Sunteți pe pagina 1din 816

CI,ASICII STIINTDI III

UN.

IVERSAI, Ii

DE

Chdrles De,rroin

IIDI TURA AC^\D]I]IIEI

R I'PUBLICII

POPUI.,ARIT RO]TTf{N

1963

Traclusi din lirnba cnglezi (EUGIjN NIARGULIUS) ;i cottf rtttrtatit cu traducerile clin lirnba rusi (NICOLAE I. FIOTN,\RIU(I), litnbtl

gerrnalri (ION T.'IARNT\\'SCIJI), linrba fratrcczri (\IASILIi D. \{IRZA) ;i cu originalul in lirnba englezit (ION lt. }"trIIN)' Reclactor respollsabii : Acad. \'. I). I{IRZA

STUDIU CRITIC INTRODT]CTIV

I.

I\TRODUCtrRE

c[tre G.I]entham_,. I)arwin m^d,rturi,seqte ci i-au trebuit 15 ani pentru a sesiza ,,semnificalia qi cauza divergenlei dependenlei unei perechi oarecare" t;. De aceea, din iulie 1837, Darwin se apucd, metodic sd, adune qi s5, claseze materiale in favoarea variabilit5lii speciilor 2), folosind in acest scop metoda preconizatd, de Lyell. Darrvin a continuat sd, aplice tot restul viefii in studiile sale -metodele anaLrzd,rli, comparS,rii, clasd,rii materialului adunat qi verificd,rii lui congtiincioase, adunarea qi inte1prglarea materialului faptic constituind elementul fundamental al lntregii sale opere
qtiinlifice.
qi lucrare -din aceastS, perioad.d, dateazil, printre altele, remarcabila sajurul asupra ciripedelor, c_ele asupla materialului ad"unat cursul cd,l5,toriei sale Pd,mlntului $i unele dintre lucrd,rile sale geologice. Dar Darwin nu s-a mullumit numai sd, ad.une, s5, claseze q_i s5, r,-erilice. El dorea sd, clescopere leg5,tura internd, dintre diferitele forme qi fenomene

singura carte qtiin,tificil pe care qi-a luat-o pe ,,Beagle", i-a atras atengia" lui asupra existentei unor schimbd,ri continui in scoarta Pd,mintului sub infiuenfa cauzelor actual-e, teorie pe care a confirmat-o de la primul popas al vasului ,,Beagleti. Inc5, din timpui cilltitoriei ln jurul lumii, Darwin a corelat transformS,rile mediului extern cu variaf,iile organismului, fd,rd, insd, s5, sesizeze mult timp factorii cauzaLi. lntr-o scrisoare

Cdlitoria lui Darwin in jurul lumii pe vasul ,,Beagle" a reprezentat o cotiturd, ln vi.q,!a ryi in conceptia sa d,espre originea speciilor.' Inalnte de i-nceputul acestei ci,lftorii, tin5,rul DarN'in era fixist ,;i t_eist. Cartea_lui T,yell Pri,ncipi,ile-geologi,ei, (vol. 11, 'Darwin

ln

prima etap5, a activitd,fii sale qtiinlifice, Darwin a fost un sistematician iscusit

in

in

de r-ariabilitate observate. IJl voia s5, ajung5 la descoperirea legilor ca e drrijeazd, interrelatiile clintre vieluitoare qi mediul lor de vta!il. Pentru a ajunge la generall'zd,ri filozofice, I)arwin a cd,utat in filozofia timpului pd,u o conceplie care si,-l chlduzeascd, in descoperirea legilor variabilitdtii. IndatS, hupd, intoarcerea sa din cd,litoria pe ,,Beaglett, Darwin a lnceput s5, citeascd, lucrd,ri d,e metafiztc5. Dar tnetafiztca nu i-a d.at, satisfactie. Darwin nu a mai revenit Ia metafizicd, in tot restul vielii sale 3) Dupi sugestia lui Lyell, Darwin s-a lndreptat spre conceplia materialist5, a lui tr'rancis Bacon, _4ope cum arat6, singur in Au,tobi,ografia sa 4). I)arwin a luat din conceplia lui Bacon atitud.inea acestuia contia apriorismului,"ca qi metoda inductiv5,. Bacon ivea
cirtre G. Bentharn clin 19 iunie 1863).

t) It.. I)als'iu, Life uncl Letlcrs of Charles Dctrwin..., vol. III,

ed. N{urray, 1B88,

p.26 (scrisoarealuiDarwin

') trr. Darlin, Aulobiografie, In Ch. Darwin, Origineaspeciilor, Bucureqti, EcUt. Acad. R.P.R., !957,p.24. 3) Vezi acad. V. D. Nlirza, prefalir la Originea speciilor (Atitudinea lui Darwin fa{d de metalizicd ;i- creafionism), p. X\rII - XVIII. n) I.r. Darrvin, Autobioglrafie, in op. cil., p. 24.

vI

VARIATIA ANI}IALELOR $I PLANTELCR

ins5, o pdrere nejustfl faf5, de valoarea cleducfieil). Darwin qi-a dat seama cd, numai clin imbinarea judicioasfl a induc{iei qi a deduc{iei, cercetitorul se poate rid,ica la generalizfiri ralabile. Se poate sltune c[ Darn'in a pus bazele folosirii metod.ei induc'tir-e-cleductir-e in biologie, nretodd pe care o mai folosim qi aztz). Cred c5 nu gre;im atunci cind afirmd,m cd, metoda fllozoficd, a Iui Bacon l-a ajutat pe Darwin sd, d.evind, materialist" I{aterialul ad.unat de Darn'in ajunge foarte voluminos. O clatd, ce a d.escoperit rolul selecliei in transformarea speciilor, selec{ia d"evine cheia de bolt5, a intregii sale concep{ii.

Din Autobioorafic se vede cd, Darririn incearcd, s5, for'muleze conceplia sa evolutionistii, incd, din \E42j sub forma unui rezwat tle 35 Ce pagini. Loi ani rnai tir.ziu, el rcia rezllrratul inilial ryi-l dezvoltS,, ajungind Ia un manuscriscle230 de paginis). Aceste dou[ incercdri reprezintil primele doud, generalizdri teoretice inainte de

La sfatul lui L)-.Il (1856 ,si 1858) qi a lui l{ooker (1858), Darwin face un rezumat al imensului material faptic adunat de el privitor la selec{ia naturald, qi artificialfl, rezumat care, sub forrnd, mai restrinsd,, este prezental, o dat5, cu lucrarea lui \\rallace la Eedinla de 1a 1 iulie 1E58 a Societd,fii linneene (LinneanSociet,y) din Lontlraa). Apoi, sub form5, rron[, mult mai dezr-o]tatd, apare Ori,ginea sqteciilor in noiembrie 1859. Dar Darwin nu ela nrultumit ci, restul materialului adunat d.e el privitor la selecf,ia artificiald rd,mine ntfolosit. La mai pufin de douri luni dupd, aparifia Origi,ni,i, speci,i,Lor', Ia 1 iantrarie 1E60, sc lrotiriiqte sd, scrie l'ari,a{ia attinzalelor gi pluntelor sub i,nlluen,la domest'iciri't. La accasta a contribuit intr-o mare milsurd, succesulexceptional alOrigi,rti,i,specii,l,or.LaVari,a{'iu... Iucyeazra cu intreruperi, datoritd, uneori bolii lui, alteori dtr,toritd, faptului cd intre timp a ledactat ryi alte lucr[ri, cle exernplu Uee,u,ndareu orh'icleelor (1862). Din 1863 lucreazf intens la \raria{ia...rsi clupd, 4 ani qi doud, luni aceasta ia, forma clefinitivfl. Dup[ disculii cu editorul sd,u nluruay, care se temea c5, lucrarea, fiind prea mare, nu va putea fi vindut6, opera aceasta apare abia in ianualie 1868, in d,oud, volume (1 500 d.e exemplare). Itra se retipi,reqte in februarie 1868 in I250 de exemplare. In acelaqi Drr Vari,a{ia.... este retip[rit[, in S.Ii.A., preced"at5, de o prefa![, scrisd, de Asa Gray. \raria{i,a.... este tradus5, si publicatd, in limba francezil de biologul elvetian J. II. Iloulini6, in eclitura C. Ilcinn'ald, Paris t).A cloua edi{ie englez5, rev[zutd,, au Variatiei... apale in 1875, de;i dupd, jurnalul siu rezult5, cd, la aceast[ a doua edilie Darrvin a inceput sd, lucreze d.in 1868. A doua edilie este tradusd, in limba fvancezil de Barbier. Ea este publicat5, tot in editura Rein-

Origi,nea speciilor.

l'ald in

18.s0 6).

