Sunteți pe pagina 1din 34

COLEGIUL DE REDACTIE

Ing. AUREL MALAIU


( P r e ~ e d i n t e d e onoare), ing.
RevistA lunara de informare tehnieg $i qtiinlifieil, ELISE1 TAR'J'A (Redactor
schimb de experient5 $i opinii editat5 de
Set - P r e ~ e d i n t e Executiv),
PETRE MIHAI BACANU,
Asociatia Cresci?torilor de Albine din Romania MIHAI BE$LIU (Republics
Prewdtnk -
Eagen MARZA Moldova), SORIN
LEA (Redactor d e rubrich),
BODO-
NICOLAE V. ILI@IU, ing.
Anul LXXVlll Nr. 4 awrilie 0 1994 ION MILOIU (Secretar gene-
ral de redactie), VICTOR
CUPRINS NEAGU, COSTACHE PAIU,
MIHAELA SERBAN, ing.
1 Victor NEAGU : St5 In puterea nmstr& STEFAN SAVULESCU, ing.
5 *" Folosirea familiilor k m p o r a r e $i sporisea TRAIAN VOLCINSCHI (Re-
p r d u c t i e i d e miere dactor gef adjunct), ing. EU-
GEN ZORICI (Redactor $ef
6 Traian VOLCINSCHI . Standardul privind rnie- adjunct).
re,? de albine
9 Valentin HUICA : C r e ~ t e r e a coloniilor de al- REDACTIA $1 ADMIMIS-
bine cu mai multe m 5 k i libere, far3 aripi TRATIA EDITURII
10 Ilie CORNOIU, Adrian PETRE, Liviu MAR- "ALBINA ROMANEASCA*
CHITAS : 1nsu~ii-i marfologice ale perechii 111 Str. Tomas Masaryk nr. 17,
d? picioare la populatii d e albine din T m - Bucurqti, sector 2, Cod
silvania 70231; Tel : 511.47.50 Fax
13 Ilie GORJEANU : De ce albinele trebuie s& 613.80.34 Telex 11205 apirom
consume polen ? -r ; Cont vir. 459601102
14 Im MILOIU : Comportarea cu albinele B.A.S.A. Sucursala Munici-
piului Bumrevti.
16 George MARIAN : Prinderea m5tcii $i albi-
nelor d e pe faguri in conditii d e securitate
17 (5rlstina MATEESCU : Veninul de albine -
in actualitate U l t i ~ n asciptamiinci a a-
18 Emilia IERCO$AN : Flori d e mi cestei luni, va fi SZipt6-
19 Dan VELEA : Albinele - indicatori ai polu- mCim patimilor. fn Joia
5rii mediului
Mare, ?n toate casele se
21 Ilie CORNOIU : Apa pentru albine
22 Elena GROSU: Flara e r h c e e spantana de vor ro$i ouci.
prim5vax5 In satele $i d n l i s t i r i l e
24 Vasile POPESCU : Starea apiculturii bgn5bne
la s f g r ~ i t u l epocii feudale (secolul XVIII) Bzrcovinei, ale Moldovei,
37 Ilie CLUJEANU : Din intimiiatile albinelor Vrancei, Dobrogei ~i ale
melifere Oltenici ouiile se vor in-
28 Emilia $i Marin POPESCU-DICULESCU
Pal-fum $i culoare (11) condeia. Ceara cztratd a
31 Yves DONADIEU : Un medicament esential : albinei va sluji b m u s e -
Propolisul (I) tii ,ri Crdin$ci. lar pen-
CC - naa-... -.-!----l,,--

C o p e r t a 1 : Aprilie este luna maximei concen-


tru ultima noapte a aces-
tsiiri de forte in stupine. Toate IucrBrile se cer exe- tui aprilie, milioane de
cutate 13 timp rji la inalti i.ndici calitativi. lumcinciri aprinse vor du-
(Diacolar : Constantin DINA)
ce cu ele SperantZi i n toa-
tc casele celor care in-
Coperta IV - Banca tu-
B a x a Agricolii S A tor.$ de la biscrictr ^z$i vor
turor apicultorilor
(Macheta : arh. Florin STEFUREAC)
ura ~ e c i p r o c:
Christos a inviat !
LEI 200
Adevlirat a invint !
lot!ou,eu!wnl WJ ! n ~ n ~ o w &ale e a3!@e~d!s rj!]$a~d autq !miq~3rrl3p e!~oBaieSo u j e ~ e
w!ieuoa~!!iel!tme a~!!bunrale01 P U ~ Z ~~A! U I ! Z r;?3ia!u!lqns ss'~eka3auelse sues 1sa3e u l
e ~ e d n 3 o a .,'t$yaeuta)qs..-.
~d~ ealaproqw ;0 . ,aleixge a1ew3 a!nqe#;qqun)seoe
h.
. u!p leunu
. i .:(efiS2el?Je Je a1bnp.d
-
IS giep ul ala3npe~iap !!JoleA e '~ol!igl!l!lna
->

ep ! ! i ~ ! ~ ! pelaiuya:,
e '~J~I!Jo!J~au!pJo..u! '&aid ap !a!uouoSe ! a i u l ! ~edn~qns ai!yJd
.-
, . , ;. , . , . . . r ~ ~ e ~ a l e ~ a s u o ~ . a _ ~- .e ~ i ~ f e ~. . : .:. iiunue~llelny!~ln 4.. 1

uj ' 3 ~ 1q ~psndslp. udnd !s-.jeldepe ap n a ~ 6 el wgdalequ!~!(o3!de 3y~ouo3ao.tgw(emu q


')Jew e e ~ d. aiu!mu e q j 'gNlelar\lgseohlau '~n6!s!6 iaw?;ei!n~lsuo3a!nqaJk ~ J O Pap iuns
awi!3!tseld o n3 ' ! ! j e w ~ oel~.giylde3a~udnd a w a w e ~ o d w o !ou~ !s.!u!pni!ie !ou '!ou u?luns
'nou q !!~gldepesiu!~nSn ep $~?i!sd!l . ' w ~ i ~ q 813 'JO!J%lxe6J!p~ E A O W O JIJ~l0d nu e~!13adsa~
101 !!~~J€Iu€I~ !sun, eiuarqju! qns ,elje.es eug~~gq al!~pqw!y3syiale~~ol!ou~ ~ J ~ A O Wn ~ OwJ a~d
aped e l m .ul 'atie~eua-;enouese ai!n !s i u a w e u o d ~ o1s~ eu!pni:l!ie, ep e~eqw!y3s
,;"'e~nlln3!deap 3nde gw ppuad 81sa!.-pugg,, o ,:e~aa -,as . e ! ~ o z ! ~ o,aaiaw!pe
~d, ampuo~
:1nue6ois ep uUJgdws nu..:vyj ,un e w e d I? a p PQW nou wn y1131 .e1~1!3!1qnd I$ B J B Z U ~ A
.igl~~ ~p.-'81~8~1!ua~a..ep
&~ !i!s~dap.!~ollnqde :iaJd .'a!bnpo~d:a{,,3~apup6~~glly, 'eiueuodw!
a p ~W691e3 g ~ eo !s gislxa eunqapio~ ap awau6as ad .gjlez!~opes. .'plonpe~6
.w. :esndap e l t ~ n ~ o 4 ~ s e l e l de 3s e!!ionpoJd
~ !!punu ;e ! ~ B Z ] U ~ ~ J!.ou O ,!sun. igl!sa3au
,

ue ep .ue u!iqo em3 !ieuo!sed 'leuo!sajo~d e eaa38 61sa Iq?e,eund as ale3 eutelqo~d
. . /' . . . . - .
. ~

-
. I
.
: '' ., i ; . ., 7 -1 'g)s%?Ou2
eeleonel U! ezeuo!j~eps efe3 ajejne~dap el!!@fpd wu!w~eaep9 s u n o %pun ' ~ ~ 3!!jej!n 3
-!jie 1ns~n3~ed ad wejpnu! ps e!nqeJl .eijjoe~!p!ieejeflsu&u/ pj~dtiewfe3duj pueo!j!pow
'pie) wa3ej e/gs.e!nqerl.eJoJgoe l q ~ o saboj ap' dug3 un-~ju!d+od!w e~ -~ol!mze3eajej!~o!
., -ew u! ajeldwoou! jrpap g tod nu eo!wouooa !!iet!n!j~e erdnse ales al!!ie3.@xe ~3 ejqsu03
m "ejeol el unq,,-~nlojlno@e'es sejegle3 ul yem~eiuo3!jueBe u n q .!.+juns wLiwepenc@
gsuj 'wfnd !em:3npo~d.lljjle' j g e !ewnu.jep ~ ~ o l ~ ~!unq r i juns
~ o IOU
~ daJju!p !iun $3 dreaijs
-ubwap e u ~ q p e ~ym.j d ed w!j gs naJew a!nqe~~:!ujenj!s aq~o uJ,Qlealde!j e " ~ j u e del!qel
-en re~auebab!urouo5a 18al1.4 yn6d ejsixa nu ~3 !s ajaldwo?~!jyoap,lj jod nu eqwouoaa
,,
'!!jel!n!iie e ~ d e~lseou
p e1!1ie3!ldxad 3 elejsuo3 u.7~'!~e6euew'!js!wouooe '!jue!3~eluoa
'!~ojg'j,qbo~d ap ~~j~&ou'ea~ei!1e3 ul .ejeq!l !!!ja!cl~ o / e j u ! ~ eeoe l e u n e3 dw!j lnw!lln u!
sndw! ne-s,.a~e?,,sejeju!
.. . ap'eJeol?ei ~oj1.ew e p ~ o ~ d - jfidtug
. i l j - ~ ~ .e-! ~nle!j!fuasaethj6
-cue e s . a ! n q a ~ ~cue
iypl Jep.;p6-u~~jslse~~es , ~ o j'!!iDejs!~esy p n u '16~el e a ~ d!j e dull InLugln
L$ 3sspenop si yi?npo,d eu!jqo e i k e d au!q,il..ep JOI!,!U& e afau!ieflu! ap fol!!6olovyel
e an!snpxe ~!fpzy!~n elw#a.adsjad '!qf . : , ~ . ~ l n ~eafesuelef
!~..k el e!jnq!flup;',e3npe jod !$:a3
!e3 ep ale~oud!:s!nqiujnu e!e3 'Jep 'en!jelSau jjilw !eiujS en!j!zod ajuewela,au!jnd pjuap!na
u! ..qeo3s e/oopde-e!wouo3aY juezald UJ pmuo!j3e- 8 1 ~ 3~ol!~oj3ej ; e C?/UBJB,afIn!ld 0
. , . .
'..I , . i : , , , " ..
' O / O ~ ~ ~ ap
~ J ehppos
3

I ~ ! O
o jk?Jj~j6wi.iJ 8;;
lnoeq Inue ;eu!qlv ep Jo/!Joirnsa3 e!ie!3~s$&~esue*e. i d i e ; ~ jI!A!JIO~ j~
.e~!;len$~ uj '1o~a38.3 jeo '!je&~ojeiep J O ~ I J O J I :ln~pgnu
' D ! ~ ~ j n q x Q .ajei!/!qejua~!deaeo'e
ep eJn?nq !eui as nu' 6h1~n$de'!qf,jenu!w!~)!ew e-B686C u!p ~o~ejuew!uene ee~u!er)!~..'
!!ue ulP e!jem!p n3 ~ ! l e f e d ~ 0
~ol!foj,?3!de
3 ~nruse!znjueawaJA ewtlln uj g? elejsuoj as
tehnologii de produc!ie; ca este vorba evident, de o cu totu!. a M
a amellorarea permanents a callta!ii abordare decat cea veche si care persista in
familiilor de albine prin Pmbunataiirea prezent in mentalitatea noastra. Este necesar
continua a tehnologilbr. de crqtere si sa stabilim exactetap? si perspectivele,!inand
intre!inere, a performaYeldr. . adestora: a cont de infld!ia $i.cHiar de cresterea datoriei
'

selec!ionarii-cresterilor-de matci; I externe.a !arii, aspecte care erodeaza puternic


reducerea -la strlctul ._nece=ar a poten!ialul de . redres,are-+a,-egn~iei si
,

tlmpului,.si numirulul,,de intervenlii ,asupra afecteaza tot mai - mult kJ$iv~lu\,.de trai al
'

familiilor de albine; . .. . ',-, . popula!iei. Mesajul pe,care trebute sd-(facem


, a luarea i n c o n ~ l d e r a r e ~ " ~ a ~bine ' ~ ~in!eles
or este cel dl,diferen!ei uiotre
cheltuielilor care se iac fntr-un &:t~d"'apicol,, . valoarea produselor apicole si p're!.'lndinte;de
e

raportarea rentabilitajii = profltului" fiip de ' . 1%9, preurile la produsele'ap;cole'brau bune,


stalionar cu diversificarea produselor stupului, dar azi NU MA1 SUNT. Dar facem rratceva
in economia apicola timpul de prsduc?iein ,. , spre. corectarea lor? Raportat la,.. actuala
sine, rezultanta, dureaza rnai bine de jurnatate . economie de piap, mijloacele de ajustare a
de an. Ateniie! Deci, consumam, acumularn prefului ,synt.mici ca poten!ial de influen!are,
dobanda, nu incasam in restul de .timp., insa:.in,llici,$n caz de neglijat. in cele ce
Parerea mea este ca fiecare trebuie sa decida urme.gi&~oi ,
descrie. .cateva:
,.
,,

pentru anumite direc!ii in ceea ce priveste


politica de strategie a produc!iei in interesul .RIDI~AHEA
.. .
~ W T, A. T .
AA
PRFLUi
,, . ,
economiei proprii. Sa facem o politic& .
difere"!iata 1' P ' O'
'

.
de "eces"a?i. Of'ne $i - . ~rn're,alizq,~npunqL.,de,&9Gravi,erii
jntsofhebrindw9e ~bq,.jnc;e~~:, a.lanoat
rezultate Viieza de rota!ie a capMlutui 3-1'
banda noastra de produc!ie este mic6li.o data - biducerf agk;!di
la,,yn pr.bt v,oh,,, mic; stop,,,;
i;,,'b)\citarb~de$ a-cie$tetii:
pe an in cazul cel mat bun, iar pentru aflii si ,2b interes. vestea s-a raspandit'
mai pu!inf pe c&id In uyra e''in repede &+va"za&a
i a ckescut, Treptat, treptat,
medie de 3-4 ori pe an si de cel pu!in 7 ori in am ridicd. prelul stabilindu-l la valoare
come?. E o mare deosebire! asemanatoare cu cel de De ~ i a t alibera.
PRETUL
Cornenzile s& derulat in abel'aSi ritm.
Personal am fost surprins de efectul politicii
A produce fara a line cont de exigen!ele = de pre! pe care am dus-o deoarece Hedeam
costurile mereu crescute ale ch'eltuielilor si ca voi avea-o scadere in comenzi. Realizand
uneori fara a le cunoaste, constituie azi un un sondaj de opinie, am primit raspunsuri in
fenomen in contradiclie -totala cu principiile sensul: stim cti mierea are acelagipre! cu cea
pielii libere. Pentru noi, reforrna economic8 ar de pe pia!a libera, dar ne-am ,obi$nuit cu
trebui indreptata cu precadere si spre. acest produsul, este de calitate, il avem la
concept economic (selec!ie permanent& indem4nti, avem Fncredere in productitor.
reduceri de cheltuieli pe kg miere, ridicarea Formand un alt punct de desfh~urareintr-o
mediei produc!iei pe stup,etc...). alta intreprindere si, fgra .a aplica aceeasi
In. caz contrar asistarn la falimentarea politica a prelului, ci impunandu-l diq primul
acelora care desconsidera aceste exigenle, in moment, produsul nu s-a .bur;urat,de aceeasi
condi!iile unei concurenje reale si din ce in ce vhnzare. Pentru a rnentjne ace1 punct de
mai . asculite . succesut, profesional este desfacere a, trebuit sa cobor prelul, ca mai
deterrninat de cantitatea de marfa oblinutg apoi sa, duc aceeasi .manevra .be ridicare
supra cheltuielile de produqie si aproape in treptata a preplui si toate acestea cu pierdere
masura egala de calitatea produselor si de timp, de prestigiu si,de,bani,,
serviciilor oferite. in principal prep1 (calitatea ~ -

inaka, lansarea produselor, vanzarea) la un . PRET PRIN COMPARATIE


produs constituie factorul determinant in Tehhica-oQinbrli .unui pi$! mai avantajos
decizia de a-l achiziliona de catre client, lata comta Tn a v i d e produsul pa piqa atunci
cdnd nu ai concuren!i sau clientelei de casa, au ce preda Combinatului Apicol, iar acesta
astfel: atunci cand am o cantitate mai mare de nu are ce exporta. Un Ian! intreg perturbat in
miere, sa zicem lei, acesteia ii fixez un pre! de mare part&! prin necunoasterea legilor
vdnzare asemanator pielii libere, chiar pu!in economice obiectlve care aclioneaza in
mai mare, iar mierii de poliflora pe care o am societate. Acestia din urma, adica apicultorii
in lot mic ii fixez un pre! aproape, dar nu egal din mediul rural vor si ei sa ob!~napre!uri mai
cu cea de tei. CumparBtorul, dandu-si seama mari si de aceea au invadat p~e!elemarilor
ca nu e prea mare diferen!a intre mierea de tei orase. Urmare? Oferta mare pe pia!8 deci un
si cea poliflora si cum cea de tei e mai bung, pre! de vhnzare si mai mic.
va cumpara-o pe cea din urma, fara sa-si dea Azi Combinatul Apicol e pus in impo-
seama ca imi face jocul. sibilitatea de a exporta, iar miile de tone de
miere care ar fi trebu~tsa ajunga la export,
LOlAL SAU NELOIAL ramen pe piala interna. Urmarea? Prabusirea
pre!ului! Este vorba de un efect generat si din
Unele persoane sunt acuzate ca fac
concuren!a neloiala sau loiala filialelor, nestiinla noastra? in parte cred ca da.
achizi!ionAnd produse apicole la diferite Totdeauna vor apare mai multe trepte
pre!uri. 0 parte din acestia sunt si producatori, intermediare de forrnare a pre!ului de care, in
al!ii nici nu stiu cum arata o regina, insa stiu sa mare, apicultorul nu vrea sa !ins cont. Acestea
vanda si inca la un pre! bun. Nu-i condamn, vor fi: apicultorul ca producator si vAnzator
caci trebuie sB avem si noi negustorii nostri. Ei clientelei de casa, detailistul din come?,
ajuta buna desfacere a produc!iei apicole. Prin vAnzatorul en-gros sunt asadar forme
vdnzarea produselor apicole pe piala interna necesare ale come?ului actual ca legaturi
obligatorii intre producator si utilizatorul final -
sau externa ei contribuie la reducerea pre!ului
clientul. Mediul economic intern, la general,
si la accelerarea vdnzarii produselor apicole.
poate si sigur potenteaza sau nu eforturile .,

