăre uitată deznădejde-ntârziată. (Alexandru Philippide. poetică şi mijloacele artistice. În ce papirus. O să ajungem oare şi la stele. 7. prezentă în textul dat. ca-ntr-o raclă-n fundul mării. Explică semnificaţia unei figuri de stil prezente în ultima strofă. 8.Din fundu-ndepărtatei Oceanii Şi le-a adus în braţe. 9. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. Ajunşi în lună n-am găsit decât Un plat pustiu. Numeşte sentimentul dominant care se poate desprinde din poezie. Ilustrează conceptul poezie lirică. două structuri care conţin imagini vizuale.

10 rânduri. zvâcnit pe peşte. gârbov de veghere. 9. Cum cade fiecare gând. 6. sclipind sălbatic toate!. Mi-am ctitorit viaţa pe dealurile toamnei. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. Cocorul) 76 Mi-e sufletul în hrube-adânci boltit: Tăceri străvechi s-adună prin unghere. 2. Pământul… Spasm puternic de dragoste şi ură! În fiecare bulgăre un pumn ascuns se zbate. din strofa a doua. toamna. 1. care fac referire la cadrul natural. Explică folosirea cratimei în structura „s-adună prin unghere”. Tânguitorul glas de veghe geme.. 9. pământul geme. 7. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (expresivitate.Poartă călătoare când te voi ajunge? Eşti sortită oare ochiul să te-alunge. 5. Ascult în noapte. Precizează valoarea stilistică a verbelor la conjunctiv din ultimele două strofe. Precizează rolul liniei de pauză din ultima strofă a poeziei. prin somn. Eu am rămas în paza pridvorului străbun. un cuvânt format prin derivare şi unul format prin conversiune 4. Ca nişte şerpi bătrâni ce m-au pândit. Şi cerul orb. 6. deasupra. strofa a treia. deschide-n gol o gură Cu vineţi dinţi de stele. În preajma mea. Prezintă semnificaţia titlului. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. greu. în 6 – 10 rânduri. orb ca un mormânt”. Veghe) 77 Acolo unde-n Argeş se varsă Râul Doamnei Şi murmură pe ape copilăria mea. Transcrie doi termeni din câmpul semantic al timpului. sugestie). Tăcut ca vremea. Comentează. orb ca un mormânt... Ca Negru Vodă. ambiguitate. prezentă în textul dat 34 . ……………………………………………. în relaţie cu textul poeziei. 8. 1. La căpătâiul meu de veghe sunt. Precizează valoarea expresivă a verbelor la indicativ prezent în textul dat. Când neaua lunii ninge pe sălcii de zăvoi. 3. Şi mă scobor în mine şi în vreme. respectiv una auditivă. încă mai departe risipită-n moarte? Tu din larg îmi creşte stea. Transcrie două versuri/ fragmente de vers conţinând câte o imagine vizuală.. ideea/ o idee poetică centrală. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în versul „Acolo-n pacea nopţii pe drumuri de podgorii”. gândit. Chemând mereu. identificată în textul dat. Am mers tăcut alături de carele de boi. Şi simt cum din adânc de suflet. (Alexandru Philippide. Las altora tot globul terestru ca o minge. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie 7. 5. Acolo-n pacea nopţii. ca să am un semn zborul să-mi îndemn. Când şopoteşte valea de cântecele morii. pe dealuri de podgorii. 8. Numeşte două figuri de stil prezente în versul „Tăcut ca vremea. Scrie câte un sinonim contextual pentru cuvintele unghere şi se zbate 2. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. în 6 . de ceruri se atinge. care descălecând venea. Ca să culeg cu ochii livezile de prun Când alb Negoiu. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul viaţă 4. 3. Transcrie. (Camil Petrescu. Comentează. Un glas în mine prinde să mă cheme.