InVuria{i,a animalelor gi, plantelor sub ittfluen{a domestic'ir'i,i, Darwin reu;eqte sd, publice materialul vast adunat de el in problema selecliei artificialeT). Iln loc iniportant in tot lucrare il ocupd, legile r-ariabilitd,tii, cele ale eredite,fii, hibridaf,ia vegetativd, qi teoria pangcnezei (vol. Il).
1) I)cntnr 13acon, expclicn{a sistcnralicir;i inductia pot si ne arate raporLurile tcale., cattzale dintt'e lucruri. Racon acolrlri urr rol precumpinitol analizei, subestimind insir ltrtura sitttcticit, clcriuctivir (r'czi C. I. Gulian;i I. I'3anu, Studiu introdLtctiu IcL I)acon, XIorus, I{obbes, Locl;e, Bucrtrcgti, Iltlit. dc stat pcntrtt litct'atrtt'it rstiin!ificit gi didacticri, 1951, p. 16). r; \'. D. IIir"za, Deruoltarea metodelor;tittt!iftce de cercelare Ia Darutirt;i inainlarstl scii, in,,Ia;rtl liLcral'", 1959, nr. 72, p. 'lE - 61. 3) (lh. Dall'in, Amintiri despre dezuoltarect gindirii ;t caracterului meu. Autobiogrulie (1E09- 1862), Edit. Aci,rd. R.P.R., 1962, p. 136-138. a) Luclarea a fost retipirriti in editura Cambriclge f.fnir.ersity Press cn ocazia cenlcnantlui Originii speciilor a lnclirrii ltri \\'aliace si are ca Litlrrt Et,olution bg Ilatural Selectiort, I)arurirt and II:allace. l)arrvin Siietch of 18'1 2, Ei his Iissay of 1.S.{.tr, ...antl the Darwin-Wallace Pctpers of 1558. ,,On lhe T'endencg ol Species to lornt \:orieties". \\'ith an introductir,,n Dy Sir lrancis I)arutin and Foreword bg Sir Gauin c[e lieer, 1959, 288 p. 5) Irr. Dallin, Li[e and Lelters..., vol. III, p. 364; vezi ;i traduccrea acestei lucrlri itr linrba francc.zi:

Yie et Correspondance, voL. li, p.


6) lbirlcnr.

751.

z; I,'r. I)alu'in, Atttobiografie, in op. cit.,p.28.\Iorbind dcspre aceastirluct'areintr-o sclisoarecirtrcA. Newton (scrisi la 9 fcbmalie 1870), Darrvin afirmit:,,Cantitatea de muncit, corespondenfa, grija care m-au costat sint rnai mari decit puteli presupune" (Life and Lettcrs. . ., vol. III, p. 79).

STIJDIU CRITIC INTRODUCTIV

\.II

ulat .q[ grupez cliferitele aspecte ale problemei variabilitillii studiate in lucrare qi am ajuns l:t, p[rerea c[, Darrvin clemonstreazd, generalitatea fenomenului de variabilitate, formele le care le irnbracd, modificd,rile sensului qi ale :ritezei fenomenului d,e variabilitate, fenomenul d.e continuitate qi de discontinuitate, felul cum se stabilesc qi dispar corelaliile functionale, ca qi rolul pe care iI are ereditatea qi seleclia ln mentinerea formelor, in menlinerea ltnor caractere dobindite mai de mult, precum qi in aparilia ryi ln evolutia
c5

In

acest stud,iu asupra Va,ri,ati,ei, ani,malelor qi'platttelorsubinlluenladomest'ic'iri'iam

clivergentS,

Pri,ma concluz'ie este c5, I)arwin s-a str[duit sd, demonstreze c6, variabilitatea este un fenomen foarte general al materiei vii, avind.valoarea unei legi 1), fenomen d.e o uriaqi, importan!5, pentru biologie din punct de vedere teoretic qi practic. Problema variabilitltii in toate lucrdrile sale, qi mai ales in cea de f.a\il, este pusii, de pe pozilii materialiste, antimetafizice. I)arwin, prin studiile sale asupra variabilitd,fii, demonsbreazd, existenla fenomenului de miqcare a materiei vii. El are meritul d.e a fi ar5,tat cd, materia vie se integreazil intre celelalte forme ale materiei in privinla miqcd,rii, dac5, exprimd,m gindirea lui l)arwin in termeni contemporani. Darrvin nu este primul biotog care a observat c5, speciile variaz5,. In edilia a YI-a
a Orig'ini,i speci,i,lor, Dar$.in d5, o listd, d.estul d.e lung5, a pred.ecesorilor s5,i care au observat sau au descris fenomene rle variabilitate. De atunci qi pin5, azi s-au mai gd,sit qi alli autori ca1'e s-Au indoit de fixitatea speciilor. Dar nici unul dintre biologii predarrviniqti, caJ l3uffon, Jussieu, I.,amarck, I)rasmus l)arwin, Caverznev, Rulie $.&.; n-a efectuat un

a caracterelor. In linii generale, din acest vast material putem trage de importante pentru stadiul actual al biologiei.

d"oud,

concluzii deosebit

studiu arya de aprofundat ca l)arwin qi n-a adus dovezi suficiente qi atit de conving5toare care sd, clemonstreze generalitatea fenomenului de variabilitate la fiintele vii. Bogdlia qi td,ria argumentelor aduse de I)arwin, posibilitatea verificd,rii lor de alli biologi, ca gi de practicieni, au impresionat puternic pe contemporanii s5,i. Concep{ia idealistd, ,si, in cad"rul ei, teoriile fixiste qi crealioniste au suferit o grea infrlngere. IJle nu s-au mai putut prezenta in fala cercetd,torilor ln straiele lor vechi. Oonceplia idealisti, a trebuit sd,-qi gi,seasc5, noi forme de exprimare in biologie. Problema variabilit5fii, problemd, de baz6, a biologiei darwiniste, a reuqit sd, dep5,qeascd, d,omeniul acestei qtiinle qi sd, dea filozofiei materialiste o conceplie despre evolulia lumii organice, foarte mult apreciatd, d-e Marx, Engels ryi Lenin. A doua concluzi,e priveqte rolul omului ca transformator al naturii, rol care lncepe din cele mai vechi timpuri ale istoriei societd,fii omeneqti qi care continu5, qi se intensificd, mult in zilele noastre. Darwin a scos in evidenld, capacitatea qi puterea omului de a transforma speciile pe care le domestice;qte sau le cultivd,. Plnd, Ia I)arwin, cu toate atacurile unor filozofi sau biologi materialiqti, crea{ionismul rf,mlnea totuqi foarte puternic atlt in filozofie, cit qi in domeniul qtiinlelor naturii. Tot ce exista viu pe p5mlnt, inclusiv omul, era considerat ca opera unei puteri supranaturale. Se consid-era ca o culme a temeritdtii s5, incerci sd, pdtrunzi legile unei ao!,iuni divine. Si, totuqi, Darwin indr5,znit. Fostul licenliat in ^ teologie de la Cambrid.ge a alungat divinitatea gi supranaturalul din d.omeniul lumii vii. 0 clat5, cu d,ivinitatea a infirmat numeroasele qi variatele teorii qi concepfii idealiste clddite pe o atare platformi. Darwin coboard, divinitatea la rangul umri mit 2) qi ridic5, omul pe o treaptd, pe care nu-l ridicase nimeni inainte. trste evid.ent cd, omul rd,mlne singura fiinld, capabili, s[, transforme activ qi conqtient organismele vii gi s5, ereezc specii qi r.ariet6],i care nu au existat mai inainte in naturd,. Cartea de ta.d, qi alte opere ale lui l)arwin demonstreazd, cu multe am5,nunte ceea ce a realizab omul de-a lungul timpurilor, qi mai ales ln ultimul secol, in d.omeniul transformd,rii speciilor. Mai tirziu, Engels, lntr-o form5, lapid"ard,, d.ar foarte grd,itoare, ne aratd, de ce omul reu1) Despre fonncle ;i legile variabiliLslii descopelite de Darlin, vezi V. D. I\'Iirza, prcfali Ia Originea speciilor, p. XXXII-XXXVII. 2; I'cntru a cunoa;te mai exact pirerile lui Darwin asupra religiei, vezi in capilolul consacrat aceslei probleme, paragrafrrl ,,Credinfa religioasd" din Amintiri despre dezuoltctrea gindirii ;i caracterului meu. Autobiografie

