Ips duplicatus (Coleoptera, Curculionidae,

Scolytinae) - un diiuniitor important al

molidului din afara arealului natural de
vegetatie
Introducerc
in vederea fun damentari i extinderii molidu lui
in afara arealulu i sau natural, in tara noaslra s-au
efectua! numeroase studii. jn lr-un astfel de studiu ,
care se refera 1a daunatori i mol idului d in afara
arealului natural, Ene (1974) menl ioneaza 38 de
specii de insecle daunatoare, d intre care 24 spedi
de coleoptere. Dintre sco lit ide, sunt enumerate urmiitoarele specii : Ips lypographus (Linne, 1758),
Ips amitinus (Eichhof. 1871), Pityokteines voron/ZOW; (Jakobson, 1895), Pityogenes bidentallls
(Herbst, 1784), Pilyogenes chalcograplws (Linne,
1761), Pityophthorus micrograph us (Lin ne,
1758), Po/ygraphus pofigraphlls (Linne, 1758),
Hylurgops palliatll s (Gy ll enha l, 18 13).
Dryocoetes olltographlls (Ratzeburg, 1837).
Crypturgus pllssilus (Gy ll en ha l, 18 13) ~i
Crypha/us abietis (Ratzeburg, 1837). in stud iul
mentional se specifica faptu l ca, dinlre speeiile de
gandaei de scoarta identificate in arboretele investigate , ma i freevente a u fo st doar P.
cha/cograplllls, P micl'Ographlis ~i P poligraplllls.
aceasta din um a manifestandu-se in une le situatii
ea daunalor pri mar.
Studiu l citat atrage atcntia asupra faptu lui ca no
s-au gasit cazuri de eulturi de molid din afara
arealului care sa fi fost compromisc de ataeurilc
diiuniilorilor. Totu ~i , du pa aproape patru deeeni i,
situalia s-a schim bat ~ i factor ii considerali daunatori j~i fac lot mai mu lt simli la prezenla in
culturile de mo lid instalate in afara area lului natural. Dupa atacurile de Pristiphora abietilla, care
s-au extins, cu intensitali di ferite, in aproapc toatc
eulturile ~ i asupra carora atrageam atenlia intr-o
lucrare anterioara (O le nie i ~i O lenici , 2005), au
aparul ~i alaeuri tot mai ample ale gandacilor de
seoarta. Observatii le di n ult imii an i, efectuate in
culturi de molid gospodarite de oeoalele si lviee
Adancata, Do lhasca, Patrauti ~ i Falt ieeni Uudetu l
Sueeava), au evidentiat faptul ea - in afara majoritalii speci ilor menlionate de Ene (1974) - in
complexul de speei i au mai aparut doua: Ips
duplicatus (Sahlberg, 1836) ~i Dendroc fOlIlIS
'Pityokteines vorontzowi coloni zcaz:i arbori de Ahies spp.. ia r
Pityogenes bidentatus se in![jJnc~!e pe arbori de Pill us spp .. prccum ~i
~ arbori de Picea OOO\'utu ~i Piccu orielJtlllis (pfelTcr. 1995).

REViSTA PADURlLOR Allul 124 2009 Nr. I

Nicolai OLEN ICI,

Mihai-Leonard DUDUMAN,
Cczar TU LBURE,
Cristian ROTARIU

micalls (Kugelann, 1794), ficcare d intre ele fiind

dom inanta in unele cazuri.
I. dllplicotlls apare im preuna cu celeialte doua
specii de Ips care colonizeaza molidul ~ i poate fi
confundat destul de u~or cu aces tea. i n plus, in
zona de munle este destul de rar. i n consec inla, i sa acordat pUlina importanla ca spec ie daunatoare,
astfel ca in li leratu ra noastra exista doar 0 lucrare
dedi cata acestei speci i, lucrare prin care Negru ~i
Ceianu ( 1957) semnalau prezenla e i in Romania ~i
dadeau elementele de rec un oa~t ere a adu ltil or ~i a
atacu lu i.
Avand in vedere fap tu l ca I, dllplicatlls este
foarte pulin cunoseut in lara noaslra, cons idcram
uli la prezentarea une i sinteze a c un o~ti nle l or desprc accasta spec ie, astfel incat personalu l d in admini slratia padurilor sa d ispuna de toate in formal iile necesare pentru adoptarea ce lor mai bune
solutii tehn ice in silual ii le in care e re~terea n ivelul ui populal iilor impune adoptarea unor masuri
de protecl ie a cullurilor.
illcadrare sistematica $i sillOllime. Dupa cl asifica rea actuala, Ips dllplicallls face parte d in fa milia
Curculi oni dae, subfamil ia Sco lyti nac, Irihu l Ip ini
(A lo nso Zarazaga, 2004), Spec ia a fos t descrisa i n
1836, de catre Sahlberg, sub denumirea de
Bos rriclllls dllplicallls . Ulterior a aparut ~i sub
denum irile de: Cyrtolomicus rectallgu/IIS Ferrari,
1867, BostrichllS judeichi Ki rsch 1870, Tomicus
illjllcaflls Eichhoff 1877, Tomi cus jlldeichi
Eichhoff 1878, Tomicus duplicatlls Judeich u.
Nielsche 1895. Ips duplicaflls Re itter 1894
(Hagedorn, 19 10; Nuss lin ~i Rhu mbler, 1922;
Barbey, 1925 ; Stark, 1952; Negru $i Ceian u, 1957;
Pfeffer, 1995; Alonso-Zarazaga, 2004).
MOIf%gie.Toate cd c tre i specii de Ips i nta lnile in mod freevent pe molid au aeela~ i aspect
(Grone, 1979; Pfeffer, 1995): corp brun intunecat,
luei tor, aeoperit cu peri scurti; antenele ~ i tarsele
brune-galbui ; antenele eu funic ul din 5 artieole ~ i
mac iuea ap latizata , ovoida, di n 3 art ieo le; pronotu l putin ma i lung decat lat, in partea anterioara
cu protuberante, iar i n eea poslerioara cu punele
d istantate, eu 0 lin ie mediana neteda; eli tre le cilindriee, cu benzi punctate dispuse longitudinal,
iar spaliile di nlre benzile de punete ma i latc decat

