-R. P.

I
R.

I
7,

14001i1W,
j829
FAMILIA ".

111

111101A111 VODA VITEZULU

NALISA MITHA
E

C4-1=2 G. TOCILSCIT
Trebue, inainte de nrb-es, a 00119(qcit in
studio] sciinfel nii veracitate mall erabill ;
a 'nlitturtt absolut ceTa-ce ar pute face la
altil sea mal minI alusinne; a nu da nisi
na dnti ea cerlil eatS mal midi detaild,
Ma a anti convinctiunea prolamin. de cer-
titudinea sea ; amid propunemil ita con-
lenturii, sit ne silim catil se pub, a lila
gradalil Oil lie verisirnilital
IL H. Niebuhr.
Lehe,,swiehriclulco Aber, II, ,908.

A DOUA EDITIUNE REVEtluTA .!:31 A DAOSA

1
CU I1A STAMPA

- . .
z 4.

13UCURESCI
AFIA ACADEMIE( HUMANE
(LABORATOlta ROMANI)
19. ST RA DA ACADEMIEI. 19.
1880

ACADEMIEI,,,,-*/q
www.dacoromanica.ro
44k1171P,IF:JuL.t1:2,
 FAMILIA
L 1:1 I

MICHAIUVODAVITZULU

www.dacoromanica.ro ,
om,

FAMILIA
1
LUI

IICIBIU VODA
ANALISA. CRITICA
ultra a

DE

(31-1R,_ a-, TOCILSCIT

Trobue, inainte de Ori-ce, a conserve in
studiul sciintei till veracitate inalterabila ;
a 'nlaturil. absolut ceta-ce ar putd face la
atilt cea maT mica alusiune ; a nu da nici
na datit ca certa cola mat mica detalitl,
Unit a aril convinctinnea profunda de cer-
titudinea sea ; Cana propunemil fia con-
jectuna, sit ne silimt cata se pole, a flue
pedant sail de verisimilitate."
. B. Niebuhr.
Lebensnachrichten fiber, II, 208.
,

A DOUA EDITIUNE REVEVUTA I ADANA.

CU UA STAMPA

--*-4.--2-*W

.
BUCURESCI
TIPOGRAFIA ACADEMIEI ROMANE
(LABoRAToRli ROMANI)
19. STRADA AGADEVIIEI. 19.
1880 . .

03Licrre-d,.

www.dacoromanica.ro
AIEMIEI
a A

tliPIPairitt5
 03LIOTE-6-241

ACADEMIH

PIPULAtt,10

Trebue inainte de orls-ce, a conserva in

studiul sciinte8 tit veracitate inaiterabill;
a 'nlItarii absolut cel'a-ce ar puti face la
altiT cea mal mica'alusiune; a nu di Mal
nit data ca mirth colt mai micd detalit,
ftig a avd convinctianea profundli de cer-
titudinea sea ; candt propulemt nit con-
jecturg, sii ne silimt oath se mite, a Ilica
gradual en de verisimilitate."
G. B. Mebuhr.
Leberanachrichten tiller, II, 208.

§ 1.

AnalistiT i istoricil strain) i romani, vechl i noul,

nu se invoiesca in privinta fami1ie Michaiti Vitézulti:
asupra numelul sociei séle, asupra num6rului si nu-
melora copiilorti lora, precum i asupra sOrtei acestora
dupA. mOrtea vitézului domna.
Asa, Bethlen, vorbinda despre persOnele earl se im-
potriviati planului lul Michaiti de cucerirea Ardealulul,
clice :
«Era chiara i socia lu Vodd anume Florica, u femeiä
strälucita prin calitätile séle matronale, care diferea fOrte
de obiceiurile bárbatului sell,. (1)
Bisselit, in mai multe OM ale operei séle, numesce
pe socia lui Michaiti Vagarossa :
set ip_
(1) Historia de rebus Transit vanticis, Cibinii, 1785. t. IV, p. 336 :
sius Vajvothe uxor nomine Florica, fcemina matronalibus dotibus conspi-
cua, et a mariti sui moribus longe abhorrens., Idem Engel, Geschichte der
Wallachey.

www.dacoromanica.ro
 6

,Basta luã cu sine din cetate pre femeia lui Michait,

alu carel nume era Vagarossa.» (2)
Bi alurea :

- . «Asa-déra Basta lasä in inchisdre la C1uiü pe Vaqa-

- rossa, femeea, i pe Ntrascu, fiulti lul Michaiti.>> (3)
Istvanfius (4) , Chronicon Fuchsio-Lupino-Oltardi-
num (5), Thuanti (6), Walther (7), Stavrinos (8), etc., nu
a- arétà numele dOmneI luI Michaiti séti a fiicel séle.
Istoricil modernI, unit se unescti cu Bethlen a numi
Florica pe socia heroulul, altil Flora (9), lar a1il, intre
cart regretatulti 13Alcescu i d-nu Aaron Florianti, sustina
ca a chemat-o Stanca, i pe fiica-sea : Florica. (10),

§ 2.
In privinta Holt lui MihaiU Vitézulti, diversitatea in-
tre scriitorI este si mal mare.
. Walther, care a fostti mat multI ant la Curtea Dom-
nulul romanti, nu vorbesce de catil de unit singurtl fiti
alU acestula pe care '1 nuniesce Petraru, i aruia II de-
de lectil, intre allele de limba Iatint. Inteuä poesie ce-I

