facebook.com/manuale.

online
http://w
ww.face
book.co
m/manu
ale.onli
ne
http://ww
w.faceboo
k.com/ma
nuale.onl
ine
MtNTSTERUL EoUCAI|Et
$t
CERCETARTI
Mircea
Martin (coordonator)
Elisabeta
Ldsconi
Rogca o
Carmen Ligia Rddulescu o
Rodica
Zane
Limba
gi
Literatura
Romdnd
Manual pentru
cl asa
a Xl -a
M
Gdp Edlloia
_-./ 4l
Manualul a fost aprobat prin
Ordinul minisrrului Educaiiei qi
Cerceterii ff 4742 din 2l.07.2006 in ulma
evaluerii calitative organizate de cdhe Consiliul National de Evaluare
Si
Difuzare a Manualelor
ii
este
realizat in conformitate cu progmma
analiticd aprobatd prin Od;n al ministrului EducafieiSi Cercetirii.
pyrtght
@ 2OOa
M
Grup Ed toda
Co
Toale drepturil asupra acestei lucrnri apartin edirurii.
Reproducerea inigralE sau pariiate
a conlinutului
hrcr;rii este posjbili
numar cu
acordul prealabil
scris al edihrii.
Refercnli:
Lect, dT GABRIEL MJHAILESCU
Prof, dI. GHBORCHE LAZAREScU
Tehnoredactare:
CLAUDIU ISOPESCUL
Pentru comenzi vi puFli
adresa:
D ep or tam en tu lui D ifu zarc
tet. 02l'224.17.65
0721 .213 .57 6
0744.300.870
Se acordi imporianle reducri.
Copef t a:
MARIA PA;OL
D$crieren CIPs Bibliotecii N.ttonale a Romaniei
Llmbr
ti
litentura ronanl: m!trurl pentru
clNa a XI-!/
Mlrcea Marin (coord.), Elisabeta Ldsconi-Ro$ca, Camen Ligia
Ridulescx, Rodica Zanc. Bucure$i I Art. 2008
ISBN 978-973-124-306- I
L Martn. Mircca (cood.)
U. Lnsconi Rolca, El;abcb
IIL Rddulescu, Cmen Ligia
811. 13s. 1( 075. 35)
821. 115. 1. 09( 075. 35)
hnted and boun.tby*lrCRAFIO{VENEIA+;rrcbaseleshe (pD) trary
Deqteapti-te, romAne!
Versuri: Andrei Murc$aou
Muzica: Anton
pann
De;teaptd-te,
romd,ne, din somnul cel de moarte,
In care te-addncird.
barbarii de tirani!
Acum ori niciodatd, croieste-ti altd. soa.rte,
La care sd se-nchine
$
cruzii tdi durmani!
Acum ori niciodatd, sd ddm dovezi Ia lume
Cd-n aste mdini mai curge un sdnge de roman,
$i
cd-n a noastre piepturi pd.strdm
cu
fald-un
nume,
TriumJiitor
tn lupte, un nume de Traian!
Privili, mdrele umbre, Mihai,
;tefan,
Corvine,
Romdna naliune, ai vo;tri strd.nepoli,
Cu brayele armate, cu
Jbcul
vostru-n vine.
,,Wald-n
libertate, ori moarte!", strigd toli.
Preoli cu cruceq-n
frunte!
cdci oastea e cre$ind,
Deviza-i libertate;i scopul ei preasdnt.
Murim mai bine-n luptd, cu glorie
deplind,
Decdt sd
fim
sclavi iard;i in vechiul nost' pdmdnt!
Argument
lntlAm in etapa supedoari a invildmantului
liceal
printr_o
abordare sjntetici
a literaturii romane Regdsim,
de fapt, literatura
dintr-o
(qi intr-o)
noue
perspectivE, mai largi' o
perspectivi cul-
nrlala, care insa nu renunld
]a criteriul estctic, hotaraior injudecata
de valoarc.
Dupe abordarea tcmatici
(din clasa n IX-a). dupa aceea
clasificatoafe
pe genuri qi specii
(din clasa a x-a), ne
prcpunem
acum o
pdvire istoricd asupra litcraturii noi:lslrei o
prezentare a ma-
rilorperioade
ale evoluliei sale, cuprincipalele
directii dc
gindire
$i
cuentele care le caracterizeazA.
Nu e vorba
de liniaritato ctonoiogicd,
ci de o
perspectivd
integmtoare
care incearce sd surpdndi relalia intre textele lilerare
$i
contextele
ideologice
qi politice, ca
qi raportu
le intr operele
aceluia$i
autor
qi ale aceloia$i
perioade. indifere t cd e vorba de
produc(ii autohtone sau stlijne Orizontul comparatist,
pe de-o
parte,
$i
orizontul
teoretic,
pe dc alti pate' ni s-au
parut indispen-
sabile
pentru o siluare corccti a creatiei liteml romenc$ti
$i
o apre-
ciere a ei in consecintd
Studiile
de caz
$i-au
propus sd fie' mai ales. cxercilij de ac-
iualizare
lj
teste de viabilitatc
pcntru lextele nrai lechi Problema-
tizarca la care am supLts operelc a urftirit si stirnulcze
gandirea
personala, discernAtrantul
propriu al elevilor
Cu speranla
cA am ieljt defiritiv
din fazt
(prca multt vreme
prelungitd) a comenla
ilor prefabricalc
$i
prel[ate mecanjc. dorim
sd-i
punem atAt
pe elevi, cet
qi pe profesori in situalia de a descil'ra
simultan
un text anumit, de a_i dessopori
implicaliile conlcxtuale
$i
intertextuale.
intr-un cuvant, de al interpreta.
PanA a ajunge insi la
stadiul interpretArii,
este nevoie de o
prcgetire temeinicd' de docu-
nentarc
qi
de infomare,
dc comparalii
$i
confiuntari. de rcvizuiri ale
unor
puncte de vederc
gribite, superficiale,
dc lucr in echjpe'
Abia
dupA ce aceste etape au fost
parcurse. nc
puten ingidui si dim curs
liber imaginaliei
sau dorinlei de originalitate,
nc
pulem ingidui si
spunem,,DupA
parereamca .".
$i
procesul e departe de a se incheia
astfel, cici va trebui si argumentin riguros
fiecare afirmatie, sd
juslificim fiecare demers al nostru
qi' bineinteles,
sA ne exprimtm
cat mai limpede.
($i
s-o facem cu
propriile cuvinte,
nu cu acelea ale
manualului
sau ale
profesorului)- Atunci literatura
romani
$i
litemtum,
in genere - vof fi pentru voi un spaliu al libefidlii
Si
al
plicerii intelecb.rale,
iar examcnul nu va fi altceva decet
promi-
siunea unui succes
Est ceea ce vi dorim din suflet!
\ . 8
t
FUNDAMENTE ALE CULTURII ROMANE
1. Originilo
ti
evolulia limbii romene
hrezentare
sintetice)
2. Romanihts
ti
dacihts
-
lnhe mit
9i
istode
(sludiu
de caz)
PERIOADA VECHE
3. Dimensiunoa rligioasd a exlslenfei
-
Do la ,Sc/iiptud la scditure ln cultura
romane
premodsmd (studiu
d6 caz)
4. Formarea con$tiinfei isbdc
-
lstorio, literatud, constiinli isbdcd
(studiu
de
@zl
'5"
Litoraturd vch: /slorb ,irlDgriiicd do Dimildo Canbmir
(loxt
de bazd)
CURENTE CULTUMI-E/ LITEMRE IN SECOLELE AL XVII.LEA
-
AL XVIII-LEA
6. Umanismul
9i
iluminismul (prozentar
sinteticd)
FUNDAI,iENTE ALE CULTURII ROMANE
On[E]nll@
qi
evorlu$ia limhrii ronl6rre
(prezentare sinteticd)
O
,aperare
gi
ilustnare a limbii romdne"
G carresc!
(1899-1965)
desen de
$tefan
Dimtrescu
Formarea limbii romine
dc G. Cilinescu
(iragmenl)
, l a-l ;
Lmba I n st ruc. urd
ri
l e\ i cul ei f undamenl al e' t e l al i nd
t
Lrpare un rapr i zbrror i nr' . rul i r<, r
' h\ . r.
carn rna. , va. ri t a-
cesto totuqi
pe strdirul de
glai
neolatin nepregitii filologice$to. Din
punct de vedere estetic. varietalca
$i
specificitatea infiltraliilor dau
limbii rcmene miesmclc ci proprii si sc
pot pani la un punct pre-
vedea efectcle literare ale frazei prilt simpla anxlizi a lexicului sub
raporlul originii- Asll'el tot ce
priveste
situarca omului
pe pemant qi
sub astle, ca fiinti libcrh, civili. cu institulji
$i
via16 economici
elementard. categoriile existentei in s$r$it, intld in zona latini.
Z
Romanul cllcde in rumnczeu,in ingert.it\ zdne qi afost botezat
de prcot la bisei.ri,ut\de dunLincca, ntdi ales hd*An,lri. face cruce
qi se roagd. El nu c
/r.igrr,
cici rcrlr: dcasupra lui, pe cer, soarele,
Iunu gi stelete,Qi nici s.ilbatic. L dann, om vechiu de cetate
li ldran,
a\and o lege, ascultdnd de Dr\ impdrcl. A\and pdmA
\
lucreazd,
face ardlutd, semdn'iturd, manuie$te rdpd, seceft, impinge boii.
Seafiene secad, tiJbi, cAnepd. La pddure,l^ n nte,la
$es,
inca'
lecii
pe caL, sau se duce pedestru ori cu carul. Toanha
pe ploaie,
ydht,
ceald,.litlger, iama
pe get de crapd pielrcle std la acl'ipost, Arc
casd cv scoarle pe pereli, cn uSd, o curte, \rn staul, \tn cdine, vac,i
c\ lapte, scroafd. oi,
gdini. De l^.ft find
^duce
apa cu ulciorul oti
cu gdleata. De-i e.lbame sta 14 masd
pe scaun
Fi
prdnze\te oti
cineazd, mAnca d
paine,
ceapd cr sare, a i, ca$, carne
frartd
i\ oald
sau
friptd
pe llclrr?1. Se sluje$te de linguni, nestecd
$
tnghile
imbucdtura in&t. Toamna prne curechi 7n bute
^le
c6rei doage le
astupd cu
papuhi. iar m i firzi taie
{
aluud
porcul.
Seara i$
a;teme, se culcd,se acopefi
qi
doame. Unhld descull san lncdllat,
se purccd, se sLarpind, se scaAd, se imbdiazd, se ttnlde,
p]une
Ldma$, se imbncii. Arc shllire, cuge,
$-i
place
cand
pdsdrile
. dn i n arbo"i . cand t nl l ort n gi i nvr-er poni i . neri i . . i rc)i i .
DxcA e indtit. ontiftit. Tice din
Jrunzd ti
din cckrd. il inerctd
merge in pelil
Si-qi
alege muiere, licand nuntd. Ate soct'u, soacrd,
pdinli,liate, sofi, nepoli,
feciori,
cum ali,frni. Mortul se pulre ir
monla
gi
femeile
il hocesc. Corpul arc oase, sa ge, cap,ltunle,
hnple, ochi, urechl. rost. diflli, linbd, barbd, nusttili, piept, spi
drc,
;aLe,
tnale, buric,
puLpe, genunchi
$i
insul e gr'ds, t.irto.1,
pdros, pantecos, sublire, irlr?g dupe cum e caztrl. Bdrbatul se face
lmtre,i punte lo le zilele siipldmA ii
(htni,
narli et .), alearyd.
in$et1ud
9i
inchingd caftL incarcd
(nru|,
bate
lierul,
arama, e
pdcurar, vinde, cumpdrd, imprumutd. !'e eid caase avend ac, ald,
(l
o,r i r)!ou deschide /storia
tteralut rcntne de la otigini
pene
it
trri/,t
t
\1941)
cti o descrere
I rr or: rbi l 5 a l i mbi romane, real -
/ir'tr] o corelatie lntre
provenienla
(r
! rLeor
I
expresvitata lor,
Pasajul capdia valoarea unei
d. nonstralii ofigina e asupm stflrc-
LLI ii lex culu i rcmanesc, refer ndu-se
!nlili la fondlrl lalin mogtenit, a fon'
(lu
slav dobandil
9i
apoi la impru'
muturile
Si
influenlele din maghiare,
t uf ca
si greaca.
F'agmenlul Famarca linbii
rom6re reprez nte o'apafafe
Si
ius-
lrare a limbiiromane' (l\,4ircea l\,4artin,
G Calinescu
9i
"canplexele
litera-
tutii ranane, 1981), in care se |e
face un intreg lnivels aL mlrii c!prln-
zand nu doar obserualii ingvisiice,
c
a
refe nle storice
$r
socale
aspecle
ps hoog ce
ii
valor expre
l.
flrir lc ll
grl.li--il!
"lSlr'fi||l{*il:
-
. : "j . ( . ,
- - ' : : :
i . i .
; - . : . i ' ; r r ' : _' - r _' r ' : - -
: :
: - :
: : : :
' ' ' ' \
( "r
' -
i : -
_' I n_ \ ' L' -
. """, 1
. ' .
. . .
. \ . cn,
L' l sr r r ' , ' bi ' t '
r _' r ' r : - r : :
. . ; ; .
i , . . g. ; , . , ' nt o' t
ot t r er oLL\
"'
. . , ' : "1- ] , ;
: ut r sr c
gc' r Eq,
i ! ! .
s- ' _' ' '
_'
.
eB . _neaos: ] .
. Ft e
penmi
, ,
.
, ,
-
. Jr ed gr eJ. - r edu, e
o' obi c' r
L"
' ^r "
er
- "' "
l ,
- l ' , ' ^"' . "1- ] '
re\ i n
de l ao cl asi domi nant a
socorLra
mocnj t i t l
i l ' hi : t ] 1, t 1u, ", ' :
'
: . ' -"^t -- l Je
\ i n de l a o cl asi doml i anm
socor ( a
ut l r (
. " i i ""t a. "t
gt . "
t t
I ncdrcat d
de t oat e nel t unuri ri l e
mi grat i ei
f i e t t z": "t t ' =:
'
: '
'
di n cauza
ci aut oht on
l a r npr xmur al
ascl e cu\ i nt e
car c, not au^o
, ; ": ] i : . , , ; r ; . ' :
, - , t ' ,
di n cauza
ci aut oht on
l a l n1prumuEt
' Ls' E
: "' i *
' :
"
-.
, -
. i .
i . . . . :
. .
.iar"
noua
de lucruri.
oocabulaml
de origind
slnli
exprlmr
plcr_oe-
,..ol
, o.o',i,
1c I
La ie .r '
, ""
a". ri af l
unane,
i regal i t at ea'
rapoduri l c
i sFrc
dc, xt amaf e
/ nl el edorgt nel dl i napol arat :
a
r"rti"i^.-.il".n"t*
itdpini
nedoriti
au venit sillrind
sufletele
oa-
r;ndul lor' nrrmital
sufleleitl
sr
;ilti;;:;;
;.;'r1d;zdftopia
ML
te cuvinte
arati inlirmiteii
rupesu
{',lite/
imptrtl
/et'et
'eDt,'
suflctesti
qi rrupeqti
gj suDl aprc
pcmru
p"'"'""
""u'*"t"
lli"",!i,l'l:llij;J!iT1"::if.:
i t n/ \ o\ t Lt t ndv. t a
11! . t \ .
\ at
1' "\
'
'
1'
f l c' t ' t
' ! Do/
t t or ' I r u\ '
,;,rr. e.u,rl
stcu fut;
ln trla noul.7r4)r/ir
si r14rd'
(ca1e e Dogdt'
'une
lttuncri'
lr \a' de nalu rc'
'nrcI^.'^o"ar"',
aui.
"ttd$ntu,
gt'ozor, t1'Iprdznic) 1l
nhu.l:
s'r:l::.'.
/)/'pasr/1"
bezra)
'
':;';:."L;:;;;.
;" ia stapar,
l1i
-vin.
cind
e5ti tlusd,
toate reteLct (\4ircea N4arun
G ci/,'escu
hazaconia.
nunt'a'
t)sAtkltl
tt'utla'
o'renileo'
ti'rii'en'
pu',o"u1^ ti
conplxele
litetatunl
fulea,
parostea st(ipanrl
le
pt'Itellc'
le hrdrrclle'
Ie fttilttie;tc'
lc.
rorn'i"{r
1981)
iii",ii'li
t ,"
ii,'"tti'tc
tAnsui.tc
sneft$tt
:"
".1.t:.;:/#,i:,:'
i^i
iiiii',a.
et ,"-lqi",,"stel,
re ttzneste^
te nunLctte'
te obijduicttc'
:i;l;:::;1.,:;
ill:1,I,,:;:;:':;i
:r,riiln
i:,il,q
:li
I
crca.^rs-
::;,:l; l::;:),,J":::l;'
,
"'::i,'
jl)
,:':l;i"
i',il'
$,;;'
;;;;;
I
rsroRrA
:i1'1"1;',"1i1;,ii';;lj:;;i;;:",:":,:":,il':,;;,lii;:;'lll''lli'l':;iii""'
lllrennrun
haoti cl l l l ri ,
a
groazci i nl crnrl c fi
""tttu"' gi t"-Q"i ""ra
i "' t' ' i ' a'
\
ROMANE
";''it;:,i::;;:;,!ir:l:,::'fi;1,::iftx"li,',.'rru.'rradcirnbountncin J
DELA.oBICIN
."'\'
""',i"J"r
"
"t'.*'vn;ci
i'
pd''c. c'r
;llilll.:llii::1;i;:
I
,,u
Fl;lr*,
;ll:.,,:i""":i:
l;i;l
)
i'.llili
"i'',',,,,1
i1'.,,',i::illl
.;",i:,;
"'
J;
1
:;:::l"ll'l,ll:"iii)-;
i:ll!Lr:iiilili,;i3i:.'
ffi*ifi*
I ^-*,---
/ r/ sdi . / dn.
Al i rl rdrrrcr
\ i t rl i st i
spcci l i c:
i r
I
h*:*",t:un:,;1i";H::*'"i.';:H:)
liTi';,l,i,: L**,,.--
n' -' ;.X::,::1"' .
vc.hi crrnri nrl
,,or,,,nr
Ll c rnrerro' |
ori c' r' rl '
ohrccre
*":ri ,l ::i :' i "{:' *'
. l
'
. . , '
; ; rr,
t ri not -
\ t ' nt t t t p"'
I ' al t ' t p'
' i l / '
'
J/ i / ' ' r)
(
t '
, r..i" *'OOt,,"t.
a.^enii
de alai oioman'-clc
funclii
pompoase'
do
"r.rtrl"-J*tle.
a"
p"lleccri
inclecente'
de
pezcrengldttu'i'
cara
"Desi
sgruie
asupra
rmpoF
:;:jo:tituri Qi
pchtivdttii.
tnLrcl,,rln1a,ea
accsio.
clernente
d?i frazei
glf j:[Tfr",,"":ili:li*::
"
.'t::lJ:i']l;:
fflllliJ
ai,
"po""
rnn",io,u'
ou ofccr
o,ai to!
[T;'!1
,:,::Jiilt
'*fl:::
::
..r'."" liti,iii
'.iir"tc.
rcprczinti
t'inela
sLrfleteasci
excesiva'
siain
puitalea ei ci d ripotrv:
nr
,'.,:;
,'.;i;';;;'.;;z,tatex,
soristrla,
dPellrrilea'
ameslecur
rcdnrc
2L unor eemeine
rro, rareJ
urof \ o. abut c
I rj crnr' i , no
Pf occ\ c
D\ i hrcc
el crnerr
*t : ; : t : : : t ; . ' 1
"
"
, - r,
l '
'
, c' i t r'
1r"rrrl
curohr' r"
c
n
sl Jrc
dc nol l al t sl e
scf l na'
o.,"utnt
e o exaltare
monoloni,
stit'toale ii'l'il
\tavr c
nn"n'" 1t)'
C.CALINESCU
ISTORIA
LITERATURII
ROMANE
DE
LA.OBICINI
PINA
iN PREZENT
, ,1, 6l:-
. ' - - , 1. _- - . . 7'
FUNDAMENTE ALE CULR'RII ROMANE
depresivd
ii
dveroas', aleanul unguesc exuberant, chiuitor.
Cugetul latin e
,,culat", aplicandu-se la el notiDnea largi de
conqtiirld, ungurescul gdr?d
este
numai
,,ascuns",
rcprezentend o
meditalie prelunge,
inaparentil GAndal nemesului
poate
fi cu
rtcle$ug.
i
Amestecul de cuvinte de originile cele mai felurite, privind
alet obiectul, cat qi subiectLrl (inteligibilul
e mai ales latin, irationalul
neologistic), cu pastrarea
nuantelot dd limbii romane o bogefie
exbaordinard de colori lidce, in ciuda unei aparente saricii can-
l rral i \ e. Accent el e p5i hi ce
se schi mba de asemeni cu repe/ i crune i n
frazd pe masuri ce se desfdsoarh impasibilele latinitAti, smerilele
gangaveli slave. restelile maghiare, caraghiozhcurile turce, gre-
cismele peltice.
(Istoria
literatulii rondne de Ia ariEini
pand
in prczent, lt41)
' : ' : : : , ! . ry
Fotmulafea folosite de crllicu
liletaf
^/ircea
rladin
-,,o aperarc
I
ilustrarc a limbi rom6ne prea tllul
manitestLrlui Ddfonse el ///ustraton
de Ia langue franQaise, conceput de
poelul
francez Du Eellay in 1549,
dLrp6 edlctul regal al lui Frangois I
din 1539, ce impusese inlocuirea
limbi latine cu limba franceze ln
acleleju dice
Sl
adminislralive. P n
limbd se pun
bazele centralizdrii
puierii ln srat
9i
ale constituirti
4.
1.
2.
Motivati plasafea
acestei demonstrafii lingvistice in deschide-
rea unei istorii a literatudi romane.
Puneti in relatrie contextulistodc al manifestuluj francez
$i
con-
textul istodc al anului 1941, cend apare monumontala operd a
lui G. Cdlinescu.
Realizati o analiza a celot doue mari componente ale limbii
rornahe (,,zona
laline"
$i ,,fondul
slav"), avdnd utmdtoarele
repere:
.
numirul de cuvinte folosite ca exemplo;
.
distribr4ia cuvintelot
in campuri scmantice.
Autonrl realizeaz5 o opozitie l,ttto fondul latin mo$tenit
$j
fordul slav dobandit, referindu-se la sonoritatea, sensurilc cu-
vintelol domeniile de utilizare. Discutali despre viziul]ea cili-
nescianA asupra limbii, cu reterire la diverse perspective:
.
mijloc de comunical ln viala cotidiand;
.
ctepozitara expericnlei istorice
$i
existenfiale a romanilor;
.
naterial lingvistic pentru
crealia literard.
Deliberati asupra subiectivititii cdlinesciene ln selectia cuvin-
telor din cele doue fonduri lexicale,
$nand
cont
$i
de contraar-
gumentele invocate de Mircea Martin, exeget al operei cd-
linesciene.
Justificaii difereDla de lntiDdere a paragrafelor
ce descriu,,zona
latin5"
ii
,,fondul
slav", prin comparatie cu paragrafele
scurte,
dedicate influentei
maghiare, turce qi grece$ti.
Comentali observatiile cilitescine despre ungudsme, tur-
cisme
$i
grecisme,
fnand
seama de selec.tia seriilo.de cuvinte,
dar
$i
de expresivitatea lor Lucm,ti in trei grupg,
distrjbuind
fiecerei g pe
analiza unei influente-
8. Demonstrati valoarea concluzivi a frazei finale, reliefand atat
bogttia limbii romene, cat si sursele expresivititii sale.
6.
1.
I
ORIGINILE
9I
EVOLUTIA LIMBII ROMANE
De la latina
populari la limba romdnd
l. O r,INlB,i RoNt,\Nlci
Limba romeni face
parte din familla limbilof ronanice' impre_
u1le cu limba franceza, italiand,
portughczd, spanioli, catalan6,
pro-
vensald, rctoromand, sirrdi, dalmata
Toate limbile rcmanice au evoluat din limba latini' carc, vor-
biti inlial in regiunea din
iurul
Romci, se extinde
po teritoriul vast
al Impenului Roman. in secolul al V-lea d H
,
Imperiul se
prhbuFeEte'
se rup legAturile cu centrul
(Roma)' dar
$i
intrc
provinciile romanc'
in
linuturile
cuccrite se impune latina vulgarl
(populare), vorbitd dc
coloni$lii stabiliti in acele loclrri
qi fblosite i)r administratia
romana
ca unic mijloc de comunicar
cu populatiile
ljutohtone
ContactL
lingvistic info cuceritori
qi cuceriti are ca elect aban-
alonarea
treplate a limbilof autohtonc in favoarea latinei
populare ln
timp, insi, ele constituie substmtul
carc confcrh individualitate
lim-
bilor romanice nou formate.
Latim
Clastd
e6le varianta sc.aiisi a linrbii latire, firlosirn
incepdnd din secolul al III-lea i.H-
$i
pana in sccolul al Vl-lca d H
Ca l;tnbd ofici.rle a Imperiului
qi cn lilnbe vorbitd de peturilc cullc,
respectl riguros norlnele lirgvislice,
se pistreazd cll limbd litcrari
in oporele auto lor cLasici. Din secolul al Vl-lea d.H., latina culti su
pravicluiegte, ca limbi a cullurii nlediev^le'
pc tot cuprinsul
Europei'
irr opere
$liinlifice.
in corespondenia
dintre chrturafii
vrcmii. in
canccl ^ri i l e i mperi al c, dar
qi ca l i l nbi dc cul t a cre$l i ni l ol di n Apus
L.atila
popu.tsti
(vtllgari) reprozintd varianta
orali I limbii
latinc. iolosild in vorbirea llrmiliafi, foceptiv:t
1a inovrtlii
$i
ignor:ind
aspect el e
normat i ve. Est e si nguri
l i mbi
dc conruni carc
i nl rc di -
versele
populatii alc Impedului
Romalr
$i
supofli schimb;ifi
din
pa(ea vorbilorilor
autohtoni cucritri. ln ficcarc
provincic apar alto
nodificdri,
clcterminate de limba vorbitir dc locillnici Sc orecazi
-rr' el
prcnri . el c rpi ri l i ci
l rnbi l or romani ce
CEic zece limbi fomanrce au
slatlt dilerit, unele sunt lirnbi n3!o_
nae (podugheza, spaniola,
Ifance
za itaLiana, rornana), iar allele sunt
mbi reglonale: catalana
(Catalunya,
fegiune autonomi din estulSpanie
),
provensala (sudul Flanlei), retoro-
mana
(dialecledin eslul Elveliei) sarda
(i nsul a Sardi ni a, apa4 nand l t al ei )
Lmba dalmat6
vofbta
Pe
coasla
dalmata din Croalia a dlsPerut
la
sfae tul secolului
al Xlxlea
(uhmul
vorbitor aL dalmatei
se sUnge d1n
viala in 1898). Astiel, limba romana
rbmene sngura
i n grLrPUL mbi l or
2. Mof TDNIRDA r,,{TlN,i
Procesul de lransfomrare a latineipopulafe durearzd
cateva scco-
le
$i
ar dnumit
particularitili in spatiul cle La notdul
$i
srrdul Dundrii'
deierminate
cle rusticitatea vielii economicc
$i
sociale;
lingviElii
fo-
losesc termenul /dlird /l]rdledrd.
Se
pot rcconstiiui
liniile de cvo-
lulie la fiecare nivel al limbii.
Lr fonetici aclioncaze
mai muiie legi:
.
vocala i dupi consoani
produce modificarca
consoanci
(di cerc
' dri cere / i cero sau di 5paf i l i a ci :
se transfonnd
vocalcle a accentuat, o
qi e in
pozilie nazaL'
(adice
unnate de n sau n
+
consoand,
m
+
consoand)
in a, u' i sau i;
.
grupuile consonanlice se modifici: t
> pt; cl
>
cl'> k'
[chi];
gl
>
Cl '
>
e' [ ghi ] ;
i
legea rotacismului
(consoana lin
pozitie i ntervocalica
devinc
r);
Lnscriplie onorinc6 din
,coL(on
a) ulp( a) rraia(na)
FUNDAI,IENTE ALE CULTURII ROMANE
AplrerctProbl o iisla de
src
9eL
i nt ocm t e i n secol ul al l
- ea
d. H. ,
arata c ar deoseb fi iflre atifa cu t5
9i
at j na
popul ar ; : r nal er ' mama'
mamnta, pater
,.lata -
tatta, uxor
sau vtr,so!' balbarus, /?o/us
,nora"
-
/rurrs, nepos,,nepoatd
-,epola,
,epotia, nepol'la. Se exp ca astfe
c|rvinte mostenite de I mba romana
d n serla
!rcdelor
de rLrdenie
prin
preirita pcnlrLr d mnuiive glcuvinle
expresve folosite in latina d!narea
na in rnp c a le limbi fomafrce au
moslenit Jorme e dln at na cLlta
'De
la mmleni, ce le zicem la
tni, pAi,e, ci zlc panist came, e zc
carc: gaina, ei zi.
galina: nrtiatea
nrulj-pa flneia, fenina: pdtinte, pa'
le4 a/ ,oslrr, ,oster
si
a lele mulle
den l i mba l at neasci , ci de no am
socoU
pfe
amdruntLrl, toate cuvn
(Grigore Ureche,
Letop i selu t
I
ani Mot tlove
D
l .
in morfologic, apar cetevn schimbid impoftante:
.
limba romana
$i-a
organizat mai simplu sistemul flexionar al
subsiantivelor
(3
declindri fatd de 5 declindri in latind), dar a
pdstrat
formele cazuale cu desinenle la substantivele feminine;
'
verbul arc cele
patru
conjugfui ca in latini
$i
cu aceleaqi
vocale tematice: conj. I
-d
>
-a
(laL cdntarc
>
rc]|f.. cdtlta\; conj.
aII-a -a
>
-ed
(lat.
habAre
>
rc1n. a}ea); conj. a III-a
-
>
-
(lat.
scriberc
>
ro1i1. surie)t conj. r lv-a
-i
>
-i
(lat.rgile >
rom.li);
.
se mentin cele hei moduri verbale
personale (indicativ, con-
junctiv,
imperativ)
$i
trei moduri neprsonale
(infiniti\ gerunziu,
participiu);
.
se pdstreaze pronume qi
numerale, dar
$i
nrunroase adverbe
li
prepozilii.
Vocabularul dovedeqtc mogtenirea latind, la analiza fondului
principal lexical. Cdteriul de elaluare il reprezinth frecvenla fo
losirii cuvintelor de cdtre vorbitori. Sunt de origine latini cuvintele
din seriile semantice cu circulatie: om. corp omenesc, familie,
culori, naturi, vegetatie, animale domeslice
$i
animale sdlbatice,
acliuni cotidiene
$i
fenomene ale naturii.
Umtuili transformirile cuvintelor mo$tenite din latini in lim-
ba romane. prccizind la fiecare modificerile co survin. Lucrali
in doui grupe, fiind atenti la grupurile de litere narcate:
.
filum, lsna, campus, bcne, dico, oculus, genunculusl
.
solem, bonus, venlum, filius, octo, clarus, glemus.
Cronicarul moldovoan Grigore Ureche are merilul de a for-
mula
$i
de a argumenla latinitatea limbii ro,nAnein Lctopist
lut
Tcirii
ltltoldovci, intr-o primi tcntativi de stabilirc a unor eli-
mol ogi i .
Identificati legile fbnetice care au aclionat in evolulia cuvinle-
lor de la Iimba latina la romani in exemplele folosite de Crigore
Ureche.
Sextil Pu$cariu. autorul unei lucreri monumentale, Limha ra-
l'lrirri, publicati in 1910, considerE cA vocabularul de origine
hdna al l i mbi i romene of erd o i magi ne l emuri t oare pri vi nd
starea sociald, telul dc viali
$i
indelelnicirile romanilor din
vremea cand tpsesc documentele sc se. Ca ilustare, enumerd
mai multe cuvinte latine ce sugereazi o lupti continua: dnrd,
arcus, sagitta, scutun, t:ulfeo, lucta, batt(u)alia. AItd setie
dovede$te o viatd pastoral5 temeiniai: mulgerc, !.aseus,
coagulare, coagulum, unctum, rancidus. Preciza.ti corespon-
dentul fiecirui cuvant in limba romeni
$i
comentali dificul-
tatea sauu$Lrinla acestei operalii ca relevanlipentru latinitatea
limbii rcmane.
3.
3. Sri Bst RAf D, t cl c
Substrahrl este limba autohtoni, pArdsiti de o populalie in
urma cuceri i de cdtre ur popor a cirui limbi i se impune prin
supedoritatea civilizatiei. tmperiul Roman
Fi-a
impus civilizalia
supedoard in tot spatiul eutopean, iar limbile vorbite de cei cuceri(i
I Eii;or;siit;;ai6crplinslrn-
r
gvistice, studiazS originea cuvinlelor
unei limbi
Si
explice evolulia fomala
Si
semanticS,
pornind
d la etimon
(iorma atestata sau reconstruit6 din
cafe provlne cuv6ntul)
panS
in ac-
tualilate.
ORIGINILE
9I
EVOLUTIA LIMBI! ROMANE
au fost abandonate: limba celticd a galilor, vechea limba iberici in
Spania, limba tmco-dacilor in Dacia.
ln absenta izvoarelor scrise, particularitdti ale limbii dacice se
pot
deduce
prin mefoda compara,tiei intle romari
$i
albaneze,
jus-
tificati de faptul ce ambele au in comun substratul hacic: haco-ilir
penl ru
al bane, / i . rraco-dac penrru l i mba romenA.
Vocabulanrl conline cea mai consistenti parte a moqtenidi
dace. Numdrul cuvintelor
pasFate nu depe$e$te cifta 200, dar ele fac
pa e din fondul lexical principal, cu
putere
derivativd
ii
o mare
bogi.tie semanticd. Cele mai numeroase sunt substantive comune
$i
pmprii (Arge$, Cdq, Dundre, Mureq, Olt, Prut, Siret, Some$), mai
putine sunt adjectivele
Si
ve$ele.
Unele aspecte din fonetici qi morfo-sintaxa sunt atribuite
ipotetic substratului autohton- [n foneticd, se cxp]icA
prin substrrl
consoanel l?,
f $i
vocnla d, specifici linbii romane. Forn rea unof
numemle cardinale
prin
adiliune
(de la ,spr"ze(:e Ia oudsprcte(e)
qi multiplicare
(l/er.?e{rl),
este
pusi
de unii lingvi$ti in rclalie cu
. ubsl ri t ul
di c. i Jr de al l i ) cu i nl l Lrenl a \ l cv5.
l,
(
ri\ lrrrclc ordonate alfabtic
(substantive comune, adjoctive
qi
\ . r
r. )! l rr
l i \ l . r al i l l nat i nu ori gi nc dac6. Di st ri bui i i cuvi nt el e
i f f rl f i rrrun prl rLr rel ul c l c\ i cal e.
2. \ l ri l Lri ri l rrni l i t l l cxj ot rl l a cuvi nt el or copi l , mol ,
l at d.
-' 1.
l i rf r' rLrt i ci l t c doui enunl uri cu f i ecare di nkec vi nl el e rrzl ri .
t\,ir!.
hrtii. pupdzd, na,]z, .rcdpdr"a. avend sensufi difcfite.
4. lolosind Diclionarul erplicatir al linl)ii t1)tttlitt.'. cin|.t\i
expresiile
$i
locutiunile fonnale de llr cuvinlclc dc brrzl .///r;.
barzd. brud, a ciupi, |al.
4, PROI , t , l 4t i l N Dt sPu' r' I : f rRJroRrl rL$l l l Ml ul , l , ol t M l t l l , (oN-
' f rNt r
f , \ J l t l . t MD RoM Nt l
Teritoriul formerii poporului roman
$i
a limbii romane a
pri-
lejuit dispute
$tiintifice,
din care nu a lipsit miza politich. Timp dc
doui secole
$i
jumatate
au fbsl avansate mai mlrlle tcofii.
Teoriile imigrationiste apar in istoriografia sfaina din secolul
al XVlll-lea
$i
al XIXlea, dar, cu deosebiri importante de argumen-
tare,
$i
la mari filologirolneni dinsecolul al Xx-lea(Ovid Densusianu.
Al. Phihppide). Teoriile contesid continuitatea romanitetii ln spalilrl
carpato-dundrean, mai ales in Ardeal,
$i
suslin ch
,,patria Prilnilivii
'
a rcmdnilor se afl6 in sudul Dun5di. de undc llu inrigfri si s-an
stabilit in nordul fluviului. Teoriilc imigtrlionisic ap!{in unof
istorici, filologi
$i
geografi din Imperiul llabsburgic FrJ. Sulzef.
J.C. Eder, J.Chr Engel, alc ceror lucreri apar in ultimele dcccnii alc
secolului al Xvlll-lea. Peste aprcape o suti de dni, la inceputurilc
dualismului austro-ungar, R. Roesler le rcja, in I866, 1867
$i
18? L
Dupi 1918, astfel de lucriri au drcpi autoli iredentitti maghiari.
Llemonstraliilc ciutau si ncge continui1lrlea romanitnlii in spa
t i ul
carpat i c
i i .
i rrpl i ci t . sa l egi Li l 11eze prct cnl j a l Lnguf i l or dc a sc 1r
st abi l i l
pri mi i i r Transi l vani a.
\ 4i za rcest or l eori i esl c pol i l i cd. i nccf cri nd sri opres. ca
rri scarca
pf i n care romani i i $i f evendi cau drcp$f i l e. i nt r' un conl c\ l
Nu s-au pasi|ai documente
scrse in limba dacilor, lapl care a
generat diieiie expicaii privind
o
posibl6
inietd clie a scrisului. lega-
l5 de credinte felgioase, sau o cul-
tura de tip tradilional, bazat5 pe ora-
liiale. lzvoarele scrise sunt puln.
frasmenlarc
9i
nesigure: nume de
pl ant e medci nal e, nume propri
de
pelsoane,
ocalitdli, rauri menlionale
in inscripli, dar qi pe vase
9i
monede.
FUNDA]'ENIE ALE CULTURII ROMANE
1n spri j l nul or gi ni i
sud-dunare-
ne, auto i au adus argumente is-
.
exterm narea dacilor (dupe
interprctarea unui
pasaj
din lucra-
fea istoiculu roman Euirop us)l
.
evacLiar lnlreg i popuLali
odata cu retragerea aurelianAi
.
durata reduse a rornaniz6rl,
de numa 170 de ani i
.
,,m
leniul intunecat"
(secolul
al l V l ea secol u al X Ll ' l ea), cu ab-
senla izvoarelor scnse carc sE aleste
.
exst enl a grupuri l or de
Po'
pulalie rcmaneasca in mai mule
zone di n Peni nsul a Bal cani ci .
Argumntele lingvistice noia-
.
absenla elemente or
germa
.
fir meroase e emenre
grecesr
in limbai
.
prezenla
toponirnelor slave
i n nordul Dunaai i
.
para
el i sme cu al baneza.
Sexlil Pugcariu cons dera ca
vata rustici a fomanilof se felecla
in limba, ma alesin term nologia
pas
ioritulri,
9i
face observalii interesan-
le legate de ffazeolog a limbi rorna-
ne la incepulul seco uluial Xxlea
'Nlmai
un neam de
p6stori
poal e zi ce, chl af i n l i mba l l l ef are: se
incheagd un
gencl incheaga o fta-
ze sar cheagul unei sacietdti
(ftan-
cezul ar zice le ciment d une saci6te),
Poporul, vorbind de un om cafe
iia
consolidat slarea malerald, zice cE
a prins cheag. Spfe a arbta c5 doi
in9i sunt de aceeaSi varcl5, se zice
suntem de aceea$i iaha, ca oile
scoase deodau la pdgune. Se ma
zice paSte iarba pe care o cuno|ti,
in inlelesul de
,,nu
te amesleca in
lucrld pe cafe nu le
9tii".
Numai un
popof la care viala paslom e ajucal
un rol de capercnie
poate zce ma
patte un gend La baza acesteiex-
pres i e imaginea llrrnei de oi care
tunde iafba de la radbcln; pe unde
(tstoria
Imbii ranene, 1910)
istodc favorabil, determinat de
,,edictul
de toleranli aL impdratului
Iosif al Il-lea, ce preveda aceleaqi drepturi pentm toale naliile
lmperiului Habsbu.gic. Prin doue menorii, ,grpple:x Libellus lhla-
chorum Trdnsibanide
(1191,
1792), adresate impiratului Leopold
al Tllea. reprezentanlii romanilor cereau drcpturi egale cu etniile
privilegiate din Transilvania (ungudi. salii, secuii), avand motire
temeinjce istorice
Ei
demografice.
Teoriile imiglalioniste conlir1 rnultiple contmdiclii: timpul mi-
gra.tiei din sudul in nordul fluviului difefi de la un autor la altul (de
la secolul al V-lea pani la secolul al XIlIlca, ba chiar in secolele al
XVIlea sau al Xvlll-lea), locul de pomire a migraliei este incen.
iar p ma asezarc in stenga Dundrii este h campie, dupi unii, la
munte, dupd al1ji.
Teorir originii nord-
$i
sud-dunirene o sustin istorici (A.D.
Xenopol
$i
Nicolae lorga)
si
tilologi (Sextil PuScariu, Al. Rosetti)
care considera fomaroa
poporului
romen qi a limbii romene ca pro-
cese inseparabile
li
unit.re
petrecutc
intr-un vast spaliu romanizat.
intins la nordul
$i
sudul Dunirii (Dacia
$i
Dobrogea, sudul Pannoniei
$i
Dardania, Moesia Inforioari
$i
Moesia Srpedoafi), extins
$i
in
zone de ia hotarele Daciei tomane, locuite de dacii liberi, influcnlali
de civiljzatia drco-romand.
Teoria continuititii se bazeazi pe diferite mirturii:
.
izvoarc islorice
(Gesla
Hungaft)r n. cronica oliciala rna-
ghiare, afirmi exjstenla valahilof
9i
oliginca lor romane
$i
conscm-
neazi voievodate rolnane$ti cuoerite de unguri la venifea lof din
Panonia in ArdeaL);
.
dovczi arheologice
(tezaurc
monclafc ronane, obicctc cu
inscriplii latiDe$ti. cerarnicd romani, necropolc de tip roman toate
dat at e dupi secol ul nl l l l -l e^).
Argumentelc lingvistice teneinice au fost fonnulate de Sexli1
PuicLltiu it\ lstoia limhii rondne
(19]0):
.
pcrsistenta ufor tell eni ca aM
<
lal. aurun
li
p,icutd <
|At.
plcrla numai in nordul Dunhrii. unde exploalarea aceslora avea deja
.
pdstrarea numai in vestul actualci Romenii a unor vcchi
tcrmeni latini: di.,usturoi"'
<
lat. aLium, nea
<laI.
n[vea, pdcurur
<
.
lerminologie agricoldt pdie
',lat.
pdled, arz
<
lat. honieum,
.
tenninologie
pastoraLi (cre$terea
oilor
Si
a vitelo0: /rriel
<
lat.
agnellus,
pd$me <
laI. pastioncn; staul
<
lnt. stabulan;
.
tenninologie crcgin dumnezeu
<
lat. domine deus, nor-
mAl1t
<
lat, monunentun.
Din
punct de vederc tcmporal, formarea limbii ron]ane este un
proces ce ru poate fi delimitat cu exactiiate. dureazi mai mulle se-
col e. l i i nd
. i al onal
de cal e\ i r e\ cni mcnrc i cl ori cc:
.
retragerea aureliani din 211-2'75 d.H. lasi Dacia Traiand in
afara granilelor Impe ului Roman. dar nu inrerupe ronanizarea;
.
la srdul Dunirii se intemciazd Dacia Aulcliand;
.
impd4irea Imperi0lui Roman in Imperiul Roman de Apus
si
Imperiul Roman de Rdsedt (Bizantin) dtu 395 d.H.
si
inclLrdefea
diocezelor Dacia qi Tracia in Imperiul Bizantin separd romanitalea
orientali dc cea occidentali
qi
conduce la evolL{ii independente:
ORIGINILE
SI EVOIUTIA LIMBII ROMANE
.
secolele aM{ea si al VIIlea constituie limita temporald in
care limba romane este deja constihritd, limiti admisA de majo-
dtatea savanfiior (Ovid
Densusianu, Al. Philippide), impinsd pani
in secolul ai VIIIlea (A1. Rosetti) sau chiar al Ixlea;
.
influenta slavi, inceputi din secolele al VTI-lea
sj
al Vllt-lea,
se exercitd asupra unui idion deja constituit. legile fonetice nu mai
aclioneazd asupra imprumutuilor din slavi. a$a cum au aclionat
asupra iatinei populare (rotacisn.
inchiderea vocalelor .r, o, e in
pozitie nazali, palatalizarea grupurilor
consonantice ./
Si
g0.
Romana comund, ca prime
faze a hrbii rcmane, rcprezinti
limbavorbi de sidnosii dacoromanilor. ai arominilot ni megleno-
rcmanilor
$i
ai islrorominilor, inainte ca legdturile dintre ei sA se
intrerupa (dupd
Sextil Pulcariu);
.
alti lingvi$ti folosesc termeni diferiti protoromAnd,
s tnarcm dfi d, romAnd p I in i li rd. traca
-
b a I c a n icii, ro mano balcan ic d;
.
nu s-a pistrat
nici un document de limbi, reconslruclia ci se
bazeazA pe pa|ticularitdtile
comune celor patru dialecte;
.
delimitarca a suscjtat controvome, pentru formare fiind
acceptate secolole al V-lea. nl Vllea, dar si al Vll,leo
Si
al VIIllea,
iar sfarqitul pfoccsulLli
$i
scindarea in dialecte se petrece.
cel mai
probabil, in secolul al X-lea.
l. Identificali, lucrtnd in trei grupe, cuvintele folllane$ti moste-
nite din urnitoffclc clrvinte latine carc aparfin celortrei termi,
nol ogi i de mai sus:
'
arafe, campus,
fuK:ct.
gfanut\ seminarcl sementia;
.
caballus,./bnun, nuftichln. a,)en, pos&re,
twmd;
.
peccctlum, paganur, prcsbvler. rogationem, sanctus,
. 2.
St abi l rl i el i monul I at i n al t ef meni l or pri mordi al
crcst i ni
pdstrali in limba rcndnia hiscricd. blestcma, boteza, cruce,
Dialectele limbii romane:
.
dialectul daco-roman s-a
dezvollatin nordulDunaf
,
pe
le to-
! l act ual al Roman ei , are numdf ul
cer ma mare de vorbitori a evoluai
Fi
ca lmbA lilerad. dar
$i-a
d verci-
ficatin limp va etill regionale, sub-
dia ecle: banaiean, cigean, mara-
muregean, modovean
si
rnunleani
.
dialectularoman s-a dezvo,
tal in zone d n mai multe tA balca-
nce (Grecla
Albania, ft.4acedonia,
Bulga a), scrs cu alfabel grecesc,
apoi laiin, re o lteraturA cult6 aro-
nreni au l rccut Si i n secol u al Xxt ea
pr n si|amutai dinlr,o zonS in lta,
dalorite fdmantarior islorei; m!lli
s-au stabilit in Romania;
.
dialectul megleno-roman
are pozilie intermediara tntre cele
doua, cca. 5000 de vorbitoriln zone
restranse
$r
compacle (regiun
le
l l egl en
Si
Saonc dn creci a,
Vo vod na di n Sef b a, orasel e
Gevselija
9
Skopjedin Nlacedon a);
ipsesc scrie le culte iar teratura
populard
s-a pastrat
in caleva cll
egei de l a i ncepul ul secol ul u al
XX' eai
.
dialectul isko{omen se
afla if curc de d sparitie, cca 1500
de vorblor, in nord-vestLrl Croatiei
(rnai
al es sat e di n peni nsul a
l sf t a)i
are o lleratura popLrlara (dominalb
de basme scurte, snoave, prover
be),
Pul ne
sci eri cul l e.
::*:"l"Wf ;liil'lrqr]ryLre
"
?
llr,fativ
ar rimbii
,
po,.lur
r,'"t,
[o
Li ,
l . Expl i crl i .
{Ochnd
l a un drcrrorrar de nt i rol ogi e romaneosci r
"
i','
"r,
"H;::5::$.;',::t:ffi'#
ui,:Jll:',ili;;; rt t
*.u,]',,',',
trlur,
-
4.
'
Multe cuvinte mo$ieniteiin ltmba latin:i. clesemndnd Jen
r"f,,l de civilizatie urband. iqi schimbl sensul in linlba mmeni:
:.ijrrrj,,i:;;);;,"i:';,,":,"*'
ffi
;l::#l1;;:lir::::n,,ni,fJii p"no.,, i.,u,,'.i,no)iror nosn i
lS.
.
W l& ff
ce rei e- di n acesre e\ol ul i
-cma;ri ce.
-...-
fi i l L' .#' H
5. Demonstrati ci
$i
cuvintelc Dr.ir?Z4 ,
c, I u,rea Inai Inulrof e\
prcsi
i
r,*,',11'';i;
:l:r;'jl,:,i:
UWel&S
Inrr-un rc\r propfru
de 2u Ju de ,r"O"ri
' r;"J0i "",
r"O.] ffi i Effi
, H':*:ilk*::*:::*::::*
iw
cartea
$i
lectlrm: CAmpul alb, oile negre./ Cin'le u"aq n, L
t
r_r*a oinrr",_ _n*n
s^,n
o_,
crede;/ Cin'le pdSte, le cunoa e.
monumentutde ta Adamctisi
FUNOAMENTE ALE CULTURII ROMANE
Influenla slavi se manifestd din secolele al
Vl-lea - al VII-lea asupra rcmanei ca idiom consti-
tuit deja, iar cele mai vechi imprumuturi au fte-
sdh-rile limbii bulgar vechi. Multe dintre aspectele
fonetice gi morfologice au genemt conhoverse,
dar majoritatea filologilor recunosc influenta cefid
$i
consistenta asupm vocabularului. Influenta sla-
ve apar ln toate dialectele limbii romane, aritand
astfel c5 desprinderea grupului sud-dunirean s-a
produs dup5 venirea slavilor
Din slavd provin substantive comune alcd-
tuind diferlte serii semantice:
'
pe4ile coryului omenes c
kAt,
gleznd, obntz)i
.
vieluitoare
(coco!r, crrcd, dihor, gascd, ve-
rerild, ridrd);
.
relalii umane (nevarrd. prieten. rudd. vrdj-
nat);
.
unelte
laioaart.
cle$e, coasd. grebld
.
nafir'
(crAng, dumbravd, iaz, izrot),
Multe anhoponime frecvente in onomastica
rcrnaneascd aparlin acestor imprumutud vechi din
sla\ Bogdah, Dan, Dragomir, Dumitru, Mihai,
Mircea, Nicolae, Vlad, I4aicu.
Onomastlca este o discipline lingvistica
avend ca obiect de studiu originea. formarea
5i
evolutia numelor propdi de persoane: nume de
L^r - -
- , , - a
na f o, hi l i a
Slavona este vadanta literare tfuzie a vechii
limbi slave gi se impune ln spatiul romanesc ca
limbd de cult religios, dupd ce a fost acceptate ca
limbd sfan6, alaturi de limba greac6. Poporul
roman, al cexui prcces de fonnare se incheiase
dja in secolul al lx-lea, fusese cre$tinat de tim-
puriu, fa16 de
popoarele din
jur
care trec la cre$-
tinism mai tarziu: bulgarii - fu 864, sub cneazul
Bo s I, maghiarii - ln 1001, sub
$tefan
cel Slanl
Slavona ajunge se inlocuiasci latina
ecleziastici in nordul Dunerii
Si
datoriti faptului
ca, reorganizatd, biserica romeneascd depinde de
Paftiarhia bizantini. Timp de mai multe secole,
romanii folosesc in pamlel doud limbi: slavona ca
lmba de cult religios qi limbe a administra{iei de
sl at : l i mba roman,
(\ orbi L{. apoi f ol osi l S
si
i n
scris). in Tmrsilvania, se folosesc ca limbi de cult
latina
Ei
slavona.
lnfluenta greac[ vch se exerciti asupm
limbii romane in secolele al VII-lea
fj
al VI -lea,
datorite rcla,tiilor cu Impriul Bizantin. Cuvintele
grecetti parund direct
{a^
u'1d. catarS..llanwd.
mdtase, stol, traistd, zale) sau, mai tarziu, pene it
secolul 41
Xlllea, prin intermediul limbii slavo
(buruioc. conoard.. ora bi?. c r i n. da,A n. ha fl ic. I i
wda.
Prin intemediar slavon
pdtrund in limba ro-
mard:
.
majoritatea temenilor bisericelti ortodoc$i
(acatist, anatemd, apostol, canon, cdlugdt
,
chilie,
e\)anghelie, icoand, liturghie, patriarh, potir,
sni/t1d);
.
termeni din ie(arhia feudale (chelar, despot,
grdmdtic, pitarr.
1. Seria semantica I domeniului bisericesc ar
o bog6lie deosebidr cardeld. duh. ntld. mu-
cenic. monah.prapur. tchit. slAn!.
vecer ie.
Prccizali un sinonim penffu fiecare cuvant,
2. Toponime de origind slave denumesc rauri
qi
munli, cetiti
$
otuSe - Bistrita, Breaza,
Cerna, Cozia, Ialomila, Prahova, Predeal,
Rodna, S ago\ Sibiu, Suceava, TdtBori$te,
Vakea, Voronel, zlatia. Comenlali aspec-
tele influenlei slave ce reies din distributia
toponimelor ln diferite regiuni, din vechi-
mea
$i
insemndtatea acestor a$e26ri in istoria
romanilor
Toponi mi a
grudi azd
t oponi me. hi droni me
f i
oronime
(numele proprii
de locu
,
ape
$i
munfi),
prin corelalii intre lingvistice, istode
$i
geografie.
Influenla maghiari se manifeste dupe
stabilirea maghiarilor ln Transilvania, la incepurul
secolului al X-lea. Multe cuvinte
pot fi astezi
considerate arhaismo
(birdu,
neme;,
pA/ga/),
altele au circulalie regionale
(rolrld
,,nebun,
bolnav mintal", boldd
,,prdvelie",
,/iagd
,,sticli'),
al rel e apdrl i n reBi sl rul ui popul ar f al darf l di .
beteag, cdtdnd, chezaq).
ORIGIN]LE
$I
EVOLUTIA L MBII ROMAI E
3. In lucrarea Fondul principal
lexical
(.1957).
I ngvi . rul
Al e\ andrl ' Crrur cons. dera ca ou
intrat in accst fond 32 de cuvinte imprumu_
tate drn maghiara. Pornind de la cuvinrele ae
bazl behug, chi . chip,.lbl, gdncl,
snsa;,
l,an'
. rr
"t"r.
pihU- rait.i. \\'onn.
tabi. uhn\.
rdrrri, lucrati in trei grupc
mari ficand exer-
cilii diferire:
.
Gisili cel putin rfci expresii si locutiuni
penttu
fiecare dintrc cuvintcle: .r?.
./irl,
pildd. raiki. seamd, bbd.
yand.
.
Al c; n. t cei put t n
t rei enunl uri r rrc \ c pro-
beze polisemantismul
cuvintelor hebug,
(hin,
gd rl. hotar, me er, urias.
.
Stabiliti fanilia lexicale a clLvintclor: .r/r,
t i l
.
t , j nd.
a1. : h r. J, i l J, i . t ol , d.
\ t an.
I nf l ucn! a
Rermani
a\ uprr l bi t romdnc , c
dato.cazd mai muhof factori ce aclioneazij diferit
de la o epoc,i Ia alta irr regiunile roma estj
'
st abi l i rca saqi l or i n Transi l vani a i n sccol ul
al Xl l -l ea;
.
col oni zarea
$vabi l of
i n Banat i n sccol ul rl
XVI I I - l ea;
'
dorni nat i a Just r' r: rci i LJu(o\ i nr pi nJ l
l 9t 8;
.
i mpact ul
$l i i nl ei $i
l chnol ogi ei
i n ul t j nrct c
doui secol e;
.
Jdoprxrrr I nudcl l r c l l f : rl
t cf l nrr
l
. t rpe di st i l l ct c
-
pcf i oada
maf i l or cl asi ci dj D scco-
: ul al XI Xl ea
$i
i n pcri oada
i nl crbel i ci a secol u
l ui al Xx-l ea.
l -i mba romani a i mprumul at
di n gcnnana
l i -
rerari t e neni di n cl rcva domeDi i :
.
rlimentatie (ca
o/, child, gris.
holbit,
.
imbriciminrc (prrrlot
.ttalii.
tort,
s ut:);
!
corrcr'l
$i
transporturi (bustean,
L:hcl e\
tabdt.
rlep)
I _ l i nrbr l i t crdri JLt t t rar
i i
. cf t ncri
: rus.
\ttect: oenrursti, parizer,
ttrudcl.
spril.
J. \ y' ori ! ari
i e$rf ea di n u, , i urnt ; l rrrel or t nt -
prumutud
din limba germani,
in rclatie cu
domeniul si epoca folosirii lor bdnculd,
cteitdt. slanl, taler, iuncb ql clavir.
a. Terminologia
tehnico-$tiintific;i
s-a imbogi-
tii cu un nlrnlir:
mafe de neologisme
din
limba germani,
mai alcs in secolul al XX-lea,
cand se imporli
masiv aparatc, dispozitive,
nafini de fabricatie germand.
Distribuiti
Lrmatorii termeni in cel putin
ffei domenij:
blil, boilet, cocs, ctieset, duzd, elearocat.
fusung,
ho\;urub, matitd. rotd,
$tecdr.
ventil, voUram.
Primele
imprumutud,
cele mai vechi. le rc
prezjntA
cuvintele
sise9ti, elc se refcrA la cefdti
medi c\ al e t / r/ r' .
h prel ucf . l red
l emnul Lri
Vno! dr".
raab.i,
;indrild,
sitd.
landrl4,
la crcsterea vttelor
Isoplon. surd, troac0.
Unelc calcuri ftazeologjce
se intrebuin{eazi
si in limba actuali (grddinitci
de copii. pLaqus,
spaliu rit,l). altcle
s-ar invechit si au iegit din uz
\a
trage rcasu!, ap tldare de pldndni).
Un numil marc de cuvinle cu etimologie
inl]jtidi provin
djn gemaDi
tj
n diterite )itnbj
ronlanicc. tnai ales fiancezi"
sau din latlm sa-
ranI . cldsd. ndsiy, nary. narind, metal, nc@nL,
nletadd, tnonent. natud. natiotkllitate,
negativ,
noftl, prcJb:tor,
rasn, toLlat.
6. Mul ri l cf i ncnr dc pro\ crrcnl . ] gcnl l xni ,
unc.
orr sisetsce
sau
$vibcasci,
au astazi doar
. i rrJl rt i . . rcgi onal i . pxsl f i l i
f l ct i \ i i rr re
gi uni i e
dc conl act al c rom^ni l of cu vof bi t ori i
I i mbi i germane.
St abi l j l i sensul cuvrDt cl or
rcEionale (o)pati&,
tolit. crunpi.
/arhd,
lruttuq
loib,it.
tulki\ netd\ plet,
tlap.
sno i
(ji
r. spai:, stimli,
f
:tdr. wi li n g.
7. Pf cci zal i
t cf t ncnul corcspunzdt or
di n l i mba
litcrfll?i.
8. Expl i cal i
ct i mol ogi a
$i
sel rsl ri l e cuvant l rl ui
/ ed( f i
al ci t ui t i f ami l i a l exi cal z-r.
9. Multe cu\riDte imprurnutatc pe
clllc omli au
qu
l cf i r o degf adt rc \ err. rt
i ci . \ ens
l l uf ori
ginar
cste grcu
de intuil de cetfc uD nccu-
noscdt of a1 l i n1bi i germane:
.lidr'.r'
(din genn. F,"cl?r.,.pcliror");
.
ghe;ell (.din
Ge.t dji,
,,afac(Ie");
.
nisnn$
(dirr
Mitchmas.r,
,,anestecdtura");
. ylleLher
(diit
S.hne&e/.
,,degustiror")l
..rrr?.r
(din
S.rnap.r.
.,rachiu").
Proba.ti sensul peiorativ
al acestor cuvinte in
limba romand actuald, coDstruind enunlud
ilustrative.
10. AJre cu\ i nt e au
pSrruns
i r l i mhc romf l na pe
cale cdrturircasc:i:,lLl,ng:-nnan,
hinterland,
laittlotir,
y,e[tanschaurg. precjzati
scnsul
fiecirui
cuvant
li
domeniul de utiiizarc trec-
vcntd. Construili cate doui enun$ri cu ije-
F
FUNDAMENTE ALE CULTURII ROMANE
Primele texte scris in limbi
Textul cel mai vechi de limbe
t.anceze il rcprczinIe Juftmintele
de /a Sfrassboury fScute intre ne-
polii
lui Caroi cel lvlare, in 842.
Primuldocumenl de limbi ita-
liane dateaze din 960.
intfe primele
texte de limbd
spaniola de la
jumdiatea
secolulul
al Xll-lea se atld
9i
poemul
epic
ct4!,!1,,4ir
1149- _..
De la
primul
text
(1521)
la
prima gramalid (1780)
Primul text in limba romane
Scrisoarea lui Neacgu din Cimpulung (1521)
f
M(u)dron(u) i plemenitomu i iistitonu i Bgo(n) darovannomu
Zupa(n) Hana,q Begner
(x
Bra,so]f nno(d z(d)mvie o(t) NeaFqrl o(t)
Dligopole.
/paf dau
$tire
domnietale za lucrul turcilor. cum am auzit ou
ca impiratul au ie$it den Sofiia
Si
amintrca nu e.
$i
sc-au dus in sus
pre
Dunire. I pa(k) sF, qtii Domniia ta cd au vcnit un om de la
Nicopoe de mie nri-au spus cA au vdzut cu ochii luii cd au fecut
ccale corabii ce
$tii
$i
Domniia la prc Dundrc in sus.
-fp.raf,
sd
stii
ce bagi dcn tote om$ele catc 50 de oanini sA fie in ajutorin corlbii-
/paf&) si
stii
cumu se-nu
pd
s neste meqteri den
Tarigud
cum vor
keace accle corabii la locul ccla strintul ce
Slii
$i
Domniia ta. /
p.i/&:) spui donnietale de lucrul lu Mahamet-Beg cum am auzit de
boiari ce sun! rrcgiia$
$i
de genere-miu Ne!!re. cumu iau dat
impiratul slobozic lu Mahamet-Beg pre io-i vc fl voia pren
Teara
Rumineasci, iard el sd treacA. /pdfi, si
$tii
Domniia ta ci arc fiici
mafe
$i
Bisirab de acel lotru de MflhametBeg, |nai varlos de
Domni el e voasl re. / / af t , spui domni et al e, ca nai -marel e mi u de ce
am i nt rel es qi eu. Eu spLri domni et al e, i rri Domni i r l a c$t i i nl el ept
$i
aceste cuvinte si
lii
Do'nnii la la tine, si nu
$lie
oamini ftultri
$i
Domnicle voaslre sd vd pdzili cunr
$tili
mlli binc.
I B<og>i tc rcs(c)lit. aninu.
f
M(u)dnm(u) i pknenitantu
i iinibnu i Bgo(tn)daravannouu
.irpa(r/ Hani$ Begncr ..,1 Bra$ov
Primle referhi la terte in
limba romln,
Datarea
primelor
texte in
limba romend, ca
$ia
celorscrlseTn
alte limbi, nu se poate face decat in
funclie de ceea ce s-a
pdstrat p
n
vltregia vremuriior.
lvldrturi indkecte
Si
frcgmente
dlsparate indlcS existenla unor txle
scrise ln limba romand la sferSitul
secolului al Xvlea, ins6 lipseile ales-
tarea
p
n documente:
.
1482 sau 1492: Udri9te
Ndslurel iolose9le lntr-o Bcrisoare o
fomule de adresare Bu,/o/ I Cest/-
lem ln locul expresiei consacrale
.
1485: Jufdmaniul de vasali'
late rcstit d
9tefan
cel [,4are la
Colomoea, ln fala lui Cazimir, re-
gele Polohisi, ar fi fost tradLrs din
rcmand in
polon6,
Formula de inceput a scr sor i
este redaclal:1ln slavofri
9
inseam
na:
, i nl eepl ul ! 9
nob ul t r
r
crns-
litu ui
Side
Dunrnez-.1 .l;ruitrLl'r
lu
paf
Johannes Benkner d n Rranov.
mllG s.lratate de la Neac!! din
Campul rnq. '
Urareafinala, expr mat: tot in
sl avon. j , i rrseamna
, 9i
Dumneze!
sa le vese easca, am n .
.l {*t
4.-'^^,'.:-^"*tiqo^'q"*^r
1i\{i-;?iaI
i
'f,,,;
fr;;q"i!:^t
{nt44"r,("',
-y'
E
*S &.i:,. },""
ifr
ir,,/1a!7+
4cf,.,e
"
*g!11t-1
oifr^4
'-i
rtnp.
fri:r7,1*;"^n-,1
jry.T:
-^.,1^^\.
1 n.
<.dr;'.
fr
naf?izt.,,t
-.
ia!
:7{n|
'r'r'; f l--',i;-r?i: tdI.n;
srit,i
il
niia r;;
a.13
4.-
';'
,'-,-
i.,-,';n*.i:t'^
b4^"l.fta
t,,yQy
"i'r.t'1 -'-if/-/^')
.,
-t,Fi,f
i |.
xr.r,4' ,1...,t' l ' '
^,
1
",
"' 1' 1.
"
*r' ,
t
-
- i :.t-.{
,
7.,
",7^''
1 "a-tV
"''
lrii'
::-)i,'
vi
a'
v
rg='
-R
-.
<. a,",a' ^i ( "..f.
n
' q.4ati l \"/
-^.
i n,14--' ..td,-al
t)-^
.t,;illtt;t.:l /r(h,,
;r1i
'1
t;t;1].
;\|"
"4-
|
iit
4pt,,
g,.".hip,
t'
x
f-
q4-xil ;:1aa1-i<'i;.;.;-.
i i ,."l ' i ..-t,
-' t:l -t
,..;,/
1.' t,r.r.
i ,
t,"t"\)i ' ,"' y
1rt
i r' i r r-/ . , r'
r
rr{dd,
-i r: I . -, , . , . ; . , .
t {*: -t -, r
. t ^
"
-
i l nt
A
",;,
;-"i:'i,i^?',n.'r.r,
:;r"i"t-i...
i;
-';:'.,r:l
\.
di n campu ong ( r 521)
oRtGtNtLE
gt
EVOLIIT|A L|MEI ROMAXE
l. Identifica,ti elementele componente ale formulei initjale.
2. Compam.ti conventiile epistolarc din secolul al XVI-lea cu
convenliile scrisorii din zilele noasfte, sesizand asemeniri
si
deosebiri.
3. Transcrieti textul scrisorii in limba.omend de as6zi, folosind
explicatiile lexicale, fonetice qi gmmatjcaie.
Aveti in vedere:
respectarea principiului
identititii sensu lor; substituirea
cu-
vintelor
$i
a xpresiilor arhaice; folosirea normelor de ortogra-
fie, d punctuatie
$i
de exprimare corecti.
{. Distribui.ti arhaisnele din text in arhaisme fonetice, lexicale.
gramaticale.
Apreciali apoi prcporlia
inhe paftea
textului in-
teligibild de la p ma lecturi si paftea
ce implici infornatii
supnmenaare.
S. Invcntariali informa,tiile
din mesajul pe
carc Neac$u din
Cempulung il comunicA lui Hans Benloer,
,judele"
(pimarul)
Brasovului. reconstituind
contextul istoric al pocii.
Nicolae Iorga a datat scrisoarea dupd infonnatia referitoare la
..locul cele strimtul" (ce indice o expeditie a fimilor prin
portile
de Fier),
;i
a localizat-o dupd toponimr Dlugopole (Campulung).
6. Nu se cunosc alte date despre Neacqu din Cdmpulung, se pre-
supune cA era boier sau negustor Puneli in relatie cele dou;
ipoteze ale statutului social al emilentului cu dou6 posibile
interpreteri ale mesajului seu: avedisment tra smis de la egal
la egal despre o iminenti invazie turceasce sau raport trimis de
crneva angajat anume (probabil
Si
pldtit).
-.
Scrisoarca lui Neactu clin Cdmpulung arc o importaDld lingvis-
lica
$i
istoricd deosebite. Explicati aparitia 6rzie a
primului
document in limbaromane descoperit pand astezi, prin
compa-
ralie cu situa[ia celodalte limbi romanice, referindu-vi la epo-
cile rcspective
$i
la tipLll de texte pestrale.
Tede
rotacizanle
Din a douajumdtate
a secolului ai XVIlea, limba romane este
' : . . ' rrre
ca -ni j l oc de comuni care i n cul rura
<cri si
i n rexl e ori gi nal e
!r::.
;i
scrisori particulare.
documente de cancelarie), dar
$i
ln texte
:3::se. .eprezentate
numai de scrieri religioase. Traducerile, denu-
i-:i
sr
textc rotacizante
datoritd particularitdtii
comune, rota-
::scul. sunt copii ale unor originale mai vechi
$i
se identifica dupd
,:.:lrl
descope rii sau dupA numele donatorului:
.
Psaltirca Eumuz.tki, traducere originali a psalmilor
din
!'nin]A in romana, cu autogratul haducitorului, dateazd din
prima
E:!!are a secolului al XVI-lea, numita dupi Eudoxiu Hurmuzaki;
'
Psaltirea Vorcneleand, descoperita in 1882 la min?istirea
'':r,-ie!.
cuprinde o versiune incomplete a traducerii psalmilor,
rea-
r-=i probabil
la mijlocul secolului al XVIIea;
.
Codicele Voronelean, descoperit in 1871 la mdnbstirca
!:rrrel.
conline Fdple1e apostolilot, gi,tlei
epistole, haduse din sla-
.i
:::.1nand, in a douajumdtate a secolului al Xvllea;
.
Psaltirea Scheiand, manuscris realizat de tlei copi$ti diferiti,
ctlii in a doua
jumitate
a secolului al XVI-lea, cuprjnde
psd}rlii
u *_"j-.rt si fragmente din fechiul Testament, Crezul.
Explicatii pentru
toponjme:
Dlugapale
-
Ce.rlpu urg
Ianbmd
(in slavone: ora$ut im-
pdralulu,
a
larului)
-
Constantinopol
Nicopo
-
Nicopole;
, ocul
cela slrimtul" Portile de Fer;
Sofra
-
localllate in Bu garia.
Expl i cat i i i st ori c:
inperatul au e$it den Safiia
referire la Soliman lt4agnincut (1520-
1566);
Mafr amelBeg
-
Mehmel-Beg,
EAsdrab Neagoe Basarab
(1512-1521)
.
Expl i cal i i l exl cal e:
/ pak (slav)
-
Si
iaragi, de ase-
ol (slav)
-
dinl
za (sav)
-
despre, pentrui
/o (adv.)
unde.
Explicalli lingvistice:
.
verbul alxillar a avea (au)
arc aceeaglformd pentr!
singular
Si
prural
la
percoana
a lll-ai
.
prezenta
diftongului ea (ceale,
.
formele vechi ale prcpozilii-
)at pnn
$
pe
\pren, Ne):
.
lotme aftaice ale articolului
proclillc /{/lla caz!rile genitiv
Sidaliv
(1./)
9i
a e adjeclivu ui posesv
meu
(niu).
1,i
^i ",,'i
riii.,airy^
9i
' l . i i n^mr
, $nnr; ; r. ^
nL{a, u'nntilnt,'.i2,t
1ru. f
' n. : nr. c<rr -
i"-.,,pe--^;L.a,;t
?. LaJl i
f , o;
t { , xt ar 6i Cf
a-z.,at^^j7-
i.FLi
f r i ^ar . +$; k7: *
,,i-l^.
"r,..r"r
/.ii.
i,.,r'i; i
"xLir4'nmlt
.
fqrinrJ
r
,(t n0rci+^l^zj^JAU
i'.i;
c2r n.r..
'
,i m.ti i :' _
|
).r
6 rn.
f
^\6lint ^t^.<.r.
A
| /
i
^. n.
{
4 6r
I
At
^Y
N<' rl
^
\
f l , ,
rnt {rqaa^. $' l . l
/
(. i
I \-"r,.;'("-4"^'ri
I l^w""a"^2*.:-;it.
FUNDAMENTE AlE CULTURII ROMANE
Expllc6!iilexicale:
ierovgl -
prcscunarea
Pentru
Tetfaevangheli
mie -
numefalul
Pesireaz5
la
pLural
foma de singulaf, mai ales
pfecdat de all nurneral
(in limba
veche)i
conirase);
f i e. . . f i e. . . ;
sa sdduiasca -
sA suduiasca,
sd ocerasce;
dlrac
-
scriilot intr-o cance-
l a e publ i di
Y, /dfo ln anul(slav).
-
mai inainte
(forme
oaro-. .
-
orl . . . of i . . . i
Datarea textelor este dificili, ca
Si
localizatea lor: o priml
ipotezd filologice susline cd textle rotacizante
provin din
Mammule$, alth ipotezd mai noui considera cd Moldova a fost locul
de realizar a copiilot dupa originale traduse in Banat lpotezele se
bazeaza
pe faptul ce in Transilvania influen.ta Refomei se manifesta
prin traducerca textelor sfinfe in limba
poporului, iar influenla
slavonei em mai slab6 decat in celelalte
t6ri
iomaneqti.
l'iodtiturile lui Coresi
Tipe{iturile lui Coresi au legdturi cu incercarea de respandire
a Rerormei i n dndul romdl ri l or di n Transi l ! ani a: I nt rcbare t re' t i -
neascd atate aomprornisul
intre catehismul luteran
fi
cel oftodox,
Talcul ewngheliilor a declan$at ample discu.tii,
privind tolul
calvinismului in introducerea limbii roman in biserici Multe c6rti
au aperut cu sprdinul sa$ilor luterani din Braqov.
Relbrma implicd insd folosirea limbii
poporului in biserice
$i
impune ftaducerea Evangheliilor
gi a invdlitudlor in limba roman6.
Munca luj Corcsi
Qi
a ucenicilor sdi pune la dispozilia
pteoiilor cerfi
liturgice fundamentale,
iar credincio$ilor le ofed posibilitatea de a
lnlelege liturghia ce se slujea in bisericd.
Activitatea lui Coresi conjugb efortul de tiperire a ffaducerilor
existente, unple lacunele cu traduceri
proprii, folosind Inai tnulte
surse
si
modele. Efectul este benefic asupra limbii romanel tip5-
riturile se rdspendesc, iar limba lor ingrijite
9i
expresivd,
pdstrand
totu$i
particulariteli munteneqti, contribuie la formarea limbii li-
terare pe baza subdialectului muntean.
Lucririle tipdrite de Coresi au cete o secvenle inkoductivd sau
un epilog, care argumenteazd oficierea serviciului divin ln limba ro-
mAnd sau foflnuleazd consideratii despre actul traducerii lrrterven-
tiile
coresiene constituie mftturii cu privite la evolulia limbii lnseqi,
cfie ca$tig5 ln cursivitate de la un deceniu la altul.
Evangheliar rominesc
(1 561)
[Epilog]
,/-tu
vrerea tatalui si cu cjuroriul fiului
5i
cu sfriSilul
\ -, d. | ' , t hul u'
SK>nl , i n zi l el e maf i ei l u l and$ Crai . eu.
jupanul
Hane0 Begner de in Bra$ov am avut
jelanie pentru
sf<i>ntele cd4i creqtineSti tehoevgl,
$i
am scris aceste sfinte ca4i de
inve6tud, sd fie
popilor romane$ti sd inleleagi sd lnvele rumanii
cine-s cre$tini, cum
graiaqle
$i
sf<>ntul Pavel ap<o>s<to>l cbtra
Corinteni 14 capete: in sfenta besercci mai bine e a grei cinci
cuvinte cu lnleles decet l0 mie de cuvinte neinlelese in limba
striinS. Dupd aceea ve rugim toli sfinli perinti oare vlddici, oare
ep<i>sc<o>pi, oare
popi, in cdrora mend va veni aceste cd4i
crc$tinelti, cum mainte sA ceteascd, necetind sA nu
judece
neci sd
siduiasc5.
$i
cu zisa
jupenului
Hane$ Begl1er, scris-am eu diiacon
Coresi ot Tregoviite
$j
Tudot diiac.
$i
s-au inceput in luna lu mai 3
zile
qi
s-au sfrdqit in luna lui ghenuarie 30 zile, ru llto 7 mie 69 in
cetate in Br
ORIGINILE
9I
EVOLUT'A L]MBII ROMANE
Psal ti re sl avo-romanA (15 77)
IEpilog]
u mila lu Dunnezeu, cu diacon Corcsi, deaca viz_ui cd md
toate limbile au cuvantul lui Dumnezeu in limbd, Dumaj
noi rumanii n-av6m, si H<risto>s zise, Mathei 109, cine cetcste si
inleleagi, qi
Pavel ap<o>s<to>l incA scrie la Corint, 155, ci inhu
beseareca mai vritos cinci cuvinte cu intelesul mieu sd graesc, ca
Si
alal! se invdt, de cat ulr tunearcc de cuvinte neinlclease intr-alte
limbi. Dcrept aceea ftatii mei pfeutilor,
scrisu-v-a aceste psiltid
cu otveat, de-am scos de in psiltirea
sfibeascd pre limbi ru-
maneasci, sd vi fie dc intelegiture, si grllnAticilor qi vircg ca tialii
miei sd cetiti
$i
bine si socotiti ci veti vedca insiva ca e cu adevdr
l/u lito 1085.
.j l ]:!::::1.,:!ri ' +]vffi ' Mmr-.
F'ragmentele sunt fepro<]]Jse dtrpFr Pagini de tinhd g
titeraturd
rotfidnd veche.1964. texte alese, pfcfatd
si note dc Bods Cnzacu.
l Transcric[i cele doue lexte in limba de istizi, lucrand in doui
gfupe
$i linand
scanra de: pestrarca
identitilii de sens a cuvi
-
telor; inlocuifca cuvintelor, a expresiilot arhaice
$i
a construc-
liilor
gr;rmnticale
invechite; fespectarca normelor de ortogra-
l i e, de punct ual i e
$i
dc cxpri mal e corect 6.
Compaf al i cel e doui t cxt c sub raporl Lrl di l i cl rl t i l i i / u$uri nt ei de
inlelegcfc a lor de citre vorbilorii limbii rominc de astdzi, re-
l eri ndu-vi l a part i cul ari t dl i l c prczcnt e
l x l i ecnrc di nt re ni ve-
l uf i l e l i mbi i .
I dent i l i cal i i dei l e conunc l bf mul at c l a di st anl i dc pest e un de-
ceni u
f i . i unri t al c
de Corcsi i n cel c dou: i epi l oguri , comenmnd
consecvenla/
evolulia/ nuantarca opiDiilor privjnd
folosirea
l i mbi i poporul Lri
i n bi scl i cl i .
Coresi sc referi in cpilogJl1r\ ENonghcliar romArcsc (1561)
la
carcva figuri istoricc: lani$ cfai este Ioan Sigismund Zapolya
(1540-1571).
regc i l UDgari ci ; i voi evod al Transi l vani ei ;
Hani$ tsegner cste I lans Bcnkner. prilnaml
tsra$ovului. Moti-
vatri aceste rcfcriri. tinind seama de conlexlul istoric.
Expl i cal i i l exi cal e:
yfetos
vados, b nei
turearec inluneric;
otveal (slav) respuns;
gEmdld
canlareti(laslrana);
vu lito 7085
-
in anul 1577 .
Tipar
9itipdrlluri
Gutenberg inventeazd tiperul
in
jurul
anulul 1448i caracterete ro-
mane inlocuiesc caracterele gotice,
mai greu
de citil.
Fotmatrl
lin
quata gi
in octavo)
9i
matedalele folosiie fac lucrdrLle
mai u9or de manult
ti
mai durabite
Patia de la orasL. (15a2)
Talmackea primelor
dou; c;4i
dir vechtt Testantent
lFacerea 9i
Exodu0 a rost tiprirls de cdlre fiu
luiCorcsi,
$erban,
impreun; cu diacll
fv4arian, a Orattie Traducerea se
lace sub impulsrl propagandei
cal
v nisle
$i
pr n str;dania episcoputui
lV ha I Tordag
Qi
a colaboratoritol
s6. Sursa de baze a fost un lexl
bib ic rnagh ar, iar in lmducere apar
paircularildli
ale grairlul
din Banat
9
sud vesl ul Ardeal u
ui , ca gt nLrme-
roase cuvrnte
Si
construcliidin I mba
maghiarb
3.
4.
2.