17

Tabl'lull
.]en1enl(' d(' diferenl iere!! spt'ciilo r I. TYPI1Xrupllus. l. UII/;I;/II1.\' , I 1. Dllplit:urul' (I)upi Gru ne. 1979: Schrdl. 198 1: No\'a k et
01. 1992,1 Prr rrrr. 1995)

Caraclcristici
Lungimca corpului
Suturile de pc maciuea
antenci (~i in spec iul a doua)
Elilre - raport lungimelliilime
Spalii1e de pc clitre. dintre
benzi lc punctalc
Suprafala tc!)i turii

Ips typogral,hlls

Ips lIm;t;III1S

Ips tlllplicotills

4.2+5.5 mm

3.5-4.8 mm
aproapc drcpte

3.2-4.0 mm
eurbate. la mij loc.
sprc varful antenei

eurbale. la mijloc.
spre varful anlenei

1.7

1.4

punclc

eu dte un !)ir de punelc

rare, dar binc imprimate

fin punclata, eu luei u

ca dc sapun

puternic punclatll.
tuciloare

eu dte un !)ir de
puncle rarc
(distanlalc)
pUlcrnic punclala.
tuciloarc

1.5
nelede.

rara ~inlri de

accstca: lC$itura c1ilrc lor cstc scobill! in fo rma

litcrci S ~i pc ambe le pan i ale tqitu rii se anii ca lC4
di n!i. Cu toatc aeestca. ana lizate eu atentie. inscete
sc pOI deosebi . avand in vcdere alai marimea lor.
raportu l dintrc lungimca $i lati mca c litrc lo r. cat
mai ales aspectul antcnei ~ i a l l e~itu ri i clilrc lo r
(Iabelu l I ~i fig . I). La Ips typograplllls ~ i I.
(lmitilllls . ce i 4 dinti de pc marginea te~ilu rii s unl
liberi (nu sunt uniti int re ei) ~ i a l 3- lea este eclmai
mare . iar la mascu li eSle um Oat (bulonal) sprc varf.
in limp cc la I . dlipIiC(III/S 31 2-lea dime - care csle
mai aproape de al 3-lea decal de primu l dinlC
dinspre sutura - cste lati!. formand aproapc un
unghi d repl $i sc lIne~ l e la baZI! eu al 3- lca dinlC
(ca re la mascu l este ei lindic sau putin umO at sprc
varf. iar la fc me lii este conic). fonnand imprcuna 0
creas tii pe marginea te~iturii.
Riisp(;IIdire.S pec ia a fo st deserisa din Finlnnda
~ i - pana la inecputul seeolului a l XX -lea - se intaJnca doar in laigaua euro+s iberiana. din Sued! a
p1ina in in sula Saha li n. ~ i in A lpi (Pfe ITer, 1955
ciwi de H o l u ~ a ~ i Grodzki . 2008). Aceasta ex plica
denllmirea care i se dii, in mod curent, in lim bile
gennana ~ i engleza (nord ischer Fich tenborkenkiifcr,
northern bark beet le).
Treptat. in c ursu l secolu lu i a l XX- lea. ea ~ i a
exti ns arealu l in Europa (Knizek ~ i Beaver, 2004).
DC$i Nusslin ~i Rhumblcr (1922) indica doar
Finlanda ~ i Ural. iar Barbey (1925) doar Scandi navia
~ i Rusin drept zone in care specia este raspandita,
Hagedorn ( 19 10) 0 mentiona alai din Finlanda ~ i
Rusia. cal ~i din Silezia Superi oara (sud-vestul
Poloni ei). iar Rei uer ( 1916) adauga Steiennark .
prccum ~ i localila lea Sw idni ca din Si le z ia
Inferioar:!. in 1920 a fos l observata in sudul
Siovaciei. la Lubo rec (Roubal. 1937- 194 1. c ila t de
Zubrik e l al., 2006), iar in 1921 +1922 ~ i 1925 a fo st
co leetata la Tc~ in . in pa rtea eeha a Si lcziei
(Wanka, 1927). Semna lari le mai vechi , de la sffir~i lul seco lului al X IX- lea. di n Bohemia. se dato

18

mm
I

,I

Fig. I Aspeci de II nsll mblu

dN1l1ii prh'ind Il nlenele,
fesprcth' dinlii de pe margine!! I r~ itu rii rlitrrlor III (II) I.
tYI'/)grop/ru,~. (h) I. umilillul' ~I (c) I . d"pli"tltus.