(2) Joanis Bisselii, e Societate Jesu, atatis ursine gestorum eminentium

Medulla Historica, per aliquot septenia digesta, Ambergae. 1675, in-8o; «Mi-
chaelis uxorem, (cuj Vagarossce nomeni) ceperat.
(3) Idem : c Vagarossam igitur ac Petrascum, illam conjugem, hunc
filiurn,
relinquit in custodia.»
(4) Historia Regni Hungarice, 1724.
(5) Ed. Trausch, Comma, 1847.
(6) Historiarum sui temporis, 1609, Lutetia3.
(7) Brevis et vera descriptio rerum ab Illust. Ampliss et fortiss,
Gorlicii, 1599.
(8) Avaparalicag sou suaeueasasou met avOpeloscesou IllexcuX BozPoSa, Venetia, 1785
(9) Valliant, La Roumanie, t. 2, p. 369 : cLa princesse Flora était pre-
sent... avec sa fine Florica (p. 383).
(10) Mihaiii II Bravul de A. Florianü, Bucur. 1858, pag. 108: «Stanca, ne-
vasta lul Michai6... Idem, pag. 155, etc.

www.dacoromanica.ro
 7 .

Ii dice :
fAcu, cu.ocasia anivershrii nascerel séle, Walther
«Te salutU, pruncti fragettl, nhscutti sub u'a stea fa-
, voritOria : cresci mare, ca. est1 dotatt cu
indole earl,
Numele e Petru, de la pétM , auguriti de constanta.,
de Mimi tare, si de bratti robustti.» (11) .

Bethlen, Spontoni (12), Chronicon Fuchsio,

Sincal", nu cunoscti de asemenea de cabri unti singurti
fit allfl lul MichaiU pe care la numesca totti Petraru.
.
Cronica munténh anonimä anal totti unü singurti
feciorti, dér II chiama pretutindeni Nieóla-Voda (13). Ne-
muritorulti Balcescu, in pretiOsa Istorie a lui Michaig 1711
tezuld, sustine ch : Michaiti a avutti dotil fii : Petraru Ii
--
Nicolae, i vorbindu despre cellü d'anteiti dice : «feclorulti
celti mare alti lul Michaitp (14).
Ac6stä Were o sustinti i rèposatulti Heliade (15), Dio-
nisitaotino (16), d-nil Aaron Florian (17), Laurian (18),
Vaillant (19), etc., adict mai totT dill aU scrisa despre is-
toria Romhnilorti din acea epoch.

(11) Walther, op. cit., apud Papid, Tessaur de moment., t. I, pag. 51 :

.t Salve parve puer, felicibus edite stellis : .

Egregia pollens indole crescepuer.

Nomine Petrus eris, constanti pectore Petrus :

c Rob ore petra animi, robore petra manus. ,

Mal veil ib. pag. 74.
(12) Historia della Transilvania.
(13) Apud N. Bdlcescu i Laurian, Magazin Istoric, t. 4, pag. 295, 297,
299, 301.
(14) Istoria la Mihaiii Vitézul, ap. Revista Romdral, an. III-Iea p. 387.
(15) Prescurtare de Istoria Romdnilord. Buc., 1861, unti vol. pag. 174-175.
(16) Istoria Romandord. traduct. G. Sion. t. 2, p. 75 : invoesce domnia
Moldovelfiulta sell celd mat nare Nicolae.. _

(17) Op. cit., p. 93, 133, 144, 153.

(18) Istoria Borndnilord, edit. a 2-a, Bucurescl. 1862, pag. 428, 429, 431
434. Idem, Elemente de Istoria Romelnilord, edit. 11-a, Bucuresc1, 1875, p. 90.
(19) La Romanie, t. I, p. 374, 379, 384 ; Paris, 1840. I. Marescu, Cursd de
Istoria Romdnilord, Bucurescl, 1878, p. 311.

www.dacoromanica.ro
 .
r

§ 3.
In privinta sOrteI familiei lul Michaia, dupa martea a-
cestula, autoril nu mai putina sunta in desacordu.
Beth len asicura ca familia herouluI s'at espeditt la -
chanula Maresca. (20)
Engel afirma ca «despre familia luI Michait Voda,
:

sena, ca i Florica i Petrascu s'at robitii de taiari.» (21)

D-nu Lauriana, de asemenea dice : «Sigismunda fugi
in Moldavia la Ieremia Movila ; de acolo trknise pe Ste-
fan Csaki la chanula aaresctl pentru_ adjutoriti, era pe
copii luT Michaele aducendu-I de la Fagarasit IT. espedi
la chanuill (22). Si maT departe inca : «Michaia era ocu-
patt cu idea de a purcede in Moldavia spre liberarea fa-
milia sélle.» (23) .

. D. V. Al. Urecha sustine tota ca d. Laurian. (24)

Vaillant crede ca. «copii lui Michaia ctic reMasii in Ar-
:

déli ostatic aT imperatului.» (25)

D-nu Aaron Floriana suStine cä : Princesa Stanca, din
preuna cu fie-sea Florica, i cu SLIM sett Nicolae, doben-
(find!) libertatea, s'at intorsa in teed; Tar fecTorulti calf'
mai mare ala luI Mihaiü, Petrascu Voda, «fiind-c6. nu

(20) Op. cit., t. 8, p. 37. .

