f\RHIe>nLD

li"

CIMITIU l:
,

PIZO'N I EI LOf\
I\OMf\NI
IMPRESii DIN TI'MPUL
RES50lULUI ,
110TE Of! OM

-.

Nt:CJIT

_..

POPORUL" S. A" BUCURETI

\921

www.dacoromanica.ro

D-LUT GENERAL I. RASCANU

MINISTRU DE RABOI,
STRAJA' LA 110TARELE TARA
JNCI-LINA; ACESTE DATE STATISTICE

AUTORUL

www.dacoromanica.ro

Tim incheiat pace cu tooth' lumea.

De acum, reitaim legaturile normale cu toti
cci cu cari ne-am rOsboit.

So ultam, dar, ce s'a petrecut pe cand buhula tunui si sel nu ne gdndim dealt la ceea
ce avem de Ricut la umbra ramurei de mOslin.
Paginile acestea nu sunt menite sei pOstreze
amintlrea vrajbci cu dusmanii de ieri; ci ca sO
arate cc avem de uitat din purtarea prietenilor
de maine.

www.dacoromanica.ro

14 Wf*'+,451"4

AFRICA IN EUROPA
Germania a iMaginat un sistem sfreciat
pentru firizonieri, ca sa-r, distruga in cdt
mai mare numar.

Ori cat de nevindicabile ar fi sl fie /lune pricfnulte de rAzboiul

care pustii continentul, un folos tot a adus omenirel uraganul
acesta de toate rAsturnAtor,
folos, Ins, pe care trebue sl-1 smulgi
dintre morminte sau de sub darAmAturi ca s1-1 pui in feta cu ce
s'a oarult din bMrana civilizatie : el, rAsbolul, a impArtit pe locuitoril Europei, precis, ca cu compasul, in dotiA fel11 prApAst ios
de distlncte
in oameni si brute.
Studiind in mare metodele intrebuintate sau cercetand cu deamanuntul detaliile cele mai WA de importanta, ajungi, ori cat ai

fegi de ea, ajungi la incheerJa cA lupta infricosatl care a rApus

intreaga generatie a epocei acesteia de filosofie umanitarl, s'a dat :

de o parte de cAtre naivI viteji, cari nu uitau, chiar in bala de

sange, cA, d'asupra tuturor, e o lege fireascA care guverneazA sufletele si, de altA parte, o turmA feroce pe care n'o carmulau- de
cat instinctele.
Pentru clue are la indemanA materialul necesar ca sl poatii
adnci sistemele cari au slujit de cod obligatorlu in duelul mon-

struos din care toatA lumea a legit Infirml, mAcelul nascut dim
pretextul dramel de la Serajevo nu se deosibegte, pe o lature,
de cele ce se duceau in timpul rAsboaielor punice pe cand Europa
era In prunde, de cat prin uniforma pe care o poard asasInll pi
victimele. In colo, prin technica germanA, suntem, azi, cu patru sec)
de secole in urmA cu veacul ce fuse desonorat. Regulus, rosto-

gent tnteun butolu cu piroane, e un risfAtat pentru centimporanll

www.dacoromanica.ro

ARMBALD

tut, pe langl prizonierul roman aruncat in canal, la Stralsund,

aoaptea, de cAtre comandantul laggrulul, peotru ca, spre desfatarea logodnIcel sale, sl fie scos de cAtre cainele-1 de vangtoare.
SA intrAm, dar, In Africa si sA-1 explorAm Intunecimile, ca sg
tamale dovadA vecinicg de barbaria fArA seaman pe care o ascunde,

sub cutele sale ipocrite, lgudata kultur teutong.

Mal intal, insg, un glr pe politg notele de fag sunt extrase,
credinclos, din memoriile insgsi ale prizonierilor rAmasi in vlatA,
intgrite, deci, de mgrturia a mil de oameni, rnartori cgrora, pe
mama ce vom urca calvarul, le vom cita numele.
Mal mult : ca sA facem cu neputintg tggada, transcriem aci
din capul loculul, ca probg de absolutg bung credintg in Istorisirea
faptelor, depozitia, fAcuta la 1917, in fata Comtsiunet extraordinare de anchetd, dIn Rusia, de cgtre medicul francez Fortune
Cresson, scApat din captivitatea nemteascg si devenit, in acel an,
director al Coloniei Franceze din Petrograd.
lacg, de pe ziarul englez Times, ce a declarat medicul francez
E groaznicii robia in Germania. Grea pentru ofiteri, rohia
aceasta e de neindurat pentru soldatii de rand.

Germania a imaginal un sistem special .pentru prizonieri ca saI

distruga in cdt mai mare numar.

Pentru germani, prizonierul nu mai e om, ci un sclav filea

drepturi, o vita care poate fi Intrebuintata la toate muncile.
Se injuga prizonierii la plug ji la grapa; gra si grapeaza pannintul
sub lovituri de biciu ; cu, jugul de gdt trag care incarcate, rupdndu. ff
pieptul in sforfari care-i doboara. i gerrnanii nu tin seeing de

puterile i sangtatea prizonierilor. Toti trebuese sl munceasca cei bolnivi ca l cei sgagtosi.
Cel care moare, e Inlocuit cu altul.
La torturile trupesti ale acestor nenorociti se adauga foamea i bAtaia. Prizonierii sunt infometati in toata acceptitt-

nee cuvantului. Cautg ramilsitele de prin lzile cu gunoiu ;

se aruncg cu lacomie asupra cartofilor cruzi i striecti ; culeg
tot ce ggsesc ft* sentimentul de scdrba e atdta desfinzfat in cdt desgroapli Imituri de aninude moarte fi le rod carnea ca sa-fi potoleascafoamea.

Foamea face ea acesti nenorociti s piardg orice infatisare

enaeneascg ; sarmanii seamang cu niste schelete. Pielea le e
acoperitg de bube, furuncule purulente. Altii atacese, umflati

www.dacoromanica.ro

CIMITIRUL PRIZONIERILOR ROMANI

fi, stingdndu-se din zi in zi,- cad f i mar

abia Mrdndu-fi ISicioarele
pe drum.
Nici priveliftea acester oameni nu defteapta un simlimdnt de ould
la germani. Prizonierii sunt loV1i salbatec, in tabere fi la mune& IS
lovesc cu ori ce le iese inainte fi L pricinuesc rani de nevindecat.
Sunt ba tuts* etc vdna de ban, cu vergi de fier, cis patul pufeei, cu baioneta fi cii vdrful cizmel. Sunt spdnzurafi la:stdlp peina and lefindFlamdnzi fi itovif4 sunt lipsifi, rile intregi, de bucatica de pdine fi
de hrang, eare li se servesc cdnd dI Dumnezeu.
Ca pedeapsa, sunt pufi in apa rece, ldng4 o soba inelilzild pcipirt la
rope, san Sib?! sa stea desbracafi la razele unui mare dc foe, ori pufi
crt genunclid pe bucafi de cardmida collaroasa in sfdrfit nu existd
torturg iscoditil de perversitatea orneneasca cu care sa an _fie chinuifi
'enorocifit cle prizonri.

Prizonierii sufera si moralmente : se simt lipsiti de orioe

aparare si cu desavarsire lasati la discretia dusmanulul,

care, fara mild, ii face, mereu, sa inteleag c prizonierul nu
'e om ci un animal de a carui viat6 e nevoe atata cat poate
a fie de folos Germaniei.
Continua umilire a demnitiltii lor de oameni Ii spas& sI
if duce la desperare, la sinucidere.
Dacia simplii soldati sunt, putin -ate putin, transformati in
schilozi din pricina mizeriei fiziologice, conditiile regimului
ofiterilor in captivitate ii preface in invalizi psihici, in morfinomani i neurastenici, lipsiti de energie si de vointa.

Viata prizonierilor In Germania este inspaimanttoare.

Daca nu se vor lua masuri imediate ca sa li se imbunatateasca soarta, i putinii care vor rezista, vor_ramane infirmi,
ofticosi si nebuni nu se va intoarce nid unul valid capabil
de munch'.

Puneti, acum, fat in fatil, raportul doctorului Cresson si de!

claratla delegatulul Crucel Ro01 elvetlene, care, vizitAnd laggral
nostru de prizonleri de la DobrovAt, zice : SI clzaque pays belt
gerant traitalt tes offlders comme le sontaceux de Dobrowetz, je
ne trots pas qu'on ait lieu de se plaindre
puneti fata fa fatA
aceste doul mArturii i yeti intelege, fArA altA cercetare, pentru
ce, de la Inceput, am zis cA rAsbolul mondial s'a ChM fotre poet/
I

canlball.

www.dacoromanica.ro

ZE=ASTIM7.

,11-olr.m.w44.441-

3%0Mo

MORMINTE PENTRU VII

Sil

incepem cu lagarile din Austro-Ungaria, pentru di ad am

pierdut primil prizonieri.

Dar, mal intaiu, o constatare, o 'data pentru totd'auna, ca sa

nu mai fie nevoie s'o repetam: ori unde, la orl care dintre artnatele Puterilor Centrale, cadea un prizonier roman, era tratat
ca ai cel din Germania
fiindca metoda era germana, ordinele
porneau de la Komandantura germanit
toate celelalte tad abthcasera, in ce priveate administratia rasbolului, la orice drept,
la ori ce initiativa. Din punctul acesta de vedere, Austro-Un-

aerie or! Bulgaria sau Turcia erau tot aaa de germane ca i

Prusia ; de aceea, dad, o data la un an, un organ inferior al comardantului statelor vasale se intampla sa fie mai putin feroce
dtre un prizonier roman, o facea pe raspunderea lui personall,
prin necredinta fag de ordinele suzeranilor germani ai se expunea

la pedepse tot lip de riguroase ca l cainele de roman. Cad,

landinta, vizibill, in toate lagarile, la ori care dintre Puterile Centraie, era distrugerea, Oa la unul, a prizonierilor roman!.
Intentia aceasta va apare pipait din cele ce urmeazit.
Prizonierli capturati de trupele austro-maghiare erau, unit, duai

fa Temiaoara, unde era lagarul de concentrare; al de act distilbuiti diferitelor campuri amenajate anume ca sa serveasca de anticamera a mormantului pentru romanii captivi.

Drumul, de la Neajlov de pada ai pang la Cralova, se film,

de atm ofiterl, pe jos, prin norol I pe ploale, cu bocancll desfundati al, eel mai multi, in bluzi, de al gerul, In Noembrie, era
www.dacoromanica.ro

ii

CIMITIRUL PRIZONIERILOR ROMANI

riguros,cici trupele kesaro-krAiestisii desbrIcau pe romani ping la

plele and if capturau, l nefericitii se imbrAcau cu efecte ponosite

pe carl li le vindeau JidanlI, prizonierl romani si el dar deven
telall al nemtllor.
0 cAlltorle de la Tancilbesti la Bazias constitute una din acele
sumbre tragedli pe care n'o poti asculta frA s te crispezi de
indlgnare.

Mai intaiu, parcursul se fAcea, o sAptAmanit intreagil, fArl ca

prizonierilor 's li se serveascA o ftrimiturA de paine. i, de la
drutneti nu se putea furnlsa, pentru cl, cum spuserAm, Ii se luau,

in momentul and erau prinsi, nu numal ultimul gologan, dar sl

ceasornic, lnel, intr'un cuvant tot ce avea o valoare. De la carltatea publicA, apoi, de la tArani l tArAncile din satele prin care
treceau, nu puteau sA primeascA cecace 11 se oferia do cAtre
romani, pentru cA soldatii cart conduceau convolul goniau cu baioneta pe acei cari, in treacAt, le idtindeau prizonierilor cMe o
bucatA de mAmAligA.
Dupa eel alungau pe Oran!, insA, esiau din randuri soldatll ovrel,
complici ai sentineielor, se luau aateatnAt dupa roman!, sl, m'n-

tind cA sunt trimesi, pe furis, de cltre ofiteri, primeau ei ofrandele. Cand se intorceau la convoiu, viddeau, ofiterilor, bucata de
mAmAilgA pe cate in ceasornic sau stiuletele de porumb pe ce
brume putuse piti prizonierul, prin cutele zdrentelor, la perchi
zitia banditilor.

ServIciile, de acest fel, fAcute nemtilor de cAtre jidovi, nu se

pot plAti cu tezaurul ambelor impArAtil dar si paglnile odioase pe
carl, pe socoteala austro-germanilor, le-au inscris ovreil liz istoria
rAsbolului acestuia, vor rAmane In yea vecilor ca sA ateste cA
escrocheria, lasitatea i cruzitnea constituiesc fondul caracterului
hordelor mecanizate pe care le asmutiserA icaiserii ca sA... civilizeze Europa.
La prima etapA pe pAmantul unguresc, convolul era oprit si
oflteril dust' la bate pentru deparazitare. Se desbrAcau, neferlcitii, intr'o sail a unei batace de scanduri, treceau, tremurand,
in odaia de bale sl cand se intorceau, nu-si mai gAseau efectele I
Goi, acum ; nemancati si istoviti de cel 40 de kilometri flcuti
ante pa jos, prin ploale si panA la genunchi prin norolu, bletil
ofiteri trebutau sA se acopere cu haine de soldati unguri, reformate, pe cad 11 le dAruia administratia etapel, asa in cat, cand
eaeau pe stradl ca sA continue drumul, Imes nu atia dacA sA
plangl de atata degradare a flintei otnenesti orl sit razA de spectacolul grotesc pe care'l infltisau ofiterli roman!.

www.dacoromanica.ro

12

ARHIBALD

Prin cusAturile hainelor, insA ; prin cAptusala chipiului; ba anti

chiar prin gurl, cati-va dintre prizonieri ascunseserl ate ceva

din ban!! pe care'i aveau la el in momentul and clzuseril In

maim dusmanului. Acestia, fiind-cl nu-i Inclpeau reformAturile
date de comandantul etapel, au trimii pe plutonierul Leibovicl
Montt sA le cumpere din oral, ceea ce se puted cumpAra, ca
imbrAcAminte, pe putinele parale pe cari reusiserl sA le ascundA.
Leibovicl, ascultand de instinctul rasei, le-a pus la socoteall de
douA ori pretul, far suta de lel romanesti le-a schimbat-o pe 80

de coroane, cand cursul In plat& era : 116 coroane pentru 100 lei!
Ajunsi la Soproniek, primul convolu de prizonieri au lost, In
sfarvit, pusi In portie. Li se dedeau 1200 grame paine de pale
milcinate, amestecate cu tin pumn de tarate, pentru o saptAmanA,
de fie care ofiter. Era eat de mizerabill painea aceasta In cat
InsAsi medicul lagArului sfAtula pe 4_0 cu stomacul delicat sA n'o
mAnance.

Si n'o mancau, dar alta nu

li

se dedea

nici alceva pe

langA ;Wm.

Dificulttile de organizare, o sA zicetl ; numArul prea tnare de

prizonieri si lipsa de mijloace pe care o provoca rAsbolul, Impedicau comandamentul de a face tot ce ar fi vrut sA fad pentru a
indulci situatia prizonlerilor. Nu trebuie, prin urmare, sA flm prea
sever! In ludecatA fall de inarnic, el insusi la stramtoare si co
multe nevoi nesatisfAcute.

Asa ar fi dael o mie de ImprejurAri altele n'ar sta fatA ea

sA dovedeaselt cum cA toate dispozitille erau luate In scopul de
a extermina, fArA gres, pe prizonierii romani.
SA citAm un caz, dinteo sutA pe carl le cunoastem :
Sublocotenentul BAlteanu, din regimentul Mehedinti 7, bolnav
de piept i cu dese accese de hemoptisle Mei de pe and era
pe front, a fost, o datA ajuns In lagArul de la Sopronlek, trimls
in cure spitalului, la 19 Decembrie 1916.1n spitalul acesta, unde
medicamentele lipsiau cu desAvarsire, erau Internet! rusi, sarbi,
bosniaci, cu nevestele si cu copiii, cari murlau, zilnic, ca mustele,
de foame si de train rAu.
A stat,

ofiterul, in spitalul acesta, ;Ara in Main 1917. De

aco.o s'a intors la lagAr, de unde, agravandu-I se boala, a cerut

sA fie trimis In Elvetia, ca invalid, sau in farA, la comuna Piepita, in Dolj, panA se va face schirnbul infirmilor de rAsboln.
1 s'a admis cererea, si la 12 August, a plecat.
www.dacoromanica.ro

CIMITIRUL PRIZONIERILOR ROMANI

t3

La Severin, examlnat e un medic neamt, I s'a acordat un

congediu de patrU sAptAmani. S'a dus la Plenita, In spital, 01,
la explrarea congediului, a fost chemat la Severin, unde I s'a
cerut sA iscAleasca o declaratie precum cl nu va mai lua armele
Impotriva Puterilor Centrale i cd se va wane la tot ce i se
va cere.

Ofiterul, fireste, a refuzat. Din pricina aceasta a font inchis

in localul tribunalului timp de 18 zile, cu toatA boala ucigltoare
pe care i o constatase bestia de medic neamt
i in vretnea asta,
eellalti supttai al kaiserului i'au devastat casa si l'au furat tot,
panA si cuiele de pan pereti.
Cand a fost scos din beciul tribunaiului, I s'a cerut din nou
sa iscAleascA ticAlosia de mai sus ; ofiterul a refuzat din nou si
atunci, cu toate cA I se gAsiserl caverne in oilman!, 1-au trimis
la Slathia i d'acolo, cu prizonieril ce se afiau in acel laggr, l'au
expediat in Germania ca sl moarA pe pAmAntul btestemat at
stApanlior lul Pinkhofs.

0... coincide*: in drumu-i sore Stralsund neferIcitul

cade sfarsit de puteri

ofiter

comandantul convoiului 11 trimito la

Gildjug, In Moravia, la un spital militar. BAlteanu se prezintl la

vizitl, pe care o fAcea, din intamplare, un medic ovreiu. Cutn
afig macabetil el bolnavul e roman, 11 goneste, cu deslusirea, rgstitg:

Aid nu e spital de prizonlerl 1

Insistand sA fie dus la seful spitalului, sublocotenentul e pus
in fata unul general ceh, care, plin de afectie pentru roman!, ca
toti boemil, face observatie severl jidanulul H porunceate sl dea
captivului o camerl j acelas tratament ca si celorlaltl bolnavi.

www.dacoromanica.ro

0.Nto.00c4.4.sgit.t- ,

TORTURI
Ar frebui sd vd impqcdm ?media, ca
te nifte cdini sfiurcari ce sunteri.

Cu aceste cuvinte au fost intImpinatl, de cltre un sublocotenent

german, ofiteril earl, ca AlmAsanu Dumltru, din Reg. 2 VAlcea,

&au prezintat pentru a II se da numere cad prizonlerit romAni,

de orice grad ar H fost, nu mai aveau nume, tn lagAr, cl numere, ca ocnasii. SI ofiterli cArora un camarad de arme le vorbla
asa de clvillzat, erau rAniti, rAniti pe front si WO, fArA pansament, pe jos, pan mocirlA l ploaie, ate patru zeci de kilometri
pe zi, Oita la lagArul de concentrare, de unde erau expediati,
ate 50-60, In ate un vagon de vite I Citez, ad, numele ofiferilor romAni martori la scen5, ca sA ramaie de pominA kultura
germanA si, In acelas timp, sA invederez co monstruoas1 e conceptia celor dintre ai nostrl carl gAsesc cl este meserie de sibarlt
profestunea de militar:
Erau, eel -carl trebulau Impuscatl ca niste cMni, erau : cApltenni de rezervI MihAilescu Nicolae, din reg. 2 Infanterie, rAnit
de moarte In plept; sublocotenentul de rezervA LazAr Ion, din
reg. 42, cu o ranA oribllA in partea dreaptA a toracelui; sublocotenentul Zatnfirescu Ste Ilan; din reg. 2 Infanterie, anit gray In
soldul stang; si Alm Asanu Dumitru, din 2 VAlcea, cu o mare rata
deschisA la plciorul drept.
Oni cAtA cruzitne ar fi IntrebuIntat animalul care, ca coman-

dant al convoiului, reprezenta sufletul de fiarl al vandalilor din

Mitteleuropa, pe jos nu-i mat putea misca pe nefericiti acestia.
A fost, dar, nevole ca, la Sibiu, sA-1 pule pe targl ca sl-f duel
la trenul de porcl cm carl aveau sA fie tarati In interlorul Onwww.dacoromanica.ro

CIMITIRUL PRIZONIERILOR ROMANL

gariei. SI i-au aeezat pe brancarde, brancarde la cari, drept sasnarl, au inhtimat fete romance, rechizitlonate anurne pentru serel purtati, inainte de a fi duel la gara, prin tot
vichil acesta
oraeul, trecuti de ate cloul-trei or! prin acelae cartier pentru co,
toad vremea, soldatii saet din garnizona l populatia cu ZUIUII
a targului sa-i huiduiascd, sa-I sculpe i sa-I Improece cu cele
mai trIviale expectoratil.
De la Sib lu, apol, prizonlerli au fost duel, trantiti pe paie .1
WA Wel o ingrljire medicaid, in spitalul din KivKapug, unde, inWilfrid, In garar trenuri mIlltare cu soldati austro-maghiari, (Al-

terli romani au fost din nou obleet de batjocura pentru bestille

kesaro-kritieetl.

Soldatil, barem, soldatit roman!, au lost, toti, scuipati I bituti

de brutele ungureeti, pant( and a pornit trenul.
La spite!, in Kiii.Kaputi, nu li s'a servit ofiterilor, ca hrand,
de cM, o singura data pe zi, cate o strachina de varza duice

In apaMra altceva I fAr paine.

Menu-ul acesta, notati : era pentru ()Merli greu rdnitt. Trupa

fiart

validd, nu e nevoie sa spunem ce tratament avea.

Kie-Kapue, musk prea era aproape de granita romaneasca, prin
urmare era primejdle sd nu cum-va s evadeze prizonieril ; de
aceea, cei rtiniti au fost transportati, peste cate-va zile, la Ostflazonyfa, un uou tear pentru deparazitare. Aci, pe ianga lipsa
de brand, nu era nlci ingrijire InedicalA. In schimb, tratamentut
moral nu lass, din punctul de vedere al conceptrei supraoamentIor,
mimic de dorit. Colonelul ungur, comandantul lazaretulul, a rdssuns, in romaneete, r AnItilor, cart se plangeau de lipsa pain& et
a ingriprilor medicate :
SA multumiti lul BrAtianu pentru situatia In care a-ft ajuns
Nevindecati, cu rAntle deschise, dupd eaee Inn! de aea zisa
eautare, neferIcltil
eel cart au scApat, totue, cu viata
au

fast, pe urmA, expediati la Stralsund, in ziva de 25 Decembrle,

pe o lama grea i in nlete conditii : de cAlAtorie cart ar fl rapus
un afire.

Chinurile fizIce, Irma ; foamea, Upset de libertate el zdrentele

eari 11 umpleau de rueine, n'ar ft fost, tolue, de ajuns ca sa demoralizeze pe prizonieri, soldati in suflet l hotArati la toate urmArlle rAzbolulul;

Ceea ce facea cu totul de nesuferlt vlata de !agar, erau torturtle morale la carf erau supuei, sistematic, din ordin, ofiterii

www.dacoromanica.ro

16

ARHIBALD

roman!. Sentinelele ii bruscau la tot momentul ; comandantul grupulul le vorbla grosolan ; ofiteril austriaci, acel ermafrodlti earl

unmet in timp de pace nu sunt MO de inatnic, 11 insultau, care

mai de care mai las si mai trivial. Gradele inferioare, apci, aveau
poruncl a nu crute, to Wei o circumstantA, demnitatea i amorul
propriu al prizonierilor.

Ar ft fost de ajuns

nu ?

ca sA facA tin lad din" lagArul

maghlar. Dar nu era de ajuns. De pe sugestia ofiterilot germani,

si urmand metoda din la& ele prusiene, personalul de paza era
instrult ca sA otrAveascA, ziin'c, sufletul prizonierilor, cu vegti
sinistre din Romania. Revolutie sangeroasA in tarA ; jafurl si otnoruri la cari se dedau cei rAmasi acasA ; capitulare a armatelor
din Moldova ; ciuma, holerA i tifos exantematec cari ucid toatA
eran informatil pe carl continuu, persispopulatia din Romania
tent, le imprAstiau, in !agar, cu amAnunte cari sA inghete inima,
sentinelele, gradele, comandantii si agentii anume Insarcinati cu
aceaslA misiune de hienA.
0 singurA sAptAmAnA de aces t regim Warn ucide sufletul cel
mai robust
si sunt ofiteri cari l'au Murat aproape doul ani
de zile I

www.dacoromanica.ro

HENRI GReNN
Pthanierii nu mai au grade. Toti sent
simpli soldati de acum, fZ toti germani
pentruca tara, de act incente, e german:rt.

Acesta e strignul pe care'l urlau ovreii pan:anted, prizonteri el

Maki, pe cAnd convoiul de nefericiti Innota, loviti cu patul pustel

pe la spate, prin noroiul drumurilor desfundate, dela punctul unde

fuseserA capturati l On la punctul de concentrare, de unde
aveau sl fie manati spre infernul la gArelor nemtesti.
Punem afirmarea aceasta sub garantia mArturiei, Infra altil, a elpitanului M. BAdescu, din Statul-Major al diviziel 9/19.
De ce s'or nApusti nApArcile asupra celor In mijlocul cArora
imprAstie puroiul moral, de indatA ce cred cl a venit vremea sl
sugA alt stApan, n'am priceput nici odatA. Clef, nu numai cei
pe cari mintosii dela Versailles ni i-au dat ca. compatriot! s'au dovedit, cu prilejul rAzboiulul, dusmani Inversunati al poporulul pe
care l'au bAntuit. La francezl, la ungurl, la austriaci, la rusi, .infamia misellor carI pritnesc botezul din vArful cutitulul s'a mamifestat aidoma. DacA ticAlosia din alte tabere n'a ajuns in totdeauna pftnA la cunostinta noastrA, faptul se datoreste imprejurArei cl, spre deosebire de noi, glontul ori spanzurAtbarea a fAcut
-sA amuteascA scurt lasitatea ovreiului din alte armate.
AtMa e de general ceeace afirmAm ad, that germanii nici nu-I
,duc pe front, ci Ii grAmAdesc la etape, ori de ce extractiune ar
fi jidanul, cu insfircinAri cati, la rAzboi, ar trebui sA desonoreze
i concetAtenil nostrl de rft mozaic se simt foarte bine
pe bArbat
-

In servIciul de spionaj, pe cAnd =lama lor se bat.

www.dacoromanica.ro

18

ARHIBALD

In zlua de 23 Noembrie 1916, sosegte In lagarul dela Rogioriide-Vede un convoiu de 14 ofiteri gi 350 de soldati romani. Int
lag& mai erau, in momentul acesta, cateva sute de alti romani,
earl, nemincati de multe zile, urlau de foame ca fiarele.
Inchisoarea era in curtea scoalei pr;mare. Curtea, inconjuratt.
cu cordon de sentinelegi la fiecare colt, cite o mitraliera.
Cei adugl acum, steteau In curte, paziti de aproape.
La un moment, capitanul Badescu se pomenegte, pa la spate,.
apucat de guler, rasucit inapol i lovit salbatic, frA sn-i se spuie
an cuvant, de catre doui plutonieri germani, pe earl, pentru orice
eventualitate, If secundau patru sentinele cu arma la mina.
l'au Mut ;Ana and a cazut leginat MAIO zidul dela scara
;wale!.
tilnd ca in armata kaizerului jidanii, de ori unde, comanda pe
sub mana, Badescu chiama pe Henri Grtinn, un bray jidov rumun,
gl-i fagiicluegte o suma de bani daca, cercetind, cu aptitudinele
noel, printre coropignitile tudegti, ar afla pentru ce a fost maltratat

Grilnn a primit Word, a intrat in vorb cu Abulius, aft pHzonier pumuntean gi a venit cu rspunsul cA Bdescu, capitanul,
-fusese lovit pans la singe pentru motivul ca morplonii imparategti aveau informatii cum c prlzonierul este... antigerman.

A doua zi, convoiul lese din curte ca salt duca cruces pe

drumul spre Craiova. La poarta, mns, agtepta Abulius, soldat
roman, cu cei dol plutonleri din ajun. Cum zaresc gacalii pe 131descu, se reped, Ii pun mina in piept i, in pumni, iL duc de it
Igchid in camera In care fusese arestat pe timpul noptil.
Groan, acidia intamplare. A intrat, ca un feldmaregal, in arestut
elpitanului, i-a mai luat cite parale ii mai ramasesera 1, cu puterea pe care o avea dela... Moise, 1-a fagaduit ca 11 scapa el.
Inteadevar, chntanul, dupl o jumatate de ceas, a fost scos dint
Ischisoaregi, dupl interventia lncotenentului Corbescu, din artileria calireata, pe linga un ofiter german, Ingadult sa intre fru
convoiu i sa porneasca la Cralova.
In front, in momentul plecarel, era, natural, gi Abullusdar plutonierii cari atacaseri in mod lag pe capitanul Badescu, l-au oprit,
firegte, cu -el, la Rogiori, pentru... alte informatli.
Pe drum, WA la Craiova, convoiul acela de nefericIti a fost,.
toad.. vremea, huidult de trupele bavareze cu care se intilneau pi
gratifIcati cu supraomenescul Hunde, Schweine rumaniena , pe
and ovrell, frafil de arme al rominllor, impleteau atrocitatea ostrogotilor cu: Romania s'a dus dracului. Acuma e provincle germane 1

www.dacoromanica.ro

CIMITIRUL PRIZONIEMOR ROMANI

19

i ca s se arate supusi leali ai noului suveran, lipitorile semite asmuteau sentinelele asupra femeilor care, pc, drum, plangaud si facandu-si cruce, intindeau prizonierllor ate o cana de
apa cr1 cate un codru de mrn5.1igl.

In aceasta cu totul germana mislune se distingea, prin zel si

credinta, mai ales Henri Griino, protectoral, dela Rosiorii-de-Vede,

al capitanului Bdescu, i coleg, Intru toate asemenea la suflet,
cu Abulius, reporterul plutonierilor lasi.

Dar calvarul era abia la inceput i sarcina jidanilor numal la

preliminri.

Inoptase cand a ajuns convolul in satul Leu. In sat, nu li sa

dat voe nenorocitilor sa se desmorteasca prin casele tramlor. I
cum nu era, intr'o comuna rurala, tad cazarma nici vre-o constructie Incaptoare pentru atata sumedenie de cadavre vii, comandantul convoiului i-a varat pe prizonierl in blserica satului.
Nu ultati c suntem la sfarsitul lui Noembrie, ca prizonleril
facusera 40 do kllometri pe jos, pan ploaie continua I cu nosi el dalele de platra sl peretil bisericel
roiul sus de glezne
erau de ghlata.
Toate aceste imprejurarl sunt, insa, detain. Trebuia ibuipat
romanul in cel mai inalt sentiment al lul si palmuit in credinta-i
catre DumnezeuI etern. In scopul acesta, pe jidanii din convolul

de prizonierl I-au bagat In altarsi,acolo, vIperele, dupa ce au

batjocorit toata noaptea oclajdiile preotestl, s'au... spurcat, in
vazul osanditilor crestinI, in vasele cu care se oficiaza sfinta cumlnecAturl.

i acesti trogloditi sent cetateni romani de cand cu tratatul

dela Versaillespentru aceftla cere presa speciall amnistia generale!
Cand am ajuns la Sopronlek, povesteste en prIzonkr, am.gasit
in curtea lagarului, pe langa trupl, o sumedenie de romanl, bAr.
bat', femei l copii, luati de prin MehedintI sf de prin Doij i
tratati aa incat scobeau cu unghille pe maidanurl ca sa smulga

larba cu care asi insele foamea.

De cum am sosit in Isar, istoriseste capitanul Badescu, ne.ant

pomenit cu alta plea : atata era, Ia ofiterii insarclnati cu paza
noastra, furia si goana dupa parale i dupa haine, incat intreprindeau adevarate vanatorl impotriva fioastra.

Ne trezeam in puterea noptli cu ate vase, seapte otiteri, fiecare cu cate un grup de sentinele. Pastan sentinele Ia usa fiecirel

www.dacoromanica.ro

:20

ARHIBALD

barace, se nApusteau peste noi prin camere sl se puneau pe.

perchizitle.

Inutil s

continuAm.

Stint sute de ofiteri cari v pot confirma tot ce citirAti Oita

aciprecum sunt alte sute carl au, de s/gur, amAnunte cu carl

complecteze fugitivele noastre note.
Nu ne intarzilm asupra imprejurArilor din Ungaria, fiindcA, lipslti de inventivitate, atrocitAtile suferite din partea austro-maghiarilor stint pururea aceleasi, asa ca devin banale prin uniformitatea tor.

German Iialtceva. Gertnanii stint sukraoamenti cu avantajul acesta, stint de o variatie, de o bogAtie si de o originalitate in scelerateta, incM merita mentiune speciala, mentiune pe
care istoria contimporan 0 va inscrie, socotim, inevitabil, pe fie
care pagina.
SA trecem, dar, in lagarile kaiserului atot puternic, in toate

cinci continentele, la epoca cAnd se petrece aceastA tragedie

tragedle care ingroapl sub rusine si sub oprobriu pretinsa civilizatie a veacului de fatA.

www.dacoromanica.ro

INFERNUL GERMAN
Nici un popor nu c tratat cu aldia arilzune ca romdmi.

In tara allruismului, a candoarei poetice si a filozofiel umanitare,

in imper:ul sacalului dela Berlin, erau o duzing de lagare
amenajate anume cu tot ce savanta perfidie feroce pusese la In-

demana calailor ca sa stirpeasca, pan la unul, pe prizonierli

romani.

Si nu se pot povesti, caci tree peste imaginatia cea mai desfranata, rafinatele torturi cu cari asasinii lai urmareau distrugerea,

fr gres, a tot ce era valah in mormintele germane.

Din ceea ce urmeaza, precum si din faptul ca peste 70.000
de prizonieri roman! au fost ucisi in lagarele nemtesti, se vede
lamurit ca, in privinta noastra, erau ordine si instructiuni speciale

ca unul sa nu mai vaza lumina zilei, dupa ce a incaput

in

ci-

mitirul teuton.

De altfel, insasi rasboiul purtat cu nol a fost, din capul loctrlui, denumit, special : strafexpedition.
E destul sa amintim ca unui clintre lagarile uncle erau pusi sit
agonizeze compatriotil nostri fusese instalat la Strhen Moor, in
baltile Weserului, localitate pe care insasi populatla bastinase a
poreclit-o Sahara Germanter , ca sa priceapa cititorul ce osanclab
capitala lovia pe roman cand pica in maim. germanului.

Apoi, ca on cum-va, cu toate mijloacele de pustiire, sa scape

vre-unul dintre cei cu structura deosebit de masiva, prizonierul era
gonit, sistematic, din lagar in lagar, nemancati, pe frig, gol si
adesea cu ranile nevindecate, in vagoane de vite si impuns cu.
baioneta de catre sceleratii insarcinati sa-i insoteasca.

www.dacoromanica.ro

22

ARHIBALD

Aa, locotenentul Grigore _Petrescu, din Reg.

GrAniceri, a

fost stramutat de douasprezece on, in douasprezece lagre diferite, in interval de un an vi jumatate ; sublocotenentul Stefan
Popescu, da la Reg. 47, a stat : 7 zlle la Sibiu ; 2 la Lamsdorf;
2 luni la Stralsund, 5 luni la Schwarmstedt, 3 saptantani la Krefeld, 2 luni la Bressen f 11 luni la Beeskow I
SI stramutarile se faceau prin surprindere, sculand pe ofiter
din soma in mijlocul noptii ducandu 1, ingront, spre o destlnatie pe care nici sentinelele n'o cunogteau.
Si vorbim de ofiteri. Oamenil de trupa nu erau socotiti nici
ea insecte...
i

0 s vorbim mai departe de tratamentul odios din lagare.

De o cam data, o chestie,... general: neamtul, Uinta cu desavarvire degradata in ce privevte slmtul moral, minte, minte cu
tupeu, cu desinvoltura, minte eroic. Tot ce spune teutonul e lalv;
ori ce prolecteaza e perfid l ajunge, cu vremea, din pricina educatiel ipocrite ce 1 se face cu biciul, ajunge s creaza ca, in
raport cu viata altor neamurl, existenta lui insali este o mincluna.
judecati din punctul acesta de vedere, nu vtii, ori cat al rasfol
blbliotecile, dad. bulgaril sunt teutoni ori germanil sunt mongoli,
atht de perfect identla e organIzatia sulleteasc a filosofilor de

pe Spreea cu a zarzavagiilor de pe tarmul Maritei.

Nu ne putem, firevte, oprl la amanunte, dar sa dam tin fapt,
fecund, pentru a se putea deduce restul : reprezentantli Patentor
neutre vi organele Crucel RoVi internafionale protesteaza. la
Berlin in contra hranei mizerabila cu care se ucideau sistetnatic
prizonieril romani. La aceast injonctiune, asasinii au raspuns vietorlos trimitand la Berna listele de mancare, tiparite frumos vi

ornate cu motive artistice, liste ce se lipiau pe peretil baracelor

vi in care, cu perifraze de escroc si cu eufemisme baroce, se
invirau atatea i ava feluri de mancare, ca servite prizonierilor,
in cat naivii din Elvetia incepusera, la un moment, sa duc grije
ca captivli romani din Germania au sa devie pletorici din cauza
supra alimentatiel.

0 sa desluvim inteaIta parte ce contineau, efectiv, listele care

dedeau Impresia ca romanii o sa iasa din captivitate obezi. De
o cam data, alta dovada de lipsa totala a simtului moral, de la
la generalul inspector en chef al lagarului and
erau avizati cA sosesc delegati al Crucei Roii, dedeau porunca
sentinela pAnA

sA se imbunatateasca hrana prizonierilor pentru ziva aceea gf

gveau neruvinarea, faimovii von al augustului asasin de la Berlin,

www.dacoromanica.ro

CIMITIRUL PRIZONIERILOR ROMANI

tag

23

afirtne, in fata sutelor de of iteri romani, cg acesta este or-

dinarul laggrului I
Romanii, sub pedeapsg de represalii cumplite, n'aveau vole sg
vie in atingere cu membril Crucei Rosli sau cu reprezentauVi
statelor neutre.

0 singurg data au parvenit ofiteril, pe furls, sit vorbeascA gm

deIegatul Spaniel, sl, la auzul destginuirilor fioroase ce I se fAceau,
neutrul a esclamat, asa de tare in cat l'a auzit locotenentut

Stamatescu, din Reg. I CAlgrasi :

Mci un popor nu e tratat cu aldla cruzime ca romdall.
Un amgnunt, mat mutt ca coloare localg : un ofiter, vrAnd sg
dee, cu ocazia unei Inspectii, un memoriu mInistrului Spaniel, care

venise cu comisia Crucel Rosii elvetiene, a rugat pe o sorA de

caritate, dintre cele care insoteau comisla, sg

1-1 inmineze, fiindcg

prizonierilor, sub amenintare de .pedeaps1 grea, nu le era permis sg se apropie. Surora a primit. comisionul dar, in Ice sg
dea memoriul ministrului spaniol, I-a dus
comandantul lagd-

Ofiterul, povesteste maiorul N Mihail, din Reg. I GrAniceri, a fost, pentru indrAsneala aceasta, pedepsit, pe urmg, etc
24 de zile inchisoare.
Surora de caritate fusese gertnang...
In rnaltratarea prIzonierilor romAni erau gradatil, dupg cum
iuseserg capturatl in timpul succeselor sau in perioada de isfrAngeri a germanilor. In cazul dIntliu, situatia romanilor era relativ wad.; Ii desbrAcau, combatantil, pe camp, pang la plele;
ie luau bani, scule l ori ce reprezenta o valoare, cat de midi ;
si, dupg ce'i loviau cu thane, cu patul puscei sau cu baioneta,

ti

expediau, cum ziceau ei inii, la porcil de la elape, nude,

pemancati, erau perchizitionati din non sl ruptl in bAtAi de necaz

ad porcH nu mai ggseatt nimic prin buzunarele prizonlerilor.
Caul, insg, cAdeau in captiv,tate dupg cateva insuccese suferite de asasinl, atuncl, pe lAngg atrociatile de mai sus, se mai
adloga foamea, flagelarea i celula pentru ofiteril car( ref uzau sit
dea indicatil asupra situatiel armatelor romane.
Din maim combatantilor, dar, cgdeau In ghlara porcilor de ta
Rtapd, sl dela acestta, incgpeau pe mAna escortel.
Exodul, cum se stie, a avut loc prin !unite Noembrie, Decembrie si lanuarie, In cursui retragerei din Muntenia, pang s'a fixat

frontul de la Siret. hi anotimpul acesta, cu gerurile, cu viscolul

si cu noroaiele obiclnuite, prizonierii, cum am spus, erau dusi pa,

www.dacoromanica.ro

24

ARHIBALD

jos, cu escorts de cavalerie dupl ei si stimulati cu baioneta ea

31 fad ate 40-50 de kilometri pe zi.

Escorta bAtea pe romani cu sabia ca sl meergA in pas cu

call si

nenorocitil, jefuiti de doul ori, nu mai aveau pe el nIci

sdrente, nIci IncAltAminte, nIci inelele de cununie mIcar.

Am spus ce erau ofiteril superiori la germani ; Intelegeti, asa

dar, ce stint antropoizil fArA nici un rang in cohorta teutona.
Cand ate un roman rAnit sau eke until lihnit de foame rAminea cati-va pasi in urmA, brute din escortA Ii mbrancea, II

lovia cu sable, sau, dacl-i era lene sA se intarzie cu el, tl tm

pupa de-a dreptul i intra, dui:4 aceea, in randurI, vesel si cit

spolille cadavrului in brate.

Locotenentul Neagu, de la Reg. de C. F. povesteste cl a fost

ovit cu sable in timpul transportului dela Tg. Jiu la Petrosani

iar sublocotenentul de rezervA Beceanu V. Ion, din Reg. 57,

declarit cl escorta de infanterie germanA, care'i eonducea, lovia

ca patul puscel I imbrancea pe ofiterli bolnavi sau ranitl cari nu,
puteau merge cu acelasi lutealA ca cei sAnAtosi".
Cand trecea convoiul prin orase ori prin sate inamice, escorta
IngAdula populatiei nu numal sA insulte trivial pe prizonieri ci
thiar sl-i toveasfA cu pietre si cu ciotnege.

Toate acestea, o sA zicl cititorul, stint naturale din partea

unui popor de sAlbateci cArora, intrucat aveau de aface cu oame& dezarmati l Infirmi, uu le mai era fricA de riposta. Era,
task afar& de acestea, chibzuiall, sistemA, metodA in arta de a.
chinui pe prizonieri. Asa, In trajeul de 40 kilometri, nu le era
IngAduit prizonierilor sA bea o picAturA de apA. Cand treceati
pe langl fantana, II Intepau cu baioneta ori cu sabia sA meargA
inainte 1 dad, prin satele romanestl, le ofereau tArAncile cata o
oali cu apA, sentInelele le puneau pe goanA si le amenintau cA
le ImpuscA. and, apoi, din pricina distantelor excesiv de lungi
pe teritoriul nemtesc, nu se putea face drumul pe jos, atuncl se
clutau Inteadins vagoane In care fuseserA animale si nu se perreltea sA se curete murdAria lAsatA de dobitoace.
Dad, MA, in lipsa vagoanelor acestora, ii expedlau cu vagoane
de cAlAtori, nu piece trenul din garl Oa nu se Constata rigu-

ros cl geamurile sunt sparte bate.

Mal mult : era poruncl strasnicA ca, iarna, cand crApau pietrete de ger, vagonul sA meargA cu usile deschise de perete iar
vara, pe arsita luI cuptor, cand se transportau prizonleril dinteue
iagAr Intr'altul, vagoanele sA circule inchise ermetic.

www.dacoromanica.ro

CIMITIRUL PRIZONIERILOR RONCANI

25.

FatA cu aceastA canibalicA cruzime, soldatil gauriau, vara, pe-

refii vagonului, cu briceagul, si puneau gura la orificiu ca sA

respire nitel aier curat, cad inauntru atmosfera era pestilentialA,
intre altele si din pricinA ca, nedandu-li-se vole, zile si aopti
de- arandul, sA se dea jos la OH, fi fAceau toate trebuintele In vagon,_

Locotenentul Manollu Mina, din Reg. 55, declarl cA unul

dintre prizonieri a murit sufocat a.
Dar cea mai dlabolica infamie o savarsiau teutonii fats de raniti.
Nu numai eel lasau cate patru-cinci zie neculegl de pe camp,
nemancati si cu !lune gangrenate ; dar chiar unde gasiau pe camp
sanitari tornanl, ramasi inume ca sa ingrijeasca pe raniti, ii bateau i, cu revolverut la frunte, ii puneau sA-i panseze pe al lor..
Populatia noastrA din prejurul campurilor de bAtaie venia pang
in linia de foe ca sA strangl mortli si. sA care rAnitii, dar nemtii
Ii pandeau sl'i duceau sub escorta, sa lucreze la transee, subploaia de srapnele a artileriei romanesti.
Ca dovada despre sentimentele de umanitate ale asiaticilor
supusi ai kaiserului si despre respectul lor pentru prescriptiunile
conventiel de la Haga, InregistrAm act declaratiile cAtorva ofiterl
martori la infamia l carnajml la care erau supusi romAnii de
cAtre felcerli bestialului Neron modern.
Orice rang, cat de gravA ar fi avut, si de orice boalA ar fi pAtimit
prizonierul roman pe camp, cazut pe mana asasinilor, trebula sa
astepte cate zile "erau necesare panA sa se evacueze, mai intAi,
toti rAnitit germanl, de si pe alocurea trupele noastre, curn ziserAm
mai sus, lAsau inteadins brancardierl si material de pansament.
Pe toti acesti agenti sanitarl ii luau prizonieri, in contra tuturor
legilor de pietate, si'i obligau sa ingrijeasca de ai bor.
VA inchipuiti la MarAsesti, unde a tinut lupta peste o saptaJuana sl au cAzut ranitl de ambele parti, cu zecile de mil, va
inchipuiti cat a trebuit sa astepte romanii panA sa le vie_randut
la asa zlsele ingrijiri medicale I
Medicul maior Lerescu raporteaza cazuri cand ranitil nostri
au ajuns, la primul pansament, dupa 7-8 zlle, plini de paduchi,
pi cu ranile infectate de viermi.
Sublocotenentul lonescu Arghir, din Reg. 68, povesteste c5.
un transport de ofiteri I trupd a lost thud 6 zile In biserica
Drgdnesti, fdrd sa lie vdzati de medic, lard hrand 1 fdrd ape.

Sublocotenentul Nicolae Z. Petre din Reg. 32, a fost ridicat,

dupA 10 ore, pe o foaie de cort,_clesi'l era piciorul fracturat, pi,
dus in satul Strajescu, unde a stat pe pamantul gob, lard marl:care fi lard pansament, cloud zile 1 cloud nopti,

www.dacoromanica.ro

26

ARHIBALD

Si suplichil acestui .ofiter nu s'a sfArsit aici. Rugaudu-se de

iste soldati germani carl treceau cu carnionul s-1 la si sal
.ducl la un spital, caci stiferia cumplit, nemtii, oameni thantropf,
l'au pus in camion, Pau dus cAti-va Icilometri departe de sat i
1'au aruncat, pe urma, intr'un sant, pe camp, dupa ce eau jefuit.
Treatorii din comuna l'au gAsit acolo, in drumul tor pe lAng

sant, si l'au dus la Feldlazaretul No, 110, absolut In pielea

soald, cep cum U gsiserti.
E drept ca, pentru spectacolul vesel pe care! oferia medicului
ludesc cazul acesta... original, rAnitul a fost pansat de preferInfi
,chiar In seara aceea, la 80 de ceasurl dupa ce cApAtase rain!
Si ca sA n'aibl dreptul, ca toti valahil Ingrati, sl se plinga,
a poi, de tratamentul nemtesc, prizonierul a fost luat din lazaret,
a doua zi, si trAnsportat la Focpni, pe paie, inteo remiz6 a
.spitalului 323, unde, drept ingrijire, sanitarii germanii I-au dat
o craca cu frunze ca s se apere de muste.
hi fine, ca sl nu se creaza cumva c germanii sunt partini-tori i ca sa se vaza cA masura e generall pentru toti prizonierli
romani, ace!as.., medicament s'a dat si sublocotenentuluf Emil
Nlcolau, precum i la o suml de alti oflterl carl au avut norocul
sa fie ospitalizati in Focani la No. 323...

www.dacoromanica.ro

z-itt".1114.-4,4,-4-;:403#*

ATAVISM
Hunde Offizierere

Ecudos cti ct claritate iese la iveall dreptatea ovreilor, invinuiti, pe nedrept, cum cl dela el au invAtat germanil s.
fie talhari.
Ne aducem atninte cA, de cAte ori nu mai putea Kommandantura sl cocoloseascl hotiile cAte unui bandit in uniformA de
-ofiter si era silitA al dea in vileag, explicatia, in gura morplonilor, se producea singur : contactul cu romAnii a stricat si pe
will germani, a aror onestitate, ca a poporului intreg, a lost
ideall pan g. acum si ideall ar fi rAmas fr protniscuitatea Cu
valahul, element disolvant pentru cea mai riguroasA moralitate.
i ca s nu creazA lumea c teutonul. hot aruncA, cum se zice,
printeo locutiune vulgarA, moartea in tigani, Komandantura, prin
agentii el, cita nume proprii. N'ar fl clzut in ispit cApitanul
Albrecht, spre pildS, dad nu il scoteau din minti Sternbach si
Pauker ca s fure Mal de la moara Alberstadt; maiorul prIns cA,
de pe interventia frumoasei creole cu nume bulgAresc, care vindea
permisuri perimate pentru tuicA, ar fi continuat sl fie om corect,

ca toti germanii, dacA nu'l esla in cale Mendelsohn 814 tenteze

si sa-1 facA sl calce alAturi de datorie ; si bietul locotenent In.
trat la puscArie fiindcl vindea lemneie dela Cernica, ar fl rA-

mas un Christus de onestitate dad nu'l intampina Marcovici

pentruca; cu un pumn de lal al, fad, ca prin vrajA, sl se
depArteze de rectitudinea traditionall in neamul ploanitelor. Ergo,
inchefau Wechsler si Salzmann, crainicii Kommandaturei, ergo,
et romnii

sunt de vial el, foarte rar, poate unul la o sutl de

nil, mid, I teutonul in gura lAcomiel.

www.dacoromanica.ro

28

ARHIBALD

Lucrul, ins5, se petrece cu totul din petrivA. Ba, dad tii seaml
de orig nea eupatrizilor din rasa Jul Wilhelm, origihe care se
confundA cu era de banditism din evul mediu, mai call vine sA
crezi
de. si riscAnd sA stArnesti protestAri din partea d-lui
Cuza
cA, date fiind faptele la cunostinta 0 a copillor in tara
romftneascA, tendinta la furtisag a ofiterului !learnt e asa de fireascA in cat, daca, din punctul acesta de vedere, Sternbach,
Marcovici, Pauker l cei-lalti romdni ar mal fi avut ceva de 1nvAtat in materia aceasta, ajungeau hors concours gratie scoalei
pe care au fAcut o prin atingere cu reprezentantii kaiserului.
Cate-va dovezi in treadt, dovezi de pc cAmpul de 1upt5,.
unde nu era cu putinta contactul cu.... romdnif :
Ofiterli germani bruscau si loveau, din sistem, pe ofiterli romaul cazuti prizonieri ; far soldatii, in fata superiorilor si de pe

un cod poruncit, le striga : Hunde Offiziereecaini de ofiteri.