6. sugestie). Comentează. (Ion Pillat. strofa a treia şi a patra. Şi peste drumul mare: zăvoiul. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. Pe bancă. respectiv. 4. Vaporul taie noaptea şoptitoare 1. Motivează încadrarea poeziei în tradiţionalism. în relaţie cu textul poeziei 9. prezentă în textul dat. rănit de-un dor târziu. prezentă în textul dat. Câmpia e albastră şi-n zare norii ard. Transcrie două versuri care să conţină o imagine vizuală. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (expresivitate. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie 5. 7. în 6 . sub castanul din vie. pe care cutremurat l-ascult. parc. 2.10 rânduri. an cu an. Prezintă semnificaţia titlului. Explică semnificaţia unei figuri de stil prezente în prima strofă a poeziei. Trecutul meu ce arde sclipind în Râul Doamnei. una auditivă. 8. Pe-albastra depărtare a luncii de demult. Străine. Ctìtorii) 78 1. Scrie câte un sinonim contextual pentru cuvintele trist şi scâncind. de-acum – Şi să aud deodată cu-nfiorare cum Trosneşte amintirea ca o castană coaptă. Explică rolul cratimei în structura „s-o vezi”. Alcătuieşte două enunţuri prin care să evidenţiezi polisemantismul verbului a tăia. livezi. Comentează. Să stau. te aşază. pe-amurg ca pe o ramă Ce-ar străluci din umbra muzeului pustiu. foşnitor. sugestie. reflexivitate). 4. N-ai auzit. Pe când îmbracă ţara al iernii alb suman. 9. ultima strofă. Alcătuieşte un enunţ în care să foloseşti omonimul cuvântului vie din textul dat. prin referire la două caracteristici prezente în text. Privind cenuşa caldă din vatra mea. (Ion Pillat. Străinul) 79 Cât vezi cu ochiul. pornind aiurea. Precizează rolul cratimei în structura „amurgu-mbracă”. Florica e acolo. puţul cu lanţ şi roată ţipă. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. dând roată fără frică.cu casă. Precizează rima şi măsura versurilor în a două strofă a poeziei. Sau cai tătari.deodată rupând tăcerea toamnei. Pe drumuri depărtate sunându-şi clopoţeii. Sălbăticiţi. Dar umbrele ostroavelor de plaur Albastrul cenuşiu îl împânzesc. Înserează. ce venit-ai priveliştea s-o vezi. 35 . Un cocor Cu aripa deschisă se ridică Din stuf. Să desluşesc cum piere trecutul. 7. sfâşietor de trist scâncind. 3. ia seamă. nechează pe un grind. 3. 6. Sclipeşte Râul Doamnei înspre apus. Vrrr… timpu-n zbor. Precizează rolul expresiv al utilizării interjecţiei vrrr în poezie. străine. pe când afară se stinge orice şoaptă. Că ai cuprins Florica*…Dar n-ai zărit. 5. 2. Amurgu-mbracă delta toată-n aur Cu turla unui sat lipovenesc. o clipă… Un taur muge. Şi crezi.10 rânduri. denotativ. 8. ambiguitate. păpurişul Se-ndoaie-n vântul serii. în 6 . respectiv.Şi tot visând la vremea când înfloriră teii. Şi vrrr…un zbor de vrăbii zbucneşte dintr-un gard… Te-apleci mirat. Explică semnificaţia unei figuri de stil prezente în prima strofă a poeziei. verde. ambiguitate. Din când în când şi-arată luminişul Un ochi de apă moartă. Scrie două enunţuri în care substantivul toamnă să aibă sens conotativ. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice.

la Polul Sud. Simt mâna-i cum m-atinge ca o moarte. 2. 4. (Ion Pillat. fără ieri şi azi. 5. 6. 6. 3. cu văi adânci. Precizează rolul virgulelor din prima strofă a textului. (Ion Pillat. în 6 . prin referire la două caracteristici prezente în text 8. cu paşii rari. Prezintă semnificaţia unei comparaţii identificate în ultima strofă 8. Când dintre munţii solitari îngălbeneşte luna plină. simt ceva mortal Aici în regiunea fiinţei mele. Vărsând pe albul dezolat o cadaverică lumină. în sus şi-n jos. Mă dor toate organele 1. De aur vânăt cum e pruna. cu ochi de foc. într-un oftat adânc şi greu. în 6 – 10 rânduri. Şi dorm adânc. Precizează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor nemărginite şi solitari 2. La Polul Nord) 82 Doctore. Transcrie două structuri/ fragmente de vers care conţin imagini auditive 7. Cu munţi înalţi. Îngălbenind ca fila dintr-o carte. Când cele cinci coline cresc în zare. înduioşaţi. Şi urşii albi. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. rolul laitmotivului în poezia lui Iuliu C. la foc de sobă. prezenţa descrierii în textul dat. Câmpii de gheaţă. Şi urma-i pe pământ nu are chip. şi dorm mereu nemărginirile polare. Comentează. Şi în oglindă stă un alt obraz. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul noapte 4. din prima strofă. identificată în textul dat. 3. Comentează. Săvescu 1. 3. Se-ntind pe labe de sidef şi dorm adânc şi dorm mereu! (Iuliu C. Timpul) 81 La Polul Nord. Motivează. prin evidenţierea a două trăsături. în relaţie cu textul poeziei. două mijloace interne de îmbogăţire a vocabularului 4. se-ntind câmpii nemărginite. Nu-i în apus şi nici în auroră. Amurg în deltă) 80 1. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. Săvescu. ideea/ o idee poetică centrală. 9. Dar îl aud târziu. în ceasul cu nisip Ce curge lin şi sec aceeaşi oră. Argumentează încadrarea poeziei în lirica simbolistă. Transcrie două cuvinte/ structuri care evidenţiază caracterul subiectiv al discursului liric. Evidenţiază semnificaţia timpului prezent al verbelor din text.10 rânduri. pe baza strofei a treia a textului. ce adorm pe aşternutul mărei ud. Explică semnificaţia titlului. 5. Recheamă tot ce-a fost şi o să fie. când dintre munţii solitari. la Polul Sud. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua. la Polul Nord. 9. Explică semnificaţia unei enumeraţii identificate în text. 5. Explică rolul cratimei în structura „nu-l observasem”. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor senzaţie şi degeaba. Toţi anii mei cu clipa lor învie Dintotdeauna. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul ochi. În sticlă nu-i. sub stele vecinic adormite. Precizează rolul stilistic al negaţiilor din prima strofă. Exemplifică. 7. Transcrie. Se văd ieşind ai mărei urşi. 36 . două structuri/ fragmente de vers care exprimă o relaţie de antonimie 2.Şi valul ce se-ntunecă-ntruna. Cum pasu-i apăsat îşi face drum Venind din ţara umbrelor şi cum În inimă îmi bate ca-ntr-o tobă. Iar din prăpăstiile-adânci se-aude-o stranie vibrare. În lung şi-n larg. Explică ortografierea cu doi „i” a substantivului paşii. Când dintre văile adânci.