(21) Engel, Geschichte der Wallachey.
(22) Op cit., p. 434.
(23) ldem. p. 435. De asemenea veep toll de d-sea
: Elemente de Istoria
Romdnilord. editia 6, Bucur., 1866, pag. 103 : «Sigismundil... dede ordine
(Minna i copii lul MichailC sl se «duck ca
la Fdgdrafiti la Iassy, pe cart a-
pot it espedi la chanuld tdtdresed.) Idem, edit. 11-a din 1876,
p. 92.
(24) Biografit Romdne. edit. 11-a, Bucur. 1871, p. 82.Totu
op. cit., p. 314.
ap I. Maresca
(26) Op. cit. 2, p. 2 . eSes enfants sont restés en Ardialie, otages de l'em-
-
peur.* In t. I. p. 384 dice ca : Donna Flora §i tinëruld Nicolae
la chanuld TAtarilord. s'att trhmisa

www.dacoromanica.ro
 9'

«s'a intorst din Transilvania din preuna cu eel-I-alp

«membri al familiel, se banuesce, ea Sigismundt Batori,
«dupa invingerea sea, in fuga cake Moldavia Si Po Ionia,
«l'ar fi luatt cu dênsult din Fagarast, i Fart fi trimist
«Hanului tatarèset de la Crimt, de la care ceruse ajutOre
«de trupe, si se crede ea ar fi muritt acolo in robie.» (26)
I.

§ 4.
7 In fata acestort aratari earl se contradict unele cu
allele, daoria criticel istorice este d'a deosebi cu scalpe-
lult sea adevèrulti, i supunendt la ua rigurOsa analiSh
chimica isvdrele, sa se pronunte cu siguranta. .5

Acésta o vomit face in studiult de fata.

§ 5.
Din cele patru name: Florica, Vagarossa, Flora si
Stanca, ce se dat de diferip autorl sociel lul Michait Vi-
tézult, cell)." adeve'ratt este Stanca.
Bethlen confunda pe mama cu flick candt afirma
ca pe dOmna o chema Florica.
Bisselit, printeua inadvertent& sét graba in citirea iS-
vOrelorü ce consultase; lua numele cetatil Fajdrael in
. care se afla inchisa dOmna Stanca dreptt nume alit a-
cestela : Vagarossa.
Acésta ne amintesce versurile lul La Fontaine : (Livre
IV, fab. VII).
.Notre magot, prit, pour ce coup.
Le nom d'un port, pour un nom d'homme..
Vaillant prin pura fantasia creaza numele de Flora,
pentru dOmna heroulul, reserVandt diminutivult pentru
fiica ei.

(26) Op. cit., p. 155-166.

www.dacoromanica.ro
 10

D-nu Aarontt Florianti este eoreCtil cand chéma. Stanca

pe socia lul Michaiti, insa d-lui care a emisa celt. d'an-
tetti , pare:mi-se , acesta asertiune , nu o sprijina pe
nici unix* documenta set scriere, asai-fehl cA cine-ya nu
pOte a se increde pe simple afirmarl penè ce acestea
nu volt fi intarite de mArturii contimpuréne. Ua ase- _

menea lipsà capitala se observa, dupe cum am (Asti si

alta-data (27), in tOta lstoria Romáriilorii de d-sea, opera
care de altmintrelea este bogata in date istorice, ce nu
pre intampini in cartile despre Istoria nationalè, si in a- -
celasa timpti fOrte instructiva, si bine scrisa. (28)
Documente contimpuréne, monumente plastice vina V
intr'uA glasuire a Confirma. asertiunea d-lui Florianti.
- Nu vomit cita de Cala cate-va, intre earl cele mai
multe, inedite :
1°. Chriovulii din anulti 1588 ala lui Mihnea:Voda
catre Michaid ban (pe cand acesta anca nu se Meuse
Domna) i .socia sea Stanca, din care resulta ea acésta
era féta Necri, i aye until singura irate Dragomira po-
stelniculü. '(29)
2°. Cartea de danie a lui Nicolae Petrascu-Voda dire

(27) Mihalcea Banul, in Columna lui Tracing, 1872.

(28) Idee repede de Istoria Principatului (era Bontdnesct, 3. t. , Buc.,
1835-38.
(29) Condica mouastirilor din Tera Românescg, sectia istoricA, fila 175.
verso, la Archivulii Statulur. Rdposatul A Bglcescu (apud Revista Romand
an. NA, p. 187), sustine c. Iane vistieruld era socru lul Michaid, i prin
urmare lull ald chimney Stanch. Idem Vaillant (t. I, p. 331): cVornic
Jean Socu, son beau-pgre. Aceiast plrere am emis-o i noi in studiuld
Domna Stanca, Bucurescl 1877. Dupg cercetArile ulterióre insA ce am in-
treprinsd resultä a aceld Dragomird postelniculd, frate ald &mine Stan-
cgi, este vorniculd Dragomird Cretulescu, fiuld lul Dobromird ban uld Cra-
iovei, pe care Petru Cerceld ilti omorise in 1584. Mesa, socia banulul
Dobromird, era fiica Mariei, féta lul Pelra§cu Vodg si a Voicgl, Maria avu
si und fid, pre Radu Bidiviulil Postelniculd.

www.dacoromanica.ro
 ,

11

Biserica St. Nicolae din Brasov') din 1602, in care se .

dice curatti : <EU DOmna Stanca a r6posatu1ui lu Mi-

chailü VoivodU». (30)
3°. Cartea de danie a calugèritei Theofana, muma lui
Michaiü Vitézula, care pe mirenie se chema Teodora, din
anul 1603. (31)
4°. Chrisovulti lui Alexandru, fiulti lul Radu-Voa., din 6,

anulti 1626 care reproduce actula lul Michaiti-Voda con-

firmatorti a mai multorti danil ale séle si ale DOmnel
Stancal facute Man'astirei Michaiti-Voda. (32)
5°. Idem, alfl lul Alexandru Voda din 1693, prin care
intäresce dania mosiei Plavicenit facuta de (Minna Stanca
Episcopiel Ramnicu, (33) etc.
6°. Portretele murale ale familiel lul Michaia Voda de
,( la biserica din Caluit de peste Olin, unde se afl i por-
tretulti DOmnel Stand,' pe paretele lateralii din stanga,
. -
in costumil de &mina, cu U. curOnA pe capti, ha1na de
stofa rosie brodata cu aurü, aA, de blana alba cu titisOre
negre, i d'asupra figura scristi : rocnoAm lw MHVIA
Romp errmitu adica : Dómna lu Ion Michail Voevoda,
Stanza, (34) etc.
;
Acestea sunt destule. . .

