Romania apicolil
R8vlaHs lunar4 de lnfonnaretehlc8 $@llnjifl&i,
I
soMmlS de exprientg 91 opinll edltatii de
h c k # i a Gresc&torilor de Albine din Romffnia
Anul LXXV Nr. 2
t DE ALBJNE DIN ROMANIA.
CUPRINS
Eugen SASU : ReInttlAlrea apiculkriler
Witolao WTICM)LAUX : Stinrvlrrea de ptiWrar5
- deevoltarea acceierati a h i l i i l o r da albime
Ccailia POPESCU : Posibilitgti de suplimen-
tars a numBnului reprodudterilor maseuli in
lucrilrile de creqtere a matailor
* RaauneqtinH lnrdntafil~r apiculturii rc-
m&n.negti
Vasile BOBESCU : Incursiune In ~storirul stu-
pHritulut bihingtean
Ralan VOLCINSCM : MaLFB ssu r@n&hra
Constantln MIU : ReginH sau matcii
Traian VOLGINSCHI : 95 de ant de I s nagto-
rea lui Constantin L Hristea
Emilia gi Marin POI?ESCU-DICULESCU :
Popasuri la votrele istoriei rom&ne+ti
Doaumentar apical
' * APIEXPO '92
Almandru WICOLAIDE : Curier jaridlc
• * * Din aotivitatea APIMONDIEI
* * Din viata albiaelo@-f.+
-'a
* Pentru gospodine
1
E o per t a 2 : Vine, vine prirnlvara..
(feto : Constantin DINA)
e ~ p o ~ 4 t: a
Autor : arh. Florin WEFURRAC
cox.Eexvr.
In#. -El
PET=
DE REDAWU
TARTA (redactor get),
XIAIKAI BACANU. SORIZI
BODOLSA (redactor de rub-),
bg. AUIPEL .
-
M Ing. EU-
GSN MAR=. VI(PMB NEAOU.
biol. MIBAELA SERBAN. lug.
T R W VOLCINSOHL.
REDAWlA $I ADB5INISTRATIA
COMITIETUL EXECUTIV AL
februarie 1991 ASOCIATIEI CRESCATQRILOR
Sir. IuIl~lsFucik nr. 17, BUCU-
regti, sect. a Cod. 702SI 0 Tel.
11.47.88 Cont vlr. 4596014 B.A.
S. A. SueursUa municlptulW
Bucure(t1. * -Yfi .
P
;
Actualitatea clasicilor
literaturii apicole
VlaN albinei se imbind cu
a flow. Primdvara, cQnd se
ivesc cele dintti flori, albina
gprOape singera insectb~
care cutreierd cPmpiile $i p4-
durile, fiindcd ea nu iernea-
21% in amortire, ca celelalte
imecte 81 iese odatd cu cele
- dintii raze incdlzitoare.
- .,c +p\-y,
'- Pe lkngd folosul biinesc,
ce-1 tragem de pe miere gi
de pe ceard, albinele mai
? aduc foloase mari semiindtu-
rilor g i pomilor.
tm?nejuruZ unei stupine,
eimpiile g i livezile de pomi,
cutreierate de albine, dau
totdeauna mai mult St
mei bun. U n francez Znvdtat
a scris o carte, Zn care ne db
mvlte pildo despre foloasele
ce le trag pomii $i m e l e se-
m&R(ituri de la albine. El ne
spune cd in tineretea sa, ta-
tiS1 sciu avea o stupid ~i tot-
deauna pomii cddeau de poa-
me. Dupd o lipsd de 40 de
,'. ani de acasd, cind s-a intors
sd vadd locul pdrintesc, n-a
mi gasit stupins, dar nici
-ti nu mai fdceau roadele
cum le gtia el. f n livezile ve-
. cinilor, pe unde umblasl mi
Qnainte albinele, a viizut ace-
lagi lucrn : poame putine ~i
pvoaste.
M n V O ~ U ~ U L.,CALdUZA STUPA-
RULUI" de N. Nicolaescu $1 G.
Slotnoscu, Bucure$tb 1948.
Din presa centrals
APICULTORILOR
RE~NT~LNIREA
Eugen SASU
De 17 ani apicultorii nu s-au mai in-
trunit, la nivel national, pentru a-$i hotari
dezvoltarea viitoare. 0 ficea altcineva pen-
tru ei. Acum au din nou prilejul s i se in-
tilneascs. Reprezentantii celor 41 de filiale
se intrunesc azi in Capital&.
- Domnule Euwn MBrza, stnteti secre-
tarul general a1 Asociatid Cresdtorilor de
Albine din Rominia Care este scopul
acestui Congres ?
- Un raport de activitate pe ultimii 16
ani, aprobarea noului statut $i alegerea
noilor organe de conducere.
- Care este acum situatia apiculturii ?
- Exist& 1 4 1 8 mii familii de albine, din
care 1200 mii apartin gospod&-iilor popu-
latiei. Din cei 95 mii apicultori, 84 mii sint
membrli ai asociatiei noastre. Sintern, deci,
forts. Am vrea sg devenim $i mai pu-
ternici. Speriim ca prin m5surile care se
vor lua la Congres sB reu$im.
- Cit& miere schizitionati de la apicul-
tori ?
- In eel mai bun an.am ajuns la peste
gooO trecuty dear 815
Seceta $i-a spus cuvintul.
- Ce oferg psociatia rnembrilor 7 agriculturii. Subliniez c ? ~valoarea produse-
- Asigurhm baza material5 necesar5
pentru practicarea albinsritului. Livrgm,
deci, contra cost, stupi, unelte $i utilaje,
biostimulatori, faguri artificiali, medics-
mente. Le asiguriim conditii pentru depla-
sarea stupilor in pastoral, repartizgm stu-
pin& in masivele melifere. Prin interven-
tia asociatiei s-a obtinut scutirea de impo-
zite a veniturilor realizate din apicultur%
gratuitatea combaterii epizotiilor, instrui-
rea apicultorilor. $4 ~5 nu u i ~ m preluSm
,
toate produwle pe care ni le ofera crescii-
torii.
- Care va ti viitorul apiculturii ?
- Avem ginduri mari. In conditiile pie-
tei libere trebuie s5 intervenim $i noi, ofe-
rind preturi mai mari. Si nu numai atit.
De pildh, un produchtor ne livreaz5 o anu-
mit5 cantitate de miere sau alte produse
care se Drelucreaz5 in cadrul Combinatu-
lui d e care dispunem. La sfirqitul anului,
o parte din beneficii le vom acorda pro-
ducitorilor, in functie.de cantitatea de pro-
duse pe care ne-au livrat-o. Am infiintat
o intreprindere de comert exterior prin
care vom comercializa direct produsele
noastre, nu prin intermediari. Ce spergm
s5 realiz5m astfel ? fn primul rind, s i ne
procurgrn valut5 pentru retehnologizarea
combinatului, pentru cumpgrarea de sub-
stante necesare producerii medicamentelor.
Ne gindirn ins& ca o parte din aceste fon:
duri s?i revin5 direct cresc5torilor t-4 al-
bine,
- Cit d e rentabilg este activitstea api-
'IZL ?
- Anul trecut, unul din cei mai slab1
de cind existim, am realizat beneficii de
peste 30 milioane de lei. Dar problema nu
trebuie privit5 strict din punct de vedere
a1 beneficiului nostru. Far5 albioe nu $tiu
cum am exista. Agricultura modern5 de-
pinde tn foatre mare miisuri de albina ine-
lifers. Fiirs polenizare-fecundare nici o
plant3 nu dB seminte, fructe, nu se in-
rnulteqte ca mas5 vegetativ5. La muIte cul-,
turi polenizarea este f i c u t i de insecte, din-
tre care 85-90 la s u t i sint reprezentate de
albinele crescute de apicultori. Altfel spus,
albina este aliatul cel mai statornic a1
lor agro-alimentare obfinute cu ajutorul
albinelor 'este de zeci d e miliarde de Jei,
depg~indde 30 de ori valoarea produselor
directe ale acestora. $i s i nu uiGm rolul
ecologic a1 albinelor. Prin polenizare albi-
nele au un rol cheie in perpetuarea $i su-
praviemirea a sute de mii de specii de
p l a n k Dac& vrem sit menfinem echilibrul
ecologic, atunci trebuie s5 mentinem $i
apicultQra.
- SZL sperilm cil acum ve(i avea cfmp
Uber de afirmare...
- Credem ~i noi. Nici nu s-ar putea alt-
fel, tinind seama de recunoa$terea noastr5
pe plan international. Prima asociatie api-
co15 a ap5rut la noi 18,3, la BuziaS.
1, 1951, s-a infiintat actuala asociatie, prin
reorganizar, fostei Societ5ti Centrale de
Apicultur5, desfiintata in 1948, rn
1958 aso-
ciatia a devenit membrg a Federatiei In-
(continuare in pug. 5 )
Pe agenda prloritd,t//or'f/ecdre/ stupine

Stimlrlarea de primilvara - denroltarea

accelerata a familiilor de albine
hg. N ~ C O NICOLAIDE
~M

.:
-
I
Hrgnirea familiilor de albine este operatiunea grin care apicultorul pune
la dispozitia acestora in duerite scopuri anumite cantitgti de hrang. I
I I n cadrul hranirilor ce se exccutit la familia de albine, acestea pot fi d e :
: dous feluri :
. - hfiniri cu substante nutritive (hidrocarbonate, substante proteice, vita-
I

:
: mine, sgruri minerale, microelemente etc.) ;
- hriiniri medicarnentoase in cazul in care En hrana administrat& se
I

I :
: adaugs anumite medicamente in scopul prewenirii sau combaterii unor boli spe- :
: cifice ale acestora.
. I n ceea ce privegte hrgnirile stimulente acestea sint d e asemenea de 4 :
I

:feluri gi anume : hrgniri stimulente de primgvarg ; hrgniri pentru substituirea :

:golurilor d e cules ; hrHniri stimulente de toamnil gi hrgniri de salvare din timpul :
:iernii. I
I

I
b rindurile de mai jos ne vom ocupa de prima categorie d e hrsniri stimu- :
lente g i anume de cele de primSivar5 ce fie executa In vederea dezvoltgrii acce- :
-
f lerate a familiilor de albine. I
I
I

PrimiZvma, & perioada de preg5tire Cu scopul de a suplini oulesunlle

pentru d e s c h d se urn&-egte dez-
voltairea rapid5 a farniliilor prin in-
tansificama crgterii de puiet, M-
rsa stimulemt5 a albinelor are o im-
portant5 deosebit5.
Este cunoscut c5 fin sezonul de prd-
m5vm5 o f,amiMe de albine consum5
circa 10-12 kg rezerve de hran5 pe
cam r j i le & g u r B djn rezervele r5-
maw de la i e m a e , cit $i din culesu-
rile de nectar $i polen pe care Je rea-
h a z 5 in aceastfi perioad5. Exkstenp
unui cules zilnic de 200-500 g ~de
nectar $i polen intensificg cre$terea
de puiet ~i stirnuleaz5 dezvoltarea fa-
miliilor de a l b e .
Zilele nefavoralvile din a w a pe-
rioad5 ?mpi&c5 Ens5 z b m l albinelor
$i ca u n n m in familie intensiitatea
oreqterii puietudui se reduce deoarece
tndeletnickea este continuat5 numai
pe s e a m rezervelor de hran5 din
stupi.
de intretinere din natur5, 5n vederea
>intensific&ii care$terii de puiet, se
pracbic5 h r h k e a periodic5 ,a farni-
liilm de albine, cu miere, sirop ~deza-
h k , polen gi inlwuitori de polen, hrB-
mire ce p a r t 5 denumirea de h r h i r e
stimulent5. Cu rocazia k h i r i l o r sti-
mulente kebuie avut in vedwe c5 re-
zultate optime se obtin numai in ca-
m l in a r e in cuibul farniliilor de al-
biae ex is^ sezerve suficiente de
mime fn faguri $i pSistur5, f k 5 de
care albinele nu intensifics hr5nirea
m5tcii $i implicit nu se produce nici
o j.n&sifioare a ouatului acesteia.
P e n h k W e a stirnulent2 a albi-
nelm se folosesc numeroase p r m d e e
care se pmctic5 difaentiat, in functie
de num5rul familiilor de albine din
stupin5, puterea acestora la igirea
din iarn5 $i data inceperii culesului
pninoipal dim z m a respectivii, astfel :
 - unul din procedeele folosite con-
st5 in desc2p5cirea periodic2 (la fie-
cwe 3-4 zile) a unei suprafete de
1-2 dm2 cu miere din fagurii cu re-
z m e de hran5 existenti in famillie.
Se d ~ 5 p 5 q t ein padmu1 rind rmie-
rea din fagurii cu puiet cu scopul lde
a extinde clrgterea puietului in fa-
~LWGdim mijlocul cuibului. fn conti-
nuare se desc5p5cesc faguri cu miere
din marginea cuibului $i se a.yaz5 al5-
tuni de ultirnul fagure cu p i & . Al-
binele scot rnierea din faguri $i o de-
pozjiteaz5 in cuib Sn jurul puietului,
iar in fagulrii r 5 m q i goi m5tcile de-
pun ou5. Luciraawa se continu5 m o -
dic pin5 la desc5p5cirea tuhrcrr fa-
gurilor cu miere ;
- hr5nirea stirnulent2 a familiilor
de albine cu sirop de zah5r alcstuit
dintr-o parte z a h b ~i o parte ap5,
administrat in mlulele Zagurilor sau
in hrhitoare, la interval de 4-7 zile,
se practicg in majoritatea stupinelor
h tara noastr5 ;
- cu r e m l h t e mul$urmiitoare h
hr5nirea stirnulent5 a f d i i l o r de
albine se folosevte $i zah2rul tos cu
cristale fine care se administreazg in
hrhitoare q e m t e deasupra fa$urtilor
de mib. Allimle solubilizeaz5 zah5-
rul qi i1 t D a n s f m 5 in sirop pe cam-1
consym5 sanx depoziteaz5 tn faguni. h
acest caz este aecesar ca albinele s5
aibe awes la ap5. Unele daimilii de
albine consum5 zah5rul ca atare, Tn
timp ce altele fl car5 afar5 din stup.
Pentnu a c o n t r a w a aceast5 sihatie,
se recomand5 ca la suprafab za!h%.ru-
1ui din h r h i t o r s5 se ltoame un stmalt
subtire de miere. H r k i r e a familiilor
,de a l l b e cu z a h k tos prezint5 avan-
tajul c5 nu proved fuirti$ag fn stu-
pin5 $i wute$te pe apicultor de un
volum unare de munc5 necesn-5 p E -
parfii gi adn-iinktrhii siropuld,
a v h d ins5 un e f e t de stirnulare mai
slab b cornparatie cu .siropul de za-
h5r.
Prezenta unui cit de mic cules de
m. h- - - din rllatuz-3 rm5reste cu mult
efwtul hr5nirilor stimulitive. fn lipsa
acestuia se impune administrama de
polen sau En lips5, de inlocu~itoxide
polen, ca wse de proteine necesare
cre$terii puietului.
fn acest scop se practic5 hdnirea
familiilor de albine cu polen conser-
vat din sezonul precedent cules de al-
bine sau obtinut manual p r h recol-
tarea $i scuturarea in timpul hflarinii
a p d c d e l o r de p u u n b . Administira-
rsa polenulrui se face in perioadele lip-
site de oules de polen $i rnurnai dup5
efectuarea zborului de mHtire de c5-
tre famdliile de albine. Procentul d e
p r o m e din hran5, la inceputd se-
zonului se recornand2 s5 fie rnai re-
dus de 5-10°/0, cresdnd ultenim la
15% din total. l3r5nirea cu polen se
efectueaz5 atita k p cft aibinele nu
Idispun de lun cu~lesn a W de polen.
Administrxea se face Sn poQii de
150-200 g sub form5 de turtite ob-
tinute din amestecul polenului cu
miere $iezah5r pudr5. In stup turti-
tele se a p z 5 deasupra fagurilor cu
m e t idin mrijlocul d b u l u i , fiind in-
velite En tifon sau folie de m a t e d l
plastic. Poknul de porumb se a d d -
nistreaz5 farniliilor En d e l e c5ldu-
roase $i in am liber, expunindill-1 in
t g v i ~ tn
, locuri 'insorite $i lipsite de
vint f5r5 a f i arneskcat cu m..eIT, de
uncle albiinele 51 culeg $i-1 ^ ~ g a ~ i -
ne&i ^m fagwii din stup.
fn cazul lipsei de polen natural,
substan@le proteice necesare q t d i .
puietdui pot f i suplinite p r h h r f i -
r e peridic5 a albinelor m zah5r $i
inlocuitoni de polen cum sfnt : drojdiia
de b r e inactiva5, f5ina de soia de-
gresat5, laptele praf degresat etc.
fantrucit pin5 in prezent nu a u fost
determhati klocuibrii d e polen m e
s5 s u p h e c j . in totalitate polenu1
cules de albine de pe floai, se m-
m d 5 ca hlocuitorii de palen &ise
adminisbrae familiilor de albine 3n
arnestec cu polen n a h r a l recoltat de
albine. w m d seama de aceasta, 'in
(continuare In pug. 5)
3
 Cercetarea ~tiinjific5in slujba productiei
Posibilitifi de suplimentare a numarului
reproducitorilor masculi in lucririle de crestere a matcilor
ing. Cecilia POPESCU
cerceator gtiintific
Colectivul de genetic%gi ameliorarea albinelor
I.C.P.A.
S e cunoa~tefaptul c2, in mod normal,
trintorii dispar inainte de incheierea se-
zonului de crevtere a mltcilor, gi atunci,
pentru saturarea pepinierelor cu trintori,
se impune prelungirea cre~teriitrintorilor
prin diverse metode.
Pentru realizarea densitgtii optime de
trintori pentru matca ce se imperecheaz5
(10-15 trintorilmatca), in pepinier5 este
necesar5 creqterea dirijath, uniform5 a
trintorilor pe toat5 durata sezonului. Ca
m5sur5 general& pentru prelungirea peri-
oadei de crevtere a trintorilor, se impune
in primul rind pregstirea $i piiitrarea in
stare bun& a coloniilor producgtoare de
trintori.
Ca metod5 sigur& de cre$tere a trintori-
lor pin5 toamna tirziu, se recornand5 $i
folosirea coloniilor bezmetice (cu albine
ou5toare) $i a coloniilor cu m5tci trin-
torib.
In cazul folosirii coloniilor de albine cu
mBtci trintorite, trebuie efectuate unele lu-
menite s5 asigure ponta acestora.
Astfel, m5tcile tinere nefecundate trebuie
s5 fie stimulate pentru a depune ou5 de
trintori. Ca metode de stirnulare, se reco-
mandg : mstcile tinere virgine se aneste-
. ziaz5 la 5-6 zile dup5 eclozionare timp de
15-20 minute cu C02, operatie care se re-
peta la 2-3 zile, ca dup5 12-14 zile de
la tratament sh inceap5 depunerea pontei ;
expunerea matcilor in mediu saturat cu
vapori de azot de amoniu 5-6 secunde,
induce anestezia acestora pentru 20 minute,
tratamentul avind un puternic efect stimu-
lent asupra ovulatiei. Metoda a fost prac-
ticat5 la I.C.P.A. in cadrul experientelor,
declanqarea pontei producindu-se cu 4 zile
mai devreme decit la mgtcile tratate cu'
COz. Se recornand5 ca matcile supuse tra-
tamentului s5 fie introduse $i tinute fn-
tr-un nucleu puternic, folosit pentru pro-
ducerea trintorilor.
'i'rintorii proveniti din colonii bezmetice
$i din colonii cu matc5 trintorith, pot f i
folositi tot atit de bine ca ~i cei din co-
lonii cu matc5 imperecheat5. Din experien-
-
tele efectuate de noi cu a c e ~ t itrintori, s-a
constatat c5 nu exist& diferente semnifica-
tive din punct de vedere calitativ (canti-
tate de material seminal $1 num5r sperma-
tozoizi) fat5 de trintorii din colonia cu
mat& imperecheatii. Cercetarile efectuate
in acest sens, au urm5rit 6 indicatori :
1 - greutate corporal5 ;
2 - greutatea $i dimensiunile testicule-
lor ;
3 - greutatea gi dimensiunile glandelor
mucoase ;
4 - greutatea $i dimehsiunile vezicule-
lor seminale ;
5 - cantitatea de material seminal re-
coltat ;.