RE VISTA PADURILOR AI/III /24 2009 Nr. J

rcaza confundarii acestei spcci i cu Ips amilinlls

(Pfeffer ~i Sku hravy , 1995). In zona Tesin a fost
colectata apoi in mod repetat (Pfeffer, 1955 citat
de Knizek el al. , 2006), iarin ani i 1970 devenise 0
specie comuna in arborete1e de molid (M rkva,
1974). Spre srar~ i t u l seco lului Irecut a fost semnalata ~i din Boemia, respectiv din zona ora~u l ui
TCsinov, precum ~ i din mu ntii Sumava (Pfeffer ~i
Knizek , 1995 citati de Knizek et al. , 2006). Dupa
aproape un secol de la prima semna lare. in Cehia
poate fi gas ila acum pe aproape intreg leritoriul
tarii, la altitudin i care numa i in pUli ne situat ii
depa$esC 600 m (Hoi usa $i Kn izek, 2007), nivelul
popuJalii lor scazand pe masun! ce altitudinea
cre~te (Hoi usa, 2004). In Siovacia este raspandita
mai ales in nord-vest, la gran ila cu Polonia ~i
Cehia. dar ~i in unele regiuni din cenlrul $i sudu l
jarii, in arborete de molid sit uate la al ti tudini de
pana la 1000 m (Zubrik el aI. , 2006).
in Polonia, in trecut era cunoscuta din arborele
de mol id situate sub 600 m a lt it udine, din nordestul $i din sud-estul Polonie i, dar in cadrul unui
program de monitorizare initiat in 2002 , in care
s-au folosit curse fero monale, specia a fost capturata in 17 localii (d in 70). in partea de sud-vest a
tarii , in Carpali , la a lt itudini cup rinse in tre 600 m
~i \000 m (Grodzki, 2003). Dupa ult imclc date
dispon ibile, in partea de sud a Po lonici a fost
depist3ta in intrega zona cuprinsa intre Sil ezia
Supcrioara, in vest $i Gorce in est, la altitudini de
pana la 1000 01, iar sporadic a fost gasitti ~i in
Sudelii Occ identa li (Ha l usa $i Grodzki , 2008).
in afad de Austria, Cehia. Siovacia, Po lonia,
Jiirile nordice ~i fosta U. R.S.S., care sunt amintite
de Stark (1952) ~i Pfeffer (1995), alte tari din
Europa au fost trcptat invadate de aceasta specie,
~i anume: Germania, Ungaria, Romania, fosta
Jugoslavie, Be lgia, Franla (CABt ~ i EPPO, 2004).
De asemenea, este semnalata di n China, respectiv
din Mongol ia Inlcrioara (Zhang et al. , 1995).
in Romania, dupa date Ie publicate de Negru ~i
Ceianu ( 1957) $i de Vasi liu et al. ( 1978) , specia a
fost observata in perioada 1948- 1967 in urmatoarele local itati: Campulung Moldovcnesc, lacoben i,
Lucina, Rarau ~i Varna din judetul Suceava; Bicaz,
Buhalnila, Galu, Piatra Neaml, Roznov, Sccu, Ta~ca
~i Tardiu din judetul Neamr; Hemeiu$ - Baeau;
Nehoiu din juderu l Buzau ; Baraolt - Covasna;
Sanmartin ~ i Toplita di n Harghita; Dragomire$ti ~i
Hrgu LapU$ din Maramure$; Lunca Bradu lu i din
Mure$; Maneciu din Prahova; Voineasa din Valcea).
Dupa au torii mentionat i, /. duplicatlls a fost gasit
cel mai adesea Impreuna eu una sau ma i mu he
dintre spec iile: I. typograplllls , I. amitinus, P

REVISTA piDURILOR . AI/ul 124 2009 Nr. 1

chalcograpJlIIs, 0YPlurgliS cineresus (Herbst,

1793), OrthotomicllS larids (Fabricius , 1792), P
micrograph us ~i D. aUlographus.
in zona de munte a mai fost depistat, in 2008 , Ia
curse feromona1e pentru Ips typographus, in 10calitatea Paltinu, pc paraul lonu (O.S . Tomnatec,
j udo Sueeava), iar in culturi de mo lid din afara arealu lui s-a depislat in oeoalele sil viee Patrauti (Ia
Ca lafinde$t i) , Ad a ncata (la Zamos tea $i
Zvori~ t ea) , Do lhasea (Ia Litcn i) ~i Faltieen i (la
R u ~i Manastioara).
Speciile-gazdii sunt reprezentate in primul rand
de specii de molid: Picea abies (L.) H. Karst,
Picea obovata Ledeb. , Piceajezoensis (Siebo ld &
Zucc.) Carriere, Picea mOllgolica W. D. Xu, dar
uneor; cste in tal nit ~i pe specii de pin, preeum
Pinus sylveslris L. , Pinus sibirica Du Tour, Pinus
strobes L. (Sc hedl, 1981; Pfeffer, 1995; Zhang et
al. , 1995 ; Holusa ~i Grodzk i, 2008), iar in Siberia
ataca ~i in arboretc pure de Larix sibirica Ledeb.
(numero$ i autori c itali de Postner, 1974). Dupa
Stark (1952) ~i Mrkva (1994 , 1995), poate coloniza ~ i alte specii de Larix, Picea, Pinlls, Abies ~i
chiar Juniperus. $i la noi, I. duplicalus a fost gasit
uneori pe alte speci i de eon ifere , in afara de molid .
Astfel , In 1952, in parcu l dendrologic Roznov, s-a
gas il pc Piflll.~ strobus, iar in 1949, la Tarciiu, pc
pin sil vestru (Negru ~i Ce ianu, 1957). Tot pe pin
silvestru a fast gasit ~ i la Luc ina, in 195 1, respectiv
la Roznov in 1962 (Vas iliu el ai. , 1978). Dupa
Holusa ~i Grodzki (2008), colonizarea arborilor de
pin si lvestru ~i pin strob pare a avea loc in condilii lc in care nivelu l populali ilor este mare, iar
arborii de mol id sunt rari.
Arborii pre/era,i. Se i nt alne~le in arborete de
40-70 ani, ra rite, situate in locuri insorite (Sta rk,
1952; Pfeffer, 1955; Postner, 1974). Prefera arborii muribunzi, pe eare- i colonizeaza mai a les in
zona varfului ~i in partea dc mij loc a tu lpin ii
(Postne r, 1974; Bakke, 1975; Schl yter $i
Andcrbran t, 1993; Pfeffer ~ i Kn izek 1995) , precum $i pe ram urile ma i groase in cazu l arborilor
mai in varsta (Holusa el al. , 2003). Atacii in specia l
arborii izo1ali sau situali pe Iiziere. ~i in mai mica
masura arbori din masiv (Pfeffer ~ i Sk uhravy,
1995 ; Mrkva 1995; Grodzki 1999). in cazu l
arborilor mai gro$i , pc port iunea dinspre varf, cu
diamelru sub 20 em , ponderea lu i ips Iypographus
se reduce tot mai mult in favoa rea lui l. dupJicallls
(Ri ngsgard, 1975 eitat de Sch lyter $i Anderbrant,
1993).
Un aspect deosebit de important semnalal in
literaturii estc faplul ca aceasta specie prefera arbori i
pc pic ior (Bakke, 1975 ; Lekander el al. , 1977), cei