(1809-1882), p.95-102

VIII
Eeqte sd, facd, ceea ce

VARIATIA ANINIALELOR $I PLANTELOR

nici o altd, fiin.td, nu reuqise : prin om, materia a luat cuno;tintX de propria ei existenld, 1). Darrvin a demonstrat clar in Variali,a... cd, omul, $i pe timpul cind practica selectia inconqtient[, a reugit s5, transforme organismele domestice. Rolul seleclionatorului a crescut mult atunci cind a reuqit s5, practice seleclia conqtientd,. IJnul dintre cele mai mari merite ale lui Darwin este acela d,e a fi reuqit s5, descopere legile selecfiei qi prin aceasta a lnarmat pe om cu un puternic mijloc de modificare a speciilor. Dupa un secol de la aceastd, d.escoperire epocald, a lui Darwin, puterea omului in transformarea organisnelor vii a crescut considerabil. I\ficiurin qi continuatorii sd,i au descoperit noi legi ale variabilitdl,ii qi posibilitatea provoc5,rii apariliei variafiilor, ca qi a dirijd,rii lor in folosul "societ[{ii omeneqti. Conceplia darwinistd, a fost ridicatd, de darwiniqtii sovietici pe o treapt[, non5, superioard, prin baza materialist-d.ialectic5, care i s-a d.at, ca qi prin eliminarea clin conceplia lui Darwin a alunecd,rilor idealiste. ln U.R.S.S. qi in ![rile socialiste, seleclia artificial5, a devenit o problemd, de stat qi unul dintre cele mai puternice mijloace pentru creqterea continud, $i pe scard, nafionald, a prod.ucliei agrozootehnice. Cu tot acest uriaq progres, Vari,a{ia ani,malelor ;i plantelor sub 'influ,enla domesti,c'iri'i nu qi-a pierdut actualitatea prin felul cum se trateazd, in ea problema selecliei, ca qi prin comoara de idei qi de ipoteze expuse in ea. Dintre aceste ipoteze, multe au fost d.ezsroltate, iar altele nu sint inc[ luate in consideralie de cerceti,tori. Aceast5 carte rdmine mai departe una dintre principalele lucrd,ri d"e biologie ale lui Darwin qi ale epocii noastre, prin simburele ei

pozitiv, materialist.
vinismul incepe

Varia{i,a ani,malel,or ;i,plantelor sub i,nfluenla domesti,ci,rii, apare in momentul cind. dars5, fie lmbr5,.tiqat de o masd, din ce in ce mai mare de biologi, clnd, concep-tia aceasta incepe sd, depSqeascd, limitele stricte ale biologiei qi cind. ad.versarii, d.upd, primele infringeri, devin din ce in ce mai agresivi. Cartea aceasta i-a inarmat pe biologi cu argumente noi qi am putea spune cd, Varial,i,a...., impreunS, cu lucrl,rile lui Darwin asupra fecundd,rii orhideelor qi asupra fecunclaliei qi autofecundaliei, prezint5, elemente mult mai bogate decit, Ori,gi,nea sltemtlor privitoare Ia modalibd,!,ile cred,rii de noi varietfi,li sau specii. In ea g6sim d.e asemenea modalitd,fi de aplicare a metodei inductive-d"eductive

in

lsi a modalit5,lii m5,surd,rii obiective a intensitd,!,ii variabilitd,lii. Variabilitatea nu este privitd,, in Vari,a{io...., qi in celelalte lucr5,ri pe care Ie-am citat mai sus, ca un fenomen abstract. Ni se aiatd, prh,ctic cum putem sd, d"eterminim sensul, viteza qi durata variabilit5,!ii ; ni se aratl, cum putem s-o stabilizd,m sau s-o intensificf,m qi _ce interrelalii.noi se

biologie. Darwin ne-a deschis calea folosirii metodelor matematice qi statistice, ca

Dupd,pd,rereanoastr5,in Vari,a{i,aani,malelor g'i Ttlantelor sub i,nfluen{a domesti,ciri'i qi in Desceicleipa omutui,;i selecli,a senuald, se gd,sesc mult mai multg El_ mai. adinci oscilalii, contraziceri qi alunec5,ii ideaiiste declt in tdate celelalte opere ale lui Darwin. In Vari,a{io... se poate vedea foarte d,es cd, in concluziile multor capitole, Darrvin este mult mai rezervaf qi mai conservator d,eclt ln restul capitolului respectiv. In acest sens, d,in masa contradicliilor qi a poziliilor conseryatoare vom atrage aten,tia aici numai asupra problemei discutate qi in zilele noastre, qi anume acliunea directS, a mecliului extern asupra _organismelor qi, prin intermed,iul acestora, asupra variabilitd,.tii ryi ereditilii lor. Iar dintre ipotezele nematerialiste vom cita numai teoria pangenezei care, alflturi d.e teoria malthusiand,, constituie cea mai ampld, alunecare id"ealistd, a lui Darn'in. Aceste d.oud, teorii se gd,sesc larg expuse : prima in VarTali,a a,ni,malelor ,sa plantelor srft 'l,nfluenla d,om_esti,c'iri.'ir. iar a doua in-Desceidenla omului,...bacd,examine ziatent primele 26 de capitole ale Vari,a{i'ei.. ., !i mai ales capitolui al XXVII-1ea, in care Darwin expune teoria pangenezei, ai impresia c5, sint scrise de doi autori cliferifi, unul materialist qi altul idealist. Aceasta cu atit mai mult cu cit capitolul al XXVII-lea $i, intr-o anumit5, m6suri,, qi al XXVIII-Iea, nu au clecit slabe 1eg5,turi organice cu restul lucrd,rii. r; F. Engels, Dialectica naturii, Bucuregti, E.S.P.L.P.. 7954, p, 77.

ln procesul de transformare a varietd,lilor. Din acest punct d.e vedere, Varia{ia... in zilele noastre ea prezintd, un caracter actual, pe lingd, cel istoric. Desigur, conceplia lui Darwin, chiar in domeniul variabilit6fii, nu are numai p5,r,ti pozitive; ea are qi sc5deri, lipsuri qi inconsecvenle. a servit ca model generaliilor de biologi care s-au succedat, qi chiar
stdr,bilesc

STUDIU CRITIC INTRODLICTIV

IX

I)arrvin, in timp ce s-a ard,tat atlt de meticulos qi gata sil analiz eze critic toate datele qi faptel.e Pe care' la timpul_sdqr le putea supune velific5,"ii, in ultimele doud, Lrpiiof" din Varia{ia... renunlt ggryPlet Ia metoda inductivd-deductiv5,, a cd,rei bazd, i" Ui6logi. 9 pusesc chiar el -- metocl5 folositd, cu mdiestrie in cele 26 de capitole cu continut pieclominant niaterialist, plece.clind capi_tolele consacrate teoriei ^pangenezei; t'."o"git." sa ulterioari, la aceasti, teorie a fost destul de formald,. Yom expune pe scurt atit laturile_ progresiste, cit qi lipsurile Variali,ei.... Fdcind bilantul, se poate.sPune-de pe acum cd, elementele pozitive' sinfrprecumpd,nitbare qi A.pe$esc masiv insuficientele concrepfiei lui Darwin asupra, variabilit[tii.'ridicd,, *re opera l)arwin r[mine- actual5, pril problerir"i. fi;;e cum sint -lui lrloblcrna selecliei, a_ _variabilitfl,tii qi a eieditdJii, discutat-d, intens qi in ziiele oor.t"u (nta,i ales ultima^problemzi)._ \'ariabilitatea, ca'pioblem6, a cucerit qi domeniul microbiologiei qi_ uil inframicrobiologiei, constituina una dintre principalele probleme teoretice * ca,re stau la baza elaborzirii de r.accinuri vii microbiene- qi viiotice. \raliabilitatea Ei ereditatea, adic5, principalele_ problerne discutate ln Vari,ali,a anint,alelor ;i plarfielor su,b'itr,flue nta domestfcirii, sint eternentele d.ebazraatitale.o"..p!i"itoi -lliciurin, _cit qi ale celei lui \\-eisman, nlorgan qi a continuatorilor lor. De aceea comoara de idei ;i tt_e ipoteze.pe care ne-a l6sat-o l)arrvin in Vari,a[i,a animalelor ;i, ptantetor sib inlluutta clomest,ic,iri,i nu poate fi primit5, necritic. '

II.

