VASlLE PR V A N

DAC IA
CIVILIZA TII Le DIN
REGlUNILE
TJU,PllC6r. Dt. R4.DU VULPI: DUPATfATULowlGINAL fRANCez INF.DI T
VASILE P RV AN
DACIA
DIN REGIUNILE CARPATO-DANUBIENE
Traducere de Radu Vulpe
textul original francez inedit
1. Carpato-danubienii vilanovienii
II. Carpato-danubienii scythii
III. Carpato-danubienii grecii
IV. Carpato-danubienii
V. Carpato-danubienii romanii
Lista principalelor ale lui Vasile Prvan
Indice
Lista figurilor
Volum publicat de
"VASILE PRVAN"
a membrii ai Romne din Roma
MCMXXXVII
facsimil digital realizat de
cIMeC - Institutul de Memorie
www.cimec. ro
cu sprijinul financiar al
Ministerului Culturii Cultelor
2007
VAsrLE PRVAN
DAC I A
crVILIZA TlILE SIR VECIH DIN
REGIUNILE CARPATO-DANUBIENE
AF M VOLUMPUBLICATDE
ASOCIATIA ACADEMiCA
"VASILE PRVAN" A
MEMBRI Al ROMANE DLN ROMA
MCMXXXV I I
PREfATA
Cele cinci capitole ilie acestei prelegerile
pe care Vasile PrIJan le-o in Marlie 1926 In Cambridge.
in "rma grupikii . .special 80ard for C/Bssics" ca
oaspe al institutiei .. St. John's Co/legc", o expunere
asupra clolufici ll(:('lIi/o( din
din regiunile vecine. de la epocii de Bronz
in ,'(emea inl'azilmiloT post romane. aceste prelegeri 8U
produs prin noutatea lor Itn Vilf interes in acel mediII univer-
sitar d(! a ..::ulrului pentru antichitate. Ca urmare,
neuitatul romn .1 fost solicitat le publice in volum
la .. Cambridge Un;pcrsity Prcss",
B rostit aceste prelegeri in Vasile
el preferat ,sii se de limba s'a
le redacte:=e pentru tipar. siii
teni. d-Ior Profesori Ifor L. El'eJIIS i\IT. P. CharleslVorth dela
"St. John's Col/egc". transpunerea lor in limba Nu a
ma; BI/ut apoi prilejul textul dictat atunci rlici
tradllceren
Un an intreg care il urmat t1 fost ocupat cu o activitate
E anul in care a fost fundamentala sa
Getica. in care au de sub tipar primele 11O!ume
VII
din Dacia: re:chcrches el dcc:ouvertcs archcolog,qucs en
manic, in care au apiirut noi I'o/ume din anuarii/c Ro.
din Roma. 1'0/. III din Ephemeris Dac:oromana 1'0/. 1
din Diplomatarium ltaJicum, 'tirii mai I'orbjm de numeroo
selc de studii fJcute in ,n
tate. de prepararit1cJe naintate pe",", imcmeiere.' "n"i instituI

de Litere din Bucflrcfti. l'O Membru Set:rcrar perpetuu al
Academiei ('a Director al Mu;:eu/ui Noriorllli dc An.
al unei intense campanii dc sJplituri
de cercel.iri arcllco/ogice. ('O Director al RomJllc din
Roma, ca MembOl al ComisiunU Monumcntclor Istorice. ca
factor actit) in comitetul de conducere al importontri editllri de
atllnci "Cultura efc.
In timp o boalli ii miki'lii trupul ii
pregiitiil tragicul carc '1I'ea in scara de 26 lunic
1927. curmnd /'iarii la patru:eci cinci de
ani, nimicind o rarli enert1ie creatoare in pli" 1I1Jnt liisiJ'Id
jn attea ramuri ale culturii un gClI CiUe azi. dupJ
aproape un dcceniu. dureros.
Ultima sa lucrare. t'0/u11I1I1 ce urma sli fie format din
cinci prelegeri. ,,'0 putut dect postum, abio j" AUf/II$(
1928. In forma n c.'!re li de stlb tipar. dela troducerea en-
a textului dela indice la sa
acest polum se pc care cu pioui'iu luare
aminte cu au depuso d.nii Profc!.orl
EI18nS Charlcsworth. de colegii lor d('la Ilni-
t'ersitatea din Cambridge. dnii Profesori E. H. Mi",,:>. J. M.
de Novarro C. T. Seltman, 1" lipsa unui titlu dcfinititl pro-
pus de Vasile Prt'an. traductlori bntan"ici au
VIII
intitulat cartea: Dacia: an outlinc. of the eacly .::ivihzations of
thc: Carpatho.Danubian countrics. Cll o pUlin
de al'eeil Iii care in ct..le di" urmJ se Izot.iri:ie regretatul {wter
'!irJ mai fi Ol'ut timpul o comunice la Caml)rid:le Thc
andent c:ivilitatio!1s of the C,:II p;:uho-Danubian countries ).
Cartea. precum cr.;J de prelJ;ut. a Ot'llt lin frumo$ succes.
Acum este aproape epui:atJ, CtJriILtel'ul ei re;:fJf1IiJti/l sintetic
o {ace {o/ositoare detJpotril,fj de !peciolitate
oricJrui intelectual care nu intra lucrare re!eritoarc la
antichitate decM idci fapte generale. Ea a fose socotitii unt'
ori ca un re:umat al Geric:eJor. cceace e adel'Jra! numai in par
te. pentru capitolele 1. 1/ IV (despre VilliJnol'icni. SClltlli
prit'itor la in{luen{el.e in regiunile;
constltue o reluare sub o forma a problemelor
trdtsll: de V osilr Parl'a" (:el'a ma; inainte. in 1923. in La
pcnctration helltnique et hellcnistjque dans la "alice du Da
nubc in Inceputurilc viclii romane la gurile In
schimb capitolul ultim. CarpatoDanubie:nii Romanii. o ex
prl'ire complexit' .. asupra roma
nisnlltilli i" marea unitate n regiunilor este aproape
cu totul inedit in opera publicatii a lui Vasile Piinton
TratJnd despre un prindpol fenomen de: istorie unil'crsa/J
din CLire a rezultat latinitatea poporului rom". oceiSt capitol.
prea putin IIlD! in acum de publicul nO$trll
chiar de clitre - din pricina fellliui discret in care
.1 ,'p:irut. moarf('a olllorului. Ia enRle-
deci la noi. - unui no.nd
mare ce in ultimele clipe lr.'imnta spiritul de
1) Cl. H. .\<1"'3"3. l'a."I ... Pitrl'Dn I noII: biobiopfa{in', in Ar/III'lI
lrll o5"j'I{3 Rclorm.:J SoriaM. VII (192b). nr, 3-1. p, 16 din
IX
ratii al lui Vasile Pim'an. ce la luminii
Getica. o incercare de protoistoric a Dof'i, prin cafe institu;a
in jstoriografia noastre o nOLlB specialitnte
istoria nalionalii cu un ntreg mileniu de {aptc fericit dCSgfO-
pate din imperiul t'OjiJ acum la
sale de prediler(ic de referitoare /0 I/remco
scrie o altii clIpitalii. Dacia iri (cgtiturii
l
eu intreg romanismul danubian. In min,ca s . de pesle

inrep"sc a se gndi ma; departe. 10 o il treia sin-
Protoistoria Slavilor. care Bl'ca atace problemele I,:c/c
mai hotifrifonre. dar {=i cele mai spinoase din istoriiI popor"lui
romn, anume leg6tllra dintre antichitate ,remurile mai noi.
formarea poporului romiin. continuitatl'!a lui in nordrd DunArii.
Capitolul V din Dacia: an oul line:. etc . ne ostfel toMli
lui V.uile piJwan toatii 1I11ensitatea
pierderii pe care o lui prematurii.
academica "Vasile Piirl'on" a Membd
ai RomJne din Roma 8 luat de ii publica o
traducere in limba a celor cinci prelegeri de
tre Vasile Par/lan la Cambridge. intrun ,tOlllm ec-
lui englez. Acest PO{1I111 repre:int3 in timp incepu/lli
unci care urmea::ii fie in anii "jjtor; prin
diferite.
InauBuriind cu I'olu/llul despre vechile ci
crede a fi adus o pioasli
inchinare amintirii lIIarelui intemeietor al Romne d,n
Roma a fi accesibilI'! unor cercuri mai largi de
cititori romiini gndurile otat de repe/atoare a.le lrli Vasile Pr-
I'an asupra protoistoriei (tiri; noastre ,; asupra origInilor popo_
rului nostru.
sarcina de a traduce iuer",e.
Asociatia mi-a Msal in timp toata libertatea
punderea in ce forma traducerii.
n'a fost faeut6 textul engle:: publicar. ci
dupii. cel france: inedit dictat de Vasile Piln'an. M'/Jm
slujit de o copie a acestui text. care se afli ill
posesiunea mea. fiindu-mi dc regretatul BU-
tor in ultimele luni .11e t,ietii lui pentru li intocmi o a lu-
crArii 1). Acea de d-na Ecaterina DU1IJ-
reana-Vulpe de subsemnatul transcriSJl de d. D. Pe-
curariu. a fost in englezii. Am reprooll.s-o farii
nicio modificare in l.o/umul de
Confruntnd cu luare aminte traducerea cu copia
mic, n 'am putut constat.i nicio nepotrit.irc
care fi I'reunor ori adaosuri
cute de Vasile PiJ,,'an pe exemplarul trimis Evans
CharlesllJorth. Textul france:, care am redactat frodft-
cerea de repre:intl1 prin urmare ultima formii daM
de ciitre autor.
N"am operJ de Cu o unicA micJ
in capitolul II . unde am suprimat o
la un pieptene de bronz de dc o anliclri_
tate nu miam aduc t'reo mo-
di/icare faptelor expuse ;n /926 de ciitre Vasile
Pwan.
In ce titlul am adoptat forma de tra-
englezi. fiind iti li:. De asemeni mi-am
1) Copia dactilograflatti va fi In curnd depusa la Academia RomAnii.
Xt
din cteva. trimiteri introduse in text, procedeul
de a da in indice la pentru numele geografice
ideia de a prezenta o de principalele ale lui Vasile
Prvan.
voiu fi izbutit in parte ca modesta
mea corespundii ncrederii cu care colegii mei din
Asociatie m'au onorat de a traduce
,
opera cea din a lui Vasile Prvan, ncheiu pre-
cu un gnd de
in amintirea mult regretatului meu M agistm.
Interpretnd sentimentele ntregei mi fac
cuta datorie de a exprima aci vii pe de o parte Aca-
demiei Romne, pentnz tu carc, ca el bu-
nurilor lui Vasile Prvan, ne-a dat de a publica
volumul de punndu-ne la zincogra-
fice ale celor mai multe din iar pe de parte d-lor
Profesori [for L. Evans M. P. Charlesworth, precum edi-
turii .. Cambridge University Press", pentru ndatoritoarea re-
la dreptul lor de primi editori ai acestei opere a lui
Vasile Prvan.
RADU VULPE
J Martie 1937
XII


CARPATODANUBlENIl I VILLANOVIENII
Europa de la Alpii austriac! din cmpia Ba
varie.i in orientale n step;;!
Dobrogei. Europa prezint dela ince
putul protostorie. din vrsta Bronzului. 'Ia
evului mediu. - cnd se regatul catolic al Ungu-
rilor sub loviturile propriilor lor rudenii musulmane, Turcii. -
in 1526--. o scrie de fenomene culturale al cror teritoriu de
il inaltul transilvan.
Aci. in "ceastA de in
ma unui ma,re patrulater avnd ca laturi de trecut.
se afla aurul. argintul. arama, fierul. sarea. timpurile
cele mai vechi. in plin neolitic. locuitorii cmpiilor moldo
lItraniene cu frumoasa locuitorii
populate de la mijlocie din i1lyric. cu cera-
mica au cu toate de la Est de la
Vest. in inaltA care poseda aurul acolo au
unii pe creand o civilizatie
specificc1. de caracter mai mult occidenta l dar Cll puternice

Ca in vrsta Bronzului. cnd Carpalii cu marea


gDd pe Iranieni Est. Cel\i Vest. intemeiaza
ccl mai mare imperiu barbnr preroman care a fost cunOSCUI
in parte a Europei : gel al lUi
bista. cuprinznd att Boemia Pannon1a ct B.asurablU
Bulgaria, dar ale de erau In

duiui de al abia un veac de sta-

romanismul in Zilele noastre. In
ciuda adversi t51ilor celor mai cumplite.
A vorbi de.ci de.spre protoistoria despre istoria a
Europei danubiene in primul rnd a examina ele-
mentele culturale pe. care Carpato-Danubie.nii din Ducia pre-
ni le. cu incepere cel pu\n dela mile-
niului al II -lea inainte de Christos. la care aceste popoare
incep a dobndi in istoria nume proprii hine docu-
voiu pomeni nimic in aceste pagini de incepui
despre na\ionalitatea CarpdtG-Danub,e.ndor. 13snd ca faptde
sa o poslulcze. Intru deci in materic pentru a deFini mai
ci\'ilizalia in preajma anului 1000 n. Chr
Archcologul care ajunge sA indeajuns aspectul
"frumoasei de Bronz ungaro-romnc" cum se pre-
in Ardeal n depozite. ascunse dinaintea in-
\laziei cimmerh:ne mal intAiu. iraniene apoi (deci intre 1000
700 a. Chr.). va constata lesne trei fapte importanle:
1
0
Perio.,da a ItI-a a vrstei dc Bronz earpato-daoubicne
nu e dect indelungata a celei de. a IV -8: .. le bel
ge". ale cArci tipuri industriale nu sunt dect desvoltarea
a tipurilor din perioada a III-a. va fi vorba cumva.
cum crede d. Paul Reinecke (Archae:o/ogiai Ertesito.
1899, p. 225 sq. 316 sq.). de mijlocul secolului XII a. Chr.
sau mai de de secolului
al XI-lea. ca intre cele perioade. fapt sigur e a
doua a mileniului n a. Chr. n'a fost de
nicio invazie sau pustiire care lk'\ fi provocat vreo schimbare
in aspectul etnografic sau cultural al car-
pato-danubiene:
2 .. Depozitele' de bronzurl din Boemia din Pannonia
sunt o prelungire a civiliza\iei Slovacia for-
ca pe: vremea lui Caesar care despre popca
rele de acolo. trup comun cu Ardealul:
3 Principalele tipuri industriale ale Dadc.i nu ca ideie
de Orient. ci de Occident: o conti-
guitate de civilizatie mai cu Apusul Europei cen-
trale (Italia de Nord inclusiv), dect cu Europa de
de sau cu Asia anterioarA.
OOOOi


FIg'. 1, _ Obiecte din Egger. Viena, In cea mal mare
parte provenite din Ardeal.
Se n regiunea epoca de Fier

drumul continental al ambre.i venind de: la Marea
drumurile maritime ce duceau prin Adriatica spre
Mediterana de In Carpati lumea ca in
Apus. in Gallia, tot in ultima perioada a Bronzului, la
700 a. Che,
Dar pe de parte produsele industriei veneto-ilIyre din
prima el Fierulu! mai ales din prima a
acestei perioade. nu rmn necunoscute Carpato-Danubienilor.
Intocmai cum din vechi timpuri securile de
de tip cimmeri<lD formau un articol de foarte activ cu
Orientul Europei la Urali n Caucaz. tot
se1e frumoase de bronz fabricate in Italia, precum coifurile.
cuirusele cnemideJe. pa.rte din punct de vedere tech-
nle din [amilie de produse. se dlspilndiau n toate
riie carpato-danubiene, trecnd chiar dincolo de Nistru n
Podolia. Secmi dmmerienc sau vase italice erau
imita te de din Dacia nu e t9tdeauna destul
de U",or de deosebit fahricatul strain de cel autochton.
TechnicCl foilor de bronz sau de aur, lucrate au
repmlsse gravate cu linii punctate. nu era cu totul necunos-
cuta n Dacia n Bronzul III. Cu totul sub
technidi ia un nou puternic
avnt motivele decorative carpatice din Bronzul IV sunt
acum foarte strns nrudite cu modelele din Sud-Vest (fig.
1-2).
a defini. mai intiu teritorial, apoi stilistic.
unitatea a Europei danubiene
Nici vom considera ca putin interesante dio acest
punct de vedere regiunile imediat vecine cu Italia. Caci
ria, Carniola, de. Nord chiar Pannonia
sunt continuarea a Venetiei nord-italice: IlU e dect
l
prea natural aci produsele bronzierilor atestini
villanovie.ni. Ceeace in chip peremptoriu uni-
... (f)e
[6A6(
?


Fig, 2. - DCpo:titul de bronz dela Ghcrlll.
latea Europei danubiene este unor asemenea pro-
duse in foarte mare in Ardeal
fabricatelc. nord-italice se ntlnesc la Nord
de Alpi chiar la Marca dovedind acolo
mare unit.ate unitatea cu prelungirile
10
Flg, 3. - O parle din de.po:;:atul de. bronz dela L ..\zArpatak in comlt"awl
Be.rcg, cu obiecte caracteristice pentru cultura gctlcl\ din CarpCltl.
11
sale in germanice. Dimpotri\".'\ aceste f.lhrit'.lIcunt
aproape in Peninsula BalcanicA, regiune care din
acest punct de vedere aparline unei lumi deosebite. in care
influenlele in genewl egecne SUIII cu mult mai im-
portante dect in lumc'l
Intinderea cuprins.l intre marea cmpie ungarJ de Iii Du
niarea mijlocie orientale se aratA ptltrunstt de
un adevarat val de fabricate nord-italice, care in cea mai mare
parte nu se izolote, ci cu fabricatc
apartinnd perioadei a a Bronzului ungaro-romn. Cele
feluri de tipuri industriale: produse carpato-d.lnubicnc
de o parte, italo-venete de alta, se ajut.:1 reciproc spre a ne
oferi posibilitatea de a stabili o cronologic destul de precis.;.
Paul Reinecke in clasificarea pe care o face obiectelor de
bronz .. ungaro-romne, acceptnd el contemporaneitatea
Brollzului IV Cll in fluenlele vestice italo-hallstauienc. deo-
trei faze sau sub-perioade: prima. celei
mai vechi perio..1de VilJanova. ar cuprinde depozite le dela
lngA Sibiu (fig. 6). Bundorf in Trnilva-Mare. Rus
in Kas:npuszta in Bihor J-I lJjdli-80s:ormeny
in comitatul Hajdu (fig. 13); a doua nOI greu de
de ntia deoarece avem descoperiri nord-
ita)jce in depozitele respective) ar cuprinde de polite le dela
Brifdu( in Odocheiu (fig. 4 5 ) Kemecsc in Szabolcs; in
a treia Reinecke linnd la
sec. IX, noi mult mai trzie. pe la 700) ar cuprinde
depozitele dela in Trnava-Mare mai ales pretio-
sul depozit dela Gherlii in (rig. 2), care
trecerea spre Hallstatt carpatic. spre
epoca invaziumi scythe. cum o constllt.1m la Ail/d. Ia
Gyoma. etc.
12
Printre va!'ocle metalice de origine nord-itailca (tjste. si-
tufe emisferice) tipul cel mai r5pndit intre DunAre:a
flIijlocie Ni!'itru,adic[1 in toate tllluturile carpatice.
cu mobile cu urechi in de cruce (fig. ")
vase de bronz au fost pe calea comerJului.
prob.1hil prin I)asurlle Carpaldor din Slovacia actualO, in
G.di\i", in Poclolia, unde cinCI e"emplare deJa Uniz
dela Kfl1lgsowce pe Nistru. pe 15ng;:i altele din
li". Aceste sunl cele vase nord-italice care CIr-
"proope in toat Europa din Gill-
!ia pnA in din Styria in Danemarca. 1<1
tul epocii de Bronz. la inceputul celei de Fier. dupa
cronologia a regiunilor alpi ne, intre 1100 800
<1. Chr .. ceeace se perfect cu mediul carpatic in
care g ..\sim aceste exclusitl in depo=itclr 8ron:ll/ui
IV. precum vom incerca
fixate: aceste: geografice cronologice
pentru italice alpi ne in regiunea
blan:\, trebue mai de aproape:. topografic tipo-
logie. monumentele care ne: untatf1'o
turale in Europa in cursul epocii villanoviene.
Printre fabricatcle cele mai caracteristice ale Industriei
hallstattienc. technicei Bronzului dar docu-
ment!\nd forme care prima a epocii de Fier
in Vest in Sud-Vest. e spada cu antene dela Bfmdorf in
Tarnava Mare. cu alte spede din Bron-
zul IV carpato-danubian. ea constitue la Est de
nonie1\. un uniclltrI. bronzierii din
n'au Fabricat spede cu antene. E prin urmare un exemplar
ajuns aci prin Dar epoca acestui tip in Apus e bine
e tot inceputul primului mileniu (1000-900 a. Chr.).
13
Acestei vremi dela inceputul Bronzului IV carpato-danu_
hian ii apartine tezaurul de aur depozitul de bronzuri de
la n Odorheiu. Pe sccurile "il douille" (fig. 5),
secerile, fragmentele de spede cele cmCI de inele
;, de aur incise transversal. care au servit poate drept se
de tip nord-italie: exemplare de
cu ornamente diferite (fig. 4). emisferice au
fl1o:,j fost la Vecs in jud. Fragmente dintr'o
s'au 11;1 Alba Iulia (daco-romanul Apulum): alte
fragmente se cunosc din marele depozit dela inceputul Bronzu-
Fig. 4. - caldaru,a de.la Bradu\.
lui IV dela Sibiu, asupra vom reveni mai
jos. O de lip, bine a fost
la Ktmtorjilnosi in Salu Mare. Foarte bo-
gate in asemene;:! ct se pare de
iar nu sunt cele comitiHe ma-
ghiare Szaboks Hajdu vecine cu Sa tu-
Mare Bihor.
Negustorului protoistoric de bronz'tri care ascuns
depozitul la Hajdu-Baszarmeny. specialist n articolul
al spedelor (s'au mai 27). i si'l cu
vase nord-italice. nu mai scumpe: s'au astfel: o
14
frumos decorat cu simbole solare. protome de le-
bede. solara): o cu torti de tipul comun
bine cunoscut; o cu linii orizontale punc-
tate cu perle executate au repousse, pentru
Bronzul III-IV din Europa un coif cu vrf stilizat
in de: bulb. de tip italie. comun in regiunea car-
(ef. mai jOs) : suntem prin urmare aci pc
la 1000-800 a. Chr., n vreme cu perioadele
Benacci de la Villanova,
Mai avem intregi sau fragmentare dela MiI-
riapOcs. dela Kis-Varda dela Taktnkenez. precum o fru-
dela Senya. aproape celei dela Hojdu-
Fig. 5. - Securi de bronz dela Br1\dul.
Bos"Zormeny. Toale aceste patru sunt situate in comi-
calul Szabolcs. de nord-Italice. similare s'au mai
la Tobesdorf Pe de altll parte marele de-
pozit de bronzuri dela Gherlii in cu
numeroasele sale securi " douille". de asemeni res-
turi de precum cteva cupe: frumoase (fig. 2) de
un sti l nord-italie ceva maj recent dect acela al
dela sau deJa HajdCt.Boszormcny.
Dar elementele Bronzului lV carpatic strns legate de
primi) a Fierului din Apus nu se la aceste
importuri ori, eventual mai rareori, la imitatii nord-italice.
Ci atelierele din Dacia ele: directive inspirate
15
din arta ori _:'oi produc in
noul stil in chip autonom. Tendinla a vremii, de a re-
nunla la massivitate in favoarea ornamentului superficial. lu-
crat .lfI repollSSC pe (oi de metal, se in
Sti cercetlim acestui nou stil, paralel in bronz
in aur, la de
Printre atelierele Bronzului IV, acela dela in
judetul Alba pare fi ocupat un loc din cde mai de frunte.
neamestecat cu elementele: autentice hallstatriene, acest a-
teliee timpurile noi. FragmenteJ .. de aplice de
Fig. 6, - GlnglHoore de brom; dela Jllngll Sibiu.
(foi de bronz ce impodobiau curelele late de: pieJe,
foarte bine cunoscute in Apus, dar n a doua perioada hall-
in decoralia lor cu linii punctate ori
zgAriate. de caracter pur geometric. cunoscuta
a technicei decorative superficiale. Nu e
ci numai paralelism pe baz spirituala
perfecta unitate cu Occidentul nu intrzie .sA
se manireste. In marele depozit (sau atelier) dela
Sibiu regsi m caracteristicele protome
de lebede, precum o de bronz cu dia-
metrul de 37 cm., unei (eme.i : pe cin-
16
avem gravat. mai mult cu linii punctate, motivul my-
(eniaa al scut ului elipsoidal. scobit de ambele IOlerdle. <11-
cu !\crii de roale .. solare" cu patru iar drept in
mijloc avnd roata cu zigzaguri spirale (fig, 6).
FAurarul dm vremea villanovlan.l. autorul acestor podoabe. nu
dect repete motivele de pe cutare vas "Dipylorr"
din Atena: roata svastic:a. Icb..\da. punctele, linii le in zig-
:a9 motivul de ; iar figurile de scuturi de pe alte vase
dela Dipylon sunt identice: cu cele dela la fel
intrebuintate decorativ. E una lume din Nordul Ita-
Fig. 7. _ Va" aur drla BUa
!iei din Anica in Ardealului. Prima
a Fierului nord-adriatic la noi. inc:' de la ince-
putul Bronzului IV. raporturi intime. cu ita-
lia deoparte. Grecia de alta. multe Idei meridionale
ne-au fost transmise. indirect: prin din Nordul
Adriaticei, creatorii civilizaliei speci fice din prima a
Fieruilli. nu prea originali ca dar negustori
ai produselor lor metalurgice. Alte
intre cele: trei civilizal;i par aib originile tot la ei.
17
sunt de acord penuu a atribui influentei ar-
tislice religioase a halo-Ceha-IUyriior din Alpii de Sud-
Est rA5pndirea simbolclor solare in intreaga EuropA vesticA.
centr",IA in uhima epoc a Brom:ului prima a Fie-
rului. Se pare in regiunea cultul soare
p
lui se lega de sttvechi origini simpatii. c.3ci documentele
din Bronzul IV privitoare la el sunt foarte numeroase. In ade-
\'<'Ir. e de ajuns sA pome.nim. pe Jng<'l cele spuse mai sus. carul
de bronz votiv purtnd pe el o de bronz
Plg. 8.-Vasde aur din Bihor.
cu protomc de lebede. nu departe
Ide despre care Undset crede e chiar o lucrare
(d. articolul lui Hampel in ArchaeJogiai Ertesifd. XV.
1895. p. 111). ori barca cu protome
la Salu Mare. pentru a intelege diferitele pe.nden-
tive podoabe de bronz care se de des n
Bronzul IV carpatic nu sunt numai o influent.l decorap
tiv vcneto-illyr. ci o realitate. pro-
prie regiunilor noastre la o prin con-
tactul strns cu lumea dela Adriatica.
Nu avem intentia de a aici toate "atelierele". adicA
18
Ulai bine ;:.is dcpozltele de bronz. la Est de Du-
nJr..:a pannonicA. ci numai de il i1u!itra prin exe.mple clare le-
gMuriie Bronzului IV carpatiC cu Hallstattul I vestic. Din a-
cest punct de vedere. trebue. spre a ne completa expunerea.
va!'ele discurile de aur dela 8iia. in Trnava
(fig. 7). precum vasele de aur din Bihor (fig. 8).
strns legate de depozlteJe locale de bronzuri din a IV-a pe-
o vrstei Bronzului care n'ar putea Fi bine
cu pericle. lor in relief cu cercurile lor concentrice. sau cu
Plg.9.-OiscdC'8urdl:'laOtltu::a
profile..le.. lor hemisferice. a analogii in arta veneto-
De asemeni discurile convexe de aur la
Otlsca n judelul Arad. decorate cu linii punctate care reclau
naiv fie motive geometrice. fie motive zoomorfe: cai
sau chiar figuri (rig. 9). nu pot "fi separate de pro-
dusele analoage iIIyra-venete. chiar obiectele. noastre vor
li fost lucrate pe loc.
villanovian3 atestin in
19
Carpati se in chip printr'o desco-
perire ilproape: acum zece ani de
Kovcs la Trgfll (do Kovcs. Dolgozarok-Tra-
val/..\". Clu. VI. 1915. p. 248 sqq.). de urnele funerare
de tip bitroncoconic aproape villanovian. foarte in
prima a epocei de Fier tarpato-danubiene
a origine ar putea fi de asemeni in Sud-Vest.
Fig. 10. - Vas de pmflnt Fig. II. - Vas dl' bron% italie.
dela
Kovcs a un vas de lut ars (fig. 10), in intregi-
me reprezentnd foarte fidel profilul unui vas metalic de tip
protoetrusc (fig. II). varietatea Corneto (deci 1000-900 (1,
Chr,). imitnd un model metaJic. olarul transilvan n'a
uitat opera cu caneluri oblice pc pntece!e
vasului orizontale pe gt. strvechia
din eneolitic.
Pe de parte, o descoperire nu mai
20
la Donja Dolirtn. pe Sava, deci pe drumul cel mare de
dintre italia DaCia, ne pe.netra\ia in
riie danubie.ne nu se. numai la e.xportul produselor
italice pe calea comertului, ci industrlile ele
emigrau spre. regiunea Truhe.lka.
explicnd in Wissenschaftliclle Mitteilungen DUS Bosnen
und der J-Jercegovina. IX (1904), p. 155 sq .. desco-
[JIg, 12.-Tlpar in nisipoallfi penfru turnarea ftbulelor,
gasit la DoDJa DaUna.
peri.re, care dintr'un tipar de (fig, 121. in
(S8.ndstein), cu dreptate
"Die Fibeln, we1che aus ihr gegossen wurde:n gehoren einer
spezifisch italische.n Gruppe an und wurden bisher in Bosnie:n
niemals angetroHen ... Aus diesem FaUe sind ""ir be.rechtigt, auf
italischen Einfluss zu schlir.ssrn, und zwar nicht auf blosseo
Import, sondern auf eine direkte Einwanderung, dcnn das
21
Vorhandensein diescr Iremdcn Gussfonn konnlcn wir nur
dadurch erklren. dass sie ein italischer Bronzearbc.itc.r mit
seinem ubrigen Handwerkzeug herube.rgehrac.bt halte. Jeden-
faUs isi dleses cine Exemplar ein viei deullJchcrer Beleg fUr die
gcgenseitigen Beziehungen Italiens mt den west/ichen Balkan.
als die grosse Relhe von italischer Exportware, die
wir bisher angetroffen haben". acest tip de apar
line Bronzului IV italian, de care indoiesc in
ceeace epoca [jbulei jn Bosnia atunci
avem unul din exemplele cele mai clare pentru epoca destul
de in care penetratia inceput efectIv
drumul spre Orient.
Invazia scythic.ii (cI. capitolul il ntrerupt aceste
strnse intime. Dar nu complet nu pentru tot-
deauna. dacA situlele historiate dela Adriatica
lipsesc cu totul in regiunea Carpatilor, n schimb vedem fibu-
lele de tip italic peste tot in Dacia. Un mor-
mnt de la Oradea ne-a conservat o Certosa.
cu cap de berbec; o fi de tip Certosa
a fost la Alba Iulia; imediat in cartierul
s'a descoperit o fibulA a navicella; o a
l);celJa se dela DelIa; la s'a o varietate
a fibulei hallstattie.ne cu arc simplu, foarte rspn-
pe tot teritoriul carpato-danubian balcanic. despre
hallstattiene din cmpia a Daciei. Pc-cica.
Oflaca Gyoma pe malul drept al Firighiaz.
Cara"i, 8cba Veche Gaiul Mare (iugoslav) pe m;:llul stng
in Banat. ele in chip foarte fidel aspectul occidental
pur geometric - al populare carpato-dlmuhiene
evolund pe vec.hi baze. locale in raport strns cu tipurile occi-
dentale nicidecum cu arta scyth.
22
Cu totuJ e !situatia in Sudul Transilva
mei. in basinul Trnavelor. c un centru moi mult
hallstattian de tip alpin; farfurii de bronz cu margini late ori-
zontale au fost aci ca la Hallstutt. La s'au
douA coifuri de bronz de tip nord .. ltaUc ca cel dela
Hojdu-86szormeny (fig. 13) ori cel dela EndrOd in comitatul
Bekes: nimic de mirare tinem seama de marele de
lucruri halice din Ia Robda.fJ. ca la
MicA de altfel. s'a descoperit o cu arc simplu (ceva mal
FIti 13. - Coif ilnllc dela HtlJdi,.B6n6rmfIlY
600500 a. Chr.) de tipul hallstattian comun in
oile noastre. cu vasele de bronz g3site. Ia
tin. Ia Vest de identice cu cele deja Gherlii
(fig. 2), ne din nou in vremurile villanoviene.
Ceeace e prin urmare absolut caracteristic pentru primele
secole din mileniul 1 a. Chr. in regiunile carp;;Jto-danubiene. c
sunsul raport de civilizarie cu Italia cu Vestul
o evolutie analoaga aceleia care se desvolta fie in Vestul
celtic. fie in Nordul exact n epoccl.
Reinecke. ocupilndu-se de inceputurile primei epoci a Fierulul
23
hallstaUian de relaliile cu Italia. a observat de asemeni ele
mentele villanoviene. incepnd cu stratul Senncei 1, deci pe la
1000 a. Chr .. care apar la Sisak (Siscia) in Croa(la. Dalj II
Slovenia. etc .. in Prusia in Trnn.
silvania chiar dincolo de departe spre Est
Aceste elemente erau procurate mai cu pe
,calea comerlului att de activ al vaselor de bronz de fabrica
lor era de mare inct peste tot
dea loc la in lut ars. ca cele de dela Kiskds:eg
n Pannonia sau ca cde dela Trgui (fig. 10). Pc de
parte L. Marton in studiu cu privire la
fi bulele din Ungaria (dinainte de rhbaiu: Arcll. Ert .. 1913) a
relevat o serie de raporturi strnse intre regi unile
! carpato.-danubiene italia n epoca Descope
[irile dela Arcolio in jud. dela Abos in comitatul
ros (fig. 14) . ne dl n Transilvania de. Nord.Est. ca in
Slovacia de Nord. lumea se servia de carele mari cu de
bronz mult mai probabil in lupte. ca la Homer. dedit in pro
cesiunile in cinstea zeului Soare. cum se in Italia.
n Gallia ori n Alpii hallstattien i in Nord. unde curele su nt de
forme mai gre.orue cu de dimensiuni mai mici dect cele
dela Abas sau dela Arcalia. care au un diametru de 0.80 m.
DccheleHe e de aceste foarte: greu de fAcut.
din bronz din lemn. trebue fi fost o speciali tate venetO
prin n restul Europei (Manuel. II 1.
p. 2961. de echivalentul Corneto-TAr-
gul oferit mai sus de Kovacs. Hocmes ne mal da
unul de pura prin exemplul dela Otlnc ...
in jud. Arad: discurile convexe de aur aci mpodobite
cu figuri linii geometrice punctate nu sunt o lucrare venet;\..
ci una "n stil venet degenerat"
24
Plo. 11. - Roatele de car de lupUl delaAbo.s dela Arcalla.
25
sc/ric/rte der bildenden KllIlSt '. p. 550 lig. 2 2 a la p. 519).
in realiwte amestecat cu motive locale. aparent nrudite cu cele
dela Mycene:. ce.! putin dup..'\ sugestiile lui L.
(Arc/r. Grt .. IC)Q9, p. 405 sqq,). Vasele de:la SClIrblln-
tia (Oedenburg) din Pannonin _ de tiP
<:Iasic hallstattian - se ca profil in urnde
anaJoage deL1 S,. Gheorghe in Ardealului.
Nimic mai firesc atunci cnd situ lele originale din
Italia ajungeau pnJ. in Danemarca sau
in Ardeal Aceste dau unor motive ornamentale
Flg, 15,-Pldor de vas morc de lutdelll Piscul C-"sanllC"
cum e spirala o difuziune enorm'" ; n metal.
fibule cu ori quadrupl3 in mormin-
tele italice in cele carpatice. ca o familie de po-
doabe specifice hallstattiene meridionale (Italia. Is ..
tria. Ungaria. Romnia, cu prelungiri spre. Italia
Grecia) - gAsim. pe de parte. pe vase.1e de
de tip villanovian in Italia central"'. "spiralele-ochelari", ca sin-
gurul motiv decorativ rotund in mijlocul profuziunii de iDCi:di
drepte. uDghiulare. care iJ nconjurA. Motivul ornamental al
coarnelor lunii (ansae lunatac, cornutae). foarte des ntlnite
26
pe de vase hallstattiene dll\ Vestul Peninsulei Bal-
canice. e tot att de comun in ltalia ca n Dacia. Vasele cu
picior inah. cu buza IatA orizontal pe care le putem
con"lidera clasice pentru epoca a doua a Fierului in Dacia,
analogii de o parte n vasele identice din It..1lia. de alta
in Alpii hallstattJenl. lar triunghiulare cu care piciorul
acestor vase apare impodobit iJ jour. in Dacia, de pilda la
Plg, 16.-PlacAde piatrll
dela NuactJum
Fig. 17,- Plat6 de teracota