§ 6.
Trecemil la alti duoilea puncta de discusiune, cestiu-
nea fiilor lui Mihaiü. z

Despre copii de parte femeiasca, mai torI recunosca ua

.30) Apud Pctpii, Rhea. de monum., t. I, p. 385.

(31) ldem, pig. 388.
-' (32) Originaluld la D-nu Bolliac. U. copid la mine.
(33). Condica m-relor, distr. Dembovita, pag. 178 la Archivuld Statulut
(54) Veil) stampa anexata. ce amd reprodusd dupd, d. A. Odobescu, Anna-
lele Societi Academice Romane, t. X, sect. II (BucurescI 1878) tab. III.
. -
www.dacoromanica.ro
 _

-. 12 .s

singura fata, Florica. pe care Engel din erOre o numesce :

Ancuta. D-M Aaron Floriang insa, dupa ce ,in istoria lui
.
Michaiii-Vitézulb nu aréta de catt urt unica file& a ace-
stula, pe care o numesce pretutindeni Florica, mai ada-
oga in urmai, vorbindü de Radu Serbant Basarabt, Lich
ut fata a WI Michait : Ancuta, mai mare de chin Flo-
rica (35). AcéSta este ua erOre, dupa cum se va arOta, mai
la vale. Michait a avutil ua singura, fata care se chema
Florica, i pe care se clice ca art. fi cerut-o in casatoria
Impèratulti RudolM. (36)
Parerile autorilora pentru copiii de sext masculinil, se
Impart* dupa cum am vequt mai susu, in trei : Unil sus-
tint unt singurg flu numitt Petraru ; a1ii unt singurd
flu numitt Nicólei; a1ii duol fiT anume Petraru
Nicaa.
, Care din aceste trei asertiuni este 'cea adevèrata?
Mai Wait cata- sa constatamü unt fapt0 care se vede
repetatit in istoria nOstra, acela adica c une ori, cu ale-
gerea persOnei 1atronü, i se schimbh i numele, sell se
adaoga, la cela vechit.unü altulü nou, ca nume princiarg.
Astü-felin, in Muntenia, dupa. mOrtea lul Vinfila-Voda,
boerii ridica. Domnt pe Egumenul Paisie de la Argesil, hi
«1 aii'schintbatii numele, clice chronica anonima, de 'I at
(Asti Radula Yodel.. (37)
In Moldova, de asemenea, Alexandra Vocla Lapus-
neanu, mai inainte d'a fi Domnt, se chema Petrea Stol-

(35. Op. cit., t. 3, p. 12 : .serhang era ginere ale lul Michaid

inda-el luasse.de nevêstg pe Ancufa flica cea mat mare a acelnIa.z
(361 Gehhardi, Engel; Lauriand, dupa. Fr. Chr. Khevenhillers,
Annalium
Ferdinandeorum fiinfrter und ...Aster Theil. Leipzig, 1721. fol (pag. 2222,
an. 1600). ad
(37) Apud Magazin loSe,. t. 4, p. 271,

www.dacoromanica.ro
: -
 13

nicula, Cad dice Letopisetulti lul Grigore Urechiã :

,

«Primind de veste pribegil boerl din téra Lesésca. de

_ «mOrtea lul Stefan-Vodd, ati ridicatü Dolman pe Petrea
«Stolnicultl, si-i sch;mbara numele de-i qicea Alexandra
« Vodd, pre carele '1 ati poreclita LApusneanulti.» (38)
Tota asa se intarnplà si cu fiulti lui Michaiti Vitëzulti,
Nicolae VodA, care degia din vêrsta. de 13 ant incepuse
a purta i numele de Petrara (39), duph mosulti sèU, cu
- care nume ila vedema figurandu in tOte cronicele si
Scrierile contimpuréne strine, ce mpg pututil consulta,
in diferite tractate inchelate de Michaiti cu Rudolf si Si-
gismundit (40) ; asa ca numele de Mead nu se vede in
nici unulti din ele. Canal se trimeSe domnti in Tera-
Rornânésdi de care parintele sal, care se aflã ocupatil
- cu stabilirea dominatiei in Ardélit i cucerirea Moldovei,
mantilla Nicolae, in chrisdvele séle astii.-felit se intitulézâ. :
- «Cu mila lul D-qea, Ion Nicolai Voivod I Roma" a tOtti,
« téra Munteno-RomanéscA, fling
.marelui si pre bunuluI
«Ion Michaiii-Voevodu si domnitorti alU tota pAmentu-
clui Ardelenesca.» (41)
Ce este mai multi), in cartea sea de danie, degia citata,
dire hiserica din Brasovii, din 1602 : i se vede titlulü

(38) Letopisefele rri Moldova, publicate de M. CogAlniceanu, t. I, pag.