EXPORT tehnice, economice si manageriale ale


apicultorilor, dar in nici un caz nu le poate
0 contribu!ie deosebita, indirecta dar substitui, Ca atare stabiliza~ea pre!ului
aproape hotardtoare la politica pre!ului si a produselor apicole necesita reasezari. Cu alte
continuarii ciclului de produc!ie, politica in cuvinte depinde de echilibrul ecoriomic intern
favoarea producatorului apicol, a avut-o al economiei apicole, economiei per
Combinatul Apicol. Sa ne aducem aminte ca ansamblu a !arii si in special de sectoarele
tnainte de 1989 Combinatul exporta masiv antrenate cum ar fi: transporturile, carburan$
produse apicole, pe pia!a interna riirndntind prelul zaharului, medicamentele de uz apicol,
miere pqina, aspect reflectat in pre!ui care cherestea, come? etc... mergdnd spre
satisfacea pe producatorul apicol. In condi!iile deschidere spre pie!ele externe, lnanifestbnd
actuale prep1 unui kg de miere ob!inut de flexibilitate si func!ionalitate in derularea
apicultorul orasean e cu mult mai mare, dublu mecanismului economic.
si uneori chiar mai mult, comparativ cu un kg
de miere ob!inut de un apicultor din mediul
satesc. ~ r i n aceste
' cheltuieli mult marite,
apicultorul orasean este pus in situa!ia de a Informa!iile cu privire la actul vanzarii au
fost prezentate in mare pane in articolul din nr.
vinde produsul pe piala libera la un pre?care
411993 a revistei noastre, unde se subliniaza
sa acopere cheltuielile de produc!ie si, sZI
asigure si un beneficiu = profit. Apicultorul din comptexitatea .acestui important mecanism
social. Cheia reusitei la vdnzare o reprezinta
mediul stitesc nein!elegbnd in mod suficient
legile economice ale,formarii pre?ului,cad8 in satisfacerea a trei factori de baa: calitate,
glasa;nestiiqeiLwnsiderhnd ca apicultorul din pre! si asigslrarea deservirii. Trebuie sB se
mediul urban e. privilegiat, . iar preiul de aiba in considerare din start ca parte
achizitie-.oferitdo filiale e $preaimic.,SBteniinu inlegcanti3 o , strategic de vhnzare a fiecarui
, mai predau produsul lor filialelor,, acestea nu apicultor. Desewirea corecta efectuata prompt
p a t e - fi . b a a . dxtlnden'l WitoBre: -Acest act prmeqa noastra la&guri, ,expozi*? interne $
ignorat, lasat la vaia i n t & m p l l i a d u c e intemqionaie: tprexn?a,noaste la..congrese,
esecuri, lnformafiile cu privire la aaul vh&rii di&otiiT decafacwi: pe7.pie?eler.mari, clipuri
pot subllnia complexitatea a m s t u i - t m n i s m .publicitat%, . propagand8 pentru.9; comequl
social. :Noua ni se . cer noi d'eprinderii6i apicol romtinesc, ' trebuie -sa:se g&eaSCa
componamente. Trebuie. sa -punem mhlt 'solu!ii finmaare adica fondurile necesare. La
accent pe actul Vanzarii. Produce, producem, >%ivel. microeconomic apicol unde mjoritatea
dar... 58 ne si vindern marfa! lShtBm mi apimltorii, adica~zecils.demii cu
31:' alte~fnctizmi de mii const~ndl..dhtmembrii
PUBLICITATE .famikebsihimwtiaar?ii produselor apicole .ski
se simte nevoia tot ma, acuta de.comnicare.
Publicitatea are un rol de a informa, con-
Deci de a primi si a da (prin explozia
vinge si reaminti clien!ilor care sunt avantajele
informa?ionai&) r a m , <sigcir, complei, :fn-kele
de care vor benefica prin cumparareaofenei.
mai diverse,fpq~]esi c u putere de convingere,
Nu este suficienta cantitatea sau calitatea
pentru ca produsul sa se vanda numai, prin infq[ma!ii, mesaje, i@:o kjme a clien!ilor lipsita
propriul sau merit. Oaca clien!ii nu st'iu ca
.
de educa?ia cons.uma@r~ui:
. ._, . Sta in puterea
produsul exista, nu stiu nimic despre calitatea noastra s$ o facem;,, ,:, ,,. ,.
inalta a acestui produs, pentru ce e indicat si Din partea noastr3,se .c,ere'q.jnformare la
zi, asupra preprilos piactiqate +:@ap libera,
data nu ii determina~nsa-si permita a achita
iar in timp c u cat chstigam c~ipniuiIT apcopiem,
un anumit pre!, atunoi ei nu vor fi dornici sa-l
cumpere. Produsul trebuie sa fie cunoscut putem urca ,preful, avand si,,argumentele
intr-o masura mai mare decat pans acum. necesarg. Un, varf al pre!ului si standardulbi
expus i r i -pia!a Amzei din capitala Tl 'asigura
TreGuie sa cautam cele mai potrivite forrne de
apicultorul C. Georgescu. Acesta satisface
reclame si comercializare pentru diferite
exigen!ele clientului de calitate si servicii,
categorii de cumparatpori, lnsistentele
aspecte, care in condi!iile de azi constituie
reclame ale cunosc~iteifirme Coca Cola, au
condi!~a esen!~ala a suprav~e!uirii oricarui
reusit sa o situeze pe locul I in topul celor mai
apicultor pe termenlung.Noi, Mila $4 2ecile de
v%ndute marci din Europa, cu o cifra anuala
de afaceri de 3845 rnilioane dolari. Dar si firma mii, noi trebuie sh he facem popda pdltica de
Wh'iskas (mancare pentru pisici) cu reclamele publicitate a ~ ~ F O ~ U S Uprin ~ U ~comunicare
verbala care eSte cea mai eficienta din punct
ei, au impus-o pe locul sapte cu o cifra de
de 'VeUere. a wstuloi - cea rnai puternica
afaceri de 925 milioane dolarilan. lata 'ce
forma de comuniCsfe cu clientii si care se afla
inseamna reclamele... Firmele performante
la indemana oficui. Comunicarea verbala este
aloca 4 dolari din 10 castiga!i activita!ilor de
''baza 'sugestiei!', ei logosul nostru asupra
publicitate a produsului. Competitivitatea api-
clientalui pentru a vinde, a dezvolla 0-afacere.
cola in actualele "condi!ii ale economiei de
Acest lucru- implica o inalta pregatire profe-
piafa depinde intr-o rnasuki apreciabila' de
sionala. Suntem pregati!i pentru a o face?
instrumentarul publicitar utilizat. Adaptarea,
Cred ca insuticlent. in permanen!a trebuie sti
implementarea deciziilor strategice, tactice si
fim la curent cu tot ceea ce e nou in econo-
curente in condi!iile complexe ale p/e!ii nu
mie, politica si societate. Pentru a fi perfor-
sunt posibile fara plasarea sistematica si
mant trebuie sB fim profesionisti. Pentru a
corecta a metodelor si tehnicitor manageriale
avea succes, trebuie sa avem cunostin!e
ale publicitafii tradilionale si moderne.
foane bogate in domeniu. in aceasta perioada
Vechile situajii care duceau la rezolvarea
tulbure, apicultorul ca manager trebuie sa se
cu succes a vAnzarilor au tendinla de a fi
adapteze rapid cerin!elor dure ale pie?ii. E
reluate si pentru a rezolva problemele
necesar chiar sa ne educam consumatorii cu
stringente chiar daca condi!iile prezente 's-au
mult tact, sB incercam'chiar sa le schimbam
schimbat radical. Nu se cauta o schimbare in
mentalitatea. De multe ori si propria mentali-
general, se constata o anumita rezisten?ala ce
enou. La nivel macroeconomic apicol, pentru tate. SUNT SIGUR CA STA ?N PUTEREA
NOASTRA !
Pe .snrrt de.s~t.c.
.. ..

FOLOSIREA F A M I ~ I I L O RT E M P ~ ~ A R E'$I
' '
SPORIREA PRODUCTIEl, DE MIERE
: ).
. . ., '. .. ' i

Metoda intretinerii familii1or~-de iernate. h funqie de puterea familiilor la


albine pe bazd de familii temporare iesirea din iarna si numdrul-maa'tor,se
, corist6i in formarea' de' famifii @ternice, fbinkm6 - familii de b a a puternlce ,

'-la inceputul primdvetii, a :Qheia sdu a' (l,5-1,8 kg) gi' familii temporare hijlocii
mai multor familk . ,,$are, ;$up& b , p slabe (0,8kg sau 4 5 kg) Tuturor
intreticere inde'pendebtd , fn+:,?q r s u l familiilor . 11' "be asigur4 condifiile
.sezonului activ, se unesc. toarnug cu necesare dezvoltarii normale in tot
fami1ia:din.care.provinriar.mierea lor se sezonul activ. , , , . .

recolteazil. ,..; ,;Prin folosirea. acestei l b


metode produc!ja de miere-marfa Familiile
, tempofaft? ; valorific8 ,

CreFte cu 752-265% (conform unor c~leslifile-Ca,familii de .Sine st4tdfoafe.


rezultate experirilentale). Miitcile vt9mtnice din familiile temporare
: ,. se schimbd' periodic, in aceleasi
Familiile temporare se formeaza in condi!ii ca pi cele ale familiilor de b d .
. . perioadei de roire 6aaiural8 (hna
cursul !... .I ~oamna"familii1e temporare se unesc
, iun~e),cui'2-3.faguri - .cu puiet gi albine, din nou cu cele de 6&d,
luap din fami&( p&r~icre. ~amiliile '
.,:
temporar&:primesc .h formre marc8 In cel de aldoiiea an'de aplicare a
sau bofc8-matura. [nwrsu/,aezonu/u~ metodei, ~ ' & ~ f m a fae /of@arii.fami/ii/~f
.
acfiv, fami/ii/e temporaro fh@iv&& in~ temporare primi?ivqa timpuriu, 64ectu1
co&j$j obi?nu[te. Toamnai8fngenet?/ jij Se; .V 8 resimp din plln..: ~i asupfa
luna octpmbrie, familiile hmpbiare st! productiei deLrniere-ma*i?i- . -. - '
,

unesc f u femiia de bbd. Dincantitatea


Apli~bndaceastd metoda incurma cu
de miere realiza@de ele, se opresf,67 mat : . cani intr-o stupina , ,

kg 3pentru primevara, jar, restul.,se experimentela lnstitufului de ,.

recotteazsl. Matcile familiilor temporare &icetaregi Ptoduc!ie


. . ,'. pentm" '
se ierneaza separat, in afara stupului~~.
. . . ., ., ' 9
,
Ap,.cu*urB s;j,ob!in;tde ,a d .grupii de
Inprjmuj>ande apljcare a mefodei, familii, 10.cafe S-a f 0 1 0 ~ t 0 singufii
ca rezultate se catin marire0 puterii familie tem~ofaf4 0 .pfoduc!ie medie
'

fami/iibr la iitmtr& in ikfn8, p a d /a 2-3 de 87,7 kg miere din care 62,7 kg


kg In lot de 1,3-?,5k i , @ $k4derea miem-mat% si 25 kg provizii .deiernare.
$,'konsumD~i dh,h;ek fn timpu/ iemji cu De la.!o alta:grup8 la care s-au folosit
a

.. -. .
,... -
2 (

28-58 %. - -, . .. . ,. . cbte' d ~ u i fdinilii


i .temporare*s-a obtinut
. ,
:,
' o pjoducfie -de 1 12;4 ' I @miere ' in
. fn anii 'urmatori, familiile temporare mediei'din care 90,4kg mierg-rnarf~1'in
se formeazd primdvara, timpuciu, prin .-
cel de a1 doileaan.deaplic%afe.. .
. . , .. .>.
..I

divizarea familiilor . foarte puternice


, ! . , 1 ;. ;,!,,. .
STANDARDUL PRlVlND MIEREA DE,AWBINE

Standardul de stat (STAS) este un act Apicukura si aprobat de lnstitutul Roman de


normativ, cu aplicare obtigatorie, aprobat \de Standardizare intrand in vigoare~-9ficial la
guvern care defineste produsul si stabile@& 10.1.1989. .\ .!. .\:
normele pcivitoare la condl!'ile tehnice \ds i n padrul prevederilor din standard,.,mierea
calitate pe care trebuie sa Je ?ndeplineasca (18'albine .este definita ca u'n produs natural
produsul respectiv. El stabileqe reguli si obvnut de albine Tn exclusivitate din nectarul !
prescripfii obligatorii in scopul reglemeritarii florilor '$&b din $ekre!iile dulci de pe alte paqi
unitare a achizitiei, desfacerii, metode de a ~ g.plantb~or -verzi, pe care acesikia le
anallza organoleptica $ifizico-chimice, reguli iecoithazd, le imboga~esc cu substanp
pentru verificarea calita!ii, "depozitale, proprii, 1€1 'prfSlUCtea2a Tnt~unmod specific si
ambalare! marcare, transport, documente etc. la depozitem Sm,oelulele:%gurHor din stup
i n final sb urmarestre cbb8ndirea unui produs sub formademiere. -. ..; --I - . .. , . . .# .I
curat de buna calitate, ferit de falsifimri si ,
. in general mierea, de. . al'bine .cop?ine ,
denumiri necorespunzatoare. Nerespectarea urmatoarele trei . . gurpe. ,.de gubstaqe:
standardelor de stat este urmarita conform substanje zaharoase' 60-80 %, apa 18-21 % si :
legii. alte substanle 2-4 ..%. Ultirna grupa desi
M~erea de albine care , este principalul procentual este mai.'mica, are o importan!a
produs al albinelor a fost standardizat in !ara mare deoarece conline cele mai valoroase
noastra Pnca din anul 1949 devenind primul componente (entime, vitamine, saruri
STAS din apicultura romi3neasca si printre minerale, aminoacizi, uleiuri eterice s.a.) care
primele din Europa Proiectui acestui prim confera .. mlerii de blbine calitA!i alimentre
'

standard a fost elaborat dB Ministerul dietetice si..terapeutice valoroase. :Conform


Agriculturii prin lnstifutul de Cercetgri standardulul, mierea de albine se,.clasifica
Zootehnice - sec!ia apicultura condusa de ing. dupa ,provenienfaei in miere monoflora, nliere
Nicolae Foti. Acesta a fost aprobat de comisia poliflora si ,miere de mana.
de standardizare in decembrie 1949 si a intrat Astfel, mierea care provine tritetjal sau in
in vigoare lat1 aprilie 1950 cu nr. 784149. cea m'ai .mare pane din ne&rdl u d i bingirre
In decursul timpului acest standard ini!ial specii, va fi definita miere monofldra .purt&nd
elaborat Sn anul 1949 a fost revi-zuit in anii denumirea speciei floral0 predominante (de
1960, 1969, 1976 $1 ultima revizuire din 1989 salcbm, tei, floarea-soareldi; zmeura, izm8. si
este in vlgoare in prezent. Men?ion&mca toate altele). .. , .; .
ed~!iile au purtat mereu acelasi numar 784 Mierea care provine dintr-un cupaj sau
schimbdndu-se numal anul in care s-a piodus amestec natural din flori;dediierite specii fara
modificarea con!inutului si acesta a fost oflcial ca vreuna sa defina..ponderea .va puna
reconfirmat. denumirea.de miere.poliflora (fanea!a, balta,
In prezent condi!iile de calitate ale mierii de pomi, . fructiferi etc). !, ,
albine sunt reglementate de STAS 78411-89 Prin.mierea\depan3 sB injelege mierea de
(partea I condilii tehnice de calitate la preluare albink &re pioirine i"t6grd' sau in cea mai
de la producatori) STAS 78412-89 (partea II mare parte din sucurile dulci de pe aRe paci
condijii tehnice de calltate la desfacere) si ale plantelor2erzi decAt floile, putAnd contine
STAS 78413-89 (panea Ill metode de analiza). Fi ,o cantitate redusa 'de nectar din flora
Acest standard a fost elaborat de A.C.A. - spontana
,. ,
de padure.' ' '~
lnstitutul de Cercetare si Produc?ie pentru '0 aR8 claslfiare' a mierii de albine
conform prevederilor din standard se face pronunlat. Mierea de salc%m cditatea II -
dupa puriiate, culoare, aroma-gust, aspectul admire impuriia!i in propow de max,
consisten@. Astfel, mierea monoflora de 4 % (particule de ceara de la faguri, aibine sau
salcdm si mierea de mana se Tncadreaza In larve moarte ofl.fragrnerrle din acestea); se
trei clase de calitate- calitate supenoara, admite spuma. Cutoarea'nu se normeaza.
celitatea I $icalitatea II. Toate celefalte sorturi Miere-monoflorBde tei, calitatea I: aspect
de miere se incadreaza in numai do& dase curat, omogen, fara Spuma si impurM!i, are
de calitate: calitatea I $I calitatea 11. culoarea galbena ca lamaia pan2 l a galbena
Tot STAS 784-1/89 stabileste condi!iile'de portocalie. Mkosul $1 gustul dulce, cu aroma
calitate prlvlnd proprietqile organoleplice s i foarte prondnlata de tei uneori gustul cu
Yizico-chimice ale mierii neWifdi!ionae, nuan@ incipienta, paqiala sau totala -.iar
'

precum siccriteriile'de incaclrareh ctase de crisralele fine, potrivite sau grosiere. CaMatea
calitate a mierii prezentate la achhfiier. I1nu este normath din punct devedere a cuiorii
Examenul organoleptic ,se face prin admRe spuma si maxim 4%impurita!i.
apreciema insqirilor mierii ,(aspect, culoare, Miere monoflorh de zmeurh, calitatea I:
gust, aroma, miros, consisten!a, puritate) cu aspect curat omogen far& impuritati, fara
ajutorul sim!urilor Si. binein!eles a experieniei spuma, gustul dulce placut cu aroma discreta
omului." , , .:) ,. , de zmeura, culoarea cu nuan!a verzuie
Aspem1 se slbre~iaza~. dupa gradul de rqcata sau maronie, consistenla
transpafen!& pe care "il:prezintB: -mierea f l u i d ~ ~ ~ c o sau a s acristalizata cu cristaie fine
introdusa ?ntr-o Gprubeta 'de sticla incolora, potrivite sau grosiere in faza incipient&,
examinata la lumina directa a zilei.,Aceasta paqiala sau totala. Calitatea I1admite spurna si
poate fi de diferite nliahle: transparent impuritati. . maxim .,.4%, culoarea nu se
stralucitor, opalescent, tulbure etc. ' normeaza. -. :,.
Consisten!a se apreclaza dupa modul de Mlere monofiorB de floarea-soarelul,
curgere a mierii de pe o bagheta de sticla sau calitatea I: aspect. curat, omogen,, f&ra
o IopqicZi de lemn. Ea poate fi %apoas&, impuritali, fara spuma, gust dulce, plkut cu
fluids-subfire, fluida-vAscoasa, cleioasa. aroma specifica.de fioarea- soarelui, culoarea
Culoa<ea se apreciaza prin examinare galbena aurie, pan&. la galbena - portocalle,
direct&, la lumina zibi, pe un fond alb, a mierii consisten!a fluida-vdseoasa sau cristaluata cu
dintr-o eprclbeta. ' cristale fine, potriiite sau grosiere in faza
Mirosul si gustul se apreciaza prin incipient&, parfiala sau tomla. Calitatea II
miroslre si gustarea probei. El poate fi acrisor, admite $puma - si lmpuritei maxim. 4 % iar
amarui, astringent, fad, cu aroma dominant& culoared nu se ribrmeaza.
pronuniwa, moderat&,discfeta. . Miere rnonoflorl de izml, --calitatea I:
Preluarea mierii de la producatari se face aspect curat, omogen, far6 impuritali, fara
p13 bazasxamenului otganoleptic. spuma, gust dulce placut cu aroma de izma
in celd' , ce urmeaza vom prezenta bine evldeqiata. Culoarea galben5i clar sau
condqiile tehnice de calitate (condili nuaqata portocaiie, roscata sau maronie.
organoleptice) prwbute in part@ I-a a 'Consisteqa fluid&-vAacoas8 aau . cristalizata
STAS-ului, pe sonuri de migre: incipient, paqial sau total ou cristale fine,
Miere mbndfiofll tie salcflm, catifatea ipotrivite sau grosiere. Calitatea II admite
superioaH: aspect curat, omogen, fara spuma sl. impwit&i maxim 4 % iar culoarea nu
impuritali, fara spuma, Consisten!& -se normsaza. I

fluida-v8smab&, omOgerl8. Culoare' aproape Mlere poliftoril, calitatea I: aspect curat,


incolora panti la galben deschis. Gust omogen, fara impuriiati, fara spurn&,.gust
pronun!at dulce;'cu aroma discr&a, specific& dulce, cu arornil placuta bins evide+&.
m i d i de salcdm. Mierea dCsalc&m calitatea I Culoarea galbena deschis pana la bruna
are aceleqi caracteristlclWceea ce priveste deschis;. .cu nuar$a [osceta, verzuie sau
~

aspectul, consistenla 8i gustul. Culoarea .maronie.: Consisten{i fluida-vAscoasa sau