(fig, 15). deopotriva de altlel cu varfurile de bronz ale
stlpilor de baldachine scythice, dela (fig. 2"1)
dela Ghcrncsig (v. mai jos. p. 51). nu se identice
in Italia, dar anume decorative, ca aceea cu baza triun
ea fra.ntA in unghiu spre interior. apar in-
tocmai, de la cutare vassuport dela Vulci din sec. VIII
a, Chr, (el. D. R. Maclver, Villano/Jans {Ind early Etruscans.
192"1: , p. 175, pl. la clopoleii de bronz dela Gyongyol
27
n Ungaria de Nord. Pietrele ornamentale cu splrale dela Ne-
sactium in Istria (fig. 16: il doua hallstattiana) au
corespondentul, tot de caracter sacru, in masa dela
(fig. 17: cam din vreme. in orice: caz nu mult
mai trzie). de bronz bologneze. din perioada Be-
nacci r (circa anul 1000) sunt la fel cu cele contemporane din
Bronzul nostru IV. Iar cutare. la
in comitatul Nyitrn (Vestul SlovacieI) este iden-
tidi. fiece technidi, fie ca cu statueteleitalice de
gen. deci. zice Hoemes. e: de origine:
De altfel, ca acele statuete de remei nude, care: incep a
deveni frecvente in Ge.mania de Nord de pe la anul 700 il
Chr. incoace. ori ca statuetele tot de aci care cu
minile un vas dinaintea lor. in atitudine ca ligura
a pate.ei de aur dela Pietroasa. se
ca piese autentice meridionale carul dela Strettweg din Styria,
"o de import italic. in figuri". ori carul cu
cazan dela Skallerup in Seeland (Danemarca). Blinken-
bcrg fabricat "etrusc' ajuns in Nord pe la 800 a, Chr. pe
drumul comercial din Italia intr'acolo, obiectele de
podoab in comitatul Tolna din Ungaria de Sud-Vest
par a fi, dup3 judicioase ale lui Hadac%ek (ef.
Romische Mittellflngen. XXI (1906). p. 387 sqq.). numai imi-
cu tOlul libere fOc1rte indemnatece. dup3
deIe de etrusdi.. Reioecke in ordine
de idei. situ la dela Kuffarn in Austria de Jos situla Ar.
noaldi din Bologna apartin familii de produse indus-
triale (Zur Kenntniss der La Tene etc. in Main.:.er
Festschr . 1902. p. 76 sqq.). cum cara fa de teracotA
dela Matzhausen in Palatinatul de Sus (Lindcnschmidt. Alter-
tiimer unserer heidnischen V orzeit. V, p. 282. fig. 2)
28
nu c o lucrare de vreun vas rhodian Ofl
corinthian similar ci c dupd o avnd o
cu animale. ca de altfel teaca de figurati!, delll
Hallstatt. Ofl mai ales ca fmule de tiP Certosa
din ntreaga EuropA fabricatele
etruscc de bucc/Jero se imitate in Nordul Alpilor
intro vreme destul de in sec, IV i1. Chr. sau chiar mai
,[trziu. De altfel in prima La The cum ve,
chile bronzuri italice din sec. VIU a. Chr. sunt imitate ca o
foarte pentru a fi exportate la indigen ii din
Nord din vecini cu Italia.
marele centru de sud-est euro
in toiul vrslei Fieruluj se in tona de Sud-Est
'8 cuJturii hallstatiene. pe tArmurile Adriaticei. Numai acolo. in
semicerc de Jur imprejurul fundului Adriaticei. sculp-
in piatrA: la NOIJilara in Picenum. Ia Bo/ogn<1 in Emilia.
la Este in la Nesactium in Istria. Ia Ripa,
Bihac in Bosnia de Ac.olo se acele burguri ale
Istriei numite castellieri. construite dupa un sistem de origine
din Sud-Est. nu megalitic mai in opus quadraturn.
destul de regulat foarte rezistent. cu ziduri inalte de
metri. seama de descoperiri. a inceput
acolo din neolitic. dar armele de bronz ceramica
nu numai a continuat in vremea Bronzului. dar a
avut cea mai mare inflorire a ei in vrsta Ficrului , ceeace ne
e confirmat prin necropolele de aflate
chiar c8stelliere" (ef. A. Delia Seta. Italia antiCII, p. 62).
Astfel. peste diEerenlierile ce se in vrsta
Bronzului intre Vestul Peninsulei Balcanice de o parte.
nia de alta regiunile "t hrace" carpatodanubicne de a treia,
vrsta Fierului un itatea culturii italodanubiene
29
din Liguria din Apulia in nordici, in Moi
dovn chiar in Ucraina, Cauzele capitale ale acestei uni-
in primul rnd extraordi narul avnt industrial
come.rcial a l Italiei de Nord-Est. cu splendida ei industrie
de broDzuri artistice; apoi fenomenul analog diu regiuncil
a Alpilor Norici, cu o industrie a bronzului aproape
tot att de insemnatA ca cea, care ii este proprie, a (Ierului ;
in re.luarea, in chip mai activ de ct in vrsta Bron
zului. a comer,ului de care acuma nu se mai aducea
din lutlanda, ci din Prusia orentalA.
La venirea lor la mijlocie - dare 700 a, Chr.-
Scythii au prin urmare au turburat adnc o culturJ
foarte de elemente italice
veneto-iIIyre, Care era popor i va (1

Ultima a Bronzului carpatic - "le bel Age du
bronze" - prelungire perfect a Bronzului
III local. se abia dupl. ;nl1oz;a in
cutare a Bronzului recent se mai incA alAturi
de obiecte "scythice", A existat deci o con-
in aceste regiuni cel cu incepere dela 1400 a. C"r.
deci stabilitate foarte pro-
babil etnograficli, a inceput de asemeni din a II -a pe
a Bronzului carpato-danubian, putea-o afirma.
posibilitatea Momentan faptul nu ne in-
tereseazcJ direct, Intre 1100 700 a. Chr. prin ur-
mare in regiu nile carpato-danubiene. p'rin studiul topogra(lc ill
ca prin studiul tipologie al depozitelor ascunse
dinaintea un de fapte de: istorie de
care: ar putea fi (ormulate: pe scurt precum
SOcL'1U\ a indige:nilor din imensa regIUne
30
care se: intinde intre Boemia, Ucraina. Dalmatia Bulg.uIJ
fenomene sociale politice foarte ase.mAnlHoare celor
din .. Evul-Mediu" achco-myccnian. In urma expcrien,ci pc tc-
ren, in mediul i.lrcheologic al epocci respective. am dobndit
convingerea lliudd Odysseill ar putea servi ilustreze
multe capi tole ale protoistoriei din
ditcva note caracteristice.
Bron:ul e. C,I aurul. rar Nu e intrebuintat illdt
pentru lIrl elte. ct pentru arme podoabe. Se rar in
epoci: motiv pentru a conclude era putin
intrebuintat de massa poporului de atunci. Dar
popor de prin ceramica sa. pe care
ne-a gustul pentru frumos chiar bun:i-stare: e
probabil cA tesAturile broderiile din acea vreme: erau mai
bogate dect ceramica in motive decorative frumoase. Intr'a-
dev:ir. figurinele: de lut ars din Bronzul II- III ne-au
I
tu mele thrace reprezentate in vremea e1asic..'\ pe vasele gre-
cu hainele idolilor din Bronzul carpato-danublan,
Dar lux adevArata inflorire artisticA sunt de
la clasa nobili', la dlzboinicii seniori cari
pra poporului de. Burgurile lor sunt pe
nu prea izolate. ci in apropierea cmpHlor platourilor rodi -
toare. de multe ori pe un simplu deal ori pe o in mij -
locul unui ru sau unui fluviu. Aceste burguri s unt intArite de
obiceiu cu simple valuri de poate
cu ziduri, construite cu blocuri neregulate, mari.
unul peste altul de var. ntocmai ca in
epoca de Fier inarmati cu spede. pumnale
31
cu cu scuturi, avnd coifuri c.ne-
mide, pe care de cu dou,) ronte, asemenea
eroilor adei. Insii ceeace ii in cel mai inall grad e
mpodobirea trupulUI cu colane. inele. elC, gteala
hainelor cu tot felul de aplice:. n"sturi pcndenrive:
fixate pe Mantiile tunicile sunt prinse cu fibule ne-
de variate ca tipuri ca mftrimi (foarte: caracteristice:
Pig, 18, -Flhuti'ldebronz:dl!t!pcarpatic,Qi'I$iU\la SU.5Cnilnjud.
s unt cele cu mai multe spiralesau cu .. scut" cu multe spirale
(fig. 18) de dimensiuni adesea aproape de necrezut: peste 30
crn. lungime). CingatorJle Jar s unt impodobite cu me-
tal cu desenuri mai mult geometrice gravate sau ou
repousse. Hamurile frele cailor sunt de asemeni
mult cu aplice cu podoabe de metal. Pemeile cer-
ce.i de bronz de aur de forme foarte variate. inele de cr-
32
lionti. ace: de cap. diademe. partale de cington. precum
discuri ornamentale, pentru a nu mai vorbi de celelalte
de corp ca colanele, inelele, fibulele, etc., pe care le
folosesc cu barbatii.
Cei foarte boga,i (ca "Atrizii" din lumea mycenian) au
toate aceste podoabe in aur pur (aurul natJV al Ardealului.
pulin cam deschis la culoare din pricina argintului care intr
in luI) . precum tot de aur s unt vasele lor de zile
man (vezi tezaurele din Bihor (fig. 8). dela Biia (fig. 7)
dela PlevnaL Seniorii cu averi mal modeste
(ca Ulysse sau Nestor in Sud) podoabe tot de
bronz ca armele.
O unealtA se peste tot in depozitele
v.rstei de Bronz: secerea. E o credem, cft seniorii
evului-mediu carpatic al Bronzului erau mai ales mari agricul-
tori. iar nu numsi proprietari de turme. mari de
cai. ca Thracii sudici. Dec.heletle a exprimat chiar hipoteza
cti secerea ar fi fost de
(Manue/, 1f 1. p. 17 sqq.; sa: ThracH din .. Un-
19aria"). E in orice caz roarte probnbil. avnd in vedere nu-
mare de securi din depozitele noastre din epoca Bron-
zului. le folosiau
Ca in Apusul eeltic. sau in Nordul germanie. in
Carpati . clasa credea in zei printre ei de
sigur zeul Soarelui cu simboJele lui: discul. roata, barca,
- acel Apollo Hyperborefll de care povestesc legen-
dele ekne in legtHurli cu cultul Soarelui al Lebedei la nea-
murile de: Cred idolii de
mnt sau bronz, reprezentnd oameni animale in special
figuri feminine, gAsiti in vrstei de Bronz. popo-
ruJ de jos avea puternice simpatii pentru cultele chthoniene.
33
Nu e nevoie. pentru a admIte. aceastA dualitate
presupunem o de origine la cele clase
sociale ale Ci. ca in Sudul elenic.
lrebue ne glindim poporul de jos s'a mult mai
influentat de culte le locale. dlc aborigenilor prein-
doeuropeni din cea mai a Neoliticulu!.
Indoeuropenii apoi in regiunea peste abo-
!rigeni au primit documentele sunt categorice in a-
ceastA in Grecia belladicli in Creta minoicli) nu-
meroase credinte de la Treptat, ca in
Grecia. aborigen ii au fost Dar cultul lor prin-
cipal pentru Marea a rodiril, a
a a fost cu statornicie de nou ii
veniti.
Cnd apoi. pe la 1000 a. Chr., negustorii italo-illyri au
inceput aducA la Carpato-Danubieni. ntocmai ca n Eu-
ropa produsele frumoasei industrii de
bronz atestine. villanoviene etrusce, clasa nobila din Dacia
sa cumpere nu numai ciste situ]e.
cu pe. dar mai ales. armuri n noul sti] : pieptare. coifuri
cnemide, etc . cu caracte.risticcle ornamente n relief ou re-
poussc ori plate prin linii punctate sau grava te. Dup3
modelele italo-hallst8ltiene. fc1urarii de bronz 10C<-"I1i mo-
ei. de la pe Ia G/u:r-
Ici pe ori Iti Sibiu. motivele decorative
ale (fig. 6). ale paftalelor. aplicelor discuci!or de
bronz. ba chiar. pe ici pe colo ale armelor. iar olarii din Car-
reproduceau n lut vasele: de metal carc le ve-niau din Sud-
Vest.
Reese astfel locuitorii Carpatilor incep mileniul J a.
\Chr. in pace cu inflorire a vietii lor economice
34
Nu inc evenimentelor
intre anii 900 600 a. Cltr. Dar ceeace e sigur. e absenta
aproape a armelor a celorlalte obiecte hallstatiene de
fier in Primele arme de fier. care apar aci. sunt pum-
oalele spe:dele scurte. scythice. Acest fenomen nu poate Fi
un anume sens mai adnc,
dind Cimme.riemi. de cAlre Iranienii
din stepa inceput pe la 1000 900 a. Chr.
lor spre Caucaz Armenia. pe de o parte. spre Car-
Balcani pe de alta. Dacia a suferit foarte puternice tur-
multe tezaure. de bronz de aur. au fost atunci n-
gropate de frica acestor local.
,lieilor din a continuat prea mari zguduiri: do-
vada e in descoperirea de obiecte au-
tentice din perioada a IV a Bronzului impreunA cu luc.ruri
scythicc. de la Aiud. lnr o altA de un caracter
mult mai general. de vine in sprijinul celei
dinti in chip este tocmai in vremea
dintre 900 600 a. Chr. a unui stil propriu. carpatic, de po-
doabe de aur. intre mijlocie Nistru. Am
examinat foarte de aproape. cu alt prilej. in Getica (p. 321
sqq.). evolutia carpat.ce cele de
o potrivA de originale. pe care le-a manifestat cam in
timp 1
0
conservatlva. locala. de caracter geometric,
cum purcede din arta Bronzului III 2 inova-
toare. a influentelor cimmericne in general
orientale, A doua a fost destul de slab" cu mani-
rare inamte de 700; conserva-
s'a dovedit foarte stilul carpato-
danubian la Celtilor.
35
Catastrofa marei culturi a Bronzului in regiunea Carpa-
nu s'a ntmplat, prin urmare, dect 700. spedelc
de fier scylllicc aratii cine: au fost. pentru un timp. bi-
ruitorii. Frumos cavaleri medievali ai Bronzului
IV dacic au fost de pe carde lor de de
ai can rAmau de departe cu
lor Cll vrfuri de bronz pe europeni se
de aproape ntiu cu lancifl. apoi cu spada. Biruitorii
erau Iranieni foarte cu elemente turanice. ca des-
lor contemporilni, din in Turkes-
tanul actual. Aduceau cu ei primitivismul nomade. an ar-
chia hoardei mereu vagabonde. Dacia s'a de n3vala
lor intr'un chip aproape tragic. cum VOIll in capi-
tolele
Biruitorii se Dumiau Scythi. Agathyrsi, Sigynni. etc. Hc-
rodot ne Agathyrsii din Ardeal erau cam
un [el de Thraci. Pentru a se thraciza ei trebue se Fi aflat
aci de foarte vreme. analiza faptelor istorice des-
aci ne-a demonstrat de la 700 mergnd tot
inapoi pna la 1100 a. Chr" cultura este neintrerup-
ta. Aceasta concluzie DU e deloc nrcheologi i
istorici protoistorici C<l Dechelette. H. Schmidt. Schuchhardt.
au demult ca un postulat. Dar a rgumentele lor
erau mai mult l'iporadice ca atare Cerce-
tarea intrcgei culturi a Bronzului trziu din regiunile: carpato-
danubiene. in desvoltarea ei nu se Am
citat aci numai rezultatele: altundeva am dat materialul 1)
nu ne mai e punem la poporul
1) Getxa. p. 289 sqq.
36
pc care il mai pe sub numde probabil ira-
niene. de Daci sau Geti. cari! era de neam thracic, a locuit
in de pe la mijlocul mileniului II a. Chr.
Villanovienii au constituit prin urmare primul val italic
in Dacia. iar a IV pa a Bronzului carpato-danubian
a fost prima epoca de occidentalizare a acestor regiuni.
37
TI
CARPATODANUBlENTl ] SCYTHIl
Am pe la 1000 a. Chr. lArile
erau locuite de Thracii din Nord cA civilizat,ia care
mai domina acolo era tot aceea a Bronzului. a
cea mai perioada (a IV abia incepea. In
tate cu Thracii din CarpaH locuiau in Rusia
dela Nistru la Cu'ban. Cimmerienii.
ultimele acest popor parc de asemeni sA fi
familiei thrace:; dar locul deschis pentru alte
hipoteze. Cultura Bronzului reprezentata de Cimmerieni se I
mult cu a Thracilor din Se pare cA din'
secolul al XVI-lea a. ChI. Cimme.rie.nii se stabiliserA in Nor-
dul Marii Negre.
Cam n vreme - 1600 a. Chr. - incep insA
marile migraliuni ale. Arienilor-Iranieni din Asia
spre Vest: mal ntiu spre Mesopotamia. Syria Asia
unde sunl din secolul XV in textele
(orme. - apoi pe la Nordul Caspice. in stepa Rusiei
me.ridionale. Rostovlzdf e de Scythii din stepa
sunt prezoroastrici. Vasmc.r a incercat sa demonstreze lim-
ba Scythi e prea Dar Eduard Meyer a dovedit
cu documente assyriene d\ Zoroastru n'a in sec, VII sau
VI. ci cel mai trziu pe la 1000 a. Chr .. daca nu chiar mai
inainte. Pe de altl\ parte. in toiul oFensivei cimmeriene spre
41
prin defiJeuriie Caucazului, vedem la acest popor
regi cu nume iraniene. Cd SafidiJksaru, on poate chial
Dygdamis Il.
Prin urmare care Scythii ac (i luat
contact cu Cimmcrienii abia in sec. V III nu mi se pare suEi
cient de concordantA cu faptele. Ceeace e mai curios e c5
avem chiar o dati pentru inceputul nv-
lirilor cimmeriene (care erau produse de presiunea ,
de Iranieni dmspre Casplca) anul 1076 al cronologiei Euse-
biene, foarte potrivit cu indicaliile de alt ordin enumerate mal
sus care toate duc la concluzia ariene spre
Apus. ncepute de pe la 1600 a. Chr .. vor transplanta
pe Iranieni, att in Sud-Estul ct in Nordul Negre.
cu mult inainte de anul 800.
E resturile archeologicc seythice - d" ta-
bile - nu se con5tat1l: in Sudu l Rusiei dect ncepnd din sec.
VII. Iar in Europa centralJ
e la Oder. la Adriatica ori in Thracia abia in
sec. VI a. Chr. Dar Scythilor in Europa se
tot in sec. VII. dar "renomenul scythic" a
trebuit ia avntu! cu mult inainte de sec. VII pentru a se
afla pretutindeni in actiune, in timp. pe un teritoriu
att de ntins. De altfel cal se cu
noi Iranieni se g1l:sesc pe: Don cu mult inainte de. sec
IVa. Chr .. iar pe Dum1re abia in sec. J1-1. Cel fof trei
secole le vor fi trebuit Scythilor pentru lor de la
Caspica de la VolAa in la Tlsa.
O pc"lrte din t("zaurele ultimei perioade a Bronlului car
47
pato,danubian trebue !4..'I fi fost ingropate pe vremea invazillor
scythe. Descoperiri aproape simbolice De acest fapt
de oglinzi greco-scythicc cu motivul omamental al cer-
bului "siberian" au fost g!i.site cu securi <i douille
dlR Bronzul IV. mai departe.
Nomazii scythi. cari mpingeau inamtea lor spre Vest pe
Cimmerie.ni apoi pe Thracii din aduceau cu ei fie-
rul. aduceau o o adnc
de elemente elcoe arcbaice asiatice. acestor ca-
ractere deosebite de- formele europene ale
(jerului. urmele trecerii Sc:ythilor au putut ri stabilite pretutin-
deni cu inct putem ridica harta

scythe din sec. VII . IV a. Chr. nu numai in Rusia meridional.1
ci n Europa
in sec. VIII intreaga regiune carpato-
se n .\ Bronzului.
precum am in capitolul precedent. de numeroase in-
(jJtra,ii occidentale ale prime.i epoci de Fier italice ori hall-
stattiene. Dar, deodat, cu Occidentul se rupe DU
lUai la de dect slabe urme
din a doua hallstattianJ.. De parte SCYlhii
nu inlocuesc aproape cu nimic di.,c;.t[U!k'\:
mormintelor scythe din Rusia de Sud c in terito-
riul carpato-danubian. EpOCii din regiune va fi
un adevrnt hiatus ntre vc.chia frumoasa indi-
a Bronzului din a doua a Fieru-
lui. pe dar adnc de elementele celtiee
scythe nu slInt egal peste tot te-
ritoriul cnrpato--diJllubian; sunt chiar vaste intinderi pe care
lipsesc cu totul. cercetArile: acum putem deo-
43
sehi trei grupuri Compacte de cu resturi iraniene
I Nordul Ungariei. Sudul ArdealuluI cmpia
Descoperirilc in comita tele din Nord-Estul
rici actuale: Abauj. Bereg. Szabolcs. Hajdt'I, Bors6d. N6grd,
Hc\'cs. Pest chjar dUlcolo de in Pnnnonia. in Gyar.
Komorn ZaJa. dovedesc o scythA in mBr("8
cmpie a Tisci superioare timp de secole. ncepnd din a doua
hallstattiana foarte probabiJ. la sosirea Cel-
(ilor ale avangardc Sunt semnalate n comitatu l Bors6d
pe. ct se parf' de la sec. V. Morminte izolate
necropole ntreQi ca cele dela Pilin in comltatul N6grad ori
de la Gyongyos in Heves. au dat material scythic autentic:
stilul modestelor podoabe de bronz pentru carele sau pentru
hamurile scythice se mult mai inrudit cu al obiec-
telor analoagc din Rusia. dect cu al obiectelor din Ardeal.
Lucru foarte explicabil tinem seama intre grupul scy-
thic din Nordul Ungariei cel din Sudul Ardealului nu
nicio niciun contact foarte probabil Scyrhii din
Nordul Ungariei o a marelui curent de
. care. prin Basarabia de Nord. prin Bucovina. prin Ga-
litia prin SUezia. s'a pn in brandeburghezti
la Vettersfelde. Scythii din Nordul Ungariei gasit drum
spre cmpia Tisei prin pasurile Slovaciei actuale in primul
rnd prin acela dela care ii conducea pe Tisa la vale
n mijlocii. Cutare vas grec archaic de
bronz, ca hydria la Bene in comitatul &reg (fig. 39).
a trebuit sli urmeze drum spre a ajunge din lu-
me dela Marea pnii in Slovacia.
OdatA cu acest mare val ni migratiei iranienc prin Nord
sosia un alt val. mai larg. tot prin pasurile dar di-
rect dinspre prin Basarabia prin Moldova
44
de Sud. prm trec:'ltorile (in special
I pe la Oituz) prin Oitului. Acest val
gea se rspndia in largi ale rAuriior din Ardealul de
Sud. partea de Nord a In se poate
observa scythice mai ales in judetele
Trei Scaune. Odorheiu. cele Trnave Alba. ne-
fiind necunoscute nici in jude1ele Sibiu. Mormintele
din regiune. foarte numeroase. n'au dat nimic
analog din Rwda de Sud. Inventariul e foarte
de scheJetul ingropat fie intins cu n sus. fie
iochircit. cteva vase destul de adesea oale
bitroncoconice) de de forme caracteristice.
dar nu in regiunile noastre. un pumnal de fier.
de: fier. vArfuri de de bronz: cAteva ori coliere
de bronz. mult mai rar oglinzi de bronz (in mormintele de
mei). Incolo aproape nimic. Obiecte ca spada dela Dobalii de
las (fig. 19). de tipul hallstattian aJ marilor spede de fier cu
antene. strns inrudit cronologic cu spada cea mare cu antene
dela KI Jcky din Boemia. dar avnd ornamente orientale zoo-
mode. evident scythice. sunt extrem de rare. De asemeni.
furile de stlpi de baldachine dela Ghernesig in valea M
lui superior. sunt destul de izolate: Scythu din cmpia
par fi intrebuintal mult mai curent dect fratii lor din
Ardeal carde de proceslune numai in Muzeul din
sunt mai multe resturi de asemenea care (fig. 24) dect in toate
colec!ii1e de peste Oglinzile de bronz cu mne..tul decorat
cu motivul zoomorf al cerbului inchirdt, cum ne apare din
Siberia in Ardeal. par fj fost dt" origine olbiani'l. Acolo
Scythii din imprejurimi cu ieftin manufacturile cele
mai felurite lucrate gustul lor. comerciale ale
Olbienilor cu Scythii din Ardeal trebue fi foc;t foarte intense
45
in orice caz mulL mai neintrerupte dect cu celelalte regiuni
bal,bare din Vest din Nord. In singurele eX8ctt"
despre Scythii din Dacia sunt cele privitoare: la Agathyrsii din
Piy. 19. - unei sAbii scythlce gsite la Dobolll de Jos
in Jud.
Ardeal. Se la Olbia in secolul V aVeall obiceiuri
thrace. erall cu totul locuiau n va-
46
lea ceeace se confirm excelent prin c
erau foarte in obiecte de podoab de aur,
din descoperirUe din Ardeal. nu in

foarte repede clasa in virtutea dreptuluI de cu-
cerire. .
Un al treilea val scythic s'a peste campia
Fig. 20.-Cazan scythic de-bron,t deJa Scortilru.
pare fi trecut mai departe in valt>a Savei.
atingnd chiar Adriatica. Numele propriu iranian care se po-
cu neamurile (""1'(' au luat parte la
e acela al Sigynnilor, tot la Hcrodot co
respunznd destul de exact din punct de vedere geografic cu
datele prin descoperirile archc:ologice. Cum aceste
descoperiri ali fost in mare parte inedite sali
la noastre despre Geti (Getrcn. p. 9
47
urm.l. e: folositor le: e:numlirm aci pe scurt. De In Seor-
IMII, in BrAila. Muzeul din posedA un mare
cazan hemisferic de un tip vechiu scythic. cu un diametru de
0.65 ro., cu opt toarte: verticale: puse pc marginea vasului
orizontale lucrate felul grecesc ca Itt hydriile de
bronz (fig. 20). la inceput ca orice cazan sCYlhic. cu un
Fig. 21. - SratuetA de bronz n ullel Analtla. In N4cnl In lud.
Buzau (dIn profii din fal:l) .
singur picior ale cArui urme se cazanul nostru a primit to-
in cele din trei picioare dupA modelul tripodelor gre-
Dela n jud. avem un grup de bronz (fig.
21) care la origine era constituit din trei figuri, din care una, fe-
pe un leu. celelalte masculine,
pe jos figura (figura din dreapta s'a pier-
dut. dar resturile ne pe:rmit s'o reconstituim). E. fi -
48
Anaitls cu cei doi cUvini de care Strabo
(XI.8.i p.512).
Un turnul dela Giurgiu. de
a dat un lebes ionic din sec. V a. Chr. de
dar de barbar3 (fig. 22-23). Tezaurul de: mici
inele de: aur tAiate in diferite un sistem ponder<ll
atribuit de Sutzu norme! ponderale a Cyzicului, gasif
cuprinde fragmente de tubUri
de aur de stil de probabil
Fig. 22. - 8ajln de bronz ddu Ba14noala Ia.nga Giurgiu.
unor stlpi de baldachine sau unor sccptruri. Intr'o localitate
de Craiova. s'a in 1917. in timpul
germane. in Romnia. un frumos te.zaur de argint,
consistAnd din diverse aplice. mai ales pentru hamuri (fig, 25':
tezaurul a fost luat de Germani dus la Berlin 1).
In ul:lmU ani; acum t la Muztul din Bucure$tI
NottJtrad.
49
Schuchhardt a publicat numai doua in cartca sa
Altcl1
r
opa. p. 332 : aplicelc dela Craiova sunt absolut identice
Fig. 2J.-Dctallu de Indnu-
Icbe.fululdrlaBAll\noala
un cap desUen
Fig. 2i. Podo..1b.' de
de baldachln s<:ythic
cu cele dela Krasnokutsk pe Niprll publicate de Minos. in
opera sa Scythions and Grceks. p. 167 267. Dela Poroina
50
in avem un rhylon de argint din familie
ca rhytonul dela Panticapi1cum
publicat in du Bospilorc Cimmerien in Antiquites
de la RlIssie Mcridiono[e a lui Kondakov Tolstoi.
Om Muteul djn putem enumera alte obiecte
.'icythice. provenind din necunoscute. sigur din
cmpia munteanl\. Mai ntiu cele patru vrf uri de stlpi de
baldachine. de bronz. cu figuri de ce.rvidee: inchirche pe vr furi
de conuri ajurate cu triunghiulare (fig, 24). Aceste co-
nuri, situate in vrful ce s uportau baldachinele. ave<tu
in interiorul gol o de metal care in timpul mersu-
lui (arelor un sgomot ca de Mai putem
(iona apoi un vrf de stindard de bron;: in forma de hJppo-
C3mp: motiv foarte comun n arta : o de
hronz. lIfl re:pollsse in stil grec. care a servit poate de
pe un gOryt05 scythic de lemn: o figurin!' de bronz a
unui berbec inchircit. pentru care se poate analogia cea
Ulai in figuril e de hcrbrr; de la Cilpetele unel
de aur din tezaurul dela AmuDaria (foarte probabil din sec
IV 3. Chr.) ; o chiotoare de. bronz in de cap de iepure:
motiv zoomorr foarte comun in arta sc.:ytho-ionicll (forma chio-
se in Rusia) fi-
gurine: aplice asupra nu mai insistm spre a nu lua
prea mult din acestui capitol. in
cAmpia este perfect documcntat prin monu-
mentele citate. ad.
Paralel Cll al treilea val scythic care a Muntenia.
un al palrulea val acopcria Dobrogea Bulgaria. precum
Thracia la Rhodope. Morminte scythice foarte bo-
gale din Bulgaria meridionali!. spate in ultimul
51
timp. au dat la obiecte de greco-scythic de cel
mai autentic caracter pontic ttanscasplan. oferind astfel
proba decisiva a originii acestor tipuri. Ct despre obiectele de
de aur. de
argint sau de bronz, e un fapt general de protoistorie euro-
apar pretutindeni. in Scythia ca in alte ca
intregire de origine a inventat/ului in-
dustrial autochton sau amestecat. Morminte.le dela Brezovo
Plg. 25,-Obltctedt podoabll din to:.zaurul dela Craiova
(Muztul NatIonal de ntlchltllil din
n districtul Plovdiv, dela Bedniacovo in Cirpan
dela Radiuvene in Lovcea. par inve.n-
tarii regale ca cele din Rusia meridionalA. Nu po_
sesorii lor au rost Scyth sau cumva Thraci: e foarte posibil
ca ne aflAm inaintea unor inventarii de morminte ale unor
principi thraco-scythi din sec. IV 8. Chr . vreme in care pre-
siunea nom8%ilor iranieni de neam sarmaUc devenind prea
pe Don, triburile scythe dela Nipru de la Bug
52
reiau spre Sud-Vest (cazul lui Atheas). ceeace
o rccrudescentA 8 scythismului in lumea
Comparnd acum cele patru regiuni scythice din Europa
sud-esticA: llngaria-Slovacia, Ardealul. Muntenia
Bulgaria. trebue sA re,inem un fapt de cea mal mare nsem-
: Intensilatea scythice a monumentelor se accen-
tueaz pe ce ne apropiem de marea caldA. In Carpatii
de Nord scythismul nu e dect un simplu incident local tre
c3tor. In Ardealul de Sud scythismul, destul de bine re-
prezentat ca de fapte. nu ajunge imprime: carac-
terul specific in a doua parte a primei epoce de Fier locale. In
Muntenia unitatea de iraDianA cu !ltepa se pro-
nunp cu insislenltt Bulgaria. in nu mai
Diclo indoialA asupra cantitative caJitative a
nismului de la Tanais la Hebru. Credem cli singura
c1uzie. e de-a admite cA migrall! le scythice au avut
curs c=a ce.le mai bine cunoscute din vremurile mai
apropiate de noi: cea cea gothic. cea etc.,
intr'o directie mult mai accentuatA spre Peninsula Bal-
canid deda spre Europa
Dar aceste nu sunt de ajuns. Trebue exa-
mai de aproape fenomenul scytbic in Ardeal. unde in-
contemporani sunt aproape loii de acord in a da ira-
nismului o de mare incAt prima vrstA
a FieruJui carpatic e epoca scythicA a culturii carpato-
danubiene.
Am arAtat n primul nostru capitol lumea carpato-
danubian.li se gAsia la sosirea Scythilor. pc la 700 a. Chr., in
spre aspectul ocddental al epocei de Fier cA de
altfel perioada a IV -8 a Bronzului carpatic fusese adnc
de formele primei epoci de Fier italice alpi ne.
53
Scythii intrerup relalille cu Vestul. Ei aduc propriile 101
forme din vrsta Fierului. SJ exnmin."im dar resturile pe
..:arc le-au SCYlhii in Ardeal. dm punct de vedere al !lti-
lului, ncepnd cu Herodor. p(' valea in p.,tria
Agathyrsilor.
Trgui foarte n n
IV-a perioada a Bronzului; influente italice; vase de bronz
Fig. 26. Podoabe bronz hallSfattlcnc la Alud.
de tipuri BenaC:C:i I1-Amoaldi imitate in teracotA; regiune foarte
Inhumalie cu inventariu foarte
trd tipuri de vase, de tip .. Villa
nov8." (fig. 10): cu o toart1\ deasupra I
gurel. tiP evoluat din Bronzul lOClJl; cupJ foarte de un
tip local mergnd inapoi n neolitic: c-
teva cu{ite nimic caracteristic; de fir de bronz
54
destul de s ubpre. ornamente, cu cele capete in form
de butoni conici. intrebuin{atc ca cercei; Cibulr cu arc. de
up comun hallstattidn att in Nordul ct in Su-
dul Dunrii; nicio sabie abia cteva vrfuri de 53-
geli de bronz; afar de ritul exotic in Dacia (in-
c.iOe.ra\ia este aici din vrsta Bronzului pAnA in epoca
romana chiar mai trziu. pn" la biruinta ului in
Fig. 27.- Inventarlll) unlli monnant IIcYlhlc dclil Aiud.
sec. IV V p. Chr.). aproape nimic .. .scythic".
men se in nccropola dela in Hunedoara. Dimpo.
regiunea Aiudului. foarte att in vrsta Bron-
zului ct in vremea Scythilor, nu las;:) nicio indoiala n ce
scythismul unora din morminfele sale. Au fost
patru morminte bogate in obiecte hall.!ltattiene scythicc::
55
crudle de bronz (lig. 26) sunt de caracter oc-
FIg. 28. - Oglinda "CYlbica dela Pauca In lud. Alba.
ddental; secu riie, spedele, vAdurile de sunt iraniene (Fig.
27); dar nimic mal mult. poveste la MirislAu la Gm-
56
in apropiere: numai spede, securi cu de
un lucru destul de primitiv de forme barbare. Ceramica. de
caracter local. cu proeminente, Ritul la in
cele forme; cu cadavrul intins cadavrul inchircit. La
spre Sud-Est de TrguI ScythuJ
in mormntul intact luase cu sine pe lumea o lancie.
spada treizeci de nicio armA sau podoab3, Ceva
mai departe spre Sud, la lacul in Trnava un
mormnt de femeie a dat la o cu dublu motiv
!icythc : cerbul iogenuchiat lupul; o oglindA de
foarte probabil cu motivul geome-
trk halls tattian al crudi incercuite. a fost la
Mormintele "scythice" deJa Rodbau.
I'eia Blaj nu nimic la ceeace s'a spus ac.!. Oglinzi
au fost de asemeni la (fig. 28). Ghindari. Feiurd.
Vaduri de n mai multe locuri . Dar ar Fi curata naiVitate
5<'\ se atribue roate .scythi tOilte oglinzile
femeilor .. c.ythe. Oglinzile care repetA la saturatie
tip descris mai sus erau importate din dela
Marea in primul rnd dela Olbia. Ele nu
nimic in ceeace industria iranianA din Dacia. dacA
n'au fost un cadavru inhumat nu probeazA nimic
nici in nalionalitAlii posesorului. Nu sunt in toata
regiunea de la Nord de Carpatii Munteniei dect
localitAti in care apar scythici, podoabe ale
vrFuriior de baldachine. de la carele de ceremonii (funerare
sau ale : Ghernesig in valea a
in valea a rului (in
Arad). vrful de de. Ia e de tipul
gyos. grupului scytbic de pe Tisa
nu celui de pe Ct despre frumosul colier de. aur
57
dela Rakamaz pe Tisa analogie miU veche pentru
colierul dela Vcttcrsfelde, acest produs de arta induslciaJJ
dupd Rcinccke secolului VI a. Che .. cu liniile .sa le
inase, cu torsiunea cu motivul b.1rcil solare, n'are nimic il
face cu arta scythc1 .
Aruncllod o privire pe harta descoperirilor !'icytblce din
Dacia {n'am citat dect pe cele mai caracteri'dice},
ca Scythii au locuit in Dacia destul de risipili : ei constltuesc
enclave in mijlocul mdigene, Nu sunt o mass;} ira-
ca in Rusia de Sud, egal de pe tot teritoriul
Thracilor de Nord.
De altA parte invcntariul culturii scythice din