176, Iassy, 18&2.
(39) Walther,. op. cit.
(40) Vecll intre altele Tractatuld intre Michaid i Comisaril impèrgtesd,
2, P. 269. Idem
din Iunie 1598, in Pray, Dissertationes, pag. 155, gincai, t. i Conven-
Iloriana, op. cit., p. 93. Mein, Mitilineu, Collectiune de Tratatele
tiunile Romania Bucur. 1874, p. 61. chrisovd din luna,
(41) La Archivuld Stat., doc. Ep. Minn., leg. No. 82, distr. Dombovita
Maid 1600. ldem und altuld din 1599, cond. MitropolieT,
.
fila 122, told la Arch. Stat. -

www.dacoromanica.ro
 t

, ... -
: .
N .

t. .
14 -
.

princiara intregt : «NM Ton Nicolae-PelraFu Voevodt,

«ce am fosta Domnt in tOta téra Romanésca.* (42)

§ 7.
In fata acestora, nu rèmâne deci indoiala co Nicolae
Voda a purtatt i numele de Ntrascu,- primula nume
hindU celt de botezti si obicinuitt in familia sea si intre
Romani, unti nume ca sa diet asa, internti, pentru cä
Theofana, muma lui Michait Vit6zu1ti,. in actulti sea de
danie cotre monastirea Cozia din 1603, il numesce sim- --
plu : Nicola .Voclei (43) ; lar chronica contimputéna ano-
nima nu la chéma. nicaeri Pètrascu, ci pretutindeni Ni-
colae ; cand cela d'ala duoilea flume, adaogita in
urma, dupo ce Michaia s'a facuta Domnt, era mal multU
esternii.
- Ua data constatatt acésta, nu e grail d'a vedea cä. cele
don6 d'anteit Oxen' asupra Nora lui Michait Vitézult,
se confunda intr'una singura, in acela adica ca : cela-ce
este Pararu in scriitoril streini, este Nicola in cronica
munténa, asta-fela ca, in ultima analisa, fondula discu-
siunei se reduce la cestiunea de a sq.]. deca : Michait Vi-
tézult pe langa Nicola-Pètrascu Voda, a mai avuta i unti
ala douilea fit, mai mare de cata acesta, i numita .Pe'- 1.
trar u, despre care ne asicura intend unanima voce mai
toti istoricil romanI Balcescu, Heliade, Floriant, Lau-
riant, Vaillant, etc.
Consultandt tOte documentele publicate privitOre la is- -

(42) Papiti, op. cit. p. 385. Inteug scrisóre din 1612 ap. Trauschenfels,
Deutsche Fundgruben, N. F. Kronstadt 1860, p. 234, Nicola-Voda se numesce
asemenea .Nicolae Petrapu : .111ustribus, Spectabilibus et Magnificis Dominis,
Domino Constantino Mogilla Moldaviae, Domino Radulio, Valachim Princi-
pibus, nec non Nicolao Petrasko. . .
(43) Idem, idem, p. 390. -

www.dacoromanica.ro
 .;
.

r
15

toria lui Mihaiü Vodd; tOte documentele inedite, ce le-am

_a I
pututti afla in Archivulti Statului i pe la particulari, pe r-
mai top scriitoril strain' contimpuréni evenimentelorti ce
descriti, precum i cronicele romane ; in bite, färd escep_
tie, noi nu mitt gasitti cä Michaili sa fi mai <meta unit
alti fi# de ceit4 pe _Media Veda,.
Si ca mai marl probe despre acestü adev'erti, ce potu ;
fi altele de dill') insesi declaratiele lui Michaiti VodA, care,
in memorialuln set care Impèratulti Rudolfti, clice cu-
ratti : «Am tramisti in Transilvania chiar socia mea, fiul
«maxi i pe fiia-mea, ins'a sub conditiune ca pe fiulft meal

,
«salt lase a veni indatA la M. Tead> Si in textti origi-
nalt « . uxorem, fibium meum, et filiam pro pign.ore
: .

«in Transylvaniam ablegavi, ita tamen, ut filium meum

«statim ad M. V. transmittere cupierim.» (44).
De asemenea, cartea de dariie a Theofanel, muma
lul Michaiti Vitézulti, in care se descrie intermit moth"'
. dramaticti scena intrevederil Theofanii cu socia i copii
fiului sëü, si in care nu se vorbesce de cAt de : Stanca,
Nicolae Voda" si Florica (45) ;iota asta-felit, portretele ce
- am reprodusti ale familiel lui Mihaiti-Vodä, de la biserica
, din CAluiti, in care la drépta Deminei &meal, alaturi cu
densa, figurezA unti copilti de sexti bArbatescti cu corOna
pe capti, de sigurti NicOla Voda ; asa c6, unanima mArtu-
rie contimpurénd se declard contra unanimei marturii a t-

Istoricilorti romAni, cari aft scristi despre epoca vitézului

- Domnü. ....
\ _

,
(44) Apud pii, op. cit.; pag. 267.
(45) i deal. se *lunar& uniT cu slaW, mare plangere i spina fu intru el
de jalea fiu-se'd Michaild Vod. si pentru patima lord ce-ad Alta prin terrele
strAine : Minna Stanca i fiV-seti Ion Nicola Vod, fie-sa Dthnna Florica ;
fu dupe ace% intrebare intru ele, eine cum ad petrecutd, etc. Papiil, op. cit.

www.dacoromanica.ro
 )

16 _

Erdrea eite inv ederatti irj partea calor(' din urma.