Pagine) d n Tetraevanghelul
lul cores (1561),
detaliu
fftf
M\)
/t)Dl
' '
FUNDAMNTE ALE CULTURII ROMAI{E
Limbi literara
Si
dialect
Limba franceze litemra s-a
format pe baza dialectului votbit in
regiunea ile-de-France (Pa s).
ln provensala veche
(/angue
dbc) a fost scrisS
poezia trubadu-
Limba ilalianS litetara s-a foF
mal
pe baza dialectului toscan, ln care
au scris Dante, Petrarca, Boccaccio,
dar astdzi de sub influenla dialec-
tului foloslt ln capitaiS-
Limba spaniole s-a format
pe
baza dialeciului caslilian.
Unificare lingvistice
gi
limba literad
Secolul al X\4l-lea
li
inceputul secolului al XV Ilea creeazh
condilii prielnice pentu formarca limbii romane literare. Fomarca
$i
fixarea limbii liteftrc se realizeazi pe mai multe cai:
.
c6(ile circuh in copii manuscrise qi in tiperituri nu doar in
Transilvania, ci
qi infe cele trei
leri
rcmane$ti;
.
se lirgege
$i
accesul cultural pentru preoli de
!ard,
targoveli,
stiutod
de carte din sate;
.
comenzile de tipdrite a ce4ilor romAnetti vin
$i
de laboieri qi
negustori rcmani;
'
traducerile ies din sfera stdct bisedceasca si se divemifice
pdn ceti laice
juridico-administative
sau c54i popularc: Alexandria
(1620)
ai
Floarca daru lor (1620).
Literatura istoriograiicd originale se compune din: letopiselele
cronicarilormoldoveni
(Gdgore
Ureche, Miron costin, Ion Neculce)
qi lucrdrile cronicarilor munteni (Mihail Moxa, stolnicul Constantin
Cantacuzino, Radu Greceanu, Radu Popescu, Anonimul BrAncovenesc),
scrierile lui Dimitrie Cantemir,
in a doua
jumdtate
a secolului al XVII-lea, se tipiresc doue
haduce ou valoaxe de monumente de limbd: ly'oul Testament de la
Bdlgrad
(1648)
9i
Biblia de la Bucureqti
(1688).
Noul Testament (1648)
Predoslovie cdtrd cetitori
(fragment)
A
ceast a i nca vA rugam sa l ual i ami nl e cd rumdni i nu
-ngraescu
in toate
larile
intr-un chip. inca neci inlr-o
lald
tori
lntr-un chip; pentr-aceea cu nevoe poale sd sclie cineva sd lnteleaga
toli
gdind un lucru unii intr-un chip, atii intr'alt chip; au veqment,
au vase, au alte multe nu le numesc intr-un chip. Bine
ftim
cA
cuvintele trebue sd fie ca banii, cd banii aceia sunt buni carii lmb16
ln toate
Flale,
a$ea
qi
cuvi$tele acealea sunt bune c4rele le inleleg
toti. Noi derept aceaea ne-am silit den cat am putut si izvodim aqea
cum se lnFleagi toli, iar5 se nu vor inteleage toti nu-i de vina
noastr5, ce-i de vina celuia ce-au rislirat rumanii
printr-alte
firi,
de
$-au
mestecat cuvintel cu alte limbi de nu
gadescu
toli lntr-un chip.
Mai apoi de toate rugdm pre cetitori ce$tii cd4i sd nu ne
giudece numai decaq
parS nu vor socoti izvoadele
$i
veli afla
pre ce
cale am imblat.
..i r.tl #cffi
Fmgmentul este reprodus dnpd Pagini de li rbd
Si
literuturd
rcmA d l)eche,1964,
texte alese,
prefati
$i
note de Boris Caz acu.
Predoslovia adresatd lui Gheorghe RAk6czy aduce
precizlri
intercsante p vind elaborarea traducerii: au fost cduta{i prco1i din
Ardeal, oameni inv5tali, cunoscatori de
greacd, slavona qi latin6,
caDabi l i sa f aca Eaducerc si conf runl are de i / \ oare.
ORIGINILE
$I
EVOLUTIA LIMBIIROMfuE
:-,e;ioslovia
la Noul Tbstament formrleaza idei lingvistice
$i
:1-::.: prerioase.
Unele idei au fost dezvoltat ulterior: teoria cir_
r:;::i cuvintelor. explicarea istorice a diversificdrii dialectale.
I
-:
credoslovie se mentioneaze
consultarea cdtici a mai multor
:r,rlare
.,greceqti, sarbeqti
ti
lAfine$li", cu optiunea penfu
.- uiodul grecescu",
considerat ca sursl pentru
celelalte
':
:necin. Precizati competentele
ce se cer unui traducitor/
: .iD de traducdtori, angajali in t?ilmicirea unei ascmenea ce{i.
:. ::ilucarofii
sc confruntd cLr probiema
neologismelot
fiind
:::3 mai mulfe exemple de cuvinte (synagogi, poblican,
i::rsreni. dar qi nume de pietre
scumpe
$i
a$ori, vesminte),
::l corespondentin
limbarcman5, pistrate
in forma din limba
--i:rce.
llotivali opliunea traducdlorjlor pcnffu
aceasta solutie
: : : l l st i ca.
i.
jerronstrati
ci in fragmentL cilat se
prefigureaze
tcoria circu-
:':::r cuvintelor
li
cdteriilc modernc de clnsificare a vocabu_
r--: ui unei limbi.
::..rali comparatia ampld folosite in predoslovie
referitoarc
:._r.culatia
cuvintelor, comentati pertinenla
ci in contxtul
:rr.ii
5i
exprcsivitatea
dobandite odata! cLL trccerea timpului.
B: BLt Dr L^ Bl cl Rt t st t (l 6l l t l )
: -.:a dc la Bucurc$ti este prima
traduccre integfali in ljmba
-i
:1::3
Si
reprezinti o siotezi a efbrlurilor anterioare de introducere
: :mbii romaDc in biserice. Traducerea fecuti de ffafii Crcceanu,
S:rban
$i
Radu, din porunca
doftnitorului
$erban
Cantacuziro,
: . l l osest e o vari ant d manuscri si a t i l mi cj ri i l ui Ni col ae Mi l escu
$i
:ragmentele tradusc nDlerior
Monument de limbi literarl, Biblfu de la Buture;/l cunoa$lc o
largA rdspandire, se bucurd de prestigiu
in toatc
lillulurile
romane$ti
sj are un rol hotbrebr in impunerea subdialctlllui muntean ca bazir
a limbii literare.
Biblia de la Bacure$ti se inscric in politica
lui
gerban
Canlacu-
zino, domnitorul
Tirii
Romene$ti, care i$i asumase rolul de protec-
tor al cre$tinititii
balcanice
$i
conducitor al mifcirji anliotomane.
Donnitorul se stingc din viati cu pulin
inainte ca monumentala
editie romaneasce
sd iitre in circulalic. De prestigiul
acestei I'ntfe_
pdnderia
beDeficiat Constantin Brancoveanu.
care ii umedzd la tron.
Prima gramalicd
a limbii romane
Elementa lihguae da(b-ramanae siw
yalachi..ae
de Sam
jl
Micu
li
Cheorghe
$incai
(Viena,
1780) este pdna gramaricl
tipi-
rite a limbii romane, superioar; fafi de incercirile precedenie,
rimase
in manuscris. Pdn redactarea in latini. folosind aifabet latin
$i
in
exempiele romanesti date pentru
suslinerea ideilor. autorii ficeau o
demonstrafie a latinititii limbii rolnine. Numero$i cdrtumri strdini
au cunoscut astfel originea latind a limbii romane, prinlre
ei
$i
intc-
meietorul lingvisticii romanice, Friedrich Diaz, carc, in Gramatica
Iimbilot ronanice (1886),
pune limba mlnane alituri de francezi,
ilalianA, spaniolA.
Cuvenlul lalin Aib/ia, care de-
nun'ette Sfarra Scrptu/d, provtne
dtn gt. Biblian, carte, ce i$ are
of l g nea i f n! mol e or a$u ui f en ci an
Byblos, celmai mporlant centru co
mefcrar anlic al papirusu
ui, mateaal
pe
care se scra in acea epoca.
Naul lestanent de la BAlgrcd
slema
lari
Romanegri
dr Biblia de la Bucurertj116AA)
t r 1l i r 1 ; r
l r . r r $l o
r l . . r n. i {+ c- n, r , , I . r
' I al r | | . 1' r c. . , . 1' t
i
-r.
&,i q.
r/,i _r+o
9rq.,r.i | ' /-
r.;..-;\i !!
11
noru S
TECTiUEHTI
ldn",;,&ar;.sr;.ir!!;
J
FUNDAMENTE AIE CUI]IURII ROMNE
Influenta turci se manifeste in contextul l.
istoric al dominaliei otomane
in toate Peninsula
Bal cani ca. l rei secol e de st dpeni rc t ruceasca au
bsat urme in limbi, mai ales in lexic S-au
pistrat
pane astizi cuvinte din maj multe domenii:
.
alimentalie
(acatlea, baclata, ca;caval.
caaif, chi;ftea, ciorhd, ciulama,
ghiveci, hal|a,
iahnie, musaca,
pdstramd, pilLf, sarailie. sarma,
.locJtinld
(balama, dulap,
geam, iatac,
.
vestimenta.tie
(bdsmd, ciorap,
geantd,Jes,
papuc, tichie);
,
floraL
(band, cais, dovleac, hdrbuz, Ialea'
liliac, nufdr).
Multe imprumutu
turceqti au intrat in
reg, srul
popul ar
5i
f ami l i ar al l i l nbi i rol nAne:
bahaac, berec het,.l du l. huzu r, l ichea, mul te tiu,
pi$icher, tembel, zevzec.
Influenla neogreaci a inceput dupi ciderea
Conslantinopolului,
cend multi cef turari, cilug6rj
$i
negustori vin in
Frile
romane Se inllinteaza
$coli
grece$ti: academiile domneQti
la Bucure$ti
(1680)
$i
la$i
(1706); limba
greaca ia locul sla-
vonei ln acte oficiale
$i
pdvate, in cancelarta
domneascd
$i
in biserica.
Cele nrai numeroase imprumuturi
se fac in
epoca domri i l or f ana ot e
(I 7l l -1821), mai al es
dupd 1?70, cand limba
petrunde in toate
dome-
niile, de la viata de stat
(administratie, armatd'
institulii
juridice),
la viala intelectuali
(qcoli'
biblioteci, tipografii,
ttiinle
qi arte), de la come(
$i
meserii, la viala religioasi.
De$i numeroase.
greci smel e ci rcul a
nrl n, i
in piturile sociale superioare S-au
pistrat mai
ales cuvinte ce apa4in unol domenii
specializate:
.
afi6
(teatn, melos
,
simJbnie)
,
mediciniL
(anomalie, gangrend. ti|bs)
Unele cuvinte au intat in registrul
popular
(agale, anapoda, costisitor, liran), altele,
pitrnft-
zend
pe cale orald,
qi-au schimbat sensul
(alatddl.t,
nostim,
plicticos, politicos, si drofre)
Li ngvrst ul l orBu I ordan obsena i n A/ o/ I d
limbii l'omane
(Peallelesul tuturor) din 1983
c; l i mba romdni a p; sl rat di n nrrci si ad-
terhe (artn. doldora. geabo. tanan ttltil)
gi inte{eciii
(anan!, bre!, haide!, hatall,
Al cat url i un di al og de )0-30 de renduri . cu , r
rema l a al egere. i n care sa l ol osi l i dverbe
t i
intedecfii, dar
ii
subst^ntive dintr-un domniu
pre/ ent al mai sus. Dal i un l i t l u adecvat com-
punenl voastrc.
Cuvi nrel e di n f egi sl nrl
popul ar si col ocvi al
au \ al oare expre5i \ a
5t
l t t l ri i n srucnl ra unor
uni l i l i f i rTeol ogi ce: bac' i s.
hcl ca. bu, l t
'
.
, hiot . chilipit . .hcJ.
'
hiul. hnl. hahr. noli,
Lucral i rn I rei grupe: f i ecare
grupa se ocup;
de pat ru cuvi nt c.
gi si nd l rei expresri
5i
l ocul i unr f of rnal e cu f i ecrre di nl re cuvl nl cl e
respective in limba romanA.
Alte cuvinte imprumutate din tulc6 au su-
I ef i r schrrnbaf i mari f al i de sensul ori gi nor:
dandana
,,alai
,r.;'ilirar",
pahliwn
,,eror"
>
. . l rl pl aror de ci rc . narcl cl . . st i t nl i .
art i "
>
,,metoda
ingonioasi'.
Precizati sensuriLe acestor cuvinte in limba
romi ni acnral d
l i
conql rui l i cnunrurl ca se
dovedili valoarea
peiorativa dobandite
Unel e l urci <rnc au i et i l di n u/
5i
! orbi l ori i
l c-au i nl ocui t cu neol ogi sme. Casi t i 5i rro-
nime in ljmba actuale
pentru unndtoarcle
clNlntet caldarim, dugheand,
geamba;,
Turca
! i
neogreaca repf e/ i nl a . . i nf l uenl a
ori enral a
l l orgu
l of danr. ce se mani l e<t d
\ i
prin sufixe
productive. Din limba turci se
pistrea/a suftxele -gr,
r.alegiul.'I
(hazltu\.
-hc
(hanalac). Din neogreaci
provin: su_
fixul vrbal -isi
(silabisi). sufrxul diminuti-
val -d.lxe
pentnr substantive
proprii (Cor-
Fnumeral i cel pul i n pal f u cu\ i nl e deri rrl e
cu fiecare dintre aceste sufixe,
z \
ORIGINILE
$I
EVOLUTIA LIMBII ROMANE
Din zorii modemizdrii spre actualitate
Dupi tranzilia reprezentatd de
$coala
Afdelcani, la sf rsitul
secolul al XVITI'lea incepe epoca moderni din istoria limbii ro-
nri ne. ci rmcreri , , Jl A pri n uni Ji carc st nt oderni / Jrc,
TRr_,(ERtr^ Dti l,A A|,F,{BET cl R ,tc LA,\LF,\Bu,r t,AitN
Alfabetul chirilic, crcat la sfer$jhrl secolului al lx-lea de uce-
nicii cclor doi fl?li, Chidl sj Metodiu, misionari cre$tini de odgine
bulgarA, este utilizat ca sistem dc scriete in linba slavd veche,
impus si in limba romani. Compus din 43 de litero (slove),
se po-
trrvcsie cu sistemul limbilor slave, darpentru limbaromand n-a avut
adecvare dopline. Treoerea de la un alfhbet la altul cunoalte mo-
mente
$i
repcrc diferite in clc trei
tiri
fonrinel
.lE28
lon Heliadc-Ilddulescu
simplilici sisremul scricrii
chirilicc intr-o vnriante cc se adapta pronuntifii
romaneiti;
.
intre lli36;i 1844 s-au creat allabete de rranTilie in carc
litercle latine inlocuiau treptat caractcrcle chir.ilice, principalul
autor
al accstei actiuni fiind tot lon ljeliadc-Ridulesou, in
Tara
Rondneasci,
iarpronlotolii ei Ch. Asachiin Moldova
$i(ieorgc
BaritiLr in Afdeal;
.
documcnt cl e ot i ci al e di n t i rnpul domni ci l ui Al exandru I oan
Cuza institlric prin lege fblosirca allhbet lui latir in 11t60 (in
M(nt eni a)
si
1862 (i n MoLdova).
l ) t ( { t \ t t Dt Rt Ro\ t r \ t / \ t r t r I t \ f l I t Rr r \ t r \ l
Rcromani zarc^
sc rcal i zeazi i D pri ma j urndt at c
r secol ul ui al
XI X-l ca. pri n
t rci i nl l ucn. t c cxcrci t al e asupf a I i nrbi i rcnri nc dc l i mba
l rancczi i , l i mba i t nl i ani
$i
dc l at i nt savant i .
Inlluenln li*ncczil sc nlanifcsti asllpra
l:n.ilor
europcne in
pri ma j umi t al c
n secol ul ui al XI X, l eat cvc i rnenl el e i st ori cc al e
vremi i , dc h Revol ul i a I mncezi di n 1789pi ni l aval ut revohl j onar
di n l l l 48. pomesc
di n Fmnl a. ca
$i
f i l ozof i a l urni ni l or ce l c-au pre-
gi i l i t
i dcol ogi c.
Asupm
tirilor
ronine. influcnla francezi inccpc mai devrerne
$i
arc iiteDsitatc spotiti. datoriti catorva aspectc alc vielii sooiale
lj
cul l ul al e:
'domniilc
faDariotc pfomoveazd
cultura francezi (limba
sc
vorbea la cu ca domneascb, sc introducc invilinintul in limba
iiancezi. sc cite$te literatufi fmnceze in caseie boierilo; se fac
traduceri din literatura francezi);
.
olilerii ruli aflati in priDcipate
in limpul rez,boaielor ruso-hlrce
vorbcsc taDceza;
.
emigrafia francezi, produsl
de Revolutia din 1789, aduce
prin prolesorii,
mcdicii, bucitarii ei uD mod de viali
ii
de educatie
cultural?i. dupi 1789, mai ales in Moldova;
.
Franta are un rol decisiv in Unirea Principalelor din I859;
.
generatia
tanird, a celor n,sculi dup6 1800, beneficiaz; de o
instruclie c0 profesori
tiancezi, cunoatle Franta direct, prin
studii qi
celdtorii;
Aalade de Victor Hugo,
tradLse de C Negruzi
waSr!&a
t . t ct xl
?}cfic$r
l'|CTOn
ilm0,
FUNDAMENTE
AlE CULTURII
ROMANE
,Aletui
de cerc
(din lal cT cus)
'
arl$ocratiaautohtoni
foloseste
franceza
ca
a doua
limbi
cea
"m
?if,l:f,:*jil"If,i
'
*"1
;$;Xt5"J:li::;TITT;'"
-enrin
contactere !i
relatiile
;ll"ii,"lill,i;31"'iLi'ii"""?1"3:
*
"illliL1
ill:ii:,.:':'l;0,,'"','
din
,,mbd
fr.,nce/i
cu'nre
'i::il:il-:'lt:r%3,''l
'.r,,ii::;""'"i''o"'*''1'r.'*'l':f:'iiill,iil;"'ri;;;,1ii
*i#i",:,,.,..*ui[
ii*l'l*
li;ii'iii'"1'i:#l:"":'ii
oti"i't
n""';'"0''"'
*.:lii*:rur:1""".m
',iJ;;l:i';:':il";';:;,, ii'i"'
'i''" ''n
' '''aAn
'opa
'l.ot'
i."o,o,"""+"
,","ri,,:i::::';
.,
",,.liiiilll"*;l::l:il,
il''"'J:[i:''i\ii:]:i;l'::l]:l
':9:::"ll*;:;:"':;;,;;;"n'|;a
sririsrici )rrcoJ'ii'i,'"1';*0,
.".,'."*.::ll;:il:J[:ili::i,]i
r*i#q**:miilil$'lHiilij-:'iitr:r:,,','u::,'i^l,,'i^
s:ru"*::':l-.ii""""
ri"j:,
;r':
t'J;;fi-:;l;"ilil{til"'{r.,fr:"1,.;:1,;l*:*l,t
r];l.i:r:.?i
.":::
*i:,i1"**l"l
;lun"
n,l'lliili"l'l'
; ;'';'"
"''"'"
I";i:l
1: i:
f ilT:
""1"'i'
',
"";i:::J;1"i1";iii"#'i;
".. ""d/,i
,n ,eric.,r
'I'"nanc'i
dubrcrc
';1";::*:'**,r"9";:'
."",J,lil',"*i;;i;;;:';;.'' l"r'l'''l::,:l
i::'"''".'mon
'u
ror
r;u,3J:,jil",ll"i;:.:,ifi:l
il,l|;,';;|illit
ll':1"m:"::;11U
"i:l:ll;::'l':l:i;:
r[Tlffit*:Ti.ii'"1"H*,,
.*.:i""r".tliJil,r^'ffi""",:,l:i"T,il'i]il:i:'i'il;l':illiiiT;
1",,
iil:
l;,"rfl,
ll
'
"
'
',.oil.iill],illjlil,
o'.,,
, 0,",:::il:1,,1,i",,111)lll)ljl'lli,:,1
r"i:i,:.:i,ri:::
r"i:]*;l;
"""i'lii:;::;:;..n1.:';::'l
l,',:';'fii"
,ixncc/c
\cni,e
p,,,,
*'-'*:'11;::ifiil:
1i[1.:llii"iffl"ii:"'i:;;"; ;!l^:i']ll1:) .::::':,,::"''
'-tlul
(7.)
t1{'!
dnt "nEt \ "dI xt ! ' , . , 1'
' , ' a' .
{ii{i!Mr
lTlfil,il
"lil;;:
l
";r''"'i
i''''""
"'t""
i
1 n'i
n 1 {i'
' "' i i i ' "
0". * o"' ' - ai
r nt r l l r
cu\ i nl e
cc
pf o\ i n
di n
r usi
' x' r
l : ri,Ii :h;i:1,;*ll,i:;i";
;il
lrll
;:'lnillnl
".,i,li,lii',i,i.l"i,i. i,'i tr.,,,.
t,ntrut
a.
pt't'p"'
r't'tt'<,-
atur
'
rt'}*h,mi:*:;[:rt*li
;J;;iltl
,;llu*Yr-ir:t*iflflril'ki:]i;;m:
,
lli':)ili
uno,
cu\
in,e
lt:,ll:l:::,1:",11'.1;i
"'::i:hl:
*fiffi:*C**:l'-[i
l agl
( 1785)
I
ORIGINILE
9I
EVOLUTIA LIMBII ROMAN E
2.
: : --:
: . l gS9. regi mul pol i t i c
comuni st con-
'
-_: :
r: : . i rl at i a i nf omat i ei : si ngua posi bi l i -
rir.i I
-
-
:: :.are era copiela cu hartie de indigo,
-
i. :- : :: ::ris erau inregistrate, iar pafiiculari-
jri.:
,
-r:
: :-3tierii erau verificate anual. Asifel,
r. - : . --: -rsi bi l i t at ca
di f uzi ri i unor nani t esi e,
, . , ,
-: -
: : . Forf i va regi mul ui .
I
. : . l . l zol are pract i cat d
de l i deri i comu-
. :
-: ri ei
i n ul t i mul dece i t L a dct ermi nat
'
j ' , -
: . i i enl ei occi de t nl e. chi ar qi l a ni vcl
: . , -' : : : 1i st i c. cuvi nt e ce dcsemneazemooul
lr
-:-
::: lanlrl nu avcau referent in rcalitaten
-
:r .,..-r Dc exemplut srlptlmina de luorlL de
. . 1. u . t l c \ ol
nr r r e dut nl ni eJ t i ccar l
"r,
: : . . ri unca de l recl ; ?rrl .
' ' : : , r_
bari erl c
$i
i nt erdi ct ri i l o au di spd-
' r 1- :::: itdoptarca altui mod dc viali, schim-
rr. " : -
_
:
-: . _e.
soci al e
$i
cl rl t ural e, ct re obl i gd I a
' : _. r-
-
-ri i \ .
ni ai al csdi n l i mba engl czi . La
rl ri ; : .
. :
r: rLrgi i
$i
cxpl ozi a pl anel ari
a comu-
. . r r ' n c I r obr l . l . i | | r cr r cr , t cl e\ i , , i nc
-'
-{
produ. c
nni l i rri . . ri c i nt crrr: l t i onr.
i , . : , : l i nrbi i supus schi nrb?i f i i i n moct ut
-. -
-. : : a
si \ i Ti bi l csl c l exi cul .
' .
-: l t L'
l enomcnc I i ngvi st i ce schi l eazi
ri . r
-
: : : r: : . ri ni ci
al c l i f t bi i act Lral c:
"
-' , . : : 3
l ] rasi va r l i mbi i engl ezo (angl i -
r' . : r-. i rci t ni sme) se mani l bsl i i n t oot c do-
rrf : . : : : onl e sr pol i t i ci .
$t i i nl i $i
t ehnol o-
: rr L
--l
! : di \ ert i srncnt .
.
-: --: . )nrrea
. , l i l nbi i de l cmn" se dovc-
i r, :
--
: : \ rces l cnl . I exi cul
$i
coDst rucl i i l c pe-
' - - .
. . _t i ni oc' I r e dc ncol ogi smc sr l t de nol
-
i:.-
qcnerate
de evolutia societilii romineqti
:jpd dcccmbde ll9.
.
Linbajul prcsei
cunoalte cca mai specta-
. , rl o". i evol ul i c. ai ci se prodLrc
cel e I nrr mari
schimbiri, de la acceptarca ncologismelor rccenle
pani
la inova{ii lingvistice pline
de inventivitare,
umor
$i
spirit lLdic, de la receptivitatea fate de
registfele limbii lorbite pand
la slidarea normclor
gramaucale.
.
I{econandirilc nornative instituite prin
_oua
edi rl e J Di rurJl r. / l ui on. gr4i ,
. onocl t L \ t
\ , at / nl ori
rl l t nbt i r t J. . / r,
di n 20u5 I ndi ci i pcr
misivitate. accepiind fonne neadaptate pcntru neo-
Iogismele recente, fomele duble, vadalii pentru
lbrmeie dc plural sau rostiri impuse prin
uz etc.
Istodcii
$i
politologii
preocupali
de cerce-
tarea comunismului
au analizat un fenomen
lingvistic,
,,limba
de lemn", ce apare in fbshrl
URSS sr i n ri ri l e
care f l u l acur pi rde
drn
hg5n, l \ oci f l l i -1. Se recunoast e i mpersondl i -
/ arei l rcprara a comuni cdrri . pf i n prcf ennl s
pentru
substantivizarea
infinitivelor, prin
l Jnl ul dere| mi nrri l or
cdrc at npl i t i cd enun-
ludlc,
interminabile
$i
greu de rcceplat_
jn
lexic. calcuri lingvistice indiceincdpreznta
l i mbi i de l emn: r, ri t dc pdrt i J.
Sazprd
Jl
perre.
oigtnc ot iala.
1,lan
.
in, it,at. I xplt.
cati, prin
referire la contcxtul istoric, prc-
zenla in limbi a acestor calcuri.
Cur i nt c ce dcsemnei r / A r eJl i r i l i cand\ r
(o\ j ct i cc
. . i f cuh i rsl ; / i r I nJi rn l t c l i rnhi .
f i ci | l d p rrc di l )rr-urr l cxrc I crnal i onJl :
Lrol', 1i, .
qul.tF.
ktta:niAnt. ni* :,tnizlat.
sor[al, :-putnic. t]"o/* t. Motivali prezcnla
scesl or cu! i nl c i n l c\ i cul i nrcrnt t i onJl
t i
domeni i l e de ci f cul al i c i n l i mba act ual i .
I n ul t i mul dcceri u. ncol ogi srncl e de cuf i nd
. l doprxt c concrt rcJ/ r pl l l cf ri c
cu\ i nrel c f o
nri nci ri \ rnoni t ne
Dt t i
(i nol l
nc pc l f u rt r
m; l oi rf cl e ncol ogi snt c pf o\
cnl l c di I cngl c, z; .
alicrsha\)e, hartct. hluJ. brancly, hit, holcling
lobl'v. nHuKt. rdtinx. rrctt:
5up, rno4,
'
Vul r e cu! i nr c, l t ncl c cu i ncat cal ur d
l dcol o-
gi ci .
ul i l i , , i rre I rcc\ e t p; na
i n l qr(' , sunr i r-
l ocui t c de rngl rci . me.
Prcci , / l 1t i corcrponder-
tul iolosit in limba actuali al urmdtoarelor
cuvintci co, ir?t, intrunirc. mi liliatl, plun.
s 14 bd. s pectaca
I, wdeLd.
I nt egf rf ea sngl rci srncl or I n l i t nba ene de-
mun\ l r dl a pf i n pr oducl r \ i t r r ea
l or , t ' el ,
intrnte in lexicul romanesc in anii
'70-'80
sau intrate
dupi'89, care, bencficiind de
liecvenli mare, au deja propriilc
familii de
cu\ i nr c. Sr r br l i l i i i r mi l i a l e\ r cal ; a cu\ r . .
tului de bazd sponsor.
Tnf l ucnl d engl e, T; ce
I nar e5l a
$r
pf i n cal cuf l
scrnanl i ce sr f raTeol ogi ce Lucrari I n doLJd
8rupe
si explicali:
.
calcurile semantice: a apli&
S;
aplicati(
pt oht . ' t at e: i pronot t o
. l L a t "a| i -a. : pot
4-
l .
5.
FUNDAMENTE ALE CULTURII ROMANE
8.
7.
.
.
cal curi l e f ra/ eol oBi ce: c ! i ? npaqd. nund
lul utu,
prima doam d, tdzboi rete.
f ormul al r enunl uri cu unni l odrel e \ erbe ne
ologice impte tenta.
prc'esd. vano. lt.!,
Schimbdrile economice rapide! fenomenele
drn
\ i al a pol i l i ca r\ i gase-c ref l ecl dred r-n
l rmbd l orde rapi d. nu doar
pf i n i mprumt rrul
nasiv din limba englezd, ci
$i
prin mijloace
i nl ernc. Precr/ rl i I ni j l oacel e de l of mxrc a ul
mat odrcl or cuvi nl e:
. . pi dt ut . . hi orror- | on
tpira'ioni.
t. I
ripto.onunist.
duqhpnizar,
nupri rt u. t d. pdndd, . \ . nat t ' I d.
\ t i ri : t r.
I i mba rom; nd i ' r
pf obea, , a dct i r o\ pi ra-
l i l aref l nt r numdi f dra dc l rmba engl e/ a. dar
-i
f dl b dc l i r nhi di n f amr l r i di l er i l e.
pr i r r l r r r d
cu\ i nl c i nl mre dej a i nl r. un ci rcui l i nrerrra-
ri ond . Srabi l i l i di n ce I mb;
sl r; i ni Qu spal i .
cu Ltural au
pitrun s in limba rcmene cuvintele
reologicet aiabhh, honsai. butic, espresso,
/hlafi,
natho. lalihan.
faomla,
tiramisu,
Vuhe cu! i nrc ; mprurrut ?l c sru dej a c\ i --
tente in lexicul romaDesc cunosc evolulii
semantice spectaclrloase,
prccum unndloa-
rclc
h,
t,'n.
'
aflild. dino-dur. solan. itrl'd.
l . gt t no. ndrt a. panun.
/ r. rdl .
Al ci l ui l i cal ' '
doui enunl | | r i c| l 1-i ecrre cu\ , r1.
pf i n carc 5i i
probali ovolutia semanticd.
L\ pl i cal i
rensuri l e urrni l oarcl oruni l al i l cxl
cirlc: .r,rl1/ eurodolar. tnmirul
cptildl.
in.
.lomalii
cLasilicate
,
ntd dc schinb.
Alegeti forma corect?i dinre variantele ace-
luia$i cuvant, in lista ce include neologisme
f erenre
$i
mai
pul i n recerl l c: l drare,
iancheu
yanketa dieerlalic dizerlatie:
. renw. t i
t r. nvurt t i . rcnvu\ t 1, "o, At ai l
.ockteil cocteil, idiosincnzie fuliosin
, ra.iei tti!euzd lripteo-a.
tliTidtnl
Jt'ident; derchin.zi, Ji, hinezie.
parknq
parching, pedigrce pedigti
-
Pedigriu.
Verificali alcgerea
prin
confilrnlare cu noul
DOOM. ccre f i xcaza nof mel e acrual e de
ortografie, ortoepie
qi morf ologie.
Acela$i DOOM acceptd cd numercase neo-
logisme sunt adaptate in sistemul morfb-
l ogrc i l l i mbi i romi ne. arl l cul rl e hol drat pri n
sudarc, nu
prin
cmtimi. Stabilili formele dc
pl ural dl c urmAroarcl or neol ogi sme: argr .
babysittel. blues, broker, Lo gressman,
laptop, na, quasdr, seif, shdker, \,ideo,
14.
$i
alte limbi, nu doar limba romane, se con-
frunti cu fenomenul unei influenle cres-
cande a limbii engleze, qi chiar a onglezei
anrericane, maiales in lexic. Chiar qi o limbe
de veche culturi, ca I imba francezl, a impru-
mutal multe anglicismo
Si
ameticanis111e.
Intr-un interviu, Michel Tourniet poate cel
md original
prczator francez contemporan.
comenteazi raportul inlre celc doue limbi:
l r r nba cngl e, , i . un i di om xl
gl obal i / af t | . : i
limba fiancezi, ca tezaur de civilizalie
$i
de
culturi, unice
$i
inconfundabile. Autotul
folosegte termcnii walapiik
$i
espetunto cc
desemneazi limbi artit'iciale cteate la sler-
siful
secolului al XIXlca
pcntru a fi folosite
cr linrbi intemalionale.
, , . . . engl ezl
devi ne pc zi cc t recc un
woldplll intenrational, nl1 csllctdlllo
pc care
oamcnii r^l folosesc cr irrstrunlcnt dc schirDb.
Limba irancczi insi face p te irtegranti
d' nl r o
( r \ r l r / . r l i c
cr r c r nr r i , upt i ndc pei ' i r ' c
co accasl ar val c a f i l ui Che! reuse. ca
I ' ru\ cn{r, l l rcl rr' r: r , i u
Vi rl cr l , ' "r(i . L. r I n. l l
i nseamni o anumc buci t i ri c cu vi nuri l c
si
brdnzcl uri l c sal c. un aDu' ni t sl i l al pol i t ct i i qi
i oal c accst ca l brmeazd un ansanbl u.
l.mnccza nlr riscii rlirric
pcnlru
ci cstc lcgtli
dc acesl ansambl u carc va l i i nl a.
pt obabi l ,
\ ct ri c. t urose sl r; i nr ccf c \ rrr Jr( r rrr
I i c(l ] Lrc
rr pe rl ru ri i ubc. c pci scj rrl . gi r\ l f orrorni a.
alnbiania irancezi. La inceput, nu-si bileau
cr pul cu i n\ i t i r er l i r nbi i . nr ul l i di nl r e ei
ncl i i nd i nrcl ccl udl r. Pi ri ' . r unn; arrdcprj rrs-o
tiindcd te plicca si triiasc:r la noj- !ranccza
csle mai degraba o limbi de civilizalie decat
una de schimb.
'
(Arborele
unei genealogii litemrc, dlclog
cu Michel Tourio in volumul Didlog?.l, i
r_i
e.serli. de Radu Scrgiu Ruba, 2001)
Rcdactali un eseu de l-2 pagini desprc limba
rcmend, ca parte intelrmti a unei tradilii ce
s-ar dezvdlui
$i
strdinilor
(din Europa, din
Asia
$i
din America).
l ' ol o. i ri i . pect c dcscopef i re de voi rnsi \ d i n
lumea romaneasci, in excursii, vizile, cdlA-
lorii, documentare etc. Alcgcli un titlu adecvat
$i
atrdgator
pentru eseul vostnr.
9.
t 0.
FUNDAMENTE ALE CULTURII ROMANE
Temele studiilor
de cazi
.
Romaniiale
9i
dacllate
'D
mensiunea rcligoasb a existenlei
.
Formarea con$tiinlei islor ce
.
Rolul I tercturii in pefloada pagoptista
' Cr t i csmul j uni m
si
.
'Diversitate tematica, stilistici
Side
vi zi une i n opef a mari l or cl asi c
(pentru prcf ul filologic)
.
Simbolismu european
.luodele
epice in romanuL nterbelic
STUDIUL DE CAZ
Ca si inlelegi mai bine literatura romand, ili
propunem sa te
gandesti
la ea ca 1a o
poveste a iimpului de
jeri
$i
de azi, a unui timp
trAit de oamcni. in manualul de clasa a Xt a, vei
parcurge primele
$apte
episoade din aceastA poveste (plus
unul la profilul filologie),
iar in clasa a XII-a,
pe urmdtoarcle. Acesta, deqi poaftefitluri diferite,
au acelaqi nume genericr studiu de caz. Fiecafe episod din povestea
literaturii romane este abordat cauo caz, ca o sitLralle aparle, care se
cere investigati atent,
pntru a-i inlelege mecanismelc, dinamica,
legdhrra cu contextul in care s a produs, punctelc problematice care
pennit mai multe interpretiri
li
care te
pun in situatia dc a formula
o opliune.
Cele
Sapte
cazuri vor fi parcuse dupi o formuli unitard dc
abordare compusi din patru trcpte:
.
Repere ale cazului furnizarea unor date, informafii, con'
ccpte
prin carc ci:rzul ste incadrat intl-un contcxt cultural mai latg
si
estc corect identificatl
.
Formularea cazului - elaborarea enuntului care fixeaza,
identifici,
pe bazn rcperelo!
$i
rezume cnzul;
.
Desc rea
fi
analizarea cazului
..
cunoaslerea
qi
inlelege-
rea infomaliilor
care contribuie la clarificarea cazului, cotelarea lor
cu texte dc diferite lipuri
$i
cu opere literarc. completarea informa_
liilor
primite din manual
$i
transmise de citre proiesor, cu prop a
documenrcrc.
pc brl a bi bl i ograi i ei i ndi cJrc:
.
Finalizarca studiului de caz lbrmularca unor variante de
solulionare
(interpretale)
$i
discutarea lof in vedcrca lolnlullrii unui
punct de vooere.
trr{(;ANrzar{rl,\ sl ul)lll,(tt Dlr
(
r
l. Etapa
pregdtitoare:
.
prezentart tcpctclor cazului
ii
fbrmularca lui;
.
lecturit unor opinii consacratc, cventual contradiclorii, dispuse
in ordjne cronologice;
.
consultaroa unei bibliografii;
.
Iixarea sarcinilor dc lLlcru coDcreic.
2. Frrpa munci r i ndrvi du. t l c
I i
i n
grup:
.
parcurgerea bibliografici indicale. cu posibili extindere. la
iniiiativa elevilor dir
grup;
.
conceperea
$i
redactarea/ alciluircaunui
refeml/ proiecv por-
lofoliu;
.
discutarea strategieide
ptezentarc a
produsului de cetre
grup
3. Etapa finali:
.
prezentarea ir clasd a
produsului care a finalizat cazul: referaU
proil3ct/ portofoliu;
'discutarea
lui cu toli elevii, elucidarea controverselor;
.
exerciliul de reflec.lie al fiecirui elev, colrcretizat intr4rn text
scris
(compunere, eseu)
pe
o temi sugerati de disculii;
.
evaluarea
produsului gi a modalitdlii originale de prczentarc
(planqe, nape ilustrative, fond muzical, alte modaLteti).
prin nego-
ciere cu
glupul de elevi
$i
cu elevii clasei;
.
notarea elevilor din grup
ii
a celorlaifi elevi cu
pafiicipare
consistenti
la disculii sau/
Fi
cu un cxerci.tiu de reflectie original.
ROMANITATE
9I
DACITA]E
Titlul: intr istorie
ti
mit
Tema: Romanitate
fi
dacitatc
Componenta grupei de elevi:
l
2.
L
4.
Calendarul cazuiui:
PrcgAtire:
Suslinere:
Bibliografie:
FISA STUDIULUI DE CAZ
La incepulu I iied rul stud iu de
caz veli gdsi
figa cafe cupfnde
repere necesare unei bune desfa-
Sudri
a aciivitetii didactice: ttlul
qi
tema sludiul!i, formarea grupelor,
calendarul lui, b bliografia. Pentru a
tine
evdenta sludillor de caz, com-
Opliunea penlru
tit ul temei,
Rananilate
9i
dacitate, d let I de cel
propus in programe (Latinikte
$i
daclsm) reiese d n defin
liile
propu-
se Tn acest studru de caz.
SucEsrt| PRAcrtcE DE oRcANtz,{Rl:
1. Repartizarea studiilor de cflz se face de la inceputul anului
$colar,
ca sd se asigure timp suficient pentru documentare. Aceasta
prcsupune
fonnflrea grupelor, stabilirea bibliograf iei
$i
orie'ltarea
di recl i i l or de anal i ze a cazuhi .
2. Formarea grllpelor
se realizeazd ln funclie de numerul ele-
vilor din clash (cel pulirr 2 elevi, maximum 6); componetla fiecirei
grupe o propun elevii sau o decide profesorul. Fiecare elev trebuie
se lllcreze cel putin la un studiu de caz pe parcursul
unui an
$colar,
din cele
$apte
plvizuie in programi,
la care se adauge un studiu
marcal
(*) pentru
clasele de filologie.
3. Alegeti un lider/ raportor carc
line
pcrmanent legitura cu
profesorul.
Distribuili sarcinile de munci individuald in functie de prefe-
rinle
$i
posibilititi
de abordare, astfel incat volumul de munci se fie
repaftizat echitabil.
4. Consultali-vd pennanert intre voi ca si vi familiarizali cu
intreaga problemalici qi si dobandili o
perspectivd globalA.
5. Realizali prezentarea produsului prin contribulia fiecerui
membru din grupA.
6. Fiecirui elev i se vor adresa intrebfui din partea colegilor
$i
a profesotului.
7. Evaluarea protesorului poate fi precedatd de autoevaluarea
membrilor grupei
Si/
sau de evaluarca (individuah, globah) propu-
sA de colegii din clasd.
FUNOAI\,IENTE AI.E CULTURII ROMANE
Latinizare sau romanizare,
termenii denumesc acliunea de !m-
punere
a limbii laline
Si
a civilizatiei
laiine in urma cuce rlor romane
(de
exemplu, in Gallia, adicl
pe
teri-
todul Franlei actuale, sau in Dacia,
pe
le loriul aproximaliv al Romaniei
actuale).
Latin, latina ca substanliv,
lermenul denumeste populalia de
baza a
linulului
La|um
(in care se
afld
qi Roma)i ca adjecllv
-
rcferitor
la aceastd regiune sau caracleistic
pentru locuitorii sdi, vechii latini,
$i,
pin extensre,
penlru
descendenlil
acestore;
(limba) latin;, limba Rornel
9i,
mai taziu, a elitei europene din
Evul Mediu, originea
gi baza familiei
T.apaeun Ttaiani
monumsntul de aAdaircisi
Repere ale cazului
Ofiginile romanilor au fost collsidcrate, de-a lungul timpului,
romane sau dacice:
.
croricafii moldoveni din secolul al Xvll-lea, dar qi Dimil e
Centerrir, in sccolul al XVIIIIea au afirmat
$i
au argumentat ori-
ginea romana:
.
reprczentanlii
Scolii
Ardelene, la sfariitul sccolului al Xvm-lea
qi
la inceputul secolului al XIX-lea, au insistat asupra originii pur
rcmane
pini la ideea
puritifi,
dar s-au rcfcrit
9i
la dubia origine;
.
gcnenlia pa$optistd, la nijlocul secolului al XIXlea, reia
ideea originii romane, dar isi asumi
$i
originea dacici (Al. Russo);
.
Iilosofii
ti
istoricii diD secolul cl Xx-lea
(V
Parvan, L. Blaga),
in contexlul rccunoalterii
generalc a latinitilii limbii romene
$i
a
romanit2ilii poporului foman, rcvcndicd substratul tricic qi compo-
nenta nelatini, dacici;
.
in perioada contemporani. idcca dublei origjni este impirti-
$ita
de cerceliilori. Continud insd Lrn curcnt do opinic afirmat in pe-
rioada intefbelicl,
prcluat in ultimii ani ai ceaugisrnulur: tracomania.
Originile reprezinl:r una dintre unitilile t'undamentale de iden-
tjtate pentru oricc conllrnitalc
$i
pentru
orice individ. Datele despre
of i gi ni se aqazd i r t i parul unci naral i uni caf e l e dcpl ascazi i n pl anul
siftbolic al unci itcrrcl.,fl. Raportarca mcmbrilor unei colectivitdli
l a un moment i ni l i al comn cont ri bui e l a
pi sl mrea l egl l uri l or de
grup
$i
i nt rel i ne con$t i i n! a cxi st cnl ei I ui .
part i ci pa l a cul t ura acel ui
grup.
Mitul originilor cstc un construcl clrlllrral
$i
idcntitar prin car
o comunitate sclcctcizi
$i
ordoncaz:r date le propdei istolii, in lunctie
dc ncntalitatoa
$i
londul ei ideologic. prccurn
$i
de idealurile, de pro-
iectclc ci. La acost construct
parlicipii Du rrurnai inforlnatria istorici,
ci
fi
inaginnrul care supune datelc obieotive uDUi
proces complex
de asiniilare, lc d; coerenli
$i
lc asociaz; cu o anumiti sernnil'jcalie.
/,sloli.r/ contcmporan Lucian Boia propune o altfel de inlele-
gere a istoriei, carc prcsuprmc a ha in considcrarc flnomenul implicit
dc litilicorc
ptin c rc oricc comunilatc i$i l'nlclcge trecutul. Mitul
cstc
,,constructia
imagimali
(ccea
ce nu inseamni nici
,,reali',
nici
,,ircatd",
ci dispusd
potrivil Logicij inaginarului), dcstinate s! pund
in evidcnli esenta fenomenelor cosmice qi sociale, in stfans mport
cu valorilc fundamentale ale comunitiilii
Si
in scopul de a asigua
coeziunea acestcia". FeltLl
j^n
care romanii
$i-au
construit discursul
despre originile lor
poate
fl analizat in functie de aceste repere-
.
,,Orice
conunitale, dc la trib pani la natiunea moderni, se
lcgiiimedz?i
pdn rccursul la odgini. In toate timpurile
$i
in toaie
culturile, acestea sunt puternic valodzate qi ffu6 incetare reme-
nomte
Si
commorate. Nirnio nu este rnai acnral, t11ai ideologizat ca
un inceput."
ROMANITATE
9I
DAC|TATE
,
..Cazul romancsc al mitudlor fondaloare prezintl o sirnpli in-
:r. :dualizare aunorcategoriimitologicecvasiunivercale. avand, in-
]:erenl dc spaliu si timp, menirea de ajustifica prezentul prin
origini
!: de a Lega cele doud cnpete ale istoriei prinjaloane
intermediare."
.
..Originile
nu se impun de la sine, ca un fapt obicctiv. Putem,
l:rca vre
,
si apelim la fel de bine la fondarca Romci sau la cultun
Cucuteni. la getii lui Herodot sau la Traian, la pimele uneite din
jrleri
sau la descilecatul lui Ncgru Vodd, la Burebisla sau la Cuza.
Eile. in toatc cazudle, o alegere, iar alegerca se fnce nu in funclie
dc rrcun rcpd stiintiiic obiecliv, ci pornind de la fbndul ideologic
s1 dc la ploicclcle prezente ale comunititii. De remarcat
$i
faptul ca
nlfurilc fondatoare tind si se multiplice inlinluindu-sc; fundalia
.li,di trebuie reinnoiii, consolidati firi incetare, ceca ce de na$terc
li nol
Si
roi nromente fbndrtoare, in fapt, rcmemorfui ale fundaliel
originare. verigi de legitrri dintrc accasta
!i
prezent.'
(Lucian Boia,lrloric
r-l
nit in conltihla ronA eascd, 1991)
Formularea cazului
lrundarnentclc cuhLrrii fomene au fost desclise, i'nlelese qi valo-
ri f i cat c dj l cri t dc-a l ungul ul t i rnel or secol e. de gererat i i l e de i nvi i t at i
si dc i nl cl cct ual i . careau pus i r evi dent i f i e component a romani , l i e
componcnt a daci cd. I i e i nl eracf i unea l or Ast l bl , dat el e dcspre ori '
ei ni au i ost i nt egf al e i rr ori zont ul unui mi t al ori gi ni l ot i n mesuri sA
conl ri bui e l a const rl ri rca Lrnci i denl i l al i cul l ual c.
I t obl ema mpol 1ul ui di nt rc romani l ct c
i i
daci l at c csl e i n rnul !
nrai nri ca mdsuri o pf obl cnl l dc i st ori c l i t cl . . l f i dcci ! o
probl omi
de
I ut orcl : l cci arc, al l l cl sp! rs, o
probl cm. l
dc const i i nl i d. 3 si nc a roml -
ni t i l i i . Nu i D pagi ni l c l i t erl t uri i romi i nc sc g?i scsc af gun] cnt cl c ccl c
nlni conviDgirloafc pcDtfu
lDlclegcrcc accstci ploblcmc, ci in rcflcc-
l i i l c pri nl i l or no$l ri umani l t i
qi
apoi al c i nrcl cct ual i l of (i n scnsul
l nodcm al accsl ui cuvent ).
Descrierea
9l
analizarea cazului
Pcnl u accst sl udi u de caz. vet i ci t i mai mul t e opi ni i al e unor
i st ori ci , f i l ol ogi , scl i i t ori . di st ri bui t e
pe
sccol c
$i .
i mpl i ci t , i n f uncl i e
dc clapele procesului
de construclic a mitului originilor Lcctura
icxtclor selectale si discutarea lof au ca scop sA vA familiarizczc cu
lema cazului
$i
s?i vir conduci la fbfinarca unei opinii personalc.
Romanitate
-
sbiuilor specifice
poporuiui
rcman,
civilizaliej
9i
culluil sale; sinonim:
specincul nalional romenesc.
Romanism
- doclrine care
constd in cultivarea
progmmatica
a
tr6saturilor caracte slice
popofului
roman, ln exaltarea vidulilor sale
slrdmosegli, Unzand se acrediteze
unicltatea
9i
chiar supe oritatea sa
P
nlre celelalte popoare.
Sancl0ar a Sarrnizegelusa
FUNDAMENTE ALE CULTURII ROMANE
Ronan, romani
-
ca
substanliv termenul denume$te
Pe
cetdlenii Romei antic (9i pe
locuilofii Romei moderne); ca
adjectiv
-
caracteristic Romei
antice sau lmperiului Roman ce
cuprLnde Vostul
9i
Sudul Eutopei,
Af ca de Nord
giAsia
de sud-vest
alfabelul rcman (6au latin), inventat
in Roma antica (9i de vat din cel
fenician); Bise ca rcmand sau
catolic5, av5nd latina dpt limbe
lilurgica.
Romanltate -temenul
donu-
melte: 1. ansamblullafilor
Si
al
Po-
poarelor
romanizaie; 2. cacterul
speci{]c al unui
popof,
decurgand
din descendenla sa romand (sau la-
t i nd).
Romanlc, romanlca
-
brme-
nul defineits dscendenla romana
(sau lallnd)
!i,
ln mod deosebit,
llmbile derivaie djn latina
populara
sau vulgard, daf
9i
cultu le avend
in centrul lor acest limbi, limbi
9i
culluri carc mai
pol fl numite, din
Secolele al Xy'l-lea al -
Xr'lll-lea: urmagiiinvingdtorilor
Odginea
poporului roman
Si
a iimbii romane i-a preocupat pc
cefturarii noqtri inci dirl perioada unanismului. Nicolaus Olahus
ste
primul care afirmi unitatea de neam, dc origine
$i
de limbd a
romanilordin ccle trei
liri
r^n lucrarea Uzgoria, scrise in limbalatind
la Bruxelles
qi terminati in 1536. De altfel, din celc 19 capitole ale
lucrdrii, 9 se ocupi de Dacia gi de
problemele patriei dc origine a
familiei sale,
Tffa
Romeneasci.
Abia peste un secoi, cronicadi moldoveni Grigore llreche sr
Miron Costin rciau teza rornanitilii poporului
$i
a larinitilii limbii
in predoslovia (prcfala) ce deschide Letopisetul
Tdrii
MoAoNei.
Izvoarcle scrise, strline
si
autohtone, le fumizcazi argumentele ne
ccsare, c ora lc adaugi
$iargumente
lingvistice gi chiar arheologice.
Pozitii! lui Miron Costjn este
polemicd fald dc interyolinile
copistilorin cronicainaintagulLli seu Gtigore Urcche:,,adioseturi de
un Simoon Dascdlul
Si
al doilea, un Misail CiLlugdrul, nu lctopjsetre,
ce ocdri suntu". Miron Costin dczmirte
.,b$na"
care discrcdita ro-
minii, sustinand cd ace$tia ar fi urma$ij talhatilof
si
ai ucigasilor din
temnifelc Romei. exilali in Dacia.
Miron Costin r scris
$i
o lJjttr lucrarc^ De neahul noldoi,e ilor
(1686), in care face demonshalia oriSinii romanc a
poporului roman
cu argumente
propfii: mirturii arheologice (celili vechi,
podLrl lui
'l'raian
de pe Dunirc, turnul lui Sever, Columna lui Tmian). filo-
logicc
$i
etrrograiicc
(port.
tunsoare, obiceiuri dc inmonnantare).
La inceputul sccolului urmetot Dimitric Cantemir fcdacteazd,
departc de
tari.
la Pelersburg. lucrurea l'lftni&l a Nclhinei to-
mAno-moLdo-rldhilar
(l
? l9 1722) cc rcia problcma controvorsati lr
ct nogenezei romaneqt i . i i consi deri i
pe, . nobi l i i f om0ni ' descendenl i
din
,.aristocralia
clini", pfopune astfel o origine
li
nai vcche. cea
greacd.
Tot in mod eronal. credc ci dacii ar fi dispfuut dltpi lctragerea
aureliani sau ar Ii fost rsimihli dcplin dc citre cucetitodi aiuD$i aici
din cenful Italiei. La randul siu.
polemizcaza cu interpolalotii cro_
ni ci i l ui Cri gorc Urechc. numi ndu-i
, , t eaca
mi nci uni l of ' .
H ronic ... af ir md cF. tt'tisiunea importanii a poporLllui romin a
Iost de apir:itor al civilizalici apusene in llrla niv6lirilor barbare. hr
cilLda exagefirilor
$ia
erorilor, Lucrarea lui Dimitdc Cantcmir consli-
tuie un reper
pentru
$tiinla
vrcmii, mai ales daloriti prestigiului
europcan al autorului,
prinul nostru spirit enciclopedic.
Lctopisetele
ii
lDcr,rile cirlurarilor rornani au avul o circulalie
restrAnsi in epoca
qi recuperarea lor o tacc, intr-o
primi etapd,
$coalr
Ardeleani. Cei trei corifei ai
$colii
Ardelene Samuil
Micu, Petru Maior
$i
Gheorghe
;incai
elaboreazi
primele sinteze
despre istoria romanilor
$i
limba lomeni, in carc $rslin continuitalea
noastrdin nordul Dunfuii, dcscenden.ta exclusiv romani
qi
dispari.lia
dacilor in cele doue rizboaic daco-romane. Exageririle ii duc la
concluzia cd tomanii sunt umaiii puri ai romanjlor qi moqtcnitori ai
noblelei cuceritodlor, al cimr imperiu cuprinsese illtreaga Europd.
ROMANITATE
$I
DACITA]E
Motiva.tia acestei miqcfui nu este doar culturali, ci
ii
politicd:
dacd romanii se trag din coloniqtii romani ai Daciei Traiane
$i
au
l ocui t nei nt rerupl i n spa! i ul carparo-dunarcan. i nseamna ca. i n ca-
litafea de cei mai vechi locuitori ai Transilvaniei, li se cuvin acelea$i
drepturi
politice
de care s bucuasere numai cele trei na{iuni pdvi-
legiate
(ungurii,
sa$ij, secuii). Scrierile lor n-au
putut fi publicate din
cauza cenzurii
$i
apar abia in a doua
iumetate
a secolului al XIXlea.
In Moldova secolului al Xvl-lea
si
in Transilvania secolului
al XVIlIlea, latinitatea
$i
rcmanitatea constituie argunente de afir-
marc a identititii nalionale, prin aseminarea cu celelalte natiui
(fran-
cez; . i l al i anA. spani ol A erc. ) ce re\ endi ce aceeal i ori gi ne.
Istoria
Tirii
Romane$ti
de Constartin Cantacuzino Stolnicul
(fragment)
Tard
noi . i no--al l chi p de ai nost ri
si
de t ol i ce{i sunt rumeni .
I l i nem
l i
credem. rdeveri ndu-ne den mai al el i i
$i
mai ade-
veritii betrani istorici
$i
de allii mai incoaoe, cd valahii, cum le zic
ei, iar noi, rumanii, suntem adevdrali romanj
$i
ale$i romani in
credinl;
Si
ln b;rbdtie, den carii Ulpie Traian i-au aQezat aici in urma
iui Decheval, dupre ce de tot l-au supus
Si
l-au pierdut; qi
apoi
qi
alalt tot
lireagul
lmp6ralilor a9a l-au
linut
qi
lau lSsat alezati aici
$i
dintr-acelora remeqile sd trag pene astezi rumanii ace9tea...
Inse rumanii inleleg nu numai ce$tea de aici, ce
9l
denA(deal,
carii inci
$i
mai neaoqi sunt,
$i
moldovenii
$i
tof celi
$i
intr-alte
parE se afle
$i
au aceasti limbd, mdcare fie
$i
cevali osebite ln ni$te
cuvinte den amestecarea altor limbi, cum s'au zis mai sus, iard tot
unii sunt. Ce dar, pe ace$tea, cum zic, tot romani ii
tinem,
cd toii
acestia dintr-o fentana au izvorat si curd.
Constaitin Canlac0zino
( 1640?n716)
6.
in primele doud paragrafe, ruditul stolnic enunld succint
pro-
blemele esenliale: originea
fi
continuitatea romenilo! unitatea
romanilor din cele trei
!dri,
individualitatea limbii romane. For-
mula(i ideile stolnicului desprc fiecare prcblem5.
Identificati fonnulirile cbrturalului ce indice insistenta asupra
romanithf ii poporului roman.
Precizati trisifurile mostenite de romani de la rcmani in vi-
ziunea autorului
si
comentati valoarea
pe
care le-o atribuie.
Analizati pasajul
in care cerhlrarul indice izvoarele {olosite,
urm5rind constructia in
perechi
de temeni.
Motivafi rigoarca qi coerenla p mului paragraf dat6 de organi-
zarea ideilor exprimate qi de utilizarea unor structuri binarc. De
exemplu, perechile de verbe de la inceput (,,!inem qi creden")
qi perechile de verbe de la sfar$it (,,a$a l-au.tinut
$i
l-au hsat").
Comentali sub aspect stilistic prczentarea odginii
$i
a continu-
itilii din finalul celui de-al doilea
paragrafr
,,tofi
ace$tia dintr-o
fAntani au izvorat si cure".
FUNDAMENTE ALE CULT1JRII ROMANE
Dacilate -
termenul denume e
o
ginea dacicd
Si,
intr-o mdsura re-
dus6, descendenja dacica a unui
popor, in speld a
Popotului
rcmen.
Daclsm -
curent ln lstoriogra-
fia autohbne, afrmat la incepuiul
secolului al Xx-lea
Prin
absoluti
zarea
(mitizarea) conlribuliei dacilot
la formarea
Poporului
bmen
9i,
in
generc, la isloria univercald: datele
arheologioe
Si
istofice supoda un
tntament fantezisi, coloral tot mai
mult ideologic,
Pe
m6sule ce ne
apropiem de epoca noastra.
Acest tennen, dacitate, care nu
aparein dictionarc, este creatSi folosil
p n rclalie
9i
analogie cu termenul
Secolul al XlXlea: dubla descendenld
in secolul al XIXJea, procesul de fomare a naliunilor modeme
impune in cultuta romend rccunoaEterea elementului autohton - fie
dac,
get sau trac ca diferentiere necesard in deiinirca idenlitdlii
Alituri de odginea romana esie pusa in discu,tie
$i
originea dacica
lnteresul
paqopti$tilor pentru trecutul dacic al neamului 1or
decurge din ideologia romanticA, o entati spre cunoa$terca istoriei
propriului
popot sprc folclor clr depozitar
al tmditiei ln viziunea
lor,
poeziapopularA a pistratmaibine decat istoria consemnata, me-
moria timpurilor str?ivechi in care s-a plAmddit poporul roman.
Se expljce, astfel, imbinarea
preocupdrilor
$iiinlifice
(articole,
studii) cu crealia literata. lpoteza dacicA devine o cale de lecupenrc
poetici a mitologiei
geto-dacilor
si
a inceputurilor istorice ale
popo_
rului roman. Gheorghc Asachi, Alecu Russo, Dimitrie Bolintineanu,
Vasile Alocsandri incearca in mod programatic si consfuiasca
o
mitologie romineascd, folosindu-se de traditia
populad
Gheorghc Asachi a prefigurat mitui etnogenezei fomanilor
in
balada Docltia;i Traian Alecu Russo evoce Dacia paradiziacd
$i
pe
Decebal, conducatorul ei, in amplul
poem in
ptozi, inlilulat CAntarea
Sub aspect litorar. tendinta dacizanti culmincaza in a douajumd_
tate a secolullri al XIX-lea
prin
scrierile lui Mihai Eminescu Tema
dacice se tegdseqte atat i0 marile poeme
(ll4emenlo mori, Rugd'
ciutlea unui dac, Samis), cat
qi
in
prolectele dramatice
Romi ni i qi poezi i l e l or
de Vasilc Alecsandri
Domni l or!
Da[i-mi voie a va esplnle aici un ripide tab]ou de
provinliile
Dunirei locuite de romani. Ca fiu al Rominiej, md
propun sd vA
slujesc de cdliuz in primblarea ce vroiti a face p n acele
lArmurr
depdrtate
qi
a$a
putin cunoscute incd do Evropa occidentali
Si recem in grabl Ghermania, Galilia
$i
Bucovina
(provinlie
mdnoasa
pe care Austria au despirlit-o de Moldova la 1775
$i
au
incorporal-o Tmperiului)
qi sd agiungen in acele locuri cirora
locuitorii lor dau numele de Romania,
$i
pc care striinii le cheame
Provitllii ddnubiene. Acum
pa$im Molnita,
pareu ce sluje$ie de
hotar intre Bucovina qi Moldova,
qi iate-ne in sferiit
pe acesi col{ de
piment atat de necunoscut, incAt rrulli diplomali
fi
mulli vestill
invilali l-au confundal cand cu
pAmantul Turchiei, cand cu pdman-
hrl Rosiei. Iata-ne in[-o
lard
cu totul noua, dar unde vom avea
phcere a gdsi o multime de cuno$tinli fdcute de noi in ce(ile Istoriei
Romane.
tn sanul
acestor munli
vii atdi de bogate
qi m6noase,
pe varfurile
pe maludle aceslor rauri limpede, auzim
I
ROMANITATE
9I
DACITATE
deodata pronunfandu-se nume antice, carele deqteaptd in mintea
noastr6 mari suveniruri,
$i
repoartd inchipuirea la epoha
glorioasi
a
impareliei Romane: numele lui Traian, Aurelian, Ovidie, Camcala,
Septim-Severus etc., ie$ind din gura unui (eran simplu
$i
neqtiitor!
Ochii nogri intahesc
pretutjndene umele Poporului Suveranl Iat6:
valea lui Traian,
pe Dundrea, Romanu, Caracal, Cetatea-Albd,
Gherghitla, Ialii
(Mtnrlcipium
Jassionm), Trlfiul Sewrin, Bdile lui
Ercul
(Mehadi,a
din Batat), Lacul lui Oidie
(ir Besarabia, altd
provinlie a Moldovii luatd de Rosia la 1812). Acest lac au vizut
adeseori pe Ovidie primbhndu-se pe maludle lui
$i
meditand poate
poemul Metamorfozelol, pe cand el era exilat it Dacia. Traditia
poporali spune inci in zilele noastre despre acest marc
poet
al
vechimei cA era un frumos batren cu pletele albe,
Si
ce
graiul
lui
dulce curgea ca mierea din buzele sale. Aceste nume aduc negrelit
o adance mirars, auzindule lntf-o
iare
perdutd
ca Moldo-Valahia in
fundul Evropei,
Si
ca o stance in sanul merii, necontenit betutd de
valurile a tdi neamud ftad, neamurile
gherman, slav
$i
otoman.
Fire$te dar strdinul i$i face intrebare, culn aceste nume romane s-au
reticit aqa departe de Roma
Si
ce furtune le-au azverlit aici?
$i
atunci el i$i aduce aminte de luptele romarilor cu dacii
$i
de duelul
eroic ce au fost intre marcle impbrat a Romei, Traian,
fi
marele rege
a Daciei, Decebal, care s-au otf5vit in ziua cend au fost lnvinsl lmi
aduce aminte totodatd cd multe colonii romane au vonit ca sd
impoporeze aceste
ldrmuri
pustiete prin desfacerea dacilor, spre a
fonna cu pepturile lor un zid putemic lmprotiva ndvilirilor de
barbari.
Si
astfel, lncet-incet, adevdruliese la lumind,
$i
acel adevir
aratd ciL existd in lume o RomAnie, de$i ea nu.ligarcezd
pe hdrlile de
geogftJie!
Vechii romani inFleseserh bine interesele imperiului lor, asezand
cele mai viteze legioane ale Italiei ca senlinele despre reserit. Ei gtia
cd provinliile Daciei era
po4ile naturale pe unde trecea ndvelirile
popoarelor
asiatice asupra Ewopei,
li
pentru dan$ii era o chestie de
via15 sau de moa e a$ezarea de
garnizoane tari pe pragul acelor
po4i .
Dacia Traiand se facu deci cea mai siguA fortificare pentru
cetatea Cezarilor
$i
se improtivi multi ani valudlor de barbari care
se zdrobiri de ea ca de un mal stancos. Acum 2000 de aai
poporul
roman lntelesese ceea ce astizi Er.ropa civilizata, Evropa invdlatd
nu vroie$te a in!6lege.
$i
insn, dupd 2000 de ani, rolul
provinliilor
Danubiane este in totul acela$i ca in timpul romanilor. Ele se
gdsesc
ca in vechime espuse la cele intai lovid a unei puteri neviltoare ce
cautd a se rdvdrsa
peste Evropa.
Sd aruncem ochii asupra surfetei acestor
Sesuri
nemerginite a
Frilor
rcmane$ti,
$i
vom videa o mullime de movili singlratice. Ce
sunt aceste movile? Ele sunt paginile istoriei nivilirilor, cici cu-
pdnd oseminte de barbail Fiecare tumulus e Dn monument a tecu-
tului redicat pentru p ceperea viitoriului, o leclie spiimantdtoare
pentru popoarcle Asiei care
lin
ochii
lintili
asupra Evropei,
$i
o
prevstire pentru
aceasta. Fiecare parc a zice: cd ceriul au destinat
aceaste
lare
a fi bulvardul civiliza.tiei
$i
momantui barba/ilorl
FUNDAMENTE ALE CULIURII ROMANE
IEian basoEieide
pe
Pe lange acele movili istorice,
gdsim campuri de bitAlii a
cirora nume amintesc luptele eroice sustinute de poporul rcman
improtiva
gotilor, a hunilo! a turcilor, a tdtarilor, a lesilor etc. hta
valea-Albd,
porcclita
^stfel
de tradilie, fiindci in vreme de giuma-
tate de veac au fost acoperitd cu osemintele a nenumdmtelor mii de
turci ce cotropiseri Moldova sub domnia lui
$tefan-Vodd:
iati
DunlhrdNile rcs. ii, aftIe cu letii inhdmali la
giug:lJl iatd Rdzboienii,
Cdlugdrenii ,
Baia, Yalea Tuta|ei, ruinele Targori;tei, ruinel" Cetdlii
Neanlului etc... De pe zidiurjle aceqtii cetili Doamna Ruxandm,
mama lui
$lefan-Vodi,
au refuzat de a deschide
po(ile fiiului siu
aiungat de o armie numercasd de turci,
!i
i-au
poroncit sd moari mai
buculos, decat si-fi scape via,ta cu ruSine
pdn mila unei femei! De
pe zidurilo ace$lii cetdtui, I8 pliieEi romani s-au impotrivit mai multe
zile armatei inbegi a lui Sobietki, riga Polonii, mAntuitorul Vienii!
in toate
pi4ilc unde vor alerga ochii, ei vor videa adevfuul
scris cu litere de sange,
$i
acest adovir esle cd
T5file
Romaneqti au
fost, in vechime cat qi in veacu le dc mijloc, pragul templului
civilizaliei,
9i
ci
popotul roman s-au
linut
totdeauna cu terie in
pozilia sa de sentineLb al acestui templu.
Si
insil Evropa pafe cd nu vrel nlci mdcar sA
tie
socoteale de
tot sangele vlrsat
pentru aplrarea cj! Ce-i
pasi Evropei de accasta
lar6
slibiti
prin atele rlzboaic
$i
alete ncnorociri! Ce-i pasi de
nalionalitalea acelui
popof romen care vroie$te astezi sd se ridice
din cAderea sa,
pentru ca sd-$i ieie din ou
postul co Dumnezdu
insuqi i-au incredintral! Acest
popor, aceastil
lar6,
meriti oare de a
trage luarea-arninte a Occidcntului'l
Venili cu ine, donlnilof, ca si cercelhm impreuni adeverul la
izvorul seu,
$i
sunt incredinlat ch in sfar0it veti zice: Buni
lardl
bun
popor!
J. . . 1
Astl cl este Romania, numita de romani
8rl/d
/d iului Sa cerce-
tim acum
poporul ciuc o locuieFte,
Ce estc el? De unde vinc'l Care e lirnba sa? Care sunt tradiliile
lui'J Cc trecut ltu avut? Cc viitor va aveal
Ce este? El irlsu$i ne va spune intf-o limba
pe care chiar
d-voasir6, domnilor, o vcli irlilegc lcsne, cici el ne_a grai in limba
romani vechc. Iati-l dinainlea noastri, in costiumul siu giumataie
dac
$i
giumdtate roman: cu$ma de oaic a dacilor
pe cap,
Ei
opincile
ronan in picioare. lati-l cu poza sa anfica, cLr tipul siu roman ce
l-au
pistrat de 2000 de ani. Sil intrebirm acum ce este el,
Qi
sa
ascultim raspunsul situ:
..Eu
sunt roman. impiratul Traian a venit in vechime cu multa
putere de a invins
pe daci, locuitorii
larii
acefiia. Toatd averea mea
este o cas[, un cemp, o fantand, un car, o vaci, doi boi dejug
qi
un
cal. Am o femeie buni, frumoasi
$i
lDcrhtoare. Ea nu lasi furca din
mani cat e ziua de lungd, nici nu perde din ochi fiiul ce ne-a dat
I)umnezeu,,. etc. elc."
De agiluls sunt aceste cateva cuvinte ca sd vi dovedeasci,
domniloi ci
poporul ce graieqte
^stfel
e de neam latinesc, iarnu slav.
.: i
!1:r*:]:llriAr#n@rd',!!ffi
1. Conferenliarul
propune auditoriului o cdlitorie imaginare in
spa,tiul autohton, oferindu-s drept cilduzi. lni.rierca incepe cu
distinctia intre cele doui nume: Provintiile danubiene
qi
Studiul Ronenii
$i Paezia
lar
are tre pbii. Primele doue
p64i au
apdrul in revisla Bucov,ra, in 1849,
iar ullirna
pade conline lfagmenle
dinir-o confednla susl nuta de
Vasile Alecsand la Pars in 1848
in fala unei soceieli de slra ni iLo-
rcmani .
ROMANITATE
9I
DACITATE
Romenia. Analizali cele doud nume, referindu-vi la reperele
implicite, geografice qi istorice, la semnificalia fieceruia
pen-
lru locuiiorii acestor tinuturi.
2. Descoperili concxiuni inhe seda onomastici
$i
ceatoponimici
qi comentati temenii corelati ca dovade a romanititii popo-
rului roman.
3. Realizati o caracterizarc a Daciei Traiane, luand ca reperc ele-
mente definitodi ale prccesului de romanizare (legiuni, gami-
zoane, colonii).
4. Autorul fac o treccrc in rcvistd a luplelorpurtale de romani pe
parcursul
isto ei, lupte in care au dovedit ci descind din cei
mai viteji soldali ai Romei. Lucrati in doud
grupo,
identificalil
.
cauzele rizboaielor purtat
in celc doui pedoade ma.i
(nivelif ile popoarclor
migrutoarc
$i
expansiunea otomani);
.
vostigiile bitdliilor;
'natura $i
semnificalia acestora.
5. Pentru a-qi plasticiza ideile, Vasilc Alecsandri folose$t o relea
de metafbre explicite: Europa Occidentali este
,,templul
civi-
liza!ici",
Tdrile
Romaneqli sunt,,pragui" templului, iar poporul
roman
..santinela"
acestui templu. Comentatri metaforcle,
simbolismul lor, daf
fi
intnlia dc a impresiona auditoriul.
6. Alecsandri demonskeazd ce romanii au luptat secole de-a
randul. oprind mai multe ndviliri. Postura poporuluj
roman de
,.santiDeli
a Eufopei" il determind pe orator se pune un
$ir
de
intfebiri scvore Europei civilizate. Deliberali asupra efectelor
t cchi zi t ol i ul ui .
7. Ci l i l i pAsaj ul di n publ i ci st i ca
l ui Mj rcea El i ade
$i
punel i
i n
relalie aliflnz{ia lui Vasile A lecsandri privind atitudinile Europei
Occidentale cu ideilo Iui Mircea EIiade, aperute in presa exilului
romanesc, in primul deceniu postbelic. Lualica repere:
.
statutul
$i
pozilia celor doi autori;
'lmprejuririle
in care iqi susli,l oral
qi/
sau in scris convingerile;
.
idejle dezvoltate;
.
sentimentele
l"Fr de
propria
lari $i
propriul popor;
'rnodul
in care se dez-
viluie sentimentelc
(explicit
sau implicit);
.
judecafle privind
relalia Europei Occideniale cu Romania.
8. Fo rul at ri i n l 0-15 randuri i mpresi i l e voast re dcspre at i t udi nea
Europei Occidentalc fa15 de Romenia in zilele noaslre. Citili-le
in clasA, stabiliti daci inpresiile voastre indici adtudini di-
ferite
(criticd
sevefi. iDteres, incurajare, indiferenl6), incer-
cand si descoperiti cauzele carc le-au generat.
Secolul al )Cfiea: revanga invingilor
in secolul al Xx-lea. ideea dacich prinde consistenld
qi
devine
obiect de sh.rdiu
pnku
isto ci, filozofi ai culturii
Si
ai rcligiei, geo-
grafi, socioloBi, folclo qti. Lucririlor unor istorici precum Vasile
Pervan, Hadrian Daicoviciu, li se adaugd studii, articole cu rezo-
nanli puternici in perioada
interbelicd semrate de Lucian Blaga,
Mircea Eliade, Simion Mehedinli.
In perioada interbelici ideea dacicl s-a transformat uneori in
dacism, tracism ori tracomanie, devenind suport ideologic pentru
extrmismul de drapta
(mi$carea
legionad).
$i
in perioada post-
belic5, in plin ceauqism, dacienul qi tracismul au avut adep.lii lor
frecventi, ai^t in tarA, cit
si
in diaspore.
,,ln
aceast5 parte
a Europei,
consideraE aproape pierdut; dup6
insia area dominaliei olomane, s-au
pdslt
comori de spirilualilate cafe
au f6cut c6ndva parte
din lnsu9i
centrul cuftuii europene: ceciT'acia
dionisiaca
9i
Grecia orfice, Roma
impe ald
9i
creltine ir aceastd
parte a Europeis-au intelnit giSi-au
pAsmu
t cele maide seam6 valori.
Nu trebLrie sE uitam o clipe cb
acolo undes-au iniins Grecia, Roma
9l
cre$linismul arhaic s-a conlurat
adevarata Eufop6, nu cea geogra-
nc6, c Europa spi ri l ual S.
[ . . . ]
Intrebarea este aceasla:
p
n-
tr-un miracol, semanla Romei nu
s-a pierdut
dupd
pedsirca
Daciei
de cdlre Aurelian
-
desi acea$e
paEsire
a Tnsemnat o adevdrate
calaslrotb pentru locuiloii bogatei
provincil.
Dar Eurcpa i9i mai poate
ingbdui aceaste a daua p'resire
a
Daciei ln zilele noastre? Fecend
parle,
trupe9te
9i
spiritualice$te, din
Eumpa ma
putem
fi sac licatitdr;
ca sacfificiul acesta sA nu
primeidu-
iasc6 ins69 existenla
ti
inlegfitalea
sp atuala a Europei? De respunsul
care va f dal de lslore acestei in-
lrebari nu depinde nLrmai supravie-
luirea
noastr6, ca neam, ci
Si
su-
pravioluirea OcddentuiLri.
(Mircea E iade,
Destinu I c\ltuti i rcn enetti,
in revisla Desrr, 1S53)
Decebal basolef de
pe
FUNDAMENTE ALE CULTURII ROMANE
@. j , : ] ! l | i i ; . ]
Vechimea
poporului romAn
gi legitura cu elementele
alogene
de Simion Mehedinti
oi, romanii, suntem locuitorii cei mai vechi ai acestui
pdmant,
Si
anume unul dinne cele mai vechi popoare ale
B6tan din
Tara
Oatului
(fotografie de lon]Ja G.Andron, 1940)
Simlon l\,{ehedinli aduce mai
multe a$umenle ale supe o tafi
dacilor in lumea antua. Realizali o
ieralnizare a argumentelor,
preci-
zand c iefiulfolosit de vor.
inftegului continent.
lstodcii
pun de obicei inceputul vielii
poporului nostru la
cucerirca
Daciei de Traian, un secol dupd naqterea lui Hristos
[.
.]
Dar nu e mai
pu.tin adevarat ci marele impArat este un episod
in viala milenad a poporului nostru. Cand a sosit el la Dundre, statul
dac era de o sutd
ii
mai bine de ani in culmea inflo:jlii: ero singura
putere eutopeand capabild de a
line
i cumpdnd Impetiul roman
$i
nu o de mimrc cd ajunsese aqa. La 513, cand Roma stdpanea
doar catcva sate
pe
malul steng al Tibtului
(nici
cat
TaIa
Barcei)'
pdrintii
nosfi de la Dunite fomau un neam mar, inchegat qi putemic,
care tinea
caleain Balcani celui mai lnarc monarh alAsiei,lui Dariu
al lui Histaspe. Herodot spuoea cd poporul hacilot ern cel mai nu-
meros din toate Eurcpa
(aldoilea dupa indieni), iarge,lii, siepaniima-
lurilor dunarcne, erau
,,cei
mai viteji
$i
mai drcpti dintre totri tracii"
[...]
$i
n-a lbst numai numarul
populaliei getice, ci
1i
cir)ilizalia sa
inaintatd, carc i-a asigurat trdinicia. ln conlrast cu
grecii, care erau
oameni de mare,
getii erau, ca
$i
romanii, plugari. Cand Alexandru
Macedon a trecut noaptea peste Dun5re, soldalii sdi au trebuit a
doua zi sA culce sDicele cu lancea ca sa inainteze
printrc lanurile
strebunilor noQtri. Podgoria geto-dacd ajunsese a$a de lntinsa, incet
a fost nevoie se rnai scoatd din vi1e. ln exploalarea metalelor, in_
deosebi a aurului, era vestite din vechime.
Pe cand semintiile
germanice trdiau ln pidurile din mijlocul
li
marginea nordici a Europei, ca
$i
cele din
pedurile Canadei, locui-
torii de la Dunerea de
jos
aveau sate, ora$e, negol, monedd
(intai
straind.
apoi moncda proprie)
5i
exponau cerea c spre Egeea.
primind
in schimb
produsele mai fine ale indusiiei mediteraneene
Dar alihr de rndr
,si
civiLizalie avea! ceva
$i
mai de prel: o
rcale cultutd, i\.l|.lifest,:th
printr-o inaltd concep[e de viaF Pietatea
gelilor a fost unice in toati antichilatea Shabo o martudse$ie ca o
ffdsehrd caracteristice,
,,cunoscu6
de cand lumea" Aceeali
parcre
o avea
$i
Socrate. El admira
pe Zamolxe ca pe un
geniu ctic ln opozi
l i e
cu concepl ra
pedagogi ci a cel or ce puneau mare
prel pe educal i a
fizicd. Zafiolxe
predica
doctrina mai subtili, cd numai sdnitatea
sufletului
poate asigura sinbtatea
$i
frumusolea corpului A$adar, cu
mult mai adanc
$i
mai ade\6rat decal mens saui in cotpore sano
Iar ca dovade ci pArerea lui Socmte nu e un cuvenf de ocazie
e faptul mirturisit de marele
geografii cbldtor Strabo, care ne spune
ci aci, in Carpali, era un
,,munte
sf nt", numit Kogd eonum,lapoalele
caruia cugea un reu prin faia unei pe$ted
(cum
ar {i la schitul din
peqtera Ialomicioarei).
De asemenea, Dunarea ela
privite de daci ca
un fluviu sfant, dupA cum era Cangele
penfu indieni. Inainte de a
pleca la rizboi, stdbunii no$tri beau api din Dunire. Seriozitatea
lor morale era asa de mare, incat unii discipoli ai lui Zamolxe
duceau o \ i al , depura cont empl sl i e. hrani ndu-se nul nal cu \ egel cl e
si lerindu-se de orice impuritate.
[.. ]
ROMANITATE
II
DACITAIE
Pentru Europa. Integra.rea Romaniei
de A&ian Marino
I \ Ti cr
\ orbi nu poare f i de negarea e\ i sl enl ei l mci l or i n i sl o-
I \ ri e. de rnarel e l or rol de de
"subsra! , , ,
al dat el or arheo-
logice
$i
istoriei, dguos controlabile. Ar fi, evident, o absurditate qi
mai marc. CA se fac
(studii
tracologice) este foarte bine, chiar exce-
lent, cat dmp ele riman hun nivel sfrict
$tiintific.