mai repede pumnale, cu dar cu unul singur. n
chip de incovoiat; ct despre spada mare de la Dobolii
de Jos (rig. 19) . aceasta e un unicum ca re nu poate fi luot in
intr'o caracterizare a culturii iranienedin Car-
Sunt apoi securile duble de fier. de
de forme primitive (fig. 27) ; I'r{urile de de
bronz nu sunt totdeauna scythice: vrsta Bronzului a cunoscut
ea asemenea obiecte: de forme foarte inrudite cu acestea :
vrful de de profil triunghiular (cL Minns. S cythians
nnd Grceks. fig. 82) . cu tub cu crlige in sens 10-
vers. pare fi Cost veritabil scythic, dar nu e singurul care
se Niciun gorytos de fragmentul indoielnic
dela nicio de costum sau de hamuri cu fru -
ap,lice cunoscute in Rusia. de podoabele dela ;
Craiova (flg 2S) : doar cAld3rl amndou.1 ntr'o re-
giune care e aproape natural : la lng3 BrAi-
la (fig. 20) la SapohoIJo in aproape
58
total de opere de arta greco-.scyth.1 abIa douA piese ionice
de import: hydria dela Bene (fig. 39) lebesul dela
(fig. 22 -23). Nicio (ormJ proprie Scythilor. Prin
urmare. pe scurt. simplicitate populal ie
pe mici insule in mijlocul massei compacte lhrace. afa-
de regiunea unde in morminte orientah
apar in mai mare. ca Agathyrsii lui Herodot. dar
aurul de care i se vorbise lui ll erodot.
FIO. 29. - Secure dl' tip .. unonro-rom!ln".
Gba Nagy 1), ale carui teorii despre
tea a Scylhilor au un puternic sprijin
la Ellis Mmns. a caracterizat ca seythic tipul industrial al secu-
rilor duble de cupru ca agathyrs tipul industrial al sec.urel
de forma ccJor de aur dela
1) Prlndpaldl' lucr.'iri in care upune teorie A 3:kytllljk
nem:c::tiStgc (1895) i)i A 3:kytlWlr (1909) A1upra l'ICl'stC'i chuduni, d
v. P:trvan. Gt:tkQ. p. 363 sqq
59
Hampel) au interpretat tot ca scythice on ca agnthyrsc tezau-
rele de aur dela Gyoma dela Firighiaz. in rmpia cea mare
a de jos. spre Tisa. inc:erciim sii control:!m pulin
aceste pArerI.
Nagy e de! dcord aceste tipuri de sunt mult
mai vechi dect sosirea Scythilor istorici in 700 a
Chr. InsA el numele de Scythi unui popor nomad compus
Fig. 30. - Tezaurul dl! aur dda Gyomn.
in majoritate din Finno-Ugneni din Turco- sosit in
Europa nainte de 1500 a. Chr. care ar fi
Up:?;;!::i !a
cupru . secu riie din al VII-lea de la Troia (epoca
sunt de bronz. securile dela sunt
de aur, tipurile sunt mult mai complicate mult mai numc_
60
roase in epoca a IV-a a Bronzului ungara-romn dect se pare
(fig. 29). Nagy s'a gndit deci un moment la Cimme-
[Ieni ca autori ai tipurilor citate. Am putea numi de asemeni
pe ThracH de Nord. cari locuiau in Carpati incc1 de la
tatea mileniului al doilea a. Chr. (cel putin). Dar aceasta n'ar
fi dect o in plus. Teoria .. scythica" a serurilor "un-
garo-romne" nu se poate demonstra.
vedem ce din scythismul tezaurclor de.la Gyo-
ma del" Firighiaz.
La Gyoma in s'a descoperit intr'un turnul o ca-
mortuar cu brne mari ca in Rusia de Sud.
ceeace a dus la ideia e vorba de un mormnt Din
in cursul s'au putut culege ci-
teva obiecte de aur (fig. 30): le-a publicat apoi cu un
comentariu destul de in care! a incercat sA demons-
treu. scythismul acestor obiecte. Relevnd caracterul
nal al acestui mormnt .. scythic" bogat in a ur in cu
mormintele scythice din Dacia din de Nord. in ge-
netil! att de "modeste de s3rilce", Mrton se vede silit
caute analogii in mormintele scythice din Rusia de Sud.
cu Rusia. unde arta modificase de adnc
att geometrismul local ct naturalismul ne
pren pentru 8 demonstra scythismul tezaurului dela
Gyoma. Analogiil e la Scythii din Rusia de Sud nu
fac dect impresia de stil barbar. hallstattian. pc
care o avem de ce privim obiectele dela Gyoma.
gura linie e vechiu motiv central-euro-
pean. de aur. pentru a fi pe
sunt iden tici cu cei din epoca de Bronz
danublan in ultima sa Inelul plurispiral are
analogii - chiar M rton la Perecei in SAlaj, Admi-
61
(<ind cA celelalte ctevA obiecte fltul funerar se rcferil la
Scythi. elementele orientille din tezaurul dcl<l Gyoma rilmn
de fapt foarte slabe.
Ct despre bogatul de:la Firighia::. pe malul
al de jos. consistAnd dintr'o colectie de
de aur masiv. c destul de ciudat a putut fi vorba.
chiar numai ca hipotezA, s fie atribuit Agathyrsilor. Mrton
care l-a publicat. a relevat toarte just caracterul local al for-
melor: bare cu profil patrat spre cele capete.
bare cu profil ale capete sunt terminate in s pirale
Plg.JI.- de aur dela Sarasau in MaramureJ
inve.rse, in bare cu profil semicUmdric cu fiecare
ramificat in volute spirale. - suntem in epocii a
Bronzului carpalo-danubian. Liniile punctate care mpodobesc
aceste abuzul de spirale pe care il stilul
lor. Hall stattul. Data de Marton acestui te-
zaur. circa sec. IX. se printr'o serie de con-
stilistice pe care le-am formulat cnd a fost vorba
de formelor dela Pirighiaz in ocupate de Thra-
cii de Nord (cap. 1). In arta aurului. inflorind mal ales
in Dacia din a IV-a il Brontului transilvan. il atins
62
nivelul estetic cel mai inalt inainte de. scythic.
de: stil dintre dela de o.parte
aceea dela Belfye (fig. 32) de alta. trecnd stadII le ln-
dela FokoC1I. Szooos::.16. Sicheihid (fig. 33). Plpea.
Biia Dalj. ne admitem un curs destul de lung al
formelor de la un stadiu 111 altul. E deCI foarte
vit sA admi tem cel secolul IX pentru tezaurul dela
righiaz celui dela Be:llye cc:1 mai
secolului VI.
fig. 32. _ Bratara aur dela &11)'( (comll. Tolna)
Stilul podoabelol de aur din a IV -a a
arpatopdanubian e att de caracteristic nct cu
in de spirale in Boemia chiar 10 prus .. a
sunt cu dre.ptate atribuite unUia Izvor de
artei industriale a se adaog la
podoabe::lo
r
arta vaselor de aur. care nu erau
tltalia ca vasele de bronz. ci erau fabricat e in DaCia. mal
poate produce mirare rolul att de pe. care Scythu l-au
63
jucat In noi. In adcv3r. orfurarii din Dacia se folosiau de o
veche lrdditie decorativli a "bronzului" inwgen. eli reia ii udl\o-
gau unele motive italice ori din Europa central". dar plecnd
totdeauna de la intimitatea culturii italo-danubiene din
vrsta Bronzului. erau de de o parte motivul
perlelor mari cu cercuri concentrice obtinute prin
lucrul au repoussc. desvoltat paralel de ex. pe cutare
Fig. 33.-Br4tar! de aur
dela S.khelhld.
Fig. 3i.-Bro'lotar:i de aur
dmArdtal.
de bronz Stettin pe cupa de aur
la Biia-. sau de parte motivul torfUor in
volute spirale duble ca pe contemporane de traditie
sau, mal mult motivul Hniilor punctate: de veche
(fig. 31) ca pe de. bron::
dela dela Suseni, etc. De o
se bucura n prima a Fierului motivul canelurilor. Fami-
64
liar Carpato-Danubienilor din eneolJlic cupele de la
ori de la motivul ornamental c.1 candurilor,
verticale. obUce sau orizontale. foarte la in vrsta Bron-
zului. nu nici in Ardeal. nici in in prima
epocA a Fierului. Este adevArat vasele de aur n BI-
hor (fig. 8) dorate cu caneluri sunt ca origine dintr'o epo ..
ceva mai veche dect vasele dela Biia (fig. 7).
impodoblte cu cercuri concentrice cu linii de perle. dar am-
bele motve apar contimporane chiar mai trziu.
in Dacia aproape simultan. in prima
de Fier. foarte variate. E de ajuns punem
tezaurul "scythic" dela cu securi
.. cimmeriene" de aur cu aplice impodobite cu spirale aproa-
pe myceniene si tezaurul cu discuri convexe de aur dela
cu vechiul motiv eneolitic al helicci cu patru (a-
proape un fel de vasele dela Biia cu bu-
toni incercuili tezaurul theriomorf "cimme.rian" dela Mikhal-
kOlvo. asupra cMuia vom reveni. spre a ne putea da seama
e vorba mai intiu de toate de vechi .. bogata ind1-

prima de Fier.
un intreg cerc de ar-
de origine mai ntAiu apoi
care o cu totul epocii de Fie.r carpato
danubiene in totalitatea sa. Ne vom aci
scythismul hallst3ttian al Daciei. Elementde scythice din epoca
La Tene din Dacia vor fi Iratate in al IV.lca capitol al acu-

Nu se unei simple ntmplArj faptul elI. tezaurul
dela Mikilalkolllo in (fig. 35) analogii pe de
65
o parte la D.l/j in Slavonia iU90sl,]\"<'I. sau chIar Id in
Bulgaria de Sud (fig. 36). de nlta la Fokoru in Ungaria de
Nord chiar in tot cercul hallstattian al artei aplice-Jar de aur.
in intr'o cu totul contrarie. Ii.! Arlanino in
Rusia sau in Coucaz. Geto-CiOlmerienii conslltuiau pc
la J 000 a. Chr .. o lume cu drumutl de regu-
ntre Alpi Caucaz. Forme de
in Asia puteau sa lesne
n inima teritoriului getic din Carpatii de Nord sau dm
valea de unde fibulcle cu pUki theriomorfe de stii cau-
I-"ig, 35 Fibuln de aur del;, Mlkhalkowo.
ca2ian arl la Mikhalkowo ct la Dalj. de unde vasul dela
Iar n scns contrariu. formele technica hallstattia-
a metalului in Polonia pnA in Rusia.
ceeace a dat o inrudire de tezaurelor dela Fokoru
dela Mlkhalkowo. Theriomorfismul dela Mikhalkowo. dela
Dai; delil se mult mai apropiat de reprezen-
caucaziene din prima a Fierului sau mai cu
de formele getiee ca cea a steagului cu cap de lup prelungit
in chip de balaur. dect de Formele greco-scythice. fie in 08-
66
pectul lor ionic. fie n formele najve att de pline de
simpatic pentru animala. ale Domazllor iranieni
Trebue deci sa un prim aspect oriental al civili#
curpato#danubiene cu mult anterior influen\ei iranlene
eontinulnd a fi aetiu c!lillr dupli. sosirc<J Scythilor. Tezau#
rul dela Mikhalkowo ar putea fi scythic ca dar nu e ca
stil. Originea acestor influen\e pare urce
la o chiar anului t 000. cum vom
mai jos, cu alte probe.
Popor de din vitelor
mai ales a cailor. Scythii n'au desvoltnt forme culturale prea
Flg.36 Figurlllnc\s.."'i pc urn" funerarll d"la Bulgnrla

lru ti se impotriva Scytlulor ilU devenit ei cel
in stepa : ii
indi din sec. V a. Chr. Ia Thucydlde. Unele procedce t<lctice.
pre:cum ordinea de b.'\taic io unghiu pentru (1 str5#
punge frontul au fost de de la Scythi.
Dar ca de mai t[tr#
ziu. au ajuns cu vremea sJ capete gusturi. acelea,i
67
obiceiuri. care se traduceau de asemeni
prin unele de comune.
Naturalismul oomazilor de imprimat pecetia
asupra artei geometrice a plugarilor din Dacia.
Mormintele scythice din Ungaria de Nord. ca cele din Ar-
deal au dat la inele spirale cu fir neted sau cu
unul din cele capete stilizat n chip de animal fantastic:
balaur. etc. Dar aceste fiinre apotropaice. tu-


nino, la Oxus ori la Susa. dnd modelul unor dace de
aur, ca cea dela n (fig. 37).
crend astfel o in arta daco-
a argint ului din epoca La Tene.
In chip s'a n Dacia zoomorfismul ionic
complet adoptat de Scythii din Rusia de Sud, fie in
forma pur fie n adaptarea S'a de
pildil pe Tisa la Muhipuszta n comitatul Bors6c1.
un vas indigen de lut cu (fig. 38), al
original trebue fi fost un vas grec de bronz. ajulls ati in
68
Ungaria de Nord pe drum ca frumoasa hydrie
din sec. VI a. Chr. la Bene in comitiltul Beceg (fig. 39),
pe drumul comercial scythk care lega
din Rusia. de-a Ucrainei, Moldovei de Nord Ga-
Iitie.i. cu Cehoslovacia prin pasurile de
originalul fibulelor provinciale carpato-danubiene
din primele trei secole ale Imperiului roman. in chip de
cu patru capete de cai succedndu-se. se
in arta : apiicele de argint care impodobiau
hnmurile sau frde cailor scythe la Krasnokutsk
Fig, 38. - Vas de dela Muhlpu!\%ta.
pe Nipru. ca la Craiova pc jiu (fig. 25), Aceste fibule pro-
vinciale romane, dintre care foarte caracteristice exemplare au
fosL descoperite la pe TrguI
lui n Ardeal. ca 13 Breg/!:tio in Pannonia. tot in castre ro-
mane, n'au nimk a {ace cu noua de stil sarma-
tic, cum apare de pild la PiJszto n comitatul Heves din
Ungaria de Nord, Felul de a trata in sec. IV a
Ch r. e complet diferit de cel din sec. IV p, Chr. Pibule.le ro-
mane au originea in .uta sarmaticIi. ci in arta
Dar din punctul de vedere al cul-
turii EUl'opei orientale, din sec. VUI
69
in sec. VI a. Chr. in (lceast<l lumea carpato-danu-
experien!8, mai inaintea Scythilor, cu Cim-
mcrienii, predecesorii lor.
Unele probleme de cuhur precum e aceea a stea-
gului dac sau aceea a iataganuiui dac nu putea gsi 50-
IUliile numai in consideratii privitoare In influenta ci
in examinarea ntregei influente orientale in Dacia, incepnd
cu arta cimmerianli dela mileniului al doilea inainte
de Christos. unul din capitoleJe cele mal interesante ale unei
viitoare protoistorii carpato-danuhiene va [j acela care va cu-
prinde arta cuprului pur in Dncia in epoca de Bronz in
prima de Pier examenul originilor tipologice ale ar-
melor uneltelor de cupru de aur (acestea de asemenea!):
se va putea constata atunci mai mult cum cutare formA
cu decor zoomorf de origine s'a geometrizat in Dacia.
nu destul ca complet motivul origlOa l. Astfel
secu riie de aur dela ori cele de dela Balta vor
in curioasa lor ondula pe linia zoomorf3 a fia-
rei la care era pe secuI ile de din
Asia
Dar problema a raporturilor dintre Scythi
Carpato-Danubieni n'ar putea fi la punct in chip absolut
complet dect prin examinarea ntregului aspect al culturii re-
giunilor intre 1000 300 a, Chr, prin deosebirea
netil a elementelor locale de cele in cultura
din prima e:poc de Fier.
Locuitorii Daciei sunt n a IV-a a Bronzului
(prima in Hallstattul pur (a 11-0
in Occident) continuatori ca ocupatii.
ai locuitorilor din a III-a a Bronzului carpato-danu-
bian, Peste tot unde s'au mai continui, in ju-
10
in jude\ul in Sla;, in Bihor. in Trei
Scaune, in Banat, etc .. pretutindeni constatam Dacia a fost
de intens in perioadele a III-a a IV-a ale
Bronzului. Principala a indige.nilor e agricultura. Dar
metalurgia bronzulUI. a aurulUi, a cupru lui pur, e de asemeni
foarle Argintul nu decl un rol cu totul secun-
dar. Fierul, niciun rol. Studiul din Bronzul IV ne

n'a fost in Dacia nicio turburare mai ome-
a continuat se desvolte in sensul unei
generale: a unei mari de populatie. Sosirea Scythi-
lor pe la 700 a avut dezastroase, E drept n'au reu-
nici transforme. nici civilizatia
ei au fost cei cari au suferit
dar de parte au turburat prin lor
nencetate la nceput prin economia lor in veacurile
urmAtoore. viata de infloritoare pe ca re au gli-
sit-o aci,
din Dacia dlOtre. 1000 300 a, Chr. sunt de
douA feluri: pe sau pe bine n-
de la prin cursuri de ori prin vlcele largi,
sale. prezint3 un inventariu mai bogat mai ales
mult metal ceramidi npaninnd tipurilor carac-
tc.rislice ultimei mode predominante. Satele au un inve:ntariu
de metalul aproape cu totul, iar ceramica
e de: un traditionalism att de incdt elementele
neo/itice sunt transmise cu fideli tare in a doua epoc3 a
Fierului. Aceastli stare de lucruri ingreueazli mult determina ..
rea datarea sntelor din Bronzul IV din Hallstattul II, a-
vnd in vedere ne aci intr'o perpetu3
71
numai vreunui ciob smguratic sau vreunei forme
de vas putem 53 ne Ceeace e si-
gur. e cA nici ceUilile, nici sotde din Hallstattul carpato-clanu-
hian nu oferA nimic caracteristic scythic.
Marele de spede, de pumnale de de bronz
in .. depozitele" dm Europa din ultima vrstli
a Bronzului ne face ne gndim la o de oameni
Iiheri luptnd pe socoteala lor, foarte Sunt
numai nohilii sau mai ales po_
sedau care de arme defensive complete. E probabil
in marea ciocnire cu Orientul nobiJii au pierit, iar poporul
s'a inchis intr'o ignornd pe strAini. Cu tot
acest aspect al evenimentelor de 1000 a, Chr,
vedem inflorind. De la Marea de
la Adriatica la Marea Nordului la Baltica tra-
fieul este neintrerupt. Exemplele pe care le-am dat n primul
capitol al acestei vor fi de ajuns justifice
Sosirea Scythilor doar pentru vreme
ce va rencepe aceea,
favorizatA de Scyth.ii
Fastul de care Herodot pomenind pe Agathyrsii
din Ardeal. fast care in realitate e prescythie, n'ar putea [j
documentat intr'un chip mai sugestiv dect prin descoperi-
rea dela n Trei Scaune. Prin obiectele tezaurului de
acolo reconstituim unui senior mndru falnic
rat n mantii largi peste tot cu aplice de aur (discuri
convexe de toate m3rimile cusute pe att de
pentru aurul pe care il are nct de
in zilele de mari cu securi de lupt4 turnate in aur
massiv. Bogatii seniori dela Mycenae Sparta aveau vred-
72
nici cari le la Biia. Mikh.1/kowo, Fo-
koriJ.ctc.
Cimmero-Scythii au fost Dorienii Carpatilor, Au
adunate de altii. Ei D'au adus niciuna, Insii. ca
DOClenii din Sud. Scythii din Dacia n'au fost cu totul
folos pentru cultura
Nu credem ne-am prea mult dac", am atribui
elementului iranian venit in Dacia o renvicre a
uritniene solare, att de scumpe Carp.."lto.Danubieni lor din
vrsta Bronzului, Pe cnd ThracoPhrygienii Grecii
S'iIU deprins tot mai mult cu culte le chthoniene din MedIterana,
Geti! au totdeauna uranieni creznd n nemurirea sU'-
fldului. Nici Grecii din Dlbia. nici Herodot nu mai intel
e
-
ge.\U nimic din religia lor pe cnd unii inventau legende
pythagoriciene. le descria cu o mirare des-
fui de au venit Scythii, Thracii din a-
dorau ca Nordicii pc zeul cerului inourat, pe Zalmoxis.
Soarele, luna, zeii cu teJe-
garii lor pe de foc al cerului, nu par 5<'\ fi jucat dect
un rol cu totul secundar sau chiar niciunul. sim-
bolice ale. zeului solar, roata, barca. etc .. transmise de
lumea NordiciJor pe la inceputul epocii de

apotropaice ori medicale ale zeului solar. intocmai ca
Apollo celticul. Zalmoxis geticul era un zeu \tx'tp6l;
tor", Dar Scythii aduceau naturalist al reprezentArii
anthropomorfe zoomorfc: pe care il in locuri:
in Asia, apoi in Rusia de Sud. Nu e locul
aci geneza ale
icoane sunt de numeroase in regiunile danubiene din
73
epoca dar putem nota de pc acum c..'\ aceste IlnagiJli
de cult au trebuit. ca svasticele zoomorfe, Ei avut te-
renul preparat de Iranieni. Mithras au fost
in Rusia inaintea Romanilor. Diana Regina, marea
-Apulm: cunoscutA de Herodot
in RLodope. era de Scythii din Nordul Ne-
gre de: cultura elen. Ea reprezentarl."8
iconicA definitivA la Greco-Iranieni. E greu, in
s facem afirmatii chiar hlpotctice in domeniul incA a.,a de
putin sigur al religiilor comparate din Europa de dar
ordinul monastic al la Geti
1tOAWU! la Daci are o culoare att de in general
asiaticii. inct putea n'o relev aci.
procesul se in sens invers. Vedem de
pildA in mormintele de chiar in cele .. scythice dela
Aiud ori de la pe M scheletele purtnd pe
frunte o de bronz: e inceputul getizi'irii. Mai
trziu Scythii vor primi. devenind Thraci. chiar obiceiul de
arde Ca in jocurile lor sacre, acceplaser5
cinsteasd pe Zalmoxis luptnd de el impolrlva
cu chip de balaur. cari n timpul furtunii i
cau fata luminoasA. dar nu cu J:lncii indigene ca alU'datA, ci
cu arcul cu iraniene. balauri vor fi de
altfel adoptati ca apotcopee clasice ale Dac.o-Getilor ei vor
fi ca imagine pentru steagul acestui popor l)
DacA nAvAlirile scythice pentru un secol JU-
(circa 700-550 a. Chr.) de intense pe
vremuri cu Vestul. n schimb in nu e nici o solutie
1) In ce originea tipologie" Il balaurilor respectivI. 5.1 se com-
pare cu ceea("e crMf'1tl asupra acestui simbol religios In cap. IV.
74
de continuitate intre Hallstattul I {Bronzul IV} Hallstallul
II mai ales in ce cultura a satelor. E cfi
au surerit mult: o parte. in lupte ori In ro-
bie. altii In orice caz De aceea Hallstattul ' .1 car-
ato-danubian e lipsit de ale unCi arte de
fux importate ca pe vremuri din Sud-Vestul ..
cteva produse archaice, dar acelea
aunse la noi pe cale din Orientul eg.elc.
nob;JAU:

rilor biruitoare mpotriva Scythtlor .
Dar asupra acestei epoci ne vom intinde ceva mal JOs iO
capitolul IV. Ceeace trebue acum e
a Fierului carpato-danubian nu e dect exact
sens in care ultima epod a BronzulUi din aceste :eglUnl era
iar a doua a Fierului va fi greco-celtlcA,
75
fi
CARPATO,DANUBJENll I GRECJI
E din ce n ce mai probabil migraliile popoarelor din
Europa de de n ul-
tima vreme a Bronzului. au intrerupt nu numai continuitatea
pacificA a myceniene din Grecia. dar
au impiedicat de asemeni pentru o de timp orice contact

ale Industriei metalelor care apar n lumea incJ de la
inceputul epocii de Bronz. corespund ca echivalent invers
formele .. myccniene" chiar "minoicc" care se pare se des-
din ce n ce mai numeroase in industria carpato-danu-
a mileniului ti a. ehr.
cnd ne vor vorbim cu mai
despre aceste in lcgthuri prc- protoisto-
rice, putem ne in tindem cu mult folos asupra is-
torice dintre Carpato-Danubieni Greci ncepnd din sec'l
VII a.Chr.
Nicio colonie greaca de pe coasta de Apus sau de Nord I
a Ponlului Euxin nu e mai veche anul 650 o. ehr.
\turile de la Apollonia in Bulgaria, de la Histr;a in Romnia.
dela Olbia in Rusia n'au scos la nicio (cioburi de
vase, figurine: de ziduri. monumente) care
fi datate intr'o sec. Vila. ehr. Dar
79
Fig. 39. Jlydrla dela Sene
80
vecine, care depind de el politic economic, era sub st.'ipanirc3
dinastie.i iraniene de origine, acum .'1
lui Spargapeithes. In Dadci, centrul in re-
giunea Olbiei. domnia Arapeithes. l-lerodot la Olbia
multe infonna{ii asupra istoriei personale. a celor doi regi. pre-
cum asupra de dintre ci.
Aceste teritorii sunt foarte: bogate. In sec. VI sunt chiar
destul de: pacl(ico1.te. Abi'l sasiti. Grecii pretutindeni.
privind aceast" penetralie chiar n cursul sec. VII Iip-
Flg, 40. Au firave olblitn la Mahmudio
sesc dar lucrul e explicabil: chiar in pon-
tieI! resturile din sec. VII nu sunt numeroase. Aceste centre
erau in curs de formare. Dimpotriv. sec. VI e
bogat in de cea mai mare din regiunea
Kievului (doburi de vase din sec. VI in
lia) in Dacia de Nord (hydrie de bronz din sec.
VI la Bene. in comitatul Bereg. in slovaci. vezi
fig. 39). Grecii umplu toate. aceste regiuni geto-scythlcc de
produsele manufacturilor lor.
81
I Marele drum de spre Europa e
rea. Un uc.s grauc olbiaD cu legenda API X (fig. 10),
vcchia Solsouia (azi Mahmudia) pe malul de
Sud al Dehei aratA cA acest mijloc de schimb. pus in
circulalie n mari (s'au multe exemplare in Rusia
in Romnia) de Olbieni in sec. VI, ua activ pe mi;(-
lui get al Dar din sec. Vl. avem mult mai de-
parte pe fluviu in sus. Ia gura Siretului (Tiaranlo.s. Hierilso3).
la in fala vechei Dinogetia getice. o faetorie
morminte cu vase attice cu figuri negre dovedesc
epoca. In din Apusul Munteniei dela
lng3 Giurgiu. un lebe.s ionic de bronz cel mai trziu din sec.
V (fig. 22-23) deJa Turnu Migurele un tezaur barbar de
manete inelare norma a Cyzicului. datnd cel
mai trziu din vreme (v. mai sus p. 49) pAtrun-
derea ideilor produselor in lara aproape
in timp cu rormele iraniene mult mai de vreme dect
fornlcle celticc.
trebuc fi fost de
nct produsele industriei au devenit familiare
chiar indigeni cari prin sec. V a.
Chr. imitau la Muhipus=lo in comitatul Bors6d pe Tisa supe-
in lur. un va:ri ionic de bronz cu theriomor(3 (fig.
38). Cazul vaselor villanoviene de bronz imitate in In
TrguI (v. cap. 1. p. 20)se cu vasele gre-
venind dintr'o contrarie tot att de indep3rtatA.
Dar nu e de mirare elenice directe
pe intreg teritoriul ocupat militar de Scythi. spre
deo:riebire de cari vor desvolta pe O civili-
zatie proprie, pe care o vor ca atare in
Europa Scythii nu posedau o a
82
lor. Grecii lucrau pentru ei, intrun oarec<.lre stil greeo-scythic.
produse al scythism nu consta dect din
nu din sau din linii. uneori nici chiar din adaptarea utI-
litarA. in marea majoritate a regilor a principilor
scythi cari colaborau cu Grecii erau ca acel Scyles. riul lui
Ariapcithes de care Herodot. aproape cu de
aveau nevoi de lux de confort elenice. iar nici
de cum barbare. De altfel. intocmai ca lo,i regii odrysl con-
temporani ca marea majoritate a
trad din Balcani. aceste scythe de
see.lenizeze.
Dar rolul principal in de e.lenizare revenia
celor douA mari de pe litoralul de Nord-Vest al
Pontului: Hi.strio la gurile (/stros). de la care.
gea numele. Bory.sthene.s-Olhin la gura .Niprulul
ry.sthcnc.s). inflotlau in umbra marilor regl sCYlhl
cari Europa de dar amndou
par fi definit sferele de in fel. inct
s5 domine marile drumuri comerciale spre Galill8 Ungana
peste Moldova. respective peste Ardeal. pe cnd Histria s'a
specializat in afacerile pur geti ce de pc valea
afluentilor
In adevAr. am atins in capitolul 1101 dcestei
chestiunea economiee prin urmare culturale
foarte intense intre Scythii din Ungaria din Ar-
deal de o parte Olbia de alta. fie prin pasurile Carpalilor
!!lovaCi fie prin din Mal ...
dova de Sud (Oitu;:). am relevat importul produselor bron-
zierilor olbieni, in primul rnd podoabele aplicele.
oglinzile. armele de bun. dar vasele frumoase de stil
ionie. Ia Thraco-Scythii din Ardeal din Ungaria am atrl-
83
bUlt ale Olbienilor asupra
neintrerupte ale negustorilor lor cu se-
Urmea::A de aci Olbienii destul de putin
unde Histrienii erau oareCum la ei
col 10 marl)e chestiuni politice dIn acea vreme Olbienii trebuiau
punctul de vedere al seoiorilor lor direql.
regll scythl Ucraina de Vest. a civilizata
era uneori chiar la Olbla. Documentarea acestei stri de lu-
cruri o generatii cel pUlln dup..l
C,recn au statiunea lor de de pescuit
m gete, la la gura Siretului, Herodot din
Hahcarnassos vizita de la Pontul Euxin. Dar,
vremii sale. el s'a sA numai
Scythm seama de Thracia denicA. pe
cnd se pare plecnd de la Olbia implnrl in
!mpreJurimi chiar la Tyras. nu are idei cu totul
asupra situate la Vest de. Tyras. spre.
ceeace e absolut ciudat. asupra Histriei despre care
Spune ar II chiar la Dunilrii, pe cnd ade-
e acela exprimat de Flavitls Sabillus. guvernarorul Moe-

opresc aci in ce bine cunoscute
a.le lUI Herodot despre cursului chiar la
rde sale. sau despre afluentii pe care il unul
punnd in dreapta ce se in stnga flu-
VIUlUI mai departe. Voiu insista Dumai asupra chestiunii
numelor pe care li le da. Herodot nu dec5t de numele
84
date de Scythl: nu pe cele de Thraci
(Geli) pentru aceste ruri. Chim el numil
de Greci Il!JPi."t'!.t:. care curge n getie"" e numit
la Scythl Il6pll'ta:. Pentru Siret. care e getlcul !ipI'tOt. el nu
dect exclusiv numele scythic 'IHpa: ... 't!i':, Ct despre
descrierea acestui ru din ea e total E evident
informatorii ai lui Herodot nu erau in
la Dlbia realitatea lucrurilor din regiunea
ce se intindea intrerupere la Vest de Tyras pn djncolo
de munli. iar la Sud in linuturile thraee din Balcani,
cnd din punct de vedere etnografic chiar dincolo de DunAre,
pilon la Pontul Stng, La Olbia Herodot nu putea ane de-
ct un singur lucru: era la Vest de Tyras, la
DunAre, scythid'i. Ceeace era perfect adevArat din punct de
vedere politic, dar fals din punct de vedere etnografic. E ne-
ndoios Herc.dot ar fi pulut 1.3 Histria.
fi dat oste.neald mearg."l acolo, mult mai exacte
de la acei pescari cor3beri, cari. precum am vAzut precum
vom constata mai pe urmil. piltrun.c;escrc1 pe vremea lui pe
in sus D regiuni mai dect a
elenic3 n basinul o treab
aproape exclusiv histrian.1. In Tomis. nu incepe
joace vr'un rol dect n sec. III n, Chr., infrngerea
Callatic:nilor cu Histrienii). cari voiau s'o o fac-
tarie a lor; Callatis, la o mai mare, dup
ct se pMe. abia in sec. IVa. Chr,. e mai de grab3 o colonie
cu un mare teritoriu rural de exploatat, direct sau
prin indigeni. se n ptlmul rnd cu
de cereale: celelalte colonii, in Dionysopolis. Odesso!.
Mesambria ApoJlonia. sunt prea de basinul Du-
pentru n Juca - in epocl'i un rol mai mare in
85
ce exploatarea lui. Abia in sec. 1. a. Chr .. Mesambria
de va ajunge infir.pe cu Dacia. dar in acea
regele dac Burebista - c protectorul
ale PontuJui la Apollonia. Ct despre Tyras.
colonie milesian.:1 in stepele Tyragclilor. aVC:1
prea mult de: lucru cu pescuitul. cu agricultura cu
vitdor intr'o regiune de intins<l. nedisputat3 de nicio
Fig il. - Pinax dm sec. VI II. Chr, de provenien\;.
rhodianll ori lonlcJ, g.lsitla Hislria. lliM'n IWgOl pc fond ro,u
pentru a se mai interesa de pescuitul de CQmertltl
din susul
n sec. Vila. Chr. (traditia literatJ. se confir-
ma prin cioburile de vase lonite corintfuene din epo-
in noastre din 1915). ntocmai ca
factoria de pe: (1 .. Olbia) intocmai ca Apollonia :
pe o Hislria devine n sec. VI un comerciill de
intia mna. Cioburile de vase milcsiene. samiene. rhodienc,
coriDthiene (fig. 41-42) statuetele zeilei cu porumbil3
86
(Aphrodite "Feniciana", lig 43), pe: care le-am gr
t

tea de Est n Acropolei. pe m;;tl.ul \::i vase
lag
unA
). se intrec n num5r calitate cu 9
attice cu figuri negre din cea mtli veche in_
d Sud Est mai Cll intr'un put in forma e pa
n ca
buill\are cu cele de rnest von
87
de Degrand la Apollonia n insula Sfntul
lntocmai ca in Scythia. pe coasta mai ales
Fig. 13. - Figurina pe Aphroditc.
la sunt destul de ntinse pentru a
putea sa Ingadue de: ansamblu,
BB
r
atticc se sec. V I, aproape ex-
clusiv in fel ca la Olbia, la Be.rezan, la Panticapaeum,
etc., statornicli - n ce
vasele - in cursul secolelor V IV. Trebue nota:
ionismul se destul de bine n limba
intr'o destul de trzie. Nu vorbesc de dedicatiile
Apolion letros (o de pentru o sta-
de bronz o architrav de: dela un templu)
pc la sec. V inceputul sec. IVa. Chr . cele
mai vechi istorice: pe: care Jc-am acum
ale ionisme se in pe stelele
funerare dela ApolJonia, dar unele forme iODjce. ca U.pEWC; ,
genetiv [EPEW, in aceste colonii mileslene n sec.
1 a. Chr.
Mi se pare destul de probabil ca factoria de la
la Vest de constntat5 din sec. VI a. Chr.,
fi fost exclusiv numai Histrienii trebue fj
urcat n acea vreme destul de departe pe n sus pentru
a regiune a se statornici acolo
In stabilirea Histriei chiar pe insula cea mai
de gurile pe care Milesienii au pentru
acest scop (mai erau douA mai aproape, dar improprii : Bi-
Popina). avusese ca principal scop economic
rcuitul la gurile fluviului. a Hlstrienilor pare
fi atrnat din ce in ce mai mult de libertatea de a pescui
in chiar la gura Pellce. de dulce morunu!.
a cArui pescuire e foarte la vlirsarea
trebue fi fost articolul principal al eli
rat. afumat sau uscat, pe carI!: Histria il cu Sudul.
ce Scythia deveni, cu regatul Thraciei. de
care depindea. o provincie Histrienii de pe
B9
vremea lui Claudiu. li se confirme drepturile lor strabune
de la Romani pr'ivilcgiul de a exploata
nicio Dar motivul acestei mllrinimii romane e expus de
Asiaticus. prefectul roman al (praefectlls
orac maritimae) in scrisoarea guvernatorului Flavius Snhinus.
din anul '1'1 p. Chr. (v. mai sus. p. 8'1), unde se Spune anume
c6 de fapt aproape toate veniturile se trag din
axt&v 6X;[V7jV 116v7jv ,lva.: njc 'l"".oAEW<; 1>;;60000'1 rljv
ix 'tO() tapltXuolt.!vou lXOuoo;.
In sec. VI V a. Chr. Histrienii ernu. mult mal
pute..rnici mai dect in sec. 1 p. Chr. e foarte
prohabil n de de grul geto-thrac ei mai
aveau alte articole de export. Vnznd BarbariJor multe