ASPtrCTE AIJE YARIABIIJITATII

J_)

' sale, uneori teoretice, d.in Originea speci,ilor 1. Jlersul progres'ia sau regrgti,y 4 eoolu,{i,ed organi,smelor sau a pd,rfilor lor cu aiutorul varia{iilor este o problemi, cd,reia Darwin li consacrd, o atenlie de6settite. ln vedeiea rezoh'd,rii .t, Ilarwin studiaz[ atent vechirnea d.omesticirii unui tnare numd,r d.e specii, plecind de la formele sdlbatice care mai existd, sau de la scheletele gd,site in aq^ezd,ri omeneqti vechi 1). Legat de aceast5, problemd,, Darwin studiazd, originea-mono- sau poli1,)

giisim trei aspecte ale problem.ei prir.itoare Ia i 1).Te.tqul progresiv sau regresiv al procesului, aspc'ctul convergent sau dir-ergent al variabihtd,fii qi 3) aspectul continuitX,tii sau ai discontinuit5,fii acestui proces. lloate aceste trei sensuri ale variabilitfi,tii sint interconectate intre ele. Darx'in le studiazil ca date qi fapte care justificd, qi compieteazra afirmatiile

plexe stucliate rninutios de Darrvin in lucrarea de tatd' Sertsu^l sj formet'e aar'iabilitti{ii,. Problema ,,sensului)'' variabilitH,tii nu apare sub acest titlu in Var'ialio,.. Grupincl qi sintetizind. materialul din aceastS, important^d, lucrare putem afirma _ci, problema sensului variatiilor a fost in aten,tia lui Daiwin I cd, ea este tratatd, in motl complex ;- cd, ln Varia{,i,a anilnatetor ;'i-ptantelor sub inftuenta'd,omesitilir6,i,

In lraria{i,^a ani,.nt.alelor ;i,.Ttlantelor sub imfluenla d,omesticirii, Darwin se ocupd, qi nrai mult clecit inOri,gi,nea_s,pec'ii,lor de toate aspectele variabilitd,tii. Darwin se pt.o.olrd, du aser]'l.enea de problc'mA r-echimii, ca gi cle ac_eea abriginiimono- sau 'polifiletice a -speciil,it aomestice. Vorn incepe cu problema formelor, sensului, ritmului, intensititii qi borelatiilor functionale_. Yoni reda succint mai cleparte numai unele laturi'ale aspectelor' foarte com-

speciilc cle atritttale si clc plante cttltivatc de oatrteni din neoliticul lacurilor clveticnc.
clc

lat:lttlat'li;i rttrcot'i criticabilit. I)e de altir parte, problema vechimii speciilor sau valicti!ilor clornesticite de om Iltl se stttdiasc sistctttatic inaintea lui Darrvin. ilustlul biolog englez a trebuit sii rezolve aceastir problcml incepind cu lllcnelltttl (ptrnctttl dc plecarc in tirnp) domesticirii. Pentru aceasta a trebuit sI foloseasc[ cele mai vaiiate doctttttcnLc. A folosit tlaLelc atntropologice qi, in special, stucliile lui Riitinteyer, foarte bogate in detalii privind
ct'a

Docntncrttalia pe carc o avcaDarrvin

la dispozilie intre 1863-1875,

clncl

alucratmaiintens laltarialia,..,

plante;i

studiile auillralclor sculptate pe Inoltunrcntele anticc cgiptene etc. Ddm citeva dintre concluziile acestor stldii: callra, oaia, ciincle, calttl, porcul, boul, griul , arzul, mazlrea, macul gi altele au fost cultivate cle om din neolitic. Bolxtl, secarA' vila de vic g.it. au fost crescnte ;i cultivate de oameni clin epoca bronzului. Rasa de ciini ,,baset,, este- reprezelltatii pe mollumentcle vechi egiptcnc. Gdina pare sri fi fost domesticita in Asia cle sud-est, cle unde, pe la 1400 i.e.n., pdtrunde irt China. In India o gisim citat[ in documente de pe la 1200 i.e.n. In Asiio-Caldeea

Ililul lacurilor con-tinea scminle schclete de anitnale. I)ars,in foloscgte de asemenea cdrlile antichitirlii grece, romane, clincze, indient,

VARIATIA ANII{ALELOR SI PLANTELOR

fileticfl a speciilor d.omesticite sau cultivate 1) ; ritmul qi intensitatea transformirrii varieta{i1or pe care Ie poate studia concret I trecerea gradatd de la formeie vechi, lrersistetite sau cunoscute, Ia varietd,f,ile noi 2) ; modificririle concretc ale caracterelor 1or externe, ca qi ale scheletului lorB) ; modifici,rilecomportarnentului qi aleinstinctelora). Grupind datele dtn Vari,a{i,a...) am gilsit suficientc elemente referitoare la fe1ul cum se stabilesc noi colelalii morfofunclionale intre caracterele vechi qi cele noi, ca qi cele privitoare la scflclerea pini, Ia stingere a unol corelalii morfofunclionale vechi5). }Iersul regresiv al evolutiei se raporteaz5 rareori la organism ln intregime sau la pd,r,tile sale. I)e cele mai multe ori, mersul regresiv in Vari,a{io... se red.uce la reaparilia unor caractere vechi, disp5,rute d.e un nulnS,r mai mic sau mai mare d.e genera.tii (fenomenul de reversiune). Darwin, in Varia{ia.. ., s pleocupS, rnai pulin d.e problema regresiunii prin atrofie sau prin dispariJia unor funclii ',si implicit a unor organe 6). 2. Settsu.l cont:ergent sau cliaergent al t:a,riabititd{ii. ln aceastd, carte gisim numeroase date privind. mai ales sensul d"ivelgent al transformtirilor. In Varialta..., evolufia divergent5,- lmbrac5, doud, aspecte : unul privind indepi,rt areu grad.at5, de forrnele vechi, a noilor varietd,li, altul relativ la intensificarea dir.ergenlei. Ambele aspecte a_par pe mdsurf,, ce seleclia reurye;te sd, perfeclioneze caracterele anterioare, rnai pulin d.ivergente, ale aceloraqi rase. Deosebirile ajung atit tle mari, inclt, pentru variet5,file d"e g5,inil, d.e porumbel sau d.e srarura, un sisternatician putea fi tentat sd, nu le pund, in aceeaqi specie, iar uneori nici chiar in acelaqi gen. Prin d.ivergen{il se asigurd, cucerirea d.e noi locuri in naturra, ca Di o,ma-i bun5, pregdtire in lupta pentru existen{d,. Accentuarea diferen,tierii p5,r!iior, pc ling[ c.aracterul progresiv qi ad.ecr.at, pe care-I are, repreztntra in acelaryi timp qi o dezr.oltare a prirlciltiului ,,diviziunii muncii" fiziologice 7). Divergenla constituie caracterul major al evolutiei viefuitoarelot. 11 Originea spec,iilor, Darr,vin'acord.5, divergenfei rang d.e principiu. 'I'otuqi, convergen,ta i;i are locul ei

in evolulia formelor.
apare
cl-e

in secolul al yl-lea i.c.n. 'l'ot pc atnnci pirtruncle Ei in Grecia. Iuliu Cczar gisegte giiina in Atrglia. Iepurii casi silt cita!i in operele lui Confuciits. \'icrmii clc rnitase, ln docurnentele cltiucze scrise cu 28 de secole i'e.n., sint cunoscuti de- locuitorii Constantinopolnlui in sccolnl ai \rl-lea. Ei ajung in Italia in secolul al XV-lea gi in trranla la sfirqitul acestui secol. Rata nu estc figurati pe monumentele egiptene, nu estc citatzi nici de Homer, dar eite clescrisir clc Columella la llorna in sccolul al 1I-lea al crei noastle. Gisca a fost domesticiti din anLichitate. Ilasa rogic de giqtc, foarte ascminitoare cu cca actualf, se girseqte figuratii pe monumentele anticc egiptene. Ronranii o cunoqteau de ascmenea dirr anlichitate. Fragul incepe sI fie cultivat pulin mai inainte de anul 1746, cincl existau trei soilr'i; panseaua din 1687 (f:)lvclia); daliile din 1790 (Spania), canarul e domesLicit de 350400 de ani etc.
gi

monofileticir cliscutabilir i'arza, porumbul ;i picrsicul. Darrvin presupune o origine clublri a porcului (Sus suola x S. fndicus), a bolicleelor (Eos primigenius >t 11. faurus), a caprelot' (C. aegagrus x C. lalconieri), iar printre rasele cle curse arab [r'asa ArablXrasa Africanri). Discu{ii rcferitoarc la originea dublir le ridic:i citlicele. cle cai, a ""1.,1,,i l)arrvil presupune originca polifilcticir a ciinclui, pisicii, calului, traudafirului, petuniei, calciolarici, fuxiei, verbinei, glacliolci, pelat'gonittntttlui ;i, ctt setnn tlc intrebarc, a mit'ului. Ulele clintre concluziilc acestor cloui note infrapaginale au rlntas, altele s-au modificat. Tottt;i, Darrvin are meritnl dc a fi pus aceastir problemir, aciincind-o atit cit i-au permis clocumentcle vremii salc. 2) yclul curn folosc;te Dalfin principiul gradaliei a fost descris itr lucl'at'ea noastri. publicatir in,,Iaqul

monofileticS. : porumbelul, giina, ra!a, curcanul Niata, dintre mamifere ; vi1a de vie, cat'toful, caisul, prttnul, pi.r'ul, fragul, nucul, agri;u1, alunul, panscaua, garozrfa, zambila ;i soiul de trandafiri ,Ilosa mrtscosu. Au origine