Dar
(tracomania>
este cu totul alfceva. Se invoce argrunentul ci hacii credeau in
(nemulirc),
ci aveau o
(spi
tualitate) foart lnalti, de neegalat, cd
erau singurii
(monoteiSt
) (ceea ce este total fals)
ti
ce, in
general,
religiozitatea haco-geticd este net superioara, spidtual vorbind,
cultudi
Si
moqtenirii latinc, de mediocri legi$ti qi administratod
coloniali. Cu astfel de conceplii nu mai putem fi deloc de acord.
[...]
Se citeaza tlunchiat, obsedani, ritual, ostentativ, cateva
pasaje
din Herodot. Numai ce dacdl citim atent
$i
mai ales in lntregime,
lectua sa rezerva nu puline surprize. Unele de-a dreptul amuzante
$i
cu o poantd foarte... actuala. Foarte bine, foarte thrmos ce,
(dupd
indieni, neamul tracilor este cel mai mare din istorie).
(Ei
ar putea
fi oei mai putemici din neamurile
pemantului.) Dar rcproducerea
citatului din Herodot (V 3) se oprefte - ciudat - tocmai aici.
[...]
$i
ce mai spune Herodot?
(Dar
unirea lor e cuneputinle
$i
nu-i
chip se se infaptuiascd, de aceea sunt ei slabi.) ln acest punot, tecere
totah, de
gol istoric! Dacd este pelmise elogierea tracismului spiri-
tualist, de ce nu ne-am explioa, mecar in patte,
$i
o anume lipsi de
vocalie a romanilor pentru organizare
qi cooperareJ
pentru coordona-
re
$i
unitate, individualismul nostru acerb,
pulverizarea permanente
a conftiintelor
$i
eforturilor tot prin acest eminent fond traco-getic?
ln baza aceleiaii referinte de
prestigiu? Este
(lipsa
de unire)) o
calitate de invidiat, de elogiat ln continuare? Ne putem revendica
mereu de la astfel de
(calitdli))
ancesffale,
profund antisociale,
nepolitice, fundamental oslile oric[rei coeziuni
$i
organizeri statale?
Presupun cb nu. Sunt chiar convins ce nu.
Sd citim lnsi
pe
Herodot
$i
ceva mai departe. Merita. Poporul
rcman -
$tim
bine - este foarte
(muncitoD)
etc. etc. Cum erau ihse
tracii, stremo$ii no$tri etnici mult iubili? Ce atihrdine aveau ei fale
de munce, de
pildA?
(La
ei fandivia este un lucru foarte ales, ln
vreme ce munca campului, indeletnicirea cea mai urnilitoaxe))
(V
6).
A$a s-ar explica, poate,
$i
inclindrile 4oastre
profund contemplative,
sublim
poetice, de popor cendva pastoral, cu vechi rcflexe li ce,
care cante din frunza, tolanit sub copaci, pdzind visetor mioare...
Spiritul activ, energetic,
(faustic),
industrios, nu este, in orice
caz, foa e trac, Dar aceasta ar constib.ri chiar un defect, dupe haco-
mani.
$i
ince un mic citat, nu lipsit de savoarer
(La...
ftaci existi
urmdtoarca r6nduial6... i$i vand copiii
pentru a fi du$i
peste hotare)
(V 6). Parcdcitim
$i
azi cate ceva in
presrinacest sens... Au inventat
hacii, si recunoa$tem, cu mult spi t de initiativi particularS, comer-
Iul
interna.tional cu copii, mai mult sau mai
putin
abandonali? diala
liber a copiilor? A$a s-ar
pirea, dupi toate indiciile arheologi-
ce-epigrafice-filologice etc., etc., daci ar fi si-l credem
pe Herodot.
In orice caz, de acest gell de dracism) nu
putem decat sA ne des-
pd4im urgent, dfinitiv,
ii
cu toati hotdrarea.
Comparali treielu le pozilive
aledacilof
prezentale
de Slmion l\,4e-
hedinli cu tdsbiu le negative din
m;rtu ile isto ce clate
9i
comen-
tale de Adrian l\,la no.
FUNDAiIENTE ATE CULTURII ROMANE
Texh argumentativ constituie un tip dis-
tinct intr-o tipologie a textelol poate fi text non-
Iiterar (iuddic, qtiintific, publicistic),
dar
$i
text
litemr Un text argumentativ poate avea existenF
de sine stAtetoarc
(un
rcchizitoriu sau o
pledoarie
?ntr-un ploces,
un articol d prese, un artlcol
$tiinfific)
sau face parte dinft-o oped literara,
apa4inand genului dramatic, epic sau liric.
Textul argumentativ se distinge prin onen-
tarea sa cdtle un receptor, are ca finalitate pelsua-
siunea exercitat, asupra acestuia printr-o intreagi
strategie, bazate
pe
organizarca argumentelor Ca
parte integrante a unei operc literare, apafe
incadrat in convenliile
Si
tresiturile
genului
respectiv. Spre exemplu: discu$ul rostit de Ca!a-
vencu in actul lll al comediei O scrisoarc
pierdutd proheazd strategia unui discurs politic,
dar conline elemente care genereazd comicul de
limbaj.
Txtul argumntativ este uD discurs care
sustine o tzii, iar demonstralia folose$te argu-
ment, pe care le poate
ilustra
prin
exemple,
avand ca intenlie se convinge de adevtuul tezei
suslinute. Textul argumentativ poate fi un text po-
Iemic, apdrA sau combate o tezd
$i
atunci recurge
ih demonstralie la contraargumente
$i
le ilus-
lreaza prin contraexemple, Asadar. organizarea
textului argumentativ presupune: teze, argumente,
exemple,
Teza este ideea suslinuti sau aparatd de autor
in textul sdu, carc conferi unitate
ii
coercnle in-
tregii demonstratii. Ea poate
fi fomulati explicit
(la
inceputul txhrlui sau in concluzia de la sfar-
Situl
textului) sau se deduce din intenlia intregii
argumentdri.
Cum descoperili teza?
Dupd ce ari citit textul integral, incerca{ sa
rispundeli intr-un singur enunt la lntrebarcat ce
vrea sd demonstreze autorul in textul sdu?
Argument el e sunr ul i l i zal e de aut or ca si -$l
demonstreze teza, iar ca se-$i convinge citilorul
sau ascultitorul, le ilustreazb cu exemple eloc-
vente. Argumentalia diferd de la un text la altul,
organizarea demonshaliei se face in funclie de
tipul de discurs, de teza suslinutA, de
publicul
(ascul l arori
sau ci ri l ori ) carui a i se adresea2a.
Autorul rpeleaze la argumenrc logjce
fi
ar-
gumente
ale autorit5fii.
Argumentele logice permit rationamnte
de tlp inductiv (pleaci
de la un caz particular ca
se ajunge la fo(mularca unui adevdr geneml) sau
rationamente de tip dductlv (pleocd de la idei
general c
ca sa
j ust i f i ce
o concl uzi e apl i cat a unui
oaz particular).
Argumentele autoriti i se cornpun din ci-
t arca unor personal i t dl i . proverbc. maxi me. re-
flectii etc.
3.
4.
1.
2.
1.
Stabilili teza formulatd de Simion Mehedinli
in textul dat, folosind procedeul indicat.
Precizati modalitatea de
prezentare
^
lezei.,
optand lntre umitoarele variante:
'
mentionare explicitd ln paragraful ini.tial;
.
menlionare explicite in concluzia din final;
.
menfionare expliciti intr-un paragraf din
cuprinsul textului.
Explicali rolul pe care il au in text cuvintele
Si
pasajele marcate prin literc cursive.
Ideniificali cele trei argomente folosite de
autor ca sd sustin5 leza superioritilii
ge.tilor
in lumea antici, urmdrind distribu.tia acestora
in paragrafele
textului .
Lucral i pe
l rci randuri . anal i rand l i pul de ar.
Eumenl e f i
i l u)l rarea pri n exempl e a f i eca-
rui a. Ti nel r seama de f apt ul ca aut orul f ol o'
seqte exemple
$i
contra-exemple.
Just i l l cal i l ol osi rea cdi i deducri \ e i n argu-
mentafia acesfui text.
Conl ent al i rol ul ci rat el or i n demonsrral i a
ficutd de autor.
Apel And l a un di cLi onar encrcl opedi c sau l .
un di cri onar al personal i ri l i l or
dl n i sl ori a uni .
versal A
)i
di n i 5l ori a cul ruri t . real i z"l i f i l : .
f i ecarei per)onal rl Al i
i nvocal e de Si mi or
Mehedinli in fragmentuldac Hercdot, Strabon.
Socmte, Zamolxe.
8.
ROMANITATE
$I
DACITATE
Discursul argumentativ are ca obiectiv apd-
:3rea sau conbaterea unei teze, Autolul iqi alege
r anumitA sffategie de argumentare in funclie de
rbiecti\ temi
li
contexi. Dacd obiectivul dis-
jursului
il constituie combaterea unei teze, textul
rfgumentativ capetA un caracter
polemic, Demon-
ilratia
cuprinde: adeziunea (sau
confinnarea tezei
:use in disculic), examcnul critic, confruntarea,
:espingerea
$i
concesia.
Adeziunetr sau confirmarea preia teza cc
::meazd si fie combdtutd, ca asflel sd ii poatd
.rfita mai bine e$afodajul.
E\ rmenul cri t i c reJl i / er/ ri o rrccerc i n re-
'.
ista a diferitelor afgumente care sprijinA teza res-
rcclive, ii evalueaze
punctele tafi
$i
pullctele
slnbe
si facc un bilanf.
Confruntarea sc realizeaze pdn comparalia
intre doud rrgumenthri, care arale puncle de ve-
lere dilergente
$i
convergenle,
si
duce la expri'
narea unui punct de vedere perconlrl,
Respi ngerea con<ri i n c\ ami nercJ l i cci rui
3rgument pe care se sprijina o tezd, peDtru a-l
Prima sccvenli din
pafagfaful amplu ce
deschi de t ext ul l ui Adf i an Mari no l brmu-
l eazi Jdcrru| l er l f l rc/ i rmpof l anl ci rr. ci l of
in istorie. Comentali modalitatea originaLi
aleasA de autor de acceplalro a tezei, refe-
rindu-vi la efectul
produs
do suita negaliilot
de folosirea adjectivelor Ia diferite grade d
comparalie.
Justificati prczenla unDi succint examen cd-
1ic al tracologiei propus de autor in a doua
sec\ el l l ; a pamgr. f ul ui i ni ! i al . pri r) rrccerea
in revisti a principalelor argumente invocale.
Expl i cal i sensuri l e cuvi nt el ori , . t racol ogi e' '
fi ,,tracomanie".
Aveli in vedere etimologia
cuvtnlelor,
Mol rvat i prc/ cnra unur bi l an! . cd i nchci erc a
exanenului critic ficDt de autor.
Adrian Marino invoci
Si
ei scriefea lui Hc
f odor. di f conf f unri pasaj el e : el ecrare ca
rpf i j i n penr' u rel . supenori ri ri i rmci l or i r
istoria andcA cu alte trei pasaje
omise de
susfinitorii tezei respective. Identifica.ti pa-
sajcle
9i
paragrafele in care apar
conlesta. Pc temeiul acestei contestiri, autorul
propune o noud tezA, fonnuland propriul punct
de
vedere asupru respectivei probleme.
Ironia (figure
dc gandirc, figlri rctodch) sc
bazeaze
p contrastul intre sensul aparent al unui
cnunr
l r
sen\ ul
\ ubi n! el es
di n conl e\ 1. I ronra ri
muleazi conhariul unui sentiment, al unei atitu-
dini, se subinlclege ast1t1 o apreciere negativi,
pe$iflare sau disprel. lronia se realizeazi prin di-
l ef i re prccedee: onl i i f r/ a. parf l do\ ul . i rl \ a l ogi ci
sau logica absurdului.
Antifraza constd in folosirea unui cuvanl
enuntr sau intreg context cu sens opus fata de ade-
vdrata lui semnificatie.
Paradoxul, ca artificiu de gendire qi de lim-
baj, asociaza
jdci
$i
cuvirte care, fir mod obi$nuit,
sunt opuse
ii
contradictorii, iar combinarea lof
creeazi un inleles surprinzitor
$i
profund.
Fal sa l ogi ci sau l ogi ca abl urdul ui rci csc
din folosirea unuicuvant sau enunl co stabile$te un
ri pof r i nrrc nol i u| l i di )paral e sau o rel al i e l ogrci
inadecvati intrc doua noiurri.
Consl rucl i i r ccl or l rei conrra-argurnenl e res-
pccre acccxsi succesi une: o i nl erogai i e. cet e
un
pxsaj di scnerei l ur Herodot : comenl a-
ri ul rroni c xl ci t al ul ui : corel al i f l cu t ri si ruri l e
negari \ e rl e romAnrl or persi st ent e pdni i i n
/ rl el e noast re, Lucrdnd i n l rci
Brupc.
rna-
l i , , al i cel e t rci conrm-argumcnl e i r) ul t i mel e
trci paragrafc ale texlului.
I )rcci zdl i ccl e rrci rri si ruf i neg. rrve cl e ro-
minilor, puse in relalie de autorul textuluicu
exageririle tracomaniei.
I denri l i cari i n cel e l ret conl rd-i r. gumenl e pro-
cedeele de realizare a ironiei: antitiaza, pa.
radoxul, logica absurdului.
\ 4ol i \ al i l ol osi rea i nsi srenrb a urm| j l oarel o_
semne de punctuatiei semnul irlhebirii, ghi
limele, semnul exclamlrii, referindu-ve la in.
tentia de ironizare
$i
demontare a tracoma.
ntet.
Demonsl mri ci demer\ ul aurorul ui i n acesl e
paragrale pregeteEte
respingerea tezei qi for.
I nul af ei r
propnei
oprni i pnvi nd most eni rea
ffacicd.
6.
7.
8.
9.
'10.
FUNDAiIENTE ALE CULTURII ROMANE
Surse de documentare:
.
Lucian Blaga, /svoade EdtuE
Hunran las, Blrcuretli. in articolul
Revolta fondului nostru nelatin,
ilozof!l susl ne persistenla unu
'bogat
fond slavolmc' ce rbzbate
din incon$tientul colect v
.
Nicolae lorga, Paglrl a/ese d/,
insennarile de cdlabne pnn Ardeal
$,
Aanat Ed tLrra [,4inerva, BucL]re$ti,
1977, vo. L
Cadea a Vll-a, inlitulale
,,T
nutul
Halegului", are drept centru de gre-
Lrtate capitolul ll
,
'De
la Haleg a
Gredigte
9
la celatea lu Decebai",
cuprnzand desc eri ale zonei con'
side|ate vatra dacica
Si
leaganlrl
rcmani zeri , daf
ri
f i zonom i al e l o-
cuitorilor, obiecte
9i
randuielice do
vedesc perenilatea dacic:.
Finalizarea studiului de caz
A,ti citit pasaje din texte
$tiinlifice Si
din texte de
granifd
despr
odginile rcmanilor
$i
v-a1i putut forma o opinie
privind prccesul
interesanl de constructie a unui mit al oiginilor
V?i propunem
doud ofortc de lucru penhu a vb consolida gi
aprofunda
propria
opinie, in funclie de orizontul vostru cultuml sau
de capacitelile voaslre creatile.
O[[RT I
A. Sarcini didactice pentru membrii grupi de lucru
.
Consulte suplimentar rlte doui texte: Revoltd, ndului nostru
,?e/.dti, de Luciar Blaga
{
Pdgini alese dininsenndrile de cdldtorie
prin Ardeltl;i Ranat dc Nicolae Iorga.
.
Analizeaz:r in scds cele doui texte propuse, ca disculs arg!-
montatjv,
precizAnd pentru fiecare lema, teza, stratellia argunen-
t al i ci , exempl e.
.
Pune iD rclalie, in sc s. fieoare text analizat cu perioada
publicdrii
!i
cu rcspectiva et^pI de construire a mitului originilor.
.
Prezentali cele doui analize elaborate de voi pentru fiecare
text, in fllta colegilot in cadrul orei de evaluare a sludiului de caz.
B. Excrcitiu de rellectic pentru ccilalti clcvi ai clasei
Rcdactati o compLrnere despre milul originilor la romani, in
care si vi fornlulali propria opinie. aducand argumente
^decvate
penlru teza susU'ruta,
OFErir^ lI
Problerna originilor a corrstituit de-a lungrl timpului sursi de
inspiratie
penlru
crealii in difcritc arte: sculpturi, literaturi. cine-
matogralie
i.a.
A. Sarci ni di dacf i cc pcnt ru membri i grupei
de l ucru
Alegcli indiljdual un domeniu artistic
$i
familiarizati-ve cu
crealiile respective prin
leclLlri sau vizionarc. De cxcmplul
'
sculpturi Colunna lui Trdian in volumul: Radu Vulpe,
Colwnna lui Treian. Monument dl etnogenezai romdnilor, Edifita
Sport-Turism. Bucurcsti, 1988;
.
litcraturd poenele
Jh tinela romand de Vasile Alecsandri
qi. DeLebal cdtre popot
de George Co$buc;
'cine
atog1nfie filmele Dacii
qi
Calunna.
Nota.ti-vi impresiile de lecturh sau vizionare intr-o pagind de
jurnal p
care o citili in fala clasei.
B, Exerciliu de renectie pentru ceila4i elevi ai clasei
Deliberati asupn importantei pe care o are scrierea unuijumal
de impresii gcncmte de un act cultural, pentru formarea voastri
inielectuali
(lectura
unei ce(i, vizionarea unui film, vizitarca unei
expozilii, audierea unui conccrt etc.).
lioan1a tui Decebal, basateiel de
pe
Coumna ui Tr aan
Ecouri l i t erar
.Gh.
Asach, Dochla
Sl
lralan
.
Vasile Alecsandri, F6rld,ra 8/nclu-
zrel, drarna istoica, in volumut Ieatru
.
l\,4ihai Eminescu, Menenta mori,
.
Lucan Blaga, Zalnaxis, mslel
pagan, ln volumu leatru
.
Adrian l\.{aniu, lup, c/e arami, poern
.
l\,4ihail Sadoveanu Creanga de aur
.
V tlliE Hoda, Dumnezeu s a nescut
\-
I
!
STUDIU DE CAZ II
f imensiunea religioasa a
De
$ Li . .
-
trl
r_i uttr.Jtfi a
r0
PERIOADA VECIIE
Pomghic sub forme de tnptic
de la Slhesfia Putne
(secorul al xVl l l l ea)
,,Geografic
situata in spaliul
menlal b zaniino-s av, c(rltu romane
a inceputurilor nu s-a
putut
suslrage
nf i uenl el or veni t e dn aceast a
direcle: inrauirea s-a exercilat
pri-
orilar prn cartea rcllgioasd. Con-
secinla imedlata a fost modelarea
sp ritului acelei Lrmanilali care avea
acces ia culturb, mai intai clerul
9i
mai pulin feuda iicunoscetoride caite.
Poporul? Acesta a fost neintrerupt
modelal in ma$icea cultuii
popu-
lare nescrise, un fenomen de lungd
duraH l a noi . '
(Elvira Sof ohan, /ntloducele
in istoria htefttuii ronene, 1997)
Reoere ale cazului
1. Religia este o componentd impofiantd a culturii unui
popor.
Sentimentul religios se manifesta atel in cadrul bisericii, cat
$i
dincolo de zidurile ei. in bjsricA, legatum cu Dumnezeu se cxprimi
publ i c. pnn mi j l oci f ea cl erul ui . dup; o anumi ra rendui al i . I n\ d
credinta se oglindeste
Si
in afam institulii ecleziale, in modul de a
gendi al oamenilor, in comportament, in modul de a se exprima, in
obiceiurile loq in ceea ce creeazdr in arhitectud, in arte
plastice, in
litemturd, in muzicd etc.
2. Componenta religioasa a cultudi romane estc foarte vie in
perioada premodernA. in Evul Mediu, crc$tinismul, care fusese
adoptat timpu u de stremoqii romenilor, devine o religie bazatd pe
carte. CuvantLrl scris - mai intai, manuscris, apoi tipirit circula
prin intemediul ce{ilor de cult in limba slavona. De ce nu in
romana'? Penfu cd traducerca ce4ilor dc cult
grece$ti a fos!
determinatd de nevoia Bizanlului de a cre$tina popoarele slave- ln
acest scop, Chiril
fi
Metodiu au tradus rlblid
$i
ce(itc litutgice in
slavolle
$i
le-au fdcut sd circule in tot spaliul sud-ost european.
Religia
$i
literatura dezvolta, incepand cu secolul al XVI-lea, un
palier comun, in carc
prelali
$i
cirturari contribuie la modelarea
limbii romane lD dorinla de a da
glas
credintrei. La acest palier par-
ticipa
$i
cultura
populale, prin componeDta religioase, cre$tinismul
popular,
Si
prin crealia folclorici.
3. Cultum rofianeascd iDtre secolele 0LXVIlea al XVIIIIea
poate fi abordata:
.
la nivelul culturii chrturare$ti: reliiie cre$tind, cade religioasd
$i
literatu(6;
.
la nivlul culturii popularcr cre$tinism popular
$i
fblclor.
Formularea cazului
Cazul vizat de tema acestui capitol se referd la zona de interfe-
renla dintre religie
$i
literatura, cu scopul de a inlegn informalia
religioase
$i
literard in
planul
istoriei culturii
qi
de a inlelege interac-
qunea ror.
lnceputurile culturii scrise a romanilor sunt
prolund legate de
viata 1or spirituala, de credinla in Dumnezeu
$i
de rapofiarea la
sacru a fiecarui individ, fie el om simplu, slujitor al bisericii sau vo-
ievod. Religia, aldturi de istorie, este cel dindi fundal de mani-
festare a culturii scdse
$i
a literaturii. Cartea rcligioasA romaneasci
este mai intai o carte de cult in limba slavoni, apoi o cart de cult
in limba romana. Traducerea ei
prilejuie$te cea dhltai exprimare a
creativite{ii
prin cuvant in limba noastri, chiar dacd timidd, aproape
insesizabili la inceput. Trdirea religioasi determind fecerea prin
mai multe filtre a dogmei creqrine
fj
a ci4ilot sfinte: unul este cel al
identititii
$i
al culturii colective, altul al identiteui
$i
al culturii in-
dividuale.
lel ra ev a n g h e I u I a no n i m
de la
$tefan
cel Marc
Si
Bagdan al ltt-tea
\1504
1547),
oxocutat a m6naslirea Puina
t
DIMENSIUNEA RELIGIOASA A EXISTENTEI
Dlmensiunea religioasd a existentei capiti treptat fome de
:\Dresie romaneascd mai intai prin achrl traducerii, apoi prin actul
::ealiei individuale, fie
j^n
cadrul bisericii, ca literaturi religioasi,
l. in afara i, ca literature de inspimlie rcligioase. in ce masuri
:.rrricipa fiecare dintre elc la scrierca pdnelor pagini de litemturi
_:mani
este intrebarea prin
carc
poatc
fi rezumat cazul romanesc al
'rceputurilor literahrrii.
lescrierea
$i
analizarea cazului
Cultura romaneascA premoderni
se coostitrlie din interactiunea
--.1i
muhor grupuri culturale: cel eclezial, cel cdrturdresc, cel fbl-
::..ric. intre cele trei zone de culturi
$i
cei care
participi la ele
::.lati. certurari, oameni simpli - sc produc schimburi, influenfe,
r:rmilAri etc., dcterminatc dc mcdiul de formare
9i
dc mcdiile cultu-
'rl.
pc
carc lc travcrseazb indivizii.
Primele fonne de mflnileslare ale culturii rominesti scrise sunt
igale de religia crestirrd, de institutia ecleziali
$i
de necesitalea
:-'nrunicirii in interiorul comLrnitdtii de crcdin1a. Manuscriseleore$-
':e
in limba shvonar
$i
iD limba romenil, apoi tiplriturile deschid
: , : ea pent ru expri marca sent i ment ul ui rcl i gj os.
Bibliotecr cre$tinismuluj contrine doud compartimcnto:
.
cel destinat spaliului cclczial: litcratLrrb patristica, liturgicd,
::rlogctici, lcologali, canonici.
pas[ora]d,
duhovniccascb;
.
ccl dcslinal spaliului exlraeclezial: pe de o pa e, o literaluri
: ri t i nal d cducat i ci crcSt i ne
Si
edi f i cAri i duhovni cest i a
. , bunul ui
:.r'itiD". lcgftti dc religi^ $AiliL - llihlia, ruglciuni zilnice, candri
_::.ricelti,
ode
$i
imnuri, canoane, matistc, P.rd1t,.c4, catebismul;
. ' r dc i
ri prrt c.
o l rrcral rrrn pi onsi : ci rl i dc nrgaci Lrne.
ccri eri
apo
::rli, crealii hagiogfafice, litefatufi mistico-ascetici, calendare, Ii-
'::atur'i
nloral-edificltoare. litcfaturi culti de inspiratrie rcligiolsi.
Scnsurilc tcrmenlrlui /r?rdlrrdl
.
sct aparte de discufsuri. diferite de comunicatea colidia a
$i
: e di scursuri l e
$t i i nl i f i ce.
pri n marca di st i nct i vi a. . l i t erari t i l i i ";
.
disciplind de studill;
.
sistem sau institutic: ansamblul institutiilor
$i
indivizilor care
:riicipi la activitatea litcrad intf-o epoci dati sau in ansamblul
-:ci
cultLlri nationalc
(literatud
veche, litemluri contemporani,
:!raturd cst-curopcan6 clc.);
.
iotalitatca a ceea ce esle scris
$i
tipirit intFun anlrmit do-
::.eniu
(ex.:
lileratud de specialitate. liteBturi medicali, literaluri
:edagogici, literaturi rel igioasi etc.).
l. lnformali-vd dcspre rclatia dintre rcligie
Si
cultura scisA intre
secolele al Xv-lea
qi
al XVTII lca, avand in vcderc LFmitoarele
rcpere:
.
culturd scrisd in limba slavonii de mind
(manuscrise)
$i
dptuit4
.
culturl scrisi in limba romiini tipirituri;
I
,,Diferenla
de nvel intre grl]-
pul i nt el eci ual -l eol ogi c
$
masa
potenlia16
de credinciogi (oameni
slmp i naiviin relatiile lor cu un vef
sr.rl) delermin6 regandirea fiecarei
relig inl].o igie
populare.
lzvo-
nd dn surca leoLogica prirnara,
daf folosind
$
recond tionend miio-
log a lradilionala, o religie fie scrlp
t ural e, f i e i mpusd ora
prn
me-
morzaf e
-
pal runde i n masel e
popu aliei, renescand o acolo in
al l e f ome mai arnpl u si ncret ce. '
lvictor
Kembach, Urlvercui
mittc al rcmanilat 2OA1)
Minialu.b.lin Tet re ev a ng h e I u I
de ra manastirea solt
( 1623)
PERIOADAVECHE
Ep hahi (piesa veslmeftar6 ltlrgic,
purlat, de
preot)de
a siarsitul seco Llui
a Xvlea, daru t mdnasliriPutna
de
$tefan
ceL Mare
9i
de Maria de rMansop solia sa
.
principalele cd4i rcligioase tiplrite valoare culturah
$i
li-
temri.
2. Alcdtuili fise de documentare pe secole
penttu a le prczenta
colegilor, dupi urmdtorul exemplu:
Literrturi religioasi romani in limba shvonl deter-
minate de traducerea cd4ilor sfinte de citre Chiril
fi
Metodiu
in slavond -. inhc sccolcle al Xvlea
$i
al XVI-lea:
- ndp Sfa hiui loan cel Nou de Grigore
Tamblac
(1364-
1420);
nala lui Nicodin de la Titmand, scrisi de ucenicii cdlu-
gtuului;
-
doud scrisori ale acestLri cdlugfu, Nicodim, citre Eflimie,
patriarh de Tirnovo;
-
Pripealele celtrgenrlri Filotei, fost logofdt al lui Mrrcea cel
Bitran;
- n46
&Anut
i Nilon de Gavril. cilugir athonit.
Literaturi religioasi tipdrila in limba slavoni:
- Lilurghietul tlpiLril de cdlugerul Macarie in 1508.
Literaturd religioasli tradusi in limba romani deter-
minat6 d Refbrmil
-
manuscrise cu traduceri ale odr_lilor biscrice$ti din
prima
jumltate
a sccolului al XVIjea, in Maramure$;
- CatehLtm,
tipi,rit ir 1541:
-
Evanghel i ar, l 55l - 1553, t i pnri t de Fi l i p Mol doveanul :
- doui Cazar?l i t i pi ri t e dc di aconul Coresi i n 1564$j l 58l , l a
BI1liov;
- Carle rcnAneascri de iflvdl(ilxtrti a duhlenacelor de
preste an
tradusi dc mitropolitul Varlaam, in 1643;
- tradLlcerca
patl,iali
^
Yechitllui hrldr?crl. sub numele de
Palia.le la Ordstie,ill 1582:
-
traducetea inlegrali a Nor/ri Tcst(iment dc ln B,ilgl'dd de
cdtre mitropolitul Sirnion
$lcfbn,
in 1648;
traducerea integnlai
$i
liptujlea BihLiei de la Bucrrcfli, 1688.
Continuati alcetuirct fi$elor de documentarc
privind cultura
scrise in limba romand
pentru
secolel al Xvll-lea
$i
al XVI|llea.
3. Stabiliti in cc scns este folosit termenul de literatuld ce,nd va
referiti la litcratura rcligioasd
qi
cend vi referili la literatura
cultd.
,jn
anumiie etape, mdrt!iile
scfise se dovedesc a fi slmns le-
gaie de cele figurative sau ofalei
aolalte ele introduc
(pe cerceletor)
in framaniarile gru purilor sociale
9i-i
ing5du e se intrcvada resorlurle
psihologice ale unof anumite forme
de dialog cu tural. Textuloperelor
9
ansamb ul elementelor care voF
besc desprc vidla lor ofera, intr-o
asemenea
percpediva, prclioase
daie peniru inlelegefea vielii psi-
hice a oamenilof din trccut."
(Al. Du1u, Smtezd
$l
orglraltlafe
in cultura romene 1972)
4. Identificati un sistem de critedi in
apartencnta unLri text la una dinfe
literaturd: religioasA
$i
cultA.
Pomind de la citatul aldturat, ciutali
intreprinde studiul acestor texte din
premodeme.
funclie de care stabilili
cele doud categorii de
ii
alte motivafii
pentro a
perioada culturii romane
DIMENSIUNEA RELIGIOASA A EXISTEIT'IEl
Mentalitatea medievahi hono religiosus
Omul medieval afe alti mentalitate decat omul modern, blind
in alt orizont cultural. Omul mdieval este
prjn
excelen.ta un ,orno
,"e1rgiosas, care comunici cu Dumnezeu,
Si
cu sfintii, crede in semne
si minuni. are cultul mo^$telor, fhce pelefinaje ln locurile sfinte.
Omul medieval vede lumea ca
pe
o creatie divini, i se supune
neconditionat lui DumnezelL, iar cataclismele
$i
fizboaiele ii apar ca
modu de avertizare sau
pedeapsi
din
partea lui Dumnezeu o ca
intervenlie a putedi diavolului. in ambele cazuri, ie$irca din irnpas
presupune rccunoa$terea picatelor
$i
indreptarea lor prin penitenti.
Realitatea din
j
ur olerd semne la care au acces cu prccidere cei
initialir cdlugiri qi preoli, astmlogii de pe langd curlile domne$ti,
voievodul insu$i care domnea ca,,unsul lui Dumnezeu pe pdmant".
Mentalitalea medievald se confrunti cu marile epidemii de ciu-
mA, catastrofe natunle (cutrcmure, inundalii, fuftuni), perioade lungi
de secete
fi
foamete, rizboaie ce dureazi uneod zeci de ani. Toate
gencreaza
sentimentul de instabilitate a lumii
$i
ncsiguranle a vietii.
Religia oficiaE gi autoritatea bisericii cooxistd cu cre$tinismul
popular; dc-a lungul secolelor s-au perperuat supe$itilii, credinte
li
practici pegane legate de vechile religii ale naturii.
.
SucoLuL AL xvt I -LEA
'
DosonrEr
$r
MrRoN CosrrN
-
pouzrE
REl,lclo^s^
sr
r,Arc,{
in secolele al XVII-Lea
qi
al XVlll-lea, viziunea teologicd este
dublau de atitudinea moralistA, adeseori polemice, atAt la adresa
rndividuluj, cat
qi
a popoarelor Nu numai oainenii bisericii. dar
$i
ironicarii sunt spirite reflexive care i$i
pun
lntrebari asupra desti-
nului olllulLri in Univers.
Pe cii diferiie, ei au
probat cA
$i
limba romani poate fi instru-
ment de cult
$i
de cultur6. Dosoftei a tmdlrs psalmii initial in prozA
ii
ultedor i-a transpus in versuri.
,.Traducerea
raduccrii"'dovedeste
intentia literari
$i
con$tiinla artisticA.
Dosoftei apeleaza la modelul poeziej popularc, astfel incat
psalmii sb fic accesibili ascultdtodlor, D$or de inteles, dc centat in
bisericd
$i
de mcmorat. Psaltirca cuprindc toati gama trdirilor
umane indreptate spre planul transcendent
fi,
totoda6, recupereaze
iealitatea romaneascd asemenetoare celei biblice.
Biserica devine o institulie eficientd de rispandire a limbii
romane, de la slujitorii cultului panA la cel din urme credincios.
P\ahirea lri Dosoftei are influenlS puternice de-a lungul vremii,
alat in mediul cult, cat
ii
in mediul popular: unii
psalmi intli in
repertoriul cintecelor de stea
$i
al colindelor
.
Spaliul
$i
timpul au
9i
ele
alte dimensiuni in lumea medievalS.
Apar dellmiidriclare intte spaltul sa-
cru (mdnest re, biserice, schii, pe9-
lera-chilie)$i cel
p,.ofar,
intre tmpul
fepela cclic (sdrbe-
lorle cre$tine)
!i
fimpul
profar.
(dupa 4ircea Eliade,
Sacrul
9i
profanul, 1995)
.
Destinul proprlu
Sl
clestihul
universului feceau parle din marele
plan
al divinitefi
Si
erau ascunse
omul ui de t and. l n mod f i resc, el se
ghideaze dupa vise, vizluni, vede-
nir,
prevestri,
intr-un elod de cu-
noa9lere paralizat de fr cA.
Psa/tla lui Dosoitei (1673),
PERIOADA VECHE
Dosoftei
Psalomul lui David sau a lui Ieremia. 136
Plengerea
$i
jelea
oamenjlor celor dumnezeietti de nepn$ti qi
nevoi, ori trupe$ti, ori suflete$ti.
' Psal t l rea
esl e cart ea ce
conl i ne cei 151 de psal mi dn
Vechiul Testanent
9
a fosl
p
ntre
cele mai dspendite ce4i bise ce$t
9i
pfinlrc p mele lduse in limba
romand. A fost folosila in biserica,
dar qi ca abecedar in
qcolile lnte-
meiate
pe
Enge biserici.
Expl i cat i i l 6xi cal :
voroavd (s.f.)- volbe;
brcln, bucrre (s.n.)
-
buciumi
smdrld (s.f.) sminteald, |a-
Ec re, abatere, gre9ea6, tulbururci
zlabiv, 4
ladj.)
Eulecios, rau,
cucon,
-i
(s.m.) copil.
La apa Vavilonului,
Jelind de
lara
Domnului,
Acolo
lezum $i
plarsim
La voroavd ce De sttatsdm,
$i
cu ineme amari,
Prin Sion qi penfu
!ad,
Aducandu-ne aminte,
Plengeam cu lacremi herbinte.
$i
bucine ferecate
Leshm pdn sdlci aninate,
Cd acolo na-ntrebare
Aceia ce ne prddara
Sd le zecem viers de carte
lntr-acea streinitate,
Ca-n svint muntele Sionul
Cantiri ce cantam la Domnul,
Ce nu ni si da-ndemand
A canta-n
tard
streine.
De te-a$ uita,
lari
svante,
AtuDca sd-mi vie sment6,
$i
direapla mea sd uite
A schimba viers ln l6utel
$i
sa mi sd prinzi limba
De gingini,
jelindu-mi
scerba,
De te-aq mai
putea
uita-te,
Ierusalim, cetate,
Nainte de a nu te-a$ pune
in pomene-n zile bune.
Sd nu uil, Doamne svinte,
De Edom ce-az zas cuvinte
Svinlei cetiti improtive,
Cu rdu din
gurd
zlobiv6:
,,R5sapi!n-il
zidiuri nalte,
De$Arta! de bunitate!"
Tu, fati vaviloneascd,
Riul va si ie teheascil
Va fi s-acela-n ferice
Ce-!-va veni si te strice,
Cd{i sd va-ntoarce darul,
Cum ne-nchini tu cu peharul,
Cand cuconii t6i d ziduri
Vor zdrobi -r ca neqt e h6rburi .
(Dosofte| Psaltirea in vers ri)
DIMENSIUNEA RETIGIOASA A E'GTENTEI
Psalmul este o specie a liricii religioase. Originea
qi modelul
restei poezii
jmnice
o constituie Psdlnii lui David din ltechiul
festument. Tradtcerea in vemud a Psdh?ilol bibljci a
prilejuit
ade-
rerate
monumente de limbd
$i
incerceri de constituire a limbajului
potic in diferile literaturi.
Calvin a venificat cAtiva psalmi
intr-o forme adecvatd cant6rii
ia biserici. lnainte cu un scol,
poetul
ftancez Clement Marot ii
'dlmacise
in versuri in limba francezd a secolului al Xlvlea. AcelaSi
hrru l-a lecut Jan Kochanowski in polond. model al mitropolitldui
Dosoftei
pentru
limba romanh.
Psalmul devine o specie cultivatA
$i
in lirica modern6. Au scris
p:a/nrl:A1. Macedonski, G. Bacovia, Lucian Blaga,
$t.
Aug. Doina$,
dar in mod special TudorArghezi.
Facto i care au determinat biserica crcstini sd faciL dln Psalmi
a?rle de rugAciune:
.
au conlinut religios
li
devolional
(pietatea qi comuniunea cu
Dumnezeu, peterea
de reu penhu pbcatele comise
$i
ceutarea per-
iectiunii, umiunla
$i
penitenla);
.
au alcdtuit cartea de rLrgdciuni a lui Isus in sinagoge
$i
caftea
& cantdri lapraznicele din Templu, carte de invdldtura cand
predica,
dar
$i
centare dupe Cl,?a cea de taihd,Is.us a cjtat dltt Psalmi car\d
x afla dstignit pe cruce, i-a awt pe
buzc cend a fiurit;
.
iau inspirat pe
4postoli ln timpul perseculiilof fiind folosili
ia sA rdspandeasce inveld ra cre$tind.
l. Justificati necesitatea traducerii Prdlfl1lo/ biblici in limbile
nationale, referindu-ve la mi$cerile religioase ale secolelor al
XVI-lea
$i
al XVII-lea.
a Selectali di textul lui Dosoftei arhaismele,
grupandu-le
lnl
arhaisme fonetice, arhaisme senmntice, athaisme morfosintactic.
3. Ceutali o traducere recenti in versete a Psalmului 136, prezen-
te in cfl4ile de cult tblosjte astdzi
(Psaltire,
Bibl)
Si
puneti-o
in relalie cu tAlmecirca in velsuri a rnitropolitului Dosoftei,
identif icand iLnagildle artistice comune.
,1.
Precizali inovatjile aduse de mitropolitul Dosoftei in tradu-
cerca in \ersljrl a Psalmului I36, rcfetjndn-ya la plasticizarca
imaginilor
fli
la
prozodie.
Psalmii, fu sensul comun de
,,cantece
religioase", apar in mai
multe religii (egipteani,
babiloniand), dar tnremul lor de origine este
tEligi4 israelite.
Psalmii svnt imnud. pl^ngeri,
rugi sau mullumiri aduse
Domnului; se poate vorbi de
psalmi
individuali
$i
psalmi colectivi.
Majoritatea psalmilor provin
din perioada ulterioad exilului.
Orgadzarca qi paternitatea
Psalmilor: in hlteriorul Psaltilli
rpar miniculegeri, dupi teme
(.Canfirile
treptelolt 120-134) sau in
inctie de paternitat:
73 de psalmi ii sunt atribuiti lui David;
ddurile indicd
Si
alti auto : Asaf (50; 73-83), fiii lui Core
(42-49;
&4
$i
87), Hamman
(88),
Solomon (72; l2'7), Etar (89) qi Moise
, 90).
'Aceslu
Dosoftel milfopolit nu
e|a om prostr
de felu lui.
9i
era
neam de mazal; pre
invalat, mulie
limbl
Sti6i
elineSle, latinegie, slove-
neqle
I
alta adancd carle
9i
in-
valalure, deplin celugbr
Si
cucernic,
9i
bland ca un miel. In
lara
noastd
Pe-aceasta
vreme nu este om ca
(1on Neculce, Lelop,selu/
Tdrii
Moldovei)
,Cel
mai marc meit al lui
Dosoftei acesta
9i
esie: de a f oferit
in Psatire, pe
neagteptate, inta ul
monument de limbS poelci rome-
neasce
[...]
a organizat, in fine, un
adeverat sistem de fime
9i
a lnceF
cat mai mulle cadenle
ii
mai mulli
melfi decat g;sim
h loate
poezia
noastrd de
pane
la rcmantism."
(Nicolae [,4ano]escu, /s{oria
ctiticd a literatuii romene,
r, 19S0)
Sion
9i
Horb (Sinai) sunt
pn-
tru ls|.ael adevdralii munli ai Domnului.
Fi i i l ui Edom, edomi l i - veci -
ni i de l a Sud ai poporul ui l ui l uda,
Prin
stemotul lor Edom (Esau,
fralele lul lacov) sunt
,,popor
ffate'
cu udeii, cu care s-au aflal dsssofi
in conil ct,
RAuri l e di n Babl l oh erau,
probabil,
canals s6pale de deporlalii
captivl din lsrael.
Harpel alamale 1n salcii nu
sunt luaie de acolo decat penlru a
canla
9i
a-Fi plange lara piefdule.
Fiica lui Babol, fata babilo-
nian6
-
cetatea Babilonului.
PERIOADA VECHE
g
I
I
Cap. I
Neslatornicla lucrur lor
pemartegti
1. Cuvinlele Ecclesiastului, iiul lul
David, fege ln lerusalm.
2. Degedeciunea dSerleciunilor, zice
Ecclesiaslul, degertaciunea deger-
15ciunilor, toate sunl de9deciunil
(Ecclesiastul 1
,1-2)
Dimensiunea religioase apare
ti
in creaiia cronicadlo! in
scrierile ce is din slera consemndrii venimentelor istorice:
poemul
Itala lumii de Miron Costin. Spirit reflexiv, poetul se plange d efe:
meritatea vie,tii, de nestatomicia lucru lor qi de caracterul lor iluzo-
riu, de rostogolirea timpului, de rcata norccului ce u(cd qi coboare,
de
perisabiiitatea glodei. Sentimentul de histele e datomt singurei
crtitudini, cea a mo4ii.
Motivele
prcvenite
din
poezia greace
$i
latini (/oftuna labilis,
ubi sunl?) capd,t6
$i
ele rczonanle biblice; combinate cu motive
frecventc in cultura medievald
li
renascntiste
(vanitas vanitatnn,
vidla ca rh), exprifird,puterca de a hansfera nefe circa mo4ii intr-o
proieclie imaginativd qi creeazd astfel un efect artistic de anveryure
$i
de duratd.
Miron Costin
(1633-1691)
Via{a lumii
Sveta seutsl)ct, resa rseaceska sueta
Eclisiastis,
glasa I
(,,De$ertarea de$eddriloi
li
toate sunt de$arte")
A lumii canlu cu
jal
cumplita viiala,
Cu
gfiji
$i
primejdii cum iaste
qi
ala:
Prea suplire
$i-n
scurt6 vreme traitoaro.
o, lume hicleand. lume ln$elatoare!
Trec zilele ca umbra, ca umbra de vare,
Cele ce trec nu mai vin, nici sd-ntorcu iarA.
Trece veacul desfranatu, trec ani cll roate,
Fug vremile ca umbra
$i
nici o
poartA
A le opri llu
poate. Trec toate prAvdlite
Lucrurile lumii,
Si
mai mult cumplite.
$i
ca ap4 in cursul sau cum nu si opre$te,
A$a cursui al lumii nu se contene$te.
Fuln
qi
umbre santu toate, visuri
$i
pirerc
Ce nu
petrece
lumea
$i
in ce nu-i cedere?
Spuma mhrii
$i
nor suph.I cr trecdtoriu,
Ce in lurne sa nu aibe nlrme muritoriu?
Zice David prorocul:
,,Viala
ieste floare,
Nu trdiaqte, ce indata iaste ffecdtoare".
,,Viiarme
sentu eu
$i
nu om", tot acela striga
O. hi cl ean, . i n rorre vrcmi cum sa nu sa pl i nga
Toate cite-s, pre
tine? Ce heliduie$te
Nepravelit, nestremutat? Ce nu stdruia$te
Spre cidere de tine? Tu cu vreme toate
Pnmenesl r
$i
ni rnrca se. l ea i n veci nu poal e
Ceriul taptu de Dumnezeu cu
putere
mare,
Minunatd zidire,
$i
el falqit are.
I O
15
Document cL semndiura
20
DtlvlENstuNEA RELIGIOAS,{A EXTSTENTEI
l .
-1.
Miron Costin pune poemul
siu sub semnul crcdinlei
printr-un
molto in limba slavond din t rleriasl, motto tradus in limba
romira. Ecclesidstul este una dintre cA ile ,/ec,\iului Testament
(sec.
lll i.H.), atribuite lui Solomon. Coreiati mottoul cu ince-
putul textului biblic qi formulali obsrvalii in legatud cu:
-
dilerenla dintre motto
9i
textul biblic intr-o variantl de limbi
contelnporani;
-
pdsharea mottoului in limba slavond de cetre Miron Costin;
- aspectul tematic focalizal prin cele doui texte;
-
infbrmatii suplimentarc fumizate de textul biblic.
Intelegerca poemului
se
poate
orinta dupi doud direclii:
a. ca txt al sentimentului rcligios. Acest rapoft este ilustrat dc
Noica prin Invdldtuile lui Neagoe Balsafib, adresate fiului
siu, Teodosie, in care tatal vorbcqtc
,despre
putcrea
lui
Dumnczeu gi sldbiciunea omului, despre impiralii cei l:ii,
pedepsjli
de Dum czeu,
fi
despre obligatia domnitorului de a
asculta marile comandamente momlc
$i
religioase";
b. ca text al unui moralist de tip europeaD, indjvidualist, sub
inf-luenla contactlllui cu realilatea spirituali a Apusului, fa-
vo zat de studiile sale ln Polonja. Nicolae lorga caraclerizeazd
astfol aceasd dimensiune noul a cultufiiromene$ti:
,,Avem
de-a
tace cu un individualis crealor! poetic, in sensul cel vechi,
grecesc,
de crealiutc in cuvinte; un individualism nedisciplinat
sau cAudndu-qi singur o discipline in norlllcle personalitdtii
care se manifestd.'"
6isiti argumento in textul poemLrlui pentru a susfine acel
punct de vedere pe care il conside|ali mai indrcptSlit. Pentru a
vdjustifica opliuDea, luali in consideralie citalele aliturate.
Selectatrj din textul poemului imaginile cele mai expresive re-
feritoare Ia tema biblici a de$e 6cilrnij. Puneti aceste inagiDi
in relalie cu una dintre unndtoarele obseNalii:
.,Costin
citise de bund sea]||td)Ecleziastul
ii
mnlte alte cd4i pe
te]|...
lartuna
labilis, dar ru lecturile, ci domniile mai schimbi-
loare decet vremea, capeiele cAzute atat de des.
parjolirile
devastatoar
$i
rdzboaiele ce nu mai conteneau l-au dus la con-
vingete, cd nimic sd sle(i i veci fiu poate.'"
(Mircen
SE tIat, ln troducere in opera lui Miron Costin,19'76)
,,Nuanta
crestinl nu ne scapi, dar orizontul deschis scuteste
fiinfa de sentimentul sfe$ielor al inuti]ititii care bintuie la-
menlali,^ Eclesiastului
[...].
O Iectud in palimpsest constati ce
Miron Costin nu amplificA textul biblic,
[...]
ci il comprimd in
formi de maxime. Istodcii literari au citit in compunerea lui
Costin urme din Ovidiu
9i
Horaliu, adici din
poezia latin5 cu-
noscud autorului. in rotalitate, poena e o sintezi intre ele-
mentele de gandirc artici
$i
medievalA.
(Elvira
Sorohan,
-'rfodrcere
in istoria
I ite rutur ii ro mane, 199'7
)
,Nu Sti(]
dace
Si
in alle pa(
psalmii
Vechiului Testamenl s,au cetit
l a f el de mul l ca l a noi . l n ori ce caz,
etern latea romaneascd despre care
v6 vorbesc, esie de acest I p. Nu o
plen
iud ne istofce, nu realize b mo-
numenlale
-
pe
care neamul nosiru
nici n-af n avlrt cand sd le infapiu-
iascd dau garanUa du|ateii c sen-
t meniul cd, ]n fond, exisid un plan
ia15 de care fdmantarea istorici este
(Constanlin Noica, /slorbltale
Qi
eternitate. Reperc pentru
a istone a culturii ronane,ti, 1989)
, Nusuf l degdsl
a Cosl n f eF
voarea vzionara
I
,,osardia dispe-
ral6 a lli Dosoflei. El comp{rne, ca
orcare european, pe
o temd da15
9l
inienla llcrarii este didactc6, de
doLrd od didactcS, autoru vrea, pe
de'o parie,
sd se vaze ce paate
Si
in limba naastft a fi acest feali de
scrisaare ce se chiama s huri, )ar,
pe de alla, s6 sanctioneze seiea de
glorie
-
boala feudalS gfeu de t6-
m5dult
-
in n!mele smeren eicres-
line, vechea
!i
slatornica lui ob-
,,Clitorului
de astrzi
[
.] i va
veni ugor sa deguste poemul
ca pe
o specie mdevald, plin; de eiu-
viile aliei spidt!alildli. Aparlie cu
lot! | exceplionale in tdramulnostru
poemul e scris h duhu intrstat al
at6lor
poeli
lalini
ii
medevali, laici
9i
religiogi. in felll in carc conlem-
pla
Costn prveliitoa convulsivd a
lumli
9i
cum se instiluie in text un
pri mat
a i magi ni l or decf ept udi nl ,
chiaf ale putrescentei
9i
ale mo4 i
hidoase, reconfirm;m in autor un
european
I
in structura imagi-
natice, un barochisi."
(Eugen Negric, Poez,a medieyala
in linba ronene, 1996)
I
- l
Secolul
alxVllFlea
I
,
".'.
l1 l*",.".:l
l'il; liJil
l'fi
ilJT:ffi
='J:
li:i::l"l ; I
n+$*t**t#"#1rilffi
:ffi:
:Iirffi
r
I
t*t*um+*":l'ffi1
Antim
lvireanul:
ontoria
de amvon
I
Cuvent
de invdtatu$
14 Stretenia
Domnului
nostru
I
A'"J,l'-
i,iti
:,
$l
"iin'ift
*:*:iii
I
I ilg;lj$ili'":ffi
,iT:'*r::'rffi
-
:::::: I
lnil4iffi-r*":'iiiffil
It*[$[*;1fi$*69*ffi1
I *J*i=*
*r##ift*J
il t:'l',n':Hl''l
lil;
t
:^:iJ$ru1,"'",*r#:;-:,::::
t ;"*'!}.,.
i*#$'$ff:*il*i*":;
;rn;:
:
H4lrfiil'I:'il;ffiffi;i;
H ::ffi:ffi
"*':::ltxffi""|ll*,
"u
rop*r"
"a"'"r"
PERIOADA
VECHE
DIMENSIUNEA RELIGIOASA A EXISTENTEI
A
Sasea
ponrncd
zice si nu preacurvim, iard noi lacem altele
' ri
rel e
)r
nral 5purcxl e. carel e nu l e poci gf i i .
A
iaptea
porunci zice se nu furim iare noi luom de fati, cu
A opta porunci zice si nu mirturisim stlamb, iari noijurim cu
:leinilc pre sfanta Evanghelie ca si nu piiardem
cinstea si piiardem
:fe Dumnezeu.
A noua porurlcd
zice si nu pohtim
muiarca vecinului nostru,
: r; roi I ni j i ocrm cd sa sl i e
)i
el de acel l ucru, i a| a sa nU zi c: r ni t ni c,
ji
apoi nu e binc de el.
A zecca poruncI zice si nu pohtim
verice lucnr stdin, iari noi
:rom tot, sd nu aibi cu ce sd hrini.
Si
iate, dard, ci nici una din cele zec porunci
nu
linem,
nici
:rcem. Iarde va socoti cinevadin noi cum cd vorbele acestia nu sunt
rlevdrate, ii las in seama cugetului seu qi de nu-l va bate cugetul in
i:nc. atunce po4te
cd acel om va fi au prea sfant
$i
drept inaintea lLli
Jumnezeu, au iaste nesimtitofitL,
Ce tu, Doamne, cela ce penku
bundtatea ta cca do margine
Si
:1u1ta milostjvirc ai voit de ai luat trupul firii noastre coi slabe
$i
ai
:nplinit toato ale legii, induri-te qi ne lumineaze
$i
noao minlile qi
::imile. ca sd ne aritim implinitoi legii
$i
ale poruncilor tale
$i
ne
_:iluia$tc
ca Lrn milostiv, dupe mullimea induririlor tale, ca de
:.rrufca sd mirim numelo teu cel preasldvit.
Amir.
Expl i ca! i i l exi cal e:
rilor
-
vaianta invechitd a
cuventului retor;
relor, s.m. 1. maestruj pfo-
fesor de relorica
fn
antichilalea gre-
co-romana, 2. oralor;
mamor, s.m. de la s.p.lllamona
- cu sensul
,demon, diavol';
verce, pron. nenot
- oarcce.
6.
J.
3.
l . Cititi informatiile despre sirbetoarea lntinlpindrii Do,nnuluj
(Strctenia)
$i
precizali
legitura intre con{inur!Ll djdahiei lui
Ant i m l vi reaDUl
$i
conl cxl ul rosl i ri i acest ei a.
In geneml,
didahiile sc compun din trci pdrtit introducerc,
tralatc
$i
incheierc. Delimitali cclc trei pdrti
in textul dat,
stabilind oonlinut l iiecireia.
Introducerile Didahiilar sunt scurte
$i
cuprind comentarea
unot maxime, rcferiri la realititi cotidiene, dar mai ales aluzii
la sdrbdtoarca respectivd dcspre care nll vorbe$te direct.
declinAndu-$i, cu nodestie cornpetenla. Oralorul rccurge
$i
in
textul de fali la toposul modestiei, configurind o ie|.arhie:
i nvAFt , rei or qi
desi varqi t spi ri t ual . Del i mi t al i ari a dc
cunoa$tere
$i
dc autolilate a tieciruia.
Modul de adresare prin
apelativc nu figureaze la inccputul
predicii.
dar reiese din primele
enunluri (,.Fetii
mei iubiti",
,,lubi1ii
mei ascultitori",.,Blagoslovililorcre$tini").
in aceasti
didahie, rclalia cu ascultdtorii devine explicith mai 6rziut
.,Ci
vi
pohtesc
de ascultare.". ldentificali conottliile adresirii.
alegand dintre; indemn, porunci. rugeminte, invitatie.
Adesea predicile
devin adevirate pamflete prin fblosirea
procedeelor
stilistice ale ordtoriei: intemgatia. exclamalia,
repclitia, antiteza, ironia. Stabililipolii anlitezelor ce se succed
in prezentarca
Dec alo gu lui.
Deliberati asupm actualitilii/ inaclualitntii unei prcdici bazate
pe Decdlog, mai ales dacA auditorul s-ar compune din tineri de
varsta voaslri.
Sketenia
- denumire popu-
lara pentru
o sarbatoare crc9tin6,
lntAmp narea Domnu ui nostru lsus
Hrislos, celebratd in 2lebruarie se
pf Aznui e9t e
aducerea pruncul u
l sl s l a t empi ul di n l erusal i m, l a a
40-a zi de la faslere, de dlre ma-
ma sa. Aici nalura divine a lui Lsus
este recunoscula de sfantul stmion
Introducerea sdrbetorii in b-
seflca cre9lina avea menirea sa
conlracareze sarbblor le pdgane
dedicate animalelor iolemice (lupul
$i
urc{rl), prezenle pana
asbzi in
lradilile popoarelor
europene. La
fomani, sbrbatoarea este legala
mar ales de clltui ursulul (Zr'ua Ur$/ri
sau Martinul cel mare)
,
se ctede .a)
at unci i ese urcul d n barl og, i arcom-
portamentul
lu vesleile prelungirea
iernii sau venirea pr mavedi.
Decalog (gr
zeco cuvinle sau
porurc4:
cele zece porunc
rezurnd
Legea dala de oumnezeu lui tvtoise
Penku
poporul
evreu pe Munlele
S na. lsus n! a anulat Decalogul, c
l-a desdvaD L
Antim lvireanu, Ddahlile
PERIOADA VECHE
de ron Neculce
(tLa 243)
lon Neculce:
dincolo de cronice
Cenhate asupra figurii lui
$tefan
cel Mare, legendele din
O samd de curinte, dez:riluie acenqi mentalitate a omului medieval.
din
perspectiva voievodului. Ca ales al Domnului, conducdtorul
statului este
pus
la incercare mai mult decat creftinul d rand El arc
o misiune mai inalt5, o oducalie religioase
mai profundd
ii'
de
aceea.
penitenta
severi i se impune adeseorl.
Legendle
relateazd faptele care l-au dotrminat
pe voievod sa
inalte biserici
$i
manastiri: implinire
a legimantului fdcut lui Dumne-
zeu inainte de lupta qi mullumirc
pentu izbanda asupra
peganiior
rugA
$i
danie
pentru iertarca
proptiilor pecate' spovedanie simbo-
lic6.
lntrate in imaginatul
populat, legendele despfe
$tefan
cel Mare
lase sd se intrevade
$i
colldilia omului, nu numai dmma domni-
tomlui. Sldbiciunile omene$ti
trufia,
pdpeala. invidia, ldcomia'
ollcedle
lumesti - tulburb amonia naturii
9i
ordinea sociald.
Cronicarul delimiteaze evenimentele
sfiict istorice' .ccesibile
tuturor, de legcndele impregnate de semne care nu pot fi descitiate
qi interpretate decet de cei iniliali. Circulalia
lor in tr^ditia oralA a
rejinut doar
partea
anecdoticd, ial lon Neculce se simte dator sd le
co semneze,
pentru
ca sensul lor si poatd fi desluQit, incredinlan-
dule
posteritAtii.
&r / / nj ; : ' .
O samd de cuvinte
de lon Neculce
Legenda lV
r-I l ef an-vodi cel Bun. bdl andul t urci i l a Rdl boi eni . au l narsLr
Jsa i nt rc i n Cerol ca Neaml ul ui
si
i i i nd mumi ' sa i n cet al e.
nu l-arildsat siintre
si
i-au dzis ce
pasirea in cuibul sau nu
piere Ce
sd sa ducd in sus, se strangd oaste, cA izbanda va fi a luj
$i
afd,
pe
cuvantul
mane-sa, s-au dus ln sus
$i
au stransu oaste
[.. ]
IarA
Stefan-vodi,
mergAod de la Cetatea
Neamlului in sus
pre
Moldova, au m6rcu
pe la Voronet, unde trdie Llnparinte sihastru,
pre
anume Daniil. Si bhtand Stefan-vodi
in u$a sihasrului,
s5-i descuie.
au raspunsu sihasful sA a$tepte
$tefan_voda
alard
pind
$-a
istovi
ruga.
$i
dupd ce
$-au
istovit sihastrul ruga' l-au chemat in chilie
pre
St;fan-vodn. $i
s-au ispovedit
$tefan-voda
h dansul.
$i
au intrebat
$tefan-vodh
prc sihastru co va lnai face, ci nu
poate se si mai bate
cu hrrcii; inchina-va
lara
la turci, au ba? Iar sihastlul au dzis si nu
o inchine, cd rezboiul este a lui, numai, dupd ce va izbendi, sA laca
o mendstire acolo. in numele Sfantului Gheorghie, sA fie hmmul
bisericii.
Deci au
$i
purces
$tefan-vodi
in sus
pe la Cemaui
$i
pre
la Hotin
si
au stansu oaste, feliurj de feliuri de oameni
$i
au
pfces
in
gios. Tar turcii, inlalegend ci va sd vie
$tefan-vodi
cu oaste
in
gios, au lasat
$i
ei Cetatea Neamtului de a o mai bate
li
au illcepul
a fugi spre Dundre. Iar
$tefan-vodd
au inceput a-i
goni in uma
$i
a-i
bate,
pdn6 i-au trecut de Dundre
$i
intorcAndu_se
inapoi
Stefan_vodi'
s-au apucat de au f6cut mdnasdrea Voronelul
$i
au
pus htamuL
bisericii
Sfenhrl Gheorghe.
DIMENSIUNEA RELIGIOASA A EXISTENTEI
-1,
l . in Evul Medir, adt in Occident cat qi in Rhserit, infrangerea
unui rcge sau dornnitol mai ales in luptele cu pAganii, era
consideml, semn al mAniei divine, pedcapsd penhu pdcatele
ostenilor. Recitili inceputul lcgendei
Si
stabiliti efectele care
arali retragerea milei divine
Si
pedepsirea voievodului.
Comentati gestul mamei voievodului, ca probi pentru dubla
izbendi: asupra dusmanilor
Si
asupra picatelor srle
Impecarea voicvodului cu DurnDezeu se ralizeaza prin intcr-
mediul unui oln sfanl Daniil Sihastrul. Precizali incercdriic la
care pushlicrl il supune pe
domnitor
Voievodul trebuie si-Si dovedeascd umilinla ca si poata pi-
rrunde in spatiul sacfu. Identificati in legendd spaliul sacru
$i
modalitatea in care domnjtorului i se ill1pune ulnilinta.
Justificati actul spovodanici ca o condilie prelimin i penhr
dialogul cu sihastrul.
in lupta de la Rdzboieni (26 iulie 1476),
$tefan
cel Mare oste
infiant do cdtlc Mehmet al ll-lea, de$i in ianuarie 1475 obti-
nusc stilucita viclorie de 1.r Podul inalt. Presupuncli cc
pecate
l -. ru put ul duce pe rui e\ od
l f l rrorrcrrrul dc i rrp, r. i n ccrc se
intrebarea adresati de
gtefan
sihastrulLri dovcdeqte slibiciurea
omeneascd unui conducitor de
lari,
nevoit flslfe] si ceari
indfumafe spirifuali. Concntali senrnil'icaliile sfatului dat dc
Da,riil Sihastru, alcgand irtrer
justetea
luptei cfe$tine impo-
triva pigenilot
impdcflrca voievodului cu divinitatea,
pfofblia
vi ct ori ci .
Mot i vat ri l hpt ul ci ul t i nrul sl bi al l ri Dani i l Si hast rul
prcf i -
glrreazi
inlpicarea voicvodului cu l)urirnczcu pr'inlr-un rilual
al schi ' nbLrl ui de daf uf i .
Ti ncl i
scnDra ci ,
paDA
al uDci ,
$t el an
cel Mare ct i t orca ci t c un l dc. r$ sl i ni dupi l i ccare vj ct ori e.
Comentali impLulcrca hrnnlului viiloaroi rnindstiri. avaDd in
vedre l ogend^ Sl ant ul ui
(i heorgho
$i
val oat ea si mbol i ci a
vi ct ori ei sal e asupi a bal aurul ui i D ment al i t at ea epoci i .
Realizali un cscu de douar-trei pagini
avdnd ca tcmi rclatrjn
r'ntfe putcrea polilici si puterea
divind in Evul Mcdiu. Dali un
t i t l u adecvat eseul ui .
10.
8.
9.
Sf4ntul Ghaorghe cu balautul
pe 0n stgag ae ra
$iefan
ce N4ar
(desn)
Sfentul Gheo.ghe
ucigand balaurul,
Canea rctuaneasca de inveleture
( 1643)
) r
- -
PERIOADA VECHE
piclai, inire 1 602-1604
Finalizarea studiului de caz
OFERTA I
Texiele citite
ti
analizate in scopul familiarizerii cu aceg
studiu de caz oferd doua modalteli de abordare:
.
situate in contextul epocii, au functie rcligioasd (Psalfiii lt\
Dosol t ei . Di dahi l l p l ui Anl i m l \ i rcanul r. e\ pri mA o \ i ri une dsLpn
lumii marcate de mentalilatea
yremi,i (ndp fumii de Miron CostiD-
tegerda 1ll de Ion Neculce);
.
vizute din perspectiva contemporani, acelea$i texte doba+
desc exprcsivitate
ti
valoarc artistice.
Vd suge.dm un parcurs prop u de intelegerc a litentuii c!
rcflecti dimensiunea rcligioasd a existentei,
tinand
cont de ambeL
modalitdli de abordare.
Puteli alege penhu lucnl in grupd, rcalizarea unui produs dit
cele propuse mai
jos,
sau puteli opta pentru alt produs
$i
alt traso
pent ru e\ pri marea oprni ei personal e
si a \ i . , runi i propri r.
PsAt_rnREA
Pomili de la afirmatia lui Nicolae Manolescut
,,A
sffibate
echivaleazi cu o calitofie printr-o
lat6
a ninrmilor poetice
-
Cili\i Psallirca in rersuli a lui Dosoftei
$i
alegeli zece psa
care se iluslreze diferite experienle ale psalmistului (pdc6
penitenla, setea de Dumnezeu)
Qi
fblme incipiente ale speci
l i rerare
(medi l al i a.
l arnenral i a. pasrel ul r. Urmi ri l r ex
\ i l nrea f i guri l or de st i l . prozodi a. i nf l uent r l i ri ci i popul are.
2. Selectali pasajele cele mai fiumoase ca rcalizare artisli
alcatuind o microantologie pe care o puneii la djspozitia co
gilor Optjonal. redactali o prefaF de una-doue pagini, ln
sA argumentaii seleclia textelor
PREDI cA
Genurile propoveduirii reprezintd, pentru oricare di
Biserici, o tbrme imporlantd de comunicare, fhpt pentru cAre
necesare
,,incurajarea
unei fire$ti deschideri pe care trebuie se
avem 1aF de experienlele
$i
reu$itele omiletice ale celorlate c
fesiuni".
(loan
Toader. Discursul omiletic\
1.
l. Intbrmali-vi asupra tipu lor de discurs omiletic din alte c
2.
tesiuni
$i
faceli comparatii cu genurile specifice confesiunii
Analizali rnodul in car este alcituitd o predice, in funclie
genul ciruia ii apartine
$i
de slrategiile retodce fblosite.
Realizati un eseu pe tema
,,Reiigie $i
comunicare" in care sA
exprimati un punct de vedere privind impoftanla corehrii celor
doui domeni i .
Ascultaii
li
inregistrali (pe suport aDdio) minimum trei predici:
la radio, la biserica din pa$hia voastri
$i
la o bisericA de alti
confesiune. Pentru o mai bund inlelegere, reascultati inregistri-
rile in clase
fi
recunoa$teli sdrbetoarea care a prilejuit predica,
structura ei (formula de adrcsare, captarca atenliei, referinlel
lir.reqti, alDziile la via.ta cotidian5, aspectul moralizator, for-
mula de incheiere), durata
{i
rispunsul credincio$ilot
Alege(i predica pe carc o considerali cea mai convingetoare
$i
justif
ica,tiop.tiunea.
3.
4.
B serca Antm d n Bucuresti
DIMENSIUNEA REL]GIOASA A EXISTENTEI
LDGENDA
Legendele lui Ion Neculce au constituit sursi de inspiru,tie
rentu scriitorii din secolul al XIX lea si al XX-1ea.,\sIfcl. Legenda
,'i este folositd de Dimitrie Bolintineanu iD lege da istodci Mrmd
.ai Stefan cel Mare, dar
!i
de Mihail Sadoveanu in rdlogia istorici
aruhi Jd.ri \olumvl
^l
ll-lex, lTvot ul Alb.
l. Citi.ti legenda istoricb a lui Dimitrie Bolintineanu
$i
capitolul
despre vaDetoarea domneascd din lzrorut Alb.
:. Comparali fiecare text cu legenda lui Ion Neculcc, umfuind
aspectele alese, viziunca artistici
li
particularitdtile speciei
epice.
OFIRTA II
Documentali-vA dospre raporturile dintre nomrd qi creativitate
::1 pictura feligioasi a secolelor al XVI-lea
$i
al XVITlea. Ve
pro-
gunem
se analizati aceste raporturi pomind
de la icoana Cobolarca
le pe
cr ce, oiginar"a din biserica episcopab din Cu ea de Arge$,
in prezent
la Caiefiile Nalionale de Artd.
Pornili in obsryatiile vofitrc de la acest comentariul
,,ln
partea stingi,ll1 mod neasteplat pentru
o asemenea icoand,
a fost infiti$atd Doamna Despin^
fnand
in brale trupul fiului s6u
Teodosie. Doamna Despina poarte
veqminte monahale, ceci dupd
inoartea solului sdu, domnitorul Neagoe Basarab, s-a cdlugerit
[...].
Teodosie are coroane
$i
ve$minte voievodale, cdci el apucase si
domneasch cateva luni inaintea prematurci
sale mo(i
[...].
El a fost
infaliSat de marimea unui prunc,
cum nu mai era de mult in
momentul morlii sale, da( ln felLll acesta zugravul a pus gi mai binc
in evidenti ideea de olrande a icoanei. CAci, in fhla Maicii
Domnului plangandu-$i
Fiul, durerea Despinei putea fi mai bine
inteleasi, propfiul
i copil fiind oferit protectriei
divine. in acest
sens, inscriplia insolitoare este elocvente: S/.ip.ind, prime$te sulletul
, obul ui
t . i u. Teodo, i . \ i
adu l l a
l uJ<t t d
ro.
Trebuie subliniat ce o asemenea compozilie iconografici, in
care intervine indrezneala comparalie dintre durerea pAmanteasci
$i
cea divini, nu-$i gdse$te
echivalentul in atat de numeroasa familie a
icoanelor bizantine
$i
postbizantine-
Se
poate
recunoa$te aici un
semn al inallimii de
gAndirc
din epoca lui Neagoe tsasarab. epoci de
largd deschidere culturald
1...1"
(yasile
DrAEu\, llrtd Lre$tind in Romania.5, 1989).
Alegeli una dintre solDliile de maijos de linalizare a cazului:
l. Alcituili un eseu cu una dinhe temelel
-
,,Dimensiunea
rcligioasi a existentei
fi
exprcsia ei literari
din E\.rI Mediu pand
in prezent";
-
,,Literaturi
$i
litemhfi religioasd in Evul Mediu romanesc".
2. Alcatuifi o expozilie cu icoane rcmene$ti cu tema,,Elemente
de originalitate in tratarea temei iconografice CoborArea de pe
c/r.e". AlcAtuili un catalog al expoziliei cu prezentarea
icoanelor dupd caracteristici (dimensiuni,
materiale, tehnici) qi
organizati viziiarea expoziliei cu un ghid
care se susfinl tema.
CoboA.ea de
p6
cruce,
(1522-1523)
Cobararea de
pe
ctuce
PERIOADAVECHE
Lexicografia
este o ramffd
a iexicologlel
aplicate ca;stabile$te
principiile
Qi
metodele de
alcetuire a dictionarelor
Dictionarul
ortografic,
ortoepic,
morfologic
si de Dunctuatic
cste o lucrare
normatlva
etabo
| -, t a
' uU. e' aa
Academrei
Rom; nc.
l or crre
pri rl
l ese{152
- 2001) . . se
i ngr r j esl edecul l i \ . r r cr
hmbi i
i o_mdne si
srahi l crt e
regul i l e onogral i ce
ohl i garori i
Denumirea indicA domeniul
pe
care il fellcc-
ti diclionarul:
regulile de ortografie
(scrierc corecti)
oficiale actuale,
normelc de ortoepic
(pfdlun.tie
corecti)
fi
de modologi
(privind schimbarea
for-
mei cuvintelor
pentru marcarea
valorilor
grama_
ticale) consacmtc,
in gcneral'
prin uzul liierar
irin'n editic
a accstui
tip dc diclionar
a lost
elabomld in 1982. Sigla
prin care a fbsl abrevial
rezulti din inilialele
cuvintelor
din iitlu: DooM
Idcntilicarea
celor doud cdilii se face
prin indice
numeri c:
DOOMr
$i
DOOM2
Inter!entiilc
operate
in I)OOM2
in mport cu
DOOMI sunt marcate
pfinn'un semn
de cxcla-
marc a$ezat i nai nt ea cuvenNl ui .
i ar cuvi nt cl e
nou
inlrodusc
sunt mlrcate
prin stclllli
Nout ; t i i n
DOOMI
.
Senl nel c
ort ogral l cc
-bl ancul
a l osl l ccl l noscui
$i
i nl f odus
ca
somn de
punclualic de dclimilarc
li
dc scParirrc
a
cuvinlelorsau
a elemenlelor
componcnle
dln
crnrlll
unor crvi nt c compuse: , ' l
nul Nou, Ll oudze(i
st u u
sflu ,rl loclrtiLlnitor
$i
al grlrpurilof relativ
stftilc:
.r/Li r/dld,.in altd irnprcj w^tc",
Ldtc o d(1td
l. Fonnulali
coDtext
corospunziloare
ponlru
urnitoarele
percchi dc omotbnc
(difcrentia-
r e l a ni \ el
qr r f i cpf i r r hl r ncr ol t dd' t t t i
dl t i
da! ' i , cd^;
d, t l d
'
ut , rJ, t t d
t ' i ' i "Jai i
Fi ' i
u dat a, ni ct unut
ni ci unul
t ci ut t
ni i ut t
.
Abrevie[:
-
prcl cri nl a penl Ncf i creJ f u| j
puncrc des
p; {i l o; r e a t r nor r br cvi ef i :
St A.
l \ l s( o
.
Acccntull
-
aallniterea
variantelor
accentuale
libcre
lindicale
in ordinea
preferintel\ la&tist/
dcqtist,
1,1,1!i. anti,
-
pent,tic
p. ttut k . tHti
trnl
-
o singuri
accentuare
la fbrmele ve$ului
a
fi: lsgntelll sunteli.
2. Stabilili,
prin consultarea
DOOM2, cArc drntre
urmitoarele cuvinte
se
pot rosti in doua va-
dante accentLrale,
ambele
corecte
(varranle n-
bere): caldpsl
colE)s. cqndidltdndid,
cobqi I
Labai,
(:dthdl cdti d. cqlcari .alcatt
'
colgsl
cglas, crqterl
ctatgr'
.
Scricrea si
pronlrrrurcc numelol
proprii srrtine
tblosire:r
numelor oficiale
ale stntelor,
lco-
mandate de acestea: lBelatlts.
lcanhadgia.
\C6te
d lvoire, lMtannar:
-
recomandarea
lormclot Bdhus,
Da rocles,
Menelaos. OediP
3. Cnutalj
in DOOM2
dcnumirile
locuitorilor
din slatelc
enumefaie
mai sus
.
Scrierea cu litcri mare:
toiLte componentele
(mai putin cuYintele
ar ul i l uar c) .
l l umel c
pr opl i i dc epoci i sl or i cc
li,lntithitatea,t.Erut
Mcdiu),
de rizboaie
de an-
voreLrrd
(Ait
trl
+Rdzboi
Mo dial) sau cu
nurre
proirir,
@art,uitrl
de Intlcpendellld,
lldzhoiul
de
TreizcLi de Ani).1\ttfie
proprii de institutii'
inclusiv
cand nu sunt lblosite loate componenlcle
(sunt lo-
losile cliptic)r
sfudcnt la I itcrc,
^dnitete.la
DrcPtl
-
nt rrnrl i
pri rnul cl emcnl di n nul ncl e
proprl l
(omDusc
l c Lt cl rul l l i rl l of
de ol g. l l l i sl nc
dc
rol l dr'
ccrc. L; r, , J
. . i / , r, l d,
\ \ nnn, i . Lnn. i t i al
k ndnr
ni.tlrulic sLlu din denuftirea
compartimcntelor
din
institr(ii: s?rvi.xrl./.'..rntahi
I itute, Scuctaridtul
4. Ort ogral l al i
nunrel e cpoci l or i st ori cc
$i
al e
riTboticlo
I dcsprc carc rliinvitrzltrnul
acesta
la istoric. Vefificali
coreclitudinca
scrierii
lor
i n manoal e.
.
Scricrc$
cuvintelof conlpuse
cu cratimti
-
rdiccl.ivcle
compusc
nesudalc
(advcrb
l-
adjectiv) c6nd cornpusul
prezintir difcrerlld de sens
f,rri de cuviDtcle
dc bazi:
,l,rc-.rc.!.,/
(,.cuvlln-
ci <t s"),
hi nc t unoscut
(. . ccl ebt u"). bi l ?e-r' e' i l
(.,oporlun. agreat
);
'
-
substantivc
colllpuse
cu unitate semantici
rnai slabd decet celc carc se scriu i'l1tr-un cuvanli
\bund'oedinti
(.,onesI\t e"). hu,1d-cretlefli
("ed\t-
catie"),
rrnd rl'lviirld
(,,Polilcle");
-
*Dti
-bdleri ,
|Pri]n
Pfttcuror:
-'l
bas -b
ari t on,
+
co ntal) il-s e
f ,
*
ufi n t- | it Lt t
(.intr.ne in dictionar
'),
*m
atitld-capcand
'
cu\'d
nt-tntt
inte, ai-muIt-(a-Pe4ccl;
-
lcompll.elc
nc.udirlc
cilre denume'c
sub\l3n_
re cl l i mi cc ai sl rncl e.
spe(' i i dr-l i ncl e
de
phnl e sau
de arrimale: !oc,i-de-ziri..i
("mineral; disc reflec-
torizant"
),
t.pele
auriu, \'i!d-de-Nie
5. Form. rl aI
cont c\ l e Lcf e
' i i
acl ual l / e/ e
cu\ i r-
tele compuse
de tip substantiv
enunerale
mai sus.
STUDIU DE CM III
Formarea congtiinfei isbrice
flstonfre, fifrtenatund, oo
glrrl|nlfa
r
PERIOADAVECHE
,,Viala orcarei comunitdli est
organizata in
jurul
unor constelalii
m tice. Fiecare nalune i$i are
Prc-
pria mitologie storic6. N mic nLr la-
muregle mal blne prezentul
9i
ciile
alese spre v tor decel modu cum o
societate inlelege sa-si asume ire-
cul ul . "
, O i nepui zabi l S const el a! e
grupeazE categoria personaJelor
nitificate. Nu ne afl;m in fala Lrnui
prccedeu tjpic romenesc. Dimpo-
livA nlmic nu este mai universal
ma arhet pal decat
Personalizarea
istoriei
;i
a resort!dlor socal-po-
lil ce. Personaju exceplonal medi-
ator intre oameni
9l
zei, sau inire
oameni
$i
destin, sau intfe oameni
Si
lstorie se impune din zorri aven-
turii umane
9i
pan; asldzi
[.. ].
Nici
o comunitate n! se
Poate
dispensa
de ,,eroi $
de ,,salvatori ,
atat in
viala curente, cat
9i
in sensu re-
memodr t radi ! ei i st o ce.
[ . . . ] Acei
oamenl ,,altfel decet no' aparlin
zone mrstice a imaginarul!i, sunl
p n9i i n st rucl u e sacf al t dl i .
(Lucian Boa, /slorle
9lmil
in
con
tlii
nl a rona nea sc6
)
Reoere ale cazului
l. Scrisul reprezinti una dinhe solu.tiile de memomrc a trR-
cutului, albtud de memoria orald. In secolele al Xvl-lea
si
al XV[_]e"-
la clr4ile domne$tj se elaboreazd primele documente scdse ai!
istoriei, consemnarca evenimentelor tiind orientatd spre faplei.
eroice ale voielozilor Scrierile despre identitatea istorici surd
iniliate de domnitofi
Si
incredintate slujitoriior de cancelarie, &
obicei cilugiri deprinsi cu scrisul.lntercsati si transmiti posteritiE
dovezi ale trecerii 1or pdn lume
$i
ale vitregjilof pe care
je'ar'
inftuntat, principii romeni i$i inscriu numelc in cronici, dar le leagi
$i
de construirea bisericilor
2. Istoriografia (gr. l7r.r1o a, istorie
Qi
grdphein,a scrie) inceP.
opera de consemnare a istodei romane$ti la sfarsitul secoluiulur El
Xv-lea la curtea domneasci a Moldovei, in timpul lui
$telan
cel
Mare, iar h secoLul al XVIlea iniliativa se rcgaseEte $i
in
Tar!