dru Athena pare fi trecut prin dela
prin trgui din Hlstria. Ceeace e in orice ca:;:: foarte sigur e
pe la 500 a. Chr. la cu Siretul.
era o pescarii negustorii din Histria
foarte bine geto-scyth pe care o traversau ne-
a fluviu lui. cu
Evident. mica lume a coloniilor pontice era
totdeauna in de capriciile din interiorul
continental. Influenta lor trebuia se de at-
tea ori de mari nct preferau, fAr3
marfurile acelor Geto-Scythi _ CJ1rJ

era de inct elenizarea regilor a principilor
geto-scythi mergea uneori la o uitare a propriei
90
origini. ceeace provoca reacllUni ca aceea lui Ariape.ithes
pe care ne-o Hcrodot (lV. 78 urm.).
Trebue fi fost un moment unic in istoria OI biei a
Histriei cnd nnnte de 500 a. Chr. - marele rege scyth
Ariapeithes. de cnre dcpindcau Grecii din 8orysthenes-
Dlbia. a luat in cAsAtorie o femeie din liistria. Scyles
fu fiul acestei Histrienc. care !iml>.., literele gre-
_ ceeace i-a fost fatal obiceiurile religia pa-
triei ei. E foarte firesc ca Scyles. devenind rege tot
Herodot. rege mal de gre<: in somptuosul s..'\u palat din
Dlbia, dect !lcyth sub cort cu cu de
s:;e
se Ei mai mult. Dar Ariapeithes fusese uas prlD
de dtre Spargapeithes. regele foarte

ras. Iar Scyles ja fost
Se dela sine Hlstrienii trebue sli fi des-
tuI de scump gloria de ;:t fi fost cumnatii unui rege scyth rival
aceluia care domnia in lor in geto
trebue se fi de
dintre Spargapeilhcs Ariapeithes. cu familiile lor cu ur-
lor
mijlocul sec. V 8. Chr .. Histria. ca toate coloniil.e I
de la Pontul Euxin. ia un avnt admirabil in sensul unei ciVI-
lizatii creatoare proprii. acest elan nu dect pe la
mijlocul sec. Iti. in urma in care sunt aruncate toate
neamuri le barbare de la de jos prin
istorice ale acestei infloriri chiar in ceeace
ne-au dat primele noastre in ru.inele Histriei. Incii din
91
sec. V. Theoxenos, fiul lui Hippolochos, consacra lui Apolion.
chiar pe vremea eponim al Hippo-
loch05. fiul Illi Theodotos. o de bronz a de
am avnd perfect nu numai
dar de pe ingrijit
modeJate. forma picioarelor statuei care
trebuia acolo. Iar o ma trziu. lui
Theoxe.nos, - Xenocles Theoxenos fiul lui Hippolochos
(nepot al celuilalt Hippolochos). - consacrau. tot zeului epo-
nim Apolion letros. pe vremea sacerdotiului eponim al
acestor Hippolochos fiul lui Hegesagorcs, un
ficiu de foarte ingrijit scump judecnd
epistilul cu care ni s'a
Din vreme avem baza unui monument
onorific. de care va fi suportat stafua de
bronz a unui oarecare Apollonios. - precum. pe Ia
1
celuI general cunoscut la Greci de a onora cu coroane de aur
la jocuri (iv 'torc dlWO't) de a perpetua prin statui de bronz
pe patriei. Dar epoca lui Filip. a lui Alexandru
cel Mare a lui Lysimach e la Histria prin
mai importante dect toate acestea. Pe la anul 300. cultul
lui Helios, zeul de caracte.ristic pe.ntru
Rhodos in epoca la Histria o primit(?:
Am descoperit in zidului de inconjur dill
epoca capuJ de al unei statui a zeului. de
ori mai bine circa -4 m.
de o foarte ingrijiti1 preze.ntnd modelarea
92
a manerellui Scopas (fig. ':11). Zeul coroana
de raze de broaz (probabil aurite) fixate in marmora. Nume-
93
terial de in zidurile romane dela I ilslria. do-
vedesc prin dimensiunile stilul lor posibilitatea de il fi apar-
fie. chiar templului Soarelui. fie vreunei alte cI.'idiri simi-
lare din vreme. De parte. pe unul dm fragmentele
de decrete onorifice citate am avut de a
menlionat la I-listria. tol pc la anul 300. un lIoooiltn.
Alte inscriptii de curnd descoperite dovedesc princi-
palul sanctuar al era in epoca tOL templul
lui Apolion ("'to hpov 'to!) i gimnasiul din
Histria se de asemena. chiar in sec. Il a. Chr .. cu statUi
de bronz dedicate - pe cnd agoranomii din
Hstria ridicau statui de zeului lor patron rEplLfjr:
Un frumos relief apollinic. de caracter agonal. con-
pentru vreme (sec. I V-II). nu numai interesul
Histrienilor pentru arte. dar aptitudini plastice re.marcabile
,Ia lor in general. un gust destul de fin la
Greci in Nordul thrac.
lnc3 de pe la sec. V (cel mai trziu pe la 400 a.
Chr.) Histrienii incep baUi monete; ei sunt cei dindU cari
fac acest lucru pe coasta de Apus a Pontului. Pick e de
rere toate monetele dc argint de la Histria secolului
IV; autonomia - poate. de vremea lUi Lysi.
mach - a neatinsa in tot acest timp.
pe care literatura ni le mai prezin(,j
pentru Histria in aceasta vreme. nu contrazic concluziile la
care noi am ajuns prin fragmentele de monumente descoperite
acum. In adevti.r. fie e vorba de de rudenie.
stabilite intre Histrieni casa din Dlbia. in sec.
V. fie de interne pentru motive inainte
de epoca lui Aristotele care de ele. fie de
"Histrienii" (probabil din Histria)sub
94
"regele" lor au avut impotriva geto-scyth
Atheas. care a in Dobrogea n a putut
fie scos de acolo dect de Filip n 339. fie de r3zboIUI
impotriva lui Lysimach pentru independenta.
in 313. fie. in de Im-
:atriva pe la .. in toate cazuri. deo-
urmare puterea
Histriei sunt confirmate," intregime.
E Filip din Pontul

din punctul nostru de vedere. acela al In mlenorul
teritoriului getic din susul pentru
Histrieni mai Barbarii dm mteCior
respecte in perSQ.."\na negustorilor lor pe
VI Histricnii au trebuit pei
measdi. intocmai ca Grecii de pc de Nord ale Pon-

riie rectangulare din partea de a acropolei Histrlel.
vase exclusiv din sec. VI. am ca
Stern la Berezan. fragmente de vase indigene. de data aceasta
foarte mari. in de pithoi. lucrate cu mAna -
_ intr'o foartl! ru

1
De parte resturile barbare din a doua epoca a
;n thodul d. jos d. 1. H;stda (Ia V.st d.
95
AcropoJ.-!). amestecate adnc cu resturile elc.llistice, con(irmd
conlocuirea nu numai in interiorul rural, dar
chiar n cetate.
colaborare a permis Grecilor de pe
de Apus ale Pontului presare tot litoralul cu mici
ale nume nu ne-au fost prin nicIUn izvor
literar. dar ale resturi archeologice dovedesc in-
tensitateaviefiielcnicein regiune.
Relatiile amicale sau cel pUfin de cu
indigenii permiteau. de parte. Grecilor din Histria din
Tomis. mai celor din Callatis. strfibatn Scythia Mi.
nora direct spre Vest 5<; malul un,
drum de cAteva orc sau cel mult de o zi cu carde

drum era comod pentru cine ducea cu el care
trebuiau fie vndute mult mai departe dect In AxiopolJs
sali la Carsium. care, prin urmare, trebuiau fie
te de mai multe ori: din pe care invers.
ceeace de pentru amforeJe cu vinuri ar fi fost nu numai
imprudent. dar fatal. De aceea negustorii trebue fi preferat
r:
i
;ie
1
::::
1
(
de pildii la a Prutului. a Siretulu!. a a
a Oltului. in susul acestor precum vom
vedea
regilor macedoneni, Filip mai in 339.
Alexandru apoi. in 335. impotriva Geto-Scythilor.
crncene ale lui Lysimach. pe la sec. IV inceputul
sec. IrI a. Chr., impotriva lui Dromichete. puternicul rege get
din C'lnrlle moldovene muntene. introduc pe Carpato-
96
I
Onnubieni in istoria propriu zi.!ki. ,in
danubiene devine tot de In
Marii exportatori de vinuri de ,
Rhodienii la inceput. Cnidienn apoi, inund3 tot basmul
FiU' 15. - Amfor.i th.I!l:lan3 g.l
sitA la Poiana (Jud, TtCUdl
Argintul sub forma de monete devine (oarte
l
la
se fac. se pare. de la egal. l,a egal.
in cele mai mici mai sate ale Daclel danu-
feasmen'elc dc S sunt tot
97
de numeroase ca cioburile locale din acea vreme (La Ttne
Il TII).
Cea dintj vale mare care se deschidea ctre .. Aga-
n negustori lor greci la _ ve-
chin factorie cJenic5 -, era n Siretului. Pe vale
la gura apoi pe in sus trecea drumul cel
mai scurt. Care prin calea tredUoarea Oituzului lega
Fly. '16. - Fragment de ,a5 de
110111 cu in relief, g,'111 In

aurului. Ardealul cu Scyrhia cu re-
giunea gurilor Dunrii. Pe drumul acesta. Ia punctul unde
se in Siret, pe rpa de pe stnga Si re-
se de la Poiana. unde.
printre resturi daco-ce1tice am putut s
amforclor thasiene, una dintre ele in intregime. indi-
cnd prin stampila de pe cel mai trziu secolul III a.
98
Chr. (fig. 45). Cioburile de amfore in
turile rpei care s'au produs incetul cu incetul prlJl eroziunea
apelor. trite apoi in fundul vi\ii. sunt foarte
A doua de pe
"cum e cea de.la Carsium, mai departe in susul fluviu lui. Ia
cetate getic". dominnd valea Na-
paris de pe atunci. ne oferA din vremea sa numai
amfore. ca Poiana. unele bine cele mai multe
doar doburi: dupc'i stampilele imprimate pe unora
dintre ele. provin de data aceasta din Rhodos Cnidos. Aceste
stampile sunt bine pllstratc: pot li datate CII muh;, prohab,-
Fig. i7. Tipar de': lut pentru de lip ddllln cu dutn In rf'Uef.
gAsit la PlICul
'Utate ineii din sec. 111 a. Cbr. Dar marea a Car-
siului pentru drumul comercial pe Napars rcesc numai cnd
luAm in mai de aproape. cercek'lre resturile ceramlce ale sta-
liunii de:la Piscul peste 100 km. mai'
sus pe acel rau. Ca la Histria in sec. V I, tot la
sani. probnbil ncepnd din sec. IVa. Chr .. produse.le indus-
triei ele.nice ali fost de o care se
g.'isia, din punctul de vede-re ni t("chnicei proprii. intr'o inferio--
ritate foarte Intocmai ca la Poiana pe Siret, am-
Forele sunt foarte numeroase; cupele deliene (rig. 46)
erau imitatc de indigeni (am tiparul' fig. 47)
99
Inventariul grec din mijlocul resturilor celto-getice ale
se completeazA cu manete din MacedOrlia Prima (158- 150 aJ
Chr.) cu (fig. 48), cu manete daco-cellic!!
imitate manete sudice. cu fragmente de vase de
chiar cu un frumos candelabru de bronz (fig. 49).
Mai departe. pe Dunre n sus. peste o veche
Grecii stabilesc - de data aceasta in chip oFicial.
poate incepnd de la Lysimach din acestuia,- ora-
Fig. i8.-Lampol de lui: deJa P15cul Cri\!lanllor
\ Axiopolis. in care de ctre Toci-
lescu de Germani in timpul marelui au
o continuitate a vietii civilizate din epoca in
vremea Intemeierea Axlopolei parc Soi se
fi datorit unor scopuri strategice foarte precise. de
impotriva Getilor din marcn cmpie a Munteniei din nenu-
ostroave ale de o. comertuluI
grec in susul in josul precum pe drumuri le de
uscat direct spre Tomis. de unde se putea ajunge la Axiopolis
100
Pig. 19. _ Candl.'labrul dr hron: dela Piscul Crhanllor.
101
repede mai dect de la Histria la Carsium.
amfore rhodiene. avnd stampile din sec. 111- 1 a. Chr ..
conflrDli[ fapte ca la Poiana. Carsium
fenomenul se repetA la infinit: daco-getice
din La Tenc Il J[J peste straturi Olai vechi. urme

tuete apotropaice. vase de de te.

, greci, la gura raului prin exce-
lentA getic al (al drui nume chiar ca pronuntdre

ca,re prin cursul superior duce spre pasul Bra-

cursul sAu s au acum aceste descoperiri: la BogO(i.1
la Vest de s'a un tezaur de tetrndrtlch mc
macedonene thasiene: in ruinele cet.lfii de la I
care in pzia tot trecMoarea Cmpulungului a
s a_ de asemeni 'O de amfor."l

punct - se exploata in acea vreme in chip deosebit de inten'l
se acolo azi n insemnate: in
mSlpunle Dmbavitei. Acest aur era transformat de ditre
102
Daci - ct se pare: in monete IOclare, de forma :
cilor cercuri de aur la Tumu aiurea. Dar.
Indiferent de aurul pe care il din mine. Dacii intre-
mult moneta apoi acele
u:tradrachme. care se g."lsesc. fie autentice. fie ca
gene, aproape. pretutindeni in Daciil in primul rand.
pe: malurile sau dealungul drumurilor care duceau la
DunAre. A.m remarcat asemenea tezaure de tetradrachme
la Zimnicea. in vechea statiune care
domina valea Vede. lacul Suhaia valea - In ;
in judetul mov, pe valen Ia 100 km.
de pe drumul care ducea la mincJe de aur dela Ge-
menea. Ia cetatea dela spre trectonrea Branulul.1
De asemeni. s'au in viile din impreju.rimile Giurgiului
cteva sute de stateri macedoneni (drachme tetradrachme
de re:gi) de asemeni monete din ale Thra-
I
Ilfov), tetradrachme thasiene. printre care una cu
legenda: IIP _\h:U;on: HPAK91\',
ne e imposibil aci lista tuturor desco-
peririlor de tezaure Olonetare elenistice din Dacia; am dat in-
trebuitoare altundeva, iar acum vreau scot n relief
doar dlteva puncte: de interes general:
1. Se: pot urmaei etapele cu ajutorul
monetelor: din sec, VI gAsim n Delta un aes grave
dela Olbia (fig- 40); cyzicii de electrum ajungeau de pe
atunci In Axiopolis: monetele Histrie.i. Apollooiei Mesambriei
urmau drum se in maj multe de pe Du-
nArea de jos: mai trziu vor ajunge in Ardeal. in cetA-
deja : in sec. IV vor deveni
103
monetcle macedonene de aur de argint; in sec. III Ota.
de la POntu) Euxin trebue se dea inapoi chiar
dmamtea. republicelor comerdale din cu Rhodos in
frunte: e complel de monetele thasiene : in Sec,
Macedoniei Prima in Nordul Ardea_
. 2. Moldova Muntenia cu Dobrogea sunt caracterizate
prm tezaurelor de monete de argint macedonene (Filip
Alexandru), - dar mal ales prin marele de depo.
zlte cu tetradrachme barbare. getiee. imitate staterii de
argint ai lui Filip II (fig. 64).
3. Primite mal rrzlU. tetradrachmele thasiene se
dese cu att mai departe spre Nord spre Vest. Ele devin
modelul unora din dace ardelene roarte in me-
,tai nobil (fig. 65). Rhpndirea acestor tetradrachme merge
Impreun:l cu prin resturile de
I a. Chr .. n re-
4. Nu manete dace cu cu toate ca origi-
nalele care se bAteau aceste monete aveau inscriptii. In
adevAr monetele de care se servesc Daco-Gefii pentru a bate
imitatii pentru folosinla lor. sunt in cea mai mare parte tetea-
drachme macedonene de ale lui Filip II sau mai ales tetra-
.. Thasienii au venit la DaCi ca negustori pa-
cand devenise prin rbboiu seniorul lor in Scy-
thla. veclOul lor dealungul ntregei Du-
Rezultatul fusese in ambele cazuri: o apro-
de lumea Dar acest fapt o
In vremurile mai vechi (sec. VII..V)I ?
HlsU:ienu singurii Greci cari la Ge,i.
erau prea barbari spre a se fi influenlati in chip
104
prea trainic. In epoca (sec. 111-1) Rhodienil sunt :
aceia cari pretutindeni la DunAre rol
ca Venetienii in Evul Mediu. Dar de data C\ceasta monetele
lor locul ocupat din sec. IV de aurul regal al lui
filip apoi al lui Alexandru al lui Lysimach de argin-
tul Macedoniei apoi al Thasos-ului.
in dace din nu sunt
tul de indntate - 1 ... dreptul vorbind, de abia au inceput -
pentru a ne da aci la marea chestiune a
lului cultural intim dintre din J;ec. V I V a.
Chr. Grecii dela Pontul Euxin. Sunt de in technica
gete din Carpali (ef. aci mai jos, cap. IV) elemente
archaice meridlonale. precum legarea blocurilor de cu
sau crampoane de lemn (appareil il crochet).
larea dir3mizilor uscate la soare ca material principal la
dirile monumentale peste temelia din blocuri mari de
cercurile formate din blocuri Spa\iate sau (rig.
67), ca cele care inconjurau tumulii attiti sau etrusci, elCo
etc .. care dovedesc strnse raporturi cu Sudul. Vor fi fost che-
mali aci de pe vremea lui Spargapeithes
toci greci 1 Sau cumva toate aceste asemndri nu sunt dect
resturi ale unui patrimoniu cultural comun central-european
din mileniul II a. Chr .. cnd Grecii nu din
regiunile danubiene 7
In toiul penetra\iei in get3 in momentul in
care va deveni, ca Borysthenele. un Ou-
viu grecesc. caci de mai bine de un veac incepuserA
lor spre sosesc - pc la 280 in regiunile
de Jos.
Germani. Daci. Thraci. rnd pe rnd
luptnd intre ei sau impotriva Gre-
105
dlor. iar de la mjjlocuJ sec, II a, Chr, impotriva Romanilor, toti
Barbari, in. continuu echilibru nestabil.
valea Dun:irii.
marca este acum de
Getii Thradi de.la Pont. Inscrip-
din Histria. din Tomis. din Callatis. din Dionysopolis, din
Mesambria. djn Apollonia. nu vorbesc. ca la Dlbia. tot tim-
pul sec. III. Il 1 a. Chr .. de ct de de
Cu toate aceste nenorociri activitatea a
economice dintre elenic
interiorul geto-thrac nu niciun moment; am de-
monstrat aceasta cu un alt prilej pentru CaJlalis; am enumerat
de ilsemeni aci mai sus unele rest ur din sec. 111-1 a.
Chr. foarte departe pe in sus: ni se ingAdUI!:
mai indi vreo cteva foarte caracteristice
pentru ce se stabilesc in sec. II 1 a, ehI'. intre
rcgii principii (sau thraco-scythi). ca protectori ora-
de la Pom, ca protejate. ' 1
Histrienii Aristagoras. intre altele. pentru-
a ndeplinit anumite solu pc Barbari: 't6
1tOAA/h; Or.:Ep 'tijt; 'lt6hox;: XMa: 'tO OUl.l.rptpov
'ltOA$:l"t.ztC; 1tpb; r touc: xpa.o''Itc;] 'ti)t:: xcd tOv
1tO't!l:J1roo la lui Burebista).
Callatienii disting pe bunul principe Cotys. fiul regelui
RhoemetaJces cu magistratura a lor. Un de-
cret onorific a l thiasului dionysiac din CaUatis. pu-
blicat in ultimii ani, e datat E'ltt .. to!j POq.l.1j"C&.AXIt
E o in plus pe ceeace mal de mult
de la Ovidiu (Ex Ponto, n, 9. 47 sq.) in cu acest
principe thtac filo-elen. a era de
nct compunea chiar poeme:
106
Carmina testantur; quae, si tua namina demas.
Threicium iuvenem composuisse negcm.
Neve sub hac tracw uates foret unictts Orpheus.
Bistonis ingenio terra superba tuo est. .
Ovidiu. care de altfel era el ci.nst.it de
tanii vecini, cu agonothesia lor, proil.ta pe la au
p. Chr .. probabil chiar de la Callatls. a cole.9.ultl s
intru poezie. Cotys. spre a se pune sub ocrotml:8. lUI . .
Haec quoque res aliquid tecum mihi focde.ns a!fert.
Eiusde.m sacc cu/tor uterque sumus:
intre
a prin lui
lui Burebista de patria sa P
cu bine pe pe care
re elui dac: despre: care: spune. e .
"t!c; y.t,d 1.l.6.1(O'tOU (Ii.'fOVG'toc::
XtXt 7t120'1X'i .1;'1 'ts mprXv 'toC 'ltot17.IWU xct.

domnia peste intre Callau,s Odesso.s, p.
acest Hermeios oEeria totdeaun3 ?dess1tarulor cari
pentru treburi in regatul lUI Kamtes. M
Cam prin vreme sau mai trziu: _
brie.nii par fi pe
un Thrac din tribul ASblor. era de fo
105 trebue fi con-
, tribuit mult la teluarea a negustonlor gred
107
in valea DunArii n general in Dacia. Faptul c Burebista.
marele rege cuceritor. domnul intregului teritoriu cuprins intre
Pndurea Hylaia al in
tregei coasle a Pontului de la Olbia la Apollonia. se ser-
in soliilc sale de un Grec din Dionysopolis. e conclu-
dent pentru noile de pe
in sus pe afluentii ei. inscriptia lui Acomion.
fiul lui Dionysios, a pAstrat destul de
Itoriilor acestui Grec la Argedava, pe ct se pare capitala re
gatului lui Burebista indi de pe vremea predeceso
rului acestuia. Acornion. vechiul prieten al casei regale gete,
era deadreptul indicat pentru de inaltlS incredere,
ce i s'au dat apoi.
in ultimele noastre in muntean
au dat la un fapt aproape surprinzator. Valea
a a fost pAtrunsa in chipul cel mai intens de
cAtre expansiunea tocmai in vremea lui
tSurebista a succesorilor lui. in a tlI .a a La
dac. Ai impresia. chiar in regiuni mai ca
Tumu te tot in teri-
toriul rural al vreunul grecesc de pe litoralul (rac. COl
Histria. Tomis sau Odessos: att de numeroase sunt resturile
in satelor dace de geto.celtidt
Dar nu e dect foarte logic se ajung la ccfl1s
tatare. In Pontul Euxin e st"pnit direct de
numai de la Burebista: de la Olbia pn la Apollonia
coasta e in minile regelui dac: prietenii din gre-
pot acum circule sub ocrotirea lui pna la .. Liov".
" Praga" sau "Viena". chiar moartea lui Burebista.
cnd Statul dac se din nou in mai nmlte regate mici.
favorabile elenice nu se schimbA. Fie di
108
clova.
109

nici la Nord, nici la Sud de Grecii nu vor
putea nlocui pe erau mult mai ClI
Dacii prin cultura lor, dect Grecii, prin
Plugarii au primit cu vizitele
negustorilor greci le-au cu entuziasm vinul lor ex-
celent alese sau vasele frumoase pe care li le
aduceau. in metalurgie n n cele
mari industrii ale se dentare productive, se lucra n in-
treaga Dacie n noul stil noile metode pe care le adu-
din Apus.
Dar n ce acest subiect, trebue un
capitol deosebit. Ceeace avem acum de definit, n concluzie.
e faptul capital cu intensitatea
trunderii ei, n'a nici n Dacia, precum n'a nici n
Scythia. o O-
mai mult orientarea Daciei s'a demonstrat a fi
acolo unde Grecii n'au izbutit, au izbutit in chip .

110
IV
CARPATO,DANUBIEN11 I C E L l l
I
1
J
In anul 335 a. Chr. Alexandru cel Mare al Macedoniei
trece la Getu din cmpia Printre soliile
Barbatilor vecini venite salute pe malurile marelui (luviu.
era una de de la Adriatica. Nu e deci de
loc de mirare prima La Tene (400-300 a. Chr.)
se n Ardeal de asemeni in Munte-
nia. E drept. abia prin cteva flbule printr'un car de
cteva fragmente de spede - poate printr'un frumos
mnt din sec. V- IVa. Chr.-. n schimb ins.l e (oarte
parte spre pn in superioare ale Mu-
Oltului Prahovei 1). f
1) Totdlu vale.a va fi poate Inventarlul unul
lllormAnt celtlc, rmWl multa vreme inedit Intr'o colectIe particularii al
carul prim lluslrator afirmA elI informalUle pe care le are i-ar permite
53-1 dea ca loc de origine SilivlJ;<vl IOngA Uioara pe Frumoasa
caseAccltlcc1 de t1pitalic., precum celelalte obiecte ale inventdriulul neln-
gaduellcsti-I datAm chilll'lnaJnte de unul iOD, in orice caz cu toiul la Tnce-
putul La nostru 1 (fig. 52). Din nefericire nu Cleloc siguri
de originea acestei descoperiri. Colectionarul particular care a oblinul
obiectele a vre..oconfuzie.ln adev<1r. pe cand In
regiunea Tisei superioare desl!operlre lI'ar potrivi foarte bine cu
lucrurile gaslte in comitatul Bors&!. din sec. V fi. Chr., nimic nu ne iog
due In Ardeal sa admitem ca foarte o asemenea.descoperire: nu
mal cu incepere din sec, IV am putea vorbi in chip curent de Celtii din
Ducla.
113
S:.endf'o in Bors6d aparline unui l1p ce se
in Boemia. in Germania de Sud. in Franta de Nord chiar
in Anglia. a origine ar trebui c5utatA intre Marna
Rinul de mijloc. Spre regiuni occidentale ne
mormintele cu car in getidi dintre March
Tisa de Sus intr'o vreme ceva mai in sec. III a. Chr.,
dar in continuarea incepu te n sec. IV. pentru care ar
putea constitui un important punct de reper morml1tul cu car'
dela (Tartlllu) Br11101J. Ct despre
rca dela in Alba (fig. 52), in miczul Ardealului, invcn-
tariul acestui ca stil secoluluI V a. Chr.
Vestului: locul de: origine nu e destul de siguf'.
Acc!;t val septentrional al marci celticc spre
Orient nu .. c n Slovacia n Romnia de Nord.
ICentrului dela (Muncaci) in Slovacia de
atelier celtic in primul r.lnd. ale produsc se
in toat3 de Nord, ii corespund pc veesanlul
pe Nistru celtice C8f'f'odumlm. Maeteonilfm. VibontauB-
dum Ef'lJctum. Galitia, Moldova, Basarabia o parte din
Ucraina pnA la Olbia (cf. Skirii din lui
Protogenes) se: umplu de triburi celtite care, cel mai trziu in
cursuJ sec. III a. Chr., trecnd prin Germania de Sud $i cobo
rind pe Nistru la vale. inointeo lor pe: Bastarnil
pe Skirii germaniei. tn inc3 de pe: la 200 a. Chr
aceste neamuri germanice sunt bine cunoscute: fixate in Moi .
dova nici Teuriscij din Nordul Daciei - in Bucovna. -
nici Bf'itoga/bi (Bdtologac) sau Bdualatii (eL Latabf'igcs in
Gallia) din Daciei (in Basarabia), cu lor de
l
la gurile Auubium. Nouiodllntml Aliobf'ix. nu s'ar
fi putut aci intr'o mai trzie. De altfel o cercc-
115
tare mai de: aproape a toponimice ale lui Ptolemeu des_
pre Dacia ne-a dus la identificarea
destul de il altor nu me celUce sau care pre-
Celtilor in aceste regiuni de caracter etnografic getie.
thrac septen trional. latii cteva probe. Cotinilor celtiei
din Cehoslovacia de o parte, di n Pannonia de alta, le cores-
pund Cotensii din Moldova de Jos, i n continuarea Brilogallilor
din Basarabia de Sud. Capitala Cotensilor din Moldova pare
sa Fi fost Ramidava. a parte nu e dect toponimi_
eul gallic Ramae constatat in Gallia Narbonensis
i n Thracia, in regatul ccltic din Tylis. despre.
cu davlJ : acest element toponimie dacic e co-
mun in Dacia in Thracia: cL PlIlpu-deuB lui F/Hp"
- nu face dect confirme, mai mult, mediul etno-
grafic getle, in care se coborirea lor
din
Mult mai bine cunoscut a fost valul celtic meridional. Una
din etapele importante ale acestui val a fost regatul scordisc
de pe iar a fost regatul din Tylis
pe HebruI thrac. Vremea acestor focare de
e tot sec. tI I a. Chr. Un motiv mai mult pentru
a nu pe CeJlii di n La Te.ne 1 in prea mare
n Sud-Est.
dadi Cel!ii nu inundat aproape n intregime Orien-
tul daco-thrac ncepand din sec. IVa. Chr .. _ cimitirul cel-
tic de dela Apahida ni-i chiar in Ardeal in
destul de mare -, e un fapt neindoios ntre allul 400.
la care Cel erau pe Tisa anul
200, nceput a l in floririi La Tene-ului carpato-da-
116
nubian ), nu poate fi nc.:) v('Irba dect de manifestAti Cll totul
sporadice alc nouii culturi in Dacia. mai
noud a La Tene-ulUl Il epoca La Telle 1Il sunt docu-
menlate atAt de general de frecvent. La Tene din
Dacia sunt att de numeroase:, ob:ecrele caracteristice - na-
tural inainte de toate vaseJc de lut ars. - se in atta
aspectele culturilor anterioare: par att de
de cele noui, nct s'ar putea ajunge in primul moment cu
la hipotcza unci complete a Daciei.
.. 1"l/ .r-t

Fig. SI. - Securedr tip dacic dela Kos;::eg
ins.:'i. in dacri
in ei industriale a rtistice populare
inc.erdim distingem ce e vechiu de ce e nou, elementefe
daco-t hrace carpatice de o parte, cele (eItice de al ta.
Locuitorii satelor dace din La Tene IrAesc in case patrate
destul de mici (2 X"I ro.) inghesuite pe un strmt. cons-
truite ntocmai ca in epoca ocol/ticA, cu di n nuiele
impletite in din t restii cu chi rpici
1) La Ttne-ul recent e5tr vnmea c1a5k a metnlurglel militare ci ,
vile celtlce:, Jar spedele dln La Ttne II g\eSC din In mor
ml ntel\! din regiunile noastre (fig. SO).
117
cu de paie sau de stuf. Un intJnt
cu o apr" din spre partea cea mai
De obiceiu se vreun pinten de deal rJpos pc malul unUI
ru sau al unui lac, de intarit djnsprc istm ulUI
sunt iar lor c in regiunca dim
prejurul satu lui sau chiar in sot sub Poarle putin rier
printre dAra dar mult c3rbunc de lemn. ne .. n.am
mai de in epoca lemnului dect in a fierului: nu numai
casa mobilierul. dar carele plugurde, multe dm uneltele
vietii de une.ori chiar vasele. spre a nu mai vorbi de bu
toaiele de tip cehic. se alaturi de lucrurIle care cnnti
vechia din neolitic. iar in cmpia muntCiJnoi
de roarte numerOilse cioburi de vase de origine gre
in primul rnd de "mfore provenind din Tha!ios, din
Rhodos sau din Cnidos sau chiar de pe coasta Pontului Euxin
Nu intrerupere in straturile culturilor eare s'au succedill
dai' cutare urni'l de vechiu tip
local se in cupelor ce.hiee sau sau a
sticlei egiptene caracteristice pentru vrcme trzil.".
Satele sunt foarte mici: abia o de un
hectar la hectare;
n'a putut deci s.."i mult peste cu midmea lor
A vorbi de ar fi aproape rosi: ahia dadi
sunt cteva poteci destul de Slrmte de neregulate, Depo-
zite: de grne de: seminte de plante agricole textilc. P;IS-
trate in gropi n de dolia simplu sub
depozite de altfel bine cunoscute de autorii vechl ca fiind
caracteristice pentru Thracl8. au fost deseori constatate in
muntean: numele lor e siri. care parc fie thrac; conli-
nutullor e foarte caracreristic: grul. inul. cnepa. meiul par
fi fost speciile cde mai penteu contemporanii din
118
cmpia di.lco-getA ai lui Alexandru cel Mare ai succesori
lor lUI.
Marele numAr de vase (amEore cu SlnOl-
pilate cupe deliene. canthari attici), cam pretutindem
in satele dace de la Sud Est de ne
materialul indigen celtlc intr'un chip foarte precis. Ct de!'!-
pre monete vom vorbi despre ele mai jos: lor e foarle
mic in cele mai multe !'e !o.ub (orm ..l de tezame
ingrop'lle in locuri izolate.
In satele dace din L1 Tene-ul ardelean ceramica e
cel in starea a cercetanlor aproape cu to
tul absent". In <;chimb moneteJe sunt tot att de nu
meroase Ci.I denarii romanr din ultimelc trti veacuri inainte
de Christos.
puterea dace in a doua
a Ficrului nici n'ar (i putut (i O n
inaltelc burguri all'" principilor daci. cam pretutin.
deni in Carpali, din in Ardealul de
zi, a incepUl de acum un veac. dar sa-
pturi sistematice n'au putut fi dect acum
ani sunt In nceput. cele campanii de
la de archeologii romni
giile executate la la Piatra mal de mult de
cAtre Unguri, ne permit cmitem inei\ de pe acum bine
(ormate asupra planului. technicei epocei
dace din masivul carpatic
Descrierea pe care ne:-o Tacit (Aflnales. IV. 16--51)
cu privire: la mai bine zis la din
Thraciil descriere: al echivalent se
In Cassius Dio (LXVII1. 9. 3). acolo unde e vorba de
lui Tr;;aian impotriva Dacilor la (el
119
fie cu aS-ilie de ciitre Romilni), _
In dace din Ardealului de Sud-Vest o
: mOnfem oecupat angllstltm e aequlJli dorso con-
Fig. 52. - Lucruri din monnntul eeltic dela
usque ad .proximum castelium. cu
tumu!! cu caturi. terase concentrice care
la acropole unde e principelui. 10-
120
e la rndul ei cu unul sau mai multe turnuri
patrate avnd ziduri puternice de 3 m. grosime. Te.raselq.
de mna omului n massivul stncos, sunt
ele ocrotite dinspre rpi cu valuri palisade. Cetatea de
asemeni e cu un zid cate o in dreptul tera-
sei mijlocii care la unghiurile mai inaintate turnuri
patrate destul de Acest zid e coostruit din blocuri
mari de calcar. Ilicrate, aduse destul de departe (e demn de
acest semn de de putere a principilol: daci) j
blocurile: nu sunt legate intre ele njci cu scoabe de metal n
felul grecesc. nici cu var technica mai ci
prin pene mari de lemn, brne. E prin urmare prin-
cipiul aceluj murus gallicus de bine cunoscut in GaUia
in Europa zidurile dace n'au de-
temeliile de Restul e zidit din uscate la
soare ca in Grecia sau in Orient. Tot ca in Sudul
arehaic, de la Dipylon in Atena. technica
crocllct in Provence. dar mai mult la Liguri; d.
Dechelette. Manuel, II, 3. p. 998).
In Dacia e prin urmare. o varietate de murus gal/ieus ne-
in Apus. Ceeace e foarte ciudat e pe Columna
lui Traian vedem o imagine cu totul a
tului sistem dac de a zidi n lemn, o imagine aproape
ne gndim cu unele: rezerve, mai mult
sistemul ecltic din Apus dect sistemul daco-getie. Iar identi-
tatea de a din dadci de la Est de
SarmizcgefusD cu cea de pc Muntele Znei Potaissa
e att de mult n de orice inct suntem d
admitem generala a acestei technici in Dacia.
De epoca dace ne vom ocupa cnd vom atinge
chestiunea religiei getice. Pentru un moment e de ajuns
121
precizAm datarea lor in La Tene-ul recent e Iriplu con fir-
matii : prin cioburile de vase din La Tene III bronzurilc cel-
tiee de sUl contemporan. prin monetele din dela
Pontul Euxin : Histria Mcsamhria. prin monetele celtice ale
Er8viscilor din Pa nnonia.
Centre puternice prin situa(ia lor strategic,
bogate pcntru prada de
n aces te aerapole formidabi le. dace sunt deosebit de
numeroase tocmai n regiunea mine.lor de. ficr ale Ardealului .
INicovale. obiecte de fier. dar mid nicovaJe de
pentru podoabe scumpe. tezaure celebre de monete de
aur dela Lysimach deoparte. dela Koson de alta. caracteri-
indeajuns activitatea a prlncipilor cari aII
domnit aci. Un nume se impune inaintea tuturora dind consla-
Ulm cA la Muncelului calcarul sau porfirul cu carei
a fost impodoblt."i. cetatea au trebuit rie aduse del
foarte departe urcate in vrful munieiui In 1250 m.
cu primejdH extraordinare: este numele marelui
get Bu.rebista. a e tocmai aceea a (rumosului
La Tene 111 dac a putere ar putea in de-
ajuns. altA explice monume.ntalita
p
tea unei de care abia Romanii ar fi putut fi capabili.
SA trecem acum la industria fierului in Dacia. spre a exa-
mina principalele tipuri industriale: care La
dac ca o variet..'1te perfect autonomli a
celei de
p
3 doua epoci de Fier europene.
E sigu(" marile ate.liere dela Lovcska Gallishegy
IAng.1 Muncad in de Nord. situate: n plin leritoriu
get. au lucrat aproape exclusiv pentru Dacii din
pe cnd ateJierele de la Cugir. au trebuit
122
T
I
securea massivn grea, de fier. derivatA din securea o
douillc din vrsta Bronzului. Strns inrudite cu l1purtle Bron-
zului recent sunt nici cutitele, nici tipul cel
nou. caracteristic pentru a doua de Pier. 01 cosoarelor
curbe. n 'ar putea fi considerate ca specifice pentru Dacia :
aceste tipuri se pretutindeni ca coasele secerilc.
fierele de plug. ciocanele. foarfecele. etc. Dimpotriv3, cutitele
cu cu mnerul la mijloc, ca cel de la
sunt caracteristice pentru regiunile illyrice. Absolut necunos-
in lumea dela din Alpi din Apus e
spada n de columna reproducind ar-
mele dace o atentie cu totul spedelor pumna-
Ielor ncovoiate (fig. 53). dintre. care se mai cteva
originale in muzeele noast re Aceste arme sunt probabil strns
inrudite cu sicae-Ie thrace de o parte. cu iataganele persane de \
a lta (de acela al Persanului mort din Muzeul din Neapo-
le, din Pergam) n'au nimic a face nici cu spedcle iIly- ;
rice. nici cu cele grcco-italicc, ca n Attica sau in Picenum. Ct
despre iatagane.lc enorme sarmato-bastarne reprezentate pe
Monumentul dela AdamclisI. 3cestea sunt acei g/adU quos
longos utraquc manll regunt. despre care TacJt.
l-/istoriae, 1. 79. a cAror e aproape la fel cu a iataga-
nelor dace : sunt cu mult mai mari mai grele. In ce
vArfuriJe de ele sunt de tipul comun cunOSCui
pretutindeni de foarte variabile.
Trebue astfel concludem. in aeme!or ca in
cazul dace, cu toate infiltraliile ce.lte in Da-
cia cu tot contactul apropiat pe care Dacil il aveau cu
tura n'au caracterul local pentru mo-
124
125
de mare, Dar lupul e un animal foarte de
in decorul ornamental al mnerelor de oglinzi scythice de
bronz: nu in aspectul pacific realist apare ca
stindard, ci in atitudinea de monstru fantastic, cu
gura larg ca n mnerului de sabie
deja Dobolli de Jos in Ardealul de Sud-Est (fig. 19),
sau ca pe fibulele de aur dela Mikhalkowo (fig. 35),
sau pe vasul de lut de la (fig. 36), sau mai
ales grav3t sau decupat in bronz. in Caucaz, Jn
prima epodl a Fierulu. pretutindeni acest cap ne
aduce aminte de capul de demon assyro-babylonian Tiamat,
sau de demonii In arta Asiei anterioare din mile-
niul 11 a. Chr, trebue originile capului de monstru
care. de stindard Dacilor din La Tene. Dar acest cap
e aplicat la un mare. cum ne apare pe
tablete votive reprezentnd pe eroi thraci. Cabiri.
Dioscuri. sau, ultima versiune a lui RostovtzeH
danubieni", thraci. iranieni.
cu cultul lui Mithras. Dar chiar a
balaurului lupului sau leului se pe la 1120 a. Chr
pe o il lui Nebukadnetzar r, unde, in zona a patra. vedem
reprezentat exact simbolul balaurului dac. Ca motivul deco-
rativ al 9rifonului emigrat din Mesopotamia mai ntiu in mi
leniul Il Creta, apoi pe la 1000 a. Chr. Asia Cen.
de o parte. spre Grecia, Italia Gallia de alta, tot
motivul balaurului pare fi devenit foarte in Asia
in Europa din prima a Fierului. Stin-
dardul numit pe drBco trecut ca steag militar in ar-
matele imperiului roman, a trebuit deci existe la
Iranienii asiatici la Cimmero-lraneni din Europa din
prima a Fierului' la Dadi din La Tene e un element
126