$i in aceastii problernl Darrvin dcschidc un drum nou. r; Dupi Darrvin, urmirtoarelc anirnale ar avea o origine
; ic1-rurele, larna, alitaca si rasa

bibilica, 4intre pdsirri

literar",

3) Vezi capitolele din


a.;

I 959.

tanf' ir

5j Itroblcrna corelaliilor funclionale, constiluincl o partc din problcma interrelaliilor, are o cleosebitit iniporconceptia malerialistir a lui l)ar5'in. l'cntru acesle motivc ii vom consacra utl capitol spercial tnai dcptlrte. o; Irroblcrla o1g1ncl6r ncliltentare cstc larg folositir clc Darrvin in Originea speciilor, cil tlll ptttct'nic afgurnent ip favoarea trnnsformif ii organisrnelor gi ca un argument clc bazir contra tcoriilor fixi;tilor qi crcalioni;tilor.

\'ezi

cerpiLolcle

\larialia... carc se referi la pontmbel, giriui, porc, iepure plivitoale la pot'untbci, girini, ra!c, porci.

etc.

iri

in Varialia..., problema organelor ruclirncntare iesc din caclrul lucrirrii, iar probicma scirclclii funcfionale sau a atrofierii unor organe sau ftincliuni, ca qi a dispariliei unor instincte, este plivitl nttmai pritt prisma selcc[iei
artificiale. ?) Termen irnpropriu pe care-l vorn folosi din lipsa unuia mai corcspunzltor.

STUDIU CRITIC INTRODUCTT\/

XI

Deryi unele caractere ale fenomenu,ltti, de conaergen{d, ar fost in atenlia iui Darwin a biologilor clin zilele noastre, totusii am ar-ut irnpresia c5 nu s-au efectuat decit studii elisparato asupra acestui itnportant fenomen. De aceea ne-am strS,d.uit sd, culegern dat,e carc s:-"r, ne pelnlit5, sa, privirn intr-un mod mai unitar fenomenul de convergenf,S in biologie. Pcntru aceasta am luat in consirlerare trei moduri de interrelalii ale organismelor : primul mocl priveryte felul cun] se realizea,zd, convergenla in cir,d,rul itrtenelaliilor dintre organi.smc ryi medjul lor de viafd,, al doilea mod" consiclerat de noi este acela al interrelatiilor dint,re indivizii aceleiaryi colonii rau specii, iar al treilea mod este a,cela al intellela!iilor clintre plrfile aceluia;i organism. a. ft'enomenul de con\rergen!,d, ln cadml interrelaliilor dintre organisrne qi mediul lor rle viafI, a fost studial, de Darr.in qi este bine expus in rnulte dintre lucrS,rile sale ;i rrrai aiesin c:apitolul al YII-lea din Oiiginca spcci,iloi. Tn toate aceste cazuri, t.no-.roi rle convergenl(li a caracterelor este sturliat la animale neinrudite intre ele, arlaptate la acela;i mecliu-cle r.iat[. ln exemplele studiate de I)arwin, fenotnenul de conr.ergen\d, a c'aractcrelor ia aspectul d.e evolu!,ie analog:i. Noi nu \rom cita exemplele lui I)arrvin, ci ne y(.)ln multurni sri leamintirn convergetrla evoluliei inot,5,toart.lor qi a cozit la peqti, la rcptila lcltt1tosa1r?'t(s (ilin oceanele erei secunclare) si la marnifelele placentare actuale care s-au aclaptat, secunclar, la rncdiul marin. In toate aceste cazlr:rri,, indiferent, de perioada gt,ologicii, arlaptarea la nrediul nialin s-a realizat prin cliferenfieri analoge ale pd,rfilor. Desigur. slnt clerosebili rnorfologice intre inotirtoarele tle la peryte Ei mamifere. lfotuqi, functional, analogia este foalte mai'e. L'ottvergenta r:at'acterelor' :t rners foalte departe, realizindu-se Ia Iclfiyosaltrlrs qi nramiferele acvatice -- prin evolulie clir.ergenti, de la tipul initial al memlrrelor qi al cozti la fiecare dintre specile cAre s-au aclaptat secundar Ia rnctliul nalin. Factorul morfogen cleterrrrinant al fenomenului d.e convel'gen!5,, in exemplul nostru, I-a const,ituit a,daptarea la noul mediu de via!5 marin a lclttyosau.ru,s-l:ui ;i a marniferelor. b. DupS plirerea noastrd, fenomenul cle con\.ergen!,d, la nivelul unei colonii sau spccii imbracd, alte aspecte. ln ultimii ani s-au adunat tot mai multe dovezi care d-enronstrea,zra cd, indivizii unei specii prezintii, irrterrelafii care au ca ul'mare prezetyarea sau I)rogrcsnl spcciei. Comportamentul, ca qi unele dintre caracterele care se cliferenfiazd, la intlivizi 1te aceast,i baz:a, converg c5tre un obiectiv superior, care este mentinerea. foIosui, dezr-oltarea speciei. Uneori indir-izii ca atare sint sacrifica,ti, clar prin moartea lor se realizeazd, obiectivul superior. ADa, de exemplu, albinele lucriitoare mor intepind pe d.uqmanii stupului, d.ar stupul (colectivitatea. in fond specia) este sah-at. Acelaqi lucru se poate spune rlespre fenorrrenele cle aclelfofagie, pe care le-am descris in prefafa IaOri,girzea specii,lorll. In acest caz. enrblionii care sint inclu;i in aceea;i ootec5, la moluqte nu se clezvoltii, to!i. Cei care nlor servesc ca hrand, celor care supravief,uiesc qi care vor perpetua specia. Multe fenomene de a,jutor rcciproc la uncle specii care formeazd, familii, cirduri, bancuri, turme etc. reprezintir, c1e asemenea conlpolt[ri cirytigate in cursul evolutiei speciei, comportd,ri care rlepirryesc nevoile fieci,r'ui inclivid- in parte, dar servesc speciei, unitate superioari, indivizilor. Aceste cornpoltamente le putem interplet'a' ca pe un fenomen de conl'ergenfd, a evolu{iei indivizilol spre un obiectiv supelior : men!,inelea speciei. Dificultatea care apare este explicarea acestui comportament, particular, a acestei convergcn,te, care, Ia prima r.ed.ere, are un pronuntat aspect teleologic. Nu este vorba de un fenomen conqtient, nici t1e o finalitate in sensul ideaiist al aceslei no!,iuni. lnvii,fd,tuia nen ist5, a lui I: P. Pavlov ne rki posibilitatea s[, irrtcrpretim fenomenul. Convergenla caracterelor ind.ivizilor in folt-rsul sperciei se poate ob{ine prin legd,turi temporare, care, prin repetare timp d.e veacuri, se tlansformfi in legi,turi perrnanente. I. P. Pavlor. a ridicat aceast[ problemd, la congresul c1e fiziologie de la }faclrirl qi d.e atunci s-au aclunat, date cale pledeazd, in favoarea acestei
ryi

ipoteze

2).

c. Un al treilea aspect al fenomenului de convergentd, il constituie, c1up5, pirerea noastr[, dezvoltarea corelaliilor funclionale lntre pd,rfile care compun acelaqi individ.
\rczi CIt. Dcu'utin, OriQinea speciilor, p. XXXIX. \r. D. IIirza, Ii. ltt--pciuc Ei Al. I'lslienazl', Iliologia lesutultti conjurtctitr. Ilolnl stereotipilor morlolunclionali in procesul de. apdrare unti.infccliocsri, in llorfologiu normakl;i paLologicci, 1962, IV, p. 337-361.
11

2)