6 - num5rul de spermatozoizi/mmc
Primii patru indicatori, au fost urmh-
ria pe trintori in virst2 de 1, 7, 14 zile iar
ultimii doi indicatori, au fost urm5riti nu-
mai la virsta de 14 zile, cind sint ajun$i
la maturitate. Calculele au scos in evident2
faptul cg apar unele diferente intre. trin-
torii preveniti din colonie cu matc5 im-
perecheat5 $i cei din colonie bezmeticg in
cazul primilor patru indicatori. Astfel, s-a
inregistrat o greutate corporal5 in medie
de 206 mg la trintorii proveniti din colo-
nie cu matc3 imperecheatg, comparativ cu
138 mg (medie) cit au trintorii din colonie
bezmetic5.
De remarcat faptul ci5 diferenta in ceea
ce priveqte greutatea corporala, nu are nici
o influent5 asupra capacitatii de reprodu-
chtor a trintorilor obtinuti prin cele trei
metode. Astfel, trintorii obtinuti din ~ 0 1 0 -
nie bezmetic5 .$i cei din colonie cu matcg
trintorita pot f i folositi tot atit de bine
ca $i cei care provin din colonie cu mat&
imperecheat5.
In ceea ce vriveste cantitatea de mate-
rial seminal recoltat la cele trei categorii
de trintori. calculele reliefeaz5 diferente
mici (nese'mnificative pentru nivelul de
probabilitate cie 0,5). Cantitatea de mate-
rial seminal recoltat in medie, a fost in
medie de 0,75 mmc la trintorii proveniti
din colonie cu matcit fmperecheats ; 0,71
mmc la cei proveniti din colonie cu matc5
trintorit5 $i de 0,62 mmc la cei proveniti
din colonie bezmetica. Num5rul mediu de
spermatozoizi/mmc este de 6960 mii la
prima categorie de trintori ; 6603 mii la
trintorii din colonie cu matc5 trintoritl $i
6453 mii la trintorii din colonie bezmetic5
(experientele au fost executate in 2 ani
consecutivi).
Psstrarea in permanent5 in stare activ5
a coloniilor producgtoare de trintori, se
realizeazl prin introducerea periodic5 la
7 zile a 1-2 rame cu puiet c5p5cit de
albin5 1ucrBtoare la eclozionare. Fagurii
ins5mintati cu puiet de trintor, se intro-
duc in colonii doici, inlocuindu-se cu alti
faguri buni de ouat. Transferul se face tot-
deauna in ziua a 4-a de la depunerea ou5-
lor, pentru a se evita eliminarea acestora
de c5tre albinele coloniei doici, etiindu-se
faptul c5 in stadiul de larv5 procentul de
eliminare este mult mai mic.
FoIosirea trintorilor din colonii cu matcs
trintoriti $i din colonii bezmetice, prezinta
urmzitoarele avantaje :
REINTILNIREA APICULTORILOR
ternationale a Asociatiilor de Apiculturl
- APIMONDIA - iar in 1965 rearetatul
profesor Veceslav Harnaj a fost aiks pre-
~ e d i n t ea1 acestei organizatli internationale.
Avadar, exist5 o traditie de care trebuie
s5 tinem seama. Avem $i o baz5 material5
destul de solids, avem $i conditii naturale
foarte bune pentru practicarea albin3ritu-
lui. In plus, dispunem de un institut de
cercetare $i productie in care se produc
material biologic pentru ameliorarea efec-
tivelof de albine (mgtci), medicamente
pentru prevenirea $i combaterea bolilor la
STIMULAREA DE
diierikle repte recornandate pentcru
iolosirea h l d c t o d o r de polen, eel
putin 25-30°/0 dim mtitatea tow3
de su~bstain@pmteice adminisbate 4-
biinelar sii fie constitmi% din polen
natwasl cules de Abirne de la plank
polenifere.
Cu scopul de a stirnula cre$tmea de
puiet $i de a asigzuna familiilcr de a -
bine o dezvoltare rapids este ~ e c o -
- asigurarea unui num5r mare de mittci
imperecheate, element deosebit de impor-
tant in pepinierele de crevtere a matcilor ;
- saturarea zonei cu trintori de origine
cunoscutii $i eliminarea posibilitgtii apari-
tiei m5tcilor insuficient fmperecheate, ur-
mare a deficitului de trintori ;
- asigurarea presiunii de selectie $i pe
linie patern& i n procent ridicat prin cree-
terea dirijat5 a trintorilor de origine cu-
noscut5, deci, familii supuse activitgtii de
extrasezon ;
- coloniile orfane mentin trintorii pin5
toamna tirziu, ceea ce d5 posibilitatea con-
tinulrii ins5minf5rii instrumentale $i in
extrasezon ;
- acoperirea golului obiectiv de trintori
din colonie normal5 de catre trintori din
colonie cu mat& trintoritl $i colonie bez-
metics.
Trebuie tinut cont totu$i de faptul c5
dac5 pentru imperecherea unei m5tci cu
trintori din colonie normal5 necesarul este
de 10 trintori, atunci cind sint utilizati nu-
mai trintori din colonie bezmeticg, trebuie
luati in calcul 15-20 trintori pentru o
mates.
(continuore din Bag. I )
albine, produse apiterapice pentru uz uman
etc. Toate acestea nu ne dau dreptul s5
neglij5m dezvoltarea apiculturii. Mai ales
cfi acum exist2 posibilitatea s5 facem noi,
cei de meserie, ceea ce trebuie f5cut.
N.R. Acest interviu a apdrut in cotidia-
nu1 ,,Rom&nia liberd", jod 28 februarie a.c.,
exact $n ziua i n care la Bucuregti se des-
chidea Congresul National 21 Asociatiei
Cresciitorilor de Albine din Romania. fn-
tr-un nunadir viitor vom revend cu o rela-
tare asupra lucrdrilor Congresului.
wm.. mm....m.....
PRIMAVARA
(continwre d i n pug. 3)
rnandabil3, in sezonul de prhnZivmrii,
mplasarea acestora fn l d t 5 t i fn
care exist8 culesuri de intretinex de
nectar qi polen, aceste culesuri detex-
rnirIlind d u c e r e a sau chim eknina-
rea lor stimulenbe. TotodatZi,
pnh aceasba se m8rq.t~productivita-
tea mmuncii apicuItonilm ~rlriz*mdu;se
qi o u?t?dru- a oheltuielilor tatale pe
stupinii.
 Cu prilejul Congresului National a1 Asociatiei Cresciltorilor de Abine din
Romgnia, desfilgurat la Bucurevti, joi 28 lebruarie ac., a lost demelitil o plac&
comemorativil in memoria celui care a fost prof. dr. ing. V. Harnaj. In fata asis-
tentei dl. ing. Eugen Marza a tinut discursnl pe care-] publicilm in continuare
diwukd care reia In bun& parte textul unui neerolog $1 in care, algturi de,
pcrsonalitatea mrelni dispgrllt, au fost evocate numele a doi apicultori eroi ai
i revolutiei din decembrie 1989 ca gi numele altor stupari pIeceti dintre noi in
j ultimii 16 ani.

Doamnelor $i domnilor, dupd care a studiat la Institutul Politehnic

Dupd revolutie, la primul Congres a1 din Bucure~ti,specialitatea hidraulicd, ob-
Asociatiei Crescdtorilor de Albine unul din tinind i n anul 1945 diploma de inginer
constructor hidrotehnician cu distincticr
cei mai strdluciti apicultori ai tdrii - pro- ,,cum laude".
fesorul Harnaj n u mai este lingd noi. Cu Cursul ascendent al activitdtii profesio-
toate acestea simtim $iacum prezenta lui, nale $i universitare a profesorului Harnaj,
a gindurilor $i strddaniilor pe 'care le-a mai fntii ca ofiter; apoi asistent, $ef de
depus pi& i n ultima clipd a vietii f n lucrdri, conferentiar, doctor i n $tiinte teh-
slujba apiculturii $i facem toate eforturile nice $i profesor titular $ef de catedrd la :
pentru ca ideile de progres i n apiculturd Institutul Politehnic Bucure~ti, Institutul
care i-au cdlduzit pa$ii sd le transpunem de Constructii, Academia Militard Tehnicd,
intocmai i n practicd, pdstrind in deplind Institutul de Mine $i Institutul de Petrol,
unitate opera care, ne inconjoard g i de care Gaze $i Geologie Bucurepti, a culminat cu
a fost legatd intreaga sa viatd. functia de prorector a1 acestuia din urmd
Doamnelor $t domnilor, i n perioada-1971-1973.
Multe lucrdri de hidraulicd din far6
In amurgul rece a1 unei triste zile de poartd pecetea personalitdtii profesorului
sffr$it de octombrie a anului 1988 intr-o Harnaj acestea fiind realizate 2n conformi-
ultimd fulgerare de raze s-a stins din viatd tate cu conceptiile originale ce-i apartin.
dupd o lungd $i grea suferintd, profesor Laborioasa sa activitate profesionald s-a
doctor inginer VECESLAV HARNAJ, pro- impletit intotdeaum cu pasiunea nemdrgi-
motor $1 militant de s e a d a1 apiculturii nit6 pentru apiculturd, ccireia i-a dedicat
din tara noastrd, care $laddruit cu aleasd talentul $i Bntreaga sa capacitate de efi-
abnegatie pi nesftryit devotament intreaga cient organizator.
fiintd ptopd$irii apiculturii nationale $i fn sufletul sdu, in toatil fiinfu sa au trdit
a f i r d r i i acesteia pe plan mondial. doud personalitdti care nu s-au deosebit
Ndscut acum 74 de ani, la Baimaclh in una de alta ci s-au impletit armonios g i
Basarabia intr-o familie de preoti, profe- s-au desdvEr$it reciproc :u r n legatd cu pa-
sorul Harnaj sub indemnul $i grija tatdlui timd ardent6 de vdata vie a apfculturii, g i
sdu, phrintele Dimitrie Harnagea, a invdtat alta de cercetdtor $i deschlzdtor de dru-
sd iubeascd gi sd ocroteascd albina. muri Ontr-o qtiintd de mare perspectivd :
Pedagog de vocatie, tatdl a $tiut sd in- hidrodinamica lichidelor polifazate.
sufle fiului sdu interesul, pasiunea $i devo- Dragostea pentru apliculturd i-a alimen-
tamentul pentru apiculturd, deschizindu-i tat permanent resursele interioare, gratie
orizontul drumului pe care avea sd meargd cdrora s-a afirmat strdlucit ca Ontr-o a
consecvent toatd viata. Din acei ani ai co- doua profesie pe care de fapt a iubit-o cel
pildriei, cEnd visurile iau nagtere $i incep mai mult. Noptile de muncd de la , , R o d -
sd prindd contur iar curiozitatea fatd de niu apicold", anii de drumetie prin stupi-
natura inconjurdtoare se manifest5 nestin- nele tdrii pe care le-a cunoscut ca nimenl
jenit, albina $i-a gddt u n loc esential $i altul, activitatea tenace din cadrul Socie-
definitiv in viata sa. tdtii Centrale de Apiculturd, dinamismul
A urmat perioada pregdtirii pcolare, in $i pasiunea pe care le-a pus in slujba api-
Carre a frecventat cursurile liceului B. P. culturii nationale au indreptdtit alegerea
Ha$deu din Chi$iluiu far En continuare sa i n anul 1957 ca presedinte a1 Asociafiei
Scoala de ofitert de geniu - Bucure~ti, C~escdtorilor de Albine, funcfie pe care a
indeplinit-o cu deosebitd cinste g i onoare spirituals, ci. el le-e conferit tuturor aces-
timp de 25 de ani. tora prestigiul unei opere $i a1 unel vieti
Sub conducerea sa, aldturi de u n va- de o m care a csp5tat o valoare perena $i
loros colectiv de specialigti $i practicieni, asupra sensurilor carora v o m medita ne-
Asociafia Crescdtorilor de Albine s-a dez- contenit, noi care a m avut prilejul s6-1 cu-
voltat devenind o complexd organtzatte ob- noa$tem, s5 n e impsrt5$im d i n rezultatele
gteascd, cu u n patrimoniu proprb, dispu- muncii $i existentei sale atit de frumoase,
nind de puternice resurse materiale gt s5-1 simtim mereu alsturi de noi.
umane. I n memoria acestei Enulte personalitif#i a
Promovatd ca idee directoare in tara apiculturii rom&ne$ti v d propun sd pds-
noastrd, a realizat integmrea cercetdrit En- t r d m un moment de reculegere.
vdtdmintului gi productiei apicole prin in-
fiintarea Combinatului apicol, Institutului Doamnelor gi domnilor,
de Cercetare gi Productie pentru Apicul-
turd $i a Liceului apicol pe o platform6 Pentru infiiptuirea Revolutiei d i n 22 de-
unitard. Abordarea atentd $1 responsabild cembrie 1989, d i n datele pe care le de-
a viitorului apiculturii 1-a condus la ge- tinem, $-au dat viata g i doi tineri apicul-
neroasa idee transpusd i n realizarea siner- tori - Cristian Boca g i George Bogdan
giei intre cercetarea gtiintificd g i practica T o m a ~ e s c u- ambii absolvenfi ai liceului
apicold atit pe plan national cit $i inter- apicol ,,V.Harnaj" d i n Bucuregti, precum
national. gi alti numerogi fii ai patriei. Pentru cin-
Pe plan international a reusit sd con- stirea memoriei acestora precum g i a tu-
fere ~ e d e r a t i e i~ n t e r n a ~ o n a al e.~sociatiilor turor apicu1torilor care au trecut in ne-
de Apiculturii APIMONDIA v e care a con- fiintd de la ultimu noastrli Conferintd, d i n
dus-6 vreme d e 20 d e ani consecutiv, ca- rindul cdrora nu putem sd n u amintim pe
racterul de universalitate, sd-i dea profilul C. L. Hristea, N . Fotii, Dan IovBnescu,
de organiz- a apicuLtePtXoae-pr%tm- I . Barac, V . Cudelca, Al. Marcovici, Mircea
gul glob imprimindu-i u n caracter novator, Ialomi+anu, C. A n t o n m u , V. Safer, Gh.
plin de dinamism, creind un c l i m t pro- Rusei, Marin Rildulescu, S. LBbu$c5, D. Da-
pice desfagurdrii actZunilor umanitare me- bija, M . Dumitru, I . Berenghi, T . Mardare,
nite sd contribuie d i n plin la asigurarea Adelina Derevici, Nicolae Romanescu, $te-
pdcii g i buniistdrii i n lume. f a n Popescu, Al. Vartolomei, alti oameni
Munca neobositd $i talentul sdu de bun de gtiintd, practicieni $i fruntafi ai apicul-
organizator au asigurat dezvoltarea acestei turit r o d n e p t i $i care au constitui me-
organizatii gi infiintarea la Bucuresti acum diul in care a inflorit personalitatea pro-
mai bine de u n deceniu a ~nstitutuluiIn- fesorului V . Harnaj trecuti p i ei i n lumea
ternafional de Tehnologie g i Economie Api- celor drepfi ii r e c h e d m azl la masa amin-
coldi a1 APIMONDIEI. Edificarea acestui tfrilor g i vd propun ca i n memoria lor sd
institut reprezintd u n u dintre cele m a i im- pdstrdm u n moment de reculegere.
portante realizdri ale sale menitli sd aibd
o mare contributie la rdspindirea i n in-
treaga lume a cuceririlor-de ulttmd or6
din domeniul apidologiei.
Din anul 1985 a fost ales Pregedinte de
onoare a1 APIMONDIA $i Pregedinte a1
Comitetului director a1 I.I.T.E.A., functii pe
care le-a indeplinit pDn6 la plecarea lui
pe drumul fdrd intoarcere.
Umnist rationalist, profesorul Harnaj
n u a privit actul infdptuitor de progres
apicol decit conferindu-i intreaga lui gra-
vitate, intreaga lui semntficatie umanlS gi
sociald, crezind cii actiunea t n fldcdratd
reugegte numai dac6 este Pncdrcatd de
energiile colectivttdfli pe care a gtiut sd
le polarizeze Entotdeauna spre u n tel co-
mun. A luptat neobosit pentru apdra al-
bina, apicultura $i pe apicultorl de tot ce
era contrar nevoilor propdgirii acestei no-
bile $i milenare indeletniciri.
A fost u n o m de o mare noblete sufle-
teascd En adevdratul fnteles a1 cuvintului.
A$a c u m scrie pe placa memorial& n u
functiile $i titlurile i-au adus autoritatea
Rtoria portrlel - istoria apiculturii
Vasile PO
- Practicatea stupdritului de c6tre poporul
roman gi stdntogii sdi ca indeletnicire dis-
tinct6 se pierde On negura vremurilor ast-
fel cd apicultura a constituit g i continua
sd reprezinte o importantd sursd de pro-
dzictie agro-alimentard $i de venituri pen-
k u locuitorii meleagurilor tdrii nocstre.
- Atestatd documentar incli de la :umdta-
tea mileniului I i.e.n. de cdtre marele is-
toric grec Herodot (484-425 O.e.n.) exis-
tents albinetor a fost consemnatd i n con-
textul operatiunilor militare d i n Valea Du-
mirii de Jos, de pe vremea cind o$tirea
regelui Darius (514-513 i.e.n.) cunoscuse
stirzenia poporului geto-dac. Herodot nu-
met $i pcirintere iisoriei afirma cd : ,,Tracil
spun cd tinutul de dincolo de Istru-Dundre
- e ocupat de albine gi d i n cauzaJor 31U
a porn-p&t+mohe m a i deQarteU.
Dovada practicdrii stupdritului i n Dacia
$zonele
i limitrofe .En cea de a doua ju-
mlitate a milentultti 1 i.e.n. este confir-
mat6 gi de urmdtorul pasaj din opera is-
toricdui-grec Polybios : ,,Tinutwile pontice
-
- inclusiv Dacia n e procurd din bel-
gug - elenilor - miere yi ceard".
U n argument cd dacii posedau o apicul-
turd dezvoltatd Oncd dinainte de stdpinirea
romunci ni-1 oferd insdgi. basoreltefurile de
pe Colwmna lui Traian de la Roma : blocul
38 - prtnderea de cdtre u n dac a unui roi
intr-o cognitd de nuiele ; blocul 12 - daci
transportind in brate cognite cu albine $i
blocul 80 - imagini ale romanilor care
atacd o cetate dacicd lar cei asediati se
apdrii prin aruncarea unei cognite cu al-
bine asupra celor dtn fata zidurilor. 0
seam6 de aspecte economtce y i spirituale
din antichitate demonstreazd tmportanta
deosebitd pe care o acordau romanii al-
binei $i produselor sale. pentru insemlui-
tatea foloaselor ce le aduceau populatiei,
de albine fiind legate fecunditatea, bogd-
tia $i prosperitatea. Mierea. a servit $i ca
medicament extrem de util pentru vinde-
carea a o multime de boli, utilizarea ei
On acest scop fiind cunoscutd de strdmogii
nogtri daco-romani. I n medicinu populard
mierea este folosit& ca panaceu terapeutic
din vremuri foarte vechi pfnd i n zilele
noastre. Ceara de albine a avut ca g i mie-
rea multiple tntrebuinfdri. Mai Dntii ca
mijloc de iluminat indeosebi Zn casele ce-
lor bo17atf (cetdtenii simpli sclavii fo-
losind opafte). Mai apoi ceara a fost fo-
lositd .yi la confectionarea tciblftelor cera-
te, utilizate ca suport pentru Znscrisuri.
Astfel de tdblite au cunoscut o rdspindire
Iargii On Dacia Traiand fapt demonstrat de
descoperirea lor i n regiunea auriferd d i n
Muntii Apusenl - la Rogia Montand. Con-
tinutul acestor tdblite cerate se referea la
contracte de vinzdri-cumpdrdri, fnchirieri
$i asociatii. Documente datEnd d i n epoca
.marilor migratii ale diverselor populatii
din secolul a1 V-lea e.n. mdrturisesc cci i n
agezjrile stabile d i n Banatul de vest se
folosea bdutura fdcutd d i n miere ,,medos4'
(mied hfdromel). In documentele evului
mediu exist6 informatii refetitoare la acte
dotale de stupine, tranzactii y i conventii
vamale ptivind produsele apicole ceea ce
demonstreazd starea infloritoare a acestei
~-TZ - -
Asupra dezvoldrii activttdtii de stupdrit
d i n cimpia bdndteanri o influentd pozitivd
a avut-o gi Anton J a n ~ a(1734-1773). pri-
mu1 profesor de . apiculturd d i n Austria.
La indemnul acestui adevdrat reformator
a1 apiculturii d i n intreaga AustrZe de pe
atunci (prin urmare gt d i n provinciile ro-
m&ne$ti: Banat g i Ardeal) impdrdteasa
Maria Tetezia a promulgat aga-numitul
,,patent d i n 29 octombrie 1776" - referitor
la promovarea apiculturii i n toatd Austria.