e c!olumna lui Traian (fig. 54), cu acel carnyx al
p Dcchelette. Manuel. tt. 3. p. 1174). Nimic avand
stilizareit a carnyx-uIUl. strans
127
ele vre-o concluzie. Ne vom opri la obiectele de
podoab3, coliere. fibule. etc .. vom incerca le defi-
nim originile stilistice chiar prin aceasta. originea lor geo
graficii deci
Spre deosebire de epoca Bronzului chiar de prima epocA
a Fierului. care intrebuinteazA uurul n foarte mare cantitate
pentru podoabe. La Tl;ne-ul dac e caracterizat prin lipsa a-
Fig - dt" nrgi"t din Ardr .. !.
a aurului in tezaurele din acea vreme (ingropat'"
In cursul prin marea predomina re Il argintulUi.
E de altfel un fenomen cunoscut in Italia, in epoca
(La Tl;ne II mai ales TU). Se poate afirma aproape nici-
una dm formele La Tene-ului occident.d. notate comentate
de Joseph in clasicul Manual. nu in
Dacia. Dacia unele diteren,e caracteristice:
nu par fi cunoscut frumoasele smltuitc
128
cu de care nu sunt lipsite nici Ungana. nici
Boemia celtid'i. ; Dacia ne un tip de de
podoab<1 de arglnl cu pendentive ciudate n de cuic
(fig. 55). De asemeni coBerele fastuoase.
inele de aur, bogat decorate in form3 de benzi ajurate Cll mo-
tive figurate sau geometrice derivate din originale
cum au fost fie in regiunea Rinului de Mijloc sau in a
Garonnei. fie chiar in Ungaria - la Herczc9 Marok n Ba-
ranya - in str5ns lega tur" cu podoabele de
bronz din Boemia din Bavaria. lipsesc acum n Dacia.
o
rig. 57. dt" dda Gyoma
dar n schimb colierele:, inelele de argint.
forme cu capete de la cele (fig. 56)
devin aproape specifice pentru perioada a 111-8 a La TUie-ului
in getiei. Apropierile antitetice : Italia. Da-
cia spiraliforme cu protome de de aur mai
numeroase de argint) de o parte. Pannonia. Boemia, Bavaria
obiecte in sti l renan) de: alta. par se Deci
nu printr'o ntmplare ntlnim in Dacia n Itaha de
Nord de (de la Ornavasso la Montefortino)
securi de cu tub orizontal larg turtit pe mner
tipuri de podoabe:.
dintre lumea din Nord-Vestul
129
d.lIlubian (Bavari.l. Boemia. Moravia) ';ii Ddcia nu lipsesc
massive excise ori mpodobite cu motive curvilinii in
relief se in ambele (fig. 57); de asemeni
de bronz cu mari emisfere sau semi-ovale .. cobile. deosebit de
cunoscute din Elvetia in Moravia. sunt rOi'lrte numeroase
in Dacia de Nord (fig. 58), Acc<ite tipuri lipsesc nsA in Dacia
de Sud. unde raporturile stilistice devin dimpotrivA mai strnse
cu Dalmatia cu Italia. Credem nu trecem justd a
dreptului de a generaliza cele douA mari curente
Fig. 58. - Brtorll de bronz dda SllnUQdIl3 in Jud.
de celticA: cel de Nord mergnd pand in Ucramil
cel de Sud mergnd n Asia Minor se bine
in amAnuntele. modelelor procedeelor artei in-
dustriale daco-getiel! din La Ttne
Dar Dacia e un tuitoriu prea organic-unitar in
sa pentru a se in chip absolut regiunile de in-
fluente strAine. Astfel nici lanturile de argint CII pendentive
gladioliforme. nici mari spiraliforme cu capete de
caracteristice pentru regiunile din Sud. nu lipsesc cu to-
tul in Nordul Daciei. Mai mult. credem putem afirma ca
130
brA\Arile spiraliformc: cu de in III
IV p. Chr. n Germania. n Scandinavia chiar in Finland.l,
Fig 60
1'110.59. L!rn;\ lUi del.1
Vil5 barbar lut dm Muzeul din
A13turt, detallud('coratlV de pc vaA
trebue prototipurile nu la din Rusia de
Sud. unde acest tip de nu se intr'o fOflna. in
adevr ci n Dacia. unde modelele La Tl!:ne-uht III
131
dau uneori iluzia perfectc.i identitJ\i cu similarele lor din
dul germanie.
Ceromica din La in chip
completa unitate de stil a La Te.ne din Dacia. Ti-
puri de vase de origine evident (Bavaria. Boe.
mia. etc.) se in Muntenia.
e1cnishd, de la Est Sud de Car-
nu nici aci. nicio clenizaot in
Flg_ 61. - Vase cu picior dela Pec!ea In Jud. Arad.
care rmne filo-celt.!
In DaCia. introduce in Dacia
_ daM roata. mai inainte Carpato-Da
nublenll nu
veche de a lucra vasele simplu cu mna vasele de
tip archaic cu chiar neoUtiee. sunt foarte nume-
roase n satele dace din La Tene.
Vasele de tip nou celtic (fig. 59 63). urne. boluri,
farfurii. vase-suporturi sau cupe Cll pi
132
dor inalt. etc.. aproape exceptie de lut
ori cafeniu. uneori negru ori cu pasta
cu profiluri foarte frumoase. sunt extrem de
numeroase: cu toate imen!;ele cantitAti ale. acestei
in La Tene-ului III din Dacia nu putem
caracterul exotic de importat pe calea co-
de aceste vase de calitate foarte a
origine. chiar caracterele lor tipoloSJice. e de
in regiunile celtice din Miazlinoapte. avem o industrie
de vase La Tene fabricate. de localnici. Ceeace e Imnte
ciudat e olari geti cari foarte bine prepare
pasta de. tip occidental de asett1l!:ni elenistic.
lucrau adesea vasele cu mna le forme cu totul
rurale primitive. amintind neoliticuJ.
industrie a continuat sub Ro.-
mani. vom o constatare: vasele din
lele post romane din Dacia (fig. 61) dovedesc o a-
tt de mare de vasele dace din La Tene III inct am putea fixa
liniile principale ale unei intregi genealogii a ceramicei daco-
ce.1te in de pur romane. de la Geti; lui Bure-
bista la la Ge.pizli la Avarii din primul ev-me.-
diu. Cine a transmis formele? Nu e dect un abo-
rlgenii cari au totdeauna pe loc.
Nici nu in ceramica dadi din
La Tene. ace.le urne mari in de. clopot. de
trandafirie. tip Don;a Dolina. inrlnitr: de o in vaiea
in aceea a de obiecte de metal
amintind Hallstattul trziu al acelei
nuite cu formele "La Te:ne". sunt numeroase
in Dacia: ele dovedesc mai mult mai vechi pre-
unor elemente. etnice iIlyrice. la frontiera a
133
Daciei occidentale. Ct despre vasele-suport ( .. cupe cu picior t
inalt"). in Dada o elemente dm NV
fixa,. don nou. mullumi'ii celtie . pe baze ma. vechi
hallstattiene. alpine. de a vaselor de metal
turi. vase cu picior foarte inalt buze larg
(fig. 61), de tip mai mult it.,lic transmis apoi pe ca-
lea (otlete probabil cu
Celli din Sud-Vest. amforeJe eLn Sud.
cuptde deliene (fig. 46-47) acei knntharo; de fabricatie
Plg.62 KMlrlllro, R.slt la Zlmnlctil

poate din tardivi' (fig. 62) se re-
adesea in getice din cmpia dealun- 1
gul pe marii sJi aflue.nti in sus, departe in
meridionali. Ardealul nu ne-a dat un nse.menca
material oriental: nimic nu se ca Dacia cen-
de Nord fi cunoscut de asemeni ceramica
avnd n vedere a in Europa
mai departe Nord dect la noi. Din cm-
pie putem in importul de vase de I
134
cu deo!';ebire al celor de culoare albastra cobalt
racteristice pentru epoca La Tene 1II.
ne oprim acum un moment asupra activitJtii
lriale comerciale din La Tene-ul dac.
seama de marde de unelte de arme din
it doua li Pierului gsite in Dacia dintre care pumna-
lele sl\biile incovoiate sunt de un tip care nu se executase
Fig. 63 CerRmicA dintr'un mormnt cl'ltle drln Bal.sa
altundeva, e foarte probabil ca mine.le de fier din Da-
cia fi fost folosite intr'un chip mult mai activ dect
putea sugera cele cteva cuptoare. sgura, nicovalele. doca ...
nele celeJalte une.lte de fierar descoperite acum la noi1
De parte nu e. mai probabil ca fi fost
in materie de metalurgie. In cea mai
mare parte din tpurile de unelte de fier f-'urite in Dacia nu
135
din formele corespunz"toare din ultima a t
Bronzului get. ci sunt absolut identice cu formele occidentale:
fierele de plug, coasele. secerile, custurile. etc, sunt
la Cel fi la Daci. Ca n Apus, principalcJe centre
g;ce d. Ia no; au 'rebu;' si! castemeri d. pe mun!;; lnal! ; ,
minelor de fiu cu puternicele dace din
Ardealul de Sud-Vest n'a putut fie n niciun caz
toare, Dar de minereu de argint uneltele de
trebue: fi fosl dobandit nu numai pe calea
boaielor lui Burebista ale prin" la Oeceb .d, in
te:ritortile ccltite. thrace, ci prin munca
a auranlor n precum in runlc cu
nisip aurjfer att de. numeroase. in Odeia, putea sJ
trec peste impresia di.rectfi pe care am avu l-a din descoperirile
pe loc din obiectele pAstrate in muzee, aurul in Oftcia, ca
in Gallia. in La Tem:, nu e metalul prm
cum c in vrst.l Bronzului eli argintul e cu
mult mai dect aurul. tocmai in tara .:lurulUi care e
dirie tocmai in aceste cettui dace ne dovedesc cA fru-
moasele podoabe de argi nt, de stil mai mult local. in
Fig. 61, _ Monel3 daca g3sit3 in Arde'll. Imlta,ie dup.l monetde

morminte in depozitcle ascunse din La Ttne-ul Jl1 getie au
Fost lucrate pc loc. nu e mai putin marele
de manete thasiene macedonene de argint alc.:;tulau
un material excelent pentru daci de
monetele dace de tip loca l ar fi consumat ele singure tot ar-
gintul strAin, minele n'ar fi
prin lor. O sugestie tot att de ne e
de scriitorii antici in cu comorile lui Decebal cap-
turate de Traian. Tot acest aur, fie n fie.
mai adeseori, sub de vase ori podoabe de metal scump,
136
Flg.6S Monl!IJ d;lC., dr Argint g.1sit:'ln Ardt"I. Imltallr dup.l
trtradraehma din l1ldllOL
Dacia. In DaCii cari de: la Ce1l i arta de a bate
manete n'llu emis niciodaM manete de aur. Tetradrachmc.le
lor concave foarte subliri mari, imitate fie: statc.rii de
argint ai lUi Filip II (fig, 64)
melc. lui Alexandru cel Mare. fie tetradr achmele
1
thasic.ne (rig, 65), dintr'un aliaj foarte prost
in care bronzul era introdus in de 559},
iar argintul nu intr" dect "bia Cll 34%, ca In Pe-
te/ca in valea de Apus a - n'au nimic cores-
in aur. Incercarea lui Forrer (Keltische Nttmisnlatlk
der Rhein- tind Don.1lt/ande. Strassburg 1908, p. 206 sqq.)
137
de a demonstra Dacii au manete de: aur. mI se pare:
complet avnd in vedere toate motivele pe care
se pot servi spre a dovedi contrariul: anume
aceste monete erau celtice ior nu dace. De asemeni Dacii n'au
emis monete de bronz. Exemplele de monete dc cupru, dace
aduse de cutare numismat diJetant nu dovedesc nimic altceva
dect c:.."i respectivul erudit nu monetele .. lourrees'
celtice. monete de. cupru poleit cu argint. de comune ;,
in de Jos.
Num3rul tezaurelor monetare dace de imHatie dup!'! te-
tradrachmele macedonene ori thasiene e fanrte mare.
fat!'! de monetele autentice, de o parte. inci\
din sec. IV. romane de alta. sec. III ,
pretutindeni in Dacia prin imitaliile barbare nu joac,)
dect un rol destul de modest. Ele n'au putut de altfel
dect o circulatie foarte tinnd
seama lumea prefera maneta sau

Foarte redus e in Dacia monetelor celtice (mJ
gndesc mai ales la emisiunile caracteristice de aur: .. Rcgcn-
bogenschu.sselchcn" la imitatiile denarilor romani). PopoiiCe
de Dacii Celtii n'aveau mu lte schim
buri de caracter comercial pe de bani. Iar de
in prmcipelui dac dela s'au descoperit deo-
monete de-ale Eraviscilor monete de-ale Histric.i
Mesambriei, aceasta ne poate servi numai ca o a po_
comerciale care existau in Daeia in cele di
nu pentru a demonstra intensitatea acestor le-
comerciale. In cel mare cu Dacia nu
era niei in mnile Grecilor dela Pontul Euxin nici in ale Cel-
tilor din Pannonia. ci in mnile marilor exportatori de vin
138
de untdelemn din Grecia propriu zisa din Macedonia apoi
in minile negustorilor Italiei greci dela Adriatica: manetele:
acestor Greci din Egeea apoi ale Romanilor sunt acelea
FIg_ 66 Plac4 tl\' ..rglnt cu figuri In relief.
dela Cloarll In jud. Alba
care se intlnesc pretutindem in Dacia. iar nu monetc1e Gre-
cilor pontiei ori ale Celrilor dela mijlocie.
Abia cnd in cercetare enorm de cioburi
139
de amfore (thasiene. rhodll!.ne. cnidienc. in primul
rnd. dar de alte C/lre S.IU in
La Tene din Moldova din Muntenia (uneori ace-ste doburi
sunt tot de numeroase ca cele .. cehice"). ne seama
de intensitatea patrunderii elenistice in Dacia de
de RsJrit: ai impresia te in phn teritoriu rural al
vreunei dela Pontul Euxin. gAsim deci in
Dacia atta de argint ori grt:-
djn sec. IV (amforele thasiene suie inapoi
in e (gru!, mierea, pieile.
sarea. sclavii). care se putea cumplira aci, nu putea fi
numai in cu vinul. untdelemnul. vasele de bronz. ar-
mele de O!eJ bun, vasele de podoabele de haine
aplicele de hamuri de bronz aduse in schimb de ne-
gustorii greci. Dacii aveau de vreme proprit\ lor
podoabele lor erau mai uneori chiar
mai frumoase dect produsele de a douu Tre-
buia deci li se n bam. de asemeni Romanii.
trunznd inca de la inceputul sec. II a. Chr,. in mare
n regiunile danubie.nc. in bani pe care
le fac in Dacia. Tezaurele de denari romani din ultimele
secole ale Republicei de drachme de-ale Apolloniei deale
Oyrrachiului descoperite in Dacia sunt extrem de numeroase.
iar data la care aceste tezaure au fost ingropate in cea mai
mare parle e un mare dintre teIaure
se opresc cu de.narii lor la data de H a. Chr. Nu tre.bue prea
fantezie pentru a afla eve.njment istoric ii datorim
constatare: Dacia trebue fi fost ca Galla
din vreme. de Italicei negotiandi causa consistclItes.
La vestea de Caesar impotriva lui Bure..
bista ei fug: ncmaiavnd scape cu ci mica
140
lor avere in bani. o au 5<'\ se
cu armatele romane victorioase au s'o regAseasca.
Statistica depozitelor monetare din Dacia ne
sud-e.sticA 8 a fost mai mult de
Greci. pe cnd de Apus de Nord mBl mult
de Romani. Dar cu incepere dm sec. I a. Chr .. penetra-
se de de nct de.
Darii republicani devin in Muntenia chiar n Moi
dova. iar unele din La Ttneul II recent din
Munteniei ca cea de la Tinosul pc Prahova se mai le ...
gate de trgui roman dect de cel grecesc: cteva oglinzi de
metal alb vase: de bronz de facturol ori de stil sud-italie
o medalie dela Agrippina dovedesc schimbare de front
economic spiritual. Ct despre Ardeal vasele de bronz de
origine cam acum ne dau cele mai bune spe ...
ranle pentru spAturile viitoare.
Cu toate aceste precumpllnitoare din Sudul
elena-italie. Dacii in epoca cel.
septl!I1t.rionall. Arta lor rJmAne
chiar cnd e vorba adopte motivele decorative cu capete: de
animale. religia lor ri'\mne zeul lor
unic al cerului inourat, adorat in pe vrfurile:
inalte ale. ne oprim mai un moment la arta
ge:tic3 din La Tene.
Dacia suferise incepnd din ultima a vrste.i de
Bronz. in chip aproape statornic, artei naturaliste:
prin mijlocirea CimmeroScythilor a Grecilor loojenj dinspre
partea prin Ve:neto-lIlyri dinspre: partea
figurine de animale de bronz. fie in stilul naiv ..
fie io stilizare.a mal mult sau mai hallstat-
au fost pretutindeni in Docia. Cutare grup de la
141
din Buzau reprezentnd pe Anaitis pe leu intre
doi (fig. 21). cutare rhylon deJa Poraina lngn Turnu-
Severin reprezentnd pe Marca sunt monumente ale artci
iranlene infIltrate in Dacia persistnd aci chior in epoca La
Terte. artci lor geometrice.
din a doua hallstattian3 motivul decorativ al capului
de balaur ori de era comun in Dacia, iar inelele spirale
la care unul din cele capete are acest ornament (fig. 56)
sunt in arta acelei vremi. Motivul capului de balaur
ori de general ri'ispndit in Europa, dar foarte activ mai
ales in de mare asupra Daciei. Scythia de o
te, Italia de alta. tocmai in vremea La Tene-ului dac. a putut
foarte bine se infihrcze ,,, nOi att dintr'o ct din
ccalaltlt. stilizarea i-a fost supus dcest
motiv in Dacia.- unde capul animalul ui. cu totu l geometrizat
impodobit Cll incizii lineare. se interioru l spi-
ralei printr'o turtilJ decoratA in Cll un lan1 de
palmele geometrizate. imprimate prin batere intocmai ca efigia
unei monete (fig. S6).--e de analogiile cu technica
cu motivl!"!c dccorntive slriline de rari (n'am putea cita
teaca de pumnal scythic dela MclYWlOIJ in Rusia). inct
dace amintite pot fi considerate ca opere de artii speci-
fic dadl.. Tipul dac pare 5<1 fi fost apoi adoptat de triburile
germanice. prin mijlocirea Quazilor Marcomannilor vecini ,
in Suedia in Finlanda, In ce
figura in arta din La Tene. ea se
de asemeni fie prin lucrul ou repousse pe
pe placa de argint. ca la Cioara (fig. 66).
fie in relief inalt ca pe cutare mare
di n Ardeal cu pe cutare pendentiv, cutare
142
I
I
"
diSC decorativ, etc. in general nrta d,lca aOl-
despre architectura lipsa d.c
tiu (ace s la orice expunere
cteva date aci mai sus in cu diO
Dacia centrald. Notez in nu sculptutil
getol. pietrele. foarte bine lucrate
nu au niciun ornament de vreo sco-
la muchiile
mai cteva cuvlOle riturilor lunetelre reli-
din eneolitic locuitorii Daci.Ci au fost aproape

tur! de necropolele de mormultele izolate de
sarcofagij, caracteristice: pentru nou ii locuitori. ai Daclel. DaCII
ard totdeauna le ingro{1p In urne de
Mchaice. in Dacia tncincrat cu
incepere cel pUlin din perioada <.1 11-<) La Tene. Nu
niciun mormnt celtic sigur din La Tene-ull spre (1
Cel\ii au rezistat mai intiu, ca Scythll, catl. chlSr
Geti ritul lor de inhumalie ca in RUSia mcndlo-
Mormintele c.eltice: din Dacid de Nord-Vest conlln, ca

tului. arme.le lui. podoabele. uneori ca la BalSD, chiar ca-
rului de Mormintele getice. sunt. de o
simplicitate apro:lpe mrnlC de. sau in
urna Urna nu e dccat rare-
ori de ca e cu mna mo-
143
deie de veche traditie c[lteodat" amforele
sunt nlrebuinlate ca urne. Mormintele gete sunt. ca cele
celuce, planc, pe cnd mormintele scythice erau tumulare. To.
nu e exceplional s.i\ se tumuli sub cari.sA Cie in.
gropati practlcanli ai ritului La Si-
biu. e de o mare necropol3 cu morminte lumu-
Iare de
princlpilor daci din Ardealului sud.vestic
ne unde enigmatice pc lerasele infe-
rioare in de zidurile aeropolei. de ti-
purI. La MunceiI/lui avem o incintA de blocuri de
andezit foarte ingrijit lucrate, formnd un feJ de bru analog
aceluia care nconjura tumulii etrusc sau pc cei greci archaici;
dar brul dublat: lespezile cercului exterior sunt mai joase
bine allituratc unele de altele. a fi prinse cu mortar
ori cu crampoane, cele din cercul interior sunt mai inalte
(fig, 67), cu ajutorul monumentelor
din intreaga EuropA in prima
a Fierului aceste brie circulare de blocuri implntate in
sunt de caracter funerar. vechile cromlek-uri cu lespezi
la noi fiecare a lespede e mai
dect celelalte. totalul un raport numeric
oarecare. de caracter mistic) nu nd'i Iar
Dacia nu ne mai niciun alt exemplu de bru Cr-
cular ca acela dela
IncA mai enigmatice sunt alinierile dela Aci. tot
pe marea Care acropolca la un nivel mai jos.
avem mai multe alin ieri : a!c1ltuite din simple blocuri cilindrice:
de forma unor tambure de coloane inalte abia de cteva zeci
de centimetri, aceste cOMtituesc replice ale
celebrele alinieri megalitice din Bretania, Dar aJinierile noas-
144

tre:. ca brul circular dela epocii a doua 8
Fierului nimic a5emn<ilor nu ne e cunoscut in Europa din
vreme, Pluralitatea lor ar o intrebuintare
nimic sigur nu s'ar putea exprima cu privire
la aceste al caracter religios este evident. dar
al sp.ns precis ascuns,
Cine sunt autorii acestor enigmatice, st,)-
pnii caste1c1or care le dominau ? Celtii sau 7 Se pare.
obiectele monelele care s'au in
nu ne e admitem hipoteza In ade-
de pe la 60 a, Chr. Bureblsta distrusese cu
orice la Alpi. Dar
dela Muncelu/ui dela sunt inflo-
ritoare tocmai in vreme, se va spune, briele cir-
culare alinierile pot fi antefloare, urcnd inapoi in
sec. IV, epoca marei n3vale ceJrice care i-a dus pc
boinici pe carele lor de lupt.'!. pfinli n ArdealuluI.
Nu inclin cred intr'o asemenea eventualitate.
de vreme de a (olosi
acest Cel de a la mai complete, non
liquct,
Am remarcat mai sus zeul suprem get, Zalmoxis, e ve-
chiul Zeus, Dia, ceru lui inourat, zeul care
fulgerul. Nu e reprezentat in chip plastic, N'am identificat
niciuna din de pe vrful unde era ado-
rat; cu att mai marele sanctuar Kogaionon de care
Strabo. Dar marele zeu uranian nu era singurul ado-
rat la Daci, zeii thraci din Rhodope din Pangeu n'au
nimic comun cu religia - tot ce s'a atribuit acum
Dacilor in materie de religie e o
conruzie a criticei istorice moderne, - in schimb
145
marei pre.indoeurope.ne, a aceJe Fecioare. crude din 80s-
parul Cilllmerian, il acelei Aphrodite lirania. Artc.mis .. Rcga-
la", sau mai trziu. chiar sub imperiul roman, Diana Regina. e
perfect plastice ale. marei
Zei te in noastre preistorice,
din zi in zi. Eneoliticul danubian pe
pe: in picioare, cu tronul cu masa voliv
Fig. 67. - Incinta de.la Muncdulul.
modelate: in lut, uneori in aspecte. gesturi cos-
tume aproape Illinoic.e. pe o vedem re.-
criza religiilor chthoniene din epoca de
Bronz a lndoeuropenilor adora toci ai Cerului ai Soare.lui)
pe scythice de aur de argint caee reproduc pe
146
i

de. asemeni, precum o icoane ale
danubieni patera tezaurului dela Peteoasa.
Pe religia uranicli a cuceritorilor indoeuropeni re-
putin cte religia a Medite-
ranee.nilor aborige.ni. un moment cu totul de.
noile.. = de data aceasta religia a
mame nu mai poate.. s;'!i fie de nicio reinoire a uranis-
mului. Ea mai pretutindeni 10 Mediteranee.nii

Cercetarea CI formelor de. din La Tene-ul
dac ne de fapt istoria daco-romane ncepe
efectiv _ din punct de vedere spiritual - incA din sec. nI
a. Chr., ce avut primele inceputuri. din punctul de
vede.re al etnografice, ind' din epoca Bmozulu. In
ViJlanovienii m,,! intiu, pc 11I1ii
ucenici ai inaltei eiviliza\iI elin basinul orientuJ al Medite.ranei.
la rndul lor pe Daci dar in chip apusean. adita
le fe.rmentul care. c.ivilizase popoarele italice. La
sosirea Romanilor nu erau de nimic
nou. Protoistoria Daciei este astfel cea mai introducere
la istoria romanismului oriental. intre lumea c.imme.ro-
..
prin ei ca parte a Europei centrale, s'a
sit de la anul 1000 a. Chr. mai mult de lumea occi-
dect de cea = rezultatul nu putea Fie de-
ct rontanzarea acestei regiuni din Cei mai buni in.i.
ai ei pc calea spre Occident au fost Cel cei mai bun;
colaboratorii IUyei, cei mai Romanii.
147
V
CARPATO-DANUBIENJI I ROMANII
Secolul li a. Chr. vede Roma nvingnd n timp
Occidentul Orientul domnia in Spania, I
in Africa. in Macedonia n Asia Dar intre aceste frag-
mente de imperiu nu e aproape melo continuitate teritoriala.
Italia se la Apenltin! : Gallia de
mnt gaJlic simplu Provincia. intre Alpi Pire-nei,
V pc la secolului pentru a uni pe uscat Spania
cu Itnlia. sunt de o foarte veche I
de o parte. de alta, cucerite de asemeni de m8-1
[ea civilizatie La Tene din Europa Se prea ade-
seori cA chiar in sec. I a. Chr. cnd puterea Romei se intindea
'tocmai n Syria. Se mai vorbla rAu la Pa-
dova. la Verona. Ia Milano: Galliel Cisalpine/
in secol I a. Chr .. se mai mult cu Europa eel-
dect cu Italia Cisalpinii romanizati sunt mult
mai ca ori ca mentalitate. cu Gallii. cu IIIyrii sau
cu Dacii, dect cu Latinii.
Roma abia sub August provinciile
celto-thrace care se intind la Nord la Est de Alpi
la nu complet. Pannonia Moesia lnfe-
151
rioar.:'!. Thracia vor in afara romane,
De altfel. Noricul Rhaetla vor foarte vreme
lor sub protectoratul roman. Du-
nu c - pe luugimea ei-o se pare. de-
ct sub Claudiu: in orice caz nu nici un document
anterior scrisorii lui Flavius Sahinus. guvernatorul Moesiei
din 43-'49 p. Chr .. Histrici.'ji in
sim prirnu despre 'tb "1; .0 .... "Ia.po\'
,,1.0' 00).,,""'1"
1 Iar drumul roman care unia cele legionare de 1
la ViminilciwlI (V Macedonjca) deja Ratiariil (IV Scythi-
ca). chiar dealungul fusese coustruit de
.. cdor legiuni abia in 33-34 p. Chr ..
Velleius numai la cincisprezece ani
biruinta lui August (prin Tiberiu) asupra Pannonilor,
"Barbari" cunosc limba omTlibus ardem
Pan/loniis non disciplinae tarltummodo, sed /i"ouae quoque
"otitia Romanae: plerisque diam litterarum LlSLlS et familiaris
artimorum erat exercifntio (II, 110), de prin anii 52-63
Moesia era ca destul de pentru a fi colo-
cu mai bine de 100.000 de Barbari de peste
cari sau primiti de catre Plautius Silvanus. "cu
femei le lor. cu copiii Joc. cu principi sau cu regii loc". iar pro-
I
vinda trimitea "mari de gru la Roma" pentru a
foametea care bantuia in Italia. Veteranii romani de
origine in provinciile la Pon-
tul Euxin sunt sumedenie de pe vremea lui Vespc:.sian.
Pare o minune. deci vrc-o care
ne in istoria nu sunt minuni. Nu e
cu vedem o lume romanizandu-se in 15-30
de ani. face.m toate admitem masse ntregi
152
de cari n'au in nicio ideie de limba
de const'ltarea de neclintit. -
deoarece se pe monumente,- satele ro-
maTlc pretutinde.ni sub Nero. cu att mai mult
sub Vespasian, exista un Illyrjcum roman. iar n 100 a. Chr.
exista o 11(!chie toponimie (nume de ruri ca Picusculus
Turgicu/us) bine dr toponimia cdto-
t ori
Pricina e c - protoistoriei - nceputul pe--
romane de pur civilizatoare. in feluJ penetra-
e.lenistice ca pretutindeni in jurul Mediteranei, trebue fU'al
n ceeace pe la 200 a. Chr, Nu numai
in Orientul elenizant trebue acele active conventusi
cioium ROn/anorum negotiandi cal,lsa consistentium. ci de ase-I
menI. chiar mai cu in barbare. vecine chiar
unde: mai de: mult
nevoi de mai bine de confort, de lux
Dealtmillteri chiar mai trziu, in cursul secolelor Il In ale:
Imperiului. termenul technic pentru a caracteriza nceputul ori-
a romane in provincii va fj ca
pentru primii pion ieri ai romanismului. acela de cotlsisten-
fes: veterani et dves Romllni et (indigeni: Bessi. Daci. etc.
etc.) consistentes vreo. sau lJd canabas. etc.
In adevAr, de pe la 180 a, Chr. Titu Liviu
de cives Romani de socii Latini nomiois cari ar fi fost mo-
in Dalmatia. in regatul lui Gentius. Caesar
un conventus civium Romallorllm la Salonae. despre care au-
torul comentariilor De 8ello Alexandrino (43) : SlJlo-
nas .. , oppidum maritimum. qnod cives Romani fortissimi fi-
delissimique iTlco/ebant. sunt pionieri cari I
in iuteriorul spre ci exploata locale, pe.
153
caIe ei nu le nicidecum in Italia. ci le pc loc,
in marile ale in care s'au contribuind
in chipul acesta la o repede inflorire a regiunii. Nici
Narotla. nici Lissus nu lipsesc de pe lista cenlrdor romane
active n IUyria de pe vremea Republicei. Dar ceeace e
Intai caracteristic. e chiar marele drum de dela
fVlIuportus. care constituia cheia trecerii valea Ssvei I
a aven un conventus civium ROlIIlWOl'ftr1l
nainte de organizarea a acestor regiuni. In ce pri-
Pannonia. Velleius ne in foarte
cu prilejul revoltei PannoniJor. abia cteva lusue anexa-
rea lor la Imperiu, Romanii cA rebelli erau foarte bine
multumiti a obiceiurilor
a limbii romane (ef. mal sus): itaque. Nereu/es. (Iulia unquam
tlatio tanl mature consilio belli bellum iunxit ac decreta pa-
travit (Ia fel va fi in proportii mai mari, in
Dacia lui Decebal. din pricini identice -); oppress; civcs Ro-
mstl;. trucidati negotiatores. magnus ve.xil/ariorum numerus
ad internc.conem ea in regione. quoe p/urjmum ab imperatore
aberat. caesus, etc. (11. 110). romani negustorii
se ca de. obiceiu. chiar acolo unde nu existau deloc
trupe; era ca:: ca in Gallia pe vremea expeditiei lui
lulius Caesar: GalJia era plin3 de negustori del
oameni de afaceri romani, precum spune Cicero in discursul
Pro Ponteio. 5. 11 : referta Gallia ncgotiatorum est. piena
civium Romanorum. nemo Gallorum sine Cve Romaflo
quam negotii gerit. nummus in Gal/ia nuJlus sine cil'iu/ll Ro-
monorum tabu/il commOl'clur, Nicio primejdie nu
pe mari intreprinz3tori de afaceri tot Caesnr e acela
care ne necesitatea in care el se de a face
o expeditie pentru a asigura calea il Galliei
154
f
peste Alpii Poeni.ni spre Milano, quo mDgtlo cum pericuto mog-
ni!quc cum portoriis mercdlore.s ;,re COr/suera,;t.
Dar noi am ncef(:at demonsuAm in capitolul IV,
baza de!>coperirilor archcolog,ce n Dacia. trebue s
contanl cu o italic:\ din sec. II a. Chr,
de pe: vremea lui Burebista. rivalul lui Iuliu!> Cae.sar. Da-
cia era de mcrcatores ca Gallia Alpii celtiei,
nu la simplii negustori trebue ne gndim cnd e vorba de
, in danubiene : principii regii
illyn daci aveau nevoie de pentru a le zidi
a le fabrica de a le bate monete. de
ceiu prin imitarea denarilor republicei romane (monetele cel-
tice din Pannonia au legende in caractere latine). apoi existau
pe atunci ca "brasseurs d'aHaires" a I
era de la negocierile diplomatice I
la vinderea prizonic.rilor ca sclavi.
E foarte probabil cA din sec. II a. Chr. limba
a trebuit cedeze o parte din sa ca ..
limbei latine. care incepea de
in Gallia centrul decisiv al
Italice inspre danubienc. In orice caz lim-
ba nu pare sa Fi jucat in Europa aproape nici
un rol. spre
avut punctul de plecare timp de mai multe veacuri in
cedonia (168-29 a. Chr.). penetratia a fost por-
in cea mai mare parte direct din Italia, peste Adriatica
peste Dalmatia sau peste Alpii Iulieni pe valea Savei.
In tezaurele monetare alte descoperiri din Da-
cia nc dau in indicatii pozitive, Mal ntiu de
toate, de depozite de denari romani re-
publicani mai cu seamA in prFle de Apus de
155
ale dar in Moldova. existA drachmele din ApollonilJ
din Dyrrachium, foarte numeroase. a inspre
Dada e perfect clara: GreUl din cele mari comer-
ciale ale Adriatlcc.i meridionale luau fie drumul Macedonie.i .
de Nord-Vest. al Paeoniei al Dardaniei, pc Margus pe
Timacus la vale (- in sens invers era calea comercialA
valea fluviului Axios Thessalonica, pe unde tre-
buiau in Dada tetradrachmele Macedoniei Prima),
fie, de asemeni. drumul pe Drinus in jos la
con fluenta cu Sava apoi pe Sava la vale, Aceste manete din
ApoJlonia din Dyrrachium se ma, totdeauna in ace-
depozi.te cu denarii romani: Italicii Grecii din IlIyria fA-
ceau de data aceasta chiar cele
era u deiacuccl'Irea a ita-
lice, Monete de bronz din Corcyra sau de cupru din Scoora ,
din [ssa ori deja Molossi- i epiroti. monete din PlIaros sau chiar
din Panormus din Vafe:ntia Hipponium tabloul
penetraliei iIIyro-italice prin Adriatica in Dacia. Nici produse
industriale din Italia ca oglinzile de metal alb sau
vasele de bronz. nu lipsesc din inventariul Dac/ei pre-
Macedonia nu era bogatA. Minele din Pangeu nu mai
crau suficiente pentru a constituj o pradA de invidiat. Romanii.
in viesparul balcanic. n'au putut se mai re-
lJIyri. Celto-Scordiscl. Dad Bastarni rnd
pe rnd sau provincia. Dar Macedonja sili pe
Romani se intereseze din ce in ce mai mult de. bagarele
danubie.ne. natural printre ele incepnd cu primii ani ai sec.
1 a. Chr., de cea mai de cea mai de Dacia.
de pe la sec, li se de Da-
cia era izvorul tuturor relelor: Minucius Rufus mperator li
156
Scordilcil Dilcsque prcmeb.ltur, qU/blls impar eroJl numero.
spune Prontinus. Strateg . 11.4.3. Iar Plorus, III , 4.6 1.39,6.
sub anul 74. cu privire la lui C.
Curio: Dacia tenus I'cnit. sed tenebras saItuum expauif. Bu-
rehista incepuse cuceriri le. cum spune Strabo: "in
:
pentru Romani. trecea
se de nimeni pustiia Thracia in MacedoOla
1Il yria; iar cari se amestecaser!i cu Thracii cu
IlI yrii tot precum pe Beiii cari aveau
pe Critasiros ca rege pe Taurisci". In timp Burebista
incerca asigure posesiunea tuturor cuceriri lor sale printr'o
foarte dibace: el o(eda lui Pompei u spri-
jin impotriva lui Caesar: trimisul sliu, grecul Acornion din
Dlonysopolis era primit In 48 a. Chr, de Pompeiu
Heradea Lyncestis: 1tp6, t'l I' vr,,'1 II Oll1tT,fO'Y r 'Ylou u(6'Y