- Gasincla in chronicele si cele-alte opere straine until
fia alit lui Michaiti cu nuMe Petraeu, i nesciindil ca a-
cesta este loth acelasti personagifi cu Nicóla din chroni-
cele i alte acte romane; istoricii nostri creara doue persOne
istorice dintr'una i aceTasi, impartindu-le in modil arbi-
trariti faptele unel singure individualita l.
Asa, d-nu Lauriang in Manualulil sea de istoria sus- 7

tine : ca dupa ce Michaiü coprinse Transilvania, tramise ,

in Romania pe Mina seu Petraeu ca sa o guverneze (46);
co Moldavil cerura de la Michaiti «sa le dea Dornnü pe
«friar sea Mail; insa MichaiU, consideranda ca. acesta
«e pre-finer-6 spre a putea: guverna ua téra, insarcina pe
«patru hoed cu guvernultr» (47); ca, dupa invingerea de
la Mirislau, Mihaiü «lua ostile earl le aflase in Romania
«la fiulti seicPetraru, i alerga in Moldova contra Polo-
«tailor« (48), si in fine, ca, find batut de Zamoiski «Mi-
chael adjunse la Tergoveste, lasa aci pe fiulti sea Nicólei
pe cel trel frail Buzesci.» (49).
§i
Unde d-nu Lauriana pune Peltraeu, cronica romana
contimpurena pune Nicola : «si in tera Muntenesca trA-
mise Domnü pe flu-set' Nicola Voclei» (50) ; «Atunce boiarii
si betranii Moldovel, pohtira de la MichaiU Voda, sa le
dea Domnü pre fiu-seir Nicola Yodel» (51). cSi Simion
Voda afl venitti aid in téra RomanescA , cu Léii cu
^

(46) Istoria Eonuni1orui, pag. 428.

(47) Op. cit., p. 429.
(48) Id. p. 431.
(49) Id. p. 432.
(50) Magaz. ist., t. I, pag. 295.
' (51) Idem, p. 297. N44.

- www.dacoromanica.ro
4
 17

Moldoveni, de au gonith pe &mina lui Michaiti Voda, si

pe fiu-s61 Nice, Voda>, (52), etc. .-
and d-nu Laurianü dice ca Michaiti a tramisti domnü
in Muntenia pe fiu1t sèti Pebaru, acesta in chrisOvele ce
emite ca domnil, se intituléza : Ion Nicola voda, asa cä
erOrea e manifesta.
. D-nu Aaron Flonanti nu face altil-felti. Cand reproduce
unü faptü, care nu se afla relatatti de catti de cronice
straine, personagiulti lui Petraru apare pe scena (53);
cand faptul se coprinde numai in cronica romana, se a-
réta Nicaci (54) ; cand faptulti se gasesce raportatil in
scrierile indigene si straine, atunci autorulil da preferinta
numelui Petraru. D-sa mai afirma inca c acesta Pe-
traru era cella mai mare fiti albü lui Michaiü u. asser-
tiune cu totult nefundata. .

Despre istorici nu mai vorbimü.

Fara a uita ca precum in lucrurile rele se afla until
sufletti de bunatate, totti asa si in lucrurile false se afla
unti sufletti de adevérti, opiniunile ce analisaramil, dupa
separarea elementelor cart facti desacordul lora, continti
bite un 41evèrü, acela ca : Mihaid vitézul a avut unz
singuril

§ 8.
Ala treilea si celti din urma puncta de discusiune
, este sOrtea familiel lui Mihaiü dupa mOrtea acestuia.

(52) Idem, p. 301.

(53) Buni-órd, negociatia ce se dice ar fi inceput Mihaid cu Jeremia Mo-
vila, ca acesta csd. dea pe u fiicd a sa dupa. Pelraifu, fluid lul Micbaid,
Despre acésta nu se vorhesce nimicd in cr.,nicele roma., ci in Chronicon-
Fuchsia Lup. Oltard., qi a1iI. De asemenea i faptuld cu promisia lul Mi-
chaid de a da ostaticl Ungurilord pe socia i copiI sel. V eql llorian, p. 142.
(54) Op. cit., p. 133 ; BoeriI Moldaviel rugara. pe Michaid ca sd le pue
printd pe fluid s6d. .Nicolae.,
2

www.dacoromanica.ro
 18

Robitus'a de 'Marl , cum asicurd Bethlen , Engel ,

d. Laurianti, Urechid, si in parte d. ? Remas'a
ostaticd in .Ardelii, cum asicurd d. Vaillant?
Cestiunea acuni, dupd cele al-elate mai susti , nu mai
presinta nicl u. dificultate.
Actulii de danie care bis. din Brasov() ne area pe
Stanca; Nicola Vodd. i Florica la 28 Septembre 1602
in Brasovn, liberi i &India dill de donatiuni.
La 1603 gdsimii in Tera-Romdnescd. la M-rea Co-
zia (55) numai pe Stanca i pe flica-sea Florica, iar Ni-
colae se afla, de mai inainte la curtea lui Rudolfti, cerendil
in zadarti tronulii Muntenesct i averea de care fuse-
serb. jdfuiti muma i pärintele set. (56) .
La 1606 Nicolae Vodd ailed trdia, dér nu se scie deca
era in Tera Romdnescd. (57)
Michait neavendt de cdtii until singurti flU, pe Nico-
lae Vodd, supositia d-lui Florianii cum cd Petrascu ar fi
perit in robie la hanul ratärescii de la Crimii, este ne-
intemeiata.
DOmna Stanca la 1604 muri de ciuma la Wamniculti-
Valcil, unde se retrasese, si se si ingropd la Episcopia de