XII

VARIATIA ANIMALELOR $I PLANTELOR

pd,rfile pot sd, se diferen\ieze p.rin- evolulie divergentd,, dar sd, converge funcfional. AD3' de exeniplu, stomacul qi'intestinul, ficatul qi pancr.easul la vertebrate se formeazd, prin varialii divergente. Totuqi, funcfio_nal, pfn. secreliile lor externe, ele conY-erg.spre des1virgirea dig6stiei . La tel, cliferitele varieti,li de celule mezenchimatoase ale sistemultri reticulo-histi6citar au structuri qi funcliuni metabolice deseori deosebite. Totuqir elementele sistemului reticulo-histiocitar converg spre desdvirqirea func!,iunilor de apd,rare contra tni.rootganismelor care au p5,truns in interioru-l corpului.. Fenomenul de coord.onare a pirlilor pririsistemul nervos central se poate realiza numai atunci.clnd. Pagrlile converg spre fundl,iuni care se completeazd, reciprbc qi qe integrea1[ \"sarcinile metabolice, d"e apd,rare, d" t.iptod.ucere, de orientare etc., pe_ care t^rebuie sd, le ind"eplineascd, .un glganism. normal in prbcesul sd,u d.e creqtere qi d,ei,zvoltane. Convergenla .aceasta fu^nc!io.nal5, face din toate pa4ite organismului, oricit de eterogene ?r {i ele, un. singur_tot funcli9nal. De aceea noi ^cr.,iu- cf putem incadra foarte bine corelaliile func,tionale dintre Pfltti ln cadrul fenomebiologicd,. ^Convelgenfa funcliunilor organismului se -sprijini, pe nelor de cbnvergenld, eiollliile divergittte, ale p5,r!ilor. Insd, chiar aceastd, divergenld, nu dep5,qeqte, ln mod normal, limitele fi.nc,tionale ale integrd,rii lo{ in func!,iunile intregului organism. Aceasta este legea d.e bazl, a d.ezvoltS,rii normale. Cbrelatiile functionale au fost studiate mult d,e Darwin atit, in Vari'a{i'a..., cit qi ln alte lucrdri.'ln Vari,api,a..., Darwin se preoc_upd, d,e efectul selecliei^ artificiale as.upra corela_tiilor d.intre pd,r,ti, chiar atunci cind. corelalia.ng 3 fost realizatd' ln mod inten,tionat de selec!,ionatorr;i Atri,gem atenlia.?!upl? faptului.cd, in Var'i'ali'a.- I)arwin.s.e ocup5, mai mult d,e'latura structuram a corelaliilor dintre pd,r!i. De aceea arn fost nevoi-ti sd, scoatem .in eoidenfd,, in capitolul pe care-I consacrim acestei probleme, latura_func!,ionald, a-corelaliilor qi's'-o con^side"5,m ca una d.intre manifestfirile fenomenului d.e convergenld,. ' Dupd, cum se ved,e d.in exemplele citate,-de multe o3i conYergen_la este un fenomen legat d.e d.ezvoltarea corela,tiilor funclionale, fiind realtzatd, cu ajutorul selecliei artificiale ; afieori ea este consecinla altor factori. Credem cd, este cantl sd, sublinem cd,, studiind fenomenul de divergen!_, qi cel de conyergenld,, ne di,m seama mai bine d.ecit din studiul altor particularit5,!,i ale cvoluliei de cari,cterrit adecvat, al varia!,ii1or, care se fixeaz6' prin seleclie qi ereditat'ez). -. Avem impresia cd, problema fenomenului d._e convergenfd, este pini, acum insuficient analtzatd, d"e pe pozi.tiile materialismului dialectic. -continui,td,ti,i sa & di,sconti,nui,td;li'i, eaolu{i'ei este strins depend.entd, d-e 3. probtim,a factorii evolu.tiei : selec!,ia, variablit atea qi ereditatea. Aceastd, problemd are o laturd, filozofic5, gi una biologicd, a. -T".e,'ain secolul"at XYII-lea, I-.,eibniz discutd, problema continuit5,ftj in filozofie. q] 3). Paralel cu ,principiul in naturd, si lans eazd, celebrul sd,u aforism : na!,u,r.a ryory falit saltu-s fost' lnsu$lte qi d"ez.voltate .o"ii""it[.tii este lansat qi principiul gr^adqliei. Ambele id.ei. auqi apoi de Bonnet, iar_mai d;F porllii metafizice de 6d,tte Linn6 in Phi,losophi.a botani,c.a grad,at5,_ in sens descendent, iirrio de cd,treRobinet. Illtimii doi au cS,utat sd, aranjeze o serie i"."pt"O cu J)umnezeu, con-tinuind cu organism_ele vii qi sfirqind .P lumea..neinsuflefitd,. de fapt, nici un criteriu qtiin,tific. Contii" J..r*td, continuitate grad.atd, nu s-a folosit, qi enumerativS,. I-ramarck lsi d-d, seama cd, nuitatea treptatd, rd,minda fixistd,, crea-tionist5,
1) Citim citeva exemple cic variafii corelate, scoase rlin Varialia. . . : numi|ul mamelelor scroafelor Ei durata oasele craniului la rasele domesticite alc iepurelui prczinti varialii corelate cu redugestaliei variazi. "o.rrr.rg"nt^; creieruiui; varialiile labclor gi ale ciocului porumbelului variazi uneori convergent ; tot la porci, cerea volumul.i corelate scurtarea botului;i a lungimii nlembrelor, crc;terea corpului care devine Dar.win ciLeazra arcpt "ur""t.ra caninilor 9i riirirea pirului. mare gi rotund cu scurtarea Un excmplu cle convergenli prin sclecfie nalurali.il constituie recluccrea aripilor la unele prsiri din insttlelc prin selec!ie artificiali' oceanului pacific snb influenli absenlei rlugmanilor lor. AceastS. reducere poate fi oblinuti Ei FecundcLlia orhideelor. Exemple frumoase de convergenli inire insecte qi flori sint citate de Darrvin in cartea sa cazul In exemplul cle la porci gi porumbei, convcrgcnla apare ca un corolar al corelaliilor funclionaic. In iar in piirlilor, oaselor craniului la rasele de iepnre, ea apare ca o consecinlir a principiului funclionirrii modificirii in tlezt'oltare apare cazul reducelii aripilor prsririlor sau a modificirii corelate a insectelor qi a florilor, convcrgenla priniipiului unitilii organismului cu mediul. ca o consecinll a z) Caracterui aaecvat al evoluliei a f"ost bine pus in eviclenli de prof. N. Botnariuc in lucrarea sa Unele aspecte romino-sovietic", seria filozofie' 1960. a1e relaliilor intra--;i intrrtptcifice Ia animale, tn -Analele Inst. o; Leibniz, I,louueaur esscis, IV, 16.