In acest act era prevdzutd gi scutirea de
bir pantru toti stuparii d i n toate prouin-
ciile supuse imperiului habsburgic. Fapt
deosebit de semnificativ intre elevti lui
Anton Jansa il intilnim $1 pe viitorul cdt-
turar rom&n dr. Ioan Piuariu-Molnur (1741
-1815) autorul primului tratat de apicul-
turd i n limba rombnd. Datoritd acestor
factori favvrabili patrimoniul apicol d i n
teritoriul regimentelor de granitd d i n Ba-
nat a ajuns s6 inregistreze la recensdmin-
tul din anul 1828 u n efectiv de 134 497
stupi.
Semnificattv pentru aceastii ramurd im-
portantd a ecolwmiei agrare care a avut
gi are o traditie deosebft de bogatd i n
aceastd parte a tdrii - Banat este $i exis-
tenfa acelor citeva matrice sigilare (sigi-
*) Despre importanta lui Anton Janga vorbegte
$1 faptul cB tema generala a celul de a1 X X X Z I I -
lea Congres a1 Federatiel Internatlonale a Aso-
clatlei de Apicultura APIMONDIA (ce s e va
desfhgura la Split, Iugoslavia, in perioada 29
septembrie-4 octombrie 1991) este : ..APICUL-
TURA DE LA A N T O N JAN$A PXNA IN ZILELE
NOASTRE".
lii) cu motive apicole cum ar f i cele ale
localitdtilor Vucova $i Criciova. I n ambele
cazuri elementul principal de pe cimpul
heraldic il reprezintd u n stup de albine
inconjurat de u n decor natural. Deosebit
de iconografia sigiliilor scitefti, simboluri
specifice apiculturii apar i n prima jumii-
tate a secolului trecut $i la unele matrice
sigilare ale unor bresle din Banat. Astfel,
pe matricea sigilard a breslei brutarilor,
morarilor $i lumindrarilor din Timigoara
- datind din anul 1816 - se poate obser-
va u n stup fn partea inferioard a cimpu-
lui sigilar deasupra cdruia sint aqezate
doud forme pentru turnat lumindri. 0
imagine similar6 se afld redatd $i in cen-
trul cimpului sigilar a1 matricei sigilare a
breslelor unite din Lugoj ce dateazd din
anul 1818. De altfel, pteocuparea deose-
bit6 ce au avut-o locuitorii bdndteni pen-
t r u practicarea apiculturii o dovedegte $i
faptul cd stema fostului judet Severin -
cu capitala la Lugoj - a fost dominatd
de figuri 'cu motivatii apicole constznd En
imaginea unui stup-cofnitd $i Tase albine
in zbor.
La promovarea albindritului bdncitean, o
contributie deosebit de activd $i-au adus i n
viata satelor preotii $i Pnvdtdtorii. Ace$tia
in marea lor majoritate, pe ling6 faptul cd
practicau in mod efectiv apicultura, con-
stituiau $2 cadrele de specialitate care
acordau cel mi mare sprijin rnodernizdrii
activitdtii de stupdrit. Astfel fn adundrile
generale ale reuniunilor ,,fnvdtdtore$til' din
Banut ce au avut loc i n anul 1870 la Ora-
vita, Caransebe~, Or$ova, R e ~ l t a , Boc$a
Montana, Comlo$ul Mare, Belint, Lipova,
Buzia$ $f Ciacova, i n afara problemelor
pedagogice, au fost dezbdtute $i teme des-
pre agriculturd, pomiculturii $i stupdrit.
Preocuparea pentru actualitdtile apicole
ale acelor vremuri poate fi concretizatll
exemplar de reuniunea de la Oravita i n
care s-a hotdrtt trimiterea inviitdtorului
Ferdinand Chiritg la u n curs de o lun6 de
zile organizat la qcoala de agriculturd din
Altenburg - Germania. Ca urmare a mo-
dernizdrii apiculturii bdndtene prin practi-
carea unui stupdrit sistematic $i rational
s-a reuSit ca numai dupd u n deceniu sd se
obtind u n surplus de 2 800 mdji de miere
pentru export i n Anglia, Austria, Belgia,
E l v e t b $i Germania. Concomitent la ex-
port a fost solicitat $i material biologic din
ecotipul rasei ,,Apis melifica carpatica"
existent i n Banat, ale ciirui insusiri motfo-
productive deveniserd deja cunoscute pe
plan mondial. Materiahl biologic sub de-
numirea de albilzdi bdndteand a fost livrat
mai multor tdri din Europa, Asia, Africa
$i chiar America.
Aceste realizdri revelatoare pentru al-
bindritul din zona de vest a tdrii se da-
toresc apieultorilor bdndteni intelectuali
romcint, bunt patrioti - cdrora le revine
meritul dk a fi contribuit la promovarea
literaturii apicole. Ei au editat primele lu-
crdri scrise i n limba roman& despre $ti-
inta $i tehnica acestei indeletniciri $iau
sustinut necesitatea organizdrii celei din-
tii asociatii apicole din Romdnia. lat6
citeva date tstorice :
a ) Publicarea i n anul 1785, dupd impzi-
marea la tipografia rom81w-sirbd din Ti-
misoara, de cdtre dr. Ioan Piuaru-Molnar
a primei cdrti de createre a albinelor iin
limba roman5 intitulatd ,,ECONOMIA
STUPILOR". Aceastdi lucrare .a avut darul
de a marca inceputul practicdrii apicul-
turii i n mod Stiintific din tara noastrd. b
dezvoltarea literaturii apicole f n limba ro-
manti $i-a mai adus contributia $1 u n alt
dascdl a1 stupdritului bdndtean : preotul
prof. Ioan Tomici (1772-1857) din comu-
nu Vdrddia de Cars$, care, i n anul I823 a
scris $i tipdrit i n limba romdnd o a€td
carte despre apiculturd avind titlul ,,CUL-
T U R A ALBINELOR".' Tot el a fost $i
fondatorul primei $coli de apiculturd pe
care a Snfiintat-o in oragul Lugoj.
b) Urmare aparitiei literaturii apicole fn
limba rom&nd precum $i a participdrii lu
lucrdrile celui de a1 XVIII-lea Congres a1
apicultorilor germani, de la Salzburg, din
septembrie 1872, a invdtdtorului Nicolste
Grand din Buzia$ $i a preotului Vichiente
Schelejan din Timi~oaras-a stimulat pu-
ternic initiativa fonddrii primei organiza-
tii apicole din Romania. Animatorul qi
initiatorul actiunii de Snfiintare a celei
dintii asociatii a stuparilor romhni a fost
eruditul apicultor Nicolae Grand (1837-
1893) ce poate fi considerat drept pfonie-
rul organizdrii apiculturii romirnefti.
Cu sprijinul organelor locale $i avtnd
aprobarea autoritdtilor austro-ungare acor-
datd prin decizia nr. 618 din I4 ianuarie
1873, a organizat $i tinut in zilele de 16-
17 aprilie '1873, in saloanele bdilor Buzia$
adunarea general6 de constituire a primei
asociatii apicole din R o d n i a sub denumi-
rea de ,,REUNIUNEA APICULTORILOR
BANATENI". Cei peste 200 de stupari par-
ticipanti la infiintarea organizatiei au in-
credintat functia de secretar lui Nicolae
Grand, iar pe cea de prepedinte doctotu-
lui Adam-Petru Jager.
C ) De a c e e a ~ inotabild important& pen-
tru promovarea apicultudi r o d n e g t i s-a
dovedit a f i fost $i editarea $i publicarea,
la 1 septembrie 1889, a primei reviste api-
cole in limba remand, apdrutd in ordqe-
lul Sinicolaul Mare din cimpia .bd&tead,
intitulatii ,,APICULTORUL $I ECONOMUL
ROMAN". Aceastd revistd de informare
apicold i n lirnba romkmi a fost conceputd
$i scrisd cu alfabetul latin din initiativa
ff sub redacva intmosulut apicultor fi
patriot romdn Svetoniu Petrovici (1838-
1906) d i n Sfnicolaul Mare*
Infdptuirea acestor obiective ce consti-
tuiesc premiere abosolute ale stupdritului
somdnesc indreptdtegte intreaga mas6 a
apicultorilor din tara noastrd sd aducd u n
pios omagiu mentorilor sdi, tar pentru ope-
ra lor drept recunogtintii ti ageazd in ga-
leria personalitd~ilor de exceptie ale isto-
riei apiculturii romdnegti.
Promovarea g i modernizarea apiculturii
bdndtene g i implicit a stupdrltului r o d -
nesc a mai fost susflnutd pirn contributi-
ile aduse g i de cdtre alti ieprezentanti de
seamd ai apiculturii zonei de vest a tdrii.
Despre acegtia documentele vremii au con-
semnat merite deosebite, not ne v o m op7i
asupra celor mai importante aspecte :
Preotul Vichentie Schelejan (1830-
1898) d i n Timigoara, colaborator apropiat
a1 lui Nicolae Grand gi membru marcant
a1 primei asociatii apicole bdndtene, pro-
motor a1 stupdritului modern din Banut
s-a afirmat prin : a ) introducerea apicul-
turii ca disciplinii obligatorie i n gcolile
normale de invdtdtori ca urmare a demer-
surilor ce le-a fdcut la forurile de resort
ale Imperiului Austro-Ungar ; b) tnventa-
Tea gi folosirea, incd d i n anul 1859, a gra-
tiei despdrtitoare pentru separarea mdtci-
lor, prezentatd ca metodd proprie la Con-
gresul a1 XVIII-lea de la Salzburg d i n
1872, i n timp ce O n Europa aceasta a apd-
rut sub denumirea de gratia Hanemann
abia i n anul 1877 ; c ) sustinerea tezei pre-
cum cd scopul apiculturii rationale este de
a studia natura albinei demonstrtnd avan-
tajele stupului vertical fat6 de a1 celui
o7izontal - lung, ardtind cd : ,,stupul, in
mod firesc, se dezvoltd de sus in jos, iar
iarna - cdldura se propagd de jos i n sus.
Preotul prof. Nicolae . Martinovici
(1855-1926) din comuna Topoliivdtul Mare
s-a afirmat ca publicist apicol gi bun or-
ganizator al stupdritului bdndtean, fapt
pentru care, timp de peste 10 ani a fost
membru a1 Comitetului Central Apicol
d i n Budapesta. La Congresul g i expozitia
apicold de la Heidelberg d i n 11-16 au-
gust 1893 a fost ales, impreunii cu D.
Dzierzon g i Vogel, ca oaspete de onoare
la banchetul acestui mare for apicol.
Dupa actul Unirii d i n 1918 Consiliul Diri-
gent 1-a numit in anul 1919 profesor am-
bulant d e apiculturd $i gef a1 regiuuii I-a
apicole d i n Banut fiind ales @ viceprege-
dinte de pnoare a1 Societdtii Centrale de
Apiculturd d i n Romania.
*) Vezi materialul publicat fn revista ,,Apicul-
tura In Romantau nr. 8/1989 Ia pag. 27.
De asemenea o contrlbutie de seamd la
organizarea g i dezvoltarea apiculturii mo-
derne de pe plaiurile bdndtene au adus-o
de-a lungul vremii : inv. Virgil Amandl d i n
Bucovdt, prof. univ. ing. Constatin N.
Martinovici, luliu Vulpe, Gheorghe Ciunga,
Nicolae Iancoviciu, Serafim Popescu d i n
Lugoj, maior Gheorghe Matet d i n Timi-
goara, loan Barbu d i n Caransebeq, Corw-
lan Murgu d i n Ilidia, Aurel Dancea d i n
Prilipdt gi mulfl alti anonimi pasionutf de
apiculturd.
f n anul 1892, dupd transferarea Reuniu-
nii Apicultorilor Bdndtenf d i n Buziaq la
Budapesta, u n grup de 250 de apicultori
d i n zond s-au organizat tntr-o noud aso-
ciatie cu sediul la Timigoara, sub denumi-
rea de ,,SOCIETATEA APICOLA B A N A -
T E A N A alegind ca pregedinte pe George
Beniczki. Ultertor inlocuirii Reuniunii
. Aptcultorilor Bdndtent d i n B u z i a ~ cu So-
cietatea apicold bdndteand d i n Timigoara,
in Comitatul Carag-Severin s-a constituit,
la Lugoj, in ziua de 10(23) septembrie
1911 d i n initiativa lui George Milog a
doua organizatie de stupari d i n Banat, de-
numitd Societatea de apiculturd ,,ALBINA
BANATEANAS' a1 cltrei pregedinte era
insdgi initiatorul acesteia. Tot acest Geor-
ge Mtloq a initiat tipdrirea $1 publicarea
la Lugoj, cu incepere d i n ianuarte 1991,
a celei de a doua reviste apicole i n limba
rom&nii intitulatd ,,STUPAR1TULU perio-
dic ce qi-a continuat activitatea pin6 i n
anii 1916-1918. La aproape u n a n mad t f r -
ziu, pe data de 12 iulie 1912, i n urma unei
gedinte comune a Societdtii de apiculturd
,,Albina Bdndteand" d i n Lugoj cu apicul-
torii din comitatul Torontal, aceastd tind-
~d asociatie s-a reorganizat prin unificare
intr-o singurd organizatie. Astfel i n anul
1913 conform inteleptei zicale : ,,Unirea
face puterea" apicultorii bdndteni s-au re-
organizat in cadrul ,,Societdtii apicole b d -
d t e n e " d i n Timigoara.
Realizdrile fructuoase ale apiculturii bd-
ndtene au fost cunoscute g i apreciate cu
ocazia numeroaselor conferinte gi a multor
expozitii ce au avut loc in vremea aceea.
Aga de pildd la Conferinfa apicold d i n
1914 desfdguratd la Bratislava, Societdtii
apicole bdndtene i s-au acordat medaliile
de argint qi bronz. I n anul 1921 Asociatia
gtiintificd de agriculturd i-a decernat di-
ploma de onoare iar i n anul 1929 la expo-
zitia de produse agricole d i n Banat a fost
decorat6 cu medalia de aur. Din cauza
evenimentelor primului rdzboi mondial,
activitatea Societdtii aptcole bdndtene a
fost intreruptd g i reluatd dupd actul Unirii,
sub conducerea lui Nicolae Martinovici d i n
comunu Topolovdtul Mare d i n a cdrui ini-
flativd in anul 1923 s-a organizat la Lugoj
Congresul apicultorilor bdniiteni. Tot in
 cadrul Societdtil apicole bdndtene i n iunie
1941 a luat fiintd, din initiativa invdtd-
torului Gheorghe Andrag cercul apicol
Sinicolaul Mare. Acelagi Gheorghe Andrag
a fost $I primul care a introdus stupdritul
pastoral i n aceastd parte a tiirii.
Ultima conflagratie mondiald a avut con-
secinte negative asupra apiculturii bd7ui-
tene determinind u n declin temoorar i n
activitatea economico-organizator;cd Ins6
imediat dupd terminarea rdzboiului s-a
inregistrat u n nou reviriment reugindu-se
ca in anul 1847 Sodetatea apicold b d d -
teand sd aibd deja u n numdr de 1205
membri actlvi. Despre avintul luat dupd
. rdzboi de apicultura bdniiteanii ne st6 mdr-
turie gi actiunea din toamna anului 1946
a celor 11 stupari din Caransebeg, care
s-au intrunit $1 au pus bazele asociatiei
apicole ,,GRANICERULu a cdrei sferd de
influentd s-a extins pi& la s f i r ~ i t u lanu-
lui 1948 $i asupra localitdtilor din jur ca
de exemplu oragele: Hateg, Orgova gi co-
munele de pe Valea T i m i ~ u l u i(Domagnea,
Globurdu) g i Valea Bistrei (Ohaba, Glim-
boca) etc. astfel cd in numai doi ani nu-
mdrul membrilor inscrigi sd ajungd la 153.
Ca urmare a constituirii la 30 decembrie
1957, din inftiativa marelui animator a1
vietii apicole rom&ne$ti prof. dr. ing.
Veceslav Harnaj, a Asociatiei Crescb-
torilor d e Albine din Romania, ca
organizatie nationald, apicultura biinii-
teand s-a fntegrat t n noun form6 struc-
turald continuindu-gi activitatea de pro-
pagandd apicold pentru atragerea tutu-
TOT stuparilor i n asociatie $I pentru per-
feeionarea continua a tehnologiilor api-
cole. I n timp, activitatea $i realizdrile ob-
tinute de apicultura bdndteand s-all inscris
pe u n drum ascendent. Aceasta a fdcut ca
stuparii bdluiteni sd se bucure de aprejeri
elogioase chiar $i din partea apicultorilor
din alte tdri. Aceastd afirmatie este ates-
tatd g i de obtinerea la prima expozifie in-
ternationald de apiculturd organizatd i n
anul 1965 la B u c u r e ~ t fa medaliei de argint.
Potentialul apicol d i n zona banatului a
marcat o cseqtere fatd de anul 1947 cu de
5 ori a numdrului de membrf (de la 1205
la 6 552) g f de 7 ori a numdruluf d e familfi
de albine (de la 12 151 la 93 965). In Banat,
i n cele trei filiale judetene, existd circa 90
de cercuri apicole din care 18 cu gesttune.
Mdrturii ale tradifiei de colectare, con-
seware $f punere f n valoare a vestigiilor
istorice privlnd stupdritvl bdnlltean existd
q i i n cabinetul tehnic de docurnebtare api-
cold din Timigoara. Aici dascdlul Zoltan
Zimmerman (1924-1983) care a fast se-
eretar tehnic al filialei A.C.A. Ttmig En
perioada 1968-1983 - decedat t n functie
- a inmdnuncheat cu sirg g i iscusintd
mat multe exponate care oferd ap2cultorilor
contemporani imugtnea propdgirit vietii
apicole bdndtene. Aceste exponate dispuse
in patru sectoare didactic-documentare sint
concretizate p d n :o bibliotec5 cu literaturd
apicold din ultimele doud secole i n limba
nationalitdtilor conlocuitoare formatd din
306 volume $i colectia de reviste apicole
ale diferitelor provincii din tara noastrd
pe diverse perioade istorice ; colectia $tam-
pilelor organizatiilor apicole ce aG func-
Jionut i n ultimii 118 ani in Ban& ( d i n
1873 pi& i n prezent) ; o colectie de miere
cuprinzind principalele sortimente d i n pro-
ducHa anilor 1921-1989 ; u n vast mate~.lal
documentar constituit din plange $t ca-
lendare cu teme QZ motive decorative api-
cole. La imbogdtirea acestui patrimoniu
documentar apicol (deosebit de continuarea,
intre 1983 $1989,
i a completdrfi materia-
lului colectionar amintit) conducerea Co-
mitetului cercului apicol Timigoara a ini-
fiat $i pus bazele unui micromuzeu cu di-
ferite obiecte, unelte gi utilaje ce au ser-
vit la practicarea stupdrftului On diferite
epod.
0 fatetd sodo-economicd a apiculturii
mai p u v n cunoscutd este aceea de factor
determinant a1 acesteia asupra productiei
de bunuri alimentare necesare omenirii.
Este vorba despre polenizarea culturilor
agricole entomofile de cdtre albine fapt
datoritd cdruia pe lingd realfiarea anual
de cdtre stuparii b d d t e n i a sute de tone
de miere, a z e d de tone de ceard $i polen,
a sute de kg de ldptigor de matcd gi pro-
polis, precum $i a unor importante canti-
tdfi de venin de albine, concomitent, prin
polenizarea culturilor se obflne u n spor va-
loric de fructe, legume gi seminte ce depd-
gegte de pi& la 30 de ori valoarea produ-
selor apicole. Acest lucru confirmci contri-
butia albinelor la asigurararea alimentafl-
et populatiei $i a unui rol mereu mai
important in mentinerea echilibrului
ecologic. Pentru cd, a$a dupd cum afirmd
biologii ,,dad aceste insecte ar dispdrea de
pe suprafata pdmintulut o datd cu ele, pe
ling6 miere g t ceielalte produse aplcole, a t
dispare gi peste 100 de mii de spedi de
plante a cdror existent6 este determinatd
de polenizarea lor cu ajutorul alblnelor".
Toate acestea intdresc o datili mat mult,
concluziile celebrului naturalist $i biolog
francez Gaston Bonier, cum c d : ,,Albinele
au nevoie de flori ca sd trdiascd $i florile
de albine ca sd rodeascd".
(continuare In pag. 26)
Dexbaterea revistei
MATCA SAU REGINA 3
ing. Traian VOLCINSCHI
Limba, ca fenomen social $i istoric,
oglindqte societatea $i istoria poporului
ce o vorbeqte pentru c5 se na$te o daG
cu poporul $i evolueazii o dat5 cu el.
Te-rminologia in stupiiritul romdnesc a
apiirut, cum este $i normal o datA cu in-
ceputul cre~terii albinelor de catre mo$ii
strgmo$ii novtri din timpuri ce se
Eierd in negura vremurilor $i a$a cum au
fost botezate corespund minunat atit dia-
lecticii graiului romhnesc cit $i practici-
lor in stupiirit.
