Sunteți pe pagina 1din 262

EXPRf:SlA FMOIIILOR

LA OM

5l ANIMALE

*

DESPRE INSTINCT

cLASrCrr $ltrIlr TEr UN rvErisALrl

YII

EXPRESIA EMOTIILOR

LA OM $r

DESPRE INSTINCT

ANTMALE

*

DE

Charles DarToin

EDITIIRA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE BoMAxTa

1967

Tradusr din limba englczir (lltlGEN

ctt tlaclucerile din

I'IARGULILIS) ;i confrunLatti

limbii

linrba rusl (NICOLT\IJ BOTNARIUC),

gelrnanir (ION 'l'. TARNAVSCHI), tirnba francezl (VASILE

D. I,IARZA)

;i

cLr texttrl original (ION E. trUHN).

Ilcdactor responsabil : acad. \',\SILIi D. IIARZA

cirnve D-\TE ASUPR,\

HXPRE SIEI E lt)'l'I IL0 It LA 0 lI

tS1 A]{ I lt 'LLE

Erpresia emoli,i,lor la ort,,sri anintalel constituie a nouzl, oper[ darwinistd, trtrdusd,

pentm prima datd,, in mod integral, in limba romA,n5,. Aceastd, traducere s-a fd,cut de ase-

menea sub auspiciile Acarlemiei Republicii Socialiste RomA,nia qi este tipflrit5, de Eclitura,

Acad,emiei noastre in colecfia ,,Clasicii ;tiinfei universale" 2.

L.,ucrarea in englezeqte replezintd, ecLi,tia oficialii tipiritfl cle c51.re Editura John

I\{urray (care a tipd,rit qi celelalte opere ale lui Darwin). Ltlcrilretr ne-tr fost procuratd, tle clr'.

Pierle Ionesco, ca

;i

multe d.in celelalte opere d.arrviniste ; ii rnulf,umim $i pe aceastd, cale

s-a efectu:t,t cle ir,cel:r;i colectiv cil, ili celelrlll e

pentru spriiinul sus!,inut, acord.at.

'Ir

ircluceretr E:t'presiei emo{d,'ilot'

opele. trd,cindu-se traducere:.l mai intii din limba englezd, ltr limller,

Sec!,ia rytiinlelor biologice, Prezidiul Academiei ;i

Miron Nicolescu, au ar[tat o larg[

noir,stre, ilcademician

t,

romA,nf,, s-tt, conflttntilt

a,poi cu textul englez qi concomitent cu traducerile in linrbu lusil

irr limba francezd 5.

itr speciir,l pre;edinlele Acaclemiei in!,elegere fa(i, cle aceastS, lucrale.

I-,e mullumim cu recunogtinfd,.

Itrclitura Academiei Reputrlicii Socialiste Romffnitl a depus eforturi sus{,inute pentm cit a,ceAstd, exceplional de valoroasfl lucrare sd, apar5, in concli!,ii cit mai bune.

in limba germand, a qi

E:rpres,ia e,utoliilo'r la ont p'i, a'n,im,ale a, fost tip5,ritil in 1872. Arytr (ium s-it, ilr'[lilt itr

stnrliul introductiv la, f)escenden{a o'nl,ul,ui ,yi sel,cr:t'ia sc;ilt'ald,, la inceput in inten{,iile lui Dar'win

a fost, ca, ErTtresia emo!,iilor

:r inceput sfr, arlulte spoladic ma,terial pentrtr acerrstd, lucla"t'e inc5 tlin 1838, clupii cltm tlriltil

s[ constit'uie nn capitol al l)escencl,enlei, om.ltl,rli

Dtllrvin

irt Ant,ittti,ri

Au,tobiograJ'ie ;i in introtlucelea lil Enpresiu entoliibr

Pentru atlunilrctr

uta,terialului a apelat, ca de obicei, la colalloratoli voluntari, cd,rora le-tl trirnis scrisori ryi

chiar un chestionar'. AceSti cola,boratori eran solicitzlti perntm a-i cotnuttica tlato asttl)l'lL

1 ,fi.rprc.s.siort of llrc Emotious irt Jlurt und

lidit. ,1. llttrral', Lontlra, 1872.

2 Cclelalte opcl'e ale lui Ch. Darrvin tradusc;i

'lrlltntL/.s,

pLtblicate in lldituril r\ca(lcrllliei sint : Origittt:tL slttt:iilor, 1-ari-

u!iilL:ttttittrlelor;ipIatieIorsultittfuen!arIomeslicirii.Efectelefeutnddriiincrttci;tttc;iaIeuu|o[ectttttl(triin

ucgetuI,I)iferiteletlis1lozitiuetuajutoruIctiroruorhttleeIesinIfecundutedectilreinsecIe,Diferiteformedeforidepe

tle uceeusi sltecie, Plantele insectiuore, I)escentlenla omrtltti ;i scleclict serrtcrld (l,oalc' in colec{ia ,,Clasicii ;tiinlci univcL-

1967) gi Anrinfiri despre rlezuoltarect gindtrii si caracterului rneu. Atrtobiografre (1!)62).

sale", publicate inLrc anii 1958

;i

3 Tratluct'r'e publicati in $tiinle a Lr. R. S. S.

1953 in

Operele lui

Ch. Darrvin, vol. V,

lldittrra Acaclemiei clc

a Tladucere efectuatir tle' \'. Cirt'us.

5 'l'rarltrcere fircrrtti rlc S. Pozzi ;i Il. Bcnoit, lnrblicattI in ]'ltlit. (1. ]leinrvaltl, [)aris, 1lJ7 L

Vt

CUVINT I}.ITIiODUCTIV

l)opoarelor

coloniale din Asia,

fndia, China, Ceylon, Peninsula lVlalacca 6, Australia, Filipinc

Abisinia, Africa de sud)8, America de Sud.e

,si

despre

10. A adunat date despre comportarea emotivd,

mult)

qi sS,lbatice (mai pulin qi in special a celor

examinat qi comandat fotografii 1s ;

ani dupd, aceea la.

separat[ asupra

si Nona Zeelandd, T, Africa (Egipt,

trillurile de indieni din America de Nortl

rl irlienatilor 11, a animalelor domestice (mai

tliu parcurile zoologice, cum este cel din I-iondra) 12; a

rl notat reacliile emotive ale propriilor sd,i

copii, de la naqtere qi ciliva

Materialul adunat fiind. foarte bogat, Darwin s-a decis sd, scrie o broqurd,

expresiei emofiilor, broqurd, care a apd,rut Ia un an d.up5, Descenilen{a

Descenden{a omttlui

utr tot organic, avind. multe

;i selecli,a seruald, qi Enpresi,a entolii,lor la om

;i,

an6male constitlie

tr5,s5,turi comune, dar qi multe trd,sd,turi speciale.

Yom expune aici, cit mai succint posibil, numai

unele din trd,sf,,turile qi direcliile

Enpresi,a

., Darwin

prezintd, o evolulie filo-

aceloraqi st5,ri afective.

tle dezvoltare la om cuprinzind- cele d.ou5, opere darwiniste. in

ad"uce dovezi foarte conving5,toare c5, exprima,rea std,rilor afective

genetic5, clovedit5, prin grupe de mugchi qi prin organe similare, care sint folosite la ani-

malele superioare (mamifere,

qi la maimule

emotiye sint

qi la

qi alte animale majoritatea muqchilor care slnt folosifi in exprimarea std,rilor

tlcumula,fi sub pielea capului (ochi, gurd,, nas, frunte qi urechi) 15. Ira aceste animale

maimule gi om) pentru exprimarea

I)arwin constatS, cd' la animalele domestice -

copilul nou-n5,scut existi o

ciine, pisic5,, cai - precum

unitate ln privinfa grupelor de muqchi ryi a, expresiei mai simple

a unor stH,ri afective similare.

Formarea cle organe cle expresie sirnilare, situate in aceleaqi

regiuni ale capului,

crtb ryi d"e expresii analoge ale a,celoraqi std,ri afective, la toli indivizii aceleiaryi specii qi la,

tnulfi lepl'ezcntan,ti ai clasei tnamiferelor, nu este pentru l)arwin o lntimplare. Aceast,L

6 NrlLIm dintre colcsllondenlii ltri Darrvitr din accasLii rcginuc a globului trosllu pc

Ceylon E. a.

? Dr. Aclolph n{cyer din F'ilipine, cll.

rajalul lJr'1;g1c <lirr

I't'rtittsttltt }lulacc:t, ing. Ir. Gcach gi

tlirr fnclia, Rcv. S. Glenie din

dl. Srvinhoe din China, cll. Gcnch din n{alaczia, dl. Ersliine, 1'opli1 ;i J. Scott

\Vilson, Dyson Lacl', ll. Brotrgh SrniLIt clin clifcrrilc staLe dip Aus-

lralia, Rer'. J. NL Stack din Noua Zcclandi g. a.

8 D-nii Windwood Reacle, Asa Gra-v (ultimul in timpul unei cltirtorii cu solia

tlitt,\bisinia, d-na Barkcr, dl. Gailia;i Nlansucl Whcale din regiunilc locuitc tle cafi'i;. a.

sa in Egipt), cirp. Spcctl

e Catchistul Bridges din

f,ara de fioc, trr. ]Iiiller clin Blazilia $. a.

10 Dr. Rothrock qi mai alcs

meclicul militar \V. nfathcrvs, ca ;i Cravtz, i-au culcs date lui Dar.rvin dcsprc

triburile dc indieni din Nordul Americii.

11 Dr. Crighton Browne, in[r-o mare misurl, gi dr. Nicol Pathrick, rnai putin, i-au transmis informalii

dcspt'c comportarea afectivl a aliena{ilor', iar Blair despre orbii din nagtere. 1? In aceasti privin!5, Lnl ntare ajutor a primit clc la BartleLt, tlirectorul

Parculuilzoologic din Londra, gi de

puline animale silbaticc.

la alIii. ]Iarlcr il criLicl pe Darrvin pentru cii a cxaminat comportamentul afcctiv la prea

13 A oblinut fotografii tle Ia Rcjlancler qi Kindermann, cligee dc la Ducheune, a cerut descnc de Ia

1'. \\roocl

;i

1r

de la pictoml Riviere etc.

,\ mai

avut schimb dc plreri in privinla st.lrilor cmo[ive cu Sil J. Paget, I,Iichcl Foster, Tcgetmeier,

, Darwin arati ci rumegitoarele prczinti o garnii

.lcrrrrer' \\'eir, SuLtorr, prof. Dondels, d-na Wedgwood, Giinther q. a.

1i In capitolul al V-lea al Erpresiei emoliilor

.

tttai retlusi. tle cxpresii emotive decit felinelc domestice. Ele folosesc de predileclie muqchii urechilor. In privinla

ttrairrrulelor, in Descendenla omului

Darrvin aduce un element nou de sistematicd, gi anume rnodalitdlilc lor.tle

;i similitudinea organelor cu care este exprimati fiecare categorie emotivd, pe de alti

exprimare, pe de o parte,

parte. Dup[ el, aceste punct.e de asem5.nare dintre om Ei cvadrumane nu sint de obicei luate in consideratie.

I)arrvirl indica pozilia rclativ acceaqi a tr[sirtnrilor felei. Ernoliile similare se rnanifestir

lorali gl'upc tle mtt;chi,

c1 ajltorpl mi;cirrilor ace-

inserali sub pielea fetei, mai ales ln jurul sprincenelor, nasului;i al gurii. L|reclca extcrnir,

cxprimarea unor emotii la unele rqamifere (cle exemplq la cal), este curios rle asemiini.-

folositi prin mu;chii sli la

lol alcirtuitii la toate ntamif erele.

CUVINT INTRODUCTIV

similitudine d"enotd,

sub raport de exprimare afectivd, o filialie a acestor animale d.in strd,-

ryi

moqi comuni, precum qi o filialie a omului din animale inferioare lui.

fdeea unitd,fii raselor umane -

demonstratd, pe larg de Darwin prin alte argumente

in Descendettlaomului,

c5, un rnale numi,r de st5,ri emotive sint exprimate

estereluatd, EiinEnpresi,a emo{,i,'ilor

,

ln ultima el d.emonstrind

-

ln acelaqi fel la toate rasele umane 16.

I)arwin aduce in sprijinul icleii unitd,fii expresiei afecti'r.e la om qi animale un impresionant

d.e mare numd,r d.e clovezi, propunindu-qi, pe d.e alt5 parte, s5, infirme qi teoriile crea,tioniste, care circulau acum nou5, decenii in d.omeniul exprimd,rii emofiilor, cum au fost qi cele expri-

mate d.e C. Rell in importanta sa lucrare Anatomi,& efrpresi,i,lor, d.es citatS, qi folositS, d.e Dar-

win. Deci pentru l)arwin

caracterele comune anatomice, ca qi expresiile afective similare,

creafia fiecd,rei specii.

d.or-ed.esc descend.en,ta animalelor din strS,moqi comuni, qi nu

Azi nimeni nu rnai contestd, aceast5, tez\,.

Darwin ad,uce multe dovezi in sprijinul teoriei c5, omul adult prezintd, un comporta-

ment afectiv mult mai complex qi mai variat declt antropoidele qi decit copilul nou-nd,scut.

Acesta din urmd, se apropie mult de antropoid.e d.in acest punct d"e ved.ere ; numd,rul expresiilor

emotive ale copilului este mai mic decit la ad,ult. Omul aclult exprim5, st5,ri afective mai

multe, mai variate qi mai complexe decit copilul,

cum slnt : indoiala, dispreful, dezgustul,

ironia, inroqirea de rugine sau emotie tt, aparilia acestor sti,ri afective fiind. determinati, d.e gradul d.e dezvoltare cu virsta a altor funclii ts. Existf deci qi o dezvoltare stad,iald, onto-

geneticfi, a expresiei emotive la om. Acelagi lucru se poate spune d.espre semnalele reflexe ale

unor animale le.

Datele qi faptele foarte numeroase, anali znte d.eosebit de minufios, ca qi generalizd,rile

se supune

fl,cute de Darwin pe aceastd, bazd,, d.emonst,reuzd, cd,, dupd, Darwin, qi

,,afectivitatea

legilor evolufiei'r zo. $6i nu putem concepe aceastd, facultate separat d.e celelalte facultd,,ti

psihice, aga lnclt putem qi azi sus!,ine aceasti, tez6, a lui Darwin, care lntre timp a fost dove-

ditd, prin datele peclotogiei, psihologiei virstelor, neurologiei, psihiatriei qi prin d.ezvoltarea

a,ltor ramuri ale acestor qtiinfe. Toate acestea conchicl c5, specia umani, trece printr-o clezvol-

16 Cap. XIV.

17 Cap. XIII.

18 Cap. XIV.

le Se cunosc multc cxemplc in accst. sens, din car'o vour cila numai utrul. Rcflexclc sc poL tnodifica itl crtrsttl

tlczvoltlrii aceluiagi

S. N. Haintin, elev

inrlivid. O serie de datc noi de neurofiziologie vin in sprijinul acestci iclei. Aqa, de cxempltt,

al lui Anohin, demonslteazta ci la puii de graur clupl ecloziune conrportarea lor fa![ de hrana

adus[ de piirin{i este ln funclie de reacliile de senuralizarrr, aucli[ive, taclile Ei lutninoasc. Ele sint caractcristice

ecloziune. Dar reaclia animalului la senrnale se schitnbir plin aparilia din a tloua zi dupi eclo-

primei zile dlpit

ziune a inhibiliei (reflexc) de diferenliere. Semnalele auditivc sint sesizate puternic atita timp cit ochii puilor nu siul

incl cleschigi. Dupi

liei

deschiderea ochilor, senrnalele auditive .si tactile sinl inlocuitc cu semna]e vizualc. Dezvoltarea func-

vizuale nrodificd la graur comportarea sa reflexi (S. N. Haiutin, Znacenie signalni.h fcLctorou u formirouanii pi;-

ccuogo pouerleniea ptenlou muholoul:i-pestru;ki, ll.Iuscicapa hgpoleuca, Biul. ecsper. Biologhii i nlcdi{ini, 1963, vol. 10' 11.

14-7i). A. I. Ililiaghin

Ifi igi ilsumeaz;

dernonstreaz[ in plus c[ la puii de glaur abia eclozali excitanlii auditivi siut conrplcc';i.

lVliliaghitt,

acliunile lor, iar suma excitanlilor aclioncazl rtrai putcrtric tleciL excitanlii izola\i (A. I.

Znacenie kompleksnlh razdrajenii u

nogo )Ieclinstituta, 1961, vol. XII, p.18-24).

rtttsledsluennth raukliah jiuotrtogo orgunisrna,'Irudi Smolenskogo Gosudarsl"vetr-

20 S. G. Gellerstcin scrie un remarcabil stucliu critic cu ocazia prczentirii traclucerii in limba rusi a

Erpresiei emoliilor

Stu{i1l sc intituleazia Clnrles Darwin. Viraienie cmolii u celouekQ i jiuotnth (CIt. 7)arwin.

tmimale) (Ch. I)arlvin, Opere, t. V, Edit

Acaclctnici tle $tiinlc

a Lr. R. S' S., \Ioscova,

afQctivitatea

acest sLudiu, Gellerstein arAt.i'r, printre altele, ci

Dgrrvin demotrstrc4zit ci

Erpresiu emoliilrtr Iu om ;i

1963, p. 659- 6f30). In

se supune legilot' evoluliei (p. 665),

CI]VINT

INTRODIJC'I]I\,

tule ontogenetic5 nu nrirnai in plivinfa funcliilor qi structurilor somatice, ci qi in privinla

f111s!,iilor psihice. I)arx.in a demonstrat pe baza obserr-afiilor fd,cute d.e cdtre colaboratorii sd,i voluntari

din casele de s[niitate

din Anglia,

cd, st5rile afective complexe manifestate se simplificd intr-o

nri-rsur[ la, alienaf,i, apropiindu-se ca nivel de cele prezentate de copii (atit prin ceea ce

numinr azi

in

lipsa, inhibi{iei, cit qi prin slaba ei funcfionare).

l)esce'tttlen{a ourtthti,

gi selec!,ia seru,ald,, Darwin sesizeazd, caracteru} unitar al

rrornlrortamentului

semnalelor, in special al comportamentului animalelor in perioada imperecherii. in Enptres'ia

afectiv general in caclrul speciei, ca si aspectul reflex, instinctiv, al

nu este discutatd, problema selecfiei sexuale qi nici cea a semnalelor

pe care

qi le trimit unimalele in acest caz. Comportamentul afectiv in cazvl expresiei emofiilor, contr:lc,tia aceloraqi grupe musculare sau intrarea in acfiune a acelorasi organe viscerale

la, toate rasele ulnane, ca ryi

:ru de asemenea un caracter

la toate animalele din aceeaqi grupd,, toate aceste manifestd,ri

net reflex, ereditar, instinctiv. Darwin ad"uce argumente puter-

nice in sprijinul tezei, potrivit cdreia expresia multor stilri afective este reflex5,. Vom alege

numai citeva clintre argumentele lui Darw-in, qi anume acelea dup5, care expresia emofiilor

lil ornnl normal este complet superpozabild, cu expresiile std,rilor afective similare prezentate

de orl-ri si surzi. Darn in a :r,les pe acei orbi

;i

surzi din naqtere care au invd,fat sd, cit,eascd,

ryi

si si, se exprirne dar'la care expresia emof,iilor nll a fost influenfatd, d.e imitarea vizualS, sau sonorri a altol oameni.

in cradrnl ei

Jtleel r'5, instinclcle sint four'le puternit'e irr r-iafa noastrd, psihic6,

in sfela irfcctivii, esto clenronstral.i cle l)arwin plin argumentul cd, unele migcd,ri expresive

tu,le fe{,ei, tltrsi sin1, excculate t'n

fltrcrrtta, r'oinf,ei, der

enind

ajutorul muqchilor stria!,i voluntari, pot scd,pa de sub in-

acezlstd, categolie, I)arwin pune unele migcd,r'i reflexe

reflexe. in

involuntarer efcctu:lte cn arjutorul muqchilor piramidali ai nasului, ai ochilor qi ai gurii,

secre{ia lacrimald, [.?.t.

in multe din operele sale,lJarwin acordd,omare aten,tie instinctelor, de care s-a ocupat

tlirr timlrrrl

speciilor discuti problema formirii

lrregd,tirii

materia,lului pentru Origi,nea spec'ii,lor (in capitolul al VIf I-lea al Origini,i,

ryi

modificd,rii instinctelor, comb5tind teza imuabilitd,fii

lor). Druu'in nu a intercalzrt in Ori,qi,n,ea speci,,ilor tot materialul adunat asupra instinctelor

;i

nici in IN;rpres'ia emo{ii,l.or

sau in Descendenla omu,Iui

Deoarece problema instinctelor

trece ca, lln fir rostr prin cele c1ou5, lucrd,rir &ffi considerat util pentm completarea informafiei publicrrlui qtiintific rolnA,ntrsc ctl,', la, sfirryitnl traducerii noAstre, sd, adf,ugd,m qi articolul pos-

ttrtrt rrl lrri I)nrlin rrsrlpl'a instinr,telor,

tipd,rit de t;. I. Romanes ryi reprezentind materialul

nepufrliczr,l, prcg51i1 penlr'rr Oriqi,nca spcr:i'i,[or.

itr acest:rrt,icol, I)a,rrvin atu,cd, problema na;terii instintrt;elor din interferenfa dintle

fonrlul inst,inct,ir. r-echi si obiceiuri intimpl[to:r,r'e, citincl citer-a exernple deosebit de valoroa,.qe

in sprijinul acest,ei pd,reri. Tot in aceastd, lucra,re asupra instinctelor, Darwin reia o tezd, din

Ori,ginea speciilor; el tlemonstreazd, cd cele mai multe instincte sint puternic adaptate la

condi{,iile cle viaf,i,, dar cd, uneori instinctele nu sint perfect adaptate la scop. Aceastd, afir-

malie scoate in er-iden!5, o altd, latur5, a inst,inctelor, bine observatd, de Darwin, qi anume cd,

ele pot funcfiona perfect in condifiile care le-au generat, qi, cind aceste condi!,ii se modificfl,

elementul adecr.at din ele scade uneori catastrofal. Darwin citeazil exemplul tigrilor din Java uciqi d"e emanaliile otrd,vitoare din unele pd,rfi ale insulei (tigrii ryi alte animale din

cel al gd,inii sd,lba-

aceste regiuni nu sint adaptafi sd, sesizeze elementul toxic din aer) qi pe

tice clin fnilia care, prin cotcodd,citul sd,u dup5, ce a ouat, at'rage animalele de pradd' sau

vin5,torii sple locnl rrntle se ascunde,

CUVINT INTRODL]C'TIV

I)arwin sesizeaz[ de asemenea c[ instincteler in cuch'ul evolu!,iei speciilor, prezintil un fond comnn qi un element adaptiv I cle exemplu, animalele derivind clin strd,mogi comuni,

chiar dacd, ajung

sd, trd,iasc5, in areale foarte cliferite qi indepflrtate unele de altele, pot

instinctele pot evolua in carlrnl descenden{,ei modifica,te a slte-

la concluziu cil instinctele fac parte dintr-o legitate mai gene-

prezenta caractere modificate ale instinctelor, arlecvate arealului nou cle via{i, clar cd, intot-

deauna aceste instincte pistreaz[ incf, multe elemente comune. Aceastd, constlltzrle intireryte

teoria lui Darx'in dup5, cale ryi

ciilor. Darwin ajunge astfel

ralil, care dirijeazd, progresnl tuturor organismelor, c[ nu au fost create aga cum le r-ed.em

astilzi, ci cd, ele s-au format in procesul evoluliei speciilor. Aceast5, p5.rere, foalte temerarS, pentru vremea cind a fost formulatd,, a fost reluat5, qi puternic dezr.oltata de fiziologii mate- rialirsti din lumea intreagd,, creindu-se o ramurd, noud, a fiziologiei, neurofiziologia. lra clez- voltarea neurofiziologiei au aclus contribu{,ii deosebit de valoro:lse teoretice qi practice, I. }t. Secenov, Bechterer r, I. P. Pavlov, Gh. Marinescu qi continuatorii lor, Sherrington si scoala sa.

Problerna meeanismelor de deelansare a stririlore afectir'. in Erpresiu ento{i'ilor

Darwin a reuqit s5, aplice metoda sa de generalizd,ri

legice, ajungind la elabor&rea a trei principii ) care, dupi, Darrvin, au apd,rut qi ele in pro-

mai mult, decit in l)escenden[a

cesul evoluliei speciilor. Primul principiu, al ,,:lsocizrf,iilor

I)arwin. Materialul documentar arlus

folositoare", a fost cel rnai arnplu tlezvoltat de

d.e l)arrvin in demonstralea a,cestui pl'incilriu esl,e

tle-a dreptul uluitor ca varietate, cantitate qi finele c1e :rnali za. in exprirnalea tlnot' emo{,ii,

Dtr,r'rvin a obseryat, cra frecvent t.rle loc a,socierea unol' structuri rnusculare ale glilndelor ltrcli-

male (uneori), mai d.es a apara,tului respilator, corclului, vaselor mici, secrefiilor cutanute, a contrac!,iilor peristaltice ale tubului digestiv etc. Toate acestea demonstretr,zd, c:d, sferrtu

afectiv5 s-a d,ezvoltat la animal qi la om prin asocia!,ii noi clin rlomeniul nu numzri al orgrl-

nelor inervate d.e nervii fe.tei, ci qi al celor viscerali. Aceste asocia{,ii se intilnesc de mull,e

la ir,nimale. Se poate

de la strd,mo;ii sfli qi

ad, a fost dezr-oltat in condiliile speciale prin care a trecut evolu{ia speciei noastre. Azi qtint

cd, tabloul asociafiilor in st5,rile emotiye este mai complex qi c5, la cele schi.tate mzr,i sus se

adaugd, qi mediatorii chimici, secreliile hormonale, metabolitii q.a. l]rimul principiu a,l lui

I)arwin a fost cel mai bine acceptat de partizanii teoriei sale, dar qi golit de conlinut (iar

nrreori parafrazat) d.e cd,tre unii d"intre adversarii concep{iei daru.iniste 2I.

afirma cd, principiul :lsociafiilor folositoare a fost moqtenit de om

ori nu numai la om I ele nu sint, apanajul speciei umane, ci le gd,sim ;i

Principiul al doilea, al ,,a,ntitezei",

ln

:l fost nrult mai pu{,in bine clefinit Ei clocunrent,a,t

de cd,tre I)arwin, nefiind lua,t,

bine rle o jumd,tate cle secol de uitare, rr fost reluat5, problema principiului antitezei. Arr

inceput sd, se ad.une clate care dernonstreztzd net, in cir,drul selecliei sexuale qi in afara ci,

fondul realist al principiului antitezei 22. Reconsiderarea, actuald, este cu atit meri irnportantii

., cel cle-al doilezr, principiu al lui l):lrrvin tr

cu cit, dupd, publicarea Erpres'iei

fost obiectul unor luflri de pozifii foarte defavorabile pentru el 23.

considela!,ie mult timp. Abia in zilele noastre, dttpd, nriri

Al ti'eilea plincipiu, a,l

,,acfiunilor

directct)2a ale sistemului ner\ros, se apropie

mult cle teoria parabiozei, adicd, a reacliilor paradoxale, dezvoltatd, de \rved,sn,ski. Acest

A$a cllnr aratir in dt'talin (irllerstcin, in interesantul siiu slucliu critic, vot'bind dcsple tt'oliilc lui Ribaucl, \\'nndzt q. n. (S. G. Gellerstein, o7r. cit., p.670-671).

'1

2z P. \Iarlet', I)er,te.lopmerttc irt the StutlLy of Animal communiccrlion, in Darutirt's Biological ll'or'1r. Sonu:

'lspects recortsirLererl, sub red. lui P. R. Bell, Science Edition, J. Wiley antl Son, Nerv York, 1959, p. 150 - 20fi.

23 S. G. (iellerstcin, ort. cil., p. 666.

CUVINT INTRODI-ICTIV

principiu tle asemenea a fost foarte mult cliscutat. Yvedenski explici, r.eacfiile paradoxale

animale qi la om in condi,tiile de aplicare a unor excitanli suprali-

ale celulelor nervoase la

minari. La omul cu psihicul

bolnar., regimul

de lucru al celulei nerr-oase se recluce uneori

ln rnod" simfitor. In acest c,az, chiar excitanfi d"e intensitate slab5, pot procluce efecte pa-

rzld.oxale 25.

in Erpresia emo!'ii,lor

r

I)aru-in dd, exemple cte asociere a d.oud, sau chiar a celor

trei principii in exprim5rile emotir-e complexe, cum se observd, citeodatd, in reaclii de

apd,rare'u,

cle d.ispref sau de dezgust

",

deinroqire a felei sub influenla unor std,ri emotive 28

qi altele in care principiul antitezei

ar putea fi asociate cu primul principiu.

qi uneori qi al ac,tiunilor directe ale sistemului ner1;os

Cele trei principii formulate de Darwin dau o mare pondere teoretic5, Enpresi,ei

$i, cu toate disculiile aprinse qi contrad.ictorii cale s-au purtat in jurul lor,

cele trei principii se confirm5, tlin ce in ce mai mult; ele continud, sL capete un conlinut nou o d.atd, cu aplicarea d.e metode noi, moclerne, in stud,iul analitic al fenomenelor reflexe ale sferei afective. Trebuie sd, atragem d.e asemenea atenfia asupra unui alt element. Darwin iqi susfine

concluziile sale teoretice privitoare la miqcd,rile emotive pornind cle la ipoteza cd, miqcdrile

reacfionale, odatd, d.obindite, se transmit ereditar 2e, atit sub aspectul

tlezvolt5,rii structurilor

it gd,sim in

musculare, cit qi al legd,turilor funcfionale, asocialiilor etc. Fondul acestei iclei

toatd, qcoala neurofiziologicd, sovieticd, actuald,. in neurofiziologia din lara noastrd, qi din

alte

!5,ri. Asemenea aprecieri se pot aplica qi reacf,iilor emotive clescrise cle Darwin, care

deveni reflexe f6rd, sprijinul ereditd,fii. Ad.versarii actuali ai teoriei moqtenirii caracterelor dobindite (de exemplu

deseori privesc cu scepticism sau chiar trec sub t[cere concep.tii care

I)er multe oli, qi operele lui Darrvin sint astfel tlatato.

nu pot

S. A. Barnett)

lltt se acordd cu p[rerile ]or.

*

Ecoul pe care l-a avut Enpresia

printre contemporanii luiDarwin a fost

marc qi d.e multe ori pl,rerile au fost d"iametral opuse. Lucrarea a impresionat insd, prin

excep,tional de bogata

sa d,ocumentare, prin finelea qi aclincimea obsen'afiilor. Dacd, ar fi

ar fi

ri,mas numai la domeniul d.ocumentd,rii, d.up5, Gellerstein qi al!,ii, Erpresia

fost totuqi o carte unicd, in felul ei qi neintrecutd,; dar teoretizilrile rlin ea au constituit o

baz6, de plecare qi de d.iscufie qi pentru alte domenii. Putem afirma cil Erpres'ia

a fost prima operd, din secolul trecut cure a contribuit intr-o foarte mare md,surd, s5, fund,a- menteze materialist qi evolutiv domeniul psihologiei qi al psihiatriei, domeniu ln care specu-

laliile lui H. Spencer qi ale altora n-au reuqit s5, se impun5,. Gellerstein, in studiul s5,u, dez-

25 Erpresia emoliilor .

S. A. Barnett, in articolul siu

The Expressiort of tlte Emotion (pu-

blicat irr

A Centurq of Darwin, €d. a 2-a, Edit. Heirlelnann, Londra-Melbourne-Toronto, 1959, p. 206- 230),

citeazra din lucrarea lui

lnlocuire de comportament (,,Displaccment-behaviour")

Nlasscrrnan (1946) un alt aspect al cclui dc-al trcilea principiu. El redl doul cazuri de

in cazul a doui rcaclii paradoxale, indeplinite intr-un nto-

ment nepotrivit. Dupd autor, parc si existe o paraleli evidentl intrc conflictele interne ]a om qi folosirca in acest

caz a conportamentului ,,de lnlocuire", curn a ciutat

mi-au fost trimisc

aratc Barnett in 1955. Psihanaligtii, dupl Barnclt

si

(p.226), se ocupd mult de astfel de fenomene. Aceasti carte Ei Darwin's Biological lYork

de dl. Joseph Needham, F.R.S., din Carnbridgc, ciruia ti mullumim cirlduros pe aceasLii cale).

tu C"p. III-

e? Ca1l. \I.

" Cap. XIII-

IV.

XI\r.

CUVINI' I}JTRODUCTIV

-\I

voltd, crtr competenfd, influerr!,a Enpresi,ei emo!'i'ilot' triei contemporane.

asuprn dezr.oltXrii psihologiei qi psihia-

Din domeniul uman s-a trecut

in domeniul animalelor. Comportamentul reflex

adaptat la mediu

animalelor. Ei au acordat cle

,,inteligenfat'

sau

au alunecat in interpretd,ri nema-

ryi

tul unor nevertebra,te, instinctele cu caracterul lor net adecvat, puteinic

au f5,cut, pe unii zoologi sd, r'orbeasc5 d.espre

rnulte ori acestei noliuni un conlinut antropomorf

terialiste.

Adapt:rrea animalelor la mediul de viafd, cu ajutorul reflexelor a fost incadrat5, de I'avlov qi d.e continuatorii sd,i in comportamentul aclecvat primului sistem d.e semnalizare,

care cuprinde toate sferele lor de activitate, inclusiv sfera afectir'f,. \'ia!a sociald, imbogd,feqte

lnult conlinutul comportamentului instinctelor sociale -

mai ales Ia r-ertebratele homeo-

terme. Numilrul semnalelor cle comunicare intre indivizi la speciile cu viafd, sociald, creqte

uneori foarte mult $i, o datd, cu ele, creqte ln complexitate qi creierul lor 30.

Teoria reflexd, a activitd,fii creierului, elaborzr,til de f. M. Secenor', qi teoria semnalelor,

elaboratd, de l)arwin pentru demonstrarea existenfei selecliei sexuale, dup[, p[rerea noastril,

au fost imbinate gi dezvoltate in mod esenlial de cd,tre Pavlov. Ilustrul darwinist sovietic,

continuator aI lui Secenor-, ln studiul acestei

probleme, a pornit de la primul sistem de

semnalizare. El a d.emonstrat cra la om, ln procesul d.ezvolt5,rii sale, pe seama primului sistem d.e semnalizare, se formeazd, cel d.e-al doilea sistem, acela al vorbirii. Intre aceste

clou5, sisteme d.e semnalizare ex<