STUDIU CRITIC INTRODUCTIV

Xiil

eYolu,tia ale_un lnerf progresiv. El incearcd, sd,_aplice principiul continuitd,,tii qi al gradaliei mergind d,e Ia simplu spre complex, aqa cum t-a totosit ulterior qi Darwin. I-,amaict veae evolulia ca. pe un proces aI variafiitor _incete- continui , care, dripfi, pd,rerea noastrd,, s-ar putea exprima. printr-o.funclie liniard, de tiput unei ecualii de gradut intii t;. Cunoqtinlele din vremea lui Lamarck erau mai avansate decit pe vremea lui Bonnet qi'a lui nbninet. Pe de alt5, parte, Lamarck avea o.conceptie materla[st5,-evolulionistd, despre natura vie, pe care noi o_.apreciem mult prin simburele ei pozitiv, materialist. Prt explicarea evolutiei prin_ teoria varia,tiilor egale qi continue nu se baza pe o masd, mare de fapte. - Inc'ercaiea_ d,e a explica giadul d"eosebit d.e dezvoltare ptur"ntlut de fiinlele vii din acelaqi l-a d,us pe Lamarck Ia elaborarea ipotezei genera-tiiei spon-are_al taler repetat5, la intervale de timp. Aceast5, ipotezd, era nefunaate ; ea a aruncat d tornind, nefavorabild, qi asupra laturii materialiste a concepliei sale 2). Darwin pune un accent deosebit pe problema contiiruit5,tii sau a discontinuiti,tii er.olu.tiei varietd,,tilol modificate de om prin sielecfie. S-ar putea spone ce barwi" ;-;iffi; criterii concrete, obiective pentru judecarea efectirlui factorilor eiolutiei in condiliite speciale,.altificiale, createdeprocesu[domesticirii. Metodele folosite de el in acest sdop ois. par cd, au multe contingen,te cu proceselematematiceB). Noi socotim de asemenea c* folosirea judicioas5 a metodei ind.uctive-deductive i-a ajutat mult sd, ne dea o imagine mult mai completd, a mersului evolutiei qi s5, aduc[ date pre,tioase, inedite, io aieastd, con&ete qi.obiective, privitoarb Ia continuitatea sau ,problemd, ta discontinuitat6a acestui proces, ceea ce nici I-.,amarck qi nici ceilalli biologi dinaintea lui Darwin nu au f5,cut. Darwin introduce d.e asemenea criteriul istoric in studiut s5,u, mai mult sub formele semn alate anterior (originea mono- sau polifiteticir vechimea d,omesticirii), qi la ele adaug5, elemente noi : ritmul gi intensitatea transform5,rilor de-a lungul timpului.'i)arwin arahd, itio exemple concrete c5, ace'lti d.oi factori se modificil adesea, a;a lncit in Vari,ati,a... g;siri de aserienea qi o metodd, care ne permite sd, determind,m continuitatea sau d,iscoitinuitatea evoIuliei valiabilitd,lii la speciile domesticite. Stud"iul acestei probleme ne aratd, de asemenea ;i une_le limit5,ri, oscilalii qi alunecd,ri nedialectice in aceastS, parte a operei lui Darwin. Iatd, acum clteva dintre concluziile lucr5rii de fa!d, a) : 1).Fo,rmarea divergentS, a varietd,lilor qi transfot-area lor prin variabilitate, ereditate ryi selec{ie. este un proces cu mers general, dar care poate p}ezenta qi aspecte aiscontinui; ritmul procesului se poate accelera sau incetini. 2) Intensitatea variatiilor nu imbracd, intotdeauna ritmul regulat, continuu qi lncet pe care-l presupunea l,amarck. Pe lingd, variapiiie cu caracteicontjinuu, Darwin
1l V. D. 1\Iirza, Dezuolturea metod.elor Stiinlif ice de cercetare la Darwin ;i trtcLintasii sdi, ln ,,Iasul literar,,, 1959, nr. 72, p. 57. 2 Ibidern, p. 53. 3) In Aulobiograliu sa, Darwin igi arati regretul ci nu a daL mai rnultl importanti studiului maternaticii. Totugi, s-ar putca ca iu cei cinci ani petreculi pe ,,Reagle" printre cartografi, ca gi contactul cu viirul siu I r. Galton - care a introdus statistica in biologie -, si-l fi invilat practic multe clintre procedeele matematicii aplicate, pe care apoi sii le fi folosil in stabilirea criteriilor. Afari de datele statistice, am fi inclinati si ne oprint la doui proceclee matematice : la ccl al stabilirii unei curbe in geometria analitici qi la acel al clezvoltririi lnui binom. r\sa, de exetnplu, in prirnul caz Darrvin interpeleazd fenomenul d.e variabilitate lntre cele citeva puncte cerute de trasarea utrei cut'be analitice : punctul de plecare (strimoqul sau strimogii indep:irtali, caractereie lor, momentul domesticilii); unul sau mai multc puncte intermediare (varietllile formate prin evoiutie diyergentii gi caracterelc lot') 9i punctul final (numirrul gi caracterele varietllilor de acum circa g0 de ani, cind a term]nat darwin edilia a II-a a \taria{iei.. '). Am vdzut mai inainte (p. IX $i X, notelcinfrapaginale 1 cum stabilea Darwin punciul vcchi cle plecare. Punctul sart punctele intermediare le stabilea pe bazi de clocumentc, cataloage, scris-ori etc. Puuctul final sc baza de observalii proprii, lucriri gtiinfifice, schimb cle pdreri qi cle exemplare-cu crescdtorii, cataloagc, expozi{ii, corespondenli. X{aterialul era foarte heteroclit. Din el, Daiwin a gtiul s[ aleagi ceea ce prczenta o oarccarc garan[ie dc autenticitate, privitii critic. Din aceste fapte, de nrultc ori lacunare gi uneori itlsuficient de exacte, Darwitr ;tia si aleagl ceea ce era gcneral qi valabil din numcroasele date particirlare; el scotea concluzii ditt carc tttulte au rezistat confirmdrii cu documente mai noi gi mai autentice; altele au fost

moclificate. Al doilea procedeu matematic - care amintegte clezvoltarea binornului lui Newton este cel folosit ln descrierea transformirii gradate a varietllilor de-a lungul timpului. Principiul graclaliei este uneori expus gi altfel. In capitolele consacrate porumbeilor, glinilor gi porciloi, s" poin"gte de la specia setfati"a gi se descrin, rind pe rind, tttodificirile gradate prezentate de cliferitele rase formate din ele. a) Concluziile sinL sistematizate de noi dupi datele clin Originea speciilor gi din Varialta animalelor Si planlelor sub inf luenla domesticirii,

XI\:

\TAIiIATIA A\1IL\i-I'I-()it'(1

l'l.A\'t'llI Oll

mai descrie $i variatii cliscontinui, bruqte (uruta{ii). R,itrnul qi int.ensitate-a varialiilor pot sA, v^rieze foarte mult de la o varietate la alta in cadrul varictS,filor. acelor-aqi specii. Vom ard,tain paragraful urmS,tor la ce concluzii ajunge Darwin in privinla.lor. 3) Ritmul qi-intensitatea acestui proces pot sd, r'arieze foarte mult qi .i+ cadrul

transform[rii unora clin pd,r{,ile care compun organismul unei varietS,fi (transform5,ri inegale). Existil forme d,e variabilitate slabil, ca qi d,e variabilitate mai intensi,. 'Ioate acestea se acunuleazd, genera.tie cu generalie. Selecfia, in acest caz, par sd, aibd, rolul de a dilija d.ezvoltareA lor pd linia staUitiril unori interrela_tii noi intre intimplare qi necesitate in folosul sp_e.ciei. In cazul selec(iei naturale. aceste interrelafii iau aspectul unor varialii adecvate mediului de via16, iar'ln cazul selecliei artificiale se d,ezvoltd, acele caractere care il intereseazi, pe om. Interrelatiile, in ultimrtl caz, se efectueazd, intre intimplarea qi necesitatea omu.lui $i nu ale speciei. $i in acesl, caz Darwin sublintazd, deseori caracterul cumulativ alvariagiilor in d.ecursril generaliilor care se succed.. Deqi Darwin, ca .qi Buffgn qi Larnar.ck, este partizanul variabilitelii slabe, totuqi el arlmite posibilitatea intensific5,rii varia.tiilor Efect-e care in naturd, se pot realiza prin varialii foarte incete, in una sau mai multe mii de genera{ii, se pot inf5ptiri in citeva generalii prin varialii de intensitate medie sau maret deqi Darwin nu foloseqte aceqti termeni. 4) Darwin ad,mite cS,ovarietatecareaparents-astabiUza!poate sd, inceapl *l varieze nou. Itrl admite d.e asemeneu cd, dupivarialii continui, slabe, pot urma varialii discondin tinui, urmate clin nou de varia!'ii continui. 5) In marea, rnajoritate a cazurilor, variabilitatea dezvoltii, g!1clat caracterele cleja apd,rute sau provoac[, aparilia d.e caractere noi. INxisti, insf posiblitatea c1e retersiune (ievenire la caractere vechi)'sau d,e atrofie prin nefunc{ionArea pii,r'filor. I)arwirr acordS, o male atenlie ln Variali,a.... fenomenuLui c1c revcrsiunc. Toate aceste aspecte, sumar expuse, aratd, moclul conrplex al felului cunr concepe Darwin continuitatea transform5,r:ilor variafiiior sub influerr!a selec{iei artiiiciale fli' in acela;i timp, arath actualitatea problemci i-ariabilittlfii ala cum allare ea in cartea d.e fat6.
nlT^liuL sr
TNTITNSTTATEA \IATIIATIILOR

paragraful preced.ent am ariltat c5, I)arrvin nu consitLer[ variabilitatea ca. pe un proces cri ritrir li r:u intensitate constanti,, ci ca pe un proces care se 1toate incetini sau -accelera. 11 lltirntl caz varialii1e pot si, alUe un ritrn lent sau accelerat,, sii, aibd, amplitud.ine reclusir sAu mare, s5 fie progresive sau regresive qi '*d, i? iln . aspttt divergcnt ^in cele mai multe cazuri, r'ariatiile sint cliYergente ;i sau convergent. lieamintirn cd,, un caracter progresiv. au I{e propunem sd examinim in acest, paragraf aspecte_ ale ritmiilni qi ale intensiti,tii varialiilor^, foiosind exemple clin Vuria[ia an'imal,itor gi pluntelor sub inlluenta domesti,c[r'i'i. Procesul stabi,titdlii, este discutat parliai in _ rnulte capitole ale cdr;ii. Ad.uninrl la un loc aceste da,te, putem afirma c1n proltlerna, este bing _pusi, Ia _ punct in Vari,a!i,a... Darrvin a corxacrat, un pagraf in capitolul al -\IV-lea problernei constanqei caracterelor. Gfi,sirn iris5, numeroase exetnple c1e stairilitate & caracterelor qi in alte capitole. In problema stabilitfifii, Darrvin nu sc referd nurnai la asp_ectul ^d.e rnulte 6ri cornpard, formele vechi, _a;a culn ni le tlau unele d'ocuactual, ci mente vechi d.emne de luat in c6nsidearare, cu formele noi ale variet[lilor d.ornesl,icitel).