Romene$ci. Deocamdati, numele celor cate se indeletnicesc cu
aceasti activitaie nu se pAstreazir, ei avand doar rol dc scribi. C..
timpul, anonimatul esie depe$it, iar iniliativa trece din spatriul oficia-
al curlji domne$ti in ceLneoficial, pnrticuLar, fiind pfeluatd de boien:
cdrturari. So produce astfel o individualizare atat a perspectivei, ca:
$i
a stillllui, ceea ce conduce La apropieret istoriografiei de literaturi
$i
scrierca primelor pagini literaro.
3. Crcnic^
(lat.
rhronica -,,istorie
pe ani") esle scrierca istorica
in care sunt consemnate in ordine cronologice evenincntele dintr-o
anumite
perioadh, dupi surse diversc, atit scrise, cat
$i
orale. IIt
spatiul medievalitilii romane$ti, denunila ei esta de latopisel
(v. sl., ,,scrierea
anilol")
$i
Lirnba de expresie este la inceput slnvona
limbe oficiala. de cancelarie,
prcluad
din mediul bisericesc care o
consaclase ca limbd a culturii scrise. $tefan
cel Marc este promo_
torlll acestei acliuni, continuale ulterior
$i
de alii domnitori,
pentru
ca in secolele urmdtoare s[ devina operd de autor, atat in Moldova.
cat si in Tara Romaneasci.
Cronica - tipologie in funclie de alrtor sau de inilialori
.
Cronica domnoasci este cronica oficialh, intocmiti sub
directa supnveghere a domnului caro a avul iniliativa ei
$i
este
expresia punctului de vedere olicial;
.
Cronica de autor este cronica intoomiti de un inv5lat laic
exponent al clasei sociale cu acces la instruclie, care are initialiva de
a fixa in scris everimentele importante din istoria neamului siu;
.
Cronica anonimi este un tip de crcnicd al cirei autor nu este
cunoscut; cercetbrile intreprinse asupra acestor cronici, inccpand cu
secolul al XIX{ea, au permis diferite ipoteze pdvind patemitatea
lor; penhu a dcsemna presupusul autol se folose$te formula
,,atri-
FORMAREA CONSTIINIEI ISTORICE
4. Scrieri cu c acter istoriografic
Secolul sl Xvlea
ti
al XVIJea cronici in limba slavonl:
.
cronici de curte prin care se lixeazi memoria unei colec-
i:\ititi conduse de un voievod;
.
primclc
texte inchegate narativ, car depe$esc modelul enu-
:rerativ
fi
scc al a alelor(lat. drfldles
,,con
sem n are
pe
ania istoriei"
primcle
fome de consemnire a istofiej prjn prczcntarca
cronolo
ica a cvenimenlelor lnai importante alc ficcdrui an):
.
au circulat numai in manuscris;
.
primele au fbst scrisc la cu ea domneasci ir Moldovei. din
:rnrncn lui
Stelan
cel Marc: autol l nu
$i-a
inscris nurnele in cu-
:rirrsul cronicii; inaugurcazd panegiricul nonathic (gt. panegl l(o,
elogiul unei
por-soane.
la odgine, exprinnt printr-un
discurs); or-
: r' r' / df ea mcmori ci rccpecri cri reri rl
(f nnol ogi c:
.
originalele nu s-au p:-rstrat. ci doaf mai multc copii, idcn-
.:iicatc dupi iocul in carc au fost gisitc
Letapisq d( tu Bish'ilo,
-ltopbqut
de la Put a;
.
cronicile lui Macafic, Eflinic
!i
Azarie continuii rctiunen is-
:)riografici incepud de
Stclan
ccl Mare. din pofuDca nltor domni-
:.)ri: Petru Rafe$. Alexandru l-dputneanu, Pelru
$chiopul;
.
ofonici desprc Mihai ViteazLrlr o cronicl de curte a lui Mihai
'
iteazul ah ibuiti lui
'l'codosie
ltudernu (ofigiDalul nu s-a
pistrat);
-
rcni& B uz?.1likr';
.
ia accstea se adaugii cronici irr vct-sur-i scrisc in limba greacd
:c visticrnicul lui Mihai Vitell7ul. Stavdnos,
ii
dc Gbcofghe Paldned.
Secol ul {l XVl l Jc: r
.
cfonici scrisc in lilrba fonland iD Moldova: I.ckqisclul
Td/ii
\!oldovci
dc Arigotc Urcchc. continuat dc Miron Closlin
$i
de lon
\ i cul ce:
sunt pri f t cl c
croni ci de aut or; scl i se di n i ni l i rt i vi r pcf so-
-: l i .
dc cai f t uml i provcni l i di n l 0mi l i i boi cf c$l r. caf c au avul acccs
l : col i di n l nl ] i ceDl rc cul t Lrf al e
pol onczc,
i i al i cne$t i s^u grecc$t i ;
: i nt cxprcsi a urei | nat uri zi ni cuhuf al c
$i
ccoul Lrnor i dei de ori en-
: r: e umani sl i ;
.
cronici in lirnba
polond
irr vcrsuri
$i
in prozi soriso de MiroD
-. ri t i rr;
.
o istoric a rnoldovenilor scisii de Mifon Costi\ De nedmul
,:
)ldo\)ekilor tlin rc
lutd
u ir$it stfintu;ii lot:
.
cronici anonine nlUDtelnei Lelopise!ul onotin tontuuzinesc
: Letopiselul ano in I Bdlerl/rr. care rcconstituic accca$i pc oadi
:r tirnp, 1290-1688, dar din
peBpcctivc partizane (alimenlate
de
!-:se diferite: croDicile 1lLi MihaiVitcaz[l
Si
poemele
Fce$li
despre
'::ra
voievodului). left?isetrl d onitn brAncownesc;
.
Jronrci de dul or di n l i rJ RornrreJ. cj : l t 1.
(p(i u' t o
i \ nri i i
.!ii l minal lui si preacre$linllui... lo Cot$takti BrAncorea u
: t Janh wl erod, 1688-1707. a l ui Radu Grcceanu, / s/ orl l l e
: , lilor Tdrii Rumine;li, 1290-1728, a lui Radu Popescu, lstol-r?
aiit Romd elti, a stohiicului Constantin Cantacuzino.
Letopiselul Tarii Aialdavei
J
f'
PERIOIOAVECHE
9tefan
ce Mare, portret
volv ii
Tetraevanghqlul de la Hunol
(473)
Formularea cazului
Cazul pune
in relatie fenomenul de fomare a constiintei is-
torice a rcmanilor cu cel de dezvoltare a fomelor de expdmare.
respectiv a literaturii romane. Cand
si
cu1n qiau
expimat rornenii
inferesul f4e de trecut, fatb de evenimentele hoteratoare pentru
des-
tinul lor? Cine sunt pllltitorii
lor de cuvant?
Trecerca evenimentelor in memode prin
intennediul scrisului
pfesup.ne
diferit'e trepte de prclucrare
a datelor, fu funcfie de op-
fjunile
si de inzestrarea celui care o face. Istoria se invecineaza cu
literatura si, nu intamphtor, primele pagini literare romane$ti sunr
scrise de cronicari. Trecutui indopirlat sau recnt cste fixdt in scris
fie in pagini de insenmiri
care Llneori ating valo ljterar, fie in
pagini de literature intr-o
,,istorie
ieroglitic6".
Descrierea
gi
analizarea cazului
DtMENstUNUA
ct,oRtoAs,i A rsToRtol
Fonnarea constiinlet istoricc a romanilor incepe sA se con-
flrreze odatd cu consemnafea prczentului
$i
a trecutului, mai alcs a
acelor even imente de cumpene prin care hecc comunitatea. Cea mai
frecventd incercarc penh!
romani este aperarea libeftefi statelor t'n
care sunt organizali, Do aceea, din conselnnarea evenrmenrelor se
incheage in
prinrul
rAod imaginea glorioasd
a principelui
erou.
apdritof
$i
sa^lvator, s^u a
principelui
martir, care i$i de viala pentru
reamul seu. ln contrast cu calitdlile
Si
faptele marilor voievozi, se
fbnneaza
jmaginea
unor
lbri $i
a unor comunititi lnjci, cu un destin
nedrept,
pe
care insi
$i-l
lriiesc clr demnitare,
_4@n! : i
lstoriia
Jirii
RumAneqti de cind au descilecat
pravoslavnicii
cregtini, I 290- I 690
(Letopisetul
cantacuzinesc)
Tdr
cf l nd I u i nrr-o di t ni neal i . vt i l u \ y' i hdi -Vodi
oasl ca neat -
l l easci
vi i nd
cAl ra corrul l ui . uni i cal ari . al i i pedcsri . l i
socor'
Mihai-vodd ce ac6stea sunl ajutor lui,
$i
nimica de dan$ii nu se
temea. Tar ci, proclelii,
nD au lbst ajutot ci vdjma$i.
$i
deaca vizu
ce sosesc, ie$i Mihai-vodi djn cortu-sbu inaintea lor v6sel
Si
le zisel
,,Binc-ati
venit voinicilor, vit6jilor". Iar ej si repezir, asupra fui ca
niite dihdnii selbatece, cu sdbiile scoase. Ci unul d6te cu sulita
$i-l
lovi drept in inimi, iar altul degrab ii tiie capul.
$i
cAzu ilupul lui ccl flrlmos ca un copaci, pentm ci nu
$tiuse,
nici sA imprileiise sabiia l i cea iute in mana lui cea viteaze.
Fi-i
rdmase i1.rlpul gol in pulbere
aruncat, ce aqa au luclirl pizma incd din
'ceputul
lumii. Ci pizna
au pierdut pre
mulli bdrbali fir'de vine, ca
$i
^cesta.
CAci era ajutor crc$tinilor
$i
sta tare ca un viteaz bun penhu ei,
cat fecuse pre turci de tremura de frica lui. lar diavolLrl, cel ce nu va
binele neamului crestinesc, nu I au ldsat, ci iati ce cumeqie4ugurile
Fragmenlul face parte din
Lelapiselul cantacuzinesc, o cto-
nica anonima alrib!itd unuia d ntre
logoielii stolniculul Cantacuzino,
Sloica Ludescu. Autorul a pfeluai
infomati desprc dornnia lul l\,4ihai
Viteazul din mai mulle scrieri despfe
viala
principelui.
FORMAREA CONSTIINTEI ISTORICE
:r au intmt prin inima celor hicl6ni, pin-il d6dern
Si
morlii.
$i
=naseri crestinii
Sj
mai vafios Tara Rumaneasce, seraci de dans l_
?entru aceasta, daf, cade si sd blestemim ...
pre
Baita Giulgiu, cAci
=:: ascultat pre
domnii unguresti, de au ucis plc Mihai-vodd ffu'de
. i . i o vi nd.
Unii ca aceia sd fie anathemal
Adevir, acel Ba$ta insi
!-au
luat plala de la imparatul Rodoful.
:: l-au belit d viu la foale, prccum scde, cd cine sapi gloapa altuia,
i: cade intr-insa.
Pan-aici s-au sf rsit toati
jitia
raposatului Mihai-vode.
$i
au
lomnit Mihai-vodd ani z6ce.
Citili fextul de mai sus
li
stabiliti carc pasaic contin informatii
cu caractef istoric
$i
care dcpdqesc infonnalia istorici, avand
caracter de comentariu personal, subiectiv.
Alegeliunul dintre cele doud sensuri ale cuventului iilrr"ie, a$a
cum este
prezentat
in citalul aldtumt, pentru a-l aplica textlLlui
citit. Argumcntati-vi optiunea.
Ramintifi-vd schena
$i
lunctiile comunicirii
$i
il[stt2.Ii
furctia
enoliljrT a textului de ,nai sus.
F'unclia poeticd 1\ unul text se nanilcst6 cand cnllrnlllla fbst su-
plimenlar organizat, intr-un mod carc nu poate fiiustificat de
cerintele obiqnuitc alc comunicdrii verbale. Identificati pasa-
jele
care pot
susline oxistenla unei funclii poetice in ffagmen-
ttrl ditl Le Lopiselul ca n tu cLtzinesc.
Rapoftatri textul din l,(ropisclul cantacuzinesc la fiecare din1rc
criteriile comunicdfii literare
$istabil4iirr
ce mlsuri le iluslrcazi.
Fomrulali un
punct
de vedere privind caracterul textului stu-
di i l l r\ ; nd i n
vedcrc
urmi l oi rcl c posi bi l i ri l i :
- t exl ul apart i ne l i t erat uf i i ;
- textLrl nu apartine literaturii;
- toxtul sc situcazi la grani{a
dintr literaluri
$i
nonliteraturi.
Suslincli-vi pDnctul de vedere cu cel
pulin
trei argumnte.
Stabilili carc dintre unnitoarele motivalii
poate
sta la baza
includedi acestui text in studiul literatlrii romdnc:
-
existi putine
documente sc sc din pedoada de inceput a
litemtuii romane;
- studiul literaturii orientat pe criteful istolic pomesle de la
primele lbrme scrise alc unei cultDri;
- fbrmele incipiente alc unei litemturi se situeazi la gmnitra
drnt re f t cl i unc
Si
real i rare. deoarece con\ emnareJ e\ eni men
tclor pe care oamenii le-au triit a fost insolite de dorinla de a
colnunica aceste evenimente altfel decat intr-o colrunicare
obi$nuiti.
Prczentati dimensiunea mitificati a figurii lui Mihai Viieazul.
Opta.ti pentru
unul sau mai multe dintrc procedeele de mitifi-
care pe
care le putcli recunoasfe in acest text qi conentali-1(1e):
-
prezentarea pe$onajului ca ales al divinititii;
-
prezentarea pe$onajului ca victimi a foftelor mnlefice;
Explicalii lexicale:
prccleli
-
afudsili, blestemalii
se inpilejise (de la a se
imprile/l)
-
se afa dln intamplarei
']U
va
-
nu Vrca;
me$rersug, me$te$ug
-
vicle-
sug, $lrelenrei
analhema
-
blesterni
sd te aratrema s6 fie bles-
iemali;
foale
- stomacl
/itje
-
istor e a ve1ii, intempler
al e vi e! i i .
, Cuvanl ul
i st ode a doue
semn ficatii dislincte, pe
cafe publi-
cu arg, dar
Si
mull profeson
Sti
tind foarte adesea a le contunda.
/slora defineste, in acelaq timp,
ceea ce s a petreclt
cu adevdrat
Si
reconstrufea a ceea ce sa petre"
cut, cLr alte cuvinte, lrecutulif des-
fe9umrc sa oblectva
Si
discursu/
despre lrccut
t I
Ceea ce num m
i ndeobgt e i st or i e esl e di scur sul
noslru despre stoie, esle imagi
nea, i nevi t abi l i ncompeE, si mpl i f i
caE
Si
defo.malh a treculului, pe
care pfezentulo
recompLrneiera in-
(Lucran
Bola /storle
fr
rnl tr
con
tti
i nt a ram Ane a sc1,'1997
J
Comunicarea literare
Apartenenla unei comunicarl
verbae la sfefa lleratur se poate
st abi l i i n f unct e de ma m! t e cr i -
.
caractear ficlional (chiar
ii
partial)
al lumii repfezentalei artislul
nu copazd realilalea, cio reprez n-
16 in mod pfopfiu, ca posib litale;
.
o organ zafe specrala a co-
municdfii, difeflta de cea a comuni-
car !zLralei o formd lingvistca deo-
sebitd, man feslata if limbaju
,,fi-
gurar
i
.
modul in care o cornun care
verbalE constluie o exprese a a!-
toru uiei, o exteriorizare cet mal
per
sonalb, orig nal6 a emolj or sale.
:
l .
-1,
.t.
6.
8.
PERIOADA VECTIE
lnstanlele comunic6rii literare
Auiorulconcret:
-
este creatorul real al unei
-
este o
Personalitale
inde-
pendenlB de opeta lilera|5, cu
Pro_
pria sa biografie;
-
apa4ine lumi reale,
9i
nu lu-
miiliclionale, deci taleste inlr-o anu-
miia epocd istorcA.
Cititorul concfel:
-
este destinatarul/ receplotul
-
sle o
Percoan6
feala, cu o
existenla independentS de cea a
-
tEie9te lntr-o anumitd epocb
istoicS, aceea9i sau diieriia de cea
a autorulu concret.
AutotuL concrct al letopiselu/r/
-
nu este consemnat nicaieri
-
in lexiul letopiselu ui se face
referire a
,,sluga
b;lranS a ianr lir
Cantacuzin
lor, o familie de boieri
romAn deo gine greacSr unLrl dlnlre
credinciogii aceslei famill a fosl slol'
nlcul Stoica Lldescui
-
auiorul letopiselului nu a fost
coniempofan cu evenimentele dom-
niei lui l\,4lhai ViteazLrl, dat
penlru
reconsutuirea lor a folosit
9ia
as mi'
lat a te surse de informa!e: ctonica
Lui [ , 4 hai Vi l eazul , i st ot ] a i n vercuri a
lui Stavrinos
9i
Gheorghe Palamedl
-
fapte e de arrne ale lu
Mihaivode au fost cantate de dol
greci: Slavinos
$
Gheolhe Palamed.
Stavinos, vistiemlc
Ai
om de incre-
dere aldomnitorulLri, a compus_o in
versui
grecegli in tmp ce era ln'
chls dupb asasinarea lui IVihai; ulte'
r of, crcnic sa a fost tiparita b venelia,
in 1638, apol retpefite, avand cir-
culalia
9i
faima unei ce4i populare
in Greciat in
ju
rL anului 1837 a fost
traduse
$i
in rcmane$te.
-
prczentarea pe$onajului ca binefecdtor
fi
salvator pentru un
grup uman numercs;
-
prczentarea personajului caintruchipare a idealitatii sofleteqti
ti
fizicc.
Realizati un poftret al autorului acestei cronicj
pornind de la
textul de mai strs qi avend in vedere urmetoarele reperc:
-
atitudinea fald dc Mihai Viteazul;
-
atitudinea iaii de cei care I au ucis;
- comentariul
despre consccinlele mortii voievodului
Identificali
mijloacele literare
prin care autorul cronicij i$i
exprimd atitudinea fata de Mihai
$i
de ucigatii lui.
ReconstitLriti
mentalitatea pcrioadei dc inceput a culturii ro-
mane cu privirc la condi{ia autorului,
pomind de la infomaliile
desprc autorul concret al L?topiselului cantacuzi es.
Si
avdnd
in vedere umitoarele critcrii:
-
-enri mcnt ul
de pal ef l ri l al e i al a dc
propri d operi :
-
recunoaiterea
paterniti.tii operci alton;
-
originaUtatea
opetei.
Stabilili dacn autorul concfet aI Letopiselullti canta(:uzinesc
poate fi diferit de cel al fragmentului care relateazi moartea lui
Mihai Viteazul
(tineli cont ce auloru] Anoninului cantatuzinesc
a inregistrat fapte pand in 1688, iar moartea lui Mihai Viteazul
a avut l oc i n l 60l ).
Pornind do l^ obseNatia lui Eugen Negrici
(din
coloaDa ali-
tumtd). desclieli rcaclia
pe caro ali a!ut-o in calitatea dc citilor
concret la receptarea textlrlui de clonicd,
Lucrarea carc conlinc idei, fragnentc
prelualc din alte operc.
fir, o contribulic
pcrsonald impodanti, sc nume$c lomPilalie
Dali o explicalie fapluluicAln clonicisc rccurgea la acest
procedetl
Evaluali ,nodul iD carc fcalizali lucrdrile voastre
pentru a sta-
bili daci recurgcli la actiunes de a compila
$i
pfezentati atltu-
dinea celorlalli fhld de acest
procedeu, punandu-l in rclalie cu
principiul originalitilii.
Or"\ralrdlildl@ este insu$irea unei opere
artistice, a unei lucriri, a unei interpretdri de a fi unici. de a nu
li ficutd
pdn imitare.
9.
10.
14.
11.
12.
13.
,,Literatura
veche are avan-
tajul ce,
Prn
majotilalea sc e lor
ei , chi ar
pi n ceea ce cup ndeeal n
aiafa literaturii
propriu-zrse, sulprn'
de nepregetii ciUtorul,
penlr! ce
liecaf e lect!ra marcheazd ciocnia
intre dou6 senslbilil6li.
(Eugen Negrici, Exprcslvliatea
involunbra,1971)
Moanea lui Mihai Vileazulde Consiantin Lecca
(1845)
FORMAREA CONSTIINTEI ISTORICE
Letopiselul
!drii
Moldovei
de G gorc Ureche
Fo-l -au
accsl u
l t ef rn
r odi om nu I n. rre de sl dt u. I nani o.
. i
I de grabu \ arsi rori L de sange ne\ i no\ dr; de I nut re of i l a
::pele omoraea fdrd
judet.
Amintrilca era om futreg la fire, ne-
.nesu, qi
lucrul siu il
$tiia
a-l acopcd, si unde nu gdndiiai, acolo il
' ".
I a l ucruri de ri , , boal c mesl er: unde err ne\ oi e t nsu)i se
.!.Aja, ca vizandul ai sdi, si nu sd inddrapteze,
$i
pentru
aceia mru
',!zboi
de nu biruia.
$i
undel biruia altii, nu pierdea
ndddidea, cd
!::indu-si cazutjos, sb ridica deasupra biruitorilor Mai apoi, dupi
-oarlea
lui,
$i
ficiorul sdu, Bogdan vodi, urma lui luasd, de lucrud
.:iqje$ti,
cum sb tampld din pom bun. roadi bund iese.
Iafi prc
$tcfan
vodl l-au ingropat
lara
cu mulldjale
Si
plingere
r minestirc in Putna, care era ziditd de dansul. Atata
jale
efa, de
: engea loti ca dupi un parintc
al siiu, cI cuno$tiia toti ce s-au
.:dpatu
de mult bine
$i
dc multd apiritur:i. Ce dupi moartea lui,
:.]nd astdzi ii zicu sveti
$tcfan
vodi, nu pentru
sufletu, ce ioste in
.:ina lLri Dumnezeu, ce cl incd au fostu om cu picate,
ci
pcntru
-crurile
l i c6le vitejcstj, caile niminer din domni. nici ntaj naintc,
_i ci
dupi aci a l -au aj urrsu.
Fost-au mai nainte de moarte^ lui
$tcfan
vodi. intr-acelaqi anu
.:rni grea
si
gcroasi,
cAtu D-au foslu a$a nici odinioard.
si
decii
:reste va|a au fostu ploi grele
$i
povoaie
de ape
$i
multii inecafe de
rpi s-ru tecut.
Au domni t
$t et an
vod: r 47 dc aDj
i i
2 l uni
Si
l rei si pt hmt ni
$i
:,Lr ficu144 de nriuristili
$i
insu$i
liiloriu
prestc torth
trara.
l,ekVisetu I Tdfi i L4oldoNci
.
cronica a circulnt in variantc interyolaie;
.
intcrvalul dc timp pe
care il fixeazi in memorie este de un
i i crt dc l ni l eni u. de l a i nt cmci crca Mol dovei (1359) pani
t ' n
pe,
:roada conlemporani autorului, n1ai precis pand
in anul na$tcrii salc
1595) l
'
cronica repfczinld un cap de serie, alli cfonict noldoveni
iontinuand opcra lui Grigore Ureche
(Miron
Costin, lol1 Neculce)l
.
figura dominanti a cronicii este voicvodul
$tefan
cel Mare,
:iruia ii este alocata cea lrlai intinse suprafali a cronicii.
Domnia luj
Slelirn
cel Mare este prezenlatdin
urmitoarele sec-
\ enl c:
.
povestirea
evenimentelor semnificative pentru
trascul glorios
rl lirii in timpul lui
frcfan;
.
portretizarea
voicvodului;
'
sanctif-icafea eroului;
'
manifestirilc naturii in anul morlii lui
$tefan;
.
rezumarca ciliici a domniei.
Expl i caf i i l exi cal e:
Letopiselul Ieii Moldovei
F
-.r-:d.i,
,,,,-i
-
q|
- --a
".
i
-..+
PERIOADAVECHE
,,Dimensiunea
nalionsla (dar
$i
europeana) a panteonul!i i$i gd-
segte o pdme iniruchipar"
In peF
soana lLri Traan, figufa cenirala a
marelui mll fondaiof: naiterea Po-
porului romani Decebal [ ]rAmane
in umbta lmperaillul [ ]
Ceri este
c6 nu aiat inlemeieiodi, ! volevo-
zli care au iluslrat istoria
principalelorin epoca de glorre sunl
aqezali in zona cea rnai lnalld a
Figum cea maisimbolice
dupa
Tian o ofere dubla imagine $tefan
cel l\4are lrlihai Viteazul. Sunt
dofirnitoriicel maifrecvent 9i
pe larc
evocali in manualele 1colarc'
in
discursul
politic
Ai
in literatura de
facturd istorca
I.. I.
EiexpimA s
ofia
rezistenlel ant otomane. apararea
prc-
prieilar
9i,
concom lenl, a cre91rna"
l 6l i l eut openei de asemenea, roeea
solidaritatii romane$tr -
pnn unrrea
de la 1600,
Punte
intre DaciaTraana
si
Rornania moderna, ca
9 Pnn
efodLrrile domnitorulu moldovean
de atragere a
Tafi
Romeneqtrintt-o
actiune comunrj. Tragicul sfarsit al
l ui l v4i hai i l agazi l i n randul marl i rl l or
neamului I
implne ca o datorie
rel!area ma rel! i sdLr proiect in trmp
ce lunga autorilara I
lnfoiloarea
domnle a ui
9tetan Prezinta
mode
l ul unei except i onaLe 9i
durab l e
construct
poliliceromane9l|
inirebarea esle cum ajufg
aceste Lrmbre ale trecllului s6 ta
iasce o noua vLala uneor ioane Ln_
tensa, in congtiinla fiecare
gene
ralii.
gcosla, respeclv mantrarere
gcolare,
joac6, fdrS indoiala, !n ror
esenlial. Aici se ilxeaza cu maxr'
mum de igoare seLeclia, ierarhiile
Delimitali
pasajele din icxt cale se refera la petsoana s1
per
sonalitatea istorici a lui Stefan, dc cele care ilpteziot' ca pe un
personaj (pentru aceasta. stabilili sensul temenilor
p?/sod'li'
D e fi o n a lit ate,
p e r s o n d
i)
?omparati
potrctul ficut dc Cdgore Ureche domnitoru]ui
cu
imaginea
pc care v-a1i fiout-o voi inqivi despre Stofan $i
sta_
bi l i t l
punct c de con\ ergenl a sr de d' \ ergcnl i
Dem;nsfa[ ce Crigol Ureche ii face lui
$tefan
se] Mare un
Doftret llrerdl. Tinetj
cont ci potretul litemr este:
I
i rrrct i ncn unur p. ' ronrj drnl r-o operJ epi ca rc' l i / dl a
pf i n e\ i
denl i Jrea Lri si ruri l , ' r spe(rl l ce i n \ copt rl rndl \ i dudl i / xri i
l ' i
'o
unitatc intemi a operei epice, care suspendi naratiunea i:
se bazeazi
Pe
descrlere
St'abjliti lrisdtura dominantd
a acstrli
personaj
$i
ilustfall-c
nrin referirc la text,
bnumera{i trisiturile
prin care se prolileazd portretut lui
Etela:
cel Mare;grupali-Le
r^n doui chso: trisituri
pozitive
sj
trdsAtu'
ncgalivc,
G;pai trisdturile voievodului dupi patea de lorbire
pfin car'
suni exprirnate: acljectiv sau \]crb Dali o somnificatie
nccste:
particularitdti modblogice a po retulLri.
iduceli argurrente in sprijinul sau impotriva urmitoarelc:
afirma{ii rcfcritoare la po retul lui
$1efan
celMarc in ctonlci
llri Crigore Urcchc:
- i l usl f eazi un modcl uman voi evodal ;
- nrc atfibutclc ero icll lLr i;
- nu ost c i dea)i zat ;
- cxprimi elomentc cle mcntaliiale
populari privind maniltn
drilc eroicullri;
- eslc definitoriu
penltu mentali!^tca
le dala romineascA
Stabiliii carc cste pozilia autorului iali dc personajLrl siu' a\ei':
i n vcdcf e:
- rtrportul c^nlitaliv dintrc tr;isAturiLc
pozitive
$i
negativcl
- odri l ' " errpul u'
dl n ci rc i i ccx or| t c
(i ri gore Urechc c t dc
_
"cndenL
cj ' i nt r-o mrrc I rl ni l l e hoi cre: l cc: l l \ csl or
I l cche u:
sio, a iost unlrl dinlrc cei mai bogali
li
rrai influenli boi'-
moldoveni do la sfirgitul secolLrtui al Xvllea $i
incepu:r
secolului al XVIIlea; Grigore ljrcche a av t
Si
cl rangul J.
malc spirlar, apoi de vornic rl
Tirii
de los, ddici al doilca r!::
boieresc din divan, avdnal sarcina de a administra Moldova .t
la lasi pana la hotrrele cu Muntenia, iat in timp de rdzboi d: !
conaluce oiiirea in vremea lui Vasile Lupu);
- tradi(ia cronicilor de crrte doDinate de eficomian
(forfi1'' L
unei laude, in gcneral; specie a poezici lirice care celebre.j
mcritele dcosebite e unei persoane);
- distribulia celor doud categorii de trisdturi in text;
- contextul sintactic ciro facc trecelea dc liLlrlsiturile nega:l :
la cele pozitive;
-
particularithti lexicale, mofologice
qi sintactice sennit_rJF
tjve pentru comunicarea trasdturilor negative'
l .
4.
5.
7.
2.
-1.
FORMAREA CONqT NTET |STOR|CE
}nensiunea conflictuala a istoriei
Scrierea istoriei da la ivealA, insi, alituri de faptele glodoase
:i': eroilor neamului,
$i
luptele intemc pentru purere,
conflictele
r--: domni si boieri, intrc familii princiarc.
re{dwsqF',z
Istoria Tirii Ruminesti de la octombrie 1688
pane l a marti e 1717
(Cranica
an an imii despre BrAncorcdnu)
Dotltnia hti
(i)sklnclin-voi|od,
leat 7197, ocL 3A d i
T, r c; nd
ar t o. r l cal
- 201
i : i nt r e dor nnul
(
o\ r al dl n
vodi
I Rf i . o\ e I ] u dI r T- f " Rur n: r nc. r - cr si i nl f c
(
o, t andi \ odi
.::enir din Moldova intase wajbij pent
acele pricini
cc s,au zis
r-,: sus. carc Drunciia uDul ,supra altuia cu ,nulte feiiuri de,rijloace
:': iriip:inirca turccasci cr si laci rdu unul asupfa altuia, de vreme
-.i
:.in put6rea irmclor nu si inclriznjia pentru 2 pricini:
una ci a$a
r:e bogati nu avea, a doua ci le efa fiici de turci sa s:l scoale unul
-:-rra
altuia, cd si nLL lc gdseascir vrco pricini
si-i mazaleasci, ci
r, : nei t c$uguri numl i pc
l a mcghi st i i t urci l or
$i
cU bani ruga
si
da
: . : ! : l nazel casci unul pc
al l ul .
$i
f i i nd un boi ef i o di n l ' af a l l urnAueasci pri bcag
nu di n dom-
' 3 l ui Cost andi n-vodi l l | i ncovcrnu. ci i nci di n donni a l ui
$dr-
: . . : : -rodl . c^rc au f ost Ll onrn f i f l i nai nt ca l Ui C] ost t ndi n-vodA, onLrme
: ' , : i co pahanri cul
i r' l -ara Ungl rrcasci i ,
$i
avAnd I i ngl dansul pi i
: : . da
ci pi t nnul dc l a Pf oroci . pl r Pl cda ci pi l . anul de I a Mi l cov
$i
pc
-:
I acqd ci pi t an Si i rbul
t i
pd
ul l Rrdu I l al ag l bst -al r l ri mi s Cosran-
r r+odi Cant enri f ci f l i l a acc$t i u i n anl rl l rccul de i , ou adus i n
l am
-.
i n Mol dova, cr cu di nf i i sl i l ucf czc i t rpol f i va l ui Cost andi n-
' : di Bri ncoveaDul , ca sl -l scol l l ai di n doni ni c. de vrorrc cc
$i
.rnandin-vodi Brincovcinu mili in0intc tfimiscsc pii
o scarni de
: . ri eri mol doveni cu
pl f d
i mpot ri va l ui Cosl nndi n Cant emi r. cum
I .lu zis nlli sus. ci vrca si laci si cl una
pcntru
alta.
Ci dar i-au
liDut
acolo la ta$i. in tirgrLl ccl dc scalrn al Mol-
:..\ei, peni cind au socotit ch va ii vrerlea. Dcacii i-fl tdmis la
ldriiu, la Poarla impauiteasci, liind capichehaia Moldovei Ltlca-
' , rl l e
-p, i l arLl .
c: r si l c
nodf l c
dc gnj i . \ i -i I nf rcunc cu cci rni t i
::3ri ai turcilor, sh-$i deajalba. AtLntcca dar ciDd vrea si-i
purccazi
: : re Oddi u, i ar ni qt c boi e ce mai cra pri begi cu ei , anume Barbul
:ipitanul Bideanul si Costandin-comisul Virzatiul. din ce
pricini
:r si
$iie. $i
eiindatd au plrrces de au vcnit in tari 1a Costandin-vodi
3rancoveanu degrab foa e
Si
i-au dat vcste cum merg Staico
pa,
:amicul cu ceinlalli, carc s-au zis mai sus, cu voia lui Cantrnir sil
rarascd la Poar'ii.
Iar CostandiD-vodi, dcaca au alrzit, indati au trimcs pe Vergo
?ortarul
si pre tsalbul Briti$anul la Odriiu, si apuce inaintc la cei
Tari, fecand perb aceior boieri cd ei tu fost cu nemtii cind au venit
le au stricat
lara ii
multi pagubi
ficu tirii cu Bileceanu, ginc le
uj
Sirban-vodi.
Nu s-au siturat si sA sd odihneasci cu nemtii, ci au
i enlt si facd riu si pari domnului, carc cu adtn dreptate si afle sprc
Constant n Brancoveanu, domnilor al
Tbrii
RomAnegl Tnlre anii 1688,1714
Conslanl n
$iAnloh
Cantemir,
fam lie de domniloridln Moldova
- - -
: -
PERIOAOA VECNE
Stema
T6rii
Romanesli brcdeie
d6ro ti d Conslaniin BrAncovanu
blse cii Sfanlul Gheorghe Nou
din Bucureslr
turci, precum s-au vezut qi in vremea nemlilor, ca nu s-au lipii cu ei
ci cu turcii
$i
cll tdtarii s-au dat
$i
s_au impreunat de au scor
vrdjmaqii impiraliii din,tara.
[
.]
'
1...1
viziriul au poruncit capichihaiclilor rumenesti Si
boierilo
ce e.a acolo ii
cu un popi Necula de la Sinop. du peste Marer
Neagri, crcdincios domnului muntenesc, de luare pe Staico
$i
cu a
lui bdgali in fieari
Ei
in cdtuqi
Ei-i
pusere intr'un car mocanesc
q
intr-accl ceas ii pornir6, de_i aduserd in
,tari,
pe care i-au descarca
din car la casa iazagiului in Bucureqti,
qi au poruncit tuturor slu
jitorilor
Ei
toli oamenii targului sar sd strangi sa-i vazi cum ii aduc
Si mull norod de oameni si sfansese, cat toate ulilele erau impinal
ilincitro vcniia.
Si
trimise pe gadea cu un ciomag rnare in man6 d
veniia inaintea lor in chip dc postelnic mate' ca aqa sa aualt
DrccLm Sl . rrco \ rca si l l c dol nn l n
l ara
Rumi neasci '
Drepl aceea sl Co. l . l ndi n
\ odi i l f acea ci nsl e ca aceea de
trimisestpe gadea in loc de postelnic marc' cu toiag de beldie
$i
p
armaqul cel mare inainte insemna d
li
sfar$ilLll lui in ce chip va s
fie. Mai veniia inaintc siboirii
care era trimi$i la Tafigrad
pentl
dan$ii si
de o parte
9i
de alta toate slujilorimea din casa lui efend
Dand in divanul cel are, randuri-finduri,
in spiteliia cea mar
toierii al doilea, Tn spdtiriia cea nicd domnul cu boierii cei ma
toli, u$ile toate dc$chisc. Pe dentii ii ducea cilira$ii de
Tarigrad
(
suDI i oi rri . 5i rrnpl edccJt i rn f i eare
$l
I nxi ni l e i n c; l usi Asn l egal i
(
, ni i n'
1i
de p, ci orrc
5i
cu i l cesl f cl i u dc pompi i cu drrs I n Cosl t l
din-vodl
$i
i-au ingenunchiiat.
lncepu Costandin-vodi
si zici: ,,N-a$
fi gandjt' Staico' sa vr
una ca aceasta, zdu, n-a$ fi gAndit in vioata mea' Cela ce intr-ate
vremc, pfintr-atatea locuri
fi
cu alarca f6liuri dc umblete astizi se
vAz a$a'dinaintea mea intr-acestoqi chip, zAu, n-a$ fi gandil
"
Stai'
rispunse: ,,Greqit
sunt, mdriii-talo. doamne Dumnezeu m-au clat
lnana mariii-talo; rnila mdriii-tale inci esto mai rnnro decat
grese
mea." Zise dornnul Predii din Prooroci
$i
celorlalli ca de acestea'
lnai zicd ei ceva nimici n-au mai zis' firi decat: ,,Greqifi
sllnror
doamne.
gre)i l i
)i
cc vi r l i mi l a I n; ni i -l al c
ZisJdonnul: .,Arma$,
ia pd dumnealor de-i du in pu$cdr
unde
$-au
gltit, ci noi avcm
^ltd
treabi. sA bem, astdzi"
$
ddicari dc-i dusere in puqcfuie
li
domnul au ramas cu boierii t
de au
$Azut
la masi toatd zioa pani noaptea, cu f6lfuri de muzice'
hrnuri. orccum este obiceid dolnnjlor,
pcntru cA sd iniimpil
intr-acea zi si nuntd. il1sa pe acci boieri, Staico cu altii' bdgindu-i
temnili de{lesupt, unde licuiesc talharii, multh vreme au trecut
p2
a le face divanurile. Un divan l-au fdcut domnul in spitilriia
(
mare; alt divan l-au fhcut in divanul oel nare Al tlcilea divan L
tecut singuri boierii firi domnul cu ceealalti
lari,
in visterie
J
Mustririie ce l-au mustral pe Staicul qi pe ceialalti domnul
judecatd infricoqatA ce le-au fdcut acestor mai sus ziqi sunt cuvi
de minune
$i
cu anevoie a si scrie una clrte una
:,,1.,..,ee.".,?*.qir' "....-
Expl i cal i i l exi cal e:
mr/rcira unelteai
meghlslan mafe demnmri
fost-al] t m,s-lrimlsesel
sa rddlce sabio - sa faca Hs'
chicd nemleasca - tunsoare
is/lc dciul6 domneasca 9r
iazag,lr -
grAmatc
Pentrlr
ac-
eferdi - domnul;
spAdriia cea mate - inca?e-
rea din palaiul domnesc unde aveau
loc unele ceremonlL;
speqriia cea mica - camera
de lucru a domnitorului;
urnblet - acliune, unellrre;
a face divanuile - a lace
Ju'
dec6lllei
ceeala/le lad
- Popof
de nd
FORMAREA CONSTIINIEI ISIORICE
Cronica anonime despre ConstaDtin BrAncoveanu:
.
d ci rcu al , cd oare croni crl e, dodr i n manu' cri 5;
.
are patcrnitatc nccunoscutd;
.
aduce in atenlie un intef,/al de timp scurt, de aproape 30 de ani,
lin care re,tine evenimentele care au marcat domnia lui Constantin
Brencoveanu cum mdrturiseste autorul anonin in,,Predoslovie":
,,Multe
qi vrednice de auzit istorii sunl iaptele ce s-au
intamplat in zilele domniei hri Constantin VodA Brancoveanu, care
ma voi nevoi a le scfie cat voi
putea."
1. Stabiljli faptclc, intempldrilc carc compun naraiiunea din fiag-
mentul parcurs,
2. Recititi textul lui Lucian Bola care dd tcrmcnulL de istorie
doul sensuri distincle; stabilili care dinlre cele dolrd sensuri se
pot pune h relalie cu lermenul pove,rl;re.
3. Precizati daci textul este o povestife factllala sau o poveslire
de ficliune.
.1.
Ciutali argumente pentnL a contrazice concluzia la care ati
ajuns, urmerind daci eveniftentele narate pot sau nu pot 1l
susceptibile dc fictrjunc. Peotru accasta, reUectali la urmatoa-
relo aspcctel
-
preocLrparea aLrtorulLri de a consemna,,istorii", nu istoria;
- sursa
$i
canal ul de t mnsmi t erc a acest or, , i st ori i r
, . vrcdni cc
de auzi t i st ori i ";
-
efbrtul pe cafe il presupune
,,scrierca"
acestol istorii,
5. Demonstralical fragmentul oitit este o istorie
..vrednici
de auzit".
6. I dent i f i cal i mot i val i a acl i uni i acest ui croni car de a l l xa i D scri s
evenimentele respective:
-
rrarS| l l i rcrcr I ncrnuf i ci i n l bnn; ccri si ;
-
tmDsmjterca Lrnor lapte
je$itc
din conrun;
-
rni si unea de a aduce ul r el ogi u donni t orl rl ui ;
- dorinta de a..sorie" aceste faple extraordinatel
-
intentia de a impresiona receplorul acestui mesaj.
Complett{i lista acestor motivalii posibilc.
?. Formulali un punct de vedere privind caracterul de comunicare
literard al tcxtului de mai sus.
1
Naralunea este un mod de
cornuricarc al cerui obiect sunt
fapte, intampld in succes une.
Pot f i ob ecl al unei na1l unl :
' fapte intampldr reale (apaF
lin
istoriei);
' faple, in16mpled imaginate
(apai n f i cl un i ).
Povestirea este produsu ac-
tu ui naraliv. Tipuri de povesl
re:
-
factuala lapteie, intamp aile
-
tctorala: faptele intamp efle
Bl cur el l u n secol l l al i V l - ea
PERIOADA VECHE
Expl i ca! i i l exi cal e:
opreala - oprife, relinere,
s,iild - curca, lal, capcand de
p ns pasaril
g/igan !ia$, gigantl
felv6le$le - loc de celcat in
batile9ie - ade, biiatur;, loc
b6tetor t.
Istoria ieroglificd
de Dimitrie Caniemir
f a| a
I nof ogul i n(A i n oprexl a crocodrl ul ur l i rnd
)i
precum i n
l bl esl amare \ rcl ef uguri l e
Hamel eonul ui si r f i c cdd. / ul , \ esrea
prio ufechile tuhror sd impri$tie, toli muqii qi codrii de fapta ce sA
fecuse se razsuna qi toate veile
ti
holmurile de huietul glasului si
cutlemrrla, atata cat glasurile rezsunerii precum ca o muzicd si fie
tocmite sA pirea, carile o harmonie tanguioasi la toat6,/ ur6chea
aducea, nici cineva altd ceva audziia, frri numai:
((Plecatu-s-au
cornul Inorogului, impiedecatu-s-au pa$ji celui fute, inchisu-s-au
cdrArile c61e neimblate, aflatu-s'au locu le c6le necilcate, in siltele
intinse au cidzut, pute i vrijma$ului s-au vandut. Sulc6lele i-au
uscat, fbcul i-au alilat, temeliile de Ia pemant in nuari i-au aruncat,
nepriietin de cap, Corbul,
gona$i
neosteniti, duldii, iscoadd
neadormita, Haneleonul
$i
toii ln toatd viala il pandesc. De traiul,
de viala
ti
de fiinla iui ce ned6jde au lnai rimas? Nicj una. Toate
pute le i s-au cwrJJat, toli prietinii l-au 1isat, in lanluje nedezlegate
l-au legat, toad greutatea nepfjietinului in opreala lnorcgului au
stetut. Iare d acrnu, in ceriu sd zboarc, n-a scipa, o mie de capete
de ar avea, iarbd n-a mai manca.
[...]
Ce mengdiare i-au r5mas? Nici
una. Ce sprijenealA iau rdlnas? Nici una. Ce priietin
i si arate? Nici
unul. Munti, crepatri, copaci, vi despicali, pietri, vd feremaf!
Asupra lucrului ce s-au fdcut plenge piatfa
cu izvoard, mun{ii
pu-
hoaie pogoari, ldcasele lnorogului, pe$unele, gridinele, cerneasce-
sA, p5leasoe-se, ve$tedzasce-sd, nu inflofeasc6, nu lnverdzasce, nici
sA o&esleascA
$i
pre domnul lor cu jele, pre
stdpanul lor negtle,
suspinend, tAnguiDd, nencetat si
poneneasca.
Ochiuri de cucoari-
voi, linpedzi izvoare, a izvod v6
perdsili, qi-n
amar va primenili.
Cliganul sdlbatec viieriu,
fln
livedzile lui ursul u$6riu si sA face, in
gridini 6rv6le$te, in pomdt batelefte sd sd prefad. Cldteascd-se
ceriul, tremure pimantul,
aerul tresnet, nuarii plesnet, potop de
holbure, intunrec de negure ventul se {ducd. Soarele zimlii sh-$i
ret6dze, luna, siindu-se, se se ru$inedze, st6lele nu scantdiadze, nici
Galatea sA lumir6dze. Tot dobitocul ceresc glasul sd-$i sloboadzl
faptd nevddzuta, plecandu-se, vadzi. Clo$capuii rizsipascd, Lebida
Lira si-$i zdrcbeascd, Leul dcneasci, taurul mugeascd, Ar6tele
i f unrea sa-i i sl , basca. Racul i n coaj a neagri si sA pri meneascl
Capricomul coarnele sd-$i pl6ce, P6qtii firi apd sA sd indce.
C6menii sd se desfrdlasc5, Fecioara frans6.te sa-qi grozdvasc;,
cosila galbAnd in negu vapsasc;, Scorpiia asculit acul si-fi tam-
pascd, Strelelul arcul frangand,
linta
nu lovasce, Cumpbna drcptatea
nu mai aftte, Apariul topascA-se-n sete. Mars vafirtea in sldbiciune
s5-qi primeneasci, Mercurie intre planete nu mai crdiniceascS, Zefs
monarhiia in veci s5-$i robasce, Vinerea floarca frums6tii si-$i ves-
tedzascd, Cronos scaunul de sus in gios sd-$i coboad.
[...]
Mute-se
Arcticul, strdmute-se Andarticul, osiia sfercasci in doai sa frangd-
toati iu$orimea in chenhu sd-mpingi, stihiile toate tocmirea si-si
piardzS, oranduiala bunl in v6ci nu mai vadzi, toate indript
$i-n
stanga si si-nvartejasci, de jeale sA sd uluiasci, de ciudi sd sa
amu4ascd
$i
dreptatea Inorogului in v6ci povesteasci."
FORMAREA CONSTIINTEI ISTOR|CE
Istoria ieroglilicd este alcetuita din 12 pA4i:
-
prccedate
de doud msajc adresate de autor
,,cititoriului
'
gi de
Scara d numereloryi cuvintelor strei e filcuitadle; in p mul mesaj
:untprezentate,,pricinilc" care.,spre ieroglifica aceasta istorie con-
deiul a-mi slobodzitare m-au asuprit"; celde al doilea explicircstul
Drimei sciri, a cuvintclor stdine: pentru
,,a
le inlelege qi in dialectul
nrAin si si deprindzi';
- lrmate de Scan a numerelot
ti
cwintelor iercgllice$ti tAl-
-rr1o4le,
prccedati
Si
ea de un
(ultint
mesaj
,,citre
cititoriu", in carc
:utorul explicd de ce a
plasat
la slarsitrl cirlii chia nunerelor, 4
leNonajcior cu nume de
pdsiri
Si
de animale si a evenimentelot
:umjte, rcprczentate cu altc semne
.racopcritoare": ,de
betejirca
::rimilor foarte ferindu-ne, dezvilind, le acopcrim qi acoperindule,
.c dezvililn".
Subiectul este lupta pentru tronulMoldovei care se poaftA intrc
Cantemire$ti
$i
Bdncoveanu intrc l?03
ii
1705; intr-o perjoadi
in
.'ire Moldova cra secltuiti, domnitorii
Tirii
Rominesti o tuteleazd,
:lleNenjnd in alegerea demnitarilorsi chiar a domnilof. Cci doi frati
Canternif Dimitrie
$iAntioh,
incearci si pi'lstreze
$i
sA recucercasci
:utercar dctroneazi domnitorul pLls de Brancoveanu in Moldova,
\lihai
Racovi!i.
li
stabilcsc o intelegere cu domnitolul
Tirii
?omane$ti, care se angajeaz:i sI nu se mai amestece in lreburile
' , l ol dovei .
I . Demonstmti ci lragmenful citit marcheazd o trccerc de la
eveni mcnt cl c cxt cri oare rl e f i i nl ci umane l a cel e i nl eri oaf e.
Dctetninatri
$i
compamti semniijcaliile tennenului irlorlr in
ltrnclic de unniloarele contcxte in care aparel
- sl rbt i t l ul care i nhoducc peri oada
domni ci l ui Mi hai Mt cazul
'it\
A n on imul. an I utuzin asc;
-
lillul Anonimului brdncoNetle.tL::
-
formula cu care prezinli
aulor:.]l Anonimului hrlincovenesc
substanfa opcrei sale:
.,mu]tc
$i
vfcdnice de auzil istorii";
- tillul Istorio ieraglifcd.
Penlfu a explica tillul Istori1 iercgti|icii.
\ineli
cont de
umiloarele infbrmalii:
termenr iercgLilic(i scteferi latipulde scricrc bazalpe senme
(hieroglife)
ce rcprczinti, cu ajutorul unor figuri, lucruri sau
iiinle (astezi.
dcscmneazi scrierea egiptcand); la Cantemir, ler-
lnenul are sensul
,,ascuns,
simbolic";
-
opera lui Cantemir se deschide cu o ittroducete in care
autorul sc adrcseazl cititorului, cxplicandu-i. printr
aftele, ce
l-a dctcrninat s-o scrie:
,,nu
ateta cunul istoriii in minte mi-au
tost, pre cat spre deprinderea ritoriceascA nevoindu 1nA, la
simcea groasi
ca aceasta, prea asprd piatrd,
multd
$i
inde-
lungati asculiture si fie febuit am socotit";
opera prezintd
contemporaneitatea lui Cantemir in eveni-
menie si personaje
carc suntnumite in mod
,,iercglific",
pentu
descifrarea lor autorul oferind la sfanitul ci4ij
,,Scara
nu-
mefelor
$i
cuvintelor ieroglificesd talcuitoare".
lstatia iercgtitice
(pag fa d6 tiltu)
hdice de num
norogul DimitieCantemir
Crocodilul- hasech ul, p
sta-
vul bostangiilor
[conducbtorul
girzii
Sul l an! l ui l
Corbui
-
Constantin Branco-
Hamel eonul Scarl at Rusel
duldii
-
nume generic pentru
ageflii Corbul!i la Poada
Arelele
-
Berbecul, constela-
Apaiul
-
V;|selor!l, conste-
Zefs
-
Zeus
Streletul Sagetatorul,con-
PERIOADA
VECHE
A aproape
20 do ani de rivalitate
:"l"J"l:l[il
:'lil
llll'il:
l:'::ili
x*i..'l:"
rru
i
$****;$mlr[l*:ffi
:; mt":m.:,:
;:nftuiii:ni'i'Y:1n*.,.
"""iiLli"1",li"l
o;"."
""
u un''
Finalizarea
studiului
de caz
co.rri i nra
i srorc;
a romi ni ror
i nccpe
' a -e
cxpri r:i l i ]tH
l*i'n$*:ttl"i
*'"i.\,*,"',*"*,,t
o*).",,ii"
' i"ri"ri
ti
:"ll' il' o' ""
llii"ll"".*,-
c alc
r oicr
oe-
ff
',i:li:lill';:':i:
li:n:,Ti:"i',"j:,T::xi[
J,', Jll';
YHi
:
'
i['.l;*;'
qi*,.}r'
Itl:.1:* u.1,l'l ltrr**
nrrTl
I ilir:;:
ilrn
:lit:rut
x**frIlir;
]l"i:':il:ll"r:
iilil':l'io'i'
i"
ej"''l
*
-"
5c inrnrrrr;
osrn
-
^llil:i:l
:,il:ii ii"ii"
^"."-o'",*'to:lI :"il",,",
.,.",,*'"1+:liii:":li:'*""r1::lit*llt$l'",'
"tl*iq:,
:1"::' :l*i:J:' il;;:,' ' ai"
.iJ
a' pu
cc
' -ru
informar
pe :' x
;,1il::llH.ffi";;;
ol'"1"':'-ll'':'"llli,'Jii'iu}:
,i:l;
u, ] . t . , . i ,
. "t "
va f ormul a
obscrvxp l r
! '
studiului
de caz'
ChesLronarLrl
esie o metod-;
i:*"':T'';;"1"""'"::,1i"."""'#:;
'"" ':f"'i,;1"':
jif:ili,","
"'
trstLca
(cantrtaiLva)
saLr
o vallda^:
ii'l'::lffi
:11$:,
i,:'i:lJ-
*
Chestionarul Chesl i onarul
^. r. , , roet r
urmi t oa| el c
pcnrru i rtcSrui rea
checrron]"' ' '
l l ' -L"' i ,i n",-i . a.
",
Tllli,l::i'Jii;l''
i;"r"'",..r"'
in runcrie
de :rs
de
identi{icaie
in studiul
de caz'
$:3::':l;Hl;':ffintarca
in detaliu
a aspecterof
vr
t"-iFortular"u
itltt"birilor
-stabilirea
unui
Nmirhdeoin
,",.:;lT""l:l:i;ilX;:iil''0",
r''0.
l*'.'*"''
;;'liTii';^Ifi
l{:I*?lf:rtrti'ff
5i:n'lt"til5::":i*':lxll:
Dri nr-o
f ormul dre Propl
(e
B. E\erci'iu o:1''l
"::11!l ::::l::ll,xii."n.,un,
u'.
Documenral i -\d
i n l cgJl u' o
tu' l ' -1"-l i ^' '
*.^nti i "
lH]"1r.#ri"lllr"il.;f i*1t"ri3;*13;1,;*
$lr:Tn[:i;:ii$l1i6i*,14:""n
j]ii
r
Palalul
lui Dimilrie
Cantmir
;:fi':"':i.:i:i:;
; io"u."n'""
"
unui
ao'nnito'
FORMAREA CONSTIINTEI ISTOR CE
LJteratura veche
Istoda ieroglifici
de Dimitrie Cantemir
f \ eci
denarnrea Leul ur mdi cpf odpe accl c a
Ji g. rni i
. l a.
crrc
l -. rsdu i n col , l . : au i n unghr.
' au
i nt r. al t a a l rupul ui pane
:--rie de rnoafte purtetoare poarti, precum
ieste Pardosul, Ursul,
-irul,
Hulpea, Ciacalul, MeF Silbatecd
9i
altele ca acestea, carile
:: \ ar'sarca sengolui nelinovat sA bucu.d si viata hireqi in moartea
:::ini le stdruieqte. lari inainta Vulturului mfli
^proape
sta pa-
:<:ile, carile sau in colti, sau in unghi lance otrivite, aducetoare dc
'-c
netamaduite au, precrnn
ieste Brehnacea,
$oimul.
Uleul,
-
,iunozLrl, Coruiul, HareFl, Bildbanul, Blenddul
si
altele aseme-
_:l
acestora, carile intr-o dzi singe de nu vor virsa
Si
moartea
_:\
lnovatului de nu vor
gusta,
a doua zi pedrca
sa firb gres o
$tiu.
i,_.asla infr-acesta chip fietecarea in partea
impirutului siu
$i
la
::.}ta monirhiii sale locul cel mai de fiunlc qi slepina cea mai de
_i : nt ea
l i nea,
Textul narativ litemr prcsupune prezeuta
unui narator ca
:iranli intennediaft intre autor
$i
istoria opefei literate. NaratorLrl
.-:e o instanld tipici a textului narativ literar Autorul abstrac! est
::. cafc a creat universul din care face parte
taratorul, Naralorul
:.'munice lLrmea narati unui cititor fictiv.
Narat orul t i pol ogi e:
.
o instaotr, narativd anoninri care nu pArticipi
la acliune;
.
un personaj carejoacd un rol in lumea narati,
Caracteristicilc naratorului:
.
este ceL care comunicd lumca creata de autorul abstract, este
-rl
cdrc i nt ef medi . l , , ; i nt rc aurof
)i
opera l rt crdra:
'
este o figurA crcat6, care aparline ansaLnblului operei literare;
.
par la prima
vedere identic cu autorul, dar esle o figura
--ronorni .
cresl a dc aul or ca sr
Jrer\ onaj cl c
opef ei .
Instantele coLDunicirii literare dc tip narativ:
concreter autor concret cititor concret;
abstracte: autor abstract
..
ciiitor abstract;
*I l
Fiziologul (gr. Phls/o/ogia
,,tralat
despre nature
)
este o cafie
populard
de origine anticd in care
sunl descrise ifialisarea,
caracteristcile
Ai
modulde vlala ale
aninaleor reale
Si
imaginare.
Inorogul este un animal ima-
ginar, prezenl
in diferite lziologuri,
al c6rui aspect genem
este de cal,
dar cLr un com in frunte, pai(lcu
a-
rtate care se regSsegle in numee
sbu. Caraclerist cile ce maifrecvent
at rbu t e sunt i Lrl ea a, cruzi rnea,
mandria (nu supo(a caplivitatea,
daca este prifs moare de durere).
,,Na.ator
9i
personaje
sunl
esenlia mente f nle de hafiiei au-
torul (rnalerial)
al une povesuri
nu
se poate
confunda intru nimic cu
naratoru aceste povest
ri.
(R.
Barlhes)
l. in Partea I a romanului, Cantemir prezintd
starea de fapt a
celor doui monarhii, a
Tirii
Romane$ti qi
a Moldovei. lden-
tificati masca animalieri a fiecireia dintre ele, cu ajutorul cheii
olerite de autor
(Scdll7
d numerelor
$i
a
(:urintelor
ierogLilcesti
filcuitaarc).
ficiive: narator
)ititorul lictlv al unei opre li-
este c6lcdruia ise adroseazA
naratorul pe parcursul
discursului
narativ
9iest6
denumit nalatar.
Transflgurarea esle un
proces
mplex, specific aclului de creatie,
n care un sc itor conslruieste cu
ajutorul imaginaliei, fealitatea se-
cunda a operei sal pornind de la
dalele realLHlii imediale.
l
PERIOADA VECHE
2.
3.
Explica{i ce semnificalie au detaliile din descrierea participar-
tilor la aceasti scene a sfatului (evenimentul
istoric identificat
este sfatul boierilor munteni si moldoveni venili la Poarta
pentnr
alegerea dornului Moldovei).
Corelali cele doud fragmente din roman pentu a ilusira ima-
ginea unei
,,lumi
pe
dos" ca imagine cheie a operci lui Cantemir
Pomiti de la urmetorul punct
de vedere:
,,O
primd figure a imaginarului care structureazi tematic
desfafurarea narativi a romanului cantemi an este risturna-
rea lumii (a ordinji, a ierarliilor, a valorilor). O lume subordo-
natd zeilei Ldcomiei
[...],
in care epitropia Corbului
(pasire
din
tagma a doua) apare drept cvasisuvemne, nu poafe fi decet o
,,lume
pe dos", avind drept principiu fundamentai de fuoclio-
nare, inversarca. Intaiul simptom, dar
$i
factor agravant! al
ordinii invrse a lum ii d in Istoia ierogli"li cd il constituie cearta
dintre cele doue monarhii."
(Gabriel
Mihdilescu,
Uhiyetsul baroc al lstoiei iercgtifice,2002)
4. Observali ci
percchea
autor-cititor se poate identilica la fiecare
nivel al instanlelor comunicerii litemrc de tip narativ. Comple-
tali aceastd pereche
la nivelul instanlelor fictive ale operei lite-
rare. Denumiti
$i
definitial doilea eloment al perechii respective.
5. ldentificali existenla unui cititor fictiv in opefa lui Cantemir
pornind
de la modui ln care este construita ltoria iercgli"fic'tr.
6. Stabilili care este diferenta intre rcalitatea factuald de Ia care
pleaci Dimitrie Cantemir
fi
realitatea ficlionali pe
care o consbu-
ieqte in ls to t ia iero gl iJicd.
7. Recunoagteti acele trdsituri ale ltrorogului care pot fi identi
ficate ln pasajul citit din Istoria iercgli|icd.
8. Cititi inibrmaliile despre alegorie
$i
simbol qi
aplicali-le la scri-
erea lui Cantemir.
9. Gdsili argumente penbu
a dmonstra umlatoarcle afirmolii
pri-
vind scderea hti Dimitrie Cantemir:
.
este istorie;
.
este ficliune;
.
este alegoie;
.
este scriere cu caracter politic.
10. Descopei(i in textul citit alte tavestiuri la care recurge scrr-
itorul
li
ceutati corcspondentul lor in realitate cD ajutoml
Scdlii numerelor
;i
cuyinlelor ieroglificeli filcuitoare.
11. incadra(i opera lui Cantem intr-una dintre speciile genului
epic cunoscute de voi din anii anteriori: schild, povestire, nuveli,
mman. Argumentati opliunea voastri.
12. Argumenta.ti cA /sblia ieroglifrcd nu este o crcr'ice.
13. Stabilili mportul dintre ficliune qi realitate; explicati rolul fic-
tiunii in aceast5 opere in comparalie cu opere literare str.rdiate
de voi anul trecut.
norcgrl rn horaldica brilan cE,
rigueaza aEtur de eu,
puterea,
nob elea, rasru
9l
plrriliatea.
,Acest
animal este atal de
cuEj os, aEl de
pul emc
I
de i n-
dr6znel, incat atad elefantul; este
ce mai de temul dintre an male."
(86sfiarul drvln de Guillaurne le
Cl ef c de Normandi e, 1211)
Alegoria esle o figufe de sl I
carc const6 in reprezentarca, cu aju-
toru unei imagini unilafe (realizaie
pintr-un
comp ex de metafor,
comparali perconificari),
a unei
idei abstracle. Astfel, ideea de
justilie
este feprezentalS de o
femee cu ochiiacopefili, care
line
o
balanld in manS; ideea de pace
este rcprezentalii de
porumbe/ul
cu
mmura de mdslin ln coc.
La alegorie, parlicipa
$i
sim-
bolul care esle un semn concrel de
tip obiect sau imagine care evoc5,
fepfezinid, in mod sensibil
9i
prin
analogie, o rcalitale absenta sau
abstracte, prin
intermediul unei co-
rcspondenle implicile.
FORMAREA CONgTnNTEt |STOR|CE
Textelc literare citite in acest capitol apartin
-::3tnrii
vechi qi difern in privin.ta codului
-ll
istic dc felul in care vorbim astizi.
. Idenlificati ufnldtoalele lipuri de difereDte
rczultate din aplicarea critedulli temporal
asupra textului citit: morfo-sintactice, lexi-
co-serTlantice, lbnelice. Complctali lista de
mai
jos pornind
de la exemplcle extfase din
textelo studiate:
.
diferente fonctice: dcaca
(daci),
sabiia
(sabis),
pre (pe).
nu va
(nu
vrea.), liclean
(viclean),
dederi (diduri),
onoraea (omora);
.
dilcrcrte lexico-semantice: pro(/4i
afurisi!i, blestemali; .? re inp Leii
.
a se alt^
din intamplare; andthema blcstcm;
iitie
i st of i e a vi cl i i . i nt i mpl eri al e vi et ri i ,
,/cgrrrld, mare denrnitar;
.
di l crnt e morl b-si nt act i cc: era aj ut or
cf csl i nrl of . i l dedcf i I nori . t ost i l u rri ri s.
Arhai smol e sunl f brmc l bnet i cc. l cxi cal c,
-1rrfblogico.
sintactice spccilico unei pefioadc inde-
: : nl t e i n raport cu momcnl ul prezent .
carc f i e i ru
r: 5pi nrl . l i c sl rnl l nvcchi ! e. l bl osi ndu-sc l barre rar
Cllasificarcll arhnisnelorl
.
dupi ni \ cl ul l i r nbi i : r J t bncl i cc: h, l cxi co.
:.manticci c) gftrnraticalc;
d) fiazcologice;
.
dlrpi prezenla
lor in lirnbiit a) dispirutc;
r invcchite (islorismc);
c) pislmle
regional.
:. Alcntui{i o listi cu acele cuvintc care nu au
di sf S-ul di n l rmbi . dJr crrc sl | nl i ol o- e crl
. . l scn5 dccdr cel
, l e
dsl : t , / i , l I i d I n cor5i
deralic tcxtul dn Anoninul brAncorenes..
Preci zal i sensul i nvechi t
$i
cel i n uz.
Ex.: a mwtti. a) sensul invechit din text:
,,a
unclii'l b) sensu\ aciual de baze:
,,a
desti,-
t ura
o acl i \ ; ri t c. a depune un cf of l f i l i c sau
i nl cl ecrLi rl penl nt
a pruduce,
I crei ce! a
in comunicarca literari, no.tiunea de arhatsm
roatc fi lolosifi diferit. in lunctie de instanlele co-
r1unicirii:
.
pentru
a desemna cuvintlc folosite dc auror
:n mod intentionat (cu
intentie stilisdce), pentrlL
a
aeprezenta un anumit timp istodc;
t
penfu a dcselnna cuvintele resimlite de un
cititor concret al unui tcxt lilerar ca dispbnrle din
limbe sau invechite.
-:1.
Precizati care esfe sensul potrivit pentru
fo-
Iosirea termenului dridLsm in textele de lite-
rafuri veche studiate.
Rcccptarea unci colnuniciri verbale poate fi
marcati, la nivelul codului, atal de factorul rem-
poral (prin arhaisme), cAt
Si
dc factorul spalial.
Mdrcile
,,spatiale"
alc unui text se numesc re-
gionalismc.
4. Idcntificati particularitili
rcgionale in textcle
ci t i t e. St abi l i l i l a co nj vel al l i mbi i sc produc.
5, Prccizali la cc nivel sunt marcali regionaL
ufn:rtofii termenii
Locon,
(:hiatrd,
cxtcuruz,
o.lbsl, hitc, curcchi.
6. Recititi explicatiile
dcspre influenlele stri-
inc asupra limbii romanc, rcspccliv, influenla
greceasci. l)ccideti
daci Icmlenul ieroglilja
prczct\l itr SMru a nuncrclor
$i
Mvintalor
tiltcine tdl(uiharc care preccde
/.rtolla
it!.togli/i(,ti po^rc
fi incadrat ln aceastA
influen[i sau cstc un tcrmen imprumutat de
scf i i l or di n l i mba respect i vi .
.
icroglilia
,,Cl1ipuri
de
paseri,
dc do-
bi l oace
$j
de al l e
j i gal ni i
Si
l i ghi oi cu cari l e
vechi i
j ^n
l oc de sl ovc sA sl uj i i a".
7. Faccli acclasi cxcrcitiu pentru
tcrmenul ,dr-
/ror?lc. prezcnl
in tiagnenlul studiat,
linand
cont cA
$i
el cste explicat in S.dfti.
.
hatmonie
,,cantaxe
dqlce. dutri me$ter$ug
tocnitS"-
8. Consrrhrl i un drcl t onar al I i mbri romenc
$i
obscrvari drca dce\ ri l ennenr apar rsl a/ i I n
limba romeni,
care estc sensul si statLrntl lor
(impiumut
vechi sau neologism).
9. Formulali ul1 punct
de vedere privind
con-
ceplia lui Dimilrie
Cantemir asupra limbii,
rcspecti\ asupra lexicului. Citifi in acest scop
Iardsi r:iitre cetitoriu, mesaiul carc precede
Scara.
10. Slectali denumirile
arhaice ale zodiilor, ale
planetelor
si ale zeilor prczente
in fragmenful
dn ht uri a i nel i | i t i de Drmi t f i e
(
ant eni r
Stabilili carui nivel at limbii apa4in.
Noutdli
in DOOM':
.
Scrierca
grupurilor de cuvinte:
- odatd ce, o.ldld cu
(odatd
- adveft);
-
lriciu ul, niciuna
(acela$i prcces s-a
produs
l^ t reun, vrcuna)
pentru a se distinge
grafic de
imbinirile libere asemanatoate
nu }?rcl !r'? om
necdj i t . ri cl , l ? om c; rui a ri l i pseSt e l nul l umi rea
l . Erl ragel i
di n DOOM' o l i st a de / cce
grupuri
de cuvinte carepot
fi scrise diferit, in functrie
de statutul lor de cuvant
independent
sau de
cuvant carc
participi la o unitate
lexicali
F,x.t Nu m-am supdrat,
odatd ce iii
'''orbesc
Ti-am
mai spus
a-!!glld!9a$ept
de la tine
.DesPtulirca
in silabel
Nu se
practicd la capet de rand in cazul
nu-
melor
proptii, pentru a se
percepe integral.
Se face dupe
pronunlare, dar oste acceptati
$i
cea dupA structuri.
in cazul cuvintclor
conpuse
sau al locutiunilor:
-
de-zar-ma're
dupe
Pronunlie;
-
d.az-ar-ma-re
in funclie de elementele
de
formare
(prefixul dezr;
- drcp-tun-qhic
duPe
Pronunlie;
- drapt-un-ghic -ln
funolie de cuvintele
care
participa la compunere.
2. Cdutali in DOOM'?patru
cuvinte
compuse cu
elemente de compunere savand
qi il stralr
dcspi qi red
l of i n 5i hbc i n doui I noduf i
Ex. I b i -
n o
-
c lu
(&rpdr pr onunlie), bir-oclr
(dupd
elementele
de comPunere).
.
Norme morfologice:
Unele adjective neologice
pot fi folosite
'n
\ r-i al rc l i bera: f ormel e cu o: rcenruat
aa i n or-
dinea de preferinli; ldrd loagdl analogd,
lonolotgdl
omologd.
Alte adjective
neologice nu admit varianta
ale feminin cu oat barccd, echivocd,
filologd'
pedagogd.
Articolul hothrat enclitic
(la singular
qi la
plural) se leagi cu cratima
in doue cazuri:
-in
imprumuturile
a circr
finald
prezint'
deosebiri
intre scriere
qi pronuntie: !D1e'
'1'
lac
quis
-u
L, I s ho\'t -ul:,
-
in imprumuturi
cu finale
grafice neobiEnu-
i re
penl ru cu\ i nl el e
! echi di n l i mba romi n' :
pd tt!-u t.
Pa
fl
!'
u ril? 5 tot)r-u l.'
!r
r!-u ril(
3. Alcftuili o liste de termeni necesad in
utili-
zarca caiculatonrlui
qi articulali-i
in lunclie
de regulile
invdtate.
Numeralul
ordinal /rldi fcminin
postpus
(nearticulal) cste accept^t
$icuforma
in ia:
'lasa
i nf i i l i nf i i a.
Construclia cu
prepozilia /e
(care a evoluat
de la sensul
paftitiv la sensul,de
feluf') este admisd
alat cu pluralul, cat
$i
cu sinllJlaflrl
un prieten de-ai
Substantivele
cu doui forme la singula!
pmtru
genuri diferite,
corcspunzatoare
aceluiaqi sns, au
urmdtorul statul:
- sunt admise ambelo
formo ca variante
literar fibr: lbas(:l hascd, coti dl colitld,i\
- este admisd doat una dlntre forme
(pentru
un singur
gen)r l4s/ru
(masculin), l/oddec.i
(feminin)
Subsl ant r\ ul
ma: , -meJi a
(l a of i gi nc.
rn
limba latind,
plural neutru), fiind asociat cu forma
rornaneascA
de fenrinin, este admis ca femjnin
singular, cu
genitiv-dali v artlcula]t
lmass-mcdiei
Substantilele
feminine la care se folosesc
doudvarianle
de plural:
_z/
-i$i
substantivele
neutre
la care se folosesc doui variante de
plural
-ll/,7 -e
sunt normate astfell
-
anlbele forme sunt adnis ca variantc li-
terare liberc cu preferinld
pentru cea cate
este
indicati
prima: lcdp$unil cdp$u e' lcires.el ctre$\
lcoarclel cotzi, l copertel coperli. lg'iLut tel
gdl
$ti.
-
este admisdo singurd formi launele substan-
ri re f cmi ni r)e
$t -l e| l t eI
monecl e. ' -Eaei . i . ' po
. ni .
lremarci; lsemlnare-
\ crbul d . ant rr4
rre l d i ndi cal i \
$i
con'
junctiv, prezent,
persoana I, singular, fonna
(s')
(sd)
!Lontinui.
yerbrl
la decerna se conjugi cu
-er:
(,)
GA
Uecel ez.
Verbul la dbsdlr,i,
inclusiv
pentru sensul
',4
rermina un an
,,o
lomA de invitim;na
'e
conjuga
fnrn
-esc:
(eu) (sfl lalsolv
4. Alcdtuili, consultand
DOOM2, litera A' fi$e
penfu urmitoarele
aspecte morfologice:
plu-
ralulcorecl,
variante literare liberc
(de plural
sau de singular), conjugarea
verbelot
UMANISMUL
e
ri raR
i a sul i ui arl a/
l i t arara
l f l l aqrr[ al a
al XVl l -l aa
- a[ Xr/ l l l -[ aa
Curent, perioadi,
cpoci sunt termenr
care aoeseon se con_
-: di
5i i n l egal ur. ] cL cJf e speci cl i . rri
i n<i _i au nncof i
pAref i
drl e_
: . r(re nc\ ore. p
i
urmare.
s; l e dcf i ni m.
. pre
a i nt cl ege
corecl
:. rlutia literaturii
$i
a cultudi.
Epoca reprezinti
un interval
mare de rlmp (nn secol sau mai
-
: l e). i nl enrl (: , f c
poat e
f i del i ni t ret rospecl i !
rn t uncl i c de:
I I
unut
. Ju
mai mUl l e e! cni mcnt e
dcci . i \ e, car c a. dcl ej mi nar
--.rufi
in evolutia
isloficd
$i
2) de un,,spirjt
al timpului"
ce poate
Ii descoperit
ca o con_
:-iiA in producliile
liternturii,
aftei
fi
culturii, in ,r.,"ntulitili.
.
Antichitatea (greac6
9i
cea Iatind)
.
Evnl Mediu
.
Rcna$terea
.
Modemitatea
Pcdoada
este o divjzilrnc
a epocii.
pe
misure ce ne apropicm
:: prezcltt.
ncvoja Llnui decupaj lnaj shicl,
mai exacf, se impunc.
In istoria lircrahrii, pcrioodcle
pot
t,i deljmilate nu nirrnai in
-, i cl rc
de. cveni nl ent c
i st o ce, dar
Si
de apari t ri a unor progrant e
::rnifeste)
ori polemici
carc marcheazd
o schinrbare de ordiD ideo_
r: i c. rcnl 4t i c
of i st i l i st i c.
De$i
mai putcm
intejni
sintngme prccum:
llepoca
trrarilor clasici.,,
. f oc. , rot nanl i cr".
csl e t nnt cot ccr si spu ct n pcri o, , dr
cl i <i c. i . pc_
rdr t l umi ni st 6. pc
oadr ronrant i ci .
.
Periodizarea
estc actul de impiirlirc in pc
oadc
$i
in epoci.
de
: ' l onarc
a I i t erat udj /
cul t uri i
dupi cri t eri i ext crne.
cronol ; gi ce
l i
, : onco-soci al e,
dar
$i
i nt crnc.
dc conl j nut
$i
de t bf i ri .
Curentul
cste Lrn concept al teoriei literafc
fi
cllhufale
carc
i-|prilrde
cvohrlia ideilor
li
a forfielor. precum
si configLrralja
lol
:: dul lor spcific
intr-o pedoadd
anllrnitd.
Curcntul cste-urr termcn
r!:e lre anvergurd
istorici si csleticd, el denume$te
o dilanlici
lafgi
: . rn acclajsi timp. protundi,
a spiriluluj,
manilestatd
ir tcndinlc;i
: :lptonle.innoitoare.
Curcntul comporti
o concepfic despre lume
Si
:3ipfe cultura (itcratlri)
exprirnati in n]anifcstelc
si conlesir.rnile
:-:onlor (scditori,
arti$1i, ganditori)
care il ilustrcazi.
Curentul (literar
ii/
sau cultural)
cste, inaintc de toaie o man!
r:ilarc istorioi,
o coagulare
de idei. tendinle si forme caractcristicc
-:r:r
penoade
anumite. Dar acesl nucleu ideologico-afiistic
se poate
r:.lungi
$i
dincolo
de perioada
rcspccfive, poatc
rvcni
jn
pedoade
-
:enoarc.
ln aceste cazu
.
manifestarea
istorici
dcvine o mani_
'-rare fipologici.
Exista, astfel, un clasicism
antic (clasicismul
prim,
:t.emplar),
un clasicism
al secolului {l XVIIJca
ilusirat ple;ar
in
:rltura francezi
li
u clasicism :rl secolului
al Xx_lea (de;egdsit
la
:-iori precum
Paul
Val6ry ori lS. Eliot. Aceslea
sunt neoclasicisme
r.,u vcrsiuni
ale rn1ui clasicisrn peren,
In ilrnclie
de predominanra
nreresutL pentru
idei sau pentru
forme
literare ($i
arlistce),
curen-
leie pot
fi litrare (rea|snrut, parna_
si anrsmLr
si mboI sm! t ,
expresi o
nrsmu elc
)
ori cutturate (umanismut,
rluminismrl).
Disocierea
dtntre ele
esre uneofl greu
de operct,
c6cl
mar re curcnle literare (ctasicismul,
Darocut, romantsnrut) pot
fi cofsi,
demte,
in acelagi
timp
9
curenle
cultu|ale,
avand, alfet spus, impti_
cali refeanle
Si
tuslr;ri
9i
in ale
domen i decat litefalura
Legabrut
de ce4i,
gravu.e
de Jost Amman (1568)
gravud
de JostAmmai (j568)
/
CURENTE CULTUMLE/ LITEMRE IN SECOLELE AT XVII-LEA
-
AL XVIII.LEA
I\,{arlln Luther, clluger
german,
protesteazA impotriva
principiului
Indulgenlelor
(plala in bani c6tre
cler
psntru ieftarea
pecatelor) in
cele 95 de Teze afitate pe u9a unei
bisefici, ln 1517. Este excomunicat
de
pape,
dar miscarca niliaH de el,
protestanlismul, cpdta amploafe
Si,
in timp, duce la sepatara de
papalilate a Gemaniei de Nord.
ln Fmnla, Lefdvfe d'Etaples,
lraducetor al Bibliei in trcnceza,
iniliaze in 1530 alta mitcare, evan-
ghelismul, care nu respinge insi au-
toritatea Romei. li succede migcarca
lli Calvin, catuinismul. Lutheranismul
9i
calvinismulsunt vafiante ale prc-
Umanismul
(prezentare
sinteticd)
Umanism -
cutent cultutal
prcfan/ laic, dominant in timpul
Renasierii
(secolele al XIVlea
fi
al XVI-lea), aperut initial in Italia,
se extfilde in toati Euopa Occidentale
$i
ulte or in Europa Rasd-
riteand, avand in cel1lrul preocupirilor istorice. filozofice, artistice
omul
$i
problematica sa.
Renasterea milcare cultural rcligioase ampld, dezvoltatd in
secolele al XIV-lea
qi al Xv-lea. in Eurcpa Occidentala,
perceputd
ca o
primi
nanifestare a epocii modeme, duce la o inflorire frrA prc-
cedent a artelor
plasticc, a arhitoctufii, a
$tiin1ei,
datorata lnlocuirii
canoanclor
medievale cu frodelul redescoperit al Antichitdlii
8re-
Evenimente ce marcheazi Rena$terca ln scolul al Xv-leal
.
1448 - inventrrea tip ului de cdtre Gutenberg asiguri ac-
cesul unui
public mai larg la oulturd;
'
1453 - ciderea capitalei bizantine, Constantinopol, conduce
la rcfugierea cefturarilor bizantini in ltalia, implicit la rispandirea
scrieriior antice pc carc ei le saiveazd;
'
1492 descope reaAmericii de cdtre Cristofor Columb con-
firmd teoria heliocentiicd
(situarea
Soarelui in centrul univetsului)
$i
genereazd indoieli privind dogma religioasd care sustinuse
geo-
centrismul
(situarea
Pdrnantului iD ceDtnrl universului).
Aspcct e del i ni t ori i pent ru Umani smul
$i
Renaf t erea
secolului al XVI-les:
.
o noui
politici in domeniul culturii: artifltii
$i
savantii ihtra
sub
proteclia rsgilor, a marilor scniori
$i
a papalitdlii;
.
o [ouA orieDlare a invi.tamAntului citre disciplinele umaniste
-
gramalicd (latind
$i
greace), retorici,
poetice, istorie, filozofie
$i
moralA:
.
unificarca lingvisticdduce la recunoalterea oficiale a limbilor
nalionale, se creeazi astfel premise pentru cent(alizarea
puterii po-
l i t i ce:
.
contestarea abuzurilor bisericii provoaca rAzboaie civile, sli-
birea
puterii regale
ti
papale, ampla mi$care a Reformei.
in univrsitilile medievale, aflate sub tutela Bise cii,
invitinentul se baza exclusiv
pe memorizare
Si
pe
cunoa$terea
comentariilor la textele antice
li
nu pe stldiul textelor originale.
Ariditatea studiului,
pedepsele
corporale, disciplina severi
provo-
cau reaclii de rcspingere din partea studentilor
,,Sarb;toarea
nebu-
nilor"
prilejuia adevdrate revolte impotriva sistemului.
Noul modcl pedagogic umanist se define$te
pdn invelarea
limbilor vechi
(latina, greaca
Si
ebraica), necesare pentru lectura
texlelor in otjginal, dar
$i
pdn rclalia direcii a discipolilor cu un
magistnl ceea ce duce la individualizarea studiului, la o manied de
predare bhnde. Se
pune acceni nu numai pe disciplinele fundamen-
tale, ci
$i
pe mi$carea fizic6, igieni.
A./iopoltol de Albrechl Diirer
UMANISMUL
Omul RenaEterii este omul univer-sal, armonios fizic qi inte-
:jrual, iubitor al raliunii
$i
al frumosului, imbinand eruditia
$i
ac-
::unea. pasionat de toate formele d cunoa$tere,
,doctor
in toate
i::intele
$i
in alte ceteva pe
deasupra"
(cum
se delinea Pico della
\lirandola), dar
$i
artist de mare originalitate. Prototipul p n exce-
.nle al acest]ui uomo unlyelsale estc Lconardo da Vinci,
,,Republica
umaliitilor" rcuneqte maile personattili ale
:restui curent, dincolo de hotarele
lirilor
sau ale cetdlilot unili prin
-3spingerca canonului medieval
ii
reinvierea culturii antice, pdn
rtina ca limbi de comunicare
$i
pasiuna pentru
ftiinF $i
aftn.
Destinele similate (persecutii
$i
exil, rfugiul in patrii adoptive
$i
:ngi cAlAtorii), legAludle permanente prin
corcspondenta in limba
rlini. elogiile reciproce creeazi solidaritate dc brcasle
li
senti-
rentul apartenentei la o clitd cnlturalh.
MARI | cR[ AToRt , \ t REN, \ $TER :
.
in arhitecturi Brunelleschi, Leon B ttista Alberti;
.in
artele plastice Leonardo da Vinci, Botticelli, Rafael,
\tichelangelo, Albrecht Diirer, J^n van Eycl.,
.
i n
St i i nt e
Cal i l eo Gal i l ei .
MARI T uI | ANI $l t I t Nt {oPri Nt :
'in
Italia DaDle, Pctrarca. Boccaccio, Marcilio Ficino, lico
jella
Mirandola, Niccolio Machiavelli;
.
in Franla - Franqois Rabelais, Michel de Montaigne;
.
in Anglia - Francis Bacon, Thomas Morus;
.
in
Tdrile
de Jos - Emsm din Rotterdam.
( JvANI sNr ! t .
RoNi i Nl s(
Curentlrl cultufal umanist se dezvolE in
lirile
romane mai
iirziu
(din
sccohrl al X Vl-lea
pAni la lnceputu I seco lu lui alXVlll-lea),
datorifi conditriilor istorice.
$i
are trisituri drslincte:
.
cirturarij umani$ti aparlin unor mari familiiboiere$ti, delin ei
Insi$i dregito
j
insemnate;
.
ilustreazi tipul curteanului. intervin in v'ala politici, sftr$ind
de mul t e ori i n mod t ragi c;
.
se formeazd intelectual in afara
lirii,
la ConstantinopoL, in
Pol oni a
$i
I t al i a;
.
foloscsc ca linbd de culturi n numai latina. ci si slavona;
.
ii prcocupd istoria propriului neam. scdu cronici
$i
isiorii, ar-
gumcntand romanitatea poporului si latinilatea linbii;
.
pun asemenea scrie in circuitul umanismului uropean, ca
si alirne originile si continuitatefl romanilor din cele trei
leri;
.
in politica antiotomand, caute sprijin
qi
ajutor la
lirile
cres-
t i ne cai ol i ce;
.
se implicd in problcme religioase. fac cunoscutA ortodoxia in
spaliul occidental, in care se confrunid Reforma
$i
Conha-Refoma.
11477)
CURENTE CULTURALU LITEMRE 1N SECOLELE AT XVII.LEA
-
AI XVIII{EA
lnnobilafea ui Nicolaus Olahus
de calre Ferdinand de Habsburg, im
paratul lmperiu ui romano
gemran,
reprezenla o recunoaster a me
-
t el or sal e, i ar i nof ogul di n bazonu
atibuit aminlegle desce.denla din
famlia domntoare a
Tdri
Romane$ti:
pe nrornrantu ui Neagoe Basarab
de a Curlea de Afgei se afla !n
'[,{oldoven
i se lolosesc de
aceeasi lmba, ritua ur
!i
rcligie ca
9i
cei din Valahiai
prin lelul de a se
imbreca, ce pulin inlr'o oarccare
zon;, e se deosebesc. Moldovenii
considera ca e sunt valah
,
dar ma
generosi
9
rnai harn ci; le sunl su
perorl
acelora
pfin cai.
[...]
Limba moldovenilor
$i
a celof-
la li roman, a fosi odin oare cea ro-
mana, dal fiind ce sunt !rrnagla ro-
man Lorj in epoca noastE vodrea
noaste se deosebeqte foarte mull
de aceea, cu toate cd multe drvinte
ale r.oldovenilor
poi fi inteese de
all latini.
(Nicoaus Olahus, Hurga,a, 2004;
lraducere de l\,'lada Capoianu)
Erudili
gi
aventurieri
Nrcol^us Ol^rrus
(1493-1568)
Ndscut in 1493 la Sibiu, dar originar din
Tara
Ron,aneasci,
Nicolaus Olahus se inrudegte cu fanilia donmitoare a Basarabiior
ii
cu Corvinii. Olahus sc bucurd de o educatie qi insfLrclic superioare
la
$coala
capitulari din Oradea, cu limba de
predare latine, unde
studiaza elocvenla, poezia, muzica, astronomia, leologia. Familia il
pregeteqte astfel pentru a deveni curtean instruit, cu acces la dre-
gdtorii inalte in cancelariile europenc, desi el insu$i aspira la viala
ecleziastici. Treie$te o scurti
perioadi ca paj la cuftea lui Vhdislav.
regele Poloniei.
Urmandu-$i vocatia. Olahus parcufge un traseu ascendont in
ierarhia biscricii: secretar al episcopului din Pecs, canonic, arhi-
diacon de Komarom. Ca director de studii al
Scolii
capitulare epis-
copale, i$i impart timpul intro biblioteci
si
amfiteatru,
$i,
consticn-
dzand rolul imporlant al educalioi, reformeazi gcoala episcopilld.
La 33 de ani, destinul i sc schimbi. rcdeline curtcan: secretar
qi consilier al lui Ludovic al ll-lca, iar dup:r moartea rcgclui ilr lupta
de la Moh?ics
(1526), pribegeqtc aleturi de viduva acesluia, rcgina
Maria de Habsburg, in Boemia, Austria
si
Ccnnania. In caLitate de
diplomat, corespondeazi cu Cdrol
Quinlul ii
c papa Clcmcnt al
VII-lea,
linc
discursuri stfeluoile in dieta impcriali de la Augsbufg
(
1530). cere ajutorul lui Efasmus ca factor dc cchilibtu in rcalizarca
unei coalitii a lb(elor crc$tine pentru alLmgarca tlrrcilof din Europa.
Din I 53 l, o irlsotrostc pe regina Mar ia dc Llabsbufg in
Tirilo
de
Jos, unde trebuia si asigurc fcgcnla, ca Urma$ii a Mdfgtrclei dc
Austria. Rdmeno la curtea de la llruxclles
pesle
un deccniu
$i
pi t runde i n cl i mat ul spi ri l ual el evnt l l l unl ani $t i l or do l a Lol l vai n.
Conshtand cat de pulinc
$tiu
unanillii vrcmii dcsprc
tara
de unde
vine, scrie in 1536, in limba latini. lucrarca HrrgQrld, care circuli
i n manuscri s
pena i n 1735.
in aceeaqi
pcdoadi, suslinc o intensi cor'espondcnlir cu [rasmus.
supranum it
..1negalabi
llr l'", dcvine
proteotorul accslui
,,prin!
al uma-
'ri$tiloi',
pledind penltu iitoarccrca luiin
patrie. cvital6 dc Erasnus
pentru cd il obliga la o implicare in conflictele dintr catolici
$i
pro-
testan{i.
Olahus revine in Ungaria.
pe carc o considera
,,patda
adop-
tivd", unde iqi
petrece
ultimii 25 de ani ai vielii. Considerat figuri
providenlialA a regatului, el str?ibale etapelc recunoaFterii
publice
aiungand in 1562 rcgcnt al Ungariei. Se stingc din viatd in 1568, la
Tymavia
(in Slovacia de asidzi),
li
acolo este
qi
innorminiat, la
bisedca Sfantul Nicolae-
Cdfiurarul
$i-a
luat numele Olahus intr-o lune in care valahii
nu elau rccunoscuii c^ ,rdlio, iar afirmarea originii aparc ca ofensd
fa.ti de societatea vrernii. Cu atat mai mult cariera diplomatici
reprezenta un adevirat scandal inh.o
lari
in care venise ca
,,oaspe".
Opera Nprinde: un tratat de alchimic, Processus Ulliwtscllis
(1525), o biogmfie lllld
(1536), monografia H ngaria
(1536), co'
respondenta bogati cu umanittii timpului EPistulae
(152'l-1539)
Nicolaus Olahus
(1493-1568)
La cererea lui Simon Armuld
de Pomponne scie o lucra de
explicitare a teologiei ododoxe,
redaclata bilingv in greacd
Silaiinai
Enchindion sive Ste a Orbnlalis Oc-
ciclentalis splendens (Manual
sau
Steaua Otientului stftlucind Occi-
derlulu/), aparc la Paris in 1669 (nu-
mai varlanla latind), intr,un volum
colectiv ce urmarea sa demonstreze
asemanarca calolicismului cu orlo-
doxa, in problema Eucharislei. [.lo-
delul lui Nicolae Nlilescu este lucrarea
celebre a lui Erasmus, Enchidlon
Desc.ierea Chinei
de Ncoa [ 4i escu Spdhr u
Descrlerea Chrnai esle scrisd
in slavon6, are 60 de capitole
I
se
compune di n doua
pai i .
Pr ma
parte
se ocupa d
,trebu
ile ob9te9t
ale chinezilof imparalia
9i
obic-
iurile lor', a doua
parte
descrie cele
15
provinciich
neze
9i
capitalele or,
reuf le
I
muntii, fauna
Si
flora. Ultime-
le capllole trateaza slmar despre
vecin6lSlile Ch nei: Coreea,.laponia
Fi r aul Amur
ce i i despa( e pe chi nez
Jumal de ceblorie in Sibetia
a crrculal in copiimanuscrise
Siin
tm-
duceri dar este tipbil abia in 1896,
fe aieazd calatoria prin
Sibefia,
pli
nd de aventud, traversarea
pusti!lu
Gobi, inlaln fi cu cazaci
9
voievoz
manci ur en . l \ , 4i si unea spdl ar ul u
n-a avut succes pentru ca n-a ac-
ceptal conditiile
protocolului
chinez,
dar desffe lralativele d plomalice
necesare pfezentSr i la cuftea chi-
nez6, in fala imp6ratului, schimbu
Nrcor.aE Mn.Fiscu Sp.1TARUL
(1636-1708)
S-a niscut in 1636, la mo$ia Milesti de Ungi Vaslui, ca tiu al
-rul
boier originar din Peloponez, cisitorit cu fiica unui boier
pd-
::intean. isi incepe studiile la
$coala
Domncascd dc pc langd bise-
-:.a
Trei Iefarhi din Ia$i cu Ga\.ril Vlasos, dascil erudit care studiase
1 Roma, Padova si Venelia, si le continui la Constantinopol, cu alti
:rscali greci re11umi.t'i. invati mai multe limbi - latina. elina, sla-
,rna. turca
$i
neogreaca. Arc drcpt colegi de studiupe
Steftnild,
fir
ji
Vasile Lupu, qi pe Crigore Ghica, viitori domnitori ai Moldovei,
:rr
Si
pe Dosilei, viitorul patriarh al Ierusalimului, relalii utile mai
:irzi\ in cade$ politici
ni
diplomatic6.
lntors in
tari,
la numai 17 ani deline gdmitic la cudca
iomnitorului Cheorghe
$tefan.
Descopetl la miinA$irca Neam! o
rcrafe fl iui Matei al Mirelor despro icoana Fecioarei Matin, dAruiti
.ri Alexandru cel Bun dc Ioan Paleologul, pe carc o haduce con-
'rrm
tendinlelor hagiografice pancreqtine.
l n I r. 5q. dupi mf l / i l i rca l l . i Cheorghe
l l el Jn.
urc; pe l runul
\ 1o
do\ ci Chcorghc Ghi cd. l bst ul col cg. ccrc c5t c rrural dc
j naha
9oartd.
pcstc
un an, in
Tara
RomAneasci, Penhu cd i-a remas cre-
jincios
l'n ambele domrrii, Nicol1le Milescu primeste titlul de mare
.Ditaf. Altdomn,
(ifigorc
Ghica. iltfimite ca ambasador (cflpucheh..lie)
! Constanlinopol, Lrndc reuqcslc sd incheie lraducorca intcgrali a
\ echi ul ui l est amenl i n l i mba ronri Dd.
Di n 1664, cdl i t ore$t e pri n Europa, ca soi al dom, ri t orul ui
.ribeag Chcorghc
Stclan.
carc incerca s6-$i recAttige tronul.
La Stockholm. il cunoastc
pc
ambasadolul Franlci. marchizul
sl sci i t orul Si rnon Al naul d de Pomponne. Ni col ae Mi l escu Spi t arul
ie relr'age iarili lfl Constantinopol. i^n urma Lrneiincerciri nereusite
l c a dcvcni domn i n Mol dova,
pedeapsa
donni t orul ui Al cxandru
: l i a$ l i i nd. , i nscnnrarea I a nas". rnul i l are ce i i i nt ezi cea ori ce
-:spiralic
la domnic. lntral sr.rb proteclia ahui coleg dc invildturd.
losilci. devcnit palriarh al Ierusalilnlrlui. este recornirndat dc
^cesta
: rrul ui Al oxei Mi hai l ovi ci al I l usi oi pent ru
a-i sl uj i ca pol i gl ot
$i
: onsi l i cr i n af accri l c di pl omat i ce.
ln I67l, dupi o cilitorie dc
Qase
Luni, ajunge la Moscova, undc
.ite nurnit tmducilor la Deprrlamentul Solilor
pentru lin'Ibilc grca-
i , . l at i ni . i t al i ani i
qi
ronran6. Ai ci rcdact eazi i n l i mba sl avoni mai
multc lucrdri ctl citmclcr didactic
$i
cnciclopedic, traduceri
$i
com-
Dilalii
din lalini
qi grc.rc?i.
I n l 6-r, ,
(. }nduce
o dn-ba(Jdi J l rf ul ui Ruci ei i I Chi na, i at
-. l i I oni .
cu nrul rc o| . l mcj dri , durcdl a rproape l rer i rnr. i n urrna ci -
:.iloriei, scrie lrei lucrdri ce ii aduc recunoaqtere
$i
gloric flrropeane:
iLotlnl de cdldtorie in Siberie, Docune tul de stut (mport secrct
-l.tprc
solia in Chi a), Descrierea Chinei.
Ultima partc a delii
;i
a activitSlii de c5rturar, traducetor,
:eformator al inva6meltului superior ii aduc recunoQtinla patriei
rdoptive. S-a bucumt
li
de
pretuirea diplomatilor occidenlali fran-
.'czi
si
olandezi care ajungeau in Rusia, cum o dovedeste corespon-
Jenla vrcmii. In 1699, Nicolae Milescu propune infiinlarea unei
Ligi a popoarelor crestine o odoxe sub conducerea Moscovci
]entru infringerea imperiului otoman. Se stinge din viaF in capitala
Rusiei. in 1708.
CURENTE CULTUMLA LITERARE iN SECOLELEALXVIILEA-ALXVIII"LEA
l4anuscris cu semndlura
Boied
gi
cronicad
GRlcoRD UREcHD (1590-1647)
Se na$te in 1590 (alti istorici avanseazi I595 ca an al nalterii),
in familia unui boier intreprinzitor, Nestor Ureche, intrat rccent in
posesia unci averi insemnate cel
plasa
in dndul marilor dregatori.
ln faditia familiei stiruia amintirea nadloi domnitori moldoveni,
Alexandru cel Bun
$i $tefan
cel Mare, pe care strdmoqii 1or, simpl
boierna$i, ii slujiser6 cu credinld.
DupA noda vremii, Neslor Urcche i$i trimite fiul sA studieze in
Polonia, probabil
ia qcoala FrAtiei oftodoxe din Lvo\ al cArui mem-
bru era. Tanirul Gdgorc inva.td artele liberale
Si
limbile slavoni,
htine
fi
polone,
din care va traduce curent. Din anii dc
scoali
16-
mane cu admiralia penhu
stiinla
de carte a polonezilor
Si
cu dorinla
de a vedea cultura moldovcncasce ddicati la acelaqi nivel.
Revenit in
FfA,
i$i incepe cariera ca tretilogofit la curtea lui
Miron Barnovschi. Ajunge spdtal in timpul primei domnii n lui
Alexandru llia$, darpleach la Constantinopol, impreuni cu vornicnl
Lupu (viitorul
domn Vasile Lupu) qi cu loan Costin
(tatil viitorul i
ctonicar Miton Costilt, penlru a cere sultanului schimbarea dom-
nului. Rovenirea lui Alexandru Iliag la a doua domnie in Moldova
pune in pericol vifl1a lui Grigorc Ufeche
$i
a celorlalli mari boieri.
Abia cand Vasile Lupu reu$e$te se ajunge domn, Ureche prime$te
dregitoria de mare vornic al
Terii
do Jos, ca semn al prieteniei ce ii
lega.
Lipsit de complexul hferioritilij fald de cultura poloni in care
se fbrmase, Grigote Urche dore$te se scrie o carte de invaFturA
despre istoria
tirii,
care si completeze viziunea teologici originale
a lui Varlaam
$i
pe
cea
jllridici
a lui Eustfatie Logofitul; ln felul
acesta se realiza o sintezd cultllmla prcstigioasi,
dernni de un dom-
nitor ca Vasile Lupu.
Pentru scrierea cronicii sale, Urecbe corsulti nu nunai izvoa-
rele intrne (letopisetele
slavone
$i
moldovene$ti, traditia orali, inscrip-
liile
din biserici), ci
$i
izvoarele scrise ln limba polone (K
ronika poLska
de Bielski)
$i
in limba litini, (CosnogruJio
lui ccrard Mercato0.
Succesiunea domniilor devine isto a unei
tdri,
iar victoriile
$i
in&engerile nu sunt doar ale domnitorilor, ci ale unui popor.
Letopiselul
TdrAi
Moldorel (
1359-l594) rcface istoria
lirii
in relrtie
cu istoria vecinilor le$i, titari, tulci, ungxri, prezentali cu rindu-
ielile, firea si cultura lor
Grigore Urechc rcconstiluie dupi izvoare lacunarc
li
contra-
dictorii, domnie dupi dornnie, ca un martor ocular care i$i ingAduie
rcflexii personale si accente de umor popular! intr-o acliune de
transfigrrare a documentului istoric propriu-zis.
La aceasta se ada
uga o exceplionali inzestrare in folosirea limbii populare a strA-
moqilor sdi, boiemaFi de
lari,
dar
qi
o solidA cunoa$tere a marilor
autod latini, Tit-Liviu
$i
Tacit, d la care depdnde arta portfetizdrii.
Moarc in 1647, inainte de pribuqirea domniei lui Vasile Lupu.
,,tulul!i
scriitofi au nevoil de au
scris fandul
9
povestea
leralor,
de
a! l6sal izvod pd
umd
9i
bune
si
rel e, s6 rarnai e f ecori or
$i nepo! l or
$ e fie de inveFlurS, despre cele
ree sa sa fereasci
9i
sA s5 soco
basca, af dupre ceLe bunes6 urme-
z
9isb
s6lnvele
9
sd sdindirepleze.
$
pentru
aceea, uni de la alll chiz-
m ndu
9
Tnsemnand
$i
pre
sclrtu
sc ind, adecS
qi
dposatul Gligorie
ureche ce au fost vomic mare, cu
rnulte nevoinl5 ceund c54ile
9
iz-
voadele
9iale
noasire
$icele
str ne,
au aflat cap
Si
incepelura mogior,
de unde au izvodt in
lara 9
s-au
inmulit
9i
s-au lelit, ca sa nu sa
innece a ioate
Fle
an lrcclli
9i
se nu sb gtie ce s-au lucrat, sa s5
asemene fierelor
$i
dobiloacelor
celor muie
Si
fdrb minte.'
(Grigore Ureche,
Letapi seld
Fni
Motdove
I
MrRo\ Cosrr\ (t 633-1691)
Se naqte in 1633, in Moldova, in familia hahnanului lancu
Costin, ajuns de curand in dregitorii inalte, nu pentru
ci ar fi fost un
i n\ i rdr
acra ne\ t rut or
de cade). ci daront i 1r. 6n, . , ";
si pri ceperi i
rdl e.
l nai nl e \ i
t mpi i neasci un an. I nt reat a t aml l t c 5e f ef ugt d, , d
i n
Polonia de teama turcilorj pe
c e lancu Costin ii p?icilise
ztdemi_
cind o incursiune spre cetatea Camenita.
Stabilit la o moqie, lenge
Bar,Iancu
Costin primeste, pentru
scrviciile aduse
poloniei,
indigi_
natul (ce6lcnia)
$i
rang nobilinr penrtu
el
$i
cei fri fii ai sii.
Ajuns nobil polon
la rumai cinci ani, Miron Costin ramene
in
Poloniape toatd perioada
studiilof pine
la douizeci de ani. sj sc bu_
cur d Ll e o I nst r ucr t c si educat i e dc l r p occt denr cl i n col egi i l e i cTui t e
dc l c Bar si Cdt ncni l r.
I n. l l mo, l cra
i nl cl cct uj l ;
a
(
ol ] rrr_Ref of mci
si in contact cu valorile literare si artistice ale barocului polonez,
ta_
nirul Costin isi insusesle
o culfuri umanistd solidi: latina ($i
ca
ljmbe de conversfllie!),
jstoria
antjce, geografia, polona
sj rusa. in
acelasi timp capiti si deprinderjle
unui curtcan
$i
ale unuj luptdlor:
I a I 8 ani se af l i i n randul ost a
$j l or
pol onezi
i mpot vacazaci l or$i a
litarilor care amenintau cetatea
Camenila, unde se rcfLtgiaseri pre_
olii-profesori
din Bar
Irnpreuni
cu fralii sAj, Mircn
Costin se intoarce in Moldova
spre sfarlilul domriei lui Vasilc Lupu
Si
iSi incepe cafiem politicd
pe lange bitrAnul visticrnio lordache
Cantacuzino! p^rcurgand
rcpe_
de toate feptele peni
la dregilorj^
dc Mare Logofdt, asccnsiuncia_
vorizati
$i
de cdsitoria cu lleana Movjli. nepoati de domn. Rdmane
in aceca$i fiuclie vfcme de |rei dece ij. sub mai mllltj domnilori:
Gheorghe
$teian,
Isrrate Dabija, Dumitra$cu
Cantacuziro qiAntonie
Ruset.
Calitalile intclectuale,
avefca
$i
intinsele relatrji politicc
il reco-
nrandd pe
Mi ron Cost i n pent ru
mi si uni di f i ci l e, aat pc cArrpul
de
lupii, cat
$i
in diplomalie. Trimis
ca sol in
Tara
RomADeascd.
polonia.
Const ant i nopol ,
$i
part i ci pand
ca o$t ean l a mai mul t e bdt i l i i . i ncl u_
siv la asediul Vienei, Miron Costin acumuleazi
o bogati expericnF
umani
fi
militari: cunoa$tc firile
domnitorilor
,,nestatitoarc
$j
lunecoase", dar
li
strategia diverselor
annate si a conducitofilor
lor
DupA asedi ul Vi enci , i n 1683,
est e l uat pri zoni er
de l eqi , dus i n
Polonia
Fi
imane acolo doi ani, bucurandu-se
de un rcgin foade
bland. Adipostit intr-un castel de vanitoare.
scrie Istoria h venuri
polone
despre Moldova
;i
Tara Rondneascd.
dedicata lui Ioan
Sobieski. ln 1685 Constantin Cantenrir, domnitorul
Moldovei. il re-
cheamd in
lari fi
il nume$te
staroste de
putna.
Acun1 scrie re
neamul
noldoNe n ilor
(t
686-1691)
ln 1691, la 58 de ani si in lr1omentul tmgic al inrnormandirii
sollei, este arestat din ordinul aceluiasi domnitor,
$i,
firdjudecatb,
este decapitat pe
dnrmul spre Roman. Asasinatul politic
are ca
moliv oficial ambilia fiatelui seu Veljcico
de a ajunge pe
tron. dar
motivul real este pozitia
filopolon:i
a lui Miron Costin
$i
ilnpotri-
virea fati de semiarea unui tratat cu InperiL habsburgic inpotriva
Poloniei.
[ 4i on cost i n (1633-1691)
in 1675, IViron Cosr n incheie
Letaptselul
Tdni Moldovei de ta
Aran vad1 incoace,
care conlinua
cronca
l ari
i ncepul : de c gore
Ureche Descopeftj nterpoteir le co-
pi$lilor (Sinr
on Dascbtul, r\4isait C6
lusarul,
Ax nte Uricaiut) pe care te
combate if predoslovie.
Letopisetu
capdta in ult ma pa.1e
|rn pfofunlat
caractef nremof atistic. Poemut fitc,
zotic Viata lunii a fosl scris inatnte,
probabi l
i nl re 1672 1674.
,inceputul
tdritor
acesrora
9i
neamu ui rnoldovenescu
9i
mirnte-
nescu
$r
cal sunt
I
in
ldrite
ungu-
f e9r cu acesl nume, romani g pana
astazi, de unde s6nlu
9i
de ce se,
mrntre de c:fd
9i
cum au descale,
c3l aceste paff
de pamantu,
a scde
mu la vrcme la cumpane au stdlut
sufletul noslru.
s6 inceape osie,
nealE aceasta, dupb aleta vecie de
b discalecatul t.|atof cei dintai de
Trai an, l mpU rat ut u Ramut ui cu
cateva sute de anl pesle
mie lfe-
cule, se spare gandut.
A lasa iar69
nescris,
cu mare ocar6 infundat
neamut acesta de o seama de scr_
itod ieste inimii durefe. Biruifau
gandul
sa me apucu de aceasla
t rudA . . '
([,4]ron
Coslin,
De nean u I ma I dave nitar)
CURENTE CULTUMLE/ LITEMRE IN SECOLELE AL XVII.LEA AL XVIII.LEA
'Cantemir
e scriitor crealor,
aducand idei
9i
combnalii Fiqura
l ! i , umbf i H p6nb az, e a unu om
superior. Voievod luminat, amb
lios
Si bl azal ,
om de l ume
t i ascet de
b-
bliolecal, inlrigant
gi solitar, manuitor
de oamenr
$i
mizantrop, ublor de
l,loLdova lui dupa cafe Enje9le
9i
avenlurief, cantbrel in tamb!la,
larts
gridean,
academic an berrnez
prinl
rus cronicaf romen, cunoscitor al
tlluror
pldcerlor pe cafe le
poate
da lumea Dimitie Cantemireste Lo
renzo de Medicis a nostru.'
(G Calinesc!, /sloria //leralurl
romene da la origini pana in
pr ezenl . 1941)
Dimilre Cantemif scrie, in ex l,
s ngura sa lucrare in limba gfeaca,
Dlvanul sau Gabeava intpleptului
cu lunea sau
giudelul sufletului cu
trup{r/
(1698), tipdrila b a9i in
gre
cegte
si
fomene$le. Esle o operd
filozofica, etca
9i
religioasa, conce-
putA ca un dialog
plalonc intre Lume
9i
Inlelepl. Tot la constanl nopol
scie
Si
alte lucdri in limba lalina
lsacrcsantae
scientiae indepingibilis
inago, 1700)
qi
roman6
(/siora
ieraglftice, 17Os).
Principe
gi
enciclopedist Dimitrie Cantemir
Dimitde Cantemir ( 1673-l 723)
Se naste la 26 octombrie 1673 ca fiu al lui Constantin Cante-
mi\ un simplu rdzes. aiuns, datoriti vitejiei lui, osla$ mercenar la
polonezi, apoi boierin
lari
Si,
in cele din urmiesfe indl,iat la domnie
in I675,
pdntr-o conjuncturi favorabild. DcSi este nestiutor de carte.
Constantin Cantemir vorbeste pololra, twca
$i
tAtara
li
ru respinge
invildtLu a. cu loate ci rivalii sdi politici, Costineltii, il batjocoresc
in divan
pentru lipsa de culturn. Ordinul dc al decapita
pe Mircn
Costin, ccl mai marc cdrturar al vrmii. ii impiefeazi imaginea in
postcritate.
Fiii luiConstantin Cantemir, Antioh
Ei
Dimirrie, invaF carte in
Moldova cu Iercrria Cacavelas, unul dintre cei mai rcnumilidascdli.
adus dc la Bucure;ti. Era o
personalitate a culturii clenicc, deprinsi
la Lipsca
qi
Viena. un umanist creirt de Contra-Refon d. in forma-
fefl orizontului intclcctual al tendrului Dimitie se deschidc pcrspec-
tiv{ cultrlii apuscne
!i
majoritatea luc|ifilor lui de mai tarzju suni
scrise in lalini, limba dc acccs spfe Occident
Qi
nu spre Rdsaritul
l n 1688. l a vdrsi a de l 5 ani , Di mi t ri e est e t ri mi s l a Poart A ca
zilog
(c.lpuchehrie) penhu a garanta supunerca hiilui sau fale de
turci. in perioada cruciali pentru formalia sa intclechllli. studiazd la
Acadcmi a Pxt f i arhi ei di n Cl onst ant i nopol . cu o
pl ci adi de prof esori
cel cbri . i oat e di sci pl i ncl e Ll l nani st c, di nt rc carc i l pasi oneazi l i l ozo-
fia
$i
gcogftll-i0. pc care le feprezinli slrilucit in vcac l siu.
(l l rnoa$t ef ea
l i nrbi l of st ri i ne ! orbi l c curcnt l ^ Const ant i nopol
(af nbq pcf sana, t urca). a l i mbi l or ant i ce
(gf e4ca
si l at i na), a l i mbi l or
pusenc (it.llirna. gcffi^nlr, lftrncczd)
li
a limbii ruse in pcr,oada
cxi l ul ui . i i l si gl rri i l Lri Di ni t ri c Cant cmi r accesLrl l a cu1f ura ant i ca
grcco-l ari ni r. dar
$i
l a cl rl t uri l c bi zant i ne, i sl ami ci
qi
apuseana.
i nt ol s i n Mol dova i l r l 69 l , Dndrul
pri n! ,
$col i l
i nt r-o uni ver-
sitctc
prestigioasi. crp?ili expcricnla politici a luptei
pentru putere
$i
gostul intrigilor diplomaiice. Imediat dupi moartea laillui siu in
1693, Di ni t ri e est e procl amat domn dc cdi re boi cri
qi pri me$i e, l a
numai l 9 ani . l oat e onol uri l e cerenoni al ul oi dc i nsci unare. l nsi
dupi lfci siptimini. turcii. instigdli de B$ncovcanu, il arostazi
pe
tinirLrl domnitor alcs
qi,
irnpreuni cu fralele siu Antioh, il aduc la
Conslanlinopo
I undc rarr ane. cu m ici iDtreruped, pann in I 7 I 0, firi
avere
qi
fdfi vfeo
pcrspcctiv,i
de rvenire ca domnitor.
tsilrc adaptat la atmosfera de intrigi
Ei {esitud
diplomatice din
capitala sultanilor, Dimitric Cantemir cunon$te dirl interior lumea
otomani decadcnti, dar lilnenc in legAturi
Fi
cu societatea occi-
dental:r
prin frccvenlarea ambasadolilor francez, olandez, englez
li
gcrnran. Viseazi s?i ocupe tronul
Tirli
Romanelti, dupi ce i-ar ceda
fratelui silr ronul Moldovei.
Interesele politice ale tlrrcilor carc incep sA s teamA de un atac
al afmatelor
larului
Petru cel Mare, il trimit insd, pe tronul Mof
dovci. unde nu fimine decit 8 luni, timp suficint si intrepdndi
marca aventur?i a incheierii unui tratat cu Pctru cel Mare
qi sd par-
ticipe cu oastea moldoveneasci la lupla de la Stinilefti din l7ll.
soldatd cu r^nfiangefca aliafiloL
Dim trle Canlem r (1673-1723)
UMANISMUL
Pacea. cumpdrati cu bani grei
de
1af
(inclusiv
cu bijuteriile
:_rneiJ) nu inlpunc condilii foa e grele: domnitorul Moldovei,
, :ilrie Cantemi! devenit pentru
turci un traditot are permisiunea
:: : se reftlgia in Rusia impreuni cu familia (solia
Casandru Canta-
:
-r-rno
si fiul lor, Antioh, dotat cu o exceplionali inzestrare intelec-
:--:l:. pnmul mare pot rnodcm al Rusiei), dar
Si
cu o suild formati
: 5000 de moldoveni ('boieri,
curleni, ostagi) rimaqi crcdincio$i,
-. '
. re cd| e \ c af l a
)i
l on
\ ecul ce, \ i i l orul cf onrcar.
Dimitfie Cantemir lill1ane in Rusia uftimii I2 ani din viali: in
-.:la elapi, socotindu-li e$ccul
politic
temporar, se comporlS ca un
:-::rart politic
interesat si atragi pentru
cauza propric, simpatia
: irei publice
ruse
$i
europene. Scrie. in limba latind, la cererea
I
: rlemiei din Betlin, lucIarca Descliptio Moldavid (1716), oper;
:,: :rudjlie ce reia la un nivel superior, ideile lui Miron Costin din
: :'leatnul molLlal'e ilot
O altA lucmrc cu risunet exropean Inuementd atque decrementa
;:-... otho Lanicae
(.Crctterca
li
des(:rcstereu Imperiului Otomo
,
_
6)
prczintd
interes prin acumulafea de informajii dcsprc un
-r.riu
mai puiin
cunoscut europenilor in $pectele lui secrete
$i
: _: caracf erul memori al i st i c al ul t i mci pa(i : ca
$i
Spehrul Mi l escu,
,- rrul dcsclie un sprliLr exotic din sursi dircctd. Prin
grjja
fiuLui
:, \ntioh. lrimis ca ambasador la Londfa. opera cunoaite veniuni
: ' : ni ba engl ezi i (1734-1735),
l i ancczd
(1743)
$i
germani (1745),
:' Dinritrie Contemir devine. postunl,
o
gloric
a istoriograficj
si
-::ltalisliccj
curopcne. Carte{ esle oonsultat:r, pfintrc allii, de Voltaire,
: : rn
t i
Vi cl or Ll ugo.
i n Rusi r\ Di mi t ri c Cf l nt emi r scri c, dc ascnl enca.
pri ma
bi o-
::::ic islorici romineascir,
yikt (:onstd
tini funt?nyri (l'71'/)
ti,
:
-
nou lr invitafia Acadcmici dc l^ I\ctlit1, llro icul r?chinii a
--o1t )
l ol do- dhi l at (1717) redacl at i i n l i mbr l at i na
(vari ant a
: ::duli)
ii
lfadLrsi de autor in limba romini. Este o opefi isto-
-
: : : al i ci vasi a. f i l masi net enni na0i . dardc marc crodi l i c
(pest c
I 50
:j Troarc). carc continlri
$i
dcpi$c$le lraditia inaugurati de Nicolae
r rrn
ii
de Slolnicul
(lantacuzino,
avend acelca$i idci directolrrc:
' ' l n. l 1l c: r
)i
curri rurri rt . J pe t ef l ronUl DJci ci .
Di n l 72l , Di l ni l ri e Cx t emi r devi ne consi l i er i nt i m al
t arLl l ui .
-:Ibru al guvernului, suslindtorul reformei ce rnoderriza Rusia in
: ::r occident l. Asa se explici r'nfili$arca fostului principe noldav
-
r\ l nrrl . i u ccl nr. . ri cLrnos(ut : r' l ri nut J dpLccJna, cu i t f l nurJ. pc.
--:l
if.rnluzeasce
li
baston dc lnarc$al, fil-i brb;i
$i
mlsta(i.
Daci visul lui Dimitrie Cantemir dc a-9i vcdea
1ala
eliberati de
r,-:i si dc a lnteneia o dinastie ereditard i-a tbst spulberat de
_:rejuririle
istoricc pc care le-a lriit. aceleaii vremuri lburi i-au
:::urat si figazul de a suslinc o prodigioasi activitate qtiinlifici,
-:
icd
$i
lilozofic?i in numai 50 de ani dc viald.
Esle dc a drcptul niraculos spiritul de continuitate cu evolulia
::::riorrii a culturii romancqti pcntN o persoani care a pir,sit.tara
: i ani
ii.
in tot rcstul vietii, nLr a mai stat cfectiv in Moldova,
: : : 13 ani
Si
8 l uni l
Se stinge din viati in 1723. la mogia sa de la Dimitrovka, lingi
.:::cova.
iar rimisitele pdmantcgti
sunt aduse in
tari
in 1935. la
: !:rica liei lerarhi din lati.
Sc.isoa.ea Moldavei
de Dimltrie Canlem r (1825)
, . o
hmnoasb save de om
invalat
$i-a
iacul Cantem r incal in
vaE f i i nd, pr et di ndeni pe unde a
umbat, ar prin egAtlrrile sale
$i
in
l ai
pe
unde n' a umbl at . El st a i n
coresponden!a cu oamenide cople-
Sloarc
autoatate ai epoci pintre
al i i c! Lel bnz, po hi st or ul ce ma
prod gios
alacelor ani, a cerui efgie
Cantem ro reproduce in dirnens un
rnai ocale
9
if conditile fAsaritulu
noslru E de presupus
apoldiDim he
Cantern I s-a folosit penlru inleme
i er ea l eg5l ! dl or sal e cu oameni i di n
Occident
Side
alte mijloace:n|r este
tocmarexclus ca un asemenea mol v
sa l f i i ndemnal sA se i nscr i e i nt un
or di n spi r t ual secr el cum er a acel a
al rosi-crucia n ilor care-9 aveau idd
indoia 6 masoneria lor'
(Lucan Bbga, D'm'trle
Canleflr,r. in volum!lde eseua,
confefinta
I
an cole /zvoade, 1972)
{i h, . . d; , 1| l {: 1i i l ' l
,'r
| (,f,.-t
f:..t.lri.d!.
I
, r i .
^*. - . . d{^' "
CURENTE
CULTUMTV LIEMRE lN SECOLELE
AL XVII-LEA -
AL XVIII'LEA
Daca
personaltatea aleasa
devo este Nicolae l\,4ilesc! Spdtarul
cili\i rcmanul Viala lui Nicolae Milescu
Spal6ru/ de Radu Boureanu, iar
dacA esle Constantin Cantaclzino
StolnicuL,
puteliciu o setie de rcma-
ne isto ce ale Rodicai Oiog-Bra9o-
veanlr desprc domnia lui constan-
tin Brancoveanu,
rornane in care
stolnicul, ca
personaj literar, con-
duce Cabi net ! l Negru,
cea mai bi ne
informat6 lea de spionai
sr
con-
traspionaj
a vremii
\Agentul
sacret
al lui AltAn-Bey,
197 6l Logofetul de
hina, 197A; Ochii
iupenvi,
'1980:
Letopiselui de argint, 1981).
Cddu|arii rcmani din secolul
al XVlllea explice diferlt cauzele
merifii
9i
decaderii
prin care ircc
la_
ile rom6ne in epocei
Grigore lJreche
ProPUne
o ex-
plicalie geopolitica:
,,lara
este aqe-
zatd in calea tuiurcr |bulellor"
Miron Cosiln crede c5 timpul
este
potrivnic,
'omul
este sub vremi
,
iaf'vremufile sunt cumplite .
Stolnicul Conslaniin Cantacu-
zino susline cd istoria este ostle
Dimllrie Cantemir airma ca
mentalllatea
popular;, adice,Jirea
neamului, se irnpolrive9te merculul
1.
2.
Justificali forma.tia
umanistA a cfutuadlor romani'
referindu-va
la disciplinel
studiate, la limbile sfiaine insuqite, la diver-
sitatea
mediului culhrml modelator
Documrtafi-ve
asupra catorva dinfie mari]e
scoli liecventate
de umaniqtii romani,
fie in Europa apuseand
li
cenhall, Iie la
ConstantinoPol
3. Argumentali
adecvarea motivului
Jb
rtutld labilis
,
fuecvent it
literatura
vremii, la biografiile ceftumrilor
rcmani
4. Recitilj
cu atenlie medalioanele
dedicate umanigtilor
qi co-
mentali implicarca
in viala politice
(dregetotii, domnii, solii) a
1tuii
de origine
qi a
tarilor
de adoptie.
5. Deliberali
asupra
gravelor dscuri asumate de un intelectual
la
intrarea in viata
politich,
refe ndu-vd la destinele
tragice ale
unora dintre umaniqtii noltri carc au
piresit liniqtea bibliotecii'
di n
propf i e \ oi nl d 5au obl i gat i de
i mprej ur; rr'
6. Alege{i
un cifiuraf dintre cei
prezentali, a carui biogafie
$i
oped
pot oferi material epic
penfiu un romalv
piesA de te ru/
scenariu
de film, motivand alegerea
?. Daci nu v-a atras niciuna dintrc figurile umaniste' infomali-vd
despre tacob Hetaclid Despotul
$i
Petru Cercel, care au dom-
nit ioarte
putin
in MoLdova
qi,
rcspecti\
Tam
Romaneascd,
au
avut destine
neobi$nuite
qi iniliative
culturale singulare
in
eDoci.
ii
pLrleli
descoperi ca
personaje Iilerrre in drama islo-
rici Despot -
Vodd ,t lu Yas ile Alccsrndri si
in rorn?l l Frunosul
orincipe
Cercel de Rad|'t Bo\Jjea'nu.
8. ADreciali dimensiunile
prestigiului dobAndit de umaniqtli
ro-
mani
printre contemporani.
pe plan european,
referindu-vi
Fi
la faptul cd
pe unii dintre ei
$i-i
revendice
$i
alte
tari $i
culturi
9.
Argumentati
existenta unorpreocupiri
colnune ale umani$lilor
oe;hu a afirma romanitatea
$i
unitatea de neam
$i
de limbd
10, bbrturarii
umani$ti foloseau aflbele
limbi de culturi, slavona
$i
latina. Dimitrie Cantemir scrie
majoritatea lucrarilor
qtiinli_
fice in limba latine Justilicali optiunea savantului
$i
efectele ei
in coniemporaneitate
$i
posteitate
ll. Documentali_ve
cu
privhe la
pe$onalitatea lui Lorenzo de Medici
pentru a demonstrajustelea
comparatiei
fdcute de G' Cdlinescu
intre
,,prinlul
nroldav"
9i
umanistul italian'
12. Revedeli opiniile
omani$tilor
privind locul
poporului roman in
jstorie
si
explicati, din
punctulvosru de vedere,
pozifaactuali
a Romenjei
$i
raportarea
ldrii
la istoria contemporan''
13. Delibemti
asupra importan{ei
8i
rolului
pe care il are intr-o
culture existenta
unei familii de spidte enciclopedice
Aveli in
vedere ca Dimitrie Cantemir deschide
o astfel de
,,genealogie
spirituali', cireia
i se adauge aqa cum sustinea Mircea Eliade -
i; secolele urmitoarc I H. Rhdulescu'
B P Hasdeu, N lorga'
C. Calinescu,
$i,
desigur, Mircea Eliade insuii
14. Formulali-vi
propria opinie despre
pelpehrarca ideilor umaniste
Dand astizi. Aveti in vederc cele douA aspecte definitorii
pentru
;ul$ra
contempomne; stricta specializare
in domenii tot mai
resfianse isi dovede$te limitele
Ei
se resimte nevoia abordatilor
inter-
$i
transdisciplinare.
\
ILUMINISMIJL
lluminismul
(prezentare
sintetice)
lluminismul (sau
luminismul) curent ideologic
fi
cultural
intcrnational. ap;rut in F'ran.ta in sccolul al XVIII-lea, care prcmo-
\eazd
mliunea
$i stiinla,
nvand ca scop emanciparea popoarelor prin
cultura. Miqcare de tip bufghcz, il minismul arc caracter antifeudal,
anticlerical
si
antimonafhic.
Ordinea fudald contcstati:
'Absolutismul
monarhic inseamnb succesiune ereditari la
Iron, monarhul domneste prin drept divin, concenhind toate putcd-
lc in stat (legislativi,
executivi,
juridicri).
Regele poatc
sA aresleze, se intenmileze
sau si oxilcze pe oricare
dintre supusii sii, idri si dea socoteald cuiva.
.
Contradic(iile sociale se agraveaze datoriti propo4iilor
.elof trei clase carc conpu societatea francczd: nobilii (care nu
depn$eau 300.000)
si
clcfjcii
(circa
130.000) dclin toate privilegiile,
i ar f cst Lrl de 24 de mi l i oane (buf ghezi .
i nt cl ecl ual i , nt e$t e$ugari ,
ncgustori,
lirani
etc.), indifefent de avere, erau lipsiti dc oficc
orcpl ul . l .
.
Clerul dctrjnc propria puterc
in stal, are o fb{e dc carc lrcbuie
si
l i nai
seama
$i
rcg. 3l e. O pa e a cl crul ui i onneazi o cl ase pri vi l e,
giatar, posedi l0r% din bunurilc lirDciarc ale
1au.ii.
nu plilcsc
inpozite,
daf
percep
ca di i nri 107, di n f ccol t i l .
Cl crul supori or t r. l i c$t c i n l Lrx l a Cur1c, sc bucuri dc i nl l ueDl i
si pf i vi l cgi i . i D di spl et ul vi f l ul i l or dc modcst i c
$i
sai rdci e
propovi -
dui l c de Svanghcl i i .
.
Cat ol i ci smul cst e rcl i gi e dc st at . i ar adcpl i i al t or conl ' esi uni
Si
at ei i sunt f i c pf i goni l i , l i e condf l nrn. l i
$i
uci f i .
.
Ccnzura politicl
fi
cea rsligioasi irterzic opcrclc realizate
in spiritul luminilor (trci?lopediu,
175ll,le condamni la arderc pe
rLrg. i ar pc
r t ori La i nchi soarc (Di derot .
I 749), 1a exi l (Vol rl i re)
sau
le intcrzicc publicarea
opcfci irl propria
lar.i
(Morlesquieu publici
Scritorile pcrsane la Ltnsterdam, l72l
).
Ilnninistii atL, ca si umaDiltii. prcocuparea
constanta pcnfu
llinla unanii. dar vdzu|a in context social. Ei configurcazi ttci
idcalu majore: idcalul politic. idealul social
$i
idealul pedagogic.
'ldealul
politic monarhul luminat (rege preocupat de
reibrte sociale, emancipafca maselor pe
calea clrltlrii, nu a poli-
r j ci i ) ;
.
Tdcalul socill contractul social, formuht de Jean Jacques
Rousseau in lucmrca cu acelaqi titlu, stipuleazd egaliiatea tuturol
oamenilor prin nastere
fi
pactul clr societatea care trebuie s:i l ofere
condi-tii egale;
.
Idenlul pedagogic
cduc{tia naturald dne seama, in cgai6
misuri, de trup si de sufler, dupi cum o define$te tot Jean Jacques
Rousseau in ron,anul Emile sau despn: etlucatie.
Filozofia Luminilor concen-
lreaza in doua cuvinle che e
(lumina
semnifcd raliunea
9l
cunoagterea
adevArulu
Si
filozofia pune
accent
pe
idealul uman) noul demers al
spifitulu uman. lluminigt i analizea-
zd realiiatea inconjuratoare sub toate
aspecteie e: inegalildli sociale, p
-
vilegii, inlolefanla, puterea
monar-
hica
Si
papalet
fegandesc rea itaiea
cu puterile
rati!nii proprii
Sl
propun
Encicbpetlia Fnnceza
11751,
1 772) este creatia iluministd major6
elaborala de Diderot
9i
dAlemberl,
care fac oped de popularizare
a
tuturor descoperirilor
Stiinlifice
din
percpecliva
ratonalisl.i
ii
din toate
domeni i l e cunoagl eri Cenzural a
poitic
Si
religios, sorlita arderii p
rug, Enc,c/op.ta este sinteza gan-
d ni
9liinlif
ce iluminisle
Si
progresiste.
P anga di n Enccopedi a Fr anceza
Mari creatori iluminiEti
.
in Fmnla: l,lontesquieu (1689,
1755), Den s Di derot (1713, 1784),
Voltairc (1695-1778)i
.
inAnglia: Danie Defoe (1660-
1731), Jonal han Swf l (1667-1745);
.
in Gemania: Lessing (1729-
1781), Goel he (1749 1832)
r*iKm
4;e.ce$*+;..-
r.r..,.;#}tF*
@
CURENTE CULT]]RALE/ LITEMRE IN SECOLELE AL XVII.LEA AL XVIIILEA
,,Omul
luminilor"
-
Filozoful
.
afe incfedere nemirginllS in
puierea
96ndirii $i
a raliunii;
'
doresie s5 alunge prejude-
calle
$i
conformismuli
.
nu accepla aruumentul tra-
di l ei $i ai aut o i el i ;
.
contesla credinlele populafe
$i
s!perstil lei
.
crede in pogres9ianim6
spe-
ranlele nedrepte!Uorl
.
pune
in c rculalie descope-
d tehnlce
il
gtiinlificei
.
respecld rnese.iile manua e
ce duc la
progresul
civ lizalieii
.
are vocale didadlce
9i
folo-
se9le o retor ca percLrasva;
.
este sens bil, imaginalv, so-
ciabil
Si
adaplat vrem
;
.se
ala in s ujba ceorlalti, i9i
asuma rscrri
9i
pericole.
Filozoful este deinii in E c/'
clope.lia FrancezA prin maxima lu
Terent ui
, Ni rnc
di n ceea ce esl e
omenesc nu-i este stdif .
lluminigtii din tarile rofiane
'
intemeiaze
tcoli
rcmane9ti,
traduc manrale, creea26 limbajul
gl i i nl f i c;
.
transforme vechea istoio-
grane in
$ti
nla lstodcel
.
elabofeaza isbrii ale lirnbii,
gramatici
9i
diclionarei
.
combatleoriile slrdine
p
vind
elnogeneza rcmanilor
ii
formarea
limbi romanel
.
in conlexlul islorlc fespectiv,
suslin in mod exagerat
pudtatea
o
-
ginii rcmane
Si
purllata
jimbii;
.
fac caletorii de studii sau de
cunoaatere a c villza! ei apusene;
.lac
acte fila ntropice, dicand
sptale, azile
9coli.
Iluminismul romanesc este mi$carea ideologicd
9i
cultuah
cfie se manifesti inlre 1750 qi 1840
$i
care promoveazi,
ca
$i
ilu-
minismul apusean, rdspandirea culturii ra.tionaliste modcme
Si
schim
barea mentalitililor Se caracterizeazd pdn efoftul de rede$teptare a
conltiinlei nalionale, pdn atentia acordati trecutului
$i
elaborarea
istoriei poporului gi a linbii. Contextui
jstoric
impune accentuarea
luptei de mancipate politicA, mai ales in Transilvania.
EvENlMENTrrt,E IMpoR'ti{Nrlt cARlt AU DETERMINAT MI$CAREA
ILUMINIST.i
.1691
Transilvania esto rccunoscuti ca pdncipat autonom in
Imperiul Habsburgic;
.
1698-l?01 O pade
din clerul oftodox din Transilvania impre-
une cu crcdincio$ii din porohiile
respective realizeazi unirca cu Roma
sau Unialia
Si
constituie Biserica greco-catolice;
celc doue diplomc
ale imparatului Leopold al II{ea le conferd preotilor
$i
romAnilor
unrl i drepnrn cgal e cu cl e cel orl ahe t rei nal i uni : u| l guni . sds . secUi i :
.
1759-1'761 Are loc prigoana habsburgicd impotfiva ofto-
doxiei, ncrecunoscutd ca rcl igie
$
i doar
,,tolerati";
prin
hotirarea din
1571. luatd de Dieta Transilvanici, au fost consacrate ca rcligii
,,re-
cepte"
(oliciale) cea romano-catolici. elanghelicilutemne, calvj-
nist-reformad
$i
unitariani;
.
17134 Riscoala co dusi de Horia. Clo$ca
$i
Cri$an;
.
1785 - Rcformele impdfatuhi
,,luminat"
Iosif al Il-lea impun
desfiintrare. iobigiei in TransiLvania;
.
l79l - Cirturarii ardeleni inainteaze Curlii dc la Viena pe-
titia Supplex Libellus Valachorun;
l t , uMt Nt sMUt , t t oMi Nr s( l
.
are coloraturi nationali, este preocLtpat de felul in care s-a
format
poporul
$i
linlba romane;
.
susline programul rcde$tepiaiii nalionale in plan politic, eco"
nomi c
$i
soci al ;
.
incearci se oblinh recunoa$terca roman i lor ca nat io in Tran-
si l vani a;
'
reface legdtlrrile cu romanitatea occidenlald;
t
nu produce ruphfa cu traditia umanisd cain cu]turile apusene;
'impune
orientarea spre modchll cultrtral e ropean;
.
creeazi o amplS miQcare de 4finnare nalionald.
$coala
Ardeleani reprczinti mi$carea culturali iluministi din
Transilvania, de la sfa$itul secolului al XVIIT-lea
Si
incepulul seco-
lului al Xlxlea, sustinutA de cA urarj proveniti
din familii de
preoli
Si
mici nobili d confesiune greco-catolici.
Fac studii la Roma
Si
Viena, cerceteazi arhivele qi
bibliotecile ca sA argunenteze. pe
baza
documentelot romanitatca popo lui
$i
latinitata limbii romane.
Activitatea lor se desfd$oari pe
mai multe
,,tiontud":
istoria, filologia.
teologia, educalia,
popularizarea
stiintelor vremii. In plan politic,
rcdacteazA celc douA menorii SuppLex Libell,s Vdla.horum. ndre-
sate impiratului Leopold al Il-lea, cerand recunoafterea romanilor
ca rdtlo,
$i
drepturi egale cu celelalte trei naliuni din Transilvania.
Precursorul si mentorul
Scolii
Ardelene este considerat
episcopul uniat lnocenliu Micu-Klein, iar ceilalti patru
coritei -
Samuil Micu, GheorBhe
$incai,
Petru Major
$i
Ioan Budai-Deleanu
de$i au aceeasi fomare intelectuali, apar ca personaliteli
distincte
pdn prcocuparea insistenti pentru
un anunit domeniu al cunoa$tedi
(filozofie. istorie, teologie)
$i
crea,tiei
(literaturi).
Trr,
+
I
ILU{VINISMUL
Filozotul: Samuil Micu
(1745-1806)
Biografi:r
Obarqii. Samuil Micu i$i are obarqia intr-o familie de
lirani
ljberide lengA Sibiu. Primageneratie de cirturari ai nearnului se com-
pune din talil sdu aj uns protopop.
$i
unchiul sau, episcopul Tnocentriu
\'licu-Klein (sau
Clain), datoritb cdruia familia a fost innobilatd.
Studii. Face studii la
Scoala
ministirii din Blaj. aici este cilu-
giril sub numele Snrnuil. Ca elev exceptional, este trimis in I766la
Viena pentru a studia filozofia
;i
teologia. arc cclc mai bune califi-
.ative pe cet1ificatele de stlrdii cend revi e la Blaj,ilt 1'772.
Cariera. Iti incepe viala de cirlular ca profesor
ti
bibliotecar
la gimnaziul dh Blaj, din 1777 este prefect
de studii la Colegiul
..Sfinta Batbara" din Viena, unde se dedici iecturii, lirgind aria
rnt'ornaliei istorice. Revine la Blaj in l?83, penku doud deccnii dc
nrunci intelcctuald fertili: r cituiesle argumenta.tir istoricd penlru
Suplet Libellus lalachorum, dtr indurd petsecutria
din
partea episco-
puhi lonn Bob. In 1804 devine cenzor la Tipografia Unjversjtelii
din Buda, aici se
Si
stingc din viati.
Opcrni$i rclcvd complexitatea: filologie
$i
teologie, istorie
$i,
nlai aLcs, filozofie.
Filofogic
$i
tcologie. tlerrenta litguae daco-rcmunae sive valachicae
r 178{)), prima gramatici
a limbii roma e, scrisd in lalind, imprcuni
Ju Gh.
$i ncai
. .
col abol at or de ul t i Dl moment are t ri pl d i nsem-
ni t at e: descopef t l egi l e f bnet i ce al e evol ul i ei cuvi nt el ordi n l rt i nA i n
ro,nani. sistenratizeirzi tot materialul Iingvistic, olerind astfel biza
i ncadri ri i l i mbi i romane i nt f e l i mbi l e ronl ani cc, const i t ui c model
pentru gramaticilc cLaborate uLterior. Ca sprijin al denoDstraliei
privind
lalinitatca limbii ronlane, apare in 17'/9. l^ Viena, Ca c dc
a)gacioni penlru
evlaria homului chrcslin llpariti cu litefe laline.
lstorie. lsloia
$i
lucnirilc
li
in npldilc ranAnilor,
lltcrarc
i ndamcnt al i a l ui Samui l Mi cu. a l bst scri si i n ul t i mi i ani de vi al i .
intre 1800
$i
1806, dar
publicati
integral abia In 1.895. Istoria...
.onfigureazi o viziune asllpra istoriei, avend trhshtllfi noir cveni-
mentele se inl5ntuie cauzal, nu le mai atribuje cauzalilatca providen-
rci divine, irnbini cxactilatea izvoarelor. eruditia
qi rrilitantisnul.
'lezele
pdncipale:
origine romani puri (romanii
sunt descen-
dentii direcli ai romanilor, dacii au fost cxtcn-ninali in cursul dzboa-
ielor). vechimca
$i
continuitalea romani ior' contrazic
,,vidul
istoric
"
din tcoria imiglationisli. lstoricui aduce ca dovezi demogfaf-ia
$i
prezcnla lor in istoria Transilvaniei. Tezeie suslinufe legitimeazi
lupta roninilor din Transilvania, dreptul de a ll rccunosculi ca egali
Filozofie. Lucrifile de lilozofie apar antum (rogl.a. Buda,
1799: Legile/irei, ithicd
flpollli.d,
Sibiu, 1800), dar altele rdman in
n\aiusctis (lndldtwa
netd/izicii, I'78'7-1790: Etiu salt intuildtura
nhiceiurilor, hNiildtttrd politiceasui, 178l-1787). Ele arald influ-
enla consistenth a iluminismului german
ii
rationalismul ca tfdsi-
lurh dominantd, dovedesc efortul de a orea un limbaj filozofic. in-
rroducand mai multi temeni: :devir. cunoqtin!e, experienle, fiinla.
insul. metafizica. ratiunea.
Importanti
Qi
continuitate. Il continui generalia umdtoare
de cifturari: Gheorghe Lazir, Simion Birnutiu. August Treboniu
Laudan, Timotei Cipariu.
,,Cla
n scie singur vreo 60 de
cd4i, in cele mai difefiie domeni:
ca4i de t eol ogi e, de f i l ozof a nai ui ,
de sto e, cs4lbisericest. ilpreocupe
deopot ve
prcblemele
une o(ografii
etmologice, ca
9i
ale gramaticei.
Traduce B bl i a. Ce' l . cel e mai mul t e
ce( ale sale suni traducef. Tradu,
ceri , da. Dar t raduceri l e echvaau
pe
atunci aproape cu o creatie, ma
vartos dacd tinem seama de lupta
pe care autoru trcbLria s-o dea cu
cuvantul
9i
indeoseb cu cuvantu
absentl
(Lucian
Blasa,
$coaia
ardeIeane1a nistd, Vtemea, 19431
din vo umul lzvaade,1972)
Elenenta linguae dafuronanae de
Samui Mico
I
cheorghe
9incai
(1780)
ffi$-ii
l _r Nr i Lr t l
DACO' ROMr\ N. {,
v, \ LACl HI Cl nl
SAni LXLLI ] \ l f l ^_ nr SZAD,
. ct oRer o
cl Br t l ! l _r s I NKAt .
,
' ' "
+"
-Eb...;/
!
c'x../,
.
-
cFe6.
, at r Der ot r ,
t r1. . . r! r
t . . .
krr. . . . .
.drj
irErd.
CURENTE CULTUMLE/ LITEMRE IN SECOLELE AL XVII.LEA
-
AL XVIII.LEA
Hrorica. . um;fe9te istoria
rcmanilordin 86d.H pan6 in 1739, in
trei pe
oade ma . Primii 200 de ani
alcdtuiesc pdma per oada (86-271)i
aici demonstrcazd originea fomana
a romanilof, clr exagerarea pu
tati
romane. A doua perioada, de a re-
tfagerea aureliane
Q71)
pane
b
intemeierea slatelor feudale (1
300)
cupinde lstora sud-eslLrlui euro-
pean,
in care incadfeazA conlinLri-
latea elemenlulu e1nic latin la nof-
dul
9i
sudul Dunefii. Ultima paft uf-
m6reqte ideea ndividuall;li pollce,
cu accenl pe drcpiuile romanilor, pe
cafe, prin
legitimarc istoricS, iiagaze
alalui de celelalle trei ,ato.
lstoricul: Gheoryhe
$incai
(1754-1816)
Biografia
Obarqii. cheorghe
$incai
se naste intr-un sar din
judeful
Mures, i ff o familic de mici nobili de
1ara,
carc au pdsfat legitura
cu pimantul.
Studii.
$incai
rrce prin multe
Qcoli:
inscris in 1766 la Co-
lcgiul rcfomat din Targu Mure$, iD I ?68 ajunge la Seminarul iezuil
Sl. losif din Cluj, iar tu 1772 la gimnaziul piariqtilor din Bistd,ta.
Cunoa$te limbile clasice (greacd,
latinn), dar
$i
maghiari
$i
ger-
lnand, totodati se fa riliarizeazi cu literatura clasici
$i
poetica.
oraloria
qi gramatica,
Cadera. Primit ca prolesor la
$coala
mdndstirii din Blaj, este
c; h. gi ri l \ . b nunrel e de Cabri el . I l -"4. esl e rri mi s l a col egi ul
supc or al Vaticanului,
,,Dc
Prcpagandn Fidae", iar funclia de bi-
bliotecar al colcgiului ii inglduie se cerceteze odce document.
'
Invati italiane
!i
francezi. poai
astlel copia odce referife la istoria
fomanilor Dupa cinci ani dc studiu, iqi ia doctoratul in filozofie
Sj
rcologrc.
Dirl ordin ir[pdrdtesc. rimine apoi un an la Viena, ca sI se
perfcclionezc pentru misiunen de organizare a invaFmintuiui, il
culloa$tc
pc
Samuil Micu
$j
contiltud documentarca isto cA serioasd
incepLrli Ia llorna. AjLrnge la Illaj in 1780 qi
incepe o carierd ascen-
denl?i: profe$or
la gimnaziul fomancsc, director al
Wolii
normAle
pro^spi t i nf i i nl at e. di n l 7l J4 di rect or genef al al
$col i l orromane$t i
uDi l c di n Tl arsi l vani a,
adopt and pol i t i ca i ozet ' i ni st i dc cul t i vare a
masclor prin cultufe: a inliintat peste 300 de
$coli
romane$ti.
Conl ' l i ct ul cu epi scopul l oan Bob i i aduce l ui
$i ncai
arest area
$i
intenlnilarca. llind exc[ls din viala sooiald
$i
deposed4t de bunuri.
Timp de
$asc
ani, adlninisreazi mo$iile unui conte naghiat
0i
este
pf ecept oral copi i l oracesl ui o, i ardi n
1804 se af l i l a Buda. al et uri de
Srnluil Micu, corector la Tipogfatia Universitdlii. Dupi moartea lui
Micu, sc rctmge la Sinea
(in
Slovacia).
$inc^i
n-a rcu$it s;i-qi incheie
$i
si-$i tipdreasc, marea oper6
Ilnnica rcmrlnilot si a mai muhot nednuri. Avtorite[ile din Ardeal
considcri lucmrea bunh de pus pe foc, autorul bun de ridicat in furci
(Opus
igne auctor patibulo
dignus). in ultimii doi rni din viali riti-
cefte din sat in sa1, duc6nd /torl.d... in traista. iar peregrinirile
sale
au infrat in lcgendi.
Opera este inflLlcntata de idei iluministe: oamenii sunt egali
prin nasterc si trebuie
,,lumintii"
prin
culture
$i
refonne. il preocupi
raispandirea cunostinlel or
ti
publicn
in 1 800 ,rvdld turd
frreaicd
spre
su
ryarcd
eu pefstitiilot
no rodului.
Hronfua rcmai ilor
Si
u mai multor neamuri,lncrarea sa funda-
mentalii, ste prima isiorie
ftiintifici
a rcmanilor. Scrisi intre I803
t i
I 812, aparc l a l asi abi a i n I 853-1854 i nt r-o copi e i ncompl et d, cu
titlul cc o va consacra, abia in 1867 manuscrisul fiind publicat
illtegral. Folose$tc peste
:{50
de izvoare
fi,
considerand istoria o
stiinti, consult6, citeazi, cornpari iDformatiile ca si afle adevirul.
Importan(I
fi
continuitate. H/onica... este o sinteze docu-
menlard impresionantd si o scdere polemicd
serioase, ea constituie
unul d i nr re i , , \ odrel e i deol ogi ei pi rl opt , sl (.
Gheo$he
I
ncai ( 1754- 1816)
[r,
*
I
ILUMINISMUL
Teologul: Petru Maiot
(1756-1821\
Biografie
Obergii. Potru Maior se trage dintr-un neam de mici nobili
;i
::nurari, ambii pdrinli provenind din fanilii de
preoti.
Studii. A absolvit clasele superioare ale gimnazjului
din Blaj.
:ilugirit cu numelc de Paul, este trimis la Roma, in 1774, impreund
ir Gheorghe Sincai, si studieze la coiegiL superior al Vaticanului,
-le
Prcpaganda Fide". intre 1779-1?80, audiazd la Univo$itate
:rrsuri de drept cfionic
$i
natural.
Carira. Rcvenit la Blaj ca
profesor, predi logici. metafizici,
::ept natural. Din 1784 iese din ordinul monahal qi devine preot,
:imeste
patohie
fi
apoi
protopopia
Reghinului. Intre 1784 qi 1808
'i:
elaboreazA opera, intrd
Si
el in conflict cu episcopul loan Bob.
lrn lll09 incepe o
perioadd
fccundA: ob.tinind postul de cenzor la
:rpogmfia Universite!ii din tsuda, reuqe$te si tfansfbrme cenzoratul
rt ' -Ln \ cnl Jbi i ccnl ru
(ul t ural
al rumani l or
Opcra impresioneazi prin anploarc
$i
diversiiater teologie,
nori e, f i l ol ogi c.
Teologie, Prcatnonul (1783), lucfafe impresionanti se com-
sune din 5 volune de prcdici. dar este neterftinatd
$i
Ia ane in ma-
:uscris peste o suti de llni. plnir in I894. in spidt iluminist. afirmd
rLrrcrca educaliei qi ped'ectibilitalea fiiLltrci umanc.
lstorie,lstoia pcntru
inceputurile romAnilor in Duchia
(1812\
:l o rcpiic,l substanliali istoricilor strdini, sLlsliDdtori ai teoriilor
:ligralioniste. are struchrM demonskativd, dar
$j
polemica.
ldeile
rrincipale (originea puf romane a
poporulLri
roman, continuitatoa
-3intrerupti pe teritofiul vechii Dacij
lj
unilatea etnicd a tutllror ro-
: i ni l or) I egi t i meazd drcpt uri l e
j st ori ce
al e romani l or di n Transi l -
.rnia qi
cauti si schimbe imagiDea negativd conturati de istoricii
i ermani
$i
maghi ari (l -r. 1.
Sul zel 1. K. Eder, L Chr Engel , Bol l a
I'lirlon).
lsloriu besericci romanilor afiI a castot din coace, precum
$i
: telor din tolo tle Dundle, tiperiti pa(ial in 1813, dar ocdifuzath.
:earc integr^l abia in 1995. Lucrarc monumcntali, ea inlrege$te de- .
.ronstmlia originii
$i
a vechimii romanilor in Transilvania. discul?i
inirea bisericii romenilor cu Roma. lnullima parte a scrierii domin?i
i i rf act erul memori al i st i c,
Filologie. Problemelc dc limbi sunl formulate in doui di-
r.nati, anexate /.tloflel penltu incepulurile romanilor in DaLhia.
Dialog pentru
incepulul limbii romine intre unchi
$i
nepot dfirftir
ji
romana, asemenea cclorlalte limbi rornanic, continua latina co-
:rune, considcratd mai veche decit latina clasic5, dar care n-a suferit
:nfluenla substmlului alriohto si nici influenle exteme . Pdn nolmele
.rfiograficc sugereazi elimonul 1atin. urmand ca trodel limba italiane.
Letico ul de la Buda (1825) ii este incredinlat spre rcdactare,
:Jpt ce-l obLigA h nome unitarc de otografie
qi
reglli unifare pentnr
:timologic.
Importanfi si continuitate. Istoria-.. I,ri. Petru Maior enhr-
ziasmeazt tandra generalie,
datofite dublci finalitbli
Stiinlificd
qi
ioliiicd. Ior Fleliade-Redulescu, Nicolae Bilcesco qi Mihail Kogdl-
riceanu il recunosc
.,magistru
intru istode si sentiment naliotal".
l l CT0f t r l
. {l i r r r r
r or i ' r r i r f i l l i
r i r l i .
tstoia p6ntu
lncaputudle rcninibr
de Ptru lr/a or
(1812)
CURENTE CULTURALE/ LITERARE IN SECOLELE AL XVII.LEA ' AL XVIII-LEA
Scriitorul:
lon BudaiDeleanu
(1760-1820)
Biografie
Ober$ii. lon Budai-Deleanu s na$te la Cigmdu, Hunedoara,
primul din
$irul
celor zecc copii ai preotului unit Solomon Budai
Studii. Umaze cursurile Seminatulul de la Blaj, din l7?7,
cursurile Facultitii de Filozofie
$i
apoi, ca bursier al Colegiului
,,Sfanta
Barbara" din Viena, cursutile F'aculti.fii de Teologie,
luandu-qi
probabil docloratul la Erlau. Fdri vocalie ecleziastici.
rAmene in Viena, indeplinind funclii mdtunte, dar i$i desevarqeqte
formalia inlelectuali
ti
artisticd in spiritul iluminismuiui
iozefinist
Aici ii cunoaite
pe
Samuil Micu
$i
pe Gheorghe
$incai,
impriete-
nindu-se cu amandoi.
Are talent de
poliglot qi litrat, cunoastc mai multe limbi
greaca, laiin6, italiana, hancezi,
gennane, polond, carc ii dau acces
la literatudle rospective,
$i,
prin traduceri, cunoasle
9i
litetatura
spaniold
$i
cnglezi. Umanistin cuitllre
9i
iluminist ca ideologie, este
singlrrul
corifeu al
$colii
Ardelcne care se clibefeazd dc viziunca
tcologicd
$i
se aprcpie dc spiritul voltairian al tirnpului
Crriera.
Ion Budai-Delcanu se intoarce la Blaj ca
proflesor,
intre inevitabil in conflict cu acela$i episcop, loan Bob, se exileazi
pentru tot restul vieiii in capitala Caliliei, Lemberg
(Lvov), u de
ocupi din 1787 funcliile de secretar dc tfibunal
si
consilier dc cufte.
Se cdsdtore$te cu descendenta unei familii de anreni instil i{i, arc
trei copij. Nu se izoleazi,
pestreazi lcgAturi cu ardelenii
qi romanii
di n Pol oni a
$i
Bucovi na, se bucuri de prel ui re i n Mol dova' f i i nd
invilat sd
predea la Seminarul de la Socola, fdte sa dea curs invi_
taller.
Opcra cupri nde l ucri ri l ' i l ozof i ce
$i
{i l ol ogi cc, i st ori ce
$i j u-
ridice, dar
qi
scriei literare.
Lucririlc
{liintilice
il apropie de ccilal{i ctuturari ai
$colii
Ardelcne, dat arc o pozilic nuanlati ir
problcma limbii Depiqirrd
purismul accstora. accepta existenta influcnlelor striine
(slavc, ma-
ghiare. greceqti
$.a.)
asupra lcxicului ronincsc iD T[crarca Teme'
iur ile gramal icii ro n Anel I i.
Creatia litrari il singularizeazi,
datorite oriSinalitdlii
$i
culhrrii solide care fac din el un scriitor ncobiFnuil Sc ambilioneazii
sd re lizeze o epopec, pornind dc la modelul clasic nI lli.adei l\o-
merice, iese din
granilele croicului
qi
creeazi in rcgistru
pafodic o
epopee,,eroi-comico-sati.i,cn"'.
Tigania.ld
Scriere savanti, alego-
ticd. vizeazd schimbarea nentalitilii
$i
anunla spiritul romantic,
instaurat deja in Europa occidentali.
ri lilEl,
poeni neterminatA,
trateaze tena renascentisla a nebuniei univetsale
$i
se bazeaze
pe
contnstul intre natura comici a pcrsonajelol
qi gravitatea discllrsu-
lui epic. Este o
parodie iluminist?i a mcntalitilii feudale devenite
anacronicd.
Capodopera
lui Ion Budai-Dcleanu,
rcpetd, dupd un secol,
destinul altei scrieri alegorice,
Istorid iercglifiLd a lui Dimitrie
Cantemir. Ambele crealii de mare originalitate ar fi
pulut inlluenla
bnefic destinele romaoului rcmanesc, carc nu
porneqte de la epo-
pee, ci de la fiziologii
qi litemtu(a de misiere
Acliunea
flsan,adei
se
pelre'
ce i n t i mpu domni ei l ui Vl ad
TePe9,
care le
promile
liganilor
!n ter tor u
dace l upl a aet uri de el rmpot rva
tufcilor. ALrtorul
piislreaza cele doua
planurl a e epopeii, cel uman
fl
cel
divn, reprezenial de snn!, nu de
zei, ca
$i
episoadele specfice: co-
borarca i n i ad
Si ascens
unea l n rai .
Folose$te fictiunea ca sa
prezrnte
principalele de politice ale epoci
plvind foma de organ zare
Politca
monarh e, nronarhie l!m nal6 sau
republica, ce apar in discursurile
unof peGonsje (Baroreu Janalau
$i
Sl obozan).
Epopeea ate dola vafiante,
p ma i nchei at a i nj Lrrul anu ui 1800,
i ar a doua, i n 1812 Se deosebesc
pr n notele de subso, care au doar
valoafe expllcalva in prima varran-
t6. in a doua varianl5, autorul atr-
buie noiele unor comenlator fctivi,
care devin m59li ale spidtului sau
lrdic.
Tiganiada
a r6mas in ma-
nuscris
$i
este
publicata inl6i in
presa iterare inlfe 1875
91
1877, a
lasi, ap;rand ln forma definitiva
abi a i n T925, l a Bucuf est i .
.--(--;::
-1
ILUMINISMUL
Iluminismul in Moldova
$i
in
Tara
Romaneasce
EVFjNIMENTILE
CARE MARcHDAzi MI$CAREA ILUMINIST,{
. 1711
t i
I 716 i ncep domni i l e f anari of e;
.
l818 cheorghe LazAr, dupe studii ficute la Viena, vine din
Transilvania la Bucuresli, ia fiinF
fcoala
romaneascd de la,.Sfantu
Sava", unde studiMi lon Heliade-Rddulescu, iar mai tirziu tinerii
.are alc6tuiesc generatia paqoptisti;
.
1821 Mj$carea condusd de Tirdor Vladimirescu inchoie
secolul dornniiior fanariotc si deschide cpoca modern6;
.
IE28
- Prin pncea
de la Adrianopol, turcii pierd
monopolul
rsupm comerlului in principate
$i
asttcl
fdrile
romine intre in sfera
de intercs a marilor puteri europno,
i n secol ul domni i l or f anari ot e (l 7l l -1821),
i nf l uent el e i l umi -
nismuhi francez pitrund
in acest spaliu, fio prin lectura presei
$i
a
cd4ilof fie p n mijlocirea
,,protipendadci"
grece$ti qi
cercurjle
ofitrerilor ruqi. Spiritul iluminist persista pane terziu, in activitatca
cultumle a lui Ion Hcliade-Ridulescu
$i
in cea didactici a lui
Gheorghe Laz Ir.
Boied, fi lantropi, cdrturari: Golegtii
Dinicu Golesar
(1
777-1 830)
9i
lordache Golescu
(1
776-1 848)
Cei doi frali plovin dintr-o veche
$i
cllnoscute familie bo-
iereascd din
Tafa
Romaneasci, primesc
o educatje aleasd, studiaze
la Academia greceascd
din Bucult$ti, cu dasceli erudili care le-au
transmis prctuirea
cultllrii antice
$i
interesul fa{i de ideile roi,
iluministe. Parcurg treplclo ierarhiei publicet
Dinicu ajunge is-
pravnic,
vel-agi, hatman
$i
din 1821, mare logofit al
Tirii
de Jos;
Iordache deline dregdtoriile de mare stolnic, mare logofht
li
mare
vomic. ln timpul mi$cirii conduse de Tudor Vladimirescu, Gole$tii
se reiugiazi la Bra$ov, unde iniliazi o societate literafA de sorginie
masoni cd,
Dinicu Colescu are vocalia descoperiril de noi orizonturi:
cAletore$te la Paris, cu misilrne diplomatica pe langi Napoleon
Bonaparte, pleacA
in 1823 cu o misiunc politici in Rusia, iar in anii
urmitori face trei cil5lorii in Europa Centrali
fi
apuscani,
strebdtend Transilvania, Banatul, Ungaria, Austria, nordul Italiei,
unele prcvincii
din Gcrmania
$i
Elvelia. Impresiile despre civilizafa l
apuseand
$i
retlectiile despre cea autohtond apar in Iucrarca lzsen-
]
are a cdldtoriii mcle, Constantin Ra.loyici cli Gole$ti
fiLutd
in')
onul 1U24. I825. 1826.
Intors din cilitorii, marele boier intcmeiazi la mo$ia din.,
Cole$ti o
qcoald-internat (muzeu
astAzi) pentru
care alcituielte ma-
nuale, aduce dascili din Transilvania, tilmdccqte pilde
$i
m:Lxime. Sub-
venlioneazi aparitia primci gnz ete in limba rcmani- Fana Lipschii
(1827),
editati in sffeinitate, il sprijind pe lon Heliade-RAdulescu sd
ob,ti[i aprobarea pentru a publica
la l]ncttegi Cu etul romAnest
(1829).
{1777"1430)
CURENTE CULIIJRAIE/ LI-TERARE IN SECOLELE AL XVII'LEA - AL XVIIILEA
in aceeaqi perioadi, lordache Golescu se ingrijeqte
trimiterea in strdinetab a primilor bursieri rcmani' ii inlesne$te
Justilicati ci fonnatill iLuministil a determinat
iLctivitatea s:
Drcocupdrile
corileilor $co1ii
Ardeleno ii
a boierilor Gole$ti
it4otlval; spccificul iluminismului romanesc.
linend
seama d'
clasa sociali din care fece^u parte rcprezcntanlii
lui
$i/
sau de
de
lu
Gheorghe Lazer inceperea cursudlor la qcoal^ dc la
',Sf
Sava
ODera lui de mare intindere
li
diversitate rimene in manuscris, dit
li;sa unei constiinte dc scditor, dar prefigureazd multc
genuri A
i;ocmit o
gramatica a limbii romane li
mai multe diclionare,
'
antologie dc folclor Pllde, povdluili i cuNinte addvdrdte
$i
pores'
rl 845i Are \ ocat i c de pamf l eLdf . i l pa-i onea, ' 5 genul dramal c : :
. cne comedi i . scenet e . al i f i ce. \ ode\ l l uf i f ar' e i mbi nend model L
clasic cu tcatrul popular
tordache qi Dinicu Colcsclr, figuri fondatoare in politici, iD
cultura, in literatura, au destine excmplare
pentru vechile familii de
lnad boieri carc s-au aflat mercu in mijlocul va'tejuitli istodei
AmAndoi au aspiralia nobild dc a innoi viata sociald
li
crljturali a
tfuii,
dupi ce au descopedt civilizatia occidentali Lltreleg rosful
iJu"uti"i in spirit ilumlnist
qi pr{rgatesc evcnimentele
viitorului:
Dinicu Colcscu i$i trimitc fiii sA studieze in Bavada qi la Geneva sr
toli pamr se vor afla in fiuntea rovoluliei
pasoptiste din
Tara
Rome'
neasca.
( 1776- 1848)
,,Laiinigti
efau sil4 sa cuteiere
singur, cu septamanile, !rn'rturL 9r
ted c! desagii in spale, sa treaca
ape
Sr
mun1i, sE
9i
adlrca volumsre
tol de ei scrise de la Viena, de la
Buda, de la Bucuresli Altele trebu au
aduse
pe m6gari, chiarde la
Ta
g|ad
Ce-imana, ce-i inierea, ce-i intdrala?
NLrmai credinla singura. O ctedinF
cum nu se mai gdseste decat in
Faplele apostorlor' CedLe erau pentr'l
ei cSdmi zi
pent ru zi drrea l umi i , $i oi
se simleau chemalisA Punb
umarul
la zidifea lumliromane9ti
.
(Lucian Blaga' .'coa/a
ardeleanaJatiniste
in lzvoada 1972)
opliunea,
Formulali
propria opinie desprc exageririle
puriste ale ilumr-
nistilor ardeleni. avend in vederc contextul
lsionc
Ju;tificati optiunea reprezentanlilor Fcolii
Ardelene dc a-$i re-
dacla lucririle
ltiinti{ice
in limba latini
Lucririle fundamentale ale iluminigtilor ardeleni nu au fos
Dubl i care i nrearal , rl rci rr) sccol ul dl \ l X-l ea. ni ci i n secol ul a
i x-l co. desr i r i i
purrl t cont nhrrr 5ub' t anri al
h f ormdrei r unc
rmagi ni f a! ordbi l e i poporul ur romrn L' i ' rri o c\ pl i cal re !
acestui iapt,
Dcl i bemri d\ Lrpra rmporunl cl
pe carc o are i nl f -o cul ruri cont
t ui rea unei
grupan de i nl el ccl ual l f ormal i i n accl r)i cl rmdl '
l .
formarea lor intclectuali
3. ldcntil'ioaii elemcnltelc conlune din biogmlia
$i
opera corifeilo:
Scol i i Ardel cne.
i _oment a! i scopul . rcl i uni i i nl rcprl nsc de rl urni ni st i i n pl an po-
l i t i c.
5. Pomind de la aiirmaliile din arlicolul
$coula
arcleleano lart
,rrlri cle Lucian Blaga, delibetali asupra condiliei de iflrcle(-
irali ltr lnceput de eiocd moderne
fi
de aporloli ai neam lui
ilustratA de coriicii
Scolii
Ardelellc
6. Ci patru ilumini$ti ardcleni au cete o dominanti
a activitilii
filoioful. istoricul, teologul
Ei
scriitor l- Ategeli figura ilu-
ministA care v-a imprcsionat
cel mai mull
qi argumentali-\i
9.
1.
8.
10.
animali de lceleaqi idealuri
f ormul al r
propri i opi ni c de' pre ncce' rl dl e: r
unor
grup; n rn conri rrul acnLal .
cand i nl edarea l n I ni unea
iune
probleme <1e pistrare a identitilii, dar
qi de construire
unei imagini
pozitive a romanilor
printre celelalte naliuni
l l .
- 1
PERIOADA MODERNA
SECOLUL AL XIX-LEA
-
INCEPUTUL SECOLULUI AL XX-LEA
1. Rolul literaturii ln
psrioada pagoptistd:
Literatura
-
caloa spre o natiune
modemd
(studiu
de caz)
2. Fome hibride ale civilizatiei romenegti la mijlocul semlului al Xlxlea
lstuia unui
gaben
de Vasile Alocsandd (txt de baze)
3. Romania, lntre odent
ti
occident
(dzbatoro)
4.
(Re)Desmprirea
literaturii
populare:
MloiF
(text
de baze)
-5.
Utorature
q
ti
9i
litraturd
popular{:
Balwuld8 Mihail Sadoveanu
(bxt
bzd);
6. Cdticismul
junimist
-
Schimbarea de
paradigmd (studiu
de cz)
*7.
Diversitatea temalicd, stilisficd
ti
de viziune ln opera madlor clasici
-
Program
junimist
gi
spirit c|eator
(studiu
de caz)
PERIOADA MODERM
Reprezentanli
intemeietodi: Ion Heliade Redulescu, Gh Asachi
Moldova: Vasile Alecsandd, Costache Negruzzi, Mihail Kogilniceanu, Alecu Russo, Ion Ghica.
Muntenia: Nicolae Bilcescu, Gt Alexandrescu,
Dimitrie Bolintineanu.
Transilvanja: Andrei Mureqanu, Gcorge Bari,tiu.
Curent literare europen rcprezentale intr-un dozaj diferit
Ei
in combinalii diferite, de la un attor la
a l l u l : i [ Lrni ni . m. cl asi cr5m. romdnl i cl r. .
Anul Re\ iste
Autori
1829 Curielul ro mdnae c
(Brc[regi)
A I hita romAneasc d (laQi)
Ion Heliade-Rddulescu
Gh. Asachi
1837 Curierul de ambe sexe
(tsLtctreSli)
A Lduta /a n Anea s cd
(l ali)
Ion Heliade-Redulescu
Ch. Asachi
1838 Gdzetd de Transilvatlitt
(Bralo\)
Foaie pentru ninte, i imd
Si
liteftturd
(BtL\$ov)
G. Baritiu
I 840 Du(tu litct otd
(lari) Mihail Kogilniceanu
1845 Maguzin istoric pentfu Da.id (Bucure$ti) Nicolae Bilcescu, A. Treboniu Laurian
Reprezentanti
lntemeiotoriir Titu Maiorcsc!, P.P. Carp, Vllsile Pogor, Iacob Negruzzi, Th Rosetti.
Mari oreat ori : Mi hai Emi nescu, I on Creangd, I oan Sl avi ci , I L. Caragi al e
Curnte literare europne: clasicisn, romantisnl, realism, mturalislll
Anul Reviste,
grupiri, evenimcntc Autori, terre programatice
1863 intemeierca JMir?ii
(la$i) Titu Maiorescu. P.P. Carp, Vasile Pogor,
Iacob Ne$uzzi, Th. Rosetti
1866 l ni i i nl cre. Su, i l , i rl l / / reruri r2 | de ment bri )
carc va de\ei| Acddemid RomAhd
t 86? Prima intrunire a Socletdlii liteftte ce C'evj],te
Socieldtea Aca denicd Romdn d
Aparilia revislei Corvorbiri litemre
(la{) Redactor lacob Negruzzi
1868
in .antru direcliei de astdzi in cultura
/onAfl.i d Titu Maiorcscu
I 869
tpigonii de Mihai Eminescu
1872
Direclid noud ih poezia
$i
proza romAnd
de Ti Maiorescu
18'.74Scindarea societilii
"L,r/rtea
in doud
grupuri
(Iaii, Bucureqti)
18 79 Societatea Acadenicd Rot dnd de\'ine
Academia Romdnd
n
STUDIU DE CAz IV
Rolul litenaturii in
perioada pagoptiste
PERIOADAMODERNA
Ranahia rcvatulionaft
pictufa de C D. Rosentha
Repere ale cazului
Secolul al XIX-Iea sc defineqte in Europa
si
ca.,secol al naliu'
nilor" datorilA procesului de formare a statclor nalionalc. Ideilc ilu
ministe i$i probeaza efectcle indepdrtale
!i,
intr-un fel deviate, mo'
dificate: enanciparca in sens universalist, coslropolil este inlocuil:
treptat de emanciparer nationali- Fenomenul capiti amploare ir
centrul
si
sud-estul Europei, acolo unde incepe dezmembfarea ma-
rilor imperii multietiice, accelorale do dorinia
popoarelor
subjugale
de a-qi dobandi independenla
Si
de a-Si alirma propria idcntitatc.
Naliunea modcrnd reprczinti colnunitatea de interese care de'
pd$esc raportaroa la clasi sociald. la rcligic, la suvcran. Natiunil.
moderne slrnt o construclic ideologici
qi
cultLrrald cc implica djfe-
rite componente matcdale si simbolice:
.
o limba acceplati. cunoscuti
$i
vorbiti de toti:
.
o istofie legilimati de continuitatea cu inaintrtii strilLLciti:
.
croi exemplad
pentru
calitelile unei natiuni;
.
irlstitulii(tentru. filarmonica ctc.)
Si
monumente culturale
0nu-
zee! slalLu):
.
[ ol cl of rnl ri r di n ci f cU] al n orrl i i n ccc
. cri 55;
'
locuri mcmorabilo vizitale peliodic prin pelerinaje;
'
peisflje definitorii
pentru
naturr
1inuturilor;
'
ment4litate specifici ref]ectatar irr viala cotidi?urI;
.
obiceiuri
si
sdrbitori l^ice. pc fbnd religios;
' i nsernne
of i ci al c - i mn
$i
drapcl ;
.
cl ement e pi t ore$t i : cost ume
$i
dansuf i , manci ruri
$i
bdut ur:
speci l i ce.
Const ruct i a i dent i t hl i i nat i oni l e cst c rcal i zal i dc el i t a compusa
di n scri i t ori , i st ol i ci , f i l ol ogi . cul eg, rt ori de f ol cl ot pi ct ot i
$i
l nuzi -
ci cni , ca
$i
de oanrcni
pol i t i ci . j uri i l i . proi osori
$i
gazet ari .
Ci i l e
prin care ei aclioDeazi vizoazir toate dorneniilc vielii
publice
$i
cul-
turalc: invetimanl
$i
prsii.
teatru
$i
filannonici, societili culturale
$i
Lilcfarc.
Formularea cazului: construc[ia identitdlii nalionale
Textele de doctrini pe care le sludia!i. apa4inend scriitodlor
pa$opti$ti, nlcituiesc un plogram coerert de construife a identililii
nafionale
prin irltemcdiul litemluii. Cazul il constiluie idenlilj-
carca
$i
ilustmrct componentelor identitare. prezenle atAt in artico-
lele programatice, cat
$i
in literatura scrisdin spifitul acestui
program.
Cclc doud texte Inlrcduclie l^ Dacia tilerafi de Mihail
Kogilniceanu
Ai
Prclald b Gramdlica ro lA edscd dc lon
Heliade-Rddulescu - au coniumt o directie litcrad in
pcdoada pa
$optisti.
Lectua
qi
discufarca fiecirui text in clasd trcbuic orientatc
spre identificarea ffdsdtudlor delinitolii ale unei naliuri, aqa cum le
configureazi crea,tiilc arlistice ale pasopti$tilor, care infapuiesc
revolulia democrald
Si
intemeiazi literalum romani modemi.
ROLUL LITEMTURII 1N PERIOADA PASOPTISTA
- \
1
Descrierca
9i
analizarea cazului
Paloptismul rominesc are ca nucleu rcvolulia anului lll48,
lar implicd o perioadi mai indelungati de pregetiri
si una dc conse
:inte, delimitate inbe 1830
ri
I860. Ca miqcare politici
ii
culturald,
rasoptismul afe uD rol decisiv in procesul
dc modemizare a socie-
::tii romanegti. Pasopti$tii din
larile
romane avcau origini sociale,
nrma.e
$i
studii difedte, ins6 ii unea constiin.ta misiunii lor htoricc.
Pdma generatie
are meritul de a crea climatul cultural, pu-
rlicand pdmele ziare in limba roman6, cu suplimcnte culturale.
.
Ion Heliade-Rddulescu editeazA la Bucureqti C&rierul r"o-
.r.nrdc
(1829),
urmat dc suplimentul literar
Si
cultural Crl;er" d
: abe sare
(
1837);
.
Gheorghc Asachi edite|zd la lari Albi a romAneascti (1829),
rrmatd de suplimentul cullural
qi
1ite|ar ,4lduta rcndneas(:d
(1837);
.
Gcorge Baritiu editoazd la tsra$ov Gazeta de Iiansilrania
Ili38), avand ca supUrnent social
ii
literar Foaie pentru
minte,
:.imd
ti
literatntd (1838).
Primele publicatii in limba romen;r
$i
rcvistelo urmitoare, cu
.\rstentrA scur6, consecinll a intezicerii lof de cenzufa, au o dubli
:rnclie. Prin complctarea instfuctiei otbrilc de un invdt;unAnt in faza
::rceputurilor, presl iSi asumd o funclie educativd; prin prontovarea
rreraturii, fic lraduceri, l'ie crcalii origiDale, iideplinc$tc o t'unctio
: rl t ural i . Mi za pe
t crmeD l ung est e i nsi f ormarea unei l i i emt uri
$i
a
:nei lilr]bi comune pentru
toli romanii, pfegitindu-i
astfcl peDtru
jnirea
intr-un stal nalional.
A doun generat i c
se conl pune di n pcrsonal i t i i l i proveDi t e
di n
:rftilii boieresti sau burghczc. cu studii in FraDla, undc dobnndesc
lei noi, progresiste. pe cafe le aplicit in diversc donrcrii, dupi
i:rloarcerea in
fara.
ln timpul stLrdiilor, maioritatea ou losl iDiliafi in
lasonerie, societAlile irrtcll1eirte in
{ari
le pcnnil aclivitirtri ill spiril
:'nasonic, iar prograrnele
revollllionare sunt de accca$i inspimtrie.
Reprezentanli:
.
in Moldova- Mihail Kogilniceanu, Costache Negiuzzi, Vasile
\lecsandri, Alecu Russo, C. Negri. Matei Millo;
.
in
Tara
RomeneascA
- Nicolac Bdlcescu, Ion Ghica, Grigorc
llexandrescu, Dimitrie Bolittineanu, Cezar Bolliac, C.A. Rosrti.
:on Britianu;
.
in Tfansilvania
$i
Banat
- Eftimie Murgu, Simion Birnuliu,
\\ram lancu, Timotci Cipar'iu, AugusfTrcboniLl Laul.ian. Alexandru
?apiu llarian, Andrei Muresanu. Andrei
$aguna.
A doua generatje pa$optistd
continud efbrturile iLraintaQilor,
iditeazi reviste literare si nagaz ine istorice, Idcend vizibili funclia
:olilicb a culturii. Scriitorii
li
oamenii politici,
inplicali in eveni-
:rente, organizeazi Revolulia de la 1848, tr?iiesc apoi in cxil, atIA
:and interesul unor mal.i personaliteli
din Fmnta pentru
cauza
pa-
::iei lor, iar ciealia lor literard oglinde$te
$irul
experienlelor lriile.
Ronenia tupendu-ii cAtu$ele
pe
canpia libenalii,
piciure
de C.D Rosenlhal
&blentr.{
WiYn
cL:
f,
PER|oADA Mo0ERNA
Introduclie
[a
Dacia literari]
-lragmenrc-
de Mihail Kogdlniceanu
, / a' t el e
mai bune f or ce a! em asl dzt >! m: Curt crul rondne, c.
'
\ - subt redaci i a d. L Ll i ad, Foai a i ni ni i dd. Bat t \ si 4l bi no
romaneascti. carca, in anul acesta mai ales, a dobandit imbunitelin
simtitoarc. insi, in afari de politice, care li ia mai mult de
jumetate
din coloanele
lor, hrstrele aumai mult sau mai
pulin o colorA locak-
Albina esle
prea moldoveneasca, Curielul, crr dreptate
poate, nu
prea ne bagd in seamd, Foaia inimii, din
pricina ]uJi,or greuteli deo
sibite, nu este in putinle de a avea impertaqire de inaintirile iote-
lectuale ce se fac in ambele
principaturi. O foaie dar carea,
pdxesind
politica, s-arindeletnici numai ou litemtura nalionale, o fbaie carea-
fecand abnegalie de loc, ar fi numai o foaie rcmeneascd,
qi pio
urmare s-at indeletnici cu
produciiile romare$ti, fie din orice
parte
a Daciei. numai se fie bune, aceasti foaie, zic, ar implini o mare
lips6 in literafura noastri. O asemenea foaie ne vom sili ca sd fie
Dacia literardi rrc
'vom
sili,
penhu cA nu avm sumeata
prcteniie se
facen mai bine decet
predeceso
i nostri lnsi urmand unui drum
bdtut de dAnsii, folosindu-re de cercerile
Si
de ispita lor, vom av6
mai puljne greutili
9i
mai mari inleerirj tn lucririle noastre
2
Dacia, afnrd de conpunerile originale a redacliei
$i
a conlucrd-
torilor sei. va
priimi
in coloanele sale ceLe mai bune sctieri originale
ce va
gdsi in deosebitele
junaluri
romane$ti A$adar foaia noaslri
va fi un repertoriu
general al literaturei romane$ti, in catele, ca intr-o
oglindd, se vorvede scriitori moldoven i, munteni, ardeleni, bdnileni
bucovineni.
Fiestecarc cu ideile sale, cu limba sa, cu chipul sdu
q
Urmand
unui aseminea
plan, Dacla nu
poate decat sd fie
primitd de
publicul cetitor Cat
pentru ceea ce se atinge de datoriile
redacliei, noi ne vom sili ca momlul sA fie pururea pentru noi o tabE
de legi
li
scandalul, o uraciune izgoniti. Critica noastri va fi nepdr_
tinitoare; vom critica cartea, iar nu
persoana Vrejma$i a arbitraru'
lui, nu vom fi arbitrari lnjudech{ile noastre litarare lubitori a
p5cei.
nu vom
pdimi nici in foaia noastre discu{ii ce ar put6 sa se schimb
in \Tajbe. Litorahfa noastri are trebuin(d de unire, iar nu de diz-
binarc; cet
pentru noi dar, vom chuta senu dimcea mai micdpricine
din carca s-ar
putea isca o urAti
$i
nepldcutd neunire ln sfar$it,
l6lul
nostru este realiza.tia dorinlii ca romAnii sd aibi o limbd
fi
literaturi
cqmuni
pentru to1i.
!i
Dorul imitaliei s-a flcut la noi o manie primejdioase, pentru ca
omoari in noi duhul na.tional. Aceasti manie este mai ales covar_
sitoare in literatur5. Mai fu toate zilele ies de sub teasc ca4i in limba
rornAneascd. Dar ce folosl ca sunt numai traduclii din alte limbi
Si
incd si acele de ar fi bun. Traductiile insi nu fac o literature. Noi
vom
prigoni cel vom put6 aceastd manie ucigbtoare a gustului
ROLUL LITERATURII IN PERIOADA PASOPTISTA
oi-'ginal, insu$irea cea rnai
preaioasa'a
unei liferafuri, Istoria [oastrd
I.e destule fapte eroice, frumoasele noastre
liri
sunt destul de nari,
o5iceiurile noastre sunt destul de pitorcsti
$i
poetice, penfu ca sa
F|jiem
gasi
Si
la noi sujetud de scris, firi sA avem pentru aceasta
Fbuinti sA ne imprumutdm de la alte naiii. Foaia noastrd va pdimi
c.ir sc poate mai rar traduceri din alte limbi; compuneri originale ii
tror
unple md toate coloanele.
[...]
Ia;i, 30 ghenarie 1840
l-
L
3.
a
t-
Mihail KogAhriceanu publicet
Intrchtclia crr atticol dc fond al
primului numdr al noil reviste Dacid litelard, apirute la laqi,
in 1840. Dc la inceput, autorul
justifici
aparitia revisti ca o
nccesitate in peisajul presei din epoce. Prccizati atitudinea
directorului rcvistei fati de
predeccsori
$i
publicalijle
acestora.
Conentati termenii folosili pentru
a dcscrie noua publicatie:
repettariu generaL
al lilerdturei romAne$ti, oglindd,
.lbaie
Selectali lormulele prin
carc se desemneazi tipul de criticA
$i
menirea criticii fu programul revistei, comparend opiniile
autorului cu ideile lui Ion Heliade-Rddulescu exprimate cu tri
ani mai devreme,
Justificati pozitia lui Mihail Kogdlniceanu taF de abundenla
traducerilor qi a adaptdrilor din epocd,
linand
seama ci din
1825 Lrn val de traduceri din literatur^ ffanceze, dar
$i
din alte
literaturi
- englezi, italiani, germane.
inse tot prin intermediar
frrurcez, aduc in limba ronrdnd capodopereie a doud secole sau
scfieri minore. fdri nici un criteriu valoric.
Demonstrati cA surcele de inspiratic (rrle/u/l) propuse de
Mihail Kogelniceanu penlru
o literatLlri origi)tali uflniresc
principalele
repere ale identitelii nationale.
Motivati 1i1lul revistei Datia literard, optend pentru una dintre
urmitoarcle explicalii I
.
cvitara adjectivului
,,romanesc"
d teama ccnzurii oficiale;
.
intcresul autorului fale de istoria indepirtata a romanilor;
.
inlenlia de a atrage abonamente din toale provircjiie rcma-
ne$t i ;
'
con$tiinfa originii comune a tuturor romenilor;
.
fdurjrca unei limbi comunc prin intermediul literatrrii;
'
lrezirea mandrici nalionale;
.
disimularea scopului politic (Unirea)
sub consistenla progra-
mului literar
Pune.ti in relafie rubricile revistei ilustratc de Costache Negruzzi
cu prograrnul fbrmulat de Mihail Kogilnjceanu in htloduclie.
$i
alli
pa$opliili
au recunoscut valoarea crea.tiilor populare,
le-au cules
ii
publicat,
le-au folosit ca model inspirator. Vasile
Alecsandri publicd
in 1852 cea dintai antolo]ie. Poezii papo-
rule ale lomdnilor. En[merati trei texte din literatLra culti care
ilustreaze inspiralia folcloricd.
Justificati importanta fiecarei valori atribuite crea.tiei populare
de
cahe Vasile Alcsandri .
Dacia Literare
(8401
,Citica nu
li
are locul acum.
Critica ac!m nu seamAna
judecata,
c zavisliei seam;ni o dutate a
i adul ui ce nu vat Ame numai un om,
ci strice iiuzia a miloane, batjoco,
re$te tot ce are omu mai siant
9i
ii
hrapegle loala mulll.rnrirea.
[
.] Nu e
vrernea de critice, copiii e vremea
de scds,
$i
scrlti cat veli putea
9i
cum vel puteai
dar fu cu rautate;
laceli ar nu slficati, caci naliia pr-
meSle
Si
binecuv6rleazd pe cel ce
iace,
9i
blestem; p cel ce stdca.
(lon
Heliade,Riidulescu,
Asupra traducliai tui omer, 1837)
n
pf mul
numar al r evi sl ei
Dacia ,lerald, C Negruzzia fost pre
zent c! nuvola sloicn Nexan.lnl
ldpuqrerrrl in cadru | rubricii Scere
tstaflce din crcricele Maklaviet ial
i r r al dol ea numar al acel ei agi r e
v ste pub
ic6 stldlul Cirrece
popuiale
a Maldaviei a rubrlca Scere pito
re:tt dtn abicaiurile l",1old avle i.
,,Comoi
nepretuite de s m!fl
dui oase, de i dei i nal t e de not l e i s-
torice, de crezbr supersiiloase, de
dat ni slrbmogegli
9l
mai cu seamb
de irumuseli poetce pline
de orlgi
nalilate
FifE|6
seaman in litemlur e
straine, poeziile
foastre poporaJe
comprn o avere nationald demne
de a f i scoasb l a um na ca ! n t l l u
de gl or i e pef l r u
f at a r omane'
(Vasile Alecsandri
Paezia popon6)
PERIOADA MODERNA
Gramati ca romaneascd
Prefatd
(fragmente)
e l. Heriade-Redulescu
Deraru
cel ce nu cunoatte /rn?ba /.ilineir.cr
"rt"
i, ,udu,
I
I ori cl rm
\ or
f i . cn. e / i cef l l e. c; ci I ni j l ocul scneri i nu
poare
I
5j-/ /aci 5a cunoa'cd i/votul, cind el nwodal,i n-a io't tcolo.
I
Asadard.
penru ce si nr, scri m dupa c. rm pronunrrem. ci nd scri rn
I
penl rLr cei ccri r l r; i esc. i ar nu pcnl ru cei morl i l Romant t . sl dmo. i i
I
no)l f i . rcri r dupi cum pronunl i a: Ci ceron.
Vi rSi l re
5r
cei l al l i rul ori
I
nu au scri s [ apt el e l of pent ru rot t t ani r ce f l u rai t
pc t remea I ui
I
i.llliili,ill;,i,lJ,ii'#Jil:':::illi
;"J" l:i'J["iH":?
"":
I
:iJfi ::l'lT::'il:,:#
riili""iH,i:',X#:ilIJ:i".1,llliT
I
lilT [1i:,':ili:i::il":;iT,:".'i[]iTi''
si
cero'
(e
i''|
'oa'li
I
f reburc si ne i mprumuri m. dar l rebui e f oJ(e bi nc
' i
bi gi m dc
I
seami sa nu pat i rni m cr negul i t orl acci a crri i nu i si i nu bi nc
I
mi suri l e
$i
ram; n bancrul i rrnof l uzi r.
Trebui c sd l Lri m numi l acel ea
I
cc ne t rebui c
i i
de i l col o de undc I rcbure
Si
cunr l rcbui e. Uni i rru
I
) ffi il'i;i":["'.1,::,i;1:"fi;:
L
lx". J"^',:;;);# lffi]
i
I
asLuliapdsar
to^itont. n,/ip,i//i/ lrtom. indl\idl. atutra?dil
(prc'
I
dicait. innzazicst tnelidiarrr
I.c.l.:
algii se inrprurnLrta ie
1y"
t.
I
vi ne
t i
cLrrrr l e
\ i ne:
de i ru o \ orbd grccee*3. o Dun I nl reaga ere-
|
ceasca.
prcculn pdrrblr( mo:'. eniusi.t;na.;. cliros
i.c.f.:
ae ir-u ae ta
I
H;'1":,:?'il'l';:iiix?ffi ii
ill'illilJi',i,!,i;!,;f
',:,!
;,i?,i,
I
privile1hiun. , okghium. !.ntrum.
punt tum
s.c.l.:
dc iau de la ila-
I
l::il,:':I:::i?;i:i::;l?T'i;1,li,ll;;J,1i',1 il l;X:'l:]: :ffifi
I
' *' "Trl i ;:' ,J";.1;Jr""ra
si
a se i n\E{a ti ,nba ru,neneasci
si
g"ni ur
I
si u.
si
per)rru accasrx est e dest ul o hi gare de seamA l umi nf l l A
sr
f dra
I
l;"'.;f
'1.:
::*.?,l;l: :1'lill:lli',:"i,i:JHf H"::.xl'il",:H
I
".,,''
;xl'::'::TT"ff ll;ll
jJ'ilf,t"",;
i,i,l, il,ii
llxjll'ii
kl
I
ri i rasci odal i cumsA rdnt . ue l crDi ni i cci noj
. "". . ' .
""
. "
' ; ""' " '
I
pina cand nr se va Inrocmi o r*a"r;. o"
iliil'"'"r'iil''; :;;
I
treaba si fie numai liternturn
-,'ran"u."e,
"u.l'lu
i#;*uJ.il
I
i n resu16 \ i \ of desi l \ 6rsi l i mba ori n f acered unui di c. i ol er Di csi onere
I
ne rcbu' e. si mai \ ; rt os deocamdal S penrru I nl ei nt rea l radUcl i i l or.
I
precurn l al i nci t e cu rumrnet re. i ranl o, , e)l '
-
_' ' . . - _l
ne$te, greceqte, nemle$te. cu rumaneqte. t-uirJJe #:"ilil';"#:i
I
inlesneascd-se traducfiile: traducliile *1" ;';;.
*"';;:i.;;; I
I
nobileite limba;
prin
el" int.a in ti.Ue tout"Lisuril;;tffiffi'e
I
cele mai frumoase a aleosebililor autori v,:s.,.,
^.
"-":'"^:.-,''
l-
-
l e r ' aceal e\ . l e: apoi . , n sf an. i ' . . "pou, "i u. ") 1"'
t : :
": ' "' "' "t "": "' '
f
P
*
1
ROLUI LITEMTURII IN PERIOADA PA9OPTISTA
l .
t-
t . Fragmentele din
,,Prefala"
7a, Cramatica rcmaneascd de Ion
Heliade-Rddulescu
dczvolti patru
idei principale: pledoaria
pentru
sc erea fonetici, necesitatea imprumuturilor neologice
$i
a adaptirij lor la limba roman6! cercetarea nlodemi a limbii
romane in relalie cu limbile romanice
$iinfiintarea
unei acade-
mii care se elaborcze diclionare. Puneli in relatie ideile nun-
late
cu preocupfuile
cultLrrale din perioada pa$optisd.
Cdrturarii ardeleni au recurs la o scdere apropiad de cea efi-
mologicdpentru
a sublinia latinitatea limbii romane, dar efectul
a fbst dificultatea inlclegerii pentru
cei ce nu cunosleau ljmba
Iatind. Citihrl qi scrisul constituiau apanajulunei elite culturale.
Identificali cel pu{in
doui argumente formulatc de aufor in ple-
doart a penl nr
-cri crea
f onel i cd a l i t nbi i f omane.
Explicati
consecintele produse
in vocabularul limbii romane
de folosirea celor doue mijloace de imbogdlirc lexicald, care
nu au fundamentare
$tiintificd:
corrpunerca
Si
imprumutul ne-
adaptat.
Redactali un text afgumentativ de 15-20 de ra[duri, luand ca
lezi afinnalia lri I. Heliade-Ridulescu:
,,Vorbcle
streine tre-
buie sd se imfiloqeze irr haine rumane$ti
$i
cu masci de ruman
inaintea noastri". Aduceli douh argumentc in favoarca sall
impoliva acestci teze.
Idenlil'icati principiul
$tiinlific
pe oare se bazeazi imbogilirea
vocabularului prin mijloace exleme.
Limba romend conteftpomni se imbogdfe$te masiv prin
im-
prumuturi
neologice, a caror adaptarc la sistemul deja existent
are dif-erite grade (pronunlare!
scriere, flexiune etc.). Folosind
noul DOOM, gdsili
cate trei cxemple de ncologisme pentlu
fiecare situatie:
'
cu\ i nrc cc i Si pi sl reuzi
f onni di l l l l mba de ori gl ne:
.
cuvinle partrial adaptatc sistemului limbii rorndne;
r
cuvinte adaplate complct sistenului limbii romane.
Recitili cu atentie penultimul paragraf
al textuluj
$i
stabilili
direclia propusi
de autor privind
stDdiul limbii romene dintr-o
perspeclive
noue, moderni.
Formulati in scris o opinie despre notivaliile pe care le are Ion
Hcliade-Ridulcscu in preocupirile privind
limba romani,
luand ca reperct scrupul
$riintific.
manitestare
de
patriotism;
srncronizare cu spiritul epocii; element necesar in construirea
nafiunii modene; dorinla de cunoa$tere
$i
imbogelire culturali
prrn rraouccn.
Noul DOOM din 2005 accepti drept criterii ale modificarilor
normative, nu numai argumentele
$tiin.tifice,
ci si uzul curent,
ceea ce a suscitat opinii contradictorii
din
partea
specialiitilor
Sr
a prolbsorilor,
darsi din partea gazet'arilor qi a simplilor vor,
bitori. Deliberali asupra celor doui criterii, din perspectiva
competentei voasfe si a obligatiei de insu$irc a normelor im-
puse de fbrul acadenic prin
noul DOOM.
Granatica rcmaneasca, pu-
bl cal e l a S bi u, l n 1828, esl e l ucr a-
fea cea ma impodarta a lui lon
He i ade Rbdul esc! i n domeni ut l m,
bii. /n cuprifsul e srnt promovale
rder valabile
9i
aslSzl:
.
reducerea lrcptaia de a a
-
fabetulch r lic cu 43 de litere,la atfa-
betul lalin cu 27 de iterei
.
i mbog6l i r ea l i mbi i i t er ar e
pan
iniroducefea neologlsmelor, cu
precad-arc
dln limbile rcmafice, dar
adaptaie la normele fonetice
Simof
fologlce a/e limbii romane;
.
infinlarea une acaderniicare
sA elaboreze dic!onare bilingve, dar
$
! n di cl i onar al l i mbi i r om6ne car c
sd inlesneasc6
lraducerea in i mba
nalionald
a opefelor fundamentate
din cultum universald.
r "r
4' (
I ' q
, s( r , r L'
r , r &ar '
n' Fa.
t ' , , . o/ - . r , l i . , r . , , ,
"1, , ! r .
ur i &ar l i l r ! r
i i {\ r r , r ^ 4Lhr i xdr r qt {l \ { 14l
x
rr3 i rn .rd
Ir^M 4dj .1raki r_
., q,^,
d st ca i a
rF ! d!i ,a i v-
(,i
6 r{Nui r &r s rai r .j
^,
rc; ! ,,
, e. k
i
. * r r /
V.
r r f i i
r sr i : i l
i {{{i dqi d i ;u4i I
i l i e.i l r d
{rd{r.!,&
{ .^ i , ri i i ; {i
r r . ,
- , , ", _f
{a6
/ c7.
i r r , . r ; r o,
nor t r i i
^. ' , , ! i r . - 4r ;
r ! i ! cr i i : _
! il; in:& a
1.
qr
It
P.efal6 ta Gramatica
lur lon Heliade-Rddulescu
PERIOADA MODERNA
Finalizarea cazului
Ati citil doua iexte de doctrind ale scrjito lor pagoptiifi, care
schileazd un progmm coercnt de constnrire a identitali na.tionale
pdn intennediul literatuiii qi al limbii.
VI propunem doui ofe e de lucru penfu a urmari modul de
realizare a progranuiui paloptist in literatura epocii
OFERT I
A. Sanini didactice pentru membrii grupei de lucr[
1. Citeqte volumul ,oir? de Vasile Alecsandri, grupeazd
textcle poetice in funclie de cele trei
,,sujeturi"
propuse de Mihail
Kogdlniceanu ht I tlacluclie \a Dacia Litera/d (istofia nalionald,
folclorul qi natura), alege cate un text reprezentativ pentru fiecarc
surse de inspimli qi prezintil in fata clasei, pc baza unui scud co-
mentanu sctls,
2. Cite$te cele patru medita.tii ale lui Grigore Alexandrescu
(I/mbra lui Mircea. La Coziai Rds'iritul lu ii La Titmana, Motmintele
La Drdgd.;ani; Ttecutul. La mdndstireq Dealu) Comenteaze doud
texte, la alegere, plrnand ln evidenle tcma istoriei nalionale
Si
tema
naturii, mijloacele artistice folosite.
3. Cite$te volumul Legende istorice de Dimihie Bolintineanu,
grupeaze poeziile in fuoclie de figurile istorice impoftante, alege
cate o legenda sugestive pentru fiecare dintre cei doi voievozi.
$lelan
cel Mare
ti
Mihai Viteazul, Pune l rclalie persooalitatea
istorica
$i
personajul literar contumt in respectiva legendd
4. Cite$te dou6 imnuri din petjoada pasoptist6| De$cplarca
RonAniei de
yasile
Alecsdndti
qi Un rdsunet de Andrei Mure$anu
Prezinia mesajul fiecirui imn
$i
explicd impactul in epoci
$i
in
poste tate.
B, Exerci{iul pentru ceilalti elevi ai clasei
Revedeli textele analjzate de membrii grupei de luctu lnvenla-
riali figurile de stil folosite (epitete, comparatii, personificeri, simbo-
luri)
$ircalizali
o clasificare dupe cfircdul originaliteli
$i
alfiecventei
oFnRrA I l
A, Sarcini didactice pentru membrii grupei de lucru
Alcatuili un album dedicat pe oadei pa$optiste care sA cuprin-
dA urmAtoarele secliuni:
.
peisaje definitorii pentru spa.liul fomanesc;
.
locuri memorabile (mdndstiri, ceti.ti, castele. luine etc
)
vizi-
tate periodic prin pelerinaje;
'
portrete ale figurilor importatte din perioada paSoptisti;
.
folografii ale institu(iilor iniemeiate in perioada pa$optistd (tea_
tnr, filarmonicd, muzee);
.
costune populare de epocd din diferite zone ale
.tirii
B. Exerciliul pentru ceilalti elevi ai clasi
Rea.lizati o publica.tie in spirit paqoptist, redacdnd articolele
inspimte de conlinutul albumului alcituit qi prezentat de colegii
vo+ri. Ei formeazi colectiwl de redaclie care selecteazecele maj in-
teresante articole, rdacteazb publicalia qi ii stabilesc titlul Artico_
lele selectate pot fi evaluaie de cdire profesorul clasei
FORME HTBRIDE ArE CVtLtZATrEr ROMANE9I LA SFAR$|ilJL SECOLULUT AL X|X{EA
'!
Forme hibride ale civilizaliei romdnegti
la mijloorl seolului al Xlxlea
_! *b: 4| . ; i . ' . ; | . :
Istoria unui galbdn
dc Vasile Alecsardri
t-^
l I
(fragmente)
n noaptea trecutA, pe
la un ceas dupi doudsprczece, am fbst
trezit din somnul dulce ce guslam, prin un zinghet metalic
Bare m-au mimt foarte mult. nefiind obicinuit a auzi asemine ar-
nonie la ceasuri atat dc tazii. Acesl sunet mi se pdrea ci venea din
hmdul odAiei
$i
cd ila dintr-o cutioard de fildiq sipati, ce se zirea
pe mast in mzele lunei care rAzbbtea plin fereastrd. M-arn sculat
bte din pat pentru
ca si cunosc pdcina zuruitului pomenit. am luat
b manl acea cutie unde
pusesenr
diminoala un galben olandez
$i
o
Fra
mare turceascd, am deschis-o cu hare-amintc,
$i
adencb au fost
oirarea care m'au cuprins, auzind deodatd dou6
glasuri
striine
ilind din cutie, doue glasuri de alfi lume, care zbarneia,
tiuia 9i
se
rhdea do moarte.
.<SX
rndrt *ire*
"d
-.a
ap{cot fiori rioi in lata acelei minuni.
ru socot c6 ar fi vreo ru$ine din parte'mi. pentru cI nu sunt deprins
I tr6i pintfe
spirite. Spun drcpt cd atunci m-am crezut incungiurat de
redenii, fantasme, stahii, strigoi. moroi
$i
d toate fiinlele fanlastice
ite
gioaci parola
$i
hora cu nczltl noplii in lumiia llrnei. Peste
Bllin
insd, lini$tindu'md ceva, nu
$tir.l
cun s-au facut ci am
gandit
h A. Donici, fabulistul,
si
aducandu-mi aminte dc fabula lui. l-crurl
fl d,girt&/, in care aceste doui nretaluri
lirr
un dialog atdt de lnlilept,
leodatd zjc, o lumind cereasci imi trecu prin minte
$i
am inlhles
rme|orul adevir: ce
gi
metalurile au suflet, mai ales aurul
$i
af-
gintul, de vrcme ce ele insufleteazA
$i
de mai multe ori desufleleazd
ramenii; in urnar trebuie si aibd
$i
gr0i.
Sprijinit de aceasti frlrmoaszi descoperire, m-am samtit indati
:uprins de o fcmeiasci curiozitate
$i,
faf6 dar a
perde
vreme. m-am
ungit intr-unjall elastic, am a$ezat cutioara lAngi mine
pe
masi
$i,
:u
tigareta
aprinsd, m-am pus pe ascultat. Razele lunei, precum am
.is. se
giuca pe
covorul din odaie, ngrivind feliurimi de figuri,
$i
lneLe, lunecand pe
cristallrl cdlimirilor, tremura chiar deasupn
lalbenului Si
aparalei,la care mAuitam cu ochii
lentiti.
Aceste doua
nonete se a{la atunci in focul cel mai inflScdrat al convorbirci,
mendoui saltand din vreme i^n vreme cu manie si bdtandu-se.
,uruind, de marginele outioarei,
[...]
Deodata cendcul unui cuco$ rdsuni in odaie,9i
glasul
nonetelormele se cunni pe loc. Ciuda ce mAcupfinse asupra acelei
rAsArj bldstemate nu se poate tdlnici in cuvinte, dar miturisesc ci
il minutul acela as fi arut multd plicerc a privi intr-o frigare pe
acel
:uco$, fiindce glasul lui md oprise de a cunoa$ie opinia galbanului
rsupra ma; opinie dreaptd
qi
nepdrtinifoare. cdci, dupi socotinla
nea, banul este cea mai sigure peaffA de cercarc a firei omenesti.
PERIOADA MODERNA
Circulalia monetard in pima
jumbtale
a secolulu al Xlxlea re-
unea un numaf foaire mare de rno-
nede,
prcven
le d n ma mu te
1e
,
datorti schimburilor comerciale in-
tense a gurile Duneril: monede lut-
ce9t, austiece, ruselti, dar
9i
ita-
l ene, pol one, ol andeze
Si
spanrol e.
Se foloseau asprii, banj
,
copeicile
ducali
,
florini
,
crei1afli, leul sau ta-
lerulde argint, odul, pataua. Galbenli
aveau valoare ma mare
9i
pudau
dverse denumirl (frcde c impdd-
ieSU, unguregti, carolini, olafdezi).
N.B..A.doua zi. cand m-am hezit, am avutcudozitate sA vdd de
aproape
galbanul
ii
paraua carc imi prilejuiseri o noapte atit de in_
teresanti
pdn convorbirea lor, dar din nenorocirc am scapat
paraua
dintre degite
$i
am vizut-o cu mare mahnire,
picand intre scendudle
camerii mele. Rog dar pe iubilii mei cititori ca si binevoiasca a
ingadui pend ce voi scoate-o din locul unde s-au ascuns, penfu ca
si le
pot impirtd$i istoria ei.
1. Textul a aperut in re]Jista PrcpdSirea dln 1844, intre 9 ap lie
$i
I5 octombrie,
Si
a fost publicat in volum in 1876. Titlul inilial,
Istoria unui
galbdn
$i
a unei pdrale, arald inlenlia autorului de
a continua nalaliunea cu peripeliile paralei, dar a rimas neim-
plinitd. Cititi textul integral, motivati cele doue variante ale
titlului.
2. Explicatr; titlul textului, in relalie cu lumile din care provin cele
doud monede, Occidentul
$i
Orientul,
$i
cu interftrenla celor
doui influenle in civilizalja romineascd de la mijlocul seco-
lului al xlx-lca.
3. Justificali incadrarca textului in catogoria
pfozei picare$li,
linand
seama de ffAsiturile romanuluipicaresc qi de insu$irile
picaroului.
4. Primul qi ultimul fragmont din Istoria Mui galban rcWezinlb
un cadru memorialistic restrens, cafe cuprinde dialogul celor
doudmonede,
galbenul
$i
paraua, devenite
personaje. Prccizali
elementelc care au valoarca unui incipit, luend ca repere: tim-
pul, spatiul, lipul naratorului.
5. Atmosfera conturatd in
,,la,na"
narativd este preponderent
f cnrast ' ci . l n\ ent ari cl r aspecl el e carc o crcea7e,
6. Dialogul monedelor capitd amploaro, replicile rostite de gal-
ben se dilati in istotioare
$i
tr scenc devenixe
,,dialog
in dialog".
Deliberali asupra apartcnenlei textului la genulepic sau dramatic.
7. Identificali trisiturile celor douA monede,
galbenul
$i
paraua,
care le conferi statutul de personaje de tip uman.
8. Realizali
poffetut fiecirei monede ca personaj, dar
$i
a nara_
torului din cadrul initial. Lucrali in trei g pe, citili
$i
compa-
rativi conslatdrile.
9, Titlul initial al textJlni, Istorio utlui
galbdn
$i
a unei parale,se
incadrcazi in tipologia marilor
pove$ti dc dragoste din lite-
raturalumii. Alegeti trei exemple de astfel de titluri$i punelile
in relatie cu titlul dat de Vasile Alecsandri
pentru a sublinia
aspectul ironic
Qi/
sau parodic, folosit inteniionat de autor.
I 0. Reconstiluiti
povestea
de iubire a celor doui monede, din
perspec_
tiva unuia dintre prolagoni$ti, tr^nsformind dialogul lor intr-o
scurtd naratiune.
11. Refaccli traseul
galbenului, inventariind nLrcleele nantive ce
au ir centnr
pe proprietarii
monedei: codbierul, un boiernaq del
l ari . un di recl or dc ! ri bunal . l eni f ul canof ot 7araf ul . ci pi t anul I
dc hai duci . i spra\ ni cul .
l i gancu\ a.
l i ndf ul rndf i Soct i l
t i
pocqU
Dali un titlu sugestiv fiecfuei micrcnaraliuni.
12. Realizali o fi$i
pentru
fiecare stipan al galbenului, luand care-
pere statutul social, pmfesia, psihologia, atitudinea fald de bani
(felul
de a-i ob.tine
$i
felul cum ii chelhrieite), atitudinea galbe-
nuiui falA de stipanul
provizoriu (simpatie,
respect, antipatie).
Romanul
picaresc
I
picaroul
ca
peGonaj apar in lilemtura spa-
niol; intr-o scr ere anonima din 1554
-
Lazatilla de Ior'los
- 9i
cap6
consistenle in ma fiulte lileraturi
europene di n secol el e a xvl l ea
al Xvl l l ea,
p n creal i i l e unof mari
scriitorir Ceruantes, Lesage, Dan el
Defo, Henry Fiedlng. Termenul
plcaro provine d n limba spanioe
$
are mai multe sensui: vagabond
simpalic lichea,
punga9, golan,
Fme-
Romanul
picaresc, ca va-
iante a romanu ui de aventufl are
tesdlu d stincte: o mare bogele
epica c prcv ne din numeroasele
perpel al e eroul ui , di n mut i l u'
dinea med lor sociale stEbatute
9i
a t i pol ogi i l or socal e
9i
umane, d n
observalil morale consistente
9i
din-
tf-o
perspective accentuat saliica.
Picaroul se carccletizeaze
prin inteligenld, abilitale
practce,
spiril de observallei deqi fecurge la
minciund
I
ingelatoie, se dove-
deSte adesea naiv sau fanfarcn.
Picarescul
persiste
ei
dupS
disFrlia speciei rcmane$licare -a
irnpusi eernenlele
picaregii rcapar
in
proza secolului al XIX- ea
(Aancnob
de un milon de lite de Matkfwain).
Alegefea !nul asemenea
picaro
nsol i t i n
povest f ea l ui Vasi l e
Alecsandd reflecte spiritul limpului:
banul a devenit mesura supfeme a
l ucruri l orsi a oameni l or, l u se des-
chid toate usi1e, este
prirn t in orice
casa, de la colib5 pand la
palat
FORME HISRIDE ALE CIVILIZATIEI ROMANEgTI
LA SEAR$IUL SECOLIILUI AL XIX.LEA
1
- F, sqFr nr ' f : i ] .
f
nl f - o r i f abi e er r at unci Zdmt i f a de, cpl e ani r . un dor ohdnl
^
I \ cni l x l cl i l l ei
, t
i t poronci , i i -l
urme, Te cu t i gdni l I a oc; rmu-
ire. Ii duse pe tofi la Craiova, unde cu adevirat ii aqtcpta o mare
nenorocire. Stdpanul 1or sdricise qi. fiindci cra silit si pliteascd
niste datorii ce avea. el sc hotdrase a-si vinde robii prin
mezat.
Cand sosi ziua mczatului, piata
ocarmuirej infilosa un tablou
\ rednic de cclc mai crunte vrcmi a barbariei. Ea era ticsiti de
tig.lni
lungiti la pimant
cu
ligancele
si cu copiii lot plingind
imprcuni qi
cainandu se ca ni$tc adevinti osandili la moade. O tullime de
boieri si de negustori unbla printre
dinsii, cetcandu-i in picioare
Fi
irritr^ndu-i cu degetul ca pc
niste vite. Unul zicea: Aista fhce zcce
galbini.
Altul rispundca: Eu n-a$ da ici un ciu$ de feini pe el.
.\ltul iar striga: Vere, vere, nu te incurca in ncgustorii de tigani,
ji-s
mai bune cele de boi. Din toate pirtilc
auzeiri vaiete amestccate
-r
dsuri, lovituri de bici,
lipete,
oceri si blistimuri.
Teirlul, in sfarqit, ie$i din cdnlelirie in |r1ijlocul ogriij
$i
ficnj
:n
Surr
mafc:
Ci nci gal bi ni
si l asul ! . . . Ci ne di mai mul t ?
$ese.
fispunse un boier
$esc $i
trii pffflle.
zisc rdzind un casap bogat.
$ese $i
opt paral e,
adi l rgl al t ul .
$ept e
gal bi ni ,
ri c, ri i af ccl di nt i i .
I n vrcrrca f l st a, un boi cr cu
Sl i c $i
cu ci ubot e rosi i se apropi esc
:e Zarnfira, o apucasc de rnani
$i
o ilitorcca c^nd in dreapta, cand
'r
stinga, mirsurind-o cu ochii din cap pitn-in picioarc. Dupe accasta
: poronci
si ulnble pulin. pcttfu
ca si vadi dc nrFi oloagi: ii ccrcct:t
: ' _ri r
>i
. c
du-c dcgrrbi sprc t cl f l l zi ci ndU-i
Dau zccc galbini pc
faill giudolui.
Telahl srrigi indau:
Zecc galbini fi1?r giudclui!...
ciDe di mai nrulfl Una, doui. trii. harccil
Sj-ti fic de bino. cucoane. Boiorul pl6ti
bl]rii
$i
se intoarsc It Zam-
::rn ca siL o
jeie.
Trlal ei inse
$i
maici-sa, care allzisefd drglrirea, sc
::efiri ca
Si
cend le-ar fi trccul Lrn
lerpc
rccc prin sin
$i
se aruncafa
r plcioarele
boierLrlui, silLrtiDdu-i poalele aDtereului
fj
rugendu-l
::r despelare ca si nu-i desparti dc copila loi
- Nu tc indura de noi.
':]na-ta
zicca sifmanii ci n-lrvem alt copil qi suntem betrani; nu
'. lua pc Zanfira, pcntru
numele lui DuDneziu sfantull ch nc rupi
_: ma.
Vai de noi qi
de noi l . . . Fi eJi mi l i , cucoane, cd d t a e$t i boi el
-rre
Si
ti-a da Maica Precista toate bunitdlilc lunei. Si-ti tiiiascd
i-.oana
$i
copila$ii. ca sd-i vezi maricani$te impirali... Cumperd,ne
.c noi ca si llm la un loc cu Zamfira. si
tri-om
fi robi ia ce ne-i
' .rnci... Zanlilo, draga tatii
qi
a mamei. s:iruti
$i
tu poaiele
_jirer
sale ca si se indure de tatel tiu
$i
de m6 ta, ci miria-sa-i
' ir nafe si-i va da sfinhrl Hristos orice-a dori. Vai de noil
pAci-
.:
: de noi! ...O1.asA-ne pe Zamfiral
gi
plingea nenorocilii de-al
;
::luplccat o inimd de tatar.
Si
sc incolicea de picioarele
boie
'
r. si se trigea cu miinele de pir,
li
strangea pe
copila lor in
r,-:. ca
Ei
cdnd al. fi vroit sA o faci una cu trupul lor. Boiedul insi
.:rnse cu piciorul
ca pe ni$te cAti, lovindu-i cu c;lcdiul peste
:r !r strigi manios: duceli,v5 la dracu, cioare bdllate, ci vi pun
p
.Capodopera aceslu gen
de
pro*
lironice 9
cll cd] o consiituie
nu'vela Istoria unui galb1n
ti
a unei
Pale,
nuvela de tip
(picaresc),
in
care avenlunerul este un gaben
Daca model ul st i i sl i c ai nuvet ei
este impr!nrulat, in sclrimb obser
valia
ir
noiafea exactd a tpurilor
apa4i n d n pl i n l u A ecsandr: i ma-
ginea
[4oldove rezultata de ac esre
fe|6 fard, cateodatd plina
de cruz me
(ca
in episodul tganilor), intoldea,
una de o rnare exaclitate Nalura
l el ea di a og! l Lr, schi mbul spont an
de r epl i c. capacl ai ea , ! l or ut ! de
a schl a un podr el pr l n
cat eva i n
fac din aceasfi prozA
o capodopera
a i t er ut ur pa$opt i sl e. '
(M
la Zantn Literatuta
pa$opr si zi .
i n vo unr ! l coect v
Si ieze.le liteLaltna ranfi na. 19a1)
Tisancuge
din Gheryani
de Nico ae Gigoroscu
llihai Kogblnceaf! s a ocupat
cle viata iigan or din tarlle romane
in siudii sociaie scrise inanle de
1Ua Scht? piind
istotia. noravu-
tile
tilintba
tiganita! (sctisa
in tinba
tqnceza 1837)
ri
Deztobtrea tillantol
(1844)
Nici una dintre cele patr!
crase de
liganl
descrise (rldarii
sau
aLr r adi , ur sar
,
ng! r ar i i
! i
6i el i i ) nu
avea locu n1e slab e Pe I mpul veril
er locurau in coilurl, iar iarna isi sd-
pau
bordeie a marginea pad!ilof
sau if apropierea Lrnof sate
PERIOADAMODERNA
Pedeapsa rcbilor
(desen din revisla Foaia dumrrec,r)
Taagicul presupune un con-
flicl intre ercu
Si
destin (in llagedia
anlicd
gfeace) sau inlre datorie
qi
pasiune, llune
gisentimeni (in lra'
gedia
secoului al XVLllea) n liiefa-
acuii si !i nlisoare cu biciul.
Si
zicind aceste cl smuci
pe Zamfira
dintrc dinfii ca
pe
o buruiani din pirrant.
Ti ganul
se scul i de gi os pl i n dc sange
f i
se pusc pept i r di -
nai nt ca boi ef i ul ui nerni l osl i v: l )d mi copi h st dga cl cu gl as
dcspefat dii-mi copila. cd mi samt intr-un ceas rdu; d:i-mi pc
Zanfira,
piganule. ci s turbat, irni pierd ninliLe, dA-mi... Nu apuci
insi si sferseascir
si
boicriul il izbi cu palma pcste ochi. Atuncj
ncnorocillrl
giude nebuni dc tot... Jntr-o clipali el sc aruncar asupra
boiefiului de-l amesleci cu
lifana $i.
lulind in bratc
pe Zamlira. o
sdruti de lrii od
ii
o lidici irr sus cLL gllnd ca si i sfhrinre capul dc
o
pcrt f ar: Mai bi ne i e' or Lua moat d dcci t vi el . . . ri cnca s: l rmanul
pirinte in durera sa.
Celiva doroban{i cc sc
giisea .rprc}apc ii sDrucir'ri copiia din
l ni rni , i af
pc
densul i l l egi ri cu
pi ci oaf el e I a f al angi
f i
i ncepuri a-l
Tcl robi cu bi ccl e. i n vHrrea ast a sl i pi nul Zrmf l rci sc scul a di n col b
i chi opi t i nd i i .
apuci nd-o de
pi l
o l t asi l cl r dc a si l : r de pc pi al a
Oci l l muf i i , crrc ri sunr de vai cl cl c t at arl LI I si i u si dc bocct el e I nai ci i
srlc. Ata biatr fctilii iu dcsp:i(iti
pcnlfu toldcalLni de drugoslca
ti
di rmi cf di ri l e
pi l ri nl i l of si l ! . . .
i n pri nrt l . j uni i l rl c o sccol ul Lri Lt 1 XI X l ci r. si t uul i . r
(i gani l of di n
l i f i l c l {nni nc conl i nrri si l i c 1. 1 l t l dc
pf ccai i
t i
dc urni l i t ol rf c
( . ,
i r l \ ul N4( dr r l r i r , l \ , | l , , . . "1. \ ' r r r r i r . i ( ' ( . i
"i
i , ' r l
t i nui rLr sa f i c rohi .
pLrt c u l i
podcpsi t i cu b: i L i l . dl l f nLr uci \ i .
t Lrl cl l u
l i vi rndLrl i . dur l I | 1i r l i dcsDi f l i l i Drcrrrbf i i l rrnri l i ci . cri
si l of i i l c sc l i i col ru I unrri cu pcrrni si Lrrl c. l sl l i pi ni l or nLr Ll vcru
df cpl ul si i -i i i rl rrrcf n)i i nl czc morl i i i rt . l ccl l l t i ci nri t i r ct r cf c\ st i -
ni i . l dcnt i l i crl i rspccl c al c condi l i ci dcgf rdanl c I
l i g. rI i l of
i n
l t ugnrcnt ul ci 1i 1.
Cl omcn1Jl i i buzul di r t i mpul scorl cf i i l a mcl at
Si
cl ccl cl c sl l l c
ncgal i vc supof l al c dc l i l mi l i r
i u(l cl ui .
-Ji ncl i
scanl N de f ol ul
. i udcl ui
i n conruni t l ca
l i Snni l of .
rul (t i l al c I rl ci sl i
$i
. rcccPl al r' i
dc l ol i nrenl bf i i (zccc-ci nci spf cTccc si i l t r$c). di n l l l nri l i i c. l f c
darduseri r dcj r condrLcal of i i rnpol l i rnl i
(b| | 1i b
Sa
sau ! oi cvod).
avi nd
pf esl i gi ul vi l rsl ci
Si
al
l i nul ci .
Deliberati .rsupfr irDacrorrisrlllrlLri feprezeDtrrl dc rcbic in sc
col ul rl XI X-l ca, ri port al l a nrodul de ! i al ri dc i l unci . dcsprc
c e au raLlnt|S rnai nrulte nrifiurii.
.luslificati iicidrarca sccnei scoatefii la Inczat iD catcgofia
l ragi cul ui sru i n cat cgof i a cl r. rnl rt i cul ui ,
! i ndnd
seama dc cel e
cl oui dcf i ni l i i .
Venzarca la mczalcstc
pfinnrl episod ncfcricildin viatrZamtirei.
Argurrenlali transfbfrnafea lrplali a unci oxistenlc
intr_un
dcstin marcat si de rlle intirnplarl dranlatice sru Ingicc. Avelj
in vcdcrc: iubirca
li
firllr de la stdpan.
pierderile sufcrite. ne-
bunia
gi pcrjcolclc
ce o pendesc, moartea ei timpuic.
lnventariali allc intimpllri din Islotiawtui
galbrir... cc ihLstrca-
zA moramfi orientrle. racronicc. in
tifile
romAne, la inceputul
sccol ul ui al XI XI ea.
t .
1.
2.
tura modem6, dupa disparllia trage-
in drame dar
I
in speciile epice
ample, nuvele
9i
roman, unde arc
alte su|Se: confruniarea indivdu ui
cu istoria, lupta inlre lnst nct
$iaspi-
ralia sprc deal inire lubire
9i
irl-a-
Dramaticul implicd un confllct
puiemic inirc doua sau mai mulle
foie opuse: de, sentimenle, aiilu-
dini persoane sa! calegoii, clase
sociale. Orlcat de puternic ar ficon-
flctul, ei nu conduce in mod obll'
gatoriu la moadea ercu ui/ eroilor,
ca in tragedie, dar
genereazd su-
_ferlnte
sa! chiar nebu! e
t6
I
FORME HIBRIDE ALE CIVILIZATIEI ROMAIIE$TI LA SFAR$ITUL SECOLULUIAL XIX.LEA
- \
8.
7. Dezrobirea
figanilor
a constituit unul dintre obiectivele mi$-
cerii pasoptiste sus.tinut in numele liberthlii individuale
$i
s-a
realizat oficial in 1ti56. insu$i Vasile Alecsandri s-a numirat
prinhe
acei boieri progresiqti
care au infiptuit mai dreme
elibenrea
tiganilor,
punandu-i
in libertate pe robii de
pe
mofia
tatilui siu, printre
care sc afla qi prietenul
siu din copilerie,
Vasile Porojan. Comentali aceste aspecte, finand seama d ideile
iluministe cuprinse in Declaralia Univefiald a Drepturilor
Or?r&/. dar qi de idealurile genrdiei paqoptiste.
Viala
liganilor
a generat
o teme Utcrari interesand nu nutnai
pentru
scriito i pasoptiqti, ci
Si
pentru
autorii epocilor urm6-
toare. Justilicati interesul constant al crcatorilor pentru lumea
tiganilor,
referindu-vi
ti
Ia alte arte (pictur5,
muzicd, cinemato
grafie).
Puneli in relatie stcreotipiile identitare negative atribuite de
populafia
majoritad acestei elnii
(cliqee
de tipul hotie, lene,
rtuzul incadrerii in sistemul social, liudiro$enie, la$itate etc.)
cu imaginea pozilivd. plinl de culoare
$i
de farnrec
puse
in cir-
culalie de crealii artistice.
Deliberati asupm etniei rromilor astizi, din perspectiva mani-
festbrii lor atit in plan politic qi
cultural, cdt la nivelul relaliiLor
individuale.
Bogdan Pet r cei cu Hasdeu
infdtieaze in drcma lsiorici Razya,
ti
Vldrc
11a67)
deslinul unli
ligan
dezrobll care de$i reule$le o as,
censiune socra16 speclaculoasS (cA-
pl t an
de hai duci , hahan, domn a
l\4oldovei) resimte sligmatul robie
9i
al odg ni i uml l e.
Agafticeafu a scrs in anil
cel ui de' a doea r Azbo mondal
nuvela Faraonii infd!Sand o cornu,
nilate fomada, apesale de un bles,
temi tentanva de uzurpare a voievo
dul u
! gani l or
se
pr el ungesi e
de, a
lungul a trei generalil.
Drama
liqanilof
in aniiceluide
al Do lea Razboi [,,lond al formeazd
subsiaita romanulu
$alra
de Zahat a
St ancu: deposedar ea de bunuf , de-
porlareain
Tfansnislria, decimarea.
i n genu l i r c, unver su
pl l o-
r esc
r i
nsol i t al t i ganl or a pf l ei ui t
c clul Cartce
l,g6re$tde
llircn Radu
Paraschivescu, transpuneri s!biec
lve
9
originale ale poenrelof
scriilo,
rului spaniol Federico Gafcla Lorca.
Cosi ume de bal dn 1834
In opera lLr Vasile Alecsandri
tema duelu uiapare ffecveni, priv16
i nsb d nl r - o
per spect v6
comcd
aEi in proza (Un
salon din lati,
1855), c6t
9i
in caned (Chnila in
pravinlte,
1852).
DuellL
linea
de nroda adlsa
de, , bonj ur i gt educal i i n Occdeni ,
ca
9i
echitalia,
locul
de cerli, balul
mascat, iumatul
Si linuta
vesl men-
tard
lfmc
joben,
baston de
prome-
9-
10.
|.1oulradantul
erc rculn pe lx
'f;rsir:
ccle de pc ufinaL acor-
\ -duri ri suna vc)cl I n )rl onul cccl pl i n dc l urnrnd.
l i
f ocul
reseliei luce4 in ochii tutufof damelof
$i
a cavalcrilor Slepanul meu
se plece spre dama sa
$i-i
zise cu glas lrernuretor:
- Sunt lucruri, doarnna mea, cnre r'\u ar t(cbui sd aibl s{a\it.
De pildi? intrebi ea.
- Contradanlul acesta.
Dama se lAcu ca nu infilege
$i
rispunse fez:indr
,,ldeca
unui
dant vccinic nu mi-au trccut inci
prin
minte.
$i
ai fi curioasA sA vid
figura ce ar face ni$te pemoane care ar fi osendile a ddnlui toati
\,iata lor".
1...1
Agiungand acasi. tindrul, imbitat de delirul dragostei, se
pus
pe sc s rivale de amor atlt dc infbcate, cd putea se lrigi degitele,
li
alese dintre toate
pe
unnitoriul,
pe
cnre il trimise damci.
,,Daamna
mea,
hald sau moalte! Cu un cuNa t puteli sd mi dai una din tloud.
.Yu aS inddzni sii vi le sciu aceste, dacli nu a$
$ti
cd aNeli un splrit
ptea mare pentrt!
(:a
sd vd ndtlieli
ti
o inind prca nobild
pentru u
sd rddeli de nebunia in care n-au aruncat balul de ieri."'
Trl a raspunsul cc pri rmr pe+e
doui i cer-uri :
.Domnul
meu,
MAni, cAnd s-o
face
ziuii, le a;lept la rediu cu doi prietini ai
mei, un martur
Si
un secu dant: te cred prcd bi ecre-tcul
pentru ca
sd lipse$ti de a ve i sd iei rdspunsul ce neritezi.
Bdrbatuf'
PERIOADA MODERNA
Duel ul
Prob6 cultivate
de iradilia ca-
valereasca medievae, cafe soliciti
iscuslnld
$i
cutaj, duelul
gi-a pierdul
in
pefioada rnodemd catacterul de
act
Puificaior 9i
are dfept cauze
apSrarea onosrer sau tran9area
valitSlli in dragoste.
P mele duelui aieslate docu-
mentar
pe te loriul romanesc da-
teaza de la inceputul secolului al
XIX-lea. Moda duelului
pdtrunde pe
doua cii: o aducdin
occidenl lineii
plecali a studii, iafdif Rusia o aduc
ofilerii armaiei
latste.
Dueul are
succes lntf-o epoca de refacefe a
clrltulu onoafei, estompat
PanA
atunci de mentalitatea fanatiola.
Spada sau
pistolul
Pentru
duel fac
pa e di n recuzi t a obl gat ori e a
tinerei
generalii, ca mod6
9imod
de
emancipare in sp rit occidenlal.
Existau reglemenlAr
Prvind
duelul
(provocarca, oanizarea, ds-
fasUrarea, consecinlele).
In gene-
ral, duelul esle
provocat de o nsulta
Siare
loc in
prezenla unor martori-
cale doi
pentru fiecafe adversar'
Ivlartorii stabi esc terenu desf5gure-
rii, momentLrl duelu ui, armele, d s'
lanla dintre adversari
Si
cine ahca
in cazu duelului cu spade,
martorii stabilesc dLr|ata lupte
pana
la vdrsarea
primolor
Pic6tu
de
sang sau
panS la rankea
grav:
sau moartea unuia dintre duli9ti
imi este
peste putilrle ca sdJi descriu mirarca ce cuprinse
pe
stdpanul meu la cetirca acestor randu
,
iar ceea ce il despem mai
mult era de a gdndi la pozi,tia critici in care adusese
pe iubita lui
A doua zi el se gisi la rediu, la ceasul hotarel' cu o cutie de
pistoale
$i
cu doi
prietini ai lui, dintre care unul, Iiind
poet' ii figi_
dui ca mang6iere o frumoasi elegie asupra motii lui. Ambel
pfuti
protivnice se inchinari una la alta in ticere; locul duelului se hotiri
de secundanli,
$i
stdpand meu
$i
duimanul seu se plisori f4d-n fa1'
la depirtare de cincisprezece
pl$i.
Sdmnul se dete de cdtr6 un martor
$i
deodata bfubatul slobozi
pistolul. Eu insd care
pendeam di1r buzunarul
ji]etcii,
unde ma
aflam, toate migcerile duEmanului nostru, simFnd cA plumbul lui
venea sprc noir prin o ripide mi$cnre mA
pusei drcpt in contra lui
$i
ii amortii astfel lovitura. Plunbul
pici gios ruqinat,
$i
sldpanul meu
scdpe cu viala teafard. Iata, scumpa lnea, cum l-am scos eu de la
moarte.
Ei bine!
$tii
curl mi-a rdspl5tit
pentru fapta mea? . dan-
du-me unui serac bdtran care, indlnindu-l in ulild, ca1ld se intorcea
de lt! rediu, ii ccru
pomand cu o menh, in vrcmo ce cu coolaltiii dete
un tivai de la iubita lui.
.).i ).::4' l JF;ffi
l . Peregri ni ui l c
gal benul ui i l
poard di n l umea cea mai umi l i ' a
robilortigani,
in societatea cea mai inalte, care adoptase modlll
de viai6 occidsntal.
Identiiicati cel
putin dou6 elemente
de
cjvilizatie
^pusean6
ptezente ln fragmentlll dat
2. Deliberati
asupra autenticidiii unei
pove$ti de iubire infirjpate
in timpul balului, alegind inlre mai multc aspectel
.
rnoda apuseani a conversaliilor
Salanle
ca inceput al unei te_
lalii amoroase;
.
varsla celor doi protagori$ti, propice unei lndragostiri la pri-
ma vedere;
.
atmosfera de
pelrccere generatoare de efuzilrni scntimentale.
3. Precizali motivele care determini
provocarea dnhrului la duel
de cetie solul tinerei curtate La bal
4. Recunoa$leti in relatarca flcutd de
galben teglementdrile
juridice privind practicarca duelului. subliniind
elementele
comice,
5. Comentali
funcliile galbenului olandcz in calitatea de
,,parli-
cipant" tera voie la scena duelului-
6. Dezbaleti semnificaiiile
gesturilor flcute de
poct in cu$ul in-
tamPltuiil
'
promisiunea de a scric o elegic in cazul morlii
pdetenullli sAu
ir1 duel;
.
rdscumpdrarea
galbenului din meinile siracului;
.
pistrarea galbcnului.
7. Recitili intreaga Lraraliune
$i
invenlariati alte intempl?fui din /s/orid
LlnLti
galbatl... ce ilustreazi
morawri apusene'
lnoderne' in
ldrile
romane h inceputul secolului al XIX-lea, comentend as-
pectul care vi se pare cel mai petinent penffu a dovedi intlu-
enla civilizaliei
occidcntale-
FORME HIBRIDE ALE CIVJLIZ\T|EI ROMANEgTI LA SFAR9ITUL SECOLULUI
AL XIX.LEA
Tennenii stil/ limbaj/ registru stilistic au
:p!li dilbrite in studiilc de specialitate. in
r' al .
nenl rl .
i i mbJ f ot n; ni l . . Unl
rcccpral e
j rci
ri Juncl i onal e:
bel el f l sri c I af l i . l i c I ,
sl i i nt i f t c
i i
j dl
admr r r st r dr i \ . I
nr i l t ng\ i sl t i r u i n consi -
Lre
Fi
existenla stilului publicislic
Si
colocvial,
i ol osc. c l ermel rj i , t t l ut i
sau t i t j t t , oJe
t rt ^-
J/ si i ncl Lr d r l at ur i dc ccl e r r ei ) l r l ur i
rionale acceptate,
$i
alte ljmbaje: linbaj re-
rs.
oratorj c,
J
umal istic, politic.
I r r cr Jl r r r a
e\ pt oct e / ; r er ur scl e t ul ur u,
lajelor.
in multc opere domine Ltn anu il rc-
r
. r i l r . l i c
det cr mi ndt
de pr cdt l ecr i a
r ut or Ll ul
ru. . n anumi r I i t nbaJ. ReBi \ l rul sl rl i 5l i c re\ pcc-
onteri originnlitate
$i
individualitate
scriito-
. {sl l t l . dncl i , , a pro, , ei
l ur L, n
(
re: rng. r. ndi ca
: er Jnr sl i l i sl r c nr i l c. r l de or al r l l e. pr i n
t bl o
l rrrbri rl ur popul ar. \ y' i t ri i l
Si do\ e: rnU
r<-
. i n r ur r r j t el c. : l l c
i st or i cc l J ar l l i i sr nc penr r . .
re n
' cl
. . 1 i l l rhri
)i
cr(eJ/ i l t n rcgl sl f l r
. r, -
Li mb: rj l popul ar
L
t nndc
t f l prL, dc t nbi
i r(
Ji cc\ cDl dc ci t re \
orhi l uri j l nhi r, Lj i Jcf i l c
nrh. l ' i rcr. l ri r
>r
Ji t c| r-l l i , rt c
dc ri t cl ori soci ,
: : l r. I ml ' rrt ul popul rf . c
ci t f . , cl rf l / (: rzi
l ri n
3re. sponl anci l i t e
$i
di nani sf t .
Li mbcj ul arhai c cLpri t , dc
(Lr!
c
)r
c\ prc
o cl
. rl c.
l D" nc gf , l t nJt i (, , 1c
)i
const l ucl i l
P"\ esri l cr l rl l Vr. i l c
Al cr. rt l dt : , l t rt t , t unui
s. / 1/ . i , . . rcf l cct j t bnncl e l l | hri de
dl c cj vl
l i / "1: ci "omene\ l i di n rurul i ul ur l xl l o
$r
J-ne. l cc l de l i mhi rj c. i ol osi l c ru l nt cn! re c\ -
f ' re' ' \
; F\ pl cal i l ol osi rca pf ovcf u
U[ t i rur(e5c
Haratn gheldi.
haran ghirr)
si a celui romi.
nesc
(Fratele-li
scoate ochiil.
C' rri rrrmi l uf ul
pi t sni
di , r repl i ci pc
cr, e o
' . . 1c: , e pJrau: r:
. . t ri nunat ul
cot npl l cnr. i e
1 iicut odati Lln scriitor de la oarecare instan-
re u ci duduci din oarecare
mahala, zicdn-
Iu-i: ca i frumoase
ca o o/o:\.erle scrise
pe
6ttie galantchi".
Tineti
seama
de sensul
rlor doui cuvintc din limba rusi (olo{enie
adresd oficiali; go1drt.fu
ha ie finn)
fi
e epoca istorici. Motivnti
incadrarea in
jar_
on a l i mbaj ul ui
f ol osi t de. . scdi t or".
Inalizali
elcmentele
de
jargon
reccnt
din
.ena lccliei
de francezi qi
din comenrar.iile
sintactice ietitc dirr uz sau dispirute conlplet din
l rmba acl u: l l J. l -l e rpar. n
opere l i t errre
de i nspi
fatie
jstoricd,
pentru
a fcconstilui
epoca, a crea
atmosferi medievald etc.
Limbaiul cotocvial (familiar)
estc linbajul
con\ er. <rl i ei . vf t l e.
-cal t / ea/ a ! ' o| | t uni f Jrcd
i n
siefa privati, presupune
relatic de cgaljtate ca
: l at ut soci al si
( ul r ur cl .
r r et Jl r i de r udenr c.
nne_
tenie etc. Sc carnctedzeazi prin
oralitato, afectivi_
tale
$i
cxpresivitate.
Jargonul est e un l j mbcj
spccj al i zat , cu un
anurnjt grad
de codificare.
avend o cilcuralre
resl dr. J. Jdf goI l t l est e t ol o. i t dc vorbi t ont
crrc
aparlin unor categorii detenninatc
de varstd,
sta
rul suci al . prot e\ rc.
dorncni rr
de rcl rvi ri rrc.
l n
l i l erat u| e. nrai al cs i n secol ul
al XI XJea, j argonul
aparc ca l i mbaj al modci
Si
al eni anci pi f i j ,
abundi
i n neol ogi snre (f ranl uzi snrc
qi
i t al i eni sne).
f eJl ec_
t and ncvoi a dc i nl i t a, t i e a spi ri l ul ui
occi denral .
Argorl est e un l i nrbaj
codi l i cat .
nl i j l oc dc
conrunical ir'rir-un grup
rcstrins. Eslc
jblosit
de
grupuri
soci al e margi nal c (del i ncvent i i ).
dar
$i
dc
l i neri (cl evi
i i
st udent ri . i l i t ari ). cu i nt cnt i a de a
pi i st m
sccrct ul f i cs0j ul ui .
Mul t e cl cnt onrc
oe
argou provi n
di n I i mba rronri l ot
al t el c f czul t : i di D
l bl osi rcr expf csi vi t
0 unor cuvi n! c, di n oonl ot nx_
rca l or i n sj nl agnrc noi suu di n l mnsf cr dc scns.
narat orl rl ui
dcspf c i t al i eni sDrei c
f ol osi t c dc
I on Hcl i adc-Ri dul cscu.
4. Mot i val i at i t udi nca
aul orul ui t al n de f ul osi -
rea accst ui j af gou. t i nand
seama de peri oada
in cafe a fbst publicali povestirea.
5. Selcctali din rcplicilc celor doud monede ele,
mcnl c . ' e dn I | n l i r nbr i ul ur
col ocr i "l
; i
cn
mcnlati elcctul artistic
crcat de lolosirca lor
6. Citifi fiaglnentul:
,,Cand an ajuns la mar_
ginele
acelui sac. anr gisit
o popDnlje
Joa e
amestecatd de galblni
olandezi
$i
nemlcqtj.
dcr nr t l r ci \ echr . i
nor . , l e
cJf ho. r \ e. p"n| ;
) l
de sfantiSi, pdnd qi firfiricj,
care cu lotii trija
i nt r-o. rf rroni c
ce m i t adu\ I n marc m, rarc,
cunoscind dihoniile carc despad astdzi nafiile.',
Lucrand inpercchi. idcntiflcali
a 1aismele
$i
neologisnele,
avAnd ca repere
doui momen
t e di "r e\ ol ul r d r i , nbr i . pr e, , e
l ul no. t r u
si
prezcntul
rutorlrlui.
PERIOADA MODERNA
in ullimii doi ani de liceu, lectura voastfi
bcbuie si fie din ce in ce mai variat?i, mal con-
sistenti. dat
Si
mai riguroasi din
punclul de
vedere al selecliei
qi
al calitnlii cdrlilor
cititc.
Textele literare
ii
non-literare
prcsupun, dupa
lectud,
qi
o ierarhizare a impresiilor
pc care vi le
puteti modifica in timp, datoriti schimbirilor de
opiici
Si
noilor achizilii cultuBle.
Penlru a avea o evidcnti:r experienlelor
voastre de lecnri
qi pentru a puten t'olosi cficient
impresiile
proNpetc din tinlp l Iccturii. este reco-
nandabil si
tinefi
un
jurnal
de lectur6. EfortLrl
de a nota regulat cdrlilc citite
$i
pilcIile personalc
despl c cel e ci l i t e va f i raspl i t i t sub mai mul t c
aspecl cl
.
vi obi $nui l i si nol al i conci s
$i
cl l ci ent i
.
\ . r l unI ul : ri i proprrl
f i rcr(
dcsnrc
, ' ri cr
l cxl ci t i t ;
.
put e(i f acc schi nl b de opi ni i cu al l i col egi
pc tcmc de lcclufar;
' va
st ruct urat i
. , o
baz: i dc dat c
personal i ""pe
carc o pulcli lblosi in.llotlluirca lcnlelor. a fclcm-
t cl or
$i
a proi ccl cl of ;
.
vI const rui l i i nccl ul cu i rl ocl ul . . bi ogrrl i a
dc l cct or"
pc coc, ul l cri oL o pul cl i anal i Ta cri l i c.
o putclr conrplclr crc,
Real i Tal i si nguri . i n I cl ul acesl a.
proprrt rl
i r). l rurnt . rr
, l c l ucrr. rc. . -: rr I n rhordrf r' : r ori ci t ri
domcni u al cunoa$l cl i i .
Jurnal ul de l ccl uri l rebui e si ai bd o sl ruct ura
bine dcfinitd.
pe carc o alcgeli sing ri. Vir
propu
nern sA
l i ncl i
conl de rl ni t oarel e:
.
notali cu exactitatc titlul cirlii. numele llu'
t orul ui . cdi t ura. anul apari l i ci . aul orul
pref et ei /
postfelei. al tabclului biobibliografic;
.
n, n: r! i . l ol o5i rrd l ' upri n. l rl
vol urn, rl ur. 5l nr. '
lura
po capilole, subcapilole.
pi(i etc.
.
notali lrminunie
pe care lc considemti ne_
cesarc
(nume de pcrsonaje. evenimente. biblio-
gralic);
.
daci extrageli citate, nu uitali si
precizatr
pagina;
'
fonlulali o impresic
personali. argumen
tati, scdsd. inediat dlrpi ce tefminali de cilit
volunrul.
.,la
cald";
.
reformulali-vA
panrile la o a doua iccturi-
O fbrme de
jumal
de lectud electronic este
alcdtuirea unui fi$ier, in care si seleclrti, dupd
anumitc criterii
(teme, autori, cpoci literare), toate
malerialele pe supot electronic
pe
care le con-
siderati adecvate.
Experienta voastri de lecturd va fi implicitb,
manifestati doar
plirl selcctia textelor
In ambelc cazuti, veli fi beneficiarii uner
cxperienle de lecturA
qi
veli
putea intocmi
propriul
i ri ncrrr i n l urncd ci f l i l or compl cl andu-vi
pregi -
tifea intelectuali.
Rcalizarea unuijurnal de lecturi
presupune
t rei s: rrci ni :
.
a de\rcni atcnt
$i
conqlie l dc modul in carc
crt et t l :
.
a rcaclioDa la ceea cc citc$ti in funclic do
propri i l e t ri i i ;
.
r ci ! i rr| i bi ne, ndi ci a i ol cl cgc. a i nt erprct a
l r ar pr ccr aoci l r l c.