Asta, insfi, s zicem el e chestie de educatie sufleteasd.
SA trecem la dovezl de onestitate :
Cgpitanului Amzulescu.Dumitru i s'au Nal bocancii, nu pe ascuns,

cl, cinstit, pe fatA ;

Sublocotenentului Petrescu, din GrAniceri, i-au luat cAclula si
dolmanul ;
Locotenentului Alexandrescu Stefan, din Reg. 8 VAnAtori, 'I au

luat 860 de lei, cari fi scApaserA de la o anterioarA... perchizitie ;

Locotenentului ile rezervA Nineaca Ion, din Reg. 8 VAnAtori,
i-au luat 1280 de lei, un ceasornic, un lant cu creion de aur

si un inel cu briliante ;
Sublocotenentului de rezerv Gr. Negrescu, din Reg. I CAIgrasl, I-au luat fotografiile de famine, cad, treeut prin diferite...
perchizitii, atAta mai avea pe sufletul lui ;
Locoteaentului lonescu August, din Reg. de escortA rega 15,
i s'a sr-lulls, de la gat, gulerul de blana, iar trupa din convoinl
de prizonieri a fost jAfuitA Orli la cmasl. Cei cari au protestat
sau au incercat O. se opuie talharilor, au fost trAntiti la pArnAnt
si Muff crunt.
Si acestia formeazA un grup, cazuti odat5cAci era sistem :
de cunt te simtiau atins de glont si ramas pe teren, la ei, se
repezeau hfenele de te desbrAcau ; si nurnai dupA aceia itl dAdeau cu patul puscei in cap... ca tratament medical.
GAndrti-vA acuma, cAte grupe de acestea au cAzut in mAna
barbarilor
judecati recolta aduneA de prin cimitire de cAtre
bravil s' mai presus de toate onestii aparatori i patriei germane
i

Sunt, in purtarea junkerilor, de altfel, momente savuroase pe

www.dacoromanica.ro

CIMITIRUL PRIZONIERILOR ROMANI

29

carl nu te saturi sn le gustl f sn le aruncl la toate vanturile,

pentru ca, daca se poate, sn nu rAmaie vietate pe glob, care
pug in cunoatintn, sn no se cutremure de admiratie fatn cu acest
popor urzit anume de entre nationalul Gott ca sn stApaneascA
Europa, pentru slava de a pururea a kaiserului al fericirea lumei
terestre.
Unul din aceste momente :

Am spus en prizonierul era, intaiu, jafuit, pe camp, al numa

(WO aceea lAsat in norol si in ger, cu rAnile deschise. Am mai
spus ea, din ceasul capturdrii st pn peste cinci-aase zile, and
ajungea la un lagnr improvizat, nu se dedea, ofiterilor i trupei,
nu numai lira* dar nici voie sA bea apn de la fantanele intal.
nite in drum. Am mai spus, in sfarait, en distantele se fAceau pe

jos, cate 40-50 de kllome.tri pe zi ai cA se Mean in pasul

calulta, daca escorta era cAlare, sau, cand escorta era pedestrA,
rAnitli si bolnavii erau stimulatl cu baioneta ca sn meargn cu
alura celor sAnntoai.

Toate acestea, pentru oameni cu rAni, febrili, lihniti de foame

ori extenuati de oboseala luptelor din ajun, ar constitui, sn zicem
rational. Se mai intampla, insn ceva,ai acest ceva
un regim
invedereazn i pentru orbl en tratamentul de extermirare la care
erau supuai prizonierii romani era in special recomandat, CA pornia
din instructluni anume date In sensul acesta, instructiuni care,
evident, anume scop urmAreau.
laca acel ceva menit s nemureasen amintirea sacalilor ai an
fad, din sanghinarul lor imparat, pe aeful ucigasilor : and escorta
obosia or vrea sn se schimbe, no oprea convolul la etapa ca
sn aatepte sA fie inlocuitn de cea care urma sn continue drumul,
ci telefona din mers
aaa in cat, and ajungeau prizonieril la
punctul de unde avea sn-i ia in primire garda cea noun, Wel nu
incetineau pasul maw, cAci schimbul intra in randuri din sbor.
Cu chipul acesta, convolul cAlca ate doun poste l adesea mai
molt, fArtt sn rnsufle, fArA pic de rngaz, memancati, rAniti, bolnavi si goi.
Si, inutil sal spunem, fie care escortA fAcea cite o noun revfee
prin buzunarele acestor nefericiti jidovi rAtAcitori,
Cand se va scrie, documi-ntat si in atnAnunt, cruzimea rafinatn
ai barbaria fArn nume la -care au fost supusi prizonieril romani,
atunci Germania va trebui, pe harta, cAutatn prin central Africei,

pe unde continentul acesta no e explorat de cat de jaguari.

www.dacoromanica.ro

1r7,

RESPECTUL PENTRU
DEMNITATEA OMENEASCA
Unsere alte Gott I

Cetitorii cari 1st vor fl aruncat ochil pe ale noastre Impreslt

din timput Ocupatiei, vor fi vAzut acolo

f apt, de altfel, cu-

noscut de toatA Munteniac6, pentru ermafroditli imperial?, se

rechizifionaserl toate edificiile arAtoase pentru ca parazifil sA lo-

culasa, comod, fiecare, dull se poate, cMe un palat.

cu prilejui faimoasei levee en masse, se aduseser in teatoriul ocupat nu numal junckerii, eel cari, de preferintA, se culcA
cite doi inteun crivat ; nu numal Invartitit, cart subscriseserA coplos
la lmprumuturile d rAzboiu I cumpAraserA, cu preful acesta,
privIleglul de a produce, pe calea VIctoriel, efecte de... crupl, pe
cAnd gemein-ii isi lAsau oasele sl albeascii la soare prin santurile dela Dragoslavele ; ci i chelneril, flinte, in German!a, cea
apucAturi unctuoase, cari acasA la el au te mai scot din Excellenz"
cAnd, in loc de 5 pfenigi, cum e obiceiul pAmAntului, le arunci, ca
bacsls, maruntisul rAmas dela paharul cu bere ; ba veniserA la
iernatic, ca sA nu consume, ca guri Inutile, cojile de carton rezervate, prin LartelA, pentru lihuif Ii, cari, in tara nemteasa, lucrau
entuziast, cu baioneta la spate, in nzinele unde se pregAteau ga-

zele asfixiante si se lucrau, de pe technIca oficiall a poporului

de asasini, substantele cu care kultur-a teutonA avea sA otrlveascl antAnlle de pe teritoriul unde urmau sA se retragA, ca
al... scurteze frontulveniserA act si mare parte din cavalele
care slujesc de neveste supusilor impArAtesti.
Mai fuseserA, apol, expediate, aici, acele gratil perimate pe care
ofiteril superloriwww.dacoromanica.ro
de azi le cunoscuserA pe cAnd erau leutenantf,

CIMITIRUL PRIZONIERILOR ROMANI,

3t

cu drepturt cAstigate prin localurile de perditie pe unde neamtut

e de rigoare sl se dud, in prima tinerete, ca sl mascheze virtutea traditionall de a se dispense de sex. l pentru ca la levee

sA fie cu adevArat en masse, prin urmare impresionantA, se scoseserl 11n portle, in Germania, pinA i infirmli i fuseserl expediati sit lupfe ad, prin sirAcAcioasele Bfirgerkithe, ospAtIrH pe
_care Kommandantura obligase pe primarii din Romania sA le
inflinteze i sl le pule, gratis, la dispozitia lesiniturilor germane.

Untan, fenomenul fArA brate, care, la dm, anti trecuti, seexhiba rAzindu-se cu piclorul, se plimba, pinl si el, triumfltor.
prin Bucure0, unde fusese trimis de Kriegsministerium ca sA ne
=ate, prin prezenta lui, ce nesecat isvor de combatantl este pa-

tria lui Eulenburg.

I toti acestla, kale acestea, fuseserA instalate in cite o constructie monumentall din capitalele romine ; na municipalitltlle
f usenet./ indatorate, sub pedeapsl de Straf, sit le introducl bAt
si sA complecteze luxos confortul, pe acolo pe uncle proprietarii,.
in grabA, n'avuseserl vreme sA dea le dernter coup de main
in asteptarea acestor oaspeti cilibili, carl, la el acasfi, se soca-

tesc faverizati clad, cinci intr'un Kelnerel, pot, desmortindu-se

!a cAldura unui pumn de turbA cu miros stercorlan, sl astepte
ceasul cind sl rela munca silnicA fArA de care nu'si poate procure, neamtul, bucata de cirnat bojociu cu care intretine anemia
coplilor.

Aceasta, pentru ei i pentru ai bor.

Pentru ai nostri, tacit programul, alcAtult la Berlin si poruneft prin circularA. Ii expunem aci nu ca sl invederAm citA barbarie
reprezintl civilizatia germang, ci, asa, mai mult pentru voluptatea ce sperAm sA producem cititorulul prin contrastul la care't
vom face sA asiste.
Am zis, mai sus, el prizonleril roman! cAzuti pe portiunea de.
teren cuceritA de inamic, erau; intilu, lAsati, cite ire!, cite patru
adesea cite cinci zile, sA se svircoleascA, in norolu sau in
apadA, nemincati i cu rAnile nepansate ; al dollea, loviti cu patul pustel, dupg ce trecea intervalul caiculat ca sA se producl.
gangrene mintuitoare, si jAfuiti, pinA la camask de tot ce putea
sl infiltiseze o valoare pe cadavrele acestea respirinde incl.
Duna aceste opera VI peliminare, cei car!, in potriva calculelor
Mute de doktorii teutoni, se indArAtniceau sA se intirzie printre vii, erau !miff de pe urmA, ca turmele de vite, si, rang*
de baloneta sentinelelor, porniti : bolnavi, flAminzi J cu plAglle
pllee de vierml, din etapit
in etapAcu grlig, din partea celot
www.dacoromanica.ro

32

ARHIBALD

,eari insotiau convoiul, sA-i jAfuiascA de isnoavl fie care escortA

ee se forma, prin telefon, gel lua In priinire, din mers, de cum
obosiau kamerazii carl Ii buznnArisera !Ana ad.

Cu alura aceasta, prizonierii nostri calcau cei 40-50 de kilometri orAnduiti, ca pedeapsA, de cAtre mai marii ostirilor germane, pentru cA avuseserA temeritatea sA apere plmantul strAmosesc. Venia noaptea, apoi, I, ca sA se odihneascA sentinelele,

se oprea convoini si se instala in cantonament, pestru ca a doua

zi sA porneascA din nou spre learnt de concentrare.
Hrang, nicl pe ampul unde fuseserA lAsati ca sA-I umple
-viermii, del in timpul marsului, nici in cantonament nu li se dedeadar la socoteall nI s'au pus cheltuielile fAcute de kaiser
cu ocupatia, cu intretinerea prizonierilor i cu dutarea rAnitilor.
Nu II se dedea dci apA, macar.
Mai mult: nu li se ingAcluia, barem. sa iasA din firidele in
cari erau inchisi ca sA..... p'AteascA tributul pa care'l reclama
natura.

Si ce era cantonamenta4 in conceptia generoas1 a rasel care,

-filndcA locuitorli, prea desi in imperiu, stau inghesuiti sj adesea
unii peste altii, ti zic Uebermentsch ? Erau cosarele, pivnitele
in tot
caselor parasite, sl de cele mai multe ori, bisericlle
d'auna fArA paine, fArA apA, fArA foc si cu interzicere absolutA,

sub pedeapsA de glont, de a esi prizonierui din mormAnt pentru

trebuintele trupesti.
Si se inchideau in cosare sau in altarul bisericilor, de a vatma : ofiteri, trupl, bolnavi i sAnAtost.
SA precizAm :

Un convoiu, din care fAcea parte sublocotenentul, de rezervA

Christescu Stefan, din Reg. 55, a fost, of term si trupl. vArat,
cu baioneta, in biserica din comuna VitAnestisi, ca sfidare a
sentimentului religios, obligat sA se culce chiar in altar.
Un transport, care, intre altii, cuprindea pe locotenentul Moraru Ion, din Reg. 48, a fost inghesuit, la Pitestj, inteo oclAitA
gi 'tinut fArl mAncare, dou g. zile I doul nopti, in care vreme
nu 11 s'a ingAduitt. Wei sa-gl usuce zdrentele la soare.
Si, informeazA sublocotenentul PAtrut V. Traian, din Reg. 2,
un grup de ofiterl au fost instalafi In penitenclarul Margineni,
dale peste grAmadA cu both, cu tAlharii, cu criminalii.
Acesta era cantonamenful, acesta intelesul pe care'l dedeau
nemtii obligatiilor conventiel de la Naga, conventie pe care se
indatoraserN s'o respecte si care reclama, pentru prizonieri, con-

www.dacoromanica.ro
ditil de InaltA filantropie.

CIMITIRUL PRIZONIERILOR ROMAN/

33

ca 31 nu le impute, cumva, istorla, inteo zl, cA ar fl neglijat vre-una din datorille al cAror rob, sufletete, este teutonul,
cadavrele, dup5 ce le jAf uiau, le pArAseau unde cAzuserA
ca
sA le lamormthrteze populatia civill a satelor.
N Soarele, ridicAnd lintoliul de zIpadA, a desvelit, ani de-a randul, oasele celor cAzuti in luptele din munti, eroi a cAror came,
innainte de a fi nemetitg, f us ese sfAiatA de flarele codrilor.

www.dacoromanica.ro

,74.0

,1"+"*:14,:,1tN '!-*"

PAHOD NA. .. STRALSUND

ThliiivYz dd ronkini

Drumul dela Neajlov pita la SlatIna se fAcea, pe jos, Intec

saptAmanl si trebula, pe urml, zece zile, cu trenul, de aci
panA la Stralsund.
Cand cosarele, pivnitele caselor dAramate de bombardament na
mai puteau cuprinde multImea de muribunzl, administratia milltarn, ca sl dea cMe unui favorit pretext de a se repezi panit la

cafeneaua unde, in Germania, servia autorul zilelor acestui favonit, organiza convoluri pentru expedlerea prizonierilor In clmItirIlecAror a, printeun eufemism perfid, li se zicea lagdre.
Drumul se fAcea, afar-A, poate, de o singurA sau doul excep tit,
in vagoane de vite. Ofiteri, cate de doul si de trel ori mai multi
de cat capacitatea vagonului, erau grAmAdlti In acele cocine cu
etaj In cari se transportA porciisi trebuiau sA se odihneascA si
sl doarml de-a'n picloareIe, cad, culcati, pe jos, in bAlegarul lsat de vite i apArat cu arma In manA do cAtre sentinele ca nu
cum-va sA se curete de prizonieri, n'ar fi avut loc nlci zece la
sutA din numArul nefericitilor.
Drumul, de pe imprelurAri, linea opt, zece si de multe ori doutS

spre .zece zIledrumul acesta, in conditiile de umanitate pe care

le vAzurAti.

Cand murla ate u'nul, sentinela dedea un picior cadavralui it

arunca pe usa cocinei. Cel cari n'aveau tristea sl. rnoarA ci numai sA se boInveascA greu erau lAsatl in grijea cioclilor dela cea
mai apropiatA garAca sA se evIte sentinelei corvada de a tot
Imbranci cadavrele de pe marginea vagonfflul.
Nici o datA, ;Ana azi, n'a venIt vre-o stire, la ministerul, nos-

www.dacoromanica.ro

35

CIMITIRUL PRIZONIERILOR ROMANI

till de razboi, despre soarta aCestor Ingropati de vii, cad, ca de

pe lumea cea- 1- alta, nu s'a intors nici unul, panA acum, ca sA
spine cat de ploasa a fost, acolo, ospitalitatea pe care au gasit-o
la nemti.

Cilatoria, uneorl, se facea d'un trait. Pleca trenul din Arad

si, dupa opririle reglementare, stopa la Oppeln, statie de granita a

Germanlei, unde, Inainte de a fi taratl in interior, prizonlerii era%

supugl deparazitarel.
Hrana, in tot acest interval de timp, nu forma nici de cum obiectul de preocupare al fatalaului imparatesc Insarcinat cu conducerea convoiului. De aceea, nu se manca
sau, accidental, se
snanca pe sponciu. Aga, unui transport de ofiteri, de la Sibiu la

Stralsund, nu If s'a dat, in vase zile, de cat trei mese

masa
care conslsta dintr'o zeama de gull! fierte In apa, o feliuta microscopica de paine gi cafe un wurst, nationala tocatura facuta din
sange de cal indesata intr'un intestin de provenienta dubloasil,

care lasa In tot d'auna impresia ca a mai fost mncata odata.....

Maiorul Fometescu, _din Batal. I Vanatori, afirma ca convolului
sail 'I s'a dat de mancare numai de cloud on In timp de feapte
zile. Vina, Insa, nu credem sa fie a nemtilor Fometescu flind,

se pare, un nume predestinat,urma sa fie intarcat de. la mancare pentru ca convolul sa ramana in logica
oamenii acegtia, care mancau, doua gulii si Ire! wurstl In gapte

zile, erau cei jafuiti in tad i flamanzi de saptamani

Acest noroc, insA, rasfata pe prizonieri numai in cazul cand
drumul se facea neantrerupt, de la Slatina, de la Cainehi,
de la Sibiu ori de la Arad, direct, la Oppeln. Dar nodurile principale de cale ferata erau de mite ori congestionate de nesfarI

iitebe necesitati ale razboiuluigi multe din statiunele mici erau,

une-orl, aga de blocate Inca saptAmlni intregi nit puteau da drumlin conveiului funebru pe care 'I constituiau cotetele prizonierilor. Din pricina aceasta, cei cari n'avusesera grlje sa moara

la vreme, erau supugi unui martiriu special. Nu puteau sa fie

fInuti in garA, pentru ca, cu toate lacatele- cad ferecau uile, ar
fi trebuit cel putin atitea sentinele cate dricuri cu prizonierl erau pe Utile. De aceea, de cum se comunica Feldwebelului comandant al escortei ca nu e chip sa tread inainte, descarca pe
nefericiti din vagoane si

punea, pentru cate cinci-gase zile, de

preferinta prin grajdurl, de undo, fiinda paiele si balegarul mai
servisera de saltea i altor grupuri de osanditl, ranitli, amputatil
sau cel cu metehne Interne plecau cu paduchi i cu rale, claca

www.dacoromanica.ro

36

ARHIBALD

n'aveau sans sa contracteze tetanos ca s micsoreze, numgrul

celor pe can ii ingrasa si Pi rasfata imparatul Germanlei.
Drumul de la gad pan la mormantul provizoriu sefacea, pe
jos, prin mijlocul unei populatii ostile, care'i scuipa, ii huiduta set
lovfa cu bastoanelecaci sentinelele, a caror grija excluziva era
pips, nutsi lasau asa preocupare itnportant ca sa apere pe bandijil de romdnli", expresiune care, invariabil, curgea ca purolui
din gura germanilor viteii pa caad dadeau cu ciomagul, sub ()nil
parintesti ai ofiterului insarcinat cu comanda esgortei, in oameni
nefericiti, bolnavi, raniti i lipsiti de aparare.
HranA, nu se dedea de loc pentru intervalul acestaera, pentru prizonieri, o adevarata sincopa,
La intoarcere pentru reimbarcare, convolul trecea farAsi prin

zidal de bravl, carl, cu bata In mn

cu fleoanca plinA de
imundicli pentru a le scuipa asupra romanilOr, loveau, feroce, sl
pe cal carl poate scapasera, prima data, de sub ploaia de reteveie.
I

Odata inchisi din nuu in eosciugele in care porcH fusesera tran-

sportati ca oamenii" bietil prizouieri domniau, lipsiti de spatiu,

de aler i de paine, flindca, cal putin, nu mai erau Muti de civilizatia germana.
Si drumul, in conditiile acestea infernale, avea, din nou, sa tie,

necurmat, alte zile si alte nopti

www.dacoromanica.ro

5.

ZA.fri -

4;,"

-',""

LAGARELE DIN GERMANIA

Am omis inteadins s. spunem, cad e o chestie care cade asupra
bunului simt, am omis al spunem ca, data fiind tenacitatea taranului nostru, Wei jumatate n'au murit, dela Arge pana in Stralsund,
dintre soldatii porniti spre necropolele imperiale, cu tot tratamentul
german la care au fost supi1i, prin urmare cu toata laudabila
bunavointa a celor cari oranduisera conditille asiatice in cari al fie
transportati.

Ceeace, mai presus de orice, este de admirat la organele

pasive ale celui care, la Berlin, tine, cu atat succes, locul lui
Caligula, este obedienta
este acea insuire virila care, la
porund, face o sable ori un ciomag din fiecare neamt, oricare
i-ar fi, personal, boiul, ai de orlce vopsea ar fi rangul social din
care e avortat.
Poetastrul teuton, cel care, pentru ca, spre extazul clientele;
de cafenea, ritneaza, in Jimba tudesca, bunaoara

pe ninge cu

linge i pe singe" cu uplinge", se crede tot un Schiller sau

no Gothe ; poetastrul acesta, cu sufietul plin de amenitate yi de
lirism ctA vreme easel in exametri pe cand Gretchen plamadete aluatul pentru puzerle; placidui acesta, plavit i cu fire
malliatadevine, numal prin educatia mintei, un ciga, de indata ce a sunat, dela Postdam, goarna prin care marele Cesar
voruncete O. se stropeasca versusile cu lichide lacrimogene. Din
t.unctul acesta de vedere e atingatoare privelktea pe care o oferA
filosoful sarind cu bata sA omoare pe prizonieri fiindca banditha

ace*tia au impuFat, In lupta dreapta, pe Fridl al luicutn este

atingator sa vezi pe vaporoasa Freulein dand cu huideo I offteterilor romani pentru ca, potrivit cu sugestla, venita dela Berlin,
velInii de romini" stint tradatori catre... patria germana ; cum, in
www.dacoromanica.ro

38

ARHIBALD

sfarelt, e d admirat spiritul de disciplinA la medic, carele, om

de etlinta, f cu profesiune care are lature comuna cu apostolatul,
iai asvarle trusa, cand e ordin in sensul acesta, inhata cravaea
si loveste orbis pe ranitui orl pa bolnavul roman, pus, de cAtre
dreptul international, sub Ingr.jirea obligatorie ei sub ocrotirea
mai ales a duemanului cu cuiturA.
Am expus in treacat aceste cateva superficiale observatif
despre psichologla neamtulul In functie de lava al irnparatului,
nu ca sa le aducem ponoase
el, din potrIva, ca sa expliclim, in
avantajul lor, fenomene stranii in fata carora rAmane interzis
ornul care nu e prevenit asupra tainelor pe care le inchide, ca
intr'o cutie cu secret, originala structura sufleteasca a trogloditului
thn tara kultarei.
Lagarele de prizonierl in imperiul in care bArbatii se neurastenizeaza fAcand oficiu de femeie, sunt unele pentru ofiterl ei allele
pentru trupa. Nu tim, filndcA n'a venit Inca la cunoetlnta noastrA,
nu Vim cum sunt amenajate lagarele de ofiterl ale celorlalte
armate ; pentru ofiteril nostri, insa, s'au destlnat, printr'o favoare
speciala, cimitirele in care ei-au depAnat zilele in captivitate
simplil soldati ai ostirilor franceze, engleze el ruseeti.
N'asteptati, credem, sA vA dam expl;catii asupra motivelor
acestel favori exceptionale, fiindca, judecand de pe tot ce am

spus panA aci, se vede farA ochelari consecuenta in sistemul de

a face romanilor tratament a parte.
SA mai spunem ca, pentru prizonieril roman!, tot prin favoare
deosebita, s'au infiintat, expres, la Stollen Moor, la Baskow si
la Breessen lagAre de represalil, un fel de institute de corecVune unde se inmormantau de vii cei cart le pAreau comandantilor cl sunt de prisos printre spectrele cari se miecau.
Inca un detaliu: lagarele, fie cele obicinuite, fie pentru represail!, ale ofiterilor ori ale soldatilor, erau, in majorltatea cazurllor,
comandate de cAtre, Imbracati in Walla milltarl, autentici foeti
directori de penttenciare
el era de rigoare ca aceeti comandiri
sl fie betIvi, prin urmare, cat e omeneete cu putinta, mai proprii
pentru misiunea delicata ce li se incredintase.
Ca sa fim complecti, va sa comunicam ca a fost i un lagar
de favoare, la Krefeld, lagAr unde, in hatarul colonelulul Sturdza
si a catorva Wachmannl, gulla care, el aid, constitula hrana
zilnica a prizonierThar, se fierbea, in speranta stupida ca, cu aceastk
atentle, se va putea miseli detinutii spre deosebire de lagarele

www.dacoromanica.ro

CIMITIRUL PRIZONIERILOR ROMANI

39

comune, unde prizonierii, lipsiti de aceastA favoare, mancau gullile

erude, cand nu mai gseau larba ca s. pascl prin ceairul inchlsoarei.

SA le Itam, scum, pe

rand :

Stralsund era numele lagAruluI din Insulele Dilnsholm, In Pottle-

Tania, pe Baltica, in apropiere de orasul cu acelas name.

Intendent al cimitirului era un tel de malor von Busche, poate
trate ori in tot cazul neam cu fostul ministru german, acreditat.
Ora la Isbucnirea raabolului, pe lama casa Nenitescu, desi in
aparentA se zicea trImis pe Una curtea noastrA regall.
In incinta lagAruluI acestula isi expuneau, frA rusine, crApAturile, sante barace de lemn, ca cele in care 'si debiteazI stAmburile toptangill dela balcluri
pangAriti, pe din afara, peretii, cit
hartle gudronat, iar pe dinAuntru tencuiti cu un strat subtire
de ostrete.
Vantul bAtea nestanjenit printre crApIturile scandurilor si temperatura, clementA, se cobora, lama, chiar la 35 de grade sub zero.
Mai erau si douA cazArml de cArAmidAdar acestea, instalate

in Marele Dlholm, erau destinate nu pentru romani ci pentru

prizonieril rusl, francezi I englezi.
Fiecare -desprtitur a baracel adIpostea, expusi curentului

de mare, cate doui sau mai multi ofiteri, de pe mArimesi erau

provAzute cu ate un pat de lemn, o saltea umplutA cu paie, cu
rAdAcinl marine sau cu gazete, si o pern1 cu iarbl de mare.
Rufele patului se schimbau des, uneori chiar de douAsprezece

ori pe an.
Cat despre foc, cAci Iernele erau riguroase, intre altele si din
pricina curentilor marini, focal constitula o ironle pe care humorul
german o ridicA la proportil ucigase : 4 kgr. de koks, pe noapte,
pentru fiecare hardughie
cAci ziva nu era permis sA. umble
prizonieril la plApanda sobl de tinichea, care ocupa, fArA destinatie practicl, 50 de centimetri pAtrati, din dusumeaua celulel.
Pentru ca farsa sA alba intreg caracterul sinlstru pe care-1 volau
zel call, dela Kriegsrninisterlum, recomandau exterminarea prizonierilor romani, Feldwebelul comandant al baracel trecea, gray,
cu termometrul in maul I insemna in carnet temperatura flecArei
sobe, grAbit, ca sl nu ajungA, cumva, dupA ce s'ar sfarsi tAclunli
fArA sA 11 apucat sA Impresioneze termometrul, oricat ar fi fost
de sensibll mercurul din aceasti. macabrA jucArIe.
Dad, apt, yom spune cA, ca complectare a ceeace era cu
total si cu total Insuficient ca rendement la miniatura de sobk
in cAutare vecinic de combustibil, se dedea flearul ofiter cate

www.dacoromanica.ro

40

ARH1BALD

cloud pAturi de celulozd, indestulltoare ca sd pue un strat lzolator

intre trupul osanditului i fumul care, la sobd, tinea loc do al-

durdarn sfarsit cu bogata sdrAcie cu care era inzestratd groapa

comund in care se aruncau, la Stralsund, ofiterii romani, ca scbimb
de bune procedeuri pentru atentia cu care si ei trataserd pe homosexuall la Oltuz si la MArdsesti.

Am spus, gi nu putem indestul repeta, cl, ceea ce admirdm ma;

viirtos la cardul mecanizat al cArul clopot, in frunte, dut.e sacratissima majestas din birlogul de la Berlin, e teclznicametoda,
studiatd pand la pedantism, in toate amAnuntele, ca nu cum-va
neamtul sd apard, to vre una din ale sale ipostase, mai putin las
de cat il stie lumea sau sd plug ocazia de a se arAta oclios de
ridicul. De aceea ne mAgulim, in lipsd de alte titluri la aprecierea
11

contimporanilor, cu desertdclunea cd, chiar printre prizonierii miopi,

no credem sd fie unul singur care, dupa o vilegiaturd la Stralsund,

si nu fi confirmat judecata noastrA asupra apucAturei de Tartuffe

lugubru a mamiferului cdruia von Tschappe se onoreazd sA I zick

Kamerad.

judecati, rugl-mu-vd
man!

: regimul la care erau supusi ofiterli rotrupa era dusd de-a dreptul la abator I regimul of ite-

rilor era profund debilitant. FArA, mAcar, libertatea de a se vedee,

cel clinteo baracl cu cel din baraca vecind ; fdra ingrijire medicaid ; fArA imbue potrivite sezonului ; fArd lumina ; fdrA cAldurd

si fArd brand

prizonierli acestia a trebuit, ca pisicele, sa. albrt

cat() sapte suflete pentru ca, in urma ospitalitdtii largi din Germania, tot sd se mai intoarcd. in tart, ici-colo cate-unul, chiar
tuberculosi, estropiati sau cu boale psichice incurabile. Si in imprejurdrile acestea, triste ca ladul, peretil baracelor in cat sting,
de mizerie si de foame, asteptau cu voluptate ceasul liberator
cand sd inchizA ochli pentru tot d'auna, peretii sicrielor acestora
erau impedobiti cu Speisekarte vopsite artistic si scrise cir o caligrafie ireprosabil
liste de bucate in care ciorba de gulli
moluscile Imunde din Baltica se rdsfAtau cu titluri falacioase cum
nu gAsesti in menu-ul restaurantelor celor mai aristrocratice t Aga,
inevitabilel si eternei gulii cu apd fiartA, piesa de rezistentd a
tuturor dejunurilor servite acestor muribunzI
i se zicea
pompos, printr'o formuld de excrocherie macabrd : Julien suppe;
pegelui de mare, sArat potroacd, cdruia, dupd ce i se extrAgea
grAsimea pang la centigram, I se trantea, cu cate-va fAraindturi
tie cartofi nefIerti, niste sos lipicios propriu sd producd greatd, se

numia, de pe technica germand : Fisch mit kartoffin; zeama de

www.dacoromanica.ro

umITIRUL PRIZONIERILOR ROMANI

41

mazariche salbated, incAlzita la foc, cu varza si cn un puma

de Mina ca ratites
era InsemadevArata doctorie vomitiva
nata, pe Spelsekarte, cu numele de Gemilse ; iar niste fahnie infecta, prepared cu aceleasi buruenl, si stropita cn untura de
peste marin, era botezata, de pe gastronomia nemteascA, cu PsUdom ln ul Allertei.

Aceste liste, apoi, semaate de ofiteril prizonieri, se trimeteau,,

prIn ingr;jirea comandantulul de lagAr, Crucei Rog de la Berna
si delegatilor carl reprezentau statele neutre, ca s dea impresia
ad prizonieril roman] manand asa de substantial si de Imbelsugat,
in captivitatea tudesca, in cat are s. fie nevoie, pe urmA, sa fie
trimisl la Marienbad ca sA combatA o eventualA obezitate... Unde
mai pui cA, une or', ca d's1 asigure eterna recunostinta a ingratilor de allnl din !agar, comandanful dela Stralsund le servia,
ca extra, sub numele de prdfiturd, niste mAmAligA vopsitA cu
rosin si tAiatA geometric de pe cele mai ortodoxe reguli ale erten
Came, e adevArat, el se dedea numai cate o data pe saptAmanat
ca sit evite gastritele or sA pule stavila artritismului
si eland,
spune locotenentul de rezerva Mardare, o servian invelitA in pes-

met ca sa nu se 6age de seaml ca e bojoc de cal on parjoala

de caine...

FatA cu asa de aleasa hranA, of iterii prizonieri aproape na

mai simtiau nevole de paine
de aceea, ceea ce, ca superfetatie, li se dedea sub porecla aceasta, era un amestec de sfeclA,
de porumb incins si de, in mare majoritate, rumegAturA de fierAstrAtt cu cocoloase do. celulozA si praf de oase mAcinate.
Mancarea, de altfel, e, in definitiv, lucru secundar in viata, cl
nu traleste omul ca sA mAnance... gull!, el maned... vrabioare
de dine si Julien sappe ca sA poata, vremelnic, face umbra parnantului ospitalier de la Stralsund. De aceea nu vom cauta nod
in papurA adrninistratiel lagarului pentru vine, fArA nici o gravi,?

tate, de a nu fi procurat ofiterilor prizoaieri, pe vreme de lard

aspra, de cat ceva ceva mai putin de cat jumAtate din numArui
de caloril necesar organisniului, de pe legile fiziologice, ca sa
poad vegeta, pe rogojinA, sub bogata umbra a cedrilor Libanului.
SA trecem, asa dar, la cele 1-alte articole, WA de cari viata
vegetativA, chiar in lagArul de captivi, n'are mid un farinec.
Grija pArinteascl pe care o avea comandantul ifichisorei ca

ofiteril sA fie ferfti de vitinl mandrel, de lux si de toate

tiAra-

vurile costisitoare, I-a fAcut ca, pana cand au inceput sa soseascA

coletele Crucei RoVi elvetiene, sA la mAsurl ea ofiteril romani,

www.dacoromanica.ro

42

ARHII3ALD

osanditi sa. stea lungifi in pat

cad in picioare, ametiau, din
priclna anemiel
sA aza numai in camasa. si tncaltati cu 'saboti. Cat despre cei facuti prizonieri la Marasesti, purtau tot
blaze de dril si in lanuarie 1918.
In privhda paralelor, apoi, ca sa nu-i deprinza. cu risipa, 11 se
servia, ca solda, ofiterilor, cate 70 de man! pe luna, celor In.
ferlori, hir de la capitan in sus, ate 100
din care It se refinea, pentru gulii si bojocul de cal, una peste alta cMe 48 de
-mare!. Pan acea munificentS, insa, care face un prodig din fie-

care bos, Ii sa masa, cu incepere de la luiie 1917, 11 s'a mri

solda t 125 de mare! pana la capitan
175 pentru ofiteril superiod. Tot de la aceasta data, insa, retinerea pentru masa s'a
ridicat, par le plus grand des hasards, la 54 de mare!, pe luni,
pentru eel dintain, si la 60 pentru cei-lalti. La data aceasta,
mare parte din ofiteri pierdusera ate 30-40 de kilograme din
-greutate
far pulsatiile nu treceau de 45 pe minut.
h&c) adminlstratie mare, cu condele yarn si cu contabilitate
omplicata, e natural ca, cu ori cata, riguroasa. priveghere, sa se

strecoare, din cand in and, si cate o gresala, de nimlc, gresall

de
mai la urma, reparabill cand se fac socotelile definitive
aceia ar fi o sicana gratuita sau chiar o meschinerie sa amintim
spre Oda cA locotenentul 1. Gervescu, din Reg, 55, no sl-a
prhnit, pana la lulie, solda pe Martie, ori cA altil, corn e, de
exemplu, sub locotenentul Mthalcluc Gheorghe, a ramas patil
in ceesul de fata cu solda neplatita pe sase lunl inchelate. Erarc,
vorba raposatului Sturdza, hrunanurn est.
Doug. cuvinte, care vorbesc cate un volum despre splritul practic
al germanilor i despre respectul lor pentru demnitatea omeneasck.
irancezil i rusii, care precedasera-pe roman! in cripta de la Stral.
sund, inflintasera un rudiment de biblioteca, pe care o parfisisera

cand au fost transferatl

si pe care, in marea el dragoste de
aproapele, administratia lagarulul o punea, cu plata, la dispozitia
anemicilor nostri compatrioti.

Am spus ca cele 4-5 kilograme de carbuni ce se dedeau,

pentru 24 de ceasuri, pe o lama. de 35 sub zero, nu ajungeau
nici ca sA Incalzeasca termometrul ; de aceea, din gologanil car!
le ramaneau dupa ce Ii se retinea cotizatia pentru masa, prizo-

nieril ii cumparau lemneletnne pe care trebuiau sa si le tale

singurl flindca comanclantul lagarului, gelos de prestigiul plantoa-

nelor, nu ingadula sa se cearli, de catre ofiteri, nici un servlciu,

chiar cu plata, de la acestl supusl leali al Majestatii Sale, lexincorporata.

www.dacoromanica.ro

*vi

...;.(kteN4.44.34

LAGARUL DULA STROEHEN MOOR

Ara ?fa trebui daca aft' intrat in raabot
contra Germanic!.

viataafarA de nizurosii cart, ca sibaritil dintr'o vreme,

se svarcolesc In pat si nu pot sa doarma daca s'ar Infampla sA se culce pe o foale de trandafiralcl, spre deosebire de
id

Stralsund, viata prizonierilor e, pe cat cu putlnt la razboi,

plina de desfatare, del comandantul dela Strhen Moor este,
Ca tot! In Germania, numal inima, din cap pang in picloare.
Atat de departe a mers atentia administratiei pentru susceptitillitatea oflterllor romanl in cat, filndca localltatea si numele ei
trau tau famate, 1-a schimbat denumirea si, in loc de Strlzen
Moor, cum era cunoscuta in pustiul german, i-a zis Sclzwarm-

siedtba uneorl, chlar Ostenhotgen.

Cu aceasta travestire, ,nu stfa nimeni In tarile neutre ca, lt
Haaovra, pe regiunea Luneburg Heide, exista, In ostroavele mocirloase ale Weserului, un !agar de represalii, unde, incet .dar
slgur, moare, In fiecare zi, sufletul a sute de ofiteri a caror vitejie a preamatit-o insusi dusmanul,

Paturile, aid, erau suprapuse, ca la simigerli, sl, fiindca terenub era mlastInos, tasnea noroiul la suprafata cand calcal pe

jos, in baraca. Plapumele, ca sl la Stralsund, erau de hartie

iar saltelele, umplute cu jurnale si cu tot de condici netrebnice.
Locataril acestor case mortuoare dormlau Imbracati, pentru cif

idol era insuportabil

sl dimlneata nu se puteau spala Mode&
apa o gAsiau inghetata In clubar.
Clima era tare vltregA
chlar vara. i regiunea, in general,
www.dacoromanica.ro

44

ARHIBALD

asa de blestemata si de stearpl, in cat, dell de serpl, de tantar! si de cativa arbusti rahitici, nimic nu se zarea, fn lune
pe intinsul desert in mijlocul caruia fusese asezat legarul ca sit
alba administratia sclavi la indemanti pentru secatul baltilor.
Vantul care bantuia tinutul aducea o pulbere de nisip, pe care
o yam in ochil nenorocitilor prizonieri
i materiile fecale cu
cari se ingrasa pa mantul, ca sa-I faca ceva mai fecund de
cat piatra, imprstia, permanent, o duhoare pestilential/I, care ea

singura ar fi fost de ajuns sa feel pe victime s i blesteme

ceasul rand au scapat de glont,
Apa, apoi, infiltrandu-se pe sub straturile astfel tratate, era
rosiateca la vedere si nu , se putea bea cleat in momentul
cand o scoteau din fintanasi atunci, tinandu-se cu mana de nag.
Masa, aid, fiindca lagrul era la adapost de inspectiile Puterilor neutre, ca unul ce era necunoscut cu adevaratul nume,
masa nu se insemna pe speisekarte, ca sa se pangreasca, cu
ele, peretil, pe urma, ci se servea fr ipocrizie : doul kilograme i trei sute de grame, pentru unsprezece zile, de flecare
cap, paine, compusa din secara cu dovleac, Orate, paie macinate, rumegatura de ferastrau l Mina de oase triturate. Dar,
cum stint oamenii suciti, pe earl ii til in brate toa ta ziulica, *i

seara, cand II pul jos, se plang ca-I dor oaselecum aunt pretutindeui oameni absurzi pe cart cu nimic nu-i pup multumi, s'au
gasit, iii s'a spus, i printre ofiterii romani dela Strhen Moor
unii earl au pretins ca nu e suficient variatie in meau-ul ce 11 se
Fervia t

notati ca, pe langa Mina de oase i rumegatura de feresfilo, li se mai dadea ciorba de sfecla furajera, terci de malai
ba, odata
cu zaharina, mazatiche, Mina de castane salbatece
pe saptamana, ca extra, li se mai servea cate un peste c1.3
mare, cu miros de cadavru, peste dintre eel cari, prin partea
locului, stujesc de ingrsaminte pentrn pamant in anii cand, din
pricina secetei persistente, recoita de materil fecale nu e sufl-

cienta ca sa dea brazdei sucul din care s se hrneasca plantele care, la randul lor, suprahrnesc populatia I
Cu tot acest regim alimentar berechetliu si rafinat, sunt offter! cari cirtesc i azi ca, cum e cazul capitanului Strambeanu
Stefan, din regimentul 43 Infanterie, au fost siliti sa scurme prin
gunoaie ca sa gaseasca coji de gulii cu cari sd-si compiecteze ordinarui i sa potoleasca fremezia foamei; altii, ca, din plane zaharinei
cu car! II se pregatea, drept prjitura, coleasa cea salcie, au contractat grele boale de rinichi ; l tint!, in- sfarsit, cum e rnalorut

www.dacoromanica.ro

cimITIRUL PRIZONIERILOR ROMANI

45

Mihail, din Regimental l GrAniceri, c, siIfi sl se scoaie in piCloare, trebuiau sg se sprijine de pereti, caci din cauza inanItiel,
nn-1 duceau membrele inferioare nici pana.... unde merge vodl

fra sultA.

FatA cu atAta ingratitudine, e cazul ca 'comandantul lagArumonde et sa

iui sa zicl : On ne peat pas contenter tout le

belle mere I g

Din cauze care se cerceteaza IncA, ofiterli din temnita aceasta

s'au bolulvit de conjonctivitA ,granuloasa
iar sublocotenentul
Scluieru, din Regimentui 57, Ii pierduse complectamnnte vocea.
Frigul, zice sublocotenentul Moise, din Regimental 1 VAnAtori,
frigul, cu toate bluzele noastre de dril i cu toatA celuloza pgturilor, era asa de intens, in cat ofiterii se desteptau noaptea, ca
niste stafii, i, gemand, cu dintii elAntAnindu-le in gurg, se agi-

tau, pe loc, in pat

OA de sculat ca sA batg talpa,

nu se

putea, fgrg sg ameteascA din pricina anemiei. De aceea, se vede

treaba, vAzAnd monstruoasa nerecunogtinta a pensionarilor Kaisernlui, administratia laggrului le-a fAcut cunoscut, atunci, cg, cu
incepere dela 5 Apriiie 1917, ratia de sgmanta de mgturi, de
meiu pgsgrese si de oase mgcinate, cari reprezentau pang ad
painea, pe unsprezece zile, a flecgrui ofiter, se reduce asa

in cat prizonlerii sg facg cum vor sti ca s'o aibg pe treisprezece zile.

Si dela Crucea Rogie nu venia nimic, cAci nimeni, afarA din

Germania, nu stia cA aunt prizoniert in acest !agar cu numele
Tngsluit --nici ministrul Spaniel, care se insArcinase cu protectia
romanilor din ocnele nemteftl.

Higiena laggrului era simplificatg tn mod ingenios: rufele nu

se spalau eiciodatA, fiinolcg ofiterii nu aveau altele decat cele de
pe ei; sgpun nu dAdea comandantul
demancare nu exista ;
medic
medic a fost: patru luni de zile a prbfesat, in legal*,
stiinta lui Hipocrat, un blet infirmier neamt, pentru 350 de
clienti gray bolnavi de mizerie fizologicg, Vag sg mai vorbitn de
atatea alte afectiuni. Dupg pafru luni, insg, a venit un felcer,
care, conform instructiunilor cu care fusese trimis, a spus prizenierilor, lAmurit i elocent :

st

Tama la arest pe orice ofiter se va prezenta la vizitg t

A zis si a plecat cum venise.

ip urma lul, o comisie de nalvi dintre cei cad nu mai puteau

sg vorbeascg din pricfna slAbitiunel, s'au prezintal comandantu-

www.dacoromanica.ro

46

RAHIBALD

iui ai 'i-au dat sa inteleaga, mai mult prin semne, el prefera sk

fie uciai deck s continue a indura acest regim umanitar.
Comandantul 'i.a ascultat, al, spre uimirea lagarului, nu 'i-a
pedepsit de asta data.
Peste cateva saptamani a venit tin inspector, un generalsf
naivii din lagar, crezand ci a venit sa le imbunatateasca soarta,
au esit Jar la raport. Generalul, bucuros, ca tot supraomul, de
ceeace a auzia, a Inchis prOcesul cu o sentinta lapidarif, sentinta
care vorbeate mai desluait cleat o literatura intreaga despre
structura morala a neamtului:
Ap va trebule dad ati lntrat in razboi contra Germanien
Prin interventia vinovatit a unui fugar dela Strohen Moor, s'a
aflat, in fine, la Crucea Rosie din Berna, despre existenta, pe
glob, a acestel Nouvelle Caledonia ai despre ororile care se petrec aci. Din inomentul acela, s'a desflintat lagarul at ofiterif
au f ost impraatiati, ca sit duca pe alte meleaguri dovada villa
a respectului ce atiu teutonii sa poarte adversarilor dezarmati.

www.dacoromanica.ro

LAGARUL DELA BRESSEN

Si acesta e tot lagdr de represent Matted nu e, in Germania,
loc, pentru romani, care sd nu fie loc de represent.
Infernul acesta e In Meklenbarg, langd statla Kleine Thrond.
II comanda malorut Linburg, avand de ajutor pe locotenentul
Noring, poate cimotte cu Feldwebelul, de acelas nume, care, impreund cu SerbAneasca, mustruluia, interrnitent, lagdrul de ostatici dela SAveni, pe Ialomita.
Bardcile, aid, construite dinteo singurd scandurd, erau asezate

intr'o vale, asa in cat, catut ploua, puholul se ante din deal st
flee a helesteu in... saloanele prizonierilor. BlAnile cart Inchipufau
peretli, aveau, intre ele, asa solutli de continultate, pe la Incheie-

turi, in cat vantul suite in acelas timp st afard si innduntru. Ca

ad inlAture acest mic inconvenient arhitectonic, oilterli au fost

snip sit se priveze de masa, la un dejun, pentru ca, Cu supa de

mazdriche, pe care o fAcea densa alma de sfeclA mad la

soare i mAcinatd cu rasnita, sl lipeascl hartie, ca cu coca, pe

acolo pe unde scandurile nu, se puteau apropia unele de allele.