Se cunoaqte faptul ch terminologia in
limba roman3 este preponderent de ori-
gine latin5 dar s5 nu uitam faptul cii pe
timpul romanilor nu se cuno~tea despre
existents reginelor in stupi $i nu existau
nici un fel de termeni a unor cuvinte ne-
cunoscute ca : matc5, bot&, Wntor, bez-
metic $i alti t e r m n i apicoli descoperiti
mult mai tirziu. Cuvintul matcii a a p h t
mai tirziu in procesul istoric de formare
a poporului romPn de-a lungul unei pe-
rioade indelungate $i complexe care re-
fleck3 descoperirea in timp care amin-
te$te $i de convietuirea $i asimilarea pe
teritoriul t5rii noastre a unei populatii
pqnice de origine slavg de ciitre autoh-
toni prin secolul V-VI e.n. Acest feno-
men repezina o realitate istoricii ce nu
poate fi contestat&. Adoptarea termenu-
lui de matcP ca $i in cazul altor cuvinte
romdnevti imprim5 trfidturi specifice
~ r o ~ r limbii
ii noastre far6 s5 altereze ori-
ginea $i caracterul ei pofund romanic.
In vechile reviste ,,Romdnia apicolg"
organ a1 Societ5tii centrale de apicultur5
nr. 6 din 1947, nr. 10 din 1949 $i in al-
tele se mentiona faptul cit d e bine, fru-
mos $i just a lost numitA ,,MatcaU -
cuvint ce deriv5 din ,,mamgl', stabilin-
du-se p i n aceastfi terminologie $i gradul
d e adinc5 pricepere a celor vechi in stu-
p5ritul rom5nesc. Azi, fapt gtiut de toti
$i - bazat pe cercetitri vtiintifice -
lul miitcii este acela de a d e ~ u n eou5 si
ro-
-
a prlsi poporul $i foarte p u t h precis &
~~~~
functiunile unei ,,regineu. Famili'a de al-
bine este format5 din fiii $i fiicele ace-
leiavi mame. Dack consultAm cele mai
vechi c5qi d e apiculturii rom$ne$ti cum
sint ,,Economia stupilor" scris5 de I.
Piuariu Molnar in anul 1785, vedem c5
autorul foloseste numai cuvi,ntul matcfi.
,,Cultura albinelor" de Ioan Tomici, 1823,
extinde sensul cuvintului' de matc5 la de-
numirea stupului mentionind ,,Fie$te care
popor d e albini, care cu un cuvint stup
sau rnatcg se nutne$teU iar matca pro-
priu zisa o denumeqte muma albinelor
sau criiith. Intr-un calendar pentru Buco-
vina din 1853 tipiirit cu litere cirilice .
-
,,Prislc5rieaU, in capitolul legat de
trintori se precizeaa : ,,Fiinta trintorilor
este numai de cit pentru albine de ne-
voie, p a r k la roire ca muzicanti, parte
spre a ajutora, a incllzi clocitura, ins3
scopul lor cel d e cgpetenie e s k cg ei fac
matca roditoare care dupg aceia d5 fi-
int5 tuturor albinelor $i fiira care a r rP-
mine matca sterp5 $i in Urmare ar tre-
bui s5 se piard5 stupul". ,,Cultura albine-
lor" scris5 de Marin Petrescu in 1894 $i
,,Cre$terea albinelor" de V. Moga in 1930
apfirutA in patru editii, folose$te de ase-
menea numai cuvintul matc5.
,,C515uza stuparului" d e Nicolaescu
care a ap5rut in 1907 $i a fost reeditatS
in 11 t d i \ ~ l ,premiat5 de Academia Ro-
man5 in chiar atitudinea fat3 de tendin@
unora d e a schimba cuvintul rnatcfi cu
cel de reginft. Autorul arat5 cii sexul
&tcii $i rostul ei in stup a riimas mult5
vreme o tain5 pentru toti. S-a crezut in-
tii cg e o albin5 de parte bSrbiiteasc5 $i e
regele care cirmuiqte roiul. Cind Schwa-
merdam acum peste 250 d e ani a perfec-
tionat microscopul $i a p5truns in tainele
$i intimitAtile albinelor a stabilit cii a-
ceastA albina mai mare (matca) are ovare
$i oviducte s-a intemeiat 0 ,,noufi poli-
tic?? a stupului bazat5 pe puterea de pro-
liferare a miitcii. Unii autori din @rile
regaliste au schimbat ins5 numele din
rege in reginii $i a$a o numesc $i azi
multi striiini. Stuparii no$tri mai noi, lu-
Endu-se dup5 ciifiile strgine incearcg s5
impaminteneasc5 $i la noi acest nume ne-
potrivit cu rolul ce-1 are matca in stup.
Sfitenii nwtri i-au zis din vremurile
ccle mai vechi matc5 care inseamn5 ma-
&, o b i ~ i ade la care i$i trag prgsila al-
binele dintr-un stup.
Vornicul Grigore Ureche (159021649) in
Letopisetul Tfirii Moldovei, scris acum
circa 350 de ani, scrie in capitolul ,,inv5-
t5tura $i mustrarea celor mari" : ,,. . . ~i
d e s-ar inv5ta cei mai mari d e pre niqte
mu$te f5r5 minte, cum se tine dornnia,
c% t o a u albina isi ap5r5 c5scioara $i toa-
tii hrana lor, cu acele gi venhul s5u,
iar Domnul adec5 Matca pe nimeni nu va-
tAm5 $i toate invatatura ei ascult.5". Iar
Petre $chiopul scrie : ,,Em Dornn blind
ca o Matc5 f3r5 ac". Din acele exemple
putem deduce cii organizarea stupului e
datA ca pild5 pentru intocmirea societatii
a ~ e l o rvrc wuri.
Exista + I n L m e m s e hrisoave $i docu-
mente vechi p5strate in Arhivele statu-
lui in care se folose~tecuvintul rnatc5 gi
nu regin5. Matca nu are in stup alt5
treab5 decit s5 o d , $i ea i$i implinevte
cu prisosinw aceast5 datorie pentru c5
nu stA din ouat, nici cind d n i n c 5 nici
cind doarme. Din ea se na$te popor mult
ca frunza $i iarba, mentioneaz5 Nicola-
escu.
Numele de regin5 nu a fost cmoscut la
noi, decit in ultima jum5tate a acestui
secol $i anume cind au inceput s3 so-
seasc5 in tar5 tratate de apicultw5 din
str5inAtate.
De asemenea, c5rtile rombne$ti traduse
in francez5, german5 sau englez5 nu
aveau atunci pmtru cuvintul mat& un
alt termen decit regina. Marii no$tri scri-
itori I. Slavici (vezi ,,Tinazorilor"), M.
Sadoveanu (vezi ,,Fratii Jderi") $i altii au
utilizwt cuvfntul matc5. A existat o peri-
oad5 cind in limbajul nostru intelectual
se foloseau rnai mult sau rnai putin po-
trivit unele frantuzisme, fenomen satirizat
de marele nostru Caragiale. Vechile re-
viste rombnegti a u criticat de asemenea
Enlocuirea unor termeni traditionali ro-
mAne$ti cu alfii strgini cum este cazul gi
cu cuvintul boa15 pe care multi I-au Enlo-
cuit cu 'termenul francez maladie care
din picate se folose~te$i azi de numerovi
speclaligti. In acest sens, in Buletinul api-
cultorului nr. 8 din 1956 a ap5rut urm8-
toarea epigram5 adresat5 doctorului F.
Begnescu :
Savantul nostru doctor, scrie
In loc de boa15 maladie
S5-ncerci s5-1 schimbi n5dejde nu-i,
E boala lui.
Exemple de asemenea neologisme se
rnai pot da, ins2 s5 retinem faptul c5 £0-
losirea unor termeni de origine strain5
utilizati inutil intrucit au echivalent in
limba roman5 se numevte barbarism.
La rgspfndirea cuvintului de regin5 in
tara noastr5, consider d un rol important
1-a avut $i lucrarea monumental5 a ma-
relui apicultor C. Hristea - ,,Stup5ritul"
din anul 1935 care a ap5rut in rnai multe
editii. Scris5 cu talent intr-un stil atr5-
gator $i bine documentat5 din punct d e
vedere tehnic pentru acele timpuri, lu-
crarea a contribuit la educarea $i forma-
rea multor generatii de apicultori, din
volum inspirindu-se rnai apoi numerovi
alti autori. El este Ens& singurul autor
care folosegte in_. c q s a lucrare o termi-
nologie aparte ft& rumutat.4 din str&in5-
tate $i chiar dezvoltata de el, cum ar f i
cuvintele : regins, regid-fecioarg, celule
regale, pap5 regal&, curtencele, alai de
curtence, alai imp5riitesc, palat. Este d e
observat c& autorul a atribuit albinelor
calitati ornenegti in special calitatea de
ratiune sau inteligent5 apreciind in mod
g r q i t c& regina este un conduc5tor lumi-
nat intre supu$ii ei. Semnificativ este fap-
tul c5 in ace1 timp C. Hristea era admi-
nistrator a1 domeniilor coroanei regale
iar lucrarea sa ,,Stup5ritul" a fost Enchi-
nat.5 Majestritii Sale Regina Elisabeta
principesa Rombniei, En semn de profund5
recungtintg $i nemiirginit devotament.
Nurnerqi alti autori a u inceput s5 fo-
loseasc5 apoi termenul comun d e matc5
sau regin5 dar putini au renuntat defini-
tiv la cuvfntul matc5. Astfel dr. Florin
Begnescu in lucrarea sa ,,Cultura albine-
lor" are un capitol intitulat ,,Matca sau
regina". Acest capitol incepe cu cuvin-
tele: ,,Dup5 cum am spus matca este su-
fletul stupului" iar in continuare autorul
folosegte mai frecvent cuvintul matc5 decit
regin&.
Cuvintul matc5 este legat gi de folosirea
altor cuvinte apicole ca botc5, 15pti~orde
mate5 $i bezmetic. Apicultorii cunosc de-
osebirea intre o familie orfan5 $i una b a -
metic5 iar pentru aceasti u l t i d denu-
mire nu exist5 un alt termen En limba
romln5.
Cuvintul m a t d este un cuvint traditio-
nal romsnesc care figureaz5 in dictions-
rul enciclopedic a1 limbii rombne, fiind
definit astfel : ,,albin5 femel5 cu organe
sexuale complet dezvoltate. Are in fami-
lia de albine rolul de a depune ou5
150 000-200 000 intr-un sezon. Este recu-
-
noscut5 de albine dup5 un miros specific"
(sinonim regin5). Cuvintul matc5 rnai in-
seamnH obirvic, origine, familie, neam din
care se trage cineva.
Consider aceasti definitie perfect ac-
tual5 $i nu vid necesitatea de a modifica
sau a inlocui acest termen cu altul rnai
,,distinsN sau rnai ,,nobila care nu com-
pleteaz5 nici un go1 in literatura noastrl
de specialitate. De ce s5 schimb5m ceva
bun numai de dragul de a schimba f5r5
argumente ~tiintifice temeinic justificate ?
Semnificativ mai este faptul d in a-
proape toate t5rile lumii, pe ling5 vechiul
termen de regin5 folosit Enainte in exclu-
sivitate, au inceput s5 apar5 $i sii se rSs-
pindeascg din ce in ce mai mult $i ter-
menu1 de mam5 sau alti termeni npecifici
mai pokriviti. Astfel, in dictionarele inter-
nationale de termeni gtiintifici apicoli,
editate de Apimondia in 10 volume, cu
participarea celor mai prestigioase perso-
nalitliti ~tiintificedin lume $i sub coordo-
narea lui ' ~ v a~ r a r ? e ~ 6 i i r & c t a1
& 1oterna- apiculturii romdnegti $1 specialivti in do-
tiollal Bee Research ~ssociatioli'm n Anglia meniu care consideriide asemenea c5 fo-
care $i asuzi este regat avind in fruntea losirea termenului de match este rnai po-
statului o regins, g5sim in limba francez5 trivit ca cel de reginil ca de exemplu :
cuvintul reine sau mere ; in italiana
regina m u madre ; in spaniol5 - reina,
- ing. Eugen Mlrza, ing. Aurel MBlaiu, dr.
Eugen Murevan, dr. ing. Carmen Splltaru,
maestra sau machiega ; in portughezg - ing. Vasile Alexandru, dr. ing. Claudiu
abelha mae sau abelha maestra ; in ger- Ocrain, ing. Maria Dr5gan $i chiar dr.
man2 - kbnigin sau weisel ; in suedez5
- drottning sau vise ; in maghiar5 - ing. Eugen Meves initiatorul $i organiza-
torul simpozioanelor nationale de istorie
anya, ceea ce inseamn5 mama etc. $i retrologie ~ g r a r 5care a intocmit pri-
Nu ne mai referim la numeroasele t5ri mu1 studiu privind denumirile apicole ca
din estul Europei unde cuvintul de mama argument la formarea gi dezvoltarea uni-
sau matc5 este d e mult generalizat, r a tar5 a poporului roman. De a c e e a ~ i p5-
observgm cA in apusul Europei unde ma- rere era $i regretatul prof. ing. Nicolae
joritatea regatelor a u dispsrut, exist2 In Foti care a condus cercetarea stiintific5
ultimul timp tendin@ d e a generaliza ter- apicol5 romlneasc5 vreme d e 28 de ani
meni noi mat adecvati, acest fenomen iar timp de 30 de ani a fost prqedint.de
fiind un proces de duratil din cauzaru- colegiului de redactie a1 rwistei noastre.
tinei, a faptului & noul p5trunde greu
qi limba este inc5p5tEnatA.
Am incercat s& aduc citeva argumente
care mil determinil sil consider cuvintul
matcil mai potrivit functiilor care le inde-
plinqte in stup gi care reprezintil pentru
noi o movtenire material5 a meleagurilor
rombnevti pe care ne-au 15sat-o moyii $i
str5mo~iimovtri.
A v h d h w d e r e faptul cg, cuvintul
maR& este sinonim cu regin5, fiecare este
astazi liber s5 foloseascll termenul dorit
dup5 convingerile $i opvunile proprii.
Numai respectind adevarul vtiintific $i
far5 a promova pasiuni politice liberta-
tea se manifestg la adev5rata ei valoare
In cazul in care se opteazll pentru un ter-
men sau altul.
In incheiere doresc s5 v5 informez c5
am facut un mic sondaj d e opinie cu
clteva personalitilti reprezentative ale

Constantin MIU

Foarte multi oameni, indiferent c5 sint poate considera c8 nici m a h (regina) nu

apicultori sau nu, $tiu cA matca (regina)
este sufletul S ~ U D U ~ pentru
U~ cB ea este
factorul care- asiguri perpetua-
rea spedei. Celelalte argumente cunoscuk
$i fofosite in diferite piblicatii $1 in ul-
timele articole, precum c?i matca ar con-
duce activitatea stupului, a r asigura or-
dinea $i a r indemna la lucry ori c5 este
suveran $i asigur5 liniqtea, pacea $i echi-
librul social, toate acestea $i altele pu i se
pot acredita numai ei.
Se $tie cu precizie c5 nici o fiint5 de
orice fel de pe acest piirnint nu poate face
dou5 sau mai multe activitgti in conditii
bune, in acelavi timp. De aceea se
poate conduce activiafie unui stup, mai
ales in sezonul culesului cind qi activita-
tea d e ouat este cea mai intens5. De ase-
menea, se cunoagte c& orice fiin@ nu
poate fi un conduc5tor luminat dac5 nu
are la dispozitie un sistem informational
bine dezvoltat. Suita de albine ce inso-
te$te matca nu este un aai, ci pur $i sim-
plu un grup insotitor, relativ restrins, care
dup5 unele pSlreri (contrare altora) in-
drum5 activitatea de ouat a m5tcii. A-
vem piirerea c5 acest grup de albine care
insotesc aproape permanent matca ii de-
termini5 activitatea f5rB ins5 a o putea
preciza cum se executg. Ca urmare,
matca este elementul care executi sarci-
nile ce le are pentru perpetuarea spe-
ciei, potrivite cu conditiile stupului $i
indrumata, coordonatg sau chiar fortat5
$i nicidecum dups bunul d u plac. Con-
sidergm de asemenea, c5 un grup de al-
bine care pot s5 fie permanent acelavi, au
rnai multe posibiliati de a asigura o rnai
bun8 cunoa~terea situatiei din stup $i
chiar din afara lui, decit o poate avea
matca. P b e r e a noastrs este intarit5 $i de
mentionarea f5cut5 in literatura de spe-
cialitate pe baza unor cercetari gtiintifice
precise cu privire la creierul matcii. De
exemplu, in lucrarea lui Const. L. Hris-
tea ,,Stup&ritul nou" printre altele se
mentioneas urm5toarele :
,,Creierd mEitcii, comparat cu a1 unei
albine lucrstoare este cu mult rnai mic.
Prin specificitatea rolului ce-1 are matca
de indeplinit in colonie, rezumindu-$i ac-
tivitatea nunmi la opera de procreatie,
este explicabil5, aceast5 diferenta in mi-
nus a creiemlui, c5ci albina de-a lungul
milioanelor de ani a avut ocazii imense
s s se loveasc5 de anlunite opreliqti, pe
care pin5 la urms le-a putut ocoli. A-
cestea s-au rssfrint asupra celulelor cre-
ierului, cane s-a dezvoltat ca volum far5
s5-$i fi fnmuhit num5rul neuronilor, pe
cind a1 m3tcii nefiind supus eforturilor
cerute de situafii variate $1 vitrege a rit-
mas ,,micu.
Se $tie cB rnai sint $i alte activiati ale
miltcii ce se fac la determinarea albinelor
ce o conduc, cum este de exemplu i e ~ i -
rea din imperechere in cazul c h d matca
intirzie s5 i a d . De unde atunci cancluzia
d matca conduce in stup $i ESI este suve-
r a n d acestuia ? Ne mir5m cB incs nu i
s-a spus dictator.
Cu toatg organizarea perfect5 dintr-un
stup noi nu cunowtem cu certitudine c5
este un candudtor $i mai ales unic $i
nici autorii ce susfin aceasta tez5 nu au
argumen tat-o.
Hr5nirea specials, emanatia aubstantei
de mat& $i altele sint determinate $tiin-
tific, bine 15murite in literaturH $i n u a u
nimic comun cu denumirea de regins sau
mates.
Panica ce se produce Pn stup la dispari-
tia miltcii este justificata prin grija ori-
&ref fiinte pentru asigurarea continarii
speciei $i nicidecum pentru simpla dispa-
ritie constatatli. Logic gindind, dacs ar fi
a$a cum se sustine, dacs matca m fi un
suveran, atunci nu ar permite ca fiind
pr-ezenta sii se construiasc5 botci pentru
inlocuirea ei. Panica in caz de orfanizare
$i chiar la inceput bameticirea nu se li-
miteazl la dezorganizarea total5 din stup.
Mai intii albinele continu5 tot felul d e
activitati de a crea cele mai bune con-
ditii continu5rii vietii in stup $i apoi se
trece la d s u r i limit5 cum a r fi activi-
h t e a de a oua chiar albinele lucrstoare
(bineinteles nefecundabile). A$a se ex-
pli&, dup5 p5rerea noastr5 aparifia bot-
cilor in afara zonelor ouate sau uneori
chiar pe rame. $i deci, nici o legilturg
cu denumirea de regins.
Argumentele aduse de autorii articole-
lor apgrute in revistele anterioare, c5 fe-
nomenele ce nu se observ5 la alte specii
de animale $i nobletea recunoscutii a in-
deletnicirii de apicultor justifich folosi-
rea krmenului de reginzl nu s"mt justifi-
cate. Dup5 Hrerea noastr5, termenul $ti-
intific de matc5 adic5 ,,albin&-fernell cu
organe sexuale complet dezvoltate, avind
rolul de a depune ou5" este mult rnai co-
respunz5tor $i demonstrat ~tiinfific.
Discutabil este $i argumentul c5 matca
(regina) este superioari. Numai faptul
cg face ou5 fecundabile nu este suficient
pentru a o denumi superioara fat5 de
albina din stup. $i atunci de ce denumitA
reginit ? Multe activit5ti surprinz5tor de
complexe $i exacte sint executate in stup
de celelalte albine, la indicatiile cui nu s e ,
cunoa~te hc5, justific5 aceastii afirmatie.
Sh fim bine inteleqi, czl toate cele ex-
primate nu inseamnil cB minimalizeazl ro-
lul m5tcii In stup, dar nu putem fi d e
acord sti i se atribuie ceea ce nu poate
face.
Numele de regin5 este numai fetiviza-
rea in mintea unor oameni din putinele
state care au avut ca form5 de guvernii-
mint regalitatea $i nu este practicat.5 in
toate @rile globului.