(55) Carte de danie a Theofanel, loc. cit. Vedi studiulu nostru Minna
Stanca. Bucurescl 1876
(56) Mss. apud Hevenesi, apud inca, t. 2, p 291. Despre Nicola-Voda
vecli Trauschenfels, Deutsche Fundgruben zur Geschichte Siebenbdrgens; N.
F. 1860. p. 138, 201, 233, 234, 251 ; si Siebenbargische Chronik des Georg
Kraus, Wien 1862, 1, 20, 195, 196,211.
(57) Petra mormentald a nutted lui Mihaid Vodd, apud Papid, Thes. mon.,
t. 1, p. 396 : .116pausatti-a robe luT D-deti calugArita Theofana, muma re-
«pausatuluT Mihaiu Voevod i fia-sa Dómna Florica i fiu-s611 Nicolae Vodd,
(a nevoitg i a scristb.1>

www.dacoromanica.ro
 19

acolo (58), cairela '1 daruise la vremea mori séle mosia

Plavicenil. (59)
Domnita Florica se maxilla dupa clucerulil Preda din
Greci (60), care s'a numith i Floricoiulil dupa socia
. sea (61). Acestil Preda era fiula lul Papa Logotkulti de
la Greci, i nepotti lui Mitrea Vorniculti, a carat familie
traesce i pOne astaqI prin venerabilulti d-nu Stet'. Gre-
cénu, StrAnepotutti chronicarului Radu Grecénu.
Florica avu douè fete : lima, care se MArita cu Pand
PArdescu care aye tint lift Matheiti din prima sea casa-
torie (62) si Buica care se mAkita. cu Petrea Cluceru (63),
si care n'a fa.cutg , pe catt pUturamil afla din docu-
mente, nic unit coon.

,
(58) Duca asigurdrile ce amd primal') de la mai multi din Valcea, intre
earl d-nd C. Phi1ippin i pdrintele Ghelasie, Archimandrituld Episcopiel
si celd mai bdtrând din calugdrii de acolea, nu se 0.91 nicl ui Writ mor-
mental& a demmei Stoma!, sell vre und indice despre ingroparea ei acolea.
'
(59) Chrisovuld lui Alexandru Wild, citat mai susd : «Mosia PlAvicenil ad
fostd data i adausd la Sf. Episcopie de Minna Stanca pentru pomand unde
zacti cissele el.»
(60) In biserica din Cdluiu Minna Florica se represent/ cu corona pe
capil Maori de socul sett Preda Postelniculd. D'asupra primei figurl se ci-
tesce rOC1104Acl VOIMKA, iard la cea d'a doua : 1E.80,10 Ilf)EM HOCTEA-
1111K8A. Vecli stampa anexata.
(61) Mal multe chrisóve in Archiva Statului, intre cari yell nota 63 ; idem
Magaz. Istoric. piaruld Traianti, etc. Reposatuld Bolintinénu, in opera
sea posthurnd: Matheiti Bassaraba, comite uL creme gicendir ed. Preda din
Greci era Banulti Craiovel Preda Buzescu, Wand octogenard, când Florica
se manila. Despre socia lui Preda Buzescu, si familia Buzescilord, vecIT stu-
diuld meg : Viafa fratilorit Buzesci in Mkt societtlfit Roindnisnuml, an I-iii
si Colunina lut Traianil, 1871. Asemenea, A. Odobescu, Annalele Soc. Acad.
Rom., X, sect. II, p. 298-327. -

(62) Chrisovuld lui Constantind Bassarab (Carnul) la Arch. Stat. Condicd

Ep. Buzed, fila 157.
4" (63) Chrisovulti lui Mateiti Bassarab din 1643, ta Archiv. Statului, do-
cumentele monastirel Bistrita, leg. No. 6,

www.dacoromanica.ro
 20

Ilina avu cu Pang Pardescu ua. fatä Alexandrina (64),

care se immormntâJa monastirea Michaiti Voda din Bu-
curescl, alAturI cu mama-sea Ilina,
Nicolae Voda se casAtori cu Ancuta, fiialuI Radu Ser-
banu Bassarabt, cu care a fAcutii numai usa, fatä anume
Elena, care dupa mOrtea tatalul sèü, dup. ce ajunse in
cea mal mare miseriä cersindti prin stratele Vienel, fu
adusa impreuna cu mama-sea in Terra-Romftnesca, de
catre Matheit Bassarabt, candu acesta devenise domna ;
si 1a-1644 se casatori cu Evstratinu vtori vistierü, nerd-
manêndil dupä el nicl unti copilti. (65)
Astil-felt gresesce Bethlen, i dupa densult Engel (66),
, Dionisit Fotino (67), d-nu Lauriant (68), Vaillant, Florian
si top cel-l-altl earl susOntl c. Radu erban Bassarab era
ginerele lui MichaiU Vitézulti. Radu Serban a avutil de
socie pe Elena, fata Jupanesel Marie' de la Colani si a lul