Saltelele in acest lagdr, tinut si el in taind, erau umplute,
spine locotenentul Stnescu Gheorghe, din Reg. 1 Caldrasi, ea
registre, cu jurnale, en cotoare a souche, au. bucAti de lemn, cu
coall de pomi si cu larbd. de mare"
asa in cat, la dreptul
vorbind, prizonierii n'au cuvant sd se plangl el n'au citzut pe
moale In learnt acesta.
Hrana, Ca pretutindeni : guile
gulie travestitd i prezintatA
sub toate mAscile, dela bulbul botanic, oferit francarnente, pang
la ersaz-ul softsticat care face, din planta asta insipidd, ciorbA
4e schembea, maionezA ori paine cu aparentd de fAind cloud nule.

www.dacoromanica.ro

48

ARHIBALD

Toad vremea, de peste un an de zile, cat s'au gunoit, sute

de ofiteri, litre scandurile maiorului Llnburg, un medic, unul singur, odata, n'a venit sa Intrebe daca mai traieste vre unul dia
captivii vitezelor armate ale kalserului. Atata-era de crestineasca,
de civilizata si de constiincioasa ingrijire a medicala in acest lacas
al mortil, In cat ministrul Spaniei vizitandu-1, la un an dupa ce
fusese pus, cu marinimie nemteasca, la dispozitia l spre agrementul ofiterilor rominCa gasit pe sublocotenentul lonescu Adrian,
-din Reg. 10 Infanterie, cu rana cdpdtatti in luotd tot desclzisd st
incd nepansat..
Comandantul, o bruta scoasa la pensie, facea, Inopinat, cite
doua trei apeluri pe zi, ca sa descopere pe evadati
si, pentru
un nasture lipsd la sdreanta prizonierului, ii pedepsia cu zile de

carcera, de si in lagar nu se mai cunosteau ata iI acele de cat,

poate, din nume.
Noring, ajutorul brutei, nu putea, fireste, sa fie de cat bestie

en sous ordre. A mers intr'o zi cu brutalitatea pant a Insulta pe

J, flindca ofiterul a ripostdt morplonutui cu demnitate, a fost pedepsit cu clout lunI inchisoare.
Exasperati de regimul salbatec al lagtrului, unii prizonierl au
incercat sa evadeze, dar, prinsi, au fost batuti crunt, cum a fost
cazul maiorului Negreanu, din reg. 59. Sentinelele aveau ordin sa

sublocotenentul Lecca

traga In ori cine 11 se parea ca are de gdnd sa dezerteze. Si,

fiinda animalul tudesc ajunsese sA aiba fobia evadarilor, se punea
la panda si urmaria pe prIzonierii cari 'I se nazaria lui ca au
intentia sa-1 paraseasca, Din pricina ordinelor absurde ale maniacului acestuia, sublocotenentul Chihaia a fost, declard capitaunt Ionescu, din Reg. 1 Obuziere, ranit, cu un glont de arma,
la distanta de un metru si jumatate, pentru ca sentinela, trinebunita de ordinele criminale ale betivului de comandant, a tras

a bout portant, de teama sa nu-1 scape, pe cand ofiterul trecea

pe langa el prin curtea lagarului, ziva 'n =laza mare 1

www.dacoromanica.ro

LAGARIJI, DIN FORTAREATA I(tSTRIN

Irommandatura e suverand si nu e
datoare s dea nki o socoteard.

Lagarile de represiune tn Germania, erau Impropriu numite asa-

Nu era lag& la lefistrin, la Beeskow, la Bressen, vri la

StrOhen Moor, adica nu era un camp de concentrare a prizonierllor, unde cel cazutl in captivitate sl tepte, sub sapraveghere
dar cu un regim fixat de conventille internationale, ziva cand, pa-cea inchelata, sa se intoarca, in mod automatic, la situatia
la prestigiul pe care militarul de vocatiune nu" poate sa le vaza,
fr camaradereasca emotie, la soldatul care si-a facut datoria
barbateste parra cand a fost Invins.
Germanul, care, pirat prin destinatie, nu se poate urea cu intelegerea pana la sensul nobIl al cuvantului care desemneaza
pe aparatorul patrIel, germanul vede un dusman, permanent si ireductibtl, in rasbolnicul altei natiuni cum lupul, animal cu instincte feroce, se socoteste in dust/tante vecinica cu cainele, straja
stanel. De act conceptia c inamicul, mai ales cand e dezarmat,
-trebute distrus, ca pedeaps pentru vina de neiertat ca... si-a plant,
In masura puterilor, datoria elementara de a fi fost credinclos aparator al starlet; de act preocuparea, grlja de tot momentul i geniul
-cheltult pentru a isbuti s gaseasca, ca anticamera a mormanturui
carula destina pe prIzoniert, conditil mai atroce de cat ar fl fost
de trebuInta pentru asigurarea succesului definitiv al scopulut
ur mrit.

Localittt mocirloase, unde bantuisc frigurtle palustre chlar in

timpuri normale ; hrana, insuficienta, lipsita de vartatie, lIpsita de
-elementele cart s'o faca utila, preparata
servita tuteadins asa

www.dacoromanica.ro
1

50

ARHIBALD

in cat sA desguste pe animalul cel mai fArA discernAmant; frig

permanent, frig umed si pAtrunzAtor care sfar*este prin a clArarna
pe cei mai robu*ti; lipsA de higien5, lips1 de imbrAcAminte, lips1
de rufe, llpsA de servichi medical ; maltratati, apoi ; umiliti ; flcut1

la tot momentul sl simtA, cl sunt robi inainte de a deveni cadavre ; cA, ingropati in cimitire tAinuite, n'au de wade astepta indreptare
astea erau conditiile in care ospitalizau ostrogotii pe adversarii cu cari vidaserA pe teren singura chestiune care cu adevArat se poate numi de onoare.
Astfel de ocnite nu se pot, dat, numi lagdre de prizonieri
un occidental, un civilizat, un om cu sufletul la locul lui, s'ar

insela dad. ar raporta cuvantul la intelesul lui european.

acestea erau lAcasuri pentru ofiteri, lagdre uobicinuite"
intelegetl ce Infern erau gropile in care zAcea trupa
el vl puteti
face o idee slabl de ce se intelege prin lagr de represtune, uncle
se Ingropau, pentru muncl silnicA, ofiterii cari, rAniti cu cruzime barbara in demnitatea de om, inAbusiau instinctul de conservare i ziceau pe mune brutei care, in calitatea-i de comandant,.
Ikea oficiu de amploiat zelos al uriasei intreprInderi de pompa
funebre.

Dintre acestea era Kfistrin, o cetate Maga Berlin.

Aci se vaxau in galerii, sub *pant, ofiterii osanditi la inchisoare in lagArile cari nu purtau mentiunea dar erau, de fapt, ca
*1 acesta, lagdre de represiune.
Fortreata avea doul meterezuri: fortul Gorgat, la 16 metri
sub pAmant, intunecos l umed ; inconjurat, ca toate intAriturIle
medevale, cu *ant de 70-80 de meirl largime pe 7,8 adancime
plin, pururea, cu apa statuta si cu. lintitA la suprafatA ; *i fortui
Zcmdorf, alAturi, de aceleasi dimensiuni, construit de pe acelas tlp
si oferind cohdamnatilor aceeas lugubrA perspectivA.
Am spus la vreme cl in lagArile Strohen Moor si Bressen
lipsia cu desAvarsire tot ce ar fi putut face posibilA viata prIzonierilor ; aid, la Kiistrin, printr'o gradatie sceleratA a cArd cheie-

o au numai germanii, lipsia, absolut, si... ceea ce era la Strohen

Moor I Cata vreme au stat aid, ca cartitele, sub pArnant, ofiteril
n'au zArit, odatA, lumina soarelui. Rufele

$i

le clAteau singuri.

Carnea care li se servea din and fri cand ca sA intarzie sfarsitul supliciulul, nu mai era de caine ci de focA. Crucea Rosie
n'a trimis, aid, nici o datA, nimic fiindcA nimeni pe suprafata
pAmantului nu stia de existenta, In mijlocul Europet, la 1917, a
acestei sinistre ocne in care se asasinau lent osta*ii cei mai bravi
cei carl nu cedaserA terenul de cat rand au ramas fArA munitii

www.dacoromanica.ro

CIMITIRUL PRIZONIERILOtt ROMANI

51

Comandantul, un fel de comitagiu cAruia trebuie sl-i se fi

conferit rang tocmai pentru insunirle lui bestiale, int se mArginea
Ia tratamentul oribil care constituia represiunea, ci orAnduia, din
capritiu, pedepse ni altele, fArA nici o motivare. Si, ca sl arate
cA e produs al kulturei teutone, prin urmare supra om" rAspundea,
sublocotenentului RAdvan Gheorghe, dela Reg. 2, cA Kommandan-

tura e suverand, n'are s dea socoteald ninidnui de ce face"

AsistentA medicalA nu se cunontea in forturile acestea. De aceea
pe lAngl reumatisme, produse de umezealA rece, foamea, chinurile,

lipsa de aier i absenta razelor de soare transformaserl lagArul

inteun spital de tuberculoni lAsati sub ingrijirea caritabill a...
comandantului.

Si nu numai la Ktistrin se tritneteau ofiterii ca sA ispAneascA

osAnda poruncitA in lagArile unde, fiind tratament obicinutt, se bucurau de favoarea de a muri pe indelete. Convoiuri intregi se

expediau ni la Glatz, spre pIldA ba ni in alte cimitire, a al-or

catagrafie ar fi otios s'o mai facem.
Acolo, la Glatz, regimul era aidoma cu cel dela Kiistrin dar,
printeo atentle a cArei umanitate se pricepe anevoie, ofiteril se
bucurau ni de oarecare voluptate sufleteascA. Inchini in turnurile
castelului de unde pAndeau ascendentil kalserului de azi ca sA
se asvArle, cu canardiera in mAnA, asupra caravanelor ce treceau
pe vale prizonierli aveau iluzia, de la inAltime, cl stApAnesc
tAriile, ni se desfAtau la muzica seraficA pe care ie-o fAceau cucuvaiele, vecini simpatici cu cari ii dAruise, par- el intr'adins, filotimul strajamenter al inchisorei...
Temnita, aici, era celularA. Pensionarii au huzurit luni intregi
pe aceleani paie, anternute pe jos, unicul mobiiier al latacului exceptional cu care'i rAsfAta kommandaatura.
Lumina, ca sA nu-i supere la ochi, li se ingAduia numai la anume
ceasuri, cAnd, flind soarele la punct determinat, fi putea distila
slabele-1 mAnunchiuri de raze printre zAbrelele dese ale gratiflor
de fier de la ferestre ferestre sApate, ca ninre rAni, in -trupul
unor ziduri de cAte trei-patru metri grosime.
Cu toatA aceasta de aproape ingrijire, unii dintre prizonieri au
inebunit
de soarta ,celor mai multi nu se ntie Wink.
Delicateta sufleteascA a comandantului acestei temnite se exer-

cita in fel ni chipuri ca sA unureze situatia detinutilor. Aa, lua

prizonierii sAnAtoni ni-i inchidea in ospiciu de dementi, cum a Mut
cu cApitanul Steriade ; pe altil, ii vAra in lagAre de trupA, cum
ba, ca sA le mal
s'a intAmplat cu locotenentul Gr. C. Petrescu
varieze distractiile, cum e cazul maiorutui Hergot, din Reg. 57,

www.dacoromanica.ro

52

ARHIBALD

1-a trAntit la Ffitstenberg, in lagirut de cAtane aliate, unde ofiterii superiori romAni trebulau sl se tvlleascg, de-a valma, pe
acelea0 paie macerate, cu senegalezli francezi 1 cu pa hontli tarului liberator" cum numesc bulgarli pe bineflcatorii impotriva
arora, pentru argintlf nemteti, au pornit cu aneaua.

www.dacoromanica.ro

31/11

LAGARILE DIN TARA

Am tot auzit o obiectiune, cAreea prea cosmopolia care a monopolizat patriotismul in Romania n'a avut Inca vreme sA-i
rspunzA. Germanii, s'a zis mereu de cAtre cei cad au avut cont
curent la Guenther, aveau, ei inii, situatia precarA, din punctul
de vedere al hranei nu e de mirare, deci, ca, pe langA tortura moralA la care au supus prizonierii, trebuie, in privinta insuficientei bucAtArillor, sa li se acorde circumstante usurAtoare
Bine. A la guerre, comme a la guerre. SA zicem c faptul de a
fi distrus pe ofiteri tinandu-i fArA paine, fArA imbrAcAminte, fAr
cAldurA 1, in general, chiar i fArA adApost, se explicA prin dificultAtile care apAsau InsAsi asupra Germaniel ; sA. admitem ca
faptul cum cA trupa, asasinatA cu. ciomagul, si, injugatA la plug
daca. n'avea norocul sA. moara la vretne, gAseste circumstante
atenuante in sterea de strimtorare in care se svarcolia imperiul,
mai ales dupA ce blocus
fAcuse mare clausum din vecinilAtile Orel nenttesti.
SA mergem mai departe i sl presupunem cl ovreilor dezertori din armata romanA si trecuti, ca trAdAtori, la antropoizil
tudesti, precum si eel cari, cAzuti odatA cu... etapele noastre,
fuseserA onorati cu sarcina de spioni printre camarazi, si, ca
favoare specialg, li se pusese bata in manA ca sA ducl la tAlere
pe cei cari le fuseserA frati de atme
sA presupunem cA si
aceastA procedare, ea singur de naturl sA necinsteascA pentru
totd'auna natia germanA, sA presupunem, pan absurd, cA si
nemernicia aceasta se explicA tot prin imprejurarea cA Germania...
nu produce destul gram ca sA-si indestuleze populatia.
Bine. Dar in lagArile din Romania ? CAci si in fail au fost
i,

www.dacoromanica.ro

54

ARHIBALD

si in tarA, cum era la Tonola, in Bucuresti, la Cotrolagare

ceni, la Colentina, si la Slatina; apoi, la DrAgAnesti, la BalAceanu
si la Gheorghlasa erau ocne, ugde, cu foametea, cu bAtaia i cu
lipsa de ingrijire medicalA, cu toatA prezenta, printre prizonieri,
a medicilor romftni, se sApau gropi comune in care se aruncau cMe
cincizeci-saizeci de cadavre deodatA.
De ce, aici, inanitie, and, pe langl o recoitA de o boatle rarA,
Ii se lAsase, prin ingrijirea guvernului si prin 4tiinta de organizare a
sefului de stat major general, hambarele (land pe rAscoale i hrana
irnbelsugatA pe toate drumurile ? De ce cu sute de medici prizonieri
si cu tiriase depozite de medicamente ale noastre, de ce se gunoiau,
la mizerle i pArAsiti ca cainii, zilnic, companli intregi, fr sufle(

tie om care sA le inchizA ochi/ la ceasul din urmA ?

Si, mai vArtos, de ce ofiterii, ca la Slatina, erau culcati pe
pale, hrAniti cu cate o manA de mAlaiu, din care trebuiau sA-si

iar trupa, lAsatl la discretia jidanilor,

pierea, desAvarsit nemAncatA, sub biclul celui mai misel neam din
cate a zAmislit natura ca pedeapsA pentru pAcatele -omenesti ?
facA singuri mAmAliga

Si nu e numai atat. N'am mai isprAvi dacA am insira toate

mArsIville a cAror victimA au fost nefericitii cAzuti in ghiara
trogloditllor. SA amintim numai una, innainte de a trece la alt
capitol : ofiterilor inferioii 11 se dedea, la Slatina, ca solda, cate

60 de mArci pe lunA, si din acestea li se retineau 66 pentru hranA !

In aceias ordine de Mei, and Ii s'a plAtit solda pe Februarie 1917,
Ii

s'a pus conditia sine qua non sA dea chitantA precum cl si-au

primit'o
i pe lanuarie
vAzuserA o centimfi,

1917 si Decembrle 1916 din care nu

Nu, dar, greutAtile, inrente rAsbolului, -au dus la situatia intosituafie -care va rAmane in
veci o patA pe faima secolului acesta, cl sentimentul de urg, trufia
lasulul care, crezandu se invingAtor, se Via la adApost de rAspundere, si gandul criminal de a distruge pe orcine a indrAsnit sA
le stea In cale cand porniserA sA imprAstie... civilizatia la ce,u
patru puncte cardinale ale continontului.
AceastA tarA, aceastA aziaticA conceptie despre rAzboi, aceastA
monstrouzitate sufleteascA nu poate fi ingAduitA in Europa yeacului XX. Istoria, nepArtimitoare, va rosti, in procesul deschis
intre teutoni si popoarele cu mentalitatea normalA, cel mai sever
relabill fAcutA prizonierilor romani,

verdict care a vestejit vre-o datA pe ienicerii lui Hilderimasa

In cat, de sub sentinta aceastA infricosatA, hiena sA iasA transformatA ori sA nu mai iasA in concertul noroadelor civilizate.

www.dacoromanica.ro

-r

Z4

7;ift''tt+7,%

MEMENTO
Copia cofidlor noffri s

n'aibd

drefitul la odihna de yea daa vor

nita fie yeigalii cam' an scuifiat pa
numele de OM

Am afirmat, la inceputul acestor naratiuni, c materialul de care

ne servitn intru reconstituirea epocel de care vorbim, e auam fi putut zice : oficial. Am intampinat, ins, increduli,
optimist!, incorigibili, fiinte debonare pentru care viata se desfAtentic

care, fiindcA ororile la care Him fAcut sA asiste

n Note de om Necalit publicate aiurea sunt rAsturnAtoare de fire

soarA trandafiriu

omeneascA, par dispu0 sA creazA a am exagerat, cel putin ca

am arjat tabloul dadt n'am nAscocit din imaginatie calvarul ale
cArei trepte le-am urcat cu cititorul. Transporturi intregi de scrisori,
fit care se disting prin subiectivism I trivialitate cele cu limbl
specific suspects, ne spun, unele pe fatA, ba, In tendinta de a eterniza zizania dintre romani i germani, zugrAvim, inteadins, cu vopsea
infamS, un popor simpatic, care, prin munca, literatura, poezia
filosofia lui, constitute, in cea mai largA conceptie a cuvAntului,

o adevratA podoabA a Europei centraIei c6, antisemit ca un

huligan, neyservim, intru aceasta, de bietii evrei" cari, la rAsboiu
ca i in timp de pace, sunt, printre crestini, nWe paria, nite
souffre douleur..

Nu suntem dintre oamenli cari s se intimideze de nite....

paginile de pAnA ad i povestirile, din gur
in gull, ale prizonierilor pe cari nu'i au putut ucide lagArile germane, nu pare sl fi reu0 a da tuturor cititorilor convingere robustA despre temeinicia atrocitStilor descrlse, suntem silitl sA rp,scrisori ; dar, fiindcA

www.dacoromanica.ro

56

ARHIBALD

curgem la unica mArturie care nici in limba.. cu speciale constructii;

sIntactice nu poate fl contestatA.
0 sA rezumAm, dar, declaratille a InsAI unora dintre victitne,
cu nume propril, cu date gi cu circumstantiate amAnunte gi fiecare declaratie s'o punem sub girul camarazilor cad s'a intAinplat

sit fie fatl la episodul respectiv.

Va fi concludent, sperArn nu ?
Asa dar :
Locotenentul Dumitrescu G. Nicolae, din Reg. 72 infanterle, pavestegta cl a fost fAcut prizonier, de trupele germane, In noaptea

de 23-24 Noembre 1916, impreunA cu generalul Costescu, cu

47 de ofiteri gi 2400 oameni de trupA. Furia inamIculul s'a
revfirsat, in noaptea aceea, cu salbatecA cruzime, asupra multora
dintre captivi. RAnIt in momentul prinderei, locotenentul Dumltrescu-

a fast pornit intre baionete, gi, surprins cA, pe cAnd era escortat,
a rupt InsemnArile pe cad le-a avut in carnet, a fost lovit ctt
patul pugcei gi perchlzitionat pAnA Ia piele cu care ocazie 'I
s'au luat singurli- 47 de lei i tigArile pe earl le avea in buzunar
Scos la marginea satului Tincabegti, a fact trecut In convoitil
de prizonieri, convoiu care a fost tinut vre-o trei ceasuri sub focul
infanteriei noastre care contra-ataca pentru reocuparea satulul.
lareg grupul de ofiteri aezati in fruntea convoiului de prizonieri
a fost pornit, dui:4 aceea, pe jos, afar5 de generalul Costescu i
locotenentul-colenel Tuhag, la Pitesti. Hrana, in timpul drumului,
consista din cpapA, varzA i mAmAligA rece, pe care se strecura
populatia de le-o dedea pe ascuns chte unor a dintre el. Sentinelele
cari Ii escortau, Ii preveniserA c va fi vail de el and vor incA pea In mana celor dela etapA, cArora nu se sflau sl le zick

porci." Si InteadevAr ca porch" nu I-au crutat : nu numal ca

nu permlteau populatiel din Pitegti sA le dea cAte un codru de
paine, -dar bruscau i loveau pe ofiteri dad insistau sA fie scoV.
din Inchisoare pentru trebuintele trupesti.
IncArcati in vagoane de milk au fost trecuti, apol, prin Sibiu
gidebarcati,in ziva de 28 Decembrie, In insula Dlholm, din Marea
BalticL
Hrana 11 se -servia odat l une-ori la (Iota zile, gi consta,
excluziv, din supA de arpaca
i o caul de surogat, cAruia i se
zicea In deridere : cafea.
Din insull, uncle au stat la carantinA vre-o doue zeci de zile
inteo baracA de scanduri fArA sl 11 se fi dat mAcar pale de-

aternut pe jos, ca sA nu se culce pe plmantul gol gi timed, la

Ianuarle 1917 au fast trecuti in lagArul comun al trupelor aliate_

www.dacoromanica.ro

CIMITIRUL PRIZONIERILOR ROMANI

57

Acolo, insA, denuntati de ovreli capturati odatA cu ei turn cafraternizeazA cu dusmanii germanilor, au fost selectionari i, mare-

parte, expediati la Breessen, lagAr de represiune.

Acolo, la Breessen, care fusese locuit de soldati rusi, erau.
parcati tate patruzeci de rusi in ate o baracA prin al cArei .
acoperis ca i prin peretii de scanduri pAtrundeau apa si apada.
Din cauza slAbiclunel produs a. de foame, au fost cazuri cand,
chemati Ia apel, ofiterii ameteau i cAdeau in front.

E sugestiv

nu este asa ? Dar sA-1 coroborAm cu altA mArturie.

SubloLotenentul Dumitriu BalutA, din Reg. 31 Artilerie, declarl :

In lagArele dela Stralsund, unde am fost internat de prima

earg, hrana era foarte redusA. S'au ales delegatil de ofiteri car i
sA reclame comandantului dar acesta a rAspuns, nepAsAtor, cl cantitAtile sunt rationate de catre ministerul de rAzboi i el, deci, nu
aunt susceptibile de schimbare. Si delegatil au adAogat cA, atata

cat acuzA listele de math, cl se serveste fie cArui prizonier, ar

urma sa fie suficlent

ceea ce era, mai mult sau mai putin adevArat,

dar, de la bucatArie pang la noi, hrana se fura jumatate.

si
SlAbiseni, la Strlasund, de nu mai puteam sta in picioare
ne-a fost scris sA regream, cu toate astea, insula aceasta blestematA, cand am fost transferati, la Martie 1917, in lagArul de
la StrOhem Moor. Nu ni se dedea, aci, decat ciorbA, la pranz si
seara, ciorbA de gull! cu varzA, cu scold i cu tArate de mAlai,
din care se fura trei pArti panA s ajungA la noi. Anemia pe
care o aduseserAm din lagArul precedent, unitA cu mizeria si cu
foametea de aici, ilcuse ca multi dintre camarazi sA nu se mai
poatA da jos din pat.
Prin Aprilie, cea mai mare parte dintre noi nu mai puteam umbla
pe picioare, din cauza slAbiciunel. D. colonel UrdAreanu, cel mai
vechiu ofiter din lagAr, s'a dus, atuncl, la comandant si, expunandu-i
imprejurArile, i-a comunicat ca. nu cerem modificarea cantitAtilor
si comanoranduite de minister ci numai controlul alimentelor

dantul a rAspuns, trufas, cA un prizonier n'are dreptul sA contralaze pe tin soldat german sl cA nu-i e permis sA se indolasca de
cinstea
Enervat, apoi, cA colonelul UrdAreanu'i tine piept cu demnitate,.
comandantul
dat drumul si a reprosat delegatilor cA... Romania

a intrat in rAzbol contra Germaniel

AceastA nestanjenitA isbucnire, ne-a luminat pe toti era poruncA
sA fim sugrumati prin foame fiindca Romania o'a mai suferit jugul.
In aceastA, nituatie, acum desAvarsit lAmuritA, ofiterul de rezen4

www.dacoromanica.ro

58

ARH1BALD

Vernescu, procuror la Craiova, a- iesit, desnadajduit, la apel, din

front, cu bildul de mancare in mana, i, in numele camarazilor, a cerut

ca, daca e vorba s muritu chinuiti, atunci mai bine s ne ittpusce.

Drept urmare, Vernescu a fost inchis.
Alta marturie.
Cgpitanut Gal Dumitru, comandantul Batal. 2 din Reg. 8 Infa nterie, spune.
Am cazut prizonier Iii noaptea de 1 spre 2 Augnst 1917, la

podul de la Comanesti-Marasesti.
In momentul cand au pus mana pe mine, m'au desbricat
complect, mi-au furat tot echipamentul de campanie precum
ti paralele pe care le aveam asupra mea. Ne-au pus in mars,
taxa nici un repaos, de si cram extenuati de oboseala luptelor
pi, mergand toata noaptea pe jos, am ajuns In comuna Pa raipan, unde era sediul diviziei germane care opera la Marasesti. A colo, comandantul, dup ce a incercat zadarnic se
smulga dela noi destanniri asupra situatiei armatelor rotuane,
a sfarsit cu alnenintarea : cDac a. nu spuneti, are sa fie vat
de voi !*.
$i inteadevar, ca pedeapsa, nu iii s'a dat nitnic de mancare
toata ziva.
Intre acestea soseste la Paraipan, cu automobilul, un ofiter
german. Ne suie repede in masina, pe vre-o cati-va, i pleaca
cu noi. Pe drum, gennauul, ne propune sa ne dea drum ul

ca sa ne intoarcelu in transele romanesti... cu conditia sa

ducem, pentru soldati. niste manifeste cad indemnau trupa
sa lepede armele.
I-am raspuns ca. in Romania nu sunt tradatori de neam
Am fost, pe urma, la Foesani. Ni s'a luat din nou interogatoriul, i fiindca n'au putut sinulge alt *puns de cat cel
dela Paraipan, am fost pusi fa post : ni s'a dat de trei ori,
in trei zile, elide o supa mizerabila de mazare mgcinatk.
Dela Focsani ne-au imbarcat in douft" vagoane de marfl
si ne-au transportat la Rmnicul SArat. Aci, ca ssa miseleasci

populatia, nemtii impeastiaserii, prin ovreii lor, infamia c

armata romna s'a predat si c trupele nu mai vor sg. lupte.
Si pentru ca ticdlosia sa prinza, oranduiser g. din vreme ca
jidanii i cei din serviciul politiei secrete sa ne faca mani
festatie ostila. In scopul acesta, convoiul de prizonieri a fost
plimbat pe strazile orasului, huiduit i scuipat de localnici,

www.dacoromanica.ro

CIMITIRUL PRIZOMERILOR ROMANI

59

In special de evref, cari, potrivit instructiunilor ce primisera

ne asteptau In pragul pravaliilor si ne intAmpinau cu cele

mai trivale insulte.
MAncare, in ziva aceea, nu ni s'a dat.
Am dormit nu totii In grajdul unui regiment,
A doua zi am fost porniti la Buzau, unde ni s'a facut aceiasi
Dritnire.

Drutnul dela Buzau la Balaceanu a fost un supliciu. Ant

mers, pe jos, 21 de kilometri, pe arsita lui August, fara picatura

de apa
i numai cu dottA popasuri de cite 5 miunte,
NemAncati si stinsi de oboseara, ofiteri incepusera sa cazi
pe drum. Sentinelele, atunci, se repeziau ca niste flare, ne
loveau gu picioarele si ne sculau cu patul puscei.
Am stat 28 de zile in comuna Balaceanu. Ni se dedea, odata

pe zi, supa de mazare. Ratia de paine era de un kilogram,

la doi insi, pentru trei zile.
Dormiam, noaptea, sub pomi

iar pe ploaie, ne adaposteam

sub strasitta a dou case distruse de artilerie.

Din pricina regimului debilitant la care eram supusi, multi
s'au bolnavit, aici, de galbenare.
In lagarul acesta a venit, insotit de un ofiter german, avitanul Constantinescu Ticu, ca sL. desvolte programul colonelului Sturdza. Huiduit de maiorul Culici i batjocorit de
mine, nenorocitul a plezat dar noua, drept pedeapsa n am
tratat pe misel aproaipe cum i se cuvenia, ni s'au suprimat,
cele cate-va grame de paine ce ni se dedeau la trei zile odata".
Din lagarul de la Balaceanu am fost dus!. : cei bolabvi, cu
-caruta ; iar cei-l-alti, pe jos, /Ana la statiaJoita. Acolo am
lost imbarcati intern' tren militar i expediati In Germania
gi

Pe tot parcursul am fost supusi unei adevArate torturi : la

24 de ore odata, eterna supa de mazare, servita, indiferent,
dimineata, pe seara, ori chiar noaptea, dupa cum se intampla.
Ne era absolut interzis s deschidem fereastra vagonului
se intelege, deci, In ce hal ne gsiam and, timp de 12 zile gi
i 2 nopti a tinut drumul, fiind nate 8 ofiteri i o sentinela in
compartiment, nespalati de o luna", cu rufele neschimbate, pe
caldura tropicala a lui August !
A junsi la insula Dnholm, unde mi'am petrecnt toata capti-vitatea, am... respirat.

Lagarul era inconjurat cu sarmii dintata.

Ni se servia : dimineata, o ceasca de ersaz, facut din Mita

www.dacoromanica.ro

60

ARH1BALD

de castane sglbatice, i fiirg zahgr ; la prinz i seara, cite a

straching de guile fiartg In apg sadea ; de doug ori pe sgptgming, citeva fgrimilturi de cartofi-- si, pentrn seapte zile,

cite o paine de noug sute de grame, ficutg jumgtate din Write

de secara i jumiltate din rumeggturg de ferestrilu.
Frigul, iarna, ne chinuia cumplit. Apelurile se Wean, ca

sg ne torture, de cite trei patru ori pe zi

Dupg apelul de la 4 sears, ue incuiau in barilci piing di-

mineata.

Si zing se fgcea abia la 8

i luminare n'aveam.

Kommandantura a fost absolut nedemng. Cguta vecinic sa."

ne loveascg in amorul propriu si ggsia o voluptate sg ne

umileascg de cite ori putea.
Pentru cea mai mica reclamatie ce indrgsnea si adreseze
ofiterul era pedepsit cu inchisoare grea.
Alimentele i efectele de imbrAcgminte pe care ni le trimetea Crucea Rosie ne erau, de cele mai multe on, furate de

atre cei insarcinati sg le distribue.

mArturiile abundA, una mai sensationall si mai impresionantA

decit alta.
SA ascultlim pe locotenentul colonel Blnescu Ion, din Reg, 52
Infanterie :

Fgcut prizonier in ziva de 18 Septembrie 1916, am fost

transportat la Miill-bach, unde am fost inchisi, de cgtre comandantul etapelor, intr'o pivnitg
si nu ni se dedea voie
s esizn afarg nici pentru necesitgti.Aceastg masurg draconicg

sg fim inchii si privati de hrang, a fost luatg ca sa ne terorizeze si sg ne sileascg sg &gm infortnatii asupra trupelor
precuni i cuvntul de onoare cg nu vom mai lupta in contra
germ an il or.

La 21 Septembrie am lost transportati de la Miihl-bach Ia

Arad, ofiterii in vagoane, Inca mnrdare, in cari fuseserg cgrate

vite iar oamenii in vagoane de marg.

La protestul nostru in potriva acestei nedemnitati, ni s'a
rgspuns, brutal, cg iaa trebuie s ntearga banditiiz.
Pe drum ni s'au servit scrumbii sgrate, dar nu ni s'a dat_
i nici garda nu ne aducea,
voie sg lugm apg in gamele
La 22 Septembrie ajungem in Arad. Suntem gramaditi in
manejul regimentului de cavalerie i culcati pe paie, la un

www.dacoromanica.ro

CIMITIRUL PRIZONIER1LOR ROMANI

61

loc cu 180 de soldati. Pale le sunt tocate, fiindcjtnai dormisera

si sunt pline de insecte.
pe ele alte trupe
La reclatnatia mea, se permite celor 36 de ofiteri sit se culce

tot pe paie murdare.

in basca manejului
Ne-am umplut, toti, de rale.
Efrana : orz fiert cu apti si Ming, tot cu ap.
i maltratArile
Soldatil stint bAtuti de garda ungureascA
inceteaz1 decAt dupg interventia mea pe lAnga maiorul
german.
Oamenii de gardit in Arad, despcaie pe prizonieri de haine
si de incAltAminte
mai ales pe grAniceri, cari sun foarte
bine echipati. JaTul, cu toate protestArile mele, n'a incetat

-nu

,pAnA am pAra'sit Aradul. La plecare, in ziva de 29 Septembrie,

ni s'au luat toate paralele de cAtre maiorul german comandant

al etapei, spre a-i schimba In moned6 germang. Din banii,

?tisk pe cari'i i-au incredintat soldatii, au lipsit o mita de lei
si am plecat cu fAgAduiala maiorului cdi va trimete la
lagrtr, in Germania...
Poate de aci incolo s soseascA...

In general, la Arad am fost spoliati, sub ochii ofiterilor

germani, farA sA se ia nici o misurA.
In ziva de 4 Octombrie ajungem In gara Stettin. Pe cAnd
treceant de la un peron la altul, se repede, asupra convoiului,
un individ, cu bastonul in mAng, si loveste, strigAnd : eAstia
sunt tAlharii cari mi-au omorAt copilul !
Cel amenintat, a parat lovitura ; garda a intervenit, pe urmi.
dar seful politiei i gardistii aprobau agresiunea.
A doua zi ajungem in Stralsund si suntem tinuti in carantin A pAnA la 28 Octombrie. Nu stiu daca aceast indelungatI
carantina e prescrisg de legile higienei cred, mai de grabA,
cii fAcea parte din sistemul de torturA, pentru Ca, in tot intervalul acesta de 28 de zile, nn ni s'a dat sa mAncAm decAt
varzrt fiart in ap si niste invizibili baboi de calcan. Greu1, dupk
tatea mea, de la 85 de kilograme, ajunsese la 61
douA luni, la 51 de kilograme.
Dupa ce am isprrivit carantina, am fost dusi la baie, i dupa.
ce, la inceputul lui Noembre, ne-a imbracat In haine de dril,
ne-a instalat intr'o baracrt uncle ziicusera bolnavi de febr
tifoida.
Goi i flamAnzi, atAt offterii cat i trupa, am gent, in cali-

tatea mea de cel mai vechiu in grad, reclamatii i interveniri

www.dacoromanica.ro

62

ARHIBALD

pentru autoritatile din tara, pentru ministrul de rilsbor

man'

i pentru Crucile Roii. Zadarnic, insa scrisorile

se puneau,
:
pe foc. Insarcinatul cu primirea rapoartelor i scrisorilor romanesti, soldatul militian Schfer, fost functionar la o intreprindere petrolifera din Campina ne-a spus cinstit c toate
scrisorile noastre se distrug i ca posta functioneaza numa
pentru nemti.
Am intervenit sa se dea soldatilor haine, caci fusesera despoiati de catre escortele din Ungaria cz ii se ajustase &line
de (lama, cu cdte o banaci galbend la mdna
Am inaintat, la I 5 Noembre, un raport, care comandantul
lagarului, raport prin care aratam Ca, din pricina hranei insuficiente, s'au anemiat ofiterii de nu mai au deck intre 54 si

43 pulsatiuni pe minut. Am cerut, asemenea, sa se mai va.

rieze bucataria, cad, cu apa fiarta, invariabil, cu guliile
cu varza, ajunsesem la poliurie expulsam ate zece litri de
urina in 24 de ceasuri.
Drept raspiflis, am primit o observatie aspra i consolarea
Puteli s =lig de forme tog.
Administratorul laggrulul, eapitanul Tr-agar, fura zilnic din

saracacioasa noastra retie ca sa intretie 250 de gaste i alte

dobitoace pe care le crestea in curtea lagarului. Nu e, dar
de mirare, ca Paul, bucatarul ; c Feldwebelul Spring si
soldatii de la cantina plecau seara, imitand exemplul capitanului, cu pachete de alimente furate din ceea ce era destinat.
dupa ce toata ziva, toti, se hraneau din
prizonierilor

aceeasi insulicienta ratie alimentara a noastra.

.
Von den Golz, venit
Am cerut, la 15 Noembre,
In inspectie, s ne permita controlul alimentelor si al bud:tariilor ca s ne imbunatatim hran a si mi a raspuns pri ntr'o
mojicie. De altfel generalul acesta venea in tot d'auna beat
i vorbia, se intelege, ca omul care nutnai e
la inspectie
in toate mintile. La o inspectie falcuta iii seara de 15 Julie
19 viL, generalul atesta era atat de beat in cat era sa cazi daca

si adjudantul lui, turtit

nu-1 ar fi proptit un Feldwebel
de bautura, a cazut peste locotenentul Pancu din Reg. 24
Infanterie.
Uitandu-ma, peste ulnas, ce inscria in registru,'ca rezultat
al inspectiei, fiindca eram curios sa stiu ce putea s faca in

aceasta stare de ebrietate adjutantul acela, din cererile pe

care generalul le rezolva cu mojicii, am observat ca betivul,,
www.dacoromanica.ro

CIMITIRUL PRIZONIERILOR ROMANI

63

ii dedea numai aparenta ca inregistreaza dar, de fapt,

tragea simplu niste mazgalituri pe hartie.
In seara de 17 Noembre 1916, sublocotenentul Von 'Bernesdorf a batut crunt pe soldatul Achirita Constantin, din
Reg. 15 Infanterie, pe motiv c ar fi furat o pereche de cisme_
Cazul s'a cercetat in urinal si s'a dovedit ca cizmele le furase

Spring. c soldatul fusese nevinovat...

La 22 Noembie soldatii de ordonanta au fost pusi la lucru
continu, pe ger, 'Ana. la 9 ceasuri seara. Fiind istoviti de
foame, n'au mai putut munci
i atunci au fost batuti salbatec de &are soldatii germani.
La 2 Decembre, sublocotenentul Puiu Vasile, din Reg. 24,

Inanterie a fost dus, In corpul de garda, de catre sublocotenentul Bernersdorf, sa execute si pus in fata soldatilor
nemti, miscarea : culcati !., s culati ! de cincizeci de oil
In sir.
In aceiasi seara, Feldwebelul Spring a s cos pe prizonierl,
in picioarele goale, pe zapada, pe rnalul marei, cu galetile de
gat, si i- a pus s faca instructie de la 8-10
La 15 Decembrie 1916 mizeria era asa de neagra In lagar
bleat locotenentul Pop a raporat comandantului ca, dacil nu-i
da sa manance, o sa inhate de gat o sentinela i o s'o omoare
i pe urma sa sinucide ca sa. scape de torturi.
Gandul sinuciderei stapanea pe multi ofiteri la Ilipoca aceasa

In aceiasi zi soldatii Zaharia Gheorghe, din Reg. I Graniceri, i ulim Iancu, de la 37 Infanterie, au fost pusi la
corvada peste puterile lor. Cazand jos, de inanitie, nefericiti

au fost batuti talhareste de Care soldatii germani. Rapor_

tandu-nai-se faptul de catre victime, 1-am adus i eu la cunostinta comandantului. Atunci, drept satisfactie, sublocotenentul Bernersdorf a adunat pe toti soldatii romani si le-a
spus ea sefi ai lor nu suntem noi, ofiterii, ci... soldatii germani.
La 21 Ianuarie 1917 am facut uu memoriu, impreuna en
rusii i englezii, in privinta rului tratament la care suntem
supusi. Ca urmare, precum i pentru faptul el am sfatnit pe
sublocotenentul Arifeanu sa nu predea germanilor inventia ce
facuse pentru fabricarea talpilor de lemn, am fost considerat
ca revolution ar i pedepsit cu inchisoare disciplinara si mutat
inteun lagar de represalii.
In ziva de 3 Aprilie 1917, in Beeskow, capitanul Schn,
cemandantul, ne face
cuooscut ca cu incepere de la aceasti
www.dacoromanica.ro

ARIIIBALD

data., represiunea va fi mai aspra pentru a au aflat ca prizonierii lor nu sunt bine tratati in Romania.
Si s'au tinutde cuviint, cum se tineau tot'dauna in privinta
aceasta
fiindca am convingerea ca dlspzitiile se luau de-a
dreptul din Berlin, la ministerul de rasboi.
La 14 Aprilie 1917, via in lagar la Beeskow doi misei locotenentul Paun, din Reg. 4 Infanterie, i sublocotenentul
Lazarescu, de la 8 Infanterie. Comandantul lagarului le dedea

tot sprijinul sau in misiunea cu care venisera. La protestul

meu si al ofiterilor superiori, suntem mutati, drept pedeapsk
la Stralsund.

Ad, in zina de 27 Iulie, imi raporteaza caporalul Minculescu Constantin, din Reg. 42 Infanterie, compania de mi
traliere, caporal pe care'l avusesem sub comanda mea in
campanie, ca, la lagarul din Tukel, din 14000 de soldati romni

murisera de foame, pana la data aceasta, 6000.

In aceiasi zi, un soldat, care s'a aplecat sa ia o gulie cazuta
din vagonul care transporta mncareea prizonierilor, a fost
strapuns cu baioneta, de care sentinela germana, si ucis pe loc.
La 26 Iulie, locotenentul Bernersdorf racnia la locotenental
Nairn Dumitru, pentru ca'si intinsese ptura pe o sArma. De

altfel soldatul de sentinela lovise cu patul puscii pe ofiterul

acesta.

La I August 1917 suntem mutati, ca masura disciplinarii,

din nou in lagarul Beeskow. La plecare, suntem perchizitio.
nati pana la piele. E de observat, de altfel, ca perchizitiile
lu general, se faceau, sculndu-ne din somn, in puterea noptii,
atunci and ofiterii germani se intorceau beti din oras.
Pachetele cu alimente trimese de Crucile Rosii, fie pachete
inviduale fie colective, sosiau, regulat, in toate lagarele, jefuite. Tot ce era bun, se fnra de care personalul Kommandanturei,care se zicea nerespunzatoare de continutulicoletelor
$i, ca sa se evite putinta de a se face vre-o data dovada
furtisagului, era sistem ca, inainte de primirea pachetului,

adresantul s semneze in condia de predarea lui.

Cu

chipul acesta, protestarea la verificarea continutului era

zadarnicamai ales ca reclamatiile ramaneau... post restante, in lagar.

Din cele ce preced, va zice cititorul, rasare numai dovada c

germanul, primitiv i la, e brutal and, cu o divizie de artnerie,

www.dacoromanica.ro

65

CIMITIRUL PRIZONIERILOR ROMANI

-se gAseste tn fata unul adversar, singur ci dezarmat. Dar asta

e un adevAr de ale d-lul De la Pal Wise I Nol n'am fost, adlcA
n'am lost toti Inchig prin lagAre, dar am vAzut, aici, In Calktall, pe tImul ocupatlei, arduri de ofiteri pAlmuind fri stradl
pe romanl pentru el nu se dldeau in lAturl de pe trotuar cAnd
cum a fost, Intro altele, cazul avocatului
treceau pederastil
Tenov sau al lul LepAdatu, administratorul Independenfel ; am
vlzut militari, prin urmare bKrbati, bAtAnd femeile

dAndu-te

jos din tramvai ca sA stea el comod ; am vAzut, In sfArsIt, reprezentatiti de-al kaiserulta asvArlind jos din trAsurl cop!! si
Mane bolnave, ca sl plimbe ei pe Bertha Surda sau alte

bones A chuande pissea.

Nu ne spui, dar, nimic nou, dad. ne aduci dovezl el germanii, in lagAre, au fost rAu crescutl, feroci i sistematic snapan!. Ceeace asteptAm dela documentele la indemAna dumitale,
este proba afirmAril cl lagArile i dispozitlile luate acolo de atm:
autoritAtile superloare urmAreau, pretutindeni, ca scop final, distrugerea, In Intelesul propriu al cuvAntului, a prizonierilor romAni.

SA ue executAm, asa dar.

Pe lAngl mormintele despre care am vorbit pia ael,

ger-

aiasff aveau, cum era In Siberia pe vremea in! Durnowo, aveau,

Ia. Gross Strelitz, temnite uncle se lnchideau, pentru motive futile, prizonierli cart, prea pilosi, fAceau impresla el vor trece
cu bine prin torturile din lagAr.
In vederea telulul ce se urmArea, gardienil acestor puscArli
aveau porunca, sau erau inteadins ales! asa, et chinulascl prizenlerli asa incAt la fiecare raport 51 comunice comandantului
cit

caps

sunt lipsl la ape!.

CitAm, la IntAmplare, din declaratia sublocotenentului GrIgorescu Ion, din regimentul 34, numele cAtor-va din acesti cerberi
mitninall: Miltz, Cihosky, Kulik, Mekerat i mutt clung, mai
infam, mai crud si mal ucigas decAt toti. ceilalti.
Caput prigonitorilor, Inslrcinat anume cu aceastl trideletalcire,
era, prin alegere, maId oberhauer-ul cum ziceau ei gardianulel sef.
Gratle tratatneutulul la care erau suptisi romAnii la Gross
Strelitz, majoritatea celor inchisi si cari s'au IncApAtanat sl rim

marl pe toe, s'au ales cu tuberculozA sau eel putin cu reuma-tMme nevindecabile. Multi au trecut intru Domnul

alti, InsA,

au avut soartA si mai tristA.

Asa, acelas sublocotenent Grlgorescu spune cl soldatul Tudor
www.dacoromanica.ro

66

ARHISALD

Vasile, din Braila, inebunise de mizerie. Acest soldat avea, ?Da

de pe front, o rang, deschisg, la piciorul drept, si gardienii
Miltz si Cihoschy if bateau cand, sgrmanul, gemea orl implore
ajutor

Altul, tot din Braila, Vasile Ion, din celula 108, a murit de
frig si de loviturile cpAtate. Un altul, in sfarsit, care suferia
de tenia, a luat medicamentul prescrrs de medicul inchlsorel
si
pe urma a varsat Ora cand .51-a dat sufletul.
Un prizonier,
apoi fi pierduse pang inteatata mintile,
in cat fI mance excrementele....
Romanii erau tiauti in celulg, unde li se dedea sa lipseasca,

pentru farmacii, niste pune, in numgr asa de mare in cat, oricat zel ar fi depus, nu puteau sfarsi toti portia. Atunci erau
pedepsitl. Pe unii, ii scoteau la lucru in grAdina puscariei.
In general, Domani!, MO, erau tnimiI prin fabrici, unde, pedru

20 de pfenlgi pe zi, executau munci de jidov san, injugati

la plug, arau fermele de prin imprejurimi.
cu asa tratament, directorul puscariei, un om mai de
treabg, spunea ofiterilor cg are ordin pe sub maul sa se poarte...
mult mai aspru.
Pentru sceptici ori petru cej cari pastreaza Inca legenda despre
civilizatia germang, reproducem, aidoma, parti din naive dar sugestiva declaratie a soldatilor Neagu Stefan si Stan Jon din
regim. 67 Infanterie, fugiti din captivitate in vara anului 101 7.
4AmAndoi am fost fgcuti prizonieri pe valea Sglgtrucului,
la 4 Noembrie 1916. Am fost dusi pe jos pang la Sibiu, de
uncle, in vagoane de vite, cAte 75 de oameni la un loc, am
fost transportati in Tukel, din Prusia, drum de opt zile ui
opt nopti.
Tot drumul am suferit cliinurile mortei. Numai din doug
in doug zile ni se dedea cAte o bucatg de pAne san un blid
cu bors, dar nici odatg i pAinea i borsul in acelas beta,
ci: la a mAncare pAinea, la cealalta borsul asa in cAt
la 48 de ceasuri odatg, mancam ori pAine fgrg bors orf bors
gra* pAine.

Din pricina ingbuselii si a foamei, au murit multi din

camarazii nostri.