poate fi galbena deachis pan& la galbena ~cristalizat8 brcipient,.:.pqial sau total cu
cristale fine, potilvire sau grosis're. Calitatea II i n intervalul fie-temperatura :de 15-25"C, iar
adminte s p u r n si impuriqi :maxim 4 % iar valoarea indiceIui..de refraclie se :corecteaz&
culoarea nu se normeaza. . , ..-. pentru temperatura de 20°C. in amst ,stop la
Miere de ; man&, salitate ,superioara: indicele de refractie citit .se adauga 0,00023
aspect curat, omogen,, fara impuritqi, fdra pentru fiecare.l°C daca temperatura..este mai
spuma, culoarea cu nuanta verzdct, rnaronie mare de 20°C sau se scade daca temperatura
sau rosiatica pdna la, neagra. : Gustanoderat eae rnai mica de 20°C. i n tabelul 1 se-citeste
dulce, placut, cu aroma caracteristica-miecilde con!inutul de .spa corespun~atorindicelui de
man& Consisten!a fiuida-v8scoas&; - deioasa refracfia .la temperatura de 20". Qa rezultat se
sau cristalizata incipient sau paqial aw cristttle ; i a , media aritmetica a cel pu!in doua
fine, potrivite sau grosiere. Calitatea I are determimtri, intre care nu trebuie- &I fie. o
aceleasi caracteristici, avdnd o culoafei4xuna *diferm@mai.mafe de 0,l %,fa!a de medie. .
deschis cu nuanla verzuie, maronie. sau Tabelul 3 , ..
rosiatica. Calitatea II admite . s p m a . ,si : Extras paqial din Standard 784-3189

impurita!i rnax.? 4% iar Culoarea rlu se Indice de.;.Apet.~: . Indice.de Apa


notmeaza. ;r . . . ref+ig . ?": - r e f w e .%
Urmaind caractefisticile organoleptice ale la 20% I . . . . , : . la 20°C ..
diferitelor sorturi de miere observarn faptul Gi 1,4920 17,8 1 4850 20,6
la calitatea superioara ~icalitatea I, indiferent 1',491'55 , ; 18,0,1. . 4845--. :.20,$
de sortul de miere nu s s admite. s p m a s i .: . 14 ,%
!Ql 18,ZYl . 4840. :21$>,4
corpuri .straine; in timp ce la. calitatea II, , 1,4905 . 1814 t t m 4885 ,:, 2 1 2 . . :11-
lndiferent de sortul de miere se admite;spurw3 1,4900 d&$.l 4830 .:2.t i4'. . i . .:'
si corpuri strain0 (resturi.de ceara Tn f w r i , larve .1,4895 18,8 1 - 4825 21,6 . .>I:
si albine moarte i n proportie de maxim 4%). 1,4890 :r*19;0 1 4820 21,8:
In afara de exarnenul organoleptic la 1,,4885 1 9 , h i 4815 . n , o
preluarea mierii de albine se urmareste- si 1,4880 .19,$.1 :. 4810 .Q2,2
procentul de apa existent in miere care, 1,4875 , .19,6~1 4805 2214
conform STAS-ului nu trebuie sa dep?+easca 1,4870 19,8 1 ,4800 22,6
20% (excep!ie face numai mierea de salcdm 1,4865 ,: 20,O.d. . 4795 22,8.: -
calitatea II care poate fi preluatat'cu 21%). Pe . . 1,4860 .20,2 1 4790 23,O :.t.
.term aceasta analiza de determiflare, a 1,4855 20,4 1 4785 23,2 - .
procentului de umiditate se face cu ajutorul La mierea de salcam calitatea, I1 preluata
refractometrului. intre indicele d e fefraclie al cu umiditatea de 21% si la, toate sqrtyrile si
mierii de albine si continutut ei in substan@ calitatile de miere,,preluate:h urniditatea mai
uscata exista o corela!ie directa, care-permite mica de 20% se r e c a l c u l ~ hmasa pentru
calcularea procentului de apa. Determinarea con!inutvirde~20%. .. , ..

apei cu ajutorul refractrmtrului se face Atunci c8nd:;la preluarea mieru p e albine


astfel: Pe prisma. inferloara a- aparatului se examenul organoleptic si cel ref~actometricnu
aplica. o picatura de miere, dupa. care' se sunt concludente si avem dubii privind
'inchide imediat camera. Cu ajutorul oglinzii se calitatea. ei . se reeurge l a ,exmenu! de
proiecteaza i n asa fel fascicolul de lumina prin laborator undet,se fac o suita de- analize
prisma, incdt sa se ob!ina luminozitate fizico-chimice car@stabiie8~.prin intermediul
maxima. Se manevreaza butonul cremalierei aparatelor si reactivilor cu precizie calitatea
astfel ca limita de demarca?ie a cskr doua mierii. , r;
cAmpUri sa fie perfect clara, cu profil rectiliniu Conform. prevederilor;din STAS.principlele
si sa treaca exact prin punctul central de conditii fizic8 si chimice e mierii de albine
intecsec!ie al celor doua linii vizuale, in acest sunt: Densitatea relativa la~20°Cmin. 1,417 la
moment se citeste valoarea indicelui de toate sorturile~&,miere; Procentul.maxim de
refraqie pe scala aparatului Si temperatura. apa 20%.-cu,excep!ia mierii de salcam care
Dupa curalirea prismei de miere cu un tifon poate avea 24%; Procentul maxim de cenusa
curat se repeta operqia. Determinarea Be face 0,5 % la toate sorturile de miere monoflora gi
polifbra, lar la mieyea,de mana 1%; Acid~tatea maxim: la sag4m.l 6, la salcBm 117, la alte
(cm3 NaOH solu$e N la 100 g miere) max. 4 la sorturi de miere monoflora si polifloral 5 si la
mlerea monoflora si-pollflora, lar la._c;ea de .mierea de mana 10; HMF (hidroximetilfurfurol)
padure 5; Zghar reducator exprimat in zahar mg la 100 g miere w i m . 1 la toate sortucile
invertit minlm 70% la mierea monoflora si de miere; Substatye insolubile in-,a@procent
pO11florasi 60% la mierea de,pZidure; lndice maxim la salcam superior 0,1% celelalte
diastazic - m~nimla salam 6,5 alte sorturl de sorturi .de miere monoflora si poliflora de
miere monoflora si poliflora 10,9 8i. la mierea calitatea I - 0,2%, iar la toate w u r i l e de
superioara de padure 13,9; Zahar u v r calitatea II - 2 %.
hidrolizab~l exprimat in proaeme zaharoza C !. .

CRESTEREA'COLONflLOR,,pE ALBINE CU MA1 '

MULTE MTCI LIBERE,. FARA ARIPI


, , . , ~ u l e n t i nI-IIJICK . ,

. .,. .
Metoda are o aplicare practica imediata in cansta,in faptul ca o coloslie de albine nu
agricultura, prin inlocuirea actualei metode de accepta decat o singura mat& si in conditii
cr-ere a dbin&or coloniale din -intreaga--.: - naturale . crsptsrea matcilor se -Ace in
lume. detrimentul produciiei de miere.
Asflel, a f l alMele .iptreq'mte; in stupi : . ... Solqia. fehnica consta in anputarea
sistematicl,,. cat : si ,cele,-salbatice sau ceje aripilor matcilor; .prin acea~t~,,~modificare a
care-si gasesc bn adapost datuiai prin roiie; matcilor, albinele- lubratoare - accept3 - cu
prezinta acelasi raport in ceea ce pri\/qte ..r r~scurlb' : ~cunoscute - rnai multe matci
numarul indivizilor celor trei caste: o matca,, imperecheate, indiferent de varsta lor sau de
' -.
cateva mii sau zeci de mii'dd;al.bifi@iqk~toare'' varletatal . . '

:". '
si cateva zeci sau sute de irantdri. ~i/anfa]el~'coi7stau in faptul c& rnai mult
.l[j.:j) \ '
Prin amputarea aripilor matcilor, albineld -puiejl.duce la sporirea producliei per colonie in
tuCratoare accept3 rnai multe- mafC'i Pn' cadrut- "-u.c.m., acema fllnd un ,aspect cantitalv-dar si
aceleiasi colonii. .... - faptul cB mai.multi fefemani de matea'fac ca
I
incercari de orestere a coloniilor de alblne albinele sa.fie rnai "harnice", adesta tiind. un
cu mai rnutte fMfci au;.mai fost redlizate,9nStii . i?ispeot!oahtativ\ .,,

I
pe baza altor modificariaduse matcilor cum-ar P' . ?Atte@vantaje: ;
; fi . taierea acului; . grin .. folosirea aatiilor -.in afara cre!$erii cantitative p,&turor
despaqitoare cgla metoda Ciaikin .(1911); prin . Rroduselor stupului: . miere, . ceara,.,,, p~len,
izolarea matcilgr in colivii. . . .
, . propo(i, laptii~rde mat&,. larve de tretor,
Este cunoscuta de asemenea convieluirea venin, se ob!ine,!n mod continuu, pe intreaga
'

, de scurta durata.adouamatci in mloniile care . periosdaa sezonului apicol activ, .un numar de
schimba linistit matca (anecbalie) sau a trei 2-7 botci la fiecare doua saptamani de o
. -:." : ..
matci tjatrane (?n "Romania' apicola" ' nr. calitate excep!ionala."
'

1011992). :. . - iernarea 8s face.cu pierderi mai mici


De asemenea, !aierea aripilor matcilor p n t f u ca un ghem'mai mare asigur3 aceeasi
i;
batran< sau' cu" adum'ite defecRS 'este o tempsratura cu. un consurn rnai mic cte miere
,

' practica de. mutt Cunoscuta in albinarit sub - si rn rnai pqina uzura.aalbinelor.
nurhele de "calidire a m'atbilot"; - . -Ouatul Tnatcilor se :prelunge?ej -p%na
Problema solu!ionaCi de aceaha invenlie toamna tdrziu asigwand contingente,de albine
'
'.tine& peste 'iarn&sl incepe &er& in 'Sezon peri~ddlca tifatca 'SBfii9~~~'fi@akeebtsnB' de
'si in mod &plotiv. :' ' . : 1 .. propriile-i fiice din cauzd f'&mBlimfdi c a 6 s e
- - Roirea nu mai are loc debaiece atbinele prelinge din rani si cate nihiletiz&Wit6sUI:tle
'tind Fn mod permallent SB schimbs.'linistit matca; in aceSt ear rilnilP'se ung cu rniere~sau
matca (domesticirea albinelor). - ' matca este introduSA in colivie. ' 7 ;, : :'
- 0 familie bezmetica poafe fi indreptata Dupa taierea aripilor si ac~@@rOa maicilor
daca matca introdusa are'aripile taiate. tinere de catre familia Ba, se 'paate trece la
- Rasele de albine care-si schirnba ada- unificarea- a doua familii cu 'Cat@:o matca.
postul pot fi silite sa stea intr-un anumit loc, Aceasla unificare este mai. difiotla de&t
prin taierea aripilor matcilor. unificarea a doua colonii,~fiecar6cu mailmcllte
- Teoretic, denumirea de regina cu refe- matci. Unificarea se tace conform metodelor
rire la matca nu-si mai are sensul. cunoscute folosindu-se parfum, deodorant,
- Comportamentulde intrajutorare a doua Iuica, ceapa, varachet etc.
sau mai multe matci in vederea depunerii Numarul matcilor care s& pot intribduce in
oualor precum si grija albinelor pentru toate aceeasi colonie depinde de puterea coloniei
matcile coloniei in egala masura, constituie dar e indicat,sa nu se depaseasa o matca de
aspecte noi ale etologiei albinelor coloniale. interval bine ocupat de albina. Ca exemplu,
Taierea propriu-zish a aripilor matcilor se intr-un 'stup orizontal cu 20 de rame, se pot
poate face cu orice obiect ascu!it (cu!il, introduce 6 la 12 rnatci.
foarfeca) dar sunt indicate unghiera sau lama Prezenta metoda a fost inregistrata ca
de ras. Acelasi efect se obiine si prin cerere de Brevet de inven!ie la OSlM cu nr.
smulgerea aripilor din articula!ie dar exista (21445 din 17 martie 1994.

~ N S U S I R IMORFOLOCICE ALE PERECHII 111 DE


PICIOARE LA POPULATII DE ALBINE DIN
TRANSILVANIA
Ilie CORNOIU, Adrian IBE1'K& Liviu ~ K G I I I T A $
Univcrsitatea de Sliinlc Agricolc Cluj-Napoca
Facultatca d c Zootehnic

Pe fondul strsnsei legaturi cu mediul in care traiesc, albinele melifere din spa?iul Car-
pato-Dunarean, au dobsndit si doblndesc cu certitudine structuri convenabile supravie!uirii.
Consider2nd valoroasele referiri bibliografice (I. Fi?teag, 1937, A. Farcas, 7939, N. Foti si col.
1965, Mihaela Serban, Maria Dragan, Cecilia Popescu, 1989) legate de identitatea albinei
romsnesti, in contextul unei mari diversita!i interpopula?ionale,prin prezen;a unor ecotipuri
de albine bine definite pe teritoriul tarii noastre, ne propunem o caracterizare estimativa a
diferen?elormorfologice la perechea 111 de picioare (data fiind importan!a lor in via?aalbine-
lor) in popula?ii de albine din Transilvania.

Material si metodi Nasaud), !inand cont de cateva criterii


In anul 1991 s-au recoltat 15 probe prezentate in materialul din "Romania apicola"
randomizate (cate 5 a 100 de albine fiecare) nr. 1211993, pag. 14.
din trei stupine identificate in trei zone distincte Prepararea si conservarea probelor s-a
din Podisul Transilvaniei - CBmpie (luriu de facut dupa metodele consacrate. Masuratorile
s-au efectuat cu microscopul MBS-1 prev&ut
Campie, jud. Cluj), deal (Cluj-Napoca, jud.
cu vize micrometrice. Cu ajutorul metodelor
Cluj), munte (Sacaienii Bargaului, jud. Bistri!a
statistice, s-au estimat valorile medii si mod evident, drept adaptari particulare $1
masurile variabilita!ii. Testarea semnifica!iei continue la diversitatea si variabilitatea
diferen!elor dintre valorile medii s-au facut prin ecosistemelor existente in aceasta parte de
testuLStudent. Pentru prezentarea rezultatelor Iara
tabelare comparative, cele trei zone au fost Difereqele distinct semnificative (tabel 2)
notate: zona 1 - cdmpie, zona 2 - deal, intre 4 - 4 si foane semnificative intre
zona 3 - munte. stuplnele ZI- L,expr~maforma de adaptare
sub permanenta influenp a condi!iilor de
Rezultate, discu!ii s1 concluzli mediu ce creeaza variabilitatea intra-
Lungirnea fernurului - da posibilitatea popula!ionala. . .

aprecierii acestui membru locomotor si Lungimea rnetatarsului - ca element de


b.aa al.piciorului Ill,.cu valori exprimate in mm
func!iond activ necesar albinelor la recoltarea
si transportul polenului, prelucrarea si (tabel 1) - fa?&de rezultate anterioare (2,341
asexarea solzisor~lorde ceara etc. Cu valori mm stabilite la ecotipul d i . Transilvania)
prezinta valori ceva mai mari. Acestea se
estimate in mm, insolite de abaterile standard
constituie drept dovezi' asupra modului
(tabel 1) difereqele senslbie din cadrul celor
distinct de adaptare la mediu a1 albinelor
trei papulqii studiate atrag atenlia asupra unor
mdifere din zona Transilvaniei, data fiind
difererqe condi?ionateecologic de la o zona la
aka,. regasite ca adaptari specifice. diversitaka ecosistemelor existente.
Diferenjele foane semn~ficativela acest Difereniele nesemnificative (tabel 2) pentru
indice (tabel 2) intre Z1 - Z2, respectiv Z1 - toate cele trei popula!ii de albine din
Z3exprima forme de adaptare diferite, strans Transilvania remarch indicele morfologic cu
legate de zonele ecologice in care albine isi valori medii sensibil egale.
desfasoara a~tivitatea. LZlfimea rnetatarsului - cu valori '

exprimate Pn mm (tabel . 1) ierarhizeaza


Lungimea tibiei - cu v a l ~ exprimate
i ,in
mm (tabel 1) se remarca descrescatoare de la popula!iile descrescator de la Z3 Spre Zl.Dal
Z3 spre Z,.Fala de rezultatle anterioare (3,22 fiind faptul cB acest indice morfologic in cadrul
mm stabllka la ecotipul de Transitvanla, N. Foti celor trei popula!ii poate fi ierarhizat dupa
si cot.) diferenlele 'remarcate se constituie in lungimea tntregului organ, este o dWada i n

Tabelul 1. Valorile medii si estimatele variabilitalii la perechea


' '
a Ill-a de picioare la trei
popula!ii de albine din Transilvania

in$qiri - ' Lungirne Lungime Lungime Lqime lndice


Specificari femur tibie metatars metatars tarsian
' . _ .' , . . . .I . . : , , 3 ,:I: ' k . '

Tabelul 2. .Dif&reqelff' dmtre~:vabrilemedii .si semnifica?k ac&stora.cu."@ivlre la indicli


morf6logici:ale perechii IIf de"ijc10are in.frei p'opula!il de albind din Tran9ilvaniX '; '

Speci- Insusirii- ~mgime' ~lIrn4irne tqngirne L@ime lndice


ficari studiate femur ' tibie - rnetatars metat& tarsian

' T. STIAENT;:+ 5,650 -,-

SEMNIFICAT~P;-. ~ X X
Z1-Z:. , D!FERENTA 0,049
sd
' 'd:oog ,'-. .'
, .. ...
., .I I!, - . . , ..
.
.,:. .
. i' 7 STUtDEN~' ' ' ~
1,276
. .
.-
!

, .. . . .
SEMNlFlCATlA
. , ,
' NS
22-23 DIFERENTA . . . -0,013

:,>,
T.STUDENT.,.:
.
, . 7,297- 3,703' 0,929 1,637 1,674,
SEMNIFICATIA- ... . ,. xxx PJ6 NS 'NS
21-23. DIFERENTA . , -0,062 -0,038 0,013 -0,012 -0,556
.. . sd 1:. 0,008 0,01 0,014 + 0,008 0,332

.ptus ca cele trei populqii si-au constituit forme Cbiiclirzion~ndY~ccint.c$e prez8iitFt< s i


pfoprii de adaptare la.zonele diferitsin care poate. ,remarc& reac!ia . di'ferita a unor ::
traiesc si-si desfasoara astivita!ile. . . .. gehotipuri ase~mhnatoareJ . condilii de mkdiu
Diferenlele nesemmficative : (tabel . .2) biferite, . data find' indis~~utabila int,eraqiyne
rernarca indicele cu valori rnedii sensibil wale genotipimediu-pentry indicii ce caraderizeaza
lipsite de corelafie. >. . perechea ill-a.de picioargla populqii de albine'
lndicele tarsian - prezentat Pn procente din Transilvariia.
exprima (dupa Alpatov) un critgrip important 'in , .. .,>% . - + , ;<-' 1

delimitarea raselor si chiar a popula\iilor de '~ibi,i&&fie.,


..,,I,~(.
;-. . '- - f.