Ca m e a celor mentionate pin5
aici, consider5m c5 este rnai indicat sit s e
foloseasc5 in continuare, in activitatea
publicistics $i vtiintificg denumirea de
matc5. Asta nu inseamng c5 nu se poate
folosi Tn vorbirea curent5 $i termenul d e
REG~NA.
S 5 nu fncurc5m ins3 lucrurile. Aici nu
este vorba de nepunerea in drepturi a
unui termen hulit de multi m i in tara
noastrs. De unde aceastii apreciere? De
ce a m e s W m pasiunile politice cu apicul-
tura ? Sg fim seriqi domnilor !
95 DE AN1 DE LA NASTWEA LUI CONSTANTIN 1. HRISTEA
Fiu a1 Moldovei noastre
dragi Constantin L. Hris-
tea s-a ndscut la C o s t e ~ t i
judetul Vaslui la 11 f e -
bruarie 1896. Urmeazd li-
ceul la Blrlad. Continud
studiile superioare $i i$i
ia doud licente in drept
$i i n chimie agrard. S-a
dedicat apiculturii
fragedd copildrie r e u ~ i n d
din
ca la virsta de 14 ani sii
aibd primul stup sistema-
tic iar la inceputul pri-
mului rdzboi mondial sci
dispund de o stupinii mo-
dernd pe care a slujit-o
intreaga viatii cu devota-
ment $i pasiune. A fost
u n o m comunicativ $i a
scris cu mult talent fiind
u n desdvir$it practician
mereu la curent cu nou-
tdtile tehnice apicole din
tar6 gi striiindtate. U n o m
blajin $i sfiitos cu inima
deschisii, cu aleasii abne-
gatie $i nesfirgitd ddruire
de sine pentru a imp&rtd-
$i cu diiruire ~i talent al-
tora succesele $ i chiar
evecurile lui. Felul mol-
doveanului blind, riibdd-
tor, dibaci, atent perseve-
rent $i indeminatic a co-
incis i n mare mdsurci cu
atmosfera cerutd de har-
nicele albine. Numeroase-
le lui conferinte $i lectii
tinute la Societatea de
Stiinte Agricole I. V . Mi-
ciurin, la Asociatia Ingi-
nerilor $ i Tehnicienilor, la
Societatea pentru riispin-
direa ~ t i i n t c i gi cztlturii,
la Asociatia Crescdtorilor
de Albine din Romicnia
i n fata apicultorilor ince-
piitori gi avansati precum
$i a tineretului $colar din
majoritatea judetelor tri-
rii, erau convingcitoare,
interesante $i savurate d e
auditoriu fiind expuse cu
pasiune, pe intelesul tutu-
Tor, pline d e sfaturi prac-
tice, de continut $i pntrio-
1896-1987
ing. Tralan VOLCINSCHI
tism urrniirind dorfnfa
fierbinte a modernizdrii yi
afirmdrii apicu.lturii ro-
mbnefti.
Activitatea publicisticd
a lui C. Hristea incepe
din anul 1932 i n pagina
agricolii a ziarului Uni-
versul unde i n decurs de
4 ani public6 41 articole
de apiculturd. Din 192G
public6 trei articole i n
,,Buletinul Apicultorului"
apoi i n ,,Rom&nia Apico-
16'' 84 articole +i in ,,Api-
cultura" peste 40 articole.
Mai tirziu i n biblioteca
agricol6 public5 4 b r o ~ u r i epuizeazd repede apdrind
,,Stupii sistematici", ,,Cre$-
terea reginelor" i n douci
numere $i ,,Cregterea al-
binelor" intr-o bro~urci
dubld.
f n anril 1935 pt~blicd o
voluminoasd $i vnloroasd
lucrare de apiculturd dc
960 pagini cu 400 imagini
intitulatii ,,Stupd~itu1'~ de veac.
scrisd intr-un jermeccitor
dialog. Monumentala .sa
operci a fost reeditatii i n
1942 $i apoi i n 1947 con-
stituixd u n tcmeinic in-
drumar pentru formarea
multor generatii de api-
cultori din tara noastrd.
Autorul s-a documentat
temeinic din literaturn
francezd, germaitd, italia-
nd, englezii $i americand
gi a inchinat lucrarea sa
,,Majestcitii Sale R e g h a
Elisobeta Principesn Ro-
mriniei i x semn de pro-
fundd recuno$tintE gi ne-
mcirginit devotament.
La virsta de p ~ s t eSO
a n i a avut putcren s6 re-
vizulascd $t sd actualleze
aceastd lucrare de ciipdtii
care apare din nou i n
anul 1976 $i apoi i n 1979
i n ultima editie cu titlul
,,Stupdritul Nou", o Iu-
ctare deosebit de comple-
xfl g i actuatd ambele ftind
Prefatate de prof. dr. ing.
V . Harnaj - gi care s-au
epuizat i n scurt timp.
0 altd lucrare prestigi-
oasii, tipdritii i n anul 1967
este ,,ABC-ul apicol" apii-
rut6 i n cloud volume sub-
stantiale care grupeazd
notiunile de specialitate
$i terminologia apicold
experimentalii $i generald,
oglindind nivelul apicul-
turii la acea datd.
rmpreund cu dr. Mircen
lalomiteanu public& in
anul 1966 cartea ,,Produ-
sele albtnelor i n sprijinul
sdndtiitii omului" care se
o altii editie i n 1969 $i a
treia i n 1972.
In anul 1971 apare lu-
crarea ,,Boala i n prisacd"
de 80 pagini in care auto-
r t ~ l trateazii bolile albine-
lor reflectate i n practica
$i observatiile sale ca api-
cultor de petse jumdtate
Pe plan social a mai
scris o lucrare voluminoa-
sd ,,Educatia ciisiitoriei".
C. Hristea a fost pre-
miat i n anul 1936 de Aca-
demia Rom&nd gi a fost
onorat cu diploma de
onoare i n Franfa 1937 iar
Asociatia Cresccitorilor de
Albine din Romdniil I-a
acordat diploma cu nr. I
ca membru de onoare. De
asemenea Congresul in-
ternational de apiculturii
Apimondia din anul 1975
tinut i x F ~ a n t a la Gre-
noble a conferit maestru-
lui Constantin L. Hristea
diploma $i medalia de aur
(continuore fn p a g . 19)
Autenticitatea confluentelor
Popasuri l a vetrele istoltiei rombnegti
prof. Emilia gi Marin POPESCU-DICULESCU
(continuare d i n num5rul trecut)
Nu numai domnii, ci $i marii dregdtori
au u n cuvint greu de spus, acordind la
rindul lor vetre d e stupinii cu poieni gi
livezi gi sufletele ce le deservesc. ,,Jupa-
nu1 Barbul mare ban a1 Craiovei" scrie
carte de donutie ,,sfintei miindstiri numitd
Bistrifa, ca sd-i fie stupdria din Murgag
toatd cu toft stupii ..."
Rememorind timpurile apuse, dar min-
dre din vechea Moldovd i n ale sale ,,Nu-
vele istorice", Gh. Asachi se opre$te asu-
pra epocii lui ,,Bogdan Voieuod" de la in-
ceputul sec. la XVI-lea. Fastul de la
curtea domneascd g i darurile cdtre prie-
teni In vederea aliantei militare antioto-
mane $i matrimoniale fac cuwscutd intr-o
lumind favorabild tinutul dintre Carpati
- Dundre $i Nistru. La regedinta polone-
zilor d i n Cracovia ,,se mai prezentard ~i
faguri de miere de Vaslui, agdzati i n icn
qtiubei durat din lenan de tei gi pe din-
afar& impodobit cu o fati de icoane d e
m f n a unui sdhastru sculpite $i care i n ale-
gorie infdtogau indeletnicirile albinei in-
dustrioase $i pacinice, inarmatd cu ghimp
numai i n contra celui ce o ntacd".
Pin6 intr-atit de larg rdspindit era albi-
ndritul, incit pi numele localitdtilor purtau
cinstitul nume de Prisaca, dupii cum ne-o
dovedegte $i actul de la 28 iunie 1562, re-
dactat la Bucurefti de Petru cel T i n e ,
care intdregte multora pdrti de mogie cum-
pdrate In ,,Prisaca".
Domnii medievali s-au intrecut i n a age-
za stupdritul pe fdgagul binecuvintdrii
gi-a1 cointeresdrii. Practic n u exist6 voie-
vod care sd nu fie inteles u r i a ~ u lpoten-
tidl apicol ~i sd-1 valorifice cit mai bine
i n interesul tuturot. $i Alexandru M P U S -
neanu, spalma boierilor moldoveni intd-
re$te la 6 aprilie 1558 ,,hi Mihdild pisar
ocine in satul Leotina ..., cu moard, prisacii
~i poieni".
Unele capete incoronate au incurajat al-
bindritul, altii 1-au inrobit i n datorii cci-
tre strdini gi pungile lor fdrd fund, ca i n
cazul lui Mihnea Vodd, care ,,au mai adaos
i n tar2 u n bir ce i-au zis n d p a ~ t e .$i au
pus pre rogii un b l ~foarte mare ; $i pre
megiiagi gdleatd de piine $i dijmd din
stupi u n stup".
$i domnul primei sfintei gi marii noa-
stre Uniri, Mihai dd ,,locuri d e stupini,
ca sd-i fie ... trai ca sd trdiascii $i sd se
hrdneascd ctt va fi viuU cdlugiirului Sll-
VeStru de la Brezoi i n chiar ,,susul Stupi-
nei d i n deal".
La inceputul veacului a1 XVlI-lea, ,,ne-
potul lui Basarab-vodd", Radu $erban vo-
ievod intdregte unei persoane o ,,mogie
apicold" cu hotarele ,,prisdcile, Vadul
Progoriei, ogrdzile ... V a d u Prisdcii, bolo-
vanul d i n pris6ci1'.
,,Sd intemeieze prisdci, cite va putea sd
intemeieze" 1-a ,,miluit cu deosebitd ... m i -
ld" ,si Alezandru, voievodul Moldovei -la
1620, aprilie 25, pe u n credincios de-a1 sdu.
Nici aspectul moral, ecologic g i justitiar
a1 problemei apicole n u scapd lui Alexan-
dru Ilia$ voievod, care-1 imputernicegte pe
Athanasie mitropolitul Sucevei s6-gi apere
hotarul prisdcii sale de la Baciiu i n felul
urmdtor : ,,$i nimeni sd nu indrdzneascii
a merge acolo sd pascd vitele sau sd taie
lemne ... Iar cine se va afla tiiind lemne
sau umblind cu vitele, sd se ia de la el tot
ce v a fi avind, numai sdi-1 lase gol". In-
telegind mersul timpului, chair domnul se
lasd convins do ,,speciali$ti", ldsindu-le li-
bertatea de a alege g i a decide ce e i n fo-
losul propriu al fdrii. A c e l a ~ i Alexandru
Iliag ddruiegte lui RUSU vistier din Dole-
jini ,,un loc de casii..., oriunde ii v a pla-
ce lui". f n altd parte dd o bucatd de loc
din jos de Loegti cu vii $i cu 1 0 ~ 1 ~ rde f
prisacd $i c u loc pentru moardi':$i tot i n
1632 domnul m a i face o danie cu o pri-
sac& cu grddini $i o poian ii..." ~ d & s t i r e a
Pingdraft avea prisaca ei de a cdrei in-
grijire atentd se ocupa cdlugdrul Zosim.
,,Misionarul Bandini i n Moldova lui
Vasile Lupu" u r m d r e ~ t eindeaproape viata
cdlugdrilor la miindstiri pe la 1650, des-
pre care spune cd ,,sint gospodari foarte
buni, a u albinele g i grddinile lot''.
Din documentele oficiului tricesimal din
Cluj, unde se fac referiri la PercePerea
celei de-a treizecea parte din prep1 co-
mercial al mdrfii, se mentioneazii $i valo-
rize lor : - i n 1599, doud tone de miere
erau cumpdrate cu 19 florini $i se taxau
cu 0,57 florini (tricesima) ; - i n 1630, 15
vedre de mied i n valoare de 6 florini
erau taxate cu 0,20 florini.; - i n 1618 Pen-
tru o turtd cu miere Zn valoare de 1 flo-
rin 50 dinari se plateau 0,045 florini
g.a.m.d.
V i a f a feudal6 din Tara Romaneascd g i
Moldova veacului a1 XVII-lea este prinsii
gi-n insemndrile cdldtorului sirian Paul de
 Alep, care mentiona cd Preda Brincovea-
nu, tatdl viitorului domn, Constantin V o -
dd, avea i n satele lui ,,I2 000 iepe, 30 000
oi, 4 000 boi, 1000 bivoli, 4 000 porci gi
300 de stupi". I n aceeagi epocd averea lui
Miron Vodd Barnovschf cuprindea ,,I 500
oi, scutite de ddri, 500 de porci, 1000
stupi".
h Muntenia ,,albindritul era mat putin
rdspindit decit i n Moldova, unde forma u n
izvor d e ciipetenie". ,,Inainte d e domnia
Brincoveanului" veniturile tdrii ,,pe stupi
sint 700001', iar, i n acelagi timp ,,albind-
ritul i n Moldova producea 200 000 de lei",
degi ,,cutare boier Cantacuzitao" din Tara
de Jos" avea pin6 la 13 000 de stupi".
Luxul $i petrecerile d e la curtea lui
Duca-Vodd sau Dumitra~cu-Vodd Cantacu-
zino birul cdtre turci $i incompetenta i n
conducetea treburilor interne ale tdrii, au
favorizat ruina gi haosul, lipsa gi preturi
meri pe toate bunurile d e consum, intre
care ,si produsele apicole : ,,Vitele erau
scumpe, mierea era scumpii, gdinili mai n u
era i n tar&" consemneazd i n a1 sdu ,,Le-
v topiset..." cronlcarul Ion Neculce. A u fost
fixate g i ddrile obligatorii pe produse ,,de
u n stup, cite-o ocd d e miere gi de ceard".
$i ca gindul omului sd meargd cu relele
stihiilor naturale ,,stupii i n doao veri s-au
fdcut buni, iar i n celelalte pro$tiU.
Aceleagi lucruri zguduitoare despre dom-
nii fdrd dragoste d e tar&, dar pofticiosi de
lux gi petrecere, care rnai de care rnai or-
bitoare, le consemneazii i n a sa ,,Descrie-
rea Moldovei", Dimitrie Cantemir: ,,Pen-
tru cheltuiala curtii lor, domnii $i-au oprit
toate cetdtile g i tirgurile Moldovei, impre-
und cu doudsprezece sate din apropierea
lor ; apoi ocnele d e sare, viimile, zeciuiula
la o f , porcii gi stupii d e albine d e la $6-
rani $i d e la rdzegi, pentru cd boierii sint
g i pind astdzi slobozi de asemenea diiri ...
Ins6 veniturile jcitii n u sint hotdrite dupd
puterile supugilor, ci dupd mdsura ldco-
m f e i turcilor".
f n economia ciirtit amintite, se aflii u n
capitol specific tntitulat chiar ,,albin&ri-
tul" : V o i spune ceva cit de cit despre al-
bine. Locuitorii tiirii trag mari foloase d e
pe urma lor, toate cimpurile sint pline cu
flori dintre cele mat frumohse gi pldcute
iar piidurile le dau necontenit brand Zn-
destuldtoare ca sd-gi string& ceara y i mie-
Tea... I n afar6 d e faguri d e miei.e $i ceard
obiynuitd, albinele din Moldova rnai fac ,si
o anumitd ceard, czi u n miros foarte pu-
ternic $i de culoare negricioasii ... Ceara
aceasta impreund c u mierea, o scot pri-
sdcarii la vremea hotiiritd ; fiindcii are u n
miros aproape ca d e ambrd g i tine la ra-
zele soarelui, ei o vind atit de scump ..."
Prima consemnare despre simbria unui
stupar o gdsim intr-un act d i n 1710 a1
marelui ban Constantin Stirbei. Mai sint
ardtate yi alte cheltuieli ,.pentru n i ~ t e
uleie cumpdrate de la acea stupind, care
a u fost ale unui boier cdrora le-a fost fd-
cut bine". Dreptatea le-a fdcut-o ,,comisul
$erban Prisdceanu din Scaunul Craiovei"
(vezi numele !).
Aveau dreptate cdldtorti strdint sd escla-
m e ,,ce tarci bogatd ! E ca o griidim? ro-
ditoare gi bine sdditd" gi tot gindind eco-
logic prevedeau ,,tfmpul cind exploatatii
lacome vor distruge poienile g i cu ele pri-
sdcile". $i erau trditori &i sfir$itului d e
veac XVIII. Astiizi constatdm cd sinistrelc
lor ginduri s-au adeverit cu prisos.
Reproducem i n continuare observatiile
istorice, naturale ,si politice dintr-o cdldto-
rie ,,Prin Tirile Romdne" ficutd 5n 1788
d e Domenico Sestini. N u incape indoiald
cd ele au servit ca document marelui li-
terat care a reinviat istoria, M. Sadovea-
n u : ,,Urn dintre cele mai pretioase g i bo-
gate producjii ale celor douci provincii o
dau albinele. Ceara datii de ele aici este,
fdrd fndoiald, cea mai frumoasii gi rnai
cdutatd din intreaga Europ d... Ceara din
Moldova, rnai ales cea recoltatd din florile
d e tei, care s%ntfoarte parfumate gi cdu-
tate de albine, este superioard celei din
Valahia. Mierea $i ceara se recolteazd, i n
general, din vard pind-n toamnd. In Mol-
dova este renumitii ceara verde, pentru
parfumul ei pldcut, Ombdtcitor, care, i n re-
alitate, este rnai mult o rdginii recoltatd
de albine de la tei gi care e folositd pen-
tru astuparea marginilor fagurelut ; i n m i -
cd mdsurd ea este adunatd +i d e cei ircte-
resati pentru parfumul ei".
,,Se vindea apoi - Zn Polonia - 50 000
de ocii de ceard anual". ,,La boieri se
aflau, adesea pind la 2000 de stupi ..., pe
cind teranii moldoveni se multumesc cu
o sutfi", Produsele lor l m u cdi europene
ajungind pEn6 la Venejia, Lwov, Viena,
Geneva, Roma etc.
,,CdEdtori strdini i n ajunul domnilor p&-
minteniu au vdzut cu ochii lor cd, ,,intre
cei 800 membri at clasei... oanenilor. bo-
gati ... cite unul tine yi 5-6000 de stupi,
unii terant ajung $i pind la 200". fntre bo-
ieri se detava ,,milionarul Cantacurino De-
leanu, care avea 12 000 d e stupi".
Bogcitia aceasta g i larga ei rdspZndire i n
toate pdturile sociale, de la boieri la ti-
rani, expllcci faptul cci En spiritul omeniei
strdmo$e$ti, romdni ,,primesc pe oricine in
cas6 ~ i - ihrdnesc cu ca$, lapte, miere".
Auzind gi citind despre toate acestea in-
voluntar t e minunezi yi-ti pui intrebarea :
,,0 rnai fi pe lume tard atit d e mdnoasd ?"
La inceputul veacului a1 XIX-lea erau in
floare ,,dijmele iobdgegti in Transilvania",
pe care puteau sii l e pldteascii n u numai
i n produse, ci $i i n bani. ,,Familia care
avea sub zece ... stupi, pldtea, fiecare bu-
catd, cite 12 dinari drept rdscumpiirare a
dijmei". In 1820, tdranii din districtul Fd-
g d r a ~relateazd : ,,Noi d d m la curte dijmci
a zecelea din tot ... $i roiul stupilor ddm a
zecelea".
f n timpul rdzboiului ruso-turc din 1806-
1812, in care pi-a fdcut ucenicia i n arta
armelor $i organizdrii Tudor Vladimirescu,
necontenit veneau cmdbif cu orez, smochi-
ne $i ldmii ,,pentru cereale, ceard $1
miere ..."
Rdsfoind corespondenta d i n 1831-1832
dintre Prefectura judetului Vilcea cu Vis-
teria tdrii vedem modul de efectuare a
exportului de produse agricole, precum $i
instructiu?tile privind organizarea vdmilor,
de percepere a taxelor de import-export.
Se fac precizdri exprese pentru mlere $i
ceard. Pentru aceasta din urmd se interzi-
tea chi,ar ,,vinzarea i n strdindtate", fiind
achizitionatd pentru ,,necesarul fabricilor
de lumindri".
Toate aceste tncunumlri $i laude la
adresa produselor albinei de-a lungul unei
istorii rom&ne$ti dintre cele mai zbuciu-
mate $i, 5n consecinw, mai fascinante, 1-au
determinat, desigur, pe Gh. Asachi, la 1
iunie 1829, la Iagi, sd scoatd primul jur-
nal i n limba romdntl care sd poarte nu-
mele dulcii $i vestitei Znaripate ,,Albina
rom&neascdu i n vederea unirii celor de u n
neam $inume sub stindardul graiului co-
mun. Emblema ,,AlbineiC' era la mod6 i n
Europa.
Visul marii Uniri se va implini la 1 De-
cembrte 1918, la putin timp dupd Encheie-
rea primei mari conflagratii mondiale.
Pentru ea a ginddt Mihai Viteazul t i a
implinit-o cu sabia $i diplomatia, Gh. Asa-
chi c u pana $i ,,eroul necunoscut" cu stn-
gele vdrsat pe cimpurile biitifliilor. Aces-
tuia din urmd, Ion Cringuleanu 1-a dedi-
cat o ,,baladdd', din care, pentru frumuse-
tea $i nobletea ei reproducem mai multe
pasaje: ,,La Mdrd$tf, intr-o grddind, / Cin-
td-n iarbd o albind / Cu aripile-n k m i -
nd, / Ling-o floare ce se rupe I Ca sd
moard-n doud clipe. / Oh, albina, de i-ar
cere, I I-ar da lacrimd $i miere / Numai
sd nu plece-n moarte, -1 Floare albd $i
departe. I/ Dar de jos de sub pdmfnt /
Urcd-n lume u n cuvint / Nestiut, neauzit 1
$ i din neguri sub $optit : / Nu mai plinge
razd lind, / Surbard $1 a l b i ~ /, Lasd floa-
rea-ncoa sd vind, I Sd-mi aducd o lumi-
nd / cd-s erou necunoscut, / Dorm cu pa-
tria pe scut ; / Nici u n glont n u m-a du-
rut / Cind prin trup m-au ciuruit l I
Gloantele veneau o mie, / Eu i u b e a m o
Romanie ; / Gloantele, ha lut, au ars, I Ro-
mania a rdmas, / Tindrd ca o albiml, /
Numai miere gi luminii ! 1 Lasd floarea,
suriodrif, 1 Sd coboare mai spre seard, 1
Cind o vrea pe rom&ne+te,/ Cd mai tfndr
md gdsegte ...

LA NAQTEREA LUI CONSTANTIN L. HRISTEA ,

(continuare din pug. 16)

pentru indelungata sa ac- o perioadd de timp n u a apiculturii din Rom&nia

tivitate publicisticd i n fo-
losul dezvoltdrii apicultu-
rii moderne. fn 1976 a fost
distins cu medaliu muncii.
Apicultorul C. Hrlstea
este unul din principalii
membri fondatori ai Aso-
ctatiei Crescdtorilor de
Albine fiind u n colabora-
tor apropiat a1 prof.
V . Harnaj. A fost o .scur-
td perioadd d e timp m e m -
bru i n primul Comitet
Executiv operativ i n Con-
slUul de conducere a1 Aso-
ctatiei Crescdtorilor de
Albine din Romdnia $i
membru i n colegiul de re-
dactie al revistei ,,Aptcul-
tura". Datoritd faptului
cd pe vremuri a lucrat
ca administrator a1 Do-
mentilor Coroanei regale
a avut de suferit pe
timpul dictaturii comunis-
te arestat pe motive poli-
tice $i scor din colegiu iar
avut nfci drept de semnd-
turd in revista noastrd.
A lucrat apoi i n dife-
rite unitdti de stat fiind
conducdtorul tehnic . a1
sectoruluf apicol din de-
par3amentQ GOSTAT $i
a ~ o ila T ~ u s ~g u~~~ ~ ~ d iapicultori
riei agricole d e stat a ca-
pttalei rdspunzind de sec-
torul apicol. Mai tirztu la
P
Perig, judetul 11fov a con-
dus fabrics de confectio-
nat faguri artificiali do-
tat6 cu agregate industria-
le moderne de mare caps-
citate, care i n anul 1954
satisfiicea cerintele intre-
gii apfculturi din tara
noastrd.
In ultimif ant s-a do-
cumentat intens la Acade-
mia Rom&nii lucrtnd la
editarea unei lucriiri vo-
luminoase privind istoria
pe care ins6 n u a apucat
s-o termine.
Constantin L. Hristea
moare la 17 februarie
1987 la virsta de 91 ani
fiind codus pe ultlmul
sdu drum de n u m e r q i
f - care 1-au iubit
$i ,timat.
Cinstfnd opera $i activi-
tatea C. Hristea api-
cultorii din Romdniu U
pdstreazd vie me-
mark dragostea $i s t h a
c ~ ~ ~ i d e ~ i n dCau -Un
1 m0-
del de conduit& $1 muncd
dezinteresatd i n - slujba
apiculturii rom&ne$ti.
Consider necesar pi pro-
pun ca la mormlntul ma-
estrului C. Hristea din ci-
mitirul Belu, Asociatia
Cresciftortlor de Albine
din tara noastrd sii pun5
o placd comemorativd i n
semn de omagfu.
Documentar apicol
Proprietgtile ~ivaloarea nutritionalti si dietetics a mierii.
Mierea de floarea-soarelui
Doctor SABLE
UNAF a c e n t doamnei dr. Sable de la
faculbtea din Toulouse sB realizeze un
studiu bibliografic despre proprieatile
mierii $i flavonoizilor. Public5m cu pl5-
cere acest studiu cu ajutorul c m i a pu-
tem descoperi tot ce s-a realizat pentru o
rnai bun5 cunoa$tere a valorii produsului
pe care il recoltam, a compoziti2i $i pro-
prietlltilor sale.
Concluziile trase din acest studiu de
doctorul Sable sint de cel mai mare inte-
res $i las5 s& se intrevadii perspective
interesante; acestea ne incurajeazi s5
continugm cerceGrile pe care le-am £&cut
impreun5 cu dr. Sable $i cu mai rnulti
oameni de $tiinH foarte apreciati.
Multumim dr. Sable pentru aceastti
munc5 importantti.
Intr-un numHr viitor vom face curio$-
tinH cu proprietitile flavonoizilor.
Mierea, aliment pentru toate virstele, a
fost ping in secolul trecut, age.ntu1 cucare
se indulceau alimentele, pins la aparitia
zah5rului de trestie de z a h h , cu un pret
mai sc5zut. Totu$i, zah5rul de trestie de
zahir este departe de a poseda calitatile
organoleptice sau valoarea dietetics a mie-
rii.
Mierea este unul din putinele produse
naturale care a insotit toate civilizatiile
planetei noastre. Ea este de origine vege-
tal& produs5 in special din man5 $i din
nectarul florilor. Nectarul este extras di-
rect din flori iar mana este subprodusul
activitstii unor hemiptere (purici) ; el este
recoltat in special in perioada lipsei flo-
rilor nectarifere. Albinele nu pot extrage
secretiile duloi decit din aproxirnativ
1 O 0 / ~ din speciile vegetale. In ciuda acestei
restrictii, rnierea prezintii o compozitie
foarte complex3; de o diversitate foarte
mare, deci nu trebuie s5 mai vorbim de
rniere ci de mieri. AstAzi, ca $i vinurile,
mierile cornercializate au denumirile lor
care denumesc podgoria (originea florala)
$i specificul regiunii (rnunte).
OdaG cu aparitia noilor culturi in Fran-
ta, au ap5rut noi feluri de miere; printre
acestea este $i mierea de floarea soarelui
care a retinut recent atentia cercetAtoii-
lor. Cornpu~ii fenolici ai acestei mieri
contin o mare proportie de flavonoizi ale
cgror activitati biologice incep s5 fie rnai
bine cunoscute $i sint interesante atit
pentru dietetic& cit $i pentru terapeuticg.
Proprietgtile mierii in functie dc com-
pozitia sa
Nu se poate vorbi de compozitia mierii
decit referindu-ne la valori rnedii ; com-
pozitia mierii variazi in functie de nume-
ro$i factori; provenienta nectarului, de
.
sezon, de modul de preparare.. care de-
termins savoarea $i, intr-o anumitZi ma-
sur5, proprietatile mierii.
ProprietAtile mierii sint multiple $i di-
verse ; ele au fost stabilite pin5 in pre-
zent in mod empiric. In mod paradoxal,
au fost facute foarte putine experiente ri-
guronse pentru a le da o baz5 ~tiintifici.
Totugi, cu ajutorul cuno$tin@lor dobin-
dite in ultimele decenii in domeniul nu-
tritiei, pot fi avansate unele ipoteze in
privinta rolului mierii in procesele di-
gestive $i eventualele lor consecinte meta-
bolice.
Zaharurile
Datoritz continutului mare in z a h 3 , in
jur de 80°/0, mierea este sursii de energie
prin excelent5. Atletii greci ii acordau o
mare important5 in preg5tire.a lor fizic5 ;
pregSltirea fizici a legiunilor rornane nu
se poate explica, se pare, decit prin con-
sumul de produse apicole ; Mai aproape
de timpurile noastre, actele de curaj ale
exploratorilor mgrilor reci in 1937 au fost
atribuite rezistentei. lor deosebite la £rig
care s-ar fi datorat ~consumului de miere
in, timpul antrenarnentelor. In 1910, ace-
lea$i virtuti ale mierii, $i anume cre$te-
rea rezisstentei la frig $i la obosealg, a r
f i permis aviatorilor s5 execute o duzini
d e misiuni pe zi in conditii foarte dificile
d e zbor la altitudini foarte rnari $i la
temperaturi foarte joase ; s-a raportat c l
in afara unei preggtiri fizice exceptionale,
pilotii consumau $i miere. Asizi, sportivii
avertizati, alpinivtii, inotztorii $i marato-
n i ~ t i inu ignorR nici ei preparatele diete-
tice pe baz5 de miere. Zaharurile din
miere sint cele continute in secretiile ve-
getale pe care le recolteazi albinele. Nec-
tarul cste inainte de toate o solutie de
zaharuri in ap5, cu o concentratie de 99°/0
sau de pin5 la 40Ol0 ap5. In timpul trans-
portului sau dup5 sosirea la stup, mate-
~ i aprim5 sufer5 t r a n s f o r d r i ; ea se im-
bog5teste in enzime dar rnai ales se omo-
genizeaz5 $i se concentreazfi astfel incit
umiditatea mierii este d e numai 17 pin5
la 2l0l0. Diversitatea in concentrafia de
ap5 a nectarului se reggsevte la nivelul
calit5tii zaharurilor pe care le contine. Na-
tura $i proportia acestor zaharuri v a r i a d
in functie de specia florilor. Unele pot
contine numai zaharoz5, altele un ames-
tec echilibrat de zaharoz5, glucoz5 ~ rii. Aceast5 caracteristic5 explic5 cel pu-
fructoza sau un amestec a dou5 hexoze;
glucoz5 $i fructoz5 ; in unele (robinia)
predomin5 fructoza, in altele (lucerna)
predomin5 glucoza. Se intelege de ce
este dificil a se indica exact natura za-
harurilor continute in miere. 0 schema
de compozitie medie a fost stabilitA de
diverse laporatoare ; in general, monoza-
haridele, in special glucoza $i fructoza,
se g5sesc concentrate in miere $i repre-
zint.5 in jur de 70°h din zaharuri. Ele au
fost identificate in nectar de rnai binede
un secol. In general predomin5 procenta-
jul d e fructoz5 cu exceptia unor cazuri
rare (miere de lucern5). Aceasti compo-
zitie in hexozii este foarte interesanta de-
oarece ea este favorabilg recomandgrii fo-
losirii mierii in locul zharozei din multe
puncte de vedere.
Asociat.5 cu alte zaharuri, fructoza de-
terming intr-o anumiti m5sux-5 valoarea
dietetic5 $i consistenta produsului, ceea ce
nu este de neglijat in analiza calitiitilor
organoleptice. lntr-adevsr, procesul de
cristalizare a zaharurilor in miere depinde
de raportul glucod/fructoz5 $i glucoz5l
ap8. Cunoavterea acestor raporturi ne
poate ajuta s5 prevedem aptitudinea
mierii de a cristaliza : slab5 dac5 raportul
glucoziijap5 este mai mic d e 1,7 $i mare
dacg aceast5 valoare atinge 2,l. Alte za-
haruri, dizaharide (zaharoz5. . .), trizaha-
ride (rafinozh.. .) sau polizaharide (dex-
kin5 ?) sint d e asemenea prezente in can-
tit.5fi mici : totalul reprezintii mai putin
de din greutatea mierii. Indoielnic5
in anumite mieri prezenta dextrinelor
in cazul rnierii de eucalipt determin5 una
din caracteristicile sale : aceast5 miere care
curge usor cind este in repaos devine
foarte viscoas8 prin agitare.
Mierea reprezint3 un aport energeticde
1300 kj/lOO gr, mai putin (25OjO) decit za-
h5ruI de trestie de zah5r. Zaharurile
continute in miere sint asimilate rapid
datorit.5 asocieril' lor cu urme de crom,
element a1 c h i efect benefic asupra me-
tabolismului glucidelor este binecunoscut.
In plus,' mierea are o putere de indul-
cire superioar5 zaharozei. Prin natura lor.
zaharurile din rniere pot s5 e x m i t e o
mumit3 hepatoprotectie. Glucoza trece
repede in singe iar fructoza este captatA
$i stocat.5 d e ficat ; ea este baza unei re-
zerve energetice care se poate mobiliza
rapid. Metabolizarea sa este in relatie cu
o actiune de dezintoxicare la nivelul fi-
catului. Astfel, prezenta fructozei in mie-
re este benefic5 pentru b5utorii de b5uturi
alcoolice. Mere; diminuead efectele al-
coolului la nivelul ficatului : in plus, ca
$i vitamina B6, ea tinde s5 suprime . do-
rinta d e a se abuza d e alcool.
Putine alimente au o concentratie in
fructoz5 atit de importanti ca cea a mie-
tin in parte, efectul ei u$or laxativ: Fruc-
toza este absorbit5 rnai incet decit glu-
coza iar prezenta ei in intestinul subfire
influentem5 schimburile de ap5 $i de s5-
ruri intr-o manier5 deloc neglijabil5, n-
vind efecte benefice la nivelul pH-ului $i
florei intestinale.
Enzimele, vitaminele si oligoelementele
De multil vreme se $tie c5 mierea u$u-
r e a d digestia. Ea contine enzime cum
sint arnilazele, o a glucosidaz5 (invertazil),
o fosfataz5 acid5.. . Mai recent (1986), o
fl-glucosidaz5 a fost pus5 in evident5 de
un laborator canadian. Aceste enzime ac-
tivead procesul de digestie, in special
cel a1 glucidelor. Amilazele favorizead
transformarea amidonului in zaharide cu
greutate molecular5 mai mic5. Invertaza
introdus5 d e albine catalizeaz5 hidroliza
zaharozei in glucoz5 $i levuloz5 dar ro-
lul ei este rnai complex decit cel care i
se atribuie pin5 in prezent. Intr-adevgr,
ea poate fi la originea form5rii a nume-
Tease molecule favorizind transferul glu-
cozei in acceptatori. Fosfataza joac5 un
rol in modularea pH-ului din mediul di-
gestiv.
Activitatea enzimatic5 a rnierii scade
proportional cu timpul de stocare iar cea
a amilazelor persistii rnai multe luni.
Gradul d e degradare a1 acestei activititi
depinde in mare m5sur8 de procentajul
de umiditate a1 mierii care trebuie s5 fie
mai mic de 2l0l0 ; un procentaj de 17°/0
este o garantie a bunei conserv5ri a ca-
1itAtilcir enzimatice ale mierii. Actiunea
enzimelor digestiei este d e altfel i n a r i a
de prezenta vitaminelor $i oligoelemente-
lor, mai ales a mineralelor. In concen-
tratie rnai slabri, aceste oligoelemente a r
avea o biodisponibilitate rnai mare decit
cele care sint absorbite sub form5 pur5.
Substantele care le insotesc in miere favo-
rizeaz5 absorbfia lor $i, probabil, trans-
portul lor.
Vitaminele : acid ascorbic (C), aciod
nicotinic (PP), acid pantotenic, piridoxin5
(BB), riboflavin5 (B2), tiaminii (Bl), bio-
tin&, acid folic, se ggsesc in cantitAti foar-
te mici (citeva njg primele douj. $i !ig/
100 g celelalte) in miere. N o a m prezenta
constant5 a vitaminelor din grupa B ; va-
riatia continutului in vitamine de la o
miere la alta se datoreazg rnai ales bog5-
tiei in acid nicotinic $i ascorbic ; concea-
tratia acesteia din urm5 p m t e varia in-
tre 0 $i 400 mg/lOO g in anumite cazuri.
Vitaminele din miere sint cu atit mai bine
conservate cu cit pH-ul este rnai slab ; un
pH acid este deosebit de eficace in pro-
tectia vitaminelor $i in special a acidului
pantoteic.
Organismul uman are nevoie dt. o mul-
titudine de minerale pentru a-$i menpne
echilibrul metabolic. Unele, cum sint cal-
ciul $i magneziul, sint nedesare in canti-
tAti substantiale (respectiv 800 $i 400 mg/
zi), celelalte, cum este fierul, En cantitAti
negli jabile (15-20 mg/zi), iar altele
numai ca urme. Mierea contine numeroase
(treizeci) elemente minerale, deci poate
asigura nevoile organismului. Ea aduce in
special potasiu, calciu, magneziu, fier,
cupru, mangan, zinc, crom, cobalt.. . Mie-
rile colorate sint rnai bogate in minerale
decit mierile de culoare deschis5, dar con-
centratiile r5min foarte slabe deoarece
continutul in cenuv5 al mierii nu deps$e$te
valoarea medie fiind de 0,01°/0 ; pro-
centajul relativ ridicat d e fier $i cupru
semnalat in anumite mieri a r fi in leg&-
tur5 cu ustensilele folosite la prepararea
$i stocarea lor. Este important s5 sublini-
em c5 elementele aduse de miere sint fur-
nizate intr-un context alimentar care este
favorabil metaboliz5rii lor. Unii autori au
descris o retinere accentuat5 de calciu $i
magneziu prin prezenta mierii in alimen-
talie.
Acizii
Mierea contine cantitAti slabe dintr-o
gam5 larga de acizi care ii dau un pH
sc5zut; pH-ul mierii d e flori este in me-
die de 3,9 $i atinge valori rnai ridicate (in
jur de 5) in cazul mierii de man& Acest
pH acid este fn leggturg cu prezenta di-
versilor acizi : acizi neorganici (carbonic,
fosforic.. .) acizi organici (formic, ace-
tic.. .). Acidul gluconic care este cel rnai
abundent dintre acizi, rezult.5 din activi-
tatea glucoxidazei prezenta in rniere.
Anumiti acizi se n u d r 5 printre fac-
torii cei rnai importanti in determinarea
calit5tilor organoleptice ale mierilor. Ac-
tionind asupra pH-ului, ei influenteazs
perceptia gustului ; prin volatilitate ei in-
sowsc moleculele care determin5 aroma.
Unii dintre ei pot modifica aspectul pro-
dusului deoarece ei se nurnAr5 printre
factorii de cristalizare ai zah5rului ; aci-
dul izobutiric de exemplu previne for-
marea cristalelor in mLere.
Celelalte substante
Progresele £%cute in analiza microchi-
mic5 a u permis detectarea unor cantithti
foarte mici a numeroase substante in
miere ; aceste substante au un rol mare
in geneza caracteristicilor organokptice.
Ele pot influenta in acelwi timp culoarea,
viscozitatea, parfumul sau pot interactions
cu celelalte alimente pentru a accentua
savoarea sau pentru a le modifica aspec-
tul.
Viscozitatea mierii este afectatg de pre-
zenfa materiilor azotate : albumine, glo-
.
buline, acizi aminati.. Spectrul acizilor
unei mieri poate ar5ta originea ei flo-
ral&. In cantitate infim5 in majoritatea
cazurilor, intre 50 $i 300 mg/100 g, pro-
teinele pot conferi unele caracteristici
anumitor mieri, cum este cea de iarb5
neagra de exemplu, unde prezenta in can-
titate apreciabil5 (2OIO) a unei proteine
specifice, o face s5 fie tixotropg. htr-ade-
vAr, rigid5 in repaos, ea se lichefiaz8
prin agitare $i apoi I$i recapstti aspectul
initial. Numerqi acizi aminati au fost
recunoscuti prin electroforezi3 rolul lor
nu este determinat ; unii, cum este fenil-
anina, a r fi precursorii unuia din com-
puvii .aromei specifice mierii. Ace$ti com-
pu$i sint relativ volatili, majoritatea sint
aldehide, cetone sau alcooli rezultati din
fermentarea acizilor aminati. Prezenta
substantelor coloidale care i n s o w c di-
v e r ~ ipigmenti (caroteni, flavonoizi. . .) in-.
fluenteaz5 de asemenea culoarea $i sa-
voarea mierilor.