. l uf l rrl Lrl dc l crt ur. r
. c
i rrt "rrrrcst c pc mr' uri
co ii loc aclul lcclurii
ii
constir in urmilonrclc
activitirli:
.
milfcilrcir unof
Pilsiiic;
.
n, ' ri Uci r rror cl cr, rcrrc
(rrrrc
d(
ncf : onrj c.
dct al i i dc sprl i u. t i rrp. rcl al i i dc f udoni c ct c. ) sus-
( cpl r h: h
dc. r i onr . r i r r Li or r or ni . r
' uht t ct ul t t i :
.
l bf l nul af ea Ll nol i pot czc cu
pri vi f c l a cursul
acl i uni i ;
.
idcntificarea rclaliilor cu altc opcrc;
.
sclcclarca unof citate.
.hrnalul de lecturi poatc fi un
prielcn, un
(unl -i , l cl l t
)i
url i r\ l f urnenl pcnl ru I nernuri l rc
) i
pcnt nr r r t el t gcr ca
t cxr ul ui . F\ pl i cr l i r n ce
.
I : ri e poal c ci pJri
j rrni rl ul
dc l ei l uf i pri
mcl e dour i rl ri b l c. \ \ cri rr \ edcrc modul i n
care se poatc cxprima
personalitatea voastra
intr-un documenl dc acest tip.
JurnxLul dc l ccl uf . l e-re o [ orrl rd de cumuni
. are I n , cri s hr/ dl ri
f ' c
o rcl r\ l l i rl e dc l ccl uf ; .
\ urorul
t crnrl i rorul \
esrc cl c\ ul . i rf de5t i na
tarul este el insu$i s:ru un coleg, un
pfjeten
prol esorul . un nremL] ru al I ami l rei el c. Crl i l r
I n ch. i f r: rgnrcnt e drn
j u
nal cl c \ oa. l f e de
l ect , ! ;
t i
dr. cul a! i de. prc I nodL, l rn carc. unl
alc,ituite.
l .
2.
DEZBATERE
.
Are cultura romend o dimensiune orientalS definitorie?
.
Are cultura romene, inhe Occident
gi
Orient, o dimensiune
definitorie
proprie?
Ronndnila, tnrline @nienli
gi
Ooofidenlt
wi%
I
a
:
:
PERIOADA MODERNA
.Dezbaterea specieadscuF
sulu ora de I p nlefloculv ce presu-
prne confrunlafea unor opin i cfe-
d nte, de slslnute de
parlicipanli
difer!i Tipurle dezbateri s!nt:
1. dezbat ef ea de opnr
pe
fond de conlrcverca (ce presupune
feunirea
s
conifunlarea unof pozilii
dl ert e cu scopul de a i nf uenl a
pozila celLrila I sau de a pfeciza
9/
sau a modinca
prcp
a
Pozile,
ex.l
(Este
personajLrl X vinovat sau ne-
vi noval de . Dt o varanl e a acesl ui
lip de dezbaterc este modelu Karl
2. del berarea (i n cadrul
cEre a argumentalia vizeaze uarea
une deci zi , ex. : <Ce cart e sa
a egern penlru lectura in grup?,)i
3. dezbaler cLr scopul de a
rezo va probleme (in cadru ei
opozila niliald
line
de c!noa9tefea
dar mal a es de necunoa9terea sau
de cunoa$terea
pa4ia
d a probemei,
ex.
(Curn
sa ne ofganlzAm
pentru
a sci e un ghi d al l ocal i t e! ?),
(Care
ar pulea fi gfila de leclufti a Lrnei
(Alina
Pamf
,
L,nba
9l
literctura romAnd in gintnaziu.
Structuri.tidactice deschise, 2004)
Dezbatere
gi
comunicare
Dialogul
practicat ir1 cadrul unei dezbaleri se desfiqoad dupd
anumite reguli
ii
afe rolul de a-l pregiti pe elev pentru a participa la
viala din afara s6lii de clasi
$i
la deciziile ei, de a-] antrena sd
$i
exe$cze in mod real dreptuile democratice, de al familiadza cu o
pozilie active, cu exercitiul comunic:ifii in calitate de membru al
societitii. DacA astizi invali sd
pafticipe la o dezbalere desprc
litemtllla
fi
cultura rcmand, lnaine va putca participa la o dezbatere
despre probleme important al comunililii in care lriiestc.
UTILITATtrA DDZB,{'I.ERU
Punctul de vedere al elcvului:
.
daci uneori consideti ce ai ceva de spus
$i
ci nu giseqli mo-
dalitatea de a o face in cadrul orelor, dezbaterca to pune in situ{ia
de a interveni, de a avea un puncl de vedere, de a tc sjmli rcspon-
sabil de ceca ce spui;
'
dacd uneori considcri ci
punctul tiu de vedere nu este luat in
scami
$i
oI cei din
jur
nu sunt preocupa\i dc di/erc
ld,
dezbaterc
ili ofore
pfilej l de a-li exprima qi susline pdrerca, dar, irr acela$i
timp, de a o
pune fhtl in fhti cu
pireren celorlalli. pe care astfel ii
vei
plltea cunoa$lc Drai binc;
.
daci uneori consideli c:i
$coala
nu
!i-a
olcrit cclc Inai
stimulatoarc
prilej ri de
^
comunical dezbaterea te pune intr-o
si t uat i c de col nuni caf e compl cxi . pcnt ru cA t rebui c sar
f t i i
si rnul t an
si asculti
(sd
fii rcccplof)
$j
si vorbc$ti (si lii cL'nititor):
.
daci uneori ai consi derat ci i nu
! i
se of cri
pri l cj ul dc a i nt ra
l ' n di al og cu col cgi i t i i i , dezbat crc1l t e 0j ut ?i si r cornuni ci cu cei l al {i
$i ,
in iblul acesta. sa iti cont'runli pirere^ cu a lor
Punct ul dc vcdcre al prof csorul ui :
.
relaiia
prolesor-elcv eslc orientati citfc amplificarea rolului
elevului
qi plasarea lui in pozilia de p uer de diolog, ccea ce
insearnna ci il stimuleazd sd se rnanifeslo liber. in conlb riirtc cu
personalitatea sa;
.
difereniele dinnc modurile de a gandi xle clevilor sunt incu-
rrjate. confiuntarea
punctelor
de vedere ii pune pe 1o!i in situalia dc
a alege
qi le educd aceastd capacitatc;
.
modul de a comunica al elcvilor sc poatc dezvolta firesc.
printr-o dubl?i
pmcticd, de emi{itor
$i
de rcceptof;
.
elcvii se deprind si llLcrezo in echipa, si ceari
$i
si acordc
sprijin, si colabofeze cu un partcncr sau cu mai rnulfi, si fepanizeze
qi
si rezolve sarcini;
'opiniile
diferite, chiar opLrs. nu insenrnni inftuea in conflict,
dialogul le poatc face negociabilc qi
tolerabile; elevii
poi invata ci
,,pdrerea
mea" nu cste nici singura, nici intotdeauna cea mai buni,
ln centrul atcntiei
Dezbatcrca
pune elel'ul
.,in
centrul atenliei", ceea ce inseamni,
simultan, impofian{A
$i
responsabilitate. Nupoli fiin centrul atentiei
doar pentru a fi
,,vazut"'de
ceilalli. Felul in cale vorbeqti in la1a
celorlalti sc invati. se modeleazd, se
pregitesre.
Dezbalere in Parlament! Roman e
r
ROMANA
-
iNTRE oRIENT
9I
occtDENT
Comunicarea orali in cadrul unei dezbateri presupune
o activ!
tate anterioari de pregetire qi gendire
a inte entiei, dar qi capacitatea
de a rcactiona cu un rdspuns prompt
la punctele
de vedere ale celorlalli
participanli.
Pregatirea
jnte
entiei se desfdsoari in dou5 direclii:
.
una legati de continut (in
funclie de problematica pusi in dis-
cutie
Si
de
punctul
de vederc adoptat dupa parcurgerea
informaliei);
.
una legate de formi
$i
detcrminati de convenliile dialogului
de acest tip (timpul
intervcnliei, regulile de desfi$urarc adrcsat,
srgumentare
$i
contraargumentffe etc.
,
rolu le celor care
jntervin,
nodemrca, arbitrarca).
' l
I Pt Rl DE Dt t zR^t Lt {i
Pot fi stabilite doui tipuri, in functie do modul de desf; rare:
Dezbaterea liberi este specifici mediilor de presi, politjce,
arvLce, nonguvernamentale, profesionale
etc, si se poate
desfe$ura
punctual,
din ini{iatjva unei pemoanc.
a unei institulii, a unuj grup,
sau se poate
desfisura pe
o pedoadi nelimitatd, pani la epuizarea
posibilitelilor
de abordarc in legiture cu problema
dezbatufd.
Dezbatrea strucfurati este specificd pentru mediile forma,
:i\e. inclusiv penhu
$coald, $i
afe finalithli pedagogicc;
datoriti
lctului de reguli care ii descriu rigutos modul de structumre, ca
ii
iaraclerului siu competitiv, se apropic de atributelc
j
ocului, dar ale
i nui i oc
, , serj os
' ,
cu i mpl i cat ri i pe t ermen l uug.
Dezbaterca structuratii
Dezbaterea slructuratl se dcsfA$oari dupi un set de regtLlj pe
iare participaDlii
convjn sA le respecle. Acesto reguli se releri la:
.
co'Trunicarea interumtrnd, ir general,
la capacitfltea de a in-
::raclrona cu un intellocutor care are alt punct
de vcdere, rcspeciAnd
: : gu1i l di al ogul ui ci vi l i zar;
.
comunicarea de tip dezbatere. i)r particular.
carc presupune
:rcadrarea intr-un anumit rol, colaborarea cu parteDerii
de cchipi
sntru indeplinirea rollllui, respectarca succesiunii secvenlclor qi a
. : ni t ei de t i np;
.
prcgitirea riguroasi a dezbaterii, sub iDdrumarea profesoru-
.iri
ii/
sau prin
consultarea lui.
Dezbaterea in
$coald
preslLpunc
stnrcturarc sub mai multe aspecte:
.
limitarea problemeidisputate (dezbatcrca
liberi permite
extin-
3erea sau reducerca problemei, in fllnclic de i eruenliile participantilor);
.
un mod de desfi$urarc stabilit riguros:
-
participanlii
inlervin intr-o ordine prestabilit6;
- secventele respecti o anumili succesiune;
-
timpul tlccbrei secvenle este convenit;
-
pregitirea
este obligatorie pentru
toli participantii, fie ca
lac parte
din echipe. fie cd indeplinesc rolul de arbitri;
- documentarea este una dinfe formeie de pregttire a dez-
balerii, infbrmalia (texte
de sprijin) pudnd fi furnjzatA de
profesor (o bibliografie) sau ciutati de participanli in di-
lerite surse
(inclusiv
din reteaua electlonici);
.
schimbarea rolurilor de chtre protagonistii
confruntdrii, pentru
.r detemina mobilitatea de gindire.
dar si de comunicare a elevilor;
.
finalizarca dezbaterii prin
evaluarea de cAre arbiiri/ profesor
Ambele formu e de dezbalerc
presupun prezen!a
Lrnur moderator,
care are rolu de a med a atat intre
parlcipani,
cet
$i
intre paricipanl
$i
public (auditof)
Cond lia de moderator pfesLr
,
cunoa$terea mecanisrnu u
de luncfionare a unel dezbateri;
.
capactate de a nuanla acesl
nrecanrsm
daca parlicipanl
i nu in-
leleg
rmportanla ui
(de
exempu.
m larea lirnpu ui de nteruenle)
,
prezentarea
corecE
Si
sinte-
t ca a l eme
Si
a mpor t ant ei ei , a
panicpaflilof
a regulilor de desfd-
.lacl
9i
prezenta
de spirit in
rezolvarea
unor momefte coniic
l uae, l af a a nvoca punct !
seu de
vedere
sau a face aprecer ta adre
.!n
baaaj suficiefl de nfor
matre despre iema dezbalutE. care
sa ii permitA
sA inleleaga
I
sE
.
atentie distrib!tivd
.
spr I lolefanl capab sa se
reiifi de a sanclonarea verbaia a
rnor pufcte
de vedefe excen$ce
.
depr nderea de a vorbi in
Dezbaierea iri
$coaki
presu
PUne
atr bu rea acestui rol, penlru
inceplrt pfofesorului,
care ii poate
imp6
,
ma tarz u cu Lrn elev Dupa
expeienla mai multor rufde mode
rator!lpoate fi num I exctusiv d ntre
Sch mbarea rolurilor
-
afrma
tof
9r
negator
-
preslrpLrne reluafea
dezbaterii cLr nversafea folurilor pe
car e r e au
j ucat par r ci panl i .
Asu-
marea punctului
de vedere opus,
.
capacitalea de a feconside
.a iniormatia de pe pozilii/e
adveF
.
capacitatea de a se acomo-
da
$ra-9
insLr$ aceasta pozile farS
a lasa sb se vadA dezacordul an-
r
PERIOADAMODERNA
Dezbaterea Karl Poppef
poaria
numele unlr nlozof austiac cate a
dar comunicedi uf rol impoftnt in
cunoaQterc, consde.6nd ca avan-
sarea
gendi l analtice se face
pe
baza d alogu ui, dlalog cetrebuie sa
conduca la validarea rezultatelor e.
Dezvoltat din 1994 inir-un prcgrcm
cu aplcare larg6, in strucluri for
mai ve de l i pul cl ubul ui , acest f oF
mal a fost adoptat 1r multe
ld
,
ca
obiect de curc oplional sau in ac-
ETAPIL[ DEZBATERU
1) Lansarea se face de la inceputul semestrului sau cu cateva sip-
timani inainte de data desf:Eurdrii, pe parcursul unei ore de culs prin:
.
anunlarea temei
Fi
analizarea ei peniru a identifica aspectele
discutabile
$i
pentru a le p\lealo'mrla moliunea;
.
prezentarea etapelor
fi
a regulilor de desfAqurare;
.
stabilirea rolurilor: doui grupe a cate trei elevi care iodepli-
nesc rolul d echipi afirmatoare
$i
de eclipd negatoarc;
.
disffibuirea cloflalte foluri: de arbitri
$i
de auditori;
.
precizarea sarcinilor c e fevin fiecdrui rol,
Moiiunea desemcazA aspeclul, problcma aflate in disputirfi co-
municati sub forma unei alirmatii clr care
participanlii
la dezbaterc
se aratd dc acord
(echipa afimatoare) sau pe carc o contrazic
(echipa
ncgatoare).
Prin noliune s
pun in fela{ie de concutenti
li
se disputd prin-
cipii, valori cafe sunt, Iiecare dintre ele, luate separat, valide. Dez-
baterca are menirea dc a stabili carc dintrc aspoctele aflate in dispuil
este lnai important, De accea oliunea,
ptin modul in care cslc
formulati, ovidentiazi
Si
suryfinde ambivalenla perlilor afLate in
confljct, necesitaiea de a lc analiza atcnt
$i
de r cumpini asupra
tuturor posibiltelilor pe carc le de$chid. Daci moliunca favori-
zeaze, prin lelul in care este identificatA qi fotmulatA, una dinlre
perfle aflate in dispud nu cstc o moliune buni. De aceea, motiurea
este un elemont dctermin nt pentfu
bunul mers al dezbaterii, permi-
land
contutarca ambelor cazuri: afirnator
$i
ncgalor
2) Pregitirea se face pe pafcursul a cel pulill patru saplAmAni
$i
consti in:
' st abi l i rea
l cf l neni l oFchci c l a c^re t hce t ri mi t ere t eDl a
Si
del i -
ntrea Lor;
.
documcntnrea
in scopul suslinerii Lrnui punct dc vcdere din
sllrsc care sd olerc argumcntc il] favoarra sau impotriva motriunii
enunlate;
.
consultarea
prolcsorului in Legdtufi cu documentarea
$i
cu
lccturile
parcurse:
.
uflnirirea unor dezbateri din viala reali peDtru a observa mo
dul in care este abordati motiunea;
.
impfovizarea
$i
simularca unor dezbateri pentru a lnveF lbr-
matul de desfi$urare.
3) Dcsliqurnrea dezbaterii succesiuner sccvcn(elor:
Secvcnla I
f : ' e secvenra modcl si conri ne pxrnr pi r5i :
L primul discurs de afirmare:
2. prima rundd de intrebiri
ti
obiectii ale echipei negatoarc la
care rispunde
protagonislul discufsului de afirmare;
3.
primul discurs de negal;
4. prima rundi de int'rebiri
$i
obieclii ale echipei afimatoare la
care raspunde
prctagonistul disculsului de negare.
Secven.la a Il-a
Reia cei patru pnii anteriori, dar intr-o fonnuld de rcconsruire
a discursului afirmator
$i
a celui negator, fali de care oponen(ii vor
ciuta contraargumente,
punand
intrebfui sau fbrmuland obiectii.
Echlpa daca se
opteaz6
pontru
rcducefea formatu-
lulla o
peBoan6: ptotagonlstul aflr-
matof) sl ca caro susline mo-
l Unea,
Echipa nogatoaro (prolago-
nisiul negaiof) esle cea ca respin-
ge
moliunsa.
Modoratorul stg col care
asiguri
$i
conduce dosfalurarea dez-
baler i,
pdslEnd
neutralitate faF de
punclele d vedero formulaie.
Arbitrli evalueaza dszb6-
terea, comploland o fig, dearbiiraj-
un inslrumenl de lucru care lnrgis-
treaz6 moiivele car au deielmlnat
decizia
9i
observatii legate de desf6-
gurarea
dezbalodi, comontail
pivind
stil!1,
tinuta,
comporlafea echipelor.
Publlcul asistb la dezbatere,
dar ln mod activ, compbiand o fige
de urmdrire a dezbateiiin care este
analizal fi6ca
pas, pe
coloane:
cazul afirmator, respingrea czului
afirmator, cazul negator, fespinga-
rea cazului ngaior, reconstruclia
airmatoare, respingerea recon3truc-
liei
aiirmatoare, reconstnictia nega-
toare, respingetea feconstrucliei
negatoare, reconstruclia sumative
afirmatoarc, reconstruclia sumaiivS
ROMANIA-INTRE ORIENT
9I
OCCIDENT
5. al doilea discurs de afirmare, rcconstnrit;
6. a doua runde de futrebdri
$i
obieclii determinate de noul
discun afirmator;
7. al doilea discurs de negare, reconstnritj
8. a doua rundi de inhebiri
Si
obiectii deteminate de noul
discus afirmator,
Secventa a III-a (ullima
secventl)
Arc doar doi pasi:
9. discursul de afinrral sumativ;
10. discursul de negare sumati\/.
Construira
discursului afirmator/ negator
Fiecare
dintre cele doui tipuri de discurs are o structure dc-
tenninata
de rolul derTonstrLrtiv al dezbateii. Sarcirrile celor doui
echipe sunt identice: sd prezinte
cazuri cu motive carc afirmi sau
infirme mo,tiunea; sd respinge cazul celorlalli;
sA respingi obiectiile
celorlalli. ln telul acesta, atat echipa afiflnatoare, cet
$i
cea noga-
toarc sunt puse
in situalia de a convinge publicul
$j,
de ce nu,l
adve$arul cd au dreptate,
Secventele discursului
.
Introducerea este o afirmare a moliunii care poate fi insolili
de o prezentare
a echipci
Si
a folurilor
Definitia este sccverf^ prin
care echipa afirm4to arc precizeazd
intelesul pe care l-a dal cuvintelor-cheic
diD mofiunc, lnai ales dacA
acestea sunt poliselnantice.
Echipa negatoare poale
iDcepe in accla$i
mod daci va considera ci termenii trcbuie definili altlel. Dacd nu o
face, inseamne cd estc de acord cu definiliile propuse
de echipa
afirmatoare.
Criteriul este valoarca sau principiul
considerat fundanlental
lideea centralA), pe
care ll susline fiecare echjpi. in acela$i timp,
criteriul este staDdardul dupd care va fi evaluat discursul.
Argumentul esie elenteutul de suslinere a cfjleriulLri, fiind
construjt pe
motivatrii
$i
dovczi. Fiecare
echipi i$i declarir pozilia
tatd de motiun
,,Sunt
dc acord" /,,Nu sunt dc acord cu motjunea"
prin prezentarea
criteriului pe care apoi il iundamenteazi prin
argumente.
Discursul fiecirui participant
va fi rcdactat in prcalabil,
dar
iustinerea lui prin iecturb nu este admisA.
4) Evaluarea dezbatcrii
Are doul secliuni: cea oficiah, prjn
volul arbitrilor,
si
cea fbr-
:rativd, prin
comentariile publicului.
Votul arbitrilor
inainte de a-Ei prezenta
decizia, arbihii pot
adresa intrebAri
3.hipelor, intr-un inte
,al
limitat de tinp, de 5 rninute pentru fiecarc
:.hipd. Pertru deliberaro au la dispozitie 5 minute, interval in care
s. pot retrage. Discursul de comunicarc
$jjustificare
a deciziei are
rlocat 5 minute.
Analiza dezbaterii de catrc publjc
are loc dupe stabilirea cA$-
:!s;torilor si se va face printr-o
discufie pe bdza figelor de urmirire
"
dezbaterii, care pot fi apoi evaluate de citr profesor
Roluri
Si
distribulja lor:
Fecafe echipe are lrci mem-
br, noiali in ordinea intervenlie
tor:
in echipa afirmaloare A1, 42, 43
$i
i n echi pa negal oare N1, N2, N3.
Rolurile sunl distribuite astfeii
Secvenla I
1. A1
-
discurs de aflmare
2. N3 cdtreAl
- obiectii
SlintrebSd
3. N1
-
discum de negare
4. A3 c6t re N1
-
obi ect i Si i nt rebdi
Secvenla tt
5. 42 discurc de afimare reconstrut
6. Ni calre ,A2
-
obieclii
9i
inrreberl
7. N2 dscurs de negare rcconstruil
8. A1 cbire N2 obiecli
$i
intrebai
Secventa | |
9 43
-
discurs de afirmarc sumaliv
10. N3 di scurs de negaf e sumat v
"Penk! a avea formatul cora
piet,
se coreleazd cee douA des-
cnen: a secvenlelof
$i
a rolurtor.
C ddirea Paramenlu
u Romeniei
dr Bucufe9ti
Timpulde
destigurar6
Se dislribuie iguros avend in
vedere unilatea didaclice a orei de
curs. Peniru cele dou; tipuri de
comunicare, discursul
9i
runda de
intreb6ri
Si
obeciii, se acorde vato
de timp difeiie. Fiecaruid
scurs ise
al oca 4 ml nul e, i arf ec6rei runde
de
inlfeb6r
9
obieclii 2 mnlle adica
16 minule pentru
flecare echipd in
lotal 32 de minute. La acestea se
adauga cate 6 minuie de gandire,
care vor f gestionaie
de fiecare
echipa in tufclie de cursu dezbale-
di, in total 12 minLrte. Dacb dezba-
terea se lace in afara oreor de
curs, timpul alocal se poate
redis,
iribuiln ntervale rnai na .
g
PERIOADA MODERNA
Arcll de friumf din Bucuresl,
Romdnia, inhe Orient
9i
Occident
PREZTN TARr : A' t I Nr El
De-a lungul dezvoltirii 1or culturale, romanii s-au aritat
pre-
ocupali de intelegerca aceslei dezvoltfui ca fenomen dublu: pe de o
pafte, exprcsie a unor tr:isituri spirituale
proprii, pe de alii parte, ca
exprcsie a intemcliunii cu alte culturi
si
a influentclor snportate din
pafea acelom care au marcat istona lor
inci de la primele manifesteri alc culturii romane, la cronicari.
tcma condiliei noastre istorice (,,in calea tuturor rdutblilor") si cultu-
rale dc
graniti este prezenti. Interogaliile de tip autoretlexiv qi do-
dnla do a
Str ,,cine
suntcni' intri inlr-o noui tapi din momentul isto-
c al Unirii Principatelor qi nl constituirii naliunii romanc modeme.
I{cperele
pe baza circra s-a conslruil imaginea de sine a
rominilor s-au divefsificat, formarea poporului
$i
a limbii, istoria.
literatura fu izand
,.banca
de date"
pentfu acest demers. Astfel-
odadr cu problema origiDilor sc contureaza
$i
aceea a influentelo( a
felaliilor cu altc culturi
$i
a contribuijei acstora la cultura romini.
Ca
si
proble ra originilor, cea a influentrelor cultumle a parcurs
ditcrite momente
9i
a apelat Ia dileritc rcgistre de intefpretarc: |idi-
cinilc noastre cuiturale au fosl plasatc in continuilatea Oricntului
salr, dimpotrivi, in cea a Occidentului.
I )| l , \ rrNr \ r, \ l r(rf Nr:
Tema influenlelor cu rol hotifator in cultura ro,nanA, situalc la
extremitdli: Orientul
qi
Occidonllrl, Du poate l'i preluatd ca alarc ir
hn. : rrc. r urci dc/ hrt cf i . dcorf ccc nu gcncrci r/ i si nu pune | -
evidenl, aspcctul dispulabil. Prcpozitix inrr" propunc. mai dcgrabi.
o
iuxlapunerc
nctensioneti. din carc Du lzulta opozilia de valori s:
principii necesari unei dezbatori. CLr alle cuvinie, aceasti formulare
nu poale fi prcluatii ca atare
pentru
slabilirel rnoliunii. Din accasl:
terni, nloti[nea
poale fi tbnnulatd in mai multe varjante.
. 111, t Ll t I t t t t r Dr r i ". i . l i t ut \ i | ! k ! ) t I i t L' I t t t l t i t ht l i i n, i r : '
Este o moliure care, din punctul de vcdere al contextului actuei
po c f i , ea nr: ri pol ri vi ra pcnr| | : r cvJl ua si a erpri mJ ri 5pun). r-
diferitc
$i
relatia dilrtrc ele. Dar nu este singum modalitate dc a
prj\.
ii
localiza
problema coniroversat?i. Formularca poatc fi ficutd
ii
d.
ta cctdlalt capit al spatiului cultural invocrl:
Are t t t ut Lr nnAnn o di kn. \ i u| t i ot t (l i 14i ni t ot i e l
Nu in ultimul rend, moliunea se
poate conplica intr-o variana
care sd convoace trei elemente in orizontul de disputd d dezbater::
lre utltunt ronuinti, itttr Ot I idot
li
Oriut. o di t?n:iutui,;.
Alegerea moliunii este o sarcini
pc
carc ficcare dintre utiliz:-
iorii nanualului o va indeplini dupd cdtcrii proprii, prin intera:-
tiunea dintre
punctul de vedere al profesorului gi cel al elevilor.
in functie de moliunea aleasi, se vor compune rclurile, apoi i:
vor parcurge etapele dezbaterii.
Arculde Triumf din Pars
ROMANTA
-
INTRE ORTENT
gtOCCTDENT
Pregitirea
dezbaterii
Aceasta etapd implicd inheaga clasd si prcsupune
documen-
urea asupra temei qi
identificarea cdteriilor care vor sta la baza
ceutirii
$i
a ierarhizirii argunentlor, pomind
de la materialul din
manual. Echipele desemnate sd construiascd discursul afirmator si
discursul negator se \/orinfonna suplimentar, sub indrumarea profe-
sorului, astfel incat dcmersul lor de a selecta
$i
de a ordona argu-
menl el e s; l i e sl t sri nul de ddl e subsl anl i dl c
Imaginea de sine a romenilor qi trei posibile
variante
Corcspunzitor ceLo. hei motiuni idenlificate, disculsurile care
\or
concretiza dzbaterca pot
fi gandite
in contexhrl identititii
romane$ti qi al proceselor
de reintcrprctitre, redefinire. rcconstruire,
reinveotarc care o cafactedzeazi in prezent.
in felul acesta, tema
culturii este abordatd din pempectiva participirii
ei ca materic primh
la modul in caro ne vedem pe
noi in$ine, ne proiectdm, ne rprc-
zenteln. Nol
rrl
Occidentul, Nai si Oie tul, Noi /rrirc sunt fot
aGlea posjbilitdli
de a ne imagina identitatea noasha, fio influenlati
de doui spalii culturale aflate in tensiune, Orientul
qi
Occidentul, fie
cu r. n prof rl propri u.
, n care i nl l ucnl cl e nu se mri recunosc.
Car sunt principalelc
repere in funclie de care
Si-au
construit
romanii autoimaginea'? V^riafia lor a decurc din inleractiunea a cel
putin doi factori: pe
de o parte, pedoada
istorice, pe de alta, perso-
Dalitatga cclor care au
produs
,,imaginea"
romenilot
Intre Orint si Occident
Orienl
$
Occirlent sunt doi termeni care devin concepte cul-
turale
Si
identitare odatA cu confruntdrile intr civjlizatii oe care le
deschid nla le descoperiri geografice.
Unul dintrc sensurile acestor
aoncepte culturale declrrge din rclul lor de a concentra experienta
relaliei cu alti culture, c\ Cctdlalt. Conlirtutul celor doi tenueni nu
csre insi univoc, ci incircat de sensuri in care se
les $i
conlucreaza
numcroase variabile: istorice, politice, religioase culturale. in ge-
tRral.
Originile celor doi termcni su'rt analizate de E. Said
(Oriennlisn.
{oIL?ptiile occidcntale desprc Orient.1978), din perspectiva
expe-
.ienfei coloniale a Euopei:
..Orientul
nu este numai adiacent Europei, el este, de aseme-
o.a, Locul celormai rnari, mai bogate, maivechi colonii ale Europei,
rursa civiliza(iilor
$i
a limbilor ei, concurentul ei cultural
Si
una
dintre cele mai profunde qi
mai recurente imagini a Celuilalt. ir1
plus, Orientul a ajutat la definirea Europei (sau
a Vestului) ca fiind
contrastul
propriei
imagini, idei, personalite[i,
experiente."
.,Oamenii au impfulit intotdeauna lunea in regiuni, distincte in
[!od real sau imaginaruna de alta. Demarcatia absolute dintre Est
$i
\'en
[...]
s-a conshrit in ani, chiar in secole. Au existat, desigLr,
-numAnte
cilitorii soldate cu descoperiri; au existat contacte prin
irtermediul comertului
$i
al rizboiului. Dar mai mult, incepend cu
aijlocul secolului al XVIITlea, au existat doua elemente principale
ir relatia dintre Est
$i
Vest. Unul a fost sporirca cunostjntelor
rislematice ale europnilor despre Orient, ca urmare a extinderii
arrloniilor, ca si a intersului larg pentru
ceea ce era strein
Si
.Demers cu statut inlerd s-
crplinar la granila dintre literatura
compafaia istofe, aniropologie
A
psihologie
-
imagologla. in sensul
reslrans. tradilonal al termenu ui
se ocupa cu siudiu maginitor pe
care
!i
le iac popoarele
despre sine
(autoimag
ni) sau despre alte po
poare (heleroimag
ini). '
[...]
inieresu auiofelex v s-a
deplasat in t mp de a
prcblemalca
or6rn, (latinitatea)
spre cea a uni-
iefi
9i
nf Lrenlelor pentru
ca, in epoca
modema
s5 se mpune probema
catacterologiei na1 onale.'
(Lum
nita
^4ihaea
acob,
Etn apsihologie
t
i i m agol ag i e
Sinteze
ti
cercehrj, 2Oo3)
PERIOADA MOOERNA
Occlderi este unu drnlre ceie
mal de succes filme romane$ti d n
lltimii c nci ani. La scuir t mp dupb
ansarea din 2002, filmul a oblinul
preml irnportante la diverce festiva'
l r def i mdn i nt reaga ume (Cannes,
Leeds, Thessal onl ki , l \ , 4onl pel l i er
etc). Filmul
prezlnte, prinir-o combr-
nalie inedila de ronie, umot
Si
dta-
mat sm, t rei i si ori di f ert e ae mai
mullor personaje prinse intr-un ung
Si r
de coi nci denl e
$i i nt ampl ai .
Tema pi ncpaa a f i l mul ui ui
crst i an l vungi u (n. 1968) est e mr-
rcjul Occidentulu
9i
efeclele dese-
or
paraLizante ale acesluia asupra
general l i or de t i ner romani de
dupd 1989 debusol al i
9i
i n$el a! I n
spenlele
9i
aiteptS le lor de o
l ranzi l e i ni ef f n nabi l a
gi greoa
e.
Nu i nt ampl 6t of ,
pent ru
doi
dinlre
protago. gti f mu ui
(Sor
na
ii
Lucian) reu$ila incetcai de a
descoperi un dt um comun i n vaF
nu rnai depi nde exc usrv de
sentmenlee
pe care
9i
le poar(a
unu al ua ci de di sponl bi l i t al ea
9l
curaju feciruia de a face fal6
lenlalie Occidentului.
neclrnosflrt
[...];in
plus. acestor cuno$tinle sistematice li s-a adiugat
o produclie literari considerabild, datorati fomancierilor, poelilor,
traducitodlor
Ei
cdlatorilor talentali. Cealahi trdsdturd a relatiilor
dintre Odent
$i
Europa a fbst faptul ci Europa s-a aflat rereu
pe
o
pozilie de forti, ca si nu spuncm do dominatie."
I. Pornind de la prezentarea lui E. Said a raporturilor globale qi
istorjce dintre Ori.rr
Sj
Ocrlderl, pe baza expcricnlci cuopene
antedoare, a descoperirilor
geogrtfice, dali conlinLrt
,.ro
mAnesc"
termenilor de Occident
ti
de Ori?rl luand in considerare ex
pcrienla istodcd a romenilor
Si
ltura lor Puteti
tine
cont
Si
de
expefienla
personald sru de cultura conlemporand, de
proicctia
termenilor r^n literatufi,1'n dilerite artc
Un exemplu de conectare a scmnificatiilor h rnomentul actual
cste
produclia cinenatografici rutohtoni O..iderl,
pc
care o
puteli viziona in ncest scop.
Un alt exemplu af
putca
Ii rcprczentat de emblema teritorialA a
capitalei numitd.,micul Pafis", pfin carc, in perioada dintre cele doul
i zboai c rnondi al e. s-a el abol at i magi nca onomnt i a unei caPi t al c
rorrane$ti ou modcl europcan, ftarisul.
La oapdt ul ccl l l . l l t al cont i nent ul ui se af l h Bi zant ul . Const anl i '
nopol ul , l st anbul ul dc ast i zi , embl ema cul t uri i de cont f ast . i nvocat i
$i
ea i n reprczent . l ri l c dc si nc al o , omi ni l or
$i
proi ect at i i r i magi nca
unui Buorf o$l i
pcsl f i {, nccoagul nt . f i ra cenl l u. l -i l crct uf a a produs
vafiilntolc
..dc
hi|tic'" rlc aooslof splrlii, cu rcl hotir'itor t'n replezen-
t i ri l c noast re. ci i ci . dc mul t c ori . Bucur$l i l ocoi dent al di n scri cf i l c
Ho ensi ci Papadat -Bcngescu. al e l ui Chni l Pel rescu, Mi rcen I l l i ade.
G. Ci l i ncscu. scri i t ol i st udi ol i i n
$coal i r.
port c l ' i mai adcvi | at dci t
ccl de l j cci f c zi . Cum adevi ral cst e
$i
ccl bl l l cani c,
. . de
nahal d' . di n
opcra l ui LL. Caf rgi nl c sau ccl al l ' i ul ui si u. Mal ei u Cl af agi al e, di n
rcmarr1L)uii d? Cut lca-Vccha.
Fenomel ul romi nesc
dc Mi hai Ral ea
Quh
dr l er i r c
\ i r i xr i i , i e
dcr . ' l i u. ot r r ul cu"e l o. ur c- t r i r . t i zi
r. )i '
' rrri rrert t ul
nost nr sc
prc, , i rrri r
-uh
ddui i l i prrri bi nc dcl i n
' e
occidenlalul
Si
orientalul. in apusul
$i
cenful Iluropci, dornnelte o
mentalitatc, irr cilrc tdslril, citre posturile cele mai avansirle ale
Asiei, o alta. Bnglezul, fiancczul.
ge nanlrl, ilalianul, scandinavul.
cu toote deoscbirile dintre ei, constiluie la un loc acel|li fel de
civilizalic. Tehnicile lor. felul de a vcdca viala, felul adapttuii la
mediu sunt comune. Dincolo. ia ftontierele Asiei, ca o pcninsulS
irllratd in viata Europei, turcii, ru$ii. o
parte din popoarcle balcanice
constituiesc o altA lume. cu alte legi, cu alt suflct, cu llt:i filozofie.
Toatd civilizalia occidentald std intf-un singlrr cuvent: d/rrrri
di e crcatoare. Ridic t deasupra mediului. dominandul
pin stipd_
nire de sire. prin cumj, prin ribdare
ql
initiativa, occidentalul e
spirit activ mai inainte de 1oate. El preiace ambianla. sfintcgte locul.
ciruia ii impune legea si idcea sa
ti
care il ascultd docil
$i
invins.
Apuseanul e s|dpanul vointei sale elastice
qi femc in acelasi tinlp s:
ROMANTA
-
INTRE
ORTENT gl
occiDENT
Studiut
Fenane
n ut rone
ne sc
(1927),
examineaze
succint
factotii
care
duc la configurarca
elnicului:
conditiile
de ttai medtut geoorafic
si
nztc
ctima.
mediut
ecanomrc
Ar
potitr;.
$/
evarueazi
psrhicut
etnrc djn on_
zontut
valorilof
euf opef
e: democra_
usm,
modernism
!i
ral/onalism,
raoor_
lanot]l
la cetapuse.n
!i
ta
cet onental.
uccrdentalut
este reprezentsl
Drin
aprtudinea
.reatoare,
tn
contrast,
oflentatul
se caracterizeazi,
pr
n re_
n cullura roman6,
cer doi 16r-
meni,
Or'6ni$i
Ocrldent,
au devenit
opefalionali
pe
m6sura
co
procesul
oe coagulare
na onald
a
produs
sl
conslruirea
in profunzims
a ide;-
trlalii,
c6utarea
rperetor
ei, Scolul
al XX-ls pun6
ac6;ti
trmeni
intr_o
r"t"1"
noia,
"orp]"J,
ir'i."li
nea de si n a romeni t orsi su
an; "
lza1,
invocali,
in
scop
reftexrv.
\ r rhrl rri , c, ' i 1| i nl r' Ul
p<i h^i oBrc.
rnf l r. pr
crrc rl di Vi l rri
RnJei r
l ct r ci \ i t or
O, ?/ , ( ?/ ci
r r r , r , i i
c\ p; I t l . r l i pl l | r cl | | t
\ osr f u
cc
\cdcro
cu pri vi re-l a
_..uol L,ntai i srr.,ul
ul i i ' u,.r
,r ,rpurun,i
Et
pi srvt ral ca
l t rl l rl i st i
a Ori cnt ul ui . . .
A,E
cultura
romand
o dimensiune
definitone
occidenlald?
Reperc pcnt ' ru
di scursul
{l i rmat or
- .'.";li
il]:::il:
; ::::ily;,ti:":
;:fi ,ilJi"",l.ii;ll,".f,s
,.::
j l l i .l *1"*t"'
."..g.rror
,c
deducc (' U
L_Iri nrd
Modetutdrscurqrr_
' u' :m.,ro.c,rc
rerrrrt
tui trd", \ i ""r...R;;i ,;;;.i
*;i l :;;:i l :
.
(
r i r er i ul
i ce\ t l i
di scr r l s
er l e
concenr r r r
i . , , , , f o. r . . . , , i , ur "i r ,
1,1-"
p"
care o. desentneazi
termenul
Occilear gi
in
conoi
: ct c. . cUf openj sm"
pe
carc I e i mpl i ch.
. llS]]lcnlcte
por
fi.identiftcate
in proccsul
rsroric
a1 schimba_
:: pamir^Bni
pe
care l-a-parcurs
llomania
odala
cu icsirca
ei de
f-,urcocfa(tc
si
in incercirile
de sincronizare
cu Occidentul
ale
Dorezi l e
sc
Fot
caLl m ra
di n \ j r t a
sc[imbArilc
cot i di ana,
I n
.::.ea
Instituliilor
modeme,
Palatul
Regatdin
BLcurefti,
embemA
a
r J chi : l r dc h croni cari .
rn operele
cultllrale
si literare,
in-
PERIOADAMODERM
Romdni a
;i
cul tura europeanl
de Tldor Viaru
la_iulrura
rom;neascd. s-a \pu\ rde.eori. a pastral forma ei
\- orienala de rnr n i lohre Ddna la inceDu ru | \ ercu lu i lrl XIX- lea
P; nd l a aceasl A epocri , cost umrLl cl asel or repreuenrat i re al e popo-
rului era odental, dupi cum orientale emu qi geDul pehecedlor
$i
mentalitatea
$i
instihrtijle noastre. Pani in pragul veacului al XIX-lea
noi apartinem,
prin urmare, ciclului odental, lunii odentale a$a
cLrm se organizase in
juul
Bizanqului. Cultura noashd em statici,
lucmrile nu se schimbau
plea mull nu intrveneau schimbdd dese
si vioaie in dezvoltarea culturii ronene$ti. Prin urmare, statismul
oriental cancterizeazd cultura ronanoasci
pani la inceputul seco-
lului al XIXIea.
La inceputul
veacului al xlx-lea s-a produs o schimbarc for-
midabilS. Noi am abandonat deodata stilul oriental, statismul orien-
tal,
$i
am adoptat un litm vioi de prcfaceri.
Am adoptat o legislatie streind, am intocmit un sistem de qcoli
trecand de la
scolile
elementare la cele supetioare; am adus o di-
nastie strdine, care domne$te constitution^l;
poporul a ajuns si
guvemoze singq dupd
principiile
elaborate de dmocralia franceze
in timpul revoluliei; in sfAr$it, costumole claselor superioare s-au
schimbal, de asemenea
genul petrecerjlof
$.a.m.d.
De la stilul
ofiental de viate am trecut hoterat la stilul occidental de viaia,
$i
de
la vechiul statism, la un ritm vioi de lransfonneri.
[.,,]
Elemente occidentale in cultum romaneascd trebuie lnregistrate
ince din veacul aIXVII-lea. Cdci marii cronicad moldoveni, Grigore
Ureche
si
Miron Costin, nu sunt altceva decat
porti prin care inrd
mai intai in cLrltum noastre elementeLe occidentale. Cultura noastra
era inainle de cronicari de un caracter
pur
orieDtal. Odatd cu cro_
nicarii insa, o
provizie
de elemente occidentale intri in cultura
romAneasci, si
anume acea miscare marc a cnltu i europne
[...],
Rena$terea,
l Fragmentul din studiul lui Tudor Vianu
pune problema schim-
bdrii fuDdamentale de orientare a cultudi romane dinspre Orient
spre Occident care s-a
produs la inceputul veacului al XIX-lea
ii
problema istoricului influenlei occidentale asupra culturii
rcmane. in
primul
fragment se
pot identifica o
parte
dintre
criteriile
pe baza carora s-a vorbit despfe
,,fonna
orientali" a
culturii romane
pane h inceputul secolului al XIXlea. Extra-
geli-le
$i
cnutali informatii din acea perioadd dsprel
- costumul claselor reprezenlative ale poporului (reflectat, de
e\ empl u. i n
porrrel i . t i ca di n anel e
pl asl i ce):
-
modul de
petrecere a timpului liber;
-
institulii -
$coala,
de exemplu;
-
mentalrtate.
Compara.ti informatiile oblinute cu modul in care se
prczintd
astAzi vestimentatia,
instituliile, viala cotidiani, mentalitatea.
Stabilili,
pe baza conparaliei, dace afirmatia lui Tudor Vianu
privind
,,schimbarea
fomidabili' a cultudi romane este valabili.
l .
Con stanlin Andronascu,
ROMANIA
-
]NTRE ORIENT
$I
OCCIDENT
4.
6.
Recitili informaliile qi textele din studiile de caz anterioare qi
selectali exemple carc sd suqini,,proba Occidentului' incd dir
secolul al XVIllea in cultura romand.
Alcdtuili o listd de cel pu.tin pahr
nume de oameni de culturd,
scriitori, politicieni care au susfinut discursul afimator al acestei
mo,tlunt,
Prezentali situa.tia la zi, in cultura,
prcsa, politica
romaneascd,
a acestei atitudini.
Are cultura romdnd o dimensiune odenbld definitofie?
Repere pentru
discursul afirmator
Acestei motiuni ii corespunde un discurs afirmator sub
gneri-
cul
..Cultura
romand arc o dimensiune definitorie odentala". Genericul
discuNului negator se deduce cu uqudntd. Modelul discursului afirma-
lor este reprezentat de textul lui Mircea Muthu,
,,Homo
balcanicus".
Criteriul acestui discurc este reprezentat de valoarea simbo-
licd qi de tipologie umane care se concentre^zi ir lermen$l Oriefit,
aflatA sub semnul
gloriei
Bizarfului, valoare ignorati sau Idstdlme-
citd uneori de cultura occidentali.
Argumntele pot fi identificate, prin analiza lumii
$i
a omului
bizantin, a valorilor
pe
care le-au promovat, dar
$i
a continuato lor
lor, aflali intre granitele Imperiului Otoman
qi
apoi ale sud-estului
europear,
Dovezlle se pot cduta in mo$tenirca helenici
$i
rornanice a
Bizantului
Si
in proiectria literari a unei tipologii umane denumite
Alexandtu Raca6,
Portt
de Conslanlin Lecca
Homo balcanicus
de Mircea Muthu
Q
in(cgma generici homo balcanicus lrimite. in Inajoritatea
JcaTuri l o( l aorari descri pl i \ i $i cal egori al S. Esreca$i cum
categoria aceasta, redevabilh prin
contaminarc
partiali
omului
bizantin, se lntinde co un elastic peste rcalitdli
$i
ideologii variate,
iar finalitatea acestui proces este, in chip paradoxal, una de auto-
negare. De la o particuladzare geo-politic6, proiectati pe
o situalie
de destin
$i
cu circumscriere precumpdnitor etica, homo balcarlicus
se incarci
$i
cu o seami de atribute straine de el, ca se se intoarc5,
iardsi, ca un bumerang, crucificand astfel arealul de origine. Cono-
laliile in bund mdsure negative, fac parte, de altfel, dinft-o stereoti-
pizare a temenului debalcanism ce,,,creati
fi
importate din Occident
a fost complet asimilati'l de mentalitatea vestice
Si,
prin rico$eu, de
aceea sud-sr europeand. Dincolo insa de
poncife
cu accente incri-
minatorii, existe cu siguranle un arhetip comportamental, cu nu-
meroase concretizari de ordin tipologic
$i
simbolic. Astfel, tjpul
tragic, infeleptul, pawenitul sau haiducul
[...]
alcituiesc tot atarca
vadabile, forme de manifestare reflectate cu aculatete in imaginarul
literar-aflistic din sud-est2. Altele, precum
levaDtinul, clericul, milita-
rul, convrtitul, intelectualul
$.a.
amptificn
[...]
evantainl antrcpos-trli,
deductibil din explorarea istoricd
li
prelucnrea funclionah. Omul
balcanic trimite, de fapt, la o lume diversificate ehic
$i
cu o struc-
PERIOAOA MODERNA
Note bibliografice
1
lvlaria Todorova, Balcan,i
Si
balcanlsmul, Humanitas, Bucure$ti,
2000, p. 35.
2
Cf Permanenle lilerare ro-
mane9ti din
perspectiva
compafala,
Mi nerua, Bucuregt i , p 112. cap.
r
N colae lorga, Derx con&
rances sur la vie byzantine .Jonn6e s
en Halande. I Lhonme byzantin,
Pars, 1936, p.
7 Cf .
9
l ucf area
Dirspre Sud-Est, Libm, Blcure9li,
1999 p. 51
65
(l nt re
bi zani nol ogi e
4
Caudia T|F-M rcea Postfala
la Onul bizantin vol. coordonat de
Gugl i el mo Caval l o, Pol l rom, l aSi ,
2O0O, p 322
5
V ctor Papacostea, Balcaro'
lagia in Sud-estul si Contextul
E /opean, Buletin Vl Instituiul de
Studii Sud-Est Eufopene, Bucure$ti,
1996, p. 71.
6
Cydl Mango,
,Sf6nlut ,
tn
Onul bizantin, e.l. c l
,
p.293-294.
7
V./gi Candea, Raliunea
dominanq, Dacla Cluj-Napoca,
1979, p. 275:
,Eliberarea
de sub
autoriialea cenzurei divine insemna
ieslrea hotara6 din formula de
realizare chdslce
9i
compodafea
treb!ia de-acum sa-Si caule alte
temeiur, htre tental ile hedonisie
9
regulile de bunS cuvinle
pe
care
vielu rea in socieiale ince e
i mpunea, conseNal oare.
Itrri, de panapticum, i1\ li [ctie de starca rnodelului bizantin qi apoi
a Tucocratiei. in accelerati
Diefdere de vitezi in veacul al XIXlea.
Existi, cu alte cuvinte, cateva coagulirj detenninate struchrral
ii
func.tional pe palierul
duratei lungi, dupd cun o anumiti perioadd
istoricd adaugd. subliniazi sau reduce spectrul oblinut astfel pdn
decantiri succesive,
Un
p
m termen de referinti dmane omul bizantin in alcd-
tuirca sa cvadrupld, descrisd magistral dc cdtle Nicolae lorgaz.
Convergenta mostenirii intelectuale hellenice si a legislaliei romane
(sub
forma concepliei greco-romane
despre statul civilizat), in spi-
ritul autocmtic de exfactie orientald p n intermediul crc$tinismului
in cheie oftodoxi, specificd formula Impeiului Roman de Ristuit,
dar
$i
corelatul siu, adici omul bizantin, in fiinla ciruia se regdsesc.
desigur alchimizatc, ccle pahu
straturi. B vorba de idea romane,
respectiv conqtiinla drcptului roman, instituliile militarc
q.a.,
crc,
dinta ortodoxi, in perimetrul
circia
,,gloria
Domnului"'se suprapu-
napeste,,gloria Impdratului",
ofiontalismuldin mentalitatea adesea
tranzaclionali qi din tastul ceremonial, in sfir$it, olenismul ce
universalizeirzd limbn grcac! qi impune ideea dc ordine (ld.u,r) ca
element fundamental al conceptiei bizantjnc despre lurne. Compo-
nentele vor fi djferit acceDtuaie in gcografia
uman;r a Imporiului.
elenismul, de pildd, n'a excrcitat aceea$i influenti in toate epocile
din mileniul bizanlin. dupe cum modelele rcmanc 0u supmvieluit in
flnumite segmente din coryul social
Si
au dispirul diD altele3. Spcc-
troscopia lui Nicolac lorga rinlenc exemplard
$i
pentru
ci
jlustreazd
ceea ce, tot el a nuDlit,
,,lbnra
de univefsalitatc", deschisd, prin
excel enf i . a Bi zanl ul ui . Bi zanl i nol ogi a modcni si mpl i f i ci , i nt r-un
fel, desenul, sustinand cA omul biz4ntin ca locuitor avant la date
al casci co'ruDc a Europei c
,,o
sinleze ris:lriteano-apuseani.
i l ust rand i n chi p l asci nant Lrn model de umani t at e i n aproxi marea
cerui a i nt rh sl rrse di nl rc cel c mai di vcf sc, di ni l rnt rul
si
di n af af a or-
todoxjci"l. Oriclrm. Bizanlul, cafe a lbst, dupd rnomentul Alexandru
Macedon
$i
apoi dupd Roma. cea de-a treia fb{A unificatonre a
lumii sud-ost europene. a prccipitai. prin
tfanstb DSri succesive, in
fiinla onrului balcanic, detenninati, in buni nisuri de urmetoarea
fo(d Llnificaloare Inpefiul Otoman. Moqlenind, mai cxacl, struc-
lura cvadNplii a nrodeluilli constnntinopolitan, omul balcaDic
$i,
prin extrapolare, sud-est european
,,participi,
prin toati structura sa
etnicd, mentald
$i
sulleteasce Ia mai lnulte na.tionalitili"5. Profilul
acestuia va pdni insi conturc apisale
Si.
e locul s-o spunen,
distorsionai receptate de cdtre mentalitatea occidcntalS odatd cu
sldbirea concepliilor teocentrice
$i,
in consecintd, cu inceputul pro-
cesului dc laicizarc a gandirii.
In gendirca bizaniini,
.,istoria
umani,
tt!ii'" de dupi venirea lui Hristos e una sirlguli:
,.ea
e domniaHaruiui
(crdlir),
opus,r domniei Legii
(nomos)
$i
ilustrati de oameni care
impdrte$esc credinla in Dumnezeu qi care, dupi tronurile ingerilor,
alcituiesc imparilia lui Dumnezeu'"6.
[...]
Incepand insa cu
Turcocratia din veacurile XVII si Xvlll. deci culminand cu fana-
riotismul. ie$irea de sub autoritatea cenzurii divine a condus la co-
abitarea sentimentclor de cuvenit
$i
nccuvenit. Astfel,
,,respectarca
extedoara a conventiilor devine o problemi deta$ati de convin-
gerile interioare
$i
sub conditia mentinerii aparentclor totu l incepe a
fi ingiduit"?. Mai muli, in conditiile opresiunii turce$ti, devenird
ROMANIA
-
INTRE ORIENT
9I
OCCIDENT
seculala, produsul
uman al acestei rnutalii i$i construieste
o aalc
viraui filozofje
a suplavietuirii.
De aici, aparilia
intr_o diversitate
l , pol ogi c:
d d)j numi l ul ui
ho rc , t u/ e. \ . cel mJi adcser cL o
al c; rui re
dc hi bnd
: i
compondmenl
dupl t \ i rrr Ll rei l erea. , j . p; ni
l a
oeEri t ceu . t
cart cdrui i
t rdgi ca. e\ erct l i ul
dt pl ont dl i c
br, / J l n.
constitutit
dc altfel, unui Imperiu
cu frontierele
mcreu aneninfale.
Spa.tiul dominat
de Semiluni,
devenil adiabatic,
amplifici accastd
slructuri
umani alogeni, care a fEcut
se cure atata c;rneald critic5,
extrapolati
la htreaga categorie
de om balcanlc.
' . : 1: , ! : a! . ?r *f uaeaw-
l. Identifica{i
tfisitufile
mre conturenzi
ima gittea
lui homo hal_
.drlrllj
si il asazA sub un semn dublu.
2. Descndenla
bizantini
este desc sA cu valoile europenism[_
l ui . Prcci / at r
caf e 5unt acesl e, t
st puncl i _l e
i corrt crrul rct url ,
nrel i t n \ cdere prot ecrul
I
nt ut ri i l l t ronc
e dc a reaJi / J
o
Europd cLr identitate plurali.
3. PLLneti in rchtie cxplicatia pe
care o di Mircea Muthu pielderii
substantei
,,nobile"
a ornrlui bizantin
cu
jnfo|mntja
istorici
despre Imperiul
Oloman.
,1.
Exprimati
o opinie cu prjvire
lll,,tilozofia
supravietuifii,., prin
catc s,a apdral homo bdlcari.,r.r
in fata destinului viteg.
5. Extrageli
argumentele prin
care construiegte
Mircea Muthu
rcza
unei rcrol l si derari
. t l ui hono I , ol Lani ,
u; .
6. Rccunoasteti
acele kdsltud ale luiror?o 6d k:ani(.us c^re pot
i
actualizale
dincolo
de spaljul litclaturij.
Ilustmli seleclia voistrir.
Intre.Occident gi
Orient,
are cultura romend o dimensiune
oennfione proprie?
Repcro pentru
discursul alirmafor
,
Accst ei nrol i uni i i cof cspunde
un di scl l rs al i rmrl or sub genc_
ricul.,lntrc
Occident
$i
Orjcnt. cultura fonr6nh
are o difteDsiune
deli_
nrrori c prupf i c-
.
(
rc cncul di -crrr. rrl ul
ncgi t 161r.
dcduJe cu
l urrnl i -t ,
(
ri (cri ul i t cesl i dt scrt rq csl e conccnl rct rn vnl orree
dc aut cn_
llcjtatc
$i
de ofiginaUtate pe
corc o probelLze
lileratLlfa rotneni.
sel11n
al xnci i dent i t i l i propri i ,
di ncol o
de modcl ul occi denl al ,
dc carc se
di l erent i azd
vi zi bi l .
,
Argumentele pot
fi rcpcrate in planul
litefaturii. prin
analiza
acelor
difcreDle de abordarc
Si
de atitudine
ale scriitorilor romeni.
care produc
o dislanlarc
,.indigeni', fnli de Occident.
^
Doreri l c
sc po'
cauri r i n Ji l cri l e pcri ordc
rl e l emt uf l r. I n
i epdnd
cu cea prct nodcrn: i .
l c croni ca, . i .
Do, of t ci ,
(
Jnrct nt r
- - ' &- ! . - , , 1l }, n: . ! ] ] : ! i
Istoria literaturii
romdnesti
cie Nicolae Iorga
l r' _l urent ul rcesra
nu e' l c n i onJl t ; i ndca
nu e\ t \ l ; o t endi Dt i
\ - nal i on, rl j . r;
l a mi i l oc-
ci ut t , wr nr d, . . . / , ?r, i ,
I u Ln c renl
de
ra
t rf d. penrru
ci
-
au l eg-t de dceast a noI Une
. nt ercsut i
dcosebi t c.
r rnl r-l n\ rl l ur
t ct de t nt i t ni t , , / n, . . / 2, .
l rad, ri onrl i . I baf l e
cot npl e\ d.
carc ascunde
supt o infiliqare
simpld lucrud foartc vechi qi foarte
adanci.
Explicatii texicate:
bra
- defed (nzic
sau motal)
eredriar; meteahne,
cusur.
deli
c|enla;
tedevabil
- datat; hdalotat,
obligat;
panoplcun
- muzeu a) cetu)
/nte or poate
f cupfns inlr-o s n
guri privire;
/eyarfl,
-
(tocuilor)care
apar-
!rne
Levantului,
din Levant, specifc
Levantulu (cl
Levanl. denum re
dat6 in treclt litora utul rbsaritean
al
arropos (gr)
_
om;
taxis (gr.)
ordinei
constantnapotitan
(tocu
tot)
care aparline oragului
constanlinopo
;
reocenhc
- care lt constdera
pe
Dumnezeu
in centru I expedefte
adiaballc
-
(despre
!n feno_
men nzico chimlc)produs
f;r5 a ce,
da sau a
primi
catdura din exterior.
M6nad rea Tsmana cea maiveche
nanesMe
dn Tara Rorfaneasce
(srer9itu
secouu a Xtvrea)
PERIOADA MODERNA
I n
pi ma j umdt at e
a secoul u
al Xxl ea, i n 1929, i nt r-un curs sus-
linui
la Un veEitalea din Bucure$t,
N coae lorga parcurge islora litera-
turii romene preocupat se idenifice
inf ueniele exercitate as!pra cullur
noaslre
I
capacitatea ei de a'9
g;si vocea propre.
lstoricul rcman
cons der6 c6literatura noaste este,
in prmLrl rand, teatrul !nei con-
f runt ari i nt re
, curenl ul
i nd gen' ,
aulohton,
$i
curentele de imprumul
venite din Apus (ln capitolul Curenl!l
aulohlon in fala rcmanlismu ui de
inceput
).
r
Am crutat pind aici a scoate inainte anumite idei pe care nu
awsesem
pAnA acum prilejul
de a le infe,tiga, idei carc sunt in avan-
tagiul nostru
$i
.eabiliteirze ftecuhrl nostru prea adeseo considerat
exclusiv ca un tecut de documente, de ci4i biserice$ti, de cronici
qi
atata. cu tohrl deDarte de marile curente ale Occidentului. Crd ca
am reuqit sd ardt cd intreaga noastri dezvoltare literard nu este la o
parte de aceste culente. Se va fi simtitinsS, chiar dacd nu am insistat
inci asupra acesteilalte lafuri, cd este tot asa de exisienii qi o altd
lafure decat aceea, dacd nu de directd imprumutare, dar cel pulin de
orientare dupi Aplts, de intrare in comunitatea de civilizalie rcpre-
zenhte inainte de toate prin Apus.
$i
aceasta este o lature specifice
a poporului nostru, care se desf5$oari in felul cel mai modest, dar
in acelaqi timp qi cel mai explicit
$i
cel mai caracteristic, fie ce
$i-au
dat seama ori ba acei cari reprezintar.r aceasd directie.
[...]
Desigur dupi cercetirile ficute din urmi nu est nici o indoiala
cA Urcche a luat cu mana pljnd, nu numai in ceea ce
p
veqte
infoma{ia, dar qi in ce prive$te forma
$i
stilul, d la poloni. Dareste
o deosebire inbe Renaqtetea polone,
de unde a luat Ureche,
$i
htre
Urech el insu$i, o deosebirc foarte netedd. Renaqterii polone ii plac
veSmintele largi ale retoricei, ea se imbatd de fraze qi de cuvinte.
Noi insi nu suntem un popor
de fraze
$i
de cuvinle.
D accea ctonicarul moldovean e simplu
$i
strict, scuft, sec
chiar, stepaoit in forma sa. Apoi, noub niciod^tzi nu ni-a plicut
si
spunem singud meritele noaslre: niciodati nu suntem mai
pulini
el oc\ enl i dccdr al unci cend avem s, ne rpi rAm pe noi i n$i ne.
Prin unnare nu este critice impotriva moLdovnilor, dar nici
imnuri de laude penhx ddn$ii. ii aped lmpotriva streinilor atunci
cand este nevoio, dar strigate de slavi pentru
bjruinlile de
pe
vre-
muri, canibalicul imn de mecel, care se intAlnost atat de deseori la
alli povestitori de evenimente istorice de
pe
vremea Rena$terii, nu
se afl5 aici. Un om echilibr^l. cumDinit. cu ateta suflu cand este
vorba de lucnrrile bune ale poporuluisdu,
cu atata ticere in ceea ce-l
prive$te pe el insu$i.
La Mimn Costin, cornparat cu literatura dc memorii polone
de
pe
vremea lui, se intalne$te aceea$i ahnosferd de induio$are penlru
orice sulerinti omeneasci, nul vedem atacand cu violentd pe ni-
meni .
1. . . 1
Felul cum Constantin Cantacuzino Stolnicul sau Dimitrie
Cantemir rispund invinuirilor aduse nouA ca popor nu cuprinde
nedreDtetirea adversarilor
Dosoftei, prcfecand psaimii in versuri, cdnd a fost sd iscodeasci
o forml noud, s-a dus la centecul popular
din care a scos ceea ce-i
febuia pentru
^
lirne
Psahirea rcma eascd la indemana oricarii
sulerinti si oricdrii speranfe.
Acesta este curentul indigen, care ffece din seco] in secol_
comun romanilor din toate pmvinciile. El este alcAtuit din foafie
multe elemente: familiaritate, intimitate, care impun oricui sd vor,
beasca in a$a fel incat sd fie inleles de toti. Este un glas al obSlii
romane$ti in I iteratura noastrd. De aceea ea este in adevir nationali.
Nu in sensul declamali ilor patriotice.
ci in sensulcdun popor inlreg
o poate inlelege.
1...1
ROMANIA INTRE ORIENT SI OCCIDENT
Lcesta este
lbnclul
doni ant in literaturd oaslrd. Nu ne codim
sd luim ce vine de aiurea, ba ne ducem
pufintel inainte in descope
dla de fonne pe carc mai inainte nu le
cunoscusem,
dar ni
[sl.r]
re-
/ cnam f ordul l ce\ l J al no\ l | | r, care e: l e cd o comoard J\ cLn. 5 i n
sutletul noamului. Nu o
purem in leorie, fiindci e un lucrlr a|at de
complex
Si
de ginga$ dar in practica, cl vine din instinct,
Si,
cand
lileratura noastrd sc va traduce, ni
[.!ic]
va veni rccunoalterca
Apusului din
pricina acestor calitdti.
1. lorga idcntifici modelele occidentale care i-au influenlat
pe
oame ii de clrlturi
$i
pe scriilorii romani. dar, dincolo de aceste
modele, descope origi alitatc
!i
o voce
proprie. deducend un
poflret psihologic al intregului popor. Raportul romanilor cu
fondul alrtohton
ti
cu cel striin esle flexibil
$i
subtil. Precizali
cafe esle pasajul in carc Iorga sc fcfcri la acest raport
!i
luati-l
r^n considcralic in fbrmularea unui punct de vcdqc asupra lui.
2, Pcntru lite|atura vgche, Iofga recurge la catcva nume ilrstrn-
tive pentnr fbndul indigen
Ei
forla lui: Grigore Ureche, Miron
Clostin, Dosoflei, Dimitric Cantcmir, despfe care a1i invilat irr
studiilc dc caz anterio e. Puneti in relalic obseraa(iile lui
lorga cu opercle studiate sau cu altc opcrc alc aulofjlor respcc
livi penlru a accepta sau a combale
pefspectiva lui.
I {cci t i l j i nf of f i al i i l c
si
t ext el e di n st udi i l e dc caz ant eri odre
$i
scl cct al i cxcmpl c crf e sai sust i ni r. , proba of i gi nal i ui t ri i " i n cul -
t urr
$i
l i t eral urr rcmani vcchc.
, \ l cl t ui t i o l i st i dc ccl put ri n pat ru n nre dc oanrcni dc cul t uf i .
scri i l ori .
pol i t i ci eni carc au susl i nul di scuNul rl ' i nnat or {l
accst ci nrol i uni ,
Prezcnt al i si l ual i a l a zi , i n cul l uf Lr, prcsa. pol i l i ca f onri ncasci i a
accsl ci at i l udi ni .
Complctali accst tablou cu obscrva(iile iicr.rtc dc Mihai Rrlca
cu
pri vi ro h
. . spcci l i cul
suf l ct csc"" nl f orni ni l or i nl t -un al t
iragDrent din studiLll
,,Fcnonlcrrul
rcnlenesc". 6xprimali un
puncl dc vcdcrc dcspre odapt abi l i l at ea t on$nul ui .
Suioa
pe ton a lui Mawogheni
de lordache Venier
(cerenronie
oienla A reflectalb
3.
4,
6.
.,Dnc?i
obseNim binc, cu toatd atenlia. momvurilc, instituliilc,
felul de a rcacliona al popo|ului rostru, vonl iriungc usor l0 oon-
chzia ch psihologia sll intri in acesl fel dc comportare echidislant
intre voluntarisnlul acljvisi al Apusului
Si
pasivilatea latalisti a
Orientului. A.lczati gcograficeQte
ii
suflete$te in|Ie influenle care ne
vln dink-o
parte
$i
din alta. sulletlrl nosrLr si-a alcituit un echilibru
din caractere luate
ii
dintr-oparte. si dil1alta. Aceste infiuenle duble
' ' -: rr ri rnr. rnsi I nrre el e i n conl l i cr, i n durl i . m. i r
-ul l erul
nost f u
ele s-au topit formand o sintczd nou6, un echilibru. Echilibrul nostru
suflctesc sc chca A adaptablLitate. Prin el re deoscbim de toata
lurnea Orientului. dar si de aceea a Apusului. Existi in caraclerul
rostrlr excese de lene, dc
plictiseali,
de indurerare, de ribdare
cxccsiva, care ne lmpiedicA de a fi oocidentali. Pc dc altd
parte,
gasim in noi initiative, o anuniti hirnicic in a
pricepe ce e bun in
ait?i parte
$i
a ni-l apropia, o vioiciunc in a
pricepe imediat mcca-
nismul unei noutdli, o agcrirne in a nu fi dezodenlali
$i
nici inti
PERIOADA MODERNA
i nl e Or i enl 9i Occ denl
midali in fala neprevizutului, care ne indepfutcazi cu rnult de apatia
indolente a Orientului. N-am a\ut timpul si construim noutali, daf
am avlrt meritul de a pricepe
si asimila imediat ce au facut bun allii.
Aceastd adaptabilitate am perfectionat,o
fdcand din ea anna noastri
de lupti in cxistellli."
inainle de a ve definitiva punctul
de vedere, citili umitoarele
consideratii alc aceluiasi autor despre fellLl in care vorbesc romenii
desprc ci i qigi qi apreciati daca ele isi pistreazA
valabilitatea astizi.
,,Priviti
o clipi telul cum cdutd r sd ne inteLogem, priviri
olit de
pulin
conduila curenti a unui foman, atunci cand vorbe$te dc oa
menii, de inslituliile. de lnomvurilc
ori de cultura noaslri. Veli ob,
seNa numaidecat doLLA tipuri de aprcciere bine c racterizate, dar ir
acela$i timp pcrlcct
oprise. O calegorie din conalionalii noitfi.
dintrc acci carc si au licui studiile superioarc ilt strlin:itate
fi
fac
palte
din clasa avutl, ori de clte ori vor trebui sI faci o
judecarA
asupn vlunui fcnomcn romincsc oarecare, vor lua aproape sistentn-
tic acccali atitLrdine: scepticismul rndical. Cu oasteli cu totii accst
monoton disculs: Suntem in uln)a tuiuro I popoarclor
Sffuctum noaslri
etnicl e in{efio re
$i
nici Lrn viitof mai bun nr e de a$tcpta!. C.trac-
t ef ul nost ru c l a$
i i
scNi l . I Dst i l ut i i l c noast re sunt si mpl e mi ri u-
t Af el i
dupi sl f i i rdl at c. ^Momvuri l e sunt ai ci pri mi t i ve
! i
brut al c. ai ci
dcci zut e
si
peNel se. I ni i l ni m s: i l bi t i ci a
t i
dccadcnl t , mi nci rna si
perversitatea. Totulc anarhie
fiholic.
cAnd nu e dcspotism$i liranie.
[...]
N-avcm trccu1. n-avem arti. n-avenr litcmluri. Ccea ce se chca-
nri l i t erat ura roi rst rar e o dct ri l i r past i $arc a ccl ci occi dent rl c.
[ . . . 1
Bxact oplrsi accstci meDtLllitltri, aparc o alt
.
care, cu tot as
pectul
ci prolirnd patrioiic.
rlnlarnc tot zr$a de obtuzi, tot a$a dc fc,
l mct ari l a pf i ccpcrca
sul l et ul ui nal i onal ca
$i
cca di rdi .
Tort i l umea i ari $i c| noasl c
$i
di scuf sul dcnagogul ui nal i oDa-
l i st $i cul t uf al . Ni mi ci rl l urnc n-af cpre(ul l ucruri l ordeai ci . SLrnt cm
un popor uni c ci uc De i gnof i n.
1. . . 1
Romeni i suDt si ngurul popor
calc se inioselte. sc critici nercu, Trcbuic sI descopcrim valo le
Dalionalo, care sunt sLlflcienle ca sd putem riii din clc, inchizind
gmnitclc
inUucnlci striine. Litcratura Doastrl arc nlrme ce se
pot
cgaln u$ol cu lnadle genii
alc slr;iinitdlii. Suntcm bogi{i ca nimcni
(povcstea pelrolului
li
a gfaului).
slrntcnr viteji (,.Rorndnul
are sapte
vieti in pieptu-i
dc arani
').
suntcm poeti (,.Romanul
c tiscut poet
l
ct c. c1c.
[ . . . ]
ln ge eral, atitudiDea celor mai mullirolnani fhi de evcnimen-
lele si lucluril noastfe osciledzi cgai de vinovat intre rc?ri,isri
fi
M.nuallrl oferi deschidefile ncccsal pentru
construireit dis-
cursurilor afirmatoarc
qi
negatoarc aie uDei moliuni in trei variante.
Alcgcti moliunea pe care o considemli mai potriviti
$i
construjli
disclrrsu le corespunzitoare dupi ce ati intocmit
fi
afi parcurs o
bibliografie. Aceaste safcini inird in proieclul
unei dezbateri
$i
are
rolul de a dezvolta capacilatea de investigirre cultumld a elevilor
Manualul a olerit lrei posibile
discursuri afirmatoare, dar fie
care dinlre ele poate functiona ca discu6 negator dacA se rcformu-
leazi motiunea. conform cu variantele propus.
magine dn Bucure9t !l inlerbel c
(RE)DESCOPERIREALITERATURII
POPULARE
(Re)Descoperirea
literatudi
populare:
MrbnF
Destinul nafbnal al literafurii
populare
Litentura noastrd populard (folclonl literar) este descoperitd
de generalia pa$optis1d, chiar daci
Si
inainte de acest moment, la
cu(ile feudale, era cunoscuti
$i
pre.tuiti. Papptiqtii au inffodus-o
insi in circuitui culturii scrise
prin tipirire
$i
au desfiqurat un efort
sistematic d a o culege
qi
de a o
publica,
valorificand-o in propdile
lor operc. Ei au construit in lelul acesia o litemturd a poporului, pe
care au investit-o cu dcmnitatea de a reprezenta naliunea romanA.
intre cele douh culturi cea orald, a poporului,
$i
cea scriphrrald. a
cirturarilor
(intelectualilor)
se produce astfel un procs de comu-
nicare, de preluarc
$i
de prelucrare, ceea ce ne indrcptaFqte si
rorbim despre influenla folclorului asupra literaturii noastre culte.
Vasile Alecsandri este cunoscut
$i
recunoscut pentru rolul sdu
de mediator intre cele doui culturi, dar el nu a fost singurul.
Contribufii la promovarea
culturii
populare
ca emblemd de
identitate romaneasce au avut
Si
I.H. Redulescu, Cr Alexandrescu,
Anton Pann, Ch. Asachi, M. Kogilniceanu, C. Negruzzi, A. Russo,
\. Filimon, B.P. Hasdou. Alecsandd insA a intuit importanta initria-
tivei de a da romanilor - in curs de a-$i construi un stat nalional
sentimentul unei culturi solide, coerente, substaniiale, in mesuri se
le suslind identitatea
$i
sA ii legitimeze in fala celorlalli. De aceea a
finalizat activitatea de culegere
$i
tipirire in periodice a textelor
iolclorice prin publicarea lor in volum: mai intei a baladelor ln
Paezii poporcle
- Balade
(Cahrcce
bdtane$ti) in 1852-1853, apoi
si
a
^ltor
specii in Po?zii populare ale romA ilol, in 1866. Este pri-
mul export de poezie populare romaneasca, dar un export dublu: din
cultum de odgine,
populari. in cultura de adoplie, cdrturireascA,
prin lipirire; din cultura nationali in cultura europeani,
pdn tradu-
cere
$i
tipirire (de mai multe od.
pdma
dati, de c5tre Jules Michelet,
i n 1854).
C?tr\erabaladei l\4iorila ca text reprezentativ atat
pentru harul
de
poet
al romanului
$i
pentru geniul
lui, cat
$i
pentru
,,identitatea
noastre nalonal5" incepe odatd cu publicarea ei de cdtre Alecsandri
in 1850 in revista Brcovlrd.
DeSi textul baladei nu a fost cules de Alecsandd, ci deA. Russo
in 1846, prestigiul pe cal i-l aduce poelului proiectul sdu de resti-
ruire a poeziei populare ii leagi definitiv numele de Mio
la.
.,Aceastl
baladi mi-au fost aduse din muntii Sovejii de D.A. Rusu,
care o descoperi, impreuni cu multe altele, in vremea cet au fost
exilat
pe
nedreptate la menistirea Sovejii."
Doar cativa ani dupe aceastA aparilie, in 1859, intr-un volum
de
poezie populara publicat
de Ai.M. MarieDescu a fost tipiriti o
(cu
totul) alte Mlol4d. Textul publicat de Alecsandri a rimas ins5
pana azi adevdrata, uric a, ineBalabila Miorila, lar manualele
$colare
Intercsul
pentru
literalura pop!-
lare se naste ln Eurcpa occidenta e
in pmcesulcomplex,
cLr r6decin so'
ciale
Si
poitice al conslrucllei na-
!
un lor. Legitmarea
poporulu
care
i$i cere dreptul la exlstentz
9i
den-
lltate se face
9i
prin probarea
vaoi-
lor cullurale pe care le detne Acestea
inre in circuiiul culturii scr se
gidevin
viz bile prin apropierea celorinstr!iti
de lumea celor ne nstrui!
9
desco-
pert ea omui ui si mpl u
, di n
popor' ,
9i
a colectivit;! i in care ld eate
-
a
poporrl|/
ca temelie a naliun i
$i
a
cultuiiei. J. G. Herder
Si
fralii Gr mrn
sunt inilialor i unei direclii de valori
zarc a litefalu populare, respectiv
a poeziei
$i
a basmului, d rectie
care va fi
preluala
in intreg spaliu
eufopean, devenind o caracterislic6
PERIOADA MODERNA
,,Tdr
le Romanegtiau fost, atal
in vechime, catSiinveac! de mijloc,
pragul iemplul!i civilizaliei
9
po-
Poru
roman s-au I nut toideauna cu
tarie in pozilia
sa de sentinela a
acest l ri t empl u.
[ . . . ]
Ce-i pas6 Eurcpeide aceasld
Fr6
slebitd prn alaiea razboaie
$i
atatea nenofocidl Ce-i
pas6
de na-
lionalitatea
ace ui popor romen care
voieste astazi sa se ddice din ca-
derea sa, pentru ca s6-9i ieie din
nou postulce
Durnnezeu insusiFalr
incredinlatl Acest popor,
aceastS
laE
mert5 oare de a atrage luarea
aminle a Occidentului?"
(Vasile
Alecsandi,
RonAnii
i
poezia
lot)
au contribuil la canonizarea acesiui text alifu de care nu a fos:
pusd niciuna dinfe variante.
rl[iolild lui Alecsandd ascunde insi
9i
o legiturd mai adanc:
intre textul folcloric si cel care l-a fdcut cunosclLt. Poetul crcdea ca
,,cxpofiarca"
literaturii populare presupune
o prcgAire in acest scop.
ceca cc a si fdcut, cici textele publicate
sunt
,,indreptate"
sau.,intoc-
mitc". Operatia este descrisd deAlecsandfi astfel:,.am dinaintea me:
o movild de pelre scumpe amestecate la u11 loc, unele cam
iterse.
altele cam
$tirbe,
insitoate pestrand
o valoafe necontestabili. Trebuie
si le curet. se le dau forma
9i
lusful lor primitiv".
1. Explica{i atitudinca lui Alecsandd fatd de rexrul folcloric sl
implicit, fali de cultura care l-a produs,
cultMa populara.
2. Dali o lnotivalie accstci atitudini luand in consideratie ata:
contextLrl istoric
$i
cultural, cat
$i
articohrl
,,Romanii Si
poezi:
lol' publicat
de Alecsand in rcvista Br.orrlra pcnrru aprerari
tipArirea poeziilor popularc.
3. Pomind dc lametnfbra
tczaurului dilr milturisirca luiAlecsandr:-
scrieti un cscu de o pagini
cu titlul
,,Cum
vid cu dcscopctite;
I iter{tlrf i i populare".
Doua
(9i
mai nulte\ Mioite
Tcxtul lblcloric esle ptodusul
urei culturj oralc, ciu se mode,
lcazi dilbrit fali de culiLua scrisd. Prima marc dilcrenlh este deter-
minali dc spccificul dclului crcator, cal nu cstc unic, irepetobil. c:
irr cazul litcmlufii cultc. Oficc interpretarc (pcrfbrmarc) presupuri.
i'cnomcne de vafialie
$i
dc (fc)crcatic.
l/dtidktelc sw\l
p|dctic
nel.-
mitatc. chiar d^cd posiblitatca
dc a lc cunoaqtc pe toatc este limitaE
pentru ci cxistenla lor cstc condilionali local
$i
tcmpoi.al. Mlodrj
s-a bucllfat insd dc atenlia spcciali$rilor
Si,
ilr 1964, in monogfati:
IrLi Adrian Fochi
(Mioritd.
Tipalogie, ciftulalie, genezti, texte) et-
t'bst identificatc aprozLpe 1000 de variaDte (intre
timp, nlrnirul lor !
depe$it accasti cifr,). Diflrcnta cca mai importanti dintre aces:.
variante nu este insd doar una dc conlinut, ci
Si
una dc performare
deoarece unele textc se interprctcazi llunloi iD context ritual, avAD:
statutul de .orrd. Acesl fenomcn al varierii textului in categor:
diferite este nlLmit de specialiqri rerulrr?.
Daci varianta Alecsandfi a a\alt un rol decisiv in des(:operii:
literaturii populare
$i,
in egald mdsulh, in lansarea
li
perpctuarea
prin intermediul
$colii,
a unui stereotip privind cxrnclenrl rept?:e.-
ldfi al texiuLui, astezi, asocierea ei cu alte variante
$i
cunoa$tere:
,,dosarului
de interprctare" poate
determina rs-descoperirca acesl?
componente a culturii rcminelti
Si
r^nlclcgerca ei din interiorul pri-
ceselor care au genefat
o.
AIJ]CSANDRI
v
poozrl
popuarc
*-alc
rcmanilor
Y
Paezii
populare
ale rcmanilol
de Vasie Alecsandr (1852)
(coperla ed
tie
1971,
ingitite de D. MlrAraiu)
(RE)DESCOPERIREA
LITERATIJRII POPULARE
Miorita
Pe-ull picior
de
piai,
Pe-o guld de mi,
IatA vin in ca1e,
Se cobor la vale,
Trei turme de miei.
Cu trei ciobinei.
Unu-i moldovan,
Unu-i Lmgurean
$i
unu-i vranccan.
Iat cel ungurean
$i
cu cel vrencean,
Miri, se vorbird,
Ei se sfAtuiri
Pe l-apus de soafe
Ca si mil omoare
Pe cel moldovan,
Ce-i mai ortonan
$-are
oi mai multe,
Mandre qi cornule,
$i
cai invSlali,
$i
cAni rnai blrbrti.
Dar cea miorte,
LU rann
pravrI a.
De trci zile-rrcoacc
Cura nu-i mai tace,
larba nu-i mai
place.
- Mi ori l A l ai e,
Laie bucdlaie,
De trei zile-ncoace
Gura nu-li mai tace I
Ori iarba nu+i place,
Ori c$1i bolnAvioad,
DriguF lnioarS'?
Drigulule bace.
Di-!i oile-ncoace,
La negru zavoi,
Cd-i iarb6 de noi
$i umbra
de voi .
Stdpene, stdpane,
Tli cheamd
$-un
caine,
Cel n1ai bfubdtesc
$i
cel mai ftitesc,
Ci l-apus de soare
Vreau sA mi te-omoare
Baciul ungurgan
$i
cu cel vraLrcean!
- OiF bamand,
De eQti nhzdravand,
$i
de-a fi sd mor
In camp de mohor,
Si spui lui vrancean
$i
lui ungurean
Ca sA m:r ingroape
In strunga dc oi.
Se fiu tot cu voi;
in dosd stanii
Si-mi aud c6nii.
Aste si le spui,
Iar la cap sA-rni pui
Fluiera; de fag,
Mult zice cu drag;
Fluieraq de os,
Mult zice duios;
Fluieras de soc,
Mull zice cu foc I
Ventul. cend a bate,
Prin ele-a rdzbate
$-oile
s-or strenge,
Pe mine m-or plange
Cu lacrimi de sangel
lar tu de omor
Si DU l c spui 1or
Sd le spLri cural
CIA rn-am insurat
Cu-o mandrd criiasd,
A l umi i mi ref l si ;
Cd la nunta mea
A cazut o stea;
Soalele
$i
luna
Mi-au
linut
cununa.
Brazi qi paltinasi
l-aln avut nunm$1,
Preofi, muntii mari.
Paseri, lautari.
Pi sercl c mi i ,
$i
st el e f hcl i i !
hr daci-i zdri,
Daci-i intelni
MdiculI bihan6,
Cu briul de 1aI6.
Din ochi lAcrimiDd,
Pe campi alergand,
Pe toli intreband
Si
la toli zicand:
,,Cine-a
cunoscut,
Cine mi-a vdzut
Mandru ciobhnel,
.
-
Balada e,ste ocategorie folclo-
rlca eprca a carel oelnqie concen-
Aate este fonnulata astfel:
,,cantec
povesiitor
desilnal ascufterii'i conlj-
nutul ei naraliv dezvo[e teme efoice
in diferile variante de coniict: intre
uman
$l
suprauman (cele cu conli-
nut iantastico-mitologic)
9i
Inler
uman (inlrc fudali, intre ceiseraci,
reprezentali de halduci,Si cei bogati
e1c.) sau teme legate de incelcarea
ordinii prestabilite
sau convenile a
lumil (fie la nivel supmuman
- ofdi-
nea,,sacfd", fie la niveluman, in ca-
drul relaliilordlntre indivizi: p6rinli
Si
copi, frall, sol
9i
so1ie, logodnici tc.).
Ciobani din nuhlii Apuseni
de lon Theodoresc!-Sion
PERIOADA IIIODERNA
Vasile Alecsandri.
Poezii populare Balade
(CAnkce
bdtrdnertir
Tras printr-un inel?
FetiSoara lui,
Spuma laptelui;
Mustelioara lui,
Spicui
graului;
Periprul lui,
Peana corbului;
Ochiqorii lui,
Mura campului?"
Tu, mioara mea,
SA te-nduri dc ea
$i-i
spune curat
Ce ln-am insurat
Cu-o fati de crai,
Pe-o
gure
de rai.
Iar la cea meicula
Sa nu spui, &dgule,
Cd la nunta mea
A cazul o stea,
C-am avut nuntaqi
Brazi
Si
paltina$i,
Preo{i, mun.tii mari,
Pasri, lautari,
Pdsrcle mii,
Si stele lhclii!
Miorita
La vArtulul muntelui
Dimineata lui Creciun
Sunt vreo trei
picudra$i.
Cei mai mari
is veri
prirnari,
Cel mai mic ii strein tare.
Tot il mane
$il
aduna
Ca s-abatd oile.
Pani oile-abdte,
Lui
grea lege ii facer
O
pen pu$oe se-l ilnpu$ce
O ei in sabie sdl arunce.
El din
grai a$a grdia:
- Dragilor frati
$i
fartati,
Pe mine nu ma-mpu$cali
Fdre capul mil luali
$i
pE mine ma-ngropali
in turistoa oilor.
(colind
din coleclia Ion Pop-Reteganu, dupe A. Focbi.
Mio
p.
npobgie, circulalie, genezd, texte)
Citif cele doub versiuni ale,tliolili, baladh
$i
colind,
$i
obser-
vati diferenlele dintre ele. in acesl scop, stabilili:
'
natura conflictului;
.
succesiunea
qi numerul de episoade:
'episodul
central al fiecdrei versiuni.
Analizali relalia dintre conflict
$i
momentele subiectului in
cele doud versiuni, luand in considemr raportul dintre epic
$i
liric qi ponderea lor la nivelul fiecirui text.
Observali dacS raportul dinfte epic gi liric produce o deplasare
a conflictului din extedor in interior Descdeli confinutul
acestui conflict interior pomind de la umitoarea distinclic:
Colindul 6st6 o calegofie fol-
clorici ritual6, care se
pradice
do
Crdciun, in cadrul obiceiului colin-
datului, de cdtre difedle calego i de
varsH sau d
gn (copli, tined ne-
cisltodli, cu
pfecedete, fldcii, dar
9i
maturi) cu doud scopuril
.
de a vesli Crdcilnul sau d
a edlflca un comportameni religios
exemplar, ln conformitate cu morala
crsilind; acosie oolinde se numesc
rorgioas
si
conlinutul lor feflectl,
ln
p ncipal, tem
9l
moilve blblice;
.
de a ura iecdruia dintro mem-
bdi comunllrlll, in mod direct (ln co-
lindle de copii) sau indircct (in co-
lindls d6 csatd), un destin
potrivit
cu statutul s6u; acste colinde 6e
numesc /aic6
9i
conlinulul lof
pr6-
zlntd condilia indivizilor ln cadrul
comuniteil
(copii,
adolescenli, tineri
in
perspectlva
cdsdlodei, tineri cd-
sdtorili,
gospodad, gospodlne,
be-
tranl), condilia
profesionald
!i
situa-
liile
specials
{femgi
insarcinaie, ia-
milii ln carc s-a
produs
un dece9
sau ln cars unul dinhe memb este
indrelnat etc.).
'lbxtul
colindului codlfcl aceasu
cond4ie
pdn
alegoie, simbol, nuclee
narative, secvsnle dscripllve etc,
Dostinarea colindului unei anumite
persoane
se explicE
prin
funclia lui
de a-i ura anume acelel
persoane
sa l9i desfegoare viala in noul ciclu
tomporal in conformitale cu condilia
idealS de var$:, d
gsn, de stare
civil5, de statut social.
In
jocuful
mieilor
Pe mine pdment nu puneli,
Numai dragd gluga mea
$i
drag fluera$ul meu
Punelil Ia capul meu.
CAnd vantu a trigdna
Fluem$ul m-a canta;
Cand a s\rfla van l lin
M-a canta ca
pe-un
strain;
Cand a sufla vantu-ncet
M-a cania ca
pe-un
secrc!.
Oile cele cornut
Mandru m-or canta pe munte.
Oi l e cel e bdl di
Mandru m-or canta pe vdi,
Oile cele seine
Mand m-or canta pe mine.
1.
2.
(RE]DESCOPERIREA
LITERATURII POPULARE
.t.
.
ciobanul triieqte r.rn conflict interior dctcminat de faptul cA
tovardsii sii i-au hotirat moatea;
.
ciobanul triie$te Lrn conllict interior deteminat de faptul cA
se afli intr-o situalic cruciala. aceea a confruntirii cu moartea.
Cu alte cuvinte. stabilili ce este mai important pentru cioban:
cI doi semeni au hotiral si il ucidi sau ci cstc
pus in faF
morlii, cA trcbuic sA qi-o rcprczintc si sd o intelagi.
Analizati secventele constitutive ale celor doui testamenle.
Slabilili cuvintele cheie pentru fiecare dintre ele.
Iormulali un punct dc vcdcrc privind
raportul dintre cele doua
categorii de texie din
perspectiva unei evolutii r lormelor
'Omul
nu luptd impol va mo4iil
n-o fespinge; o p megte cu sen-
ndtate
pe
aceasle gina, mireasi a
lumil,
Siseva$e9ie,
fad s5 murm!-
re, nunta.Abia iesitdin naturS, dulce
i se pare deja sb se reintoarce in
sanul ei . "
(Ju es [,lichelet)
,,Ciobanul
seversegte o trans-
muta! e
[.
..], i9 lransformS nenoroci-
rea in ta nA m s{c5, infrange soarta.
Da un sens fast nefericirii, aslmand-o
nu ca evenirnenl istoric, personal ci
ca la n6. lmpune un sensatal absuF
dului vielii, catSi ieroarei istoriei.'
(Nlcolae Sleinhadt,
J ur n al u I feti cit i i, 1 991
)
Mionla
$i
interpretiirile ei
1.
2.
Caracteful incomplet al epicului. compo amenlul ciobanului,
anumile lormuldli ermelice au determinal numcroase solutii de in-
lclegerc a textului, cu atat mili mult cu cat incl de la publicarca in
!elsiunea bflladi fl Iost supraUcilal caracierul siu dc text rcprezen-
rativ penlro spiritLralitatea romancasch.
I. Alecsand r fost cei dintti car a dat compofiame tuluj cjo-
banul ui val oal et r de l epl ezent arcl
.,Popor-ul
fomen arc mflrc plccnfc
Fi
crede in litalitate, in
soal t l - l l l i $i i mpnde vi rl a i n zi l e bri ne
$i
i n zi l e l el o
si
pri n
urnrarc
ncnoroci ri l c i l gi scsc t ot dcauna prcgi t i t l a l ovi f i l e l o[ A$a, ni ci o
internplafc, cat de aprigi nu-l portc direrna, cilci el se mengaic
fi
se
inl5re$te cr ideea cir: aia i-au
lost
s.:tis!.... dla i uu./bsl zodio!...,
dstl l-ctLt
lo\t
tllenit sti
licl'.
Accnsti difccfic dc inlelegcfc a tcxtlrlLri a l'alcu! carjeri pe
nilisufi ce protdipul romAnului propus dc eo 0 lbst
pus irl cclralis
unc i sl ori i vi l f cgc. cu c$ccuf i s6u poi i cncl i . Cu l i mpul . f : l t al i snrul
ci ob^nul i di n Ml {r' l l d a dcvcni l o chci e dc cxpl i care l ! i sl ori ci ro'
r r r r ni l or
$r
h: r l r Jr . l I ' r ct \ r l
, n/ i r l r
r cg, r r r r . i r r por i | r t cI r r r i si ur ) cr
dc I reprezcnllr sullellrl ronrinuhi
$i
aliludirrca l i pasivi. resenl-
nali in i'ala sorlii, lcxllrl estc, pcntru unii, o cmblemii nu neonom-
_
l r cr di . cul i l bl l . l . i n
(i l f c
f cl Lrl J s sc rc(url ur' . i ] .
Exprinlali propfiul punct dc vcdcfc despre tatalisnul romanu-
lui
fi
ilustrarea lui in ,|ltor"lla.
Disculafi desprc doui posibile alit dini fati de 14iorila,
polarizatc dc Mifcca Eliade ln opozilia
..modernism-1mdi1io-
nalism"
li
fezumirte dstlel:
,.Dupi
cum era de previzut, accasti
lendinli aproape generali de
^
izol,e Miorila dc ansamblul
poczici popularc romancqti
si
dc a o proiecta singurr'r inlr-un
orizont mitic. ca un model pin
exceleDEr al geniului romancsc.
a iritat un oarecare nlrl1]ir de inlelectuali: accgiia refuzau sA
rccunoasci dramclc, destinul
Si
idealurile unui
popor nodern
intr-o crea.tie folcloricn multisecularn. ln mare, s-ar putca zice
ci ei respingeau: a) i eryretarea pesimisii a Mlorilei. aptoapc
gcncralA dc la Alccsandri incoacc; b) pretentia de a considem
balada ca unici expresie valabil:i a geniului pop larmmancsc;
c) decizia de a utiliza te rclc mioliticc ca punct de
plecare pentru
o meditalie filoT.oficit tpecific ronAfiedscd". (,,Oaia niz-
dri\anit'-in De ta Zalnoris la Gengh^-Llan, ),9'70)
Poadi mrr:mur6toafi
PERIOADAMODERNA
Arli
popula.,
romaneasca,
ce.amic, de Horez!
Ane
popu
ara romaneascd
ceramica de Horezu
Il. C. Cdlinescu a enalizat scmnificaliile romene$ti ale direc.tiei
romanlice de valorificare a fbLclorului si le a lormulat astfel:
,,lmpo
anla capitali a folclorului nostru, pe langi incontesta-
bila lui valoare
[-..],
stl in aceea ci literatura modernA spre a nu pluti
in vant s'a sprUinit pe el in lipsa unci lungi traditii culte, mai ales
fiind rnulti scriitod de originc luralA- Dar atenlia nu a cizut asupra
temelor celot rnai vaste, mai adenci, in sens universal, cum ar fi
aceca a
,,soarelui
si a lunei"', ci. dimpotrive, asupra acelora care
puteau
consiitui o tradilie aurohtoni. S-au creat astfel ni$te millri,
dinfie care
patru au fosl
Si
sunt inci hrinite, cu o ffecvcntd crcscan-
dd. constituind
punctclc
de plecarc ale mitologiei oricdrui scriitor
DAtiorl l"
(lstoia
literuhtii ronane cle ld arigi i pa d in prezent,1940i).
\-t Miorilti crilicrl identifici un mit cu dublA semnificalie: a
unui mod de cxistcnli, oel pastofal.
$i
a unui mod de inlelegere a
rostului unan
,,situalia
cosmicd a onului".
,,Al
doilea mit, cu ecoul ccl ]mai latg e Miorila, cu punctul de
plecare in cantecul bitranesc pubhcat
de V AlecsnDdri. Proportiile
mitului au crescul in vremca din ulmd pani iDlr-atAta incat s-au
frcut compariri cu Di!ino Com?die
Si
i\tl\i il socotesc ca ftornen-
tul initinl al oricirci culturi autohlone. Aici e simbolizati oxistonla
pastorlll a poporului folnen
!i
chiiu unitateir lui in mijlocul rcal al
lirii
reprezentat de 1flnlul carpalin. Tli ciobani se coboad in valc cu
tunnelc. Unul c vrAncean. altul ongureim (adicA
ardelcan) di
partea
ungufilor, altul nroldovean. ciiruia Miofita, oaia nazdrivani. ii
dest ei rui c
gandul
uci ga$. l n presi ml i f ea nrc4i i , mol doveaDul i si
fanduie$lc, firi nrcio uri, inmomrintflrca, prcgilindu-si
un eden
tcrcstru, ciobincsc.
f...1 $i
dupi irlgflfiidircn animali a !unnelor pe
groapa pastorului,
umrcazi lrucluccfca clnrctici a noliunii de ex-
tinclic. in accasli viziunc litlncisciln pnnlcislici
nroartea dcvenind
. . mi rcasa
l umi i ",
. . cri i asri "
Si
i nhul naf ca l ui nd i nf i l i qal a mi sl erul ui
nup1i al . l . . . l i n vcrsi unca l 0i Al ccsrndf i
^ccs1
i t est e o capodopcri i .
'
t . St abi l i l i i n ce const i , . si t l l l rl i a cosnri ci i l t ol nl l l ui " i n comcn,
ta Lrl licut de
(i.
Cilinescu.
Prczcntati fclul irr care citicul litcrar dcscilrclrzi,.lraduccrea
cnnct i cd a nol i uni i de ext i ncl i c". ci ut i nd cl l vi nt cl e chei e di n
intcrprctlrrca se.
Explicali tblosirca de cdtfe Cilinescu a unor teflneni specit'ici
corllunjcirii
l.lrudtkerc, crnetic) pcntru a prczenta mitul din
Ciulali inf-un diotionar scnsul sinlagnei
,.viziune
franciscan
pa teislicii'. prii
care cstc dcscifrati l1otiuDea de extinclie de
citle C. Cilinescu.
III. Alti exegeti ai Miorilci alr consideftrt cii s-a produs o
pro
lundi distonion e a tcxtului pdn pierderea legiturii lui cu con
textul r^n care functiona in cullura de oigine
$i
prin
tratarca lli dopi
normele culturii scrise, ca /t?rdlrrri. Constantin Brdiloiu (,,Despre
o baladi romaneascd: Miorila'. 1946) dernonstrcaza inportanla
lccturii etnologice, in corelarie cu riturile
$i
simboludlc
lhrdneiti.
E1
considcra rwol'lld rimi$ila unui text ritual, a u.nci,,\.riji" care se
practica in timpufi arhaice din teamn de moft, pcnffu
a I imbuna, a-1
,,pacifica' Si
a I detcrnina sa nu rdmani intrc cei vii, si nu isi
2.
3.
4.
(RE)DESCOPERIREA
LITERAIURII POPULARE
exercite forla malefici asupra lor. De aceea se sdvarseau o serie de
gestud de protejare
$i
de oblinere a bunivointei defunctului, pfintre
care
Ei
acela de a-i oferi, printr-un simulacru qi prin cuvinte, nunta
pe
care nu a al'uFo. CD timpul, complexul acesta ritual, care cu-
prinde qi pomana,
ii-a
pierdut coercn\a, Miorila fiind o supm-
vieluirc a lui. Teama de mort a evoluat, in contextul creqtinismului,
intr-o atitudine cu sens schimbat, nu de teame, ci de dragoste
$i
compasiune pentru
cel
,,plecat"
in lumea cealalte.
l . Citili pasajul din studiul lui C. Brdiloiu qi explica{i in ce mdsu-
re argumenteie lui v-au fecut se inlelgeti Mro,,l/d in alt mod.
Puneli interyretarea lui Briiloiu in relalie cu credinte
li
practici
specifice societalii hadifionale rcmaneqti care sunt motivate de
teama cte mort,
Lectura ehologicd a textului folcloric pentru carc pledeazi
C. Bdiloiu este ilustat6
$
de alti specialilti. AI. Aruulescu a
studiat veniunea colind a Miorilei
{
a identificat elemente de vechi
ritual profesional de intrare in breasla pastorali.
,,Legea"
prin care
pestorji
hoterdsc moartea celui
,,streinel",
adicd ncinifiat, este, de fapt,
norma nescrisi a unui vechi ritual de initiere care
^re
ca nucleu o
moa e simulatd,
IV. Mircea Eliade analizeaz\ carieft Miorilei de la apatilia
variantei Alecsandri (1850) pand la aparilia monografiei lui Adrian
Fochi (1964),
adicd pe parcu$ul unui secol,
$i
aduce o completarc
esentialA lecturii etnologicer da, ea este necesari, dar nu suficiente,
penlru cd textul a continual sd circule in cultura de origine dupd ce
s-a desprins de ritualul
$i
contextul sacru inilial. le$it din rigorile
funcliei magice cu carc a fostinvestit, s-a resemantizat ir alt context
religios, cel cre$tin, dar nu cel al mediului bisericesc, ci al mediului
ta6nesc.
,,Una
din caracteristicil cre$tinisnului
tdrAnesc
al romanilorqi
al Europei orientale este prezenfa a numeroase elemente rcligioase
..pdgene",
arhaice, cateodate abia cre$tinizate. Este vorba de o noue
crealie religioasi. proprie
sud-esrului european.
pe
care noi a'n nu-
mit-o
,,cre$tinism
cosmic", pentru ci, pe de o
parte, ea proiecteazd
misterul cristologic asupra naturii inhegi, iar, pe de altd parte, negli-
leazi
elementele istorice ale cre$tinismului, insiste4d, dimpohivd,
asupra dimensiunii liturgice a existenlei omului in lume."
(,,Oaia
fizdrFLvane", in De la Zalmoxis la Genghis-Han, 1970)
in interpretarea lui Eliade, acst cre$tinism cosmic
pemite
ielirea din
,,teroarea
istoriei", anulend
,,consecintele
aparnt ireme-
diabile ale unui eveniment tragic, incircandu-l de valori pane atunci
l. Obiceiul de a face ..nunta mortului" cu ocazia inmormanterii
unui 6nirnecesitorit se
practice
$i
astezi, chiar
fi
in societeiile
urbane. Prezentati informatiile pe
care le aveti desprc aceste
practici, expLcand motivalia lor
lstoda credintelat
$i
ideilor religioase
ds l4ircea Eliade
(coper
edilisi in llmba romand)
MirceaEliade
ISTORIA
CREDINTETTOR
$ilDETLOR
RELIGIOASE
.o.ura
rnrNrrFr<t t' .iq.@r.DEl
r
PERIOADA MODERNA
,lvesajul
ce mai prcfund al
baadei ll constituie voinla
p6slo-
rul ui de a sch mba sensul desl i nul ul
seu, de a preiace nefeic rea lul
intr-un nromenl a litlrrch eicosmce,
tfansf gu|andu-Si moafrea in,,nunta
m st i c5", chemand pe anga el
soarele
9l
luna
9i
proedandu-se
pr ntre stee, ape
9i
mlnli. Desigur,
nor am vazu cd tol acest rcpedoiu
de gesl ur, i magi n
I
si mbol ur
exista deja, cel pulln vi ual, in
ritLrile
Si
credin!ele cerenroniilor de
nunte postume. Dar poetul pop!lar
a
Sl
ut sd transforme acesle clrgee
tradilbnale intf-o
,,nunt:
mio tce"
de strlrctlra cosmcd In balad6,
semnincala aceslei nunli nu ma
este substiluirea e ernenlelor tlrale
cu scopul de a efectua simbolc o
nlrnt6
post!mdt rnarelia fabuloase
a cefemoniilor mistce este respun-
s'rldatde peslor
cruntului seu deslin.
El ru9e9te sb prefacd un event-
ment nefericjl intt o taine a nunljj
[...].
AAand ce soada i s-a decis,
paslorLr nlr se lamenleazb
9i
nt' se
abandoneaz) dl spe. er i , ni c nLl
incearc6 sA anu eze sensul um i
9i
a] exl sl enl ei
[ . . . ] .
Raspui sul s: i uecu
totu allul:
preface nenorocLrl care-l
condamne la moarle intr-un m sief
a tane n!n1i rnaiestuos
9i
feerc
care, in cele din urma, , permlle sd
tiunfe asupra
prcpiului
destin,
(firlrrcea Eliade, op. c'1.)
2. Simulacrul, sobstituirea sunt modalititi de arezolva,
prin
dtual.
cdza pe care o produce o,,trecere" din existentaumana (na$tere.
cisdtoric, moarte). Analiza,ti cele doui tipuri de substituirc din
Miorilal
.
a obiectelor funemre din cercmonialul de inmormantare;
.
a umanului cu elementele naturii in ceremonialul de nuntd.
,,Sensul
colindului tlansilvan cste destul de clal afland cii
soarla lui e pecetluitd, pistorul
cere ucigasilor sil ingroape aproapc
de stani, adicd nu in cimitirul sntului, ci i cadrul siu familiar;
ti
mai cere sd i sc
pund pe
mormanl anumite obiecte (fluiel tritc,.
bucium, fambili, topof lance etc.). Cu alte cuvinte, pistorul
sperd
se sc bucuo de o
postoxistcnld
sui-generis, cici toaie aceste obiecle.
instrumente muzicale, unelte
$i
arme specifice modului de existentA
pastorali, indicl o plelungire
simbolici
(rituali)
a activitdlii sale
Conceplia subjncenld este arhaici
fi
so
gise$te in nlulte culturi in
stadiul etnograflc: o viali vio]ent intfemptl se coniinui intr-o altd
modalitate de existcnje."
(Mircea
Eliade, op. ca..1
3. Substituirca obieotelor din ritualul dc i mormanhre se aso-
ciazA cu substituiri ale umanului la nivclul ritualului. Analiza!i.
din acesl punol de veder!, socvcnta
plangcrii
ritllalo a de-
l unct ul ui .
4. Eliade aprcciazd ce ideea primitivl
de
postexistentri
evolueaza
spre lbnne mcrcu mai conlplexe, cum este oea a rno{ii-nunti din
f Lrnel aLj i l c t i neri l of neci si t ori l i .
, , Nunt a
l ni ori t i ci " est e i nsd, i n
rapott cu moartex-nunti diD reprezentirile IuDerare romane$li.
cu totul allceva. Analizali ftocanisnul dc orgaDizare a nuntii
mi ori t i ce dupd model ul rrunl i i t mdi l i onal c, unreri nd subst i t ul i a
umanl rl ui di n rol u l e sceni ui ul Lri de n nt a cu cl ement e al e
nat Lrri i .
5. Reluai intelprclifilc Miollkl
$i
foflnulali in scris Lln punct de
vedere pri vi nd
scnrni f i crL{i a t ext ul ui .
LITERATURA CULTA
9I
LITEMTURA POPULAR,{
Literaturd culE
gi
litenaturd
populard
*
r
Baltagul
de Mihail Sadoveanu
laciul privea lumina fdcliei. Abia o
putea deosebi de stri-
lucirea soarelui, care bdtea piezi$. Fdrd o vointd anumite,
se agezase intr-o latwe, mai mult cu spatele, sprc poclada care aco-
pera
ciolanle, zgirciurile, penrl
$i
lucrurile tatilui seu, amestecate.
Nu s-ar fi putut spune cA arc vreun dezgust, dar de cand treia
pe
lume nu-i fusese dati o asemenea cumpliti vedere. Ridicand ochii
qi pdvind departe, bdgd de seam, ci se afla in
-un
loc cu totul
pustiu, intre stanci, intre lapi, sub cerul inalt. Pddura era apfoape.
In fundul pdpastiilor se mai
lineau
ostroave de omet.
Dintr-odati strdlucirea soarelui heclr sore varful brazilor si
cdtre piscu . Cu coada ochiului, vdzu lumina fecliei crescend in
umbra vegeunii. Era o lini$te neclintiti, parc6 toate impietrisd in
asfintitul de soare. Stdtu
$i
el neclinititca toate, ascultetdu-$ibatiile
iDimii. Tresdri numai cend auzi sus, ln auml luminii, un striget de
pajura.
Chemase de doui o . O vdzu deasupra, plutidd lin pe aripi;
i$i milca numai capul; parc6-l privea pe dansul. Se auzi alti che-
mare mai depdrtata. Pajura pluti lntr-acolo. Cenrl fdmase singur
$i
in curand din cer
piru
ci ninge insefafea. .ludecAndu-se el singur
pe
sine, fldceul se incredinF cA nu se simte in elvreo sfiale; ar fi doril
nunai sA aibd ln
preajfia
lui un suflet viu, Canele era insd la drun,
sus. Ldtrase numai o datd. Acuma tdcea
$i
se itcuse noapte. Deci nu
mai trecea niciun drulnel.
Luceau stele. Pomi o adiere de vant.
Auzi in pripastie un scancefde dihanie. Poate i s-apdrut. O ne-
Iini$te fierbinte i se ponrri ln meruntaie
$i-l
fulgera ln cre$tet. R?isiri
r^n
picioare
Si
cauta loc de ffecere
pe
urmele maicd-sa. ZgrepFnand
cu unghiile
$i
impingandu-se la dal cu cdlcaiele, ajunse asudat
$i
gafrind
sus. Calul necheza u$urel; cainele veni lAngidAnsul. Acolo sus,
la drum, i se
p6(ea
ci e mai pulin intuneric. lndate ce iese luna. toate
au sd se lumineze deplin. Are si se lumineze deplin
$i
jos
in vagd-
une. Acolo s-a indltat in
picioafe
mortul, inv6lit in pocladi, a$tep-
tend binecuvantarca din urm6 qi rugaciunile de care n-a avut
palte.
Isi aplecd urechea. Trecea o adiere abia sim.titi. Binuia in rapd
pipiiri
de
pa$i
$i-n
llnprejudmi foinet.l se deslu$iri in uechi zvonu
de
pe&ie
departate. Tarziu, pdn lumina de lun6, trecure
pe
deasupm
brazilor paseri streine. Singurdte$le muntelui pulsau de apele pri-
mive i; viata tainicii$i intindea iar punlile peste prepdstiile mortii.
Sangele qi carnea lui Nechifor Lipan se intorceau asupra lui in paqi,
in zboruri, in chemdri. FlAceul nu lntelegea din toate decet o fricd
strecuratA din
pamant ill el
qi incepu si vorbeascd cu cainele
[i
cu
calul, adresendule cuvinte fala noimi.
Romanul este precedat de un motto alcetuit de doui venuri din
Miorila, \aria'nt^ Alecsandri:
,,Sthpane,
stapane,/ Mai cheami
$-un
cane...". Asocierea romanului cu textul folclodc esteprecizatide acest
' . 1of l o $i
po. re l i i l ] l el ed. i i n ma mul t e pl anLLri . I n pl anul acri uni i .
asocirea indicA intentia scriitorului de a continua balada din acel
punct
in care schema ei epici ramane suspendatd.
PERIOADA MODERI'II
r
2-
'CSuiarea
tatal! esle cea care
domina drama narativa in aaliagrl
OdaE c! descoper rea ramegilelof
pamanlegl
ale iat6lu, gtafeia este
t f ecui a i ul ui . Scei a pdveghi ul ui
este in aceasta pnvinta revelatoare.
[...]
Veghea lli Gheorchitd in rapa
afe
-
degifoarte sil zale
-
anrmiie
atribute a e unei
probe
in liatce. De
pildd, topografia
-
asupra c6rela
textll nslste auto zeazd asmila-
rea sa cLr groia sau subierana, fiind
adecvala une rcc uz un simbo ice.'
([4onica
Sp ridon, Sadove6ru.
Divanul inteleptulut
cu tumea,1982)
7.
Relata,ti succint conlinutui romanului indicand acele even!
mente care completeazi acliunea din baladi
Relatia romanului cu balada populari a fost inleleasd qi ana-
lizate in dilerite moduri:
' ,,reconslituirea
acelei cdme pastoreqti despre care vorbe$te
balada" (Perpessicius);
.
,,o
parafrazd
culti, modefid, a Miorilel" (Paul
Georgescu);
.
o
,,anti-M/o/t/d"
(Al.
Paleologu).
Fomulati un punct
de vedere in legdtud cu acest aspect,
pe baza analizei elementclor de continuitale qi de discontinu-
iiate din cele doue texte. De exemplu, puteli analiza distribulia
pe gen a rolurilor qi se sesizati ci masculinul este elementul or-
donalor in balada, pe cand in roman lemininul este centrul
l umi i .
Ciutati o motivalie penfru dernersul lui Mihail Sadoveanu,
1i
nand cont
ii
de disputele pe
care le-au produs
,,resemnarea',
,,pasivitatea
'
ciobzrnului lin Miorita.
Analizali constructia romanului in funclie de caleva reperc:
spaliul, tinpul. actiunile Vitorici inainte de plecare, drumul
Ei
ritualul de inmormantare. Constituili-vd in grupe de cite patru
elevi
$i
pregAtili prczentarea
fiechrui reper, fdcind distinctia
intre evenimentele repetabile ale vietii
$i
cele calc fac oxcepiie
de la aceaste fegul6.
Pornind de la observatria lui 0. Calinescu. gasii patru
argu-
menle care si suslinl ideea c6 Miorila esle o monografie a
l umi i past oral e.
, , [ . . . ]
i nt reaga i nt ri gl a f omanul ui e soci ol ogj cA
$j
sc i nt emei azd
pe
automa(ismul vietii pastorale. Pistorj, turme, cairri mi-
groazi
in virtulea transhum^nlei in cursul anului, in cdutare de
pd$une
ii
dc adipost, iDtorcandu-sc in n1un1i, Ia date intru
ve$ni ci e f i xc. i n pri vi nl a
di spari l i ei oi erul ui , oameni i f ac f el
$i
fcl de presupuneri,
dar Vitoria, carc clnroaqtc calcndarul pas-
toral, le respinge. Lipan nu poate
facc in culare luni decit asta
$i
asta, Mi$carea este milenari, neprcvizLrful este exclus, ca
$i
in migralia p?isirilor"
Mecanismele vie[ii arhaice, bazate pe viziunea miricd, circulara
asupra timpului, pennit sdpenirea lui
li
asigurarea continuitdlii
vietii. Al. Paleologu a propus
drept unitate de inlclegerc funda
mentald a romanului mitul lui Isis
[i
Osiris, care contine pro
totipul scenariului despre moadea
fi
invierea zeului vegetal.
Informati-ve asupra mitului respectiv din Lrlo/i a Lredinlelor;i
ideilor religioase (19'76-1983)
de Mircea Eliade (puteti folosi
Qi
surse electronice) sau citifi demonstratia lui Al. Paleologu
din studid f/eptele lumii sau calea cdtre sine a lui Mihail
sadoyed u (19'78).
Fonnulali propriL punct dc vedere cu privire la interprtarea
romanului B4lldgrl:
.
f-ie ca
proieclie
a unui mit rominesc despre
,,condilia
cosmicd
a omului";
.
fie ca
proiectie
a mitului lui Tsis
fi
Osiris.
3.
4.
5.
l ss esl e si mbol ul ar mon ei
matr moniale
I
alfidelit5tii casnice,
cafe cont nud dup6 moaftea solulu.
Osi r s est e zel l nr o4l or gi a
nal u
,
asociatcu moadea, rcinvierea
I
ier-
t ii.alea. Dup6 o revolt;, Amun-Ra,
dvi nt at ea supr ema, se r et r age i i
ceturi. i6r Osins devfesl;panul umli,
daf esle omorat de Seth, lratele lu,
cafe i impr69tie trupul t;iat in bu-
ca! in tol Egiptul Cupul miilc are
Lr n i ! Hor l s, car e
pr ei a
msi unea
de a lupta cu Sth peniru a redo-
band regatul latelui s;u.
LITEMTURA CULTA
SI LITEMTURA POPULARA
Dcfinitii utile (in
delinirii, s-au indicat 111ai
mul{e posibilitili
de a exprima aceeasi caracle-
ristica):
Fonetica este o mmtlri a tngvisticii care
nrdiaza sunetele vorbirii/ linbajului
articulat.
Sistemul foncmatic
V,calele sunt sunete/ unititi segnentale/
mi|ati fonematice carc se pot pronunta
teri sA fic
nsolite de alte sunete (sunt
sunete continue)
fi
:a.e
pot
alcltui singure silabe
(slrnt plcnisone).
Limba rondnd are 7 vocale: a, e, c, i, i
(i),
o, u.
Consoanel e sunr. Unet e l onnat e di n zgu-
nole/ care se pronunti
numai insolite de o vocala
i
care nu pot
alcatui singure silabe.
ln limba romind sunl 22 dc consoane: b, c,
I k, d, f , g,
! ,
g' , h, l , m, n. p,
r, s,
f ,
t !
f ,
v, x, z.
Sunet ol e a, k' ,
E,
g' sunt
t ranscri se pdr gru-
lri de litcre: d cc, ci;
g
gc, gii ka che, chi;
I
gne, gnl .
Semivocalele sunt sunetc care intr6 in alce-
lirea diftoDgilor
$i
a l flongilor al6turi dc o vocald
Entru ca nu au capacitate plenisonici.
Diftongii
sunl grupurj
de douA sLtnete di-
irire, respectiv
o vocalA
$i
o semivocali, pronun-
re in aceea$i silabe.
Ex.:
llItrd, iunia.
na!, rAr!.
Triftongii
sunt grupuri
de trci sunete dife-
ite. respectiv
o vocalA
$j
doui senljvocale, pro-
rlnlate in aceeaqi silabi.
Ex.:
!.a!!,
bgaa, .tripbafi, lgaarcd.
Hi at ul esre i nl al ni rci i n i nt cf l orul rcel l ri d5i cu
inr a doua vocale care fac pade
din silabe diferite.
Ex.: bi-o- lo-gi-a, cu,Ni-in-!i os, as
-pec1u-os.
Alternantele fonclic sunt schimbiri
consran-
r ale unui sunet
(coDsoani,
mai des, dar gi vocati)
lo rddicina sau tema unui cuvant in alt slLneq
rcdusc in cursul flexiunii sau al derivdrii.
Ex.:.f ii
.fbte,
biiiat bdieti, carte
- cdrli;
Accentul este prcnun.tarea
mai intensi/ pe
r lon mai inalt a unei silabe.
, Precizati care dinte urnetoarele
cuvinte con-
tin diftongi. trifrongi, hiatsri genealogie,
fiul,
ztirodie. neaua, acaftleon. ecuadorian, coalh.
coniac, hojdercd, crcek.i, maestu, mdisLnL.
. Prcci , , dri cdre esl e rdpof t ul
di nnc Ji l ef e \ i
sunete
jn
umitoarele c]Uvinte: ure..he, chip.
cheatnd, Gheorghe, gea d, achehri, ochean.
Pentru inlelegerea acestui tip de exercitiu,
trebuie si aveli in vedere cd:
'in
liecarc silabd nu poate
exista decar o
singuri vocall;
.
grupudle
de litere
ce/ ci, ge/ gi, che/ chi,
ghe/ ghi
hanscriu un singur sunet.
In consecinle, fitainte
de a stabili raporrul
dintre litefe
si
sunete, impi4iii
cuvantul in silabe
$i
verificali componcnta
fiecirei silabe.
Ex.t ,-/e-cre
- ultima silabe contine vocala
e
$i
consoana k'; transcderea
fonetjce a acestei
silabe:
[k'e];
transc efea fonetici a cuvantului:
[urek
e]; in consecinti, numdrul de literc esre o
6, iar cel de sutete de 5.
Gheorghe
-
prima
sjl^be contjne vocala o
Qi
consoanele g'
$i
r; transcriefea
fonetice a acestei
silabet
[g'or];
a doua silabe confine vocala e
Sl
consoana g
;
lranscrierea fonetici
a acestei silabe:
[g'e];
i0 coDsecinle, numirul de litere este de 8,
iar cel dc sunete de 5.
3. Prccizalioare
este varianta accentuali
corecte:
butelie - butelie
splgndid
- splendid
avArie - avarie
aripe
- arjpe
gilngav
-
gengav
cobgi cAbai
colgs - cAlos hulp4v
- hUlpav
Acatlst
acgtist
Antjc - anlic
gripn
aripA profgsor
-
profsOr
duminici
- duminici
- duninice
Acest exercitiu vizeazd, in principal, proble-
rnel e det cf l ni mt e de of i gi nea
neol ogi ca a cuvi r)-
telor
$i
de raportul vorbitodlor
cu limbile striine
din care provin
neologismele.
Situatiile se por
norma in lunclie de trei variante:
a. norma pastreazi
accentul
din liLnba de
ongme;
b. norma consacri o accentuare
diferiti fale
de limba de odgine cand rostitea respectivi
ste
majoritara la vorbitorii romani;
c. norma permite
variante libere de auoen_
luare dacd uzul evidenliazi Dn raport echilibrat
intre cele doui accenhtbri.
Unele pi4i
de vorbire
-
prepozilii,
coq!mc-
1i i . pronrLme pemonal e
si ret l e\ i ve.
i n dcl i \
$,
acu-
/ rl ' v. l orme r] eaccent ual e
.
nu au accent propri u
Si
formeazi unitate accentuali
cu un cuvanr pre-
ceclent sau urmdtor
Ex.: v-am spus, de-ac6lo.
Grupali celc zece pirli de vorbire cunoscute
substanti\,, articol.
pronume. adjecliv, numetal.
\ ef b. rdver b. prepo/ rl i c. conj Lncl i e. i nl cri ccl ' c
dupd urnitoarele criterii:
l. flcxibile nellexibilc;
2. cu l ur cl r e si nl . cr i c. r l . i f i l . r n. ! , e sl l r -
tactrcA;
3. cu functio siDttutici la nivclul
propozilici/
cu dubli funclic sintactici
(la rlivelul
propozlliej
$i : rl f i azei ).
Ilustmti l'iecxrc dintrc caracterislici
printr-un
cxcmplu,
Pcntru a rctui:rliza cunoftinlele de morto-
logie, faccli t'iie penllu fiecarc
parte de vorbirc
dupa urmdlorul model:
Substanlivul
D. . i i ni l i c. . . . . . . . . . . . . . . . . .
(
l : r . i l i ( . r r t cr ' r cr i r :
(
i rl cgori i grrrni l i crl c: rg( n. nrrnl rf . r/ . pcrrt rr, i
I no, l . l Unp. grrd dc , ornt i | |
! i c)
I I ncl i i
. i nri rLl i \ ' c:
Conlplelarca li$cisc potltc l-acc in doui nrfihDr:
.
pf i D r ecapi l ul af ca nol i Lr ni l or l cor ct i cc;
.
prin
tlplic ta cunoginlclofintr-lllr lcxt litcfar
1) r opuncr c de l exl :
Dc cc pnna nre.r riminc in ccffeali. mi nrrcbi?
Dc cc ritmul nu nlrbrlc cu ispita-i de h Lrcbi?
Dc cc donr, ingrirniditc intrc gxlbenelc lilc,
Innbii suilof i. lroheii. slltirclclc dactilel'
Dxca tu
itiai
problemi rstci vieticu carc hrpl,
,^i vcdca cd am cuvnrtc
pana chiar si o il
''t'pl,
Clci inheb, la ce'am inccpc si'ncercirn in lLrpu dt'xpti
A tuma in formi noui hnba lcche
9i-ntelcLrpti?
(s'rr^orrcd // de Mihai Eminescu)
Sclcctali
$i
grupali dupi cuz substantivele.
adjcctivele,
pronunclc (pi(i
de vorbilc cafe
au catcgoria cazului).
Selectali verbele
Si
glxpa-tile dupd rod:
verbe aflatc la un mod prcdicativ si \,erbc
aflate la un nod nepredicaliv-
Grupali
yerbele
exislente in tcxt dupi cri
terjLrl capacitdlii de .r forma prcdicatLtl:
copulative,
pldicalive. auxiliarc.
ldentillcali ccl
pulin
un verb din lext care
po:rre avea slatut arnbivalont:
predicaliv
!i
copulativ- Fonnulall co tcxtc potrivile pentnr
liectrre sitoali...
L' r , i l r I n c: r / d< or n"n, ut i c
gr ar r i t . . f l l , 5
cooskuiti coDtexie de dezalrbiguiTare.
Construiti un tabel al pronunrelui dupd tjpuf
, . rr(((rr l rccrrc di nl rc
f rorum(l e
. . , 1
adi cc' i -
vele prononrinalc din text in cobana potrivita
\ cl ( . ' r : r t i pi r l r l c dc \ of hr r c i i , r . i r u. r l egor i r
pcr . o: r nei . 5l i br l r r
cr - c c- r c l cgi l ur : r d. r l 11
pel soanr l i l osi t i
f j
coLrl i nut ui t exLuhri .
Exnal ct ri p: i rl i l e de vorbi f c crt i cul al c
$i
ana
l r l . r i - l c Pf t \ i / : r t r n. , ( : r i r l r . . ol ul l r c l i Ut r r c
sl i l i sl i ci i n . rccsl l exi .
Crupal i
pi rl i l c dc vof bi re dupa l unct i i l c l o
si l r . r . l r cc
\ . r l ' i ccr .
l ' r c( l i i : r t .
i ur r pl cr r cr t .
11ri bu1. l ' f cci zrl i [ r pi rl i l c dc
propo/ i l i c sc
condilrc cNfc cslc rcgcnlul l'iccatcia,
\ cl cr t : r r r p: r nr l ,
' i c
\ or l ' i r c [ r f i r f r r f ( t r .
' i r -
r. rLri (' i
. ,
g1rn. r. r' 1. I r l r, rcl rc d( p. rrl c. r d,
vo$irc irr crrc sc incadrcazri.
l r . I r . f I n( l i i n pr u/ : r \ ( r . r r r i l f cr r i ncqci cr r .
si f u \ 1r I n cor l r cr , l . r nu . u
l r i \ ' f r ' l i r di l ar cl l : .
di nt rc ccl c doul t cxl o.
I JL r i l i ( . r l i r ui r ci l c n, or l hl ogr cc , t l . scr i '
f i i , cr spcci c I i l cri f i
(cpi st ol i ).
(' orrrpl cl . rl r
nc| l r| t l
l -r, \ ' i l cc. r/ I | l ni t ocrci l i \ i
3.
't.
l l .
t 0,
l ,
2-
La cazudlc
genitiv, dativ. acuzaliv comple-
lali doui lise:
(ll
D/ A fif6 prcpoTiliei
Ci/ DI A cu plpozitic.
STUDIU DE CMV
Crilicismul
juniqi
g
PERIOADA MODERNA
Repere ale cazului
Dupi Unlea din I 859, paradigma cultumld realizati de
paqoptis
esle pusd in disculie si supusi unui sever exanen crilic de o noui
generatie de intelectuali care se impune ca un grup de mare soliab-
ritate ideologicb
$i
culturale,
$i,
timp de un sfert de secol, constitui.
elita culturii romane, otientand evolulia accsteia. Cativatineri intoF:
de la studii din striinetate intemeiazd la lasi societatea culturali
Ju imed, it iama anului lE63: Vasil Pogor. Petre Carp, Theodor
Rosetti,Iacob Negruzzi
Si
TituMaiorcscu. Astfel, la$ul, care i$i pir-
dusc intaietatea
prin stabilirea capitalei Principailor Unite la BucL-
re$ti, dobandeqtc
prestigin
cultural,
pentru
ci Junimea concentreaz:
in randurile ei pe cei mai talenta.ti
$i
instruiti rcprczentanli ai tineR:
genera.trr.
lulimistii au recunoscut meritele
predecesorilor
Generari:
pa$optista a avut rol decisiv in procesul de nodemizare a societili:
romane$ti, de construirc a identitdlii nalionale, atat prin participarei
activd la viala
poLitici a
6rii,
cat
si
prin
cultud, mai ales prin lire-
ratum originaii, cu specific national. Pa$opti$lii,
,.oamenii
incepu-
tului de drum"
(Paul
Cofnca), aLr intemciat Litcrafura fomene modem,:
au asimilat romantismul,
preluand
$i
elernente neoclasice
$i
ilu-
mi ste. au fondat speciile
$igenurile
in literalura romene. au folosi:
sursele de inspiralic spccifice secolului romaDtic
(istoria, folclorul.
nalura.), au dcscoperil
poezia poplrlafi. valorificind in literatura
cuha rcsursel e expresr\ e rl e l i rnbi i popul are.
Epoca de i nt cmei erc
(1821-1860)
est e
pri vi t n
de noua genem-
lie
de intelectuali diDtr-o perspectivi critici. decurgand din exigenF
modemizirii
profunde.
reale, a cuhLrrii romane. Fird sd renunle la
idealul unite{ii nationale, noua generalie il impune cu ahe mijloace.
unni ri Dd cdl i rrt cc modcml zi ri i
$i
si ncroni zare europeani pri n man
crcatori. Exigenlele
junimi$tilor
vizau ur climat de seriozitate, de
temeinicie
$i
de competenla plofesionald.
In loate domeniile culturii intemeiate de
pa$opti$ti, junilni$lii
pf
ovoaci schirnbiri majorel
. i n
domeni ul l i mbi i combat l at i ni smul i ni t i at de cori f ei i
$colii
Ardclene
$i
continuat de urma$ii acestora. August Treboniu
Laurian
Si
Tinotei Ciparilr; suslin modernizarea alfabetului latin
$i
ortografie fonetici; pledeazh penuu imprumutu le neologice stricl
necesare din limbile romanice;
.
in domcniul ducalici cultdrale, suslin timp de l7 ani ci-
clurj de conferinle
(,,prelectiuni populare
)
pe teme de istorie, fi-
lozofie, literaturi, alte arie, prin
care faniliarizeazi aDditoriul cu
noile idei din spaliul cuhural european, inpun un nou tip de discurs
public,
de
tinutb
academicd, in contrast cu oratoria
practicatA pind
atunci
qi pregdtesc un
public
avizat;
.
in domeniul literaturii, i$i propon sI rcalizezc o antologie a
poeziei romane,
proiect
equat, dar ideile esential ale disculiilor
privind selectia
$i
criteriile poeticititii terlelor se concretizeazi in
st udrul l ui I i nl \ , l ri orescu. O
,
'
n\ ' t , t ^
.
t i t t . d a\ t t pt a
po?-i ei t ondne
de la 1867. reier teoretic fundamental: inlocuiesc criteriul culturaL
in aprecierea crea.tiei literare prin c terirl estetic; resping medio-
critatea
Si
veleitarismul, prcmovand valorile certe,
judecate
dupi
originalitatea viziunii
ii
realizafea a|tistici.
CRITICISMULJUNIM]ST
I
I
l_
t
I
Eruerrc Jl rrtrrr
J
Juni mea are o e\i sl enl ; de mai mul re deceni i . cu acti \i l ati si
l qi enl Ari
ce. e schi mb; de l a o et apa l a al l a.
I
I
Pri ma erapi . cea i e$eana ( l 8b3- l 8-4) a soci era! i i . cu i n! , . uni ri
l saprt , mdnal e
i n casd l ui \ y' ai orescu si i n cea a l ui Pogor. consl i rui e
l Eza
rdeol ogi c?i . de dt i rmare si de l eBi l i mare pri n combat erea vechi i
l di recl i i
i n cul rura romana. Juni mi sl ri evi t a i rnpl i caf ea pol i ri ca. acl i -
l ut area
I or
vi zea, / ;
0-ei di recl ri : l i mba. l rrerat ura si cul t ura.
I
Acd\ l t i l i l e cupri nd un l arg specl ru cul t ural
Si
se I nanrf esl ; pnn:
I
.
nrel ect i unrl e
popul are
cu publ i c l arB. i ndl ni ri l e i n cerc re-
I
grens
pent ru l ecf um creat i i l or ori gi nal e:
|
.
edi t area unei f e\ i )re a soci el Sl ri . Corvorbl l i l i l crarc. i nce-
l pand
cu I marl i e I 867. cu apari l i e l LLnar6;
I
.
f ol osi ren unei ri pogral i i
Si
l i brari i propri r penl ru
a
publ i ca
Si
I
ra6pendi opera membri l or soci ei at i i :
I
.
susl i nef ea campani i l or
pcnrru l i mba rorni n5 l i rcrara \ i / i d
I
al f abet ul
$i
ort ograf i a.
I
n Oor" et ap5. cea a
1edi nl el or
dubl e (18"4-t 885). esre mar-
l cat a
de i nt rrrer
j uni mi sri l or
i n \ i al t pol i l i c6. i n paf l i dul
conserval or
l Func! i a
de mi ni st ru al Tnsrrucl i uni i Publ i ce i l obl i ge
pe Ti t u
l \ l arorescu
se se st abi l esscd l a Bucurel ri . Lui i
(e
al dmre \ 4i h: l i
I
Eminescu
$i
loan Slavici, ca redactori la z,iat"Jl Tifttpul, oficiosltl
lpartidului
conservator Junimea se scindeazi,
$edintele
se
tin
atat la
lla5i,
in casa lui Vasile Pogor, cat
$i
la Bucure$ti, in casa lui Titu
I
\laiorescu. Aclivitalile Jrr?''lij se indrerpti msi rles spre literalurA:
I
.
se consolideaza ..direclia noui in poezie
$r
in proza prin
I
capodoperele marilor scriilori - Eminescu, Creangi, Caragiale,
I
Slavici, publicate ln revisla Conyorbiri litegrc, dar
Ei
in volume;
I
.
poeziile
lui Bminescu
$i
nuvelele lui Slavici sunt traduse in
I
limba ge(mani de Mite Kremnitz, cumn8ta lui Titu Maiorescu;
|
.
Junimca continue sA ofere burse tinerilor pentru studii in
lsriinAtatel
|
.
criticisrnul se manifesd acum prin noi campanii, notabili
|
fiind
polemica lui Maiorescu
privind
,,arta
cu tendinl,:."
$i ,,aft.
I
penfu
afia",
purtatd
cu Constantin Dobrogeanu-Cherea.
I
I
A treia tapi incepe dupi 1885, cand intrunirile in cenaclu se
i
iiresc, solidaritatea se deshamd dinmotive diverse, revista Convor.-
I bii litcrule este mrtatd la Bucue$ti, unde se muti qi Iacob Negruzzi,
I
directorul publicaliei. Angajarea politici
a lntemeietorilor Junimii
I
are efecte
$i
asupra societAlii, carc
pierde
din autoritate.
|
.
revisia Conrolbiri litErare capitd camcter uiversitaq pu-
l bhcdnd
sl udri
sr
arl i col e de sri ct a speci al i rare
(i srori e.
l i l ozol i e.
filolosie. eeosrafie):
,
.
conducerea publicaliei hece in meinile discipolilor maio-
rcscieni, devenili intr timp figuri importante in culh.rra vremiil
I
acestia dau revistei o odentare
$tiinlificd,
in dauna creafiei literare
originale, care ii conterise popularitate
$i
prestigiu.
PERIOADA MODERNA
Prirna gedinld
a Junimij esle
consderaia o intrunire in casa lu
Pet re Carp, i n l oamna anul u 1863,
in cu.su careie amfitionulface lec-
rura propte
traducer dn Macbeth,
defalan nd T. l,4aiorescu, L Negruzz,
N. BLrrghel e
Si Th.
Roset t
Formularea cazului
Daci scriitorii paFoptiSti
au alcitLrit si au pus
in
practicn
un
prog1am coerent d construire a identitSlii nationale pdn interme-
diul literaturii. generalia
umetoare se considerd indrepti.tite sd re-
aqeze fundamentele culturii romane moderne, p nff-o acliune cdtice
vizand toate domeniile: cultura, politica,
viala sociald
$i
mora]i.
Cazul il constituie identificarea
$i
ilusharea criticismului
juni-
mist, carc analizeazi urmerile adaptdrii prea rapide
Fi
supediciale a
instihr.tiilor
$i
a formelor civilizaliei occidentale. Opera de intemeiere
a civilizntiei
$ia
culturii romdne modeme, infiptuita de
predecesori.
este cdticati seve! cu scopul unei schimbiri de paradigmi.
Junimi$tii sanctioneazd evoluiia gribitA,
,,arderea
etapelor", in
activitatea pa$opti$tilor,
considcdnd mai potriviti
o evolutie
,,pas
cu pas", prin
asimilfui controlate de spiritul critic.
Descrierea
gi
analizarea cazului
Dedangarea luptei cu
"vedtea
dimdie": bdlia
ponhu
limM
CriticismuLjunimist se manifesti intti in domeniul limbii, prin
publicarea
lucrdrii lui Titu Maioresou Dcsprc rcrierea linbii ronAne
(1866).
Contcxtul publicerii
este semnificativ, penhu
ci precede
intemeierea instituliei acadomjce
$i
poflre$te
campania noilor fo(e
culturale impotriva curentului latinist. Scopul ,najor
$i
urgent al
uDei instilutii de tip academic era codilicarea limbii: sjmplillcarea
alfabetului latin, unificarea ortografici, elaborarea unei gramatjci
Si
a al l or mi j l odce dc nonnare : l l rmhi i l erare.
Lucrarea lui Titu Maiofescu fbrnrulcazi prima
tezi a con-
cordantei intre forme
$i
tbnd, referindu-se la raportul necesar intre
alfabetul latin
ti
hmba romani:
,,ln
momentu) irr carc romdnii s-au pitruns
de adeverul ce
limba lor este o limbe romani, in acel mornent
Si
fonna extraor,
dinari sub care avea sA se prezinte
aceasta, adeci scrierea sau
[..]
literile trebuiau si fie luaie tot de la romani.
$i,
nstfel, alfaberul
slavon, car invilca mai mult decat revela limba romani,
Si
pe care
il primisem
numai dintr-o oarbi intamplarc externi fu alungat din
scriera noasffi cea noui
ti
fu inlocuit prin
allabetul latin."
(Ds?,"
sc erca limbii ramAne\
Saludnd adoptarea alfabetului latin in locul celui chirilic
(slavon),
Maiorescu incepc combaterca etimologismului promoval
de curenlul latinist. cu reprezentanti de marc autoritate in epoc5l
,,Esen1a
etimologismului in ofiografie este alta. El cere ca dupe
ce literele alfabetului s-au stabilil, fie cu semne, fie ferd semne.
scrierea ortogmfici insi se nu se indrepteze dupi vorbira actuale.
1bafte influenlatd prin legi eufonice. ci duph legile derivaliei
cuvintelor de la originea lor, intrucat aceasta se poat
urmari in
intreaga haditie a limbei- De aceea d. Cipariu scrie cuvenhrl &ine nu
cu i, cum il pronuntim
noi, ci cu e, adeci bene, e fiind vocala
odgimra."
Academia Romana
Bazele Academiei se pun
in
aprile 1866, dupa abdicarea lL.riCuza,
cand, prinlr un decrcl alLocotenenlei
domnesn, se inf inleazzi Societatea
l i t ef ara cLrun f ! m6rde21de rnem,
bri seleclatidin toate provinciile
ro-
mane$t:patru dn Tara Romaneasce,
cate lre din l,4oldova, Transilvania
I
Basa|abia, cele do dn l,,laramurc:,
Bucovina Banat
9
Macedonia. E
nu s'au plrtut
inlrun decal in august
1867, l a Bucure$t , i n al mosf ef a
cfeata de perfeciarea
dualismu ui
auslfo-ungar, ce provoca
rnari temeri
penlru
soarla fomanilor din lmperlul
Auslro-Ungar, supug unei previzi
b e poliuci
de deznallonalizare.
Pima
9edinla
s-a
linut
sub
semnul ideii de unitat cllurale a
rcmanilof de prctutindeni
;i,
la pro-
p! nerea
l ui George Barl l u i sl
schi mba numel e i n Soci et al ea
Academ; ce Romana, dn 1879
-
CRITICISMUI
JUNIMIST
in opinia lui Maiorescu,
aplicarea elimologismului
in sffiere ar
alut ca efect un rcgres: limba aa fi fost
,,anrncati', cu secole in um6.
De$i numit membru al Societafji Literare (viitoarea
Academie).
iulie 1867,
Maiorescu demisioneazd
in semn de
Drotest fatd de
pingerea p.oiectului
siu privind
scrierea
limbii romane
si va
enj abia in 1879, cand Academia ii acceptd proiectul,
smn al
riei in prima
,,bitAlie"
culturalb.
luptei ln
plan
culfutal:
confiuntarea
deschise
ln contra
directiei
de astdzi in cultura
romand
de Tih.r Maiorescu
(fragmente)
Cufundati pAnA
la lnceputul secoiului
XIX in barbaria orien_
iei libere
o parte
din lustrul socictEiilor
striine. Din neno-
ire. numai lustrul dinafard!
Cdci nepfegitili precurn
elau
$i
sunt
:rii no$tri, uimili de fenomenele
mdrele ale culturei llloderne, ei
pdtrunsera
numai de ofecte, dar nu pitrunsere panA
la cauze.
numai fonnele
de deasupra ale civilizaliunii,
dal nu intfevi-
,
societatea roman5, pe la 1820. incepu
a se trezi din ltargia
ei.
cat , i poal e
de"abi i al unci de mi scJrea
cont agi oasi prrn-
crre
Ie Revolulhnii ftanceze
au st$bEtut pAne
in extremitdtrile geo_
lce ale Europei. Atrase
de lumine,
junimea
noashd lntrep nse
|a emigrare
extr^ordinard
spre tenlanete
ltiinlei
din Franfa
$i
rmania,
care pane
astizi a mers tot crescald
si
carc a dat mai ales
rd fundamentele
istorice
mai adanci, cal au
produs
cu nece_
: acele foffte qi ferd a ceror preexistentd
ele Dici Du ar fi putut
sta.
Si
astfel, mirginili intr-o
superficialitote fatali. cu mintea si
loima aprinse
de un foc prea
u$or, tinerii romani se intorceau
li
intorc in patria
lor cu holdrarea
de a imita
$i
a reproduce
aparcn_
e culturei
apusene, cu lncrederea
cd in modDl cel mai
erdbit voa
rei l i za i rdsu l i l erat ura.
)l i i nl r.
f l rra f rut noasi
si .
mai i nri i de
e, libertalea-lntr-un
stat modern.
$i
a$a des s-au rcpelit aceste
i
juvenile,
lncat au produs
acum o adevaratd
atnosfeM inte-
ald in societatea romana,
o direclie pulernich,
ce apucd cu terie
al, pe
cei tineri
Si
pe
cei bitrani, pe
cei cari se duc sp1 a invdla
pe
^cei
cari s-au iniors spre a aplica inviFtura
lor
[...]
inainte
de a avea partide politice,
caie sl simja trebuit4a
unuj
!
$i
public
iubitor de
$tiinti,
cale se aibi nevoie de lecturA, noi
ftLndat jurnalele
politice gi reviste litenre
li
am falsificat
$i
retuit
jumalistica.
Inainte
de a avea inveldtori
sdtesti, am lecut
li prin
sate,
Si
inainte de a avea profesori
capabili, am deschis
ii qi universiti.ti
fi
am falsificat
inslrucliultea publici.
inainte
a avea o cultura crescutd peste
marginile
$coalelor,
am fhcut
1ee romane
fi
asocialiuni
de culturi si am depre{iat spiritul de
iet4i literare. inainte
de a avea o umbr6 macar de activitate
o ginalS,
am fecut Societatea academici romani.
cu sec_
ea filologic',
cu sec.tiunea istorico-arheologice
$i
cu sectiunea
w
' 1,
PERIOADA MODERNA
stiinlelor natwale,
Si
am falsificat ideea academiei. lnainte de a avea
arti$ti trebuincio$i, am ficut conseflatonrl de muzicii inainte de a
avea un singur pictor de valoafe, am ficut
Scoala
de bele-arte;
lnainte de a avea o singuri piese dmmaticd de merit, aln fundat
teatrul national Si
am depreliat
li
falsificat loate aceste lbrme de
culturi.
in aparcn16, dupe statistica fomelor dinalare, romenii posed
astAzi aproape inheaga civilizare occidentali. Aven politice
$i
Siiinti,
avem
jumale qi academii, avem qcoli gi literaturA, avem
muzee, conservatorii, avem teatru, avem chiar o constifuliune. Dar
in realitate toate aceste sunt producliuni moarte, pretentii f6re fun-
dament. stafii fir6 trup.
jluzii
fire adevdr
si
astfel cultura claselor
mai inalte ale romanilor este nula
si
feri valoare,
$i
abisul co ne
desparte de poporul de
jos
devine din zi in zi mai adanc. Singura
clasd reald la noi esto
lfuanul
romin, qi realitatca lui este suferinla,
sub care suspine de fantasmagotiile claselor superioare. Cdci din
sudoarea lui zilnicd se scot mrjloacele materiale pontru suslinerca
edificiuluj fictiv, cel numim culturi romeni,
Ei
cu obolul cel din
urma i l \ i l i m sa ne pl ; t easc; prct ori i
t i
rnu. , i cnnl i i nosri . acade-
micienii
$i
atenianii din Bucure$ti, promiile litemre
$i $tienlifice
de
pretutindenea,
li
dio fecuno$tinle cel pulin nu-i producem oicio
singure lucrate care s6-i linalle irima
$i
se-l face s5 uite pentru un
moment mize a de toate zilele,
Studiul furdamental Ir conlra
diecliei de asqziin cultura romena
(1868) lanseaza leoda ,fo|melorfA'
re fond", cl.] mare impact in epoc6.
Problema ,Jomelor
fdre fond" va
reveni periodic, aproape obsesiv in
dezbatefilo aulohtone, pan6 in ziua
d azi, Teoria maioresciane a con-
lfibuit la dobandirea unei noi con-
itiinle
de sine a culturii rcmane.
Elementul care lrebuie neap;tat
pus in evidenld este inlocuirea sen-
timentului de aulom6gulire nalio-
nale cu lucidilatea aufocrltica.
Tltu Ma ofescu analizeaz;
modul in care generalia pagoptist6
a conceput
9i
a infSptuil modernF
zarea societelii gi a culturii rcmane,
prin imiiarea fomelor clvilizaliei
occidental, fd|a sd se preocupe de
o pregelire corespunzdloare a fon-
dului autohton in vedefea unei
astfel de transformei-
Toris formelorflri fond exprime viziunea luiTihl Maiorescu
asupra culturii, arc un fundament filozofic, fiind construitd pe trei
principiir autonomia valorilor, unilatea lntre culturd
li
societate,
unitatea intre fond
Si
fonnA, atat in culturd, cat
$i
in dezvoltarea
social6.
Autonomia valorilor porneQte de la un p ncipiu din filozofia
lui lmmanuel Kant, care delimiteaza domeniul esteticului de ce-
lelalte valori
(etice,
$tiinlifice Si
utilitare, politice). Titu Maiorescu
analizeazA erorile lucdrilor istorice
$i
filologice considerate
fundamentale ca demonstratie de latinitate a limbii romaner 1slolia
penttu inceputurile rc,mAnilor in Dachia de Petru Maior
(
I 8 I 2), trari
conul de la Buda
(1825),
Te tamen criticum i linguam romanicam
(1840), sc s; in latini pentru strdini, lucdri care incalcd uneori
adevinl
qtiintific, recurgand la exagedri provocate de intenlii de-
monstrative
$i
de nolivalii politice.
Maiorescu exprimb necesitatea aprccie i fiecerui domeniu
pri n cf i t eri r specl i i ce. e\ i l end asl f el conl amrnarex ce af e ca ef ecl
confuzia valorilor.
Unitatea intre culturi
$i
societate este prezentata ca rapofi
necesar intre dimensiunea unive$ala a fomelor culturale
(artd,
Itiinti
etc.)
si
determinarea concreti a unci societd.ti (istorie, mod de
viatb etc.) care constituie
,,fundamentul
dinliun1nr".
Unitatna intye fond
fi
formi in culturi
fi
in dzvoltarea
sociali este principiul provenit din teoria evoluliei organice. Prin
lond, Maiorescu in.telege sistemul activiteflor matedale
9i
sociale,
dar $i
mentalitdlite dominante
Si
lormele caBcteristice ale psiholo-
CRITICISMUL JIJNIMIST
5 colective, traditiile si spiritul acestora (in
ansamblul lor), a|a
El se reflectd in conduita practicd.
Pdn formi, sunt desemnate
nlturil institu.tionale,
juridice
!i
politice ale societdtii, sistemul
f ducatie, institutiile culturale (presa,
teatrul, conservatorul, fiiar-
ooica, Academia etc.), prin
care se renlizeazi circulalia valorilor
cadrul sociietii.
Teza maiotesciani
susfine evolufia organici a unei socie61i,
lci dezvoltarea de la fond sprc forme, cu pistfarea
unei concor-
llle permanente
intre le,
Prccizali reperele folosite de autorul studiului penhu a pune
in
opozitie
,,barba
a orientali"
Si ,,lumina"
occidentale ca etape
ale culturii
$i
civilizaliei romene moderne.
Selectati sintagmele expresive ptin care autorul sublinjaze ac-
liunea
pa$optistilor
de imitare a civilizaliei apusene, comentati
efectele pefsuasive
ale acestora,
Identifica.ti cauzele preluarii
IfuA discerniment a modelelor de
ci \ i l i zal i e f eprezenl are
dc f r: rnl a
t i
Ccnnani r.
lnventafiati reperele invocale de metl1brii generaliei
ante oare
ca dovezi palpabile
cA procesui
dc modernizarc a civjlizatiei
romene s-a incheiat.
Recunoa$teli contraargLlmentele
aduse de Titu Maiorescu pri-
vind
efectele Actriunii inairrtasilor in maj multe domeniit vjata
politicd, junralistice,
instruclie publici
$i
institulii culiufale.
Explicafi care sunt intentiile autorului in constrLlirea contraar-
gumentelor prirltr-Ltn
$ir
dc paradoxufi.
Comentali imaginile alese dc Titu Maiorescu pentru a descrie
fundamentarea grc$iti
a culturii romane moderne:
,,edifjciLl
f i ct i v"
$i . , cadcat uri a ci vi l i zal i ei ".
Motivali viziunea maiorescjanA asupm djstanfei periculoase
intre elita intelectualh
$i
lunea
l5fineasce,
a cdrej munci sus-
line matefial o culturi in care nu sc recunoaqte.
Titu Maiorescu enllnF ln ukima parte
a studiullli lrei principii
{. . adcvaruri rdrspusc
i r succesi unc l ogt ci l :
.
renunlala la indulgerrla tafa de mediocritili in toate dome_
n l e;
.
imitatia fbnnelor discrediteaz6 cuitura;
.
f al sa cul urd est c mai noct v, deci t l rpsa ci .
Lucrati in trei grupe. fbrmulali in scris doni argumente sau
doua contraargument pentuu
fiecare principiu (.,adevdr")
enun-
tat de Titll Maiorescu.
Motivafi mentinerea
Si
acceptarea unei opozifii radicale intre
.,barbaria"
orientali
Ei ,,lunina"
occidentald,
linand
cont de
pozitia
Stiinlifici $i
de mentalitatea epocii noastre.
Stabilifi reperele pentru
a formula o definilie a
,.barbariei".
Tinefi
cont, in formularca detiniliei cerute, de cele doud ele-
mentc necesare odcdrei detlnilii: genul proxim
Si
diferenla
specifici.
Citili studiul integal si deliberali asupra actuahtilii afirma-
liilor
maioresciene, referindu,vi la situalii similare cunoscute
de voi din experienti directe, din presd
$i
din via.ta culturald.
r
0\1 r)
trtfi t t,t ui r\t t.
;;:.:. : lri.,i
ii:l;.i rii;i l iLri i.rii l.i:::i
iNi;p;rr,..
.., ,. ,.
Rer sla Canvahid literarc
,Ei
(lun
mi$tii, I n.) se com
porta ca intelighenlie, ca un s!bgrup
al aristocralie care etaleaze in fala
acesteia d I umE
Stiinla
eLrropeanb,
non-pol t i ce
9i
non-revol u! i onara,
deci o
qtlnF
care nu are n mic ne-
ini9tlor. h acelasitimp, aceste con-
ferinte creea* un pubtic inletectual
rornan care furnizeaza a rendutsEu
noi membr, flalali c5 au lost accep-
tal intr-un grup de calitale. De fapt,
jufimlii
i ofer6 inatiei societati,
atributul distinctie sociale
Si
prirnesc
in schrmb statutu de ellt6 socialS:o
jusUficarc
rec procd
a competenje-
lor, un
pact
socio-culiul intre in-
telighenlia
Sl
adstocralie.
(Sorin
Alexandrescu, P/iyird
n apai made rn nate a, 1 999)
Latinlsm
-
temenul denu,
me9le: 1. un cuvant, o expfesie sau
o formS sinlacticd Tmprumuiale
adlficial din limba latife fnk-o all6
limbS; 2. un curent in tingvistica
Si
ln fllologia romaneasce
din socotul
al XIX-lea, care, in continuarea
$colii
Ardelene, a urmbrit sA dez,
volte qi
si fortilice demonshalia
re-
teritoar ia originea tatind a limbii
romane, ajurg6nd la exagerSri pu,
rrste q
la inlelvenlii conlrare spiri
tului llmbii vorbite: incercarea
de
eliminare a unor cuvinte d origine
nslainA sau modificarea unor cu-
vinle de origine latina astletircetsa
le apropie vlzibil do forma tor ori-
gi na16,
PERIOADA
MODERNA
*I
Instaurarea
directiei
noi: triumful
spidtului
critic
Spi ri rul
crrl i c
i t r"l i mi sr
5e rasp; ndesl e
cu dul ori l dt e
i n l ci i
domenri l e,
pf i n ri drcarea
' t andardul u
de
pef l ormrnl 6 i nt el ecru' :
Junimistii
impun
un nou tip de discll$
ilr conferinlelc
publice
si
::
oratoria
parlamentari si univcrsitari.
ca
ti
in dezbate lc academl"
. @M4P' , @j . . . ' -. . ,
Junimea
Sal onuLJl n
mi dn casa l ur
de Tudor Vi:::
(fiagnent)
SDiritul oraloric
estc a dom treslturd
a mentalitili
junimi!:'
Desi gur.
pr' n i ndel ungal J
l upri J l ui Mai orc-t l
rmpol f i \ i r rel or"
ou*i , l -' " ri
"
t rJzcol ; gi cl
p, rl l l l ce
5'
pi rrl drrrenl are Jurri rl l cJ
i n' ('
'
l , t . rn rcr i rrrn"nL
i n
' cn' rrl
col rl rol ul ui
cu\ i rnl t rl Li ri rni l rand
c
'
' n' :
o
pepinicri dc iclcnt]- olatoficc,
reinnoitc
ou fiecarc
generallc
'i
tr;b;ie uitat
ci
prina nranifestare
a Junimii
este accea a cLt::'_
rinlclor
publice. itilizate in oe
pfivcite atitudined
oratorului
si
'1
"otpo"iti"i
lui dupdlno,:lelul
maiorsclan'
u$or de recunoscut
ci L-
in recditirile
Lui mai noi Oratorlll,
imbriclt
in
jtac
sau redirrgi'i
uoi rcr
c' r ur' d. r, ' , . , , r, , . rl ra
i n l | l U pl rbl rcrrl ui cJrc
l ru l rebrri J
' : '
ul rcc. rn
pi na rn Jccl nrorrrcnL si i rl ccp(c
si dcbi l c/ c
cxprrnerc'
r
in formelo
Lrnei diciiuni impecabilc,
fi|I sprijinul
\]rouiel
note :
'
ca uD savtnl
cffc inliliicazi fczrlltatele
cercctirii
lui ci c^ u)r 3:r'i
care construic$lc
?n lirlr
putrlicului illoanlal opera s^ desilar:
:
Numcrodsc
sl rnl
documcnt cl c
cont emporane
carc dcscrl u
ana 0r: ' : !
rici a lui M^iorcscu.
dcmnitrtca ii
utei lui, dlldur^
glasullri muTr:r:!
marilc ofccte
sugostivc scoaso
din
jocul mainilor
qi al btrrbii
:
:
contenlportni
nc-au descris
in vofbirea
prolcsofului sau I orator-
:
parlamonlar. compafati
uncori cu tcce'l a unui
gencral care is:
-5
l uce
t l . cpt at i nami cul .
i roni l l ui ni mi ci t oare,
conci zi unea
l api dr' !
j r
cxorcsrei .
cgi l rr' i
ri
po: l l ( i nl l ccul :
i n i rcecdsi
\ rcl nenul ndi de
r' : -'
r , , i i or r el c t br r r r r r l c: r l e
l , r r
(
Jr p Modr l r l sl ei r
dl ci l ui r i r
r r nci e\ pL- 5
Dubl i cc
dc\ cni se
l rcdrl i orrdl a
l a Jrrl rl ?t r"
Of al orul
nc spune
Pr--
l l eburrr si l ncerp
' .
drrl m. l l ru sei l nl c
' i
sl rl
)c' l )ci '
pf i nl r-o , j ' _ _-i '
ratie care avea
rostul s:r
puni tennenii
problenei
qi
si ilusi::*
concluzia
ei. Debitul siu trebuia
si curgi
neintrenrpt,
dind imp15r"
unei suvcranc
sliipeniri de sine
ii
a subiectului
Folosincl
preslr: r"
s l modeL al iniliatorilor,
se constituie
la
'luninea
o larg' tmcilt
care Df oduce,
i r
gcncf al i i l c u' mdl osre
ordl ori c uni \ ef ci l ari
1
_l l l
\ cgul crcu. Mcl l edrrl i .
Perro\ rci
Nu num: ri
de al f el I n \ of brr( : ' 4
si ri scri s,
i , l erl ul orarof i c dorni n. r
product l a i unl mi sl rl or I
r
l ronra c. l e
o al l a l ri ' i l r| . i
I rdhl oul ui
Ve' I i t a / ef l e' nec
-: -
miste
coalizeazd
impotriva
miscitii
pe cei mai mul,li din adre::fl]
ei. Pard 1a motivele ideologice
si tendinlelc sociale'
adversa'
&
ridicd
impotriva
-/
nirlii mai intai din
pdcina veselioi
pe care ii'llr
"e
n t"""..
in cercul ei
,,Dosarul"
-/,'inil
[ ]
creqte
in fie::!tr'
sedinte
cu excerpte din discursurile
satl artico]ele
vorbitorilo:
jr!
scriitorilor
din Iaii
$i
dc aillrea.
prcducand o reaclie uqor de l::11-
puit in sufletele
acelora carc irflau ci sgbucurascride
onoarea
acser
CRITICISMUL JUNIMIST
I
atentii. Unele dilr articolele
critice ale lui Maiorescu in epoca lui
leseana sunt ca o prclungire
a
,,dosarului,,
a cirui faimi stamise
3tatca dulmdnii.
Singur Hasdeu irtelege c?i trebuie si rispunde cu
aceeaqi armi, dand prilej
epocii, care rasese adesea impreund cu
Junimea, se redl d,e caLleva ori impotdva ei. Tronia folositd de atatea
ori ca unealte polemice
este manipulata
$i
in interiotul
cercului.
J nified eslc departe de a fi o socjetate de admiratie mutuali. ilr
nomentcle pulin
fericitc, poetii
si
prozatorii grupul
i i$j primesc
. er Ci cr ul
n ni ( i r of dr n gLm pr opr i i t of pr i el eni
[ . ]
i nr r - un col r er i sr i
lrupul aceliL carc nu luau parte la disculii, in frunte cu matematicia_
1ul Culianu: grupul
este denumit cu termenul colectiv
,,camcuda,'.
O- glume
nereufiti esie primita
cu vocifedrile
intlegij asistente:
..faull faul!".
[...]
Alituri de Carp,
pogor
este ironistul cel mai acerb
:l grupului.
Nimic nu afli iertafe in ochii sai. Disculiile cele mai
.erioase sunt inherupte de zcfiemenua
lui necruhtoare
ti
din coltul
.auapelei pe cafc era toLinit. gestul
sprijinind reflcctia, adeseori
romeste o perni
in capul vreunui nefcricit preopinent.
pogor
este
:utorul mal\imoi dupi carc anecdota pfimeazi.
acea anecdota in
,-arc exceleazi Caragiani
$i
care intr-o zi vfl aduce revclatia lui
(i e. . ng; .
':!].r*r:].*'}'trrME-
l. Invcntariali
rcguliie care rlcituiesc codul oratorului, dupi ob-
servatiilo lui Trrdor Vianu despre spiitul oEtoric al Junimjj.
l. Fonnulali prcpria
opinie privind
rjgorjle unei astfel de comu_
niciri sLrstinute in lhtra unui auditoriu exigcnt.
,1. Iruneli in rclalie tipul de omtorie pmcticat
$i
promov4t
de
uni i ni cl r. . u crcrt pl e de ori l ori conl cmpom i .
J. Molivali importantr2l
cunoa$terii
$i
insusirii oratoriei astizi
pentru
conunicatca
dc inalti
linuti
cerLlii de ocazii oficiale
(conJeri nt e.
cut suri magi st ral e,
al ocul i ut i . cuvanHri pol i t i ce).
5. Explicali fblosirca ironiei. atat in exteriot fali de adversarii
i dcol ogi ci ai Juni mi i , cl l r
$i
i n i t eri or, i Dl re
j unj rni $t i .
Tudor Vian! face o prezenia-
te cupflnzatoare a Junimii in /slora
lieraturii ramane moderre,
scris6
in colaborare
cu alli doi criici
9i
isiorlci literad:
9erban
Ciocu escu
9
Vlad m r Slreinu.Autorut identfica re-
s6t l r l e df ni t ori i a e
j uf
i mi smut u:
.
spirilul nlozofic
.
spi ri t ul oral orc
.
gustul
crasc
Si
academtc
.
spirilul cr lic.
Spiritul filozofic
este pima
caraclerlstica
a str!cturii
lun
miste.
Junim
9t
i aLr pregSUre
fitozofica
solldS, alr cultul gandiri
abstrccie
solici
!icior
I neri slud ii I tozofice
premefgaloare
specializadi
sunt
interesal de speculaUa leofetci in
Gustul clasic
Ei
academic
se daloreaza lormaliei univercitare,
accepl5 canoanele qi
modeete ca,
rc au trecul proba
lmputli Plrline
cfealii ale artei moderne ie retin
al enl i a: Baudel ar r e. l bsen.
Casa dln la9 a u tordache Ba9, uode
Titu Maoroscu a nauguEt seria de
Prelecliuni poputarc
n