(Ditte.nberger, Sylloge 3, 762). actului lui
rebista nu-i lui Caesar. Chiar dupa victoria sa impolriva
lui Pompe.u, el nu la ideia de a (ace Da-
cilor. In 11 incepuse tocmai concentrarea trupelor sale in
Orient. cnd fu Burebista fu el ucis la rndul lui,
iar conspiratorii intre. ei marele imperiu pe care
el l intemeiase.
Dar politica lui a fost Dacii nu de a
se- ame..'Ite:ca in civile dela Roma parte: unii
in favo3rea lui Octavian (CotisO). altii in a lui Antoniu
157
comes). La un moment Cotiso. regele Daciei apusene,
gata-gata incheie Cli August o aliant" chiar pe
de rudenie; fiica lui Coliso ar fi devenit sotia
ratulul roman. iar fiica lui August, Iulia, 5O,i3 regelui Daci-
lor. erau prea mac! Datii prea aproape
de Italia: in cucerirea Panoonici, a tau-
risce scordisce a Triballiei de Burebista.
geli puteau in cteva zile nu numai Adriatica
sau Egeea ci Italiei .
Amenintarea directA impotriva Italiei schimbA
romane. De acum loviturile impotriva Dacilor
nu vor mai pleca numai din Macedonia, ci din ItaUa. pe
Sava la vale. Siscia devine cartterul general al im-
potriva Dacilor. Ins."i nici ofensive ale lui August
ale comandantilor (Crassus pe la Sud. Catus pe la Sud-
Vest, Lentulus pe la Sud-Vest Sud. Tiberiu pc la Vest.
Vinicius pe la Nord-Vest). nid politica defensivA a lui Tibe-
riu (mentinerea liniei fortificate a nu mbunJt31csc
situatia. Domitian mai pc Traian mai trziu vor trehu
sti organizeze mari rzboaie de duratti pentru a putea n cele
din puterea
Dar intre luptele lui Minucius Rufus lui
Traian impotriva Dacilor sunt mai mult de secole.
aceastA leclie nu mai niciun care s nu
ce e Roma. Cnd Domilian consimte &i pace cu De-
cebal inainte de fi invins in regele dac i cere nu nu-
mai subsidii ca rege "c1ie.ntelar" al Imperiului, ci ingineri
instructori romani. Nu e de altfel dect
o continuare a polit/cei pe care Burebista Cotiso, cu mai bine
de un secol mal inainte. au trebuit de asemeni o practice.
Oci din La dac urmele technice
158
j
romane, cel pu,in in cele mai rec..:nte ilIe
edilitare (canalizare) sau reprezentative
ori monume
n
tali1).
Inaintea dela Topae. n primul al lui
Traian, tribut dac al Burrilor trimite o 3crisoare: in
din partea lor a tuturor Barbari

ai Romanilor, cu sfatul nu Dacilor. EXIstau,
ca in Pannonia un veac mai inainte. pe vremea lui August.
destui localnici cari literele latine. precum de altfel
destui Romani n serviciul Dacilor. spre a le compune scri-

deci, expunere destul de
interdependenfa de o parte. ro-
de alta. in domeniul vietii materiale ca n acela
a l spirituale. timp de maj multe secole nainte de Traian
trecem la cercetarea dupA instalarea
a Romanilor la in
ca in Balcani.
Prima regiune danubianA de cJlre Romani in
chip dectiv, mai cu O legiune pe la 15 p. Chr .. apoi cu
pe la 23. (u Moesia. mai pe. Moesia
pcrior. frontul da nubian impotriva Dacilor
din Dada Dar care continua reheful
aspru al Daclei ctre Sud care fusese n intregime
sub auspiciile guvernatorului Macedoniei de un
praefectlls sivitatium Moesiae et Treballiac. era de tri
p
buri thraco-<eltice foarte aproape
mult Numai pe malul
al in valea Moravei (Mnrgus) ori in cea a
Timocului (TimaclIs). putea Fi vorba de a face prospere
viata de caracter roman. Ca n Romanii
159
deci dintre diferitele cit1itatf!s ale triburilor
insArcinarA pe prefeqii lor peste eh'it.1te$ cu administra
p
rea afacerilor publice a interne a acestor organisme
aproape municipale.
romanizarea DU inainta deloc. A.ceasta ii pe
Flavii lucrurile ntemeind o colonie militar!\
la Scupi. Colonla a fost restauratl\ probabil de Ha-
drian, care i-a dat numele lui. regiunea pare fi fost
profund Acolo era adorat Dells Zbcrtllrdus. Iar
Bess;-i erau la ei : in lista veteranilor din anul 195 a, Le:
giunii VII Clafldia o intreag!i serie de legionari de
gine din Scupi cari poart..l\ nume ca Bithus. MestullJ, Sausa
totul sigur acesta
Abia sub Traian RlJriaria devine colonie. ceeace nu im-
ca sA un centru thrae foarte insemnat:
n lista a veteranilor vedem nume ca Dolens. Stam-
bon. Drigiss,'l. Thamarclls. Thitlms. Birllus (extrem de
in Moesia Sirma Curta. Hadrian la dem-

venit municipiu. in orice caz nu devine ca/orlia dect dup!i
Septimiu Sever. Spre a aduna destui tineri romanI pentru Lcgio
VII Claudin din Viminacium, vE;dem in 169 urmtoare
contribuind la recrutare lista nu e Pautalia.
Sarmizegetusa, Sirmium. Ratiaria, Scupi, Mursa, Salonae, Ni-
copolis, Thessalonica. lader, Viminacium, Heraclea, Trimon-
tium. Philippi. Romula altele incA, dar cu Ratiar;a Scupi
in frunte. Sunt Thraci ori lIlyri mai mult sau mai roma-
nizati in patriile respective. in cea mai mare parte provin
160
j
din tentoriile rurale ale acestor romane), cari vor
in timpul militar (in caIul de a durat
27 de ani 1) cultura lor romana. In serviciul se face
in limba de Mucatra, un prllepositus in grija
e fabrica de de a Legiunii
VII CILludjo dela Viminacium, trebue pe
timbru! in chiar el mai in
ba cu camarazii 5<."lU cu civilii. "le tror nu-
,me sunt chiar la 270 p. Chr. Ia Vimlnacium tot thrnce : Cutia.
Cu/itlS, 8essio. etc. dUar religia vedem la
Singidunum un colegiu de Thraco-Romani collitores ai lUi
Dcus Hcron; la Naissus avem o din anul 223
lupiter Oprimul MlJximus PiJ/ernuS Aepilofilll ('K::tM:;tlJ':).
care nu e altul deet Zalrnoxis sau Gebclcizis adorat pe vr
p
furile singuraticc; la Timaeum Minus o
Herculi Naisali, care ne face ne gndim la
thrace zeii rcgionali. cu atribute toponimke. ca
acel Sanct'us Casebonus din Moe!iia, care nu e dect zeul 10-
De altfel chiar oficiale ca
cea in numele lui Septimiu Sever. care tem-
plul ruinatal Terrei Matcrchiarla intrarea minelor de
de.!a Rudnik la Nord-Vest de Kragujevac, exploatate
de Romani, corespundeau thrace: la Ratia-
ria se numia Proserpina. ca a lui Dis Poter; la
Singidunum, in 287, ea se numia Deo Orcio: era
in cinstea lui Maximian de cei doi
II-viri din spiendidiS5ima colonl8. ale: nume personale
erau Cutca(-ae) pentru unul pentru celAlalt;
in realitate ea era. sub numele de Ceres. Diana Nemesis.
tot Marea al nume ccl mai printre
161
Thracii dunareni era Diana Regina. intocmai ca la !-Ie-
rodot. cu secole ma. inainte: ArtilU'; B:zatAr/r,./.
Pe la inceputul secolului III p. Chr. Moesia e
de-a blOelea. Se fac pentru fi ri la curent
cu ce se petrece la Roma: cutare: inscriplie: din Timocum Minus
e: chiar duioasol : un cavaler roman din localitate trimi-
sese pe fiul la Roma. probabil pentru studii. dar bietul co-
pii lIitam insidiis in sacra urbe finivit. limba latin.'!. care
se in Mocsia e destul de foneticei locale.
se spune cusit in Joc de coxit; nun in loc de non. dar hac
in loc de huc. aspectul Iimbei scrise (cu att mUi mul!
cnd era se destul de: ciudat: o prob."i
chiar din Viminacium : Lupu$ anemola ic al1etar. QIIOl comidi
mecum avca. Ego Maurentia in hunc monllmen/um tUulum
POSII; Lupa virginio mea. c!tm quem quinqu8ginta annis bene
tabara!}; lJdque incu/patim covixi; et Argenteo Samnrconi (1)
fratris l'cI sl/bulcle mlltris meae ip$um titu/um feei.
Pentru a conc/ude : romanismul Moesiei Superioare nu e
nici prea vechiu. niei prea intens; va fi cu att mai per-
sistent cu ct Moesia Dardania vor deveni centrul
Impt:riului. jar Naissus capitala. Thraco-lIIyrii din aceastA
provincie se vor rupe foarte greu de vechile lor obiceiuri.
dar - ca din Moe.sia (v. mai jOs)
vor bine romanismul.
trecem acum (a Pannonia.
sa: fixeze ca a I mpenului.
iar valea Savei ca mare bulevard imperial Orient. Roma
proceJ3 f.'i.r3 intrziere la organizarea vietii municipale a nou ii
pruvincii. Mai ntiu se de drumul care prin
Poetovio Savaria ducea spre la Vindo-
bona Carnuntum. prin marele centru al celt iee
162
din prima a doua il Fierului. Scorbantia. sub
Claudiu Celeia Sal10ria devin cea dintiu municipium iar cea-
eolonia: sub Flavii Siscio. de August ca
un punct strategic de primul ordin pentru ofensiva impotriva
Dacilor. devine colonie in timp cu Sirmium. postul inain-
tat din Tisei Savei; pe cnd Neviodunum.
pe drumul Siscia. Scorbantia, pc drumul Carnun-
turn. devin municipia. Aceasta de roman)ism
fusese natural impinsa. in fel rapid dectiv. pe frontul
Pannoniei Noric:.ului : ca Ce/cia. tot !tWalum (Salz-
burg). reUm/if Virunum sunt municipiu Cfaudia: Solva e
un municipium Flavium. Rhactio nu face niciun
progres ca Moesia pc bar-

Dar studiul monume.ntelor ne alte lucruri. Ro-
manismul Noricului Pannoniei o prelungire a
italice. era de de n Gallia
din primul al Imperiului. a decis
dc.svoltarea fi intregei Europe occiden-
tale centrale. Marea unitate a Europei, peste Italia
.!ocplentrion .. se reJace de data aceasta in folosul Romei:
'de la Lugd'tRum in Gallia la Sirm;um in dreptul gurii
Tisei. o IUnlc. circulnd pe un singur drum. spre care
toate celelalte. venind de la fluviile ccltice Rinul
rea ca din Italia latin:\. Fiecare regiune
\tuta. de aceastii de e cu att mai inflori-
toare cu ct contribue mai real la prosperitatea ntregei
vedem care este structura intimc1 a romanismului I1yro-
celtic. Mai din intreaga intindere a provinciei Dalmatia
numai coasta Interiorul. locuit de pastori. de
tori de (fabri tignuarii) de de mine ilIyri.
163
se cu Mocsia att prin asprimea
rikia sa. ct prin lipsa de a urbane care
se acolo. Indigenii. aproape de sunf
excelenti pentru serviciul militar; greoi. in-
sAiba teci. ei un material uman incomparabil
pentru paza frontierelor. lilyro-romane de pe lttoral.
cu Salonac in fruntea lor. fac aproape parte din
lIalia: ele inc.1 de secole ca coasti.!
opusA. Latina lor e Rasa lor e amestecat..'\ : iIlyro-
Tot cce'lce: c mai vioiu mai agcr n interiorul
Firii e .. canalizat" prin aceste ale Dalmo(iel Italin.
MigratiiJe iIIyrc din vremurile protoistor!ce chiar in
sec. II p. Chr. umplu Italia cu aceste elemente noi. rezistenle
harnice.
Cu totul altul e aspectul romanismului in Pannonia.
O intre Italia Illyrice nu exista: acolo
unde Adriatica se marea nu desparte).
ncepe muntele: dar Alpii au aci un relief mai putin
mai mult un inalt. foarte arid Mare. plin de p-
duri de: spre interior. Trecerea din Venetia in Pan-
non ia se face prea multe ajuns n valea
Savei pentru pe care ai o
incepe spre a nu se mai din-
colo de Romanii n'au neglijat aci incJ dela
luarea in posesie a Venetiei.
A fost de:ci foarte natural ca prelungire a Italiei
catre: Orient fie oficial de cel dintiu m-
incA inainte: de dela Actium. Cu baza de
la Aquileia. ilIyro-pannonice ale lui Octavian duc,
pe la 31 a, Chr .. Ia crearea romane: Tergeste (Tricstc)
Pola. in partea Emona (Ljubljana). in partea lIIy-
164
a muntelui. Siscia Sirmium sunt de pe acum luate in
considerare: loatA valed $a\lel c anexat" TOIU.,i ro-
mane terenul i se parc prea sigur Si1t se cu
legiuni nid pe Sava cu att mai putin pe
repetate ale lIlyro-Pannonilor la
domniei lui August pe deplin
Dar in mijlocul civi-
lizatoare a pionerilor pacifici ai roman;!;mului nu
Ceeace de epigrafice de pe \la-
Ica a Savei e marca precumpJnire a ci-
vi le de cele militare e: marele de nume indigene
care: apar n aceste documente. Aci e romanism serios. creat
de: o activitate iar nu de porunci birocratice: sunt
indigenii cari renunla la nallonalitatea lor, cernd pc loc
un romanlsm autentic, pe care romanismul
al nu fi dect o intarire ornnmen-
Vedem astfel mai intlUu credintele rjturile Italice n
mlflralie spre Orient: in teritoriu l Emonei
italice RoslJ!ia la un colegiu de (fabri). organizat
pe la aniversarea a membrilor co-
legiului respectiv. in hUlie cu rituri ca
in Italia: iar pe marele drum cJtre (drumul ambrei ,
din epocile protoistorice: Adril.\tica. Emona. Poetovio. Sava-
ria. Scarbantia. Boemia, valea Elbei sau a Vistulei)
Romanii vor circula acum cu att mai intens. umplnd cu co-
ci\lili. voluntari. tinuturi ca \lalea ru lui Arrllbo. intre
S,1l'ariil lacul Pelso (Balaton), rlimase pustii marile

Claudiu n urma acestei inrl oriri a agricole civile
a industriale comerciale a regiunii. pc cnd
165
localitatea Poetollio pe Drava. mai trebue
la Traian va trebui fie: printr'o
deductio de militari numai pionierii roma-
nismului liber o RoslIliiie dela Emons vor
chiar n extre.mul Nord la Bregetio de un co-
legiu funeraticlu de acolo,
In pe cnd veteranii aduc in via,a cre-
riluri mai de orientale (zeii lor favo-
sunt Sollrwictrls Mithras. fupiter Dolichenus. etc.), co-
civili din Italia - fie sunt agricullori ori ne-
gustori - vechile culte italice ale lui Liber Paler,
Hercu/es, Siluanus. Fors Fortunn (Nemesis), Terra Mater
ori Diana, Se poate lesne face intre romanismul Pan ...
noniei Superioare Noricului. de origine mal mult
romanismul Pannoniei inferioare in general al Eron-
lierei, de: origine mai pur dect
Nu va fi deci ca pe acei
Aeli Carn; ciues Romani din Municipium FlllU;UfTl Ne"iodo-
nllm de pc valea Savei-, foarte indigeni romanizati
pe marele drum Savarla Scarbantia ori Breget
1
0
Aquincum. Diferitele coilcoin iuuenflltis C.'l la Poetot'io (cu
praefecti quinquennales) ori la Adiaum (cu un magister)
trebue fie presupuse ca existnd cam pretutindeni.
lndigenU au nume mai ales celtice. ceeace n-
acestui element nu numai in NoricuDI, ci in
Pannonia, unde lIIyrii sunt la ei De altminteri
rile venite din Vestul cel tic nu lipsesc, Trelleri apar la Seva ..
ria. Ia Gem/ata, la Carnuntum. etc .. Remi, Rhaeti n alte
Natural. elementul celtic e tot att de. tare la orien-
n Pannonia unde Erauiscii. Ia Nord
Aquincum, Scordiscii. la Sud Mursa, un rol de
166
primul ordin in vremea Imperiului. De altfel asupra Eravis-
dlor VOm reveni. Mai sunt in din de
Cotinii din Slovacia, cari, primiti in Imperiu. vor fi co-
sub forma de civitas tot in Pannonie att de

E sigur c:\ in Pannonia orientalA romanizarea prin agri-
- baza romanismului a fost pretutindeni
ranilor de latin3. - a avut
inscriptiile privitoare la tenace sunt
destul de rare. uiean; Basoretenscs, undeva spre
posse.ssores uid Vindonian; nu departe de Aquincum,
o uilla Goi la Est de Viena (Itinerar.) aproape totul
in materie de toponimie. veterani colonizati
in teritoriu rural: cu acest prilej in chip definitiv
teritoriul rural al unui de origine ager colo ..
nieus, e, de la Aqll;ncum, cu deosebit de
terr;torillm leo,"oni.s: comunitatea veteranrJor depinznd de
Aquincum e de altfel foarte inrJoritoare; marii demnitari ai
municipiului (apoi ai coloniei) p3mnturi pe care
case frumoase morminte cu lungi in
suri. Cel(H sunt FOflrte
dinainte de sosirea Romanilor, Aquincum fusese ntemeiat
in territorio civiiatis Erauiscorum. Dar Eraviscl formau
un intreg popor care avea moneta proprie. ale c3rei exem-
plare s'au g3sit in Dacia (ef. cap. IV). Drumuri comer ..
ciale au trebult lege direct prin Iazygilor cu valea
dac. ceeace au Romanii. calea
dealungul pni\ la cu Tisa e bine
iar capetele de pod ale Pannoniei eravisce cu Trllns
Aquincum ale celei scordisce cu Trons Bononiam zidite in
Sormatill ( .. in bllrbarico"), bine documentate,
161
negorul de cu barbarii bogati naiV',
cu toate primejdiile. era destul de profitabil. Nord in
tara Quazilor sau ctitre Est n vedem pe
gustorj foarte n prospere 10-
f1uente. La Mursa un decurio coloT/iae. ob honorem flaminatus.
raberna5 L elim porticibus duplicibus in quibus ",ereatu$ agc-
retur pecunia sila {ecit. L.., Brcgetio vedem monumente dedi.
eate Genio commerci el negotiantium : pe cel.'\lnlt mal. in fata
Granului, in teritoriu barbar. se pe la 371 p. Chr. un
burgus. cui nomen Commercium (aceste capete de poduri sunt
de altfel sumedenie in vremea Imperiului trziu): la Trans
Aquincum un beneficiarius consu/Mis. de
el un altar Genio comn/ereii. Scarbanlia. no-\
dul de drumuri din Pannonia c plin de nl!go-
tialores: de localnici romano-<cltf. gsim Salonitani.
iar la Annamatia. Aquileicni.
Evident, dup.'\ un secol de (intre 100
200 p. Chd, Pannonia a devenit profund rClman3 !'oldntii
se din timpul serviciului lor introduc n
familiile lor devotamentul pentru Imperiu: cutare templu al
Nemcsis. inaugurat la Aquincum tocmai la 24 Iunie,
italic a Fors Portuna. e o
de romanisOl. Ceeace nu poate race armata
completeazil Vergilius e pe de rost. ceeace
permite poet din Sirmium cxercilii pe o
intr'un stil destul de pur; aceste exercitii literare din
care unele adresate unui dominus magister. precum _ foarte
probabil - cutare poezie cu moralizatoare dela
S.waria. nu sunt lipsite de interes.
Cutare Comunitate de veterani colonizati. ca Aqu8e
l asae lacul Pelso. spre a
168
fi cu restauratA. un incendiu, de Cons-
tantin. elim porticibus et omnibfl5 ornament;5 ad pristirnm fa-
Clem. spre a putea regulal trgurile: M/lndinas die
So/is pe:rpe:li. foarte caracteristice despre des-
voltarea favorabil;, despre bisericii din Plin
nonia in sec. IV V ne .!Icrvcsc pentru a ct de pro-
(unde erau pe care romanismul le aci.
e ciudat dar inevitabil s..\ spunem: nu o
Romania precum va fi una in Mocsia Inferior. O
alta in Dalmalia. O a treia in Dacia in Dardania mai
departe:. La temelia romanismului pannonie nu e: nicio
indigena sunt multi dar sunt lIIyri Thraci
din Sud. precum Daci, ca sunt de asemeni ne-
Syrieni (nu e locul sa-i aci), mu lli Orien-
tali. Bithyni. Cappadoci. Greci chiar Evrei. Sunt in
BerbeCI (Mafiei genti/e5) SpaOloil. Armata come.nul au
cu sila au atras prin .o;perant<\
lume. toate aceste fragmente de organizate de c31re
Italiei, bine ptrunse de romanism. dar de o
foarte divers3 de patrii diferite. sub teroarea
a Barbarului de peste DunAre. din 185 Commodus
ripam omnem burgis a solo extructis item praesidiis per IoeD
opportuna ad clandestinos latrl/ncll/orum transtus oppositis
"'UTII'tIU. poveste se la infinit la
tul sec. IV chiM mai trziu. Dar nicio fortificatie de pc lu-
me n'nr putea fixa aci pe Ronwni. cari
tria lor barbar3 n'au dobndit decAt patrin a Romei:
cind puhoiul barbar va fi prea puternic, ci se IJor duce in !ta-
lia. Romanismul lor prea italie le va fi de data aceasta fat:.1
nu mersese de un regionalism tot att de
siv. Sunt ca acel Septimills Aistomodius rex
169
Germanorum. Septil1lius Phi/ippus Seprinllus
He/iooorus ii la Carnuntum un monument cu
naluIDi.sManibus.
Romanismul {oOlete autentic foarte puternic al Panno-
nieJ. in continuare directA cu romanismul nord-italic. va contri-
bui la COmaruzarea IlIyro-Thracilor apoi din de
va dispArea.
acum situa,ia la Dunrea de Jos. in Moesia

pe Thraci. dintre cari cei dela Sud de Balcani foarte
de cultura pe cnd din Moesia
din Dacia erau mai de pentru cultura de
lip occidental aci de
Se pare ca expedierea de gru getic la Roma de
Silvanus Aelianus la 52-53 p. Cbr. a
Moeslei. In precum vom vedea
mai pe urmA. graba civilI de a dobndi
ati de a ntemeia ferme frumoase (uillac) cam pretutindeni,
in cu indigen ii. 16 p. Chr.
la care Throca la gurile devine provincie ro-
a fost in
Dar lamurim mai intiu Thracilo[
de la Sud de Balcani. Ca IlIyrii din Dalmalia muntoas.:l,
I!i
r

regalW\tiJe scytho-elenice asiato-elc.nistice se
mai mult ori mai ei Jor. Romanii instalndu_se
in Macedonia nencetate cu vecinii lor dela