Stoluri de păsări vin. oraşe. în relaţie cu prima strofă a poeziei 9. pierdut în gânduri. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua a poeziei. identificată în textul dat. Toate acestea n-au avut niciun efect. Menţionează două teme/ motive literare. peste iarbă…”. şi nimeni nu ne-a lovit vreodată cu privirea. în 6 . Mi s-a pus un junghi în norul de pe cer Pe care până atunci nici nu-l observasem Şi mă trezesc în fiecare dimineaţă Cu o senzaţie de iarnă. Pleacă trenul) 84 1. 7. Formulează. când noi ne sărutam în pieţe şi în scuaruri. Oameni.. Un aer mat ne-nfăşura. 5. continente 3.?” în ultimele versuri 7.10 rânduri. 2. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. Explică semnificaţia repetării structurii interogative „De ce... Explică rolul virgulei şi al punctelor de suspensie din fragmentul „pe cabluri. sugestie. De ce am impresia că am cunoscut lumea? (Marin Sorescu. de tren. reflexivitate). Motivează scrierea cu literă mică la începutul unora dintre versurile poeziei. ambiguitate. de vapor Hurducat de căruţă M-am uitat cum fug de mine copacii. Am vorbit cu oameni şi m-am gândit. 2. Precizează rolul virgulelor în versul „Oameni. Comentează semnificaţia atitudinii contemplative a eului liric 8. Am urât şi am iubit. Şi-am cheltuit pe ele o groază de ani. (Marin Sorescu.Ziua mă doare soarele. Boala) 83 6. în 6 . Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. Comentează. De ce ai impresia că ai plecat Tu? Primăvara şi toamna Te tot uiţi pe cer.10 rânduri. 3. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul lume 4. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor se-adumbrea şi stins. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua a poeziei. continente De ce sunt copleşit de atâtea emoţii. oraşe. 6. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul aer. prezente în poezie 6. Stoluri de păsări pleacă. am învăţat să citesc/ Şi chiar am citit nişte cărţi” şi titlul poeziei.. De ce ai impresia că mergi tu? Toată viaţa m-am uitat pe fereastră Pironit într-un colţ De autobuz. Am fost bun şi-am fost frumos. 4. Stabileşte o relaţie între versurile „Degeaba am luat tot felul de medicamente. am învăţat să citesc Şi chiar am citit nişte cărţi. Degeaba am luat tot felul de medicamente. Cred că m-am îmbolnăvit de moarte Într-o zi Când m-am născut. în 6 – 10 rânduri. Scrie doi termeni din familia lexicală a cuvântului gând. 9./ Am urât şi am iubit. ideea/ o idee poetică centrală. Comentează ultima strofă. Ilustrează conceptul poezie lirică. într-un enunţ. Precizează valoarea expresivă a timpurilor verbale din prima strofă. Iar noaptea luna şi stelele. tema poezie 5. Vederea lumii se-adumbrea. 1. 8. prin evidenţierea a două trăsături existente în textul citat Când stai în tren şi pleacă trenul vecin. Prezintă semnificaţia titlului. Motivează prezenţa pronumelui tu în textul poeziei 6. identificată în textul da 37 . doctore. 8. ideea/ o idee poetică identificată în prima strofă a textului dat 9. Comentează.

. pe cabluri. identificată în textul dat. identificată în textul dat. semnificaţia titlului.. la întrebarea pe care o sugerează ultimul vers al poeziei... ambiguitate. 9.. ambiguitate. Aţi greşit calculele. Comentează.. Prezintă efectul expresiv al modului imperativ al verbelor. A ieşit înţelepciunea. 1. 4.. de femeie. mai arunc sub cazanul vostru o zi.. Vreau să mă simt la tine ca acasă Să nu simt frunzele cum zboară-n vânt. Nouăzeci şi nouă de elemente. 5.. 3. Nouăzeci şi nouă de elemente.. în relaţie cu textul dat. 2. 6.. Şi încă un an.10 rânduri. Şi încă o vârstă. sugestie. prezentă în textul dat 38 . un umăr. 3. 7. în textul dat. ideea/ o idee poetică centrală. peste iarbă … Luceau intens. Formulează un răspuns. Să n-aud frunzele sub paşi. prezentă în textul dat... reflexivitate). Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin verbul a da.. 6.. Învăluită-n straie de culcare Aşează-mi-te-alăturea* c-un ghem Şi deapănă mereu. cum gem. Alchimie) 86 Nu mă-ntreba nimic în toamna asta Nici cât e ceasul. în 6 . atâta mercur –”... de tinereţe.. fără-ncetare. 7...10 rânduri. Transcrie două structuri care pun în evidenţă prezenţa eului liric. Şi păsări mari se coborau pe bănci şi pe statui. ideea/ o idee poetică centrală. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul ceas. Explică rolul virgulelor din versul „Atâta fier.Doar steaua neagră-a părului tău scurt îmi atingea... Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate... prezente în textul dat.. Nouăzeci şi nouă de elemente... Nouăzeci şi nouă de elemente. 2. Sărutul) 85 ... atâta mercur – Şi daţi-mi fericirea. (Nichita Stănescu.... 5. Să nu văd frunzele cum cad din ram. Trecute toate în tabloul fiinţei mele. Precizează un rol al cratimei din structura „nu mă-ntreba”. presate de un cer pe care-l începea iubirea noastră.. Alcătuieşte câte un enunţ cu fiecare dintre cele două forme de plural ale substantivului element.. Vă dau jumătate din fruntea mea. 7.. în 6 . adecvat logicii textului. Iată.10 rânduri. Fă focul şi preumblă-te prin casă Fără să spui nimic. atâta aur.. Comentează. reflexivitate). 9. cu clinchet stins... Fereşte-mă în preajma ta.... Daţi-mi fericirea. sugestie. 4.. Precizează o temă şi un motiv literar. (Marin Sorescu.. niciun cuvânt.. Atâta fier. Potriviţi-vă în aşa fel.. Mai bine lasă-mă să-nchid fereastra.. Menţionează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor învăluită şi a depăna. Motivează rolul invocaţiei în structurarea discursului poetic. Şi de alte idealuri – Daţi-mi fericirea. de vasta 1... 8. şi toţi credeau că bate-n arbori ora când soarele apune la amiază. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. atâta aur. Ce să fac eu cu dezamăgirea asta În formă de stea... în 6 .. Explică semnificaţia opoziţiei înţelepciune – fericire din strofa a doua. Comentează. nici ce gânduri am.

în şir sporit. fumegând. Transcrie două versuri care subliniază eternitatea sentimentului iubirii.. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor aşa şi tainice. se-ncrucişe. sugestie. reflexivitate). Comentează. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul faţă. Mi-am întors către soare unicul meu chip. Spuneai că niciodată n-o să piară Acel minut – şi totuşi a pierit. Iubirea. 7.Urgie-a toamnei care bântuie. Tăcerea se face vânt albăstrui. 7... strigând clatină muchiile surde şi grave. Suliţe-albastre. Ilustrează o caracteristică a limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. Câmpul tăindu-l. tăria cu acvile din faţa lui se prăbuşeşte în trepte de aer. Eu voi veni cu tainice cununi Şi amândoi. 9. Tăria îşi năruie sfârşitele-i carcere. 2. soarele creşte. 5. Ave. Frunzele – Elegie de toamnă) 87 1. să-l întâmpine fericite şi grave. nicicând n-o să dispară. Aşa încât mi-am zis că o să moară Şi dragostea – dar. ambiguitate. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. Sonet*) lui Eminescu tânăr Tăcerea se izbeşte de trunchiuri. Vom învăţa-mpreună că iubirea-i Cea mai puternică din slăbiciuni. De-aceea pune-ţi mâinile pe poale Şi-aşteaptă-mă sub geamurile tale.. vezi. Va dăinui-ntre noi.. ea. Ave*. 6. 1. Comentează. prezentă în text. ave! Soarele saltă din lucruri.. fără întoarcere. 8. se face depărtare. 4. umerii mei smulg din goană frunzişe. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua.10 rânduri. Scrie câte un enunţ în care să foloseşti corect structurile: nici odată/ nici o dată. identificată în textul dat. Calul meu saltă pe două potcoave. Motivează folosirea virgulei în primele două versuri. ideea/ o idee poetică centrală. 5. (Radu Stanca. la nesfârşit. Prezintă semnificaţia titlului. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua. maree-a luminilor. Soarele rupe orizontul în două. Ave! Soarele a izbucnit peste lume strigând. 88 (Radu Stanca. 2. ave! Calul meu saltă pe două potcoave. 6. prezentă în textul dat. pe-amândouă. pintenul umbrei mi-l creşte în coastele câmpului. 8. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. Sufletul meu îl întâmpină. 4. în 6 . privirile mi le-azvârl. sugestie). Explică utilizarea cratimei în structura „n-o să dispară” 3. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. sticleşte. ea n-a murit. pe două potcoave calul meu saltă din lut. se face nisip. ambiguitate. căutând desăvârşirea. 9. identificată în textul dat. ideea/ o idee poetică centrală. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. în relaţie cu textul dat. mă-ntorc către tine. în 6 – 10 rânduri. Tobe de piatră bat. 3. Transcrie doi termeni din câmpul semantic al naturii. eu. Şi nu mă întreba în noaptea asta De ce mă înspăimântă frunzele. 39 . Şi chiar dac-ar mai trece înc-o seară Şi multe alte-apoi.

4. 4. în relaţie cu textul dat. 2. 2. care bat. Trec fantome-ale verii în declin.. Motivează folosirea cratimei în structura „fantome-ale verii”. Mai lasă-mă un anotimp.10 rânduri. Precizează rolul virgulelor din al doilea vers. în 6 . oamenii – o emoţie copleşitoare. cenuşiu ca pământul la amurg. Prezintă semnificaţia titlului. Comentează. (Nichita Stănescu. 40 . prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. Ţărmul s-a rupt de mare şi te-a urmat ca o umbră. Viaţa mea se iluminează) 90 Din punctul de vedere-al copacilor. regina mea de negru şi de sare. Oamenii sunt păsări nemaiîntâlnite. Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al anatomiei. Explică semnificaţia unei imagini poetice identificate în ultima strofă.. (Nichita Stănescu. 9. Motivează rolul repetiţiei. 5. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin verbul a bate. planând. 8. Oho. 3. Mai lasă-mă un minut. soarele-i un aer plin de păsări. la alegere.”. un timp. Sunt mişcarea-adăugată la mişcare. din soare! Din punctul de vedere-al aerului. plutind. 7. corăbiile sufletului meu marin.Coama mea blondă arde în vânt. un an. şi lumina ce-o zăreşti. 9. prin evidenţierea a două trăsături identificate la nivel lexico-gramatical şi/ sau al prozodiei Părul tău e mai decolorat de soare. alerg şi salt şi curg. în textul poeziei. Transcrie doi termeni din câmpul semantic al mării. O călărire în zori) 89 1. în relaţie cu textul dat. ideea/ o idee poetică centrală. cu aripile crescute înlăuntru. Mai lasă-mă o frunză. 7.. Exemplifică două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul apă. 5. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. 3. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul viaţă. sub ochiul tău verde la amiază.. prezente în poezie 5. una dintre strofe. soarele-i o piatră căzătoare. a structurii „Din punctul de vedere al. oamenii-s o lină apăsare. 6. Explică ortografierea cu doi „i” a substantivului oamenii. Şi viaţa mea se iluminează. ca un şarpe dezarmat. Ei sunt nişte fructe plimbătoare Ale unui pom cu mult mai mare! Din punctul de vedere-al pietrelor. prin evidenţierea a două trăsături identificate la nivel lexico-gramatical şi/ sau al prozodiei O dungă roşie-n zări se iscase 1.10 rânduri. într-un aer mai curat – care e gândul! (Nichita Stănescu. Lauda omului) 91 1. Motivează faptul că Nichita Stănescu este un înnoitor al limbajului poetic. în 6 . Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua... Stabileşte tipul de rimă şi măsura versurilor din strofa a treia.. un fir de nisip. aripă în aripă zbătând. 8. identificată în textul dat. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. soarele-i o dungă de căldură. Motivează faptul că Nichita Stănescu este un înnoitor al limbajului poetic. în text. 3. Precizează câte un antonim pentru sensul din text al cuvintelor adăugată şi înlăuntru. Comentează. Mai lasă-mă o secundă. Precizează cei doi termeni definiţi în mod repetat. o undă. 4. Menţionează două motive literare. 6. Mai lasă-mă o briză. Prezintă semnificaţia titlului. 2.

Această mare e acoperită de adolescenţi care învaţă mersul pe valuri. prin evidenţierea a două trăsături identificate la nivel lexico-gramatical şi/ sau al prozodiei. 9. Comentează. 8. Precizează rolul apostrofului din al nouălea vers. (Nichita Stănescu. Transcrie două neologisme din text. sau o alunecare măcar pân’la genunchi în valul diafan sunând sub lenta lor înaintare. în 6 . 5. Justifică scrierea cu majusculă a substantivului Marte. cu pene. ambiguitate. 2. 7. 3. Dimineaţă marină) 92 6.10 rânduri.şi plopii. plouă cu globuri pe glob şi prin vreme. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic(de exemplu: expresivitate. Dar ei sunt zvelţi şi calmi. scuturându-mi şuviţele căzute pe frunte. dinadins cu umbrele lor melodioase umerii încă dormind. Prin cerul ferestrei. Prezintă semnificaţia unei figuri de stil din text. 5. Stabileşte tipul de rimă şi măsura din primele patru versuri. 3. sub desene în cretă. trezindu-se brusc. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. oval. Motivează faptul că Nichita Stănescu este un înnoitor al limbajului poetic. mi i-au atins. Apele se retrăgeau tăcute. 9. de soare. Va fi o dimineaţă neobişnuit de lungă. prezentă în poezie. sugestie. Interpretează semnificaţia titlului. 6. în 6 – 10 rânduri. Eu stau pe plaja-ntinsă tăiată-n unghi perfect şi îi contemplu ca la o debarcare. 4. Adânc. 6. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă 7. mai sprijinindu-se de-o rază ţeapănă. mai rezemându-se cu braţul. reflexivitate). tâmplele cu umbrele lor melodioase. şi noi ne iubeam prin mansarde. O să te plouă pe aripi. penultima strofă. Pereţii odăii erau neliniştiţi. Şi nu mai ştiam unde-mi 1. Plopii mi-atingeau umerii. geloase. în relaţie cu textul dat 8. 1. îţi spuneam. Precizează valoarea expresivă a timpului imperfect al verbelor din primele două strofe 7. 41 . Nu-i nimic. identificată în textul dat. 2. scuturându-mi lin undele. de curenţi. în picioare. Şi aştept un pas greşit să văd. spuneai. 4. 9. Adolescenţi pe mare) 93 Ploua infernal. Notează câte un sinonim contextual pentru cuvintele ţeapănă şi lentă. Mă ridicam din somn ca din mare. O flotă infinită de yole*. Lorelei*. sprâncenele cristalizate de sare. norii curgeau în luna lui Marte. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică poetică şi mijloacele artistice. prezentă în poezie. mie-mi plouă zborul.10 rânduri. Ilustrează o caracteristică a limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. Menţionează două teme/ motive literare. sugestie). şi simultan au şi deprins să meargă pe valuri. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin substantivul suflet. în 6 . visele. (Nichita Stănescu. Scrie două expresii/ locuţiuni care să conţină verbul a tăia. Menţionează două teme/ motive literare. Şi mă-nălţam. în picioare. lumina-n ape o să-mpungă: din ochii noştri se va-ntoarce înmiit! Mă ridicam. urcând un soare neobişnuit. ambiguitate. Motivează scrierea cu literă mică la începutul unora dintre versurile poeziei. abisele. Stabileşte tipul de rimă şi măsura versurilor din strofa a treia. Sufletele noastre dansau nevăzute-ntr-o lume concretă. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în a doua strofă. prezente în poezie. ideea/ o idee poetică centrală. prezente în poezie. penultima strofă. Comentează. 8. Comentează.

1. (Gheorghe Tomozei.. Rădvanul toamnei se zărea.lăsasem în lume odaia. Comentează. Septemvrie. frunze târzii din nucul cel bătrân. în relaţie cu textul dat. eu nu le-am cunoscut. Lumini licăritoare învăluiau surâsul meu amar. Transcrie două cuvinte din câmpul semantic al timpulu 2. prezentă în poezie. 6. după himera clăilor de fân. ultima strofă. Cădeau domol. E toată viaţa care doare aşa. Septemvrie) 95 O tristeţă întârzie în mine cum zăboveşte toamna pe câmp niciun sărut nu-mi trece prin suflet.. 7. tema poeziei. Cuvinte de iubire poate n-au fost. sugestie. în 6 . Exemplifică două expresii/ locuţiuni care conţin substantivul viaţă. îl auzi în glasul sterp al vrăbiilor şi răspunde din umilinţa tălăngilor.. al sentimentelor. Menţionează două teme/ motive literare. Alcătuieşte un enunţ cu omonimul cuvântului cer din textul dat. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. Stabileşte tipul de rimă şi măsura versurilor. Declin) 96 1..10 rânduri. Transcrie două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. Motivează utilizarea frecventă a verbelor la modul indicativ.. 8.. ambiguitate. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (expresivitate... Cine-s mai frumoşi: oamenii?. 3. Precizează rolul virgulei din versul „Cântecul trist. ploaie de tot nebunească. 8. şi noi ne iubeam prin mansarde.. Tu mă strigai din urmă: răspunde-mi.. Transcrie două cuvinte din fondul vechi al limbii 4. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă. şi cel exterior.10 rânduri. zi cu zi pe întinderea stepelor între arborii neajunşi la cer. 3. Precizează rolul punctelor de suspensie din primul vers. departe. într-un enunţ. 4. reflexivitate). Comentează. raportul dintre planul interior.. între turmele ce-şi pasc soarta pe câmp şi între frunzele care se dau în vânt. 9. Ploaie în luna lui Marte) 94 1. şi nu mai era doamna-nvăţătoare să-l mângâie pe cel mai trist şcolar. (Ion Vinea. timpul imperfect. N-aş mai fi vrut să se sfârşească niciodată-acea lună-a lui Marte. (Nichita Stănescu. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor pustie şi zadarnic. 7. 2. Prezintă semnificaţia titlului.. 6. Explică valoarea expresivă a repetiţiei din ultima strofă. Septemvrie. Cântecul trist. cântecul cel mai trist vine cu clopotul din asfinţit. răspunde-mi. Septemvrie. în 6 . pe-o carte. reflexivitate). 9. 5.. Ploua infernal. prezentă în textul dat. Ca pozele din cartea de citire. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: ambiguitate. Exprimă.. 42 . cântecul cel mai trist”. ploaia?. sugestie. prezente în poezie. 5. între apele ce-şi urmează albia. nicio zăpadă n-a descins pe pământ. eram adesea-nsingurat şi mut. al naturii. expresivitate.

pustie casa toată În care o iubire crescuse an de an. 1. 1. prezenţa descrierii în poezie. Când amintirile…) 98 2. În toamnă) 97 Când amintirile-n trecut Încearcă să mă cheme. 3. Comentează. 4. 8. Transcrie un cuvânt cu sens denotativ şi un cuvânt cu sens conotativ. Şi peste arbori răsfiraţi Răsare blânda lună. Şi sub boltirea verde a codrului.10 rânduri. identificată în textul dat 8. 4. Explică valoarea expresivă a adverbului ce în fragmentul „Ce mari sunt azi copacii!”. 6. Precizează rolul cratimei în structura „Acelaşi ca şi-atuncea”. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric. 5. în 6 . Ce-au luminat atât de des Înduioşării mele. Cărările înguste zadarnic le cutreier! Străine îmi sunt astăzi sau eu le sunt străin? Dar neschimbat prieten un ţârâit de greier.Pustie e grădina. în 6 . Se uită dulci şi galeşi? (Mihai Eminescu. cele două strofe din final. oltean Chilim* aştern arinii în zilele de zloată. Ce mari sunt azi copacii! Sub ramuri de castan Pridvorul alb în frunză de iederă înoată. în relaţie cu textul poeziei date. prin evidenţierea a două trăsături existente în text. 5. Transcrie două structuri/ fragmente de vers care conţin imagini artistice ale toamnei. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. Menţionează două teme/ motive literare. Pe drumul lung şi cunoscut Mai trec din vreme-n vreme. Prezintă semnificaţia titlului. Prezintă două elemente prin care se realizează subiectivitatea în textul dat. Când pe cărări se scuturau De floare liliecii. Scrie două enunţuri potrivite pentru a ilustra polisemia cuvântului izvor. Precizează rolul cratimei în structura „suspin-un greier”. Ce ne găsea îmbrăţişaţi Şoptindu-ne-mpreună. Comentează. tot încă mari. 43 . Acelaşi ca şi-atuncea. Deasupra casei tale ies Şi azi aceleaşi stele. Menţionează patru teme/ motive literare identificate în textul dat. 6. în textul poetic dat. în clipe de tăcere Reînflorind visarea cu roze efemere. Când luna trece prin stejari Urmând mereu în cale-şi. Alcătuieşte două enunţuri potrivite pentru a ilustra polisemia verbului a (se) înălţa. (Ion Pillat. Precizează o valoare expresivă a adverbului numai din versul „Numai lebedele albe. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă a poeziei. 3. 3. 2. A noastre inimi îşi jurau Credinţă pe toţi vecii. Când valurile de izvor N-au încetat să plângă. Fântâna părăsită rămase fără roată. Când ochii tăi. Se pierde şerpuirea potecii într-un lan. 9. prezente în poezie. Motivează. 7. 9. Putut-au oare-atâta dor În noapte să se stângă*.10 rânduri. ideea/ o idee poetică centrală. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă. prin prezentarea a două trăsături identificate în text. 7. 2. Motivează apartenenţa poeziei date la romantism. Îmi sângerează pieptul cu veşnicul său spin. Transcrie două cuvinte din câmpul semantic al timpului. 2. Precizeză rolul cratimei în structura „N-au încetat”. 4. din ultimul vers.

. somnoros suspin-un greier… E atâta vară-n aer... prin evidenţierea a două trăsături existente în fragmentul dat. după geamuri. Muiate în argintul lunei. Albeaţa lui de trandafiri. Şi le vorbi cu voce lină... 7. Un valţ – din ce în ce mai tare. 3.. când plutesc încet din trestii” 5.. când în brazde de văpaie.. Iar stejarii par o strajă de giganţi ce-o înconjoară. 7. Un valţ* – din ce în ce mai tare.. Motivează prezenţa descrierii în textul poetic.. care scânteie ca bruma. Se înalţă în tăcere dintre rariştea de brazi.. Precizează rolul semnului exclamării din sintagma „o! gazeta”... ea pe ceruri zugrăveşte. vârf de arbor. Notează câte un antonim pentru cuvintele uzată şi credincios.. Menţionează două teme/ motive literare identificate în textul poetic dat. Şi rând pe rând în vânt s-au dus.fragment) Pe verdea margine de şanţ Creştea măceşul singuratic. De dorul lui le spuse-apoi. La mângâierile-adierei A tresărit cu dulci simţiri.. tremur numa Lungi perdele încreţite... Şi suspină – cum se suspină.. Menţionează două modalităţi de obţinere a muzicalităţii versurilor. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în al doilea vers al textului dat....10 rânduri.... Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în versurile: „Păreau năluci de carnaval/ Cum se mişcau catifelate”.. Luna tremură pe codri.. (Alexandru Macedonski. S-au dus în braţele minciunei.. 4. în 6 .. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice 8. identificate în textul dat. Când în cercuri tremurânde.. Muchi de stâncă.. se măreşte. 6.. 2. Domnitoare peste ape.. apartenenţa acestuia la unul dintre curentele literare studiate. De vântul serii sărutate.. Transcrie două cuvinte din câmpul semantic al timpului. e atât de dulce zvonul… 99 (Mihai Eminescu.. Prin ferestrele arcate. se aprinde.. oglindindu-se în lacuri. în 6 ..... 3. Numai lebedele albe... Întâi pătrunse printre foi....10 rânduri. Comentează prima strofă.. Păreau năluci de carnaval Cum se mişcau catifelate.. Cu aripele întinse se mai scutură şi-o taie.. Menţionează două motive literare prin care se concretizează tema naturii în textul poetic dat. Iar în iarba înflorită. Ş-un valţ nebun se învârtea... 9. oaspeţi liniştei acestei. Demonstrează faptul că Mihai Eminescu este un înnoitor al limbajului poetic. când plutesc încet din trestii..... Zâmbind prin roua primăverei. 1..... prima strofă. Motivează. Alcătuieşte două enunţuri potrivite pentru a ilustra polisemia cuvântului dulce. Exemplifică două locuţiuni/ expresii care conţin verbul a duce 44 ... Precizează rolul cratimei în structura „Ş-un valţ nebun”... Papura se mişcă-n freamăt de al undelor cutreier... Răsăritul ei păzindu-l ca pe-o tainică comoară.. 6. Dând atâta întuneric rotitorului talaz.. Luându-le pe fiecare.Stă castelul singuratic... prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. Valţul rozelor) 100 . prin evidenţierea a două trăsături identificate la nivel lexico-semantic şi/ sau gramatical. Gătite toate-n rochi de bal. De vântul serii sărutate. Iar în fundul apei clare doarme umbra lui de veacuri. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor singuratic şi lină.. 9..... 2. 8. 5. 1. Şi suspină – cum se suspină. Dar vântul serii nebunatic Pofti-ntr-o zi pe flori la danţ. prin evidenţierea a două caracteristici existente în text. Scăldate-n razele de sus. Scrisoarea IV .. Iar vântul dulce le şoptea. Comentează.

. Prezintă semnificaţia titlului......... Transcrie două versuri/ fragmente de vers în care apar detalii...... 8.... Comentează.. ce dantelă pentru melancolia ta lindbergh a aruncat un curcubeu între america şi europa un profesor de strategie e asasinat în expresul paris-marsilia […] .. în 6 ... în raport cu textul citat. 6.... percepute subiectiv... apartenenţa acestuia la mişcarea de avangardă... prin evidenţierea a două trăsături identificate în text..... Motivează...... 5....acum strada te primeşte ca o cutie de poştă obişnuinţa e pe umerii tăi ca o cămaşă uzată strada e aici la picioarele tale precum câinele credincios aerul stă pe acoperişuri ca un preş tu eşti o scrisoare în strada cutie de poştă destinul tău e acolo distribuitor mecanic el te va duce la destinaţia pe meningea ta scrisă desigur tu mergi pe sub casele cu şorţuri ca brutărese dar altcineva întoarce arcul din pupilele tale zgomote îţi ling tâmplele arterele vânzătoarea îţi întinde gazeta de dimineaţă o! gazeta. 9......... Explică semnificaţia unei comparaţii din primele patru versuri 7...10 rânduri.... identificată în textul dat......... 45 ... Interpretează efectul expresiv al folosirii pronumelui tu în textul dat..... ideea/ o idee poetică centrală.... ale imaginii oraşului....... Ulise) 4... (Ilarie Voronca.......................