Pe la ggrile din Ardeal, auzindu-ne cg tipgm de foame,

romAncile se induiosau
mAncare
n eta.

i veneau sg ne dea ate ceva de

sentinelele, insg, le puneau pe goang cu baio-

www.dacoromanica.ro

CIMITIRUL.PRIZONIERILOR ROMANI

67

Pe soldatii cari se aplecau pe fereastrg ca s primeascg

darul femeilor, ii loveau nemtii cu patul puscei in cap.
Pentru trebuintele trupesti, nu ne scateau din vagon decat odatg la doug zile.
In laggr, la Tukel, am lost varati, cate 130 de oanleni,
in cate a baracg ingustg i strimtg, de scanduri neincheiate intre ele. Dormeam pe jos, fgrg pgturi si era frig
ca afarg. Cand burs de ploaie, picaturile cgzute de sus se
sleiau i inghetau pe trupurile noastre.
Mancarea era o batjocurg.
Ajunsi intr'un hal de plans, incepuse moartea s ne secere eumplit. Mureau, zilnic, cate 30-40 de insi, de foame
si de frig.
La doug-trei saptamani odatg eram dusi la baie. Aici era
alt chin. Ne desbracau in pielea goalg cn sg a$1eptgm randul stgteam asa, in vant ai in ger, Cite dou
i trei
ceasuri pang si intrgm in baie.
La 9 Ianuarie am fost dusi la muncg pe frontul frantuzesc. Echipa lui Stan Ion a fost urcatg pe munte i aiezatg intr'o baraca putredg, de scanduri, unde, din pricina
frigului, au murit, in prima noapte, 20 de in4i din 130.
La inceput. prizonierii au font intrebuintati la lucrgri de
cale ferate, dar dupg trei saptimani ne-au pus sg sapgin
transee in piatrg.
Din pricina muncii istovitoare si a hranei proaste, echipa

lui Stan Ion a trebuit, In trei luni, s fie complectatg depatru ori cad din 130 de oameni nu mai ramiserg in
viatg decat 7. Dintre acesti 7, noi amandoi am evadat. Ce
s'a mai fi intamplat cu ceilalti, Dumnezeu *tie !
Ca sg-si mai it4e1e foamea, prizonierii mancau, seara, pe
furis, scoartg de brad dar hrana asta Ii ucidea pang di-

mineata. $i gi de ramaneau vii tot mai mancau scoartg

de brad, ell chinuiau foamea de'i rgpunea.

Vgzand ce". suntem randuiti mortii, ne-am hotgrat, atunci
s fugim.

Am trecut prin greutgti nespuse si am isbutit s intram,

in linille francezilor, cari, cand au auzit cg suntem row
mani, ne-au imbratiat i ne-au pus in spital ca sg ne intremgm.

Din spital, ne-au dus la Paris de ne-au dat decoratii.

Am pornit cu vaporul i, prin Petrograd, am sosit, pe
www.dacoromanica.ro

68

ARHIBALD

Urniti, in tug, scApand astfeI de moSrte sigurit prin foame

cea mai Ingrozitoare moarteD.

-Dad, din dovezile de pAnA ad, nu rezultA destul de lArnurit

intentia germapilor de a extertnina pe romani, sA continulint:
Sergentul Fliculete Ion, din Regimeutul 30 Muscel, povesteete :
cArn lost Meta prizonier la 29 Septembrie 1916, pe valea
"Temeeului, la Predeal. IntAiu ne-au dus la Corlan, unde
ue-an tinut trei zile, intt'un beciu, fArt mAncare. Dap& aceea
am inclircat tuunitii, la Braeov, timp de 15 zile. DouK sA0-

41mAni am stat, pe urmA, iu carantini, la Sibiu. De ad

ne-au dus cu trenul la Lamsdorf, in Germania. In zece rile,
cAt a tinut drumul, ne-au :dat de mAncare numal de trei
cri.'Soldatii urlau de forme In vagoane.
In Lamsdorf erau 10.000 de romAni, toil:444i in ease lagitre.
In fie care baracA steteau 1000 ei mai bine de prizonieri. Ne
culcam pe paie, jos. and plotta afark plona i inAuntru ei
trebuia sA dormim In noroiu.
Lucram toatA ziva la pietrie, la ghiatd, la brazde, la plug.
Situ arat 200 de hectare en romAni, injngati la plug ca boil.
MAncarea era atnarnie de rea. u am lucrat ei la brutArie
ti etiu cA pAinea era McutA din cartofi fierti ei rumegAturii
de lentn. Se mai punea, e drept, i cAte un sitculet de Mini
neagrA i amarA pentru fie care 1000 de pAini.Aveam dreptul

fie care prizcnier la 150 de grame pe zi, dar ni se dedeau

numai 100, Restul se fura.
Oamenii noetri erau pill:4(14i de slAbiciune. CAnd se In-

torceau de la lncru, seara, ckleau, regulat, ate 20-30 pe

inarginea drumului.
Au murit, iarna trecutA, tare multi. Erau zile dud incetau
din viatI cAte 100-200 eri ingropanpe toti la un loc, despnlati.
and, IA muncA, cAdea elite unul de nemAncat, era bAtut
-en patul puscei.
Duceam o viatA nespus de amArAtI.

In ziva de CrAciun ni s'a dat, ca in toate zilele, tot supi

de gaul, dar, par'cl era un fAcut : era aea de amarA in cAt
itnul n'am putut pune gura pe ea.
Soldatii plAngeau de jale, ca copiii.
Prin tuna lui Mattie m'au dus in preajma Verdunului,
nude, cam la 10 kilometri de front, am lucrat, 15 zile, la
traneee. Multi prizonieri ruei earl lucraserA aci Inainte de
noi, au pierit loviti de obuze.

www.dacoromanica.ro

CIMITIRUI, PRIZONIERILOR ROMANI

et)

Pe nrma ne au retras la Valenciennes, uncle lucrant la

vagoane, demontam motoare de prin fabrici, ridicam mobile
de prin spitalurile frantuzesti ai le incarcam in trenuri earl,
plecau in Germania.

Cat am stat eu la Valenciennes, s'au golit dou'l fabrici

trei spitale.
Eram, cu toat a. munca la care eram pusi, traiti tot asa de

prost ca in lagax. Pe drum, de foame, rupeam urzid si le

mancarn, crude, cu sere.

Am fugit din Valenciennes la 2 Main 1917, am dat prin

Belgia i. la 28 Main, am trecut In Olanda pe la Maastrich,.

Pe lane foame, sistematic ordonata ; pa WO brutalltatea.,

inspirati de sus, a bestlilor puse de paza ori, oranduite et comande lagarile; pe Maga jaf I cruzime, interveni de la o vreme
Un nou element., o noua pacoste pe capul neferkitllor de prizonieri : jidanii.

Priutr o fatelegere poate con renita inaInte de rAsbolu sau prfat(o

sugestie de la marile loji internationale, jidanil din larmata I'Dmng erau, tot?, pretutindenl, la favoare in armatele ungarli, ens-triad t germana. Intrebuintatl ca Mimed, ca spioni orl ca tre.
0E14 in legal., jidanii, In complicitate cu organele Kommandanturei

bateau de moarte pe prizonierli roman!, le furau hrana i 11 neclasteau In sentimentele lor cele mal scumpe.
Neamul de vipere, cari imprastie otrava Imoralltatil pe ori nudepatrunde, nu putea sa se desminta, mai ales in lagAre, unde
gasisera, prIntre nemti, reazem l admiratori pentru lasitatea lor
crucia, lasitate a care! ferula o poarta, chiar and Inseala blserica si tree prin cristeln4A, de la nastere .pfina la ceasul din urma.

Despre aceste orduri sufletesti, podoabl a lagarelor germane,

sunt tnarturll cari vor face sa nu se ulte, pentru vremea prielnica, saferintele ce au avut de indurat fornanli, in captivitate, in
gall de cele poruncite de la Berlin.
Aa, locotenentul Grecu Constantin, din Regimentul I I Infan.terie, spune ca soldatii nostril, la Brasov, erau batuti, pus! la

corvezile cele mai istovitoare I inuti nemancati. SoldallI OW&

din armata noastra erau ca totul ta seridclul germanilor, austriaWar 1 ungarilor. Acefti solday i1 puseserd galoane, se botezasera: Zugsfarer I bateau de moarte Pe soldafli i plutonlerlt
no ftri, cdrora le spuneau mereu ca Romania nu mat exlsta.

...

www.dacoromanica.ro

70

ARHIBALD

,La 15 Octombrle 1916 am fost trimisi de la Sibiu la Stralsund. Odatil cu transportul de ofiteri, s'a atasat la trenul nostru
un transport de 800 soldati romani, cari erau tinuti in vagoane
de marfl, incuiate pe din afarA, asa in cat pArea ua transport
de flare sAlbatice. Multi din acesti soldati au murit, pe drum,
de foame, de frig si de mizerie. Cana se cereau sail fad neesitdfile, erau beitatt cu clomagul, ca vitelea.
Un alt martor, cApitanul M. Vola din Reg. 5 CfilArasi zice :
4Prinie1e zile ale captivitAtli le-am petrecnt in learnt de
tristA amintire, de la Slatina.
Era nn lagar comun pentru ofiteri i trupg. Ofiterli locufan in pavilioanele cazArmei Regimentului 1 Obuziere, iar
trupa In grajdurile regimentului, unde, sgribuliti de frig si
de umezealk slAbiti de foame i infecti de murarie, tnurian
tate 20-25 pe zi,
Oamenii bolnavi n'aveau, ca ajulor medical, cleat pe cel dat
de nifte infermieri ovrei din armata romdna, cari nu fdceau alta
decal sa le litre din putina mncare ce li se dedea i sn-i batjocoreascd.

Cadavrele soldatilor morti se duceau intr'un bordeiu din

curtea regimentului si se aruncau in gropi colective, dup5
ce steteau acolo doull-trei zile pAnA sb." se ia mAsuri pentru
facerea acestor gropia.

Ca semn cA ordinul de infometare era porait de foarte sus si

el urrnArea suprimarea prizonierilor romani, e cl nenorocitil din

toate lagArile, la orice epocA a captivitAtii, sunt unanimi sA declare, el until singur, o singurl datA, n'a vAzut si el ori n'a
auzit sA fi vAzut aitcine-va strachina plinA, fie mAcar si cu guile
flartA in at* ci, din potrivA, toti, ofiteri i soldati, din toate
inchisorile, spun cA prizonierii urtau de faanze.
a fost, cu toate astea, tin lagAr unde, cel putin de... carne
-nu se prea ducea lips1
Se cuvine, dar, din respect pentru adevAr, sA inregistrAm
inArturia asta, spre slava si cinstea technicei germane.
lacA ce cunoaste, vAzut cu ochii lui, soldatul Vranceanu Gheaghe,

din Regimentul 11 Infanterle :

lAm eAzut prizonier la 26 Noembrie 1916.

In comuna Busteni, judetul Prahova, am vAzut cum tru-

www.dacoromanica.ro

7I

CIMITIRUL PRIZONIERILOR ROMitNI

pele germane ridicau de prin case piane, gramofoane, garderoape i paturi, pe care le puneatt pe foc.

lu lagdrul dela Buiteni, bavarezii ne dedeau cu sila ci sub

amenitare, s nuincam came de pisica fi de thine, fie care le
impuicau fie lLuia samara iar firizonierii le carau, pe nrna,
In sacs'.

Painea era fAcritA din rumegAturA de ferestrAthi si din

Mina de ghinda mAcinatb.
bavarezii, dei cleptomanI ca tot germanul nu stint eretici; ba

sunt catolicl, prin urmare umbiA cu breviarul In s4n ca sa fie

cat mai aprope de Gott i, fiind catolicl, se deosebesc

toate de prusieni, pe cari nu pot sl-i vazA.

In

Inchipuiti-v1 ce tir ft fost siliti, la Busteni, s mAnance, bletti

prizonieri roman!, dad, in loc ca vanAtoarea s'o fl filcut cel
din Manchen, ar fi organizat-o etapa originarA din Berlin
T1 se sbarleste pArul numai and te gandestl.
I

Atitudinea jidanilor in lagArile de prizonieri revine mereu, ca

un leit moth!, in toate plangerile pe cari le adreseaza cei cari

si-au mancat amarul pe pAmantul blestemat al Germaniei:
Soldatul Siulea Constantin, din Regimentul 43 Infanterie, spune

el nbiciclist si agent de legAturA, a fost itupuscat la !liana, In

noaptea de 4 Noembrle, pe cand era In retragere, dupA lupta
i facut prizonier. Dus In lagArul dela Tukel, a
dela Caineni
fost pus la asa munci sl la atata torturA prin foame, in cat, de
disperare, a incercat sa evadeze. A fost prins, task bAtut panA
la sAnge, dupi obiceiul nemtesc, i readus in lagAr. Aeolo, pe
Maga. mizeriile cunoscute, ii exasperau rabuzurile nedemne Us

cari se dedau idlmacil noftri, ncrutati dintre ovreti tovardfl de

anne. In intelegere cu sentinelete germane, carc-f aveau ft ete
Partea tor, jidanli Impartlau altmentele de pe buna tor placere.
A tot puternicta data lor tn [agar de cdtre autorltdple germane
precum i gradul pe care ft I insuflserd ,cu dela sine putere,
sic fdceau neputtncloft de a reclama cuiva

Citind aceste declaratii precum i altele care vor urma, rAman= nedumeriti de Socoteala zlarelor speciale cari cer elate
amnistia generald, adicA amnistia acestoru
evrei
cad ceilalti, tot], stint amnestiati. FitndcA ne intrebAm: ce urmAreste,
Adevdrul i celelalte talmudice publicatiuni ? Libertatea pentru
aceftia, de a se intoarce In lard ? PA1, oricat de apatic lar

www.dacoromanica.ro

72

ARHIBALD

socott pe roman, crede care ca e cu putInta ca Abuthis sau Grano

ort unul din sutele de Abulfus cart, ca al poatd face al pe Ormenut, iai pusesera, In lagar, fireturl de ofiteri at bateau pe romani
este cu putInta sa se -creaza cA un Grtinn de
en ciomagul

aceatia s'ar mai duce la havra, a doua zi dupil Ce va fi intalnit

de soldatil catre cart a luat... aluri de german ?
Nu facem, e drept, mare caz de inteligenta scribalatior cart
iai depun cugetarea in gazetele inspirate de hahaml, dar aaa de
obtuzi nu-i credem.
Attceva, dar, trebuie sa urmareasca Adevdrul i suratele prim
campanta starultoare pentru amnistia generald.
comCa sa ne intoarcem la SinIea [Constantin, trebule
plectilm adaogand ca, ne mai putand al indure ladul din tali:Arta

al

dela Tukel, a plecat, odata, cu dot rual, en cart se putea kitelege numai prin semne, I, cu 600 grame pesmetl in san, =bland, WI hada, pe funI i cu sufletul In pumal, pante zile
al pante nopti, s'a pomeuit in mane sentinelelor... elvetiene.
Credem al am adus destule probe despre firea civilizata a
germanulul. Una mai mult, insA, nu strica, intrucat literature
mondiala, duel razbol, nu va avea, multa vreme, alt subiect.
Soldatul Pintilie Petrache, din Regimentul 29 Infanterie, cap-

Wet la Grozecti, judetul [luau, poveateate ca din cauza tinsel

de bra* nu mai putea lucre. Am edit la report tdar ofiterli

duamani au dat ordin sa se aceze mItralierile V, (lea nu lu-

cram, deal ne mancati, BA ne Impuate. Ne punea, innapola irontului, sa taram carutele la cad eram Inhamati l soldafil nemft
ne nuRnau cu Walla ca pe animale, ca sd mergem repede".

Tot ace sergentul Lupu Ion, din Regimentut 25, Mee el in

tuna lut lanuarle 1917, ne punea sa ;Aram munitli cu sania,prin
Carpatt, dela Sualta la Soveja. Soldafii german! ne batedu ad
Impingem la addl.
In aceeadi ordine de idel I /meat ar fi vrut, prin anticipatie,
sa explice persIstenta organelor Aliantei Israelite in campanta
statornica ce avea sa dud. pentru amnistia generald, ajutorul
de sublocotenent Anica, din Regirnentul 8 Roalori, declara : In
5 Pebruarie 1917, am fost Internet in lagarul Dragosloveni, din
It-SArat, unde se mat afla un batallon de prizonieri compus din
numit Batalionul
doul companti de romant i dota de rual
3 Aline. Acest batallon locuia fArA foc, In biserica satului.
In !agar mai erau 24 de soldatt ovrel, dIntre cart 2 foati In Re-

www.dacoromanica.ro

C1MITIRUL PRIZONIERILOR ROMANI

73

gimentul 10 Infanterle. Aceftt ovrel erau tnirebuintati ca interPrett. Bdteau ztlnic pe prIzonleri fi le opreau mancarea, pe care
o precopekau pe urmd.
Am lucrat la transee in satele Urechestl, Pozesti i Ureana
din R.-Sarat. Faceam, zilnic, pe jos, cate 1 6 kilometri pang la
locul uncle lucram. Era prin lunile Mai si lunie, pe areta ingrozitoare
fl nu ne clddeau vole sd hem apd".
altul, Trial% Nicolae, din Regimental 1 2

par'ca totl aunt

la o vorba : ,La (foul zile dupi capturare, am fost dus in 1aOral dela Odobesti, de unde, flindca ne bolnavisem din lipei
de hrang, am fost tames la spital. Din spital am eflt fdrd edmare, Purled camarazti ovrel ne luasera tot ce avusesem mai
bun pe not.
N1 se dedea, in !agar, ca mincare, o paine pe zl, La clad
eameni, i o ciorba facuta. din capatani si bojoc de cal.
,

Noaptea lucram la transee ; ziva, munceam la abatora.

altul, Ivanclu Ion, din Regimental 3 Rosiori:

*Dupli capturare, am foil due, cu escorta, la Buziin, si

dupa trei zile, la R.-Sarat, nude am stat /Anil in Aprille
1918. Ca mancare, in primele 76 zile, am avut cdte-va fire
de praz capatate dela populatia civil& Pe torma, ni se &idea, pe zi, cate o paine la 8 oameni i supa de sfecIti cu
cartofi stricati. In iarna anului 7917 a:m zacut trei luni ark

fi fost ingrijit de cine-va. Imbracaminte n'am avut de

cat ce era pe noi in momentui and am cazut prizonieri.
Mucha eran, pe trupul nostru, mai dee de cat furnicile.
Clnd era vorba de corvada, eram Ina/I dinapoi ea domesit

gile de a /re camarazii ovrei, fo:ti soldag l, armata noastra.

Din oauza muncei prea grele l a. manearei prea putini

neinchipuit de proasta, mureau eke 30-40 de prizonieri

pe noapte.
ai

Ne mai putand indura rani tratament din Isar, am fugitdar am fost prins la Odobeei, dus la Focsani e condamnat la moarte.
Ali-a ajutat Dumnezea, ins4, de am fugit din:inchisoare
asta data de-abinelep.

Mar-tidal e nesfarsit. De aceea, ca s punem pond acestui

dureros capitol, o sit reducem, ca sa slarsim odata, La cateva
www.dacoromanica.ro

74

ARHIBALD

rAnduri, declaratiile mnc iltorva martori, declaratil infiorAtoare,

deepre ceeace au pAtimit prizonierli romAni In mainile troglodititor
kaiserului.

Plutonierul ajutor Lupu Nicolae, din Reg. 6 Tecuci, zice el a

fost prins in luptele dela Odobesti. A fost dus in lagtirul dela
R.-Sarat, untie mai erau 485 de roman!. Act, in primele 8 zile,
li se dedea, ca hranA, terci i o paine la 7 ()amen!. In fiecare
zi se InbolnAveau cAte 70-80 de insi, Mudd prizonierii erau
scosi la mind, In lanuarie, desbrAcall i, cel mai multi, desculti.
Dela R.-Sarat, au fost trimisi la Mufti lu, in judetul Br Alla.
Comandant al acestui lagAr era locotenentul Moss. Acesta, in
timpul luptelor de prin August 1917, scotea oamenli afarl el-i
bAtea cu cravasa pAnA-1 =plea de sAnge si-1 trimitea sA ducA
proectile pe front. At Ata era de neamf ofiterul acesta, incAt, NW()
zi, pe cAnd soldalul Fugaru Manole trAgea sA moarA, nu l'a lAsat

sAil dea sufletul cl l'a aruncat de viu inteo drug de l'a dus

sA moarA izolat, Intieo bared.

Locuitorul Vasile Postolache, lipsind, la 26 Aprine, un moment,

dela corvadA, pentru o trebuintd, a fost bAtut crunt I osAndit

doul zile inchisoare, de cAtre acest bandit locotenent. Pe urmA,
ins5, simtind cA omul are cape lel la dAnsul, l'a luat din nou
la bAtaie p4nA cAnd, ca sA scape, i-a dat rornAnul cati gologani
avea in pungA.DupA inchelerea armistitiului, plutonierii prizonieri ies intr'o zi

l'a report i.1 intreabl cAnd le dA drumul sA se duel pe acasS.

La care bestia rAspunde: SA intrebati pe BrAtianu i pe Fer-

dinand, nu pe mine 1".

Pe soldati, apol, jumAtate ii bAga la inchisoare, si pe jumAtate II trimetea la mind, fArA hranA iar pe plutonieri 11 bAtea,
le lua ultimul ban ce aveau asupra lor si-i trimetea, sub escortA,
in lagAr la BAltati, unde 11 se, dedea cAte 14 zile 1nchisoare, de
pe raportul locotenentulul, ca rebell...

Am spus, intealtA parte, cA, pe cei cu viata durA, pe eel carl,

in dorinta de a ajunge odatA la ziva socotelilor, se incordau ca
sA rAmAie pe picloare chiar in mormAnt, Ii isprAveau nemtii, cind
ajungeau la capAtul seriei de torturi, gonindu-I, ca pe fiarele

sAlbatece, din lagAr in lagAr, in conditil de drum din ce In ce

mai ucigase
pang. stingeau intr'Ansii cea din urmA razA de
sperantA. Atunci, in disperare, oamenii, dacA nu ingenunchiau de

veci sub ciomagul sau baioneta cAlAllor, se sinucldeau ori ti

pierdeau mintile.

www.dacoromanica.ro

CIMITIRUL PRIZONIERILOR ROMANI

75

Cazul plutonlerului Cava Heti Alexandru e fioros de tipic.

Se fagrozeste mintea, 1 gandul tf opreste mersul, cnd, manate

de un sentiment de mill fat& de cei ce au suferit, si de url,

de dorul de razbunare fatA de prigonitori, mi se perind nesfarsityl sir de suferinji si de impilAri, martiriul celor cari au
pltimit, in lark strkink i dusmanl, jugul uclgAtor al inamicului
scelerat, zice, in declarajla fAcutd mbselul stat major, aceasta
s Arming epavA.

continul:

4Dougsprezece laglre am colindat in captivitatea Irma

plink de peripetii, i fiecare dintre ele era mai cump lit de-

ck cel din care plecam, din punctul de vedere al tratamen-

tnlui barbar si al injosirilor sub cari era frant bietul prizonier roman.

Ca am fost lksati sk murim de foame, o atesta zed de

mit de gufi, cari striga lumei ingrozite: gAm fost asasinati
in chipul cel mai miselescs !

Si cum putea sa fie altfel cu maltratarile barbare, cn

muncile peste puterile omenesti, cu frigul glacial, si cu, pe
zi, 250 de grame de paine Meath' din tarate cu rumegatura
de ferastrau complectata, ca hrana, cu apa si tar apa,
gatita in toate felurile niiscocite de escrocheria culinara a
vrajmasului !

Am vazut cit ochii spectrul foamei. E grozav e hidos.

liii insemnase i pe mine ca victima apropiata. Itni venise
ran dul.

A doua zi am si fugit din acel lagar.

Tukel. Condetul refuza sa astearna pe hartie grozavitle
traite aici. Oase vecht, putrede si imputite, se desgropau
de catre soldati, de prin balegare, si treceau din mana in
mand ca cine stie ce suculente bunatati. Cei veniti tarziu
la festin, caci cei-l'alti rosesera murdaria i noroiul de pe
ciolan, pisau osnl marunt si-1 faceau supa.
tin mehedintean, al carat name nu mi-1 aduc aminte, Isi
taia opincele, fierbea peticelesi le manca.
Cojile de cartofi, barem, scoase cu unghtile de prin gunoiu, constituiau, fierte cu apa, mask de Balthazar.
Oamenii erau umbreumbre cart rataceau, in nestire, pe
gramada de gunoiu, ca sa gaseasca ate o ordura pe care
s'o bage in stomac.
Si nu se mai gasea nimic. Si foamea sageta din ce in ce
www.dacoromanica.ro

76

ARHIBALD

mai tnios. Atunci, destadAjduiti, soldatii se sinucidean san

inebuneau. Numai asa 1mi explic cum until dinteinsii a putut mance rinichii unui cadavrn, furati din sala de disectie
A doua zi, a murit si el intoxicat.
Dounsprezece ntii de morminte, din Tukel, fag mnrturie
despre ceea ce spun aci.
!

Asa robie, precuT $i perspec tiva de a fi asasinati in

masa', nu le poate rAbda firea omeneascn. Pngit de trei ori
si de trei ori prins, aveam dreptul, eu personal, la un supliment de atentie din partea neatnului las in mana cnrnia
clzusem.
rvadat din lagnrul de la Cotroceni la 24 Decembrie 1917,

am fost prins la Viena i readus in tarn. In dreptul fiecnrei

statiuni, insotitoril mei m gratificau cu elite o palmn---ca
61 mann., ziceau el, si sWmi reamintesc ate puncte de
oprire smit intre Viena i Bucuresti.
In orasele de plecare si sosire, ca doun capitate ce erau,
nil s'a administrat gate o bataie aga de cranceng in cat
n'am s'o uit toatn vista.
Evadat a treia mug, si prins, in Putna, langn Vidra, la
29 Ianuarle 1916, impreunn cu alti camarazi, am fost bntuti
cu ciomegile, palmuiti in repetate randuri si adusi ia Ducuresti cu mainele legate, ca criminalii ordinari.

Ad', am fost condamnat de tribunalul militar la 40 de

zile inchisoare de celulit zile pe cari le-am Molt pann la unit,

Hecatomba dela Tukel i fraletatea scumpilor nostri cancelteni pentru cari anumita prese nu mai stie la ce santagiu si

recurga ca sii obtie amnistia, se luvedereazA prin nArturia idenilea a tuturor prizonierilor cari au trecut prin acest !agar ()rib%
i cA
Sunt unaniml tot! s afirme en regimul era ucigntor
pe
germanl
in
cruzlme.
ovreii intreceau
In urma acestul razbol urias, istoria, and se vor strange documente si despre lagnrele unde au fost sacrificati prizonierli celorlalte popoare, istorla va trebui refacuta de fond en comble, cel
putin la capitolul uncle deriva pe teutoni din gotii barbari, ca sn
le dea orgine comun cu redactorli gazetelor U. E. P.
laca, in sensul acesta, ce istoriseste caporalul Eliseiu Spiridon,
din Reg. I 2 Infanterle.

,<Batalionul nostru primise, in ziva de 15 Nombre 1916,

ordin sit atace i sii respingn pe inamic$i apoi sa se re.
www.dacoromanica.ro

CIMITIRUL PRIZONIERILOR ROMANI

77

tragg. In nine de 16, am atacat, inteaclevgr, am respins pe

niste husari sl, intorcandu-ne, ne-am contopit cu batalionul I. In noaptea de 17, am atacat, din nou, pe gertnani,
dar neputandu-i respinge, am prima ordin sg tinem pozitia pa g. searasi seara sg ne retragem.
Cam pe la ora 1, insg, artileria inarnicg a deschis tin foc
de baraj, ca sg impedice sosirea rezervelor cari credeau ea
stint inapoia noastrgsi in vremea asta, infanteria germang
ne-a inconjurat. Am opus rezistent clarzg, dar inamicul

era clvarsitor de numeros iar uoi foarte pnini, cad unii

muriserg pe pozitie i cei mai multi erau raniti.
Din pricina asta am cgzut prizonieri.
In momentul capturgrii, germanii ne-au luat toga hrana
ggsita la noi : paine, conserve, zalthr si ne-au dat, in
schimb, eke o bucgticg de paine de a lor.

Dupg un drum de doug zile, in care vreme nu ni s'a dat

nimic demancare, am ajuns Ia Brasov, unde am stat patru

die. Ad, in Brasov, ni s'a dat ate o paine, pe zi, la eke

trei in1, i, dimineata, ceai farli zahlir, iar seara, orz fiert
cu coajg cm tot.

Dupg patru zile, am fost dusi in Germania. Dupg zece

z.le i zece nopti, in care interval ni

s'a dat de trei ori

sttpl cu arpacag, odath apg neagth careia d ziceau ecafero

si, la plecare, din Brasov, ate o singurg paine pentru

trei oameni; dupg zece zIIei zece nopti, am ajuna la legal-ill Tukel.

Aici locuiam in gguri, sgpate la trei metri sub pgmant

gguri de 30-35 metri lungime pe 5 metrli Igtime.
Ne immormantatt acolo, until peste altul, ate 130-150 de
prizonieri. Pgretii firidelor_ nu erau ciptnsiti cu seanduri,
din care pricing umezeala ,pgtrundea pang la glezne: Pgturile de bumbac rar, nu tineau cald, de aceea oamenii dormean imbrIcati si nu se schimbau nici odatg, cid n'avean
cleat zdrentele de pe ei, de vreme ce schimburile de rezerva."
ii incalthmintea ni le luaserg germanii dud ne capturaserg.

Zgceam in gropile astea asa plini de pgduchi, din cauza

murclariei de pe noi, in cat, cu toate masurile de desinfectare, n'am putut nidodata scgpa de ei.
Ca hrang, primeam : o paine, pentru cinci oanieni, fgeutif
din thing de orz, rumegaturg de fergstrgu si paie pulveri.
sate. Pain ea aceasta nu putea fi mancatg fiindc g producea
durere de stomac. www.dacoromanica.ro

78

ARIMIALD

In afarg de pginea tista, ni se mai dildea : un fel

zeamg amarg, la amiaz, coajg de sfeclg furajerg in apg
caldg, i seara, un fel de terci amgrau amestec.t cu naorcovi stricati. De doug ori pe sgptamng, lista de bucate se
schimba ni se dedea un fel de apg sgratg care mirosea a
pestesi cgreia,pentru aceasta, ii ziceau ; eciorbg de pestet).
Cu hrana asta, prizonierii erau pusi la muncg eke 11-12
ore pe zi. Sentinelele ne bateau, Mfg' deosebire de grad,
cu arma, cu cioraagul, cu.baioneta, fiindcg li se pgrea ea
mttncim prea putin. Nu erau crutati nici bolnavii. Daci
spunea vre-unul cal e rgu, era bgtut pang la sage i pe
nrm trimis la lazaretde uncle nu se mai intorcea nici
odatg. Cred cg totj acestia au naurit sau an fost ucisi.
0 plaga speciala pentru prizonieri, mai cruzi cleat germanii,
eras: jidanii din Romania, prizonieri fi ei, jidani cari, tofi, funclionau ca interpreti sau ca supraveghetori. coropiinitele acestea
bateau, la randul lor, pe romani, mai salbatec decal germanii.
E ponegreau fdi calomnian in fates comandantului, ii pionau
;Pi denuntau fi'fi bateau joc de Ora romaneasca, care, strigau Pretutindeni prin lagar, numai e a noastra, ci germana.
Afara de aceasta, furau pe prizonieri de gologani fi de gleetele pe can' le mai aveau ftc ei. 41 reclamafie nu se putea /ace,
fiindca Ia cancelarie erau tot napdrcile fi cum vedeau o plangere, o rapeau iar pe soldat il bateau pana 'i frangeau oasele.

Din pricina acestui tratament, ajunsese de mureau, la

Tukel, nate 70-80 de oameni, pe zi. Se culca prizonierul
seara, stgtea de vorbg, cu :camarazii, ce stgtea, i adortnia,
pe urmg. Dimineat.1 '1 glsiam teapgn.
Nu mai puteau prizonierii nici sg se vaite.
Mortii erau ingropati cte 10-15 intr'o groapil.

Bolnavii cari Se duceau la vizitg in lazaret, nu se mai

intorceau nici odatg.

Am evadat si in ziva de 18 Iulie 1917 ant trecut frontiera

Danemarcei, cu mare greutate, fiindcg era foarte bine pgzitg. Acolo, am fgcut caranting zece zilesi de acolo am
fost expediat la Iasi prin Kopenhaga, Stokholom i Petrograth.
In tot lungul el, istoria dureroas a supliciului suferit de
romani se impleteste,
pat'cl in mod fatal, cu episoade amarnice
www.dacoromanica.ro

CIMITIRUL PRIZONIERILOR ROMANI

79

in call ovreil, compatriotil nostri din blocus", joacl rol infam,

to! care de mite or

as In umbrA ferocitatea '.germanilor. Nu

e prizonier, dintre cei scApati din cimitirul nemtesc, care sl nu
spule cA, pe lAngA chinurite indurate dela sAlbatecii In puterea
cArora cAzuserA, au avut sit sufere, din partea <<concetittenilori.
nostri, jafuri l schingluiri de earl ar 11 trebuft sl se cutremure
un asiatle.
lacA un fragment din depozitia sergentului major Sprincenatu
Ion, din Reg. 74 Infanterie.

Prizonierii erau foarte rgu tratati de care sentinele

si

subofiterii insArcinati u supravegherea lagiirelor. Pentru

cea mai neinsemnata vin, erau bAtuti cu mAnerul si en

lama baionetei, pfin A. cAdeau jos. Atunci, erau alcati in
picioare 'Ana' rAmAneau tu nesimtire.

Un soldat a foEt impuscat pentru cA, Wild hi corvadA,

luase o sfee1 s'o mAnAnce.

and s'a raportat totuandantului crima aceasta lasA, a

rAspuns, cum facea in totdeauna :.(Un cline mai putinDI
In special ovreii aveau o ura neimpacata in potriva romdnikr. Pe ldnga dl '1 bateau la Al cu germanii, Ii fi batjacoreau,

Ic insullau fanrii nu mai sfdr ,siau cu i-Romtinia nu mai c.v..sta, fiindca acum e a Germaniei.
.
Nu era jidan In lagar care sa nu strige, catre romat : eAcum
al noftrii sunt la putere
.5-1 pe lava asta, Ii jefuiau : le furau pdinea ci o vindeau nofiler, cart in general mai aveau cat." ceva parale cu el. .

In general, hrana ci tratamentul ar fi lost poale mai bune

daca serviciul bucatariei n'ar fi fost cOndus de jidani, cari furau
alimentele ii le vindeau rufilor fie prefuri neinchipuite.
Cei mai mdrfavi dintre ovmii din kgarul acesta craze : sergentul Blum, din Bucurefli; fruntalul Kramer, din Reg 7 ird
tori ; vi caporalul Koffler, care, din furti;cogul din lagar, strdnsese io.000 de lei.

E leste de inteles ea', xi conditiile acestea de traiu, din

14.000 de prizonieri cAti erau la Tukel in ziva de 19 Decembrie 1916, cAnd am sosit eu, au murit 4.500 pAnA la

18

Ianuarie 191 7 ".

Ca sA incheiAm cu atitudinea, in lagAr a fratilor" .nostrl de

arme, de o lege si de un Onge CU eel earl reclaml, ca tin privilegiu cuvenit, amnistia generalii, reproducem pe colonelul Niculcea
www.dacoromanica.ro

80

ARHY6ALD

Vast le, din Cavalerle,Internat, ca prIzonler, In lagArul dela Siatina. Preciziunile acestea ar (rebut BA sfulascl tInerimel unlversitare de memento i de oglinclA pentru sufletul hidos al neamain!, fArl istorie I fr moralA, care pribegeste de patru mIt
de ant fArA sA fl putut zice, pe vre-un punct al glebulul : Aid

suit acase .

'<Mind in captivitate si Internet in lege:rut improvizat la

Slatina, in cazarma reg. de obuziere, in cursul lunilor Ianuarie si Februarie 1917, am fost surprins in mod dureros
de atitudinea barbara a vice-feldwebeltflui Stiegel, din- a 4
companie de Landsturm, care'si permitea, fArgi tnotiv, BA
biciulascA 1 sA. nialtrateze, en o floretA de otel, pe soldatii

romAni aditpostiti in acest la& si destinati la diferite carvezi impuse de Kommandantura etapei.
ReclamAnd cazul locotenentului Maior dela numita Kommandanturi precum i rAspunsul insolent al vice-feldwebehtlui Stiegel cunt cA elovem fie soldatii rennin:* /Wilda 'i con
sidera ca vites,locotenentul Maioemi-a intAmpinat cA diCommandanturile an instructiuni sa se foloseasea de mifloacele tele mai

pactke).
Acest ofiter de rezervi german era (woe-anti orasul Frankfurt a/Mein.
AceastA atitudine neingAdultit gradelor din armata germang i adoptatA, in mod provocator, fati de ofiteril romAni din laglr, a fost sugeratA l imitatA in special dela
urtnitoarele grade inferioare romane, staini de neam, cari
Meau pe tAlmacii lagArului in scop de a specula in mod
nerusinat situatitmea ce'si creaserA.
Acest.ia, pe lAugA cA loveau in mod nemilo: gradele inferioare romAne, insultau poporuI i autoritAtile, si chiar pe
ofiteri, fArA de nici o crutare.
Semnalez in special pe urtnil totii, al cAror nume 1-am putut afla :
Soldatii Milimbar $mil, reg. 6 rosiori ; Horodniceanu
Meer, reg. 56 infanterie; Calmanovici Colman, reg. 56 infanterie ; FIlticeanu David Ilie, reg. 52 BArlad ; Leibovici
Morit, reg. 53 infanterie, Iasi; Grumberg SulAni, reg. 58infanterie; Haimovici M. Bercu, reg 16 FAlticeni; Haimovici Itic, reg. 16 FAIticeni ; 1 aIii, ale cAror nume le-ar
putea da cu certitudine plutonierul.major Georgescu, din
reg. 42 Slatina, care fnsese concediat la vatrO,

www.dacoromanica.ro

CIMITIRUL PRIZONIERILOR ROMANI

81

Certific cu credinta c acesti tilimaci au fost calaii bravilor ostasi romani cari au azut in captivitate.
Tot ei au speculat, cu ate-va tigari, painea, hrana zilnick a bietilor prizonieri, lasandu-i sii moara cu miile in
lagarul Tukel i altele.
Prin usoare cercethri s'ar putea, cu inIesnire, intregi
lista acestor alai, usarpatori ai cinstei ostasesti*.

Am pastrat, pour la bonne bouche, pe cea mai floroasa dintre

Late crime au sivarsit germanii, una pe care n'au cunoscut-e
barbarii cand nivileau In Europa.
0 reproduc, cuvant cu cuvant, de pe declaratia generalului
Munteanu, comandantul diviziei a 4-a de Artilerie. Fapta va rimane sa ilustreze de-a pururea calitatea kullurel germane I edu-

catIa sufleteasa a acestor asiatici :

cIn cursul lunei Octomvrie 1917, inteuna din nopti
nu'ini aduc aminte bine datape la orele 12, am auzit, din
camera in care clormeam, niste tipefe ingrozitoare, din directia unui canal care traversa parcul lagarului :de prizonieri dela Stralsund.
A doua zi, climineata, informandu-ma printre ofiteri fi
soldatii romani, prizonieri in acest lagar, am aflat c unul
-clintre soldatii romani a fost supus la maltratari, adevarate
torturi, de atre un sublocotenent anume Bernerdorf, dela

comandamentul acestui lagar.

Interesandu-ma de aproape, am aflat ca soldatul n'a avut
nici o Ting si ci numitul outer, care in noaptea aceea
bause la popoth impreuna cu comandantul lagarului, maiorul Busse, pentru a se distra si ate distra, in acelas timp,
logodnica, fiica capitanului Triiger, ofiterul cu aprovizionarea acestui lagar, n'a gasit alt ceva mai bun de facut de
cat s chinuiasa. un prizonier.
Sublocotenentul neatnt, imbrancea pe soldat de pe mal,
in canal ; si cum canalul, chiar in vecinatatea mlu1ui, era
foarte adanc, soldatul incerca sa scape dela innec nazuind
spre tarm. In aceI moment, sublocotenenlul Bernerdorf as-

mutea un cainesi cainele, dresat in acest scop, se repezia asupra soldatului sitsi infigea coltii in fats, in urechile
si in bratele nefericitului de prizonier ca- sa-1 vneze.
In timpul acestei monstruoase torturi, neamtul facea haz
mare, cu logodnica,
de isprava pe care o concepuse.
www.dacoromanica.ro

82

ARHIBALD

A doua zi, soldatul, victima a criminalului ofiter neamt,

a intrat in cabinetul comandantului de legal; carui i s'a
plans de actul salbatec savarsit de subalternul eau, i fire
nici o frica de urmari, i-a spus ca, dac va sapa cu zile
din captivitate, are sa publice, in toata presa mondialfi,
actul acesta de barbarie.
Maiorul, i-a oferit, atunci, zece marci ei l'a rugat s& taca
asupra cazului fagaduind c va lua masuri contra sublo.
cotenentului Berncrsdorf.

Ofiterii romani, vazand ca. nu s'a luat nici o masura in

potriva sublocotenentului criminal, au delegat pe unul din
camarazi, si anume pe locotenentul de rezerva Bastache,
din Reg. 1 Vanatori, s insiste pe langa comandantul lagarului ca, cel putin pe viitor, sa nu se mai petreaca asemenea acte de barbarie.
Rezultatul a fost ea, dup a. cateva zile, soldatul a fost
mutat dela Stranslund, probabil iu vreun lagar de represiune.
Mai tarziu, sosind in lagarul nostru un general neamt,
inspectorul general al lagarelor de prizonieri, aveam intentia
ca, personal, sa-i aduc la cunoatinta cazul ; cum, insa, generalul acesta s'a prezintat, in fata ofiterilor rornani, beat
mort, am renuntat la aceasta idee.
De altfel, generalul acesta era beat de eke ori venea sa
inspecteze lagarul dela Stralsund.
Nu'mi reamintesc nunaele soldatului torturat, dar cred
locotenentul de rezerva. Bastache pi capitanul Spineanu.,
actualmente maior intr'un regiment din Mehedirti, fopti
prizonieri in acest lagar, cari urmari de aproape nevoile
camarazilor ofiteri i trupa poate sL cunoasca numele
nenorocitului de solciat i corpul din care facea parte,.

www.dacoromanica.ro

,
,

STRAINATATEA
SI

BARBARIA GE RMANA
putem, ins, inchela mai convingl.tor Nofele acestea deaf
NNapunand
sub ochti cititorului cAte-va documente neasteptate.
hicepem cu amiralul Gracoski, delgatul Crucei Rqii la Berne,
care, in ziva de 30 Octombrle 1917, szrie, cAtre presedintele

Crucel Rofil din Geneva :

Domnule Prefeclinte,

Stint in posesiunea mai muitor rapoarte cari emara dela

ofiteri i snbofiteri romn1 cari au reusit sI scape din Ger-

mania, unde erau prizonieri.

De pe declaratiile lor, sgrmanii nostri captivi in tara

aceasta nu sunt numai tratati cu cea mai mare asprime de
ditre gertnani, flmnziti, i istoviti de muncil; ci fi expufi
unei exploatdri revoltdthare din partea camarazilor kr, de origin&
ovrei, cari, cu cunoftsnila lor de limba nernfeascd, servesc de MImaci fi fac parte din comiletele lagdrulni.
-

Pentru complecta d-voastra larnurire irn privinta aceasta, cad

de trebuinid s trimit aldturat aci traducerea cd:or-va pasagii dirt
rapoartele ce mi-au parvenu` etc referire la aceastd cheetiune ,siszt.
vd rog ed bine yogi a Ina cunoftintii de ele.
Am convingerea ca nu e vorba de cazuri isolate ci de tin ade-

vdrat sistem, practical in mai toate lagdrtle din Germania fi,

probabil, in Austria fi Ungaria, sistem datorit mai vdrtes- animozi-

taglor pe rari soldatii romdni de religie mozaicd le au conha camarazilor de arme de religie orkdoxd.

Impins de un sentiment de mil adncii pe care mi-1 inspirK trista starewww.dacoromanica.ro

a prizonierilor nostri, fac un aduros apel

-84

ARHIBALD

la D-voalstra a crtrui mare solicitudine pentru totl cei cari

sufer g. m.izeria captivitgtii e cunoscuth, i kra rog sg. bine voiti

a interveni in favoarea lor, pentru ca chinurile de care se

plng sg se sfarseasca odatg.
V'asi fi, dar, foarte recunoscgtor daca ati face demersurile
iiecesare, pe tang autoritgtile militare germane, ca interpretii $i membrii comitetelor sg fie alese, daca nu excluziv,
-dar cel putin pe cat se poate dintre romanii de religie ortodoxg cari stiu nemteste
trebue sa fie de acestia in la$i ca, inItot cazul, soldatii nostri sg nu mal fie exgar
pusi si la adaosul de mizerie datorit Organizatlei actuate
a laggrelor.

0 telegramg, datath din Byk si publleata In ziarele englezesti,

reproduce

In

modal Inflator, la 22 Decembrie 1917, Le ruff

d'art prisonnter anglats:

Un prizonier din Regimental Urst-York, care a sosit la

Londra, dupg patru ani de captivitate, povesteste ;
gAm fost Meat prizonier lii lupta.de la Aisne, in Septembrie 1914. Intr'o statiune belgiang unde ne oprisem, am

rgbdat pumnul de fier al brutelor nemtesti, Lgsau pe francezi S. treacii inainte, i cand venea randul englezilor, ii
tovian en drugi de fier. Eu ani fost, de doug ofi, lovit in
cap cu o bucatg de fier. De doug ori a trebuit sg 'si =Lie
trenul plecarea, fiindcg medical insgrcinat s panseze pe cei
rgniti de lovituri, nu mai prididea.
Doctorul era nevoit sg. ameninte cu revolverul pe soldatii
germani.
Mai tarziu, am fost porniti pe frontul rusesc, unde eram
pusi sg. ingropgm month. Frigul era ingrozitor. Picioarele
tie erau inghetate. Multora a trebuit s li se amputeze picioarele. Dar cel mai ran tratament 1-am suferit in lagiirul
dela Lamsdorf. Conditiile in cari traiam acolo erau ingro%Hoare. Am vtit.ut acolo, tntr'o singura zi, pcste 150 de romdni
zoirzcind de /came. Coapsele dor nu erau mai grease decal bra/a men

La fie care 15 zile, nemtii aveau obiceiu sit ne stropeascg

.cu un fel de apa in care puneau niste pr-f al cgrui efect

era a ne distrugea peril de pe trap.
1-Irana se compunea dintr'o supg Mcutg cu gulii putrede
inainte de a ne primi mancarea, ne punea sd stam smirna

si si multutnim.
www.dacoromanica.ro

CIMITI RUL PRIZONIERILOR ROMANI

85

Un ofiter german asista in totd'auna la mass, eu un blciu

san en o bara: de fer in maul, si cuIca la plinlnt pe eine

ar fi indasnit s cearl o pieStura mai mult.
Aceste brutalitlti au tinut pinA in momentul eliberXrei
noastre

fi alunci, de o data le-am devenit hamerazi.

soldatul englez care povesteste el, dup ce a trebuit ea

trenul sl-i Intaszle, de doul or!, plecarea, pentru cA medicul nu

mai putea prididi cu pansatul prizonierilor loviti In cap, cu drug',

de fer; cal tineau nemAncatl, in lagAr, ca si pe roman! ; cA ofiterul culca la pAmAnt, cu drugul de tier, pe eine ar fi cerut2ik
lingua, de apl mai must; si cl, pentru aceste gulil clocite trebufau sA fa pozitle militarl 1 sl multumeascA ; soldatul acesta
mid 'au se gandeste cA, In aceasta istorisire, scurt l sobrA, a
disecat pan in fund sufletul neamulul misel, care, dupl patrtp
ani de torturA bestialA, se pomeneste, deodatA, and se stie invIns,

cA victima ti era kamerad.

Ce jidani, gertranii Astia I

www.dacoromanica.ro

MENERMETI_t5.."1-s'

KULTUR
in

i:::771,.1

I MIANITATE

nmes, din Octombrie 1 917, se citla :

Cartierul Genercu. 8 Octombrie 1917. Ultf mile informatiuni,

privitoare la tratamentul rom.inilor prizonieri de rasboi si

al internatilor civili, earata neintrecutele barbarii ale germamilor si ale aliatilor lor bulgari. De pe informatii din sursa
itea mai autorizatA, tratamentul prizonierilor romani nu se
poate descrie. La Holzminden, ostaticii, din cele mai inalte
elase sociale, ca procurori generali la Curtea de Apel din
Bucuresti, sunt obligati s face: corvezile cele mai ordinate
La protestarea unui neutru, comandantul laggrului a raspuns ca munca este un exercitiu san4los. Internatii i prizonierii stint trimisi la lucru pe frontul de Vest, uncle bate

artileria aliatilor, muncese cite nota si cite zece ore pe

zi i sunt tratati cu mult brutalitate. Cnd sunt istoviti de

muna, sunt loviti cu patul puscei sau cu ciomagul.

In timpul campaniei de prim4var4, to-1s prizonieri ronidni
au fost fnjugati la plug in local boilor ri au tras cdte zece ore
pe zi In regiuni nalcirtinoase.