(64) Dicta juplineset llina Ptirdésca fata r'eposatel Dewinel Floricdr, din
3 Iunie 1678, la Archivuld StatuluI, docum. monastirel Bramcoveni1 leg.
No. 3 ; (lasts' i fiimeT Alexandrini jumdtate de mosie din Rosianl, etc.')
Idem actul lul Pang PArdescu vel Clucer, tot acolo, din anuld 1669 octob.
(65) Cantemir in Istoria Imperiulul Otoman; Cara; Histoire de la Mol-
davie et de la Valachie 1781, p. 131-133; Sincea, t. 2, p. 291; BAlcescu,
Magas. ist., t. 1, p. 381. Crisovuld lul Constantin Basarab (Carnu) in
Condica Ep. Raga, fila 157 , la Archivuld Statulid , in care se arétl ca
Dina (Elena) fiica luY Nicola VodA a dgruit la mórtea sea MfilastireI Co-
mana mosia Mocesti1 cu tot délul cu yule. Cf. Siebenbiirgische Chronik
des Georg Kraus, I, 195-196.
(66) Geschichte der Wallachey, «Adeve'rulii este cg, §erband ad luatd pe
Ancuta fata lul Michaid Voda, i tisa §erband ad fostd ginere luT Mihaid
Veda,
(67) Op. cit., pag. 78.
(68) Istoria Romdnilor, pag. 437 a aleserg. Domnd pe Radu §erban Ba-
sera)* ginerele luT Michaele.. Ion Maresca, Cursu fle Istoria Romani-
lora, Bucuresci 1878, p. 316 : (Radu §erband Basarabd; care se casalo-
rise cu Ahcuta, fiica lul Mihaiii. A. I. Puiu, Prescurtare din Istoria
Rorndniloru, Focsen1 1879, p. 46 : ,Radu erbanu Basarab a fostd gin Mre
lui Mihaid Brogan..

www.dacoromanica.ro
 21

Udriste vistierulü, teciorulii bètranului-vornicti DrAghiciti

de la MAraciiient Cu acést6. soca Radu Serban face 2 fe-
te : Elena ce se narita. dupa Constantinu Cantacuzino,
Ana dupà Nicolae Voda..
Michaiti Vitézulti a mai avaIl o Inca naturalè Marula
cu Tudora din Tergsforti. La 1617, pe timpulti till A-
lexandru lliaü Voda., Marula ce ra maritatä. dupa.
Socola paharniculti, se scull cu pica asupra lui Preda
Floricoiuki si a Florical, pretinendn nisce sate pe care
i le däruise el Michael Voda, printeunti chrisovil ce
poseda. Iliasg-Voda dä dreptate Florical, ca fiic legi-
lima... (69)

§ 9.
Resumându tabloti genealogicti toll urmasil
lul Michaiü Vitézulti, dupa documentele inedite ce amü
consultatti, avemti :

(69) Documentele monastiret Cozia, la Archie. Statului, leg. No. 24; chri-
soyulti ha Alexandra Marl din 23 Decembre 1616 ; Dreptd aceta asa
a gásitd (pdrintele Vlädica Luca, Mitrop. i pdrintele vIddica Matelu Mi-
reon), scrisd in sf. previa, a se cuvine sd. tie fii mostenirile pdrintilord
lord, cart sunt flow C14 cununie de pairintil lord, si a face si pomenirile
tote ce vord trebui pdrintilord lord.,
_..
B 4
! 'IP
www.dacoromanica.ro
ir ACs D

"4":1tOlitu inunn ..c

 1

TUDORA DOAMNA STANCA

.
femeia nalegitimA Dimwit-NOD i so5ia. mY
a lui ' Michait
Tilichaili 1
1

ANc1J7 A PREDA
SOCOL fata luT NIOULAE I
FLORIDA din Greet
blrbatnIt MARULA Radii 13rban VETUAFU I I
Basarab 1
VODA I (Floricault)
Mande I

IPAN A.
I EVSTRATIN I I I I PETREA I I I I I
--- ELENA BUICA ILIN A PARDESCU
I alit 2-lea I Mama
1 I vel dumb I
Victiert I I I I I

www.dacoromanica.ro
1
.

:..

.
INiel ALESSAN MATElti
I
Nemitritati fit Bant am
mit copilii DRINA Hine I
I I I
 I.
23

§ 10.
Asa dart], pentru a incheia studiulti de fata, socotima
a fi_limpechtt prin ajutorultt critice documentale apli-
catA in tOta rigOrea sea, urmatOrele cestiuni :
1° DOmna lui Mihaiii vitézuhl s'a numitt Stanca nu
Florica, Vagarossa, Flora.
2° Mihaiii-Voda, a avail numal clout copil : Florica si
Nicolae, chruia 'I mai dicea i Parascu, iar nu patru, dupa
cum sustinti top istoricii nostri, carT aü fAcutt din cate una
si aceiasi persOna cate douè individualitati distincte.
3° Familia lui Mihaitt nu s'ail robitti de Tatarl, ci s'au
intorst in tOra.
40 Radu Serban Basarab n'a fostn ginere lui
cum sustinti dd. Urechia, Floriant, Laurianti Si altii.
5" Am urmaritti descendentii gloriOsei familii a lui Mi-
haiti Voda pOnd la 1700, alcatuindti tabloult lorp genea-
logictl.
Methoda istorica urmata in studiuhl de fata ne-a facut
a grupa la unti locti unti mare numèrti de testimonie ye-
lative la ua singura cestie, i cele mai multe din ele ine-
dite, necunoscute istoricilorti; asa ca nu se pote tagadui
importanta unorti studil de Multi acesta, carT limpeclindii
veritatea istorica prin confruntatil analitice, respindescil
gustulii criticei istorice, atatti de necesaria propasirel ori-
caret sciinte, si se ridica mai pre sash de studiile carT facti
lericirea anticarilora curiosi i archivistiloril heraldici...

FINE.

www.dacoromanica.ro
FAMILIA LUI MICHAIU VODA VITEZULU.

is31-10TeN

44'401/..
OA
II: CIC:PDPEIILM

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro