EXPRf:SlA FMOIIILOR

LA OM
5l
ANIMALE
*
DESPRE INSTINCT
cLASrCrr
$ltrIlr TEr
UN rvErisALrl
YII
EXPRESIA EMOTIILOR
LA OM
$r
ANTMALE
*
DESPRE INSTINCT
DE
Charles DarToin
EDITIIRA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE BoMAxTa
1967
Tradusr din limba englczir (lltlGEN I'IARGULILIS)
;i
confrunLatti
ctt tlaclucerile din linrba rusl (NICOLT\IJ BOTNARIUC), limbii
gelrnanir (ION
'l'.
TARNAVSCHI), tirnba francezl (VASILE
D. I,IARZA)
;i
cLr texttrl original (ION E. trUHN).
Ilcdactor responsabil : acad. \',\SILIi D. IIARZA
cirnve D-\TE ASUPR,\
HXPRE SIEI E lt)'l'I IL0 It LA 0 lI
tS1
A]{ I lt
'LLE
Erpresia emoli,i,lor la ort,,sri anintalel constituie a nouzl, oper[ darwinistd, trtrdusd,
pentm prima datd,, in mod integral, in limba romA,n5,. Aceastd, traducere s-a fd,cut de ase-
menea sub auspiciile Acarlemiei Republicii Socialiste RomA,nia qi este tipflrit5, de Eclitura,
Acad,emiei noastre in colecfia
,,Clasicii ;tiinfei
universale"
2.
L.,ucrarea in englezeqte replezintd, ecLi,tia oficialii tipiritfl cle c51.re Editura John
I\{urray (care a tipd,rit qi celelalte opere ale lui Darwin). Ltlcrilretr ne-tr fost procuratd, tle clr'.
Pierle Ionesco, ca
;i
multe d.in celelalte opere d.arrviniste
;
ii rnulf,umim
$i
pe aceastd, cale
pentru spriiinul sus!,inut, acord.at.
'Ir
ircluceretr E:t'presiei emo{d,'ilot' . . . s-a efectu:t,t cle ir,cel:r;i colectiv cil, ili celelrlll e
opele. trd,cindu-se traducere:.l mai intii din limba englezd, ltr limller, romA,nf,, s-tt, conflttntilt
a,poi cu textul englez qi concomitent cu traducerile in linrbu lusil
t,
in limba germand,
a
qi
irr limba francezd
5.
Sec!,ia
rytiinlelor
biologice, Prezidiul Academiei
;i
itr speciir,l pre;edinlele Acaclemiei
noir,stre, ilcademician Miron Nicolescu, au ar[tat o larg[ in!,elegere fa(i, cle aceastS, lucrale.
I-,e mullumim cu recunogtinfd,.
Itrclitura Academiei Reputrlicii Socialiste Romffnitl a depus eforturi sus{,inute pentm
cit a,ceAstd, exceplional de valoroasfl lucrare sd, apar5, in concli!,ii cit mai bune.
E:rpres,ia e,utoliilo'r la ont p'i, a'n,im,ale a, fost tip5,ritil in 1872. Arytr
(ium
s-it, ilr'[lilt itr
stnrliul introductiv la, f)escenden{a o'nl,ul,ui ,yi sel,cr:t'ia sc;ilt'ald,, la inceput in inten{,iile lui Dar'win
a fost, ca, ErTtresia emo!,iilor... s[ constit'uie nn capitol al l)escencl,enlei, om.ltl,rli ... Dtllrvin
:r inceput sfr, arlulte spoladic ma,terial pentrtr acerrstd, lucla"t'e inc5 tlin 1838, clupii cltm tlriltil
irt Ant,ittti,ri... Au,tobiograJ'ie
;i
in introtlucelea lil Enpresiu entoliibr... Pentru atlunilrctr
uta,terialului a apelat, ca de obicei, la colalloratoli voluntari, cd,rora le-tl trirnis scrisori
ryi
chiar un chestionar'. AceSti cola,boratori eran solicitzlti perntm a-i cotnuttica tlato asttl)l'lL
1
,fi.rprc.s.siort of llrc Emotious irt Jlurt und
'lrlltntL/.s,
lidit. ,1. llttrral', Lontlra, 1872.
2
Cclelalte opcl'e ale lui Ch. Darrvin tradusc;i pLtblicate in lldituril r\ca(lcrllliei sint : Origittt:tL slttt:iilor, 1-ari-
u!iilL:ttttittrlelor;ipIatieIorsultittfuen!arIomeslicirii.Efectelefeutnddriiincrttci;tttc;iaIeuu|o[ectttttl(triin
ucgetuI,I)iferiteletlis1lozitiuetuajutoruIctiroruorhttleeIesinIfecundutedectilreinsecIe,Diferiteformedeforidepe
tle uceeusi sltecie, Plantele insectiuore, I)escentlenla omrtltti
;i
scleclict serrtcrld (l,oalc' in colec{ia
,,Clasicii ;tiinlci
univcL-
sale", publicate inLrc anii 1958
;i
1967) gi Anrinfiri despre rlezuoltarect gindtrii si caracterului rneu. Atrtobiografre (1!)62).
3
Tratluct'r'e publicati in 1953 in Operele lui Ch. Darrvin, vol. V, lldittrra Acaclemiei clc
$tiinle
a Lr. R. S. S.
a
Tladucere efectuatir tle' \'. Cirt'us.
5
'l'rarltrcere fircrrtti rlc S. Pozzi
;i
Il. Bcnoit,
lnrblicattI
in ]'ltlit.
(1.
]leinrvaltl, [)aris, 1lJ7 L
Vt CUVINT I}.ITIiODUCTIV
l)opoarelor
coloniale din Asia, fndia, China, Ceylon, Peninsula lVlalacca
6,
Australia, Filipinc
si Nona Zeelandd,
T,
Africa (Egipt, Abisinia, Africa de sud)8, America de Sud.e
,si
despre
trillurile de indieni din America de Nortl
10.
A adunat date despre comportarea emotivd,
rl irlienatilor
11,
a animalelor domestice (mai mult) qi sS,lbatice (mai pulin qi in special a celor
tliu parcurile zoologice, cum este cel din I-iondra)
12;
a examinat qi comandat fotografii
1s
;
rl notat reacliile emotive ale propriilor sd,i copii, de la naqtere qi ciliva ani dupd, aceea
la.
Materialul adunat fiind. foarte bogat, Darwin s-a decis sd, scrie o broqurd, separat[ asupra
expresiei emofiilor, broqurd, care a apd,rut Ia un an d.up5, Descenilen{a omului,. . .
Descenden{a omttlui
;i
selecli,a seruald, qi Enpresi,a entolii,lor la om
;i,
an6male constitlie
utr tot organic, avind. multe tr5,s5,turi comune, dar qi multe trd,sd,turi speciale.
Yom expune aici, cit mai succint posibil, numai unele din trd,sf,,turile qi direcliile
tle dezvoltare la om cuprinzind- cele d.ou5, opere darwiniste. in Enpresi,a emolii,lor. . ., Darwin
ad"uce dovezi foarte conving5,toare c5, exprima,rea std,rilor afective prezintd, o evolulie filo-
genetic5, clovedit5, prin grupe de mugchi qi prin organe similare, care sint folosite la ani-
malele superioare (mamifere, maimule gi om) pentru exprimarea aceloraqi st5,ri afective.
I)arwin constatS, cd' la animalele domestice
-
ciine, pisic5,, cai
-
precum qi la maimule
qi alte animale majoritatea muqchilor care slnt folosifi in exprimarea std,rilor emotiye sint
tlcumula,fi sub pielea capului (ochi, gurd,, nas, frunte qi urechi)
15.
Ira aceste animale qi la
copilul nou-n5,scut existi o unitate ln privinfa grupelor de muqchi
ryi
a, expresiei mai simple
a unor stH,ri afective similare.
Formarea cle organe cle expresie sirnilare, situate in aceleaqi regiuni ale capului,
crtb
ryi
d"e expresii analoge ale a,celoraqi std,ri afective, la toli indivizii aceleiaryi specii qi la,
tnulfi lepl'ezcntan,ti ai clasei tnamiferelor, nu este pentru l)arwin o lntimplare. Aceast,L
6
NrlLIm dintre colcsllondenlii ltri Darrvitr din accasLii rcginuc a globului trosllu pc rajalul lJr'1;g1c <lirr
I't'rtittsttltt }lulacc:t, ing. Ir. Gcach gi dl. Srvinhoe din China, cll. Gcnch din n{alaczia, dl. Ersliine, 1'opli1
;i
J. Scott
tlirr fnclia, Rcv. S. Glenie din Ceylon
E.
a.
?
Dr. Aclolph n{cyer din F'ilipine, cll. \Vilson, Dyson Lacl', ll. Brotrgh SrniLIt clin clifcrrilc staLe dip Aus-
lralia, Rer'. J. NL Stack din Noua Zcclandi g. a.
8
D-nii Windwood Reacle, Asa Gra-v (ultimul in timpul unei cltirtorii cu solia sa in Egipt), cirp. Spcctl
tlitt,\bisinia, d-na Barkcr, dl. Gailia;i Nlansucl Whcale din regiunilc locuitc tle cafi'i;. a.
e
Catchistul Bridges din
f,ara
de fioc, trr. ]Iiiller clin Blazilia
$.
a.
10
Dr. Rothrock qi mai alcs meclicul militar \V. nfathcrvs, ca
;i
Cravtz, i-au culcs date lui Dar.rvin dcsprc
triburile dc indieni din Nordul Americii.
11
Dr. Crighton Browne, in[r-o mare misurl, gi dr. Nicol Pathrick, rnai putin, i-au transmis informalii
dcspt'c comportarea afectivl a aliena{ilor', iar Blair despre orbii din nagtere.
1?
In aceasti privin!5, Lnl ntare ajutor a primit clc la BartleLt, tlirectorul Parculuilzoologic din Londra, gi de
la alIii. ]Iarlcr il criLicl pe Darrvin pentru cii a cxaminat comportamentul afcctiv la prea puline animale silbaticc.
13
A oblinut fotografii tle Ia Rcjlancler qi Kindermann, cligee dc la Ducheune, a cerut descnc de Ia
1'. \\roocl
;i
de la pictoml Riviere etc.
1r
,\ mai avut schimb dc plreri in privinla st.lrilor cmo[ive cu Sil J. Paget, I,Iichcl Foster, Tcgetmeier,
.lcrrrrer' \\'eir, SuLtorr, prof. Dondels, d-na Wedgwood, Giinther q. a.
1i
In capitolul al V-lea al Erpresiei emoliilor . ,
Darwin arati ci rumegitoarele prczinti o garnii
tttai retlusi. tle cxpresii emotive decit felinelc domestice. Ele folosesc de predileclie muqchii urechilor. In privinla
ttrairrrulelor, in Descendenla omului Darrvin aduce un element nou de sistematicd, gi anume rnodalitdlilc lor.tle
exprimare, pe de o parte,
;i
similitudinea organelor cu care este exprimati fiecare categorie emotivd, pe de alti
parte. Dup[ el, aceste punct.e de asem5.nare dintre om
Ei
cvadrumane nu sint de obicei luate in consideratie.
I)arrvirl indica pozilia rclativ acceaqi a tr[sirtnrilor felei. Ernoliile similare se rnanifestir c1 ajltorpl mi;cirrilor ace-
lorali gl'upc tle mtt;chi, inserali sub pielea fetei, mai ales ln jurul sprincenelor, nasului;i al gurii. L|reclca extcrnir,
folositi prin mu;chii sli la cxprimarea unor emotii la unele rqamifere (cle
exemplq la cal), este curios rle asemiini.-
lol alcirtuitii la toate ntamif erele.
CUVINT INTRODUCTIV
similitudine d"enotd,
ryi
sub raport de exprimare afectivd, o filialie a acestor animale d.in strd,-
moqi comuni, precum qi o filialie a omului din animale inferioare lui.
fdeea unitd,fii raselor umane
-
demonstratd, pe larg de Darwin prin alte argumente
in Descendettlaomului,...
-
estereluatd,
EiinEnpresi,a
emo{,i,'ilor..., ln ultima el d.emonstrind
c5, un rnale numi,r de st5,ri emotive sint exprimate ln acelaqi fel la toate rasele umane
16.
I)arwin aduce in sprijinul icleii unitd,fii expresiei afecti'r.e la om qi animale un impresionant
d.e mare numd,r d.e clovezi, propunindu-qi, pe d.e alt5 parte, s5, infirme qi teoriile crea,tioniste,
care circulau acum nou5, decenii in d.omeniul exprimd,rii emofiilor, cum au fost qi cele expri-
mate d.e C. Rell in importanta sa lucrare Anatomi,& efrpresi,i,lor, d.es citatS, qi folositS, d.e Dar-
win. Deci pentru l)arwin caracterele comune anatomice, ca qi expresiile afective similare,
d.or-ed.esc descend.en,ta animalelor din strS,moqi comuni, qi nu creafia fiecd,rei specii.
Azi nimeni nu rnai contestd, aceast5, tez\,.
Darwin ad,uce multe dovezi in sprijinul teoriei c5, omul adult prezintd, un comporta-
ment afectiv mult mai complex qi mai variat declt antropoidele qi decit copilul nou-nd,scut.
Acesta din urmd, se apropie mult de antropoid.e d.in acest punct d"e ved.ere
;
numd,rul expresiilor
emotive ale copilului este mai mic decit la ad,ult. Omul aclult exprim5, st5,ri afective mai
multe, mai variate qi mai complexe decit copilul, cum slnt : indoiala, dispreful, dezgustul,
ironia, inroqirea de rugine sau emotie
tt,
aparilia acestor sti,ri afective fiind. determinati,
d.e gradul d.e dezvoltare cu virsta a altor funclii
ts.
Existf deci qi o dezvoltare stad,iald, onto-
geneticfi, a expresiei emotive la om. Acelagi lucru se poate spune d.espre semnalele reflexe ale
unor animale
le.
Datele qi faptele foarte numeroase, anali znte d.eosebit de minufios, ca qi generalizd,rile
fl,cute de Darwin pe aceastd, bazd,, d.emonst,reuzd, cd,, dupd, Darwin, qi
,,afectivitatea
se supune
legilor evolufiei'r
zo.
$6i nu putem concepe aceastd, facultate separat d.e celelalte facultd,,ti
psihice, aga lnclt putem qi azi sus!,ine aceasti, tez6, a lui Darwin, care lntre timp a fost dove-
ditd, prin datele peclotogiei, psihologiei virstelor, neurologiei, psihiatriei qi prin d.ezvoltarea
a,ltor ramuri ale acestor qtiinfe. Toate acestea conchicl c5, specia umani, trece printr-o clezvol-
16
Cap. XIV.
17
Cap. XIII.
18
Cap. XIV.
le
Se cunosc multc cxemplc in accst. sens, din car'o vour cila numai utrul. Rcflexclc sc poL tnodifica itl crtrsttl
tlczvoltlrii aceluiagi inrlivid. O serie de datc noi de neurofiziologie vin in sprijinul acestci iclei. Aqa, de cxempltt,
S. N. Haintin, elev al lui Anohin, demonslteazta ci la puii de graur clupl ecloziune conrportarea lor fa![ de hrana
adus[ de piirin{i este ln funclie de reacliile de senuralizarrr, aucli[ive, taclile
Ei
lutninoasc. Ele sint caractcristice
primei zile dlpit ecloziune. Dar reaclia animalului la senrnale se schitnbir plin aparilia din a tloua zi dupi eclo-
ziune a inhibiliei (reflexc) de diferenliere. Semnalele auditivc sint sesizate puternic atita timp cit ochii puilor nu siul
incl cleschigi. Dupi deschiderea ochilor, senrnalele auditive
.si
tactile sinl inlocuitc cu semna]e vizualc. Dezvoltarea func-
liei
vizuale nrodificd la graur comportarea sa reflexi (S. N. Haiutin, Znacenie signalni.h
fcLctorou
u
formirouanii
pi;-
ccuogo pouerleniea ptenlou muholoul:i-pestru;ki, ll.Iuscicapa hgpoleuca, Biul. ecsper. Biologhii i nlcdi{ini, 1963, vol. 10'
11.
14-7i). A. I. Ililiaghin dernonstreaz[ in plus c[ la puii de glaur abia eclozali excitanlii auditivi siut conrplcc';i.
Ifi igi ilsumeaz; acliunile lor, iar suma excitanlilor aclioncazl rtrai putcrtric tleciL excitanlii izola\i (A. I. lVliliaghitt,
Znacenie kompleksnlh razdrajenii u rtttsledsluennth raukliah
jiuotrtogo orgunisrna,'Irudi Smolenskogo Gosudarsl"vetr-
nogo )Ieclinstituta, 1961, vol. XII, p.18-24).
20
S. G. Gellerstcin scrie un remarcabil stucliu critic cu ocazia prczentirii traclucerii in limba rusi a
Erpresiei emoliilor Stu{i1l sc intituleazia Clnrles Darwin. Viraienie cmolii u celouekQ i jiuotnth (CIt. 7)arwin.
Erpresiu emoliilrtr Iu om
;i
tmimale) (Ch. I)arlvin, Opere, t. V, Edit.. Acaclctnici tle
$tiinlc
a Lr. R. S' S., \Ioscova,
1963, p. 659- 6f30). In acest sLudiu, Gellerstein arAt.i'r, printre altele, ci Dgrrvin demotrstrc4zit ci afQctivitatea
se supune legilot' evoluliei (p. 665),
CI]VINT INTRODIJC'I]I\,
tule ontogenetic5 nu nrirnai in plivinfa funcliilor qi structurilor somatice, ci qi in privinla
f111s!,iilor psihice.
I)arx.in a demonstrat pe baza obserr-afiilor fd,cute d.e cdtre colaboratorii sd,i voluntari
din casele de s[niitate din Anglia, cd, st5rile afective complexe manifestate se simplificd intr-o
nri-rsur[ la, alienaf,i, apropiindu-se ca nivel de cele prezentate de copii (atit prin ceea ce
numinr azi lipsa, inhibi{iei, cit qi prin slaba ei funcfionare).
in l)esce'tttlen{a ourtthti, gi selec!,ia seru,ald,, Darwin sesizeazd, caracteru} unitar al
rrornlrortamentului afectiv general in caclrul speciei, ca si aspectul reflex, instinctiv, al
semnalelor, in special al comportamentului animalelor in perioada imperecherii. in Enptres'ia
ernoliilor. . . nu este discutatd, problema selecfiei sexuale qi nici cea a semnalelor pe care
qi le trimit unimalele in acest caz. Comportamentul afectiv in cazvl expresiei emofiilor,
contr:lc,tia aceloraqi grupe musculare sau intrarea in acfiune a acelorasi organe viscerale
la, toate rasele ulnane, ca
ryi
la toate animalele din aceeaqi grupd,, toate aceste manifestd,ri
:ru de asemenea un caracter net reflex, ereditar, instinctiv. Darwin ad"uce argumente puter-
nice in sprijinul tezei, potrivit cdreia expresia multor stilri afective este reflex5,. Vom alege
numai citeva clintre argumentele lui Darw-in, qi anume acelea dup5, care expresia emofiilor
lil ornnl normal este complet superpozabild, cu expresiile std,rilor afective similare prezentate
de orl-ri si surzi. Darn in a :r,les pe acei orbi
;i
surzi din naqtere care au invd,fat sd, cit,eascd,
si si, se exprirne dar'la care expresia emof,iilor nll a fost influenfatd, d.e imitarea vizualS, sau
sonorri a altol oameni.
Jtleel r'5, instinclcle sint four'le puternit'e irr r-iafa noastrd, psihic6,
ryi
in cradrnl ei
in sfela irfcctivii, esto clenronstral.i cle l)arwin plin argumentul cd, unele migcd,ri expresive
tu,le fe{,ei, tltrsi sin1, excculate t'n ajutorul muqchilor stria!,i voluntari, pot scd,pa de sub in-
fltrcrrtta, r'oinf,ei, der..enind reflexe. in acezlstd, categolie, I)arwin pune unele migcd,r'i reflexe
involuntarer efcctu:lte cn arjutorul muqchilor piramidali ai nasului, ai ochilor qi ai gurii,
secre{ia lacrimald,
[.?.t.
in multe din operele sale,lJarwin acordd,omare aten,tie instinctelor, de care s-a ocupat
tlirr timlrrrl
lrregd,tirii
materia,lului pentru Origi,nea spec'ii,lor (in capitolul al VIf I-lea al Origini,i,
speciilor discuti problema formirii
ryi
modificd,rii instinctelor, comb5tind teza imuabilitd,fii
lor). Druu'in nu a intercalzrt in Ori,qi,n,ea speci,,ilor tot materialul adunat asupra instinctelor
;i
nici in IN;rpres'ia emo{ii,l.or... sau in Descendenla omu,Iui... Deoarece problema instinctelor
trece ca, lln fir rostr prin cele c1ou5, lucrd,rir &ffi considerat util pentm completarea informafiei
publicrrlui qtiintific rolnA,ntrsc ctl,', la, sfirryitnl traducerii noAstre, sd, adf,ugd,m qi articolul pos-
ttrtrt rrl lrri I)nrlin rrsrlpl'a instinr,telor, tipd,rit de t;. I. Romanes
ryi
reprezentind materialul
nepufrliczr,l, prcg51i1 penlr'rr Oriqi,nca spcr:i'i,[or.
itr acest:rrt,icol, I)a,rrvin atu,cd, problema na;terii instintrt;elor din interferenfa dintle
fonrlul inst,inct,ir. r-echi si obiceiuri intimpl[to:r,r'e, citincl citer-a exernple deosebit de valoroa,.qe
in sprijinul acest,ei pd,reri. Tot in aceastd, lucra,re asupra instinctelor, Darwin reia o tezd, din
Ori,ginea speciilor; el tlemonstreazd, cd cele mai multe instincte sint puternic adaptate la
condi{,iile cle viaf,i,, dar cd, uneori instinctele nu sint perfect adaptate la scop. Aceastd, afir-
malie scoate in er-iden!5, o altd, latur5, a inst,inctelor, bine observatd, de Darwin, qi anume cd,
ele pot funcfiona perfect in condifiile care le-au generat, qi, cind aceste condi!,ii se modificfl,
elementul adecr.at din ele scade uneori catastrofal. Darwin citeazil exemplul tigrilor din
Java uciqi d"e emanaliile otrd,vitoare din unele pd,rfi ale insulei (tigrii
ryi
alte animale din
aceste regiuni nu sint adaptafi sd, sesizeze elementul toxic din aer) qi pe cel al gd,inii sd,lba-
tice clin fnilia care, prin cotcodd,citul sd,u dup5, ce a ouat, at'rage animalele de pradd' sau
vin5,torii sple locnl rrntle se ascunde,
CUVINT INTRODL]C'TIV
I)arwin sesizeaz[ de asemenea c[ instincteler in cuch'ul evolu!,iei speciilor, prezintil
un fond comnn qi un element adaptiv
I
cle exemplu, animalele derivind clin strd,mogi comuni,
chiar dacd, ajung sd, trd,iasc5, in areale foarte cliferite qi indepflrtate unele de altele, pot
prezenta caractere modificate ale instinctelor, arlecvate arealului nou cle via{i, clar cd, intot-
deauna aceste instincte pistreaz[ incf, multe elemente comune. Aceastd, constlltzrle intireryte
teoria lui Darx'in dup5, cale
ryi
instinctele pot evolua in carlrnl descenden{,ei modifica,te a slte-
ciilor. Darwin ajunge astfel la concluziu cil instinctele fac parte dintr-o legitate mai gene-
ralil, care dirijeazd, progresnl tuturor organismelor, c[ nu au fost create aga cum le r-ed.em
astilzi, ci cd, ele s-au format in procesul evoluliei speciilor. Aceast5, p5.rere, foalte temerarS,
pentru vremea cind a fost formulatd,, a fost reluat5, qi puternic dezr.oltata de fiziologii mate-
rialirsti din lumea intreagd,, creindu-se o ramurd, noud, a fiziologiei, neurofiziologia. lra clez-
voltarea neurofiziologiei au aclus contribu{,ii deosebit de valoro:lse teoretice qi practice, I. }t.
Secenov, Bechterer
r,
I. P. Pavlov, Gh. Marinescu qi continuatorii lor, Sherrington si scoala sa.
Problerna meeanismelor de deelansare a stririlore afectir'. in Erpresiu ento{i'ilor...
mai mult, decit in l)escenden[a omului,. . . Darwin a reuqit s5, aplice metoda sa de generalizd,ri
legice, ajungind la elabor&rea a trei principii
)
care, dupi, Darrvin, au apd,rut qi ele in pro-
cesul evoluliei speciilor.
Primul principiu, al
,,:lsocizrf,iilor
folositoare", a fost cel rnai arnplu tlezvoltat de
I)arwin. Materialul documentar arlus d.e l)arrvin in demonstralea a,cestui pl'incilriu esl,e
tle-a dreptul uluitor ca varietate, cantitate qi finele c1e :rnali za. in exprirnalea tlnot' emo{,ii,
Dtr,r'rvin a obseryat, cra frecvent t.rle loc a,socierea unol' structuri rnusculare ale glilndelor ltrcli-
male (uneori), mai d.es a apara,tului respilator, corclului, vaselor mici, secrefiilor cutanute,
a contrac!,iilor peristaltice ale tubului digestiv etc. Toate acestea demonstretr,zd, c:d, sferrtu
afectiv5 s-a d,ezvoltat la animal qi la om prin asocia!,ii noi clin rlomeniul nu numzri al orgrl-
nelor inervate d.e nervii fe.tei, ci qi al celor viscerali. Aceste asocia{,ii se intilnesc de mull,e
ori nu numai la om
I
ele nu sint, apanajul speciei umane, ci le gd,sim
;i
la ir,nimale. Se poate
afirma cd, principiul :lsociafiilor folositoare a fost moqtenit de om de la strd,mo;ii sfli qi
ad, a fost dezr-oltat in condiliile speciale prin care a trecut evolu{ia speciei noastre. Azi qtint
cd, tabloul asociafiilor in st5,rile emotiye este mai complex qi c5, la cele schi.tate mzr,i sus se
adaugd, qi mediatorii chimici, secreliile hormonale, metabolitii q.a. l]rimul principiu a,l lui
I)arwin a fost cel mai bine acceptat de partizanii teoriei sale, dar qi golit de conlinut (iar
nrreori parafrazat) d.e cd,tre unii d"intre adversarii concep{iei daru.iniste
2I.
Principiul al doilea, al
,,a,ntitezei",
:l fost nrult mai pu{,in bine clefinit
Ei
clocunrent,a,t
de cd,tre I)arwin, nefiind lua,t, ln considela!,ie mult timp. Abia in zilele noastre, dttpd, nriri
bine rle o
jumd,tate
cle secol de uitare, rr fost reluat5, problema principiului antitezei. Arr
inceput sd, se ad.une clate care dernonstreztzd net, in cir,drul selecliei sexuale qi in afara ci,
fondul realist al principiului antitezei
22.
Reconsiderarea, actuald, este cu atit meri irnportantii
cu cit, dupd, publicarea Erpres'iei erno{ii,lot'. . ., cel cle-al doilezr, principiu al lui l):lrrvin tr
fost obiectul unor luflri de pozifii foarte defavorabile pentru el
23.
Al ti'eilea plincipiu, a,l
,,acfiunilor
directct)2a ale sistemului ner\ros, se apropie
mult cle teoria parabiozei, adicd, a reacliilor paradoxale, dezvoltatd, de \rved,sn,ski. Acest
'1
A$a cllnr aratir in dt'talin
(irllerstcin,
in interesantul siiu slucliu critic, vot'bind dcsple tt'oliilc
lui Ribaucl, \\'nndzt q. n. (S. G. Gellerstein, o7r. cit., p.670-671).
2z
P. \Iarlet', I)er,te.lopmerttc irt the StutlLy of Animal communiccrlion, in Darutirt's Biological ll'or'1r. Sonu:
'lspects
recortsirLererl, sub red. lui P. R. Bell, Science Edition, J. Wiley antl Son, Nerv York, 1959, p. 150
-
20fi.
23
S. G.
(iellerstcin,
ort. cil.,
p.
666.
2t
Il t:presia entoliilor cap. III- IV
CUVINT INTRODI-ICTIV
principiu tle asemenea a fost foarte mult cliscutat. Yvedenski explici, r.eacfiile paradoxale
ale celulelor nervoase la animale qi la om in condi,tiile de aplicare a unor excitanli suprali-
minari. La omul cu psihicul bolnar., regimul de lucru al celulei nerr-oase se recluce uneori
ln rnod" simfitor. In acest c,az, chiar excitanfi d"e intensitate slab5, pot procluce efecte pa-
rzld.oxale
25.
in Erpresia emo!'ii,lor...r I)aru-in dd, exemple cte asociere a d.oud, sau chiar a celor
trei principii in exprim5rile emotir-e complexe, cum se observd, citeodatd, in reaclii de
apd,rare'u, cle d.ispref sau de dezgust
",
deinroqire a felei sub influenla unor std,ri emotive
28
qi altele in care principiul antitezei qi uneori qi al ac,tiunilor directe ale sistemului ner1;os
ar putea fi asociate cu primul principiu.
Cele trei principii formulate de Darwin dau o mare pondere teoretic5, Enpresi,ei
emo{i,'ilor. . .
$i,
cu toate disculiile aprinse qi contrad.ictorii cale s-au purtat in
jurul
lor,
cele trei principii
se confirm5, tlin ce in ce mai mult; ele continud, sL capete un conlinut
nou o d.atd, cu aplicarea d.e metode noi, moclerne, in stud,iul analitic al fenomenelor reflexe
ale sferei afective.
Trebuie sd, atragem d.e asemenea atenfia asupra unui alt element. Darwin iqi susfine
concluziile sale teoretice privitoare la miqcd,rile emotive pornind cle la ipoteza cd, miqcdrile
reacfionale, odatd, d.obindite, se transmit ereditar
2e,
atit sub aspectul tlezvolt5,rii structurilor
musculare, cit qi al legd,turilor funcfionale, asocialiilor etc. Fondul acestei iclei it gd,sim in
toatd, qcoala neurofiziologicd,
sovieticd, actuald,. in neurofiziologia din
lara
noastrd, qi din
alte
!5,ri.
Asemenea aprecieri se pot aplica qi reacf,iilor emotive clescrise cle Darwin, care
nu pot deveni reflexe f6rd, sprijinul ereditd,fii.
Ad.versarii
actuali ai teoriei moqtenirii caracterelor dobindite (de exemplu
S. A. Barnett) deseori
privesc cu scepticism sau chiar trec sub t[cere concep.tii care
lltt se acordd
cu p[rerile ]or. I)er multe oli, qi operele lui Darrvin sint astfel tlatato.
*
Ecoul pe care l-a avut Enpresia emolii,lor. . . printre contemporanii luiDarwin a fost
marc qi d.e multe ori pl,rerile au fost d"iametral opuse. Lucrarea a impresionat insd, prin
excep,tional de bogata sa d,ocumentare, prin finelea qi aclincimea obsen'afiilor. Dacd, ar fi
ri,mas numai la domeniul d.ocumentd,rii, d.up5, Gellerstein qi al!,ii, Erpresia emolii,lor. . . ar fi
fost totuqi o carte unicd, in felul ei qi neintrecutd,; dar teoretizilrile rlin ea au constituit o
baz6, de plecare qi de d.iscufie qi pentru alte domenii. Putem afirma cil Erpres'ia emolii,lor. . .
a fost prima operd, din secolul trecut cure a contribuit intr-o foarte mare md,surd, s5, fund,a-
menteze materialist qi evolutiv domeniul psihologiei qi al psihiatriei, domeniu ln care specu-
laliile lui H. Spencer qi ale altora n-au reuqit s5, se impun5,. Gellerstein, in studiul s5,u, dez-
25
Erpresia emoliilor . S. A. Barnett, in articolul siu The Expressiort of tlte Emotion (pu-
blicat irr A Centurq of Darwin, d. a 2-a, Edit. Heirlelnann, Londra-Melbourne-Toronto, 1959, p. 206- 230),
citeazra din lucrarea lui Nlasscrrnan (1946) un alt aspect al cclui dc-al trcilea principiu. El redl doul cazuri de
lnlocuire de comportament (,,Displaccment-behaviour") in cazul a doui rcaclii paradoxale, indeplinite intr-un nto-
ment nepotrivit. Dupd autor, parc si existe o paraleli evidentl intrc conflictele interne ]a om qi folosirca in acest
caz a conportamentului ,,de
lnlocuire", curn a ciutat si aratc Barnett in 1955. Psihanaligtii, dupl Barnclt
(p.226), se ocupd mult de astfel de fenomene. Aceasti carte
Ei
Darwin's Biological lYork... mi-au fost trimisc
de dl. Joseph Needham, F.R.S., din Carnbridgc, ciruia ti mullumim cirlduros pe aceasLii cale).
tu
C"p. III- IV.
e?
Ca1l. \I.
"
Cap. XIII- XI\r.
2e
Cap. XIV.
CUVINI' I}JTRODUCTIV
-\I
voltd, crtr competenfd, influerr!,a Enpresi,ei emo!'i'ilot'... asuprn dezr.oltXrii psihologiei qi psihia-
triei contemporane.
Din domeniul uman s-a trecut
ryi
in domeniul animalelor. Comportamentul reflex
tul unor nevertebra,te, instinctele cu caracterul lor net adecvat, puteinic adaptat la mediu
au f5,cut, pe unii zoologi sd, r'orbeasc5 d.espre
,,inteligenfat'
animalelor. Ei au acordat cle
rnulte ori acestei noliuni un conlinut antropomorf sau au alunecat in interpretd,ri nema-
terialiste.
Adapt:rrea animalelor la mediul de viafd, cu ajutorul reflexelor a fost incadrat5, de
I'avlov qi d.e continuatorii sd,i in comportamentul aclecvat primului sistem d.e semnalizare,
care cuprinde toate sferele lor de activitate, inclusiv sfera afectir'f,. \'ia!a sociald, imbogd,feqte
lnult conlinutul comportamentului instinctelor sociale
-
mai ales Ia r-ertebratele homeo-
terme. Numilrul semnalelor cle comunicare intre indivizi la speciile cu viafd, sociald, creqte
uneori foarte mult
$i,
o datd, cu ele, creqte ln complexitate qi creierul lor
30.
Teoria reflexd, a activitd,fii creierului, elaborzr,til de f. M. Secenor', qi teoria semnalelor,
elaboratd, de l)arwin pentru demonstrarea existenfei selecliei sexuale, dup[, p[rerea noastril,
au fost imbinate gi dezvoltate in mod esenlial de cd,tre Pavlov. Ilustrul darwinist sovietic,
continuator aI lui Secenor-, ln studiul acestei probleme, a pornit de la primul sistem de
semnalizare. El a d.emonstrat cra la om, ln procesul d.ezvolt5,rii sale, pe seama primului
sistem d.e semnalizare, se formeazd, cel d.e-al doilea sistem, acela al vorbirii. Intre aceste
clou5, sisteme d.e semnalizare existd, relalii reciproce foarte complexe. Cuvintul,
,,semnalalsem-
rralclcr", are, d.up5, Pavlov, legi d"intre care unele nu se depd,rteazd, de cele ale primului sistem
cle semnalizare, din care d"erivd. Creierul
ryi
baza sa funcfionald,, activitatea nervoasf supe-
rioard, nman5,, s-au d,ezvoltat, arya cum a ard,tat foarte clar F. Engels, din faptul cd, ln evolufia
omului, ca specie, la factorii biologici existenli la strS,moqi s-a add,ugat factorul social al
tnnncii. Acest ultim factor a crescut treptat in importan![u, pe m5,surd, ce omul a d.ezvoltat
tot mai mult forfele de procluclie sociald,, care, toate, au dus la evolu,tia inteligenlei qi a
limbajului articulat. Omul se depd,rta tot mai mult de strlmoqul sd,u d.in lumea maimu-
lelor
vechi.
Elementul social, in evolulia std,rilor afective ale speciei umane, n-a fost luat in
t,onsicleralie c1e c5,tre l)arwin, ceea ce, considerd,m noi, este cea mai insemnatl, qi mai grav5,
Iips5, a celor doud, opere ale lui Darwin asupra omului, Enpresia emo{iil,or.. qi Descerzden{a
omului. . .
Erpresi,a emolii,lor la om si, an'imale are insd, numeroase pd,rfi pozitive, care com-
penseazd,lacuna semnalatd, mai sus. Prin conlinutul sd,u, prin metod,ologia folositd, d,e Darwin
in demonstrarea unitd,fii raselor, prin descoperirea unora din legile evoluliei afectivit5,fii,
c^ qi prin latura filozoficf,, materialist[ qi anticrealionistfl,, lucrarea rdmine o capodoperd,
a biologiei materialiste, inscriindu- se glorios in tezaurul qtiinlei universale.
:\cau. V. D. I'tAttZ't
a0
A$a cum a arltaL aculn ciLeva dccenii, printre primii, Constantin Ionescu in teza sa de docLorat,
efectuatri snb conducerea lni Il. Haeckel. N,Iai aproape de noi, P. n{arler (op. cit.) consacrd o ampld revist[ gene-
ralir senuralclor crnise tlc animale. trl clcscric sernnalcle chinricc la pe;ti, la albinc, la;opirlc tlc apir elc. Sint des-
crisc sentualc vizrrale lit inscctc, pirianjcni, ca
Ei
la pirsr'rri. P. llarlet' atatir, tle cxcttrplu clupir Schenkt'1, cr-r la
lupi, care trliesc in grrlpe sulrerior organizate, existi ccl pnlin 21 de sernnale de contunicare. din calc 15 sint
I'izuale. Dup[ Uarler, viu!a socirllii dezvoltir mult sennalele de compoltamenL,
f,
(r_L*
-x*-|n,.-
SUMAR
_Ee.
Introrlucere . 5
Ortpitolnl I
Iinun!area cclol trci plincipii tlc bazir -- I'rimul principirt
-
Ac[innile folosiloal'c devin obilnrrile ilt
:rsociaIic crr anurnite stiri
llsihice fi sint. crccrrtatc fiinrl sau nrr utilt' in fiecarc caz p'lr[icular
--
Putclca obi;-
nuin(ci'- llrt,rlitatc
-
Ili;cirli asociate obi;ntritc l:t onr
-,\c(iuui
t'eflt'se --'lranzitia clc ]n <llriccirtri la ac!iuni
reflcxc
-
lli;cr'rri asociatc ollisntritc la aninrllclc inferioare Obscrva{ii finale 11)
(l
zrpitolul al II-lea
Principiul untitczei -- Iixenr;ilt'la c'iinc si pisicr'i
-
Oligirtea prirtcipiulrri -* Senrtre cout'en(ionale --
l'}r'inci;liul lrntitczt'i rrrr :r lrraI rrrltert: rlin lrt'!irrui cotrtrare t'rccr.rtatc conltienI sttlr irtl'ltten!a uttor iltrpttlsttri
(:()ntrtl'c
('it1)it
olrrl rl II I-lciu
Plincipiul ar'Iiurtii rlirectt'a sistcnrrrlrri ncrvos e-xcitat asupra corpului, indepenclenl. de voin!i
;i
par-
tial rlc obi;nuinIr'r -. Schiurbaleu t'rrlorii piu'ulrri -_
'l'reurtrralul
rrrrr;cltilor
--
Secre{ii nrodificate
-
Tlanspira-
tia
-
l'ixpresia drrlelii cxttemr I)t'nrinic, rnaLe bucr-rrir si spaiuri -
(lotttrasl.
intrt'ento!iile carc provoaci satt
llu pl'ovoaci nri;ciu'i exprcsir-c Stirri psihice cxcitlrnte
;i
depritnautc
-
Rezumat |1
Clapitolul al IY-lett
}II.1I,O,\(:I.] DT.: E\I)TtIiSIE I,,\ ANIIIAI,I]
Iilrritcrt,n tlr, srrnt,tr. Srrrrctc vocale'- Sunetc altfcl produse
-
Ilirlicarr,:r rpcndicilor rltrrnali ni pir-
rttItti.pt'ttt,|trrc[t..strllitt|.|ttt'tr[llt'rrro[ii|ot'rlctrrirricsis1laittrit_Trail.ct'ea
Irrlrlir si t'll t'rprr,sic ir nrirrit.i
(lirrlilt'lr
rrlcclrilor si t'irlicrtlca caprrlui itt strrrrt <lc lttt'n(icr .1 1
Capitolul al Y-lea
II\.PRIISTI SPF](]I.\I,Ii I,.\ .\NI\[,\I.E
Difcrite mi;cirri csplesivc la ciiui,
llisici,
cai, r'rrnregr'rloarc, rn:rimuIe
-
Iixpresin lot' dc ltucttrie
1i
afccl itt nr'. rlt' rlurclc, tlr. rriinic, dc uirnire
li
dc spairnli
{i7
Citpilolul aI \iI-lerr
Jipntul ;i
plinsul sug:rcilor
-
Aspecl"nl trrisirturilor fe
[ci
-- \-irsta la care irtcellt' plinstrl
-
I']frctele
retinerii obisnuite a pliusrrlrri --Pliusrrl in hohote -
(llruza
cont.ructici nrugchilor din irrnrl ochilor in tiurpul
lif
irtului
* (1",'r,r
secleliei luclirnilol u3
;i I
{
t'\1,\ 1i
C:rpitolul iil YII-1en
Ilfecttrl gcneral al nrihnirii asupra sisLernului
-
l'ozi[ia
Drspre cauza pozitici oblice a sprincent'lor'
-
Dcspre coltorilcrr
oblici a sprinccnelor
colIurilor gurii
Oapitolul aI VIII-1ea
B1'Ct'R ll.l, RI'NA DISPOZTTITi, DRA(iOSTE, SEN'f I\tI]NTE AtrECTt.rOASE, DI]VOTAIIENT
Risttl, in pritntrl ritttl expt'esia bucut'iei
--
tdei lidicole
-
IIi;carea trlsitturilor felei in timpul risului --
\atura suneLului produs -- Secrelia lacrirnalir in tirnpul risului zgomotos
-
Gradalia de la lis zgomotos la
strris tlt'licaL
-
Buna dispozi(it'- Ilxpresia <llagostci
-
Sentitnente afectuoase
-
Devotament
[)apitolul al IX-leir
ITEITI-IJCT,\RII, ]II.]DI]',\RE, IRASCIRII,I'I'ATIi, iTIEIIFN,{ITTi, TJO'I'ARiRII
'\ctul
incrunlirt'ii - llcflcctat'ca cu c('orI satt cu pcrceperea il ccva rlificil saru <lczagrc'abil
-
]lerlitart'
rtlrsll'rrclir Illrsr:ibilitrrlc' I)osornorirt'- irrcripitirtarc
-.inrbtrl'trat'e
lr
trrguicl't'l llrrzelor
--
I:[otirrirt sitrl
tlt'tt't'rrtiturlt' irrt'lrirlt'r'r'rt strirtsir lr
gtrrii
Pag.
_
sub influen!a suferinlei
-
12lt
99
111
(l
rrlritoirrl ?ll X-le:r,
trR'\
$l
\llNIlt
['rir -- ]rrrric. cfectt'le t,i :rsupra sistemrrlui Dczvelirca rl irrtilor
-
lruria la aliena!ii nriulali -- \linir.
;i
indigttalt'- \[orlul in calt.sittI t'x1lt'itnatc la <lil'critt't'ase llnlant' -- Sitrclsnt ii
sfirlal't,
- Dt.zvr.lirt,a clrnintrltri
p,,,,,,,i <lin priltilc fcrlt,i . . l3,ir
Capitolul al XI-lea
DISI'tyi'1" I)t.ts60\stDuIt,\Rl.t, DLZ(;t's'f, \'lNo\riJ'IE, \tixnnl,l li1'c., \l.lA.lt;'l'oR,\Rli. R.\B-
I),\Illi, .\IrlIt\lATII.l s I NII(i,\JIII
Disple!, rlesconsirlerillc;i zt'l'lrnrca, tl ifcriL exprimate
-
Suris batjocoritor
-
Gestttri exprittrintl disprc!
-
I)t'zgrrst YinuvirIie, viclt'nie, rrrin<llie etc.
--
Ncajulorale sau neptrtin!ti
-
Rirbrlirre '_. incirpri(itrat'c -..
Ili-
<licarca tlin trrrrcri corrrrrrrir nrr.ioli tli{ii raselol'unranc -- Scrturc <le afirma!ie;i neg'aIie
Capitolul ai XII-1ea
SI'RPRI\DI'ItIi, }IIR,\RIi, I.'III(I.\, GRO.\2.\
Sur'llrintlcrc, rrrilllt'
-,
Ilirlicarca sprirrcerrclor
-
Dt'.sclrirlt't'cu gurii -- ]uguiet'ca
bttzelot'
-
Geslttt'i
l)ilirtart'lr
llrtllilr'lrlt'
(
iroltzir
(lottt'lttzic.
('rr
llilttlrrl
trl XIII-len
\'t'1,.\'l'ili lrnnt,lt)'I'.\'l'.\,\SI-'l)11,\ t'llol,ltll.:I PI,:RSo;\Nfi, Ittl$lNli,
'l'lll
II) l't.'\'fli. lloDI:lS'l'll.l : iNltoslltlt
,-
I.llt:<litate
-
l):ir'(ile corpulrri cclt'urai influcn[atc tlc int'opirt'la tliferite rasc un'lanc
inlo;ilii
-
(loni'uzic
rnintali
--
Cauzclt'inrolirii
-..
Aten!ie asupra proprici persoane'
irtro;irii
-'I'imitliLatrr
-- Rulinc ca urnrarc a incirlcirrii legilor tnoLale
;i
a regtrlilor
-
'ft'oriir
irrro;irii
-
Rccapitulare
779
1t5
I {i I
NaLura iurosit'ii
-
Gcstrtri inso!itoalc alt'
t'lt rnrrntul frrnrlarrrt,ntal al
r'orrvcntionale -- -\lotlt'stic
Llapitolul al XIY-1e4,
OIJ SEttYAtII IrIr-,\LFl
5
I REZtIll'\T
(lt'le
trci principii contlucaLoar'(' cale rrn cletrrtrninal mi;cirrile princiltale irlt' t'xpresiei
-
Ercditatea
lor f)csltrc lolrrl jucal. rlt'r'oin!ri $i
intcrrtie la dobindirea diferitelor t'sltrt.sii -'Ilecttttoa;tert'a
institrcLivi a
t,xpresici
-
Lcgiitultr rlintle subit'ctrrl rrostru si unitatea specificri a t'asclor ulnatle -- Despt'e <lobinclirca sllcce-
sivti a ctiferitelol cxltlt'sii de cat le sILanrosii rrnrului
--
ImportanIrt t'r1tt't'si,'i -- 1)crtttllttzit' 199
211
rNDttx
LISTA ILUSTRATIILOR
iry.
1. Schema murychilor fetei, d,upii, Sir C. Bell :l T
2. Sctrema muschilor fefei, r1up5 ffenle lT
3. Schema muschilor fe{,ei, r1up5, }Ienle li
4. Cdlel pinclintl o pisici po o rnasil :S
it. C)iine apropiintlu-se der un r11 ciinc r:u inten!,ii ostilt'.
jtJ
fi. Atrela;i eiine
ftlin
fig. 5l intr-o stitrc psilricii urnili, qi afeirtuo:ts[ i]l
7. Colcitur[ tle ciine ciollincso in ir(r(rtaiii st'ur.cr
(,a
cel rlirr figrrrtt, 5 :j:j
8. Acela;i ciine
fdin
fie. 7l rningiinrlrr-ryi sliilririrrl iir
9. Pisici, infuliutii, pregtilit:i rlc lupt,ii :il
10. Pisici, in state psihicii afectnousi"t
ji,ir
11.
Tepi
prorluciltori de sunete, din coada unui
lx)r'c
spincs ,:16
12. G5,ind, alungintl un ciine de Li puii ei ;B
13. Leb5,c15 alungind un intrns ;E
1,1. Cap d"e ciine miriind (is
15. Pisicd, speriati de un ciine ;iJ
16. Cynopi,thecus niger in stare lini;titti, ii
17. Acelaqi
[clin
fig. 161, mulf,umit d.e a fi mlngiiat . i7
18. Cimpanzeu clezam5git qi imbufnat Tg
19. Din fotografia lrn)i femei demente, pentm a illi,l,it st:rreir,
pd,rului ei
i ?0
20. Groazd,
LTZ
21. Groazd, qi spaimil
L76
Plrrn;:ll St PIun$tuV lli
t
I'litnsr,Jf
lOt Planga\rI l;J
I)lrtns:r | [I.
I 1.1, Irln,nrya VIT lT)
I'lutlgil lV I ll
N. B. IIai multe dintle figurile tlin aceste qapte planqe ln heliogra-
vurd, au fost reprocluse de pe fotografii, ln loc d.e a fi reproduse de pe
negativele originale; de aceea ele sint intrucitva neclare. Ele sint totuqi
copii fidele qi slnt mult superioare, pentru scopul meu, oricd,rui clesen,
oricit d.e ingrijit executat.
2
-
c. :J0,1
I N T R O nU
(t
n ri r,)
S-au scris multe lucrlri despre erpresie, ins[,
ryi
mai multe despre fizionomie,
adicir, despre recunoasterea caracterului prin studiul formei permanente a trirs[,tu-
rilor felei. ln lucrarca d.e ta!6, nu ne rrom ocupa d.e acest din urmd, subiect. Trata-
tele mai vechi
t
pe care le-am consultat nu rni-au fost decit de pulin folos sau chiar
cle nici unul. Renumitele Conlerences . ..
2
ale pictorului Le Brun, publicate in 1667,
constituie eea mai cunoscuti, lucrare veche
ryi
contin unele observalii bune. O altri
lucrarer, cerra mai veche, anume D'iseours..., rostite in 1774-1782 d.e c5,tre bine-
cunoscutul anatomist oland.ez Oamper
3,
cu greu poate fi consideratii, ea reprezen-
tind vreun progres pozitiv in acest subiect. Lucr[,rile de rnai
jos
mc.rit[, clin contra,
consideralia cea mai deplinfl.
Sir Charles Bell, atit de reputat pentru clescoperirile sale in fiziologie, a
publicat in 1806 prima edilie
ryi
in 1844 a t,reia edilie a lucrtlrii sale Anatomtl an,il
?hi,losophy of EnTtressi,ona. Se poate spune, pe drept cuvint, nu numai c5, el a pus
bazele acestui subiect ca o ramurd, a
;tiinlei,
ci ci, a construit qi un ini,lli,tor edi-
ficiu. in toate privinlele, lucrarea sa este extrem de interesantd,, conlinind. prezert-
td,ri grafice ale diferitelor emofii, qi este ad.mirabil ilustratl. Se admite ln general
cd, meritul sd,u const5 mai ales in faptul ci, a ard,tat raportul intim care existil
intre mipc[,rile de expresie qi eele d.e respiralie. I)nul clin punctele cele mai impor-
lante, neinsemnat dup5, cum ar putea pfrea la prima vedere, este cir, mu;chii din
iurul cchilor se contractir, ln mod involuntar in timpul eforturilor violente cle
t'rpirare, cu scopul de a proteja aceste organe clelicate de presiunea sanguinir .
Act'st fapt, care a fost pe tleplin cercetat pentru mine, cu cea mai mare amabilitatc,
rlt'cl,tre profe-sorul Donders din l]trecht, aruncil, rlupfl cum vom vcclea mai ios,
un val cle lumini, asupra mai multora dintre cele mai importiinte erprrrsii alc
r
,1. Parsons, in lucrarea sa din aclenda la
,,Philoso-
plrical
'l'rarrsactions"
pentrn 7746, p, 41, di o listri dtt
41 tlc arrtot'i cale au scris despre expresie.
r
Oottfdrences srlr I'Erpression des diffdrents Caractbres
des .Passiol.ts, Paris, in-cuarlo, 7667, Citez intotdeauna
rlin Confirences .
,
edi[ia lui Lavater reeditatir de
lloreau, apirruti in 1820, dupti cunl se aratir in \.o1.
I\, p, 2it7.
3
Discours par Piene Cantper snr le nrclJen tle repri-
senter les diuerses pcssions ctc.,1792.
a
Atn citat intotdt'anna din edilia a 3-a, 18tr.1, publi-
catl clupii moartea lui Sir C. Bell, care conlinc ulti-
rnele sale corecturi. Prima edi{ie din 1806 este rnult infc-
rioarii ca valoare, ea necon!inind nnele din pirerilc salc
rurai irrtpoltante.
INTRODUCERIi
lizionomiei omului. lleritele lucrririi lui Sir C. Bell au fost subevaluate sau complet
igrrorate c1e c[tre rnai rnulli autori strd,ini, insd, au fost pe d.eplin ac]mise de unii
t
cdt
c1e exernplu, cle c1l. Lemoine
5,
cAre, pe bun5, dreptate, spune :
,,T,te
livre cle C. Bell
iler-rait 6tre rn6tlite par quiconque essaye cle faire parler le visage c1e l'homme,
prir les philosophes aussi bien que par les artistes, car, solls une apparence plus
legdre et sous le pr6texte de 1'esth6tique, c'est un des plus beaux monuments
cle la science des rapports clu physique et du moral
"
*.
Din motive care vor fi inclicate inclatii, Sir C. Bell nu a incercat s5 urmii,reasc[,
pin[ la sfir,;it vcderile sale in rn[sura in care ar fi putut s-o faci,. El nu incearc[,
sti explice de ce diferilii mugchi sint pu$i in acliune sub impulsul diferitelor emolii;
rle cr de exemplu, capetele interioare ale sprincenelor sint ridicate, iar eollurile
gurii sint l[sate in
jos la o persoanfl, mihniti sau nelini;titfi.
in 1807, cll. Iloreau a publicat o edif,ie a lucriirii lui Lavater asupra ftzio-
rromiei
6,
in cAre a inglobzrt mai multe d.intre propriile sale lucr5,ri, conlinintl tles-
crieri excelente ale nri;cirrilor murychilor faciali, insolite cle multe observatii va-
loroase. Ill arunci, totu;i foarte pu!in5, lumin[ asupra aspctului filozofic al subiec-
trrlui. J)e eremplu, vorbincl despre actul incrunt5,rii, adJci, al contracliei mu,;ch.iului,
rlr'nnrnit clc autorii francezi
,,sonrciliert'
(corrul1atot" supercili,i), cll. Moreau observt-t,
pe buni, clrepta,te :
,,Cette
action d.es sourciliers est un cles ,symptdmes les plus
tranch6s tle I'expression des affections p6nibles ou concentr6es"**. El adaugi, apoi
cil, prin leg5,tura
;i
pozi\ra lor, acegti rnuqclri sint adaptali
,,il
resserrer, i, coucen-
trer les principaux traits c1e la face, comme il convient dans toutes ccs passions
vraiment oppressives ou profond.es, dans ces affections clont le sentiment semble
porter ltorganisation i, rt,venir sur elle-m6me, i, se contracter et i, stamointlrir,
c()ntme pour offrir moins de prise et d.e surface ir des impressions red"outables ou
irnportunes
*.*.
Cel care crede cri observa{ii cle acest fel arunci, weo luminti aslrpra
5
I)e la Physiotrorttie et de lu I)nrole, cle AlbcrL Lcmoine,
1861, p. 101.
" ..Oricine incearcl sir facri sir vorbeascir obrazul omu-
lui, atit filozofii ciL si ar[istii, ar Lrebui sir mcditeze asu-
pra cirr!ii lrri
(1.
Rell, cleoalecc sub o aparenti m:li nein-
scmnalir si sull prrtcxtrri estclicii, el esle trnul tlitt ccle
nllri fnlrnorrs(] rrronrrntt'nttr ale
$tiirr!ci
rlpor'trrt'ilot'tlintt't'
l'izic si rrtot'al " (l-. lrud.).
li
L',lrt de cttrtrtttilre. Ies Ilonuncs ctc., rle
(i.
[.avatct',
I'r'irrrir ediIie u:rct'stt'i luct'iri, apirt'ulli in 10 voltttrrt',
lrr car'(' so lt'fcrri iu prefa!a crlilici din 1820, con!ittitttl
obscrvr!iile cl-lui }lolcau,
I)ilrc
sI fi fost publicatii itt
1807
;
gi ntt rtrir intloiesc cit a;a esLe, cleoart'ce I,iotice
sur Lauater', ltr inceputul volumului I, at'e clata tle 13
aprilie 1806. 1'otu;i, in unele luclirri bibliografice se dir
clata de 1805 1809
;
parc insl irnposibil ca data de 1805
sri fie cot'ecti. Dt'. Drrchenne observd. (Xldcanisme de la
Phgsionomie llunruine, in-octauo, cdilia 1862, p. 5, qi
Archioes
(]indrales
de XId,decine, ianuarie gi febrttarie
1862) cir dl. lloreau
,,a
conrpos6 pour son ouvrage ull
article irnportant" (,,a conrpus ull articol irnporlant pen-
Llu lucrarea sa") etc. itr anul 1805, iar iu volttnlul I al
cdiliei clin 1820 girsesc pasrrjc cu data dc 12 deccrnbrie
1805
Ei
altul clin 5 ianuarie 1806, in afarit tle cel tlin 1ll
aprilie 1806, citat ntai sus. Ca urnrare a faptultri ci ttttcle
din acestc pasaje au fost compuse in 1805, tlr. I)ttchenntl
atribuic dlui lloreau prioritate asupra lui Sir C. Bcll
a cinri lucrare, clupi cum am vi.zttt, a fost publicati in
1806. Acesta este un tnocl foarte neobignuil de a clctcrr-
nrirra
llrioritatea
lucririlor
;tiinfifice;
asenlcltca cltcs-
tiuni sint lnsir de o itnpot'tau!t-t cxtrcm tle lttit'it itt
conrparaJie cn merilele lor rtlativc. Pasajelc tlin Ilortatt
;i
Le I3nrn, cit:rtc lttAi sus, sittt luaLe in aces[. caz, ca;i
in allele, clin cdilia din 1820 a lui Lavatcr, t,ol. lV,
1r.
228, qi vol. IX, p. 2i9.
**
,,Aceas[i
acliune a mu;chilor corugatori (corruqa-
tor supercilli) este ttuul c.lintre sinpt.omcle ccle ntai evi-
clente ale expresiei sentimcntc'lor penibile san concentra-
tri" (N. trad.).
***,,S[
stringd, si conceuLreze principalele tris[turi
ale
felei,
dnp5. cum cer toate aceste pasiuni cu aclevlrat
apdsltoare sau profunde, aceste stdri afective al ciiror
sentiment pare sii determine ca organizalia sri-qi revin:"t,
sii se contracte qi si. se mic,soreze ca pentru a fi mai
pulin influenlati
;i
a oferi mai pulinir suprafali
impresiilor dc tcrnut sau suplritoal'e" (t\'. lrad.).
INTRODUCERI']
irlrportanlei sau originii diferitelor expresii arc' o alti p[rere despre acest subiect
declt rnine.
in pasajul de rnai sus nu e'xisti, cleeit un foalte mic progr(.s, clzre[, existil
vre unul in tratarea filo zoficd" a acestui subiect, fa,ti cle cel atins rle pictorul Le
Brun, cilre, ln 1667, descriind" expresia de spaim5,, spune :
,,Le
sourcil,
eui
est
abaiss6 d'un c6t6 et 6lev6 de I'autre, fait voir qrre la partie 6lev6e semble le vou-
loir
joindre
au cerveau pour le garantir du mal que l'6,me apercoit, et le c0t6 qui
e,qt abaiss6 et qui parait enfl6, nous fait trouver dans cet 6tat par les esprits qui
viennent du cerveau en zrbond"ance, comme pour couvrir l'6,rne e't la d6fendre du
rnal qu'elle craint; la bouche fort ouverte fait voir le szrisissernent du cmur, par
lesangqui seretireverslui,ce qui l'cblige, r'oulant respirer, i,faire un effort qui est
cause que la bouche s'ouvrer extr6mement, et
eui,
lorsqu'il passe par les organes
de la voix, forme un son qui ntest point articul6
;
que si les muscles et les vcines
paraissent enfl6s, ce n'est que par les esprits que le cerveau envoie en ces parties-
lA,"*. Am considerat cd, frazele premerg5,toare meritd, citate ca exemple ale absur-
clit[lilor surprinzhtoare care au fost scrise asupra aeestui subiect.
'
I'he Phy si,ology ot" tr[echani,sm of Blushinq (Ii,zi,olo11i,a se'u, mecan,isnt ul
6nrogi,ri,i,
frJei,)
d.e dr. Burgess a aplrut in 1839
;
in czrpitolul al Xlff-lea mii, voi
rt'feri frecvent la aceast5, lucrare.
in 1862, dr. I)uchenne a publicat douil edilii, in-folio si in-cctayo, ale lucri,-
rii srrle JI icanisme de la Ph,ys'ionorn'ie Humai,n,e, in caro alralizt',azh, cu a,jutorul
ck,ctricit,ilfii,
ryi
ilust'reazir,, cru fotogra,fii admirabilr', nri;crXrile rnurychikrr faciali.
lll rni-a, pt'rrnis in rnod genoros sir r:opit'z oricltc dort's(, tlitr fotografiilt' salt'. Jrrlcl't"r,r'iltr
sak: au fost apreciate cra fiind rle mic[, importarrfir sau au fost, cornplet ignorattr tlo
cii,tre unii rlintre compatrio!,ii si,i. Este posibil ca dr'. I)nchenne sii, fi exa,ger:At
irnportanla contracliei unor rnu;ehi izola\r in redarca expresiei, intrucit, datoritil
rnodului intim in care mu;chii sint conexa!,i, clupfi, cum se poate vedea din clesenelc
anatomice ale lui llenle
7
-
cele mai bune, cred", care au fost publicate vre0datd,
-,
este greu de crezut cd, acliunea lor este separati. Este toturyi evid.ent ci dr. Du-
chenne a sesizat aceasta in mod clar, precum
ryi
alte surse de erori,
$i,
deoArece'
se
rytie
cL el areuryit in mod. perfect s[, elucideze fiziologia mu;chilor miinii cu ajutorul
electricitl,tii, este probabil ci in general are clreptate in ceea ce prive;te mu;chii
faciali. DupL p5,rerea mea, tlr. Duchenne a realizat progresre eonsid"erabile in acest
subicct prin faptul ci, l-a tratat. Nirneni nu a studiat mai cu grijir, cctrtrac!,ia, fit'-
ctirui mu;chi separat
;i
ridurile care rezult[ pe pielc. ]trI a, alirtat clcr Asemell('a,
(.,(,ezl
ce constituio un serviciu foarter important, care rnuqchi sint cel mai pu{,in
sub controlul urric al voinfe'i. I)r:. I)uchenne rru irrtrit tlecit foartc pul,in ilr consi-
',,S1lrinct'illrt carc cstc aplt'catti dc o parte'
;i
lidi-
catir dc cealaltir aratL cii paltt'a lidicall parc sir vrca sri
o uncascir ctr creierul pcntm a-l
lrroteju
de r'[ul pe calt
sufleLul il intrcvcdc, iat'partca aplecaLi;i calc palc
unrflali, nc facc sir ne gisim in aceasti stare prin ginclu-
rile calc r,in abundent din cleier ca pentm a acoperi sufle-
tul
;i
a-l apirra de rirul tlc care se tcmc: gula larg tlcs-
chisir arltir emoIia putcluicri a inimii, plin singelc carc
se lctlagc sl)re cll, ceea cc, trroirttl sir t'cs1lilc, o obligli si
l'ircii rrtr cfor'I t'alt'facc ca
qtrra
sir str tlcsc]riclli Ia ttraxi-
rnunl, si caLc, :rtunei cintl [.recc pt'in ot'grttteler vocii, tlli
nasterc rrnrri sunet cal'c nu cste att'ticrtlat ;ci daci ttttt;-
chii
;i
vinclc par untflaLc ntt estc' clccit tlin cauza sltit'i-
tclor'(scnzaliilor) pe) cale ct'eiet'trl Ic triniLe in accltl
p[r{ii" (}'. lrad.).
?
Ilnrttlbrtclt der sgstemtdischen
'lrtatomie
r/c.s JIe.n-
schen, vol, I, pirrtca a i3-ir, 18;'18.
INTRODUCERE
cleralii teoretice qi rareori incearc5, sf,, explice cle ce anurnili mu;chi,
;i
nu alfii, se
contract5, sub influenla anumitor emofii.
IIn distins anatomist francezo Pierre Gratiolet, a
,tinut
la Sorbona o serie de
prc-'legeri despre expresie,
Di
notele sale au fost publicate (1865) dup5 moartea sa
sub titlul De Ia Physionom'i,e et des Mou,uements d'Erpress'ion. Aceasta este o lucrare
foarte interesantd,, plind, de observalii valoroase. Teoria sa este oarecum complex[,
si, in mlsura in care poate fi redati, intr-o singur5, frazd, (p. 65), ea este urmftoarea :
,,Il
r6sulte, d.e tous les faits que jtai rappel6s, que les sens, l'imagination et la pens6e
elle-m6me, si 6lev6e, si abstraite quton la suppose, ne peuvent s'exercer sans 6r'eil-
ler un sentiment corr6latif, et que ce sentiment se traduit directement, sympathi-
quement, symboliquement ou m6taphoriqriement, dans toutes les sphdres d.es
organes ext6rieurs, qui le racontent tous, suivant leur mod.e d.taction propre, com-
me si chacun d.'eux avait 6tA directement affect6"*.
Gratiolet pare s5, fi trecut cu ved.erea obiceiul mo;tenit qi chiar, intr-o anu-
rnit5, md,sur[, obiceiul la individ
;
cle aceea el nu reugeqte, dup5, p5rerea mea, s[,
clea explicalia
justf
qi cb.iar nici o explicalie multor gesturi qi expresii. Ca o expli-
caf,ie a ceea ce el numeqte m.iqcd,ri simbolice, voi cita observaliile sale (p. 37), luate
de la dl. Cheweul, asupra unui om
jucind
biliard.
,,Si
une bille d6vie l6gdrement de
la direction que le jouerir pr6tend lui imprimer, ne l'avez-vous vu cent fois la
pousser clu regard, d"e la tOte et rn6me des 6paules, comme si ces mouyements,
purement symboliques, pouvaient rectifier son trajet ? Des mouvments non moins
significatifs se produisent quand. la bille manque d.'une impulsion suffisante. Et,
chez les
joueurs
novices, ils sont quelquefois accus6s au point d'6veiller le sourire
sur les ldwes d.es spectateurs"**. Dup5, mine, asemenea miqc[,ri pot fi atribuite pur
pi simplu obiqnuinlei. Ori de cite ori cineva a dorit sL miqte un obiect intr-o anu-
mit[ parte, el l-a impins intotdeauna in acea parte : dacd, a vrut s5,-l d"eplaseze
inainte, l-a impins inainte, qi dac5, a vrut s[,-l opreasei, l-a tras inapoi. De aceea,
cind. cineva vede bila sa d"ucindu-se intr-o directie greqitl,
;i
doreqte intens sL
meargd, intr-alt5, direcfie, nu poate evita, din obiqnuin!5, indelungatd,, s5, execute
in mocl inconqtient miqc5,ri care in alte cazrrrr le-a constatat, ca eficace.
Ca un exemplu d"e miqc5ri simpatice, Gratiolet (p. 2I2) ctteaz[, cazul ur-
mi,tor:
,,Ifn
jeune
chien il oreilles droites, auquel son maltre pr6sente de loin
quelque viand.e app6tissante, fixe avec ardeur ses yeux sur cet objet dont il suit
tous les mouvements, et pendant que les yeux regardent, les cleux oreilles se por-
tent en avant comme si cet obiet pouvait Otre entendu))***. Aici, in loc de a vorbi
desimpatia dintre ochi
rsi
urechi,inri pare mai lesne d.e crezut c5,, uitind.u-se atenli
'
,,Din
[oatc faptg]c pe calc lc-anr anrintiL rezultir
cir sirn{urile, irnagina!ia
;i
insti;i ginclilca, oricit dc iualtir
;i
abstlacLir am presupune-o, nu pot funcliona firll
a da na;tcre la un scnlinrent corelativ, si cd accst senli-
nrcnt se traduce dilect, prin simpatie, in mod sirnbolic
satr metaforic, in toaLe sferele organelor exterioare, care,
dultzi nrodul lor propriu dc acliune, il tracluc toate ca
;i
cind fiecare ar fi fost direct afectat" (N. lrad.).
**
,,Dac[ o biki deviazd uqol de la direclia pe care
juc[tonrl vrea sii i-o imprirnc, nu l-a!i vlzuL de o
suti tle ori inrpingincl-o cn plivirca, cu capul
;i
chiar
cu untet'ii, cA
;i
cind accsIc rui;cirri pur sirnbolice ar
prtlca sir-i t'cctifice nrc'rsul? Iligciiri nu rnai pulin scurni-
ficative sc produc atunci cincl impulsul clat bilei estc prea
slab. Iar la jucitot'ii novici acestc rniEc[ri sint uncoli
intrut-it de pronunlatc lncit provoac:i surisnl spcc(a-
tolilor"' (N. lrad.).
***
,,UIl
cdIel cu urcchile drcpIe, cfu'uiu stiipinul ii
arati de la distanli o bucatl de carnc apetisanti, i;i
fixeazir ochii asupra acestui obiect, urmlre;tc toate mi;-
cdrile acestuia, gi in vreme ce ochii privesc, amindoul
urcchile se indreapti sprc fa[i, ca
;i
cind aces[ obiec[
ar puLea fi anziL" (N. lrad.),
INTNODUCEIiE
la un obiect oarecare, ciinii si-au ciulit urechile pentru a peroe-'pe Yre'ull sunet
;i
invers, s-au uitat atent in clirec,tia unui sunet pe care poate c[, l-a,u aiztt',iar dupi
multe generalii, miqc[rile acestor organe au devenit
puternic asociate prin obi;nuin-
!L
indelung continuath.
Dr. Piderit a publicat in 1859 o luclare d.espre erprc'sie, pe care am vrazut-rt,
irr.sil prin
(rrlror
clupi, cum afirm[ el, a anticipert pe Gratiolet in multe din vederile
sale. in 186?, el a publicat luerarezr
.lrlt'issczr,sr:huftlicltes
Systetrt tler Mi,mik und
Physi,oonontik. Este aproape imposibil tle a recla in citeva fraze o sintezi
justf
a
conceptiilor sale. Urmd,toarele pasaje vor putea exprima eventual tot ce se poate
spune pe scurt:
,,Iliqc5,rile
musculare d.e expresie sint in parte legate de obiecttl
imaginare
ryi
in parte de impresii senzoriale imaginare. in aeeast5, propozrlrerezidd'
cheia inlelegerii tuturor mi;cd,rilor musculare expresive" (p. 25).
Apoi,
,,fli;clrile
expresive se manifest[, mai ales prin muqchii rtumeroryi
;i
mobili ai fetei, par,tial clin cauzil ch nervii prin care ei sint purii in mirycare isi au
originea in cea mai apropiat5, vecin6tate a organului mintii, insl de asemenea par-
lial
pentru cL aceqti murychi servesc s5, sus!in5, organele de sim!" (p. 26). Dac5,
dr. Piderit ar fi studiat lucrarea lui Sir C. Bell, probabil ci nu ar fi spus (p. 101)
c[, risul violent provoacl, o incruntare din cau zd, cd, tine t1e natura durerii sau cL
la sugaci (p. 103) lacrimile irit[, ochii qi astfel provoaci contractia mu;chilor in-
conjrrrl,tori. Multe observafii bune sint pres[rate prin tot acest volum, la care mti
voi referi ulterrior.
Disculii scurte d"espre expresie pot fi g5,site ln tliferite lucr5,ri care nu atl
rrevoie s[, fie tratate am5nunfit aici. Toturyi, dl. Bain a abordat in douzi din lucr[,rile
sale acest subiect cu oarecare amlnunfime. Itl spune
8
:
,,Consid.er
c[ expresia
lnsl,ryi este o parte integrantl, a sim!,irii. Crecl c5, o lege generall, a minlii este_ cii,,
impreun[, cu faptul simlului interior sau al col$tiintei,_existl o acliune difuzabili
sau d.e excitare asupra membrelor corpuluitt. Tntr-alt 1oc el adaug5,:
,,IJn
num[,r
consid.erabil d.e fapte pot fi aduse sub principiul urm[,tor : anume cd, std,rile cle pl[-
cere sint legate d.e o sporire, iar st[rile de suferin!5, d.e o reducere a unora sau a tutu-
ror funcliilor vitale". ins[ legea de mai sus a acliunii c1e difuziune a sentimentelor
pare prea generall pentru a arunca mult[, lumin5, asupra expresiilor speciale.
Tratind d.espre sentimente ln hicrarea sa Pri,nci'ples o'f Psrlch,ologlt (1855)t
dl. Ilerbert Spencer face urm5,toarele observalii:
,,Atunci
cind. este puternic[, frica se exprima, prin
lipete,
prin eforturi dc'
a se ascunde sau d.e a sc5,pa, prin palpitalii
;i
tremurare, iar acestea sint tocmai
manifestlrile care ar insoli suportarea ins5,ryi a r5ului temut. Pasiunile distrugl-
toare sint arS,tate printr-o tensiune gencral5, a sistemului muscular,
prin scri;-
netul dinlilor
;i
scoaterea ghearelor, prin dilatarea ochilor
ryi
a nflrilor, prin mirii^t;
acestea silt formele mai s-iabe ate
'a^cl,iunilor
care insolesc uciderea,
pt'hzrr". irl
aceasta constfi,, d.up5, curn cred, aclev[rata teorie a unui ruare numi,r cle expresii,
insd, interesul principal qi dificultatea subiectului rezidfl, in urmd,rirea rezultatelor
minulat de complexe. I)ed.uc cir cineva (nu am fost ins[, in mi,suri sii stabilestr
cine anume este) a exprimat cindva, o pi,rere aproape sim.ilari,, intrucit Sir C. Bell
8 'l'ltt:
Selt.srrs rrtrtl llu' IttlcIltL:1, e rl . rr 2-it. I li(i l,
1i.
1)(i
;t
2,38. I'rcfa{a la pt'irrr:r e tli!it' lt act'sI t'i lrrcl'irl'i
;ttittt'I
ii da Ia
tlc irrrric 1fi55. \'czi tlc ttse lllt'tte ir t'tli!ilt lt 2-it a ltrct'itt'ii
tl-lrri IJrrin tlt'sprtr
'J'he
I')tttolirttts und the 1l'ill.
INTFODUCERE
spnne
n
t,,S-a sustinut e[ a;a-numitele serune exterioare ale pasiunii nu slnt d.ecit
coilcomiteutele acelor miryc[ri voluntare pe care structura le face necesaret'. Dl.
Spencer a, publicat rlc asemenea
10
o lucrare valoroasi asupra fiziologiei risului,
in care insist,I" asupra,,legii generalc c[, sentimentul, trecind" de o anumit5, inten-
sitate, se descarcir prin actiune corporal["
;i
cri
,,o
re\'Srsare de forfzi nervoasti,
neclirijati, de nici un motiv, 'r'a lua evident mai intii d,rumurile cele mai obi;nuite
;
ryi
clac:i acestezr nu vol fi suficiente, se va rev5,rsa apoi in cele mai pulin obirynuite".
Cred ci, aceastd, lege este de cea rnai mare importan,tzi pentru elucidarea subiectului
nostru
11.
Tofi autorii care au scris de,qpre expresie, cu excep,tia d.-lui Spencer, marele
exponent al principiului evolulieio par sd, fi fost ferm convinsi c[, speciile
-
in-
clusiv, natural, omul
'-
au apS,rut in starea lor actuald,. Fiind astfel convins, Sir
C. Bell sus,tine cd, mulfi dintre muqehii noqtri faciali
,,serr,'esc
numai pentru expresiett
sau c5, sint
,,un
tlispozitiv special" in acest singur scop
12.
ins5, d.in simplul fapt
cd, maimulele antropoicle au aceiaryi murych.i faciali ea
ryi
noi
13
reiese ca foarte pulin
prcbabil ci, in cazal nostru aceryti muqchi servesc exclusiv pentru expresie, deoarece
nimcni, presupun eu, nu ar fi dispus sd, aclmiti, c[, maimu,tele au fost inzestrate
cu mufchi specriali numai pentru a-ryi expune strimb5turile lor hidoase. Se pot de
fapt atribui pentru aproape to!,i murychii faciali intrebuin!5,ri distincte, indepen-
d.ent de exprcsie.
Evident c[ Sir Cl. I]ell a vrut si, facir, o tlistirrctit', t'it mai largir posibil,
intrt'oln si anirnalt'le infericalr'ryi. in consecilrlri, el uf irntii cli
,,1a,
fiintcle itferioanr
nlr t'xisti t'xprt.sir', ataril tlt' cc:t la eu'(' st' potrto ref(ili tnai mult satr lnai pu{in
trltu'r t,a ac-rtelc Itu' rle voin{,ii srru insl,inc;ttr lr('o('sarett. I-Nl sus!]no nrai tlepa,rte cti
faf a lor
,,p?ll'r)
cirpilbilir s[ exprinur rnai ales furic
;i
fricrl"la. fns[' otnul insuryi rnr
ili poato explirna dragostea;i urnilin{:r, atit do clar prin scfrtl}e exterioare ca un
ciine atunei cincl, cu urechile pleo;tite, cu buzerle atir'nind"r cr eorpul unduitor'
;i
dirrcl din coad5,, i;i intlmpinS, stlpinul iubit.
$i
aceste miqc[ri la cline nici nu
pot fi explicate ca fiind acte cle voin,td, sau instincte necesare mai mult d,ecit privi-
rea radica,"5,
ryi
obrazul surizd,tor al unui om care i;i intilneqte un vechi prieten.
Dacil Sir C. Bell ar fi fo,qt intrebat in leg5,tur[, cu expresia afec,tiunii la ciine, el
ar fi r5,spuns, fiir:i incloiald,, ci accst animal a fost creat cu instincte speciale, ad,ap-
tinclu-se pentru a,socierea sa cu olnul,
$i
ci oricc altir' eercetare
in legiturf cu acest
subicct este rle pris:os.
\t
'ltr(tlrttt'ry
ntrcI ?hilosoplrtl ol'li.r'1trcsslort, t'tl it ll-1,
[).
l2l.
10,,Ir,ssar-s
St'icrrtilic, I)olititrul uttd Spcculativt"',
seliu a 2-a,1ti63, p. 111. In prinra scrie de cseuli estc tt
disculie despre rls care imi parc de valoare foarle nticit.
11
De la publicarea eseului la care tocntai ne-am refc-
rit, rll. Spcncer a sclis un altul dcspt'c JIoraIs and XIo'
rcrl Sentintetis,
,,IiorLinghtlv
Revierv", 1 aprilie 78i1,
p. 426. El a publicat de asemenea concluziile sale finalc iir
volumul al Il-lea al ediliei a 2-a a lucrdrii Principles of
Psgchologtl, 7872, p. 539. PoL afit'rna, pentm a nu fi acu-
ztrL cir incalc <lonrt'niul rl-l ui Spcncer, ci anr anun-tzrt,
irr lrrr:l'irrt'r nrt'ir
'l-he
Drsccttt of Man, c;i scrisesem atunci
o pur'tc a volrrrttrrltri tlc fa!ir: pritttclc Ittclc tttttc lllallrts-
clisc rlr:sprc strlrit'ct rrl cxllt'esiei
lloartir
clata dc 1838.
7)
Attrrtotng arttl l'hilctsolthlJ oI lirprt:sslon, ctl. a 3-a,
p.98,121
9i
131.
13
Prof. Owen afirmir in mod exprcs (,,Proc. Zoo7.
Soc.", 1830, p.28) cri a;a este la orangrttan
;i
indici pre-
cis toli rnu;chii nrai inrportan!i carc sint bine cunoscu!i
ca servind la om pcntt'tt cxpt'imarea sentitnentelor salc.
Yczi, de asenrenca, dcscriet'ea tttai multor mugchi faciali
la cimpanzeu, de cdtre prof. NIacalister,
,,Annals
and
N{agazine of Natural l{ist.ory", mai 7877, vol. VII,
p. 342.
ta
AnrttomrT and I'hilosophg of Erpre.ssiotl, p. 121
;i
138.
IN'IRODUCERE
tl
Cu toate ei, Gratiolet neagi, in mod. categoric
15
c5, weun muqchi s-ar fi
tlt'zvoltat numai ctt scopul expresiei, e'l nu pare si, fi reflectat vreodatri asupr.il
principiului evolu!,iei. El pare si considere fiecare spccie c2 o creatie separatii.
La fel- este pi cu ceilalf,i autori care au scris despre expresie. De exempli, clupl
ce vorbeqte despre mi;ci,rilc membrelor, dr. Duehenne se ref6'r5, la celetur" dal
erpresie_fe,tei
;i
ob'qervi,tu,
r,Lc'cr6ateur
nta donc pas u h, se pr6occuper ici des
besoins de la m6canique
;
il a pdr selon sa sagesse, ou
-
que I'on rne par,t1;mie
cette
manidre de parler
-
par une d.ivine fantaisie, mettre en. action tel o1 tel muscle,
un seul ou plusieurs rnuscles i; la fois, lorsqu'il a voulu que les signes caract6ris-
liqueq 4.f
passions,
_m6me
les plus fugaces, fussent 6criti passugdrement
sur la
face de l'homme.Ce langage. de la physionomie
une fois cr66l il llli a suffi, pour 1r
rendre universel et immuable, de clonrrer i, tout 6tre humain la facult6 instlnctive
d"texprimer toujours ses sentiments par la contraction cles m6mes muscles,t".
Mglli autori considerd, intregul subiect al DnTtresi,e,i ...ca inexplicabil. Astfel,
renumitul fiziolog i\Iiiller spune
17:
,,Expresia
complet diferit[ a tris[turilor fef,ei
la pasiuni diferite arat6, cil, dup5, felul ,qentimentulii excitat, i;e ac,tioneazit asupra
unor grupe total diferite de fibre ale nervului facial.
Asupra cauzei acestui fapt
sintem in complet5 ignorantd.,,.
Fd,rd, ind_oiald, c[, atita timp cit omul
;i
alte animalt' sint considcrattr clrept
crealii independente, se pune o frin5, efectivd, clorintt'i noastrc naturale de a c('r.-
ceta pe eit posibil cauzele expresiei. Dup5, aceast[, doctrinl, orice si totll poatc fi
tot ntit cle bine e'xplicat
;
tlcctt'inA s-a dovedit tot atit cle pcrnicio:rs[,
in
frrivinl2,
tlxpresitri Ca,
ryi
a, oricS,rei altt'ranruri a isl,orit'i traturalt'. I-la ollt, l1n('lt, t'xlir.r,sii, r,a
zbirlirc:t, pi"trrtlui sub irtflut trta nnei spil,itnc extremrl Fatr rlt,zr,-t'1ir.e1 rlirri,ilsr s11lr
itttperiul urtci furii teribile, cu greu pot fi in!,clefie nunlai po ltuza crt,4intei'ci16mrrl.
tl cxigflt cinclva intr-o st,are mult iirferioa"ri, as,.rr5n[,toart, ardrnalt'lor. Dxistent,l
aceloraryi expresii lzt, specii distincte, deqi innrclite, cum sint rni;cirrile acelorarsi
rmrrychi faciali in timpul risului la om qi la diferite maimule, rlevine oarecum mai
inteligibil6, dae5, credem ln descenclenta lor dintr-1n strlmoq comun. Cel care
admite, din motive generale, cd strucLura
ryi
obiceiurile tuturor animalelor s-au dez-
voltat t_reptat va privi intregul subie ct alexpresiei intr-o lpminri loud, si interesant[.
Studiul expresiei e"ste dificil clatorit5, faptului ci mirycdrile
"sint
adesea irn-
perceptibile, treeittoare. O deoscbire poate fi elar perceputir,
;i
toturyi pozrte fi
imposibil de a afirma, cel pu,tirr dupfl cum anr constatat, in ce'constii. Atunci cinrl
asisti,m la vreo ernolie puternir,l, simpatia noastr5, este atit cle profuncl stinnlatir,
iucit observarea atentd este uitatir sau clevine aproape imposibil5, fapt pentru car(,
am avut multe dovezi curiozlse. fmagina,tia noastrd, este o altei sursir r1e erori,
ryi
ineti
tsi
mtri serioasi, intrucit, daci, d"in natura condif,iilor ne aryteptlrn sii vecterrr
()
allulnitir, expresie, cu ulurinln, ne imagin5m prezenlaei. fnciucla bogatei sale expe-
t5
l)e la Phgsiortontie ., p. 12
;i
73.
16
Llit'ruttsme de Ia Phgsionomie lluntaine, etl. a 8-a,
p. 31.
t7
Elemerrts of Pltgsiologg, trad. cngl., vol. II, p.
g131.
'
,,Creatorul
nu a avut nevoie si se pleocrupe de cerin-
!ele
mccanicii; cl a prrttrt, dupi inlclepciunea s?, sfrrr
-
sI ni sc icrte nrorlul acesta ale a \:ol'bi
-
ditrtr'-o farr-
Iezic
(livini,
sl'i
Iuni
in lrr,lirrnt, crrt:rIt' slrlr r:lrialc nrusclri,
unrrl sau tnai mulli mugchi ln acelaqi t.imp, atuuci clnrl
a vrut ca semnele caractelisticc ale pasiunilor, chiar ale
cclor mai fugitivc, si fie trccritor inscrisc pe fala onnrlui.
:\ccst limbaj al fizionomiei odatd creat, crcatorului i-a
fost suficient, pentru a-l face universal qi irnuabil, sii dea
olicirrei fiin!e orncnegti facultatca instinctivii dc a-ii
exprinra lntottleauna sentimcntele
ltrin
contractia acr,-
lolali nru;chi" (N. fu'ad.).
t2 INTRODUCEIiI]
rienfe, dr. Duchenne
;i-a
inchipuit timp indelurrgat, dup[ cunr zlfirrnl el, cir rnai
rrrulfi murychi se contractra la anumite emolii; in cele din urm[, el s-A convins ci,
miqcarea errl limitat[ la un singur murychi.
Pentru a obline o cit mai buni, bazra si a cletennina, indepenclent cler opinia
curerrtti, in ce nti,qurd, anurnite migclri ale trlsS,turilor felei si gest,uri erprimir, real-
urente anumite stfi,ri de spirit, am g[sit urmii,toarele mijloace ca fiind cele mai utile.
in primul rincl, am observat sugacii, d.eoarece, clup[, cum constati, Sil C. Bell,
ei rnanifestl multe emolii,,cu o forld, extraordinarl", p cin.cl mai tirziu in r.iatii,
unele dintre emoliile ncastre,,nu mai au sursa pur[,;i simplii, clin cale iau na;tere
in fragcdi, copilirie"18.
ln al doilea rind, mi-a venit in rninte ci, ar trebui studiali clemenlii, intrucit
ei sint predispu;i pasiunilor celor mai puternice qi le clau clrumul f[,ra control. Eu
personal nu am arrut ocazre si, o fac, arya incit m-am ad.resat dr. Ilaud.sley, de la
care am prirnit o recornanclalie c5,tre dr. J. Clrichton Browne, care conduce un imens
azll itr apropiere de Wakefielcl
;i
care, dupri curn am constatat, se
;i
ocupase de
acest subiect. Acest excelent observator mi-a trimis, cll o amabilitate neobositi,,
numeroase note
;i
d,escrieri cu valoroase sugestii asupra multor probleme
I
nu
pot aprecia indeaiuns valoarea ajutorului siu. Sint cle asemenea inclatorat amabili-
t6,tii d-lui Patrick Nicol, de la azilal cle neburri din Sussex, pentru relat[rile inte-
resante^ asupra a doul sau trei chestiuni.
In al treilea rtncl, clupd, cum am vilzut rnai l;us, dr. Ducherule a supus curelr-
tului galvanic anumili mu;chi cle pe fafa unui batrin, a crirui piele era pulin sen-
sibil[,
;i
a proclus astfel diverse expresii care au fost fotografiate la scarl mure. Din
fericire, m-a,nr gindit sX ar[t mai multe din cele mai bune cliryee, far[, nici o expli-
calie,la mai mult cle dou5,zeci d.e persoane crulte, de d,iferite virste
;i
de ambelc,
sexe, intrebindu-le in fiecare caz ce emo!,ie sau sentimenter presupun ci, l-ar fi
animat pe bS,trin
I
am notat r5,spunsurile lor intoctnai. }Iai multe dintre expresii
au fost imecliat recunoscute d,e aproape toate persoanele, cu toate c5, nu le-au de-
scris in exact aceia;i termeni; qi cred cd, ne putem bizui pe ele ca fiincl juste pi vor
fi ulterior descrise ami,nunfit. Pe de alti, parte, aprecieri extraordinar d-e diferite
au fost exprimate in legd,turd, cu citeva dintre ele. Aceasti, prezentare a fost folo-
sitoare intr-urr alt fel, convingind.u-mi, clt cle uryor putem fi inryela,ti de irnaginalia
noastrzi deoarece, atunci cind" m-am uitat pentru prima d.atir, la fotografiile r1r.
Duchenne, citind in acelarsi timp textul
,si
aflincl astfel ce intentionau s[, reprezinte,
am fost cuprins de arlmiralie talir, de veracitatea tuturor fotografiilor, cu numai
clteva exceplii. Totu;i, dacd le-a; fi examinat fdrit nici o explicalie, ary fi fost frirai
ilrd.oiali, tot atit cle nedumerit intr-unele caz:urr cum au fost
rsi
alte persoane.
in al patrulea rind., speram sL ob,tin mult ajutor de la marii maeqtrii ai
picturii si sculpturii, care sint observatori atit de minulio;i. Am primit in conso-
cin!5, fotografii
;i
gravuri ale multor opere binecunoscute
;
insd,, in afarir, c-le citevu,
exceplii, nu am profitat cu nimic din aceasta. Motivul este, f5,r[ ind"oial5, cL in
operele d.e artii frunrrrsefea este obiectul principal, iar murychii faciali pdternic
contractali d,istrug frumuse!,ea
le.
in general, istoria compozitit'i t'stc t'xprimatir, cu
o for!5,
ryi
un ad"evlr minunat prin accesorii iscusit redate.
ts,{ttulLtttttl
ntrd ltltilrtsolthy o[ ]itTtressloll, ctl. a 3-a,
p. 1 98.
1e
\:t'zi ol-rselvatii irt acesL se ns in Lctrtr:tnn u lui I,cssing,
1radusii dtr \\'. Iloss. 1ftli6, p. 11).
INTRODUCERE
in al cincilea rind, mi-a p5rut ertrem d.e important s5 stabilesc daci, ace-
lc'zr;i expresii si gesturi predomin5,,
dupd, cum s-a afirmat adesea, f5,ri, dovezi sufi-
ciente, la toate rasele umane, mai ales la cele care nu au fost dccit pu,tin in con-
tact cu europenii. Ori de cite ori aceleaqi mi;ciri ale trds6turilor obrazului sau ale
corpului exprimir aceleagi emolii la mai multe rase umane distincte, putem ded.uce
cu rnult5, probabilitate
c[ asemenea expresii sint cele adevirate,
ryi
anume c[ sint
innziscute sau instinctive. Expresiile sau gesturile convenfionaie, dobintlite de
inclivid in perioada timpurie a viefii, s-ar fi deosebit prcbabil Ia cliferitele rase,
intocmai_
q"
si limbile pe care le vorbesc. in consecinfd, am pus in circulalie, la
inceputul lui 1867, anumite intrebd,ri tipd,rite cu rug5,mintea, care a fost pe deplin
respectat5,, ca sd, se acorde incredere numai obseriatiilor reale,
ryi
nu tir.*o^ti.i.
Aceste intrebflri au fost scrise dupi, un interval de timp indelung^t,ln care atenlia,
mi-a fost indreptatf in alte direcfii,
ryi
acum imi dau seama cd, ele ar fi putut fi
consiclerabil imbunritd,lite. La unele din copiile mai tirzit am ad5,ugat, in manuscris,
citeva observalii suplimentare :
1. Mirarea se exprimS, prin ochii
ryi
gura larg deschisd, qi prin spr,incenele ridicate ?
2. Rg$inea provoacS,
inioqirea obrazului atunci cind culoarea pielii- perrnite s5, fie
yizi-
_
hila ?
$i
in special cit de
jos
pe corp se intinde inroqirea ?-
ll. Atunci cind un om este indignat sau sfiddtor se incrunt5,, i$i indreaptil corpul
ryi
capul, iqi inalfd, umerii qi iqi stringe pumnii ?
4. Atunci cind" reflecteazd, profund asupra vreunui subiect sau incearci, s5, infeleagd,
vreo problemd, grea, se incr:unti, sau i se increleqte pielea sub pleoapele inferioare'l
5. Atunci cind este in dispozilie proast5,, ii sint collurile gurii lXsate in jos qi collul
interior al sprincenelor ridicat de muqchiul pe care francezii il denumescr
,,muqchiul
suferinfei" ? in aceastS, stare, sprinceana devine ugor obticd, qi pulin umflatf,, la
capd,tul interior, iar fruntea este lncrefitd, transversal la rnijloc, nu insd, pe toatl
li,fimea ei, ca atunci cind sprlncenele sint ridicate in semn de mirare.
6. Oind este in bund, dispozifie, ii strS,lucesc ochii, cu pielea pulin incre!,iti in jurul
ryi
d,edesubtul lor qi cu collurile gurii pulin trase inapoi ?
7. Cind un om ia in batjocuril p" cineva, i se ridicd, collul
buzei
superioare deasupra
carrinului d,inspre omul cd,ruia i se adreseazd,o!
8. S-ar putea recunoagte o expresie de indirjire sau d"e incd,p5,finare, care se manifestd,
mai ales prin gura strins inchisd,, sprinceana coborit5, gi o uqoard, incruntare ?
9. Se exprimd, dispreful printr-o uqoard, ieqire ln afard, a buzelor, prin rid"icarea na,-
sului, cu o uqoard, expira,fie ?
10. I)ezgustul se manifestd, prin ld,sarea in
jos
a buzei inferioare, cea superioard, fiind.
ugor ridicatd, qi printr-o expirare bruscd,, oarecum asemd,nd,toare unei vomit5ri inci-
piente sau ca atunci cind" scuipi'?
11. tr'rica extremS, se exprimd, in general la sS,lbatici in acelaqi mod ca qi la europeni?
12. Risul este dus vreodatd, lel o asemenea extremitate incit sd, aducd, lacrimi in ochi?
13. r\tunci cind cineva doreqte sd arate c5, nu
poate
impiedica ceva d.e a fi fd,cut, sarl
cd el insuqi nu poate face ceva, nu ridicd, el d"in umeri, nu iryi intoarce el coatele spre
interior, nu iqi lntinde miinile spre exterior qi iqi deschid,e palmele avind, sprincenele
ridicate ?
1{. Cind copiii sint imbufnafi, iqi
$uguiaz5,
qi li se proemrneazd, considerabil buzele ?
15. Pot fi recunoscute expresii de vinovd,fie, de viclenie sau de gelozie, cu toate c5, IItt
rytiu
curn pot fi definite acestea?
16. Se dd, vertical din cap Ia afirmalie gi lateral la negalie ?
Obselr.afii i'rsrU)r'a indigenilol care au avut puline leg5,turi cu europenii ar fi
d.esigur foarte r-irloroase, eu toate cd, cele asupra oric5,ror indigeni m-ar interesa foarte
mult. Observa.tii g'enerale asupra expresiei sint rle micd, valoare, iar memoria este atit
IN'I'nODUCI!riI;
tle irtqeliitoin'e, incit log in nlod
jnsistt'nt
s[ nu i se ucolrlc incretlt'r'e. O rtrest,riele pr'o-
c'isir rt fizionomiei Itt oljce er]lot,ie sau stalci cle spirit, crl o r:xpullerc:r con(lif,iilor in ca,r'c
ll tt,r'tt1 LLt'" ttl fi tlg ntitlc r-ttlttitlt.
LrI ?tcest('intrt'birli unt
lrrinrit
trcizeci;i
fasr('rkr
rirspuusuli
(1('liu
rliferiti
obset'vatori, rnai multi clintre
(,i
fiirrd rnisionari sau pnrter,tori tri brr;tinasilor,
czirora le sint prcfund indatorat pentru mareA ostencalir, pc care
;i-au
tlat-o
;i
pentru valolosul ajutcr pe cAre l-am primit in ac('st fe'I. \-oi indica nuntele lor
spre sfirsitul acestui capitol, pentru a nn intrerupe obsr'vafiile de falti. Rlspun-
surile siut in legitur5, cn nrai multe clintre oele rnai r'Lifelite
;i
nrai ,qfllbatice rASe
omnenDti. in multe' cazlrrt s-au inregistrat conclitiiler irr care ficcalt: expresie a
ftist observat[
ryi
in cale c'xpresia ins[qi a fost clescris[. in asen]enea cazrLL-t) se poate
aYeit tctrtl inereclereu in rdspunsuri. Atunci cincl riispunsurilt'au fost nurnai cia
'qau
uu, ler-np primit intotd.eauna cu prud.enfI,. Din informaliilt'astfel clobinclite,
decurge c5, ace'ea;i sture psihicd este exprirna,tl in toati, lumea cu o uniformitate
t'emarcabilir
I
acest fapt
('ste
plitr el insu;i interesant, ca o dovart[ :r strinsei ase-
mirnirri u structurii corporirle
li
a dispozi,tiei mintalc a tuturcr ras:r.lot omenesti.
iu al saselea
;i
uitlm rincl, rn-am ocupat, pe cit mai urult poslibil, de expre-
sia clife''rite'1or pasiuni la uneler clirrtre animalele nrai
(iolnulle,
ceea cie consider
t'ii, t'st,e tle o irnportanfir, capitalzi, rlesigur rru pcntlu a hot,Sri in ce rnisru'ir anunrite
t'xpresii ,sirrt caracteristice anumitor striri psihice la om, cli pcntlu cd, oferi, cca rnai
sigtrrd, bazit cle genera,lizart' A czluzelor sarl a clrigiuii cliferitclol rnirscirli ale expresiei.
Ltl oltst'rvill'('il ntrinral<'ltir t'ste ruai pu{,irr plobabil sil firrr influt,n{a!i rlt'iru:tgitrirfiit
ttoastrir;
;i lrutt'rn
fi siguri r'ii t'xprcsiilo lrrr rrtr rirrt, crilrvt'n{,iontrlt'.
I)irr nrotivele irulicutcr nrui sult,
;i
arrurrre: tral'ur':r fugitirriL :r ulrol't'xprt'sii
(schinrbiu'ilc tri"rsirturilor fr'{ei fiirrd aclesea t,xtrenr de nrici),
"sirnplrt,ia
fjindu-nt'
ugor stirnitir at,unci cincl verlt,am vreo emo,tie putcrrnic[,, iar aten,tia fiinclu-ne astfel
sustrasi, imaginalia inryelindu-ue prin faptul cri
ltint
in mod- vag la ce s[ ne a;tep-
t[m, cu toate ci firrii incloialS, pufini dintre noi stinl care sint mcclificirile exacte
ale fizionomiei si, in sfirrsit, chiar cu lunga noastrS, familirrritate cu acest subiect,
clintoatc accste car:r,e combinate obser\rarea erpresiei nu este cituryi c1e pu{in uSoarI,
clupir cum rru au intirziat sil dc.scopere ntulto persoane p) care lt'-arn rugat szi olt-
s(rrv() anumite aspt'cte. Prin rlrmare, este grcn a, determina cu cc:rtituclinc care sinl'
rnirycr[rile felc'i
;i
:rle corpului ee caracterizt"a,zh de obic('i :rnunrite. st:iri de spiril,.
Sperr totu;i cir unele indoicli qi dificult[li au fost inl[turzl,te prin otlscn itrca, sug:t-
cilor, a ttcnrcnfilrir, rr rlifcritclor rase omencrsti, a operclol clt' artir
$i,
irt sfir;it,
a, lnllgclrilor faciali sub ac,tiurrt'a c,urentului galvanic, clupir orlrn a fost, cfecl,uul,l
t1e c5,tre tlr. Duchenne.
R[nrinc lnsd, clificultatea mult rnai mare cle a tn{elege ciluza sau origitrc:l
diferitelcr cxpresii
ryi
a
juclr'ca
claczi, se poate ave?1, ineredele in rtrco explicatie tt'tt-
reticir. De altferl,
jud.ecind
cit putem mai bine cu raliun]a rloastrr-t, firri, aiutorul
vleuncl reguli, cale din clouil sau ular multe explical,ii t'ste ct'a tttiti satisfireitoart'
,qiru daCit sint cu totul ne,satisf5cdtoale, nn 'l-iid. decit o riugririr calt' tle a r"erifica,
concluziile n6x,qtre. Aceasla este de a obscrva rlac[ atrt'l:l1i prineipiri chrpii eal't'
o anulnit[ erpresie pare sir poatri fi t'xplicatfi, estc aplicatril lu alte r:azut'i innrtlitc
ryi
mai ak's dacl acelt'irqi principii gencrale pot fi lqrlicatc, cll r'czultlttt sittisfitr,ri-
trN'fll,oDu cEttil
l,)
tc:tre, :r,tit lrr orn, cit
;i
Ia :rnirnalelc infericiare. Sint lnclemnat sii crecl c[ aceastri
din urmd, rrtctotlir t'ste cea nrai folositoare. Dificultatea, cle a,
juclcc:a
veracitatea
oricd,rei expliczr!,ii tet.rretice
;i
de a o r,'erifica printr-o
anurnitS, orientare a cerce-
t'irrii pro\roac.-r sli.birea interesului pe eare acest stud"iu 1l trezerste.
in sfirryit, in lcgirturii cu propriile mele cbservatii, pot afirma cir lc-am ince-
put in anul 1838 gi cir de atunci qi pind azLm-am ocupat aeazronal de acest subiect.
La data de mai sus eram tentat s[, cred in principiul evclutiei sau in descenclenla
spe ciilcr din alte fonne inferioare. iu c,cnsecinfzi, atunci cind am citit marea lucrare
a lui Sir C. Itell, ipott'za sa c5, omul a fost creat cu anuniili mugchi special adapbali
pentlu expriniarca scntimentelor,sale mi s-a plrut nesatisfiicltoare. Imi p5,rea
prcbalril ca obict'iul cle a nel exprima sentimentcle prin anurnite mi;clri, cu toate
c5, acunl au devenit inniscute,fusese clobind.it, in mcd treptat, ln vreun fel oarecare.
A descoperi insir in ce mod asernna cbiceiuri au fost dcbinclite, era o problermi,
foarte incurcatti. intregul subiect a trebuit examinat sub un nou aspecl,,-,si fiecare
expresit' cer('A o erplicalie rationalri. Aceasti, crcclinfrlr m-a indemnat sri intrcpr:inrl
luet'At't'lt tlt' ft{ri oricit rlt' inrperfc ct ar putt'a, f i realizatr"r.
Voi rla acunt rtutncle persoanelol clrora, clupfi culrr arn spus, lei sint profunrl
indatolat pcntru infonnatiile cu privire la expresiile prczentate cle difeliter r'ase
otneneryti
;i
voi indic:r itt fieeare caz unele rlin imprejuririle in care observaf,iile
art ftlst fiicutt'. lJa,tolitir tnarii amabilitnli
ryi
puternieei itrfluenle a, d-lui Wilson
rlin l{a,ycs Placc, Ketrt, anr prirnit din Australia nu mai pu],in rle treisprezece serii
tlt' rt-'tsprttrsuri la furtrcbririle ntele. Acest fapt a fost in speeial oportun, int,rueit
bliptirizrsii atrstralierii sint' situa{i printre.cele mai clistincte rase umane. Se va, vede:l
r'ir obser'r.:lt,iile au fcrst flcute nai alcs in sucl, in p[r,tiie indepiirtate :rle eoloniei
Vit'toria
;
citera rirspunsuri excelente au fost insi primite din norr1.
Dl. D;'gon Lacy mi-a dal, in. detaliu citeva observaf,ii valoroase, pe eare le-a
fircut in
Queenslatrcl, Ipe
o suprafa![1 la rnai multesute de kilometri lninterior. Sint
fcarte incllttorat tl-lui R. Brough Smyth, rlin l\[e]bourne, pentru observatii per-
sonale
;i
pentlu faptul ci rni-a trimis mai multe d"intre urmd,toarele scrisori,
li
anume: c1e la Rev. cll. Ilagenauer cle la Lake Wellington, misionar la Gippslanrl,
Yictoria, cat'' a anrt o mare experientl eu ind"igenii; de la cll. Sanruel Wilson,
proltrietar dc pirnrint, locuiucl la fr&Dgoreilong, Wimmera, Victoria
;
rlc' lu licr'.
(lcolgt'
fl'itplitr, stipnrirrtendentul A;ezdnrintului irrdustrial bilrytinal de la llort
I'lltt'lcity
l
tlt' ltl dl. ,\t'r,lrillalr[
(].
I-,ung rlirr Coranrlt'r'ik, \rictolia, prof('sot' la o strrnrlli
tttttltr irrtligt'nii, birtrirri si t,ineli, sint arlunu,ti din toatcr pirr!,ile coloniei; rkr l:r, tll.
IJ. B. 1,&rr din Belfitst', Yietoria, rnagistrat de polifio
;i
clirector rle inchisoare,
ale clrui observa'f,ii sint, clripzi
('tlm
am fost asigurat, demne d.e toat5, increclerezr
I
cle la dl. Templeton Bunnett din Echuca, a ciirui sta,tiune este situatfl la frontiera
colonici \rictoria si care a fost astfel in m[sur5, s5 observe mulli b6qtinasi ce nu au
a'r,'ut clecit, puline raporturi cu albii. Ill qi-a comparat observaliile cu cele ale altor
tloud, persoane, care au locuit mult timp in acea vecinS,tate; de asemenea, cle la dl.
J. Bnlmer, ltn rnisic;nar clintr'-o parte indep5,rtatd, a Gipsslantlului, Yictolia.
Sint c1e asenlenea indatorat clistinsului botanist dr. Ferdinancl Miiller rlin
l-ictoria, pentru citct'a observatii personale qi pentru faptnl c5, mi-a trimis altele
fleute cle t1-na Green, precrlm
ryi
pentru citeva din scrisorile cle mai sus.
16 INTRODUCERE
fn privinfa maorilor din Noua Zeelandd,, Rev. J. \'Y. Stack a rd,spuns numai
la clteva clin intrebi,rile mele; r5,spunsurile au fost insii rema,rcabil cle complete,
clare si desluqite, cu ind.icarea imprejurd,rile in care aceste observatii au fost f5,cute.
Rajahul Brooke mi-a furnizat oarecare informa,tii ln legd,turl eu rlaiacii din
ftrOt'netl.
in privin!,a malaiezilor am avut sttcces deplin, intrrtcit dl. F. Geach (ci,ruia
i-am fost prezentat
d.e dl. Wallaee) a observat, in decursul qeclerii sale iu interiorul
peninsulei
Malacca) in calitate cle inginer d,e mine, rnulli bflrytinasi eare mr au fost
niciodat[ in contact cu allrii. Dl rni-a, scris d.ou5, serisori lungi, cu observafii aclmi-
rabile
;i
cletaliate, asripra expresiilor. A observat de asemerlea
ryi
imigranfii chinezi
d.in Arhipelagul Malaiez.
Consulul englez Swinhoe, binecunoscutul natriralist, d.e asemenea a obser-
va1, pentru
mine pe ehinezi in
fara
lor cle ba;tinl
fi
a flcrut investigalii prin alt<r
persoane in care putea avea incredere.
in Indi&r po clntl" locuia in calitatea sa oficiali in d.istrictul Admeclnugur
din
provirrcia Bombay, dl. Ff. Erskine s-a ocupat de expresia locuitorilor
;
a con-
statat insi, c[, este foarte greu d.e a ajunge la o concluzie sigur5,, datoritfl obirynuinlei
lor de a-.si ascunde toate emoliile in prezen,ta europenilor. El a ob!,inut d.e asemenea
informalii pentru
mine de la d.l. West,
judec[,tor
in Canara,
$i
a consultat citeva
persoane indigene inteligente asupra anumitor aspecte. La Calcutta, cll. J. Scott,
clirectorul Grd,dinii botanice, a observat cu grij[,, timp indelungat, oamenii clin
eliferite triburi, folosili acolo,;i nimeni nu mi-a trimis cletalii atlt cle complete;i
cle valoroase. Obiqnuinla unei observalii exacte, ciqtigatf,, prin sturliile sale bota,rrice,
il fost aplicatir, la subiectul de fald,. Pentru Ceylon, sint foarte indat,orat Rev.
S. O. Glenie pentru rispunsurile la unele din intreb5,rile mele.
Revenincl Ia Africa, nu am avut noroc in leg[,tur[, cu negrii, cu toate c[, dl.
Winwood Reacle m-a ajutat in md,sura posibiliti,,tilor sale. Ar fi fost relativ ulor
sif fi oblinut informalii in privin,ta sclavilor negri din America, insi,, intrucit t'i
au trd,it timp^indelungat in tovd,r5gia albilor, asemenea observalii ar fi fost de
rnicI, valoare. Tn p5rlile de sud ale continentului, d-na Barber a observat pe eafri
;i
pe fingo$i
li
mi-a trimis multe rlspunsuri clare. Dl. J. P. Mansel Weale a ficut d"e
irsemenea unele observalii asupra indigenilor
;i
mi-a procurat un rlocument curios
in limba englez5,, anume p5,rerea lui Christian Gaika, fratele
;efului
Sanclilli,
rrsupra expresiilor compatriolilor s[i. in ceea ce prive;te regiunile de norcl alo
Afrieii, cipitanul Speedy, care a locuit timp ind.elungat printre abisinieni, a rd,sputrs
inl,r'ebitrilor mele in parte clin memorie
1i
rn parte clin observa,tii flcute asupra fiului
regelui Teoclor, care era pe atunci in grija sa. Profesornl
,si
d-na Asa Gray s-all ocll-
pat cle citeva puncte privincl expresiile birrytinaryilor, dupir cum le-a,u observlrt po
cincl urcau cursul Nilului.
Asupra marelui continent american, d"l. Bridgesr u misiortar care locuia
printre fuegieni, m.i-a r:ispuns la citeva intrebiiri asupra exprepiei 1or, pe care i Ie
aclresasem cu mrilf,i ani inainte. in
jum[tatea
de nord a eontinentului, d".Roth-
rock s-a ocllpat cu expresiile triburilor sd,lbatice atnah.
ryi
cspyox, d"e pe riul Nasse
clin nord"-vestul Americii. Dl. Wash.ington }latthews, medic asistent din annata
Statelor l)nite, a observat d.e asemenea cu d"eosebit6 grijd, (drtpir, ce vhzuse intre-
bririle mele, publicate in
,,Smithsonian
Report") citeva din cele mai srilbatictr tri-
INTRODUCERE
buri din regiunile tlt' vest ale Statelor Unite, anume
assinaboinii
;
ri,spunsurile sale s-au doveclit a fi cle
fn sfir;it, pe ling5, aceste surse speeiale de
fapte, date incirlental, clin c[r!i de cililtorii.
tetonii, grooventrii, mandanii
cea mai mare valoare.
informatii, am adunat eiteva
Fig. 1. '-
Scltcnra mu;chilor fctci,
dupir Sir'
(1.
Rt'll.
?{.
#
l.'ig. 2. -- Scherna nruqchilor fctci,
clupir I Icnle.
E
'F
I
Irig. 3. -- Schcntn ntrr;clrilor feIei, dupit
I Itrrrlr : ,\,
(
)ct'iltito-frorttulis i ll, corruqt,
lrtr .srrTrercilii; O, orbicttlaris
lttilpebra-
rurrl
: I),
ltqratnidali.s
rrn.si : Ii, leualor
luhii .srrTreriori.s rrn.si; l.', Ieuqlor lubii
ltroprius;
G, zq0ontttlictts; ll, nlaluris:,
l, :qqonrulicus ntinor; Ii, lrirtrt0ttlttri:;
ol'rs san deltressor unQttli rtris
.,
1,, qttutlrrt-
Itrs ntttti; lI, r'i.sorius,
llortirrrrc
rlin
7,l1rr-
Itlsttrrt tnryoitles.
I)eoarece va trebui sir mL refer aclesea, mai ales in partca clin urmd, a acestui
volnm, la nrurychii faeiali ai omului, am dat sii se copieze
ryi
sL se redueri o cliagramri
(fjg. 1) tlin lucrarea lui Sir tr. Bell
Ei
alte c1ou5,, cu cletalii mai precise (fig. 2
$i
3),
din binecunosct,tt Hundbuclt der systentati,sehen An&tonlie des llensclrnn a lui Ilenle.
Acelearyi litere se referS, la aceia;i lnu$chi in toate cele trei figuri, insi, se dau numele
Illlmai ale celor rnai importanfi, la care r.a trebui s[, nrir, refer. ]tu;chii faeiilli sc
l8
INTITODUCEITE
unesc in rnarc miurri intrc ci,
Bi,
dup5 cum sint inforrnat, apro:rpe cI, nu apar pe
o fa!5, rlisecati atit de clar, a;a cunr sfurt reprezentali aici. Unii autori consid"erl
cd, ace;ti rnuqchi .sint in nunr[r dt' nou[sprezece perech.i
ryi
unul stingher
20
I
allii
insf consiclerir nunrirul lor cu mult mai mare, rid"icind.u-se, dup5, Moreau, chiar la
cincizeci si cinci. Iti sint, clup[, cum atlmit toli ce'i care au scris d-espre acest subiect,
de o structurl foarte variabili, iar ]Ioreau observi, c5, aproape nu seamd,nd, intre
ei nici rndcar la o
jumi,tate
de d.uzind cle inclivizi
21.
Func,tiunea lor este d.e asemenea
variabilzi. Astfel, capacitatea cle :r-;i ari,ta caninii de o singur5 parte se deosebeqte
mult la diferite per"soane. Dupir, c1r. Piclerit
22,
capacitatea de a-qi riclica aripile
nd,rilor este extrem de variabil5, qi se pot cita gi alte asemenea cazrrri.
in sfirqit, trebuie s[-mi exprim cu pl[,cere obligaliile ce le am fa!d, de dl.
Rejlander pentru osteneala ce
$i-a
d.at fotografiind pentru mine d.iferite expresii
si gesturi. Sint d.e asemenea inclatorat cl-lui Kindermaililr din lfamburg, pentru
a-rni fi imprumutat negative excelente tle sugaci care pling,
ryi
dr. Wallich, pentru
un ncgzttiv atrig[tor al unei fete care suride. Mi-am exprimat mai stis obliga!'iile
fafir, de dr. Duchenile, pentru ci, rni-a permis cu generozitate sd, copiez
ryi
s5 red.uc
unele din fotcgrafiile sale nrari. Toal,e Aceste fotografii au fost tiplrite dupfr pro-
ceclt'ul heliotip, exactitatea eopiei fiind :rstfel garantatii,. Aceste planqe sfurt iutli-
czrte prin cifre rornane.
Sin1, de asemenea foarte inclatorat, d.-lui T. W. Woocl pentru extrenta, oste-
nealilpecareqi-aclat-odesenind clupeinatur5,expresiile a diferite animale.Un distins
pictor, dl. Riviere, a ar,rrt amabilitatea d.e a-mi cla doui, clesene d"e ciini
-
unul
intr-o dispozilie ostilS,iar celd,lalt intr-una umild,
;i
mingiietoare. Dl. A. 1\[ay mi-:t,
dat de &soltlrrea d"ou5, schile similare r1e ciini. Dl. Cooper a d.epus toatir, stri,d.uin!,:t,
la gnrvarea in lernn. IJnele clintre fotografii qi rlesene reprezentind. un Oynoptthe-
cr,ts) anume cele
ffdcute]
de dl. ]Iay qi de dl. Wolf, au fost reprod.use mai intii
d,e cll. Cooper pe lemn cu a,jutorul fotografierii
;i
apoi gravate, in acest fel asiguritr-
du-se aproape completa lor exactitate.
20
I)1. Partlidgc, Totltl's Cgclopedi.a of
Physiologg, vol. II, p. 227.
2L
l)e Ia Pfulstonomie,
(-i.
Laval-cr, vol.
27,1. Dcspre trttttrirrtrl tttitschiior faciali, vezi vol. l\r,
1t.
209- 211.
22
II'issens chaftliches S37.slern der xl itnik und Pltgsio-
{Jrmmik,
1867,
1r.
91.
Analomg and
I\', 1820, p.
C API TOT,Ii L I
PRINCIPIILE GENBRATE AtE EXPBBSIEI
,""," .,11,'ll':11;1,,;:l:: ],';:,jii:'::l';1,.1;,li:il;;JixJl,llff':i:;,i:'l:i,T:i,ll";';
utile in liecaro caz particular
-
Pr,rterea obiqnuinlei
-
EretlitaLe
-
Nligc[ri asociate
obi;nuite la olll -
'\ctiuni
rcflexe
-
franzi{ia de la obiceittri la aclitrni t't'flexe
-
\li;cirri asociat'c oltisltnitc la atritllillclt' itlfcriolll'cr
-
obscrvatii fitrale'
Voi incepe prin a enunla cele trei principii care cred cL explicd, majoritatea
expresiilor qi gesturilor folcsite in mod involuntar de om
$i
de animalele inferioare
sub influenla a diferite emo,tii
ryi
scnzalii
1.
Nu am ajuns insi, la aceste trei principii
cleclt la sflrrsitul observafiilcr mele. Ele vor fi d"iscutate in mod. general in capitolul
cle fa!d, qi in urm[toarele. Faptele observate atlt la om, cit
ryi
la animalele inferioare
vor fi folosite aici, insi aceste din rtrmi, fapte sint preferabile, intrucit este mai
pulin probabil cd, ele ne inryal[. in capitolele al IY-lea
ryi
al Y-lea voi descrie expre-
iiite speciale ale unora clintre animalele inferioare, iar in capitolele urm5,toare cele
ale omului. Oricine r,-a putea astfel sil aprecieze in ce m[srird cele trei principii
ale mele aruncil luminir asupra teoriei acestui subicct. I)u.pil ntine, atit de multe
expresii sint explicate in acest fcI in mod. destul de satisflcirtor, incit ulterior se va,
constat:l cL aproape toate intrl, in a,celea;i aategorii sau in uuele foarte aseml,nii-
toare. Aproape cri nu est;e nevoie sir, llmulesc dinainte cil rniryc[,rile sau schirnbi,riltr
in oricrr p:rrto rr corpului
*
ca, tlatul rlirr coadr"t la, ciirter
(rrlleatul
urechilor la cal,
ridicarea rlmerilor lil onl s[[u tli]iltareil vast,lor: eaprlare lller pit'lii -- pol, tttlrtt'st'rvi
lu ft l rle bine la expresi('. Ct'le trei principii sitrt ru'mii,to?trele :
I. Prbtcipi,ul obi,ce'iu,rilor
foktsi,tou,re
a,soc'iute.
-
Anumite ac!,itrni complexe
sint rlilcct sau indirect folositoare in anumite st5,ri psibice, cu scopul de a potoli
sau a satisface anumite senzalii, dcrinle etc.
I
ori d.e clte ori aceeaqi stare psihic5,
este prridus[,, oriclt cle slab, exist[, o tendin!5,, din puterea obiqnuinlei sau prin
asociatie, ca aceleagi mirycziri sX fie executate, cu toate c5, atunci ele pot s5, nu fie
1
Dl. Herbert Spencer (-L-ssays seria a 2-a,
1863, p. 1l]8) a fircut o cleosebire clarl intrc emo{ii gi
senza!ii, nccstcr din urnri fiinrl
,,genclatc
dtr cotrstittt-
3
-
c. 3(14
!ia
noasLrS. corpolali". El considerl drepl" sentitttcnte
atit emo!iile, cit
Ei
senza!iile.
20
PRINCIPIUL
nici d.e cel mai mic folos. IJnele acfiuni, c1e obicei asociate prin puterea obiqnuinlei
cu anumite st5,ri psihice, pot fi parlial reprimate prin voin!5, qi, in asemenea caz'uri,
muqchii ca e slnt cel mai pulin sub controlul tlirect al vointei sint totupi cei mai sus-
ceptibili sS,rnai aclioneze incd,, del,erminind. migcd,ri pe care le recunoaqtem ca fiind"
expresive. Jn anumite alte cazuri, inhibarea unei miqcd,ri obiqnuite necesitfl alte
miqc[,ri ugoare
I
acestea slnt d"e asemenea expresive.
II. Pri,nei,pi,ul ant'iteaei,.
-
Anumite st5,ri psihice duc la anumite acliuni
obi;nuite, care slnt folositoare) ca gi in cazttl primului principiu. Or, atunci cind. se
prod.uce o stare psihici, clirect opus5,, exist5, o tendin!5, puternic5,
ryi
involuntar[, de
a executa miqc5,ri de o naturS, direct opuszi, cu toate ci, ele nu sint de nici un folos
I
in unele cazrLrr) asemenea, miqc5,ri sint extrem de expresive.
IIr. Pri,nciTti,ul acli,un'ilor datorate const'ituli,e'i s'istemulu'i %er"aos, d,e la Anceput
,independente
de aoi,nld, gi, |ntr-o oarecare md,surd, 'independ,ente de obi,;nui,nld,
-
Atunci
cind. sistemul senzitiv este puternic excitat, forla nervoasd, este generatX, excesiv
ryi
este transmisi, in a,numite direclii bine definite, depinzind de leg5,tura celulelor
nervoase
ryi
parlial de obi;nuin,th, sau alimentarea cu for[a neryoase, poate fi,
clupd, clt se pare, intreruptii. Se produc astfel efecte pe care le recunoaqtem ca expre-
sive. Pentru a fi conciqi, putem d.enumi acest al treilea principiu ca principiu al
acliunii clirecte a sistemului nerYos.
in ceea ce prive;te primul principiu, se
rytie
bine clt de puternicd, este forla
obi;nuinfei. Mi;c6,ri1e cele mai complexe
$i
mai grele pot fi executate, cu l,impul,
fl,r:d, cel mai mic efort sau cunogtin!,5,. Nu se
;tie
in mod. precis cum se face cd, obiq-
nuinla este atit de eficace in facilitarea miqc[,rilor complexe
;
frziologii ad.mit ins5,
2
,,ch
forla cond.ucftoare a fibrelor nervoase sporeqte cu frecvenla exciti,rii lortt.
Aceasta se aplici, la nervii mi;ci,rii
qi senzaliei,
precum
ryi
la cei in leg5turd, cu actul
gindirii. Aproape cL nu incape lnd.oiald, c5, o oarecare modificare fizicd' se produce
in celulele nervoase sau in nervii care sint folosili de obicei, deoarece altfel este
imposibil cle inleles ln ce fel este moqtenit5, tend.infa c5,tre anumite miqcd,ri dobin-
dite. C5, ele sint moqtenite, vedem la cai in transmiterea unui anumit mers, cum e
ga,lopul ugor qi buiestrul, care nu le slnt fireryti
I
veclem d,e asemenea la prepelicarii
tirreri in inclicarea vinatului, lzr, setterii tineri in urmd,rirea acestuia, la anumite
rrlse de polrmbei in modul curios d.e a zbara etc. Avem cazrlri analoge la oameni,
i1 rlorytenirea unor ticuri sau gesturi neobirynuite, asupra ci,rora vom reveni indat5,.
Pc1trl cei care admit evolu,tia treptatii, a speciilor, cel mai izbitor exemplu al per-
fec!,iunii cu cAre cele mai grele mirycd,ri coord"onate pot fi transmise, este oferit d.e
flutur.ele cle noa,pte llacroglossa, intrucit ilcest, fluture, curind. d.upi, ieryirea din
socorr, aga cum sei poate constata d,up[ puful d.e pe aripile sale intacte, poate fi
vrazut,'incremenit in aer, cu trompa lui lung5, filiformd,, desfi,qutat1, qi introd-us5,
in orificiile minuscule
ale florilor
;
qi cred. c5, nimeni nu a vdzut' vreod.atd, acest
fliture inv5,lind s5, execdte asemenea operalie d.ificild,, care cere o mare
precizie.
Atunci cind" exist5, o tendinld, moqtenitS,
sau instinctivd, d.e a executa o
ac,tiune sau o preferin!5, morstenitd,
pentrri anrtmite feluri d"e hran[,, un anumit
gr;,a d.e obiqnuinln este ad.esea sau in general necesar la ind"ivid. Gd,sim aceasta in
e
\,ltillcr', Iilements of PltgsiologTy, trarcl. engl., vol. I[, zci nervilor in Prlrzciples of Biologg, vol. II, p. 346
9i
in
p.
g3g.
Vezi rlc asemenea considera{iile interesante alc lucrarea Principles of Psgchologg, ed. a 2-a, p. 511-55-"2'
d-lui H. Spencer asllpra aceluiaqi subiccl
9i
asupra gene-
OB1CEIURILOH ASOCIATtr FOI,OSITOAH]I
mersul calului
$i,
intr-o anumitS, mfi,suri,, in in"dicarea vinatului d.e cd,tre ciini
;
cu toate ci, unii ciini tineri indic5, vinatul in mod excelent de prima dat5, cind. sint
clu;i la vini,toare, totuqi adesea ei asociaz5, atitudinea respectivd,, mogtenit5, cu
erori ale mirosulrri
ryi
ale aprecierii distantei. Am au.ztt afirmlnd.u-se cd, dac6, unui
vilel i se permite o singurd, datd, si, sug[, cle la mam[, rilterior este mai greu de hrdnit
cu mina
3.
Se
rytie
cra omizile care au fost hr5,nite cu frunzele unor anumite specii
de arbori au
lrierit
cle foame mai tlegra,b5, decit sti m5,nlnce frunzele unui alt arbore,
cu toat(r
(ii"r
in s1,a,re n:rturalii
a
acr,sta le ofereil hrana lor fireascir,
I ryi
tot a;a
ryi
cu
multe alte c:r,zuri.
Ca,pncitatea de asociere este adntisil cle oricino. Dl. Bain observ5, c5,,,ac!iu-
nile, scrn2aliiler
ryi
starea sentimentelor care ad loc simultan sau in succesiune strins5,
tind- s[, creasc[, impreunii sari sd, se uneascir,, in aqa fel incit, atunci clnd. ulterior
vreuna din ele apare in minte, apare
;i
id"eea celorlalte"5. Este atit de important
pentru scopul nostru de a recunoaqte pe tleplin cL unele ac,tiuni se aso ciazd, ulor
cu alte acliuni
ryi
cu iliferite st[,r'i psihice, inoit voi da foarte multe exemple, irr
primul rind" lrr legi,tur5 cu omul
ryi
ulterior cu animalele inferioare. IJnele dintre
erxemple sint de o naturir, foarte rreinse'mnatir, pentru scopul nostru, insd, ele sint
tot atit d.e bune ca qi unele obiceiuri mai importante. Sc
rytie
d.e toatir, lumea cit de
greu sau ehiar imposibil este c&r fzi,rl incercitri repetatt
,
sd, mi;ti mernbrele in
arrumite direc,tii opuse, miryclri care nu au fost practieate niciodati. Cazart analoge
se irrtimpl[,;i cu senzaJ,iile, ca la experiern,ta obirynuitli, cind, rotind o bil5, sub vir-
furile a cloud, clegete incruci;ate, ai senza!,ia exactii, a douir, biler. Cind cade la p[,-
mint, oricine se apd,r[, intinzind.u-ryi bralele,
$i,
d.up5, cum a observat profesorul
Alison, pu,tini pot rezista de a nu reacliona in acest fel atunci clnd. se trintesc voit
pe un pat moale. feqind. afari, din cas5,, un om i;i pune m5,nuryile ln mod. cu totul
inconrytient, ceea ce poate pi,rea o operalie extrern de simpld,, ins5 cel care a in-
vd,,tat un copil s5,-qi pun5, mi,nu;i
;tie
cii, nu este cituryi de pulifi aqa.
Atunci cind mintea ne este mult influen,taLh, la fel ne slnt qi miqcd,rile
corpului
;
aici intr[, ins5, parlial in
joc
un alt principiu, pe ling5, obi;nuin![, pi anume
revd,rsarea nedirijat[, cle forla nervoasri. Yor]rind despre cardinalul Wolsey, Norfolk
spune :
,,O
ciudatir Lulbnlare ii flirntintir minlea,
lgi mugcir buza
;i
tLcsalc,
Sc oplcste brusc,
l.rrive;te
la pimiut,
i;i t.luce tlcgetul la flunte, salc rlrcpt irr stts
$i
porneglc cu pa;i gLlbifi; se opt'e;tc iat',
I;i love;Le pit:pLul c'tr
lruLertr ;i
itpoi intlrtli,
Ctr r-tchii alintili la lunir, l-irm virzut
Outu lua poziliile cele mai ciutlater".
(Slraliespeare
,
Ilenric ul \: I I l-Iert, acLul III, scena 2)
2t
3
O observalie aproape exact in acelagi sens a fost
ficuti cle rnnlt dc Ilipocrat gi de iluslrul IIarvcy, deoa-
rece ambii trfirnt5. ci. un anirnal tinirr uitii, in decurs cle
citeva zile, artu suplului si nn o poate rerlobindi firrir
oarecal'e dificultate. Dau accstc afirma{ii pe baza auto-
t'izaliei dr. Dalu'in, Zoononiu, 7794, vol. I, p. 140.
4
Vezi pentru strrscle mele de infornralii
;i
pentru
f apLc analoge, T'he 1'uriutiott of Animals cuul Plcutls
utder Domestication, vol.II,p.304.
[trad.
rom., p.65 qi 434].
5
I'he Senses and the Intellect, ed. a 2-a, p. 332. Prof.
Htrxley observl (Elementarg Lessons in Phgsiologg, ed.
a 5-a, 1872, p.306):
,,Se
poaLc stabili drept reguli c[,
clacii douli sLIr i nrintale sinl evocatc impreunl sau suc-
cesiv, suficient de frrrcvcnt
;i
de intens, producerea ulte-
rioalii a uneria clin ele va fi suficientir pentru a evoca pe
ceali'rltii, fie cir dolim sau nu accasta".
22 PRINCIPIUL
O persoand vulgard, ad.esea se scarpin5, in cap cincl este neclumeritf, in mintea,
sa
ryi
cred c5 ea proeedeazd, astfel clin obi;nuin![, ca
;i
cind" ar resimli o senzalie
corporali, uryor incomoclfl,, anume o mincirime pe capr la eare este in mod special
predispusir, qi d.e care se u;ureazra in aeest fel. Iln altul se freaci, la ochi cind este
nedumerit sart trrqe;te ugor cind este stingherit, procedincl in ambele cazuri ca
;i
cind" ar resimli o senza,tie ugor nepld,cutra la ochi sau pe trahee
6.
Din catz^ folosirii continue a ochilor, exist[, in special posibilitatea d.e a
se actiona asupra lor prin asocia,tie, sub influen,ta a diferite std,ri psihice, cu toate
czi este evitlent c5, nu se poate vetlea nimie. Dupd, cum observi, Gratiolet, un om
care respinge in mod" vehement o propunere iryi va inchide cu sigurant[, ochii sau
i;i va intoarce fa\a; ins5,^ dacf accept5, propunerea, va da d.in cap afirmativ qi
iryi va tlesehicle larg ochii. In acest ultim caz, omul procecleazil ca
ryi
cum ar ved.ea
clar obiectul, iar in primul caz ea ,,si cincl nu-l vede sau tlu a vrea sd,-l varli. Am
observat cd,, atunci cind descric rln spectacol groaznic, omul iryi inchide strins ochii
pentru
moment sau isi scuturd, capul ca pentru a nu vedea sau a indep5rta ceva
neplf,,cut
;
m-am surprins pe mine insumi cind, glndintlu-rnd, pe intuneric la un
spectaeol oribil, tni-am inchis strins ochii. Uitindu-se brusc la un obiect oarecare
sau privind in jur,
oricine iqi riclicd, sprincenele, aqa incit ochii s5, poate fi de"schirsi
repede
ryi
larg, iar r1r. Duchenne observfl,
'
ch, incercind s5,-ryi reaminteascfl cevA,
omul iryi ridicd, adesea sprineenele ca pentru a ved.ea acel ceva. Un domn hintlus
a ficut c'xaet aceeasi observalie cd,tre dl. Erskine in leg6,turi, eu compatriolii s[i.
Am observat o tin5,r[ doamnf care, incercind. serios sd,-ryi reaminteascir numele
unui pictor,
a privit mai intii la un col! al tavanului, apoi la collul opus, arcuintlu-;i
sprinceana d.e acea parte, cu toate cd, naturalr [u era nimie cle vraztt acolo.
fn majoritatea cazurilor de mai sus, putem inlelege cum miryc5,rile ascciate
au fost dobindite prin obiqnuin!5
;
la unii inclivizi ins5,, anumite gesturi ciuclate
sau ticuri au apdrut in asocialie cu anumite st5ri psihice, datoritd, unor cauze
complet inexplicabile
ryi
sint fdrd indoiald, ereditare. Am arhtat intr-alti, parte un
caz, observat de mine, al unui gest extraord"inar qi complex, asociat cu sentimente
pl[cute,
cAre a fost transmis de la un tati la fiica sa, precum
;i
alte citeva fapte
analoge
8.
6
(iratiolr:t (De lrt I)lqsirtnctntie
,
p. 32-1), ln pozi!ic consi<lcrabilir i s-a descoperit 11c critrt' soti:r sa
discuJit sa irsupra acestui srrbiect, dri rttultc exentple curioasa apuciturii ca, atunci cind tlornrea rlrrs pe spalc,
analoge. \'cz.i p. -12, asupra rleschiclerii;i inchitlelii oclri- ln pal., sir-;i ridice inceI bratrrl drcpt in fafa obrazu]ui
lor. Ilngel tste cit:rL (p. il2:l) asupra schintbirii rrrct'srrlrri pinri l:r frunle gi apoi sir-l lasc sir cadir cu o sntucitur:'r
onrrrlui pe ntirsrrru schinrblrii g-indrrrilor salt'. llntscli, aqa inciL incheietura rniinii sii carlii crr greulult,
7]IticttrtismetleIttI)ltt1sitltlontie]Ittttrrrilre,18{i2,1l'7i,1lcI'irtlilcinaltastiltti.Act'astirltprtcit1,ttt'ittll|s(|t't'1letllll
E'l'|rc
I'uritrlion o[,lttinutls trtttl ])lanls under I)ontes- [iecat'e noaptt', ci apiirea ocazional si et'll irr<ltrpenrlt'ntr'r
licrtliort, vol . II, p.
(i.
llrctlitalea rnror gt'sturi obiqnuitc rle orice cauzir binc stabilili. llneori e:t era repclrrti I'irri
t'stc atit dc itI)portantir pcntru noi, iucit rrtir folosrsc t'tt intlempcrc tinrp dc o ori salr rrrtri rnult. Nastrl at:t'lci
lrlircere
tlc pcrntisiunca cl-lui Ir.
(ialton
pentnr a tla, p('rsoane ela proelllinent
;i
rlrldcina lui il durea adcsca rlin
cu plopriilrr sale c:uvinLc, acest caz leutarcabil:
,,I-it'Ittir-
cauzaloviturilorpecal'eleprinrca. InLr-untirnps-aprodus
toarea relatare a unui obicei apirrind la inrlivizi din lrci o lan[ nepldcutl, cal'c s-a vindecal cu greu din cauza
generalii consecutive cste cle un interes special, intru- repetirii, noapte de noaptc, a loviturilor care au provo-
cit el aparc numai in timpul sonrnului adinc gi rle acceu cat-o la inceput. Solia lui a trebuit sir indepirrtezc nas-
nu poate fi datorat imitaliei, ci lrebuie sil fic complet tnrelc de la mineca clmlqii de noapte, pentru ci ii pro-
natural. Atnirnuntele sint tlemne de toal[ increrlerea, r.lucea zgirieturi serioase; s-au incercat unclc tnijloarce,
deoarece le-am cercetat incleaproape
;i
volbesc bazaL ca acela de a-i lega bra!ul.
pe clovezi nulncroasc gi indepenclcnlc. l'nui clomn cu o llul[i ani dupl moartca sa, firrl siiu s-a cirsiilori t cu o
OtslCEltlnlLOIi ASoCiA'IE FOLOSITO;\RE
2;t
Itt crnrsul acestui volum se va da, un alt exemplu curios,
[care
ilustreazi,]
o Ini;care ereditarii ciudat5,, asociatf cu dorin,ta de a obline un obiect.
Exist[,
ryi
alte acliuni executate in mocl obi;nuit in anumite imprejuri,ri,
inclependente de obiqnuin!fl, care par sd, fie datorate imita,tiei sau unui fel de sim-
patie. Astfel, unele persoane care taie ceva cu foarfecele pot fi vrazute mi;cindu-$i
fir,lcile sirnultan cu bra.tele foarfecelui. Cind invafri s5, scrie, copiii adesea i;i rlisu-
cesc limba in rnod rirlieol, in timp ce iryi mirsc[ degetele. Dupir, cum am fost asigurat
t1e o perrsoan[ in care pot avea incred.ere, atunci cind. un cint[,re! profesionist
rigurye;te' pulitt brusc, mul,ti rlin cei prezen!,i au fost auzi\r dregindu-fi vocea
;
aici probabil c5, obiqnuinla intrf ln
joc,
deoarece ln imprejuri,ri similare ne dregem
vocea. ][i s-a spus de asemenea c5, la intreceri de s[rituri, in vreme ce executantul
ili efectueazh si,ritura, mulli dintre spectatori,in general b5,rba!i qi bd,ie!i, lqi miqc[,
picioarele
;
aici iar5.ryi obiqnuin,ta intr5, probabil in joc, intruclt este foarte ind-oielnic
tlacl femeile ar acfiona in acest fel.
Acli,uni, reficne.
-
in sensul strict al termenrilui, acliunile reflexe sint
da,torate excit5,rii unui nerv periferic, care transmite influenla sa anumitor celule
nervoase, iar acestea, Ia rinclul lor, provoacii, ac,tiunea anumitor muqchi sau glande
;
"si
toate acrestea pot avea loc fdr5, nici o senzalie din partea noastr5, sau f5,r5' s5 fim
conrytienti, cu toate c[, adesea sint astfel insofite. intrucit multe acliuni reflexe
sint foarte expresive, acest subiect trebuie examinat aici cu o oareca e am5,nun-
!ime.
Yom vedea cle asemenea cd unele din ele se transformd, treptat in ac,tiuni
care zlu luat lra,stere clin obirynuin!5, .si cu greu pot fi deosebite
e.
Turyitul si stri,nu-
tatul sint exemple de actiuni reflexe. La copiii nou-n[,scu!i, primul act d.e respi-
ratie este aclesea un strd,nut, cu toate c5 acesta necesitf o miqcare coordonatL a
numeroryi mupehi. Respiralia este parlial voluntar5,, insd, mai ales reflexd,,
;i
este
executatf in modul cel mai bun qi mai natural fdr6, interventia voin,tei. IIn num5,r
enorm de mipcd,ri complexe sint reflexe. tTn exemplu d.in cele mai bune ce se poate
da este cel, ad.esea citat, al unei broaqte d"ecapitate, care desigur c5 nu poate simli
ryi
nu poate exeeuta, in rnod conrytient, nici o acliune. Totuqi, daci, se pune o pic5,-
turd de acid pe suprafat;a inferioari, a eoapsei unei broaqte in aceasti, stare, ea va
qterge picd,tura cu suprafaf,a superioar6 a labei aceluiaqi picior. Dacd, aceastd,
labi este indepd,rtath prin t5,iere, broasca nu poate acliona in acest fel.,,De aceea,
dupir, citeva eforturi zadarnice, ezl, va renunla de a incerca in acest fel, va pirea
nelinirytttd, ca,si cincl, clupl ciurn ziee Pfliiger', ar cfuta vreo altra cale,
;i
pinl in
cloanrnir cal'(: l]r.r uuzise nicioclatit dc accasLit
llarticrrlari-
tatc fantiliaLi. l',a a obscrvat cx:rct acecali palticulali-
La[e la so!.ul ei; nasul lui insai, ncliind dcoscbit dr] pro-
cmincnt, nrr u sufelit pinf acunt din cauza loviturilor.
.\ct'st obicci nlr se ploducta atunci cinr[ era ptr jumirtale
Irdornrit, de cxentplu cind dortnita in foLoliul sdu, ir-rsi
in r.noulcutul c.ind adomrca gl'cll, cra susccptibil sa in-
ccupi. Obicciul cl'a, ca
;i
la tatll siru, intcrmitcnt: ulte-
oli oltlinclu-se tirnp de mai r-nulte nopli, ial alteori
avincl loc flilii irrtrerupere o parte din fiecare noapte, si
era executat, clr si clc talirl sirrr, cu rnina dt't'a1ttii.
I'nrrl tlirr colliii srii, o ftrtir, rr rrrosterrit lccla;i olticei.
I:la il executa tot cu mina rh'exp1i, itrsir intr-o foltni rr;ot'
rnodificat[, intnrcit, dupi ct lidica hralul, fatir ntr llsa
sir-i caclI incheie tura rniinii pe rIditc:ina trasttlui, tri p:tlttla
rrriinii pe jurnirLate inclrisii cirdea pc Iras gi iIt jostrl ltti,
lovindu-l t't'lativ repede. Acest obicci et'a de aselllcltca
intenttilent la accst copil, utrcori ttcapitt'incl timp dc cilcvit
Irrli, iar alteori apriritrtl aproape fit'it intrcrul)cle".
e
Prof. I-luxlcv obsclvd (Elementarg Phgsiology,
cc[. a 5-a, p. 305) ca acliunilc rcf]exc specificc miduvci
spinirii siut naturalc, ins5. cu ajutorul crcierului, adic;i
prin obiEnuin!i, pot fi dobindite o infinitate dc acliutti
rcflere arlificiale. Virchow (Sammlnng missenschafl.
Vortriiqe elc.,
,,tlber
das Rtickcnrnarli", 1871, p.24
si 31) utlnritc cir rrnt'ltr acliuni rcflt'xt: cLl
!{reu lloL
fi tleo-
sebite de inslincte
;
tlespre acestea ditr ttrmit stl
lloate
adauga cii uncle nu pot fi dcosetritc dc. obiccriuri mof ttrnilc,
24 PRINCTTJIUL
cele din urm5, se va, folosi rle laba celuilalt picior, rcu;ind sL
rytcarg[
aciclul. Hvident,
ci aici avem nu nurnai contraclii ale murych,ilor, ci contraclii combinate
ryi
coord.o-
nate ln ordinea cuveniti,, intr-un scop special. Acestea sint acliuni care au toate
aspectul de a fi conduse de inteligenld,
ryi
provoeate de voin!fl la un animal al cd,rui
organ recunoscut al inteligenlei
ryi
voinlei a fost irrdepdrt,at"10.
Deosebirea dintre miqc[rile reflexe
ryi
celc voite o obselvdm la copiii foarte
mici, care nu sint in stare, d.up5, cum sint informat de c6tre Sir Flenry Holland,
s5, execute anumite acliuni intrucitva analoge tuqitului
;i
strirnutatului, anume
de a-qi sufla nasul (adicd,
de a-ryi comprima nasul qi a sufla violent prin nd,ri)
ryi
de a-qi curi,la gitul cle flegml. Ei trebuie si, invele s5, execute acester ac,tiuni
ryi
totuqi
ele sint executate de noi, atunci cind. sintem pulin mai in virsti, aproape tot atit d.e
ugor ca qi acliunile reflexe. Totuqi, strlnutul sau tusea nu pot fi controlate de voinfS,
d"ecit partial sau de loc, pe cin.d suflatul nasului qi clresul vocii sint ccmplet la
comanda noastrri.
Atunci clnd. slntem con;tienli de prezen,ta unei particule iritante in n[ri sau
pe trahee
-
ad,ic5, atunci cind aceleaqi celule nervoase senzoriale sint excitate, ca
qi in cazal strrinutatului qi al tuqitului
-,
putem elimina voit particula, impingind
cu forla aer prin aceste cdi, insfl nu putem face aceasta cu aceea;i for{i,, ratrliditate
;i
precizie ci, printr-o acliune refleifl. fn acest din urml cazt celuiele rrervons"
senzoriale par sd, excite celulele nervoase motorii fdrir, vro irosire de for'![, comu-
nicind. mai intii cu emisferele cerebrale
-
sed.iul con;tiinfei
ryi
voinlei noastrer.
in toate cazurile pare sri, existe un antagonism profund. intre'aeeleaqi miryci,ri,dupii,
cum sint ele dirijate de voinld, sau c1e un stimul reflex, in fortrr cu care sint exccutate
qi cu uryurinta crl eAre sint provocate. Dupri curn afirm[ Claude Bernartl,
,,f
influenco
d.u cerveau tenrl donc d; entraver les rnonvements r6flexes, i, limiter leur force et
leur 6tenduet'
11.*
Dorinta conrytientS, de a etecuta o acliune reflex5, opreryte sau irrl,rerupe
uneori efectuarea ei, cu to:rte c5, ne-'rvii,qenzoriAli corespunz5,tori pot fi stimula!,i.
De exemplu, cu mulli ani in urmii, am pus un mic r[m[;ag cu o duzin5, d.e tineri c[,
nu vor strd,nuta daczi prizeazd, tabac, cu toate c5, to,ti au declarat c5, strd,nutau in
mocl invariabil; in consecin!5, au luat toli cite o prtz6, ins5,, din marea clorinfd,
d,e a reuqi, nici unul nu a str5,nutat, cu toate ci, ochii le l[crimau qi to{i, f[r5, excep-
!ie,
au fost nevoili sd,-mi pl[teasc5, r[m[,;agul.
Sir II. Ifolland" observd,
12
ci, atenlia acordat[, actului inghilirii impiedic5,
mi;c[,rile respective, de unde urmeazfl, probabil, cel pulin partial. cir, unor persoane
le este greu s5 inghit[ o pihrli,.
tln alt exc.mplu familiar al unrri acJ,iuni re'flexe este inchiderc,:l irrvulunt:rrri
a pleoapelor atunci cind" se atinge suprafa!,a och.iului.0 miryca,rer similar:i de clipire
este provocatd, cind se inclreaptf,, o loviturd, inspre obraz; insi aceasta este o ac,tiune
obirynuitl,
ryi
nu una strict reflexi, d"eoareee stimululeste transmis prin minte, qi nu
prin excitarea unui nerv periferic. inl,rcgul corp
ryi
capul sint traso in general brusc
inapoi in acelaryi timp. Acc'stediu urm5, miryclri pot, fi insil impie'clicater dacX, pericolul
ro
Dr. N'Iauclsley,
,,Body
and nlinrl", 1870, p. 8.
lL
Vezi cliscrr[ia foartc interesanti asupra intregului
subiect cle c[tre Claude Bcrrnard I.egons sur le.s Propri-
i.tis rles Ti.s.srr.s Itittants, 1866, p. 353-ll116.
12
Olmpters on X'Iental Phgsiologg, 1858, p. 85.
*
,,Influenta
creierului tinclc deci si impiedice mi;citrilc
reflexe, si le limiteze forta
;i
intinderea" (Xr. trctd.).
OBICEIURILOR ASOT1IATE FOLOSITOARI'] 25
nu pare irnagina!,iei ca fiind" iminent, lnsi, faptul ci, raliunea ne spune cd, nu exist[,
nici un pericol nu este suficient. Pot menliona un fapt neinsemnat, ilustrind. acest
punct qi care m-a amuzat la timpul sd,u. llli-am pus obrazul aproape de geamul gros
din fala unei vipere
*
d-e la gr5,dina zoologic5, cu hotd,rirea fermd, de a nu m5, trage
lnapoi dacd, qarpele se repede sd, mi, mu$te; 1ns5, indat5, ce s-a repezit, hotd,rirea
mea s-a topit
ryi
am s5,rit unul sau doi metri inapoi cu o rapid.itate uimitoare.
Yoin,ta gi raliunea mea erau neputincioase ta\d, de imaginarea unui pericol care
nu fusese niciodatd, resimlit
Yiolenla unei tresd,riri pare s5, depindd, parlial de vioiciunea imagina,tiei qi
parlial de starea obiqnuit5, sau temporar5, a sistemului nervos. Cine se Ya ocupa
d.e tres5,rirea calului sdu, cind este obosit sau cind- este odihnit, va ved.ea cit d.e per-
fectd, este gradalia de la o simpld, privire fugitivd, spre un obiect neprev6"zut', cu o
lndoiald, d.e o clipd, dac5, este periculos, pin5, la o sd,riturd, atit de rapid5, qi violenti,
incit animalul probabil cd, nu s-ar putea lntoarce, in mod" voit, atit de brusc. Sis-
temul nervos al unui cal vioi qi foarte bine hrd,nit iqi trimite ord.inul sistemului
motor atit de rapid., incit nu are timp sd, examineze dacd, pericolul este real sau
nu. Dupil o tresd,rire violentd, atunci cind este excitat
ryi
clnd singele ii curge ugor
prin creier, el este foarte susceptibil s5, tresar5, din nou
;
d.up5, cum am observat, la
fel este qi cu copiii foarte mici.
O tres5,rire din eauza unui zgomot bruse, atunci cind. stimulul este transmis
prin nervii auditivi, este intotdeauna insolitd la persoanele ad,ulte d.e clipitul
pleoapelor
13.
Am observat toturyi c5,, cu toate cti copiii mei tres5,reau la zgomote
bru;te, pin5, la virsta d.e dou5, si,ptS,mini cu siguran\Fr, cd, ei nu clipeau intotd-eauna
din ochi qi cred cd, nu o fd,ceau nicicd atil. Se pare c5, tresi,rirea unui copil mai.
mare reprezint5, o vag5 ag5,!are de eeva pentru a-l impiediea s[, cad5. Am scuturat
o cutie d,e carton aproape de ochii unuia dintre copiii mei in virst5 d"e 114 zile qi
nu a clipit cltuqi de pulin; cind am pus 1ns5, citeva acad"ele in cutie,
!1ninA--o
in
aceeaqi pozilie ca mai inainte, qi le-am scuturat, copilul a clipit violent d.in ochi de
fiecare datd,
ryi
a tresi,rit pulin. Era evident imposibil ca un copil phztt' cu grij5, sd,
fi invS,tat din experien!5-cd, un zgomot aproape de ochii s5,i reprezinth un pericol
pentru ochi. insf o asemenea experienld, trebuie si, fi fost cirytigati, la o virst5, mai
tirzie, in decursul unei lungi serii de generatii, si, din ceea ce
rytim
d.espre ereditate,
nu este nimic improbabil in transmiterea unui obicei d"escendentilor la o virst5,
mai timpurie decii cea la care a fost dobindit pentru prima oarTa d.e cd,tre p5,rin!i.
Din observaliile d,e mai sus pare probabil c5, unele acliuni, care la inceput
erau executate conqtient, s-au transformat
prin obirynuin!5,
ryi
asocialie in ac,tiuni
reflexe qi sint acum atlt de puternic fixate qi ereditare, incit sint executate chiar
atunci cind. nu sint nici de cel rnai mic folos
1a,
ori d-e clte ori apar acelea;i cauze
care inilial le-au provocat la noi prin voin!d,. Tn asemenea eazuri, celulele nrYoa-
se senzoriale excitd, celulele motorii fd,r5, sd, comunice mai intii cu celulele d-e care
depind con;tiinla
li
voinla noastrf. Probabil ci, initial st'r[nutul si tusea au fost
*
,,Puff-adder"
-
vipera africanl I]itis urietans (l{.
trad.).
13
N{iiller observS. (Elements of Phgsiologg, trad. engl.,
vol, II, p. 1 311) despre tresfrire ci e intotdeauna inso-
titd
de inchiderea pleoapelor.
14
I)r'. Nlaudslcy observir (,,Body altd [Iintl",
11.
10)
cd
,,miqclrile
reflexe, care de obicei servesc un scop util,
pot in imprejurdrile schimbate ale bolii si producd mult
riu, devenind chiar o ocazie de suferinld violenti qi a
unei morli extrem de dureroase".
I)RINCIPITJL
dobindite prin obiceriul rle a expulzar^pe cit do violerrt posibil, orice particull iri-
tantd, din c[,ile respiratorii sensibile. In ccea ce prive;te timpul, a existat mai mult
d.ecit suficient pentru ca aceste obiceiuri s5 fi devenit innflscute sau transformate
in acliuni reflexe, deoarece ele sint comune majorit[lii sau tuturor patruped.elor
superioare qi d.e aceea trebuie sd, fi fost d.obindite inilial intr-o perioadl foarte inde-
p5,rtat5. I{u pretind. c5, pot spune de ce actul d"e a-;i drege vocea nu este o ac{,iune
reflex5,
ryi
c[, trebuie inv[!at5, de copiii noqtri
I
putcrn veder] insti de ce suflatul
nasului in batist[ trebuie inv5,!at.
Este aproape d"e necrez'nt cd, miqcfrile unr.i ltroa,ryte decapitate, atunci clnd.
lqi qterge o pic5,tur5, de acid sau alt obiect de pe coapsS, mi;cd,ri atit de bine coor-
d.onate intr-un scop special, s5, nu fi fost mai intli executate in mod voit, devenind.
ulterior ugoare prin obiqnuin!5, indelung continuatd,, pentru ca in cele din urm5, s5,
fie executate inconqtient sau independ.ent de emisferele cerebrale.
Pare d.e asemenea probabil ca tres5,rirea ,q.i fi fost ini],ial doblnditL prin obi-
ceiul de a s[,ri, cit mai repede posibil, departe cle pericol, ori de cite ori simlurile
noastre ne avertizaa. Tresfi,rirea este, d.upit cum am vilzrrt, insofiti, de clipitul
pleoapelor, aqa incit s5 apere ochii, organ,ele cele mai delicate si mai sensibile ale
corpului
;
qi cred- c5, este intotd.eauna insolitd, de o inspirqr,tie bruscil
ryi
puternicd,
care este pregi,tirea natural5, pentru orice efort violent. I'ns5, atunci cind. un om
sau un cal tresare, inima ii bate nebunegte, qi ln acest caz se poate spune cu ade-
vd'rat' cd, avem un organ care nu a fost niciodat,d, sub controlul vointei, luind. parte
la miqc[,rile reflexe generale ale corpului. Yom reveni ins[ la acest subiect intr-un
capitol viitor.
Contractia irisului, cincl retina este stimulat5 cle o luminf vir', este un alt
exemplu de miqcare care pare impo,sibil sf,, fi fost executat5, la inceput in mod voit
ryi
apoi fixatS, prin obiqnuinli
;
lntrucit nu se cunoa;te ca irisul s5, fie sub controlul
conqtient al voinlei la vreun animal. fn asemenea cazvrr trebuie descoperitd, o
oarecare explicafiie, complet distinctS, de cea din cazul obiqnuinfei. Radialia forlei
nervoase de la celulele nervoase puternic excitate cdtre alte celule in legd,turd, cu
ele, ca in cazal cind. o lumin5, vie pe retind, ar provoca un strinut, ne-ar ajuta poate
s5, inlelegem cum au luat na;tere unele acliuni reflexe. O radialie a for{ei nervoase
de acest fel, dacd, a prod.us o miscare tinzind s[, mic;c]reze iritalia initialS, ca in
cantl contraeliei irisului, pentru a lmpiedica ca prea multf,, lumind, si, cad.5, pe
retin[,, a putut fi ulterior folosit6
;i
modificatd, in accst scop speeial.
Mai meriti, observat faptul c5, ac{,iunile reflexe slnt, d.upd, toate probabili-
ti,!ile, susceptibile de ugoare variafii, dupi, cum sint toater structurile corporale
;i
instinctele;
ryi
orice varialii, care sintfolositoare
ryi
d.e suficientl importanlI, vor
tinde sL fie pfstrate
ryi
mo;tenil,e.
Astfel, ac!,iunile reflexe odati, cirytigate intr-ntr unurnit scop ar putea fi
rnod"ificate ultericlr, independ"ent cle 'r'oin!,L sau obirynuirr!fir a$e incit sI, serveascf
vreunui scop clistinct. Asentertea cazuri ar fi paralele cu cele care, clup5, cum a.treu]
t;oa,te rnotivcln si, creclem, au avut loc in cazul multor instincte
;
cleoarece, cu toate
cil unele instincte s-au derzvoltat numa,i prin obi;nuin!,a inclelung continuati,
ryi
ereditarS,, altele foarte complexe s-au d.ezvoltat prin p5,strarea unor variaf,ii ale
instinctelor preeristente, ad,icd, prin selec,tier naturalii.
Am discrutat dobindirea acliunilor reflexe ctl o
()Arecal'c
arnlnuntime, cu
toate c5, imi clau bine seama cd, am f5,cut-o intr-utr mod foarte imperfect, d.eoarece
OI}iCEIUIIII,OF ASOCIATE F'OLOSITOARE 27
clc sint atl"esea puse in joc
in leg[,tur5 cu mi;c[,rile erprcsivt-r ale ernoliilor noastre
I
ryi
a fost necesar sX ari,t ci, cel pulin unele dintre ele ar fi putut fi oblinute mai intii
prin voin!i,, pentru a satisface o dorin!5, sau a alina o senzalie nepld,cut5.
Iligcd,ri obi,gnui,te asoc'iate la animalele 'infer'ioare.
-
Am d"at mai sus, in
cazal omului, mai multe exemple d.e miryc[,ri asociate cu cliverse stiri psihice qi
corporale, care acum sint inutile, insd, care iniliat erau folositoare qi care inc5 mai
sint utile in anumite lmprejur5,ri. intrucit acest subiect este foarte irnportant
pentru noi, voi da aici un numir considerabil de fapte analcge in legd,tur[ cu
animalele, cu toate c[ multe sint cu totul neinsemnate. Intenlia mea este s[, ar[t
ci, anumite miqcS,ri erau inilial executate intr-un scop bine definit si cL, in aproape
aceleaqi imprejurfi,ri, ele inc5, mai sint persistent executate din obiqnuin!6, chiar
clnd. nu mai sint de nici un folos. C5, in majoritatea urmitoarelor c^zrlrl tendinla
este ereditarS,, o putem d"ecluce din faptul c5, asemenea acliuni sint executate in
acelaqi fel de toli indivizii, tineri
ryi
bd,trini, cle aceea;i specie. Yom 'v'edea de ase-
menea c5, ei sint excita,ti d"e asocialiile cele mai variater, adesea indirecte qi
uncori gre;ite.
Atunci cind. vor si se culce qi sI doarmS, pe un covor sau pe altl suprafa!,[,
tare, ciinii se invirtesc in general de
jur
imprejur;i zgirie fd,r5, rost solul cu labele
anterioare, ca qi cind ar intenliona s5, calce in picioare iarba gi s5,-qi sape un culcu;,
d.up5, cum, f[,rd, indoiald,, f5,ceau p5,rinlii lor s5,lbatici atunci cind, tr5,iau pe cimpii
deschise, inierbate sau in p5,duri.
$acalii,
fenecii qi alte animale inrudite fac la fel
cu paiele lor in gridrrra zaologicS,
I
este ins[, destul de curios cd, ingrijitorii, nici
d.upd, citeva luni d.e observalii, nu au vhzut pe lupi comportindu-se la fel. IJn cline
pe jumi,tate
idiot
-
qi un animal in aceastf stare ar fi in special predispus sd, urmeze
un obicei f5r5, rost
-
a fost obser'vat, de c5,tre un prieten al meu, invirtind.u-se
complet d.e treisprezece ori de
jur
imprejur, pe un covor inainte de a se culca.
Cind se tir5,sc spre prada lor qi se pregS,tesc sd, se repead[, qi s5, sard, asupra ei,
multe animale carnivore iqi las5, capul in jos qi se tir[sc, parlial s-ar pd,rea pentru
a se ascunde qi parlial pentru a fi gata de a se repezi;
$i,
intr-o form5, exageratd,,
acest obicei a clevenit ererlitar la prepelicarii qi setterii norstri. Am observat de zecr
d.e ori cd,, atunci clnd" doi clini strd,ini se intllnesc pe un d"rum deschis, cel care vede
mai intii pe cel[,lalt, cu toate c5, sint la o distanld, de o sut5, sau dou[, de metri, d.up[,
prima privire i;i apleac5 intotcleauna capul, in general se las5, pulin in
jos
sau
chiar se culc5,, adic5, ad.optil atitudinea potrivit5, pentru a se ascund.e qi a se repezi
sau a sd,ri, cu toate cd, d.rumul este complet d.eschis qi distanla mare. De asemenea,
atunci clnd stau atent la pindd, qi se apropie incet de prada lor, ciinii d"e toate rasele
iryi
lin
adesea mult timp unul dintre picioarele anterioare indoit in sus, cu prud.en,tii,,
gata pentru pasul urmd,tor, ceea ce este d-eosebit de caracteristic pentru prepelicar.
l)in obirynuin!5,, ei se comport5, 1ns5 ln acelaqi fet ori de cite ori atenlia le este stir-
nitii (fig.,4). Am r.tizut un eiine
fstind]1ing5,
un zicl inalt
ryi
ascultincl cu atenlie',
(fu
un picior incloit in ,qusr la nn sunet din pa,rtea opus[, a ziclului
1
in cazul acesttl
nu putea exista vreo intern"lie d.e a executa o apropiere prud.ernt5,.
Dup5, defercafie, ciinii aclesea fac, cu toate cele patru picioare, citeva mi;c[ri
rle zgiriere inddrdt, chiar pe un pavaj de piatr5,, ca qi cind. ar rtrmd,ri s5 acopere
exc ementele cu pflmint, aproape ln a,ct'laryi mod ea qi pisicile. Lupii
ryi ryacalii
se
comport[, in grirdirtn, zoologiel, absolut in acelaryi fel; totu;i, anr fost a,sigurat tltr
ingrijitori ail nici lupii, nici
;acalii ryi
nici rnrlpile, cum d"e altfel nici clinii, nu-ryi
PRINCIPIUL
Fig. 4.
-
C[!el pindind o pisic[
pe o masi (dupn o fotografie
flcuti de dl. Rejlandcr).
acoperd, vreodatd excrementele. Toate aceste animale ipi ingroapi, lnsi, hrana care
prisose$te. Deci, daci, lnlelegem corect insemni,tatea obiceiului de mai sus, asemi,-
nd,tor celui al pisicii,
nu poate fi indoiald,cd, aici avem o rd,md,qile f5,rd, rost a unei
miqc5ri obiqnuite, care inilial era urmatS, de cdtre vreun strd,moq indepirtat, al cani-
clelor, lntr-un scop bine definit qi care a fost pd,strat un timp extrem de lung.
Clinilor
ryi ryacalilor
15
le place mult s5, se t5,vd,leascd, qi sd,-pi frece gltul qi spi-
na a de cadavre. Mirosul lor li se pare delicio,sr cll toate c5, cel pulin clinii nu
m[ninc5, mort5,ciuni. Dl. Bartlett a observat pentru mine lupi
ryi
le-a dat sd, md,-
nince mortdciuni, ins5, nu i-a vd,zat niciodatS, td,v5,lindu-se
pe acestea. Am aluztt afirmalia, pe care o cred. ad.evd,rat5,,
cd, in ceea ce priveqte ciinii mai mari, care se trag pro-
babil din lupi, ei nu se tS,vd,lesc atit de des pe cad.avre,
dup5, cum fac cei mai mici, care se trag probabil din
qacali. Atrinci cind" se oferd, o bucatd, d.e biscuit ci,lelei
rnele d.e ras5, terier, dac5, nu li este foame (qi am auzit d.e
cazrtri asem5n5,toare) ea il arunc5, tncoace qi incolo qi se
joacd,
cu biscuitul ca
ryi
cind" ar fi qobolan sau o alti,
prad5,; ea se td,vS,leqte apoi repetat pe biscuit exact ca pi
cind ar fi o bucatd, d.e mortd,ciune
;i
apoi, in sfirqit, o
m5,nlncd,. Pare-se cd, acelei buci,lele nepli,cute trebuie sd, i
se dea un gust imaginar qi in acest scop clinele ac|.,ioneazd,
ln modul s5,u obirsnuit
t
ca qi cind biscuitul ar fi un animal viu sau ar mirosi a
stlrv, cu toate c5,
rytie
mai bine decit noi c5, nu este aDa. Am vd,zttt aceeagi cd,lea
aclionind in acelaqi fel dupd, ce a omorit o pd,s5,ricd, sau un goa ece.
Ciinii se scarpin5, printr-o mi;care rapidi, a undia d.in picioarele posterioare,
;i,
cind li se freacd, spatele cu un bd,, atit de bine fixat le este obiceiul, incit nu se pot
abline de a se sc6rpina ln gol sau d,e sol in mod" inutil qi caraghios. Cind cd,leluqa
la care m-am referit mai sus este sc5rpinatS, cu un bd,!, ea ipi aratdu uneori pld,cerea
printr-o alti, mirycare obiqnuit5,, anume lingind aerul ca qi clnd" ar fi mina mea.
Caii se scarpin5, muqclndu-qi p5rlile corpului pe care le ajung cu dinfii,
ins[, mai obiqnuit un cal aratd, unui alt cal und.e doreqte sd, fie scS,rpinat qi atu:rci ei
se mugc5, reciproc cu dinlii. IIn prieten, cd,ruia i-am atras atenlia asupra acestui
subiect, a observat cd,, atunci clnd freca gitul calului sd,u, animalul qi-a intins capul,
;i-a
dezvelit dinfii qi qi-a
miqcat fd,lcile ca qi cind ar mugca gltul altui cal, deoarece
el nu
,si-ar
fi putut niciodat5, muqca propriul s5,u git. Atunci clnd" un eal este tare
gldilat, de pildd cind. este tesilat, dorinla sa de a mugca este atlt de intolerabil de
puternied,, lneit iryi cldnldneryte dinlii si, cu toate cd nu este nd,r6vaq, i$i muqcd, grd,j-
darul. in acela;i timp, din obiqnuin!5, lqi culc5, urecb.ile complet, pentru a le ap5,-
ra de a nu fi muqcate, ca qi cind s-ar lupta cu un alt cal.
Cind este nerlbd6tor s5, porneascd, la drum, calul love;te solul cu copita, ceeA
ce stl a,propie cel ma,i mult de mirycarea obi;nuitd, de inaintare. De asemenea, atunci
cirrd caii sint in grajd pecale de a fi hld,nifi
li
slntneribdi,tori s5,-qi primeasc5, gr5,un-
tele, ei lovesc caldarimul sau paiele cu copita. Doi dintre caii mei se comportd,
in acest fel clnd vd,d sau aud c5, se dau grd,unle vecinilor lor. Aici arrem insd, ceea ce
15
Vezi descrierea fdcuti de dl, F. H. Salvin, a unui qacal imblinzit, ,,Land and Water", octombrie 1869.
OBICEIURILOR ASOCIATE F'OLOSITOARE
se poate numi aproape o ad,evd,ratd, expresie, deoarece lovirea solului cu copita este
unanim recunoscut5, ca un semn de nerlbdare.
Pisicile iqi acoperi, ambele feluri d.e excremente cd plmint
;
ch.iar bunicul
nleu
L6
a vd.zut o pisicu!5, trdglnd. cenuqd, d.easupra unei linguri de ap5, curati, v5,rsat5,
pe vatr5,, arya c5, aici o ac,tiune obiqnuitd, sau instincttvd, a fost fals provocati,, nu
printr-un act anterior sau prin miros, ci prin ved.ere. Este bine cunoscut cd, pisicilor
le displace s5,-;i ude labele, datorit5, probabil faptului c[, inilial ele au trdit intr-o
tard, uscat5, trgiptul
;
clnd" iqi udi, labele insd,, ele qi le scuturd, violent. Fiica mea a
vd,rsat pulini, apd, dintr-un pahar aproape de capul unei pisicule
I
aceasta si-a scu-
trirat imediat ld,bufele in mod caracteristic, aqa cd, aici avem o miryeare obirynu.it5,,
fals provoeatd, de un sunel, asoeiat,
;i
nu de simlul tactil.
Pisiculele, c5,!eluqii, purceii
ryi
probabil multe alte animale tinere apas5, pe
rind cu labele anterioare pe glandele mamare ale mamei 1or, pentru a provoca o
secrelie mai bogat5, de lapte sau sd,-l f.acd, sd, curgd,. Or, este foarte obiqnuit Ia pisicile
tinere,
;i
cituqi d"e pulin rar la pisicile bi,trlne comune qi de rasi, persan5, (consi-
d,erate de unii nafuraliqti ca fiind specii distincte), ca, atunci cind- sint culcate con-
fortabil pe un
ryal
ci,lduros sau pe un alt material moale, sd,-l apese pe rind in liniqte
cu labele anterioare, cu degetele desfI,cute
ryi
cu ghearele pulin scoase, exact ca atunci
cind sug d"e la mama lor. Ci este aceeaqi mirycare se vede clar din faptul cd, ad,esea,
in acelaryi timp, ele iau o porliune din acel
ryal
in gurd,
;i
il sug, in general inchi-
zind och.ii
ryi
torcind de pl5,eere. Aceastd, miqcare curioasd, este provocatd, de obicei
numai in asocialie cu senzalia unei suprafele cald"e qi moi; am vdr,;rlt ins5, cum o
pisic5, b[trin5,, care atunci cind. se bucura cd, este scd,rpinatd, pe spate lovea aerul cu
labele in acelaqi fel; astfel c5, aceastd, acliune aproape c5, a d,evenit expresia unei sen-
zalit pl[cute.
DupS ce m-am referit la actul suptului, pot ad"d,uga cd, aceast5, miqcare com-
plexl
ryi
lntinderea alternativi a picioarelor anterioare sint ac!,iuni reflexe, d.eoarece
ele sint executate daci, se pune un deget inmuiat ln lapte in gura unui cd,leluq, a
clrui parte anterioar[ a creierului a fost indepd,rtat6,t7. De curind- s-a afirmat ln
I'ranla cd, acliunea de supt este determinat5, numai de sim,tul mirosului, aqa incit,
dac5, nervii olfactivi ai unui cd,leluq slnt distruqi, el nu mai suge niciod.at5,. La fel
ryi
cu facultatea uimitoare a unui pui de g5,ind,, pe care o are numai la citeva ore
de la eclozare, de a culege mici particule de hrand, qi care pare sd, intre in acliune
prin simlul auzului, intrueit,, la puii eelozali prin cildur5, artificiald, un bun obser-
vator a constatat' cd,,,,emi!ind. un sunet prin lovirea unei scinduri cu unghia, imitind
g[ina-mam5,, i-a inv5,!at pentru prima datd, s5,-ryi ciuguleascd, hranrtrl8.
Nu voi da decit un singur exemplu de o m.iqcare obiqnuitd,
ryi
fd,r5, scop. Ri,loiul
ci,lifar (Tadorna) se h.rdneryte pe nisipul ld,sat d.escoperit de reflux qi clnd" d"escoperd,
o gaur5, tle vierme
,,el
lncepe s5, bat5, ugor terenul cu picioarele, ca qi cind" ar dansa pe
dcasupra g5,urii", ceea ce face ca viermele sd, ias5, la suprata\6,. Or, dl. St. John spune
c[,, atunci cind" c5,lifarii sdi, domesticili, veneau si, ceard mineare, ei bi,teau terenul
16
f)r. Darwin, Zoonomia, 179.1, vol. I, p. 160. Gisesc
cd in aceastS. lucrare este de asemenea observat faptul
ci pisicile i;i intind labele qind sint mullumite.
17
Carpenter, Principles of
1854, p. 690; Miiller, Elements
vol. II, p. 936.
18
]Vlowbray, Poultrg, ed. a
Comparaliue Phgsiologg,
of Phgsiologg, trad. engl.,
6-a, 1830, p. 54.
PFIINClPIU I,
lrr mocl nerflbd5,tor qi rapid.ttle. I)e aceca, aceasta aproape cd, poate fi considt'rat drept
t'xpresia lnr de foame. Ill. Bartlett md, informeazh cd,, atunci cind flamingo qi Kagu
(Rhinochctus
jubatus)
sint neri,bdd,tori de a fi hr[ni!i, ei lovesc solul cu labele in ace-
laqi nrocl ciudat. De asemenea? atunci cind pese5,ruqul a,lbastru (Alcedo) prinde un
peryte, il loveryte intotdeauna pini, ce il ucicle, iar la gpdd-ina zoolcgie5, ei lovesc intot-
deauna carnea crud.d, cu ca e sint uneori hr[nili inaintt dei A o devora.
Clecl ci, am arirtat acurn iu mod sr-rficient adevdrul primului principiu, auulnt'
c[, atunci cind orice senzalie, d.orint[, aversiune ete. a dus, in clecursul unei lungi
serii de generalii, la o mirycare voit5,,
ya
exista aproape sigur o tendin![, cd,tre exe-
cutarea unei miqc5,ri similare, ori de cite ori aceearyi senzalie sau vreuna analogd, sau
asociat5, etc., chiar si foarte slab5,, este resim!it5,, in ciuda faptului c5, in acest caz
mirycarea poate s[ rru fie nici de cel mai mic folos. Asemenea miqc5,ri obiqnu.ite sint
ad.esea, sau in general, ered.itare
I
atunei ele nu se deosebese decit pulin d.e acliunile
reflexe.
Cintl ne vom ocupa cle expresiile speciale ale ornulrri, se va vedea era ultima
parte a primului principiu, clup[, cum a fost enunfatd, la inceputul acestui capitol,
este valabild,,
ryi
anume ch, atunci cind mi;c5,rile asociate prin obi;nuinld, cu anumite
st[,ri psihice sint parlial reprimate de c5,tre voin,t[,, muqch.ii strict involuntari, precum
;i
cei care slnt cel mai pulin sub controlul direct al voinlei, sint predi,"puryi lncd, sL
mai ac\toneze, iar ac{,iunea lor este adesea foarte expresiv[. Invers, atunci cind
voinla este temporar sau permanent sld,bitd,, muqchii voluntari cedeazra in fa[a celor
involuntari. Dup5, cum observd Sir O. Bell
20,
r'ste un fapt familiar patologilor c5,,
,,atunci
cind apare clebilitatea dintr-o boali, a ereit-'rului,influen! aceamai mare se exer-
cit[, asupra acelor muqch.i care, ln starea lor naturald,, sint cel mai mult la comauda
voinleit'. \rom examina d.easemenea, hcapitoleleviitoare, o altd, presupunere inclusi,
in primul principiu,
ryi
anume c[,oprirea unei anumite m.iqc6ri obi;nuite necesitd, une-
ori alte miqciri neinsemnate, acestea din ur'rn[ servind ca un mijloc de expresie.
le
Yezi relatarea dalti de acest cxcelent observator
in ltr'i/rl Sporls of the llighlands, 1846, p. 142.
s0
,,I)hilosophical
Transactiorts", 1823, p. 782.
CAPITOLLTL AL II.LHA
PRINCIPIITE GENERATE AtE EXPRESIEI
-continuare
Principiul antitezei
*
Iixemple la ciine gi pisicir
-
Origint'a principiului -- Scnr-
llc convelltionale
-
Prineipiul antitezei nu a luat nagtere rlin ac[iuni contrart. exc('u-
late con;tienL sub influen{a unor imltulsuri contrare.
\iom examina acrrnr cel de-al doilea principiri al nostr'u, eel al antitezei. Dupt"l
cum
^m
vxzut in capitolul anterior, anumite std,ri psihice duc Ia anumite miryclri
obi;nuite, care inilial au fost qi irrci, mai pot fi folositoale. \rom constata e[, atunci
cind se produce o stare psihic6 direct opus5,,existi,otendin{[ puternic[,
;i
involuntari,
ceitre executarea unor miqciri de o natur5, clirect opuse, cu toate c5 acestea nu au fost
niciodat5 cle vrun folos. Se vor da clteva exmple izbitoa e de antitezil atunci cincl
vom Lrata despre expresiile speciale la cm, ins[, cleoarece in aceste caz:urr sintem
deosebit rle susceptibili s[ confunddm gesturi gi expre sii convenlionale sau artificiale
eu cele care sint inn[scute sau universale gi care sint singurele care meriti, s[, fie
eonsiderate dre pt expresii adevdrate, m[ voi limita in eapitolul cle fa!i, aproape numai
la animalele inferioare.
Atunei eind un ciine se apropie tle un alt ciine sau de un om striin si este
intr-o stare agres:ivil sau ostil[, el umbl[
linindu-se
drept
ryi
foarte teapln
;
capul ii
este pu,tin rid"icat sau mult coborit
;
coada este
!inut[,
in sus qi foarte rigidii
;
plnrl
zbirlit', mai ales rle-a lungnrl gttului
;i
al spatelui
I
urechile ciulite sint indrept,attr
inainte, iar ochii au privirea fix[ (fjg. 5
ryi
?). Acesl,e acliuni decurg, dupi, cum se vu
explica ultelior, din intenlia ciinelui <1e a-;i ataca inamicul
;i
sint astfel intr:-o buniu
rnl,surfi, inteligibiie. fntrucit el se pre g5,teryte si, sar[, cu un miriit s5,lbatic, nsupra c1u;-
manului
"qii,ur
caninii ii sint dezvelili, iar ure chile strins culcate spre spate
;
nu ne
ocupfm ins5, aici cu aceste din urm[, ac,tiuni. Sd, se presupun5, acum e[, brusc ciinele
tlescoperl ci omul care se apropie nu este un str5,in, ci st5,pinul siu,
;i
sd, se observe
atunci cit de complet si instantaneu se inverseazi, tot comportamentul siiu. [n loc
sd, mearg5,
!eap[n,
corpul i se lasi, in jos,
sau chiar se tird,gte,
ryi
trece la nriqcd,ri
unduito&re; in loc sd
!in5,
coada rigid qi in sus, o las5, in
jos
ryi
d5 din ea dintr-o
parte intr-alta; pd,rul i se netezeryte
I
urechile sint lSsate in
jos
;i
trase inapoi, insi,
rru aproape cle c&pr iar buzele ii atirni nroi. Din caaza faptului e[, urechile sinttrase
3z PRINCIPIUL ANTITEZEI
lnapoi, pleoapele se lungesc, iar ochii nu mai par rotunzi
;i
priveqte fix. Ar trebui
ad.5,ugat cd,, ln asemenea momente, animalul se g5,seqte in stare de excitare din canza
:: r..--:
...-.,. .f .r'
Fig. 5.
-
Ciine apropiindu-se tle nn alt ciine cu inten[ii ostile (desenat de dl. RiviFre).
',.
t ttt'
Fig. 6.
-
Acelaqi
::
,1,,I
1:. r .,'-r1
ciine
[din
fig. 5l intr-o stare psihici umili
;i
afectuoasd (desenat de dl. Rividre).
bucuriei,
Di
for,ta nervoasi esfie produsd, tn exces, ceea ce d.uce natural la o acliune
d.e un fel oareca e. N'ici una din acliunile d.e mai sus, exprimind. atit d.e clar afectiunea,
nu sint de nici un folos d"irect animalulu.i. Pe cit lmi dau seama, ele nu se pot explica
decit numai prin faptul c5, sint in opozilie sau antitezil ta\d, de atitud"inea
ryi
mi;cd,rile
pntwctpiur,
ANTITEZEI
_carer
d.in motive de infeles, sint adoptate atunci cind" un ciine intenlioneazd, sf,, se
lupte pi_care exprim5, in consecinld, minia. Rog pe cititori sd, priveascS, cele patru
sg.hife ald,turate, care slnt pre zentate pentru a reaminti in mod viu aspectul unui
ciine ln aceste
$9u5,
s!6,ri psibice. Este totuqi destul de greu si, reprezin\i afecliunea
la ciine pe cind iqi mingiie sti,pinul
nsi
d5, din coad5,, intrucit esenJa exlxesiei rezidh
in mirycirile continue
li
unduitoare.
Fig. 7.
-
Corcituri de ciine cioblnesc in aceea;i starc ca cel din figura 5
(desenat de dl. A. Mav).
Sd, examini,m acum pisica. Cind acest animal este amenin,tat cle un ciine el
i;i arcuieqte spatele in mod. surprinzil,tor,iqi zbirleqte p5,rul, iqi deschide guraqi scuipi,.
Aici nu ne ocup[m ins5, d"e aceastd, binecunoscuti atitudine, care exprim:i spaimri
combinatd, cu miine, ci numai de cea cle furie sau minie. Aceasta nu se poate veclea
cleseori, insd, poate fi observatl, clnd doud, pisici se lupt[, intre ele;
,si
am vhzut-o
bine manifest'atd,la o pisicd, irrfuriat6 pe cind era, neci,jitd, de un b5,iat. Atitudinea ei
era aproape exact' ca cea a unui tigru tulburat
ryi
miriincl asupra hranei sale, ceea ce
oricine trebuie si, o fi v6,zut, la menajerii. Animalul ia o pozilie lipitd, de pf,,mint,
cu corpul intins, lovind. cu toatd, coad.a sau numai cu virful ei ori numai miqcind-o
dintr-o parte intr-alta. Pd,rul nu este de loc zblrlit. Pin5, aici atitud.inea qi miqcfl,rile
sint aproape aeeleaqi ca qi cind. animalul este gata s5, sar5, asupra prd,zli sale atunci
cind. se simte, fd,rd, indoial5,, feroce. Clnd se pregd,teqte de luptd,, se observd, urmd,toa-
rele scbimb5,ri : urechile sint strins culcate spre spate, gura ii este par,tial descbisd,,
ari,tindu-qi collii
;
picioarele anterioare ii sint uneori intinse lnainte, cu ghearele
scoase qi uneori animalul scoate un miriit fioros (fig. I
;i
10). Toate sau aproape
toate aceste acliuni decurg, in mod natural (dup5, cum se va explica ulterior), din
modul qi intenlia pisicii de a-$i ataca duqmanul.
Irig. 8.
-
Acclali ciine
(<lcsenat
,;ils.*f
-'"t
"
";
Idin
fig. 7l mingiindu-;i stlpinttl
de dl. A. \Iav).
,51-ffi
F,
-.al\'--
Fig, 9.
-
Pisicir infuriatir pregdtiti cle luptl (desenatl dupi naturl cle dl . \Yood).
PRINCIPITTL ANTITEZEI
35
S5, privim acum o pisie[ intr-o stare psihic5, clirect opusi. a,tunci cincl simte
afecliune
$i
iqi mlngiie stdplnul
; ryi
sd, observinr clt cle opusd, este atitudinea ei in
toate privinfele. Ea se
!'ine
acum drept, cu spatele uqor arcuit, ceea ce face ca pirul
sd, par5, relativ aspru d"ar nu zbirlit; ln loc si,
,tin5,
eoada lntins5, qi s5, loveasci,
dintr-o parte lntr-alta, ea este cornpk t rigirlir
;i finutii,
perpendicrtlal in sus
I
ureclr.ile
Irig. 10.
-
Pisici itr stare psihicri afecttttt:'tsi
(clesenatl de tll. Wotttl).
ii sint ridicate
ryi
ascufite, gura este inchisi, qi pisica se freacir, d.e st5pinul ei, torclncl
ln loc sti mirlie. Mai trebuie obser'vat cit de diferit este intregul comportanient al unei
pisici afe ctucase d.e cel al unui ciine, atunci cind, se guduri, pe ling5, std,pin, tirindu-ryi
pi unclrrind.u-qi corpul, djnd din ccad.a ldsati, ln
jos qi cu urechile ple cqtite. Ace st
contrast ln atitudinile qi miryc[,rile acestor d.ou5, animale carnivore, tn aceea;i stare
psihie[, mrrlf,umitfi,
ryi
afectrtoasl, pcate fi, clrrpi, p[,rerea mea, explicat[, numai prin
miqcflr'ile 1or, care sint in completd, antitezrafa\il de cele care sint luate ln mod natural
{-e,30{
36 PRINCIPIUL ANTITEZEI
atunci clnd. aceste animale se simt lntr-o stare d.e nfnie qi slnt pregd,tite sd, lUpte sau
s5,-pi apuce prada.
fn ace_ste caztri, avem toate motivele sd, crerlem cd, gesturile ciinelui qi ale
p_isicii,
atit cele d.e ostilitate, clt qi d.e afecliune, slnt inniscute sau ereditare, deoarece
ele sint aproape identice la diferitele rase ale speciei
;i
la toli indivizii aceleiasi rase,
atit tineri, clt qi bd,trini.
Yoi da aici insd, un exemplu de antttezd in expresie. Avearn mai de mult un
cline mare, cd,ruia ii pl5cea, ca oric5,rui ciine,si, mearg6,la plimbare. El iqi manifesta
pld,cerea mergind grd,bit gi grav inaintea mea cu paqi mari, cu capul foarte ridicat, cu
urechile relativ ridicate
ryi
coad.a ridicati, dar nu
!eapd,ni,.
I{u d.eparte d.e casa mea
se ramifica spre clreapta o cirare
,
care ducea la sera pe care o vrzrtam ad,esea pentru
clteva momente, pentru a m5, uita la plantele mele de experien!5,. Aceasta constituia
intotdeauna o mare deceplie pentru ciine, intrucit nu ptia &and, imi voi continua
plimbareal iar schimba"ea'cle expresie, cornpletd
ryi
imediat5, pe care o manifesta
de indatS, ce corpul meu devia cit de pu,tin spre aceapotecd, era amu zantra(qiuneori incer-
cam aceasta ca experien![,). Privirea sa de cleprimare era cunoscutd, de to,ti membrii
familiei qi era d.enumitra
ti,gura
de serd,. Ea consta din capui mult coborit, din intregul
corp llsat pulin in
jos qi rd,mas nemiqcat, urechile qi coada l5sate trrusc in
jos,
lnsl
nedind de loc din coad5,
;
o d.ati, cu ld,sarea in
jos
a urechilor qi a fd,lcilor, aspectul
ochilor se schimba foarte mult
ryi
aveam imprcsiacl,eipS,reau
mai pulin vii. Aspectul
lui era al unei descurajdri wednicd, de mil5,
ryi
fd,r5, sperantd
;
, i, dupd, cum am spus,
era rid.icol, d"eoarece motivul era neinsemnat. Fiecare d.etaliu d.in atitud.inea sa era
in complet5 opozilie cu
linuta
sa anterioard,, veseld,, dar toturyi demnd,
;
qi ea nu poate
fi explicatir,, d"up5, cit imi pare, in nici un alt mod", clecit pebaza principiului attitezei.
Dac5, schimbarea nu ar fi fost atit de instantanee, aq fi atribuit-o faptului cd, buna
dispozilie mic;oratd, a influenlat,, ca
ryi
iyt eazui omuJui, sistemul nervos gi circulalia
$i
in consecinli, torrusul lntregii sale structuri musculare
;
qi poate c5, ln parte aceasta
era caltza.
Vom examina acum modul in care a luat naptere manifestarea principiului
antitezei in expresie. La animalele sociale, capacitatea de comunicare intre membrii
acelciagi comunitzlli
-
si cu alte specii, intre sexele opujle, precum qi intre tineri
ryi
bltritti -- esl,e do cea mai mare importanli, pentru ei. I-n general, aceasta se rea-
hzc'azh cu ajutorul vocii, insd, este sigur cd, gesturile qi expresiile slnt intr-o anumil,I
rrrd,srtrii reciproc inteligibile. Omul nrr numai cL folose;te strig5,te nearticulate, gesturi
si expresii, ci a inventat vorbirea articulatl; dacii, t1e fapt cuvlnl,ul
,inuentaf
este
rrplicabil unui proces care s-a reali zafr, printr-un nunr[,r irrfinit de trepte semiconqtiente.
illof i cei care au observat cu atenlie maimutele nu se lndoiesc ci, ele iqi inleleg perfect
gcstui'ile qi expresiile ln mod- reciproc
$i
in mare md,sur5,, d-up5, cum afirm5, Renggerl,
;i
pc. cele ale omului. Iln animal, clnd. este pe punctul d.e a ataca un altul sau cind. ii
este fric6, d"e un altul, ad.esea incearcd, sd, pard, lnfricoq5,tor zblrlindu-gi pd,rul, md,rin-
cl.u-qi d.^imensiunile, ardtindu-qi dinlii, dlnd din coarne sau scollncl sunete fioroase.
fntrucit capacitatea de comunicare reciprocd, este cu siguranld, d.e mare folos
'rnultor
animaler N existd, apriori nici o improbabilitate ca gesturile d.e naturd, evi-
d.ent opusd, celor prin care se exprimi, anumite sentimente s[, fi fost folosite inifial
'
L
l{aturgeschichte der Stiugethiere uon Paraguag, 1830, p. 55.
PRINCIPIUL ANTITEZEI
in mcd voluntar sub influenta unor sentimente opuse. Faptul cd, gesturile slnt acum
lnndscute nu constituie o obieclie valabild ta[d, de pS,relea ch la inceput ele erau fdcute
int,enfionat, cleoarece, daci, slnt practicate timp de multe generalii, pini, in cele din
urnn5, ele d.evin probabil ered"itare. Totupi, dup[, cum vom ved.ea lndatd,, este mai mult
decit lndoielnic ca weunul clin cazurile expuse in capitolul de ta!d, al antitezeL sd, fi
luat naqtere in accst fel.
In cazul ilemnelor conr,-enlionale, care nu sint lnnd,scute, ca cele folosite de
surtLomuli
li
der s[,lba,iici, principiul opoziliei sau al antrtezei a fost parlial pus ln
acliune. Oilluglrii cistercieni
*
con"siclc)rau drepl, p[eat a vorbi qi, intrucit nu puteau
evita cle a, intrelinc oarecAre legd,tuli reciproce, ei au inventat o vorbire prin gesturi
la caro se pare c5, au folosit principiul opoziliei
2.
Dr. Scott, de la institutul d.in Exeter
pentru surd.omuli, imi scrie :
,,Opazitia
este foarte mult folositS, la instruirea surdo-
mulilor, pentru care ei au sim! acut". Am fost tol,uqi surprins de cit de puline exernplc
clare au fost prezentate. Aceasta clepincle parlial tle faptul cd, d"e obicei toate semnele
avuseserfl o oareca e origine naturali,, ,1i parlial de practica surd-omulilor
ryi
a s5,lba-
ticilor: de a-ryi restringe semnele cit rnai mult posibil, in scopul rapidit[lii
3.
De aceea,
a,desea
"(rursa
snu originea lor naturalii, devine indoielnieir, sau este complet pierdutl,,
dup:i curn este r1r asemenea c:uzul vorbirii articulatc.
De alt1cl, rnulte semne cAlr. stau in mod. evidenl, in opozilie urrul fa,tir, cle a,ltul
par sil fi avut in ambele cazuri o origine semnificativl. Aceasta pare sil, fie valabili,
pentru semnele folosite de surd.omufi pentru luminri
;i
lntuneric, pentru putere qi
slil,biciune etc. inl,r-un capiiol viitor mf,, voi str5,d.ui sti a,r5,t cL gesturile opuse de
afirmaiie
,si
negalie, amrme dalea verticall clin cap qi scuturarea lui 1ateral6r &u avut
probabil un inceput natural. Agitarea miinii de la dreapta sp e stinga, cale este folo-
sit5, de unii s5,lbatici clrept, negalie, a fost poate inventat'ra oa o imitatie a scutur5,rii
capului
I
este lncLoielnic inirI, <-l"ac[ mirycarea opus[,, ad.icri a scutur5,rii miinii in linie
clreaptir, de la ta[,il, in
jos,
carc este folosit[, ca afirmalie, zr, apH,rut prin antitezd,sau
in vreun mcd. cu totul clistinct.
DacS examin5,m acum gesturile care slnt innl,scute sau comune tuturor indivi-
zilor de aceea;i specie
ryi
care sint incluse in subiectul de faff al antitezei, este extrern
d.e ind"oielnic dacl vreunul din ele a fost mai lntii inventat irl mod" intenlionat qi
executat ln inod. conqtien-1. La orn, cel mai bun exemplu al unui gest stind. in opozilie
directii, cu alte mipc5,ri, ad.optat ln nr,od natural intr-o stare psihic5, opusil,, este cel
rrl <latului rlirr urneri. r\eesta exprim:i neputin!'ir, sau scuzi,, ceva ce nu poate fi fir,cut;
s:i,u ntl
1lozr,te
fi evital;. Acest; gest esl,e folosit uneori in rnod conrytient sau voit
I
este
irrsii extrem cle pulin probabil sil fi forrt invertl,at; la inceput irr mod. tlelibertr,t si ulte-
lior fixat pl'in obiqnuinlir,, intrucit nu nurnai cir, uneoli copiii mici clau tlin utneri in
starcn psihlcl, d-e rnai su.s, tlar rni;carea este lnsolit[, dupir, cum se va ar[,ta intr-un
capitol viitor, de diferite rniqc[ri subord.onate, d.e care nici un om clintr-o mie nu-qi
cli, seama,, a,faria numai dacd, nu s-a ocupat in nrocl special d.e acest subiect.
*
Ordinul din Citeaux (N. lrad.).
2
Dl. Tylor di o descriere a vorbirii prin gesturi
a cistercienilor in lucrarea sa Researches into the Earlg
Historg of Mankind (ed. a 2-a, 1870, p. a0) gi face unele
observalii asupra principiului opozijiei in gesturi.
3
Vezi asupra acestui subiect lucrarea interesanti a
dr-ului W. R. Scott, TIrc Deaf and Dumb, ed. a 2-a, !870,
p. 12. EI spune :
,,Aceastd
restringere a gesturilor natu-
rale in gesturi mult mai scurte declt necesitl expresia
naturald este foarte comunS. printre surdomuli. Acest
gest resLrins este frecvent atit dc scurtat, incit aproape
ci i;i pierde toati asemdnarea cu cel natural, lnsi pen-
tru surdomulii care il folosesc el lncl are for[a expresiei
ini!iale".
PRINCIPIUL ANTITEZEI
Atunci cind. se apropie de un ciine str6in, clinii gi,sesc cd este poate folositor
si, arate prin
miqcd,rile lor ci, sint prietenoqi
li
cd, nu d.oresc s5, se lupte. Atunci cind
la
joc
doi c6!ei tineri mlriie qi se muqei reciproc de fa!5, qi de picioare, este evident
c[ iqi lnleleg reciproc gesturile qi comportarea. Se pare de fapt c5, existi, un grad clc
inlelegere la cd,feluqi qi pisicule c5, nu trebuie s5,-qi foloseascir, prea mult la
joaci,
micii
lor dinli ascufili sau ghearele, cu toate ci uneori se lntimpld, aceasta, rezultatul fiincl
un cheld,ld,it
;
altfel, ei qi-ar v5,t5,ma reciproc ochii. Atunci cind terierul meu m5, murycl
de mtn5,, ad.esea miriind in acelaqi timp, dac5 m5, mugci, prea, tare qi ii spun ugurel,
ugurel, el continu5, s5, muqte, insi, lmi rd,spunde cl,ind d.e eiteva ori clin coadd,, prin care
pale sd spun5, :
,,Nu
o lua in serios, e numai o glumd,". Cu toate c5, de fapt ciinii
r e exprim5, in acest fel sau d.oresc sd, se exprime ta\d, de alli ciini .qau rle om c5, sint
intr-o stare psihicS, prieteneasc5,, este de necreztt, ea ei s5, se fi putut gmdi rrreodatl
irr mocl deliberat de a-qi pleoqti qi de a-qi trage inapoi urechile, in loc de a le
line
ciulite, cle a ld,sa jos
eoada
Di
a da din ea, in loc de a o
line !eap5,nd,
ln sus ete.,
fiindcf,
rstiau
c5, aceste mi;cd,ri erau in opozilie directi, fa![ cle cele adopta e intr-o
strle psihic[, opusI, si feroce.
De asemenea, din faptul c6, o pisic6 sa,u mai curind" un strlmog inilial al specici,
cintl se simlea afectuos, iqi arcuia pu,tin spatele qi-qi
linea
coad.a per'pendieular in
sus, ciulindu-qiureehile, se poate oare crede ei, animalul a d.orit ln mod conqtieni sii-,sl
arate in acest fel starea lui psihicl, direct opus5, celei pentnr care, fiind" gata si, sc
lnpte, sau sI, sarf asupra prd,zii sale, a acloptat o atitudine ln care se tiri;te, rll clin
coadzi dintr-o parte lntr-alta gi iqi culcf,, urechile ? Chiar qi mai pulin pot cre de c[, in
tnocl voit ctinele meu a adoptat atitudineasa d.e deprimare;i,,figura sa d"e ser':i", cAl'e
forma un contrast atlt de complet fa!I, d,e atitudinea sa anterioard, voioas5, qi de
intreaga sa comportare. Nu se poate presupune cd, el qtia c5 li voi in,telege cxprcsia
;i
cd, lmi va putea muia astfel inima, ficlnd"u-md, s5, renun! de a vizita sera.
Deci, pentru dezvoltarea miryc6rilcr expuse fur prezentul capitol, trebuie si, fi
intervenit weun alt principiu, d"istinct de voin!6 qi de congtiintd. Acest principiu
pare a fi cL fieeare mirycare pe care am executat-o ln mod voit in d.ecursul intregii
no:rstre vieli a necesitat acliunea anumitor murychi
ryi
c5, atunei cind" am executrrt
o ac!,iune direct opus6,, a fost pus in
joc
ul grup opus de mu;chi, ca la lntoarcerea
spl'o clreapta sau spre stinga, la impingerea sau tragerea cd,tre sine a unui obiect
sau la ridicarea ori coborlrea unei greut[,fi. Atit cle puternic stnt asociate intenliile
,1i rniryclrile noastre, incit, t1ac5, dorim cu ard,oare ca un obiect si, se miqte intr-o
rlire ctie oa,recare, cu gru putem etvita d"e a nu ne mipca corpul i:r aceeaqi direcfie, eu
toate cd, ne di,m perfect d.e bine sama cd, aceasta nu
poate avea nici o influen{,r-r.
O bun[ ilustralie a ace stui fapt a fost dat6,ln introducere, amme ln miqcd,rile groteryti
ale unui tlndr qi pasionat jucS,tor
d"e biliard, h timp ce urm5,rea mersul bilei sale.
Dacd, un om sau un copil, intr-un acces d.e mi:rie, spune cuiva cu voce tare s5, iasir,
afari,, lpi mi;cd, ln general bralul ca qi cum l-ar impinge afard,, cu toate ci, vinovatul
nu este aproape
;i
eu toate c5, nu este cituqi d.e pulin nevoit si, erplice printr-un
gest ce inlelegea
[prin
crtvintele sale]. Pe de alt5, parte, clae5, d,orim cu ard"oare ca
cineva sd, vind, foarte aploape de noi, aclionim ca
;i
clncl am trage acea persoan5,
Fpre noi,
;i
tot astfel in nenumi,rate alte caziri.
Executarea tle miqcfri obiqnuite de un fel opus, sub influenla unor impulsuli
opuse ale vointei, a devenit obiqnuinlb,lanoi qi la animalele inferioare
;
tot CI$&r clnd
acliuni de un anumit fel au d.evenit strlns asoeiate cu rrreo senzatie sau emotie, pare
PFINCIPIUL ANTITEZEI iit)
natural ca acliuni cl.t' un fel t'lirect opus, cu toate ci, nu sint clc nicri rur folos, sir, fie
executate incon;tient clin obi;nuinfzi
ryi
asociatie, sub influtrrla unei senza,tii sau emolii
clirect opuse. Numai peba,za acestui principiu pot inlelege cum gesturile qi expresiile
care i1tid, in prezentul subiect al antitezer a'u luat na;tere. Dac5, intr-adev5,r ele sint
rle f6lcs omului sau oric5,rui alt animal, i:r ajutorul strigdtelor nearticulate, sau a
vorbirii, rle vor fi de asemenea folosite in mod" voit;i astfel obiceiul va fi irrtirrit.
ilsii, folositoare sau nu, terrd.infa de a executa mi;cd,ri opuse ca rnijloc d.e conrutticare,
sub influenla unor senzalii sau emolii opuse, va deveni, daeti piltem judeca prin
analogie, erecl.itari, prin practicl, inrlclungat[,;
;i
nu poate exista hrdoialir, r]d, mil,i rnulto
rni;ci,ri expresive, clatorite principiului antitezei,
sint creclitare.
CAPITOLUL AL III-LNA
PRINCIPIITE GENERATE AtE EXPRESIEI incheiere
u"",ullT;i;,1J"1,i"1':iHil:"1"il':TliJffff ;illlHil,',,1'-"T1"*t.lli?il-
chilor
-
Secrelii modificate
-
Transpiralia
-
Expresia durerii extrcme
-
De minie,
;il
".il::il
J'j"l'#i
;,:"J'J::il*:",H:;f
#l;
"':Hffi
#;
""
p r o v oa cd mi
;
-
Ajungem acunr la cel d.e-al treilea principiu,
Di
anume cd, unele acliuni admise
oa exprimind. anumite std,ri psihice sint rezultatul d.irect al constitu,tiei sistemului
nervos qi c5, au fost de la lnceput ind"ependente d.e voin,t6
li,
intr-o mare mi,surii',
de obiqnuin!5,. Atunci clnd" organele d"e sim! sint puternic excitate, se genereazd in
exces forld, nervoas5, care se transmite in anurnite direc,tii, clepinzlnd d.e legitura
celulelor nervoase
$i,
h ceea ce priveqte sistemul muscular, d"e natura miqc[,rilor
care au fost practicate obiqnuit
;
orr dupd, cit se pare, furnizarea forlei nervoase
poate fi lntrerupti. Fiecare miqcare pe care o facem este desigur d,eterminatd, cle
constitulia sistemului nervos, ins5, acliunile executate din ordinul voinlei, d,in obi;-
nuin!5, sau conform principiului atttttezei slnt, pe cit posibil, excluse aici. Subiectul
nostru de fa!d, este foar'te obscur, ins5,, d"in cauza importanlei sale, trebuie discutat
tn oarecare amdnunlime
; $i
este intotdeauna recomandabil sd, ne d[,m seama clar de
ignoran!,a noastr5,.
Deqi rar
ryi
anormal, cazal cel mai izbitor d"e influen![ directd, asupra corpului
a sistemului nervos, cind" este puternic excitat, este pierd"erea culorii pd,rului, care a
fost uneori observati, dup[, o spairnd, sau o d.urere extreme. IIn exemplu autentic
a fost lnregistrat in caztl unui om care a fost adus pentru a fi executat qi la care
schimbarea d.e culoare a pd,rului a, fost atlt d.e rapid.d,, incit a prrtut fi urmd,rit5,
din ochi
1.
Iln all, caz b.un este cel a,l tremuratului mqchilor, care este comun la om
;i
la multe animale sau la nn.ajoritatea lor. Tremuratul nu este d"e nici un folos, ad.esea
1.Vezi
cazurile interesante strlnse de dl. G. Pouchet Un caz a fost de asemenea prezentat, acum ciliva ani,
in ,,Revue
des Deux Mondes", 1 ianuarie 1872, p. 79, ln fala asocialiei britanice din Belfast.
T'RINCIPIUL ACTIUNlI
constituind u:r mare inconvenient, qi nu se poate ca inilial s5 fi fost d.obtndit prin
voin,t[, iar apoi s5, fi d"evenit obi;nuit in asocialie cu weo emofie. Un specialist
etninent m-a asigurat cd, copiii mici nu tremurd, ci intri tn convulsii fua lmprejurf,,ri
care la adul!,i ar proYoca tremurat excesiv. Trernuratul este provocat la d.iferi{,i
itrclivizi, ln gracl"e foarte diferite
;i
de ca:uze extrem de variate : d.e frig, inaintea acce-
selcr de felor5,, cu toa:te ed, temperatura corpului este atunci cleasupra celei normalt'1
in caz de septicemie, la delirium tremens
;i
la alte boli
;
de lips5, general[, de piltere
Ia bd,trlnefe
;
d.e extenuare dup5, obosire excesivd
;
local, d.e rdni grave, ca arsurile,
;i,
in mod special, dupd, aplicarea unei sond.e urina,re. Din toate emofiile, friea este
notoriu cea mai apt5, si, produc5,
tremur[turi
I
uneori ins5, la fel le produce minia qi
bucuria mare. fmi aduc aminte ef,, am vdzttt otlati, un bd,iat care a lmpuqcat prima
sa becald,in zbar; miinile ii tremurau de bucurie in arya m[surd, incit citva timp nu a
putut sd,-rsi reincarce pugca.
Am auzrt de un caz similar al unui s5,lba,tic australiau
c[ruia i se imprumutase o purycd. Din ca:uza emoliilor vagi provocate, maziea fru-
moa'sd, cleterrnini, Ia unele perscane
un fior d"c-a lungul spatelui. Pare sf,, existe foarte
pu!,ine elemente comure intre diferitete c^ttze fizice de mai sus qi emolii pentru a
justifica
tremuratul, iar Sir J. Paget, cd,ruia li sint lnd,atorat pentru mai multe din
irrformaliile d.e mai sus, mi-a afirmat cd, subieetul este foarte obscur. lntructt tremu-
ratul este uneori provocat
de furie, cu mult lnainte caexterruarea s5, se fi putut produce,
qi d.eoarece el insole;te uneori o mare Jrucurie, s-ar p5,rea ci, orice excitare puternic[, a
sistemului nervos intrerupe influxul eonstant al forlei nervoase c[,tre muqchi
2.
Mcdul ln care secreliile tubului digestiv qi ale anumitor glande
-
cum sint
fitratul, rinichii sau ma,melele
-
sint influenlate de emofii puternice constituie un
irlt excelent exemplu d.e acliune d.irect5, a apalatelor de sim! asupra acestor organc',
inclependent de voinli, sau cle weun obicei asociat folositor. Existl,ceamai mare dife-
ren!,5, la diferite persoane
atlt in pr:ivinla p5,rlilor care sint astfel influenlate, cit qi in
gradul influen,td,rii lor.
fnima, care pulseazd, neintrerupt zhta qi noaptea intr-un mod atit de minunat,
este extrem d.e sensibiti la stimulii externi. Marele fiziolog Claude Bernard
3
a ardtat,
cum cea mai micd, excitare a unui nery senzitiv reacfion eaz\o asupra inimii, ehiar
atunci cind nerrml este atins atlt ctre u$or, tnclt nici o durere nu poate fi resimlitfi
de animalul sub experien,t6. Deci, clnd. mintea este puternic excitat5,, ne putem agtepta
ca ea s5 in-fluenteze imediat
;i
direct inima, ceea ce este unanim recunoscut qi resimlit
ca fiind a$a. Claude Bernard de asemenea insi,qtd, ln mod" repetat
-
ceea ce meriti,
o aten!,ie deosebit[,
-
ed, atunci cind inima este afectatd,s ea reaclioneazd, asupra
rrreierului, iar starea creicrului reaclicneazi, la rindul ei, prin nervul pneumogastric,
asupra inimii, arya ci, orice exeitare va provoca importante ac!,iuni reeiproce tntre
Act'ste organe ale corpului, cele mai importante.
Aparatelo de sirn! ac\ioneaz6, asupra, sistemului vaso-motor, care rcgleazh
cl.iarnetrul arterelor mici, dupd cum ved.em atunci eind un om roqeqte d.e ruqino;
ir. acest tlin urntd caz ins5,o sistarea transnr.iterii for{ei ncrvoase la vasele obrazului
3
ltiiller observl (Elements of Phgsiologg, trad.. engl.,
vol. II, p. 934) cd, atunci cind sentimentele slnt foarte
intense, ,,to!i
nervii spatelui sint influenlali pin[ ce se
provoaci o paralizie incompleti sau plni la provocarea
unei tremuriri a lntregului corp".
3
Legons sur les PropriCtCs des ?fssus l/iuanfs, 1866,
p. 457-466.
DITTECTIi A SIS:TEN,TUI,UI NEITVOS
t3
oled c[, poa,te fi par,tial explica,t[, h urccl ciuclat, prin obirsrruintfi,. \iom fi t1e rls-.mcrrcA
in m5,sur5 sd, eluciddm, cu toate ci, lntr-o foarte mic5 md,surI,, zbirlirea involuntarh a
p[ruhli sub influenla emoliilor de spaimi,;i minie. Secrelia lacrirnalh depinde, fdr5,
indoial5,, de legdtura anumitor celule nervoase
;
ins6 aici putem
urmiri de asemen('a
citeva din treptele prin care influxul forlei nervoase a devenit obiqnuinfd,, prin c5,ile
rt spective, sub influen!,a anumitor emolii.
O scurt5, examinarea semnelor exterioare a,le unora dintre senzatiile
;i
ernoiiile
mai puternice ne va servi cel mai bine pen,tru a ne ar5ta, deqi vzgr cit c1e complex
este corelat principiul (pe care il examindm) ac,tiunii d.irecte asupra corpului a siste-
mului nerYos exeitat cu principiul miqcirilcr de obicei ascciate si folcsitcar'e.
Atu:rci clnd animalele suferS, o clurere cumplit[, ele se zvircclesc in contor'-
siuni grozave, si cele ca, e lqi folosesc vocea in mcd. obiqnuit scct
f,ipete
sau gemctr-r
pitrunz[toare. Aproape fiecare
muqehi din corp ac,tionea zh puternic. La om, gura
poate fi strins inchisd, sau, mai obiqnuit, buzele sint retrase, cti din!,ii strinryi sau
scriqnind. Se zrcecliniad exist5,,,scriqniread.inlilor"
;$i
amaazitinmccl clal scri;niren
molarilor la o vacd, ca e suferea acut de inflamalie intestinali. Femela de hipopctam
d.e la grd,dina zoolcgicS, a suferit grozav cind. qi-a n[scut puii
;
a umbla f[rd, incetalr.
lncoace
ryi
incolo, se rostogolea pe o parte sau pe alta, iqi deschidea qi inchidea mari-
larele cl6n!5,nind din dinli
4.La
om, cehii privesc speria\i ca sub imperiul unei uirniri
tnsp5,imlntate sau sprincenele li slnt strins contraetate. Transpiratia ii scaldS, corpul
ryi
broboane d.e sudoare li picurd, de pe fa![. Circulalia
;i
respiralia ii slnt mult in-
fluenfate. fn consecinfd,, nflr'ile sint in general dilatate qi ad"esea fream[ti,, sau ro-;-
piralia poate fi refinut5, pin[, ce slngele stagneazh in fala invinelit5,. Dac5, suferinf a
este grozuvd, qi prelu:lgitX, toate aceste manifestS,ri se schimb5,, fiind- urmate clo tr
stare d"e prostralie totali,, cu leryin
ryi
convulsii.
Atunci clnd. un nerv senzorial este iritat, el transmite o oarecare influet{ir
celulei nervoase din care provine, iar aceasta lqi transmite influenla mai intii la
celula nervoasd, corespunzdt'aare clin partea opusi, a coqpului, apoi ln sus qi in
jos,
d,e-a lungul axului cerebro-spinal, iar la alte celule nervoase, intr-o m5,suri, maimare
sau mai mici,, d.up5, intensitatea excit[rii, aqa incit, pin5, in cele clin urm5,, lntregul
sistem nervos poatefi influenlat
5.
Aceast5, transmitere involuntard, de for-t5, nervoasii
poate fi sau nu lnso,tit5, de conqtiin!5. Nu se qtie c1e ce iritarea unei celule nervoase g'ne-
reazd, sauelibereazd' forla nerrroasd,, dar toli fiziologii de frunte, ca Miiller, Yirch.on',
Bernard etc.
6,
se pare cd, au ajuns la aceastd, concluzie. Dupi cum observd, Herbert,
Spencer, se poate accepta
,,clrept
ad.evd,r indiscuta,bil ci,, in orice moment, cantitatea
existentd, d.e forli nervoasir, eliberatil, cilre in mod" inexplicabil prcduce in noi star(,ll
pe care o nurnim simfire, trebu'ic ,oi fie cheltuiti, intr-o direclie oarecare, tt'cbur,c sil
gcnereze uncleva o manifestare echivalentX de for,td,tt, &$& incit, atunci cind sisternul
ccrcbro-spinal estc foart'e excitat si for{a nervoas[ cste e]iberat5, in exces, ea poato
4
Dl. Baltlett, A)'ole.s ort lhc liirlh ol u IIiltltolto|tunus,
,.Proc.
Zool. Soc.", 787I,
11.
255.
'5
Vezi asupra acestui subicct, Claudc I3crnard, Legons
str les PropriitCs des ?issus Viuants, 1866, p. 3t6,377
;i
358. Virchow se expriml aproape exact in acelagi sens,
in lucrarea sa Aber das Rtickenmark (,,Sammlung wis-
senschaft. Yortrdge", 1871, p. 28).
6
Nliillcr (Elenrcnts oI I'ltysiology, tratl. cugl.. vol. II,
p. 932), vorbind despre ncrvi, spune :
,,Oricc
nrodifi-
care brusci a oricdrei stiri pune principiul ncrvos in
acliune". Vezi Virchorv
;i
Cl. Bernard asupra aceluiaqi
subiect ln pasajele din cele dou{ lucriri la care nr-arn
referit in ultima rnea note infrapaginali.
.tl
PRINC]PrUL ACTTUNTT
fi cheltuit5, slb formft d.e scnzalii intense, glndirc activf, mi;cilri violente sau acti
vit.,ate sporitir, a gland.elor
?.
Dl. Spencer susline mai d.eparte c[ o
,,rev5,rsare
d"e f9r{[
nelv()asli nedirij;t5, d.e nici rm rnotiv va urrna, evid.ent c[,ile mai obiqnuite, iar d"ae[
acestea nu sint suficiente, ea se va revfi,rsa in cele mai pulin obiqnuite". fn consecinfd,
rnurychii faciali
ryi
respiratori, care sint cei mai folosili, sint susceptibili de a fi primii
pu;i in acliune
;
urmeazd, cei ai extremitd,lilor superioare, apoi ai celor inferioare
ryi
pin5, in cele d.in urmd, cei ai corpului intreg
8.
Deci, o emo,tie foarte puternic5, poate avea insd, o tend"in,t5, redus6 d.e a provoca
miryc5ri d.e orice fel, dacd in mod- obignuit ea a dus la o ac,tiune voluntara, pentru
d.omolirea sau satisfacerea ei, iar cind. slnt provocate miqcd,ri, natura lor este deter-
minat5, in mare m5,surti de cele care au fost executate deseori qi ln mod. voit, lntr-un
Flcop loine tlefinit
ryi
sub imperirrl aceleiaqi emolii. Durerile mari ind"eamnd, toate
animalele, qi le-a ind.ernnat timp d-e nenumflrate
genera,tii, sd, facd' eforturile cele mai
vioLente
ryi
mai variate pentru a evita ca:uza suferinlei. Chiar atunci cind, un membru
sau o ahtil parte sepatatd, a corpului este rdnit5,, ved.em ad"esea o tendinli_dg
?-l
scutura
t
ctu pentru a ind,epdrta caaza, d.eqi acest lucru este evident impgsibil. fn
acest fei trebuie sd, se fi stabilit un obicei d.e a co+tracta cu cea mai mare for,t5, toli
muqchii ori de clte ori se resimte o mare drirere.
trntrucit muqchii pieptului
ryi
ai or-
ganelor vccale sint folosili de obicei, acerytia sint ln special susceptibili d.e a fi influen-
tr"\i;i
so \ror scoate gernete sau
lipete
puternice
ryi
asp e. Dar qi folosul decurgind din
fipet,e
a iltrat aci probabil in
joc
tn mod important, d.eoa ece puii majoritd,lii ani-
inalelor, cind, sin1, tr situalie grea sau ln pericol, vor chema cu strigd,te puternice pe
pilrinlii lor in ajutor, cum fac membrii aceleiaryi com-uniti,fi, pentru a se ajuta reciproc.
Un alt principiu, anume conrytiinla internd, ci, puterea sau capacitatea sistemu-
lni
pervos
este timitat[, trebuie s5 fi int5,rit, cu toate c5, intr-un grad. subord"onat,
t,enclinfa cd,tre ao!,iune violent[ sub impulsul unei suferinle extreme. Ifn om nu poate,
concomitent, se
llnAeasc5,
profund-
;i
sd,-ryi exercite la maximum forla musculard,.
DgpS cum a observat inainte vreme }tipocrat, daeh, dou5, d.ureri slnt resimlite in
acela;i timp, cea mai mare o atenueazd,
pe cealaltd,. Se pare_c5,, fur ext'azullor religios
arzd,ttor, martirii au rdmas ad.esea insen.sibili la torturile cele mai lngrozitoare. Mari-
narii care rLrrrteazs, s5, fie biciuili iau o brtcati, de plumb in gurd,r pentru a o mu$ca cu
toatd, forla qi astfel sd, poati, suporta durerea. Femeile ca e nasc se pregd,tesc exer-
citindu-ryi muqchii la maximum, pentru a-qi alina durerile.
-Ved.em
astfel cd, rad.iafia nedirijati, a forlei nervoase de la celulele nervoaset
(tirro sint primele infllentate
-obiceiul
lndelung continuat d"e a i:rcerca s5, scape
cle
(:1\ltza
slferinlei luptindu-se -_
;i
conqtiin\a ed, efortul muscular voluntar uDu-
reazil,d.urerea, a,g contiibuit
probabil toate pentru a d.a o tendin!5, migc6rilor
celor
mai violente, aproa,pe eonvulsive, sub impulsul suferinlei extreme
I ;i
asemenea
lrirycfl,ri, inclusiv cele ate organelor vocale, sirrt unanim recunoscute ca foarte expresive
penlru aeestc st5,ri.
-
intrlcit o sinrpl5, a,tirrgrrre a, unui nerv sensibil reacf,ioneazh dtrect asupra ini-
r1ii, clurerea plterni.;, oa rea-cfiona evid-ent asupra ei in acela;i mod, insd, mult mai
?
I{. Spenccr, Essc1,fs..., selia tt 2-a, 1863, p. 109
qi 111.
8
Sir H. Holland (Medical lVofes and Reflerions, 1839,
p. 328) vorbind despre starea curioasi. a corpului denu-
rnitl ,,fidgcts"
(tteliniqlc), obselv[ ci ea pare s5. sc pro;
duci din cartza ,,unei
acumuliri a vreunei cartze de iri-
tare care necesiti o acliune musculard pentru linigtirea
et'-.
DIRECIE A SISTEIIIULUI NERVOS
15
e,nergi(r.'I'ol,uryi, nicli chiar in acest cazrru trebuie s[, trecetncu r,rclerea efectelo indi-
rt,cte alc obirynuinlei asupra inimii, d"upi, cum voln vedea cind vont examina semnele
dc furie.
At;unci cind. un om suferS, o d.urere insuportabill,, adcsea sucloarea i so prelingc
pe figur5,, iar un med.ic veterinar m-a asigurat cd, a vrazut' frecvent la ca,i picl,turi
dqr suclo arc cd,zind. d.e pe abdomenul lor, scurglnd.u-se d.e-a lungul interiorului coap-
i'elor, precum qi de pe corpul vitelor, atunci cind. ele suferd, in acest fel. El a observat
aceasta atunci cind nu exista weo sforlare violentd,, ca e ar fi explicat transpira\ra.
intregul corp al femelei de hipopotam, la care ne-am referit mai inainte, era acoperit
cn transpiralie d.e culoare roqie cind" a dat naqtere puilor ei. I-,a fel este
ryi
in caz de
fric:i extremi,
;
acela;i veterinar a,
yd.,zttt
ad.esea eai transpirind- d"in aceast[, canzd',
dup6 cum a vdzuL
ryi
dl. Bartlett la, rinoceri, iar la om este un sirnptom binecunoscut.
Caaza pentru care, in aceste cazrlri, transpiralia porne;te brusc este cu tol,ul necu-
noscut5,
;
unii fiziologi ins5, cred. ed, ea se afl5, in legiturzi cu capacitatea descrescindS,
a circulaliei capilare
; ryi
qtim ci, sistemul vaso-motor, care regleazd, circulalia capilari,.
este mult influenlat de intelect. Cit d,espre miqcdrile anumitor muqchi faciali, sub
influenla unei mari suferinle, precum
$i
a altor emofii, ele vor fi cel mai bine exami-
nate cind. vom tra,ta d.espre expresiile speciale ale omului
ryi
ale animalelor inferioarer.
Sri examin5,m acum simptomele earacteristice ale furiei. Sub influenfa acestei
puta:nriee emofii, acliunea inimii este mult acceleratl,
e
sau poate fi mult tulburatfi.
Ilala se lnroryc;te sau se invinelegte din ca:uzaimpiedie5rii intoarcerii singelui
'q2,r1
poate
tleveni
palidf, ca d.e mort. Respiralia este
ingreuiatfl,, coryul pieptului palpit5,
ryi
n5,rile
clilal'atc fream['til. Ad-esea corpulintreg tremur6' Yocea ester d'e a'semenea influen!'ati''
Din!,ii sint incleqtali sau scri$nesc, iar sistemul rnuscular este de obicei stimulat la o
i16r!irure violcnt[, aproape freneticd,. fnsd, gesturilc unui om ln aceast5 stare se clc'osebeslc
cte o'bicci c1e zvircolirile
ryi
zbaterile fdri, scop a,le celui care suferi, d.e o durere nd,pras-
nic[, intrucit ele reprezintd,, mai mult sau mai pu,tin clar, actul de a lovi un duosma,rt
sau de a se lupta cu el.
Toate aceste sernne c1e minie sint d.atorate probabil ilt bun5, parte, iar altelc,
dup[, cit se pa e, exclusiv acliunii directe a organelor de sim! excitate. Animale d.e
toate speciile, precum qi strS,moqii acestora, qi-au fclosit, fiintl ataca\i sau a,menin,tali
tl.e ci,tre un rluqman, toatf puterea in luptd, qi ap5rare. I{umai atunci cind un animai
p6r!,ioneazd
in acest fel ori are intenlia sau cel pulin d"orinla d.e a at'aca rrn duqman,
p.r,,
poa,te spune c5, el este furios. Probabil cd, s-a dobindit astfel un obicei ereclitar de
q,fril'turi
musculare asociate cu rninia, ceea ce influenfieazd, direct.sau ind"irect diferitc
orgiln) in uproape acela,qi fel ca
ryi
o mare suferin,ti, corporalS,.
Ir[ri indoiaki cd, inima va fi de asemenea d"irect influenlati,; ea, va fi insl,
dupi. t,oatc, probabilitH,file, influenfat5, prin obi;nuin!il; cu atit mai mult cu cit nu
cst;e sub colrtrolul vointei.
$tirn
c5, oriee efort pilternic pe care il facem in mod voil,
irrfltren!,ea,zd inimel clupd, principii mecanice qi alte principii,
Fe
crtre nrt este nevoie iiii
le exlnrin.I,m ilici;
;i
s-a, ardtat in primul capitol cI for,ta, nervonsit se $curge cu u$u-
rinffl prin cilile fo]osite d.e obicei
-
prin nervii miqc6rii voluntarc' sau involuntare
e
Sint foarte lndatorat cl-lui r\. H. Garrod de a rni fi se aratd aici marea deoscbirc de vitezir qi alte car.acter.e
infoi'mat despre lucrarea d-lui Lorain asupra pulsului, fali de aceeagi femeie in stare normald.
in care se prezint[ o sfigrnogrami a unei femei furioase
.
.16 PRINCIPIUI, ACTruNII
ryi
priu ctri $('tlzitivi. Astfel, un efort chiar moderat va tincle s[ aclioneze asupra ini-
rnil;
ryi
ln. baza, principiulrri asocia!,iei, clin care .,e-ou dat atiteA exemP-ler putern fi
1proapc'siguri cir orice senzalie sau emo!,ie, cum sint durerea mare sau furia, eare clc
obieei ilp clgs la intense ac,tiuni rnusculare, va influenfa imediat scurgerea forlei
leuvcaf o spro inirn[, cu tc,ate c,zi in acel moment
poate sL nU exi'*te Yre un efort
rnuscular.
Ilipir cunt am spus, inirna este cu atit mai uryor infhienfatir, prin asocialii
obiqnuiteT cll elt nu este sub controlul voin!,ei. Atunci cind cineva este moderat d.e
suplrat sau chiar clncl este furios, el lryi poate controla migcirile corpului, insd, nu-qi
poate impie clica inirnfl,
"q5
batd, repede. Coqul pieptului se va ridica poate d.e citeva
i;ri. nirrile de-abia vor palpita, intrucit miqcdrile respiratorii sint numai parlialvolun-
tirrc. Ia fel, acei rnurychi faciali care sint eel mai pulin ascultdtori fali cle voin{I,
vor trdda uneori nrrrnai ei o emo,tie uryoar5, qi treeltcAre. Glan.dele de asemenea sint
complet indepentlente cle voinfd,
li
un om avind o mare rnlhnire iryi va putea con-
trola tri,s[tuiile fefc'ir insi, nu va putea intotdeauna opri laerimile sii-i umple oehii.
I)aeir unui om infometat i se arya 2il, o mincarc ispititcare in falri, cl peate sL nu-;i
arate foamea prin vreun gest exterior, insd, nu poate cpri secrelia salivei.
intr-un acees d.e bucurie sau de plicere vie, exi,qt[, o tenc't.inf5 putemicfl, cle
a exr-,(irita cliferite mirycirri flrri rcst
fi
der a sccate cliverre sunete. \'ed.em aceasta la
copiii no;tr.i, la, risul lor puternic, la baterea tlin palme
ryi
la sirriturile cle bucurie
I
ta se,riturile
ryi
l[tratul unui cline, cfurtl pleac:--r, la plimbaro cu st[pinul lui
;
la zben-
guirile calului, cincl este lilsat liber irrl,r-un cirnp deschis. IJucuria acct'lereazf,, circu-
lalia si stimlleazh creierul, care la rindul siru reaclioneazh asupra intregului corp.
llirycririle fiin-r scop cle mai sus
ryi
acliunea sporitl, a inirnii pot fi atribuite mai alcs
stl,rii cie ercit,are ir organelor de sim!to
Di,
drrpl cum insisti cll. ]Ielbert Sperlcierr reviir-
slrii rczultate ca urm:trrr) :r fortei rervoase nedirijate. Trebuie notat cir, anticiparea
unei
pllceri ,1i 1u pl[cerea ins5,;i este mai ale s cea care cluce la mi;c6ri f[,r[, scop
Di
extravaga,nte alt corpului,;i
la seoaterea d.e diverse sunete. Yedem aceasta la copiii
1orytri .i"A ei se' aryteaptd, la wco rnare pl[cere i au la ceva bun cle mlncare, iar_clinii
care se zbenguie la veclerea uuei farfurii cu mi:rcare, cind. o capltiir ru l;i-arat6 bucu-
r:ia prin w"uo semn exterior, nici chiar dind" d.in coad.d,. De asemenea, la animalele
ci.e ioate speciile, doblndirea aproape a tuturor pld,cerilor, crl exceplia celor d.e cildurir,
;i
cclihrif,,i ste asociatd,
f
i a fost asocia:td timp inaelulSat,_ eu_miryclri active, ca la c[,u-
tareasau vinareahranei s:au la,
jocurile lor nupliale.Dealtfel,simplul
efort museular,
dupri un repaus sau o izolare indelungate, este prin el insuryi o pldcere, dupI, crtm o
resim!,im noi in;ine
;i
dup5, cumveclern la
jocul animalelor tinere. De aceear ltuma,i
pc ba'zaaecstui ilin rr"m[,-principiune-am
prrt_ea evt'ntual a;tepta, ca plleerea intensii
iri se nranifestr: invcrs, prin mi;clri musculale.
10 (lit
clt, itttctts cxc:itir llttcut'iir ct'cit't'ttl qi cunl rcilc-
tiortcirzl"t
clcit'rttl asullra cot'pttlui sc vtrtlt: bitle cliu caztrl
rar tlc intorica!ic psihicii. Dr'. J. Clichton Brorvtle (,,1{c-
tlicnl \Iilrcr"', 1865) inregistrcazir caztl unui tinlr cu un
'tcrnperanrenL
foat'te IILrI'vos, care, aflind dintr-o tele-
gramfl ci i s-a clonat o AVeI'e' mai iniii a devenit palid,
apoi s-a luveselil, tnattilestind cea mai bunl dispozilie' insl
s-a inro;it; apoi a tlcvetriL foarte nelini;tit. S-a dus pe
urnir
sir sc plimbe ctt utr priettrtt, petrtt'u a se lini;ti, dar
s-a intors cliitinlntlu-se pc picioare, riziutl zgotttotos,
fiincl iritabil, vorbind fiir[ itrcctare
5i
cirlt.irtd [are pe
stradl. S-a stabiliL cu ccrlitudine ci. rtrt se aLitrscse de
nici o bduturir alcoolici, cu toatc ci l"oatl lutnea crcdea
c5. era beat. Dup[ citva timp a vottritat, iar continutul
pe
jum[tate digerat al slomacului sitt a fost examinat,
neclescoperindu-se nici un tnilos de alceiol. El a dormit
apoi dus, qi cind s-a degLeptat era bitre, afari nttnlai c[
avea dut'eri de cap, greatii qi st sirn{ea slcit de puteri.
DIRECTE A SISTENIULUI NERVOS
La toate sau la aproape toate anirnalele, chiar
ryi
la p5,s5,ri,spairnaface ea corpul
s5, tremure. Pielea devine palid[, apare transpiralia;i pdrul se zbiller;te. Seereliile
tubului digestiv qi ale rinichilor sporesc qi sint evacuate in mcd involuntar, dato-
ritl,,dupa cum se
rytie,relaxd,rii
muqchilor sfincterului ln cazul omului
ryi,
aqa cum am
vilzat, la vite, ciini, pisici
;i
maimule. Respiralia este gr5,bit5. fnima bate repede,
s[,lbatic qi violent
I
este insf,, lndoielnic dacd, ea pornpeazd, singele mai c'ficient prin
corpr d"eoarece suprafa!,a corpului pare lipsit[, de singe qi curind forla muqchilor
sl[beryte. Am simlit prin qa, la un eal speriat, bdtdile inimii atit cte clar, incit i le-ary
fi putut nurnd,ra. Faculti,file mintale sint foarte tulburate. Curind urmeaz[ o com-
pleti, istovire
;i
chiar le;in. Un canar inspi,imlntat a fast vhztft, nu numa,i cL trernurd,
qi eai alberyte labaza ciccului, clar
rsi
c5,leryind,
tt;
de asenlnea, am prins cdati, un mlcd,-
leandru lntr-o odaie, care a leryinat at'lt de ad,lnc, incit citva timp l-am crezut rnort.
llajoritatea acestor simptome slnt probabil rezultatul direct, ind.cpendent de
obirynuin![, al stirii tulburate a organelor de sim!
I
este lns:i indoielnic dacir se poat,e
expliea in lntregitne astfel. Atunci eind un animal estc alar'mat, el st[ intotd.ealrnA o
clip[, nemiseat, pentru a-fi concentra simlurile
ryi
a determina sursa pericolului, iar
uneori pentrrr a nu fi descoperit. Goana impetucasi, urrneazh curind f5,ri menajarea
forleio eaqi in luptfl, iar anirnalul i;i continul, goana, atita timpcit dureazii pericolul,
ptn5, ce epuizat complct, cu respiralizr,
ryi
cilculalia sliibitc, cu to,ti muqchii trt,rnurfu.d
ryi
transpirind" abunclent, este in iurposibilitate de a mai fugi. Pare deci oarecunt. pro-
babil ca principirtl obiceiului asociat sI, poatd, explica, sau cel pulin spori, unelc dil-r
simptornt'le caracl,cristice ale spaimei extreme, amintite mai sus.
Faptul r,il principiul obiceiului asociat ajucat un rol impcrtant fir rlcrt,crmirur-
rea miryclrilol exprcsive ale tliverselor emofii si senzalii putcr'nice dc mai rus porrtc fi
cleclus tna,i intii clin cxaminarca unor alte emo!,ii puternice, care der 611i..i nu nect,sitti
pentru potolirea sau satisfacere a lor weo mirycare voluntari,
ryi
ln al cloilea rind d"in
eontrastul, in nlitur[, dintre arya-zi"sele st5ri de excitare
;i
de depresiune a minlii.
l{"ici o emo,t'ie nu este mai puter'nici, decit d.ragostea maternil,, insi, o marnir, poate
re-qimti dragosteaceamai profundd pentrueopilul ei nea,jutorat qi totuqi srinuo arate
prin vr(url serln cxterior Fau numai prin ugoare mi;cdri de mingiiert', cu un srrris
bllncl;i cu oehi afeetuoryi. S[-i vat5,me cineva insir, intenliona copilul, si aturrci F;i-l
vezi sehirnbart, ! Clutrr s(' riclicti,
(:u
un aspcct amenin{i'rtor, cum li strilu('(,s(j oo}rii
,si
i se inro;e,;te fala, cum ii palpitf pieptul, cum i se dilat[ ntirile'ryi curn ii bate ilillrir,
deoareee nu dlagostea matern[, ci minia, a declaryat acfiunea. I)ragostea irrtre sext'l(r
opuso este cu totul diferitl, de d"ragostea rnaternl
I
cind lnclrigostilii se intllncse,
;tim
c[ inima le bate repede, respiraf,ia le e acceleratzi qi obrajii li se imbujoretzit,
cleoarece aceasti, dragoste nu e,qte inactivdr c& cea a mamei pentru pruncul ei.
Iln om poate avea mintea plin5, cle cea mai neagr6 ur[ sau binuiall snu roasii
de inviclie;i gelozie, insd, intrucit aceste sim!,[minte nu duc imecliat la acliune
ryi
deoarece de obicei dureaz[ citva timp, ele nu se manifest5, prin vreun semn exterior,
afard, numai ci, in aeeastl, stare cu siguranfd, c5, nu pare vesel
;i
bine d.ispus.Daei cle
fapt aeeste sentimente izbucnesc in acliuni eviclente, minia le ia locrrl
ryi
se va ma,ni-
festa ix mod clar. Pictorii aproape ed nu pot reda, binuiala, geloria, invid"iti etc.
rr
f)r. f)llrviu, Zoonomia, 1704, r'ol. I, p. 1-18.
41
/tB
d-ecit cu ajutorul accesoriilor care evoci, povestirea, iar poelii folosesc asemenerr
expresii vagi
ryi
imaginative ca,,gelazia cu ochi verzt'). Spencer d.escrie b[,nuiala
d.rept
,,josnicd,,
uriti, qi necru!,d,toare, privind totul pieziq, pe sub sprincene" etc.
Shakespeare vorbeqte despre invidie ca
,,avind.
fala d-escd,rnat5, in aspectul ei dez-
gustd.tor"
I
intr-un alt loc :
,,nici
o neagrd, invidie nu imi va sd,pa groapa,"
I ;i
d.e asemenea :
,,la
ad.d,post de ameninlarea palid,ei invid.ii".
Emoliile si sen zaf,irle au fost ad.esea caracterizate drept stimulante qi depri-
mante. Atunci cind toate organele corpului qi ale minlii
-
ale rni;cfiri]cr voluntare
ryi
involuntare, ale percepfiei, senzaliei, gindirii etc.
_-
i;i exerciti, funcliunile rnai
energic
ryi
mai rapid decit in mod o'birynuit, se poate spune cL un om este e,xcitat, iar
intr-o stare cotrtrarie, cL e deprimat. Minia
ryi
bucuria sint prirnele emolii stimulante
ryi
duc in mod natural, mai ales prima,la
miqc5,ri energice, care reacfioneazd, asupra
inimii, iar aceasta la rindul ei asupra creierului. Un meclic mi-a indicat, cind.va, ca,
dovad5, a influenlei stimulatoare a miniei, c[, atunci cind cineva este excesiv de sur-
menat, va inventa uneori
jigniri
imaginare qi-qi va provoca inconqtient un aoces
de minie ou scopul de a-;i refaoe forfele. Dupi, ce am auzit aceast5, observatie, am
constata,t ocazional exactitatea ci.
Alte striri psihice par la inceput excita,nte, irrsil, curind. clevin extrern dc clcpri-
rnanl,t'. Atunci cincl o milm[, i;i piercle brusc copilul, ea, iqi iese uneori cliu rnirr!'i rlc'
durere
,si
trebuie considerat5, ca, fiind intr-o stare c1e excitare; ea se plimbir, incoacc
ryi
incolo in mod. clezordonat, i;i rupe pf,rul sau hainele de pe ea qi iqi fringe miinilc.
Ultima acliurre se explic[, probaUit pe baza principiului irttttezei, trl,dind un senti-
ment interior de neajutorale, cd, nu mai este nirnic de f5cut. Celelalte mirycd,ri dezol'-
donate
ryi
violente pot fi explieate parlial prirr ugurarea resimfit5, in urrna efort,ului.
muscular, iar parlial prin rev5,rsarea nedirijatd, a fortei nervoase plovenite de lil
organele cle sim! excitate. fnsh,, sub influenla pierd"erii bruqte a unei persoane iubite,
unul din
primele
ryi
cele mai obignuite ginduri care i;i face loc este cd, s-ar fi putut
face cerra mai mult pentru a salva pe cel pierdut. IJn excelent observator
12,
d.escriind
comportarea uneifete la moartea subit[,a tatd,lui ei, aratd, cil
,,ea
se plimba prin casd,
fringind.u-qi miinile ca o fiin!5, dernent[,, spunind cd, era gregeala ei", c5,
rrru
arfi trebuit
s5,-l pfri,seascd,", cil
,rdac1,l-aq
fi vegheat numaitt etc. Ou asemenea idci in minte se
poate nagte, pe baza principiului obiqnuinlei asociate, cea mai puternicii, tendinlii
c5tre o acliune energicfl, de un fel oarecare.
I)e inclati, ce a,cel care sufer5, este pe tleplin conptient e[ nu se rnai ponte frlce
rtimic, tlesperA,reil,,;i rnihnirea profundli iau locul durerii rksperal,e'.
(lel
c,a,re sul't'rii,
sadc nerniqrrat sall so leagfni, linirytit incoace qi incolo, circula!,iu, i se) incetine;1,e,
respiralia ii este aproape uitath, qi ofteaz6, adinc. Toate acestea reac!,iorrcaz6, asuprrr
creierulu.i
I
curind urmeazd, starea d"e prostralie, cu muqchii slei,ti
ryi
cu ochji firl vier,lir.
fntrucit obi;nuinfa asociath nu-l mai indeamnl, la acliune pe cel ca e sufcrit, el este
imboldit de prietenii s5,i sd, facd, un efort de voinli, qi sd, nu se lase in voia d.urerii,
t5,cut qinemiqcat. Efortul stimuleazd,inima,
$i
aceasta reaclioneazd, asupra creierului,
ajutind mintea sd, suporte greaua sarcind,.
Dac5, este violent[,, d.urerea prod.uce o d"eprimare extremd, sau prostralie.
La inceput, durerea este ins5, un stimulent qiincitl la acliune, d.upd, cum ved.em atunci
ls
D-na Oliphant, ln romanul slu Miss Majoribanks, p. 362.
DIRECTE A SISTEMUI,UI NERVOS
cind lovim un cal cu biciul sau in cazul torturilor aplicate in alte
![,ri
boilor de povarS,
extenualir pentru
a-i stirni la eforturi reiruroite. Frica este de asemenea cea mai de-
primantd,
din toate emoliile, deoarece ea determin[ o epuizare tctali, qi neputincioasd,,
ca
$Plarg
qi in asocialie cu incercd,rile cele mai violente
ryi
prelungite
de a scipa de
pericol,
chiar dac5, de fapt asemenea incerc6ri nici nu au fbst fdcute. Totuqi, .hiut
frica extremd, acfioneazd, adese a Ia inceput ca un puternic stimulent. IJn om sau un
animal ajuns prin teroare Ia desperare este inzeslrat cu o putere uimitoare, fiincl,
dup5, cum se qtie, periculos in cel mai inalt grad.
in g.tttral, putem conchide c5, principiul
acliunii directe a organelor de sim!
asupra corpului, datoritd, constituliei sistemului nervos qi de la inceput ind,ependent
de voinld, a avut o mare influenfi, in determinarea muitor expresir. Exemple bunc
constituie tremuratul
muqchilor, transpirafia, secretiile modificate ale tubului ,lig.r.-
ti" qt ale glandelor, sub influenla cliverselor emolii qi senzatii. Acest fel de
"mo1il
sint ins5, adesea combinate cu altele, care d.ecurg din primul nostru principiu, anunle
c5, acliuni care adesea au fost direct sau indirect folositoare, in anumite std,ri'psihice,
'pentru a satisface sau liniqti anumite senzafii, dorinti etc., mai sint inc5, execlta,te
in
imprejurfri
analoge, d.in sirnpld, obiqnuinle, cu toate c5, nu mai sint cle nici u1 folos.
Combinll,ii de acest fel apar, cel pulin parfial, Ia gesturile
desperiite cle rninie, in zvir-
colirile d.urerii extreme sau poatela acliunea spoiitd, a inimiiryi a organelcr de respi-
r?!]e. Chiar cind acestea sau alte emolii sau senzalii sint provocate in mod foarte
9la-br
va exista totuqi o tendinfn, cd,tre acliuni similare clatorit[, forlei obirynuinJei
indelutrg
asooiatd,
;
iar acele acliuni care sint cel mai pulin sub controlul
'voinfei
vor fi in general pd,strate cel mai mult. Cel de-al doilea principiu al nostru, al antrt,ezei,
a intrat de asemenea uneori in ac,tiune.
in sfirqit, atit de multe miqclri expresive pot fi explicate, dupl cunl sper cd,
se va ved.ea in acest volum, pebaza celor trei principii discutate mai sus, incit putem
spera *glu aplic6,m ulterior pe toate astfel sau pe baaa unor principii foarte asemfi,nd,-
toare. Ilneori ins5, este imposibil sd, decidem citd, greutate trebuie atribuit5,, in fiecare
caz patticular,
unuia sau altuia din principiile noastrc
; ryi
foarte multe puncte tlin
teoria expresiei rl,min astfel neld,rnurite.
49
(,
.1P I TO].,UL AL II'-T,DA)
MIJTOACE DE EXPRESIB tA ANIMATE
,,ici,or:,:lHil iJ;lilff'
;:"il::',1"J'";o'ixili:,,ii'':1,,'i;,il;';,il1i:Ti'il'il;
;Ji?,-"..'";l 1ilffi'::Tlii?',:,"Jffi'1,'J""ffito
ei
ca cxprcsie :r mi'iei
-
ci'lrrirc'
tn capitolul cle falii,
ryi
in cel urmi,tor voi dcscrie mirscirrile explesive, in difcritc
st[,ri psihice ale citorva animale binecunoscute, dar numai cu detalii suficie nte pe ntru
ilustrarea subiee.tului nostru. inainte insi, d.e a le examina in succesiunea respectiv[,
vom evita o repetare inutili, discutind. anumite mijloace d.e exprimare coniune
majoriti,lii lor.
Entitere.a de su,nete.
-
La multer specii cle animale, inclusiv omul, organele
vocale sint eficace in cel mai inalt gracl ca mijloc de exprimare. Am vrazat, in capitolul
precedent cir,, atunci cincl sistemul senzorial este puternic excitat, muqchii corpului,
in general, sint pu;i intr-o foarte intensi, activitate
;
ca urmare, se emit sunete
puternice, oricit de tiicut ar fi in general animalul, cu toate c5 sunetele nu sint poate
de niciunfolos. Cred, de exemplu, ci[iepurii de cimp qi de vizuini, nu-qifolosesc nicio-
clatii, organele vocale decit in stare de suferin,tir, extremd,, ca atunci cind. un iepure cle
r,inip ritnit este ucis de vinii,tor sau cind un iepure d.e vizuin5, tin6,r este prins cle o
nevlstuicl. Bovinele
;i
caii suport[, clureri mari in ti,cere, insd,, cind durerea este cxcc-
sivd,, mai ales cincl este inso,tit[ de spaimd,, ei emit sunete ingrozitoare. fn Pampas
este recunoscut adesea mugetul de agonie al bovinelor a,tunci cincl sint prinse cu lasr.ul
ryi
li se taie tendonul genunchiului. Se zrce cL, atunci cincl sint atacafi de lupi, citii
cmit
lipete
caracteristice tLe deznld.ejde.
Contracliiinvoluntare
ryi
inutile ale mu,;chilor pieptului
,si
ale glotei, provocate
in felul de mai sus, au dat poate nagtere la inceput la emiterea d.e sunete vocale.
Vocea este larg folosit[, acum de multe animale pentru diverse scopuri,
ryi
obi;nuinla
pare sd, fi jucat
un rol important la, folosirea ei in alte imprejur5,ri. Naturalistii au
remarcat pe drept cuvint, cred, c[,, clin faptul c6 i;i fo]osesc in mod obignuit organele
vocaltr ctu mijloc de intercomunicalie, animalele sociale le folcsesc cu alte acaztr
rnult mai frecvent decit alte animale. Existi ins5, exeep!'ii bine conturate c1c la a,ceastd,
IVII.ILOACE DE EXPIiESIE
regul[,, ca, de exemplu, la iepurc'le cle vizuin5. l'rin.cipiu] tt'sociafiei, a cd,rei puttrt'
este atit de largfl, a
jucat,
cle asemenea, rolu] si,u, de unde urmeazd, cd, vocea, prirr
faptul c[,a fost folositd, in mod obipnuit, in anumite condilii care produc plflcere,
durere, minie etc., n fost folositi,oridecite ori acelearyi senzalii sau emotii erau pro\"()-
cate in cond.i,tii cu totul diferite sau intr-o mitsurti mai mic5,.
Sexele multor animale se cheamii necontenit intre ele in decursul perioadei cle
reproducere, iar in mai multe cazurr maseulul se strlduieqte sI, incinte sau s5, excite
femela in acest fel. De fapt, aceast5, (chemare) pare s[, fi fost folosirea inifialn, qi mij-
locul d.e dezvoltare a vocii, d.up5, cum am incercat si, arflt in lucrarea mea l)escenden,!'rt'
omului,... in acest fel, folosirea organelor vocale trebuie sd, fi devenit asociat[ cu anti-
ciparea celei mai intense pl5,ceri pe care animalele sint capabile s5, o resimt[. Anima-
lele eare trd,iesc in societi,li ad"esea se cheamil intre ele cind sint separate qi resimt,
evident, multf,, pl5,cere cind se reintilnesc, dupd, cum vedem la un cal la intoarcerezr,
tovard,;ului s5,u, dup5, care a nechezat.
lfama iqi cheamd, neincetat puii pierdu,ti, de
exemplu, vaca vilelul ei, iar puii multor animale iqi cheami, mamele. Atunci cincl rl
turm5, de oi este risipit[,, mamele beh5,ie neincetat clupd, mieii lor,
ryi
bucuria lor reei-
proc5, la intilnire este evidentS,. \rai de omul care dd, peste puii mamiferelor mai mari
ryi
mai si,lbatice, dacd, acestea aud. cumya
lipetele
de spaim[, ale puilor lor ! ]finia
cluce la efortul violent al tuturor mu;chilor, inclusiv cei ai vocii
; ryi
unele animale,
cind sinb furioase, incearci, s5, inspire spaimS, duqmanilor lor prin forla;i asprima
vocii, rLupd, cum face leul prin r[cnet
ryi
ciinele prin miriit. Deduc ci, scopul lcr este sii
inspire spaimii, d.eoarece in acelaryi timp leul iqi zbirleqte coama, iar ciinele pd,rul t1e
peipinare, ambii incercind. astfel si, pari, cit mai mari qi mai infrlco;i,tori posibil.
l\[asculii rivali incearci, s5, se depi,rseasci
ryi
sd, se provoace reciproc prin vocea lor-, eeea
ce duce la lupte pe via!5,
$i
pe moarte. fn acest fel, folosirea vocii trebu.ie si, se fi aso-
ciat cu emolia miniei, oricum ar fi fost stirnitil aceasta. Am vdzat, de asemenea cI,
clurerea intensl,
t
ctu qi furia, duce la strig[,te violente, iar efortul d.e a
!ipa,
prin el
insupi, aduce oarecare alinare
; $i
in acest fel, folosirea vocii trebuie sd, fi d,eve nit aso-
ciat[, cn suferinla d.e orice na,turi,.
Cauza sunetelor foarte diferite, emise sub impulsul a diferite emolii
ryi
senza'lii,
este foarte obscurd,. Si nici regula c5, ar exista vreo d.eosebire pronunJatf nu este
intottleauna valabil[,. I)e exemplu, la ciine ]I,tra,tul de minie qi cel d.e bucurie nu sint
prea diferite, cu toate c[, e]e pot ti clistinse. Este pulin probabil eI, se va da weodntii,
o explica,tie pr.eci,sir, cauzei sa,u a originiifiecXrui sunet special sub influenla cliferitelor
std,ri psih.ice. Stirn cd, clupfl ce au fost d.omesticite, unele animale au dobinclit obi-
ceiul cle a scoate sunete care nu le erau fireryti
1.
Ciinii rlomestici
ryi
chia,r
;acalii
imhlin-
zif,i au inv5,!at sd,latre
;
or, acest sunet nu este caracteristic nici unei specii a g_enuhii, cu
exceplia lvr Can'is latrans din America de Nord., care se pare cd' Tatrd'. Unele rase cle
porumbei domeritiei, de asemenea, au invi,lat si, gingurease5, intr-un fel nou qi cu
totul special.
Oaracterul vocii umane sub influenla a diferite emolii a fost discutat de dl.
Herbert Spencer
2
in interesanta sa lucrare despre muzic[. Dl arat[, clar ci, in condilii
cliferite vocea se schimb5, mult ca putere qi calitate, a,nume ca, rezonanlir, qi timbr'ut
l
Vezi dovezi irt accastir privin{r1 in The Yaritiliott
of Animrtls antl Plnttts trnder Domestication, vol. I,p,27.
Dcsprc ginguritul porttrnlteilor', vol. I' p. 15 t
9i
155-
Itlatl.
rorl]., p.30, 136
Ei
1371.
2
.li.ssar7s,.., 1tJ58. 7'1rc Ori7irt atvl I;urrrtiort of IIusir..,
p. l3,ir9.
LA ANIMALE ;).)
ini,lfime
ryi
intervale. Nimeni mr poate a,sculta un orator sau un predicator elocvent,
sau un om strigincl furios la un altul, san unul care iqi exprim5, uimire, f6rd, si fie rzbit
cle ad.evi,rul observaliilor d-lui Spencer. trste curios cit cle timpuriu in viq,!d, mod"rrla-
lia
vocii devine expresivi. Am observat clar la unul dintre copiii mai in virstS, de
inai pulin de doi ani c5, sunetul ar[tind. aprobarea era exprimat printr-o u$oard,
mod.ulafie puternic accetntuatzi
;i
c[ printr-un scince t caracteristic negara sa exprima
o hotd,rire inezipafinatd,. Dl. Spencer mai arati, cir,, in toate privinlele de mai susr Yor-
birea emotivd, esde in leg[turzi intens[, cu muzica vocalir,
;i,
in consecin![, cu eea in-
strumentalil gi se str[duiegte sii, explice calit5,,tile caracteristice pe baze fiziologicet
ryi
anume in virtutea
,,legii
generale ci un sentiment este un stimulent pentru ac,tiu.-
nea muscularfi,,. Se pcate admite cir, vcce a este influe nfat[ prin aceast5, le ge
I
aceastir,
explicalie imi pare insir, prea gener:rlil qi vagf,, pentru a elucida suficient cliversele
cleosebiri, c.r exceplia tirrici glasului, intre vorbirea obi;nuitl
;i
oea emotivzi szru
cintatul.
Aceastd, observa!,ie e.rtt'vAlAbilil dacil, admitem ci, diferetele calit[,tii a]e voeii
au luat narytere din vorbile in conclitiile exciti,rii unor sentimente
puternice
;i
czi
aceste calitd,li au fost ulterior transmise muzicii vccale sau dacd, admitem, d.upd,.cum
sus,tin eu, cir, obiceiul cle a prod.uce sunete muzicale s-a dezvoltat,
la strf,,mo;ii iniliali
ai omului, mai intii ca r',tr. miiloc rle curtare, d.evenind. astfel asociat cu cele mai
puternice emolii de care erau capabili, si anume dragostea fierbinte, rivalita,tea
ryi
iriumfll. Faptul c[ uuc]e animale emit sunete muzicale este bine cunoscut oricui,
6up[, cum le a,uzim zilnic in cintccul pirsilrilor'. LTn fapt mai remarcabi] este ci, o
mdimulir, din gr.upul gibonilor prcduce o cctavi, exactii d.e sunete muzicale, urcintl
ryi
cobgrinrl scara piin semitonuri, a;a ineit ace astir maimufil
,,e_ste
singurul dintre
mam.ifc'r.ele ,sir,lbutic,, despre' care se poate spune ci pcatc cintatt3. Acest fapt
ryi
ana-
logia cu alte animale m-ao fircut sil cled.u c cir, strfmoryii omului produceau probabil
sunte muzicale inainte d.e a fi dobindit facultatea vorbirii articulate
qi c[r in conse-
cin!6, atlnci cind vocea este folcsitri sub impulsul vreunei emolii puternicer ea tintle
sri aciopte,
pe baza principiului asocia!'iei, un caracter muzieal . La unele animale
inferioa"u'putem vedea cL masculii iryi folcsesc vocea pentru a plflcea femelelor
5i
chiar lor le-place propria lor exprimare vocal5,
;
de ce insl anumite sunete sint emise
ryi
cle ce tocmai acestea fae plticere nu se poate explica acum.
Erte clestul cle clar c[ inir,l!,imca vocii are o
(]arecare
legituri-l cu anurnite stflr'i
Irft,ctive. O persoani, e,are se plinge in mod d.elicat ci, nu ste bine tratatir, sau cil, es1'e
uf(,r. sufe'rindzi vorberyte aproape intotcleauna cu o voce asculit5. Atunci cind ,oittt
putin rrc'rlbd.i,tori, ciinii scot adesea o noti, schel5,tlitfi, asculit5r pe nasr ca e ne c1:1
imerliat impresia de tinguiali,
a;
cit cle greu este insi, sir,
;tim
dac6 in acest caz pa'r-
ticular sunetul este realmente plingltor, sau pare numai &$&; din faptul c[ am inv5,-
lat
tlin experien!5, ce insearnni, aceastfl, noti, ! Rengger afirm[
5
ci, maimulele
( Cebus
aza,rar) pe care le-a,tinut in captivitate in Paraguay i;i rnanifestau mirarea printr-un
3 't'hc
I)escent of IIan, 1870, vol. II, p. 332.
Ilrarl'
rorn.., p. 1261.
(luvin[elc
cilaLe sint ale profesorultti Orven'
S-tr. ar:itat. rccent ci uuelt patrupede tnttlt itrferioare
ruraiuru{elor,
;i
anume rozirtoarelc, sint caltabile sir plo-
tlr-rcrir srrnetc tnttzicale corecLe; vezi tlt'scricrt'tt ttlttli
Ilcslterontrts cintitor, tle cItre llev. S. Loclis'otltl, itr
,..\rnclicirrr
Natttr.rlisL", 1 871, \-, p. 767.
a
Ol. Tytor (,,Primitive Culture", 7877, vol. I, p. 166),
flisclt.inrl aceasL.i
problemii, se referir la sc|elirlIitrrl
ciinelni.
5
.v*alttlge.s chichte der Stiugelhiere uon Parngttcry, 1830,
D. 16.
;.;t MIJLOACE DE EXPRESII]
zgomot pe jum5,tate;uier5,tor
,si
pe jumd,tate
miriit
I
nrinia qi ner'lbdarea prin rep-
tare a sunetulur hw hu ca o voce mai
joasi,,
asemind,toare cu guifatul
;
iar frica sau
durerea prin
lipete
ascu,tite. Pe de alt5, parte, Ia om gemetele profunde qi
lipetele
intense qi asculite expriml, de asemnea o durere grozav5. Risul pc,ate avea o tonali-
tate
joa.s[,
sau inalti,, arya incit la perscane adulte, dupd, cum IIaIler a rernarcat ck'
multi, Yreme
d,
sunetul ia caracterul vocalelor (a,a cum se pronunld, in limba ger-
man[) O
li
A, in rrreme ce la copii qi femei ia mai degrabS, caracterul de E
ryr
I
;
dupi
cum a ard't'at' Ilelmholtz, aceste din urm5, sunete-vocale au, natural, o tonalitate mai
ridicatS, decit primele; totupi, ambele tonaliti{i ale lisului expr'imii in aceeapi mi,surl,
bucuria sau a,muzamentul.
Examinara modului prin care sunetele vocale exprim5, emo,tia ne face, fire;te,
sit, cercetf,,m canza a ceea ce in maztcd, este d.enumit
,,expresie".
Asupra acestui
punct, dl. Iritchfield, care s-a ocupat timp indelungat de problemele muzicii, a avut
amabilitatea s[,-mi eomunice urmd,toare]e observatii :
,,Proble
ma care este esenla
(
expresieiu muzicak:, implicd, un numi,r de puncte obscure, care, pe cit imi dau sama,
sint incir, enigme nerezolr,'ate. Totu;i, pin5, la un anumit punct, orice lege care se con-
statit, ca fiind valabili, la exprimara emoliilor prin simple sunete tre buie s5, se aplicc
5i
la un mcd de exprimare mai dezvoltat, anume cintecul, eare trebuie considerat ca
prototipul oricd,rei muzici. O mare parte a efectului emotiv al unui eintec depind,e de
oaracterul acliunii prin care srinetele sint produse. De exemplu, la cin.tece ca e expriml
o pasiune d.e mare intensitate, adesea efectul depind.e mai ales c1e exprimarea vigr-
roasti a unuia sau a doui pasaje care cer un maxe efor't de for"!5, vocalfl
;
se va remarca
aclesea c5, un asemene a cinte c nu va reuqi s5, oblini, efectul lui spe eific atunci cind este
cintat de o voce avind for{[,
ryi
extindere suficientd, pentru a rda pasajele caracte-
ristice f5,t'd, mult efort. Acesta este, f5r5, indoial5, secretul pierderii efectului, prcdus
atit de des prin transpunerea unui cintec d.intr-o cheie intr-alta. Se ved.e astfel c5,
efectul nu d.epinde numai cle sunetele inseqi, ci de asemenea d.e natura ac,tiunii care
produce sunetele. De fapt, este evident cd,, ori de cite ori ne ddm seama c5 <r expresia u
unui cintec se datoreqte vitezei sau incetinelii mipcirii
-
caracter'ul curgitor, td,ria
exprimf'rii
ryi
apa mai cleparte
-,
interpretdm acliunile muscu]are cale produc sunetul,
Ia fel cum interpretilm acliunea muscular5, in general.
Aceasta las5, ins5, neexplicat
efectul mai subtil
ryi
ma.i specificpecare il numim expresia muzicald, a cintecului- in-
cintarea redatl, prin melodia lui sau chiar prin sunetele separate care constituie
melodia. Actsta este un efect care nu se poate definiprinvorbire, unul pe carc, d.upri
cite imi clau seama,nimeni nu a putut sd,-l analizeze
$i
pe care specula,tiaingenioasl,:r
d-lui Herbert Spencer asupra originii muzicii l-a ld,sat complet neexplieat, intrucit
este sigur cd, efectal melod,i,e alunei serii cle sunete nu depinde citqi de pulin de puterea
sa,n de dulceala lor sau cle intensitatea 7or absolutd,. O melodie este intotd.eauna ac-
caryi, ch.iar dae5, este cintatl tare sau incet de un copil sau d"e un adult, de un flaut
sau de un trombon. Bfe ctul pur muzical al oric[rui sunet depinde de locul lui in ceea
co se numeryte din punct de vedere tehnie o,,gamd,t', acela;i sunet producind efecte
absolut diferite asupra urechii, dupl cum este aazit in legitur5, cu o serie sau alta
de sunete.
Dc, aeeasti, asoeialie rela.t'i',^d, a sunetelor depind. efectele esen{ialmente carac-
teristice, care sint rezumate prin euvintele
(
expre,sivitate muzical5, r. De ce ins[,
6
Citat clc Gratiolct, De lu Pltgsionomie..., 186ir, p. 115.
LA ANIMALI'
anumite asocialii de sunete au anume efecte este o problemS, ca,re inci, aqteaptil
rezolvarea. De fapt, aceste efecte trebuie, intr-un fel sau altul, sL fie in leglturf
cu binecunoscutele raporturi aritmetice dintre viteza vibraliilor sunetelor care for-
meazd, o ga,m5 muzical5.
Si
este posibil, aceasta constituindins['o simpl5, presupunre,
ca ugurinla mecanici, mai mare sau mai mici,, cu care aparaful vibrator al laringelui
nman trece de Ia o stare de vibralie la, o alta s[' fi constituit o cauzratnr\ral5, a pl[,ce riir
urai mare,qau mAi mici, produsd de diferite secvenle de sunetett.
Fdcincl insri abstrac!,ie cle aee ste chestiuni complexe
;i
limitindu-ne Ia sunctele
mai sirnple, putem vedea cel pu,tin unele motive d.atoriti, cfl,rora anumite fcluri do
sunete se asociazil ca anumite st5,ri psihice. Un
!ipi,t,
de exemplu, emis de un animal
tin5,r sau de unul dintre membrji unei comunitdl,i, e.ao chema,re in ajutor, va fi, fire pte,
pnternic, prelungit qi ascu,tit, aga incit s6 fie auzit, de Ia distan!5,,intrucit Helmhcltz
a ar6tat
'
cd, datorit5, formei cavit[,lii interne a urechii umane
ryi
capacit6lii respctive
cle rezonan!,5,, notele inalte produc o impresie deosebit cle puternicd,. Atunci cincl
masculii emit sunete pentru a pldcea femelelor, ei vor folo.ri fireqte pe cele care sint
clulci pentru ureehile speciei
;
qi se pa,re ci, adesea aceleaqi sunete sint pldcute unor
animale foarte d"iferite tlatoritd, a,semdndrii sistemelor lor nervoase, tot arya dup5, cum
ne dd,m noi inqine seama e,il resim!,im pl[cere la eintatul plsd,rilor qi chiar la
liriitul
anumitor broaqte arboricole. Pe de altd, parte, sunetele produse pentru a inspira
spaimS, weunui du;man vor fi, natura,l, aspre sau nepl5,cute.
Este indoielnic dac[ principiul antitezei a intrat in
joc in cazal sunetelcr,
tlupd, cum ar fi fost poat'e de aryteptat. Sunetele intrerupte produse prin ris qi chicotit
de cd'tre om qi de diferite specii cle maimule, atunci cind sint mullumite, sint foar'te
diferite de
lipetele
prelungite cind aceste animale sint deznddi,jduite. Grohlitul
profund, de satisfaclie emis d.e porc atunci cind este mullumit de hrana sa este cu
totul diferit de guilatul aspru de durere sau de spaim6. fns[,, dup5, cum am remarcrr,t
ceva mai sus, Ia ciine l5,tratul cle minie
ryi
cel de bucurie se exprimd, prln sunete care
nu sint citu;i de pulin in opozitie unul fa!,il de altul; acelaryi lucru se constat5,
ryi
in
alte citeva cazuri.
Mai existd, qi un alt punct obscur
;i
anume daci, sunetele care sint produse
sub impulsul a cliferite std,ri psihice determind, forma gurii sau dacI, forma acesteia
este determinath, d.e cauze independente, sunetul fiind astfel modificat. Atunci cind
copiii mici
!ip[,
ei iryi deschid gura larg, ceea ce este fi,ri, indoia]d, necesar pentru a
emite intregul volum al sunetului
;
ins5, atunci gura ia, dintr-o cauzra cu totul distinctl,
o form5, aproape patrulateral5,, depinzind, dupri cum se va expliea ulterior, c1e inchi-
derea ferm5, a pleoapelor qi de ridicarea buzei superioare. Nu pot sd, afjrm in ce m[,sur[
a,ceast5, formi, p[,trat5, a gurii modific[, sunetul de tinguire sau de
!ip[t ;
qtim insir, clin
cercetirile lui Helmholtz
ryi
ale altora cd, forrna cavit[fii bucale
;i
a buzelor deterrninl
natura^qi intensita,tea sunetelor voeale care sint produse.
fntr-un alt capitol se va ar[,ta ci,, sub impulsul sentimentului de dispre! sau
dezgust, exist5, o fendinll, d.in motive de inleles, de a-;i umfla gura sau nd,rile, ceea ce
produce sunete ca pltu sau pf. Atunci cind cineva este surprins sau brusc uimit,
exist5, o tedin,ti, instanta,nee, de asemrla, dintr-o catzil de inleles, anume de a Fe
pregd,ti pentnr un efort prelungit, cle lr, deschide grra, larg, ca pentru o inspira,fic
'7
Tlftorie. I)h11sitilogiq[te rle Iu II rLsique, ['rrris, 1 808, lucrarc prof untlir lapolLul dinl-re lnrnra crvitir!ii
grrrii
p. 146. Hclmhollz a clisculat dc irsemnnea irr aceaslrl
;i
proclucerea clc sunete-vocalt.,
Ml.J L()i\CIi DE E\I)RESIL:
profund.[ pi gri,bitzi.
Atunci cind vine urmirtoarr] expiratie complet[, gura se inchide
pu,tin, iar buzele, clin c rrzecare vor fi discutate ulterior, sint pulin
luguiate
qi aceastd
formd, a gurii, c1ac5, voca este cit d.e cit emisi, produce, r1up5, Helmholtz, sunetul
vocalei o. Iln sunet profund de oh!prelungit pcate fi auzit cu siguranli de la o mullime
de persoane, imedia't clupi, ce au asistat la un spectacol uimitcr. Dac6, pe ling5 surprizd,
scl simte durere, existi, o tendinf I de a contracta toli mu$chii corpului, inclusiv
cei ai fetei,
ryi
atun.ci buzele vor fi trase inapoi, ceea ce explici,
poate faptul c[ sunetul devine mai asculit, luind caracteru] de a,!
sau ah,! Intrucit frica face ca toli mu;chii corpului sd, tremure,
natural cri vocea, va deveni tremurat5,
ryi
in acelaqi timp r[guqit[
din cauza uschciunii gurii, datorit[ faptu]ui c5, glan.dele salivare
rru mai activeaz5,. Nu se poate explica de ce risul omului
ryi
chie^o-
titul maimulelor constau din.tr-o re peta.re rapid5, a unui sunet. fn
timpul emiterii acestor suneter, gura t,ste alungit[, transversal,
pentru ci, sint trase inapoi
ryi
in sus collurile gurii
;
intr-un capi-
tol viitor se va incerca sd, se tlea o explicalie acestui fapt. Trrtre-
gul subiect al deosebirilor dintre sunetele prcduse sub influenfa
a diferite stlri psihice este insi, atit cle obscur, incit nu am reuryit
sii, A,runc clecit prea, pu,tinri luminti asupra, lui, iar observaliile pe
ca,re kr-arn fricut rru sint dccit rlt' rnicil importanlir.
'l'oittt'stnrtrtele observal,e piuir, acum depincl dc orgurreltr
rtspiratorii
I
sunetele proclusc'prirr mijlcaee ccmple.t diferite au do
asemenea clxpresivitate. fepurii der vizuin[, Iovesc zgomotcs solul
cu picioarele, ca un semnal pe ntru camarazji lor
;
qi
dac5 un om
rytie
si, redea accst sunet cum trebuie, poate auzir p o sear5, Iini;-
titil, iepurii r5,spunzindu-i d.in toate pd,rfile, d.e
ju"
imprejur.
Aceste animaler prcum
;i
alte citeva, lovesc d.e asemenea solul
cu picioarele
atunci cind se infurie. Porcii spincqi zornd,ie din
lepi
qi vibreazi din coadd, cind. sint furioqi; unul dintre ei s-a
compor'tat arya cind un garpe viu a fost introdus in cugca sa.
lepii
de pe coad6 sint foarte diferili de cei de pe corp : scurti,
goi in interior, subtiri ca un rahis de gisc5, cu capetele trunchiate transversal,
aqa incit sint cleschiqi: ei sint suslinuli de pedunculi lungi, subliri qi elastici. Gr,
cind. coada este scuturat5, repede, aceste rahisuri goale se lovesc intre ele qi
produc
-
dupi, cum am auztt, fiind tle fa!5,
ryi
Bartlett
-
un sunet caracteristic,
neintrerupt. Cred ci putem intelege cle ce porcii spinoryi au fcst previ,zufi, prin modi-
ficarea
!,epilor
lol de proteclie,
cn acest instrument special, produci,tor de sunete.
IJi sint animale nocturne
li,
clacX ad,ulmec[ sau aud weun anima] de pradi, dind tir-
coale, le este de ma,re folos, pe intuneric, s[,-Ei previn5, du;manii de ca ce sint;i cd,
sin{'-dota;fi*cu,tepi-pericu}eqi. Astfel scap5, cle a fi atacafi. Pot adduga cL ei sint
pe cleplin con tienli: cle puterea armelor lor, ci.ci, atunci cind sint furioqi, atacl
cte-and"aratelea cu
lepii
riclicali
ryi
totu;i aple ca,ti spre spate.
in clecursul
jocului
lor nupfial, multd pi,shri procluc sunete variate cu ajutorul
unor pene special aclaptate. Atunci cind sint excitate, berzele cldmp[nesc puternic
cu ciocul. Ilnii
;e'rpi
prtrducl un scirfiit sau zornirit. Multer insecte tiriie frecintlu-ryi
pirrfile speeial moelificatr' ale tegumente'lol lor clurr'. in general, a,cest tiriit serve;tc
J
s
tr
it
ii
Iti
i{
F,
4i
4f
6
H
Fig. 1 1.
-
l'cpi
plo-
clucjiLoli dc suneLc,
din coada unui porc
spinos.
LA ANIMALI'
oa o incintare sau chernare sexuald,
;
ea este insii, de asemenea folositfi pentru a ex-
prima d.iferite emolii
8.
Tolicei care s-au ocupat de albine qtiu cS,biziitullorse schirn-
bi, cind. sint furioase, ceea ce serveryte ca un avertisment c[, existd, pericolul de a fi
in,tepa-ti. Am f lcut aceste citeva observalii pentru ci, unii autori au insist'at atit
d.e mult asupra organelor vocale qi respiratorii, ca
ryi
cind, arfi fost speeial aclaptate
pentru expresie,
;i
deoarece este recomandabil de a ardta c[ sunetele prcduse in alt
fel servesc tot atit de bine in acelaqi scop.
Zbi,rlirea apendi,ci,lor d,erm'ici,.
_-
Aproape nici o miqcare expresivd, nu este
zr,tit de generalir, ca zbirlirea involuntarh a pi,rului, penelor qi ridicarea involuntard,
a altor apend.ici derm.ici, d.eoarece aceste miryc[ri sint comune tuturor celor trei mari
clase cle vertebrate. Aceqti apend.ici se ridici la provocarea furiei sau a spaimei, mai
ales cincl aceste emolii sint combinate sau se succedd, reped.e. Ac,tiunea aceasta ser-
veryte pentru a face ca animalul s5, parfl mai mare qi mai infrieo;[tor pentru dugmanii
sau rivalii s[,i
ryi
in general ea este insolit5 de diferite miqclri voluntare, adaptate
la acelaqi scop, qi de em.iterea de sunete sd,lbatice. DI. Bartlett, care are o experienfd,
atit de vasti, cu animale d.e toate speciiler ru se ind.oie;te c5, aqa se intimpl5; este
ins[, o alti, chestiune,
$i
anume daci, capacitatea de zbirlire a fost inilial d.obind"itd,
in acest scop special.
\roi da mai intii un num5,r consid.erabil de fapte, ar[tind. cit d.e generalfi, este
acea,std, acf,iune la mamiferer p6si,ri
;i
reptile, p[strind ce am de spus in legflturd, cu
omul pentru un capitol r,iitor. Dl. Sutton, un custod,e destoinic al grldinii zoologice,
a observat cu grij[,, pentru mine, cimpanzeul;i orangutanul
;
el afirmd, c6, atunci cind.
sint speriali brusc, ca d"e o furtund,, sau cind. sint lnfuriafi, ca dupI, o slciial[, pd,rul
li se zbirle;te. i\m vhzat un cimpartzet: care se alarmase la vederea omului ca e c[,ra
cir,rbunii, qi p[rul i s-a zbirlit pe tot corpul
I
el executa mici s5,rituri inainte, ca pentru
a ataca omul, f[rd, vreo intenlie de a o face, ins5, ln speran].;a, dupd, cum a observat
custod,ele, de a-l speria. Atunci cind este speriatfi,, gorila, duph, cum o descrie dl. Ford.
e
are creasta sa d.e p5,r
,,zbirlitd, ryi
proeminind. inainte, nd,rile dilatate
,si
buza inferioar5,
1[,sat5, in
jos,
emilincl in acelapi timp
fipi,tul
ei caracteristic, destinat, se pare, s5,-qi
infrico;eze ad.versarii". Am vilzrrt, la pavianul Anub'is, cind. acesta era furios, pi,rul
zbirlindu-i-se de-a lungul spatelui, de la git la qale, nu insi, pe crup[, sau pe alte
p[,r!i ale corpului. Am introdus un
$arpe
impi,iat in cuDca maimulelor,
;i
imediat
la mai multe specii p[rul s-a zbirlit, mai ales pe coad5, dupd, cum am observat in mod.
special la Cercoqtr,thecus tti,ct'itans. Brehm afirm[,
10
ch, atunci cind" Midas oedlpus
(aparfinind, grupului d.e maimu,te americane) este excitat, i se zblrleryte coama pentru
ca
-
adau.gd, el
-
s[ se fach pe cit d,e fioros posibil.
La carnivore, zbirlirea pi,rului pare si, fie aproape general5, adesea intovi,rl-
;it,zi
de miryci,ri amenin!f,,toarc ca descoperirea dinlilor
;i
emiterea de miriituri s[l-
batice . La Herpestcs am vdzut plrul complet zblrlit pe aproape tot corpul, inclusiv
coada, iar creasta d.orsali, este bi,ti,tor la ochi d.e zbirlitS, la H'yaena qr ?roteZes. Leului
infuriat i se zbirleryte coama. Zbirlirea p5,rului de-a lungul gitului qi spatelui la ciine
$i
pe tot corpul la pisicri, dar mai ales pe coad.d,, este familiarf tuturor. Se pare ci la
pisici, acc'asta se intimpli, nrrrnai sub influenla fricii, la cline sub imperiul furiei
;i
al
8
Am clat clclalii asupl'a accstrri snllit'ct irr luclarea
e
Drrpi curtt cstc ciLat rle l{uxlcr', [')r,idence a.s lo .il/nn's
nrea
'l'he
l)escert of IIt,rrt, r'ol. L p. 3ir2 si lSii I
Itt'acI.
Plaee itt Nalule, 1863, p. I-r2.
I'orn., p. 2:lI 2ljl)1.
1"
/l/u.sl,
'l-ltirrlel,ttt,
186"tr, r'ol. T, p, 11t0,
MIJLOACFI DE I!--iPIIESIE
fricii, tlar, in rniisura in care am obseryat, nu al fricii umile, ca atunci cind un ciiue e
pe cale'de aqfibiciuit de un paznic de vinS,toare aspru. Toturyi, dac5, un ciine arat'il ch
e gata s5, lupte, dupi, cum se intimpll, uneori, pf,,ru] i se zbirleste pe loc. Am cbservat
adesea e[ plrul unui ciine este in mod special susceptibil s5, se zbirleasci, dae5, e p)
jumir,tate
furios
$i
pe jum5tate
speriat, ca atunci cind prive;te un obiect oarecare,
care tlu se vede d.ecit nedistinct in amurg.
LTn rncdic veterinar m-a asigurat cI a vraztt, nclesea pi,rul zbirlit la cai
;i
bovirr.e
trx'
olr'o k' opcrase
;i
po car() urma s[ le opereze din nou. Atunci cind. am arltat un
ciine dc la puii ci
dl. \Vood).
11 ()rrollrbilnl
.1.
(latorr.
C)tllru'rr, ,..,\crad.
of Nat. Sci-
(rnc('s", rnai 186ti. p. :t{.i
;i
.J().
l)cntru
()rrytrct
ileqflgrus,,I,rtncl
Fig. 13.
-
Lcbirrlti altttrgirld un irttrtts (deserlaL dupir naIttra
de dl. Nood).
Irttrl \Vatrrr", 18{i7, p. :ii.
l!
.,I.ancl and \Vatct"', 20 iulie 1867, p. 65f),
$a{pe
impiliat unui pecari, plrul depe spinare i s-a zbirlit inmcduimitor; la fel este
;i
cu mistreful cind, este infuriat. Un elan care a impuns de moarte cu coarnele
pe un om in Statele llnite este d,escris ca agitindu-qi mai intii coa nele, mugind de
ftrrie
ryi
lovind solul cu picioarele
i ,,in
eele din rtr'rn[, p[,rul i s-a vdzrtt' ridicin.du-se
;i
zbirlind"u-se complet"
I
apoi s-a aruncat inainte la atac
11.
P[rul se zbirleryte d.e ase-
menea la capre
ryi,
clupi, curn am aflat cle la cll. Bl)rth, la unele antilope ind,iene. Am
virzrrt, cle Asernenea pd,rul zbirlindu-,qe la un furnicar p[ros
;i
la roz[torul Aglouti'.
Ihtei fermele dt-'liliae
12,
care i;i creqtea puii in captivitate,
,,i
se zbirlea pirul pe spate
t,ind cineva se uita in curycir
;i
mu;ca euferocitate clc.getele care seintrodueeau
facolol('.
I'5sIri rrparlinind tuturor ord.inelor principale i;i zbirlesc penele atunci cind
sint, furioase sau speriate. Oricine trebuie s[ fi vd,zat cloi cocoqi, chiar foarte tin,eri,
preg5,tindu-se cle lupt5, cu guleraqul zbirlit
;
qi aceste pene nici nu pot ser"vi, cind sint
zbirlite, ca mijloc de ap[rare,intrucltproprietarii cocosi]or de lupt6 au aflat din expe -
rien!5, ci, este folositor s[-i tundd,. ]fasculul fluierarului (Ilachetes pugnan) de a'.qe-
menea iryi zbirle$te grrlera;ul de pene atunci cind se 1upt5. Cind un ciine se apropie
tt3ri'1$
f\rJ.:
r$
.:li-'
' (.r".'i
-:lr'-.
LA ANIMAI,E
,rr1f
(le
o gilinii, comund, cu puii ei, ea iryi desface aripile, iqi ridic5 coada, iqi zbirle$te toatc'
penele qi, cu inf5,!,i;area cit maiferoce, se repede la intrus. Coada nu este
linut6
intot-
deauna in exact aceeaqi pozi,tie
I
uneori este atit de zbirlitd, ca in d.esenul al5turat,
incit apoape c[ atinge spatele. Cind sint furioase, lebedele de asemnea lgi ridicl
tr,ripile qi coada
;i
i;i zbirlesc penele.Elei;i
deschid ciocul
ryi
fac, lovjnd apa cu labele,
rnici sil,rituri ina,inte contra celui care se apropie prea mult de marginea apei. Atunci
cind. sint tulburate in cuiburile lor, se pare cb pdsirile tropicale
13
nu zboard, de acolo,
ci
,,i;i
zbirlcsc lumai penele
ryi !ip5,".
Cind cineva se apropie de bufnila $tri,n
flant-
ln()ct,) e^ qi umfl5 imediat penajul, lqi intinde aripile
;i
coada,, quieri, qi climpineqte
din cioc cu,,fort5, gi rapiditate"r4.La fel fac pi alte specii de bufnile. Dl. Jenner Weir
rn[, informea'zd' cd, in imprejurdri similare uliii igi zblrlesc d.e asemena penele qi i;i
intind aripile qi coada. Citeva specii de papagali lqi zbirlesc penele
;
am observat
aceasta la easuar atunci cind" era infuriat la vederea unui furnicar. Puii de cuc in cuib
igi ridicX, penele, igi deschid larg gura, ineercind. si, pard, cit mai insp5,imlnt5tori.
Dup[, cum aflu de la dl. Weir, atun.ci cincl sint furioase, unele pisil,ri mici, cum
sint cliferitelc'fringilitle, presuri qi pitulici, lryi zbirlesc toate penele sau numai pe cele
din
jurul gitului ori lqi lntind aripile
$i
rectricele. Avind penaiul in aceasti, stare,
ele se reped una la alta cu ciocul deschis qi cu gesturi amenin!fl,toare. Dl. Weir con-
chid.e, d,in vasta sa experien\d,, cd, zbirlirea penelor este determinatS, mult mai mult
cle furie decit de fric5. El di ca exemplu un scatiu hibrid extrem d.e irascibil, eare2
atunci cind un servitor se apropia prea mult de eI, lua imediat aspectul unei mingi
d.e pene zbirlite. Dl. Weir crecle c5, dc' regul5, generali,, atunci cind sint speriate,
pd,s5,rile i;i strlng aproape cle corp toate penele, dimensiunea redus5, fiind" in conse-
cinfd, deseori uimitoare. De indat5, ce iqi revin din fric5, sau surprindere, primul lucru
pe care il fac este s5-pi scuture penele. Cele mai bune exemple de aceast[, stringere a
penelor qi de mic;orarea corpuluidefrie5,,pecare dl.Weir a observat-o,au fost la pre-
peli,td, qi la papagali
15.
Acest obicei erste inteligibil prin faptul cd, aceste pi,siri slnt
obirynuite, in caz de pericol, fie s5 se ghemuiasc5, pe sol, fie sd, stea nemiqcate pe o
ramurir, pentru a nu fi deseoperite. Cu toate c5, la pS,sdri furia poate ft caaza princi-
pall si cea mai obi;nuitd, a zbirlirii penelor, probabil cd, puii de cuc cind. sint privili
in cuibul lor sau g5,ina cu pui cind. ved.e un ciine apropiindu-se resimt oarecare spai-
md,. Dl. Tegetmeier m5, informeazh cd,lacocoqii de lupt5, zbirlirea penelordepe cap
a fost recunoscut[ de mult in arena de lupti, a cocoqilor drept un semn de laqitate.
;\tunci cind se luptd, intre ei, in timpul jocului
nupfial, masculii unor
ryopirle
ili umfli punga gular5, sau colereta qi iqi rid.ici creasta dorsa15,16. Dr.
(]iinther
ntt cred"e insl c[ iryi pot rid"ica
lepii
sau solzii separat.
\redem astfel cit de general, la toate cele c1ou5, categorii de vertebrate supr,
-
lioitlo si la utrele r:cptile, a,pendicii dernr.iei se ridicS, sub influenla furiei
$i
africij.
Dupir, culll
;tinr
tlin clescoperirea interesantl, a lui Ktilliker, mi;carea este efectuat5,
pt'in contractia rlnor mu;chi involunta,ri nestriali foarte mici
1?,
adesea denumili
L3
Phaeton rubricauda,
,,fbis", 1860, vol. III, p. 180.
1a
Despre Strir
flammea,
vezi Audubon, Ornitholo-
glical Biographg, 1864, vol. II, p. 407. Am observat alte
cazuri in grriclina zoologici.
ri'
Xt[elopsittauts ttndulttttts. Vezi o clescriclc a obiceiu-
rilor sale,
(iorrld,
Ilanrlbool; rtf Birds of Australia, 186b,
vol. IT.
t).82.
16
Vezi, de exemplu, descrierea pe care am dat-o (The
Decent of Man, vol. II, p. 32) unui Anofis
Si
Draco
[trarl.
rom., p. 288
Ei
2891.
17
Aceqti mugchi sint descriqi ln binecunoscutele sale
lucriri. Sint foart.e lndat.orat acestui distins obselvatol
lrentru
cI mi-a dat, lntr-o :crisoare, informalii asupr{r
ncelrria5i subiect.
MIJI,O,\CE DE EXPRESII;
u,rrector"es
,pili
*,
care slnt ataqali cle tecile perilor, penelor separate etc. Prin contlaclia
acestor muqchi, perii se pot zbirli imt'diat, dupi, cum vedem la ciine, ei fiind in aceln-si
timp tra;i pulin in afara tecilor lor
I
ulterior perii sint repe de traqi in jos.
Numi,rul
enorm al a,cestor mri;chi minusculi de pe tot corpul unui patruped pd,ros este ui-
mitor. Zbirlirea pl,rului este touryi ajutatf, in unele cazuri, ca de pildd, cel cle la capul
omului, cler muqchii stria,ti
;i
voluntari ai panni,culus c(Lrnoslrs, situa!'i dedesubt.
I'rin acliunea acestor din urmi, muqchi, ariciul iqi zbirleryte
lepii.
Din cercet[rile lui
Leydig
18
si ale alt,ora, se pare c[, fibrele striate se extind. de la panni,culus la unii din
perii mai mari, ca a'ibr'issaela anumite patrupe de. Arrect,ores pi,li, se contract5, nu numai
la emoliile de mai sus ci
;i
prin acliunea frigului asupra supiafelei pielii. imi amintesc
c[, atit catirilor, cit
;i
ciinilcr mei aduryi d.intr-o regiune mai
joasd, qi mai caldd, dupl
ce au petrecut o noapte pe Cordilierii inghelali, li s-a zhirlit p[rul pe tot corpul, ca
la cea mai mare spaim5. Ved.em acela;i lucru
ryi
la propria noastr5 .,piele de g5,in5,"
in timpul frisoanelor, inaintea unui acces de friguri. Dl. Lister a ccnstatat
le,
de ase-
menea, cL gidilarea unei p5,r!i invecinate a pielii determin[ zbirlirea si proem.inarea
pilrului.
Din aeeste fapte este evident ci, ridicarea apendicilor dermici este o acliune
reflex5, independent5, de voin,t5,, care trebuie luatd, in consid.eralie, atunci cind are
loc sub influenla furiei sauafricii, nu ca o fortd, dobindit5, in vederea weunui avanta,j,
ci ca un rezultat incidental, cel pu,tin in ma e m[surd,, al faptului ci, sistemul senzo-
rial este influenlat. Acest rczultat, in m[sura in care este incidental, poate fi comparat
cu transpiralia excesivd, din cartza unei dureri sau a unei spaime groza:r'e. Este toturyi
remarcabil c5 o excitare cit d"e neinsemnat[ esl,e adesea suficienti, pentru a, d"eterminil
zbirlirea p5,rului, ca atunci cincl doi ciini se fac ci, se luptd, in
joacir,.
Am v[zut dc
asemenea cX,, la un mare num5r d.e animale aparfinind unor clase cu totul distincte,
zbirlirea pl,rului sau a penelor este aproape intotcleauna insofitd, cle diverse miqcl,ri
voluntare
-
gesturi ameninld,toare, deschiderea gurii, dezvelirea dinfilor, desfacerea
aripilor qr a cozii la pd,sd,ri
-
Ei
d.e emiterea de sunete aspre
;
scopul acestor mipcd,ri
voluntarel este limpede. Este de aceea aproape d"e necrezut c5, ridicarea coord"onart[, a
apendicilor d.ermici, prin care animalul este flcut s[, par5, mai mare
;i
mai teribil
inamicilor sau rivalilor s5,i, ar fi un rezultat cu totul intimplitor
;i
fS,rL scop al tulbu-
ririi sistemului senzorial. Aceasta pare aproape tot atit de necreztt, ca qi cincl zbir-
lirea
lepilcr
la arici sau a
lepilor
Ia porcul spinos sau a penelor ornamentale la multe
p5,s5,ri, ln decursul
jocurilor
lor nupfiale, nu a,r fi decit o ac!,iune lipsiti, de scop.
Aici lntilnim o mare dificultate. Cum se poate ca contrac!,ia
[mugchilor-l
u'rector es pili, nestriali
ryi
involuntari s5, fi fost coord.onatl, cu cea a d.iferililor murychi
voluntari in acelaqi scop special ? Dacra am putea crede ci, inilial arrector"es fuseserl
murychi voluntari
ryi
ci, de atunci ei
ryi-ari
pierdut striurile
ryi
au d"evenit involuntari,
cazrtl ar fi fost relativ simplu. N-u imi dau insf seama dac[, existi, rrreo d"ovad.5, in
favoarea acestei ipoteze, cu toate c5, tranzi,tia contrar5, nu ar fi prezentat r'reo mare
dificultate, intrucit muqchii voluntari exist5, in stare nestriat5, la er^:brionii animale-
lor superioare qi la larvele unor crustacei. De altfel, in straturiler rnai aclinci ale pierlii
' Ridictitorii plrului sarl lcspectiv ai penelor (L
trad.).
aE
LelultLrch der Ilisloloqie des Xltttscltt'rt, 1fi57, p. 82.
f)atot't'z arnallilitir{ii prof. \Y.
'frrrtrt't'
rr}r t'rtras al accs-
tei lucriri.
le
,, Quarterlv
Journal of )Iicroscopical Sciencc",
181-13, vol. I,
1>.
262.
LA I\NINL\LB (i1
p[,slrilor
adulte, reteaurl muscularl, estc', clupd, Leytlig
20,
intr-o sttrrt' dc tlurrzi{it',
fibrele
prczentind numai indicalii ale unei strialii transverrsale.
O alth e,xplica,tie pare posibil5,. Putem admite c[ ini,tial s-a acfionat direcrt
in rnod ugor asupra l:ur arrectores pi,li,, sub influenla furiei si a spaimei, pr:in tulbur.area,
sistemului nervcs, dup[ cum se intimpl5, neind.oielnic si cu afa-nlmita
,,pielt'de
giinir,t
a noastr[ inaintea unui acces de febr5,. Timp de multe generafii, anima]r'le an fost
repetat proYoeate de furie qi spaimd
$i,
in consecin!i,, efectele directe ale sistemului
Il.ervos tulburat asupra apendicilor dermici trebuie s[ fi fost cu siguranfri sporite
prin obi;nuint[
i'i
prin tendinla forlei nervcase de a trece cu rigurinfl c1e-a lungul
traiectelor olrirynuite. Yom g[si aceast[, ipatezil a puterii obi;nuinfei izbitor ccinfir-
mati, intr-un capitol viitor, unde se va arilta c5, p[rul a,lienatilcr mjn.ta]i este influcn-
,tat
in mcd extraordinar datoritS, acceselcr lor repetate de furie
;i
spaimi. De inclati
ce la animale capacitatea d.e zbirlire a fost astfel intiritS, sau spcritl, ele trebuie s[
fr vdzut atlesea p[,rul sau penele zbirlite la masculii rivali
;i
infuriali
;i
vr'lumu] cor-
pultti lcr zrstfel sporit. fn acest caz este posibil ca ele insele sa fi clcrit sri pa,rir mai
mari
;i
mai teribile d.urymanilor lor prin luarea in mcd voit a unei atituclini amt'nin-
!5,toare ;i
prin emiterea d.e
lipete
asple, asernenea atitudini
;i
suncte cler,-enincl dup5"
un timp, prin obi;nuin,t5,, instinctive. fn acest fel, acliunile executate prin. contracfi:r
mrr$chilorvoluntari s-ar fi ccmbinat, in acelaryi scop special, cil ct,lc' t,,ft,rrtuat(, d(' mrt;ch,ii
involutttari.Este posibil chiar ea animalele, atunci cin,rl sint ercit:rte si vag tronftit'ntt,
tlo oart'cart' tnodificare in starea p[rului lor, s[ ac,tic't]eze asupra lui prin cforturi rt'p(,-
tate ale atenl,iei qi voinlei, deoarece rxvem motir,'e s5, creclem c[ voin!:r t,ste in rnisuri,
sti influenlezo in mod- difuz actiunea unor mu;chi nestria,ti suu involunturi, ca irr
perioada mipc5,rilor peristaltice ale intestinelor
;i
Ia contracfia vt,zirrii urinare.
$i
nici nu trebuie si, trecem cu vederea rolul pe care l-au
jucat poate variati:r
.si
stlec-
tia rtatural5,, intrucit masculii care au reu;it sd pard mai teribili rivalilor lcr sau cc.lor-
lalli duqmani ai lcr, daed, nu sint d.e o putere copleryitoatre, vor l[sa in medier rnai mulli
descendenli decit alf,i masculi, care le vor moqteni calit5lile caracteristice, orieare ar
fi ele
ryi
oricum le-ar fi dobindit ini,tial.
(Jtnilareu
eor"pului,
;i,
alte nfijloace pentru a'inspi,t'u,
fr'icd,
unu;i lltt;rtru?r.
--
Arnr-
mite amfibii
;i
reptile, deqi nu au
lepi
pentru a-i ridica sau murych.i prirr care sir pcatir
fi ridicati, se m5resc cin.d. sint alarmate sau furioase^, inhalind aer. Este bine cunoscut
c5, apa se intimpl5, la broa;te
;i
la broa;tele riioase. In fabula lui Esop Boul g,ibt'octsctr,
acest animal este fd,cut' s5 se umfle din vanitate
;i
invidie, pinf ce crapri. Aceasti
acliune trebuie si, fi fcst obervatS, din tirnpurile cele mai vcch,i, deoare ct' clupil cll.
Ilensleigh. Sledgrvoorl
21,
cuvintul toad (broasc[ riioas5,) exprim[, in mai multe clirttre
limbile europcne obiceiul cle a se umfla. Acest obicei a fost obscrvat Ia citeva rlintre
speciile exotice clin grldina zoologici, iar dr. Giinther estc de p[rere cil el t'stc
(ionrul)
la tot grupul. Juclecind prin analogie, scopul inilial a fost probat'il de a face ea eorpul
s[ pard, unui dusman cit mai mare si mai inspdimintir,toar posibil
I
in.ri, in acest fel,
a fost dobinclit un alt avantaj secundar
;i
poate mai important. Atunci cind broalteler
sint prinse de cir,tre
;erpi,
cAre sint principalii lor clu;mani, t'le se rnirlcr:c uirnitor',
a;a incit, dupi, cum rnlin.formeazra dr. Giinther', dac[;arpele cste cle tlinreusiuni rnici,
nu poate ingh.ili broasca care in acest fel scap[.
)n
I.e hrltttclt tltr II istttlttrlie dcs ).lcttsc:han, 181-r7, p, tl2.
2r
I)ictionurg of Iirtolislt Iiltltttologtl, p. 403.
62 MIJLOACI] DE EXPNESII1
Carneleonii qi alte citeva qopirle se umfli, cind sint iritate. Astfel, o specie tri,incl
in Oregon, Tapaya douglasi,li, este irrceat5, in miqcd,rile sale qi nu muqci,, insd, A e un
aspect feroce:
,,Atunci
cind. este iritat5,, sare in modul cel mai ameninfd,tor la orice
i se prine in fa!,6, d,eschizinclu-qi in acelaqi timp larg gura
;i ;uierind.
clestul de tare,
dup[, care i;i umfli, corpul
ryi
d5, alte semne d"e furie"zz.
Mai multe specii d.e qerpi, d.e asemenea, se umfld, cincl sint iritafi. Vipera Clotlto
ttri,etans este remarcabiH clin acest punct de vedere
I
cred insd,, d"upi, ce am observat
cu griji, aceste animale, c[ ele nu acfioneazd, in acest fel cu scopul d"e a-qi mX,ri volu-
rnul aparent, ci numai pentru a in-hala o cantitate mare d.e aer, arya incit sd, producf
sunetul lor quier5,tor, surprinzd,tor d.e tare, aspru
ryi
prelungit.
$arpele
cu ochelari
(cobra), cind. este iritat, se md,reqte pulin qi quieri, in mod. mod.erat
;
in acelaqi timp
ins5, iryi ridicd capul in sus qi iqi dilatd,, cu ajutorul coastelor sale anterioare alungite,
pielea d.e ambele p5,r,ti ale gitului intr-un d.isc mare qi plat, a;a-numita glugi,. Cu gura
larg deschis5, are un aspect infricoqd,tor. Folosul astfel oblinut ar trebui s5, fie cons-i-
derabil pentru a compensa rapiditatea oarecum redusi (cu toate c[, incd, mare) cu
care, atunci cind sint dilata,ti, ei pot lovi duqmanii sarr prada, d,up5, acelaqi principiu
c5, o bucatd, de lemn latd, qi sublire nu poate fi miqcatd, prin aer tot atit d.e repede cit
un bd,! mic, rotund". IIn qarpe inofensiv, Tropi,donotus macrophthalmus, care tr[,ieryte
in fndia, de asemenea
\i
dilatd, gitul cind" este iritat
; ryi
este, in consecin!5,, adesea,
confundat cu compatrioata sa, teribila cobrd,23. Aceasti, asemd,n.are serveqte poate
ca o proteclie pentru Tropi,donotus. O alt5, specie inofensivh, I)asypelti,s, clin Africa
de sud., se umfl6, iryi ld,rgeqte gitul,
;uierd, ryi
se repede la orice intrus
24.
llulli alli serpi
;uierI,
in lmprejur5,ri similare. De asemenea, limba scoasi, vtbreazd rapicl in afarii,,
ceea ce poate ajuta la sporirea aspectului lor inspd,imint[,tor.
Pe 1ing5, quierat,
ryerpii
au qi alte mijloace de a produce sunete. Cu mulJ,i ani
in urm[,, an] observat in America de Sud un garpe veninos, Tr"i,gonocephalus, care,
atunei clnd" este tulburat,vibreaz[,raprd, virful cozi.i,care. lovind.u-se d.e iarba uscat[,
;i
de crengu,te, produce un zorndtt ce poate ft aazit in rnod. distinct de la o distan!f,,
cle aproape 2 metri
25.
Teribilul
ryifiorosul
Echis car'inata din India produce
,,un
sunet
curios, prelungit, aproape quierd,tor" intr-un mod. foarte d.iferit, anume frecindu-;i
,,laturile
cutelor corpului s5,u una d.e altatt, in timp ce capul rd,mine in aproape aeeea;i
pozi,tie. Solzii de pe aceste laturi, qi de pe nici o alt5, parte a corpului, sint puternici,
prevd,zuli cu ca ene dinfate, ca un ferd,stri,u, qi,^cum animalul incoldcit igi freacd, lzltu-
rile una de alta, acestea se freacl intre ele26. fn sfiriqt, avem binecunoscutul caz al
qarpelui cu elopofei. Cine a scuturat numai zorni,ito area unui garpe morl, nu-;i poato
face o id"ee
justf,,
d.espre zgomotul produs d,e animalul viu. Profesorul Shaler afilma, cir,
zgomotul nu poate fi deosebit de ce1 produs cle masculul unei cicacle mari (un honrop-
ter), care tr6ieryte irr acela;i d"istri ct,27 . Atunci cind., la grfdina zoologiczi,
ryarpelc
cu
22
Vezi descrierea obiceiurilor accstui anintal, de dr'
Cooper, dupi cum este citat tn ,,Nature",
27 aprilie
1871, p.512.
23
Dr. Gtinther, Reptiles of Rritish India, p. 262.
24
Dl. J. Mansel \Veale,
,,Nature",
27 aprilie 1871'
p. 508.
25
.Iournril of Resrttrclrcs durirtgl tlte Youage of the Rea'
ole, 1845, p" 96. Ant comparitt aici zorniritrtl astfcl pro-
dus cu cel al garpelui cu clopolei.
zB
Vezi descrierea dr. Anderson,
,,Proc.
Zool. Soc.",
1871, p.196.
2?
,,American
Naturalist", ianuarie 1872, p. 32. Re-
gret ci nu pot fi de acord cu prof. Shaler in a crcde ci
zorni.itoarea s-a dezvoltat ctt ajutorul selec{iei naturale,
pentru a producc suncle care in;ali
Ei
atrag pirsitrile, a;a
lnciL si poaIti servi t'ir
1tt'arli ;tt'ptltri.
Ntr vreltt trtl tr;i
sir trtir lrrtloiesc ci rtttcori acestt sture te
1rot.
st't'vi acesttti
scop. lnsir concluzia la care am ajtttts, illlllmo c[ zorni-
LA ANIMALE
63
clopolei qi vipera Clotho ar'i,etans era,u foarte excitali in acelaqi timp, am fost extrem de
surprins de asemflnarea sunetului produs de ei
I
si, cu toate c5, cel produs d.e
;arpele
cu clopolei este mai tare qi mai strident d.ecit cel al tan Clotho ar'ietan s, totupi, stind la
o distantS, de ci,tiva metri, d.e-abia am putut d.istinge peunuldecel5,lalt. Oricarear fi
scopul pentru care sunetul este produs de una d"in specii, nu mi, ind-oiesc c5 el servegte
aeeluiaqi scop celeilalte specii qi, din atitudinea ameninfd,toare manifestat5, in aceleaqi
imprejurd,ri d.e mulli qerpi, conchid" cd, quieratul, zornditul
ryarpelui
cu clopo,tei
rsi
al
cozii lui Trigonoeephalus, hirqiitul solzilor lui Ec'ltis;i dilatarea glugii cobrei, toate
servesc aceluiaqi scop, anume s[-i facd, s[ par5, teribili duqmanilor lor
28.
La inceput pare probabil[ concluzia ci, gerpii veninopi, ca cei de mai sus, prin
fapbul ci, sint atit de bine api,rafi de dinlii lor veninoqi, nu ar fi niciodat h atacali de,
vreun duqman
;i
e[, prin urmAre, ]ru ar avea nevoie s5, provoace o spaim5, srrplimen-
l,arir. Aceasta este d.eparte de a fi a$ar intruclt in toate collurile lumii ei slnt ilr
rnare mdsurd, prad.a multor animale. Este bine cunoscut ch in Statele Ilnite porcii
sint folosi,ti la cur[,lirea regiunilor infestate de qerpii eu clopolei, lueru pe care-l rea-
Iineazra in mod.ul cel mai eficient
2e.
fn Anglia, ariciul atach qi devoreazdvipera. Dupi,
oum aflu c1e la c[r. Jerdon, in fndia mai mult,e specii de qoimi
;i
cel pufin un mamifer',
Her"pesles, ucid. cobrele qi alte specii veninoase
30
;
la fel este
ryi
in r\frica de sud. I{u este
de aceea cituqi de pulin improbabil ca orice sunete sau semne prin care speciile veni-
noase se pot face imediat recunoscute ca periculoase si, le fie rnai folositoare lor d.ecit
speciilor inofensive, care, d.ac6 sint atacate, nu ar fi in mi,surd, sd, pricinuiasci, vreun
prejucliciu real.
Dupii, ce am vorbit atita d,espre qerpi, sint tentat sir, adaug clteva observaf,it
despre modul probabil in ea,re s-a d,ezvolt,at zorni,itoarea
ryarpelui
cu clopofei. Atunci
cincl sint exeitate, diferite animale, inclusiv citeva
lsopirle,
iqi rir,sucesc sau vibreazd,
din coad,[,. Acelaryi lucru se lntlmpin, qi la multe specii d.e qerpi
31.
La grd,dina zoologicd,,
o specie inofensiv[, Coronella Sapf i, vlbreazi, din coadi, atlt de reped.e, incit d.evine
aproape invizibild,. Tri(tonoceTtlr,alus,la care ne-am referit mai sus, are acelaqi obicei
;
extremitatea eo;;ii sale este pufin m5,rit[ si sfirpeqte cu o dilata,tie sferoida]ir.
it.rtl servcEte ca un avertisment ptrntru cei care i-ar de-
vora, imi pare mult mai probabilir, deoarece lcagi Ia
un loc diverse caLegorii clc fapte. Dac[ acest
;arpe
qi-ar
I'i rlobindiL zornliloarea q;i obicciul de a zorntii cu scopul
rlc a atrage pratlti, r'stc putin probabil c[ el qi-ar fi folo-
siL irrstrurnenLul in rnotl invariabil aLunci cind este furios
surr ltrlburat. Prof. Slrtrler atlolltI aproape acela;i puncL
tle vc<lere ca mine despre modul de dezvoltare a zornir-
iloarci
;
eu am aceastS. pS.rere tle cincl am obscrvtrL pc
'l'riqottoceJthalus
in Arneric:r de Sud.
18
lJin descrierile strinse clc cnrind
;i
publicaLc in
,,.Iotrrnal
of the Linnean Society", de citre cl-na Barber
cu privirc la obiceiurile gerpilor din Africa de sud qi din
dcscrierile publicale de mai rnulli autori, ca, de exemplu,
rle Lawson, despre
;arpele
cu clopolei din America de
Not'd, nu pare irnprobabil ca aspectul infioritor al ger-
pilor, preclrm
;i
suneLele produse de ei, sd. serveasci de
asenrcnea la procurarea plirzii prin paralizarea sau, dupi
crrnr este uneori denumitir. fascinarea unor anirnale mai
nrici.
2e
Vezi dcscrierea dr. R. Rroln, in
,rProc.
Zool. Soc.",
1871, p. 39. Ill spune ci, de lndatii ce un porc vcdc urr
Sarpe,
se repccle la el iar garpele fuge inrcdiat ce apirrc
Lln porc.
30
Dr. Gilnthcr (Beptiles of Britislt India, p. 3-10) sem-
naleazir distmgerea cobrelor dc cirtrc Iclmeumon sau
Ilerpestes, gi, cintl cobrele sinl pui, de cirtre pisirrile rlin
junglir. Este bine cunoscut cir pt-runul omoarir cu lr-
doare qerpii.
31
Prof. Cnpe inriicri un numrir de spt'cii in lucraren su
Xlethotl of Creation of Organic T11pes, citatl in
,,Anrcr.
Phil. Soc", 15 decembrie 1871, p. 20. Prof. Cope adoplir
acelaqi punct de vedere ca
Ei
mine despre folosirea dc
citre
;erpi
a anumitor atitudini
Ei
suncte. N{-am referil
pe scurt la acest subiect in ultirna edilie a Originii spe-
ciilor. Cindpasajele din textul de mai sus au fost publi-
cate, am aflat cu plicere ci dl. Henderson (,,American
Naturalist", mai 1872, p. 260) a adoptat un punct cle
vedere similar despre folosirea zorn[itului, Anume
,,de
a preveni ca un atac sir fie executat".
MIJLOACE DE EXPRIiSIIi]
lnt, Luc:h,r:si,s, ciA,r{' r,,ste at,it de a,proape inrutlit cu sarpele cu clopo,tei, incit Linn6 l-a
consid,erat ca apar!,inind aceluiaqi gen,coada se term.ind, inl,r-un singur vlrf r.q&u cll uu.
solz mar'o in fci'rnti cle ac spal,uiat. Dupir cum observd, profesorul Shakr, la unii qerpi
pielca
,,este
ma,i imperfect, clesprins[ cle regiunea de la coacli, clecit intr-alte p[r!i
ale corpului". Ot, clacl, presupunem cd, capl,iul cozii unei specii strf,veehi americane
s-a m[rit
;i
s-a acoperit cu un singur solz mare, acesta cu greu ar fi fcst lep5,dat la
fiecare nirpirlire consecutiv[. Jn act,st caz) el arfifost p[strat in mod.permanent qila
fiecare pe'rioaclir tle crt,;terre: p(' ni[sur5, ce
ryarpele
crerytca, un llLru solz, mai lnare
clc-,cit ultirr.ul, s-ar fi format deusupra aeeluia
rsi
ar fi tost t1e asemenea pir,strat. P.aza
pentru d.ezvolta ea zorni,itcarei ar fi fost astfel pusd, qi ea ar fi fost folosit5, in motl
obirynuit dacd, aceastli specie, ca multe altele, ar fi vibrat clin coad5, ori de cite ori ar'
fi fost iritat[. Nu poate exista indoia]X, e5, cle atunci zorni,itoal'ea s-a dezvoltat speeial
spre a scrvi c?l tln instrumcnt efieace pentru producerea, cle snnete, deoarece c,hiar
vertebrelor incluse in intcriorul ertlen".ita,fii cozii li s-a modificat forma
;i
aderir
irrtre ele. insl nu existir nici o indoialii cra cliverse strncturi cum sint zorniii-
toarea
;arpelui
cu clopolei, solzii laterali ai lui Er:h'is, gitul cu coastele cervi-
cale ale cobreri
;i
lntregul corp al viperer Abfito cu''ieta.ns, au fost moclificate cu scopul
r,le a avcrtizn
ryi
gonipe clu;mani, speriinclu-i,dup5, cum sepcate vedea
ryi
la o anumitl"r,
paslre, rniminatul
;oim-secretar
(G,typoqerunus), cil,ruia i s-a modifical, intreaga struc-
turi, cu sccipul tte a putea ucicle
;erpi
f5ri, consecinle rele pentru el. Judecind tlupil
ce(':I ce am virzut ma,i inainte, este foarte probabil c5, aceast5, pasd,re iryi zblrleStc'
pcrrele ori rle rritc ori atacir un
larpe I
este sigur ci, atunci cind se reped.e cri furie
perrtru a :rtaea, un garpe, Herpeslrs-ul irsi zbirle;te p.irul pe tot corpul, da,r' mai a,les
c,cl de pc. coadii
32.
Am observat de asemenea cL unii porci spinrlryi, atunci cincl sint
irita!,i sau alarrnati la veclerea unui
,sarpe,
vrbreazl rlpid diu eradd,, producind astft'l
urlsunet,rlt,ost:bitprinlclvirearah.isurilorgoaleintle ele,a;a incit atit atacatorii cit
li
atacalii se strirduiesc sir parii, cit mai infricoryi,tori posibil unul, altuia
;
ambii posedri,
in acest scop, m.ijloace speciali zate, care, destul de ciudat, sint aproape acelearyi
irrtr-nnele 61in aceste cazr\rt In sfirryit, ne putem da seama ci,, dac[,, pe d.e o parte, la
ryerpi
acei inclivizi care au fcst cei mai in md,surir, s5, sperie
ryi
s[-;i goneascd, du;manii
au sclpat rle a fi clel'ora{i qi dacii, pe cle alti, parte, acei indivizi tlintre duqmanii
irt:rcatoli care arl supravieluit in numI,r mai ma e erau cei mai bine inzestrali pentru
scopul periculos c1e a ucide
ryi
a devora
lerpi
veninoryi, atit intr-un caz,cit
;iin
cel:il:rlt,
viu'ia,t iik, lolositoare, plesuliunincl eil aceste caraetere l'e.qpective 'variaz[, trt'lnrit' ri-r l'i
fos1, tlt' obir:r,i pir,strate prin supravicluirea celor mai ap,ti.
'L'xtqtrttt
ti.nupoi
gi liyti,rea u,rechilor de cep.
-
Prin mi;ca,rea lor, urechilc
sint foarte t'rpresive la nnrlte animale
I
la unele insil, ca la om, la maimulele superioare
;i
la multe rumegirtoarer, ele dau gre$ in aceastti privin!,f,. O uqoard, d.iferenld, de pozi!,ie
serveryte pentru a exprima ln rnodul cel mai elar o stare psihicd, diferit[, dupl curn plr-
tern vedea zllnic la ciine
;
aici nu ne ocupim ins5, decit d.e cazurile in care urechile
sint trase strins inapoi gi lipite de cap. Se manifestf astfel o dispozilie agresivi. insl
rrumai in cazul animalelor care se lupt[, cu dinli]
1
iar grija cle a impiedica ad.versarul
si le apuce de urechi explic5, aeeastf pozi,tie. In consecin![, ori de cite ori se simt
irr d.ispo nrtie eit de cit agresivd, sau se fac, in
joaed,,
e5, sint agresive, din obi;nuinfi,
sau prin asoeiatie, cle ili trag ureehile inapoi. C5, aeeasta este adevi,rata explicaf,ie, se
3e
l)1. rles \-ocrrs, ,,Pl'o{'.
Zool. Sor'.", 1871, p. 13.
LA ANIMALE
poate deduce din rapoltul care existi, la multe animale intre motlul lor de lupti,
;i
tragerea inapoi a urechilor.
Toate carnivorele luptd, cri caninii;i toate, pe cit am putut observa, iryi trag
urechile inapoi atunci cind. sint furioase. Aceasta se poate vedea in mcd permanent
la ciini eind se bat serios
;i
la c6!elu;i cind. se luptd, in joaci.
MiFcarea acczt,sta este
cliferitd, de cea cind. un ciine, satisfd,cut
ryi
mingiiat cle sti,pinul s[,u, are ure-
chile cd,zute
ryi
uior trase inapoi. Tragerea inapoi a urechilor poate d.e aseme-
nea f i obser vatri l a pisiculele care se luptd, in
j
oac5,
;i
la pisicile mature
cint sint realmente furioase, dup5, cum s-a ari,tat mai inainte in f igura 9.
Cu toate ci in acest fel urech.ile sint aplrate intr-o mare md,sur[, totu;i adesea ele
sint puternic sfl;iate la cotoii ni,tr'ini in timpul luptelor dintre ei. Aceeaqi miryea e
este foarte b5,t5,toare la ochi la tigri, leoparzt etc. atunei cind. miriie asupra hranei
in menajerii. Risul a e urechi remareabil de lungi
ryi,
cind cineva se aprcpie d"e curyca
lui, tragerea urechilor inapoi este foarte b[tltoare la ochi, fiind deosebit d.e expre,qivii,
pentru d.ispozilia lui agresiv5. Ch.iar una dintre focile urech.eate, Otaria pusi,llu, eare
are urechi foarte mici, le trage inapoi atunci eincl se repecle in mocl agresiv spre
picioarele ingrijitorului ei.
Cind. se lupt[, intre ei, caii isi folosesc incisivii pentru a mu;ca
Di
picicarele
anterioare mult mai mult d"ecit pieioarele postericare, pentru a lovi cu copita inclli-
r[,t. Aceasta s-a observat atunci cind, arm5,sarii au sc[pat
ryi
s-au luptat intre ei
ryi
se
poate cle asemenea clerluce din felul rd,nilor pe care
;i
le pricinuierc reciprce. Oricine
recunca;te aspectul nirr[vap pe care tragerea inapoi a urechilor il d[, unui cal. Aceastri
mirycare este foarte clecsebitri de cca eintl el asculti, un sunet venind. din spate. Dacil
un eal nd,ri,va; are trndinla in grajd de a lovi cu copita ind[rd,t, urechiler i se trag
inapoi din obi;nuinfi,, cu toate c[ nu are nici o inten,tie sau putinli, si, mu;te. Cind
insi, un eal isi aruncd,, in
joac[,
ambele picicare postericare in sus, ca atunci ctntl
intrir, intr-un cimp deschis sau cind a fost de-abia atins cu biciul, el i;i lasi, in general
urech.ile in
ios, tlecarce atunci nu se simte n[r[va;. Guanaeii se lupt5, silbatic cu
rlinlii si prcbabil c[, o fac ad.esea, intrucit am g[,sit pielea mai multora, pe care i-am
impurycat in Patagcnia, adinc zgiriatil.
Si
tot arya fac
ryi
c5,milele
;
ambele aceste
animale, cintl sint ir'itate, lryi trag urechile strins inapoi. Dupi, cum am observat,
atunci cincl nu inten,ticneazri s5, muryte, ci numai s5,-;i scuipe saliva, insulti,tor, der la
tlistan!,zi asupra intrusului, guanacii i;i trag urechile inapoi. L'hiar
ryi
h.ipopotamul,
atunci cincl amenin{ri alt hipopol,am, cu gura sa enormri la,rg cleschisir i;i trage m.icikr
lu i ureeh,i inapoi, intocma,i ea un eal.
Or, ce contrast existri intre arrimalele cle mai sus
;i
bovinele, oile sau caprcle,
care nu-;i folosesc clinlii in luptd,
;i
nu-;i trag niciodat[ urechile inapoi cind sint
infuriate ! Cu toate cd, oile
;i
caprele par animale atit de blinde, ad.esea masculii se
angaieazh in lupte furioase. Intrucit cerbii fctrmeaz[ o familie strins inrud.it5, qi deoa-
rece nu qtiam ca ei s5, se fi luptat vreodat5, cu din,tii, am fost foarte surprins d.e de-
scrierea fd,cutfi tle maiorul Ross King despre elanii d.in Canada. El spune c6, atunci
,,cincl
se intimpl5, ca doi masculi sd, se lntilneascd,, iqi trag urechile inapoi qi, scrlqnincl
clin dinli, ei se repetl unul la altul cu o furie de ned.escris"33. Dl. Bartlett mf, infor-
meazra ins5, ci, unele specii de cerbi se luptf sd,lbatic cu clinlii, aqa incit tragerea inapoi
a ureehilor de ed,tre elan este in concortlanll cu regula noastrri. Mai multe spccii de
:t:r 'l'he
S',tortsmun urtrl Nalrrralrsl iu Corrarln, 1866, p, 5i3.
ut)
MIJLOACE DE EXPRESIE
canguri
linufi
la grirdina zoologici, se luptii zgiriincl cu picioarele anterioare si lovinrl
cu cele posterioare
;
ei nu se mugcl insii niciod.ati lntre ci, iar ingrijitorii nu i-au
vd,zut, nicicind tr5,ginclu-$i urechile lnapoi cind" sint infuriali. fepur'ii se luptd, mai ales
lovind. qi zgiriind
;
de asemenea se mugci, intre ei
; ryi
qtiu d,e unul
(rare
a muqcat
;i
a rupt
jumi,tate
din coada aclversarului slu. La inceputul luptei, ei iqi lasd pe spate
urechile, insi, ulterior, cind" sar
,si
se lovesc reciproc i;i,tin ureebile vertical sau le tot
migcd, incoace qi incolo.
Dl. Bartlett a observat un mistre! mascul hlrjonindu-se d.estul d.e violent cu
scroafa sa, ambii avincl gura d.escbisd, si urechile trase inapoi. Aceasta nu pare ins5,
s5, fie o acliune obiqnuitd, in cazul porcului domestic atunci cind se hirjone;te cu alli
porci. Mistrelii se lupt5, intre ei lovind in sus cu collii
;
dl. Bartlett se incloie;te dael ei
irsi trag lnapoi urechile. Elefanlii, care se luptit in acela;i fel, cu col!,ii, nu iqi trag
lnapoi urechile, ci, d,in contra, le rirlieir atunci cincl se reped. unul la altul sau la urr
du;man.
Iiinocerii de la grfdina zoolcgicl se lupt5, f olosind coarnele lor tle pe nas gi nu au
fost v6,,zu[i niciodatl, incercind si, se mu;te, clecit num:ri in
joacr-r,
;
lngrijitorii sint
convin;i eil ei nu-rsi trag urechile inapoi atunci cind. sint irita{i cum fac ciinii;icaii.
De aceea, afixmalia urmltoare a d.r. S. Baker
3a
este inexplicabil:i,
;i
anunte cri urr
rinocer pe care l-a impurycat in Africa d.e nord
,ru
avea urecbi, d.eroarcce ele fuseser'ii
muryeate si rupte ln tirnpul luptei cle un altril cle acec.aryi specie, si aceasti rinrtilar'c
nu este cltuqi de pulin rari,".
fn sfirrsit, in privin,ta maimulelor, unele specii ca,re arl llrccbi mobile
;i
caro
se luptd, cu dinfii, de exemplu Cercopi,thecus ru,ber, iryi trag ureclrile inapoi cind sint
iritate, intocmai ca
;i
clinii, qi atunci au un aspect foarte d"u;rnlnos. ,\ltc specii, cum
este Inuus ecaud,atus, nu par sL acltoneze in acest fel. De asemenea, alte specii
._
;i
aceasta este marea anomalie in comparalie cu majoritatea altor animale
-
bi
trag
urechile inapoi, irsi arat5, dinlii
ryi
mormi,ie atu:rci cincl slnt mul,tumite cir au fost min-
giiate. Am observat aceasta la cloud, sau trei specii de macaci
ryi
la Cynopti,thecus n'iger.
Datoritd, obi;nuinlei noastre cu ciinii, aceasti, expresie nu ar fi recunoscutl nicicdat[
drept una de bucurie sau de pld,cere de ci,tre cei care nu cunosc mai indeaproape
maimulele.
Ci,uli,rea urechilor".
-
Aceastir mirycare aproape cir nu necesiti, vro atenfie.
Toate animalele care au capacitatea cle zl-qi mirycaliber urechile le indreaptd, atunci
cind- sint surprinse sau cind. observS, indeaproape vreun obiect, spre punctul la care
se uitri pentru a auzi vreun sunet din aceast[ direcfie. In general, ele i;i ridicil in
acela;i timp capul, intruclt toate organele lor de sim! sint situate in regiunea eapului,
iar unele dintre anim:rlele mai mici se riclicS, pe picioarele lor posterioare. Chiar spe-
ciile care stau chircite pe sol sau care fug imed.iat pentru a evita pericolul se compor'til
pe moment in acest fel, pentru a stabili sursa
;i
natura pericolului. Capul riclicat, cu
urechile ciulite
;i
ochii irrdreptati inainte dd, oricflrui animal o rxpresicr neincloielnicd,
de atenlie incordati,.
3a
7'|rc Nlle Tributaries of Abllssirtict, 1867, p.
,1,13.
(,.1.1'11'OLU
L AT., 1'-I,T),1
EXPRESII SPECIATE LA ANIIVIAIE
Dif t:rit.c
Ittl tle llrrr.rrrit
r lir ciini,
1lisit,i,
c1li, l'unl('giloltlt., rrrlirirrrlt'
.
lixltr"t.sirt
tlut'r't't'. rlt. rrrinit,, <lr' rrirrrirt, si rlt' slrrirrri.
(lAitti',
-
Arn tltrscris rrliti sus (fi.g. it
$i
7) ltspcctul uuni ciinc apr'opiiniiu-rrc
de un alt ciine cu, intenlii ostilc', anllrrre cu urcchile ciulite, clr cchij inch;cptafi atent
inainte, cu p5,rul de pe glt
ryi
spina e zbirlit, s11 n1(rrsul remareabil rle
leapirn,
cri coad2,
insusqirigidd,.Atitd.efamiliarneesteacestaspect,incitseziceuneorir[61u1
cmminics
ci,,,se zblrleste". Dintre toate acesta numai mersul
leapi,n
qi coada ridicati mai
necesit5, disculie. Sir C. Belt observd,
t
c[, atunci cind un tigru sau un l1p este lor-it;
d.e ingrijitorul s5,u
ryi
se lnfurie brusc,
,,fiecare
muschi este iilcorclat, iai membrele
slnt in stare cle contraetie puternicfl, gata si, sar5,". Aceastir inccrclare a mu$chilo]
;i
mersul
leapin,
determinat de ea, pot fi explieate pe bazt prilcipillui obice i1l1i
asociat, intrucit minia a dus neintrerupt la lupte inverryunate
$i,
fu] ct;nsecintli, 12
excitarea violent'h a tuturor muqchilor corpului. Existil motivt' sil bilnqim cd, si;tprriul
muscular necesiti, o scurtl pregi,tire oarceare sau. un otlrccar'(' Erarl de
[excitlrrt'l
ir
tlervilor inainte cle a fi pus in acf,iune puternicii. I-'ropriilc mc,lt, .reuZutii niir rllrr lrr
a,ceastl cleduc{,ie,insit tru pot, sri aflu clacr]l accast;a estt o conclrlzic ridnrirri rlt'fizirrlt g'i.
Sir J. Paget m5,infornreaztiinsii, cti atunci cinrl nrurychii sirrt brusc coptractlti cu cerl
mai lnare for{i,, f6ri, vreo pregiitire, ei sint predispuryi ,.cir st] rgpir, ca in aazv\ 3i1c1 urr
om aluneci, pe nea;teptate
I
aceasta se intimpld, insir, rareori atunci cincl o actiune,
oricit cle violentd,, este executatfl, in mocl deliberat.
in ceea ce priveryte pozilia vertical5, a cozti, ea pare s:i c.lepinci5 (nu qtiu insi
dac5 a$a este ln realitate) cle faptul e5, muqcbii extensori sfuit mai puternici decit
mu$chii flexori, aqa lncit, atunci cincl toli muqcb.ii pd,rfii postericare a ccrpului sint
in stare cle tensiune, coad.a se ridic5,. Iln ciine bine d"ispus, alergind. lnaintea sti,pfurllui
s5u cu pa$i vioi qi elastici, in general iqi poartd, coada in sus, c1eryi nu atit de rigicl ca
atunci cind este minios. Cind este l5,sat pentru prima datd, liber lntr-un cirnp tleschis,
calul poate fivdztft' mergind la trap cu pa$i mari, elastici, cu capul;i coada ridic2te
'
L
Analonul cutd Philosoptty of Iirpression, 18,14, p.190.
6-c,30{
{ ifi
foarte sus. Chiar vacile, cind se zbenguie de plfcere, i;i aruncl coacla in sus in mocl
ridicol . La fel este si eu djferite animale d.e la grfldina zoologicl. in anumite cazttyi,
pozi\ia
-cozri
este insi, determinati, d.e lmprejuri,ri speciale
;
astfel, de inclatl ee un
eal o ia la galop cu toatzi viteza, el i;i lasd, intotdeanna e<-,acla in jos
pentru a opune eeir
mai miel rezistenli
aerului.
Atunci cind urr ciine este pe punctul c1e a sdri asupra atlversarului s[,u, el
scoate trtL miriit stilbatir', urechile ii sint strins lipite
;i
l5,sate pe spate, iar baza
superioar[ (fig. 1.4) dezgole;te din,tii,
mai ales colfii. ,\ceste m.iqciri pot fi
observate la clini pi la c[,!ei eincl se
+
;oae[.
Insi, dacd, un ciine devine re-
almente furios la joac[,
expresia i
se schimbi imediat. Aeeasta se da-
toregte numai faptului cd, buzele qi
urechile ii sint trase inapoi cu mult
mai multd, energie. I)acd, un cline mi-
riie numai la un altul, buza nu li
oste retrasir declt intr-o partt', anumc
spre du;man.
IIi$e[rile unui ciine atunei
cincl iryi arati, afec,tiumea fa!i[ cle stir,-
pinul s[,u au fost descrise (fig. ti
;i
8)
in capitolrrl al ll-lea. ]lle constau
tlin cobolirea capului
;i
a intr.egului
corp, care executi, miryeX,ri serpui-
toare
ryi
clin intinderea
ryi
rniryearea
aozri. Ilrechile i se las5, in
jos
si sint
trase puf,in inapoi, ceea ce face ca,
pleoapele si, i se lungeascii si intre-
gul a,sptlrrt al fetei sti se sr,himbe. Buzele atirnir, iar pzirul r[mine lins. ffoatt aeeste
trli;citri situ atitutlini .\o pot t'xplica, cred, prin faptul ed, ele sint iu contple1ri
antitezti faJ,ri tle rrelt' rnnuifestzrtt' in mod tratural rle un ciine infuriat, intr-o stare
psilricil dircct' opusti. Cincl ut] om ii vorbe;te numai sau de-zrbia flL at,entie ciilelli
s:1u, vedem ultimul vestigiu al aeestor:rtitudini intr-o uryoar[ miryearr'2r,
(:,azti,
flrir
Yreo altl mi;care a corpului si chiar fririi pleorytrilea urechilor. Ciinele i;i aratzi clt' ase-
metlea afecliunea prin dorinfa, cle a se freca de stiipinul silu
;i
cle a fi se[,rpinat
,si
rnin-
giiat uDor cu palmel rle efltre acesta.
Gratiolet explicir gesturile
c1e afecf,iune cle mai sus in modul urmritor,
$i
citi-
torul va putea judeca
dacri erplica!,ia pa,re satisfie5,toare. Vorbind clespre ardmale
in general, inelusiv ciinele, el spun':
,,C'est
toujours la partie la plus sensible d.e
leur corps qui recherche les c:rresses ou les ctonne. Lorsque toute la longueur cles flanes
du corps est sensible, 1'anirnal selpente et rampe sotls les caresses
;
et ces onclulations
se propageant le long cles museles analogues des segments
jusqu'aux
e'xtr6mit6s de
2
I)c ltr I)lttlsiortrtnrfr..., 1fi6,i, p, lii7 si 2lli.
l,'ig. I 1. -- (iap
<lt: ciintr nririind (dcserrat. rlrrpi nul rrrri rlr.
dl. Woocl).
I,,\
(;iINT 6{r
la colonne
yert6brale,
la queue se ploie et stagite"*. Mai tleparte, el aclilugil cti,
atunci cind. ciinii sint afectuo;i, i;i lasl-r urechile in jos pcntru a exclude tr;ate iiullc-
tele, arya incit toati, atenlia s:i le fie coneentrat[ rrsupra, mingiierilor
'qtirpinului.
'
biinii au
ryi
un alt mod remarcabil cle a-$i ariita afecliunea, ttnllme linginrl
miinile sau obraznl std,pinului. tTneori, ei ling;i alf,i ciiui, si atunci intotdeauna pe
bot. Am vhztrt, cle asemenea ciini lingind pisici cu ciu'e erau prieteni. Act'st obictri :l
luat probabil1a;tere din faptul cir fernelele i;i ling cu grij5, cirfehir.sii -- cel ni:ri prelic
1
obiect al dragostei lor
-cu
scopul cle a-i sp[la. Adesca, ele i;i ling cilleluryii cu mi,ltli"tri
grd,bite c1e citeva ori dupir o absen,ti, srrurt'it, pare-,.re c1iil tlragoste. -\stfel.
aecst cbict'i
lrebuie sir fi fost asociat cu emr;tia cle clragcilte, oricum ar fi luat el na;tcrc ultt'r'irir.
Aeqm, acest obieei este atit, de puternic ereclitnr, incit este trausmis in rncd. cgal la
ambele sexe. Recent, cirlelei mele terier i-:ru fost ueiusi puii si, cu tcate c[ a fcst intot-
cleagna o fiin,t[ foarte zrfectuoaszi, um fost foarte surprins cle mcrlul in
('are
a incereat
atunci s[-qi satisfacii clragostea materni instinctivir, ccnsacr'inc1u-rn.i-tl trie. inl r.lcrinta
ei de a-mi linge miinile devenise o pasiune rle nepotolit.
Acela;i principiu explir.[ probabil de co, atunci cincl sint afectucsi, ciinilr'r' 1e
plaee sii se frece cle stlpinii lor sau s[ fie sc[rpinnfi sra,n mingiiali u$gr c'ri pahrrt tlt'
"[tre
acerytia: cleoarece, din faptul cri i.si al:iptcazh ci,!eii, ccutactul c'u tlll olrit't't'
iubit a d.evenit
puternic asociat in mintea lor cu ernclia rk'd.ragost('.
Sentimentul de d.ragoste al unui ciine pentru st5,pinul sirn cst(' contltittat cu utr
sentiment puternie cle supunere, ca e e'ste inrurlit cu frica. De i.tcc('a ciinii tttl trttm:li
ca$i lasir, cnrpul in jos si se tirisc pulin cinrl se apropie de stirpinul lor', t:i, ttltt'of i, st'
arunci, la p[mint cri burta in sus. Aeeasta este o mirycarc cit sle poate dt' opusit oricitlrti
semnde rezisten!6. Ani avutpevremuri uncriine mare, c,[,rui:i titr-i erA
(le
]t;c frieir sI se
batd, cu alli clini, insfl un ciine ciob[,nesc din vecin.ltate, cu aspect dt'lup, eu toate
c5, nu era feroce
;i
niei atit cle puternic ca :rI meu, avea o influenlir ciuclatf asupra
acestuia clin urmi,. Atunci cinrl se intilneau pe clrum, eiinele rneu se repezea de 0lliet'i
s5,-t intimpine cu coada virita, pulin intre picioare
;i
cu pirrul lins, apoi s,e artlnca
llt
primint cu burta in sus. Prin aceastir acfinne, el pd,rca sit spunli rri:li clar tlt'cit prilr
euvinte :
,,Uite,
sint sclavul ti,u".
O dispo zt\ie plzicut5,
ryi
o stare rle ercitafie, asociate ctt afccJiutt('
sre tnattift'stli
l:r
unii ciini intr-un mod. foarte ncobirynuit, annme riniincl. At't'st flpt :t fost olrsrr't'l'rtt
cu mrtltli l'remt'in urmir de critre Somerville, care sptln('a:
,,ll.irrjind
inrbietor, ciinele sc gtttlttlir,
Se lirlgtc stneLit, la tinc si st'-ttcltitte.
Sc t'idicir st,t'lluintl ctt ttl'trile tttttflatt,
Ilr ttchii trrari;i ne.qt'i i stl toltest:
ln tlulcc lingtt;irc q-umilit ft'ricit't".
('l'he Oltuse, cartea l)
Maid.a, celebrul ogar al lui Sir Walter Scott, avc.a acest obieei, care este conlun
la terieli;i pe care l-am-observat cle asemenea la un
$pi,t
qi la un ciine cicblne sc- Dl.
Rivi0r:e, e,are s-a ocupat in mod. special d.e aceastfl expresie, m5, infotmeazra c[ ra,reori
*
,,
iuLotclcauua partea cea urai ser-rsibili a corpulLli
cstc cea care cauLi rningiit'rilc satr le acordzi. ALunci
cinrl cot'pul csLe scnsibil
1tc
toatir lungitnca lui, uni-
rrurlrrl st'r'prricste si so Iirisle srrll rningiicri :
;i
lrt'r'stt'
onclullri propaginrlu-srr de-a lutrgul trlu;e ltil0r tlltalog
ai segtnent.elor
ltinir
lt extl'errrit ir
!ile
coioanei vt't'tt'lrt'ltlt',
coacla
""
itrgs\'oAic 5i
se agiti
"
( N. 1t'rtt1.;.
este manifestatd, in mod des[virqit, irr"s[, intr-un grad rnai mic e a cste fcarte obirsnuitir.
Atunci clnd. rinje;te, buza superioar5 este tras5, inzipci, ca la niir'iit, a;a incit canjnii
sint clezveli!,i
;i
urechile sint de ar.ernenea trase inapoi, insi aslrc:tul gt'ncral al anirna-
lului arati, clar ci, nuresimte minia. Sjr C. Rells observfl :
,,i\t'unci
cind c'xprim5, afe c-
fiune,
ciinii au o uryoard rdsfringere a buzelcr, rinjerc si adulmecir, printre zbenguieli,
intr-un mod care amintegte risul". IJnele persoane vc'rbesc d.espre rinjet ca despre un
zimbet, insii, daci, ar fi intr-arlevI,r un zimbet, ar trebui s5 ved.em o rnirycare a buzelor
gi ureehilor, cle;i mai prririun!atra, ca:rl,unci cincl clinii latr[ cle bucurit', cea ce
rru este c,azrtl, cu toate ci, ad.esea un litrat de bucurie urmcazL unui rinjet. Pc de altii
parte, atunc:i cind se
joacd,
cu tcivzrrlryii sau st[pinii lor, ciinii irrtotd.t auna se fac ci,
murycri
;i
apoi iryi trag inapoi buzele
ryi
ure chile, clesi nu pra tare. De ace ea bzinu.iesc cd,
la unii ciini existd, o tendinf5, ca, ori de cite ori resimt o pllcere intensS, combjnat5 cu
afecfiunc., sir, aclioneze prin obiqnuinlil
ryi
as:ccjatie asupra acelcra;i murst'hi, ca
ryi
t'ind
s-ar rnu;ca reciprcc in ioaei, sau ar mu;ca miinile st[pinilor lor.
In capitolul al II-lea am clescris mersul
;i
aspe ctul unui c,iine cincl cste vcscl
ryi:rntiteza
pronun!ata, prezentati, d.e acelaryi animal cind e"ste cleprirnat
;i
dczamtigit
-
(itl
ca,pul, urechile, corpul, coada,
ryifiilcile
cirzute;i cu cchii posornorili. In asteptarca
vreunt'i plirceri mari, ciinii salt[
ryi
sar in tr;ate prir'{,ile irr rnr.rl extravagant si latlir dc
lrncrrrie.'J'endin!:r, de a ll,tra in :reeaslir, dispazille t'ste et'ctlitari sutt st' irttiltx'rytt'
lll :rnumitr'fits(-': ogarii lareor'i l:rtrir, irr r.r'('nlc
('o
;pi!ul
latrir at,it, t.lt'trt'itt1t't't'ttpl,
ir,l,urrci cind pleac[ la, plinibart'en stlipirrul lui, incit rlevino o pitottst,t'.
O durere insupcrrtabilii cstc t'rprintati'r rle triini aprcape in act'laryi lcl c:t
;i
tttttltt,
alte animale, arlume urlind, zvircoUndu-;i
;i
rd,sucindu-;i tot corpul.
Atenfia se rnanifestir, prin ridicarea capului cu urechile ciuliter;i cn cchji
inclreptali fix spre obiectul sau in djreelia in care se uit[,. I]ae5, este vor'ba de rin sutret
a cilrui sursi, este necunoscutS,, aclesea capul este intors oblic clintr-o parte intr-altzr,
intr-un mod. ertrem de semnificatil', pentru a apre eia, se pzlre, cu mai multir, exacti-
tate din ce parte vine sunetul. Am vrazut; in,cd, un ciirre, foar'te surprins r1e un llou
zgomot, intorcindu-;i capul intr-o anumiti parte din obi;nuinlit, cu tcate eil i;i dticlezr
bine .qeanra de unde l'ine zgomctul. Ilupi, curn s-a arirtat mai sus, atunci cind atenlia
este stirnitir, in vrcun fel, in t,irr,p ce cbservi c:u ate nJ,ie vreun cibiect, sau sint ocupa{i
ascultind vreun sunet, ciinji aclesca riclicir o labii (fig. 4)
li
o
!'in
incloitil, ca
;i
cintl s-ar
llpropia, inctt
;i
pe furi;.
I:a o spairnil grozavii, ciitrcle F,e ar:tlncl la plntitrt,, ur']ii si i,1i ovil(itlcltzit cxel'e-
tiile
I
crcrl in-sai, eil p[rul nu i se zbirlcstc, afat'ri nurnai tlar'ii t'esirnte minie. Arn vitznt'
un ciinc. foarte inspeiimintat de o fanfal I
('are
ciuta zgomott,s itt veciniltatca casei
;
tof i
rnurychii eorpului ii tremurau, inima ii palpita atit cle repecle incit bltzii]e aprozrpt,cit
rlu so puteau nurn5,ra;i gifiia cu gura larg cleschisd, din lipsf cle aer, Ia fel cum face
un om ingrozit. Toturyi, ciinele nu era oltcsit
I
eI nu ficuse de'cit ,.[ umble prin camerl,
cle colo pinl colo, incet si nelini;tit
;
zrua) cnrr]cra era r[corcasd.
Chiar un neinsemnat gracl tle fricf se mzinife,sti invaliabil prin ecada care este
strins5 lntrcr picioare. Aceastri stringere a cazit (intre pieicare)este inscfitd, de tragerea
inapoi a urechilor; ele nu sint insri strins lipite cle eap, ea la miriit,
;i
nu sint li,sate
in
jos
ca atunci cind ciinele este mullum.it sau afectucs. C-rind doi czilei tineri se fugir-
resc reciproe in joacri,
cel ear' r'ste fugi,rit tine intotcleaunA coacla intre picioare. frir
3
,lrtalomy antl Pltilosoplrrt rt[' ]irltrcssiort 1S I t, p. | 1t).
L,,\
(,ilNl
fel este atulci cild lu ciilr.r'. in cea nlai bulir dispozific,
gcneste ca utr tlebu[, clescriincl
cerrcgri sau opturi in
iurul
stzipimrlui siru. El procedeazl atunci ca
;i
clnd un alt cline
l-ar f uglri. Acest fe] curios d.e
joac[,
care l rebuie sL fie tiunoscut tuturor celor care s-au
ocupat de ciini, poate fi provocat mai ales dup5, ce animalul a fost pu,tin surprins sau
spefiat, ca atunci cinct st[,pinul siu s?tle brusc spre el in semiob'qcuritate a amurgului.
in acest cazt ca
;i
atunci cincl tloi c[,,tei se fug[resc reciproc in ioaeir, s-ar prirea cii cel
rirm[,rit, se teme sti nu f ie apucat cle coacLi, insir, pe cit am putut afla, rareori ciinii se
prind reciproc in acest fel. Amintrcbat o persoitnri care a
linut
toatl viala eiini pc'ntru
vin[,toarca rle r.ulpi
;i
care s-a intt'resat, la rindul s[u, la alfi vinzitori cu e'xpcrienlai
dac5, au vlzut vreoclatfl ciini cle vintiloale apuclnd vulpea d.e cr-adzi
I
ei nu au v:izut
nicioaclfl,tfl acest lucru. Se pare cii, atunei cirrd. un ciine este fug[rit sau este in pericol
de a fi lovit din spate ori s5, cadi, ceva pe el, in toate aceste cazltrr el dore;te s[-ryi
retrag5, cit mai repede posibil tot trenul pcsterior
;i
c5,, dintr-o oarecare simpatie
'qau
teg5turi, intrc rnurychi, coada este atunei trasi strins spre interior.
O mirycare asern[ni,toare cu cea dintre partea posterioarit a corpului qi coadil
poate fi observatri
ryi
la hieni,. Dl. Rtrrtlett mi, informeazh c[,, atunci cincl cloud, hiene
ic lupti, intre ele, acestea sint reciprcc con;tiente tle teribila putere a f[,lcilor lor
ryi
sint ertrem de precaute. Elc'
;tiu
prea bine c[, clacit unul clin picioarele lcr ar fi apu-
cat, ar fi irnediat zclrobjt in buciitcls
I
c1e ace ca ele se apropie una cle alta ingenuu-
chelte, cu picioarele irrtcarse cit mai mult pcsibil spre interior
;i
cu intrcgul lor colp
lpleca,i;, arylfincit sir, nu prezinte nir,i un punct prceminent, coacla fiincl in acelaqi timll
strlns b[,gat5, intre picirxrrr,. in aceastir pozi!,ie, hicnele se apropicr una t1e alta cu corpul
expus lai,eral s:r,u chiar pllrJ.ial
g11
.sprlteltr intols.l)e asenlettea la cerbi, atuncj cind sint
furloqi si se luptl,, mai multe specii
lin
coada intre picioart'. Cind un eal lncearoir,
f iind pe-clmp, sil rru stt' in ioacii,
partea posterioa,rri it unui a lt cal sau cind. un bd,iat bruta"l
loveqier un md,gar pe la spate, partea posterioarf
ryi
ccada sint trase ina,poi, cu toate
cL acest act nu pare sX fi fost fricut numai pentru a sa,lva coada de a nu fi vd,tl,matti.
Am vd,z;git qi contrariul acestor miDcriri, lntrueit, atunci cind un animal merge repede,
cu paryi vioi qi elastici, coacla este
,tinuti,
aproape intotcleauna in sus.
Dupfi, cum am spus, atunci cind un ciine este fug[rit
ryi
se ind.ep5,rteazh'
f_rrgintlt
el lpi
line
urechile indieptate inapcri, clar intoarse in afarir cu scopul, in mod clar, der
^
aLtzr paryii urmfiritorului. Din obirynuin!5, cl
line
urechi]e adesea ln aceasti pozilie
qi coatla intre picicarc atunci clncl pericolul este evident clin fa{[. Am rema cat d'e
repetate ori la c5,1e,aua mea terier, timiclzi, ci, atrurci cind ii era fricfi de r,-reun obiect
clin fa!,a ei, a cinri natur5, ii era perfcct r.,uncscutri
;i
nu avea tteYoie si, o cercetezer
sa iryi
finea
totupi timp inclelungat urcc,hile si coada in a,eeastir, pozi!,ie,. exprimitrd tr
stare der nt'lini;te. Nelinirytca flrr-lfricil o erprimu La, fel; astfel, intr-o zL amic;it din
casl exact atunci cind. acee:rryi clfea qtizr cir i se va :rduce rnincarea. Ntr arn ch.emat-tt
I
ea
linea
foartc mult s5, mir instoleasc5,
ryi
in acela,:ri tinrp iryi dorea rnult mincarerar ?r$tt
c; st,[,tea pe loc, litindu-se mai intii intr-o parte, apoi intr-alt,a, cu coacla itrtre picioare
ryi
cu urechile trase inapoi, erprimind vldit nedumerire
;i
neliniqte.
'
Aproape toate mi;c[rile erpres.ive d,cscrise
pini acum, cu excepfja rinjetului
4e bucuti", sitrt innir,scute sau instinctive, intrucit r:le sint comune tuturor ind"ivizilor,
tineri;ib*irini, d.in toate ra,sele. Ilajoritatea lor sint cle asem.enea comune strlmo;ilor
inclep5,rtali ai ciinilor, antulie lupului
;i ryacalului,
iar ttil"c'le din ele altor specii din
aceearyigrup5,. Atunci eind sirrt; rningiia!i rle stripiniiIor, lupii;i
;acalii
imblinzi{i sar cle
bleurie, Orr.r din coirrlt"r., iqi pleo;te,sc urechile, ling miinile st:lpinilol'
lot, i:e tir[se
;i
12
UXI)IiESll SI'11CIAl,E
chiar se arunci pe
jos
cu bulta in sus
a.
Am v[,zut' un
$acal
african din Gabou,2rserrrir-
nfl,or ctl o r-ulper care iryi lti'sa urcchile in jos
cind c'ta mingiiat,. Cind sint speria{i,
Inpii gi;acaliii;i bagil coacla intrc'picioare, iar un
$acal
imblinztt a fost descrjs cunr
zllt'rga in cerc sau fircincl opturi, ca un ciine, in
jurul
st[pinului s5,u, cu coada intre
picioare.
S-a afinnut
5
cli vulpile, oricit tle inrblinztte, r)u executa nici ulta din miscfri]e
t,xpresive ck' ntai srIS, ceeri .. nu este insii absolut exact'. in urml cu mul.ti airi anr
obscrvAt la grricl.iua z<lologicir
-
1i
irnl nr-rtat faptul la timpul s[u
-'
crurn o
vulpc cnglezeasc5, perfect imblinzitir, atun"ci cincl er'zr rningiiat5 de ingrijitorul ei
ctir,dezr din ccarlir, i;i plt'ostt'tr urechile
;i
apoi se trintea la primint cu burta in sus. \'ul-
pea nezrgrir clirr America de }iorcl i;i pleoryte;te
ryi
ea urechile intr-o rnici mdsur[. Cred
insir cir r.ulpilc' tru ling nicioclat[ rniinile st[pirrilcr lor
ryi
am fost asigurat c6, atunci
c,irrcl sint infrir,ofat,e, rm-;i bagir tticit;ilatti coacla itrtre picioare.
I)ar,:i se admite expli-
ca!,ia p('
(:ar('
irtn tlat-o tlt'spr'('
('xpt'('sia
rtft'cfiunii 1a triini, atulrci s-Ar pi,rea ci, anima-
lelc'care lnr rrll fost ttit'iotlitt:i rlotrtcsticitt', al]ult]e lupii, sacalii si chiar vulpile, au
d.obindit tot,u;i, pt' buza print'ipiului autitezei, anumitt, atitudirri expresive, deoarece
nu este probabil ca a,ceste anirnale, captive in cu;ti, sii le fi invafat imitincl pe ciini.
Ilisict.
-----,\nt
descris mai sus ac!,iunile urrei pisici (fig. 9), atunci cincl este
f uliousii, si nu inspd,infntatX. Iiit se lipe;te de plmint, intinzindu-ryi din cind in cind
piciotu'ele anterioare eu ghearele scoase gata de a, lovi. Coada o
!,ine
intinsi,, iincloitir
la virf suu o arnnci clintr-o p:rrte intr-alta. Plrul nu ii este zbirltt, cel pu{in nu era
tr;a in cele citcva cuzuri observate de m.ine. Urechile sint strinse inapoi;i dinlii sint
dezvelil,i. Ille miriie incct
;i
srilbzrtic. Putem intelege de ee atitudinea acloptatl, de
pisicir cind s6. pregiite;te sri se Iuptc cu o alti, pisicl sau eind este iritatl, in vreun fel
()rll'(,crrre
este at'it c1e diferitS, de cea a unui ciine care se apropie cle un alt ciine crrr
intt'n{ii ostile, deoarece pisica isi folol:t'rste piciozrrele anterjoare pe ntru a lovi, cea ce
t,xplicir pozilia lipitti, cic' pirrriitit, conv()nabil;r sarl necesard,. Ea este cle aFtemen('a
rnult rntri obi;nuit,ir decit ciinele si, stea ascun"qI,
;i
s5, sar[, brusc asupra prdzii sale.
Il u se poate atribui cu siguranlir niei o cauzir faptului cd, coada este indoit5 sau mi;cati,
clintr-o
parte'intr'-rrlta.;\ecst obicei este ccmurl multcr animale, de pildi pumei
rrtunci cincl se preg[teryte sir sar5,6, ins[ nu existi, nici la ciini, nici la vulpi, dup5, cum
rletluc tlin tlescrierea ficut,ir, cle t1]. St. Job,n unei vulpi stind la pindi, pi apucincl un
icpult, rte cinrp. ,\m v5,zut mai sus c[, unele specii d,e
;opirle ryi
diferi]i
ryerpi
vjbreazl
lzrpitl rlin virful cozii atunci cincl sint excitali. S-ar p[rea c[ la o excitare putcrnjcir
e-xistir o tlorinfii, nt'controltrbi]ri cle zr fa('t' mi;clrile. celc' rnai diferite, datoritd faptului
t,ir ftirfa nervoasi, este Uberatir in exces clc centrelelsenzitivc excitate
I
decarcce eoada
riunrine libc,rii
;i
rni;r'tirilt' ei nu tulLrrrll pozilia generalir a eorpului, ea este irit'ioitl
,\rlrr nri;catil in toute pft'file.
ll}rate mi;cLrile, unt,i pisici atunci crilcl t'ste in dispo zi,tie afectuoas[, sint in corn-
plt'tr-u antitezi, cu cele pe care tocmai le-am d.escris. Pisica st[ in picioare, cu spinarea
ngor arr,uitir, t'u coada ridicatir, vertical gi
urechile ciulite
li
ili freac[, obra,jii qi laturilt'
I
(irrclrlcrrstzictt
dri rnultc dctalii in tlescrict'e:r gacalultti
irr
",Nov.
Comm" r\cad. St'. Irtrp. Petrop.", 1775, vol.
\X,
ir,
.l
19" \Iezi de ascnrcrrca o altir t'xcelenti descri-
crc a rilriceirrrilot'si ir
joculrri
acestrri atritnirl in
,,l,ancl
and
\\iatci"', 18fi9. Locot. .\nnesler'. din nt'tilct'ie, mi-a comtt-
r"ricat clc asernenea ciLeva detalii in privin{a
;acalului.
Am
fticuL ntrmeloAse cercet.irri in lcg'itur[ cu lupii qi
;acalii
cle ltr grdclina zoologic[, pe care i-arn obselvat pct'sottal.
5
,,I-and
and Water", 6 noicnrbt'ie 1869.
6
Azara,
Quad.rupides
rlu Pcu'aguctp1, 1801, vol. f, p.
1 36.
T-A I'ISICI
corpuhri de stirpinul sau st,ipina sa. l)orinfa de :r se freca r1(, ceva estt' atit de putenricir
in aceast[ clispozitre, furcit ad.esea pisicile'pot fi vlzute frrcilrclu-Fe tlt'picioarele ,s(,au-
nelor sau ale meselor sau de pervazurile uqilor. Acest mcd de a exprima afeetiurx a
tr luat probabil n"a;tere prin asocia,tie, ca
Ui
in cazul ciinilor, din faptul cri mama i;i
rrliipteazzi
;i
rlezmearrlzi puii
;i
poate rlin faptul cir puii se iubesc si se ioacfi intre ei.
0 alti, atitudine cn totuldiferitir, expri-
mind plircere a fost descrisit mai sus,
;i
arrrlme morlul curios in care pisicik,
[inere sau r,hiar b[trlne, cin.d sint mul-
lrrmite,
i;i intind alternativ picioarele
ilntericare cu flegetele ra,sfirate, ca
ryi
cind ar apirsa
;i
ar suge rlin sfircrrrile
rna,mei lor. Aeest obicei este unalog
aceluia cle a se freca de ceva in mir-
sura in care ambele se deduc din
a,cfiuni executate in perioada aLip-
t,d,rii. Nu pct spune insi, cle ce pisi-
cile ili aratir, afecliunea prin frecare
mult mai mult clecit o fac ciinii, cu
t,oAte c5,
;i
acestora le place eontactul
(iu
stripinii lor,
;i
de ce pisicile tlu
ling clecit intimpl5tor miinile priete-
ruilcr lor, pe eind clinii o fac intottlt,a-
utra. Pisicile se curiiti lingiirclu-;i blarra
rnri des tlecit o fac ciinii. Pe de altir
parte, limba lor pare' mai pufin potr:i-
vitzi pentru acest lucru decit lin:ba rnai
lungir, ,1i mai flexibiki a ciinelu
j.
Cintl sint inspaimintate, pisicilc
ser ridicl ln picioare
;i
i;i arcuir'c spii-
tt'le in modul binecunoscut
1i
hrrzliu.
Ille scuip5,,
;uierf
sau miriie. Pirrul de
pe tot corpul qi mai ales cle pe ccladi se zbirlt,;tr,. in cazuri!e observate t1t, nrine, partca de
labazacoziiestericlicatirin
su,s, virful f iincl clat in llituri
I
uneori insL, coacla (fig. 15)este
nutrrai pulitt ridicat5,
'si
indoitzi intr-o parte cb.iar cle la bazil. Urechile sint trase lnapoi
;i
d.inlii sint dezvelili. Atuuci cincl cloul pisicule se
ioacir inrpreunr'r, aclesea una clin
ele cautir, sL sperie in acest fel pe cealaltzi. Din cele vd,zute ln capit,olc.le anterioart',
toate formele cle expresie de mai sus pot fi lntelese, afar[ tle arcuirea extremd, a spa-
terlui. imi vine sti cred ci-i, zr;a cum multe pdsfri i;i zbirlesc penele, isi desfac aripile
;i
coadzr pentru
a prirea crit mai mari, tot a;a pisicile se ridicf cit slnt de mari, irsi
arcttie'qc spatele, adesea isi riclici pa,rtea hazalra a cozti;i i;i zbirlesc pir'ul itr acela,ryi
scop. Se pare ci,, atunei cind este atacat, risul i;i il.rcuieryte spatele si in aceastl ati-
tucline este prezentat
;i
de Brehm. ingrijitorii grlclinii zoolcgice rrri au vrazut ins5,
niciodata, r/reo tendinll cltre aceastl acf,iune la felinele rnai rnari : lei, tigri etc.
;
acestea nu au nrotive cle a so terne cle vreun alt animal.
r ,t.2.)
lr
-
^\
"
'
t-*
'.^
\"
^
."
*'' ':- :
,
?'\
. .,q
,^-f'-'
'
tle ull ciine (tlcst'nat ttullir
cll. \\'ootl
).
7l
F]XTIITESII SPECI,\]-E
l.'isicile isi folor:csc vocca ciL rnijlcc cl"e exprimare, erni{ind, sub impulsul a
cliferite eruolii sau d.orinfe, cel puf,iD gase sau gapte sunete deosebite. IInul d.intre
cele mai curicase sunete este cel produs cind. toarce d.e sa;tisfaclie atit in timpul inspi-
ratiei, cit
;i
:rl erpira,tiei. Purna, ghepardul qi ocelotul
[tigru]
din lVlexicl t,orc de ase-
rnenea,
;
tigrul insir, cirrcl este mullumit,
,,emite
un freamd,t scurt, caracteristic,
insojit rle inchiclereir plccapelcr"T. Se pare c:i icul, jaguarul qi leopardul nu torc.
(lai.
-
Cfurd sin"t infnriali, caii i;i trag rircchile st,rins inapoi, iryi intind. capul
hrtrintc
;i
l;i dcscripcrl parlial incisivii gata sti mu$te. Cind sint gata s[ lor-eascf
azvirlind rlin copite, ci iryi trag in gencral, din obirynuin![, urecb.ile ind5,r[t, iar ocbii
sint intlreptirli inapoi intr-un rnod foarte ciudat
8.
Cind sint mullumili, de pildl, cind.
li se acluce in grajd vreo hranii preferatd,, ei lqi riclic[, qi ili lntind. ca,pul, i$i ciulesc
urech.ile
ryi,
uitinc.iu-se atent la prietenullcr, ad.esea necheaz6,. Ner[bda ea este expri-
matl riciincl p5,mintul cu copita.
Acliunile unui cal sint foartc. expresive cind este foarte spe'riat. Odati, calul
rneu s-a speriat tare tle o scrmirnS,tcare acoperitl cu oprelatriryicare,oeaflaintr-un cimp
desch.is. El
ryi-tr,
rirlicat capul atit cle sus,in.cit
gitul a clc,venit aproape vertieal, ceea
ce a fir,cut din obi;nuinli,, cleoarece maryina se glscamai
jos pe o pantl
;i
nu putea fi
vii,zutir, rnai clar: prin ridicarc,a capului. I)aeil ar fi venit vreun sunet d.e la ea, nici
acel sruret nu ar fi putut fi atrzit rnai clar. Och.ii
ryi
urechile calului erau intreptafi
aterrt inuirrt;c; ii putearn sinrti prin
5a,
llritfiilt'inirnii. Fcnt[irtd violent prin nirile
lopii, dilal,atu
ryi
irrtoltrirrr[u-se l)nrs<,, t'l s-ar fi in.clcpitrtat, cu toatii viteza, clacri nu l-a$
fi intpierlir,irt. Nriri'lt' llll Fro r'lilatl
(]u
scopul rlo a rnirosi surstr, pericolului, in.trucit,
atuuci cirrcl rur ctrl rnirouse atent vrelln obiect
ryi
nu este alarmat, erl nu isi dilat[, n5-
rilr'. Dut;oritll prt'zen{,ei rurei val'nrle in git, cintl gifiie, calul nu respirti prin gura
rlcschis[, ci prin nirri
I
in ccnsecinf ii zrecstea au clobindih o marc capacitate d.e dilatare.
,\cea,st[ clilatare :r, nririlor, precum
fi
fonrir,itul, cra
ryi
biitlile inimii, sint acliuni care
au devt'nit strins a,sociate cu erno{,ia, spairnei ln decursul unei lungi serii de generalii,
deoarece cle obicei frica silezr calul s[-;i incordcze toate puterile pentru a se indeplrta
de snrsa prricolului cu cea Inai mare srttezh,.
Ru'nteqiitoat'e.
--
Bovinele
ryi
oilc sint remarcabilc' prin faptul c[, iqi manifest[,
in foarte micri m5,suri, emoliile sau senzaliile, cu excplia d"urerii extreme. Cind este
infuria,t, taurul nu i;ri manifest5 furia rlecit prin modul in care iqi
line
capul aple-
cat, cu n5,rile clilatate
ryi
prin mugerte. Adesea ei scurmd solul cu copita; aceast5, miq-
care pare lns:i cu totul clifcritil cle cea a unui cal nerlbd-[tor, intrucit, dac[, solul este
afinat,, el riclic[ nori de praf.
(-'rcd
eL t,aurii acf,ion ear,h in acest fel cind" sint iritali
drr muste, pentm a lo goni. li,a,st,letnai silba,tice de oi
;i
caprele t]egre, cintL sint speri-
.lt;t,,
lo\.(fs(i
T)r-lrnitil,rrl ryi ;rrit,rti
po tf as, c('ea c() s()l'v('ryte rlrept semnal cle alarml, pentru
senrenelt' lor'. IJoul lrursrrr:rt; rlirr nrgiunile arctiee de astrntenca,lor-eDte soJul eu pieioarele
cirul so intihrrrsttr cll lllt rluqnlan
e.
Nu-mi pot inchipui citlm a luat naqtere aceast[
lovire a soluhii, tleoarccer din cercet[rile pe care le-am filcut nu reiese c[, weunul din-
trc aceste animale se lupt[ cu picioarele antericare.
Iinele specii de cerbi, crinrl sint infuria,ti, rna,nifesti, mult mai multi, expresie
decit bovinele, oile sau caprele,
rleoarece,
dupi, cum s-a afirmat mai sus, ei
\i
trag
?.,Laucl
and \\'aLer"'. lE(i;, p.657. \:czi de asel)lenea ecl.:t 3-a, p. 123. Vezi de aselnellea p. 120' despre caii
,\zara despt'c
l)r-litra,
irr lucrat'et cilati nlai srrs. ctrt) nu t'cspiri pe gurir, cu referirc la nirile lor dilatate.
8
Sil C, Beil..lnalorrtrl trirrl PhiLosoltltLl of Et:prttssiott,
e..Llttrcl
attrl \\r:tlet"', 1809, p. 1ir?'
LA NUMEGATOARE
urechile inapoi, scriqnesc din dinli, lqi zbirlesc pdrul,
!ip5,
asculit, lovesc solul cu copi-
tele gi
\iagiti,furios
coarnele. Odat6,, la gr[dinazaolcgic5,, cerbul de Fcrmaza (Cerau,s
pseudanzs) s-a apropiat de mine lntr-o atitudine curioasd, cu botul ridieat atit de
sus, incit coarnele erau apd,sate pe git, capul fiind tinut pu,tin oblic. Dup5, expresia
ochilor sd,i, eram sigur cd, era infuriat
I
el s-a apropiat incet, qi indat[, ce a ajuns llngfl,
gratiile d.e fier, nu qi-a ldsat in
jos
capul pentru a mi,lovi, ci l-a aplecat brusc spre in-
terior qi a lovit gra;tiile cu mare putere cu coarnele. Dl. Bartlett mh informcaz[ cii
alte citeva specii de cerbi, cind sint infuriali, iau acr,earyi atitucline.
Mairnule.
-
Diferitele specii
;i
genuri d.e maimu{e i;i exprirnd, sentirnentele
in cele mai diferite feluri, qi acest fapt este interesant, d.ecarece se refer[, intr-o oare-
care m5,suri, la prcblema dacI, arya-numitele rase umane trebuie ccnsiderate drept
specii distincte sau varietili, intrucit, dupd, cum vom vedea in capitolele urtnltcare,
cliferitele rase umane iqi exprimi, emoliile
;i
senza,tiile in toatd, lume a cu o uniformi-
tate remarcabil[. Unele d.in acliunile expresive ale maimulelor sint interesante dintr-
un alt punct d.e vedere, si anume ele f iind foa,rte analoge cu cele ale omului. Decarece
nu arn avrrt acazia s5, studi ez o anumiti, specie d"intr-o grup[ in toate imprejur5,rile,
diferitele mele observalii vor fi cel mai convenabil aran.jate dup[, diferite stflri psih.ict'.
Pld,cerc,bucur"i,e, afecli,unc.
--
Nu este posibil de a distinge la ma,imule expresia
1|c pliicere sau bucurie c1e cea cle afecliune, fd,r5, cel pulin o experienlri mai marc
cleeit am avut eu. Puii de, cimpanzeu) atunci cind sint mullumili cle revenirea cuivzl
rlo ciAre slnt ata;a!i, em.it un fel de lii,trat. La acest zgomot, denumit de ingrijitori
ris, buzele sint
!,rrguiate,
cunl sint insir,
;i
sub impulsul a diverse alte c'mofii. Am putut
toturyi verlea c[, atunei cind sint mrllfumifi, forma buzelor se deoseberyte
pulin tlct
cea adoptat5, cincl stnt furio;i. Daei, un pui de cimpanzeu este giditat
-
pi subsuorile
sint deosebit cle sensibile la gidilat, ea
;i
in cazal copiilor noqtri
-,
el emite un chico-
tit sau un ris mai pronunlat, cu toate c[, uneori rlsul este tdcut. Col,turile gurii sint
trase atunci inapoi, iar uneori aceasta face ca pleoapele infericare s5, se increleascii,
pufin. Aceastd, lncretire insi, care este atit t1e caracteristicd, pentru risul nostru, se
r,ede rnai clar la alte citeva maimule. La cimpanzeu, din!,ii de pe maxilarul superior
nu sint expuryi atunci cind rid; in aceast5, privin!5, se deosebesc d.e noi. fnsi, ochii
stri,lucesc qi clevin mai vii, d.upd, cum afirm5, dl. W. L. l\fartir
to,
ca e s-a ocupat in
mod special d.e expresia lor.
Cind. sint gidilali, puii c1e orangutan de asemenea rinjesc
;i
chicotese,
;i
dl.
llarbin d"eclard, cL ochiile clevin maivii. De indati, ce risulinceteaz5,, se poate observa
o expresie care, clup5cum m.i-zr comunicat dl. Wallace, poate fi derntmit5 suris. Am
obscrvat ceva rlc acest fel
ryi
la eimp anz,err. Dr. Duch.enne m6, informeazd,
-
ryi
nu pot
cita, o a,utoritatc rnai eonrpctcntir'- c[, a
J,inut
in casd, timp cle un an o nraimuJir,
foilrtrr rkrrnesticitf
l
cincl, la vremea mesei, ii ddclea r'reo bucd,lici, aleas6, el observa
cri collurile gurii li erau prr!,in ridicate
;
astfel se putea veclea clar la acest atrimal o
expresie cle satisfaclie de natura unui surls incipient, semi,nind cu cel ce se observX
aclesea pe fala omului.
Atrrnei cind este bucuros cle a revedea o persoan[, iubit[,, Cebus aza,rae
11
entitt'
un chicotit eiuclat (,,kichernden"). El exprim6 cle asemenea senza,tii pld,cute, trlgin-
10
it-at. I-Iist. of Mammalia Animals, 1841, vol. f, p.
11
Rengger (i,iaturgeschichte der Stiugethiere uon Paru-
383;i 410, gual1, 1830, p.46) a
linut
acest animal ln captivitatc
limp de 7 ani. in
lara
lni cle ba;tin:i, Paraguav.
E:{ITNUSI] SPECI,\1,N
rlu-;i inaltoi colturill, gulii friri a. pluducc. vreun srnret. Ilenggt'r' llrin)este rrt:easti-r
rni;r,art, r'is
I
czr al fi clenurnitS, in.sir mai potrivit suris. I,'olma gulii t'stc diferitzi cirul
t'xprinrir, durere.sau spainti;i se scot,
lipete
ascu,tite. O altzi specie de
('tb'Lts
clin grtitliua
zooltrgicri ((,t. lttlpok:uctts) emite repetat o noti, stridentl cind este' rnuilumitl
li
trage de usemerlea inapoi colfurile gurii prin contraclia, r,[upir, cit se pru'(', a acelora;i
mu;chi ca la noi. llot aryu face, intr'-o milsur[ extraordinarl, mairnrr]'a I nuus ec&u-
tlatu,s; an] ob,servat 1a acreast,ir maimulir, ci, pielea pleoapelor inferioare st' increleryte
foarte nrult. In acela;i timp, ca iqi mi;c[ rapicl mandibula inferioarir sau buzele in
rnod spa.cmoc[icr, dezvelind astfel tlinfii, insir zgorncitul prod.us c1e-abia s]e poate tlt'ost'bi
de ceezr ce Durnim un ris tilcut. Doi clintre ingrijitori au afirmat cL acest, sunet altia
pt.rccptibil reprezintf risul animalului,
Ei,
cind rni-am exprirnat o oarecare indoialir,
in nct'astir privirrji (neavincl pe al,unci nici o experien![), ei au flcrtt ca maimu,ta s5,
rrtace sau mai bine zis sii ameninle o:iltir^rnaimuli, Pithe(nt,s enthell'us, care trdia in
acelaqi conlpartimcrit, si
1le
cr:r,l'r'o d"ettsta.. Intn,irga expresie zr ht lttutts s-a schimbat
imediat, gura i s-a cleschis rnuit mai larg, caninii i s-au dezvelit mai mult si a scos
un lS,trat riigu;it.
Pavianul Anubis ((',ynocephul'tts arrubi,s) a fost rnai intii insultat, si fricut sti se
infurie ingrozitor, ccea ce s-a ob{,inut; u;or de citre' ingrijitorul s[u, cu care apoi s-a
impircat, clind mina. Dupri impricart
,
pavianul isi mi;ca rapid fllcile
;i
brizcle' in sus
;i
in
jos
;i
plrea mullumit. Atunci cintl ridc'm rlirrtoat5,inima, o migcaro sau un tre-
murat similar se poate oltserva niai rnult sau mai pu,tin distinct la fr-r,lcile noastre
I
la rlrn sint pu;i in u,cfiune mai :rles nru;chii toracelui, pe clntl l:r act'st pavian
;i
la altc
citeva maimule se misci, spasmodic nru;chii f[lcilor
;i
ai buzelor.
Am avut ocaziil s[, rnetrlionez mai sus mctlul curir;s in crare tlouit sau trt'i sllct'ii
r[c nrrrcac;i C'yno'pi,thac,us ni,qtr isi trag urtrchik, irtupoi
ryi
em.it un ufor suru't bolbttlcsit
a,turrci cincl st'bucur[ r,L sint rningiiali. La CynoTtith,cc'LLs (fig. 17), crclturilc'gurii sint
trase in acela;i tirnp inapoi
ryi
in sus, a,;zr incit tlinlii sint dezvt'li,ti. In consecirtfl,
rrct'astii erpresic ll"ri ar fi niciodatir recunoscutir, de un strd,in ca fiiud. una de' pllcert'.
Orcasta de peri lungi c1c' pe frunte t'ste lti.sat[ in
jos
;i
se pare cir toat'L pie'lea, capului
este tras5 inapoi. Sprincenele sint astfel pu,tin riclicate, iar cchii ad.optri o privile
fix[. Plc,o:rpele inferioare se incru,fesc pu,tin, insl aceasti incre,tire nu este birtirtoalc
la ochi, datoritri zbirciturilcr transverr:-ale permanente clc' pe fafil.
Iinr,olii,;i sr:nzali'i du,rct'oese.
-
La maimule, expresia unei dureriugoare sau a,
unci erno!,iiclureroase, ca mihnirt'a, erlervarea, gelozia efc.r llu se poate clistinge ugor'
de cea de minie mocle'ratl,
I
aceste stirri psihice trec ugor si repede ur]a intr-alt:r. La,
unele specii insir, mihnirca este rn:rnift,statil cu siguranli, prin plinset. O femeie czlre
a vinclut gradinii zoologice o nra,imuli, dersprer care se credea cil provinc d.in Borneo
(Macaotrs
.nt,e,lu"tts
silu II. tttor,natus
(lray),
spunea cra maimula plingea adesea;
$i
cll. I3artlett, prc)cum qi ingrijitorul, dl. Sutton, au v5,zut-o de repetate ori, cind erA
nrihnitl, sau chiar cincl era foarte compltimit[, plingincl cu atita foc, incit lacrimile i
ser rostogoleau pe obra,ji. Ihistti toturyi ceva ciudat in legiturfl cu acest caz, dcoart'ctt
doui, exemplare
linute
ulterior la grd,d,ina zoologicS,
;i
despre care se credea cl, apar-
lin
aceleia;i specii nu au fost v[zute niciodat5, plingind, deqi au fost observate atentr
cle ingrijitor gi cler mine cinrl erau foarte ind.urerate
;i
tipau tare. Ilengger afirm:i
r2
cit ochiilut Cebu,s az&ra,e se urnpleau de lacrim.i, insd, nu suficient pentru a sc' r('vr-IrsA,
le
Renggtr, op. cit.
1't.
lii. I Iurrrlrolrlt. Personul NAllrrtrt'e, tratl, t'ngl., vo]. I\:, p. 527.
LA N,T^,\IMUTE
irt,unci crinrl t'r'a irnpitrclicrirt; tle a obfiue
yreun
obiect rnult clorit sau ciucl ela foaltt,
spt'riirtai. Ilunrbolclt tle asemenea afirmi, c[ ochii lui Culli,thri,r sc'i'ureus
),se
untplu
irnecliat tler lacrimi ciud. este speriat[,tt, iusi, cincl aceasti, rna,imu!5 micl si clrigu![ tlirt
grldirrrl zoologicfi, era siciit[. apa incit s[
lipe
cu putere, ea nu plingca. Nu vreau
totu;i sii arunc nici cea mai micd indoiald asupra veracitl,fii afirmaliei lui llumbold.t.
I1ig. I ti. Cgttopillrcurs nirtcr in stalc lini;titir
(rlt'srrtaL tlttpir naLurir rle dl. \\'ootl).
Ii .
-
Accla;i
Idin
fig. I til, rrr rrlIrrnriI
rlctrfintinqiiat.
Infir{i;ur:t,a, rlcr rleprinrtrre la puii rlc orangut,art si citnpalrzcu, ciltrl rirrt bohl?rvi,
(,st,('
tot atit rle evicleltil
;i
aproape tot atit de rni;c[toare ca
;i
in cazu] propriilor'
no;tri copii. Aceastil stare sufleteasc[
;i
corporal5, se vede din mi;clrile apaticr',
exprcsia felei cleprimatl,, or:hii stinryi;i infi,fisarea schimbatl.
)I6nia.
-
Aceastl emolie este adesea manifestat5, de multe specii de maimule
;i
estc erprimut[ d.upd, curn observ[ dl. ]tartin
13,
in multe feluri cliferite.,,Cind sint
irita,te', unele specii
fuguiazf
buzele, se uit5, la du;manul lor cu o privire fixir .si feroee
si execut[ porniri scurte si repetate, ca ,qi cind. ar fi gata sL sar5, inainte, emif,incl in
tucela;i timp surete guturale in[bu;ite. Multe lsi manifestir minia inaintind brusc,
exccutincl porniri brusce, deschizin,d in acelaqi tirnp gura,
luguind
buzele pentru a-;i
ascuncle rlinfii, in timp ce och.ii sint fjxali cu indriznealra &.supra d.uqmanului ca intr-o
sficlarc' sd,lba'tici,. ,\lte maimufe clc' tr,\remllea,
;i
in primul rind. cele cu coada lungir,
ili zrrati dinlii
;i
intovirr[,;ersc rinjetril lor r[,ut5,cios cn
lipete
ascufite, brusce
;i
repotate". Dl. Sutton confirml afirmalia cd,, atunci cind sint infuriate, unele spccii
isi clescroperri clin!,ii, pe clnd. altele
;i-i
ascund" prin
luguierea
buzelor, iar altele lqi
trag urechile in.apoi . Cglnopi,thecus niQer,la care ne-am referit cerra mai srls, proce-
deazi, in acela;i fel, lir,sind.u-si totcdat5, in
jcs
molul de p[,r d.e pe frunte
ryi
ard,tindu-ryi
tlinlii, arya incit miryclri]e tr5,sfi,turilcr felei la minie sint aproape acelea;i ca
ryi
la pl[-
cer(', iar cele clcuti erpresii nu pot fi d.eosebite dccit de ceri care' sint familiarizati cu
r,lcrc'st animal.
1t
Nal. IIist. of' )Itrntrttttlitt -lrrrlntrls, 18.11, p. 351,
78
EXPRESII SPECIALE
Pavianii i;i manifest5, aclesea furia
ryi
lqi ameninli, duqmanii intr-un mod foar'te
ciud.at, anume desehizinclu-ryi larg gula, ca qi cind. ar ci,sca. Dl. Ba,rtlett a vl,zrrt ade-
sea cloi paviani care, pufi pentru prima c1at5 in aceearyi cuqcd,, sed.eau tafrh in fa!d, des-
chizind alternativ grtra,
1i
aceast[, acf,iune pare c[, ad.esea se sfirseste cu un ci,scat
adevl,rat. Dl. Bartlett crecle ci, ambele animale d.oresc sd,-ryi arate unul altuia c5, au
dinf,i fornridabili, cum este
;i
aclevi,rat. Deoarece cu greu putem da crezare realit[lii
gestului de a c5,sca, dl. Bartlett :r iritat un pavian bi,trin
;i
l-a a!i!at, provocindu-i
tr furie violenti,; aproape imediat majmu,ta a c5,scat. Iltrele specii de Mucacu,s
ryi
Ocrcopi,thecus
la
se comportd, in acela;i mod.. Pavianii iryimanifesti, minja si intr-un
alt' fel, d.upi, cum a observat' Brehm la cei pe care ii
linea
vii in Abisinia,
ryi
anume
lovind. solul cu o min[,
,,ca
un om furios care lovepte masa cu pumnul". Am vhzut
aceast5, mi;care la pavianii din gr[dina zoologicfl,, ins5, uneori acliunea pare s5, repre-
zinte mai degrabl cd,utarea unei pietre sau a vreunui alt obiect in a;ternutul lor de
paie.
Dt. Sutton a vilzttt adesca fa!,a unui Macacus rhesus inroqindu-se cind era
foarte furios. Pe cind. imi menliona acest fapt, o altfl maimulra a a:tacat un rhesus
ryi
i-am v6,zut fa\a inroqind.u-se tot atit de v5,dit ca la un om intr-un violent acces de
minie. La, citeva minute dupi, lupt5,, fa\a acestei maimule qi-a recd,pfi,tat culoarea
natural[. in acelasi timp in care titra se inroryea, partea posterioar5, golary5, a corpului,
carc' este intotdeauna rosie, p5,rea gi ma,i roryie
;
nu pot 1ns5, sL afirm ci, era chiar a$a.
Atunci cind. mand.rilul este alilat in weun fel oarecare, se pare ci, p[rfile golast',
str[,lucitor colorafe, ale pielii d.evin
ryi
mai viu colorate.
I-ra multe specii de paviani, arcada sprincenelor proeminttrzh tnult c1t'asupt'it,
ochilor, avind ciliva peri lungi, oare reprezint5 sprlncenele ncas,trt'. Aceste animale
privesc intotrleauna in
jurul
lor, iar pentru a so uita in sus ele trebuie sir,-ryi ricliccr
sprineenele. Se pare cd, au dobindit in acest fel obiceiul de a-;i m.i;ca frecvent spril-
eenele. Oricum ar fi aceasta, multe specii d.e maimule, ma,i ales pavianii, cind. sint
furio;i sau irita.ti ln vreun fel oarecare, iqi miqc5, sprincenele rapid,
ryi
fir5, incetare
in sus
ryi
in
jos,
ca qi pielea pd,roas5, de pe frunte
15.
Deoarece asociem, in cazul omului,
ridicarea qi coborirea sprtncenelor cu st5,ri de spirit bine definite, miqcara aproape
neintrerupt5, a sprlncenelor la maimuld, d5, acestora o expresie f5,ri, rost. Am observat
oclatd, un om care avea ticul de a-ryi ridica incontinuu sprlncenele fhrd, r'reo emolie
corespunzd,toare, ceea ce ii di,dea un aspect ridicol, cum este;i cu unele persoane
ca e
lin
collurile grrrii pu,tin trase inapoi
ryi
in sus, ca intr-un surls incipient, cu
toate cd, in acel moment ele nu sint nici amuzate
ryi
nici mul,tumite.
O tini,rI femelf de orangutan, geloasl, pentru faptul c[, ingrijitot'ul ei ser o(itiT)it,
rlcr o alt[, maimu!?i
li-:l
d"escopt'ritpuf,in dinlii
ryi,
emi!,ind un sunet ar!,tigos, r:ati;-gr,xt,
i-a intors spatek'. Tnsir, cind. sint pulin mai minio;i, ora,ngutanii
ryi
cimparzrrii
\i !ugu-
ia,zra consiclerabil buzele
,si
fac un zgomot aspru, ca d.e l[,trat. O femeli, tin5,rd, d.e cim-
pan'zou, intr-un acces puternic d,e minie, a prezentat o curioasi, asem5,nare cu url
copil in aceeasi stare. Ea
lipa
tare, cu gura larg d.eschis5, buzele fiind trase inapoi,
arya incit dinlii erau complet dezvelifi,
\i
arunca violent bralele in toate plrfile,
uneori irnpreuninclu-ryi miinile deasupra capului, se rostogolea pe jos,
ba pe spatt',
la
Rrelrm, Illtrst. Tlierlelten, vol. I, p. 84; despre pavi-
15
Breltm (Illust. 'I'hierlel:cn, p. 68) observit ci sprirt-
anii
care lovesc solrrl. vezi p. 61, ccnelcr la lnutr.s eccutdatus sint frccvent. tniscale in slts
si ln
,ios
cinrl arritttalrrl estc inftrriat,
LA N{AIMUT E
t\t
ba pe burt5,,
ryi
mu;ca tot ce-i c5,dea la ind"emin.i,. LTn tini,r gibon (Hylobates syndac-
trllus) a fost d.escris
16
comportindu-se aproape in acelaqi fel intr-un acces cle furie.
In diferite imprejur5ri, puii
de orangutan
;i
de cimpanzeu lqi
,tuguiazd,
uneori
buzele in mod. uimitor. Bi aclionea zh in acest fel nu numai cincl sint pulin suph,ra,,ti,
imbufnali sau dezam6,,Si!i, ci
ryi
cincl sint alarmali de ceva
-
intr-un c^'z la ved.erea
unei broaqte testoase
r7
-
qi tot aqa cind sint mul!,um.i!i. tlred insd ei, niei graclul cte
luguiere ;i
nici forma gurii nu
sint eract aeelearyi in toate cazuri-
le, iar sunetele em.ise atunci sint
cliferite. Desenul aldturat (fig. 18)
reprezintd,
un eimpanzert cate s-a
imbufnat pen.tru cd, i s-a oferit o
portocalf,
eare i-a fost luat5, dupir
ilceea. O proerninare sau
.tuguiere
similari,
a buzelor, cll toate e[
,
intr-un gracl mult mai rnic, poatc
fi vrizutii la copiii imbufnali.
Cu mul-ti ani in urmir am
pus pe
jos
la gri,dina zoologicl-r, o
oglinrll, in fala a cloi orarrgutani
l,ineri, eare, din cite se
;tia,
nll
vilzuserri niciodatfl vreo cglindri.
Ira inceput si-au privil, propria
It.rr irnagine cu ca mzri st[,rui-
toare surprizl, aclesera sch.imbin -
rlu-;i locul de untle priveau. Apoi
s-au apropiat mai mult qi
ryi-au
!,uguiat
buzele spre imaginer cft
pentru a o s5,nrta, in c'xact acelaryi
fcl cum fi,cuserS, mai inainte unul
falil t1e celllalt, cind fuseser5, plasali, cu citeva zile
rnai inainte, in a,ceea;i incS,pere. Maimulcle au fitcut apoi tot felul cle strimbl,turi
,si
:ru luat diverse atitudini in fafa oglinzii : i-au ap5sat
;i
frecat suprafafa,
,si-au
pus
rniinile la clifelite clistanle in spatele ei, alr pririt; pe rlupil
(,i1,
ryi
pini"r, in cele rlin
rurnrir pi-treau aproape speriate
I
npoi fnl tresrit'it pu{,irr, s-alr srtpt-rrlt
ryi
illl lr,{uzat
sri cl mai priveilscir.
Atunci cind ne strirrluirn sti exe.cuttirn rrreo actiune neinsemnatil, r1:rr dificilir
ryi
necesitind precizier cnr de pilda,, de a pune a![, intr-un ac d"e cusut, in gcneral
linem
buzele strins lipite cu scopul, presupun, d.e a nu ne tulbura m.i;cd,rile prin respiralie
;
am observat aceea$i acliune la un pui d.e orangutan. Slrmanul era bolnav
;i
se amuza
incercind. sd, omoa e muqtele de pe geam cu articulaliile clegetelor incloite, ceea ce
era dificil, deoarece mugtele zburau, biziind in toate pdrlile
;
la fiecare ineercare, buzele
ii erau foarte strinse qi totodati, pulin
,tuguiate.
,
Cu toate c5, fizionomia qi mai ales gesturile orangutanilor
ryi
ale cimpanzeilor
sint in unele privinle foarte expresive, m[ incloiesc dacd, in general ele sint atit cle
(i.
Bennett, Wandering.s in A'errr
^Sorrlft
1l'alcs ctc.,
II, 183'1, p. 153,
Irig. 18.
-
(limpanzeu
clezanrr'igil-
;i
imbufnat
(clescnat tlnpi rraLurit de dl. \\'ood).
17
\\'. C. lfartin, Nrrl /Iisf. of )Iammalia Anintals,
1841, p.
.105.
16
vol,
EXPRESII St)ECIr\L.u
expresive ca cele ale ttnor alte specii cle maimule. Aceasta se poate atribui in parte
faptului ci, urechile lor sint imobile
;i
in parte lipsei sprincenelor, ale clror m.i$eriri
devin astfel mai pulin bd,td,toare la oehi. Totu;i, atunei cind. lqi ritlic5, sprincenele,
frurrtea li se incre,te;te, ea
ryi
la noi, in mod. transversal. in comparalie cn omul, figura
le este inerpresiv5, d"atoritl, mai ales faptului cL ele nu se incruntd, la nici o emolie
sufleteascri
-
ln m5,sura in care am putut obser'va
;i
m-rrnr ocupat cu grijti cle acest
subiect. incruntarea, care este una clintre cele mai importante din toate t'xpresiilc
omului, r'ste datorati, eontracliei lut corru,gator suTtercilii
*,
prin care sprincenele sint
coborite qi apropiate, aqa incit sd, formeze cute verticale pe frunte. Se pare
18
cI, atit
orangutanul, cit
ryi
cimpanzeul
posed5, acest muqchi, care in,qi, numai rareori este prrs
in acliune, cel pulin in mod b5,t[tor la och.i. lVli-am fd,cut d.in miini un fel de colivie
;i,
punind in ea un oarecare fruct arlemenitor, arn permis atit unui pui de orangutant
cit pi unuia d.e cimpayrzerr s[ facl tot posibilul s[-l seoat[, afari, in.si cu toatc t,li s-au
supilrat oa ecum, ei nu au prezentat nici o urml tle incrnntare. Nici cind erau infu-
riali nu se incruntau. De d.ouX, ori am luat doi cimpanzei din carnera lor relativ
intunecoasS,
sco-tindu-i la lumina puternicd, a soarelui, ceea ee pe noi n.e-ar fi fticut
cu siguranli, sL ne lncruntim;ei au clipit
rsi
s-au uitat cu eoacla ochiului, insi, numai
o singurl dat[ am vd,zut o incruntare foarte uryoarfl. Cu o altir actrzie ttrn glrlilitt, utt
eimpanzeu la nas cu un pai
;i,
in vreme ce iqi increlea fa,ta, au aplrut u;oare cuto
verticale intre sprincene. Nu am vrazut nieioclatii vreo ineruntilre pe fruntc'zt oratl-
gut:r,nului.
Cind, este furioasd,, gorila este d.escrisi, ca zbirlindu-5i mr;ful cle pir', llsintlu-st
irr
jcrs
buzainferioari,, umflindu-;i n5,rile
ryi
emilind"
lipete
ingrozitcare. I)-nii Savage
;i
Wyman'o afirml cd, pielea capului se poate miryca liber lnapoi
ryi
ina,inte, si cit,
atunci cind" animalul este iritat, pielea se contract'6 puternic; presupun ln'sil cil prirl
aceast5, clin urmil erpresie ei vor s[, spuni cii, pielea capului este trzrsl in
jos,
cleoarecre
vorbesc r1e a,semoneA rlespre un pui cle cimpanzeu cA e, atunci cintl urlzr,,,aveA sprin-
cenele puternic contractate". llarea capacitate de mirycare a pielii eapului la gorilir,
la rnulli paviani;i la alte maimule meritd, atenlie in legeitrlrr-l cu capacitatetl rttnri
rnic numir cle oameni de a-;i mi;ca in mod voluntar pielea capului, f ie tltrtorit5, lev('r-
siunii,
fie rlatoriti, persistenlei (acestei capacitirli)'".
Ili,rure, sqtai,,md,.
-
La cererea mea, o broaseri
lestoasil
r1e apti rlulce :r fost
plnsatir, ln a,cec'api inc5,pere clin grfidina zoolcgic5, impreun.ri cu multt'ntilintutt',
cal'e
a1 aritat o uimire
fird, margini, precum;i o oarecare tearn:i. Aceastrl s-it mltnifestat
prin faptul c[, au rimas nemi;cate, privind fix, cu atcnlie, cu oe]r.ii litlg deschiryi,
mi;eintl cles sprincenele in sus
;i
in
jos.
Fa,ta lor pflrea pufin alungitir. I)irr cintl in cittd
' La om poat'tI acelaEi llutllc latittesc; irt t'ottrAne;te
csLe clenumiL .,spt'incellosul" ;i
arc ctl f ttnc!ic itrcrutt-
talca fruntii (\'. trad.).
18
Prof. Orven despre orangutatt, ..Ploc. Zool. Soc.",
1 8130, p. 28. f)esprc cimpatrzert, r'ezi
ltrof
. llacalistcl'"
in ,,Ann.
ancl llag-.. of Nat. Hist.", vol. VlI,.l87l, p.3'12.
czrle afirrnf cir corrrrgalor superctlii este inseparabil de
orbicttlur is pril pebr ar unt.
le
,,Roston
.Iournal ol \uLrrt'al Ilistort,", 184ir- 1816,
vol. \:, p. 421t. Dt'sple ciurpitnzett ,
ibirlent, 1"843 18'l l,
vol. I\-, p.l36i-r.
20
\;czi asupra aceslui subicct 7'he I)cseent rtI lIttt,
1'ol. l, p. 2()
ltra<I.
r'on).,
l).
20 si 2l
l.
I,A NT,\ iI,TTI'IB
lJ1
ele se ridicau ht picioar() (ra
szi r."acll nta,i bine. Adesea se retrzigeau clf,iva pa$i
;i
apoi,
intorcinrlu-;i capul perste umir, priveau iar fir si cu aten,tie. Era intcresant de obser-
vat in ee rnirsurd erau mai pulin infricoqate de brcasca te.qtcas5, decit rk'
ryarpele
viu
pe eare-l pusesem odatir in incd,perca lor
21,
clet;nrece' in decurs r1e citeva nrinrtte uncl('
maimule au eutezat sir str apropie de brcilsca
festoasii ;i
s-o atingri. Pe cle altzi parte,
unii paviani niai mari erau grozt\\t rle infriccqali si rinjeau ca si cinrl ar fi fost pe
pnnctnl
d.e a urla. ['incl arn a,r5,tat o miezi pirpriqir, impcdobitir unui C rlnoTt,ithecus
'n"ic1er,
el a reimas nemi;cat, a privit-o fir, cu atentit,, r,u cchii nrari cleschi;i qi
ryi-a
tras
pufin urechile inainte. insl atunci crinc.] broasealestoasirafost pusir in inciiperea lui,;i
:tceasti, maimu![;i-:r rniqcat buzele intr-un mocl eiudat, rapid, mormdind, clupri spusele
irtgri
jitorultri,
ca
ryi
cind ar intenticna si-i se impzrce. sarr s:i fie pe plac.ul blcaltci
lestoase.
Nu am fost nieicclatir in mlsurir si,-rn.i dau scanla tlac:i sprin.cenele maimn-
lelor
uim.ite eratt perman.ertt riclicate, cu toate ci cle
('rau
fre cvent mirycate in sus si
in
ios. Atenfia earepreeed:i uimirea este cxprim:rtii ck'om printr-o uFCarI ridicare
tl, sprin.eenelor. I)r. I)uchenn.e mir informe azit c'ia, atun.rli cincl a clat rnaimrrfei men-
tiotrate atrterior unelc'alimente cu totul n.oi, ea
;i-a
litlic,at puf,in spr'incenele, expri-
mlnd astfel o state dc aten,tie incoldatri. TJzr a luat apoi hranlr cu degt,'tt'le si, Li,sfurrl
sprincenele in
jos
sau in. pozitie orizontalir, a zgiriat, a mirosit si a, t'xnmirnrt hrlrrrir,
prczen,tinrl astfel o erprcsit' ginrlitiraro. Unc,ori irsi clirdca pulin eapul pe spatc
[i,
(ill
sprittcenelt' brrt.*c ridicnter Teexanlirra hralla, pe car'(' irt r.e'le tlin urnrir o gustil.
in rlici ull
(:Az,
trit'i o m:,ritnufir nu a
linut
gura tlesch.isl cind era uirnitii. I)1.
Sutton a c'xaminat pentru nrin,e timp in,tlelungat un pui rlt'oraugutatr
ryi
unul de cirn-
piinzeu
ryi,
oricit rlt' mirzrti erau sau clacti ascultau atent vreun sunet neobi,;nrrit, r'i
tnr i;i tineau glua deschi,sti. Acrr:st fapt este surprinzdtor, deoarece la om aproapo
ttici o expresie nu t'ste mai gerrerali ca gura larg rlesehisih sub irnpul-*ul sentirnentului
tle uirnire. [n rnirsrira tt care anr putut observa, nriiirnufe,le respirir nttti u;or prin nirr.i
tlt'cit txunt'nii, ceeA ce poate'explicu faptrrl r'ir nu i;i rleschitl glu'a clnd sint miralt',
intnrr,it, rlrtpii ctlm vorrl vetlea intr-un alt cupitril, onrul pare sri acfitirrezt. in ilt,ost
l't'l t'itt.tl estc surprins, rnai intii cu scopul dc a in.spila lppt'rk' si atlirrr,
;i
ultelior'
(ru
s(,o-
prrl rlt' a respira pe cit dr, liniltit posibil.
Spaitttit t'ste erprirnatii t1e nrulte spccii tlc' nraimult prin ernitcrc:r dt' tipctc
sl,r'itletrte, lluzele fiintl trase in,a,poi, a,)a irlcit rlirr!ii sirrt, rlezvt,lili. I'irlul se zbirlest('
tttiti ales t'intl st' t'criitnte' si o oaretirrt'e nrirft'. Dl. Sutton ir l'irzut in rnrrtl clar fala urnri
J[urnr:ns[lt,(8,u'Spirlirlt1t1efricir.},I:linrufr:1c'deilst,tn('II{'2ltr.emttr.r-r,t'flir.|l
i;i t'vitcueazir feealele.
-r\nr
r.itzut o tnuirnulir cat't', utrurr.i cirrrl a {ost ctrptnr':rtir, a,proa-
p(' r'ir a le;irrat tle spainiir.
S-au arritat aeum suficiente fapte in Iegirturir, cu exprersiile cliferitelor animale.
lJste imposibil d.e a fi t1e ac orrl cu Sir C. Bell atunci t:incl spune22 cir
,,fata
animalelor
pare in primul rinrl capabil:i sir exprime minia
;i
flica((
;i
(,:-l
toute erlrresiik' krr
r1
\"t'zi asnpra lcesttti subiect 7'he Descent of ),Ian,
)2
:lnrrtorrttl tLntI I)hilttsrtltlttl ol'Il .tltressiorr, erl . u li-a,
vol. I, p. 4ii.
1811, p. 121 si l3li.
EXPRESII SPECIi\t,I,l
,,se
pot raporta, mai mult sau mai pulin clar, la actele lor d.e voinlh, sau la instinctele
n.ecesare". Cel care va privi uncline ce se pregd,teqte s5, atace unalt ciine sau un om
$i
pe acelaryi animal gud.urind.u-se pe ling5, std,pini sau va observa f izionomia unei mai-
mulecindeste
jignitS, qi atunciclnd estedezmierdat5, de ingrijitorul ei va fi forlat szi
admiti, cri migcd,rile trd,sS,turilor felei
ryi
gesturile lor sint aproape tot atlt de
expresive ca qi cele ale omului. Cu toate c[, nu se poate da nici o explica!'ie
unora d.intre expresiile animalelor inferioare, majoritat'ea lor sint explicabile
in conformitate cu cele trei principii inclicate la inceputul capitolului I.
CAPITOTUL AL I,'I.LEA
EXPRESII SPECIALE tA OM: SUFERINTI
$I
PI,INS
0,,",,,l'i"'li;llJll*liil-;;iffii.'filli,:lYlllH,"'l'i,;Jli.J;l,il'l"T;:x:
liei
tnu;chilot'din jurLrl ochilor in tiurpul
!ipitulrri
-
Cauza secle!ici lncriurilor.
in capitolul cle fa!i, si irr cele urmS,toare se vor clescrie
;i
explica, in mdsura
posibilitd,lilor
mele, expresiile manifestate de om in diferite stiiri sufleteqti. Obser-
valiile mele vor fi prezentate ln ordinea pe care am considerat-o ca mai potrivitd,
a;a c5, ln general se vor succeda emolii qi senzalii opuse.
9u-ferinlcL corporatd, gi sufleteuscd,: ptLnsu,l.
-
in capitolul zrl Uf-lea am descris
tlestul de aminunlit semnele clurerii extreme, dupd, cum se manifestS, prin
lipete
sau gemete, prin zvircolirea intregului corp qi prin incleqtarea sau scriqnirea dinfilor.
Ad.esea aceste semne sint insolite sau urmate de transpiralie abundentd, paloare,
tremur5,turi, prostralie totald, sau le;in. Nici o suferin!5, nu este mai mare d"ecit cea
produsd, de frica extreml sau de groazd,; aici insd, intri in
joc
o emo,tie distinctd,,
care va fi examinatd, lntr-alt5, parte. Suferin,ta prelungit[, niai ales cea mintald,, se
transformd, in proastd, dispozilie, mihnire, deprimare
ryi
clesper'are, teme care vor forma
subiectul capitolului imediat urmd,tor. Aici mL voi limitn aproape numai la plins
sau
!ip[,t,
mai ales la copii.
Atunci cind. suferi, dureri chiar u;oare, o foamer rncd,eratS, sau neliniryte, suga-
ciul emite
lipete
violente
ryi
prelungite. Cintl
lip5
astfel, ochii sint strins tnchiqi,
a;a incit pielea d.in
jurul
lor se increleqte, iar fruntea i se contract[, incruntindu-se.
Gura este larg d.eschis[, cu buzele retrase intr-un mod curicrs, lulncl o form5, oa ecum
,
pd,trat5,, gingiile
ryi
dinlii fiind mai mult ,qar fil?,i pulin expu;i. Respiralia se face
aproape spasmodic. Este ugor de a observa sugacii cind.
t,ip6
si am constatat, cd, foto-
grafiile instantanee sint cel mai burr mijloc cle observalie, intruclt permit o analjz6,
rnai aminunfit5,. Am strins dou[sprezece instantanee, nrajoritatea executate special
EXPRESIA SUFERINTEI :
pentru mine
I
toate' alatir acelea$i caracteristici gnerale. De accea aln r('pl'ctlus
irrle
din ele prin nrctoda h.eliotipit'i
1
(planrya I).
Inchiclerea strinsl a plecapelr;r
ryi,
ca drmare, comprimarea globului ccular'
-
aceasta constituinrl un. ek,rnent c1e o rleosebitri importantri in tlirerst'lc expresii
-
folosr:sc sir apere ochii de o prea mare congesticnare cu singc', drtpir cunl vom explica
intlat[ in mod tlt'taliat. irr legr-'rturil cn otclinea in care rlJferifii mu;ch.i se ccntt'actt'l
t
m
1
1'l,.t.\'s.l t-tt
cind. se comprinrii strins cichii, sint in.rlatorat d-lui tL'. Iratt.gstaff din Southamptr:11
pentru citeva obserr n{ii, pe care le-am repetat tler atunci. Cel mai bun plan pentru it
observa orciinea estt' sri fat'i ca o persoan[ s[-ryi ridice mai intii sprineenele, ceea ce
prod.uce creturi transver',qale po fr'nnte, iar apoi, treptat, sir,-;i contractei cu toat.i
for,ta toli mulch.ii d.in iurul ochilor'.
(lititorul
czrre rlu curlo:rpte anatontia fefei trebuie
sir se uite lu p:lgina Ii
;i
sir privt,ascir figttrilt' .1
;i
3. i\lu;chii spritrccnelor (aor"r'tt'
1
Ct'le nrrri bunr l'otogrtrlii rlin colr:c{iil rl.ti'il sitrL cxectt-
Latc cle critlt: rll. Ilt'illarrrlcr tlirr Yictot'ia Strcet, [,tttt-
clra
;i
de tll. Iiinrtelnrann tlin IIatttbrrlg. l.'igtrlilt' l, :\,
'tr
5i
(i
sint fircuLe tle pt'itttul, inr figtrrile 2;i 5 tlc cel ttirt
rrrnrir. Figtrra 6 esLt' rlatit pentt'tt :r aritta tttt
ltlitrs
lllo-
rlelaL al untri conil nrai in virstL
PLiNSUI,
gator supet'd,li,i) par sil f ie primii mu;chi care s:e ccil,tt'zrctit, iar accrytia trag sprinccnele
in
jos
;i
spre interior, spre baza nasului, d.eterminind apa,rifia unor cute verticale,
adic5, auneiincrunti,ri intre sprincen,e. In acela;itimp, acestea pro\-otlc[ d.isparifia cute-
lor transversale ale frunlii. llu;chii orbiculari se ccntractir aprtiape sirnultan cu mug-
c|ii sprin.cenelor
ryi
prcduc creturi de
jur
impreiurul ochilor. IJi par: totu;i capabili
s[ se coltracte c1 mai multfl fcrli,deindatice contrac,tia rnu;ch.ilol sprincenelor le-a
clferit o oarecare suslinere. ln cele d.in urm[, se contractl urrilch.ii piramiclali ai na-
sului, iar acetptia trag sprincenele
;i
pielea frunlii si mai
jos, ploclucincl creluri scur'-
te transversale ale bazei nasului
2.
Mai pe F-,curt, str va volbi ir. ge n.eral despre ace;ti
mu;chi ca mugchi orbiculari sau mu;ch.i care incrrnjuri t:r'hiul.
Atunci cind. ace;ti mu;ch.i sint puternic ccntracta,ti, r:ei calc ntiorcit buza supe-
rioari,
3
se contracti, de asemenea
;ri
ridicd, btlzzt supericarz-t. :\{rcst fapt era tle a;tep-
tat d1n morlul in care cel pulin unul d.in ei, mrtpchiul nt,alnri,e. este legat de orbiculari.
Oricile i;i ra contracta treptat mu;chiul din
jurul
octrilcr vit r*irn{i, pe rn5,sur5, ce
mi,reryte forla, cir buza superioaril
ryi
aripile n.asulrti (asuplll ciircra se acfioneazd,
par,tial cler cftre unii d"in. aceiali mu;chi)sint aprcape lntottlc'itutt:t tt"ase pulil ln sus.
llac1 i;i
lin.er
gura strins in.ch.isi, in timp ce i;i contractii rnursch.ii clin
jurril
ochilor
;i
apoi iqi clestint{e bru,qc buzc'le, el va simli cir prcsit.nr{ a er:tlpra tichiicl sporel;te
imecliat. De asenlenea, atunci cind. pe o zi lumin"caFt"i. <,it"bitr;at't', cinc\ra vrca s5, pli-
veascfi, un obiect incletpii,rtat
ryi
este obligat sir-;i inchidir, parlial plccapc'le, aprcape
intot4eaun.a se va pdtea observa ci, riclicir pulin baza supt'r'icltr'[. Gura url.ol'persOane
foarte rnioape, care de cbicei sint obligate sir-;i reclucil rlesclrizirtur'a cch.ilur, va avea
din acr'lasi motiv o cxpresie de rinjet.
Il,irlicarea buzei supericarc' tragc' in sus rnu;ch,ii pzir'l;ilt,r' t,'upcr"icarc: ale cbra-
jitor
ryi
procluce o cuti, puternic pronunlatzi pe fiecare obrltz, cuta nazo-lerbiaki,
care incepe d.e lingl, aripile n.irilor qi merge
pin.d, la coltutile guiii q;i ch:ar ruai ics.
Accast[ cuti, sau zbircitur5, pcate fi vdzu.tir in orict-r fol,cgrafit'si este fcar.te carac-
teristici, expresiei unui copil care plinge, cutozrte cit o cutl'qirnilatI t'stt'prcdusil cin.d
se rlcler sau se zimbepte
a.
in vre,me ce buza superioard, este trasir, rnult in sus in timpul llctului d"e a
!ipa,
aga cum s-a explicat ceva mai inainte, murych.ii deprcsori (carc trag irt.
jos
colJ,ul gulii)
I
Ilenle (IIurttlltuch der sqstentcrtistltett Artutomie tlcs
Xlenschen, 11158, vol. I, p. 13!)) este tlt acot'tl c'tt I)rtcht'tr-
r-rc, si ilnr.rllle cir act'sta estc tfectrtl contt'lctilt'ii tttrt;cltitt-
Iui
7;tTrurttirlalfs
rtast.
3
'\cc;tia
constau tlin lettulor lultii superioris olueqtLe
nrrsl (riclicrirtortrl bttzt'i srtpcrioarc
;i
al alipii trnstrltti),
lettelsv IaItii proprirr.s (ridicirtorul propt'itt :tl buzei), malu-
ri.s qi zggomutictts minor, sau rnuEchir'rl zigomatic tnic.
Acest ultirn nru;chi ntclge paralel ctt
;i
cletlstrpra zi3orna-
licr,rlui nrare si cstc fixat cle partea extcrioarii a buzei
strpelioare. lll cste reprezentat in figura 2 (p.77) nu insir
in figtrrile 1 Si
3. Dr. l)uchcnne (fuIicanisme de lu Plttlsi-
onomie HunuLirte, album, 1862, p. 39) a ari.taL pctrtrtL
prinra datir impoltan!a contrac!iei acestui nuqchi itr
explicarca f ornrti lttatc c1e trtisir turile f c\ei la plins. Iletrle
consirlerir mugchii tle nlai stts (:rfarit cle ntcilaris) clrepL
strlrrlit,izirrni ale ltri quudratus lcrlrir srtIeriolis.
4 (lu
toate crir dr'. I)uchcnuc a studiat. cu aLila gri,iit
contrac{ia difci'i!iior mtt;clti irt Iiirlltul plitisrtltli, pl'ecuIn
5i
cutclc rle pc fa!."r plorittsc lrstfcl,
ltarc
sir exisLe ceva
irrcorrrlllt'I irt tlr'st't'it'i'('.r sit:
('('
i.Illtllll(' ]Itl
lloL
slltrttc. El
prczintri o {igurr'r (iilirtLtrt, fig.'18) rtudc pc o juntittltc a
ft'tei este plovocitt trtr zirtrbcL
ltritt
cxcilal'ea cLl culeut
galvanic a ntuschilot' r'cspcctivi, pe cirtcl cealallS"
jtttnit-
tate cslc rleteltninatir sI inccaqtir si
ltlinga
pl'in acelaqi
nrijloc. Aproape toli cci citlot'u (acticir 19 din 21 de pcr-
soune) le-:rnt arit [aL jtttttitltcu surizirtoalc a Ie
lci
au
rt'cunoscrtI irnccliat e-r1,t'csia, ittsli itr priviu!a cclerilalte
jumirtii!i ttiunai
Eastl l)crsoatrcr
clin 21 att rccttttoscttt-o,
daci acceptiirn Let'tttctrii clt',,l1lihllirc",
,,sttferin!l-t",,,supit-
ralrr" ca fiincl cot'ecti, itr vlcrttc ccr 15 pcl'soellt au gi'c9it
I oalte nrult. uue lt sputtinti cir f ig,-ura cxprirni
,,lraz",
.,satisfac!ie", .,r'icletric". .,tlezgttsL" ctc. I)uleur cleduce
EXPRESIA SUFERINTEI :
:ri collurilor g,,".ti (fig. 1
li
2, k) sint puternic contractali pentll 1 tine gurrl larg
deschisd,r e$a inclt intreg vohimul sunetului s5, poatd, fi emis. Acfiun:l acestor muqchl
opuqi de d.easupra qi d.e d.edesubt tinde s5, dea gurii un corfiur alun.git, aproape p5trat,
clup5 cum se poate ved.ea din fotografiile insolitcare. Descriinrl un sugaci-caie
lipli
cind este hr5,nit, un excelent observator
5
spune :
,,$i-u
fi,cut gura ca un. pritrat-ryi
a l5sat terciul de ov5,z s[-i curgd, din toate cele patru collurit'I crecl in.oirr ,1fvom re-
veni la aceastzi problenrd, lntr-un alt capitol, ci, muqchii rlepre-sori ai collurilor grrrii
1lttt
mai pulin sub controlul separat al voin.tei decll, mu,lchii invecinafi, arya incit,
dacf un sugaci tinde numai si,
,tipe,
acest murych.i se con.tract[ in. general primul
ryi
e
ultimul care inceteazi de a se contracta. Atunci cind- copiii mari licep si,,tipe, mu$-
chii care merg spre baza superioarf sint adesea primii care se contractzi, beea ce se
clatoreaz6'poate faptului ci, copiii mai marinu manifesti, otendin.!fi atit cle puterlicii
sd,
lipe
tare
;i,
in consecin![, .*il-fi,tin5, gura larg desclrisrir n$a ineit mu;chii cleprescri
cle mai sus nu slnt supuqi unei acliuni atit rle puter'nice.
La unul din propriii
mei copii, cind" era sugaci,amobser'vat arlesea,cle la a optu
zi
ryi
ceva tnai tirztu, c5, primul semnal al unui acces tle
!ip[t,
atunci cind acest acce s
putea fi viizut venincl treptat, era o micd, incruntare, datoritir, contractiei ri6.ic[to-
rilor (corrugatores) sprincenelor, capilarele capului
;i
ale fetei nude inro;indu-..ter
in acela;i timp, prin afluxul de singe. De in.dat:i ce accesul d.e
lipete
incepea realmen-
ter toli nrurych.ii clin
jurul
cchilor se contractau puternic, iar gura se desch.id.ea lar.g
in modul ar5tat mai sus, a$a lncit la aceastii, pericad5, tjmpurie tri,s[turile au luat
aceea;i formi, ca, la o virstri mai inaintatir.
Dr. l'irlerib
6
insi"stf mult asupra contractiei anumitor muqeh.i care trag nasril
in
jos qilngust'eaziln5,rile
ca fjind cu totul caracteristicir expresiei
lipatutui.
Dupir, clrn
a,m vd'zut mai inainte, mu$chii d,epressores anguli, or'is " se contractS, cle obiceri in
acelaqi timp
;i,
dup5, dr. Duchenne, ei tind indirect sd, aclioneze ln acela;i fel asupr.:r,
nasului. La copiii suferind de raiceli grave, se poate remarca un aspect similar al
nasului subliat, care se datoreazd,celpulin par!,ial, dup[ cum mi-a comunieat dr.
Langstaff, permanentei smiorci,iri
ryi
presiunii atmcsferice asupra celor dorr[ laturi.
Scopul acestei contrac,tii a ni,rilor la copiii rd,cifi grav sau care
,tipi,
pare s[ fie de a
opri scurgerea ln
jos
a mucozit[lii;i a lacrimilor;i dc a lmpicdica rirspindirea accstor
lichide pe buza superioar5.
Dup5, un acces grarr si prelungit cle
!ip[t,pielea
caprrlui,fafa
;iochii
se inrogesc
datorit5, faptului cir, revenirea slngelui cler la cap a fost impieclicatf de violentele efor-
turi expiratorii, ins[ roryeala ochilor iritaJ,i se datoreazil mat ales li,crimi-"rrii bcgate.
Diferifii mu;ch.i ai felei care arr fost puternic contractali se ma,i crispeazir, inci, pu!,in,
iar btlza superioarii mai este trasri incd, pu!,in in sus
ryi
intoarsri in afarir,
?,
cn colf,uriler
din aceasta c[ cstc ceva gresit in cxprcsia re'spectivi.
,,{lurcrc"r,.tocrnai inccpe si plir"rgir",,,supoLtarca rirn'c-
Unele din ccle 1ir persoane au putuL Ii, poate, inrlLrsc rii" ctc. f)e de alLir partc,
g
pcrsoanc, lic cit nu;i-arr
parlial in eroare, neagtcpLinclu-se sa vadir un bitlin forrnat o pdrere, fie cir g-r'cscau cu totul, au rirsplrns :
plingind gi lacrirnile nefiind secretate. In prir.in!a unei
,,viclenie", ,,priviLe
chiorisl",
,,iovial", ,,privinrl
la o
alte figuri a t1r. Duchenne (fig. 49), la carc mu;chii nnei luminii inLernli",
,,privincl un obiect indepiir'taL".
jumltdfi
a felei sin[ excitali cu curent galvanic pentru
s
]lrs Gasliell, Mctrg ]]arton, etlilic nouri, p. 81.
a reprezenta un oln care incepe sir plingir, cu sprinceana
6
ll',ssenschaftliches Sgstem cler Xlintik ttrtrl Plttlsio-
rlc pe acea parLe in pozi{ie oblici, ceca ce esLe caractc-
11nomik,
1867, p. 102. Duchenne, Ilticanisn'te de ln
phrl-
risLic suferintei, aceastl exprcsie a fosl lccunoscuti. dc sionomie Ilttmaine, album, p. 34.
rtn numir relativ mai mare de persoane. I)in 23 de per- " Depresorul unghiului g=urii (N. trad.).
soAne, 71 au riispuns colect. :
,,tt1ihnirc", ,rindulalc",
?
Dr. Duchentre fact' accastir ollsclva{ic, o1t. cil., p. 39.
PLINSUL
87
gurii lLsa,te uDor in
jos.
Ilu insumi am simlit si am observat qi la alte persoane adulte
ci,, atunci clnd" lacrimile sint retinute cu greutate, cala citirea unei povcstiri patetice,
este aproape imposibil c1e a impiedica diferilii muqchi, care la copiii mici sint puternic
aclionali in timpul acceselor lor de
{,ipilt,
de a se crispa sau a tremura u$or.
Cind" sint prt,a, mici, sugacii nu varsf lacrimi;i nu pling, fapt binecunoscut
de doici
ryi
dc. medici. Acest fapt nu se datorerste exclusiv glanclelor lacrjrnale, care sint
incir, incapabile de A sc.creta lacrimi. Am observat pentru prima d"at[ acest fapt cind
in mod accidental am atins ugor cu rnall.;etrt hainei ochiul desch.is aI unuia din copiii
rnei in vtrstri cle 77 de z1k:, fricindu-l sir, lfcrimeze rnult, ,si, cu toate cir, miculul
,tipa
violent, crelirlalt ochi a rlmas uscat szru era numai ugor rrmezit de lacrimi. O ase-
rnenea riryoari, li,crimare a amllilor ochi zr artrt loc cu zece zile mai lnainte, in decursul
dnui acces cle
fipat.
Lacrimile nu s-au rer,"Irsat pe pleoape pen,tru a aluneca in
jos
pe obrajii acestrri copil pe cind
lipa
violen.t atunci cind. avea 122 de ztle. Aceasta s-a
intimpla,t cu 17 ztle mai tirziu, cind. a implinit 139 de zile. Alli ci,tiva copii au fost
observafi pentru rnine,
ryi
perioada tle plinset abundent pare sI, fie foarte variabilii.
Irrtr-unrtl clin c:rzuri, ochii s-au umezit ugol la virsta c1e numai 20 cle zile1, intr-altul
La,62 de zile. La alli doi copii, lacrimile n.u au curs per obraz la virstele de 84
ryi
110
zrle,in.,qil launaltreileacopil au curs la virsta de 104 ztle. Dup5, cum amfost asigurat,
irrtr-un caz s-a observat curgerrea lacrimilor pe obraz la virsta neobirynrtit de tintpurie
clrr 42 de zile. S-ar plrea c[, glanclele lacrimale necesitd ]a orn un oa ecare exerci,tiu
ittainte ca ele sil fic u;or puse in funcliune, carn in acela;i fel dupl cum cliverse nri;-
cii,ri si gesturi erreclitare coordonate neccsiti, un oarccare cxerciliu inainte rle a fi
fixate si perfecliontrte. Acensta este cu atit mai probabil in ca,zul unui obicei ca plin-
sul, care trebuie s[, fi fost dobindit dupi, ce omul s-a clesprins de strdmo;ul comun aI
gennlui Ho'm,o
;i
al ma,imufelor antroponrorfe, cale rru pling.
Faptul cai la o virstti foarte timprtrie nx se vars5, lacrirni r1in. cauza d.urerii ,qau
vre'unei emolii m.intale este rema,rcabil, intrucit mai tirziu in viafd, nici o expresie
rrrr este mai genelalzi sau mai puternic pronuilltrtd, decit plinsul. O c1at5, ce acest
obict,i a fost dobindit r1t'c[tre sug:rci, el exprimi,in modul cel mai clar suferinfe de
toate fclurile, atit rlurer(' corporal5,, cit
;i
suferin![ psihicI,, chiar clac:i sint intovdr5,-
;itt'
r1e alte cmolil, ca frici, sau furie. Caracterul
lip[tului
se sch.imbd, in,szi la o vit'stzi
ft.rarte timpurie, dupi cum anr observat la proprjii mei copii,
fipltul
cte mlnie deose-
bindn-se de cel cle suferin.tn,. Ocloamn[ rnd, informeazh c5, copilul ei, in virstii rle nciui
luni,
lip[
pritrunz[tor cin.cl este infuriat, insd, nu
plinge
I
el varsi totu;i lacrimi atun.ci
cind este pedepsit priu intcarcerea scaunrtlui sd,u cu spatele la masi,. Aceasti, deose-
bire poate fi atribuitil faptului cr"r, plinsul este st[pinit, dup[, cum vom vedea irnediat,
la o virstl mai inaintat[, in majoritatea imprejurlrilor, cu exceplja mihnirii,
;i
de
asernenea faptului cir, posibilitatea unei astfel de std,piniri este transnris5, intr-o peri-
oad5 mai tirnpurie a vie{ii decit cea la ca,re a apd,rut pentru prima dat[.
La aclulf,i, mai ales la cei de sex masculin, pllnsul inceteazd, sii rnai fie provocat
cle o durere corporilld sau sL o exprime. Aceasta se poate explica prin faptul c[ b[,rbalii,
rutil, ct'i rlin rasele civilizate, cit
;i
din cele barbare, consiclerzi ea un semn cler sldbiciunc'
si ca o lipsti c1e birrbir,!,ie ,qi, manifeste d.rlrerca corporaki prin vrelrn semn exterior.
L-'u aceastri exceplie, s[lbaticii pling abundent d.in motive foarte neinsenrnate, dupi,
cum relateazd Sir. J. Lubbock
8,
prezentind" unele exemple. IJn
;ef
clin l{oua Zeelandd,
8
T'he Origin of Ciotli:allon, 1870, p. 355.
ls _
EXPREST^ SUFEHINJET :_
,,a
plins cit^un oopil peritru cri marinarii i-au stricat pelerina favcr'it[, prifriincl-o
cu f[irr[". In
Jlla
dtr Ifq:ci am vizut un bl1tinary care pierduse cle' curinrl un frate
si c:rrr',inmcci irll.rt'nativ,plingea cuo violen![ istericir si riclea din tcatri, ininra la
oricc il:rmuza. l,a ruifiuniie civilizate tljn Europa exjst5. rle ase men(a
('
rflare clecse-
bire in fi:ecvenfa pllnsului. Ilnglezii pling rarer;ri, afari numai sub preriunea ct'lei
mai zrcutc rlurer"i,in vrc'rri{'c('in unele pirrli ale ecntinentrilni brlrbalii varsri lacrirri
muit mai Ll,qct'
gi l"uai abunrlent.
I)upir curir sre
;tic.,
alicnalii mintali rlau drumultuturor erncliilct lor, cu pu!in5,
retinerr: sau nici una. T)t. J. []richtcn. Brorvne mL informeazil c:it nimic nu cs1,e mai
canrctt'ristic sirnplei ntclancolii, ch.iar la serul masculin., ca ten,dinfa la plins in cele
rnai neiusr.mnzi.trr acazti san ch.iar ll"rlii
uici uil. rlr,tiv. Alienalii pling der aremenea in
mocl cl.isprcpoliicnat cind ?rpar, \'r'o cauzri real[ de suferinfn,. l)urat:r plin.sului la
unii pacienti t l,t'e rLirnitsllire, clilpii t,utn cste pi cantitate a r1e lacrimi pe) care o var.qii.
O fatii, melancllicir a plins o zi intreagzi
;i
ultcrior s-a spov'edit, clr. Brou'n(' ci, nrotivul
era ci,
ryi-a
achis an..int(, cunl i;i r'[rese cclati sprincrnele ca s[ le grzibcascri cre;terea.
ilIulfi pacit ntj dirr :lzil rtau timp indelungat leglnindu-se in,ajnte si inapoi,
,,si,
clat'il
le vor"br;ti,ei lryi {)prcsc aceste rniryctiri.igi string cch.ii, iqi lasf ccllurile gurii in
jos
qi izbucn.sc iri. plirr.s". Tn. unclr: rlintrc ace,ste cazari, faptul cle a li scr aclrcsa srau cler
a-i saluta prictniis par'(' sii ,q'ugprZe vreo n.ofiune fantasticl, sau de intristare
I
in.
alte cazuri inl:i" oi:ict, fcl ric cfclt provo?rcir. plin.s, inclepe ndent cle vreo idee. Pacien,tii
suferincl de rnan,jc tcut:i au rir' I,s{rp.rlt':} paroxi,qme vicle nte de plins sau cle scincet
in mijk;cul
qk'linirilr
r lcr inccercn.te.'J'c;t,rrryi nu trebuie s[, insistdm prca mult asupr?r
viirszirii abnn.clcrte r1e lzrcrimi dc ciitre alienntji m.jrtali, e a fiinrl clatcrat5 lipsei ori-
cl,rci retineri, ci.eoare(ie anunrjte bcli ale creierului, ca hemcplegia, ane mia cerbra]i.
dcgcnelc'sccrfa scnilil, iin o tenclinfd, spccialI d.e a provcca plin.sul. I'lin.,.ul cste cbig-
nuit la alicnafi ch.iar riupir cc s-a ajun,s l:rostare complet[ dr. imbecilitate cu pierderea
capacitirtii dt, v'orbirc. Irrrs:cane idicate cJ.in rraltere de asemcna plingn;sc, pa,re insir
cd, nrt tot aga
;i
crul,irrii.
Plins:ul pa,r(,r.ri fie expresi:r inilialii
;i
nat'uralri, dupl cum vcdem la copii, a
suferinfc'i tlt'c'ric('ftl,fit'ct-r este Vol'ba de o d11ere ftzicra aproplath de chinrtriextre me,
fic do o sdferint,tl*uilrteasc:iprofund[. ]'apteie der mai sus
;i
experie n,fa ncastrir obits-
nuit[ ne arat,r"r in.si=r c:i un efort frccv'ent repetat cle a n,e refine de la plin.s in. asocialicr
cr1 anurnite stirri .cufle tc;ti are un cfect importart in stipinirea acestui obicei. Pe de
alt,5, partr'7 s(. parc cir facultatea rle a plinge pcate fi sporit[ prin obiqnu,injri; astfel,
Rev. Ii. Taylortn,
('iir(.a
lccuit, timp inclelnngat in l{cria Zeelandir, afirn[, cti fcmei]e
pot r-Irsir iu mctl rcit lncrimi rlin abunrlenfi;in ac,qt Fccp ele se int,runesc pentrrt:r
jeli
rnor'tul
ryi
se minrlrrsc
",clr
mcdul cel mai indu.ioqltcr de a plinge".
Ijn mic c'fr:rt rl*r t'cprinrale, aclicninrl asupra, glanrlclcr lacrimalt'. are pu{itt
efect
ryi
de fapt acit'st it
1111','
sii tlucl la un. rezUltat oI,Us. L-'n me d.ic bitrin si crl cxpe-
rien.J5, mi-a rpus c5" cl a cr,nstatat c[ intotdeaun.a .'ingrtrul rnijloc cle a r pri plinrul
anrar'n.ic, intiniplStt,rr al cloatln(,lr-r care il ccnsrrltau gi care iryi d0rau ele inselc'.si F
opretlscti rlin plins cla s,ir I(' rcage insiste nt s[ n,u inceteze, asigurinciu-lt, c[ njmjcr
nu le-ar putea ahner mai bin,e suferirrla ca un pllns prehingit;i abunclent.
e
Vczi, rle txcmlrlu, rlcscriclca fircritii dc dl. llar- scl'Lctftliches Sgstern der hlintik urtd Pltgsiogtrcnik, 7867,
sltall, a unni idiot, in
,,Philoso1-rliical
Transactions", 1867, p. 61.
p. 521. Irr lcgiiturit cn crctinii, r'czi clr. Piclcrit, lVrssen-
10
Nep Zealand and. its Inhabitants, 1855, p. 175.
PLiNSLIL
.sg
fipii,tul
sugacilor consti-l in expiralii prelilugitc cu inspir:rfii sctirte si rapide,
aproape spasnrodice, rlrmate la o r.irstir pufin mai inaintatii rle hoh.cite c1e' plins.
Dupa, Gratiolet
11,
glota este mai alcs influenfatri in timpul plinsului in. h.ohote. Acest
sunet se autle
,,itt
morncntul in care inspiralia invinge rezistenfa glotei si ae'rul se
precipitir, in colul pieptului". ins:i irrtrc,gul act al rcspira,tiei este cle ase'mer).cit r,pas-
modic si violent. Iimt,rii se ridicir in gcneral ln acelasi timp, rleoarece prirr aceast[
mirycare
respira{ia clt,vin.e ma,i u;carii. I-,,a ur}ul clin copiii nrej, cinrl ir\"a v'irsta cler f7
de zile, inspirafiile erall atit rle rapide qi
cle pul,ernicr,, in.r'it se apropiau prir] carac-
tc'rul lor de plin,ret cil hoh.ote; cind a\rc'a 138 de zt7e, am obscrtat pcntru prinra datf
un plins cll hohote clistinct, cAre ulnra drrpir t'iecare acccs violt'nt cle
!iprit.
lli;c[rile
respiratorii sint par,tial r'olunfare
;i
parlial irrvoluntare
;i
rni-e teamir cir plinsril cu
hohote se datore;t,e cel pulin in pzrrte f:rptului cd, copiii ari o orir(ttre fac:ultate c1e a
stlpin"i, clupa, prima copil[rie, organ.ele lol vccale si der a-pi opri
fipetele,
insir clin
motivul ci, au mai pulinIputere asrlpra rnu;ch.ilol rcspiratori, ace;ti:r contilm[ in-cil
rin timp sir, ac,tion.eze in rnocl involrintar sau spa-smcrlic, clupir
(ie
atl fost pri;i irr itctiune
violentil do contractie. Plinstrl cu h,ohote pare sii fie catacrteristic specir.i umane,
tleoarece iugriiitorii cle la grr-rdina zoolcgici-r m-riu asigurat, cti rru au uuzit niciorlatl
\,"r'eun h.ohotit la vreo specie rle maimufe, cu toate cii adt'se:r mairrlrf t,lt'
fipn
zgornotos
atunc,i crintl sint fugtirite si prinse
;i
apci gifiie tirnp indelung:rt. \'c,rlenr astfrl cir erist:i
ttltalogie strins[ intrer plinsul cu h.ohote
;i
vS,rsarea abunclerrtil ck lac:rirni, dr.ourcce
la copii plinsul cu hohc,te nu incepe in. tinrpul primei copiiirrii, in.sir ultt'ricr upare
relativ
brusc
;i
atunci urnreazii clupir fiecare acc's grarr de
!ipzrt,
pinir c(' ?rcest obicr-i
t'ste st[pinit o tlrrtii cu inajntarea in virstl.
I)espre r:rtuzele contruQici, ntu;clt'ilor din
ju,r'ul
or:h'ilot' irt,ti'mpul
li1tulttltl,i,.
-
Ant
r"ir,zut cir, a rlnci cinrl
fipti,
sugacii
;i
copiii mic,i invariabil i;i inchicl strins cchii prin
contracfia rnu;chilor orbiculuri, a;a incit piele a st'inctele;te tle iur
imprejur. La copiii
mai mari si ch.iar la aclulfi, ori dt' cite oli sc-'
lipri
violent
;i
neretinut, sre pcate obser'va
o tetnd.infl de contractie a acestor mu;ch.i, cu toate cir atlesea coutracfia este oprit[
pentru a nu impiedica ved.era.
Sir C. Bell
12
explicrii aceastri :rct,irin.r' in. moclul urrneitor :
,,?u
timpul fiec[nri
zrct violent c1e expira],it'. fie al risulrri din. tcratil itrima, al plinsrilui, tusei sau al strirnu-
tatului, globrrl ocular este strins comprimat de fibrele rnrtlr'h.inlui orbicuku"is,
ceea ce constituie o mlsurI, der precaulie pcntru suslinerea
;i
apirraret:r sistemillui
vascular al interiorului ochiulrri de rrn irnpuls rctrogratl comrinicat in acela;i timp
singelui din vene. Atun.ci cind contractirm co;ul pieptului si expulzirm aerul, existd, o
intirziere a slngelui in venele gitului;i aie capillui, iar la acfiunilr'ma,i puternice de
expulzare sin.gele nu nrimai ci dilatl vasele, dar se si revarsri in rarnurile mirniscule.
Dac5, in acel moment oeh,jul nu ar fi comprimat crlm trulbuie si n.u ,q-ar ofeli o rezis-
ten!5
qocdlui, s-ar putea pricinrri o vi,tiimare ireparabilti textr-rrii ck'licate :r interio-
rdlui ochiului". Mai cleparte el adaugir :
,,I)acir
po cincl
lipri
si se zbate c:u furie,
separ[m pleoapele rinui copil pentru a-i examina cch.iul, hiindu-i astfcl srts!'inerea
naturali, a sistemului vaFrcular al och.iului
1i
mijloacelt' de zrpirare in contra erup,t'iei
singelui care are loc atunci, conjrtnt'tit.tr rrc uillplc blusc cu singt,, ilrl pleoapeler si6
intoarse in afarii".
LL
De la l)htlsiLnutntrc. . ., 1865,
ll.
12ti.
t2
Anatontg cLncl P hilosolthu of D rltre ssiort, 1 8 l-1, p .
106. Vezi cle asemcnca luclaLea sa in,,Philosophic;al
flansactious", 1822, p. 281; 1821i. p. 10(i
fi
28U. De asc-
rnenoa The )ieruorrs Syslcrn oI tlrc IILinurn'l]od'y, Otl.' a
3-a, 1836.
90 EXPRESIA SU}'ERINTEI :
Murychii clirr
jurul
ochilor nu slnt puternic contractafi, dupd, cum afirmf Sir
C. Bellqi dupil, currr am. observat adesea sieu, numailn timpullipatului, risuluiputer-
nic, tuqitului
;i
strirmrtatrrlui, ci
;i
in timpul mai multor alte acliuni analoge. IJn om
iqi contractd, accst rnuqchi atunci clnd iryi sufld, violent nasul. Am cerut unuia d"in
fiii mei s6, strige pe cit il
line
gura
Ei,
de indat[ ce a inceput, el qi-a contractat puter-
nic muqchii orbiculari; am observat aceasta d.e repetate ori
ryi
lntrebinclu-l d.e ce de
fjeeare d.atd,
\i
inchidea atit d.e ta,re ochii, am constatat c5, nu
;i-a
dat cltqi cle pulin
seama d"e acest fapt, el actionincl ln mod inconqtient sau instinctiv.
Pentru a provoca contraclia acestor murychi, nu este necesar ca aerul si, fie
realmente expulzat, cltn. piept, ci este srrficient, ca muqchii pieptului qi
^r
abd-ome-
nului sd, se contracte cu mare putere, in timp ce prin inch.iderea glotei nu scap5, d.e
loc aer. La voniitare sau la oticnirea v'iolenti, diafragma coboard, decarece cu;catora-
cic5, se umple cu aer
ryi
diafragma se men.line in aceastd pozi\ie prin inch.id"erea glotei,
,,precum
qi prin contrzrclia propriilor sale fibre"tt. Mu$ch.ii abdomin.ali, contractln-
du-se atunci puter'nic, apasi, asupra stomacului, ai ciruj proprii mu;cl-r.i se contracti,
qi ei, astfel lncit con,tirrutul stomacuhii este evacuat. In. d.ecursul fiec[rui efort de
vomitare
,,capul
,qe colrgestioneazh foarte mult arya incit
\u\^
este ro;ie
;i
umflati,,
iar vinele mari ale felei qi tlmplelor sint vizibil dilatate". In acelaryi timp,'dup5, cum
qtiu din observa!,ie, muqch.ii din iurul ocb.ilor sint puter'nic contractafi. La fel se in-
timpl5, qi atunci cind" muqchii abdominali aclioneazdin.jos cu forfi neobi,snu'itd,, eva-
cuind" conlinutul tractului intestinal.
Dacd, murycrhii picptului nu sint puqi in acliune puternicd, expulzin.d, sau com-
primlnd aenil clin plflmini, cel mai mare efor't al murychilor corpului nu poate c^aza
contraclia muqchilcr din
jurul
ochilor. Am observat pe fiii mei cind d"epuneau un
mare efort fizicla exercilii cle gimnastich, ca de pildX, ridicarea repetatd a corpului
suspend.at numai cu ajutorul braJ,elor sau rid.icarea unor greu1,5,!i mari d.e pe sol,
dar nu s-a constatafr, aproape nici o urm[, de contraclie a murych.ilor in
jurul
ocbilor.
intrucll, contraclia acestor muqch.i pentru protectia ochilor in limpul expi-
raliei violcnte constituie, dup6 cum vom vedea ulterior, irr.d.irect, ur element funcla-
mental al mai multora d.in.tre expresiile noastre cele mai importante, eram extrem d"e
nerdbd"[tor s5, stabilcsc in ce misur5, pd,rerrea, lu,i Sir C. Bell putea fi confirmat5.
Profesorul I)cndcrs, din. Utrecht
1a,
binecunoscut ca una din cele mai mari autoritflli
din Europa asupra veclc,rii
ryi
structurii ochiulu.i, a arut marea amabilitate de a face
pentru mine aceast5, cercetare cu ajutorul numeroaselor mecanisme ingep.ioase ale
qtiinlei mod.erne, pubiicinc}u-;i rezultatele
15.
El arat5, cd, in timpul expiraliei violente
vascle externe intraoculare si retrooculare ale ochiului sint toate influen,tate in doul
feluri, anume prin presiunea sanguind, sporit5, din artere
;i
prin faptul cX revenirea
singelu.i in vine este impiedi catd. Este de aceea sigur cd, atlt arterele, cit
;i
venele
ochiului slnt mai mult sau mai pulin l[,rgite ln timpul expiraliei violente. Dovezile
13
Vezi descrierea datd de dr. Brintor-r actului vomi-
tirii, Tocld's Cgclopaeclirt of Anrdomg antl Phgsiologly,
1859, vol. 5, supliment, p. 318.
la
Sint foarte inclatorat cl-lui Borvrnan penlru faptul
ci m-a prezentat prof. Donders qi pentru ajutorulslu de
a convinge pe acest mare fiziolog si intreprindi cerce-
tarile in legirtrtr;i cu subicctul de fa!i. Sint de aserncnea
foarte indatorat cl-lui Bownran pentru c[ mi-a dat cu cea
ntai rnare amabililate infornratii asupra nrtrlLor problcnte.
15
Accst mernoriu a apirtrL pentru prirna dat5. in
,,Ne-
derlandsch Archief voor Gences en Natuurliuncle", 5
dccembrie 1870. El a fost tradus de dr. W. D. Nloore
sub titlrrl On the Action of the Egelids in determination
of Blood
from
erpiratorg effort,
,,Archives
of lIedicine",
editat de dr. L. S. Beale, 1870, vol. V, p.20.
PI,INST]L
sint prezetfiate amrinln.lit in. memoriulvaloros al prcif . Donclcrs. Efectele asupra vene-
lol capului se manifest[ prin prc,em.in.en.la 1or, prin culoarea, purpurie pe care o ia
fa,ta omului carc turyeryte violent, d.eoarece se sufocir, pe jumirtate.
Pot menliona, dupri
aceearsi autoritate, cir ochiul intreg iese prr!,in in afar5, in timpul fieciirei expira!,ii
violente. Accasta se datoreryte dilatilrii vaselor retrooculare, ceea ce ar fi fost cle pre-
vhzut clin ca,uza legfi,turii intime dintre och.i
;i
creier, fiind.
;tiut
c5, creic,rul se ridici
;i
coboarir, cu flicc:are respiralie, cind o porlirilre a craniului a f o,.t indepi,r'tat[,, dup5, curn
se poa,te vedea, de-a lungul suturilor neinchise ale capului s;ugacilor. Presripun c[,
acesta este drr asemenea motivul pentru care ochii unui om sr.rgrumat par ca
ryi
cind
ar ie;i din orbite.
In legd,turir cu protectia och.iului plin presinnea pleoapelor iu. timpul efor:-
turilor expiratorii violente, prof. Donders concbide din tliversele sale observatii ci,
aceastl ac,tiune cu siguran![, cd, limiteaz6, sau supriml, complet clilatarea vaselor
16.
El ad.augil ci in asemena rnrrmente Ved"em d.estul de frecvent cum mina estc pus5,
involuntar pe pleoape ca pentru a suslin.e
;i
aplra globul ccular.
Totursi, in prczent
nu se pot adrlce multe clovezi care s5, probeze ch de fapt
cchiul este lezat dinlipsa rle suslin.ere in.timpul expiraliei viole nte
;existi,
in'-s[ citeva.
Este un
,,fapt [;tiut]
cil efcrturile expiratcrii fcrfate la tu,ce a sau.vomitare a violentir,
$i
mai ales la strlmttat produc uneori rupturialevaselor mici
(externe)ale ochiuluf)17.
in leg5turli cn vzrsc'le in.tc,t'ne, dr. Gunning a inregistrat rccent urt ca,z d"e exoftalmie,
ca urmare atusreiconr,"ulsive care, dupilp[,rerea .qa, & depins de ruperea v'aselor mai pro-
funde, iar un alt, caz analog a f ost de asemenea in,rcgistrat. Dar chiar simpla senzalie
d.e incomodare ar fi prc;babil suficientd, sri ducfl la obiceiul asociat al protejd,rii glo-
bului ocular prin contraclia mu;cb.ilcr inconjur6tcri. Ch.iar perspctiva r'au posi-
bilitatea unei vltimdri ar fi probalril suficien.td,, in acelaqi mcd, d.upri cum un obiect
mi;cindu-se prea aproapc cle ochi determ.in.L clipirea inv'cluntar5, a plecapelor.
I'utem deci conchide fzirh, grii[, d.in observaliile lui Sir C. Bell
ryi
mai ales d.in cerce-
tflrile mai u"tente ale prof. I)ondels, c[ inch.idereil strirr.si, n plecapelor in timpul
{,i-
patului copiilor t,ste o acliunc pliri r1e inleles
;i
de real folcs.
Am vilzrrt, m:ri in.ainte c[ contrac!,ia mu;cb.ilor orbicu]ari d,uce la tragerea iu sus
:r, buzei superioare
ryi,
in- consecin,lii, dac[, gur:r este
!inut[,
larg d,eschisil, la tragerea ilr
sus a collurilor gurii prin contracf,ia muqch.ilor deprcsori. I'crmarca cutei nazo-labiale
pe obraji clecurge de asemenea d"in tragere a in sus a buzei superioare. Astfel, dup5, cit
se pare, toate mi;clrile expresive principale ale felci in timpul plin"sului rezultl clin
contracfia murychilor din
-iurul
ochilor. Vom constata de asemenea c5, vilrsarea lacri-
milor d"epinder sau cel pulin este intr-o oarecrare legitur'5, cu ccntraclia acestor
rnu;chi.
16
Prof. Doncle'rs (op. cit., p. 28) obsclvir ci,
,,dup[
leziunea ochiului in urrna unci opet'alii
Ei
la unelc for-
nle tlc inflatna[ie ( r, inflantzrlia > itnplicind un proces
irrfec!ios, Darrvin a inIelcs probabil <, congeslic D
-
N. tratl.)
intcrni aLlibr,rin o rnare irnporLanfi srrslinelii unifolurc
a pleoapelor inchise si o nrlrim in m-rrlte cazuri prin apli-
carea unui bnnclaj. In atnbele cazuri n(l stliicluitn si
evitrim cu grijti o presinne expiratoric nrrrr, al cirrei deza-
vantaj este binc cllnoscuL". IJl. Bowman n-ri. infolmeazii
ci la f otof obia excesivir care inLovirti seste ccea ce sc
numeslc of talnrie scrofuloasii la copii, atunci cintl lu-
rnina cstc atit rle dureroasii, incit tiurp clcr sirlltdrnini
sau ltrni ca cstc pe'r'manent exclusir prin iuchiclet'ea crr
cea mai tnatcr putcrc a pleoapelor; tlesflcind pleoapelt',
crl n fosL izbit de
ltuloart'lr
ochiulrri
-
llu o paloarc nirt.rr-
ralir, ci abst-nla rogc{ei calc ar li fost de prev[zut. dacit
suprafala at fi fost pufin inflamatir, dupii cnm este de
obicei cazl:rl, si tll. Bolnran cstc tenLaI sir alribuie aceas-
tI paliditat.e inchiderii for'late a pleoapelor'.
1?
Dondels, r,,;r. cit,, p. 36.
EXPRESIz\ SIIFERIN'I.I-I :
ltt uuelc diri.tre cazurile de mai sus, in spccial irr cele cle strinutat pi tu;it,
t'ste posibiJ ca contracfia mu;ch.ilor orbiculari si, serve ascd, in plus la protejarea cchi-
ior contra unui srtnet striden.t sau ul)ei vibralii prea violente. Cred acreasta pe ntru c5,
lotrftiintl oase tari, ciinii
;i
pisicile in.r:hid" intr,tdeauna, pleoapele ea
;i
rrinfl strdnrrt[,
t'u toate c[, :rtunci cincl latr[ puternic, ciir-r.ii nu le inchid. Dl. Sutton a, obser.vat cu
griiir pentru
minc, cite un prli de orangutan
;i
der cimpanzeri;i a constatat cti ambii
irrch,id ochii cinrl str5n.rrti,
;i
crn.d tu;esc, ntr insi, cin.d
,tipri
violent. Am clzrt o prizh
ntici, dc tutun unei maimuf,e tlin. grupul american., si anume unui
(tebust
cAre si-u
in.chis pleoapele cincl strinuta, tle;i ulterior, intr-o situa!,ie diferitri cind emitca tipett'
lirsunir,toare, nu le-a inch.is.
(lauea
sern"e,!'ie'i lacri,ntul(.
-
in orice fieorie asupra secretiei lacrimalc-' provocate
tlcr s afecta're a psihicului trebuie luat in con,qideratie un fapt impor'tart,
;i
anume
c[,, ori de cite ori muqch.ii din
jurul
och.ilcr sint puternic
;i
invohintar contracta,ti
cu scopul de a cornprima vasele sanguine, aplrind" astfel ochii, sint secrel,ate lacrinri,
aclesea in cantitate suficientl, pentrll a se rostogoli in
jcis
pc obraii. Aeeasta se intim-
plil atit ltr emof,iilc' cele mai opuse, cit
li
la lipsil totalir, rle emolii. Sirrgura exccpfie,
;i
a,ceasta numai pa,rfialii,, la cxistenla unui raport intre contractia in.voluntarS,
li
putenricS,
a aeestor ntu;chi si secretia de lacrimi este aceea, zr sugacilor, care, cind.
!,ipir
violetnt cu pleoapele st,rins in.ehise, de obicei nu vars[ lacrimi pinii ce n.u au ajuns la
virsta intre dori5
;i
trei sarr patru luni. Ochii lor se acciper[ toturyi crt lacrimi la o virst5
rnult mai tirnpurie. Dup5, cum am observat mai srls, se pare ci, la o perioad:i foarte
timpurie a, vietii glanclele lacrimale nti a,jung in.ci, clin lip,si, de erercitiu sau din vren
alta, eaazit, la deplina lor activit:rte fun.ctionall. La copiii cle v'irsti, ccva mai in.ain-
t'atra,
lipirtul
sau geamir,tul d.in cauza vrcl7nei suferinte ester insolit atit cle frecr,"crrl,
tle vitrsarea de lacrimi, incit plinsul
ryi !,ip6tul
sint ternre ni sinonimi
18.
Sub imprrlsul ento,tiei opuse, al marii bucurii sau al pld,cerii, atita t,irnp cit,
risul este ntoderat, nr1 ex.istl aproape nici o contrac,tie a mu;chilor din
jurul
ochilor,
a;a ci, nu existzi n.ici o incrumtare
latunci
cind se emit h.ohote de ris, cu erpiralii rapide
,.si violcttt spasmodice, lacrimile cttrg
;iroaie
pe fa{L. Am observat de multe ori fafa
unei persoane dup5, un paroxism de ris violt nt
;i
am putut ved"ea cL mu;chii orbi-
culari
;i
cei ai buzei sriperioare incI, mai erau parlial ccntractaf,i
ryi
care imprr,un[ crr
obrajii scildali in lacrimi dld.eau
jumltn,tii
superioare a felei o xpresie care nu putea,
fi deosebitd, de acce a a unrri copil care mai plinge inc5, cu h.oh.ote. Dup5, cum vorn vedea
intr-un eapitol viitor, faptul cd, lacrimile se scurg;ircaie pe fa,!i in timpul rlsului
violent este comrin tuturor raselor unrane.
La trtsea violentd,, mai ales cincl o perscan[, este pe
jumltate
sufocat[,, fa!a,
se invine,te;te, venele se dilatl, mu;chii orbiculari ser corrtract[, putcrl,.ic, iar lacrimi]e
('urg
pe obraji in
ios. Chiar clupi un acces obiryn,uit de tuse, aproape orilicine trcbuie
sii-si
;teargi
och.ii . La vornitare sau oticneal[, viole nt[ d.upzi cum am incercat cu in-
sumi;i am vd,zttt-o;i la alfii, muqch.ii orbiculari sint puternic ccn,tractali;i un.ecri
lacrimile se scurg din abun.den!5, pe obraji in ios. lli s-a sugerat c5, aceasta se poate
rlatora faptului cd, r'reo materic iritantl, s-a introclus in niri
ryi
cil prin. acliune reflexil
s-it tlet,ermin.at secre.t,ia lacrirnilor'.
(la
urrnar(', rlm rugat pe rtn chirurg s[ sc ocupe c1c
1'
l)1. I lenslcigh Ncdgrvoocl (Dictionary of' English
LltyrnloryrJ,1859, vol. I, p. 410) spune:,,Verbul <,to wcep ,i
a plinge.l r'inc de la anglo-saxonul (
wop D al clrui in!c-
lcs ini!ial cste stligliL (in englezcstt:,,1o cLy" inseuurnir
atit a plinge, cit gi a
-tipa
-
.\'. lrad.).
I'LiNSUL
t'fectele oticnelii, atunci cinrl din stomac nu a fcst expulzat n.imic
ryi
priltr-o coinci-
rlenf[ ciutlati, a sufcrit el insu;i in d.imineafa rirm5,toare cle cticnea]i, iar trei zile
mai tirzirr :r ollservat o tloamn.i, suferind de un. atac similzrr
;
si el este sigrtr c[ in nici
unul t'lin aceste dour-r cazriri
nici o f[,rimii de materie nu a fost expulzatX O.in stomac
I
totu$i
mu;trhii orbicrrlari erau puternic contractali, iar lacrimile ail fcst abundent
secretzrte. Irot vorbi de 2,ssmenea in mcd pozitiv d.espre contractia, e n.ergici, a ace-
lora;i mu;chi tlin
jrrrul
ochilor
;i
rlespre o coinciden!.d a secretiei abul,detrte a lacri-
milor atutrci cincl murychii abdom.inali ac!,icne a zd, elt f cr![, neobirynuit[,, apdsind
?rsupra tractusului intestinal.
Cristra,tul lncepe cu o inspiratie profund5 urrnati de o expirn,tic prelrtngf
li
forfatti
ryi
in
.acelaryi
timp aproape to!'i murych.ii corpuhii sint puterriic contraclali,
inclusiv cei clin
jurul
och.ilor. fn timpul acestui act se secre1,5 adesea lacrim.i;i le-am
vraztt chiar rostogolindu-se pe abraz in
jos.
Am vtizut frecvent cir, atunci cind c-rame nii se scar'pinri intr-rin puncrt Uncle
sirnt o tnitrciirime intolerabila, ei inchicl cu putere plccapele, insii, dup5, ..rm crc,cl, nn
inspilir rnai intii adinc pentru a t'xpira apoi cu foifri
.sl
nicicclatf nu am obser.vat ea
ochii sit se dmplo t1e lacrinti, nu sint insir gata sii afirnr cii aceasta nu se intimplrir.
ineb.ictrerea cu puterc a pleoapelor este poate num:ri o partc din1r-o ac,tiune gelcialii
plin
carc aproape tofi rnrr;ch.ii corpului devin in acela;i timp rigizi. Ace astd, inchi-
dere :l plcoap('lcr
cste cu totul diferiti, de inch,jderea delicat5, a ochilcr care adesea
in.so-te;te, tlupir cum observzi Gratiolel,
le,
mirosirea unui pnrfum delicics sau gustarir
unei mincl,ri delicioai{e, care ia probabii na;tere din dor^infa de a excllder oiice im-
presie tulburitoare ce ar putea surveni pe cale vizaald.
Profr"sordl Dcnders imi scrie urm[,toarele :
,,Am obser,vat citeva cazuri ale
nnei boli foarte curioase cind, dupii, o freeare ufoaril (,,attouch.ement"),
c1c. excmpll
frecarca tlttt'i h.aine, care nu a provocat nici rani, sau contuzie, au utrt lcc spa,sme
ale rnu;ch.iului orbicular cu o secretie laerimalri fcarte abundenii, .or" a durat cam
tt oril,. I-llteri{}r,-utreori
dupl un interval de mai multe ,qlptdmini, reap[,reau spasme
violente ale acelora;i mu$ch.i insotite c1e' secretie lacrimal[, impreunl cu o inrcsire
primarl sAu secundariL a och.iului". l)1. Ron,mAn mi informeazh-ci a observat intim-
pliltor cazrrrt foartc'
a,semrn[,toare
;i
cr in un.elrr cuntre acstca nu ap[rea nici o inro-
sire sau inflamzrtie
a ochilor.
Am fost nerlbdi,tor
"qi
st:rbilesc dacir, existri l:r vreunul dintre animalele infe-
rioare l1n rapolt sirnilar intre contractia murychilcl orbiculari irr. timpul expiratiei
violente ,si secrefitr lacrirnalir
;
sint in'si foarte pufine animale car, i;i ccntractl aceryti
tttu;chi in tnOd prelungit, sau care rtarsii lacrirni.Exemplarul
de Jlacacus,ptel.tylts)
care_plingea,
alttitlatti ntit c1e rnult la grirclina, zoolcgiczi,-ar fi fr:st un excelent caz,
cle observal;ie, irrsi, cele cloui, maimule care sint acum acolo
;i
care par sL aparfili
aceleiaEi specii nu pling. Totu;i, atunci cind au fcst cbservate cu gri;e de cfi,tre dl.
Bartlett
Si
de mine, pe cind tipau zgomotos, ele pS,reau cd, lqi contraclil ace;ti muqch.i;
deoarece F,e mirycau insd, incoace
ryi
lncolo atit cle rapicl in cu;tile lor, .tu, gr"u ie t.
observi cri cer.titudine.
I)upir cit:rnr putut stabili, nici o altri nraimuJI
nu i;i contractir rnu;ch,ii crbi-
culari atunci cirrcl
!ipi,.
.
ls
De Ia Phgsionomie..., 1865, p. Zl7.
EXPRESIA SUFERINTEI :
Se
rytie
crii, elefantul indian uneori pllnge.I)escriiilcl pe cei pe
(iare
i-a vilzut cap-
turafi si legaf,i in Cerylon, Sir tr. Tennent spune cir unii
,,zilceau
nerniqcali p" sol cu
rdci o altri inrlicaf,ie tle suferinlii a,faril d"e lacrimile care le scrildau ochji
;i
care cur-
geart ftiri, lncet:lrt"'. Yorbincl d"espre un alt elefant, el spune :
,,Cincl
a fost cloborit
;i
inc5,turyat, rlnrt'rea, sa era extrem de mi;ciltoare
I
r.'iolenfa sa s-a transformat in
t'otaki prostnrfie si zricea la p[rnint sco!,in.d tipete iruibrr;ite cu lacrimi picurin.du-i
pe obraiji in
jos
')2o.
La grl,dina zoologicri, ingrijitorul elefan.lilor in.dien.i afirmri cu ti,ric
cit, a vEzlut clc rn:ri multe ori la,crimi
;iroind
pe fa{a unei femele bitrine, care era nefe-
licit[ clin cauzrr, rrrutririi puiului ei. Ca urmare, eram extrem de neriibdi,tor sri stabilerscr
(iA
o extintler() a raportului dintre contracfia, murych.ilor orbiculari;i vzirsarea drr la-
crimi Ia om, rl:r,cil elefan'(,ii cin.d mugesc sau
lip[
zgomotos i;i contractil ace;ti mu;chi.
L& cr(rrea cl-lui llartlett, in.grijitorul a ordonat celor doi erlefanti,
tinl,r
;i
b[,trin,
sii, mugeascit,
ryi
anr v[zut t1e re',petate ori, cti exact cind incepeau rnrrgetul, murych.ii
rrrbiculari, mai ales cei inferiori, erau vizibil contractali. Intr-o ocazre ulterioarir,
ingrijitorul l-a fircut pe t'lefantul bltrin sir mugeascl mult rnai tare
ryi
atit mu;ch.ii
orbiculuri superioli, rrit
;i
cei inferiori erau invariabil puternic contractali acum in
t'gali"t, mlisurri. Un fapt neobi;nuit este cei elefantul african, a,tit cle diferit rle specia,
indianir,, incit :r fost considerat cle unii naturali;ti drept un subgen rlistinct, atunci
clrrd in dou[ ocazit a fost flcut sd, mugeascl, tare, nu a prezentat nici o urm[ de con-
trtr,cfie
^
rnu;chilor orbiculari.
Din tliversele cazuri c1e mai sus in legd,trrrf cu omul rezultl, cred, cL nu poate
exista vreo inrloialil cri contraclia muqchilor d"in
jurul
ochilor in timpul expiralici
violt-:nte sau citrcl torace'le tlilatat este contractat forf,at este intim legati, intr-un
rnocl oarec&re rle sercrcrtia lacrimal[. Acest fapt este valabil atlt sulr influen,ta uno]
t'rnolii cu lotul clifcrite, cit
,si
intleptndent de orice emolie. Natural c5, prin aceastir
tru so inlelege c5, nu pot fi sccretate lacrimi f5r5, contraclia acestor mu;chi, rleoifreco
esl'e uotolirr si1 6rlp sint ildesea abuudcnt vd,rszrte cu pleoapele depirrtate
;i
cu frunte a
rreirrcrctitri. Oorr.tracf,ia trebuie sL fie' atit involuntari,, cit si prelungiti, ca, in tirnprtl
unui rrcces rle sufocare, sau energicir, ca in timpul strlnutatului. Simpla clipire inro-
luntari zl pleoapelrlr, de;i cleseori repetatii,r nr aduce lacrimi in och.i.
$i
nici ccn.trac,tia
voit[
ryi
prelungitil, iu diferifilor ntu;cl,i inccnjur[tori nu cste suficiert[. Intrucit,
glandelc lacrimale alc copiilor pot fi ugor excitate, am convins propriii mei copii
li
pe al,ti ci,tiva clr: diferite virste s5-qi contracte repetat ace;ti mrrrych.i cu maximurn de
firrlir,
ryi
sil corrtinue tirnp cit mai indelungat posibil
;
aceasta nu a produs iusf aproape
20
{)et1lort, ccl. u lj-a. 1tiir9, vol. II[, p. l:l(iI si l]7(i. ll-iurr
irtlresuL d-lui'lltrvailes din Ccvlon pentt'tr infot'malii
srrplirrrentarc cu plivirtr la plinsul elefitntului
;i,
drept
urlnare, anr prirnit o sclisoale cle la Rcv. cll. Glt'nie,
t'arc impreunir cu al{ii art :rtrrL arnabiliLaLea sir obsct've
pcntru nriner o tulrni. dc clcfan{i rectrnt captura{i. Cind
t'r'arr iri Ia{i, acr5tia l]lugoilrr violcnt : csLe insir lcrnarca-
lril cir, irtrrnci cinrl tttr.rgearr astfcl, ei nu isi contritctatt
nicioclrrLi nru;chii din jurul ochilor.
$i
ci nici nu virrsau
llrcrirri, iat' r,iuitot'ii indigcni arr afirnrert. cd nu an obser'-
vrrL niciodalir cir elefanlii sir plingir. Lrri pale totugi im-
ltosibil
tlt'a 1e indoi dc detaliile clale ale lui Sir E. Ten-
nt'nL rlt'spre plinsul lor, intiirite de altfel de afirma{ia
pozitivit a ingri.iitorului dc lrr gri<linir zool<tgicir. Ilste
sigul cii cei rloi elefan!i tlc la g-t'irclina zoologicl isi con-
tlactau invariabil tttu;chii tlt'biculat'i cind incepeau sir
mugeasci puternic. Nu pot ilnprica accste afirrnalii con-
trarlictot'ii decit prcsupunintl cri in Ce5'lon elefanlii t't'-
cent captura!i, clin carrzir ciL erirtt intirrita{i sart ittft'ico-
;a{i,
rlorcau sir observc pe cci cat'tt ii pet'sccutir
;i
in con-
secinIir nrr ipi conLructtru rnu;cltii olbiculat'i,:tqit ittciL
vederca sil nu lc fic impiedicilti. Ccri pe care Sil If.
'l'cn-
nent i-a vtiztrt. plingintl erau in starer de proslratie
5i
clin
disperare lenun!ascrI la lupli. Illcfantii care Intlgeau
Ia comandl la grridina zoologicd, nu erau, dc sigur, nici
alarma{i
Ei
nici infuria[i.
PLINSUL
nici un efect. Urreori ochii sr-'umezeau pu!,in, insii, nu ntai ntult decit s-ar putea ex-
plica prin stoarcerea lacrimilor secretate clin interiorul glandelor.
Natura raportului dintre contraclia involuntar5, qi energic5, a mugchilor din
.iurul
cchilor
rsi
secre,tia lacrimald, nu poate fi stabilitii in mccl pozitiv, ins[ o ipotezir
probabild, poate fi sugerath. Func,ia prirnordial5, a secreliei lacrimale irnpreunti cu
pufine mucoziti,!,i este de a unge suprafala cchiulni, iar ceA seclltnclarl, este, dupir,
cum crecl unii, de a menline n5,rile umede, arya incit aerul inhalat sI fie umed
21,
qi de
asemenea sii favorize ze capacitatea cle a m,irosi. O alt[, funclie a lacrimilor, cel puf,in
tot atit de irnportantfl,, este insf de a spd,la particulele de praf, sau alte obiecte mi-
nuscule, care ar putea intra in ochi. C5, acea,sta este de mare importanfi reiese clar
tlin cazririle in care corneea a devenit opaci, prin inflamareA
*
cavzatd de faptul cri
particulele
cle praf nu aufost incleprirtate, ca urmare a faptului ci, cch.iul
,si
plcoapa
ttu mai pot fi mi;cate
22.
Secre,tia lacrimal5 provccatil de irita,tia eauzatl de orice corp
sl'riiin in cchi este o acliune reflexd,
-
adic[ acel corp iritf nerr,'ul periferic car'(,
trimitc,' o impresie anumitcr celule nervoaFe snzoriale; aceF,tea transmit influenJt
lor altor celule nervoase iar acestea la rintlul lor glandelor lacrimale. Influe rrJa trans-
misd, a,cestor glande determini, d.up5, cum avern motive valabile de a crede, relaxarea
inveli;rrrilor musculare ale arterelc,r mai mici
I
aceasta permite ca o cantitate rnai
mare d.e singe sL pd,truncli, in
lesutul
glanclular, ceea ce clett'rmin[ o secrctie lacri-
mal5, abund"entri. Atunci arterele mici ale fetei, inclusiv cele ale retirrei sint relaxate
in lmprejurS,ri foarte ttiferite
ryi
anume, in timpul unei irrroryiri intense a felei, gland.ele
lacrimale sint nneori inf luentate in mocl asem[ndtor tleoarece ochii sint sclilda( i
in lacrimi.
trste greu cle presupus cit de multe a,cliuni reflexe au lnat nastcrr', in-'ir, in
leg[tnrfl ct.- cazrLl de fa,!d, al influenlei asupra gland.elor lacrimzrle prin iritare a supra-
felei ochiulrri, merit5, poate observat c5, de ind,at[, ce o for'mi, primitiv[ a del-enit
semiterestrri in obiceiurile ei
,si
ln situalia de a-i intra in ochi particule r1c pr:rf, dacir
praful nu era spilat complet, el ar provcca o puternieil iritalie
; ;i
pe baz:r principiulrti
raclia!,iei forlei ner'voase e5,tre celulele ner'vcase invecinate, glantlele Jacrimale ar l'i
frrst stimrrlate sit .qecrete. Deoarcce aceasta se repeti adesea
;i
hrtrucit forfa nervorr.sir
treee ugor de-a lungul c5,ilor obiqnuite
r
o uryoard, irita,tie va fi suficietrl ir pinir in eele
tlin urmd, pentru a provoca o bcgatii, secrelie lacrimal5.
De indatfl ce, prin accst mijloc,qau prin altul, o ae!,iune reflexr-r, r1e acest fcl
fuscse stabilitri
ryi
se prcrlucea ulor al!'i stimuli aplieali pe supra,fa{a cchiului
-
cunl
ar fi un vint rec(), o a"cfirure inflarnatcrie ince at5, sau o lovitur5, pcr pleoape
_-
va, pro-
voca, dup[ cunr stinr cir, este cttzttl, o bcgatii, ld,crirnare. Glandele sint dt' ascn]cncil,
stimulate la acliune prin iritarea pi,rfilor invecinate. Astfel, atunci clncl nitrile sirfi
iritate de vapori eaustici, se secret[ lacrirni abund.ente cu toate cir, och.ii pot fi strfirs
inchi;i, si aceasta urmeazit de asemena unc'i lovituri pe nii,s, rle exernplu cu o rninu;ir,
<le box. O loviturir rtsturl,toare pe fafn cu o nrria prodrree, rlupir, eun] am vrizut,
acela;i cfect. in aceste clin urmf caztrisecretia lacrimal5, este un lezultat incidental
ryi
nu este t1e niei un folos direct. intruclt toate aceste pd,rli ale felei, inclusiv glandele
lacrimale, shrt previrzute cu ramuli ale aceluia;i ner'v, anume al cineilca, r:c, poate
21
Bcrggsl1. citaL iu
,,Journal
of Anatornl' an<l Ph5'-
22
Yezi rle exemplu un caz citat dc Sir
(1.
Bcll,
,,Plri-
siology", noiernblic 1 871
,
p. 23.-r. losophical Transactions", 1823, p. 177.
' congeslia ( N. trad.).
BXPRE.SIA SUFERINTITI :
inlelege intr-o oarecare mfsur[ c1e ce efectele excitririi oricdreja djntre ranrnli F,e
ertinrl la celulele sau rd,dicinile nervoase ale celorlalte ramuri.
P5rlile interioare ale ochiului aclioneazil de asemnca, in anumite condilii,
in mod reflex asupra glandelor lacrimale.. Informaliile urmeitcare mi-arr fost ccn'uni-
cate prin amabilitatea d"-lui Born.man, insd, subiectul este foarte complicat, cleoarece
toate pi,rfile ochiului sint in.tim lega e intre ele
;i
foarte sensinile la clivcr;i stimuli.
O lum.in[ putern.jc[, ac,tionind asupra retinei cinrl este in stare norma][ are o tcndin!5,
foarte slaba de a produce lii,crimare
Ila
copii netinltc;i, cale au in,s[ m.ici lcziuni ve chi
pe cornee, retina clevine excesiv cle sensibili, la lumin[ si erpuncrca chiar ]a luminI
obirsnrrltir de zi determ.inri o inch.idere fortata,
ryi
durabilir a plecapelor
ryi
o llt'rimare
abundentii,. Atunci cind persoanele care ar trebui si, inceapi, si, poarte ochelari ccn-
vec;i iqi f orle azra de obicei puterea descrescinda, de acontcdare, sc procluce o secretie
Iacrimald, excesiv[, iar retina t].evine exagerat cle sensibil[ la lumirrir. in general, afec-
liunile
morbide ale supra{c,tei och.iului
ryi
ale structurilcr ciljare in cursul acliunilcr
cle acomodare sint insolite de o secrelie lacrimalir c'xcesivti. Crestetc'a presiunii glo-
bului ocular, neajungind pinl la inflamalie
*
dar implicincl o lipsir r-ler cchilibru intre
lichidele elim,in.ate si reabsorbite de vasele intracculare, d.e obicei nu este insofit:l
rle vreo li,crimare. A unci insri cind echilibrul este de cealaltzi parte
;i
ochirrl clevine
prea
moale
[scad.e
presiunea intraccular[,] existS, o nai mare tendinfi, rle lircrimare.
in. sfir;it, existil numeroase sti,ri morbicle
;i
modificiri structurale ale cchilcr si chiar
inflamalii extrem d.e puternice care pot
-sir
nu fie insolite derrit cle pulinii san fls lrici o
secref,rt' lacrimail.
NIai trebuie men!,icnat in leglturii cu subie ctul nostnr cti cclrirrl
;i
pitr'file
invecinate sint supuse unui num[r extraordinar
[cle
mare], der tniscirri refle re
ryi
aso-
ciate de senzalii;i acliuni pe lingl cele in leg[,turd, cu glandele lacrimale. Atunci cind
o luminfi, vie love;te'retina ilnui singur ochi, irisul se contracti, in'sil irisul celuilalt
cchi se mi;ci, dupfl ut] anumi* interv'al de timp. Irisul se mi;c[ de asernenea acomoclin-
clu-se la ve-tlere^ap"opiatii, sauinclepilr'tatil,precdffiryi atunci cincl.ceicloiochi converg23.
Oricine stie cit cle irezistibil sint trase in
jos
sprincenele la o luminf
fcarte int'etrs[.
Pleoapele de asernenea clipesc in motl involurttar atunci cind un obiect' este rni;cat
in apropierea ochiului sati cind. se aucle brusic un sunet. Cazul binc'cuncscut
al
luminii vii care face pe unele persoane sd, strlnute este chiar
;i
mai curios, deoarc'ce
aici forfa nervoasil radiazri c1e la anumite celule nervoase in legilturil cu letina,
la
cel1lele nervoase senzoriale ale nasului, provcrcind o giclilare
;i
tltt la acestetl la
celllele c?:l,r,e comandir, diferilii mu;chi respir'atoli (inclusiv cei orbicrrlari
)
cAre ex-
pvlzeazii 1erul intr'-un mocl atit c1e rleosebit incit el rir,llufrte;te trurnai prin uirri.
Sti revenim la, problema, noastrir, : de ce sint secretate lacrrni in timpul unui
a,cces de
{ipat,
sau u ultor efolturi cle expiralie violente. intrucit o lovituri, uryoarf
pe pleoape provoacii o secrelie lacrimalS, abuntlent5,, este cel pulin posibil ca contrac-
gi* *pu*mod"ic[ a pleoapelor prin api,sarea puternicl a globului ocul:tr sL proclucl in
rnod. asem5,n5,tor o oarecare secretie. Aceasta pare posibil[ cu toate cL contraclia
voitd, a aeeloraryi mu;chi nu prorluce un asemenea efect,.
$tim
ci un om nu poate str[-
*,\rlicr-r
colgestie c&rcr n11 cster rle
patrrrii
ilfeclioasir
23
Vezi asupra acestor difcrite puncLe, pt'of. Doutlct's,
ci
l)rrr
rrrecanicir (N. lrarl.). Ort tlrc ilnomalies of AccontmotltLtittrt artd lle/rtrrtictrt ol
the Eqe, 1it6tr, p. 573.
PI-INSUL Q'
nuta, sau tu;i irr mod voit cu aceea;i for{ir, ca atunci cincl o face automat
qi la fel este
in cazul contractiei mu;chilor orbiculari. Sir C. Ilell a experimentat pe ei;i a consta-
tat, c5, inchizind brusc cu forfa pleoapele in intunc'ric, se v[d scintei lumincase ca
cele' provocate prin lovirea u;oar5, a pleoapelor cu clegetele,
,,srtriinutind
insii ccmpri-
nlarea c-'ste
ryi
mai rapiclii ,,si mai puternici,, iar scintc'ilc. sint nrai strllucitcarc)'. Este
clar ci, aceste scintei se datoresc contractieiplecapelr,r, decarece dacri ele
,,sfurt
tinute
cleschise in timpul strinutatulrri nu se va prccluce nici o senzafit'de'lurujnli,". in
cazurile cleosebite, la care se referil profesorul Dcnders qi cll. Bournan, am vlizut crir
la citeva s[,pt[mini ctup5, ce ochiul este u;or v[timat ur'meazil ccntraclii spasmadice
care sint insotite de o scurgere abunclent[, de lacrimi. La c[scat lacrin'.ile par st'r fier da-
torate numai contractiei spasmodice a mu;chilor din
jnrul
cchilcr. In poficizr acestor'
din urmh cazan, este gru de crezut cil presiunt:r plecapelcl asupra suprafefei ochiu-
lui cu toate c[, efectuat[ spasmcclic
ryi
cleci cu mult rnai niu]15, fct![ cle cit se poate
face in motl voit, este sufieientii, pentrrt a cletcrrnjna prin acliune'rcflexi secretiir
lacrimi.rlir in numercas.ele caznri in care ace asta are lcc in timpul cfcrrturilt,r de erpi-
rzr!,ie violentri.
O altf caazi, poate intra simultan in iocr.
r\m vlzut ci,, in :tnumite corrcli!,ii,
parlile interioare ale ocb.iului ac!,icneazi, in mocl refler asupra glandelor lacrimale.
$tim
cir, in tirnpul eforturilcr violente de expiralie presiunca sitrgelui arte'rial dininte-
liorul vaselor oculare este sporiti, si cir, revenirea sin,gelui rrnos este impiedicatir.
Pare tle zsesa, probabil cil dilatarea vaselor oculare astfel prcdusir, poate a,ctiona in
morl rc.flex asupra glanclelor lacrimale
-
sporincl astfel efcctele tlatoriteprr.siunii
spasmotlice ale pleoapelor asupra suprafetei ochiului.
Examinind in ce md,srrr[ aceastd, ipotezi, este probabilir, trebuie s:-r :rrrcm irr
vedere cS, asupracchilol sugacilor s-a act,ionat in acest mocl dublu in clecurs de nenu-
mlrate generalii, ori de cite ori ei au
lipat ;
qi dupd principiul cir, forta neryoasit trece
ugor de-a lungul c[ilor obi;nuite, ehizrr o comprimare moderat5, a globului ocular
ryi
o clilatare moderat5, a vaselor oculare vor rjunge, pind, in cele din urtni, tlin obi;nuin-
!ir,
sil :rcfioreze asupra glandelor. Avcm un cazanalog in faptulczi mu;ch.ii orticulali
sint aproape intotcleauna contractali intr-o rnicti, mitsurir, chiar in decursul ruui rreces
sl:rb cle plins, cind nu poate erista nici o rlilatare a vits('1or sAu \-r('o st'trzlltit' ucpl[-
cut ir provocatti in interionrl och.ilor.
I)e altfel, a,tunci cind ac{,iuni sa,u mi6cilri complcxe au fost cxecut:rte irr st,r'insir
a,socialie, timp indehtngat, si cin,tl acestea din vreo calrzi'r sint impietlicutt', nrai infiil
voit, iur ultt'rir r clin. crbi;nrtinfi, si clacil cr;ndiliile potrivite clt-' excutarc apar, orieArt'
parte a acfiunii sau a rni;clirii care eltc cel rna,i pulin srtb controlul v'oinfc'i vn, fi
cleseori executatil inv'olrtntar. Secrelia rtnei glande este cleosebit cle inclepenrlentir
de voinf[, de Aceea, atilnci eind cu ina,intarea in lirstil zr,incliv'idului sAu crl prcgresul
crtlturii rasei obiceiul de a
tipa
sau de a plinge cu urlete este stzipinit
;i
in ccusccin![,
nu apare \,"reo dilatare a vaselor ,'sanglline ale' ochirrlui, se poate totrtryi intimpla si,
mai fie incd, secr'etate lacrimi. Dupa cllm am obser'va,t mai sus, putern vedea mrirychii
din
jurul
ochilor dnei persoane care eiteryte o povestire emolionantI, crispindu-se
sau tremrtrind intr-o rnhsurzi atit de uryoari, incit s[, treaci, aproape reobservate.
irr acest c,az) nrt a eristat nici un
,tipi,t ryi
nici o dilatale rl, r'aselor sangriiile
ryi
totu;i,
rljn obi;nuinfi,, anumite celule nervoase trimit o rnic5, cantitate de forfa nervoasi,
la, celulele care comancl5, mu;chii clin
jurul
r:chilor, prcrtm;i celulelcr carc ccmanclit
glandele lacrimale, cleoarece in acest tirnp ochii se umezesc prt{in. I)aeir erisparea
EXPRE,SIA SUFERINTEI :
mu$chilor din
jurul
ochilor
ryi
secrelia lacrimald, ar fi fost complet impiedicate, ar fi
existat touqi, aproape sigur', o oarecare tendin,tn de a transmite o for{d, nervoasd, in
aceleaqi d,irecfii iar deoarece glandele lacrimale sint remarca,bil de independente r1e
controlul voinlei ele inc[ vor fi predispuse sI, aclioneze, tri,clind astfel, cu toate cii, nu
existl, nici un alt semn extericr, gindurile emo!,ionante care treceau in aeel moment
prin mintea persoanei respective.
Ca incd, o ilustralie a ipotezei pe care am preze[tat-o aci, pot nrerr,tiona cti
dacI, intr-o perioad[, timpuric' A r'ietii, atunci cind obiceiuri de toate feluri]e se for-
meazd, u$or, copiii noqtri resimlincl mul,tumire s-ar obirsnui sir, ernitzi hohote zgomot'oase
de ris (in timpul cd,rora vas:ele oculare se dilatd,) la fel de frecvent
;i
de continuu dup5
cum se dedau acceselcr cle
,tipete
la suferin!5, atunci probabil c5, mai tirziu in via!5
lacrimile s-ar secre-'ta tot atit de a,bundent
;i
de frecvent in oricare d.in ambele st[,ri
sufleteqti. Un ris delicat sa,rl uu zimbet sau chiar un gind plir,cut ar fi fost suficient
pentru a provoca o secre!,ie moderati, de lacr'imi. lle fapt existti o tendin!i, evitlen{,[
in aceastd, d.irecfie, dupd, cum se v'a vedea intr-un capitol viitor'. cittcl"vorn |rata d.espre
sentimentele duioase. Dup5, l'reycinet2o,la inctigenii din insrrlele Sanclwich lacrimile
sint recunoscute defapl, ca unsemndefericire
;
ar fi necesare toturyi d.ovezi mai valabile
as,upra acestei probleme d.ecit cea a unui cii,ld,tor in treeere. De asemenea, dac[, copiii
nogtri timp de multe generalii qi fiecare dintre ei timp d.e mai mul!,i ani ar fi suferit
aproape zilnic de accese prelungite d.e sufocare, in timpul c[rora va".ele ocula,re sint
dilatate
ryi
lacrimile secretate in abunclenf5, atunci probabil puterea obiceiului aso-
ciat ar fi atit de mAre incit in timpul restului vief,ii simpla id.ee a unei sufocilri fir,rti
vreo suferrinfii, sufleteascl ar fi suficienth, pentru a provoca lacrirni.
Pentru a rezuma acest capitol, se pcate spune eX plinsul este probzrbil rezul-
tatul vreunei inl5n{,uiri de evenimente, cum sint celcr ce urmeaz:i. Atulci cind. sint
fli,minzi sau suferi, in
.v-reun
fel oarecare, copiii
!ip5,
tare, ca
ryi
puii majoritd,lii altor
animale, in parte ca o chemare cle ajutor c[tre p6rinlii lor
ryi
in parte pentru c5 orice
efort ma e acluce o ugurare.
lipatul
prelungit cluce in mocl inevita,bil ]a congestiona-
rea vaselor sanguine oculare, ceeA ce trebuie
"qi,
fi dus, mai intii con;tient
ryi
pinir in
cele clin urm5, din obignuin{i,, la contrac{ia mrrqehilor tlin
jurul
ochilor pentru a-i
proteja. in acela;i timp, presiunea spasmodici, pe suprafa!,a cchiului
ryi
d.ilatarea
vaselor intraoculare, friri sL implice neapir,rat vreo ,senzalie conftientzi, trebuie si fi
influen,tat prin acliune reflexI,, glandele lacrimale. fn sfir;it, tlatoriti celor trei prin-
cipii
ryi
anume : al for-tei nervoase care treceugor de-a lungul cd,ilor obirynu,ite
--
al aso-
cialiei cuinfluenla ei atit de larg r[,spindit5,
ryi
a] unei mai mari subordcnflri controlu-
lui vointei a unor acliuni decit a altora-- suferin,ta a ajuns sil provoace ugol secre,tia
Izrcrimalil flra, o-[, fie neapilrat insoliti, de weo altd, acliune.
Cu toate cL in conformitate cu aceast[ ipotezi, trebuie sii consiclerdm plinsul
drept un rezultat intimpltitor tot atit cle lipsit de scop ca
ryi
secre!'ia lacrimalS, in urma
unei lovituri pe suprafafa cchiului sau ca un strinut catzat de acliunea tinei lumini
vii asupra retinei, totuqi nu ne va fi greu s5, inlelegem in cel fel secre,tia lacrimilor
duce la uqura,rea suferinlei.
,i,
pe mi,sura in care plinsul este mai violent sau mai is-
teric, cu atit mai ma e va fi r4urareer
pe baza aceluiaqi principiu, dup5, care zvirca'
lirea, intregulu.i corp, s:crirsr11,tul tLintilcr
ryi lipetcle
pitnrnzdtoare adrrc usurare in
caz cle durels puternicl.
2a
Citrit rle Sir J. Lubbocli,
,,Prchistoric
Timcs", 1865,
P.
4l-r8"
CAPITOLI]L AL VII-LEA
PftOAST,tr,. DISPOT,,ITTE, NELINI$TE, MIHNIRE, DEPRIMARE,
DESPERARE
Efect.ul general el rnihnirii asupra sistelnului
-
PoziIia oblicl a sprinct nelor'
sub influentir suferirrIei: |)esprtr
('auza
lrozifiei
oblice a sprincerrr]loI'- [)cspre {'ol)o-
rlrea col!urilol grrrii.
Dupd, ce am fost cuprin$i de o mihnire puternicf qi cauza lnci mai persistir,,
ci,dem intr-o stare de proastd, dispozrtre sau putem fi complet d.escurajali qi depri-
mafi. Durerea corporal5, prelungitS,, dac5, nu ajunge la paroxism, duce in general la
aceea$i stare sufleteascS,. DacL ne aqtept5,m s5, suferim, sintem nelini;tili
;
dacd, nu
arrem nici o speran!5, de alinare, c5,d.em in desperare.
Persoanele care suferI, o mihnire excesivi, caut5, adesea alinare prin miryciri
violente, aproape d.esperate, t1up5, cum am ard,tat intr-un capitol anterior
;
cind insl,
suferinla este oarecum alinat[,, ele nu mai d"oresc s5, aclioueze) ci rdmin nemi;cate
;i
pasive salr uneori se leag[,n5 ineoace qi incolo. Circulalia linceze$te, fa\a clevine palidfi,
rrrrr;ehii s;(. r'elaxeazh, ochii coboarir, capul atirnf pe pieptul contractat,buzele, obrajii
ryi
nraxilarul inferior se la,-sd, toate in jos prin propria lor greutate. Deci toate trlsir-
tur-le felei sint alungite
I
se zice c5, unei persoane care aude veqti proaste i se lungeqte
fa!,a. IIn grup de indigeni din
Sara
de Foc s-au str5duit sd, ne explice c5, prietenul lcr,
c[pitanul unui vas pentru vin5,toarea de foci, d.evenea prost dispus, trd,gindu-$i
obrajii ln
jos
cu ambele miini pentru a-qifaee fa\a clt mai lung5, posibil. Dl. Bunnet
mir, informeaz[, cd,, atunci cind. sint deprimali, bd,qtinaqii australieni au un aspect
ccnsternat. Dupd, o suferinfi, prelungitS,, ochii au o privire posomoritd
ryi
fir5, expre sit
qi adesea sint uqor umezili de lacrimi. Nu rareori sprincenele devin oblice da;toritzi
ridicS,rii extremit5,filor intericare. Aceasta produce pe frunte creluri de o form5, ciu-
c1at5,
;i
care sint foarte diferite d.e cele ale unei simple lncruntd,ri, cu toate ci in unele
cazuri nu existi, decit o simpl5, incruntare. Collurile gurii sint trase in
jos,
[aspect]
care este atit de unanim recunoscut eaunsemn de proast5, dispaziLie,lncit a devenit
aproape proverbial.
8-c.30{
I i)(l
EXPRESIA DE NITHNIRE :
Respiralia d.evine inceatd, qi sla,bd,
;i
este adesea intreruptd, de oftaturi adinci.
Dupd, cum observd, Gratiolet, ori c1e cite ori atenlia ne este concentrartd' indelung
asupra weunui subiect, uitd,m si, mai respirdm, apoi ne ugurdm printr-o inspiralie
ad.incd,; ins5, oftaturile unei persoane intristate sint a,bsolut caracteristice, datoriti
respiraliei slabe qi circulaliei incete
r.
Intrucit uneori mihnire a revine qi creqte pinfl
la paroxism, persoana in aceastd, stare are spasme care influen!eazd' muqchii respira-
toii
;i
se simte ca
ryi
cintl ceva, aga-nurnttul
globus hys't,ericus, i se ridich, in gitlej.
Aceste miryci,ri spasmodice sint evident inruclite cu hohotul de plins al copiilor qi
sint r5,m6ryilele spasmelor mai glave care au loc atunci cind se zice cd, cineva se sufoc6,
din cauza durerii excesive
2.
Pozi,li,a obti,cd, a spri,ncenelor.- Numai doui, puncte din descrierea de mai sus mai
necesit5, clarificare qi acestea sint foa,rte curioase, anume ridicareaextremit5,lilor interi-
oare ale sprincenelor qi lSsarea in
jos
a collurilor
gurii. in privinla sprincenelor, une-
ori ele pot fi vraz-tte,luind o pozilie oblici, la persoanele care sufer6, de o deprimare sau
o nelinigte profund.S
;
am observa,t, d.e exemplu, aceastd, miqcare Ia o mam5, cind vor-
bea d.e fiul ei bolnav
I
uneori aceasta este provocatd, de cauzele cu totul neinsemnate
sau de moment ale unei suferinle reale sau presupuse. Sprincenele iau aceast5, pozilie
datoritd, contractiei anumitor rnuqchi (anume a muqchilor orbiculari ai sprincenelor
qi piramidati ai nasului, care irnpreund, tind sI, coboare
;i
sd, contracte sprincenele),
"ate
este parlial frinat5, de ac,tiunea mai puternicd, a fasciculelor mu$chiului frontal.
Aceste fa"scicule ridicl, prin contractia lor numai extrernit5,lile interioare ale sprin-
cenelor qi, deoarece in acelaryi timp murychii sprincenelor impreuneazd, sprincenele,
extremit5,,tite interioare ale acestora se increlesc intr-o cutf,, sau ridic5,tur5,. Aceast5,
cut6 este foarte caracteristicd, pentru aspectul sprincenelor atunci cind devin oblice,
dup[, cum se poate ved.ea din iigurile 2
ryi
5, planqa II. in acelaqi timp sprincenele
se Zbitlesc pu,tin tleoarece perii sint fd,culi s5, se ridice. Dr. J. Crichton Browne a ob-
servat de aiemenea ad.esea la pacienlii melancolici ca,re iqi
!,in
sprincenele permanent
oblic,,o curburf,, ascutitd,, ciud.atd, a pleoapei superioaret'. O urmi, a acesteia poate fi
obseriat5, d.acd, comparbm pleoapa dreapti, qi cea stingd, la tinl,rul din fotografie
(planrya II, fig. Z;, intrucit el nu a putut acliona egal asupra ambelor sprincene.
Aceasta se ved.e d.e asemenea la cutele inegale de cele douh, pd,rli ale frunfii. Curbura
asculitd, a pleoapelor depinde, crecl, de faptrtl cL numai extremitatea interioatd' a
sprinceneloi este- ridicat5,, deoarece atunci cind. intreaga sprinceanh, este ridicatS,
ryi
arcuitX,, pleoapa superioard, urmeazh, intr-o mic[, m6sur[, aceeaDi miqcare.
Razultatul cel mai evident al contracliei opuse a muqchilor d.e mai sus se ved-e
la cutele caracteristice formate pe frunte. Aceryti muqc'hi, cind. sint astfel in acliune
unit5,
ryi
totugi oprrs5,r pot fi clenumili
pe scurt murychii mibnirii. Atunci cincl o per-
soani, iqi ridicd, slrinceirele prin contraclia intreguhri muqchi frontal,
4.-o
curmeziqul
intregii'lb,limi a irunlii se intind creluri transversale, insd, in cazttl defa!d, numai
fas-
ciculEle mi;tocii sinb contractate
;
in consecinld,, cutele transversale se formeazd'
numai de-a, curmeziqul pd,rfii mijlocii a frun,tii. Pielea deasupra
pd,rfii exterioare a
1
Exemplele dcscrise rnai sus sint luate parlial clin 1or, vezi clr. Piderit, ll/issenschafiliches Sgstem der Mimik
propriile mele observalii, insi mai ales din Gratiolet und Phgsiognomik, 1867, p. 65.
(De Ia
phgsi.onomie
. . .
,
p. 53 gi 337
;
despre oftat,
2
Despre acliunca mihnirii asupra olganelor de res-
1t.232),carea
tratatbilcacest intreg subiect. Vezi de ase- piralic, vezi mai ales Sir C. Bell, Anatomg and Philoso'
rnenea I-{uschke, Illimices et Phgsiognomi.ces, Fragmen- phg of Erpressiott, ed. a 3'a, 7844, p. 151'
tum Phgsiologicum, 1821., p. 21. Despre expresia ochi-
SPRINCENE OBLICE
ambelor sprincene este trasd, in acelaryi timp in
jos
qi netezitd, prin contraclia porliunii
exterioare a muqchilor orbiculari. Sprincenele sint cle asemenea impreunate prin
PIA.V^.S'1 A ll-rt
contraclia simultarr[, a mu$chilor sprincenelor
3,
qi aceast5, din rtrmd, acfiune gene-
rear,,ia cuts verficale, separinil partea exterioard,
;i
cobcritd, a pielii frun,tii de partea
1r) 1
3
In observaliilc prcccclenLe asupra moclului in care
sltrincenele devin oblice, am urmat pdrerea care pare
unaniml tuLnror anatomi;tilor ale ciror lucriri le-am
consultat sau cu care aln discutat, asupr.a acfiunii sus-
numililor mugchi. ln consecinli, in toati lucrarea de
fali voi adopta o ipotezl similari asupra acliunii mug-
102
EXPRESIA DE MIHNIIItr :
central5 qi ridicatd,. Unirea acestor cute verticale cu cutele centrale
ryi
transversale
(vezi fig. 2
$i
3) produce un semn pe frunte care a fost comparat cu o potco avra
;
rnai exact ins6,, aceste cute formeazd, trei laturi ale unui patrulater. Adesea ele sint
evid.ente pe fruntea persoanelor adulte sau aproape ad.ulte, atunci cind sprincenele
lor devin oblice, ins5, la copii, datoritS, faptului c5, pielea nu li se increlegte ugor, ele
rareori se pot ved.ea sau nu se pot d.escoperi decit simple urme ale acestora.
Aceste cute ciudabe sint cel mai bine reprezentate in figure 3, planqa If, pe
fruntea unei tinere care are capacitatea de a acliona voit asupra muqchilor respectivi
intr-un grad. neobiqnuit. intrucit era absorbit[,-d"e aceastd, sfor{are, pe cind era fotc-
grafiatd,, exp esia ei nu era cituqi de pulin una de mihnire, de aceea nu am prezentat
decit numai fruntea. Figura 1de pe aceeaqi planqi, copiati, din lucrarea dr. Duchennea,
reprezint5,, la o scari, redusf fa\a, in starea ei naturald,, a unui tinfi,r care era
uri actor bun. in figura 2 eleste afafr,at simulind mihnire, ins5,, dupi, cum am menfio-
nal, mai inainte, nu a aclionat in mod egal asupra ambelor sprineene. Se poate d.ed.uce
cd, expresia este adevi,ratS din faptul ci,, din 15 persoane c5,rora li s-a ardtat fotogra-
f ia original5, fd,r[ sd, li se d.ea weo indicalie de ce intenfioneazd, sd, reprezinte, 14 au
ri-r,spuns imediat
,,d.urere
d.eznd,d5,jduit5,",
,,r5,bdare
cu suferinf5,",
,,melancolie"
;i
aga mai departe. Procurareafigurii 5 este oarccum curicas5,: am v[,zat' fotografia
intr-o vitrini, qi am d.us-o la dl. Rejlander pentru a d"escoperi cine a fd,cut-o, spunindu-i
eit tle nri;ci,toare ii era expresia. IJI mi-a rd,spuns :
,,Eu
am fi,cut-o
$i
era probabil sir,
fie miqei,toare, deoarece dupl citeva minute b5,iatul a izbucnit in pllns". Jtl mi-a
ar'[,tat apoi
[fotografia]
aceluiaqi b5,iat in stare liniqtitd,r pe care i-a'm cerut s5, mi-o
reproducir, (fig. 4). In figura 6 se pr,t ved.ea sprincenele foarte pu,tin oblice
I
aceastl
figuri,, precum
;i
figura 7 sint prezentate pent'ru a arita col,turile gSrii trase in
jos,
subiect la care m5, r'oi referi indatI,.
Pulini sint cei care fd,r'd, oarecare exerciliu pot ac,ticna ln mod voluntar asupra
muqchilor lor
[care
redau] mihnire, ins5, dupd, incercfl,ri re petate foarte mulli reugesc,
pe cind. allii nu o pot faee niciod.afr,e. Gradu] de oblicitate al sprincenelor, care este
rlobindit in mod voit sau inconqtient, se d.eosebeqte mult Ia diferite persoane. La unii
cale par sd, aibd, muqchi piramidali " neobiqnuit de putemici, contrac,tia fasciculelr t'
merliale a,le mu;ehiului frontal, cu toate eL poa,tcl fi energici,, clup5, cum se vede ditr
chif or t:orrugulor supercilii, orbicularis, pgramiduli.s nn.si tlc f)uclrcttnc. Asrrpt'a acestni strbiect vezi de Asemenetl
gi
fronttrlis.
Dr. Duchenne crede insit cir fiecare conclu- observa!iile prof. f)outlers ln
,,Archives
of Ilt'tlicitrt"',
zie la care ajunge merit[ o examinarc scrioasir,
;i
anurne 1870, vol. Y, p. lt4. DI. J. \Yood, care cste aLiL de birrtr
cii mugchiul sprincenelor (corrugator), pe cal'e il numeEte t:unoscub pentrtt studiul situ temeinic asupra tnttqchilot'
stturcilier, cste cel care ridici collul interior al sprince- corpului ulnan, mi infolnteazir cd, dupi plrel'eA sa, des-
nclor gi c[ esLe ln antagonism fali de partea superioarl crierea ac]itrnii mu;chiului conttgator supercilii, pe carc
qi interioari a mugchiului orbicular, precum
;i
fa{i de am dat-o, este corectl. Aceasta nu are insd nici o ittt-
pryramidalis ncrsi (vezi X[icanisnrc cle Ia Phgsionomie portanlI ln ceea cc prive;te cxpresia care esle deterltli-
Ilumaine,7862, in-folio, art. Y, text
;i
figurile 19-29, nati de pozilia oblicti a sprincenelor gi trici penlru teo-
crli[ia in-octauo,1862, 43 p.). El admite totugi ci mugchii ria originii ei.
sprincenelor lmprcuneazl sprincenele, provocind cute
4
Sint foarte indatorat dr. Duchenne pentru permi-
verticale la baza nasului, adicii o lncruntare. El crede siunea de a reproduce aceste fotografii (fig. 1
;i
2), prin
rnai departe c[ mugchii sprlncenelor in unire cu mu$- heliotipie, din lttcrarea sa in-folio. trIulte dintre observa-
chiul orbicular superior ac[ioneazl in zona celor clou5.
{iile
anterioare asupra cutdrii pielii, atunci cind sprin-
treirni exterioare ale sprincenei, aici ambii fiind in anta- cenele devin oblice, sint lurite din excelenta sa discrt-
gonism fati de mu;chiul frontal. Judecind dupl desenele
lie
asupra acestui subiect.
Irri Henle (gravura in lernn, fig. 3), nu pot lnlelege
*
Leuator alae nasi (N. lrad.).
cqrn poate acliona muschiul sprincenei in modul clescris
SI'RINCI]NE C)ET,ICN I0:i
cutele dreptrrnghiulare de pe fmnte, nu ridicl extremit[!ile interioare ale sprlncenelor,
ci impiedicfl, numai ca ele s6 fie coborite atit d.e mu]t. fn mS,sura in care a,m putut
observa, muqchii mihnirii sint pu$i in acliune mult mai frecvent la copii gi f_emei decit
la b[rbafi. Rareori se acfioneazd, asupra lor prin durere eorporalS,, mai ales Ia per-
soa,ne ad.ulte, ei aproape.exclusiv prin suferin!,i, psihici,. Dou5, persoane care dupir' o
oarecare practic5 au reugit si acliorleze asupra muqchilor lor de mihnire au constatat,
privindu-se in oglindfl,
,
eil atunci cind qi-au fd,cut sprlncene]e si, devin5, oblice,
-tri
$i-au
tras in acel,aqi timp, neintenfionat, collurile gurii in
jos,
ceea ce se intimpl[
adesea atunei clnd. se adopti, natural aceastl, expresie.
Capacitatea de a pune ugor in miqcare mugcbii mlhnirii pa,re sI, fie ereditard,
ca aproape oricare facultate omeneasc5,. O doamn6, aparlinind. unei familii renumitS,
prin ace ea cd, a d"at un numd,r extraord.inar d.e mari actori
qi actri,ter
$i
gare
putea sd,
redea aceasti, expresie,,cu o precizie ciudat5," a deelarat doctorului Crichton Browne
c6, toatd, familia ei armsese aceastd, capacitate intr-un
$ad
remarcabil. Se parer clup5,
cum de asemenea aflu de Ia d.r. Browne, c5, aceearyi tend.inll ereditar5, s-a extins pinf
Ia ultimul d.escendent aI familiei
,
c^re a inspirat romanul lui Sir Walter Scott RecI
Gauntlell, insd, eroul este d.escris contractinctu-qi
fmntea lntr-un semn ca de potcoav'ir,,
Ia orice emolie puternic5,. Am vdzttt d.e asemenea o femeie tin5,r5, a cd,rei fnrnte pirea
si, fie in mod. aproape obiqnuit astfel contractat'd, independent de emolia pe care o
resim,tea ln acel moment.
'
Muqchii mihnirii nu sint puqi in
joo prea des qi, deoareee acliunea
este adesca,
tle moment, ea poate ugor s5, nufie observatd,. Cu toate cd,, atunci cind este observati,
a,ceasti, expresie este unanim qi imediat recunoscut5, ca fiind de mihnire sau d.e ne-
liniqte, totuqi nici o persoan5, dintr-o mie care nu a stud.iat niciodat5, aeest subiect,
nu este ln stare si, spunfi, in mod precis ce schimbare are loc pe fala celui care sufer[.
De unde decurge prbbabil eil,, in mil,sura in care am observat, lnnici o_operiliterar5,
cu excepfia tui hed, Gauntlel qi a unui alt roman, nu se face nici m5,car o aluzie la acea.stI,
expresie
'qi,
dup5, eum am fost informat, autoarea acestui din urm5, roman aparline
reirrmitei familii cLe aetori la care ne-am referit pulin mai sus, aga incit atenlia ei a
putut fi atrasi, tn mod special de acest subiect.
-
Sculptorii greci din antichitate erau familiari eu aceastd, expresie_, dupd, cunl
se vede Ainltatuile lui Laocoon qi Arrotino
;
ins5, dup5, clrm observS, Duchenne, ei au
dus cutele transversale de-a eurmeziqul intregii frunfi, eomillncl astfel o gravi, eroare
anatomic6,, ceea ce se vede d.e asemenea la unele statui moderne. Este totuqi
Tai
prc-
babil c5, aceqti observatori uimitor de exacli s5, fi sacrificat intenlionat adevl,rul
pentru
frumusele, decit si, fi comis o eroare, lntrucit cutele dreplunghiulare
pe fnrnte nu a'r
fi aqrt un'aspect prea impresionant redate pe marmuri,. fn ml,sura in care am putut
descoperi, aceastd, expresie ln starea ei deplin dezvoltat5, nu este prea des reprezen-
tatd,li pfcturi de cd,tre mae;trii vechi, clafioritI, f5rd, indoial6 aceleiaqi calu'ze.; ins6 tr
doamn6 care este perfeet familiariza'fr,6, cu aceastf,, expresie m5, informeazd, c5' ilt
tabloul lui Fra Anfetico,,Coborirea de pe cruce" d,e la Florenfa,_expfesia
este clar
reprezentat5,Ia ooa-dintre'figurile oin dreapta,
Fi
a$ putea aclfl,ugq, alte elteva exemple.
-
T-ta rug5,mintea mea, dr. Crichton Browne s-a ocupat igcleaproape d-ec,ceastii,
expresie Ia u:umeroqii
sd,i pacienli, alienali mintali de Ia aztl'u.l din West Riding
;
el iunoaqte bine fotografiile lui Dircherure reprezentind acliunea muqchifor mihnirii
qi
m5, info rmeazd, cd, ei po t fi v6,zu!i in mod. constant
in acliune ene gici, in ca'zuri de
melaneolie
qi mai ales de hipocondrie si e5, liniile sau eutele persistente da'torite con-
10J EXPRESIA DE M1HNIRE :
tracliei obiqnuite sint caractieristice fizionomic,i alie na,!ilcr m.intali aparf,irrir1c-l aocstol.
tlou5, categorii. Dr. Brown.e a observat cu griji, perrtru'm.intlr in det,uirsul unci peliczrcle,
eonsiderabile
de t1[P, treri cazuri dc h.ipcconCrie, in ca,re mu;chii niili.rr.irii r,]au p(,r,-
sistent
contractali. fn unul din. ele, o vdcluvi, in virsti, c1e 51 de ani, isi in.ch.iplia rr[
pierduse l,oate viscerele qi c5, tot ccrpul ii era gol. tra ayea o expresie cle tnate supii -
lge
qi iryi lovea ritmic, timp de ore in.tregi, una de alta miinile pe
irrmdtats inchise.
)Iu;ch.ii mihnirii erau perman.ent ccntracrtali si plecapele superioare arcuite. Aceast:i
stare a durat hinj de zile, apoi s-a insd,n5toryit, iar exprcsia felei
ryi-a
rellat aspectul
ei natural. lln al d.oilea caz a prezentat aproape acelea;i particlla,ritflJ,i,
uoio..l i1.
plus collurile gurii ld,sate in jos.
DI. Patriclr Nicol a a'rut a,mabilitatca s5, observe pentrn mine ma,i niulte
t,azurila azihl de nebuni dir Sussex
ryi
mi-a eomuniea.l, cletalii complrte irr. lcgdturi,
cril trei clintre
_ele
;
nu este in"qd, n.evoie s5, Ie dau aici. Din observaliile snle is.rptu
pacienlilor
melancolici, dI. Nicol ccnchicle c6 extrem,itil!,ile intericare'ale sprincenelo1
sint apr_oape intotdeauna mai mult sau mai pu!,in ridieate, cu crlurile d6 pe frunte
mai mult sau mai pulin eviden.t pronunfate..
Tn. caztl unei femei tinele, ac.sfe cretrrri
au fost observate ca fiind in mcd constant in u;or
joc
sau mi;eale. in rlnele e,aznri,
collurile grrrii
sint cd,zute, adesea ins5, numai intr-un grad. nein.semrr.at. Se plte a cth-
serva aproape intotdeaun.a
o oarecare deosebire in, expresia m.ai multorl paciep!,i
melancolici. in general, pleoapele sint tisate in
jos, iar pieiea din apropierea ctillurilcr
lor exterioare
ryi
de sub ele este incretit5.
Cuta naza-lahiall, eare, dlce tlei la lrripilc
nd,rilor Ia collurile gurii
ryi
ca,re este oiit A" b[ti,tcare ]a cchi la ccpiii care pling i1
hohote este adesea clar pronln.fatd, la aceryti pacienfi.
Deryila a,lienafii m.intali murych.ii mih.nirii ae{ic ieazd aclcl-ca, in mc.d pt,rsist(,n.t,. t;oturyi
in cazuri obiqnuite ei sint uneori puryi incon,rytiint in. ac{,iune pe scnrti cturatl 4e ca,uzg
ridicol de neinsemna,te. lln domn a recompen.sat o tinir5, dcamn.d, printr-rin caclcu
cle mic5, valoare
;
ea a pretins cf,, este ofen.,qatd, qi l-a dojenit
I
sprin.cerr"t" i-a1 clevcnit
extrem d.e oblice, cu frurltea complet in.crelitd,. O alti tin,iri, clcamnd
ryi
rrn 1inir,
amind.oi in cea mai bun5, dispozifie, vorbeau impreunfl cu pasiune
ryi
cn o rapiditate
extraordinar5; am observat cil, ori d.e cite ori tind,ra dcanrn.i, era invinsi,
ryi
curjntele
nu-iputeau ieryi destul clerepede din gur5,, sprincenelei seridicau oblic
ryi
pd frlnto i stc'
formau cute dleptgngh.iulare. Ea ridica astfel tLe fiecare ctatil steagul clisper[,rii,
ceea ce a fd,cut d.e o
jumitate
de duzind, de ori in d.ecurs de citeva minrtte. Nu am fi,cut
nici o observalie asupra acestui subiect, insi; intr-o acazie ultericarS, am rugat-o sir,
acf,ioneze asupra murychilor ei de mihnire, de fa!5, fiincl altd, fat|,, care putea sir, faci,
in mod.voit acestltlcril, ari,tindu-i ce seintenticna. Ea a in.cercat irt mcil repcta,t dar.
in zadar; totu;i, o cauzd, afiit, de neinsemnat5, d.e neplflcere cA ca cle a nlli fcst irr
stare sd, vorbease,S, destul de repecle, a fost srrficierrtl pentlu a, prlne in aclirrnt
(,1er,-
gic5,, in mocl repeta,t, ace;ti rnurychi.
Expresia de mihnire datorit5, cori.tracfiei mrt,,schilcr de niihnilc n.u
(,stt,
rrituusi
de, pulin limitatS, Ia europeni, ci pare
',qri
fic comrin6 trrt,uror last'lor unlailo. Am pr:ilrit
cel pu!-rn descrieri demn.e cltl incrcdere in privinta lrindrtqilcr', a clh.ang2,lilor
lrrnU
A;n
triburile indigene
de munte djn Iqd.ia qi
d.eci aparfin.ind urrei ras:e cu tc,tu] distjn.ctr.
cle trindu$i), a malaiezllar, a negrilcr
;i
a australie nilor. in privinfa, acestora clin. urm5,
cloi observatori au r5,spuns
afirmativ la intrebirile mele, n.eintrincl insfi, in nici un de-
tlr'liu. Totuqi,^dl. Taplin adaugd, la observaliile mele descriptive cuvintele:
,,aceasta
t'ste exact". fn priv'infa negrilor, doamna caxe mi-a vorbit despre pictlra 1li Fra
SPRINCENE OBI,ICE
Angelico a vrazut un negru remorcind o barc5, per l{il si, cind a intilnit un obstacol,
ea
^
obselvat murych.ii s5i de mihnire in ac,tiun.e putemic[, cu mijlccril fr'un,lii fcar'te
increlit. Dl. Geaeh a observat in, Malacca, un malaiez cu ccllurile gurii traEe mult in
jos,
cu sprincenele oblice
;i
cu dungi scur'te
ryi
atlin.ci pe frurlte. Acea,std, exprcsie n.u zl
d.ura,t decit un timp foarte scurt; dl. Geach. observ5,:
,,Era
cittdat, seminind foarte
mult cq o persoand, gat'a s5, plingd, clin cavza unei pierderi ma,ti".
fn fndia, dl. Erskine a constata,t c5, iudigenii erau familiariza\r cu aceastd,
expresie, iar d.l. Scott de la Gr[clina botanic5, din Calcutta mi-a trimis o descriere
am5,nunlitil a d.oui cazari, pentru care ii sint indatorat. El a observa,t citva timp,
fiind ascuns, o femeie dhangari, foarte tin.[rl, din Na,gpore, solia unuia dintre grd,d.inari,
care iqi ald,pta pruncul muribund,
ryi
i-a tdzttt in mod distinct sprincenele ridicate la
col!,urile interioare, pleoapele cdzute, mijlccul fruntii increlit, gura pulin desch.is[, cu
collurile mult l6sate. El ieqi apoi din dosul unei perdele de plante
;i
v'orbi sdrmanei
femei care tresd,ri, izbucni intr-o rev5,rsare amar5, de lacrimi qi il implord, si,-i vindece
pruncul.Al d.oileacaz afost al unui bd,r'bat h.industanez ca,re, din cauza bolii qi a sir6-
ciei, a fost silit s5,-ryi vindd, capra favoritf,,. Dupd, ce a primit suma, el s-a uitat repetat
la banii din mina sa qi apoi la capri,, ca qi cum ar fi lrut sd,-i in,apareze. El s-a dus Ia
caprd, care era legatd,, gafr,a sd; fie du.s5,, qi animalul s-a rid"icat in doui, picicare
ryi
i-a
lins miinile. Ochii si,i
ryovd,ir5,
dintr'-o par"te intr-alta,
,,g"ura
ii era par!,ial inch.is5 cu
collurile h.otd,rit l5,satr: in
jos".
Pin,[, in cele din urmii, s5,r'manu] om p[ru s5, se decid5
ci, trebuie sd, se clesparti, de capra sa
ryi
atunei, rlupd, cum vdzu dl. Scctt, sprincenele
ii devenir5, pulin oblice cu increlitura sau umflarea c racteri,qtic5, la capetele inte-
rioare, insd, fdr5, ca frun.tea sd, i se increteasci,. Omul rdmase a-rya timp de un minut,
apoi oftind adinc iztrucni in lacrimi, iryi ridic5 ambele miini in sus, binecuvint[, capra
se intoarse qi f5r5, s-.o mai priveasci se ind"eph,rt5,.
Despre ca,rrao, oblicttd,li,i, sTtri,ncenelor la su,f ertnld.
-
Timp de mai mulli ani,
nici o expresie nu mi-a pd,rut atit cle nein.,teleasci, ca cea pe care o examin[,m aici.
De ce mih.nirea sau nelini;tea s5, cletermine contraclia fascicu]elcr mediale numai ale
muqchiului frontal imprertn5, cu a celor d.in
jurul
ochilor ? Aici se pare c5, avem o
miqcare complex5, cu singurul scop de a exprima mih.nire,
ryi
totuqi aceasta este o
expresie relativ rar5, qi ad.esea trecutd, cu vederea. Cred c5, explicalia nu este atit de
grea pe cit pare la inceput. Dr. Duclr.enne dd, o f otogra,fie a tin5rului la care ne-arn refe-
rit mai inainte, care, uitindu-se in sus la o supratald, prtternic luminat6,, i;i ccntract5,
in mocl involuntar,qi exagerat, muryc,lr.ii sili d.e mihnire.Uitasem complet aceastd, foto-
grafie cind, intr-o zi faarte luminoas6,, fiind c[,lare, cu soarele in spate, am intilnit
o fatd, ale cd,rei sprincene au devenit, pe cind se uita in sus la mine,extrem de cblice,
cu cutele corespunzdtaare pe frnnte. Am cbservat aceearyi mi;care in cc'ndilii similale
in nrai multe ocazriulterioare. intorcindri-md, aoas5,, f5,r5 a da vreo indicalie a,qupr&
scopulu.i meu, am filcut pe trei dintre copiii nrei si, se uite cit mai inclelungat qi atent
posibil la, virful unui arbore inaltr ca e se profila pe un cer extrem cle lrrminos. La to!,i
trei, mupchii orbiculari, muqchii sprincenelor si piram.idati erau puternic ccntractali
prin ac!,iurre reflex5, din cauza excrtf,,rii retinei, a;a in.cit cchii si, le fie apd,rali d.e lu-
"mina
vie. Ei au incercat ins5, cu tot dinadinsul sd, se uite in sus, qi acum s-a putut
observa o luptfl, curioasd,, cu contraclii spasmodice, intre intregul muqchi fronta] sau
10(i BX}]HESIA D!: IIIIIINITII] r
Ilumai p_orliunea sa medialf
.
qi diferilii mu$chi care servesc Ia coborirea sprincenelor
si Ia inchiderea pleoapelor.
Contraclia involuntard,
a muqcbilor piramidalia flcut ca
partea bazalil a nasului lor sd, se incredeascd, adinc gi
transversal . La unul dintre cei
trei copii, sprincenele lntregi
-.TuI
pen.tru
moment ridicate gi coborite prin contraclia
alternativ5, a intregului muqchi frontal
;i
a mu;chilor din
jurul
ochilofa;a incit toat5
ld,fimea frunlii.era
alternativ increlit6 qi netezitil. La ceitatgi doi copii, frunta s-a
increlit numai in partea rnedian[, producindu-se
astfe] cute hreptunfbiutur"
;
sprin-
cenele au devenit oblice, cu extremit[,tile interioare incrre
lite li
utrtttate'- ia
^unul
din copii in
Aicd
md,sur6,, la celdlalt in mcd puternic prc,nunfat.
Aceast5, deosebirc
in pozi!,ia oblicS, a sprincenelor pare sL
ilepindi
de o diferenffi, in imobilita,tea lor
general5, qi in
{orfa
muqchilor piramidali. In ambele aceste cazttri s-a aclionat asupra,
sprincenelor qi a frunlii sub influenla unei lumini puternice, in exact acelagi moAl in
fiecare
detaliu caracteristic, ca sub influenfa mihnirii sa,u a nelini$tii.
Duchenne afirmd' cd muqcb.iul piramidal al nasrllui este mai pulin sub controlul
voinlei decit ceilalli mriqcbi din
jurul
ochilor. EI observ5, cd, tinfi,rul care putea sd,
aclioneze atit
{9 !;ne _asupra
muqchilor s5,i de mib.nire, precum
ryi
asupra majorit5,lii
celorlalli mu;chi faciali ai si,i, nu iqi piltea contracta muqchii piramiAati
5.
Aceast6
capacitate se deosebeqte totu;i, firi, indoial5, la diferite perscane. Muqchiul pirami-
tlal serveryte sd, trag5, ll jos
pielea frunlii intre spr'incene impreuni, cu extr*mitetritc
interioare ale acestora. Fasciculele mediale ale frontalului sinfi in antagonism cu pira-
rnidalul qi, dac5, acliunea acestuia din urm5, urmeaz5, sd, fie opritfi, in mod, spdcial,
ilcestefascicule mediale ale frontalului trebuie ccntractate
;
clac5, Ia persoanele cat. u.,
rnurychi piramidali
puternici, sub inftuenla unei lumini strS,lucitoaie existd, o dorinJlr
inconqtientd,
de a impiedica coborirea sprincenelcr, fasciculele media,le ale murychiului
frontal trebuie duse in
jos,
qi contrac,tia lor, dac5, este destul de puternic6 pbntru a
invinge piramidalii,
va ac,tiona impreun5, cu contrac\ia muqch.ilor spr.incenelor
$i
a
mursch.ilor orbiculari
;i
aceasta in acelaqi fel ca cel tocmai descris privind sprincencle
si fruntea.
Atunci cincl copiii
!ip5,
sau strigS, ei iqi contracti,, dup5, cum qtim,
muqch.ii
orbiculari ai sprincenelor si piramidali, in primul rind cu scoput Ae a-$i stringe ochii,
ap5,rindu-i astfel de a fi congestiona,ti, iar in aI doilea rind din obiqnuin!fi,. De aceea
rn-am agteptat sd, constat la copii c5, atunci cind. se strdduiesc fie si, impiedice izbuc-
nirea unui acces cle plins, fie si, opreasc5, plinsul, ei impiedici contrac\ia muqchilcr
menfio.na!,i mai sulr
jn
acelaqi fel ca atunci cind se uit5 in sus la o lumin5, vie, qi, in
consecin!5,r fasciculele
mediale ale munsclriuluj frcntal vor fi puse adesea in ac,tiune.
!a
urmare, am inceput ert insumi sd, observ copiii in asemena momente, cerind
ryi
a,ltora, inclusiv unor medici, s5, facd, Ia fel. Dste necesar cle a observa cu grijd, intrucit
rlcliunea oprrsi, specific5, acestor murychi nu este atlt de evidentd, Ia copii, d"atoriti, fap-
l;rrlrri c5, fruntea nu Ii se inereleqte arya cle ugor cala adulfi. Amconstatat insd curind
cit, in asemenea ocazii murychii mihnirii sint foarte des puryi in acliune clistinctfl. Ar fi
tltl prisos s5, prezint toate cazurjle care au fost observate, incit voi enumera doa,r
t,iteva. O fetifd, in virstl de un an
ryi
jurnltate
ela
necXjit[, de alli ciliva copii
ryi,
inainte de a izbucni in plins, sprincenele i-au devenit hotirit oblicc. La o tatk mai
*
ln limba englczii
,,centrale". Vom folosi termenul ea redi exact ceea ce a vrut sI exprime Darwin (N. lrad.).
attatornic,,nlcdial", care indicir fasciculele cele mai interne,
s
Micanisme tle Ia Phqsionomie
Humaine, albup1, p. 1b,
dinsple linia rnecliauii a ct'lor tloi mu;cl1i flontali, cleoar9ce
SIJRINCT,NB
()BI,1CI;
107
in virstil, s-a observat aceea,;i pozilie oblicii, cu extremitlfile interioale alt' spllncc-
nelor evident increlite qi in acelaqi timp cu ccl,turile gurii lisate in
jos.
De indati ce il
izbucnit in plins, toate tri,s[turile felei s-au sehimbat qi aceast6, expresie specificI a
dispd,rut. De asemenea, unui b5,ie!el, dupi, ce a fost vaccinat, ca ce I-a ficut ri
tipe
qi,sd, pling[ violent, i s-a clat o portocald de cdtre medic, ca ce a f[cut pllcere male
copilului, dcoarece erls-a oprit d"in plins
;au
putut fiobservatetoate miqc5,rile calac-
teristice,inclusiv fcrmarea crelurilor dreptunghiulare clin mi
jlocul frun,tii. ln sfir;it,
am intilnit pe clrum o feti!5, in virst5, cle trei sau patru ani, care fusese speriatir clcr
un ciinc
I
cind am intrebat-o ce s-a intimplat, ea s-a oprit din scincet iar sprilrce-
ttele i-au devenit imediat oblice intr-o rnisuri extraordinard,.
Nu m5, pot indoi c5 aici avem explicalia problemei pentru ce fascicule'lc
med.iale ale muqchiului frontal qi muqchii din
jurul
cchilor se contracti, anta-
gonist unul ta.d, de altul sub influenla mihnirii, daci contraclia lor este prelun-
gitd,, cala alienalii mintali melancolici, sau de moment, d.in vreo cauzd, nelnsem-
nat5 cle suferinld,. Noi to!i, ca qi copiii, ln mod repetatr &n contractat mu;chii
norytri orbiculari ai sprlncenelor qi cei piramidali cu scopul de
^
ne apd,ra cchii
pe clnd.
lipam ;
strd,moqii noqtri au fd,cut acelaqi lucru timp de mai multe gene-
ralii; qi cu toate cil, inaintlnd in vlrstd,, putem ugor s5, ne stdpinim la trcclrz
ryi
s[, nu
!ipH,m,
nu putem clin cauza obiqnuinlei lndelungate sL impicclicd,m lntot-
tleauna o ugoar5 contraclie a mugchilor d.e mai sus
;
qi de fapt niei nu observir,m
contraclia lor
;i
nici nu incerc[,m si, o oprim dac5, este neinsemnat[. Mu;chii
piram.idali par a fi ins5 mult mai pu,tin sub comanda voinlei decit ceilal,ti mu;chi
inrudi,ti, si, dac5, sint bine clezvoltati, contractia lor nu poate fi impiedicat[, dccit
prin contraclia antagonistl a fasciculerlor mecliale ale mu;chiului frunf,ii. Ilczul-
tatul care d.ecurge neapd,rat, d,acd, aceste fascicule se contract5, energic, estc
tragerea oblic5, in sus a sprincenelor, lncrelirea extremitd,filor lor interioare
;i
formarea d"e creluri d.reptunghiulare in mijlocul frunlii. Deoarece copiii qi feme-
ile pling mult mai ugor decit bi,rbafii qi intruclt persoanele ad,ulte de ambele
sexe rareori pling, afard, numai d"ac5, au o suferint5, psihicd,, putem inlelege d.e
ce mugcbii mihnirii se v5,d. mult mai cles in ac,tiune la copii si femei, d.upd, cum
cred. c5, este cazul, decit la bXrbali, iar la adul,tii de ambele sexe numai in caz
de suferin!5, psihic6. fn unele d.in cazurtle men,tionate mai sus, ca in cel al s5r-
manei femei dhangare sau al hindustanezului, ac{,iunea muqchilor mihnirii a fcst,
urmat5, reped.e de plins arnarnic. Tn tcate ca,zurTle de suferin!5,, mic[, sau n].are,
creierul nostrri tinde, din obiqnuinlI indelungath, s5, trimiti, un ordin anumitor
muqchi si, se contracte, ca qi cum ar fi incd, copii pe punctul de a
!ipa;
ins[,
acest ord"in, prin puterea miriunati a voinlei qi prin obiqnuinfir, 1l putem con-
tracara parfial, cu l,oate ci, aceasta, in ceea ce prive;te
mijlocul de contracal'ar'(',
se efcctueazd, in mod inconqtient.
I)espre cobori,rca collu,ri,lot'
quri,i.
-
AceastI, ac,tiune cste cxecutal,L rlc
cr[,tt'c ilepressorcs u'nquli oris
*
(fig.
]
;i
2) K). Fibrcle acestui murychi clivelg irr
jos qi capetelc supcrioare convcrgente se inseri, in jurul
collurilor gurii qi dc btza
inferioarl la o micii distarrf,S, de interiorul col,turilor
6.
IJnele dintre fibre par
a fi in antagonism ta!il de marele muqchi zigomatic, iar altele ta\d, de clifc'rifii
*
Este vorba tle tttr glup lunctional alctit.uil. din rnu;ehii
6
Ffenle, Hcutrlbuch tler sgstentatischen
^{natctmie
tles
triurrglriLrlrlli ai iruzci si rlirr ri:orirts (\'.
frnrl.), .I[enschen, 1858, vol. I, p. 148, fig. G8
;i
6t).
EXPRESIA DE MIHNIRE:
r]lrtlchi care merg la paltea exterioari, a buzei superioare. Contraclia acestui
nru;ch.i trage in
jos
ryi
in a,farf,, collurile gurii, inclusiv partea exterioard, a buzei
superioare
ryi
chiar intr-o micd, mirsur5,, aripile ni,rilor. Atunci cind. gura este
irrchisi, iar acest nru;ch.i aclione azra, collul gurii sau linia de
joncliune
a celor
rlou5, baze formeaz[ o linie curbd, cu concavitatea in
jos
t,
iar buzele sint in
general pulin proeminente, mai ales cea inferioarl,. In aceastd, stare, gura este
bine reprezentatd, ln cele doud, fotografii (planqa If, fig. 6
;i
7) de c[,tre dl.
Rejlander. Bd,iatul de sus (fig. 6) tocmai se oprise din plins d.up5 ce primise
o palmd, peste oTtraz din partea unui alt b5,iat, qi s-a prins momentul oportun
pentru a-l fotografia.
Expresia d"e proastzi dispozilie, mihnire sau d,eprimare, datoritd, contrac-
!'iei
acestui murscb.i a fost observati, d.e toli care au scris despre acest subiect.
A spune c5, cineva are
,,gura
1[,sat5,", este sinonim cu a spune c5, este prost dispus.
Dupd, cum s-a afirmat mai sus, in haza autoritd,lii dr. Crichton Browne
$i
a
d,-lui Nicol, ccborirea collurilor gurii poate ft v6"ntti, adesea la alienalii mintali
melancolici qi a fost bine prins5, ln citeva fotografii, pe care mi le-a trimis primul,
ale unor pacien{,i cu o tendinld, puternicd, la sinucid"ere. Aceasta s-a observat
la oameni aparfinind" la diferite rase, anume la hinduqi, la triburile de munte
d,e cnloare lnchisil din fnd,ia, la malaiezi
fi,
dupd, cum m5, informeazd, Rerr.
dl. Ifagenauer, la b[rytinaryii din Australia.
Atunci cind url5,, sugacii lryi contractil, puternic mu;chii din
jurul
ochilor,
cceA ce tra,ge in sus buza superioaril, si, deoarece ei trebuie s5,-;i
linil,
gura larg
deschisi,, murycb.ii clepresori, mergind la collurile_ ei, sint de asemenea puDi in
acliune puternic5,. Tn general, insd, nu invariabil, aceasta determind, o uqoard,
curbur5, unghiulard, de ambele pdrli ale buzei inferioare, aproape d.e collurile
gurii. Rezultatul faptului c5, se ac\toneazra in acest fel asupra btzei superioare
ryi
a celei inferioare este c5, gura d.obinde;te un contur oarecum pi,trat. Contrac!'ia
rnurychiului depresor se ved.e cel mai bine la sugaci, atunci cind. nri
!ipd,
violent
ryi
mai ales atunci cind. slnt pe punctul de a incepe, sau cind. inceteazd, de a
!ipa.
Fala lor mic5, d.oblnderyte atunci o expresie extrem d.e nenorociti,, dup5, cum am
observat la propriii mei copii intre virstele de aproximativ d.ou5, sd,ptd,mini
;i
doui, sau trei luni. llneori, cind- se strd,d,uiesc s5, opreasc5, un acces de plins,
conturul gurii este curbat intr-un mod atit d.e exagerat, incit seam5nd, cu o
potcoavia, rar expresia de suferinld, devine atunci o caricaturS, ridiculf,,.
Explicalia contracliei acestui muqchi, sub influenla proastei dispozi,tii
sau ri deprim5,rii, rirmeazd, d.up5, clt se pare, acelorasi principii generale ca qi ln
c,azlAl poziliei obliee a sprincenelor. Dr. Duchenne m5, informeazd, c5, din obser-
va{,iile sale fdcute timp d"e mulli ani a stabilit c5, acesta este unul din muqchii
faciali cel mai pulin sub controlul voinlei. Aceasta se poate d.ed"uce de fapt
din ceea, ce s-a a,firmat ceva rnai sus in privinf,a sugacilor care eztt6, s5, lnceapd,
sL plingir, sau se strd,cluiesc s[, opreascl, plinsul, deoarece atunci, in general,
tri ili stfl,pinesc tof,i ceilalfi muqcrh.i faciali in mod mai eficaee d.ecit depresorii
collurilor gurii. .Doi excelenti observatori care nu aveau nici o teorie asupra
acestui subiect, unul d"in ei fiincl un chirurgr &u observat cu grijd, pentru mine
7
Yezi descrierea ac[iunii acestor rnuqchi de citre dr. 1862, VIII, p. 34.
Duchenne, Micanisme rle Ia Phgsionomie Humaine, album,
COLTURILE GURII COBOR1TE
cifiva, copii mai mari
ryi
femei, pe cind, ou oarecare lupt[ de impotrivire, se apro-
piart treptat de punctul de a tzbucni in plins,
ryi
amind"oi observatorii erau corl-
vin;i cir, clepresorii incepuserd, si, aclioneze lnaintea oricdrui alt mu;chi. Or, deoarece
deprcsorii au fost puDi repetat in actiune puternic5, in copil5rie, timp de multcr
genera!'ii, for,ta, nervoas,i, va tind"e s5, se scurg5, pe baza principiului obi;nuinfei
inclr:lung asociitt5 la ace;ti muqchi, precum gi la diferi{,i al!,i muqch.i faciali, ori
de cite ori mai tirztu in via!5, se incearcf,, chiar un ugor sim![min.t de suferinli.
insri,
.deoarece
depresorii sfnt oarecum mai pulin sub controlul vointei aecit
majoritatea celorlalti mu;chi, ne putem aqtepta c^ ei sh, se contracte adesea
u$orr per cintl ceilalli sd, r5,mini, pasivi. Este remarcabil cum o cit de neinsem natd,
coborirc a colturilor gurii poate sd, dea fizionomiei o expresie de prcastd, dispozilie
sau cle deprimare, aqa in.cit o contraclie extrem d.e micd, a acestor mugchi ar fi
suficientd, pentru
a reflecta aceastd, stare sufleteasc5.
Pot men,tiona aici o observalie neinsemnat5,, deoarece ea va servi sd, rezume
subiectul nostru. O doamn5, b5,trlni cu o expresie mul,tumitd,, lnsd, absorbitd,,
ryedea
aproape, in fala mea intr-un compartiment de tren. Privind-o, am vdzut
c[, muqchii de.pressores angul'i ori,s i s-au contractat foarte pu!,in, d,eqi in mod
h.ot5,rit
;
cum insi, fizionomia ei r5,mlnea tot atit de liniqtiti, ca intotdeauna, m-am
gindit cit, cle, n.einsemnatd, este aceastd, contraclie gi clt de ugor se poate ingela
cineva. I)e-abia mi-a trecut prin m.inte acest gind, ch i-am vdzai ochii brusc
scdldali in lacrimi, aproape gata s5, se reverse,
ryi
toati, expresia felei se trase
in
jos.
Acum nu putea exista nici o indoiali, cd, prin
min.te ii trecea vreo amintire
dureroas:ii, poate cea a unui copil d"e mult pierdut. De indati, ce simturile i-au fost
ttstfel influ.cnfate, din obi;nuinf5, indelungatil, anumite celule nervoase au transmis
imediat un ordin tuturor muqch.ilor respiratori qi celor clin
jurul gurii si, se pregd,-
teasca-l pen.tru un acces de plins. Ordinul a fost insi, contramandat d.e voint5 sal
ma,i clcgrab5, de o obiqnuinfd, dobindit5, mai tirziu
;i
toli muqch.ii s-au supus, cu
exceplia, intr-o micd, m5,sur5,, a depressores anquli oris. Gura nu li era nici m5,car
cle'schisit, respiralia nu era grd,bitd,
ryi
nici un mugchi nu era influenfat, in afard, de
cei eare trag in jos
collurile gurii.
De lntlati, ce gura acestei doamne a inceput s5, dobindeaseS,, involuntar
si itlconqtient, forma specificd, pentru un acces de plins, puteam fi aproape sig'rrri
cil o influenlI, nervoasd, oarecare trebuie s5, fi fost transmisd, prin cd,ite indelungat
obi;nuite la diverryii muqchi respiratori, precum;i la cei din
jurul
ochilor si cen-
trrtlrti vaso-motor care guverneazi,
alimentarea cu singe a glandelor lacrimale.
'\ct'st
clin urm5, fapt este dovedit limped"e prin aceea cd, ochii ei s-au umplut
uf(ir cu lacritn.i, cee'a ce putem infelege, deoarece glandele lacrimale sint mai
pufin supuse controlului vointei decit muryehii faciali. in acel moment exist[,,
firlir itrdoialir, o oarecare tendin.![ ca murych.ii din
jurul
c.reh.ilor sri se contraete,
in sttopul de a-i itpflra cle a fi congestionati cu singe
I
aceastri contraclier a fost
irtsii eonrpl<'t stirpinit[
ryi
fruntea i-a rd,mas netulburatfl. Dacd, mu;ch.ii piramidtrli
ai sprirtccuelor
ryi
cei orbiculari ar fi fost tot atlt de pulin ascult5,tori fa!d, de
voin!5,, d,up5, cum slnt la multe persoane, s-ar fi aclionat foarte pulin asupra
lor qi atunci fasciculele med.iale ale muqchiului frontal s-ar fi cr ntractat din anta-
gonism, iar sprincenele ei ar fi devenit oblice
lo
dati,] cu
fforrnarea
d"e] cute drept-
EXPFESIA DE MIHNIRE:
unghiulare pe frutrte. Fizionomiru ei ar fi exprimat;i mai clar starea cle dept'itltAre
Sir.u mai crurind. una de mihnire.
Prin treceri grad.ate putem inlelege cum se face c[, cle inclatfi ct] Yreun
gincl nrelancolic ne trece prin minte, au loc ldsarea in
ios
d.e-abia perceptibill,
a collurilor gurii sau o ugoarl, ridicare a extremit[lilor interioate a]t' sprin.cenelor
sau ambek'rniryc[ri combinate
pi irnecliat clupil aceasta o u;oarf, llcrimare. O tre-
si,rire a forfei ner\roase este transm.isi, de-a lungul mai multor cii obirynuite
ryi
produce ull efect in orice punct in care voinla nu a clobindit prin obi;nuin!:i
indelungat5 mu}tir, putere de a interveni. Acliunile tle mai sus pot fi consid.erate
drept vestigii rudimentare ale acceselor cle tipat, care sint atit t1e frecvente
ryi
prelungite in timpul copil[,riei. in acest caz, precum qi in multe altele, verigile
care teag[, c^uz^
;i
efectul sirrt intr-ad.evir min.unate, dind na$tere la diferite
expresii ale fizionomiei omului
;
ele ne explic5, insemn[tatea diferitelor mirycflri
pe care le executlm in mod involuntar
;i
inccnrytient ori de cite ori anumite
ernolii wemelnice ne trec prin minte.
CAPITOLUL AL TIIII.LEA
BUCURIE, BUNtr, DISP0ZlTrc, DnAGOSTE,
SENTIMENTE AFECTUOASE, DEVOTAMENT
,,.,,,, ,,]'li*;,,T',,:il,lli'i'l'"',fi'l:;i:,,iiiliillll,;
ill":J:;'l';;,llliliTl
,i:l;ll'1ll:l
Iui zgomotos
-
Gratlalia de la ris zgomotos la suris clelicnt
*
Ilutre rlispozi[ie
-
l.)xpresia tlragostei
*
Sentilnente afectuoase
*
f)evotatnent.
Atunci cincl estc intensfl, bucuria provoaci, rni;cd,ri fi,r5, rost
-
clatrs
tlezordonat, b5,taie din palme, tropd,it etc.
-
$i
ris zgomotos. Risul pare s5, consti-
tuie in primul rind expresia simplei bucurii sau fericiri. Yedem clar aceasta la
copii cind se
joac5,;
atunei ei rid aproape fd,r5, incetare. Persoanele tinere, trecute
de virsta copili,riei, cind sint bine d"ispuse rid intotdeauna mult qi f[,rd, rost. Risul
r,etlor este descris de Homer ca fiind
,,exuberanfa
bucuriei lor cereqti dupf ospd,lul
zilnic". IJn om surid.e
-,1i
surisul se transformf treptat, d.upi, cum vom ved.ea,, irt
lis
-
atunci cind intilne;te pe stradi un vechi prieten, d.upzi culn o face la orict,
plir,cere neinsemnatri, de pildd cind miroase un parfu.m pld'cut
1.
Laura Rriclgtnatt,
cAre, din cauza orbilii
;i
a snrzeniei, nu a putut d.obindi vreo expre'sie prin itnitare,
totu;i, atunci, cincl i s-a comunicat prin limbajul gesturilor o scrisoare de la utt
prieteir iubit,',,a ris
,si
a bi,tut din p*Im", iar obra;1i i s-au imbujoratt). inl,r-altri
oeazie', L'a a fost vd,zut[, tropriind rle bucurie
2.
Persoanele iclioate
;i
imbecile ofer5 d.ovezi convingi,toare c5, risul sart
surisul exprim5, in prirntrl rind simpla fericire sau bucurie. Dr. Crichton Rrowne,
clruia ii sintindatorat, ca qi in atlt d"e multe alte ocazir, pentru rezrlltatele vastei
sale experienle, m[ informeazd, c5, la idioli risul este cea mai
general5, qi mai frec-
veut5, d.in toate expresiile emofionale. Mulli idioli sint posomorifi, sup5,r[,cioqi,
nelini;tili, intr-o stare psihicd, d.e d.urere sau complet nep5,sd,tori; aceqtia nu ritl
nieiod.atd,. Altii rid ln rnod. frecvent absolut f5,ri, rost. Astfel un bd,iat icliot, inca-
2
F. Licber, desprc sunetele vocale ale Lattrei Bridg-
nrAn, ,rSmithsonian
Cotrtributions", 1851, vol. II, p.6'
1
llerbert Spencer, /:ssnys..., 1858, p. 360.
EXPRESIA fJUCURIEI :
prlbil sd, vorbeasc5,, s-a plins prin semne doctorului Browne ci, un alt bf,,iat din
azrl r-a invinetit ochiul; aceast5, plingere a fost insofiti, de
,,bufniri
de ris, fala
prezentind. cel mai larg surls". ExistS, o altd, mare categorie de idioli care sint
irr mod. persistent veseli qi blinzi qi care rid sau surid" in mod constant
3.
Adesea,
fizionomia lor prezintd,
un suris stereotip,
,i,
ori de cite ori li se ofer5, mincare
sau sint mingiiali sau li se aratd, culori vii sau aud muzic5,, veselia le este sporit5,
;i
zimbese, chicotesc sau rid. pe infundate. Unii din ei rid. mai mult decit cle obicei
atunci cind. se plimb5, sau incearcd, s5, faci, vreun efort muscular. Dupi, cum observ5,
dr. Browne, veselia majoritd,fii acestor idioli nu poate fi in nici un caz asociat[
cu vreo idee distinctfl
;
ei resimt pur
ryi
simplu pld,cere
$i
o exprimf prin ris sau
suris. La imbecili, situali ceva mai sus pe scara evolu,tiei, vanitatea personal5,
pare si' fie cNJZa cea mai obiqnuiti de ris, iar imediat rirmd,toare este pll,cerea
izvorind. tlin aprobarea purt5,rii lor.
La persoanele aclulte, risul este provocat
din motive foarte cliferite d.e cele
care sint suficiente in copild,rie
;
aceast5, observalie cu greu se poate aplica insh,
la suris. in aceast5, privinJS,, risul este analog plinsului, c-are la adulli est^e aproape
limitat la suferin!5, moral[,, pe cind. la copii el este provocat de d.urere corporald,
sau de orice suferin!5,, precum
$i
de fric5 sau furie. S-au fd,cut multe considerafii
asupra cauzelor risului la persoanele ad.ulte. Subiectul este extrem tle cornpler.
Cauza, cea mai obiqnuitS,
a
a risului pare sd, fie orice intimplare nepotrivitii qi
iuexplicabilS,, provocincl srtrprizd,
ryi
un oarecare sim! de superiolitate, insf impli-
cind.
$i
o stare psihic[ fericit5,. Imprejurd,rile nu trebuie s5, fie prea importante
;
nici un om s5,rac nu rra rid.e sau surid.e auzind. brusc c5, i s-a d.onat o mare avere.
Dac5, gind.ul este puternic excitat de sentimente pld,cute
ryi
intervine vreo intim-
plare
neinsemnatI, sau v-reun gind neaqteptat, atunci, dup5, cum observS, dl.
Herbert Spencer
5,
,,o
mare cantitate d.e energie nervoasd,, in loc si, fie cheltuiti,
in producerea
uqei cantitd,li echivalente d.e noi idei qi emolii care erau in stare
n5,scind.d,, este brusc opritd, in cursul ei. Exced,entul trebuie s5, se d.escarce in vreo
alt5, direcfie, qi
de aLcL rezult5, o scurgere prin nervii motori la diferite categorii
de muqchi, produeind" acliunile pe jumi,tate
convulsive pe care le numim ris". O
observalie in legd,turi, cu acest subiect a fost fS,cutd cle un corespondent in timpul
recentului ased.iu al Parisrllui, anume c5, soldalii germani, dupd, puterniea exci-
tare provocatd,
de expunerea la pericole extreme, erau in special predispuryi si
pufneascS, in ris zgomotos la cea mai micd,
glumfl. De asemenea, la copiii rniei
care sint pe punctul de a incepe s[, plingfl, uneori o intimplare nea,1t,epta,1,ri le vA,
transforma brusc plinsul in ris, care pare s[, serveascl, tot atit de bine Itl r,heltuileru
energiei nerYoase de prisos.
Se pare ci, urreori imaginalia este
,,gidilat[,"
d.e o idee caraghioasi, ,li aceastir,
ala-numitd,,,giclilare" a min$ii este curios de analog5, cu cea a corpului. Oricine
;tie
cit de excesiv rid. ccpiii
ryi
c5, tot corpul li se zvircoleryte cind. sint gidilafi.
Dupd, cum am v5,zut, maimulele antroprid.e, cind sint gid"ilate, mai ales la subsrlori,
scot d.e asemenea
un sunet repotat, oare corespund.e risului nostru. Am atins
3
Vezi, de asetnenea, dl. n,Iarshall ln
,,Philosophical
Vezi, de asemenea, Nlandeville, The Fable
1'ransactions", 1864, p. 526. vol. II, p. 168.
a
Dl. Bain (The Emotions and tlrc lViil, 1865, p. 247)
5
The Phgsiologg of Luughter, eseuri, seri:l
are o lungi gi interesanti discu[ie despre ridicol. Citatul p. 714.
de mai sus despre risul zeilor este luat din aceastd carte.
of the Bees,
tr 2-a, I 863,
Risui
713
cu o buc[ficd, d.e hirtie talpa piciorului
unuia din copiii mei in virstd, de numai
qapte ztle, qi el s-a tras brusc in li,turi, iar degetele de la picioare i se ri,suceau in
toate pd,rfile, ca la un co_pil mai mare. Asemenea
mipcd,ri, ca si risul din gidilat,
sint, evident, acliuni reflexe, ceea ce se ved.e d.e asemenea la muqchii n6striali
minusculi, care servesc sd, zbirleasc5, fiecare fir de p5,r sep arat de pe corp qi care
se contract5, in apropierea unei suprafete gidilate
6.
Totuqi, risul provocai de o
idg.. carqghioasi,, cu toate c5 este involuntar, nu poate fi
-numit
o^ acliqne strict
reflex5,. fn acest
_caz,
ca
ryi
in cel al risului provo.^t
d" gidilat,
mintea trebuie s5,
fie intr-o stare pl5,cut5,;
da95, un copil mic este gictilat
d. oo stri,in, el va
lipa
cle
fricd,.
Atingerea trebuie si, fie uqoar5,, iar o idee sau intimplare, pentru
a fiiara-
ghioasir ru trebuie s5, fie de o mare importantd.Ps,rfile
corpului c.t" mai sensibile
la gidilat sint cele care nu sint atinse de obicei, d.e pildd, de subsuorile sau pd,rfile
d.intre degetele_de la picioare sau tS,lpile picioarelor, care obiqnuit vin in cbntact
cu o suprafald, largd,, ins5, suprafala pe oare qedem oferd, o exceptie evidenti, de la
aceast5, regul5,.
Pope
Gratiolet
?,
anumili nervi sint mult mai-sensibili la gidilat
decit allii. Din faptul cL un copil cu greu poate sd, se gidile el singur sau frtr-un
grad
mult mai mic decit atunci oind este gidilat d.e o alt5 persoand,, pare si, rezulte
cd, punctul precis
de atins nrt trebuie cunoscut dinainta; tot aqa-ryi cu mintea,
cgv? neaqteptat
-
o idee noud, sau absurd5, care strfl,bate prin firul obi;nuit a,l
gindurilor
-
pare sd, fie
un element puternic
in favoarea comicului.
Risul este prod.us
de o inspira!,ie adinci,, urmatd, c1e o contraclie scurtfl,
intrerupti,, spasmodicS, a pieptului
ryi
in special a d.iafragrnei
8.
Ca urmare
,
arrzrm
cd',,rid.e
de se
line
de burtd,". I)in ca:uza scutur5,rii corpului, capul se mi;cd, intr-o
par-te
qi intr-alta. Adesea, maxilarul superior tremurd,,
[miqcindu-se]
itr sus
ryi
in
jos,
dupd, cum se intimpl5 gi la unele specii de paviani cind sint foarte
mullumili.
in timpul risului, gura este
mai mult sau mai pulin larg deschisi,r cll colfu-
rile mult trase inapoi, precum qi pulin in sus, iar lnia supe"ioari, este pulin riai-
cat'[,. Tragerea inapoi a collulilor se ved.e cel mai bine la risul mod"erat
$i
mai ales
la un suris larg, acest d.in urmd, epitet ar5,tind. cit d.e mare este gura. tr'igurile
al5turate (planqa III, fig. 1-3), reprezint5,
diferite grade d.e ris
ryi
de suris rnoclerat.
Figura fetilei cu p5l5rie a fost executat5,
de dr. Wallich,
;i
expresia este veritabill
;
celelalte
dou5, sint de dl. R,ejlander. Dr'. Duchenne insistri in mod repertat
e
cir,
sub impulsul ernoliei
de bucurie se aclioneazd, asapra gurii exclusiv de crit*e marii
murychi zigomatici, care servesc sd, tragl collurile gurii
inapoi
;i
in sus
;
jrrclecinrl
insi'
dupf,, mod.ul in care dinlii de sus sint expu;i in timpul risului
ryi
al surisului lar,g,
precum qi
din propriile
mele senzalii, rrrr m5, pot indoi c5, unii clin mq5chii care
merg la buza superioari, sint de asemenea puqi iu ac,tiune mod.eratf,,. in acela;i
timpr muqchii orbiculari slnt mai mult sau mai pulin contractafi, qi, dup[ cum s-a
explicat in capitolul despre plins, existd, o legd,tur5, strinsS, intre orbiculari, mai
ales intre cei inferiori, qi unii dintre mugchii care merg la buza superioar5. Henle
6
J. Lister,
,, Quarterly
.Iournal of N,Iicroscopical Sci-
ence", 1853, vol. I, p. 266.
?
De Ia Phgsionomie..., p. 180.
8
Sir C. Bell (Anatomg and. Philosophg of Erpression,
p. 747) face unele observalii asupr.a rnigclrii cliafragrnei
in timpui t'isului.
s
Mdcanisme de Ia Phgsionomie Humuine, alburn,
Iegenda IV.
lrt EXPRESIA BUCURIEI:
observ5
r0
in aceasti, privin!6,
e6,, atunci cind. eineva inchicle strils un oehi, el nu
poate evita
de a-ryi trage inapoi, c1e aceeasi parte, buza superioar5 qi, invers, dacd,
cineva iqi pune degetul pe pleoapa inferioai[,
;i
apoi igi cliscoperii
.iricisivii
cit de
pul!
posibil,
acea persoani o^ sirnf,i cd, muqchii pleoapei infeiioar{. se contractd,,
in timp ce baza superioar5, este tras[ puternic in sus. in desenul lui Ifenle din
gravura pe
lemn, figura 2, muscu,l,us malar'is (II), care merge la huza superioard,,
poate fi virzut formincl o parte aproape integrali, a mugchiirlui orbieqlar inferior.
/,.11,,4 NgA tr III-it
I)r. [)uchetttre il clat o fot;ogrrrfic lnal'c (r'e<lusi
irr
1rl:ln;a,
Itf, fig..
.l)
a
qrlri
bftrin in sta,r'crt stl pasiv5, obirynuiti,
,si
o alta a aceluia;i oiir (fig. 5) sqriZilci in nr6cl
nat[ral. Acest clin urm5, sulis a fost irneclia,t lecunoscul, ea fiinrl natura,l rle toti
e['rora li s-a ariitat fotogra,fia. El a clat de asernenea crl, exernplu de sqris neniltural
sau provocat
o altl fotografie (fig. 6) a aceluiaryi bftrin, c1 crillqrile glrii puternic
trase inapoi prin galva,nir,area
marilor mtr;chi zigomatici. 6videp,t c[, erpresia
nu erste naturali, deoarece arn ard,tat a,ceast5, fotografie la 24 c1e persoale, din
care trei nu au putut spune citu;i tle pulin ce inseamn[,, pe cincl ceielalte, cu toate
ci iryi dirdeau seama cL exprcsia era un fel de suris, au r[spuns prin i
,o
glum[,
rtiutd,cioasf",
,,incercind
sa ricl5,t',
,,uu.
ris rinjit",
,,ris
pe junr[Cate
limit]t etc.
Dr. I)ucllenne atribuie iipsa de naturalete a expresiei faptului ci murychii orbiculari
r0
Iltndltrtch rler Sgslenudischen ,lncr[omie tles Xlenschen, 18118, r'ol. I.
]).
1'[1, r-czi grayllra tnca pc lemn
(iis. 2, II).
RlSUi,
ili pleoa,pei inferioare nu sint suficiernt cle contracrtafi, insistinrl,, pt, drept cuvint,
toarte mult asupra contracliei lor in expresia cle bucurie. lhistri, fa,rd, indoial[,,
rnult irtlevirr in aceast'zi ipotezzi, insii, drrpa pi,rerea nteA, ea nu explic[, totul.
Contra,ctia orbicuLlr'ilor inferiori este intotcleiluna inso,tit[, dup[, cum am vtizut,
de tragerea in slls a buzei superioare. Dac[, s-ar fi aclionat in mic[ mS,sur[ in
acest fcrl asupla buzei superioare (fig. ti), curbur:l e'i ar fi fost mai pu,tirr rigid5,,
cuta nazo-labilarri ar fi fost u;or diferitir,
;i
tozltzi expresia al fi fost, cred, rnai
naturalii,inrlependent cle efectul mai b5,t[,tor la ochi, din cauza contr:r,cfiei pleoape-
lor infierioart'. De altferl, in figura b, mu;chiul col'ruqator este prea contractat,
provocincl o incruntare, si rru ac!,ioneaz[ niciotlatir, sub influenfa bucuriei, a,f'arir
rnrmui in timpul risului puternic sau violeni.
Prin tragerezr, inapoi si in sus a collurilor gurii, prin contraclia marilor
rnu;ciri zigornatici si prin rirlicalezl buzei superios,l'Lrr obrajii sirrt tra;i in sus. Se
formeazt-r, astfel liduri sub ochi, care la persoanele britrine sint situatc. la c,t-rlturile
lor exterioare
;i
sint fuarte czlructeristict' risului
;i
sttrisului. -['e mfsurii ce ulr
suris delicat se transformii, irrt,r-unul puternic san iu. ris, orieine va pute:r, sinrli
;i
veclera,, clacii t'a obser'vu, propriile sale senz:l,tii si se va privi in oglindi,, ci, in
timp ce baza superioarl este tras5, in sus, iar orbicularii inferiori se contractir,,
riclurile de la, pleoapele inferioare
;i
cele cle sub ochi sint mult intirrite sau sporite.
in acela;i tirnp, dupil cum am observat cle repetate ori, sprincenele sint pufiu
coborite, ceea, ct' iltnti:r cir, atit, orbicularul superior, clt
ryi
cel inferior se contractil
cel puliu intr-un ottrclczrre grarl, cu toate c[ acest fapt trece neobservat, in miisuru
irr care prive;te senzatiile noastre. I)acir, fotografizr iniliala, a bt'r,trinului, cLr frzi<t-
nomia sa in starea ei obi;nuitii,, lini;titri (fig. 4), se compa,ri"r cu cea (fig. ir) in crtrr('
suride in nrotl natural, se poate vedea ca la aceilsta clin urmilr sprincenele sint
pnf,in coborite. Presupun crzi aceAsta se datoreazit faptului cri orbicularii superiori
sint obligali, prin forta obiceiului inclelung zrsociat, s5, aclioneze intr-o anumitii
mir,surr-r, in c,oneordanfil cu orbiculalii inferiorir
(trdre
se contractir, in leg[turzi cu
trageleit, in sus a buzei superioare.
Tendinta la mu;chii zigomatici cle a se contracta, sub influenfa emoliilor
plir,cute st-' vc,:de tlintr-un fapt ciudat, care rni-a fost comunicat de dr. Brorn'rrr', irr
legir,turri cu alienalii mintali
ll,
suferind det paralizic genera,lii.
,,Ir2I
rlcastX boalii se
rn:rnifestir, aproape invrr,riabil optimism, amd,giri in privinta averii, rangului, griln-
ilolii
-
r'eselie, bunl,voin,ti, si ertravagtrn!5, nebutresti, pe cind sitnptomul fizic cel
nrai tirnpuriu esto trernuratul colf,urilor gurii
;i
al colturilor ext('rioure ale ochilor.
;\cestzr, este un fapt unanim lecunoscut. O agitafie
;i
ul] trenturat constant al
murychilor
palpebrali inferiori si al marilor zigomatici sint patognomioe in fazele
tinrpurii ale pai'aliziei generale. !'izionomia are o expresie pkicut5, qi binevoitoare.
Pe mrisur5, ee boala progreseazh, alti mu;chi sint implieri{i, pin[ ce se ajunge la,
imbeeilitate complet5, erpresia predominantf f iind eea u unei bunirvoin{,e cle
rte bil tnintal".
D.'oarece la ris si la surisul larg obrajii si buza srtperioarti sint mult riclicate,
nasul pir,re nrult scurtat si pielea cle pe puntea nasului prezint[, cre,turi fine trans-
'\'ersa,l(r, t,n a,lte linii oblice longituclinale pe latr.rri. Dinfii anteriori
[rri
rnaxiltrruluil
1r
Ylzi obsclvlIii in rtcelagi sens rle rh'. ,1 .
(lrichton
Illos nr in .,.Ioru'nlrl ol' lltntlrl Sr:icrtct", aplilic 1871.
I
*
c,Sii{
1t.
1.1{) (1ttu'alizia genelalS. este exprcsia leziunilor cronice
lrrovocaI
e rlc sif ilis in st'oitr'lu ct,r't'ltralir \'. trrrd.).
116
EXPRESIA BUCURIEI:
superior sint d.e obicei dezgolifi. Se formeazil o cut[ u^zo-labiald, bine pronun\at'ra,
care merge d.e la aripa fiecd,rei n5,ri la collul gurii, iar la bi,trini aceastd, cutd, este
adesea dubl5,.
Iln ochi viu qi strd,lueitor este tot atit de caracteristic unei st5ri psihice
pl5,cute qi amuzante ca qi retragerea collurilor gurii pi a buzei superioare, cu rid.u-
rile astfel produse. Chiar ochii idiolilor microcefali, care sint atit de degenerafi,
tncit
nu
invaf5,
niciodatd, s[, vorbeascS, se lumineazd, pu,tin cind sint mullumifi
t'.
ln cazul unui ris foarte puternic, ochii sint prea mult scildali in lacrimi pentru a
mai strilluci, ins5, umiditatea stoarsf, din glande in timpul risului mod.erat sau
al surisului poate ajuta sd, le dea strd,lucire, cu toate c5, aceasta trebuie si, fie d"e
importan!5, cu totul subord.onatd,, d.eoarece ochii se intunecd, d.e mihnire, qi atunci
sint ad.esea umezi. StrS,lucirea lor pare si, fie produs5, in primul rind de incord.are
rg
clatoriti, contracliei muqchilor orbiculari qi presiunii obrajilor ridicali. Dup5, dr.
Piderit insi,, care a studiat aceastd, problemd, mai complet d.eclt oricare alt aut,or
la,
aceastd, incord.are poate fi atribuitd, in mare m[,suri, faptului c5, globii oculari se
umplu cu singe qi cu alte lichid.e, prin accelerarea circula!,iei, ca urmare a excitd,rii
de pli,cere. Bl comenteazd, contrastul dintre aspectul ochilor unui pacient agitat,
cu o circulalie
[sanguin[,]
rapidd,, qi al unui om suferind. d-e holerd,, cu aproape
toate lichidele corpului scurse dJn el. Orice cauzh care scade circulalia
[sanguind,]
sl5,be;te luminozitatea ochiului. imi amintesc cd am vd,zut un om complet i,stovit
de un efort violent qi prelungit in timpul unei zile foarte cd,lduroase,
ryi
un trereiit,or
i-a comparat ochii cu cei ai unui
peqte morua fiert.
S[, revenim la sunetele
prod.use in timpul risului. Putem ved.ea in mocl vag
cum emiterea sunetelor d.e un fel oarecare s-ar asocia in mod natural cu o stare
de spirit pl[,cut5,, intrucit la o mare parte din regnul animal sunetele vocale
rsi
instrumentale sint folosite fie ca o chemare, fie d.e unul din sexe pentru a-l incinta
pe celd,lalt. Ele sint de asemenea
folosite ca un mijloc c1e intilnire veselii intre
pf,,rinfi cu descend.enfii lor qi intre membrii legali de aceea;i comunitate sociali,.
Nu
;tim
ins5, d.e ce sunetele pe care le scoate omul atunsi cind este mullumit au
caracterul curios, repetat,, al risului. Putem totuqi vedea cd, ele sint, natural, cit
se poate de d.iferite de
lipetele
sau strig5,tele de suferin!6
; $i,
deoarece la procluce-
rea acestora din urmi, expiraliile sint prelungite gi continue, iar inspira,tiile seurte
qi intrerupte, ar fi fost poate de aqteptat ca sunetele produse de bucurie sti f ie la
iel, adic5,^expirafiile
sil fie scurte
qi intrerupte d.e inspira,tii prelungite. intr-adevfr,
a,$a
ryi
este.
O probleml, tot atit cle obscuri, este d.e ce collurile gurii sint trase inapoi, iar
buza superioarl este ridicatd, in timpul risului obiqnuit. Gura nu trebuie deschisti
la maximum, d"eoarece, cincl accrasta se intimplii, in cursul unui paroxism de ris
excesivr ru se prod.uce aproape nici un sunet sau
[sunetul
prod.us
]
iqi schimb:i
tonul
ryi
pare s[, vin5, din str[fund.ul gitului. Muqchii
respiratori
;i
chiar *9i ai
membrelor executl in acela;i timp mirycI,ri
vibratorii rapide. Aclesea, maxilarul
inferior particip5, la aceasti, miqcare, ceea ce va tincle sL impieclice ca gura sL fie
12
C. Vogt, Mimoire sur les Microciphale.s, 1867, p. 21.
1a
ll'rssensclruftliches Sqstem der ]Iintik ttrtrl Pltgsio-
13
Sir C. Bcll, Anatomg antl Philosophg of Erpressiort, gnomik, 1867, p. 63-67.
p. 133.
RiSUL
lri
larg deschisi,. I)eoarcce insl este necesar s5, fie emis un volum deplin de sunet,
orifieiul gurii trebuie sd, fie mare
;i
poate cd, pentru a atinge acest scop collurile
gurii sint retrase gi buza superioari, este ridicati. Putem explica cu greu forma
pe care o ia gura in timpul risului, care duce la formarea cle creluri sub ochi,
precum
ryi
sunetul caracteristic repetat al risului
;i
tremuratul filcilor
;
putem
totu;i deduce c[' toate aceste efecte sint clatorate vl'eunei anunrite carrze cornune,
intrucit toate sint caracteristice
ryi
expresive pentru o stare psihic5, de mul{umirei
la diversc specii cie ruaimu,te.
Poate fi urmd,rit5, o treeere treptatd, de la risul violent la cel moderrat, la
url suris larg, la unul delicat qi la expresia sirnplei bucurii. in timpul risului exce-
siv, intreg corpul se apleac5, pe spate qi se scuturd, sau aproape c5, se zvircole;te,
respiratia este foarte tulburat5, capul pi fala se congestioneazd,, vinele se dilati,
iar murychii orbiculali sint contractali spasmodic pentru a proteja ochii. Lacrirni
a'bundente sint v5,rsate. I)eci, dupri cum s-a observat rnai inainte, este &,pro&po
imposibil sir, indici \rreo d.eosebire intr-o fafi ud.[, d.e lacrimi a unei persoane dup[,
un paroxism cle ris excc'siv
;i
clupi, un acces cle plins amarnic
t5.
Faptul cd, pacien-
lii
isterici pling qirict alternativ in mod violent
ryi
cii, copiii niici trec brusc de la una
din st5,ri la cealaltir, se datoreste probabil asemfni,rii strinse a rniqcd,rilor spasmo-
d.ice proyocate
d.e aceste emolii f oarte diferite. Dl. Swinhoe md, informe azra cra a
vdzat deseori pe chinezr izbucnind in accese isterice de ris atunci cind suferS, de o
rnihnire adinc[.
Am f osl, nerribd S,tor si, af lu clacf in timpul risului excesiv majoritatea
raselor umane vars5, lacrimi abund.eu.te
I
unul d.in coresponclen!,ii mei m-a informa,l;
cL aqa este. {Jn caz a fost observat la hindu;i, iar ci inqiqi alr spus cL asta se intirn-
pli, adesea. Acelaqi lucru se intimplS
ryi
la chinezi. Femeile unui trib s[,lbatic t.lt'
malaiezi din peninsula Malacca varszi uneori lacrimi cincl ricl din toati, inima,
cu toate cd, acea,sta se intimpli, rar. La daiacii din Borneo, faptul trebuie sd, scr
prod"uc5, des, cel pulin la fernei, d.eoarece aflu cle la rajahul C. Brooke ci, la ei
este o c'xpresie obirynuit5, a
"spune:,,aproape
ci, am ris cu lacrimitt. fndigenii din
Australia iqi exprimri liber emoliile;i sint descri;i de corespondenlii mei s5,rintl
ryi
bi,tind clin palme rlc'bucurie
ryi
aclesea rizind. cu hohote. Nu rnai pu{'in de patru
observatori le-au virzut ochii lii,crimind. abundent in asenrerlea ocazri, iar intr-un
oaz lacrimile li se rostogoleiau pe obraji. Dl. Buhnerr rr misionar dintr-o regiune
inck'pir,rtati, rlin sta,tul Yictoria, observ5 :
,,Ei
au un sim! asculit al riclicolului,
sint excele'nf,i mimi qi atunci unul d.in ei e.ste in stare sri imite ciucl5,feniile vtennui
membru absent al tribului; estc ceva foarte obi;nuit, sir,-i vezl po to,ti clin tabir,r'ii
tlivflinclu-se de rist'. La europeni, rrploapo nirnic nu provoaci, risul :r,t'it' tl(' usor'
ca mimica
; ;i
este oarecum curios sir constali acela;i fapt la, sillblrticii rlirr Arrsl,r't,-
lia, care constituie una d.in rasele cele rnu,i rlistincte din lume.
in Africa d.e sud, la d.ou[ triburi rle cafri, qi mai ales la, femeri, li st' urnplu
a,desea ochii cle lacrimi cind ritl. Gaika, fratele
;efului
Sandilli, a rlspuns intrebirii
mele
in uceast5, privin,td, prin cuvintele :
,,Da,
asta este practica lor obiqnuit^".
15
Sir .1. llrl'noltls (Discorrr.ses, XII, p. 100) observl :
,,IisLe
crrrios rle oSt"ruuL
;i
estc cu siguran!I adevirraL
ci extrenrolc
llasiunilor
contliu'e se crxprimS, cu foarLe
rrrici lalia{ii, prin aceea;i acliune". El di ca exemplu
lnrculia flcnetici. a unei bacante gi durerea llariei llag-
claJcnir,
E\PRtrSI:1' B{ICUnIEI :
Sir Antlr()w Smitb. a v'irzut fa!,a pictrrtif a uuei fernei
hoterrtote brftzclatf cltr lucrinri
dupl un ?t,t,oes de ris. in Afriea di] nord, la abisinieni sint r.[,rszr,te lacrimi in a,celea;i
intpreiuriri. in sfirsit, in Anrt,rica, de Nolcl, acelasi fa,pt a fost observat la llll
trib remarcabil de s[,lbatic si izolat, inszi m:r,i :l1es Ia fenrt'i
;
la urr rllt tlib, acest
obicei nu a fost observat decib intr'-o singuril ocazie.
I)upri cum s-rl ara,tat mai inainte, risul ercesiv trece treptat, intr-un ris
1l1sdst'at. [n acest, din urrnii caz) murychii rlin
iurul ochilor sint mult mai pulin
contractafi
;i
rlrt se constat[, decit pufinfl iucluntare sau clr,iar de loc. Nu eristri
:r'proape nici o dcost'bitt' inttt' un ris delicat si un suris larg, a,faril numai cri la
suris llu se emite nici un srulet rcpt'tat, cu toatc cii la inceputul unui suris adese:r,
51r ponte aluzi o singurir, expira,tie relativ putr'rnic:i situ un uior zgornot
-
r'utlimen-
tul unui rirr. Pe o fizionomie oare[erprimti un] zimbet rnoclc-rat, contracfia mu;chi-
lor orbiculari superiori de-abia poate fi urmftritir, printr-o upoarir coborire a sprin-
cenc'lor'. Oontracfia'murychilor inferiori orbicul:lri;i p:rlpebrali este mult rnai
clzlrzi
;i
se vecle dirr trrcretirea pleoapelor inferioart'
;i
a pielii de sub t le impre rinri
cu o u;oarl traget'tr in sus a buzei supeririar('. De la surisul cerl mzri larg trecenr
prin cele ma'i mici t'repte la surisul cel m:li clelicat. in a,cest clin urrnit, caz, tri,,q[,tu-
r:ile felei sint rni;cate intr-un grad
mult mai rerdus si rnult mai incel,, iar gura este
fittutit,
inclrisil. Curbura eutei nazo-lur,biale este de itrsemelre:I pulin cliferitir, in
cele douil ca,zuli. \'edem ilstfel
(rti,
nn se poats tlilge ri linio dc dernarcatie abruptil
intre rrri;eeirile trirsilturilor letei irr timpul risului ce'lui rnai r:iolt'nt
;i
alt' urmi
suris foartc' slab
16.
De aceL'zr se poate spurle cL surisul este prirna fazh in dezvoltnrea ristrlui.
Se poate insl sugera o rrlt[ ipot,ez:i, rnili probabilil,
5i
a,nurne cil obiceiu] rle u scoa,te
sunete puternice
;i
repet:rt,c' pornite rliritr-un sentiment cle pleicere a, clus mai
intii la retragered col,tur:ilor gulii
li
a buzei supelioan: si la contractia nru;crhilor
orbiculari, iat apoi prin asociatie
;i
obi;nuinfir iurlelung continuati,, aceia;i tnug-
chi sint pu[i in a,c!,iuno usoitril oli de ci1,e ori vtet)
(]auzi-I,
oareciiro prolroacr"l in noi
un sentintt,nt ciue, tlacri :r,r fi fost mai tare, rlt' fi rlus 1rr, ris,
1i
rezultatrti estc'
nn suris.
Dacir, consirlerilnt risul
('rr,
tlezvoltill'ca tleplirra ir nnui sut'is sllu, cutu estt'
rnai protlabil, daci-r consitlt'riint surisul rlelic,a,t t'it, ultilna ut'rn:i ir uttt.i olti;rtttinlt',
putelnic firatir in decurs cle rlru]te gernela{ii de rt t'irlo.'ori rlt'tritt'oli sittlctu bucu-
ro;i, putt'rn urrn:--uri ltr, sugar'ii no,ltri tle'cerezr trept:rl,ir, tle lit suris la, ris. Eslt'lrinc
(lllnoscut
tlt' cir,ttt' ct'i tr:rre ingrijesc suga('ii cr'-r rm poli fi sigur cinrl anumite tttiscilri
rlin irtnrl
gtrlii sint rt':rlntente expresi\.('si cintl st'sulide irttr'-arl'virr. Ca, lll'ntar(',
arn obs('rvut cu griiir propriii mei copii. LTnul tlin ei la virstit, ile ilir tle zt\t', f iintl
in a,cel mome'nt intr-o stAre psihic.il fericitirr it, suris, a'dicir, eolfurile gurii s-au
retras qi oorlcomitent ochii i s-an luminat in tnocl hot:irit. Accl:rsi lueru i -am
obserl.at in ziuit urmiltoal'(', insri ir, treia zi copilul nu s-a siuttit prea bine si n-:t
existat trici urmii rle suris,
(,r'ell
e{, clovt'clt';te' prob:r,bi1 cir sulisul anteriot' or'il
real. Iilterior, tirrrp de clouui sriptimini rrl remareabil in c(' nrlsurii octr.ii i se
luminau ori de cite ori surirk'tr,, ia,t'in a,r'elzr;i timp nasul i st'itrcletea trzr,usversal.
,'\cestea erau rl,cunt insofite tlc un rnirr zgornot ea lul ltt'htiit,
(iare
rcprezentl't, poatt'
utr ris. Lil virsta de 11:l zile, acrrstrr miei z{:,ott}ott',
('?ll'(' ('ritu
intotdeaun?I tzicute
r6
[)t'. [)irlt'ril a airrtrs lll ltct'r'ltsi cottclrrzit', rt1t. t'it, p. 111).
I Ili
in t,inrpul erpiratici, uu luat u1r
('ilr':lctel
uf or cliferit,fiintl nu.li frinte sau intrelupte,
cit, la plirrsul in hoh.ote, pi :rcest:,r c'l'a, lirril incloial[, risul incipient. Schimbart'tl,
tonului inri p[rcil utunt'i ln legiturii, cu ertinclerea lateralir mai n]are a gurii,
pe utlsurri ce surisul rleveru,rit nrai lar:g.
La al rlriilt.l ,\ug'aci, prirnul suris real a fost clbservat cam la a,ceeasi vir-
sl,iir irdicri la 4it tl(, zile, iar la utr al lreilea la o virstf cc'l-a mai timpurie. Ltr
virsrta de
(iJ
rk' zi\e, r.el de-al clqrilea sugaci suriclea mult mai larg
;i
mai evident
dt'cit o friceu r:el rnenfionat mai ir-.'.tii la aceea;i virst[,, si ch.iar la aceastl virstei
tirnpulie t,l scctea sultete foarte rrsernr'rniitcart' risului. Lzr aceastil dobinclire
trept,atii, ck' c[tre sdgaci a" r;lliceiului de a ride, a vem u]l caz analog intr-un
trndnrit glarl', ct,l al plinstrlui. intrucit praetica este necesarii pentru mi;ci,rilcr
obisnuiter :rlt'crirpuhii, crlm estr-' mersul, la fel pare,si, fie
;i
clu risul
;i
plinsul.
Pe de altfl partt', i]rtit
,tipatulrri,
fiirrtl rrtjtrir sugrttrilur'' fl-a cle'zvoltat bine clin
primele ziIe.
Ilutrri tlispo:i,!it,,,t'o[o,yit,. t.'tr onl binc'dispris, chiar cincl rril sulide,
prczirrtir dt' obicei o
()al'('cru'(,
tcnt'linfii tle a tragt' inapoi collurile gurii. Prin
provocarea plirccrii, c,ir:rrulat,it..
[s:rnguin.ri ]
rievine rnai rapiclit, och.ii sint lumino;i,
jtrr
criloarea fe,tei se intensificir. I,'iirril stimulat cle ciitrt'debitul sporit de singe,
rrrc.,ierul reacfioneazii itsllpr:r farrultiltilol mintalc;irleile vioaie tt'ec si mai reperlc'
prin minte, iirr afer,.tiurrilt' clevin rn:ri inten,se. Am auzit, utr copil itr virstzi de mzri
pufin tlt'p:rtlrr:rni.,
('iu'(',
intlebat, I'iinrl c'r'itrtelt'gc-'prin a fi bine dispus, a r[s-
punN:,,Sii lizi, sii vorbt';ti si sir,siii'r,iti".
r\r'fi
greu sir tlai o definilie mai a,dtl-
virratri
;i
rnili pract;icir. in acrt,zlstir staror ornul sc'lirie clrept, ctl ca,pril sus si cu
ochii deschisi.'frr"rsziturile fclei rlrt sint crizutr'1i sprinccnele rlu sint cotrtractate.
l)in contrir, dupir
(,tllr]
obser'\.i-r ,\lorc'au17. rntlltlriul frontal tjnde sL stt cot-ttt'atrttr
1lut,itr,
(r(,ea (,('
l].rrtt'z{,;tc f t'ritrtt'a. inliiturir orice urmir tle irtc,rurlttt,r('. at"tltlit'st'e
lrufirr
sprincerrele
;i
litlir.ir pleoapr lt'. Ile aici
;i
expresia latinir t't:Ttot"riqa're
lrolt-
t?'tt't ,, a ilescrefi 1'r'rtntea, c,,rrir irrs:eltrntti-t, ?l fi vioi sartr vesel. intreagtr t'xpresie ll
lnllii onl bine dispu,s estc eriic't rroutrur[ celei a
'un.uia
suferintl tle tlurc're.
T)uprl
Sir tl. Ilell,
,,li
t,otrte emotiik' imbucurritoare, sprincerrc'lc', plet-rapele, nlrile
;i
collurile gurii sint rirlic,ate. La erpresiile deprimante t'ste conl,t'ariul". Sub influ-
cnfa acestora djn urmth, frtinte:r este inciirclttii, plt'oitpelc', obrajii, gtlrzl
;i
ca,-
pul sint ltisat,c' in
jq*r,
ochii sint posomolili, fizionomia p:rlictl
;i
respira!,ia ineetttii.
Ir?) bucurit', 1':r!:r s(' luminettzit1 la trtih.nirt', ['t] se lunge';te. Nu prt'titrtl t'ir
principiul lrrrtiteze,i
jntrir
sarl lnl lritri in jor,, prodrtcind atrestc ertrlrt'sii opust,, itt
irjutrlnrl canzt'lor tlirt'ctt,., cirr(, all tctst spct,ifictrtt';i caro sint suficietlt
(l('
rr.idente.
I-,?l l,olttc ritsele ltlluul(', t.xpl't'sla tlt, llunit tlispozific palt'sit fjt' acoLLRSi si
(,st('
ugo1r
('l('
rocrltlosclit. Infolrnirtorii nrci din diteritc pir,rfi alt' lunrii vechi
;i
noj r':ispurrcl in mocl afirm:rtiv Ja ?ntr"cbirrile,rncle r).supra acestrii subit'ct
;i
imi
clau rulel{' rrmiinuntc in privinfa hinclu;ilor, m:rlaiezilor'
;i
rteozeelatrd.ezilor- Strti-
lricirt'n oc.h.ilol australienilol a impresionat patlri observatori
;
a,cela;i lapt il
fost renrirrcut
1i
la hindu5i, tx)ozeelanclezi
1i
lu tllriacii din Borneo.
rt
[.rtt'rilt't', l)r lrr l'ltrlsi,,trottrrr', t'rli(ilt lfi2(1. r'ol. l\-,
1i.221.
\'czi tlt'lrscrrtt'rrt,tr Sir'(,. IJt'll..ltrttlrtntrl rtrtd l'lti-
1:0
]-XT)IIL]SI,\ IfUNEI DISI)OZ]T'II
Silbaticii iqi explim5, urreori satisfaclia tlu numai surizincl. ci qi priu ges-
turi decurgind clin pl[cerea c1e a nfnca. Astfel, dl. V[edgwoodls cit'eazh pe Pet-
herick, relatind cd, atuncj cind.
;i-:t,
etalat mirgelele, negrii cle pe cuprinsul
superior al Nilului au inceput cu t,olii s[,-qi frece burta, iar Leichhardt spune cra
austraUenii plesneau din hnrb5, qi cllmplneau gura la veclerea cailor
;i
a bil'o-
lilor sd,i, mai a,les la vederea ciinilol pentru vinitoarea cle canguri- Groenlandezii,
,,cind"
afirrnri ceva cu pllcere, inghit aer cu rlt] anumit sunet"le, ceea ce poate
reprerzenta o imitalie a inghili rii unt'i nrinciri gustoasc' .
Risul este reprirnat prin cont,rac{ia fermi, a murychilor orbiculari zri gurii
oa,r'e impiedicS, marii muqchi zigomatici
ryi
zrl!,i mu;chi de a trage buzele inapoi
ryi
in sus. IJneori, hlza inferioar[ este c1e asemenea
finutd,
cu clinlii, ceea ce dd,
fe!,ei o expresie poznaqi, dupi cum s-a observat la Laura Bridgm&n'0, care
era mutd,
;i
oarbd,. Ilneori, marele murychi zigomatic este variabil in traseul si,u;
am vizut o tinird, Ia care depressores anguh, or"ts erau puryi in ac!'iune
puternicf
pentru a reprima un sulis, ccea cr datorit5, str[lucirii cchilor, nu a dat cituqi
de pulin fizionomiei ei o expresie melancolicl.
Bisul este ad.esea fok.;sit in mccl forlat pentru a ascunde sau iI masca vreo
a,ltd, stare psihici, chiar d"e nrinie. Aclesea vedem persoane rizind pentru a-$i
irscuncLe ruqinea sau timiclitatea. Atunci cind cineva i;i
fuguiazi,
buzele, ca pentru
a, impiedica posibilitatca unrti suris, cd toatrr cii, ttu t'xist,i, nimic carr-' sir-l pro-
voacc sau nimic
(rar('
sir-i impicclice libera satisfacerc', se prezinti, o cxpresio
a,fecl,at5,, solemnd, sau pedarrtir
;
ilu estc nevcricr de a mai spune aici ct'va clesprtr
:Lsern('nea expresii hibritle. in caz de, zeflemca,, un ,qnris sau ris real
('ste
atlest'a,
contopit cu expresia specificir disprefului,
ryi
aceasta se poate t,ransforma itr clisprel;
nrinios sa,u ind.ignare. in asemenea cazrrri, risul sau surisul aratl persoanc'i
care ne-a
jignit
c5, nu a reuryit clecit sir, ne amuze.
Dragoste, sent'imente a-fectu,oase etc.
--
Cu toate ci, emo,tia de clragoste,
de exemplu cea a unei mame pentru copilul ei, este una d.intre cele mai puter-
nice de care psihicul este capabilr cu greu se poate spune c[,
[aceastI,
emolie
]
are vreun mijloc firesc si caracteristic de expresie, iar accasta se poate inlelege,
tleoarece in mod obi;nuit nu a dus la
[d.ezvoltarea]
vreunei
[direcfii]
cle acliune
speciali,. Fhrii, indoialI c5,, intrucit afec.,tiunea este o senzatie plicut6, in general
('l
pr'ovoaeir, un suris delicat qi o ctrrecare stri,lueirc a ochilor. Dc obicci scr sinrto
o rlolirr{ ir putelnicir, cle a atinge pelsoana iubitl,
;i
dragostea
('ste
exprimzr,tii
1rt'irr
:rcest rnijloc rnai clar rlecit prin orieArr. altulzr. Ard.em cle accea clo dorin!,a
rle iL cuprindc in brale pe cei pe carr) ii iubim cu cluio;ie. Aceast5, clorinlii,
o clatorlm probabil obi;nuinfei ereditale in asocialie cu irrgrijirca
;i
cre;terca
copiilor noqtri;i cu mingiierile reciproce ale indrlgostililor.
La animalele inferioare vedem acela;i principiu al plzicerii dccurgind d,in
t'ontact in asociaf,ie cu iubirea. Ciinii;i pisicile se bucuri in mocl evident cle a
ls
I)icli.ottary ol' Lrtyllish Etgrnologg. cr[. a 2-a. 1872,
irrLrotluccrc, p. Xl,IV.
10
Crantz, citaL de Tvlor, ,,Prirnitivc Culturc", 1871,
r-ol. I.
I,.
1(i!).
r0
l'. Li('brrr,,,snlithsoniarr
(lorrtributior-Is",
1851, vol.
I I. rr. 7.
:1
ifl. Bain (JlcrtttLl urtd IIoral Scieru't:, 1868, p. 2it1))
obsclrrri :
,,I)uiosia
cstc o crntlfic pllcutir, variat stitrtu-
lati, al cirui cfort este sd atragri fiin!e ourcnc;ti la itnbra-
!i;are
1'eciprocr"l".
BXPIiI]SIA DRAGOSI-EI ETE.
se freca de stlpinul sau stl,pina lor
;i
de a fi minglia,ti sau bd,tu,ti u;or cu palma.
Dupi, cunr m-au informat ingrijitorii de la gr5,dina zoologic[, multe specii
de mairnuf,e se delecteaz5, dezmierdincl
;i
f iincl tlezmierdate in mod" reciproc,
precum
ryi
de persoanele de care sint ataqate. Ill. Bartlett mi-a descris compor-
tarea a doi cimpanzei, animale ceva mai b[,trine d.ecit cele importate in general
ln Anglia, atunci cind au fost pu;i impreunS, pentru prima dat6. Cimpanzeii
qedeau unul in fala altuia, atingindu-se reciproc cu buzele
luguiate
mult in afarl
iar unul
;i-:l
pus laba pe um5,rul celuilalt. Apoi s-au strlns reciproc in brafe.
Ulterior s-?ru lid.icat fiecarc cu cite un bra! pe umd,rul celuilalt, qi-au ridieat
capul, au tleschi s gura
ryi
au urlat de bucurie.
Noi, europenii, sintem atit de obitsnqlli cu s[rutul ca un semn de afec-
fiurre,
incit ii-ar putea crecle ci, este innd,scut la om, ceea ce nu este cazul. Steele
a greryit atunci eind. a spus :
,,Natura
^
fost autorul lui; el a inceput cu prima
curte f5,cut5, unci ferneit'. Fuegianul Jemrny Button mi-a spus cra acest obicei
era necunoscut in
lara
sa. Tot atlt de necunoscut este
;i
printre neozeelandezr,
tahitieni, papuaqi, australieni, somalienii din Africa
;i
eschimoryi
22.
El este insi,
innl,scut sau natural, ln mlsura in care pare sd, depind5, d.e pl5,cerea contactului
apropiat cu o persoan[, iuhit5,, si este inlocuit ln d"iverse p[,r!i ale lumii prin
frecarea nasurilor', ca la neozeelandezi
;i
laponi, prin frecarea sau lovirea uqoar5,
cn pahna pe brale, picpt sau stomac sau prin lovirea propriului s[u obraz cu
rniinile satr picioart'lc' celuilalt. Obiceiul cte a sufla pe diferite p[rfi ale corpului
cir sornn dtr afc'ctiunc tlepintlc poate rle acelaqi principiuzs.
Scrntirnentele cal'() sint clenumite afcctuoase sint greu de analizat
;
ele par
sii, fie compusc rlin afecfiune, bucurie qi mai ales simpatic'. Aceste sent,imenle
sirrt in ele insele cle o naturil pld,cutd,, afar[ numai clncl mila, nu este prea pro-
fundfl, sau cind groaza este stirnit6, ca Ia auzul
ffipetelor]
unui om sau al unui
animal torturat. Din punctul nostru de ved"ere, sentimentele afectuoase sint re-
marcabile prin faptul ch provoac[, atit de ugor secretia lacrimali. ]Iulfi tali
;i
fii au pllns clnd s-au intilnit d"upd, o lungd, separalie, mai ales daci, intilnirea
era nearyteptat5,. Fi,r6 indoiali ci bucuria extrem5,, prin ea insi,;i, tinde si, aclio-
rreze asupra gland,elor lacrimale
;
insir, ln acazii ca cea anterioar5,, gind.uri vagi
de mihnirt'a, cAre ar fi fost resimlitl dac[, tatil
;i
fiul nu s-ar mai fi intilnit nicio-
datir, trrrbuit' sir, lc fi t,r't'cut prirr rnirrte,
ryi
rnlhnirea ctucc in rnod tra,tural la secrc-
{,itr
Iuorinrlll. Astft,]r lir irttoal'o('l'ea lui IIlisc :
,,'f
t'lt'lllilc,
Riclicinclu-st',
lllingitrd,
tatitl
li-l
inrbrir!i;i,
I'ot amalu-ngrirurircliL clc ci tloi se reval'si-t.
De nrili demni, boceau
;i-n
gt'iji allrare
Au tot plins cit ziua a fost de lllare,
Si nrrtnai dupir ltrngl ciu[at'c
'l't'lcttracr
vor'ba-;i gitsi"
*
22
Sir .I. Lubl.rocli (,,Prehistoric Titnes", ed. :t 2-a, 1869,
p. 552) tln rlclrlini rttttori tutt' rtccstor lrfirtrrir!ii. Oit:r!ia
drrpii SLeele cstt' lLtatrr tlitt ltc't'ltsti lttt'r'lttt'.
3l
lezi
tl rlest'tiere c'rtrttliltlli
('ll t't'lt'r'inlt'. rltr 11. [].
()tlisct:u, calLea \VI, strofa 27.1
T5'lor
(Reseurches into the 1)arlg Ilistorg of Xlankirttl,
ed. a 2-a, 1870, p. 51).
*
'ft'ucltts tlul-rii tt'-xtt-rl englcz al Odistii ltti Ilottlt't' r1e
crr trc \\'ot'slet'
(,Y.
trurI.),
EXTJfi L]SIA DIi:\GOSTEI I'IC.
$ir
de a,seln)llca, cirld Irenelopa
[i-a
recultoscut in sfirsit so-tul :
., | .acrinri lelre zi rlin
ltle
ualtc-i
ltor.uilli
Si
;te
loc ea la cl sc lcpczi.
(,rr
lrliltclt'-i loturtrlc git tr-i sLlirrs ctrplinse
S-u rrrrrii rlc sirnrtuli
1tc
ltrrzc-i rlc;lust"'
*.
(()tlisecu, car'tcr \XIlI, str.ol'a 27)
Arnin.tirra vier a fostuhii nostru c;l,min sau a zilclor ferice cle mult tr(,(,ute
ftrce ulor ca ochii sii ni se umple de lacrimi
;
aici in.s[, de asemenea, survine in
mod natural ginclul cii, acele zrle n.n v'or mai reveni niciodatir,. Se poate spune
crii in aselnenea
(:azrri
ne sirrrpati zd,m pe noi inryine in starea noastri, actuali, in
compara,tie cu starea rtrtustrti anterioar[. Simpatia pentru suferinlele altora,
chiar pentru suferintele imaginare zlle unei eroinc' clirrtr'-o povestire patetic5, pen-
trri carcr nu rc'simtim nici o afec,tiune, provoucil u;or lacrimi. Toi ala
fi
cu feri-
t:irc:r altora, curn ar fi cea a unui indrlgostit clintr-o poveste bine istorisit,l,
(ia,r'e,
clup[ grc.le incercairi, pin[, in ce'le din urm[ reu;eryte.
Simpatia pare sd, const,ituie o emolie separatd, sau clistinctl
;i
este in spe-
t'ial susceptibil:i sii exeite glanrterle lacrimille. Aceast:r se aplicil fie cd, acorcLi,nr
simpatia cuiv:t, fie cI sintem obicctul c'i. Oricine trebuie s[ fi observat cit ckr
u|or izbucuesc copiii in plirrs claci-r ii compir,timirn pentnr vreo mic5, ranir. I)upil
cum mL informetrzit" tlr. Crich.ton Brou'n.e, la ialienafii mintali melancolici o vorbir,
bunit lei va pro\rocn adersea trn acces de' plins nestS,vilit. De inda,t[ ce rre exprimlnr
cotnpltintirt'it, pentru nocazrll'ilc unui prieten, l]e vin actesea lacrirni in ochi. Sen-
tirncrnt,ul dc simpatie' esto explicat der obicci prin presupurerea, c[, atunci cind
vt'dent strll auzim clesprc suferirrf'a altuia, idet'rtr de suferin{ti l.to cste evocatil at,it
rlt-. viu itt minte, incit noi insine suferim. .r\r:r,nstr-r erplica,tie cste insii oarcounl
irtsuficientl,
d'oarc,ce nu dezviiluie krgir,tura intimi, cliutre simpatie
;i
afecli-
trne. l(u incape indoialir, cir noi simpatizhm mult mai profund o persoanl iubitir
decit una
[care
lre est,e.] incliferentl, iar simpatitr, primei ne procuri, mult mai
multf alinare clecit c'ir a ultirnci. 1'otusi, putem ,qimpatiza cri siguranfl
;i
pe
cei peutru cale nu simtim nici o afectiunc.
llotivul pc'ntru care suforinfa, atunci cin"d cste cu adcvlrat sirn{itl cle
ruri, prrivoacri plinsul, lr fost rliscutat intr-un capitol unterior.. in c,eca cc priverytc
l)ltcul'iit, erltrcsin, t'i ttttt,uralii
;i
unaninrir, rrstc risul
I
la toatc rasrrle ulnan(r, lisul
gitlirg'itts
tluctr nrai n[or la, st'crctitr laclirnalt]r, tlt'cit olicare altt-r, c,anzi\, in afaril dt'
sttfcritt{i"t.
St,rilrlart,a ochilor in lacrrirni,
('illo
ilr'(. loc firri, indoialii sub iufluerr{a
ttttt'i rnttli but:ut'ii, tle;i lru
"q('
proclucrr
;i
risul, poate fi explicatir,, rlupil milLr',
1tt'itr
oltisnuin,til
;i
usociutic, dupii ac,elca$i principii ca si vilr"qarea ckr lacrimi din
tttihnire, cu toate cii nn so produce vreutr
!ip[t.
Ester totuSi deosebit cler l'omar'-
tabil faptul c[ simpatia pentr:u suferin.tele altora poate sd, ne provoace lacrirni
tntti ugor clecit propria noastrl suferintil, fapt indiscutabil verificat. ]Iulf,i birr-
ltrrti
din ochii ci,rora niei o suferin,tl prriprie nu a putut stoarce o lacrim[ rrn
r-iit'sut lacrimi pentru suferintele unui prieten iubit.
Si
mai remarcabil este ca
.iurpatia
pentnr fericirea sall noroeul eelor pe cAre ii iubim cu tluiosie si duci, la
['r'rrritrs rlrrpa tt'xtrr I t nglt,z trl
()rlisrii
lrri tlorrrel rlt' t,ljtrt' \\'or.sler..
!.,XP}iUSIA DL]VO'IA IlI]N']-tI L,U T
ttcela,$i r'(tzultat,
1)('
ciitrrl u ft'r'icire sinrilarti resimlit,:i rlt' noi insine sit, 1e lirse
gr,hii
ttsc,ati.
-\t'tre'bui
insr-t sri
lincrnseailla
c[ cibiceiul inrlt'lung continutrt al retint'rii,
('are
se rnatrifestir atit cle puternit: lrt oprirea vi'lrstirii irbundente tle laclirni pr.o-
vocatit rle o
(iut't'l't' (rorporal;r,
rlu intrri in ncliune perntru a prevcni o vzirsanr
tttodcratit tle lat'rimi tle simp:rtie pt'ntru riuferintele stru ferieireil altora.
I)upt"r cutrt rt-alrl strtltiuit, sti rrri"rt intr'-altri partc2a, ntuzica itre o putt'r,t,
tnitrunatti rle ?I r('antinti in mod vag
;i
ut,clefinit acele emof,ii puterniee cal.(, etlll
resirnt,itt'intinipuri
clernult apus(f, cind, dupi, cum este probabil, strlrnosii rros-
tri primitivi i;i flceau curte reciproc cu aiutorul sunetelor voeale.Dj, intrucit
mai multe tlirttre emo,tiilt' noastro cele rn:ri puternice
-
rnih.nirea, rnarea bucu-
rie, dragostea
;i
-*irnpatiii
-
rluc la seeretie lacrimalir,
abundent,5,, nu este ,!ur-
prinziitor ca muzit'A sii fie itr mlsurzi sri ne provoace lacrinri, nrai ales cind srintenr
in prealabil incluiosafi dt'sentimente mai afectuoasc. lluzica prccluce arlcsca url
alt efect ciudat.
$tim
cii fiecare ,*enzatie, emotie sau excitare puternicir
--
durer.t',
f trric, groazh, bucurie mnrjmir sau rlragoste pasionatzi
-
au toate o tendin.{il
specialti tte' zr provoea tretnuratul nrurycliilor
I
si fiorul s'itu tremuratul n5or, crr('
coboarit cle-a lungul sirii spini:rr:ii;i al membrelor multor perscirne atunc,i r:inrl
sint puternic irnpresiona,te dt' mnzic[,, pare s[ aibir acee:t;i legirtulit cu 1,remu-
ra,tul corpului rnentionat mai sus, intocnrai cum
()
ugonrir vrirsare rk. lacrirni (,all-
zttt,it cle putt'reil muzrt.ii t'ste lcgatri tlt' plinstl provocat
de oricitrc crnofir, r,calii
;i
putet'u i cii.
I)r:rrfiu,ttlt'ttt.
---
l)t'ortr'('('(' tltrvottltneutul est,e inrurlit intt'-urr
()ar('caro
gr:arl
<tu itft'tttiuttctA, clu totrtt'cil, trl t:onstii mtri rrlcs tlin rt'sptrcrt,:rdcs(,itr (,()rlrllirrat
t,u fricri,
t'lprt'silt accstt'i stiiri psihicc poate fi senur:ll:rtir aici p('suurt,. I-iil nrrclc scct,r,,
rrtit ditr tret'ut, cit
;i
itcrtnirle, r'eligiu,
;i
rlragostt'a au fost ciudut rrornbinal,t'I s-ir
trfit'mat chiar, oricrit tlt' trist poa,tt' 1i acest fapt, cir sii,rutul sfint al tlragosl,t'i lnr
s('(leos(rbes1,c dt'cit pulin tle ct'l pc oaro un llirrbat il dir, uut,i fenrei snu o fcrncit.
urnri biirbat2s. r)evot:rrnentul cster erprimilt rnai ales prirr faptul ch fal a estc in-
tlrcptatii spt't' ceruri, cu globii oculuri intor;i in sus. Sir C. tlell obscrvil cL la
tlpropierca sttrntrului, it unui lcsin stru rt mortii pupilele srint intoarse in sus
;i
sprc itttcricr: si cretler cir,
,,atunci
cind sintern cufunda.fi iu sc.ntirnr,nte pioasc
;i
llu sc
]ittt's('?Inla,
tlt'itnplt,sii t'rtc'ri()arre, ochii se lirlicii prirrtr-o ilcliuncr
(.i,l,ro
lrtl t's1e nici irrvtit:rtiL
li
nici tlobinrlitIt',
li
('r"t,
trct'a,stll se rlatort';to acclt,ia.si
('tlliz('c?1,
;i
itt t'ttzttlilt'tit'tnai srls26. I)upir, clllll trflu tlt, la prrif. l)ondtrrsr estc
sigtrr t'ir itt timpul sorrutrtlui otrhii sint intorsi in sus. Irir sugaci, atutr[,i rrinrl srrg
lrr pieptul trtttrnei, iIt,t':tstir rni;cart' :r globilor oculari lt, dir trrk,s('il utr aspt,trt ab-
sttt'tl tle irtcintare t'xt,aticii, si n,ici se poatc vc'(k,itr clat' cL se clir o luptil inrpotrir,'ir
ltozitit'i
luatt' tttrt,urul in tirnpul somnului. insr"r t'rplic:trtitl uct,stui tapt rl:rtir
tlt'c'zitrt' Sil'0. Bell c:rre sc, bazea,zhpe presupuncrea cri anumi{,i rnuqch.i ,sint lrrrri
tttult sub controlul voinlei decit al,tii, este, dupi prcl'. I)onders, gre;it5. Dec:rrece irr
tinrpul ruglciunii ochii sint :rdesea intorsi in sus, fa,r5, ca rnintea sL fie atit
tlc iibsot'bitit in gitrdirt', incit sir sr) a,propie cle incortrytienfn sumnului, rni;carea
2'r 'l'ltt
I )tst't'ttl ,,1 .1 lttrt. r'ol.
l).
ltl:J
l.
j;
l)r'. \llrrrrlslt'r' rrt t' o rli'r'rrtit'
ll. p. l3li(i
ltratl.
l'{)llr..
irr irt't'sl st'rrs irr ltrcl t|'t'it
sa ,.[]orlt' rrntl \lirrrl". I|i70, p. liir.
!6
,ltrtrlrtrrrtl trtttl I)ltilosoltlul ttf' li.t'ltressiotr.
l).
l():t
;i
.,1)lrilosoJrlricrrl'l'r'arrsar'tions", Ilt2it. p. 1lJ2,
EXIJRESII\ DEVO'IAMI'NTULUI
este probabil convenfional6, fiind rezultatul credin,tei comune e[ cerul, sursa puterii
tlir ine la care ne rug5,m, este situat d,easupra noastre,.
O pozilie umild,, in genunchi, cu miinile indreptate in su.s
ryi
cu palmele
lipite ne pare, clin obiqnuin![ lnd"elungat5,, un gest atit d.e potrivit devotamentu-
lui, ineit s-ar putea crede ca este innd,scut; nu am intilnit insd, nici o dovadd,
ln acest sc'ns la oameni din cliferitele rase ertraeuropene. in tinrpul perioadei
cla,sice a istoriei romaner se pare, d.upd, cum aflu d.e la un excelent clasic, ci,
rrriinile sd, rru fi fost astfel lipite ln timpul rugi,ciunii. Se pare cd, dl. Ilensleigh
\\redgwood"27 a dzlt ad.evS,rata explica!,ie, cu toate ci, ea presupune c[, atitudinea
t'ste manifc-'starea unei supuneri de rob.
,,Atunci
cind cel care implor5, lngenun-
chiazd, qi iryi l,ine rniinile ln sus cu palmele lipite, el repre zintd, un captiv care
doved"eqte totala lui supunere, oferinrlrr-;i mlinile pentru a, fi lncS,tuqate d.e cd,tre
invingS,tor. Reprezentarea picturali, a expresiei latine dare ma,nus inseamnl
supunere". Nu este deci probabil c^ ridicarea ochilor sau lipirea palmelor sub
influenla sentimentelor pioaser sd, fie inn5,scute sau sd, fie acliuni cu ad.evS,rat
expresive, ceea ce cu greu s-ar fi putut imagina, deoarece este foarte incloielnic
ca sentimentele pe care acum le consid"er5,m drept pioase si, fi influenlat inima
oamenilor ln timpul epocilor trecute, cind. se aflau tn stare necivilizatYa.
2i ()n
the OriQin of Lurtgttage, 1866, p. 1,16. Dl.'fylor
llrtserlrrhes irtta the Ilurlu Historq of IIonkind. ed. a 2-a,
1870, p.
.{8)
dii o origint tttai corttJrlexi pozi{iei nriinilor
in timpul rrrg.iciunii.
CAPII'OLUL AL IX-LEA
REFLECTARE, MEDITARE, IRASCIBIIIT,.A.TE, INNBUF.NARE,
norAninn
,,",,,*,.i,",\i"-'T::'i.il';,li;:',:,i:';,J,:,0;1:;1"':";:"1,:1;::'j'i,,:,;;i;l,,Jl::"1' ;l:
lrufrrarc
;i Iugrriclca
buzclor
*
Ilot.irrirc si.ru tlctclnrinnle
-
Irrchirlerc:r stt'insir :r gttt'ii.
['r'in contraclia lor, cor:ugatorii col-ruar5 spt'itrct,rit'lc
;i
lc irttpreurteilzil,
Jrrotlucind.
cute verticale pe frunte, adicfl incruntare. Sir 0. 13ell, care greqil,
credea c[, corugatorul este specific omului, ll considera ca fiincl cel mai remarca-
bil murychi al felei omului. Acesta iqi incrunt5, sprlncenele cu::Dr efort energic
care, inexplicabil, insd, irezistibil, exprimd, id.eea de glndire" sau, dup[, cum spune
el in alt5, parte,
,,atunci
cind. sprincenele sint impreunate, energia minlii
ester evidentl qi acolo exist5 amestecul d.e gind.ire qi emolie cu furia sd,lbatic6
li
brutali a animalului{'1. Aceste observa,tii con},in mult adev[r, insf nu intregul
adevir. Dr. I)uehenne a d.enumit corugatorul muqchiul chibzuin!,ei2, ins5, f5rir,
o oarecare lirnitzrre, aceas15, clenumire nu poate fi consicleratl, ca absolut corectir.
Un om
lroatt'
fi cufundat in gindirea cea mai profundl, iar fruntea s[
ii lrirnini netedii piui, ce firul gindurilor sale intlmpin[, vreun obstacol sau esl,tr
irrtrelupt de vreo tulburare.
;i
atunci o incruntare ii trece ca o umbrd, pe fruntc.
t
Anatontg and Philosolthrl of Erpressiott. p. 737 gi
1i19. \u cste sut'plinzlLol c[
[ntulchii]
corugatori s-ar fi
dezvoltat. nrult mai mult la om decit ltl mairnu!cle
lrnLlopoitle, rlcolltece cl ii prr rre in ac{iunc neintrenrptir
in clifcrite irnprcjullli;i ci trcbuic sri sc fi inttilit gi tnotli-
IicaL prin cfectelc creclilare ale folosilii. Anr vizuL ce
l'ol important
joacir ei, inrpleunti cu orbiculalii, la prote-
,ialr-a
ochilol coutlir pt'eit tnitrii congestionriri in tiurpul
rni;cirrilor cxpiratorii violcnte. Atunci cind ochii sc inchid
ciL mai lc'1rt'rle
;i
nrai puLcrnic posibil, pcntrrr a nu fi
virlirma[i cle o lovittr lir. corugltorii se coutractir. La sdl-
batici si lir alti ttlrrrrt'rri rtl t'rrt'or cirlr estc descoptrrit, sprin-
cenele sint lncontinuu cobolile si contractate pentru
a servi dt: umbrar contra unei lumini prea puternice, q;i
aceasta se cfectncazd par\ial de citre corugatori. ,\ceasti
rni;carr Lrcbnie si fi fost in special rnai folositoalc omului,
tlc indatii ce strlmo;ii siri iniliali
;i-au linut
capul in sus.
In sfirgit, prof. Donders (,,Archives of }Iedicirre", edi-
tal de L. Beale, 1870, vol. V, p. 34) crede cd coruga-
torii sint pu;i in acliune prirr faptul cd fac ca globul ocu-
lar si proemineze pentru a se acomoda la prorimitatea
vizitrnii.
2
.]Itcunisme de la Phusionomte Hurnuine. alburn.
legenda III.
I lr,
L-l.rt orll pe
iumzitate mort tle foztntt'poate fi absorbit rk'gindul oum sti obfiriri
hranl; prtlbabil insir cit ltu se t,r inc,runta, rrfarti numal dacri ltrl intimpinii,
irl giild sau in 2arf iune, \rt'eo dificultate r:au clacir constati, ca, hrana obtinutii^ t'ste
desgustiltoare.
-\rn
observat czi aprorrpe fit care
[om I
se incrunt:i imeclirit ce simtt'
un gust ciudat sau reiu la mincare. Am cerut mai multor persoatle, fzira sir lt'
ctrplic st,tlpul nIu, sti tlsculte cu:rtenfie o loviturriu;oarri rcpetatir, a cirrci laturri
;i
sursit, erau tuturor bine cutlcscute,
li
nici una nrl s-a incruntlt
;
insir,
atunci cind s-A certlt ttt'eastzr
;i
tluei persoane oare ni ,se al5turase
;i
care nu i;i
putea inch.ipui clc' f'acem cu to,tii irt tiicere profrrnd[, ea s-tl, incruntat tare,
(]1
tttitte cL nu clin proastii
dispczifie si a spus cL nu poate inlelcge citusi cle puf,il
('et'2t
c(' troi to,ti voiam. Dr. Piderits, carc a publicat observatii in acelasi s.,ns,
aclatigzi cit in getreral gingavii se incruntir cind" vorbesc. Ch.iar cincl face un luur.u
rrtit de tteinsernnat ca atutrci eincl iiii incalfi o gh.eatir, omul se incrruptir clac[
oonstatl c:i e prea strinitti. Unele persoane se incruntl irr mod utit cle
gbisnuit,
inclt simplul cfort cle d, vorlti facei aproape intotdea,utla ca sprincenc.le si, i .qe
c'otttracte.
Dupir cum ttm dedus ditt rispunsurile primite la intrt,biiri, onmeni ck'totrte
rasele se incruntli irtrinei cintl sint neclumerifi in vreull fel oa,recarer in ginrluriitr
lcr
;
arn inc:rtlrilt
faceste
riispun.suri
]
gre;it, confun.clincl clgetarea arlincl cu
nedu"merit'eil. Itrste totu;i clar cir australienii, malaiezii, b.induryii si cafrii ciil
Africa cle sud sc' inr:runtl cintl sirtt netlumeri!,i. l)obritzhoffer observi-l cit, irr
acazti asenriitrltottre guarartezii dirr ,\meriezr de Sud ili incluntri sprincelelea.
Dirr 2rc('st(' cotrsiclerafii putem conchide cii incruntarea nu cste erpresia lnt'i
simple rlhibzuiri, oricit tlc profunclt'I, ,s:lLr a, attuj,iei, oricit rle incordat[, ci exp1.si1
a ce\'a dificil stltl neltlitcrtrt, intirnpinat inir-o snccesiutre tle idei s:ru in ac"tiurrt'.
insir rztrerori t,hibzuirlcit profund[ poatc' fi contirrua,t[ tirnp intlelungat firrii o
oirrecarL) dificulttrte, ag?l incit' ea vil fi insofitl irr gencral tle ilcruntare. I)eci
incrruntill'otl,estc
ilceea, cAre tlir tle obice'i fizionorniei,
clupL cum observa Sir C.
llell, un aspt-'ct tle c'nergie intelectuall. Pentru a pr'ccluce ins|, acest efecl,, ochii
trebuie sit fie clari
;i
ne'clintiti iJatl l[sa!,i in
jos,
dupl cum atlcsea se intlnr-
pla, la o ginrlile profrrndir. I"izionomia, rru trebuie altfel tllbura,t[,
g1
in cazvl ulei
persoalle irascibile ori artlgoase sau :rl urreia lzr care se vlcl efectele uuei sufe-
rinltr prclungite, r:u ochii st,in;i
;i
maxila,rul r:iaztlt,, sau cat'e isi cfui st'amil dg grs-
tul prost
el,l rninclirii salt'sau g[sc';te'cir t'ste gl'eu sr't erccltc vreulr n,ct leirr-
st'tttnat, ca, ittt,rtltlttct'rctr atei ltttr-un ztc de cusut. in a,ceste cazul'i se poatt' vgtlt'rr
il(1('s('il, o itlcrutttare, insotitei itrsit tltr vleo altir erplesi(,, cAre va impicdica cornlllt'1,
ezt frzrttnttmia slir ia trspecrt,ul unei encrgii irrtt'lectuale snu al unei ginrliri pro11rrcfu,.
Ilutem a(itlnl rterct'ta cum se fact'
(fa
o irrrrrnntare sit, t'rprirne percopereiL
:I ce\':tr tlificil sau neplilcut in gindire sau in ac!,iurre. La fel cunl nirturali;tii gir-
s('sc
c[ este recomandabil
tle a urm5,ri clezvoltarea, embriologica a unui orgalr
pentru
a'-i intelege structura, tot atit de recomandabil este, pentru studiul
ttti;eitrilor errpresit't', sit se foloser-rscit cit rnai indeaproap(' aet'ea;i metoclt'r. Ceir
'r
ll'r,sscrrrr/ruflliclres,SrTslcnr
tlcr .l/urrrI trrtrl. Itltylsirt-
,':,,lltil:,
l).
l(i,
I
IIislorLl oI lhe ..lltiltortcs, Ir'arl. r'ngl. r'ol. I l,
11.
ir1f
.
rlrtlrit t'rtttt t'stt' t'itirlit rlc i,trlrllor.li,
()i'it1iu
ttf Oiuilisuliort,
lfi70. p. ltir,:r.
CI{IEZIJIRE
nrai tinrpurie
;i
tlpl'oirlx, singura erpresie vlzutil itr" printelt' zile a,le copiltirrei
;i
apoi aclesea manifestatl este cea, din t'impul
lipltului ; fip[tul
est,e provocat,
at;it la inceput, cit
;i
citva timp mai tirziu, de orice' se'rtza,titt sau c.mn,tie tlttrt'-
roasl ori neplircutir
-
de foame, durere, minie, gelozie, fricti etc. In asemenea
mornente, muqehii din
jurul
ocb.ilor sint puternic con.tractali ceeA ce erplicil,
cred, in mare rnirsur:i actul lncruntirrii pe tot rcstul vielii noastrc. ,\m observat
de repetattr ori ln propriii rnei copii, tle la virsta de mai pufin cle o slaptziminir
pinir la douii sau trei luni, c[, zltunci cind ulr acces de
J,ipitt
sc] apropia treptab,
primul s('nul erit contraclia corrrg&torilor, carc proclucea o u;oarti incruntare,
urmatir repede de contracfia eelorlalti nlusch.i din iurtrl
och.ilor. Atunci cind
un eopil este nelini;tit sau suferind, st' pot ved.ea, clupt'r cum am inregistrat, in
notele mele, mici incrunt[ri treeindu-i eoutinuu, cA niste umbre, pe fa!a, acesttrzt
fiind irr general, nn insir, intotdeauna, urntate, mai devrenie sau mai tirziu. de
un acces cle plins. ;\nr privit, de exemplu, un eopii in virstil tle
;apte
satl opt'
sir,ptirmini suginrl un lapte care era reee
;i
care de aceea ii era nepl5cut
;
copilul
ir riirnas tot timpul usor incruntat. ;\ceastl incruntare tlu s-il, trzrnsfclrmat tle
loc intr-un acces do plins, cu tc:rte cri uneori st' putea, obser'l'A ficcare statiiu dupi
cAre acel acces era g,:rta si izbucnetailcii.
I)eoarece obiceiul dc a contracta fruntea, l-au avut copiii in decurs de
9('-
neralii filrrir numirr, el a rlevenit indeaproape ascciat, la inceputul fiecilrui acccs
tle plins sau
fiprit,
cu sirnlul incipic,rrt a ceva dureros sau nepl5,cut. Ilrin tlr'mar(',
obiceiul r,-a tincle sir fie continuat in inrprciulriri similare in decursul matr.rritti!,ii,
c.n tozrte ci-r, atunci el nu se vrtr t,ran,qforma niciodatl intr-un acces tle
plins.
'f
ipri-
t,rrl s:au plinsul inccpt'n fi stir,piriit in. rncd r,'oluntar la o perioadil timpurit':t, r,'ie!ii,
pe cinrl incruntarea nu este rlprotlpe nicicdatii, stirpiuiti, la nici o virstir. ilIeritil
pcate sri fie notat ci, pe copiii care pling foarte u;or tot ce le neduntere;te rnin-
tea,
;i
care pe majoritatea altcr copii nu i-ar face .1s6rit sir, se ittcrunte, ii face
imetliat si, plingir. Astfel orice eft,rt rnintal, orieit cle neinsemnat, care la o prr-
soand, ce se irrcruntit, in mcd cbi$nuit trn va produce clecit o uqoari, incrunl,aret
p('anurnite categorii de alienzrli mintali ii lil face s5, pling:i in mccl ne'st[,pi-
nit. Nu est(r rnilj sruprinzhtor
(.?r
obiceiul tle u,-;i contract:t sprineenele ltr
plinra perceper'o a ce\rA supilrltor, obicei tlt,bindit in copilirric, sil fi fosl
plstrnt toatri r.ia,t:r srrrl ca multc' alte tttticeiuri itsr.it'irtte, dobinclite la, o virstl
tirnpurie. sL fi fr.st, permauent piistratc' a,tit rle clnl, cit
;i
cle animalele irlferiottlt'.
I)e ereniplu, pisicile adulte, cind sint lrl ciildurl,
;i
F;e simt rnulfurnite, ili pits-
treazil :rdc'st'a olticeiul tle a,-;i intintle altt'rnativ picioarelt' antetic:ire
('u
tlcgetelt'
desfricute, obicei pe eare l-au practicat intl-ur) scop bine definit pe cintl sugeilu la
mama lor.
O altir, eauzii tlistinctl a intir,r'il, probabil obiceiul incrutrtlrii oli clt' cilt'
ori rnintea este absorbitzi cle rrrerln subiect oarecare
fLintimpinf,
vreo dificultatt'.
Vedt'rea t-'str. cel mai impor'tant c1in. toate simlurile. In timpurile primitive.
('(':l
nt:ri tltilrc a,terr.,ie trebuier sir, fi fost indreptatil firi incetare
lpre
cbiecte inrlt'piir'-
tutt'(,ll seopul de a ob,tine pradir,;i c1e a evita pericolele. trmi antinte.t't'it. iti
tinip r.e t.iiliitorr.am prin unele locuri trlt' ,\mericii rle Sricl,
(fart'(rl'tlll
1tt'r'icrtltttls('
clin pric,inzi prt,zr.rrtt,i inclienilor, anr fost iztttt cu citif asitluit:ttt'. rlt'si s(' pitrt'rt
r,ri incon5tit,nt. g^allr.ho;ii, pe jumritate sirlbal,ici, scrutau
('11 griiir irrtrcgril olizrtttt.
Or, atunci cinrl
(,inr,\-ir
i'rr-irtrl c,apul tlescopt't'it
(r,unt trelttiit'srt f i l'trst itii{irrl cttzttl
1.)(
MEDITATIE
omnlui) se strd,d.uie;te Ia maximum ziua in amiaza mare, qi mai ales clac[ cerul
este lurninos, s5, disting5, un obiect indepdrtat, el i;i va contractainvariabil sprin-
cenele pentru a irnpiedica si pd,trundd, in ochi prea multi, luminfl, pleoapele ]nfe-
rioare, obrajii qi buza superioar'5 fiind in acelaqi timp ridicate pentr.u a micqora
deschiderea ochilor. Am rugat inadins mai multe
fersoane,
tinere
$i
bi,trine, sir,
priveasc5, in condiliile de mai sus obiecte indep5,it ate, f[,cind.u-]e si, cread5, cra
nu voiam decit s5, Ie incerc puterea vtz:uald, qi toate s-au comportat in felul toc-
mai d"escris. Unele din ele qi-au pusr d.e asemenea, palma intinsd, d.easupra ochi-
lor pentru a impiedica lumina excesiv5. Dupd, ce face citeva observalii aproape
in acelasi sens, Gratiolets spune :
,,Ce
sont lil des attitudes cle vision
'difficile't..
El conchide cd, muqchii din
jurul
ochilor se contractd, parlial cu scopul sil evite
prea mult5, lumini, (ceea ce imi pare a fi scopul cel mai important) qi parlial
sd impiedice toate razele de a lovi retinao in afar5, de cele care vin direct cle Ia
obiectul examinat. Dl. Bowman, pe care l-am consultat in leg6tur[ cu acest su-
biect, crede ci, contrac\ta mu;chilor ce inconjurd, ochiul poate d.e asemenea,,sprijini
migch,rile coord"onate ale celor din ochi, acordinclu-le o suslinere mai solicl[,,
in timp ce globii sint aduqi la o viziune biocular5, de c5,tre propriii lor murychi".
Deoarece efortul de a privi atent pe luminS, vie un obiect indepd,rtat este
atit d.e dificil qi de sup5,r5,tor
ryi
deoarece acest efort a fost insolit d.e regul[, timp
de generalii fd'rd' num5,r, de contraclia sprincenelor, obiceiul incruntirii trebuitr
s5, fi fost astfel mul1, int5,rit, deqi inilial el a fost practicat in copild,rie clintr-cr
cauzk cu totul independ.ent5, qi anume ca primul pas pentru proteclia oclrilor in
timpul
fipatului.
Existd, de fapt mult5, analogie, in ceea ce priveqte starea psi-
hicd,, inbre examinarea aterrtd, a unui obiect inclepd,rtat
ryi
urrniirirea, unui
$ir
obscur de idei sau executarea vreunei lucrS,ri mecanice rni,runte
ryi
anevoioase.
Plrerea ci, obiceiul de a contracta sprincenele este continuat chiar atunci cincl
nu mai este nevoie de a exclud.e prea multl, Iumini, este suslinubri de cazurile
la care ne-am referit mai sus, in care in anumite imprejuri,ri se aclioneuzd,, in mod
inutil, asupla sprincenelor
;i
pleoapelor, prin faptul cra ele au fost folosite in
mod similar, in imprejur5ri analoge, intr-un scop folositor. f)e exemplu, inchid.em
in mod voit ochii atunci cind nu dorim s5, privim vreun obiect
rsi
sintem gata
s5,-i inchiclem cind. respingem vreo propunere, ca qi cum nu am putea sau nu
am vrea s5 o veclem, sau cind, ne gindim la ceva oribil. R,idicd,m sprincenele cind
rlorim sd, privim repede d.e
jur
imprejurul nostru
ryi
adesea facem la fel cincl clorim
in mod serios s[ ne reamintim ceva, acfionind. ca
;i
cind. ne-am stri,dui sL veclern
[a,eel
lucru
].
Abstracli,e. Iledi,tat"t.
-
Atunci cind" cineva est,c dus pe ginduri. a,bserrt
srrll, dupi, cum se spunc uncori,,,chalt pc ginduli negre", el nu se incrurrti"l, ins[,
ocbii par pierdu,ti. ?n general, pleoapele inferioare ii sint ridicate
;i
incre!,ite la
fel ca atunci cind un miop incearc5, s5, disting5, un obiect indep[rtat, iar mug-
chii orbiculari superiori sint, in acelaryi timp, ugor contracta\i.Incre!,irea in aceste
imprejurd,ri a pleoapelor inferioare a fost observatl Ia unii sil,lbatici, de pildn,
tle dl. Dyson Lacy la australienii din
Queensland
gi de mai multe ori d.e dl. Geach
5
lte la Phgsionomie..., p. 15, 1-14
;i
146. Dl. Her- luminl vie; Principles of Psgchologg, cd,. a 2-a, 7872,
rrcrL Spencer explicii incruntarea exclusiv prin obiceiul p. 546.
dt a contracta sprincenele pentru a umbli ochii intr-o
*
r\ccslca sint gesturi pe care te faci cind veclerea este
irnpierlicati de ceva (r\'. trad.),
PROASTA DISPOZITIE
la malaezii clin interiorul peninsulei Malacca. Care poate fi insemndtatea sau
earrza acestei ac,tiuni nu putem explica acum
;
aici avem ins5, un alt exemplu
al mi;c5,rii muschilor din
jurul
ochilor in raport cu starea psihicd,.
Expresia pierduti, a ochilor este foarte caracteristici, qi aratir, imedia,t cind
un om este cornplet dus pe ginduri. Cu gentilelea sa obi;nuiti,, prof. Donders a
stutLiat aceastti problemi, pentru mine. El a observat pe allii ln aceast5, sta,re,
iar personal a fost studiat d.e prof. Engelrrrz,fin. S-a dovedit ci, in asemenea sti,ri
ochii nu sint fixa,ti asupra unui obiect
$i,
cleryi llu sinl, af,inti{,i asupra weunui
obiect indepd,rtat, dupi, cum imi inchipuiam, chiar liniile vizuale ale celor doi
ochi devin ad.esea u;or divergente
I
daci, insh, eapul este
linut
vertical, divergenla
f.a\il, de planul vizual orizontal constS, intr-un unghi de maximum 20, Acesta
a fost stabilit observind.u-se imaginea dubl6, lncruciqati, a unui obiect inclep5,rtat.
Atunci cincl capul este inclinat inainte, d.up5, cum se intimpld, adesea unui om
absorbit de gincluri, datoritir, clestind.erii generale a mu;cbilor si[i, daca planul
vizrral mai este inci, orizontal, ochii sint indreptali pulin in sus;i atunci diver'-
genla aJunge la 3 sau chiar la 3,50
;
daeir, ochii sint inclrepta,ti qi mai mult in
slrs, divergenla
[atinge]
6-_70. Prof. I)onrlers atribuie aceast5, divergenfi, cles-
tinderii aproape complete a unor anumili muqchi oculari, clatoriti, faptului czi
mintea este complet absorbit5,6. Starea activd, a mugchilor oculari este cea a con-
vergenlei, iar prof. Donclers observH,, referitor la div'ergenla lor in timpul unei
perioade de completi, abstraclie, cd, atunci cind un ochi iryi pierde capaci-
tatea vizualil, c1up5, scurt tirnp el deviazd, aproape intot,deauna spre exterior, deoa,-
rc)cc mutschii s5,i nu mai sint folosi,ti pcntru a miqca globul ocular spre interior
in scopul viziunii binoculare.
Nerlumerirea este adesea insofitir, de anumite miqc[,ri sau gesturi. ?n ase-
menea momente ridici,m cle obic,ei miinile la frunte, gur5, sau b[,rbie; nu acfio-
rritm ins5, in acest fel, pe cit am vd,zut, atunci cind. sintem complet pierduli in
nteditare
$i
niei o dificultate nu este irrtimpinatf. Plaut, descriind intr-una din
piesele saleT un om nedumerit, spune:
,,Acum
priveqte,
$i-a
sprijinit b[rbia pe
mind,". Chiar un gest atit cle mic qi, aparent nesemnificativt cil ridicarea miinii
la fafri, a fost observat la, unii si,lbatici. Dl. J. l\{ansel Weale l-a remarcat
la copiii din Africa de sud., iar
ryeful
b5gtinaq, Gaika, adaugi, c5 aiunci,,bi,rba!ii
se trag uneori de barbd,". Dl. Washington Matthews, care s-a ocupat de unc'lcr
clintre eele mai salbatice triburi cle indieni din regiunile vestice ale Statelor LTnite,
observl czi, atunci cinrl i;i concentreazd, gindurile,,,iqi duc miinile, mai ales poli-
canrl
ryi
arir,tir,tonrl, in contact
(,u
o por!,iune oar:ecare a fe,tei, cle nbicei cu bnza
supelioArl". Putern infelege de ce se apasii, sau se freacd, fruntea in timp co
gincluri profunde pun creierul la ineercare
I
este insir, cleparter d"e a fi cLLl clo cc
nrina cste dusd, la gurd, sau la fa!5,
[in
aceste cazuri].
Irasci'bi,litate .
-
Atn v1zat ch, ineruntarea cste exprcsia naturalt-r, a irr-
timpinirrii vreunei dificultfif,i sau a ceva nepLicut, intilnit fie in ginduri, fic irr
d
Gratiolct (De la Phgsionontie..., p. :t5) observir :
,,Quand
I'attention esL lixde sur quelque image int6ri-
eure, l'ceil regirrcie dans lc vide et s'associe autornati-
quemen[ ir la contemplaLiou de I'esprit". Aceasti ipo-
tezd cu greu meriti a fi nurniti'r explicalie. (,,Cind aten-
lia
este fixatir asupra unei imagini interioalr,, ociriul
lrri-
vest.e in vid
Ei
se asociazir in tnotl arrtontaL conternpla-
liei
spiritului "
-
N. trad.).
7
Miles gloriosus, actul II, scena 2,
PROAS'iA DISITOZITIIi
itctirtile, i:rr cel il ciit'ui tttint,t'est('desc.ori
;i
u;or iuflucn.!,atil irr :rccst fel cst,e
tr)r'(,-
rlispus sii {ier ilascibil sau pu!,in supirrat sau arfagos, ceea ce se va ari,ta rle
obicei prin incrunt:Ixe. insil o expresie cle supir,rart datorati, unei incrunt[ri porrte
fi contra,carat[, clucl, gurn este intinsir in.tr-un suris si ochii sint lurninosi si ve-
st'li. Tot aga va fi dacir, ochiul este luminos
;i
ferrn
;i
daci, existf, aspectul
de ch.ibzuire set'ioasir. TncruntArea cu o oareciire cldere rr colturi]or gurii, oare
este url senln de mihnire, dzi un aer de posomorire. 1)acii un copil se incrunt[ mult
(vezr plan;il l\-, fig.2)8 in tirnp cc plinge, ins[ nu i;i contracti, puternic, itr mo-
dul obi;nuit, mu;ch.ii orbiculiili, el manifestii o t'rprt:sie ltine pronunf,at[ de minie
sAu chiar de furie impreunir cu suferin!,a.
Dacii intreaga frunte incluntati est,e trasd, mult in
jos
pi'in contrac{ia rnu;-
chilor piramiclaii ai lasului, care produce crelrrri ,qalr cui,e transver.qale de-a cunrle-
zisul baze'i nasului, ex.presia tlt-''vine unzl de poFromorire. .Dupzi Duchenne, con -
traclia, acestui rnuqchi filrl r.leo incruntare d[ aspectul unei asprimi extremc' si
:rgresivee. lla, indoit'sc insir mult dae[, aceasta este expresia adeviratir, sau na,tu-
ral[. Am :lritta,t la l1 persoilne, inclusiv' citorva pictori, fotografia (executatii de
I)ucheune) a, unui tinirr cu acest mupchi puternie,cnntractat cu a,irrtonrl unde-
lrrr ga,lvanice
;i
rr"ici una dirr ele n-a putut inlelege ce intenfionr.r, (.s[, r'eprezi'nt,e),
afarii tlt' o fata care a, rrispuns corect
[c[,
ea reprezint:i oj
,,rezervil
morc'cil-
noas[,tt. Atunci cind am privit pentru prima dat[, a,ceasti, fotografie, cunosctind
(,e
intenlion:r, sL reprezinte, irnagina,tia mea a ad5,ugat, cred, ceea ce era necesar,
;i
anume o fruntc' incruntatri
fi,
in consecinti, expresia mi-a pirrut arlevirrntir
;i
extrern tle morocir,no:lsi,.
O gurrl, strius inchisir, la ciLre se a,daugri o frunte cobolitir,
;i
incruntatr-r,
dir expresiei hotririre sau o poilte face incir,pir,finatir,
;i
ursuz[. Vclm discuta
indatir, cunr se face c[, inch.idere:r, strinsl za gurii da aspectul de hotl,rire. O ex-
presie cle incapafinare ursuzI, a fost clar r"ecunoscutri cler coresponden!,ii rnei lrr
indigenii din
lase
regiuni diferite ale Australiei. Ea, este, clupei dl. Scott, bine
prorlurllatil la hindu;i; zr, fast reounoscutii, la nral:rrezr, ch.inezi, cafri, abisinieni
;i,
clupti tlr'. lloth.rcck, intr-un gratl renlarcabil la intlienii s[lbatici din America tle
Nortl, ia,r tlupti tll. D. Irorbes, lu aymarirpii din Bolivi:r,. r\m observa,t-o de asemerlolr
la, araucitno;ii din
(lh.ile
tle sutl. I)1. I)yson lrao$ observir, cii, atunci cinrl sirrt irt
aceAstilt, stat'e psrihicir irrdigenii riin
'\ustruli:l
itli incruci;eazit, uneot'i trrat,t'1e p('
piepl;,:rtitutlittt'(ra,re poute fi vitztrtir,;i lu, noi.f)llotilrire fermii merginrl pirrir
lrt incir,pir!,ittttrt' ('ste
de a,serrlen('iu t'rprimat,ir, rtrreoi'i prin tinerea :rtnltilor urnt't'i
litlic,itl,i, scrrtnifitrati:r, gt'stului urmintl sir, fie explicatf in capitolul urrniitor'.
Lrr copiii tnit,i, imbufrtarea se curroa;ter dupii,
fuguierea,
buzelor sa,u,
(ll1l1
t'ste trumitil utteoli,
,,lungimrra
botuluit'r0. Atunci cintl collurile gririi sint tra,se
tntrlt irr jos
,
htrza, inferio:ui, este pu{,in r"ilsfrinti,
;i
proeminentl, ceea ce se numest,c'
tle rlsern('nea,
!,uguic're.
insir
f,uguierea
la
(iare
ne refelim a,ici consti, in pro-
t'minenta ambelor buzc intr-o formzi tubularzi, uneori itr asa mtisur[ incit proe-
tttinea,zS, pinir la virful na,sulni, dat'l--r, trcestrr estc scult.
Tuguierea
buzelor este in
' liotografia <lliginalrt e)i('(:uIatli tle cirtlt' rll. Iiinrier-
lrilnn cstc rntrlI rrtai t,r1l'csivir rlccit aceitslir c,oltic, tlt'-
{}rlr'('('(' lrt'atii ntai clat' incnrnIaletr I|rrrrtii.
t'
)Itit:ttttisrtte rle. ltt l)ltrlsirttttintie IIuntoirrc. albunr, lc-
gcnrla I\'. l'ig. l(i-- 1li.
r0
Hensltigir \\-erlgl-oocl, Ort the Oriqirt of Lrrnrltrrtqe,
I fi(i(i.
1r.
7ti.
TMBI,TFNANIi
131
general insrif itii d.e incruntare qi unerori dc interjecliile hoo sau huu ! r\ceastil ex-
[resie
este .i,nrarc,abil6 ca fiind unica, dupd, cite
;tiu,
care este rnanifestat'h mult
irrai clrrr.in t,inrpul rropilirriei, cel pu!,irr printre etlt'openi, clecit in tintpul maturi-
l,li,l,ii. I1xis1[ l,ottisi irr :rrlult,ii t1e tolrte raselc' o orrrecAro tendinlir ,],' a^
lugui:r,
brizt,lt, sub irr[lut,rr{t, ruu'i f'urii telibile. Unii copii ili
luguiazit,
buzele citttl sitrl;
l,irrrizi
ryi
u,1,url(,i
('lt
gl'('tl Se poate Spune cit, sint imbufna!i:
Di1 tr('r,ceti-r,r'ile
1lt'cal''le-arn
ficut la ma,i multe familii numer'oase,
fugu-
igl.zr brrzt'16r. r1r par'(, l'oarte obisnuitl la copiii europeni
;
este insir, ri,spintlitri in
1;olr,tir, 111rt'lr, si trebtrie sir, fie rrbi;nuiti, ,yi pul,ernic pronnnfat5, Ia rnaj0ritatea }asclor:
sirlbal,ict', intr,ucit zr, utras atenf,ia rnultor observatori, liind. remarcat5 in opl, ciis-
tr.ict,t-' dilter.ite din r\ustrali:r,
I
rrnul dintre coresponden!'ii nrt'i ollsel'vti cit tlc, coll-
sitler,llril pr,gt'nrinenzri utuncj buzelc-' copiilor'. I)oi tilrst't'Ylttori atr vhzrr!,
lttgu-
ir'r.t,r buztJlrlr. la colriii lrinriuryi, tlci la, cei ai cafrilor'ryi fin.grle;ilot', tlin Africa tlc
s1rl,
;i
rltr hoteutoli,
illr doi la copiii intlienilor: sir,lbatici tlirr Atnetit'tl rle Noltl.
ifggrric,r(,tL bllz(,lor ir l'usl, tle aserneDea observatit,
la chint'zi, abisirlieni, rnalaiezii
,Lri"ltt,rIirrsula,,\[alacca,, rl:r,iacii din Borneo
ryi
rtclesell la nettzeelatttlt'zi. Dl. ]\[an-
st,l Wt'rllc rrrir, irrfgr.rnelr,zl"r, r,L a vi-l,zut br,rzele prot'rnitrintl tttult nu numai
ilt C0pii
rlo c:rfri, ci si lrr arlullii r[r'u,urbt'lc sexe atrrnci cind sint itrtbttftttr]i, ilrr'-tll. Stlrt'li
lr el)st'r.r'1r1, lrgt'llr5i l111rru uncori 1a, b:irba,f,ii;i
folrltt'tl,s ltt fenlcilt'tlirr,NtilliI Zett-
llrurli. O rp.nrl-t 1 lrct'leia;i erpresii poa,te fi uttcttt'i clt'sctlperil,li r'hiltr lit,
('lll'o-
1rt'trii
:rrirrlfi.
\'('rl(,ln ltst,l'trl trir proentiturrct, l)uzelclr, rnai ales la' ctlpiii rttic,i, estc cat'1lc-
l;c,risl,icir, inrbufrrir,r'ii irr r,e?l nr:ri rnrrlo
parte ir lutnii. -t\t,casti,
rniqeal'c pltre sit, rezttlte
tlirr pi1stlur.r'tr, rnlli alt's irr t,irtrpul tiueretii, a, unui obir,ci prirnortlia,l i'tlrt cl"irit,r'-tr
r.c\.t'r.sinr,.,, ,ra,iriorrrrlir. l'uii de orrirlguta,n
lsi
rlc cimpltttzeu i;i proetninettzit bttzt'lt'
irrt,r.-1rr gr.ac1 oxtnl,ortlinar, drtpi cum s-:r tlescris irrtr-un ca,lritol prcct'dt'ltto
:rt;rrrrci c,iirtl silt rrennrl,turnit i, puf,in nririla,ti satl imbufnaf,i
;
_de
aselrencAr citrtl
sirrt surpr.insi ,1i pu!,in
'
spcr;itu!,i
li
chial citttl sint, pu!,irt_ rnullumif i. Gura
.li
so
pr()(,lrliri,uzir, ,i,r1xu cit sti prrrc, pentru a scoate tlil't't'itr'le sunctc cil,t'aotet'istirx'
:rst's1,gr.stirr.i
psiliico;i, rlrrpir, currl a,nr observat la cimplll]zc'tlr
fol.rtllt
('i
is('(1e0s('-
Irt'st,tr p1lirr rlirpir
(lillrr'Nc
enlitc
!,ipitul
tle plir,cele s:tu ccl c1c minit'. I)t' intl:ttli tit'
rro(,$t,tr urrjrnrrlt,-sr'
lrrfrrie, forrrra, gurii sti schinibir, corriplttt
ryi
diDfii li i(l
(l('sz\'('-
It,s(r. St' p2r,t, [,r-1, ltutrci cinrl
(,st,e
rirnit, olrtngutilnul adult scoate
,rull
tipit, ]l(ro-
bi;1ui1,, i31s1i1ti nrai irrtii tlirr note ritlical,e, care
('lt
tintpul se ingrrra'1li itrtt'-tttt
,rrll,'1,
fr;rprirnat;
pr.in_l note
joase.
in tirnp cc'crnite notele riclicate, ol-i;i.prot'nti-
rreazir, buzcle in
-at'ar"a
in fblma unei pilnii
l
cind insri scoate notele
jolrse, ('l
iryi
!,irre
gula larg dcschisir,"lr. Se pare c[, ]a gorill buza inferioari, poate fi rnult
a,lurigitirl Dacii Jtr:imoqii noqtri semiurnani iqi proemina[ buzele cind. erall imbuf-
nrr,fi-sr1,, pulin minioqi, la fel cum fac maimulele antropoide actuale, atunci nu
t'stt'
'11rr
fiipt anormal,-tlepi e curios? ca
$i
copiii nogtri si, prezinte, cincl *i}t simi-
11,r.i1l'l1t'rifl!,i, o urmri a a,celeiaryi expresii impreunl cu o oareearo tendinfir rle
rr,
(,1rit,t'
1p zgsmot. Nu este d.e loc neobirynuit
pt'ttt,ru animale sti pitstreze, mni
rnult sirll lrrrri
11rii1
pelfect;e in timpul primei tinert',ti, qi ultt't'i0t'sri,
piarclti, carac-
i;r'rc1,
IX,
(,rrl.('sli.irrio;ii lol adulli le post'clau ini!,itrl qi cilt'o trtlti sirrt incir pli,s-
tt'itte tlt' citlt't' t'tttlt'lt' lor lpropi:lte din specii rlistinctt'.
ll
\lii.l lt'r'. rlrrlr;i t'llli r':ii
i0
-
c. :104
I.IO'IAITiNE
Nu este un fapt anormal cacopiii s5,lbaticilorsri prezinte, cind sint imbufnafi,
9
tendin!5, mai puternicS, de a-$i
!,uguia
buzele tlecit copiii curopelilor civilizaii',
lntrucit esen!,a sd,lb[,ticiei_ pare sd, constea in pi,strarea unei ,qtiiri primordiale
i
uneori, aceasta se aplicd, chiar la particularit5li
corporaLc,rz. in lcgdtuiir
-
cu acea,-
sti, ipoLezi-t' a originii
luguierii
buzelor s-ar putel obiecta cd, rna,inlrtele antrg-
ltoitle
ilj
!'uguiazi,
de asemenea buzele lltunei cind sint miratc-' sau. chiar cind
sitt!; rnul{umite, pe cind la noi accastir, expresic este in gerieral timitatir, la, o stare
psihici, posomoritd,. Yom vedea insir, intr-un capitol r,'iitor ci, Ia oamenii cle dife-
rite rase surprinclerea d.uce uneori de fapt la, uqoalil
luguiere
lr. buzelor, cu toate
i'5 o sur:priz5, sau uimire mare este manifestat5, mai obi;nuit prin cleschiclerea
!at'gii, lt, gurii. I)eoate.ce, atunci cincl suridern sau
rridern,
tragent collurile glrii
lrta,poi, rLT pierclut orice t91din{'t
4"
a
!,uguia
buzelcr r,ind sintern mul],dnti!;i, iacd,
irr g;eneral str5,moqii noptri ini!'iali i;i exprimau in acr:st, 1r'l buclria.
r
'
'
_
Se poate anrinti aioi un mic gest, fircut, r1e copiii bc,surnflali,
anunle cincl
,,salt5,
urniirul cu incliferen!,5,').
Acest, ges1, ale o se'rnnific*t,ie rlifcrii5,
cred, de cea
c19 ,,tine ambii umeri ridica!'i. tTn copil sup[rat sczincl pc genunchiul pS,rintelui
silu i;i va, ric]iea um5rul mai apropiat de acesta
,si
apoi il ia i1c'lepirrtri printr-o
sttttttritttril,r trt, de la o mirrgiiert', lrnpingirrrlu-l
ulterjl;1' ,:1])r'(, spatt', ca perrt"rt ll-l
ilrrlt'1rtir'1rt pe ct,l
(rar:cr
l-:r, jignil;.
Arn vIzrrl, un copil st,intl llu o,,,,r.,'car*
r_lista,1!ri
rltr tt}itrine:
(rill'(r
ili
e'xprintiL trlilr sentirrrt.nl;('k. r'itiicilrrl 1rn rrrrrirr,, l'rirrirrtl
cu ,.1
r) tttitili, rtli-qe:Ire inltlroi
;i
lrUoi intorcintlu-rsi t;ot; t,orpul.
J)eci,zie suu' hotari,t^e.
-
inchitlerea strinsri rr gurii tiucle sli tlea fizigls-
t'nit'i o
('xpresie
de hotir,rire sau decizir'. Probubil cir uici ult {}rn hotir,rit nu obis-
lntilr,
-szi
linri
gura
cleschisi. pe aici,. o fa.lch, infer.i()a,r.i-r rnieir
;i
shbi, carc pur:"
sit, irrtlico cli gurll nu cstt'rle obicei stlirrs inchisi, r'stc t,onsjtlcr:a,t,ir ilt gent'ral
d?ept,
('rlacte,r:istic[
slir,bicirrnii de carneter.. TTrr t'forl;
lxelurreii ,
(lt'
or.ice na1.,url-l, fitr
(1()llP(ilal,
fie n-rintal, irnplic6 o hot,Srire ltnteliou,r'li
i $ir
drrcli,' str
lrollte
alrita c[ in
getrorel gul.a este strins inchisd, inetintc
ryi
in tinipul unui cl'olb rnare
,si
continlrr
rll sisternului muscular, atunci, tlupir,
_
principiul
asociatici, gur.a va fi a,proape
sigur itrehi'qii tle lndllt5, ce so ia o hol;irrire birro tlt't,er.rriiliati. O",
^oi
m.ri1i
rlll;ltrrVa,tori
:Itt" r:emarca,l; cil, atunci cintl ult
()Ill
i116repr) trl,(,llr1 eforll;
rlusc,ttl1t,
violt'tltr el i;i dillr,tii, tnai intii,ltr urod ittvnriirbil, plirrnirrii r.u rit,r,rli apgi ii
gsmprirnr,-r
1-lrin
rronl,t'l-tc!,ia
Prtternic5,
a,rnu;chilor: pieptulrri,
fi, 1tt'tr,lr'rr
ll, l':rt,tr lrct'llstfl,, glllrl,
trebuie s:i fie strins inchisiu. I)o al1,Iel, tlc i11detI, cc crnul E,slrr obligrrl,
sitiripir,,
:ror, c'l incfi i;i mai menline pieptul cit; rnai di]atat posibii.
-Diferrite ca:uze au fost invocltl'e' pentru ,, ,'xplicll, uccs{ rnotl tle n &ct;i9111.
iril U. ,lJell sus!,inel3 c5 pieptul este dilir,tal; olr. r.,lr'
;i
csto nreut,inlt clilaiat in
rlselnellea lrlomenl,e pentru a oferi nn suport, fir murychilor cal,o sint ata;afi de
el-
( 111,
ttrtntl,re, dupi, cum observi cl, a,turrei cirul lloi irntll(,lli sirrt angaja!;i' iirtr-o
Itrltf it, pe via!,i
li
pe
moa,ttt', predorninl'r, o tlYre()r'('rrpirsiil;oalt,irrtt6'".rpii,"1irr1ai
dg
o i'isttflll,ttl
Ql'(]il
ryi
inirbu;it[. TIcerea, se
J)r'(]rluce
dk'oitr',,,,r','1)r,trl t1r:i t,r11rlz1, iler
lrt'itr
,qtro:ltt't'('11, vl'ellntti sunet, ar lnseml)n, si, sliltr,:ii.(rt-l t,'trr!itrcrr'l'r rrm;cliilor: br:r,-
it'Jol'"
'l
)ltct"t,
s{r
_1o,1,,
un
!i.pil,t, ltresnpunirrrl
t,it, lppt1, :rl'(, i,,,,
IX'
irtl,ttnr,r.ie,
ryl,itrt
itrl{'{li:tl, t'li rttttrl din trei tloi rt rellltltflrt; llr lrrptli rlirr rlcs1rr,r.rrl.r,.
1-
-\. iir tlrrt mai multe exenrple in carlea nrca ?'he Dcs-
t',::,1 r'i .1 lan, vol. I, c:tp. I\r
Itracl.
rom., p.
g?
.,si urnr.].
Li
.lnr.tktnul trrtr.l l' ril,,soltlrtJ c,f /i:r.lrltrss iatt,
1t.
1g0.
T{OTARifiE
I Or)
I.). )
Gratiolet atLmitel
n
ch, atunci cind un om trebuie s5 sc lupte ctl un altul
pini, lrr, capi,t sau trebuie si, sus!in5, o mare greutate sau si, pi,streze timp inde-
lungat aceeaqi atitucline forlati,, ii va fi necesar s5, irrspire mai intii
_aclinc,
iar apoi
si,-qi opreasc5, respiralia
I
el cred.e ins[, c5, explicalia lui Sir C. Bell este eronatit,.
Gratiolet susline cir respiralia oprit[ intirzie circutalia singelui, fapt asupra citruia
cred nu existri inrloialir,
;i
acluce citeva clovezi curioase clin conforma,tin, a'ni-
malelor inferioar), ar6tind, pe d.e o parte, cd' o circulalie intirziati, este nece-
sar5, pentru un efort musculal prelungit, iar pe d.e altl parte cii o circula,tie
rapid1 este necesar5, pentru mi;cll,ri rapide. Dupd, aceast6, ipotez6, atunci cind ince-
pein orice nlare efort, inchid.em gura qi ne oprim respiralia pentru a intirzia cir-
culalia singelui. Gratiolert rezuml, subiectul spunind. :
,,C'est
la la vraie theorie
tle lteffort continut'*; nu
;t,iu
insir, in ce mi,sur[ aceast5, teorie este admisl, rte
alli fiziologi.
'
I)r. Piderit expliclrs inchitlerea strinsi, a gurii in tintpul efortului muscular
puternic dupd, principiul ch influen,ta voinlei se extintle
;i
la alli muqchi, in
af.ard de cef pu;i neapi,rat in acliune in executarea unui anumit, efort, qi este
latural c&t din faptul c[ sint folositi in mod atit de obiqnuit,
15,
se aclioneze
i1 special asupra mu;chilor respiratit,i
;i
gurii. IIie imi pa,re probabil s6 existe un
,,,rrecare adev[r in a,ceastd, ipotezir, intrucit sintem susceptibili sii, stlingelrl
llltel.nic
dinlii in timpul nnei efort, violent, ceea ce nu este necesttr pt'tttt'rt lr
f rnpirrdica expiralia, in tirnp co mu;chii pieptului sint puternic contract,l!].
-
in sfirqit, d.aci, un onl trebuie s5, execute vreo operalie clelicati, qi tlifi-
cil[,, care nu necesitd, rln efort puternic, el inchid.e totuqi in- general glrra
;i
i;i
oprcqte citva timp rir,suflalea
I
cl aclioneazri insd, in acest fel perrtru cll, miryci-
r.ile pieptulli sL nu tulbure pe cele ale bratelor. I)c exemplu, putem vcclea cit o
persoa,rie i;i stringe buzele cinrl bag[, al;a in ac fie
lininctu-ryi
respirafia, fic t't's-
llirind
cit se poate de liniqtit. A;a a fost, dupi, cum s-a ar[tal, mai inainte,
;i
cu un pui de cimpanzeu bolnav
pe cind. se a,muza omorind. mu;te
(iu
inclteit'-
tlra 6lcrgetelor, in timp ce mugtelc biziiau pe gea,m. Pentru a oxecuta o lt,sellx'-
ln, lr,c!,iune, oricit clc neinsemrrat,ir, tltcir, es1,c dificilir, estc implicalit o oAl'('(1111'o
Iro1,i,rire prealabi Iir'.
Niinic nlr pa,r() improba,bil in fapt,ul cif toal,c c,artzctlo indieatc nuti stts ittlt'i,
irr ioc in cliferritc oca,zii, irr gnr,rlo rtifcritc, fic irnprt'urrit,, fie strpnra,l,. lit'zul1lll ttl
va Ii un obicei bine stabihd, a cunl poate ercclitar', de a, lnchidc strins gtll'Ll, lrt
inccputul qi i1 timpul oric5,rui efort violt'nt
;i
prelungit sau
fin
tirtrpul execut'ir,r'ii
I
oricir,rei opera!,ii d.elicate. Dup[, principiul asoc.ialiei, existi, cle asemenea o tetr-
clilld, puternicd, e[,tre a,cela;i obicei, de indati ce mintea s-a hotirit asuprtl
vreunei acliuni sau linii d.e comporta,re speciald,, chiar inainte r1e a fi existal,
\,'reun efort corporal sau chiar d.ac"i nici unul nu cste nccesar. inehirlerea sl,r'insi-t
;i
obi;nlitir, a
$urii
va ajunge sir, exprirrt'ltot,li,t'ire cltr eAraetcr, in,l'hotirrirr'{} rie
I rrrtrsf orrrrir ufol tn lncir,pi,!,itult't',
Ll j)e
la
plrysi,trtttitlie.
. ., p. IIS
-
121
5
ll'l.s,serrsllmftliclns StTslcnr rltt' ilf irnil: ttrtd I'lrtlsirt
*
,,Aici
rezitli lrtlcvirrrta teot'it n cfot'tLrltti t.Onlitttttl"
lltmniL',
p. 71).
(I. Irttt.).
t'l'tt't t'l tl
Ilinic
;i
()-LPM'OL(i
I'
jlL
X-I'l!;l
URA
$I
MINIE
ci irsrrl)r'ir sistttttttltti I)czl'clit't'tt rlirrlilor -* Uttt'ilr l:r
iltligrurt'c - trlorlrtl itt carc sittI t'r;lrittr;ttc ]tt tlilet'itt't'ltst'
-
I)czvt'lit't'lt cattittttltti pt ttttlt tliir
ltit'(ilt'lt'tt'i, si slirlrrrt'
l)rrcir :ull iJrr{t.r.il rrrrr n(r ir,s1,r)Iltiirn $i'l Nltf('l'iItI v-t'eutt
I)t't'itlclit:irt
voit' t[itt
llar-
Ir,:r
plr(,i
l)et'soln()
s:l,u rlrt(,i"t,
(,a,
IL() est,o rteplir,trtrtti irr. vJ'('ttlI fel
()itl.cca,l'("
eiu tlc
r[ovirur lr,ntipa,t,iur"r,, si :urtr illat,ilr N(] t t'lttsifonnI ugcl in lu'ii. -l)acrI
sittt, 1'1';ri111{'i{tr
itrlr-o rlri5slrfl In(l(l('r'irtirr ll,s(,lrI('lt(,it
serlt,itrtt'ul,t'1llr $int trlitr'oxpllilnitttr pI.ill \"1'('{)
riris(1iu.o a corpului l\:nr r, lriisii,lurilru'I'el,ei, a,falr"t poill;e clo o altllrnit,ir,
gravit:t,t,tl
irr.
(ionUxrr't;arri slrrr
(lr,{) ()?lre(1at'('it'it,stnibjlilitt;r'. I'r.r!,ini intlivizi
Ilot
totuqi sli se
girrrlr,:lx,ir, rlprll; tirrrlr lr, o
lx,r',{oa,rLi fx'(rar(}
o ttt'risc lrirti iL resinr!,i
;i
a ma,IIitcslrl
i..(,tlltI{'r[e indign:rr.r, srllt rlc J'urit'.,l)at,i insii persoattlt,
(iiire
ll('
jigtrer;tt'ast;e (]tt
1otrrl ru'irr.st'tntu]1ti, rnl r'{'silrrlinr rlt,cit dislrre!,..l)n1,2f,,
pe de lllti,
I)alt(,,
('tl
o$t(l
ltl,gll)rrt,(i1,1]icli, ur.lr, str t,r'ir,lrsl'orrrri
iu spaintit,
(14
atnltoi ciltcl url sclav stl gillr-lelto
llr ,,ir st,lipirr rr('nlil()i{ $a,lr lur. silllla,t'ic lll o divrnitate lriutl,clioitr-,?i
li
iilst'tatL tltl
sirrg,,l. [Ilri6r,ita,{;t,l
(rrn{)liilol
rroastt'e sirrl; l,t,it, r[tr st,rinri lt'ga,te t1o t'xprt'si:l l0t', irt-
1il, lr1rr.rl1IX, ci tLu :1,r. oxi.\1i1, rlitci-I, oorltul ltr rittttitte
J)il,siv,
natur_a, expl'('sit'i dclrirr.-
zirrrl irr ori:r, rrr:ri rnar'o
llar'1tr
rlc trat,ru':r, a,oiiunilor caro lltt {tist, de oltictei executat,t' itt
rrr,t'lls1ir, stlurr psilr.ir.;-1, 5111.1rirrlir.'[-]rt
r)tIl1)oate
ryti,
tle exelllptrtlr c?i vinJa ii
(';!t(f
itr
(,r,1
rllri lll1t.(|
1lt'r.irrol
,1i
llrr:rt,r,rlori
irtterts sii tie slllveze t,ttturyi, rhipii ctll]l a spus
lr6r[gr"ic rll X\"1-le1 t.i1tl r'r1 irlcotrjural; r1o o g'loatir, intlirjitti:
,,Mi-o
1'l'it'ii, ]ttit-
f
i-r1i
1rulsul,t.
1f6t a11 tlnornlx)ilto uri tlin toatir, inirnzL pc lul alt,ul, irrs:i,. pinli t't:
st,r,pctrp.ll l.iil, corporalir, nu r,st,e infllcn!,ittfi, nu Sc poate spune.cit este infuri:rl,.
.Ilrln"ie . -- lm avut, ocazia s[, tratez despre aceasti, emolie in capitolul al
I I I -lt,ir, in cArc zr,m cliscltat clespre influenla directl, a simlurilor cxcit'ato a,suPr?t
t,pr'1ru1,ii. ,,,rrnbinat.'r, cu eft'ctele u,c!,iunilor asociate din obirynui]1,t[. FuritI se tlt:l'nj -
[t,stir
jrr
rrrorlrrl cel nuri tliforit. Inirna
;i
circula,tia sint irrtotcleanl]tl, itrfluenfa,lt';
fu!,a s1 il.roscs1o, iar vinele rk.pc frunte
;i
git se tlilat5,. inroryirea pielii a fost oifst't'-
MINIE
\"rrt,i"t lu, irrtlicnii a,rlruii din Arnericlt, do Sutlz
l
sc zice cir, chiar ltl ut'gri se int't]s('s(l
sisrr,l,rict-'le u,lbe lir,sato cle rii,ni vechis. Ilainru!,elc tlt' asenlctrott se inroryesc tle frtr:it'.
l,,it ulnll dirrtro propriii rnei copii, irr virst[, cle rttiti puf,in tle patru ]uni, an] ttbst't'-
r.irt, rle rcpeta,tc ori cir, primul sirnptonr al furiei cure,so a,ptollie era litlicarea lalri-
tlir, :r, singelui irr pielea gola;i, a scalpului. Pe tltr :lltir, partcr, acfiurlea, iuimii t,st t,
rrrlcori at,it, tlc rnult irnpiedicatl cle o mat'c' fulie, irr.cit fala clevine lividd,a
I
rnul!'i
oir,rneni bolnavi c1e inimil, au chzut, rrror'li sub irnperiul accstei emolii puternice.
Respiralia t'sto de asemenea irrflucn!,atd,, pieptul palpitf,, qi nd,rile dilata-
to trernurd,s. DupL curn sorie'It'nnysou.,
,,ritsuflirri
aspre de minie au umflat n[ri-
rile ei d.e zi:nit". Avem d.eci expresii ca
,,respirirrd"
rfzbunaret' qi
,,fumegind"
clo
rniniet'd.
Creicrul cxcitat d[, puterc mu;chilor
ryi
in acela;i timp energie voint,ei.
l)c olrioei, corpul este
linut
verticzrl, gata
1tt'ntt'u
at,tiune imed"iatti, insii, ttttt'ot'i
cl t'slt, inclina,t ina,inte spr'o perso?tna, ofcnsrrtoa c,
(lu
rnembrele mai rnult stnr nl:ti
prrllirr rigicle. Gura este in gcneral stt'iu.s inchis[,, at'i"ttinc1 hot[,rire fermit, ial tlinJ,ii
sint incle;tali sa,u scri;ne.sc. Gesturi ca lidicalea bralelol cu pumnii strinryir
(liL
pentru a lovi pe ofensator, sint obi;nuite. Puline persoane in stare d.e furitl
violent[,, atunci cind. spun cuiva si, disparir pot rezista s5, nu reaclioneze ca
;i
cum ar intentiona sd, loveasci, sau sL ind.eprart'eze persoana respectiv5,, impin-
gintl-o violent. I)e fapt, dorinla de a lovi devine aclesea atit cle intolerabil tlc
puterrfc[,, incit obiecte neinsuflelitc sint lovite qi zclrobite de pilmint, insi, ges-
l,urilo clevirr. atlt'sea total lipsite de scop qi parcd, nebuneqti.
r\tunci cind silrt;
intr-o furie violentl,, copiii mici se rostogolesc per jos, pcr spate
ryi
pe trurt[r
1,i-
pind, k-rvincl cu picioarele, zgiriintl qi muqcinrl tot cc ]e cacle la indeminf,. Dupir,
(1urrr
anr aflat cte la dl. Scotb, Ia fel se intirnpliu
li
cu copiii lr.in.duryi
$ir
a$a clllll
rr,ul viazt:.lt',, c[ puii rnairnu,te]or a,lt,r'opomot'fe.
Sistc'rnul muscular este lns[, adesea influen.tat intr-un mod cu totul dift'-
r.it, cltroarece tremuratul este o consecin!,a, frecvent[, a furiei extreme._Buzcrle para,-
lizata refazh atrinci si, asculte r-le voinli,
,,si
vocea se opreqte ln git,"? sau clevincr
ta,re, aspr5, si rliscordantS,. Dacd, se vorbeqt,e mult
ryi
repede, guraspumg5,. tTneori,
pillul se zbirleqte
I
voi reveni insi, la erci'st subiect in alt, capitol, cind" voi trata
ile*1,te crrrofiiki ame,qtccato ale furit'i
;i
spairttei. in nrajoritatca cazurilor scpro-
j
litrttljget', A'rt/ttryt'st:lticltlt: tltr SiittltL'lltitre ttrttt I'ttrrL
tltl(ttl, 7liil0, p. l'i.
:t
Sil C. Ilcll, rtlrulottty tttttl Philttsoltltg of lr:tl,trtssirtrr,
p. 90. Pc tlc altii paltc, dr'. Ilttlgess (,,Plt1'siologv ol []ltt-
slring", 18139, p. 31) volbc;Lc despt'c irtlo;irea trttei cica-
Llicc la o ncgresI ca fiind pror,ocatir in lcgitut'ir ctt iurbtt-
jolarea
felei de rugine.
a
Moreau qi Gratiolet au discuLal- desllre culoalea fc!ei
sub influenla furiei intensc; vezi dc ascrtneuea edilia ditr
1820 a lni Lavater, De la PhgstotTontie, vol. l\', p. 282
;i
300,
;i
GraLiolet, De Iu Phgstottorttitt..., p. 315.
t'
Sir. C. Bell (Anatonry arul Philosolthg of Erltressittrr,
p. 91 si 107) a discutat pe larg acesL subiect. Iloreatt
trbservl (in edilia din 1820, La Phgsionontie, de G. Lava-
ter, vol. IV, p. 237), cilind gi pe Portal ca o coufirnlalc'
cir la pacienlii asmatici nirilc devin pt't'tuancnt lirrgitc
rlrrlot'itiL t'otttrrtcliti obi;lrrrilc u nttt;clrilot' elcr"atot'i lti
irrilrilrrl n:rsului. Iixplit'aIia th'. Piderit, (ll'issclt.sc/ttrl'llicltcs
Sry.slrnr der Minil; untl l)ltgsiogtrcmik, p. 82) itt lcgittrt'i
crr lirrgirca rtirrilot', ilnullttr pcntru a pcrmite o t'cspit'a{ic
uSoarir in tiurlr cc gura cste iuchisl
9i
dinlii lrtclegla!i, ntr
l)al'c
pe rlcpattc alil tlc colectit ca cea a lui Sir C. Bcll,
cirrc o utribuic sirnpatici (adici acliurlii comune obiqntr-
ite) a tuLuror ttru;chilot' r'espiratori. Nirrile unui om furios
pot fi vitzttttr
(:lllll se tlilaLI, deqi gura ii este tleschisir.
6
i)1. \\'ctlgloocl, Ort the Origlirt of Language, 1866' p'
76. Itl olrsct'r,ir rlc asentt'trea cit zgotnotnl riisuflirt'ii grclrr
,,cst.c
t'ctlaL
1lt'in
silabelc
r,pttff, hufL, s'hiff u, tlc tttttlc
in cnglcrzi ,,httff ,r inscatnttii un acces de ilascibilitatc",
?
Sil C. tsell (Analomg and Philosophg of Erptession,
p.95) facc elteva excelente observalii despre expresia
fu liei,
rlrrce o incruul,are put,errric pr'ornuLl,at;i.r, a fmu,tii, ca urmare a sent,inrent,u]ui tie
ruepli,cuL saurlificil ilnlit'erirri.r, crr eonoentrarea minlii. Ilneori insir, in loc dt' rl, l"i
tuult; coltt,l'aot:ltI
;i
t,oholiti,, flturt,t,t, r'5,mirr.c netecl[, cu ochii lnntirlr-r;i t,jrruti
lrrrg rlt'schisi.
(Jchii
sirit int;rltrk.itrrrla, Ituninoryi sau
Fot,
dup5, cunl sr) c'xprinu"r
Ilornet', st,r'tilrrci
(iu
1oc. Urreori ei sirrt congest,ionali
ryi
se zice cl5, ic's dirl r:r'lriir',
(ia
lez[ll,at, Iarri irrtloi:t,lil, :rl oongestionririi calnlui, clupd, cum se \-ede tliu l'rlp-
1rrI c5, vinslc sirrl, t|.iLrl,atc. Dupri Gratiolets, pupilele sint in,t,otdeAurra contractnl,e
llr furie
I
aflu rlt' lil dr. Oricirtolr Browne cil acelaqi lucru se procluce
;i
in tl'-rii-
rul violent al rneninglflri, clar nri;cir,rile irisului sub influen!,a diferitt'lol'eiilc,tii
sint, 1ln subiecl, foart,o obscur.
Shakespeare rt,zumi, curacteristicile principale ale frrriei d.upd, curn ul'-
rnea,zd, :
," 1 )t' i plrct', rrilrrir: iru slii ottrultti tttrti bittc
|)cci[ ]iuislr:
iii
nrodt'rtit', ins-a1toi,
(,irrtI
r'ot'rrrrl s lrrrtlc si [.t' r'lrllttttir la rilzlloi,
.\(rrrrci
Jrr
Iigrtr irrriti r rr sir t'ruziltte :
,\ ochilor'lrlivilc
glortzi
sr"r irrrprirue,
'l'o!i
tnuschii-!i lnLirrc;Le, singele iufcgte,
Slringe-li dinlii tare qi nirile-!i ldrge;te,
T'ine-!i suflul, insri inima la-nirl[ime
Irr sliivi riclic-o ! I lrri, nobilc cuglcz,
l'!r'rrrrrrrl Dlirr lrrl;liL
1i:l
croic;tc l"
(lIt'tric ttl V-Iea, at:trrl III)
lra Iurier'brrzt,lrr sc lugtrilrzi"r lur(,ori irrt;r-rrtr fel a, t,Lrui scrutrrilioat,ic ltlt i"{'
poitte inlelege clt'cil,
qlrrcir,
st, lt':-rgil r[c rlescelrcl('tltit, t).oitstrl din vroun a,nirlltl,] ll,Fi('-
rrrirniitor mairtnrlt'i. lj-iru olrservat :r,settteneil cllztui tlu numai la europeni, ci
ryi
la a,us1,r:r,lieni
qi hiutlu;i. liuzele sittl, totu;i rnult utai obi;nuit t,rase inapoi, tlirrtii
rinjili sau incleql,al,i fiinrl astfel expll$i. Acesl, fapt a fost remarcat cle aploa,tr)L'
toli cei care &u scris rlespre exprcsiee. Asltectul este ca
$i
cind dirtlii ar fi dezvelili,
gata de a aprloa si sfiyirr, nrr durymanr ctr toate c.i nu existd, poate nici o inten-
tio rle a, lrctiot't.:t, il[ :l(',{,st, l'cl. l)1. |)yson Tr&o} a, vhz:ut, actlast5,
(lxpresie
t1e riniel
la tr,ns1,r'a,lit-rni cincl s{r
(1r'itft,[,,
t,ot, u,;ir,
(iil
$i
C]ilili:r Ia cafrii in Africa dtr sttr-1. Vor-
llirrrl. r[r's1lt:o llrL:tsa,sitr l't,r'('](1(,,
(r:t,ro
lro<-lrnit,i fttst'stl
1lt'itts
si care ela, iucODiurat rltl
ri glolrtii, Iurioasir,, -lli(,lir'nsr('(lt,scric
po oarncni oA
t
siiritr.cl unul itr spa,tele all,ttitt,
rirriintl qi rcpezincltr-se la c,l czl fiarele s[,lbaticctt. Oine a avut rnult d.e-a I'trce olr
gopiii
rrrir:i trclrrritr sir, fi v:izrrt; ci1; tlc na,tnt'al esttl la, ei tlbiceiul tltl rL rl)ttgcil, cirrrl
MTAIIE
8
I )c Iu. PltltrsiottLttrtia. . ., 1S(iir, p" ii lti.
tf
Sir
(1.
Bcll, Analorm1 untl I)ltilosopltu of Iixprcssirttt,
1t.
1i7, Gratiolet (De Ia
'Pltqsionomie...,
p. 369) spulrc:
..i,cs rlents se rldcouvrctrL cb imitcnL syrnboliqucntctrt
I'actiorr tlc cl6t'lrilt't' cL dt: ttroltlrc" (Din!.ii sc <lescopcri
si irrrit;i sitttllolil rrtr!itttrt'lt rltt lt stisitr
;i
ilLtlr.i(:ll -- it,-'.
It'rttl.). I)lrt'rr, in ]ot: tltr tt tolosi Ictttltrtltll vttg sytltboli-
quentent, Ciratiolet ltl fi slltts cr"t aceasLi ac{ittlle este tt
riirni;ilir a untti ohicei rlobittrlit itr rlccrirstll lirnpurilor
pritnitivc, atrtuci citttl sLlr"Llrt,lili lloslt i seittittrrt,rtti se lltp-
1:17
titrr intrc ci ctr tlin[ii ca golilele;i orangtrtartii irt zilt'lr:
nolrsLre, el ar fi fost mai clar. Dr. Piderit (lVr.ssermcfta/I-
liclrcs Sgstem der Mimilt uttd Phgsiognomilt, p. 82) vor-
beqLe de asemenea despre tragerea ittapoi a buzei suptri-
oarc la frtt'ie. ln gravura uttuia <litttre tttinrtrlattrlc talrlo-
uri lrltr lui I'Iogart.lt, [ttria estc reprczcttlalit itr ntr-rcltrl ctl
mai cl:rt' tlc ochii clcschili sbriftrlgcritttl, Irttttttl{t ltlt't trtt
tati
Ei
dinlii dezveli[i, care rinjesc.
Lo
Oliuer Twist, vol. III, p. 245,
l3r{ MTNIN
sirrt irrfUriu'{i. Lil tri, ?x,(-ril,sta pat'c tot at,it de iustiuotiv citr si Ilr, prrii
(l(,(,t,9r'orlil,
oart'o isi inchicl cu zEornot; micilt' lor f6lci de intla,tii, cr-l ies tljrr ou.
O t'xprt'sit'tle linjet pare s[ fie lnsofit[ uneori de
Juguit'rca,
brrzt,lor.. Ilrr
trbst't'vtt,tot' :ltt'ttt spuno cii, rt v6,zut multe exemplei de 1115 irrtensii, (c1,r.c a,pr.()1IXf
0it, tlu so
trloate
cleosebi dt' furiar mal^ mult sa,u ma,i pulin, retinutti) Iu, orit,ltuli
;i
o tlatri la o errglezoaic5, in virstd,. irr toate zr,cesto cazuti existir,
,,llrl
rinit't, lru
o privir:e tltnt'nintil,toart', buzele lungindll-s(', obrajii tri,gintlu.-se irr jos,
otrhii p(f
jr.rrniltate
inchisi
r
po r,ind fruntea rir,mirre perfect ca,lmir,,
tu.
Acerastit, rett'ugt,r'o a buzelor si dezve'lirea dinlilor in tirnpul
llrtlorisrnrrlrri
rltl f urit" ctl pttntru a, nlufca pc' ofeusator, sint atit c1e remArcALrilc, lr,virrrl irr \'('(l('1,(,
oil, tltl rar isi folosesc oarnenii ttinlii in luptri, incit m-am inberc'sal, Ia dr.. .1. tr;1.islr-
t,otr TJlt)wn(| dacir lrcest obicei este cornuu la, zr,lienalii rnintali alc r,irr.or. a(1(i(,s(,
tle ntittit'sirtt dt'zlitnl'uitt'..tll ln-a iuforrnat, cil l-a observat irr, rnocl r.r'pt'1 a,1, u,1i1,
lil tt,liett.tt{,ii mintali, cit si la iclioti, tlintlu-rni urmir,toarelc exeurplc;
(-ltr
put'irr timp ittidtrttt tlo primirea, strrisorii mele, cl a asistnl; lir, izlrrrrrlrir.r,ir
ttostiWitriti, a rttiuiei
$i
a ge'lozit'i liplite de sens la o alierratfi. Lu irrt,r'I1lt,"
(':t
;i-ir
ooit't'it sot,ul
;
irr titttltul elcresta ii spulnega gur:r.
Apoi s-a apropi:r1 nirill rlt, r'l
(r1
bttzt'lt' strittst'
;i
ittcnrlrtintlrt-se furios. Dupi, ac(,('a
;i-a
tras ina,poi Irrrzclr,, irr
sltotliitl coltttrile ltuzei supelioal'(',
arirtitrtlu-ryi dilrJ,ii, lovincl in lri,r'llrsi l,irrrp
(,1
stlttl itlspt't't'I. Urr. al tloilt'tt, trltz estc al unui solclat, lli,tlirr cat'(', at,trtrr.i t,irrtl is(f
(i(rl'elr
sr"r so rronforrrylte r,cgulikrr,spitirlului
[tlcr
alicna{i], ili r'[ii,tk'u rlrunnr] rrt,rrrrrl-
!,ulrtirii,
tt'r'ntittitt.t[ Iurics. ])c obit,t'i, cl itrcepen irrt,r't'birrd
IX'flr'.
I]r'orurtr
(lirr,l-r,
ntr ii
('sl,o
rtt;irre sit-l tritteztr in uct'st ft,l. Apoi injulll
;i
blcstenta, pilryt'u irr rills
;i
irr jos,
isi zvirlt'it, ttebuue[t('brir{,r'lc irr l,oa,to pir,rf,ilc
;i
arncrrillJ,a
-1rt'
oricirrc s(f
trflii upt,',up,' tltr
('1.
in sfii';i1',
1lt'nit-isur'5
co
('xilsTxrla,J'(,r,
i.irL s('rr1)r'o1lia rlr, cullrrr'.
,\o I'('pczctt, irtspt't' rlr'.
'lJlrlnnc
(itt ()
rniryt,ttt.t, oblit,i"r,
(j?lt.tct,('r,isl
ir.:i, s(1n{trr,itrtltr-;i
ptttttttii st,rin;i_;j allt('trin]ind cll tIistrrrgr,]'('a. ,\1loi, brrza, supt'r'i(]itrt"l i sc rirlir.:r,
tttit,i itlt's Itr 0olt,tu'i, airl ittcll, ili irni,t:l rrurrirrii siri t,nornri. lli
ryrrit'r'lr
blt,s1(^rrr(,lc
1tt'itttilt
ttin(ii strittsi;i intr'('t[f'?t,crr cxllrt,sirr d('v(,tx,ir
(,xtlt,t1
tle fi(1'riilsii,. O tlc's=
ol'iol't'sitttil:tlir st'ltotttc
aplitrtt, si ntrui alt on], cu dcosebire ntrnr:ti ci-r, irr g(,ru'r'rrl
gul'tt ii sputttt'gti
;i
scuip[, c]arrscnzt"r,
;i
sa,ro lt'pcclc' incoace
;i
irrcolo in nrorl
ciutlat, t,ipiixhi-;i blcstemcle ciu
()
v()ce ascuf,itir, in falsret.
-l)r'.
Brotvttt' l]lt"I infttlntt'ttzit, cle a,selncn('A cle ca,zul trrnri irliol, r'lrilt'1r1;ir,,
ittca,llttbil tlt, tttisrrtiliittrlcpetttlt'tIt,trr crt,I'('i;i pctrt,ctril toittir zitra, jrrr,irrtlp-st, gl
.jrrt.iilii,
ittst"t, 1;t'tttpt,t'tt,tnt^tt1'ul ii
('I'il,
poiJorrtoril,;i so infuria u.f()r'.
(lintt
citr(r\.rI, s(f llirrgur
tlc
jtrr,ririiltt
salt., t'l ili liditra, irrrrct
(1il,pul
din pozilria ollisrnritil, ll,lllt'r,ir1,:-"r, si ii,i
tira ot,hii pt'ttft'tlsil,tttr, (irr
urI rniriit 1,a,r'tliv, insi[ nrinios. J)acli,q('t,onl,irrulr lr,ti-
ttrrt'tl, ili trlgctr inapoi buzelt,-i groase, rlezvelintlu-ryi llu
;ir:
rlc r.ol!i hirlosi,
proerninen,ti (observinclu-se
rn:ri ales caninii nrzrri),
ryi
apoi ci,ut,a pririt,r'-o rniscunr
t'tlpiclir
;i
s[lbatic[ :l rniitr.ii salc cleschise r I apuee persoana cilre it supr"rra,. ll,api-
ctitatca trcestei miryeriri cle zrpucare este uirnitoarr, dupir, cunr obsorvit, rh'. l3rol'ner
Itr, o fiinfir, dt obicei atit de a,paticir,, r,rireia ii trebuicr aproxinrativ cincisplezeco
st'cttlltle
sd, itrtoarcii, capul rlintr-o pa,r'l,r' intr'-alta aturrt,i r,ind at,cnf,ia ii estt'
itt,rtrsit tle Yrt'un zgotrtot. l)ar,ir,r aturx,i r,irrt[
('st('
a,sl,{e] a,{,i{,at, i se pnn(' irr rrrirrri
o bittistil, o carte sau vleurr alt otriect, t'l il tluce lil gurI,
;i
il rnu;cr-r,. I)1" Nicol,
11
..'l'he Spectator"'. 1l irrlic 1 ii(ifi, p. til f).
N,IINIE
1,3t
tltr a,settx'noil, ttti-a, desclris douzi caznri r1t' pacienli alirrnali rnirrl,aU ciil,t,c isi tr.ir,geal
inapoi buzele in t,impul praroxismc'lor de furie.
Dup5, ce a indicat zrnrrinunlit cliferite trir,sl,turj ciuclato la itlioti, ascrrrti-
rtit,totlre cu cele ale animalelor, c1l. Nicol intreabri dac5, elt, nu sint datorl,te
rla,paritiei unor instincte prirnitivc :
,,un
sla,b ecou clintr-un trecut foarte inde-
p5rtat, care dovederyte o inrudire pc) care ornul Aproa,pec5, a clep5,;it-ot'. Dl adaugii,
cil, d"eoarece creierul omului trece, in cursul clezvoltr-r,rii sa,le, prin acc'lea;i statlii
(ra
$i
cele care au loc la verteibratele inferioarc
;i
intrucit crcierul rlnui idiot cstc
in sta,r(' ncfunclionali,, putcrm presupuno ed, el
,,i$i
va ma,nift'sta funcliilc ct,lo
tna,i prirnitive, ins5,
nici una clintre fun c,tii Ie supt'rioaro
t t.
Dr,. l\{audsley estcr dc
PI,rere
c[, aceeaqi ipotez5, se poate e,xtind.e
ryi
]a creielul unor pa,cit'n!,i alienati
ilr
1ta,re_
d_egenerat5,
ryi
intreabd, de uncle vin oare
,,miriitul
srilbatic, fir,ea haind,,
limbajul obscen, urletul s5,lbatic, obiceiurile neplii,cute manifcstal,r' rlt, unii dintrc
a,lienalii mintali ? De ce caracterul unei fiin{e omenegti Iipsit,r, tltr
jutlt,catl
deving
uneori atit de brutal, cum se intimplir, in urrcltr cazur.i, afar.ir, rnrnrai cllrcri,
[ne
ginclirn cd,] acea fiinld, are in ea lns5,ryi o rr.atulir, animalici-1 lrr
J'2.
DuJrr-r, ciurr] s-ar,
prl,r'ea, ri,spunsul Ia aceste intrebriri estc a,fir,rn:rtiv.
IIAn'it, 'inihqna'J
e,.
-
Aceste st,ilri psihitre lrrr i\(f dcoscbt,so
(lc
l'tlrit, r'lt,r.i1
cit, gt'tttl
;i
nu t'xist'5, vreo diferenlir, pr'orlunfatir, int,rt sctrulelrr lor' 1ri1,fi11r{,1r1.isl;i(rt'.
Irrt, rttinio rtlotlerati, acliunea inimii esto pufiu sporit:-r,, culoutt,a iutensilit,2tiir
iitr ochii dt,vitr strrilueitori. I-iespiratia, cst,o dc asonlctu'a, put,in accelcr.atS,
[i,
tlt'0it,t'tlct'.toti mu;chii care serv('rso act'stei funct'iruri arrtiout'azir, itr a,socia!it', nr.ipik'
tritrilor sint
1rulin
riclica,tc pt'ntru a pornlitc irrspilux'u u;oalir, ir, acrulli,
(1(,oil
cc)
trrltrstituitl utr semn foa,rte caracteristic itl indignirrii. l)t.obirrtri, gllril, ('s1,(,st,r,ills
iilclhis[ si A,prttape intotdt'atlnrr, fruntt'a (,s1,(,in,rrrurrtirtr-r.
itr Ioc,l] gtisltrr,ilol f1,1,11.1r{iqr1r
tlt' furitt t'xt,t't'nti,, ull ont incligna,t ilr, in rtrotl inctrtrfl,it,nt ()
:rl,itudirxr gir,l1 sir-;i
itt;ac,tr sart sii-si lovcnstr[ rlttfntanul, pt, crart'il vil, strl'ltl,rt,
(1u.
1lt,il'irt,:r,
rlin cap pinir,
irr picio:u't',
sfidindu-I. Atunci ca,pul t,sttr t inrrt irr sus, pieptul bintr tlilatat
;i
pi-
ciollr.t'lc ft'r.rn fixatrr pei sol. Ilra,tek,
;i
kr t,irul irr tli{t,r.jtc pozit,ii,
(iil
urlrrl sil,lr.
tttnbt'le crrtzlte ritlitra,tc, cu rrriiniltr in soldurj, sA,u si lc intintlo rigicl in lirtgr.i. Lia,
tlurop('tlir purnnii siu.t rlcr obicei irrclestali
ts.
tr'igurilo :l
;i
2 rlin plan;a, Vl sint
ilustralii clt'stul do bune ale unor oameili simuliricl intligrlar(,.
(Jr,iciu.c
poate vt,rlczr
in oglinclii, da,cii isi va, imagina, in mocl intens cil il fost, insull,a,t
;i
c,,i c,,'r.c t'-xpli-
traf,itl p() ttlI tolr rninios, cil brusc
ryi
inconltit'nt vil lutr o a,tit;trrlirrc oilr'(,culn
asenr:"rrlzitoale.
It'ttria,r ntirtitt,
;i
itttligua,r't'a so rnunift'stil irr irI)r'(!ilIXr :rrrt,llIi l't I irr 1,olrt:i,
Itttttt,:t,r
ryi
dcserierilc urnrirtoa,re rnerit5, s5, fic cit,a1,tr
(iil,
dovczi;i cil,
('X('tnplo
lllt,
unorrf din observatiile
cle mai sus. Existl totu;i o rrxcop!,ier in privin!,a inclt'rytlrii
pumnilor,
caro pare lirnitat5, rnzli ales la b[,rbafii care se lupti, cu pumnii. La
australierri, nutna,i unul dintre informatorii mei a v6,zut pumnii inclerytali. To!,i
sint de acord c[ in acest caz corpul este
linut
drept
;i
to!i, exceptinrl tlouL
trttzrlri, afirmI eS, sprineenele sint foarte contrzlctat,e. Ilnii s(l r"eferi, la gura
Ioarte strins inchisi,, la nfi,rile l5,rgite
ryi
]a, oehii strI,fulgerinrl. Dupi, Rev. r1l.
1.:
..Ilorlr- anrl f lind"
,
1870, p. 51._ 53.
1:r
Le Brun, iu binecunoscuta sa CorLfdrurce sur I'Er-
lrresslorr.
.., (Dc lir Phtlsiortornie, cle Lavater, edi[ia din
1820, vol. IX,
1r.
2ti8 ), olrst'r'r'ri ci'i rrrinia cst.tr cxllt'imirl.ii
plin inclesLarea purnnilor. \rczi, itr ar:clasi scns, HLrscltlirr
I'Iimices et Phllsiogttomices, Fragmetilum Phllsiolooicrutt.
!82'1,
1t.
20. Dc asemenea, Sir C. Rt'll, A rtutort'tr1 and Phi-
losoltlttl of Iirpre.ssion, p. 219.
MTNIE
'l'rrplin,
l:l u,rrslralit,ni.turjll so nrauifesl,ri prirt
!rtgttit'tr':l
buzolot', ct,hii fjind la'r'g
,ltsr.hiryi
I
in t-r:r,l,ul 1'r'rrrcilor, clc rlarrseazL incoaco
;i
in,colo, ltruncitrtl
1rt'tll
iu ltt'l'.
Iirr all; obse1vlt,sr.r.gr'bt'rytcl do bii,rb1,{,ii irrdigtrtri,
(}i1'(,ili
llI'tnl('ii, bt':tlr,ltl Viqrlctr.l
irr toa,l;tr pfrf,ile rrt,uuci cintl sint furioryi.
Arn prirnit, rlcscriori sirnila,ro, in afarL do iluritrsl,lr,t't':t
l)urltltillrt',
irl.
irt'it'itr.{:r
rual:liczilor din peiuinsula Malacca, abisinienilor
qi bil;t,iuir;ilor'tlin r\lrit,it, tltl sutl.
I,la fel este
ryi
cu indienii dakota din America de Norcl; dupi dl. Ifatthorvs, ei
ili
lin
atunci capul sus, se incrunt[, qi ad,esea se intlcpir,rt'eazra arogant, cu paryi
ma,r'i. DI. Briclgc's afirmd, a6, atunci cind, sint furio;i, fuegieuii adt,sea bat clin
pieior, se plimbzi innebunili incoace qi incolo, uneori pling
,si
pllesc. Rev. dl.
Stack a observat un bi,rbat
ryi
o femeie neozeerlarrdezi ca,re se certau
ryi ryi-a
notal,
in carnetul s[,u:
,,ochii
dilatali, corpul leg[,nat violent inainte ,,si inapoi, capul
irrclinat inainte, pumnii inclerytali, cincl arunca,Ji spre spate, cirrd intlreptali
r.'t'ciproc spro Iia,!,ii". I)1. Swinhoe spune cL clescriclt'll nlcit, oont;ord[
(,11
oooll, ar
il, rir,z1l; lll cfuitrclzi, a,far5, numai cii, un om {urios ili apleltt,it, itr gerttlral clot'Pul
itxprc aclversarul siu qi, arir,tind.u-l cu clegetul, ctir, rlrurnul la o ploitio do injurii.
-
in sfir;it, in privinla indigenilor din fnd"ia, dl. J. Scott mi-a trimis o dc-
scriere complet6 a gesturilor qi a expresiej lor atunci cincl sint furioqi. Doi ben-
galezi de castd, inferioar5, se certau din cauza unui imprumut. La lnceput ei
erau calmi, insi, curind. s-au infuriat
ryi
reciproc au dat d.rumul celor mai vulgare
injuri,turi despre rrrtlele qi ascendenlii lor, timp de multe generafii trecut,e. Ges-
turile lor erau foarte diferite d.e cele ale europenilor, deoarece, cu toatc cd, pielr-
tul cra dilatat
ryi
umcrii riclica,ti, bralele lo ri,minca,u a,tirnate rigitl, cu ctla,licltr
iltoarso spre iuterior qi miinile altcrnativ incleryta,to
ryi
tlcschiso. Atlcsea untor:ii
ls 1rrt,1 f6ii,rtc ridicaJi, apgi cra1t l[,sa!i i1
jos. (lt'j
tloi st, rtil,au crutrl; ttttttl lil all,ul
1lo
srrb sprinccnelc irobdrite;i foa,rte irrcrelit,t', ial buzclo l,ugttiltl,c lo olilu st;t'itts
inclrisr,. tfi s-au apropiat unul dc altul
(1rr
cirpul
ryi
gitrrl itrtinso iutlinl,e,_ irnpin-
ginclu-se, zgiriindo-se
ryi
inryfiicindu-se reciprcc. Accastl ittaitrt,are a capului
ryi
il'
corpului paie, un gest comun la cei furio;i,
ryi
l-am observat la englezoaice decd,zuttr
pe cind se certal violent pe stradi,. fn asemenea caTlrrr se poate
_presupune
c5, nici una din pilr!,i nu se aqteaptd, sI, primeasc5, o lovituri, de la cealaltd,.
IIn berl galru carc lucra Ia gr5,clin:r, botanic5, u, fost ac;rtzab in prezt'nlll rl-lrri
llcol,t, rlo cir,t;ril supr.av('ghetorul intligen, rlc a, fi fulal; o planl;ri l":tlorttasl"t,. El a
:rsrrrrll;lr,t in t:icelc
f
i cir distrlrol, ae,uza,!,ilt,
!,initrtlu-stl
tlt'tl1l1;,
(llL
pioJltul l[,r:gi1
,
gllr.:I fitcfuisi, fuuzele
l,rrgrriatcr
ochii ficqi;i pi,1,runzti1;oli. ,\1toi
ryi-4,
stts!,irr.ul; sfi-
tlir,i,or: ncvilutvi,lia,,
(ill
miirrilc lidicate in srls qi inclt'rytalt', t,ltllttl fiitttltt-i 1l(ltllll
irlpins inainte,'cu ochii larg deschiqi
;i
cu sprinccntlc litlicat,e. Dl. Scot,l; a, tll)-
st,rv1i, rlg asemcnea Ia Sikfuim tloi rnecb.i;i cat'e se certltu pcrttlu
lrtlrtt:it
(1o
ltr
levine 6in plati,. Curlnd, ei s-au infur;at t,eribit
I
atttnci nu s-au rnai
!,irtut;
rr,tit de clrept qir cu capul impins fnainte, se strimbau ilnul Ia alt,ul, avind urnerii
riclicali, nr-a1eie indoite rigid"-de la coate spre itterior_qi miinile ineh.ise spasmodic,
iLsir, no chiar incleqtatc'. Ei se apropiau unul de altul
;i
se
,lel,r'lgeau
in. motl
coltinuu
ryi
aclesea iqi ridicau biaf,ele pentnr a lovi, ins[ uriinilc lc lilntillclltt
lcschise
ryi
nici o loviturd, nu a fost clat5,. Dl. Scott a filc,ul; obscrva!,ii sirnilllrt'
asupra tepchaqilor, pe care i-a vilzut, adesea certindrt-se, gi
a rernarcat c5, ci
iryi
lineau^bralele
ii$iA gi aproape
paralel cu corpul, cu miinile impinse pufin
inapoi
ryi
parlial inehise, ins5, nu lneleqtate'
ZEFLEMEA SI SFIDARE 111
Ne rttttrs tn,t s
l,id,rt,rc
:
(Icet:cl,il't,u,
tttt,tt,i,nulu,i,
I)c
/trn
u, ditt
7ttY,r!,i,.
---
Ilxlrr.es
j
lr
JXr
(rilr'()
clort'sr-r sir, o examilrt'z a,ici so deosebeqte nuurai pu!,in cltr oein tlescrisr"r, nuli
stls, eind buzele sirrt trasc inapoi
ryi
sirrt expu$i dinlii rinjili. I)eosebircu,
(rorrs{,i,
rlttar in laptul cri buztt, sulrt'rioall rrste tras5, inapoi in arya, fcl, irrcil, carrirurl
ttrttrtili
IX)
rtu.el clin p[,rt,ilc fe!,ei cste vizibi]
,fala
insi,ryi fiind in gcneral pu!,in ljtlica,tii,
;i
pc junr5tate
irrtoarsl de la persoana oare a ofe'nsat. Ccrlelalte sclrnuo dc l'urio
nu sint neapir,t'at prc.zeute.
Aceastl expresie poate fi uneoli obsen ati, ltr, o
pt)r'soatll care ia in zeflcmea sau sfideazi, pe o alta, cu toate ch uu exist,ii, poattr
1''T.V,,S,I A IV-A
ttrittic tldtrvitt'it,1,d,r ca, :r,turcj cirrd cintrvll,
(,s1;o
Ltcttz;t,l; irr. glrtnrS, dt, vJ'(,o
grr,sr,:lll-r
ryi
r'[spnndt' :
,,f)isllretuiesc
acaza\,iil'. Ilxpn,sizl clo sfidalt' nu
(,st,e
obiryrntitl,
irrs5, am vrantt-o mutnift'stati foarte clar de eitre o doamnd, cAl'() tta luat5 in
,t(,-
flt'rnca t1e o altir, pet'scand,.
Aceastd, cxpresie a fost descris5, tlc c[tre l,arsons,
irrcd, din 17 46? intr'-o glavur5, in care se ved.ea caninul d,ezgolit pe una din p[r.ti
14.
I'irrii a face vro aluzit'la acest subieet, dl. Rejland.er rn-a intrebat daci am obser-
l-at vreodat5, aceast[ expresie, deoarece a fost foarte impresionat de ea. El a
fotografiat pentru minc o doamnii (planrya IV, fig. 1) care iryi a,r5,ta uneor.i nein-
l;t'ntionat ciutinul pe o partcr
;i
care o putea facc voit in morl neobi;nuil clt,
clistinct
r
'
IJxprcsitt, tttttti sat'casnl po junrltal,c
glurnS,
1loa,l,c
t,r'(,c(' l,xl1lt,al; irrtr'-rrll:r
tlt' ntltrtl ft,t'ttcitltt,t',
trinrl caninul este
('xpus,
cu fruntea, foaltc' irr.cllunl;ati-r, si
llr.ivirea,
f iortritsil. IIn bir,iat bt'ngalez a fost acuzat,, in fala cl-lui Scol,t, de uri ,l,rr',,,.,rr.,
tlelict. Delicventul
r1u a, indriznit si, dea d.rumul prin cuvinte fur.iei salt', irrsl
('A
rie vedea, c'lat'pcr fiziclnomia sa, uncori printr-o incruntare sfidS,toare, iar altcoli
,,prinl,r-un
linjet chiar ca de ciine", Cind acesta s-a manifestat,
,,col!ul
buzt'i
1l*
deasupra caninului superior, care din intimplare era mare
ryi
proenrinent
irr acest cAZ) s-a ridicat rle partea acvzatorului si,u, Jruntea sa fiinct inci puternic
ittcruntat5,t'. Sir L'. Betl afirmS,
15
c,d, actorul Cooke putea exprinra, ura, cea mai
Iro_ti,riti
,,atttnci
tritrcl, cu o arunc[tur5, obticfl a ochilorfi;i riclica part,ca cxt,eriuar1
'a,
brtzei superirtare si clezgolea un dintcr ca un unghi ascu,tit',.
14
,,Transact. Philosoph.
gr)c.',,
,\lrpcnclix, 12.tr6, p. 65. Sir C. Brrll dentrmeqLe (p. 1131) rurr;chii care dczvjilrrie
'
15
AnatomlJ and. PhilrtsrtTtlul of Iirpression, p. 1:i6, caninii
,,mu;chii
rinjetrrltri".
142
ZETI,EN4BA SI
]
SI.'IDANI'
I)trzgolittlr r.:rrrinrrlrri
(,s1(,
r'r,zul1,al rrl rttlt^i tttist,lili rlttlllt'. llrrglriul sit,tt collttl
gut,ii t's1,(' 1;r':rs
lrlrlirr
irr.ulloi,
;i
irr rrr,t,l:lfi l irrrlt uIl ttttr;r'lri
(,tt,I'('
Ill('l'.g()
ltltlttlt'l
;i
apt'oaptr dt'ttrrs i'irlir,ii
l)iu'1,('tI
r'\1,(,r'io[u'?"r, a llttzt'i strllt't'ioill'('
;i
tlt'zgolt'ryte ca,ttiltttl
tlc pe rtcettslrl-r pirr'1r' :L ft,tc
j. (lolrt,r':rcfia,
rt,ct's1 tri nttt;t'hi tlltt't' lit I'rit'ttt:tt't'lt ltttt'i
cutrr tlistinetc
])(,olrr"liz 1i
protluct,trt.turi pntct'tri<'t'slult rrtrlr.i, lll?li ttlt's lit r,o1!ttl
st-1u itrterior. Agtjrtrrt,l
(,st('
:lct'(':Isi
('il,
cea a unni t'iitt.t'
('lil'{'
tttit'iit'1 tttrtttt,i r,itttl
un ciine sc f:i(.r'r.ii sc lrrlltri,:lrk'sca isi t,r'age itr sus ]ritz:t ttttttt:t'i
IX'
tll).:l rlirr pitl'!i,
:ltrttll('
IX'
(i(,1,
rlirr fritrr irtl't-ct'slrtlrltri. Cuvirrttrl ,,stx'{'l'"
(il Itt:t itt. zttTrl})('?l) t's1't'
tlt'filpt 1(,t'lirsi t.ir
n,,slr.ill'1"
(:t rrrit'ii)" <'iu't'irrifitll
('I'l-l,,,i.ltit't'", lilt't';t I
,r7'iilrri
ttttttt:ti
tuI t'letttt'ttt
(1iur('
inrlllir'il cotrl,iurtiu'('a, itcr{irtniitt.
rt;
.[]ittrttit,st,
(.ri,
\r('([('lIl o tu'lrlt-l,it, ltct']t,i:t;i t'xllttsii l:t
('('('il ('('
tttttttittt llll sttt'is
srrrrlorric salt lt;rl,ioclrlit;or'. 3,17t',lc sinl; tirr.ute ltt,ttttr,i ttttil,t' t.:lll tlI)l'otl[x' ttttil;t',
insit, rtu colt lrl gnrii t'stc l,r'irs irr:rpoi sltt'r'Ix'rsoantt, lttttt,t"t, itt I'is,
;li
ltt,s:tstt"t 1'l':ls^('l't'
ina,poi
('s1,('
o
llltt'tr.
rlitrt,r-ttIt. :trfu'vriltrl silr'(in.sl t.
(-lu
l,oittt'
('t"t,
tll)(^l('
lx'l's(,lllI('
srtt'irl
ttta,i ttttrll;
Jr('o 1llt,t'1,t,
rr, fr,lr'i c[r'cit,
IX,r,t,itlrtlfii,
tttl
('s1tr
tlfot'il itttt'lt'gt^tltr
(1('ilr
(irl,zlll'il(,(lt,(1,.,r'irlr'lt srtristrl, rlirt,it,
('s1('l'r'irl, t'sl,tr a1,it rlt'obi;trttil, litl,itlrl; llt,0llitt'1r'
it, oltt'ilztrlrti. Attt obst,t'\'tr1; rlt' a,l.i('llt('lI(,it itt ittrt's1l(r o(ilzii
()
ttf(rttl't"l t'ctt1 t'itt,tit' Jlt'ttst,i"t
:ttttttst.hirrlrri(1ll].('1,t.agt'iltstts1lltt.ttlltt'l1;t't.itl:tl.ii,ltlluzt,istt1tt't.i(i:|l.('.$it'lll,(.l"tl-tt.t'lts|
tni;citnr ar'fi
llrt
rleplirr
(,xc('trllr1r"r,
cir, llr'(l('z\.('li ctt,tdtrttl;i tt,r'1tt'otlll('('o
t'x1)I'{'sit'
rlt, it,devitr':t1, sltl'c:tfiln.
J)1. I',rrlrrrcr'' l1r rrrisi()llll' iltisl,t'?llilrtr rlilrll'-o
1l:tt'lt'
ittrlt'piir'1 trl:i ll, '!'irii
Itri
(li1l1rs?
s])un(',
(i:t
l'islrrrns lir, ittl t:r'll:t'l't'rt ttl(':t tlt's1tl't' rlt'zgolit't':t t'ittLittttltti
lxr
11lpr ,lilr
lxir'{i
:
,,('9trsllr1,
t'i., t'irr.jitrtl ttttrtl lir,:rl1rrl, ittrligttriii;i \rol'bt'sc ctt tlirllii
strirr;i,
(rll
ltrrzir srrl.lclisrirr':i 1,t':rsli tlr' o siirgtrlit,
llltt'1t'
si
l)('
l'tr{ir,
(1ll
o t'}illl.osit'
E('ll.('t.2lir, rlc ttritr.ir,,, itrril
1lt'ivt,sr,
rltr'1ll irr l':r{i
IX'r't{(}irl)r,
t,:ilt'i:t i sr, ittlt't'stlil4,it,'^.
r\lti 1r.r,i obscrr-rr1orirlilr Arrsl r'rrliit, lulul rlirr .\lrisirrirr,
.si
tittrrl tlirt
('ltittit'
lt'tt t'iir',1)lllls
(.xr)t.(,Ni(, (,s1;(,
t.lr,t.ir,
5i
ci llu lnt ittlr.:r1, irr rlr'1,:t,liur ttui, 1t^llt rlt'll lc llo()1.(lll irtrlrlir,il
ittcretlt'r.r'. Ntr
(,$1(,
1;otrrsi t,it,rtsi rlr'
lrtr{irr
irrtllt'cllitllil t,it tt(i('ilsl,it, t'x1lt't'ltitt
(1ll
ltr
irnirnitl sr-l 1it, nr:ri
(lornulli-r
lllirrt,rt'
sirllxr,li<,i tlt't,it lir I'AF,t'lc civiliz:rl,e. I)1. []t:rr'lr
(.sto
un obst't'\-rltot'(rl,l'(. Ittt't'it,it, 1,o:r,1,I, i.rtcrt'd('I'czL
ryi
cl rt, ttltst'1'vtr1, ttcrclsiir t'x1ttt'sit'
la, un mllaicz tli1 irrl,t'r'ionrl pt'uitrsult,i IIaJrleca,. I'it't'. S. O.
(ilt'ttitr
lisltrttttltl:
,,Atn
obs(,l.vil,l; :tccrtslii, r'x1ttt'sio l:r inrligt,ttii tlitt
(tt'.\.lrltl,
ittsit tllt ll(l('lr('tl,tt. Ilt sfir'tsi1.
irr Arler.itrir clt, Nslrl rlr'. lio1lr.r'ocrlr:r l'('1niu'('itt-o l:t tttrii ittrlit'tti sillrlrfici
;i
:ltlt'is('lt
Irt, lllt trib iltr.t'cinttt, llt,tutltliiol'.
['tr 1;rur,l,tr cil bttza,\up(rl'iorrli
(,Nt,r',
litt'i, ittrtoiirlii, ttrcol'i ririir'ir1ii, tttttttit,i tltt o
sirrgur.ir,
1lit,t,l,e
a1;unr,i t,itttl oitt(,\'a,
('f*1,(l lu:t,1, irt zt'flc,tttt':t F,:ltl
('s1(r
sfitltt,t,, utl sl,itt
dtr,cl, se, intirnplir, int,o1,r-[caruIrL a,fr], clt'ottrecc
fzlt,rt
('i*t('tltl ollit,t'i
I)('
jtt_trttittrl,rr itr-
toars[,, iar t,xpresia est(' aclesea tl'ecrritoart'. ]r[istrart'rtr tiintl lirrrilrttii 14, ul]iL rljrr
p;rfi, poatg ce 1u formea,zzi trsen!,ialul cxplt'siei, ci probitbil ttepintlc tlc fttltt,ttl
ie m1ry1h.ii respcctivi m sint
(iapabili
cle rni;care clecit tlt' o sitrgulir,
Pttt'tt'.
-.\ttt
rugat patrl pe"soune sir, se str:irduiascir, sir, zlctittttt'ze voit in ac'est 1't'l
I
tlrtltz"l rlirr
ele, n1-;i-z1r plttrt ck.zveli caninul rleeit de partt'u, sfitrgit, lurtt trtrrtlzti tle p?Il't,t'rt
tlrt,aptir,, iar ,l pirt,r.a, rlt, nici o pa,r'te. Nu c'ste totu;i citrtli tle pu!} sigul rlltt'i
aceleaqi per.soane cir,re ar sfitla pe cinc.'rra in serios llu si-ttr tlt'zgrtli t,itrtitittl tlr'
1o IJglslt,i{lr \Vr,rlgrvgotl, I)irlionanl of British lilr1mtiloQt7, 1865, vol. IIt, p. 2 t0 si 2l:1.
ZBI'LEI\4EA
SI SFIDAIIE
partea, oricar(r ir,r'fi t'a, clinspre persoana care a ofensat. Arn vilztrt c5, unele per-
soane nu pot, in motl voit, sd,-ryi faefl sprincenele oblice
,si
totupi aclioneazd,imediat
irt aeest ft'l <'ind sitrt irrl'luenfa,1,tr dc' vreo cauzit, reali,, tle suferinJ,5,, cu toate cri
l;ota,l neiltsettrttatli.
('apltcritiltt'lt,
tlc a-$i clezgoli voit cunirnrl p('unil din pir,rfilc
I't'l,ei, fiintl ltsl,ft'l irtlt'st'a t;otal picrtluti,, a,r'ilti'r, eli esttr o a,e{ilne rareori totoditn
ryi
rr,proap(r dislrirr'utri,. I,lste int,r'-atlevr-u'un fapt surprinziltot'c[L ornul sL posed.e
it,ct'its1,it 1:11pi16ri'l':t1't' sittt s?-1, mAllifeste trreo tendirrfir, cle a o folosi, intrucit dl. Sutton
llll il, observat rtic,ir;rlati-t, o lrefiurte de miriit Ia, rurlele noastre
(,t
le mai apropiate,
maintu{,elc cle llt, grirrlina, iloulugic'r-r,
;i
es1,e rigur r,ir, ptiliiririi, clt tcate c5, sint
{9taJ1i
cu cit,tritti ttul,l'i, nlr. flr,tioru,azl'r, rri(riodatri irr lrrrtst; l't l, ti ili dezvelesc toli
dinfii iltnttci ctitlrI st,sitttt, ftu'ioryi
ryi
sirtt, gutlr, rlt'irt,lc. Nu s,t'stic rlirr,ii, nrliplrt,eic
iult,l'op(ltttorfe lt,tlttlt;t', lrt, lri cI,ror tttasr,uli clurinii sirrl; rrrrrlt rn:ti lrrrrEi ,1pc,it la,
I'tr111pl1', qi-i dt^zgok'str lr,turrr,i t.irrrl
gg
pr(,gt-rtt,sc rlt' ltrptir.
.lr)x1lt't'sitt, t,xlttnittatii lir,i, tllrt'L
(,sl,o
it, uttci zr,1'lt,ln('k'
.iuciiu;c
s:l,ll a rttrtti
rnir:iil; ft'l'o(1('r esttl lllla rliutrt'
(r('l('
ttut,i cittcllt,te ca,l'(, str irttiltx,stt, lll,
(rnl.
lll, tlezvfi,luiei
r[r,scetldctt!,1t,
l{a, a,ttitnit,lit,,
(1(,olll,'t,(,(r
tritnctti, rrhirrt,rIir(.r-r, N(\ t.ostogr-llt,;tc pe pftmint
int;r-o lnJrl,ir, corp l:t rrol'pr ptlria1,ir,
ryi I)('
nrr;ru'1,{',
(,n
ul} tlusrnlrtt
;i
irieea,r.cil
sit-l trttlltt', l[tt t":t, ilI(1('l'('r sl-"r, 1'oloscltscii cittrirrii rrr:ri ttrttlt, rlr,r.it, t,r'ilirlti rlirrti. ])i11
:t,f itt.it;lt1;t'lt ttoltstt'i, (itI
ttutitttttlt'lt' tt,ltl,t'o1)otttol'1t' ptttt'ttt r.tr,rl<, ltfot. t,:i s1 r'rirnosii
ttrlsl;t'i llltls(1llli1lr,.irtrrri1;:rlc
ttttuttti lt,v'('llu
(lt.lltirri
trt:r,r'i.
$i
rrstrrzi st.tti.rs(i lrrrt,ot'i oltntetti
oll ctlttittii tlt'tIintt'ttsitttti tteolristtnit dt nul,r'i, cll tlilrsl,t'rrit'prr 1':rlctr,
()prii{r-r,
p{'lrt,l.u
1lt'itttit't'a
lttt'17. Ittll'r'tn rlt' ls('lII('II('n, birrnri,
(,u
toittt' cil, lll :t\r(rnl ttit,i tuI sprijirr
tlitt ltttitlogie, t'it, stt'ittrro,;ii rur51;r'i
1lt'
jurrril,:r1;rr
rrnurni isi r[r'zgolr,:ru canirrii 2,l,trrici
r,itttI so pttEiul;t':ttt tlt' ltrpl;i,, rltrlrii,
(inllt
luri irlt,ii, o f irrit'l)t r,irirI sirtl;erp irtfru,il,{,i
(itlt
tt.tttlttt,i t,irul ltui,trt in ztl'lclilt,rl ori sl'irl:irtr
IX'(,inr.\'rl,
lllilir, \'r'co itrl;r,tttie t.elllL
t-ltr ll,-l ll,t;i1c1q,
(1u.
rlirr!,ii.
t7 'l'lrc
I)rsttrtl rtf .'lltttr, 1|i71. r'ol, l.
1t.
l2ti
ltr.:rrl.
I'otn,.
[).
l:]1,
143
(_l
I,I TOL[ir, AL XI-Ln.l
DISPRFT, DBSCONSIDERARE, DEZ,GUST,. VINOY,I.TIE,
MINDRIE ETc., NE,4.JUT0RARE, R.LBDARE,
AFIRMATIE
$I
NEGATIE
,'",,,,,1'"i'li,:l;,JIi'':iJ"llil':
'l:,;:'J;,'1'i ',ill:",'il,
:l':illil:' ;,,:,lJi,:
"i;'yi:l:l1,.,
l'uro sarr nt'1rrrIinIi -- liilrrlalc
-
IncipIlinarc
-
I].itlicarea <lirr uttrcl'i t:orrrtnrir rnljo-
t'itilii |ls('l()l' ilrr)i'ilro Serrrrrrr rlc lrfirtrrllie
;i
trrrg:r!ie.
1'|l1,jo(inllr
;i
zcflt'Iriculur :rpl'o:lp('
(,1-1,
l11l pot fi distinse dc rloficottsiclt't'lrtt'
irr af:rlr"l lr.Trrlliri rkr
j'rrptrrl
c,5 r'le inrplit,ir o stare psihicl mai minioasir,.
$i
uici
in
:rccst
(,az
r'le nu pot fi dcosebite clar d,cr sentimentele discutate irr, capitolnl anl,erior
sub tt'rnrt'nii tlc sal'casnl
$i
sfirla,re. Dezgustul este o scrrrza!,ie oarcculn mai
dcosr'?liti"l plitr tr.:ttrlt'lr, lui si 91' r'1'fq'1it, la c()va revoltir,l,or', irl primrrl lintl ln lc,gri,trtrl"r,
(ilt
sirrrlul grtsl,rrlrri, t1u1ri,
('llrn
t.sl,(r rlr fa111, peilcttput silu irnagin:rt irt tttorl virt,
si itr lrl rloiltir t'inrl cu ol'i('(,n(f
I)l'o\ro:lcl"r,
tlrl strttt;itncttt asolnir,nt-r1;ol:1rt'itt s.irrr{trl
Irri-t'osrrlrri, lrl pilli,ilrrlrri srrrr r,lIi:lr a,l 1'1'1]1rrii.
t-l'ot,uqi,
dt'Ncotrsidr,l'{u'ctt t'xl,ttrttti
tiil,ll, rlrrpir
(ilurr
csltr ll(l('selr, rlt'ttttrnit;t"t, :t,vt,t'siltnca, apro[tpe cir, nll so tlr,ostrbeft;tr
rlrr tlezgrrsl;. Ar,t's1,c
(,il,t'\'a,
sl,ir,r'i psihicrr sin1, dc aceea indeaproapc inruclitr', si I'it'-
(,altl
sc poatcr rualil't'stu, irr cliferrite fcluri. tTnii autori au insistat mai ales asupra'
unui arrumit rnod
(k'
<'xprimflre, iar allii asupra unui mocl diferit. Din ilccsti
motiv, tll. frentoitrtr il susf,inut
I
(,r-r,
clcscrierile lor nu sint clemne de lncreclere,
Vom vcdeA insl inti:rlir,
(,r"r,
esto natural ca sentimentele pe care lc r,xaminri,trr
lici sir, fic t.,xplittultt'in rnull,e ft'luri, inl,tucit tliferit,e acliuni obi,;tmi1<'scrv('s(r,
rlrrpii, prilrt,ipiul usoeilr!it'i, 1,ot a1,i1; cle binc pctttru erprimarea lot.
fittjor,trt'lr ,1i tlispt't'lu1, trlr
ryi
zcflt,mcatlil,
ryisfi<1area,,
srr pol; rrratrifesl,l pt'i1(,1'-o
tr;o:tt'li 111,71'1'li1'1':1, t,lrtriutihri tlt'o singnll"r, pa,ltc a fe!ei,;i:trc,('ast["t, trri;r'lrnl
J):n'(,
si ,\(' f1'1111,sIr)r'llr(f 1,t'r,1llir1; it.tt;r'-tittit foarl,o asemi-urt-lt(rit,r'(r untri suris. Or, sttt'isttl
sau listrl
1to1
fi rrct'il,rrlrilp, cleqi bal,jocoritoa,t'trr c('cn,
(',(,
ltr:tt,I, cI, oft,Irs:t1,ot'trl
('N1('
I
l)e ltt 1'lrysiottotttie r'l dr' l,t I'rtrtlt. lli{i5,
1r.
8j.
DISPRET
atit de neinst'nrnat,
incit nu^provoacS, decit amuzament
;
in general insdr amu-
zatnentul este un pretext. ln r[,spunsuri]e la intrebd,rile mele, Gaika observir,
r'ii desconsiclt'r'area t'ste manifestatl, c1e obicei de cltre compatrio!,ii s[i, ea,frii,
lrritt
suris
;
t'rialrul Brtlol<e fa,ce zrct ea;i observa,f,ie in privinf,a daiucilor clirr
I iot'tlt'o.
-l)r'r
)Arec(' risul esto ln primul rincL expresin sinrplei bur,urr i, cred r,ir
copiii foarl,c ntici nu lict rilcioda,tir, ba,tjocoritor.
Dupi, cum insistir, Duchenre
2,
inehirlerea parlialri a pleoapelr,r' sim ir-r-
toarcerea ochilor ot'i t1 intregului colp este, de asemenea,
fo
rniryearcrj foarte
expresir,'ii tlt' clisprt'!,. At:t'ste acrf,iuni par sf,, cleelare c[ persoelna dispret,rritir, mr meril ir
sil fie pr:ivitil srru cit, t'ste nt'plireut sir, te ui{,i Ia ea. It'otografi:r aliitulatl (pla,n;rl
\', fig, 1), t'xct'utl-rti, de rll. Iic.jlunrler, exprimi, aceastir fcx'nrit, dc rlisplet. Ila, iut'a,tr-t,
o l,intirir, clolltuttii clcsprt'
('lr'('
so presupult() c5, nrpc in lluc:ir,ti fotogrtrfil ntttri
irrbit, dispre!,uit.
Llea, rrtlri obiqnuit,ii tne'totLi, dcr a crxprinra clcscclnsiclerarca, estc prin nrnrnritt'
tnirseitri in
jru'ul
nit,sului sa,u in
junrl gurii
I
insir, atunoi cind sint puternic pl'o-
uunJ,ate, ar'r's1,e tlitr ut'mir, miscri,rj inclicii dezgust,. Nasul poate 1i rirlicut pu{ irr
in sus, ceoa
('o pale si, dt'curgiu din intoarcerea in sus a, buzei supeli{rArtr, san
tniqcarea poa,tc fi t't,thrsir, la, sinrpla iucretire a nasului. Aclesea, nasul
('st(r puf in
r,orltr'a,ctlrt, a,1rr, itrcrit sir irr<'hirlir plrr'{,ial clrna,lul
3,
trecft,cc este rle obiet'i irrso{,il; tle
ull nsor fot'rniil, stu tle t'xltirllir'.
'['oate ar,este a,cf,iuni sint aeelea;i pe calo le folo-
sitrr u,trtnci t,irrrl pcr'c()J)()rrr rlrt rniros ncplireut
ryi
dorirn sri-l exclutlem sau sir-l
c,lirninitrr. irr caznri t'xtrt'ru{r, rlupii, c.rin observii tlr. f iclcrit
a,
noi
f,uguint ;i
ridirriirtr atttbt'lc buzt, fiillr rnrm:ri
tr)o
ecir superioitri-r,, pentru a inchid.c rrririle cfl
printr-o supapl, nrrsnl fiirrcl astfel ritlicat in slrs. fn aeest fel s-ar prirea cli
spunem pcrsonrrei clisprc!,nite cit rniroase urit
5,
apr'oa,pe in :lceltr,ryi fcl cunr lle
rnanifestlm fa,!'ir, dc t,a, einrl, inchizindu-ne pe jumir,tate pleoapele sau intorcindu-ue
l'a!a dirr.spre
(':tr,
[ii
ali'lti"rtn] cri rru meritit, sri ne uitilnr la etr. I{u trebuie totu;i
presupus cir, ftserrronea, itlei n(' tr'('c rlt' fapt prin mintc atrrnci ciurl t).e mit,ttifesl,it,trt
rlispretul
I
rleotrrcee insir,, ori t1o eitcr ori a,rn pcrcepul, un rniros nepllcrrt sA,lr ill]l
vii,zut o pr:ir,'eli;te tleztr,greabili,:ru fost oxe(lrtirte asemenea acliuni, ele au tlt'vt'ni1;
obiryrruite, fixintlu-se, ill,r acunr sirrt folosite in oricc st,are psihicir, a,rralog5.
Diferitt, nrici gesturi bizalt, irulicir, rle ilscrnrcnca dcsc<lnsirlcrnrcr de cxctttpltt
1tl,cs,nittil
degctelor. Dupil
(iulrr
observri r1l. lfylor6,
,,Acest
gcst tttt t'stc pl'orr iutc-
ligibil, lsa cllnr il vcrlt'rrr in gcnerll
I
insri, aturtci citrcl ile tlilrrt seilnltr
pi-1
llsclitpi
!
Iltctrnistne rle IrL Itltllsiottotnie llttnmirte, rrlbutn,
legcrrtlrt
Vltl,
l).
:i5.
(ilrtiolct
(l)e lu Plttlsiouotttic ..,
18(iir, p. 52), tlc ascllrenell, volllegtc desprc inIoarc.'relt
oclrilor sau a lnLrcgului cor1l.
3
lnt.r-o luct'arc intct't'salttir aslrl')l'lr .simtrrlrti tttit'osultti
(..lledico-Cltilurgicrtl
l't'ansacLiorrs", vol. lII,
l).
2(ill),
,lr'. \Y. Ogle aratir ci, at.ttnc:i citrtl I'l'cnt si tttit'osittt ctt
;:r'iiii, in loc dc a iusliit'u o singrrt'l-r rlirlii arlirrc
l)c
1las,
lIireern aet'rrl printt'-o srrcct'sirrrrc tlc inslrir':r!ii st'rtt'tc si
t;ririrlt', I)irci,,irr t'rtt'strl ltccstrri
I)l'o('cs
st'<lltscl'r'ri ttit'i-
lr'. se
va t'rtlt'rt t'r'i , in lrlc sl"r se tlilllt', rlt'lrrpt, t'lt' s(' ('otl-
,r,rlt'tt-r
la I'igcartr ilsltit.lrlit' scrrr.ti.,\r,r'1stir eontractit'
t r irrt'lrrrlt'intt'cirgrl (l('s('lri<lt't't',
t'i rttttttlti
lror'Iitrll('il l)os-
'r'1i,r;11i1".
l.l t'xplici ltlloi t'rtttz:t rtr't'slt'i trrist'lrti.
(linrl
rlolin[a, pc rlc al tr"r
lrarte,
e sli excludcttt vrcuu tttitos, ple-
srrprul cir aceasll contt'aclie inflrteltleazir nttnrai
llat'lclr
anIclioarir a nlrilor.
{
Il'i.ssenschafiliches System der IIimil;. urtrl Phgsio-
ettotnil:, 1867, p. 84
9i
93. Gratiolet (op. cit, p.
'155)
arlop-
lir lrl)roupe acelasi punct dc vt-dere ca
;i
dt'. PitlcriL ln
privin{a exprcsiei dc dispre[;i clczgust.
i'I3irtjocrrra
irrrplicir o fot'rnir ptrLct'trici rlc rlcscoltsi-
rlel'lrc, iirr una tlintrc rirtlircinile cttviltltrltti,scortl"
(lrirt.ioctrrir) inscarnrtt-r, tlupa cil. Nedglvoorl (I)ictiontrtl
ol' Iinqlislt I')lt1molor1r1, r'ol. III, p. 126), gttnoi satt tnttt'dit'ic,
O pclsoanir llut.iocolitl esIc Irattrtir crl (:cva uturdar,
6
Ilcsearrltes irtlo llrc Harltl II islortl rtf IIttrt/''itttl, r'rl.
:r 2'rt,
1r.
l,r,
DISPRET
semn fd,cut foarte lini;tit, ca si cnm
ryi
policAr, sau semnul de a,-1 arlrnctl
gt'strrt'i obisrruitc si lrint' irrtt,lr'sr,
am lnvirti vreun obiect minuscul intre cleget
tlgor cu unghia policanrlui qi ard,t5,torul sint
Irlt' surtkimu{ilor', irulicintl
(iov:l
foartc rnit,,
PIAiYSA A V-a
vretlnir. r'l(' rlispre!, parc ca si cinrl am fi exagerat
;i
am fi fticut eonventional[,
o ar.fiurre perfect nntural[r e$a lncit sir, pierdem din vedere semnificatia ei ini,tialir.
Strabr; fact' o observalio curioas[, asupra acestui gestt'. Dl. Wasbingtotr ]Iatthervs
md iuf c,nnc azi ei la indienii dakota clin Anrerica de Nord d.esconsiclerarea se
aratir, 1nl llulnai prir", nrilcii,rile felei, ca crelc desct'ise mai sus,
,,ci
in rnod convenlio-
:1t"":]tr
t':rptul cir nriuu eslc inchisil si
!,inutr-l
aproa,pe c1c pit'pt, iar apoi, in timp
DEZGI]ST
ce antebra,tul este brusc intins, mina este deschis[, cu clegetele separate intre
ele. Daeti persoana pe socoteala ci,reia se face acest gest este prezent[, mina este
indreptat[ c5,tre &r
;i
uueori capul este intors de la eA". Aceastil, intind.ere qi
cleschidere brusc5, a miinii indicfl
[dorinla
d.e a
]
l5szr s5 cad.5, ,.sau d.e a arunea,
un obiect firr5, valoare.
Termenul
,,dezgust",
in sensul lui cel mai simplu, inseamnd, ceva deza-
greabil gustului. Este curios cit d.e ugor acest sentiment poate fi p:ovocat d.e orice
este neobiqnuit in asperctul, mirosul sau natura branei noastre. fn
lara
d.e tr'oc,
un indigen a atins cu degetul niryte carne rece conservatil, pe care tocmai o min-
cam in bivuacul nostru, qi
Di-a
manifestat clar dezgustul profund. din caurza
moliciunii ei, in rrrenre ce eu am resimlit cel mai total dezgust atunci cind
tninearea mi-a fost atins5, de un si,lbatic in pielea goal[, cr toate ci, miinile nu-i
pitrcau murdare. O urm5, cle sup5, pe barba cuiva pare d.ezgust[toare, cu toate czi
nu existh, desigur, nimic de'zgustd,tor in supa ins6;i. Presupun ci, aceasta decurgc
din asocialia puternici, in mintea noastrh, intre aspect'ul minelrii, sub orice form5,,
;i
icleea d.e a o minca.
Intrucit senzatia de clezgust ia na;tere in prirnul rind in legi,tur5, cu actul
mincatului sau al gustatului, este natural ca expresia ei sd, constituie mai ales din
rni;cl,ri
[ale
mu;chilor] din
jurul gurii. Deoarece insd, dezgustul provoac5 d.e ase-
men.ea
;i
supd,rare, eI este lnso,tit in general de o incruntare
$r^adesea
de gesturi
ca pentru a indepd,rta un obiect neplicut sau a se feri cle el. fn cele tlou[, foto-
grafii (p^lanrya \r, fig.2 qi 3), d,I. Rejlander a imitat aceast5, expresie cu oarecare
succes. In privin,a fetei, dezgustul moderat se manifestfl in diferite feluri : prin
desch.iderea 1arg5, a gurii, ca qi cind. s-ar l5sa sL cadi, o bucrifici, nepld,cutft, prin
seuipat, prin suflarea cu buzele
luguiate
sau printr-un sunet ca
ryi
cinct ne-am
drege vocea. Asemenea sunete guturale se pot scrie prin ah sa:u u,h,
ryi
emiterea
lor este uneori insofit5, d.e un tremurat, bralele fiind strins lipite cle corp, iar
umerii ridicali, la fel ca atunci cind se simte graazd,7. Dezgustul extrem este ex-
primat prin
miqc5ri in cerul gurii
*,
iclentice cu cele premergi,toare actului vomi-
td,rii. Gura este larg deschisd,r cr huza superioari, puternic retractatri, eeea ee
increleqte laturile nasului, qi cu buza inferioar5, proeminentil, r[sfrintrir cit mai
mult posibil. Aceasti, din urm[, miqcare necesitii contrac!,ia mu;chilor care trag
col,turile gurii in jos
8.
Itrste remarcabil cit d"c uryor qi imecliut icnitul qi chiar vomitarezr sint pro-
voca,te la unele persoarrr fls simpla iclee de a se fi ospir,tat clin vreo hranri neobi;-
nuitli, preparatii, dintr-un animal care cle obicei nu se miininci,, cu toate cri rrlr
t'xistri nimie in asemenea hrani-r carc sir, facir, ca stomacul s[, o vomite. Atunci
cintl clin vreu cauzri rea15, ca hranir, prea imbelquga,t,ii sau carne stricat5 sau rrrcun
vomitiv, vomitarca rezultri cA o acliune reflex5,, ea nu urmeazri imediat, ci in
general dupi, un tirrp considerabil. I)e aceea, explicarea faptului cil icnitul
sau \romitarea sint atit de repecle
ryi
de ulor provocate cler o simplir iclee ne face sir,
bd,nuim e[ strrimo;ii no;tri trebuie sir fi avut lnainte vreme capacitate:r (aidoma
?
\iezi, in acest sens, rll. Ilensleigh \Vedgrvood, intro-
8
Duchenne crede cir la intoarcerea buzei infelioare
tluccte la Dictionary of Dnglish litgmologg, ed. a 2-a, colfurile sint trase in
jos
de cirtre depressores anguli
1872, p. XX\VII. ons. Henle (HandbLrclt der sgstematisclrcn Anciomie tles
" llai exact mi;cl'rrilc rnu;chilnr t'cgitrnii pirlrtinc, LIenschen,1858, vol. I, p. 151) conchidc cri aceastl
Inri;-
sitttatri itt frrtr<lrrl cavitir!ii lrrrcalc (N. lrrrrl.). carc] cste provocatir rlc rnrrscrilrrs quudrnlus nrerrti,
DIIZCiTIST 149
celei pe care o au rulneg5"tonrele qi alte citeva animale) de a vornita voit hrana
care nu le eonvenea sarl care creclean cil nu le-ar corrveni
; ;i
acum, cu toate ci,
aceast[, capacitatt' it fost pierrdutd, in ceea ce pri\rt'stt' voin,ta, ea este chematd,
in acliune involuntarf, prin forfa rrnei obi;mrinfo anterior bine stabilit[, ori d.e
cite ori gindul se revolt[, la irlee:r de a s(] fi infrrtptat dintr-un anumit fel d.e
mineare sau din ceva rlezgustf,,trir.
-\ceastir
brir-nrialir t,ste intflritir de faptul,
rle care am fost asigurat rle citrt' dl. Sutton, cir nrilirnulele tle la gridina zoologic[
ad.esea vonritir, fiinrl perfer.t sirnirtoase,
('(,('A
c('face sri parir er-r actul r''omitirrii
ar fi fost voluntar'. \ic' putenr tla soAmrr
('i"r,
tlt'oarecr(' omul este in tn[,sur[, sil
eomunicc prin volbirc copiilor
;i
altour r,unoryt,inlele sale clespre felurile de
hrarrir care trebuie t'vitate, eI llu r'a a\r('il clt,cit puf,ine oeazlt s5,-qi foloseascfl
facultatea, d.e vomitare voit[, a$a incrit aet astzi capacitate r.a tind.e s5, se piardfl,
prin nefolosire.
fntrueit simf,ul mirosului este intim lcgat dt' cel al gustului, nu este surprin-
z\,tor ca rlil miros excesil- tk' nepllcut sil plolrclaee icnitul sau vomitarea la
unele per.qoane tot atit der 11$or crr
fi
irler,:L unei hrailt, resping5,toare,
;i,
ca o altl
consecinlir, un mirrs potrivit tle nt'pliicrrt sii rletenrrine diferitele miryci,ri de
dezgust. Tentlinla de:r, icni la un miros fetirl est('irnet'liuh intdritir in mocl curios
de un oarecarc grad de obirynuin,tii,, cu to:rte ci, es1,e curlnd pieldutS, prin obi;nuin-
!a
mai inrlelungatir rlin eau za rlezagreabilului qi prin retinc,re voluntar6. Am dorit,
de exemplu, s:i curir!' sehek,tul unei plsriri care nu fusese suficient d.e macerat6,
dar mircsul ne-a f[cut pe rnirie insrrnri (nezr,vincl multti erperien!5, in asemenea
lucr5ri)
ryi
pe servitorul rneu s5, icninr atit cle violcnt, incit arn fost obligali sti
incetlm lucrul. in d.ecursul zilelor precerlente, eranrina,s('nr alte citer-a schelete,
care aveau un ugor miros; totu;i, acest miros nu m[ influerr!,ase cltu;i de pulin;
ulterior ins5, timp d.e citeva, zrle, ori de cite ori mri atingeam cle acelea;i schelete,
ele md, fi.ceau ,q5, icnesc.
Din rir,spunsurile pe care le-ant primit cle la cor,spondenlii mei, se pare
c:i diferitele mi;e[ri carc] au fost clescrisle acum cA erprimincl clesconsiderare
ryi
dezgust prectominfi, intr-o mare parte a lumii. I)r. Rothroclc r[,spund.e, d-e exem-
plu, in mocl hotd,rit afirmativ in leg[turil cu anumite triburi sd,lbatice de inclieni
din America de Norcl. Crantz spune c[, atunci cind ur] groenlandez respinge
ceva cu rlispre! sau scirbi, eI i;i riclieir nasul
;i
srroAte utl ugor zgomot nazals.
I)1. Scott nri-a trimis o c1c,sc',riere pla,sticd, a figurii unui tirrirr hindus la vc'tlere:t
ulciului cle ricinr po
(lare
a fost nneori obligat sir, il ia. Dl. Sct;tt a vitzut de ase-
rneneA aceea;i erpresie pc' fat,a indigenilor rlin caste mai inalte, care s-au apro-
piat prea rmrlt do un anumit obiect profanal,rir'. Dl. Brirlges spllne cil oamettii
d.in
lara
cle Foc
,,isi
exprimri desecr-rsiderareu arurLcintlu-;i buzele itrainte,
;rlie-
l'inrl prin ele
ryi
intorclndu-ryi nasul in sus". fft'ntlint,a fie c1e zr fornli prin nas, fie
rlt' a scoate un zgomot exprimat prin ru/r, sau a-h, a fost l'omarcatf d.e mai mulfi
diirtre observatorii mei.
Seuipatul paro s.i fie llrl semn aproape unanirn cle deseonsid.erare sau
clezgust
;i
reprezintil evident anrnearea d.in guril a orice est,e neplicut. Shakes-
pear(,'iI faee pe cluoele'de Norfolk sir spunil:
,,fl
scuip -- il numesc un la; birfitor
qi un nenernic".
$i,
cle asemenea, I,-alsta,ff spune :
,,IIal,
clacil ili spun o minciun[,
[,
I),
1(i1].
150
VINOVATIE
sai m5, scuipi in obraz". I-reichhard.t observS, ei, australienii
,,iqi
intrerupeau Yor-
birea scuipind qi scoltnd sunete ca puh I puh !, exprimind.u-qi, dupd, cit se pare,
dezgustultt, iar cd,pitanul Burton vorbeqte de anumi!,i negri
,,care
scuipau cn
dezgust pe solt'10. Ci,pitanul Speed.y m5, informeaz5, ei, tot aqa este
;i
la atrisi-
nieni. Dl. Geach spune cd, la matatezii din l\falacca expresia tle dezgust,rcores-
pund.e cu scuiparea d.in gurd,'), iar la oamenii din
f
ara d.e tr'cc, dupti dl. Bridgesr
,,a
scuipa spre cineva este cel mai mare semn d.e rlesconsid.erare".
Niciodat5, nu am vd,nft, d.ezgustul exprimat mai clar tlecit pe figura
unuia dintre copiii mei la virsta d.e cinci luni, atunci cind. i s-a pus pentru
prima d.at[, ln gurd, apd, rece qi apoi, iard,qi d.up[ o lund,, cincl i s-a pus o buciffic5,
clintr-o cireaqfl coaptd,. Aceasta s-a vd,zut d.in faptul cd' buzele qi gura intreagd,
au Inat o formd, care permit,ea conlinutului s5, curgd, sau si, cadd, repede af.afi';
scoaterea timbii pentru a ltisa sL cadi, un obiect nepli,cut d.in gurti poate
cxplica cum se face c6, aceastd, acliune serveqte pretubindeni ca un semn d.e
deseonsid.erare sau de urit
11.
Am vilzut acum cil batjocura, d.ispre,tul, dcseonsid,erarea
ryi
dezgustul
sint exprimate in multe feluri prin mirycl,rile trdsirturilor felc'i qi prin difc'rite
gesturi qi ce acestea slnt acelearyi in toatd, lumea. Ele constau toate din. acliuni
ieprezentind. respingerea sau exclud.erea vreunui obiect real ca e ner d"isplace sau
pe care il detesti,m, ins[ care nu provoacX, fue noi alte emolii puternice, ca furie
iau groazhl prin forla obignuinlei
$i
a asocialiei, acliuni similare srint exeeutate
ori de cite ori vreo senza,tie analog5, ia naqtere in mintea noastr[.
Gelo::,ie,
,ina,id,ie,
aaar'i!'ie, r"d,abuna,re) bd'nui,ald', Angeld'ci,'une, u'icleni,e, ''"'ino'
ud,!i,e, aan'itate, Angi,mfare, antbi,!'ie, m|nd,r'ie, umili,nld,, etc.
-
Este indojelnirr claei,
majoritatea sti,rilor complexe sufleteqti de mai sus sint d.ezvfl,luite
prin Yreo
expresie bine stabilitd,, suficient d.e distinctd,
pentru a fi d.escris[
;i
preci's con-
tuiatd,. Atunci cind. Shakespeare vorberyte d.espre invirlie (,,cu ochii in funclul
capului))
-
fa\d, sl5,bd,noag6
-
sau
,,neagrd,"
Sau
,,palidi,") Di
d.espre gelozie (,,rnorr-
stiul cu ochi verzf')
li
cind Spencer d.escrie b[nuiala d.rept
,,mirqavI,", ,,ur'lt[" ryi
,,necru!5,toare",
ei trebuie s[ fi resimlit aceast[, dificultate. Sentimentele d"e
mai sus
-
cel pulin multe d.in ele
-
pot fi toturyi d.etectate cu ochiul, d-e exem-
plu ingimfareal ad.esea sintem conduryi insd,, intr-un grad mult mai mare decit
^ne
ilchipuim, de ceea ce cunoryteam anterior d.espre acele
persoane sau imprejuri,ri.
Corespond.enlii mei imi r[spund aproape unanim in mod. afirmativ
la intre-
barea mea dacd, expresia d"e vinovd,fie sau cea de iryel5,ciune pot fi rccunoscuttr
11, rliferitele rase umane
I
qi am toat[, incred.erea in^r5,spunsurile lor, cleoarecc
in general ei neag5, c5, gelozia poate fi recunoscut[. In cazurile in caro se dau
Oetatii, aproape intotd.eauna ele,se referd, la ochi. Se pare
_cd,
vinovatul evitil si,
se uite l; acizator sau il priveryte pe furiq. Se zrce cd, och.ii
,,d.evin
bilnuitori"
sau,,i!i fgg ochii d"intr-o parte intr-alta" sau cS,,,pleoapele sint parlial_inchise".
Aceastfl utiimi, observalie este a d.-lui lfagenauer in legd,tur[ cu australienii
$i
a
lui Gaika cu privire la cafri.Ilirycd,rile neastimp[rate ale och.ilor se pare cd, decurg
din faptul cfr, dupi, cum se rra expliea atunci cincl vom trata despre inro;irea
r0
Ambele aceste citate sint date de dl. \\retlgwood,
11
Dl. Tylor afirmi cir aEa este (-Researchcs irtto the
On llrc Orioin of Langucrce, 1866, p. 75. Earlg llistorg of llankint/, cd. a 2-a. 1870,
P.
52)
li
aclatt-
git:
,rNtt
este tlcsttrl dc t:lat't.lcr ce Irclltric si-t I'it'a;a",
MINDITIE
obrazului, vinovatul nu suport[ si, intllneasci, privirea acuzaftorului si,u. Pot
add,uga ci am obst rvat o expre,sie vinovati, f^5,rd, urmi, de fricd,, la unii dintre
propriii mei copii la o virst5, foarte fraged.fl. fntr-unul din cazuri, expresia era
neinAoieluic clard, la un copil cle d.oi ani qi
ryapte
luni qi a dus la descoperirea
micii
lui crime. Ea s-a putut vedc'a, clupd, cum am inregistrat in notele mele d.in
acel timp, dintr-o strd,lucire nen aturali a ochilor
;i
dintr-o atitudine ciud.at[,
afectati,, irnposibil tle a fi d.escrisd,.
Cred ci, qi viclenia se manifestd mai ales prin rniqch,ri in legI,tur5, cu ochiit
cleoarece ace;tia sint mai pulin sub corrtrclul voinlei, datoriti forlei obiqnuinlei
ind.elung continuate, d.ecit sint miqcirile corpului. Dl. Herbert Speneer observfi
12:
,,Cind.
existi, o d"orinli, vie de a observa ceva pe o parte a cimpului vizual, f5,r5,
a l6sa impresia cra aeel lucru este vdzttt, apare tendinla d.e a opri miqcarea bd,ti-
toare la ocbi a capului qi d.e a l[sa orientarea necesar6 in intregime asupra ochilor,
care sint d,e aceea indrepta,ti foarte mult pe una rlin p[,r!i. Deci, atunci cind.
ochii sint intorqi c:itre una din p5,r!,i, fd,r[ ca fa\a sL fie lndreptatd, cd,tre aceeaqi
parte, avem expresia naturald, a ceea ce se nume;te vicleniett.
Din toate emoliile complexe d.e mai sus. mindria este poate cea mai clar
exprimat[. I]n om mindru lqi manifcstX, sim,tul cle superioritate asupra altora
fininclu-ryi
capul
ryi
eorpul d.rept. El este trufaq (in englezd
,,haughty",
i:r francezra
,,haut")
sau inalt
ryi
cauti, s5, par[, cit mai mare posibil, aqa incit, metaforic
vrrr'birrcl, sc zice ci el se umfld, (,,swollen") in pene de mindrie sau iqi dd, aere
(,,pufft'd.t'). Un plun sau un curcran, plimbindu-se
f,an!,ory
incoace qi incolo, cu
1lt'u.t'kr
umflate, cste con,qicler:rt utrcoli clrc'pt simbolul mindriei
13.
Un om arogant
so uitI, cle sus la allii
Di,
cu pleoapele ]tisatt', de-abia bincvoieryte sd,-i vad[
;
el
ili poate ar[ta clesconsiderarca
ryi
prin nri;clri ugcare, ca cele clescrise mai sust
in leglturf cu nasul sau buzelc:. I)e Aceea, mu;ch.iul care rl,sfringe bttza inferioa,ri
a tost rlenumit nrusculus superbus. in unele fotografii ale unor pacien,ti atinryi
cle monomania mind.riei, pe car' mi le-a trimis dr. Criehton Browne, capul qi
corpul sint
linute
drept, cu gura strins inchisd,. Aceastfi, ultim[, expresie, expri-
mind. hot[,rirea, pre,supun cL clecurge din faptul c5, omul mindru resimte o totalS,
increclere cle sine. Intreaga expresie de mindrie este in ant'it'ezil direct5, cu cea
de umilinfi,, a;a lncit nu este nevoie de a se spune ceva d.espre aceasti, d"in urmd,
st,are psihic[.
Neaj,atorelc) 'in,capacitate : dctrr:a din um,crl.
--
Atunei cirtd un oln tlort';te
sr-r, urate cir nu poate face ceva sau sir inrpiecl.ice
(,4
ccva s[ fie f[cut, zrdcsera_ t'l iryi
liclicl, cu o rnirycare rapiclir, ambii unreri. In acelaryi timp, dac[, intregul gesl;
t,ste cornpletat, el iryi incloait' coatele strirls spre interior, iryi ridicfl miinile d.eschise
,
ilrtorcindu-le spre exterior, cu degc,tele desfd,cute. Capul este adesea aruncat
pulin
intr-o parte, sprincenele sint rid.icate, ceea ce produce cre!,uri cle-a curmeziryul
frunfii. Gura este in gent ral deschisi,. Pot mern.,tiona aceasta pentru a ar[ta cit
tle ineon;tient se' aclioneazit asupra tr[sh,turilor fetei : cu toate c[, adesea am dat,
din umeri inten!,ionat pentru z\ observa cum irni sint situate bra,tele, nu mi-am
dat tle lcc seama cra sprincenele imi sint ridicate
;i
gura descllisd, pind, ce m-am
privit in oglind[
; ryi
d"e atunci am observat acelea;i miqci,ri qi pe felele altora.In
72
Prittciltlcs of I)st1cltolrtr1r1, t'rl. u 2-a, 1fi72, p. iti>2.
1r
Q1'xtislt'L
(De Iu 1'ltllsir,ttLonrit:. ..,
1r.
il51) face accrasli
observatie
;i
NI'(f altelc cit.eva lru rtc rlcsltre expt'esilt
rrrindrici. Vezi si Sir C. Bcll (r{ nulomy ctrtd Plullrtsophg
of Il;x7n'cssiott, p. 111) asupra aclitr nii lui mtlscttlus super'
Drus.
152
planqa al[turat5, (planqa YI, fig. 3
tul ridic[rii din umeri.
Englezii sint mult nrzri puliu
celorlalte nafiuni eut'opeue qi clau
$i
4), cll. Itejlarrder a exccutat cu succes ges-
demonstrativi decit leprezentan!ii majorit[,fii
rnult mai rar
;i
mai pulin energic clin umeri
/'1-^l I'1S,1"
'l
\- I' u
dccil, frattcczii sau italit'rrii. Act,st gcst'r'nt'iazir hr l'uute gt'nclclt', clc la nri;c,alea
complexl, d.escrisl, mai iu:rilte, pln.L la o riclicale clin nrnc'ri fugitiv[
ryi
aproape
imperceptibill sau, dupti
(rum
iur) observ:rt la o doamnir sezincl intr-un fotoliu,
pin[ la sirnllla itr-tr]a['sr1,1'1, spl'('('xt,t'r'i(]r A lniirrilot'rl('Flcltist', cu degetr-.le rlesfr"rcrtte.
Sicior'latii,
ttrr irnt l.iznt pc r,olliii englt'zi fotrte rnici sz-r dt,ir rtirr umeri, u'rsi-"r urnlii,-
TiIDICAIiBA UI'IURILOII,
torul caz a fost obserr-at cn grij[ cle ci,tre rrn profesor d.er med.icin[
;i
excelerrt
observator, care mi l-a comunicat. Tat[,] acestui clomn era pariztan, iar mama sa
sco!ian[,. Solia sa erzr d"e origine britanic[,
prin ambii pirinli
I
in.formatorul
meu crede cL ea nu a dat niciotlatd, din umeri in viala ei. Copiii sd,i au fost cresculi
in Arglia, iar ingriiitoarea lor era o englezoiacit,
get-beget, care nicjodati, nu a fost
vilzutil cli1d" d.in umeri. Or, fata cea mai mare
[a
acestui domn] a fost observat[
clind. din lmeri
pe cind avea intre 16 pi 18 luni. mama sa exclamincl atunci :
,,Ta
te uitir, la rnica fran,tuzoaicS, care dn din umeri !". La lnceput fata acliona
adesea in acest fel, uneori aruncind"u-qi capul pulin pe spate qi de o parte, insl,
atita timp cit a fost observat[, ea nu
;i-a
miqcat coatele
;i
miinile ln mod.ul obi;-
nuit. Treptat, acest obicei a disp[,rut, si acum, cind. fata a dep[ryit pulin vi_rsta
de patru ani, e'a tlu mai este vhzuth aclionind in acest fel. Se pare ci, tat[l di,
une-ori din umeri, mai ales cinrl discut5, cu cineva
I
este insil extrem d.e pulin
probabil ca fiica sa s5,-l fi imitat la o virst[ atit de fragedf, deoarece,
_dup5, 9um
observ[, profesorul, nu ar fi fost posibil ca ea sd fi vilzul' des acest gest la tatll ei.
De altfel, clac[, acest gest ar fi fost d.obindit
prin imitalier ilu este protrabil s5, fi
fost intrerupt d,e acest copil atit d.e curind, in mod spontan,
$i,
dupI, cum
vom vedea indata,, de cittre un at cloilea copil, cu toate cd, t'athl incir, mai locuia
cu familia sa. Se poate ad.5,uga c[ aceasti, feti!6 semfl,na,laftzionomie, cu bunicul
ei parizian intr-un mod. a,proape absurd. Ea prezint5, d"e asemenea o alt[ asemzi-
rraie foartc-' curioasir, cu acest bunic, anume cd, are un tic ciuclat. Atunci clnd.
vrea cu nerrLbd.are cevA, ili intincle minu,ta
ryi
iqi freacd, rerpedcr prllicarul dtr
arritf,tor
ryi
de d.egetul mijlociu
;
or, acerla;i tic este frecvent executat, in imprejurlri
similare, de cfltre bunicul ei.
A d.oua fiicir a acestui domn did.ea de asemenea, din umeri
lnainte t1c :r
avea 18 luni, iar ulterior a piertlut acest obicei. Este, fir5, incloial[, posibil ca,
ea sd, fi imitat pe sora mai mare, insi a continuat acest obicei d.up5, ce sora ei
il pierduse. La fnceput ea semd,na mai pu,tin cu bunicul ei parizian d"ecit sora ei
la aceearyi virst[,; acum ins5, ii seamS,ni mai mult. Ea practicS, chiar pinX, inprezent
acest obicei curios
;i,
atunci cincl cere cv&r neri,bd5,toare, ili freac[, policarul cle
primele d,oud, degete.
-
in acest din urm d, caz arrem un bun exemplu, ca
ryi
cele date intr-un capitol
anterior, al ered.itd,fii unui tic sau a unui gest, deoarece presupun c5, nimeni nu Ya
atribui simplei coincidenle un obicei atit de ciucla,t, comun bunicului
ryi
ct-']ot'
doul, nepoatt', care nu l-au vd'zttt, niciodatd,.
Examinind. toa,te imprejuririle in legi,turd, cu faptul cti, ace;ti cclpii tli"ttlt'art
din umeri, nu incape indoialfl c5, e'i au mo$tenit obiceiul c1e la strir,ntoryii lorfrancczi,
deryi nu aveau decit un ,qfert din singe francez in vinele lor
ryi
bunicul lor nu
cl5,dea d"eseori din umeri. Cu toate c5, faptul este interesant, nu pare prea neobi;-
nuit ca acepti copii sd, fi dobindit prin morytenire un obicei in frageda lor tinerele'
ca apoi s5,-t fi intrerupt, cleoarece la multe specii de animale se intimplir aclesea
ca anumite caractere sa fie pistrate de'cd,tre
pui un anumit titu1.r, iitl ap,i.ri
f ie pierdute.
Deoarece cindva mi-a p[rut foarte pulin probabil ca un gest atit de con]-
plex ca clarea din umeri;i mirycririle care o intov5,rd,ryesc s[ fie innd,scute, am dorit
sn st,allilt'sct rlacir, I.iaul'il l}'itlgrn:rn, ourbir,;i surtlii, cztrre nu ar fi putut inv5,!a
acest obicei prin irnita,tit', il practicfl. Si am aflat
pritl
dr. Inues, de la o doamtlit
l,i-r4 NEA,IUTO}i]\ Ii!:
care o avusese in grijd, in ultimul tirnp, cL realmente ea dii, dirr urnet'i, isi iutoarce
coatele spre interior qi i;i ridicd, sprincenr'le intc cmai ca
;i
alte pel'soane in aceleapi
imprejurdri. Am dorit cle asemenea foarte nrult s5, aflu dac[ acest gest este prac-
ticat de diferitele rase umane, mai ales de cele oar{r nu au venit mult in contact
cu europenii. Vom ved.ea c5, erle ac{icneazd, in acest ft,l
I
se par'insl cil acest gest
este uneori limitat la simpla ridicare sau dare din umeri, firr5, celelalte mi;c[,ri.
Dl. Sco tt a vd'zut frecvent acest ges b la beng alezir
ryi
rlhalgarii (ace
rytia
din
urm5, constituind o rasd distinct5,) care lucreazil la Gr[dina botanicS, din Calcutta,
cind. declarau, de exemFlu, cL nu puteau t-'xccuta o oarcare lucrare, cum ar fi
ridicarea unei greutd,li
mari. El a clrdonat unui ben.g:rlc z sil f e ca!5re intr-un
arbore inalt
I
acesta ins[, dind clin umeri
;i
cli,tininrl latc'ral cl-in c&pr a spus cd,
nu poate.
Cunoscincl cd, omul cra leneq, dl. Scott, s-a gindit cil putea,
;i
a insistat
sd, incerce. Acesta s-a ing[,lbenit la fald, bra,tele i-au chzut in li,turi, gura
ryi
ochii
ii erau larg deschiryi qi, examinind dirr nou arborele, s-zr, uitat cu dispre! la dl.
Scott, a dat din umeri,
;i-a
intors coatele,
;i-a
intins rniinilt'dcs:chise qi, cu citeva
scuturi,ri laterale rapide ale eapului,
$i-a
declarat incapacitatea. DI. Erskine
a td'zut' d.e asemenea indigenii din fndia dind din umeri, insl nicicdat[, nu a obser-
vat coatele intoarse atit de mult spre interior ca, la noi
I ryi,
in timp ce d.au din
umeri, ei i;i pun uneori miiu.ile neincruci;ate pe piept.
La malaiezii sd,lbatici tlin int;eriorul penirrsuki llalacca
ryi
In, bugi;i (rnalaiezi
veritabili, cu toate cit, r'orb{'so o atl,[ limbil), tll. Gcach a virzut uclesea act,st gest,.
Prcsupun cL el estc cttnrplt't, rlt'oiu'('(',('r lrispurrzincl lll intrebarea m(,i1, pt'ntlu
tlescrierea rniryctirilor urrtt'rilor, llra,ft'lcir', rniinilol si 1't,tt'i, dl. GcacJr obslel.i'a cii
,,gt'st;ul
este executat intr-un stil frum(;s". Arrr picrrlut un extrils rlin
[descriel'(,fl, 1
unei c5,li,torii
rytiin,tifice,
in caro datul tlirr umcri I:r, unii inr'ligeni (micronezit,rri)
din arhipelagul Caroline din Oceanul Pacific cra dcscris bint'. Ciipitanul Speerly
rn5, informeazd, ci abisinienii dau din umeri, insir, nu intr[ in clctalii. D-na As:r,
Gray a vrazut' un tS,lmaci arab aelionind exact oun] cster d.escris in chestiorr.arul
meu atunci cind un domn b5,trin, tle care se ocupa, a refuzat sd, meargl in dircclia
just5,,
care ii fusese indicat[,.
D]. Washington Mzr,tthews, itt ]cgilturir, r,ri triburilc siilbatice r1e indieni
tlin p5rlile de vest ale Statclor Unite spune:
,,'[n
citeva oca,zii am descoperit
ttA,meni dind uf or din umeri pentrll a se scuza, irrsl, nu arn a,sistat ]il restul clernon-
stra!,itri pe ca,re o dcscrieli". Il'rttz l{iiller mii inforrrr(,il zit clit in Prrazilia a vir,zut nt'-
gri dind din umeri
I
('stcr
f['lri indoialir, posibil
(,a,
sil fi invtifzr,t s-o facir, irnitirxl
pe portughczi. D-na Barber rnt A vi,zut rr.icir;t1ati'l arrt st gcst Ia cafrii din Afric:r,
tlc sud
;
judecind
dupii, ri,spunsul siiu, Gaika nici nrircrtr nu a priceput la c(r so
t'tft'r'era descrierrea m('a, Dl. Srvinhoe, de asent(nea, st'indr;it,rytei in privin,ta chint,-
zr7or, ins5, i-a vd,zut, in imprejurtiri in care noi aul du, clin umeri, apisinclu-$i
cotul drept de corp, ridicindu-Di sprincenele qi mina cu pahna indreplat[ cd,tre
persoana cireia i se adreszru;i scuturind-o tlt'la rll'eapta la stin"ga. fn sfir,;it,
in privinla australienilor, patru dintre inforrnatorii tnr,i rni-au r'[spuns printr-o
simpli, negalie, iar unul priu.tr-o sirnpl[ rt'latA,re. Dl. Bunnett, care rtr :r,r'ut c,cazii
excelente de observalie la granilele coloniei Yictoria, imi rrispunrle de asemenea
cu un,,du", actd,ngind cir, gt,stul este executat,,intr-un nt()(l mai stinjt'nit qi mai
pulin demonstrativ decit in cazvl naliunilor civilinalt". Acest f u,pt explie.i poatc
ei,
gestul
nu a fost observat de cfltre patrrr dint,r'r. infonrratorii ln('i"
RIDICAREA UMERILOR,
Aceste afirma,tii referitoare Ia europeni, hinclupi, lt triburile de munttr
din Inclia, la malaiezi, micronezieni, abisinieni, arabi, negri,la intlienii rlin Ame-
lica de Nord
Di,
dupd, cit se pare, la australieni
-
mulli dintre aceqti incligeni
neavind. aproape nici un raport cu europenii
_-
sint suficiente pentru a ar5,ta
cd, datul din umc'ri, insolit in unele cazrtri de alter nri;ciri corespunzir'toaro,
t'ste
un gest natural omului.
Acest gest exprimd, o acliune neintentionati, sau inevitabill din
partea
noastr1 sau una pe care n-o putem executa sau o acliune exc'cutatti de cltre o
altd, persoan* p.i*r. nu o putem impiedica. El este insolit de fo-rmule ca:
,,Nu-i
vina*meat',
,,tmi
este imposibil s5,-!i acord aceastd, favoare",
,,Trebuie
sa-qi urmeze
drumul, oo-l pot opri". batul din umeri exprimd, de asemenea rd,bd.are sau lipsa
vreunei intenlii c1e a rezista. De aici muqchii care ridiczi umerii sint uneori d-enu-
mi!i, dup5, cum am fost informat de un pictor,
,,muDchii
rd,bd[rii". Evreul Shylock
spune :
,,Signor
Antotlio, adcsea,
Pentru banii 5i
carnlta mca,
In plin Rialto tn-ai mustrat.
Eu, totugi, dincl clin umeri,
Cu rirbtlare aln srtPortat".
(\'cott!dtorul dirt 1'urc!iu, actttl I, sct'tta ii)
Sir
(1.
Ilt'll it pr('z('rrl,llt,
la
figuril irr rur"r,r'irne ual,ur':tl:i a, utttti
(iIll (lill'('st'
tlli
lnllpoi dc la un pericol tt'ribil
ryi
oare este pe punctul tlt'a, urla tlt' spa'itttit. lIl
('st'tt
,,,'1rr.,,r,'ntat cu urnerii ridicali pind, aproapo clct urechi, cc('a ct'inclicril, clar ct-I tltl
rure nici un gincl de rezistenf [.
intrucit datul dirr. umeri inrplici, in general :
,,I{u
pot face asta sau lfceeal',
tot:r,stfel, printr-o mic5, moclificare, uneori el presupune:
,,Nu
o voi facett.
Tn
acest caz, mi;carea exprimi, o hotd,rire incd,p[,!inat[, de a nu ac!,iona'. Olmstecl
rlescrie
15
cum un indiCn din Texas qi-a ini,l\at mult umerii atunci cind a fost
ilf6rmat cri un grup de oameni erau germani,
$i
nu americani, exprimind astft:l
cL lu vrea sti aibfi, nimic d.e-a face cu ei. Se pot vedea copii bosumflali
ryi
inclp[-
lirra,f,i
cu anrbii umeri ridicali foarte sus
I
aceastd, mirycarg nu este insl asocitr'tir,
,,,, r,r'lela,lte ciaro insolcsc in general darea din umeri adervd,rat[. Dcrscriincl lll).
1,i1[r ca,ro el':r hotrilit sir, nu ct,deze clorinlei tatS,lui s[u, un excelent observaf,1l1'
lti
spptro :
,,$i-a,
blgir,t miinile aclinc in buzunare
ryi ryi-a
ridicat umerii pini Ia urt't'hi,
(lccit
a., 1'gplczcntil o bunir, avcrtizare c[,, orice s-ar intimpla, a,ceast5, st,incil se Ya
r.3st,crggli cle p(' baza ei neclintiti, de inc1at5, c) Jack
[iqi
va schimba pii,rcrca
I
;i
t,ir, orice mustrare in legd,tur5, cu acest subiect este total inutil5,". De intlatii
ce finl;i-a impus p[r'erea,
,,el
si-a adus umerii in pozilia lor natura]6".
fiescmnarea, este rnanifestat5, uneori prin nriinile d.eschise puse una tleilsu-
pra zllteia, pe partea inferioarl a corpului. Nu m-a$ fi gindit cd, acest mic gest
ir rnerita chiar o observalie fugitiv5,, daci, dr. \4/. Ogle nu m-ar fi informat cd'
l-a remarcat de cloui, sau trei ori la pacienlii si,i care se pregd,teau sd, fie operali
LL
Attatontg aruI l'ltilosoplrtl
lt
irJourney
throtrgh
'I'cras"
Iixpre.sston, p. 166,
352.
of
p.
ro
Dl. Oliphant. The Browrtlouss, vol. II, p. 206,
sub clrlroform. Ei nu rna,nifestau multf, fric[,, inszi p5,reau s5, declare prin aceastl
pozitie a miinilor cf, s-au clecis si s-au resemnat in fala iner,"itabilului.
Ne putem intreba acum d"e ce, atunci cincl simt
-
d.acra doresc sau nu s5,-;i
arate sentimentele
-
cd, nu pot sau nu rror sd, fac5, e,erra sau c5, nu pot rezista
la ceva fii,cut cltr a1li;, oameni din toate p[,r!'ile lumii clau d.in umeri, adesea indoin-
tlu-ryi in a,cela;i timp coatele, ari,tindu-ryi palmele cu degetele intinse, aruncindu-;i
capul pulin de o parte, ridicindu-;i sprincenele pi deschizinclu-rsi gura. Aceste
st[ri sufleteryti fie c[, sint numai pasive, fie cd, arat[, o hotd,rire de a nu acliona.
Nici una clintre miqcfi,ri]e de mai sus nu este cituqi de pulin folositoare. I{u m5,
indoiesc c[, explicalia se g5,seqte in principiul antitezei inconqtiente. Aici, acest
principiu pare si, intre in
joc
tot atit d.e clar ca in cazul unui ciine care, atunci
cind" sc-' simte furios, adopti, atitudinea de atac qi cautd, sd, pard, teribil duqmanului
s5,u; ins[, de indat5, ce simte afecliune, corpul intreg ia o atitud.ine direct opusi,,
cu toate c5, aceasta nu ii este cle nici un folos direct.
S5, se observe cum o persoand, inclignat5,, care se revolt5, de vreo nedrep-
tate la care nu vrea s5, se supund,, i$i
line
capul d.rept in sus, i$i ridici, umerii qi
iqi umflei pieptul. Adesea iqi stringe pumnii;i iqi pune unul sau ambele brale
in pozilia corespunz5,toarc de atac sau ap[,rarer cr muqch.ii membrelor rigizi.
I,la se incruntzi, ad.ic5, i;i contractzi
;i
coboarl sprincenele,
$i,
fiind hotd,rit5,, itsi
inchide gura. Acliunilo
li
atitud.inea unui om neajutorat, in toate aceste privinte.
sint exact contrare. fn pla,n;a VI ne putem inchipui c[, una dintre figurile din
stinga tocrnai a, sprls :
,,I)e
ce m5, insulti ?", iar alta din dreapta a ri,spuns :
,,N-ant
avut rea,lmente incotro". Omul neajutorat iqi contract5, incongtient mutschii
fnrntii, ca,re sint in antagonism cu cei e,are provoaci, incruntarea,
ryi
astfel ili
ridicl sprinct'nele
I
in acelaryi timp, el destinde mu;chii d.e la guril, a;a incit
rnanclibula se lasi, in
jos.
Antlteza este completi", in fiecare detaliu nu numai Ia
rniryci,rile trlsd,turilor fetei, ci
;i
Ia pozr1a membrelor
ryi
la atitudinea intregului
corp, dupi cum se poate vedea din planqa al[,turat5,. Intrucit neajutoratul qi
a'pologetul doresc adesea si,-qi arate starea psihic5,, ei aclioneazd, atunci in mod
b5,t[tor ]a ochi si clemonstrativ.
in conformitate cu faptul c5. punerea miinilor in qolcluri
ryi
stringerea pum-
rdlor nu sint cituqi de pu,tin gesturi unanime la oameni de toate rasele at'unci
cincl sint indignafi
li
gata s5,-;i atace duqmanul, tot aqa se pare ci, o stare psihicd,
cle neajutorare sau apologet5, se manifestI, in multe p5,r!i ale lumii printr-o sim-
plif d:r,ro tlin urnt'ri, fir,r'ii, sii fie irrtoarse coatelo spre interior
ryi
f5,ri, sri fio d.eschise
rniinile. Ornul sau copilul care cste inciipl,finat sau resemnat la o mare nenorocirc
rln rfre in nici unul din aceste dou6, cazuri vreo intc.nlie de a rezista prin mijloace
a,ctive;i i;i exprimir, acc'asti stare psihicS,
!'inindu-si
numai umerii ridicali sau
este posibil ca el s[,-;i incruciryeze bralele pe piept.
Semne d,e afirm,ali,e s&u &probare gi, d,e negali,e sa,'t(, d,eaaproba,t'e: d,area d'in
cctTt
;i,
scutu,rarea, c&p'trlui.'
-
Eram curios s5, stabilesc in ce misurd, semnele folo-
site d"e noi pentru afirmafie
;i
negalie sint generale in toati lumea. Aceste semne
exprim5, rle fapt, intr-o oarecare m5,sur5,, sentimentele noastre : o d.are verticald,
clin cap atunci cind sintem de acord cu ceyar uil suris c5,tre copiii noqtri cind le
aprob[,m purta,rr'a, szl,u o scuturATe la,teral5, a, capului, incnrntind"u-ne, cind deza-
probilnr. LrL
-sugrr,cli,
prirnul act, tlc negalo
('sttr
rt,fuzul hrant'i; r-t,n] ollst'rvat de
repetnte ori la, proprii rnei copii cil, fAc aceasta retrri,gindu-ryi lateral capul cle
la,
r57
sin sau de l:r, orice li se ofer[ intr-o lingur6. Atunci cind accepti, hrana
;i
o ia,u
in gurd,, ei inclini, capul inainte. De cincl am f[cut aceste observalii, am aflat
c5, la aceeaqi concluzie a ajuns qi Charma
1?.
lleritS, notat c[, in acceptare'a
ryi
Iuarea de hran5, nu are loc decit o singur5, miqcare inainte
;i
ci, o singurri clar,e
din cap implic[, afirmatie. Pe de alt5, parte, refuzind h.rana,, rrlai a]es dac[, ]i se
impune, adesea copiii iqi mi;c5, capul de mai multe ori dintr-o parte intr-alta, tot a;a
cum facem noi dincl din cap la negatie. De altfel, in cazal refuzului, nu rArc'ori
capul este d,at inapoi sau gura este inchis6, arya incit aceste mi;clri ar putrra
cle asemenea servi ca semne de nega,tie. Dl.
rWedgwood
observd, asupra acestui
subiect
18
cil,
,,atunci
cind se folosegte vocea cu dinlii sau buzeler strinse, se
produce sunetul literei n sau m,. De aici putem explica folosirea particulei n(i
pentru a desemna negalie
ryi,
posibil, d,e asemenea particula grecasc[,
vtt
in acc-
Iaqi sens".
Ci aceste semne sint inn[scute sau instinctive, cel pulin la anglo-saxoni,
este dovedit ca foarte probabil de cd,tre Laura Bridgman, oarbi, si surclit,
,,car(.
intovfrfiryeqte in mod constant d,a-ul s5,u cu datul din cap afirmativ, obiqnuit,
qr nu-ul si,u cu scuturarea negativi, a capului". Daci cll. Lieber nu nr. fi afirmat
contrariul
le,
mi-ary fi inchipuit cI aceste gesturi ar fi putut fi dobinclite sau
inv[late de ea, avind in vedc're simlul ei tactil uimitor
.si
p('rc('p('r.r,a fin:i, a miry-
cLrilor altora. Dintre icliolii microcefali, eare sint a$a de degenenlji, incit rru
inva],ti nicioda,tii s[, vorbcascir,, a fost ck'scris unu] d.c. ci,trc Vogt
zo
llspuuzind,
atunt,i cind cra intleb:rt d:teil lttAi vt'ea mincare sau briuturir, prin irrclinarea s?l,lt
scuturart'a capului. in tlisertaf,i:l su remaro?lbitil asuprit crhieir!iei sulclomu,tilor.,
precunl
ryi
a, cttpiilor ridicati nuniai cu uu gr'nc1 tle:rsupru icliot ici, Srrhnlal
,t
pt'?-
fillpune t,ir ei pot irrtotdeauna atit sii, fac[,, cit
;i
sil in!,elt,ag:i ,.r('1]rtl(,1(, obi;nuit,e
de afirmafie
ryi
negalie
21.
Toturyi, dae[, examin5,m diferitele rase de oameni, aceste semne nu sint
zr,tit clt-'unanim folosite, dup5, cum m-a$ fi aqteptat;ele parprea generale pentru
a fi considerate ca fiind cu totul convenlionale sau artificiale. fnformatorii mei
afirmti c5, ambele semne sint folosite de malarezt) cle indigenii rlin Ceylon, de chi-
nezi, de negrii de pe coasta Guineii, duph, Gaika, de ce.frii din Africa der sud,
cu toate cd, d -na Barber nu a vdzut ca aceste din urmi, popoare si, folo,.seasleri
mirycarea lateral5, a capului ca o nega,tie. in privinfa, australienilor,
ryaptc
obser,-
vatori sirrt cle acorcl eir ei dau clirr cap Ia afirmafie, iar cinci sint de acord asupr^ir
rrti;cirrii latt'ralt' Ia n.egzrtie, insotitl sau nu cle vreun cuvirrt; dl. I)yson lra(i]
lltl A vtizut insit, nici<;tLltli acest din urmil st'nln in
Queenslancl,
iar rll. llulnl('r.sputx'
t,ti in'fa,r'a lui Gipp negatia estt'exprimatl plin a,runcara capului pufin pe spAtt,
;i
scoAtot'ea limbii. La extremitatea de nord" a ccntinentului aproape de strim-
toarea
'Iorres, atunci cind emit o negalie, indigenii
,ril
iqi scuturi, capul", oi,
finincl
in sus mina dreapt[, o scuturd,, intorcind-o pe jum5,tate
in ju" qi iar5,qi
irrapoi rle douti,, trei ori"
22.
Aruncarea, innpoi a capului cu un clonelnit clin lirnbi,
17
1:s.srrr sttr Ir: LLttrgu11t,. e rl. lr 2-a, 18lti. SitrL {oartc
irrrlaLolat tl-rci \\'erlgu'oorl pcntru faptul cri rni-a dat
aceastir infot'nratie, cll ltn extras din ltrr.riirt,.
18
Orr llte Orittirt ol' LttrtrlLrt uTc, l Sti(i, p.
g
l .
. !!t Otr llrc Vot:,,t1 Sorrnrls o!' I.ctrtru Ilrirlqntun, .,SrrriLh-
sonian Contributions", 18J1, vol. II,
1r.
1 l.
20
llimoire sur les ]Iicrocdphales, 1867, p. 27.
21 (lilrrt
de Tylor', Reseorches into the Eerlu flis{oru of
XIaril;intl, ed. rr 2-rr. 1870, p. 3.\.
23
I)I, J. B. .Inltes, Lelters urtd Erltucls el-c., 1871,p. 248"
pitre sir, fie folositir, drept neg:rfie clt'grecii moderrri
ryi
cle turci, acrcst dinurmii pt,lror'
crprirninrl pe da printr-o miDcare ca, cea folositl de noi cincl ne scuturd,m capnl
23.
Dupi'r, culn mir, informeazzi cir,pitanul Speedy, abisinienii exprirnil nega!,ia smun-
cinclu-;i capul spl'{' untilrul drept, irnpreuni, cu un u,:or cloncir,nit, gurzl, fiind
inchisir
I
afirmir!'izr, cste exprimatl aruncincl capul pe spa,te cu sprincenele liclicate
pt'ntnr o clip[,. Dup[, cum aflu cler la dr. Adolf Meyer', u,tunci cind tzr,galii din
Luzon al
-\rhipelttgului
Filipinelor spun
,,rla,"
iryi aruncI, cler asernenea capul pe
spa,ter. I)upr"r' r'ajahul Brooke, daiacii clin Borneo iryi exprirn[ afirmalia ridicindu-;i
sprincen{'le, ia,r' rregafia contractind"u-le ugor, impreunli cu o privire ca,racteristic[
tlin cchi. Prof.
ryi
cl-na Asa Gray au conchis crri, la a,rabii rle pe Nil clarea d.in cap
ca afirma!,ie es1,e rarzi, pe cinrl scuturarea capului ca negalie nu a fost niciodati
folositir
;i
niei mircar nu era in!,elea,sd cle ci. La eschirnogi
za
datul din cap tnsearnnzi
da, tar o clipire dirr ochi mz. Neozeeland ezii
,,ridiel
capul
,si
b[,rbia in ]oc de a, da
clin cap ca asentirnent"
25.
Dl. H. Erskine conohide, clin cercet[,ri f[cute rle europeni cu experien!5,
Bi
de unii indigeni culfi, cit la hinduli semnele de nfirma,tie
;i
negalie variazd,
--
datul
;i
scuturatul lateral diu eap fiincl uneori folrrsite ca
;i
cle noi
I
insd,
nega,tia, est,(' t.xprimati, mai obisnuit prin aruncarea, bruscir, a capului pe spa,te
si pufin rle o parte,
crl un clonc[nit rlin limb[. Nu-mi pot inchipui care poate
fi inst'mnr"r,tatczl acestui cloncir,nit din limbri care :r frrst obscrvat la diferit,e' po-
poare. Iin irrdigt'n cult :r, spus cii afirrnalia t,ste Atlt'sea rnanift,stelt,ri prin arulrcareir
trlt'pultri,spr'('slirr.glr. Anr lngat pc r1l. Scott sii se
(.]cnpe
irr nrrrrl spt'cia,l clt'ztct'st
srtbit'ct
ryi
rlup:i obscrl.a,tii lcpetate, r'1 cr(,(l(' ci, d:ltul r,'r'r'tical rlin
('ap
nu
('stc
fokrsit in rntid obistruit do intligeni ca ufirma{it,, dar cril capul t'stc rnai intii rl,lultorrt,
1tt'sllirte
fit'la dn.:r,pta, {i<. la stinga,
ryi
apoi rt'pezit oblic
inu,irttt'
rnrrniti o sirtgurii
tliltl,. lJrr obst'tvator rnai pufirr atcnt ar fi putut clt'r'crie poate ac('rtrstz"l mi;clrc
ca o scutura,rt lateral[. El afirmri cle asemcneA cli la nega,lie capul este
linut
clc
obicei aprcap{' cLrept, in sus
;i
scuturat d.e ma,i rnulte ori.
Dl. Bridges m[ informeaz5, cL oanrenii clin
lara
de Foc dau vertical diu
cap la afirmalic
ryi
il scuturl lateral la negalie. Dup[ dl. Washington Matthews,
la indienii sirlbatici clin America de Nord datul si scutura,tul din cap au fost invir-
latc
clt' la europcni qi nu sint folosite in morl natural. Afirma!'ia o exprim?i,
,,descri-
intl t,u rnina, (toate degetele fiincl indoite a,fa,rii, cle cel arir,tir,tor) o curbl in ios
;i
s1)t'('t'rt,t'r'ior: frt.|,ii,r1c'ccr'1r,
1lt'cirttl
nega,t,iil t'ste t'xprirnatt-r, rnirytritrtl ntina, tlt'schisii
spr'(' t'xl,r'r'ior, crr palrnil spre interior". Alti r)bscl'vzltrlri afit'tnii cL la lrct'r'iti
intlicni, s(,mrlul rlt'a,filma,!it,r.stcridieart,a tk'gertului arirtltorin sus
;i
apoi Iirsulc:t
in ios arirtirrd. spr(' sol, sau scuturart'a miinii de la, fa!i, clrept inaintt'
;
iar st'ntnttl
r1"e negatit' este scuturzr,rea rlegetului sau a miinii intre'gi d.intr-o parte intr-alta
26.
I'n toat,e cazurile, rtcc'Astii, clin urm5, mirycare reprezint5, probabil scuturarca lat,c-
ra,l[, a ctlplrlui. Se pat'e ci italienii irsi rni;cil la fe] dcgetul riclieat rle la dleuptir,
la stin.ga
clrept negaf,ie, riupir curn, r1e fzr,pt,;i uoi, en.glezii., o facem uneori.
In general, constat5,m o diversitate considerabil[ la sernnerle de afirrna!'itr
ryi
nt'galie la tliferitele rase c1e oarneni. in privinla negaliei, c1ac5, admitem cti
eB
F. I-icbcr', On lhe Vctcal Sounrls of Laura Rridqman, kind, ed. t 2-a, 1ft70, p. 53.
p. 11 : T1'lor, o7r. cil., p. 53.
26
Lrrblrock,
'l'lrt:
Oriqitt of Cittili:rtfto,rt, 1.370, p. 27i.
?a
l)r'. I(irr9l, ,,1:-rlirrlrrrrgllr I'lril. .lorrlnal", 1815, p. 1113. 'l'ylot', o1t. t:il. p.3ll.Liebct' (o1;. r:it., p. l1) lace obselvalii
2t'l'.'r'l,rr,
ReseqrL'hes= into the linrltl Historg nf JIttrt- asupl'il negatici ll italicni.
SI NITGATIB
scuturarca d.egctului sau a mlinii dinl,r'-o parte intr-alta este sirnbolic[ miqc[rii
laterale a capului
;i
cir arrlncarea brusc5, pe spate a capului reprezintri una clin
aeliunile practicate adesea cler copiii ntici pentru a refuza lruin[,, atunci t'xist,t-l
rnare uniformitate in toati lunrca in cee,A ce privt'ryte scmnt'lt' rrcgafiei
ryi
putt'rtr
ved"ea cum au luat naqtere. Exeeptiilc ccle mai pronunlatc sirrt reprezentatc de
arabi, eschimoryi, unele triburi australiene
;i
clalacij. La accrytia din urmii, lnerun-
tarea este semnul negaliei, iar la noi ineruntarea este adesea, insofit[ clt' scutu.-
rare a laterald' a capului .
in privinla datului din eap ca afirmafie, exceptiile sint oarecum rnai
numeroase,
;i
anume la unii hintlu;i,la turci, abisinicni, clzriaci, tagali
;i
neozeelan-
dezi. Sprincenele ,sint uneori ridicate la afirmalie
;i,
deoarece plecind capul inainte
ryi
in
jos
o persoanir prive;te, natural, in sus la cel cui i se aclresrt'azia, oA va fi
susceptibilir s5,-;i riclice sprineenele
;i
acest sernn pcate sf, fi lrrat naqtcre in aeesl;
fel ca o prescurtare. La neozeelanclezi, clc asem('nca, r'irlicalt a biu'bit'i
ryi
a capuhri
l:r, afirmalie rcprezintii poate o formi presctlr'tatli l, ridicirrii irr sus ll calrrrlui
tltrpir, ct' l-t-r mi;crt irurinte
;i
irr
ios.
C,il PI T)LU L AL XII
-LnA
SURPRINDERE, MIRARE, FRIC,[,, GRO AZtr'
r,,,,",o,1l%'.lt:[, ilffi; TiHil:i,:1"1'"'i:i:1,;,1':'i:l;T:-l;:,il'i-;:il1
rc,r piiruhti
-
Contraclin mugchiului platistnal
-
Dilatarcu pupilcrlot'
-
Gloazi
-
(loltclttzitr.
Daci, este bruscl
;i
incordati, atenf,ia se transformfl, treptat, in surprittdcro,
apoi in mirare, iar aceasta in uirnire incremenit5,. Aceastir din urmri starc' psihiczi
este ind.eaproape inrudit[, cu groaza. Atenlia se manifestfl prin rid.icarea uloaril
a sprincenelor,
$i,
pe mf,,sur5, ce aceast5, stare spore$te, cler,'enind" mirare, ol('
sint ridicate d.in ce ln ce mai mult, ia,r ochii qi gura slnt larg d.eschise.
R,idicarea sprincenelor este necesarfl, pentru ca ochii s5, se deschidir, repecle qi larg
ryi
prod.uce cute transversale d.e-a clumezi;ul
frunlii. Gradul in care ochii
;i
guia sint cleschise corespund.e grad.ului cle surprind.ere resimlit
I
_
aceste mi;ciri
irebuie insi coord.onate, cleoarece gura larg tleschisi,
ryi
sprlncenele numai pufin
ridicate au drept rezultat o strimb5,turi f[r5, sens, dupir cum a ar[tat tlr. I)uchentrc
lntr-1na clin fotografiile sale
1.
Pe d"e altri parte, se poate veclea adesea o p('r-
srranii care simUleazi, surprrza ridicinclu-;i numai sprincenele.
Dr. .Duchenne a piezentat o fotografie a unui bitrin cu spritleenele frlat'te
riclicate
;i
arcuite, in rirma excitl,rii prin eurent galvanic a murychiului
.frotttal,
,1i cu gura voit clesehi,s5,. Fotografia exprim5 in mod foarte veridic surprintlert'A.
Am aii,tat-o Ia 24 cle persoane fiirir, a c[a, nici o explicalie
ryi
numai una singurir
nu a inleles d.e loe ce repr ezenta. O a d.oua perso:rn[ a riispuns spaiml
r
ce.ea, ce
n1 era d.eparte de aclevirr
;
totu;i, ciliva clintre ceilat,ti au add,ugat la cuvintele
srrrprizf sau uimire epitetele d-e ingrozit, ialnic, dureros sau d.ezgustat.
-
Ochii
;i
gura lirg d,eschise reprezint5, o expresie unanim recunoscutl ca cler
surprind.ere sau mirare. Astfel, Shakespeare spnne :
,,Am
vdzut un fierar care
ing'hi1ea veptile rtnui croitor stind. cu gura deschisf,," (K-1ng ,Ioh'n, actul I\r, scena2).
qi,
Aei asemenea,
,,holbindu-se
unul la altul, prirea ei li se rup aproape orbitclt'1
|
,lItit:unisme de Ia Pltysi,rtorttil Iltrrttairtrr, llllltttrt,
'l
li[i2, p. 42.
162 SURPRINDERE
se vedea vorbire in mulenia lor, cuvinte in chiar gesturile lor
;
aveau aenrl
(.il
;i
cincl ar fi auzit de o lume distrus5," (VTinter)s Tale, actul V, scena, 2).
fnformatorii mei imi rtispund. cu o uniformitate rernarcabilli ln act'lir.*i
s(rJts in privinfa diferitelor rase tle 62^eni, miqci,rile cte mai sus a,le trrisirturilol
[fel,ei]
fiind adesea insolite d.e anumite gesturi qi sune.te, care vor fi de.scrisr,
indat5,. I)oisprezece observatori din diferite pdrli ale Australiei sint c1e acorcl
asupra acestei chestiuni. Dl.
,Winwood.e
Read.e a observat aceast5, expresie la
negrii de pe coasta Guineii.
$eful
Gaika qi allii au rispuns da la intrebarea
mea in privin,ta cafrilor din Africa de sucl, dupd, cum au fi,cut-o allii in mocl
categoric in privinla abisinienilor, ceylonezllor, chinezilor, fuegienilor, diferitelor'
triburi norcl-americane qi neozeeland.ezilor. In privinla acestora d.in urmi, c1l.
Stack afirm5 e5, aceastS, expresie se vede mai clar la anumili indivizi decit lrr alfii.
cu toate czi toli se strd,d.uiesc, pe cit po,sibil, sd-qi ascundli sentimentele. Rajahul
Brool<e spune ci, daiacii din Borneo iryi cleschid larg ochii atunei olnd" sint rnirafi,
aclesea scuturindu-qi capul dint,r-o parte intr-alta;i lovind.u-se pe piept. Dl. Scot,t
m5, informeazd, c5, rnuncitorilor de la Grd,clina botanicfl din Calcutta li se interzice'
formal de a fuma
I
adesea ei calci, 1ns5 acest ordin
$i,
atunci clnd sint brusc
surprinryi fumind, deschid rnai intii larg ochii
;i
gura. Ei dau apoi ad"esea uqor
d.in urneri, inlelegind. ci, descoperirea este inevitabil6, sau se lncruntd, qi lovesc
cu piciorul de pi,mint de necaz. Curind lqi revin d.in surpindere qi iqi manifestir
o fric6 abject5, prin rerlaxarea tuturor mugchilor : capul parc5, li se cufundd, intre
umeri, ochii 15,sa!i le umbld, incoace qi lncolo qi implor5, iertare.
Dl. Stuart, binecunoscutul explorator australian, a prezentat
2
o descriele
remarcabild a uimirii incremenite insolite de spaimd, la un indigen care nu rnai
vd,zuse niciodat[, un om pe cal. I)1. Stuart s-a apropiat pe nev5,zute qi l-a strigat
de la o micd, distan!6.
,,Bl
s-a intors qi m-a vdntt'; nu gtiu ce qi-a inchipuit, insir
nu am observat niciodatl, o expresie mai bun5, a fricii
;i
mirflrii. Std,tea incapabil
rle a-qi miqca vreun membru,
lintuit
locului, cu gura rleschisf qi ochii holbali. . .
A rimas nerniqcat pind, ce negrul nostru s-a apropiat la ci{iva metri c1e el, cinrl
brusc, aruncindu-qi
jos
bumerangurile, a sf,,rit intr-un tufi; de mulga clt de sus
a fost in stare". El nu a putut vorbi qi nu a rd,spuns nici un cuvint la intrebiirilc
negrului, lnsi,, tremurind" din cap pinn,in picioare,
,,ne-a
ficut semn s[, nc irr-
depilrti,m".
Cir, splincenele sint ridicate dintr-un impuls inni,scut sau instinctiv poatt'
fi declus din faptul c5 Laura Bridgman ac,tiona in acest fel atunci cind
()1'l
Irrilati,, dupd, cum am fost asigurat d.e doamna cale o lngrijise recent. I)eoareet'
sulpriza este provocatd de ceva nearyteptat sau necunoscut, noi clorint, atunci
cirrd sintem surprinqi, si, cunoa;tem carrza clt rnai repede posibil
;i
ea urmarc)
ne cleschidern tleplin ochii: e$& inclt cimpul viz:ual si, se mi-rteascd,, iar globii oclt-
lari sd, se poati, mi;ea, ugor in orice direclie. Aceasta cu gru poate insd, explica
ridicarea atit de consiclerabil5, a sprincenelor in acest ea'z
ryi
privirea fixi,
;i
speriati,. Cred c5, explicalia rezidd, in imposibilitatea d.e a cleschide ochii cu mare
repeziciune numai ridicind. pleoapele superioare. Pentru a realiza, aceasta, sprin-
cenele trebuie ridicate in mo cl energic. Oricine va incerca
"s5,-ryi
deschidd, ochii
cit mai repecle posibil in fala oglinzii va constata c[' ac!,iorrea,zir, in acest fel
;
ridi-
J
'l'he
I'olgolot l,'erus Letter, Ilelbourtrc, dccetnbt'ic 181-r8,
1r.
2.
s(rfiPiirNt)t'lllR t 0:i
ulr'(,a
('n('l'gicir"L
a splirxi(,rrcrlor cleschicle ochii atit tle lzrt'g, incit ace'rytia st-r ho1-
brar:ir, ulbul f iinrl expus rle'
jur
inrprejurul irisului. De altfel, ridicarea, spi'in-
celu'lol constituit' llrl avarrtaj pentnr privirea in sus, intrrtcit, atita, timp r.it,
sint, cobolitt', {'lr' rr(, irnpietlicir, \'ctlcrea in aceasti, d,irc'clie. Sil' 0. Ilell rlir
3
o
rlor-rldir t'ulirrusi il lolului jucut
de sprincene la tleschirlereA pleoapt'lot'. La lllr
orn bt'a1; tur'1,ir., 1,ot'i rrrulchii sint n'laxa!,i
fi,
in consecin!ii,, pleoapelt'sint cirzut,r',
l:t fel
(rlr
ltrurci t'inri tlot'tttint. I)t'ntrn ?r contracata aceastri tend"infir,, lrr'!ir.ul
isi lirIit'ir sprir)('('rx'](', oe('il r't' ii rlir un at't'nedumerit, rirlicol, drtpii cur]I
('st('
birrt
r'(IIJI'('|zetttrrt iittl'-uttul dirr
(lt's,r,n(,lr'lui
IIogaltlt. O datti
(i('obiceiul
r1o a, r'irlirlr
spt'irrt,t'rr('l('A ft;s1 rlobindit pentt"rr u r-crlea, cit mai repede posillil lrr
jurul
rxrsl,r'llo
rni;clrt't':r r"rr det,ulgi' prirr {tit'trt, lrsocia,tiei ori cle eite ori rcsirntint lnilal'(,,, rlirr
orit't't'arrzii, chiirr'
ltlunci
cilrrl auzirn.l urr sunet brusc slru tlintr-o idcr'.
Lir p(rlsoilri(':rrlultc, littrnci cinrl se rirlitrir sprincencl{r, irrtlc'aga fnrrrlr,s('
iirt,r'r'1t'$te rrnrlt, irr liuii l,t'arrs\-t'l', i1ls
I
ln copii ittsri, a,ceasta so futtimplil rurrrlri
irrtr-urr gr:trl r'ctlus.
('ul,t'lt'rrterg
irr lirtii coneentrice cu fieerrt sprinceanii
;i
sirrl
lxrrliirl
r,orrfhrertl'e lu rnijlac..Elt. siut foarte caracterist,ice expresici tle surplil)rl('rr,
,.ti
tnit'lrlt'. 0ind
('st('
r'itlit':rtl-r, fit't'at't' spritrct'an[, tlevirrt', rlupir olull ollsclr":i l)ri-
rrlt('init'4, titr it,s('In{'n('?i truti itrt'uitit dcci1, ora inititttt'.
]l.ol,ivul pt'tt1r'u clrr('gul'i.r csttr destrhisil ttuttci cirll s(,r'esirnlt,rrrit'lrt't'
trstr'o problcrru'r trtult tttrri t,ttrrrylt'ri;li st) par('trir, rwti rnultt'(,:tnzo
(,ol11
r'illrrit'
la
('x{'('lrlatt'a
a('('s1('i rtti;t'irli.
'\tlest'a
s-rr prcsupus
5
cri in arrest 1't'l sinttul lruzrrlrri
rlevittt' ttI:r'i rrcut,; rrnl r;b.s('l'\'irt ittsti, pr'r'soru)(' itscult,itrtl cu atcn.Jit' llll zgorrro1
Iurittst'ttulttt', a t,lit'ui tttt,ut'ii, si sursit le cunorstt'an pt.rft'ct tle bine, si t,1o tnr
fi-:rrr
111'pr,lrltis gttra. I)t'a(i('(':r trti-lrtn irrchipuit citrth.a cti gurt dcschisir ll prrtt'a, ljrrr:r
irr. l tlistinge tlirt'ctja cle utrclt' pornegto sunetul, oft'r'inrl un all, t.irrral pt'rr.flu
int't':lt't'[r lui in nt't'cht' prin t,t'ompa, lui Dustache. Dr. W. Oglt'
6
a fost insir, lrtil;
tlt' u,ttraltil, irrcit rr corrsultltt ct'le mai bune
;i
recente autoritfi,ti asupla furrr,t it'i
1,r'tttttpt'i lni Eustachc
;i
ltl-a infornrat, cri in morl aproape conclnrlt,nt ac('lsllr
t'li,rnitu' irrt'hisit,
('rl
e\oep!,ia nunuri a, dura,tei :rctnlui dc inghitilt',
ryi
cir la pcl'soilli('
Ia (illr('
1t'ompa lirrttittt' rinollnal deschisir, simf,ul attzului, in
(i(,('a,
c('
llrir"t'stt'
slllx'tt'1(r ('xt(rl'ioiu'(',
lnl
(rst('rritu;i
dc pulitt:lrut'liolrtt, ci din cotrt,ra,
(',u,1,('slirlril,
lrriIt
l'apt;ttl cit zgornott'1e r:cspiratorii devin rnult ntai distincte. T)acir r,(, ir;uz:i
lln c('AS in" gurt'r, iri u;a, ft'l incit sil nu atingir, rnarginile ei1 tic[i11l sc u,urlt' rrurll
ttuti pu{in cllll'rlecil, tl:tcir
('ste
tinut llfaril din gur[. f.,,tr, per,soat]o la ctu'(', dirr
(illtlzA
bolii sau a unt'i ritccli, trornpil lui Itrustache este permancnt sau tt'rnpullr'
irrclris[, sim,tul auzului est' vii,ttirnat
I
aceasta se poate irrsir, expliea prin faptul r,i
s() acuntulcazit mucozitlfi in interiorul trompei
;i
se impiedicti astfel cireula!iir
aelului. Putern de aceca, tlecluce c[, gura nu este tinutii, cleschisi, sub influr,rrtu,
st'ntinlentului cle mirarc crl scopul de a auzi snnetele nai rlistinet, cu to:rtt'(,{i
nlrjolit,atea snrzilr;r tin gura cleschisd,.
Orice cntolie bruseir, inclusiv mirarc'a, aecelcyeazh ac,tiunea, inirnii
;i
crL t,lr
rcspilt!,irt. I)upir, ctlllr obscrr'5, Gratiolct
7
ryi
rlupl, cum mi se pare)
ryi
nlior rroi
'
r)
'l
natottttl ttrtrl ['hilosoltlttl oI Ii
'r'pressiort.
p. 106'
s
Dr. ]luric de asenle.eu rri-a rrat i'fo.'arii c,l.(,
a
fItcnrtisrne rlc !a l'ltgsirtnotrtie IItttt'talne. albutn,
P.
6. nr-arr rlrrs la aceeu;i conclrrzie, rlcrlrsli plr.{inl rlirr rrrlr{r-
5
Vezi, rlc t'rt'lrr1tlu,
rlr'. IrirltrliL ( 1l'zs.srlrscft aftlicltes rrria courplrratir.
sllslent der rlittrili urrd PluJsiolrtortril;, yl. [is). ('lr'(r
,ll'c <,
?
l)e l(t Irltllstottrtmir.
. ., l
g(i5,
l).
2:],1,
r'\l)nncr'(:
Ilrrrli ttsrrl)l,ir e\pt.(,sit,i rlr, srtllrt,izi,
l2
-
c. 304
16.1 i\{IRARE
putem lespira acum mult mai liniqtit prin gura deschis5, d.eclt plin n5,ri. De aceea.
atunci clnd" d.orim sd, ascultd,m atent vreun sunet, fie c5, ne oprim r5,suflarea.
fie ci, rfsufld,m cit mai liniqtit posibil, deschizind. gnrll, ,;i tininrl in acelaqi tirnlr
corpul nemi,;eat. Unul clin fiii mei a, fost cleryteptat dc lrn zgonrol, noa,ptea irr
imprejur[,ri care solicitd, in mod" firc'sc o nrare bI,gare d.e seamir,
ryi
tlupir, citevir
ninute el
ryi-a
d.at seama c5, gura ii er:a larg deschisl,. Atunci a devenit conrytierrt
cra a d.eschis-o pentru a respira clt mai linirytit posibil. Aceast5, ipotez[ este intd,ritir
de eazul contrar, care se intimpli, la ciiui. Cind. gifiie rlupir, efort pe o zi cir,lduroasi.
rrn ciine respirh, zgomotos; dacd, ins[, atenJ,ia, ii t'st;r'brusc trezil;ir, el irnediat ciu-
le;te urechiler pentru a, asculta, isi inchirlr, gul'il si rirsul'lir, lirriq1,il., c('(f:t e('poal,r'
fflct'prin n[,ri.
Atunci clnd aten!,ia ne este cotreentra,tl, pentlu citva timp, cu tontfi serio-
zit,atea, asupra vreunui obieet sau subiect, t;oatcr organeltr corpului slnt uitate
ryi
neglijate
t,
$i,
intrucit energia ner\r)a,si, ir fit'c[,r'ui indivir] cste cantital,iv lirni-
t'atd,, pu!,in rlitt ell se l,ransmitt' ln orice palt,t' ll sistt'rmrhri, cu cxceptia aceleia
care ln nromentul rcspectiv este pusf in acliurre uxtg^icfl. L)e a,ceea, nlulli dintn'
rrru;chi tincl sli se relaxeze,
Di
ftrlca se la,sri ln
jos
prin propi:r ci greut;irl,{'.
Aeea,sta
explic,ii, citdet'ca, flilcii
ryi
gurn, rleschisi, u, unrri om inrnlrnnrlit rle uirnirc;i poal;r'
ryi
Ilr t'tnot,ii mai pulin putet'rtice. Arn rt'r1rr1; :tcest lspect dconleco il gri,sesc lnrr'-
gisl,nrt itt notele tnele a,supra copiilol frtlrrtrr rrtir,i, {rlrrrrr,i c.irrrl nll
('r'all
6prrit,
rrroderat rle surtrlrinqi.
l\lai t'xistl irrcii, o e'a,tlzi, foa,t't,tr eficltrre or-r,J'(' facrr cit, gtrra sir, firr tlttscllrisl,
a,l;rtnci t'ind" sintem mira!,i
ryi
mai ales t,incl sirrtem sruprinryi llrrisc. J'ul,eln inspira
din plin
;i
adinc mult rnlr,i ugor prin gula la,rg rlcsrihisl, clercit prin nliri. Or, atunci
cincl tresiirim la auzul'lteunui zgomot sau lt o veder() notrgtr,pta,tir,, aproape toli
rnu;clrii corpului slnt
jnvolunt;ar
qi pcntru rnomcnt pu,li in rrct,iune puternici,,
(,lr
scoptrl tle a ne apiira sau a ne ind.epl,rta rapitl rkr perieolul pc ca-r(r de obiccri
il itsoctt'Irl ciu oeva tteprevilzrLt,. Noi insri ne pregStim intotdt,iruna in mod. inconryti-
t'lll, t[up:i,
(1ul]I
s-a cxplicat mai inainte, pt,rrtru orice tnaro efort;, inspirinrl rnai irrl,ii
aclinc
ryi
tlin plin, iar apoi deschizind. gura. I)a,trii lltr rlrllr('azd, nici un efort qi 1,o1;
ttuli rit,ttrinerrt rnirA,ti, atunci lnceti,rn citva, t;irrrp de LU respira, s&u lespirfi,m cit;
ttta,i f iniry1,it; posiltil, pentnr caficeare sururt silfjt, ntzil,clis1,ilr(:1,. J)e llst'nrenea, clarril
llt,r'nt,iir corrtittui sir, ne fie irrdelungrr,t
ryi
pul,enric a,llsorbi1,i,, 1,oli rnurychii rri s(l
t'r,ltlrt'trz[r iit,t'fa,]ea, itferioi[r'ri, car() la itrtrrrpul, s-lt {1'glrlris lrrtrse, r'lt,rnirto coltoril,i,.
Asl,ft'I, tnrti rnulte callze convcrg spr'(r a,ccclr;i mi,;clrn' ori rle cite orj se l'r,simt,cl
surprindere, mirare sau uirnire.
Cu toate cil, atunci cind este astfel influen\atd,, gura ne este ln general
deschisir, totuqi adesea buzele sint ugor
luguiat'e.
Acest fapt ne reaminteryte tle
a'ceeaqi mi;care, rleryi intr-un grad mult mai put,crnic pronunlat, Ia cimpa,nzen
,si
rrranguta,n cind slnt mirafi. Deoareee o t'xpiratie puternieii, urmeazil, in mod"
ttttt,ulal inspila!,iei adinci, care insolerytc prirnul serntiment do sur'lrllnderr, sperirrtii,,
qi intruci{, lluzele sint aclesea,
!,uguiate,
so purrr eir divcrselt' srrr.rete ca,ro sint tle obicei
scoase atunci pot fi explicate. IJneori lnsir, se a,ud,c numai o expiralie puternic5,;
astfel, cind. era uimil,ir,, Laura Bridgman isi lotunjea
ryi
i;i
luguia
buzele, deschidea,
E
Vezi, asupra acestui srrlrieet, Cratiolel, op, cil.,
1t.254.
1\{IRARE I tli)
grua qi respira puternic
e.
UnuI d.intre sunetele cele mai obiqnuite este un oh profund,,
(rzr,ro:
ctupl cum explica llelmholtz, ar d.ecurge in mod natural din faptul c[, gura
este rnoderat de deschis5,, iar buzele
f,uguiate.
Pe o noapte linirytitir, s-ttu lansat
citcv:r, r'achr'te rle pe l'asul
,,I3eagle"
intr'-un golfule! din Tahiti perttru a amtlz:I
pe bit,rytina;i
fi,
de fiecare tlati, cind se lansa cite o rachet5,, str ftcea o t[,cerc
a,bsolr-rt5,, urrnata, insi, invariabil de un geami,t profuntl de oh, caltr litsuna prirl
t,ot golf'ul. Dl. Washington Matthews afirnrir, c5, indienii nord-antelicani ili exprtrnl,
rnirareil printr-un geamd,t, iar, dupi, dl. Winrvoode Reade, negrii d"e pe coa,sta
rltr vest a, Africii i;i
fuguiazi,
buzt'le
,si
scttt un sunet ca he'i, ltei,. T)ach gura nu
este larg rleschisii, pe cind buzele sirrt considt'rabil
luguiate,
se produce un stttttrl;
srrl'lu,t, quicrat sau fluierat. Dl. Il. I3rough Smyth mL inforntt'ttzit, cii utr austlalia,tt
rlin irrter.ionrl
!,ir,rii
a fost dus la teatru sir, vad.5 un acrobat tlindu-st-. repede tle-:t
fur'r.beleacul
i r,('l
cl'a, tare' uimit
;i ;i-a luguiat
buzc'le, fit,cincl cu gura un zgomol;
(,il;i
crind ar fi suflal, pentru a stinge ult chibrit,". Dup[ dl. I3ulmer, cind sirtt
sur,pr.in;i, australienii excla,mi, fu'rkd,,si perttru a face aceasta gura este
luguitr,tri
gir
;i
culrr ar urma si, fluiere". Noi, t'uropernii, adesc'a fluierfi,nr in semn d.e sllr'-
printlt're
I
astfel, intr-un roman tecent
10
se sputlo:
,,Aici
omul ili exprimir, tni-
J.areu,
ryi
tlezaprobarea
print,r-ntr fluielat prelungit". Dupii, olln] rnii, informeazli
rll. I'lanst'l V[e'a,lej
)larrzrncl
cle plelul ridir,itt ul unui obiect, o fatir, de cirlru
$i-a
r.idir.irt sprilcelr,le
fi
a fluierat intclcrrrai cunl al face rul europeartt'. I)1.'$retlgu'otttl
obsertit, czi asermenea sunt'ttr se pot scricr cu h,tt,'it,t si t'ltt serveso drt'pl, irt1,t'r'jt'c!,it'
pt'tttt'rr surpriz[.
Dupir, al.ti trei observa,tori australit'nii iqi a,r:r,tti ad.esea mirarea printt'-ttlt
{,i!iit
clin virful limbii. lluropenii c1e asemr}il, ipi erxprirrti, nrintler u,lottl'r"L prirttt'-utr
slnct asemd,ni,tor. Arn vd,zut ci,, atunci cirrcl treszirim, der,chidem bnrsc gulifz
fi,
rla,cir, set intimpla ca lirnba si, fie strins ap5,satir, de cerul gurii, retragerra
('i
ll'ttr.t'i
protluce urr sunet de acest fel, care va zt,iunge sti exprirne surprindere.
S[ trecem la gesturilc corpului. O persoanil surprinsir, ili ridicli a(l(rii('tl
priirrilc
clr'schjse r1llt deasupra, c,ttpului sau iUi indozr,ie bra,tele nunta,i pirrir 1:t
rrivplul obrazulni. Italmeler plnte sint indrept,nte sprcl persoana
(i?lrc' pl'oYott,t,i,
irsesl, seltimcnt,, iar degctelc tintrte drepl, sint scparate. Acest gest
('st(r
l'(itr)l'()-
zentat de ei,tre dl. Rejlancler in planqa VII, fig. f . in C'ina, oeu dt trt.i'tt,i"r' tt, lui
Jr(rolril,l'(lo c11, \tinci, doi rlintrc apostoli isi au rniinilc pe jumittute ridicirtt', t'xpt'i-
rninrl cla,l,
ptirnrcA.
IJn observAtor ck' ineretlert' ttti-A, splls cir,
ryi-a
irttilnit, r'crrt'ltl
so1;iir, in imprcjurirri extrem de nearyteptat,t' :
,,Da
a tresir,rit,
ryi-rt,
tlt'scltis foilt'tt'
larg gur.a,
ryi
ochii
ryi ;i-a
riclicat ambele brale tleasupra, capului". Acum citiva
a,ni am fost, surprins v[zind" mai mulli dintre copiii mc"i mici ocupa,ti cu ceva'
netlistinct pe sol
;
ctistanla era ins5, prea mare pentru a-i intreba d"espre ce eril
vorba. I)r' aceea mi-anr aruncat miinile, deschise cu degetele intinse deasupra'
gapllli
gi 6r' indat[ a,m clevenit con$tient de aceastS, acliune. Am a;teptat apoi,
f[;5 a, scoate vreun cuvint, s[, vi,d daci, copiii inlelese'serli acest gt'st, si, pe cinrl
venoiuu fugintl spre mine, ei strigau:
,,Am
v[,zuL cl'r, te rnirai c1e noi". Nu
rytitr
rlasri acest gest este comun la d"iferitele
rase umane, rleoarece am neglij:rt sit prttt
intrc'6[ri ?lsppr.a acestli subiect. Cd, aeest gest este inn[,setrt sau ntt,tttritl se
lrolt,ttr
0
Lieber, ort Ilrc ltotal Sottnrls ol Laura Rrirlqmun,
,,stttitltsottiatr
(lonlrillttli{r6s",
181-r1, vol. II, p. i,
ro
lI/ende.rhohne, vol. I [, p. t)1.
MIRARE
rleduce tlin faptul cd, Laura Bridgman, atunci cincl era uluitd,
,,igi
intindca'brtt,-
lele ;i
iqi intorcea miinile in sus cu degetele intinse"
u;
$i,
avincl in vedt^r'c r'i-r
scnt,irnentrrl cle surprindere cste ln general scurt, rtici ntt estt' ploba'bil cll
('lr
sli, f i
irrvri,tat acest gest prin sirn!,ul ei tactil asculit.
I-{uschke descrie
rz
uil. gest pulin diferit, insf totu;i inlrttlit,
(irtt:('.
tltrpi
(rurn
spuno el, cste ma,nifestat de unele persoane atunci cincl sint ttlirat,c. lJlt' sc
1in rh'ept, cu tri,sir,tnrile aqa cum a,u fost descrise mai sus, insfl ctr ltraft'lc tlt't'plt-
1i
intinse sprc spate, degetele intinse fiinrl ritsfila,te. Nu am vi-tzut tticiod:r1,ti, rt(r('i.i,
gest,
I
esl,o insli proba,bil cA, .[fusc-rh]ie sri a,ibli tlrepta,te, clt'ttnrectr tln
llrit'tt'rt
lL
inl,r.elta,t pe altcinevrl cum
ryi-a,r
exprilna o ltla,r() l)rinrr('si intt'tliat tct'a p('l'solttti
r rrclo1l1,at, aceastli irtitnrline.
Clrecl cir, ecestcr gcsl,uri s() pot rrxplica
Ite
baza, pritrcipiuhii tttrt,itcz(i. Attr
r,iizu1, ci, o per,\ioftnl inrlignal,ir, i;i l,inrr captrl tlrept in stls, i;i rirlicL tttttt'r'ii, ili
scotrl,r'(,()ltole in lrlali,, rr,dese:r, isi inrrle;teazit, prrttrnii, s(f irtcnrntir,
ryi
ili ittchitk'
.gltl.a, IX,cinrl
lrlit,uclinea, nnlli orrt neajut,tlt'ir,1; trstcr contl'il,rti in fiecarc cliII il(r('s1,t'
rlr,fialii. Or, o pel'soanii, intr-o s1,[r,r'e psihieir, obi;truit,ri, nef[,cirrt1 nirnic;i tit'gitttlirr-
rlrr-se l:r rrimi<r special, ili litre cle obieei br:tf,elt'a,tirtritttI t't'lttxltl,t,irr illur:ir
(ill
rrriirrilo puf irr inrloite
$i
tlegel,ele imprt,unil,t,tr. l)e acet'A,, nti;critriltr cltl ridi(1itl'(' lrt'trrcii
ri, ln.rr1,r,lor', fie brilftrle itrll'egi, fie lntel-rlaf,t'le, tle tleschidert, lt, plulrttelol plal, si rit'
r.tisl'ir'ir,t,c it rlc'gt't,clor s?nl,
(1('tt,s('ntellefl,,
rle inclrt'ptrl,n, n, bl'ill(^10r,
inf;ittzitrrlu-l(r iil.)l'o
sllr1('(ru
ttegett'lt,r'iislil'a1r', sirrt, in eornpletri:t,ttt;it,e'zit,
fn!,it tlt,c('lt'ptislr'll1,c ittl,t'-tr
sl;iu'r,
lrsilrirrit,
tx,1rir,siit,ofl,r'o
;i
sir11,, itt colrsecitt!,1-t, at1op1;ltl,tr tlc cIl,rt' o
l)t'I'ioltlti
rrrir.rr,1ir,. Adesea, t,xistI, rlt, asenlen(,1r, o r[or:itrf ir, rlo a tl,l'["ll tt, sttrpt'itltk'l'(' irr trtoil
lrir,1ir,1,or. lt,
grrlri,
fi
rrtilrrrliuile drr rryri fiui{ t\(f potrivesc bine ctl :.l,trt'i.1, s(,op. lrt'
l)clirt,c
pulrc irrt,rebar'(,iI, rltr cc l,rebuie sii, sr'uurrrifesl,e sttt'pritttlercll
ryi
trtrttirti t,i1t't':t
,itt,, stir,r'i psihice prin nri;clri irr antitezri falli tle a,ltele. Acesl,
prirreipiu rlll v:t l'i
irrsit prrs ?ri
joc
in iazul a,celor crnolii, ca groa,za,, lnarca buc,ut'it', sttfelirrl1,a sl,tt frrri:t,
clr.r ,[,,,, iri rnor] na,l,urir,l la a,nuirrite lirrii rle acf,inne
ryi
prorltrc a,lltlttrilc
('ft'('1t'
rsrrl.)l.l cor'1nlni, tleoarcrce inl,reg sisternul este astfel a,ntretta,t,
;i
tl,c('sl,('
t'tltol ii
sinl rlt ptr lr(ilult t,x.plitnatc astfel cu c,ea, nla,i tttatrl clitrital;e.
Ii.xistri lr,lt,e gestur.i neinsemnatrr exprirtrincl rnitat'c'1t,, pcttt,ttl clll'(' 1)ll
lttl'
ol'r,t.i rrirri o t'xlrlitrat;iefanume purl(,r'(,a, nriinii p('gurlt, silu
trx'
vl:('o plt,rl,tr a crlt'pttlrti.
,\ccst;ir lr, fost uhserval, lil ruiit dc rnulto t'aso omenegti, incil; l't't'bttit'si lril'li {)
'rigino
na,turald,. LIn u,ustra,lia,n s5,lba,tic a fost tlus intr-o otlttitr
1-rlinir,
cl, lrir'1,ii
oi'ieialt., care l-au surprins grozav; el a strigat old,a, eld,c, clucinrlu-rsi tltlsul r.niirlii
spr,(,
buze. D-na llarfler spitne cd, fingoeqii
ryi
cafrii iryi exprimit
.uintirt'l-t,
1tt'ittl,r-o
y,i,it.irc serioasi, qi, punindu-qi mina dreapt5, pe gur5,, spun cuvintul
ttttr,'u'ts,,ci-l'l'c
ir,*pn,r1pi1
,,minunatl'.
Se pare ci, boqimanii
13
iryi duc miinile
la git
ryi
iryi ttplt'rtcii,
,.rrpul spre spate. Dl. lVinwood.e Reade a t,bscrvat cir, negrii cle p(' cottstn, tlt'
r",,i'i, 1 lt"i"ii, atunci cind" sint uimifi, se bat cu pahna pcste gurti_, spuninr.l
itr
rrrrtllrli tim1r:
,,Gura
mi se lipeptett, aclicii, de miinile mele
I
t'l il a,fla1; cir, fl(r('sl :t
i,sf 1' gcsl,nl* lor' obi;nlit in asemenea oca,zii. Ci,pitanul Speecly mi, infcl'ttteazit,
1r
J.it-lrcr, Ort lhe Vocril Sounds of Lnura Rritlgntan insl c[ expriutir frici combitratir cu nrirart'. Lc I]t'trit,
,.ic.,
iltident,
l).
7,
referinclu-se de asenretiea (Lavalcl', l'ol. IX,
P.
2{)l)) lrt
r.:
I Itrsclrlit,, nIim[ces et
pltgsiognotnice.s.
, ., 1821, nriinile unui our mit'at,
Ilc
tlcscric] t'a l'iitlr'l tltsr'lrisrr'
:,
rS.
(iraliolcL
(Dc ln I'ltgsionomie..., p. 255) prezintii
13
Ifusclrlta, oP, cil., p. 18.
il:.rr|ir rrrrrri ottr ln ae'r':tslir :rlilttrlittr', care lttir. inti pat'e
FIrTCA
(rii
:rbisirtictrii i;i tluc rrrilt:r, lrr, fnrtrl,r,r'tt
trrir,lrulr
itt u,l'lrt'li. Itr sl'ir,*i1, tll. \Virslririgii'rr
l\l:r1'1lu'u's :rl'irtnl"r, ciu serrttrtrl cotrverr!,io11i1l tle nrit'alt' ltr, trjllrrlilt' riillnli<,r' riirr
lriir'{ik'(lr'\t'st;
irlt'St:rtelor'.Llnitt,('st,(',,sir,-ryi punir,
IX,gru'il,
nritr.ir
IX,.irrrrril:rt,
irrlltisiL
li,
J'titrilx.[ ttcelstu, sil-ryi flplt'ce caprrl atlesea irrrlintc;i tulcoli li eiiiti
rrrt.illtt' i{rru tttot'tttir,it'li ioas("'.
(':ttlitt la
face aceea$i observa{it' {lt,splc rr,irr:r
('ru'('t's{,1'apilslrtir,
IX'gllrr"l,
la, tnanrlarri si la tlte tril-luri de ind"ieni.
Ad,'mirn,!,ie. Nu rtrvcllr r1e splrs rlecit pu!irr rlespre accst subir ct. .\ririri-
t'rr{iit <:ortslt"lr rlupir trit, s() pa,re, tlitt tritnirt':tslooiatS,
(1rt
o
()tur(,(tlr'(r
lllticrctt;i
url
:rittt1, lrl rJ)robalii.
(lintl ('st(,
virr le,sirnlitri, ochii s(l deschirl lut'g', iirt'sllrittrrt,ltt'lt,
sittl, t'irlit,:rlr', r:cltii se llrmiIx,azr"l,, itr loc de a, t'ritninc fl-rrir, erprcsit'
(ill
itr. tr:rzul
sitnlrlci uiiliu'i, iut'gtrrir, in loc rlr, a, s(] rlt,scrhitlt'Ialg, i;t, intiirrlt, itrtr'-riu srrli:.
Illrirdt q)'()(r,;J[t,.
-
(ltrvirrtul
,,l'r'icti" 1rA,t'e
sir, nr(' l ragil dilr c](r:1, co a
l):u'{'
llrrrsc
;i
t'sto peliculr)s
15,
irtt' cel 1[1r groilzir, t1o l:l t,rt'rrturtr,tul olgilrr(,lot' \'o(,lr1o si
:rl cot'llttltti. l'olos('s(r tur,'itrt,rtl groitza-l pclt,t'u fricrr, extlt:rttti, irrsi"r, urtii atrt'ot'i
(1r'('([
t,it, t'l ilt 1t't'lrui lirrtit:r1' la, t,rtzut'i cill'(' privesc rna,i :r,k's imaginilfia. Iflir,lr
('st,('
;r(lcr('rr
I)l'('(i(,(lrrliu
rlo llililr'(.si
('s1,('itrt'ttrlilii
ctr ea itr tnitsrrla itr
(ia,t'e
ruttllelt^ rirrr,
!:r rlcsl r'1t1irro:r ittu'r'tiat,ir, il, sinr{rrrilr)r' \r('(lt,r'ii
ryi
rulzlrlui. iu alnllt'lr'
(irt,ztu'i, g,urr,
;i
orrhii sittl; lllg rlesc:hi;i
;i
sprincutt'lrr lirlicu't,t'. I,lil, irrct'put,, r,rrnrrl s1x'riat s1i,
I'lLrir sttflitt't'si rtt'ttti$(rllt c?u o statuie,,qau se ghemuie
(1a,
pt,ttl,rrr a, s(fip'l
jrrslirtt,l
it"
r lt' ir, l'i r lltstt'\'a,1;.
Ittitttir, bl,tr, I'rr,Irir[
[i
t'iolt'trt, afl, ilrcit pulpitil
ryi
Ioveryte in ct-rirste
I
t's1r'
itrsi, 1'olrl'lc itrrloieluic rlacri atuncri lucrcazir, rnai eficicnt tlecil, r1e obicci pctrlr'rr
ir 1 r'irrrit,r, o
I-)r'()vizicr
rnlri lrrrr,r'(' rle singe spre toilte prirf ilc corpului, clcoa,t't'cr(,
;riclt'a lxilt's{,t'
itnedial;,
(il,
irr tirnpul le;inului inr;ipieltt.
'I'otuli, lltuloart'it,
piclii
('slc
rlrt,tot'lt1;:i,
lrrt-rballil
in trtlr,t'r'1lrt,rl('siur t'xclusiv, fa,pt'ului r,ii trenl,rul vrr,so-lrtrtlor'
('ii1('irr1'lucn{lrt
itt:r;l I't'I, itx,il; sri tleterrnitre, crotttla,c{,irl rnicilor art're alt'1liclii.
('il
lriclclr,
oslrr fo:r,r't,e plrt,t'nlic influc,rr{,atir cle seutirnentei de fric[ irrtensir, \.crloln
rlitt rtrotlttl rrirttil,or';i itrt'rplicabil iu trartr 1r'a,nspilallia, rlpat'c) irneclilrt, rlirr crt,uzu t'i.
Act'risli tr1'111l"spirtr,titr t'sttr ott lrt,it nttri l'()rna,rcabili, cn crit supraftr,flt este:lttittt,i
ntil,i t't'trrr
I
rlo nit,i
f
i 1t't'trterlrl cir, 1;t'treccr o surloare rece, in l,irnp ce irr ntorl rrot'tnal
gl:rru[r'lo strrlot'il)tr,t'(f sirrt pus(' ilr a{rtiuus a,tunci cinrl supraftlflr,
('sff
irrcirlzitit.
l)r' :rs('nl('rt(t:r, pir,r'rr1 rle
Irrr
pic'lo s(r zbirlcr$te, iar rnu;chii superlic,irlli 1rt'rnrlt'i,.
irr lcqitru'ii olr itcliunea tnlburatti a, inimii, r't'spiralia, estt, nccelcruti-r.
(llatrrlclt'
srrljrrr,t'r' tt,1ir'tu'azi, irnpt'rfcet, gura se usuci'-L
16
si adesoa, se rlt'schicle
ryi
,.lc' inr,ltidr'.
Arrr ol):it'rvzl,t dtr tr,setnerrea rrir, la fricL ufoti,r'L existi, o tendin{ti puternicS, rle il crist,t.
IJtrrrl tlirttle simltt,ontt'le cele rnai binei pronnnlate cste trernuratul trrturclr nrtrst,hi-
Irr tror'llrrltriT o(r('1r,
(i('rt,tlt'seit
so vc'tle rtttti intii la, buze. I)irr aolrlstr"l, crauzit,
;i
rlirr
;rlir,ittrr
rrst,ircirrrtii rurii, vo(ioA rzign;e;trr sarr tlcvinrr rreclar[, salr
1lou1,r'
dispir,r't'ir
r,orrrlllo,1'.
()bstu,'1tu'i,
stetoruntrlu,c co?nae, ti
,Dofr
fuu,cibtts
hatsi,t*
1l
..Nrrltlr .\rrrclican fuclians", ed. a 3-a, 1842, r'ol. I,
l).
I {i;.
l'
I l.
\,\'crlg\r'oorl,
I)ictiotturg of Ettglish LiIyntolog11,
1,,1. i [, I ]j(i2,
l).
l]ir. \rezi, cle ascnrcuca Cir.aLiolt'L (De Iu
l)lr;lsirtttrtttri,' . .
, 1r.
1li5) clcsprc originca ullol' astfcl
tle cttVittlt' r'lt .,tcl'oaI'e ",
,rol'oal'c"r, ,rt'igidus", ,rffigidus"
cl c.
16
I)1. i3uin ('l'he l:ntotious tutd tlrc Wiil, 1865, p. 54)
t'x;llici in ft'lul rrlrnirtol originca ollicciulrri :
,,Dc
a supLlno
l)c
cl'inlinal, ln India,
lllollci
inrl-rrrcirturii rlc ot't'2. Acttzlr-
Iul cstc determinat sI ia in gurir tt irnbuciturit tlc olez
;i
tlttpl scurL tintp s-o ru'ullcc afarir. ])rrci'r lntbrrcirtrrt'lr
estc comple t uscatir, acnzatul cstc corrsirlcllrI r'inor lrt.
propria sa constiinlir fircincl sir-i paralizcz(' olgilllclc tlt:
saliva{ie".
*
,,Am
lncremenit, plrul mi s-a zbirlit, ial gllisrrl rrri
s-a oprit ln git" (N. lrnd.).
FRICA
Desprtr frica vag[, existl in
[ca,rtea
lui] fov o cleseriele bint'cuuoscutil
li
ittltttirabil[ :
,,Pe,
ginrluri din arfit[,rilo noplii, cind, sornnul ad.inc il invtil
pict
p() orrlr fricir se liisii asuprit nlea si, tlernurind, fzicu ca toate oasele sri mi sc' scntulr'.
Atrurci un cluh irni l,recu prin ta!6,; ph,rul de pe carne rni se zbirli. trt stirtl lirris-
t'it, insit, tttt i-a,nt putut
clesluqi forma : o ar5,tare irni st5tea in fala och.ilgr, dor1Lgu
litce}e, si :tnl a,uzit o rroce spunind. : I,'i-v:r omul muritor ntai clrc.pt clecit Durp-
rl('zen ? Ili-va ontul mai neprih[nit clecit fricir,torul s[,u
ol),
(Io,t,, 11r,13).
Pe rnfsurl, oe frica sporeste pini la un acces cle spaim[,, vr.detn, ci:l
ryi
la toate emol iile violente, re'zultate variabile. fnirna, 6ate si,lbatic r-,au
lloate
s:i inceteze
de a functiona, tlupri care urmeaz5, leqinul, o paloare cacla-
verisil, rtisuflarea este greoait', n[,rile sint larg clilatate,,,apar"'o mi;care fortat:i
si cotlvulsiv[ a buzelor', o tremur?Ire a obraiilrir, o incereare
ryi
6 stringere a gitlllii"t
;
globii oculari clezgoli!,i
ryi
ploeminenti
sint fix.ali as.rprri obiectulgi spiimci s2
q
51r ptrt' r'ot'i introaett
_si
ittcolo, huc
'il,luc
L:ollltm,s oclulos; tg,tt,tnrrly.c per"(n,ati8, Sr, p1l.(,
t'ti pupilt'lt' sint tlila,tatt'
('tlornr.
lfoturyi, nmSchii eorpului- pot dt,vt,rri r,igizi r2rr
llot
fi t:uprirrsi dt' rni;ci,r'i ooll\41lsi1r6'. l\Iiinilt' se ilcle,rytcazf
;i
11e clest,lrir-l ultt,r.-
tltttiv, atlestra ctl o rniqcare de crispare. Ilralerle pot fi intinse ca pe1t1r ?i t'vita,
tttl pt'ricol groaztrie sau pot f i ridicate violc-'nt dcasupra capului. Rcvl dl. Ilage11lsr.
a vdzat aceastit tlitr urmI, acliune la un australian ingrozit. in ulte
"urrr"i
gxis1ii
o tenrlinfil bruscit
5i
nceotttrolabilir
clcr fugf impetuoasei
ryi
act,Asta este atit c1r
Prttt'r'trici,
itrcit soldafii t:t'i maiviteji pot fi cuprinryi rle panir,:i.
Ittr m:isrtrti ce fl'ic,a s(' ridicii Ia o irrtensit:rte oxtrtrnlr-lr s(, autk,
Jillirlrrl
ittgt'ozitor
rk, spa,i rnil. I',roboane rnar,i tkr sudoa,rrr apar. p() pielt'. lf o] i nr riS<:hi i
t'ot'pultti sin1, l't,laxati. Crtrintl ul'In('u,zi-l o
1lt'ostr':rt,it,
r,rirnplctil, ial i':rr,rrl1li1i1c
tttitlt'tlltr rlisp:rt'. Ittlt'stittt'le sint ittf'lrrt,rrt,ilt(,. N.Irrscltii slilrt.tt'ir,lel,irrr,trtrrlzr-r (11
lt
ttllti frrtrt'!ioltit, si f ,111111'ilr lor ckt r'('t(,tr1ir, r,st,r) lrrllmralii.
'l)r'.
J. Ct'itrltlotr
-Llt'olttt'tni-ir rlut rrrr cxcnrplrr rrt,it,
('[rr
izllilor.rlr,fr.it,i
iltt,t'ttsit, lit, o ltlit'ttttlit itr virstit rlt,tx'izt'rri;i tritrr,i rk, utti, incit, t1t'sclriore:1, lrti, crr
{ttltlt'('ii,
('st('
tlttt't't'rntst-I, t}tt 1'rt'bttit' otnist-r. Cinrl t,t'tdca itr paloxislt}, (,a
lip1 :
,,is11,
t'.irtt[ !t',
,,tiitt'
o ft,nx'io r]eagril,!'),,,Nrr pot it,$i !',
;i
zrltcr asen]enc,a'&clarirtrfii.
Cilltl f,ip:r tlltlr trtiseitli]tr ii
('r'au
trltt'rnutiv c1c tensinnr,;i de trcrnurat. Ilt'nl,r.u o
trlipir, t'lt i;i itt<'lt';1,a rniiniltr, i;i intitrtlea bra!t'k'inairrte intr-o pozi!irr tt,apiruii, pg
itttttitl:t1c ittrloilr'; ulloi brlrsc ili aplcr,a corprrl inaintt,, il k,$iIna,'rapi,f ir,,,,,,,.,r,
si itloolo, isi ll'{'{'('rl tlt'gtrteltr
1lt'itt lrirr',
Fr('apuori, rlc git;
ryi
irrrrt,r,r,ri sti-;ii *i'i*i,, lrlriru'lr,
t[o
1lt't'lt.
il'lrtschii sl,ernot'lt,irlotnitstoirlicni
(cal't, stiv,,sg sii lplt,crr cnptrl pt. pir,pl
)
i('s(':ttt pr'ot'tItiItt'1t1, in afitrii,, cil
;i
(iunt
al fi fosl, unrflati, iar pielt,i rlirr 1'ujll i,,r.
t't'a, fttilrl,tl inelt'{,it[.
I'itrul, care ii cra triiat scurt p0 cea{ii
;i
&a nt:1ed ciltl
('],1
calrnit,, ?lcurn ,stirtc'a zbirlit,, cel clin fa,t[ fiintt ciufuhl din cauza rniryc5,rilor rniililsr..
l"izionomia ii exprima o mare suferin,t5, psih.icd,. Pielea cle pe taf5
ryi
git pin1 la
clavicule era inroqit[, iar vinele frun,tii- gi ale gitului ie;d.au in afarir .r, nirytc
odgoane. Ruza, inferioA,ri, er:l cirzut[
ryi
pulirr riisftint5. Gura o
J,inea
per
jurnri1ate
tlt's0ltistir ctl fttlctt tlt,
ius lllot'ntiniucl.
Otrraiii
('rint
scobi{i
;i
'arlinc*br,t:rzc11t,i
irr
u
Sit' O. 13ell,
,,'l't'itttsitcLit.rtts rtl ltol al. Phil. Sor,.", 1820 a ltri Layatcr', r,ol. IV,
11i22,1r. 308. Anatomq and Philoso1tltrl of Iirpressiotr, tiolet, Dc ltt
pltysi6nomie...,
p. .38, 164- 169.
lir t in : llotirrcl oclrii irrco:lct,
l8
\'t'zi Mot'eatt, ilsullt':t lotilii ochilor, in erli!ia din itr jpr
-
l'. lracl.).
p. 203. Dc aserucnra
(ir':r-
p. 17 (traducerea citatului
;i
lne olo,
1:rivca
tot. cc-i
ZBIRLIREA, PATiUI,T'I
ligii curbe, mergind ckr lu, aripile ufilol lil col!,urile
gurii. N6r'ile erau lid-icate
;i
li,rgiter. Ochii erau lalg tteschi;i;i pielea de sub ei p5,rea umflati,;pupilele
erau
inari. Frultea ora increJitl, transvcrstrl in multe cute, iar ]a extremitirlile inte-
r.ioarc llo slrrincenelot',,in t'l'rl brr-l,nrJa,t,h de linii tLivergcttter
prod,ust' clc cotttt"actitt
llut,ernicir, ;i
persisltlnti, ?1, tnrt$chilor' <ltlt'ugat,oli.
-
Dl. Bell a rlpscris rls usenren(ra
le,
pe bazir observa!,iikrr'
proprii, 1l1l ltc(]('s
ilt, spainril
ryi
d.r,slreraro la, tllr rrf ili..,in pt, cinrl itcesl,a era clus
lzr, loc[l dc t'xecutitr
la, 'Llorint-r.
,,1)t'
lieoat'o palte a clrulei enrll preo!,ii car'o oficiart, iar iu centru
;etlea
crirnilralul. ltrra inrposibil de privit fi,r'ir, spaim5, starea in oal'e) ijc gd,st'it,
acest uetrefunig neferllritl
;i
totuqi, calmpins tle u ciutlatf sllbiciurlc'7 rtl tot at'it
tler impesibil s5, nu prive;ti un spectacol atit tto sillbatic, atit rle plin de groazti.
Itrl p1ir.a irr virstir, rk' :i5 tlo anif rrveal o staturl, mare
;i
vinioas5,, iar tr[,s[turiltr
fiziononrit,i sale elalr putt'r'nice
ryi
silllatice
;
era pe
junrX,tate
SoI,
palicl ca, mttattett,
rrhinLrit do sp:rirni, l'ii'r.rrrt, rrre'mbnr iucorclat; tle cltin, miinile inclerytatc conrnrlsiv,
suttoa,rt'u, ti;ir.irtr-[ itirr l'r'urrtr,a srr, uplct'utri
5i
cou.ttaetatil; sfl,ruta neince'tat
figtrrtr,
nriutlit,oritl6i pictal,a p(| f lrrrrnrru, i',, lrl inrir, irr fa,ta, lui, ins5, cu o d"urere atit cltr
stlr,lbatioir, qi clo tlespt'ralil, incit nirrrit rl.irr
(reca (,e
s-a prezentat vreodat[
pc sceni,
rru o poate lecla nici pe d"epttrte".
N1 voi rnai ad"[,uga clecit un singttt car,ilustrintl un om prostrat de sp:l,itrtit.
U1 trsasip fioros, cilrc ornorise doui,
persoane, a fost ad.us
intr-un spital sub
ilrpresia grt
;itir,
cir, $() otrirvise
;
clr. W. Ogle l-a observat atent in climint'ala
lrmzi1;oat,,,,
1in
cind i sc puneau cir,tu;ele
ryi
era ridicat de polifie. Dra tle o pa-
Iolrrc exl,rernir
ryi
intr'-r, sialr, tlt'pr:ostralie atit tle intens6, incit aploape cir, ilu s-a
putut, irnbri1ct.r, singur.
'Pir,lea
eia transpirati,, capul qi pleoapg" atit cle ctlzute,
incit (rrrf
irnposibii- sil
llrinzi
rnirczrr o licir,rire a ochilor s[i. Falctr lnf6rrioarl ii
rut,irn6. Nu exist.rr, lici ir contrerclie il, nrurychiului
facial. Dr. Ogle estg
_ap-roupe
sigrrr.c[
p;rul nu ii era zbirlit, dcoirlece
l-a observat cu atenlie,
fiind.c5,;i-l vopsise
ctr sc.ropll de :b Fi() :tstllttrde.
in privinf,a Iricij, rlupl ourn se nlanifestd,
la d.iferite rase ornenelt'i,
infor:-
rrr:rtorii rnei sint tle agrrd lil sernnele ei sint aceleaqi otu si ltr, europeni.
Pa
iJe
lranifgstir,
ig1r'-urr glud
('xirgr)r'rrt l:r, b.irrcluryi;i Ia indigerrii din Ceylcn. I)1. Geach
:r, vrizul, or-r, atuuci'-ci1c1 siut ingrozifi, malatezir
pfl,lesc
;i
tremurL, iar dl. Brgugh
Srrryth i1firlrir, c5, 1n incligen austraiiau,,,fiincl
o clatd, foarte speriat, avea o fizio-
tr,,rrri,, riil,r.('so ?rprrlpia tle-paloare,
in m5,sura
in care se poate concepe
la un oln
Ig:lrfe negr.g". ltl. i)ys,,t, tiao$ a rclmarcat la uU australian
frica extrem[,, ntani-
l'est,atri pt:in st-r1tr.aotiir, 1r,r:v.,r1i[ a rniinilor,
picio-arelor
ryi
buzelor
;i_prin
sucloatpit
1l1r
1)r)
piele. iltrLtti s;i,tbatit,i uu iryi reprinr6 se-rnnele frioii atit de rnult ca ettropenii
qi ailr,x,rr
(,i
trenrurl consiclerabil. Dup5, cunr sprlle Gaika in eugleza,s.?l
oare('llnt
ciud.at[,la cafri
,,se
manifesti, foarte mult scuturarea corpolgi, iar oc]rii sint larg
deschiryi,t. La s5i'fuatici, nrurschii sfincterului sint ad.esea relaxa,ti, intocmai cum
se poate vedea Ia ciinii foarte speria{,i
;i
cum am vitzut Ia maimule
cind- sint
i ltgt'ozit c cil vol J'i prinst'.
%lfir[,it't:cr, yttirtil,u,i.
-
[ilrr,lt,
(linl,re senrneltr
flicii tttt..rit5, si rnai fie exitilli-
r)u lr, prr!iu. .t,oei,ii vor.beso lrrele u tlespre
pd,ru.l ml,ciut,it. Brutus spulle fantornei
lui
('r'Zar
:
,,Asta
face sd,-mi inghele singele qi si, mi se ritlice pirul". far citrtlintrlul
r'|', ()l)<et.u(tliorts tLtt Ilnlg, Ili2ir, p. 'lli,
cilrrI in Artalr)ntlJ
(ut{l I'hilosaliltg of Exptessiorr,
1r'
163'
I'RICA
I'iS'. l1).
*-
liologllrl'irr urrci fctrrr:i tlt'ltrcrrtr,,
pt'rrlltr ir nrlitir slirrtu
lrirnrltri
r.i,
lit'lrrrf'ort,r rlupii asasiIIa,rciI ltli Glclucestt'r', t'xrllttrti"r:,,]'iaptill)ri-1 i pilrrl, uitt,, ui-
Ic cir stir rlr'(lI)1, iIt sust!. I)t'oareu('rIrl elalrl sigut'dircir:ru1,()f ii rlt'r'onlAII() I).ll :lr'
l'i rrllli('lrt la orll
(1('('rI
o('('i iId('s('rI itu observtrt 1a anintirle, ?lrrI
(r('t'llt
lirnntlili rl l'.
('r'ir'lrtrrn
lh'ol'nc irr privinla ([('nten!,ilol.
Ca rispuns, t'l afirurri cir a tr':"lzut; rlc
rr'1rt'1u1t. ot'i prinrl lor zbirliutlu-sc sub irtflut'nf a slrainrt,i blu;tr'
$i
('xtl'eme.
l )t,
cxt'Irrlrlrr,
('s1('
url('ori llec('sal sir se facri irricctii sulrr,rrtzrnate
(,u
n)orfill?"1, lur(,i
lrlit'rnrt(' cr"Ir'('iir ii
('i{t(,flicir ('lrn}plitir
tle ir(iertstir oltelirf,it',
(1e(}:u'('co ('a
cl't'11e ci i st'
irrtt'otlrrct'o1,t'rrl'r"l itr
('olI)
1i
('it,
i se nroait'clASele, iitr'('iu'nelI i st'fA(lt'pt'a1',
(ru
toute c,ir nu-i protluce rlecit foart,t' pu{inii
dut'tre. Iia st' ingirllrrll('ste dt' tno[rl'tr,, ]nt'ln-
bttlt' i sc itttepenesc
(i?l
ittt,r-un fel tltr s1)itsln
t,etanir,, irrr pirnrl st, zlrirlt,ste in
llartca
il1)-
t criolu'ir r[
(,apnlni.
I)r'. I3r'o\\ll(, rrriri obst,rvt-r, cil zbirlirt,:r
pirrului,
('rIr'(' ('st(f
itt,it rlt'
('orrlunii
lil n('Jltrrri,
ll.tl estr.l ifrtottlealln?l ttsttt,iatti
(ilt gl'oltzll.
I)rrrttc c'i]l ct'l mai tles s(' veclt' la nrittri:tt'ii
clouici, cart tlelileirzri itr trttrd itrcot'r't'ut
;i
lul
irnpulsuri rlistmgritolrrt', insir zbit'lilt'ir
1ri
-
t'rrlui se poutc obst't'l':l rttili :llt^s ilr firrrlnrl
I)tu'()Xistttt'lot'
Jor ric violt'rr
{ir.
Ifapt rr i r':i
lrirul
se zbirk';tt' sub itt f ltrt'tt 1 u rrtit rr l'rr -
t'iti, r,it
;i
iI 1r'icii t'r,ti(,oltlri pt't'ft't't
('u ('('(':r
(i('
llrl vt"l,zut llr ltl.illt:tlclt' ilt.l't't'ioit t't'.
(':i
rlol'itrJli, rlr'. l'rl'ott"ttt' r'i'it'ltzit ttt:ti ttttrlt('('itzllt'i.
.\sll't'I', tt ntri ortl
('ilr'(f ('s1('
tr('nnt itr nr,il,
iltrtitttc tlt' l'('\'('ttit't':l l'icr,iirtti
I)ill'oxisttr
tnrtil.illr',
,,1riit
trl i s(. r'itlit,rt tlt' prr l't'trtrtr^
(iit
o t'olunli ll tnnri
llonci
rlrr iJltct,lirtitItt. Itl rni-u 1r'inris l'o1ogr:rfii ll, douir l'r'trrci
irr.irl'lt'|.\.itlt,lt'r|itr,1rrl1l:tI.trxisntt'lcrlor.;iit,lltlr"tttgitt,ilrprivir'r!1t1llI('iac1jrrttt'lt(.('1(,1l
cir.,s1 :u't'it
lrirt'rrlrri
t'i
('sto
llrr critt't'irr
1lo1
r'ir"i1, slrilji sirltr psihicc'). Attr tla1, si
ttti st'collit'zt,unil tIirttle Ac(fst,('fotoglafii;i t,ollilr
llrivitir
rlc la o rnicir rlist:rrr{i
rlli o irrtagitte fitlt'lr"r, ll originalului, ell
('xctp!ia
pirnrlrri,
('al'(r
pllt'o pu!;irr
(ialll
ilr"r1)r'll
si
[)t'(':l
1:t'r'!,. Stax'a cxtraordinar[, a pir,nrlui ]a dt'rnt,Irti este clalolatii nu lnrrruri
zbirlilii, ci si uscircinnii;i asplirnii lui,
(1?r
llrrllul'(,'a fapt.ului c,ir glatrtlt'ltr sub(ru-
lrtttrtlt' ntr ttuti {rtttctirlrreazir. Dr. Butkrtill ir srpus
20
('ii,
utI trc'bun
7,strr
tlt'lrrrtt
lritri
itr vir'1ul rrtrghrilol'"
1
t,l a,l' fi prrtrrl, .il udaugt' :
,,[i
rrtlt'sea pirrr"r ln
('xl
r'('-
tnill1t'l l'icr'r-rnri f it'r-lc ptir'".
I )r'. IJnltutc ntt'nlio1t.t'ztzh, cir
()
conljl'nr:li'(' t'ittlrit'icri i[ r'apoI't,rr lrri
('ilt'('
t'-r.is1ir, l:l ulitnati intrc starea pirruhri
ryi
u nrint,ii lor'. t'ir sutia unui tlcclor
('ill'(\
irrgrijt,ste tlc r-r tloam.n.ir suferincl clc'rnelancolicr acutir, avirrl o fricfl putt'ntici"t d('
rrxralte pentru t,a, so,tul si copiii srii, i-a relatlrt vclbrrl
('u
o zj inuinlt'rle a,
1l'inri
scrisoarclr rrr()a, clupil cunl urtneazit :
,,L'rccl
r'il stltt't ir cl-ttt'i st' \ri[ irnbrur.irtiLf,i
crrt'irrt[, intrucit pirrul i so netczeste
I
intotrlt-'aurrir iurt ollst'tvltt t'ir pacit'nl,ii norytli
se fac rrrai bine ori ck' cite ori p5,rul in(,etcazir rL' a lt' nuri fi aspru
ryi
u,(',\11pus".
ro (;itlt
rle
,lr. llaudslt'r',
,,13ctdy
arrd llinrl", 1870, p. 41.
CONTRACTIA PLATISMEI
1
-71
I )r'. l ilo rt"tttt :r1 r'ibuie st a,r'czr
llersistt
nt
.
asprh, a, piir,ului lrr, nr trll
j
prrcit,I r l i
;tlit'tt;tti
ltar.t,ial
fapttrlui
crii, utintt'a le este intirtclerlr,na
oArcclrrl tuiblr.lrta
;i
lritr'1i:rl
t'ft'ctt'ltrl obi;tr.uiuf,t'i,
;i
anume cir pirrul le este frecvelt qi pute1lic z5il.lil
itL l irnllul rttrtltttr plu'oxisnre
lepetate . La^ pacientii la care zbiriiria pirr.ul,i r,>l*
t'x1 t'ctltit, bottltr estt'in gelt'lal pelrnaneutri
li
mortnlri; la allii irrsir,, li, ,,,,",, zlir..
lirt'lt estt' trttttlcratti,
de incltrtl
ce se insrjriirt()sesc llr'rrrinte, pi,r.pl ili r.t,rr.'rr1ii
lf t'{1'Titttt':t
/ L
intl'-urt
t'irpitol
atrterittt, am vitzut ch la anintalt' pilul s(' zbir,lgsi r' pr.irr
t'otllt':tr'{iil
111I(}r nru;c}ri foa,tte'mici
ncstriali qi involuntari, car.(,nlerg llr'lit,(.r'.(,
folit'ul irr paltt'. l)upzi
cum mi, informeazil
dl.'J. wood, pe lingi ,,..,,rit,-t lrct,irrrrl
rl s1 rrbil il' r'lat', t'xperimelta],
cir la om perii cle pe partea anic'riozrril a caliulrr i,o
('tll'('
s(' :t'plt'acI, inaitrte,
qi c9i de pe partea posteridarii,
care se nplcac[ i1r11,,,r,
st'r'itlit'ir irr
dircrcrfii opuse prin contraclia mursch.iului occipito-froltirt sal ir
lrielii
t'ttllultlir it$tl irrcit
acest my$chi pote iX ajute la zbirlire-a prirului
tlo
IX,
J,,1,,,1
trtttttlrti, drrpir ctln] ornologul
slu,
Ttanni,cutui
carn,osqrs, ajutir frr rnai 1rAr,r, rrrr-rsr1,i
lt zltirlilt'tt 1t'pilor
der pe spatel6
unora dintre animaleie ilferioart'.
('to'rttrac!-in'nttt;t:lti'ulu,i
Tti,elos
at ylf,tutui, (platqsnta tnyoid,es).
-;\t,t,sl
lrrrs<,lri
ri(' ittt itt tlt'
fr:
lrrturile gitului,
mergincl in jos'
pind, pufin sub c,luvit.rrliL
;i
ilr F.ris
l:t
ltrtt'tt'it
irlft't'ittalii
a, obrajilor.
6 porfiun.,
i.o-iie,
'risorius,
estt, r,,'1rrr,r,,11rr1ri
i lt g1'rr
ytlrt,
q,'
lt'ttttt
{iS.
2,M. Contraclia acestui murychi tragc colt urift, grrr,i i
;
i
llil
rtt':t itt f't't'ittttt'it
tr obra,jilor in
jos
5i'
inapoi. Ea prodlce' iri acelaryi tidp
(,r1
.
1rt'ot'ttlitx'lI1t',
d ivergctrte,
longituclinale pe laturile gitului I:1, ti1cr.i, iar. i,,
IX,r,-
solllrtl biltritlo
ryi
slabe crtrturi fine, transiersalt,. Se parcr cri nru,gr,i :rr,t.st; rrrriryclri
lltl
('sttr
sttll crttnt'r'olul vointc'i, ins[, aproa,pe oricitrt'i] plln(, irr lrc{,irrrrt,cl:rpi i fi(,
splrlle srt-si trlrgii
(itl
llutt'1'1'
colturile gtuii irra,poi
;i
iJr
iss. ,\pr
'utrzil
1el rrsi rlg
tlll
()tll ('lll'('.1tt.rtttt'
lttrl,iOtttt iIt rttod voit ilsupra, rnu;clriului trrrurrri r[r,-,
()
silg,rrlri
yr:u'lt, :t, ei1 rrlrri.
''
Sit'(.1. I.it'll-"
lj
al!ii ltu afirnrat cir itct'st uruschi s('(rorr1,r'1trlr-r,
1)ul,trlrrig
srrlr
irrl'lrtt'tt{ll l'r'it'ii; I)ttchcllllo
ilsistii, ou a,tit,lr, for,f[, ilsupr.,t, intpor.tll!;t,i l'11i pprr{r.rr
t'-l1lt't'siit :rc('st('i entot,ii, incit il dcrnurne$to
,,inuqcbiul
sp;p1sil
22.
I,ll :rtlrrrilr
lotrtsi
('t"r
conft1'26-(,ia
este cu totul inexpresiv[,"c1acf
nu estc asocialir ou gur,il
;i
otrltii l:rrg rlt'schiryi;
Duchcil.ne
a clat o fritogrzrfie (copiat[ si rcclusti iri gr.lr;u],rr
IX,
It'ttrIt ttlittttlati,)a aceluiaryi
biltrin din exemplele pt..uid..nte,
cu spri1..1.ii. p11l,cr,rrir^
t'irlicttte' gura.
deschisf
;i
niurychiul platysm,i ,rryoiar:s
contr actat,, toate s1b l1f lr1rr-
i
it, cultirrtului galvanic.
Il'otografia originall, a fost ariltatfi, !a 24 de p('l,s():trr(.,
oitr'(f iltl fost itr.trebate
se parat, fd,ri,
"sd,
li se dea vreo explicalie, .,:,,"1r1,sir^
itrtt'u{iotra sit, rt'pl'ezitttr';
20 au rd,spuns imediat :
,,spairnb,
iltinsi,,i sal ..gr.rirzir".
tt't'i illl spus,,tlul.ere'',
iar una,,rrelinigte extremS,i'. I)r. Duchelle:r pl.rzt,rrtlrl
o :rltti f trtogt'afie
a acelu.ia;i bltrin cu mupchiul platysm,a myoiiles ccintract lt,,
gtt-I'a
;i
ochii cleschi;i
,si
sprincenele devenite obiice prin u.,ilon.u curerrtului
.eitlvanic.
Dxpresia
astfel prcdus[ este foarte izbitoaie (plair;a Y]I, fig. 2),
l'ollllrl oblicL a sprincenelor int6rind. aspectul de mard suteiinlb, mo1alir. iJr:igi-
Itrrlttl rt fost ar'[tat la 15 persoane
;
72 au r[spuns spaimi *uo grsazd' iar tit,i
tlespt't'art' sau rrlAre suferin![. Din aceste cazuri qi ain examinarc:I, altor foto
.
2r
'lttrr["nrr1
urtt.. l'hilosoltltg of IitDressiort,
l-t.
168,
,"*tj,,f"rrliirrnr
tlc trt
pltysf
o,to,tit, tILtnurire.,
allrrrrr.
FRTCA
grilfii prozcrntattr d(' tlr'. I)uchenlc, iurplt'uni, cu ubser'va!,iilt, salr, lrsllpla lot', cl't'rl
cil rru poa,te exist'a rrici ct-.a mai rnic[, indoial.i cir, contrac!,i1r rrrlrDchiu]ui
Ttlut,ysrtr,u
'ttt'yrtid,cs
iuttirc;tc in tnorl consicterabil t'xpresitr, de 1ricti. ll'otusi, 21rt'st mu;clti
lrig. 2l ).
-
(iloazi (ttupit o f<-rLografie luatir tlc rlt'. l)ttt'lttttttt').
/)Z-t^\':S4 u \/Iltr
rlll a,r trt'bui denumit chiar al spaimei, intrucit
rrsttr un insotitr)l' ncrcesat' aoestei st[r'i psihice,
;.i
contr'-etia, sa ctl sigurarr{ri cti ntr
CONTRi\CTIA PI,ATISMEI
O ptrr,soan[ poato u]anifesta spa,irn5, extremd, in rnodul cel nlai clar prinlr'-tr
pilloar,('de rrort, pr,in bloboant'tle sud.oare pe piele, prin prc;stralie totalii, oll
toli mulch.ii corpului, iuclusiv mu;ch.iul plat.tlsma nt,yo'ides, complet tt'lrtx:r{i.
Cu t;ont,e ci1 clr,. Br.owne a vrazut, ad.esea acest murychi tremurincl
;i
contractitttlrt-st'
la aliena,ti, uu a fost in rnil,surir, s[ fac[, o legS,turii, intre acliunea lui;i wt'o slat'tr
rrrnotivi ia aliernati, cu toate c[ s-zr ccupat cu grij5, tle pacienlii sufc'rintl cle Ir icir
internsl. Pe d.e altd parte, dr. Nico] a ollservat trei cazuri in carc act'st ttturschi
pare s[ fie nuri mult sau nrai pu{in pernranent contractat sub influen,a tttt']attoo-
liei :rsociatt' cu spaim5, intens[, ins5, intr-unul clin aceste caziurr alli rliferri'{i
rlu;chi dc Ia git
ryi
cap erau supusi unor eontractii spasmodice.
Dr,. W. Ogle a ollservat pen.tru rnine intr-unul clin spitalt'lt, Ittlltlollt'zt'
:rprsxinrativ
20 tlt'pacien!,i
inaiute d.e a fi clorofcrntali in vedert'it ttpt't':i1it'i.
Ei
lirezcnta,u
o oar'(,calt'agitalie, insd nu spaim[ mare. Numai ]a patru tlin.tlc citzuli
inurychiul
yilu,tys,nu nryo'irLes era vizibil contr'actat
qi nu incepus() sit s<' ctilttt'it01t^
pirri, co pacit'nt,ii nu au
lipat.
Murychiul
plrea ch se contractir in tttotttt'nlttl
['it'cirrt,i iirspira!,ii aclinci, arya incit cster foartc inrloielnicr tlac5, contritclia dt'trrirlrlelt
sitn;i Ae pulin d"e emolia c1e fric5,. Irr al cincilca cazl pacit'tttul, cal'(' ntt t't'lt sttlr
crlor.irfornf era foarttr inspi,imintat, iar muqchiul plat'ysrtt,a m,t1o'idds elil rniti
llutt't'ttitr
;i
rntri persistent contractat d.eclt in celelalte cazuri. Insii, chiar aici putt'tt, trristit
e iltloial[, deoarece muqchiul, care p[,rea neobi;nuit cle dezvoltat', a fost Obselvat
cle cltrt' t1r. Ogk, contractinclu-st'
in timp cL' omrtl i;i mi;ca capul de pc pt'nrit,
tlupil cI, se tt'rntjllas(f opera,tia
-
irrtrucit
('rarn frlarttr t1t'tlutttet'i1' din cal'o ntol iv itt ttt'itl:tt'tr
(illz
ltll tttustrlti
srrpt'rficriirl r1t, pe git t,st(, irr special inllucnJ,at dc frir,it, ttt-itttt lttlt't'sltt, nurttt't'osilot'
ttr,li ltrrabili ci,r',,sp,rnr1t'rrti
pcrrl,t'u irtfortnulii ilr, lt'g[turir,
('ll
cotttt':tc1,ilt ttct's1 tti
rrrrr;cfui itr, rrllt,intplciulirri. Al ti de prisos s[, tlitu a,ici t,ottl,tr ]'r"t$put$)rtrilt,
lx)
('lll'('
ft,-itnr
llr.irrril
. ,ltllt' ltlirlir
('tll,
ilc('I.i1, rnu;chi ac,tiorx'azit itc[t,stta ilr.tr'-utl lrtot[
ryi
gr':ttl
l'oirr.1t,v:rliabil irr. rrurltt, colttlil,ii clift,rite. 1\[urychiul so crtntractI vio]ettl, lir lttt'lrrtlrr
.si
irrt,r,-u1 gracl cova nra.i mic in caz rlt'tt,tanos, uncoli in
mod plonun]al itr lirrrlxrl
ilsglsifuiliZtirii sub clolofolnr. Dr. W. Ogle a observat doi pacienJ,i d.e
'se-x
llirtrt'trlitt
slft'r.inrl rle o as)lrren(,?r tl"ificultate in respiratie, incit trah.et'a tt, trebuil, si fit'
tlt'st,lris[,
;
]a arnintltri, rnu;chiul platysnle m,yoiiles t'ra putcrrtic cotrl,rltctat.
llrntl
rlilr ,,,,,,;ii
lrrrcicnti
:r srrrprins convelsa!,ia chirulgilor tlirr
jrrlul st"lll
$i,
ltlttttt'i
girrtl
:l pu1ir1, vorbi, ir tlec]alrtt, cr-l, llrt fust'str sllt'r'ia1,. In itlt t' cil trvlt t'tt ztlt'i tlt'
rIifir,ul1att.,t,xt,r't,rnir tlt't't'spilrtt,it', observittt'tlt'tlttctot'ii Oglt'
;i
l.,itrtgst:rl'l';i
(':lI'('
tr,tt lr.t'ccsittttt tltrhcot,ornit', rnurychirl plat'llsfnu ttt'tloiiles nu
('rit
cttttt,tltt'ttt1 .
Dl. J. Wood, car(. rr stucliat cu atita grijri rnu;chii corpului ttlttt'tt.('s('r
rllr;ri
olln se pozrte vecl(,A, d.in diversele sale publicalii, a observat atlesea tttulchitrl
,platl1sm,i
mgoides corrtractat la vomitare, grealI
;i
d"ezgust
;
de asc'lrlc'nerlr
la
bopii
ryi
la ad"ulfi sub influen!,a furiei, de exemplu la irland.eze, care so ctrltrtii
fi
,st' ciorovd,ieslc
intre ek' cu gesturi furioase. Aceasta poate s5, se fi datorat t<)llll-
Ili lor rid.icat
ryi
furios, rlcoarece cunosc o rloatnnii, o t'xct'lentil trtttzitri:rtlir.
('ill'('?
irtrruci cirrtl t,iulir lruunritt' uote inalte, ili corttratrtit, intotclea,una nnt;clrirtl
7tlul'rlsrtrrr'
,m,yoid,es.
Ant obse'rvat c:i tot aqa face
;i
un tinir cincl scoate anuntito nottr tlilr
flant. Dl. J. Woocl
imi comunicri faptul cil a constatat c[ muschiul platysrna
rn,,tloitlr:s
('st(,
cel rrrrri bintr tlt'zvoltab Ll persrttrnele
(1u
gitul gros
ryi
untcrji
1a!,i
si cir lal'anriliile cirlt'nttist,enesc act'sfs particularitflf,i dezvoltarealui
('st('rle
obicei
FFICA
ir,ocirrli
('rr
rnlrlli
l)lr1('r'('t'olrnrlirrir
lsupl'a trttt;ehiulrri otturlog rrt:t,i1lito-l't'qrrrl;rl"
(r:u'('
rrti;r'ii lr,rrllrtrl.
'Nir,i
rtnrrl riirrl r'('
('ilztrt'ilt'
rlrr tniri stts tIu
llru'(,
sil, al'tur(i(' \"t'('o lrrttritti lrsulrl'rr
lctrli'rir'1 ir'i c'lirr l't'it,ir :l rr,trsr,hiului
ltlul'ysttlct
tttyoitlt's
1
(,r(,rl
insiL
('iL (,-\r,trrlrlr
lt' rl,
trrrri
.its
sirr.1 dil't't'ilr'. Ilslt'sigul cti lzl p(,rsoaua la cal'(. Ile-atn t't,ft,t'it nriri ilnritii,.
1,1u'('lrorri,tr rtctionl ilr-111y1'2l acestui mu,!ch.i ilt mod voit l-tunrai tlc utrlr rlirr lri-l ru'ill
giltrlrri,
Itrrtrst,ltirrl I
sc contractir, de arnbele laturi ot'i c[t, citt' ot'i 1l'('s:r]'t,. .ttr:,r
suri s-:uf :rrlus tkrt-r'zi, llirtind"u-str cL uneori accrst mu$clli s('crurlllrctii
1rr:r1r'('ir
scrr1r11l tlr',1 rlt'rrcliirlt'llrlg grua cinrl rcspiralia devintr gl'(,il ditr ciruz:i rk'lroiri;i
r,i
irt
('uli.lrl
irrslrilir{ici arlinci lir zlcc(,st'lc de
f,iprit
inaitrtt'a utu'i
(}pot'?r1ii.
Si, rii'i
rlt' t,i1t' ct'i o
lltt'srnttrri
1t'r,sat(r la r.etler'(,zt unei priveli;ti sau lit ttt't trtr sluri't' lrt'n.r',
(':r
irrslrili irrrt,rliut:rtlinc
fi
in act'st fel eontlaclia nm;chiulrri
,ltlttltlsttrtt
nt,tlitiilt:';
1tr':t1t'sit
sc fi usot,irrt cu sentimt'trtnl c1e fricir. Crccl cir cxitit itrsti lln t'lrlrrit'1 itr:ri
r'{'itrit'tt{,. I'ritttlr s('nzittir, tle frieir, sau inraginarea a ceva
(}ribil
pl'o\'( irt'ii rlt' ulrir'r i
rut 1l't'irriu'ri. trl-iun
lllitrs
po nrille insurni resirntind lul rnic, f ior
jrrvoiritrl;rt'
lir
tttt
.gittrl
rlrn'{'l'('s;i lrur viizut ilt nrorl clirr c[, rni s(] cotrtracl,zlse nrrr;chiul
ltlrrt't1,\u;(t
ntlloitlts, (r:r
lrlturrri citr.tl sitnult,z un trenmrat. Atn t,(.t'ut allot'ir rir lrrrl irt:n.t'r,i'
i'lr 11111';1{, l't'l
llir
rrttii :rct'sl, rnuryrrhi s-rr
(,ontractat,
la al!,ii insir nu. I't'r'irtrl sc rt'ul:r
rlitr
1rlr1,,
tulrtl rlirr l'iii nl(,i it, trt,nnrt'at de frig si, rleoar(,ce d.irt iutinrlrlun' ili
iirrr':r
Ittil.it, p('9i1,, l sirn!i1 rrlirl cuur aoest, ntu;chi i s-it, contractat ptitt,r'lrir'. A1 rirrci
ir 1t't'ntttt'rri itr tturrI r-oil, rtupri
(1lll]l
a, fdcut-o in oc,azii anterioal'(', rltrr rrni:,t'ltirrl
ltlrtitlsttrt
'ttitlordls
n-ll rrr:ri fost ilf'luenlat. DI. J. Woocl a obser'\.rrt
(le
irs(,nl('tl.(':r
tlt tttrti tnttltt'ot'i a(r('sl, rnu;ehi criutraetitrrlu-se Ia pacien!ii eal'(, r\('rlt,zlriitirir
(ionilrlr'1,
1tt'ltlt'tt
:l l'i t'xrrrrlirrlr{i;i
(irtr('Itu (,t':llr
speriaf,i, iIIsi-r, tt'r,lrrrrt'rrrr
1lrr1
irr rlt
l't'ie;. | )irr tLt^l'r'l'it,irr', nu :ulI fosl iu trtirsrrrii sir, sta,bilesrr tllrcir, lrt,rrIr.r,i t'irr,l lrl
t'r'llittl 1t's'iriuri, t':r irr sl:rrliul dc l't'igrtri al trtrui il('(i('s rle utallrt'it', ttnt;r'ltiul'1tkrl11.\:ut(!
tti.tloirlt'x r'(^ colr.lt'rrt,1 ii. lltsii, {l.r'r}iu'(,c(' cll sigrrran{.il
(,ri,
s(, cottl rirclit rrrlcsr':r itr
Iirrilrrrl i,r'('nrru':rl ultri, i:u' 1,1'(,Itnrt'ttl,rtl ittso!,t'ryt,e tle tnttltt' ot'i prittta i.it'trzlrl il rlr.
l't'ir'i,
ll('(':r1 i'rilrl
(,1't'(l
rrli trt,rlir, o indi(rir1,irr iu lt'gilturii, cu trc{,iutrt,a trtreslrri rrursr'!r.i
irr lrlliiirul
(?z:!'\.
fl'r,1 usi, con.l,rarrt,ia, Iui ilu cstc urr iruotitor irrvtrrilbil :rl l'r'ir'ii,
tl''r l'i('('('t'l rur :rr'{itrx'lzii plobalril nicir;rlutit, sub influenfa spairn('i exir'(,nrr'.
Ililrrlrrt't'rt
l)t(.1)ilcbr.
-
Gratiolet irrsistir, in rnod 1'1,p1'{,i1f24 cri prrlrilt'lt rrirrl
('n(!t'!l)
rlc ililll:r1r' oi'i rle t,itrr ori sc re,simttr spa,imir. Nu a,rnuici rur rnr;1 ir- ri rrr:j
ittrli; t',-c (lt'<^xil(rl
i1:ttt'lt, irt,estt'i afirrna!ii, insL nu arn reuDit *;r ulltirr rlo\'*'zi
(1in'(,
srl o tr,ril'ii'trlr'., irr :tfarit, dc sirrgurul e,ztz rn|nf,ionat inairr.t't'al urr"r'i fcttrci rlcri,,rilr'
rr11l'''iitiri qii'
irttxict,rttt'. Al,urrci cintl a,utorii tle rolnallo vorbesc rlt, oclr,i r.lui'
sirr{ llit'q rir iit'ltisi, prcsupun cir, t'i so r(,fet'il la pleoapq. Afirura!,ia lrri trlrurro:r; r.i lrr
lxipltuitli
irisul cstt'irrfluerr,tat dc accese de furie, inclt'pc'nclent tltr t-.,trrrtil;rr1,r,rr rls'
Ittnrirtii,,
l)rr'('
rir fitr in legiltul'd, cu aceastl, chestiune
I
prof. I)onrlels insri rrrir irr-
l'ot'rttt'rrz:i cir, a vfl,zut irrlesea rniryc5,rile pupilelor acestorpd,slri,
(i:ll'e
pot fi, rlirlri,
t'I, itr lr',11itrrt'ir cri clrpacita,tea lor cle acomodarc, la tlistanli, in irprolll)r, itctl:iri i'r I
::t
I )r' Irip[. I )rrclrt'rrrrt' lrrloptir irccsL ptrncL de vcrlclc
(ibidani, p.
.li),
tlcoulecc t.l atribuic coutrac[ia muschiultri
platgsnn ntyoides Ircrnrrli'rtu]ui de frici (,,frisson de la
pctu"') I irrt r'-all i prrrt.c, cl comparir insir accastd ac!i-
llr!(. cri
(','('il (:('
rlt,lt'r'rrrini
zbillirea pirrului la patrupc-
clclc spct'iatc, faPL car('cr.r glc11 sr:
llottc
coirsirlt'r'lr { :
absolut corcct.
2a
De la Plrysiorrcntie..., 51, 250
;i
346.
zs
Dupi cunl este citat in lucrtrlea I rr i \Yh i t c,
Gradation in Man, p. 57.
DII,A T,\ll NA PUPII,NT,OlI
rlrrpir, culll pupik,lc noastre se contractd, atunci cind ochii convcl'g'pcrlll'u vt'dol'ozt
r1r. ftpl'oltpe. Gratiolet observl, eir pupilele d.ilatate par a prir"i intr'-o tibscttritattr
lrrofnnrlir.
It'irrii indoia,lii c5, frica omului a fost aclesea provoclttir dc itit,tttte'rit',
irrsir, nu irtil rle tles
ryi
rle exclusiv pentru a explica aparif,ia in acest ft'lA,rttttti olri-
(,i,i
asociirt, alit, tle bine stabilizat. Presupunincl cil afirurlJ,ia lui Clt'ittiolt'1, lrr fi
rf { rr'('t,l,:i,
I)ar('
nmlt rnai probabil ca creierul sd, fie clirt ct infiuenf lrt dt' t'ruufiil
llrrt<'r'rrirri
rk'frir:li qi sii, ac,tioneze asupra pupilelor, insir, prof. Ijontlers rttit infr-rr'-
t!)r,il zit t,,il, :lo('st,l, cste un subiect extrem de comp'licat. Pentnr I iitltt(rt' p{ri1{,q' lii-
riruriri in lrr.r,rrt subiect, pot atliiuga crir c1t.
fryfft', t1{'l:l spittrltrl rlitr Nr^[lt';', lLolr-
srel'r"irt l;l rloi pncien{,i c[ pupilele le eranvizibi] tlilal,atc itt pt't'ioittlrt tlt' {'t'isrtitltt,
lr lllrrti lrcct's rlc tnltlltt'ie. Prof. I)onclers a v[,zut d(':tst'ttte]I(':l :ltlt's('rl tlilirl:tl'('rl
lrrrpi-
It'lot ilr caz rItr lesirt incipient.
(
l,rrm,zlt, ct'tt'(nt,t-t
-
Starea psihitrd, t'xpritna,til plirr l(r('sl, t('l'ttl('II irriplici
s1r:rirrrl"i;i cstc in nnele cazuri aploirpc sitronintii ciu
('tI.
lhrltt'lx't'soitll('1t't'lrttir'
sli f i r,r'sirulit gt'oazi"L cumplitir, la ginclul opet'af,itri chirulgicltlt' itttitlllllt', ittltittlt'
rlt'llirrl,crrr"irrt,lltl tlescoperire a clot'oformultti. Cel carc st'l,ctttt'tltl lllL olll
i'li
('ill'()
rlt'lls(,nl(,lr{'a il rtrriltt'v?l resimti groazit, ttt'('1, tlupir,
(ltllil fttlost's1t' }lillorr li(rt's1
t,rri"irri. Iipsiprlirrr
916azii
dacI, \.t'flent p{'cilteva,, tl(r t'xt'l1rpltt lll't
(ro1ril, ('\llltN
titttti
l.r,'t'iq,ol
itrrilrr,rrl, si fatlrl, Aproape oricirlo v{1, &v('[l ftcela$i st'tl1,ilit('trt
itt r','l lttlti ilrirl{'
st':r(l lrsisl irrrI lir t,olturatera, unui or]t sil,lt atuuci citul ttl'l]t('Azii riiu l'it' lrrt'i tlt'ltl.
il' ,r(,(,f,1(.o:lzlp'i lpl
('xistir
rrici 1n pelicol peutt'n noi, itls[-l,
1l'itt 1nt1t^it'lt
ittrlrgiit:t-
1i*i
1i
r sirrrprrlici, lr(r
lllllr('llt
po troi in;itrrr irr locul c('lui triltt, sttl't't'i
;i
sitttlitrr
('(
r':r irrt rrrlil;
(:u
l't'iclt,.
f{ir,
('.
iicll or'11t*cl\rii?6 cir, groazll
[intplit'ii ]
fortlr' ttittllir {'nt'l'g;it' :
,.t'ul'lrttl
i r,lt irrlr'-qr 1t rrsirrnc lnzrxillir"r, ncinfhullltat tlc ft'it'ir,". Iistt' tlt' :t('('('tl,
1ti'r,lrlriril
(.il
g'r,ullzir
sir, fit' irr gt'nt,r'ttl irrsolitii dt o putenricir, ccltrtt'ltt,tit' l lil)t'in('('ltq'lt,,t', ittsli,
irrlr'rir,it l'r'ir.l {,itt(,unul din elementele ci, gura
ryi
oclrii vor1i lalg clt'schisi si sllritr-
(,{,ti(
lt, tr.1r, Ii r.irligrtt,t'i1 mlstrra in care ncrfintrca antitgonistt-t [L l]lus(',ltiir'l'('{)l'ttg'il-
ir,i'i
lx^r'rrri1t,
lrrl,lrstil nti;eare. I)uch.eluIe {} pt"t'zt'tttAt o fotogt'ltfit:27 (l'i.*,^.:tl)n :l('('-
lrririrri lrrilr.irr rlt' nriri ina,intr', cuocltiiprivind oitt'ctrutrt 1ix, crt sltt'ittct nt'lt'
1xt't'{i:rl
r.irlir,lr1r,;i irr ll(1(,llrsi tinilr prtterttic ctttttt'itcll,ltt('r
(ilt glll'il tlt'strltisii,
;i
ll)lls{'lrirrl
.,iItrl,t1snt,tr,
tt,tluidts irr llcliurtt', t'c21{1' rt':llizlttc ctt ir,jttl,olttl out't'ttlttlrri g;;rlt lrititr. iil
(,rillsiirlr.r.li
t.i r't1rr't,sirI lrsllt,l
lrrotlusit,
a,r:ltli g]'oaz&
('X{,1'('tllt"l,
itscrriltlit
('ll
tlilt'q'l't:
ilr.qr.r tnilt,1i,(' F,,ri t,,rrturir. irr rn[-rsurru itr cat't, suferinft'lo s:tlt, ii
1lt't'tttit
s:i t't'sittlli
\"1.(,o {t,irrnli pr,rrtr.u viitrtrr ull om tor.turat va manifesl;a gr'(}rtz,r itrtr'-utt gt'ltrl
r xllt,ru. Arn :rliltut originalul ace,stei fotografii la 23 rlt' p('l's()ittlo tlcr rtilt]rt'lt'
s(,x(f si cle virste cliferite; 13 an rlispuns imed.iat groitzit, Illill'o tltll'el't', 1ol't,ut'ii
ryi
chinlile, iar trei spaimd, extrem[r aqa incit 16 au ritspuns a,pr'(
f rl,pc it i col r -
l'crrpit:rte t1 pir,rerea lui Duchenne. Toturyi, gase alt sptls fttt'it', ttitr otttlzil,, f:rl'i
ilrdoirrl:i .1, sprincenr'lor puternic contractate
ryi
trecincl ctl \'cdtrr('lt
gl-rl'it, t'ttt'itrs
ritsr,hisir. O pr,rsoanr-t, a spus clezgust. in general, rezultatulitrtlicil f iipitll r'ir ltioi
ir11'rfr o r,eprez('ntirre clestul de buni, a gtoazel
;i
spaimci. Irotogt'ttliit ill
('lii'('
rr(,-:lpl refeiit mai inainte (plan;a VIf
,
fig 2) reprezintt"t cle as('lrl('1x'il spaitttit,
'irrsrl-1
rirri sll.ineenele oblice inclici, o mare suferintir morali in loc di'
('lIt'l'gi('.
2?
nlicrtnismt ie la l'lttlsi()it('tttit' Iittrtrrritit'. ltllrillll,
plart;r L\\',
1r.
||
;i
15.
26
,l rrrr1,,rttt1 tttti I'hilosoltlrtl of Iirpressrinn, p' 16$.
t ,/ tt GROAZA
()roaza,
este insolit5, in general cle d.iferite gesturi, care se deosebesc la
rliferifi ind,ivizi. Judecind. dupi, ilustralii, adesea corpul intreg este intors de o
llalte
sau so retrage sau bralele sint rluse violent irrainte, ca pentru a irnpingr:
ii
indt'piu'tir \.I'trun obiect ingrozitor. Gestul cel nrai frecven"t, in rn[,sut'il in ealc
l.io poirtrr dedrrce tlin rnorlul r1e a a,cfiona al persoant-.lor ce se strlcluiesc sli exprinxr
o sc,errL viu irnirgina,tii cle groazi,, este riclicarea ambilor urneri cu brilt,elo inrloitt',
stt'ttts rtpropirte de lu turilc corpului sau d.e piept. Accst,e miryci,r'i sinl tlpr()ilpe
Irig. 21. -
(lrorzr"r;i
splirnri (copinli r'lnpii o I'olrlgrafie lttali tlrr rlL. I)ttcltt'ttnr').
rr(rtl('lrsi c:r,
(i(,1('
rrxe<itt1,ltl,0 tlo obicei cintl t)-(r cste foal'1,c 1'r'ig
I
in gcttet'lll1 cltr
sint, itLsol,it;t, tltr trenrurilt,, prcrcur]r
;i
de o profunrlf expir:afie situ itrspiratie, dupir,
cum se poatrr intimpla in acel rnoment, ca pieptul sii, fie urnflat sau contractat.
Strnetele astfel ernise sint exprimate prin euvinte ca uh sall u128. Toturyi nu este
rrvidt'nt; pentru oo, atunci cind" ne este frig sau cind. exprimlm un senti-
rnent dc grol,zli, nrr inclrirn bra,!,ele api,sitrdu-lt'c1e corpr ilc t'idiei,m umerii si trc-
I il11t'i-r lll.
(lo'n,ehrcre
,
-
M-am strir,duit sif rlescriu diferitclt' cx.presii de friei, in
St'a-
rlrrliiltr('i, dt, Iu, sitnpla a,terrtic
pinir la o treslrire tle surpt'ittrlt't'er tltr lt spa,intii,
lrirri
l?t Eroazi"t
t'ttrcrnir. T-Tnt'le rlintrt' s('mrl(r se pot explicu in bazn
llrincilriiltlrr
23
\'t'zi observlr(iilt'irr act'st sctrs alc rl-ltti \Yt'dgs'ood,
t'rf inlrrrrlrrct'r'r'rr lrrct'irii sllc I)itlirttttrrtl ttf Dtrqlislt Iity-
4.
,'4
moloqy, t'r). rt 2 r, I865,
11.
\\XVIL
CONCLUZIE
7i7
de obi;rruinlir, asrocia'{ie
;i
ererlitate, ca d.eschid.erea largi, a gurii qi a ochilor',
rid"icarerl, sprincent'lor, aqa incit s[ privim cit mai reped.e posibil in
jurul
nostru
;i
sL rruzinr in ntotl rlistinct ol'ice sunet care poate ajunge Ia urechile noastre,
tlt'oAtece itr aeest nrod sirrte'nr de obicei pregirti,t,i sir, descoperim si sir infrnrrtirrrr
ot'ico pt,r:icol. liru'lt'tlirr ct'lc'lalte s('mne cle fricir, pot fi explicate, cel pulinpartial,
pt, baza:t,celut'u;i principii.'I'imp
de generalii f5,r5, numir, oamenii s-au striduit
s[, scaptr tle tlu;rtranii lor sau d"e pericol prin fugi, rapicld, sau luptindu-se violent
cu t'i,
;i
aseln('rr('a mari eforturi:ru ficut ca inima si bati repede, respiratia sir
fitr lloot'lt'ratl"tr
lliept,ul
sil palpite;i ni'rrile sei se dilate. T)eoalt'cre ilc(rst('efoltnri
au I'rtsl, atlt'st'it prt'lungitc pinL la t'xt,t't'r]1, r()zlrltatul f inal tlcbuir. sii, l'i fost pr'os-
l;ra,tia, 1,o1,111i,, pitlri:rt't', lrarrspila,J,it', trt,murilt,ul tuturor rttuSt'hilol silll cornplt't:r
Ior rtrlitxtn'('. Si l(,unt, ori rle eite ori emoJ,ia fricii estrr putt'r'rric rt'sirrr{il,ri, cu tollt,r'
ot-I,
('tt,
ptxtl'cr sil tlll tlucri l:r t"l'eull efort, :reele:r;i leznltate vor t;irrrk' sir, rt'ilpllli,
llrirr lmt,trrt':r,
t,lt'rlil,tlrt,ii qi a lrsocialiei.
.list,tr tol;uryi prcbabil ca multe sau rnajorit:rtcu sirnptomr,lrir rle spairnii rk'
ttuli titts, ot birt;rrilr irrirttii, tremulatrrl murychilor', transpilrrtia, r('c(r r'1c., sr-l fit.
r[irt,ollrl;tr in llrar(r pirr.lt'rlir.t,cl, tt.arrsntiter.ii tulllur.atr. strn irrtrcrllpl,t'il for.tei l]('1.-
Yoits() tltr l:r sist,t'tttrtl c('r'('l)r'o-spirrirl la rlift,r'it,t, pi"r,r't,i alr, corprrlui, plirr fillrl,rrl ci
tttittl;t'tl,
('s1('lt1i1,
t.[t' pttt,t't'ttic irr['lrrcn]:rtri.,l'trtenr privi crt itr1r1'1,111'11. llr :r(.r,lrstii trltrizll,
i111[t,[){'Ittlt'n1, rltr olristnrirr!ir,
Ei
rltr :rsocirttir', in cazuli ca, ct,l :r] secr,tr!,it'i rnctlil'i-
cll1,e:t 1,t'rtclttsttltti itLtt's1 itrlrl si lrl lipst'i tlr,irctivil;ate iL iulllllritor glltrrrlt,. lrr
llri-
virr-{lr zllirlirii ittr"olttttl;lt'l'(' l
1-lirlrrlui,
ilv('lrr rrrotivt' sc'r'ionst'sil oredt'tn
(,li
irt clzrrl
Itttitttltlt'lttl ltct'lts1i ll(:1,i1111.,', ot'i(iultI irl fi Irt:-tt
('a,
ilast,(,1'(', sr''r'vt'sttr irnprctttrit,
(.ll
:lltllI))it,c tttisr,ili vtti{r' sir, le J'at,i"t, sir, plrril tt'r'ibilt' dusrnlrtrilol lor', si, tlt'rrill'(
(,('
ll(,(,-
It'tt,si llrrJ,ittni ittvoluttl,rttt, si voltrnt:rlcr silrt t'l'ectulrtt' ck' aninrale intle:rpr'oirp(' itrru-
rlil;tr ctr ornrtl, sittt,('rn inrlt'rnrra,ti sil ct'etlrrm cir, onrul tL piistrat, prin trlt'rtittrtt'
o amitrtirc lt lot',
(irlro
a rlev('nit acrunr irrutilri. Itrste, flirir inrloial[, u]r fapt r'('lllllr'-
t,rlbi'l ca tttu;t,ltii rrt'sl t'ilrt i rrrinuscnli, prin c:-u'() perii irnprirrytia!,i l'ru'
J)('
t,olprrl
iltr)l'ollIXr golary rrl otttulrri sc zllirlese, sI, fi fost pirstra,fi pirril in ziuu r1r, 2\,%r si
itrt,i, sii str cotttt':,tcl;tr lil trcr'1earyi trtttol ii, iullllllc la, grolrzri
ryi
f rtrir.,
(rat'(f
fa(r t,tL pii,nrl
sllr s('
OAPITOLUL AL XIII-LEA
ATENTIE llvnnnprA.r^[, ASUrRA PROPRIEI PEITSOANE,
RU$INE, TIMIDITATE, MODESTIE: irunO$IRE
Natura inrogirii
-
Ereditate
-
Pirfile corpului cele mai inflrtenfatc tle inroqire
la difcrite rase umanc
-
Gesturi insolitoare ale inro;irii
-
Conluzie tnintaln
-
Canzelc
inroqirii
-
Atenlie asupra propriei persoane, elementttl fundamental al inlo;irii
-
Timi-
clitatc
-
Rugine ca rlrnlarc a incirlcirrii legilol tnoritlc gi a regulilor convenlionalc
-
Nlodestic
*- 'feoria
inrosirii
-
Recaoitttlare.
inroqirea este cea mai caracteristic5 qi mai omeneascd, ctin toate expresiile.
M,aimulele rogesc d.e furie, insd, ar fi nevoie d.e un numi,r copleqitor cle d.ovezi
pentru a ne face sd, credem c5, vreun animal poate ro$i. Colorarea ferlei este dato-
ritd, relaxi,rii inveliqurilor musculare ale micilor artere, prin care capilarele se
umplu cu singe,
$i
aceasta d"epind.e d.e faptul c5 centrul vaso-motcr lespectiv estc
influenlat. Fdr5, ind.oiald, cd,, d.acd, in acelaryi timp s-ar producer o puterrnic5 emo-
lie,
ar fi influen\ath, circulalia generalf, insii, datoriti, re,telei tle t'asc min.uslcule
care o acoperd
,
fala se congestioneazra sub acliunea unui sc'ntiment cle ru$in)
;i
nu datoritd, acliunii inimii. Putem provoca risul prin gidilarea pielii, plinsul
sau incruntarea printr-o loviturl, tremuratul
prin f riea d.e durere
;i
a$a mai
d.eparte, insd, nu putem provoca inroryire, dupd, cum observri d.r. Burgessl, prin
vreun mijloc firesc, si anume prin vreo acliune asupra corpului. llintea este cea
care trebuie influen!ath. inro;irea este nu numai involuntarf, dar chiar clorinla
cle a o inhiba, care cluce la atenlia sporiti, falii, de propria persoani, spore;te
cle fapt tend.inla de inroryire.
Tinerii, nu insX, qi sugaciiz, ro;esc mult mai ugor clecit biitrin.ii, ceea ce este
remarcabil, d"eoalece qtim ch, copiii rogesc d.e furie la o virst[ foarte tirnpurie. Anr
primit relatd,ri autentice d.espre d.ou5, fetile ro;irrd la virsta intre d.oi
ryi
trei
ani
ryi
despre un alt copil sensibilr cu un an mai mare care a rolit cind- a fo.qt
I
The Pfulsiotogg or Xlechanism of Blushing, 1839, p.
2
l)r. Burgess, op. cit., p. 56. La pr. i33, el observl de
156. Voi mai avca ocazia s[ citez adesea accasti ltrcrartr asel]rcnet cir femeile ro$esc tlrai tts()r tlecit billba!ii,
in capitolul rle falir. tlttpl cutlr sc al'irtnit ntai jos.
13
*
c. 301
INno$rRE
clojertit pentlu o grefealii. ]Iulf,i copii ceva mai mari rosesc in mr.rd fcarter pronun.-
!at.
Se pare czi facultS,,tile mintale ale sugacilor nu sint inci, suficicnt d.e d.ezvol-
tate pentru a le permite s[, roseascir,. De aici reiese de asemna ci, iclio!,ii rareori
rofesc. Dr. Crichton Brou"ne a, observat pent,ru mirre pe et,i de sub ingrijirea sa.
insil nu rr cibselvat niciotlatri o rosire v'eritabill, rru tczrte cil le-zr viizut f:r,t:r, colo-
rindu-se, tlupir cit se pare, de bucurie atunci cind. li se dild,ea de mincare, precrun
;i
de rninie. tinii toturyi, care nu sint complet degenr:rafi, sint capabili c1e a ro;i.
t-tr itliot 1ni6r1'ssefal, cle exeniplu, in virstfi, de 13 ani, tri cd,rui ochi se lurninau
pulin cind era s:rtisfircut sau amazat, a fost dt's:cris tlc tlr. Ilehns rosincl
;i
intor-
cindu-se intr-o parte cirxl era, rlezblil,cat pen,tru utl exirrnen rneclieal.
!'emeile ro sesc mult mai mult de cit b5,rbalii
;
e ste ral s:i ve zt un b5,trin
i'oryind, insit uu atit d.e rar este si, vezi o bzitrin:i roryind. Orbii nu fac excep,tie.
Laura Bridgma,n, ntiscutl, in aceastii stare, precum si complet surtlei, e capabila
sL roryeasciia. Iiev. R. II. Blair, director la Worcester CollS, rnf informeazh ci,
trei copii nisculi orbi, d"in cei
;apte
sau opt care se aflau atunci \n azil, rofeau
foarte mult . La inceput, orbii nu sint conrytienli ci sint observ'a{i
;
tlupil cnm
mzi informeazl rll. Blair, este o parte ext,rem de importantir a ecluczrtiei lcr a le
imprima aceastl notiune, insri impresia astfel rlobin ditir ar in t[,ri consider:abil
tenclinla dc a rosi, sporinrl obiceiul de a-;i ildrepta atentia asupra pro-
priei persoane.
Te'ndinla rlt.ir rosi este ere,d.itarn. Dl. Burgess prezintir, cazuls unei familii
ale[tuite din tatir, mumii,
;i
z,ece copii, crlre, firrii, t'xcep!,ie, sint predispu;i tlt rr
rosi intr-un gratl extrenr de penibil. Copiii erau mari
,,ryi
unii rlintrc. ci au fost
trirni;i sii cirlitorc,zrscti pentru a le rlispd,rea acestii sensibilitatt' bolnirvicioasir,
insil aceasta nu A fost cle nici un folos". Chiar particulzrrit5,ti ale ro;irii par s[ fit'
eretlitare. Pe cind exAmina sira spiniu'ii unei fete, Sir J. Paget a fost izbit t1e
moclul ei ciudat cle :r ro;i
;
o patl mare rosie a aprirut mai intii pe unul clin ol'rra-
ii, izrr apoi alte pete s-atl imprirptiat in mod diferit pe fafir
ii
git. tllterior, arltt'-
sindu-se rnamei ace'steia, t'l ?tr intrebat d.acir, fiica ei rogea intotdeauna in aeest
fel ciudat
;i
i s-:r rirspuns :
,,Da,
imi seamirul mie". Sir J. Paget a remarcat
atunci cir, pun.incl aceast:i intrebare, a f:icut-o pe mamit sir roseasci-r,
si
ea a, pre-
zettt,at, aceea;i particularitate ea,
li
fiica ei.
in maioritatea cazur'ilor, faftr, urechilc
;i
gitul sint singurele pirr{i cill'o
rofesc, insri multe persoane sirnt cil, atunci cincl ro$esrc intens, tot corpul Ii se
inc5,lze'ryte
;i
simt furnicilturi, ceea ce aratl, cii intreaga suprafzr,tir a pielii trcbuie sii
fie, intr-un fel ozlrecart'influcnlatri. S,e zice uneori cii, inro;irea ince pe c1e pe frunte
I
mai obiSnuit insir, incepe pe obraji, intinzind"u-se apoi la urechi
ryi
gito. Lt doi
albinoryi eraminali de dr. Burgess, inrosirea a inceput printr-o miczi patd, cir'-
eumscrisri pe obla,ii tleasupra plexului paroticlian, mzirindu-se apoi intr-un cerc
;
intre acest cerc ro$u
;i
irrlo;irea tle pe git exista o linie evirlentf cle demarca-
tie,
cu toate cir arnbele rlu api"rrnt sirnultan. Retina, cAre, natural, este roryie la
albinn;i, si-a spolit in aeerla,li tinip rost'a!a7. Orieine trebuie sii fi remareat cit
3 (litat
rltr \-ogt
,
)ltintrtire .srlt 1c.s ,11irttttiltlrtrlrr.s, 1t3(iii,
5
lhident, p. 1tt2.
p. 20. I)r'. []ulgtss (o[). cit.,
11.
r-r(i) sc irrrloit'stt'c'rr irli-
6
-\loreru, in etlilia r]in 1820 l lui l,avatct, vol. I\',
11.
ot ii losesc vreorlrtri :J0:1.
1
Licbcr,
()tr
llrc \'ot'rrl Srtttttrls...,
",Sririthsorriarr
(lon- 7
flttt'gess, o1t. t:il., p. ii8, rlcspt't' pllirlilrttc rlrrpir int'tt-
tribrrti<tns", 18;1, 1'ol. I I. p. (i.
;irt', 1r.
177.
INRO$rRE
d.e ulor se succedfi, clupi, o inroryire altele noi
;i
se inlccuiesc pe fa\6. Tnroqirea
este precedatS, de o senzalie caracteristicri pe pic.le. Dupil c1i:. Iiurgess, inroryirea
pielii este in general urmatti r1e o ugoarii palcale, care alalI cri.vasele capilare
se contractir, dupil clilatare.
-ln
rare ca,zati apa,r'ifia, palorii, in 1r,c ck inroryire, cste
detenninatri d.e condi,tii care in mccl natural ar provocrl o inrosire. I)e exernplu,
o tinilril rloamnl mi-a spus ch ]a o receptie aglameratl pfu'ul i s-a ag[lat in
a;a h.al de nasturc'le unui servitc,r, incit s-a scur'fi citva tirnp pinl ce s-zl, putut
d.egaja; din scnza,tiiler ei;i-a inchipuit c[, a rosit profuncl, ins[ a fcst asiguratd,
cle un prieten cir, clevenise extrerm de palirlir.
Anr clorit s[ af]u cit rle
jos pe corp s,er intinrle rcsiret; Sir. .1. Paget, care
prirr ocupatia lui are oeazit fre cvente c1e obst'rva!,ii, a sturliat penlru rnine in mod
amabil ar'eastii ehestiune timp de doi-trei uni. nl 2, constatat cir, la femeile
ca,re logeso intens pe faf,[, urechi si ceafii, ,1e obieei roqea{a nu se intincle mai
jos pe corp. Da se observir, rar in
jo.s pinzi la clavjculir
;i
{.li}opiat
I
personal,
Sir J. P:rget nrl a, vitz:ut nicioclati vreun ca,z irt care sii se fi intins mai
jos, pe
partea superioarir, a pieptului. IJI A, r'emarcat de asemerlea crir uneori rc;irea d.is-
pare in partea cle ios, nu treptat
li
pe nesimliler ci prin peie rosir:fice neregulate.
I)r. I-ra,ngstaff a obsrervat pentru mine, de asen)erlea, rnai multe ft'mei, la care
corpul nr s-rt losit, cltu;i de pufin, in timp ee fat,a
]c' cra
lrurpulie
cle trr,sine.
La tlt'rnenti, dintre care uu.ii par rleosebit tte suseeptibili rosilii, dr.J. Crich.ton
Brov'ne il virzut de mai multc ori roryea{a intiuzindu-se in
jcs
pinri la clar,icul[,
iar in rlour'l cazuri pin.ii la piept. Dl citeazil cazul unc'i fernei mriritatc, in virstii,
dcr 27 cle ani, cilre suferea tte cpilepsie. [n rUminea!:r urmdtr.'irtr'
.sosirii ci la aztl, dr.
Rrown impreunr-r, cu asirrtenlii siii a, vizitat-o pe rritrtl cr'ir in prrt. in momc'nl,ul
in care s-au zrpropiat, ea s-a inro;it profunrl pe obra,ji si tinrplc, iar rotseata i
s-a intins repede ltr urcchi. Era fcrarte agitatl;;i trernura. ]Jl i-t dc'sfitcut gulc-
rul de ltr cir,ma;ri pentru a-i exarnina starea plirminilol si aturlr-'i
()
uo;t'a{L intc.nsd,
rtr ap[,rut ra,pid pe piept, intr-o linie arcuitir pe a trei t partc superioard, a
fiecr[,rui
sin: intinzindu-se in
jos intre' sini pinir atr)rc]ape cle crrrtil-r-jril xifoicl al
sternului.
^\cest
caz estc-'int,eresant, deoarece roseala s-a extins irr
ios
in acest
fel
;i
a devenit interlr 5, prin faptul cil aten!,ia lcntt'ii fusest :ttr'2i;'2'1 de :tcca parte
a corpului ei. Pc mirsurri ce examinarea contitrua, fetncia s-e lini1tit, si rcryeafa a
clisp[,rut; acela;i fenonten a fost insi cbservat in ntai rtmlte ccrrzii ulterioare.
l'apte'le c1e mai sus arat,ir ci-i la englezoaice, de regull, rosit"t'a ]]u se intinde
mai
jos
de git
ryi
de partea superioarii a, pieptului. Sir J. Paget, in care se poate
avea increclere, mI, informe azit totupi cil rl auzit recent tltr cazul ntrei fc,tile care,
scanclalizatl rle ceea ce
1i-a
inchipuit a fi un aet cle intlelieatc'Jt', a rc;it pe tot
abd omenul
ryi
pe p[rlile superioare ale picioarelor. More au rt'la1 caze-i de ase-
rnenea8, clin sursa unui pictor renumit, ci, pieptul, unrerii, bra,tcle
;i
tot corpul
unei fete care a consimlit tle nc,,voie sir serveaseil clrept rncdel s-au in.roryit cind.
.s-2, dezbrricat, perrtru prima clatfl.
O chestiune oarecum curioas[, este de ce, in majoritrrte a
(fazurilor,
numai
f"a[a urechile
ryi
gitul singure ro\sesc, avindu-se in veclerc eir atlesera intreaga
suprafafir a corlrului este furnic'at[
;i
so infierbinti. Act'a-stlt pare sir clepindd,
8
\:czi L:r.,'ltc't', t'tli(it <lirt 182(), r'ol. I\', p. Ii03.
181
182
INROSIRE
mai ales de faptul ch fala
;i
pi,rfile invecinate ale pielii au fost de reguli,
expuse aerului, luminii
ryi
alternantelor de temperatur5,, pir,ti prin care arte-
rele mici nu numai c[ au d.obind"it obiceiul de a se dilata
qi contracta uqor, ci
par sir, se fi dezvoltat in mocl neobiqnuit in comparafie cu celelalte pii,r,ti ale supra-
feteie. .Dupd, oum au observat c1l. lforeau gi dr. Bsrgc'ss, faptul cii, fala este atit
de susceptibila, sii ro;easci, in diferite imprejurd,ri, cllm sint accesul d.e malarie-',
cir,ldura obi;nuit[,, efortul violent, minia, lovitura u;oar5, etc., se clatoreqte
prnbabil acelearyi cavze; pe d.e altir, parte
,
fa[a tind.e si1, capete o paloare d.e
frig
;i
fric5,
ryi
s[, se d-ecoloreze in timpul sarcinii. Fala este d.e asemenea deo-
sebit c1e susceptibila, si, fie influenlata de boli de piele, pojar, erizipel etc. Acest
punct c1e vederer este intd,rit d"e faptul c5, oameni de dife'rite rase care de obicei
umblii, goi aclesea rogesc pe bra!,e;i piept
ryi
chiar in
jos pin[, la t:r,lie. O doamni,
care roryeqte foarte ugor l-a informat pe dr. Crichton Browne ch, atuuci cind ii
este rusine sau cind" este agitati,, roryeqte pe fafzi, git, incheic'turile miinilor
$i
pe
miini, aclicil pe toate porliunile expuse ale piehi. Este totu;i indoielnic daci,
expunerea obirynuitil a pielii felei
ryi
a gitului
ryi
capacitatea d.e reaclie decurgind
din expunere, sub influenla stimulilor d"e tot felul, sint prirr ele inselc'suficiente
pentru a explica tend.inla, mult mai evidentil la englezoaice, ca acestei p:irfi sii
se inroryescir, mai mult decit altele, intrucit miinile sint bogat prev[zute cu nervi
;i
vase mici
ryi
au fost expuse la aer tot atit cle mult ca qi fata sau gitul,
;i
totu;i
miinile rareori rogesc. Yom veclea inclat5, cir faptul prin care atenlia minlii a
fost ind,reptati, mult mai frecvent
;i
mai serios ci,tre fafa, decit citre orice altir,
parte a corpului oferir, probabil o explicalie suficient[,.
R,ogi,reu Ia dileri,te ra,se ornene;ti,
_-
\'asele mici ale felei se umplu cu singe
in cazul emoliei provocate d.e ruryine la aproape toate rasele omeneryti, ctt toate
cir, la rascle d.e culoare foarte inchisS, nu se poate observa n.ici o motlificare dis-
tinctir de culoare. inro;irea este evid.erit[ la toate naliile ariene din Europa
,si
intr'-o oarecare md,sur5,.,
li
Ia cele clirr fnclia. insfl dl. Erskine nu a remarcat
nicioclati, c:r gitul h,inclu;ilor s5, se inroseasc[. La lep;aqii din Sikhimr dl. Scott
a observat ad.esea o uryoard, inroqire pe onraji, la baza urechilor
;i
pe laturile
gitului, insoliti, d"e ad.incirea ochilor
ryi
d.e capul plecat. Aceasta se intimpla
atunci cind ii prindea cu o rninciunir, sau cind ii acuza de nerecunoptin!fl. Tenul
palicl, gd,lbui al acestor oameni face inro;irea mult mai bii,t[,toare
ltr ochi d.ecit
la majoritatea celorlal,ti indigeni din fndia. La acerytia din unnii,
rusin,ea sAut
poate, in parte frica este exprimatil, dupi, cll. Scott, mult mai clar prin intoarce-
rea sau aplecarea capuluir cu och.ii qov5,in d. sau privind chiori; cleeit prin vreo
schimbare c1e-. culoare a pielii.
Rasele semite rosesc ulior, clup5, cum ar fi fost tle prcv[zut, clin carrza
marii lor asemin[ri cu arienii. Astfel, in cartea lui Eremia (cap. Yf, 15), in le-
gi,tur5, cu evreii se spune :
,,Nr,
nu le era cituryi de pulin ru;ine
ryi
nici nu puteau
roqi". D-na Asa Gray a vd,zut un arab cond-ucindu-ryi barea in mocl neind.eminatic
pe Nil,
ryi
cind tovari;ii lui au ris tle el,
,s-&
inroryit chiar pin[, la ceaf[". Larly
l)1ff Gordon observf, cL un tini,r arab a roryit ajungind. in prezenla ei
10.
e
f3rrrgess, olt. cit., p. 111
;i
122. ]loreau in l,avrtt'r,
Lo
Lelters
from
liglypf, 1865, p. 66. Lady Ciot'don grc-
o1t. cit.,
yol. I\', p. 2l)3. ;estc
cind spune cir malaiczii si Itrulatrii nu I'osesc nicio-
tlrt.tli.
INROgIRE
D]. Srvinb.oe a sthzut pe chinezi roryind; el crede insi, cd, aceasta se intim-
pl5, rar
I
ei au toturyi expresiA
,,sd,
roryeryti de ru;ine". DI. Geaeh. rnd, informeazra
c5, chinezii stabilifi in Malacca
ryi
malaiezii incligeni din interiorul
![rii
rosesc. Unii
r-lintre aceryti oameni umbl[ aproape goi, qi el s-a ocupat in mocl special de extin-
derea in
jos
a inro;irii. Omi,tind cazurile in care numai fala a fost vizuti roryincl,
tll. Geach. a observat ci fa!a, bralele
;i
pieptul unui ch.inez in virst[, cle 2,4 cle ani
au roqit cle ruryine, iar la un alt ch.inez, cincl a fost intrebat de ce nu
$i-a
exe-
cutat lucrul mai bine, corpul intreg i-a fost la fel influen.J.at. La doi malaiezill
el a vhzlt f.a\a, gitul, pieptul
5i
bra,tele roryind, izlr la un ul treilea (un,,bugis")
rosirea s-a extins in
ios pina, la talie.
Polinezienii rosesc ugor. Rev. dl. Stackavhzlut snte d.e cazuri la neozeelan-
der'r. Urm[,torul caz meritii mentionat, cleoarece se referzi la un bltrin care era
neobirynuit c1e inch.is la culoare
;i
parfial tatuat. Dup[ ce
;i-a
inchiriat p[,mintul
unui englez pentru o arencl5, anual:i micir, a fost cuprin.s de o pasiune puternicl
d.e a-;i eump5,ra o cabrioletd, care rtevenise rccent Ia modd, printre maori. in oon-
secinf,d,, el a vrut s5,-ryi incaseze arenda pe patru ani cle la arendapul s[u
ryi
a con-
sultat
li
pe dl. Staek dacl o putea face. Omul erA bftrin, sting:rci, s[,rac
ryi
in
zdrente,
ryi
ideera de a se plimba conclucinrlu-;i singur tr[sura pentru rl se firii
l-a amuzat pe cll. Stack in ala m:i,surii,, incit l]u s-a putut stS,pini r1e u pufni
in ris
;i ,,atunci
b5,trinul se inroyi pinl la rfd5,cina p5,rului". ]'orster spune
eir
,,pofi
ugor distinge o roryeaff, care se intinde" pe obraiii celor rnai frumoase
ferrnei din Tnhibi12. Incligenii clin mai multe arhipelaguri clin Pacific rru fost c1e
zlseme)nea vhzu\r ro;ind.
Dl. Washington Matth.ervs a ttrazut, Artesea inrosireu fetei ferneilor tinelcr
apa,rf,inind diferitelor triburi de inclieni rlin America cle Nord. La, cc'alaltir, extro-
mitate a continentului, in
Jara
cle Iroc, rlup[, dl. Bridges, indigenii,,rosesc mult,,
insil mai ales in prezen.fa femeilor; rolesc cu siguranld, qi in leg5,turi cu plopriul
lor aspect personalt'. r\ct stfl clin urmri afirma!,ie corespunde cu ce]a ce imi a,min-
tesc despre fuegianul Jemrny Button. care rogea
^cind
era t:rch.inat
in legltur:i
cu grija cu care i;i lustruia ghete'le
;i
sei irnpoclobea. Tn privinla indienilor aymaril
cle pe platourile inalte ale' Boliviei, dl. Forbes spune
13
c[, clin cauzL\ culolii
pielii lor, este imposibil cA, inrosirea sri fie tot atit de c,lar vizibil5, ca l:r ra,sel('
albe
I
totui;i, in asemenea imprejur[,ri care ne-ar faee sd, ro;im,
,,s
poater l'edea
aceea;i expre,sie cle modestie sau tulburare
;i
chiar pe intuneric se poate sirn{ri
o crerytere a temperaturii pielii fe,tei, exact cum se intimpl[ la europeni". La indi-
cuii care locuiesc in p5,r.tile calde, neaccidentate, unre-'de ale Americii cle Sud,
11
Cpt. Osboln (,,
Qtrcdilh".
p. 199), vollrind tlcsprc
ttn tnalaicz cirt'uia i-a replo;at cnrzirnrra, spullLr cI s-a
bucurab vizinrl cil onrul a ro;it.
12
.I. R. IrorsLeL, Oltseruations rlurinll rL I'o11t41e rountl
lhc 11:orlcl, irt cuarto, 177.3, p. 229. \Yaitz (
I rilrorltrctiort
to Anlhropologg, tlacl. engl., 1863, r'ol. I, p. 1i35) prczint.ri
r'eferin!e pcntru alte insulc clin Pacific. Vezi, de asernenca,
Dampier (Ort the lllrtshinq of the I'unquinese, vol. II, p.
a0); eu nll anr consnltat insi aceastti lucrare. Naitz
ciLeazh pe Bergmann, dutrrri care calntucii nu l.ogescr
;
aceastd afirrnatie poate fi
ltusii
la indoiall clupi ceea ce
attr vtizut. in privin[a chinerzilor'. fll citetrzir rlr Ascurcrnca
pe Rolh, calc neagri cir abisinicnii ar fi capabili sit rogt'as-
ci. Din neferricire, ciipitanul Sperclr-, cal'(! a tririt timlr
atit. de inclelungaL printre abisinieni, ltu a rispuns la
intrcbarea in IcgdLulir cu accastir chr:stiunc, in sfiLqil,
trebuic sri aclaug cri lajahLrl l3r'oolie nu a obser.t,aL vreo-
claLi nici cel rnai uric scmn cle inlosirc ltr daiacii din IJor'-
neo
;
din contra, in imprejurirri care la noi ar provoca
inro;ire,
,,ei
simt ci singe'le li se trage din obraji,,.
13.,Transact.
Ethnolog. Soc.", 1870, vol. II, p. 1ti.
164
lNROSrRrl
pielea nu parc sri n,urrt,ioneze la ercitrLrea mintal[, atit d.e prompt, ca ]a indigen.ii
din pi,rfilc r[c, riorrl si rlc su.rl ale con.tinen.tului, care au fost expu;i timp inclelun-
gat marilor vicisitriclini alcr climeri
I
cle aceea, I{umboldt citeazil' filril rezerve sar-
casrnul spaniolului
; ,,C'unl
poli a,\'ri, incredere in cei care nu
rytiu
cum s,ti ro;easc:i ?tt1*.
Yorbind rlespre br"i;1,ina;ii din l]razilitr, v'ot] Spix qi ]lartius afirmri cd, la rlrept
vorbinrl, nu se poute spunc. cti ei ro$esc
; ,,tlumai
cluptl raporturi inclelungltte cu
albii
qi nnmai clu1.rii cc ull plimit o
(;ar'cale
educalie, am putut observ'a Ia indieni
o scb.imlt:u'e tlc culoare erplintinrl ernoliile itr.mintea lor"15. Jlstt'totu;i d"e necre -
zut ca facglt,atea tkt :l loli sri fi luat na;tere
in acest fel, insii, obiceitil de atenlie
fall de propria pt'rsoanir, czl urnraro a edrtcaliei lor
;i
a unui notl mcd rle viafir,
trebuie sI, fi sporit rnult orice tendinf,fl inn[,scut[, c1e a rosi.
IIai rlr,rlti olrscrvir.tori clemni d.e incredere m-au asigurat cir, Att vt-Izut pe
fa\,a unor nt.g'ri uu asperet scrnilnincl cu inro;irea in. imprejuriiri care la noi ar
proyoca-o, on toate cil pii:lea lor erzr neagri-r, ca aban.osul. LTnii o descriu ca roryind
cafeniu, insi, cci rn.iri mul!i spllr). c[, culoruea I].agr5 devitte mai itrtensii. Alimen-
tarea sporitf, r:u siltge a piclii pare si, inteinsifice intr-un fel oal'ecare culoarea, ei
qeagri,
I
a,stfel, irnumit,e ltoli e.xanternatoase fac', cra loculile influenfat,e si par5,
la negri mai ri{'gro, in loc tle a pilrea, ca la noi, mai ro;ii16. Ilin. faptul c:ipic,lerl
devine mai irr.t,insir prin urnplerea capilarelor, ea va reflecta poate o nuanlii
oarecum clifo'it,ii d.e ceit, clc mai ina,inte. Putem fi siguri c5, la negri ca,pilarele
felei se rlnlplu cu singr: sub influenla, emoliei d,e ruryine, tleoarece o negresi, albi-
noasl, pr,,rfr,ct caractcltzat,it c1in. accst punct de vedere de BuffonlT, a prezcnt,at
o slabi, rluair.fii, r1'.' purpuliu pe obraji cind s-a ari,tat in pietlea goa,15. I-,,a negru,
cicatricele pic,lii riimin mult timp a,lbe
;
dr. Burgess, care a avut ac,azrr frec'rente
cle a observa o cica.t,r'ice pe fa,ta un.ei negrese, a srilzttt' clistincrt
,,cit
ea se inro-
$eiL
invarialtil ori rlrr cite ori i se volbea brusc ,\flll cincl era acuza,t,it de vreo
vir.ii, neinsr,mnAtir,"18. liosirea putea fi vizutl pornind. de la circumferinta, cica-
tricei spro r.cr-rtlu, la care insi nu a
jungea.
Adesee, mulatrii roqesc mult
;
pe
fat;a 1or o rcscutl urrnc-azi clupii, alta. Din acesttr fapttt ttu poate exista indoialzi
cir, negrii rc[ei:]c, cu toater c,ir nici o roryire nu pcate fi vlzutir pe fafa lor.
Am fr,r,i asigurat de tiaik:l
ryi
cle d-na Barber cL cafrii din Africa, dc' sucl
nu r()g*c nicicclatir, ce('?l co poate s[ insemne nri.mai c[ nu se poate distinge
nici o sehinrbart,clc culcare. Gaika aclaugf ci,, in impreiurfi,ri ca,re ar face pe eu-
ropeni sri r'o$casc'ri, ci()nlpatriolii sili,p&r ruryina!'i
ryi
n.u
liu
capul .{tls".
Patrlr rUitti,"r
(,orcsponclen,tii
mci afirmi cilaustralien.ii,care sirtt aproape c1e
aceear.li culoirl'l cri rii ncgrii, nu rogesc niciodatti. Un al cincilea r5,spuncle indoiel-
nic, cbselvil.rl r,it putea f i virzuti numai o inro
ryire
f oarte puternicii, din carrLa
st[,rii de murclfirie:r, piclii lcr. i]rei r,bservatori afilml' c[ de fapt ei ro;escleI
de stirpinul ei blutal sir-Ei at'ate sinii goi.
17
Cital tlc l)richarcl, Phgs. ll ist. ol' trIanktttrl, ctl. a
-l-a, 1851, vol. I, p. 2'25.
18
Btrrgcss, o1t. cit., p. lJ1. I)t'spltr intor;irea la tttttlatt'i
(vczi p. 33). anr primib relatiiri sitnilare in legittrri cu
rnulatrii.
le
l3arringlon spune de asetuenea cit australiettii tlin
Nerv South \\:ales I'o$esc, dupei cum este citat cle \\-ailz,
ap. cit., p. 1135.
lt
Flumbolcl, Pcrsonal Xurraiiue,
p. 229.
15
Citat. tlc Pricharcl. Pltgs. Fllsl
4-a, 1851, vol. I. p 27I.
16
\''ezi, iislriira acestui subicct, Burgess, op. cit., p.
32. De aserntnea, \\'aitz, I tiroclttction to Anthropolollrl,
edilia cngle'r:ii, vol. I, p. 1Ii5. lloreau clir o t'elatare dctali-
atii (L,avatcr, 1820, vol. l\:, p. 302) a inrogirii la o
negrcsir sclavir tiirt llarhgascaf. atuuci citrcl a fost fot'!alii
tracl. t'ngl., r'ol. III,
of )Ittrtl;ind, ecl, a
INRC,STRE
(11.
S. Wilson adiugil cr'r zrcc.asta nu se verle decit sub influenfa unei emo,tii puter-
nice
ryi
cind pielea nu este de culoare prea inchis5, din cauza expunerii indelun-
gate sau a lipse; cle curi,fenie. Dl. Lang r[,spunde :,,A- observat c[, ru;inea pro-
voacii, aproape intotde?,uo.& o inro;ire, clare aclesea se intincle in
jos pin5, la git".
I,)l atlzrugd, cI ru5in'a, se vede cle asemenea
,,dup[
ochii cAre s() intorc dintr-o
pa,lte in.tr-alta". intrpr,ili cll. Lang era proferor la o
;coall
de intligeni, cste pro-
babil c[ a observat mai ales copiii, si;tim cir, ace;tia roiesci mzli rnult decit adul-
f
ii. Dl. G. llaplin a vhztrt metiSi ro;ind si spune cii, birstinasii :ru un curitrt cale
exprimir, rusine. Dl. Ilagen"auer', unul tlintre cei care rlu au observat nicioclatl
cil austrtrlieuii roges(r, spulx) crii el
,,i-ir
vlzul, privincl in piurnint tle rusinet',
iar misionarul r1l. Bulmer cbservi r.rti, rle;i
,,nlr
am putut detecrta nimic Ia
b[,;tina;ii a,d,ul!i oare) sri semeu.o cu lu;irte, am rermarcat insir c[, ochii copiilor,
atunci cinrl sint ru;inaf,i, prezintl un tr,spect nelinistit, nmcrl, ca
;i
cind ]ru ar
[ti
uncle s[ se uite".
I'apterle prezentat,e nrai sus sint suficientc penl,ru a arir,ta cir, inrosircer,
fie cir, procluee sau nn vreo scrhimbare de, culoarc, este cornunri maiorit[fii, pro-
babil totalita,!,ii raselor omeneSti.
,JIi;cd,ri;i qest'ut'i utt'r' i'nsolesc i,nro;it'eu,.
-
Sub influt'nfa unui sinrf, acul, der
tttsitte, existil o ctorin![ puternicl, de a te ascunclez0. Ne irrtoalr'cc'rn tot, corpnl
;i
rrtai alt's fa!a, pcr cinre ne strlduim s-o irscnndern intr-un fel oArecare. O persoanl,
ru;irtatf cu gretl poa,te suporta sa, intilneascS, privirea ccrlor prezerrti,2r,:a c5, in
mocl aproape invariabil isi lasit, ochii in
jos
sau se uit[ piezis. IJeoarece in genc'ral
t'xistti o dorinfir, puternicl cle a evita aspectul rusinii, incercrintl za,cLlln.ic s5, str
priverascil direct oersoana, c&re a prol.ocat acest sentirr,t:nt, autagonismul dintre
a,ceste tendinle opune duce la, cliferite miqcd,ri nelini;titer ale ochilor. Am obser-
vat doui, doamne foarte predispuse lzr inroryire
j
care par si, fi dobinclit cel ntai
ciudat tic, de a clipi f[ra, intrerupere cu. o rapiditate extraordinarir. O roseali
intetrsil ester uneori insolita, de o upoarir 15,climarg", ceeA ce presupurle cti se dtrto-
r(rL\zia faptului c[ la glantlele lacrimale viner o cantitate sporitir, clr' singet cilre
ltirn
crl ser inclreaptri in capilart'le p[,r,tilor inrccinat,e, inclusiv irr retinii.
Ilulfi autori, vechi
ryi
modemi, au observat mi;c[,rile de rnai sus; s-rr
tu'rl,tat cle asemer]ea cil blltina;ii clin dil'erite pirrli ale ]umii i;i rnanifest[ aclesea
ru;inea privind in
jos
sau pie'zis ori prin rni;c[,ri neastirnprira,i r.' rrle ochi]or. IJz,t'ir
strigl (cap. IX, 6) i
,,O,
I)umnezeul meu : Mi-este rusine
;i
rosesc cle a-rni litli-
ca capul spre tine, I)umnezeul meut'. in ca,rtea lui Isaia (cap. 1, 6) intilnint cnl.in-
telcr :
,,Nu
mi-arn ascuns fafa de ruryine". Seneca observh(Epistolu, Xl, it) c[,,actorii
romani isi las[, capul in
jos,
i$i
lin
ochii fir in ptirnint, insi, nu sint in stare sir
ro;easc5, atunci cind,
jucind,
sintuleaz[ rursin(ratt. Dupi, ]Iacrobius,
(rr11'('a
trlit
in sr-'colul al V-lea,
,,frlazofii
naturali afirrn[, cir,natura, f iiucl mi;catri cle rtr;ius, r5.s-
20
Ill. \\'cclgnoott (I)iclitnrtrry
of IittgLislt Iilqntoloou,
vttl. IlI, 1tl6ir, p. 155) sl)rnle cii crrvintul cnglez,,shirnrc''
(t'tr;ine)
,,poAIc
forrltc bitrt' sti sc tlagir tlin itlcea tlc
,,shatlc"
(trttrbrir sau ilscunzig) si poate fi iltrstritI dc cu-
vinltrl r,ec:hi stlxon,,scheme" (unrbrir). Gratiolct (De
IcL Phllsittnomie, p. 357- 362) discutir gesturile care inso-
fesc
ruginetr; unele tliu observatiile sale inti par insti
oarecum hirnt'rice. \-czi. de asemrnea, Bur'gess (op. crf.,
I).
(i9
;i
13l) <lt'sprc acelasi sulliect.
21
Bur-e,t'ss, ttrt. t'it..
1t.
181 si 182. Boti'lutalt a oltser-
vaL tlc ils('nren('a
(rlrrpei
cttttt cstc citat tlc Gt'atictlct, uSt.
cit.,
ir.3ti1)
tenclinte sltlc liicliurulc in tinrpul int'o;it'ii
intense. Dupli cun] arn viizut. <ll. Bulrnc-t'r-orbc;te de-
spre,.ochii umczi" ai copiilor briqtinaqilot' ar.rstralicni
lrlrrrtt'i cirrrI Ie cs[1' 1'11sinc.
186
INRoSTRE
pincle;te singc,le in fa!a, c'i ca un r'[], deoarece vedem cd, oricine roqeqte iqi
duce miin.ile inaintea fetei" (Sat'u'rnalia, cartea a Yff-a, capr II). Shakespeare
il face pe }lalctts si"r, spuni nepoatei sale :
,,Ah
! Acum i,ti intorci fa,ta cle la mine
tle rnsin-tt ('fitl+s
'Lnclt'on'icus,
actul ff, scena 5). O doamnd, mi, informeaz1, c6, a
g[sit la spitalul din Lock o fat5,, pe cale o cunoscuse mai inainte
rsi
care cleve-
nise o paria ncfericitil
I
atunci cind cineva se apropia de &r szirmana fiin!5, iqi
ascunclea falzl sub agternut
li
nu putea fi convins[, s[,
$i-o
descopere. \redem
a,desea eopii mici intorcindu-se dac5, sint timtzi sau Ie este ru;ine qi stind inc5,
in picioare, i;i afunclii, fafa in rochia marnei sau se trintesc cu fata in jos
in
poala ei.
Cortfttzie psi,hr,cd,*.
-
Ilajoritatea persoanelor, atunci cind ro$esc intens,
manifestl o stare r-l"e conftzie rnintal5,. Aeeasta se recunoaryte in expresii obiqnu-
ite, ca
:rs-ft
zd,pitcrt'). in aceasth stare, oarnenii iqi pierd prezenla de spirit qi fac
observ'atii curics cle nepo1,rivi1,e. Adcsea,, ei^sint foarte nenoroci!,i, se bilbiie
ryi
fac mi;c[,t'i stingace
;i
strimb[turi c,iuclate. Jn unele cazllrl se pot observa cris-
pr-rri involuntare ale unora dintre mu;chii faciali. Am fost informat de o tini,r5,
cloamnd, care rosc'ste excesiv d.e rnult c5, in asemenea momente ea nu
rytie
nici
chiar ce vorbt;te. Atunci cincl i s-a sugerat cS,aceasta s-ar putea clatora suferin-
lei
sale clin pricinir, cd, iqi c1[, seama cd, inroryire a L-a fost observati,, ea a rd,spuns
cd, aceasta nu poate fr caazt:r,,deoarece s-a simlit tot atit d.e zdphctt6 qi cind a
ro;it la un oarecare gind
ryi
se gisea singurS, in propria sa camerd,".
Yoi da un exemplrr cle cctn.fizie extremd, a minlii, la care sint predispuse
sn6rle persoane sensibile. LTn domnr pe care m5, pot baza, m-a asigurat cd, a asis-
tat, personal la urmX,toarea scend, :
S-a oferit o micd, cinii, in onoarea unui om extrem de timid, care, atunci
cincl s -a riclicat pentru a mullumi
!a
toa,stul bi,ut in cinstea sa
]r $i-a
repetat
cliscursul pe care, evident,
fi-l
inv5,fase pe d,e rost, in ti,cere completl,, fd,r6 a
pronunf:r ltn singur cuvint
I
eI a, aclion.at insd, ca qi cum ar fi vorbit cu multfl
vigoare. Prletenii siii, dindu-;i seama cum stf,,teau lucrurile, au aplaudat vehe-
ment izbuenirile cLe elocven,t[, irnaginare ori c1e cite ori gesturile sa]e indicau o
paazil, si omril nu :r clescoperit niciodatf c[ rfm5.sese tot timpul complet t5cut.
Ilin contra, ulterior, foarte satisf5,cut, i-a spus prietenului meu, r:6, dup5 pire-
rea s&: reu;ise u.eotrignriif cle bine.
Atunci cind crineva este foarte ruryinat sau foarte timid qi ro;eryte iutens,
inima ii bate rapicl
,
iar rS,suflarea ii este tulburatd,. Aceasta cu greu se poate opri
tle a 1r,ll infhierrfa crirculalia singeh,i in creier
;i
chiar facultS,file psihice. Jucle-
cincl r1up5, influenf ir
1i
rnai puternicd, a miniei
;i
a fricii asupra circulaliei, pare
toturyi incloir.lnic dacil prttem explica in mod" satisfd,cd,tor in acest fel starea
psihic5, tulburatil la unele persoane atunci cind acestea roDesc intens.
Acler'[,rata explicatie poate si, constea din simpatia intimS, care exisl,[
iirtre circulalia capilar5 a sriprafetei capului
ryi
felei;i cea a creierului. Ad.resin-
du-m5 r1r. J. Crichttin Bro\\rrle pentru informafii, el mi-a prezentat d.iferite fapte
in legirtur5, cu acest subiecl,. Atunci cind nervul simpatic este seclionat pe una,
din laturile capului, capilarele clin aceast5, parte sint relaxate si se umplu cu singe,
f5,cind. ca pielea si se inro;eascd, qi s5, se inc6lzeasch
ryi
in acelaqi timp tempera-
*
Itr englez,-I, conftlzic minlalir; astlzi, psilriatria cla alt continut acestui lermen ( ]i. trad.).
INROSTRE
tura din interiorul craniului cle aceea;i parte sir, se ridice. ftlflamarea membraue-
lor creierului d"uce Ia congestionarea fetei, a urechilt r
;i
a oclr.ilor. Primul sf a-
d.iu al accesului rle epilepsie pare s5, fie con.traclia vaselor creierului, iar printa
manifestare exterioarii, este paloarea ext,rem5, a fizicnomiei. Drizipelul capului
produce cle obicei delir. Chiar alinarea unei migrene putern.ice prin arderea pielii
cu o loliune puternic[,, d"up5, pi,rerea mea, se bazeazd, pe acela;i principiu.
Dr. Browne a administrat aclesea pacienfilor sd,i ernanaf,ii de nitritamilzz,
care are calitatea neobirynuit,d, de a proyoca
()
inro;ire v'ie a felei in 30 pin[ in
60 de secunde. Aceasti, imbujorare seamd,n5, c',u inrosirea aproape in toate deta-
liile
;
ca incepe in. mai multe puncte clistincte de pe tald, qi se intinde pin[ ce
cuprind.e intreaga suprafa\il a, capului, gitului
;i
pieptului
;
n.umai intr-un sin-
g:ur caz insir, s-a observat c5, s-a intins
ryi
la abd.omen. Arterele clin retind, se dilati,,
ochii lucesc si intr-un c:,a'L a eristat o uqoard, ld,crimare. La inceputr pacien!,ii sint
pld,cut stimulati, ins5,, in timp ce imbujorarea sporeste, ei so tulburl;i se zd,p5,-
cesc. O femeie clreia i s-au aclmin.istrat ad.esea aceste emanalii a afirmat cd,, de
indata, ce se incd,lzea, se z[,pd,ce'a. Se pare, judecind
dupL ochii strilucitori;i clupir,
comportarea insuflefiti, a persoanelor care sint tocma,i pe punctul de a roryi, cii
facutt5,file lor mintale sint oarecum stimulate. Confuzta psihicf se produce nurnai
atunci cind. inro;ire:l este excesiv'ii. S-ar pfrea de aceea c5, capilarele felei sint,
influen!,ate, atit in timpul inhald,rii nitritamilului, cit
;i
in. timpul inroqirii,
inainte ca acea parte a creierului de care depinrl facult5,,tile mintale sii, fie
influenf atd,.
I)in cont,ra, atunci cintl creierul este in prirnul rind. influen!,at, circu-
lalia pielii este influenlatd, in mod secundar. Dr. IJrov'ne a olrservat aclesea, dupit
cum mL informeaz5,, pete si impestriffturi ro;ii imprrirytiate pe pieptul pacientilor'
epileptici. Tn aceste cazur| atunci cind pielea de pe torace sau abdomen. este fre-
cat[, de]icat cu un creion sau cu vreun alt obiect sau, in cazrLt-r mai grave, numai
atinsS, cu degetul, suprafala se acoperX, in mai pu!,in d.e o
jum5,tate
de rninut cu
pete de un rolu viu, care se intind. la o oarecare distan!5, c1e fiecare parte a
punctului atins
;i
persisti, citeva minute. Acestea sint maculae ccrebrulcs ale lui
Trousseau
f
i, duprl cum observl dr. Brox'ne, ele inclic,i, o stare f oarte nrod ifi-
catd, a sistemului vascular cutanat. Atunci, dacl existi, firi, indoial5,, o simpatie
intimd, intre circula,tia capilard, de acea parte a creierului cle care depincl facul-
td,file noastre mintale
ryi
pielea felei, nu este surprinziltar ca acele cautze mora,ltl
care produc inrosire intens5, s[, provoace d.e asemenea o mare tulburare a rninlii,
independent d"e propria, Ior influenfd, tulbur[toare.
l:,latura,std,ri,lor ntintale cal'c produci,nroqi,re.
-Acestea
sint : timiclitate, ru;ine,
;i
modestie, la toate elementul esc'n,tial fiind autoobservatia. Se pot :rduce rnulte
explicatii pentru presupunerea cir, inilial atenlia, sporitd, in leglturti cu p[rerea a]-
tora d.espre aspectul erterior personal era carr'/,a excitatoare', acela;i efect fiirtd
ulterior proclrrs, prin puterea asocialiei, clt-r autoaten.!ia in legi,tur'l cu colnpor-
tarea morall. Ceea ce provoaci, inro;irea, rtu e.ste limplul act der a meclita asupra
propriului nostru u,spect, c,i dt' a n.e gindi l:r oe crt'tl al{ii clespre n.oi. intr-o
singuri,tate absolutii,, persoana cea mai sensibilf este cu totul indiferent5, la
2?
Vezi de aselltellea, asupra acesLui subiect,
clr. .I. Crichton Brorvrrc, J,Iemoir, in,,West Riding Lunatic
Asvlurrr lledical Reporl", 1871, p. 95-98.
1ti8
INRoSiRtr
aspectul ei exterior. Noi resirn!,inr tnur;trarc:l riltt clez:lplobarca niult mai acut
decit aprobarea
;i,
ca urmare, obsen'zlliile tle clepreciere ,sa,u de ridicol, daci, sint,
in leg5,tur5, cu aspectul sau cu purtarea noastri,r Le fac sL rosim mult mai ufor
rlecit lauda. F-flrti inrloialir, in.sii, cr"r, ]aucla,
;i
admiratia sint foarte cfieace
I
o fatl
dril,gu,tir, ro;e;1;e cind un b[,rbat se uit[ insistent la ea, t]u toa,te cti
;tie
perftrct
rlcr bine cti nu o clefii,imeazh. Mulli copii, precum
;i
persoane bzitrine
ryi
sertsibile,
rosesc dacil sint rnult liluda{,i. }Iodul in care s-:r ajuns ca aspectul noastru perso-
nal sir, ducil, a,tun.ci cincl ne cliirn searna cir, allii se ocupii, de noi, la umplere:r ime-
rliat5, cu singo zr ca,pilarelor', mai a,les a, celor ale fetci, va fi discuta,t, ultt'rjor.
t{otivele crlr'e mir, fa,c s[ crecl c5, atetllia indrentatzi c[,tre aspct]tul persottetl
;i
cir,tro cornportarea, mora,l[, a fost elementul funclamental in rloltinrlirea obic'c-
iului clt a roryi vor fi relatatc acum. Luater fiecare separat, ele sint neinsemn.ate,
insli combinate au, dupri mine, o greuta,te consitlerabilii. ]trste trotot'iu ci, ttimitr
rru face pe
gi16rv&
sil roSeasci, atit de rnult ca o observatie, oricit, clet nttinsem-
uatii,, in privinla aspect,ului s5,u persotral. Nu po,ti nici m[car sL remarci roc]ria
unc,i femeri care ro;e;te ugor fa,rir, ca fala ,.oi, nu i ser impurprlreze. I)upri oum tlbser-
r.i.r, Colerriclge, este suficiernt sti priveryti fix unelcr persoalte pen.tru tI, le face sl
ro;eascir,
L,sr"f
explicer asta cine
Poate"za.
La cei cloialbinoryiobservali de dr. Burgcrss24,
r,ceL\
ntai rnici, mi;care cle a It'
t,xarnirra part,icularita,lile in mod invariabil" ii flcea r-ti ro;easc[, intens. l'ermeile
sint mul1, mai sensibile in privinf,a aspectului lor personal decit b[rba,tiir mai
ales femcile mai in virsta, in comparalie cu b[rbalii mai in virstL,
;i
ele ro$esc
rnult mai u$or. Tinerii cle ambele sexe sint mult mai sernsibili in aceastzi pr:iviniI
rle'cit bir,trinii si ro;esc mult mai ugor decit ace;tia. La o virsti, foarte fraged[,
copiii nu roDesc si nici nu arat5, celelalte semne de autoconrytien!5 cAr'(-' itl.solescr
i1 general ro;irea. tlnul dintre farmecele lor prin.cipale t'r,te cir nu le p:rsii de ct'ett'
cg crecl alfii despre ei. La o virst[, timpurie, ei se uitri cu ochii larg deschi;i la, un
str[,in', cu o privire fix5,;i f[ra sir, clipease[,, ca la un obiect neinsuflef,it,r intr-un
It'l po care noi, cei mai in virstit', nu-l putem imita.
Ilste evident pentru oricine cir tinerii
;i
tinr,:rele sint foarte sertsibili fa'fti
rlrr piurere1 altora in celr ce priv'e;te aspectul
lor si ro[es]ci incomparabil mai rnult,
in prezenla sexului opus rlecit in cea a propriului lor sex
25.
Un tinflr ca,re n.u t'ste
foarte preilispus sil ro;easc5, se va imbujora intens la orice u;oar[, rjdicu]izare a
2,spe3tulli orlu din partea unei fete a cd,rei
judecati,
asupra oric5,rui subiect impor-
t,a,irt, sl nu ar lla-o in consideralie. Nici o pereche fericitzi de tincri indrzigostif,it
prerfuinclu-;i aclmira!,ia reciproci,
;i
dragostea mai scump decit orict' altceva
pe
l,r*,,, nu s-au curtat vrcorlat'i, fzir5,,qi, fi rogit de nenum[rate ori. l)upti dr. Brirl-
gpsr chiar sillbaticji din
fara
cle l'oc rogesc,
,,mai
ales in prc.zrn.!a femeilor, ins5, in
rnod sigur
;i
in legltur[, cu aspcctul lor plF]ctlal".
Dintr:e toate p5,r!ile corpului, fafa este cea mzti cei'(i('tatir'
;i
luatil in. crtn-
sidcrafie. cl1pil cunl este naturnl, fiincl sediul principal al t'xpre,si{i;i sursa vocii.
lia, cste tlt' aserteuea,
.si
secliul plitr.cipal al frumuse!,ii
;i
ltl uri!,eniei
;i
in toatit,
23
intr-o rliscrr!ic tlcspre il;a-trtttnilttl nragtrctistrl atli-
nral,
'l'uble
7'alA', r'ol. I.
24
I bitlern, p. -10.
2:,
Dl. Ilain
(The
Emottrtns unrl llte II'iU, 1865, p.61)
facc obsct'r'a{ii ctr pt'ivit'e la tirtriditatea conrporLiil'ilot',
care esle produsit intre sexe... sub influenla respectu-
lui reciproc, cle Leama ambelot' pnrli de a nu fi in rela-
!ii
bunt'in mod t'ecipt'oc.
I\.ROSIRE
lumea, fa{,a este c('a mai impoclobitir,26. De :roeca faf:l tt'<'ltuie sii, fi fost, supusii,
tirnp cle'rnulte gc'nera{,ii, la o autoob,qervatie, mult mai milulioar5,;i tnai seric;asf
decit oricalcr parte a corpului;i, in conforrnitater cu principiul xpus aici, putt'nt
inlelege de r.,o estc cera mai prcdispusir sil r(IseAscii,. Cu toatc crit t'xpulterea la alt,t'r'-
nllnt,tr de t,ernpurlrturzi etc. zr, sporit probabil rnult capacitntcit tle dilata,r'e;i tler
contract'ir-' :r capilarelor fc!t'i
;i
a pir,r'!ilor invecinnte, t,otrr;i rrct'st fapt plin el
insuryi cu gr(,u poat,e explica cle
(i()
aceste pirrfi rcfesc mai rrtrrlt tlecit t'esrt,ul
(1or'-
pului, intrucit cl nu lilrnurersf,g clcr ce rniirilt't'ogcso ntreorj. IrrI
('rrr(rperti,
tct
(iol'-
llul
le furnict-l u,)ol atunci cind f'afa ro[e6tcr iutt,r,s. La taselt'( rl]cttclf i
(iar(]
de obictti
urnblir goale, rcsa{a se extinde'pe o,quFrafa!ii mult mai rnal'('rkt,it la troi. lntr-tr
oarccitro miisurl, aceste fapte se pct intelege, clec;arece aten!,ia ftrfir, cle proprill
persoan5, la omul primitiv, preclunl
;i
la rasele actuale care itrcit umbl5, goale, nll
treLruie sil se fi lirnitzlt numai ia, fala lor, dupf curn se intimplir, la, perscranelc-'
care acunl umblil imbrzicate.
Am v[,zut cil in tolrte p5r!'ile lumii per'soaucle cAr() se ru;int,ir"zl r1e vreo
infracliun.o moralil sint predispuser sri-;i intr:arcii fatil srau s-o zrplcce srru sil
ryi-o
a,scundir, indepanrlent cle vreun gincl in legtituril cu :tspctul lor persottal. Scopul
cu grcu puat,e fi actla, de a-rqi masca inrosilt'zr, tle'cat'cce irl accst ft l fa{,a t'i',te in-
toarsir, F:lrl rii\cr.urst"r in imprejur5,ri care exclucl orice dorirrfai de a, a,sculttle ruryinea,
ca atuuci cinrl r'.ti,ov'il!ia, este pe deplin miirturisitri
ryi
regrct,at[.Iirte totupi pr(]-
babil cir onlul prirnitiv, inainte de a, fi clobindit niultil sen""ibilitatrr rnttralii, tre-
buie sti fi fost f'oarte sensribil in priv'infa :rsperctului silu personal, ct'l puJin irt
legriturl, cu celilalt ,q'X'
;i
,s[, sc fi simfit, in consecinfti, nenorocit la vreo obser-
vafie criticl in legriturii, cu aspectul silu, ceea ce ,qte o formil a, ru;inii.$i, intrucit
fala este partea corpului cel mai mult privitl, este t1e in],elcs cti oric;rtc, fiin<l
rusinat cle aspectul sii,u personalr v& rlori sil-;i ascunrl[ aceastri paltrr a corpului.
O clat[ astfe] clobirrdit,, c'ste natura,l ca a(rt,st obicei sii, fie coni,inuat ittuttci cind
ru;inea t'ste t't'sirnfitir t1in" motive st;rict, rnorale
;
alt,fcl nu ar f i uf olr r rlr, lle dir,nr
seama rle c,e in ercest,o imprejuriiri ar erisl,a, o dorinf,a, tlo a, lr.(r irst:utrc|"'.' fal a tnzli
rnult; dccit oli cAtt' alti parto :1, corpuiui .
Obiceiul at,it cle general, la oricine se simte ruryinzlt,, r'lc a-[i in.tcriLcl(' filftl
sau cle a, llsa ochii in.
jcs
sau cle a-i mi;ca nr:lirr.iryt,it clintr-o parte intr-alta clecurgtr
probabil din fiecare privire indreptatl spre cei prezenti, car() ii creeaz[, corv'ittgct't'rL
cir, este obserrr,'at cu:r,ten!ie,;i atunci se strdcluierytc., neuitindu-st'lrr
(,t'i
tlt'{'afir,
clar mai ales in ochii lor, s[, scape pentru moment rle a,ceasti, convingere neplticutl.
Ti,nti,ditate.
-
Aceasti, ciudatf stare psihicd,, aclesea clcnumitii rf.ialri situ
f:r,ls5, ruryine sau.,mauvAise hontett, pare s[ fie una dintre cauzele cele mai efi-
ciente ale inro;irii. Timidit:rtea se r{:cunoa;te de fapt mai ales prin inro;irca, fefei,
prin evitarea privirii cclorlalfi, prin lS,sart,lt ocrhilor in
iosr
pr(iun]
5i
prirr tniqcii-
rile stingace si nertoase ale corpului. Multe femc,i rogesc clirl tim.jrlitatt'rle sute
rrau poate chia,r c1e rnii r1e ori, clar li se intimplri, sir, rc;eascir rlual o tlat[ pentrtr
ceea ce mcrit'i mustra,re
ryi
Ic'este lealmente'l"u;irre. f inriditatea p?rre sir, depinclti
r1e sensibilitaterzr fafi dc pl,r'erea bunl sau rea a a]tortr in specizrl in leg[turl' cu
aspectul nostru exterior. Striiinii nu curlosc
5i
nici nu le pa"sii de' purtarea sau
rle caracterul nr,;stnr, ins:li
(,i
ne pot crlitica aspcctul,
;i
Adclrr.a o si fae. Ca urmare
26
\'ezi, ca r,lovutlii perrtrrr accst subiect, 7-1rc I)esce,nt of JIttrt, t-crl. I I. p. 71
;i
13 t1,
INROSIRE
a acestui fapt, persoa,nele timicle sint in specrial preclispuse sir, se
jeneze
;i
sir
roryeasci, in prezenla stri,inilor. Daci sint con;tien.li c[, existzi ceva neobiqn.uit
sau chiar nou in imbri,cd,minte sau c[, persoana lor are
yreun
defect ne'insernnat,
mai ales la fa!,ir,
-
elemente probabile de a,tragere a a,ten,tiei str[inilor
-,
timizii
tlevin insuportabil de timizi. Pe de alta, parte, in acele cazuri care privesc com-
portarea,
;i
nu irspect,ul person.al, sintem mult mai predispu;i Ia timiditate in
prezenfa, euno;tinfelor lroastre, a c5,ror apreciere o pre,tuim intr-o anumit[ m[sur[,,
clecit in prezenla striiinilor. tln medic mi-a spus crl un tinrir duce, boga,t, cu ca,re
c['l[,torea in calitate tle insofitor medical, rosea, o& o fatl atunci c,in.cl ii plltea
onorariul
; ;i
totuli acest tirrlr probabil czi nu ar fi roryit
;i
nu s-ar fi ari,tat timicl
cli,lci, ar fi plitit o not[ unui negustor. Unele persoane sint totrr;i atit cle sensi-
bile, incit simplul act cle a, adresa cuvintul aproape oricui este suficien.t pentru
a le stirni conltiinf a, de sine, rezu\tatul fiind o u;oar[, roryire.
Deza,probarea,
;i
ridicolul cletermin[, din ria,uza, sensibilit[tji noastre in
aceastir, privinf,i,
mult mai ugor timiditatea si ro;irea clecit le determinS, aprobarea,,
cu toate cL Ia, unele persoa,ne aceasta din urrnir, este foarte eficace. increzu,tii
sint rareori timizi, cleoa,recer se preluiesc prea mult pe ei pentru &, se arytepta
la critici. Nu este a1,it de evident de ce un om mind.ru este ad.esea timid, dup[
cun] pare s[, fie ca'2u1, afa,r[, numai dac[,, cu toatri increderea sa, in siner, el
prefuie,ste rnult opinia altora, d.e;i cu dispre!. Persoanele extrern de timide
sint rareori timirle in prezenta acelora, cu care sint foarte familiari
ryi
de a ch,ror
plrere bun[
li
simpntie sin.t complet asigura,ti, de exemplu o fatf in prezenta
rnamei sale. Am negli
jat
sI, pun intrebarea, in circulara mea tipflriti,, dac:-u
timiclitatea, poate fi cletectatir, la cliferite rase omenelti, ins[ un hitrdus ]-a asi-
gura,t pe dl. Ilrskine cir, ea poate fi recunoscut[, la compatriolii sir,i.
Timiclitatea, dup5, cium indicS, derivalia euvintului in mai multe limbi
27,
t'ste inruditti indeaproape c,u frica,; itr sensul obirynuit al cuvintului, este totu;i
distinctii, de fricir,. Fririr, indoia,ll, c[ unui timid ii este groazk de atenlia strii-
tr.ilor
I
(ru
greu se poate in-sti spulle cti ii ester fric5, cle' ei
I
el poate fi tot a,tit de
vitetlz clA un
('rou
in luptfl, si t,otu;i poate sri nu aib[ in.credere in sine pentru Iucruri
cle nimic in prezen,ta strd,inilor. Aproape oricine este extrem cle nerrros cind so
tt,dreseazzi peu.tru prima clatd, unui public,
ryi
majoritatea oamenilor ri,ntin toir,til
viafa a;a
;
aceasta pa,re si, depincLi ins5, mai mult cle con;tiin,ta unui mare efot'l,
iminent, cu efectele sale asociate asupra sistermului nervos, decit de timiditate
tt,
cu toate cc"r,, ftirri inctoial[, timidul suferai in asenlene& ocazit infinit mai mult
decit altcineva. La copiii foarte mie,i c'stc greu de deoserbit intre fricir,
;i
timidi-
tate
I
Ia, ei insai, acest clin urmil sentiment mi-a prirut Adese:r, mai asemirn.i,tor cu
szillri,ticia unui animal neimblinztt. Timiditatea apare la o virst[ foarte timpurie.
Irir, trnul clintrt'copiii mei in virstii, cle doi ani;i trei luni, a,m vhzut o urmir' de
oeea co pirea cu siguranfir, sir, fie timiditate, ma,nifestat5, fa],i, d"e mine dupri
o absenfd, de acasil de numai o siptd,min[. r\ceastzr s-a manifes.tat nu uunrai
printr-cl inro;ire, ci
;i
printr-o uryoarir, intorr,r'cere a ochilor dinspre nrinc tinrp
r7
H. \Yt'clgrvootl, Dictiorrurg of English Iilgmologg, t'ol.
III, 1865, p. 184. La fel gi cn cuvintul uerecunrlrrs.
28
f)1. Bilin ( l.he Emotiorts unrl the lYill, p. 64) a dis-
ctrtat scnt irnentele ..de Lusine" rnanifestate in aceste
ocazii, preculn si tructtl scenci la actorii care nu siut
obiqnuili cu scena. Dl. Bain pare si ntribuie aceste sen-
timente sirnplei plesupuneri sau temei.
INROSTRE
de citeva nrinute. Intr-alte cazurrr am observat cL timiditatea sau sfiala
;i
ade-
vd,rata rusine se arat[, in ochii copiilor mici inajnte ca ei sd, fi dobindit capaci-
tatea d.e a roqi.
Deoarece timidita,tea pare s[ depind[ r1e atentia, concentratl asupra pro-
priei persoane, ne putem da seama citri dreptate au cei care sus,tin cir,, rnustrincl
copiii pentru timiditate, in loc de a le face vreun bine, Ie cauzd,m niult r[u,
intrucit li se atrage atenlia qi mai mult asupra 1or. Pe bun[, clrepta,te s-a insistat
asupra faptului cd,
,,nimic
nu
jigneryte
mai mult persoanele tinere decit a fi obser-
vate in mod continuu in legir,tur5, cu sentimentele 1or, a li se eramina am[,-
nun,tit fizionomia
;i
a li se mi,sura gradul de sensibilitate cu ochiul vigilent
al spectatorului necru!5,tor. Sub constringerea urlor asernenea examinziri, ei nu
pot gintli la nimic altceva decit ci, sint privili
ryi
nu pot sim!,i rrimic aitceva rlecit
rusine sau teaml"
2e.
(lauze
m,or"ale: ur,noad,lie.
-
fn privinla inro;irii clin carlze strict morale,
intilnim acela;i principiu fundamental ca qi mai inainte,
ryi
Anume consicleraf,ie'
pentru pflrerea altora. Nu conqtiinla provoacii, inroqire, cleoarece cineva poate
legreta sincer in singuri,tate o gregeald, uqoarzi comisd, sau poate suferi cea mai
profundi, remurycare pentru o crimf nedescoperit5,, insi, nu va rosi.
,,Iloryesc,
spune
tlr. Burgess
30,
in prezen!,a acttzatorilor mei". Nu sentimentul rinov5,liei, ci gin-
dul c:i alfii ne cred sau ne qtiu vinova,ti ne imbujoreazit fa!a. Cineva se poate
simfi profund. ruqinat de a fi splls un mic nead.evir f[rzi s[, roseasci, ins[, clacri
blnuieqte micar cil este d.escoperit, el va roryi imediat, mai ales rlac5 este desco-
perit de o persoanri pe care o respecti.
Pe de altd, parter rr om poate fi convins cii l)umnezeu este nrartor la toate
acliunile sale, se poate sim.ti profund conqtient de vreo gre;ealir,
ryi
se poate rugil
pentru iertare, inszi acestea rru vor provoca inroryire, dup5, cum crede o doamnii
care roqe;te foar'te u;or. Presupun cf,, explica!,ia acestei deosebiri intre cunoaryterezr
acliunilor noastre de cd,tre Dumnezeu si d.e c5tre om rezidi, in faptul cir, clezapro-
barea d"e cfltre om a comport[,rii morale este d.e o naturl oarecum inruditir, cu
rlezaprobarea aspectului nostru personal, a$a incit, prin asocialie, ambeler cluc
la rezultate similare, in vreme ce tlezaprobarea cle ci,tre l)umnezeu nu evocil o
asemenea asociere.
Multe persoane au roryit intens cind, au fost acuzate rle vreo crimii, cu toate
ci, erau complet nevinovAtt'. DupL curn mi-a relatat rloamna la care m-arn refe'rit
mai sus, chiar ginclul cir, alf,ii cred cL am ficut vreo observatie nebinevoitoare
sau stupid[, este intru totul suficient s5, provoace o roryirer cu toate c5,
rytim
tot
timpul czi am f ost greqit inleleryi. O acliune poate fi meritorie sau d.e rraturl
indiferentd,, insir, o persoan[, sensibili, va rosi dacii b[nuieryte ci, allii sint clr-. zrlt[,
pd,rere in privinla ei. I)e exemplu, o doamn5, poate cla, fiind singur5,, bani unui
cerpetor, f5,r5, urm5, de rosire
;
dac5, insi, sint prezente
;i
alte persoane
ryi
ea se
indoieryte cL ele o aprobi, sau dacl bd,nuie;te cI, o cred impinsi, de dorinfa de a-qi
etala generozitatea, eA va roryi. L.1, fel va fi cind. incearcl, s:i aline nenorocirea
'ttnei doamner ruinate, mai ales daci, o cunoscuse anterior in condi{ii mai bune,
ee
}laria gi R. L. Edgervorth, L-.s.say.s rtn Practicctl Erltt
r:ttlittrt, edi!ic nouir, r'ol. II, 1822, p. 38. Dr. Burgcss (p7;.
cil., p. 187) insistir putt'rnic in act'lagi sens.
30
Ibiclem, yt. lt0.
191
INRO$rRE
dt,oalece
('ir,
n.u p{.)ate fi sigurft cur]r va fi apreciatir, purtflrcB, sa. Cazuri ca acestea
insd, tle,buie consiclerate ca idcntice cu timiditatea.
in,aiilr,ut'(u ltot'ntel,or de burad,-cu',^i,'in!,rY.
-
Regulile cle bunii-cuviinli se referi-r
iutrttrlt'illll'r.a l.a <,ompoltrl,r'eil in prezenta altora sau fat,iu cle a,lfii.Itrle nu au neapitrat
vt'eo lt'gt'rturl cu sinrlul mora,l
;i
sint :tdesea fririi serrs. 'fotu;i, rleoarcce depind
<le rnorzlvurile celor cguli,si supc'r'iori nouzi, a et-u'or piirele o pretuim in morl deo-
sebit, ele sint considerate ca tot ntit de obligatorii ca
ryi
legile onoarei pentrrr un
our bint'crescub. in const'tr'nII, o inc[]care a legilor de bunri-euviin,t[, adic[ orice
rrt'politete satl
,,gaucherict'*,
orice necuviin{ti sau observatie nepotrivitr-i, cle;i
cll tol,ul intimplritoare, v?r, pl'olrocit, cea, mai intc'nsi, r'osire clr: care este capabil
rrinevu.
('hilrr'
:rntjntirea, urlui rr$emenea act, tlupir, un interv'al tle rnul,ti ani, va
pl'()v'r)c,il lurrr.ictrre irr tt,t colpul. Atil, de puternici, cste, cle asernellea, for,ta siru-
pa,tiei, inrrit o p(rl;ioanl, sclsibilir va ro;i uneori, dupli
(]um
rn-a asigulat o doamn[,,
la irrcirlcarerl fla,grantir a burrei-cuviinte cle cirtre o persoan5, cu totul strr'r,inri,, cu
t,c:rie r,:i irctul poatc sr-l rru aibil zrbsr-rlut u.ici o legiituri-r clr ca.
.IIotl,r'stit'.
-,\cest:I,
cf t-r url alt factor importunt care ducc, la provocareii,
rosir'.i, insr'L cnvintul nrc;destit'inclutle stirri psih.ice foalte dil'elite. trl implici
urnllirt![,,;i lrrlclt'r,r., inrlccit,nr ucerrst,a tlupi,fapt,ul cir, unele persoane sint foa,rte
ntulfunrite si rose-q(1 la, o micir, laudzi sau sint nemulf'unrite de la,ucla pe carcr o ererl,
dupir, propriul lor umil c.r'itcriur prea mrlre pentru persoana lor. Aici roryirea cste
provocatir de irrsemnirt:rtea obisnuitir, a, cottsirlera!iei pentm prirelea altola.
Arlesea irrsir nrotlestia se rnanifestri prin acte tler indeiieatc'le, iar inclelicate'tea
('ste
o prtrlllernil t1e bund,-cuviirrtii, dupir, cum r"eclem (rltl,T
l:r, na,tiunile ca,t'e merg
cr,mplet srru aproapc) goille.
(lt'l
cu'e este rnodest si lo;e;te ug()r la acl,r'cle as(f-
nlellell nrrtut'r"r, o face pentnr cii, t'le replezitrtl, inctilcriri rrle unei bunc.-cuviinte
solitl si intt'ltrpt stalrilite. Act'rtsta se \.ecle tle fapt tliu clerivatia cuvintului
,,nroclest"
rl ,rr
,,ntot1us",
o rniisurir, satl un criteriu rle comportare. O inro,lire clatoratl acestei
1'ol'm(, cle motlcstit'('it('rlt'altfel:rptai drr a, f i intens:i, intnrcit eu, se tefel'ir, in generrrl
llr serrl cpus
;
si ilrn vlzrit cun], in toat'e czrzurile, plerlispozitia, noa,strf de a,
lrisi osto irstft'l sporitir,. S-ar pirr"eLr, cr-l noi aplicitrn tt'tnre nul
,,mod.est"
la cei cirr(' il,u
o plrele urnilir despre t'i inpiqi si 1:r, cei care sint t'xtlem dc sensioili in privinfa
lrnui cuv'int sau rr urrui fnpt rtt'tlelic:t1,, ttuntai tleoat't'cer itr antbt'le ctrzuri rolirerr
es1;e ugor prrivocu,tir, celc tlonir, stirri psihict'nenvind nimic altceva comun. Din
a,cest rnotiv, tinririitatca este atlesea confuttrlatil ,1i ca, cu modc'stia in st'nsul
unrilin!t'i.
I)upir, cunl a,rn observat;i dupfi cum mi s-a relatat, unerkr
tr)ersoane
ro$esc
la orice arniut;irc bnrscii
;i
ueplfcutl,. Cauza cerzr, mai rteobi;nuitd, pare sir fier zlrnin-
tirca, bluscr"r rle tr fi promis
;i
c1e a nu fi f[,cut cerra pentru o alti, persoanit.
irr acest caz se poate sir, rle trt':rcii prin minte, pe jun[,tate
con;tient, gindul :
, ,
L'e
-t'a
cr d(' t'l desprcr minc' ?
", ;i
atunci imbujorarea vll, cii,p[t'a natura unei
arlevir,rate inro;iri. IJste foarte inrloielnic dac[ asemenea imbujord,r'i sint datorate,
in nra,jorit:r,tea cazurilor, faptului cil circula!,ia capilar[ este influen\ath, tleoilrece
brebuie sii ne :lrnintim c[, aproape toate emofiile puternice, cum sint miniil sau
rnar'('il bucurit, ac(ioneazir, rrsupra ininrii
ryi
fac ca fa!'a s5, roryeasc[.
*
Slirreacit'. irr lilrrlll f nrnct'zr-r
(\'.
1r'rrrl. ).
INROSIRE
Ilaptul cir, inro;irea poate fi provocatd, in singuli,tato absolutl, pare opus
ipotezei adoptate aici,
ryi
anune c5, acest obicei a luat inilial narytere clin gindul
la ce cred. allii d.espre n.oi.l\Iai multe cloamne care ro,!scr foarte ugcr sint de aceeaSi
pi,rere in privinla singuratillii, iar unele rlintre ele crcrl cir, au roryit chiar pe intu-
neric. Din ceea ce a afirmat dl. I'orbes in privin!,a aymara;ilor
;i
clin propriilt'
mele s:errzafiir ru mir, indoiesc cir aceastil din urmi, afirmalie cste oorcctir. l)e ircccir
Shakespeare a gre;it cind a facut -o pe Julieta, ca"re nici mricar nu elur, singurir,,
s5,
"spund,
lui Romeo (actul II, scena 2) t
,,'l'u
gtii cir nrasca nop{ii c pc latrr nrca,
l;T'" :' :::l i ::; i"
t,
i,li;, ;
"
li,
",lll,i,"
ll
",,,,,,,,,
Atunci ins5, eind" o ro;ire este provocatl in singurir,tate
)
caLtza este ?lproapc
lntotdearlna in leg5,turi cu pirrerea altora despre n.oi asupra acfiunii executa,te in
prezenla, lcr sau bfnuite c1e ei, sau de asemenca in lcgirtllri-r cu reflcrrtar:ca la oe ar
fi gindit al,tii desprc noi tlaci, ar fi curoscut acele ac{iuni. Totusi, unul sau tloi
tlintre informat,orii mei cred cir au rosit de ruryine pntru acfiurr"i cillo nll au nirri
o legziturz-r cu allii. I)acir, cste a$a, atunci rezultatul l,rebuic.
"'i-r,-l
atribuinr fortt'i
obiceiului inr[tlircintr,t
;i
A ztsccin,tiei, sub influenla unei stirri psihice inrle:rpr(]ape
analogd, cn cea care provoacii, de obicei inroryire;ryi rrici nu trebuie srri fim surplinsi
cle aceilsta, dearece chiar simpatia pentru o altX, persoarlil care cromite o grar.i-r in-
cllcare a morlului de comportare pz,re sri provoace uneoli, dupii cun] tocrnai ar]l
vitzut, o inro;ire.
Conchid, in sfir;it, cti rosirca, clatorat:i timiditirf,ii, ru;inii pcntru o erirnt-r
realI,, ruqinii pentru o incilca,re a legilcr bunei-cuviinfe, modestiei rlin umilin{ir,
modestiei dintr-o nedelic:rtefe, depintle in t'oate cazurile de acelzr,si principiu, cilr"e
esteo reacf,ie sensibild, fa,til de ptilere a altora, rnai ales fa,lil rle deflimarca rle critrt'
a,l,tii, in primul rinrl in legir,turri cu aspectul nostru personal, si in special al fefei,
;i
in al cloilea rittd, prin for{a asoeia,fiei
,si
a obisnuinfei, itr lt'gittru'i'r, cu prileleA
altora despre comportarea noastrri.
Teot"iu rogir"ii.
-
llrebrtie s[, examinilnr acurn rle ee itl('zl, cl-l nllii girrtlt'sc,
cev'A tlespre nr-ri ne influenteazri circula,tia capilarir. Sir O. Be113r insistil asrlpnr
faptuhii czi ro;irea, este
,,url
dispozitiv pentru expresie, ttrrpir
(lunt
se pcate tlt'rlnct'
clin aceea cil culoarea llu se extin.de clecit pe suprafala felei, a gitului pi a
pieptulrti, pirrf,ile cele n:a,i cxpuse. tra nu s(' clobinderyte, ci existil cle la inceput".
Dr. Burgess crede c[, e il a fost destinat[ de creator
,,pentru
ca sufletr,rl sri :ribir,
putere nelimitati, tle
^
arhta pe obraji cliferitele cmo!,ii in,ter'rter ale sentimen-
telor moralet', constituind ca o opreliryte asupra noastri si r1n semlr pentru alfii
cL incd,lcI,m reguli care ar trebui consiclerate sacre. Gratiolet observ[ nuntai :
,,Or,
eomme il est clans I'ordre d.e la nature que lt0tre social le plus intelligent soit
:r,ussi le plus intelligible, cette facult6 c1e rougeur et palcrrr qui clistingrte l'h.omme
est t1n signe naturel rle sa haute perfection"*.
31
Belf, .lnrtlontu rtnrl I'hilosoT'tltg of Iit'ysressiou, p.
9l-r. Brrt'gess, o1t. t'i1., p. l!),
(ilatiolet,
I)c lu l)hrlsionomit,
p. 1) 1.
*
,,Or,
clrnr c firesc ca fiinla
sir fic
;i
cea nrai inteligibilir,
ornrrltri, rle a t'osi si de a sc facc
ral rrl irraltci sult' pclft'r'!irrrri"
socialir ccr nrai intcligenta
ltct'astii Iitctrltalt',
1lt'tipt'ic
palicl cste rrn st'tttn nutrr-
(l'. /rrrr1.).
194
lNRO$rRE
Convingerca c[, roryirca zr fost predestinatfi, spr:c'ia.I c1e crc'ator este opusd,
teoriei g"nutr,ie a evolu,tiei, at,it rle larg acceptatS, in prezent. Dar discutarea
acestei ch.estiuni iese din'cadrul problemei pe care mi-am propus-o. Cei care cretl
in predestinare rror gd,si ck este greu de explicat faptul cd, timiditatea este
cea rnai frecveltd,
ryi
."u m*i eficientI, diu toate cauzele roryirii, deoarece face pe
cel ce ro;eryte s[, sufere rii pe cel care pril'eryter ,q[, se simtir, stingherit,
f5,r[
^
fi
de cel mai mic folos pentru vreunul d.in ei. Ei vor constata de asemenea cd, este
gred sir, erplici faptul ci, negrii
;i
alte rase inch.is colorate roDesc, d.eoarec_e
la
aceste rase o sch.imbare in culoarea pielii nu este decit zrbia sau c1e loc vizibil5,.
Fi,r[, indoiald, cX, o u;oar[, inropire contribuie la frumuselea fe,tei unei
fe-
c,.oare, iar circazien.ele capalrile de a, roqi se vind cltr un pJ'e! mai ridicat pentru
selaiui sultarrului cle cit ce^le mai pulin sensibile
32.
Tns5, cel mai neclintit adept al
rf"cacit1,tii selec,tiei sexuale..r
gt*o va putea presupune cir, r_o;irea afost d-obin-
rliti c2 nn orrrament sexual. Aceastii,
ipotez[, ru] contrazice tle asenlenea cea ce
s-a spus mai sus clespre rasele cle culoare care roqesc in mod zrbia vizibil.
Ipoteza care imi pare cea rnai probabili,, cu toate c5, la prima veclere
poate p[,rea pripit[,, este cii, atenlia strict indreptat5, spre,oricare.pt"tq a^corpu-
iui tincle sL deraljeze tonusul obirynuit al arterelor mici ale acelei
p5,r!i. l.n con-
secin16, aceste ous" se relax eazd, in asemenea momente mai mult sau mai pulin
qi se umplu imediat cu singe arterial. Aceast[, tendin,t[, trebrtie si, fi fost mult
int6rit5 dac[ atenlia A, fost frecven.t, indreptat[, in d.ecurs cle multe genera!,ii,
asupra acc,leia;i p[r!i, datorit5, influxrrlui nervos circulind ugor de-a lungul c[,ilor
cbi$nuite
;i
prin puterea erreditillii. Ori de cite ori ni se parre c5, alf,ii deflimeazd,
sal chiar efamineazh aspectul nostru personal, atenlia ne este intens indrep-
tatir, spre pfirlile exterioare
ryi
vizibile ale co'pulUi nosl,ru,
i-ar dint're toate aceste
pd,r!,i ?aga ne este cea mai sensibill, deoarece,fii,rd,
incloiali,, tot aga, a fost
;i
in
-decursul
rnultor generalii trecute. I)e aceea, dac[, pre.,supunem pentru moment
cri afen,tia ilcordatI poate acliona asupra vaselor capilare,_cele ale fe,tei trebuie
s[, fi cleven.it d"eosebit de sensibile. Prin forla asocialiei, acelearyi efecte vor tincle
sL clecurgi, ori de cite ori ni se p&rer c[, allii ne examineazra sau ne cenzu-
reazd, ac,tiunile sau caracterul.
Deoarece ba,za acestei teorii rezidh in faptul c5, starea psihicfl d.e atenlie
are o oarecare putere tle a influenla circula,lia capilar[r v& fi necesar
s5, prezen -
t[,m un numi,r considerabil de cletalii mai mult sau mai pu!,in direct legate d-e
acest subiect. 1'lai m1lf,i observatclri
33
care, prin experienla
ryi
cuno;tin!,ele lor
v2,ste, sirrt clcosebit r1e czr,pabili tle a forma o
judecat[, sinil,toasti att convinge-
ss
I)upti autoritatca pe cal'l' tt
llt'ezitrtil
latl-v nlary
\Yortlcy \'IouLagtte, vezi flttrgess, oP. crf., p. 413.
33 (-lred
cit in Anglia Sir H. Ifollancl a fost pritnttl care
s-a ocupaL clt: ittflttcn!a att'n!iei asupla diferitelor
lliir!i
ale corptrlrti, in lucrat'ta sa lledical Nole.s und Re[lec'
lion.s, 1839, p.6'1.,\ceastit lttcrat'e, mull lirrgiti, ir fost'
ret ipiritii <lt' Sil tl. t{ollanrl in Cltcrltlt:rs on Llentrtl
Phusiolo(tu, 1ti58, p.79, tlitr calc citcz intotrle:utna' itr
aproape accla;i titrtp pt't'cttttt gi ttlterior,
1lt'of.
T,a-vcocli
a cliscrttlt acelrqi sttbicct, in,,Etlinbrrrgh \Icdical atltl
Srrrgical .loltrtutl", 1839, iLrlic,
1t.
li
-
22' De aselllcllca'
lucrarea sa Treatise on tlrc Areluott.s JJi.sert.se.s of II'onten,
18-10, p. 110 gi,,llitrtl and Brain", vol. II, 1860, p.327.
Pirerile clr. CarpenLer tlespre nresmeristn atl tlll conlinttt
aproape sirnilar. Nlarerlc fiziolog lltiller zr tratat (EIe'
ments of I'l'tgsiolog11, trad. engl., vol. lI,
1l'
937-1085)
clespre infltren{a gindirii asLlpra rlutri!iei pirr!ilor in
lrrcrat'ea sa Lectrrres on Surgical Patholoog, 1853, vol'
I, p. i39. Citez clin eclilia a 3-a revilztttI tle cittre prof.
1'urncr', 1870, p. 28. Vczi, de aselllellca' Gratiolct,
De lu Plttlsionontie..., P.
283
-287.
rea e5, atenlia sau conqtiinla (Sir H. Holland considerd, acest ultim tetmc'n ca
fiind mai explicit) concentratd, asupra aproape oric5,rei p5,r!i a corpului produce
un anumit efect ftzrc asupra ei. Aceasta se aplici la miqcd,rile mu;chilor invo-
luntari
;i
la cele ale muqchilor voluntari atunci clnd. acfioneazfl, involunl,ar la
secrelia glandelor, lzr, activit'ate'a simlurilor
ryi
senzaliilor
lsi
chiar la nutri-
f,ia lesuturilor.
Se
rytie
cd, migci,rile involuntare ale inimii sint influenlate d.aci, Ii se
acortll o aten!,ie serioasd,. Gratiolet
sa
prezint[ cazu] unui om care, observindu-;i
qi numi,rindu-ryi in mocl continuu pulsul, a f5,crrt pini, in cele d.in urnr[ ca o b5,-
taie din fiecare gase si, se iutrerupd,. Pe cle alt5, parte
,
t'at6,l meu mi-a spus ci,
un observator atc'nt, care suferea cu sigrrranlzi de o boald, cle inim[, de care a
qi murit, a afirmat in mod. preeis c5, pulsul ii era in mocl obiqnuit extrem de
neregulat
;
totu;i, spre marea sa dezamd,gire, el devenea invariabil regulat tle
indatzi ce tatil rneu intra in qdaie. Sir H. I.lolland. observ5,35 c5,,,efectul asupra
circulaf,iei unei p[r!i, din fa,ptul ci, congtiiula este brusc indreptatS,
ryi
fixati, asu-
pra ei, este adesea eviclent
;i
imediat". Prof. Lafcock, care s-a ocupat in mod"
special de fenomeil.c) der aceastil natur[tu, sus!,ine cd,
,,atunci
cind atenlia este in-
dreptatit asupra, oricl,rei pd,rli a corpului, inerva,tia
ryi
circula,tia sint excitate
local, iar activita,tea funclional[, a acelei porliuni se intensificd"'.
Se crede in gerneral c6, mi;cbrile peristaltice ale intestinelor sint influen-
late
prin faptul c,zi li se acordi, aten.lie in perioade fixe repetate, iar aceste mi$-
c5,ri depind cle contraclia mugchilor nestria,ti qi involuntari. Se rtie cit, r1c!'iulL('t1,
anormali, a mu;chilor voluntari in epilepsie, coree
ryi
ist'erie este influenlat'd' cle
previziunea, unui atac
;i
de vederea altor pacienti similar influenlu'li
tt.
Aceea;i
situa!,ie se constat6 si la acliunile involuntare cle ci,scat
ryi
ris.
Anumite
glancle sint puternic influenlate daci ne gind.im la ele sau la
condi,tiile in care au f ost d.e obicei excitate. Acest fapt este bine cunoscut de
oricine in urma d.c,bitului saliva,r sporit atunci cind, de exemplu, ne
gindim
concret la fructe intens d.e acid.e
38.
in capitolul al Yl-lea s-a ard'tat' cd, o clorin!5,
serioas5, qi ind.elungat5.,, fie d.e a reprima, fie de a spori acliunea glandelor lacri-
male, este eficace. S-au inregistrat la femei citeva cazurrL curioase de influen!'ri
a minlii asupra glanttelor ma,mare
;i
altele
;i
mai remarcabile in legd,turit cu func-
tiile uterine
3e.
Atuncri cind ne indrepth,m toatl atenlia asupra unui singur sunet, aeuitittea,
lrri spolpsf,p4o, ia,r obiceirtl continuu,t al atenliei susJ,inute, ea la orbi asupra, :Ltlzll-
INROSIRE
l)e. lu Plttlsionomie...l p. 283.
Ohrtltters on I.Ientul Pltgsiologg, 18118,
1-r.
I I L
,,Nlirrd
anrl lJrain", 1860, vol. II, yt. l'r2i.
Cltupters ort Ilenlal I'hysiolo1111,
I).
10 I
-"
106.
\:czi GrtrtioleL asupra acest.rti sttbiect, De la I'hrlsia-
Iu)n7ie.... p. 287.
ire
I)in olrsrrrva!iilc sale asupla rlcrnenlilot', tll'. Crich-
ton Rrou'nc cslc convins c[ atenlia indleptatit Limp mai
inrlclungaL asupra oliclrei pirli sau organ ii poate infltt-
en{.a, pinl in cele din urmir, circulalia capilari
9i
nutri-
lia.
lJl nri-a clat. citcva cazuri estlaordinare
;
unul dintrtr
elc, care rru poate fi lelalat aici in mocl delaliat, se rcfcrir
la o fcrrtcic rnirritatir, in vit'sll'r dc cincizeei clc ani, carc
l4
-
('. ill)4
cra clrinuitir dc gintlul ferm
;i
durabil cri esLe gravitli.
Alunci cinrl sosca pcrioacla previizut.ir, ea aclionl cxtltlL
ca
Ei
cutn ar fi daL rcalmcnLe na;tere rttni copil
;i
pitrert
sit sufct'c dulct'i foarLe tnari, a;a incil" ii apiit'eatt ltrttbolttltl
ttc sudoare pe fruntc. Drept rczultat, a rc:rprit'ttL mcnstru-
a[ia eare a durat trei zile pi care nu se nrai tnanifcstasc
rlc qase ani. Dl. Braid clit in fuIctgic, Hgpnotisrn..., 1852,
p. 95, ca gi in celelalLe lucrlri ale sale, cazuri analoge,
prccum
;i
alte fapte arltind marea influenlri :t voinlei
asupra glandelor rnamare, chiar nnmai asupra ttnui sin-
gur sin.
a0
Dr. I'Iaudsley ( Ihe Phgsiologg and Pathologg of
nlind, ed, a 2-a, 1868, p. 105) relateazii, tlintr-o sttrsir
:j4
3ir
3(i
3ll
196 INROSTRE
lui, la orbi qi surzi asupra pipd,itului, pare s5, amelioreze in mod. permanent sim-
lul
respectiv. Judecind. dup5, aptitudinile diferitelor ra,se omenegti, existl dcr asr-
lnenea unele motive d.e a cretle c5, r,fectele sint rrlerlitale. Ilcvenind lzr, st,uzatiilrr
erbirynuite, se qtie c5, d,urerea este sporitzi claci, ncr ocupd,m dc ea; Sil B. Brudic
merge atit de departe, incit crede cd, se poate resimli durerr, irr uricare parte a
corpulrti asupra c5,reia, se atragtr serios atenlia
47.
Sir II. I{olland observ'i, cle
asemenea c6 d.evenim nu numa'i conrytie'rrfi tle cxistcrtJ,a unei pd,rt,i il,srlpra ci-rreiu
cste coneentratd, atenlia, ci lesiml irn acohr rlift,r'i1,r' sonza,t ii ciud:rte, cil, gl'eu-
tate, trd,ldur:il, frig, frtr:nit,il1,uri sau ntincir,r'inri
at.
irr sfirqit, utrii fiziologi srts!,in c[, rnintt'a po:.r,tc irrl'lrt(\niirl rrutri,tia pl,r'!,ilor'.
Sir J. Paget a dat :ur7 caz curios tle puterc', rltr fa,pt nu a rninfii, ci a sistemrrlni
nervos, asupra p5,rului.0 doamnli,,car:e suferrra, de accese de arya-numil,a, migre-
rr5 nervoasi, a constata,t c5, in fieca,t't, rUmintralr"r r1upi, lllr as(rrnenea accc's por!,iuni
a,le pirrrlui t'rarr albe, parc[ prldrate cu arr)idrttt. Strltirnbrl;tir, {l,vpfr, loc intr-o singurl-r,
Itoitlttt', ia,I' tlupi"t, rriteva, zile pirrnl i;i redobil[(l(':l,f 11rp1irt culoit,l'r'il, l{?L clr,ft.nie ittcJtis"43.
Vt'rlt'tn rt,sl;fel eir, llt;t'trt,irt cottcenl;ral;t-r, irrl'lut,rtf,(,it,zil, (,u
sigrrlltttti't rlil'erittr
p[t'l;i si oI'giln()
(1a,re
ltu sittl;7 tle fa,1tl,, srlll cotrl;rolrrl voirrl,t'i. l-'r'irt ctr rnijloaee s('
t'leetdeazii rt,l;cn,t,ia,, poa,trr
(ioA
Ina,i uirrrito?lt'e rlintltr 1;clate I'a,culti,file lninttnal,e
:lle rrriutii, estt'un subi(,(rf, 6'vf,l'errr tlo obscu.r. Dupir, Miilleraa, procesnl prin carc)
celtrlelt' iienzoriale ale t,rt'ierului clevin, plin voirrtil, sllscept;ilrikr de a prirni
impt't'sii trrai itrt,t:trsr-' si nrai rlisf irrtrl,e
(rst,o
loarl,e a,nalog cu cel prin ctro cc,lnlek'
rnotorii sint trxcita,ttr sir, trinritd, for'!r-1, IX'r'voasi"r, rllu;chilor volnntari. Irlxisl,d, rnultt'
plrncte d.e a,st'mil,nare intre ac!'iuneil cehlk,lot' ttt't'voAs(l st rrzor:ir,Lle
;i
a celor rnotorii,
rle cxemplu faptul obirymrit cd, :r,tenlia c',oug,rrtra1,i[ rlurna,i a,supra unui singur'
siru!, pl'orroaoil obost'a'li, casi t'fortul prelungil; ul unrti singrtr rrtu;ehia5. ])e ace('il,
cittrl n(f concentrd,m voit atenlia asupra olici'rt'r'i pi:-llji ir, rrorpului, celulele creienr-
Itti cat'c pritnesc irnpt'esiile sau senzat'iilc dt' la, a(rt,a, paltt' sint probabil stirnula,tt'
lil activil,ate irr vreun mod necuuoscut. Aceasta po:lte t'xplica fa,ptul c[, ffi,r:ir, si"r,
se prodrtci, vreo moclificare localir, a pi,r!'ii ilsupr'u cdrt,it, aten!,ia noastrd, t'sttr irr-
tens itrrlrept;iltfi,, sc. sirnt sau se intensificil :loolo clulere s:l,u senzalii ciutlate.
Daeii, ins[, acea partc este plevirzutir, trrr tttuschi, ntt
1nrl,t'n'l
fi siguri, rlupl, culll
rrri-a sern[&lat dl. Michael Foster', cti vrerrn irnpuls u,)o]'rnl l
llrt,ut
fi l;rimis, iu
mocl incongtient, la llselnc'rlea, rnurychi, cl()(,lrr oo lu' plovooa, pr'obabil o setrzll!,io
obseuri, ln a eel loc.
inl,r-rttr rnal'e numll rle caztrt'i, cl.r, irr ttel lr1 glerrrlt,lor sllivant, Illct'itnalt,,
l,ractusului intestinal etc., puterea al,errfiei paro si, rt-.zicle rnai ales sau, dupl currr
cred unii fiziologi, exclusiv ln faptul ef,, sistemul vaso-motor este influenlat in aqa fel,
irreit permite un a,flux de singe nuli lr'lfll'(' in cia,pilarele pi,{ilor lcspectivc.
rrr lrrrtoliltrtt:, r:ilovtr fapt.e curiolts;e ln legItur{ cu tuu('.
Iionrrea sirrrIulrri tactil prin plut:licii gi aten[ie. l,]str:
renlrucabil cir, atunci cind a rlevenit in acest fel nrai
acut la orice
ltunct
al colpului, cu, dc cxemplu, la urr
deget, el este cle asemenea ameliorat, in puncLul cores-
yrunzS.tor clin partea opusi a corpului.
a1
,,Lancet",
1838, p. i]9-40, citat de prof. T,a1'coclt,
Neruous -Di.seases of ll'onten, 1840, p. 110.
4)
Ohultlers on llettlul l'lnlsiiiogy,
'ltt58,
p. 01- 93.
aij
Lettures ort Strtllicrtl l'ctthology, erl. a 3-lr, r'r'vlizut{
dc prof. 'furncr', 1870, p. 2tt
;i
31.
aa
Elements of I'hysiology, Lrati. engl., vol. II, p. 938.
{5
Prof. Laycoch a cliscuiaL acesL subiect in rnod foarte
irrteresant, Vezi lur:rarea sa Neruous I)iseases of Women,
1 810, p. 11t).
INROFIRE
r\ceasti ac!,iune sporit5, a capilarelor poate sd, fie in rtnele caruri cornbinatfl cu
activitatea simultan sporiti, a sistemului senzorial.
Modul in cAre starea psihici, inflrrenleazd, sistemul vuso-ntotor poate fi
conceput in felrrl urm[,tor : Atunci cind gust[,m fructe acre, o impresie estc. tri-
rnis[, prin nervii gustului la o anumitd, parte a sistemului settzorial, care, la rin-
rlul s:iu, transmite for!5, nervoasl centrilor vaso-nlotori, ia,r accqtia cleterminir
relaxarea invelisurilor muscul:rre ale arterelor mici care strirbat glanclele salivart'.
Din aceastd, caazra mai mrrlt singe curge in aceste glande care secret[, o cantitate
abuntlentl, de saliv5,. Or, nu pale o presupunere improbabili, ca, atnnci cind" ne
gindim intens lu o senza\re, aceea;i parte a sistemului senzorial sau o partcr strins
legati, de el si, fie pusti in stare cle activitate in acela;i fel
(1a
la percep('rea,
in mod rece a senzaliei. Dac5, este af&r acelearyi celule din creier vol fi excitat'c',
intr-o mi,surii poate mai micii,, atunci cind ne
gindim intens la un gust Aorlr,
ca,
;i
cum l-am percepe,;i ele vor transmite intr-unul tlin cazuri, c:t,
ryi
irr r,clli-
lalt, impulsuri nclvoa,se la centrul vaso-motor, cu a,celea;i rezultate.
Sri dlim un nlt exemplu, in unelc privinf,e ntai corespunzi,tot'. ] )*<,ii
lll), om stri in fafa unui foc fierbinte, i st' inroseste fafa. Aceastil i.ie du,t,o-
reryto, pare-se, tlupzi cum mir, informeazzi dl. Nlicrha,el }'ttsterr pa,r,tia,l ltcti^tttrii lo-
cille a, clldurii;i prurlial unei acliuni reflext rle la celrtrii vaso-nlotolia6. ltt:l,ocst
rlirr nrm6, caz, eir,ldura, irlflrtentea,zii, nervii fe!t,i, :r,cerytia transrnil, o irrrpl'r'sio t'olll-
Ielor seuzoriale alt' creierulrti care acfioneazii asuprn, centrului vaso-nlotor', iat'
ilcesta rt,llctioneazit, usupra ur,rterelor mici ille felei, relaxindu-le
;i
perntilitttlu-lt'
sli se umple cu singe. Aici parc cle asemenea plobabil c5,, dacd, ar fi sii I]o troll-
centrd,m in mod repetat
;i
crr toal,I, seriozitatea atentia asnpra amintirii fett'i noa-
s1,re inci,lzite, aceearyi parte a sistemului senzorial care lte df,, conrytiinta ciildulii
va, tincle si, fie intr-o mici, mir,sur5 stimulatri
ryi,
in consecinlii,, si, transrnitit, rut
otrrecare impuls nervos ccntrilor vaso-motori, pentru a relaxa capilarelc ft'tei.
Or, deoarece, in cursul unor genera,tii ftirfi, sfirryit, oamenii si-au indrcrptat lttlt'st'lt
si cu seriozitate atenlia asupra aspectului lor persotral
;i
nrai a,les ir+illtr)l'a, ft'tt'i
Ior, orice tenclirrf,[, iucipient5, cltt a influen!,a a,stfel capilarele ft'tei 1,rt'l)ttit',
in rlerurrsul timpului, sir se fi irrti,rit consirlerabil in baza, principiikrr la carc tocm:t,i
Ir()-ftp referit,
;i
anunte al trccerii u;oare a, impulsului net'l'os rle-4, lungrrl cl-rilot'
olrisnuite
ryi
al obiceiului eretlitar. Inti pare ci, in a,cest ft'l sc ol'et'li o expll6'11,{,it'
pllruzibilir, a fenomenelor principale legate rle a,ctul ro;irii.
Reeapi,tl,tlure,
-
Bflrbaf,ii gi fern6'ilp, tlar tnai ales tinerii, rul prctuil, intol-
rleauna intr-un inalt gracl aspeetrtl lor personal
ryi
a,u prcf,uit rlc a,sernenea aspocl;ttl
a,ltora. tr'ala a fost obiectul principal al atenliei, crt toa,te c[, atunci cincl ini!,ial
omul umbla gol, el trebuie si, se fi interesat de toat[ suprafu!,a corpului. Aten-
lia
concentrat6 asrtpra persoanei noastre este excitatfi, aproape exclusiv cle p[,rerea
a,ltor:1, intrucit, t,r'ir,ind. in singuri,tate absolut[,, uimi,nui nu i-ar pi,sa tle aspectul
sir,u. Oricine resimte mai acut critica clecit lauda,. A;u,clat', ori de cite oli
rytim
sa,ll
l)r'oslrpulx.m
ci, allii ne critic5, aspectul persotl:tl, iltern!,ia, no cste pul,elnic :rtt'ltsl-t
spr(' uoi
in;ine, mai ales c[,tre f.ala noastr5,.
Efeetul probabil a,l act'stc'ia, viu f i,
rlupir,
(.ult'r
tocma,i s-a explicat, punerea, in acliune a, act'le'i pilr!,i fl, sistentttlui
40
\rezi, de asentenea, dl. t{ichael IosLer asupra acti-
ttnii sistetnrr.ltri virso-rnol or irr intercsanlu sa con[erin[li
!inuLi
la Royal Inslilution, rlrtpr"r curn este trarlttsri itt
,,Rt:\'ue
rles
(lours
Scienl il'iques", 2ir scpLetttbrie l 80f).
1t.
68Ii.
19ft
INROSIRE
senzor,ial care prime$te neryii senzoriali ai felei, iar sistemul senzorial va reac-
tiona prin sistf'mul vaso-motor asupra capilarelor_ felei. Pljn_repetarea frecventi
in clecursul geueraliilor f6r6, numd,r, procesul trebuie s5, fi devenit atit d.e obi;-
nuit in asociagie cu pfl,rerea czi allii se gind.esc la noi, incit chiar o bd,nuiald' a def:ii-
md,rii din partea loi este suficient5, pentru relaxarea capilarelo:, fi,r5, vreun gintl
conqtient in legd,tur5, cu fala noastrd, . La unele persoane sensibile este d.estul s5,
le remarci numai imJorS,c5,mintea pentru a le produce acelaqi efect. De asemeneat
prin forla asocialiei
qi a eredit[lii, capilarele se relaxeazh ori de cite ori qtinr sau
ne imagin5,m c5, cineva ne criticfl, chiar in tf,,cere, ac!,iuuile, gindurile ori cat'ac-
terul s?u, d.e asemenea, cind. sintem foarte l5,ud.a!i.
in'baza, acestei ipotez,e, putem inlelege d.e ce fala roqeqte mai mult decit
rrricare alti, parte a corpului, cu toate ci, intreaga supmfa!6' este oarecum influen-
!i1,tt-r,
mai ales la rasele ca e incd, mai umblI, aproape goale. I{u este de loc surprin-
zd,tor ci, rasele d.e culoare inchisd, rogesc, cu toate c5, nici o mod"ificare de culoa-
re nu este vizibild, pe pielea lor. I)upd, principiul erediti,f,ii, nu este surprinz{,tot
ca persoane nilscufe oa,rbe s5, ro;eascd,. Putem inlelege cle ce tinerii sint mai
influenlali decit b5,trinii, iar femeile rnai mult decit bd,rbafii
ryi
de ce
_
sexele
opuse mai ales iqi provoac5, roryirea reciproc. I)evine evident pentru ce observa-
!,i1
personale pot si, provoace inroqirea
$i
pentru ce cea mai puternicd, din toate
cauzele este timiditatea, deoarece timiditatea se refer5, la prezenla qi pf,rerea
altora, iar timizii sint intotcleauna mai mult sau mai pu,tin conqtien!,i de sine.
in privinla veritabilei ru;ini dio c^\za d.elictelor moralel ne putem da seama
rle ce nu vinovI,,tia, ci gindul cd, atlii ne cred vinovali ne face s5, roqim. IJ}. om
care se gindeqte'la o ciimi, comisir in singurd,tate
qi care este ros rle con;tiin!5,
nu ro$eld.
;
totupi, el va ro;i la amintirea vie a unei greqeli descoperite sau a uneia
comise in pt.r.ri1a altora, gradul de inroryire fiind in raport strins cu senl imerrtul
cle consid.eiatie fatfi, d.e cei-care au descoperit, au asistat sau au binuit
greqeala
sa. ?ncdlci,ri ale regulilor convenlionale de comportare, d.ac[, se insist[ irr mod'
rigid asupra lor cle cd,tre egalii sau superiorii norytri, provoac6,adesea o roqire
mai intens5, decit ar provoca-o o crim5, descoperit5,, iar un act realmente crimi-
nal, d"acd, nu este criticat de egalii noqtrir cu greu ne va ad.uce o urmd, d.e culoare
pe obraji. Modestia din umilinla sau din ned.elicatele va provoca o inroryire vie,
,1,',,ar,ece ambele se raporteaz6, la
jude
cat'a sau la obiceiurile stabilite ale altora.
I)ir-r c^Lrza legiturii intime care existl, intre circulalia capilari, a supra-
fetci capului
ryi
cea a creierului, ori d-e cite ori are loc o inroryire int-enslr vft
cxistl, cioareca e, aclesea chiar o mare tulburare a min,tii. Aceasta este tle mult;rl
ot.i ilsotitri cle miryci,ri stingace
ryi
uneori de crisparea involuntarii, a anumitor mu;chi.
Deoarece, c[up5, aceasti, ipotezfi,, inro;irea este rezultatul indirect al aten!,ici
irri!,ial indreptatS, ci,tre aspectril nostru
personal, adicl ci,tre suprafafa corpului
$i
in special
"[tr"
fa!:i, p.rtcm inJ,elege insemn5,tatea gesturilor c_are inso!,eso inro-
ryir.t,a
i1 toatii, lurnea. r\ci,stea constau iu ascund.erea fe!,ei sau aplecarea ei spr:e pi[-
mint sau intoarcerea intr-o parte. Ochii sint in general triryti sau neliniqti'f,i. deoa-
rece a privi pe cel care ne face s5, ne ruqin5,m sau szi ne intimicl*m ne deter-
mind, sd, in!,elegcrm in mod. insuportabil c[, privirea ii este inclreptat5, asupra noas-
tr;. iu
ya,za
frincipiului
ooieeiului asociat, sint executatc acelearyi mirycd,ri ale
felei
ryi
ochiloi
-
ryi
cle fapt cu greu pot fi evitate
-
ori de cite ori qtim sau
credenr cd, allii ne eriticir sau ne
laurlf,, prea mult ciomportarea noastrd, moral5,.
CAPITOLLL AL XITT-LEA
OBSERVATII FII\ALE
$I
REZUMAT
(lclc
Lrci plincipii conduciitoal'c carc au rlt'tclntirraL nri;cirlile
ltlincipalc
:llc t.x-
plt'sici
-
Il'editatca lor
-
Despre rolul
jucat
dc
ys1111L
;i
in[en{ie la rlobintlir.ca tlife-
: ilH,liiliLl ;
i....l
il : l' :T1 .,'Ji'iTl';J
-"
#
i
: :' :.j; i;T' ::::.,$l'; .ili'J: : ill
cxpt'csii tlcr cirtrc strirnro5ii onrulni
-
LnporLan!a rrxpresiei
-
Conc.luzie.
Arn rlescris, crlnl am putut mai bine, principalele a{rlis1i
(.xpl'('sivo
Ia orn
si Ia, citeva, dintre animalcle infe'rioale. M-arnstri,duit cle As('menea sri explic origi-
rlea
$i
clezvoltarea acestor ac,tiuni prin cele trc'i priucipii arltate in prirnul ca,pi-
tol. Primul dintre aceste principii este c6, dar,ri mi;ci,rile care servesc pentru
a, satisfaee vreo d.orinlri sau a alina vreo senza{ie
fpenibill]
sint tleseori rc'petate,
ele d"evin atit de obirynuite, incit sint cxercutate, incliferent cir, sint sau nu de
vreun folos, ori c1e cite ori se resimte aceeafi dorinfir, sau senza\rt', chiar intr-un
srad
fuarte slab.
[-t'l tler-ill cloilea print,ipiu este ccl al antitezei. Obiceiul rkr a, t'xecuta, irr
rrrotl voit mi;ciri opuse srtb influen,ta,
jmprrlsurilor'
oprlso s-a, stabilit solid irt uoi
pritr prarrtica intregii noastre vieli. I)r'oi, tlircir anurnite tt.r{iurri ilu lost executtrtt,
in mod. regulat in couforntitate cu plinrul pliucipiu, srtb irrrpulsul rtnt'i untlrnittr
sttiri psihice; v& erista o tenclinf[ ptrtenfcir, si involunttirt'l
clc i1 ex(,cutir, ac{iurri
tlirect opuse, iucliferent cii, sint sau nu d.c vrellu folos, sub ercit,ilt'czl nnej stir,ri
psihice
opuse.
Cel rle-al treilea principiu este acliunea direct5, a sisternului norv()s
oxcitat asupra corpului, inclependent de voinfd,
ryi,
in marc' part(', indepenclt'nt cle
obi;nuinln. Experienf a aratl, c[ forla nervoasii, este generatir,
;i
eliberatii, ori c1t'cite ori
sistemul cerebro-spinal estc' excitat. Directia urmatl, de aceastii forfir, nervoasl
este iu motl neoesar determinat[ rle
[clireclia]
liniilor d.e' legiturir, clintre celulele
nervo{lsc intre ele pi cu cliferitc p[r!i ale corpului. insi aceasti, tlirecfie este rle
asement'il nrult, influen{a,l,ir, rlt' obiqnuinlir,, cleoarec,e folf,u, nervoas:i tr('o(' ma,i
uryor rle-a lungul ci,ilor: obiSmritt'"
?t-)(l
OBSERVATII } INALE
-\cf
irtuilt' frt'tretice
;i
f d,rd, sens ale uuui ont furios pot fi par'fial tltrilrtrit,t'
st,ulg't'r'ii netlirijate, il fort,ei nerrroase qi parlial efectelor obi;nuinlei. Dle trt'tr
:rst,fol la, gestrtri irrcluse in priurul principiu, ca atunci cind ult om indignat adop-
tit, inconDtient o u,titucline potrivitd, pentru a-ryi ataca aclversarul, cu toate cL fi,r'ti
vl.('o intenlie de a,-l atac:r,. Veclem d.e asemelleit influenla obi;nuinlei la, toate
ernotiile
ryi
serrza,t,iile care sint denumite, crxcitante, d.er-rarece ele au preluat acest
curzr,ct,er: prirr faptul cir, de obicrri cluceau la acf,iutti energice, cat'e influenlau indirtrct
sistemul respirator
;i
circulator,
ryi
aceasta din urm5, r'eacfiona asupra creierului.
Ori cle cite orj rc'sinrtinr, chiar u$or, a,cerste emolii sau senzalii, cu toate c5, ele pot
sil rru clucl, in acel rnornent la vreun efort, intregul nostru sistem este totu;i
tulburat prin for!,2l obilnuin!,ei
[i
a asocialiei. Alte emo,tii
;i
senza,tii siut denu-
rrrite cleprinrant(', tlt,oarece in prirnul rind ele nu tluc de obicci la o ac,tiune ell('r-
gicir, afaril doar ch.irlr r1e primul moruent, ca in cazuT durerii, fricii
ryi
mihnirii
t'xtreme; irr al doilea lind, ele provoaci, pinir, in cele din urmL extenuAr' totall,
I'iinrl exprirnate irr consecinfir,mai ales plin sentn('uegative;i prin prostrali_e.
llxistir, dt, aselnon('tf altt' emo{ii, c& cea de afecliune, care cle obicei rltt duc ltt
rr.ici un fel tk'acfiune si, in consecirr,ta, l.u sint manifestate prin senlne exterioartr
llrrteriric,
pnrnuntirt,c'. I)t, fapt, afectiuneA, in m5surtr in cal'c' cortstituie o st'nzaiitr
plritrntt"r, pl'ovozrt,ir, st'lnnele obi;nuite cle pliicere.
I'c c1e altit p:u'te, urulte din efectele datorate excittirii sist,t'ntului llel'\'os
1lur.
s:i f ie cornplet inrlepeucierlte tle scurgerea forlei n( rvoase c1e-a lungttl ci,ilor'
(iry.e
rtru. delenil, obi;rpiite pr.irr efortlrile anterioare aler voin!t'i. -,\selllerleA
eft'ott'
(,?Ire
clc,zvriluie adesea o starer psih,icil a persoitnei astft'l infhienfatl nu pot fi cx-
ltlica,tc
a,cum,
(1(,('x('rrrplu
schirnba]'ea, culclii piirului tlin ctru'za, gtoazei sau dunlrii
t'xt1ernt, sutlgA,rt,a re(i(' sau trcmuru,tul mu;chilor tlc, fricit,r secreliiltr rnotlificat,t'
irltr t,r'ir,ct;rtsrrlrri iutt,stirrir,l
;i
incapa,c,ita,tt'a, de a rtcfiotrtt,?1, tt,ttutttitot glittrtltr.
(ltt
tortt,tr cri in srrbitrct,ul nost,t'u rlt, l'rt,!i-t, rttulttr t'i"t,tttitt 11.1ri11!,clcst', ittsil tt.tt-
ln()l'oits(, ltli;cilr'i si trctirrrri t'x1lt'trg,i1.1r pot, fi cxplit,ttt,t' itttr'-o a,nltmitti nrlsglri
llrirr
gt,l(,
t,t.t'i
lrtirrcillii
rlg rrr1,i slts, t,gt,rrryi prrt,t,ltt liIX'l'il sit It'vctletn ptl ttlA,t,tr t'rltlitr:tl,tr
ttlt,r't'iot'
llrirt
t,(1('s1,(,
lrrirr.triltii
i\a,ll prirr altt'lt' itt.tlt'ttpt'oltl)o analttgtr.
ffga,ttr fellr'ilt'cltr 1,ct,i1ni, tlir,cir irrsr,ft'sc in rnttd rt'gtllat vr'(ro s1,a,t'cr psilticti,,
sinl, t'(,(iunos(rut(' inrt'tliat rlrt,pt t'rpresit','. 1\crt.rstea, pot corista din mi;c[fi ills Or'i-
r,ii,r'ei prirti a, colpului, r,u rlatul <lin coadil lzr, ciine, clatul din unteri Ia orllr zb\r'
linn, pn.r,tui, nir,ilu;irca,, sta,r't'tr circtrl:l{,ici cttpiltt,re, rtisuflil,r'eA a'nevttitlasir,
ryi
fol{r-
sir.t't lrrstrumt,trtrrlor vor,a,lc
ryi
a altora, protlucii,toarc tltr suttote. Ohiar ittsocttrltr
isi t'xpr,irrrii rrrirrilr, sltn,ilIuL, g-t,lozi:r,
;i
rlrirgttsl,t'lt pritt sl,ridtrlnlilt ltlr'. Jr:l oIl)r ol'g?l-
rt(,1r, it's1lit.trl,gr.ii sitrl, rlt, o irlllgrl,nrrtri rllgt,iitlri in t'xllltrsitt lltl ttttrtttti t'lil'ct,1r t'i
ittt,t'-rttt gnt,tl
,qi
ttttti nttrl'e itr rntttl inclirtrtlt.
I'ugirrc puucte sirrt mai interesante, in subicct,ul trttst,t'u de falti tlt'cit Iit,tt-
{11
r.xt,r,1ordinar de ct-rrnplex cle svenimente cAre duc Ia'auurnite rrriqcir,r'i t'rprcsive.
Ilrivi!,ir drr exernplu, la sprirrct,nele oblice ale utrui ont sufe,rind. de necazuri sau
de griji. Atlnci tirrct sugacii
fipa,
zgomotos cle foame sau cle durere, circulalia
esttJ irifluenfatl,, iil,r, ochii tinrl s5, sc) congerstiotreze
I
irr consecin!5,,_ murychii clin
.jurtrl
or,hilorl sirrt putemic corr,tracta,!,i ca proteclie
I
in decurs d.e multe genera!,ii,
irct astli acliune u clev"rrit puternic fixat[
;i
ereditarit,
I
atunci insd, cind,, cu inain-
tnrel in vfrstd qi in culturl, obiceiul de a
lipa
este parlial reprimat, muqchii dirt
-iurul
ochilor vor rnai tinde ineii, sd, se contracte ori cle cite ori se resimte chiar
$I REZI'MAT
(f
u$oari-r, srrllerirtfir,
I
ttirtt,l'(r 11,1'gg1,i rurr,fchi,
lliratttitlalii
n.a,sului sint, rrtzli pt1{in suJr
controlul voinlei decit oeila,lf i
;i
cotttruc!,ia lor nu pttater fi inhib:r-t[, clt'cit, tle
(ie
il,
a, flascieulc'lor ceutrale
[nrecliale-l
alc rnu;trhiului frontal
I
acestc din urmit {'itscit,u-
1o trag in sus oapetele interioa,re ale sprincenelor
ryi
incret,esc fruntea irrtr-un tnod
r,a,ra,(rterisl,ic, pe oarc il rt,ounoaDtemindatir, ca fiind.expresiarrecazrtlui sau a gri
lilor'.
^\tiqoilri
ugoa,rr), ca ctrlt, tlescrise acllm sau tragererl aproape imperceptibil2[ i1l
jr,s
a, collurilor gurii sirrt ultimeJe lzim5,ryile sir,u vestigii ale unor rni;crtiri in.tt'ligibiltr
1i
puternic pronunta,te. ltrle sint tol atit de pline cle sernrtificaJie pertt,lu ltt;i, irt
oeezr oe priveryt,e expresirr,
(1a
ryi
rurlimeutelo pentru natura,list la clasilicar( a
;i
goneralogi a orga,ni smclor.
Ilste una,nim arlnris tir, acjiunile expresivtr principale, ntutdfesta,tt, de ollt
si
tltr u tirrralelc inferioalt', qint, irourn irrnillscute sau ereclitare, adicif ltu tttl fost,
irrv5,],ate cle c[tre intlivirl. TnviiJ,ir,tilr'u, .\:nr iuritalia :r,tit tle pulin ar'o d.e-a filctr
(iu
mlli rnulte dintre elt', irrcit din
lrrinrelt'
nlle
ryi
irr. tot tlecursul vie!,ii eltl sinl;
ct-rrnplet in:llaril trorrtt'oltrlui trostt'u, tle i'xtrrnpltt teLlrarea arterelor pielii 1a inro-
lire ryi
sporiler, acliunii irr.irnii ltr rnin
jt'.
l'ntt'ttt vedca, cupii in virsti, cle numai
rloi sau trt'i ani Nau chia,r'
1ro
ct'i ruiscrrti orbi ro;incl cle rttqine; pielea gola;d, a
r,u,pului urrt.i crollil foa,r:te rnio str innr[e;1,e tltr l'ttt'itr. Sugacii
!,ip[,
tte tlulttlttimedia,{"
r[rr1r[, na,sl,ele si t;oate triisir,turilt, lor pleirr,rr acoeilryi fortttit, cla
ryi
in decut'su] trrtilor
rrrnrirtori.
(lhilrr
nurnai Ac(.sf(,fapte sin1, srrficicttte pcnt;I'll a, ztr5,ta crit, ntulte dintn,
cxplcsiilo rur:rstro rrcle rnai irnportatilr,r ttu art lost irrvir,ltrt,e
I
este insir, r'clltlttrcabjl
ciu uuelt,, ctrr('sin1, cu sigtrrantli irrn:istrnte, ttecesitti plutcrticii, din partea indivi-
rlului iuuinte rlt'il, fi eixt'crrtat,r' irr, rrrotl rleplirr
ryi
perfectr cltr exentplu plinsul
ryi
lisul. Eredil;atea ma,ioril,ri(ii ac{iunilor noaslre c'xpresive erltlicri faptul cti eei
rrii,sculi orbi le rna,nilirstr-r, rlupai c,urn aflu tle la Rev. R. FI. Rlair, l;ot atit clt,
lliusr
(ia
$i
cei biner,uvinta,{i r,11 v('(k,rrr. l'u{'ettt rrstf'el inleilege fatrltul tli
linerii
ryi
birt,rinii rle rll,s(r
(,ill
totul tliferittr, at,il-lrr onr, cit
ryi
Iu, a,nitnale. exprintl tloeeaDi
st;il,I'c psilriol,
1I'irr
ifct'lt':lsi utist,,ii,r'j.
Sinttrrr atit rk'l'a,rrrili:rrizati
(rll l'aptul cri a,nirnu,lele tinelo;i birtrine ili
rrru,la st,ntirnenl;elrr in atplll;i fel, incil; :lproa,lx'ci, nu ne d[rn seanra cit tle remar-
cabil
(rstr'(1?L
llrr cii{,elrr; s:i, rle:r clin trua,dri cind este nrullumit, s5,-;i ]ase'urechiltr
in
jos
;i
sri-;i tlesr;o1-rt,r'r, otnitrli rriruI vrea s[, fie furios, itttoclrnai c:tt tlll ttiine bir,-
trirr, srln car o pisiculif st"l-;i a,rcuiuscir, mirrul ei spal;e
ryi
si,-qi zbirleasc5, pirul cincl
t,st(r speriath, sau furioasai, inl,ocmai ca, o pisicit, b[,trind,. Atunci ins5, cind revenim
la gesturi urnitrur mai pulin comun('r pe
(iare
sintem obirynuili s[, le consitlerd,rtl
ca, urtificiale slrrr cunven!,ionale, oa rlatul din umeri in sernn d"e neputin!fi,r ridi-
on,t'('?r bralelor' orl rrriinile tleschise
li
rlegetele intinse in semn de uimire, sintem
lroatc |)r('n,
sru'prirrryi si, colrstatirrn r,ii ele, slnt innlscute. Ci, aceste;i zr'lte citeva
gt,st,rrri siul, cn'cli{,a,rr,, o
1lutem
cleduce din faptr-rl cri ele sint, execut'zrte rte copii
l'out.t,tr rnicir dtr cei r-Liisr,ruli orbi
ryi
tle cekr mai distincte rase omeneDti. 'Ircbuie
sd,
linenr
de asemenea seanrl, cil, ticuri noi, foarte neobiqnuite, au apir,rut lir, trrrumili
indivizi in asocia!,ie cu anumite striri psihicrc
;i
c5, ulterior au fost transmise la
rlt,srrt rxlenlii lor, in unele caz.,rrri timp tle mai multe generalii.
,\numi1,e alte gestuli c?ll'() tr(' par atit cle naturale, inc,it ne puteul tlgor ima-
girr:r r,ir sin1, inrrlscrut,t,, au fost probabil invd,fate ca qi cuvintele dintr-o
lirnbil.
Acesta pare s5, fie cazul unilii miinilor ridicate qi ridicarea ochilor in sus in tirnpul
rug6ciunii. Tot a$a este
;i
ou sS,rutatul ca un semn de afecfiune; acesta este
OIJSERVAI'rI FIN:\LE
inntiscut in misura in care clepincle de pl5,cerea ded"usi, din contactul cu o pelsorutl
iubitir. Dovad,a in privinla ereditd,lii datului
ryi
scuturatului din cap ca sernn de
afirmalie qi nega!,ie este indoielnic5,, d.eoarece ele nu sint unanime, dar par prea
generale ca sd, fi fost dobindite independent de toli indivizii atitor de multe rase.
\rom examina acum in ce mrisur[, voinla
ryi
con;tiinla au intrat in
joc
la
dezvoltarea diferitelor miqcil,ri cle expresie. Pe cit putem judeca,
numai citcva
miqc5,ri expresive, ca acelea la care ne-am referit acum, sint inv[fate c1e fiecare
individ, adic5, au fost executate conqtient qi voit in primii ani ai viefii, cu un scop
bine definit sau pentru a imita pe al!,ii, qi apoi au devenit obirynuite. Cel ma,i mare
numd,r de miryc5,ri d,e expresie,
;i
cu atit mai mult cele- rnai importante, sini,
dup6, cum am vd,zut, innf,scute sau ereoitare,
$i
despre asemenea rnisclri nu se
poate spune cri depind de voinlaindividului. Totursi,toate cele cuprinse in primul
principiu au fost la inceput voit executate, cu un scop bine definit, si anume d,e a
sc5,pa de vreun pericol, de a alina \ryeo suferinld, sau de a satisface weo clorin!5,.
De exemplu, aproape c5 nu poate exista lndoiali, c5, animalele care se lupt5, cu
clinlii au dobinclit obiceiul de a-qi li,sa urechile lipite de spate cincl sint furioa,qe
din faptul ci, str5,moqii lor au ac!,ionat voit in acest fel pentru a-ryi feri urechile
de a nu fi sfiqiate de cd,tre ad.versarii lor, d,eoarece acele animale care nu se luptl
cu dinlii nu iqi exprim5, in aeest fel starea lor de furie. Putem deduce ca foarte
probabil cd, noi inryine am dobindit de Ia str6moqii no;tri obiceiul de a ne con-
tracta muqchii din
jurul
ochilor cind plingem liniqtili, adicfi, fdr5 si, scoatem
vreun sunet puternic, pentru c5, ei au suferit in timpul
lipatului,
mai ales in tirnpul
fraged,ei copil5rii, o senzalie nepl5,cut5, Ia
[nivelul ]
gtobilor oculari. Unele
miqcdri foarte expresive rezultd, de asemenea din stri,duinfa de a opri sau pre-
veni alte miqciri expresive
I
astfel, oblicitatea sprincenelor
ryi
tragerea in
jos
a
collurilor gurii decurg din incercarea de a preveni pornirea unui acces de
lipa,t
sau cle a-l opri dupil ce a pornit. Ilste evident cri aici conrytiinla qi voinla tre-
buie sd, intre mai intii in
joc.
Noi nu ne diim seama, in aceste sau in alte cazuri, cle
rnurychii care sint pu$i in acliune decit atunci cind executi,m cele mai obirynuite
mi;c[ri^voite.
In privinla mi;c5rilor expresive datorate principiului antitezei, cste cla,r
c[, aici a intervenit voin!'a, cu toate cra intr-un mod" indcpii,rtat qi indirect.
fl'ot a$a
ryi
clu mi;c[,rile cuprinse in al treilea principiu
;
acestea, in mirsura in
care au fost influenlate de forfa nervoasi trecintl uryor de-a lungul c*ilor obiq-
rnite, au fost determinate c1e eforturile anterioarc repetate ale voin,tei. Ilfectele
datorate inrlirect acestui din urrn5, fzrctor sirrt a,clesea combin:rtc in rnorl cornplex,
prin for!,tr obiqnuinl,ei
ryi
rr asocialiei, cn celc rezultinrl clirc'ct clin excjtarrra
sist,emului cere'bro-spinal. A;a pare s[, fie
ryi
cu nc!'iunea sporitil a inimii sub in-
flut.ufa oric[rei emolii puternicc.. Atunci cind" unui anirnai i se zbirleryte prirul
in momentul in care ia o atitucline ameninl5toare qi scoate sunete fioroase pentru
a-$i ingrozi rJu;manul, ved,em o combinalie curioasi de miqc5,ri care inilial erau
voite cu cele care sint involuntare. Este totuqi posibil ca, acliunile strict in-
voluntare, cum c.ste zbirlirea p[rului, sa, fi fost influenlate cle, puterea misterioas[
a voinfei.
IJnele miqc6,ri expresive pot sil apar6, spontan in asocialie cu arrumite stfri
psihice cum sint ticurile la care ne-am referit recent, d"evenind ulterior ereditare.
.Nu
cunosc ins[, nici o clovadi care sL fac5, aceastfi, ipotezi, probabil[,"
$I
REZUMAT
Capacitatea de comunicare intre membrii aceluiaqi trib prin mijlocul
l.or'birii a fost de importan!5, primord,iald, pentru d"ezvolta ea omului
;
for!,a vor-
birii este mult ajutatd, de miqcd,rile expresive ale felei
;i
corpului. Ne clzim indatS,
seama de aceasta atunci cind. discuti,m despre un subiect important cn oriccr
persoanra
a cilrei fa,t[, este ascuns5,. Totuqi, d"upd, cit am putut d.escoperi, nu eristi,
motive de a crede c5, vreun muqchi s-a d.ezvoltat sau chiar s-a modificat exclu-
siv in scopul expresiei. Organul vocal qi alte organe producd,toare de sunete, priu.
care se prod.uc diferite zgomote expresive, par a forma o exceplie parlial5
;
ant
incercat ir-rs5, intr-alt5, parte s5, ard,t cL aceste organe s-au dezvoltat mai intii pen-
tru scopuri sexuale, pentru ca unul din sexe sd, poat5, chema sau incinta pe
celd,lalt.
$i
nici nu pot d.eseoperi motive pentru a crede ci, vreo miqcare ereditar[,
care acum serveryte ca un mijloc d.e expresie, a fost executatd, inilial voit
ryi
con-
qtient in acest scop special, d.e pildd, unele din gesturile;i limbajul degetelor
folosite d.e surtlomuli. Din contra, fiecare miqcare de expresie autentic5, sau ere-
ditari pare s5, fi arrut o origine naturalS qi independentS, oarecare. insil, odatd,
dobindite, a,semenea miqc5,ri pot fi folosite voit
;i
conqtient ca mijloc de comu-
rricafie. Chiar sugacii, dac5, sint ingrijili cu aten!,ie, d"escoperf la o virst5, foarte
timpurie c7a
!ip5,tul
lor aduee alinare;i curind il practic5 in mod. voit.
Putem vedea frecvent o persoani, ridicindu-$i voit sprincenele pentru a exprima
surpriudere sau surizind pentru a exprima o pretins5, satisfaclie qi aprobare.
Ad.esea, un om d.orind s5, fac5, anumite gesturi b5,t5,toare la ochi sau demonstra-
tive i;i va ridica bralele intinse cu degetele larg desfd,cute d"easupra capului pen-
tru a arlta uimire sau iqi va ridica umerii pind, la urechi pentru a arF.,ta cd, nu poate
sau nu vrea sd, fac5, ceva. Tenclinla la asemen,ea rniqciri va fi int[rit[ sau spo-
lit5, prin faptul c5, ele sint astfel exercutate in mod voit si repetat, iar efc'ctele
pot fi ereditare.
l\feritd, poate s5, fie anahzat ctac[, miqcd,ri]e folosite mai intii numai de unul
sau ciliva indivizi pentru a exprima o anumiti, stare psihicd, nu pot fi extinse
urreori
;i
la allii
ryi
dac5, pind, in cele din urm5 ele nu devin generale prin puterea
imita,,tiei conqtiente sau incon;tiente. Este sigur c6, Ia om exist[, o tendin!fl
puternicd, de imitalie, independent de voinla con;tientd,. Aceasta se manifestd,
in mod extraordinar Ia anumite boli ale creierului, mai ales Ia inceputul rnuicrii
inflama,torii a creierului, si a fost denumitf,,
,,semnul
ecou" (,,echo signtt). Pacienlii
a,stfel afectati irnit5,, f[ri, s5, inteleag5, fiecare gest absurcl care este ffi,cut
;i
fiecare cuvint spus in apropierea lor, chiar intr-o limbl striin5,
r.La
animalt',
ryacalul ;i
lupul au irlvr-rlnt in captivitate s5, imite l5,tratul ciinelui. N-u
rytim
cunl
lu fost invd,lat mai intii la,tratul ciinelui, care serveqte s5, exprime diferite emo-
lii ;i
dorinlc'
ryi
care este remarcabil prin faptul e[, a fost dobindit c1e cincl :rcest
:lnimal a fost d.omesticit, fiind moqtenit in diferite grad.e de d"iferite rase de ciini
;
nu putem ins5, bilnui c5, imitalia a avut un rol in d.obindirea Iui datorit[ fap-
tului c5, acest animal a trf,it timp indelungat in asocialie strictd, cu un animal
atit de vorbd,re! ca omul ?
in cadrul observaliilor de mai sus qi in tot acest volum am simlit adest'a
o nrare greutate la aplicarea potrivit1, a termenilor: voin![,, conqtiinli
li
inten-
!ie.
Ac,tiuni care la inceput erau voite au d"evenit eurind obignuite qi pin5, in cele
I Vczi faplele inleresantc prczcntalc cle dr, Ratcman dcslrre Aphasia, 1870, p. 110,
OBSEIIVATII FINALE
rlirr ur,rrrr-r, r,r.t,tlitilr.g, iar 1,poi u,u putut fi crxecutate cltial'in oltozi!io t,rr r"oittl,:t,.
('tt
trlrrt,t' cri 2,tlesga ele clezvS,luie starea psihicf,,, rezttltatul accst'a, tlll
('r'll,
121 i1l1r0prt1,
1ir.i int,t'n{,ionat;i nici prev[,zut. Chia,r cuvinte car
,,anumite
rnirycirri s(']'versc
(rll
rrrijlor, de t,xprosir:t'pot si, inducd, in eroare, cleoart'ce cle irnplici, cir, :t('t'stil
('l'll'
scopul srru obiectul irrilial. Totu;i, aceasta nu
^
fost clt'cit l'at't'ori stllr cltiltr
rriciodat[, irttrucit rni;cir,rile au fost inilial fie de vroun folos rlirect,, fit't'ft't'1 ttl
indirt'ct al stfirii c1e excitare a sistemului senzorial. Iln sugaci potttt'ti1rit, fitr
inten,tionat, fie instinctiv, pentru a ard,ta cd, vrea hran6, insei t'l uu are nici o
dorirr!,i, sau in1,e,n1,ie de a-;i modifica trX,sd,turile in forma specifit,ii ct' indicir, tr,tit
de clar suferinf,L
;
totu;i, clupX, cum s-a explicat, unele tlintrt' ool(' tnlti ca,l'[lott'-
listico t'xpreisii aler omului clerivi, din actul
lipat,ului
.
Cu toate c[, dup5, cum este unanim ad"mis, majorit,a,tt'a it,t,tintti]or ttoit,stt'tr
t,tplcsivr-, sint imr[,scute sa,u instinctive, este o altir, problt'rnti rlacir lt\'('lII
vr,"r, capnrrit,att'instinctivd, c1e a le recunoaqte. S-a prt'supus itr gtltre}tll c:i ilfit,
ryi
cste, in.sti dl. Lemoine
2
a pus cu t[,rie in disculie aceastil, pl'esupulxrl'('. I )lrpit
(rt-lln
zr,firnri un observator atent
s,
maimulele invalil out'incl sL distirtgri llu tttttrta,i
t,onurilo vctcii stripinului lor, ci qi expresia felei lui. Ciinii ounoso bino tlt'osc'
lrir.eu, rliltrei gest,urile sau tonurile mingiietoare
;i
amtuinlltoart'
;i
par sii l'(rctl-
rroascir, lrr ton cle compd,timixr. ins5,, din cite irni pot d.a seanta, ttupi, itr0t,r'c,tit'i
n'pt'tate, ei nu inlelt'g vreo rni;care lirnitat[, la trilsituri, afarti de suris satr t'is,
p,a cat,,, cel pulin in unele cazuri, par s[, le recunoascf,. Acc'a,st[, rnitsurr"r ]intita,t,:i
ilc, cu1,o;tin!,o a fost probabil dobinditi,, atit d.e maimu,te, cit
ryi
cle ciini, pritt ai'io-
citir.ea tlin partea Ior a tratamentului aspru sau binevoitor cu aof,iunilc tloast're
;i
crt
sigur.unl,ri, r,ri zrcea,stii, cunorytin,tl, nu este irr.stinctivl. Iliirri irrtltlilrl[, cttpiii itrva!,ir,
c,tilirxl irriscrir,ile de cxprdsio'alt ccrlor rnui virstnici, 1,o1; it,gtl
(itllll
it,tiitrttllt'le It'
irrytr,tir,
lttr
cglt'illtr
grrprlrri.
I)tr 1,lt,fel, a,t,utt,'i oittd rttr copil plingo,.slttL rirle, el gt,it'
irr tri,,tl gerlerir,l c1(r J'a,t.ro
1i
clo sinttrrr ii,g?t, incit ulI I'ttit,l'to ntitt t'lor'1, ttl
.irrtler,tilii
ii va s1rrrri,, tx,insc:r,rnnii, ltr, a,lf ii plinsul sa,n t'isrtl. .l'roblelllit trsl,tr insir,furrilir,t,t)i],r('il]:
ili dobilrlt'ss oAt,o copiii rur;1r'i rruno;tinf,a, txpt'esit'i ttttlna,i tlirr {rx.pt't'it'lr!,I,
lrritr
cirlltr,cil utoa, tlo asocia,!ie
;i
judecatir, ?
I)eoarece rlil,jor.ita,tea rnirycrir,r'ilor tltr oxpt'csic t,r'obttie sL fi fusl, rkrlritrtlilt'
11.1r1ltu,t; cleveniltl ulierior. instinctive, pale s[, existe un gratl oar'ocalc tltl prolra,bi-
lit,:ifir, apriori ca, rocunoaryterea lor s5, fi devenit d.e ilsemenea instinct,iv[. Act'llstii
l)I.(rr.iupurr(lr(r
ct,l puf,in nu intimpinf,, mai mtrlte dificultl!,i clecit a a,dtnit,tl cti,:t,l'ttnci
i'irrrl; l'r'rrrrtli, rlir rnamifer na,ryit, puntt'tr printu, rtati, un puiT
('?l'
trtttto:tlte liprilrrl
tkr suft,r.intii, il, tlescendenttrlui rri sarr cil rnulte anirttalt'i$i l'eotllI()s(i rlttryntittrii
1i
s(, l,(rlrl rttr t,i in rnod instinctiv, iar cu priviro ln, a,ntbt,le itceslt':t,t'il'ltlrtlii nu
llttA,t,tl
t,xistu, rrici o irrr16izr,li,
justificatir,. Este l,oturyi extr'('uI tltr gl'('ll sir, tlove'tkrryt'i rli't
copiii norytr.i r,(,(,1urlosc instinctiv vreo expresie. M-arn oclup?rt, tlt' a,crt'usl,i,r, problrlrtti"t,
la
^prilrui
meu copil, ca e nu a,r fi putut invd,fa ceva clirr tr,socitl,tie ctl trl!,i
copii,
;i
rn-am convins cL inlelegea un suris qi cd, ii fi,cea pl5,cere sir,-l vact[,
r,ilspunzinc1u-i cu un altul, la o virstd, mult prea tirnpurie pentru a fi iuv[fttt ceva
rtiri r,xperienll. Lrind acest copil avea, virsta dc a,proxirnat'iv patt'u lrtni, itll] fl-
3
Renggcr, I{aturgeschichtt tlar Sdugetliere uutt Puru'
gualt, 1830'
P.
55.
Lu Pltgsiottornie et Ia Purole, 1865, p. 103 .;i 118.
$I
nEZUMAT
(1rrl;
irr prtzt'rrla, sa, rnulte zgourotrr ciucliltrr
lsi
strimb6tur,i stlarrii
;i
a,ln irrcrrrr.t,irl,
sir-l ingl'oz('so, insir, zgclmotul, clacii, rlu era prea tare, si s1;rimblturilc
()r'au
lualc
tlrept gl urne btutt', ceeA ce arn atribuit atunci f aptului cd, errru prccedato i{u,u
inso{itt'tle sulis. La virsta, de cirrci luui, t'l pd,rea sd, infelea,gii exprcsia
ryi
t,orurl
tle corrtpitintire. Atunci cintl avea ,!ase lurri qi citc'va r,i7e, doica lui s-:r, flcut, r,li
lrlinge, ;i
ArII vrazut, cuilr fa\a copilului a luat imediat o exprcsic rnr,lancolit,i"rr
cu col,turile gurii mult Lisate in
jos
i
orr acc)st copil a putut vedea rureor.i vr.outr
irll, copil plingintl
;i
niciodat[ vreo persoanS, adulti, plingind,
;i
m-aryi irrt\ri
(ia,
lir
()
virstii a,tit de fraged5, el sL fi putut cugeta asupra acestui subiect. Trrri p:rrt,
tlt, aeeea c[ utt st'ntiment inniscut trebuie si,-i fi spus c5, pretinsul plins al doicii
Ntllt' exprinia suferinfti,, ceeA ce prin simpatier i-a provocat lui insuqi suferinlir.
DI. Lernoine demonstreazh cd,, claci, omul ar poseda o cunorytinli, inrrirscutir
tl, exltresiei nu le-a,r fi :r,tit de greu autorilor
;i
pictorilor, dupd, cum este bilxr
cuttoscrut, s[ clescrie
;i
sd, reclea semne'le caracteristice zrle fiec[rci st:iri psiltirrr..
'\ct'st
argumcrnt uu imi pare ins5, valabil. Putem vedea dc fapt expresia selrirrr-
bindu-st'itt rnod neindoielnic la un om sau la un a,nimal;i totu;i sti nu i'irrr rlt'
Itrc itr sttrre, dupit, cum qtiu din experienli, sL analizilm natura acestei schimbirrj.
Itt
(rt'ltr
clouii fotografii ale aceluia$i b[trin prezentate rle f)uch.enne (plrrn;rr I I I.
tig. 5), ilproap('fieea,rt'rf reciunoscut cL una reda un suris adcviirat, itr,r. ct,alallli
ttttul lrr'ls
I
aln constatat ins5, ci, este foa,rte greu s5, hoti,rfi,sc in c]o consllir d('o-
st'lrirt'a tlintre elt'. Adesea, m-a izlttt,, ca un fapt curio"s, c5 atit(.a nui[rrfe t1e expl'('-
sit' sirrt intt'diut t'ecunosoute fir,rir, vreun plocrs conqtient de analtzh, clirr par^tr,:l
ttotrst'r'ii,. Cred cti nimetf nu poatc-r descrie clar o expresic rnorocinoasir sall
vicleani,
;
toturyi nrul!'i obselvatori suslin in unanimitA,tr. ci ac('sto t'xpresii pol
fi recutlo,scute Ia, dift'rite rase omenegti. r\proape toli cr-"rror':r, lu-:rnr a,r'ir1:r1, l'rr1o-
st':rfia tirrih'rrlui cu. sprirlr,t.rr.rr olllirc, luatir, rlt'I)uchenne (pla,rr;a II, fig. 2), ?lll
tlt't,litt':tt; itttt'tliit,t
(,ii
t'rI t'-xprintit clttt't't't' s{l,u vt'ollIl t'I",s('IIi('ll('u st'ttt irn('t11,
I
1o1,tt;ii
tr.it,i tll).rl tlitl:t(r('s1('
IX'l'NolltI()
sil,ll uILa, rlitrtr'-o ttrit' Irtr poa,tt' spulI(r rIirurinle
(',('\'ir,
1x't't,is
tlt'spt't, oblicitrt,t,t'a slllirrct'rlt'lor'
(ru
t,apctcle irrtt'r'ioal'o incle{,it,o sall rlt's1tn'
t,Ll1t'lt' tllt'1lltrnghiulrtt't' tlt' p(' frunte. I,a lel esto
ryi
cu rnult;o a,ltc t'x1llt'sii rles-
I)t'('
(1AI'o
a,nI cii,pitta,t t'rpt'rierr,t5, clirr clsterreala ce rni-anr tlat
(iu
ilrst,r'rril'r,a,
tt,ltora :l,NuJ,)r'a, punctt'lrll crlre trebuio obstrrvate. At,unci, dar,ir rnill'(,il igrlora,nlri
a dt'taliilor' llu n('irnpietlicI, s5, recunoa;tem cu siguranfir,
ryi
pronrptit,utlinc di1'r'-
litt' t'r1lt't'sii, tnr r.itcl ounr a,ceastl ignoranf,ir, poatt' fi prczentatir,
(1a,
ulr ar'grillr('n1
t,ii, Illt
('st,('innitstrtrlri
t,trn.oarytert'a, uoastlti, cu tottte trri t'ste vagir;i gt'tt.t'r'ltlt"r.
ll'-itttt s1't'itrltrit Ni"l ilrril, in lllaro arn[,trutr!'irnt' rrri to:rt(r
('xI)t'('siilt'
1u'irrr,illrlr'
tttit,ttil't'stltlt' tlt' oII) sirrt trr,t'lca$i fut totlti lutnca. At:t'st fapt
('s1('
irr.1t,r'r'srrrrl
,
tleoart'(rt't'l oft't'ri u.]I rI()u at'gttrttcrrt, itr favortt'cil, tezt'i tii, tlift,t'i1t,lt'r'?ls('s('trag
rlint,r'-o l ulpirrii" sl,r'ittrtoscascit unicX, care trebuie si, fi fost aproape crlrnplt,l rrrrrrrrr.i,
tra, stl'ltctulil
;i
iu.tr'-t) rnaro rni,surd,
ryi
la minte inaintea perrioadei tle tlespirrlilt'
:t, raselor. Fiira"l intloiali c,ir ad.esea structuri similare, adaptate la acelasi scol),
?ttt fost intlependent tlobindite d.e specii tlistincte prin varjalie
;i
seler:!,ie n.atu-
t':lli"l,
I
aceastii ipotez.i nu rra explica insl aseminAr('a strinsir dirrtrt, specii
rlistitu,t'e in privirr.fa, nrultor rletalii f6r'ir, importarrli,. O", dacir,
linern
s(,arrra tlt'
t]um('r'oa,selc' particularitd,fi structurale care nu au nici o legiturL cu expr'(,-
sia, prin care toate rasele d.e om se aseamlnd, foarte mult,
ryi
apoi ad[u-
,q[m
la t'le rlurn('r'oasele tr[,s[,turi, unele de cea mai ma e importa,nf:i
li
nnrlte
OIjSlriliV,\ll'Il f'lN'\ LL;
cle cea mai neinsemnat5, valoare, c1e car.e depind direct sau irrrlirect miqci,rile
tle expresie, imi pare improbabil in cel mai inalt grad ca atit cle multl ast'miinAre,
sau mai bine zis identitate structuralir,, si, fi fost dobinclitd, prin mijloace inclt'-
penclt nte. Totu;i a$a ar fi fost dacl r:rsele umane s-a,r trage clin rnai ntulte
specii inilial distincte. Dste cu nrult rnai probabil ca nurneroasele tlrisituri cle
strinsd, asemirnare la diferite rase sir fie datorate mo;tenirii de la o singurl for-
m5, pa,rental[, care luase deja un caracter omenesc.
Dste o probleml interesant[,, deryi poate zadarmch,
[sX
se deterrnine
]
cit de timpuriu au fost succesiv dobindite, in lungul
lir
al strimo;ilor no;tri,
diferitele miqcari expresive, manifestate acunl dt' orn. Observaliile de mai
jos
vor servi cel pulin pentru a lc,aminti citeva, dintre puuctele principale d.iscu-
tate in acest volum. Putem afirma cu increclere cri risul ,t ca un semn d.e plicerer
qi de bueurie, a fost practicat de strflmoqii norytri mult, inainte ca ei sii fi meri-
tat de a fi numili oarneni, intrucit foarte multe specii tler mtt,intu],e, atunci cind"
sint mullumite, emit un sunet repetat, evident analog risului nostru, aclesea
inso!,it der 61U.5,ri vibratolii alo f5lcilor;i buzelorr cu colfurile gurii trascr inapoi
qi in sus, rlc incretirea obra;ilor si chiar de stlii,Iucirca ochilor.
Putem deduce de asemenea cii frica a fost expriurati, clint,r'-o pt'rioadzi
extrem de indepzirt,atTa in aproape acelali fel cluln este erprimatzi aculn de
c5,tre offir qi anume printr-un tremurat, zbirlirea p5,rului, surloare rece, paloare,
ochii larg deschiqi, relaxarea majoritiJ,ii muryehilor
;i
ghemuile&
"q&il
linerea
ne-
miqcati a intregului corp.
Suferinla mare trebuie s5, fi provocat dc la, inceput scoat t'tt'a de
lipete
sau gemete, contorsiunea corpului
li
scri;nirea tlirr!,ilor.
'l'nsi
r,tliimosii no;tt'i
nu par sL fi manifestat acele miqcitri foartc expr('sivt, alt' tlrisi"tttrlilot'
(iilue
into-
v5,r5,;esc
lipatul ryi
plinsulpinl ce ol'ganele lor cirr'ulatorii ,1i rt'spilatorii, prccuut;i
murychii din
jurul
ochilor, nn au clobindit structura actualit. Yirs:trea tle lacri-
rni pare si, fi luat naqtere prin acliunea reflexii a contrac!,iei spasmodice a plc'oa-
pelor, asociatd, poate cu congestionarea globilor oculari in timpul
fipal,ului.
Dcr
aceea, plinsul a apf,rut relativ tirziu in linia d,escend"enlei noastre, concluzie
care concord"d, cu faptul ci, rudele noast're cele mai apropiate, maimufe'le antro-
pomorfe, nu pling. Aici trebuie sil fim oarecum prurlenti, cleoarece, cum anumitrr
maimule care nu sint indea,proape inruclite cu ttmul pling, aeest obicei poate sI,
se fi dezvclltat d.cr tlernult Ll o subrarnurl D, grupului tlin oA,u(' s(' t'rttge onrul.
PinL ce nu au clobinclit obiceiul cle a sc str:-lclui s[-qi stilpineitstrii
fipt'tele,
slt'it-
moryii noqtri iniliali, cirrcl sufereA,u dc rrecalz sau grijfi, nu ridicau oblic sprittct'-
nele, nu-qi tri,geau in
jos
collurile gurii. De zlce('A, exprcsia necaznlui;i a gri-
jii
este eminamente omeneasc5,.
Furia trebuie sd, fi fost exprimatd, de foa'rte timpuriu prin gest,uri amenin-
{i,toare
sau frenetice, prin inroryirea pielii
ryi
prin privirea fioroasth, insd, nu prin
incruntare. Obiceiul incruntdrii pare s5, fi fost dobind.it mai ales prin faptul cra
corugatorii sint primii muEchi care se contract5, in
jurul
ochilor, ori d.e cite ori
omul a resimlit in copilir,rie o d.urere, minie sau suferinln
ryi
apare, in consecinlI,
o
fstare]
a,propia,ti, strins de
lipat;
in parte, incruntArea a apd,rut ca o apd,rare
in timpul unei priviri tlificilc
5i
a,tenter. Pare probabil cL accastit, :tcJ,iune tle a,pd,-
raro contra lumirrii nu trebuirr sL fi clrrvenit, obirynuitii, pinir, ce ornul r)u a luat
o pozilie complet vertical[, rleoareoe maimu-tele nu se incrtrnti-l :rtttnei cirrd. sint
SI RE'1I]I{AT 2(ti
expuse la o luminir orbitoare. Clincl erau irr.furiali, stri,moqii no;tri iniliali trebuie
s5,-qi fi arf,tat rlinlii rnai ugor d.ecit o face omul, chiar atunci cind. i;i d.5,d.eau
complet drumul furieir c& la clementi. Putem fi de asemenea aproape siguri
ci, ci trebuie sri-;i fi
luguia1"
buzr:le, eincl er?tn imbufna,ti sau tlezarnd,gigi, intr-un
Erad" rnai Inare decit este eazul la proprii noqtri copii sau chiar la copiii raselor
silbatice actuale.
Pind, c' nu au dobindit
linuta
obirynuit[, verti cald a omu]ui qi nu au inv6-
lat
s5, lupte cu pumnii sau cu ciomeger str'[mo;ii no;tri iniliali, atunci cind" erau
indignati sau moclerat de rninio;i, nu-ryi
fineau
capul sus, nu-qi inclreptau toracele,
nu-;i riclicau umerii qi nu-;i inclerstau pumnii. Pin5, ce nu s-a ajuns la acea
perioad[, gestu] antitetic d.e a rid.ica d.in umeri ca semn de incapacitate sau d.e
rlbdare nu pare sL se fi dezvoltat. Din acelaryi motiv, mirarea nu trebuie sd, sc
fi cxprimat atunci prin riclicarea bralelor cu miinile deschise
;i
clegetele intinse.
$i,
judecind.
clupd, ac!'iunile maimulelor, nici mirarea, nu trebuie s[, fi fost mani-
festati, printr-o guri, larg deschis5,, insi ochii vor fi fost cleschi;i
ryi
sprincenele
arcuite. Dezg'r-rstul trebuic s:i fi fost rnanifestat intr-o perioad[, foarte timpurie
prirr mirqc:iri irr
jurul
gurii, ca acelea d"e vornitare, adich dacTa ipoteza pe care am
sugcrat-o in privinla sursei expresiei este corect5,,
;i
anume clacl, strflmogii no;tri
avuseserit
ui
au folosit capacitatea cle a vomita voit
;i
rapid orice hran5, carc) le
!^
displ5cea. Ins[, rnorlul rnai rafinat d.e a arita d.esconsid-erare sau dispre! prin
cobolirt'u pleoapt'lor sau intoarcerea ochilor
ryi
a fefei, ca qi cind, persoana d"ispre-
Jttitd,
nu ar rnerita sil tt' uiti la ea, nu va fi fcst probabil dobindit clecit intr-o
perirrarlir mult mai tirzte.
I)in tolrtc t-'xpr:r'siile, inrosirea pare a fi cea nrai strict omeneaseti
I
ea este
tot,u;i connrnil tuturor sau aproape tuturor raselor omenegti, fie c5, rnod,ificarca
rle culoarer este vizibild, sztu llu pe pielea lor. Relaxarea micilor artc.re ale tegu-
mentului cle care ck,pincle inro;irea pare si, fi fost rezultatul inilial al atenliei seri-
orlse indrept ute c[tle aspectul propriei noastre persoane, qi mai ales c5tre fala
noastril, ajutat,l cle oDisnuin,t[, ere,ditate qi scurgerea uryoari, a forlei neryoase d"e-a
lungul c,[ilor obi;nuite, iar u]terior szi fi fost extinsd, prin forla asocialiei la auto-
atenlia indreptatir cirtre comportarca moralir. I$u exist[ aproape nici o ind.oialil
ci, multe animale sint capabile r1e a aprecia culori;i chiar forme frumoase, dupir,
cum se vecle clin osteneala per care indivizii aparlinind. unui sex,si-o dau pentru
a-rri etala frnnnrseJ,ca in fafa celclr cle sex oprls. Nu pare insl posibil ca vreurl
animul sir-$i fi t,xaminat iurlc,aproape propriul siu aspect personal
;i
si, fi fost sen-
sibil la t'1, pinil ce capacitilile sale rnintale nu s-au dezr,'oltat intr-un grarl cgal
crl c{'le :rlc omului. I)e Ac('(,ttr putenr conchide c5, irrrclsitc'A a luat na;tere inl,r-o
prrrirr:rdit, foarte tit'zit rlin lunga linie a descend.e{ci noastre.
Din fllptclc la cart' nc-a,lrf rr,fc'rit rnai srls, precum
ryi
din eele date' in cursul
act'stui volurn, urmeazii cir, daci, structur':r organelor noastre rle rcspiralie
Ei
cilculalie s-ar fi deosebit rrumai intr-o rnicir m[,suri, de starc.a in care ele existri
acum, rnajoritatea erpresiilor noastre ar fi fost uimitor r1e cliferite. O foarte micii,
rnoclifieare in mcrsul arterelor
ryi
al venelor care duc la cap ar fi impierlicat pro-
babil acumulalea singelui in globii oculari in timpul expiraliei violente, deoarece
aceasta se intimpli, lzr extrem c1e pu-tine patruped.e. in acest caz nu am mai
prezentat unt'k' dintre cele mai caracteristice expresii ale noastre'. Dacii omul ar
fi lespirat prin branhii exterioare (cu toate c[ aceastei iclt'e este aproape d.e ne-
OBSERVATII FINAI,E
oonceput), in loc cle a respira pe guri,
ryi
prin n[ri, trd,sS,turile sale nu i-ar fi expri-
rnat sentimetrtele mai eficient d.ecit o fac acum miinile sau membrele sale. Furia,
;i
dczgustrrl:r,r fi fost insf,, totuqi ma,nifestate prin mi;c6ri ale buzelor;i gurii, ia,r:
ochii nr fi rlevenit mai str[,lucitori sau mai intuneca,ti, rluprh, starea circula,liei.
I)itcii, urecltile ar fi r[,mas mobile, mi;cir,rile lor ar fi fost foarte explesive, cunr
t'ste caztl 1:l toater a,nimalele care se luptd, cu ajutorul dinlilor
;
putem d.erluce cri
strLmoqii noqtri irri{iali luptau in acest fel, deoareoe noi inci, ne descoperim cani-
rnrl r'lintr-unrt, din prir,ti atunci cind. rinjim la cineva, sau il sfirlirnr
5i
rleseoperim
t;rrt i rlirr!,ii cind. sintem grozav de infuria,ti.
i\[i;cirrilt'dt'trxpresie ale felei qi ale corpului, ol'icar('al fi fost, originen
Ittr, sint prirr ele insele rlt rnare importanlI pentru biru'le nostru. Ille serveso
ca primul mijloc rle comunicalie intre mam[,
ryi
pruncul ei : ea suride ca apro-
bare, incurajirrdu-ryi astfel copilul pe calea cea buni,, sau se incruntii ca ttezAplo-
llilro. Perct'pem r4or: simpatia la allii d.upi, expresia lor'I suferin!(,lo rloastre sirrt,
ll1,('lIlla1,{1, plirctrrile sporite, iar bnni,voin!,a, reciprocii, esto astft'l sporit,ii. NIi;ci"r-
rile tlt' t'-\pt't'sit' clAu vivacitate si energie cuvintekrr noastle vorbitc. Ille rlestir,i-
tlriesc girrrlrrt'ilt'si interrliile altora mai bine d.ecit cuvintele, care pol fi rlt'nat'urate.
'l)rrpir,
curn ir observat Haller cle multa, tot adev[,rnl pe care il poattr contirrt. a$a-
zis;r,
;tiirrl;li
a liziotromiei palre sL d.epintld, cle fzrptul ci, clifelite persoanc folosesc irr
tttod ftect'trul, difeli!,i mu;chi faciali, dupI, temperamentul lor, dezvoltal'ea acest(tl'
rrrurychi fiirrd poa,te:lstfel sporitl,, iar liniile sau cutele de pe fa!,[ tlcvenind, rlato-
t'i1,l"r cotrt,ractiei lrir obiqnuite, ma,i ad.inci
ryi
mai b5,tfltoarc la ochi. Exprcsia, libe-
t'ii,
lrrirr
senrnt'ltr t'xterioare ale unei emolii, o intensificil. Pe cle altri pa,rte, 1'6rpri-
lnur('il, in rnrisura irr care este posibilir,, a tuturor semnelor cxtcrioare tre'zrterm-
cazit, t,rnofiiles.
(line
se lasi, d.us d.e gesturi violente i;i va spori furia
;
cel calo nll
ili eorrtrolt'azil semnerle fricii va resimli friea intr-o mai mar() mrisurir, iilr ccl
(jilr'(f
t'r-rrnirre pasiv atunci cincl este coplesit de durcre pierrle c('[] rna,i bunii oa zit'
rle u-ryi rccirpirta rrlastieitatea minlii. Aceste rezultate d.eeurg dirr raportul intitrt
cllr'o cxistl intre apronpe toate emoliile
;i
manifestirrile lorexterioa,tt'
;i
pur',tial
rlirr irrl'lrr(|nfa rlirectir, iu t'fortului asupra irrimii
;i,
in const'cirrtt"r, rrsupra, creitrlultti.
(llti:r,r:
sirnrrla,rca, rulei ernolii tintle sli o stirnea,scir, in ntirrtea ncrilslt'l-r. Slutkt'sp('rl,l'o,
trtittrrtttrt cuuost,:i1;or lrl
Ilsiltirruhri
orrrcuese
li
t.x.otilt'n1,
.iu11cel"t1,ot'
itt rrr,t':t,stl-t, pl'o-
Irlctrr:i,, t{l)lilte :
,,(lir
nu-i grozav cl llrl nclot cA l-tsllt,
(
lc suferri doar cu gindrrl,
SI-gi migte totn;i sufletu-nLr-atlt.a,
Inclt muncit cn ginclul s[ pileasci,
Sir izbucneascl-n plins arnar,
(lu glasrr-ntrehiiat. si cu inlrcngt
Friptur:r rir,scolilir ln idce
Si uslrt pcrrlru t't ? PcnLrtt ttitttit: !"
( Ilrttttlel, tt'lul IT, st:ellr 2)
a
CitnL tit. I'lot'carr, in t'<1iIia lrri
lV, p.211.
5
Gratiolet (De Ia Plrysiortomia".., 1BGir, p. 60)
lsupra atlt'r'lirului acesl ci coltcrl ttzii.
''l'rurlus rlc Dragos l)roLopopest'u (N. /rrtrl.).
[.ir vrr I ct'. | 820. vol.
sr
REZUMAT
2()0
Attt t'i"tzttt cL stucliul teoriei expresiei confirmd,, intr-o arrurnitti mirsurd,
limitatir, collcluzia cit, omul se tr'age dintr-o formd, de animal infer.ior
ryi
s1s!,i1e
cttltvittg(rl'(':1,
unitri!ii specifice sau subspecifice a clifer.itelor rase
;
de altfel, itr
tulsurit itt
('llr(f jtttlt'cltta,
mea poate fi dc folos, irsemenea confirmar.t, aprolrpe t,ir
nu era lr('c(,sralir. Am vilzut cle asemen]a cd expresia prin ea inszi;i, sau timbaiul
t'lnrttiilt;r,
tlupil cum a fost numit5, uneori, este f5,rd, indoial5 importantir pe1tr1
lrittt'lt' ttntenirii. Irirrli a mai menliona animalele noastrc d.omestiee, pent,r1 ir in!r,-
It'gt"
1)o
r'it po"ribil,
strrsa sau originea difelitelor expresii cAre p,,i ?i virzlte sr.ii
dt' orti
1lt'
f'lt1:t rtamenilcl rlin jur'ul
nostru, ar trebli ca aeeastlf sti rr(\ i1N6r1.1's1'71'
il1 rnotl tlertst'llit. I)in [rc('ste tliferite cauze, putem conehide cir filozofia srrSit't,-
lrrlrri ttttst,t'tt lL tlt('r'itrrt
ryi
rneritti
;i
mai rleparte clin plin utt'ltia cure i s-a ilool.-
tlltt t[t' rniti rnulf i t'\rrt'lt'ttti obst't'vatot'i,
;i
mai cu se:rrnli 4irr pirr.t ell r1r,ici r.rr i
l'izioloE (,otr)pr'1
r,tr1 .
INT}IiX
A
Abstrac{i,,', 128.
;\ctirrni rcflexe, 23;
--
[use, slt'inut etc., 23;
--
actiunea mrtscularii n brol5tei tlecapitnte, 2li:
-- inchiderea plcoapelor, 2 I
;
-
tresirrit, 25
;
-
conlraclia irisului, 26.
Arlmiralie, 166, 167.
Afilmalie, semne de, 156, 157.
Albino;i, inrogirea Ia, 181, 187.
Alison, plof., 21.
Anrbi[ie, 150.
Anatornict', rlt'senc, de Henlc, 7.
Anatornia
;i
filozofia expresit'i, 5.
:\nclersort, clr., 62, rt. 26.
l\nirnale, expresii specialc la (vezi expresie), 67
;
-
migcirri asociate obiqnuitc la, inferioatr:,2i --28:
-
lupi
;i ;acali,
27- 28 I
-
cai, 28;
- pisici. 2ti-20;
-' prri de giinir, 29;
-
rlr{e sll)ratict', 29;
--
flarningo, I(agtr si prscirnt5 verdt'. 29, 30,
,\rrncrslt'y, Locot, 125 74, rt 4.
Anlitezir, principiile ci, 3t
;
-
ciini, 31, 3ir
;
-- pisici, 34, 35 ;
-
semlre convenlionalc, 36.
.trreclores
1ri1i,
60, 61.
,\ socia I i e, Iacnltatea dc, 21
;
-- caznri de, 27, 22.
Aurltrbon, 59, tt. 1'1.
Avaritie, 1 ,l-r0.
.t\zitt'ir,
'i2,
rt, li,
-i
l, tt,i',
tI
Bain, dl., ,ct, 21 , 712, rt.4, 787, n. /6 188, n.2,i.
Balicr. Sir Samuel. 66.
Binuiali, 150.
Barber, d-na., \6,23, n. ,?8, 1irt, 1(i6.
Bartlett, dl., 28, 30, 6ir, 71, 7lJ.
Bchn, dr., 180
Rcll, dl., 169
;
-
Sir Charles, 5, 8, :10,
(;i.
i0, 89. 97, 119, 723,
725, 775, 193.
Benrret.t,
(i,,
79. rt. 16.
Bergeon, 169, 95, n. 21.
Bernard, Claude, 24,
,\2, -L3,
rt 5.
Biliarcl,
jucltor
cle, nriscirrilc lui, 8.
Blair, rev. R.H., 180, 201.
Blyth, dl., 58.
Bo.wman, dl., 160, 90, lr. 14, 97, tt. 16,90, 128.
Brelrrn, 57ri3,78, n. 1"1
,
n. 15.
Briclges, dl., 16, 1.10, 150, 183.
Bridgman, Lanra, 111,'t20, 1ir3, 1ir9, 16ir, 11i0.
Brinton, dr., 90, rr. 1:).
Broagte, 23, 61.
Elroa;te riioasc, 61.
Brodie, Sir 8., 190.
I3r'ooke, rajahul, 76, 71i.
Browrr, th'., R. 6i), tt. 29,
Brorvnc. clr. J. Crichton, 72, 46, n. 10.88, 103. 112, 11ir,
138, 168, 181, 19ir, n. 39.
Bucknill, dr., 170.
Bucurie, expresia ei,45,46,717
;
-
la copii mici, 46
;
-
la ciini, la cai, 46
;
-
la mairnulc, 75;
-
ris, 111;
-
bunl dispozi{ie, veselie, 119;
-
clragoste, sentimente afectuoase, 1I11.
llrrlmer, dl. J. 15, 777, 742, 16;1, 185.
212 I\DI,l\
IJuna cuviin{I, incilcirilc ei, 192. Dcprinrare,48,99.
Bttna tlispozilie, 119
; I)errnici, apenclici, zbirlirea lor, 57
;
-
clefini{ia ci dc cirtre- un copil 119.
-
la cinrpanzeu si orangutan, 117;
Runnett, tll. Tenrpleton, 15, 99, lir.l.
-
lu leu ctc., 57, 58
;
Rrrrgcss, dr., 7. 179, 18-1, 1911.
-
la ciine si pisicd, 57, 58;
Burton, cirpiLanul, 150.
-,
la cai
;i
bovine, 57, 5tl ;
Btrtton, .Iemrnl', f rregianul, 121, 183.
-
la elan, 58 :
-
la liliac, 58 :
(j
-
la pdsf i, 5fi :
-
sub influen[a utiniei si fticii, 59.
(ialul,
2ti I
l)escotrsiderare, 145;
-
ciupcala. tt'opiiitul lui, 28 ; _
pocnirea 4egctrlor, 147.
-
lipirtul
lui la suferin[ir, 51
;
Descurajare,
gg.
"- lrrpta lui, 65
;
Desperale,
gg.
cxltlesia rle ft'icir, pliicerc t.tc., 7l.
l)cvota'rc'1, expresia lrri, 69, 70.
Oattteleoni,
(i2.
Dezgrrst, 147;
Oattt;rct', [)ien'e, 5, tt.
:).
__
sctripattrl, r't scmtr cle, 150.
oatlgtrli' 66'
Diagrarncle rnuqchilor fetei, 1fi.
Oanin, rlintelt'. rtezvelirclr lrri, I 10, I 11.
f)ickc.s, OSarles, 1ii7.
Oarptntcr desprt'plincipiilc fiziologiei cornptr:r1c,29, n. /i.
Dilatarea prrpilelor, 174.
(latlin,
167.
Dispozilie proastir. 129.
Oatott, onorabilrrl .1.. ,irS. rr. I I.
Dispre[, 145.
(liiscat,
7ti, f):i.
Dontlers, prof.,
g0. gB,
l2l),l?it.
oehus Qzartre, iit-
Dragoste, maternir, 4?
;
(lhcvrcrul,
tll., li.
-.
dintrc sexcle ollusc,
,17
;
Chibzuire, 125
; _
expresia ei, 115
;
-
adincir, ln general itrsotitir rle irrcruntarc, 12fi. _
sirut.l, un senln tle, 1Lti
;
citttpanzerrl,
r''7,
i5.
,-
'.ovoaci
racrimi, 11(i.
Cistcrcieni, citlttgarii, i37:
I)uchenler, dr. Z, lI, 11,7ir,
g{'r
7t.
,1,
102.
-
vorlrit'ea pritr gt'stttt'i ltr. i'17'
Dtrrcre, semne exlerioare de, la anirnalt,,
,12,
lil;
Oiirrt', mi;cari rle simpatic la, ll;
__
l,.. orn, 42,4iJ;
- invirtitrdtr-se inainte rle a se crrlca, 27;
,
l. hipopotum,
_13;
-
inrlicintl Yinatul, 27
; .-
llrorluce
transpira[i t, 4:f
,
4rr.
-
scirrpinindu-st' t'tc., 28
I __
rlellri'lare, 4g, 49.
-
tlifcritc gcsturi alc, 137, li8
;
'-- lirtratul, un nrijloc de exprirnarc, ir2;
---
scfrelirliriala, ir3
;
E
- tragcrea inapoi a rrreclrilor',
(i,1, (i5;
-_- rli[eri t t' misclili :rle ,
(i7
;
- gcsttf i tlt, :tl'cctirrpt, ;
I')rlgcrvortlt, i\frril
1i
L.R'. 191'
- r'inir:t,
(i9
I
lilan' {i(i'
-- rlttt't'rt', 70;
lilctarrti, 66;
- ntcn{it,, 70: -
plinstrl lor, 93, 9-1.
-- sllairrrir, T0 '
lluriterea tlc sttttt'te, r'ezi strnett', 51 .
- iocul lor, ?1.
I')ngelttlattn, prol'., 129.
(lofrrr
-tlc-capello.
ti2.
Iirskinc, tll. lI.' 7(r, 22, 105' 154' 158-
goli5riul
Sfinx, 21 .
lixprt'sie, anatornia
;i
filozofia ci, principiilt' genct'alt' ale, 19;
Ooolic. actorul. 1-ll.
-
ccle tlei princillii pt'incipale, 19 ;
otloper, 4r., 62, tt. 2!.
-
a obiccriurilor asociate folositoare, 20
i
Oope, prof., 6l]. n.:l/.
-
antitezei, 31
;
(irantz,
I lll .
-
ac[iune a sistetnttltti ttervos, 41
,
42
;
-
rttijloaccle de, la aninralc, 51
;
D
-
emitcrea de srrnrrte, 51
-56
;
-
z.birlirea apendicilor tlt'rtnici, 57-61
;
f)ar'\\,in, tlt'., 21
,It.
:j,29,
n. 16,
,1i
,
tt. 11.
-
rtttrflarea corytului 61 --61 :
Decizic sarr deterlrrinale, 1132;
-
tragerea inapoi u urecltilot'
(i.t
-
60;
*
inchirlt'rer grrrii. 132.
-
ciulirea urecltilor, 66.
lNDnlc i l')
Lixlrrcsii specialr la aninralt'.
(i7
;
"- la ciini, 1t7
-72;
-
la pisici, 72-i4 :
-
la cai, 74-75;
-
la rurnegiltoare, i l--ii>;
-
la maitnu[e, paviani, cimpanzei, 75-S7;
-- speciale la om, 83
;
-
suferinld, 6ti:
-
plinsul la cupii, tlli, tltr:
- constmc{ia rnuschilol rlin iurtrl ochilor in timpul
!ipatului,
89
;
-
secletia lacrintalir, {}1. 92:
suferinla, 9{') ;
- llozi[iu
oblica a sprinccrrelor. 99, 100 I
-
rntrgchii rrrihnire i. 101 ;
lisarcit in
.ios
a crrlILrri lol' gtrrii, 107. 108;
-
lltrculic, 111 :
*-
llrrnir tli spozitie, r'eselic, 11!) ;
-- rlragostc, senlinrcntt' :rf'rct uolls(', 120. 121 ;
--. tlt'r'olanrcnt, 12:-1.
l.'
Iiiziologia risului 9, 10.
Irorbcs, dl. I)., 1:10, 1u:], l9:i.
I.-ord, dl., 57.
Forster, T. R., 183.
ForcsLer, dl. \Iichael 19(i, 197.
I.'rerycinet, 98.
Fricir, 81,
-49, 166, I67 :
--
dt'scricrea ei
(lc
ci trc lrlr', 1
(ili.
I.-rrt'it',
'lir,
135, 136 ;
--
[rernutatnl o consecin[li a, 1l](i;
- rlcscricrca lrri ShakcsJ)calc a, 1li7
;
-
rinjctul cu tlin!ii,137, l:t8.
;"1'll't', tlr,, 17ir.
(i
(iaika, (ilrristian,1(i,
11 7, 1lit,1(i{), 1Sl.
(ialI
orr, (ll.
l.'., 22, rt. 8.
(iallrttf,
rll. A.I{.,45, tt.!t.
(i:rskell,
tl-na., 10(i, rr. ii.
(it':rt'lt,
tll., F., 16, 1()(;, | 12, 1ltl, lil, 172, 17:1.
(ieloz.ic,47,48,
150.
(it'strrt'i,
21, 22, ili
;
ereditatea a. obi;nrrite, 22, lr. 8;
insolinrl lnrosilea, 185, 1 8(;.
(iidilat,
112, 113.
fllennic. Rev. S.O., 1t;, 91, 112.
(i
olrlorr. t,atl1" Duf f
,
1 112.
(iorila,
;-r7, 80.
Gotrlrl. lt\\. tt. l-1.
(iratiolt't,
l)irrre, ll, 22, 68, 129, rt.6, 132, lll7, rr. 9, 1{):J.
Cirl)', prol'. si rl-nll .,\sl, I
(i,
I l-r1, 182.
(it'r't'tt,
rl-ttit. l;-1.
(iroazit, 174, 17:1.
(itrelrlerrstddl, 72, tt. 4.
(itrnning, dr., 91 .
(iiinther, rlr., ir9, {iI
,
(i:t,
n. J0.
TI
I{aggehauer, Rev., 1ir. 108' 1r10, 1fi5.
Haller, ;-r'1.
Ilrtndbrtch tler Analttntir des llensclten, i, tt. ;.
Har l'c \', 2l
,
tt .
:)
.
I {eltnholz, l-1.1, ;-t5.
I Icrrtlcrsott, rll.,
(i13,
tt. 31 .
f-lenlt',8ir, rt. t, 10i. rr. t;, 11(\.
I I e r
ltesles,
ir'9.
(iii, (i
l.
I Iit'na, 70,i1.
Ililrocr:rt,2l ,
r'r.
.1,
14.
Ilolland, Sir I{cltr1', 23, 2lr, ll, tt.
'i,
l9l, rl.:'i i. 1{);-r.
Flonrer, tlcscrierea t'istrltti, | 1 I'
Hurnbolttt, 77, 181.
I{uscltlie, 16{i.
f lrrslt'1', 21
,
rt. .i, 23, tt. 9.
l
Icni L sntt vonlitare, 89, 9(1.
Irlioti, cxpt'csia rle bttcttt'ic la' I 11, I l2
:
--
inroEirca ln, 17{), 1110.
Iepuri tlt' vizttiuit, 5l, ir(i.
(i5, (i(i.
Irrrllrr fnare, 732;.
-
expt'csia tlt'.
llrt'tl<tttritri
irt toatir ltttttea, 1131
;
-
la maittlufc, 79
;
-
la <lrangtttaui t'tc., 131.
Intlignart', 139, 1 1ir.
Irri rua, setrsibilir la t'lt-totii cxtct'ioal't', '12 ;
-
rt'ac!iotrcitzli ltsttltt'lt
('rci('l'tlltri, l2' lil I
influcnlatil tlc l'ttt'ie. lir,
Innes, tlr., 151i.
I n l ercontunica!i t" ['acrr l t ll t eit tle, l lt ll tli tlllt l t' socil l t" 3(i
;
-
srlrdomtrli
'
lt7;
-
la ciini
;i
pisici, :i7' 38'
Invirlic, 1110.
Itrt:t'tttrtat'c, ltctttl <lt',
(i,
llll
;
-
o:r.tnt't'tii <le tlil'crit(' I'rIS(' st' ittt't'tltttir' 12(i ;
--
la sttgaci 121\, 12i ;
-- Pentrtt
a aiuta vctlet'ii, 127 ;
-
pcnlrtt it cxcltttlt' lttttline vit" l2fi'
ingimfare,
1110.
Inroqire, 1 79 ;
--
ttrogtenirea ei, 180 ;
-
la tliferitc'le rase tlc oattrcni, 1ll2 ;
-
rni;cirri gi gest uri carc itlsolcsc, 1 85' 1 8(i
;
'- tulburarea minlii' 187:
-
llatLrra sLirrii minlalc cal'c detel'Irlinti' 187
;
-
tirrriditatea,l8{);
211 INDII.\
-
cauze morale : vinovilie 191
;
-
incilcareabunei cuviinle, 192;
-
rnodestie, 192
;
-
teoria ei, 193.
Inro;ile, tenclin!a la, ereclitarir, 180.
Irrro;ire, fiziologia sau lnccallismLrl ei, i, li8, tt,l,
In;elIciune, 1 50.
Intrcbirri privind explesia e tc., 12, 13.
J
.Icrtlon, dr.,6ll.
Jot', descrierea flicii rltr
gLtt'e,
I(i8.
.Irrlit's, rll. .I. 8., llt7.
K
Iiindt'rnratrn, I{cll', lS, 8J, rr. /.
Iiing, nraiolrrl Ross, ti5.
Iiiilliker,60.
L
[,rerinri, cauza secretici dr'. 1)I, 1]2;
-
r'isel pi tusc, 92 :
-
clscat, 9li;
-
ac!itrne reflexir, 95.
Lacy, dr. Dyson, 1l-r, 80, lll0.
l,ane, dl. H.8., 15.
I-ang, dl. Archibald G., 15.
Langstaff, dr., 82, 86, 181.
Lavater G.r 6, n. 6.
Laycock, plof., 195,
I-e Bnrn, 5, 6, 139, tt. I:i.
Leichhardt, 150.
l,emoine, dI., 8, 204.
Lcssing,I-aocoonul lui, 12, rr. /Ii.
Lel'dig, 60, 61.
Lielrer, cll. Ir., 1.L1
,
rt. 2,7itl .
Lister, cll., 60, 113, n. ti.
I,itchfield. dl,, 54.
I.ocklood, Rev. S.,,1-13, n.
.7.
Lorairr, dl.r 45, n. I.
I.trbbock, Sir John, 88, 121, rt. 2.:!.
Lulttri, tnodul de, la anilllalc, 6-1, 65
;
--
toate carnivorelc luptir crr caninii, 64
;
-
ciinii, pisicile, 64;
-
Caii, guanaci i ctc., 6ir
;
-
clanii, 65
;
-
iepurii, 66 ;
-
rnistrelii, 66 ;
-
clefanlii, 66 ;
-
rinocerii, 66;
-
nrainru{ele, 6ti
;
It
Ilaintu!ir, gibon, product snncte muzicale 53;
Nlaitttu!.r', 136
;
-
capacitatea dc intercomunict!ic
;i
expr.imarca ll,
36, 53, 54, 57, 5g;
-
expresii speciale La,75
;
-
pllcere, bucurie, 75;
-
emolii durcroase, 76
;
-
minie,77;
-
ro$esc de furie, 78;
-
lipltul
la, 79
;
-
bosumflarea la, 79
;
-
incruntarea la, 80;
-
uimire, spaimi la, 81
;
Ilarslrall, dl., 88, n.9,172, n. ).
Ilartin, \Y. L. 7it,77,79, n.l'/.
Ilartius. 18.1.
lfattlrews, dl., Nashington, 77, 729, 1,t7, ll:.t, 158, l6(i.
Nlatrdsley, dr., 25, n. 10,25, n. tl, 19(;, rt.
.10.
Ilauvaisc hotrtc, 189.
llay, A., 18.
]Iicanisme de lu Plrtlsionontie LIumaine, 22,
\teditalic, 128;
-
adesea lnsolitri de anumiLc gesturi,
n. i.
I 29.
Nfeyer, dr. Adolf, 158.
llinte, tulbtrrarerr ei in tirnpul lnrosirii. 1.S(i, 187.
)[iqciri, simbolicc, 7
;
-
tle simpatie, 8
;
-
obignuite asociate, la animale inferioart'. 27
;
-
la ciini, 27
-28;
-
la lupi
;i ;acali,
28
;
-
la cai. 28 :
-
la pisici, 29
;
-
la pui cle giinir, 29
;
-
la ra[c srilbaticc ctc., 29
-30.
llihttire,
,18
;
-
cxpresia ei, 99;
-- pozilia oblicir a sprincenclor, 9t), 10();
'-
coborirea collurilol grrlii 107, t0B ;
-
la tnirimrrIc. 76.
IIistret, 65, U6.
lliine, 139
;
-
la maimule, 77.
Nloclcstie, 192.
trIoreau, dl., 6, 181.
)lo;tenirea gesturilor obi;nuite, 22, rt. E;
-
a inro;irii, 180.
llolvbray, despre pisirri de curle, 29, rt, 1,9.,
lliiller, dr. Ferdinancl, 15
;
*
F-ritz, lt, 20, n. 2, :J$, tr, 2,
'13, rt. 6, lfA.
llu;chii rnilrnirii, 100
-
107.
lluzir:ir, 123.
I-\DEX 2l.r
I
Ncaj u1tll't,,'t', 1 5l .
Nega!.ie, senlnc 1ltr, 15ti, 157.
Neliniqtc, 99.
Neputinld, 151.
Nicol, dl. Patricli, 12, l0-1, 172.
0
Obicci, for[a lui, 20.
Ochi, conLractia urufchilor lor itr titttltul
!ipatului'
E9.
Oglc, dr. \\'., 1,16, n. J, 155, 169, 17ir.
Oliplrant, d-tra., 1-18, rt. 12, 155.
Ohnsted, 155.
Om, expressii speciale la (vezi cxpresie), 83.
Orrrerrire, istoria timpurie a, 147, tt. 6.
Orbi, tendinla l:r, dc a inro;i, 180.
Owen, prof., 10, n. 13, 53, rt.3, 80, n./8.
P
l)agct, Sir .f ., 12, 67, 1tj(), 19(i.
l)cl'stlns, .I., 5, lt.:J.
l'aviatr, artubisul, 57, 58, 7(i' 7u'
I):ir, schitnbal'ea, culot'ii, '11,
'12, ltlti;
-- zbillirea, 59, 00, 169, 170.
I'Islri, i;i zblrlesc pctrele cincl sint furioase, 58
;
*
cind sint. spcriate
9i
le string de corp, 59-
Plrgsionomie tle la, et tles Mounemcnts d'Erprtssiort, ti.
Piderit, dr., 8, 18, 86, 116, 126, 133, 146.
Picle de giinl, 59, 60, 61.
Pisica, 29,72;
-
pregiiLinclu-se de luP[i, 3'l
;
-
rningiintlu-qi st[pinul, 35 :
-
Lrigindu-gi urechilc lnapoi' 65
;
-
lovind clin coadir, 72 ;
-
migcirri afective, 73, 7'I:.
-
torsul lor etc.. 7,1.
I'}lins. Sil :
-
pct'ioada plirnei virrsiri tlc lacrittti la sttgittri ctt
totul trcsigurir 86, 87 ;
-- la silbatici, 87
;
-- la dcmenli, 87
;
-
oprirea sau sporitrca obicciul.,i {s, 88 I
-
{
ipI l"ul
;i
plinsul cu hohote la sugaci (vczi lat:t'ittri) lig.
Irlinsul cu hohote, specificc spccici ..t1p111ler, 89.
I)ltttllsrna mgoides, tltuEchiulo cotrtrac!ia lrri, 1 70'
PlauL, 129.
Pocnitul dcgcLclor, 147.
Porci, f olosi!i pentru distrttgcrca
;crpil<-rr
cu clopt-t{ci,
63.
Porci
lepo;i,
56.
Porrcltet, lI. G., 47, rt. l.
Psihologie, principii de, 9, 10.
Pupilc
*
dilatarea Llt', 17!'
1t
lla!a sitlbaticii.29.
IlIzbunare,150.
Readc, dl. \\'ins'ood, 16, 162, 1(;(i.
llejlander', cll., 18, 81, rt. 1, 102, I13, I II.
llengger, ii6, 53, i5. rt. 11,77.
llescrnnare . 18.
Rczurnal. 199.
Revnolds, Sir' .J., tl7, tt. 1i.
Itidicarea utrterilor, 151.
Itiduri,115.
Ilinoceri, 4ir, 66
Rinjetul sau zeflcttreaua' 1 10, 111.
Ilis, 56, 75, 921'
-
la maimule, 75
;
-
bucuric exprirtratir prin, 111
;
-
la copii, 111
;
-.
la idioti, 7121'
'- la persoatrc aclttlte., 7'l')
.:
-
deLcrmiuat clc gitlilat, 112' 11lt
;
..-
stt'irlucirea ochilor, 116 ;
-
lacrimi provocatc de ris erxccsiv, 117 ;
-
llrintre
hiutlu;i, trlaluiczi ctc.o I17 ;
-
pcnLru a ascutrde sctrLintcntcr, 72(') 1.
-
itrcipient la rtu sugat', 118.
Ilivicre, dl., 14, 69.
Rothrock, dr., 16, 130, 1-13, 119.
Rurrregiitoare, etnoliilc lor, r'7, iit.
Iluginc,
gesturi cte, 185-- 186
;
-
tlcscrierea lot'in lsnia, [:lzt':t, ctc., 180.
S
Salviu, dl. F., 28, n. /ir-.
Sandrvich, locuitorii clin insulelt', 9li.
Savage
Ei
W-vtnatr, d-nii, 80.
Sdrutatul,121.
Schrnalz, 157.
Scolt, Sir \\'., 61)
;
-
dl. J., 16, 101, t l0
-111, tll, l5l ;
_
tlr. \T.fi..,
,.Ji
tt. 3.
Scuipatttl, sctntr dc tlczgttst, 150
Srrcrc!ii, iuflucntaLe cle etno!ii puttrt'ltic:t', '12'
Setnttc dc afirnlallc
;i
ne$a!ic, 156, 157;
-
cottvenliotlalc, 36' 37'
Sfitlarc 140, 1tr1.
Shaler,
pro{., 62, 6:i, 6 tr.
Sirrrpatit'. 121. 122.
Sentiurente nf ercLutlasc, 7'21 ;
-
provocaLe cle simPatic, 12I, 12'2'
Simturilc ;i
intelectul, 9, n. 8, 21.
Sistemul llervos' aclittnca dircc'tri a, 4l i
--
schimbarea cttlorii pirrttltti, 41,
'12'
196 ;
-- secreliile influenlale, 't2;
:l1(; rNt)_hix
-- tlarrsltila[it', I I, 15;
't'cgctnrt'ier.,
tll.,
j{).
- - I'ttt'ie
, 15
;
'l'enrlin[t',
elerlitarr sarr instiut:tivr, 2() 21.
-..
ltttt'uLit', li-r,
.l(i; 'l'trr111e111,
Sir., .J. l.ltnerson, 9.1.
-- spainrA,
,+6,
"17 ;
'l'irniditate,
llJl).
-- tlt'agoslc, -l 7;
'l'r'anspiralie,
ltlclr.oc:ali
tlc rlrn'crc, I l, lir.
-
i4t,lozic,
-18
;
'l.LenruLat,
protlus de [r.icir, 11,
.12
:
-
rlult,t't,,
.119.
-
de
1ll[cert,,
.12
;
Strrifh, Sir Andle s', ll7.
-
de rnuzici f lunroasri, 12 ;
Snrvlh, tll. Brough, 15, 1tj5, 1ti9.
-
dc furic, -12
;
Sonret'r'ille, 11.
rle groazi,.ll
Slrairrrir
,
tr|i,
.17,
1(i6, 167
;
'l'rrr.nt'r,
pr.of. \\'., ti0, rr. i,!.
- lu o fcnreic nebtrnir, 168
;
'I'use,
92.
-
la asasini, 1ti8, 169 :
'['hs'aitcs,
tll., t)].
--
rlilaLarca pupilt'lor, 17{.
'l'5'lor.,
tll., 37, lr. J, 116, 150, rr. I t.
Spctrtlr', cpt., 16, 150. 1ir1. fipirtul ca o chentare in ajutor',5j.
Spcnccr', rll. llerbert, 1), 10 rr. 11, 1l), n. l,
.13
11,53,
712, 728, rr. ,;, 150.
Spix, I'otr, 181. ti
Sltlincetrt', pozitia oblicir a,
g[f,
10().
St. .Iohn, (11.,2{).
L.irrrire. 161 :
Star:l;. Iier'. .L \\:., l;, 1:j1, 110, 182.
_
la rlaipru[c,
g0,
lll.
Stuat't, dl., l(i2.
l.lliul secrctar, 64.
Sttit't'ittlir c<-rr'llolirlri si nrinLali, fi3.
[,'rfl,rca c:or.1rul'i etc.,6l;
Sttgaci, tlxltresia, ttr I l, 12
;
-
la br,aslc
;i
bloa;tc riioasc^ 6 t
;
--lipirtrr
I la, 8:1, 84;
_,
lncarrrclcotrictc.,6l,62;
-
plirrsul la. ,*J(i. ti7.
-_ la
5erpi,
ti2, 61, Oir.
Sttnctt', t'rnilct'ra rlc, t'fit'irt:r r.a rrri,i lrit' rlt,r'.rpr,t,sit', il;
t.'rili'{ir, 150.
---
intlt se-rc, ir2:
1ir.ri, 1lJ5;
..-
ciitrc:rnimalt'cinrl siul separatc, 52; _
I'tr1ie, llJir, 1116;
-
tlc fut'it', 52;
-
nrinic, indignalt,, lilll;
lir lralul t:iitre]rri, 52 :
-,, sarcasllr, sfitlarc, tk.zvclirt'lr r:irrrirrulrri. 1 lo, i t1.
-- 5acali
intblinziti,Il3;
[]r.t.cr1ilc, trage.t,u ip11tgi,61,6r-r;
.--
Pulunrbt'i,
56:
_-
in lupli, la ciini, pisici, tigri eLc., lil, ti5;
--
vocca rrrnanii, 52, 5li; __
la cai, ti5;
- ca nriiloc rle cultare. 5lJ; __
la guanaci etc.,
(i5;
nruzicri, i_r.l
; __
la trlanii nrasculi,
(i6
l
-
la sugaci, 5It, ir(i ;
la ieptrli,
(iti
;
- - tlt' sut'1ttizir, sfi tlarre
;i
clezgrrsl, irti i
la nistreli, ti{i
;
-
it'1lut'i tlc vi711i1r,i, 516 , _
lu rnai rnu[c, ti.l ;
-
l)or(:i
sltiuo;i 5(i ; _
t.iulilca lot., 61.
- inst't'tt', i7:
1litsirli,57.
Srrt'tl<ltrrr ti,st'nurcol)us('l'olosi[clarrlut.:rr.t.irlor..ii(i,ii7,rr.l:]. \
Srrt'is. I lir, I lfi ;
lit sttgaci, 111):
\.,.i [atc, 1l-r0.
.-
la silbatici. 1 111.
\'arialia aninrakrlol'
;i
plrrnt.e loi'sub ittllueufa dottresticirii,
Srrr'1rlizrr. ltil.
23. rr. t'.
SttLton, rll., 57, 7f.i, lJ1, 1);1, l,lt).
\'as,'r'tor, sistclrrrl, 12, l:j.
Srvirrh<,rc, rll., 1ti, 117,11()" 181j.
\.iclelie, 1ir1.
garpcle
cu
('lol)ot('i,
62 - 6.1.
\.i1ovdl.ic, 150 ;
Scr'pi. {i2. (i;.
-
Provoaca
inro;ilc, 11)1.
Sopillr. tj1,
(i2.
1.
l,i[i:"lt;l{:,,'1,'*^s)
afticatrir' ri2'
Vocea ulllanil ,
52, 5ll.
'l't1rlirr,
Rt'r,.
(it'olgt',
1(i, 101. 1i3t), 185. Voctrx, rll. dc, 6,1 . n.:):).
'I'avlor
ller'. R.. Sft. \'ogt.
(1.,
116. n. 1:!. 7iti,
IIDE-\
') 11
!s1}irt' pritt gest.ut'i, 36, :37.
\\'t'st, rll', 16'
Vulpca, 71, 72.
\\'ilsott' tll"
(ill
;
-
Sattttucl, rll. I3, 1Sl.
ll'r.sstrrt.sc:lta
I'ilit'trts
Syslcllt dt'r )l irrtil; ttrul l)h11sirtllttottTik, 6.
lV \Yolf. ctl., 18.
\\'ocrrl, tlf . J., 101, tt.
:),
I7 l, 173.',
Walliclt, tlr., 18' 1lil. -
cll'
'1"
\\-'' 18'
\\-eale, dl J. P. )lrttrscl, 16, 129, 131, 1tj5.
\Yedgrvotrd, dl. l-letrslei gh, 61, 92, n. 7,9, 121, 130, tt. 10,
'l
136. rr. 6. 157.
\\'eir, tll. Jcrurer, il9. Zbirlilea altcrtdicilot' tlt:rtttici, 57. til.
I) H S [) l? t; I N S
"l'I
N L"l'
DE
Charles
Durroin
DESPRE INSTINCT
*
)Ii,urulir.tnc.
-
lligratiunea pd,silrilor tinere peste rnar i intinderi cle api,
1i
migraliunea somorrilor tineri ttin apa clulce in a,pzl s5,rati
;i
intoarcerea ant-
bilor la, locul lor de na;tere au fo,st pe clrept caracterizate ca instincte surprin-
zrataarc. Tn privin{a celor clouir puncte principale care ne intereser)zl-r, avem, in
prirnul linrl, Ia, diferite rase cle pii,si,ri, o serier completS,, de la cele care ili mut[
ocnzional sarl in nrod regulat asezalea inriuntrul aceleiasi
![ri
pina, la, cele cal'c)
trerr periorlic in
![ri
foarte inclepiirtate,, travelsind, adc'sea noaptea, lalgul rnzirii
pe clistanle clc 400
,qi
500 krn cfl, cle pildir, cle la
ld,rrnul
rle nord-est zr,l ]Iarii
Britanii pinir in sudul Serndin:rviei. In al cloilea rind, in privinla varirrbilit[lii
instinctului rnigraliunii, ad.esea chiar aceea;i specie este migratoare intr-o
f
ar5,
;i
seclentard, intr-alttr sau cliferili indis,izi clin aceea;i specie in aceea;i
tyaril sint migra-
tori siru setlentari
I
or ucestia se pot rlistinge intre ei prin mici cleosebiril. Dr.
Andrer. Smith a remart:at, aclesea, cit de inrI,rlfi,crinat este instinctul migraliunii
la unele mamifere din Africa tlt' surl, itr. pofitla urmfi,ririlor la care sint supuse
in
(,olrse'cinla,; in America tle Nord insir, p(rrsecrutia a de'terminat, intr-o perioadi,
rece11tr;2, c^ in migrafiunilr. lor bizonii s[, traverseze Munlii Stinco;i
; ryi
acele
mari cii ca,r'e st'intincl pe circa ltiO km
[i
pe care bizonii care migrau pe cirn-
piile ctin est le-au arlincit intotdeaulla cu ci!'iva centimetri, iar uneori cu mai
multe zec:i rle centirnetri, l]-atl existat nicioclatzi la vest de llunlii StincoSi. in
Statele Unite, rindunelelc
;i
alte prisziri
;i-au
extins, intr-o perioacll foalte re-
cent[, distanfa nrigrtrf,iunilor lor3.
'l,rrclutc prrlilicatii irr cut'tt'u lrri (;.
I. [torttancs,
Jlcrtltrl lirtolttliort in
-lrunrrtl.s,
l:.tlittu'a I)arrl I\e
llarr.
Lonrh'a, 18811.
'\ccastti
lrrcrru'c rcrLi IcrtrrI conrplt'L al
rrnci piu'!i din capitolr-rl
,,tlcspt'c
instinct" sct'is penIr'tt
()riqirteu
slteciilor, insir trltct'iot' strlllitnttt iu r-t'rlcrea plc-
scLrrLirrii acestei luclali.
,1l)1.
CiorrltI a obselvat ucest I'a1rI lzr ]lalta
Ei
in'I'as-
rrrrrrria, irr t'rnisl'<'r'a rlc srr<1. Bcclrstt'iir (SIrrDerruiiqel, l8 lO,
l).
21)i3) sllrrnt'r'i, irr
(icltttania,
strrlzul ntigt'utot' gi ct'l
netnigt'at.ot'
ltot
f i rlistinsi rlrrpr-r rrrrunl,it galbcnli a tilpii
piciolrt'clor'. l'tt'1rt'lilir t'stc Irrigt'rrloirt't'in.\1'r'icir tlc srrtl,
insii sta!ionarir pc insula llobin, nunrai la 5 knt rlt'cont.i-
rrent ( [-e \'crillrLnl's 7'rrrpcl.s, r'r:1. I, p. 105); rlr'. Antlt'cu
Srnith confit'rtrii aceasta. Pt'cylclita a inccput sir t'iinriuir
in Irlanda iu nunrirL nrarc perttru a sc rcprotltrcc A(roltt
(W. Thonipson, Irr1. IIist. of lreland,
,,RiI'rls",
r'ol. II,
p.70).
2 (lol.
I.-r'0tnout, Ileport of Erplorint Iirlsedifiorr, 1845,
l).
1{1.
:,
\'t'zi rxct'lrrnI ul mcrnolirr irl rlt'. Blrcl'rrnarr <[esprr
trr:cst srrbiccI ip,,Sillirnatr's Philusoph. .Jorrrn.", r'ol. lJO.
p. lSl,
')')')
EVOI,TJTIA i\4INTAL,\
Ltr plsairi, instinctul migratoriu este uneori pierclut, c',fl, la sitzlli, dintrc'
cale up.ii au inceputr fi,rii, vreo caazra bine stabilit[,, s[ se reproclucfi
;i
sit, se sta-
bileascd, clefinitirJit. Scotiaa. in lladeira, prima sosirt'a sitarilor este cunoscutirs
;i
acolo c'i nu sint rnigratori
I
nici llstunul nostru corntln rru este
[rnigratol],
cu
toate cd, aparline unei grupcr c1e plsd,ri tipice migratorii. O gisczi neagr[, carc] fuse-
se ri,nit[, a trflit nou5,sprezeclt' aui in captivitate
I
in clecursul primilor doisprezece
ani, in fiecare prirniivarl in perioncla migraliunii ea cleveuea nelini;tit5,
;i
ar fi
plecat cit mai departe posibil sprc uortl,
ca
;i
alli ind.ir,'izi djn acea specie, din
captivitate
;
insai, clupil, aceastir, perioadil,
,,ea
incet,a d"e :r mai manifest'a aceast[,
Oorin,tl,"6. Am vi,zut-astfel ci, pinf in cele clin urmir impulsul d"c' a migra a dis-
pir,rut Ia aceasti, giscil.
Cred cii, la migraliunezr animalelor instinctul, care lc sile;tel sti porneascil
i1tr.-o anurnitir, directie, ar trebui deosebit de miiloacele necunoscute prin" care
c'le pot distinge o anumitii, clireclie d.e alta si prin caro, tl_rrpil ce o pornescr i$i
pot plstra clirec!,ia pe o noa,pte intunecatir, deasupra
largului m[rii;
;ir
d.e ase-
*"tr.a,
[ar
trebui d.eosebit] tLe rnijloacele, asociate instinctiv cu schimbarea c1e
temperatur6 sau cu lipsa clc, hran5, etc., care le fac s[ porneasc[, la perioad"a potri-
viti,. in aceste c,azari, ca
ryi
in alteler, diferitele aspecte a,le problemei au fost ad.e-
seir confundate intre ele sub d-enumirea de instinctt. in privinla perioaclei de por-
1ir.e,4esigur c5, nu poate fi vorba de memorie la plecarea, pent,rl prima datlt
tu, tineriloi cuci, care-are loc la dou5, luni dupir, cea a pir,rinlilclr lor
;
meritir, totu;i
si, fie observat c[, intr-un fel oarecare, animalele clobindesc o idee tle timp sur-
prinzi,tor d.e exactd,. r\. d.torbigny aratd, czi, in ,\merica t1e Sud, un uliu schilotl
6unoqtea perioada d.e trei silpt5,mini cirrd la mi,n[,stiri se distribuia hrani, s[,racilor
;i
el'folosea acest interval pentru a le vrztta. Oricit cle greu ar fi cle imaginat
cum pot ajunge animalele s[, cunoasc[, fie prin inteligenlir,t fie instinctiv, o anume
perio^ad6, iom veclea indatd, c5, in unele cal,;rtrr animalele noastre clomestice au
d"obindit un impuls, care se repetl anual, de a c[,li,toli extrem cle asemi,nd,tort
tlacfi, nu id.entic, cu un veritabil instinct al migra,tiunii
ryi
care cu greu se poate
datora memoriei.
LTn ad.evlrat instinct este acela care fzlce ca gisca neagrir, s[ incerce s[ scape
pent ru a zbara spre nord.
;
nu qtim ins[, cum d"istinge aceastil pas[,re norclul
^ate
sud.
$i
nici nu;tim cum poate o pasS,re care pleacf,, noaptear cum fac multe,
pentru ; trece oceanul, s[-;i p[streze direclia ca qi cum_ ar fi prev['zutd, cu o
Lusol[. Ar trebui insir, sir,
-fim
foarte prudenli atribuind, in aceastS, privin.litt
animillslor migratoare o capacitate pe care noi inqine nu o aYem8, de;i la clcr
4
DI. \y. Thompson a prczcnLa6 s
gac.clcntti
lelirLale gi;tc tlc Cattada irt captivitatc, cat'c ittcearcl sit scapc
tlctaliati asupl'a intregulr,ri accsl- subiect (vezi Nal. -flisl. spre nord.
of Ireland,,,Bircls", r.ol. II, p.247_ 25i) a cirrui cauz;
?
Vezi E. P. Thonrpson clcsprc Pa.ssiott.s of Artitrtuls,
, discutri. Sc pare cir exisl.ir rnolivc (p. 25.1) si creclcnr 1851, p.9,;i observa{iilc lui Alison clcspltr trcest strbiet't
cir sc pol clistilgc indivizii urigratori clc cei ncmigra- in 7-orlt|'s CgclLtpuctlirt of :lrtrLlomg and Phusiologll, at'tict.r-
Lori. Pctttru Scolia, vczi St. Johtl, 1l'ild Sports of tlrc lul lnslincf, p. 29'
Irighlantls, 18,16, p. 220.
8
Nu mr. poL ablincr de a nn atragc atenlia asupl'a
s
Dr. Freineken, ,,Zoological
Jonmal", vol. \t, p. sr-rperioritilii metoclei
;tiinlifice ;i
prudenlei filozofice,
75. \rezi, clc asernenea, dl. li. V. Har.court, Sketclt of aritati aici, in cotrtrast cu opitriilc prof. Haechel asupra
Madeira,1g51, p. 120.
aceluiagi subicct, carc in prezcnla acestei dificult.irli con-
6
\v. Thompson, l;c. cil., vol. II, p. 63. ln lucrarca chide imcdiat in favoarea rtnni tnistct'ios sim! suplimen-
rlr. Rachr-n:rnla care t.ocntai lle-anl lcft:rit. se rlau cazttri dc Iar
(r'ezi p. 911) (G. I. fiomancs),
LA ANIMALE
lceasta ajulge la o perfec,tiune uimitoare. Sn, c[i,m un singur exemplu : Wrangele,
lavigatorul incetcat, scrie'cu uimire despre instinctul fd,r5, gre$ al indigenilor clin
nordul Siberiei, care l-au cond.us prin labirintul complicat al colinelor cle ghe-
^!h,
schimbincl necontenit clireclial
ryi,
in timp ce Wrangel
observar cu busola in
*ind,, cliferitele cotituri
;i
incerca sii stabileasci, direclia adev[rat[, indigenul
o cunoDtea intottl,eauna perfect in mod instinctiv. De altfel, capacitatea animale-
lor migratoare d.e a-$i p[,stra clireclia nu este f i,r5,
gre
l,
dupd, cum se poate
d.erluce din marele numei Ce rinclunele pierdute, ad.esea intilnite de cor5,bii in
i\tlantic
I
somonul migrator d[, aclesea grc,F cind. se intoarce ]a propriul s5,u
.riu,
,,mul,ti
somoni tLin Tucecl* fiind. g5,si!i in llorth*". Este ins5, intr-adevd,r minu-
irat oum o pd,siric[, deli catil, veninrl din Africa, sau Spania, dupi, ce a traversat
marea, i;i gnse;te exact acelaqi garcl viu d.in centrul Angliei, und.e
;i-a
fd,cut cui-
bul cu un an inaintelo.
Sn, revenirn acum la animalele noastre d.omestice. S-au inregistrat multe
eazuri cle alimale care i;i glsesc d,rumul spre casi, in mod misterios
I
se afirmit
ci, oile in Sco,tia au trecut inot chiar estuarul Firth of Forth in d.rum spre casi,,
care se gfi,sea la 160 kmtl. Chiar d"up[ ce s-au reproclus t'imp d.e trei sau patru
generalii in cimpiile d.in suclul Sco,tiei, ele iqi pflstrcazd, firea lor nelini;titf,,.
Nu
existd, nici un motiv pentr'u care si rn[, ind-oiesc d.e d-escrierea am5,nun,titf,,
pre-
zenlatd, de lfoggt e unli familii c1e oi care avuses o tendi,nlii eredi,tard, de a reveni,
in peri<tacla rle, reproducere, intr-un loc situat la 16 km, d"e und.e fuseserfi, adust'
priinele
;
si, rlupfi, ce rnieii erau destul d.e mari, ele se intorceau ]a locul unde
tri,iau 4e obicei. Aceastl tendinln ereditar5, asociat,ir, cu perioad.a d.e naryterer ra
atit d.e supi,rftoare, ineit propti.tarul s-a vi,zut obligat sil le vindd, pe toate
12-
Si
mai intresant5, este relatarea mai multor autori despre anumite oi d.in Spa-
riia, care din tirnpuri stri,vechi au migrat anual, in cursul lunii mai, clintr-o
parte intr-alta a
1tl"ii,
la o distanfi, cle 650 km
;
toli autorii sint cle acord"
13
c[,
,,d"
indatd, ce vine luna aprilie, oile manifest[,, prin miqci,ri curios de nelinirytitet
o dorin![, puternic[ cle a se reintoarce la locuinla lor de var5t'.
,,Nelini$tel
spune un att altor
-
pe care o manifestl poate servi in eaz cle nevoie clrept
calendar".
,,Piistorii
trebuie sii,-;i exercite atunci toatfl vigilenla pentru a le im-
'r Il'rangel's T'raucls, trati.. engl., p. 11ti' Vezi, de asc-
nrenea, Sil G.
(it'c5',
li.rytediliort 1o -lrr.slralia, t'ol. II, p. 72,
pcnLnr interesanta t't'lrrtare t capltciti{ii ltrstlalietrilor in
:rceasL[ privinlir. Vechii ntisionari {rancczi credeatr cir
indicnii nord-atnericitni erlttt tle faltL contlttsi tltr iltstiuct
la gisirea clrunrului lor.
*
Riuri din Scolia (n*. lrad.).
10
Nurn[rul cle pisiri cat'e viziLeazi tlin it-ttitnplerre
insnlele Azore (Consulul C. FIttttt,
".fourn.
Geograph.
Soc. ", vol. XY, partca a 2-a, p. 282)' atiL de iude-
piirtate cle Enropa, estc probabil par!ial datorat clirec-
{ici
pierdute in tinrpul nrigla!iunii. \Y. T'ltompsotr (Nct.
Ilist. of lreland,,,Birds", vol. II, p.7i2) arat[ cti pirsi-
rile norcl-anrcricaner cal'e pl'ibegesc uneori iu lrlanda
ajung in general Ia perioatla la care ele rnigreaz:i in
,\merica tle Nord. in pI'ivin{a sotuottilor, vc-zi Scope's
Dcrys of
^Snlrnon
I:isltitt11,
1't.
'17.
11
,,(;at'dener's Chlonicle", 1852, p. 798. t111p 11x{c sittI
arfrLate itr l-ottall on the Slrcep, p. 377.
12 (litat
dc Youal-t in
,,VeLet'inat'y
Jout'tlill", vol. \'.
p. 282.
13
Bourgoanne, Trauels in Spairt, trad. engl. 1789,
vol. f, p. 38-5.1. In ltils ?realise on Cattle, TiT(i, p.342,
conline extrasul unei scrisori de la utr clomn din Spania,
tlirr care an re{inut un rezumat. \'ouatt ort tlte Slrcep,
p. 153, cl[ referinle asupra a trei publica]ii, cu descrieri
similare. Pot adiruga, c5. von Tschudi (Sketches of \atute
in tlrc Alps, tracl. engl., 1856, p. 160) afirmi cir anual,
in pritnitvari, vitele siut foarte excitate atunci cincl aud
nrarelc clopoL care este put'tat ctl ele,
;tiind
bine ci
acesta esLe setnnalttl petrtru,,tnigt'lr!ittnca iminentl"
sprc Alpii tuai inalli.
22r IrvoLUTrA 1\{rNT^{LA
piedica sL fug[",,,c1er-ralece cstt'un adcvlr cunosrrut cir clt's-zrr cluce exact la
locul unde s-au n5scut". S-au intimplat multe cazuri in care tr:ei sau patru oi
au pornit
ryi
au flcut drumul singure, cu toate eir in general a,sernenea oi hoinare
sint devorate cle lupi. Este foarte intloielnic dacei aceste oi migratoare sint indigene
in acea
!ar[ ;i
este sigur c[ intr-o perioatlir, relativ recentfl migraliunile lor s-au
extins consiclerabil
;
qi
dac5, este afar crecl cii nu eristri indoiali, ci, acest
,,itl-
stinct natural", dupi, cum il numeste un autor, de a migra intr-o anumit5, direc-
tie, intr-un anumit anotimp, a fos1, clobindit in tirnpul domesticirii, Ttazat, fir,rzi
indoiallr pe acea rlorin![, puternic'ir dt' ?t s(' into:rrcc la locul cle na;tere, do-
rirtfii, care, clup5, cum am vizut, tste co[lur]r"r nnrltor ras,rk'cli. tntregul aeest,
e,az ptrre stricl, paralel cu t'cl al nrigrafiunilor animalelor sirlbaticr'.
S[ exantini[m cum cle a fost posibill na;terea migraliunilor mai remAr-
cabile. Sil lud,m cazvl unei p[,s5,ri care este irnpinsri in ficcare flr, cle frig sau
de lipsi, cle hranii, sir c[lirtorezrscir ineet spre nord, culn sei intimpl5 cu nnelc' p[sii,ri
;
este de inleles cum, cu titnpul, aceastir ellirtorie obligatcrie se tr:rnsformi, intr-o
tenclinli, instinctivi, ea in cazal oilor clin Spania. O", si presupuncm ci, de-a
lungul unui nesfir;it
ryir
de veacuri, vziile s-au transformat in estuare qi apoi in
brale c1e mare clin ee in ce mai largi
;
si incd, se mai poate crede cL impulsul care
face ca gisea cu perlele triiate s[, vrea si, zbaare valvirtc.i spre norrl va eonducc
pasl,rea noastrti pe deasupril apelor fi,r5, de drumuri pi cri prin ajutorul puterii
necunoseute cu care multe animale (;i sfllbaticii) pot pi,str:r direc-tia corct[,, ea
va traversa cu biue rnarea care acoperi, in prezent czirarea veeh.e, acunt cufuntlatii
in apir, a strfvechii sale c5,l[,torii terestre
14.
\-oi da un caz rle migraliune care la ineeput mi-a pzinrt c:i, prezintir o
dificultate speciald,. Se afirrnir c[ in Extremul nord :rl ,,\nrericii, rleoarerce clanii si
renii pul,eau simli mirosul pir,;unilor la o tlistanlti de peste lirO km, ei tra-
versau o intinclere clt' deryert absolu,t pentru a ajunge la anumite insult', unrk'
exista o cantitate mai mare (insti tot insuficientri) tle hranti. Cum s-a putut sta-
bili pentru prima d.atil aceastir migra,tiune ? Dacir, anterior r:lima ar fi fost pulin
mai favorabilli, de;c'rtul larg de 160 krn ar fi putu1, fi acoperit :rtunei cll r'c.."e-
1r
Ntt
l)r'csul)un('rtr
cii linia tlr nriiq-ratiun('ir
lrirsirrilor'
cot'ttslrrrnrlt'inlotrlcarrnn litriei
I)e
cat'rr rrrrri inairrtc o
rrt'trta pirrrrintrrl. l,)stc posibil ca o pasirre anrncalii din
inlimpltu'c rle I'inI pr vl'cun conlincnL sarr pc vleo in-
sttlir inrk'piirtatir, dupii cc a stal acolo citvtr tinrp;i s-a
t'elrrorlus, sir I'i fost inrlernnalir rle iustinctrrl ci innitscrrI
sir zboarc rle acolo,;i apoi sii sc leintoarcir to[ acolo irr
perioada de rcproduccre. Nu crrnosc insir nici rrn fapt.
carc sir spri.iine aceastir idee; dar, in caztrl insulelor ocea-
nicc, carc nu se girscscla o rlistan{ai prca rnare tlc contincnt,
insi care, dirr nrotive cc vor fi clate iutr-un capitol viitor',
nu cred s[ fi fost vreodatl unite ctr continentul, anr
fost. foarte imprt'sionat cle fapttrl cir nrrtnai fotrrte rar pal'c
t:it a cxislat vreo pasirle rniglatoarc
1lc
clt'. l)1. 1l. \'.
I'Iarcorrr[, carcr il scris desprc prisirilc rlin llatlcira, ntri
informeazir r:ii nu rrxisLii nici una
Inrig^ratoare I
pc ace:r
insulti; tot aga este si in Azort', tlupu crrrrr imi conrr-rnicir
rll. Carcn I{trnt, cu loate cr-r este rlc plirerc cri prepcli(elc
t':u'c tnigt'cnzi'r rlin insulir in insrrlir
llot llr'rrl-rsi
at'hi1tr'lugrrl
(itt ct't'iorr cstc lrlriugat: nici un.,canltr" ((i. I. Rottutncs)
,'\[iL cit. artr
ltutuI
a1'la,
1tc
insulcle lrlrlklantl nici o
pirsirrc terestri nu cste nrigratoare. Din ccrcetirrile p('care
lc-arn intrt'prins, nLr t xistir nici o paslilc rniglartoarc
1lc
-\lauriIirr sarr Rotrlbon.
(]olcnso
(,,'l'itsnurnian .Iournal",
vol. f I, p. 227
1
afilnrir ci rrn cuc,
(,'.
lucirltts, este rnigla-
Ittt', rirnrininrl doar'tlei sau
ltatnr
lrrni in \oua Zt'el:rnrlii;
\ttrta Zeclanrlri este o insrrlir alit rlc nlare, incit cl
lloatt'
migra foalte u;or lu srr<l si rrirnine ncolo cu lotul necu-
noscut rle incliricnii din norrl. Insulele Irar'6e, situatc la
circa 290 km cle norrlul Scotiei, au mai rnulte specii dc
pirsiri rnigratoare ((irabcr',
7'ageltttch, 1830, p. 205);
Islirntla piu'('sr-r fit'cea mai irnporlanLa esceptie la
reguli:r, ea fiinrl sitrratir lel tirrnrai. . . lirrr rle ...linia cle ...
100 de slinicni rnarini (ulLirrrelt. zcce cuvinte sinI adirugalc
in crcion, cu spaliile lr:rsatt' in alb pentnr a fi complet:rte
rrlterior- G. L Ronraites).
LA ANIMALE
talie suficienti, care ar fi tentat patrupedele s5,-l parcurgi,
;i
in acest fel ele Ar
fi descoperit mica insulS, nordici, mai fertilfl. lns5, frigul glaciar intens a prece-
d.at clima actualii,
;i
de aceea ideea unei clime anterioare mai bune pare cu totul
de nesuslinut
I
insd,, daci, au d.reptate geologii americani, care cred., pe baza, scoi-
cilor recent descoperite, ci, ulterior perioad.ei glaciare a existat o perioadS, pu,tin
mai caldi, d.ecit cea actual5,, atunci avem poate eheia migra,tiunii elanilor pi a
renilor de-a curmeziqul cleryertului
15.
Fri,aa 'inst'incti,,uri.
-
Am mai discutat despre blincle!,c,a ereditar6 a ani-
malelor noastre clomestice
;i
d.in cele ce urmeazS, reiese cL nu am nici o indo-
ialfl ci, frica dc-. om trelouie intotd.eauna s[ fie dobinditd, mai intii in stare natu-
ralf
;i
c5, in stare donrestic[, ea este d.oar pierdutS,. Tn pulinete arhipelaguri
;i
insule locuite de offir clespre care am putut descoperi o relatare timpurie, ani-
malele indigene erau complet lipsite de frica de om
;
am stabilit aceasta in
ryase
cal,urr) inp6,r!ile cele mai inrlepl,rtate ale lumii;i la pd,,r[ri
;i
mamifere din speciile
cele mai diferite
16.
Pe insulele Galapagos am impins un
;oim
de pe o craci, cu
!,eava
purytii, iar pfls[relele au bd,ut ap[, d.in vasul pe care il tineam in min[.
Asupra acest'ui subiect am d.at d.etalii in ,Iut',tr,alul meu
;i
aici voi sublinia numai
ci, blindelea nu este generalzi, ci special[, ta\d, tle om, deoarece pe insulele Falk-
la,nd. girytele ili cl5,desc cuibul pe insulele invecinate ttin eautza, vulpilor. Aceste
vulpi, care semlnau cu lupii, erau tot atit de f5,r5, frici, falzi de orr ca
ryi
pd,s[-
rile, iar marinarii din ci,l[toria lui Byron, confundindu-le curiozitatea cu feroci-
tatea, fugeau in apl pentru a le evita. Jn toate,t[rile vechi civilizate, circum-
spec{ia
ryi
frica chiar a puilor de vulpe si de lup sint bine cunoscute
17.
Pe insu-
lele Galapagos, marile
ryopirle
terestre (Am,blyr"ltynchus) crrau extrem de blincle,
arya incit le puteam trage de coadri, pe cincl in alte p[r!i ale lumii
;opirlele
m,ar"i,
sint destul de circumspecte.
$opirla
acvatic[, din acela;i gen trflieste pe coast5,, este aclaptatd, la inot
ryi
se scufundir perfect in apd,
;
ea se h.rirne;te cu algg din fundul apei
[i,
fi,r:i inclo-
ia,lzi, este expusd, pericolului din partea rechinilor. Jn consecin![, cu toate ci sint
blinde pe pamint, nu le putem goni in ap6, iar cincl le aruncd,m acolo, ele intot-
cleauna inoatir pe datii, inapoi la
,tzirm.
Iatd, contrastul
[dintre
ele
;il
toate ani-
malele amf ibii din Europa, cale, atunei cind- sint tulburate cle c[tre cel ma i
periculos animal, omul, imediat
;i
instinctiv se reped in ape.
Blindele a p[seirilor d.e pe insulele Falkland- este deosebit rle interesantl,
rleoarece maioritatea chiar a acestor specii,
ryi
in special a pd,sir,rilor mai mari,
sint' excesiv de sribaltice in Tara de Foc, und.e timp tle gerreralii au fost urmlrite
tle clitre silb:rtici. Ileritir rnai :lles l'emarcat c[ pe ambele aceste insule, precunr
li'Pat'agraful
intlc parantezt' rlrellte t'stt
;ters
forrrtc
slab cu creionul ((i. [. Ronranes).
16
ht
,,.Iournal
of Researchcs", 181,=r, p. ii78 am dat
rtetalii asupra insulelor l.-allilancl
;i
(ialapagos.
Dc Cada
\losto (Kerr's Collectiort of I'oguges, r'ol. II, p. 246)
spunc cii pe itrsulele Capului \-crcle, ponrnrbeii sint atit
tle blinzi, incil
llot
fi prinqi cr,r u$urinlir. Acestea sint deci
singut'ele gntpc mali dt: insule, crr excep{ia cclor ocea-
tricc (rlesple care nrr pot grisi nici o relatare mai veche),
care erau rrelocuite attrnci cinrl ilu fost descoptrite. in
1626,
'fltos.
I{t'r'bert. (7'ruuels, p. 13.l[l) rlescrie blintle{cr
ptisiililor de pe insulele \Iauri{iu, iar Du Bois, itr 1669-
1672 intrl in dctalii in lcgiturl cu acest subic'ct, in pri-
vinfa Iuturor pisArilor din insula Boulbon. (Hd,union).
Opt. ]loresbv nri-a imprurnutat tnanusclisul unei re-
latriri a inspecfit'i ir-lsulelor Sl . Picrre
;i
Provirlence, la
norcl de \ladagascar, in care descrie extrenra blinder(e
a porutnbeilor. Cpt. Carmichat'l a descris lilinrle!ea
pislrilot' de pe Tristan d'Acunha.
1?
Le Rov, lellres I)hilosoplr., p. 86.
EVOLUTIA MINTALA
Di
pe Galapagos, rlupzi cum anr notat in Jurnu,lul rneu, ir_r cornpara!,ie_ cu tliver-
sele relat5,ii anterioare clatei cind am vizitat aceste insule, pi,slrile dervjn trep-
tat, din ce in ce rnai pulin blinde si este surprin zi'r,tor, avincl, in ved"ere grad"ul
de urmiirire pe care au suferit-o ocazional in decursul ultimelor llnu sau d.oul,
secole, ci, ele nu au d.evenit
ryi
mai stilbatiee ceea ce tlovede;te c[ frica d.e om nu
este clobinditd atlt de curintl.
i1 veclile
!i,ri
loeuite, unde anirnzrleler au clevenit in general
.si
instinctiv
f oarte fricoase pi
'bd,nuitoare,
ele inva![ f oarte curind- una de la alta,
;i
poate
chiar c1e la alte specii, s5, fie prudente fn![ d.e orice obiect neobiqnuit. Dste noto-
riu cd, pobolanii
Fi
qoarecii nu pot fi pringi mult t'imp cu acelaqi fel d.e cursi,lS,
oricit d.e ispititoare ar fi rnomeala
I
totu;i, intrucrit este rar ca unul care a fost
prins sh, r"*p,', ceilalli trebuie s5, fi inv[,f,at pericolul v5,zindu-$i tovarirqii sufe-
iinct. Chiar obiectul cel mai inspfimiutiltor, tlacf nieiod.atl nu reprezinti, un pericol
qi d.acd, nu este temqt tn tnoil i,nsti,ttctic, este privit imediat, cu ind.iferenll, clupit,
cum ved.em in cazal trenurilor noastre. Care pasirrelasfl atit cle greu sS, te apropii
ca stircul
ryi
d.e cite genera,tii ar fi nevoie
pentru a face pe stirci sti nu Ie fie fricil
d.e om? Totu;i, d.t. ihompson spunele cL, d-up5, o experien![ c1e citeva zrle, aceste
pd,sdri vor li,sa, frard, team5, sd, treac5, un tren pind, la o distanld,
_d.e
jumi,tate
he bd,taie cle pu;c5,20. L-1u toate ci, nu poate exista ind.oiald, c[, frica d"e om iu Ye-
chile
!d,ri
tocuite, este par,tial d.objnd"it5, ea elte_ totu;i instinctiYlr intrucit pi,si,-
rile care cuib[,resc sint in general ingr or,rte cind vzid pentru prima datit, un om
;i
cu siguranli, cu mult mai mult Aecit pi,si,rile. bir,trine cle pe arhipelagul Falk-
iand.
;i
Galapagos, d.up5, ani d"e zile c1e perseculie.
in Anglia avem clovezi ercelente czi frica de om este clobinditd,
;i
ere,d-itard,
in funclie cle grad.ul pericolului la care animalul este expus, d.eoartlce, clup[, cum
de muit a remarcat onorabilul Daines Baningtonzl, toate p[si,rile troastre
ntari,, tinere sau bltrine, sint extrem de silbatice. Toturyi, nu poate
_exista
nici un raport intre d.imensiune si friczi, d.eoarece, atunci clnd- insulele nelocuite
arr fost
yrzitate
pentru prima cl'at,ra, p5,sd,rile mari erall tot atit d.e blinde ca si
cele mici. Cit d.e excesiv d-e circumspect5,
este colofana noastr[
qi totu;i nu ii
este fricf,, d-e cai sau
yaci,
uneori aqezind.u-se;te spatele 1or, intocmai cum fl,ceau
porumbeii pe Cowley la Galapagos in 1864. in Norvegia, und-e cofof.an? nu.este
irrmi,ritfl, & i;i culege hrana aproape,
,,in
jurul
u;ii, uneori intrintl in interiorul
cAsei,tzz. Cioara, vinXtii,
(('. coi'ni,t:S este, clc asornenea, una d"intre prisririlt' celer
mili srilbatiee
I
t,otusi, in Egiptzs ea este extrem rlc blindil. tr'ieeare pui r1e coto-
18
Il. P. Thomltson, 1)rt.sstolt.s of .lttintul's, p. 29,
le
Nrrf. IIist . of Ireluntl, ,,Birtl",
vol. II, p' 133.
z0
X,fti poL referi aici la coroborart'tl pc care aceasLt-t afir-
malic a prirnit-o recenL intt'-o corespontlen!ir riintre clr. Rae
;i
Gooclsir (,,NaLrtre", 3,72;i 19 iulic 1883)' Primrtl spune
c[ rafa silbaticit, li;i!a etc., care frecventcazi" anunite
districte pe unde a consLruit calea ferat[ la Pacific, au
cleveniL cu totul firril fricl de tl'euttri chiat' in
llriurclc
citcva zile cl1p5. cer s-a cleschis circnlalia, iar cel ditr rtt'nlii
dir dovezi sirnilarer in privin!a pirsirrilor sitlbatice clin
,\rrstrulia, ncllrrgirrd :
,,\ruietul
constant al marii circtt-
la!ii, prcctrttr;i vacarntttl neitrtcrttpt'
;i
zgomoLele itt-
spirirninltitoat'c ale ttutri giiri mari dt' cale feratit, la o
arunclturir cle piatrir rlt locurile frccvcntate dt' ele, sitll
acurn crt Lotttl nebirgate in scatni. dc aceste pisit'i, carc
rle obicei sinl cele tnai prurlente
9i
cit'cumspecte dintre
LotrLe pi.sd.rile (adicir ralele siilbatice). ca sI rtu iucalc insir
spaliul clv., tru voi nrenliona mttlLe alte cxemple pentru a
dovecii atlevirrttl obscrvaliilor dr. Rae" (G. I. Romanes)'
21
,,Philosophical
TLansactions", 7ii3, p. 264.
22
Dl C. Helitson, ,,)liti3-.
of Zool. atrtl Bot.", vol
'
II,
p.311.
:le
Cieoffro-v St. - Hilaire,
,,Ann.
des lltts.", vol.
[\, p' '171.
LA ANIMALE
fand, sau d"e cioari, nu a putut fi speriat ln Anglia
ryi
totursi tuturor le este extrem
cle fric5, cle om;pe de alt5, parte, pe insulele Falklancl
;i
Galapagos, multe p5,s5,ri
bd,trlne gi pfl,rinlii lor trebuie c5, au fost speriate mai inainte,
ryi
au
ydzut
attete
ucise
;
totuqi, ele nu au dobind.it frica cle cel mai clistrugi,tor animatr, omul2a.
Animale care, d.upii cum se spune, simuleazi rnoartea -- o stare necu-
noscutl oric[rei fiinle
-
imi pd,rea un instinct remarcabil. Sint cle acord cu acei
autorizs care cred. c5, acest subiect a fost mult exagerat
I
nu rn5, incloicsc cir,
leqinul (am
linut
un mi,c5,leandru le$inat in min5,) qi efectele parahzante
ale fricii
excesive au fost confund.ate uneori cu simularea mor!ii26. in aceastir, privinfii,
insectele sint cele mai bine cunscute Avem printre ele o serier perfectir, chiar
ln cad.rul aceluiaqi gen (dupa cum am observat la Curcu,lio sau 0l,,r"ysomela), t1e
la speciile care nu simuleazd, d.eclt timp cle o secund.X si uneori in mccl imperfcct,
inc5 mai miqcind.u-Di antenele (ca la unii Hi,ster), qi eare nu vor simula a cloua,
oard',
.oricit
de mult ar fi iritate', pirrii la alte specii carez clupd, De Geer, pot
fi prajite cu cruzime pe un foc incet f5,ri, si fac5, cea mai micii, rni;care
ryi
pina la
altele, d.e asemenea, care ri,min timp ind.elungat
nemiscate, chiar-piri5 ia aolii-
zeci si trei cle minute, cum am constatat la Chrysomela spa,ttii,. TJnii indivizi din
aceeaqi specie de I'ti,nus iau o pozitie diferit5, d.e a celorlal{i. Or, nu se \'& putca
nega cd, mod.ul
;i
d.urata simul5,rii sint folositoare fiecdrei specii'd.up.i fctrul^peri-
colului de care trebuie s5, scape
;
de aceea nu este mai maie dificuttatea rc,al5 irt
d.oblndirea prin selectie naturali,, a acestei atitud.ini eretlitare d.ecit a orici,rei alta.
M-a surprins totugi
j
ca o consecin!5, ciud.atd,, faptul cd, insectele au pltut ajllge
sd, simuleze exact poztlla pe care o iau atunci clnd. sin1, moarte. ne accea Am
notat cu grij5, pozijriile simulate de c5,tre 17 specii diferite d.e in,cecte (in.clusiv lu6s,
un pi,ianjen
ryi
Oni'scus) apartinind. genurilor celor mai distilcte, atit siprulatori
slabi, cit
;i
foarte buni
I
ulterior mi-am procurat exempla,re ale unora tliutre
aceste insecte, care au pierit
de moarte natural6
;
pu altele le-am ucis c1 cam-
for printr-o moarte inceat5,
;i
u;oarra
1
rezuttatul a fo.st ci, in nici ulul clin cazuri
2a
Am aritat rnai sus gradul subl_il la care sc poatc
clc7ysl12 asemenea teamii inslinctivi atunci cincl est.e
in nrlsurli si dislingir ce reprezint.[ o clistanlir prude'tir
de la armt'le cle foc. Dc cind am scris pasajul la care rtrl
refcr (vezi p. 797), am intilnit urmirtoarea observalic
itr scrisorile publicate rccent de dr. llae in
,,Naturc,',
interesanld deoarece arat5. ciL de rapid atinge un ase-
nrcnea rafinarnent in discriminare :
,rSit
rni se permitir
sli tlau unul din multele exempler, carc imi sirrl cunos-
<ruLe, de rapiditaLea cu carc pirsiirile dobindesc cunoStin-
!a
pcricolului. Atunci cincl ploierii aurii vin clr la
locurile de reproducere situate la Iatituclini lnalt e, ei
yiziteazii
in numir ntare insulele din.nordul Scoliei gi
riimin inprcntri in stoluri mari. La inceput te poli apro-
pia uqor de ei, insri, dup[ ce s-au tras citeva focuri cle
arrnl in ele, r-rtr nuntai ci devin mult mai timicle, ci par
s.i nrlsoare crr mare exactilate clistanla la care sint in
afalri ric orice pericol" (G. I. Rornanes).
rb
Corrch, Illustratiotts of Insthzcf, p. 201.
26
Cel tnai curios caz dc sinrulare a mor{ii carc pare
aclcvtiratir esLe ccl dat de \\-rangel (7'rauels in Silteria,
trad. engl. p. 312), referitor la gigtclc care rnigr.caz:i pen-
tru a nirpit'li at.unci cincl sinl incapabile sli zl.'oare. r\uto-
rul spune c[ ele simulau rnoartea atit de bine, ,,cu picio-
arele si gitul ir-rtinse, conrltiet r.igide, incit arn trecut
pe lingl elg crezinclu-lc rnoarte. Inciigcnii insr'i nu sc lirsati
astfel ingela{i. Sirnrrlalca cat'cr rnl 1c scapir rle vulpi,
Iupi ctc., care, presrrpun cir lliricsc in trintlre, i-ar scirpa
oarc dc;oinii? Acest caz
llar'()
stlaniu. O
;opirlr'r
djn
pata-
gonia (,,Journal of llesearches", p. 9?) carc tr-itiesLe ln
nisipul din apropierea coastci
$i
estc pestrill ca gi el,
atutrci cind cste spet'iatir, sjrrrrilcazit moai'tca cu picioa-
t'ele intinse, cu cot'pu1 l:isat in jos
;i
crr ocliii itri:higi;
daci insi rnai cste tulbulatri. eri se ingt'oitpir rcpeclc in
nisip. I)ac[ iepurele de cirult ar fi fost rin lric animal
nt'inscmnal qi dacii
;i-ar
fi inchis ochii atunci cind r..sle
pe cuicu;ul siu, oarc nu arn fi slnis pr:ate cA simulcazl
tnoarlea ? In privinfa inscclelor, vezi l(irby
;i
Spence,
Itiroduction to Dntomologll, vol. IlI, p. 23-1.
16
EVOLUTIA MINTALA
atitud.inea 1s crr& exact aceea$i, iar in mai multe cazrtri atitudinea celor ce
simulau
$i
a celor cu adevlrat moarte era cit se poate d.e diferiti,.
Ni,d,i,fi,care
;i,
habita!'ie,
-
Revenim acum la instincte mai complexe. Cui-
burile pd,sd,rilor au format, cel pulin in Europa si in Statele Unite, obiectul unui
stud.iu atent, aqa incit avem o acazLe bun5, si rarir, d-e a vedea d,ac[, existd, vreo
varialie la acest instinct important
;i
vom constata cd, a$a
ryi
este. Yom mai
constata d.e asemenea c5, ocazti favorabile
;i
inteligenla modifici uneori, lntr-o
micd, md,surii,, instinctul de construclie. La cuiburile pd,sarilor arrem, cleasemenea,
o ,qerie neobi;nuit d.e perfect[,, d" la cele care nu ccnstruiesc nici un cuib, ci
stau pe solul gol, la altele care fac un cuib extrem de simplu
;i
imperfect,
apoi la cele mai perfecte si aqa mai d.eparte, pin5, ce ajun.gem Ia construc!,ii mi-
nunate, rivalizind. cu arta
fes5torului.
Chiar la un cuib atit d.e neobiqnuit ca cel cle H'irundo (Collocalia e.sc'u,-
lenta), mincat cle chinezi, cred" c5, putem urm[,ri stad"iile prin care instinctul
necesar a fost d"obinrtit. Cuibul este compus dintr-o substan!5, fragil5, alb5,, tran-
sparentS,, foarte asemf,,nd,toare gumei arabice pure sau chiar sticlei, clptu;it
cu puf d.e fulgi ad.erenli. Cuibul unei specii inrud.ite cle la British }luseum con-
st5, d.in fibre neregulat reticulate, unele sub,tiri ca27 d.in acee a;i substanfi,
;
la o alt6, specie, buc5lile d.e alg5, marin[, sint agluLinate printr-o s,ubstanf5, simi-
lar6,. Aceast5, materie mucilaginoa,q5, uscati, absc arbe curind. apir, si se moaie
I
examinatd, la micrcscop, nu prezint5, nici o structur5, afari, de urme de lamina-
rie qi b[,qici in general in forrnd, de par5, cle d"iverse d"imensiuni
I ;i
de fapt aces-
t,ea sint foarte uspectucase in mici fragmente uscate, iar unele bucit!,ele ar[,tau
aproape ca o lavii, cu bf;icufe. O rnic5, bucir,,ticir, puri pusd, la flac5,r[ piriie, se
umfld,, ins[ nu artle ugor, qi rniroasc' puternic a, materic, anitnalti. Dupri dl. G.
R. Gray, cziruia ii sint foarte indatorat pentru faptul c1e a-mi fi permis sit,
examinez toate exemplarele d.e la Muzeul britanic, genul 0ollooal'tla este inclus in
aceeaqi subfamilie ca
ryi
tistunul mare comun (Qlpselus apus). ln general, aeeastir
d.in urmi, pasrire i;i insuseste cuibul unei vrribii, in.s[ dl. Macgiliivray a clescris eu
grijir, d.ou[ cuiburi in care materiale rlezord"cnat aranjate erau agltrtinate la utr ioc
prin fire extren] de subf,iri d.intr-o substanlI care pirlie, insl nu ard.e ulor cincl este
pusri la flacirir. Tn America d.e Nord.z8, o altfl specie d.e rindunicd, face cuibul ei
aderent la peretele vertic:r,l a,l unui co; de solr[
ryi
il construieryte clin bucrllele mici
cle lemn a;ezate paralel ,1i aglutinate la un loc cu bucffi dirrtr-o mizgra fragilir,
cAre, ca
ryi
cea, tle la ll,stunul cu cuib comestibil, se umfl5,
;i
se moaie in aP[,
impril,rytiind un miros animal puternic; nu se tleoselre;te clecit prin faptul cit, t'ste
27
hr rnanuscris este lisaI inlen!ionnt urt gol pentrtt
a fi conrpletat ultcliol crr rrn ctrvint corcsliunziitor (G.
I. Romanes).
28
Perrtrtr Cgpselus ntttrurtus, vezi llacgillivray ,,Bri-
tish Bircls", vol. III, 18.10, p. 625. Petrtru C. pelasgitts,
vezi excclentrr lucrat'e a d-lui Peabocly despre pirsirrilc
clin ]Iassachussetts,
,,Bost
on ,Journal of Nat. Hist. "
,
vol. III, p. 187. Dl. E. Robt'rt (Comptes Renrlus, citat in
,,Anns, and llag. of Nat.. F{ist. ", vol. VIII, 1842, p.
.176)
a constatal cit crtibut'ilc cle 1/frru'ulo riparia, ficttttr
pe nralurilc nisipoase ulc Yolglii, avc:ul suprafetclc sttperi-
oare tencuite cu o srrbstattlli atrimalli galbenir, pe cat'('
;i-a
irnaginat-o ca fiitrtl cotrstrtritii cliu icrc de pegte. A
putut oare sii fi gre;it el specia, tleoarecc tru existir trici
un motiv de a prcsuplrnc cir rindunica Hirundo riparia
are vreun asemenea obicei ? Aceasta ar fi o varialie l'emar-
cabill a instinctului, rlacl s-al putea tlovedi
; 9i
tnei
rernarcabil este c[ accastei pasirre apar{itte rtnei subfatnilii
dife:rite rle Hirundo riparicL;i Collocalia. Sint inrlcmnaL sii o
crecl, deoalece, s-a afirnrat, pare-se pe clrept, ci. litstttntrl
iqi urnezegtc cu saliv:i irdt'zivit noroiul ditr care i;i corl-
st.ruie;te cuibul.
LA ANIMALE 229
g5,lbui-cafeniu, cd, nu are atitea bule mari d.e aer, c5, este mai evid.ent laminatd,
qi cd, are chiar un aspect striat, f[cut d"e nenumd,rate puncte eliptice, excesiv
d.e mici, carc crecl c[, sint bule de aer minuscule, alungite.
Majoritatea autorilor sint d"e pd,rere c[, cuibul comestibil al ld,stunului este
format fie clin iarbd, cle mAre, fie d.in icre d.e peDte; cred. cd' allii au binuit cra
este f ormat d.intr-o secrelie d.in glandele salivare ale pls[rii. Din observaliile
anterioarc, nu mI pot ind.oi cir, aceastd, ult'imi rpatezh este cea corectd,. Obice-
iurile terestre ale l5,stunului mare qi mcd.ul in care se comporti, substanla
la flac5,r5, aproape cir, lnld,turd, rpoteza icrbii d"e mare.
$i
nici d.upir, ce am exami-
nat icrelo de pe;te uscate, nu pot crecle cI, am putea gdsi Yreo urm5 d-e mate-
rie celularzi ln cuib, dacei, el ar fi fost fcrmat in acest fel. Cum ar fi putut
oare lir,stunul mirre ale clrui obiceiuri sint atit d.e binc cuncscute, sd, obfin5, icre
de peqte frirl s-o aflir,nr'? 1)1. Macgillivray a artitat cir, eriptele salivare la ld,stu-
nul mare sint mult dezvoltate
ryi
cre de c[ substanf,a cu care materialele cuibului
sint prinse laolaltii este r,ecretati, de gland.ele lor. Nu nli inrloicrsc cd' aceasta
este originea substanlei similare
ryi
nrai abunclente din cuibul lirstunului mare
norrl-american, precum
ryi
clin cel d.e Collocaliu tscu,lentrt. in acest fel, putem
in,telege structuril Frr mai veziculari, si laminat[, preurn si structura curios re-
ticnlatil a specici clin irrsulele Filipine. Singura modifica,re necesard'la instinctul
acestor cliferite plsi,ri este ca rlin ce in ce mai pu,tine materiale strd,ine s5, fie
folosite. Conchid tleci cit chinezii fac supir, tlin salivir, usca,t52e.
Dnc[ cr5,uti,m o serie perfectl d.e cuiburi c1e pi,sir,ri la fcrmele mai pulin
comuner rr trebuie niciod.ata sri uitim c5 pI,s5,rile actuale trebuie sL fie ln num5,r
infinit de mic tald, cle-. cele care au existat c1e cincl s-au imprimat urme d.e picioa-
re pe litoralul formatiei de gresii roryii nci itl Americii de Nord..
Dacir, se aclmite cli cuibul fiecfrei p5si,ri, situat oriund.e
ryi
construit
oricum, este bun pentru acca specie in cond.i,tiile sale proprii d.e viali, cL instinc-
tnl c1e nid.ificare variazh, oricit d-e pulin, cind o pas[,re este pusir, in condilii
noi
,si
cit varia!,iile pot fi eredil,are, ceea ce nu este cttuqi d.e pulin ind.oielnict
atunci selec,tia naturalir, in rlecursul vremurilr;r, ar putea mod.ifica qi perfecliona
aproape pinir, in orice grad cuibul unei pi,sir,ri fafir, d.e cel al strd,rncryilor ei din
timpuri ind.epl,rtate. S5, iau unul d"in cazurile cele mai extraord.inare care au fost
inregistral,e
;i
s5, vedem cum ar fi putut acf,iona seleclia
;
mii, refer la observalia
cL-lui Gould-
30
asupra
,Megapod,'id,ae-lor
australiene. 'f'aleqalla lathami' iqi ad.un5,
o mare piramidd,, in cantitate d.e 2-4 clrule, d.e materie vegetalir, in descom-
punere,
ryi
ln mijlocul acesteia lli d.epune oulle. Ou5,le sint clocite d.e masa in
fermentare, a ci,rei c5lduri a fost evaluatd, la 90" tr'
;
puii isi fac d"rurn cu ghearele
pentru a ieqi d.in aceast[ movilifi,. Tendin!,a t1e acumulare este atit de puternicd,,
incit un s,ingur mascul neirnperecheat, in captivitate la Sidney, i;i stringea anual
o masi, irnen,qfi, cle materie vegetald, Lei,poa oaellata face un mald.[r, cu o circum-
2e
Estc aproapc inutil de observat ci trebuie sri tre
anrintitn cle data la care s-a scris aceasta; sc poate rc-
nlarca insir ci, incir clin 1817, Home a aritat (,,Philoso-
plrical Transactions", p. 332) ci pt'oventriculLrl \a Col-
Iocalia cste tlc o stnrctrrri glandularir ciudati, adaptatri
probabil la sccretarea stibstantei din care estc construit
cuibtrl la Collocalia (G. I. Romanes).
30
l]rrrl.s of Australia
$
Iriroduclion to the Birds of
Australia, 1848, p. 82.
40 __
NVOLUTIA MINTAT,A
ferinfd, d"e 1,35 m
$i
inalt d.e 1,20 m, d"in frunze gros acoperite cu nisip
ryi
lasd,,
ln acelagi fel, ca oud,le s5, fie clocite d.e c[,ldura fermenta!,iei . Ilegapodi,us tumulus
d.in pi,rtile de nord. ale Australiei isi face un mald5,r chiar qi mai rnare, lnsi, se
pare cL el contine mai pulind, materie vegetald,
;
alte specii din Arhipelagul Mala-
tcz sLr pare cil lryi tlepun oud,le in gd,uri in p5,mint, nndc-' sint clocite numai d.e c5,l-
d.ura soarelui. Nu este atit de surprinzd,tor ca aceste p5,s5ri si,-ryi fi pierdut instinc-
tul d.e clocit, rlacir, temperatura potrivitd, este farnizatra fie de fermentalie,
fie cle soare, cit e'ste faptul cd, ele sint obi;nuite sd, ingr5,m5,t[eascd, mai d.inainte
un mald[r mare d.e materievegetald, pentru ca aceast,a s[, poat5, fermenta, cleoarece,
oricum s-ar erplica, se gtie ci, alte pd,s5,ri iqi pir,ri,sesc ouzile atunci eincl cd,ldura
este snficieuti, pentru clocire, ca in cazul lui M'usci,capcc (,,fly-catcher"), care
Di-a
cl[dit cuibul in sera cl-lui Knight3l. Chiar sarpele se foloseryte cle un pat cald.
in care isi clepune ouirle
;
ceea ce ne intereseazii pe noi rnai mult este ch, dupii,
prof. Fischer, o gi,inil comunii,
rrs-&
folosit de crild.ura artificiali, a unui pat calcl
pentru a-;i cloci oui,le"3z. R6aumur
ryi
Bonnet, de asemel.IeA, au observat3s cil
furnicile au incetat munca lor istovitoare cle a-Di muta zilnic ou['le I:r
ryi
c1e lu
suprafafir, dupri c5,ld.ura soarelui, atunci cinrl i;i cllcliserir, cuibul intre cloi stupi
pe albine, d.e uncle le venea o temperatur[ potrivitil
;i
constantzi.
S5, presupunem acum c[, cond.iliile c1e viali, ar favoriza o pasrire d.in aceas-
t5, familie, ale cilrei ouri erau clocite numai d.e razele solare, sd, se extind.ir
intr-o t,arii, rnai rece, mai umed.d,
;i
rnai impi,d.uritl
I
atunci acei ind,ivizi, carc'
rlin intimplare au tendin,ta de acumulare intr-atit mod"ificat5, ineit preferir, mai
mnlte frunze
;i
mai pufin nisip, vor fi favorizali de extind-erea lor, deoareee
vor acumula mai multfl materie vegetal5,, iar fermentarea acesteia va compensi]
pierrderea c[ld-urii solare
ryi
astfel vor fi cloci,ti mai mulli pui, care rror moqtcrti
ciud.ata tendinfri acurnulativl a p[rinfilor lor tot ntit cle ugor ca si rasele
noastre c1e ciini, rlintre care una mosteneqte tendin,ta d.e a inclica, alta d.e a urmitri.n
iar alta cle a se repe zt la vinat.
$i
acest proces de selecf,ie naturali, ar putea f i
continuat pind, ce ouiile ar ajunge szi fie clocite exclusiv de cir,ldura fermetrtittit'i,
p:l,sirrea ignorind desigur tot atit c1e mult cauzA acestei czilcluri, ca
ryi
a cclei
a propriului s:iu corp.
Atunci cind d-oud, specii indcaproape inrudite, cle exemplu una semiacvaticti
ryi
cealalti, terestri,, sint mod.ificate din caaza mcd.urilorlor diferite de r,'ia{[, simili-
tudinea lor in privin,ta principalelor trdsd,turi generale ale structurii, este datorati,,
dupir, teoria noastrl, descendenlei din strlmoqi comuni, iar uryoarele lor deosebiri
sint datorate moclific5rii ultericare prin selec,tie natural5. Cin.d auzim c[ un sturz
din Amc'r'ic:r de Sutt (7.
'fallrlandicus)
iqi cS,pturyeqte cuibul, ca qi speciile noastre
europene, in acela;i mod neobi;nuit, cu noroi, deqifiind. in.cc,njurat, c1e plante
ryi
ani-
male cu totul diferite, eI este desigur situat in ccndilii carcum diferite, sau eind
aflim ci, in America cle Norcl masculii de bourel
34,
ca qi masculul speciei noastre,
nu obiceiul ciuclat
;i
anormal d-e a face
,,cuiburi
de masculi", necd,ptuqite cu penet
31
Yarrellr,,British Birds", vol. I, p. 1ti6.
3r
Alison, articolul Irtstir"tct clin 1-odd's Cgclopedta
ol' ,lncttomll cutcl Phgsiologtl, p. 21.
33
I{irb1'
;i
Spence, Introductiort to Iintornologg, vo1.
II, p.519.
3a
Peabocly,
,,BosLon
Journal of Nat. IIist.", vtll.
III, p. t++. In legituri cu speciilc noasl.re, vezi lfncgil-
livray,
,,British
Rirtls", vol. III, p. 23.
LA ANIMALE
231
irr care s[ se atli,posteasc5,, cind. afl[m astfel de cazuri, si ele sint d"estul de nume-
roase Ia toate clasele de animale, trebuie sI atribuim similitud"inea instinctului
rnorytenirii lui cle la strd,moryi comuni, iar d"eosebirea fie modific[rii selective
usi
profitabile, fie obiceiurilor tlobindite
;i
ereditare. frr. acela;i fel, dupi, cum sturzul
rtordic
ryi
cel suclic au mo;tenit in rnare md,surif nidificarea instinctivi de la un
str[,mory comun, tot arya, f5r5, indoial[,, sturzul si mierla au mostenit, d.e asemenea,
rnult de la str6moryul lor comun., insi, cu modificS,ri oarcum mai considerabile,
la una sau ambele specii, ale instinctului str5,moryului lcr str[vechi
ryi
necunoscut.
Yont examina acum variabilitatea inst,inctului cle nidificare. flazurile ar fi fost, f5,ra,
indo-iald,,. mllt mai numeroase dac5, qi in alte
-tiri
acest subiect ar fi fost studiat cu aceeaqi
gtijd, ca in Marea Britanie qi in Statele tlnite. Din uniformitatea general5, :r cuiburilor fie-
c5,rei specii veclem clar cd, chiar detalii neinsemnate, ca materialele folosite qi pozilia aleasd,
p^e o ramur[ inalt5, sau joasd,
pe un mal ,qau pe un teren neted, solitar sau in comunitd,li,
sint datorate nu intimplS,rii sau inteligenlei, ci instinctului. BtTh',ia suh:ir:ola, d.e eremplu, se
poate_ deosebi de doui, specii indeaproape inrudite de pitulice mai uqor prin faptui c5,
cuiltul ii este c6ptuqit cu pene decit prin oricare alt caracter (Yarrell,
,,Biitish
Birds";.
Adesea net-oia siltl constringerea face ca pasdrea s5,-qi moclifice asezarea cuibului;
se_ pot cla, numeroase exemple, din diferite pilrfi ale lumii, de pd,sdri care se reprorluc pe
triltori, ins5 in
f5rile
lipsite de arbori
[se
reproduc] pe sol sau printre stinci. r\utlubon
(citttt in
,,Boston
Journal of Nat. Ilist.", vol. IV, p. 249) afirmd, cd, pe o insulif5, rle
lingd, Labraclor,
,,pescflrusii,
din cartz perseculiei pe tare au lntimpinat-b, acllrn i;i con-
st,rniesc cuilturi pe arl'rori", in loc de a o face printre stinci. Dl. Coucir (ILlustrat,ions oJ
[ttstirtct, p. 218) afirmd, cd,, din cauzd, cd trei sau patru depuneri succesir.e cle ouii le-arr
fost tlistrtlse,,,intreaga colonie de vrd,bii (1'. dom,esti,cu,s) a pird,sit locul, ca printr-o infele-
gerc reciproc[,
ryi
s-a aqezat pe niqte arbori la o oarecare clistan{[, situalie cAre, deqi este
trtrnoscutd, in unele regiuni, nici lor qi nici strdmo;ilor lor nu le era obiqnuitd, unde cuibu-
lile lor devenind obiectul curiozit[!ii)'. Yrabia iqi construieqte cuibul in gd,urile zicluri-
lor, pe l:rmuri inalte, in ieclerl,, sult cuiburile ciorilor, in g[urile fd,cute d-e l[stunul tle
rnal qi adesea i;i lnsuqeste cuibul fd,cut de rindunic:r, de cas[
L,
cuibul difer'[, rle z]semenerr
consideraliil dup[ loc" (Montagae,Ornit-lt. Dir:t., p. 482). Stircul (Macgi11ivra,\.7
,,Blitish
Birds",
vol. IY, p. .t-16
;
\\t. Thompson,
-\'al.
H,ist. of lrelarrd, vol. If, p. i-+01 i;i constmieste cui-
lrul pe arbori, pe stinei marine abrupte qi printre b5l5,rii pe s-ot. in i:tatele Lrnite, Arclea
Iterodi'as (Peabodv,
,,Boston
Journal of Nat. Ifist.", vol. fII, p. 109) iqi construierytecuibul
de asemenea pe ar"boli inalfi silu scunzi sau pe sol si, ceea ce esle rnai lemalcabil, uneori
in colonii, iar alteori solitar.
Avantajul intrd, in joc
: anr s-ilzttt cd, pas5,rea-croitor clin fndia folose;te fiml arti-
ficial in loc cle a-l
fese.
tin scatiu sdlbatic (Bolton, Harmon,ta llural,is, vol.-f, p. .tg2) a
folosit m:ri intii lina, apoi bumbacul qi dupi, aceea puful, care au fost
lruse
in'a-propier.ea
cuibului sd,u. Md,cS,leandrul comun construieqte adesea cuibul sub qoproane, fiincl obsen ate
patrn cazuri intr-un loc in acelaryi anotimp (\Y. Thompson, l'al. Hist. of Irelartcl, r'o1. Ij
p. 11). In
fzrra
Galilor, rindunica (H. urbica) cld,deqte cuibul lipit de stinci verticale, iar'
pe toatd, cimpia Angliei lipit de zidurile caselor, ceea ce trebuie s5 te fi mirit in tnocl
procligios ri,spindirea gi numflrul. in 1825, ln Amefica arcticd, Hirundo luni,frorts (Richardson,
Fattna Boreali-Avner'icatt'i, p. 331) pentru prima datd, qi-a construit cuibul lipit de zidurile
caselor, ial cuiburile, in loc de a fi aclunate la un loc, fiecare avincl o intiale tubulard,
el'au construite sub stre;ini intr-o singurd, linie, fd,rd, intrarea tuhulari, satl cn o simplfi,
ma,tgine. Se cunoaryte cle asemenea rlata unei modificd,ri similare ln obiceiurile lui II.
futia.
in toate moclific[1i]6r, din eaLtzapersecuf,iei sau din convenien!,6, inteligcnla trebuie
tti intre intr-o oarecare m5,suri, in joc.
Bourelul (?. autgaris), care iqi constririeqte cuibul
in
_cliferite
pozilii, qi-l face rle obicei ca s5, se potriveascfl-cu obiectele
.inconjurd,toare
(Mac-
gillivra;-, vol. IIf, p. 2l) qi aceasta o face poate instinctiv. Clnd afldm insd, de la White
(scrisoarea
a 14-a) cd, pitulicea (Phyltoscopus rufa), cind este tulburatd,, pentru faptul
c5, este priviti, i;i ascunde orificiul cuibului (ryi am cunoscut un caz similar), pritem presu-
232 EVOLUTIA MINTALA
pune cd, avern rln caz de inteligen,t[,.
$i
nici bourelul, nici mierla d.e ap[ (,,Mag. of Zool.'),
vol. II, 1838, p.
,+27)
nu-qi cld,desc invariabil bolli la cuiburile lor atunci cincl sint
plasate in pozilii ap[rate. Jesse descrie o std,ncufd, care
$i-a
construit cuibul pe o
suprafafd, inclinat[, intr-un turnulef, ridicat pe un vraf cle be,te, inalt de trei metri
-
o
munc5, de 17 zIIe; qi pot acld,uga (White, Salborne, scrisoarea a 72-a) ci se cunosc familii
ale acestei pd,s5,ri cure igi fac cuiburi regulat in vizuini d.e iepure. Se pot cita numeroase
fapte analoge. Gd,irruEa cle zr,pi (G. clr,loropus) p:rre sd,-qi acopere nneori ou5,le atunci cincl
lqi pd,r[seqte cuibul, insd, \\-. Thompson spune (Nat. Hist. of lreLand, vol. II, p. 32S) c5,
nu face niciorlatd aceasta lntr-un loc apd,rat. Gd,inuqele cle apd, qi lebeclele, care iqi fac cui-
bul ln apd, sau in apropierea ei, iqi vor ridica instinctiv cuibul de indat5, ce i6i clau seama
cd, apa incepe si, se ridice (Couch, Illn,strations of Instinct, p.223-226). C'azul urmdtor pare
insd, qi mai curios. D1. Yarrell mi-a ardtat, schifa cuibului unei lebede negre australiene,
care fusese cl5dit clilect sub picularea st-reqinii unei clddiri; qi, pentru :r, evita acearsta,
masculul qi femela impreund, ?lu add,ugat la cuib semicirculare, pind, ce au ajuns
chiar llng5 perete in linia picurd,rii; iar apoi au impins ouile in porfiunea nou ad5ugatd,
pentru a rdmlne complet uscate. Corcus pica, in lmprejur[ri obignuite, lqi cld,degte un
cuib remarcabil, insd, foarte uniform; in Norvegia, ea iqi clddeqte cuibul in biserici sau
sub
jgheabul
streqinilor caselor, precum qi in copaci. Tn partea lipsiti, cle copaci a Scofiei,
o pereche qi-a construit, cuibul, timp de mai mulfi :rni, int'r-un tufiq de agriqi, pe care
l-au baricaclat de
jur imprejur cu mdceq qi ghimpi in mod extraordin:lr, a,rsa incit
,,unei
vulpi i-ar trebui citeva zile de rnuncd, pentru a pd,trunde Ia cuib". Pe de aItI parte,
lntr-un district al frlandei in care cof,ofenele fuseser5 foarte urmflrite qi se oferise o recom-
pensd, pentru fiecare orl distlus, o pereche
Di-a
construit cuibul Ia btz'a unui gard viu,
scund.
;i
lat, firf a stringe mnlt material, eDe incit sd, nn atragS, atenfia. Dl. Couch
spune cd, in Cornwall a r..dzut dou:i cuiburi apropiate, unul intr-un gard viu la mai
pufin d.e un metru de la pd,mint,
,,apdrat
in mod neobiqnuit print,r-nn briu lat de ghimpi",
celd,lalt
:rpe
virful unui ulm izolat qi foarte subf.'ire, speranfa fiind evident cd, nici o
fiinfd, nu va inrh'flzni sil se cafere pe o coloan5 aqa de fragil5,". Am fost surprins de
sublirimea copacilor aleqi nneori de colofene, insd,, oricit de inteligentd, este aceastf pasi-
re, nu-mi pot inchipui c[ ea poate prevedea cd, bdiefii nu se pot cd,fira pe un asemenea
copac, ci mai clegral-r:i c[, o dat5, ce a ales un copac, a constatat din erperienld cd, este
un loc sigur36.
Cu toate cd, nu m[ incloiesc c5, inteligenla qi experienla intrd, adesea in joc la
nidificarea p[s[rilor, totuqi deseoli ele cl:ru gr"e[. O stdncu{d, a fost v[zut5, incercind. fdrd,
succes sd, trea,c[ un lcmn prin ferestruica unui turnule!
;i
nu s-a gindit s[-l tragi, in lung;
White (scrisoarea a ti-a) descrie citcva, rinchinele care
,si-au
construit, an de an, cuiburile
pe un zid expus, gi an de an, ele au fost luate de ploaie. Fur"nar'ius cutt'icu,larius ciin Ame-
rica de Sud iqi face drept, cuib o vizuini adinci, intr-o ripi,; am srd,zut (,,Journal of Re-
searches", p. 216) aceste p5sirele seipind. f6rd, succes numeroase g[uri in ripi, deasupra cd,rora
filfiiau in morl continuu, f5,r[ s[-Ei dea seama cd, perelii de pd,mint nu erau destul d,e grorsi
pentru cuiburile 1or.
n{ulte varialii nu pot fi explicate in nici un fel. Totanus ntacu,larius (Peabocly,
,,Boston
Journal of Nat. Ilist." vol. III, p. 2I9) lqi depurre uneori ou5le pe pirnint, gol,
alteori ln cuibur i neglijent f5,cute din iarb5,. Dl. Blackrvall a inregistrat cazll curios al
unei plesuri galtrene (Entberiza citrinella), relatat de llallell in
,,British
Birds", care iqi
d.epune ouile qi le cloceqte pe pdmintul gol; in general, aceastd, pasdre iqi construieqte cui-
bul pe sol sau foarte aproape de el; s-a inregistrat insd, cazul in care qi l-a con,struit la
o inilfime de 2 ln. S-a descris (,,Ann. and Mag. of Nat. I{ist.", 18.t2, vol. \rIII, p. 281),
cuibul nirei cinteze (Fri,ngilla coelebs) care erzl lcga,t cu o bucatd, cte sfoali, dtr la
bici, trecut5, o dat6 ln junrl
rrnei ramuri de pin, i:lr apoi solirl impletitfl ctt ntittcrialul
35
Aici este omis un cuvinl din manuscris (G. I. Roura-
nes).
30
PenLnr Nolvegia, vezi
,,IIag.
oI Zoo7. and Bot.".
1838, vol. II, p.311. Pentlu Scolia, Rer'. J. IJ,all, Tra-
uels in Scotland, r'czi articolul Instirtct, ln Todrl's Ou-
clopaetlia of rlnatomg ard PItysiclcgg,p.22. f)entru lrlauda,
\V. Tlrompson, Nal. flisl. of lreland, vol. II, p. 329.
Pcntru Cornu'all, vezi Couch, Illustrations of Insttncl,
p. 213.
LA ANIMALE z.)1)
cuibllli
I
cuibtrl cintezei aproape cd, poate fi recunoscut dup5, modul elegant in care este
imllri,cat cu licheni; dl. I{ewit^son insd,
(,,Ilervitsotl's British Oologv",
P.
7) :t clescris unul
la care, in loc de licheni, erau folosite llucd,f,ele cle hirtie. Sturzul (T. mus'icu,s) iqi constru-
ieqte cuibul in tufiquri
I
uneori ins5,, atunci cind. tufiqurile abuncl5, in g5,urile zidurilor sau
sub qoproane
;
se cunosc cloud, cazuri in care
',si
l-au construit chiar
_pe
pdmint, in iarbd,
inalt,d,
sub frunze de napi (W. Thompson,
,,Nat.
Ilist. of freland'), vol. I,
P.
13fi; Couclt,
Il,Iustratittns of Inst,irtct, p. 219). Rev. \
,'.
D. Fox m5, informeazil c5, o
,,pereche
excen-
tricd, cle mierle" (T.rterula),si-au fd,cut cuillul, trei ani consecutil', in iedera tle pe un zid
ryi
intotdeauna qi-l cflptuqeau cu. p5,r negru de cal, cu toate cd, nu exista nimic care s5, le
tenteze sd foloseascd, acest material. Oud,le de asemenea nu eratl p[tate. Acela',si exce-
lent observator a d.escris (,,Ifewitson's British Oology"; cuiburile a doud, codi,te roqii
(Ituti,ci,tta phoeni,curus), din care unul singur era cd,ptuqit abundent cu pene albe. Pitu-
licea cu creastil aurie (d.1. Sheppard.,,,Linn. Trans.", vol. XV, p. 1'l) iqi face c1e obicei un
cuib neacoperit, ataqat declesubtul unei ramuri de pin, iar uneori pe ramurd,; dl. Shep-
pard a vd,zut unul
,,atirnind,
cu o gaurd pe una d.in pd,rfi". l)intre cuiburile minunate
ate pd,sd,rii
fesd,toare
indiene (Ploceu,s phi,li,ppezlsas), aproximativ unul sau doud, d.in fie-
care cincizeci au o camerf superioari, in care cuib[reqte masculul, scobitd, in trunchiul
ld,rgit al cuibului, cu o streaqind, add,ugat6, \a ea (r,Proc. Zool. Soc.", 27 iulie 1852). \roi
sfirqi adiugincl doud, observalii generale asupra acestui ,qubiect; fd,cute de cdtre doi truni
observatori
lSheppard,,,Linn.
Trans.", vol. XY, p. 14;Blackwall citat de Yarrell,,,Bri-
tish Birds'), vol. T, p. 444).
,,Exist[
doar pufine p5,siri care Ilu deviaz5 intimpld,tor
d.e lu, forma generald, in care iqi construiesc cuibul. Este evident
-
spune c11. Blackrvall
-
cL pXsd,ri de aceeagi specie posedd, capacitatea de a construi in diferite grade tle per-
fcc(iune, cleoarcce cuiburilb unof indivizi sint finisate lntr-un mocl cu mult superior altora".
Llnele dintre cazurile ard,tate mai sus, ca acela al lui Totan,us, care sau iqi f:ice un
cuib, sau cuib[regte pe pimintul go1, ori acela al mierlei de ap6, care itsi bolteqte sau
nu cuibul, ar trebui tlenirmite poate un instinct dublu mai degrabd, decit o r.arialie. Ca-
zul cel mai citat cte variafie dubl6 pe care l-am intilnit este cel al speciei Suhtia ci'stieola,
ard,tat c1e dr. P. Savi (,,Anns. des iSc. Nat.", vol. ff, p. 126). La Ilisa, aceastd, pasdre face
anual doud, cuiburi : cuibul cle toamnS, este format din frunze cusute intre ele ctl pinzd
de pd,ianjen qi puf de plante qi este plasat in mlagtini
;
cuibul de primivard, este plasat
in smocuri de iarbd, din lanurile de griu, iar frunzele nu sint prinse
r,lna
c1e alta, ins[ Iatu-
tile
[cuibului]
sint, mai groase qi se folosesc materiale foarte d.iferite. DupS cum s-a oll-
servat mai inainl,e in privin(a stmcturilor corporale, in asemenea cazuri o schimbare rnare
;i
opa,rent ltnrscl, a
1ntut,
avea loc in instint,tul unei pXsiri prin
1ilstrarea
unei singure
forme de cuib.
in unele cazrrrrl cincl aceea,ryi specie se extincle intr-o clirni, tliferiti,, t'niltnl tlifer[
;
Artamus sord,i,dus clin Tasmania iqi cl5,deqte urr cuib mai mare, mai compact
;i
mai bine exectl-
tat clecit cel tlirr Australia (Gould, Il'irds of Australia). DupS' r\ucltrltott (,,Anns. of Nat.
llist.)', r'ol. lI, 1839, p. +62), Sternu nhtuta din suclul
ryi
centml Startelor LTnite iqi sco-
beqte numai o mic5, .gaur5, in nisip
i ,p
coasta, Labradorului insd, i;i face un cuib foarte
confortabil clin muqchi uscat, bine impletit gi apt'oape tot atit de mare ca qi al lui I'urdus
rnigratorius". Acei indir.izi de Ic:terus balt'imore (I'eabocl1-,
,,Boston
Journal of Ntrt. IIist.",
vol. III, p. 97)
..ea,re
in sud iqi fac cuibul clintr-un murychi sublire, care permite aerului
sd, treacd,, qi il completeazl, f[rd, a-l cd,ptuqi, in clima rece din New trngland ei qi-I cl[clesc
din materiale moi, strins
lesute
qi cu o cd,ptuqeal5, caldd,".
Ilabitatul m,amif erelor.
-
Pentnr f aptul cir am volbit utit c1c tnult {g'spl'tr
cuiburile pfslrilor, nu voi mai face decit citeva tibservalii asupra acestui su-
biect. Clf,dirile ridicate de c[tre castor sint celebre de rnultzi Yreme
I
vede m
ins[, o trcaptil prin care instincte]e sale uimitoare' ar fi putut, fi perfeclicnate
la casa mai simpli, a unui animal inrudih, trizamul (L'i,be:r si,beth,icr{,,s), care, dup[
231 EVOLUTIA MINTALA
cum spune llearne
37,
este oarecum asem[nfltoare celei a castorului. Castorii
solitari din Europa n.u zlu, sau au pierclut in cea mai mare md,sur5, instinctele lor
d"e consitructie. Anumiter specii de
;obolani
trd,iesc acum in podurile caselor
s8,
insir alte specii rdmin in arbori giiunoDi
-
o modificare analcg5, celei a vr5biilor.
Dr. Andrerv Snrith md, informeazd e5,,
in
p[rlile nelocuite a]e Africiide srr.d., hienele
nu tr5.iesc in vizuini, in vreme ce fac aceasta in p5,r!ile locuite
ryi
nelinirytite
3e.
ltai multe mam.ifere
;i
pd,sirri tr5iesc de obicei itr vizuini construite de alte specii
qi, nuntai cincl acestea n.u exist[,, ele iryi sapf propriile lor locuinte
a0.
La genul Osnuia, din familia albineJor, nu numai diferitele specii prezint5,
deosebirile cele mai remarcabile in privin!,a instinctelor lor, d.upd, cunl le descrie
dl. F. Sm.ith.
al,
ins[, chiarindivizii de aceearyi specie variazl, intr-un grad. neobiqnuit
in aceastd, privin[h, ilustrind astfel regula care pare cu sigurarr.!5, sd, fie valabil[,
Ia structuri corporale,
;i
anume cd acele pirli care se tleosebesc cel mai mult
la specii inrudite sint d.e asemenea apte sd, varieze cel mai mult la aceeaqi specie.
Dupzi cum rn5, informeaz5, dt. Sru.ith., o alt5, albin[,',,Megach,ile mar,itima, isi face
cuibul in apropierea m[rii in ban,curile cle nisip, pe cind in districtele impddurite
ea face gziuri in stilpi
ez.
Am discutat mai sus multe d.intre cele mai extraordinare categorii de
instincte, in,qi, mai afir citeva observalii care imi par cd, merit5, s5, fie ficute.
S5, lurirn mai intii citeva cazurr de varia\ie care m-au impresionat. IJn pS,ianjen
care fusese schik;clit
ryi
care nu-qi mai putea
lese
pinza
$i-a
schimbat obiceiul
in cei der a vina, care este propriu unei mari grupe de pS,ianjeni
a3.
Unele insecte
au d"cuir, instin.cte foarte diferite in imprejuri,ri diferite sau in diferite momente
ale viefii, iar unul clin ele pcate fi pd,strat prin selectie natural[, provocind
astfel o deosebire apar'nt bruscd, de instinct fall de mclele cele mai apropiate
ale insreetelcr. r\stfel, lar'va unui colecpter (Ci,anus scrophular,iue)t atunci cind
este crcscuti, pe So"ophularia, elimind, o substanfi, viscoasd,, care produce
o veziera
transparent[, uncle larva sufer[, metamorfaza; cind este insd, crescut5, natural
sarr cirrd este tranepcrtatd, cle cm pe un Vet"basc,tlnl, ea devine s[pd,toare qi suferf
mel,arncvfcza in interiorul unei frun.zeaa. Omizile anumitor fluturi de noapte
se impart in clcuii, rnari categcrii : cele care sapd, in parenchimul frunzelor
ryi
cele care r[succsc frunze-'le cu o dibS,cie d"esd,virgit6; la virsta lor timpurie, citeva
om.izt sint, siipl"toare
1i
apoi rlevin risucitoare d.e frunze) tar aceast5, modificare
a fust, pe rlrept cuvirrt, consideratra atit de mare, in.cit abia recent s-a constatat
c[, acestc ornizt :rpartineau aceleia;i specii
a5.
Fluturele d"e noapte Anqoumo,is
are cle cbiet-'i clouii generralii : prima. eclozeaz\, primd,vara d.in cuei clepuse toamna
37
Ilearrta's 7'ruuels, p. 380. Ilearnc a f[crrt. rrrra rnai
birn.i dcscrirrc pul.rlicat,r"r vt-cocLttri (p. 227
-
2l3ti) ir obicc-
irililor castonrlui.
38
Rov. L. Jetr\-ns,
,,Litttr.
'l'l'alls,",
r'ol. \VI, p. 100.
3e
Un c:rz citat uneoli l:r ieprrlii 1le c:inrp cale
;i-au
fticut r.izuina intr-o poziiie expus[ (,,r\nns. of Nat. Hist.",
vol. Y, p. 1162) imi parc cir necesiLl vcrificare : nn erau
f olosite vcclrilc vizuine?
ao
Zooloryry of the \'t)rleqc of tltc Beagle,
,,\Iammalia",
p. f.lll.
aL
Cutalogue of British lfgntenoplera, 1855, p. 158.
ae
Aici ulnreazli o purte desprc
ltarazitism,
sclnvic
gi corrstt'trirea clc sclnlc, calc cste
ltublicalra
Ln Origitrctt
sltcciilor (G. I. Ilonrancs).
aB
Cit:rt, pc baza autolitilii lui Sir J. 13anlis,
,.,Iorrr'-
nal Linn. Soc.".
aa
P. I{uber,
,,N{6m.
p. 33.
a5
West.rvoorl, ., Gardener's Chronicle", 1852, p. 261 .
I-N ANIMALE
pe g,rd,unle c1e griu irrmagazinate in hambare
si
apoi ime diat zbaarra spre cirl-
purile cultivate pentru a-ryi depune ou5,le pe griul clin lan, in. loc si,
ryi
lc'depunri,
pe grd,unfele nucle inmagazrnat'e de
jur
imprejurul lor
I
fluturii din ceahe-n
tloua generaf,ie (prod"u;i
din ou5,le depuse pe griul din laL) silt eclozafi irr.
grinarer
Pe
care apoi nu le p5,r[,sesc, ci iryi d-epun ou5le pe grflu1lele tlil
julrl
lor, iar din aceste ou[, iese_ generalia cle prim5,varra,
care are instirrctul tlii'erit,
tle a clepuuc oui,le pe griul din lan
46.
I-inii piianjeni vinrl,tori, at,unci cirrrl a1
oul
ryi Pui,
renunld, la vin[toare
ryi les
o pinzf cu cAro sLprintl[ prnrlii;a;il esttr
<'"a Salt'icns, care i$i de_pune ouiile in coch.ilie de melci
ryi
irr tirrp11l acela
lestr
o pinzi, mare vertical^47. Pupele unci specii cIe lt'ornt,ica
sittt un.eori
as
cle,qcoperiter
ryi
nu sint inchi'.re in coconiz ceea ce constituie o variatie foarte te*a"cabilii;
se pare cd, la fel se intimpl[
ryi
cu Pulen-ul comun. Lordul Brough.Am
4e
ne rapor.-
teazra un czrz rc'IllarcAbil cle instinct, si anume cd, priul
cle gziirrir incii, di1 ou fac,e
o gaur5, cu ciocul
ryi
apoi,,eiobeqte coaja pinir, ce taie un segnlent, clirr. e1. Ill isi
mi;cti irrtotdcaunA ciocul de la dreapta spre stinga
ryi
taiet segmen.tll intotrp:au1a
clin cap5,tul cel mare". Acest instinct nu este ins[, chiar atit fle invar.iiabil, cleoare(io
a,m ftrst asiguratla ltccalolte'ion (mai 1840) cL s-a intimptaL ca plii care :ru inceput
[sii,
ciocneascl oul
I
prea aproape d.e cap5,tul lat rir, rru fi putut iersi prirr gaura
astfel ficutir, si, irr consecirtfzi, au inceput clin nou sd, ciobeasc[ coaja pentru a
indepfrta iucil un rin.cl mai malc-'c1e coaj[; de a,ttfel, uneori ei incepe:ru (sX spar,gf)
de Ia capd,tul ingust al cojii oului.
Faptul regurgitirii intimpli,toare
a h.ranei de cd,tre cangur
50
ar t,rcbui
sil fie consiclerat, poate, ca fiincl datorat unei moclific:iri interrnetliare sal vari-
abile mai degrab5, a structurii decit a instinctului, ceeA ce meritir u fi luut irr
searn5,. Este notoriu cL aceearyi specic de pd,sd,ri are capacithli vccale pulin tlifcritt,
in cliferitet regirini; un excelent observator afirma ci,
,,potirnichite
irlandt,zc
zhoarh f[,r'il s[ emitir, o ch.emare, pe cind pe coasta opus[, potlrnichile sctilienc
in zbor
!ip[,
din toate puterile cind sint stirnite))
5r.
Bech.stein spune ci,, rliu expe-
rienla sa, d,e mut,ti ani, el este sigur cil lzr privighetoare existir, o tend.in![ rle a r,irrta
la miezul n"op!,ii sau in tirnpul zilei, care ,\e perpetaeazra in familie
;i
estcr strict
ereditarit
52.
Este remarcabil ci, multe p5,s5,ri au capacitatea c1e a ciripi rnclodii
lungi
ryi
clificile, iar altele, cum este cotofana, cle a, imita toate felurile de sunetc
ryi
toturyi in stitre naturalzi nu i;i manifestti nicicrclert[ aceste aptiturlini
53.
{6
13orrrret, citat dc Iiilbl';i Spt'nce,
litttornoloqtl, vol. II, p.480.
a7
Duge s, .,r\nns. rlcs Sc. \At.", seria lt
19(i.
IttlrorlttcIiort to
2-a, r.ol, \'I,
1r.
48
l'. Snritlr..,'l'r'arrs. Iint. Soc.". r,ol. II[, N. S.. parLca
a l3-a, p. 1)7: I)t'
(ict'r'.
citaI dc hilb5,
;i
Spcncrr, Irttro-
tltrcliort to Iirt[otrtttlog11, tol. III,
1t.
227.
as
J)isserlulittrt ort Ntr/rl'a1
'1'he
olog11, r'ol. T,
l).
177.
50
W. C. lIaltin,,,lIag. oI Nut. FIist.", N.S., r'ol. l[,
p. 323.
51
W. Thompsou, Nnl. Hist. of lrelancl, vol. II, p. 65,
spune c,.'r a observat accasta
;i
cir faptul este bine cunos-
cut dc ctitlc vinitori.
5r
Slrfierutdgel, 1810,
l).
321i. \-t'zi, rlesplc tlil'e litt,lc
capucitrili tle a cinta in rlilclite Iuculi,
1r.205;i
2ti1-r.
53
Bf ncku'all, Ileseurcltes irt ZoolrLgyl, 1E3 l, p. 15tj.
Cuviel a ohserr-trt. dc rtrrrlt. ci loatc 7)rrs.scre.s
ltat'
siL aibti
<t stt'uctrrt'it sirttilarir a organclor lol r-ocrale.
;i
totu;i nu-
tutai citcva, anr.llnc rirnscrrlii, cint:i, co('il cc rlovedestt' cir
o slt'rrctrrt'ir
ltollir.'itir
rrrr rli irrlotdclturtr rlrstt'rt'llr rilri-
crirrri colcslltrrrzirtolrlr' (in plivintlr
lrirslililor'
('ltr'('
irr
captiviLtrtc ittritli sunt'Ic, irrsit tru;i in stut't'nirtululit,
vezi p. 222, trnde sc duu dovezi cir anurnilc pirsilri sirl-
baticc imitir sunetclc altr-rr slrecii) (G. L llonrancs).
23t) E\ZOLUTIA MINTALT\
Irr.trucitr ilflosea ne este foarte gre.u sL nc inchipuirn currr a luat rrlzri intii
na$tele un instinct, ar merita sL relati,nr citeva din multele cazari dt' obiceiuli
irrtimpl5toare
ryi
ciudate care nu pot fi considerate clrept, instincte n.ormale,
ins5, care ar fi putut, dupi, ipoteza noastrl,, sL d.ea na;tc're la instincte. S-au inregis-
trat a,stfel
5a
rnai multe caztrtr cle insecte care au in mocl natural oblceiuri foarte
cliferite prin faptul cri au fost tclozate in corpul oamenilcr, cer a ce este un fapt
t'xtretu d"e remarcabil, avind. in vedere temperatura la care au fost c xpu,sc)
ryi
care poate explica originea instinctului tl,unului sau al lui
()estrus.
Putem vedea
cum se dezvoltl cea mai strinsit asocia,tie la vr[bii, deoarece I-,&r]la,rck
55
a, observat
o cluzinl clin aceste pfsziri ajutind atit de eficient o perech.e al ci,rei cuib fusese
luat, inclt noul cuib a fost t,erminat in zuta urmito&re
lnici
in faptele raportate
de cfltre lVlacgillivray
56
nu incape indoiald, cd, sint adevi,rate ve ch.ile relati,ri cum
cI rindunelele se asociaz5, uneori pentru a ingropa de vii vrirbiile care s-au flcrut
st[pine pe unul din cuiburile lor. Este bjne cunoscut c5, albinele de stup care
au fost neglijate,,iau obiceiul de a
jefui
de la vecinele lor rnai harnice"
ryi
sint
rtutnite atunci pirafi
;
Iluber cli, un caz mult mai r)marcabil al ulror albirr.e cle
stup cAre au pus ?i,proape complet stS,pinire pe un cuib de bond.ari
;i
timp c1o
l,rei sl,ptiimirf acerytia din urm5, au continuat sI, colecteze mierer pe care apoi
o regurgitau la cererea albinelor, fd,ri, vreo violen!5,
57.
Aceastil ne rcaminte;tcr
r1e acei pcsciru;i care tril,iesc exclusiv urmfi,rind alt,i pesepruryi, obligindu-i sd, le
cedeze hrana lor
58.
Albinele cle stup execut5 uneori acliuni care trebuie consid"erate priutrc
ct'le tnai uimitoare instincte,
ryi
totuqi aceste instirrcte trebuie c[, au fost adesea
in stare late ntii timp cle multe generalii; mii refer la moartea unei mftci,
citrtl mai multe l:rrve cle lucrir,toare sint neap[,rat distrusre
[i,
fiinrl plasate in
cuiburi mari
ryi
hrirrite cu l[pti;or dcr matc[, clevin artfr l ft cunrle
I
tlt' asemeDcA,
cincl un stup isi are matca, masculii sint inerzitabil omorili toamna de critre lucril-
t,oarc
I
insi, dac5, stupul nu are matc[,, nici un singur trintor nu ste vreodatir,
clisl,rus
5e.
Teoria noastrii aruncil poate o razd, rle lurninil asupra rrccstor faptcr
mistt'r'ir)rls(), insi, bine stabiUte, c( nsiclelintl cri analogia
('u
alli rnr:mllt'i ai fami-
lioi albinc'lol' ne va face si, credem cri albina cle stup se tri:go clintr-alte :rlbine,
cale aveau iu mrrd regulat multe fernele ce loeuiau in act,la;i cuitr in tcit tirnpul
anotimpului
li
care nll ili distrugeau uicioclatri prr-rpriii lt,r' maFrt,uli, af a incit
a nu rlistrnge maFlculii
ryi
a da hran[ normal[ larve]ol Flriphnrr ntare il.u ,qto poatcr
clecit o rcvenire la un instinct ancstral. ciale. ca in cazul lr vers,iunilor structurilor
corporale, poate apirrea clupri rnulte genera,tii
60.
5a
Rcv. L. Jeuyns, Obseruutions in Natural IIistorg,
1841), p. 280.
55
Citat clc Geofflo-v St.-l-tllairc, ,,'\ll)s.
<lcs )Ius.",
vol. I\, p. Iil.
56,,[]ritish
Ilir<[s", r,'ul. III,
11.
51]1.
5?
Iiirby gi Spcnce, Introductiott to Etttor;tologg, vol.
II,
1t.
20i. Carzul clal cle Huber este Ia p. 119.
58
IlxistiL rnotive de a birnui (Nlacgillivray, .,British
Bircls", r'ol. \r, p. ir00) cir unele dinLre specii nu pot dige-
ra dccit hrana care a fost par'lial digcrati de alte pdsdri.
se
liilb.v irnd 51;cnco, I nlrr,,clttcliott lo Entomology,
r,'ol. II, p. 510- 5113.
60
irT privin!a problt'tut'i <lt' rrt: cxistii atil rlt uttrlli
Ir'intot'i, inciL s;"r fic: ner uitr tkr it-i ourr)r'i, vt'zi ;llrimal
irttcllillt:ttce,
lr.
1(i6, in cill'c sugol'cz cri
llrintt't'
st.r'irrrro-
qii albinelor <[c stup poatc cir ttrasculii au puLr.rt li fo]o-
si(i ca lucrr'rtoli. ll:tc posibil insti ca trintorii s[ fie chiar
acum de folos ca inglijilori la lalve, rleoarcce rni s-a spus
de clllt un apicultor cu experienlir ci aga;i este (G. I.
Ronrancs).
LA ANIMALE
Md, voi referi acum la citeva cazvri eare prezinti, clificult5,li speciale pentru
teoria noastr[, majoritatea paralele cu cele pe care le-am prezentat atunci clnd.
am discutat, in capitolul al VIIf-lea, despre structuri corporale. intilnim astfel,
intimpld,tor, acela;i instinct ciudat la animale foarte ind"epd,rtate pe scara natu-
ralzi, care, prin urmare, n-au putut d.obind.i aceasti, particularitate din comuni-
tatea clescend.enlei. Molothrus-ul (o pasire asem5,nX,toare graurului) din America
rle Nord.
ryi
de Sud" are exact acelea;i obiceiuri ca
;i
cucul
l
parazibismul este insd,
atit cle obi;nuit in natur[, incit coincid.enla nu este prea surprin zrahoare. Paralelis-
mul d.intre instinctul furnicilor albe aparlinincl neuropterelor qi cel al furnicilor
aparlinind himenopterelor este un fapt cu mult mai uimitor, insii el pare departe
cle a fi apropiat. Iln caz poatc tot atlt de remarcabil ca oricare attul inregistrat
este cd,, acela;i instinct a fost d.obindit in mod. independent de d.ou[ animale
foarte indep[,rtat inrudite lntre ele : cel aI unui neuropter
ryi
al unei larve d.e
tlipter, care sa,pd, o capcani, conic5, in nisipul afinat qi stau nemiqcate la fund",
iar dacl prad.a este pe punctul de a scXpa, improaqc5, cu nisip de
jur
imprejur
61.
S-a afirmat cd, animalele sint d"otate cu instincte nu pentru binele lor
individ,ueal sau pcntru cel al organizaliilor lor sociale proprii, ci pentru binele
altor specii, cu toate cL aceasta d.uce Ia propria lor distrugere
;
s-a spus c5, peqtii
migreazh ca sL poate fi pradi, p5,si,rilor qi altor animale
62,
ceea ce este imposibil
d"up5, teoria selec,tit'i naturale a mod.ificd,rii autofavorabile a instinctului. Nu am
intilnit ins5,
niei un fapt care merit5, sd, fie luat in consid"eralie in susf,inerea
acestor pd,reri. Dupd, cum vom vcdea indatd,, greqeli de instinct pot fi, in unele
cazuri, vd,td,rn5,toare unei specii si folositoare alteia
;
o anumitd, specie poate fi
obligat5 sau chiar, d.up5, cit se pare, convinsi, s5,-qi ced-eze hrana sau secre!,ia
unei alte specii, insS nu pot cred.e, fdrd, d.ovezi mai conving[,toare decit cele oferite
pind, acunr, ci, vreun animal a fost special dotat cu un instinct care cluce la pro-
pri a sa distrugere sau vd,t5,mare.
Iln instinct manifestat nurnai o singur5 dat5, in viala unui animal pare,
la prima vederr o mare d.ificultate pentru teoria noastrd,, ins6, d"acl, este indis-
pensabil pentru viala animalului, tlu exist5, nici un motiv valanil ca cl sL nu
fi fost d"obindit prin selec,tie naturald,, intocmai ca
ryi
structurile corporale folositc
numai intr-o singurd, acazie, ca virful clur al ciocului puiului de gd,in5, sau
ca mandibulele temporare ale trihopterului ( Phryganea), care slnt folosite
exclusiv pentru a t5,ia qi d"eschid"e uqile d"e mi,tase ale curioasei sale cd,sufe qi
care apoi sint aruncate pentru totdeauna
63.
Este toturyi imposibil s5 nu resimli
o uimire f5,rd, rnargini atunci cind. citeryti dc'spre cazurr ca acela a,l unei omizi
care se suspendf mai intii cu coada de o mic5, gr5,md,joar5, d.e md,tase ataqat5,
d.e un obiect oarecare qi apoi se metamorfozeazd,; d"up5, un timp, ea deschid.e
prin t5,iere una d"in laturi
Di,
expunind pupa lipsitd, d"e membre sau de organe
cle simt, z^(e liberi, in interiorul p[,r!ii 'i,n-fer'ioare a pielii crd,pate,t ctu o pung5,
veche, rL ornizii
I
uceast[ piele, pe care pupa so suie apucinclu-se de porliunilc
clintrt' incre'titurile segmenlilor sili abtlominali, cerceteazil apoi cu coatla, ca,rc
6r
liirb]' si Spence, Introductton to Dntomologg, vol. clespre instinct, Todd's Cllclopuediu of Anatomll and Phg-
I, p. 429
-
435. siologg, p. 15.
6?
I-innd. Antoenitales Acaclenttcae. r,ol. II: prof. Alison
63
Kirby
;i
Spencc, Introd.uction to Entomologg, vol.
III, p. 287.
EVOLUI'IA NTINTALA
este previizutf cu m.ici cirlige, se ataryeazh in. acest fel, iar ultelior se elibercazl
;i
arun.c5, pielea care ii servise drept scari,6a. Sint tentat si, mai dau un. alt caz
analcg, cel al ornizii unui fluture (Thekla) care se hrine;te in interiorul rodiei,
insei, ciud rrster si,tuli,, itii croie;te, rozind, drumul pentru
a iersi (fdcind
astfel
ie;irea fluturelui posibilii, inainte ca aripile s5, fie pe deplin rlczvoltate), iar apoi
isi leagil virfui cu fire de mitase tle ramura copacului, ca s5 nu cad5, inaint,c
cra rnetamorfoza s[ fie completd. Deci
t
c& si in atit tle multe cazuri, in aceastii
ocazie larr.A lucreazi pentru siguranla puperi
ryi
a insectei mature. Uimirea noastrfi,
la aceastii mtrnel"rL este mic;orat[, intr-o foarte mic5, m[,surzi atunci cind afld,m
cir mai multe omizi leag[, pentru propria lor siguranli,, mai mult sau mai pu{irr
perfect, frunzele de tulpini cu ajutorul firelor de m[tase
;i
ci, o altra omid5,, inaintr.
de a se transforma in pup[, ind.oaie si impreunf marginile unei frunze,
acoperii
una tlin suprafete cu o pinzd, d"e m5,tase
ryi
ataryea'zd, aceasti, pin.zd de peliolul
ryi
de rAmura copacului
I
ulterior, fruttza d"evine fS,rimicicasfi
;i
se separ[,, ld,sincl
coconul d"e rnii,tase ataryat de peduncul
ryi
de ramur[,
;
in acest caz, procesul
nu sc
rlcosebe;te clt,cit pufin d.e formarea obi;nuiti a unui cocon
ryi
cler ata;arca lui
Ia, vreun obiect oart'cAte
65.
O dificulta,te cu rnult mai mare este oferriti, de acele cazariin cale instinc-
tele unei specii se d.eosebesc consiclerabil de cele ale formelor inrudite. r\qa este
cu I'hekla rodiei, menlionat5, mai sus;
fi,
f5,rd, indoial5,, s-ar putea cita multe
a"se'rneneA excrnple'. Nu ar trebui si, uitd,m insd, vreodatS, co mic5 propor,tie de
insect,er vii existi fali d"e cele disp5,rute d.in d.iferitele ordine care au existat timp
:rtit cle inrlelungat pe acest p5,mlnt. I)e altfel, intocma,i ca in cazal structurilor
crllporule, am fost surprins cit de ders am constatat la o exam.inare ulterioarl
rrrrt'ler urnre ale unei serji gratlatt-', atunci cind. credeam cL arn gi,sit un ca'/, :rl
urrni instinct pt'rfect tzalat'.
Nu rarccri am sirnJ,it c5, instincte mici
;i
ncrinsemnate constituiau o greu-
trrtt' rnui marc-) pentru teoria noastr[ dccit cele care, pe clrept, provoacd, uimi-
r('a onrenirii, rleoarece, clzrci, un in.stinct nu este realmente de o importanld, con-
siclerabilir in lupta pcntru existenll, nu ar putea fi mor].ificat sau forrnat prirr
selectie natural[. I'oate cd, cel mai izbitor exemplu este al albinelor lucr5toare,
care, zrranjate in
lir,
ventileazi, printr-o miqcare caracteristicd, a aripilor lor'
stupul bin.e ineh.is
I
aceast[, ventilalier a fost imitati, in mocl artifieial
66
;i,
deoarece
este t'xe cuttrtri clriar iarna, fi,ri, ind.oia,li, cir, scopul ei este cle a ad.uce aer proaspd,t
irr. stup, inloc.uincl astferl aerul cu gaz carbonic
I
de aceea a este realnrente
indispensabil[,; ne putem ugor imagina stadiile ei, m.ai intii citeva albine ducin-
du-se la iesilcir clin, srtup pe ntru a se r5,cori vinturindu-s-e, obicei prin care instin.ctul
:r prr-tut lua narytere. Admir[m prud,en!,a instinctiv[, a f.ilzilnt\ei, care o face, d"up5,
curlr crbservir \Taterton, s[, zbaare cle la cuibul ei
;i
astfel s[ nu lase nici o
urrnl carc si, poatl fi adulmecatd, c1e anirnalele cte pratl[, ca ce de asemenea
lrrrate
fi de rnaro irnpoltanf L pentru specie.
$i
mai surprin zhtor este accl instinct
(irrl'(r
fact'r,tr nricilc pir,rirri care cuibi,resc sir indepirrtt'zt'din cuib clulle lcir spartc
li
pgii 3r9r'!i plernatur', in Ylenl.e ce la pgtirnich.i, i.ti crlrol pui pleacl irnecliurl,
61
IItidem, p. 208- 211.
6t
.L O. Wcstwoocl,,,Trans. Entomol. Soc.",vol. II, p. 1.
66
Iiirb5
;i
Spencc, Inlrocluction to Entomology, vol.
II, p.193.
LA ANIMALtr
2:19
d"upd, p5rinlii 1or, ouile sparte sint ld,sate pe lingi, cuib
I
in,s[, cind auzinr cil
cuiburile acelor pd,"sd,rr (Halcyoniilae) ai c5,ror pui morti prernatur nu sint lnchiryi
intr-o membranii
ryi
d.e aceea cu greu pot fi ind.ep5rta\r d.e pd,rinti din cuib
,odr-vin
:rstfel foarte b5,t[,toare la ochitr
67
gi
cind ne reAmjntim de citt' cuiburi sint dis-
trusg de pisici, nu mai putem considera aceste instincte de o importanlii negli-
jtrbil5.
Cu greu ins5, putem evita d"e a nu considera unele instirrcte ca simple procedee
sau
joacf
;
un porumbel din Abisinia obiqnuia, atunci cind se tr[ge a in el, s[ se r]pezr-
dh in jos
pind, a-l atinge aproape pe vind,tor, apoi se urca la o in5,l!,ime extraordina-
rL68. B'izcacha (Lagostomus) colectea zh aproape invariabil tot felul de gunoaie, oase,
pietre,
baligii uscat5, etc. ling5, vizuina sa. Guanacii au cbiceiul de a se inapoia
(ca
ryi
muqtele
)
la acelaqi loc pentru a-Di d"r pune exclementele qi am vdzlt
rtn maldi,r cu un cliametru d.e 2,1 m;
Di,
cum acest obicei este comut] l:r toater
speciile acestui
Senr
el trebuie si, fie instinctiv; cu gru ne putem insi, inr,hipui
c5, pcatc fi de vreun folos animalului, cll tcate c[ el este util perur,'ienilcr, cale
intrebtrinteazh
biligarul uscat drept combustibil
6e.
Probal;il cil s-ar. putea
trduna multe fapte analoge.
Oricit de minunate qi admirabile sint cele mai multe instincte, totusi ele
nu pot fi consid.erate ca perfecte
;
in toat[ natura se d.uce o luptri constantil in-
tre cel ce vrea s5, sca,pe d.e d.u;man
;i
eel care vrea sd-ryi apuce prarla. I)acir
instinctul p5,ianjenului este ad.mirabil, cel al muqtei care se reped.e in capcana,
lui
este cu atit mai inferior. Surse rare
;i
intimpl[toare d.e periccl nu pot fi evi-
tate
daci, urmeazd, moartea, iar fiinlele nu au putut invi,la v[,zind pe altele
",uferin.d
;
pare aturlci c5, nici un in.stinct de proteclie nu este ttobindit
;
astfel,
solul
din interiorul solfatarelor d.irl Java este preslrat cu caclavre rle tigri, pilslri
qi
mzrse tle insecte ucise d.e emanaliile otr[vitoare, cu carrrea, pi,rul
ryi
penelc hrr
eonservate, insi cu oasele complet clizolvate70. I{u rareori instinctul cle rnigru-
.(,iune
d[ gre;
Di,
d.upi cum am vlzut, an,imalele sint pierclute. Ce at'trebui sir
gintlim d.espre impulsul putern.ic oare face ca hermelineleTl, veveritele, lenrirrgii
;i
rnulte alte animale care nu migrea,zra in mcd obirsnuit sil se atlune llneoli
ryi
sl,
urm5,reasci fd,ril fitgaz un d"rum d.e-a curmeziqul marilor riuli, llrcurilot', intrinrl
uneori chizrr in mare, und"e un numir enorm piere, si s-ar pfl,rea cri pinir in celt'
din urm[, toate pier"? ]'aptul cri o regiune este suprapopulatir, parc sir fit'nrotivtrl
irnpulsului ini,tial
I
e ste insd, incloielnic dacI, lipsa condiliot-tt,azit rkr fapt, toiltc
cilzurile. Toate acestea sint inexpliczrbile. Oare acerlasi sentinrent care actirineazi
tl'supra acestor an,irnale t'ste cel care face pe oameni szi $o aclune in cazrrli rle
67
Bl1'lh,
,,llag.
of Nat. Hist.", N. S., vol. II.
68
lJruce's Tt'tuels in Abyssrnra, vol. \', p. 187.
6e
Yczi
,,
Jonrnal of Rescarches" al lneu, p. 767
,
pentru guanaco
;i
penlru bizcacha, p. 745. NIulte itrs-
lincle ciutlate sint in legiturl cu cxcrementele anima-
lelor, cum este la calul sllbalic clin Arnerica dc Sud
vezi,Azala's l'r'avcls", \,o1. I, p. 373), la nusca cle casir
, 1i
la ciini
;
r'czi clesple dcpozilele urinare ale lui llgrar,
Livingslone,
,.llissionarv
Travels", p. 22.
?0
\'orr Buch, Descrtpt. Phgs. des lles Canaties, 1836,
p.423, tlin cxcrlcnIa arrtoritate lr rl-lui Reinrvartlts.
?1
L. Loyd, Scandincniun Aduenlure, 785 l, r'ol. II,
1r.
77, tace o excelentI relatare a rnigrlirii Ictningilor', atrrnci
citrtl inoati de-a curmezigul unui lac, rlacir inlilnesc o
barci, se calili de una din
lrirli ,si
coboru'ir cle cealaltii
parte. l\'Iari migraliuni au avul loc in 1789, 1.307, 1808,
1813;i 1823. Pini in celc rlin ulrnri par sii piarai toale.
Vc'zi descrierea ficutii de HtigsLrrirn, in
,,Srvcdisir
Acts",
vol. IV, 1763, a hermelinelor migrincl
;i
intrind in mare.
Vezi relatarea lui Bachman, in
,,NIag.
of Nat. Ilist." N.
S., 1839, vol. III, p. 229, cu privire la rnigraliunea veve-
rilelor; ele sint proaste inot:itoalc si totu;i Ir'nvcrseazl
riuri rnat'i.
240
EVOLUTIA MINTALA
nenorocire qi d.e fricd, ?
$i
sint oare aceste migra,tiuni intimpld,toare saur mai bine
zis, emigrd,ri, o speranld, deznddhjctuitd, d.e a gd,si o
,tard,
noud, qi mai bund, ? Emi-
grd,rile ocazronale ale insectelor d.e multe specii, asociate laolaltzi
)
care) d.up5, cum
am vd,zrrt,, trebuie s5, piard, cu sutele qi miile in mare, sint qi mai remarcabilet
d.eoarece nici una tlintre famitiile cd,rora le aparlin nu sint natural socia,le sau nici
md,car migrato are72.
fnstinctul social este indispensabil unor animale, folositor incd, qi mai
multora pentru anunlarea rapid.I, a pericolului qi, dupd, cit se parer pl5,cut unui
mic numd,r d.e animale. Nu ne puteni ins[, opri d.e a constata cd' in unele cazrtrr
el este d.us pin5, la o extremi, vd,t5,m5,toare : antilopele din Africa d.e sud. qi
porumbeii voiajori din America d.e Nord. sint urmi,rifi de numeroase animale
ryi
pii,sfi,ri de pradir,, e,are cu greu s-ar putea intre,tine in asemenea num[,r d"ac5,
prad.a lor ar fi imprristtath. Bizonii d.in America cle Nord migreazd, in gru-
puri atit rle rnari, incit, atunci cind. ajung la trecd,tori inguste d"e pe malurile
stincoase ale riurilor, cei dJn frunte sint, d.upd, Lewis qi Clarke ( ?)za, irnpinqi ad.e-
sea in prS,pastie
;i
sint zdrobili. Putem oare crede cri, atunci cind. un anima,l
erbivor se intoarce r6nit la propria sa turm5, d.e care este atunci atacat' qi im-
puns d.e moarte cu coarnele, acest instinct crud.
ryi
foarte comun este c1e vreun
folos speciei ? S-a remarcatTa ch la cerbi numai cei care au fost mult urmd,rifi
d.e ciini la vin[toare sint cond.u;i d.e un sim! cle autoconserYare pentru
^a-$i
goni tovar[,ryu] urmi,rit sau r6nit, care ar atrage pericolul asupra tnrntei. fns:i
elefan!,ii s[lbatici, neinfricaJ,i,
,,atach
f[rd, mil5, pe unul care a scd,pat in
iun-
gli, cu leg[,turile incil d.e picioare"
To.
$i
am v[,zut porumbei clomestici atacint].
;i
rd,nincl grav pflsari tinere sau bolnave, etizttte.
Atunci cind. se d.uce s5, se culce, faza,:nul mascul cinti, puternic, cum poate
fi auzit cle oricine,;i astfel se trd,clea,zd,braconieruluiT6. Gd,ina sfllbatic5, d.in fndia
cotcod.S,ceqte, dupi, cum mi, informeazd, d.l. Blyth, ca qi d.escend.entele sale do-
mestice, atunci cind, a f5,cut un ou qi in acest fei indigenii ii d.escoperzi cuibul. in
La Plat a, Furnarius-ul i;i construieryte tlin mil un cuib mare in formd, de cuptor,
intr-1n loc cit mai bfl,ti,tor la ochi posibil
-
pe o stincX, goald,, in virful unui
stilp sau al unui trrnchi d.e cact,us??
I
intr-o reginne d.ens populat6, cu b[ie!,i
?e
In aclresa sa tle attiversat'c rlin 1B48 cir t rc Socitr-
tatea dc entornologie, cll. Spetrce face citcva observa{ii
cxcelentc clespre tnigra!ittuea ocazioualir a insectelor
Ei
aratir ciL de incxplign5lli este ea. Vczi, de asemenea,
I(irby gi Spence, Introduction to Entomologg, vol. II, p.
12,
;i
\Yeissenborrt, ,,llag.
of Nat. Hist.", N. S., 1834,
vol. III, p. 516, pentrtt tletalii inl-eresante ticspre o mare
migraliune tle libelule, in general de-a lrtttgttl cnrsrtltti
riurilor.
?3
Sermnul de intrebare este ln rnannscris (G. I.
Romanes).
?4
W. Scrope, Art of Deer Stalking, p. 23.
?5
Corse, Asiatic llesearches, vol. III, p.272, Acest fapt
cste cu atit mai ciudaL cu ciL un clefanL care scipase
dintr-o gt'oapir a fost vlznt de mulli nrarLori cum s-a
oprit gi;i-a ajutat cu trotnpa tovarigul de a ieqi din groa-
p[ (,,Athenaeun]", 1840, p. 238). Cnpitanul Sulivau mti
inforrncazii ci a pliviL mai binc tlc o jumftatc de oriL
culn, pe insulele Falkland, o ra[.[ cu cap gros apiira o
gisc:i tle mnnte de atacnrile repetatc ale unui ulitt
hoitar. I'Iai intii gisca a intrat in apii, iar rala a itro-
tat foarte aproape, alituri de ea, tot apdrind-o cu ciocttl
siu puternic; atunci cind gisca s-a tlrit pe
!irm,
I'a!a
a urmat-o, mergind in jurul ei, iar cind gisca a intrat
clin nou in mare, ra{a tot o mai apira cu vigoare; to-
tuqi, aceastS. rali nu se asociazi niciodatd cu aceastd
specie de gi;te, deoarece hrana qi locul de habitalie le
sint complet diferite. Din ceea ce vid, cum pdsdrile
gonesc ulii, mi-e tare teaml cd ar fi mai filozofic a atri-
bui comportarea ralei urii fall de uliu decit bun[-
voinlei fa{ri de gisc[.
?6
Rev. L, Jenyns, Obseruations in Aralural Historg,
1846, p. 100.
?7
,rJournal
of Researches", p. 95.
LA ANIMALE
2!t7
rlut[,cio;i, el ar fi curind exterminat. Marea pa..'i,rer-m6celar iryi ascunde foarte
prost cuibul, iar masculul, in bimpul clocirii,
ryi
fcmela, dupi, eclozarea ouilcir, iqi
t,r6.deazd, cuibul prin
lipete
aspre, repetateTs. Tct a$a o specie de chiforan din
Ulauriliu se trd"cleazl,
!,ipittd
d"e indat5, ce eineva se aprcpie.
$i
nici nu ar trebui
-qir, spunem ci, acesie greryeli ale instinctului sint f[,r'5 importanf[, privindu-l nurnai
pe om, deoarece, dupi, cum silbd,ticia instinctiv*, rste indreptati fa{il de oln, nu
pare sd, existe motil'e ca alte instircte si nu fie in legi,tur[ cu el.
S-a observat mai sus cum oud,le strulului american sint irnprdrstiate pe ste
tot locul
;i
sint astfel irosite
I
cucul depune unec,r'i doud, cu5, in acelaqi cuib, tlu-
cind" la respingra sigur[ a unuia d.intre pui. S-a afirrnat ad.ese a ci rnu;tele fac
tle multe ori greryeli
ryi
ili d.epun ou6le pe suprafele iri apte pentru
hrana lar-
velor lor. Un p5,ianjen va apuca cu ardoAre o micd, bil[ c1e bumbac atunci cinrl
este cleposedat cle oud,le lui, care sint incastrate intr-un inveliry de mirtase; dacfl
i se lasir, irrs5 sii aleagi,, el va prefera ouile lui
;i
nu
.tra
mai apuca a, rloua carir,
bila cle bumbacr ela incit ve clem mintea sau raliunea cor ctind o prirnir, gre-
ryeal[.
Adesea, pS,sd,relele iqi manifestS, ura urm5,rind un uliu, clistrlgindu-i poate
astfel
;i
atenfia, ins[, alteori grDcsc
ryi
perscuti-i (dupii cum Am vrazrrt, pc]rso-
nal) orice specie strilinl
ryi
nevinr,vat[. Yulpilc
ryi
aite animale carnivore tlis-
trug ad.esea cu mult mai multir pradir, decit pot d.evora sau duce cu ele. Cucul,
Cu,culus 'ind,tcatot', ucide un llumflr mult mai mare cle albiue decit poate urinea
;i
ili
continuti in mod nesocotit,fiirl intrerupre, aceastri distrae!,ie cite ziuu, cle mare?e.
O matci, de albine de stup tinutzi captivi, cle Huber, a.sa incit nu putea sir-ryi
rlepunfi, oui,le in celule de lrrcr5,toar'e, nu le-a clepus, ci le-a l[sat sir cad[, tlupir,
care lucrfltoarele le-au clevorat. O matcil nefe cundatS, nu poate d.epune cle cit
ttuit, masculine, insfl pe aeeste a le rlepune in ce]ule de lucr'5.tcare sau d"e matcir
--
o eroAre de instinct care nu t.st(r surprinzhtc,are iu aceste imprejur'[ri
_-
iar
,,lucrfltoarele
acfioneazit ca si cumar suferi in instinctul lor din cavza stririi inr-
perfecte a m[ttiilor,cleoarceele hrtinescaceste larve masculilrecu l[ptiqor cle matcii
si le trateaz[ ca pe o adevl,rat.i ntatcir"80. ][ai surprinziltor iniii cste ci, ]ucrltca-
rele bondaritot' ,,.' stltiduicsc cle cbicei sil apuce
ryi
s6 d.evorezt, cuirle propriei lor.
rnltci,
;i
toatii, activitatea mamelor este
,,aproape
insuficie ntd, pr,ntr'u
a inipie rlicl
aceastii violenf,ii"81. Poate fi oare acest ciurlat obicei instinctiv d.e vreul] folos albi-
ttelor' ? Avind in vedere' netrum[ratele
ryi
ad.mirabilele instincte, tcate indreptate
c[,tre cresterea qi inmultilc a tineretu.lui, putern oarc fi de p[rerea lui Kirby pi
Spence c5, acest instinct ciudnt
ryi
aberrint kr este acordat
,,pentru
a
!,ine
pcpula,fia
in limite normalett ? Pcate fi care de vreun folos specici instinctul care face
pe femela p[ianjenului s5, atace
ryi
sd, clevoreze maseu]ul dup[ ce s-a imperech.eat
cu el?82. tr'5,ri, indoiali,, cad.avrul solului ei o hr[neryte
ryi
trebuie rcuncscut eii,
farfl a se putea oferi o explicalie rnai valabil[, sintem astfel reduryi Ia ritilita-
rismul cel mai brutal, compatibil cu teoria selecliei naturale. i\f5 tem ci, in
cazurile cle mai sus se poate adriuga, un intreg catalog.
?a
Iinapp. ,Iournal of a Nn/rrra1r.sl, p. 188.
?e
Rruce's
'l'rtutels
rn ADyssinia, vol. V, p. 179.
80
I(irby
;i
Spence, Inlroducliott to Entomologg, ad.
a 3-a, vol. II, p. 1ii1.
8r
Ibidem, vol. I, p. 1180.
82
lbidem, p. 280. Sc dir o
insecte care, in stare larvar[
inLre ele.
Iurrgi lisLit a nrai rnultor
sau adultr'r, sc devoreazri
2t') cor'IriLUzul
('ort'(:l'tczit'.
-- irr acest czrpitol rrrn exarninat irr primul rincl instinctele
animalc'lor, si an.ume dac5, csltc posibil ca ele si, fi fost dobindite prin mijloacele
indicate de teoria noastr[ sau clacX,, ch.iar in cazal ci, cele mai simple au putut
f i astfel rlobin dite, altele sint atit d"e complexe
;i
minunate, incit ele trebuie
sL fi fost create in mod. special qi astfel s,i ne rilstoarne teoria. Avind. in ved.ere
faptele relatate asupra d.obindirii prin selec,tie a unor proced.ee lnn[scute sau
prin modificarea instinctelor sau prin antrenament qi obiqnuinld, cu ajutorul,
in micli mi'-rsur5,, al imitaliei, al ac,tiunilor qi al d.ispoziliilor ered"itare Ia anirna-
lc'le noastre domestice,;i paralelismul lor (in func.tie cle faptui cd, au avut
mai putin timp) fa!5, de instinctele animalelor in stare naturalS,, avlnrl in
verlere eir, in stare naturalii, instinctele cu siguran!5, cil, va,riazd, intr-o mici
ttrLsurir, avintl in ved.ere cit d.e general g5,sim la animalele inruclite, lnsl clis-
1,incte, o gradalit'la inst,irrctele mai complexe
-
care aratir, cil este cel pu!,in posibil
ca uI] instincl, complex sil fi fost dobintlit prin etape conscutive si care, de altfel,
indicri itr rnocl general, tlupi teoria ncast,rfi, insesi etapele prin carc instinctul a
fost tlobintlit, itt miuiura itr care presupunem eii, instinctele inruclite s-au ramificat
la tlifcritt' statlii tlt' rlesr:endenfit d.intr-un str[mo$ comun,
Di
r]e aceeea au
pirstrat, rnai mult sall tnai pu,tin
neschimbate, instinctele rliferitelor folme ances-
tralt-' ale oricir,rei specii
-
avind iu vedere toate acestea, impreun5, crl certitu-
tlinea cil instinctele sint tot atit cle irnportante unui animal cfl,
;i
structuriie in
general corelater
ryi
c[, in lupta perrtru existenli, in condilii sch.imb[,tcare, ugoare
modificfi ule instinctului cu greu se va evita rle a fi uneori folosil,care indivi-
zrlor, ttu itni pot, cla searna c1e nici o dificultate copleqit,oare pent,ru t,eoria noa,st,rtl.
Ohiar la, instinctul cel mai rninunat pe care il cunoaqtem, ct'l al alr,.eolelor atbi-
nei tle st,up, arn v[,zut curn o simpll, acliune instinctiv[ poate-' cluce la rezultate
(iare
rre umplu rnintea d.e uimile.
irni parL' tle altfel ci, faptul foarte general al grada,liei in eomplexitatea
instinctelor in cadrul limitelor aceleiaryi grupe d.e animale si, cle asernen.ea, c[, d.ou5,
specii inrudite, situzrte in d"ou[, pirli indepd,rtate ale lumii
ryi
inconjural,e cle
corrdifii tle via![ clr totul cliferite, incii mai au foarte multe aspecte comune
in insl,iucteler lol int[,resc teoria noastrl a tlescendenlei, deoaroe ea le explicd,,
itr tinip ce, d"ac:i consicler5nr fiecare instinct ca fiind creat in rncd special, nu
putern spune tlecit c[, a$a
ryi
este. Dupd, teoria noastr5, imperfec,tiunile
ryi
gre-
;elile
instine,telor inceteazd, d.e a mai fi surprin ziltaare; de fapt ar fi uimitor
rlaeit cazuri cu utult mai numeroase
;i
mai flagrante nu ar putea fi d.escoperite,
situ tlacil o slrecitr care nu a reuqit sir, se motlifice
ryi
sil-ryi perfcctioneze instinc-
telt' salt', ula intril; sri poat[, contin.ua sir, Iupte cu conlocuitorii aceleia;i regiuni,
ntt ft'r atliiuguT pur'
;i
sinrplu, inc[ o specier la miik
;i
miile de specii eare au
tlispfrut.
Poate cli nu cste logic, insi-i, d.up5, irrch,ipuirea ma, este cu mult mai satis-
lired,tor de a consiclt'ra c5, puiul de cuc ili aruncS, fra,tii sii vitregi, ci furn.icile
ili fac scltrvi,
(ir"l,
larvt'le Icltmeu,tn,onidae-lar se hr[,nesc irr interiorul colpului
prarlci lor, cir pisicile i"o ioacii crl;oarccii
ryi
vidrerle
ryi
cormoranii cu pe;tii vii,
ntt itr virtute:r instinctelcr speciale acordate de creator, ci ca pdrfr^ foarte rniei
ale unei legi gt'uerale, ducind Ia progresul tuturor organismelor. I'nmulliJi-r'd,,
rncltlifit'ati-vli,, ct'i rnai putenlici sli tririapci,
pi
cei rnai slabi s[ moar5 !
li,crlactor resprinsal,j i : {lli' i.i,IA IJ Lt::; t !, \
1'rdinoredactor r .t. llIA( tO lil
"jCiI
ltitt lLt cules 13"07.196?. IJtuz de ti,.pu,r 04.11,1!t(;i. ly,dntt.I!)6,9.
l!'irai
2 2e0 er. Eirtie ,:cris l-,1 tle 6A uli,t1. lrorr,t,rt .iif;I11 x ,;r;rt.
(]cii,
editoriale :J.t,92, Coti de tipar i,:),{)0 t. t1B,}2. C.
j(. ,itrntru
bibli,otsile tnari 136. C. Z. pep,tru, ttibtiotet:ite liLut:i.il.
lnttepr. Poligralicil ."Inliirrrraiia,' str. Brezoiulu tlr. 93_,1;j
Bttcrrregti, Iicl,u[rlicl Soo!:r,lilt[ il,oinlinia, tl{)}l.,ul,l.t lr.. t,i},!