170
impotriva Barbari. Cnd Claudiu, plictisit de attc:a
intestine ale micilor thraci. s''} decis in sfr-
transforme in provincie nu s'a
gndit niciun moment .<;3 din Thracia o Romaniil. ci
5 a mul,umit cu ceeace Hicusedi predecesorii si cu
toate grozavele revoltc ca aceca din timpul lUi Tiberiu -
recruteze thraei, in cel mai mare nu-
cu din aceste triburi neinfrnate, a cea mai
fericire in era de a putea se joace cu moartea:
nu la cel in amfiteatre. Thracia primI o
aproape Iar limba obiceiu-
rile chiar ocrotite de Romani, cari se
birA considere provincie ca li'knd parte din
tatea a Imperiului. Roma, Italia Imperiul se
deci de de thraci. cari natural cu ro-
mllni:Z:'1i in mare parte se printre Romanii din ce-
lelalte provincii. pe cnd Thracia. care nu vedea dect pe
prea din (iii ei venind napoi. in cea mai desvr-
de in primitivitate ori pro-
cura lumii apoi Imperiului grecizat din Orient
terial uman de mare valoare, dar complet sAlbatec. spre a fi
pentru scopuri cari n'o priviau de loc,
Cu totul alta a (ost in Nordul Balcanilor. Ca
Herodot cu cinCi veacuri mai inainte. tot Romanii pe
vremea lui ClaudiU la Nord de Balcani incepea
o ah3 lume. Aci locuiau Getii. dintre c .. ri parte Moe-
.sii <II neam se intindea (oarte departe Nord
in Moravia. Silesia. Ucraina. In toate timpurile
fusescr:! agricultori, Grecii simbolizaser3 respectul
lor pentru primi discipoli ai Demeter cretlnd mitul
regelui get Charnabon admirator al lui Triptolemos. Necon-
171
ten itele iraniene. celtIce germanice in Moldova
In Muntenia. ca in Dobrogea in Bulgaria. nu descura-
pe acest popor prin sedentar. Ovidiu pove5-
ca Getii din vremea sa intI'o mnA plugul agriculto-
rului intr' alta arma rAzboinicului pentru a se ap<'ira impo-
triva de peste cum no-
mazli erau naturali ai tot plugarii
la ei le-au fost prieteni. de Romani. despre cari va fi
vorba indati1. mai era un singur popor care a fost 0('-
al Ge,ilor dela Dunarea de Jos: Bcssii, Expedqia lui
LuculJus Vatro din 72 a. Chr. aceea a lui Crassus din 29
a. Chr. impotriva Thracilor din Rhodope o foarte
emigrare a Bessilor Nord-Est. dincolo de Bal-
cani. Ei nu s'au oprit dect in ScythiR Minor. Aci cam:"
cu Getii. Iar la sosirea Romamlor existau pretutindeni
Bcssi c()rlsislentcs cari !'e in{elegeau foarte bine cu
romani pretutindeni in acele tcrritoria ale
aborigem lliei cu c;,'e$ Romani ei Bcssi consistentes. tu
magistri qUilestorcs erau rnd pc
sau. erau locuri. unul de un Roman
un Bes!>,
In allu l 46 Claudiu i ntinse astfel granita a Du-
la Pont. EI organizA serviciul delimit:! te#
ritoriile rurale. ale dela Mare, ale numeroa-
selor castel(a auxiliare de pe ale diferitelor cw;-
tatcs indigene. dar mai ales fapta fOflrte de a
desprinde din Thracia regiunea zisli ripa ThraCae. care
era partea oriental:! din Moesia Inferior de m;)! trziu,
dintre Asamus Pontul Euxin. complet populat.;,) in toate
timpurile de Geti. de-a o cuprinde in sistemul roman al
provincii lor danubiene.
172
Aceasta reintegrare a basinului avu""ese de
altfel un . pendant de cealaltA parte a flUVIUlUi de pc
vremea lui August. care prin Acliu$ Catus. intre cde
ultime revolte pannonicc. deci inainte de anul 6 p. Chr .. nu
numai le pricinuise Dacilor o (oarte nfrngere in pro-
pria lor tribus eoru", ducibus cum magna copia cDesis.
dar in Moe!lia 50.000 de DacI. colonzndu-i la Sud
de in de aceasta pare o de
de la Nord de fluviu. la "micul val roman' din
Muntenia Oltenia. intre Calafat Giurgiu, a fost anexatA
atunci la Imperiu ca un cap de pod in fata eetAtilor RDtiaria,
Oescl1s NoL'oc. Cinci:::cci de ani mai trziu (52- -53) Plau#
Silvanus a racut marea sa demonstratie dealungul
intregei de Jos pAna la Ponl, chiar." prin amenintli
riie in Crimeia: TI/ras trecu sub regimul
roman: Olbia Cllcrson('sus accepte cu recu
incA foarte altruist, a Romani#
lor, cari nu le impuneau suzeronitntea Jor. In orice- caz
marca cmpie moldo-munteanA fu profund 1 prin
intemeiere::a unei intregi scrii de: mici regate clientelare daco-
sarmato-bastarne, din care Aelianus luat ostateci pentru
mm 2'1 ( -elogiu l Eune.bru al acestui ma re
guvernator o spune in chip ) prin .. lArgirea limite!or
provlnciei"'. ceeace nu se putea intmpla, dect pe ma-
lul stng al probabil la "marele val roman" al
Muntenit:i p5n la valul din Sudul Moldovej Basarabiei.
O de mii de .. Transdanubieni" cu acest
prilej in Mocsia,
ani mai trziu Vespasian reorganiza flota de
boiu de pe de glorios din anul 15 p.
Chr.- ordinele guvernatorului iar in lipsa acestuia
173
sub ordinele unui praefectus maritimae. numele
(Clsssis Flsuia Moesica) hotrindu;j tot in josul
fixe pc mal. cu castrele, teritoriul rural
pectiv. ca pentru orice corp de cantonat pe
Intre moartea lui August a lui Claudiu (14-54), adic.5
numai timp de patruzeci de ani. tOt acel mare teritoriu carc se
intinde intre Balcani de la frontiera actualei lugo-
slavii la coasta a Negre, intrea-
ga Bulgarie intreaga Romnie de peste Du-
(Dobrogea). fusese supus. adaptat. organizat. de
excelentii pe cari Roma i trimisese. ca guver",l;
tori numai ai Moesiei Superioare de mai trziu. dar cari
in chip inalta misiune ce li se pe
intreaga de Jos pe coasta a Pontului Euxin.
Cel mai trziu la 54 p. Chr. vedem pe un Iegatus pro
praetore al lui Claudiu. pe Tullius Geminus, primind la Tomis
o de zece ai Histriei. cari veniau roage
ca le vechile 101;' privilegii privitoare la teritorilli lor
rural la drepturile lor de liber pescuit in apele
zen ta guvernatorului Moesiei la Tomis nu ar putea fi otm-
trebue credem chiar Flavius Sa-
bmus, 46. a trebuit obiceiul oficial
de a veni s3 ctva timp la Tomis pentru a rndui trebu-
rile cu care era nsArcinat in subordine un praefectu$ orac ma-
ritimae. In dosarul de scrisori descoperite la Histrio d;'i
o Att de mare greutate luate de cAtre Sabinus
prieteniei pe care el o avea pentru Greci. iar de
parte ordinele pe care Sabinus trebuia le dea cu privire la
6poOeoiez tuturor de pe coasta Pontului. reclam.m
intr' un chip atAt de imperios lui la locului, inct
a trebuit 8tribuiu acestu: prim Flav;us, la Moe-
174
sei, un rol decisiv n inceputurile provinciei a
trebuit s.1 explic cel putin o parte din marele de Flavii.
noui romani in Pontului ori in satele thraco-
romane din interior. prin patronajul lui. cu mult ante-
rior aceluia al fratelui Vespasian, devenit abia un
srert de veac mai trziu (43- 69).
la Traian nu exista nici un castru legionar care
pe de Jos mai la vaiI? de gura Oltului.
Aci. Ia Oescus la Nouae. f1ancnd din 8ccast.li
valea extraordinar de care ducea
inaltele burguri ale Dacilor, legiunea V Macedonica
nea 1 ItaUca aveau paza: aC abia sub Vespasian
fusese legio V la Oescus Dumf'i sub se
fixase legio 1 la Novae, Nu e vorba deci la Traian, carc
MOC$ia cu trupe legionare. stabilind legio XI
Claudia la Durostorum legio V MacedonicD la Troesmis
(Oescus devenind Colonia Ulpia). dect de corpuri de auxilin
ca gamizoane eFective ale celei mai mari din Moesia In
Dar aceste corpuri nu de.ct prea ca
elemente de romanizarc a provlnciilor, avnd in vedere
ele au nevoie fie romanizate, Ct despre instalarea
lor in acele. casteUl! zidite pe malul fluviului. faptul
acesta D 'are loc, pentru regiunea de jos a moesice. de-
ct tot Traian.
Dar pe /a anul 100 Moesia era profund roma-
din acea vreme dovedesc o
destul de veche prin aceste meleaguri. Romanii, civili. avnd
ca lIomen gentile numele de Flauills cei patru Fla.
vii: Sabinus. Vespasianus. Titus Domitianus) sau Cocceius
(dup3 Nerva) sunt nu numai in
in teritoriile. lor rurale, el in rurale thraco ..
175
romane. ca viei. pag; lerritoria. Rosalia
e. ca n Pannonia. in chip general de.
aceste.i provincii. E chiar marea cu prilejul
magistri quaestores ai vieilor altare.
votive zeului suprem lupiter Optim liS Maximus pentru
tatea prospe.ritatea casei imperiale.
mai mult de Sava).
ca mare de circulalie. intre Adriatica Marea
datoria: curentul de colonizare spre roditoare
ale de Jos a adus elemente romane autentice din
lia. din Noricum. din Dalmatia din Pannonia. care au cum-
aci in calitate de uneori singuratici.
_ i vedem ad viflam SlIom n cutare p8gus .sau terrilorium
daco-bess. - pUiin cite ali dat apoi la uiei
intregi in iurul lor. praedia uillae. salul pri-
mind. numele ntemeidorului: uicus Clementiani. vi#
cus Quintionis. uicus Secundini. uicus Celeris. etc.
Cnd. Traian. veteranii ei n#
se aci. a fost o att de mare a
mului in toah'! nct nu numai teritoriile rurale ale ora-
dar aceste se
zeze acceptnd romane (Rosalia) limba
Din acest punct de vedere trebue asupra a
cazuri absolut Traian. respectuos pentru elenis-
mul Thracie..i impusese ca o datorie intemeieze chiar n
Moesia cu organizare :
polis la Vest de Odessus Nicopofis rad Istrum) la Sud de
Nouae. Nici unul nici dintre aceste n'a
tocmai de la
lis avem un album de interesant privind un bacchium ver-
nncu/orum, n care putem constata cum Thracii
176
aci Gefi : Decebalu.s. f78ureJbusta. ca la Durostorum : De-
cibalis. Seiciperis. !L1amutzis). Romanii Orienlalii de
erau toti intru romanitate. ceeace mai
bue relevat e nu e vorba de un romanism de in
care numele se lucrurile reale (v. Lyc.ienii.
Egipteni. Grecii. cu nume pur romane. dar cu obiceIUri
mentalitate indigene). ci. ca n Vestul roman. ne
dinamtea fenomenului une libere. de voie
cu totul demne. a indJgenului care se cheme Cla-
gissa Ithazis Dada. Burt.:it:incs. etc .. sa adore pe
zeii thraci. n viei ori in crultafes cu nume
nizalii thrace. ca Sccnopesis ori Ausdecensis. care e
din ce n ce. mai mndru de a fi al Imperiului. de a
vorbi de a reprezenta cu
uernaculi ai regiunii din ce in ce mai bine
cinate ale romanismului local.
Nu e dect prea natural sa vedem pe toti Orientalii pc
cari afacerile: ii aduc in Moesia se fixeze aci.
la .. asianismul" lor de lund
mele romane ale civile. De asemeni negustorii.
narii birourilor imperiale. n primul rnd aceia ai ale
venituri. pe de Jos in bogatelor cmpii
ale Romniei ale Rusiei actuale. trebue fi
fost considerabile. sunt siliti in Moe:sia de
nlsm. aci oamenii s'au toti
(pagoni) s'au Romani.
Zeul prin al tuturor acestor este SilI/a-
nus. care ca pretutindeni n Occident in Italia este sanctuS.
domesticus. silvester. dar Sanctlls Silclanus Sator. pre-
cum pentru prima apare la l.llmelum in terriloriflm Ca-
pidovense. ca chip sculptat pe piatra de mormnt
177
a unui princeps loci. quinquenalis territorii. C. !ulius C. f
Quodratus (pe la inceputul sec. Il) ca nume scris pe alta
rul dedicat de consacrani la I Iunie 178. probabil cu
prilejul marei anuale a Rosaliilor. peste tot
in Scythia de ciues Romani el Bessi consistentes,
Pe urbanismuJ
Moesici va lua un avnt foarte remarcabil. Oescus (colonia
Ulpia) , Ulpia Nicopolis (ad /strl.lm) . Durostorllrrl (numici
pium Aurelium). Troesmis (municipiu de la Septimiu Sever).
Municipium MOtltanensillm. Maicianopolis. AbriUus. Tia
Traian;, efc,. vor reprezenta o de caracter in-
dustrial. comercial artistic de cenlte de provincii
mult mai de invazii dect era Moesia. ale
triste anale incep de pe vremea lui Marcu Aureliu cu
pri lejul marei a Dacilor Costoboci,
mul va aci o provincie mereu prosper chiar
pe la 600 armatelor bizantine in lor
tre Dunre vor totdeauna la lucru pe de ro-
iar in dela conduse de episcopii lor vor
da de un spirit roman neclintit.
Care era Daciei cnd Traian s'a n anul
106, o in provincie romanA?
Mai intiu Dacia era un mare regat cu per-
fect cu istorice seculare, cu so-
bine cu O de for-
me mai intiu de apoi. timp
de aproape veacuri inainte de Traian. de
Aci nu era vorba, ca in in Thracia, n Pan-
nonia ori in Moesia. pur simplu de un oarecare
de triburi barbare mai mult ori mai populate locuind un
teritoriu destul de: intins, lipsite de: solidaritate
178
ntre ele. ci de o de ea
$i in Dacii. ca n'au acceptat
cei cari n'au in cele: mari
boaie s'au retras in Dacia care n'a fost nici
de cucerirea de acolo - ca .. Daci li-
beri" - au invadat necontenit provincia, fie singuri. fie n to-
Germanilor migratori. ce la Romanii. sub
Aurelian, s'au retras din nou pe malul drept al Dunrii
snd Dacia in minile Gorilor,
Acestui exod al Dacilor Nordul liber se
numArul de restrns al atlldliarilor daci in armatele romane
ale Imperiului; ahia o ala. de Traian pa-
tru sau cinci collortes. organizate fie tot de Traian, fie de suc-
cesorul - pe cnd mult maj numeroase de-
ct. Dacii. ca de Thracii. spre a nu mai vorbi
de Spanioli, de Syrieni, etc .. un foarte impor-
tant de trupe auxiHare,
In urma a Dacilor
de 'Traian acestei provincii a fost Mai
a de colonizare fortata. chemnd sau
cnd aci un enorm de: elemente romanizate din
toate provinciile Imperiului. A pus in exploatare minele de
aur ocnele de sare ale Daciei prin romanizati. ca
acei Pirustae din Dalmatia, A restrns frontierele provinciei
n chip nct cele mari pe care le Da-
cia spre Est stepa spre Vest crn-
pia Tisei a la pannonidi. au
in afarA de limitele Daciei romane: aceasta fiind con
p
ca o cetate:, avea ca singur rost ocuparea a
regiunii muntoase. acestei concePtii pers-
picace fu la de\'eni de a fi men-
179
: Marcu Aureliu trebui permitA djn Cm-
pla (Iazygii) sd tre,.c! prir! Dacia roman! pentru a
vizita pe rcatii lOT din Basarabia din Ucraina. - ceeace con-
sacra cu un secol mai de vreme pierderea Daciei romane.
cu toale chiar Marcu AureJiu a din cel e Dl1Ciuc
ale lui Hadrian trei provincii. ROIDonii aveau o groazA
de mare de in felul acesta de
care il amintmu. inct Dacia nu cuprinse nici acum in hotarele
sale dect regiunea Ca in Africa, inlTe nomazii
celor Romanii pc
rleni . oriental. in cele
.. " in Estul _,;i in Vestul Dadei. aceasta a fost
totul.
Dar numai din punct de vedere oficial. viata
are legile ci mai dect legile ale
oamenilor politici. Nu era posibil pentru negustorul roman
nici chiar pentru simplul care avea treburi personale
in Dacia. cnd se afla 10 Aquirlcflm. Ia Bregetio sau chiar la
1 ntcrcisa ori la Ve/lis Safina, facll mai ntt!iu imensul ocol
prin Singidununi ViminacunI numai
torie folos la Sarmizegetus8. la Apulum. Ia Na
pOC8. ori la Porolssul1I. Sarmatii din cmpia n'aveau
de parte nici un interes. dect in caz de im-
piedice prin teritoriul lor () de care profitau ci.
intre Pannonia Dada. De altminteri ei erau mai
mult ori mai pupn c1ientelari ai Rome.i. mai
c1ar3 era situ""ia in Moldova. Romanii n'au ocupat-o in chip
ofici31. Traian a fost acela care la acolo
unde Grecii din sec. VI a. Chr. emporiul lor la
gura Siretului, a ntemeiat un castru foarte bine in
care instalate nu numai trupe auxiliare, ci un
180
ment din clsssis Fuwia Mocsica. flotA care. ca in Moe-
sia SuperioarA pe Margus, politie pe acO;!st mure afluent
al pc Hierasus. Imprejurul co-
formarA un territoriunI. din ai quinqucnnalc$ cu-
unul chiar pe nume: L. lulius fulianus qui et Runda-
eio (acest signum fiind numele thrac ' p'J"aix)j':L De la
in fa,a dobrogcne Dinogetia Troesmis. dULea.
pe Hicrasus in sus, prin l1ici- daco-romani dela
dela Poiana apOi prin valea pasul Oituzu-
lui la castrul roman dela Bretcu in Sud-Estul Ardealului, dru-
mul roman care lega absolut djrect romane ale Scythiei
Minore de Dacia Dar chiar marele drum care de la
Olbi3 ducea prin T !:Iras. peste BasarabIa peste Moldova.
drept spre Ardeal. deci tocmai prin regiunile ocupate de Sar-
de (Roxolani). - ei c1ientelari ai Ro-
mei. dar cari mereu aveau se de pe
Hadrian chjar in anul lui Traian, de inminutis stipen-,
diis. - pare sa fi fost nu numai umblat. dar oficial recunoscut:
Geograful din Ravenna ii enumera toate:
Dacia reali} era vednA ded cu Pannouia Infe-
cu linuturile scythice ocrotite de Romani
colo de gurile de la Pyretos Tyras pn:i la Bospo-
rul Cimmeric. Doull regiuni ale acestei Dacii reale aveau
a:-;emAnare cu Moesia: Banatul Oltenia nu niciodatlj
Romanilor opozilia pc care Ie--o Ardealul.
Chiar primul rAzboiu dacic se pare Banatul 01-
au incheiat pacea lor cu Roma cA Dacii de pe aceste
ntinse fenile teritorii s'au resemnat fOC:lrte devreme. E ca-
zul cel pentru cutare regiune din Oltenia. in valea infe-
a Oltului (Alullls). unde ntlnim organizare
a lndigenilor pe tcrritoria cu un consiliu de cttriales n
181
jurul cutluei dace ca Sucid8V8. precum indigeni. bo-
proprietari de: pAmAnt cu totul trecuti la romanism, ca acel
Esbcnus tocmai dm tcrritorium Sucidavcnse. al nume
oficial este Ae:l(ius) Vale:(n}s care ca orice Roman
sclavi; proclamati liberri moartea lui,
ii patronului lor, plini de monumentul (u-
Ca Pannonia InferioarA, Dacia, provincie de (rontier:'!
peste tot de cast re legiuni. o de corpuri
auxiliare), va fi (oarte de veterani. cari vor fi cu
mult mni multi dect civili.
Dacia va oferi tuturor lor liberali excelente pen-
Iru intemeierea unui Cum cea mai mare pa rte din sol-
datI. ncepnd din sec. II p. Chr .. se chiar n timpul
serviciului. cu femei localnice:. in jurul numeroaselor castre
din Dacia vor tot attea focare de romanism: vii/ac.
vici. pagi. regicnes (rurale). in zilele noastre limba ro-
singura printre limbile romanice. cuvn-
tul vete:ranus. doar pentru a exprima Ideia
de .. om i n marele Apul/lffl s'a I
de alt fel din canabae-Ie legiunii a XIII-a.
afaceri le comerciale pe care o att de felurlt
de la ca Dacia trebuia le provoace.
geau un de important de negustori de toate: naiiu-
oile: Trel'eri. Asiani. Galatae, nct Daciei nu

sara. Ad Mediom. etc. (acestea din bal-
neare renumite). rsAriau prosperau prin Diferilii
negotiatores pe collegia provi ncii
colegiile din Dacia Apulensis) . cu defensores. fAceau sA
182
eule lor nu numai pe de uscat. ci pe marile
ale Daciei mai multe coltegia de utricutarii.
ca in Gallia ) ca n Pannonia. dedica erau ctre
Genius commerci din partea functionarilor din marile birouri de
ca la Micia pe de Jos la din Ardeal spre
marea cmpie care se intindea la
l ovi optimo Maximo. Terrac Daciae el Genio populi Romani
el corn merci. Acestei interne ii corespundea o
expansiune in care ducea negustori
furi din Dacia la Salonae. Ia M ylllene ori chiar n I
Egypl.
Cu minele sale de aur. cu afacer il e sale comerciale. cu
marile sale domenii imperiale particulare. exploatate de
tre o intreagA de sclavi de cu
ai fiscuJui ( existau trei procuratores pentru cele
trei Daciae). cu ar mata de cu veteranii colo-
in propoqia e de cum romanis-
mul Daciei era la Est de Alpi de Adriatica cel mai complet.
- trebue s'o spunem cel mai cosmopolit. L'l prma
vedere din DaCia ne un haos
de de religii, de indeletniciri de interese. Dar
trebue sA distingem clc.mente.le serioase de de
californiene.
In cnd s'a dat pe la 270 ordinul de evacuare a
Daciei. soldatii. funqionarii. oamenii de afaceri. au plecat.
cu aceasta pieriau. Dar pe petecul
lor de au Ei erau, 150 de ani de la cu
p
cerire. foarte In tinlpul Impe.riu lui cu
Dacii liberi din Nord. multi din
turi dl! vete.ranii romani ca pe vremea lui Aelius a lui SiI -
venus Ae.lianus n Moesia, Daci din singuratice ale
183
provinciei se de asemeni cu ro
Dar baza rurale a Dacici n 270 rlmnea tot
aceea data de cele 150 serii de veterani cnri se
pe dac. Spre deosebire deci de cde,
unde Triballii. Bessii in foarte
mare dar prin aceasta calitatea rom8nismu
lUI. Dacia se prezenta cu mult mai E de ajuns de nlt-
fel in se compare grosolnne1e monumente.
de naiv sculptate gravatc. din Moesia .cu (re,-
moasele cu bogatele monumente ale DacIc), Strih-
nul care nu poate dintr'o datA puritatea limbii latine
ce se n limba romnA. trebue s se gn-
la expuse aci mai sus. iar nu la teo
riile de curioase ale unui romaniSIIl balcanic. mai
thraco-iIlyr dect roman.
Dar trebue concludem.
Intregul romanism al Daciei - tot de autentic ca
acela al P"nnoniei, al coastei dalmate sau al Italiei septeotno
nale _ ar fi fost dupil cteva generalii dadi s'ar (i
redus la propriile sale
Mai intiu a fost mMea Dacie. aceea a lui Decebal. care
s'a romanizat in intregime. Apoi nu numai Ardealul. Banatul
Oltenia. dar MuntenIa Moldova au primit cu

cu att mai mult cu ct aceasta era o cu cAt

184
bult cu rllsa lor la a ceeace Romanii din Dacia ro-
manA prin cultura lor.
colonizatoare a Romanilor era datoril
unei preparatorli de mult mai
anume.: l' elementelor naturii. 2" de popoare. 3
0
economice. 4' !'iPltltllille - din re-
giunea datlllbian4.
In independent de na\umile care il locuesc. ba-
sinul a - prin din vremurile cel(>
(ef. epoca in cap. l
lei o lume. un !'imgur organism de
Din momentul in care luptd dintrc DaCi Romani s'o
in folosul acestora din Romanii au
au fost o intreagA cultur;} romanismul
dllnt!bian. diferit de cel ganic ...au de cel spanio!. a luat
Romanii n 'au putut prinde dect acolo unde uu
putut deveni ,arani. Basinul e o regiune
tru din neolitic. Dar civiliza\ia a
Italiei in general a lumii romane. era aproape din
punct de vedere material cu el Cellilor
din a doua a Fierului: popoarelor celtite
Orient dm "ec. IVa. Chr. tot basinul
in formele economice ale vietii celtlce. Terenul era
deci bine pentru romani cari nu aduceau. in
de aproape nimic necunoscut indigenilor din
riie Industriile din ultimul La
Tene au fost continuate sub Romani chiar plecarea
lor din Dacia lui Trahln.
Mithraismul mai ntiu. mai pe au
unificat pe rnd in despre lume toate
18!)
danubiene. formele orientale ale misio-
narii de roarte activi in Pontul Euxin. in Egeea
in Adriatica, n 'au avut niciun succes printre popoarele danu-
biene. Nu a fost acceptat dect de
Apostolul Carpato.Danubieniior a Eost. cu incepere din anul
380. episcopul Nicetas din Remcsiana, prietenul lui Paulinus
din Noln. Apostolul Galilor, Ulfilas. discipol al Grecilor, a tre-
buit predice in cnd a avut a face cu Gcto-Roman1
dela de Jos. TOli termcnil de ai religiei
tine in sunt de origine ca n alte cazuri,
chiar mai latine dect in celelalte limbi romanice; se zice:
chiesa. eglise dup ecclesia. dar in de la
basilic8,
Romanismul actual dela DunAre nu purcede nici de la
de mine thraci. EI descinde deadreptul din
plugarii danubieni. de la frontierele occidentale ale Pannoniei
Superioare (unele forme linguislice identice in Alpi in Car-
pati n unitate a romanls
mului danubian) la gurile Dunnrii. Romanismul actual.
pastrat mai bine tocmai n Dacia lui Decebal tocmai in (ron-
tierele ei. n'ar putea fie de origine pentru bunul
motiv Balcanii n'au fost El este
siv danubian : la puterea sa de impotriva cumplitelor
ale: evului mediu au contribuit Romanii
din toate danubiene. calitatea excelentA a
lui. aproape italie. al acestor Pannoniile Moesia Infe-
rioara in primul rnd, Moesia imediat
dupli ele. il hotArit natura a actualului romA-
nism. Cnd au venit Slavii, romanjsmul pastoral al
al Moesiei Superioare a fost incetul cu incetul subminat
distrus. romanismul agricol .,1 Daciei al Moesiei
186
Inferioare a rezistat dea/ungul intregului ev mediu in zi-
lele noastre. Ct despre Pannonia , foarte agrl .... de asemeni.
ea a luptat foarte bine pentru cauza destul de tr-
ziu : se pare, ultimele descoperiri. n sec, X. Dar
lipsa de continuJtate cu Dacia cu Moesia i-a fost
fatala : Pannonia a fost de
Slavi. Maghiari Germani s'a inlmplal
c3 Romnia in loc fie o a continenlului latin cAtre
Orient. a o foarte mare. dar foarte de
marele grup al surorilor sale.
187
LISTA
ALE LUI VASILe.
CtePlJ CUI.!intc cu pril'irr:: 1 .. org.mi:il{ia pro,'inC:ic,
Dacia 1906 mai ntiu in COfwor.
biri Literare. XL).
2. _ Sa/sovia, 1906 in Convorbiri
Literare. XL).
3. _ Vie Nalionalital der K,wflcufc im r6misc.:llcn Kaiser-
reich, Breslau 1909.
i. - cpigraficc la istoria daca-
rOman. 1911.
5. _ Cetatea Tropaeum: istorice".
1912 in Buletinul Comis;ttn;; Monumente!or Isto-
rice. 1911 ),
6. Cetatea l.Umetum. rapoarte asupra Pa-
tru tomuri: 1 (campania de din 1911 ). 11 1 II 2
(campaniile din 1912 1913). III (campania din 191"1): pu-
blicate in Analele Academiei Romjjne. m(!t/1.oriile islo
ricr!:. XXXIV. XXXVI XXXVII. 1912-1915.
7. _ Descop(!riri in Scythia Minor. ibidem. XXXV.
1913.
189
8. - din Dacia Malve"sis. ibidem. XXXVI.
1913.
9. - Castml dela Poiana drumul romar' prin Moldoua
de Jos. ibidem. XXXVI. 1913.
10. - Zidul Torni, ibidem. XXXVII I.
191 5.
ll.-J-Jistria, IV: n 1914 1915,Jbl-
dem, XXXVIII. 1916.
12, - Geru..sia din Ca(fatis, ibidem, XXXIX. Buc. 1920.
13. -1 primordi della ciui/t romana alle foci del Danfl-
bio. Roma 1921. In Ausonia. X (1921).
14. - Considera/iuni asupra unor nume de riHlri daca-
scitice. in Academia Romiinli : memoriile istorice. se-
ria 111, tom. 1. 1923.
15. - Inceputurile romane /a gurile Dunarii. Bu-
1923.
16. - J-Jistria. VII: in 1916. 1921 1922.
In Academia mem. ist .. s. III , tom. Il. Buc. 1923.
17. - La penetratia" helJenique el hellenistiqllc dans la
ullllee du Dallube. Bucarest 1923, In BufLetin de la Section
historique de ['Academie rOllmaine, X.
18, - Municipium Aurelium Durostorllm, Torino 1924.
In Rivista di Filologia e d'lstruzione classica, n. s .. II.
19. - Nuove considerazion sul uescouato delia Sci.zia
Minore. in Rendiconti delia Pontificia Accadcmia Romallo di
Archeo/ogia, Il (1924). p. 117 sqq .. Roma 1924.
20. - Considerations SUr les sepuItures celtiques de
Graia. in Dacia: recherches et decouuertes archeelogiq/les eli
ROllmanie, 1 {1921}, p. 35 sqq.
21. - L'age du depat de bronzes de Suseni. ibidem,
(1924), p. 359 sqq.
190
22. - A propos du .. basileus" Cotys de Cal/atis, ibidem.
1 (1924), p. 363 sqq.
23.- Une nouvellc inscriptien de Torni. ibidem. 1 (1924).
p. 273 sqq.
24. - Fouilles d'Histria. Inscriptions: troisieme serie:
/923-1925. ibidem, Il (1925). p. 198 sqq.
25. - Uri aes grave olbien iJ Salsovia, ibidem, Il (1925),
p.420 sq.
26. - La "statue-menhir" de Homangia. ibidem. II
(1925). p. 422 sqq.
27. - Dacii la Troia. in Orpheus. II (1926).
28. - Getica: o protoistorie a Daciei. 1926.
in Academia mem. ist .. s. III, tom. III.
29. - La Dacie J'epoql1e celtiql1e. in Comptes-rendus
de rAcademic des Inscriptions et 1926. Paris
1926. textul prescurtat modificat al capitolu-
lui IV din lucrarea de in in Propilec
literare. 1 (1926). nr. 16
Dintre aceste cele dela n .. rele 14, 21. 26. 27 pot
fi consuJtate in cu capitolele 1- 11 din lucrarea de
(Villanovienii, Scythi). Pentru capitolul III (Grecii) sunt de
folosit dela n .. re.le 9, 10, II, 12, 15, 16, 17,23.24,25.
Lectura capitolului IV poate fi cu a lu-
dela n-rele 15, 20. 29. dela n-rde 1. 2, 3, 4.
5,6.7.8.9, 10. II. 13, 14, 15, 16. 18, 19,22,23,24 pot f;
folosite in cu capitolul V (Romanii). dar numai par-
n cea mai mare parte subiectul acestui capitol e
tratat de Vasile PArvan aci pentru prima Lucrarea
dela nr. 28. Getica, e pentru aprolundarea ca-
pitolelor I. Il, IV in bunA parte pentru capitolul 111.
191
1 N D 1 C F.
I
Ulrrde cifrele cart dupa untlr nume de locallltlli din ReU! Indice
(de plldo'i. Poiana E 2) rtprulnt,\ coordonatdc de harta alaturata.
Aba,,!, CI: 11.
Abo.s: L. 1; 21. 25.
Abrittus (azi Abtat): F 3; 178.
Acheo-Myeenieni.31.
Acornion. 107. 108, 157.
Actum. I64 .
146.
Adamclisi: F 3; 124.
Adulutrl: B 1 ; 166.
Ad Med4lm (azi Me.hadia):
03: 182.
Adriatica. 6. 9, 17, 18.22.29.
12.17.72.113.139.155.156.
158. 161. 165. 176. 183. 186.
Aclianus. v. Plautlus.
Aelius Ca/ils. 158. 173. 183.
Ae/ius Volens. 182.
Africa. 151, 180.
Aga/hY'5i. 36. 16. 51. 59. 62.
72. 81. 81. 91. 98.
'Alopa:Jo,: (Hermes), 94.
Agrippino. 141.
Aistomodhts. v. Septimius.
Ai"d, 02: 12.35.54.55.71
Alba (jude1u1) : O 2: 16. 15.
56. 115. 139.
Alba Iulia: 02; 14,22.
Alexandru cel Mare. 92. 96,
101.105.1 13.119. 137.
Aliobrix: F 2; 115.
Alpi. 5.6. 10. 13. 18.24.27.
29.30.66.124.145.151.155.
161.183.186.
Alpii lulien;. 155.
Alpii Poenmi. 155.
a/pne 53. 134.
A/utus (azi Oh): D 3: 181.
Amu-Daria.SI.
Anaitis. 48, 49. 74.142.
Ananino. 66, 68.
Anglia. 115.
Annamatia: B 2: 168.
Antiochia.107.
Anton;n;.I60.
Antonius. 109. 157,
Apahida, 02: 116.
Apennini. 151.
Aphrodite.88.
195
Apllfoclttc .. Fcniciafw, 87
Aphrocl!tc Uilwia. 146.
apollinic (relief), 94.
Apollo Celtieu/. 73.
Apello flypcrborcu/. 33.
Apo!/on. 92. 94.
Apol/on lelros. 89. 92.
Apol/ania (din Pont), azi S.
Kydakos, !' 4: 79. 85. 86.
89. 103. 106. 108.
Apol/onia (din lIIyria) : B '1 .
140.156.
Apollonios. 92.
Apulia.30.
Apu/um (azi Alba Iulia) : D 2.
14.180.182.
Aquae lasae : A 2; 168.
AquiJcia, 161.
Aqui/eieni.168.
Aquincum (azi Budapesta)'
B 1 : 166. 167. 168. 180.
A,ad (jud.). 19.24.132.
Arca/ia: OI: 24. 25.
Ardeal. passim.
Argedaua : C 3 : 108.
E 3 : 96. 102.
Ariapeltlies. 81, 83. 91.
Arieni. 41.
Aristagoras. 106.
Arisfoteles.94.
E 2: 65.
Armenia. 35.
Arrabo (ru. azi Raab): B 1 ;
165.
Arrubium (azi E 2
115.
196
'.\ p'ti(W: (Artemis
"Rega1a"). 74.146.162.
Asatlllls (ru. azi Osem): O 3:
172.
Asia. 41. 66.
Asia AnterioarA. 66. 70. 126.
Asia CenlraM. 41. 126.
Asia Mica. "Il. 130. 151.
Asiani.182.
Asioticus.90.
asiato e/enisticc
170.
lJssyro babylonafl (demon).
126.
Astae (popor). 107.
'A<mi" 107.
alestine 9, 11. 19
Atheas. 53. 95.
Athena. 17.90.121.
Afrixii.33.
Artca. 17. t21.
attCe (elemente). 82. 89. 119.
August. 151. 152. 158. 159.
163. 165. 173. 174. (v.
Octavian).
Aurclian.179.
A!tsdccc"sis (Ciuflls): F 3;
177.
Austria. 28.
AI'arii.133.
Axiopolis (azi Hinog-Cernavo.
da), P 3: 96.100.103.
Axios (fluviu. azi Vardar).
156.
E J 49, 50. 59. 82
Balato" B 2: 165.
balauru/dadc. 125. 126.
Balcani. 35. 83. 85. 159. 170.
171. 172. 174. 184. 186
Balcanicu (Peninsula). 12,22.
29.53.
Balsa: CI: 135. 143.
BaltklJ.9. 10.72.
Banat. 22. 71.123, 181.184.
Bim.Jrlya. 129.
E 2: 82, s ... 85. 89
90.98. 102. 180. 181.
barca solariI. 73.
Basflr.1bia. 6. 44.115,173.180.
181.
(basilico). 186.
Basoretenses ("icani). 167
Bastar"j.115,156,
Balta B 2: 70.
B::waria.5.132.
Beba Veche: C 2; 22.
BN1"illCCll'O E 4 57
Bckcs. 23 (v.
B</Iy<' B 2: 63.
Ben., D 1 : 44. 59. 69. 80. 81
Berep' D 1: II. 81
Berezan: G 2; 86. 88, 89. 95
Bcrlin.49.
I B.ss;. 153. 160. 172. 178. 184.
Bcs ...io. 161.
(v. Bekcs).
Bihac A, 2: 29.
B;I,o, C 2,12.14.18.19.33.
65.
BH", 1) 2, 17. 19. 33. 63. 65.
73.
Biseru.:ufd; F J: !:S9.
I.:Jlthus. JbO.
8ithyni.lb9.
dia). U 2. 57.
tJllllkcnbcrg. La.
Bocmia. 6.7,31. -1;. 63, 115.
129. 130. 132. 165.
Bogap. E 3: 102.
80ia,,; E J: 102.
Bo ... 157. 165.
Bologna, 28. 29.
E 2; 65.
Bo",;,! CI: 44. 68. 82. 11 3.
114.
Borysthenes (Olbia): G 2:
83.91.
BorysdlcflCS (fluviu, .1;:1
peu) , G 1: 83.105.
95. 108.
80s1IIa. 21. 22. 29.
Bosporul Cimmerian, 146. 181.
E 2.12. H. 15.
B,.ila, E 2: 48. 58.
B,an (pasul), D 2: 102. 103.
8rancieburg. 'i4.
E 2: 45. 115.
Bregctio: B 1: 69. 166. 168.
180.
Bretania.I14.
E 2; 181.
Brezol1o: O 4; 52.
Brilolanae. 115.
Britogafli. 115. t16.
Brilolaglle. 115.
BruLus.I09.
Bucovina. 44.115.
E 3; 27, 58. 108.
197
Budapesta: B 1 ; 131.
8uU' FI; 52.
8uIU." . 6. 31. 51. 53. 66. 67.
79.172.1i4.
Bu,:gBrii (vechi). 53.
Bundor,: E 2: 12. 13.
Burebistil. 6. 86. 106. 107. 108.
109.122.133. 137. 140. 145.
155. 157. 158. 165.
Burebusta. 177.
Burri (popor dac). 159.
Burlzit::.im:s. I77.
E 2; 18. 71. 112.
(By:.antium) : F 4 ; 95.

100.
Cabi'i.126.
Caesal,7. 109. 140. 153. 151.
155.157.
Cal.[at, D 3; 173.
danubieni (zei). 126.
rllrBco-iranian. 73.
Cal/atleni. 85. 106.
Callatia (:t:z:i Mangalia): F 3:
85. 96. 106. 107.
(Teleorman). 103.
campane (elemente). 141.
Cmpu/ung. 102.
CapidalJcnsc (territorium). 177.
Cappadoci, 169.
capul de balaur dacic. 112.
Caran;: C 2: 22.

Carn; (popor), 166.
Carniola. 10.
198
CarnulltWlI B 1; 162. 163.
166.170.
CBrtlyx.127.
pJ,s,sWI.
Carpato-DaflllbicTli. pas:'llI/.
Carrodulll"": EI: 115.
Cars/Um (azi l F 3;
96. 99. 102.
E 3: 102.
Casebonus.161.
Cajo!l' D 2; 144.
CaspiclJ. 35.11. i2.
CassmsDio.119.
castellicri.136.
cateilJ.123.
CifruS. v. Aelius.
Cauc",. 6. 9. 35. 42. 66. 126.
Cehoslovacia,69. 11 6. 119.
Celeia: A 2: 163.
Celeris (Vicus), 176.
6. 18.23.31.33.35.44.
75.82.91.105.110.113-147.
155.156. 157.159. 166. 167.
169. 170. 172. 185.

147. 151 . 155. 162. 163. 178.
ce/to-getice (elemente J. 100,
108.
(toponimie). 153.
Celto-/I/yro-Thraci. 153.
Celto-Scordisci. 156.
cclto-tllrace (elemente), 151.
Ceres.J61.
Cerul (divinitate). 116.
Cesarieni.I09.
Charnabon. 171.
Cl!ersonesus: G 2; 173. Craiol'a: O 3; -19. 50. 52. 58.
Cicero. 154. 69.
cimmedene (elemente). 9. CrA,sJ",. v. Piscul CrasamloL
Cimmf'ricni. 6. 35. 11. 12. U. Crassus. 158. 172.
61,65.70.
Cimmero-lranieni, 1?6. Creta. 34. 126.
Cimmero-Sc!jclli. 73. 80, l'il. Cnmeid. 173.
(ele- 02: 69
me:nte de civiliznpe). 147. CrmJSlros. 157.
Cioord' D 2. 139. 112. 24.
Cirran. 52. Cuban. '11.
Cisalpina. v. Gailla Cisalpina. Cugir (Cudgir): D 2; 122.
Clagissa. J 77. Curio ...... Scribonius.
Classis Flatlia Moesica. 174 Curta. 160.
181. CUtid. Cul;US, 161.
Clnudiu.90. 152. 163. 165. 171 Cy:.icos. 19. 82.
172.171. D ac;, [}Bssim.
cnidienc (elemente). 140. VaL"/U. pas.sim.
Cnidie"i.97. Dacia ldlVinizat..'\), 1&3,
Cnidos.99. 118, Dacia Apulensis, 182.
Cocceius.175. Dacii liberi, 178, 179. 184,
Columna lui Traian. 121. 123. 00;:'0. 160.
124. 125. 127. Dai}, B 2; 24. 63. 60.
ComallB: E 3: 103. Dalmnlia, 10. 65, 130, 133. 153.
Commerci"m (burg). 168 156. 159. 163. 164. 169, 170.
CommocJus. 169. 176. 178. 179. 186.
Constantin. 169. Dmbol'il8 (rul): E 3: 102,
Corcyra. 156. 103.
cori"rhicne (vase). 86, Danemarca, 13,26, 28.
Corneto. 20. 21. .l-iOt, 90.
02: 103. 119. 138. Dardania. 156. 162. 169.
115. Dassius.16O.
Costoboc;. 178. dat/a. 116,
Cotin;, 116. 167. Dea Orcia. 161.
Coliso. 109. 157. Decebal. 137. 154. 158. 184.
106. 107. 186.
199
Dc<:cba/us. 177.
Deche/etle (j.). 33. 36. 121.
121.128.
Dccibalis.I77.
Dcgrand.87.
deltenc (cupe). 98.99. 102.
119. 134.
Delt. Set. (A.). 29.
Delta 82.103.
Demcfcr.171.
.1SILQV'tT
l
t:, 107.
DcusHcron.161.
Deus Zberturdus. 160
Deva, O 2; 20'
107.
Dia. 145.
Diana, 161.162.166,
Diana Regina. 71,146.162.
Dicomes, 109, 157, 158.
Dinogctia: F 2; 82. 181.
Diocle/ian. 161.
dionysiac (thiasos), 106.
Dionysios.108.
Dionysopolis : F 3; 85. 106.
108. 151.
DiollysopoUtani. 107.
Dioscurii. 126. 1'i6.
Dipylon. 17. 121.
Dis Poter. 161.
Dittenberger. 157.
Dobolii de Jos: E 2: 45, 46.
58.126.
Dobrogea. 5. SI. 95, 104. 172.
114.
Dolens.16O.
158. 175. 176.
Don. 42. 52. 80.
200
Donja DolI",1 Il 2; 21, 13}
Dorie,.ii.73.
drac.o. 127.
Orala.166.
Drigissa.I60.
Drmus; li3: 156.
Drobela (azI T.-Severul): 1)
3;182.
Dromidllw!.96, 109.
DunArea. passim.
DurosJorum (azi Silistra): E 3;
175.177.178.
Dygdamis. 'i2.
1 Durazzo):
Ecclesia (c.hlesa, l!gllse). 186.
Egea. 75. 79.139. 158. 186.
l::.ggcr 8.
118.
cglpleni,I77.
Egyptul.183.
E/ba (fluviul). 165.
clenicc. v.
eleno-italice (elemente). 124,
141.
13. 130.
Emil;".., (regiunea). 29,
Emorla (azi Ljubljana): A 2:
164.165.

Eradum: FI: 115.
Eravisci. 122. 138. 166. 167.
'l\ ax1j:-:tOOti>poJ. 107.
'EplJ.'ijt: 91.
Esbentls. 182.
I!.sle.29.
(>trUSl'C (influente), 28, 29
Europa. pilssim.
cuschinrfii (cronologia). 42,
Euxin. v. Pontul Euxln.
El'rei.169.
fAgur"j.23.
Jo't'dO;.NI (zeita din Bosporul
Cimmcrinn),I16.
FClUrd: O 2: 57.
FcnkijJna (Aphroditc). 87.
Filip 1/ (Macedonia). 92. 95.
96. 103. 104. 105. 116. 137
Finlanda, 131, 142.
Fi" fl o-Llgrieni,60.
Firighiol : C 2 ; 22. 60, 61. 62.
63.
Gherle;: 02: 10. 15.
23.34.
F/lwji, 160. 163. 175.
Flavius (nomen). 174. 175.
Plavius Sabinus. 84 90. 152.
174.175.
FlorU5. 157.
Fokorri; CI: 63, 66. 73.
Form (R.). 137.
Fors Fortl.lna. 166. 168.
115.
Prorltinus.157.
G.w/ M.re (Nagy Gaj), C 2; 22
I
Galatac.115.182.
e./a,i (popo<). 89.
e.li,i . 5.10.12.13.44.58.
65.69. 83. 115. 116.
Colii. 127. 151
Galtia.9. 13.24.115.121. 120,
137. 140. 143. 155. 163. 183.
Gatlid Cisalpina. 151, 155, 163.
G.1l1ia Narborlensls. 116.
Gallishe9Y: O 1; 122.
O 2. 56. 57.
Garonnc. 129.
Gcbelci:is. 114; v. Zalmoxis.
Gcmcnca,' O 2; 102, 103 .
Gem/Mus, Y. Tullius.
Gerlius c:ommerci. 168, 183.
Gcnius populi Romani. 183
Gentiu$.153 .
GcografuIRal,cnnat.181.
Gepi:i.133.
Germani. 105, 115. 142. 170,
172. 179. 187.
Germania. 23, 28. 33.115,131.
germanice (forme), 123.
Germanij (de azi), 49. 100.
Germisara: D 2; 182.
Cerulata' B 1; 166.
1'f:t2t.90.
passim,

geto.agalllyrsJ 91.
Geto-Agilthyrsi. 105.

geto-celtici (civilizatia). 100,
108.
Geto-Cimmerietli. 66.
ge/o-greco-romanlf (st3I i une).
103.
Cclo-Romani, 186.
Geto-Scythi. 67. 90. 96.
qrto-sulthice (cmpii), 177.
201
Ghcrncsig: 02: 27. 45. 57.
Ghi/ldar;: D 2: 57.
Giurgiu; E 3: 49,82, 103. 173.
GOli. 53. 131. 133. 179. 186.
Munce/ului: 02:
109.119. 122.144. 145. 146.
Gran: B 1; 168.
(limba), 186.
{elemente de civiliza-
73. 79-1 10.118.119
122. 140. 141.
Greci, 73, 79-110. 92, 95, 96
138.139.141.156.169.174.
177. 180. 186.
Grecia, 17.26,34,79-110.
121 . 126. 139. 158. 171.

Greco-Iranieni,74.
greco-ita/ice (elemente), 124
li 1.
greco-ligllr 151
Grcco-Scythi,95.
Greco-Thraci.95,
D 2; 12. 14. 16. 17.
34.
Gyom., C 2, 12. 22. 60. 61.
62. 129.
Gyo"Uyo" CI, 27. 44. 57.
Gyo" B 1 : 44
H adaczek.28.
Hadria,1/. 160, 180. 181.
Hajdu. 12. 14,1'1,
Hajdli-Bos:iirmeny: CI; 12.
15.23.24.
Halicamassos, 81.
202
Hal/staU passim.
Hallstatt (loc, regiune). 23.
24.29.
Hallstatt (unitate de civiliza-
26.
haUstattiene (elemente). pas-
sim.
Halmyris: F 2: 96.
Hampd,60.
(Carsium): F 3; 99.

E4:53, 116
Hcgesagores. 92.
Heliodorus, 170.
Helios. 92. 93.
Heraclea.160.
Herae/ea Lyncestis (azi Ma-
nastir)! C4: 157.
fwUjp, 103.
Hercules. 166.
Hercules NlJ.isas. 161.
Hercynia. 108.
Herczeg Marok: B 2; 129.
Hermeios, 107,
H<,odol. 36. 47. 54. 59. 72. 81.
83.81.85.91. 162. 171.
" lI pw'" 102,
Heues: CI: "14, 69.
Hierasus (azi Siret): EI: 82.
181.
Hippolochos. 92.
Histria (azi Istria. j, Constan
F 3: 79. 83. 84. 85. 86.
87,88.89.90.91. 92. 93. 94.
95. 96. 99. 102. 103. 106.
108. 122. 138. 152. 174.
Histricn;, 85. 89, 90, 9'1, 95,
104. 106.
/tiU;t; (demoni). 126.
/-Ioem,s (M.). 24. 28.
Homer. 21.
HurU!doara.55.
Hy!aia.108.
Tablonita (Korosmezol: O 1:
44.83.
lader (azi Zara): A 3: 160.
la/omita (rul): E 3: 96.
lazygi, 180,
II10u. 103.
lliada,31.
/IIyri. 17. 18.147.151.156.
158.159.163. 164. 166. 169.
170, 18"1: v. Veneto-
1l1yrii.
/llyria, 123, 12"1, 154, 156. 157.
158. 164, 165.
ilIyricii (influenral. 13"i; v.
veneto-illyrice,
illyrice (spedel. 124.
llIyricum.153.
23. 153.
ilIyro-celticc (forme), 123. 153.
iIlyro-celtice (regiunj), 151,
163.
jflyro-italice 156.
llfyro-ltalo-Greci.16'1.
Imperiul roman greci:at (By-
171.
lanicni.I"I1.
irllniellc 73. 74.
Iranieni, 6. 35. 36. 41. 42. 65.
74.80. 126. 172.
Issa: A 3: 156
ISfria (in Italia). 26, 28. 29
Istros
1t.'i . 5-37. 123. 126. 128.
130.142.151-187.
it .. /ice (culte). 166.
italice (elemente), 5-37, 53,
54.113.141.151-187
Italici. 140. 156.
iw/o-ce/to-illyro-dace
109. 131.
italo _
64.
(regiune:a),75.
Itl!Bzis Dada. 177
ll/f}os/auia, 22.
Iulia (fiica lui August), 158.
lulills lu/ianus (L.), Rundacio,
181.
'u/ius Quadratlls (e.). 178.
Ju piter Dolichenus. 148.
lupiter Optimus Maximus, 176,
183.
IlIpiter Optimus M.aximlls Pa-
ternus Ae:pi,'ophius. 161.
lurla"da, 30.
IlIulJllUm (azi AI;
163.
J,1cul Romiin: E 2: 57.
ionice (ele.mente). 67, 81. 82. Jidoeiu: 02: 57.
86.89. liu', D 3: 69.
203
K.unitcs.107.
KiJII/orjilflosl o 1; 1,'
2: 12.
Kcmc(:sc: CI; 12.
Kicl'.81.
"15.
Kisk6s::cg: B 2; 2"1, 117.
Kis V,irda: CI; 15.
Kogaionon. 145.
Komorn (Komarno, Komitrom)
B 1: 11,
Kondakol.-'.51.
Koson. 109. 122.
Kas::eg. v. Kisk6szcg.
KOfliJCS (/slviJn). 20,21.
Krogujcl'oc; C 3: 161.
Krosnokutsk. 50, 69.
74,
Kllflarn: AI; 28.
KungsoU1ce: O 1 : 13.
L a Telle (epoca). passim.
lotin. (limba), 155, 186,
latinii (lumea), 186, 187.
Latini. 151.
Lntobrigcs. 115.
Ln::nrpatak. II.
lebJda (cult), 33, 73,
Lcgio , !ta/iea. 175.
Legio IV Scyfhica. 152.
Legio V M acedonica. 152. 175
Legio VII Clal/dia. 160.
Legio XI Clal/dia. 175.
Legio XIII Gemna. 182.
Lcnfltlus.158.
204
Liber Pater. 166.
Liguri. 121.
tivurla.30.
LIfICJenschmidt.28.
Liov (Lemberg. Lw6w ), 108.
Lissus (azi Alcsslo): C '1; 15'1.
Ljubljana (La.bach). \'cchid
Emona:A2:16'1
Lovcska: D 1; 122.
LOllcea (Bulgaria). 52.
(cult), 73.
Lucltltus Vara. 172.
Lugdunum (azi Lyon), 163.
Luna (cult) . 73.
Luza/ia (LausiU), 44.
Lycieni. 177.
Lydia, 80.
Lysimach. 92. 9<1, 95. 96. 100,
105, 109, 122,
M acedoflene (monclc). 10J,
136,138, 110, 156,
Macedoneni. 95. 96.
Macedonia, 95. 105. 113, 139
151. 155, 156, 157, 158, 159,
170,
Macedonia Prima. 100. 10'1.
156,
Mac/,'", (D, R,), 27,
Maetonium : EI: 11 5.
Maghiari. 187; v. Unguri
Mahmudia : F 2: 81. 82.
Mamutzis.177.
E3: 102.
OI : 62.
Marc" . 115.
Marcianopolis : E J; 176. 178
M.1n:omiJnn.142.
Mart'U Aureliu. 178. 180.
Marca 41.44. 57. 72.
7'1.90. 17-1. 176: v. Pon-
tul Euxin.
Marca Nordului. 72.
Marca. v. Adriatica, Bdltica
Caspica. Mediterana.
MarC'aZciIJ.34. 1'12. 1"16. 147
161.
Margum. C 3: 100.
Morglls (a::i Mora\'iJ) C 3
156, 159, 181.
Mitria-CsiJlad: B 1: 28.
M arap6cs CI: 15.
Mama. 115.
Marosportus. v.
Mio"on (L,de), 21,26, 59, 61,
62,
Mt1f:luwsen.28.
Maur; gcntiles. 169.
Maximi8n.161.
O 2; 15,57,
Mediterana. 9. 73,1'17.153
Mcditeranceni.I"17.
Mehedinti. 51.
Mclgunoll .142.
Mcnandru.90.
merol'ingiene (elemente). 123.
Mcsambria. F"1 : 86. 103. 106.
122,138,
Mesambrieni. 107.
Mesopotamia. 41. 126
Mcslu/:'J.160.
Meyer (Ed,), 11.
183.
M,khmkoUJo li 1.65. bO, fJ/.
7J, 126,
Milano. 151, 155.
milcsienc (clcmellle).86.
Mlicsicni.89.
Millns (E. H.l, 51. 58. 59.
minoic,u (civlhza(ia), J'I. 79.
MUluClus Rufus. 1%. 158.
Minussinsk. 68.
MirisliJU: 02: 56.
mithraismu/. 185.
M,thras. 74.126.166.
. .,,'IC':. 90, ':)4.
(in general), 84. 152.
159, 16 1, 162, 170, 171. 173,
171,175,177,178,181.187,
Mocsia I"ferior. 151. 152. 162.
169,170,172, 176, 186, 187,
MoesilJ Superior. 159. 162. 163.
164.171,181,186,
Moldoua, 30, 44, 67, 69, 83,
96, 104, 109, 11 5, 116, 140,
141 , 156, 172,173, 179, 180,
181,184,
Molossi.IS6.
Montcfortino. 129.
MoriwH' C3: 159.
MoralI;.,. 130. 171.
94.
MUc:Jtra. 161.
Muhipuszta: CI: 68. 69. 82.
M"n('llt"i Mun-
kacs): O 1 : 11 5, 122.
M"'-licipium Montonens;llm: O
3: 178,

12i.
205
Muntenia. 44, 45. 51. 53. 57.
67. 96. 100. 102. 104. 109.
113.118. 132. 134. 140. 141
172.173.179.184.

(rul): C 2: 22. 34.
45. 47. 54. 57. 59. 60. 62.
74.113.133. 137. 167. 183
O 2: 57.
Mursa: B 2: 160. 166. 168.
Muzed de Antichi-
45. -18. 49
51.52.
Muzeul Na/ional din Blldopes-
t{J.131.
Muzeul din Nel/pole.
124.
Mycene. 26. 72.
myceniene (influente). 65. 79.
Mycenieni. 31. 33.
Mytilcnc.183.
N itni, E 2; 48. 142.
NdBY IC',a). 59. 60. 61.
Naisos (v. He:rcule:s).
Na;ssus (azi : C 3; 161.
162.
Nnparis (azi la lomi\a): E3; 99.
Nopoca (azi Cluj) : 02: 180.
182.
Narona: B 3; 154.
Nauportus; A 2: 154
Neapole:. 124.
Ne:bulaJdnef:ar 1.126.
Neme:sis. 161. 166. 168.
Nero.153.
Ncrl'1I.175.
206
Nesactillm A 2: 27. 28. 29
Nestor.33.
NClIiodllnllm. A 2: 163. 166
Nicctas din 186
Nicopolis. 160
Nicopolis ad lstrlml E 3 . 176.
178.
Nipru (DIlIe:per): G 1 ; sa. 52
69.83.
Nistru; F 1 :9. 13.35.41. 115.
Ndgrd: CI: 44.
Nola, A 4: 186.
Noricum. 9. 30. 152. 163. 164
166. 176.
Novac (azi E 3: 1i3
175.176.
Nouilara.29.
NoviodllnwlI (azi IS3ccca):
F 2: 115.
Nyitra.28.
O ctavian. 109. 157. 164. (v.
August).
Oder."12.
Odessitani.107.
Odessos (azI Varna): F 3; 85.
107. 108. 176.
Odorhcill: E 2: 12. 14 45.
Odysseia.31.
Ocdenburg.26.
OCSCIIS (ilZ:i Ghighen): 03:
173.175.178.
Oilll:' E 2: 45. 83. 98.181.
albia, C 2: 45. 46. 57. 73. 79.
81.82.83.84.85.86.89.91.
94. 103. 106. 108. 115. 173.
181.
olbi"n" (elemente). 81. 82
Olrcnia. 123. 173. 181. 184.
ale 03.45.96.113.175.
181.
Oradea, C 2: 22.
D 2: 18.
O,ci. (Dca). 161.
Oricnlali. 169.
Orn3l'asso. 129.
Orpheus.107.
OtllJl'lJ: C 2; 19.22.24.
Ollidius. 106. 172.
Oxus.68.
P adot'a. ISI.
PAdurea 108
PlJcon;a.156.
Palatinat.28.
O .. ; 52.
Pan.qclt (Pangacus): O
145. 156.
Pannoni. 1"12. 154.
Pannonia {in general). 6. 7 10.
16. 19.24.26.29.43.69.80.
116.122.129.138. 154. 155.
158. 159. 162. 163. 164. 167.
168.169.170.176.178.179.
183.184.186. 187.
Pannonia I nferior. 151. 166.
167. 180. 181. 182. 186.
Pamlon;a Superior. 166. 186.
Panormus (azi Palermo). 156.
Panticapaeum. 51. 89.
in Alhil
Iulia)' O 2: 22.
PfJ,,'an (V.). 59.
(Bulgaria) . E -1 66
67. 126.
Pas:to: CI: 69.
O 2: 56. 57.
Paftlinus din Nola. 186.
Pautalia' 0"1: 160.
Pecica: C 2: 22. 132.
Pelso (azi Balaton) : B 2 : 165.
168.
Peninsula v. Balca
nid.
Perecci; OI: 61.
Pergamum.124.
persane (iatagaoe). 124
Pesl: CI: 44.
Petroasa: E 2: 28.147
Pellce, F 2: 89. 96.
Pharos (azi Le.sina. If vac):
A 3: 156.
Pltilippi: O '1; 160.
Philippus. v. Septimius.
Piatra D 2; 119.
Picenum. 29.124.
Pick.94.
Picusculus; F 2: 153.
Pilin; B 1: 44. 68.
PipelJ: D 2: 63.
Pirenci. 151.
Pirustae.179.
02: 22. 55. 74.
Piscul Coconi/or : E 3 : 102
Piscul Cr.'isllnilor E 3: 26
98.99. 100. 101. 102.
PllIutius Sih'ilnus !\dianl1.\
(Ti.). 152. 170. 173.
Plel'nn (Bu lqario) 11
E 2: 108
207
Plol'dip (Philippopolis) : [) 4 ;
52.
Poc/olin.9. 13.81
PoctOt,jo (az.I Ptuj. Pettau):
A 2: 162. 166.
Poiana \ pc Si
re.): E 2: 97, 98, 99, 102.
181.
Po/a, A 2: 164.
Prouincia. v. Provencc.
Prusa. 2i. 30. 63.
Prut.' F 2: 96; v.
PtolemclI.116.
Pu/pudel'a (azi Plovdiv- PIli
Iippopolisl : D 4: 116.
Pyretos (azi Prut) : E I 85.
181.
176
R adiu"f!1lC' D 3; 52.
Pontlll Euxin. 75. 79. 83. 84. Uakama:.' CI; 58.
85. 86. 91. 9i. 95. 96. 101. Ramac (popor). 116.
105.106. 108.109, 11 8. 122. Ramidaua: E 2: 116.
140.152,172.173.174.175. Ro(iaria (azI Arccar). [) .1:
186: v. Marca NeagrA. 152. 160. 161 , 173.
Pontul StiJ1lg (coasta Dobrogei I?a vennat (Geogra{u/). 181.
a Bulgariei). 85.109. Reinecke (P{1w). '1. 12.23,28.
C 3: 103. 58. 11, .
PopinlJ : F 3 ; 89. Remesianll: O 3; 186
11 6pll't'll (azi Prut): E 1; 85. Rcmi, 166.
PoroinlJ: O J: 50. 142. 147. Rhaeti. 166.
Porolissum (3::i Moigrad): O Rhaelia, 152. 163.
2: 180. rhodicnc (vase). 86. 102. 1'10.
PotiJiSSil (a:i Turda): 02: 121. Rhodieni. 97. 105.
P'Dya. 108. Rhodope. 51. H. 145. 172,
PraholtI (rul): E 2: 102. 113. Rhodos. 92. 99. HH. 118.
I ii. Rhocmetalc.es. J 06.
Prcindoeuropeni. 3'1. Rin. 129. 163.
(TMll<1U) : E 2: 115 Ripoc: A 3; 29.
Proscrpin.l. 161. roata 73
Micl.i: D 2 : 23. 57. Rodbol1.' D 2 : 23. 57
protoetrusce (elemente). 20. Romtl. 15 1 187.
Protogcncs. 115. romMC (elemente), 74, 119
Prol'cnce. 121, 151. 127. 138. 147. 151 187
208
Romani. 74.106.120.122. lJ9
liO. 1'11. li3. 117. 151.187
Rom<Jflia (unitate 169.
171.
passim.
168.
Romllia (azj D J; IbO.
182.
Rosa/ia. 165. 166. 176. 178.
ROSlo!'''cf{ (M.i. il. 126.
Roxolani.181.

Rudllik. C 3: 161.
RII1Id,'Jclo. 181.
Rus. OI: 12.
RIlSid. 'II. '12. 43. 44. 45,52.
58. 68. 69. 73, 79. 82. 131.
1'13, 177.
181.
S [u:hCihidtC 1 : 63. 64.
OI: 61. 71.
Sa/onne (azi Spalato. Split):
A 3: 153. 160. 161. 183
S8/0f/il8ni. 168.
Sa/sol'a (azi Mahmudia). F 2:
82.
Sabburg. 163.
samene (vase). 86, 87.
Sanctus Casebonus (zeu). 16 1
SandaHatru. 42.
Snloana {j. 130
SapohofJo: EI; 58.
Saras(iu 62.
$a,ma/i. 42. 53. 105, 180. 181.
Sarma{ia (iazyg3). 167.
sarmlltic (stil). 69.
s8rmatoba!itarne (iMoBilne).
12i.
Sarmizcgetllsa: C 2: 121. 160,
180.
Saros.24.
&tuMare D 1; 1-1.
18.
S8I1sa.16O.
SOI'O (Stll'lIS). B 2: 47. 154
155. 158. 162. 161. 165. 166
176.
Sill'arii1.' B 1; 162. 163. 165.
166. 168.
S(.'8rldinOl!ia.131.
Scarbantia : B I : 26. 163. 165.
166,168.
Seenopcsis. I77.
Schmidt ( II.), 36.
SdlUchhardt (C.), 36, 51.
Scodra (azi Scutnri): C 4: 156.
Scopos.93.
Seordisci. 156. 157. 166.
E 2: 47. 48, 58.
Scribonills Cllfio rC). 157.
Scupi (n,i Skoplje): Ci: 160
Scylcs. 83. 91.
Scythi. 6.12.22.30.36, il75.
82.83,85. 113. Iii.
Seythia. 84. 88. 1 la. 142.
SClJt/ria Minor. 89. 96. 98. 10'1
172. 178.181.
scytlriee (elemente). 27. 30. 35
36,41.75. 126, 144. 146.
scytho-clenice 170.
51.
seythosibcrilln (stil). 141.
O 2: 122.
209
Secundini (VicIIs). 176.
Sec/and.2g.
Seiciperis. 177.

Scnyo: CI; 15.
Scptimills AistomodUls. 169.
170.
Septimius Hcliodorus. 170.
Septimius Plrilipplls. 170.
Scptimms Severus. 161. 178
Serbia. 116.
(azi Siret): EI. 85.
Sf. Gheorghe, E 2 ; 26
SI. Kyriakos (Apollonia): F 4 :
88.
Siberia. 45.
siberia" (sul scytho-). IiI.
(arta ru5O-). 6.
Sibiu, D2; 14.16.34.45.144.
sicac. 121.
02: 23. 27. 28.
131.
Sigynni. 36. 17.
Sile;:ia, "14.171.
02: 113. 120,
Sih'anlls (zeul), 166. 177.
Si/lJonus AcUanus. v. Plautlus
Singidllnum (azi Belgrad) : C
3; 160. 161. 180.
Sinna. 160.
Sir<" EI; 82. 84. 85. 90.
96. 98. 99. 180.
siri. 118.
Sirmium: C 2: 160. 163 165, 168
Sisak:A2:24.
Siscia (azi Sisak): A 2; 21.
158. 163. 165.
210
Skallcrup.28.
Skiri.115.
SlcJL".187
SUJI'onia. 66.
Slovacia. 7.13.24,28.44.53
81.83. 115. 167.
Sloc'enia.21.
O 2; 65,
Soarele (zeu). 24, 33. 73,94,
146.
D 2; 23.
Sol (<eul. 169.
Sof InttielllS Mlthras. 166.
Solu . 163.
O 2: 12.
Somq (judelul). 12.15.24.
71. 130.
Somes (rul): O 1: 34,
Cnid. 127.
C 2: 57.
Soso. 161.
Spillnac., D 2; 16. 34. 61.
Spania. 151.
Spanioli, 169. 179.
Spanlou; E 3: 102.
Spargapeithes. 81. 91, 105.
Sparta. 72.
Stambon. 160
Stern (E. I,on). 87, 95.
Stettin.64.
O 2; 102.
Strabo. 49. 115. 157.
Streltwcg.28.
Styria. 10. 13, 28.
Sucidal'a (azi Celei): 03: 182.
Sucidal'ense (territorium). 182.
Sucdia. 142.
Suhain. 103.
Susa. 68.
SI/sefii; 02; 32. 6-1,
5/1/;:/1 (M.C.).'i9.
Syrill, U. 151.
Syricni. 169. 179. 180.
Sznboks. CI; 12. 14. 15.11
Szcndro' CI; 115.
Szobos:lO. CI; 62.
[ nr. 119. 121.
Takwkene.:.15.
Tanais (azi Oon). 53. 80 ...
Dan.
Topae.159.

Tar9u{ D 2: 20
24.54.57.69.82.
Trnalla Mare 12.
13.

TJnwt'e (rurile): D2; 23. 45
D 3; 103.
Tarllau, v,
TaI/risci. 157. 165.
Tecuci. 97.
Tergeste (azi Trieste): A 2
164.
Tcrrncinll.127.
Terra Dacia. 183.
Terra Mater. 161. 166.
Te/lrisci. IlS.
Teurnia: AI: 163.
TeuplI.42.
ThaniarclIS, 160.
thasicne (vase. manete). 97
98. 103. 104. 136. 137. 140.
Thllsieni.97, 101.
Thasos. 105. 118. 137.
Theodotos. 92.
Theoxenos. 92.
Thcssalonka (azI Salome) . O
,; 156. 160.
Thithus.160.
Thraci. 29. 33. 36. 37. il, iJ.
52.58.61.62.85. 105. 106.
107.116.159.160. 161. 162.
169.170.172. 176. 179. 181.
Thracia, 29. 'i2. 51. Si. 89. 95.
97. 103. 109. 116. 119. 152.
157. 170. 171. 172. 176. 178.
thraeo-gel (element). 127.

Thraco-lIlyri. 162. 170.
Thrnco-Plrrygicni.73,
Thraco-Romorli, 161,
throco-scythlJ (toponimie). 153.
Thmco-Scythi. 83. 106.
Thucydlde. 67.
Tiamal.126.
Tiarantos (azi Siret): E2: 82.
85.
Tiberiu. 152. 158, 171.
Tim8eum Minus; O 3: 162.
Timacus (azi Timoc): O 3:
156. 159.
Tilloslll; E J: 102, IiI.
Tiso, C 2; 42. H. 58. 60. 68.
82. 113. 114. 116. 163. 167.
179.
Ti/u Liuiu, 153.
Titus.175.
Tobcsdorf; O 2: 15
Toei{escu (Gr.). 100.
211
Tolrl8: B 2; 28. 63.
J'olslo, (].).51.
Tomis (azI Constanta) . F J;
85. 96. 100. 106. 108. 17;
Tomitani,96.
D 2: 68.
Traian. 119. 121,13b. 158. 159.
160.166.175.176. 178. 179.
180.181.185.
Tratls Aquitlcum (azi Pest)
CI: 167. 168.
Trafls Bonotliam: C 2: 167
Turgicufus: r 3: 153.
Turkcstdn, ]6.
. D 3 '19, 82.
103.108.
(Drobeta) O
3: 114. 142.
Tiircic= B 1 : 114.
Tyt;" E 4: 116

Tyras (azi Cetatea Albli); F 2:
84.85.91. 181.
transcaspltlne (elemente). 52. Ucraina. 29. 31. 69. 84:. 115. 130.
173. 171 180
Transilvarua, passim. : O 2: 113.
Tre; SCtltHlC: h'2; "i5. 46. 71. Ulfilas. 186.
72. Ulmetum (azi Pantdimonul de
Treueri. 166, 182. Sus): F 3: 177.
158.159.
(.Tergeste) : A 2; 164. Ungaria. 24. 26. 28. 33, 41. 53,
TrI.montwm: O "i : 160. 66. 68. 69. 83. 129: v.
Trlptolemos. I?I. , Pannonia
A:":': Maghia,'
cli,l) F 3: 178.
Valci-T,;;,,: D 3: 33.
Tsierna (azi O 3. Valens. v. Aelius.
182. Valefltia Hippoflium. 156.
Tufo./;jfJ: E 2: 59. 60. 65. 70. 152.
72. 73. C 2; IH
Tulliu.s Gcminus. 171. Vecs: D 2: H.
lurlltlicc (elemente), 36.59. Vedea, 103.
Turci. 5. Vellciu$ Patercullls, 152. 151
60. venete (inr!uente), 5-37
212
10. 29, 64.
Veneticni,IOS.
(influente). 19.
Venelo-lIIyri. 17. 1-41.
Vergilius.168.
Vcrona.151.
V cspasian. 152, 153. 173. 175.
162.
Vitldoniani (Vicus). 167.
Virunum: A 2: 163.
Vistula, 165.
103.
VolgB.12.
Vulei.27.
Xctlocles. 92.
VibantaIJarium: El: 115.
Viena (Vindobona): B \; 8.
108. 167.
Villll Gai. 167.
ViIlanol'D. 5-37. 54. 185.
(influente). 5-37
ViIlano,l;ctli.147.
Viminacium (azi Kostolac): C
3: 152. 160. 161. 162. 180.
Vindobona (azi Viena) : B 1.
2./.:82:11.
Zalmoxis. 73. 74, 145. 161 ; v.
Gebeleizis.
Zbcrturdns (Deus). 160.
73.127.1':16.
(v. Marea
Zeus, 115.
Zimtlicea: E 3; 102. 103, 134.
20ro051ru, 41.
213
liSTA f IGURILOR
1. Oblecle din .:oltclla Eggcr. Vll"na, In cea mai mar(' partI" pro
vcnlte din Ardeal V. Parvan, Gef.C'lJ. Hg. 222). 8
2. dl,' bron: dda Gherlll (Ib.d .. -m, fig. 20J). 10
3. O patit' din depoZItul de bronz; dela Lazarpatak in Comhalul
Bereg, cu obiecte carnctcrilltice pcntm cultura gct!rll din
Carpall (lb,d. fig. 259) II
i. italic dela (,b,d., fig. 195) 14
S. Securi de bronz dela Br.'\dui (ibld., fig. 19'1). 13
6. Cin'ilt\loarc de bron.: dela [flng;\ Sibiu (if,id . fig. 206)
7. Vas de aur dela Bilil ('h,d .. pJ. XIV, 1) 17
8. VilS de aur din BihOr (ibld .. pl. XItI, J). 18
9. OisedcaurdclaOtJac.1 (ibid . fig. 207) . 19
10. Vas de pamAnt dela (ibid . fig. 191)
II. Vas de bron:: Italie (ibid . fig. 192).
12. TipaT in pJatrl\ nlslpo.u.'I pentru turnatta flbulelor. g:lsl l la
Don]a Dollna (IViU. M,Ut'i/a. 80Jmrn 11_ d_ H"tct:go.,jf1{J.
IX (I9(H). p. 155. flq. 108) !l I
Il Coif h,dlc dtla (Ge/ks. fig. 199). . .. !l3
11 Reald" de cart dt lupiI. dtla Abo' dda Arcalla (ihid .. fig. 208) 2'
15. Picior de vas mar" de lut dela Piscul .. nilot (lbid . fig. 83). 26 ..
16. PlilC:\ de plalr:\ dela Nesacllum (Ibld .. rol XX 2) 27
215
17. Placa de Itrac()(;1 del,) (ibid pl. XX. 1)
18. Flbull de bronz. de tip carpatic la Suse.nlln Jud.
(Ibid . pl. XII, 3j ..
19. M:!nerul unei sAbU seythlcl! gAslle la Ooboill de Jos In jud.
Trei-Scaune (i!Jid . rig. 251). 46
20. Cazau scythlc de bronz. dela Scorlatu (ibld. pl. 1. 1). 41
21. Statueta de bronz. 3 %eltel Analtls. la N!eniln Jud. 3u%1\u,
din profil ,i din fOll3 (Ibid .. pl. 1, 3-4).
22. Basin de bro1l1 dela lngd Giurgiu (ibid., pl. II. 1) 49
23. Detaliu de pe Icbcs ..ulul dela un eapde slltn
(Ibid., pl. 11,2). . .... , '
2i. Podo.'lMdest:olpdebaldachlnscythlc (ibid" pl. 1Il. 1).
25, Obiecte de podoaba din tezaurul dela vaiova - Muzeul Na-
lional de Antichll.'11 din (ib,d" fig. 252.253).
26. Podoabe de bron%hallstattlene la Alud (Ibld" fig. 2ii). S-l-
27. Inventarlul unul mormnl seythlc dela Alud (ibid" fig. 217). SS-
28. Oglinda seythlc dela Pl\ucn tn Jud. Alba (Ibld" pl. XXIV. 1). S6
29, mure de tip .. ungara-rom:!n" ((bid" fig, 271). S9
30. TUIJurol de aur dela Gyoma (ibid" flg, 236). 60
31. de aur dela Sarasau In (ibid" fig. 212), -
32, de aur dela Bellye. comit. TaIna (lb.d . fig. 232) 63
33. de: aur dela Sachelhld (ibM .. flg, 218), . 64
li, Br31ar3 de aur din ArdeAl (ibid" fig, 230). (H
35, Plbula de aur dela Mlkhalkowo (ibid .. pl. XV. 5). 66
36. Figurti lncisa pe urlla funcrarti. dela In l3ulgarla
(Ibid .. fig. 226), ........ , 67
37, Br;\J"i\rl de aur din tinutul Ha,!!gulul (Ibid . fig. 382). , .. 68
38, Vas de pt!.mti.nt ddl1 Muhlpuuta (ArcllBeoJ. Srtesit6. X. p. 110). 69
39. Hydrla dela Sene (Get/ca. pl. XVIII , 2). 80
iD. Aes gravcolbl:m gdsit la Mahmudla (Dacia. II. (1925). p. 120) 81
11. Pinax din sec. VI a. Clir .. de pcovenlc:nl rhodJam'l ori
g;blt la HiJltrla. De5tn negru pe fond (V. Prvan,
lnc .. pufurlle vietii romane la glUi/e Dun6ril. flg, 9) 86
-12, Hydrie de provenlC'O!."i .samiana. cu desenuri negrc pe fond
ben. la HIstria (ibid" fig, 10) ..
216
13. Figurln.3 archalca grtceascA rt:preuntnd pe Aphrodlte. gti..slt.l
la Hi.stria (jbid . fjg. 3) .... ,
-11, Cap de marmora dela OJltatue colosalA reprezent!nd pe Htllos.
la Himla disparut In timpul ultimului r.ubolu
(ibid .. flg.89) .. , .. , ... ,.
15. thaalanA la Poiana. lud, Tecuci (V. Parvan,
Cu/rul dela Poiana. pl. IV. 2) ... '. .,.
16, Fragment de \'as del/an cu duenurlln reliel, gll.slt la Pbcul
(Gttits. 8g 162) ... ....
17. Tipar de: lut pentru cup.'! de tip dellan cu In relief. g,\slt
JaPlsculvti..sanllor (Ibld .. fig 172) ... , .. 99
-18. Lampa grecea.sc;'i de lut dela Piscul CragnJlor (ibld" Itg. 175). 100-
-19. Candelabrul de bronz dela Piscul Cr.banllor (ib/d . pl. X)" 101
50. S;'ibll ccltice din Muzeul nglonal dela Turnu Severin (ibfd.,
pl. XXXVII. 1). . ' . .. ,. 114
51. Secure de tipdnclc dela KOucg (ibid .. fig, 326), . , '. 117
52, Lucruri din mormAntu! . c"ltlc dela ({bUl .. pl XXVI, 2) 120-
53. curbe cu,ile de lupt.1, dacic:, dupa Columna Tralan4
(lbirl.. fig. 311) .. , .. ' . ,.,
51. Stindarde (draC'ona). trompde 41 tolbe daclct, dup3 Columna
(ibid .. flg, 359). . . . . . . . . . . 1!lS
55. Intl decorativ de- argint dela CaXf (ibld . fig. 370), 1-:27 _
56. de argint din Ardea! (iblcl .. flg, 385). 128
57. BrlIW-a de bronz dela Gyoma (ibld., flg, 371) .. , , ., 129
58. de bronz. dda Santloana In Jud. Some4 (Ib{d . fig. 376). 130
59, Urmlde (Ibtd .. fig. 395) ....... 131
60, VIIS barhar de lUI dJn Muzeul Nillional din Budapesta: alaturi,
detaliu decorativ d," pe ac,"la4 vas (Ibld" fig. 398-399). 131
61. Vase cu picior dela Peclca In Jud. Arad (Ibld,. fig. 156). 132
62, Kanlhar05 gMitla Zimnicea (ibid., fig. 159) .... , .. 134
63. Ceramidi dlntr'un mormant celtic dda Balsa (ibld., flg 4(6). 115
61. daca gasit:! In Ardeal. dup:l monetele mace<:!o-
n,"ne (Coll5l. C. GluTtscu. Istoria Romanilor. )1 . fig . .li).
65. Monet! dac! de argint gAsit:! In Ardeal: dupa tetra-
drachma din Tha.sos (ibidem. flg, 33).
217
66. de argint cu figuri In relief: !uaulul dela Cioara 1n jud.
67.
amabllitatl'i\ d-Iui C. Dalcovlciu).
Hllrta regluf!i1orcarpato-danubleu4!:, .. fara din text.
ERRATA
Pag. 33. rndul 11 jos de cllil secerl n loc de "securi
N
45, " 13 " "Kislclr!J ".K.lcky'
73, ,. 6 " 't('ttpoc:; ..,,' o:;:poc:;"
" 133, " 15 " " (fll/. 110) ".(fig. III)"
.. 134, .. 10 It .. kalltlzaros .. ..kantrwros
JJ 144, .. 1 .. .. celebrelor II .. celebrele"
.. 159. " " Tapac .... TOlJ{w"
" 159,.. jos It clultattum " "siuilattum
.. 163, " 8 sus "rolllanlsm " .. romantism-
" 163, " 16" "este
" 165, " 14" .. cre{jud It
" 169, " 2" " prlstlnam " "prtstiram
" 174, " 1 jos " al ",Ia'
.. 178, " 1 sus .. qulflquellflalis " .quillqlLcnalls
11.... Tropaeum " "Tropacum"
" 197. " 6 jos .. Brlgolatl " .. Britolagae"
" 200, " 6 sus "DeUa S.la " ,Delta Seta'
Prelul volumului e de Lel 90.
218