19

doboniti fiind doar in mica masura colonizati

(Pfeffer ~ i Kn izek , 1995; Mrk va, 1995) iar uncori
nim.1in neco loni zati (G rodzk i, 1997).
Din majoritalea datelor publicale, rezulta di arc
un pregnanl caraCler de daunalor secundar, a~a
cum sublini aza ~i Post ncr ( 1974). In acest sens,
Lekander et al. (1977) spun ca " prefera arborii
ceva mai mici , scoarta mai sublire ~ i parlea superioara a arborilor mai gro$i deja co loni zal i de I.
lypograpJlI/s". Totu$i, Lekander el al. ( 1977)
menlioneaza $i faplul ca se mani festa ca dAumitor
primar in cazul inmull irii in masa, iar Negru ~i
Ceianu ( 1957), arata - dupa Slark ( 1952) - ca
adeseori alaca arbori siiniiIO$i.
illmlilriri ill masil. Sintetizand infonnal iile di sponibile paOli in anii 1970, Poslner ( 1974) arata ca
Ips dliplicOlliS se inmu1le$te mai putemic doar in
arboretele parcurse cu rarituri $i aj unge uneori sa
devina un daumitor important in parti1e rasaritene
ale arealului sau. in complelare, Bakke ( 1975) arata
ca nivelul populatiilor pare sa creasca odata cu cel al
populali ilor de Ips lypogropJlIls, dupa dobonituri de
v.1int, iar Lekander et al. ( 1977) subliniaza ci'i I.
dliplicallls cSle mai degraba 0 specie rara, chiar daca
uneori atinge, pe ari i restrinse, cre$teri importante
ale populaliei. Voolma (2005) menlioneaza totu$ i
exislenta unor silual ii din Estonia in care I. duplicalliS a fo sl mai abundent decat Ips typograpJlIls.
Pana in ultimu l deceniu al seco lului al XX- lea,
singura gradalie cu caraclcr loca l, cunoscula in
Europa, era cea di n regiunea Bialowieza, situata. in
nord-estul Po loniei (Knizek et 01.,2006). Date mai
recente, provenind atal din As ia, cat $i din Europa,
eviden tiaza ex istenla unor gradalii de I. dllpficGlllS,
de amploare mult mai mica decat cea atinsa de
gradali ile lui Ips lypograpJlIIs, dar care au cup rins
totu~i mii de hectare de padure. Astfel, in Mongolia
Interioara (China), au avut loe numeroase inmultiri in masa dupa 1950 (Zhang el 01., \995). Atacuri le s-au produs in arborete de Picea mOl/golica ,
din sil vostepa, afectale mai intai de incendii fore sti ere de amploare $i apoi de di verse speci i de himenoptere defolialoare (Liu et 01., 1998 citati de
Sch lyter et al. , 200 I b).
in Cehi a, prima gradalie a avut loc in 1993, in
nordu l Morav iei (Hrubik, 2007 ; Hrubik et al.,
2007; H o lu ~a ~ i Knizek, 2007). Centrul focarului a
fost localitatea Opava, situata in zona padurilor de
stejar in amestec cu fag , la altitudin i sub 3 15 m.
inlrarea in gradal ie a lui I. dllpJiCGlllS a avutl oc de fapt - in 1992, un an exlrem desecetos (Stanovsky,
2002). Antcrior, arboretele respective au fost afectate limp indelungat de atacuri de Pristiphoro
obietillo.

20

in sudul Pol oni ei, 0 lnmullire in masa cu caracter local a avut loc recent in Muntii Opawskie
(in Sudel ii Orienta Ii) (Grodzk i, 2003), iar 0 alta a
avut loc in 2004, hinga Biadaszki, in partea
central-sudica a Poloniei , in arborete creale prin
planta\ii in an ii 1970- 1971. in 2006 erau deja 3352 % din arbori uscali din cauza atacu lui de
gandaci de scoarta (Przybyl et 01., 2008).
Atal in partea de sud a Poloniei, cat $i in estul
Cehiei ~ i nord-vestul Siovaciei, in zonele in care sau semnalat populalii mari de Ips duplicaflls, s-au
inregistrat atacuri ~ i de Ips typographlls, Ips amitinus,
Pityogenes c holcographus, Pityoph,horus
pilyograplws, Polygraphlls poligrophlls alaturi de
care au mai participat, uneori, Pityogenes bidentatlls,
Pissodes harcyniae Hrbst. , (Knizck, 200 I ; Przybyl
el al., 2008). Aceste atacuri au survenit dupa an i de
seceta, cu deficit mare de precipilalii, In conditi i
stalionale grele pentru molidul aflat in afara arealului natural ( H ol u ~a, 2001 ; Przybyl et al. , 2008), in
arborctc cu atac putemic de Armillaria ostoyae
(Romagn.) Herink (Ho l u ~ a , 2001; Knizek, 200 I ;
Kniiek et al. , 2006). in plus, Knizek (200 1) lasa sa
se inte leaga ca inmu ltirea in masa a gandacilor
mici de scoarta ai molidului se datoreaza $i faptu lui ca ace ~tia au gasit un mediu prielnic pentru
lnmulti re in resturile de e)(p loatare ramase in padure dupa exploatarea arborilor in arboretele afectale de Armillaria. in unc le arborete din Cehia,
afeclate de Armillaria $i de seceta, 50-60 % di n
arbori au fos t infcslati in 2007 de Ips dllpficallls
(Holusa $i Grodzki, 2008).
La noi , prima gradatie de Ips dllplicatlls a aparut in culturi de molid in varsta de 30-40 ani,
situate in afara area lului , in stati uni specifi ce penlru gorunele ~ i ragete de dea luri , la altitudini de
300-400 m. Aceasta a surven it dupa 0 succesiune
de dil iva ani caracterizati pri n deficit de precipitatii la inceputul sezonului de vegetatie (20022004) ~i s-a continuat chiar $i in anii excesiv de
ploio$i cc au urmat (2005-2006), situatiil e eX lreme
mentionatc ducand la dcbilitarea puternica a
arborilor, fapt rcfl ectat in di mi nua rea putemics a
cre$terilor radiale anuale, un fe nomen care incepuse inca din deceniul 199 1-2000 (date personale
nepublicate). Ca urmare, la O.S. Adancata care arc
677 ha culturi de molid, de la 1.200 arbori atacali
de gandaci de scoarta in anu l 2002, s-a ajuns la
9.948 arbori in 2003 , 7.3 16 arbori in 2004, 4.075
a rbori in 2005 $i 10. 140 arbori in 2006
(Simionescu et aI. , 2007). in anul 2007 fe nomenu l
a luat 0 am ploare deosebits ~ i s-a ajuns la 46.366
arbori atacati pc pi cior, dar in 2008, urmare a
lucrarilor de combaterc ap licate, s-a obtinut 0