- lndhele cubital la albinele


-
albine. 1 . Farcas, A:, _1%
Valorile prezentate i n tabelul 1 nu se din.yona Clujului, "Cartea RornHneascFi';,p. 8.
remarca distinct vreuna din cele trei 'popula!ii 2.'.Rsteag, t., 1939 CerceSri' bltimetrice la
de 'abine luate i n stutliu. Rezultafeie ob!inute dbina rornSneasc6;-.~erFide doctorat,' Bucuresti.
se atribule conbl?iilor ecologice cu' toata ,
3.-.Foli, K-4-001.~ 1965 - N %lea Congres
Intema/;onal JubiliaY. de Apicultura, Bucure~ti,p.
diversitatea factorilor externi det@rminan!i.
Chiar nesemnificative fiind (tabet 2) difereqeie
171-178: . -
:,L . ,

evidenliaza acest indice morfologic uniform


-
Petre A. 81 cot,, 1979 Lucrarii practice de
genstica animals, Tipo Agronomia Cluj-Napoca.
pentitr toate cele trei populqii de albine din 5. 9 r b a n Mlhaela pi1 col., 1989 - 'Apicultura rn
ecotipul de Transilvania. Rorpbnia", nr: 4 , p. 11.
A .

lit nnitonil n~zcd@ruk~i


bzcepdtor

Una dintre cauzele pentru care mui!i nu se albinele, fapt pentru care ele devin agresive si
ocupa cu cresterea albinelor o constituie in!eapa. .,
teama de Fn!epaturi. Pentru acest, considereh apicultoryl
De necunoscatori, albina este considerata inainte de a lucra cu albinele se va spala bine
ca o insecta primejdioasa care este gata sa cu a p l si sapun abinuit, neparfumat.
atace orice fiin!a care incearca SB se apropie TO! in ac0.g stop apicukorul se va feri de a
de Stup. Faptul Ca apio~ltoriinU SUnt expu~ila tusi deasuora stuouluisi albinelor.
Cn!epaturi chiar si atunci cand lucreaza far& Miscarile repezi, manuirea brutal&
echipament de protec!ie, este pus pe seama zgwduituri)e, frecarile fagurilor unul de akul sau
unei afirma!ii nereale ca "albinele isi cunosc de pere!ii stupului, irita foarte muk albinele.
stapAnul".
Pentru aceasta se cer multe calitati care se
Practica ne dovedeste ca albina este o formeaza cu timpul, ca de exemplu
insecta pe care omul o poate creste si dirija buntivoin!a, rabdarea de a suporta o
usor - asemenea celorlalte specii - fara a in!eptitura, calm, stapanire de sine, miscari
avea de suferii insa numai atunci cbnd
domoale, sa st~isa lucrezi in asa fel ca sa nu
apicultorul cunoaste particularit$!ile intime ale
te considere "dusman".
moduiui de viala al albinelor.
lncepatorul va trebui sB se formeze Pn a
In general, albinele nu inleapa decat atunci suporta plimbarea unei albine pe man6 sau
cand in modul lor normal de viala intervine o chiar pe fa$$ sa nu o inlature fiindca va pleca
schimbare care le deranjeaza. Rezulta ca in singura.
momentul cand apicultorul este in!epat el
trebuie sB se gdndeasca ca a comis o Strivirea albinelor si mirosul de venin
greseala si cti trebuie sa inlature imediat nelinisteste foarle mult familia de albine.
cauza care a stanjenit ritmul de via?a al Pentru acest considerent Se Cere ca
albinelor. Cu exceplia unor pu!ine familii de apicultorul sa lucreze cu muRB atenlie iar in
albine, irascibile prin natura lor, de cele mai cazul cand este inlepat sa-si scoata imediat
multe ori apicultorul prin faptul ca nu stie sB se acul, iar locul sa-l trateze cu fum pentru a
comporte cu albinele, determina ca acestea masca mirosul de venin. in caz contrar o
sB fie agresive. in!epatura va fi urmata de multe altele si Fn
sfbrsit apicultorul va fi nevoit sa renun!e sa
Cunoasterea modului de comportare cu
cerceteze pe mai departe stupul.
albinele are o deosebita importan!a, aceasta
reprezentdnd baza tehnicii apicole. Experieqa La scoaterea acului nu se va prinde de
Tndelungata de crestere a albinelor a pus la vezica cu venln cu degetele, intrucat prin
Pndemana apicultorilor numeroase cunostin!e presarea acestela pompam tot veninul in rana,
care concura la exploatarea lor ralionala, ci cu ajutorul lame1 unui cu!it sau cu unghia,
lipsita de riscuri si nepiaceri. S-au stabilit unele acul va fi indepartat printr-o usoara miscare de
reguli de comportare cu albinele, respectarea rkuire.
carora prezinta o mare importan!a practica. Daca o albina a patruns in par, trebuie sa
Mirosurile iritante: de transpira!ie, ceapti, ne grabim sa o strivim inainte de a ne in!epa
usturoi, alcool, parfum etc. deranjeaza deoarece crezandu-se Fn pericol, va Cncerca
Una dintre cauzele pentru care rnujfj DU SL? ab/>8/ ;C ~ ' ~ ~ / N C C IB/B
& agrestve si
C Bd w ~ h
ucupd' cu cresterea albinelor o constituie inteapa.
teama de in!epaturi. Pentru acest , considerent apicultorul
, De necunosctttori, albina este considerata .inainte de a lucra cu albinele se va spala bine
ca o .insect8 primejdioasa care este gata sa cu apa si sapun abisnult, neparfumat.
atace orice fii@ care incearca sa 60 apropie Tot in west scop apicultorul se va feri de a
de stup Faptul ca aploultoril nu Sunt expusi la tusi deasupra stupului si albinelor.
Tnppatur~chiar si atunci c%nd lucreaza far& Miscarile repezi, m h u h ~kWk,
echipament de Qrotectle. a*= q-u%Y-- zgrrduituri\e, frecarile fagurilor unul de altul sau
unei afirma!~~ nereale ca "albinele Tsi cunosc
de pere!ii stupului, irita foarte mutt albinele.
stap8nut".
Pentru aceasta se cer multe calitali care se
Practica ne dovedqte c& alblna este o formeaza, cu timpul, ca de exemplu
insecta pe care omul o poate creqe si'klirija
bunavoin!&, rabdarea de a suporta o
usor l'asemenea celorlalte specii - fara a
iniapatwa, calm, stap8nire de sine, m w r i
avea de suferii Fnsa numai atunci cand domoale, sh +tii sa lucrezi in asa fel ca sa nu
apicult'orul cunoaSte particularit8!ile intime ale
I ie considere "dqman".
modului de via!8 al albinelor.
incepikrul va trebui sa se formeze tn a
In general, albinele nu injeapa decat atunci suporta plimbarea unei alblne pe m8na sau
cdnd in modul lor normal de viap intervine o chiar pe fa@, sa nu o inlature fiindca va pleca
schimbare care le deranjeaza. Rezulta ca in singura.
momentul cdnd apicultorul este infepat el
trebuie sa se gandeasca ca a comis o Strivirea abinelor si mirosul de 'venin
greseala si ca trebuie sa inlature imediat nelin~steste foarte mult familia de albine.
cauza care a stanjenit riimul de via@ al Pentru acest considerent se cere ca
aplcultorul sli lucreze cu mukg ateqie iar i n
alblnelor. Cu exceplia unor pqine famil~ide
albine, irascibile prin natura lor, de cele mai cazul cbnd este in!epat sa-si scbata imediat
aCul, tar locul sa-l trateze cu fum pentru a
multe ori apicultorul prin faptul c& nu ?tie sB se
comporte cu albinele, determina ca acestea masca mirosul de venin. in caz contrar o
intepatura va fi urmata de multe altele si i n
s6 fie agresive.
sfdr~itapicultorul va fi nevoit sa renunte sa
Cunoasterea modului de comportare cu cerceteze pe mai departe stupul.
albinele Elre o deosebita imporlaqa, aceasta
reprezentdnd baza tehnicii apicok. Experienla La scoaterea acului nu se va prinde de
indelungata de crestere a albinelar a pus la vezica cu vemn cu degetele, intrudt prin
indemana apicultorilor numeroase cunostinle presarea acesteia pompam tot veninul in rana,
care concur& la exploatarea lor rqionala, ci cu ajutorul lamei unui cqit sau cu unghia,
IipsitB de riscuri si neplaceri. S-au stabilit unele acul va fi indepmat printr-o usoara miscare de
reguli de comportare cu albinele, respectarea r&uire.
carota pkzinta o mare importaqa practica. Daca w albina a patruns in par, trebuie s3
~irosurile'iritante: de transp~ra!ie, ceapa, nfi~grabimsa o strivim 'inainte cle a ne iqepa
usturoi, alcool, parfum etc. deranjeaza deoarece crezhdu-se in pericol, va incerca
1 5
sa in\epe. Locul si degetele se vor da cu fum apicultorul este complet stapdn pe familie $1
pentru a inlatura mirosul de venin. pu!in expus la iqepaturi, 'intrucat albinele
De asemenea, iPe trebui G 'ferim avAnd gu? ;incarcata cu* miere, mai greu
cerceta familiile de albme pe!timpul~c~klur~lor i
, reusesc
.' I
~n!epa.:
28a incovoale abdomenul pentru a
mari, pe timp rece, noros, cu vdnt si d'upa
ploaie, intrucdt albinele in asemenga caauri De asemenea, fumul trebuie dat de la o
sunt foarte irascibile. oarecare distan!6 pentru a avea timp sa se
Dupa o oarecare practica sil experienia se r&ceasc&,deoarece furnul cald pompat peste
vor putee deosebi alhinele cefcetase-de cele albine are.aq!iune iritanta. Fumul se.va da de-a
care doresc sa: atace: in general, -0albina care lungul ramelor., :>.

se pregateste sa inppe-se poate. recltnoaye In cazul in care se f815e:mces de fum,


dupa zumzetul asCu!it, t'Iervob:?~pecare-l albinele-se nelinistesci lasa fagurii cu miere,
produce, prbouml(sidclpa:$boWl..rapi51 "direct incep sa ventileze:pllternic cuibul el multe~din
la !intas'. i 4,)' &-9 tepect lacitpicultbt'pentrd:a-l iflopa. -.
f ,

in cazb~$,care~'o aibina ne d3"tdrcoale ';6'hstfel d& ddranjare-'afakdaei de albine'


pentfu a ne'c'rceta"cine suht6mn sa nu &ril are tk!percursuni nu ,numai asupra comp6rt6rii
cu, mrn<dYp e< entiu B o ~tibbolici ne albinelor ci si asupra %ulesulur$i, 'aclivita!ii lor
, . . !.I,! P.
acoperlm usor ochi~cu maria daca lucrain in general;
8

fara masca si astfel, in scurt timp, ea ne va Dln aceasta cauza matca po'ate intrerupe
lasa in pace. ouatul, iar matcile (tinere) alearga grablte pe
Ochii sunt !inta cea mai important6 a faguri pentru ase ascunde, motiv pentru care
albinelor, in primul rdnd pentru cB le atrag alblnele le considera straine $1 le pot omori.
atenlia prin lucire $.in al doilea rand, albinele Revenirea la o stare normala, dupa
avand preferin!a spre culori ipchise cdnd sunt asemenea .deranjament se realizeaza ,abia
iritate, se, indreapta spre. sprancenele negre. dup8 cateva ore.
Cele mai periculoase inlepaturi sunt la ochi ,On Pentru a - ntl pr&ispune albinele la
lumina ochiului) dar acestea sunt;.extrem de ornordrea matcii, !va trebui sa ne f&rim-a d
rare deoarece pleoapele sunt .ass de sensibile prinde'in maria si a-i fmprima astfel' h'miros
incdt instinctiv se inchid, in care caz albina strain.
inpapa pleoapa si nu ochiui. ;. . . .
in zilele lipsite ds ,cules, nu se vor cerceta
Perbanelor stra;ine;.care asistil s& ajuta familiile de albine On timpul zilei) pentru a nu
la cercetarea familiilor de albine, trebuie sa li favoriza fudisagul, percetarea lor se va face
se explice modulcdmtrebuie sa se comporte catre seara:
cu albinele, sgfie linistite, fara migc$ii brugd;
iar in cazul cand unele alblne J cerceteaza si3 Apicultorul va trebui sa se deprinda a nu
nu fuga, sa stea linisti!i, cu mana laochi si la deranja prea ,des.. familile de albine "din
nevoie se vor retrage la umbra. Astfel, dupa curiozitate" ci numai cu un scop bine
1-2 minute, albinele se liniqtesc si singure se determinat. Cu timpul apicultorul invap s6
cunoasca cum se desfasoara viala in interiorul
vor duce la locul lor.
Ir / stupului (normal sau anormal) fara a deschide
lncepatorii consider&,@ fumul are o stu~ul,numai dupa activitatea albinelor de la
acliune de linistire asupra albinelor, pentru urdinis, examinarea oglinzii stupului si
care motiv in cazul in c a b albinele devin observa!iile notate in caietul de stupina.
nervoase il folosesc tri exces, fara sa ob\ina
rezultatul dorit, ci dirnpotriva albinelqse irita si
mai mult, in doza moderata fumul nelini$este Dupg Emil POP, Alexandru SABAU,
Ddna IOZON,.
albinele care, grabite se retrag pe fagurii cu
miere unde tsi tncarca gusile "de teama ca GHlD DE LUCMR; PRACTICE DE
familia este in pericol". In acest moment APICULTUR~ I
II Ir

PRINDEREA MATCII $1 ALBINELOR DE PE FAGURI


i~ CONDITII DE SECURITATE ,.

i n practica apicuffhfilor se ' cunosc doua planul fagurelui, cat m a i aproape deasupra
procedeepentru prinderea matcilor ete-pefagwi: matcii si in., monentul i,c~nd,;aceasta. este
- prinderea de torace a ' matcli intre incadrata in .sec!iunea tubuIui.:se apasa tubut
degetulmare.sbar&81ator;: pdna la contactul cu fagurele. . - ,
- prinderea. matcii intre doukpene de Tubul-se !ine .inaceasta poziiie @na cand
pasare (Constantin L. Hristea)...- matca pBrase~te,fagurele . ridic8ndu-se spre
Cea d e a doua metoda pare mai .pu!in capatul opus.
riscanta si este foarte probabil ca marele . ,Se ridica cu atenlie tubul, se astupa
nostru.irialntas sa fi avut in vedeie neinde- capatul deschis, cu un dopde..h&?ie,vata, etc.
manarea incepatorului in apicultura. $i se adaposte'ste in buzunarul de la piept al
Este evident ca paha nu incerci, de mai halatului ,cat e6te necesar efectuarii lucrarilor
mutte ori, nu poli capata indemanarea ndcesara ce avem de, fdcut,, d u p a cdie matca se
p n t r u a evita riicurile care sunt regretabile, elibereaza, redand-o familiei de albine.
costiStoare avdnd in v'edere in?portanta pe care i n acelasi mod piesa se poate folosi si'ia
o are o matca in familia de albine. prinderea b'lbineldi pentru popularea cu!$ilor,
In scopul'. eliminarii oricarui rlsc, la in c&e suht intrbduse match, pentru maturdtea
prinderea matoii ca si a albinelor de p e fagure, matcilor s&utrwportul celor Werecheate. , '

folosesc de mai mult timp un tub, .elasticttsi De asehenea,prin.zatoarea se p a t e folosi


transparent din material plastic, de la cu Succes la deparatitirlea matcnor de
cordoanele cu care se,fac Rerfuzii la bolnavii paduchele albinBi(Brau1a Caeca) sau. chiar a
dinspitale, adaptat ca in figura. .. albinelor-cahd Sunt in n u m r redus - cateva
Tubul se taie la capatul unde are in interior zeci - folosind fumul de Iigara suflat prin
un filtru, sub un unghi de 160' iar la celalat tubul de aerisire.
capat tubul de legatura c,u diametrul p a i mic Pentru grabirea evacuarii tubului in carese
se scuneaza la 10-12 cm. Secliunea mare a gaseste ..rnatca sau albine se sufla Wr prin
,

tubului se foloseste la prinderea m&cii iar tubul de aerisire.


tubul de secliune redusa face ldgatura cu Aceasta piesqeste usor de co$&ionat si
atmosfera. tuburi folosite de gasit la t~ate~dispensarele si
Prinderea matcii se face apropiind tubul cu spitalele din p r a ele constituind un deseu (se
secliunea mare, al carei plan este .parale1 cu arunca dupa prima utilizare),

-
Fig.1. Prinzatorul de matca si de albine
, ,
, . . I ',
. . ,.:: . .. .
DE.
. I

VENrNUL ,ALBNE - i ~ACTUALITATE.",


., ,
. * ? . ,
., . .
.
.
.A . Rioch. Cristina Mhl'lZESGW::. - , , .
I
Cece@to6.gtiin!il'ic principal in I.C.P.A.
' I ','-l!;' , ,. ., . : I . , /

;: I ' . .
.Din ce h ce m i intern,' lumea medical international3 este preocipati de vaG{ificarea,
resurselor naturak. .inire nenudratele ;rernedii naturiste utilizate in diferire zone ale Terrei,
conform. unui vechi tradt?i'' s a u ~ m f o r munor
. adevarate p o l k &..medicin3 qk?turM,, pro-
dusele'tupului sunf r e c u ~ d e ~ 8 - ' p o t e n ~a1i unor
a l mijloace profilactice +i curative pentru
diferite afwiunl ale o@an~'&uiui umaiic, - - I; . +' - . . 'i.
.. . . , . :

h,acest ddtek veninul de =/bin* sau apitoxina c~nstituieunul dintre prodqpele "ah-
;. r& e p i p l e a cPpi eficacitate tearapeuticil a fost reclnoscutil dar care prin, compiexitatea
campozifiei sale:,$, mai ales,,pri~,mecanismelespecifice,de ac!iune reprezint3 fnca o
enigma a arsenalului terapeutic. .Sp,gtie.&ieste un bun remediu in tratamentul afec!iunilorl.
'reumatismale; s-a demonstrat .c& 'stimuleaza nespecific sistemul imiin (capacitatea de
apgrare) a organismuhi; s-8'dovedit :un .bunt:radioprotector (agent protector impotriva
.\,.,<, . -.,
radia!iilor)... , , ! -j. .;,-, -, ,

" . i'
Intr-o incercare' de a elucida '0. 'serie' de totdgiei:
aspecte legate 'de acest pwdus ."minune" ' .~Experien!e. 'Tn tratamentul bolilor
albinelor, specialaistii peruani otganizeazsa in reumatisrnale, ~:artrita reornatoida, febra
iuna iunie as,amanifestare stiinJific&&lsrna- reumatica, ,lupus eritematos, scheme, _de
!ionala privitoare la utilizarea apitoxinei tratament cu inlepaturi de albine in 'ijolile
(veninului de albine) in tratamente medicale si reumatismale, experien!a in tratamente
diagnostic. ,
farmacdogice combinate cu apiterapia,
Tara noastra detine deja o ' insemnhta .lllii!area apitoxinei ca un complement in
experien!a in domeniul recoltarii si valorificarii fizioterapaie, produsele apicole ca un
acestui produsii natural. , fabt i;be . a fost complement in.terapia.qu apitoxjna a bolilor
recunoscut de catre specialistii! in apiterapie reumatice. , ii.
.,.% . ,:. .
,,; ,

din Pntreaga lumq, Se cuvine sappintim ca in in domeniul biochimic:


urma cu un deceniu a fost elaborata o - studii aciuale asuljra di6dhimiei diver-
tehnologie de ob!inere3a veriin'ului de albine, silor compoiied!i. ai .apiioxlnei 'si'ac!iunile lor
tehnologie brevetat3 si pu'blicatd 'sub forma biologice; - . ' . -,ti:'. . b

unei brosuri (autori: A. Malaiu si E, Taqa). - fosfolipazele a, .mi a2 .si aqiunea lor
In scopul crearii unui imediu.. favorabil biologics; .. , . . . ; . . :,!-.
studiilor si cercetarilor in dorpeniul bi~himiei,
farmacologiei si aplicarii terapeutice a veninului
- c o w , z j t i ? chimica
albine.
.a,+! .
a
. ,
veninului de -
de albine 0rgAnizaiia Mondial8 a ~anatqii ' : in-ddfidlf-iul imuhotijdic':-' - '

(OMS) sponsurize5z8 . partidparea la - inciden!a re.MIilor 'anaffiactice la api-


,...,.
. . . . it'
manifestarea din Peru a unor.specidi$i romhni, toxin& -, ' 1:
'l,, "

in scopul cunoafjterii ,experientei romiineyi dar - a p i t o ~ i ~ aastmul,bronsi~,,


gi :.
si pentru ,a.,.oferi prii noastrp noi !date asupra - apitoxinq,~iprostaglandinele;
eforturilor depuse pe plan interna?ional in - stimularea ac!iunii 'glandefor suprare-
studierea acestui produs natural. nale.
lata ce c o d & 'in linli g e r l h f e tomatica in domeniul nutri!iei:
acestui seminar interna!ional: - ac!iunea produselor apicole in dieta
:- r ,eRer.u!tate
. . ~ b t i n u t ei n domeniul
- re-qa-. .=i1nica;=z7-- ; --- :-2-: .;- - . . .- .- .::
::
. .- - . . .. : . ,
- produsele apicole si dlabetul; experien!a si ca majoritatea subiectelor din
- produsele apicole in pediatrie; tematica generala au constituit teme de
- produsele apfcbla $ i aqiunea 161:h d k . :E&kB"ald., p(i$U speclali$fW W$ri. Aceste
nutri!ie; teme s-au materializat si prin realizarea unei
- produsele apicole combinate'$i efgmld 7 ,,.gainel foane diverse de produse cu aqiune
lor asupra organismului. ' ' ' ' '1 'nutritrvdietdtlca, ,produse apiterapeutice cu
In domeniul geriatriei: ac!iune specifics in tratamentul diferiielor
'
- ~ t i l i z a r eapitrixincii
~ $i a produselm -afecfiuni ale arganismutui - u r n dar $- prin
apicole in geriatrie. 1 realizarea unor sctTerne de .tratament cu astfel
in domeniul farmacelitic: ' :
de produse sau bazate. pe combinarea
- produssle - farmaceutice derivate din terapiei clasice cu terapia naturistti apicola.
apitoxina; , Solicitarea,de catre Organiza!ia,Mondial$ a
- compozi!ia farmacologica a laptisorului Sanatqii prin ,M,inisterul Sanatatii din fara
de matca; noastra a unor specialiqi romani pentru a
- ac!iunea antibiotlca a propolisului si partic6a la &easta manife'stare, reprezinta
pro- duc!ia sa industriala; odata in plus o rbcunoastere pe pBil 'naqonal
- apitoxina si ac!iunea sinergica cu pro- si interna?ional a.prestlgiului scolii romilnesti
dusele farmaceutice. de apiterapie.
Studiind tematica generala a a~estei Speram ca paniciparea la acest seminar
manifestari internalionale nu putem sa nu internalionat sB reprezinte atat un. schimb util.
constatam cu oarecare satisfaclie ca in cadrul de experienla cat si un prilej de evidentiere a
lnstitutului de Cercetare si Produclie pentru contribu!iei specialistilor romAni - la
Apiculti~ra - atat in domeniul cercetarii promovarea unol- metode originale in
stiin!ifice fundamentale cat si in domeniul domeniul apiterapiei ca ramura activa a
cercetarii medicate - exista foarte rnulta medicinei naturiste.

FLORI DE MA1
Ce frumos e mfindrul plai Ne dii gins de mfingliiere,
Crind vine luna lui Mai, Iar a nOp!ilor regin8
I'este det~lurigi coline Printr-a ei dulce luminii
Nomtli zuinzet de albine. Ne tll pace;), tainii sffint5
Ix cheitm5 floarea cle meri A celor ce nu cuvlintl.
1)e c a i ~ iciregi
, ~i peri. Noi avenl polen de dat
1)in mget 1)iinii-n livudii Ca aurul cel curat,
Vers gi elilltee de b:~ladii. Iarii voi vrednicie
-Veniji voi, dragi surioare, il h~cra!i cu miiiestrie
Zice fiecare Iloare Iiiiclind bguri luminati
Cii de cClntl ilm rlsiirit Lumii-ntre~iavefi sii dafi,
Dulce, dorul v-am simtit. Ilulce leac cle vindecare
Saarele, crniu! de stele I'reasliivit de ~nlintlrulsoare.
Chimist Dan VELEA
I.C.P.A. - laborator chimie

in plus, apare a fi in directa relatie


producerea de miere de man8 si poluarea
mediului. Ultima se pare, induce creerea
Albinele melifere zboara pe o distanla
numarului de parazfii, aphide in particular ( d u p
mare (maximum 3 km) vizitand numeroase
o serie de autori cda!i de Acconti M. 5.a.).
specii de plante si variate surse de spa.
Dec~pare a fi.0 strdnsa relatie cauza-efect:
Poluanlii din aceste locuri sunt'colecta?i si
pe de o parte poluarea poate cauza o crestere
depusi in stup.
a popula!ie~ de aphide si in consecinp o
Albina poate fi considerata o specie
crestere a secreliei de man&. in acelasi timp
indicator, din punct de vedere al determinilrii
poluarii mediului inconjurator, evidenfiindu-se insas1 mierea de mana este o excelenta
3 situqii sl anume:
capcana pentru colectarea de astfel de
1 - absen!a ei dintr-un bidop indicand
poluan!! ai aerului ca plumbul, mult ma1
serioase schimbari in situa!ia mediului: eficient decat mierea de flori.
Se constata o poluare mai accentuata a
2 - moartea directa a' altsinelor lucratoare,
propoqia de distrugere a familiilor de albine polenului decat a mierii. Acest fenomen se
datoreaza expunerli lungi a polenului la
eviden!iind poluarea;
contaminan!ii atmosferici de la deschiderea
3 - stupul si intreaga stupina ac!ioneaz&
florilor si pana la colectare si depunere in
ca un colector si acumulator de substanp
p01uante. faguri, decat nnetarul floral care este secretat
0 data cu hrana, atbinme adtx fl doar scurte perroade zilnice. .
substanie poluante prezente in msdiilsarcrgot Astfel Krunic, M.D., Terzic, L.R., Kulicevic,
I.M., au. deterrninat ,o contaminare mai
fi regaslte in miere, polen, pfopolis (albinele,
ca, cobctoara) care apoi se concenteaza in taproape Cu unaofdin.(de circa>lO ori mai
mare) de marire a poknului fap Ue mlere cu
corpul albinelor sau 7f-1 ceara (albinele ca
acumulatoare). arsen, acesta prownind din gazele smke de
la o uzinh de prdcesare a cuprului.
~ & i i n b apoluarii W N ~ I .. , ' Bromenshenk a cercetat si acumularea de
srsen in albinek asezate IAngB o .uzina de
Dintre produsele apicole cele mai afectate. + fabricare a zinmiui (1982). mingle din
de poluarea aerului sunt m i m a si polenul, iar'- familiile Gsezate langa uzina ~isub a n t au
-
dintre membr~ifamiliel de albine,.sunt afectate. i n r e g m t un nivel mai fdicai de argen decal
direct albinele culegatoare. ' acelea mai departate si h afarav&tului.
PlurnbUI, selectat ca p6rc;'ant tipic al - '
mediului urban frind un component al Reflectarea ooluiirli a ~ e i
beminei, este un bun indicator al polparii
cauzate de motoarele masinilor. . Hakson $1 Boskiek (1976) au utilizat familii
de albine lh determinarea biodisponibilit#!i de
Acconti M., s.a., au aratat ca se afla o
relap izbitoare intre confinutul de plumb $i
. trftlu radioactlv, ceslu 137~qi'plutoniu in
zona Los Alamos. Ei au constatat cd atunci
prezenta de elemente carecteristice qierii de
cBnd albinele au utilizat ca sursa de apa
mana (alge, ciuperci). Aceasta are ca
explica!ie faptul ca mierea de mana, in lichidul rezidual tratat, cesiu 137 si plutoniu au
cornparalie cu nectarul.,ofera o ~ o n ade fost detectate in mici cantita!i in albine. Tritiu a
contact de suprafap mare cu atmosfera si in fost transferat in miere dar in concentratii mici.
consecinta cu substanlele contaminante. Feller-Demalsy,M.I., s.a., au determinat
concentraiia mineralelor din miere prin inconjurator conduce la posibilitatea unei
activare de neutroni facttnd corela!ii cu corelari a prezenlei diferi!ilor poluan!i in albine
originea 7g&&rafibil a' .rtrbfii- !din Canwa.ipi si?%,.;prOdu$& .dpicole -5i,.palyarea. mediului
Autorii au observat ca varialia concentra!iei inconjurator.
mineralelor din miere este influen!atafde kauze I' 'Dus'igur reflectarea in albine si in
complexe, insa predominant rklief8ta este produs&le'apicole a prezeqei unor poluan!i
influenta marina combinata cu regimul de din sol depinde de proprieta!ile lor
precipitatii din acea regiune: , ,:; fizico-chimice, de biodisponibilitatea lor fa!a
Deci mierea prln concentralia sa in de plante si de randamentul &transfer dih sol
e l m n t e minerale:.poate- reflecta poluarea in nectar gi polen a poIuanfilo~,solului.,
,
,., ,

, .
, .I

surselor deapa existente. . . ,. . . ." . :, .,

., -
, '
:. . ~ B I ' ~ C ~ ~ G. R' A.;;-,.
~ .~..-, IE. ,. t. '
, ,,
. fi .
;.A,.
Reflectarea p ~ l ~ ~ r i i s ~ k l ~ i , 1 . Acconti, M; ~uarcini;
R.; .Modl,G.: Pdrsano
Oddd, L. - Urban polution and honey bees.
Shabanov si lbrishimov (t975)au utilizat Ap,coltura, 6:43-55,1990, U

albinele in zone agricole pentru deteilhinarea 2, Crane, E. - Bees, honey and as


prezen!ei de elemente specific% in cuituii si in , , l d i c a t ~ s ,,-,,ghk- in t,le envirement, Bee w d d
, , 1 '
soluri. 65(1):4749~ , . .. ,..,
Probele de miere si polen ddalizate au fost 3. Dohmen, G.P. - Secondary effects of air
adunate dln zone d~fer~te si aceasta metoda polluti.on: enhaced amid;-yrawthr- :&nviron.Pollut
poate fl folosita, spun autorii citali, pentru (Ser.A)39:221:a34/19w. .
, .. .
4, Otto,K.; Jekat, F. - Experimental investi-
determinarea ~ndirecta a prezenlei de
elemente specifice in culturi si in sol. g a t i y et the coantamirration of a food (hmey),with
Faptele prezenlate arata ca contactul residues of lead, zinc, cadmium - Ernahru,ng
direct al alb~nelor melifere cu mediul .Uyschau, 24(4):107-10911977.
. ..
, 3 :,\, , ,, ,
I .

selecflonate din rasaApi.s m d l i / k n crr/r)cr/iccrin Oerrnania $i Franta, i n vi-


zlta la stupinu cunoscutului cresc5tor de mRtci din Bucure;ti ing. Cezar
CulifB, Stupina vizitatfi este situati:l in localitatea Bfineasa de Giurgiu, i n '
lunca Dunsrii. i n dreaptil, emblema t'irniei apicole"B;lumgarten, despfe
:i c5rui proprietar revistele noastre nr.2/1992 $i nr.:2/1993 au inserat arti-
I cole interesante. i d
APA PENTRU ALBINE
'!
Ing, Ilie COHNOIU
. .

~niversitalea'dc~tiin!~ r;\gricole ClirjrNapocs: . .


'Fa~ultatea
- .. dc Zootehnic . . I .

. . . . ., .. , .
" :i , . . 7

Chiar dac& din p q c t de "adere b"tritiv nu arb iol hnerg&ic, apa constituie ~ n udinl el-
ementefe esentiale pentru perpetuarea si viala lumii vii. De regu13 orgariisrflkle r8spund mai
prompt la-tipsa apei, de& la .lips8 h r m i . Aoeasta, :deoarece jnanitie de a@ duce in scull
timp la moarte.
. 1;
P6ntrIj ~lbihe'suiselede.'ap& sunt: exogene';i endogene. Celi &og6n;e! 6e.dbnstituie
mqoritar din nectar, ape stat&toare,.ape curgc?toare,ape provenite din ploi sau topirea zape-
zilor, apa ape care le-o oferim-inqdfipbltorul apicol instalat h stupin$.
Apa (variabila cantitativ in funcfie de sursa florala ~i starea timpului) asigura h nectar sta-
bilitate zaharurilor si in spec1kl~2ahaiozei- pe care albinele, cu ajutorol invemei salivare o
scindeaz3 in glucoza si Ynrctoz&. Chiar'dacd prin regurgitarea si ventilarea nectarului de
catre albine se elimina 82-B'ji% apd, diferenfa de 7 7- 18 % se va regasi h miere (aliment en.
ergetic de bazd a1 familiei de aii$n!);+i constituie liantul proceselor de ingest&, digest&,
. .,
egesta. ,. :5 , ,, , j

Apele statatoare (temporare sau provenita din asemenea surse,, asigurap buna
permanente) atrag in general albinele, Oar prin funciionalitate . a -glandelor rectale. - care
cort?inutul adesea pokrant, se constiiuie i n indeosebi pe t i w u l iernii - seoreta catal;ua ce
factori de risc ce contribuie (nu de pqine ori) previne fermentarea resturilor nedigerate din
la pierderea de famllli prin intoxicare, Aceasta punga rectal&.,. .
xu at& mai mat, cu cat apicultwul nu are un Pentru a preveni riscurile mentionate,.
control strict aslrpra acestor surseemgene de wrsa-exogena de apa cea mai recomandata
spa. pentru albine o constituie cea din adapatorul
Apele curgatoare oferain general atbinelor apicol. Odata instqlat in stupina si men!inut de
ap3 de calitate, dar $1. & aceasta sltua!ie pcimavqra pBna toamna, apa din adapator
factorii de risc devin uneori inwitabili. Astfel, dera siguranf8.h - prevenirea intqrricatiilor ce
cureflti puternici ce se forrneaza 'in apropierea pot completa .rnai\,mult :via!a albinelor. si a
acestsr surse, pot deruta albinele, progenkurii din cuib, - . .
predispun~ndutle inecului, . ,. Sursele endogene.de ap& se:ponstituk din
Datorita poluarii uneori excesive .a acestor reac!iile de oxidare,.. biologid a substanfelor
surse de apa, i n anumite zone bioapicole organlce,.din corpul, albinelor. La aceste surse
riscul se amplifica mai mult,duc8nd;reptat la albinele recurg 'indeosebi ' iarna. cle
compromitwea unita!ilof biologi6e. -recupereaza apa din glandele rytale in , u r M
Apa din ploi sau din topirea zapezilor ((nai unor proce& corylexe-de auto{&lare proprii,
ales c&nd este cqlgctata de apicultor), prin la care ,...participa cele doua formqiuh
coqinutul redus in saruri minerale, se poate hormonale situ,ate,i spatele creierului (corpora
folos~cu succes in prepararea siropului de allga si corpora cardiaca). i n acest fel albinele
stirnulare sau la cornpletarea reqervelor pentru rekesc sa-si .(ealiieze si sa-si menfi'na o
iernare. Prin conflnutul s ~ & u tde,saryi apa cantitate normalade apain hemolimfa. . ..
Din cele prezentate succint se constata ca, micprarea umiditaiii qwdiului.
apa reprezinta pentru alblne solventul si Astfel s-a constafd ca tn perioada de
mediul de vehicular8 a1 tuturor substantelor crestere a puietului (Tn special primavara) o
nutritive necesare men!inerii coeziunii familiei familie de albine consuma 'In medie 200 ml
de albine. Totodata apa folos&$e albinelor 'In apWzi.
elaborarea laptisorului de matca, la diluarea Ca o concluzle la cele meniionate se
mierii, reglarea temperaturii,,ln stup etc. poatsaprecia, ca pe tang8 rolul important pe
Necesarul de apa este direct propoqional care il ,are apsi in men!inerea sanata?ii
cu: marimea familiei de albine, cantitatea de albinelor, cerintele zilnice de apa alaturi de
puiet existents in cuib ~consumulmaxim fiind factorii determinaqi, trebuie sa raman& in
in perioada depunerii oualor: februa- - egala iiiei?ie, ca si 'cerinjele de -subsfan!e
rie-octombrie), cregterea temperaturii $1 nutritive necesbre unheitor biologice.
\

, FLORA ERBACEE SPONTAN~DE P R I M A V A ~


' Biolog Bena G R O S ~ ..
Cercetgtor stiinfific principal -in I.C.P.A.

Plantele erbacee de primavara din flora Albinele culeg polenul. si neclawl atAt de
spontana sunt reprezentate printr-un numar necesar primavara pentru dezvoltarea
mare de specii valoroase, care furnizeaza puietului. Pe ,alocuri ,apar pi ghio~eiibogaii
culesuri de intretinere famlliilor de albine, (Leucojum vernum) cu flori ma1 mari de
Blaturi de pomii fructiferi, de arborii si arbustii cuioare alb-galbuie.
mel~feri. -- Brlndusa galbent! (Crocus muesiacus)
Amplasarea inca din toamna a stupinei in e i e intalnita in padurile si poieniie din sudul
preajma unel pKduri, cu acces la sursele de prii in ~egiuneade campie $1 dealuri, in lunile
nectar $ polen meqionate, 'echhraleazl, februarie-martie. Florile i n forma, de palnle
datOrit8 dezvoltgrii imprimale famillilor ' de atrag aterqia prin galbenul de sofran (numita si
albine, cu aslgurarea Galorificaril superioare a sofran): Ele ies din pamdnt o data cu cAteva
principalelor culesuri de nectar furnizate dB frume lungi cu o dung& alba tn mijlocul lor.
salcam, tei $i floarea-soarelui. Brandusa de primavara .este o planta
Primele plante erbacee din flora spontana nectampolenifot3 oferind albinelor impreuna
inflore!x in zona de step&-in jurul date1 de cu ghioceii primele culesuri de nectar si polen
14-?!?J februarie, iar' In zona de' lnunte In Viorelekl 4Sclla bifolia) sunt foarte
martie-aprilie. Aspeetul sezanler al flwei comune in padurile si poienile din zona de
spontane erbacee se Addtfica in functie de cdmpie @ha in zona alpina. Mai frecvent se
etapele fenologice individuale si de bt%lnescin padwile de foioase din campie si
intensitatea concuren!ei speciilor. . deal, unde formeaza adevarate coroane de
Ghiocelul (Galanthus niralis) este primul fiori albastre. Planta prezinta doua frunze lungi
vestitor a1 primkerii. Specie perena, ere@ subpi din mijlocul camra se rid%% o tija in
solitar sau in gmpuri prin poienb, tufisuri, paji$i vdrful careia Sunt florile cu v s e petafe albastrii
de la campie phna in zona de munte, in funqie si tot atAtea stamlne chnterele sinilii pline cu
de altitudine infloritul ghioceilor se eyloneaza polen. ViorCeT& infnfrorese 2-3 saptamani dupa
din tuna februarie p%na?naprilie. ghiocei si dureaza h medie 20 zile, tlmp fn
Ghiocelul prezlnta o tulpina subpa- care oferd albinelor un cules de polen si nectar
manteana (bulb) iar la suprafq8 poartl doua care cdntribuie la dezvoltarea famililor de
frunze si o floare de culoare alba, ca un albine.
dopotel. in interiorul florii sunt anterele care se 0 data cu' sfhqitul yxrioadel de lnflorire a
deschid la varful lor eliminend polenul. viorelelor, celelalte plante din nivelul inferior al
padurii. - I < .
.
padurii se grabesc sa infloreasca, '+nku s 'de cdmpie ptini3 in zona mohtana. Planta are
ajunge la fruct~ficare ina~ntede, Wrunzire? , frunzele, dispuse ,in, ,formil de rozeta iar in
" '
mijbcul lor cresc "na sau 'mai . multe
Laptele p&&kil (Gagea luteaa)' 'este ,i.nfloreQcen!e .cu: flori galbene-aurii. Papadia
intdlnita in paduri $1 chiar pe campurl i n luna infloreste in aprilie, furnizand culesuri de
martie-aprilie. Planta scunda cu o .+singurd" Tntrqinere pentru familiile de albine si unele
frunza linear&, are 1-5flori deculoare gdlbenk.' sporuri .de miere la .cantarul de control, asa
Formeaza vetre intinse si este deosebit de cum se intampla in pajisti unde creste si
cercetata de m i n e pentru nectar si polen. inflorestein masa.
Brebeneli (Corydalis cava) sunt ri3sphdqi - Urzlcqa (Lamium purpweum) creste
i n paduri, dumbravi, pena fm regiunea spontan prim! locwri cultivate si necuRivate:
montana. infloresc h luna manie plna in luna ;gradini, livezi, poleni pAnl la limita superioara
mi. Florile au o forma deosebia, ? a padurllor. infloresmin tuna martie si joaca un
am'rMnatoare cu florile de gura leutui si sunt I mI deosebi. in crqerea- si dezvottarea
grupate in inflorescenp. Glandele nectarifere puietului timpuriu. , Planta este scunda,
-sumsituate intr-wn pinten rezultat din alunglrea obisnuit ramificata de:la bma, tulpina are patru
unei petale. I muchii,~iar frunzele :sunt asezate doua cdte
Brebeneii furnlzoaza culesuri de 3ntrqinere doua, apuse. Florile roz- .purpurii sunt .asezate
valoroase pentru dezvoltareafamiliilor de albine. ,la subsuoara frunzelor. Analizele efmuate la
Pod balul (Tirssilago farfara) c r q e prin unict.Jp pentru . stabilirea capacita?ii
locuri argiloase si umede, pe malul raurilor, pe rnectariire, au: aratat:ca produqia de nectar
coaste rapoase erodate din zona de.dmpie :veriaz&intre 0,4 si 0,6mg#loare.. .
pdna i n zona montana, infloreste h lunile .., RapFa . :. -sYbatloB .-.(Brasice rapa
;.:

martieaprllie, in funclie de altitudine-.si var.'silvestrls) crege . spontan prin .cuRuri si


condniile meteorologice. Florile de culoare .-~locurineculthrate. Planta creste ha#&, cu
gdlbena sunt adunate Tntr-o . inflorescen!a tulpina neted8, ramificata spre*d r f . Frunzele
:

(capitul) d t e u r n pentru fiecare tulpma. dinspre r&dacin&-.stlntlungi si crestate addnc


Mierea ursului (Pulmorlaria sp.) este .pe mrgine. Cele dinspre vArf ,writ mici si late
TntglnitSI frecvent in paduri umbroase, fdnqe, la baz8. Florile glabene d&ul de mari sunt
pena I n zona monlana. Tulpina este dreapta, rare pa crengufa care le poarta. infloreqe in
obisnuii neramificath. ' Florile tubuloase de luna aprilie, asigurdnd culesuri de lunga t

culoare q i e $i schtmba culoarea'devenind durat8. Uneori rapqa ,sabatica Tmpreuna cu


violacee. Denumirea populara de "mlerea muqarul satbatlc ocup8 suprafqe mari
ursului" este poMvita acestei plante, deoarece asigurdnd culesuri de produqie.
secreta mutt nectar. infldfirea are loc timpuriu, . flantsle prezentatemai sus, ofe* un cules
Tn luna martie si ofera un cules de T w i n e r e namral de polen ?inectar ce efect selutar asupra
familiilor de albine pAnB in luna mai. starii sanitare a familiilor d e albine si in special
P l p l d i a (Taraxacum officinal@) sste o Zasupra rkliarii poten?ialului biologic . ce se
plant&-perma hdlnita tn pajlqi, marginea reflecta sensibil 'Sn eftcieqa si randarnentul
drmmurilor etc. comuna in toata Iara, din zona culwrildr urmi3oare de produqie.
.-
r

Mica publicitate
. VAND pavilion 70 stupi, nou. Tg. Ocna, telefon: 034/341:148 (13) ,
V ~ casetavideo
D de 240 minute continand filrne apicob doeurnentare rornlnegti qi striline:
-
Congresul Apimendia XX Bucuregti - alb-negru (rorn.); Delta Dungrii, raiul albinelor color,(englezil);
Albina carpatina - color (rorn.); Apiterapia (produselestupului) - color (rorn.);, Polen~zareacu albinele
a florii-soarelul - color (rorn.); Potenizarea cu albinele - docurnentar color (franc.); Mierea -
docurnentar auetralifh (slngte2H); Apllarnil - 3 filrne documentare color (r .); Vizlta la 6nnbinatul
Apiool a ~ r v d & i u i Suhatto din hdonnia - color (rorn.). Telefon: f
I1 , 64 3 , g7 5
(14)
STAREA A P ~ C U ~ T U R IBANAT~NE
I SFARSITUL '
EPOCII FEUDALE (SECOLUL XVIII)*' , .

Yasile POPESCU . .,,. .. , . ..:C.

Filialei SlRAR Banas - Tjwuara


~ice~re~edinle'al
, .
0 data cu trecerea Banatului s u b autorul lucrilrjii: i n c e ~de i istorie politic& si
dominatia austriaca, dupa o stBpanire :::natualil a Banatului -. Timisoar& - 1780,
turceasca de 164 ani, transfer hfaptuit ca luarare reeditatain.anii mgri.:.' ,. , I

urmafe a :tratatulwi . de- pace de la - , : Laolaka cu acestea stuparitul. -afost


PASSAROWITZ, incheiat -in-anul 1318 intre influenpt si de cresterea rapida a industrieidin
ImperiutQtoman-si cel Habsburg@..stuparitul sudul Bdnatului si infaptuirii multiplelor legaturi
acestei provincii a marcat una din cele mai comciale cu~m~rile.metr~pole din centrul si
inflorltoare perlohde dinf3xisten!a lui. Astfel, la . .sud-vestul'.Europel,fapt ce a dus la o cerere
Tndemnul strSllucitului reformator al apicutturii tot mai sporita de produse apicole. Procesul
austriece - Anton Jansa (1734-1773), - industrlaliarii a ' fost amplificat si mai
Imp8mesa Maria Terezia (1717-1788) a substanjial la sfhffiitul secolului al, XVlll-lea si
promulgat legea OrganizBlit si promovarii inceputul secolului al XCX-16ati. Ca',dect a
stuparitului din Imperial .Austro-Ungar, sub urmarilor c&boaielor trancete si;-mai cu
denumirea de "P~tmtuldin '29. octombrie seama, a: masurilor impuse--de imparatul
,1776". Actuk k g i s l a t i ~
m n a t de;cao&laria , Napoleon, cu 'privire la instituirea blotadei
imperials wroba,. printre alte facilitaji,.; si asupra comeqului britanic. Aceasta blocad3 a
scutlrea de bir pentru to!i- stuparii din toate facut ca-o bung parte a Europei sa fie sprivata
provinciile supuse imperiului habsburgic, deci cfe zaharul provenit din America Centrala:'Sra
si a aoelora romanesti: Banat $Ardeal, .. ajuns astfel la cresterea substantials a prelului
0 alta infaptnire de prestiglu, de la finele &orlake produse dulci gi in primul~.f%nd al
epocii medievale, a constituit-o aprfiia la mierii, .cwa ce a , facut :.sZi. stimuleze
View in mu1 1785, a primului tratat de preocuparea pentru we-rea atbinarttului in
'apicultura scris.in limba r0mhnA;conceput si zona der referinla. Procesul. stuparitutui,a fost .
publicat, dupa ce a,fost imprimat ktipografia . influen!ati,+c~ncomitent, gi de r8sMndirea
romano-sdrM din Timboara, de catre culturilor de :fapip din, zona. - planta
carturarul roman dr, loan.. Piuariu+Molnar . industriala. melifera - deosebit de cautata,
(1741-1815),in.perioada pe cdnd acesta era pentru a chrei cultura erau ideale noile terenuri
medic oculist la regimentele de graniceri din agrarsi recuperate in wrma lucrtlriior de
Banat . si profesor in localltEi!ile banqene: hidroameliorari, . . ;

Timisoara, Sdnicolaul Maresi V h r ~ ?Aceasta . c . Datorita .acestor, factori deosebit: de


slucrare se constituie $1 ca c e a dint& favorabili dezvoltarii si moderni-ii apicukurii
contributie la istoricut~apiwlturiibanapne. si bana!ene, cresterea albinelor si valorificarea
este considerata prima Cane de agricultura in poten\ialului nectariier existent a cunoscut un
liinba ro?t%na.
. -
' avhiit dedsebit, 'pe- m8sura icon'i@lit@.dfekb
Tot in aceeasi perioada se statueaza si cu prisosin!a de clima si ,vegetqia abtrndenta
reglementarea urbariala din Banat si din zona. Aceasta stare'de fapt s-a evidenjiat
Transilvania, opera!iune funciara dispusa de' intr-o lmpreslonanta evaluare st'atistica *'a
,

Maria Tereda si efectuata sub auspiciile lui anului : 1774, care -ne .afatii..cti.pe teriioriul
Johann Iakob Ehrler - funqionar superior al Banatului rom&ndsc existau peste 1'45000
adhinistra~ieiimperiale a ;:Tarii ~anatului;',cu ' . .familii
, de albine' la undnum8L de 58000 Ue
sprijinul documentar al lui FranciscGriselini- gospoddrii fami)ia@-,coq$tituite'dinaproximativ
*/Rezumatul referetului prezentat in Sectia de istorle a apicuttutil din cadrul celui de al XII-lea Simpozion
,Nationalde lstorie si Retrologie AgrarH a Romlniei - Deva, 1992. . .
'275000 de locuitori. Rezulta ca reveneau in timp ce distlictul V&rse?beneficia de indicatorii
medie, aproape 3 stupi pentru fiecare apicbli amintiti; districtul 'Timisoara cu o
gospodarie si cam 530 familii de altrine la'mia p'bpula!ie 'de '; 9648 gospodarii fafiillale
de locuitori, sau mai mult d s un stup la doi constituite din '45576 locuitori. nu dispunea
Iocuitori. . . deMt de 18100 fahilii de albine, revenind'sub
Structura administratiid a tisiitoriului doi stupi pe gospodarie !$ mai pu\in de 400 de
Banatului situat intre Mures, Dunare si Cema, era familii de.albine la.mia de Ibcuitori.
constituita la vremea aceea din cele'll .CliStricte Din punct de vedere economic, produsele
ale: Beciciierecului, ~iaco\icsi, VAmului, stupului, care la vremea aceea se rezumau
Panovei, Palanca Noua, O ~ w e i , Caran- n m a i la miere ' $i ceara, cornpietau
'

sebesului, Lugojului, Timi~areisi Cenadului, ndtesita!ile de hrana ale popula!iei baginase


prkum si orasele: Timisoara si Vinga, cat si cu deosebire ale.mnsumului de miere - ca
cdmunitatea ,Kikinda. Aceste unifQi adminis- produs dulce,'durToscut fiind faptul ca in' evul
frativ-teritoriale a v d u b populatk eterogena ce mediu inllustria producZHoare de zahat nu
era format& in proportk d k 57 %:romani, 24 % contiiuia un corlcurent pentru apicultura. Dar,
.Sdrbi si arowAni, 13.%'colonisti germdhi, itdieni cum produc!iile -.apigote.t ce se t.ob!ineau
si francezi, 3 % maghiari:si tjulgari, 2 % !Igadl'si " depaseau cw mult?,necesitQile de consum
1 %&$,& : ,,,
alimentar si .iblserlcesc, -0 ,buns paRe din
'"Un perhetru al .povinciei Banat cu. o acestea faceau, obieerul exportului. in acest
apiculfura dintre cele mai dezvoltate a fost scop, anual erau destinate:; valorificaril~pe
ace1 al Piemonturilor B&na!eni, forma de rblibf pielele exteme circa 700 centenarl de ceara
'

ce intrunea condi!iite cele mai. favorabile galbena-SI alba (uil 'Centenar = 56,006 kg),
injghebarii unor gospod8ri familiale femeinice respectk 39 tone de ceara21a pre!u)! de 60
si prospere si a caror raza de influen!a se situa florinilcentenar (un flotiri = 60 creitari), si 2200
in fostul district Vatset, teritoriu ce se g8seqe centenari - 'de mime Urune si. alba, respectiv
ast&i in cea mai mare pane (peste 65 %) in 123 ,tone la. pre!ul de- 10: floritiilcentdnar.
interiorul grani!elor prii doastre. Acest
' Comparativ cu alte produse agrbalimentare, la
perimetru situat pe raia judetului Caras- export Se vindea un kal objsnuit cu 20 florini, o
Severin, cuprinde un numar de. 44 de localita!i
, ,
vaca cu 16 flopink! iar un porc de calitate
din cele 77 ale fostului district, cum sunt: superioara cu 8 florini bucata; , ceea . ce ar
Resiia, Bocsa, C a r w a , Nermet, Clocotici, reveni la schimb in natura: .1121. kg miere
Lupac, Rafnic, Vodnic, Calina, .. Doman, !.-pentru un cal obisnuit, 89,609 kg pentru o
cuptoare, Gbrtiste,.. . Qoruia; .v Giurgiova, + vaca si 44,804 kgm:mierepentru un porc de
Socaseni, Terova, labalcea, Dognecea, calitate superioara. Raportul miere-ceara fiind
Barbosu, Dezesti, Doclin, Ezeris, Fizes, ..'be6 la 1 kg. , . ' .

FBrliug, Calnic, Ghertinis, Moniom, Binis, in perioada de rbferinla, produsele apicole


Ramna, Berzovia, Surduc, Vasiova, reprezenteu 4,2 % din totalul exportului Tarii
ComorBste, Ticvaniul .Mk,Butin;' Ferendia, B9natului. . ,

Gataia, Gherman, C a c m (Qradinari), Raponflnd apicultura tranateana a


CBrnecea, Clopodia, Latunas si Percasova.' secolului XVlll cu aceea -existents in zilele
Zona acestor 44 de locaflt@i insumau n o m e (datete uMului recensmPnt statistic
aproximativ 8000 de gospodarii famlliale cu o - efectwath ieMuade"89), din punct' de vedere
popula!ie de circa, 44000 lockori. ''care extetisiv marcheazl un declin ce se poate
dispuneau de peste $5000 de' stupi, revenind &tirR&:lta ciroa140 % (aproximativ 85000 de
aproape zece familii de albine la o gospodarie stupi .fa@ de 145000),ceea ce-reprezintaabia
si peste 1700 de stupi la mia de locuitori, 60 familii de':albin& la. mia , de locuitori ai
adicl apf.oape.doua familii .de albine pentru Banatului de ast&i, fa?a de 530 familii de
fiecare ceta!ean. . . albine cu dou8: secole mai inainte. Cauzele
Condi!iile favorabile stuparitukri din Iinutul acestul:regfes fa!a de. patrimoniul apicol ce a
piemonturilor fa@ de cele din campia ,existat cu ma1 bine de 200 de ani in urma pot fi
banaieana sunt evideqiate si de faptul ca in atribulte urmtltofilor faaori incriminatorii:
'
1) Intensificarea, Inca de , pe vremea multe.alte, inova!ii. cu efecte irnepse). Aceasta
ocupa!iei turcqti, a ~xploatarii padurilor, etapa a rnai fost ,definit8 de Alvin Toffler, in
prewm si a defrisarii zonelor arborescente, monumentala sa lucrare "A1 treilea val" in' care
at& in .stop economic - pentru valorificarea descrie succesiunea civiliza!iilor economi-
materialului lemnos, c& $ in . vederea co-sociale ale omenirii, care metaforic spus,
amenajarii unor tecenuri destinate diferitelor este caracterizata ca: "Civiliza!ia dezvoltarilor
folosin!e, ca: pasunat, agri~ukura,aaezaminte alternative" sau "marea tranzi!ie: de la
rurale si urbane, cai de,comunica!ii, obiective civiliza!ia industriala la cea post industrial?.
industriale etc. , ,,. Este evident cq transforn?&ile factorilor
-- 2) Impulsionarea pe scara tot mai larga a naturali au. constituit un impact pentru
lucrarilor de imhun@a!irifunciare si amenajare apicultura dar in acelasi tirnp trebuie s& avem
a teritoriului prin desecari , si canalizarea in .vedere si marile.cuceriri tehnico-stiintiiice
cursurilor de ape, fapt ce a dvs la modificarea ob!inute . jn aceeasl perioam. Acest fapt
,

biotopului si la. restrangerea zonelor propice compenseaza in buna parte handicapul si ;

florei spontane eu toate consecin!ele negative deci nu poate juslifica .i? totalitate regresul
practicarii unui stuparilviabil. stuparitului, Regresul trebuie pus si pe seama
3) Aparqa si , dezvokarea industriei slabei preocupari a acelofa carora le-a revenit
prodvcatoare de .zahar la nivelul satisfacerii sarcina sa continue tradi!ia inait'qaailor in
nevoilor de consum ale popula?ieisi prelucrarii domeniu. De aceea,..atiit istoricii ,&grofil.c%t si
industriei alimentare, la pre! din ce in ce mai practicienii . .autentici ai acestei nobile inde-
smut fap de cel de Import din,secolul XVIII, Jetniciri, trebuie, ca impreuna cu factorii de
&nd acesta era accesibil.numai celor instariii, decizie de-la toate nive)urile sa coopereze in
flind de,aproape 6 ori mai mare decat a1 mierii vedefea stoparii dwlinului apiculturii, pentru
(57 flor'milcentenar fala de numai 10 florini salvarea a ceea ce se mai poate din ce q fost
centenarul de miere). Acest . ,fenomen a si ne-au lasat mostenire ~iiariinostri inaintqi.
determinat, ca in buna parte, prin concrurenp, Dq3 asemenea, este imperios necesar sB
sa se reduca utilizarea mierii de catre industria insistam cu tqii si sa perseveram pentru
produselor zaharoase ~ila scaderea cererii promovarea si ~nenlinerea unei conduite
acesteia din partea populqiei. civice de amliorare a echilibrului ecologic,
4) Dezvokarea ramurilor industriale si a demonstrtlnd si convingand prin faptele
mlneritului, fapt ce a determinat importante noastrq ca albina a fost.si este aliatul cel mai
mutatii in activitatea umana precum si statornic qi leal al omului si agricuturii si nu in
identificarea a noi -surse de existen@ :ultirnul rand un factor de stabilitate a1 mediului
materiala dar care implicit a dus la poluarea inconjurator. ,. :.
mediului Tnconjurator si aparqia coamaruiui :. Cu Dumnezeu inainte !
civiliza?iei actuale, cat si la periclitarea
existeniei albinei datorita intoxicarii sale cu
pesticide ce se folosesc pentru tratamentele Bibiiografie selectivg
fitosanitare precum si cu iradia!iile existent8 in - Johann lakob Ehrler - Baneful de la origini
atmosfera terestra. #pi& ecum (1774). EdRura Facla - Timigoara 1982.
De altfel trebuie sB recu"oa$em ,ca - Vasile Popescu - De pe meleaguri
fenomenele amintite au fost inerente evolqiei binifene, "Din istoricul apiculturii", Revista
civilitaliei industriale-.ce a dominat planeta "Apicukura in Romlnla" nr. 411981.
noastra incepAnd cu jumatatea secolelor XVll - Dr. Lay- Kakucs - ~ondfbqii: Despre
i apicultura Banatului h secolul dl XVIII-lea pi a/
si XVlll si pdna prin anii '950, c8nd . p i l e
X K I e Almanahul Stuparului - Edvia 1984,
putemic industrializate .. (Statele Unite ale Bucuregti.
Americii, Japonia, Germania, Marea Britanie, - Dr. Kovach Oeza: Structura proprieffi~lor
Franla pi Suedia), au pasit deja in. era iobagiste dln Bsnat. Volumul de oulegeri din
electronicli (introdu~erii masive a calcu- comunic6rile prezentate la cel de al X-lea
latorulul electronic, al awoanelor cu reaqie Simporion National de lstorie gi RetrologieAgrarH a
-
pentru ; pasageri, pilulei anticonceptionale si Romhniei - Baia Mare 1988.
, . ,
i \> ,.

DIN INTIMITATILE
- ALBINELOR MELIFERE . .

(Test de~verifikarea eunostin$or)


: t

ins."ilie~;u.I.&u
' ,
1. in familia de albine, trflntorii p i n din: c) caldura . cauzata de agiomerarea
a) oua nefeeundate'? indivizilor familiei de albine.?
.. . ,
b) oua fecundate ?
.
c)
.
ovule ? " 8. Prin muschli care ac\ibn%azaaripile,
albinele realizeaza: ' '

.2. - Care dintre cele lrei oategorii de a) 50-90 batai pe secuncja 2


indivizi care alcatuiesc familia de albine, b) 800-1200 batai pe secunda ?
. -
dispun de garnitura dubla de crmozomi: c) 400-450 batai pe secunda ?

,.
.' .
a) albinel6'lucratbare ?
. 6)matca ?
. .- '

9. Carela din cele trei rase de albine-it


'

.. c)-trantorii ? .
. . . ... este caracteristic faptul ca, din outile'depuse
. , de lucratoare pot rezuka matci 2:
3. .Peril situqi pe suprafqa cuticular& a ,- -a)Apis mellifera monicola ? . , . .
,,
albinel lucratoare au rolul: . .
b) Apis melifera capensis ?
. . ~
a) protector ? c) Apis mellifeta nubica ?
b) de colectare a poleriuiui ? . . :!, .
c) senzitiv ? , r , 10. in mod obisnuit albinele recotteaza
'

% I .., . propolis, cand temperatura extkioara este:


4. La albine s i q u l gustului este 'indeplinit . a) sub 20°C ? ... i :I .. .
de sensilele situate pe: : - b) Tntre 18-20% ?
' .
a) maxile ? c) peste 2O0C ?
: , - ,.:.
b) labium ? A

,- c) palpi $i pictoare19 anterioare;? 11. Formele hexagonale ale:. celulelor


I I . ... , L j fagurelui cladit de catre albine:
.. R . , ~ a
- albine
- simp1 rnkosuhi este a) asigura repanizarea uniformti a
MdepHrlR de sensildesituate.pe:. : presiunii la intindere ?
a) antene ? b) dau sigurafla si rezisteqB'?-
.I"

' b) palpii lablaif ? . ,, cj- ',asigura repartizarea untforina a


c) prima pereche de pic&are ? pFesiun1i la coniprimare ?

6. Greutatea unui so1ziq;or de ceara ce se . 12, in medie albinele transports:


formeaza pe suprafa!a oglinzilor zerifere, . a) 70-85 mg nectar ?
cfinthreste ?nmedie: ;:.
b) 35-45 mg nectar ?
a)O,lO-O,l5 g c) 3545 g miere ?
, b) 0,50-0,80 mg

c) 0,25-0,80 mg

7. lnstlnctul d6 roire natural8 este


stirilulat de:
a) insuficienfa spa!iului in stup ?
b) blocarea cuibului cu polen si miere ?
' ..
.I
T - .
:I ' .$

PARFUM $I CULOAR~.(II)
. v
1
I'rof, Emiliu yi Mnrin I'OI'ESCU-DICULESCU

La ceasurile fericlte ale istoriei, i n palatul lui bucurhndu-se tainic de mireasma dulce care ii
Decebal...ardeab nUmai IumlnHri de cearH de amintl varasl zumzetulpris8cilor. ..
albine, topith $istre6uratH de trei ori prin ptinza de - Nu e dln cea albit8.la mare,,, dar se wpune
thnepti, inctit i n aer nu lHsa flacHra gHlbuie nici un usotdegetelor care vor sH-i dea un p hi^".^" .
firicel de fum, dec6t miros abia simgt de floare de In tributul ce-l plhteau rominii CHtre PoartH, la
te~.~'' loc de mare pret erau $i "zecile de mii de bulzi de:
i n Evul Mediu romtinesc. "lumlnliraril chutau cearH bine mir~sitoare".~'~
ceara cu prea plilcutH mireasmil, iar iubitorii de - E He ajuns s& rostim doar cuvlntul wars; ca s i
dulciuri mierea". Vestea de asa minun? se dusese aducern In fata nciastr6 culoarea galbenH qi-un
p i n & la genovezi; armeni, neMi, lesi. "In palatul de rniros caracteristic, inconfundabil. .Dar ceara am
la lanev al marelui sleahtic Vladimir Coribut ardeau vlizut cH poate fi si verzuie albEi, cenusie. Emil.
rnii de IurnhnEiri de cearEi parfumatk". La lumina lor, Giurgiuca merge si mai departe, fHclnd-o sh aibEii
Tudor Soimaru igi vazuse iubita, pe Magda coresponden!e cu sufletul silu intristat,
Orheianb, la o seratH dansantH cu alti parteneri. marturisindu-ne cil "arde ca varal ?n 'cearH negrH,
Si "negutiltorii do cearh" venetieni s-au strdnsH de a~bine".~"
incumetat sil ajungH p8nil "la marginea pHmhn- Un evantai de culori, un adevirat cwcubeu ni
tului" pentru a cguta "un fel de cearH care nu se se dezvHluie $i c6nd ni se yorbeste de mierea
gHsegte nicilieri pe lume ci nurnai la Moldoya si mai miresmattl, adunatEi picHtur6. cu picHtur8... din
ales i n valea Siretului". Asemenea cearil verzuie la puzderia potiresetor deschise...ale florilor-
culoare are prea plHcut miros si boierii vene?ieni se piduriin.3s'
fudulesc cand au i n palatele lor filclii din asemenea PhnH o sH aflilm "propotjia fix& intre negru si
ceari. La palatul cbI mare al dogelui si la sala alb" trebuie. s i intelegem un lucru elernentar, cEi
sfatului celui mare al senatorilor nu se cuvenea sH viata nederH si "nectar si eni in".^^'
ard6 altfel de filclii. Asemenea cearh se plhte$te de "Mierea, laptele $iparfumele" sunt "splendorile
doukeci de ori mai mult dec6t cealalth 91nici nu se imposibile ale am6nuntului" scgldate i n "frumuseti
arde curati, fiind asa de scumpH, ci se amestecil i n compuse din reverie, miracole si efecte din
ceara ob~qnuitil.Si chlar nici nu-i s&niltos sH se ba~et".~"
ardH curat&, deoarece are o mireasmi prea tare, de "~ierea%kteo ~ S B * a c&a ce e'ni'ei suav i n j
te doare ~ a ~ u l " . ~ ' flora, gi din ea iese o cearil de o grea mireasmh,
C I n d a scris aga pagin~frumoase gi TnHlfhtoare, indiit lurninatul cu o a d e l de substant&-produceo.
probabil ~3Sadoveanu a avut i n fat& mernoriile de betie asemHnHtoare adierii ImbEilsHmate a. flqrii
"cHlhtorie i n Valshia qi Moldova" ale lui Domenico in~e$i"?'~ . .
Sestini, pribeag pe la 1788. "Ceara data de ele aici Peste tot "numai miere si ~ u m i n i " . ~"LuminH
~'
este, f&r&indoialH cea mai frumoasH ~imai cHutatH de miere, IuminH de declin 'al verii, IuminH a
din intreaga EuropH... Ceara din Moldova, mai ales aromelor de line..., IuminB cernuta dintr-un soare
cea recoltat& din florile de tei, care sunt foarte de miere,,.41P
parfumate gi cHutate de albine ... In Moldova este L a lonel Teodoreanu, "lumina lunii dHdea
renumits ceara verde, pentru parfumul sEiu pWcut, culoare de miere veche unui parfum nou",?5'
imbhtHtorW ...3'1 Prin tot sufletul nostru umblti balada culorilor,
"Ceara inmiresmath a $tiubeielor",3' "ceari cu inzestrath cu toate darurile frumusetii.
miros de flori" ne-a dat-o Dumnezeu prin albinh, sH Cu "Miere aurie $i plinH de miresrne"'12/ a fast
vi' sH ne
"ne IuminHm bisericile la sflnta s l u j b ~ " ~ sewit si Geo Bogza de mama marelui disphrut
petrecem cu demnitate si sperantH intr-o nouli viatH Labis, pe c l n d se afla intr-un pelerinaj la MHlini.
pe cei dusi dintre noi. SH te la$ 'Ymbitat de mireasma proaspHti a
"0pleoaph din cearH si din mireasmi" au adus livezii" e o minunat6 refacere a fortelor d u p i o zi de
'pest0 paradisul ce I-au fHcut, iar deasupra stu ului muncH fizic6 $i intelectuali pentru un myncitor.
"au aqezat cerul insor~t catapeteazm6"~' De intr-o uzini plin6 de noxe pi zgornot. Maistrul otelar.
aceasth patimi4 a trudei s-a invrednicit gi un de la Prisaca... se refugia pe bancH pentru a urrnHri
c6lugHr, care scoate din chilia sa "o piatrH de cearil deschiderea ' +i chderea florilor, pentru a auzi
de milrimea de douH palme alaturate. Avea o zumzetul a~binelor'.~~' "Un lucru neintllnit nici
culoare galbenh cenusie. Toma o duse la nas, mHcar i n basme" se afla acolo, "flori care i$i
uee6~gw ap; !~n6e) ajw~q.ul pugonpe ' I J ~ W !9 plsilb o .b~eoll, e p y n p d no !!la!w eieaolna,,
I.. I . 'I.:
p u n ~npunjqp !zn ! J ! J ~ S ~ J !Jgmz.:punl ap ~ e l ono , . aSeU!?w -e
!=l'
: .,-.
, ." ,,,?p(;-: .;'&,!?!E
aldeou o-l)ufp Ee~eqw!ldu?!a(erol ed !4 pmayose). e f ! k 3 ~ P G d ! b . ~pou & p fplewnped eeJe!ur aleopld
o 'el!q!sues Jolelqps ~n!euede 'eeJaoln3 no ,, lec~ugur n e - w e o.:up ',,!~n68)., na !ielpdso
.~nd p
l h s aap' ;,lntb$ u ~ .rrjlt!/tlieia ?Hun sseo EI !i!ur!~d
!ew !S EM epod nas wgolas ap ~n6!sep/',,gq(a PUI!) '!u*u~,o&tdep~o$; '..aleo~s6~y1,~1nipld 'eplah
aJa!w no !Bej,.' ale !$ pmawasuoo nueau!lu!log pq~e!,no ..!eld !nun ,eau!b~ew. ub ,,qepgp !nlnJpoo
.a !nl 'ole t,!l$eqwo~ allno elapeleg,, eleod,, y e p q ! a ~ ~ ~ t ~ B ~ o p j ~ ~ol!l!qou ! ~ ~ ~ u e u r
&,,'\sunJq ap 198 10) ~ e 'y)sJno p 'ela!w 6y ee+n ~ u ! p ~ ~ s e a p q u 0s- ? l d& ++daoul oseugrwol
O L e l p - !~n6e) vl"pnouale!ur slop 8-s eieeu!w!a ,
Inuteau p u p . $we!, , a p !$ avo16, Eiij al!lhdw!i
: 6 ~ 6 1e!lqualdes z 'algqlugs,, :ales ,,ele!e!eo,, el !xlo.:.wamd eu '!auo@ y-tJ!) ad pup6~aw
5, , .. .+ ;- *,' . 0'.
u! elou aJeo nueelqau n!A!l aleJew el '!nl e u y ~
/&""P'
no plnog1 eutdnls u! '$1361~'aJe(n1 a e l a ~81 ap.ln!al ed e p !!dnis:.u!. ! p a p q b u g l l j fi8&b5?(", wno
el gdllo 0 n~lU3dlu!ldo au FS dw!) U? !ieVnd '9)ewnp.ed ,ajb~wno,, snaz ad* n a a u g ~ y . + l $ ~ e ' ~ ! u
.nJ)sou !nlnluwwgd Fleo!u!po lq6unl B~E!A ap J!x!le ep g~n)po!dgwem
WJt! !k l,g,,!h(a~80S 8eJEOln3,, 8eAB WeJeOo!l !lejo a s o d el !ialeo.ad y l a p a m w e p j w . s l l ~ e d . ~ ~ .
L..L ' a ~ a ~ ~ s d _
yAso5)od pJeo3!N' '!e~oployy !nlnuuop Eelsea . .
u!p eelled 6elqoun InzeayA ap !$ JeJnAes ejs8 ,,!yoe~ weje!w,, ala)!n !k' .e!~nonq O-JLU? $:'& aulqle
pB!UJ,, InlnasoumBu!q '!!Je!LU (8 )UA!Jep. U n alevine /,,,aJeos ap !S EuseaJ!ru. aa .Dleaqnp
. . ,
'!nlnUeOU 8 199,,BJBO)!Jnlll~U ea. /a)saqu!,, .Ids,,p~eoSn. pounw o a nu urnpud !9
ee)elao u ~ p eyoalad gseownl) ! e u eao,, ' yjeaolnp emog u l eleolj u!p pnpe BS,,~Ips;,~u~~upd
tj JOA jsh!lnddv !k e3 'e!p!a. JSOJ !# 8 A ?lVJn3 pl!ds! 0 ed ep !jol) ep laqonq !nln6ar)u! al!Jnpab el86
ale:, a4u? 'eaep el!!l!u,el u!p ela)ej etsu!o no neynd Prep nwp au eleu!qle !ope 'ale)pups ep al!lndnll
I-!$. #em I! 'rol!jeod ela)egns !$ al!iu!cu Iellexe )93JgoU! , W - W . , JOl!Ue!nJnq 8 go!leLUOJ8 8 6 q w
e ',,!!le!w ea~eqnoap sosglpw InJpd,, !$ ejeaelna 'IZz,,SU!JSJne,, ap 1% un pu!!) ',,nap ap
,,?)ed!qonJ)u?!!J!o!Je) ed!lo !pdg~,,~8!qo~ , J B iCS,,~?e~~e)wlunyed 'waolna,,
3 rl!do$ ep lelltisun-e)8a~op o-!S a 3 /ylewnped $Uez o-ap le)up~n3au!q
ywoJe no 'aolnp !$ EuJele yuaqle6 e w a y a ] , a ~ a !ap ~ RJno -1ao ln'do~)s, !3p3 'E,,,y!wnl
s seoud; 93. eled as ! ,,eJeJet!l ai!palw,, !sun !s 'pwseaJ!ur !S,, g6waqou-as 401 e p n ~ t u!a C'
'pstlaod . . ,,.. .,ls,.~n? ijp runqw qlo3
gjuao!~o :lnu leo y puglnd as!Jos ]oleo InJpAepuau '-.ele!w,, pughnpe .';,a~eo~i$ !C pwseeJ!w ap o!geJen
'I!qepunluoou! pu!!) urp(es ep !!Je!w Inqp 'gleod Inlee nldwn /'eu!ld a ~ i ! wqp,+ol) elsed al80l!d!l3~
ap asnds eleo u l paJo nu IeuosJad ',og,,wpole~ !Inel u i 6 ~ n 3/eu!qle ep !Jn!oJ ep !!w,, apun
ep !!je!w 9aJaolm ep 'eyrie,. else euweo) ',,eJso)!nuunw lol!~ol?q~ps,; Inlpe:, u? guo!osau!wa
'eue!puelg e u y .nJluad 'e!i8led~03 ap uawJ,a) ,,a)sa~odu!p el!&, pu!olsa~a!j !i-ps a!nqeJ) eu!q !sw
8o:'g)enl else .!!Je!w aa~eolno '!1a!13s ella ul !k l e a ,,;ppe~!l o-JJU~:...ln)!$~ep!i-npuyde&e,, a!)
~
.Im,,(n~eqw!lq!qo a wna !~n6ej!$ eja!w p a!nqaJl au!g ,,i..')!i?~~ 301 ad /pu!ubo) 1 p ~ ) 9 1 d
no al!u!qog~ls,.. psew a1 nela al!sd!lau !UFLUOJ aJlu!p aJa!w ap em1 ul /azun~l.!k e)onJj:s~lu!~d -/a~!)nld
!knw n q u w .a01 ea!~ou-ealaolno !$ aqLu u-a(a?pp pyeaoe nu paea:/'wel!o!lej '!I'Uit)od eo,, '!oun~v
' ~ u ! q l e ap d!qo u? !nlnuwoa ee~ejus~noau!q /<,!u!~J~uI el p u ~ pupaed $iu!)se a ~ d spup6 eJooa!l
ly~oqooa !ou a p e d !S 83 ao!z es !oun)e aa .JO~ u! ,,eaon(y)s 'a~a!ur.ap']nle~eoseu!wni,, . ~ n eap
!n(n~odod e pseqellns !$ qo!z!j eeJe(n)sepu?nlluad !S aolnp yeoq o-ep )eu!ura)uoo E-s sJayun 1nbal)ul
atonll @ IJOIJ ap aiu!was snpw 1, l,g,,yiq~~dw! igc~,,~~!als ~ n ep
e e~a!ui'up.; '6 !lo, ad apu!~dnoa i
ale !~gygdep ! J E ~u!a,,,;, q u q ) neJe a( ale) ao ,,lnlnqnpzpA InwnJp,, !Qnsu! . amos 1s a~a!wap
atnegld ales !asa)qlpdwl !4' !nk !6 ,,bawd eeo!z !-a3 1sn6 eJe eieueld,, 1/3 a u - n p ~ ~ ~ ~ &'avedap ;e !em !S
')e~pdwiun gwpo )sols,, ) * q d )saoe ed pa aunds a6law w u ~ q~j ~ J O O O .,,elseaoa e~ei,,gee) ,ad13
8!qWJn JalSaN 3p ~)WUllleSUW gplf06al 0 : pp~o 8 1 3 ! ~~p s o r ~ ~ , , 1 ~ 4 ~ ~ ~ e w ~ ~ ~ p q w - a i a
'Eg,,e!-leJ.u!p iew!H !nletunw . ,, ' '3BAON 8)8~8~!13 epod o!le)ed
.. .
e ?)!isah ea93e eo p)81~nped.r!b.pqle.aJa!w o,, yeloep '/w,,pu!p?~6 u l aJe!w ap .SOJ!U g,,
',,9,,a~a!~!& ! ~ n 6 8ep j tnopld eueopsoJ!tu,, nweanpe atzaod
19 :'
aleu!qle '01- aa
', ,,awseJ!w !Q :!Jo[~ap eu!ld u? !$ a)!ol poes~ld u!lj 'alau!qle ap alelngo
'awu!le al!~nieugj,,lef#ppe ne-s 11 107 ,jauo~onap: 'JO~!JO~) alewsaJ!w no lnaol newgslaqw? i p e ~ ! ~
!nlnJa3 lhJlSI3qp !S ,,!n!n)upupd eit%olt~gp6uy ed u l !!urod !9 eale ed ap p u p 'ewpu!~d,,
'!!ley (n)sn6,, no !!JO:!MOI )eln)sepul.e-!& 'e!ugwo~~ as-npupqw!ld q&o) 8aqlaJ !S? !zeq6~y,,lnJwaew.,
n ! u g mu, 14 'e!oed ',,aJe!w 14 wdal a6~noale5 u!. !$ ,,wn) epgogd o-r)u! )!nlshu? !k duo ed pposouno
eliri,, nss ,,m1eiu!npa6p~ 8 p~ei,,!L~nurep p)!wnN !-qa~eq no:'uolseq u?%s-npu!u!!!lds'a~eo!o!du(,,
,;,,'!nlnleled el!u!py~6u!p !!So~ed!qo lpp.,,ele elsed !nlnJ!lez eera!g6ugu VoeJi !J ~8-kol8d
!S !!Jpueelo ep. a l ! n ! g ~al!ele ~ ed 'ee~squr!ldeast 'ele)ed ep ( n ~ o $ n d ~ nnu!lploo !$-!$ malasah
!A-e,ep e)u!euL gjeeu!w!p a~eoa!)u? ! e ' w o ~~n)eJpdw! ~ es 'naCq?t$~ alpolj "'ln~eloeu 'euseaJ!w neqw!qos
tran9~ifirii'~~. fntelegm de,; ce "floarea, din-,mu&, trait&-n
In a c e a s t H varietate a plantelor am neglijat-o pe grgdinW ridicil parfurn cHtre a l b i n ~ " ~imne
~ ' , cHtre
cea mai caracteris!icH, dacH tinern searna c H rnierea soare gi culori, catre un - . z e u nurnit poate
este "aur dulce". In pretiozitatea caratelor sale e $i FASCINATIE.
har e $ i duh, duw vorbele lui Rrghezi. Ce rnuritor BlBLlOORAFlE
n-ar fi inclntat sH aibH pe r n a s a casei sale "faguri S 28. Paul TAMIQ. U h lui Zamobre,' Edilura Tlnsretulul,
aurii de rniere", aga cum 'MfHrnosii no*, dacli, volumul 1, p.265; 102; 28. MUuil SAWVEAW. Neclrml
$olmh.$Jlcf, Bucurcgti, 1969 p.385,30. Mihall SADOVEANU. F q i i
aveau "nu la zi de silrbHtoare, ci la tot ceasul .$i-n Jded. Editura Tineretului. vol. 1. 193-204; 3 1 . Domenieo SESTINI,
orice loc?! Mere aurie, miere frnbat~toare"~~'. Nu C H l l l M in Valahia 11 M O W w cbrsivsffl lslorioe, n8lureIe pi
degeaba se zice cH albinele "adorm in stupul lor/ polliicu. Editura Spcit-Turtam. B u c u ~1984,
, p. 47; 32. A l a r n d r u
p a 0 rnlreasrn&""/ vislnd la mare gi culoare. "De VTEFANOPOL Hang& JudOlb. E d i Em~nesw,1970. p.8; 33.
Lucia OLTEANU, Lumes irrlr-un degetar, Editura Ion CreangA. IBra
cum s-a ivit IuminH, a l e a r g H sH culeagH p a r f u m u l pagink 34. R d u CIOBANI), Nemurttorul a k , Editura
rnirosttor de pe flori, igl inaarcH piciorugele cu Eminesclr, Bucuresli, 1976. p. 138; 35. Ernll QIUMILICA. Ssmn, pe
poveri prea grele pentru puterile lor .$ c l n d ajung scutt, Edihrra Eminescu, Bucuregtl, 1972, p.35; 36 IuI*MURNU,
ta urdinig cad de obosealH, dar fericite. F l o a m M I , Editura Ion Crcang& BucuresU, 1974. p.W; 37.
"Era o rniroznH ca prln preajrna raiului" ~ i - n Dankla C&NARU. hipndc. Editura Emlnsscu, Bucuresti,
1979, p.7-8 in 'Poelii olteni"; 38. Tudor ARGHEZI. Scrle518, Edltura
"prisaca lui Buburuz", singuraticul de care-gi pentru Uteraturii p.30; Z79; 39. e w @ a CAUNESCU in prefal8 la
arnlntepte Sadoveanu intr-'0 istorie de d e r n u ~ ~ ~ lvolumul . Rormna sl pass2iti /sfmice de M. SADDOVYNU, Edllura
Sub soarele cu rnlngiieri al primaverii "de raze e pentru UtsraturA. Bucurestl, 1961, p.5-24; 40.Ion CRINQULEANU.
beat6 grHdina cu tot ce se aflH irnprejur": "E beat gi Focvri $1 i m m . Editura Ion CreangB, p.32-33; 41. Lucian
AVRAMESCU, Jraosplanful do albstbu. Edituia Spatt.Turism,
b e r e s c u l azurl $i b k l i e , b e a t & a~bina"~"intr-o Bucurqti, 1978, p.202-203; 42. O.o BOQZA. PriwIi?i $1 smflmenfe.
colindHinrniresrnat~"~~'. Edituta Albabo~ 1979, p.117; 43. Conatantin CHlRITb. Livada.
AlHturi " t r e m u r a in vkduh zuzuit de albine pi Editura C.A. 1978, p.27; 44. $ M a n TlTA, AvsrxUdh3,,TapIrvlu/.
legenau adierile rnireasrna dulce a florilor de cireg Editura Ion Cnangh 1970, p.50-53; 45. L-am cunoscutpe Tudor
& g W , Editura Eminescu, b.124; 48. Ellsaveti NOVAC. Lemn be
albe, podoabe curnin!i in pHrul galben a1 slilciilor, stlcI.4, Editura Albatros, Bucuregti, 1982. p.18; 47. M.1.l~
d e s p l e t i t e pentru logodna cu soarele..."7" CARAQIALE. Craii de Curhn Veche. Edltura pentru Ltteraturb, 1985.
"VBntul de primHvivorH" face sH infloreasca "gi p.29; 48. Coplii c a d Romania. Ediiura Dtdactidl $1 PedagogM
ahe f l o r i l Cu-o rnultirne de culoril C u o Bucuregtl, 1979, p.31; 49 George ~ARNEA,inelfa tidditsls. Editura
Scrisul Rombnssc. Craiova. 1977, p.5; 50. AM BLANDIAN4 Cek
rnireasmg-rnb&t~toare"~~'.PHrn6ntul tot e ma1 l n r m s e poerii, Editura Albatros, 1978, p. 129, 203;51. Mlh.1
"hpodobit cu flori" cu "parfurn atit de dulce gi de EMINESCU. ~ 1 1 Editura . Mlnewa, 1980 p.80-81: 52. V l d w
p8rtrun~torn77(. TULBURE, A bela csrle a Ralucdi, Editura Tinerelului, p,35; 53.
"Parfurnul tuturor florilor" se adun&n s t u p u l din Elena DRAOOQ, T m de aw. Editum Ion CreangA. 1978, p.59; 54.
Tudor ARQHEZI. Poem inpmA, Editura Minewa, BucuresU, 1985,
gritdin6 arnintindu-ne de fiecare data de "soarele
p.30-32; 55. Conetantin CHISU. Vdlu(B descoperi lumes. Editura
b i n e f ~ c t ~ t oalr "v~r e~m u r i l o r bune. Junimea, iasi, 1988, p.33; 56. M l r c u ZACIU, Ceasuri be d cu
Ca intr-o poveste in care Greuceanu a luat Ion A ~ & M O B B W EdHura
, Dacia. Cluj-Napoca. 1982, p.351; 67.
soarek de la zmei pi I-a aruncat trt, cer, ~ c omaq. u $dm47 @&I, nr.611984, p.10-11; 58. Abxandru
MITU, Legendele Olirqmduf, Edltura ion C r e ~ g a &Icum$ti,
. les3,
aduclndu-ne prirnilvara in lunci gi-n suflete, zborul
albinei e s e r n n u l r e n a s t e r i i $ i al sperantei.
+
p.19; 59. Bogdan,STIHI, Acvlla larl, Ecjitura Milllaf4,,1983, p.8,
37; 60. Radu THEODORU. SbBmqtll, Editura Albatro$,'p.399, 517;
"Mireasma plHcutii de f~ori'!~ne bucurH si ne face 61. Ion SUQIUMAN. Pd*a dln '&dam Mktilor, Editurn' Ion
rnai buni, rnai s i n H t o $ i . "In rninglierea soareiui CreanoP, 1985, p.41; 62. V& ALECSANDRI. P m A . Edltura
auriu", hrHnifi "Cu dulceata luminii $ i a florilor", pentru Literatura 1967, p.129-130 63. Nestor URECHIA, Zdmk,
dln Valea Cerbukrl. Edlturq Ion CreangA, Bucurqti. 1987, p.147; 64.
M H r i a Sa, puid pgdurii i Genoveva aveau '7n trup loknda NICOAM, L&ho pi W d l lul. Edilura Ion CreangH,
o odihnH. un echilibruS pe care p a r d nu-l mi Bucure$ti, p.23; 65. A n d n u MIRESCU. Paces, in volumul
sirn?iserHpin6 atunci. 'MlAditels literad' IA. .BucU(bOn, 1988, p.233: BB f h u b n t i n
~ ' aflHrn qi-n
Buchetul de " m i r e s m e - n d u ~ c i t e " ~ il DUMITAESCU, Cstsm mm-, Editura Albatros, p.84: 57.
Mihail SADOVEANU, Nlooerci PotcoavB. Editura Tineretului, ,p.276;
gustul rnierii inAdirnine?iie linigtite, cu abur de ceai gi 68 Liviu REBREANU. Jumal. MI. 11, Editura Minewe Bucuregti,
man5 frugall. In acele mornente alese, ugor putern 1984, far6 paginA; 88. Dlrnnrk BOLINTINEANU. &lade wlb
deduce "rnirosul dulce de clopotei albagtri pi m&m$U, p.77 70. I& TEODOREANU. Lorelei. p.248; 71. Lid*
r ~ ~ i iai" f~ i l o'r cBrnpului sau "rnirosul dulce al
l o r~ ... ;CONSTANTINESCU, Clopdei de aqlnt. Editura Ion Creangll. p. 18;
72. Conatantin NONEA. Movila lul Faur, Edilura Junimea, p.99; 73.
salcimilor ce t6inuiau carerile risipiteW'" a l e vHilor Mltuil SADOVEANU, 0 tstwle de dermn, !BOB, p.120; 74.
din "SHrrnanul Dlonis": Ni s e pot asterne-n rninte Alexandru MACEDONSCKI, Venud @ proz6~'EdiiraTlneretulul.
ptiduri "cu miresme de rniere sHlbaticH, arnestecatH p.135 75. Geargo CHIPER DINWRANCEA. Fulgml, Editura
cu aLorne intrupate de zrneura si fragi"811. Junimea 1973, p.2W. m ; 76. A k u n d r u AHDRITOIU, W@+uc
In definitiv, de ce ateta zbatere, atlta Edttura Tineretului, p.40; 77. Waldomar BONSELS. Albino Makr 91
ammrlle ei. Editura Tineretului, p. 18; 78. Chlin ORUIA.
p e r f e c f i u n e $i uluitoare poft6 de c u l o r i gi parfurnuri Domnlp&-Rwd, p.65; 79. E l W & PREDA, i d m p l i d din pabu
dintre cele rnai ispitiiare pi rnai tentante?! zdri, Editura Ion CreangA, Bucuresti, 1986. p a : 80. M l b i l
RHspunsul e sirnplu: dintr-o mare poftH de SAWVEANU, Oemnx' 91 losud, Editura Spofl-Turism. Bucuresti.
via?&, de i u b i r e , de perpetuare, dintr-o patirnh de 1982, p.121; V u i k VOICULESCU, Capul de z l m h . Editura C.R..
1982, p.456; 82. Ion CRINQULEANU, F o w d $ l i m m , Editura Ion
implinire. Logica acestei dezbateri ne f a c e s6 CreangB, p.58.
.. - . - - - .,
,~ew!urael ieJs!u!bupe ~ns!lodo~d 83 - 'n!uel!w !nlnw!ld (nindeciulel Je! 'le ep ~seq~ori;
. . , aued o ap ed JO( 0l!Ja!J3S U l 'n!1!6~!~ !683 0JJGA U!lt?J)UI?At?S
:aiua~~$qe ele~eoigw~n ~ue[euedap InJqelao soi is!^^ ep eiu!eu!, I Inlo3as u?
.es efep welnd 'in~?\snsgnu!iuo3 as e~e3 ',,!!i€?Jndns!s ! 6 ~ '!!(e!d
d el!un!baje
'eiue!ladxa IS !~g~3nl eunw leloqele na-s n~iued n!pewel,, e3 e~ap!suo~ I-!< ,,lolalelu!us
4 lnl eaiaeugs nllued ]!In idalp aJez!l!ln el lnwo e!~ois!,,ul la ap a i s a q ~ o!!i@ ~ e ~ i u ~' l ~e ido i s ! ~ ~
'eideise es elpod a3 bee3 leuo!ie~eu!wlaiap *(,,!nlnb~o eiej ul, g3!pe '!nlndnp eeJeJiub
!S ! i e i @ ! l d ~ a@?eAepe
~d ele U!p elE03S el eesq6 es snpold ise3e e3 e!ieruesqo
e nllued snpo~d!nls63L? Ole @3!J!dweJOlelep ep '1n61sep ie6a1 awnu 'Se~o 'eiela3 -
vwuesue ~!~!iu!!is azelpnts gs !ue ap paz!a~l s!lod !S vie4 u?- old :3!6olow!ie) elawnu !S iep
ep ilnw -!ew ep.ase!nppJis es ale3 !~oigle3~a3 me-! O J W ' ! = J B ~ ~ . ~ ! Z!ew J V !ode
~ 'ln61s pow
!aJi a ~ ep ~ 3 lua3e~ A!lelaJ ,,l!~ado:,sapa~,, u! '311ue!nln?d!63 !!ioeld ap.t!soloj 18in3soun3
ewe pug:, 'IOU el gugd d w ! ~u? inu!iuaw e-s eJa 1 3 ~'3~ J ) S B O L I , ! B J ~!;!~u~~~I !Lw~, F ~A U~Jap
)&~
'iua&~ed lalc~e~e3 un WBI 'es eeJez!l!ln pzeale'p !snioi 'eale~wip3ep aua3e~pu ~ ~ n w
'eiuBf)jie3!3 !$ aWepeJU!ZepJ~(!igle!Jd~Jd ' u o a~ip3 ap !n(ns!lodo~deelaiseoun3
ewees ad 'esnd eiuala:,xa Jolaleunzal :.tajtiiuaulradxa (IpnJS
. . . ,
ei!Jaep 'In1 !!Rz!(!in le ne6ode un eiseouna , 1..
es '0081: !n(nue ~ n ~ n u l~ ' p n gep e 3 ! ~ 4 ~ ~ n l n i ~ o d oe ~ d n s ~e ~ ~ I I I S , . ~ . . .
ug 'lol!lng !nln!ocpleJ e!teDo n3 sqe !ew Jep
.Inwin O! ~n~e[als ! j n w e ~:ln3nuL!,'"u&e&aw
j
'XIX !4 IllAX 0lalOcJaSUL ~01!6fi?ld EeJelQJinlluad
! q w q l ~ s~nueisa:, fet3ps :Inu!Je I(eiueuodw!
eles !!Jpz!l!ln ~ I Ba w n pwxe ' e i u e ~ jul
!ew ea3 eslns a!nt!lsuo3 gs led e~eg)
' ,'HpaLWJJOlal!Jeflp eele~sdard
dold ep !pads ailnw !ew !p!low 'pe~q'u!d
ui QJIU! epun ' J H ' ~IIX Inlo3es n3 pugde:,~
:e~a~uo:,e ~ a 4 p ap ait?i~aZaJdal iuns s!lodo~d
e!6~oegU P E?u!o!Pawep e(!bg3 L& asese6e~
ep 101 e!bnpo~d n ~ ~ u eain3soun3 d !JOqJe
es I~S!IO~OJ~ 'ewe! !!iwu! ep al!mze~nlluad
ep eiuase elaled!:,u!~d 'aJlseou al!un!be~u!
neesolob l? ele3 '!~IMu! ep.i n ~ a u n 3
t .,,ale) e!eowu?IS ~oSnp/p~n:,'gm!jeJeJ '(ledpuud ug aJeA!les !!ia~3as!S e~ee3)
!ydo~d !!ia~3as Joun ~nvode u!ld e3!ppow
'!u!~s $ !ia6gs' ep JOl!JnugA (Jol!lnlpdaiU~)
!S eunpe el !4 dnls ul 3npe el we3 au!qle
eaJeu!w!le eu!wlaiap e ap eaiei11e3
altw ap (!ulod !i!wnue sale leu) lolalele6eA
e ~ e-,, :eiou 'JH'P IX ~nloaasy e~e3' ~ U O ~ A Q
ue!ueJ! jozol!j 16 3!pau soyej-qe ed w!ulelu! ale (lepads ul gveo3s !h !lnbnw) ,)bed
el!Jaj!p ed ep aleunpe ' ~ S P O ~B~LI~~S!SUO S~A
I-es,83 .dltlti UI nes m we:,ej p eimeu? 'ales
n3 'acJlluaspq IS eiewn6 'eseou!sg~aiue~sqns
etelele~iu! ~mauo!iuaw11'ue!leg 'In3soun3
3016 'qpew II~~JH'P11 inlooas u? '!ody ap e!Jes e6eell1~b p ezeauwasap ~ n s i p d o ~ d
, - ' .: ~lns!lodoldelsa e s y :.
.,... %.,, 1 --
;I: 'alo3!ve ailnu
e un3 gdnp '!nlnwo salewgs
!eu~u l - e ~ t !on
nlwed e5peueq w h o p m-s a3 aldrilntu
ales l ~ l ! i ? ~ e ! j d!O~U ~!S E,!)OJ~
d - ~ ~lueind
~ ~ ~
ale3 ep! snpold 'as ewolo5 1s dnis nliued
so!Qd snpoid un plu!ZaldeJ I ~ S ! ( O ~ O J ~
, ..'
(ca~nl,sobolani, cobai) pe cale digestiva in - Proprleta!i anti-lnflamqtorii,eficiente. .
doze puternice (10-15 g per kilogram de - Proprleta!l cicatrlzante notadile care-
greutate) nu antreneaza nici un efect toxic sau stimuleaza si favorizeaza regenerarea
patolog~cde nici un fel, chiar pejermen lung ?esutu(ilor..
. .
!

(absorb!ie continua timp de mai multe luni); ' De alttb('eiisi'e'n!a altor proprietati pu!in
- Ca propolisul, in general, este 'foarte . w k s ~ u i e , ~ acum~ n a si in curs de studiere
bine tolerat la om si ca util~zareasa, dupa care ar putea avea prelungiri de efecte
modul $1 Pn dozele preconlzate de obcei, nu terapeuilce interesante:
antreneaza, decht foarte rar, lncidente sau - Proprleth!l vlruclde asupra unor virusi
efecte secundare sl$&&toare, gripali fllrsp@cialk).,.
-
Ca propoKsul nu are proprletaji onCo- - RoprletB!i tricomonacide (ce:pot dis-
gene (ce provoaca o proliferare tumrrral8) la truge Trlchom&sul si i n 8 : special.
animal, ci chh contra arb chiar Pn unele condQi~ Trichomonag-vaginalis .ce a t e la c5rKpea
experimentale, proprlet@i oncolitice (adica trichomonazei uro-genitale (vaginita la femeie
provoaca sau particpa la resoryla pmeselor si uretrita la barbat).
tumorale); ,, - ProprletB!l anti-reumatismale
- Ca nici o publca!~e nu menlioneaza - Proprietafi ce'par sa tnflueqezb fa-
actillni matogene (care defermina malformajii vorabll unele procese Imunologice prin
sau rnonstru&itil\i) datorate prbpolisului. stimularea direct8 (favorizgrid fagocitdza si
,

Pe de alth parte, realitatea unui anumit formarea de. anticorpi) .pi indirectil (marind
numar de proprreta!~foarte interesante ce au rezisten?a,global?i a terenului fala'de agresiuni
aparut, in majorltate explica si confirma in general).
multiplele date pe care ni le-a transmls & fine, proprieta!i ce 'ar pute&sa-aiba, , .
observatia empirica fara aha posibii~tate, intr-ozi, dezvoltari importante: . .

pentru ea deuat cea de constatare, adica: - Propolisul. are efecte . lnhibltoare


- ProprietWi batterlostatice sl bac- asupra dezvolt&rli unor virusi ai plantelor
tericide importante asupra numeroaselor (virusui necrozei tutunului gi a1 mozaicului
suse mlcroblene, rnai ates: asupra unor castravetelui in special).
stafilococi, streptococl si salmonele, asupra - ~ropolisul are proprietA!l &ti-
l u ~Bacillus subtil~s,alvei gi larvae, asupra tu~ oxidante: unele ' extrase permit de fapt ,

Proteus vulgaris si Escherichia coli B prelungirea de 2-3 ori a duratei de conservare


(col~baul) a peslelui congelat.
-. Propriet@f fungicide asupra unor - ~rop'olisuleste un fito-inhibitor al
speci~ de ciuperci (Candida, in spec~al germina!iei unoc, vegetale (pAnep?i,, laptuca,
CBndlda allicans) care provoaca afeqiun~ cartof) proprietati ce ar putea sa aibe urmari
parazrtare (micoze). interesantein aliment$!ie. ' ' .''". :
. >,, ., ..-,:
- Prbpriet&?ianestezlce foarte puternice ' t .

(cu efecte de 3 4 on ma1 marl celor ale ~raducdr6d6 Ullena ~ R E ~ ~ T E A N


cocaine1 SI mai mari celor ale novocainei). din Abellles et Fleures (dec. 1993)

CITITI i N NUMARULVIITOR: ~ , .
. : . .
Ingi. Marln POPESCU: Uscarea salc6muluiin juditul dolj
'
lol lo^, Aurel PAPADOPOL: Succesiunea anotimpurilor $idinamica .
sezonierli a albinelor, repere
pentru practidareh unei apiculturi pe baze ecologice (I) ..
L

, d ~entruca produsele stupinei dumneavoastrdcilifie v~ndute'ie'~ede bin; cu noi nu vli


jucali de-a reclarne. Cu noi o faceti!
, . ..
Ing. Ilia CORNOIU:
I , -
Preggtirea tamiliilor de albine pentru polenizare ,'
..i
Jean FEDON: lntroducerea mgtcilor $iacciptarea lor . c . ., . . ,
,. .. . . P. MOING: Mierea gi diabetul T." - ,