Nici o precizare nu s-a facut asupra
rolului lipidelor prezente fn miere. S-a re-
cunoscut totu$i prezenta in miere a este-
rilor metilici de acizi organici ale c5rar
proprietliti sint bine cunoscute $i ai anu-
mitor steroli ale c5ror proprietliti sint
putin cunoscute in farmacologie $i in die-
teticg.
Mai multi autori admit existenla in
miere a unui factor colinergic, in d o d
foarte mic5, dar suficientg pentru a conta
printre factorii care determing propriet5-
tlle farmacologice ale mierii. Acest fac-
tor a r f i pur $i simplu acetilcolina pre-
zent5 in acelasi timp ca $i colina, ceea ce
i-ar explica stabilitatea.
Unele rapoarte sugeread prezenta in
miere a unor factori cu activitate hormo-
nal& favorizind inr5dAcinarea plantelor sau
provocind reactii asem5n5toare celor ale
estrogenilor sau androgenilor.
Anumite substante care lipsesc sau se
g5sesc En pantitate foarte mica in mierea
proaspht.5 , apar in perioada d e stocaj ;
este cazul unor zaharide sau a1 unor pro-
duse rezultate din degradarea lor cum
este hidroximetilfurfurolul (HMF) care
rezult.5 din deshidratarea fructozei, proces
favorizat de pH-ul slab al mierii. Concen-
tratia HMF care este foarte slab3 in rnie-
rea proasplit recoltat.5, cre$te cu tirnpul
de stocare. In toate cazurile, concentratia
acestui produs indezirabil r g d n e slab5
(mai micii de 3 mg/lOO g). Un procentaj
ridciat de HMF poate fi indiciul unei de-
g r a d h i a produsului din cauza unei hc&l-
ziri excesive sau ad5ugEirii de sirop preg5-
tit prin hidroliza acid5 a zaharozei de
exemplu.
Mierea, substant5 de o complexitate de
nebgnuit, este foarte tqor de utilizat. Ea
se recomandSi in stare naturali sau poate
asociat.3 cu o multime de alimente in
fmctie de gustul $i nevoile consumatoru-
lui. Cu exceptia putinelor cazuri de in@-
lerant5 la zaharuri, este un aliment care
reprezina pentru toti un rnijloc eficace
de lupt5 impotriva oboselii cauzate de
stres.
Aliment pentru tineret
Pentru copii, a c5ror nevoie de alimente
energetice este binecunoscut.3, mierea adu-
ce aceasa energie, dar ea are & aseme-
nea $i un efect favorabil asupra crevterii
$i compozitiei sanguine. Observatiile f5-
cute la copiii din S.U.A. confirm5 efec-
tele energetice ale mierii asupra continu-
tului de hemoglobin5 in singe. In cazul
descris, acest efect a avut consecinte fe-
ricite asupra bolilor pulmonare $i tulbu-
r5riolr sistemului nervos de care sufereau
unii copii, probabil datorit.3 arneliorarii
oxigen5rii. Mierea contine intr-adevsr
fier $i cupru ; fierul este continut in he-
moglobin& $i asigur5 transportul oxigenu.
lui in timp ce cuprul este necesar sintezei
$i regenergrii hemoglobinei. In laborator,
adrninistrarea de rniere foarte colorat5
~obolanilor care sufer5 de anernie nutri-
tional5 a artitat c5 ea favorizeazti sinteza
hemogobinei, fenomen care nu a foost ob-
servat in cazul mierilor blonde.
Ad5ugata la lapte, mierea constituie un
aliment agreabil cu o inalt5 valoare bio-
l o g i d pentru copii foarte rnici. FBr5 s5
fi fost aduse probe riguroase, observatiile
au ar5tat cH asocierea mierii cu laptele ii
confer5 acestuia o valoare nutritivg m5-
r i a . In plus, prin calitatea zaharurilor
asociate cu enzimele in mediu acid, mie-
rea asigux-5 o mai bun5 digestie a laptelui
permitind o floculare mai bun5 adaptat.3
actimii sucului digestiv.
Pentru copiii mai mari, scolari, un
aport adecvat de produse energetice, in
special la rnicul dejun, le este foarte util
pentru a evita sdderile atentiei, binecu-
noscute $1 care se manifest5 inainte d e
prinz. Produsele pe baz5 de miere, care
contin Fn acelavi timp zaharuri $i ele-
mente care wureazi digestia le sint wce-
sare.
Nu trebuie s5-i uitiim pe cei rnai mari :
studentii. Se $tie d adeseori, din l i p d d e
timp sau ignorind importanfa a m t u i
aport energetic dup5 o noapte de post,
rnicul lor dejun se rezum5 la foarte putin.
Ei trebuie sB facii f a v la ore lungi de
cursuri cu atentia incordat& Proprietiltile
rnetabolice ale zaharurilor confinute in
miere pot contribui la mentinerea acestui
efort intelectual. Mierea p a t e fi asociat.5
cu alte substante care s5 constituie un
mic dejun u$or de preg5tit.
Aliment pentru persoanele in v i m a
Din motive diverse, (lipsa poftei de
mincare, digestie dificil5, proasta functio-
nare a intestinului), unele persoane in
v i r s a Lntimping dificulati in acoperirea
nevoilor de energie, vitamine, oligoele-
mente $i manifest&, din aceast.5 caud o
obosealg generala. Preparate pe baz& d e
rniere, a r putea sii-i ajute, in special prin
rn5rirea poftei de mincare, datorit.3 faptu-
lui & acizii prezenti in rniere influen-
eaz5 in mod favorabil apetitul $i digestia.
Pn acest caz, mierile colorate care sint
considerate rnai bogate in fier, sint efi-
cace pentru prevenirea anemiilor elernen-
tele rninerale prezente in miere fiind mai
u$or asimilabile decit cele sub form5 nea-
sociau. In plus, s-a atribuit mierii un
efect de protectie contra iritArii rnucoase-
lor digestive care apare odat5 cu virsta,
mierea actionind fn acest caz ca un ele-
ment favorizant a1 repausului intestinelor
datorit5 faptului cH toti compu~ii mierii
sEnt absorbiti frIrii transformgri prealabile.
Pe de a16 parte, datorit5 timpului nece-
sar pentru absorbtia fructozei, mierea are
$i un u$or efect laxativ, un avantaj cert
pentru permanele care, din cauza inacti-
vit5tii fizice, au perturb5ri in functiona-
rea intestinelor. In s f i ~ i t ,unii autori ad-
mit cB rnierea favorizeazH un somn mai
bun prin efectele ei asupra sistemului cir-
culator : efectul calmant a1 unei linguride
miere in ceai sau lapte este bine cunoscut.
Pentru copii ca ~i pentru persoanele in
vim%, rnierea ar putea servi ca ,,suport"
pentru un adaos de oligoelemente a1 caror
rol in forrnarea globulelor rwii (fier, cu-
pru) sau in reactiile rnetabolice fundamen-
tale (Mn, Mg) este determinant. Mierea
rn&$te biodisponibilitatea acestor mine-
a ale.
Aliment pentrn sportivi.
Pentru aportul s5u d e energie relativ
important, sub form5 de zaharuri u$or de
digerat, rnierea este un aliment de calitate
pentru ci care trebuie s5-$i programeze
efortul. P e termen scurt, un carburant :
glucoza este asimilatil imediat, iar pe ter-
men lung fructoza, care este captat5 de
ficat $i tinut& in rezervg sub form5 de
glicogen. Aceast.5 rezervg poate fi elibera-
til apoi sub form& d e glucoz8, in functie
de efortul care este f5cut. Astfel, glucoza
$i fructoza sint complementare ; aceste za-
haruri coexist& adeseori in miere in can-
titlIti comparabile $i se pot obtine nume-
roase preparate care s& acopere nevoile
specifice ale sportivilor. Natura zaharuri-
lor din miere $i prezenb anumitor oligo-
elemente dau posibilitatea unei mai bune
recuperari dup& efort. Ar trebui s l se faca
studii pentru a se aduce argumente diete-
ticienilor in acest sector a1 activitatii lor.
Alimentatia artificial&.
Mierea este un aliment recomandat in
situatii deosebite : readaptare dup5 post,
malnutritie, obosealg fizicil $i/sau ner-
voas8.
Nici o c~ntraindicafi~
a mierii pentru
diabetici.
Putinele informatii pe care le avem
asupra efectelor diferentiate ale glucozei
$i mierii la oamenii s&n&to$i nu scot in
evident& particularitsti in privinta evolu-
tiei glicemiei duph consumarea mierii. In
privinta diabeticilor, putinele teste indicg
faptul cli nivelul glicemiei este sc&ut,
uneori la jumstate, dup8' consumarea de
miere decit dupc'l consumarea de glucoz5.
In plus, glicozuria care apare dupii consu-
mu1 de glucoz5 nu este detectabilg dup&
consumul de miere. Autorii admit c& anu-
mite cantithti de miere sint bine tolerate
de diabetici ; ei recornand5 o cantitate de
pin3 la 40 g/zi, in douii reprize.
Se pot da multe explicatii la faptul cii
nu se observh perturbsri metabolice dup&
consumarea de miere, contrar a ceea ce
se intimplB in cazul consumului de glu-
coz5, la diabetici. Unul din motivele prin-
cipale este c& din punct de vedere meta-
bolic, zaharurile nu sint interschimbabile.
Mierea este bogat& in fructoz2 $i aceasta
este, printre zaharurile simple, cea care
provoac5 riispunsul glicemic cel mai ate-
nuat. Comparat cu cel provocat de glu-
coz&, r&spunsul glicemic la miere este ate-
nuat atit la diabeticii din grupa I cit $i
la cei din.grupa 11. La ace$tia din urm8,
mierea consumat5 in locul zahhrului la
micul dejun nu provoac& efecte de hiper-
glicemie. RBspunsul glicemic la miere este
mai atenuat chiar cind este comparat cu
a1 unui aport izoglucidic de piine ; acesta
este rezultatul unui test fgcut pe 31 de
diabetici din grupa 11. Faptul c5 in condi-
tii izoglucidice mierea nu produce o hi-
perglicemie mai mare decit piinea este
oarecum surprinzstor. Aceast5 observatie
sugereazg faptul c& in plus fat& de natura
zaharurilor, $i alti factori trebuie luafi in
considerare pentru a explica evolutia gli-
cemiei dupa consumarea de miere, NU tre-
buie s& excludem rolul benefic a1 elemen-
telor care se giisesc in cantitate foarte
mica in miere, .in special cromul care este
un factor de tolerant& la glucoz5. Mierile
cu o slab& putere reducBtoare (miere de
primtivar8) sint descrise ca fiind mai bine
tolerate la diabetici, far& sB se dea o ex-
plicatie plauzibila.
Proprietgfi terapeutice qi farmacologice
a16 mierii.
Nu numai prin abundenta dar $i prin
natura lor, zaharurile, impreunB cu alte
substante (in jur de 3% din miere) foarte
diverse (probabil nu toate cunoscute) con-
fer& mierii ,virtuti considerate ,,magice1'
in multe civilizatii. Anticii foloseau mierea
in alimentatie dar ii recuno$teau $i alte
proprietiiti care indreptgteau folosirea ei
in ritualuri. Pentru multi, mierea putea
prelungi viata.
Din toate timpurile. mierea a fost con-
siderat5 ca un agent. de prevenire a nu-
meroase boli. I se atribuie numeroase pro-
prietgti terapeutice $i farmacologice. Ea
poate avea propriet5ti estrogenice, antitu-
sive $i anti-anemice. Aceste proprietiiti fac
ca mierea s& fie folositg de anumite popu-
latii care nu dispun de o abundenta de
produse farmaceutice de sintez5. Unele
propriet5ti biologice ale mierii au fost des-
crise recent $i autorii au incercat s5 le
justifice prin actiunile cunoscute ale com-
pu$ilor ei
Reglarea iuncfiei cardiace.
In plus fat5 de functia cardiotropli da-
torat5 continutului in monozaharide, mie-
rea actioneaza asupra functiei cardiace
prin prezenta unui factor colinergic (ace-
tilcolina). Mierea are astfel o actiune bene-
fic& asupra ritmului cardiac, favorizeazg
circulatia sanEuin8 la nivelul arterelor co-
ronare'gi diminueazh tensiunea arterial&,
acetilcolina producind relaxarea mu~chilor
netezi.
Puterea de dezintoxicare a ficatului.
Anumite intoxicatii a r putea fi oprite
prin absorbtia mierii. Mierea a r putea s5
ofere o protectie lmpotriva otravirilor d e
origine alimentarg (ciuperci) sau impotri-
va efectelor nefaste ale alcoolului la ni-
velul ficatului. Aceast& actiune de protec-
tie a r fi leght~tr5cu metabolismul fructozei
care creeaz5 conditii favorabile pentru
dezintoxicarea ficatului.
 Combaterea constipatiei cronice.
0 putere laxativa u$oar6 este atribuit5
mierii datorit5 continutului sku in fruc-
tozg. Aceasta, care este absorbit6 cu o
oarecare intirziere fat5 de glucozg, pro-
voac8 un dezechilibru a1 mediului intes-
tinal, favorabil unui tranzit intestinal activ.
Efectul antihemoragic.
Efectul antihemoragic a1 mierii a fost
atribuit continutului s i u in vitamine care
sint furnizate mai ales de grguncioarele
de polen..Aceasti ipotez5 nu pare fondat3
deoarece proprietiitile antihemoragice ale
mierii se manifest5 $i in cazul' mierilor
clare la care concentratla de vitamine
scade cu cel putin 50°J0, deci rgmine de
limurit care este factorul antihemoragic
a1 mierii.
Activitatea cregierib
Observatiile f5cute pe citeva sute de
copii mai mici de patru luni arat5 c3 mie-
rea ad8ugatg alimentelor, In locul zah6-
ruTui, favorlz=zi crevterea sugarilor. Acest
efect a r fi in leggtur6 cu prezenta anumi-
tor oligoelemente care amelioreaza absorb-
tia $i probabil, transportul mineralelor, in
special calciul $i magneziul.
Mentinerea homeostaziei singelui.
Mierea ar favoriza, o mai bun9 compo-
zitie biochimicH a singelui. De exemplu,
zincul pe care il contine intr5 in structura
complexelor metalo-enzime $i metale-pro-
teine in reglarea metabolismelor, de exem-
plu cel a1 glucidelor, la nivelul actiunii
insulinei.
Protectia cariilor dentare.
Un alt avantaj a1 mierii in comparatie
cu zahgrul ca agent de indulcire, care nu
este cunoscut, este cel privitor la cariile
dentare. Este cunoscut faptul c5 saliva
persoanelor predispuse la carii are un con-
tinut slab in zaharoz5, favorizind o anu-
mit5 aciditate in cavitatea bucall. In
cazul acestor persoane, preferinta pentru
miere poate ajuta la prevenirea cariilor.
Fxhilibrul sistemului neurovegetativ.
Mierea contine o gang largB de mine-
rale, vitamine $i numeroase alte elemente
in cantit5ti mici (urme) ; cantitatea lor
variaz6 in functie de prezenta grguncioare-
lor d e polen. Aceast6 asociere, care creeaz5
conditiile unei bune reglllri a proceselor
metabolice particip5 astfel la mentinerea
echilibrului sistemului nervos.
Aceasts actiune este in leg6turi cu pre-
zenta fierului $i cobaltului in miere. Co-
baltul este un component al vitaminei
Bl2 care intervine in biosinteza numeroa-
s a o r substante ale organismului, in spe-
cial ca activator a1 hematopoiezei.
Actiune b e n d i d la nivelul rezistenfei
capilare.
Continutul de loc neglijabil in vitamina
C, cantit6ti mici de flavonoizi care p6s-
treaz8 aceasti4 vitaminii, de acid pantote-
nic, explici actiunea benefic5 care se re-
cunoavte mierii la nivelul rezistentei ca-
pilarelor.
Inca din antichitate mierea a ocupat un
loc important in ,,medicin&" datorit6 ac-
tiunii sale germicide. In zilele noastre,
acest loc ramine important in tratamen-
tele aplicate in anumite ~ r i Se. cunoavte,
de altfel efectul calmant $i cicatrizant a1
mierii asupra gitului iritat ; amestecul d e
lapte $i miere servqte Bi astikzi la limpe-
zirea vocii rsgu$ite: Departe de a fi uitat5,
activitatea germicid5 a mierii retine aten-
tia cercetAtorilor $i este singura care este
studiata in mod serios de citiva ani. La
inceput, autorii au atribuit efectele mierii
anumitor caracteristici pe care ea le in-
fluenteazg in mediul in care s e gise$te :
presiune osmotic5 puternic5, pH scgzut,
prezenta unor substante dezinfectante di-
verse cum sint acizii organici, alcool, vi-
tamina A. riboflaving. In acelasi t i m ~ .
existenta 'unor agenti germicizi ' numiti
,,inhibined' a fost repede detectatli $i este
in prezent confirmat% Una din aceste
inhibine nu este alta decit peroxidul de
hidrogen care rezultri din activitatea glu-
co-oxidazei. 0 actiune conjugat5 a aces-
tor factori este r5spunzgtoare d e inhibarea
creyterii unor numerovi germeni $i de e!i-
minarea toxinelor, In special a celor de
origine fungicg. Rezultatele studiilor in vi-
tro din ultimii ani care a u analizat pre-
zenta lui H202, pH-ul $i concentratiile de
miere in mediile de cultur5 pledeazl pen-
tru existenta in miere a agentilor germi-
cizi, altii decit cei deja descri~i.
Aceqti factori sint nu numai bactericizi
sau baeteriostatici dar ap $i un rol efi-
cient in anihilarea efectelor toxinelor pro-
duse de anumite mucegaiuri. Actiunea
germicidii a mai mult de 20 de mierj a
fost testat8 in mod eficient, in special im-
potriva dezvolt5rii lui Staphylococcus au-
reus, a bacteriilor Gram+ (Bacillus subti-
lis) $i mai ales Gram- (Escherichia coli,
Salmonella sp.). Mierea poate fi $i anti-
fungic8 : ea controleazi d e exemplu, dez-
23
 voltarea lui Aspergillus niger, Aspergillus
flavus, Penicillium chrysogenum. 0 solutie
de miere comparatg cu o solutie izotonica
de zaharoza inhibg complet creqterea mu-
cegaiurilor ; acest rezultat trebuie subli-
niat in cazul lui A. flavus care produce
aflatoxinele, substante periculoase deoare-
ce sint cancerigene.
b Trebuie s5 mentionim ca tinind seama
de spectrul micro-organismelor impotriva
c5rora poate actiona, mierea este eficace
impotriva bacteriilor patogene care se gg-
sesc in mod accidental in alimente sau in
tubul digestiv a1 omului.
Efectele remarcabile ale mierii in trata-
mentul afectiunilor pielii sau mucoaselor
digestive au fost date publicit5tii foarte
recent. Eficacitatea mierii se manifest5
mai bine in cazul rrinilor recente (zgi-
rieturi) decit in cazul tesuturilor necrozate
$i infectate (plggi, furuncule, arsuri, ulce-
ratii). Mierea are un efe.ct de ,,curatare"
inaintea cicatrizgrii qi reduce dimensiu-
nile cicatricii. Rezultate spectaculoase au
fost obtinute fie cu miere purg, fie cu
miere asociatg cu agent gras. Mierea aso-
ciat5 cu vaselin5 sau cu osinz5 a fost pro-
pus5 pentru tratarea degergturilor. Solda-
tii ruqi, se pare, a u beneficiat d e aceste
infomatii in timpul ultimelor rgzboaie.
Ultimele rapoarte insist5 asupra interesu-
lui folosirii mierii pentru a dezinfecta, a
dezodoriza $i a accelera cicatrizarea plri-
gilor. Rezultatele spectacultiase descrise
par s i dovedeasc5 cB mierea are efecte
mai puternice in vivo decit in vitro. f n
unele cazuri, ,,debridarea chimica" prin
actiunea mierii a d a t posibilitatea evitgrii
inciziei prin interventie chirurgicalg, sub
anestezie general&
Astfel, mai multe tipuri d e factori an-
timicrobieni coexist5 in miere. Sistemul
de producere a1 HIOl este cunoscut de
mult. Se $tie c5 este fragil, sensibil la
caldur5, la lumin5, (de unde avantajul
pastrarii mierii in recipiente de sticl5 co-
loratil) $i dispare cu timpul, peroxidul,
fiind distrus de catalaz5. Dimpotriv3, efec-
tele altor ,,inhibineC' persist5 chiar $i du-
pg vase luni de p b t r a r e la temperatura
INCURSIUNE IN ISTORICUL STUPARITULUI BANATEAN
De asemenea aibina prin insd$i natura ei
este u n factor important a1 plistriirii ne-
alterate a calitdtii mediului inconjuriitor
fapt pentru care cercetarile efectuate de
cictre O.N.U.,a u clasificat aceastd harnicci
$i minunat6 insect6 pe locul a1 IV-lea - In aceastii idee,
ca senzor a1 poludrii acordinclu-2 astfel un
principal rol in aplirarea echilibrului eco-
logic. De aceea trebuie sii perseveriim pen-
mediului ambiant. Acestea nu sint nici
fotosensibile. nici termolabile. rezisa la
temperaturi relativ ridicate (70's). Unele
'
lucrari sugereaz5 c5 flavonoizii fac parle
din acest tip le inhibine. 0 flavoni, pion- .
cembrina, a fost identificaa recent intr-o
duzini de mieri $i a fost pus5 in eviden-
@ activitatea sa antimicrobiana vis-A-vis
de S. aureus. Pinocembrina face parte din
flavonoizii detectati recent in mierea de
floarea soarelui, se g&se$te in propolis $i
prin efectul s5u antiseptic, joac5 un rol
important in mentinerea igienei in inte-
riorul stupului.
Concluzii.
0 analiz5 a literaturii disponibile astiizi
indica o compozitie complex5 a mierii ca-
re oferg un avantaj in nutritie, dietetics,
farmacologie $i terapeutici ; mierea se
prezinta deci ca un produs de folosintii
foarte general5 $i in acelaqi timp, foarte
specificri. Marea sa concentrare in zaha-
ruri o desemneazs ca o s u r d exceptional3
de energie. Dar aceste zaharuri nu sint
singure, ele sint Ensofite de o multitudine
de molecule, uneori sub form5 de urme,
care fac ca mierea s5 nu fie considerat5
ca un banal agent de indulcire.
Natura acestor zaharuri ar trebui s5
impun5 mierea in multe situafii puterea
sa de indulcire fiind superioar5 celei a
zah5rului de trestie de zah5r. In plus, ca-
racteristicele metabolice ale mierii o re-
cornand5 in dietetica anumitor populatii
ale cilror nevoi energetice specifice sau
patologii nu sint compatibile cu consumul
altor zaharuri din comert.
Studii bine dirijate ar trebui s5 condu-
c8 la obtinerea unor produse in care mie-
rea a r putea sli constituie materia prin-
cipalg qi a altor produse in care mierea
a r putea juca rolul de aditiv sau de su-
port.
Traducere de Carmen HOTOBOC
din ,,REVUE FRANCAISE
D'APICULTURE" dec. 1990-
( c o n l i n l ~ a r ed i n pag. 1 1 )
tru crearea ~i promovarea unei con$tiinte
apicole nationale, trebuie s6 demonstriim
$i sic convingem pe toti cei interesati c6
albina este aliatul cel ma2 statornic ~i leal
a1 agriculturii.
argumentele istorice
care atestii vechimea $i continuitatea api-
culturii in Romcinia nu sint deloc de ne-
glijat.
I Pe cine intereseazg?
BANGKOK - THAILANDA
Dintre scrisorile primite din strsiniitate
la redactie $i la Comitetul Executiv una
ni s-a parut interesantl. Tradus5 d e cole-
gul nostru dr. Octavian Milea o reprodu-
cem cu speranta c l vom avea $i noi re-
j prezentanti la prestigioasa manifestare din
Asia de Sud-Est.
,,Drag5 domnule Pre~edinte,
Avem pliicerea s i v2 invitAm pe dvs.
sau compania dvs. s5 participati la API-
I EXPO '92, la Simpozionul International
despre albinele asiatice $i parazitii albinei
I care va avea loc la Bangkok in perioada
10-14 februarie 1992.
Multi specialivti apicoli $i industrii api-
cole care sint in avangarda cercearii api-
cole $i comertului apicol a u promis sh
prezinte noile lor descoperiri $i exponate.
Dac5 aveti orice idei $i sugestii interesan-
te, faceti-le cunoscute.
Incerclm de asemenea s l organizzm un
program social exotic care s5 reflecte de-
liciile mistice $i gastronomice.
Speriim sii v l vedem la Bangkok, Thai-
landa
a1 dvs. sinccr,
Chariy Lekprayoon
Pre~edinte a1 Comitetului de organizare
a1 APIEXPO '92"
APIEXPO '92
Expozitia international5 d e produse api-
cole, produse naturale, flori, orhidee, echi-
pament apicol, tehnic5 noug $i inginerie
apicol5. Taxa pentru un stand este de
500 5 SUA. Pentru informatii viitoare, ru-
g5m contactati J. Lekprayoon, BBRU,
Deut. of Biology. Chulalon~korn Univer-
! sity,. Bangkok 10330, haila and FAX (662)
215-7136, Telex 20217 UNICHUL.
Prima in~tiinjare
Albinele asiatice $i parazitii lor
h multe tHri din Asia, schimbarile so-
ciale $i economice au determinat o noui
directie c5tre agriculturH $i silv&ulturii.
Schimbarea modelelor in productia agri-
col3 $i impulsurile pentru acccntuarea
folosirii piimintului vor crea schimb6ri ca
$i posibilit5ti pentru apicultori. 0 alt5 ra-
tiune viitoare pentru promovarea apicultu-
rii in @rile asiatice este conservarea p5-
durilor tropicale $i a albinelor. Apis cera-
na. Apis koschevnikovi, Apis florea, Apis
- 10-14 FEBRUARIE 1992
andreniformis, Apis dorsata, Apis labo-
riosa, toate sint native in Asia dar Apis
mellifera este importatA. Multi dintre pa-
razitii albinelor sint -de asemenea nativi
din Asia. In mod special, atit albinele cit
$i parazitii, dintre care Varroa jacobsoni
- o problem5 curentii in cele mai multe
p5rti ale lumii - sint de origine asiaticii.
Obiective
Scopul simpozionului este s5 asigure un
program de bilanf oferind referate orien-
tate spre recentele cercetgri asupra albi-
nelor asiatice $i parazitii lor. Concepte $i
descoperiri noi $i semnificative vor f i in
mod special binevenite.
Termene
Simpozionul international asupra albine-
lor asiatice $i parazitilor lor va fi tinut la
Bangkok, Thailanda la Chulalongkorn
University in perioada 10-14 februarie
1992.
Limba
Limba oficialii a simpozionului este
engleza.
Programul ~ttintific
Comitetul de organizare chearn6 pentru
referate $i postere $i vH i n v i a sh partici-
pati la acest simpozion cu teme privind
orice aspect a1 albinelor asiatice $i parazi-
tilor lor.
Simpozionul va dezbate urmiitoarele
teme :
Biologie $i rnediu Onconjur1itor :
- Diversitatea biologic6 a albinelor $1
parazitiilor in Asia
- Folosirea albinei pentru Snregistrarea
schimb5rilor de mediu
- Albina ca instrument de suprave-
ghere
- Impactul albinei asiatice asupra me-
diului (psdurea tropical5 pentru albi-
nele tropicale)
- toate aspectele varroozei $i alte boli
parazitare.
Apicultura $i poleni-area :
- Nevoia crescindg pentru serviciile al-
binei in productia agricolh modern5
 - Economia albinelor in polenizarea
culturilor agricole, horticole $i pe te-
renuri linalte
- Rolul albinelor in conservarea prin
polenizare a florilor gi arborilor spon-
tani $i in asigurarea d e fructe $i se-
minte pentru flora spontana.
Directia noud in $tiin@
- Noi tehnologii $i rezistenta parazitilor
- Noi tehnologii $i manipularea gene-
tic5 a albinelor asiatice
- Culturi $i hibrizi noi - cultivatorul
agricol $i apicultura
- Avansuri in mijloacele biologice pen-
tru protectia plantelor $i irnpactul
asupra albinelor.
Prezentarea lucrdrilor
Rezumate d e 300 cuvinte, in englezi, cu
descrierea clar5 a naturii, scopului, conti-
nutului $i esentei lucrarii propuse trebuie
sg fie prezentate in forma data comitetu-
lui d e organizare pin& la 30 iunie 1991.
Erpunerea de postere
Lucr5rile trebuie s5 fie prezentate sub
form5 d e poster vtiintific $i rnanuscrise
bazate pe prezentare ; vor fi luate in con-
siderare pentru publicare in volumul sim-
pozionului. Posterele nu trebuie sfi depfi-
geasca 2 m X 1 m ; toate detaliile vor fi
date in ingtiintarea a doua.
Date d e retinut
Martie 1991 - A doua inqtiintare $i so-
licitarea lucrgrilor
30 iunie 1991 - Termenul limit5 pentru
rezumate gi ~inscriere
30 septembrie 1991 -
Termen pentru
predarea copiilor foto a rnanuscriselor
Taxa de inregistrare
Plata primit5 fnainte d e
30 iunie 1991 : 200 $ SUA
Plata primit5 dup&
30 iunie 1991 : 250 $ SUA
Anularca
Toate anul5rile (renuntgrile) trebuie s5
fie primite prin FAX sau TELEX. Anul5-
rile primite inainte d e 1.1.1992 vor fi su-
puse unei retineri de 50 S. Nici o reslitui-
r e nu se va face dup5 aceast5 dat5. In-
s c r i ~ i icare nu pot s5 asiste, pot, daca aleg,
s 5 trimitA un inlocuitor (manuscris pentru
volurn).

DUMITRU DAB1JA
1904-1990

In luna decembrie a anului trecut a incelat

din viat5 unul dintre marii pasionati ai api-
culturii romgnegti - DUMITRU DABIJA,
membru fondator al Asociatiei Cresdtorilor de
Albine din Romania, propagator de seam5 a1
invlt%mintului apicol in tara noastrli.
A viizut l u n ~ i n avietii intr-o comung vas-
luian%, Cursevti gi, dup& absolvirea fjcolii Nor-
male din Ia$i se dedicg pentru toat5 viata
profesiunii de inviltator. In paralel cu activi-
tatea didactic% a desfigurat, pin5 in ultimel>i
zile o snstinull activitatc in do~neniul apicol.
S e poate spune CA din miinile sale au i e ~ i tge-
ncratii de apicultori formati, oameni care au
irnbriitiqat CII dragostea insufla& de inimosul
dasciil aceasll nobilB ocupatie. A susiinut in
permanen[& atragerea lineretului spre practi-
carca apiculturii. A infiintat gi a condus stu-
pine gcolarc experimentaie atit in Moldova, cit
$i, mai tirziu. la Bucurcgti. S-a preocupat d e
conciucerea, activitstii unor cercuri $colare.
Pcntru indelungata sa activitate pe Grim apical primegtc in 1970 Diploma
dc onoare a Asociatiei CrescStorilor de Albine din ~ o m ~ n i a .
Prin trccerca in nefiints a delui ce a fost DUMITRU DARIJA, apicultura
romlneascii pierde un cntuziast $i pasionat apicultor, sustinEilor fervent al ideii
dezvolLIrii r,i modcrnizZrii acestei milenare indeletniciri.
3 Avlnd in vedere numeroasele scrisori primite la oficiul juridic a1 Aso-
% ciatiei cit $1 Is redactia revistei ,,RomBnia apicolii", i n cele ce u r m e a d v o m 8
$ rgspunde la citeva intrebgri de interes general fgcfnd cunoscute reglementgrile %
$ legale i n vigoare, prevenindu-se astfel incglcarea acestora de &re apieultori. $

1. Dac5 u n apicultor posesor de auto- specialitate sau la u n autoservice, pe cont

turism proprietate personal5 dorevte sh-qi
procure o remorc5 apicolB i n asociere cu
u n alt apicultor posesor la rindul s5u a1
unui autoturism, are fiecare coproprietar
posibilitatea s5-$i transporte stupii folosind
aceeavi remorc5 ?
h conformitate cu Hotdrirea Guvernu-
lui Romaniei nr. 1028118 septembrie 1990,
incepind cu data de 1 ianuarie 1991, re-
morcile vor f i Snmatriculate de cdtre pro-
prietar, primind numdr de inmatriculare
de sine stdtdtor. Remmcile astfel inmatri-
culate pot fi atagate la orfce autovehicul
tractor, compatibil d i n punct de vedere al
aprindere $i frinare, indiferent de numdirul
de inmatriculare a1 acestuia. Prin urmare,
fiecare coproprietar al remorcii poate sdi o
foloseascii pentru transportul stupilor ata-
~ f n d - o la mijlocul de tractiune propriu
cu indeplinirea cerinfelor tehnice de mai
SUS. ,
propriu, o mic5 remorc5 dupH modelul ce-
lor omologate, poate circula cu aceasta pe
drumurile publice $i ce formalithti trebu-
iesc indeplinite pentru a putea f i inscris5
i n circulatie ?
Orice remorcd confectionatd de unitdtile
mentionate v a putea fi inmatriculatd nu-
mai cu avizul Registrului Auto Roman.
Actele necesare inscrierii sint : dovada
confectiondrii, taxa de inscriere precum $i
revizia tehnicd $i celelalte formalitditi Pre-
vdzute de Registrul Auto R o d n .
ALEXANDRU NICOLAE
Consilier juridic $ef

2. Exist5 posibilitatea legal5 ca apicul-

torii sg tansporte pe portba'gajul autotu-
rismului personal stupi goi sau cu albine,
pe u n singur sau mai multe corpuri, stupii
fiind perfect etanveizati $i bine ancorati ?
Nu se admite transportul stupilor de al-
bine (plini sau goi) pe portbagajul montat
deasupra habitaclului autoturismelor, de-
oarece este afectatd dinumica deplasdrii $i
stabilitatea autovehicolului datoritd ridi-
cdrii centrului de greutate gi creqterii re-
zistentei la inuintare prin mdrirea coefi-
cientului aerodinamic C X .

3. Dac5 u n apicultor i$i construie~te la

o. cooperativ5, la u n atelier mecanic de
 0 Albina in plin zbor continue sd spo-
reascd grdmdjoarele de polen, periin-
du-gi cu picioarele anterioare polenul
de pe perigorii corpului gi de pe cap
gi depunindu-1 in panerele de la pi-
cioarele posterioare. I n cele doud ghe-
motoace albinele transport6 15-20 mg
polen in care sint conglomerate peste
5 milioane grdmdjoare de polen.
Matca n u este mamd a generatiilor de
albine in intelesul deplin a1 cuvintului,
cu ea colaboreazd o multime de albine
tinere numite doici, care produc ldpti-
gorul necesar pentru hrdnirea tuturor
I larvelor din familia respectivd.
I @ I n Africa existd o specie de albine fdrd
() Albinele n u percep culoarea rogie.
I
1 pra dugmanulut producind u n biziit pu-
I h zborul lor spre sursa de nectar albi-
nele se orienteazd dupd soare, conform
indicatiei din dansul albinelor, opoi
I dupd punctele de reper de pe sol
9 Roiul natural sub form6 de ci0rchi.r.z
undeva in apropierea prisdcii rdmine
locului pin& cind albinele cercetabd
plecate On cdutarea unui nou ldca?, se
fntorc g i anuntd prin dansul lor aflarea
ldcagului nou.
Matca - este intotdeauna insotitd de
suita de albine care ling abdomenul
mdtcii, distribuind mereu substanta de
matcd intregii familii. Atit timp cit fa-
milia de albine percepe aceastd sub-
stantd de matcd, ea se comport6 nor-
mal. 0 datd ce aceastd substant6 este
diminuatd sau lipsegte complet, albinele
se nelinigtesc gi clddesc mediat botci
pentru cregterea unor mdtci tinere.
9 Durata vietii albinelor depinde i n mare
mdsurci de virsta gi starea doicilor care
le hrdnesc i n stare larvard. De aseme-
nea este dovedit cd o albinii niiscutd
intr-o familie puternicd, v a trdi mai
mult decit o albind ndscutd intr-o fa-
milie slab&.
I n Africa de Sud existd o rasd de al-
bine unicolor. Matca $i albinele acestei
rase a u proprietatea de a da nagtere i n
stare virgin6 la progenituri de genul fe-
minin (Ginogenezd) spre deosebire de
albinele noastre care 2n stare virgind
dau nagtere la progenituri de genul
masculin, adicd numai la trfntori ( A n -
drogenezd).
@ Pentru cregterea unei albine este nece-
sard o cantittae de miere egald cu o
treime d i n volumul unei celule, iar d e
polen egald cu volumul a jumdtate d i n
celulii.
ac. Sistemul lor de apdrare este de a
se ndpusti i n numdr cit mai mare asu-
ternic g i o panic6 ce intimideazd dug-
manul.
@ Albinele au o gland6 denumitd glanda
lui Nasanov situatd intre a1 5-lea $i a1
6-lea tergit, care secret6 o substanti
volatild puternic mirositoare specific6
fiecdrei familii care permite albinelor
sd se recunoascd intre ele.
9 Intr-o larvd bolnavd de locd se dez-
volt6 peste doud miliarde microbi.
@ 1 decimetru pdtrat de fagure crescut pe
ambele fete are circa 800 celule de lu-
crdtoare. Dacd acest fagure de 1 d m 2
este plin cu miere gi cdpdcit pe ambele
fete cintdregte 0,350-0,400 kg.
Q Suprafa@ unui fagure crescut i n rame
de multietajat este de 8,3 dm2 umplut
cu miere g i clipdcit pe ambele fete cin-
tdregte 2,5-3 k g .
() Celulele de albine lucrdtoare i n care
este crescut puiet de albin6 au diame-
trul de 5,38-5,42 m m , o adincime de
12 mm gi u n volum de 0,282 c d . In-
tr-o astfel de celuld intrd o cantitate de
0,40-0,43 g miere sau 0,18-0,19 g polen.
Pentru gospodine

Trei retete de dulciuri cu miere

9

Turta duke de Tirnava

400 g miere, 700 g ( ~ mai
i mult) fdind, 140 g zahdr pudrd, 120 g unt, 3 gdlbenuguri,
1 ou Ontreg, 3 linguri de Tom, 4 linguri de apd, 120 g alune sau n u d pisate, 50 g
coajd de portocald glasatd, 15 g bicarbonat de amoniu, 1 lingu~~itd (impreund) de
scorti~oarii,anason, cui$oare.
Ferbem apa gi o t u r n i m peste miere ; miere. FriimintBm u n aluat de densitate
amestw5m pin5 la dizolvare complet5. medie, pe care il l5shm sh stea sub u n
Untul inmuiat, zahgrul, g5lbenugurile, oul $ervet t i m p de 12 ore. Fr5mhtAm din nou
intreg, mirodeniile, romul $i bicarbonatul aluatul, intindem foi- din buc5ti de aluat,
de amoniu se bat bine pin5 se fac o t s i e m diferite forme pe care le ungem cu
spum5, i n care ad5uggm alunele (sau nu- ou $i le coacem pin5 la auriu, i n cuptorul
cile) decojite $i pisate mai mare, coaja bine incins. Dupii ce s-au racit, le putem
de portocal5 $i, treptat, f5ina $i siropul d e glazura . ~ decora
i cu nuci.
*

380 g zahdr pudrd, 5 albuquri, 1,400 kg miere, 300 g nucd mcidnatd sau tocatd
mdrunt cu cutitul, 2-3 pliculete zahcir vanilat, foi ,,LicaN sau de nupolitand.
Zahiirul pudr5 se amestecs cu spuma de m5cinat5 sau tocath mhrunt se pudreazg .
la albuvurile de ou $i se bate i n continuare cu zahiirul vanilat gi se incorporeazh i n
pin5 se int5regte bine. Separat, se fierbe amestec. Compozitia rezultath se toarn5
in bain-marie 1,400 kg miere, cur5tindu-se PC fosia , , ~ i c a " .Deasupra se a$az& 0 alt5
continuu de spumg i n timpul fierberii (15 foaie, peste care se pune un blat d e lemn
minute). Peste mierea fiartEi se adaug5 al-
busul b5tut cu zah5r, amestecind si con- pentru a se presa bine. Cind s-a rhcit se
tinuind fierberea inch 15 minute.' Nuca taie figii lungi cu u n cutit incglzit.

Bomboane cu lapte gi mlere

200 g miere cristalizatci (zaharisitii), 50 g zahdr tos, 75 g smintind sau lapte $4
dupd dorintd, ciocolatd rasd
Fierbem totul pin5 ce se obtine o con- trate mici pe care le invelim i n hirtie
sistent5 viscoas5. Turn5m intr-o tav5 uns5 pergament sau celofan.
subtire cu unt. Cind s-a r5cit, t s i e m p5-

Stiiati apicultori,
Pentru a putea imprima in continuare nevista noastril care spare nein-
trerupt de 75 de ani, vii ruggm sB v& abonati pe anul 1991 pliltind la filialele
judetene $i cercurile apicole cu gestiune ale Asociatiei CrescBtorilor de Albine
costul integral a1 abonamenlului, respectiv 135 lei. TotodatH, vii rugam s& urmB-
riti inregistrarea corecta a numelui, prenumelui qi adresei dumnesvoaptrB, in-
clusiv codul povtal. VB multumim pentru increderea acordat.5.