REVISTA PADURILOR . Allul124 . 2009 . Nr. I

u~oara

redueere a numarului de arbori infestat i, la

finalul anului fiind raportali 42.900. Aceasla reducere la nivel de ocol s-a produs in condil iile in
care - in padurile private, unde nu s-a pu tUI in lerven i la timp - numarul arbori lor atacal i in 2008 a
fost de aproape trei ori mai marc decat ce l din 2007.
Cic/ul biologic. Dezvoltarea este asemanatoarc
cu eea a lui Ips rypograpJlIls (Lekander el al. , 1977).
Ca urmare, in area lu l orig inar, respeeli v in nordul
Europe i ~ i in Siberia, specia are 0 generalie pe an,
eu zboru l ineepand di n luna mai (Poslner, 1974;
Bakke, 1975; CABI ~ i EPPO, 2004). Noua generalie apare la sra r~ itullui iulie sau in august ~ i ierneaza in lil iera. Deoarece viteza de dezvoltare a
noi i generalii eorespunde eu cea a lui Ips Iypographlls (Schlyter et 01., 1987), in Europa Centra Hi
pot fi mai multe generalii pe an (Pfeffer~i Skuhravy,
1995). Knizek ~ i Holusa (200 I) ~ i Hol usa et 01.
(2003) raporteaza despre exislenla a doua generalii pe an ~i - in condil ii de vreme foarte ca lda ~ i
useata- eh iar a Ire i general ii pe an. Mai mult ehiar,
Knizek ~i Zahradnik (2004) menlioneaza ca pot fi
chiar4 generalii pe an . Cand sunt doua general ii pc
an, zborul ~ i ovipozil ia ineep la sTar~ itullui aprilie
- ineeputu ll ui mai, iar dezvoltarea primei generali i
se incheie la sTar$itul lunii iunie - inceputul luni i
iulie. A doua generalie se dezvolta in perioada iul ieseptembrie, insectele iemand in stadiu de adult.
in anu12008, un an eu 0 primavara norma lii din
pune! de vedere term ic, in eulturil e de molid situ ate in afara area lul ui natu ral din zona Sucevei primlll zbor s-a produ s in cursullunii mai - ineeplltul
lui iunie, iar al doilea zbor a incepul in prima decadaa lun ii iulie.
Sistemlll de galerii esle foarte asemanator cu
eel de Ips typographlls . Din eamera nuptiala pleaea, de regula, 2-3(5) ga lerii-mama , U$or curbate,
care sunt orientate in eea ma i marc parte in sens
longitud ina l, au 4-10 cm lungime , 2-2,5 mm
lalime $i sunt pUlin imprimate pe lemn. Ga lerii le
larvare au 5 cm lungime, dispuse rar $i neregulat
de-a lungul galeriilor-mama. Roaderea de maturizare a gandaci lor tineri este asemanatoare cu cea
fficuta de Ips Iypograplllls (Postner, 1974).
Impol'/an{ii economicii. Dupa CAB I ~ i EPPO
(2004), nu este un daum'itor important, el contribuind la uscarea arborilor doar aliituri de Ips
Iypographus atunei cand acesta din urma se inm ul te~le in masa. Acest lucru se datoreaza faptului
ca are un eomportament pregnant de daunator
secundar (Post ncr, 1974). Totu ~ i , in partea de est a
arealu lui, este uneori un daunator important
(Postner, 1974), iar Vakul a el 01. (2007) considera
ca este unul dintre facto rii responsabili pentru usREV/STA PADURlLOR . Allul124 . 2009 Nr. I

carea mol idului in nord-vestu l Slovac iei . Dupa observaliile noastre, in Ocolu l silvic Adiineata , U. P.
VIII Zamostea, u.a. 38 ~i 4A $i U.P. VII Zvori$tea,
u.a. 46 , I. dllplicatus a fost spec ia dominanta in
ullimii an i.
MOlli/orizare, prevellire ~i comba/ere. Pentru
majoritatea larilor din Europa, Ips duplicallls este
considerat 0 speci e invaziva (Vakula et 01., 2007;
Zubrik et al. , 2007 ; DAISIE, 2009). Dupa izbucnirea gradaliei din 1993 in nordul Moraviei , pentru
monitorizarea daunatorului in Siovacia, sudul
Poloniei ~ i Cehia s-au fo losit curse feromonale .
De ~ i la amp lasarea capcanelor s-a urmarit $i eradicarea populatiilor daunatorului , aeesta a fost regasit in nord-vestul Siovac iei (Hrubik, 2007).
in Siovacia esle monitorizat eu eapeane fe romona Ie incepand di n 1997, constatiindu-se ca a
deven it un membru permanent al entomofaunci
arborete lor de molid pana la 0 altitudine de cca.
1000 In , cu 0 prezenta re lativ constanta (Zu brik et
al., 2006). Se considerii ea este cazu l sa se treaca
de la monitorizare la eombaterea cu aju torul cursclor feromona le, cel pUlin in nord-vestul tari i
(Vak ul a e/ 01.,2007) .
Masuri le de protectie aplicate dupa 1997 in
partea ceha a Silezie i, unde molidul se afla in
dedin, au constat in pri ncipal in instalarea unui
mare numar de arbori-cursa ~ i permanenta eliminarc a arbori lor in curs de uscare. Cu toate acestea,
abu ndenla gandac ilor de seoarta a creseut, combaterea fiind eficienta doar impotri va lui I. /ypograph liS (Hoi usa, 200 I). Lipsa de eficienla a
masurilor de combatere s-ar putea datora, lntre
altele, faptului ca giindacii acestei spec ii ev ita
arborii -cursa(PfefTer~ i Skuhravy, 1995).
o situali e similara s-a inreg istrat $i in Mongoli a
Interioara, unde in intervalul 1982- 1997 numarul
de arbori alacal i anual pc 0 suprafala de 2000 ha a
osci lat intre 1250 ~i 250, in conditii le in care s-au
aplicat masuri de proteelie eonvenlionale. Fiind 0
situatie in care nu exista riscu l imigrarii ga ndaci lor
din vecinatate , s-a re u~it - in ee le din urma - 0 reducere sem nificativa a popu laliilor prin capturarea
in masa a gandacilor eu ajutoru l curse lor fe romonale alnorsate cu nade ce contineau un feromon
sinteti e specifi c (Schlyter et aI., 2001). Pentru a
avea efectul scontal, acestea sau amplasat in foca rele din anu l precedent in fu nqie de numarul de
arbori atacal i, astfel incat sa rc vina cate 0 capcana
Theyson penlru 3 arbori.
Ca mas uri preventive, se recomanda taierea ~i
indepartarca doboraturilor de van I $i a arboril or
debi liali , precum ~ i stropirea resturilor de exploatare (ram uri ~ i varfuri) eu insecticide, iar ca masuri

2/

de combalere Hiierea ~i indepartarea arborilor infes lati in perioada aprilie-septembrie. Arbori-cursa

dobonili nu ar trebui sa se fo loseasca, deoarece ei
sun! slab in fes lati de I. dllplicatlls (Kolk ~ i Starzyk,
1996).
Pentru anu12008, la Ocolu l sil vie Adancata noi
am recomandat utilizarea arbori lor-cursa pc pi cior
~i extragerea operat iva, in timp util , a arborilor
infestali, ast fel incat insecte lc din noua general ie
sa nu mai aju nga sa-~ i incheie dezvo ltarea ~ i sa
paraseasca arborii in care s-au dezvoltat. De asemenea, s-a recomandal extragerea prin rarituri a
arboril or cu semnc vizibi le de debi litare, care reprezinta suportul pen tru continuarea in mu1lirii
gandaci lor.
in ce prive~t e feromolllli agregativ al aceste i
spec ii, se cunosc doua componente: ipsdieno l racem ic (Jd) ~ i (E)-mircenol (EM) (Bakke, 1975 ;
Schlytcr et 01., 1987, 1992; Byers et 01., 1990 ),
Bibliog r llfi e
A Ion s 0 - Z a r a z ag a, M.A. , 2004: Famw Europaea:
CurcllfiOlloideo. Curculiollidoe. Fauna Europaea version 1.1 ,
http: //www. faunaeur.org
B a k k e,A., 1975: Aggregation pheromone in the bark beetle.
fpsduplicallls(Sahlbcrg). Norw. J. Enlomol. 22, pp. 67-69.
Bar bey, A., 1925: Traile d'momologie fores/iere.
Bcrgcr-Lcvraull, Paris. 749 p. + 8 pI.
By e r s, J.A., Schlytcr F., Birgersson G., Francke
1990:
E-myrcellol ill Ips dliplicaills: All aggregalioll pheromolle
compoI,elllllewforbarkbeetles. Experienlia,46, pp. 1209-1211.
o A 1 S t E, 2009: Handbook of Aliell Species ill Ellrope.
Springer, 399 p.
En c, M., 1974: DOUllfl/orii molidllllli ill afora orealullii
naillral. ill Marcil Gil. (coord.): Cercetilri privind extinderea
eultu rii mo lidului In R.S. Romania. Editura Ceres, B ucure~t i.
pp.307-338.
C AB I. EPPO, 2004: Data sheels on quorami"e pests. Ips
duplicotu.v. www.eppo.org / QUARANTINEl i nsects /
Ips _duplica/llsi l PSX DU_ ds. pdf( aecesal 22.07.2008).
G rod z k i,
1997: Moilill'osci kOlltroli liczebllosci
poPlllac}i komika zro.r/ozfbllcgo Ips duplicotlls C R. Sahib. 110
pohldnill Polski. Sylwan, 14 I, pp. 25-36.
G rod z k i, w., 1999: Problematika vYskytu Iykoiroula
sel'erskeho Ips duplicatus (Soh/berg) (Coleoptera: Scolyfidae)
no r"izemi Polska. Zprlilodlij ochrlinylesli, 5, pp. 1]-15.
G r o d z k i, w., 2003: Distriburian rangeofthedollblespined
oork beetle Ips dllplicaws C R. Sah/b. (Col.: Scolylidoe) il' the
mOllntaillareosoft hesollthern Poland. Sylll'oll, 8, pp. 29-36.
G r (i n e, S., 1979: Brief illustroted key to Ellropean bark
beetles. M. & H. Schaper, Hannover, Germany. 182 p.
H ag e d 0 r n, M., 1910: Ipidae. in Schenkling S. (cd.):
Coleopterorum Gatalogus. Pars4. W. Junk, Berlin W. 15, 134 p.
H oI u ~ a. J ., 2001: Is dy ing ofspruce forests in Sifesio a
reslllt of drollght,/twgi or bark beetles? J. For. Sci. 47 (Special
issue No.2), pp. 100.
H oI u ~ a, J .. 2004: Health condition of Norwoy spruce
Picea abies (L.) Karst. stands in the Beskid Mts. Dend robiology, 51, suppl., pp. 11-15.
H oI u ~ a. J., G rod z k i, w., 2008: Occllrrence of Ips

w.,

w.,

22

ambele componenle fi ind produse de novo de ditre

insecte (Ivarsson et 01., 1993). Popu latiile din
partea vestica a area lul ui, respectiv di n Suedi a au
raportul (di EM de cca. 9: I (Sch lyter et al., 1992),
pana la 5: 1 (Ivarsson ~ i Birgersson, 1995), ceea ce
justifica preferinla gandaci lor din Norvegia ~ j
Cehia pen tru amestccuril e fe romonale ce conli neau 50-90 % Id (Sch lyter et al., 200 Ia) .
Ips dttplicarus este atras ~ i de momelile comerciale pentru Ips typographus, ce conlin ipsdienol,
cis-verbenol ~j metilbutenol (Selander ~ i Nuoneva,
1980 ~ i Bakke, 1981 citati de Schl yter et al., 1992;
Schl yter el at., 1987; Va lkama el 01., 1997), insa
penlru capturarea in masa a gandacilor trebu ic
fo losite mome li cu fe romon specific.
in Polon ia se fo1 ose~te feromon ul sintetic Duplodor, produs de fi rma Chemipan (Grodzki,
2003), iar in Siovacia ID- Eco lure, produs de firma
Fytofarm.
dliplicotrlS (Coleoplera: Curculionidae, Scolytinae) on pines
(Pinus sp.) in the Czech Repub lic and southern Poland - Shon
Commun ication. J. For. Sci. 54(5), pp. 234-236.
H oI u ~ a. J. , K n i f c k, M .. 2007: Akllllillli rozsifeni
'>'koirorlta severskeiro II CR. LOS informrye. Lesnick! pr.ice.
85: pp. 314.
H o I u ~a,J.,Zah radn i k, P., Kn i lek,M., D ra p e I a K.,
2003: SeaSOllal flight activity of the double-spilled spruce
btlrk beelle Ips duplicatlls (Coleoptera. Curculionidae.
Scolytillac) in Silesia (Czech Republic). Biol6gia (Bratislava),
58.pp.935-941.
H rub i k, P.. 2007: Aliell insect pests Oil intraduced woody
plants in Slovakia. Actaentomologica serbica, 12(1), pp. 81-85.
I v a r s so n P., Birgersson G., 1995: Regulation and
biosynthesis of pheromone components in the double spined
bark beetle Ips duplicotus (Coleoptera: Scolylidae). J. Insec!.
Physiol. 41. 10, pp. 843-849.
I va r ss on, P.,Sch I yter, F.. B i rgcrs so n,G .. 1993:
DemOl,stratioll of de 1101'0 pheromolle bio~Ylllhesis ill Ips
dllplicotlls (Coleoptera: Scolytidae): Inhibition of ipsdienol
and E-myrceno production by Compactin. Illsect Biochem.
Mol. BioI. 23,pp. 655-662.
K n i ze k. M., 2001: Progradation of .. small spruce bark
beetle species ". J. For. Sci.,47, Special issue No.2, pp. 113-114.
K n i ic k. M. , HoI u ~a, J . , 2001: Lykoiraut severny- Ips
,/lrplica/us SaMberg. Lesnieka Prace, 10.4 p.
K n i e k, M. , B e a vcr, R. , 2004: Taxonomy and
systemOliC-f of bark alltl ambrosia beetles. In Lieuticr F. , Day
K.R. , Banisti A. , Grego ire J.C.. Evans H.F. (cds.) Bark and
Wood Boring Insects in Living Trees in Europe, a Synthesis.
Kluwer, Dordrecht, pp. 41-54.
Kn izek. M.. HoI u~a J.. K fi siek. St, L i ~ ka. 1, Voj g l ova.
P., 2006: Distriblllioll of Ips dliplicOlliS (Coleoptera :
Sco/ytidae) ill the Czech Republic. tUFRO Working Party
7.03.10 Proceedings of the Workshop 2006, Gmundenl
Austria,pp. 177-!82 .
K 0 I k, A., S tar z y k, lR., 1996: AlIos skodliwych
owadow les I,ych. Mu ltico Warszawa, 705 p.
L ek a nde r, B., Bejer- Pcte r se n, B. , Kangas , E.,
B a k k e, A .. 1977: The distdblllioll of bark beetles ill the
Nordic cowl/des. Ac ta Enlomologica Fcnnica, 32,1-37 + 38

REV/STA PADUR1LOR - Anul 124 _ 2009 _ Nr. /

maps.
M r k v a, R. , 1994. Lj-koirout severskj (Ips dliplicallls
Sah/berg). novy vjznamny i klidee IIU smrku. Lesniekil pracc,
73, pp.35-37.
M r k va, R.. 1995. Nove poZllatky 0 biOllomii. ekologii a
hllbeni Ii'kozrouta severskeho. Lesnicka prace, 74, pp. 5-7.
Neg r u, $t., C cia n u, I., 1957: Contribu(illlle la

reCUnOa$lerea Illi Ips duplicallls Sahib. (Coleoptera. Ipidae)

$i a I'iitiimiirii prodllse. Anala1c Universita\ii "C.1. Parhon"
Bucure~ti , Seria $tiin\ele Naturii. 13. pp. 157-160.
Novak,
H r 0 z ink a, F., S tar y, B .. 1992: Alios
schiidlicher Forstinsekten. 5. Aufiage. Ferdinand Enkc Verlag,
Stuttgart, 127 p.
N ilssl i n, O., R hum bie r, L. , 1922: Forstillsektenkunde.
Verlag von Paul Parey, Berlin. 568 p.
Ole n i c i, N., 0 len i c i.
2005:'Pristiphora obielina

v.,

v.,

dllplicatus and Chilo partelflls pheromone component

proportions-does response have a wider w indow than
production? J. Chern. Eeol., 27, 7, pp. 1481-151 1.
S chI Y t e r, F., Z han g, Q.-H., L i u, G.-T., Ji L.-Z. ,
200 I b: A successful case ofpheromolle mass trapping of the

bark beetle Ips duplicalUs in aforest island. allalr-ed by 20year time-series data. Integr. Pest Manage. Rev. 6, pp. 18 5196.
S i m i on esc u, A. , V I a d es c u, D., M i h a I c i u c, v.,
o I en i e i, N.,Ch ira, D., N egu ra,A., F iii p, St.,Tu I b u re
e., R 0 I a r i u, e., L u p a ~ tea n, D., 2007: Starea de somitate

a arboretelor de ra$inoase din jude/III Suceava la 5 ani de la

calamilOlea lIatllralii dill martie 2002. Rev. Pad., 122, 4, pp.
27-36.
S tan
Oil

0 v sky, J., 2002: The injluellceofclimaticfactors

the health cOlldition offorests ill the Silesian Lowland. J.

(Christ) (Hymenoptera. Telllhredinidae) un diwnatar imporlant 01 molidului dill afara arealuil/i natural de vegeta(ie.
Revista Padurilor, 120, I , pp. 3-13.
P fe ffe r, A. 1995. Zemral- und ....estpaliiarktische Borkenulld Kernkiifer (Coleoptera: Seolytidac, Platypodidae). Pro

For. Sci., 48, 10, pp. 451-458.

S tar k, Y.N., 1952: Koroedi (fpida e). in Fauna S.S.S.R.,
tom XXX I, Izdate listvo Akademii Nauk S.S.S.R., MoskvaLeningrad, 462 p.
Va I k a m a, H., R a ty, M.,N ieme la P. , 1997: Catches

Entomologia, Basel, 31 0 p.
P fe ff c r, A., K n i ze k, M., 1995. xpallze 1};koiroUla Ips
dup/icalUs (Sah/b.) ze selerske tajgy. Zpravodaj oe hran y lesa,
2,pp.S-11.
P fe He r, A., Sku h r a v y, V., 1995: Der Buchdrllcker (Ips
t)'pographllS L.) und seille Problematik ill der Tschechischen
Republik. Anz . Sehad lin gs k de ., Pflanzen schutz,
Umwel tschutz, 68, pp. 151-152.
Pas t nc r, M .. 1974: Scolytidae ("" Ipidae). Borkellkiifer.
ill &h ....ellke w: (cd.): Die Forstschadlinge Europas. 2. Kafer.
Verlag Paul Parey, Hamburg und Berlin, pp. 334-482.
P rzyby I. K., K a ro lew s ki , P., leksyn, J .. lab"dzki
A., Reich P.B., 2008: Fllngol Dil'ersity of NOI>\"uY Spruce
Liller: Effects of Site Conditions and Premature Leaf Fall
Caused By Bark Beetle Outbreak. Mierob. Ecol.. 56. pp. 332-

of Ips duplicatus amI other /lOll-target Coleoptera by Ips

Iypographus pheromOlle trapping. Entomologica Fenniea, 8,

340
Rei t t c r, E., 1916: FGlllla Germanica. Die Kiifer des
Deutsche" Reiches. V. Band. K.G. Lutz' Verlag, Stutt gart, 342
p.+16 pl.
S c h c d I. K.E.. 1981: Familie Scoly/idae (Borkell- ulld
Ambrosiakiifer). in Freude H., Harde K.W., Lohse G.A. (cds):
Die Kafer Milteleuropas, Bd. 10. Goecke & Evers, Krefeld,
pp.34-99.
Se h I 'I te r F.,An d e rb ra n to., 1993 : Compelitiollalld

pp.153-159.
Va s iii u, M., Za h a r i a, D., I gn a t, e., 1978: Cotalogul

scolitidelordill co/ecria .. Stefan Negru" a Muzelllui Jude/ean

Suceova (Co leoptera. ScolylOidea). Studii ~i Comu nic ari,
$Iiinlele Naturii. Muzeu Judelean Suceava, pp. 37-52.
Va k u I a,J., K u ne a,A .,Z Ii b ri k, M., Leo n tovyc,
R. , Lon g a u e ro v a, v., G u b k a, A ., 2007: Distribution of

two im'a.til'e pe~t.l ;'1 Slomkia since 1996. III I'ans 1-1..
Oszako T. (eds.): Alien invasive species and international
trade. Forest Research Institute, Warsaw, pp. 105-113 .
V 0 0 I m a. K .. 2005: Bark beetles (Coleoptera.

Scolylidoe) a,t dislllrbance age/lis illiheforesis of stOllia. In

Program-booklet ofthe conference: Foresl Insect EpidemicsPopulation Dynamics, Dispersal, and Ecosystem Impacts.
University of Northern British Columbia; Prince George, BC,
Canada, July 11-14,2005, pp. 41-42.
Wan kaT. , 1927 : Vierter Beilrag Coleoplerellfaulla 11011
OSlerreich. Schlesien. Wiener en(omolo-gisehe Zeitung, 44,
1-2, pp.I-32.
Z han g, Q.-H., S chi Yt e r, F., L i u, G .-T., 1995: Spatial

distriblltion. mortality olld sex ratio of overwinterillg Ips

duplica/lls in a Picea mOllgolica re se rve in Inner Mongolia,

niche separation be/ween two bark beetles: exislellce and

mechallisms. Oikos 68, pp. 437-447.
Seh I 'I t e r, F., B ye r s, lA .. La fq v i s t J., 1987:
AUrac/ionta pheromone sources ofdiffe rent quantity. qua/ily.
alld spacing: Density-regulation mechanisms in bark beetle
Jps typographlls. J. Chern. Eeol. 13, pp. 1503-1524 .
Sc h J yte r, F.. B i rg e rs son G .. Bye r S, lA., B a k k e.
A., 1992: The aggregatiOIl pheromone of Ips duplicatlls alld
its role in competitil'e interactions with Ips Iypographus
(Coleoptera: Scolytidae). C hemoecology, 3. pp. 103-112.
Seh lyter, F., S ve ns so n, M .. Z ha ng, Q.-H., K n i zek,

China with a diffusion model. pp. 109-122, in Hain F.P., Salom

S.S., Ravlin W.F.. Pa yne T.L., Raffa K.F. (cds.). Behavior,
Populat ion Dynamics and Control of Forest Insec ts. Ohio
State University, OARDC, Wooster.
Zlibri k, M., K u nea,A. , T u r can i. M., Va k u I a, J .,
L eo n t 0 v Y c, R .. 2006: flll'as ;I'e alld quarant;lIe pests in
fo rests in Slovakia. PPO Bullelill 36, pp. 402-408.
Z ub r i k, M., K u n ca,A., Va k u I a, J. , Leo n (0 vyt, R.,
G u b k a, A., 2007: fll~'adillg insects and pathogells in

M., K rok ene, P., I v a r s so n, P., Birge r s so n. G .. 2001 a:

Alien in vasive species and international trade. Forest

Researc h Institute, Warsaw, pp. 94-100.

A model for peak alld width of signalillg lI"illdoll's: Ips

Slovakia forests focusillg 011 Dreyfusia nordmanllianae as a

regular pest ill mOllntain areas. In Evans H., Oszako T. (eds.):

N icolai OLENICI , Mihai-Leonard D UDUMAN

I.c'A.S. - Statiunea Campulung Moldovenesc
CezarTULBURE, C ristian ROTARIU
Directia Silvicii Suceava

REVISTA piDURlLOR. Anul124 2009 . Nr. I

23