Pentru cele mai mid greseli, prizonierii suat pusi sa alerge

mai multe ore in jurul lagarului i cnd cad jos de oboseaK
stint loviti cu bita 1 apoi trimisi la infirmierie.
MAncarea ofitetilor este imposibila i pachetele ce 11 se
adreseaza, sunt oprite de functionarii lagarului.
Situatia soldatilor e mult mai rea. Mincarea e cu neputintI de mistuit, chiar de catre taranii nmni, foarte sobri.
De alta parte, stint inghesniti n baraci, cite 100-150, unde

www.dacoromanica.ro

CIMITIRUL PRIZONIERILOR ROMANI

87

nu e toe de cat pentru cel mult 50. Para in tulle trecut,

au murit mai mutt de 16000, majoritatea de foame. Numai
in Iagarul dela Lamsdorf muriserg, 2000.
De pe prizonierii cari au avut norocul s scape din captivitate, prizonierii nici uneia din celelalte nationalitati nu suat

asa de rau tratati ca .romanii. Este un contrast tragic cuni

stint tratati in Romania prizonierii de rasboiu. In vizitele
mele dese pe front, am avut ocazia sg. vad lagarile de prizonieri. Cu toata lipsa de provizii de care sufera aceasta
fora, prizonierii primese mancare bung. Ratia zilnica e de
250 grame paine, de doua ori pe zi supg de legume. Cand
bolnavii sant trimisi la spital, nu se face nici o deosebire
intre romani i inamici. Nici o data-nu aunt pusi la mune&
grea. Am vazut adesea, in timpul marilor calduri de asta
varg, am vazut militieni romani lucrand din greu la sosele
pe and, cateva mile mai departe, in lagarile de prizonieri,
germanli se odihneau.
Este, de sigur, a enorma deosebire intre modal cum inteleg.
germanii kultura i modal cum gdie Walachen) inteleg
umanitatea.

www.dacoromanica.ro

z7; '

-$

LAGARELE DIN BULGARIA

care a palpitat de indignare urmArind scorburile in cart
CCititorul,
supra-oamenil inmormantau de vil pe prizonieril romani, n'ar

mai avea ce vedea in vlzuinile ucigase din Bulgaria, dad, pe

langl adanca afinitate dintre este doul popoare, Mute ca sA Se
complecteze si O. se continuie reciproc in Istoria civilizatiei, n'ar
fi intre ei i deosebiri fundamentale.
Bulgarul, ca l neamtul, minte, cu desinvolturi, cu entuziasm,
minte printeo naturall predispozilie sufleteascA, cum, prin fatalA
erganIzatie fiziologIc, respira. E perfid, bulgarul, cum e perfld
neamtul, ca tot animalul ale cgrui insusiri intelectuale nu sunt
suficiente ca s vrevie on sl inlAture dificultatile. l e las, la
strimtoare, bulgarul, cum e misel germanul, and, chernat s dea
socoteala de infamille sAvarsite pe and se socotea la adapost
de raspundere, se milogeste, se roagA sl cerseste, in genunchi,
iertarea, care stie cA nu i se cuvIne.
Dar bulgardl e prlmitiv. Feroce ca o bestie, bulgarul lasa curs

liber, fr masa si fAr ipocrizie, instinctelor lui de animal prildalnic si crud, pang cade in cursa intins6 adesea de el insusi.
Atuaci, scrasuind, se agatA, in disperare, de dbrelele cari ii fac
inofenslv, l, dad nu reuseste sA se sugrume singur, sculpA cu
furoare In feta celui care l'a prinspe cand I se pregAtesc instrumentele cu cart sl I se reteze ghiarele.
E brbAtie in atitudInea sAlbatea a mougoluluibarbAtie execratA de moravutlle europene, dar vartute, vidlitate.
Ermafroditul teuton e altceva : toatA ddejdea i o pune, ca si
aliatul du, in spionagiu, In coruptie l, inteun cuvant, In acele
nalloace- miselesti cari, pe individ, 1-ar scoate, ca nevrednic afarit

din randul oamenilorst and reuseste, e tot asa de sanguinar

www.dacoromanica.ro

89

CIMITIRUL PRIZONIERILOR ROMANI

ca bulgarul. Trufas, insolent si hot, cum e comitagiul; fAre mill

i fArA mAsurl, intocmat ea bulgarui

dar la pAnA la grotesc

atunci and, rAmas fArl tun in fata unul adversar deslegat

Ia

mAini, are sl rAspundA de ororile sAvArite in timpul efemerei prosperitAti. Atuncl, incomparabil mai fArA mAndrie de cat bulgarul,
germanul se tAvAlete la pAmAnt, sArutl picloarele invingAtorului
i solicitA orice condltil, primete oricAtA 4njosire, se inching. la
cel can't sculpA fri fall dispretuf lumei intregl, numal sl i se

crute viatain speranta cA, la vreme mai norocoasA, poate CA

spele In sAnge ofensa pe care a inghitit-o cu voluptate and n'a
putut, cu toatA viclenia-I masivA, sit inele ca CA scape.
Intre bulgar,rbarbar prin destinatle, I neamt, perfid prin vocaVane.. i cinic prin educatie, bulgarul, In secole de evolutie dresat
de biciu, poate sa ajungl popor tolerabll in bat-1ovl lui din Batcant; neamtul, InCA, chlar desrAdticinat din .tara unde e rob ab orto,
au adoptA tnoravurlle pAtnantului in care se ImplanteazA, ci, Ca
ovreiul, duce cu el, acolo, spionaglul, laitatea i ura, earl fat
unial fond sufletesc al reset lui blestemate.
In doul vorbe : bulgarul, and et1 In puterea lul, te omoara

cu toporuli rAde, pe urml, sub aplauzele congenerilor earn

admirl pentru strAnicie; neamtul, In aceleal conditil, numete e

comisie de specialiti care BA alcAtuiascA, indelung, program savant

de pe care sl fii torturat ca Is Infern,i, pe locul

supUclulut

pentru ochil streinilor, presarl flori, san pune sA cnte muzica pe

and te mutileazA, ca sA dea impresla ca in captivitate La ei,
prizonieril cala pe trandafirl i o duc inteun banchet.
Cu aceste tare, bruta de peste DunAre are cel putin scuza
abla scApatA din spanzurAtoarea turceascA, vede incl rou ina-

intea ochilorpe and germanul, care a ImbAxit literatura secolului cu filozofia lui mAlAlatA, Ware niclun drept la crutare din
partea celor carl vor avea sl judece firea, mijloacele I sufletul
actorilor carl an tinut roluri fri cea mai infricoatA dramA din ate
s'au reprezentat pe fume dela potop i pAnA azi.
!V poate, dar, inchipui cititorul infernal suferit de prizonlen
In mAna bulgarilor, popur fArA cinste i fArl. moralA, compleetat
de cruzimea germanilor, rasa fArA omenie, fArl suflet i, In prima

perfoadl a rAzbolutul, fArl fria de aspundere.

Am spas, and am vorblt despre lagArile In earl germanil fa
chldean pe romani, cl tAinuiau cu grijd, fatil de streini, morrnintele fn earl ftigropau pe prizonierf 4 cA, numal data ce an

www.dacoromanica.ro

AftlitBALID

1341

avsdat cAtiva si au dua vestea la Barna, an atlat reprezentantli

statelor neutre despre gropile in cari se tineau prizonierii pAnA

cand 11 se prtgateau actele de deces. Ace lag sistetn, probabil
de pe sugestiunea dela Berlin, se Intrebuinta in Bulgaria. Patru
sore zece luni, dela Septembrie 1916 si panA cAtre sfarsitul Lai
1917, s'a urmat, continuu, corespondentl, intre ministrul Spaniel,
la Sofia, sub protectia cArula erau romanil din captivitate, si guvernal bulgar, pentru a obtine autorizatia de a vizita lagArele
gi dupli patru spre zece hint, n'o dobandiae Inca.
Trecand, din intamplare, prIn Bulgaria, cAtre sfarsitul captivitAtei, sora d-lui Ernest Soartorus, secretarul Uniutzei creiline
pentru ajutorarea Prizonlerilor de rdzboi, I dand alarma la Berna,
se produce emetle, emetic, adancg, in lumea diplornatica, la auntl
ororilor ce I se aduc la cunostintl. Autorizatia, insA, cerutA de
ministrul spaniel din Sofia, tot nu se acorn, pentru cl Radoslawoff, ca si semenil lul dela Berlin, tinea s1-1 extermine pe
rornanisi o astfel de. operatie, cu tot cinismui bulgarilor, nu
trebuia executatA in vAzul Europei.
Abia dupA sase spre zece luni de robie, ministrul bulgar din
Barna comunicA reprezentantului Spaniel cA I s'a fAcut cunoscut
din Sofia, cum a departamentul rAzboiului a incunostlintat, In
sfarsit, ca atasatul militar de pe lAngA legatiunea spanioll sA
viziteze lagArde undo sant inChisi prizonieril l internatill civill.

A comunicat-o ministrul bulgar, dar a mintit, peatru cA, and

s'a prezintat, la Radoslawoff, maiorul Lon, atasatul militar spaniel,
i s'a spus, ca si panA ad, ca. nu I se poate da Imputernictrea cerutd.
Mai tarziu, cand, fArA vola guvernului mongol a sosit in Bul-

garia o delegatie a Crucel RoVi din Geneva gi si-a exprImat

adrarea al reprezentantil tArIlor neutre cari au luat pe prizonierli
de razboi sub protectiunea lor nu aunt admisi sl viziteze lagArile,
Radoslawoff a rAspuns cA, acum, se va da, negresit, aceastA autorizatiune.

Se va da poate in secolui viitorcAcI prizonieril, cei cari n'an

murit, acolo, de mana Wailer lul Radoslawoff, s'au tutors acasA
autorizatia In chestlune nu se acordase Inca.
Dar un fapt, care, mai mult de at toate, aratA cA, la balgar,
mlnciuna este expedient curent, care face parte intimA din firea
ha moralA, este cel povestit de ministrul spaniol din Sofia inteo
adresit cAtre guvernul roman, la Iasi: locotenentul Teodorescu
Gheorghe, seful telegrafiel WA fir al marinel noastre, prizonler
la Sofia, s'a dus inteo zl, insotit de un soldat bulgar, la lagatiunea spanioll ca sA caul ajntorul La care .avea drept. Pentru

www.dacoromanica.ro

CIMITIRUL PRIZONIERILOR ROMANI

91

laptut acesta, pentru fapful de a ft venit tn contact ca tin streto ea

sa-i spute cum stint tratatl prizoniell romani In lagare, lococotenentut

Teodorescu a fost bMut crunt de mIzerabiki dela comenduire.Panl aid, rni1ia ar putea sa fie st germana. Caracterul,
sadea bulgar, II Ia afacerea de act In colo. Ministrul Spaniel,
afland de urmarile triste ale demersului fkut de nefericitul locotenent, prezinta observatit la mInisterul de externe bulgar.
stitl ce a raspuns Radoslawoff ?

a ntr e adevarat. Ba a produs i o probl : n'a putut sl fie

Mut locotenentul Teodorescu Gh6orghe, tntrucat ofiterul acesta

old nu e In lagrul din Sofia!

Dar si nerusinarea asta putea sa fie tot asa de bine germana
cum era bulgareasca. Trebula ceva caracteristic balcanic ca sa
se evite confuzia.
Si acel ceva balcanlc, specific rasel mongole, laca-1, In tot
itnbecilut sau cinism : ministrul Spaniel, revoltat de tndrasneala
de bandit a bulgatului prezident de consillu, a trebuit sl afirrne
el peroonal vazuse pe locotenentul Teodorescu la care, tica-

losul de bulgar, prins de urechi, a raspuns far/ al clipeasca st

ca cum ninVe n'ar fi precedat discutiunea cL,. va lua mdsral so
na se mai trample I
Pe mana unor astfel de brute, prizonieril, lasatt prada soldattior salbatcci, ajunsesera al nu mai aiba nki Infatisare de oament.
Clod, pentru singura data, s'a permis Crucel Rogi Internationale sa ridice platra de pe mormant si ad van 780 de cadavre
-de orteri si 28000 de soldati trandu-si agonla prin muntli Rodopl, nemancati cu totli, In zdrente i lucrand, desculti, la sosele,
sublocotenentul Paladi Ion, procuror la tribunalul din Britita, otiter de rezerva In Regimentul 76 de Infauterle, a esit din randud, s'a aproplat de prezident si, povestindu.1 toate suferintele
din laggre, a Incheiat:
,,Am ajuns, donmuie presedinte, de and sunt prisonier In Bra-

garla, la aste doua concluziunl: fatal, ca notiunea de amid-

tate dispare la fronCera acestel tart; si al dot:ea, el artiata but

garl s'a purtat, cu ofiteril i cu soldatil Jomani prizonierl, nu

ea o armata, et ca o ceatl de talhari de drumul mare.

tin report adresat guvernului roman In aceasta privInta, ziee

el ,,vizita facuta, la Haskowo, de aceastit deIegatie, a fost
Ctingl 1 Impresionantlpovestirea nesfarsita a torturilor Indurate
de ofiterit romani, ascultatl inteo tkere mormantale.

Ca sl cum bar baria n'ar 111 o caracterlstla distinctiva pettru

www.dacoromanica.ro

92

,61-11.13ALD

neamul lui Kram, bulgarii afectau o fudulle stupidd vecing cu

mania grandoarel. CAldii ofiterilor nostri, cdrora aliatii germanilor
le ziceau sclavi i le dedeserd numere, ca Ia ocnasi, In locul numelor propril, ajtmseserd sd se creadd cuceritori ai Europei, nAzuintd In care nu mult avea sd lipseascd ca sA vie in conflict
cu germanii, ceilaltf grandomani. Refrenta pe care'l auzeal pretutindenl, din gura tuturor barbarilor cdrora II se dedese In std-

panire absolutd trupul sl sufletul atator mil de soldati, era, pururea, acelas: Suntem prosti i cu cap mare ? kat, v'am aratat cd suntem destepti: Romania, e IsprAvitd; Rusia, isprdvitA ;
Franta, isprAvItd; Anglia, isprdvitdtoate sunt isordvite. But-

garia, s!ngurd, a rdmas mai mare de cat toate"si ca sd dea

dovadd materiald despre ceiace afirmau, brutele puseserd dopotele sd sune vecinica pomenire and au afiat ca Bucure0ii au
capitulat.

Ca sd se vadd cd desertAciunea bulgarilor nu se indestula

cu ,,vecinica pomenire4 a tdrisoarei care si-a vArsat sangele ea
sd-i scoatd pe ei din robia turceascd, cititorul n'are, dacd vrea
sd se documenteze, de cat sd urrndreascd literatnra speciald cu
care doctii rasei de zarzavagli umpluserd vitrinele librdrillor de
la 914, de pe cand, adicd, jurau Entantel devotament i credintd vecinicd.

Reprodueem aci, ca mostrd, din La Bulgarie et les intrigues

de la Russle, pasagful dela pagina 32, pagind in care doctorul
Petcoff isi desvdluia toatA miopia-i ca cd Invedereze germanilor
a 0-au asimilat modul de a vedea al .generalului Bernhardi.
<Avem de _Mee Igor alegerea la marea rdspantth istoricd.

0 luptd eroica se dd In fata noastrd. De o parte, cultura gtrcu cultura frantuzeascd, pui puternicd, lu
tredd, culturd care, condamnatd la moarte, Incearcd sd tdrascii
ehod ea Male popoarele Europei. Fran/a de erd nu e decal a
eloacd infectd care molipsefte aierul Europei intregi. Sandloasa
culturd germand s'a revollat tn potriva ei, fiindcd cultura gerviand vrea sd cucereascd un elinp liber penlru a se desvolta mai
mand, SfltEOcts

departeP.

Petcoff jndecand cultnra Frantei, i edietand, cu antoritatea pe

tare I-o recunosc eel din Rnsciuk, cd este vo cloaca infect&
care contamineazd Europa", ar fi o poemd veseid dacd infirraita tea din care porneste aceastd ridiculd temeritate ,n'ar fi dus la
infamie, la crlmd, la carnugiu.
www.dacoromanica.ro

CIMITIRUL PRIZONIERILOR ROMAN!

Toate abaterlle dela legea more% se pedepsese, insA. Trufia

germanului sqlbatec 0 grandomanh bulgarulul sangulnar vor fi
lovite de -aa crud sanctiune, fncat, dud viefeie jertfite vor ritmane al fie in vecl plansemorala secolulul va trebul sl doba.ndeascA o satisfactie care s lase urme de neVers in istorla vcaculla necinstlt de ace01 monWi.

www.dacoromanica.ro

TURTUCAIA
Trebuk s strivim Romdma cu toata Auterea noastra, fdra cmitare f i fara teanfii.
Moarte Romdniei f armatelor ci cart yin
dela Nord.
(Narodni Prava, organul lvi Radosllowoff, 7

Scptembrie, 1916).

Caracteristica de capetenie a razbAului acestuia este ca, la

1916, bulgarii J germanii s'au batut cu mlloacele, de pe normele
i

conceptia morala de pe care se duceau razbolele la inceputul

e vului mediu.

Se ucideau ranitil; se despolau prizonierli; se devastau satele

i, p2ntru orasele cucerite, dupa ce talhareau soldatii, se aduceau, de peste D lathe i Carpat1, cete de banditi cari inearcau
ceea ce nu se putea lua in buzunar de catre banditii imbracati
soldateste.

Vrei momente stint de considerat in supliciul pe care au avat

sel indure, in Bulgaria, prizonieril roman! : perioada and au cazut In captivitate ; calvarul pang la punctul de coneentrare ; si
timpul cat au agonizat in lagare.
Pentru ceeace aveau s sufere romnli din partea acestor vecini asiatici, se luasera, in Bulgaria, masuri din vreme. De a doua
zi dupa ce am scapat de sub j,,gul de multeori secular al turcilor, a inceput peste Dunre o propaganda Inversunata in potriva
noastra. Ura, manifestat in toate chIpurile, contra poporului roman, era, la bulgarl, un tn;jloc sigur de a se pune in evidenta
balcanicul. Dare, brosurl, crfi, plin3 de calomnli odivase, umpleau,
www.dacoromanica.ro
de rigoare, biblioteca
ori carat seelerat care stia sa citeasca

CIMITIRUL PRIZONIERILOR ROMANI

95

fiinda comparatia intre ceea ce vedea la poporul roman gi barbaria fundamentall din tara lui Coburg inntbugea pe bulgalut
primitiv. Si in vrernea cand se socotea ea datorie patriotici ca
tot piratul al cleveteasca gi, neputincios, sa ameninte cu pumnul
spre malui stang, mare parte din populatia care ramasese, pana aci
sub Wainl osmanllului, se hrania la noi, ambitiona onoarea de a
fi admisi printre not
i nu putini, folosindu-se de inertia noas-

tra, piltrundeau in parlament ca sa. ne faca legil Malul stang al

DunArel a fost pururea granar pentru bulgaril cari mureau de
foame In scumpa lor patri egi refugiu pentru, cei pe earl, inainte vre-

me, Ii punea pe goana spazuratoarea ori lataganul turcesc,

Cand, dupa ce doui ant de zile Meuse protestari de dragoste
catre Antanta, Radoslawoff ne-a atacat pe la spate, total era
pregatit ca romanii gi Romania sa fie data prada cetelor de ucigagi.
Adancul simt diplomatic al lui BrAtianu ; innalta competinta miMarl a generalului Iliescu ; gi jaful din timpul neutralitatil noastre,
au dat, la Turtucaia, in mama hienelor, 30.000 de ostagi romani

cart se luptasera pang. Ia cel din urma cartug.

Din momentul acesta incepe o aerie nesfagita de crime atroce
pe cari europeanul nu le poate concepe.
Inregistram cate-va ca exemple, de pe declaratiile f Acute de
victime, martori ocularl ai acestor fioroase evenimente.
Soldatii din compania a geasea de GrAniceri, cazuti in lupta de
la 22 August 1916 langa padurea Daidir, aproape de Turtucaia,
au fost omoriti de patrulele butgare, spune maiorul Zagoritz, dupa

ce s au scurs valurile de tiraliori.

Unul dintre soldatii acestei patrule Incerca sa intepe, cu ba-ioneta, in gull gi in gat, pe sergentul Ghibac, comandantul plutonului al patruiea din compania a gasea de GrAniceri, sergent
care, ranit greu, zacea la pamant. Sergentul i-a apucat baioneta
si i-a dus- o la inima ca sa-I arate sa intepe acolo. Bulgarul nu
voia sa-I scurtt ze chinul i atunci se incepe o lupta disperata intre
asasinul inarmat gi subofiterul rAnit i fArA arma, lupta in timpul careia sergentul primegte rani la gura gi la gat, gi in cele din

urma 'i se tale cu baioneta degetele dela o mana. Amnia., povesteste Ghibac, bulgarul intelegand ca nu mai are de ce se teme,
`mi infige baioneta in pantece gl ma lasa leginat".

Dar dad Ghibac a nvut, ca pisicile, gapte vieti, ca sa scape,

degi bestia Meuse tot ce'l stetea in puling ca sA-1 trimita ad
patres, nu toti rAnitii au avut acest noroc.
Cazut, plin de rani, pe campul de lupta, la Turtucaia, In ziva

www.dacoromanica.ro

96

ARRIBALD

de 20 August 1916, impreunit cu alti noul camarazi , povesteste

un soldat din Reg. 79 Infanterie, am vazut cu ochil mei cum

un bulgar, care mergea tn urma Milei de lupta, a ucts pe Ilona
eamarad ai mei. Pe mine nu rh'a omorat fiindca, vtrindu-ma.
Tntr'o groat* m'am prefacut .ca sunt mort".
Si sunt multii soldati romani, cari, rani-0, au stat, prefacandu-se

ea stint morti, pe camp, printre cadavre, dela 23 August, cand

au cazut, pana la 28, and, dupa plecarea din Turtucaia a trupelor bulgare, malorul Fran:k, medic roman, a organizat un serviciu care sa-1 culeaga si sa-i dud la spital.
Am vazut", declara locotenenful Ion Popescu, dela Reg. 79
Inianterie, am vazut soldatl bulgari aruncand In Dunre pa ra.nftii romani cad se gaseau pe pod. Eu, unul, am scapat findca
ma ascunsesem sub o grinda".

Pani ad, asasinii.

Urmeaza bienele, cad Intro barbaria lasa a bulgarulul si a fiardor sinistre care desgroapit cadavrele, nu 0 nicl o deosebire aita
decat cea aparenta.
Locotenentul Copaceanu Vaslle, din Reg. 80 Infanterie, declara :

Cand 'mi am venit in fire dupl lesinul pe care 'ml-I prleinuise

rana primita la 23 August 1916, m'am pomenit gol, desbracat de
eatre bulgaril cari trecusera peste mine. Aveam plimanul drept

perforat de glont si o ranti adanca la brat. Am stat pe campul

de luptit trel zile J trel nopti, Ora al flu ridicat de serviciul sasitar al bulgarllor, cart nu se interesau decat de ranitii lor. Soldatli cart treceau, ma intepau cu baioneta. Inainte de a fl ridicat
de pe camp, un colonel bulgar, cotnandantul Reg. 7 de Infanterie,
trecand pe langa mine, cu statul lul major, m'a Injorat si 'rill a
dat data lovituri de cravasa peste obraz fiindca. am refuzat sa-i
dau indicatiuni asupra fortelor noastre milltare."
Dupa atrocitatile bulgarilor, turd'.

In seara de 3 Septembrie 1916", istoriseste plutonierul cu

termenul redus Henri Alchtnan din Reg. 40 Infanterin, dupA
fncetarea luptei dela Amzacea, pe cand, trantit pe camp, zaceam,

!tuft de un giont In Wept, a trecut pe langl mine un escadron

de cavalerie bulgareasca. Until din soldati s'a rupt din randuri
sj s'a apt opiat de Mine. Eu m'au facut ca stint mort. Ca sa se
convingl de' sunt mort ori nu, bulgarul m'a lovit cu WO- sablei
peste genunchi. Pe urma, intelegancl el nu ma mai poate asasina,
a plecat sit cante raniti vil. Peste cateva minute am auzit gemete si tipete desperate
ale intregului camp de raniti, pe urma cavawww.dacoromanica.ro

CIMITIRUL PRIZONIERILOR ROMANI

97

leria bulgAreascl 't sfasia de vii. Noaptea, a trecut pe WO mine

o patrull tumbascl de zece oameni. Until 'mi a smuls servetul cu

care 'ml legasem rana i pe urmA, intorcandu-se din drum Ind
cAti va, m'au impuns cu baionetele. Am si acum semnele a noul
IntepAturi de baionete
era sistem, era mot d'ordre BA se curme zilele rinitilor de
pe cAmpul de lupt, nu cazul Izolat al unul ticAlos.
Asa, sttblocotenentul Popescu Ion, din Reg. 70 Infanterle, declarA:

DRAnit la Topraisar, la 3 Septembrie 1916, am fost intepat pi

diet cu baioneta de cAtre soldatii bulgari pe cAmpul de bAtale
'unde zAceam

pe urmA pArAsit acolo".

Ceea ce, insA, dovedeste c bulgarli nu pot rAmAne, cu apuaturile lor sAlbatece, in mipocul popoarelor din Europa, este, mai
ales, faptul cl atrocitAtile acestea le sAvirsiau, fArt nici 0 piedicA din partea superiorilor, nu brutele fArA grade, haiduci de
prIn munti, pusl di prima oarl in atingere cu oameni de alt neam
si de alte moravuri ; ci cl ofiteril, acela cari si in Bulgaria ell-bated ocupa. vArful piramidel sociale, se dedau, ei mai vartos,
la orori pe langA cari asasinatele sAvArOte de soldati rAmAneau
infamii in tot cazul palide.
Asa, maiorul Zagoritz declarA cA, dupl cAderea Turtucael, la
24 August 1916, un grup de ofiteri romAni dusi pe dAmbul de
1AngA cazarma eremet, au fost asezati in fata unel companii de
mitraliere, cArela un plutonier bulgar la poruncit sA tragA. Li
s a sous ofiterilor sA1i facA rugAciunea ca sl fie gata pentru
ceasul din urmA. Noroc cl, pe cand mitralierele se pregAteau sA
intre In functiune, a sosit generalul bulgar Kiseloff, 1nsotit de- un
ofiter superior german. Jeaat de neamt, generalul bulgar a trebui
sA suspende opera mitralierilor i sA trimeatA pe prizonieri In
razarmA.

Dar dacA, gratie norocului cA a sosit un martor, prizonieril au

scApat, deocamdatA, de a fi asasinati in masa, crima tot s'a
sAvirs!t. In dimineata zilel de 25 August, a doua zi dupl cAderea
Turtucaei, un ofiter bulgar,
povesteste locotenentul - colonel
a venit
Solomon Nicolicescu, comandautul Reg. 36 Infanterie,
la clubul militar uncle se aflau prizonierii, si a luat cu dAnsul pe
comisarul Nicolau care, se gAsea sl el acolo. L'a dus la port ;

l'a legat de o camp si fret soldati au tras cu pustile inteinsui.

Desi rAnit in piept, nenorocitul sufla incl. VAzAnd cl nu e mort, uaul
din bulgari a luat din nou pupa sl 'I-a infipt un glon lnfrunte.

www.dacoromanica.ro

98

ARHIBALD

Pe nrmA, cadavrul 'I i-au imbrancit tn Dun Are, Cel cart, printr'un eufemism riscat, formeazil, la bulgari, ceiace s'ar numi
pAtura cultA, au fAcut, ca recunostintA pentru sprijinul .din trecut,
asa atroce educafie poporului, fuck asasinarea, cat de miseleascA
si de inutill, a unuf roman, sa dea ucigasului satisfactia pe care o
simte vanAtorul and doboarl un tigru.
N'a fost greu sA se ajungl la aceastA monstruoas1 psichologle,
dar, ca nu cumva bulgarul, prin speciala Jul structurA sufleteascA,
sa. se strice cumva in contact cu oamenli de Isla nafie, scuala
si corpul invAtAtoresc a fost, statornic, intrebuintat, toatA vremea,
ca sa mentie, cu zel, in norod, apucAturile primitive, cart fae
fondul moral al acestor antropoia

Al doilea moment din calvarul pe care erau osanditi srl urce

prizonierif roman!, e si mai oribil, dacii se poate, cleat cel dintalu.
Prizonierut, lAsat pe camp WA ingrijire medicalA, infepat CII

baioneta de trupele cAlAtoare si lovit cu patul pustel and li se

pArea mrSeilor cl miscA inca, era cules, dupA ce 'I se lAsa toatA
vremea sA moarA de foame, de gangrenA ori din pricina emoragief,
era cules, dupA ce 'I se fura tot, pang. la cAmasA, i dus in fortAreatA pentru concentrare.
Este indescriptibill purtarea, cAtre prizonierl, a acestor barbari
cari ultragiazA simtul moral al europeanului. FiindcA ceeace
avem sA spunem e de necrezut, suntem sillti, l act, sA reproduce=
declarafia lototenentului-colonel Tantu, dela Reg. 75 Infanterie
gDupa caderea 7urtucaei, _la 24 August igi6, convoiul de ofiferi, in num& de vre-o 350, e dais sub escort& inaintea generalului bulgar Kisseloff.

Pe drum. imensul eonvoiu de ofiferi e jafuit in mod salbatee.

Pe cad eram dupi la comandamentul bulgar, am fost dali

pada populafiei cimle care ne Impuica de toate parfile,fi

Sol-

dafilor, care se napastuiau asupra noastra, ne desbracau de haine

fi de tot ce li se fidreau mai bun pe noi.
In acelaf limp au Inceput 8 ne scotoceasca prin buzunare ci sd

tne ia ceasoarnice, parale fi tot ce aveam. Unora din noi ii s'a

escos incalfarnintea i ne-au lasat cu picioarele goale.

Locotenentul Lascu Radu dela Reglmentul 36 Infanterie, complecteaza tabloul :

Soldagiwww.dacoromanica.ro
bulgari, afezafi de o parte fi de alta a foselei, ne pas-

CIMITIRUL PRIZONIERILOR ROMANI

99

*dean. Se ndpastiau asuPra noastra ca nil& ce2ini flamdnzi, cz

f nip's hiene, ca sa ne despoaie de ce puteau &a in graba: haine,
gjambiere, ceasoarnice, parole, inele, etc*.

.Eram nevoifi sd ne supunem acestor acte de bandits' pentrura

al1/41 am fi fast ue4i,
1

ca doVadd cd bestlile erau IngAduite s

omoare pe eine se

epune jafului, este, lntre o sutA ce s'ar putea cita, cazul malorului Dudescu, dela Reg. 36 Infanterie, strdpuns cu baioneta stt
ucis pe loc, filndcd n'a vrut ab.4l dea ceasornicu).
i sublocotenentul Ipn Paled! adaugl.
(Cadavrul maiorntui a fost Mud de fiarele salbatice en chip
,de am,.

Am deplAns mai sus pe prizonlerli cart, rAniti in luptd, steteau

pe camp, nepansatl, cate trei patru zile, pand cAnd II se infectau plagile.

DesfAsurarea evenlmentelor, MA, face dovarld cd aceasta,

ch

pardsirea rAnitului pAnd cAnd i se umpleau plagiie de viermi. era,

la bulgari, Un tratament de favoareintliu, pentruca prizonierul

putea, cu chipui acesta, sd ajungd la capAtul zilelor, ca sA na
mai vazA ororurile cart asteptau pe supravietuitori; tar pe de
altA parte, nu mai asista la scenele de brigandagiu rezervate
celor ridicati de pe camp. Cad, prizonieril cart scdpau de gangrend, l eel pe cart nu-I nemereau gloantele populatiei civile ;
precum l nenorocitll cari, dupl navala l jaful suferit dela soldatil bulgari, erau osAnditi, pentru a fi pansati, sA treacA prim
mane altor ticALoI, carl le smulgeau i celace rdmAsese ascnns de
ochil camarazilor ce operaserd pand ad.
Agentli sanitarl, cari, prin natura misiunel lor, nu putuserd pandi
pe laturiie soselei ca sd se asvArle, in gramada, asupra ofiterare, pe and civilii ii lmpuscau de toate pArtile, iar soldatii It
omoran cu baioneta deed nu se lasau a fl furatiagentii sanitari 11 asteptau, la rAndul lor, prada, si se nApusteau, feroce .
asupra nenorocituful care se ducea sl I se lege rana.
Malorul Balagianu Ovid, dela Reg. 76 Infanterie, ranit la 24
August 1916, langa pAdurea Daidir, a fost furat de 1500 lel de
cAtre agentli sanitari, cad eau ridicat de pe camp ; ler sublocotenentul Enescu Constantin, dela Reg. 3 Olt, rAnit la Arabagi,

sine de 3 Septembrie, ducAndn- se sA fie legat la plAgi, a

lutins nape. Sceleratul care Indeplinea slujba de agent nutter.
I-a smuts, dela mAnd,
brAtara cu ceasornic-01-a lAsat nepansat.
www.dacoromanica.ro
hi

I 00

ARHIBALD

Medicul sublocotenent Carantino, dela spitalul Turtucaia, pens

la 24 August, a fost bltut gi desbrIcat pan&la clinag5 chlar Is

loiaIul spitalului. Apoi, gol, descult pt contuzionat gray, a fost
inch's In cazarma eremet.
sistemul e general la bulgarl : pe orice cAmp de bAtaie, la
Turtucaia, in Dobrogea ori la Neajlov, prizonierul este MOAK
bAtut gi pe urmA jAfuit.
Dovezile abundA pentru a face evident sistemul acesta. Aga,
plutonierul L. Bur15, dela Reg. 9 Cavalerie, declarl : .Am fost

tratat cu brutalitate, insultat, bAtut. Dus la Constanta am fost

Mchis intr'o pivnitA".

In drum spre Ghenanlar povestegte sublocotenentul Dimof tache Ion, dela Reg. 23 Infanterie,
mf s'a luat cingAtoarea,
mantaua, ceasornicul, busola, 700 de lei gi batistele".
In momentul cnd am fost fcut prizonler la Neajlov",
detiarA locotenentul- colonel T. Gheorghiu, dela Reg. 14 Infanterie,
am primit dela soldatii bulgarl, cari 'mi au luat mantaua, ceasornicul I punga cu paralele, am primit o lovitura de sapii gi
cAteva cu patul pugtei".

Din cele ce preced, rezultA cA bulgarii, ca

aliatil lor de
altfel, fac rAzboiul, in 1917, cum se fAcea pe vremea Duceiui de
Alba, cArid, soldatii fund mercenarl, aveau dreptul, prin conventie
anutne, sA se asv Arle astrpra oragelor cucerite l sA prade ca sA gi
1

ridice moralul complectAndu-gi solda,

*i nu numal soldatii, brute abjecte, se dedau, in armata bulgarA,
la jaf gi la asasinat asupra prizonierilor ; ofiteril nu se deosibesc,
in privinta furtigagului, de bestiile fArA galoane, decAt prin aceca

cA sunt mai vinovati decAt ei.

Ascultati pe maiorul Zagoritz

gLa an ceas dupd sosirea unui grafi de ofileri dela $eremet, spre
%sear, infra an ofiter bulgar In baraca unde eram inch4i fl, cu o
eatitudine bine-voitoare, ne spane a-1 incredinfam lui peletinele fi
<cobiectele de valoare, ea s

nu al le fure soldatii noaptea. I s'au

eincredinjat 7 pelerine, mai mulle ciasoarnice fi cciteva mantale,

eCe a urmat se fnielege dela sine : Au s'au mai vdsut nici obieccteie Incredintate ofiteralui, nici ofiterul bulgari>.

ca sA 1111 se creazA cl avem dace cu un caz unic, cA,

adicA, in toatA armata lui Coburg e un singur brigand, sA mai
citAm unulpAnAwww.dacoromanica.ro
va veal vremea si-i prezintAm in masA.

CIMITIRUL PRIZONIERILOR ROMANI

I0V

in memorial cApitanalui Victor Vlad, din Regimental 2 de GrA.

ulceri, ae cite0e :
*jai, 26 August tgr, la ora 6 si jumatate diminerzia, un convoile de 38 de ofifert, in cea mai mare parte medici, F1 vre-o 3300

de sold* au fost pornifi spre Razgrad, Inso/ig de o escorta de 6a

de bulgari, comandali de un locoteuent din compania s-a a Reg.
17 de Infanterie din Razgrad, avdnd sub ordinele iui pe subloca-ienentul Milelejj, din acelas regiment. DuPa vre-o doua ceasuri de
mars, am ajuns la poalele padurei Daidir, uncle convoiul s'a ofirit.
Sublocotenenlul ne comunica, pun sublocotentul Teodorescu Ion,
dela Reg. 34 Infanterie, intetpretul nostru, ca, din momentul acesta,.

xrmeaza sa se fngrijeasca el de hrana noastra. In scopul acesta

di! ordin so/do/dor romdni ca sa treaca pe dinaintea liii i sa

orate cdte parale are fiecare, spundud ca are a le ia numai e

mica parte, iar pe cei CU parale mai mulle, are sa-i noteze ca sa-s

stie, NI nu fie furati mai tdrziu de trupele In primirea carora

vor fi dog.
tOperatia a inceput. Dela- primii zoo de sold* a luat cdte 5
eau so lei, apoi cdte 20, cdte 50, si dela al/a cdte 500, adket

tot ce aveau el. Sant sigur a a strdns pe pupil 50.000 de lei.

S'a eerut ofiterllor cdte so de lei pentru hrana pa 1,5 zile.
j'elegdnd ca suntem pur ,si simplu fur* am cerut s ni se mit-soreze contribuga pdna la 20 de lei, dar n'a vrut sa lase din preySuma a fost strdnsa de maiorul Lamparide. Cand a voit maiorut
a-i dea band, ofiferul bulgar a refuzat sa-i ia zicdnd:
cPastreaza banii ci yeti plati ceeace se va

hi

Auzind acestea, am crezut a ne ensclasem cdnd crezusem c

ne-

futaba Incepusem sa-1 credem cored pe bulgar.

(Am plecat ca sa mergem mai departe ci dupa o ora de drum,
observatam c locotenentul bulgat nu mai e Cu noi. Nit mai ramasese dealt sublocotenenlul. Dupa cdtva timp, sublocotenentul seduce la doctorul Lamparide fi-i cere band pentruhrang.-Incercamsa protestam, gdndindu-ne Ia vorba locoleneniului, dar zadarnic
sublocolenenlul ne arnenin( i ia paralele.

cAjunsi la Nisi-Mohie, suntem predati uuui regiment care bivanaca aid, Ara a spuie un cuvdnt desfire paralele strdnse.
cAm protestat. Maiorul Dobriceanu, dela Reg. 8o Infanterie,
care facuse parte din convoiu, a fost mar/or la anchda. Banii nec

s'au mai dat fnapoi.

4Altadata ten ofiter bulgar, sef de muzica, ne-a dual parakle..
iatistele fi chipird, ca amintirep.

www.dacoromanica.ro

102

ARHIBALD

Un alt ofiter bulgara, declarl sublocotenentul Dimitrie Povescu, dela Reg. 23 Infanterie, ofiter de stat major al diviziei
ptottia din Sofia, ne-a luat, In ziva de 24 August, tn satul Casanlar, jambierele, f ne-a dat In locul for altele de calitate
.proastla.
In ziva de 20 August 1916, aghiotantul diviziel de cavalerie
bulgarii a tuat malorului CrAclunescu Mircea, din Reg, 76 Infanterie, suma de 570 lel, in schimbul cAreia '1-a dat o recepisit.

Dar paralele, se intelege, nu 1-au mai fost restituite pinl In

ziva de azl.
Si, ca Incheiere, s'a considerAt ca pradl de rIsboiu, contraTin stipulatiunilor din conventia dela Haga, toatI averea personail a ofiterilor 01 toate bagajele cari se glsiau In trenurile reglmentare....

Cu aceste cAte-va amlnunte din noianul care constituie istoria

iristA a captivlatii, In Bulgaria, a prizonierilor roman!, am ficut, credem, dovada cl, la turma de peste DunAre, soldatul e ban.
dit el ofiterul tAlhar pe langA cA, qi unul i altul, Bunt cruzi,
11aV qi sAlbateci.

Al treilea moment : tratamentul prizonlerilor din momentut cap-

livitItil I pAra la internarea for fa lagAre.

DupI ce au fost furati pAnA la cAma0 ; dupl ce au fost in-sultati 1 bItuti pe campul unde clzuserl rAniti ; ofiterii prinai
la Turtucaia au fost Inchigi in incinta cetAtel vi grAmIditi, 400
tle Inl, unii peste altii, inferior! II superiori la un loc, tate()

sail de cazarml, unde au dormit pe ciment, trei

nopti, fArl hranl l WA apI.

zile

trei

De act, ofiteril I trupa Au fost porniti, pe jos, la Razgrad.

Nu s'au dat cal decAt celor superior! mai In vArstil. Aceatla,
task '41-au cedat call ofiterilor rAniti kit au flcut i ei drumul
tot pe jos.
Drumul dela Turtucaia la Razgard a fost o torturA : fArA
pline, fIrl apI, siliti sI sprijineascA pe bolnavi, pe rAniti l pe
cei cari nu mai pliteau merge, oiiterii se Wall, pe o cAldurS suefocantA, avInd grijI sfi culeagA pe cel rAma0 tn urma pe cart
sentinelele 'I impucau ca pe caini.

Cand drumul trecea prin pAdure, barem, poteca se umplea de

*logele soldatilor Impini de baionetA orl doboriti de gloat de
-sudatl ce rAmIneau un pas de convoiu.
PAnA la Razgrad, prizonierli au fost continuu Injurati, Imbrin-

www.dacoromanica.ro

CIMITIRUL PRIZONIERILOR ROMANI

cill si loviti de brutele din escort/.

i,

se repeziau la nenorocitil de prizonieri

mai

10 3

printre lovituri, sacalii

I.1

despoiau de ce. le

rAmAsese din diferitele jafurt ale cgror victime fuseserti

pang aid.
Mai mult

pe tot parcursul le lesea Inainte populatia civili

de prin sate si se repezea la el cu clomegile I cu topoarele.
Multi trggeau cu pusca In grAmada. Sentinelele se fAceau cl
nu bagg de seeing, pe and convoiul Ian in urml-1, pe sosea,
dira de singe si grAmezi de cadavre. i tin erau crutati Mei
bolnavii, lici rgnitii. Astfel au fost Mutt, in drumul acesta, tntre altil, locotenentil M. CrAciunescu, dela 76 de Infanterie, si
Stamate Ion, dela Reg. 30.
Si nu s'a isprAvit cu seria torturilor.
Convoinl intilnia, pe Hula soselel,

nesfirsite art* cu

rgnitt

bulgari carati de pe front. Acestia, de cum zariau pe prizonieri,

se coborau din care i, cu carjile, cu ciomegile si cu ce le isea
inainte, se nApusteau asupra alor nostricAci, lndatA ce se aproplau cgrutele, escorta oprea convoiul ca sg'si primeascA osanda
dela rgnitli bulgari si dela cArgusil cart It transportau la spitalurl.
Acela dintre prizonierl cart fAceau un gest de apArare, erau
impuscati pe loc de cAtre sentinele.
Si drumul se fAcea printre *inutile de cadavre ale prizonleri.
lor din convoiurile precedente, impuscati de soldati orl omorati cu

toporul de cAtre populatia civillpe cand eel cart nu se puteau

tine de grup, erau tirlti in pAdure, impuscati i abandonati fierelor sAlbatice, dupti ce erau desbrAcati !Aril sl de cAmasg.
losef NAdejde, ziaristul, locotenent de rezervi in Reg. 34 In .
fanterie, zice cl in drum spre Razgrad, imensul convolu de
vre.o 30.000 de oamenl, Mutt prizonieri la Turtucala, trt ziva
nde 24 August, e complect jefuit l soldatii lovitt cu brutalltate. Un sfr lung, mergand printre paturt de pup./ si ghlare
evrAjmase Intinse ca sA I despoale de mantale, de tunic!, de
,,traiste sl de incAltAminte, s'a prefAcut Inteo ceatA de cergetori, zdrentgrost, cu capetele goale, descultl si abia ttrindu-se
printre Mete i biciul care fovea in grAmadA i Mee sA
neascA singele pe uncle ajungea. Cardul jalnic de descultl se
f,inghesuia innainte, ingrozit. Schiopi l bolnavl sA ttrau, nebuni
de spaimg, cid dace unul din ei se depArta in poiang, un
glont II trintea la ',Aurae. Cardul _aluneca mereu semAnand pe
drum trupuri IncA calde care se sbat In spasmurile agonier.

PotrivIt sistemulul Puterilor Ceatralet prizonlerllor nu

www.dacoromanica.ro

II

s'a

104

ARH1BALD

dat nimic demancare pe drum. Cate-va grupuri, numal

va,
au primit ate o palm de om pentru toata durata caltoriel.
Ba, unora, mai noroccsi, Ii s'a dat cate an sfert de paine ct
cite 80 de grame de brinza pentru tot drumul, care avea sti

tie 6-7 zile.

Cu privire la hrana servita prizonierilor, 12 soldati, liberati

de trupele frantuzest1 din captivitatea bulgareasca, au facut, Ia
13 Decembrie 1918, declaratil infioratoare d-lui Ion Diaconescu,
seful de biurou al prizonlerilor romani. Cand am fost luati pri-

zonierl la Tultucalaa, au povestit acesti neferlciti, am lost.

batutf si despolati, atat de soldatii bulgarl cat si de civil!.
a Ne au dat ate tin sfert de paine la fiecare sase zile. S'a intArnplat odata sa nu ne dea paine 13 zile
I alta
data 1 b.
Mincam mere pAdurete i buruieni crude, and gasiam. Ni s'a
Intamplat sa mancam i ovaz. Nu ni se dedea vole sA hem
001 dela MAIM. Uneori mancam ovaz i boabe de porumb pe
care '1 adunam din baliga vitelor. Beam eta din,mocirla verde
a gastelor si a bivoIiIorTM.
declaratia o semneaza : Ciuta Dumitru, sergent In Reg. 36
Infanterie; Vasile Lupu, caporal la Reg. 84 Infanterie; TrAistaru Alexandru, la Reg. I Artilerie de Cetate ; Mitoc Marin,

soldat in Reg. 39 Infanterie ; Enache Ion, soldat la Reg. 9 At-Merle; Melina Petre, la Reg. 73 Infanterie; Nichifor Barlanof,

Reg. 3 Artilerie; Stanga Mfhal, Reg. 57 Infanferie ; Rata

Gheorghe, Reg. 17 Infanterie; BAcanu Nicolae, Reg. 2 Infanterle

I Craciun Stan, din Reg. 3 Olt.

Pe lAngA tortura prin foame, prizonierii aveau sa indure tortura de sete, mult mai InfricoatA.
CAnd, trecAnd pe langd un put ori pe lAngl vre-un isvor, prizonierul se apleca sA soarbA o pIcAturA de ap5, patul purei ii
aducea aminte ca apa nu e pentru roman, cu toatA temperature
toridA j cu toatA Istovitoarea ostenealA a drumului.
Unele convoiurr, povestesc sublocotenentil Cristea Dumitru,

del Reg. 84 Infanlerie si Dumitrescu Florea, din Reg. 75 Infanterie, ,unele convolurl n'au fost !Ante nlci de cum sa bea
apa toata vremea cat a tinut drumul dela Turtucaia pAnA la
Razgrad. Si and until din soldati, ars de sete, esia din ran-

dud ca sa se duel sa bea dela o fantana ori dela

un favor,

e Maga care trecea convolul, era culcat la pamant cu un glont.

Drumurile pe care treceau grupurile de prizonierl erau presarate
Nen cadavrele soldatilor impuscati asa .
www.dacoromanica.ro

CIMITIRUL PRIZONIERILOR ROMANI

1 05

Cited trecea convolul pe land ate un spital bulgar, convai invalizii se repeziau, ca supusi unui mot d'orde, ft
far cei can, din pricina infirmiloviau pe prizonieri cu cArjile
lescentii

tAtilor, nu's1 puteau da aceastA satisfactie, se multumiau sA-1

scuipe, cu eleganta in gest, cu distinctiunea in vorbl si cu
bundtatea de suflet caracteristice acestui neam de brute.
Reclamatiile ofiterilor cdtre comandantii convolurilor erau zadarnice. Rdspunsul erau stereotip : Populatla e tare tadaditll tmpotriva romantlor.

Cea dintAl etapd dela Turtucala la Razgrad, e satul Balbunar. Aci, intr'un obor de vite, au fost addpostiti prizonierii in
prima noapte, pe bAlegar si fr acoperis. N'au consimtit bestille
nici ad addposteascd pe ofiteril superior!, oameni in vArsfd.
Trel zile dearAndul 'au fost culcati ofiteni pe pdmAnt, pe
pletre, pe bAlegar, prin curt!. RIcoarea noptil era pdtrunzAtoare
acurn la sfArsitul verei i prizonieril n'aveau mantale, nu dar nicI
mdcar tunici, cdci, in timpul luptelor, pe zAduful de ziud, fiecare,
ca ad fie mai usor, punea haind de dril pe land cd i aceste
haine le fuseserd furate de bulgari sau sfAsiate pe drum.

Aceeasi soartd au avut-o prizonieril cdzuti la Neajlov i cei

din Dobrogea. Celor dintAi, dusi pentni concentrare la Ruscicc,
nu 11 s'a dat nimic de mAncare timp de cAteva zile. In schimb,
erau nos! zilnic in oras ca sA-1 scuipe populatia 1 sA dea inir'insii cu bolovani.

atitudinea asta de Piele Rosie n'o aveau numai mahalagii si

derbedeii, ci mai ales pdtura aceea cdreia bulgarii le zic intelectuall". Colonelul Sencoff, comandantul artileriei din Rusciuc,
a rdspuns, la reclamatia prizonierilor : Ar &Eta sd 111 se tate
capal la toti I".
Cei cdzuti in Dobrogea, au fost fnchil la Bazargic, in ternrata orasului
l inuti, trei zile, fArd paine, in celule.
Populatia civild isi fAcea o plAcere ca, sub ochii binevoitori al
escortel, sA-1 scuipe pe prizonieri pe drumul spre inchisoare.
Sublocotenentul Presbitera Ion povesteste cd, la Caraomer, un
grup de vre-o mie de prizonieri au fost jefuiti. Tuturor 11 s'a
brat mantaua
multora chiar pantaloon.

We% declard plutonierul Bulta Ion, din Reg. 9 de Cavaletie, m1 s'a lust mantsua l incAltdmintea incd dela Constants.
Am fAcut distanta Dobricrunila In cloud zile, fArA lung. Pe
www.dacoromanica.ro

106

ARHIBALD

drum am vgzut cum soldatii din escortg despuiau e prizonieri

de ce mal aveau pe dansii al '1 lgsau aproape got .
Ajuusi la Razgrad, viata acestor nefericiti devine

mai pe-

nibilg.

Nu era preggtit nicl un adgpost asa In cat treizecl de mil

de oameni dormeau pe maidan, la marginea orasului.
Hrang, nu era
decat o bucitticg de paine Ici i colo, fiindcA
nici nu s'ar fi putut distribui unei asa de marl mas1 de oameni,
tart, innebuniti de foame, de obosealit st de torturi, nu mai as.
cultau nici de glont, cum zice maiorul Zagoritz.
Nu era orandult nimic pentru satisfacerea nevoilor intime, din
tare pricing, treizeci de mil de oameni fAceau flecare pe undo
putea 1

Noaptea, soldatii de gardg tsi fAceau o plicere sAlbaticg sg

impuste prizonierii ca si desbrace cadavrele si sl fure ceeace,
dupg atatea jafurl, le mal rAmilsese nenorocitilor.
Ofiterilor 11 s'a flcut un tratament... de lavoare. GrAmAditi tot!
in cazarma regimentului din Razgrad, prizonieril acestla au dormit pe scandura goalg, tn paturi comune
dar a doua zl, U s'a

dat, pentru prima oarg de and erau in captivitate, cate o zearni

caldd, servitg In ilghlane de spglat i cu cate o lingurg pentrn
zece inst.

E Obit dar e curent in Bulgaria felul acesta de a se ospltasi

ministrii for mlnancg tot din ceanac, bea api cu caufra I o
famine intreagg abia tntrebuinteazg doug lingua la o masg de gall.

OrIcat de mare a fost asemgnarea, observatA de cetitor, tntre

tratamentul, de pang act, al prizonierilor cgzuti tn mane band&
de mongoli, i cel suferit dela germani, aliatii lor din occidentul
asemgnarea cea mare abia d'aici incolo Incepe, pentru
Europei
cg ambitia homosexualilor kaiserului era, se vede, es *prizonierul,
in timpul captivitAtil, sl nu stie precis de e rgstignit In Bulgaria
s-Albatecg on in civilizata Germanic.
Dela Razgrad, ofiterii roman!, vre-o 500 la numgr, au fost
porniti la garg, sub comanda unui sergent neamt, l pusl skastepte trenul, pe ploale, Inteun cealr de bglegar. Dupi 9 ceasuri,
a sosit, In fine, trenul, f ofiterii, in grupuri de cate 70-80,
au fost urcati in vagoane de vite, vagoane pline de balegg, de
egrbunl sI de var.
au porn1t, cu usile inculate pe dinafarg.

www.dacoromanica.ro

CIMITIRUL PRIZONIERILOR ROMANI

101

Si au mers, aga, trei zile l trel nopti, farl paine, fAr apl
fArA putinta. de a se scoborl pentru trebuintele fiziologice,
,cari se satisfaceau in vagon, de cAtre 70-80 de oameni !
Aceeagi soartA caci programul era alcatult la Sofiaaceeagi
spartA, absolut, au avut-o prizonierii cazuti la Neajlov. r Am
'al

plecat din Rusciuc la Hascowo", deciarA locotenentul Turtureanu,

din Reg. 51 Infanterie, rfn vagoane pline de dejectiuni de dobitoace, ate 70 biteun vagon,
pe drum, noaptea, ugile
erau inculate pe dinafarl aga in cat eram nevoiti s. ne facem
treaba chiar pe locul unde stateam".
Sufletul dulce al bulgarului nu se indestula, insa, cu aceste
torturi
ci trebuiau cAutate altele noul, de pe technica nemteascA ; gi au gasit, fifeste, cu natura tot generoasA : opreau trenul, cu magina sub presiune, in mijlocul tunelurilor
aga in cat,
atmosfera, i vagon, deja nerespirabill din pricina indescriptibilel
murdArii, se mai imbaxia gi de fumul dela locomotivA, pang cand
se asfixiau b'etii prizonieri.
Act, perversitatea bulgarulul riscA sa Intreacl pe a canallei
dela Berlin. Garda bulgarA", povestegte sublocotenentul Tu-

doran Ilarlu, dela Reg. 16 Infanteri4 nu consimte si dea ofiterllor nitel aier deck in schimbul unei sume de bani. In timpul
transpurtulul dela Rusciuc la Rakowski, de uncle aveam sl mergem la Haskowo, am stat cu ugile inchise trei zile i trei
nopti

l plAteam, din distantA in distanta, ca sA ni se ingadule

deschidem ulle ate douA-trel minute .
Inutil sA adAugAm el, tot drumul acesta, de trei zile l trel
nopti, nu s'a dat oamenilor nimic de mancare. Se pot numAra
pe degete norocogii cari au apucat ate o bucatA de paine pen-tru tot icest drum pen1bil.
Dupa atatea chinuri, jafuri l brtttalltAtl, prizonleril au ajuns,
in sfargit, in lagArile definitive, unde agteptau un tratament mal

sl

omenos.

Vlata din !agar, In* avea sl-i facA sA regrete pe cea pe-

trecutA pe drum,
cAci, pe drum, erau prizonieri, batjocoriti
31 maltratati, dar prizonierlpe cand In lagAr, au fost considerati

ca robi i tratati ca atare.

www.dacoromanica.ro

LAGARUL DE Lk TULOWO
Aram fi vinavafi, noi ti aliafii noftri,.
data am lases neatinth independenfa ban&pia, fi briganzilor de romdni I N'am fi
osdndifi sever, intr'o
de istorie, pentru
toleranfa vinovat3 fi mila noastrJ catre
acefti crirnz,iali? Dacd am lisa urme, ar
putea s molipseasca omenirea din nou e
devie cauza altor gow lupte.
(Narodni Frava, 13 Septembrie 1916)

Vorba sinistrA a ofiterulul bulgar care conducea la Rusciuc pe

prizonieril cAzuti la Neajlov, cum ca de acolo de unde vA ducem

vorba aceasta, pe care

a are sl se mai IntoarcA nici unul"
aumal un bulgar o putea rosti senin i farA strangere de inima,
avea sA se realizeze in campurile de concentrare unde se ingroPau ofiteril romanl.
In toate, pretutindeni, la orl care din lagare si In orl ce miscare

a poporului acestuia de caniball se observa, vizibil, Inttntia de

a distruge panA la unul pe prizonierl, prin foame, prin frig si prin
tot felul de chInuri pe cari le inventa firea batbarl a primitivilor
In maim cArora cAzuserl.

In lagArul de la Tulowo orl Panicierowo, cum i se mai zicea

locahatil acesteia, erau grAmAditi, la un foe, vre-o 280 de ofiteri
sl 25 de plutonierl dintre cel clizutl la Turtucaia.
Laggrul era o magazie de scandurl, rAu imbinate, impArtitA lii
doul caturi printeun alt rand de scanduri asezate orizontal, asa
cum se despart octane fa simigeril.
Printre peretil de scandurl, sufla vantul ca afarA
f pan rAjghlnul bla.ollor carl constltulau pereti, intra apada IArA aid o.
stanjenealA.

www.dacoromanica.ro

CIMITIRLIL PRIZONIERILOR ROMANI

109

In magazie sa tot fl fost 1o. pentru 150 de Ins!, culcati in paturi

I fusesera gramaditi aproape 300.
comune, pe scandura goala

Alt mobiller, afara de blani, nu mai era in magazie.

Ingramaditi de dota ori mai multi de cat capacitatea cotetului,
ofiteril erau siliti sa se cuice, strns, unul JAngA aitul, i pe o
singura parte
caci, ca sa se intoarca pe partea cea-l-alta,
trebuia sa deranjeze sirul intreg. Inchipuiti-va, pe frig, o noapte
de lama, pe aceleasi coaste, strivite pe scandura goall $1 ascultand suierul lugubru al viscolutui printre imbucatura scandurilort
singura, prizonierii
1 cum o nenorocire nu vine nici o data

roman! aveau de indurat tortura chlar mal cumplita de cat aPare

-din randurile de 'Ana ad.
Baraca in care irau Inghesuiti, fusese, panA la sosirea lor, 10cu;ta de ostatict sarbi, cart tralau in conditii asa de mizerabile,
in cat soarta lor n'ar ft putut-o suporta un caine. La mutarea
lor din baraca, nenorocitil de sarbi lasasera miriade de paduchl
si pe scandurlle acestea, fArA desinfectie prealabila, fusesera culcati
ofiteril roman!, a,?.a in cat, din prima noapte, s'au umplut de pa-

raziti, de care nLaveau sA mai scape pana la sfarsitul captivitatil.

Lagarul, apol, n'avea curte. La cati-va metri de usA, erau MUNI cati-va part, In pamant, pari ale caror drapele albe, din varf
arMan granite pang la care se Intindea dreptut ofiterilor de a se

rnisca, in ceasurile cand sportul acesta era permis. Din pricina

aceasta, prizonierii erau snit!, in bAtatura aceasta meschina, sa
stea la un loc cu prizonieril francezi sl englezI, evadati si reprinsi, Instalati inteo baraca de alaturl
si In promiscultate permanenta cu ostaticil sarbi gi albanezl, in zdrente, plini de insecte, si
redusi, prin foame si maltratari, la aspect de timbre. Printre ostaticii

acestia erau cop!! impuberl si multi batrani de peste 90 de ani...

De cum incepea sa se lase zabranicul noptii, prizonieril erau
Incuiati in baraca
si de la 8 ceasuri in colo, nu mai era permis sa se schimbe un cuvant in colonia de osanditl la moarte.
Sentinehle trageau cu urechea la crapAturile scandurilor'si pentru
cel mai ink fosnet ce auzeau, napadiau in nauntru si brutalizan
pe clue le esia inainte, ca sa-1 deprinda sa se supuie ordinului.

0 candela de petrol, care raspandea mai mutt fum de cat lu

mina, intretinea, in baraca, un clar obscur de mormant Inca neinchis.

Ana de !Alit nu era in lagar. Trebula ca internatii sarbi sa

se dud. cu sacaua, saca pe care o trageau ei, la o distanta mare
ca s o aduca
si cu puterile lor istovite, sarmanii nu puteau
&duce nici cata era de trebuinti pentru a potoll setea lagarului
necum sa ajunga pentru
spalat.
www.dacoromanica.ro

1 10

ARHIBALD

A trebuit, cu vremea, sit se Inhame la saca plutonferli i adesea

chlar ofiterti ca sl aducA apl mai multA
dar, pentru cA numArul transporturilor era Iimitat, prizonferil sufereau de set; cu
toate astea.
Cat despre spAlat, ststemul Intrebuintat de prizoniert era incom-

parabil mai prlmitiv de cat cel intrebuintat de clobanil cart pasc

olle pe varful muntilor.
,In vecinAtatea lagArului", istoriseote maiorul Zagoritz, ,curgea
,un raulet. Ofiteril sApaserA o rigola, aoa In cat apa paraiaoului

s1 intre Inteun oentulet croit In curtea lagdrulut. Dar apa din

ioant era prea putinA pentru eel 800 de internati. Apof, ivoiuI
de apA se transforma repede in moctrIA
aoa In cat eel de la
vale rAmaneau tot d'auna nespAlatim.
Dar, toaleta fAcutA rar orl fAcutA cu norolul din oant era
numat abatere de la higienA ; nenorocirea era alt unde-va : catA
vreme au stat In cocina aceasta, ofiterli n'au avut o slgurA data
apA caldA ca sA'ol opAreascA singura cAmaoA pe care le-o lAsaserA hienele bulgareoti
oi cum erau, toti, plini de paraziti, va.

fnchipuiti cat, oi din pricina aceasta, pe land altele, li se amAraviata i II se degrada sAnAtatea I
Dar nu e numal atat. Spiritul de creotin, pravostovnic al moncu
golului rAmane rece in fata spectacolului celui mal hist
atat mai mutt, cu cat, ffind sAlbatec, of rAmanand sAlbatec chiar

and ajunge In sltuatie soclall deosebal, bulgarul nu simte unele

necesitAti of Mel nu pricepe nenorocirea _cut-va in fata Upset unor

unite de care el este, strely.

Aga, lagArul n'avea salA de mancare. $i bAtuserA in rudimenl pe
tul de curte, cate- va scanduri pe part Infipti tn pamant
scandurile acestea mancau, pe rand, cinci, zece, cincl-spre-zece
la sutA dintre condamnatl. Cel-l-alti, cart ar ft trebuit sl aotepte
panA seara ca sA le vie randul, se aoezau pe pilmant of mancau
ca din fesle. i aceasta, pe vreme frumoasA. Cand ploua, nu
mai era chip nici sA se Intrebuinteze cele tref-patru scanduri nici
ci prizonierit erau siliti sA intre
sA se aoeze lumea pe pAmant

in baracA, unde, neffind loc, in picioare, pentru toti locatarii, se lungeau pe scandurile cart le serviau de pat ol mancau aoa, pe branci...
AdAogati la aceasta cA in lagArul de la Tulowo nu exista
gi ca ciorba se servia inteun hardAu,
farfurie, au exista lingurA

din care foi lua fiecare cat putea oi cum putea, ca sA mAnance
cate cincisprezece cu unIca lIngurA rAmasA prin bagajele cate
unula and cu rechlzifille repetate ale sentlnelelor cart If conduceau la lagAr. www.dacoromanica.ro

CIMITIRUL PRIZONIERILOR ROMANI

11 t

CAnd li s'a fAcut cunoscutA dispozitia de a fi transportati la

Kirdjall, ofiteril au simtit o ,nsurare, desi cu vAniftAi pe trup din
pricina scAndurilor goale pe car! dormeau, desi cu haineie sfisiata
si cu colon!! de pAduchi pe rufele lor mai negre cleat plmantul.
Mai rAti decAt aid, nici in lad nu poate sA fie 1 si-a zis
fie-care usurat.

www.dacoromanica.ro

LAGARIIL DELA KIRD JALI

Bulgaria a aratat,

dn

acum, pree

multa r'cibrlare tolerdnd dincolo de Dunare

o gangrend primejdioasd, nu numat peutru

ei ci fi pentru progresul intregei oinenirt.

(Balkanska Posta, 15 SeptetOrie 1916)

Abia ajunal in localitatea aceasta de supliciu,

i of4eril, cari
plecases1 voioai dela Gorni Panicierewo, au al Inceput s
jinduiascA viata din lagArul de unde plecaserA. Cad, daca la
Tulowo prizonierii suferiserit tratament de caine, aicl, la Kirdjall,

erau considerati ca animate rAufAcAteare.

Nu era magazie la Kirdjall, nu era lagAr propriu zis, adicA.

Ofiterli, vre-o 500 la numAr, cAci in statiunea aceasta se concentraserl toti captivii dela Turtucaia 1 din luptele din Dobrogea,
fuseserl instalati iii patru edificii: cloud acoale turctl pArAsite,
un ban dArAmat I o casA particularl situatA, afarA din oraa, in
inahalaua tigAneascA.
Nu e nevole sA insistAm ca sA tnvederAm scopul odlos pe care'l

urmAreau bulgarii Inch4And Mite omeneati In borte de acestea,

uncle viata era cu neputintA.
N ci unul din mormintele acestea n'av ea sobA.
Nici unul n'avea geamuri la ferestre.
Nici unul n'avea pat
NiciodatA, in tot timpul captivItAtif, nu li s'a dat prIzonierilor
Un opait, un muc de lumAnare, us pic de petrol.
in schimb, peretii aveau crApAturi de pu teal bAga mina aaa
//Kat ploua, bAtea vAntut i ningea in casA ca i pe Balcani.
Locul de_

retragere, apol, era atAt de infect, incit, orl ct

www.dacoromanica.ro

CIMITIRUL PRIZONIERILOR ROMANI

113

grlje tf-ar fi dat ofiterul, nu putea sA nu aduca en el, pe talpa

c/stnelor, ordurl, cari, sleite pe scAndurl, aveau, noaptea, sA tie

Inc de settee.
Si

erau ate 70 intr'o

camerA.

trebuia, ca sA se poati

culca, sA facA, mai intAi, calcule savante i incerciri prealabile

ca sA gAseascA mijlocul de a se Werne, pe jos, un popor intreg,
inteo odAita care nu oferea spatiu suficient pentru nici a treia
parte. Din pricina asta, multi dormeau pe scAri i altd pe salt,
iarna, goi, fArA o rogojing care sl-i acopere, fArA o mAnA de

paie sA le tie loc de settee

cu capul pe cAte un bolovan

pradA, vecinic, pAduchilor cad II devorau.

In odaia mea", declarl sublocotenentul CristesCu Vas Ile, dela

reg. 80 Infanterie, In odaia mea de 3 metri pe 4, cram 19

()Uteri'.
uNoapteau, confirms sublocotenentul Dracea, dela 80 Infan-

tone, nu mai era, dormitor de oameni ci o magazie in care zAcea

u mizerabilA grAmadA de carne omeneasce.
Si sublocotenentul Al. Petrescu, dela 40 Infanterie, complecteazA: .Am dormit iarna pe scAnduri, desbracati, gee.
ToatA vremea cat am stat la Kirdjali", declarA cApitanul Va-

lean MihAilescu, din reg. 36 Infanterie, am avut, drept pat,

scandura goalA el, drept plapomA, tunlca cu care fusesem flee
prizonier".

FimdcA nici coala turceascA Wel hanul pArAsit n'aveau curie,

i ziva tot in firidele de 3-4 metri, cMe

19 la un loc. I masa li se servea tot in celulA, in hArdae sae
In Ifighiane de tmichea, din care se turna flecArui prizonier in
cana, in bArdaca, in strachlna orl in ciobul pe care i-1 putuse
procure. ScAndurile, din pricina asta, scandurile pline deja do
murdkria adusA din poianA, se mai pAngAreau o toanA cu resprizonierii erau tinuti

turile dela ciorba infectA

l astfel pregdlife, serveau, nimptea,
de saltea pentru osanditii la supliciu vecinic.

ApA, caldA, din sistem, nu li s'a dat ofiterilor toatA vremea

cat au stat

in

captivitate. Rufele '0 le spalau cu eel rece, la

fantAnS, in mijlocul oraplui, unde se desbrAcau, pAnA la piele,

in vAzul populatiel, ca sA linciweascA unica zdreantl scApatA, pe

drum, de jaftri escortelor.

Co'onelul Meriescu, comandantul BrigAzel a 18 de Infanterie,
a trimis, in 1916, guvernulul bulgar, un memorlu, In care, dug
ce amAnuntete torturlle la cad sunt supusl prizonlerli, Mee:

tSuntem tratatiwww.dacoromanica.ro
mai ran de cat criminalii ordinari. Un

1 14

ARH1BALD

(criminal ordinar are, in inchisoare, spatiu indestulatot

(ea sa se intinda si sa doarma. Noi suntem 66 de of iteri
tinteo odaie a carei suprafata e de 63 metri patrati say.
(un unghiu drept de 25 centimetri latime pe 40 lungime,
(Or, pentru ca un om sa se poata (intinde, trebuie sii dispuie
de -eel putin 66 centimetri largime pe 1 metru 68 lungime2.

in urma acestul protest, sItuatia s'a... fnbunatatit asa, in lagarill dela Kirdjall, incat sublocotenentul lonescu St. Mihail, dela
68 Infanterie, scrle:
Am petrecut trei luni cu o singura cdmafe, care putrezise fi pe
care am aruncat-o flinda nu mai puteam sa sufar mdncdrtmea
pe care o pricinuiau pflduchii. 7Imp de aproaPe o lund am puriat
*mica pe piele, _lard c&mafe.

www.dacoromanica.ro

-7:77 amem

ORHANIA

I SLYVEN

In Bulgaria lumea creek a Zegile logtcei sunt identice cu legile universale 0' ed

astfel cei ri vor avea ce merita.

Inaintea noastrii zac cadavrek intropate ale Serbiei fz' Muntenegrului ; se sapd,

e
acum mormdntul romdnilor
da
francezul poarlii in pica len suflet mart,

(Kambana, 10 Womb,* 1916).

Alte clod flride in care se Ingropau de vil pelzonierii romani,

aunt Orhania J Slyven.

Act, la Orhania, ofiterif erau finuti in bordefe, invelite cu plslant i cii olane. Nige ferestruici cat mane, able lsau sA se
fariseze InnAuntru fAsif de lumina tristA.
Parte din bordefe erau claramate asa incat, prIn crApaturile padremaid, Intrau ploala si vantul fArA sAil dea eine stie ce ostenealA.
Ofiterilor cAzuti In luptele din Dobrogea nu 11 s'a dat nIci saltea

ski pat

si au dormit toatA vremea pe pAmantul gol,

La Slyven se gAseau, la 1 Septembrie 1916, 150 de ofiferl si

vre o 8000 de soldati. Ofiteril au fost grAmAditi, dale peate grArnadA, Intr'o baracA netencultA, nici pe clinAuntru, aid pe din afar&

baracA fArA ui I fArA ferestre, in care se infra printr'o spartura In perete, ca In farcul de vile.
Scandurile din carl fusese fAcuta magazia, servisera, se yede,
la altceva, Inainte de II deveni baracA, flinda erau asa pike de
plosnIte incat ofiterli nu se puteau odihni noaptea si trebuiau sA
se culce ziva, pe ptimant, lungiti_ ca lemnele In stanjen, cad patail, cum spuserAm, nu
aveau.
www.dacoromanica.ro

116

kR1-11BALD

Cat despre soldati, pe et nu I au adapostit In ballet, ci I au

lasat afara, sub cerul Ilber, undo, noaptea, ca sa se Inaalzeasca,
stetcau fa picioare, HMI unul de altul si bateau talpa.
Si ploua Cu spic de zapacla, i bletil soldati, jefuiti pe drum
,de ratre sentinelele bulgare, erau In catnasa l desculti.
Regulat, dimineata, ramaneau, pe tereni morti de foame si da

fi'g, ate 8-10 prizoniere, povesteste sublocotenentut Pa lade

Ion, dela Reg. 75 Infanterle.

La 25 Martie 1917, s'au adus la Slyven, dela Haskowo, 150
de ofiterI, printre earl totI ofiterli superforl luati la Neajlov
1
pa toti, impreuna cu vre-o 50 de plutonierl l cu ordonantele, st-ati
WM In aceIaai baracg.
Ast data s'a dat prizonlerllor cate o saltea de pale el cMe
-o patura veche, dintre cele reformate dela spitalul din Slyven.
Paturile, roase si rupte, nu tineau cald ; lar saltelele erau ala

,ganrite, feat palele esau earl( Indata ce te a5ezal pe ele.

In Interval de 14 tun!, palde n'au fost schimbate &cat o singura data", povesteste canitanul Cernea Scarlat, dela Reg. 46
Infanterie.

Nici aici, potrivit sistemulul, nu erau paturi. Prizonlerli dormean pe jos.

.Eu n'am avut pat toata vremea cat am fost prizonier fa Bulgaria", afirmil locotenentul Turturescu Tiberlu, din Reg. 51 de
Infanterie.

Au reclamat ofiteril de multe on Impotriva acestet barbarlf, dar

zadarnic.
FArA paturl, fara rule de schimb i fArA nici unul din obiectele de prima necesitate higienica sl gramaditi cu sutele Wel)

chitiumie, prIzonierii, din prima zi, au cazut prada paduchilor, aid

ca pretutindEni in captivitatea bulgareasca.
Relativ la insect:I", Istoriseste capitanul I. Saulescu, din Reg.

51 Infanterie, pot si spun a puneam seara camasa curatial

dimineata ucideam 40-- 50 de paduchi. Multi vreme n'r fopchis ochil noaptea pana m'am putut obisnui cu Insectele.

0 alta tortura

tortura pentru romani, cad bulgarll nu se spala

decat la botez i la moarte o alta tortura pentru bletil prizonieri era ca, pe langl insecte, pe Maga. lipsa de sapun, pe !ALIO
supliclul de a dorml, lama, pe pgmantul gol, pe Wel chlaudie
acestea, apoi n'aveau Mei bale ca sa se spele de murclaria pe care
o acumulau fa conditille Infame In earl erau osanditi sa trAiascL
In timpul celor www.dacoromanica.ro
31 de luni cat am fost prlzonier, .n'am facut

CIMITIRUL PRIZONIERILOR ROMANI

11 T

. 0 singurli bates, spune capitanul Mlhallescu Valerlu, dela Reg.

75 Infanterie.
*1 capitanul Saulescu dela Reg. 51 Infanterie ;

Intr'un an i 8 hint cat am fost in captivitate la bulgari, nu

s'a facut o baleTM.

Asemenea capitanul Anghel Radulescu, dela 34 Infanterle :

Nu s'a luat nici o bate In timpul captivltatir.

Daca aceasta ar putea sa-i console pe prizonterl, le-ai spur&
ca nict Radoslawoff, prepdintele consiliulul bulgaresc, nu eret

sa fi facut bale dela 1913.

Dar, se intelege, comparalson n'est pas raison.

www.dacoromanica.ro

C-

HASKOWO
Instrument al destinelor mondiak,:poporui

bulgar cantribuze a statorniceasca soarta

afiropiatd a lumei Intregi.
(Mir, 16 Decembrie, 1917).

Toad psichologla primitivului parvenit tasneste ln cuvintele acestea ale robulul de leri. I ca sl se vazI c eram nedrepti
eand spuneam despre bulgari cA aunt bleoti l refractarl la apucAturi europenesti, cititi, dacl puteti, fArl desgust, propunerea
duhlle si facetioasl, a celui mai cu devil redactor al ziarului

Narodni Prava, organul prezidentului de consilin, care, la 16

Septembrie 1916, scria, referIndu-se la intalnirea, de altl. datA,
dintre ImpAratul Nic&ae i regele Carol, la Constanta : SA se
ridice, acolo, un monument al rusinei, monument al cArui piedestal
sA aibl forma unel cApAtani de gling. si a unul clondir de vodcA,

simbol al prostiel valache sl al hotiel rusesti."

Se mai gasesc, totusi, valahi cari socotesc cl bulgaril Bunt
grosolani, stupizi

feroci!

In lagArul dela Haskowo au fost dusi, la 2 Decembrie 1916,

ofiterli romani prinsi de nemtl la Neajlov I predati bulgarilor
pentru experiente in anima vitt.
Tot aci au fost transportati, dela Kirdjali, la 9 Ianuarle 1917,
2111 270 da prizonieri.

La epoca aceasta se mai aflau la Haskowo o multime de astatici din Romania, Se:1)1a, din Macedonia, din Albania si dis
Qrecia, cari trAlau tnteo mizerie mai infiorltoare de cat Mull
pe maidanuri.

www.dacoromanica.ro

CIMIT1RUL PRIZONIERILOR ROMANI

t19

Lag Arul era asezat pe un platou, la cativa chilometri de ore*,

Se compunea din maghernite netencuite i fr tavan. Drept fe-

restre, aveau ate o gaurA, prin care la anume ceasurl se putea

strecura, cu greu, ate o Male de lumina.
In mijlocul lagarulul erau doul barace de scanduri, una mare
barace pe care le descrie, in termenil urmAtori
gi una mica
malorul Aricescu Grigore, dela Reg. 66 Infanterle Braca cea
mare, In forma unel magazil de cereale, era de scanduri, cu dou'A,
rtnduri de pereti
intre pereti, panA la jumatate, nu era decal
sgura. Baraca aceasta era impartita In douA, la mijloc, printeo
platforma sprijinitA de stalpi, ceea ce fAcea doul caturl. Tavas

eavea, din care cauzA zApada si ploia cadeau In bunl vole In

nauntru. Pardoseala era de scandur1 puse pe nl*te !Arne, tntre
care nu era pAmant, asa In cat curentul bintula permanent. In .
tr'un cuvant, ploaia I zapada Intrau prin tavan tar frigul I umezeala din pAmant, prin dusumea.
Baraca cea mica, sau, Cll'n II zicea acolo, baraca frantuzeasea% se compunea, duel informatile apitanulni Cornea Scarlet,

dintr'un grajd ludas, ,lung de 25-30 de metri, )arg de 4-5

In mljloc, la varf, avea o InAltime de trel metrl, tar pe mar-

gini o lAtime de 1:60. Baraca era nitel infipta In pamant. Dela

un capat la altul ducea o poled.. Pe la usl, dortbeau ofiteril, cu
capul la perete. La tnceput, ofiteril romani fuseserA grAmIditi, in
areste barace, la un loc cu ostaticli sarbi si albanezl. Mai taxz a, tusk pe nenorocitii de internati eau sc.os si '1-au dus aiurea.
Oaterilor superiori ii s'a dat ca locuintA o casA dArimata, cu zl
durile crApate, cu pardoseala ruptA, pusA pe o pivaitA, plvnitA
care servea, In acelas tiny, de locuintA, de bucAtArie, si de privatA pentru internatii sarbi. Bnaiei -acesteia ii lipseau trel geamud i o usA
asa incat, pe land CA InnAuntru era temperature de afara, dar, ziva si noaptea, ofiterii steteau vraiste, ca la
camp, de vreme ce n'aveau usa de inchisa .
Despre prima baracA, despre ubaraca frantuzeascA% subloco-

co tenentul H. amopol, dela Reg. 3 Cavalerie, spune cl era o

devAratA camera de tortura. Prizonieril tremurau de frig toatd
noaptea. Perefli barazei erau construiti dinteuu singur rind de
sca, duri, cit intervale fere ele, ap in cat era cu neputintA sA te
o

odihnep1 din prIcina fngului,"

far locotenentul Turturescu Tiberiu, dela 51 Infanterie, o des
cr e luminos in trei cuvinte ; Prizonleril nu erau despartiti de
zapadA de cat printr'o scandurl de 2 centrimetrl grosimem.

Si vlata, in baracA, se scurgea, in conditille acestea, plinl da

www.dacoromanica.ro

120

ARHISALD

poeztle. Ofiterii culegeau, din curtea laggrului, Agchii dela bucgtArie-

- and ggsiau

I fAceau cu ele foc tn mijlocni baracel. Dug

viscolea afarg, crivgtul, intrat printre spatlile scindunlor dela pereti, stingea focul daa se intAmpla, rar, ca vantul, aproape
permanent In reglunea aceasta, sg ostieze ate nitel, atunci barae'a
so =plea de fun.' des, fum care sufoca pe prizonieri.
Si chiar naa, printre norii de fum, ofiterii trebufau sg se inegizeavg pe rind, filndcg, natural, nu era loc pentru -algta fume
pe langA vatrg.
In baraca cea mare, tortura era tot aaa de ucigaag. ZApada

intra, prin ceea ce ar fi trebuit

sg.

fie tavan, al se troenea ea

losef NAdejde, dela 84

Intanterie, dirninc3ta, ofiteril se de teptau complect acoperiti de.
al afarg. Dimineata, spune locotenentul

*rata. Din pricina aceasta, ca sg an fie ingbuaiti de troian In

naval somnului, multi ofiteri nici nu indrAsneau sl se culcea.
Joatg ziva al toatg noapteaa, povesteste locotenentul Rada
Laacu, dela 84 Infanterle, toatg ziva i toatg noaptea stgteato
strAnal cot la cot al alergam in pas gimnastic prin baracd ori fa

jurul el, pe din afarg, ea sg ne

incAlzim`.

i cgpitanul MihAilescu Valeriu, din Reg. 75 Infanterie, cornplecteazg oribilul tablou : Doug. zeci de zile din Ianuarie n'am
dormlt mat mult de un ceas pe noapte, frindcg trebuia sA ne
seulgm mereu ca sg facem miacare."
Trebufe, Insg, sg recunoaatem bulgarilor o virtute teologalg r nit
fackdeosebire and e vorba sA fie umani. Inferior! ori superiorf,
liner! ori oameni In vArstg, ofiteril au "avut, tot!, acelas tratament
in laggr. Declaratia locotenentului colonel T. Gheorghiu, comandantul Reg. 14 Infanterle, face dovadA 16murit de pre aceast
insualre sufleteascg a vecinilor de peste DunAre. Arn petrecut
lama cumplitg 916-917, WA foc", spune acest ofiter. ,Flincl-A
'aveam geamuri la ferestrele baracei, viscolul vAra zgpada p, ste
Rol, din care pricing cram siliti sg ne culcAm pururea tmbrAcati".

sg nu se uite oflterii, prAdati pe drum, n'aveau, in maxima

majoritate a cazurilor, decAt cAmaaa, pe el, ai zdrentele bainelor
de varg cu care cgzuserg fa captivitate, zclrente ate putuserg
scApa din mana sentinetelor dela escortg.

In aceastg stare au petrecut lama fArg foc, fgrg geamuri

cgcf bulgarif, ca sg-i deprindg cu viata de spartan, nu le-au dat,
in toatg vremea captivitAtii, nu saltea sau plapumg, dar Wel
mgcar omAnA de paie pe care sg. le astearng peste mocirla din cocingt

Cu privire la aceasta, locotenentul Pefieteanu, dela Reg. 36 Infanterie, face o depozitie care ar zgudui pe no oar de piatrg :

www.dacoromanica.ro

CIMITIRUL PRIZONIERILOR ROMANI

121-

,Am petrecut lama 1916-1917 pe jos, pe scanduri, Mil foe

sl trA ale. Cei mai multi diatre prizonieri au dus.o, lama,

num] In hainele de vara cu cari fusesera prinsl, fail Maltastinte, cad o rupsesera mergand prin muntil Rodop. Cu lualle
au si-au schlmbat rufele de pe el%
la protestul, la reclamatiile, la rugamintele ofiterilor de a
U se da sobe, cen.andantul lagarului le raspundea cu insulte,
spune locotenentul colonel Gheorghiu, care `si-a mancat amarul
Ia Haskowo.
Cu asa tratament, era natural ca pneumonia sa secere din

On. La un mement cazurile erau asa de numeroase in cat al

II crezut c e epidemie. Atunci, numal shunt s'a milostivit sufietul dulce al bulgarnlui comandant s dea, pentru fiecare ba-

rack ate... 4-5 bucatele de lemn pe noapte.

baraca era cat o mahala, ca spatiu, sf, pentru a se evita
eeruperea aierului, n'avea tavant
Adlogati la aceasta el paduchil formau colonil
si va vett
putca usor imagina cMa tenacitate le-a trebuit prizonierilor ca
sa nu ramale toff la Haskowo...
ad, insl, trebue sa facem partea de merit a administra1110 lagarului, flindca uu voirn sa ni se impute, lnteo zi. ca am
nedreptatit, cat negru sub unghle, pe align germanllor. In laOral dela Haskowo nu era apa Wei de baut nici de spalat.
Pentru apa de Mat, insa, comandantul, un suflet de aur ca tot
bulgarul, fngaduise pe ostaticil sarbi sA lag din lagar i sa le o

aduca dela fantanacu cate 30-40 de bani urciorul. Nu era, se

intelege, vina comandantului dad. prizonierii, cei mai multi, Ile-

avand Ida un gologan pe el, rabdau, cu saptamanile, de sete

caci lor, prizonierilor romani, nu le era permis sa se duel pana
la put.
CM despre spa de spalat, Dumnezeu, pe de o parte, si adminis-rctia pe de alta, luasera. masuri ca ofiteril sa nu dud nici
o lipsaba s'o alba la indemana, fArA sa'si dea. macar osteneala
de a trece pragul baracel. Cum ningea in fiecare noapte, si cum,
neavand tavan, era destul sA spulbere afara pentru ca innauntru
al se stranga omatul cat un stat de otn, of iferP n'aveau de cat
sit ia da pe el, ceeace strangea in timpul somnulul, I sa se
spele cu propria lor zapada..,.
$1 ne ganclim la voluptatea ce trebuie al fi simtit tulgaril
stlind CA rumanski oflzierdt, occidental' carl duc pana la pedantism grija de higiena, dorm sub un strat de paduchl, acoperiti

CU tin strat de zapada

si se desbraca In pielea goalk dinji

www.dacoromanica.ro

122

ARHI13ALD

eeafa, ca sl se frece cu Uli strat de apadA peste stratul de

parazifi I

Nu. Sunt satIsfactlI, de Innalt ordln sufletesc, pe earl, -de dad

regele naturel a Inceput sl meargA pe (foul plcioare, numal bulgarli J nemtll, semenli lor, au gAsit mijlocul seel le plAteasci.
istorla, In viltor, nu va mai vorbi despre invazia barbarllor,
ca s tnsemse epoca and, clvilizatia distrusA, s'a pAlmult phut
la singe sentimentul de umanitatecl va zice, scurt l simplu:
conchista bulgaro-germanilor.

www.dacoromanica.ro

r::p-v-V1T.107*4-.421,4.e**Ntgart'i...,--i-g244.40:owtzt-

HRANA

I SOLDA PRIZONIERILOR
Efti puroiu roman aruncat n farile

departate. Roma eterna s'a curafat de putoare lepaddndu-se de tine. Suntefi tot una
cu strabunii voftri puturoft, asassni, hofi
ft robi.
VAZOFF.

Motto acesta, transcendental i elegant, este pasagiul cu relief

dintr'o poema, de care geme antohgia bulgareasca, poema

scr'sa, la adresa lui Qvidiu, de catre Vazoff, cel mai capatanoa

poet 'al Mongolei contimporane, 1 reprodui, cu elogii incandescente, de Mir, dela 13 Octombrie 1916, ca parodie a salutului
adresat de Deschanel catre Romania
S1 Mir e organul lui Gheoff, antantist pana la navala bulgadlor in Serbiai Gheolf a trait 40 de ani, In Bucuretl, ca
sluza la zaraful Evioghie Gheorehief, pe care 1-a motenit pe unna.
Ori cum, e o ,poetna. mai spiendida decat Insa-i poema lui
Vazoff romani1, numi}i : puturoi, asasinl i robl, de catre un

scribalau din Kazanliceste un fenomen care nu se putea pro-

duce decM In poalele Madtei.

41, ca s cunoasca cibtorul pe Gheoff pana In cele mal Mtntrice ale sale, reoroducem, tot din al salt Mir, i tot Isvorit
din devla lui Vazoffmarele, incomoarabilul poet cu alvarl
din imprerat'a intitu1ata Pogrom, i publicata In ziva de 1 Noembrie 1916, in potriva Romaniel : ,Sa facem pogrom in contra
Imparatiei desfraului, a invidiei i a urei, contra focarttlui de vitin I a moralel monstruoase. Pogrom I Si sa trantim o lovitura,
teribila hienei respingatoare. Oh I patrie, eti, oare, rasbunata,
tu, cat trebuie ?a

www.dacoromanica.ro

124

ARIVBALD

Conventia dela Haga, 1sciit, intre alt1l, 1 de dire eel cari

se extaziaza in fata InAltimei sufletesti sl talentului masiv al lel
Vazoff, hotaraste ca prizonlerli de rasbolu sa fie ingrijiti, In mea
ce priveste hrana si locuinta, absolut tot asa ca si trupele statului care 'i-a capturat. Ofiterilor, spot, aceeasi conventie sta
torniceste sA li se serveasca solda la care au dreptul ofiterif, de
acela g.ad, al Orel unde aunt prizonieri
cu obligatia; vest
bine, ca guvernul prizonierilor al restituie, la Incheiarea pled,
sumele cheltulte cu Intretinerea resortisantilor lul.
Or, laca ce a Mut guvernul bulgar din aceasta conventie
cate Seaga pe toatit Europa si o supune, fArA deosebire, la aceeasi lege plutonierilor cu term.n redus, le-a dat cate 60 de
leva pe tuna ; sublocotenentilor si locotenentilor, cate 70 ; Opttanilor, ate 80 ; malorilor eke 90 si colonelllor cate 100 de
!eve. i, in vremea cand bulgaril fixau, alaturr de conventia internationala, aceste sume ridicule pentru prizonieril romani, statul roman, la Iasi, platea, prizonierilor bulgari, &Ada pe care,
potrivit gradului, o servia pronrillor sal ofiterl.
Dar al trecem.
Doug. sisteme se intrebuintau in lagare pentru hrana ofiterilor
prizonieri. LI se retinea din solda nunial pretul painel, ca la
Slyven, iar de rest, trebuia, pe socoteala lor, BA se Ingrijeasea
tns5.-gi prizonierli; sau, ca la Haskowo si aiurea, II se retineau

cite 40 de

i,

fri schimbul carora 11 hritnia administratia la-

garului.

Cu 60-100 de lel solda, in tara streina., inch's, prin urmare

fArA putinja de a ti alege pieta i desbate preturile, i cu 40
de lel pe luna pensiune, pe maim soldat lor ta harinu e nevole sa insistam ca O. se priceapa ca, pe langa celel'alte chinuri, foamea facea vict me printre prizonieri, din care pricing eel
mai multi ajunsesera. 1ntr o adevarata stare de mizerie Leologica.

Noroc cu sectia romaneasca. a Crucei Pop, din Berna, cad

altfel, vorba locotenentului colonel Nicolicescu, dela 36 Infante-

rle, prizonierii ar fl murit de inanitie".

ca dovada ea, cu hrana ce se servia In lagAr, ofiterii,
cum zice maiorul Benedict Antonescu, dela 75 Infanterle, pu

tini ar fl scapat de moarte"ca dovada ca in legar erau luate

masuri ca lumea sa piara si cA numai Crucea Raft a mai seapat din ghiarele bulgarilor pe cei cart nu 3si-au lasat oasele
In captivitate, este ea toti ofiteril carl au facut cunostinta, peste
Dunare, cu regimul ucigas prescris pentru roman', toti, pang la

www.dacoromanica.ro

CIMITIRUL PRIZONIERILOR ROMANI

125

fac accea0 miirturistre de rectinogtlatd pentru Crucea Romgrturisire pe care colonelul Gheorghiu o formuleazg, dramatic : uPand in Decembrle 1917, am avut sd suferim mult de
rfoame. Dela data aceasta i nand n momentul de a pardsi Bul,,garia, gratie bungtatil i grljei comitetului d. asistentg din Geneva, am putut sA ne sandm viata. Daca ne-ar fi lipsrt hrarn
pe care ne o trimetea Crucea Ro1e, jumgtate din plutonteri gi
unttl,

ofiteri ar fl murit de foame

i sublocotenentul Caragea Vasile, dela 39 Infanterie, con-firma : Fgr ajutorul sectiel romanegti al Crucei Ropi din Goneva, eu l camarazil mei am fi rgmas fit vecil vecilor pe pg-

manta! bulggresc.
-

Un fapt caracterlstic in toate 1aggrele : nu se cledea ofiterilor

ceea ce se chiarnd &cam. N'aveau, nefericitii acegtia, nici fartwin, nicl lingurA, nici cutitde gervet, numai un nebun ar fl
vorbit in Buigeria, uncle gi min igtrii se gterg cu gtergarul pe
care'l poartA in buzunar ca sd le slujeascg, la nevoie, de batistg.
Li se alucea supa in tinichele
rate o tinichea de fiecare

grupgl mancau, toti, cii unica lingua tre lemn pe care isbutiserg sd gi-o cumpere dela ostatecii sirbi, radgi le fAceau
singuri.

De cutit, de aitfel, nid nu era nevoe, pentru cd, atunci rand,

oiattg pe hind sau gi mai rar, Ii se servea niancare de came,
bucAtIca era aga de mica, zice locotenentul Victor Vernescu, din
Reg. 2 de Artilerte grea, lii cat n'aveal ce tdia.
Dar regimul acesta, e la Hakowo. La celelaite lag5re, corn
la Gorni Panicierowo, snre pilda, tratamentul era gi mai redus.
Aci se dedea, zilnic, de fiecare om, cate o paine de 500-600
de grame 1, de cloud ori pe zi, clorbA de ardel verzi. Pentru
256 de ofiteri se dedea o jumgtate de sac de ardei, cate odatg
cate-va cdpiltaul de varzg I une ori doug kilograme de pAtiggele re51i.

Acestea constitulau, pentru doug zed gi patru de ceasurf,

hrana a 256 de ofiterlo afirmd maiorul Zagoritz l o Intgrese

ofiterli NAdejde, Dimoftache, ClocAltgu, Ghitescu, BrAtAu, Lascu

51, toti Off, ca sa ispagasca cine gtie ce grele pacate strAmo-

gegti, au picat in man bulgarllor ca sd fie ospitallzatl

pentru hrana asta,

tot, rate 1,70 pe zi

II

se retinea prizonierilor, cu paine cu

ceea ce face cd plateau rate 80-90 de

banf pAstala, de ardeiu. Mal addogati la aceasta cg multe luni de

www.dacoromanica.ro
zsle nu 11 s a plgtit aolda
gi vg yeti explica pentru ce chlar

126

ARH1BALD

nemtil, vorbInd de bulgari, ziceau, el, german!,

sunt superteurement voleurs I.

cif

allatii lot

SI tratamentul de aid era, se poate zice, tratament de favoare.

In alte lagAre, conditiile erau gl mai mizerabile. Aga, la Kird-

jail, se dedea, ca hrana, la fnceput, cate 500-600 grame de

palne, pe zi ratio care, peste cat-va time, s'a redus la juntatate. La I lanuarie, dupa patru lunl de captivItate, painea zil rid( se redusese la 300 de grame gi era facuta cu malaiu, cu
tarate, cu pale gl cu nisip. Dupa I lanuarie incolo, ratia de
paine s'a redus la 170 de grame pe zi.
Ca bucate, se dedea, cat va tarip, terciu de grau pisat l fiert
cu apa. Mai tarziu, terciul a fost inlocuit cu lahnie de praz,
flarta cu sernanta de maturi glcu mei
toate In apa sadea, gra
fir de grAs!me, gi in cantitAti carora locotenentul-colonel TAutu,

de la Reg. 75 Infanterie, le zice infinitezimale.

Afara. de aceasta, nu se punea sate in terciul ofiterilor, flindca.
condimentul acesta era articol de luxgi chlar cand se dedea de
la komandantura lagarului, o furau soldatli bulgari I o vindeau
populatiei cu 8 gi cu 10 lei kilogramul.
Din cand in and, la Intervale foarte marl, pluteau, d'asupra
apei din strachina oflterilor,

cate 5-6 boabe de fasole

gi

atund era balram. Cand au vazut ofiteril fasolea", povestegte

malorul Zagoritz, au crezut cl sunt boabe de mArgaritar.
Multe zile in ir, apoi, dupa ce se facea risipa cu boabele
de fasole, -nu se mai dedea prizonierilor de cat usturoiu cu paine
sau pesmeti plini de viermi, pesmeti de earl, cu toata foametea ce domnea in lagAr, nu se putea apropia nimeni.
Sublocotenentul Fedeteg, de la Reg. 53 Infanterie, profesor la
unIversitatea din Iagi, povestegte, precum rmeazA, modul monstruos cum au fost -hraniti prizonierli fri captivitatea bulgAreasca :

Mancam cu lAcomie ratia de Nine, care, ctt cat trecea

vremea, cu atat se micgora, pang. and, In cele din urmat
ajunsese de mArimea unei mingi. i alt-ceva, nu-ti mai
dedea nimic pang a doua zi, la aceeagi orA. Ca leguma,
terciu ori zeam de ardeiu ; dottA trei fire de usturoiu s'au
cinci sase boxbe de fasole ori de mazArefierte in apa
limpede. Cate odatA, In locul acestora, plutea d'asupra apei

eke o unghie de caprA ori un os de oaie.

cititorul, oasele acestea, chiar ca ' oase
Dar, o sA creaza
www.dacoromanica.ro

127

CIMITIRUL PRIZONIERILOR ROMANi

iadea, tot ingrAgau apa gi tot o IrnbogAteau prin sucurile hrAnitoare pe earl le contineau in tesuturi El, nu. N lc mAcar avantaJul acesta nu li se IngAdula prizonierilor, flindcA oasele erau de

la jivine moarte de frig or de boalAgi lucrul era tip de ge-

neralmente gtiut in !agar, in cat comandantil bulgarl, afirml cotonelul Nicolicescu Solomon, nu 1 mai ascundeau ci'l spuneau fArA

inconjur. FatA cu astfel de hrana, ofiterli plecau, cu Barba, de

I

a bacAtArie gi se resemnau la cele 170 grame de mAmAligA arsA

pe din -afarA l crudA la mijloc.

Si nu uitati el prizonieril, furati de bandit!, pe drum, nu mai

aveau gologani ; cl solda, redusA, in urmA, la 30, 40, 50 gi 60
de leva; nu li se plAtea de cat din Joi in Pagti ; i cA, drept
haine, purtau idrente mizerabile, cari na le .mal acoperiau toate

partite trupului.

In privinta soldei, doctoral Zager, de la Reg. 80 Infanterie,

declarA : Eu n'am primk nici o soldA timp de 20 de luni, de la
Inceputul !Ana la sfargitul captivitAti11.

E aproape la mintea omulul, dar, el, cu regimul acesta asasin, ofiteril ajunserA in stare de schelet.
SA trecem la Haskowo, cAci varietatea tn uniformitate este
infinitA la neamul lui Kram..

Aci se dedea, reglementar, pe zi, cate o }Wile de 400-500

gramede fapt, insA, n'ajungea la prizonier de cat jumAtate.
PaInea aceastaTM, zice colonelul Gheerghiu, de fa 14 Infanterie,
nu numal rare ori era de grau ; de cele mai multe orl era
0101010 11

semanta de mAturiTM.

Mancarea caldA, apoi, consista din grad pisat

fiert in apl
grau putin i apA cat de multA ; pe urmA mere, pelt pAdurete gi perje verzl, tot cu apA de la fantanA ; et, In fine, rar,
so, ceva extra, varzd acrAdar de varza nu se atingea ni1

figeni fihid-cA arteinicii o culegeau de pe maidanuri, unde o arunca

populatia dupA ce se strica.

De la lulie, InsA, panA la Noembrie 1917, prizonieril au domnIt:
mancau in fie care zi ardeiu fiert in apA, in care se aruncau
donA trel pA tf-gele crude.

Toate astea, fArA sare.

Ciorba de ardeiu era aga de lute", se plange sublocotenentul
Radu M. Alexandra, de la 36 Infanterie, in cat, dacA gustam
adatA, nu mai puteam 51 mAnAnc cAte doul trel zile, din pa,.

elna bAsicilor pe careml le fAcea In gurATM.

www.dacoromanica.ro

128

ARHIBALD

Din pricina aceasta,

prizonierii, ca unli ce, nefiind bulgari,

n'aveau cavitatea bucall blindat, nu se mat prezintau fa offstnbairea hraneici preferau sa stea nemancati.
populatia lagarului se schimba mueu filnd ca mereu se
aduceau, pentru munca campulut, ostatatici, sarbi, sau prizoniert
rusi st romanidar numarul cazanelor de la bucatarie raminea

In veci acelasasa tn cat, ca sa se poata da fiecarui nou ve-

nit ardetul lui cotidian, se turna spa proaspata In cazane, continua, pe masura ce se distribute supa.
Sistemul, de altfel, era prielnic, fiind-ca tot turnandu-se is
din suculenta

Marl continutul fantanel, se diminua ardeina

ciorba bulgareasca, asa In cat bietii ofitert nu mat aveau nevois

ea, dung. fie care lingura, sa feel gargara cu apt{ rece.
Dar sa nu su creaza c administratia lagarulul n'avea expllcatie pentru retnsemnata lipsa de hrana coploasa. pe care o servta
ofiterilor, de pe lege anume stabilita de conventii internationale.
Nu. Aveau explicatie ; ba, cu Urea deschisa, franca si vesela
a bulgarului, explicatil pline de spirit gl tmpanate cu humor. Aga,
de la o vreme, nu se mat dedea prIzonierilor de cat, odatii la

24 de ceasurl, ate o strachina cu apa otravita de ardeiu. Dapi

aceea, spot, de slgur ca sa le evIte obezitatea, tocmat dui:4 alte
24 de ceasuri, II se mai dedea :tn gavan cu apa spurcata cu
ardefu,

Ofiterli, nesatiost, au protestat, o data, de doul, de noua orf,

pita cand comandantul lagarului s'a simtit dator sa explice
ca,.. lacuna, WA Wel o important& de aitfel, se datoreste tmprejurarli el s' a bolneivit mderita care aduce. . merindele din praf
E peremptoriunu e asa ? Peremptoriu, generos i spiritual
spiritual cat poate al fie bulgarul cand, om subtire de la
nagtere, se pune el sA feel pe englezul pince sans rite.
Apa, pe urtna, nu prea era din belsug In regiunea blestemate
uncle era asezat canitirul.
De aceea, cand se rapea cate o roata. de la eaca ori and
magarita Igi refuza serviciile pentru te mid ce meteahna dobAnditit in lunge i carlera, atiteril ramaneau, fireste, fArA tmbelsu-

gate strachina cu apa caldast motiv de plangere nu era tntru

cat rejghinul era proventt, 'independent de vointa umanitaralui
comandant, din cauza de forta malora....
De cum a venit, insa, lama, neajunsul s'a remediat ca prin
fermec. Prizonierii, torturati toata. vara din lipsa apei dupa ce
mancau parjol concentrat, !eau mal avut nevoie, pentru apa, de

www.dacoromanica.ro

CIMITIRUL PRIZONIERILOR ROMANI

129

servicide capritioasel mAggrite

animal, de altfel, rezistent, sobru i de activitate desfrAnatg, care ar putea sA slujascg de

simbol pentru partea femeiascA din tare civilizatg a subtilului
Azoff.

Chestiunea apel, dar, s'a simplificat. v Se strangea

spune
ine'orul Aricescu, se strangea, pur i simplu, zgpada din curtea
laggrului, murdarg

cAlcatA cu picioarele, ai se arunca In cazane".

tineti minte cg, neflind, in laggr, cum nu e nici In palatul

de la Sofia, retiradd europeneascA, tot poporul acesta'el fAcea
treburile In drum, pe unde putea
de unde urma cg, intorcan-du-se In curtea inchisorei, aducea pe pingele cu ce parfuma un
intreg parlament bulggresc. Si cu cizmele astea se bgtgtorea,
pe urmg, zgpada pe care o aruncau bucgtarii Iti cazane ca sa
fiarbg sgmanta de mMurg cu care administratia laggrului resfAta
Si4

pe of iterli romani.

Si cu toate aceste precautiuni, prizonierii se imbolnAveau de

stomac, pe tin cap.
S'a crezut, Intel, cA prictna e foatnea
dar s'a Inteles cg,
deal foamea ar produce crane, laggrul, intreg, ar fi trebuit sA
rnoarg de mult; s'a bAnuit cg prIcina ar fi ardeiul, dar, dupg
thibzuintA maturg, s'a inlgturat ipoteza pentru cg s'a constatat
t A, nefiind tencuiti in gurg, ofiterli nu mai putuserg, de multg
vreme, Inghiti nest delicios, inevitab:1 al permanent aliment national.
Tocmai tarziu, dupg ce s'au inlAturat, ca fArg temeiu, ipotezele

toate, tocmai tarziu s'a bggat de seamd cA supa spartang ce se

servea prizonierilor se fierbea in ceaune de aramg, I cg nimAnui
nu i venise in gAnd vre-odatg sA le dea la spoit
pentru mo-

tivul, poate, cg maggrita, cgrela I-ar fi revenit misiunea de a le

duce la cgidgrar, o fi fost indispusg, cum I se intamplA oricArei
dame, in Bulgaria, cAnd se pune lung noug...
LAsand la o parte umorul radoslawovian, sA constafAm, de pe
maiorului Aricescu, al capitanului Al. Constantinescu,
dela brigade 36 de Infanterie, i a .o multime de alti suferinzi
memoriul

din laggrul dela Kirdjali, sd constatAm cg, aa, apg caldg cum
era, hrana ce se dedea prizonierilor, chiar aa lipsea adesea srip
tgmani intregi in care vreme, ofiterii trAlau cu tele 200-300
de grame de mgmgligg pe zi.
Dela 28 Martie 1 pang la .20 Aprille", spune, Intro altii,
locotenentul Al. Sehnert, dela reg. 51 Infanterie, dela 28 Martie
sit' pang la 20 Aprilie nu s'a dat de mancare ofiterilor rotrtant
decal cate 200-300 www.dacoromanica.ro
grame de pains, pe zi, de flecare".

130

AltHIIIALD

Supusi la asa regim, dupg luni de apg fiartg cu ardeiu, nu va

spunem nimic nou dacg, de pe afirmarea tuturor prIzonierilor, vl
vom comunica cum cg ofiterii atnetiau, de slAbiclune, and eratt

chernati la apel ; cg, nu se puteau scula de jos cleat sprijinin.

du-se unil de altiisi cg, pentru a-si economisi puterile secAtuite,
stgteau toat ziva lungiti pe pgmant, pang and, sfasiati de
pnonstruoasa foame, erau siliti sg se tarascg deabusile, prin curtea
laggrului, ca sA culeagg urzici pe earl, din pricing cg n'aveau
sere cu care sg le fiarbg, le mancau crude
In asa hal ne adusese foamea", spune sublocotenentul Al. Radu.
dela 36 Infanterie, incat mancam fol de coped sl urzici nefierte",
!

Am mancat catg iarbg i pApAdie am gdsit prin curte", complecteazg sublocotenentn1 Ionescu St. Mihai, din Reg. 66 Infanterie.

.Locutenentu11. Teodorescu zice : *soldatii mancau larbg, coajg

de copac si tot ce le cadea in mane.

In aceea1 ordine de Idef sublocotenentul Chrlstodulo Mihai,

dela Reg. 35 Infanterie, declard: uAjunsesem de nu mai putearn
sta in picioare zece minute. Unii cgdeau jos in tirnpul apefului,

In primgvara anului 1917, desi slnAtos, eram atat de slab in

cat doui camarazi mai voinici eau dus pe brate, la spital.
Dar medicul an m'a primit petztruca daveam 40 de grade tem,f9eraturd%

Incg doug declaratil, mai oribile cleat toate :

Capitanul Constantinescu Alexandru, dela Reg. 36 Infanterie
vLipsa de hrang si de putinta de a ne-o imbungtAti au Mut
scA, dupg o lung de zile, ofiterii sg ajungg In asa stare de anemie in cat nu mai puteau sta in front. Se rldicau, se incor-

dau

dar cgdeau jos.

Sublocotenentul Radu N. Alexandru, dela Reg. 36 Infanterie :

Fail mancare plin de pgduchl, eram asa de slab in cat
1

nu putearn sg stau in picioare mai mult de 10-15 mlnutesi

cand mg sculam, trebuia sg mg sprijin de ceva si sg tin ochii
inchisi cate 4-5 minute, in care vreme mt se !Area el pg,tmantul se cutremurg si se invarteste cu mine. Pe dinaintea
ochilor imi treceau stele si toate culorile curcubeulul. De mune
ori cAdeam jos .

Dacl tratamentul, in sine, era odios, modul de distributie a

terciulu! era de o elegantg care lasg in urmg tot ce stie Veacul
despre confortul l apucAturile patr1ciene ale supusila tut Coburg.
www.dacoromanica.ro

131

CIMITIRUL PRIZONIERILOR ROMANI

Nu era tieseld la Haskowo. cdm nu era In nicl un laggr

cum, poate probabil, nu e nici la pregedintele Sobraniei. CA farfuria, lingura i patul stint necunoscute In toatg Mared Bulgarie,
o gthis din experientg personalg, toti cati au colindat Quadri laterul. Sunt aci bulgari, vezi bine, comunigti, a cgror avere, ca
l, In casa
gi a Jul Cristescu, se cifreazg cu dela millon in sus
lor, se doarme jos, pe rogojing, Introit cat patul e considerat, cant
trebule sA fie considerat gi la Sofia, ca fantezie, ca obiect de
lux, inutil pentru necesitAtIle animalului, dar capab,l, prin luxul
ce reprezintg, sa producg disolutie in moravurile austere dar
subtiri ale bipedului.
'Cu comandanti arlapati la sceast gcoalg de ngravuri, masa
ofiterflor nu se putea, se intelege, lua decat in condithle in care
mAnancg ministru In capitate Bulgarlei decl, nu se incape supgrare. Reproducem tabloul mai mutt pentru pitorescul lui :
Ofiteril, gol, sau In zdrente, ca nite cergetori cAzuti- pe ultima treaptA a mizeriei, se grgingdeau, la bucgtgrie, Ca cainii
figmanzl, la un loc cu sute de ostatici srb, albanezi I greci,
cari nu mai aveau de mult infatigare omoneascg. Si, in soc:etatea aceasta, ofiterii romanl intindeau cceace ggsise fiecare pe
locul viran din jurul loggrului : care o strachIng spartg ; care unt
dab de urcior, care o tinichea rasucita ca sg pgstreze 11chiclal1g1 lua tainul, si pleca... sA se culce, ca sA mAnance, pe brand,
ordure pe care se milostiveau sg nu le-o fure aentinelele.
SA ne Intoarcem la Slyven, lagar provlzoriu, in7care au zacut 150

de ofiteri gi vre o 8.000 de soldati la cari s'au adgogat, pe

urmg, alti, multi, veniti de pe alte meleaguri.
Hrana ofiterilor consista, aid, din 600 grame de paine, pe
zl, din grau fiert cu ceva legume
gi de doug orb pe saptgmang, la inceput, cate o bucaticl de carne care trebuia urinrag la microscop ca sa'si ateste Mita.
.

Soldatilor nu li se dedea mai nim'c, din care pricing, dimiaeata,

al de
sfargalg", afirmg moiorul Zagoritz.
Laggrul nu procura ofiterllor decM painea, pentru care le

regulat, se ggslau cate 7-8-10 soldati morti de foame

.

oprea cate 40 de bani pe zl. Restui de hrang, trebuiau sg. 111.1

procure singuri din solda de 30, 40, 50 gi 60 de leva pe
soldg care, aga mizerabilg cum era, nu 11 se plgtea derat
cu Iniarziere de o lung, de doug l adesea de trei luni.
FgrA portie dela cazan,
deck gI fAr leafg, ofiteril, cum foarte
www.dacoromanica.ro
lung

E 32

ARHIBALD

xpresiv zice colonelul Gheorghiu, aveau, de fapt, tratatnentul

soldatilor, cad trebuiau sa posteasce cu !unite, branindu-se

num& cu un codru de paine, pana and yenta sa-I indestuleze
tele 30 de leva pentru 30 de zile.
Pavia la inceputul lui Noembrie 1917, s'a dat prizonierilor

paine de grau. Dela aceasta data, a inceput s. II se dea mamallet masluita la suprafata
st, mai tarzth, chiar ratia de
mastaliga s'a redus cu mutt ca sa nu-i deprinda pe ofiteri cu

',fitful mascara
,,Patru luni Incheiate, lunie, lulle sI Septembrie", declara ca
sublocotenentul G. BrAtescu, defa Reg. 33 Infanterie, ,,pattu luni
incheiate ne am hi-kit numai cu bob fiert".
Cand se primea solda, rar i neregulat, si comitetul popotel
putea cumpara cate un but de bivol, se facea, In lagar, asa
manifestatie de simpatie cantimerilor, in cat credeai ca a cazut

nutria din cer. De regula, masa, ordinaral, era bobul fiertsi fa

lunile cand tntarzla solda, mamaliga goala, arsa la suprafata ta
an

inchipulasca palnea .

Cu regimul aceste, zice capitanul Al. Constantim.scu, nalun-sesem In asa stare de slabiciune, in cat multi ofiteri lesinau si
cadean de-a'n pIcioarele".

$I daca ofiterif erau hraniti asa, se Intelege bine halul sofdat4or. Saptamanf intregi nu 11 se dedea nimic de mancarA. Numai rar, la Intervale cart se uitau dela until pana la celalt, Ii
se arunca cate un taus de apa tn care se liersesera copite de cal,
-oase de asin ori bojocl de berbec.
Cat despre solda, o centima nu s'a dat soldatllor toata vremea cat am fost in captIvitate ba, mai mult, ti duceau la
-munca. J nu le plateau o lascaie", afirma capitanul T. Popescu,
dela Reg. 19 1nfanterie.
Cu privire la sarmanii nostri soldatI, capitanul Saulescu detiara. : Tratamentul soldatIlor romani si al internatilor sarbi,

.era ingrozitor. Au fost vremuri and nu ii s'a dat de maicare

,,dtcat odata pe saptAmana, cate o clorba pacatoasa facuta cu
pastrama de berbec, orl cu vaiza fiarta sau de urzici pe cari
trimiteau oamenii de corvada O. le culeaga".
Am vazut la Styven", povesteste sublocotenentul S. Rosen,
d'n Reg. 33 Infanterie, nam vazut soldati, cari, de foame, mancau tot ce gasiau pe balegar, rodeau scandura baracei, tiervbeau fol de salcam
ba unii Fl faceau fierturi din petice de
www.dacoromanica.ro

CIMITIRUL PRIZONIERILOR ROMANI

opincl. Sunt cazuri multe de soldati cari

ort pasteau iarba din curtea lagaruluia.

51

mancau

133
opincile

Aceste scene infioratoare sunt confirmate, cu detalii cari In

de catre toti ofiterii carl au agonizat in cimitirui
acesta bulgaresc.
Sublocotenentul G. BrAtescu declarl ca s'au vtzut solnatr
de ai nostri, tampiti de suferinte, cu ochii albi, fr carne pe

spairnantA

trup, in neputinta de a mai cunoa0e pe ofiterul roman, editnand ierburi orl coji de. pepene de pe balegar. pe cart le man--

ran urland ca fiarele and vreal sa-i impiedicl de

a , mane&

murdarii. Inghiteau cenusa ca sa'si potolaasca durerea de sto-mac, Unii si-au Mat opincile, le-au fiert si le-au mancat. Mfg,
Nau mers panA s adune coji de fasole ei de mazare,' nedige
rate, de pria eanturile cari siujlau de private'.
Atata de ucigas era foametea, In cat, zice capitanul Ai
xandrescu, Nam vAzut sarbi mancand, in Martie 1918, data
caini el o pisica prIni In lagAr. ete !Oreg.!, inebunite de foam,
scormonlau pan gunolu sl rodeau oasele aruncate de sentinelele
lagarulul..
Ca ilustrare a acestel floroase stari de lucruri, un ziarist, sub,locotenentul AI. Filipescu, din Reg. 45 Infanterie, mort de mizerie
el insusi, pe urma, a spus, inteo scrisoare gasitA pe cadavrul lui :
Ii vad zilnic stingandu-se, din ce in ce, de mizerie.
De asta iarna, flamanzi, murdari, goi, se intind la scareei mor. Un popA sarb are misiunea sinistrA de a le citi vettnica pomenire, Cate oc1ata face pohribania pentru cate o
gramada intreaga, ei morti ei vii la un loc, caci etie, din ex
perienta, c nici cei vii nu mai au mutt de trait.
Din punctul de vedere al vestmlntelor si al inclitamintel, soarta
prizonierilor in lagarete trogloditilor de peste Dunare e asa de

tristA Incat povestirea n'ar crede-o doe n'a fost la fata locului
Sa dam, de aceea, in treacat, declaratia catorva ofiteri ca sA
invederam ce inftoratoare situaVe era acolo.
Inginerul Vernescu Victor, locotenent in Reg. 3 de Artilerie

grea,zice:- ,,Am petrecut tarna, teribila iarnd 916-917, numat

In Nuzd, fdrd aiti hainii. Am unthlat cu picloarele goale teat&
vara lui 1917, din Malt: si pand la Octonthrieg .
Sublocotenentul Mihaiu Stefan, dela 30 de Infanterie, declara :
,Habiele subilrl l rupte, ne au servit toatd lama. Eram deaciat

www.dacoromanica.ro

134

ARHIBALD

pi a31a 112 primavaa tut 1917 int s'a dat o pereche de opinci,
cad, totug, nu ma fereau de umezeala".
.0fiferit erau goi Ft unit literalmente cu picloarele goale" povesteste sublocotenentul Rodotcatu, dela 3 de Artilerle.

Mu 1tl4, deciard. cdpitanui Sulescu, multi n'aveau cdmsl de

schimbsi cea de pe ei era ruptd. Ca sd se spele, trebuia sit

pale, pe piele, bluza or! tunlcaa.

Ani star 14 1uni frith camqa" , spune sublocotenentul Dimoftache Ion dela Reg. 23 Infanterie, 0 am !IMO frigid a cloud
ernt fdrd manta; Pith* hulled, pila de paducht".
Abia in Decembrle 1916 s'a dat la Kirdjall, ofiterilor, cari
erau complect gol, cdteva bluze, pe urmd, in primdvara lui 1917,
citeva efecte reformate, de ale trupei balgAresti, rupte, murdare
al pline de pduchl. Dar muritorii earl au avut norocul sa proffte de aceastd mArimle, au fost foarte putini. Majoritatea n'au
cipatat nimicu atestd sublocotenentul Fedeles Constantin.
In condifille pe cari Te expuserdm era natural cd. tot solul de
boale sd se incuibe in lagAre, Si medici nlci unul la indemAna
prlzonierilor. Serviciul acesta 11 indeplinea cdte un agent sailit.-r
si fdrd medicamente. Sl doard, printre prizonierii dela Turtucala, se eau vre-o 40 de medici romAni, dar toti fuseserd expediati in interior si pusi la dispozitia soldatilor bulgari.
La Tulowo fAcea pe medicul un caporal bulgar, prost, bocciu
*l rdu nevoe mare. La Kirdjali era un spital in fruntea caruia

era pus un medic bulgar, care, ca toate bestiile din neamul lui,
s'a ardtat foarte ostil prinnierilor romAni. Pentru ca bolnavul sit
se poatd duce la spital, trebula, mai luta!, sd ceard deslegare
dela comandantul lagdrului deslegare care, dad venea, yenea peste cdteva zile, atunci cAnd adesea nu mai avea cui folosi.
Dar nu era destul sA aibi autorizatia comandantulal ca ad capeti
acces la spital, oricAt de bolnav al fl fost, cl trebaie sd gasesti
pe soldatuI de garda cu chef
cAci altfel, te ducea a doua, or
a treia zi, dupd ce asteptasesi cii autor.zatia alte trei patru zile.
Si nici cu autorizatia-in buzunar l cu sentinela dispusA sA te
urmeze, nu aveal multd sansd de a fi primt, fsindcd animalul
dela spital nu te retinea dacd nu aveai 39-40 de grade ternpicraturd. Din priclna conceptiei acestela despre menirea spitalului,
tAmaneau sii.zacA in baracd ofiteri cu exemA, Cu rale, Cu reuanatism l cu atAtea alte boale cari, din nenorocire, nu ridicd asa
de sus temperatura paclentului.

www.dacoromanica.ro

135

CIMITIRUL PR1ZONIERILOR ROMANI_

Ca tin fel de provident pentru prizonieril romni, s'a adus aci,

ca pedeapsd, dela Burgas, maiorul medic N. Petrescu. Acesta a
amenajat, ca infermierie, o magazie de scandurisi ofiterii, cu din
cei 30 de leva pe lung, s'au cotlzat, au cumpArat doctorli si au
strans un fond pentru alimentarea tuberculosilor.
Infirmieria aceasta era permanent plind de cei WA 40 de grade
temperaturd. Acestora, 11 s'a addogat, apoi, cei cu malaria, cu
friguri, cu reumatism si cu boale de stomac.
Afectlunea cea mai frequent, insd, era mizeria fiziologicd, prosi
dusd de foame. Ofiterul cdclea grmadd, jos, din cauza inanitiei

singura doctorie, atuncl, era suplimentul de hrand pe care-I putea procura cotizatia bogat d. a acelor cu 30 de leva pe lund

Lagarul dela Slyven, din cauza boalelor cari secerau pe pri

zonieri, era mai mult un lazaret. Act erau inmormantati de vil
peste 8000-9000 de soldati romni si sarbisoldati dintre cart
prea putini au scdpat Cu. zile.
Spitalul era o baracd.
Pentru boalele contagioase, se clAdiserd citeva chitumil de arAmidA ne arsd, fArd usl, fr. ferestre. S'au grmdit aid de doud.

ori mai multi bolnavi deck puteau cuprinde chitimillesi au stat

asa, Ord aler i fArd lumind, toatd iarna, declard maiorul Aricescu.
Lagarul era puin peste indsurd. Fuseserd grmditi aid 15a
de ofiteri, 50 de plutonieri si 20 de ordonante, toti la un loc,
in aceeasi baracd, baracd in care n'ar fi inedput 100 de ()anent
Pe lang d. cei din baraca pomenitd, mai erau in lagrul dela
Slyven internati din toti Balcanii precum si din Dobrogea, pe
land prizonieri romani, sarbi si francezi. Din pricina acestei aglo-

meratil, a foamei si a murddriei, s'a incins la Siyven o epidenye groaznic de febrd recurent, de disenterie, si de tifos exantematic cari au secerat multe vieti.
Si, printr'o coincident cludatd, tocmai in timpul acesta se
ser veau oamenilor numai cloud mese pe sAptAmand...

Tifosul exantematic s'a intins, pe urm, si la baraca ofiterir. Mai

mai jurailtate. din el au zdcut de aceastd boald.
BoLavii era mutati d;r1 baraca celor sandtosi in ale celor atinsi
de epidemiesi acolo nu II se dedea nici un ajutor, fiindcd on
I

erau nici medicamente nici celelate trebnincioase.

Alta pacoste. Murddrie, lips de higiend, lipsd de medica-

mente pe vreme de molimd, ar fi fost putin lucru pentru uu Iagr Coigne.. Oar nu era numai mat pe toti contagiosil, de
orice afectiune ar fi fost atin1, ft duceau fa aceea0 baraclap
p

www.dacoromanica.ro

136

ARHIBALD

?n cM bolnavul care infra cu febrA recurefitl, contracta disente:ria

far cel care se dusese sA se caute de frigurl palustre, bolea, pe urmA, de tilos
uRavagii enorme am avut de inregistrat in perioada aceastag,
zice colonelul T. Gheorghiu, dela Reg. 14 Infanterie.
Cmcisprezece ofiteri si douAzecl si dol de plutonierl au piAtit
cu viata tor lacurla criminall a mediciior bulgarl.
Mortalitatea printre soldati l ostaticr, declarl sublocote-

nentul C. BrAtescu, dela 33 de Infanterle, era ingrozitoare_

nide se cArau la groapA cMe 60-70 de cadavre. Dimineata
se scoteau mortil in foi de cort on In saci, sl, dupA ce-i despolau de toate vestmintele, ii duceau, gol, pe targA, la Ceresli,
udeparte de doul kilometri, el ingropau acolo. Aspectul mortitor era flares : unora le cAdea nasul 1 urechile pe and ago-

nizau .

Intnornantareag, poveateste sublocotenentul St. RAdulescu,

din Reg. 40, se fAcea in modal cel mai sAlbatec. Gfiterul,

aproape gol, l soldatul cu desAvArsire go!, dusl pe targA, erail
aruticati in groapA comunA fArA ca macen camarazil sA-1 poatit
Insoti pAnA la lAcasul de vecig.
Locotenentul-colonel Gheorghiu dA amAnunte cart 'ti opreqc
mintea in loc :
!),,s Nu se lAsa bolnavilor In agonle nici rAgaz gest
dea suitetot In baraca unde zAceau ; ci 11 ridicau i '1 aruncau in asa
zisa morga. Au fost dusi, de multe ori, la elmitir, muribunzi

ca sA fie ingropati de vii, dar cioclilor le-a fost milA si 'i-ae

adus inapol ca sA moarA la morge .
Capitanul SAulescu contInuA, la randul sAu, ororlle neinchipulte din lagArul dela Slyven :
Morga era la 50 de metri departe de bucAtArle. Morin
erau adusi i asezati in aceastA camerA, unde soared], noap-

tea, le rodeau nasul, urechile sl ochii far mustile hrAnite

eft cadavre, se lsau prin cazanele, pline cu mAncare, din bu cAtArie.
S'a fAcut ofiterllor romAnl concesia de a U se da un cosciug
permanent, din care, la groapA, se scotea mortul pentru ea
cosciugul sA fie adus 1napoi, trebuincios pentru fmmormintarea
altor nefericitr, spune sublocotene6tul BrAtescu.
Si colonelul Gheorghiu it complecteazA :

S'a permis, la inceput, sa se facA sicrie pentru ofiterii cart

muriau, dar privilegiul s'a ridicat inal tarziu si sArmau'l nostri camarazi, ate cAror trupurl au rAmas pe pAmAntul blestewww.dacoromanica.ro

CIMITIRUL PRIZONIERILOR ROMANI

mat al Bnlgariel, au fost

immormantati gol,

137

la. 50-60 centi-

meta adancime; flindca terenul era pietros. Cred ca salbatecii

odin Noua Zelanda sunt mult mai putin caino0 cu prizonierti

ior cleat au fost, catre romani, vecinii no0rii bulgare.

Atat de seceratoare a fost rnoartea In lagarul acesta, In cat,
pe lane. 15 ofiteri i 22 de plutonieri rama0 in cimitirul dela
Slyven, soldatil, din vre.o 3000, nu s'au mai intors in Ora de
cat 450-0 ac,tia abia tinandu-se pe picioare.
Cel mai mare pacat pe care generatia ttnaral-ar savar0 contra civilizatlei 1 1npotriva memorlei acestor martini, ar fi s uite

ca, prin asasinatul dela Slyven, poporul roman a contractat datwit grele catre bulgari...

www.dacoromanica.ro

FRATIA... DE ARME
Rondnii sunt nfl otor josnic, mifel,
trMittor fi mincinos, desfrdnat fi violent.
E nedrept s trliiased 25e cdmdntul acesta,

nu merita s'd se bucure de razele soarelta:

Soarta romnilor trebue s'a fie moartea si nimicirea. In numele urnanitli(U

trebuiesc exterminate bestiile feroce cu

figura de om can constituiesc ostirea romn.

(Kambana, 12 Noenthrie 1916).

Curios fenomen este afinitatea I

In cate-va luni de convietuire cu germanii, numai in cate-va
luni, bulgarii atata 'gi-au insugit sistemele ucigage ale teutonilor,

'in cat ohmic nu lipsea, in lagarile de Peste Dunre, din ceeace

se petrecea in campurile de prizonieri dela Stralsund, dela Beeskow sau In celelalte abatoril din tinuturile kaiserului. Un mimetism Infricopt, par'ca, se observa, din prima zi, tntre conclitille
de captivitate ale romanilor la 'Kirdjali, de exemplu, i conditiiie
in care se tinclea la distrugerea celor din Griinstrin.
NIci o deosebire in metoda: aceeagi brutalitate saibateca ; acelag nestins dor de jaf ; aceeagi laga ipocrizie ; tot atata tenacitate In arta de a ucidedoar limba, la Haskowo, era alta, la
banditi, decat cea in care minteau briganzii dela Holzminden.
Nu era ingaduita, in Bulgaria, old un fel de corespondenta
ca gi In Germania
cu legatiunea spaniola sub a carel protectie
erau pugi cei trimiI s moara in lagare ; nu era peimis old lif
fel de contact inteun !agar cu prizonierii din alt !agar ; nici, mai
vartos, nu era lertat ca prizonierli al trimeatl veti acas orl
www.dacoromanica.ro
.

139

CIMITIRUL PRIZONIER1LOR ROMANI

sA primeasa vre-una dela familieprin ori cate site ar fi vrut

.
censura sl trescd scrisoarea.
Era mot d'ordre, in Bulgaria ca 1 la german!, ca prizonierul

sl se sima In mormint, fr legAturd cii lumea de afarlpentru ca, dad nu moare ca sA se ajungl la scopul ultirn urmArit
de singeroii cari ii.aduseserd In roble, sa sinitA cu atat mai
multd intens1tate nemArginita nefericire care 'I-a lovit.

0 singurA data, doctorul Sagler, din Reg. 80 de Infanterie,

a indrAsnit sA aduck.dela Haskowo .1a Kirdjali, cate-va season

i dupd ce a fost cruut bAtut cu nulaua, pe-plata publlca,
OA a leinat, de cAtre locotenentul Bojagieff, cAlcat tn picioare,
lAsat gol za un vierme,
al, sub pretext de perchizitie, !Atha
a fost Inchis tritr'o temnitA turceasel, fArA geamuri la ferestre,
unde a petrecut, pe lespezl de platrA, fArd rogojInd I fArA-pale,
I

o toamnA i o lama intreagA. ZAcea, sArmanul, pe jos, plin de

rani i de vanAtli, bolnav de malaria, fdrA suflet de om care
sA-1

dea tin gram de chininlcAci inchisoarea era pdzita. ca se

nu se apropie nimeni. A vea, nenorocitul, o culoare pAmantoasd,

aa in cat, and, peste cate va lunl, a ie0, ca sA fie dus inalntea

judecAtiicAci I se intPntase proces de... rebelluneInsAV judecgtorn bulgari s'au srieriat de InfAtiarea lui.
Dar pe bulgar Il roade vanitatea : vrea sl fie, prin cornparatie, cel putin egal cu germanulcurn pe tot protul, 11 mAnaned
fudulia. De aceea, ca sd nu Omaie, cum-va, mai prejos de supra oameni, trimiseserA, se vede, specialtI anurue sA studieze

dispozitille din lagArile nemtqtiV le introdusesera

In

patrla

ardefului.

Printre alte mAsurl infame copiate dela nerntl, cari, pe unli

bArbati din Bucuseti II exilaserd la Sdveni, pe cand pe neveste
le inchSeserA In Prusiabufgarii internaserA pe romanii macedoneni inteun lagAr, pe neveste in altul I pe copii in al treilea
ap in cat, pang sa vie moartea liberatoare, nici a legatura
pAmanteascA sA nu mai fie cu putintA intre aceti obiditi.
Dar nu numai ceea ce ar fi pornit din Romania ori d inteun
lagAr german era, oprit. Scrisorile din sau pentru Germania chiar

erau strict opritecum era opritA orice carte, instii Biblia ori
Evanghelia sseOneascA.

Mai multi nu era permis, sub pecleaps1 de bAtale cu ciomagul, pe plata publicA, sA se aducA in lagdr, mAcar un ziar german ori chiar bulgAresc. Comandantli lagarelor, frig, cavaleri
gi cu suflet magnanim cum sunt toll antropozli de pe marginea
Maritel, fAceau, oflterilor romaci, arnabilitatea camaradereasa,

www.dacoromanica.ro

140

ARH1BALD

de a le arAta, adesea o foaie bulareascA, ilustratA in boleti

primitive si grosolane, foaie in care erau reprezentati patru lei,
d'ntre care unul, de mtirime fantasticd in raport cu ceilalti, purta

inscriptia, pe spate : Bulgariaai toti patru sfsiau

bJcAt1 cie

carne singerandd dintr'un biet orn, istovit si go!, pe spinarea

cdruia scria, cu !Here de afis : Meimallgarul.
V'am spus, ni se pare, cd, pe bocciul de bulgar, duhul II clA
earl din cocioabA.

Pe la o vreme, tarziu, s'a ingdduit, in fine, prizonierilor sit

scrie acasddar scrisorile rdmaneau, fireste, la postd, ca i In
Germania.

Tot atunci au fost surprinsi ofiterli de o altA concesie : II s'a

ingAdult sl-sl commis dill In tara nemteascddar cu o conditie

comanda sl se facA de cAtre sublocotenentul Bojadjielf.

cpmandantul lagdrului,
anticipatle, lui.

pretut comandei sA N-se numere,

cu

Ofiteril s'au executat.

DupA un an de la comandA, cArtile tot nu sosiserdal cand,
mai tarziu, au ajuns, In sfarsit, in lagAr, le-a oprit, ca suvenir,
Bojadjieff, care, de altfel, nu vorbia de cat limba marilor caltivatorl de arpagic.....
Dupl strAgAnell multe si marl, dupd sicane l corespondentA
indelungatd, Crucea Rofte din Geneva si din B rna a inceput
sA expedieze colete pentru prizonleril roman!. Dar nu s'a dat
vole nici ministrului Spaniel Mei delegatului elvetian sA asiste
si sA controleze dlstributia. Cum, de altd parte, Nouvelles de
rAgence de:.; prlsonnlers de guerre rim primise nici o (WA. lista,
adresa ori numele celor internati in lagArele bularesti, coletele,
neputand fi trimise cu indicatie precisA, rAtAceau din lagAr in
lagAr, sparte, furate i continuu cu meptiunea Necunoscut". Dar
ch'ar cand adresa era deslusAA, pachetele steteau cu sAptAmdnile pe maim bulgarrlorceea ce, se intelege de sine, fAcea cd
la prizonierl rim ajungea de cat cosul ori }Ostia. De cele mai
multe ori procedeul era direct cel din Germania : -se cerea pni-

zonlerului sd semneze, intalu, de primiresi abia dupd aceea

ii dedea ambalajul sau nu i-se dedea nimic.

Cand se intampla ca adresa sd fie precisA, atuncl comaedantul bulgar fura continutul lam coletul gol it trimitea innapoi,
la Berna, cu mentiunea tipictt Ara e internat aid .

www.dacoromanica.ro

CIMITIRUL PRIZONIERILOR ROMANI

41

In operatia, miggioasg al complicatt, a dIstribuirel pachetelor,

sunt al momenta cand, intr'adevar, buigarii, ca porci, s'au argtat
superiori gcrmanilor
Gestul trebule retinut, pentru ca, de te-al duce pang 1,a equator,
n'ai sA-1 tntalneatl dacg n'al fost prizonier In laggrele din Bulgaria.
Lunn amAnuntele din rnemoride ofitenlor, de-a dreptul, fgrg

sg punem de la noi de cat cernealg.

Comandantul laggrului, ajutat de soldati, desfAcea pachet .1,
punand, mai intalu, sfoara la oparte. Pe urmg, lua ta1a5u1, ca
sg-ai fad., din doug-trei expeditil, saltea ori perng. Dupd ac ea,
lua pentru el tot ce'i pgrea mai bun In pachet, de preferintg
conservele de carne, sub pretext cg le duce la analizA ca sg nu
contie cum-va otrava, trimisg din Geneva pentru prizonierii
-

Se inielege cg.,. rezultatul anallzel nu'l mal vedeau ofiteril.

Tot aaa facea comandantul cu tiggrile, cu aocoiata ai cu pesmetildo la_ cutiile cgrora tgia, migglos, etichetele ca sg le
ducg familiel ca tablouri.
Dupg aceste prelimingril, bulgarul desfgcea, din coletele care

nu fuseserg furate pang la fund, cutiille cu conserve i turns,

in acela ceaun, continutul tuturor, on cat de variate ar fi fost
cutliledupg cc, mai intitiu, barcaia cu laba al-al lingea degetele de pe fle care operatie.
La urmg, aduna cutiile de tinichea si pleca cu eleca atnintire, probabil, de la Berna.
In momentul de a pleca, Insg, de sigur tot cze atnintire, lila si
el cateva portii din ceeace le lgsa ofiterilor dar taltnea balmesul rgmas tn ceaun era atat de desgustator, lnct, afarg de bulgarul sAlbatic, nici o fling onieneascd n,x l'ar fi atlas.;
SI astfel, sacrificille intense fgcute de Crucea Rofte pentru a
&Ina suferintele prizonierilor, mergeau in Oat sau hrgneau pe ramgtoril lui Coborg comandant1 al laggrului.
Inca un cuvant : mandatele postale tritnise din targ, prizonie-

rilor din lagare, cgdeau intr'una salt In cealaltg din aceste (Iota
categorii : cinci la sutg din ele, se plgteau cu intarziere de cate
trel-patru luni, dar se plateau ; celelalte nougzecl al chid la sutg,
litei pang Iu ziva de azi n'au fost achitate. Locotenentul NAdejde, colonelii Teodorescu al NicolIcesau, oftterul Fedele i,
intre altil, sublocotenentul Rozenberg, pot, in privinta aceasta, st

dca amAnunte cart ar pgrea din 0 mie 1 una de nopti.

Trebuie, insg, cu toatg severitatea pe care o argtargm pang
act, trebule sA admirAm
onestitatea, delIcateta 1 Spiritul de orwww.dacoromanica.ro

142

ARHIBALD

dine al bulgaruluivirtutl carl, dupl germani, se cade sA-i puies,

in rangul civillzatiei, alAturI dacA nu chiar In capul celor pe cart
In Muntenia ii comanda Mackensen ca sA se evite risipa, ceausli
cart indeplineau, in lagArile din Bulgaria, slujba de fedwebeli, adesea cu rangul de ofiterl superior!, furau, e drept, continutul coletelor

pe cari le frimetea Crucea Rofie pentru prizonierii romAnidar

le furau cu tinichea cu tot, ca sA le vAnzA intregi, de multe ori
insAsi prizonienilor cArora fuseserA hdresate, asa Intacte cum esau
dela fabrics, ceeace dovedeste cA fAceau economie in loc BA le digere i prin urmare sA le distrug6, cum ar fi procedat alti hoti

de alt natie.

Trebuie, oricAt de Intens fi ar H resentimentul pentru acest

popor de banditi, trebuie, dacA esti om cinstit, sA1 pul In relief

si insusirile bune, nu numai usoarele cusururi de care nu e scutit
iiici un muritor.

www.dacoromanica.ro

41'

:4-14

TORTURI INFERNALE
Exterminare!ExtermThare radieall Po"
porul roman, poltron, rn meria rdzbuflare ci nnnicire. Nu din pricma pdca.aelor
dm trecut fi din prezent, ci ca sd avgure
vntorul prosper al omenirei, desvoltarea
normald a istoriei. Poporul acesta trebuie
sa dispard de pe suprafata.pamdntului cum
dispare gangrena de ,pe trup. Trebuie dar

pusii in miycare sabia lui Atila yi a jui

Tamerlan ca sa curdrim cdmpia Minaret,
Exterminare !
Kambana, Octombrie 1916.

Ceeace urmeazd e atM de atroce, incat, ca sd fim crezull, ar

trebui sd producem
ca confirmare, mdrturia multor ofiteri.
Altfel, lectura capitolulul acestuia ar fi censideratd, de cdtre cetitor,

ca produs pervers al unei Imaginatil bolnave.

Un tablou din Invierea Jul Dostojewski ar putea singur sd dea
o impresle trecMoare despre drumul pe care se intrA in lagdrul
bulgAresc.

Campie moartd
pustiu lugubru. Nici iarbd old pomi
nici
potecd mdcar. Ici-colo, un pate de scaieti:si, la intervale de postli,
rate un arbust rahitic agonizand sub razele- de foc ale unui seare
nemilos.

Asta, vars.
Toamna, ploud vecinic. Arstta care imbracd piatra stearpi a
acestor regiuni vitrige, se Inclelete i formeazd mlastind cat veal
cu ochii. Muntii ii desfunda paraielesl campia, cArdrultd de trambele de api, ia aspectulwww.dacoromanica.ro
until lac imens, In mijlocul cdruia, oate

144

ARHIBALD

un pile de maracini sau, din distant-A in distanta, cAte un pom

uscat, rAsucit si oprit in desvoltare, ii ridic, pewbil calerui ca
sa inchipuiasca insula pe luciul nesfarsit al apelor care se rostogolesc navalnic.
Iarna, sub bic ul sfasietor al viscolulul, moare tot tinutul.
Apele inghiata, vegetatia, meschina, rar i scorojita, se des-

impietrestelar sghlaburile primitive cari tineau log de

drumuri, se culca sub lmtoliul de zapacla, care se intinde, unf-form si trist, peste tot cuprinsul.
Aspectul sinistru al regiunilor in call sunt asezate, fu Bulgaria, cimitirile carora, printr'un eufemism crud, 11 se zice labracA sl

gdre

aspectul acestor crampeie de pustiuspune elocuent, el

singur, ce blestemat e pamantul antropoizIlor sl cat de amarnica

trebuie sa fie soarta celor earl le lamp pe mana.

Pe vremurile astea, prin baltile si pe noroaiele astea, dusi cu
baioneta de pe urma l batuti cu ciomagul ca sa mearga in pas
cu sicarli carl II conduc, se tarasc, ziva l noaptea, prizonierli
nostri, god, flAmanzi, desculti si plini de rani

opriti din etapa.

in etapa, pentru ca, sub lovituri de WA, sa fie jefulti, de flecare escorta, de tot ce, afara de suflet, le-a mai lasat rapacitatea calailor de pe drum.
apa nu le e ingadult sa bea; si populatia impusca in gramada pe uncle tree, i ranile- sangereaza
pe cand sentinela
croieVe cu garbaciul de tasneste sangele pe zapada.

Drumul, cat e de lung, e presarat de cadavrele celor cazuti

sub biciu, cadavre asupra carora se arunca, ca hienele, femelle
si fetele bulgarilor, in nadejdea zadarnIca cum el or mai OM
ceva de furat.
Dupl. zIle l nopti de drum ucigas, fArA paine i lAnA pica-tura de apa ca sa-s1 potoleasca focul, osanditil ajung la Haskowo, la Kirdjall, la Tulowo sau la +OH care alt punct de macelcAci toate sunt concepute la fel, in toate se moare.
Calid ajunge, primal rand, in fata bordeiului in care stie ca.
.are sa-si derapene tineretea i sA.i stinga viaga in foame si
in tortura, ezIta un moment, instinctiv, ca vitele pe pragul abatorului. Ciomagul sentinelei, tasA, aplicat cu cruzimea de care
numai bulgarul e capabil, imbranceste pe nenorocit in gura gar1/cluluipi din ceasul acesta, usa Incuiata pecetluieste mormantul
ostasului cazut pentru cea mai mareatA cauza din cate pun in
tuiscare activitatea omeneascA.

De cum au fost inghititi de mormantul urias in sand citrula

puscei, garda escortei, prizonieril devin,
Ii arunca, cu patul
www.dacoromanica.ro

1 45

CIMITIRUL PRIZONIERILOR ROMANI

liecare pentru celalt, paza, neputincloasa, la clipatilu, plat 'sf

Aleananii toate firele vietil,
agonia e sfasietoare.

Din capul loculul, ca al nu ramaie nici o indolala asupra a

,ceea ce'l asteapt, ofiteril romani, cari in lagare erau considegap ca robi, au fost dati ca ordonante soldatilor bulgari...
Am putea s sfarsim ad, fiindca, pentru european, pentru
-omul cu sufletul la locul lui, nu poate, anintalul care poarta

arma, nu poate s caza mai jos, sa se afirme mai abject, sa

invedereze mai lamurit ca injoseste uniforma i ultragiaza parnantui pe care'l mica, decat scuipand pe demnitatea eroului
care 'si-a dat viata ca Mt nu cedeze o palma din patrimonial
stramosesc.
Negrif din fundurile neexplorate ale continentului salbatec, ma-

pe prizonieri, e adevarat
dar ii manauca pentrucl, de
pe conceptia lor, incomparabil superioara judecatil bulgaresti,
omul care se lupta. cu curai, trebuie sa fie de esentA deosebitA,
nancA

prin urmare mai bun de mancat decat lasul care se derobeazi

ori ispravitul care dormiteaza pe vatra ; pe cand mongolul, mai
pre jos cu mintea cleat insAsi antropofagil, au fmpins, nu o data,
sacrilegiul, Rana a pangari simbolul insusirilor pe cad e de pre-

supus ca ei tni 11 infatisaza ca ofiterl, gl'i au dat, ca sclavi,

spre cazna, soldatilor, acelor macaci cu evolutia necomplecta,
earl, din punct de vedere al conditillor morale, tin locul de mijloc

intre om si vita.
Si credem ca n'a avut Did o greutate, administratia militara,
fri recrutarea comandantilor de lagare de pe criteriul acesta. Ministerul de razboitt din Sofia avea l'embarras du choix
cad,
in tara Jul Coburg, e destul sa intInzi /liana ca sit dai peste beetle.
LagArul de la Gorni Panicierowo era comandat de locotenentul
Semergieff, invalid dintr'un alt rasboiu, of iter brutal, agresiv, si,
ca toti camarazil lui, cu educatie de hamal. Avea sub ordinele
lui o gardA de sAlbatecl, cel mai sAngerosf tAlharl carl cutrierA
muntil fn timp de pace si sechestreazA trecAtorii ca sl-i facA sA
se rascumnere. Criminalii acestia bateau toad ziva, sub ochii
I sbierau, ca
bine voltori al comandantului, pe sarbil ostatici
sA terorizeze lumen, ca nista posedati.

www.dacoromanica.ro

10

146

ARH1BALD

Inteo zi, povestegte locotenentul Radu Lascu, din Reg. 84

inteo zi, un biet sarb, bAtran, infirm gi nemancat,
venise In curtea baracei noastre ca sA caute niscai frimituri de
paine. CAM I-au zArit t rau bAtut asa de crunt in cat a doua
zi a murit, stirmanul".
Ofiterili romani" declarA maiorul Zagoritz, duceau o existeuta
penibilg, lAsati la discretia gradelor inferioare bulgAresti, cari,
innarmati cu retevele, se plimbau toatA ziva prin lagAr si ameain-tau pe prizonierr.
La fiecare pas, apol, declarl sublocotenentul Sachelarie, la
fie care pas pe care 'I faceau, se repezia sentinela si 'I brusca.
Infanterie,

Une-orl, fAra motiv, trAgea asupra ofiter:lor. Ducandu-ne cati- va

sA luAm paine pentru camarazi, sentinela a tras un foc asupra
noastrA. Putin a lipsit ca sA fim impuscati".
faptul s'a repetat, confirmA sublocotenentii Rusescu gi Parota

la 2 Infanterie. Ne spAlam rufele, inteo zi, la un 'Attu,

gi, pe cAnd volam sA le intindetn pe in pom de allturi, sentinela a inceput sA tragA cu pusca in noi.
De cele mai multe ori, ins, glontul ucigAtor era inlocult cu

do

brutalitatea, cu umilinta, cu tot ce poate degrada mai desAvarsit

pe om. Inteo noaptea, povesteste maiorul Traian Grigorescu, de
la 5 Obuziere,- ulocotenentul de rezervA Pandele Gheorghe, fost
deputat, si N. lonescu, amandoul dintr'un regiment de GrAniceri,
au fost bAtuti de sentinele
ofiteril treabau.

pusi sA care hardAul in care 'pi fAceau

DupA o lunA de zile, oflteril romanl au fost scosi din acest

l, pe la inceputul lul Octombre, dusi

lagAr de orgie criminalA

la Kirdjali.

Aci, comanda lagArului o avea un locotenent Kirceff, un dobitoc mare si gros, care, judecand de pe apucAturi, mal ales cA
vorbia romaneste, trebuie neaparat sA fl fost zarzavagiu in Romania or argat pe la vre-una din mosiile invecinate.
Era vecinic beat
gi, de cum intra in baraca prIzonierilor,
regnlat incepea, de la us5, sl injure I sA ameninte.
Dar era un tip Kirceff
putea, el singur, sa. reprezinte Bulridicul pe toate
garia IntreagA : rAu crescut, brutal gi rldicul
cusAturile.

Comandant de fapt, WA, al lagArului, era un soldat Christea.

Asta tAia i spanzura in tot cuprinsul cimitirulul. Daca vrea el,
ofiteril fl puteau aduce apA de la numeroasele fantani din prejur;
dacA nu, nu. Gaida, formatA din adunAturi de prin tinuturile foste

www.dacoromanica.ro

CIMITIRUL PRIZONIERILOR ROMANI

147

turcesti, constitula o bands, care, din chiar Benin, se nApustia

asupra prizonierilor i'l stalcea tn bAtli.
Si locotenentul Rodoteanu, de la 3 Artilerie usoarS, zice, cu
privire la regimul oranduit pentru prizonlerl :
Tratamentul era aa de mizerabil In cat intrece orlce imaginatie si nu se poate califica. PArAsiti, cu ordine anume, in ghiara
soldatilor a cAror banbarie o cunoaste toatA lumea, talharii 10
atrAgeau laude din partea superiorilor pentru fiecare ticAlosie pe
care ne-o fAceau

Ds altfel, lagArul oflterilor romani era considerat ca lagAr de

represiune. Aid se trimeteau ofiterii englezi i francezl, vinovati,
in lagArul lor, de eine stie ce gresalA mare, ca s'o ispAseascA,
dreot pedeapsA.

Si, cum e usor de inteles, nu era deosebire, ca purtare, tithe

vita cu dottA p?cioare care plzea la usa mormantului, i comandantul clmltirului sau ofiterul superior cap al garnizoanei. Simk:noff
si Tabacoff, locotenentl-coloneli, ori Bojadjieff, locotenentul, satt
Christea, simplu soldat, erau de o potrivA ordinari, feroci g1
grosolani.

De altfel, omenia, la bulgari, e, prin traditie balcanicA, socotitA ca el/lb/ciao.

Ofiterli si soldatil bulgari in puterea cArora erau lAsati, goi,

prizonieril romani, se Intreceau, care mai de care, sA'i injure, sA-1
batA si sA.I inchizA. Maiorul Traian Grigorescui de la reg. 5 de
Obuziere ; locotenentul Ichim, de la Reg. 34 Infanterie ; 0 sublocotenentul BArsan, reusiserA sA evadeze. Au fost prinsi, fnchIi
in temnita la un loc cu condamnatii de drept comun, insultati gi
bAtuti, in Octombrie 1916.
Tot atunci, trecand prin fata scoalei turcesti pe dinaintea cAreia
se plimbau ofiterii roman!, un sublocotenent bulgar, de rezervit,
s'a repezit, fArA nici un motiv, la locotenentul. DrAghicescu, judecAtor de tribunal, I-a pAlmuit si a scos baioneta. L-ar fi strapuns fArA interventia avocatului, locotenent de rezervA, Mureann,

de la Reg. 34, care, din intamplare, stia bulgAreste.

Plutonierul cu termen redus Henri Fichman, de la 40 InfanAerie, a fost bAtut, la 17 Martie 1917, Oita la sange, cu cravasa,
de cAtre colonelul Jconomoff

locotenentul Kirtceff, comandant

al lagArului, fiindcA a refuzat sit denunte pe un soldat bulgar

care'i adusese o sctisoare de la Sofia.
Dui:4 doul luni, acela plutonier e arestat din nou, pentru
acelas vechlu motiv, si Wilda n'a vrut sA se facl IudA, a lost
iachls in pucAria comunA la un loc cu osanditil i cu dezertorii turd..

www.dacoromanica.ro

148

ARHIBALD

La 10 futile 1917, capitanul C. Horezeanu, din Reg. 80 Infanterie, a fost lovit err cravaga, iii mijlocul drumului, fara tact
un motiv, de catre urr soldat de ai comenduirei, soldat, care, de
altfel, batea pe ori eine II epia in cale, ofiter sau grad. Inferior.
Peste o saptarnaha dela data aceasta, sublocotenentul Bojadjieff,
rizitand grupul de prizonieri inchipi inteo mahala tiganeasca, a
dat porunca ca avocatul C. Balanica, ofiter de rezerva la 34
Infanterie, sa fie scos din lagar i dus la inchisoare.

A doua zt I-a executat.

Tot atunci, Bojadjieff viziteaza din nou lagarul pi poruncepte
I sa bata pe locotesentinelelor sit aduca la corpul de gard
nentui Dumitrescu Ion, din Reg. 70 de Infanterie. In momentul cand s'au repezit cAlAii sA-1 rldice,, insA, a sosit un
Iocotenent bulgar, Hagi Dindoff, care s'a interpus l a lnlaturat
Miami&

Si lantul e nesfarpit.
Colonelul Niculicescu Solomon, comandantul reglmentului 36
de Infanterie, a fost inchls 20 de zile I motociclistul Goldman
Mut de moarte, din ordinul sublocotenentulul Bojadjieff
pe
cuvint c au calcat regulamentul lagaruluI, regulament care nu
exista Intru cat nici o data nu fusese adus la cunoptinta prizonierilor.

De altfel, actele de lapitate ale acestui bragagiu sunt mai revoltatoare de cat insapi ale soldatilor din gardA. La 2 Iulle 1917
au lost Inchipi, fara nici o Aqua, de catre Bojadjieff, locotenentilcolonell Parjoiescu pi Stirbule Stu,
iar bravului colonel MArapescu," care protestase contra infamiel, i-a raspuns bestia, pe tonut
care dIstInge pe bragagiu dinteo rule. Dac4 mai zici un cavdat,
te sculp drept ta gurd, calm I
Oscar Zager, medic de batalion in Reg. 80 Infanterle, trimes

din Haskovo, cum am spus, la Klrjali, ca sa fad serviciu la

spitalul de acolo, a adus, ofiterilor din Kirjali, cateva comunicari
din partea camarazilor de la Haskowo.
Pentru vina aceasta, Bojadjleff, care trebule, In timp de pace,
sa fie bandit ori fecior de bandit, a chemat pe medic la comenduirea pietii pi, sub amenintare cu biciul, i-a cerut sa iscaleasca
un proces verbal serfs bulgarepte.

Doctoruha cerut un interpret, ca sa-pi dea seama de ce

scris in procesul verbal pi pentru cuvantul acesta, Bojadjleff a

dat porunca gealatilor do l'au Mut pa ofiter cu un biciu la capatul carula atarnau gloante de plumb. Sopa unul colonel bulgar

www.dacoromanica.ro

CIMITIRUL PRIZONIERILOR ROMANI

149,

d--na Iconomoff, trecAnd din intamplare pe stradl gi auzind flpete,

s'a arcat oi a intervenit ca victima sA nu mai fie torturatl.

Duna plecarea d-nei Iconomoff, insA, oroarea a inceput, mai

cumplit decAt pAnA ad.
Ca continuare a pedepsei, apol, doctorul Zager a fost inchis
to puocArie, alAturl cu criminalii oi cti hotH, oi flout capte lunl

de zile, In conditil atroce pe cart_ condelul refuzA de a le pune

pe hArtle.

In lagArul acesta a fost adus, ca pedeapsA, la un moment dal,.

fund cA fugise de- la Haskowo, locotenentul francez Louis Cocher
de la Reg. 175 de Infanterie. Oliterul a stat la inch soare 16

zile, in care vreme oeful gardei avea ordin sA nu-I dea nimic
de mAncare ol sA nu dea vole romAnilor al- i duel cumva.
Pe urmA au adus pe locotenentul secund Sathey Schmith,
aviator in armata englezA, care evadase. Filnd prins, a fast
arencat inteo inchisoare mizerabil, de la 1 panA la 15 Julie
1917. Mai tarziu a fost din nou pedepsit cu trel zile inchisoare
pentru c, aducAndu-i-se, intr,o zi, trei colete, dintre cart unui
fusese in parte furat de cAtre comandant, a scris pe chitantA
a Am primit doul colete oi jamatate4.

www.dacoromanica.ro

TA4-1,-;44:4--44-.4:',1,17frft-gwrNr

31-amt.:Y=f;:v.r.4.t.lrAc

-1f.k.s.M4

HASKOWO
Un vagon pun cu monumente funerare
dzn veclzia Serbie a sosit in gard la Sofia.
Socotim c

eel mai bun mtjloc de a in-

trebuinta acele monumente ar fi s se a-

feze pe mormintele izscratorilor noFtri ma-

lionalt; morminte cari sunt azi in stare

trist5.

(Dnevnic, 24 Februarie 1916).

Inteo tall a cgs& pres1 anuntA, public, cA s'au furat pn

al

Ipietrele mortuare din cimitkile inamicului, lagArele de prIzonleri

nw

puteau s fie decal ceeace au fost.

Haskowo e dintre acestea.

Ad s'au adus,

din capul locului,

ofiterli roman( cAzuti la

au fost daft, ca comanda-it de lagAr, pe

maim unui sergent, care, de team/ c, altfel, nu i s'ar cunoate,
poate, origina bulgAreascA, le-a spus, din prima zi, In limbajul
-care face ca mongolul sA semene cu o bestle cum seamAnA altA
bestie : Aici, eu sunt stapam. Da acum, intre vol, nu mai e gezeral, colonel or! ofiter. Toti sunteti robi".
Se intelege cA, cu un asemenea comandant, ofiterli au fost
-thatl la discretia anirnaklor din gardA, cari Ii umlleau in chip
zangeros. Orice le era permis brutelor cand era vorba sA vexeze
pe remAnl. Le era permis chiar sl sileascA pe ofiterl si ducA al
Neajlov, In 1916,

-A verse hArdAul in care'i fAceau

trebuintele noaptea, hArdAti

scare stetea la up barAcei. ,Eu am fost pus la o astfel de treabi

de cAtre sentInele, spine sublocotenentul lonescu Mihail, din
Reg. 66 Infanterle,
fiinda m'am opus, am fost Injurat ai
iovit cu patul pwei".
www.dacoromanica.ro

CIMITIRUL PRIZONIERILOR ROMANI

151

Locotenentul-colonel T. Gheorghlu povestegte Am avut de

Murat cele mai marl umilinte i dureri morale. Sentinelele vi
soldatli bulgari loviau, fr nici un motiv, pe ofiterl. Acegtia,
ofiterii, au fost pugi sl care hardaiele cu murdAriegi care au
se supunea, era bAtut cumplit".
Vitele puse de pazA pentru ca ofiterli sA nu se poatif depArta
cu 0E1{1111 de realitatea amarA c. sunt captivI la bulgarl, coboaga in cat, dela o vreme, trerserA toatA scara ignominiilor

i batA capul ca sA nAscoceascl o noul torturA. Aoa,

inteo zi, numal prin capritiu de sAlbatec, sentinela a pus pe meIsuia sA

dicul major Burghelea O. care az maim materthe fecale 11n hardlu.

Medicul s'a opusgi bulgarul 1-a bAtut peste vale l peste maini
cu patul pugcel.
S1 cand ofiterii, exasperati de insulte, de umilinte gi de bltAlte
zilnice, reclamau comandantului, rezultatul era, Invarlabil, acelag :
Inchisoarea.

Si erau aga toti bulgarli, dela urangutanul care slujia de

sentinelA pan la ofiterul superior venit in Inspectia iagArului.
Mai ales acegtia aveau, cAtre roman!, atitudine atroce fiindca
barbaria, la poporul acesta aziatic, cregte in raport direct cu pozitia sociall. In primA-vara lui 1917, ne mai putand indura lipsa,
insultele i brutalitatea celor din lagAr, ofiterli din Haskowo an
egit, in frunte cu cApitanul Cretoiu, din Reg. 9 Artilerie, l au,
expus doleantele prizonierilor catre un bulgar cu rang mare ye
nit sA inspecteze lagArul.
Puneti mitralierele, ca sA sfargim odatA, mal bine, deck
sA murlm incet de inanitIel a incheiat cApitanul Cretoiu.
SI a doua zI, ca satisfactie a reclamantilor, toti ofiteril au

fust Inchigi la arest, pe cate 20 de zile...

Luptele dela MArAgegti I succesefe rAsunAtoare ale armatelor
noastre trantiserA personalul administrativ al lagArelor din Bul-

garia Inteun fel de delir de distrugere.

ToatA lumea se Inarmase cu ciomege
cine intalnea.

lovia, orbig, pe ori-

Ne bAteau oi ne insultau in toate zilele" declarl locotenentuf

erban Leoveanu, din Reg. 66 Infanterie. Dela cel din urna
scodat i panA la comanciantul lagArului, toff clutau sA ne fug
tnizerli
i, cum aveau toate mijloacele sA ne impingl la gregala, gAseati, ori and voiau, ocazia sit ne loveascA I sA ue

insulte, pe no! si tare noastre.

www.dacoromanica.ro

152

ARHIBALD

Regimul", zice maiorul Gr. Aricescu, era nu se poate mat

inuman. Flecare soldat avea dreptul, cu retevelul de care nu ae
despArtia niciodatA, al batA WA la sange. Multi ofiteri au fost
insultatl ai bruscati de inslai comandant".
Tratamentul devenea din ce in ce mai aspru, pe mAsura irksucceselor pe cari le inregistra armata bulgAreascl. Dupl marea
Walla dela MArlaeati, declarl locotenent-colonel Gheorghlus.
multi ofiteri au fost Mutt. Ordinul, de sigur, vanes din sferele
de sus".
Cat despre bietil soidati romani, Wei chip omenesc nu mat
aveau, sArtnanii. FlAmanzi, martirizati l bltuti ca vitele de jug,

ajunseserA /gate utnbre. Si data ofiteril protestau impotriva barbarbarlilor cart se petreceau sub ochil lor, erau al el inchial al
bltuti.
Dimlnata II scoteau la apel nApustind asupra lor tate doulzetltreizeci de sllbatici, cad 11 scoteau din baracl cu ciomagut
Multe din aceste lovituri erau mortale
al mai toate alutiatt
victima. Un oarecare Nicola, mai ales, un brigand, a frant multe
maini, a scrantit multe picioare l multora le-a rupt lra spinArei.
Soldatil osanditi al fie batutl drept pedeapsl, erau dual It&
mljlocul laglrului i executati in sunetui trambitel.
CApitanul Al. Constantinescu descrie In modul urnator caremania aceasta infamA :
Chiar ofiteril erau obligati al asiste la a trela bastonadl,
care este de traditie in lagArile bulgareati. Se aaezau ofiteril,
Hadesea, in little, Maud front, ca sA asiste la bastonadl, care se

xecuta in sunet de trambitl. S'a intamplat de doul ori ca

emul bAtut al moara, sub lovituri, in fata noastrA a tuturor".
Si clpitanul acesta, Al. Constantinescu, are situatie special&
in !agar.. E interesant de ascultat: Am fost inchis 5 zile pentru
cl s'a gAsit la mine, cu ocazia unel perchizitii, o lucrare asupra bland dela Neajlov ai cMeva schite privitore la aceste
o lupte. Devenit, astfel, suspect, am fost indatorat, !Ana la afaraltul captivitAtil mele, sl mA prezint la cancelarie de cate tret

art pe zl, de-a valma cu banditil sarbri

Locotenentul SAulescu, de altfel, a fost inchis 5 zile fiindcA

s'a gAsit la el un gloat de revolver, giant pe care'l pAstra ca
amlntire din rAzboiu.

I tnchisoarea, era un bordeiu in plmant, unde se puneau 1t

epreall toti talharil din Balcani al unde se aduceau pe targA cei
batuti in plata nenorociti cart, a doua zi, treceau din bordelu
de-a dreptul la morgl,..
www.dacoromanica.ro

CIMITIRUL PRIZONIERILOR ROMANI

Sa continuSm cu depozitia cApItanului Al.

153

ConstantInescu,

flinda ofiteiut acesta a fost martor la scene de ferocitate cari

constituiesc adedratA frenezle dementa :
Soldatul bulgar Nicola, cUAul lagarulul, vecinIc Marine cu
,un clomag gros, lovia, cu cea mai mare cruzime, pe orl clue
Intalnia. Bulgarul acesta a pocnit in cap pe Stelian Popescu,

plutonier cu termen redus, cu atata putere i aaa de salbatec,

In cat nenorocitul a cazut frA cunogtinta.
Peste cMeva zile plutonierul a murit.
L'am vazut, tot pe el, and cu clomagul in prizonleril sarbl
al romani and a venit comisia sA aleagA pe Infirm!. Dedea cu
tocul tizmei in ciolanele celor schiopi, ca sa-I vindece, zicea el.
Gonla, In pas gimnastic, In jurul lagArului, pe debilli pe cari
irebuia si-1 prezinte comistel medicate, WA cand cadeau la
Dalmant de oboseall ; pe until il bathe ca sa se scoale de jos.
vSI asta sub ochil colonelulul doctor Doguroff al a lul Maneff,
comandantul lagArului.

A bAtut pe in biet sarb panA cand a murit sub ploala de

,cIontege. Pe 'Irma a taints de i-a adus o targA cu care 1-a
,dus de I-a aruncat In groapi.
aCaporalul Gheorghesupranumit greculdedea cu pietre of
,cu ciramizi In romanil l sarbli de corvadll.
Atata a dat cu ciomagul in capnt unuia, in cat 1-a lAsat
mort. SI pe tirmA, apucat de furie, pisA cadavrul cu potcoava

dela cizma.
Seful serviciului sanitar al spitalului de ofiteri atata a dat
,cu clomagul in capul plutonierului Apostolescu, in cat I I-a
spart in trel locurl.
scena se petrecea chiar In baraca ofiterilor.
oldatul Ivciu avea specIalitatea de a bate noaptea, pe oilteril romani, cu patul puscei.
,,Un alt soldat, pe care l-agi cunoagte dacA l-asi vedea,_a

,lovit pe locotenentul-colonel Florescu al pe sublocotenentul D.

Gheorghiu, fiindd. an supraveghiat distributia hranei ce se dedea
soldatilor romanI. i sa se noteze cA hrana aceasta era cumpArata din cotizatia ofiterilor i cA supraveghetoril fAceau parte
dln comitetele alese de comandantul lagarulul.

Toti soldatil bulgarl, de altfel, purtau, pe !Ana armA, cate

un reteveiu, cu care loviau ca in vite. Noaptea, au fost lovitl,
uprIntre atatia ofiteri al caror nume le am uitat, urmatorli, de
call Iml aduc perfect de bhie aminte : maiorul Popescn Gheor,ghe, mort pe urmi de disenterie ; locotenentul Iliescu Paul ;
www.dacoromanica.ro

154

ARHIBALD

locotenentul Popescu Alexandru, isbit loarte gray la genunchiu;

locotenentil Mogos si Pavelescu ; sublocotenentli Teodorescu
Teodor, Teodorescu Traian, Motolescu lancu, Stefdnescu Barba,
drilla, din pricina brutalitAtii cu care a fost lovit, I s'a anchllozat degetul cel mic dela mAna stAngd
plutonierul Nodica
Condurache.
1

tin Barb a fost asa de crunt bdtut lack a rdmas cu sira splndrei ruptd. Nu mai putea sA se misce decAt tArAndu-se. i n'a
1-a Mat sd moard in bordeiu.
,,fost dus la spital
Mortli erau ingropati in plelea goald iar hainele se dedeau altor
asa incAt cornandantul avea tot Interesul sd intretie gi
sArbi
v GA lateascd molima In lagdr.

,Un ostatic grec, bdnait cd ar avea parale la (Mosul, a fost

atras afard din baraci. de cdtre o sentinell l Impuscat ca afi;1
,prade.
,Acest regim ale cdrui orori intrec pe toate de pAnd acl, a fost
inaugurat de sAlbatecul comandant Maneff.
,In luna lui lulie 1917, a fost numit comandant al lagdrulul un
jidan, sublocotenent de rezervd. Tipul acesta intrunia perversltatea ovrelului l rdutatea sdlbatecd a bulgarulul. Ticdlosul acesta
ne-a pricinuit toate neplAcerile i toate mizeriile posibile.
_.Nu ne dedea vole sl. ne cumpdrAm carne ; intArzia darea sol-

delor cu cdte 3-4 luni; scrisorile trimese de familie zdceau cu

Wade in cancelaria lagdrului
si le inapoia, pe urm, scrilad
pe pile cd adresantul rim e in lagdrul acesta sau, de-a dreptul,
le rupea.
Ca sei nu marlin de foatne fl de mizerie, a trebuit sd-i mundrilm
o rnie de lei , declard locotenentul colonel Gheorghiu.

Si ce noroc, totusi, pe prizonierii romani, cA, in tot lagArtil si

in toate lagArile bulgaresti, n'a fost, din fericire, n'a fost cleat un
singur jidan ofiter. Daca ar fi lost inca unul, cel putin jumdtafe
din cei cari fac declaratii acurn ar fi ramas, in vecii vecilor, pe
pdmAntul bulgAresc I

colonelul Gheorghiu adauga :

Jidpnul avea sub ordinile lui un adevdrat cdidu. 'Si adusese din

lagarul de la Slyven, un bandit bulgar, care, sub comanda tarstanului, a omordt, cu clomagul, In limp de oatru Bud, peste

fret sute de sdrbi fi multi soldall romdni .

Doua fapte, Incl,www.dacoromanica.ro

inainte de a trece la un capitol nou.

CIMITIRUL PRIZONIEPILCR ROMANI

1 55

Declaratia soldatului cu termen redus Arthur Lorentz , din Reg.

80 Infantere, arhitect din Bucuresti, diplomat al Szoalei Centrale
de arhitecturl din Paris :
In Decembrie 1016 se destinase, ca locuintA, pentru cinci
4sute de prizonieri romAni, timbre si schelete, un adApost, cu
adApost in care, de regul,
4ciment pe jos, in gara Sofia

ese bagl locomotivele de reparat.

4VAntul sufla cu f urie
i gangul era deschis la amAn4dou capetele. Nenorocitii nici nu se mai puteau misca, re4begiti de frig si pocAltiti de foame.
4Arn vAzut cu ochii mei, in grAmadA, oameni morti, soldati

i altii, dintre
romni, intinsi pe cimentnl rece ca ghiata
4camarazii lor i ai mei, timpiti, degradati de mizeria fiat
nume, rozAnd in nestire, coji de sfecl cruda4.
A doua scenA :

4CAtre sfArsitul perloadei de groazA din Rodop. Ofiterii,

4 concentrati la Ustowo, asteptau sA fie trimisi la Kirdjali.
4In convoiu, se afla pArintele Florescu, secretarul FacultAtii
4de Teologie si directorul internatului teologic din Bucuresti,
4confeaor militar al Regimentulni de GrAniceri.
4Apare locotenentul bulgar Ceandoff. Face, cu mina lui,
iperchizitie corporalA preotului ; ii smulge de pe piept crucea

4de argint cu care oficia serviciul

divinai 4pleac6.4.

Ce sA spunem ca cornentariu la asemenea acte de brigandagiu ?

SA lAmurim, doar, el Ceandoff e bulgar
t l sl trecem inainte,
convinsl c toatA lumea a inteles, fr alto explicatil.

www.dacoromanica.ro

11111ZEM:=IffffeZ:IM73:21E;

UN NUMZ PREDESTINAT
Ochiu pentru ochiu, se sice fn SfdntaSeriptura. Pentru urmapi briganzilor roman?", aceasta miisura nu mai e suficient.

Cited e varba despre et; trebuie aplicati

Maxima : pentru un ochiu, o suta ; pentru
zen

dznte, o mie.

(Utro, 17 Soptenbris 1916).

,tim ce-o fi insemnAnd, pe bulgAreste, cuvAntul Rakowski.

Poate locuitor din' Rakowa ; poate bandit de drumul mare;
poate, scurt si simplu bulgar
nu stirn, in sfArsit. Ceeace ce
stim, e cA, logic ori prin coincidentA, vocabula: Rakowski trebule, neapArat, sA aminteascA un scelerat, o crimA lasA sau cal
putin un act de piraterie.
Nu

Scena oribill la care au dat loc briganzil lui Coburg in gara

Rakowski este dintre cele care nu'si au perechea decat in romarnanele fantastice ale celor earl au descris viata l isprAvile cleftiler din ascunzisurile Ernului.
0 lulm asa cum o gAsim in declaratiile victimelor, fiind-cA nu
voim cA trunchiA.n nici no amAnAunt din aceastA draml.

4Indimineata de 5 Decemerie 1916, un grup de 110-120

de ofiteri, dintre cei cart, In August, fuseseril internati la
'Tulowo, sunt trimesi Ia Kirdjali. Au fAcut drumul pe jos
pAnA la Zagora, si acolo au fost lmbarcati in vagoane de
vite, grAmAditi 60-70 la un loc.
Trenul soseste la 11 ceasuri seara In statia Rakovski,
care se M1 A. pe linia FilipopoliAdrianopoli, de unde urine.

www.dacoromanica.ro

CIMITIRUL PRIZONIERILOR ROMANI

1 57

ca prizonierli sa continule drumul, iar pe jos, la Kirdjali.

Ofiteril trebuiau sa petreac a. noaptea in vagoane, paziti
de sentinele.

Catre miezul noptil, pe cand prizonierii se pregateau si

doarma, care cum putea : in picioare, rezemati de perete,
pe jos, unii peste altii, oameni pi bagaje usile vagoanelor se deschid bruse pi se porunceste ofiterior si se scoboare.

Sunt dusi, dupii aceea, pe soseaua care merge dela Rakowski la Haskowo, vre-o doua sute de metri innapoia
grirei, pi varati in coridoarele a doul case asezate una to
feta celeilalte, unde li se spune ca au sa estepte pan& a
doua zi.

Comandantul militar al Ord, un caporal ori sergent,poruncepte ca escorts, care a venit dela Tulowo cu convoiul,
a se odihneascii
1 formeaza o noua garda, compuSa de
soldati dela statie, ca s. pazeasca pe ofiteri noaptea.
Comandantul garei pleaca, apoi. Nu Meuse, Insa, dougzeci de pasi, camd scopul pentru care se schimbase garda
devine vizibil.

Un grup de cinci ofiteri, printre cari capitanul Traian

Grigorescu si locotenentul losif Nadejde, cari fusesera condusi, sub escorta de sentinele, pe un maiden, dupe: o msg.,
ca sg'pi faca nevoile, sunt atacati de sentinele, batuti

si

jafuiti. Li se ia paralele, mantalele, pelerinele pi jambierele. Soldatii, transformati in talhari, iau, rand pe rand,
pe fiecare ofiter in parte pi'l despoaie de tot ce are pe el.
Ofiterii protesteaza, striga; chieama pe comandantul gi-

dar, zadarnic. Dup un moment de intrerupere,

garda se intoarce, de asta data insotita de doui banditi
rei

imbracati civil si innarmati cu cutite. Sublocotenentul Chri-

stea Dumitru, dela 84 Infanterie, primeste groaznice paturi de pusca pi e jafuit. Sublocotenentul Raducanu, dela
Reg. 78, e asa de tare lovit in pantece, in cat cade flea
cunoptinta. Soldatii se fac ca inarca armele pi terorizeaza
pe ofiteri. Protejati de acestia, dou5.* sentinele pi cei doui

talhari in civil, perchizitioneaza, la rand, pe toti ofiterii,

pi le iau tot ce gasese : parale, ceasoarnice, inele, efecte de
imbracaminte.

Ofiterii au trebuit sa se resemneze. Era evident ca atacul fusese pregatit www.dacoromanica.ro

de insupi comandantul Orel. Dace s'ar

158

ARHIBALD

fi opus, ar fi fost impuscati toti sub pretextui ca au vrut

sii fuga.

Jaful a durat pana dimineata, and s'a intors escorta veche ca sa'si ia convoiul in primire.
Ofiterii au reclamat comandantului Orli, care, se intelege, n'a luat nici o masura. Au aratat cu degetul pe unii
dintre briganzi dar de geaba.
Convoinl a plecat la Haskowo. Colonelul Anastasiu a reclatuat, in numele ofiterilor, comandantului garnizonei
din Haskowo, care a fagaduit cal va orandui o ancheta,
care sa cerceteze, s'a studieze cnd hotii erau insgsi sofdatii din escorta.
Actul acesta de banditism a fost, pe urma, adus, de care
ofiteri, la cunostinta guvernului bulgar, care a ordonat si
el o ancheta. Ofiterii jafuiti au fost citati la tribunalul
din Haskowo, unde li s'au luat depozitiile. Dar, dupe: opt-.
sprezece luni, ancheta tot nu era terminata...
$i faptele acestea nu s'au petrecut pe campul de bataie,
in primele ceasuri sau in zilele dintaiu ale capturei, ci in
ininta Ord, dup g. ce prizonierii petrecusera o vreme in lagar, atunci, cnd, prin urmare, nu mai erau in puterea trupelor cari 'i-au pins ci sub paza guvernului bulgar!

www.dacoromanica.ro

KEITEEMEIMMIER=-MENNIMEI-

GOLGOTA
Fronti.crg strategicg, faimoasa frontzerg
strategiert, afigrare imaginard a integritripi
romdnerti, n'a fost de niei un folos romd-

nilor fag eu mdnia poporului butgar.

Maine Rom Anis nti va mai fi.
(Echo de Bulgarle, organul ministerului

(4;

-acterne. 28 Octombrio 1916).

prea cA, dupA ororile de pAnA aci, moment mai trist

calvarul prizonierilor nu e cu putintA. i pagina cea mai
infricosata nu s'a scris, totusi. inainte de a muri sub biciul bulgarilor ucigasi, romnii Inca mai aveau sA sufere orori necunoscute
in istoria rAzboaielor dinnainte de era creVinA.
Le inregistrAm, Mudd. este singurul titlu pe terneiul cAruia an
drept bulgarli sA revendice loc lu Europa civilizatA.
Sar
in

Abia clzuti in captivitate, ofitesii inferior!, in numAr de 438,

ad fost luati dela Kirdjali sl dusi in regianea Ustowo-Parmakli, ftu
munVl Rodopi.
Regiune muntoasA.

Potecite, de piatrA, abrupte si Intortochiate.

Drumuri, nuniai pentru picior, cAci nici odatl n'a mers cAruta

pe potecele acestea, potcci pe cari povara se carg cu samara!,

pe mAgari.

Si ofiteril, In zdrente si desculti, merg la deal, cu bagajele fc

spinare, btuti cu bAtul, din urinA, ca vitele, de cAtre sentInele,
Si au urcat, cu sudori de sange, patru zile incheiate, nemAncati,
bAtuti i fArA de rAgaz, udati de ploile Inghetate cari bAtnnie
eentinuu, pe acolo, la Inceputul toamnel.

www.dacoromanica.ro

160

ARHIBALD

Dupit patrn zile de torturi, de jale el de tanguirl, oflteril ajusg,

In sfAreit, la Ustowo. Sunt duel, In grupuri de cAte 100
120,
pe eoseua incleteana, ei puei si lucreze la terasament. Un al
palrulea grup fusese oprit in comuna erernetli. S'a dat flecaruf

prizonier ate un numar, ca la ocna, el 11 s'a spus ca, de ad

Inainte, nu vor mai fl strigati pe nume, la apel, ci ca flecare sa
rdspuncla la numarul lul.
eful Orel din Ustowo i un civil care se dedea drept inglner,

au adus la cunoetinta prizonierilor a au sa lucreze la tiosea :

sa tale piatra din munte, sa o care pAna la jghiab i acolo sit o
aeeze pe drum.
Oflterli au protestat, amintind Manor dfspozitille conventler
tiela Naga.
AtAta a fost de ajuns ca sa InceapA infernul.
S'au luat, Uin primal grup, cinzeci de ofiteri, pe cari 11 au due,
intre sentinele, la Parmakli, pe plata publica a oraeului, i If
s'a poruncit sa la roabe, lopeti el tArnacoape, ca sa lucreze la
eosele. Ofiteril au refuzat sa se supuie ordinului acestula barbar.
Atuncl,locotenentul Candoff, cotnandantul companlei din Parmakli,
el soldatii s'au napustit cu patul puecei pe prizonieri.
a facut semn
Cel dintilitt a fost lovit sublocotenentul Ungureanu, dela Reg. 36.

Avocatul, sublocotenent de reserva Cutca, din 80 Infanterie, a

fost, asemenea, Mut crunt.
Scene se petrecea in centrul oraeului, pe plata publica, In fate
populatiel strAnsA la spectacol.
Cel mai feroce dintre bestil era Nicoloff, civilul, supraveghetor
ei poate antreprenorul lucrarel.
VaAnd salbataciile la earl se dedau soldatil bulged, din ordinul
comindantului, capitanul Apostolescu Constantin iese din rAnduri
oi protesteaza indignat :
Suntem ofiterl, el nu admitem sA ne ultragiati. OmorAtl-ne

cu glontul, dar nu ne Injositi 1

Un sergent I catl-va soldati se napustesc asupra capitanuluf
'044 lovesc cu patul puecel. Una din sentinele 11 impunge cu bat.
neta
dar Apostolescu 'continua sa protesteze. Atunci, o sentinell
II loveete In cap cu patul puecei i.J culcA, leeinat, la pamant.
Au mai fast batuti sublocotenentul Cardae, profesor la
liceul din Braila ; sublocotenentul Baliff, doctor In etiintele chimice ;
locotenentul Stoicescu, dela 84 Intanterie; capitanul 1. Ditnitriu, dela
5 Obuziere ; sublocotenentul Rosescu Horia, doctor In Teologle ;
locotenentil AI. Teodorescu, I. Nitesca, tefan Ichim el multi
a/til.

www.dacoromanica.ro

CIMIT1RUL PRIZONIERILOR ROMANI

161

Sublocotenentul Fede1ea Constantin, profesor Ia unlversltatea

din Ia$i, ne mai putandu-se stapani in feta spectacolulul revoltutor ce-i se oferea ochilor, a protestat, la raudul sau, contra
acestor acte de salbatecie si a cerut locotenentului bulgar ca
ofiterif romani sa fie tratati conform legilor Internationale earl
orandulese conditia prizonierilor.

Drept rAspuns, Cha ndoff a dat ordin sa se fa un grup de

15 ofiteri cart protestau mai violent $i- sl fie du$1, sub lovTturi,
la inchisoarea ora$ulul. Cei lalti au fast Inchii, toti, in doug
odaite i o tInd frA ferestre a unel cocioabe din Raicewo.
fAr

Cinci zile
apg.

au fost

inchl$1,

unii $i altif, fr mancare

id

Astea, ia Raicewo. La Ustowo, metoda e aceetqf : torture

prin lovituri, prin foame l prin sete, ca sl i determine sa lucreze

la sopa.

Grupul, adus aid, a fost inchis, 100 de inal, In trei odaite Mr

ferestre $1 un grajd care n'avea tavan
In adapostul acesta ori afarg, era tot Mara ploaie si tot alp de
frig. Singura deosebire e el sub cerul liber nu mfrosea a Wigan
Ofiterii au fost tinuti aid, farg o farimAturg de paine 4 WA
plc de apg, dela 11 Noembrie pang in sara de 16.
Prizonierii, ajunsl In stare de spectre, nu se mai puteau scula
in picioare decat proptIndu- se de pereti.
Popuiatia se induioaase. De_ aceea, ca sA evite pentru civill
spectacolul crimei Mae pe care o sAvAria, comandantui legase
usile cu lant, far ferestrele le batuse in scanduri
l casa era
inconjnrata de "sentinele.
In zilele de 12 si 15 Noembre, ofiteril, pusi sub judecatA pentru...
rebeliune an fost chemati inaintea lui Nicoloff, contracciul aosele:,

al a lui Kirtceff, banditul dela Kirdjall. Acesti magistrati pun in

vederea acuzatilor ca, or consimt sA care platrA, orl vor fi JAsat
sA rnoarg de foame.
Ofiteril, se intelege, se resemneazg la ultima alternativg : se
lasA s moarg de foame.
Entre rim, pana s5 treacA in iumea tinde nu sunt nici torturi Wel
bulgari, prizonieril corup o sentinelA, care, pentru 80 de leva $i 1711

ceasormc cu bratarg, le-a adus eareva paini sl o ggleatA cu 411

Maitre d'hotel la aceastA masa copioasg, s'a fAcut cApitanul

Samboteanu, care, dupg ce a turnat galeata intr'un lighian, a ificeput sA dea, pe rand, fiecgrul camarad, ate o fellutg de Woe
01 cAte a lingua de spa...
www.dacoromanica.ro

162

ARBIBALD

Nu reuvise santajul, ded. Moartea prin foame 1 prin sete fusese,

pentru un moment, inlAturatl. Bulgaril, ins5, nestiind cAref Impre-

jurArl se datoreste puterea de rezistent a prizonierilor, si-au hr

chipuit, inteligenti cum suet, cl romAnii aunt organizati asa inat
nu au nevoe nici si. mAnAnce nici sA bea, cu lunile.
Trebuia, dee, cAutatA altA torturA.
s'a gAsit una, pe care not insi-ne n'am crede-o dac . n'ar fl
afirmatA, in scris, de peste o suta de ofiteri.
La 16 Noembre, a cincia zi de inanitie pentru cei tnchisi, au
sosit in lagAr locotenentil bulged Kirtceff, Candoff i Stoicicoff,
crt un pluton de soldati I cu dol mAgari. Aiggarii erau incArcati :
unul cu sad de Ohre, si' cel-l-alt, cu o legAturA de nuiele Mate
atuncl, proaspilt, din pildure.
Doul zeci de ofiteri romani, cApitani I locotenenti, stint scosi
din randuri vi dnsi in stradA, pe pieta publicA, in mijlocul orasului
gi executia-incepe.
Soldatii, instruiti din vreme, se nApustese asupra oliterilor, rup
hainele de pe el sl U trAntesc la plmAnt unul peste altul. Cel din
tAlu trAntit cu fata pe gramada de pietre, e cApitanul Popeia, din
Reg.- 34 Infanterie.
Soldatil Ii tin mAinile i picioarele ; until 'i se aseazA pe cap
si locotenentul Kandofi Ii frAnge oasele lovindu lett bata pe pielea
goall.
Tasneste sangeln. CuM ce vAzAnd bestiile de soldati, se pun,
doui de o parte si doul de alta, a victlmei, gi'l trag cAte dolt&
zeci si cinci de ciomege.
ToatA spinarea cApitanului ajunge came vie.
Pe tirain la pe rAnd si bat : pe cApitanul C. Kiriceanu, din
Reg. I Artilerie de Cetate ; pe cApitanul D. Tolmida, de la 2 Artiierie ; pe cApitanul lonescu Constantin, de la 74 Infanterie ; pe clpitanul Vlad Victor, din Regi 2 de GrAniceri ; pe cApitanul Cos-

tescu tefan, de la 5 Obuziere pe cApitanul IhrsAnescu Ion, din

74 Infanterie ; pe locotenontul Victor Denis, din Reg' 3 Artilerie
qi pe locotenentul Tudoriu DrAgan, de la Reg. 74 Infanterie.

0 nod, care, mai presus de altele, va sl rAmale de-a lungul

istoriei, ca semn fAcut cu fierul rosu pe fruntea bulgarulul, cat o
dAinul civilizatia pe continent: au font WO de tnoarte chiar of
fedi rAniti in luptA i cu plAgile nevindecate.
Spectacolul acestel nernal pomenite lavitAti era asa de oribit,
IncAt populatia targului, adunatA pe piatA, a fugit, ingrozitA, dupl
primele lovituri de ciomag.

www.dacoromanica.ro

MONSIEUR DE PARIS
Nu e, in politica extern6, nicz credinp
nwi cuvdnt de onoare. Decal rdzboiul, la

urma urmelor, nu este alt ceva de dt o

continuare mai brutalii a politicei externe,

polztka externd, la rdndul ei, nu este de

cdt o introducere la fitzboiu cu mijloace
mai bldnde.

Nu numai totul e permis in timp

de fazboiu, dar e o datorie sA se
pule in miscare toate mijloacele
susceptibile de a asigura victoria.
,CONTELE TISZA
(Az Ujsag, 9 Septembrie 1916).

aga
mente.

conceptie despre rasboiu, asasinll an dreptul la monu-

Ca toat vita cu structur cerebrala primitiva, bulgarul nu e

inventiv, , dar are, ca fiarele, instinctul desvoltat
gi cu el inlocuiegte, ;Ana la oare care punct, lipsa de inteligenta.

lustinctul lor de bestie ii flue sa simt nevoia de a avea

gosele ; creierul lor rudimentar, Insa, nu le putea sugera mijloace
pentru a gi indestula trebuintadar, lipsiti de facultatea de a

judeca, nu gsiau solutie la problema, alta de cat cea descoperita la Ustowo. Da aceea, au recurs, si in lagarul dela Vlahowo, tot la luminile, la destoinicia gi la sistemul lntrebuintat
acolo cu un succes care umpluse plata de sange si gonIse populatia ingrozita de atMa salbateca cruzime.
d;n admiratie, se intelege, pentru vrednicia lui Kandoff,
tot pe el eau trimis gl la Vlahowo cum trimite parchetul din
www.dacoromanica.ro

1.84

ARHIBALD

Paris pe Deibler, cu ghilotina, pe or unde cere legea sa se

tale ate un cap.

Si au yenit la Vlahowo, unde fusese relegat cel-l-alt grup de

de 120 de ofijeri, numitul Kandoff, cu, drept ajutoare, acelagl
locotenenti Kirtceff

Stoicanoff.

frA picatura de apt,

i
sase zile, iachii inteo ruina fr ferestre
cand au crezut el
1 au tinut pe prizonieri, nemancati

si,

ca prizonieril au ajuns transparebti, i-au smu s cu brutalitate din

fuchisoare, ' -au dus pe plata publica in nfjlocul cordonului de
soldati, l, la refuzul ofiterilor de a merge sA lucreze la sosea,
au asmujit fiarele pe dansii.
Le au rupt hainele, i-au trantit, pe rand, la pamant, 1, cu un
animal de picioare iar cu altul de cap, '1-au bAtut, feroce, cu clomagul, de tasnia sangete din trupurile sfaramate de toiPge.
Au fost, astfel, sfagiati de lovituri : sculptorul ofiter de rezerva Horia Coanda, sublocotenent in Reg. 75 Infanterie ; sublocotenentul Palladi Ion, de la 76 Infanterie; G. Zamfirescu, de
la 76 Infanterie ; sublocotenentul de rezervA Papudoff, de la 3
Artilerie, student la facultatea de Drept din Bucurepi ; inginerut
silvic AL StefAnescu, din Reg. 1 Pionieri ; locotenentul Otopeanu
Alexandru, din Reg. 5 Obuziere ; cap;tanul Traian Grigorescu ;
i capitanul Al. Eftnnescu, din Reg. 76 Infanterie.
Ca si la Ustowo, callii n'au crutat nici Re rAniti : sculptorul
Coandl i Zatnfirescu, director de ban A, aveau plagule nevindar au fost, totugi, loviti farl mill panA cand au ledecate
gloat sub potopul de clomege.
Pe urml Kandoff, privind cu satisfactie la soldatil cari loviau cu varful cizmei in victimele cari, stinse de puteri, nu se
mai puteau scula de jos, se adreseaza celor-lalti of teri, cari,
fnmarmuriti, asistau la atrocitate :

Acu, care dintre voi vrea sl moarl ?.

SI lese din randuri, atunci, un copil,subbcotenentul Cernajanu,

blond, slab, *cat, abia de dool luni, din scoala militara

Eu I.

Mara s'a asvrlIt, atunci, asupra copilandrului, si, cu bestille

curl '1 Insotlau, 1-au batut aga, Meat, dus la spitalul din Haskowo, pe urm, Cernlianu a murit de consecintele acestei crime
odioa se.

Pe cand la Vlahowo si la Ustowo se petrecea aceastA drama,

a care1 lasitate paltnueste
civilizatia veacuita, grupul de 100
www.dacoromanica.ro

CIMITIRUL PRIZONIERLIc- R ROMANI

165

ofiterl oprItI pe drum, suferiau aceleasi urnilinte In learn1 de la

eremetil.

Fuseserl lnchlI Intr'un grajd, wide dormiau pe bAlegar.

sl, InInteo zi, se prezinta Kirtceff,acelas pretutindeni I
sotIt de politaiul din Kirdjali si de nelipsitu-i pluton de executie,
spune ofiterilor cA are ordin sl-i scoati la luctu.
Cine nu merge, raspunde cu capul.
I-au scos din grajd lovindu-i cu patul pustei, I, sub amnin .
jarea di le trage cate tin glont, 'i-a dus la lucrul oselel.
Toate protestArile au fost zAdarnice.
Cum prizonieril, istoviti din pricina tratamenfulul barber la
care fuseserA sunusi panal aci, JItl se miscau destul de energie
indemnau soldatii cu baioneta I cu patul pusteI, ca sit duct
pletre in spinare sau s sape sanjuri.
InsA-si bolnavii erau sco*i la lucru si batuti cu ciomagul ea
sl desfalure cat mal mita activitate. Locotenentul DrAghicescu,
din Reg. 3 Artilerie, abia esise din spite, cand a fost pus sit
care pietre CU targasi la spital s'a intors indata ce 'sl a hideplinit mislunea. Locotenentul losif NAdejde se sprijinia In carja
pe cnd, pe umAr, Ora bolovanul ; sublocoteaentul CAiseanu gemea toat noaptea, bolnav de rmichi, si ziva ducea targa cu
lespezi ; sublocotenentului Craciunescu abia atunci I se scosese,
din trup, o schig de srapnel, asa in cat rana era carne vieceea

ce, cu toate asiea, nu 1 a scutit de corvada de a sApa cu tarnAcopul in blocul de platra ; sublocotenentul Begnescu Brutus,
era plin de rumatisme si la picior avea o ranA deschis1-0,

totusi, era dus cu ciomagul sa care bolovani. Barem capitanul

Buchoitzer Oskar abla se tarasi a trebuit, cu totii, s lucreze
ca salahori la drumurile bulgarestl, amenintati cu glonjul I bAtuti cu bata.
Printre sclavil cari, ca l cel de Nina act, au fost Intrebuintati la lucrul soselelor, mat citAm, In treacAt, ca sAnAtosi mai
mult sau mai putin, de si stravezil de foame si de mizerie, pe :
cApitanul Vasilescu, din Reg. 67 Infanterie ; sublocotenentul
Dimoftache Ion, din 23 Infanterie ; sublocotenentul lonescu Mihal,

de la 66 Infanterie ; 1 multi altil al cAror mime nu ne au veuit

la cunostintd.

Din Ora de- peste 350 da sclaviu pinnbati, pan Rodopl, din
!agar in !agar, sI btutf ca sA execute muuci de Hot, lipsesc
vre-o cincl-spre-zece. www.dacoromanica.ro

1 66

ARH1BALD

SA nu credetl cilt au avut o soartA mat butai. Acestla au foot

opriti la Parniakli si pusi sit tale leunie din pAdure ea sit se
IncAlzeascA sentinelele carl II pAziau I Altora li se dedese insArcinarea degrAdatoare de a mAtura stradele orasului, strade care

tin vAzuserl mAtura de pe dud le impodobiau spanzurAtorile

intinse de pasii turcesti ca sA dea bulgarilpr suum calque,
Pe multi 'I intrebuintau la grAdinArie, cum e cazul sublocotenentilor Hamza, Jacob si Pricop, din Reg. 80 ; Vretos, din 3

Artilerie, si altora, earl au carat apl cu glleata ca sA ude recolta .de ardeiu a bocciilor carl coboarl genul uman sub nivelul
moral al animalelor.
La 29 Noembrie prizonieril au fost adunati de pe drumurf Q I
trimisi la Kirdjall, slabi, palizi, sfAsiati i plini de pAduchl, ca
sa-gl plAngA, In lagAr, toate lacrAmile.
Pe potecile muntilor, uncle trebulan,

cu picloarele goale, sA
calce pe pietre coltururoase ori pe zApadA, ofiterii erau bAtuti
de sentinele ca sA ducA la spinare si traista bulgarilor. Sublocotenentul Cosma, din Reg. 5-0buziere; locotenentul CrAciunescu,
din 76 Infanterie; sublocotenentul SAvolanu, dela 3 de Artilerie ;
locotenentul BrAtan, din 36 Infanterie; sublocotenentul Stoicescu
Ion, dela dela Reg. 80 ; l altii, pot sA scrie, in privinta aceasta,
volume care sA rusineze pe zulusi.
Intorsi la Kirdjall, prizonierii an raportat ofiterilor superiori
injosirile I brutalitAtile pe cari le suferiserA. Colonelul MArAsescu,

un soldat numal inimA, cu toad vArsta-i inaintatA, a trimis colonelului Siminoff, comandantul garnizonef, o protestare energicA.

Bulgarul, cum si era de asteptat, nici n'a vrut s'o citeascA.

Incheilm ad din respect pentrn durerea citItorului.
De acum incolo, romAnul, in pace, pH!' urmare. in frAtietate
cu popoarele vecine, cugete la trecut, mAsoare-si jertfele i tafe-sl,

pentru viitor, calea care sA-1 pule la adApost de... iubirea aproapelui.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro