Sunteți pe pagina 1din 73

- - - -

I t
, n W S I O a Z 1 d O
v s n
V 1 3 V H I W
--1
onlravuloure{/ /lIl/brulw Ii/erar se varsa ill cOI1/ul ASPRU
" lOS HCR sec/or I. BuclIrq/1
rtca a aparut cu sprijinul Ministcrului Culturii
or: Cali" Vlasic
silie.. editorial: Gheorghe Craciun
tor" Dan Damasdtin
:gere compulcrizata Mihacl:.t Ursa
lerta coleqiei: Adrian Timar
anlt: 1999
riparul execulalla lipografia Edilurii PARA LElA 45
'npyTiglH Editura Purtilela 45
h"I;' liok,!! 130, 0300
l;lll: ep4.s {jj! pires[i .ro: ep45 (41 Ul:llf()C(lll :->llll.r(); WW\V.dcurOC{)ll-"ult.ro/cp4.s: l'dpilr4.s (pi Illall.dlllC.l.ro
1\,,\,: 'J7,\ - 593 - 030-7
Mihaela Ursa
OPTZECISMUL PROMISIUNILE
POSTMODERNISMULUI

COLECflA DEBUT seria ESEURI
SUMAR
ment 7
rEA 1: "A History a/Diverse and Desperate Times" Tatiilui melt, }J,Uimarurei !)'i lui Tudor
urt istoric al discordiei optzecismului
,Postmodernizarea" 11 romani 15
osar bibliografic 20
..................................................................................................... 32
ascinalia oglinzii trupul contemplativ
ptzecismul despre antropocentrism 34
dizgrari1tul .39
odele Ilon-antropocentrice .43
..................................................................................................... 50
fextualism optzecist
Noul umanism .. .53
Alternat ive tcorctice S9
Placerea textuilli - modelul fr1ncez 64
Postmodernismul american - 0 noua sensibilitate 67
: 70
Citeva consideralii 73
78
lTEA A II-A: Carteajacului !ji a di.'Jpcrc'irii
:ea Cal1arcscu - pOl1ret 11 artistului tnainte de matllritate 81
..................................................................................................... 90
:ea Nedelciu - scrisul literal' ca autentificare 93
103
an Agopian manualultngerilor cazuti 105
111
I - "zugravire1 literatllrii 113
121
orghe Craciun - "aventura calltarii trupului" 123
? 134
.lme 135
'iografie eriticii oricntativii 137
i
Argument
Paginilc ,-care 0,(;11<;., apruape d" la ;,Iill', lil
apiirarea ilceb virslc il lncraturii rull1am;, ia can:' IMI intorCli][(,ldeaulla
rcculloscinUll-mii, chiuT daca nu-i apaqin gencraria oplleci,
tvli s-a p,lrut intotdealliid impmpric aeuza de subpn:. :I<tl
vehellle!lt pr,-\fL! ala. \.h: ieX:liu!i,INI, at'l$ata 111ereu aceskl cpoci i,a "
alta litera "laLujic, (l,x<:sla din ,;aur:a prillciplUI l..:'.'ldUI
ilutogclleraliv in sin", sec )1 flU ;nni'l illlle llplfC,,:I,ll.
datorira unci optiuni mai prGfunde lar{\ iC$irc, III spateIe pliicci il
maniaeaie dt: it de"chide la inllili! potcnte!e te\:tlildi. gcneratia opt/eci
dscunde.iml place ,,3 SP(;j, tIll PilllCipiu Cll finidiw,c OIi!O!Og,ICI. (l
,'ncercare de rq!3siJe a UliUI mude! ilU SL poal(; niciLiccmll
rCSeJ11!1il (;\1 SCCPIIU\ lucidililk I a ,I.
penlru L,a vI/e:1/,::: IrIle,0,r'u!IIWc'U Hill\ei. PeJ111'1I tcxlllail:;;l;
pron:isiunik !<)nlLtic :;;IlC ale relJrCZilMI In pmnlll i'i1,d \)
ll10dalilate eJl' ,.angajare sociaLl" adcseul'i /\)1111[[ ,Ie:
dcscuralarc a mOtlolot51snllllul allenant. Am dcscupern Cll voll1pLlll:.
dar:;;i ell lIC"lul<: gliJVllalc, loel/llfe III \;an; plu/.atol ii \)ptzcci;.,i in\elcg
sa-:ji asculllhi lJosl,dgiil,,;:. hC/'Iliofrodilili Illi ;\1dc.l:a C?irl;irc',cu
cultllict\!iih1 a CUllVi\:!uiril lragiee a sexu!lli a ilitl'lcctu!lIi.
"trupul" atins 211 ,JruJlloi/.lci jdrli cU/jI" ia (jhemgiw
Cracillll, aha it cOl':.isll'I1\ei "ra\iOI1,tlllllii \ isccl'alliiJll' .. (Jill II!
Cli IUlul flUU" al colonici din T/'(/I(I/III:'I7IU! jobull/lOrfli 211 lui
Mircea N(;delcill, "ingel'ii' lui Agopian sint rul ;1l11Cil aSC/ll('IlCd
loeLlI'j de taina in care sensu I adcvarat al textnaitsillulu!
\,ptzcclst 'I"i dezviiluic ad",rinHa dimcllsillne. Specula!ia til: fat5 lln
propuncliIs:1 (; anali/a a t<.;;dualismului san. ilia! e:\acl. ill! 1:hL'
obiectul discutiel decit in i'll (:are s(; intre "inipIUllh'ic
fLiIlJarnclitale ak ullci poetici care rettlza oriel: prillcipiu gCIIl:ratlulilSl
pentru a marca 0 schimba:'c de sCllsibilitate, prea gr;lbil slipcaplisa de
cei mai mulli ar:turi pe"lc () varianta de postmoJerlIiSll1
Lccturile dill sint adunate Intr--o Curll:' u jO('I/!u/ ,)1
disperaril, pUltru eajocu! disperurea descriu ccie <It,lI;l moJalita(i
de asurnarc optzecista a plvi,iei de mO.';itenitor cuilllial.
7
:)Pl/il ,:-,[\;J\1 !'!'(I;\;'SII "ilL!' !'()SlfVll)J)ERi\lSl\l1 I! I
-------- - ._---- -- .... - .---- --_. -- - --- --_._.-.- -----._._----- ---_... _--.
impO'iibililitll;i\ 'iu'i';ldlli ill:lilgLi'aL a iIlOCCfI!c:i Cltltllrak, eei Illai Illul!i
pro/:lllJrii Cilill :li"l Icaqiol1eaza eu dis/l('ulr!:', pasiuna!: ci
inecarca rccupcrarcil IIIlC1 \ :r"te I1cpervertite it scnslllui :;;i a leetuni,
perfen luci/i asupra IIIlJ(,'primkrii lIlopice la calT se angajcazfl :;;I,in
acela:;;i tlmp. ell dcpllna incrcdinlarc ca nu VOl' n;nunla niciodata la
drogul bibliotecii. '"j'Yl II1Sa, In replica, f,lonul rcprc:/entat de UI1 loan
Gm5a1i. pelltru ,:dIC /11\',:,\cuirea illlensei biblioteci nu este deloc
aceasl:1 !ilIHI aSll!l1Ma ca lin c1:;;tig, Intelltia reselllantidlrii
este aiei mili mull illlpliciia in joclIl' nesfir:;;it, ironic, CII citatclc
car[ilor anteri"an;, IntI-un calciJoscop parodic de recontextualizari.
()ri,,'1l1l1 :II Ii as\lll1atiL condamnarea deloc cOllfortabila la
scculldariat cultmal are InCa, pentru optzeei5ti, finaliulte II
rcstanratoare, (kslul de i'ndepartatil de seenariile dceonstrlle[iei
Cristian Preda de"crie (ljJt/ecisll1ul ca pe 0 "competiric contitlui1"'.
dcscrisfl intre c/o 1I ,i ej(lrturi principak dintre (,l!"e prillllli ar vi/a
pert'ormanlei. a controluilli textual" (cicci nivelul expreslei),
iar cclalalt ,,-,II' cOll<:rdi/Cl Intr-lln "alt tip de Iectma. integrator. al
illlcnsului te;"1 scris pln:lla ci", La accst al doilea nivel, autontl citea/a
"viziollarisll1ul rcslIrscle epicuilli "lIrb,lllisll1ul
anticalofilia" carnllpetrcsciene, .,incizia psihologica" a lui Allt()n
llrll1u/l(jna, "propensiunca catre aclcvar" a lui
Radu Petrescu CLlldJul gcnera!ici '60 "de a rcfuza modele
vetustc", dar !Tl,11 ales Illmea caragi,deana L.uralisllluL
concizia, atentia illdrcptdt{1 spre categorii "ocialc nOll apilrrtte, spre
lumea inkrnlcd"lra cc dcsp,nte satul de ul1loruL irullia, refund
literaturizarii, transparenta lextuaIa prin care convell!ia sa apara la
suprafara"). Accentul dccisiv II constituie JJJoduli/olea particulara a
Iecturii opt/eciste. anume il11pnlsul integru/or, care nu illlplicii
nimic din obedicrl\a epigonica, ci tine de luciditatea :;;i firescul eu care
scri itori i general ici pri vesc Iiteraturi i din Iiteratllrii,
La Illvelul teoriei cririce dezbatcrca po'itlllodernil
pc teren rom;ll1csc - devcniUi c\ realitate tot mai concretel - este.
asclllenca acclui Intclept Fflt-Fru1110s-cu-cartea-n-111Inii-llascut, lin
prune gata ale c{lrui prime tipcte nu au nimic in cOll1un cu
inocenla cnltlllalCL In.1l11k de a-:;;i II definit tCl'Illenii, clc fj
cUl10scul con,;,tienl parintii, discutia rOl11aneasca despre posll1loder
nism lrecc. cu hinccllnoscutul sau entuziasl1l participativ. direct la a-,;,i
stabili C/i.:CII/: generatia cle creatori a anilor -80 este, dacii nu

ARGUrvlFNT
echivalaHi optimist eu manifestul unui postmodernism romanesc, eel
putin in permanenta reclamata ca tennen fundamental de eomparatie
sau nu sa aceepte existenta postmodernismului dineolo de
conditionarea sa economico-sociala, teoreticienii privesc spre
optzecism ori de cite ori au nevoie de (contra-)argumente la postularea
existcntei unei mutarii de sensibiJitate care moclernitatea
cll1unta postmodernismul. De altfel, tocmai aceasta interesanta
poate psihanalizabila) fixatie a culturii romane fa!a de literatura anilor
, 80 mi se pare mai impoltanta declt raspunsul (extrem de greu
de asul11at) la i'ntrebarea: exista sau nu un postmodernism romanesc?
De aceea, textul de fata Incearea, Intr-o prima pmte, intitulata, cu 0
expresic a lui Joel Peter Witkin (care fi picrdut din acuitate prin
traducere), ".1 HisfOl)' of Diverse and De,ljJeratc Times*", sa
gaseasea delieiul In i'nregistrarea modului cum confruntarea cclor cloua
i"me prcferate ale criticii ultimilor ani, ojJtzecislJIli/ :;;i jJoslllwder
nisl11u/, cste receptat{t prin chiar lentila eelor l1lai direct vila!i. a
creatori\or respectivei generatii.
Aceasta nuinseamna ca pornim Il1tr-o 'Intreprindere carc s-a
lepadm de orgoliul partizanatului, dimpotriva; anticipind cOllcluzia
lucrarii, trebuie spus ca aceasta se reclama mai dcgraba de la
exigentele Monicai Spiridoll, care, In Apclrarea ,}'i ilzlstl'Orea criticii
(Spiridon: 1996). nu i'n optzecism premise suf'iciente pentrll a
vorbi despre un postmodernism romanesc (fie el .,apro\imat"
autohton). dec it de la 1l01l$,l!an!a de principiu Cll care Pcrian
i$i inliruleaza volul11ul despre optzeci$ti ScriillJri rrJllI,itti /iO.I'/IIlOdemi
(Perian ]996).
fJesigllr, perpetua convergen!a a term<:nilor aminti\i I$i arc
l1lotivatlain primul rind In elanul sincronist eu care, de la Lovinescu
Incoace. critica rOlmlneasca Incearca sa tina pasul cu teoria europeana
$1 ulnencalla, chiar dad adeseori cu pretlll pierclerii sutlului
(rezlIllateie cOllcretizlndu-se, nu Intlmplator, In transformarea spa!iului
111\r-Un fel de azil al mode/or europene ori de peste ocean,
bllcurm <:a.. primeascii paeientii chiar atllilei cind :;;i-all
pierdul oricl' yoga In propria lor tara, cum a 1'ost cazul formalislllelor
structuralist<:). Postmodernisll1ul are, Insa, 0 situatie apcute, pcntru crt.
, .. 0 a unoI' complicate de disperurc'" tLL 11.). Cilalclc din
apd!' in lext in traduccrc'a :tulDruil:i.
9
::Jl'l/il i:-'[\ii !. :)! !()Si!\I()f!lRT\I:-.r,111 i J
___ . __. " ._ _ .'>' " . __ _r_ . ... _
'iUi'iI.lill m:I':lgulal, a cilituraic. cci mai l11ulti
pr'v:noril cilil! Ili'l rcaqioncaza ell disjJc{'(({'c, pasiul1al: ei
inccalca rccupcrarc:I 11111.'1 vtr"tc ncpervcrtite :I scn"ullli a iccturii,
perfect luci/i asupr,: IlliI ':lllllllkrii IItoplce la care sc in
tilllp. dl dcplina il1cl\:din!arc eft 1111 \or rCllllnla niciodata la
drogul biblilltccii. 1''\I';[j insa, III replica. lilonlll repruclltat de Ull loan
pClltru C;IiC imel1'iei bJblioteci nu este
acea'ila !lllld a."U!llat,] ca un Intentia rescmanti/arii
csle aici l1lai III II II lI11plicil:'i in focul' iwnic, cu citatcle
caqi luI' anteriU'llc.llllr-t III caleidoscop parodic de recontextua Iizari.
Ork'lllll elr Ii aSulllata, condamnarea deloc conforlabila la
sccLluciarial culiliral are inca, pentru optzeci.)ti, u finalitate
ckswl dl' i'ndepflrtaUi de seenariile deconstruqiei
Cristian Preda descric llptzecislTlul ca pc 0 .. competitle continua"',
descrisf\ intrc dOWI cl'orturi principale. dintrc care primul ar vi/a
perl(l\nwnlei. a eontrolului textual" (deci nivelul exprcsiei).
iar celalalt .'iar ilil intr-un ",tit tip de lectura. integrator. al
illlcusu!ui tCAt scris plnii la ci", La :lecst al doika nivel, autorul citeaza
..vizionarisrnul eruinc',i"ln", rcsursclc cpicului .. lIrbanisl1lul
anticalofilia" camtlpctrcscienc, .,incizia psihologicii" a lui Anton
Hnlball,.,inllcenw" llrl11li/ian[1, "propcnsiunea catre ac!cvar" a lui
Radu Petrescu. Clil'1Jui gcncmtiei "GO ..de a refuza modele
velnste", dar m:l\ ales rnCll'ea (.. urallsllluL
eOllcizia, atcntia llldrcptdtfl "prc eategorii nOll ap''\rlrte. sprc
lumea intennedtal'5 ce satul de uillurui. ironia, refu/ul
Iitcraturiziiri i. transpal'cnra lcxtual<\ prin care convenria sfi apar[l la
suprafara"). Accentul decisiv il constituie /lIodu/i/u/cu paItieulnrii a
Iecturii opt/cciste. nnume il1lpulsul integmtor, care nu illlplica
nimic din obedierqa cpigonicfl, ei rille de lucic!itntea firescul eu care
scriitorii gcnerarici privesc literaturii din literatura.
La nlvelu! teoriei critice de/batcrca postll1odernfl
tercn rolll:111CSC - devcnita (1 realitate tot mai concrct{l - este.
acelui 1l1telept 1f!t-Frumos-cu-cartea-n-mlnfl-llaScll!, lin
prunc gata ale c,lrui prime ripete nu au nill1icin COnll11l cu
inocenta culturalfl. In3111tc de fi detinit tcrll1enii, de fj
ClIi10ScUt parin(ii. discutia roll1anCaSdl despre postll1odcr
nisll1 treee, eu lJineculloscLitul s:'iu entuziasll1 participativ. direct la
s1ahili cli.:cu/: gencraria de creatori a anilor -so cste. daca I1U
ARuurvlFNT
eehivalata optimist eu manifestul unui postmodernism romanesc, cel
putin in perll1anenta reclamata ca termen fundamental de cOlllpararie
sau nll sa accepte existenta postmodernismllilli dincolo de
conditionarca sa economico-sociaHi, teoreticienii privesc spre
optzecisrn ori de c'ite ori au nevoie de (contra-)argumente la postularea
eAistenrei unei ll1utatii de sensibilitate care lllodernitatea
anunra postlTlodernismuL De altfel, toclllai aceasta interesanta
poate psihanalizabila) fixatic a cultllrii rOlllane fata de litnatura anilor
'80 llli se pare mai impolianta declt raspunslll (extrclll grell
de asumat) la Intrebarea: exista sau nu un postlTlodernislll romancsc?
De aceea, textlll de fa\a Incearca, Intr-o prima palie, intitulata, cu 0
expresie a lui Joel Peter Witkin (care fi pierdut din acuitate prin
traduccre), "A His/or.)) of Diverse and De,sjJero/e Times" ", sa
gaseasca delicilliin Inregistrarea modlilui cum confruntarea cclor c!oua
iSl7lc preferatc ale criticii 1Iltillliior ani, oplzecisIII 1I/ Pos/IIl()(/eJ'
nisl71ul, cste receptata prin ciliaI' lentila celar lllai direct vizati. a
creatori\or respectivei gelleralii.
Aceasta nuinseamnil d. pornilll 'intr-o i'ntreprindere care
!epadal de org'Jliul partizanatului, dimpotriva; anticip'ind coneluzia
lucrarii. trebuie spus ca aceasta se reclall1a mai degraba de la
exigentele Monidii Spiridon, care, In Apiirorca i/us/mrea cri/ieit'
(Spiridon: 1996) nu In optzecism premise sllficiente pentru a
vorbi despre un postll1odernism rOJl1anesc (fie el .,aproxill1at"
Cllltohton). dccit de la de principiu cu care f\:rian
inlitulcaza volUJl1l1l despre optzeci$ti Scrii/ori rollhini JJO.I/llloe/emi
(Perian 1996).
Dcsigllr, pcrpetua convergen\a a terlllcnilur all1inti;i are
1l1Oti"'apain primul rind In elanul sillcronist cu care, de la Lovinescll
incoace. eritica romaneasca Incearca sa tina pasul cu teuria europeana
alncncana, ehiar dad! adeseori cu pretul pierderii slilluilli
(rczultateie concretizindu-se, nu Intlmpliltor, In transforlllarea spatililui
romilncsc intr-lin fel de azil al mode/or europene ori de peste ocean,
bucul'O'i <:a.. primeasc;i pacien!ii chiar atunci cinc!
pierdul orice \oga III prlJpria lor tara, cum a fost eazul formalislllelor
structllraliste), Postmodernislllul are, insa. 0 apalte, pClltrll crt.
" ,.0 iSlOlit " unoI' vrtmi complicate pline dc disperarc" (Ir. 1I.) Citatcle din
l'ibiJo.L'ratia apa! in text in aulondui.
9 6
OPTZI:CISMUi, PROMiSrt P()STMUDERNiSMLJ I,lJl
cum a demonstrat cu pertinentil la noi Liviu Petrescu, departe de a
ft 0 simplfl modiL el arc. Illai ales pentru teoria americana, cxtensiunca
pulcrca unei ll1u/a(ii eli! epis/i!/1/({ (Petrescu: 1996), locmai aceasta
cstc amploarea la care gcncratici '80 nu numai ei) II resimt.
Neccsara este, de aceea, 0 trcccre 'in revista a vocilor protagoniste ale
dezbaterii romanqti. urmatil de pat11cularizarea unor termeni care. 'in
optzecism, capata 0 al1lploare specia1a: obscsia ol1/r()jJ()cel1lrislllu!ui
a wnanislllu!ui descris de alte coordonate dedt cele nqionaliste, pe de
o pat1e, situatia fex/uo!ismului pe de alta parte.
lnteresanl estc mai ales felul cum ramlne aproape insesizata
inadecvarea dintre termenii amintiti (tiguranti - cel putin pril11ii doi
ai unui vocabular al centrilor de forta) aspiratiile optzeciste spn:
instaurarea regil11ului eclectic postmodern, de recuperare a derizoriului
a jocurilor "reziduale"(precul11 a tiparului devenirii perpetue.
lipsite de structura. a ,jocnlui structurarii"' eliberat de coercitia cen
trului organizalor, cum ar spune, Cll 0 expresic tavoriUi, deconstructi
de la Yale).
Tocmai sel11nalarea acestei inadecvilrL pc baza textelor
propriu-zisc a cinci prozatori scml1lficativi ai genenqiei, poalc
constitui ratiunea pastrarii unei necesare rcticcnre terminologicc faFj
de schilllbarca de poetica anunlata de oplzecisl11, tara a nega. pc de
alta parte, acestuia de a tercllul cultural pentru 0 rcalit
concreti, particulanzare romaneasca a postl11odcrnismului.
Note:
: Dil1lre plwl.atorii Mlrcea Ncdelclu c<;tc pml1u! carc pledcaza pcntru
angajarca social a prin scris. Din pacalc. claritalea postulalclor salc lcorctiec arc adcsca
de sufcril de pc urtna ilustrarii lor crcatlve. De pilela. teorclicianul lcx.tualistnuluL
Marin Mincu. parc <:1 adcpllJi acccptii a scrisului atunci cil1d vmbqlC
desprc "reeupcrarca rcalului" (tvlincu 19'>:1: p. 223): ,,Rcalul. in spc\a. I1lI cslc
acccsibil dedt prin serii/llra carc 11 dCSCIllnCaZa: [i sc pre-d{1 il1 aparcl1!ii. dar n-ai
acces la cl sim!; durcros ca nu-I !X1ti alingc deeit prin IIlcdicreu lcxtului. Tc prclaci
L';'I Ie integn:zi Cil subiect autoirol1ic in texl pe rnasura ce-i disill1ulczi jocul. ai
din cind il1 eind srI accCli la un rcal rustul'l1i1l: sc.sizezi !opogralia accstui rcal.
AR(iUME'1!
apoi 0 pierzi, te afli dincoace dincolo in lltnp. In al:1ra 1I1aunlru, qti siluat
'n focarul gcmiozic, atintind () iupa intensiva asupra subicctub.II." lata insa ca
"tratatnenIL;! I:lbuiatoriu" al lui tvllrcea Ncdeleiu e,tc "it/LIt ,k critic drcpt 0 impropric>
..treaba inginen;asca". prea grabit aplieati\ unci rcalil;n; rCLalcllrame prin diversltatc.
,,!ngineria" texlud!lsta e",; lO1erabiE\. in opinia lui :v1i\rin Mincu. Linar III cnndqiilc il:
care sc ba/caza pc un inlrcg ,,ct dc instnnnenl': CMc: ar prcv.:ni ...!cnomc:nul ,k
respingere dm partea ciutorului".
C Cornel Regrnan cajoclil c';tc .. ocllpa!ia predikcla" a lui Mircca
argumemeJe in .. Ii]vcntia de forme. pi:Nll Cd intr-un unghi dil1
rCdlllatea d.piirc cileodata vesela altfldaLtl fanlastl(:l
nu :inlft'-Clri Uri pl'i::ajck rlh.:iancolic;t I... J 0
slar,; cle .. ( Rcgn ,an 1997. p. i ITl.
, in .. Compc:ilia continur,". din .. Atenelr'. nr. 'J. 19R8. text rcpuhllcal (ClaCiUil. d.
I ()9,1 P 3JU)
1I
10
Partea I: "A History 0.1Diverse and
Desperate Times U *
* hope IS no! Oll(\' 1() sholl' '/{e insalllfy /in.!s. hilI 01.';0 JllOll//fS IUJrf.. ll'd/ be S('i:t/ os (/
]Jorl qf {I q/dnTf'Se {Illd desperate lillles. (.,Spl'!";ll1(a Illea Illi Ilumai dL: a arala ndHlllli]
viclilor noastrc, ci eft oper,) aCLtlsL" va II v()/.ut<1 ca parte a islorici unOJ vt"cl1l1 cOl1lplicalc
plinc de disperme' -lrn). Witklll 1')X'i. P 71/.
1
Scurt isroric at discordiei optzeC'islnll!lli
I, J, "POI'il1luc!erlliz.area" La ronu)ni
in Occident, invcntan,::a ten11cl1ulul de rostmodernism aduce 0
interesanta "relaxare" conceptllaH'i, rentru ca, dak fiind flllctliatiile
sale (nn nllmJI de lh llil (:lIllO! la altul, ci in dialectica unul singur
autor), tennenul ajunge sa un fel de plinere a crizci sub
semnul crizei, Sltuatia este de natura sa impace cl1mr :;;i spiritele cde
mai aprtlbC, petltru ca unci accepti i,.otic iale" se clol edqtt
impruprie, iar ITl1cdiala este dcscricrea llnlli destul de vast
no man'" Iplld unde kl<:l.tc e,\jgentele sc lad recluse la grad de
relevanti. In schill1b, in critica literarii roll1aneasca. apat itia terl11enllllli
pare a fi mai ales () sursa inlinita de tensiune, teoreticicnii no:;;tri fiind
eel mal incul1lodati cle apariria unci noi vedelL: lern,iilologice
(care belIcficiani de toatc aVClnt'ljele "star-sistelllullli" american. de la
lansarea sa. 'in ani; 'cW, prill blln!1voinra lui Anwld
Este suficient sa citam. dintre aparitiile rnai noi, Arlo ani/or
'80. Texle despn posrf!lodernism, volllll1ul Magdei CillTleCI (Cill'Jl(;C1
I C,)9 7), pentrll a constata C UII1 autoarea se sa declare inch is
,.cazui postl11oc!ernisll1ului":, tradind de fapt incol11patibilitatea diiltre
o structura interioara de geometrii -;;i ordonari ale sineilli
refkctate ill IUll1e, pc de 0 parte, postll1oclernisl\1. pc de alta parte.
care Inc uraj eazii, In expresIa autoarei, ,,fragmeiltarisITIul
heterogeneitatea; aleatol'lcul; luclicul; provizoratlll; sllbiectivisl1\ul
cOl11binatoricul tara :nasllra; consumisl1lul de toate
f'elmile: sincretismul generalizat care compune eu vutllozitate laolalta
lill amalgarn tensionat nnprcsiondnt de cuI lura. informatie divers:'!.
eveniment pcrisabil, hazard, moda, experimenl, vio!elil[l. disperare
etc," Dincolo de premisa c1lscutabtla a ..conslIl1liinl" l1lodelullii
1:'\
UPT/1US\!t;i. [))<_I ",'jl L l :\)1 ';1 l! 1
postlllodCril 111 alta aLji-,lj ';W \ ,,1,iilllil CiimCCI estc [a:;'.:inallt
tacrnai pClltrll C<l Irallscr!t" III ';llhtc\! .: llrlldl II I unei intill1c inadccv5ri:
dadi alegc' ca tCllla IJoslI110,kll1i',Jlllll. ,lutoarca 0 rdCC locll1ai pcntru
a-i C11nellcla ';;;{lparca lllajor{L lip:.a ,.gc;lului amplu "I perspectivei
integratoarc". prec'llI1,;>i ,1 .. I':SiJrcetii ::;j)lr:tualc" Sub imperiul
nostalgiei 1110c!CrIlC d (,ail III L IlIil,'1 j ,)11 i:H! lll','nla I artistic dupa
principilll (O(it,U!;1Il1 ,1I .Jlrt!,J!\{u ii', \L1t'-dil l :liliCci /lU face declt sa
citeascfl p,istlllolknli';;Pl:J ell IIl"Lti'11CII! .. k llll>lkmita\ii (all' acelei
pc: urc I I' '-:'Iard () \ cdc printr-o
i\I 11C' ,'lg;lll i,: ISI;l).
COllceptlll pan: 5:1':/1 pasll'l:/e mriLlilkk inculllOcic intr-un
.studiu ca acda al lui (jheo!ghc: 1\:1 ian, din 1996. care sc intitulcazA
gcneros Seriiruri !'o!luini /iO\/lilodcrni (Perian: jl)()6). Ceredator al
t'enolllcnulili opl/eeiSI di.i inlcr!"nil sinL Cihcorghe Perian pare sa
incerce sIIllJcne,ll{L IlUill I;tta tcrnlcillilui (pc care II
inca dill litlu), ..:itin lata cle carl' se
programalic. Vll!umui sulcr;-t de !In i;Oll1pkx Iii cgal;l Illi\sura al hlper
erudilUlui jCHI!!it:/c IlIlr-illl 5!'i]!111 carc-)! prcsupune
tcrrnenii dej:l defini\i. dupii un criteli!l 5LdJll) :11 plovincialului
(grabit sa intre III jargo1!ui ciitel i:lI'{l a in;isla :lSupra tcrll1cnilor in
parte): In conseclrqa. ilulonll aplicil ralcr,tul t:xcgelie ineonkstabil
asupra unui invcnlar cterngen de O/if::cciyri de la prcnllsa di
acqtia ."Ili Sllll! /JOSriliil;!CI'/lii ", L-Irii ii :illile pliiblclll:! 1'1Illdamelll,lia a
unei aceeplii. lic C,I ;'1 III " ar;anld ,J.!c: lil,:ru" a caitlicali\ldui invoeat.
Observatia tiU trcbulc s;1 inl!)(il!dn1a stucliului lUI
Gheorghc Perian: ca lrebule lIl[ekasii lIIai muil ca 0 obieqic de orclin
general f'<ll{1 de slucliilc dc ,k,:st tip. al c{mll prilll'ipiu pare sa includa
nedeflnlrea CllJlccplelor
Faptul ecl lllai intLrt:s;ml d,: selilil:J!al III deela)i timp. de
domcniul silllpici csle SOIUlU gelllTab pc care teorcticienii
obscrvatorii IOmclni ai knollwilului u \)/l:nl de cumuli acurd propriei
lor coneeptuale: po.stmudCIllIS!111d ,.'.;Ic illclexat la noi. far{1
uscilatii, in as(xiere cu (l ;lIlullIila Illallicril de crealie ,?i. ulterior, cu un
anum it tip de sensibilitak. respectl\ lU cclc plOprii .l.'clleraliei '80
Slmpwll1atica cstl' retic.::!I.;l. ,:u care ('nrucl /{egm'ln, lcclllrlild
Levan/1ft calHlreseian. Ill! prOIIUI1({l asupui posl11](xlc:rnislllului. ci
rccurge la lin artificiu silollistic: in rCQi,;tlll imper.sol1aL deci
lleill1plical: ..'-;\:: rlillie sa ,;e 1111111C.l"_:{' aceast{1 n:ellperare de moduri.
16
SC\JRT ISTORIC AL f)[SCORDIEl OPT1.EClSMULlJI
mode apuse modele de sensibilitate vechi - postl1lodernisl1l, opus
manierei cle a concepe poezia ca oerotita In cochilia ei, Inlauntrul
careia scoica cultiva margaritarul. Mircea Cartareseu bate cu
Levan/lit orice record In direetia conceperii unei poezii cxtraveltite.
compozite propune - asemenea albinei -- conceperea bgurelui
producerea mierii care-I umplc." (Regman 19n, p. 113). Dincolo
de eondescendenta evidenta fata cle graba nefericita de a adopta noua
eticheta. se eitqte adercilta criticului la termenii definitiei: impuls
recuperatoL pluralism nu In ultimul rind, meta- (respectiv intcr-)
textualitate. Intr-un intcrviu'. criticul continua jocul dcfinitiilor.
Imbogatindu-I cu deschideri gencalogiee. deopotriva autohtone
occidentale: ,.Nu prea ce Inseamna postmodernismul in proza
actuala. Daca e ee banuiesc, adica 0 victorie a leribilisl1lului asupra
litcraturii conventionale [... 1, atunci de buna scama di Ill{lcar unelc
opere ale $colii de la deschid drumurile literaturii
mai ales gustulunei noi orientari. Stimulentele au venit
lns5 pe mai mulle canale. dintre care tiliera anglo-americana (1 eontat.
paIe-se. decisiv."
Prea rapida expediere a problemci estc favorizat5 de
care sc dec lara, de la primele lor textc. post-moderni,
deseoperind In atilicrea la noul concept 0 metoda de individualizare
generationista. Dupa parerea lui Corin simpla introducere a
distinqiei modernism/ postmodernism ca lennen principal al afirlll;lrii
generatici '80 a presupus 0 atitudine radicala Illai clara dcclt orice alta
posibila disaeiere de natura poetica.
In virtutea "disconfortului" eu carc tcrlllcnlli esle ,jntlillpinat"
de elita culturala (In ciuda entuziaslllului popular) - a sc vedea tonul
lezat pe care il adopta 0 serie dinlre voillmeic aillilltitc aici sau Illultc
din revislelc eu numcre consaerate postmodernismului -. p{lrcrilc sc
divid la kl dc cllrind pc direetia aceeptarii sau IHI a sintagillei de
"postillodernism oplzeeisl". Insa optzeeismul ramlne In mod constant
contextul diagnostic. termenlll de cOll1paratic S311 raportarc (v., de
pilda. revista "Paralela 45'" nr. 2 din 1996, care cOllsaera 0 discutie
publica "modelului optzecist In cllltlira rom,lna"). eu alte cuvintc, una
dintre callzcle datorita earora postillodcrnisllllli ramlnc deocamdalii. in
spatiul roillancsc (dar aiure,l), destlll de grcu dc manevrat
conceptual sta In gencrozitaka eu care se orera teoretlcleni
tie pentru d amcnda. fie pentru a consacra coordonatelc unci noi
17
---------
OPTZECISMI II POSIMODERl'ilSMLJLUI
sensibilitiiti, descrisa, In linii mario de impulsuri anti-rationaliste
anti -rcprezentati onal e.
lnconsecventa tenninologica in .,chestiunea postmoderna"
este Insa, trebuie repetat, un fenomen general, detectabil in primul rind
in teoria americana, cel mai bine articulata conceptual. Vinovate se
fac, desiguL chiar vocile care au lansat atlt de alllbiguu
"postmodernismul"' pc 0 traicctorie de nimic constr'insa, dar .;;i teoria
ulterioara, deloe preocup'lta de restringerea prea generoaselor acceptii
ale terlllel1ului. Chi'll' dac[t definirea conceptului se transforma intr-o
adevarata proba de foc, il1tr-o neoficiala verificare a .,respectabilitatii'
intelectuale a teoreticienilllr illlplicari In dezbaterile ultimilor ani, nu
atit definitia intereseaz[l. Cit declaratia de intentie. Faptul ne este
demollstrat de clll1tradiqii care se instalcaza I1U l1umai intre
definitiile ofcrite de divcr;;i autllri (Ia fel de credibili), ci intre
textelc acelllla.;;i au[eJr,
Pcntru a I\U da dccit ci'lcva e.\.emple. ajunge sa amintil11 ca. 'in
perioac![l 11\ carc. pcnlru tcoria rranccza, postmodernisl11ul
oferea mai Illult ,,0 arilcolu\!,ic a Illlllkrnitfltii, II temic a l110dernismului
aflat la epoca cpuizarii"'. SWlele Unite ;'ac yoga 0 serie eclectica de
pozitii ale unor teoreticieni celebri (de.;;i nu neaparat al11cricani), care
l11erg de la acceptarea viziunii radicale a "agonisticii generaIe" de tip
Lyotard. plna la adoptarea pozitiei recuperatoare, pacifiste. postulate
de Jurgen Haberll1as In 198/. in "Modernity versus Postmodernity".
Astfel, pentru Linda Hutcheon, termenul de postl11odernisl11 reprezinta
In 1980 ,,0 eticheta excesiv de limitativa" (Hutcheon 1980) pentru
descrierea fenomenului cu carc ecueaza literatura postmoderna,
anume metLi/ie/iunea. doar pentru ca, noua ani m8i t'irziu, in A Politics
of Post/11odemi,I'II7, sa afinne un postmodernisrn "inevitabil politic",
dar "incvitabil compromis" fA Politics ofPostfl/oderni,I'11I - 1989).
deoarece confirma .;;i subl1lineaza simultan. dupa parerea cercetatoarei,
reprezentareLi, suhieetul, w//m/ismlll sau ciliar cupituLisl11ul. Pc alte
coordonate, Jean Fran<;ois Lyolard - a c[lrui traducere in Statele Unite
(1984) suprapune acccntele poststrucllIralisl1lului francez peste
postl1lodernismul nord-american (Bertens 1995: p. 6) - porne.;;te de la
entuziasmele vitaliste din Economic LihidinaLe (1974) pentru a Ie
repudia, in COlldi{ia postl//oderna (1979), In numele definirii
postmodernismului drept .,incrcdulilatea de metanaratiuni,,6.
Raspunsul lui Lyotard 1<1 Inlrebarea "ce estc postmodernismul?"
Se 'I qn ISTORIC AI, J)lSCORDII:I OP/IEelSMIJIl)l
,';lpiMt dimensiuni surprinz[Hoare atunci c1nd devine evident ca autorul
II I h:l'SeaZ[i ciliaI' polaritatea obi;;nuita a relatiei modernism - post
1Il0dCrnlSll1. spun/nd: "nici 0 opera nu poate deveni moderna inainte de
;\ Ii mai Intli postmodernii" (Lyotard 1983).
Una dintre ccle mai categorice teorii anti-mimetiec 0 ofcra
.lean Baudrillard. carc in 1983 (In Les strCItegiesfalo/es)
,1 postrnodernitatc distopica, apartinind prin excelcnta obiectelor
dcvenite ..l1lai cinicc .;;i mai ingenioasc" decit subicctuL 0 poslmodcr
nitate congruenta cu 0 .. post-istorie fara inteles".
eu loate aceslea, cazul cel mai interesant il reprezinta Ihab
Hassan (probabi I camp ionul impuneri i termellulu i de postmodern ism
In teoria americana, ramas Insa marginal in dezbaterile anilor '80- '90).
In 1971, seriind "POSTmodernISM: a paracritical bibliography'".
Hassan pledeaza pentru percepcrea postmodernismului in constelatie
cu "anarhia" "dezmembran:a lucrurilor", dupa cum sus\inc in The
Dismemherment oj Orpheus , Toward a Postmodern Literature (Hassan
1982). uitlnd insf] sa delineasca 0 necesara distinc\ie intre aeest tip de
postmodernism ;;i modernism, pc care II conturasc tot dupa logica
anarhiei. Solu\ia oscilcaz{1 ele la accentuarea prezentci unui ,.spirit
postmoelern" in ,.corpusulmare almodernismului'", cleci de la optiunea
(Ia fel de non-funqionala terminologic) pentru un para-modernism
(inscris. III mare, intn.: cac1rele literaturii postbelice, dar permit/nd
extensii Plna in literatura contelllporana), la eonfundarea postmoder
nisl11ului eu poststructuralisl1lul in anii '80 (de pilda in Desire ((nc!
Dissent in the Postmodern Age. dill 1983, ullde "cuvintele s-au rupt de
!ucruri", iar .. Iilllbajul nu se poate referi decit la limbaj". ciliaI' dad!
prcsupuncrca illercntrl vizeazii 0 "v'irstrl de au!'"' lingvistic[t. In care
cuvintele lucrurilc corespundcau inca). Incollsec\en\a conccp
lualf] (;;i e-;;cclJi terminologic) alc lui Ihab Hassan sint dublatc insa dc
un farmec speculativ rar illtilnit (pliS ill valoare de registrul
ll1etafmic al unci rostiri Cll prcten\ii de care facc din
teoreticianul american un profet de factur[\ apal1e.
Faro a illsista, pl/tem SPIIl1C doar ci'i peste ocean terlllellul
dcfinqte In cgala masura utopiilc cdc mai optilllistc (carl' vi/eaz[]
integrala cliberare emallcipare a tuturor relatiilor sistcillului) ;;1
distopiilc, la fel dc crcdibilc, ale apocalipsei culturalc illlillcntc,
\9
OPTZECISMUL PROMISIUNILF rUSTI\IODFRN1Si\IlLUl
1.2. Dosar hil)liografic
In volumul f)esjJr(' j!oe-;ie, din 1979. Nicolae Manolescu
(Manolescu: 1979) consacra un scurt capitol postmodernismului.
echivalat cu optzecismul sau. Intr-o lectura mai largil operata de
A1exandru MU$ina. eu .Joti poetii valoro$i. de la Ion Gheorghe la
Mircea Ci'irtarescu" (postmodernismul fiind vilzut intr-o filiatie foal1e
generoasa, pe baza afinitatii structurale a gelleratiei '60 cu poetii
Delllersul critic simte nevoia. de altlllinteri impilrta:;;ita de
o Intreaga traditie teoretica - de:;;i nu I'n aceia:;;i tenneni. distingerii
intre doua tipuri de modernism (desigllr. Cll referire la poezie).
Astfel, gasind nesatisfi'icii!oare solutia Illi Hugo Friedrich dill
Structura liricii lllOderne, a unitatii de structur[l a poeziei moderne, ori
I'll1part irea .Jemperamentali1" intr-o .-1inie l'i::ionurL/" $i una" ortisle'"
la Marcel Raymond. Manolescu distinge in poezia ll10derna
ineficacitatea terminologica) Iln /I1od('mi.l'm $i un
avangardism. PrimuL In descendenta baudelairianii. tiind tributar lui
Mallarme $i indepilrteaza poczia cle IlIim('sis; al doilea.
pastrlnd descenclenra. e ilustrat de un Rimoaud. Whitman :;;i
Lautreal1lont, manifestlndu-se In futurism :;;i celelalte curente de
avangardi'i. Dell10nstratia conduce catre diferen\ierea acestora dllpa
criteriul modulite/rii poe/ice :;;i <11 s(,/lsihilile/lii. criterill oarecum oeultat
I'n pal1ea dedicatil postlllodernismului, unde autorul rel'uza regretabil
discutarea proolelllei ,.In ansamolul I:i". adoptlnd mai ales defin il iile
lui Eeo, din Marginaliile ,>i glmele 10 "NIIIII('le handa/irllilli ".
Atitudinea postmodcrnil Inseamn[l In primul rind. la
Manolescu. 0 viziune metaisloricii asupra lumii. care ar rezulta, in
p1anul retlexelor literare, lntr-o ..Iitcralura de gradul al doilea'", Uitlnd
de precautiile initiale (care atirma existcnta unei contradiqii interne a
termenului). dOU[l premise ale )ustifidiri.i
de postll1Odenus/l1. Prima "sell{l/l/('n{lIl (s, n.) :;;1. mal tlrZlu,
poeti1or contcmporani ca epoca moderna treouie considerata
Incheiatil."s. iar a doua postnleaza faptll! efl ,.poezia postmoderna
poczia "c intoarce la ea". Afirmatiile teoreti
cianului sunt de maxima importanta. mai ales datorita rcceptarii de
.2u
ISTURIC AL 'iPi ISMlU ,I
------.--------_.---'-_._-- ""-'-'---'--"'. - ._- --_.. _-'.'
care Val' avea paile' menlor a1 Cell.llclilhu de 111111, Nieolac r\il"nolc,;cu
ufieiaza. wllid-l1eVclnd misterelc lInci IIlCdilt.: ..'solerii. ale c{uei
ICZltltatC slDt vizioik imr-un volull1 cok,',!v pn:'lurn COiiipeii!iu
con/il/IILI san intlun numar preClIlTl .,Caieklc cnticc", m. 12, din
1986. Astfcl. vocabularu! lansat dc auldr se pcrpeiUCi!/ij ell destl,lfl
insistenta in illterventiile ale UacCl tcoreiicianlil
vorbt'$ll: initial despre SCIi{lIlIcntu! efi pl)cziJ llIudel':::'l trebuie Sil
sflrst:clsc:'i, "Ul11 deslu$i accentek unci atan:' pl,ddiu: si il1
optzecl$ti/or il1$l$i lncen.:i'nd III eck din ',' "elinl;'c a
lenllt'llului (it: P(]stlliodernisi1J criliclil j"1\.ea/i1 1llln.: cd! ilU.:slUi'J
,.l\ dorinp de lilglc'flare a llclUtlliui--. '.\ n.:fL'!II1t:1 L: ,-In,,,:, IJu,'liil -;UlSa
inainlc' (p
\dC\;'irata iiilllllrin: ,'on',cplUdL_1Jl1til'.(l(: .,;1 ,lj'di:i lilltl>:U!
tulOLlrIl1d defmitiv apele s[Jrc tina!ul \'aplloiului .. IltH.l< in
postlllodell1itale (dqi f'1I-:'l "e\\I" ltrent'l a celer dUlI{l
l'f"iJ\C (k PCh:',,,: pc edle k-ani Intilolt in epula mOlkr:la", i7IOL/i'I
II/Slllut $i (ouligfluli\if/u{ c':: modele ;ti'l:lllative. f)e',J,:lil, ckJllllJCll
Itnnel1u!ui de ,pusllllodc!'n" IllI :,[j dillllll\lhepUr IIlUI: SCUPUI ile
\'C.\lllllUIIl! a11l11lUl. JiUlllai atl ibulck sc "ilcSe: pr,1I11\; IllIdulT
aSlIl11<lIt,:a iUdda iipsilcl Lit ,lIIge:;I:;;'i :.l tlildlt1t.1 ':lIitulak. indcpi:rlijl\:
ddinlliVil .:Ic ilnpU;,lIll rCClIpcriltor :megrat'idIT DcilltTS'.1
cstc. :llai aks. I.li'lld :;lducliv )i. pasl!'ilid n:l1u.-a \,;, nliaiulJli. plllCll1
spulle \.:ilil\);lllui cste eft are cle a lac\: ell " ,,(.unqJl':llsat ie"
proJclidl fJCillrU abscll[a uncI .,ubstan\c cC)l)ceptuak ,i.,U a lI11t! dustniri
,)ul1niIICaliv,', ell' din upt/ccisl1lul rOlll[IIIC,l'. ril:, lk l'x,;mpili. (!ill
p\\strne,.!.nrnllul,llllencllll
lntr'i111 ,ilt volum 1I11]lortalll pc dllcclia clerllll!i, ,'::ILlClCrc,lllr
\I!111i lundilw'.c. S("/ii/OI/ lli/I/(/fli !"'S!IIIi"{(,i!li,
Cheurgllc' [Jcrii.lil practll.: un dictlon,lr c!.- opl/cci\;lJ. 'lplicind
ClltCI!ul virsit'l drepL principlu de "c!cqic gl'lll.'ri.ll,II'i1lhlil, Optiulll:a
rfulIillC disclitabil{l. ell atit Illai mull UI cit [Itlui lIC ,lIluntil nll
discul:1rea lI!ll;J generatiL CI un IIlvcmar ell: ""lli1(
I
i'j rOl11illll
pustm,l(!cllll-'_ cicci 1..' llililate de "?i. \Hii1k, de pncl)c,i, IlL:
neaparat kg"t,: de Idee;"; de !.'cncratie Volllll!ul '<l!llllle? IlOl:1hil
pm; ,-,;ca\i,;- de hijllt'er a S:l'll. pe (Ji1l'lII ,dlc, 1\:ll,liIIIlcIIiCindu-1
dcl,.Iiullli. dspcClelc alc marllur felltiIl1CiH.:. al CiilOr
,':Ui"l\)sc{}tor nWlliac cst!:.
[lilposihil de lrCc:lIt ell vCc!Cl'C:l 1I\',l:' pill',:. !ll \'(,llll11, pc I'lilg,':
valc,area () illlplicit<i a cClllrilul de ,i_'.l"clltatc sau.
cel pUlin, 0 lll.Cc:-"tr;1 I'C:ilbilitarc a oplleci:;;ld'.)1 din ,iima

::;1 I'IZ0i\11SII!>,I!,l : i I
..... _--,_.__._----_. -----------------_.. -_._. "'-_.__ --- --
Alalilr; de nUIrJL'k ill Ik/l);\tcrik pL' margillea
ulJl/ecis!1lului, de .,vcdekk" general lI1ediati/ak ak
(!\;lircea Carlarescu, !'vllrcea Nedekiu, ca s5 IlU dlllintil1l decit cite un
nunle din fiecare catcu,orie disculat;l 111 C<II1Cll de LlI:I). "I'nl analizali Ull
Ion Augustlll Pop sau Vl;ld, ailiel la"ali int'r-un
discret cun de umhra de caIre 'ocile ,()(Ieiale" ale dezhalerii
ort/ecistc. "Aend de !;uniiie al aqiunilr1r 0I'1,'ec;slc", .. UIl allumit
exelusivism asocial Prolcclionisllllllui" silll rl:lll:lIe;lu:)i de Curnel
Regll1al1 (1 ()c)7, p III acida sa k'cluri\ din \ullliliul illgrijil de
(jheorghL Cr{lciuli. ( 'o/lIjl"/i!IU cOIl/inuct, umk dcplillge lipsa
.. Iuarilor dc PllZi!le ilk inclnlllliitoril()r l11tru npLI.Lci.sm" [nitialiva lui
Chcorghe Periall csle mai Illull ekcit ;\11101111 tl:rilldu-se insa,
la ni\el, S[l CllliUljudcc[qi de val()arc' cl'iIlpar:ltlvc S;1
categoril subjective. Dqi i'ilt'resal de 1"rec.en[a allulllitor
lcme 111 1cxkk tJptzecislc saIl elL' COIlSLlIllL'k ,k'l.hillerilor cdor rnai
generalc asupra inal proCilabila
IlHl1lula ..dosarullli' e1e autor din particip{1 Illai
dcgraba pcriJCric la e1c/balerea amintiUL /'Iin lrinlllerik Ll lri!salurilc
implicitt: ak unci posiblic a r\;sl.'l)Ut!'.:'III!\ll1u1L11 ,om[IIl('Sc.
SClYlnificati, r{llninc, Ia Ili, <_'J. ,Ii dL';,c/I':rii Il'llumcllului
<JptzccisL VOIUllllll din) 99, al lui \'adu (; 1CPI)SU. jl!oriu 1i'(J,I/:iCi! &
gro/c,I'ul u ili!uliccu/tJ!J/i rI,'cCIIIII li/i'rUI" 1!()l!lt ( f l'PI' ..;U ! 99 j \. L',lrC
rcelimcns;one<\/{) "colltilllltul" g.eneralici adllc;lILi ill prill: ai:itun
ell' lllodeluJ .,Illanlalei lui Clr<lg.ialc" .,;111 eiL: !i!.i
L
'! a de lil
exelllpllli Illili Plltill eelchru ,,! .. ilIiCli!i,'r PI'(I/iltori"
cOl1sacrati in anii '70 a1lali ,.intr-c simb/ev:, f1Lrk"lft .. ("lIllii plimba
proza prill realitatc, ceilal\i () alilllcll1eaz:'1 ell clliJura"l. Imre L'arc se
IlUl11ara Gabriela /\clarnqteallll, Mihai Sin, DUl11ill"u Dilililescu,
Achizi\iilc optzecisrnului SIIII \il/utc :;;1 III kg:lll.lr:1 ell Iradi\ia
(cle la Caragiak, la generalla '()() si 7()). dar :;;i Cll. de
pild:'1, "COl11porlalllClltisJrlul ilnlel"il:all" (ade1pwl Iii IlUllll;1c crileriullii
Cunc(lollalitMii ca allellluli,{1 ..
psihniogizallle', ,.lugoreci eV<L/il'IlIS1c". NI/:! UIlI(! dulorii
ll1elltiollali al1lerior 1111 anali/eze lIlli-un :,ill!:,-ur \ olul11. cu
subtilita1ea milllqiozitatea lui Radu (i. dmel,' ("(Ilii lUI'
poeticii generatiei, dcscl"isc aici de pClllllllare:l lIme un "al11cstec
cterogclI de slilliri vizilllli", pc dc 0 park, )i "lcCllpnarea
omogenilil[il ill planlll strict al disclIrslliui". pc de altrl p,lrlC Prin
autor beneficielTl "i de 0 incercarc Ul\\)Il('ll1ic{1
cocrcnt:l, in url11a carcia noua pruza ap:lrc inlr-ull lilon
'1')
SCURT ISTORlC' AL DISCORDIEI OPTZECISMULUI
Iii/IIi/lis/ (i1uslrat intre allii de Mireca Nedclciu Gheorghe
i, ullul l:lscillilt de IJlitologia deri::oriullli (integrindu-I pc
Heelros llorasanglan alMuri de Cristian Teodorescul. ullul ilpaninilld
/11//h:::i/lIlJ!/Ii ufegoric ,yi livresc (intre ai c{lrui campioni figureaza
Agopian, loan Gro$an sau Daniel Vighi), cOl11plelate de Ull
Ilion al ulluli.ytilor (unde ar intra nUllle preeum Akxandru Vlacl.
Sleliall Tanase sau Adriana Bittel).
i'vleritul incontcstabil al evitarii unei dclilllitari !..',cneralioniste
prea rig ide restrictive este IIlSfl contrabal1nsilt de regil;lLlI
III care cstc tratata legatura dintre Iloua proz{l postmodernislll (acolo
unde acc;asta beneficiaz[] de vreun tratament ;;i nu estc, pur simplu,
postulata ca atare). Uprindu-nc la un singur exelllplu, sfl spuncm doar
ca ramine incerta idcca lrecerii prozatorilor amintili "cu ochii
pe tarllllul unci alte parildigllle literilre", despre care pUtCIll doar banui
61 nu este perfect echivalenta cu postmoc!ernismul. iii carui ..iepure'
amagitor, ne SpUIlC autorul, nu a reu;;it sa-i pac{lIeasca pc scriitorii
.. ca sint ei de un basm, Cilrc este chiar povesteil
illeraturii".
Intre iILllorii care pun problema reliltiei dintre generatia '80 ;;i
IIIl po"ibil postillodernisill rolll3nesc se ana ;;i delllersul in cgala
11l8Sll\;1 pasionant pasional al lui Alexandru care publica, pc
ling,1 textelc din periodice. antologatc In ('o/lljh'/itiu C()lItillllCt
(Cr{lciun, ed.: 1994). volumele desp/"c j}()e=i(/ /lwdcml! mai
:iles UI/cle es/e al carui capitol PO.l'//I/()(lemisl1l 1(/ l'n/"!ilc
Or;cl//lIllii scrisin anul aparitiei celcbrului nUlllar dill ..Caiere
cnlic\;,", 1(86), reU;;e$le S{l ating{l 0 serie de probleme de principiu inczl
neremlvale. Alcxandru Mu;;ina cite;;te In entuziaslllul protocrunlst eu
care anumiti .,tcrlllcni-;;oc" fae cariera (mult Inti"rziala) la noi 0
manikstare a unci paguboase ..democra\ii culturalc", (II earei principiu
ar II Inlocuirca originalita\ii prin acribie, a tcxtului .. bclelristic' prin
.,stuuiu dcspre .....
este obiec(ia Monicai Spiridoll care. in capitolul Cc
/Ill cs/e !)(!s/l/lOdem;,II1II1I.:', avertizcaza - iilra pilnic{1 Ins:t -. asupra
absentei unO!" "praclici crcatoare na\ionillc", iar in lvii/III ie,l"irii dil/
cri=(i (Spiridon: 1996) descrie. eu argumentele lui Malcolm Bradbury.
mecanismul Iegitimator al "crcaliei ::;sc postmoderniste" ca hind
"rezultatul unOI' manevre In fonil criticii" In eOllsecint{l. un
evcniment postjcu'w. Autoarea mergc chiar pina la a eXlindc absenta
.. practicii creatoarc postmoc!ernistc;" 11 spatiu1 american, aparent m1i
gencros la aeesl capitol: pentru Monica Splridon. chiar aici teoreti
2:1
OI'17ECISMI;1 t'IWi\lISIl'\1I I l'OSTMOI)I:R'\iISi\1l iI l I
cienil ma; dec>,rabii dccit dC.lcriu, illlr-ull eforl dedLlctiv ta
fel de vizibil In literatura, ca $i in artcle plastice, arhitectura,
fotogratie, muzicf], dans.
Revcnind insa b UnLIt ('Sic {Joc::.iu? vom descoperi pu\in
suspecta, pentru ora la care volumul ,1 lost publicat deplingerea (c
adevarat, plina de gratie) lipsci unoI' substantiale infonnatii
referitoare la postll1uc1crnisnllll occidental. Autorul reclama statutul
de "ne-specialist in dOlllenill"'. dar cu vcrva
"aplediciunc" ardelclle,lscit sa discutc: adecvarca efieienta unei
utilizari romanc;;ti a lermellullil de postmndernism mai ales, cluca
genera\ia este sau IlU postmodernlsta. E adevamt ea, ulterior,
autorul trece in eitcva dill g.cnurilc proxill1e ;;i difcrentele
specitice puse ill discu\ic de ace Ie \oci suficient de illdrazne\e pentru a
incerc8 sa defineasea tennclllli. COllcluZIa nu sc dore;;te paJ1izana a
vreunei solu\ii, <1,;;a ca. in IOeLll marclui raspuns, afinna drept singure
certitudini caracterul lIIunipuluhil al terll1enului (in contradiqic cu
statura la fel de grcu de lllallCHa( a COllccplului) struetura sa
ol11bigua. In cOlllilluarc. dcnHlllslralia aut\>nllui parc sa-i acordc.
credit preferential lui '\iiu)\;ll' ivlanolcscu. lkoarece
eel mai binc sensul ,:11 Cdn' kilo'll ('l'l lila I des j1ostlllodcrnisl11ul la c'
noi: un chapCallsub care incape tlidt:l poc/ia contcmporCln,l,
valabila cstctic. c\oluatii cultural."'
rVlarea earcn\a a discursului lui i\1u,;>ina gnja cu Cilre
antorul se fcrc;;te dc pakrllltatca unci acccplii. I{\sindu-nc cu
voluptatc 8proapc. sa ghicill1 in spatcle rindurilur 0 definire person<1lii
a postlllodernislllului, dill' fi:\:ata ca tenncn de
Ne ramlnc dual' dc b{lIl11it cum anul11c vcdc, dc pilda, autoruL
contradiqia te:\:1u,1Iislll?i pustmodernism alunci cind se
scandalizeaza impotriv<lsillulgl11ei lui Cristian Livescu. de
"postl11odernism textualist .. 111 UTdC{ll Ill' "pus, pcntru un teoretician ca
loana EI11. Petrescu. ll::\:tual iSl!1i1 I n:prc/IIl[;'j tOClllaJ "reflcxul Ioca/"
un retlex irevcrclll. carL'-':>i ,,ignur:l. voit sau ratiunea)
al unci noi ol1tologii rC/unHlte 111 meta fora .,postrnoclcrna" a lui
Heisenberg, 8 "lull1ii tCS{ltur:Y"'. carl' ar prcsupunc tocmai re
structurarea pe care postrnoclcrnismul II propunc categoricl indivi
' , I' 'j I I" \0
duaIuIUI ca .SlstCIII GlIWIlIli'. nOl ,structur,l liC rc alII" ,
eu toate aceslea, 1111 pulcm decil s{\ lim dc aeord eu taptul ca.
cum justilieat observa AI. nisict pc dc 0 parte, 0 clara
difcrenta Intrc aecep\ia l'('!J1::ni.i ,.:'1 :ltcrmcl1ului postmoJcrnisl11 cca
occidentala (echiv;llalci. "c Pdl'c. de all1\1r. mai ales eu acceptia lui
SCLJRT ISTORIC AL DISCORDIEI OPTZECISMULUI
Alvin Toffler de r.:1lex cultural al "celui de-,ll treile,J val". ori. la
Ircdrie Jameson, al "poslindustrialisl11ului"'). Pe de altfl parle. dite
rCl1ta se impul1c, de asta data, la nivelul tactualiti\ii, intre realizarile
cuncrete ale unci poetici optzeciste ceca ce erede ea aduec
poctica postl1lodel'llisl1lului: la noi ar trebui sa se vorbeasca, ni se
spu ne, ma i ales despre ,.poststal iniSIll sau, 18 limita, despre un
"postlllodernism soc ial ist" (dadi pastram pri nc ipiul eauzal iIII pus de
acceptiik occidentale sus-amintite) de maxima il1lportanta fiind taptul
cii "asistam la 0 relntoarccre spre uman - cum modernislllul <1
rost 0 dezumanizarc - hi un nou clasicism, un nou antropoccntrism,
[... J 0 noua sintcza se impune, dar nu una eu rata spre trecut. 0
(un fel de retro ironIC) ca aceea a posll11odernismului,
ci una derivlnd dintr-o noua viziune, dintr-u nuua angajare
existen\iala,"
Finalitatea demersului din Unde se a/hi poe::io/ estc intr
adevar una eognitiva, cum 0 anUn!a titlul volul1luluL autorul
cautlnd, In cell' din urma, soIl/ria. Ca este ne-o faptul ca,
in celc din urma. scnsurile interpretarii sc pun tocmai in tcrillenii unei
judeeati de valoare: in vreille ce postmodernislllul ar Ii 0 ,j:'llsa
solutie". pentru cil nu rescmantizcaza formele literarc ;;i 0
a "ul11plcrii". a "prezcn\ei'" (In p,lgina), a "producti
vita(ii'", noul antropocentrism - adevarata metatizic[] a _
ar ti solutia pentru c{j nu ci .,simtc" ncvoia de
constituind deci un "project cxistential"'.
Pulel1l eadea pe glndurL Impreuna eu Alex<1ndru Mu;;;na. cu
privire la inadecv<1rca noastra escn!iala la postlllodernismul de tip
occidcntal (cJac{l sintagm3 nu e pleonastica): in absen!a unui eadru
cconomico-social politic dc tip postindustrial, menit S,I ,Ideevczc
sensurile noilor tcmii la realitil\i imediate, pcrccptia oridirei
man ilestari postl11odcrn iste p<1rc nc tie refuzata.
Ratiunl'a oplilllismului nu ne poate ti rcdcll[1 clccit din direqia
dec i ierarhi ilor institutional izate, a clesll in \i'iri i llC).!.cmon ici
sistclllului discursiv al ,supraslructurii, Fredric Jamesnn. autlmtl carc
interpreteaza postmodcrnisl11ul ea rellex alunei alte logiei culturale (a
postindustri<1lismului) sus\inc ca rclatia de reciproca dctcrminare
dintre domcniul public eel privat, (dintre gcneral individual.
putell1 extrapola) a raca mai putin distinqia
marxisra dintre cultural ,;>i cconomic, LUlncl In discu\ie pcrceptia
notiun ii de progres in postmoclcrn itate, teoretician ul clcscopera aici
rczultatul unci relalii cle mccliere: notiunilc din sfera clcvenirii, a
25
QPTZFCIS!'v1UI. )1 PROMISII ;NIII I'(JS nvIO[)LRNISMIJlIi!
progrcsului economic, (levin rdlcxc ale ullei cvaluari cultllral
ideologice
ll
, nu rnai reprc/inta prcdelcrminarca culturalului de catre
economiC, Unnlnd Ireplclc aitci IOgICi, Jcan Baudrillard ajunge la
aceea;;i concluzie In cartca sa Sillllll(/cru ul1d ,')'imuloriol1s (Baudrillard:
1994), descriind 0 alta ordine it silTIulacrclor. 0 ordine In care aeestea
descriu rcalitatea, ;;i nil invers. organizlndu-se intr-un veridic, dar
apocaliptic, hiper-real.
Dintrc reccntelc volllllle illtcrcsilLC, Intr-un fel sau
altul, de problematica pl "lllloJernlsmullll, Poeticu postll/odernisl17u
lui, scmnatii de Llviu Pelrescll in 1996 (0 reseriere a Virste!or
romullului din )l)92). e"ll' \()Illlllul care plcdcazii pentru 0 valorizare
similara a pU"llllUlkrllislllUllli ronHlncsc, Cartca opteaza
pentru 0 contextualizarc Udcl'inirc cpistcmica a fenomenului, fara sa
se limiteze la ilustrarea vcrsiullii aUloiltonc a mUlatiilor pe care aeesta
Ie implica.
Pornind de la pOdica r()IILlilullii. cartea este interesata mai
ales sa convinga de ampluarcl :,ni,l/ilaka illlpunerii postmodernis
mului ea mod cultural IIU C:;\ lrL'Cilluare 1I10del) In
consecillta, dcmel':;ul c,;!c COllLcpl1i III lIJalllcr,l, Ine!t sa Impinga
mereu dillL'( dll ill' lklal i ul iSlonc. Dc fapt. Poetica
posTl11oc!ernisl71ului estc pll Illll I V()!tlln Ic(,retic al unui autor roman
(daca lasam clcoparte dlrtilc telllL'liciellil,)\' I'Om,1.n; din Statek Unite)
fundamental tocmai pc cUllCeptuali/.ilrii postmoder
nisll1ului (implicit In relatia U! upl/cci';llllll), Vulllll1ul pune de fapt
accentul pc repere teoretiee btrgi, uperillli allali/c la scara cultura/a
apoi civilizalionala, cOilgula1c de vi/lunl'a lUI .I'lIl1CSe)J1 aSlipra abolirii
rererintci, urmate de ,>cll1llului lingvistic cultural
(inlocuita la Baudrillard, dc "senlillr1-!-ia" ;lberanUI), Celc trei parti ale
studiului se oClIpil. suecesiv, dc .,pri!llu! n1l1dcrnisll1'" (In Coijitl
Millen'ei), "rnodernismul (In Iii ori::IIIlTul lI1isterului) ;;i
postlTIodernislll (In ["Ira Illi Or/<'II) eel mai pUlin consistent. primuJ
capitol al caqii def'ine:;;le lin pf"lm llIUdenlISI11-"aplieare a noului cod al
la ,uta naralivil", un model cultural
illfluentat de 0 meta-naralillnc arhelipala, aeeea a ell1anciparii
Ull1an itati i prin intennedi ul illtei (idec a ciirei fi Iiatic este LJrmarita,
Cll ll1ijloacele arhetipologiei, in vi/iunta illiminista a unci
mediate la ll10dul cel mai direct de simluri), 0 data ell al doilea
modernism, ni se spune, omellirea $i, impiicit, se despart
de principilll intclectwl! !,de 1111 'ldmilc cOlltradietia adopta
"paralogia"", 0 uniricarc cumrariilor suo ,>cmnlll COllccpllllui, deja 0
,.....
...:.0
SClxr IS rORIC AL DISCORDIl,! 01"1 ZECl..,:\ll
i
Ll I
,! IlIll'lls/une ,,1I1ctaiogieil'",
POsllllOderl1lsllilil adllc,: in prmllli rind 0 ITII:;;care de lOlala
'_'pUll:arl' :;;i dc:collstruire a principiullli ratil1naiislI1ului. rilminindu-i sii
\': difcrcnliclc de mudcmismul Ina!t prill plilverizarea jJllli':lpiului
i"talilarii, prin plliralislI1ul sistemelor formal.: care ill I ilia I accep\{1
;upn:matia unci meta-nara(tuni IegitimalOall,". Lot I1lvelui anlicLl\iei la
!lllctica rornallu]ul, Cllc Ire: ctape clI!luralc pUll hl pagiJI;-l trei para
digme pri!Ieipalc ak rumanului. de: ia 0 pucllca de tip Il'alls\, propnt'
mudcmisllluiui timpuriu, rornallul adoptil () !\)! mulil organicisl:1 In
'l1('c1crni,ln,d illalt, cUldorl1lil pri\ i1egierii $1 iintiticc a cOllceptului,
unllilld ca ill pU'itl11udemislJl si\ se impuna do,!! acel lip de poel ici\
,r"ata pc Ideea dc texl. fOrln5 suJieiuH ck gCi":rua,,il pcntru a
lidplilli e,igcnkle pluralisnw!lIi ;;: <lIe anli,n1tiul1aII:;lIililul
Remarcabdil csk, III \'<JILlnl, 1111 atit i1U:;Il':llea IraJlllaLl ;'1
e:-..trem de gC!1cruasa ill poslularclm tcoreliec "u e\cmple din p(idicilc
:l\1) I! tI:ilC'. eii iinl:': [uH'l,;tica pc care: tlliliUllslratl,l, declar;ll
adll1inni\ ;-\ la ,1tirC'<l UIlPi'.1 Fr. L\utCird ;,1 FI JanKS()1! - adcpri <Ii
tL:c"nslnJctl,:i Cl?lItrl!ol de fur\il ai p:dvelll,'mi pi!!<1 Ll uitililele
cOllseull\e a .,trucTur\!, Im,:re:-,ul 311torului ['lind \.'vidclll arc:,lal de
;KCaSia 1111<:la :: dcflillrii Liviu f't:lrescli es[,.; lllili
pUlin liiclil'cli ',:1 lka de cillizii vociiol C,lI'C (rut ell
ar1-!-lIl1lclllele l' prc:-'llpu,il \'I/.illi!C
asupra postllllkkrnislI1ului lJimpo!nvi1. crilicnl aSllpra
lIllN ('rnli de !celLi!:" (v. sprl' cx<:mplu. l11ai aks piu(ik 111, IV,I Valc
,:llillWiui capw:!.. Cll reI ILuirca /\ulorulu: . ia Lbn!J".>:
1111 Ii'linai), Idcdind pc de all;'t park. "illiUII,UL pClllrll Ull ,,:lOll
umall:sm"', ..!l>;IL:LlI dc tip dlitlnqi')\1al!sL iluslr:11 ;:;prc c,\'l'mplu de
Pos[,oSlnll:tllralic;1i1 prlil Iecturii"' S,lU de IIIi lilali-Hassan, pi Iii
11C"\ioia sa de "a des,;p!,l:1 i () scllsibilitate ullitar,"!>,'",
!'1It'fICU l!osllilOderllislllll/lIi la ora ilc!ua!iL Cl:a mai
inlponanta :;;1 till1d<lrnenlatit analiza flll1ljneclsc;i a i'cllomCllttlui
pu',tm(,(km, ,wlild 111 cpaia luihmil (lvantajul ell' ultimii or:!.
dar nni ak,' DC: accla al cercclarii de CpiSIL'lI1lciL ;\cestca
.,llit \;l)urd:)\l<l\<.;!t: de pl' care (lulu! ul p,c;ncin kgiltllra pusllliO'
JC'IT!hIllUI Cll upI7eci',liHi! In Glpl[olu! finai :Ii carllL teurelici:1ll11i pdre
PUi flea:',,:;) de !d ,l:-"l( dna Ul (:X ISt:l Ul1 puslmockrn iSin 1i I,:ra r
rUIl131!CSC:, puslr, "eCI;:'! d..: Oplzcc\',iti, JUI !,lllsal de ..;;coa!a de la
I irgov i;;lc", Ill/mill cJ tCfl1lenul capilta atribl!h:1c Ililei formulc
:\lI1o!ll(\lh:. perfect ,IY;I clIUi ell linidc gcner,'tie de evo!lI!IC ale jl\erallII'lI
IU:lIanC Fragll1..TII;iri"llIul mallifeslat III pIU/." (dat' iiltr-u
7
UP !/ICISMUL ':1 PHOMISlIfNII.F PO-;TMOi)IR:-<IS,\!1 1\'1
------------- ..... _
rescricrc a poeticii romallului), pnstulallil <llllCnlicitil\li l1Iilogralia
deri7.oriului sint dnar c1teva dilltre argumenkJe de L'are Livill Petrescu
"e folosqte pentru a descrie postmoderne ale oplzecis
lIIului. Asilllilarea oplzeeismului cu postmodernisnllll aUlohton IlU
bCllcticiazij lIlS,l, niei la Liviu Petrescu, de cliscu\ia absolut Ileccsara
asupra ll10dului CUlll aspira\iile optzeciste spre Ullui J)Ol!
umanism, rdleetat poetic dc un nOli antropocclllrislll", se illlpaca sau
nu ell po',lulatelc postlllodernismului amcrican (elmlre care leoreli
cianlll romull Ie mai ales pe cele de lilctllra dccoll
strllctivist<j ).
Un volum de altii lIaturil scrie MOllica Spiridoll ill Ap(irorco ,yi
illI.I'lmu'{I crilicii, care, lim'l ,S[t propulla cOIl[exlualidlri cpiskmice,
sa pUlla degt'lul pe citeva dilltre rilnilc cek lila; sensibile ale
prob icme i postmodern isnlLllll i. lilten \ioll IIld "it voroeasc{\ des pre cril ica
drept mediere IlltrL' i1uzia ohiccliviu\tii c!clllocra\ia intcrpretarii,
voillmul adopta, illdiferent de lema pilrtieularii abocdilt{l, un demel'S
subversi\, care deseoper{1 eu voluptalc reill\CSlirl.'a a unor
culturale.
Daca prima panc a c:lrlii c InlUC:S,ll:'1 de t'c ILII CUIll
"dialogislllul ecumeniC rilspic<ll ,11 criticii xCldcnlalc elm ulrimil alii
tot Illai "relaxat" .. dellcilul dc legilinlit<lte al litcraturii",
capltolLll al doiiea c consaeral loclllai .. dlsCursului critIC la orCl
Douii sint implicaliilc t'undamcnwle ai<: aceslui
c;lpitul: prima vizeaza un posihil criteriu de dikrL'Jllicre intrc poeiica
oplzeclslil 0 poetiea postll1odcrIl;-" dc1inincl posllllodcrnismul ea
.,cksprilll'jere de dielatura" temporal il{tti i l." ilwrare ..de tcroarca
istoriei"I,. A doua 'inccardl ,stl repun,] ill circptlll'j problema propriu
zisil. sa reorientcze discutia aSLlpra subicclulLli silu real IIU rd,lti\isIllLll
inlril III atelltia postlllodernismului aici autoarca dC/,avueaz{1
dCCo/lSlruqia drept "forma radical:1 a relalivismului cltlic american").
ci l'e!uliol1isl//fI!, 0 arhitectollic{1 a Ilon-c:llluni/ahiluilli ..c' ,lisciplin{1 a
Bahtin
ll
(Spiridon 1996: p. 1(2).
Marea dilerellta a delllersului J\;101lIc{t1 Splridoll I'a\a de
volullllIl lui Liviu Petrcscu este clatil de eonccjicrc,t postlllmkrllislllului
ca iiitld flltldameillat de L11l "mil al speratltci"' fc\.lul ap{lrul m,\I IJ)tii
itl"Caicle crilice
I
", Ai/illil iqirii din plcdc<1z.{J pcnlru
,.penitcllta" postmodernismulLli, pelllrLl pcrcl'perea accstLlia ca 0
.. paradisiaca", 0 .,cale de mijloc"'1i 1111 sp,ltiu al ..obsesiei
noslillgici echidislantei".
Dcparte de <1 da dreptate scepticismclor dCCollstructivlSle,
28
SCURT A10 DISCORDIEJ OPTZECfSi\lUUII
duloarca seleclea7a pril1cipiile unui 0plimism ce
Itcgativismul modernist: citlndu-I pc Northrop Frye, leoreticianul
marcheaLa lema "collcordiei dinlre inte arte", a ., inerederi i in
CUVlllt"'; dintre eonsideratiile lui Mass'ucl Zavarzadeh asupra realitatii
ll1itopoetice alege sa priveasca posllllodernislllulmai degrab:1 ea pe un
I"l/pramodernism. "sensibility directed", nu .,temporally oriented".
Poslmodernismului i se subsumcaza. dupa Monica Spiridon, pluro
Iis/I1uL. imwlclliistnul pall-estetislI1ul. toate aceste "supratemc"
valorizarca in 11I1ll ina consec intelor pc care Ie
inregistreaza la nivelul relatiei culturalc intre prezent traditie. La fel
se cere retinut studiul intitulat Posll7lodernis!7Iul: 0 eel/alie ell mOl
tIluLte neclilloscure, din volum, a earui intentie este
clemontarea unoI' cle conceptualizare a postmodernislllului, Fara
fixa drepl scop despaqire,1 apelor de uscat In problema existentei
unui postmodernism romanesc, Aparareo .>'i i!l/slroreo erilicii ramine
un litlll major al dezbaterii amintite prin precizia ell care ex-pune
rezolva dteva clintre punctele sale nevralgice, eu atit mai mult eu cit
autoarea se ana In pozitia privilegiala de a detine cele mai noi semnalc
ale europene de idei.
1(, ' . j I' '1 I
ntr-un tcxt care 111 CIUC a CII1lCnSIUI1l or sa e, sft
diseulc alit diferen\icrea posll110dernismului de modcrnism, cit
oporlull italca acceptari i unui postmoclern ism romilllCSc, Mircea Mart in
atlunta ea "avel11 0 litcratura ce rcutlC$le su1ieiente earacteristici
postl1loderne pcnlru a fi eonsiderata ca alare" (p. 7).1 dup{[
enun\area accep\ici "de lucru"' a postl1lodernisl11ului, dupa care
filosofiile acestuia "nu mai slnt antropoeenlrice, iar umanislllul ocupa
in aeest moment 0 inadmisibila" (p.IO), autorul admite ea
nu repudiaza anlropocenlrismul "par a renunta numai eu
mari 121 pozitia central a a subieetului". eu loate <Icestea, in
viziunca tcorelieianului, ,Jeest lucrLl nu ii face pe mal pu\in
posll1loderni, dimpotriva: lipsa cle radicalism a vizillnii la 0
privire nl<li atenta, esle vorba de eeva mai mull clccit atll) trebuie
vazula ea un efect al Intlrzierii eu care socielatea romancasea sc
dezvolt{1.
Pornind de aieL eoncluzia lui Mircea Martin este ca ne
COil fruntam eu un "poslll1odcrn ism fara postmodern itate'. LogicLl
demonstratiei, orielt de cuceritoare, rat11lne inconseevent[l, data
Ilind clezavuarea anterioara a criteriului sus-invoeat: articolul
afirmase mai Inainte 61 litcratura romana postt11oclerna exist[1 tocmai
III \ipsa unci haze socio-ecollomiee de tip poslindustriaL orice
29
OPTZFCISMUL PROMISIUNILL /'OSTtv!O[)LENISMl 111!J
slI1cronism real sau raport de cletenTlinare Inln.:: formelc arllstice. pe de
o parte, fundamentul economic, pe de alta, t1ind cu totul absente.
Solutia crizei astfel ivitc pare sa vina 11153 tocmai din direetia
"Intlrzierii" semnalate. anume din probabilitatea ca mecanismul In
doi timpi coneeput de Jol1n Barth (0 literaturfl a epuizarii UrInata de 0
literatura a revigorarij) sa nu aiba ncvoie, 111 cazul nostru, decit de
timpul sccund.
Daca argumentelc expllse ramln discutabilc, considerabila este
maniera in care Mircea Marlin In(elege sa sintetizezc compensatoriu
conditiile care ar bvoriza (chiar 111 lipsa sincrol1ismllllli literar-social)
aparitia UIlUI postlllodernism 311tohton: "holocaustul
discreditarea mituhti cOl11uni"l (care ar cchivala Cll disparitia meta
naratilillilor legitimatoare ale Intr-o denlOnstratie de tip
Lyotard). orientarea preplmderent anglololl<t nu franeofona) a
generatiei '80. efectul subversiv al stralegiilor ludice postmoderne
(earedeschid 0 alternativ{t mctal ilerar{l, antidictatoriala) slnt clteva
dintre conditiile care plcdeazfl. dacil IlU pentru un postmodernism
nesuslinut de postmodernitatc, cel putin pCl1lrll un postmodernism
poststalipist (fructificlnd !enuinologic 0 slIgcslic a lui /\1.
Inaintea lansarii optzecismului pc 0 Iraiectnrie atit de
contradlctorie. in Statele Unite postl11odemisrnul este asociat frecvent
(mai ales Intr-o prima perioada) cu dcstinul poststructuralisl11ului.
Dadl initial teoreticienii se lasa de practicde decol1structiviste
ale lui Jacques Derrida sau de diserninarca scriilurii Ia Rol:md Barthes.
In cele din urm[1 teOl'iile lUI Jacques Lacan asupra psihanalizci
sau avertismentele lui Michel Foucault asupra pcricolclor implicate In
discursul puterii par mult mai alI'aclive. FaplLll ca dczbatcrea iese aici I
din sfera eriticii sau a teorici literare IlU poate dCclt sa aiba
eonsccintele cele mai fcricite asupra fClhll1lenului. Atand textualist
:1
asupra eentri lor de fona ai operei de arta sau dezvalll irea sceuarii lor
secrete ale discurslilui puterii au In com un inlentia de a restaura 0 II
alteritate pina aici vitregita. tic ea ,.url11a" texluala sau miuoritale
sociala (subminlndu-se astfeL implicit. <;;i dlSica dislillc\ie marxista
Intre economic cultural).
i
:1
il
Dineolo de eontradietiile celc mai tla\l.ranlc ill detillirea
trasaturilor postmodernisll11Ilui '(ca de pilda de 0 Iectura
\1
diacronicA a contributiilor teoretice ale lui Ih,lh Hassan), trebuie
precizat meritul major '211 dezbalerii americane europcnc: stabilirea, II
ca trasatura incontestahilfl a Iloii paracligme. a unei crize a !
reprezentarii. 0 cridl care tine mai degrab{1 de il1lposibilitatea noastra
Ju
SCURT ISTORIC AL DlSCORDIEI OPTZECISMlILUI
de a ne mai Illcrede In propria pu!cre de reprezentarc a realului.
Inlocuirea aspiratii10r la obiectivitate eu principiile hermeneutice,
dcccnlUl pus de un Gianni Vattimo pe ,,il pellsiero deho/c",
confruntarea autentica l!ltre sine Celalalt slnt tot atltea consecin(e
ale noii stari de fapt, In care relatiile pUlerii Cll terll1enii perifcrici sinl
rcscrisc, de vreme ce toate reprezentarile slnt l11arcate politic.
Textul de fara nu propllne Insa inventarierea ll1anifestarilor
curopene ale postmodernisl11u!ui, ci descrierea Illodului CUI11
optzecisll1ul se rapol1eaza la acestea. De aceea, este absolul nccesara 0
prima analiza a semnificatiei pe care noua definire a ul1lropoCl'l1
lrisl11u/lli 0 poate capata In optzecismlll atlt de fascinat de mctaforele
corplllui obsedat de revenirea omuilli asupra lui Irnplicatia
imediata 0 constituie interpretarea nOli/IIi [{monism pe alte coordonale
decit ccle ale rationalismului. Finallli partii teoretice este descris, cum
era firesc. de 0 serie de eonsideratii asupra textualismului, dar
asupra unor alternative poetiee care trim it In egala masura la repercle
unei estetici interioare (v. obsesia generala a canii a 3utorului C(1
"personaj de hirtie"), elt la ace lea ale unei particlilaritari tehnice (v.
jocurile parodiei. rescmantizarea prin noua contextualizare a citatului.
raporturile starobillskiclle ale ironiei ell nostalgia). Texluallsl11l1l poate
oferi garantia instalMii unei sensibilitati postl11oderne pe dimensiunea
cOlltopirii textlllui ea In viziunea lui Mircca C{lrUlrcscli.
In hennafroditul
intentii antropocentrice, optillne pClllru 0
desCl"iere nou ulllanista a postlllodernisll1ului Ie gasilll la poetllJ Ci/in
Vlasie, care, Intr-un articol intitulat .,Poezie psihic", publicat III
Caiell' cntice, nL 1-2/1986. lanseaza un concept patalel. psiheisliIlIl.
Ipoteza estc silllpla III esellra: psihicul centreazii poezia postmodernzl.
iar ea csle "poezia unul epic impur..... dezvoll[l scnsibililatca ei
proprie, printr-ull minutios exall1en inteleetual teorelic. dup{1 cum
ll1ecanisll1ul. obscdcaza poczia modcrna (pl'na la urll1a autonJi
se rcvo Ita tot d1l1aresc ian Impotriva inii de scris". 1mpotri va
epocii ll1ecanicisll1ului). Nu propunerea tenninologica In sine merit{l
retinuta din teoria propusa de Calin Vlasie, ci mai ales perechca
contrastivii 1'.1. psiheis/II. deoarece, spre deosebirc de Mircea
Cartarescu, Vlasie nu vizeaza 0 scriere non-ll1eeanica, arll10nica
sill1ultana, ci 0 poezie a psihieului (unde cititorul poetul se
Intllnesc), a unui "Rsihic nou, deopotriva 211 poetului al lurnii lin
psihie In Inca 0 data. 0 voce optzecisla Clsimileaza pozitiv
postl11odernislllul unui anti-modernism, Cll argu11lenru! sUJ3rcm al
1
OPT7EClSM[!! PROMISIUNJLE PUS l'MOJ)ERN1Sivll ill q
revenirii necesare a textului poetic la 0 !()rl11111J ccntric organizat,l.
Linia pc care demonstratia 0 urmeaza nu este (Icloc tributara
fascinatiilor poststructuraliste, ci ramlne funciar fidel'l uneia dintre
nostalgiile majore ale generatiei, 3nume 3ntropocelllrislTIului, unde
la Vlasie - identitatea propri ului concept (psiheisTTlul) cu
postll1odernisll1ul este absoluta.
Note:
I Destl1\lIl lerl11elllllui ck !)()S[III1}(INIIIS/1l :11 lkriva(ilor 'iCli e'ilL' malT,ll el de
aura illdire,Jl[1 de mister care pllTeLk oric3rel ledcre. I Ian:; Hcrtens circa/il
(8ertens 1')95) o[1inia pllbiIcat'1 ill I de \\ olfgeJl1g Welsch. dupil care
.,postll1odernisll1ul apare pelltrll prlilla o,Hil in IS70. Srcvell BC';l Douglas Kclillcr.
eila)i de Livlu Pelreseu (L. Pelre'L'll I l)l)()) Ile a.'ii!2l11 il e:1 llrll1Cnll! "a I()sl publicUL
dupa citc se pare. e1c plctorul cllgle/ .I,lim W"lklilS t '11,lpl11UIl care. III lund allllilli
187U, Sllllag111a picturCI jHlstlllLlllernil>' jXIllrll a Lkllililll k'flollleilid pl,lslie
european silbseeveni picturii 1l11prcsiollisll Irallce/c). pl'lllrll UI ill 1')26 sil ar
ara
pentrll prima dalil in tillul lInei c,'lrti, PO.I/lilllllcIIIIS/1I ulld (}I/Ir'i" },.\SU\"I. de Bl'rllarel
ldding, !3ell. momellt din liecvcnla lui crqle pillil la consClcr,uea ,a In sludllli lui
Arnold Toynhec rA S/udl' alHis/on-), din 1
1
)47. Impmlanla rceJamilrii krmenului dc
la Arnold Toynbce raliunea simplel .lcrihll Isloncc' SllIliIul din 11)47
conotea/3 posl1l1oclernismul COl simptom allrecerll SLKICI{llJi I" 1111 all 'i1'ld:lI Is[urie (er,1
l110derna eOJ1)umlndll-se. dupfl!uvnbec'. Inlre II).! 7 I X rL'prOCIH<11 de "colapsul
ra\ionalislTlului al elhosului 1.1Iminilnr" (aplld Best and Kellner 11)1) II Dc aici
inainle, tcrmcnlll va paSlril. cu r'\:a plllille I1l1ctua\ii. marcallil rJ"l)nUIlI,ll 'illCiu
economic in slrlnsa legalLIriJ eu acceillul cllllLIral
2 V. cap. dill j/{I'/l! /){)s/fIIod"rnisllllr!11I ill HIlllIIlllio ({1Ir!O!" '80.
3 Acordal lui Nicolae Oprea, penlrll lcvisla 1
1
)1)]. rL'lual ap"i j'n Reglllan
1997, p. 271.
4 Exprimata in din .. Echillox'. Ill'. h-7-S-I)! 1
1
)')5. dcdicalil .J ieneralici l)l,..
, V. Andreas HlIyssens, MU/!fJillg 1!Ii' pO,I!III1i<I"rn, II)X4. ClPlIO \!,)IIICCI SIJimJon
! Spilidon 11)96 I.
" Lsle vorha despre Illelanam\Junlk leglllmdloarc ak lIll Sl'l dc d\.IUllle
Iranscendellle care ar ,.Iegilima obiecliv" (ill l'ormularca llii CII iii/alia
europeana. deei 011' delini ,.ce anume se po,Hc ,;pllile 111 cllilur" III call/if' Ip. 23).
7y. lirc\l:nkle lrimilcri la Ull set eI,: !l:;titlcllri 1I1l1or,ilc, inluilil c alc illtroelucerii pc
leren romanesc a lennenului dc .. plhtll1uderIlisnr'. drepl c'oJllpensd[ii peillru 'Ihs-:Illa
Seun [STORIe AL DISCORDIEI tWTZEClSMI II I
'flllil ,upon l'OIlI'''pIlW/ pc masura.
, l.'t. MU$lIla 19
1
1(,.
V. ,.Canea. lahlrlnlu! de Ilea $i riramida", ill .,.')[CaLkl". 111' 6. 1 Ie.'. [ f'epubliC:li
i hill ALbl11ek. cds. 199 L p. 2(9)
" V .. M,)Jernlsm/po,.trnodernislll. () IpotezX', 'in ,.Stl']Ua" Ill' ). 19XX. ic\1
l-.:puL'ilcat (rim Adamek, C;IJ:;. 1(I'll. p.16()) .
.,C'Il'v'lnllJi /10U sa IlU (n:li aib{t penlru noi tCl"ln...:nui 1n ;-;il1C ilL;
[;1,11 c nici ntHI nici rro(lspal. Cc nc slIgercazn in icgatur:l en \llodul ellll]
:"os!lllOdernnatea npc:ri'Ill'll!Ladl tinlrLLi sall schilllhafCil (>ri istor:;(' in prll:!,,1 J Ind.
.Jin1rul'"c sal! "c.\pcriL'nta trnitu" iSll)l"lClla[ca C{f fCfnli:'jil (11'-'
ili,'dicre 111LIT Sl!TIClura,-ocio-c(.:onolnicfl cvaluarca cullurai .. idcolllgi,;.:J PL' C:"irL'
i,o ':J 0 temCI [1milcgial,j rrlll care puncm in l'l idell!il COmp,iril(i<l
nperaW sistCJllctlic Illlre: vlrsta modcrnu cea I) capiLallllui" (J:lJlwson
19() 1 pr. , 10, " 11)
I.' /\Pl accentual DU inllll1pl[)!or ell carl..: ill virtU(C;1 Ulll'i
111 IJt1lf!a/('{1 (lit' d unOl lcnncni
!Slu
r
';(), in i ('. Jupa cum anl cilat Ill,li :-:us. 111,lrl.:llC:IZ(\.
cOllt<Jrm argufl1cnlapci !UI Frcdri,: Jallle';un, [o('mal in,wlarc;! Ik:Cllllell''ililul I:llil dL
tl.'r111inologla prop.rcsldui. iu rropriu la
11 PClltfU Monica ::-'pinUl\J1. "sc dccbra !')"l'IJ, 1I/ILi! de -.;,inlcJ.c. de
....k> {JilJY10fllc: ne clibcrc::l.l<.l de l"itorici. It!; rna] lk
Pdl'l"ka ,; (k pcripC!llk Lllllurii. ci de ,:lerIulak:l ei" (Sri!'idoll i I)(i(,. p. <) I,
i j CC<'ll c;: !J p,hinllalil:llea cuceriloarl' a discULiUlul 1\!'llllcill Spilldol1 c.. le
preclilc"I/l1 peillru :'egllllul 1l1elaloric al spulh;rii pentr:1 111,,/1);"(/.
ill'lI'l'urill:l. cu kmwni c:lpilali:cali .. 1: inghesilialu c,lm lIlultil g:t111gie ill hkllu!
1'1l'illli()(1cmis\' 1'0':: Ill,x! .. rn i:-.nlll I .. rrllrUne TOluL C:ii'C ilLi-1 dcpartl' de
.!'ukll1 s"! c:i"lem <Ic alord ca. clcocalll(\,nii. cr:llca pare: Sil ti ,IIUIL'. 1/1 ['II
pal';ldis a'e:mliinii. l'c:-i drc))t. dcstu! de mult CII Ila,,-;ul /\iu lle r:llll'illl'
:llreell1 de iaeul dccit sil Daca lotul eslc cu aJcVCIr<ll un hao:-.. cine: )lie')
po:,lC 'ie prcgi1teil.C ,'urnv,1 noua !'ar:ldi",l/' Inal dencillc
.<IU n,ai firm/. \;1 CHIl'V:1 dill frliL:I'i1 ('pnl (criticii slnl Si
[olul ,: va !lIa lk Ja INCEPliT."
" ,.(':l'C[C ',Ti,;u'" lIr 1-2., 1l)X6.
" !\1,r<:c';, M:JrtI'1. .En !lllIS,' L1'lIllmLlul'llllll: IYun poslJlloc!erlll"llC sails riv:lgc' el
d'UIl post modernlsIlle S:lIlS posl1l1oUerll1lc". in .,Euresi,;. Cahin, roulllai ns d ":1 Udl'';
htlcraires", ur. 1-2, ! l)95, pp. 1-13.
33
2
Fascinatia oglinzii 'J')i trupul contemplativ
2. l. Op1zecismul despre amropocenlrism
Discutarea antropocentrismului este de natura sa impuna de la
bun Inceput 0 distinqie de principill Intre poetica generatiei '80
poetica postmodernismuilli. deoarece In aceastfl din urma oricc tip de
organizare "centrista" pierde proprietatea. In schimb, optzecismul
lasa sa-i scape expresiile unei nostalgii dupa modernitate In felul cum
concepe unei noi poetici antropocentrice. putem insista
aiei asupra faptului ca, sub presiunea poststructuralismului
descentralizator. postmodernismul poate fi abordat din cel putin doua
perspective.
Prima, eea preferatii atit de de la Yale, cit
de francezi, vizeazii 0 definitie IiI1j!,vistidi, {(!xlllala,
conform eareia este respinsa ideea limbajului ca rcprezentare a
realitatii (sensul fiind esentialmentc social provizoriu) impusa
acceptia ullui limbaj creator de realitate. A dOlla prefcra 0 rclatie cu un
trecut cultural accelltueaza ideea de putere in asociatie cu limbajul,
pornind de la modul cum Foucault sau Deleuze Guattari pornesc (pe
o filiera deschisa de Lacan) la reconsiderarea lui Frcud, consecinta
fiind conturarea unui postmodernism in care subiectul sc
tocrnai In limbaj. Vizind rcstaurarea subiectului (In ciuda manierci
deviante asupra careia opteaza) aceasta dircqic ar oferi. probabil,
unci Iccturi coerente a unui nou-uman ism (eh ieH dadi n1I
neaparat antropocentric) ca element deloc distonant al unei paradigme
postmoderne.
o privire mai atenta dezvaluie aiei dimensiunea post
utopica a postmodernismului, vizibila In modul cum principalele leorii
moderne care sustin existen\a unei reolilli(i ('set/riale (de pilda,
FASCINATIA OULIN/II TRLJPUL CONTEMI'I J\T1V
Illarxismul accentul sau pe produqia materiala sau psihanaliza
In:lIdiana insistenta sa exclusiva asupra instinctului sexual a
jlulerii sint relecturate critic. Principala obieqie adusa
de postmodernism acestei utopice aderenlc la ideea ..adevarului ultimo'
ataca tocmai atotputernica incrcdere moderna Intr-o metafizica a
prezentei. Or. tocmai aici se atla unul dintre punctele nevralgice ale
discutarii optzecismului ca formula romaneasca de postmodernism,
deoarecc creatorii generatiei al11intitc se lasa Inca, in buna m3sura.
cllceriti de voluptatea utopiei, iar exemple suficiente sc pot gasi in
modul cum trateaza creator problematica sensului. a scrislilui original'
sau chiar in cautarea unei realitati de dincolo de realitatea sell1nelor.
Se pare ca, cel putin deocamdata. jocurile hiper-realitalii
(teoretizate de Baudrillard sau clliar de Eco). alit de tentantc pentru
prozatorii de peste ocean, ramln intr-un plan de interes secund pcntru
prozatorii anilor '80. Demascarea ideologiilor care impun prezenta
ca singura realitate, neglnd dreptul concretului de a caplita contur
inaintea semnelor, este deocal1ldata unilateral particularjzata in
viziunea unei enorme biblioteci care se substituie lumilor indivizilor
despre care Aceasta singulara reaqie de aveltisll1ent
asupra pre-eminentei unei ideologii a textului suveran trebuie citita
mai degraba onti-modernist, nu neaparat postmodernist. deoarece
stabilqte In primul rind una d in limitari Ie fundamentale ale
modern itati i (ale modern itati i tlrzi i, la Li vi u Petrescu). fara sa mearga
pina la conceperea unui text ca ilu::orie. utopica. a unei
semiotici palticulare. Dupa cum au nevoie de concretetea subiectului.
a trupului uman a prezentei acestuia In universul narativ.
au Inca nevoie de realitatea esen(iulc"i, concreta. a textului. chiar de
nostalgia demiurgiei scriitoricqti.
Alexandru lanseaza Intr-un atticol
l
ideea mntllti
antropocentrisl/l ca achizitie a poeziei postmodernislc (exemplificata
aici din Eugenio Montale, Elytis sau Robert Lowell), definindu-I drept
"centrarea atentiei pe fiinta umana. in dalele ei concrele. fizic
senzoriale, pc existenta noastra de aici dc acum 0 anume
claritate a priv iri i". Dqi i Iustrarea tezei anuntate ramlne
nefinalizata insuficient adecvata (argumentele fiind oferite l11ai ales
de poezia moderna). rel11arcabila este intelegerea pe care aulorul 0
acorda anuntatului "antropocentrism nemarginic (echivalat In finalul
articolului cu l11anierisl11ului intr-un ..clasicism cum n-a l11ai
3:;
34
OPTZECISMUL SI PROMISIUNILE POSTMODERNISMULUI
fost altul"): el ar presupune ,,1'edimensiona1'ea corplllui"
(s.n.), regescope1'irea "fiin!ei ca integralitate". ,
Int1'-un Compendiu despre noua prozer, Simona Popescu
operanta extinderea postulatelor lui Alexandru
asupra prozei, tot cu argumente venite din sfera "inciden!ei
individului" "cu aceasta lume", care motiveaza profund experimentul
tehnic In ordinea subiectivita!ii. Ideea se in nenumarate din
teoretice ale pe pi Ida, Livi.u loan.
refenndu-se la "nolla poezte " trnmte la 0 modalttate IInca I11tre
cadrele careia se poate raspunde la Intrebarea: "ce e fiin!a 110astra In
intreaga sa complexitate de sistem anatomobiologic, psihic, moral,
cogn itiv:'.
In coordonatele acestei definiri a antropocentrismlllui apa1'e 0
diferen!iere dcloc neglijabila a optzecismului fat a de predecesorii lui
Iiterari, aflata In strlnsa legatura cu un alt tennen fundamental al
manifestelor optzeciste, anume cu conceptul de autenlicitate, care
descrie, pentru scriitorii genera!iei, un tip de contract special Intre
autor cititor, dar intre autor text.
Pe linga obsesia literaturii din literatura, generatia
optzeci credin!a literaturii din concretul cotidian. De
altfel, dupa Cornel Regman, de la ar reprezenta
ultima de "calturari", de "frecventatori ai bibliotecii", deoarece
"proza noua ivita dupii ei nu mai pleaca din earti (fie ele topite), ci
de la realitatea pipiiibilii, trecutii sau nll p1'in filtrele textuale" (Regman
1997, p. 274). Am opta, mai degraha, pentrll sustinerea unei dualitati
funciare a tematicii favorite a poeti1or prozatorilor generatiei '80,
disputata, cum spuneam, de biblioleccl, la una dintre extreme. de
detaliul propriei biografii (pus sa garanteze autenticitatea textului la
un Mircea Nedelciu sau Gheorghe Craciun), la cealalta. Celia este Insa
aplecarea spre concretul propriei fiinte, care poate fi vazuta ca 0
modalitate de disociere de traditia exclusiv livresca a de la
dar ca 0 "promisiune" postmoderna de accedere la un
spa!iu al pluralita!ii, al simultane a tuturor virtualitrltilor
existentiale.
Desigur, In acest punet, discu!ia trebuie disociata: pe de 0
parte, asistiim la 0 fundamentare pro?;ramaticc/ a amintitei teorii,
conform direia creatorii viseaza Intoarcerea la
antropocentrism. deoarece nou! umanism antropocentrismul apar In
FASCINA!lA (JULINZll rRlJPUL CONTErvII'L\TlV
1c,>;lele-manifest Intr-o viziune prospeetiva, drept tel ideal al scriiturii
,au ca inevitabil puncl de esentializare a acesteia. Pe de alta parte, nll
c'ste mai putin adevarat faptul di prodw.:(iile concrete, poella proza,
par piarda de destule ori respiralia incereilld sa pastreze pasul atlt
de aleti al propunerilor teorelice, renllntlnd la dificila ilustrare a
:llltropocentrisll1ului al11intit in favoarea unor variante plurale. mai
pUlin "grave", de a face Jiteratura.
Ma i interesanti'i dedt cautarea une i exp Iicati i a ulu i
scmnalat chiar de llli se pare situatia In sine.
Prevalenta rolului (mult Illai de asulllat) de critic sau teoretician
ascuns, In cazul tuturor celor care aldituiesc. de exelllplu. antologia de
tcxte teoretice ale generaliei, delllonstreaza inca 0 daEl un fel de
llltim[l corespondenla eu un scenariu aproapc structural ist. Autond de
text e nevoit sa se ret raga bal1hesian pentru a lasa oficierea misterelor
creatiei In seama criticlllui ajllns profet. Incurajatoare slnt, desigur,
situatiile In care proza sau poezia sillt de natura sa ofere spat iul
necesar resureetici autorului exilat, textele In care nLi nUlllai ea
autoruldevine el Insw;>i personaj "de hlrtie". dar i;;i ;;i asumii un 1'01
interactiv, mediator. Intre personaj cititor.
La nivelul textelor propriu-zise, al prozei. putelll descifra 0
serie Intreaga figuri ale concentriirii spatiului in jurul subieetivita(ii
observatoare. Intre ele. reitcrarea descopcririi trupului ;;i a ehipului In
oglinda doblndesc consecin!e dintre eele l1lai del1lne de atentie.
Oglinzii ca figura definitorie a modernitatii (prin desehidcrea
perspectivelor infinite (lIe labirintlilui de oglinzi paJalcle). dar ea
lama evidentiatoare a dualismlllui ine1'ent al fiintei sau ea receptacol al
trupului, i se adauga, la optzeci;;ti, 0 alta galerie de simbolizari (lIe
rcunirii, ale eoineidenrci cOlltrariilor. IlU neaparat In iclcea
regasirii unei unitflti primordiale a tiintei. ci lllai ales In vederca
refacerii infeg,rulilii!ii aeestcia. 111 simultaneitatea tuturor detaliilor
amanuntelor ei.
Trupul devine aproape () hieroglifa vie a tcxtllllli. Ii incifreaza
gencrarca ;;i II repete) in registrul organicului: mai mult decit
ati't, lrllpul este aCllm un termen de refcrinla superior textuilli dlrt ii .
a1catuind In schimb un al IUlllii, al Totullli visat dc prozatori ;;1
poet i deopotriva. Trupul hermafrodit cste. in plus. suprcma sintedl a
potenlialitatilor umane, promisillnea unci desehideri instantance a
tuturor virtualitalilor 1iinlei. Hertnafruditul nu mai intcreseaza aCLlm
37
36
OPTZECISMUL SI PROJ'vl[SIUNILE POSTMOOERNISMULUI
pe dimensiunea monstruosului fiziologic, ci mai ales pe 0 dimensiune
teoretizata de G. R. Hocke, a "vampei sau a unui alt
ideal lIman, a carui sexualitate a fost "Impacata" Intr-un sens Inalt
spiritual izat
5
.
Teama de sterilitatea autosuficientei intelectuale
ecoul In deschiderea postmodernislllului catre genurile cOlllpozite.
catre oximoronii cei mai flagranti (vezi transfonnarea kilsch-ului Illtr
un complement al manifestelor ,,'inalt" culturale, elitiste), uneori intr
un entuziasm new oge-ist de anticipare a formulei "omului viitorului",
asexualizat (deci intelectualizat) prin bisexualitate. Strategiile narative
postmoderne Slnt chemate sa Impace acum, mai mult ca altadata.
dilema acceptarii simultane a unor impulsuri' utopice imposibil de
negat a unui scepticism structural privitor la Illlplinirea acestora In
fapt. Solutia nu poate consta dec'it tot Intr-o de recuperare,
Insotita de un timp suplimentar al refunqionalizarii elementelor pe
masura noului context.
Astfel putem intui justificarile fascinatiei ale vogii remoke
ului, ale refunqionalizarii genurilor sentimentale, de public. a intrigii
politiste, sau de dragoste. Numai dL pentru ortodoxia inco
moda a corpului, reinvestita plural, hibridizata Intr-o mai satis
facatoare ruseasca, livresca concreta In timp, con
imaginea telescopata, este rescrisa dupa un model aflat Inca
sub magia organizarilor modernitatii, a structurilor de foqa capabile sa
ofere realitate lInui compus simbolic.
FASCINk![A UGLINZII SI m.LJPliL COl"TEMPL;\TlV
2.2. Nards dizgrariatu!
Fara sa ne propunem 0 epuizare a resurselor simbolicc ale
Illodelului figural al oglinzii, ni se pare semnificativa oprirea la
Narcis, primul celebru fascinat de oglindirea propriului chip, deoarece
Illitul sau face obiectul unei simbolistici deosebit de longevive, Insa nu
mai putin procesuale. Fundamentat de antichitate mai degraba sub
specia figurilor tragice, tlnarul pedepsit de Nemesis pentru trufia de
fi suficient de a fi refuzat dragostea. deci relatia, va deveni in
limp, succesiv, 0 figura a autoreflexivitatii In cele din urma a
ostentatiei amendate.
, In fel, oglinda, element consubstantialmitului narcisic,
are In perspectiva culturala destinul pe care I-a avut ca obiect
material: semn al magiei. oglinjoarcle ieftine ale din
Lumea Noua sint platite de amerindieni cu pretul aurului masiv. dupa
cum oglincla ca element al imaginarului artistic 0 intrcaga
perioada de glorie, culminanta In romantisl11, uncle deschide calca
de sine distanta l11ereu egala dintre suprafata ei
obiect, respectiv imagine, instaleaza tensiunea imposibilei descoperiri.
a imposibilei atingeri a sinelui). Narcis recuperat de rOl11antici este
tragic nu neapiirat prin Indragostirea de sinc, cit prin
atingerii chipului "de dincolo". respectiv prin nostalgia dupa escll!a
ideala, inaccesibila, a fiintei.
N1I intll11plator. modern itatea, paracl igma a o/lllliui proh!c
malic la /-locke, se ana sub fascinatia oglinzii a c1eliciilor deforl11a
toare ale acesteia. iar 0 data Cll ea se il11punc 0 adevarata semantidt a
fOl"lnelor: pentru prima datii III mod formcle sell/nifiul.
'1nseamna altceva dec'it ceea ce slnt. Oscar Wilde. cu l'orfrclul lui
Doriall Gmy emblel11atizcaza relatia 1l10derna dintre figura umana
portret, defi nind 0 Iegatllra in care even imentul princ ipal I1lI estc
simpla rellectare a oglinzii cum inti, reaIiste, ci 0 intluenrare
dcterlllinare reciproca de rolmi. "Masca" autonqmia fata de
chip sau, l11ai mull. chipul ajunge sa derive din masdt. In cartca sa
,9 38
OPT/I:C1SMI'1. ::;1 1'1{U[\,1 J S! "NIl Y PUS! rvJODI:R"i!,)i'v! I 'Il 'I
arta l11al1icrist::'i, Ilocke dcdiea un Intn.:g. capitol .. vr::ijii og,lin/li'.
iar personajlll favorit al rcspcctivlllui capitol estc Leonardo da VinCI,
eel care dec lara: J)g.lil1c1a este ll1acstrlll nostru" (I locke: 1977, p. 26).
Pentru oglll1da parc Sfl fi fl'St un Illacstrll in alt sens deeit
acela al retkcUlrii fickle a lInlii chip tiLIC reed. Se C{I portreli:le sale
sint, fara andll'ginc" dl realitatea pc care plLlorlll uluta sa
o exprimc. rceunoscind-o ,.'In oglinda" este 0 rcalitatc- psihica.
realitatea unu i androgin su tklesc In carc potentia liUitile lllascu Iinc ;;i
feminine 3ltfe! contradictorii 'ilnt activate 111 tOlalitatc. coabilind.
Formula estc sllrpril1Liltor de asem{inaloare cu aceea din proicctul
optzeclst 31 noului anlropoccntrisl11. unde este vizatfll' eiudaUl .. vampa
intelectuala". recupcrarca ..spiritualitii[ii trllplllui", deci 0 integralitalc
redata herma1'rodit.
Figura herillahuditfl I1U 111,11 a<,cullc!e ,.dedllblarea" ca
predispozi(ic sllllcteasUI cc lrebllic compen.sata. ei reprcl'in[[1 0
"illlplillire III propri:l l:llltC/;C'. liII U!/Ieer/Ii luLtlizalur ,d Irupesclilui
al sulletcscului. 31 ICll1lllinlilui m'lscullllUllii. Hcrillafroditii din
p011retele da vinciene sc apropll'. la prima veclerc. lI1<11 ckgrab{1 de
autoritatea absoluta a perfcqillnii ,1I1dltlgillicl:, cIccit ell.' realitatca
modernfl, sexllalizata, a mOII,>lnlllslIllIi hermdl"rndit. ell loatc acestea.
Leonardo sc lasa faseinat I1l1 de unirea anclroginic{L In illbirc, a douil
jUlllata(i care se atrag, ci de draL'-()Sll';Il:arc, In lraclitie manicrisla, callta
sa "unifice cO!!lradic/orilil (s. nl.) IllJr-Uli scns (... ) suplcm'" (flocke
1977: p. 309). In plus, el merge pln;\ la a alirma II scindarc. ;;i ,1llUlllC
autonumia sexlllui fat a de om, aUlonumic pCIIllisil de (In .. anima e
intelletta separatu dal'lIOIl1(j' (p. lOb) \ccasL1 i:Illpla re1'crirc la
valorilc oglinclirii chipllilli rrllpl.llui 111 nll'c1ernilah: tn:huie plIS{1 III
rclat ie ell illistrarilc illlplieite din pro/a disclitall In a dlllla
parte a VUIUllllllui. Dcueallldala. vui alllinti Ull singur Ct'Il!e\.t prog,ra
matic: III Trlil'csli, romalllli lu; M ireca Ciirtflrc:,Cli. lcnsiullc,l inlerilldr;i
a fostllilli hcrmafrodit csle tr{litfl tocmai ea illlPO'>ihilitatea sl.:pararii
scxullli de inlclect a spermci de crcicl. III cxprcsia prulagtlllislullli.
Pril11l1l moment al n1lHlcrnisl11ullli, atirl11arca rcalisl1ll1ll1i UI
moclalitatc milllctica de II fi In IUIl1<:-;;i. illlpliciL de a reprl1dllce
il1laginilc rClllitatii. Intr-o cchl\alelltii pnfcct{l. Illtr-o 'ilcndlwlial1cl
.. nglinela purtata de-a lungul lIllui drum" p{I'itre,v{1 alrihutcil-' po/itiw
ale Silllbolulul, Iransk1l"lnllldu-1 chlar III tCrtl1CIl de pnl1li'i Jlllpllrlanl,'i a
unlli vncablilar minimal al epiSlCl1lci epol'ii". () ,,'\.prcsie a prestantei
FASCJNATIA OGLlNLlJ $1 TRLPliL CUNTEMPLAflV
1l"1ll1inologice a "oglindirii" 0 constituie modul cum un scriitor dintre
\ l'i ll1ai in(elege sa se rapOltcze la ea In modernitatea
III/.ic, acolo unde oglinda devine ll1ai degraba semn psihologizant,
Illilej de contemplare a propriilor diformitati. Andre Gide, dcclarat
I'()ctician al autentificarii realitatii prin intennediul
il'\:lUlui. recupereaza oglinda lui Stenelhai atinna ca 0 poarta In
p<:nnanenta In buzllnarul propriei haine . .,oglil1dilld" in excillsivilate
jllOpriul chip, asemenea Illi Narcis.
Subieetul 0 rupe deci cu ,.fielclitatea" leproducerii III mllnele
pnstularii subiectivitatii. a unei imagini Cll totul ,.diferitii", esentiala
liind aClIl11 autoreilectarea gratlliUi
lO
, la intinit pe de alta pat1e,
!loulalea privirii, schil11barea exasperanta a lInghiurilor alterarca
sllprafetelor in nUlllele experimentalismului abolut. Modcrnii acestei
perioade sint In primul rind interesati de a trallsgresa 0 traditie, de a se
lIlanifesta In mod esential allfel, dqi tnt ill llllmele unei utopii
,:?Iiill{ifice, descrisa de accesul la adevar. Prillcipilll cvoilitiei.
delimitarea superioarci, ex-cel1tridl, fata de 0 epistema ce dovedit
limitarile sint, pentru GIanni Vattimo (1993. p.185). semnele
modernitii(ii: "a fi moderni Inseamnfl a fi in realitate mai apropiati de
timpurilor, cu alte cllvinte mal avansali c{ltrc aelevar.[ ... ]
Nimanui nu-i place sa fie nUll1it reaqiOI1<lr: prefera sil fie numit
modern, pentru ca nc glndil1l la istorie ca 1,1 Ull curs unital', progresiv,
In care ell cit c cineva mai In fap. Cll ailt e mai 'IjJwape ele adevar".
Criza privirii, cum este ea intelea,{t de postl1lodernitate.
aU'age dupa sine erodarea nlodclului oglinzii al oglindirii,
deoarece angoasa Illoderna aspinl(iei :-.prc adev{u' eslC inlocuita
de imposibilitatii plasarii In proxilllitatea adevarului.
Cu 0 expresie favorita a Dosar('/or X. adlCvarul este ..out
lhere", dar nUl11ai l1esabui{ii pot erede In "oglindirea" lui. pentru
simplul lllotiv di realitatea sa este una iluzorie. cOllslruita particular.
deci relativ, iluzoriu, in fUllctie de modlll de instrumelltare a
observatiei. De altfe\, "hybris-ul intclcctual ist aI adcv{ml i pe care
II ia in custodie avangarda perpetua,.I1 niei IlU ll1:li obieclul lInei
paradigmc dezintcresate de privire favorabi 1;1 trairi i aproprieri i
senzuale a lumii, principiului plaecrii. ehemat sa sc Impacc eu

Dizgratia lui Narcis se ITIllnitt:sta. pc de 0 parte. In
vu]ganzarea tensiunii narcisiec (prin discreditarea autosllficlentCI
40 41
OPT1ECISMUI PROMIsrUNiU: PUS iLl)]
psihice cle catrc mecanisme precum 'intrc,lga yoga a /a/k-show-ului
care, la televiziunilc noastre scrobiteie fOllne ale
dczbaterilor social-politice, II' Occident marchead un lei de spatii ale
carnavalcscului absolut, loeuri unde toate se pot spune
dostoievskianul ,,totul csk posibiI, totul este perm is" re investi nclu-st>
logoreic - uncle ochiul se delecteaza descopcrindu-se in diformitatt>a
sau viciul aproapelui, instalind 0 norl1lalitatc a anormalului), Pc de alta
parte, Narcis nu mai poate tl un punct de relerinFi In poslmodcrnitate
elcclt In masura in care se man ill:sta c1rept sell1n ('II/lura!. perm iti nel 0
reinvcstire refunctionalizarc silTlbolica, funqionind dcci ca elemcnt
al hiper-n:aliUitii,
Lin caz intcrcs<lnt pentru oglilldirea l1larcata de
suecesoratului, pcntru illtreaga serie a oglindirilor cle gradul doi,
paroclicc autorelerentiale. este acela al lui Joel Peter Witkin, artist
plastic american contel1lpomn, cnr", surprinde ,'n lucrarile sale tocmai
oglindirea tcnsiunat{l a poslll1udernit{ltii, permanen1
raport de incordare cu IUlnea, 0 oglinchre ill care viala apan: drept
"pasiulle imperecheata eu \)ran)(l IIU il ,llSp{lriil. dar estc
drama perceperii pmprii.:1 al'tificialitflti,
Spre exemplu, arta lui .loci Pdcr Witkll1 dcloc
intimpli'itOl', cle la fotografia"medical{l" transform;'! di!()rmi1{l1i reale.
ale unoI' persoane concrek, in constructe artificiale, pc care Ie propune
cn atare, dar cilrora Ie sublin;,lla asHel knsiunea dramaticfl
Persunajul sau favOl'it este hcrmafrodituL de a"UI in acccptia de
entitate care se abate de la 5e I'ede ne\oila sa tdliasca jJurtind
stigmatul "iregularitiitii" sale La Jce] Peter VV'ltkin, aparatul l(,1to es1e
eel care "opel'eazil", in cel Illili concret. in\:estinle simbolice.
corespondenta simbolica a llgurii, filcind-o din nou
"plauzibilii": "Opera mea cstc preucupal<j de imposibilitatea
relatiei dintre persoana sil11boL Uar locillai frica propriei
f'iint
e
, toclllai neantul propriei cxistcn!c creeahi ascmcne,l nevoie de
incredin!are, Ineit face plauzibili'l unlunea dinlrc pcrsuiln,'i :;oi SilllboL"I'
:1-2
,)(iUi'-l/ll TIWPUL CONTEMPI.ATIV
.__._--_..--_._--",----_..------------
2.3. Modele llOn-,all/ropocenlnce
DezinteresaUi ck vlrtuti1e 0t!linLli, model al imegralitatii, dar
Ii prilej de joc al rellexitlor, postmockrnitatea se lasa cucel'ita mai ales
de modeltle diselllinarii. lIind "epoca unei gindiri nu atit a
li'agrnental'ii, cit a pluralit{ttii" 1993, p, 186). Cautarea unci
metafol'ice in llgurativ devine inllpcranta, de vn:mc ce
Itleiditatea destiluie reprezelltarea. La 1\1 ircea
Ciirtarescu'4, de pilda. rellexek vizlIale slnt chiar apanajul moder
nisrnlllui lneeanicist, ';1 vreme ce Ilccesitatca intrarii in postmodcl'Ilism
ea intr-o nOllil este as,x/atii auditivlllui, vocii liber transpuse
pe "casete cu banda magnctica", Oricum, ch iar descrisa de parae! igma
i'ragmentului, lumea postrllOe!erna se repliaza destul de repede In jurul
altor ubsesii dec!t cdc cenlrale aSllpra corpuilli sllbiectull1i,
1ntre nulle rneta!ore i2e disputii tutela epucii. cale refllza
mirajui structurii, pc'ntl'Ll a-i pc eel se tlllmar{l
!inluI111/, care IlU mal lIniUltile. ci relatia acestura, mai
cOlect spus, pI scnsul llUIlWi de la locul pe care \I oCllpa
intr-u ierarhie cOllll'leta,oi< Pc lings delillirca sa rclationala, holunul
preIinta (lv<tiltajll! lefcril1!<:i la sinllliacru, eel pupn in tradllcerea lui
Ivill-cca din !c'l'Ulltlli (lll!dc Ith:ra I [ este, deloc intimpliltor.
l'avoriLi Inti e sClllnde "I f'ahetului), In lIanscrierea Cilossl'i em incscicnc
c:rotlll este scriitura./ fotui eSlC doar holon
l
LU1Hi tUl1ite-ntretesur{11
Ca sa faca lllmi balon'/ III Gl'neZ{1 IUl1lca erapal Cu e!c
Apocalips'/ Lumi zidite-n IUlTli sc-adapM Din iluzie, eclips:'), autorul
holonului penlrll a descrie.. pc coordollate
postmudernc. u lumc "tclescopattr' ,,-1\ ',;us jo,,", P . hiperlul1lc"
,,1esaullX', care al' corespunde ,.hipertextului'",
Contopirea n:alului cu visul capMfl la Cal1flrescu III acest
PUllct mai IllUIr decit diIllens;unea repiieli la romalltica .. fantazie"
atotguvernatoare, deoareee trilllitc expl ielt spre traduccrc Iibera a
"precedentci simulacl'elor" (the precession OJ',lifllulucru) teorcrizate de
Baudrillard, spre ideea ullei klr\1-lcxt (adie,} a ullui set de COllstructe
43

OPTZECISMUL PROMISIUNILL POSTMOUERNISMliLLJI
simulate) care ar precxista rcaJitapi.
De asemenea, in entuziasmul cu care cartca lui Bcnoit
Mandelbrot, din 1975, despr:: teoria fractalilor (Les objects fractals
forme, hasan/ et dilJlCJ1sion) este tot mai des citata, sc dezvaluie 0
'posibila Ineercare de a ridicafraoolii la rangul de embJema a cpocii.
Referinta la teoria fractala meriti retinuta cu atit l11ai mult. cu cit
reprezel\tarea Iiteraturi i postlllodcrne "d imens i une fraeta la,. (Ia 1011
Manolescu
'l
') reintroduce 111 discutie un principiu oxillioronic, care ar
reorganiza spatiul literal' ca arena intertextuala a unci .,arhitccturi
contlictuale".
Un roman cu ,.simpatii fractak" este EYlIl'ii, al nouazecistci
Simona Popescu. care invcstigheaz3 straturile fiintci c1upa principiul
ea 0 figura a imaginarului optzccist). in numele
unei nostalgii ascunse dupij integralitatea fillltci. rcconstltuita
dupa principiilc unei poetici a fragmentaritatii. dupa 0 logica fractala
Replica proustian3 trebuie citit[t cu toate suspiciunile de rigoare in
EXl/vii. deoarece. dupa CUlll intr-ull loe vocca auctoriala.
aiei amintirea llll arc nevoie de nici 0 Illadeleina. memoria fiind
capabila sa aetiveze simultan toate latentele fiintei, .,mai lTlulte srere
bebe .,eoncatenari", ,.puncte disponi bi Ie". Povesti ri Ie va IUll1ulu i
sint cu 0 ostentatie adesea obositoarc. imcnse invcntare, .,baze de
date" ale unci vlrste privilegiate. de clIvinte. arOllJe.
mirosuri, culori, obiecte. personaje. [n plus. nu timpul pierdut
intereseaz3 aici. ci .,un sens in ineilceala asIa din care te
care te c1estrama, ul1ltalca IIneifi;nfe (sn.) 1.. 1. un soi de coral uman
inmugurit" (p. 8).
ldeea coraiu/lli ul11an il1lJ1l1gllrit reproduce apmape dogmatic
incercarile figurative din tcoria haosului. ','n C<lre, prin aplicarca unei
legi la 0 unitate enre nu este decit rCZllltatul compuncrii dlJpii
legca amintita a unitatilor de rang inferior. se ajungc la 0
illlprevizibila, mai apropinta cle eomplicariile structurari/or organ ice
decit de imaginile geometricc.
ea un excmplu al vastci aderenre a tcoriei dar a practicii
artistice postmoderne la accasta din url11a metnrOr[l, este sllficicnt sil
citam speranra pe care crealorLlI de lIIoda Olivier Lapidus 0 cxprima la
prezentarea uncia dintre ultimelc sale coleqii din 1997: inspirat de
geometria 1'ractalilor. Lapidus a creat un nou tip de dantela. dcnull1ita
..dantela clleatorie". in care geometria joculLli undelor recla
, "
!f\scn"i\! I!\ ()eiL IN!ll ,
TRl:PU elY,' IT\Il'!/\!"I\
- .. __.-,----_.--,._._--"--.'- ..._---------_.--_._- .-.. __
IIlstituirii "unei noi ark' figurative in dantelei". Sub
IInperiul aeeleia.;;i obs.?sii, Milan Kllndera crceaziL in rolllanul tradus
III Iloi sub titllli Viaia e in alIa parle, un pe
:\'lvier. privikgiatul Clbsuillt prin acc<:;sIJi sau simultan la
!<lalC viliualitiHile llnei exiskllle. spre deosebire de dublul situ real.
laromiL mereu'cimcntat intH) s'ingu'ra "iatiL Im-proprie.
Trascul sllOlectului dinspn: celltrll spre periferic se dcsil
selllnalind criza 11l111ii ;i accki 11I1111
care <.1 ajuns sa se ltrancascii din.exploararca a t01 ceca cc rust
:Jeglijat . ori respin;, in f'lzelc antcrioare"'!x. Dcstitll1t. 0 dati ell
lklllonctlz:m:a urnanlsl1lulUJ de lip ,.ark.lian. lalt'.lnallst. din CCiilrlll
universului :;;i al mllzicalit[qii pc 0 planda O:lrccarc dinlr
un ',istcm solar :;;i, chiar mai mull. Intr-un lInivcrs paralel.:t1 artclor de
1.oate felurile, omul nu are timp sa 'iC resetnnezc ell I]()ua lui pozitic. de
..axis" CXClllSiv ellitwal. cine! trebuie sa 0 p[uibcasc,l spre a fi exilat
illtr-o sllburbie oatecarc. Atras lL contrad iClorill. cI isptls s{, c;eo::1U'1 b
lumina iumi arhaice, l1lituri pril11arc. omul nwdern se vcde tlevolt sil
plateascii acest inlcres eu pl"C\ltl plOprlCI destlwiri dintr-o pO.litie
privilegmta: momentul in care cerecUirile illlplin llloclcllli
,,:osl11ic he! iocentric atmge dupa "I ne neces ilatea rev i 711 iri imu'c;,ulul
"istcm lltnal1lst antr,'pocentrh:
Obi/gat sa dih::rc7c celltrlll i1nivcrsullii, iliudertlul :it: l"et'l!:'i,17[\
ill proprilll llnivcrs p:,ihic. inccrcilld c:-..ercite acolo slq)]cl;;atia.
l"eoria frelldiana cea jllllv:ian;) ill dOillell!ltl psihiclllui liman!",
scot pC!ltru prima Jat;i la IUlllinii I.Ollelc psihice [J1lli\, atulh.:1 ascullsc.
rcnegate, vin sa revu!tltiul1ezc acest n,)11 spat1u abia ,;uu:ril.
,.Refulatlll" se inte>arcc 0 data eu el. rciinpllllcin artfl tnldit:a
intr-o ndll;l contexlllalinll\;. Cum idcallil ani:-;tlllui
modern llU mai t:ste slllteza care aplalizeaza cOlltrariile. tiguri!e
retorice plastice favorlzeaza pllnerea in pagini1 a (;YilJ1o/'um,li'l 'in
Inccrcare,1 de a paSlr:l magla contla<.itcpilOl, 1I11lficiudu-le to!<1<.!atil sub
() exprcsie COlllUllI.
Atmetla aercital{t dc Inodelul unci Illmi care ClllIL'!lonca/3 pc
baza relatiilor stabilih' il1tre polantiiti corc:>pondcntc llllii c"tc
postll1odernullli, famtliariz'lt ell plllr<1liratea fj'agmcntarisl{1 '"Ii ell
Imll1ifestarea term..::nilor domlll prcL'cn(a reLI\iei ell lor
simultalli1. De alttd. Nicolae Bal"ta 1'0111 <.1 llt iSlillti raspun7iitor
de "introducerea in inta gnl11<lnii a spil itlllll i ((/e;slc\ wi.\eme hdf/i a
1:.:
"j'
44
----------
$1 PROMISIUNILE POSTMODER\lISMULUI
unei duble tendinte: una spre s{obilirco corespunden{e/or ,)'i an%
giilor, alta spre diferen{ierea radicala, spre realitatilor
cultural istorice, conform un:i dichotomii.' (s. m.)21. [naugurarii unei
asemenea duble tendinte Ii corespunde, In planul sti Iistici i cpoci i,
antiteza, ca semnalare a dualiUitii Intr-o figura asociatiwl. Romanlicul
este sensibilia magia eontradictoriului, sub intluenra eelei de-a doua
tendinte, dar, sub impuIsul primeia, Incearca sa subsul11eze contra
dictia unei unice figuri care funqioneaza, insa, pc baza
"corespondentei" "analogiei". In continuarea rarionamcnt,
postmodcrnismul, care adlncqtc "diferentierca radicala'", dar Inccarca
in timp sa aeorde egale tuturor hagmentelor
comradietorii astfel obrinute, figura retorica pe masLlra in
oximoron (exemplificat in primul rind de coabitarea culturii de maS[l
cu elitismele cele mai prctioasc, a kitsehufui eu mia "inalta'"). !\cesta
nu se mai bazeaza pe asocierea unoI' tenneni prin "corespon
denr
e
", ci pe coexistenta dcmoeratiea a caracteristicilor contradietorii
Intr-o singura cntitate. Modernitatea este Insa cca care lanscaza moe/a
atraetiei falli de cOl1eretizarile lui coincidenlio ojJ}J0sirorulll, iar
postmodernitat ii nu ii revine decit meritul unei compleUiri.
Diferentierea de regim a tratarii eontradictoriului la moderni
la postl1loderni este vizibila sub alt aspect. Monstrul, sinteza a
cOl1trariilOl' atlt la 1l10derni, cit Ia postmoderni, este, pentru primii.
cel mull expresia unei realitati subieetive (daea nu doar expresia lInei
,,tarse" formale), deci tot 0 eorespondenta fizica a ul1ui element psihic.
Aeceptia este evidenta, de pilda In felul in care sim privitc cazurile de
hermafrodilisl1l sau de alte anolllal ii fiziologice (v. relatari Ie frecvente
din Eseurile lui Montaigne"" prccull1 caricra motivlIllIi .,earna
va)ului" al "circului" in modernitate, care IIII "sanqioneaza"
anomalia. ei 0 prezinta in spectaeulosul ei): sint eUl'lozitari
ale naturii, dar mai ales evenimcnle marginate, earc nu pot altcra, prill
nonconformismul aberant al forme lor lor, regula gcnerala a naturii.
Intr-un fel, pentru olllul modern, opozitia manilcstata in
Illonstruosul fiziologie este traiUi la Illodul p/aisiriS!, chiar atunc!
cinel este yorba clespre semnalarea unei dralllatice lensillni interioare:
nilseuti din polarizarea contradictoriului sillt reeepun
i
ca
figurari alc unei meravig/ia, ea promisiuni de delieii psihologice pini
atunei necllnoscute.
In sehimb. pentru posllllodern, Irairea confliclualfl a
I ASCINA 11;\ ()(illN/II )1 TlZl!l'lil. CU)\[ LMPL\ IIV
lll11tradietiei nu lasa 10CLd nici unci justiticari subjectivc: l11onstruosul
dus la exlrell1 este idcnlifieat eu rcalitatea eea mai obiectiva.
Joel Peter Witkin ca are nevoie de modele lImane
cnncrete pentru rcaliza imaginile: o,lnteresul meu: stirpituri de
Inate tCiurile, oameni eu capul luguiat. pilici.
Ir,lI1ssexuali d1rora nu Ii s-a operat schil11barea de sex. femei eu
harba.... (erotiei), fCmei eu un singur sin. Satiri, siamczi
uniti in thll1te... , eielopi vii, oal11cni Cll eoada, coarne. aripi. ghean: ...
lot fclul de oameni eu organe genitale neobi$l1l1it de mari. Par1eneri
,exuali sclavi ... Cinel androgini care dorese sa-mi pozeze Imprellnii
c:a Les Demoiselles d'Avignon. Anorexici fara par. .. instrllmente de
[miura. povqti de dragoste; ... Toare lipurile de pervcrsillni vizuale.
Ilermafmditi tcratoizi (vii sau 0 tlnara blonda ell dOlla fete.
Mitul meu vill. Oricine poarla riinilc lui Hristos .. '"'
.,Ranile lui Hristos" rezlImii earacterlll special al opozitiei
eontrari ilor ellm este ea pereeputit de al1istu I postmodcrn.
Lxagerarea extrema a disrantei dintrc eele doua contrarii compliseinlr
() figura artistici[ csle abia meritlll aeestei cpoei. Deoarecc abia
aClIm monstruosul cste asocial ell .,ranile Ilil Hristos" 'Ii nu mai arc
nimic din demonieul psilwlogizant'l sall decadellt. Istoria aecstel
lImanilati implicit religia ci) cste () istorie a monstrllosllilli ea
expresie a fi'ogmcfllllr/\'/l1l1ll1i (v. diversitalea. vie(uirea .,eomplicala"'
"diferita" de la 0 persoana la alta. pe care Witl\in 0 face
responsabila de proliferarca realitfl[ii monslrlloase) a di.l'pen'irii
(idem). ,.Dczniidejdea" vazlIUi drcpt defin ilorie pcntru vremuri Ie
eamra Ie l1lareheaz<i istoria este de fapt dczn;ldejdea artistului pentrll
care artificiul a devenit adcviir. lipsindll-I de oriee de a
reprezenta, de a .. oglindi" allceva decit fonnele monstruoSlIlui,
singurele reale. MlIltc dinlrc imaginile artistului american sint. de
aeeea. ,.repliei" la pillze celebre Descopcrim intre elc: ..
din !\vignon". .,Leda'. ehiar ,Yeeioare eu prunclIl", Wate avind in
eOlTIlin inlenlia de a resene 0 "istorie a artei" completa. dllpa noile
reperc ale lumii in C;lrc <Ipar, dar. pc de alta parte.
nostalgi,! ascunsii dupa 0 .,fatii" de c1ineolo dc re,I1itatea actuala.
In fcj)ilo,\!.l1/ 1'01l1'lnullii Frtlllf{)asa f/ir/i corp. Gheorghe
Cracilln p,ne s5 eOl1lllniee eoncluzie: renun(area la seris In
favoarea peseuitlilui confinn[l. mai intii. Ilostalgia dcmiurgici ilCUm
imposibilc. iar "poi cxprilllii ndercn\a absulllti'L in deplinfl lueiditate. 13
47
46
OPT1EUSMlIL PROMISIUNILF POSIMODLRNIS\IUIUI
o poetica in care nu obieetele slnt operanle, ci silllulacrcic lor. ,Jextelc
des pre".
Masca a Sfl se impunfl In postl1lodcrnism ea uniea
ratiune a "ch)pului" pe care II aseunde ca uniea realitatc dell1na de
reprezentat. Insa tocmai aceasta slare de lucruri poate fi simptomul
unei noi incercari de a redescoperi naturalul din spatele artifieiului
auto-impus. Hoeke face aceastii observatie referitor la
la desehiderea lor spre figurarea pansexualului. DlIpa ee
alcatuiqte labirintul de forme, eonstruelorul dedalie dupa
eliberarea din propria ercatie: "Numai aeela enre poartil ncconlcnit 0
IlIoscc"i care /7/OS('O trebuie sa ce !'u/llplole eu tolul ell
totul nesexualii e seop in /lIlISUI, sil Iii 0 datCI, In
natural. POllsexualismu/ manierisL adeseori alit de im/welic, nu se aWl
oare In rapOl1 cu 0 nemarturisitil, dar ell atit mai profunda nostalgie
dupa naturalete, dupa simplitate, dupil ceea ce nu mai estc decit
natura?" (Hoeke: 1977, pp. )27-)28). Nostalgia dupa naturalete nu
trebuie intele'lsa in aeeeptia tradi\ionalislei in(onrceri la n<lturCI, ci mai
dcgraba In cl)ntextul In care combinarea 'lrlilicialului cu cxhibarea
ostentaliv "ecologista" a natura lulu i parte dinlre man iI'estilri Ie
eele mai ale postmodcrnislllului. punind in evidcll\il
continutul plural al epislemei. Mctaforelc non-anlropocentrice
amintite mai sus pun In cvidcnla fenomenul din carc parc sa decurga
destituirea subieetului, anume preferin(a pentru regilllu/ re!o!iollo!
In raport eu regimu/ ell/itc/lii.
Orieum, aiei se pot deseifra cu tocmni premiselc
intrarii subieelului In criza. PostnlOdernitatea <1sisla la ultimele
consecinre ale erizci subiectului in plan cultural, al disputatei
diseulalei .,morti a autorului. Numai cii situatia este asul1laW diferiL
dupii cum 0 dovcdese, pe de 0 parte deconstruetia. \.:u orielltarea sa
asupra unnei, a dil'eran(ei. pe,de alta parte advcrsarii ei, ell noua
creditarc a limbajului auctoriale. AstfeL postmodernismlll
apare tocmai pentru a pune criza sub semnul indoielii, pentru a 0 piasa
sub zodia chiar dacii din aceasta cauzfl a putut fI ca(nlogat
drcpt epistemil aflata pc Avem de a face eu 0 oareeare
resemnare a teoretieienilor erizei. Monica Spiridon. illlr-un arlieol care
analizeaza tocmai ,.milul din erizii"' subsumeazil mOll1cnlul sub
speeia pcnitcntei unui pos(modernism care ar avca. poalc lk
blasfemiile l11oclernislllului: .,Oupa ce Illoclemislllul arunC[1 Cll barda ill
!,i\SCINAf!\ DCil.lNZII I RUI'UL CONTEMI'LAIIV
"kI1or al idolilor meinrlzici, postll1odcl'llismul e, mai eurincl,
i ,(;lllttnT"' ("Caicte criticc"', III. 1-2/1986, p. 79).
fOt a:;tfid, J. F. Lyulard, teoreticialllli postlllodernislllului ea
'll(>fllel1t al.pltiralit:llli" prill exce!cntCl, pare s;i vizeze, prin tcrmcnul
'!c' 11:-..,IegitiljJhi'C. 3d:C<l?i pcnikllp, intclcasa llll ea ultcrioara
'i,(ICaiil'"ci"' Il:uicrnilatil. ci mai degrabi1 ca paraleli'} llecesara
,lll1lcliUruhll pas a] UllWllilJtii dc dupii ,.lIlcredulitatea' 'in Illetapo
\ 1._'::-,llJ'.:.
!il\l:k:gC111 !IIOdellil:imlli ca cpoea aflaEj sub SCIlllllll
''';!lIlZii (LLiiLl daci'i tocma] aici :--c ana prelllisele unei poctici elc tip
Il(m-replCZCl1l:lti\ j, "I "chi..,m":l elllui al marginalizarii subieetivitatii
\ in urma :blll11arii obligail'.rii a erizci pozitlvismului context
II) cnre i;uslmodernisnllil (icnnen "maladroit", va spune .lohn Barth't')
Ill! pO(ltc lJ1arca d"".:;t IllUlnclltul unci reonlologizari (In
!il.'qia c,:,:bn:1 "clllt\.dngii a complt'lllclltarului". pc care lnana Em.
(\ porllilld dc la universul rclJtional, de tip lexllIl'ci,
:iI lui IJcisenbcrg), al LHlei llllllatii de sensibililate pe bazele unui
ulllanisl11 de lip nOli, d-.:sCl j,; de eu totul aile coordonate decit acelen
:de RCl1l.';>!l:riL ins{l lundamcntat mai alcs pe
':lJll:?tiint;l lUluror aehi/qiiln: l11udernitiitii.
Rupllll'a ck (recul (l:hi:ll de lin trecut "modern") devine
ill:H;ccpnlbiLl, pelltru dl iluZla cl'icacitCl\ii unci revo!u!ii politicc sau
,':,ldice ,j dep-:i:;'lla ck I hJ',; nl(Jc!erll ism (tcrmenul de
.,rcvu!u\i,; L,'qi:lli!l\i cuLl! iic fire:l pp,'lloare " pcnlru nOWl s..:nsibilitate
.!,';liiklll:Y' - ::lC J:gui<lCdl>d'Ai :;;i avangarde). ell tuate
,'.;c::;tcl. III l'llkia Illultlpicior dCIlIt2.r:!!i :;;i ataeuri la adresa sa, ulopia
rcziSlil InCa, :ltit III firma mai ,laiv,1 a eillnilHirii oricilrci dOl11inatii sau
Lit $i ill ,iCC"::! IIlai plqin a accesului la
tl'an::,..:endell\ii. tie 'ill 1"le textuali'l. far texlui can:
urrncazCl lill propUilc ... a e';istcnla ullui postmodcl'llisl11
al prOLe! ronHlnqti, ci semllctlcze asupra faptului ca uptzeci$tii
;If.!OpUi, III m,lloritaleJ kr, (/( ('oslo accept ie a termen ilor. l'rezind Intr
un Pilstlllodernisl1l ill,s;:icluilor CU Lllopiile subieelului incercind sa
lirllitl.:k lll,ulul 1I1lldnislll al prozei, care ar rc-ll:gilil11a
Olllviogic sCi'lilura.
48
49
OPTZECISMUL PROI,W:ll:NIL!' !'()STMODERNISt\ll il.!1
Note:
1 AI. ,Yllc:zia e, in "Aslra", 1/1 !c"\l rc:publicdl (,rClciun, cd,
1994:p.146)
2 ;\rticol puhlicat In nr 112,113 din 19R6 al rl'vislei "Dlillng" I'LTdilat (Cr,kiun cd
19()4 p. Dg)
1 L. I. SloiL'ilL "'n contilct dircct Lli lum"il" ( 'n'\ciun, cd. !l)()4' I'. J (d I. care reploducc
raspun:iul scriitOlului Iii 0 anchelCl ;; rl'vlslci J'ro!liea"
4 I Iermali'oditii, <:onclll/ioncal:'1 llockc (197.'\, p.,\\9) "cobo;lrCI din impClrCllia lor
rniticii In (dahlrinIL'Ie" Ingcn!oa:;e ohscene ale p,ll1sc:,uali:;mului: el devin "('(J"urs
do uh!evJ), til:;cin,mk lndole!nlcc inillli duble, )'<IIII!)e illlr:!r:C!ulJ!e "\S Ill)
, V. .kan Baudrill"rc!. /'()i',l',C'/!III,'C. FOl'CIIU!! (1 9RO) diu' L'U aile nll:llHc, l'a:;c:Ji
Bruckner ::i ;\ lam Finklelkr;IlIL ,\"1/0 O!1l0!'O(fSi/ (I ()9'i), desJ11 e pOl'llogralie
ea e,punere c,lremCI a se,\u;t1ilCllii, dm edind toem;ll inhibilia an;SiL'lil din urllla
" V, studiile lui Mincel Brepn (llllcke 1977 p. 320 urm,) sau rcconstiluire;1
Giocolld"i ca /'o!'!!'''! de lim/!' ill rL'\'i,I;1 ".'l' ',0 IO(iY", tim I iUllic I l)'i,\
('I'. lIockc )')77: p. \ 1,1
8 Tot aici i lockc rCI,plllllk ullui iq';lrc'llt p,lr;"I", CllUllLl1 :lnlcl inr: CUIll :;l' rilCC CZI
manierismul. cu <Intmallll'allSlllul cu gustul sCiu pelllru artilieiu, sc LlsCl Liscilldt de
dragostea c:llllalCi, cea lllili ,.llalurala" cu pUlm(i1. U c,plic:1 "Mallierislllui lilldc
permancnt lini lie-arca cclor di.'par:l1L' !... ' cOll.sidcra dCllsehil Lk 'diuJllns",
respectiv plirl dc cICcI,. Caplll! CCi c!enh:llli:k conrri"IICiDrli CL' u'ebllil' l'kulL' SCI
C-Ollcorde par de IIl:ullilica\',
Illlcresc:llii aiel III aI ;tles ICluJ In C,1I'C realismul prilllul n'lllkllllSlll CUlll ,illl
eJe detillitL' de Frcdrie .Ialllcsoll ill c,lrlca sa l'O\'llIIo(/ef'lrislll or 1/1" ('II/llIr,,! logiC 01
I.{/!!' Capiialislll) duc PllI;l 1,1 uililllek cOllsccill[e rap0rlarcd pOlilivisli'j la
Occidelllul estc ill aecslllllllllenr Irihul;lr ullei ,ell,uidisIL', C(lrc prl\ i1cgiaICl.
in OceidenL v[I/,u!. deci ,ohsLT\ are;1 faplelor" e'\IJCdlL'lca problcm(lli/Clrii cu
argumelllele logic] ,,,,alLllullii eLI ochii" Aici Irl'llule dulal<: riid,1cillik dl'
tip miml:tic, carl: l11ecarcCI .'[1 ClllllPL'llSL'le, In c'\pl'Csia l\.101liCCli Spiridou"delicitul dc
le1'.itilllit;llc" al tn;ll1lui illlislic de oncc lip prmlr-lI11 plus lk \el'idiclt,lle: mal lllull C,I
oricilld, carleil trebuie ilClIlll SCl ,oglilldca"L'Cr' in p:lr;\l11c/:-1 lic ,pus, muil lllili prolL'ic
lli se pare, pentru proieetul marii sink/c illtegratoarc 1:ll'arc visL'illa lllodul
in care Ori':lllill lilVori/cJ/a .L'IISlul in l(Jelil 'illL1llll. deci slnltul carc preSllplillt'
adevClrala relliliLlililre SUhlccl-ohlcel. relall,l 'ill l'arc iIL'CS[l:([ Ilil ralllill plll' :;Illlplu
COllexc, ci sc dCILTlllinil rL'ciprnc,
II} in literalura psihanilltticCI, n;lI'Clsi,nllll consac!CI tocnwi aecast;'1 <I
autoretlcclflrii, ill I pc lill!iI rnllldnllcCl a li'ulllo:;ului c,lcrior ca llldnikstarc il dcplinei
50
FASCINATIA OGLlNIIi TRIIPUL CONTEMPLATIV
,Illllllnii interioare. ci pc tiliera patologicei preocupari fat a de dctaliik propriei
I'C!SI)ane: ,J:sen!ialuJ narcisisillulill relida nu IItlt In faptul CZI imaginca eului IllI-ar
I'{II'C:I adorabil5. ci ca illli apare infinil lie llllporlanlCi, Incarcat:\ de un accent ab,olul.
Illlr-un Illod pOLiti\ sau neg-ali" dupa L'xpenen!ele Iralle, glol'itiL'i\ri umdiri, SlIcccse
;1 R, Lafon, apud VerlllllCa (Gorgos I')g9: p I g2)
; I llerberl Marcuse. /llr Krilil, des l/edorrislJ1l1s i/7 },:u/tllr lind Gese//scllilft, FranUiJrt,
Suhrkllillp. 19'i6. apud Spirrdon 1996: p. 114,
I,'" I consider life to be passion coupled \\ilh pain", (Witkin 1')g7: p, 'i),
I' .. My work concerns itself with the impossibility of consull1nwtion between per:;oll
illld symbol. HUI lhe very fea:' of Ill) being, the very vacuulll of Illy nistcnce, creates
,Ill insislence of bclier which makes thc possibility of union between perS\Jn and
S\lllbol- plausible" (Witkin l')g:': p, 6L
rj Mircea Ciirtflrescu, .. Cuvinte impolriva de scris", in .. l'aietc entice", nL 1-2,
1')R6, text republieat Il'riiciun, cd. 1994: p,174): "Sunt un audili\, I'imp dc
cincisprezece ani alll citit in eenacluri. Poelia eelor mai mul!i scriltori dill generalia
Illea picrdc la leetura CU ochii, La cstc produsul cenaclurilo!'. '11 unei anuillile
slralcgii orale. care II lllarchc'1za In eele nmi inlimc resorturi ale ei, Estc un tip de
poezic care (inc conI L'nonn dc public lllai ales dc cea Illai ignor'1la IrClsCitura a
pOCLiei in modernislll: dc "oce, de vocea ccilli care a crcal pouia," Alirmalla este eu
atit Ill'1i pi ina de imp1icalii, cu eil anlcolul ia pOZilic impotriva mccanicismului
alicnanl al modernismuilli (pentru care de suis de'ine instrulllentul de lortlll'a
tiJVllritL i:lI' ,azul a li)st analil.at nu de pU!inL' ori (v, loana Em, Petrescu, !--'//unesczI 'II
1I111!a(ii/e tocmai ca sill1tlll care mediala perceptia prin InstrCiinarea
obiectului de subicct. deei in con!iJrlllilate cu 101'.lca alienarii. Amendind (drept ,,lnai
degnlba cxpresia teorclicii a In anto!ogiil COl11pelJl1!l
co I/Iill/lil , respectl' illdirjirea lUI Carl:lrcscu .. lmpolri'a de :;cris" (deci
Illlpotriva "llllldurilor Ichnic eXjlcdit ivc de rejlroducerc a gimluri!or"), Cornel Reglllan
( 1997) SL' insensibil b distincli:l dilltrc posllllodernisIll (asocial incfl. In
IllodcrnfL cu IllecanicisIllul) il\ angard:l. criticul okrf1 un spaliu de .Joe In
poslIllodernislllul ar iIllagina prospecti\ "IllodurJ instantanee de transcrierc
angajind deopotl'iva ''-lIli!, au/ul pljlilitul", iar il,an1'.arda ai' in
de scri,", Ilmprenla modem;1 ;1 jlrogresillui,
I' C, Ski ncr apud loana Fill. Pelrescu, "iv!ollemislll!po:;tnllldelllislll 0 IjlOtClX'. in
"Skaua", nr 'i, 199X, tnt rcpublical (Bill AdaIllcl-., 19
'
)1' p. 16(,)
II'V ,,('iil,-Ilmlc pc conlincntul Cracl:Ii", in ,,!:chino,", nL 1')97, jlp. 24-2'i,
,; V e[lllSiunea ,.1'1'0 Fashion", 1'1'01 V, din 3 J ialluaric Il)l)7
I' in rcwlarell accski caraclcrISlici a ll)()clernit;llii, Rene (jucnon descojlcra dc fapl
51
OPTZECISMUL PROMISIUNILE POSTMODERNISMULUI
motivatiile deeol1struqiei adecvarea ei exclusiv fazei de en7:<1 a modernilf\tii. mai
pu!in pnstmodernismului Inteles ca paradigma a sinlezei (Guenon 1993: p. 50).
iO in acest sens. trebuie semnalata afirmatia dupa care. "In lcoria artei. hdioccnlrismul
devine psihocentrism. Spiritul sc cmancipcaza de natura, rebcliunea devine lreptal
provoealOare. agresiva." (Hocke 1977: p. 86).
20 Ma refer aici la reprezent[lrilc artislice ale hermafroditului din post1l10dernism. nu
la reprezcntarile ..clasicc" ale biscxuali. in postmodernism.
hermathJditului este invariabil una monstruoasa. hida reunind lenSlUllea dintre eros
thanatos.
2i V. Nicolae Balota. lntroducere in llniversul munier/st. prefala la Hocke 1')77 p. :'i.
22 in Despre {(Ina inchipuirii. Montaigne relaleaza mal multe eazuri de
sexuala dalorate. se pare. faptului ca .. inchipuirea are pUlerea". dcci insisten[ei cu care
se impune un anumit lipar psihic: ..Pliniu spune sa tI vazUl pe Lucius Cossitius din
femeie schimbat in barbat. In ziua nuntii sale. Pontanus altii din vcchime spun eil
asemenea presehimbari s-au petreeul udinioara In Italia din Intlflcarata dorin[a. IIC a
insului. tie a maicii sak." (Montaigne 1964: p.90) in plus. aulurul Esellri!or
povestqte ca a vazut el un tinar numit Germain. pe care toat;\ lumea din salul
lui II Maria pina la Vlrsta dc 22 de ani.
:3 .. My interest: physical prodigies of all kinds. pinheads, dlvarfs. gianls. hunchbacks.
pre-op transsexuals. bearded women ... cOl\torsionisls (erotic). women wilh one
breast.. Salyrs. lwins joined at thc forehead... living Cyclopes_ people II ilh lails.
horns, wings.... claws... 1\11 people with unusually large genitals. Scx mates and
slaves... Five androgyns willing to pose together as Lcs DemOiselles d'Avlgnon.
Hairless anorexics.. inslmmcnls of torture. romance;.. All names or visual
perversions. Hermafrodites and teratoids (aJive and dead). A young blonde girl with
lwo faces. My lIving myth. Anyone bearing the wounds or Christ' (Wilkin J98<;
Afterword, p. 70).
24 Este de retinul observatia lui M. Bahtin dcspre improprielatea psihologismelor in
lecturile din Dostoievski. justiticata prin aceea ca 'lI1alIza psihnlogidl ar desearca
.. responsabi Iitatea umana".
2' Cf. Carneci 1997.
26 Apud. I. B. LeCter.ln ..Caiele criticc". nr. 1-2/1986. p. l:'il.
:7 Cf. optiunea loanei Em. Petrescu (Adamek Bot. eds. 1991: p. 161 urm.)
52
3
Textualism optzec'ist
3.1. NOll! lIman ism
Proza optzecista se dintr-un experimentalism
l'!l.cesiv, pentru a reven i, eu 0 constanta aproape inv?riabi la, la
c.:iiutarea modaliUitii optime de restituirc a subiectivitatii. In aeest tip
de restituire ar eonsta noul umanism al prozei, el readuclnd atributele
Jlozitive subieetului, fara a-I hrani, Insa, eu iluzia primordialitapi sale
111 univers.
Astfel vizaU'i, nOlla sensibi litate ar descrie termen i i l11ari ai
(Jptzeeismului, fiind tot mai explieita In ultimele volume de proza. dar
l11ai ales in enuntarile ei teoretiee, dintre care 0 retinem deocamdata
doar pe aceea a lui AI. Cistelecan. din pril11ul numar al revistei
.Yaralela 45": "Generaria '80 e aeUI11 la eeasul maturitatii al trium
I'ului. Acesta trebuie sa fie eeasul constructivitatii sale. Dintr-una
de contras ea trebuie sa devina una pcntru. Faza ei insureqionalii
s-a terminat, Inccpe eea eonstructiva." In alt loci, critic i sc
pare demna de semnalat (chiar In rcgistru parodic, auto-ironizant)
.,Zarva" dcbutului gencratiei, asociata vrlnd nevrlnd eu
instan\elor literare sub sel11nul cri7ci - l110tiv suficicnt pentru a vorbi
de 0 revolutie literarii - dar eu viokntarca "stil11ularea"
l1lecanismelo,: sial' ,\ys/l?lIl-ului obligat S[l funqioneze: "De n-ar ti
l'c'lcutarii chiar 0 revolu\ie -- caci, orieum, intre vorbele 5i faptele lor SUI
inca un spatiu alb (de dezamagire, de manevra sau de speranta) eelc
din url11a, se mai abitir dccit eele clintii. cOl11batan\ii
generatici '80 au produs, totu;;i, 0 zarva eu rcbelie care, e repus In
statutul poemului al limbajelor aeestuia. [... J lnainte de a
a1ti sustiniltori, ei s-au sustinut singuri Inainte ea a1tii sa Ie
clibereze patalamalc, ci 1I11piirtit singuri brevete, pentru ca
53
OP1ZEC1SMUL PROMISIUNILE POSTMODERNISMlJLUI
Critica cu un moment mai Inainte sa vie sa recunoasca, de la care
putem zice depanda... " (In paranteza fie spus, citatul eviden!iaza
amintitul decalaj Intre "vorbele faptele" a se citi: intre
inten!iile teoretic, pe de 0 palte, realizarilc concrete ale
prozei poeziei, pe de alta.)
Este interesant cum semnalarile unei bipartitii in
optzecismului inspira aVlnturile unui lexic "militarizar". Intr-o
aplicatie a mecanismelor deconstructiviste asupra acestui tip de
discurs yom ajunge cu destula la radiicinile refulate ale
fenomenlilui: 0 data ce textlialismlllui (prima etieheta a genera!iei) i
s-a 0 eonota!ie peiorativa toemai sub argulllentuJ pasivita!ii
experimentaliste, direqiile de evolutie ale generatiei sc formlilcaza tot
mai pregnant In voeabularlll "ofensivei annate", ea 0 alternativa
construct iva. de fundalllentare. orieind preferabi la eehid istan!ei
livreseului.
In alta ordine de idci, vocablilarlil .,rcvolutionar' trilllitc
implicit la acccPtia Illodcrnista a progresului litcrar, eu totul straina
postmodernilor, ?ar care IllI pare sa-i deranjeze pe Dan C.
Mihailescu puneo problema "afirmarii sau confirmarii" optzecismului,
nu Intllllplator, tot In termenii vocabularlilui angajat ..
utilizat de AI. Cistelecan, aici tenta ideologiea' este atenuata de
vocabularul citant parodic. De aceasta data, nuantele
optzecismului sunt deosebite sensibil este un momcnt al
afirmarii "In comun" a genera!iei, de un moment ulterior, al
confirmarilor individuale, care .. nu estc altceva dccit rcculul arlllei
dupa folosirea (Iina sau agresiva) a tragaciuJui". De fapt optiunile lui
Dan C. Mihailescu deserierea pe care 0 da timpului seeund,
"reculului" optzceist) stabilese 0 legatura directa cu idcea oricntarii
spre 0 noua sensihilitate. cu regruparea atentiei generalc (in ciuda
"despartiri i apelor") asupra impulsuri lor de refundal1lentare
epistem ica: "teoria (eritici i) de ieri eedeaza Inaintea praetici i de azi:
metoda veche se adapteaza cerintelor actuale: experimentalisll1ul
exaltat atunci e amendat acum, [ ... ): sinuozitatilc dice ale autorilor
dicteaza receptarii l1lodifieari de optiea in conseeintfC
Exista 0 Intreaga serie de semnale ale Ineercarii optzeciste de
a adapta sensibilitatea reeeptorului la ipostaza recuperata pe alte
coordonate, ale unei epoci re-ontologizate, din nou interesate dc fiinta.
Printre primele se numara un soi de eiudat decalaj il1tre intentiile
54
TEXTLJALlSM
!", ,,:1 propriu-zise aceka ale articoklor tcoretiee ale prozatorilor.
'I, 'II II: a Spiridon implllge rerminologia p'ina la a vorbl despre 0
Ii ,,-:'*i gel1eralii a unci "practici creatoare postl1loderniste", 0
IIJ!wiare" a likraturii prin cfOlturile teoriei critice. in locul
,dnionalei "descrieri" (Sptridon: 1996. p. 29). eu uimitoare
Il>CCventa, optzcci:;;tii pledeaza in l11anifestelc lor teoretiee pentru
.llllropocentrism". "SIl biectivitate", ,.autentici tate'", ,J'cfunctional i
i,\I\;", gesticulind in eu eel putin Ult pas inaintea cartilor
!",,!)l"iu-zise, a dC!nonstratiilor explieik ale prozei Valoroasa
.i1d"I,)gic de texte tcordie:: ale ap{)rlltfl sub ingrijirea lui
I dlcorghe Crilcllln, Compefilia conlinurl. Anl%gie de lexlc IcorCfice
ii,' gCllcra!iei '80 (Craciul1. cd.: 1994). este UII glosar de astfel de
[ilcntii deealate, daea nil paradoxale. Daea e sa deseoperim 0
',lildiitate comuna a textelor din antologit" atunci ea rezida tnemai In
,1'!,Liran\a eu care diferitii ::lutOrt vnrbese prospectll' despre
fonntllci unei viabilitati eultmalc, ramlnind insi'! eel Illai
'in prozelc lor. la un sladiu evazinnist, care desearca
,\':-,pol1sabilitatea autelltifidirii fie In textual ism experimentalist in
::ratllitiitilc jocului lingvistic. ric in onirisl11.
Dineolo de diferentieri de struetura tcmpe
<iinent artistic intrc este intcresant de dcseopcrit 0
llicercare de fundal11cntare teoretiea: parcel lllai mult deeit oriel' alta
,poGa literani (semlillllJd eu adcv5rm doar eu gencratia interhelid'i),
. 'ptz.cci:;;tii gasesc de luviin\fl "c c"prime eu to\ii temetle. indiferent
Llei) sillt poe\i sau plO/.atOrt. (Jestul lor tradeaza Ineer.:area de a
1ll311gura elw,wlllo]ogic 0 nOLla 1I1cntaiitate aSLlpra scrislIlui a leclllrii
(lnrdese in sCl1sullie luI' eele Illui largi, sociale ehiar). Initiativa_
III Illllite punetc ado\esccntina (pentru cli i nu au niei
eomplcxlli eruditiei, niei erisp<'irile inva!acelului, pertlnenla unom
dilltre atirmaliile 101 se Intilllpla S[l tie pur slIbiectiv{l). vizeazii
:ldevarata natura a cnzci: 51 allume. de scnsibilitate.
Nu intirnpliitol". manifcstiirilc prineipale ale optzceismllilli,
dparent atit de diferite (textualislllul "i realislllul magic, de
c'nirica, dc'prinsc de la primesc 0 f'ili'l!ic cOl11l1na,
0 podica similara, rcalizata la niveluri c1i1critc.
f.hsjunqia logiea, prolifcrarca replicilor, Jictcul automat, gcometriile
lIlunieriste sc constilllie 'ill tot <.ttltea pllnetc eOl11une eelor d01l3 filoane.
Problema (a se eiti: criza) I1U sc pune in tcrmeni tehniei, pcntru cil
)5

OPTZLC1SiVl! iL
I
proza aVlIsese ea IIIS:I)i1 Illcercari de
metodologica, iar onirica sau UI\ Mircea Iloria SlIllioneo.clI eu
Jllgcllios ut hill!! tellljll'rut ;J:1ticipaSL'f3 :Iproapc in deta Ii u opri unea
tehniccl a general lei '80 (care n-ar Illai fi aclus.astfeL Ilirnic nOLL cleeit
poate. 0 mai mare sublilitatc a Illwntdur). In terlllcnii lui Cornel
Regman, de la Tirgovis,tc" "rcprezinta in proza romillleasea.
prin ingen iuasele jncuri Illecan ice pc care Ie-a Jansen. rri lIlll f'ttl
invcnticii. eorespolldentu! pe plan epic al robl1tilol' de generatia a
dOlla, Uie! eea de-a trcl,1 u forlllcazrl chiar optzeeis.ti'"
(Regman 199
7
. p. 27"1)
loate sCl11mlicle illdica 0 e[llltare (\\ id:i de rCfUlld;ll11el1tare
ontologiul. IIl(eleao.[1 ea 1111 act ck opuzitic IiI Illodnnismlll I11culllieist
;;1 imbriiti;;at;l (po;lte locmai de aecl'aj 111 afinnarca postlllO
dcrnisllllllui. Interesalii de ,')'ell.lul jloec;iei. SiIllOlJ:l Popcscu i
Incearea reeom:ilH.l,'I) Ull dcmer" mgalli/atol ,11 poczil'i epoci
de 0 .. polisel11ie atit Iii Ill',cl C()rmal (pril1 <!Cloplarea unui
jimbaj natural, dczil1toxic:n, ',<l1e\ ici,lI)! Iilcr,lJ "), cit la l1i\elul
continutului. unde impersol1:tllsl1lullli is-iiI' UPUlll' .. 0
emiriitoar.c ptezent;!' 1::11','( sa la idec,! .. plHcziei reallllui",
Simona Popescu gtisc;.te de cliviin(:i sa 0 redil1lcnsiollcZC pe direqiile
unui eli)r/ l'Cl()170r al earui dect Scolitat cstc. daca nu 0 llIulalie de
sel1sibilitate. cel pUlin 0 de transla(ie gcnel'aI iL(\l(l: "de la
reaqia monologiea. univnc;l. a poCtllllii l11odcl'llisr la ulla dialugiea .;;i
plurivoca: de la perspectiva unica, atemjwrala la poliperspcctiva.
simultaneitate, instantaneitatc aSlIl1lale ell:.' 0 slihieCli\'itatc: de la
fragmentul unit<xm [... j. i:1 ansamblul 11111ltit(xm I.. ,J: de 13 limbajul
care izoleaza la ul1ul carl' reunifiea; de la tchniei ;;i conventii literare
deviante la lehniei ;;i con'vcnpi literdl'c ale l<ll1iIllC"islllui".
Estc Icsne de nbserval "ij proiectek nptzcciste de rcrun
clarnelltare ;1 scrisu iu [..,int ade..,ea Illcongrucn1(::u propullcri Ie pc carl'
pust1110del'l1isITIul (mai ales in delinirile lui angio-saxnne) Ie face artei.
eu toate acestea, disjulJC(ia IIII esle ill masllrii S;l de,;curaleze ..teLele'
slislinutc dc p0etii scrilloril gencralici In nUlllele postl11oder
nismlllui
Deoscbit de gcnnlllatl\;1 (dqi necxploratil pit"l 11 ultimele
conseeintc) ramille la noi aeccPlia pe care Joana LIl1 Petrescu 0 okra
poslmodernismului prill ;Ulii '80 -, eind clabora yoilimul despre Ion
Barbu
"
, la 0 dara c(lmp!t.:xantiL deci. prin actllailldtea cOlllributici. dar
56
TEXTUJ\L/SM OPTZECISI
, I >ndamnaUi de imprevizibillli editorial la 0 impardonabila Intlrziere
I.l arlea aparTnd abia In 1993 fiind prill1ita mai mult eeremonios deeit
III enluziasm creator). Aiei. postmodernismul nu mai apare ca un
Il\(lClel cultural ulterior modernismlllui . ci ea 0 alternativa. ca model
!>;lralel, cel putin la fel de ca modernismul de acutizarea
IlilCi problematici a crizei. Diferenta majora esle dala, fa loana Em,
j'clrescu. toemai de faptul ea poslmodernismul proplme sa
lcconstiluie individualuL sa-I reabiliteze dupa destituirea lui In
Illndernism, Intr-o noua formula. In care .jndividualul nu mai e 0
l'lltitate indepcndenta. ei un nod in tesi'itura de relatii. UI1 nod adesea
Illstabil, extrem de pentru ca nUll1ai prin el Intregul
primc;;te existenta sens," In aceasta acceptie se dezvaluie. de altfe!'
kgMura dintre postmodernism Ion Barbu. un poet asociat de istoria
literara mai degraba cu pnstulatele modernismului: la Barbu.
drgUll1enteaza teoreticianul. individualul .,nu mai dispare laslnd in loc
viduL neantul, ci e sacrificat pentru a accede la un univers al
csentelor" (context In care impresia .. rupturii" nu poate fi dedt una
,superficiala", tinlnd de eautarile unci ..dietii initiatice". deci de
cvolutii ale limbajului).
Acccptia trebuie retinuta llIai ales penlru pennisivitatea sa la 0
kctura optzecista a postmodernismului cOll1patibil eu refundall1elltarea
nillologica. Noul ull1anism vizat de optzeci:;;tl este deci rezullatul
rclntoarcerii spre categoria subiectivitatii a individului. dar Intr-o
pcrspectiva relationala, singura de natura sa Ineurajeze In nOLI! context
(anti-rationalist anti-reprezentativ) ill1pulsul general spre reol1tolo
!,'.izare resemantizarc.
Proiectele generaliei 'SO 1111 a1catuiesc un conglomerat unital'.
Iliei macar sub aspectul Impartirii lor Intre poczie proza. Poetii slnt
cci care au initiativa eonslituirii ca gel1('1'a(ie, ei devenind apoi eopiii
preferati ai gencratiei. \oluill. CO/JIpeti{ia cOl1tinue/,
dn seallla de aceasUi privilegiere, {lind ca. dintre toate genurile,
1111ezia estc baromelrul eel Illai sensibil al orieamr schimbari de
Illentalitate sau al raslurnarilor de poctica. Poetii dau. primii. cuvlnlul
noii sensibilitali, seillnalind eriza. dar oferind solLttiL mijloace de a
vorbi despre subiect cu avantajcle noilor aehizitii. ale lueiditatii
dsuillate,
In majoritatea lor. prozatorii ealea. In demcrsul constiluirii
llOii paradigmc poet ice, pe urJnele poetilor. fiind Illai putin activi
57
OPTZECISMUL $1 PROMISIlJNlLE POSTMODERNISMULlJl
ideologic semnallnd mai degraba 0 criza instrul11entala, deci a
tehnicii
7
, de unde confuzia dintre 0 Intreaga yoga experil11entalista
optzecism. Gheorghe Perian atrage atentia asupra faptului ca, pe de
alta parte, "exista numeroase pagini In care prevalenta mimesis
ului nu poate fi pusa la Indoiala", primele trei volume ale lui Mircea
Nedelciu aparind, de pilda, pe fondul aprinselor discutii din critica
literara romaneasca despre criza romanului, despre "obsedantul
deceniu" (Perian: 1996, p. 208). Sincronizarea de atitudine are loc mai
ales pe plan teoretic pare mai ales provocata de un soi de "inertie
generationista", In sensul bun al cuvlntului, dedt de 0
profesionala.
Orielt de frecvente. contradiqiile nu sa acapareze In
totalitate spatiu[ concluziilor. Chiar dad acestea din urma Intlrzie sa
se impuna, ele sa impuna 0 serie ge puncte asupra carora
teoreticienii slnt obligati sa cada de acord. Intre acestea se numara:
criza reprezentarii In arHi refuzul celt al oricarui tip de mimesis.
Inlocuirea aspiratiilor catre obiectivitate (In adevarului
prin demers cu aspecte ignorate, marginalizate anterior,
subiective (In acest context, "gindirea slaba" teoretizata de Vattimo In
opozitie cu "glndirea tare", dominata de categoriile fiintei. se
ca un soi de hermeneutica intidela, interesata mai degraba de
categoriile devenirii, de jocUl'ile diferentei), destituirea or;carei ide; de
structura de forta, de centru totalizator, in favoarea ilulllinarii
fragmentelor $i periferiei, recuperarea parodic-ironica a traditiei.
TEXll:/\USM UPT/El'IST
3.2. Alternative (eore/ice
In Dezl11el1lbrarea lui Orleu, Ihab Hassan avertizeaza asupra
Illpturii dintre semn sens: 0 datfl cu lui Orfeu. cintecul
IIlspiratia au Iuat De aiei se na$te 0 intreaga literatura care nu
Lice dedt sa tematizeze tacerea in plus, depii$e$te coerenta sensului
1.I(lrtlnd limitele limbajului) spre descoperirea unei coerente a absentei.
.1 I'apsodului apar, insfL la timp pentu a
kctura "productiv" tocmai (sau Illai ales) aceasta literatura a tacerii,
Ilnpunind termenii de "urma", "diferanta" sau "disell1inare": "Ter
IllcnuL element atomic, divizlndu-se, grefindu-se, prolife
lind. E 0 samlnt{l un terl11en final", ne Den'ida, pentru a
;\ccepta imediat, fatalist: "Dar ticcarc gcrll1cn este propriul sau terlllen
ultim. are tennenul nu In afara sa. ci In sine ca limita a sa
Illtcrioara, Inchizindu-sc In propria-i mualte"s.
Textualislllul se Inscrie cocrent In aceasta revalorizare a
I;lcerii, ca experiment menil sa duca la rel'uz alit cxpcricnta
;llItoretlcxivitatii limbajuilli, cit achizitiile l11ai noi ale existentei
IIltr-un sistem de relatii, intertextual. Pe fete surlsul l11alitios
:t1 ironiei, se poarta parodia :;;i Iiterara (dqi sel11nele nostalgiei
adinci se simt inca, dupa logica pe care Starobinski 0 dezvaluia in
cartea sa, intitulaUi J\1eloncolie. /los/algie. ironie- Starobinski: 1993).
\ utoritati Ie eu Iturale sint puse la i ndoiala su b in tlllenta ce lui 111 ai curat
il11puls avangardist, iar autoironia 11LI cstc dedt modalitatea In care
.. printulmelancolic II poalta 111 sine pe bufonlll salvato!'" (Starobinski:
1993, p. 121). Ironia postmoderna, departe de a Ii dernolatoare,
\, indiCiltiva. csle pllrtata mai dcgraba ca 0 masca sau, oricul11. asumatii
ca prineipiu creator, compens'ind un punct sensibil. Intr-o adlllirabiia
dnaliza a ironiei in asociatie cu melancolia $i nostalgia, Jean
Starobinski vorbe:;;te despre "instaul3rea relatiei narative" ca
ll10dalitate de a "vindeca" melancolia detcctata in lllasca ironicllilli (p.
I 05 urm.).
Ironia :;;i parodia postlllodcl'l1c fac obiectlll aproapc obsesiv al
58 59
OPTZECrS\1UL PROMISIUNILE POSTMODERNISMULUJ
volumelor Lindei Hutcheon, A Poetics of Poslmodernism (1988), dar
mai ales A Poetics of Parody (1985). Conceplnd moderni:>ll1ul drcpt 0
paradigma cu "potential ermetic'", In care Iiteratura ;;i istoria, arta ;;i
IUlTIea par condamnate la sciziune izolationism, Linda Hutcheon
pledeaza aici (Hutcheon: 1988, p. 140) pentru rell1vestirea critica a
instrUlTIentelor modernismului de catrc postmodernism. AstfeL
"inversiunile iron ice ale parodiei" (familiare Illodernului) refac critic
In postmodernism legiitura ruptii dintre alia ;;i lumea discursului,
acordlnd intertextelor istoriei literaturii semnificarie egala.
Funetionarea ironici ;;i a citatului parodic este deviata aici tocmai In
direqie inversa declt cea perl1lisa de valorizarea moderna a termenilor,
del1lersul In sine traduclnd un principiu postmodern: refunqiona
Iizarea prin "Intoarcere pe dos'.
Pentru un critic de sensibilitatea excgetica a lui Cornel
Regman, textualisl1l111 roman esc in poezie nu reprezinta declt repetarea
"peste decenii" a unei "mode (s.m.) care a stapinit la poetii anilor
treizeci, c1nd referirea la poem [ ... 1era la ordinea zilci". Deo:>cbirea ar
fi data aCLllTI de preocuparea pentru ,,!.lctul ;;i circul1lstan!ele scrisului,
care devine efectiv subiect de poem". Intr-un context IllI neaparat legat
de textualism
9
, dar ulterior unci explicite deta;;ari de dezbaterea
postll1odernisll1ului ("nu prea ;;tiu ce Inseamna postmodernislllul In
proza actllalii"), criticul se Intoarce ;;i aSllpra nllmero;;ilor antecesori ai
prozei textualiste: "oniricul Tepeneag, [... J opere precum Dic{ionar
onomastic Bibliograjie generala [... ], lor adallglndll-I i-sc ;;i Carica
milionarului, ivitii Intr-un alt climat, dar reClall1lndll-Se nu mai putin
fructuos de la piirintele tuturor, Unnuz" (Regl1lan 1997, p. 272).
le;;it din "mantaua onirismului", dupa DUlTIitru Tepeneag,
textllalismul reu;;e;;te Intr-adevar transpllnerea la nivcl textual a cezurii
referell!iale pc care poetica 0 illstaureaza la nivelul relatiei
Illtre construetia narativii real. 111 plus, stabilirea relariei Ilecesare cu
proza onirica, deci cu mantaua lui Dumitru Tepeneag, readllce in
discutie problema noului umanism (atlt dc acutii la optzeci;;ti), data
flind concelltrarea privirii oniricului asupra figurii umane, Inca
prezentii ca dimensillne esen!ialii. Ispititoare (de;;i proful1d discutabi Ie)
nll slnt neapiirat consecintele pe care 0 astfe! de focalizare Ie prime;;te
III privinta onirislTIului, cit sugestiile trallsformarii textualismului
Il1su;;i Intr-lln alt lImanisl1l, ori cel putin Intr-o manifestare deloc
contradictorie cu acesta.
60
TEXTlJ;\L!SM ()l'IIECISI
Situalia mcrit[l Illsa cintarita In lumina ullci preClZ<lrI absolut
Ii" ,:"are. Se eer diferen\late dIn stan cel putin doua variante diferite,
':,iI."! I1U de postl11odemi:>llI, ccl putin de cOllcepere 3 terl11el1ului.
i' .\lualislllul rl.lmanesc de l11allifesUirile particulare ale unei
"Iitllt\': europene care pastreaza Inca inerriile lllodernislTIullli.
I,dlcenta fatii de rel111nl3lea 13 l11itul j>rogresului (atit de gernlinativ
i,'illru istoria ei cultllrala sllciala), Europa adopt[l 0 iposlaza
III dikllta a conceptului, kgllldu-I mai dcgraba de revalorizarea unei
lraditii (In care ll10dernismul 1111 cOlIstjtllic decit ultil11ul stadill)
,JlIlI In schimb. America, vitreglUi de vlrsta de
.:rape a modernisll1l1lui europeall, se lolose;;te de postllloderni:>111
i\lLlllai pelltru trai acum "con;;tiillta paradisiaca", il11pacarea cu
'l. o;turilc cele m:-li illegal haotice ale lumii.
Dacaln anii '80 slIjJliCl11a(ia era dclinllt{l dl' disculsurik
,'\ iar lentien ii in yoga l'laU cei din Il"gistrul plulal iSlllulu i:
! ,'IL;I llenlarislIl, decoll strut re, intoarcerea rcfulat ulu i, ICC Uper<llea
,: .."nzoriului. pnherizarea struclurii a centrllllli, in anii din urma
!'IIIIC\ul de atraqie pare sa t-Ie cunstituit ck 0 varianUl mult
unblinzi1iY" de postl1lo(\crnislll. care caula cctlnlcl1isl1lc!c (lara s;'i
II'-:,;e pluratisl1lul), \Hlrii coaglllarea 1l'<1!.!ll1entclur) in
:',<.:ileral. pilradhul 1I1tcgralor. !n 1I1!l'uducClca 1<1 ,:xcelel1tnl numar dill
.1.llr",Sh" dedicat postllluJClIllsllllillll. i\llrCCi( 1\1al1l11'" denul11c:;;te
dlcSjxil"\irea ue modenn:>111 ,,0 rclaxare, l) saluratie. UObUSCilla in raport
'\ lCilsiuIOile 'lIllrl"(II111tc ck ll1ut(ernism'. C\Ta cc lI1archeaza rentrll
"ill J.lllvl"! ideoklgiei" Cole pelltlll !\1ireea iVlarlin 0 necesara
dC-1I10bi Iuare idco!Clgica'.
Istoric privilld lucrurik (dqi islorisllllll pierde
L)Cren!a in nOlla paradigll1a), leoria culturala se nprqle la doua
perspective majore aSllpra postmodemisll1ullli. Prima dintre ell'.
de nn Malel Cilinescll, de In ('inci I,'!e {fie
!!lot!Lrnihl!ti \?0S11l1(HlemislTllti La pe 0 .. Iil\a" a l1luderniWtii.
'I v'trsta a accsteia. (In treacat fie \;1 acest capitul, opiniili:
j!uctueaza atlt de mult indt 11ltilnim un postmodcrnisll1 COI\(,:epllt drert
J.opilana Illodernismlllui la Lyotard sail lin postlllodemism care
illglobeaza mociernisll1ul. In l'vIircea Martin
ll
). A dOlla \Ipleazii pentru
disoclerca clara de mudernism, ric 111ll"-O l1Ianicra agresiv avan
fic illlr-una bcVala pc a-.:hizi\iilc moderniUl\ii (ciliaI'
,Lid in "ccst mod joclli prdi\clor sc prelullgc$tc la inlinlL
6\
..." --.'

OPTZECISMUL )1 PROrvIISIUNIl.l: POSTMODERNI%ILLlJI
imbogatindu-se cu compuse de tip neo- In primul caz sau pam" in al
dodea, Este de remarcat ca perspectiva secunda se ca
de 0 inertic moderna: atinnl'ld, I'ntI-una din variante, schisma agre
siva, ruptura violenla, ea nu face dedt sa perpetlleze geslul ravoril al
modernilor: contestarea ca modalitate de Innoire.
Acesta cste ;;i motlvul pentru care, Incerc\'nd S{l raminem
consecventi cu poetica postmodernismului, yom <lmcnda acest tip de
drept tributara (prin rcverentii fata dc mitlll progn2s11111i?i
printr-lln structural avangardisll1 negator) modcrnitatii In acest
context. varianta de valorile ritlllul llloderniUltii ni
se pare apropiata de realitatea postmoderna prin aceea ca se funda
menteaza pe recllperarca traditiei, pe relatia neintrerllpta (c1qi
ireverenta perfect Illcida l cu treclltul.
Textualislllul meriUI discutat ll1ai ales In termenii tehnicilor
postmoderniste, deoareee ilcesta este nivelul 1<1 care cOllceptul
primit de celc mai multe ori cnndall1narile. Marin lVIincu, revcndicat
drept "pionier general al textllalisll1ului rOlllilnesc",
il1tr-un intervill c1espre textllalismul poetic. textual/slim!. "reflex recent
al c1e sine extreme, pe carc a achizitionat-o emitcntul poetic
in faza In care ne allalll"" de te.\'tualizure, ,,\cnnen implicit mmii
creatii", care "poate ,WI decode! (s.m.) in textualism". De lndata ce
problema inadecvarii uuei accePtii traditionale a scrisului la noua
realitate este privita I'n termcnii tehnicii, ai metoclei, !HI sc mai poalc
vorbi despre optzcciSlll ca forma majora de postmodernislll rOlmlnesc,
el rami'nlnd simptomlll agoniei l11odernismului: poetica derizomIiui.
imprumutarea mininlaliSl11ului american, ori a manierismului /I'ancez.
textuarea abuziva, abandonarea. llltr-o prima bza, a rOl11anlllui (deci a
prozei c1e personaj) in favoarea prozei scurte slnt tot alltea descrieri ale
aeestei agonii. agonia lui Orfeu dezmcmbrat reclus la taccre.
Lucrurilc par sa sc claritice doar atunci cind interpretarea
revine asupra mutatiei de scnsibilitate, singura In masura S{l cOllstitu;(;
argumente de deoarece aceasta mutaric, ilustrata practic de
o noua retorica, e impusa de orice perspectiva a istoriei intelectuale.
Epistemologic, c1eoscbirea modern itate/postmoclern itate eslc
impusa mai ales cu ajutoruJ criteriulul rationalitatii. Dilca Illodernitatea
se fUlldamenteaz{l pc 0 stranie ingemanare a scepticismulul tilosofie
eu optimismul este Icgitimat meta-narativ (dupa
c1cIl1onstratia lui Lyotardl, de crcdin[a 111 putcrea omului c1e a euceri
TEXTIJ;\USM OPTZECIS r
1IIIIIra prin de conceperea illte10r umane c1upa logica
'>I !'.anismelor vii, postmoclernismul este vitregit de aceasta
, ,'11 f()ltabi la "dublura" legitimatoare. iar postmoderna are
Ii haza tocmai subminarea sistematica a oriearei prestante a
1>llIlcipiului rationalitatii. Nu trebuie trecut cu vederea faptul ea, atlt
Ill'lltru modern i, cit penlru postmoderni, lumea se prezinta
,ic'ilpotriva de haoticii plurala. Numai ca, In vreme ce
<l'i mai tradeaza (\"nca) 0 credin!a Intr-un
,l'llS care ar funqiona ca principill organizator (dllpa cum se poate
dcscifra In disperarea anxietatea cu care se rapOlteaza la arta),
jl\)slmodernii se simt eliberati de necesitatea negatiei violente tocmai
jlcntru ca pornesc de la eon5tiinta pluralitatii lumii a absentei
,cnsuilli.
Modelele exterioare Ia care se raporteaza proza optzecista pot
Ii eircumscrise, dincolo de unele proteste formulate, Intr-o viidita
pkdoarie pro dOnlO 13 , chiar c1in interiorul gelleratiei. in jurul a doua
!\JrI11e majore de postmodernism. lIna europeana, iar cealalt[1
americana: tel (juel-ismul, aVlncl ca reflex textual nOlll roman hancez
'ci, respectiv. postmodernismul american, Intr-o c1ubl;-l materializare.
62
63
OPTZECISMUL PROMISJUNILE POSTMODERNISMULUJ
3.3. Placerea textllilli - modehd (ranee:::
Tel quel-ismul francez intra masiv in creatorilor
prin publicarea, in 1980, a antologiei Pel/lnt (I {eurie a
lexlului (Babeti Sepeteanu-Vasil iu, eds.: 1980). varianta prescurtata
a celebrei Theorie d'ensemble. care edita clteva dintre cele mai
importante texte ale reprezentantilor structuralismului respectiv,
textualislllului francez nu numai. Editurii LJnivers ii revine, de
altfel, in ultimii ani, meritul celei mai notabile incereari de a
sincroniza critica rOlmlncasca teoria literara eu principalele direetii
orientari europene. Reecptarca volumului nu ramine tara ecou, el
confirmind intuitii teorii poetice puse in circulatie de
clarificind sfere conceptualc. Litcratura vazuta de Roland Barthes ea
"practica textuala" (cu consecintele demistificarii unoI' "instante"
precum ace lea de "opera", "autor", "structura") deconstruirea
raportului vorbire-scriere (pe care propune Den'ida) dezvaluirea
motivatii10r ideologice ale textelor de ciitre .lean-Louis Baudry,
mutarea accentului definitiv pc "principiul intranzitivitatii limbajului"
ca punct de plecare al unei poetici a textului ca joc libel' al
semnificantilor al unei semiotici critice (v. Julia Kristeva sau
Philippe Sollers) - toate aceste achizitii ale postmadernismului francez
sau, mai exact, ale post-strueturalismului "importat'" apoi masiv de
postmodernismuI american, mareheaza suprematia textului, inteles
drept scriitura produetie ideologica, drept procesualitatc semni
ficanta semniticativa, sint salutate de in numele unui
impuls de sincronizare.
Modelul se pliaza mai degraba pe virsta tinara a optzeeis
mulu i, este conform cu avangarda lui: extrem de "zgamotos",
momentului ii interesul concret pentru stabilirea trasaturilor
unei noi sensibilitati. Radu G. Teposu bibliografia preferata
a in domeniul semiologiei textului: "De la
teoreticieni [semiologi francezi - n. m.] a preluat funetia ludicii a
scriiturii (Jacqueline Risset), producerea a sensului in
TEX fLJi\lISM OPTZECIST
1IIlllitaneitate cu procesul constituirii textului (Julia Kristeva),
III L'cm inenta structurale asupra celei sell1antice (Roland
I',;ttthes), posibilitatea denuntarii ideologiei prin gindirea lueida a
I"ll1lei mecan ismelor textuale (.Jean Louis Baudry), pragmatismul
"riiturii (Jean-Joseph-Goux)." Nu este mai putin adevarat ca
,llllor se sa precizeze faptul ea ideea cea mai importanta,
1IIIldamentui textualismului, trebuie regasit, eu toate acestea, intr-o
'I;tditie autohtonil, in credinta de la nu nUlllai) ca
Iitcratura se din literatura.
Dadi un scriitor prestigios preeum Dumitru Tepeneag refuza
\ chell1ent legatura stabilita intre textualismul romanesc
de la Tel Quel, revendicind 0 tiliatie exclusiva din onirisll1ul
;llItohton declarindu-se, pe logiea, "cel dintii practician al
Icxtualismului" (Buciu 1998), Marin Mincu, preocupat de
propensiunea teoretica a conceptului, 0 relatie neta intre
"cpistemologia semiotic-postmoderna" textual ism. Mai precis, el
"itueaza textualisll1ului, ,,in varianta teoretica explicita", ,,in
Iranta. prin anii 'GO, in jurul gruparii literare Tel Quel, avind ca
promotori pri nci pal i pe Jul ia Kristeva, Ph iii ppe So\leI's Roland
acccptind 0 anticipare alltohtona nu in onirism, ci in
lenretizari Ie lui Ion Bar-bu, "cu treizeci de ani mai devreme".
Observatia lui Marin Mincu (Mincu 1993: p.220) se eu
dezvaluirea unui soi de ,,tcxtualism genetic", ereditar, pe care
gCllcratia '80 I-ar ti din traditia barbiana I-ar fi ilustrat cu
lTlult inaillte de a face referire teoretica la conceptul in sine, deci
illaintea dobindirii nriciirei extreme" a scrisului.
La seul1 timp dupa familiarizarea cu postulatele retlexele
poststructuralismului francez, sint cititi seleetiv:
autosuficienta textului carc semnifica la pierde, in
contextul generatie '80, popularitatea, tara ca prozatorii sa renunte la
Iloua a limbajului. Cicneratia cade de aeord sa incerce
consacrarea unci "nai alltenticitftti". intr-o formula paradoxala,
remarca Ion Bogdan Letter: ea "provine d intr-o aeuta illta a
artificiullli, eonstrins pe taale caile sa iasa din cercul inch is al propriei
autonomii sa participc 1a efortlll de expri mare a une i alte
sensibili!d(i, dOl'nice de confesiunc" (p. 184).
In acest moment, pentru (oana EIll. Petrescu ale earei intuitii
de maxima coerenta IlU au apucat sa se eoncretizeze teoretic decit cu
6:'1
64
OPTZECISMUL SI PROMISIUNILE POSTMODERNISMULUI
mare regretabila zglrcenie - textualismul romancsc se dcfinqte ca
"simptomul local al unei noi ontologii - ontologia eomple
mentarului iar metaforele textualitatii, (... ) indica (Impotriva
teoriilor textualiste) nu alltoreferentialitatea textului ci
orientarea generala spre aceasta ontologie" (Adamek Bot. eds, 1991:
p. 162).
De la leetura se1ectiva a cu retinerea exelusiva
a acelor aspeete care ar desehide spre afirmarea unui nou tip de
percepere a relatiilor subiectului cu lumea incepe 0 reeuperare {fctiwi a
postmodernismului francez pc teren romanesc. tar exemplele de astfel
de lectura sint multiple: spre pilda. alegindu-I pe unul dintrc cele mai
cxplieite. yom observa cum Gheorghe Craeiun se raporteaziL intr-un
fel de gest salvatoI' in doua direetii (a unei suplimentare aeordata
tel quel-ismului a unel recuperari ontologiee a premiselor
optzeeismului). doar la aeelc texte ale lui Roland Barthes carc pornesc
de la 0 hiologiul a limbajului a textului. Intl'-un sistem de
relatii in care esteticul nu sc mai autonomizeaza, astfel
exemplaritatea. ci exista intcrrelationar.
Astfel, din Gretdlll ::ero 01 seriiturii. Craciun recupereaza
definitia stilului ca "voce decorativa a unui trllp neClinoscut secret",
..elaborata la limita dintre trup lumc" sau. dintr-un tcxt al Julici
Kristeva. retine: ,.e nevoie mai intli de 0 baza fiziologica. e nevoie de
un corp aparte, de un raport intersubiectiv intens. un rapOit palticlliar
eulimbajul, pentru a erea un nou stil" (Craeiun: 1993. p. 332).
Textualismul romanesc reeurge la modelul francez mai mull
pentru deprinderea unor stratcgii de seriitura, a unoI' noi modalitati de
autentifieare a tcxtului literal', dedt pentru a se ralia eu trup sutlet la
o anumita doctrina textuala
l4
tara sa ramlna, Insa. la stadilll de ,,forma
de rezistenta la politiea eomunista,d5. Adevarata sa valorizare
olltologica este Insa mai evidenta In comparatie eu modelul
postmodcrnism ulu i american.
IrXIU:\L1Srvl OPI7F( 'IS I
3.4. Pastmodernismu! american: a nouLi senc,'ibilitate
Spre deosebire dl: manikslare,( relativ lIniWra a
I francez. la (are se raporteazil rOIll<lni, in
p,qiu american asistam Ja 0 manilcstare gcnerala Qualii.....arecum
,1'l'nI3naloare celor doi tilllpi ai arirmarii l1ptzccismului ca 'v irsta
'lillumla: J'vlonica Spiridoll. dc:;;i plcdlnd pentru dcfinirea post
1II<1dcrnismullii ca .. vlrsta auton0l113 a culturii"16, scmnaleadl asupra
I\i:-,tentei a "dolla de atitudinc:;;i cxpresie. pc care c greu sa
_una de alta, dou,l li1letc ak unci rl'lu/'ici lInice a
;
"" L
'
Dupa momenlul agresiv al izllllcnlrii unci no! ..slari de spinl".
!',:slam la revenirea ol11ului ..in univcrslil din care Se aUlocxilasc
"lll!ioara In benefi.:iul obicclivitii\li al preciziei", ell suspiciunile de
I igoare la adresa acestei revcliiri (care nu sc Illai tace pc baze,
,i nici In 1Il1ivcrsj, v(lm cktecla aici "cl11nck: altrllldrii nouilli
ililwnislll Intr.. un timp seculld al postnhHicrnismlllui. care impaca
l;kerca" cu .Jiqinl1ca caii de l11ijluc, Trehuic precizat
,kUIlI LUI delaliu de 111 illlclcgcrea celor c1ui limp!, logica
hlU'iciUlpi se dcreglcazfl se Cel\:' "b;mdonal,l acqlia lledclininJlI-sc
I UOU<l l1lol11enle distinctc crollologic, CI, lllai dcgraba. dn:pt duuf,
,diluomi diferite. dowl oricntfu'i ale sensibIlitiltii culturalc.
Romanul. repudiat ill epoca . 1I1illill1alismullli'. a plllvcriziirii
',Hicaret idei de centru sau :-;ITuctura, In favoarea unui text care sfl
corcspundu cerintelor ojJc:!rei cste inlocuit de formele hi bride.
,_are dcscbid textlll literal' spre 0 kgitimare geueral ull1anfl. Realiz[lrilc
jllozei sin!. desigur. eclcclicc. inegale: teltnicilc lui William 8urr()ughs
klzalc pe CUi-lipS sau .. minill1alisll111I lui Donald Barthelme
,:onvictuicsc cu IUll1ik alternative ale lui John 8 <11th , dar CII leoria
licliullii ca plus lingvislic al rcalilatii. a lui William Gass. Parodia. a
\-[Ire; temie 0 scrie Linda Hutcheon, v[lzind-o ca pI:' () .,allto
k'gitimare" critica a dialogului lillie trecut :;;i prezellt I'). cste refllzala In
1l1llnde revenirii la actul de incrL'derc ill <tUlor"!'
67
66
OPTZECIS]'vtUL PROMISIUNIl.l-: POSIMOIJERNISMULLil
Filonnl oniric al prozci optzeciste, opriunile pentru ,Jegitiman:
sociala", "autentifieare", "suoieetivism'" ,.derizoriu" yin pc:
aeeasta filicra (dar din onirismul romanesc al lui Dumitrll
Tepcneag). chiar dad) sufera distorsionari sau, conceptual, bijbiieli
terminologice. Ciiutarea unci corporalitati a scrisului, ca 0 contributie
tehnologica (alaturi de intereslil pcntru intertextualitatc, citat, aluzie
elliturala). investigarea nh)(lalitatii de restituire a unei virste pierdute
a scrislllui, in care subiectul sa regaseasca locu!. sint tot atitea
puncte de contelct eu ipostaza construetiva a acestui model.
Pe de alta pal1e. conlriblltia posrnmdernismului american, care
nu mai privilegiazi\ nici m;\c;lr textuarea texrualitatea, ci Ie
expulzeaza pc elc ta pcritCrie, in rnomentul S[ILI experimentalist,
favorizeaza 3firmarea di,CllI'sului alienant, pe care /I
i1ustreaza la un moment clal. Numai ca, atita timp cit "ne gindim la
fragmentare ca la un destin po;:itiv, al acclei slabiri a aclevarului ea
prezenta obiectiviL al puterii realului care ne eonstrlnge, al slabirii
Insqi a il11aginii obiective a lumii, eonsidel"at[\ indiseutelbila,
postmodcrnislTIul nu mai devine () epodi de regret dupa modernitate,
ci 0 epoea pozitiviL de el iberarc"" I.
Perspectiva alllericelila okra pri Iej ul unei alte observati i
necesare. refcritoarc la "eonlaminarea" politiea a spati1l1ui cultural. 0
"politica a postlllodernismullli" (Hutcheon 1989) pare sa se atle In
atenria teoriei optzeeiste atunci clnd In discu\ie intervll1 terlllenii
reconsiderarii post-colllllilisre a unoI' prcjudecari III tratarea limbajllllli
sau a fietionallilui, ori asumarea, de cutre mentorii generatiei, a unoI'
roluri ncl;anllit de implicate social..'.'
Vie!lIirea simbiotidi a unoI' moduri narative contradictorii. a
formelor culturale e1itiste eu manifestarile cele mai eelcetice ale
culturii de masa reprczinta tina dintre cele mai clare distinqii Intre
tratamentul modern eel postmodern al fiqionalului. Pornind de la
material, modernul poslmodernul la rezultate di1erite:
daca creatorlll modern aqioneaz3 in nUlTIele unui impuls aseptic,
sublil11lnd semnalele culturii populal"e, dc l11asa. Intr-un produs elitist.
care sc radical disociat de ollce tl"aditic, in schimh Ilieiditatca
seepticisl11ul postmodern aetioncaza pentru 0 achizitionare valabila
ecologic, "ca atan.:"' a respective lor semnalc.
Tot 0 ,.politica" a postmodemislllului, de:;.i pc alte coordollale.
intra In diselltie pentru a sllblini<l 0 alta disoeiere a optzccisll1ului de
TEXTl iALISrvI OPT/EelSI'
I'" ,llllodernismul de peste ocean. Dominanta "politicului" postl11odern
"'lIlllllC Inainte de toate 0 serie de strategii ale deziluzioncirii, ale
,j,jlnteresului fel!a de miturile modernitiitii, dar ale anti
II " ,derniste cu care postmodernisl11ul este regretabil suprapus de prea
lIlldte ori. Cu alte cuvinte, postl11odernismul american cu
II,piciune entuziaslTIul structuralist eu care modernitatea afirma
,,;ditatca "pura" a textului, descurajlndu-I eu derridcenele teorii
I" "tstructural iste despre "diseminarea sensului" . Dar, pe de alta parte,
, lumea idilica, anti-moderna, a nostalgicilor dupa 0
I c;i1itate "pierduta pe veci'" a literaturii. "CaIiea" cu majuscula visata
,k personajele-autori c3liaresciene sau "cautarea trupului", a
"IIllCIlSi uni i senzoriale a fi intei, prin intoareerea la primele l110stre de
Ie 'Illan din literatura lumii, la Gheorghe Craciun, vor reprezenta, In
1';lr1ea a doua a aecstui volum, tot atltca argumente In favoarea
1,lptlllui ca pastrcaza cu ardoare, cultivlnd-o chiar. nostalgia
ililintit[\, a serisului inaugural chiar a literaturii .,reale", care In
I 111l\eaza lumi.
Detectarea acestor tiliatii nu trebuie Il1teleasa exclusivist,
pruza optzecista nefiind un calc rolTIanesc al unor imprumuturi vest
c'llropene sau de peste ocean, chiar daca se gasesc voci care sa
I!llstuleze existcnta unor "forme tara fond" ale postmodernismului
Ie Imanesc. Evidentierea modelelor se a fi lTIai degraba
"L"lllnalizarea premiselor a punctelor de contact) de la care am putea
Illeepe sa vorbim despre un postmodernism autohton, vizat cu
IIceesitate atlt de teoria generatiei '80
23
, cit de ereatorii
Yostmodernismul nu este, pentru mine, un concept, ci 0 necesitate
reala", va clrti Mircea Caliarescu "Impotriva de scris,':'4
"Modelele" optzeeismului trebuie cautate mai degraba In
Iraditiile propriei noastre literaturi, dar nu este mai putin adevarat ca
,lrategiile postmodernismelor vestice au servit adeseori creatorilor
drept exemple de punere In a ceea ce Marcel
Pope numea 0 "estetica a rezistentei'-'. Raportarea la contextul
vcst-european sau american trebuie pusa In diseurie cu atlt lTIai mull,
eu cit optzecismlll atirma, dupa cum s-a mai spus, 0 dialeetica
gcnerationista unitara, al carei scop principal este deconstruirea
oricarei forme de totalitarislTI, fie el politic, social sall estetic.
lntre aeeste doua 1110dele, proza optzecista va Inregistra 0 tot
ll1ai aeuta orientare spre ipostaza sintetica, nou-umanista, a
68
69
OPT7EClSMUL Sl I'ROMISIUNILE POSTMODERNISVlUUJI
postmodernismului, abandollilld, in cclc mai multe cazuri.
experimelltalismulneinteresat de ll1uta!iile de sensibilitate in favoarea
unei tormule de esenta clasica, chiar dadi oricntarea amintita este mai
degraba direetionata de a serie de achizitii anti-moderniste, de
recuperare a unei naivitati a virstei de am a scrisului, dar a unui
"corp" real al subiectului.
Note:
IV. "Gcncratia polii sai"'. in Craciun. ed. 1994
c In .,Am1ilcatru'", nr. 10. 1989. republicat (Craciull. eri. 1994: p. 2(3).
, Ne n:ferilll aici la ideologie in acceptia vcstica a termenului. rie discurs domimlilt. cu
reflexe prcscriptive, nu in accep(ia cst-curopeana. peiol'ativa. asociata direct
ideologiilor cOllnelc ale COIl1Ullisl. Cu 'lite cuvintc, eonceptut tk
.,ideologiC vizeaza aici ll1ai dcgraba obscsi'l uJtill1elor mct,lnanltiulli ale lllodernitii(ii
oel:identale (de tip marxist. nidzschecan sau freudian) de a (surlprinde rcalitatea de
a demistiflca. in timp. lipsa de realitate a produclclor cultnrale.
4 Conc!uzia pastreaza valabiliattea pl:ntru poezie. domcniu in carc ailicul sc
scandalizeaza sa descopere 0 nedreapU\ obnubilare a traditici illlediate in LlVoarc,l
etichetei cosmopolite, aduse de peste ocean: "De c1nd, apoi, dczinvoltura. ironia.
umorul funambulcse sunt lrasaturi exclusiv ale postmudernismului. dnd. de
exceptlnd procedeele intertextualiste. paradigma poeziei illlerbelicc Ie cOlltinca dill
iar - prin Scrban Foarta. BrUlllarli a1tii - preUJlIl illaintea
lor un Geo Dumitrescu sau Gellu Naum. Ie-au cultivat In versiuni perfect mllll1llizatc
eu stilul sensibilitatea moderna? Nivel pe care nu-I ating tl1tdcauna lllul!1 dintrc
llnii la pllra improvizatie cel Illult la lcribilitii(ile lui Pastorel"
(Rcgmall 1997. p. 146)
5 S. Popescu, In ,.Dialog", nr. 121-122. 1987.0 varianta revazuta a tcxtuiJli a apiirut in
Craciun.ed.1994:p.I86.
" loana Em. Petrescu, Ion Barbu iji poetica pastmodernismului. BliCurqtl: Cditura
Cmica Romaneasca. 1993.
7 Cf Gheorghe Craciun. ,,0 generatie incomoda", in Craciun. ed. 1994: p. 9 unn.
g Jacques Den'ida, apud loana Em. Petrescu. in Adamek Bot. eds. 1')91: p. 20:;
" V. interviul realizat de Nicolae Oprea pentru revista "Calende". 1993, reluat In
Regman 1997. p 271.
lu Mireea Martin, "D'un postmodernisme sans rivages et d'un postmodcrnisl1le sans
70
TLXTUALIStvi
'.lllll1dcrnitc'". p. 4: ,,1<1 scparat;I'n d'avec Ic Illudernismc <est non pas tant
, " 1I11C mobilisatioll polcmiquc. 1':ll [Ille llppositiun soutelluc, quc par un l'elilciJelllcllL
,II' ,aturatioll. unde pm rappon ,lUX tensions cntrdcnucs par Ie 1l10derlllSl1le.
":Illlllldlclllcnt a lieu. CCll" lOIS, par line JC-IlHlbilisation idcologiqlle {)n a park
I Illkurs de Ida till de I',dcl,logic'"''
I c 1Il11dcrnislllC cst dOIlC partie <ill postl1lodcrnisme. ('cue propositIOn c10it etrc
'>lllplise lit!cralcll1l'n, ':1 clan, lOllS ks seils." Mircea Martin. <In. eil.. p. 5. Dc vrcme
\pUIlC ClulOrul. oncc ncatLI!" poslllwdcl'll :lrc libertatea dcopotri\ ,-I unei
1</lli"i proprii, dikr;tc. a lllo(kmislllullii. nu trebuie sa IlC mire diversltatea
,1".'JllCcllallla a 11IallifcstClriior postnwdcrne
\ . 1\1. Cistclccall. cit"t in iVlillcu i')93: p. 217
III .. Sec\clltc pl'nlllJ snicrca unui !'Oman de idci", ("Caictc cnticc". nr. 1-2, 1986,
I \' I :;()-I:; i), lOll Bogdan Leflci pledcaza pcntru in\elcgerca optzecisl11l1lui ca formCI
',,' 11I,mifestare a postrnoclernislllltlui romJncsc. insa 0 f(lrmil bazatii pc .. structuri no i'".
"IiI1I.1CI1\ate cu aelevarat tic eelc "cluua postllllldcrnisllle" (american vcst-curopean).
lar e:--ceptiilc de "doctrinari" (v. Mirceu NcdekiuJ care rccurg la
;'il\lnlOdcrnislllul rrancez pentru 0 IU\l(I"lIlelltarc mai Illasiva a unci poetici personate.
'I lal: to! intr-un contc:--l Wrgit. care inlegl'caLii tc:--wl scriillim lInui siSLeIll de relillii
, I\lllqii sociale.
\. i'l/aria Mailat. apucl Cr3cinn 1993: p. 326.
\ Monica Spiridon. in .. Caietc critice", nr. 1-2. 1986, p. 80.
Id. ih, p. 84.
\ sc vcdea mlldll! clim Umberto Eco repullc in disculic. in res limites des
"'ti'l'pretiltio/i. conccptlll dc operil deschisil. amenclind ulili/arca lui prca gencroasa
. 1111Iitindu-i acccplia: .. a splille ca un tcxt cstc potenlial nestir$it IlU inscallllla ca once
'L t dc intcrpretarc \a avea un tinal tericir' ( in !ntroduction, Eco: 1992).
l'nrlllcic artistice par sa se Illcreada tot mai pUlin in crtllca cxtcrtoara. ci:iutilld sa
::, mporc/c comenlariul critic in propriilc lor struclllri. intr-ull fel de scurt-circllit de
'1Ill-legitilllarc a dialoglilui critic normaLl ... j LlIlllea modcrna pare lascinata de
, ,Ipacitatca sistcmelor utllaJ1e de a se rcfcri ia cie insclc intr-ull proces de oglindirc
IILslir$ita." (introducerI'. I lutchclln 1')8:;).
(lcta Dumitriu. "Experimcntul poslmodern in ticliunca americanit", in "Caiete
, liticc". nr. 1-2. 1986.
V. valorizarea pozitiva a postmodernisillului v{lzul ca paradigma a "glildirii slabe"
Ie- c,-Itrc Gianni ValtllTIo. in I'N.': .. Reinvicrea interesului pentru mllvitate mi se pare
IIIi kilo men poslmodcrn" (pp. IX('-1i17)
111 Cahicrs roumains d'ctudes littcraircs". nl. 1-2. 199:;, p. 141. Marccl
7J
OPT7,ECISMUL PROMISIUNILE POSTMODERN1SMUUrr
Pope face referire la exemplul oterit de Nicolae Manolescu ("critic
postrnodern" al recent creatului Partid al Alian!ei Civicc'"). a carui
atitudine este dernn3 de retinut in lumina "spCrantCI de schirnbare politicu certu". ,.IllS
cxample is replicated in other East-European COUll tries where writers. critics.
sociologists. philosophers have accepted similar challenges: as manager of
independent magazines and presses, founders of organizations. co
authors of major programs of political restructuring. cvcn pn>;idents of countries IiI.."
Hungary and Czech Republic."
23 Cf. Ion Bogdan Letter in ali. cit. din .. Caietc crillc,,". nL 1-2. 1986.
24 Diterenlierea pc care Mircea Cartarescu (v ... Cuvinte impotriya de ,;cris". in
..Caiete eritice", nr. 1-2, 1986, p. 132) 0 opereaza intre modernism POsllllodcrnisrn
(intre veacul "mecanicisC', ..cel mai concrer'. al poeziei ca ,joc eu mflrgele de sticlfC'
veacul in care literatma .. sa redobincleasca un rnesaj Olllencsc, sa aiba din nou acces
1'1 acca caldura a vocii a pielii") este similara ell aeeea pc care 0 tCorCtlC
Lyotard
cO Marcel Pope. ,Yostmodern Dialogics in Eastern Europe Before and Aller
1989", in .. Emesis. Cahiers roumains d'Cludes Iitteraires", nr. 1-2,1995. p. 139. Am
patiicularizat expresia autorului la .. cazul optzecismului", chiar daca implicatlile CI
sint. de fapt. extinse la scara rnai larga a i postmodernismelor europelle, pc care
Ie privqte in principal sub rapOI1 politico-ideologic.
72
4
Cftevo cOllsideratii
Cu totul del11na de luat In discurie estc suspiciunca Ullor autori
Illltrc care se numara Monica Spiridon la noi sau Malcolm Bradbury, In
,pa\iu anglo-saxon) privind legitil11area tcoriei postmodernisl11ului
Ilrintr-un necesar corpus de crearii, Cu alte cuvinte, postl11odernisl11uJ
Iisca, In viziunea accstora, sa fie mai Illutt 0 erearie de laborator dccit un
lit ItI de 0 real itate culturala concretfl, ch iar dad\ exerc iti ul
,1111 iciparii teoretice poate fi rccupcrat pozitiv drept un "antren<1l11ent"
IIL'cesar pe teritoriul unoI' noi practici, pe cit de diverse, pc atit de
,lcccsibile,
Spre dcosebire de "l11odernism", tennen chel11at ulterior de 0
Illtreaga serie de opere posibil de inscris intre aproxim<1tiv granite
Ideologice, postmodernismul beneficiaza (sau sufera) de pe unTIa unor
:lIlticipari conceptuale care, In plus, :;e diversifica de la un autor la altul
"au de Ja un spariu la altul. Spre exemplu, chiar declarindu-ne de acord
l'lI existenta unei activitari creatoare postmoderne in Statele Unite, pe (Ie
'.1 palte, In Germania, pe de alta parte, IIII nUl11ai ca ddinirilc (din
Illterior) ale celor doua postl11odernisl11c vor ti diferite, ci, l11ai l11ull, ck
\or avea, ca obiect realitati distincte, l11anifcstflri incongruente.
In plus, 0 alta specllJatie poate fi luata In considerare la capitollli
"t1spiciunii fata de rinuta de "produs de laborator" a postl11odernisl11ului,
I)aca aceasta este, Intre altele, epoca hipcrrealului, dcci a inlocuirii
realitarii cu un set de fCOl'ii ale realitatii, atunci absenra "practicii
creative", a "creariei" postmoderne, poate fi vazuta ca exempl ificarea
a legii de funqionare a hiperrealitiltii, care presupune cedarca
Icalului in fata simulacrului sau.
Daca sustinem ideea existentei <1 tot atitca postl11odernisl11L'
diferite cite spatii culturale, respectiv nationale, putcl11 accepta axiomatic
postularea unui postmodernism romanesc. Argul11cntul principal este
aeela ca varianta autohtona de postmodernism nu ar mai trebui sustinuta
dupa criteriile pe care se bazeaza, spre exemplu, conccptualizarile date de
teoreticienii nord-americani postmodernisl11ului nord-american, ci
7,) "
()I'I/FClSMllj P\WMISIl !NII! PO', ,I \i()!)IIZNISrvIlJIl 'I
--_.. ,
exp1icatia ei ar fi suticicnt suplinita (k (l,,:ri,: de argulllellte inlcrioare
la urtna urtnei, de optiunilc pro- sau eiHltra ,lk Illdlilor vnli oliciale.
Mult mai grea (dacl; IllI utupicil ','\k inccrcarea de raliere a
posibilci ipostaLc aulohtone ta 0 deli nitil.: Ufill,'hal aplicabilli (ill cazul
teoreticicnilor care mal \ isea/,1 la ri,,:u,tlea t'l!ihlli), Marik probleme silll
ridicate aici, pc de () parte, de asplra\llk p:ur:i! ',1' ')1 lililhlntropocenlricl:
ale ideologiilor dOillillan1c III posliliodellll:'iil)\ )k de :\ltl1 palte. ,Ie
Ilostalgiile antropocelltliee ak optzeci>l!1ului. () ! 'J '/i\iL'
prin coerenta proprietale:a 1ermcnilnr, dar ,i r::'!11 <t:ilUr:1 S:1 oarecull1
singulara, adopta Mircea Ncddcill ill k'lncll/,1I'lics,;!c, ailln .. i cind
idcntifica 0 scrie de maniks1<1ri :lie lchni,:ii ji
'
!NCisk C.parodicuL
autoreferelltialitatca. metalill1bajllL interlextualilakJ") dlept punclc ek
..apropiere' de .,ceea ee se aproxillleal.<1 sub C!lv'inl!!: II1l."1 nL.'c1dinit e.\.act
de postll1odernislTl')", deosebindu-Ie dL.' in"miL",[:lrilc: tc\tu,llismului
("autonomia te\tului. tenta!ia 11011ldl'I<:!It!alit:llii. crJlicismul prm
cOllcurcn!II") lkosl'!)ind. mal l'U sl:l!l1,i, 11I/::!,; ,H.'l.stnra 1iL.' .. call/clc
care au dus la apari(ia 1m in Sl,atilk clIil!l! :\k ii, icllllenii ,iii';'
IItexlualisl11)) !JIi.l'1171Odel'il/s/ll , '!II! U!Je!'uil!i" (""m, \,
Solu!ia se intrevcde in perspectiva carc mize'l/a pe raptul ea
postll1odernislllul este clisociabil in dou{] lI1anifcs[{tri: prima.
molipsita de gestualitatea agres/l'-di,wcio{oore a modcrnisllllJlul (care
poate fi fl'tcul responsabil de marginalizarca moarka
autorului) $i a doua - preocupala de fundamellimea unui alt l7Iil ",I
nOll/d{ii, III al eiirui vocabular minimal intra krmelli prccum: !lOIl
umanism. no/{-clasicism, l1()lI(l-sellsibilitatc. 11()l/(i-rL.'loric{l. intr-un reI,
obstinatia cu care insisla asupra unci intrl.'gi terl1liliulogii ,I
nOl/lui (ciliaI' in epoea in care erodarea milului progrcslilui ar putcasa-i
arullce in desuetudine) poale ti inleleasa eu accelliul iekologic nccc..,ar, ea
masca a unei atitudini "raclicalc de despaqire (!c un trccut nu t(lcmHi
onorant (respectiv, de 0 ll1asiva literalura aflata slib presiullca
proletcultislllUlui), cit $i, pe (It: Hila parte, ca scmn al unui firesc impuls
inaugural.
Situatia nu este. de altfeL singlilara. COlltinuind () idee a Lindei
Hutcheon, Monica Spiridon Incearca sa scoata .,postmodernismele' est
europene de sub acuza de "a5a-zisa rrivolitate", nascuta din ,jnclinareH
sa Judica", demna de "un blam moral sever", toclTlai folosindu-se de un
argument ideologic: "ironia" ,.fi'ivolilatea" alllintita trebuie traduse, in
opin ia autoarei, ca instrulllente indreplale illlpolriva .,oricarei naratiun i
CiTLVA CUi'<SIDERATII
I, ll\\inante" $i, deci, Ill1potriva totalitarisll1ului insu5i (Spiridon 1996: p.
I I () ).
o directie mai putin exploatata cle catre optzecisl11ul romanesc
l.k,;,i plina de promisiuni) este data de delinirea postmodernisl11ullli,
lilcepind eu Jean Baudrillard, ca epislema a ,.simlliarii". dcci ca produqie
Ill'sllr5
ita
a unoI' c6pii verosimilc ale realitalii, mai exact ca proclucere a
ll':tlitatii prin interlllediul ideologici. Departe de a fi sinonilllil cu imitalia
I;J! carei scop rallline asociat mimesisului), silllularea i'lIccarc{l sa impulla
l'llaginile realitatii drept "mai credibile" decit reaiIlatca Hlra iluzii
!Ii otocron iste, putem afirma ca, in cultura noaslul, HS iSt{lIl1 la un caz
il'lebru de semnalare a mecanisll1ului sill111larii 0 data CII lansarea teoriei
'lIaioresciene a ,Jorlllelor tara fond". (De altleL Maiorescu amendcaza
,\.plieit paguboasa "simularc" de eultura ca uzurpatoare a recomandabilei
.slilllulari" eulturale.) Desehiderea spre ellropenism a spatiullii cullural
I ()l11anese in secolul al XIX-lea a avut la baz:l 0 atare postulare a
Il11aginilor realului in locul originalului absent, 0 acc:cntuare a formei In
Ideea substituirii fondului inexistent.
ProbabiJ cit aceasta predispozi!ic rOlT1,lneaSca sprc nominalism
(iLvorlta din recunoscutul nostrll entllziasm integrationist dusa pina la
:lbsurdul acceptarii etichetei drept rcalitatea denllll1ita) ar constitui un
Ilion generos In Incerearea oplzec lor dl: a fundamenta un
postlllodernism romanesc",
De altfel, pe cu totul alte coordonale, Vasile Anclru ofera
scrisului care anun!a realitatea $i ii precede acesteia 0 valen!<l
,:ol1structiva, descriindu-I drept 0 "antropogenie", 0 operatic de .,pretaccre
I'llintricit", ,,0 optimizare bio-psihica" (Andru 1992) (de remarcat 'insa ca
accep!ia implieita a scrisului este $i aici aceea de instrument ideologic, de
.factor de lllodelare'"). Secolul XX $i diseursul cOlllunislllului adauga 0
nota ill1poltanta familiarita!ii eu care romal1ul privc$te simularea,
introduci'nd 0 ideologie al carei scop cstc chiar proliferarea constructclor
imaginare, de la falsificarea cuplului Ceau$escu. de la
rcscrierea distorsionata a istoriei Romaniei' pin,l in efoliurile aberante de
a compune 0 (i-lrealitate roza pe durata vizitelor oficialc (v. brazii planta!i
lara radacina vopsi!i in verde. alimentarele umplutc golite la fel de
rcpede doar pentru a oferi simulacrul bun,1starii etc.) nu in uitilllul rind,
pina la Intruparea suprema a silllulacrului ideologic comunist, Casa
Poporului.
ldeea "intrarii In dialog cu iclcologia dOlllinanta" este pusa in
74
75
OPIZITISVllIL $1 PROMISIl iNILJ POSTrvICJI)LRNIS!vHU 'I
- ------------- __._._._
Note:
I Mircca N<:delciu, ,.lin nou pl'rsonaj princlp.1I", in .. Romani,1 m. 1.:\, ]9X7, [e:-.t
reprodus (CJ'r!ciun, cd, 19()4: p. 254).
2 in aceslcontcxl. nu este (!cloe intimplator ll10dullfl carl' loan ilustl cal:) la un
mOment daL aproap<: tai,L pre-eminen\a scriiturii condi(ionarea i-ealilali, de Ic';\ul
care 0 descrie, dcci de simulacrul ei (v. Iluvela Horeo WIiOUlc I 1l!N. In volulllul Cwmw"lII
('inc
\ Jean Baudl'illard chlar, 'in voll!ll1ul Til(' lilliS/Oil o/ll,!, Ic'nd. de la e:-.el1lplui
rcvolu\iei romanc ca simulaClu, IlU In ,ensul i'ahili61ril dillll'nsiuliii v:1 .. rC\olu!i[)nare",
po]lulale. ci in sellsul JlI'c/eIH,lrii ulllli seen:mll Idev'i/al l':1 Icali\ak aelll'1. gcncr:i1i/,llll
.. Relatarilc mai l11ult(\r IllMlori rol11,"mi vmhe,c vlesprl' eeL ill dccst 1l:\ Iprin
inlerl11ediul lelc\l/iullii nm.1 :11I (""sI privali lie Pillticlpilrl:a 1,1 ev "!\imenle. de
cxpericn\a traita pc "ill. liilld ilbsmbi\i III re\e:lIW mass Innli:l. liind re\IIHlli ,ub la
dOllliciliu in b\a propriil(lr ecral1e de Ie levi/or I... J Dill mOl\1elllul ill carc: slllliioul de
tclevlziune devine eentrul iar ceranlJi singurul loc de apilrqie_ IO:llfl !lI111ea vrca
sa se anc acolo. ell oriel' prel_ sau sc aduna 111 slrada. in lumina C'UlKI dnr de lual vcdcrl.
aeestea ajunglnd sa se lilmcLc, de f'opt, Iill11 pc alla. Slrada devine 0 e"lcnsie a ,ludioulul
TV. deci a nOIl-!oc1Ihu taptei. a locului 1'11'111111:11 lilptel. Slrada in sine dev'inc un 'p'llJU
virtual. Loe al eonfu/iei dctinilive illlre mase mllSS media. al elmfli/iei, In limp real.
dintrc act semn. (p 56)
4 .. Dialoglliin pr07a seurta - TriJ1\scricrc eonslruc\ic. III "Ldli110':-', nL R-()-I O. I')XIi_
text reluat (Craciun. ed. 1<)94: p. 274).
5 "Ucspn: le"l". in .. Viala !"Omaneasea", nr. 8, 1988. lc',t rcluat (Cr;kiun. cd.: p. j J h)
78
l
L-t,, , II' .... (-"r- . "-',' . ., I . \,' r --/i, '0,''" ,"
drea cl"d, . lCl1jOC it Ul/ I Ll t alll
iVIIRCL\ C;\RTARLSCU - PORTRET '\1. ARTISTULUI INAINT!: DE MATURITATE
Mircca Ci1rti1rescll nortrct al artistului Inaintc de
111aturitate
Cieneratia . 80 se aSllCla;:a. In cultma r0l113n3, eu un gest de
curaj adolescentin: "strig,!" adevarul unei eri;:e general
,csillltiIC. Inadecvarea unoI' ll1ij loace traditionale la noua paradigll1a a
l\.istentei cultmale esle in e\.presii tot ll1ai clare. in plus
,'"Ie aeuzata prezcnta sll11ulaemlui. a preell1inentei texlului rata de
Il:alitate. astfel prflbu5ilidu-sc dcfinitiv 0 Intreaga serie de iluzii
dilturale
l
(tcxtul circular Inehis. suprell1atia autorului asupra textului.
lealismulll1ill1etic. l'Ol11antisl11clc eva.l:ioniste etc.) demontlndll-sc un
legistru intrcg de eonventii existentialc (subiectul Cll identitate
11iton0I11{l, carc subsurneaz{l flecarc obieet din jur. investind lumea
ClI sens: obicetul sernnifieativ prin si:le in afara eontextului ori
;1 rclatiei: struetura ea autoritale a elasitldlrii ierarhiei)
Deosebirea dintre aeeast<i generatie precursorii 1m rceenli.
'L,,,ponsabili 5i ei de deziluzionarea eullurala al11intitfl estc datfl dc
Llplul di '15i asuma un exercitiu de lueiditatc prelungiL eu
i,ataie lungfl: ei sc inlorc la .. hainelc cdc vcchi" (ascnlcnea
Il1lp<iratului din povestea lui Anderscn. adus la rcalilate de
... pontaneitatea eu care copilul eel vede exprima adevfmil
lemut. absenta fastuo,lselor hainc descrise eu retmici Invaluitoare de
croitorii impostori). Invft!3nd regulile unci noi clcganle asortfllldu-Ie
In conformitate cu un alt "gust... dupa 0 alia . mentalitate",
Gestul dc demolarc a unoI' iluzii clllturaic. nu
rcprczinta avangarda purei negatii, ci asumarea. fara teama dc ridico!'
:1 unui nou idealisl11. a lInci noi religii. traitc fcrvcnt. "Dqteptati"
intr-o lume n inocen!ei picrdute prin Icctura, dcbuteaza
printr-o mi5cnre negatoare. dc pulvcrizare a tuturor instantelor.
Illcepand eu eea mai pretioasa mni greu de sacriJic<lt. aceen a
"lIbieetului. MOlllentul coincide dc altfel cu atinnarea spiritului
!!.l'nerationist. dcci cu manifestarea intereselor eOlllunc. Prozntorii carc
i:;-i aSUI11{l Ull pas Illai Inainte (de5i Impu!inati la nUlllar - deoareee se
jllllle aculll problema unoI' Illanifeste individualc - 5i nu ncaparat dintre
81
II
UPTZECISMlJI PRorvIlSllJNILI-: I'OS I'fV!O[)LRNIS!vlllilJI
cei mal Importantl pionieri ai generct(iei) VOl' lansa, intr-un efort
eminamente pozitiv. de ({finllare. noi propuneri, de asUi data
individll({le. in incercarea de a circul11scrie 0 ({lief lioericci. (I reeuperarii
(In llici Ull caz mimctice. a) ullor forll1ule pierduk.
Intre din unn:\. Mircea C:lIlfucscu estl' poate eel Illai
repl'ezentativ. in perspectiva rccupcl'atoric IHl1jJUS;'i. pentru aceaq:1
virsta a optzecislllului. Recunoseut La repre de marC;l al
generatiei mai ales In poezie (unde n:al iZl'i!Lii. CII re\'(/1l1ul-- 1990.
Biblia noii "religii"), capilul ri'istatat al oplLL'cislllului. Mircea
Cartarescu epuizeaza fazele ado]esecn\ei optzeciste toclllai in aceasta
ipostaza: de poet. Aici, el l11ixcaza ealeidose\1pic bucilti de It:a1 $i
,Jantazie", telescopeaza IUllli la infinit, se joaca eli oglinzi ipostaze
ale discursului, I$i parodiaza (eu ncdisil11ulalil invidie) "parin[ii-
intr-ale poeziei, scrie dcspre I iii III in Illllncle refuzu!ui oric{lrei
convent ii literare, intr-un cuvlnL rcscrie IUlllea ill care lraiqre :;;i se
lasa astfel reseris. Lel'wIIIII este insa prillla Illflrlul'i";lrl' a unei nostalgii
dupa 0 inocenla a scrisului $i a Iccturii IUlllii, Ilostalgie carc \a dcvclli,
la eoordonate allgmelltate. leflla suhjeclill pro7ei sale. aeeclltu'lIld 0
criza de maturitate Illaturitatea IlU se nUlll21ra printre
autorului).
III proza, Caliarescu IlU Illai este eel din poezie ori. eel
nu mai are vlrsta. Discursul aliellant nLl Illai cstc ilustrat cu
voluptate
2
, viata printre earti nu IImai allluza In exclusivitate,
iar subiectuJ cauta eel mai adesea Intunericul amniotic. lata de ec
subiectele cartilor sale de proza pivoteaza invariabi I in jurlll copi lariei
sau al adolescentei timpurii, llepervel1ite.
Noslalgia, volumul de Iluvele aparut In 199.1. dupa editia
incompleta din 1989. intitulata atunei Vis-ul, este cartea transfigural'ii,
a nostalgiei dupa 0 cOllditie pierduta, dar a acute a unei
conditii ulterioare, care urllleaza sa fie asumatii. Am spnne ca. 0 data
cu acest volum, autorul afirllla optiunea pcntru fata benefic
recuperatorie a optzecislllului'. Exista, In spate Ie Nos/({Igiei. oobsesie
care va prezida romanul Travesli, dill 1994. aIllI III e. ohsesia unei
alte earti. a unui alt text: povestirea lui Kafka. MetalllOr/o::,a.
Personajele lui Cal1arcscu sufera fieeal'e, Intr-un moment sau altuL
metamorfoza sau. III tradueerea scriitorului, glngania lui Kafka se
metamorfozata Intr-ullul dill personaje, Incepind cu autonl!:
Iii'
:WI'!' \, ( iIZTAlZl,.<;Cl ',. PORTRH AL ARTtSTCLUI IN;\lNTE DE MATURITATE
----'._--.---------.__.__._"----------+--
I',
0 IWdple ell sl1mn ag:ilat, (l glnganieingroziloare se Irezi
in :IlHurut rinduri.) Cam ar incepe,
I a';turnlnd II .ILl de iilccput a rv1etall1orfOlci lui Katka, poveslea pc
Cd:'e m-:l!11 gilldit :,:, G ."riu ;lici d:lca vrea sa u public."
\kl',!d)ilui. eiudat dill llu\l:la CLl titlu, initiatorul "ga;;tii
,;,cnra Hnu" in!: .. ,) a illocL'nlci. estc per\'erlit de intrtlsul
C{UllW,{\ cadri!;!U. calc ii \ iillk: pixul eu fel1lcia dezbr[lcala.
" .. ,.nind dintr () daTi'; (ft' sa de fiin(a sexuata
eel dliltii aClt>;ld ia misterelc PL' care Ie celcbra anterior
. "l:d i\ndrei (nlllne prcrkstinalC sa rcill\ie lingvislic unitalL'a
",!I'oginil), adnlescentii dill (J(,llIenii. se ,,trezesc" transfOrllla\i ullul in
,i{!I,,!t, ,;tli!i s?1 rraiasca sub sell111ul acestui adevar lnfrico,;,ator. lar
',lila din RFH p[llrunde III ,,;patinl privilcgiaL este person::ljul care
',I .';i'ienea din {('\'IIll/II!, aJun,:,i la lUI Mireea
'!rUrcsclli v<1,HI 'lutarul la nlasa de lueru, scriind
: I "pria vi
Nuvclcic Slltt pnplliate de filllte hibride. pe cale de a Ull
,"ill statuI ,:,i 0 nou;i realil'ltc !lira ";i'! Ie ti pierdul pc prill1clc. In alti
1'1111\'11" ele Illarluriscsc d,.>.pre c/i'l'lmik ,,;ubi,:clului de a-') recapflta 0
kntitatc pilTclul;1 inti un 1ll01lh..'nt cind ac,:sl lucru nll mai esle posibil.
icatlli sllbicctLllui e;k de a,';; fi cpuizal resursele. de a Ii .jucat la
111 1ill it un Jue pericli Ius, igi ndu-''ji ;isttel dreptul de a fi personaj.
,'ei aCI;', \I ri tor (J {Ie i pCl'sonajc k 111.1 mol' II ic jodilla, cIe tr[1 iesc de cite
: 1 !Ullll:a lnr e CiiiUi>.... -- iiir afilillatia trcbuie inteleas;i i'ntr-11Il
IIl!iC\t j'n carl' Lititol'ul :;.i p-:r,,()I]ajul au suhstantialitate). dar
;:crziill.JII-1 pc de a f: d Rl1ielislul, nllvcla-pl'Olog, este
! I. ,:.,tea 'I\.:cstui j,lC, d IIllui ,.calllpioll lIlondia1 la supravietuire":
,d,,:,I'laria sa nu sc f'ael: il"'{lin sensul recuperarii unci identita\i
I",..:rdulc, Li in f;Jvoarca .scricril c;lqii care sfl merite aceasta pierdere ;;i
I .. ',lIporte" ca lndividul '1Il carne oase care toemai 0 serie.
\ 'lllllillli it;-z: pn1chllill, el curge inspre epilogul intitulat
1",'lifec/iI!, pllr!lnrlll 'ii <lutorullntr-un flux evolllliv', Inch, in final,
: sc dcscclper:l eonlcmplind l1l";tah,ia :lrhiteetullli-muzieian. a mon
, ILl J! II I! ,brid pl/heli/at ;:1T'.' \1 nllU:I consrc la1 ie, i\ rh iteetul a aballdollat
treeerii obicCll!ale a arti::,tululin cr-:a[ia sa (prezcnta in primele
I CkL, \11 f;Jv()iuca unei lll\1W!li geneticein care se poate ghici,
IllS;') lnrru prograillaticit op\iunea alltonJlui
J
I'
82
83
(lI'T/I:CISMlJL PIWi\lISIIJNIIY POS"I iV!OJ)LRNIS:VIlfJ\'!
pentru evidelllierca unci l11utati i de sensibi Iitatc. Fven imentul genetic
duel' aici la transfigurarea artistului intr-o Intrl'aga galaxie arllloniciL
Illutatie prill care corplil perisabil al ollllllui devine corp nemLiritor
astral. Dc aceea lllll1ile nuvclelor lui Cartarescu SI11t V87ute telescopic.
alcatuite. cain Levul/rul. pe principiul '1O\()nullli, al detaliului care i$i
contine. tn sillluitaneitatea unei singurc expresii. lumea. il1tregul din
care face parte:
"Dar in mell cxislii alt care stii In tcasta
seal1lill1a perrecl ell mine, iilr 'In cl alllli ;,j mai mie lot la
Llimea lor cia rei ell Illnwa nOilslr!t" - (!1/cl1dehillll)
Nu gilsim aici nlilllC din tchnologismul c\:eesi\ al
prozcl textualiste. Chiar ji ::luIKi cind 111tc-rvinl' in lext eu inserturi
auel<lriale. Cartarescu 0 filee pibtrind discursul narahl:ial. tar8
speculat ii IlIctalc\.tuale.. teoretiec: e1 sc tlansflJrll1ii In personaj. estc
personajul dtruia ii e.;tc dal sii serie lexttll. avind libertttea sa se
opreasca $i sil-I eOl1tcl11ple. ori chwr sit k potteasca pc ccklalte
personaje in camera lui d..: IULru, t:ira a duta Intrun rei Sil dirijeze sau
sa indexeze receptarea. [n nllvela REJJ. in planul primei po\qti. al
aventurii amoroase a Svcllanei, vocea auctoriala comcnteaza sarcastic
din afara textului
(,.Bmvo, linere' ineepi sa-illi plaei. Ai 111 lire ill aI lari ea
Iita")
ori vorbqtc, succcsiv. cu vacca fieearuia dintre personaje, Insa Wate
acestea tn postura glnganiei kalkien..:, care poatc trece dintr-o IUl1lcln
alta dintr-un ereier In altul. Egor. personajul din nu
inttmplator pastrlnd ultil11ele litere ale nUl11clui lui CregoI' Sal11sa, este
o .telescopare'" a autorului Intr-o alta lume a textului: el vorbqtc 111
citate din Eminescu ... CilrtaresclI, viseaza sii rie "Totul". un creator
"care, prill arta lui, sa ajunga Cli sa intluen!eze viap
oameniloL a tlltllror oamcllitoL apoi via!a inlregutlli univers. plnzl
la stclele cele mai Indcparlate"
,"'lIRCIeA cAlnARFscu - PCJRTRET AL ARTISTULUI iNAINTE DE MATURlTATE
I pcrrorl11anta atinsa de protagonistul nuvelei ArhiteclUl). EI singur
Il(latc fi, alaturi de vocea din Travesri (unde. din nou. scriitorul se lasa
Ilrins de cartii de carne $i singe:
.,sa fi plllu( snie ('(inca Illi Ii !ilsatjupuita pielea de pc mine In
pielea mea vi..:. eli capilare retete nervoasc glomeI'll Ie
sudoripare, li Iegat VO!lIillU] atotcliprinzatoL"),
!I,'uzat de lin soi de tezisl11 textualist prea explicit. numai ca in RE1'v!
,k'mersul I$i gilsqte justificarea. Egor este scriiroru/. cel care
pierdut inocenta scriincL tnsa a ramas .Calauza Paznic", $tiind sa-i
,I!eagil pc neofitii Illisterelor din REM. Svetlana nu poate ajunge acolo
Lira "chcile" acestllia IllS3, odatil patrunsa. numai ca poseda oul In care
',L' cuibilrqte Himera. Atingerea acesteia. a ultimei substante a visului.
ulnstituie proicqia fundamentala a ,.nostalgiei". Numai ca, pare sa
"puna autorul, ea riu11lne il11posibila: daca Egar traiqte tn lanturile
pn1priului sau vis de a scrie ('miea. Svctlana nu Intelege relevanta
ill care i se perll1ite acccsu!. sacrificlndu-$i initierea pentru
.,.;{irutul dat Esterei", pentru polul sellzual al fiintei. Aici pare
"it se contureze cu eea mai mare precizie ,drama omului contemporan,
111 acceptia data ei de Mircea Cilrtilrescu. Intr-ull fel. este yorba despre
,) reeditare a pactului faustic, intr-o formula mult mai omeneasea $i
intoarsa: artistul nu mai cautii pur sill1plu goetheanul ,.pom auriu al
\ ie\ii'", ci fantasma tinere\ii de dincolo de . cenu$iul' caqii. Unitatea
a idelltita\ii subiectului, IlU mai este posibila. dar
Itlrlmitarea lor este intolerabila. iar zhuciumul liilltei In aceasta dilema
.;e traduce simbolic la Cartarcscu III motivul andro'gillului'i ca rotunjire
',i totalizare a subiectivitatii.
, [n romanul Tml"esri. 1l10delul este evident. Victor scrie
ilima lul adrcsat jumatali i sale mascu Iinc, solare.
il\lpotriva propriei jumatati feminine, abia halluite, diollisiace. In final.
p..:rsollajul are revela\ia
("Am fost unde nimeni n-a Cost vrcodata. Mi-am amintit ce nil11l?ni
amilltqte."):
aceea de a ti fost. til copilaric, hennafi-odit. tiinta binara $i beatica prin
defillitie. ROll1anul nu mai este caJ1ea nostalgiei dupa starea de .. pupa"
(lllOtiv recurent in proza lui Mircea (,iuiarescu), ci jurnalul primei zile
85
J
I
11.1
iii
,
84
OPTZECISMUL PROMIS1UNILE POSTMODERNISMUUJI
de dupa metamorfoza, aceea In care toata lIriten ia toate lImori Ie
lumii devin evidente ;;i iau proportii alarmante. Obsesia nu este
neaparat psihanalitica. La autorul TJ-avesti-uilli, simbolistica onirica
este merell contaminata de aceea textualista": labirintul, subteranele
(In care se joaca mereu copiii din Nos/algia), slnt In timp
hieroglife ale unlli text rlvnit $i niciodata scris. Tema hibridului este
astfel sllstinllta de maniera scriiturii. Dup{t iposti\za ITIctamorfotica a
androgilllilui din Gemenii, in 7h,ves/i avem de a faee doar eu ipostaza
statica a androginului care cauta, Insa, anamnetic,
completeze spatiul gol al memoriei identitatii. Simbolistica cstc
predominant anaJa, intunecata cu obstinatie: la un moment dat, Victor
parcurge chiar drllmul spre iqirea din Budila:
"buda, closet, cloaca nebuneasca ;;i imputita. dar gigantic Buddha
zimbitor, cu pleoapele coborite. inconjurat de un nimb de perle
tlacara vie")
Inehipuindu-se calator Inspaimlntat ;;i mortificat "pe traseLlI elastic
dintre veziea urinara $i reet":
"CeruI se cmba peste mine ca 0 diafragma dincolo de care se atlau.
poate, ni;;te plamini 0 inima. 0 gura ;;i doi ochi senini, iar deasupra
lor un creier atotputernic, dar eu n-aveam sa aiung niciodata in zona
de deasupra, de dincoIo."
Maladia lui Victor este maladia moderna a
"hibridizari", a lumii de obiecte ambivalente: adolescenta e abjecta: nu
exista puritate, la fel cum nu exista spirit pur sex pur. Iar paradisul
androginului este loculln care eontaminarea nu mai este periculoasa.
pentru ea se petreee In interiorul corp, tadndu-I autosuficient
$i desprinzlndu-I de orice determinihi exterioare. De aceea. Inver
;;unarea lui Victor Impotriva sexului este de fapt
Impotriva separarii sexelor androginice, a separarii trupescului de
cerebral
("Drace. spenna e creier, e memorie.")
impotriva neputintei de a ti barbat ;;i femeie in timp pentru a
face
i\lIRCEA CARTARESCU PORTRET AL ARTIS'I lILLlI INAINTE DE MATURlTATE
.,dragoste Cll sine in singuratatea de tiara a palatului cerebral.'
I \ilu - baiatul monstru pe care Victor IlU 11 poate uita, este practic
Illlorul unui viol psihic, resimtit Insa de Victor, datorita naturii sale
I,I hride, ca viol fizic mai ales. ca even iment ambivalent, resping{ttor
I atragator totodata. Aspiratia declarata a adolescentului ex
IIl'lmahodit spre starea de autism cerehral, dqi, spuneam, cam tezist
poate fi pllsa In legatura cu dorinta de identificare cu fiinta
1"'\ Ieeta, eu entitatca care contradieti ile Intr-un sens suprem
i d'lrinta asemanatoare cu aeeca care anima trairea mistica a extazului
, lillie). Rupturile se inmu1tesc. subiectul cste in tot mai multe
i'i\eati pe masura ce percepe agresorul ca dublu necesar. de care nu
\ lea sa sc el ibereze.
Exista. desigur. atil in Troves/i. cit ill Nos/algia (In
\ !clIe/ehilul REAl), fata luminoasa a cuplului separat dintr-o unitate
Illqiala. 0 figurare a healicului androgin: copiii goi din kiene/ehilul
";lvin Clara din Traves/i Sillt tiguri solare, care fie ca nu all cunoscut
Ille,] angoasa rupturii lor, fie ca au impacat-o Intr-un ,.erotism mai
IIlalr'. Numai ca aLltorul IllI mai erede in viabilitatea aeestei fete,
, ,lIllim] L1na rezistenta la luciditate. in care femininul masculinul nu
i i'll. decit sa coexiste In faptura. Tinerii angeloizi. care vor
Ilunge sa se easatoreasca, vad sferica implinire sanetionata de catre
,llllOr. devenind un cLlplu de polaritati med iocru tensionale, Iipsite de
absolLlta a uniunii, Romanul Travesti reia In huna masura
,llulte dintre obsesiile din Nostalgia, scriindu-Ie intr-un cod,
Illilar. ScrisLlI "scirbos" agresiv al romanului pare de multe ori
confcqionat CLI ostentatie ca Intr-un fel de contra-argument la
, posibila acuzatie de matLlritate. Mesajul teribilisll1ului de
'L'riitLlra romanului poate consta In incercarea de a sus!ine la nivel
l'lrma! "nostalgia", tinj irea dupa conditia anterioara, pierduta prin
,l\.:ecsul la Di ncolo de mice scuza de aeest gen, opti linea
,Iilistica este paradoxala In contcxtul preocuparii pentru metaforele
ale revelatiei, cu atIt mai mult eu Cit cste yorba despre 0
"de sine'" care nu se bazeazii pe vreun proces cerebral ori
I'L' cfort intelectuaL ei pe am intire. pe reeuperarea prin "nostalgic"
Illcmone.
Autorellexivitatea autosulieicnta textului Illl mai intereseaza
,keit In masura In carc sa exprime 0 pal1e din aceasta
87
ill,
II
I
I'
I,
86
OPTlEClSMUL $[ POS rMODERNISMUI,UI
recuperatorie. De aceea. Cartarescu nu intra In categoria
tipici. deschizlnd, In schimb, poetica generatici sprc acel
postmodernism care inseanma. pentru scri itor.
dintre teritorii, lor sub semnul metaforei androginului/. Inlr-o
confesiune
8
, autorul marturisqtc "repubia faF! de modcrnism", fat a
de acel prim moment in care suprema(iei lextului nu i se mai opune
nirnic, iar existenta este rescrisa in bucati lI1ici. era alta pretentic dccit
aceea a reinvestirii cu relevanta estetica, piclziJldu-se din vedere
exemplaritatea. Poetica ,.texistentei" este vizata in loc drept 0
poetica noua. In care textul existenta se unesc pe aceea:;;i "banda a
lui Mobius".
eu trilogia Orhitor, anuntata in 1996. prin Aripu slin,!!,lI (all
roman al memoriei). prozatorul pare sa se "llmpie periculos de
ilustrarea poeticii texistentei (nu intlmplfltol. titlul trilogiei pare sa
traduca senza(ia lui lear aflat cl pcriculos dc apmape de Implinirea
interzisa a propriului zbor). MOlivul androginic cstc aici pus In umbra
de modelul fluturelui, recuperat nu pe coordonatcle efemeritatii sale,
ci pe acelea ale opulentei formelor all' existentei metamorfotice (sa
amintim aici cii autorul anunta celelalte doua budlti ale tripticului sub
titlurile: Aripa dreapt6 Trupul). Dincolo de dctaliilc lui concrete.
acest roman pune 0 serie de probleme de principiu CLi care proza
anterioara a scriitorului nu se confruntase sau pe care nu Ie explicase
in atare rnasura.
Intr-un interviu
9
, Intrebat de cc a scris caliea. prozatOl"ul Ii
refuza acesteia statutu I de roman, lanslnd ideea unei caqi "pe concepte
epistemologice ", nu exclusiv literare, dar nici exclusiv postmodcrne.
apropiind-o In contextul amintit nu de pmzele sale anterioare. ci de
Levantuz. Insistind asupra observatieL nu putem nega ca, atit Levuntul,
cit Orbitor subscriu unei scriituri similare, ullui text care pare sa fie
mai fidel obsesiei cartaresciene a cartii inregistrate pe banda
magnetica decit angoaselor postmoderne legate de regimul rcstrictiv al
scrierii, al succesiunii spatiale temporale a semnelor pe
hirtie. Obsesia activarii simultane a tuturor alternativelor existentei, a
tuturor lumilor posibile, fac din ambele productii texte
exemplare, in care intertextualitatea un corespondent in
imaginarul halucinatoriu. In "Clntul al zecelea" Jin Levontuf,
auctorele interpeleaza fantasia
("Ce-a$ fi de n-a$ scri Levalltul, daca n-a$ rlvni la troll
:,llI,CL;\ CARTi,RiSCli - P(WTRET AL ARTISTULUI iN;\INTE DE MATUR1TATE
--_._"..-_._.-._-_._------_..
Unde prcste ilusorii lumi vcgheaza Metatron,
Sa ma scriu pc mine lnsumi daca nu a$ cu[cza'J
Lasa-ma sa sap 0 ]umc, fie <;;i in aeadea,
Orbitoarc fantasie ... ")
II un apelativ care va da titlul romallului: .. orhitoore". Deloc
',dllnpIMor, interviul amint;t. OrhilOr este cawlogatfl dc <tutor-ul
" . h'll .,11l
,,:.'pi U .. cartc lUr, I onar:Y .
In accia;;i rcgistru cornparati\, care i1.5azf1, iii sugcstia lui
,lllarescu Orb/lUI' Levol7lul la accld;;i capitol al unei
''1'':!oteci il'krioarc, L.ivius ('lUcarlie rcmarciI cre;;terea rOlllallului in
liIe,d sensul"i, dinspre scns obscrvatie cel putin curajoasa III
'\l1kxtul rcgimului disl"lJptlv ill l'are Orhiror sc scrie in lumina
\ cillualclor aCli7iltii de tezi:-:m su"cilatc dc 0 aselllenea atirrnatie). eu
!.dlliite rezcrvc, l'bsenatia :,llblila a criticului poate fi in"i\ complctata
'! l;itatul dc nIai sus, apaqinind vocii auctoriak din rc\'Ontul Aici
i' icrinra estc explicila, constituindu--se In ideea unci ..scrieri de sine".
't:Cl ,1 unui trasCll al subicctu!ui sprc recupcrarea, prin mel1loric
limiti'r" absoluta, a sensului,
I
Rcgasirca accc:>ul11i la :>cns poate fi pusa coerent In kgatura eu
: liiCipiul integralit{i(ii !cctuni a cilarii: ..turbillonul' ultimei proze
l'1
., ,Htarescicne tradu..:c 0 astfcl cle k'ctura
,llcrlc.\.tualiil) a blbliolecii ;;i a lumii. a vie(ii
l
. Numai
integrala
ca absorbtia
,'_",(ructurata a rcaliti'qii livrescului P1."1 atiii in timp
1111l.:!1inprca unci inadeC\iiri Intre aspiralia spre poetic, pc de 0 parle,
. i Spit: precizie. de alta. ell alte cllvintc, clmduzia lecturii
i'-'\"istentci" cllpri,'sc 111 Orhitor estc una care apmpic (ca in
il. vOlbti alillgerea Totului, de Illoarte, dupa cum
dJl,cgirca lllllurellii din al ipa Jreapta. sting,l trup. iqirca din starca
k pllpft, poartii in sille mCl:anica rnortii. Extrapoliirilc trcbuic sa sc
aici deocanldata. ciill1ll1ind dc viizut cum vor
,I ,n:Huare!e mrnallc srI C(,nllillle (sau S{l suprilnc) cautarea evidenta a
,.wiului, a subiectivit{ltii inlcgraic, compkte.
Demersul lui Mircea Caliarescu se confonncazfl celor mai noi
",pirati
i
ale pocticii postmodernc (mai ales americane). a carol' mizfl a
,!'Vt"ni1 IlU cxperimcntalislllul pur ori inlocuirca neaparata a textuilli
" 11\Clatextul corespunzator, ca argument, ci mai ,lies legitil1larea unui
'I' IIp de sensibilitate prill ..,cris. A<..:casta nu S-aI limita la
89
88
OPT/FCI:-;Mi ii 1'[ )1\11";",11 ! j'()" IMUII! I(",h\ il I
... _.. _-_._-- ----- -. -------._-.
tizarea eonditici lll: prW)lJICI (,I1e1: prlZtlniCl ai Lal'li! ''ii ,ti vle\l\ al
mintii "i al tlllpului in ;l\:du-:;i timp, 1'1 te\;\u;lii$(i: prj/onier al ullei
IUll1i consLruitc nlt din ci c1itl,ill1l11acrl+ 1(,1' cuitur:i1e) ill unci
paraJ igillc rCllc ccclle. Iii l,':m,' orice LUlllllll i,,;nrc dC\'!11C i cpi ic:t de
personaj IitCTai' "i (\ri c,' a i 1'0',[ repel;1t de: l' a I )ri de la
facerea lumii incoaciC, c1 m (nain!,] spre dolJilldirca Iinei alk perceptiL
care sa trallSrOrl11(; ;1(,:asUI con,;;[iillt:l a pri/ol1iL'Lltllll1i illtr'lIll blln

ill"aces! l1n:c:,,!i't;i c:\c:rci!i u de iliLidilah. de Si!llIllu!i:i/!'e a
unei rca!ltiHi illL\eL' ':1\ (' i/;\ 'l:;,i l',ll11pkll1Clllldilnr--lIillil de
recuper<I!C;l ill\cI<:U!Ul ilrll!11 ;li (iil1lci.
Note:
i ALc\lL' ilu/.ij l'thl'-,.l Cl ".l-.. \t \'!.. \
Jl . i l\ : ,;: ; \, \ '; I :Jlli 'ill d(:
.. ..... hi ,,! \:\ '\,,_; \ dd;l.I
d...
: i{\)Jnanul ()rhuor. (();It'll: hinc ;In/11lt l'nt;c[t :1 Ll ',111 IllOlllcnl d:l[
Slispicluni ete pruII\il.atc. Cll\..: ICJIJ/{i dJiCl' CiJJlllllllilak
Ill! eu 10;11(' C;ll"(;ctcr':\c il1UlL:ll i dJ>:/ll(Jl]V. pun;) 111
pagina )i Ia nl\(,1 formal tClll1e
l
lli vic(:i nllllkTric ;Ii'C:"illc;' IJllTlp"tli':L
trl:buic vazul Cd IPllSldilCII: i]l:rsollalf\ iI di,!I,,:'islllllilll propII" de
[\'agmeillului
, Spre deusehil'e dc Nl'(kkilL C;lrl: C'I,ISicil"I":l I!iOnUrllcl1l:ditalcil C:l
pc "bnli dc 1\, pret;l(a iii ,,'cdclLili I'.;(1. I' ( iiniirL"'lli Uple,l/,ii
lOcl)\ai pcntnl [ermelli pcnLru a de,"eric li",r1il;lli\c ult:m,: "I" 'crisului ,.Illlf1l--'.
AkgiOrifc saie' li'nnale ,:illt I'C\eiJIOrii in "Cc"1 ",i''': illlr--,' \ ir,tf, a !'I['()/CI
seurte, CIL'uit",i Illlvcla iUl1plci ,,," ['()l)\annL
Ik altfc!. s,riitorul Il1lplil,:\ 11l11lICJ1\d !llll'l 11;.:I:n][,' ';dl,,',i:>:Ii'c il;:CllP(\,,:111c in
p\)7ltia ,JllP2\ llmrturia
(lldi In dC"';Cllidl'!'l:;l \ oiurl1ului .. Nu\'ckk ;';;lnt (l)L'/'.lh: 'i'P t)rdilll:(J -;cril'rii lor.
de pill'Crl Cilic'''i! e.\[erio.' Inie al Ii LUIlO,sCUt p!illllll carlii,"
, V" PC:llll'.1 rl'lc, ,1Iili! .. nHldc:llliLii ,\ndrugllllliui" in :,!urlill"!"I,1 IlU.sli)'uL!eml.sl1lllllll.
MUllica Sllir,dull. ,\fIlii.' I( )'il'll din Cirri, in .. Ci1lc:il: CIIII",:". III, 1_' [')Xh, p, '))
I' Spre pildfl, __ c,:rnlah' lichidlll '<:Iisn!ui, cst;- dil'l .. a CillL'l'a U1l10,11 c, !a kl de
biologicIl.',.;i. IJI ii;np. Ll1l'l (k aniJiciaifl lli:}\l;"ilc ..
90
\IIRCEII CARTARI,SCLJ - 1'01< II<EI AL ARTISTliLUI jNAIN IE DE MATUI<ITATE
\ Iut MUllica Spiridull, art. cit., 'bidclIL
\, 'Vlircea Cartareseu. ,,Poetici ll'\i,tclltei". in .. Revista de istorie tcorie literarCI",
," i-,l1987
I Illi,iunc din 3 mai I ')')7. Pro IV ,Yl'Oksiullea mea - cultuw", Jlloderator Nicolac
t.i1hllcscu. Illvitali Li\IUS Ciudrlie Dall C. Mihrulcscu,
I 'Illhabil ca. astfel de1illlliL Urhuor al II (Ie llaturCI ,Cl-1 ehiar pc UI1 sceplie
, 1;111<1 lui ('oml:l Regnlan CCI nu nUlllili ..gcnul scml I" ,I se intimpla sf! aiba asigurala
'''llLTllca esli:lica" ea I'Om,lnul opt/eeisl incepe .. stimukzc" el insll)i
l\perirea-- alllintilrL .. pc mfrsma I Regman 1')97. p, 2(7)
ill I.'T<lnlld. ,,Pocsia" estc ca Ull ,Janlastic mehallism", mai exact Ull com pus
i"I"ld. dcopolriva organic lllecallic. de ligamente $i pulsatii vii. pe de 0 parte, de
'1,IIImiCC pc de alta, IIibridlf,arc:a IHcrge pina 1" a c'ombina
I; ,,'ul .. scinteii div ille" a poe/iel (\, aparilia Fccioarci) cu nu mai pu\in dcmolll:lizaia
:,1: 'I p'lezil:i ca lechlle, .. RoblllUl" astfcl creat conlille iniiii (ca 0 dovadii a
I" "pllu!ui prugrillll pUdic} l11oli\elc prillcipillc alc scrisului eflrtarescian: androgil111!.
lIllIlelC, copilul: ,.SUl1t pisto<lne dCI e Maria/ Cc i)i poarJa prullcu-n 1ll1nuri, dar
ii, c:opilul arc/ Teasla rasa 111 palraturi dl: eoloarl:/ din pclca leiitii-i iese
, i,'Llron: e )\ Ull llutUl'i Ce cu trompa sllge-alllan\ii coeirjati In jntre ax.;!c
II "aIllC. plrghll. hicIe )i Doarml: Ull barbat lU sinun. copl:rit da plagi $i bube.!
dill liccarl: ranC) I:sl:-un 'lSII'll ce sci nIce", / Linga un cazan cu abllli 0
!!Iee.' Ik pallllnL dar illlbrfiC<ltii numa-n purpura glod/ Ce-i rasare 0 carkla
[1)raUI Ofl din lar 0 pri/lnfi colmal:1 lntre nelli ret1ecta sala,;' Cea IClllee la
, 1,')llla de c'lISlIl pedalai I'ina tllltu III I din aripi da. )i-I 1111ngiia Maria/ I'a
"lllglllatlil. brindll!' torllllatul prune IvJessia," (p, 93), CiirlfIrcscu aiel un
","Iltest poetic, \i/ibil dillco1n dc jocuriJc 11111ZCI sale. dcspre care Cornel Regrmlll
Illillf]. I\lolipsit de sfato$enia a cltorva pagini din Levanllll: ..Iimba aceasla
I I: ITIra indolala IreaM de vr[IJitoric la carcia pe !inga tilologul
:II/cllgrilflll rigllrlls. un 1'01 escntl,,1 11 (!clille disponibililalea cnorma pentrll joe.
, : i IHI/latHI plflecrl: eUJl1bin,lloril: dc I:SCn\a parlldica, propric elriar dc \a incepllt 1ll1l7.ci
,I (,\rlflrcscll" (Rcglllan 19')7, p, 1 (2),
,
91
Mircea Nedelciu -- scrisul literar ca autentificare
lui Mircca Nedelciu, In 1979, cu Aventuri intr-o curte
II/Ierioarel, este men it sa provoace la atitudine, entuziasmlndu-i pe unii
I iritlndu-i pe altii, El nu poate fi ignorat ori abandonat plictisit In
:II :tllIl bibl ioteci i de Iiteratura actuala. Aceasta, pentru ca apare ca 0
Illlreprindere eu totul noua (Nedelciu flind primul care sparge un
Illlreg raft de pc cit de inteligenta. pe atlt de incitanta. Aventuri
Illr-() curle inleriour!l este In primul rind 0 noutate lehniccl in proza
.p()cii, iar faptul ca autorul ei va fi repede recunoscut, mai mull sau
III;,i putin oficial. drept capLlI afi) al noii generatii de prozatori
kll10nstreaza ca aspectul tehnic este 0 prima trasatura definitorie in
:llrmarea distinc(iilor optzeciste fata de 0 paradigma traditionala. Pc
,Ie alta parte, privilegierea componentei tehniee va cstompa importanta
111101' innoiri de substanta, de mai marc subtilitate, la fel cum va fi
I de majoritatea acuzelor aduse ulterior poeticii generatiei.
Complicatele geometrii stilistice ale prozei lui Mircea
',cdelciu ascllnd 0 obsesie aproape viseerala a epieului. Ca Intr-un
I\creitiu de traducere, seriitorul verifica mai multe formule, forteaza
IIJ:li multe limbaje, uneori In bruioane gratuite In opinia sa, niei
" proza bine serisa nu poate fi gratuita, estetieul fiind de natura sa-I
.lllgajeze etic pc creator), care !lU fae altceva declt sa "textueze"
. ()\lvingator Injurul unui pretext. [ncercarea apar(ine unci personalitati
,le 0 rcmarcabila lueiditate: scriitorul exact masura optimii a
l>lcului eu limbajul. a reeuperarii blasfemiatoare sau nostalgice a unor
"lci anterioare, la fel cum ca niei un experiment nu poate fi
.1I1lcient siqi fara sa aberant.
Paradoxala structura manierista, Mircea Nedelciu este primul
.Idept al unui nou mod de angajare sociala prin scris: scrierea unui
Illnlan sau a unei proze sClllte illlplica 0 retea complexa de instante
lunctii, avind ca rezultat un act de autentificare, de Il1scriere in
circuitLlI lumii a 1I11ui document al permanentului
dialogism ulnan'.
I
I
I I
93

OPTZECISMUL PROMIS[UNILE PUSTMODERNlSMUIUl
Primele doua volume ale au/omlui (Avenluri in/r-o curle
interioara - 1979 Efectul de ecou controlat - 1981) stnt. de aceea.
cal1i ale dialogisl11ului prin excc]en!a, De altfet. titlurile trimit la 0
perspcctiva plurivoca, la idcea unei infinite reflectari capricioase a
replicilor: "cul1ea interioara"" improprie "avcnturi i". cste responsabi Iii
pentru circula!ia pennanenta, tntre zidurilc ei. pe trasee imprevizibile
deformate, a unoI' mesaje maruntc care I1Cbl', din Intreteserca lor.
textul, pe ci'nd ecoul controlat prezenta unei construetii
savant reflectorizante. In care nici 0 replica nu este singulara. ci exista
'In simultaneitate cu 0 Intreaga constelatie de alte voci. Numai ca. Iii
spatele preocuparilor textualiste pentru relatiilc efectele rela!iilor
dintre autoI' - carte - cititor, se afla, In cazul lui Nedelciu. 0 mai
profunda obsesie sociologica. Pentru ca optiunile sale nu se opresc In
sfera esteta a unor "aventuri'" ale cuvintelor, ci se Indreapta spre zona
efectelor umane ale acestor avcnturi. Psihologia masei nu Ii cste
straina autorului, la fel cum nu Ii slnt strainc celc mai noi problcme ale
teoriei receptarii.
Proza Iui pare sa se scrie Intr-un efOit Tara urnte de
truda) de detectare a unor mecanisme care ar putea reda prozei functia
comunicativa, dar 0 functie "ajustata"' In favoarea unui text eu
aderen!a marita la lectura". 'In ob'sesia scriitorului pentru demascarea
"relativismului instantelor-codurilor-textelor". Alexandru
0 Incercare de a "dejuca manipularea umanului"', de a oteri
mij loacele necesare construqiei de sine, care ar respinge
,.deconstruc{ia generata de textele-codurile In mijlocul carora
1996: p.1 10). Cu alte cuvinte, Nedelciu ar fi aici autorul unui
tip de text taumaturgic, menit sa apere umanul tocmai de pericolele
postmodernismului, daca ar fi sa-I credem pe Baudrillard originala
sa apoca) ipsa a simulacrelor.
1n primul sau volum, autorul ne propune de portrete
tipologice, realizate cu mijloacele prozei sCl1lte: ttnarul "dezradacinat"
din prima povestire este emblematic pentru 0 Intreaga familie de
prin adoptie care populeaza, cu gesturile lor nelndemlnatice
greoaie, prozele volumului. Gioni Scarabeu, nume ce II ascunde sub
sonoritiitile lui cosmopolite pe Ion Caraba din cOllluna Dllga. eroul din
8006 de la Obor la Dilga. este un silllpatic hibrid existential, un
filosof navetist, transformat peste noapte de 0 mare iubire de
cursurile unei politehnici. Marta Marinela, complement "vulgarizat"
94
MIRCEA NUlFLCIU ,- SCKISUl. L1TERAR C,.\ \UTENTIFIC\I{L
--_._-_._-------_._--- .-_._--_.._-,---------------
",tmodern al cupllllui biblic i\-lalta-Maria. tlccaresc Cll superti
,.li.1atea tincretii (kspre profunde rupturi slifletqti, la fel cum
,.qioralul G, P.. zis Bobneica" (protagonistul . Gheorghe Peri an
i til)6: p. 2(6), al unci ..cnlnedii filologicc") In ]sloria
'Itll"iriei nr, .f iSloria unui r,'izboi .,vazut cu ochii", Tematiea se poate
,I,IIl"f<lrIna intr-o eapcanil, Illllnai ca autorul Illi eade Ilici In piicatul
ii"1 dlist al prozei "educative". pI,; II parodia/5 uneori. nici In
. !\lilllentalisl11ul Hicramos :11 unci proLe naturalistc desprc
,'/' [ldiicinare. el scriind un text palil11psc,c;til. care ascunde. sub
aglolllcrare a replicilor Intret5iate. 0 pove"lc trag/ca sall tragi
. !Il!d'i.
Tc"-tele sint ill\adate de buditi de cOIllentariu mctalextual al
,,' ).lului de urganlzare a al pozitiei Icctorului ';au autorulLli.
,i rapOlturilor dintre "frazcle primitt.:,'" "expresiile direcle". intr-un
""hai mercu :'lInbivalellt. care ,,!'cle de Uil model literal' sau alllli 'in
",dTlcntlllill care ii preia. ell silllpatic, rc1Or:c<1.
al jocului cu gradcle de autcnticitate alc
al intrepMrunderii prozei eu rctnrica uri cUlllentariul ei. apart'
,', l:fcc'lul de ectiU cOfllrolo/, numai ca, de a<.;1;j data, esk Insotil de ()
mai explicita a epicului. Alegerl'a pcrsunajdor sc filee din ,
I
"cJa-;;i teriloriu intermediar <II illdl\l/ilor afla!i inlrc doua "religii".
""Ii ';5 gcsliculezc III spatii ckfinitoril, rcprczent:.llltc ale prmizoriului
,I: trcn, in autobuz, III magazine sau 'in h\Jluri).
,illJifugiL ochiul lec!orului seapa, m<lnipular de aUlur, Il1creu spre
''-lilicric. fugc eiitre iUlIli margiiwlc, Invii(lud S{l perceapa o!llel.
,,;ilcllnf'orrnisl. i'ncil, ccea ce Incept' prin a pi'in::a povcstea unci
nnc rizibile. a ullci melc,dr<lll1c de mahala. ::>C transforma III final
,:1\1'-0 allkntidl drama Mai Illull dcdt in \oluillul anterior,
lircea Ncdelciu aiei dcspre oallleni. precum despre
;ufiilc sau cV<lziunislllele lor Rcnwn:abilfl este () billodii ([
.,:uji'/ll//()(lsci con{ojliste. cpopcca .. pre vl'l'suri lucll1itii" a unci dral11c
,,;iilimclllale, olchestrind perfect zetlerneaua ;;piritul unei ironii
,-'utite ell ccoul parodic al rOIll;llllllu: de dragustc bint:: Insiropat.
'. \wltatuJ csle sclipilor, prin viten de nscila[ie Intre
',\ c:r,cle rcgimuri de scriitura, circulllscriind lllai Illllitc
',inl'Jlllale Illodula]" vice-priuwrui Ion 1Vlarin Ustacc ia atitudine etic
,i:'1 \encaseiL
95

OI'T/ITIS\1t'l I'RU\IlSI1'NIII
--------,.---_._-------_.._- ----_.. _-------_.- -----"-",-- -,--_._------_._----'- ------
,DL' ce-li bali, lila. ncvasta, ce-ai ell ca') - Ce vre\L dOI1l' vice, c'
nevclsla mea' pai nll Jl1ai divoqczi') Aeuma, iama')"
iar Jenny eroina ,JJ<I!adci" sc refugiaz,) 'I'n literatura S. I .. prea
sensibili'i pentru duritatea vietii de ..
"Mai crall fenwi aeolo, insfl nu (k vlrsta ei, Loale crall Illaritale ';d
aveau copii do!, !rei. tina, Lina care avea barbat 711grc1\
mcrCll de IllallliL lH"I\reb[\ ell glasll-i gray: <denny. III aselln,..i
vreo dramil, spllne-o ea :;3 scapi de ea, ell vreo Ilchca'-')
"Niei povcste. [ala lino. Il-am aVUI niei 1I1l iubit, n-anl niei IlWmil,
am 0 sora, dC-llIl all s-a cflsiiLorit."
Un caz de hovanslll <Jlldli 1,\[ in ('/iris/ian mia/or,,!; IUI/ISI/lisiullC
dircclil. I.uiza, lelef"onisu'l ia cL'ntrala 1I1111i Ih)teL suspina In fata pozei
ullui Illascul araws dilllr-I) reclalll{1 Ia here. ignurind drag.ostea Illai
terestruilli Ge/a Pcr",ullajelc din /'urlli!u dc /{/\i'.lI/!!l'U,!!.t' sin! ni;;le
proscl"l;;i Illoderni, ,:ar-.: !;i lansea/{l teoliilc jilosoiicc ia resiauraillu!
,.eina":
"Ce latllra illicgratnare Ii lumii aeestcia')",
se Intreaba unul din eie.
LlIll1ea povcstirilor acestll! voillm se 'impestritcaza pe m{lsura
ce tcxtul curge, pilla Cilld culorile euf()riile verbale 1111 mai pot Ji
staplnite, orice ,control" iar ecolllile sc sparg, tot rnai multc,
III urechile Icctoruilli. s(; gcnereaza la inlinit. de la sine,
Illelt autorul pare sa simta illutila propria Illi prezcntii. ca in ,Jltinw
povcstirc, unde. secMlIit de vlagi'i narativa. se Intoarce sa-i ceara
ajutorlll tipografuilli artificiilor sale de populare a spatililui paginii.
Aceasta 1Iitima naratillne., illtitulaUi C!ulIslrojohie. rotu11jqte tematic ,?i
problematic vollllllllL Fa illccarca 0 kctllra adlncitii. 0 leelUra a
lecturii aduce atlt 0 expresie simbolica a cOlltextllllli crcatlci
(fotograful claustrat 'Intr-o camera timp cle douasprezecc zile), precllm
una tcoretiea (lntr-o semiotica cle buzunar asupra aUIOnonl iZ{lri i
textului comentariului sall).
Vollllllelc exaspercaz{l adesea prin agloll1erare: In mod
paradoxaL este mai putin 0 aglolllcrare de figuri Illai mult una de
gesturi in(crpelari /\lItorlil nu cste in nici lin caz adeptul pl"()7ci eu
MlRCEA NEDELCILJ - SCRISUL LlTERAR CA AUTENT1FlCARE
I'ersonaje, Figurile, nu prind chip, contururi precise, nici
11\;-ICar In limitelc restrinse impllse de pro;z:a scmii'l. 0 conventie 'in plus
1.1 care cititorul este foqat S{l renunte, abandonlnd orice pretentie la
\'L'isaj, pOliret sall identitatc subieetiva. Personajele lui Mircea
'\,edelcill slnt multimi, aglomerari verbale, ilustr'ind 0 "estetica a
II ;Igmenrului a discontinuitatii" lPerian 1996: p, 206), ell.' traiesc
i1lla timp cit vorbcsc. se cearta, teoretizeaza ori citesc.
( ,heorghe Peri an este de parere ca autorul se preocupa 'in mod special
til: "categoria personajului". motivat fiind tocmai de 0 "viziune
.llllropocentrista" (Pcrian 1996: p. 209). dezvaluind un "cult al
Illllanului'. Criticul merge pina la a-i diferentia pe de
l reatorii romanului despre deceniul care nu ar min pe primatul
Illlaginatiei, asemenea lInui Nedelciu, ei pe primordialitatea estetiea a
:Idevarului. Contradietia dispare Insa, la 0 privire mai atenta, In
11crspectiva poeticii autenticit{ltii (girate autobiogratic), pusa In pagina
de
Aparut In 1983, Amel1domcnl /(1 instinctu/ proprietlitii pune
din nou problema relatiei dintre autor text, Cll variatiile: text-autor
t lri alltor-cititor, In termenii ,.instinctului proprieti'itii", eu alte cuvinte,
Il1tr-o alta contextualizare socia/ii. Dedicata .,literaturii rom{lI1e din
!i1timele trei deeeni", cartea sta sub semnul unui citat din eseul lui G.
('alinescu intitulat Inslincl ratiune, despre simtu1 proprietatii
datoria ratiunii "de a corecta acest instinct eu tact, de a ajuta la
destiintarea lui printr-un sentiment superior de posesie a universului."
lennenii "instinctului proprieHitii", alaturi de "amendamentele" sale,
IlU slnt declt traducerea subiectiva a problematici i estetice a
:lutenticitatii - 0 obsesie comuna de maxima relevanta In
..,crierea unu i text.
Pentru Nedelciu, autobiografismul declarat, ca punct de
plecare al oricarei proze, nu mai este suficient, el nu mai garanteaza,
ca 0 $tampila, autenticitatea, "Iegalitatea" respectivei proze, Intr-un
lext teoretic
3
, autorul accepta prima conditionare a autenticitatii de
.. identitatea personal a a transcriptorului", Insa impune 0 conditie
sllplimentara, sine qua non: dialogul ,.din natura", faptul de viata, se
alltentifica numai prin lui Intr-un text literal', devenit a5tfel
sistem relevant. Asistam, In expresia lui Gh, Perian, la "destruqia
i1uziei realiste", la scindarea receptarii, prin introducerea unui accent
pur formaL
96
97
01' lZECISMLL $1 I'ROMISIU"lIL!': POSTMODERNISMULlJI
Povestirile noului volum reiau personaje ale cartilor
anterioare, ori reseriu repliei Intregi din aeestea. A/liendmncn/ 10
ins/inclul propriclli{ii este Insa mult m,li unitara, IllI neaparat din
punctul de vedere al compozi\iei. cit al termenilar ecua\iilor In care
este ilustrata tematica. Prima proZ3, Poves/irca eludalel, este povestea
unei iubiri ratate, Insa 0 poveste Cll blancuri. Cli spatii poten\lale,
ascunse de interdiqii ale actului nararii )
jnsa tu sa nu mai poveslqti nimanui Jespre lucrul accsta, 1/1
interzic''',
In care cititorul poate veni cu propriile obiecte ;;i mobile, populindll-Ic
apoi titlu 1 de proprietate, Tij)()[!,l'Clji ,yi topogroji
diseuta despre posibilitatea de a intocmi 0 harta a relieflilui Romaniei
l11tr-o "eomunistil" fOJ'lllUlil unidi, topografic3
,.Ce-ar insenma ca ficcare sfl-?i tilca hana lui')"
sau In formula "eapitalista", poetic individualizata, a expresiei artistice
("Dealuri vor Incepe sa se adune clopor in preajma Iiniei de cale
[erata, muntii vor stl'iijui, riurile VOl' susura. drumurile VOl' urca, VOl'
cobor! vor $erpui, tlorile val' smaltui poienile..... etc. elc.)
Provocare in sti! tv/oreno La jura lucrului sint texte ad notate
eamilpetrescian cu privire la "proprietatea cuiva" asupra unui lucru
sau personaj. 0 zi ca 0 prouT scur/c'i dialogheaza Intre un "Tu" 0
"Ea", primul planuind 0 ho\ie, a doua asistlnd la 0 ambii
implicati deei 'intr-o aqiune deserisa de verbul posesiei, "a avea",
Povestirea care da titlul volumull1i despre "posesia
nimicului" sau despre starea 'in care "nimicul te poseda", umpllnd
pagini 'intregi cu altora", la fel ca 'in Voiajul chimic, imediat
urmatoare, in vreme ce, 'in Colu! cufriu incorporu/ zburdc'i drepr spre
finta dinainte stabilita, autorul "Incorporeaza" itllr-l1n amalgam
tehnologic toate procedeele de autentificare utilizate in volum. Piesele
de rezistenta s'int Decalogul, 0 poves/e,
"sau ccle citeva propozitii omologate de povestitori ca amendal1lentc
la instinct al proprietatii, ce se manifesta in timp cc
ascultam. spllnem sau traim"
MIRCEA NEDELC1U - SCRISUL LITERAR CA AUTENTIFICARE
,.1 () cautare in zlipad/i - un rei de pilda biblica despre manifcstarea
instinct al proprietarii, despre pasul spre "oribila sintagma: al
IIIL'U al meu al
Mai mult dedt proza sa sCllt1a, romanelc lui Mircea Nedelciu,
/1/1CUru de cf111pie - 1984 Tra{OI11el1/.!abula/oriu - 1986', 'ii satisfac
,Iutorului vocatia de autentificator al realitatii prin scl'is. Metoda nu
,',Ie ignorata nici 0 clipa, organizarea scriiturii este echilibrata in
llccupaje atente, discursul este cultivat in forme plurale, merg'ind pina
LI invocarea fortllulclor bvoritc ale literaturii "non-fiqionale,,6:
lilrnalul, epistolaruL documentul istoric ori citatul fictional, caietul de
I q!.ie ori studiul sociologic. eu toate acestea, larga respiraTie a
II >manelor supravegheaza mai intii fluxul epic abia 'intr-un moment
'l'Cund modalitatilc de transcriere. Scris ca un "roman 'impotriva
IIICll1orici", Zmeum de cllllpie pare fi propus Inchegarea unui
l\lIl1an total: el cu[tivi'i, Intr-o subtil5 Tesatura, filoane diferite: de la un
I'()sibil Bildungsroman al fra!ilor Zare Popescu Radu A. Grintu (ce
lHltine motivul calltarii identita\ii, pe acela al initierii 'intr-o
de ordin superior a lumi i legii morale, prin exploatarea
,'Iilllologiei numelor) pina la romanul de dragoste (care uzeaza de
lin romantic al c3utarii "magnetice" a jumiita\ilor, de ullul
11
I
Ilatllralist al daruirii neinspirate). Se i\esc capete de din carti
Illterioare, autorul face uneori loc, cu coatele, 'in naratiune .;;i
Ilrecizeaza:
..In toala aceasta descrierc Rill UrInat tot timpul pUllctele de vedere
ale lui Grin!u",
,,,.\ se critic de propriul text lansind Intrebarea:
.,Este Zare Popescu Ull personaj III romanul Zl7leura de cimpie?"
scenariile, nu curg cu inocell\a, ele s'int derulate pina la un
;lllllmit punct, uncle se opereaza Ull stop-cadru de unde Incepe
,Iczvaluirea problemelor, .;;i tehnicilor implicate
III scrierea textului pina la acest PUllCt. Totu) se complica in momentul
III care comentariul din oif asupra mecanismelor sau a
c'ollstruqiei este contextualizat insolit transformat 'in obiectul altei
IJaraTiuni. "Fabulatia" este enorma textualismul are mereu 0
Il/stificare epica (nu intimpliitor, romanul este invadat de prolifici
98
99
OPTlEClSMUL )1 PROMISIUNILE POSI MODERNISMIILLJI
verbal, de indivizi al carol' unic seop esle perOl'aria, forma degradatrl a
Organul auctorial vital este "urechea"
("urechea noastra auctoriala lrcbuie sa mal ramina in
camera... "),
autorul recunoselnd In prefara la 7h1fOI/lClI/ jil!>l1/%riu eil ,.bolile
eopilariei seriitorului slnt doua: dorin\a de a tl'nrcriza barocul". De
altfe!, tot un roman al urechii 5i al "tratamentului aplical bolilar de
tinerete este 5i aeesta din unna, aparut dupa doi ani de la ultima
publicatie.
Deschis de 0 prefara preocupata In contilluare de problemele
autorului prins Intre societate text. Intre tcndinta de
a altei In capitalism "Iitcratura ca textualitate opusa lumii".
romanul poate fi cit it ca 0 Incercare de salvare a textualismului.
Spaliul societa\ii secrete peste care ninH:::rc;;lc Meteo Lllea, trimite spre
o vlrsta utopiea niciodata regasita de pcrsonajul angajat Intr-o
de trasee rninore. cu motivatii mediocre, care Ie include pe CJina
Felina, actrita nimfomana, eoneurind eu puberala Nati pentru atentia
lui Luca, Indragostit definitiv nefericit de Ula Mierean, precum 5i pe
frustratul Nelu, attist ratat, pe Vio, sorul Ginei, pe Pascu, eu iluziile
sale seriitoricqti, Intr-o viermuiala pcrmanenta, In nici un fel
eompatibila cu intelesul inalt pe care Meteo Luea II acorda utopiei in
care crede. Pove5tile se Inrnultesc aici eu ostentatie. ca clnd ar
prepara un vaccin neeunoscut, dar indispensabil oriearui ,Jratament
fabulatoriu" aVlnd drept scop
"exorcizarea celor doua bali (ale intelcctului!)"
Diseursurile proliferante aqioneaza asemenea unoI' microbi
muribunzi. dar incapatinali, subminlnd din interior limbajele epicului.
pentru a-i aetivajustifiearile adlnci, amoqite. Textualismul, cum il
vede Mircea Nedeleiu. este unica de pastrare a proeesualitarii
creatiei, Impotriva Incremeniri i ei In structura serisa. In perspecti va
teoretica. intentia nu poate fi decit laudabila, numai ea practie,
vaccinul textualist risca sa fie indiferent, ori insufieient elaborat iar
microbii implicari risca sa revina la viata. acordind lovitura de gratie
substanrei vitale care inca mai an ima textu I. Surprinziitoare din paltea
unui scriitor atit de de text de vilturile serisului este
iVllRCEA NEDEL('[li .. Sl'RISUL L1TEI{AR CA AUTENTIFICARE
, ,'lilurarea utopici pe un set de coordonate ale naturalului: socictalea
,(lreta nu este preocupatii. de vrco livresca SilU tcxlualista,
, I :,e eonformeaza Llnui scenariu aproape bucolic. pare sa aiba drept
IIltim lot 0 recuperare a subicctivitatii pierdute, antcrioare
,Tlsului, un sens viu ale canll ritmuri sc cer rc-deprinsc. ,.Omul eu
lulul nou" vizat visat de locuitorii coloniei fantaste nu cste atlt un
,'Ill al cartii. cit unul care a recllpuat stildii pierdutc ale istoriei
,jllJalllllui.
Mircea Nedelcill este un bun laburant el proponiilc
,;Ide ale administrarii l11ostrelor cle textualisl11 pur. nUl11ai ca lui Ii
I !!';qte puterea de a controla e"perimenlL:1c casnice ale diver:;;dor
Illpuslori Iipsiri de vocalie, dar injl::ctati eu cultura unor 1011l1lri panial
,i,:-,crate, Dt: aceea, alit de clfl1fifC. cit:;;i Tl'OwnJelllfalJII!u/oriu
I. cOllstituil: In ciudate texte-modeL dar ill timp In eapcane
Ittilgataare destinate micilor pWl.cli!i. De altfe!' elc par scrise
,kll1onstratJv, Cd pcnlru a verifiea viahililatca nnei poetici In formula
';1 mai masivil. Romallul IlU ramillc prcdilcqia alltorului, dupil cum
:",!ilc "de batrinete", ,.l11onunwntalitatca, nu s-:: atlil
,ko-::amdata intre preoeuparilc sale.
eu volulllul din 1989, Sf i('I'IHij! u:i. Neclclciu sc inloarce Ia
. J'lZa scurla, ca rolli'lnuiui ;;,i Ii alteral in vreun tcl
',)/.iria sa ('alii de aeeasta specie priv Estl: posibiLinsfL ca
:',;dlile sa fi fast scrisc inaintea wmane!u!'. on in acela:;;i timp. drept
. '>!llragreuUtti ncecsan: balansul ui intr-:: ipchlazek diseursulll i.
\Ollll11ul contine .incuri ell f,)arfeca plintn.: carti (v. DEX 305, unde
, 1I\ illtcle de pe pagilla 305 a diqiunarnlui apar, ordunat, In lext). mai
,.:\iIlC clemente ale ,.ll1inirn;llisIllUlui' cultivat In vollllllele anterjoan.:,
,Iecllpa.ie dt: comentarii sau tradnceri rinwtl: ritlllatc ale allm tcxtc
i \. Tin,l!,uire de mior Cll altcrnarea intre replica insolitii la A1iori!o
,itatele din "nonnde cle pwteqia lTIuncii in seelmul zoolehnic").
'Illmai C;l obsesia scricrii ullui text paralel, explicativ eatalil.ator al
I r:lllscrieri lor din nalliril" (ce sc vor autenti ficatc astfel), trece intI-un
il'lIl secund. Autarul .:::stc, 'Ilci, prcoc:upat mai mult cle substan\a :;;i
.Ilclere interioara, iar partea a doua a VOIUlllUllli Si leri vafi 0 zi, dupa
( 'Ihi/urie in juru! salli/Ili nala!. csle lin ac!c\;irat jllnwl de laborator
c'\.iskllrial. i;l eillda speelliatiilor care eontextualizcazii ciclul intr-o
:dclrica putin patetica:;;i agasanta stilistic:
101
, I
1
100
OI'TZFClSM\IL $1 PRO!,IIS\tI"\l11 L l'osrrv1ODFRNISiV1\'i I:
- -------_._----.__._----_._-_.. -.. ..
"Dar prea nlllile zile prcz<;:nle se il1chclC eu Ull vis. Cind ne lrt'zim,
illtrebaw: Dar' ieri ce.-a fosr-) kri palc8 Il-a I()s! IlIlllie Vai,
cum I-all\ l:-isal pI' Icri 5,'\ fan'\. SCI hlCClll 11 illliC rWllIril eL
Speranta" Si ien va Ii 0 " . In:cdi::n velli loamn:.>,
ci'teva dill bucatile JCCSIlii ciL'lli creeazii lumi distopicl: In care
personajele aclevaI<llc tr[licsc suh illllCllilltarea illV(lziei lInor puplIla(ii
ciudate, lill reI de e:Xllaterqlli psihiei, implinilill 0 orcline IlCClillOSCllta
claustrallUi (v il/llie sau "Fuhll/O J'(/su"). Proiecti iIe
onirice lot mai freCVClIlc infu/caLa accidental prnza ilcestlli volum Cll
o vitillitate <;urprillzi'itoarc. alllilliind de accenlck postlTlodernisl1lului
american ;>1 proll1;lind e'11l1ilrarea unCI 1101 fete a puetieii
.,alltenlillearii" in ,'m',' pro(;').'.(lllist;-j \'Slc j'lclj,'nalilatca IlII sup0rtul
ei .. nalura!".
Mircl'a !\Jedclcltl ";-ll,lllll' lig:lr'l \'llIh!l'1l 1 alieil a opt7cei';nllllul
rOl11ilnCS\: -ill pn1/i\. (n:;l '_l ill Sl'iI 11 lJ IiI L';'j c'\prJl1l:1 eel 1l1:1i c\.ael
obscslile majurc al<.: ,;>i pr')!lnr!lik 1\)1". luri] :,3 illllllic,' pc de
alt{l parte, ci'i esle \:11 IlCC<:SIL:lIc eel dintii nlil11C inu'-o Incercare de
COIllU rare a ullor prClll ise de postmoc!crn iSll1 rolllanesc. ..M a
textualislTIlllui in spzJ\iu autohtoll. jnventatond' tcoretic al
textllali?llllllui, Marin Mincu, II pn:fera de piJda pc poetul Matci
Nedelcin cste mai degraba adeptul unui modernism tlrzill.
ori al ullui postlllodernisl1l de hanceza. al unlli seris Inca
angajat in trasclil de epui;rare )i slcire a unei formulc proprie cri;rei.
fara sa se hotarasca definitiv pentrtl sallul Intr-o paradigma poetiea
fundamental diferita, Ewrciriile de alitelltiticare a derizorililui prin
serrs de inseqie a unOI' speculati\' teoreliec ale demersului.
Ii psitc in sa. de mliite uri, dc just i fieiln Ie Sll bsla ntiale, i nterioare. ale
prozei par sa fi obtlilat perspecliva rcstituirii unei idenliU
i
1i
e:xemplare a prozei In consecintfl, a raporlurilor serisuilli ell agentul
receptorii sai,
Receptarecl pro7ci lui Mireea Nedelciu r{lI11lne inca
prublematica, dalorita lInlli (probabil) involuntar ccran de ilizibilitalc
interplis in spatiul dinlre te:--.I receptor DlIpa declaratia lui Nicolac
Nedelciu opereazii astfel dislinc\ia intre seriitllnl lInci
trac!i!ii literare scrisu! optzecist: (wice seriitur, '-'stc de parere
prozatorllL OpCI'(;'l.Ii'i ell fragmente de realitate, adunate IIHr-un soi de
navod personaL In vreme ec pro/atmii de pinel 13 ei avcau c!e a facc ell
MIRCEA NEDELClU SCRISUL L1TERAR CA AUTENTIFICARF
Illasive bloeuri de realitate. prinse Intr-un navoc! Cll ocbiuri mario
,'ptzec i aleg 0 piasa ll1ai fina, unde totul ramlne ca in rea Iitate,
Lhiar neconstituit, nestructurat. Acest !ucru, aHUlIri de faptlll ca
introduce din principiu un factor de ilizibilitate.
"ccl'aneaza" receptarea, adescori rcticenta In fata coleqiilor maniacalc,
Metatora navodului ell ochiuri mici seaman3 foarte mult Cll metaforele
I'avorite all' poeticii fraglTIentului, care astfel in Mircca
Nedelciu un sustiniitor total. Scriitorul ar putea parcllrge ell slicces
drulTIlil sprc "bolile de batrlnete"; nu neaparat spre ,JllOllumentalitate.
clasicizare'" ci spre exemplal'itate relevanta subiectiva. Pentru ca
proza sa de pina acum a adunat, ca un coleqionar maniac, toate
ill stntl1lentelc, accesori i Ie i indicat iiIe c!e uti Iizare necesare
rcfunqionalizarii poetice propuse de postmodernislTI, mai ales de acela
:lmeri can, pentru care aetul narati v ca atare stabi Inca lilai Iltea
\e:xtului literar, a romanului in sens larg, pl'imul schimb social autentic,
far Mircea Nedelciu se numara Intre romani ai cxplorarii
potentialitatilor actului narativ ca schimb social.
Note:
V. Mircea Nedelciu, .. Dialogul In pro/.a scuna": .. apm aUlon carc I.'onsldcra
Ichnologia 0 cvadarc. 0 neangajare I... 1. Nil11ic mai fals. [... 1() proIa billc con'truilii
1111 poatc llncangalali'C, In Craciun. ed. 1994: p, 274.
V. terl11cnlll de "allresabilitate" pentru carc aulorul OpleaZa In arricolul .. Un nou
personaj principal", in Craciun, ed. 1994: p. 2:"2.
, .Dlalogulln proza scuna" 11Il), anlologal In Craeiun, ed, 1994: p. 287.
, jntre Neldelciu eSle eel mai preucupat de epislema carc fundamenleazi'l
modcrnitatca. punlnd-o in disculie in lennenii ..inslinclului propriela!li". dar In
prcfa\a la Tratalllell! fabu{a!oriu, unde lcrmenii eeonomici de piatii dcscriu calilalea
<lloderna a arlci ca valoare de schimb In IOClI! va!orii de conSUl11, schil11hare pc c,uc 0
,cmnaIeaza Liviu Petrcscu (1992: p. [3). DCl11unSlratia lui Nedelclll din volumul
:'1larul In 1986 nu SCapr! Insa de acu/e de genul aceleia adllsc de Eugcn Simion "anna
" optica maniheistica. surprinzi'l1oare la un pro/awr iIlslruil ca Mircea Ncdclciu"
(Simiun 1989: p. :;97).
102
103
OPT/YCISlvlliL $1 PIWivllSII 1"\111 L POS IMO/)FRNISMIII II
"Dar prea l1lulte zile prezente se inchele eu Ull vis. CillJ ne lrt.'zim,
intrebare: Dar ieri ce-a fosf! leri pardi n-a I'ost nill1ic. Vai,
cum I-am \;lS,lt pc ieri far,'i sa facem nimlc IJelllru d.
Speranta" Si in! va Ii 0,..\'" - Ill1cdiat vcni loamna,
clleva din aeeslul creeazii IUl11i distnplLl.' III care
personajele aclevaralc lr{,iesc sub ameninlarea inVClziei ullor 11l)!Jllla\ii
ciudate, \Ill fel de i psihici, impunilld 0 ordine necullosclitii
clalistranU'i (v. ilJi/JtC/III(f!'('{f hillie sail" F'uhlf/O raW! "). Proicqiile
onirice lot Illai frecventc infu/cazfi accidental proza acestlli volum eu
o vitalitate surprinzaloarc. :Jmilliind de aceentele postmoclcrnisnltllui
american :;;i prolllit'ind contllrarca UIlCI IJOI fCle a pocticii
"ilIltelltillcarii" in c<lre prot,1,,"oni,;I;'1 cstc t'lctinn;diWtca <;:i nu suportul
ei .. natural".
Miru:a Nl"llclclll r;'111
1
iIIC ligllra l.'lllhlcm:llica a opt/ecisllllll\li
romflllcsc 'Ill prn/;l. (n':il '_l: 1IbC;II11I1:'1 l:;) ("prim;] eel Ill:li C\.dCl
obsesiile majurc alc':'J:llcr;l1:l'i ,i pr11 j1orliilc lor. l{)rii ,;:'1 inlplicc pe cle
alIa parte, ca esre CI! I1l'CCSll:ltC cel dil1tii nUllle intr-o il1eereare de
collturare a unor prel1lise de post1lloc!ernislll rolllanesc. a
textualislllului ill spa\iu autohton, "invcntatoru!" teoretic al
textualisl1lului, Marin Mincu, iI prefera cle pilcla pe poetltl Matci
Neclclcill este mai dcgraba acleptul ullui modernism tlrziu,
ori al ul1ui postl11odernisl11 de cxtraqic franccza, al ul1ui scris Inca
angajat ill traselll de cpuizare skire a unei formule proprie crizei.
tara sa se hotarasca definitlv pentru saltul Inlr-o paradiglllii poctica
fundamental diferita. E:\crcitiile de :tlltentilicare a derizorllllui prin
scris de inseqie a unorjustificari speculativ leoretice ;lle deillersuilli,
lipsite insa, de Illultc ori, cle jllstificarile sUbSlan\iale. interioare, ale
prozei par sa Ii obturat pcrspectiva restituirii unci identital
i
exemplare a prozei :Ji, In consecinta, a raporturilor scrisuilli CII agcntlll
receptorii sai.
Receptarea pro/ci lui Mircea Nedelciu ralllinc Inca
problematica, diltorita ul1ui (probabil) involuntar ecran cle ilizibJlitate
interpus in .spatiul dintre text receptor. Dupa dec!anqia lui N icolac
s
Manolcscu Nedelciu opercaza astfel distinqia intre seriitura ullci
lraditii literare optzccist: orice scriitor, estc de p{lrerc
prozatorlll, open;<l.ta CLI fragmentc de realitatc, adllnate Illtr-lin SOl de
navod personal. In vreme cc prozatorii de pina la ei avcau de a face ell
MIRCEA NEDELCIU - SCRISUL LlTERAR CA AUTENTIFICARE
masive blocuri de realitate, prinse 'intr-un navod CLI ochiuri mario
aleg 0 piasa mai fina, LInde totul ramine ca ill realitate,
chiar neconstituit, nestructurat. Acest lucru, alaturi de faptul ca
introduce din principiu un factor de ilizibilitate,
"ecraneaza" receptarea, adeseori reticenta In fata coleqiilor Illaniacale.
Metafora navodului cu ochiuri mici seamana foarte mult eu lI1etaforele
favorite ale poeticii fragmentului, care astfel in Mircea
Nedelciu un sus!iniitor total. Scriitorul ar putea parcurge cu succes
drulllul sprc "bolile de batrlnete"; nu neaparat spre "monulllentalitate,
clasicizare", ci spre exemplaritate relevanta subiectiv3. Pentru ca
proza sa de pIna acum a adunat, ca un coleetionar maniac, toate
instntmentele, accesoriile indicatiile de utilizare necesare
refunqionalizarii poetice propuse de postmodernism, Illai ales de acela
american, pentru care actul narativ ca atare stabi Iqte, inca 'inaintea
textului literal', a romanului in sens larg, primul schilllb social autentic.
Iar Mircea Nedelciu se Ilumara intre maqtrii rolllani ai explorarii
poten!ialita!ilor actului Ilarativ ca schimb social.
Note:
, V. Mireea Neddciu. "Dialogul in proza seurta": "apar autorl carl.' consldl:ra
\chnologia 0 evadarc, 0 ncangajare r .. 1. Nimic mai Lrls. 1... 1 () prul.''\ blnc conslruilJ
nu poatc 1j neangajata", in Craciun, ed.1 994: p. 274.
2 V. termenul de "adrcsabilitale" pcntru carl: autoru] opteaza In artieolul .. Un nou
personaj principal". In Craeiun, ed. 1994: p.
] ,.Dia!ogu! in proza seurta" (III), antologat in Craeiun. cd. 1994: p. 2S7.
.j Intre Ndclclciu este cel mai preocupat de epistema care fundaml:llteaza
modernitatea, punind-o In discutie In lmTlenii ,jnstinctului propricta!ii'". dar in
la 7/'arament jabulaturill, unde lcnnenii economiei de piata descriu calitatea
Illoderna a artei ca valome de schimb In IOeld valorii de consum. schimbare pe care 0
,emnaleaza Liviu Petrescu (1992: p. 13). Demonstra\ia lui Nedelciu din volumul
aparut in 1986 nu scapa insa de acuze de genu I acelcia aduse de Eugen Simion: "arata
o oplica maniheistica, surprinzatoare la un prozator instruit ca Mircea Ncdelciu"
(Simion 1989: p. 597).
102
103
OPTZECISMUL PROMISIUNILE POSTMODERNISMULUI
, RomalluJ Femeia scris In colaborarc eu Adriana Babeti Mircca IllI
a fost pus In diswtie toemai pel1lrll a pastra proprietatea earacterizarilor.
Intreprinderea In sine este de natura sa atraga simpatiile ecumenicilor postmoderni,
61n sensul acordat termenului de Truman Capote, la scricrea romanului ell singe rece
7 Mincu 1993. p. 228: Matei este singura ..personalitate complet conturata a
promoliei tcxtualiste"' care .. sincronizeaza efeetiv ell poezia europeana". Din nOli
trebllie sa linem seama de faptul ca. pentru Mincu, primul textualizant al istorici
noastre literare. In tcorie In praetica. este Ion Barbu. de unde descindc Intrcaga
poezic tcxtllalizanta optzecistii.
B Emisiunea .. Profesiunea mea - cuitura". din 3 mai 1997, ProTV. moderator NicoIae
Manolescu, invitati Livius Ciocarlie Dan C. Mihailcscll.
Agopian - manualulingerilor cazuti
Debutul lui Stefan Agopian,ln an cu acela al lui
Mircea Nedelciu, 1979, ramine intr-un con de umbra tocmai datorit[t
succesului con-generului sau, intr-un moment cultural deja pregiitit
pentru 0 atare aparitie, pentru "botczul" unci noi generatii de
prozatori, care giisit liderul in Mircea Neclelciu. Zilla nIiniei.
r0manul cu care Agopian intra In scena literara romancascii, mizeazii
Inca pe tehnici traditionale, rara propunii 0 scriitura Cll totul noua,
el anuntii tocmai punctul forte creatiei autorului: stilul fantast, de 0
senzualitate morbid balcanica, In plus, privind volulllul in perspectiva
gestatiei sale fartate, de aproape opt ani, Zilla miniei se "reabiliteaza"
ierarhic, anuntind deopotriva marile obscsii ale generatiei abia
amintite,
Propunind un pretext realist, romanul se ancoreaza Intr-un
scheid compus din elemente familiare prozei anilor '70, pentru a Jansa
apai tcntacule spectaculoase sprc aniric pentru a opera, [aarte
sensibiL deschideri sprc postmodernismul anilor '80. Canca sc
incheaga din felurite scenarii: uncle parodic realiste, altele piitrunse
explicit de Illecanica visului, incursiuni fantastice in imaginatia unuia
sau altuia dintre personaje (sau intr.:o existentii pluralii a acestora, in
simultaneitate: v. cazul Luciei, care in orice moment
scenariullui azi allui miine).
Scopul marturisit al autorului este descoperirea unei
.,gramatici liberale"r, diferita de aceea a realitatii, in care moaltea
pierde semnificatia de determinare ultima a fiintei devine cel mult
un eveniment Intr-un lant cu potentialitati Adeseori.
Agapian scrie mai ffiulte finaluri ale
ori personajele de-a lungul unui text care se bucleazii la
infinit. In plus, scriitoruI pare sa uzeze de 0 serie de metode textualiste
consacrate: textului propriu-zis ii anexeaza, ca nota de subsol.
"scrisorile" Luciei despre cetatea blestemata a Sodomei. un soi de
"dublura" simbolicii a intreglilui roman, care directioneaza intelesllrile
completeaza semnificatiile asemenea replicilor interlocutorului
lOS 104
OPTZECISMUL PROMISIUNILE POSTMODERNISMULUI
Intr-un dialog. Inca de la acest roman, Agopian
intentia de a privi cartea ca un dat uman fundamental; un personaj
afirma:
,.Am Inteles [... ] ca nu existam dedt in amintirea cuiva pe care cei
de aici II numesc Artistul, ca ne In limitele unei
depanate de altcineva".
Asumarea realului ca text nu se petrece In tennenii livrqti ai
textualislllului: cartea ramlne In primul rind poveste are de a face
mai mult cu predestinarea, dedt cu amestecarea datelor lecturii eu
semnele vietuirii. De aceea, Artistul, departe de a fi eul ineelt din
romanele textualiste, care se Intreaba daca nu eumva el este marioneta
textului sau ori deschis suprematia acestuia i sc supune,
este. la Agopian, Staplnul absolut, "dietatorul"" In sensul eel Illai
propriu Illai complet al cuvintului".
instanta este prezent<l Illai tlrziu in romanul Tobit, din
1983:
"Numai ca et. Staplnul, este perfect. nu poate fi cel1at pentru ceea ce
a Tacut, singur trebuie sa se cel1e cititorul mai bine, cei care eitesc
caI1ea se vor certa Intre ei la nesfiqit."
Dimensiunea acestui personaj esential al prozei lui Agopian este
aproape sacrala, la fel cum magica ramlne c3ltea eea care
destinele dincolo de orice determinare individuala: tatal lui
Tobit
"avea [... ] credinta ca In multele caqi care or fi pe lume, Il1tr-una
din ele este scrisa viata lui."
Lectura cartii se face In sensul lecturii borgesiene, al descifrarii
efectelor cuvintelor, al puterii lor de Intrupare. Cartea ramlnlnd
atotputernica, nedevalorizlndu-se prin textuare, impune 0 Iectura prin
alte metode dedt acelea deprinse printr-o minima eruditie culturala.
personaj din roman nu niciodata mai mult dedt primele
pagini ale mereu caqi pentru ca:
.,nu sa citeasca".
5TEFAN AGOPIAN - MANlJt\LUL IN(iERILOR CAZUII
Cartea-destin poate fi descifrata, insa numai pe Illasura ce inrelesurile
cuvintelor ei devin Intelesurile existentei pe masura ce
individul se lasa prins de poveste transfonnat in personaj al ei,
cum se intlmpla eu Tobit eu povestea vietii lui. Autorul insista
chiaro la un moment dat, asupra identitatii de esenta intre indivizi i
.,realitatii" personajele cartii. care dovedese. In cele din urma. un
grad de eorporalitate.
Scri itoru I pri nei piu I delllontari i conventi ilor Iiterare
alege, de aceea, cel mai adesea, ea pretext al romanelor sale
fantastico-magice, momente istoriee: spre exemplu, In Tobit, el
pretinde ca se lasa convins de mecanismele romanului realist
anexeaza 0 Addenda Intoemita dupa toate regulile postmodernului (in
ea se amesteca fragmente din tomuri serioase de istorie despre Oltenia
in perioada staplnirii austriece. eu bucati de pura fic(iune. preeum
ultima serie de note. despre popa Vasile, sau eu colaje de document
fietiune, preeum notele despre medalierea lui Tobit in 1717). La fel.
Tobit se angajeaza grav-parodie Intr-un soi de Bildungsroman: tatal
sau i-Ilneredinteaza pe rebegitullnger Rafail, spunlnd:
"Nu mai ramine dedt sa-I iei tu In spate sa porniti spre afaceri
nunta blagoslovenie."
Deteetam In tonalitatile lui Agopian imitatii stilistiee dupa un
Sadoveanu, descompuneri de sens ale unor sintagme functionale la
figurae etc. Spre deosebire de majoritatea prozatorilor
Agopian nici nu supralieiteaza aceste fonnule de deconstruire a
unOI' alte "unne" culturale. nici nu Ie aeorda prioritate in defavoarea
fic(iunii. Dimpotriva, motivatia fundamentarea literaturii par sa fie.
pentru Agopian, adlnc ontologiee, de unde interesul pentru
restabilirea umanului: a timpului, a spatiului. a angclicului
sau a demonieului. In Tobit, scriitorul stabilqte explicit coordonatele
unui timp diferit:
,.timpulmerge [... ] altfel. Poate fi comparat cu bucla unci sfori prost
Intinse."
Dimensiunile sale sint pur subiective. discursurile au loe In
sil11ultaneitate, linearitatea pierde justificarea. De aeeea.
personajele se determina reciproc: unele exista sau aetioneaza In
106 107
OPTZECISMUL PROMISJUNILE POSTMODERNISMULUI
functie de visele sau de inchipuirea celorlalte. Presiunea istorica se
dezamorseaza timpul devine un teritoriu oricit de lax pentru
rafinamente estetice \)riclt de permisiv unei serii intregi de
aparente gratuitati.
Sara, romanul sau din 1987, este caliea unui astfel de timp, iar
personaj uI pri ncipal este exponentuI lui: Sara (alta figura de Casandra
demitizata, dupa Lucia, din Ziua miniei) in simultaneitate,
ignora legile timpului succesiv sau ale in spatiu: ea
caliea, ar spune tatal lui Tobit, cu acestei
De aceea, in lumea care pastreaza conformitatea cu logica
ea este "posedata" de demoni. Diavolii ingerii yin insa sa
locuiasca alaturi de personaje, printre ele, imprill1indu-le ceva din
lor: indelungate ritual uri gastronomice au loc,
clizolvate intr-un grotesc visceral, agrell1entat cu rafinate cruzimi
cxersate asupra unoI' personaje carora pare ca Ii S-i} cxtirpat organul
"sensibilitatii". Ele akatuiesc, de fapt, 0 masii inforll1a de umori, de
maruntaie despielitate pe care autorul Ie prezinta cu 0 voce alba, ca
clnd s-ar clezice de puterea corporal izatoare cu care Ie-a creat mai intii.
Contrastul iar strategia este de natura sa-l mizgaleasca pe
cititorul cu toate noroaiele sa-I ull1ple de putorile sau
parfllmllrile din care acest roman. Jmaginatia este aici
personajul principal. ea constituind, in opinia alltorului, "mierea" care
umple fagurele geometric textllal
4
Mai mult decit in toate eelelalte
romane ale sale, in Sara, Agopian pare sa fi incercat maxima
voluptate a scrisului: se opereaza tot till1pul insertii textllale in care
clivintul nll are alta motivatie decit crearea unei picturalitati aproape
epice, care pOl'cste,)'tc ea in fragmente preeum:
"pluteau ea pe 0 aripa in care cineva picurase sInge"
sau, in romanul Tobit:
"era 0 noapte ca un os bine lustruit In care poposisem aiLllea".
De altfeL aceasta pieturalitate insolita face specificul fiJonului
balcanie prezent in permanenta in romanele lui Agopian, de extraqie
mateiniL Culorile viscoase, spiritul eoborit in umoral, ingerii sexuati,
eu aripi materiale, diavolii euibariti la pieioarele elltarui
personaj adormit, estetizarea exeesiva a placerilor durerilor, toate tin
$TEFA:.J ,,\(jOPIAN - rvIANUALI:j iNCFRIL{JR ('.\/1 JI
de acest filon eseutial ai imaglnarului prozei lui Stefan Agopian.
Manuu!u! intfmpliiri!or, din 1984, volum de povestirL se incheaga din
perspcctiva acestui imaginal' intr-un roman al barocului balcanic.
pentru ca intilnim aici atit dirnensiunea lui spectaculara. cit pc aeeca
absurd decadenta, In Lazaret, timpul spatiul :;;i-au pierdut cdlitatca
de categorii determinante:
,.ar plltea fi orice 1uI15, orice an",
afirm3 unul din personajeJc care discuta intre patru pereti albi dxa
in primcle povcsliri (Moartdl pcmru patrie, CUl11p{[turcu) pCl"son::jc!e
construiesc Illereu iluzia dnnnl.llui:
"pomira prin 110apte spre Eglpet",
in Criicilill ell /Hi/oradovici, penultima povestire. ell' 'Hi r":lllinlat ia
ilu70rie 'inn-un spatiu alh. lipsit de repen: :;;i dCCL de lh>va(I,1
inaintari i, a parelllgcri i reale, I3r loan spune eh iar:
"Nu avern unde sa pJecam".
Povestirea beckc,wllLi aWn\.! cind AllllCIllllll r5spunde:
.,f)aci\ "d"ei 'Iiii m,) gindesc cij stam d,>ai dracului,"
A:;;tcptarea de nim 1\.: delcrlll inatu (pcrsonajclc se Intrcaba rnereu. ca un
rell'en:
"ce zi 0 fi aSia >:i')")
face obieclui ultim al traseultli personajelor acestor povestili.
selllnalizind asupra faptulu! ca increderea in orice soi cle progres '-'stc
absurda, indiferent daca vi7caza progresul spatial (dcci
parcurgerea), ori temporal (deci eVl1lutia mi, in sens larg. rllfi1llp!m'CU)
'icriind astfel lin fals lV/Orilla! ((I i'ntimp!iiri!or. Citind accst a1
in pClspectiva unei poetici personale a autorului, putcrn des!u;;i
,crezia" de care acesta sc face vinovat: el nil ntai cn.:Je In "intirnpl.irr'.
in epiclil pur tranzit!v, sau, eel putin, '111 nici un fcl de deCi1
ace lea care inseanlna pove.,te, deC! nnagllla{ie. cJrli.'" SIndrolll uI
,.necrcdintei"intr-un material pre-existent literei caq!1 csk' ell
108
109
L
OPI/ITI:--'iVll I :;;1 ]'I{\ ),\lISlliNIII POSj,'v[O[)IRNISM1: I 1:1
._- ._. __.. ------. - ---_..
siguranTa eli at'it l11ai mult ell dt, in cazul lui Agopian 1.'1
sc asociaza ullei direqii reeuperatoare, a lillldal1lenUirii unei noi
ontoJogii. IlU avanuardislIllllui recalcitrant.
loan -;.i Am\callul, personajele din ;'vfamw/u! inri/llp//iri/lir.
traicsc in propr;;] IOf nqillne. altfel decit Tobit, eLI i1uzia ca pot ci
dctellnina e\iCllllllcllte. Plietisul ellorm al personajelor din SU!'ll.
ori refund 'illgerulul de a mai exi:'>ta. de " mai trai. deci. in
a:;.teptare go"l;l. dill rohir (.. Nu me rost sa mai :-'1111 lr;]dllse
alci In :-.avan1t..' di:;ctl\ii diseursmi dintrc celc mal diverse (de !n
disculiile desprc bulle sau ficdt. pilla 11 amintirile din Platllll sau
Pitagora) ori III ambuscade stranii ca atand asupra hanuiul. cind
pril11clc (lnte vizate sinL clproape llrll1l1zian. de tahL') dc pc
C'lsa biuasca de L! u;;ii. l!nghiurile sillt plllrale. all llIai
IHulte iDcepullili ;;i lIIai mulLc dc;;i par a "vea
cOIl!inlil. iiazelt.: revin ca ,;;I!Il[oardl Icdura la Ull pUllet anterior.
sint III CC)lltiliuan: rksLkute $i illl'lIzatc cu slibslan!rl vilalrl
([cnncilii! de .. palldid,rs,;alic' sc Ila$tc dill comprilllalea lui "pandalie"
;;i .. dic:a",;a! ic"). tllall II cste lI!1lanizat marquczian (v. P()\cstca
!\rl1leanului IllgC'rul dill eolivie, ciiruia Ii piau: fie ll1ingilat
pc cap;;i S;l milllince canoll priijiii) Cuvintele devill $1 ele pcrsonaje $i
"e lingL1 lo;)n
.. CiI J'i,,;te tlnri Il1dri ;;i IC$lede".
Prozatorul ale IWlrcle dar al 'icrisului corporal' romanc!c .'ale
1Tl1lstc,;C de suhslal1\il ., ie, co!cflic de viars visceraliL Clmc(esc prin
culoare $i miros, Imlte ael'stea ill [razarca eea mai
If:lI<l ;1 Icisa m{l\:ar 0 clipa senzalia lI11lli sil11plll cxcrcitiu rchnic m, a
ltIilci c1elecUiri maniCiiste. Maxima libc11atc cOl11pozirionala. hlllrezia
;a pcrslHl<U dominant- accslea sint principalcle e1el11enle alt.s,-' de
Agopian dill gcncroasa paradigma a post\l1oderni.sl11ullll. ele
'cmstituindll-se, 1I111un fd c\plicit, Intr-o propllnere de puctiC{l
j'lbila. in l,Lclllei (care sc organizeaza. l1uilltlmplAtor :n .iurlll
nvierii lui I,az{ir:
,.)i sOiTlnull;Jr 5C prefi'lcH In tl'czie In In Wghl").
au un moment de n:vel:1rie paqiala a starii lor:
II)
AGOPIAN - MANUAU![ INGERILOR ("\ZIJTl
chiar dad! n-am ii spuse loan parca gindindu-se in alta
parte, sintcm bolnavi de ciuma sau ca bolnavi ne-am pierdllt
interesul hWI de
Fraza traduce 0 observatie mai grava a autorului asupra lumli noi a
literaturii,in care se poate slipravietui eh iar In trista conditie a
boinavlllui de ciunta, a celui care pierdut "oriel' interes". Proza lui
Agopian face, in acest sens, rollil contra-argumentu!ui, oferind
la tot pasul ale recuperarii interesulul pierdut. Intr-llll fel,
finallli decadcnt-apoteotic al povestirii Lazaret: Inaltarea in vazduh a
barbatilor prefacu(i in ingeri, ca pe 0 prea larga.
aripile mototolite In spate
,Joan se rididl atunci ca un arhanghel peste lume
<tripile, se intuneca lumea de aripile lui de poftcle lui de fhea
lui,"
se transforma Intr-o mat1urisire a credintei In acest tip de proza, In
valabilitatea formulei sale dincolo de timpul istoric. Conditia
rezistentei acestei proze este tocmai aSlll11area cu Illciditatc a condi!iei
sale impure, de povesre ell Ingeri'cazLlti.
Not<,:
nu e gramaticaliL In orice CilZ. nu arc gramatica 1l1nhii. [n logica
reaiitatii. clupa nu mai urmeaza nici nn kxt. In gramallca lirnbii. deel a
nnaginapei. poate mma olice. Un vis sau 0 Jntlmplare de viatii. C;ramatica e l1lai lihcra
dedl rcalitatca. $telan Agopian...Spre 0 gramatica libemlii". In Criiciun. cd 1994'
pp.\21-322.
C In rC1ccpcrea slIprcrnatiei AUlorului. Agopian se desparte de cle
pnslmoderni in gellerc, cl juc1nd mai degraba rolul alitoruilli anal In dililaica
pnsonaielol. dcdl postma de maniplliat al texlului sau. In plLl'i.
proz,lLOlul 1;;1 manifestii 0 data mai nllilt afinilatea Cll spatiol literal' Slld-tllnerieau.
conIurind ligura artistului dictator in conformitate cu tigurile de dictatori din romanclc
lui i\1'lr<I'Ic'L sall Rna Bashh. dqi lnlocuiqte totalilarismul politic Cll lln 'medit
tolaillarlsm tcx(ual.
I 11

UPT1FLlSMUL $1 PROMISllJf\lILf:: I'OSTI\10DLRNISMIILUI
------,------
, v. n;:ti.:nrea la Rat'ail care "ind de lu f1kuse un pas marc spre,' illoarlc", UllliL'
rcmltlisccl1la clillmalQ heidcggclianD. Lkvine prek:\1 al reill\'estirii eu sCllilliJicallc, dc
'Islii dalCi IICI ionali
, Agopian seric' (art, cit.. ilJlllcm) in continu<1rea dcllnilii borgcsiene n lilCIL'1 Cit !lllcku
irL'ductihil al lilcralulii: .. A vedca renlul I1\lmai prill hu;aguanek de re;t1il<llt' ak
ochiultl! de ,tibil1fl :il' inscmna <t pierz! din vcdne I, .1 mil'acolul ec se inlillli'lil ill
Inicl'ca. Ceea (l' sc adallga 1:1 rt:alitak. (nu) produce CeVe! C(lrC Ilil
L'''''UL ca lace sa C:\I'l(;' ceca ce producc '2,1. Ireduclibilul ei !lU mili poalc II iilcla
1nlaginatia introduce un erikliu \n jocul infinit arbitral' ill c01ilhinat"ri(CI
babeliene,"
s \'
ohscsin pluralilQ!il discursurilor Celillpkxul cnldi!ici dill
(It'ogm!ullil. wt inl/on""lul ill1illlp!(lrilor.
:2
loan - "zugravirea literaturii"
Raportarea lui loan la optzeeism llU este COllstanta,
Ciir!ile sale se atli'i cind sub il1fluenla certa a acestei paradigme, clnd
sub aceta a resllI'eqiei unui realism magic, fantast, propriu unlli Vasile
Voicli lescl} In romanesc sau hispano-amel'icanilor III context
universal. In cazul sau, textualislTIul (achizitia majora a optzeclslllu!ui)
este asulTlat ambivalent. Regasim in proza sa angoasa scriitorului
tcrorizat de literatura sub presillllea direia trebllie sa traiasdi, nasclIt III
clvilizatia caqii, produclnd texte inevitabil secunde ;;i vieluind secul1d
Intr-ull scenariu repetitiv. Scriitura lui este. sub impulsu!
acestei atitudini, tragic lucida, i':;;i aslima resel1lnat modele literare
anterioare, Incearca sa Ie submineze, la fiecare pas, autoritatca. eu
singura responsabilitate care i-a mai ramas: aeeea a "editorului"
infidel ("scriptorul" barthesian), a eeilli care seoate de sub tipar, dupa
bunu-i plae, texle sau fragmente de texte dintr-o imensa bibliotcea
SCriS[i d.:: a1ti i.
Exista ins:i, $i aiei gasim a dOlla valenla a inlei sale
tex.tualiste, 'In egala exemple care privesc enorma
achizilie culturaJa ea pe materia prima a unci varietati i'ntregi de
joeuri, ea pc 0 plastilina din care seriitorul postmodern poate eonstrui
la int'init obiectc oamen! care sa Ii populezc jocurilc, Nicolae
Manolescu difercntiaza poewlmodern de poetul postt,nodern tocmai in
lumina acestui criteriu, al relatiei ell Inainta$ii sai, In comparatic ell
"Inncenp" poetuilli nwdcrn, care "se seutura" de tradipe ea de 0
povara inutila, increziltor In progres cauti'nd altce\3-LlI,
"postmodcmismul nll e anarhic", traditia fiind pentru el ,,0 povara
purtata Cll gralie. critic sau ironic" (ManolesctI 1987: p,224),
Este, astfeL demn de tot interesLlI felul In care un prozator
"cchinoxisr', primit uiterior 'in casta optzecista, Intelege sa se apropic,
in factualitatea creatiei, de ac.cePtia "graliei" optzeciste, definita de
mentorul bucurqtean al generatiei drept caracteristica a postmo
dernismului. placerea jocLlILli verbal, a mlllLlirii
cuvintelor textelor clasice taxa cea mal vaga LInni'! de angoasa, De
altfel. accasTa ipostazd este asumatii cu mai multii naturalete. ca
113
PR()1\][SllJNIIE POSTMODLRj".,lSJ\IlILL!
._-_._----_._.._-------._---------_... _----------------_._,._-----'.-----
c'ind, dupa subscrierea ofkiala la atitudinea gencrala In epod, a
scriitorului panicat de textualitatii' propriei existen\c, loan
s-ar retrage pe ascuns sa se bucure de cuvimc. avincl. nu Illai
putin. a textualiriitii, dar aSlImi'nd-o, de asta dara. ca
pc llli
Cclc trei lapoliari distinctc all' s...:rilwrului la ceea cc al
circumscrie spatiu1 optzecismlllui slnt, de fapt, trei formlile diferite de
scriitura, fara sa marcheze mutatii de esenta. Intcntia creatoare cstc. In
tClate cell' [rei cazuri. pervertitil de inta ciirtii: creatl3 lum i i.
pentru 1000n estc crcatia caqii, nu l11ai Inseamna pm simplu
inflinpn:, ci Infiintarea expresiei, a limbiljllilli organi7nt In c1isclll"s
Clilt mal.
Coravol/o cincmotogrnficr'i. volull1 ap2irul In 1985. a/irma
cHracknd c;ecund al rcalitatii: pril1lordl,t1a i1U mai csle
pnsibiJiL la fCI cum ilL! l'xisUi IHl)tCI'C Ilcanticipat:'1. (UI',;'::1I"<' primara SCll1
origmaL Prima dintrc (() dimillc(/(illlJiJll/l/i!!{i JWIlII'I/ pro:/t
\'curfii) , e'.1e practic 0 plll1t:re 111 ahis a pocticii lui Ia n(.;cst
mornem. piic!uiqtc aprnape biblic In sensul rC3lililtii de grad su:und:
un redaclOr obscur, autor de proza Selilia, impul\l: 0 rcalitarc conforma
ell textele 511lc. EI vrea s5 scrie despre 0 vIniitcarc de: f;lzani In
conseeil11a, rcglzeaz5 una ..agrcITIcntata' cu fragmel1tc din prozcle
sale, transforl11lnd-o Intr-o pllnere III scena a textului. Dillcolo de
sustincrea acordatii iluzici mimetice, realist. schita este fill
'ronicfi. acesta cstc tOllul pe care ni se comunid Rbsenra unei
'caiitati pe lllasura textull1i, pentru cii gestul tvinatoarea) eS1C ulterior
lIlei aClll1luliiri de fraze organi.late estetie ale condeicrului ,'n pillS.
ridicol In accasta pozitic conseclltivil (in loe de fan1nl,
cdactorul estc obligat sa vlneze ciori). {Jndeva, lInlll dinrrc personaJe
e aila ciliaI' la un (Jas de un gest ncprevazut In secnariu, de
l1provizatia reallilui dincolo de nominalism: arc ocazia S,1 vil1cze lin
erb (ipostaza Illnobilata a obiectllilli "prev;izlIt" 111 pro/a
Insa eI refuza violent, Cll sCllza:
Jl-am permlS de ccrb"
'cfll.lullui citindu-se de fapt: "nam sccnariu pentrll ccrb L
In dlrcqie merge apoi Caru1'Ono ClJ1L'lJ7u!ogrujidi,
lde pcrsonajele ezita l11ereu in fata aqiunii, lraind fiecJn: realitatea
wi text nostalgic, tie cl al proprtilor amintiri sail ai propriei
lOAN (jROSAN - ,J\J(jRAVfRL\ UlTRA HRlI'"
personajul de extrema savoare fiind Darcleu. tiganul poreclit astfel
dupa marca aparatuilli sall de radio, cllmparat Cll pretul llllUi cal al
nevestei. Aeesta ajunge sa poatii anticipa allzite
zilnic la radio, devenind vocea "sateasca" a tcxtului oficial. Dareleu
contine Insa ipostaza ercatorului de text original, este un descendcnt
bastard din stirpea povestitorilor vi'rstei de aur: el este re(inllt de
de post, nl! pentru sale. ci pentru a povesti, pcntru a invel1la
o lume alternativa, cu personajc vii. Interogatoriile sale Incep abrupt.
cu somatiilc politaiului (instanta meschina a unei IUl11i eOl11pilate din
nenul11arate volume):
"daca IlU spui, treci III beci. Te confisc... Cc sa l11ai tot
parlamentam'7 La beci, Adica eu Iti dall 0 tu dai Cli copita')"
Efectul dezvaluirii obiectului interogatoriului (delectarea Cll 0 noua
poveste) este cuceritor rastoarna sensu I unui eu miza sigma
pentru cititorul roman (acela al supra-prezentului interogatoriu
politic ):
"Gata, m-ai suparat: spui ori nu splli'7 Pe cinstitc."
In l\,[area UllUlraciune, Sebastian loana traiesc la inceplIt cu
Inclntare miraeolul aducerii In real al propriei vointe. transerisc pe
hlliie, transforl11ata. deci. In texte. al identificiirii tutllror actelor lor
cu traditia unoI' acte similarc ale personajelor de calie, toate plnfl III
momentul dnd Ii "marea amaraeiune", revelatia neputinrei de
a trai 0 experienta unica, odata ce toate experientele Slnt illlita(ii dupa
carti. au fost deja traite In plus, sCl"ise.
eu volul11111 din 1989. Tremtf de noople, se produce 0
schimbare de ton. In povestirea eu titlu (care are In celltru.
dupa Eugel1 Simion. ,.problema revclatiei"), personajele slnt tot
ai )ocului unde nu s-a Il1tlmplat nimic". nostalgici
amintirile, numai ca unul dintre ei Incearca brusc sa se
puna de-a seenariului rutinei. Atunci c'ind
garnitura a trenului de noapte trece a treia oara prin halta nclllseml1at[L
aearul muta sel11nalul pe Sa opreasca. pcntru 0 fraqiunc
de secunda, fantasma. Mai evidenta dedt aici, schilllbarea de ton se
In Adolescent Spovedanie. unde subieetul obiectul
prozei slnt altele: ulllanul se initiaza In demonic. tonul destins al
II :\
4
OI'T/FCISMUL PROM1SIlINII.E POSTMODERNISMLLLJI
ironiei este ahandonat pentru acela oracular. illcalltatoriu. IlU mat
dedt 0 nuan!fl tragica a comicului.
In Adolescent, bunicul 11\1 este Ilumai reprezentantlll lInlli mod
de via!a arhaic, circumscris magic de coordollatele unei virste de aur
(auntl face, de altfe!. obiectul esoteriei sale), ci initiatorul in viata,
In tainele viului:
"I'entru ca orice lucru viu se se din calea focului, ca-I
doare foCtl!."
Intr-o astfel de filosofie, moartea nu este cu nimic mai grava decit
spectacollli cautarii rimelor pentru pescuitul de a doua zi, de aceea
relatarile copiilor despre mortii pe care i-au vAzut se incheaga Intr-un
fel de naturala competi!ie. semanlnd ell vlnatoarea de vulpi:
Feri fac eaz de nllmarlll cadavrclor la descoperirea eiirora au asistat
sau de pozitiile de mirare. in care murisera sau
vecinii lor. Rewlatia tinalA. care cxista obligatoriu in prozele alltoruilli
din volumul amintit. nll mai are de-a cu cartea, ci reprezinta
initierea in misterul alternativ: capilul tine 0 luminare aprinsa sub
degetul bliniellllli mOli, aplicindll-i deci proba viului, aceea pe care
tocmai bunicul i-o dezva\lIise, ocazie cu care pierde inocenta
cunoscilld spaima mortii.
In SpovedaniLl, povestire in care Gh. Perian
"radacinile viitoarelor proze ale lui loan Gro:;;an", conflictul este inca
mai pregnant, poate datoritii construqiei impecabile a povestirii.
Reprezentantii unui tipar de viatii inchis. preotii unui sat calcuri
imperfecte ale unui model existential niciodatii absolut actualizat,
tradeazii tilosotia :;;i regnul, 13sindu-se legati demonic printr-o aceea:;;i
femeie: dupii moartea batrinului preot Dima (tigura puternica. de
vcrticaHi, atlt pentru siiteni, cit in fata clericilor superiori,
participant la lInirea din ]918 etc.) tinarul Emilian. inlocuitorul sau. sc
Indragoste:;;te de Ana, femeia urmaritii de pacat :;;i de ncputinta
de sub blestcm, careia nici 0 spovedanie nu pare sa Ii ajllte.
'maginea Anei coboara din traditia figllrilor feminine magice ale lui
v' oicldescu. descrise de conturllri speciale: cste femcia fanl vlrstii, a
;iirei frul11usete n-o observii decit alqii. Finallll deschide povestirea
:pre un inteles rotund, legindu-i pe cel trei preo!i: pe batrll1ul Dima,
ndragostit :;;i el de Ana, dqi nici cititorului, nici lui Emilian nu Ii se
pune explicit acest lucru, pe Emilian :;;i, in tinal, pe noul preot care
]6
lOAN (;RO'5.\N ..lII(ilZ'\V!IZFi\
------- ..
remarca la InlrWdliintar<.:a predecesl.)t"ului S{1lI (intr-ull sccnariu care
repeta. doar Cll un plus macabru cu mal plltina Inmor
min1arca batrinului Dima) femeia-naluca. de (I frumusc!c speciala,
care II priveste fix.
Tex1ul urca dec; InLr-o spirala tripla, dintr-o obsesie majora,
<.,;:CC<1 a illserliei demonicului in ,1 vieni Cl ini(icre In
l11oaJie. Ob"esia se facuse abia sil1l\ilfl in TI'('/lill dl' !I 0 Lli III ,
',au ().7 N -ill. ill aparipa lTellului fantoma, prcecclal aura ulllIi
mister ofcrit de povestiri1e :;;cfului de gara (sillgurul lren pc care
ciincle 11 latr:\ ca dnd I-ar simti apartillilld ullui alt regn) sau In
dll1trc bllnicii despre Stinwl Petru aparitia
miraculoasa. dar palrahila, a O.Z.N.-ului III viata altfel .. nOl"I11315" a lui
J!ie Pop
Valenta "gr,1Vii" a lui Cro:;;an pare sa sc Illlplineasc8 1l1ai ale;
;uc;;. ea liind, in prozele cxccsiv tcxlllalistc, IlIai Illull 0 gravitate
declarill5. decit 1I1Ul rCi1la
2
, aSlIllIat;l inlcriof. VC)llIlllUI J!'('/lIIJ de
llf)aple cste in esentii 0 plcdnarie pentru (I ritllalidi sublcctiv Hat\:. ca
Il1tr-o incelci1re de a gesticula inaugural, de a trai dcscoperind, in
Icvelatii. ScriItura estc vitala, alltentica, alllintind l1lai ales prill
vigurozitatea sa de reaiismul magic hispano-amcrical!. care trelmie sa
se fi numaral prilltre prcferilltele dlltOl"ului
1
. 0 replica de ell lotul alta
natura (dar 0 replica evidenta), adresati'i ilia! ales romanllllli lui
Marquez. en veal' de singztrlltot!!, este 0 ,I'll/a de uni dl! ::i/e fu portile
( Jricnlu/ui.
Suhinlitlilat "Roman istoric toiletoll". acesl din L1rm[l vol Lilli al
lui loan Gro)an a 'incercat mallcvra pc care l.evulllul lui
,\"1 ircea Carl,'lreseu (I Hicuse ill roezie. Impllc it. ins{\. il1lpactul S{lll a
lost dirillnuat (Levuntul deja) )i min mai mica ((Jro:;;an
rescrie mai ales stilul prozei istoricl!, nll inceardi dialoglll eu
lntreaga pro/.a wmaneasca de pina la el). Romanul este, deci, (1
parodie a romanelor istoricc 5i de ciilatorie scrise la uoi, ()
inrreprindere savuroas8. mllstind de ulnar estet :;;i de ironie ilscu!iUi. 0
intret,'licrc de voci, texte. arhitexte, metatc:dc interlc:\tc. Nil1lic IlU sc
intimpla plOpriu-zis. Epicul este doar prct<::xtul unci lungi desf8:;;urilri
de jocuri lingvistice 5i semantice, al unei scrii tIL' calambururi ..
decupaje de citale :;;i contexle, lleceri de sens de la valorile figurate la
vak,rilc proprii ale cuvintclor. toate IlItr-un al1lcstcc de rara sav()(]rc
comica: intr-o se intre!uie replica lui Mitica.
117
DI'TZHr,,:'I!\ Ii. I'lZCI\!lS\1 :>:11 L POS I '.. IOJ)! ,1 l.1
._-- - ------
copil",
cu selltin\c eronieiw':'!ll (pclsun,ljul llilrcbal de unde Villt', r[lspllnde:
.. Dc la I(,'ne);
e:unucii sint inVc'stl!i ,:U';idll!ul lll!-:i filSt' 'lI'ar'lI:. de ilcecCl CXiS!{l
dcopotri\<l .,Clllluci eii ..CIlIlt:CC"; III <lit luI... ill bun:"! url1lllzialla.
cawl istlxlei clc:\!w: un obiect (t,JI-:rl:t ]a sint InjUgatc Cli ildcviirat
pcrsonaje concn:le: Ck.SCelidcilL: c:ulturalc 0,,' transt()ITlla in eili[ltoni
propriu-tise
Noi tc: "liel CCIL.':!. LI ()rienlului"
Intr-un llilgnlfw 11L:'\iC",lbil i,,':ii1 ,,'i';;I<\ I:;ilcdic dc,upajc
diu SaCh)Vedlll
l
!<.cbrc:lIHI. din i\liorita'
,. - PZli CUll) ii /icc l l1)dlliCl I t'lill! SJ-'"I LIC{t'.) \/lloria;
CUll' \< it\.H I,i" \- ;!(1r!:l ;j iIii lill:\' - hiI clim il chc'ma pe
tJtaJ dumitaki F.-tn:' 1\:lre';,I il1di nllil': l'etre! f .. ]
Asia 111seall1na Ul. Nica' Frakle m.:u' [)arab::m' Frz1tioare' Tu
l'$li'-'! - [U "lilt. l1'dt" , [)a j: Ii; C',ll Ill'.' Pili ClIilI. 11-<11 1J111rit'? - Nli.
Mi-am luat ode ;;i ,un lugit. Pdl binI,.', eli atulici pc eille 3111
omor:lt ? Nu ;;tiu, frate, (,1 1I];1i crau cloi ell millC. 1Il1U ungllrean ;;i
llllll vrtlleean
Cilatele sint clevidlHe, pllseln pagintl In virlutea lInui principiu
enLrifug. ca cind tc.xtul il1i(ial ili Ii supUS II11li unOI' tensiulli de
upel'(: apoi recol1tpu,:, dill noik buditi, ckforlllatl\ nemail'ncaplndin
eehiic comlllLlri. de dinainte dc h.:nsionare. Rc-con!extualizarea
italelor altertlcaza eu tragmcillL 1ipil- pnstllloclerne, in earc autorul se
Il1Cstecil lntre persnnajc. ca ohenator paslv sall. llIai deg,rab{l_
eputinci(-,s. 'ir<1I11C pu;,turu evash:lutobiugraficft ukra Insa
emai plctC'xtul -;.i seu/.a di/olvi\lii euiui. ,';\lIcturclc" esl\.' peste tot,
chiul lui ',c "cdc i.IIJcori din nOli, ca In !.CWII[U/. dar dc fapt 11lI este
icillnde, El e:'isI;l ill nl<isllra iii cme- t(':\.tul lui "e dizuld 111
cmai de a k\lllillr. ! ",,,wi iC'-;l dill llpan:. l1l1 Illai
cape III nici ,i Slruclurfi aUC!(lllal<1, r:iminc desLhis sp,'c Ull tinal
en;u asimplutle: i!i lillallli ! UIl1'lilUiui (; SII!II de (fill de ::tll' /iZ por(i/!:'
8

lOAN (i!<.(Y$AN - .. 1.1 f(iR!\ VlI<.li\ IITlI<.XIl1I<.1I"
--------------_.:........
Orien/u/Ili, cell' doua personaje care Icaga Intre ele li'agll1el1tcle de texI
slnt parasite, striga Illspailllintate dupa autorul care vrea sa piece din
text:
.,NlI l1e lasari! DlIceri-ne aeas;ji"
insa, la rlndu-i. autorul iese astfel din propria cxisten\3. nu mal are
nimie de tacut 'in absen!a tcxtlilui Ie striga:
..Nici nOlla nu ne e bine aiei, 0 sa venim ;;i noi.
Treeind peste ironia politica evidelltiL cititorul poate percepe Illesajlll
adlnc al aeestui final desehis, care II prive:;;te In primul rind pc autor
textul "sau", Noile eoordonate all' textului aproape ca nu mai fae
posibila sintagma ,.textul autorullli", deoarece. daca nu e autonOI1l, eel
pllt in textulnll mai apaqinc eelui care iI serie. ci II angajeaza pc acesta
Intr-o rela\ie de conditionare reciproea. de care autorul este
atunei cind IlU se "sill1te bine aiej". In realitale, promitc S[1 .. vina" 5i
eL cit Illai curind. Inapoi. In text. Remedios din [/11 )'('(fe de
sinl.',urcl/(f/e. cvadeaza din prca str'il11t{t a existcn!<:i Intr-ull regn
vitrcg. Ulcind la ceruri. Scriitorul din () SIJl(1 de alii de ;;;{C .. cV3dea/[1
din rcalitatc pentru a "urea" in text.
eLi toatc aceslea, tonul general al romallului este ludic.
apartencll!a la text este salutara salutata lntr-o cxplozic de
combilla\ii verhale, 0 alta povestirc, aparent llell1scll1nat:i
despre accea:;;i "plaeere a tcxtului"". despre
.. hllJoneala ClI singllrde jllczHii ram3se: ellvintck",
pe tOllul grav irollic al eclui carl' a descoperit \anitatca acestci
hirjoneli. - I'n povcstirea f/lSu/o, din \'olutnul ('ilnmlllC/
ciJ1c/Jlil[ogrojico. In joeul eu textuL eu cllvintele-obicele, persollajlll
invoea drept argument suprem al 311tentieitatii sale un vis:
,.vis curat, un vis in carne oase",
Cautmea corporalitarii cste evidenta. visullnsu:;;i IlU cste 0 himera, c
manifestare palpabilii a existentlllui, a In-fiin(atului: .,In carne oaSL
Corporalitatea lui se populeaza Insa livresc :;;i. la fel ea III MarCil
119
OPF,ECISMlJL $1 I'ROMISIliN1Ll: PClSTMOOERNISI'vlliUJI
LIll1clrclCiune, personajele dialogheaza In citate, spun l1lereu ceva ce
och ii lor au parcurs c1lldva pe 0 pagina de carte:
.,Arrtti obosiUi azi (Dreiscil ziceam eLL Ma doare capul (Cezar
Petrescu) - raspundeai tu. Hai sa plecam de aici! (Cehov). NU'
(Ionescu). Atunci poftqte de Imbuca ceva (Sadoveanu). Nu
vreau
l
(Moartca lui Ivan Ilici),"
Obositi de conversatie. cei c1oi, singuri In Univers. sc trezesc cu
angoasa identitatii:****
.,Cine Sillt eu'.)"
se l'ntreaba. mai ales "cine Sillt eu Inainte de a incepe sa citesc".
Neavlnd unde cum sa gaseasca raspunsul In cl ullde nu
locuicsc gincluri ,.adevarate", ci llul1lai glnduri cititc. pcrsonajul illcepe
sa riciie in afarii. sa sape locul pc carc slii, c1cscoperind cii
ceva ce IlU s-a mal spus:
,.nicaieri n-o sa gasesc scrise cuvintele acestea".
Aces! prim gincl orignal, revelatia care ii da dreptuJ sa gindeasca
pril110rcl ial, este:
"Draga mea, st[lm pc 0 cal1e. ASia e."
Mergincl mai departe cu Jiterelor carti i. cei doi descopera
tj'aza cu care Incepuse chiar povestirea ale carei personaje sin!. Cartea
contine deci 0 alta cartc, tc'.:tul scrie Ull alt text, J1lultiplicindu-;;i
ipostazelc asel1lenea obiectclm atlate intre oglinzi paralele.
TextuI este simptol11atic pentru felLI! In care loan i;;i
concepe alta poetica tocmai datorita finale:
recapiHa vocca umana In mOl11entul in care descopera ca pe
propria sa carte, Intre filcle propriei sale vieti scrise, Cu aIte cllvintc,
individul are dreptul la cxistentii autentica atunci clnd i;;i descopera ;;i
I;;i asul1la (fie cu resemnare) conditia de individ cultural. in clipa in
care este gata sa la Intlietatea falsei sale pozitii de tlU preferat
in lJnivers ;;i sa i;;i al11inteasca sensul propriu al sentintei incomode,
dar confinnate: "La Inceput a fost Cuvintul", Consolarea care ii
I'amlne, care nu trebuie deloc dispretuiti'L este aceea ca, din filele
IU;\N (iIW,?AN - J\lGRAVIlU ,\ II 1Ifl\
risipite in lumc, el poate inchcga tcxtul impunindu-i 0 noua formulil,
cu dcviatii infinite, ca din textclc l110arte el poate carte vie,
invcstind citatele cu noi In Illunele relativitatii einsteinienc,
dupa care subiectul cstc ceea ce face. impunind_ prin pozitia de pe care
i;;i incepe natura obiectului, la fiecare unghi altul. dc csellta
noua;;i Ilebanuita.
Restituirea subiectiviHitii. pc care romani () reclal11a
in ullanimitate In textele lor tcoretice-
1
, este posibila in proza lui
Gro;;an l1umai din in care estc asumata mai intii conditia
culturala a subiectului. In masura in care descrierea victii Inscamnil
,Jllgravirea literaturii'. loan poatc fi considerat 'un adept al
restituirii realitatii Ilude, Subiectivismul sau este Insa 0 conditie
formala, pretextul unei scriitllri antropocentrice, deoarecc indivi
dul se diwlva ill text chiar in l1lolllentul cind pare sa se II instalat in
centmI lui". Creind illlzia ca vorbe;;te dcspre sine, seriitorul a gasit
l1lijlocul prill care sa vorbeasca des pre carte. lara ea sClllcnii lui,
cititori i destitll iti. frustrati de placerea identi tlcari i_ sa "e revolte.
sa \'inc Illsii locll1ai din Indelllllgata a cititorlilui de
a se lasa lrallsll)\"\l1al in in decupaj de hirtie illlprilllata ell
literc. iar ca nu mai linc dc sfera ullivcrsaliilor 1Illlanc. ci este strict
eonlcxtuali/,Jt[l de civiliLatia ca tcxt illfinit.
Note:
I .\ "'\C:\lll(llil<JIC aici allCrnall\ celui dc .Jllcralilalc
ill eOIlIL"IIJi In au;s!,1 dill llrmil a ,kVCllil Illlpropl'llL de Irel1lC ce IllLralura
picrdul c:xcmplarilatca a ililral ill,kri/'ol'llil [e:-:llIlui.
: IpLlsta/,a "tragi,:,j" a ,erillorlilui posllllOdcrll pare aSlIlllaUi ck loall l1lai IllUlt
III I irtulca "uw,ki" Illolllellllllui. dill spirit gellcra[iollisl. LI sc Illai Ilrese III
Iposl,l/.a scriilorului amu/,al de e"i,lcilla alilor CUI iutc ill JUL a ali lor posihilil{\ll dc
joe. ccca !Ic- sa C1'Llklll L'f! ,lecsla eslc spa[iul earc' II mtopla dill COl1\ illgcrc.
I'rcfcrillla penlru !eclura hisp,1ll0-allleric,\l1ilor es\e. de al11l:1. gellcrala la pn1lalol1l
!SO. care se I'aporka/,f! 1'1 La ,:'1 la l11olklu\ l11Ct'eli illlldia!. I .. spre
e"cl1lp!u_ rfispullslli lui ]\iieohic Iliescli la 0 allchclil a rL'\'istci .. l1l\illllalil
..I'n1la tillerilor Illcolro'.'- (("r{lclun_ cd. II)'):)): .. l1lai plllea .spune') !Joar alit. d
121
120
Ol'T?ECISMUL 1'I{WvllSIl INIU
de aiei, din sud-esllIl I'.uropei, simt eel ,ce va 0 proza care va rIvaliza cu suuul
Amcricii dc astuzi:' (p, 259)
, v, Craciun, cd. 1994,
, "Caei am eredin!a ca IlU zllgravirea realitii!ii cste obscsia jllndui cOlldcleL ci
zugriivirca litcraturii, 101 nu VTea sa conellrcze starca civiliL ci stal'Ca marilor
loan ,,0 singura prejudeeata. realitmca l ". in Cr[\eilln. cd. 1994:
p.318
" Autobiogr'atislTllll, mai pUlin evident la loan in eOll1paratie eu eeilal!1
es[c de obieci Illasca subieetiva sub care eu! se diwlva. !\tell\ia pm/el nu
este conccnlratii asupra individllilli a autcnticitii!ii 'ak. dedt In masura in care
aecstca capiitii relcvanta eliltumlCl Declaraliile lCDretice 111e vin. de aeeca.
paradoxaL impotriva dezviiluirilor pro/ei jnsqi. care pare ,[, alllnnol1lizeze
Ille,ajclc Calii de intcnliilc aUlorilnL
22
Ghcor ghc- CraclUll . "aventura cautarii trupului"
/\(.1Jiziriili: prozei slnt in majo: iL,(C:, hll rl'ccplak
amh;'yJleiJI dup';' I\fl prirr\ ;n,)!l1cnl de aCI'Cp1:Hc l:ie dc\!n
. I . I' I"
"olle ney,,'c" ;1 c nil1J1 :-,papu l,kr,H d.Cl!2:1\, Cit 1.",rL.ksi.:,:lh. ellld
,1s1t:Ullltlva II prca llluitOi' l1!dlihJil a:JoksCcn{ll,cl'c",ln:tli'nHil.
,Lei) illl pi'il1Jil ell UVil!il, cd pll(ll1 :;<tlutat C;l (, l1L:l:C,,;d{l n:, Itali/dr,: a
L:SIClicllllli, cste reiu/ilt Iii cllrimi. ca lonn,d:i :d,e;anliL Cc al' LlvUliza
III) llni,'crs artificial in dcfavoarea celu! ..Ie,,)" id kl nUll c.\crcitlul
pdwdiC:,lllilmpinat ell bltcuwasa complicil:ilC. ,:ill: ({"Z{lV!lai "j;rc:
vClllil'" in p':U'IA'Cliv<lllllsibilit:,!ii dc it CUI,sacrd ill ',CleW! 'mii Iil,::aiuli
(1 IllLrcaga ",!t: lIHpd:-.tl\ri .,.,cili\i"
I ,il :!"tki, p0(;[IC,: deril.oridlui :;;i a dchill'idl :< i1cilnilr:'1 ::\!(iai
illln; dvanlaj'c.k nOli prUJX, rct'lllVlIld eLi lid problc:!llii ;J <liegelii
',libicctuIUl: "crutorlll nu mal esce de fapltd dl nu
"SclIDlpunal", C:, Ill! stie di'spre ,'C "'ii lila; :>cric lflc,,(!'(}\fl alcigc:
dupfl slil"".\;;, /\Jung.: \;.1 e! sil pliv,<iSC:l in JUL Iill:; 1,1 imc:djaLl lui
:l1)fu[JlCrc:. 1;, so[ia din bltuHfuic, 01 i !:l ('{)p!tu! (dre in pan;ul
blucuJui, poi miii departe" 13 ziJunle btocul ii", ,,',illt" ia ,alul Ciln:
akar",d 'J1i h nmnkle din z;\re. pentru a "il ",:Iie. Ii! pius. cste
de ii/UPS Sa 'Intinda mina dura p! irna V,Ir1C dill bibllntec:i,
pelllill a afla .>.:oi" destul ..11wlcrial" pcntr,1 !' nOil,', !Hl./1L l Iteri,'!.
tip p<.}\:tlci'! estc ;HTlL'nOat sub i,eh:v"anli-L nu
pdale !;h;C PlOX;'l il(kviirali'i tiJt,"t oe1',;01l31. \\)I >plIJI{' ',) SC,dli,i de autnri ..
tar pc:rs<lllaiul nu poate ILO:;plra intrn pn',/.! a
ins] w.ni !iantului coti,kll1.
'.' \.Jhcon'.he Craciull. diberal de pr,)!I!I'i!lJ .Jl()\IUqll" subiec-
ililui. Ill! pare it \ rei) cllpii inhihilia l.cllti elfL' s,:ri .. desprc IilcrUli
deja SCI
.. N-:un niciodiHil pc euulato\ii ct,: ,,;I)1('(;k. PI: ,",,;1 UH,: ,kcldra
di dll LLVJ in iucnl. 0 un rapl il1tereSd;\r I ca
ii cum ai Spline cil lumea l1-<tlC substaI1lil decit li!KU/1ii :'!o,:un.
(('''ftlliW1C're c'lI !)(I!a/e!e tn,'gale, p. 17).
1 ,;
fI
'I
)I'TIJT!'iMlll ')1 1'()Si\!UDliU,:I"\!: ill
.__ __.. ,"_._-_.. __._-------.-.
\munllntlll mi, mai cxac\. imc"tirea fivcilrul delallli Cll
;cmnificatic artistica "subicctul" obicCllll plllnt'itlr c!UU{l carti
Ill' lui (ihcorghc Craeilll1, ,Aue origilw!c 1'(;';)/1 1,'<,,/I::u(1' I. I ()fC
. 'ollljlllJlere ell jhll'u/ele ine,l!,u!e (I <)r,X), Cun': er:1 lin.:sc. ,Hi tum I
liege fl)rlllllia pru/ci sClirte. pentl'u care (lrice deelll'aj dc 1''':cllitate sc
)ualt' con,titu: ill pretc;,t, care. :rscnh:IlC:l pUCl1lli!ui c;irlarcscian.
1(.'(lI!. nlU:' c, profesiu!lc de cn:dinlil a ','lllbi (h;'pl<: to!! 'i: t,late:
"Dar dl:sprl' noapleil c1lld II": ':DIll illbi :]('::[1';',1 dprppiil!:!. "<Ill en
IIc-(1ITl c;;nurat, e monotnn, despre ;{Ipdl!:t ,W:.OHata b udin ill /1:11'':,
dc:,;!'t'e akrg:Hura prin ""dOli! penlril de mi i J1c, de"pt'e
elwell! de ;;i rei! pc can;' \'(illl 1:,-,:1 ( 1<1 1111 lii,chi dC-;l't'c
0 zi II", --:li.I!'h' r< l(1U) 1
nli?"l!. !o..;nd cuk'ctivis\ JY1/Tlll" Ll \) lui
pilr:'ginil:'I, d""prc "'IIl/elc lIlL:ic l'lI <1/:'111111 "1 c',i) ,i,,'-ple II'eculUl
IlOS;.rU ...;:.lIllncu 11I:11\,.)I,\'(n i ill.:l"i' ;iv,... golul
In car... llj('! pierd acunl ';i !:;, lditl': ac::'-)tca
tac )-- pn...:.f.!,c/li{oun:" pC'lllni ,n-:,nl.'fr(/i
Motivatiik llnci astrel de: op(llIl1i 'c' b{llitil,',,: 111 spatele
cceptiullii pc CillT ilulCIrul 0 da autcl1ticiiii!i:: ,,;!i!()!lii ill:esleia,
:riirmul ..gircaz{\" garanteaz{\ ilutt'1l1:C1(atea pro!..:! ''ilk ,'U propria
ell propriul accident exislciitial (lCWI];t rc!cva:1t I'r"blclllil
1St: mai pune III tcrl1lenii exclusivi ai .erepre/Cnl:'irii re;lluli:j,e, ci IIlRi
tiiin lermellii 1I1111i realism ill I eprc/tilL!! ii clfllo(ullii al UI1CI
lceritrlti a transcrierii IIllor pagini de junwL SCllil(\flllui i ,,:
del 0 cOllvel1(ie 111 plus, ulla care poate slil'!,d,cl:i :-'Pl'l1t:!IIClIatea
slmilor sale oll1C"llqti, dar cste absoltn I1CCl""11!1. III !,cl'xstirca ell'
i1 \ollll1lului de debut intitulaUI ,\'t!/Il/I. !)/'('J,:(llil()i//'i' jlL-lIn'L!
)'dllur'-I. Ilaratorul sc afirmi\ .. stingherit' de i:,iliui'
..Je put!1l2 vrcnlc aln Inccpur sf! simi L,j ',<IIi! lill ,cie'i'in"
'im1i cum ckvii scriit"r ImCalllna n i!CCepl:1. ,:J pc () "il1c((1cb cle
li';, sii Ie sa gesticule/i pent I'll i1 (Ic,>pr, lri?cilrik -;;i
1I1 i!e l:dc, a cleeepta conventia narah1l'l!lui '''pl:lpU.'', '!pru,q;c perkn
(',lIi':l "Y'cia!c" este scriilontl,
(JlIFOR(jl If ('RAelliN' "AVLNTI iRA C-\l !TARII ml jP\ iILJI"
Prozele prill1ului volum se eentrenza, la diferite niveluri. In
jurul acestei problcmatiziiri
"A? fi ell de crelllt ca acela slnl ell. doresc eu sa se creada aecasta')"
(,'Icl<' origil1ule/ Copii lega/bile;
sau ralllin llllr-un spatiu exclusiv experimental: Dohoritllrel de villI
Ineearca sa recupereze 0 suma de senzatii milllevrca/a eulori
,;uncle ale unei paduri privite
"ClI un oelli de copiL ca un rei de copi! ce Inca II-a cilit tol cc s-a scris
vreodata mai t'rlllllos mai bun despre fannecul ei";
Allex(! !o 1111 ordill de h/sore 10 1'0/1'0 trimitc la e.situatiile absolut
privilegiate din viata simlurilor noastre", pledlncl pcntru "rabdarca di:
a i:ontclllpla": (J plim!)(/re sau SClirf sct!}70/'iu de ocfowbric> illeheaga
cadre pictllrale provcnite dintr-un lung exereitill de pcrcep!ie,
Pc Ill1gii acest filon al degllstarii sellzorialului, ilustrat pale'!
mai mullin virtutei! lInlii excrcitiu necesar. declt a unei profesiulli de
credillla, scriilllrul este acleptul unlli textualism ll1ai IllUIt dc tematiea
declt dt
e
j\)rmulii: III povestirea Acle Copli legali::ule,
persOIl<lJul-narator lcoretizeaza colocvial asupra fellilui In care ni:;'lc
Ink taclcle de idcntitatc) au devenir eonclitii ale lInei existcl1tc socialc
pin{t iii a sllbstitui existentci
"Oriu\1de ai trai lIull1ai idenlitatea ta e astfel dovcdita I, ,I
C;1 cxi?ti ca asta qli tu cum e scris.";
Fra,!!,IllCllle dimr-ull jals Iral(/I Lit! alpillolof!,ie descompullc proecsul
oClierii unci proze despre muntc: aeesta nll mai face obiectul
contemplntici pure. el intrii lntr-un scenariu simultan ill sOlldarii
limbajlllui, al gasirii cxpresiei
"A gasi de fiec<:re data acea expresie care s3-1 eviden\iezc",
AularLlI clilege cl(cva mostre de text oficializat. c1i;;eizat de eontcxllli
unei rcceptari meeanice (Puill! lui BratesclI-Voine;;ti,ln SCl/1/1e
pre/!,(Ililoare,) ori textck cele l11ai red use spatial, lItilizate In predarea
gramaticii, ea III ('o! pt! deed!if/gel salu! Nereju, investind extrascle cle
manual )eolar ell sens proaspiH, refllnqionalizlndll-Ic, SCliind despre
125
OPTZECISMU! )1 I'OSTM()[)I'RNISMUUjJ
--------_._--------.--- ----.--_..._-
muntc (In Froglllen/e Jinll'-lIl1 /ols IraWI de ulpinolugie) ori despre
padure (In Dohon"/lIrtl de I'il/I)criitorul face 0 optiune ostentativa, la
fel ea atunei cind incqk ': uw eu un fragment de manual de
literatura: el alege teillill',. pulverizllldu-1 Illtr-o eonstelatie de
eorespolldelltc intertextualc carc illclude aiei tratari "elasiee"
exemplare all' temei (v. iIltertcxtele din Sum pI' deal, 0. r({mh, Floare
albaslrel), dar propensiuni Inspre spatii insolite (v. trimiterca la
formula kantiana: "eend Instelat deasupra mea legea morala in
mine", Intr-o variant, personal?!). Gustul pentru parodic IlU se atla eu
oriel' pret Intre slabieiunile autorului: proeedind diferit fata de eei mai
llluiti dintre cl prefera rceuperarii parodice 0 reeuperarc
declarat afinnativ{L salvatoare. Textcle eanonizate de receptarea
traditionala slnt citill: salvatoI', cartile lui dcspre munte slnt
"Cartea", scrisul este tcrapeutie. se pctrccc curativ. Inscmnlnd
abandonarea oric{lror .Jiqiuni" ill 1;woarca Inlirli. (u loatc acestea.
accept iullca "trairi i" ral11illL' vag susPCIHlat:1. dCllIollstra\ia urml'nd sa
apelcze mereu la un pol al .Jiqiunill'l" iivrL''1ti. Illscniile textuale sau
sint momcn1c de necesar Iced-back, refu7ld lor in
numele trairii "vii adevarate" ec;te Llcut C\:plieit ill aproape toate
povestirile acestui volulll.
In SiI1lIOSlIlllIc!/c al Ji/l1i/h'!/i. personajul .c;e deseopera
de felul in care poetizase cosl11ogon ic pc margi Ilea frul1luse\i i femei i
ad or111 ite
.. Faprul ca ce e poczia te POdlC t'ace uneuri ridicol".
1
concretiZind 0 crizA existen\i;i1:1. () JUpt:l a care.
paradoxaL ineearca aculll sa se snllligii de sub imperiul textului. de
care este c()nditionat, eu care poarta, Intre datele sale,
semnul lingvistic. euvintul. R/(!icorc!o I(/Imlere, din volum de
debut. nu face declt sa due,\ la cxtrell\ aceastii iin\ii. mai exact
acest al textului: experilllentlli te\.tual este aberant. pare un
dicteu automat a trei textc silllllitane. Finalitatca vizata (un fel de
perceptie a integralului In silllultanL'itate) cc;te salutar:\. 1I11mai di
experilllentul nu convingc toemai prin lipsa lui de substant{l.
Ultima povestire, illtitulat,\ Varia!ioni pe 0 11'1//( in
conlralul71illcl (eLlm. de alt1cl. se suhilltit uleazii Intregul volum)
transforma lumca In text. Inclt eontclllpiaica ca ,.!eetura a lumii")
care aparuse 'in Fragll/enle di17lr-1I11 feds IroWI de olpillologic!) este
(i1IIURUIII' CRACILJN . "AVLNTlJR;\ CAl iTARIII Rl il'l lUll"
substituita de un soi de ,.mieroseopare". Obieetele eapAta proport ii
sau, mai degraba, semnele textului eapatii dilllensiunea obieetelor.
Povestea tatalui venit la fiul sau la se pc masurii ee
covolul malllei ramase aeasa se tese. ea Intr-o alta Odisee. Textul
texturii se confunda eu viata, trairca este text, gesturile intilllpliirile
corespund L1rzelii liniare consecutive:
"Mergcam pe strada i traialll aco 10 1iteratura propriei me Ie vieri."
Omul este semnifieatie, iar obieetele slnt selllne silllboluri (acrul
cste ,,0 padure de simboluri". marca cste eitita In ..semne').
Sillluitaneitatea vietii a tcxtLllui se pereepe In eehivalarea serierii eu
o ennSllmare. eu 0 Inaintare spre moarte: foile se ..Innegrcsc" pc rind.
pe masura ee povestea se apropie de albul se eonsuma pentru a
lasa textul sa se eonstruiasea. Proeedeul. In aparenFi cxeesiv
estetizant. este. dupa l11arturia Jutorului, unul menit sa prinda, In
..orbul vorbelor. ,.Iuerul care "se va Inserie se
va deserie singLlr'. Intilnim aiei. In metafora ,.orbului paienjenir" de
cuvinte. figura paralcla .. niivodului" eu oehiuri miei care, la Mireea
Nedeleiu. instrumentul favorit al intcresati sa
"retina" Via\3 In toate detaliile haosul ei. Alegerea unei poetiei a
!ransforlllarii millorului in major capiita aeum 0 alta semnilieatic: ea
singura eapabila sa crceze acel "orb de vorbe.
I'ceeptaeolul neeesar al substantei. al luerului lara a eonstitlli
in sa i cOlld itia su ric ientil .. pri nderi i'" acestu ia din urma. cum pare
sa avcr1izeze. eu rcticenta, naratol'ulln finalul VOIUlllUlui:
iii psea ceva."
COIIIIJlII/ere ell fJoralc!le illegale, voillmlli de proza seurti\ din
1988, este sensibi I diferit In compozitie: episoadele se ineheaga
romanesc 'intr-un dialog al seriiturilor: bucatilor de proza apartinlnd
i ngratei vlrste postmoderne. seri itorul Ie povestiri de
dragoste scrise In replica la Dalnis Hloe. Intreglll volul11 sta sub
selllnlli unui eitat din Longos:
,Jar noua ajuta-ne zeul sa scriem iubirile altora cu gindu/ senin"
(- s.Ill.).
126
127
OPTZECISMUI_ PR( )!v1!Sll:NII I' P()STMODLRNISMlJLUI
Autorlll scrie aiel dcspre dlClgoste fara Incrlncenarea dilemele
modernllilli. Cll senin;:"nate.llltr'.' explozie de clilori ;;i seve care fae din
cele patrll hjJllre j7!!lIfru LOll'.; I\. tot atitea pledoarii pentru 0 vlrsta
increzatoare a scrisullli_ Ac""tca ar fi "paralelele inegale" din
"compunerea" lui Gheorghe (raciun: pe de 0 pane seriitura
optzecista, proza illtcresatil de sine ecourile comentariile altor
lexte. iar pe de alta scriitura romantic "vitalista"' dcspre. illbire,
apartinilld unei inoeente cultllrale, rccllperata eu entllziasm', Cele
doua voei ral1lln paralele Plna spre final. AI. vede III cautarea
acelui text care "scrie trllplll'", la Cracilill. 0 modalitate de a salva
textllalislnlll "de la sterilitate", prin transformarea tcxtllilli Il1tr-o
"forma de manifestare ill real de intluelltare staplnire a
aeestuiar- (1996: p, 109),
Sint din nou demolltate tcxte lIloartc dill Illanualcle (In
Via/a e VIS): problel11atica <Il1tellticit;:"ltii cstc anCllrat[1 ill cltcva replici
la proza lui Allton Holban, v;:"lZlIl ea un "criih,r .. I11'li adc\iirar" dccit
Camil Petrescu; se eontempla din nUll. In gilld lonna Ulllll
"text desprc care sigllr C;l Illl-1 seric niciodata"
('in retetarlll poetic idealizat dill Alit, cUjJli !ci!,ali:;a/c): sint notate
grabit revelatii aSlIpra naturii ,.15I1lurito;]IT'" a lil1lbajlllui
.. Sint propozitii care hlc iUllIin{j In liin(t'le noastlc obscure ;;i
I
spontane"' - 0ruvilu! ie, co!, IpS),
!zobare de prill/(ll'Odi integreazii 1I1l ('UlYlcntarJlI la \Ollllllul de debut al
I
seriitorului Intr-o disl'lItie dintr-1I11 bar, din pcrspcctiv3 inadcrcntuilli la
I:
1:
textllalism a illadeevarii opt7eciSl11ului la viata "vic adevarat[I"
,.E prea ingenioasa prca intcligcl1l'l Icat1ea anterioara, ACle
originolel ('opii leguli:ale . n III J L ca Ull Illccanisl11 bine 1I1lS, I",]
Dar asta Illl-i destul. Canca Ill! arl:: sIllge, l1-are via\;1 In ca, .: prca
sofisticata ;;i pica", gr,lIlHltic(lla,"
Se analizeaza experil1lentc (preclIlIl acela al .. serierii binan:" etc,). se
pariaza pe paradigma viitorului
.,dintr-o Ilime de hirtic Intr-o Ilime dc ccrane".
G111-J)R( il Ii" ('II,,\(!I;:, .. 1 \'U, It [(-\ C \\1 1,\1<011 IRI :1'1 'lUI'"
-,------------_._---"----_. . - -
i tin illtl cgl lImai dc t;-.-:istcll \;1 J llma III I,
l',t" :n"lL:liil prillli-',1 <lCC"I."r prc'h dar u,:,i'i:nal invallat
<.IJk clIltill ale. ddmilll,d eu IlIcid'lak Impllsib:lII,l1t'd in afma
L.-q
(. ITaim Irltr-(: 'ml.t' de eitate" sail ..nni (J'!I;lt'/1Il. n\l prca ,',il
train!. nni slnlc!lJ iuhi1nri de }:/'ci \,crj\ort nor

i ( 'dtima Ellu!'o !Ni;!iif call' ilicilcle \oiullluL
i,ll'alel,-!,:'" ';I,ll :.bilndllllaLC toulla) .llll pcrspc..:ti\ a aCls1uI Inatcrial
I'ecial ,t1 lllclal'.lrii. \crlhul bMrin -71 chilll':1 dill fln:d sc dC/villui,: a ti
,rold prop, ic! "ali: suicr:, iill pOl'cc;tca lui Darni, !llol', s!'us['t dUp8
;',:It<: elltei CifC' Iili ',i-a dobil,dii deocililidalii de :-;illL'_
;, \.uprillde ill :.alLe'l :-;;\ j itn<H,I",! s(; in l'<I7Ui snib!dn; din
d,.. i)\.."'S' rJllCl .. ('dflSe,nn?'\':"W ;n juru.id.
1:-0,;\ "l i'l-"jivlt]IJ 3L,plillicnlal' iar (IUIll ,11 prozl'! de
;lceSl Ie:. e'iiwrul. apiUC iii Ip,y,ta7,j lui l1('gaii'il I !r;\nilldu-se dill
,\'il'lI!( alion--, klJncsit de dUall, intll1lc nil poak Ii dccit tiglira
illlJ'li/j\[l (lri. ee i )Jlitin. glJliILlll,liil un ridillilt
:11 rkLc!dor \ ("! d;:n :J rei .\ti'i,'{}/'i
'101" I"IJ,I/il. !Ib.-!, i1wi!"!le 'it: a Ji i,nllll, n,lr:\tp!"',; 111';II:"i c,.,:tc l:ltilor. 1II11Ii\'
,WI,': ,: care cI se 'ln1i llIereli in ;::!ularc"'\ scv'c!nr a rclc\'antei
vie(ii I,Clite suhiedi\ Lk ;,cct.:a, jllrnalul trdlllie S3 (ontinllc
la inliiJiL c:"iutind ,i1 produca (i de [('pcrc cncrgctice conslantc:
.hl'{' d spunl,:;\ c;\ dra,:':llste:l CSiC Sln>Luiul llicru liL:sciwnb,\tor pC'
IUI1IC;\ :10(:;'",
,';libu! t:,:bl![lid si\ dilLJ Illc-rcu mal dc-pal'll' s,-nitura irhl(l'lII:1.
'ICl\\IlI,lllllnaICl de 1l11)r!nllllJuL!cmila\ii_
1>,1.': t\idi':J1 L:i'l ('wcil!!l de Ia 0 puelj,,:a a
,kri/(}(j,t!Ul PC1HlU il I) lefu/d. elili c..: in ce mai C":plicii., ell nostalgia
unci <lIt!: 'jlh,,- J ",:ri'lilui. sau cu 1I1tenpa dc a rccllpcra 0
::ubstantia !it ate plenilltii i-l !turii, Obscs i:l t.;e va liipllIl,j -in nHJli:lIllll
,;p:l,ut If; 19'(;' h/l/ll(!(/,I(i!ll/-a eOi'!1
TOi Cl't.'j ... :t: ;un SCi 1':'1 din 'j h:f a IJl\t'Di1i:H pCII!rU lPnH.." 0
iVelIUr'"l d c[tu'[i:ii ll"upului. ..J ('; c;'iUUtre d Illci
12\)
I
28
(JPI/FCISi\IUL I'ROMISIUl\II,F !'OSTMODIXNlS,vll JLl'1
-_.. _--_.,,----- ---- ----_._
corporallUiti ireductibile, coincidenta la ngoan: chlaI' ell pcrsoana
mea",
1l\8rtllrisqte vocea auctoriala In ultil1lul capitol
Exista, In cazul acestui roman, '.I serie dc de!ali: posibil de
specular In c1ireqia recupcrarii amintik, Mai Intli, titlul "t,ibilqtc de la
bun Inccpnt 0 parafl'aza :;,i UI1 dialog eu bas!11ul prclucrm cl1linl;,'scian,
H;/'(JI/ Si ,ji'IIIJ/OOSO fl/rii corp, Or, la vir:>td a
'L:risului romanese, l1lai mult chi,lL la () pre!lIClill'l' a !inci crealii
!)opulare, deci vii, nu pocHe fi stniimi de e\clllllala c[lUlare a unci
.. curporalitali ireductibile" a litel'atuni Insc,;,i, ta feI. akgerea de carre
,wio)" ,1 imaginii boticellicuc de pc copCll:L rcprCZUll'iiJd-u pc Venus
l1:iS.:iJldu-se din "spUl1la l1larii" L:',te exploa;ahih ill dircqic,
JClJalTcL' imaginea evoea atlt lilll111ISL'! i: ,) bSI i lute di1111'-0
\libstall(ii evancsccnta, cit posibila :1 dill likraturiL
;), ill!tului din mit. Specllla(ia mL'ritii 1"I:;[,;lIr,1 ill care
dC/.vi'lIuie 0 l'a<lrle inlcresanta reduqiL' operai;} dL' :illkIiU! nJlliaIlldui
:hupra sp3\iului tematic optzccisL DaC:\ PICllli'1l '-:ci lilili Illlil,i din!l'c
congenerii siii exista dOlIa surse diferitc din C,ire kx.lU!
!itcral hiografia, conerclul imed im, pent r' (Jhl:,)rghc C riiei Ull
bihiic,tc';a pare sa respire, sa aiba valoarc de adl:\[u'
jlr:,d de coneretctc (rcspccti\ sln,,;!uni l'W, ('IJ.!LiI,iu;) .:a

Romanul se Inscrie 11111'-0 strlletllrii !UllIla: ",:l,",,:ular:1. l:J illcl:pe
,;: knllin,i III aproximativ moment dill timp in sand
iq,:i\sit dupa mai mulri ani de catre Octavian, anal aCUl11 iii c(\!1ccdiIL
Tuak simturilc accstuia slnt augmcntalc de 0 eliirere de m21sca ii, In
eUliSt:cin(a, textul opcreaza ll1a i putin Cli pcrcqJli I vizua Ie lJl'ient indll-sc
pustillodern mai mult In jurul unoI' pcrcep\ii -;t''lzCJllalc cc pii:,trc,llfl
cnllLictul direct lntre subiect obiece'. Caiciul-llll'naL iet care
I'cr-;()l1ajele revill mereu, asemcllea Ul1l1l ,tit (ir:taL c"le i'JLit.
f'wdt (povesti ri Ie propri u-zise, ace lea care ';,1 mea !\)lnallllllll,
rimd ;;en';e III paginilc sale). se deschlde ca ;\ 1:1 ca (' rali.:
dilltr-D sccund,! dilatata la infinit. Vlad, autorlll jmnalului. estc bolnav
dL' llI(1dernitate, sc atl<i 111 ctapa "abstracl5 conceptus/ij". sa
poat!1 ,,trai alit", Sellzatiile sale 1111 ,)lllt nici clc pureil ja ell ['rig
simpill" atlillci c1nd simte nevoia dc (/ ]lUI'!'S!; Ia fcl ,'lim sc
Indule:;:tc de cxclusivitatea propriilor drcpturi aSlIpl'<J glndurl!o! ,ale:
UHEORlillE lRACILJN - "AVENTLRA CAl!Ti\R II TRUI'LJLLJI"
"Dar unde am mai citit ell chestia asta') Linde s-o fl cilit? Ea-mi
apartinc in exclusivitate, \'" I Nu sint un
Literatura este pentrLl Vlad un mijlac de a falsifica existenta dar lin
rei de drag fata de care trupul a dezvoltat 0 dependenta, Exerci\iul de
luciditate nu poate ti llnul salvatoI'. pentru ca oroarea
"de pagllli carli, de orice informalie aferita de la stinga la dreapta
In discipJinatc"
nu sc poate expril11a altrel declt In seris, Cartile se atH mereu la plnda,
.,a putere diabolica gata sa-i nege [crcierului meu care Incearca sa
fie viu - n,I11,] arice initiativa personala, orice mister, orice puis sau
impuls".
Neputlnd sa lupte "Impotriva propozitiei", Vlad nu poate trai declt
transcriind. Insa Intr-ull gest de revolta, Il1tr-o violenta intell(ie de a
macula
"virginitatea asIa liniata, inutila",
pagini ale jurnalului sau contin un eielu de poel11e a caror
trasMut'a distinetiva nu este alta dedt cautarea trupului, cu substanta
viata sa,
Capitolele verii Somnul bau/orului de ((]JCI sint
doua de dmgoste eu doi diferiti, varialiuni ale unei
tcme un ice, ale Inceput de dragoste pentru 0 femeie
i1uzorie carp". Pentrll ca Joana, de care este Indragostit Gil,
-;;i Adela, care il absedeaza pe Vlad, acum familist mai mult sau l11ai
put in eonvins, slnt aparirii schimbiitoare, lipsite de consistenta. insa
compuse canvingi"Hor din proieqii virtuale. Cautarea unui trup este
l11ereu neimplinita, printr-o anulare ori se refuza Intr-o
eviden!a ncgativa, Insa rOl11anul ratarea acestei cautari.
Scriitond instrumenteaza perfect respira!iile povqtii pe care 0 ridica
din spatiul steril al unci suferinte determinate cultum! Inspre nivellil
surprinderii sll11burelui ultim al fiintei.
Lepadarea de piele este 0 anexii metatextuala a povestirii, ea
explicitlnd Intelesurile calltarii: ,Jrupul" r1vnit este
130
131
---------------
QPT/ECISMUL PR()MISIUNlIJ: POSTMODERN1SMULUI
"acea intcrioritatc ra(ionaifl viscerala din care se limbajul".
Capitolul prelullgqte jurnalul i!li Vlad Intr-un jurnal de creatie care
contine lecturi din Roland Julia Kristeva sau Herbelt Read,
eseul Trup litera, publicat 111 1982 intr-un numar al "Astrei"
evoearea unoI' exercitii de relaxare din liceu. Scriitorul incearC3 sa
gascasca l1lijloacele prin care sa ia in posesie trupul in ceea ce el
inseamna "factor pelturbator''' dar dictator al imaginarului. De
aceea, exercitiile de relaxare sint rememorate ca modele de lectura
perfecta a trupului
l"ea cind fi cilit corpulln glnd, Inlr-o oglinda intcrioara")
dar ca revelatii ale idcntitiitii dinlre trup tcxt:
"Singurul meu trup care cxisla Cll ,1lk';-lral ,'1;( :Ie,,!;! din ll1intea
mea. "
Mereu amagitoarea "ti'umoasa tfIra corp" este de lapt textul
care recuperat "l1aivitatea )i prcalfabetica", al
carui principiu este "sentio, ergo sum". Dc!\)c intlll1pl{ttor. unul din
cuvintele leitmotiv ice ale prozei lUI Ghcorghe Criicilln este silJ1l1locru:
scriitorul se declara in afara magici "expcriell(clor reale iqitc din
C0I11111f" aratindu-se mai degraba cony ins de exerci\i i Ie de ill imare ;;i
simulare, de IUllli virtuale in care sa se lanseze fara alta tearna declt
aceea de a nu fi trezit de LIn cLllremur aruncat ,,111 eea mai crunta
realilatc". Sensibil In diagnosticarea cl'il:clol' moderne, autorul
romanului FrulI1oasafc!f'{! corp percepe trasatura principal a a olllului
de astazi ca tinlnd de un anllmit stadiu de conditionare culturala, de 0
lume a semnelor simbolurilor, a silllulacrclor eu inlclesuri dictate de
trup, de sillluitanft a ,.ra\ionalului" ,.visceralului".
In Epilog, personajlll din primul capitol, Octavian,
abandoneaza scrisul
"ClI un sentimcl1t de suprema
descoperind, la 0 pmtidii dc peseuit, "trllpului al
gata sa fie prins. Solutia este extrema nu ral1line fidelft
accePliunii pe care autorul 0 dad use anterior acestci diutari a corpullli
CiI/CORGIIIe CRACllJN - "AVENTURA ('AUTARII TRLJPLiIlW'
"i refllzului dirtilor. Pentru ca, prea lucid, scriitoruillu ll1ai poate avea
preten(ia creatiei pure: el mai poate dari sa zamisleasca IUlTlea,
IIcavlnd la dispozitie obiecte propriu-zise, ci silllulacrele lor textuale.
Singul'ul sau vis poate fi crearea expresiei optime, a acelei expresii
dictate de respiraria ;;i durerea trupeasca. a acelei organizari lingvistice
n;iscute dintr-un orizont prevcrbaL umoral
7
.
POl'nit de pe pozitia autosllficienlii a optzecistului care
"emnaleaza prezenta simulacrului, psalmodiindu-I pe diverse voci
lonllri, Gheorghe Craciun sc dcscopera tot mai insetat de corporalitate.
Mai Int'li. el sa 0 atinga lingvistic, recuperind formal 0
scriiturii vitala, l1lustitoarc bintuita de aentl tare stenic
culturale. sa ultima cste insa de a 0 descoperi la nivelul cel
lIlai adinc al produsului crcatorului lucid, care parcurs toala
bihlioteca, ca pe un alt ,,1abirint viu" borgesian, In care geometria
Intclectului figural'ca rotunjimilor organice coexista.
Neputlnd sa refuze virsta in care s-a nascul, scriitorul incearca
sa descopere punctele energcticc ale epocii sale devitalizate, inv[t\lnd
din nou exercitiul pcrceptici al senzatiei. lar metoda la care se
abandoneaza intcrcsul pcntru lransfonnarea lllinorului in
major in favoarca rcdescoperirii lJ'ujJului, a ceca ce estc exemplar:
c{lqile sale povestcsc desprc iubire in intentia de a restitui relcvan\a
literalurii "scnine" despre iubire, cu alte cuvinte, afirma IUllli virtuale,
'll1ll1lacre ale unei vlrste a inocentei a seninei naivitati. propunin
du-Ie cu gravitate ca lumi viabile, ale "corplllui regasic. Gheorghe
Pcrian observa eu pertinenta ca, 0 poetica a
fragmentarisl11ului, romanul "nu e lipsil de un principiu de
1lllitatc" (p. 1(0), prezent vizibil mai ales la nivel temalic, l'Omall uI
dCl:voltlnclu-se geometric din "matricea tel11atica" a citatului din
111ngos si atr{lgind aten!ia mai ales prin "energia sa productiva".
Vcdcm In aceasUi obsesic a "principiului de unitate" pc care
i-am citit figural in cautarca Infrigurata a corpului, un tribut pe care
(iheorghe Craciun se delcctcaza sa-I plateasca, inca, l11odernismului,
deloc dispus sa sustina desfiintarea structurii nu intll11plator
Irupul - model ul obscsiv, tine de registrul figurari i organice,
\IrganicislTIlIl iluzia viabi Iitati i sale cOllstituind, pentru Lyotard, un
L'!ement principal al mctanaratiuni\or legitimatoare ale modernis
ll1ului).
133 132
Ol'TZECISMUL PROMISIUNILF I'OSTMODERNISMlll.lll
Traseul scriitllrii lui Cr:kiun ni se eel ll1ai reprezcntativ
pentru posibilitatile optzecisl1lului de a fundamenta, eel putin in
o poetica viabila, mergind in direqia unlli nou ull1anism integrator,
care a aehizitionat deja experimcntalisll1l1l tchnicist, fiind pregatit sa
propuna de acum noi modele rc sa re-olltologizeze lumea
textului.
Note:
I .. Autor JiillcL tlniiru! prontor devine ca un nOli lip de u/ilO/"{Wle lrcbllic ,a
garalltcze adevarul spuselor sale. ,,\sll'c:L eXpel"lCl1\ll sa persondlil a lumii pOdle dcvcnl
un cc:ntru dc greutate al aetului narativ, ""Vi polari;ato'lrc. 1111 CdC!m oldl)f1clll'r un
stimul al opc:rei. Evident, cu eonditia ca ace,lst[} ""Ill" Icnt,'l sri dillil 0 laloarc
eotnuna, sa lie exponen!ialCi, problematic;\ pcntlll LI'11111111i;llcd 'in numck CillCid
au1lHul autubiognrtia Gl material Sllllplol1l<lIlC, escntia!.' (ihemghc
Craeiun, ..AutcnticitalLa ca metoda de lucru", In Craelun. cd. II)l)4: p 28--1
, In .,Problema personaiului", aruml publicat In Crrteilln, c'U. IlJIH, loan Bliduca
discutii problema autcnticila\ii In termcni, epndtti:,nlnd-o deoporril,l de un
.. realism al reprezentarii realului" lk unLil .. al 'llIclorialilfllil cc c<Jil\cn\iill
Jiqiunil" (p. 256).
; V. Ciheorghe Cniciun, art. cit. ibllkJll.
., Y. rel'eriri la poiesis/ll unei buca!i pc Illasur[\ cee tc'\ III I sc OrJ
relleqiile asupra identitrl(ii dl' esen\fr illlre autor pcrsonaj,
5 Reee]1tind noi perverlil geslul scri itorului. il \Cdclll paralcl acclUla care II
lacea pe Fminescu sa sene I./Ilgoui/ pel1lru salularea inl1eel1\clnll-l) CPOCfl
.,]1l"ea Ireaza" de .. suJ1are,r secoiulur' sau pc' Mlrcca Cflrlar'escu sa rnaugurClC. Cli
I.evon/ul. 0 "recuperatorie" a Ullor p0lcn\e lirice dell1llllcli/8!e,
" Y.. pentrLl pnoritatea poslll1odernCI a sunlurilor care dlstrug dlslan!a dl111rc subied ;i
obiect.ln defavoarea vederii, I. Em. Petrescu ]l)8lJ. C'lp. Urh/l'eo lui (),./el,. mai <tics p
12 urm.
NulntlmplCI10L "eaictul" de Iecturi din Roland Barthes eslc SCIcCII\' [Ollllar In sensul
pri\'iJegierii te'\lelor in care sensu I cS1e \,8ZUl ca 0 .. anagrama" it \rupulul. Inlr-o
perspectiva con1igllrationista.
BII:3L10GRAFIE ORIENTATlyA
Vo!ume
.\gopian. )tel:'lII: 1979, Zilla miniel (roman), Edill1ra
(',wtc,: Ri)111;1I1CaSca
Agopian, $tefill1: Tohit (roman), Blicurqti: Editura Carica

:\gopian. Stefan: 1984, /Ilunualul ilftimphlri/or (povestiri),
UlIcllle5t L Editura c: artt"a Romaneasca
l\gopiall_ $tefan: 1987, Som (r,\l11aI1). h.litura
L:miuc.,cu
CirUrescu, f\.lircea: 1989, 1//.1'111 (lluvelc), Bucurqti: Editllra
Cartca
i1 C[lrUiresclI, Mircea: 1990, Levalltlll, Editllra CarIca
ROllllincasca
ClrUirescu. Mircca: 1993, Nos/{Ilgiu (l1tl\clc), Blicurqti: Editura
Hurnanitds
'-; \1ircea 1994, Tral't'st/ (roman). BliclIre;>ti: Fdilura
IftlinanlLas
Ciin?m':',Cll. !'vlirc-:ii: 1996, Orhitur. ,/njJo I/ing,ii (roman),
BUCIi!c:;.ti. Edilura Humallitas
: j J (ukiu!\. Gheorghe: 1982, Aetc origilluld Cupii legali;.alc (proz{\
sCLllia), Bucurqti: Editura Cartca
I 1. Criiciun, Gheorghe: 1988, Cotnpltllere ell [I(lmlele inegule (proz,l
"cUli:'i). Hucure:?ti: EJitura Cartea ROIl1f1neasca
' Cr,kiull, Gheorghe: 1993. FrflJJIOOSLI j?ihl corp (nllnan),
Fditura Cartea ROlll{lllcasca
Gro5all, loan.' 1985, ('OhIWI17i1 ciflelffLll()gnr/iu/ \l1rl)zfl seuna),
BuclIrc;>ti: Edilura Cartca Romancasdt
if loan: 1989. TrCllU{ de fU)([pte (proza BlIcllre;;ti:
Editllra Canca ROllullieasca
134
J
135
OPI'Zl-:CISMUL PROMISIUNILL: POSTMO[)FRNISiv1( !Uil
15. C;ro;;an. loan: 1992. 0 SUI,} de ani de :::ile 1(/ Por{ile OriclI11IIili
(roman), BllCUre!?ti: Editura Flindatiei Cultul"alc ROI11;Jlll'
16. Nedelcill, Mircea: 1")79, An:!7luri j,1fl'-o curle inrerio(//'(i (proza
scurta). Blicurc:;;ti: Editura Cartea RomfllKJScil
17. Nedelciu, Mircea: 1981, E{anrl de ('('(Ill wl1trolot (proL'j scurta),
Bucure;;ti: Editura Cal1ea Romancasdi
18. Nedelcill, Mircea: 19X3, Amcndumcl1/ 10 ills/ille/lil propriclcl{ii
(proza scurta), BuclIre:;;ti: Editura El11inescu
19. Nedelciu, Mircea: 1984. Zl/1cllm dc ellllpil' (1"011Ian 1l11potriva
mcmoriei). Bucure;;ti: Editura Mil ital"[\
20. Ncdelciu, Mircea: 1986, TmlC/lllcl1t /idnt/ulo/i/{ (roman),
811curc:;;ti: Editura Cartea ROll1anea\dl
21. Nedelciu, Mireea: 198(), Si ieri mji o:::i (proz<i sCllrta). BlIcurqti:
Carica ROl1laneasca.
ORIE"iTATIV A
-_._----
BiblioO'rafie critic/i orienloliva
c..'" ".
I. "Caiele critice", Postmodernisl11l1l. Nr. 1-2, 1986
"Echinox", Gcneratia '90'
J
nL 6-7-8-9, 1995
.. Echinox", New Eurupc Colkge, 111. 4-,)-6, 19<)7
"Euresis - cahiers d'cludcs nr. 12, 19
l
)S
'i. "Parakla 45"'. Revista de avangarda culluralIi, nr. 1, 1996 nr. 2,
1996
(1. "Secolul XX", Nr. 272-273-274
7. Adamek. Diana Bot, loana, cds.: 1991, fJorrref de grtlp !'II 10(/1111
Em. Pelrescu, Cluj: Editura Dacia
X Andru. Vasile: 1992, lV/I'IJlor!(/ fl'\llIllIi. I Fditur:1
Cal1ea Romanensca
') HaberL Adriana )epe!can-Vasiliu, Delia. 1<)80. Pm/lll (J
{eoric (/ [I'\wllli. Antologie ..Tel Quel" ]W10-Il)/ I, introduccre,
antologic :;;i traducerc de Aoriana Babeti Delia
Vasilill. BlIcure:;;ti: Eclilllra lJnivers
10. Banhes, Roland: 1987, HO/l/(/Ill/! scriifurii. Antologie. ::;eleerie de
textc lraducere de Adriana Baheti Delia )cpc!cal1l1-Vasiliu,
prefata de Adriana Babet i, post 1'1\3 de )CpeICilnu- Vasi Iiu.
Bucurcsti: hlilura Univcrs
I I Baudrillard, lean: 1994a, SIIIIII!UC!"O (/lid Siml/JUliolls TransLllLti
by Sheila Faria Glaser. Ann Arhor: The Uni,ersity of
Press
i 2. Baudrillard, Jean: I 994b, The Illllsiof! 01' tIle End, translatlxl bv
Chris Turner, Stanford: Slanford UlliVl'rsity Prc\s
1\. Bcrtens, Hans: 1995, Till' Ideu 01' Ihe Pos{Jl/odem. A f-Jil/()I'\'.
London & New York: Routledge
I I Best. Steven & Kellner. Douglas: 1971 (cd it ia a dou;]: 19(1),
PostlJlodern Theory: Crilic(/I IIlICr!ogoliolls, \lew York- Till'
Guilford Pn?\s
1'7
136
OPTZECISMlJI )1 PROMISl\JNILE
15. Buciu, Victor Marian: 1998, [1!]Ji'l/cug inlrc oll/rillll, I exlila!i.l II I.
puslmodernism, Craiova: Aius
16. Clrneci, Magda: 1997, Arta uililor '80. Texte despre
postmodernism, [:'ditura Litera
17. Ciilincsell, Matei: 1995, Cil/c:i fefe ole /l/(}dcrtlita(ii.
avangardli, deemlenra. kilseh. po.l'll11odernis/II. tradllcerc de
Tatiana Piitrulcscu Radu TlJrcanu. Postfa(a de Mircea Martin,
Bucurqti: Editura Univers
18. Pope, Marcel: 1996, Tlte Unfinished UUllles. Rumanian
Postll1odernisl11 Before and After 1989, Poliroll1
19. Craciun, Gheorghe, ed.: 1994, COII/pcliria Clilllilll/if Genera(ia '80
in texte teoretice, Editura Vlasie
'20. Culler, Jonathan: 1994 (first L'ditiun: 1(83), Oil f)('(Ollstrt/cIIOI!.
ThenI'.\' alld CriticIslII ulicr ST/"IIClllmli.llII, London: Routledge
21. I)errida, Jacques: 1967, De lu gmllllllillologic, Paris: Edition de
Mll1uit
'1, h:u. Lhnhcrlo: 1990, hal'cls III lhpcrN('ulil\'. Essays. Translakd
1'1'0111 the Italian by Willi"l11 Weaver. New York: Harvestl HB.I
23. ECl\ llmherto: 1992. Lcs IllIIite,l' de l'illfcrpreTi/lilill. Essai, traduit
de I'italien par Myrielll Bouhazer. Paris: Edition Grasset
2t Fokkema, Duuwe W.: 19LJ4, LiTemrv Hi.l'fon'. Modemislll i/nd
Posl/l/odern1.1'/11. Amsterdam/Phi ladeIphia: Johns Benjami ns
Publishing Company
25. Foucault. Michel: ILJ96. ('lIl'illlde)'i I"cmrilc. 0 arheologie a
urnanc, I'rac!lIccre de Bogdan Cihill Mircea Vasilcscu.
Studiu intrudllctiv de rvlircca f\,lartin. Dus;lr de Bogd;lII Ghiu.
Fdilura lillivers
'26. Foucllti t, I: 1995. Oulinm discl/rsllllli. Un discurs despl'e
discurs. TraclucL'rL' de Ciprian Tudor, [BliclIrqti): Eurosong &
Book
27. Gorgus, Constantin. cd.' 1987-199 I. [hcriollOl' eneic/o/welie de
psiltialrie. volumele 1-[\1 (A-I). BuclIrqti: Fditura Ml?dicalil
28. Guenon, Rl?ne: 1993, Cri:i/ 11111111 /I/I!deme. traduL'l?re de Anci
Manolescn, prcfa(,l de Fillrin !'V1ih:tescu Anca Ivlanu!cseu.
Editura Ilumanitas

BIHLIOClRAFII' ORIENTA'flVA
29. Hassan, Ihab: 197 L "POSTmoc!ernISM: A Parauitical Biblio
graphy", In "New Literary History". nL
30. Hassan. Ihab: 1982, The Dismcmhenl7CIII of ()rlJltcus. Toward a
Postmodern Literature, New York: Oxford Univer.sity Press
I. Hassan, Ihab: [988, Til(' Posli/loder/l Turn, New York & London:
Methuen
Hacke, Gustav Rene: 1973. Lultleo co lilhinllt. Maniera manie
in arta europeana. De la 1520 pin;l la 1650 in prc/cnt. Traducere
de Victor H. Adrian. prerat{l de Nicolae Balota, de Andrei
Plqu, Editura Mericliane
33. Hacke, Gustav Rene: 1977. .MllnierislIIlIl ill lilemllidi. Alchit1lie a
limbii arta combinatoric esotel'ici. Contribu(ii la literatura
comparata european3.. in de Herta Spuhn, prefil(a de
Nicolae Balota, Bucurqti: Editura Univers
34. Hutcheon, Linda: 1980, NarciSSistic Normt/I'e. I1It' A1cwji('//ol7i/1
Puror/ox. Waterloo. Ontario: Wilfrid Laurier University Press
35. Hutcheon, Linda: 1985, A Tfli'ol"\' oj Pi/rod". The Tl'achings of
Twentieth-Century Art Forms, New York & Londun: i\1cthucn
36. Hutcheon, Linda: 1988. 11 Poclics oj PO.I{I/I(}(lern/sm History,
Theory, Fiction. New York & Lundon: Ruut!cdge
37. Jameson, Fredric: 19LJ I. Postll1odcmislIl. or The CIIITI/ml {ogie of
Lare Capi{(flislIl, Durham: Duke University Press
i8. Jencks, Charles, ed.: 1992. Tlte ['o.II-Modem Reader, London:
Academy Editionsl Ncw York: Sl. J'vLlrtin', Pres,
N. Lyotard. Jcan-Frant;ois: 1983. the (.)uestion: Wklt Is
Postmodernism'}", trans\. by Rq!is DlIr;llld. froln !lIl1lil'i/1I0/l/
Rel/ovat/oll, edited by [hab Hassan. llniH'rsity 01' Wisconsin Press
10. Lyotard, Jean-Fran<;ois: 1984, The /'o.lllIlUdem CondiT/Oil: A
Report on Knowledge, trans. Geotl Benninglon and Brian
Massumi, Minneapolis: University of Minnesota Press
j I. Mano!escu, NicoIae: 1987. f)c.lpre IJ()e:::/1', Editura
Cnrtea Rom3neasca
1.2. Mincu, Marin: 1.1"11'/1 des/!!'e IC\'fIlUli:::urcu Ilocliul, Bucurqti:
hlililra Cartca R0ll1aneas61
IY)
OI'T7.ECISMUL :;>1 PROMISIliNILE I'OSTivIOI)FRNISvll 'L1 'I

43. Mincu, Marin: 1993, Textualislfl outemieitale. Eseu desprc
textul poetic, III, Constanp: Editllra Pontica
44. Monlaigne, Michel de: 1964, Eseuri. va!. I-II. Studiu introducliv
note de Dan Badiir[lu, traduccre de Mariela SClIlescu.
Editura
45, Alexandru: 1996, [j/lde se uthl Tirgu-Mllrq:
Edilma Arhipelag
46, Alexandrll: 1997 Ese/l desjll'e I/wc!em(l, Editura
Cartier
47. Nemoianu, Virgil: 1997, 0 Icorie (/ secl({ulurului. Lileratura,
progrcs reaqiune. Tn de Livia Szasz Campeanu.
Editma Univer.s
48. Papahagi, Marian: r1990]. \e/lIlI, EelitLlra
Cartea Romiineasca
49. Perian, Gheorghe: r19961, SClii/Ori /"(iou/oi jJO.\'IOIO(/Crlli,
EditLlra Didactica Pcdagogicii
SO. Petrescu. foana Em.: 1989, !:'I/li/lescli 11/1I10{iile f7oC'::.iei
rul17ane,\ti, Cluj: Editura Dacia
51. Petrescu, Ioana Em.: 1993, Ion Barllil .>'i poelieo
postmodernisl11l1ll/i. Editura Cartea Romaneasca
52. Petrescu. Liviu: 1992. Vfr.ltele rOI1/(llllllui. Edilura
Emincscu
53. Petrescu, Liviu: [1996], Poetial postmodel7li.l/lIl/lui, I
Editma Paralela 45
54. Regl11an, Cornel: 1997, Di/l.\pre "Cereul lilerar" .\pre upl::.eci.y/i,
Editura Cartea R01ll3neaSCa
55. Simion, Eugen: 1981, Inlourcereu al/foru/ui. Eseuri despre
creator-opera, Editura Cartea Romnneasca
56. Simion, Eugen: \989, ,';criitorl rollle/Ili de u::,i, IV.
Ed itura Cartca ROll1aneasc;l
57. Spiridon, Monica: 1996. AjJ(!rure<! sf i/I/l/ror('o crilicii,
Editma Oidactica Pcdagogica
58. Spiridon, Monica: 1998. IlIler/II'i'[oreo ./LIre! iro/lliere, Cluj:
Editura Echinox
ORlr,i'<TATIV/\
')9, Starobinski, Jean: 1993, Me/uncolie, J/oS[(llgic, irol/ic. Traducl:'re
de Angela Martin, se\cqia textclor pn:li.q:t de Mircca Martin.
Editura Mericliane
(10. Teposu. Radu G.: 1993, Istorio I rogin! (\{ grol ('sn! 0 i/lllll/('(oll/lui
deeen/u literar noud. BlIcllrqti: Editura Eminescu
hI. Vattimo, Gianni: 1993.
hermeneulicxi III clllll1ra poslmodermi, tradueere de ';)tcbmia
Mincll, postfata de Marin Mincll, Constanta: Editllra Pontica
(l2. Valtimo, Gianni: 1994, Vincolo de suhiecr. Nietzschl'. Heideggcr
hermeneutica, Traducere de 5tefania Mincu. Constanta: POlltica
(, Vattimo, Gianni: 1996. Avenlurilc dij"erel/(e i, Tr<lducere de
ia M incu. Constanta: Pontica
().f. Witkin, Joel Peter, ed.: 1987. Mas[clpieu's oj" Mn!lcul
Pholography. Selections from the Burns Archive. Captions by
Stanley M. Burns M. D., Twe1vetrees Press
h'i. Witkin. Joel Peter: 191'\5. Joel Peter WitAill, A Collectioll oj
Images, Twelvetrees Press
1-+1
140