ln

1)

Elvelia

foarle mult cu rasa clc gi;;tc figuratir pe rn,-rnumenLelc anticc rgiptene. Dc allfcl, 5|isca cir sltccie clomesticit prczinti, tlppir Darrvin, o foarte ilrb;, lilasticitale a orgrrnizaliei ci. Ilasetul cle azi csle ftlartc asenrituitol cu ccl figurat pe rpsnurncntcle egiplene antice. Specia llos printigenfus grisitir in cctililc lacttsLre clvelictrc e'ste intilnitii in Anglia pe tirnpul tui ltitiu Cezar, ca spccie sllbaticir. Ilasa rie boi cle l)eurbirlca (-\irglia), t'asa tuett!itrutir itr parcul englez LtrittitrgSum, ca ;i o altii rasi ilin Fr.iesland (Gennania) cle pc tirnpul lui I-tarlvin, se apropie tnult prin trislturile

prezinti rnale aserninare cu caprele din tinrpul perioaclei lacurilor clvelicne din neolitic, callrc ale cirror caractere scheictice au fost clescrisc magistral clc ltiiLimcyer. Rasa actualii ro;ie cle giqte din lrgipt se aseanrinS.
cle trzi

ln

aceasti

noti redirrn unele dintre

cxernple de slabilitate citatc

in Varirtlia... Uncle rasc de capre din

STUDIU CRl'flC I\I ]{ODUCTIV

XV

Stabilitatea aparenti, poate fi observati, de Asernenea in natura neinfluentatra ' de om 1). '\m ciiutat sd, sistematizdm cauzele complexe ale procesului stabilitdlii aqa cum sint ele prezcntate in Vari,a{i,a... Darwin reuqeql,e sd, dea date pe baza cd,rora am putut si st,aliiliur nrult tnai bine aceste cartze pentru speciile supuse selecliei naturale decit pentlu cele supur e selecliei omului. -\ia, de exemplu, in producerea stablitfllii se pot invoca urmd,toarele condilii: a) contlifii spc'ciale d.e mecliu sau conclilii foarte uniforme d,e mediu timp de numeroase generatii: L) stabilitatea poate fi provocati, dc seleclionatori cAre vor s5, frxeze un caracter rirru. s&u: din contra, este provocati, uneori c1e lipsa selec.tiei'); c) uneori stabilitatea este tlr'rtot'iti unor factori interni, cum a fi plasticitatea foarte redusX a organizatiei, sau 1,o:ibilitit{ilor grele rle intretinere in condilii de domesticire a speciei sau a varietelii; ,l) in fine, stabilitatea poate reprezenta uneori un fenonr.en d.e latentd,s). a) iond,ilii, speci,atZ gi, tonttllil, un'iforme de adald,. ln primul ca, ,o cita numai rl,ui"r clintre numeroasele exemple care abund5, in opera lui llarwin. Solul bogat ajutd, la stabillitatea unor r.ariet5li bune de crizanteme a). IIn soi de prun Im,peri,al gage :-i1 adaptat la solurile uEoare qiuscateu). In acest mediu el prezintd,- o mare stabhtate. tolnl s5,rac contribuie la menlinerea fideld, a soiurilor de plante, de pomi din seminfe,
stabilitatea este oblinutd, prin cond.ifii uniforme de via!5, tirnp tle multe generatii. De exemplu, caii spanioli transportali in Chile iqi pilstreazd, caracterele lor', clcoarece mecliul cle viald, din Chile este aproape acelaqi cu cel din Andaluzia, ln care rreastri ras5, c1e cai trdia d"e mult tirnp. Darwin susline cd, ,,variabilitatea ar fi foarte slabi, s&u nu ar apd,rea dacd, ar putel, supune pe toli indivizii unei specii Ia cond.i,tii de riafd, absolut uniforme" (cap. XXII). fn prefa\a Orig'in'i'i speci'i\or am afi,tat, citeva exemple icoase clin lucr5,r'ile lui Darwin, clin care se ved.e cd, existf,, specii foarte stabile, mai ales iti mediul clulcicol; c5, I)arwin cunoqtea un nrunfir de fosile vii, animale care-qi pd,streazf,, Iortnele vechi d.e milioane de ani; cf,, d.e atunci qi pin5, acum, numd,rul fosilelor vii s-a mdrit prin descoperirea altora, de exemplu a crosopterigienilor in ad.incurile oceanului d"in r-ecini,tatea insulelor Comore, a Naut'ittus-uluiinOceanullndian, aI{eopil'inei, XyTthosurelor. ln pustiuri, unde competilia vita,l5, este slabd,, r'ariafiile apar rai, iar efeclut selecliei rraturale se exercitd, slab sau chiar de loc. La aceste exemple, scoase din operele lui Datrvin, mai putem add,uga mediul cavernicol, unde E. Racovild, a descoperit citeva aselid.e, crustacei clispd,rufi cle peste 30 000 000 d.e ani de pe suprafala Pd,mintului. Mai putem ad.d,uga ltnirnalele bentonice, unde, dupd, cum am ar5,tat mai sus, s-au descoperit crosopterigieni ;r Nau,tillus, care erau considera,li ca dispflruti din apele oceanice de peste 100 000 000 cle ani. Concluzia lui Darwin dupd, care, ,,in conditii deosebit de uniforme de viald,
ca,z,
s-a micEorat, Piunul vtrt'iazi foarte pufin, rnai ales in plivinla coloritului penelor, care pot fi albc sau tlrcate. In rest, degi a fost crerscut in conclitii de climri ;i de merliu foarte diferite, se cleosebcgte prea pu[in cle lasa sirlbaticir din India. Acclagi lucrr se poate spune qi despre cllrcan, care ca specie silbat.ici triie;tc itr \Iesico, 5i cicspt'c bibilicir, origiuarri clin Africa clc risirit. Rasa de luptir a girinilor din Indochina sc cleosebc;tc foarte ptrfin clc spccia srilbaticir (Gallus banl;iuct ferrugineus) ca aspect gi comporLament. In rindul albinelor, pe timpul lui l)arrvin se inlilncau foalte putine varietirli, afard de rasa Ligurd, cu toate c:i albiuele sint tt'ansfelate de om pe toate contincntele ;i triiesc in multe clirnate. In clomeniul vegetal unele varieti!,i stnt foartc vcchi; dr. exemplu, principalcle soiuri rie olz sint cunoscute cel pufin din secolul al XVI-lea, dupi A. de Candolle. l-.n soi tic orz gisit in milul laculilor elvetienc clin nc:oiitic seamlni, nrull cu unul dintre soiurile comune cultivate ;i astazi (.IIirsum rlistrichum) (cap. XI, orz). llulte plante de culturl, cum sint garoafa, laleaua, zambila etc., lgi pot tnc'nfiue fidel caracterele lor prin iurnullire vegetativir. Accla;i lucru se poate spune gi despre arborii fructiferi, cale i;i pot rnen!ine fidcl caractelcle lol prin altoire. 11 in prefata Originii speciilor am dat multe exemple cle stabilitate a speciilor in natura necontrolati de onl, exernllle scoasc ilin lucririle lui Darrvin (p. XXII). Problema aceasta arn discutat-o mai amplu in lucrarea noastri Ilelaliile dintre uechi;i nou i.n cursut euoluliei filogenetice;i ontogenetice Ia animale, in,,Studii gi cerceL[ri gtiinlifice", Filiala Iagi a Acad. R.P.R., Seria medicind, 1959, vol. X, fasc. 1, p.5-13. r) ()aractcrele carc nu sint contlolate de sclecfie pot fi si {luctuantc (vezi punctul b). 3,; Sistematizarea propusl de noi a fost alcituita dupi datcle din Varialia... gi din Originea speciilor. ,\ici vcrrrr cita in special datele din Varialia. . . a) Capitolui al IX-lea, crizanterne. Nliciurrin a demoustrat ci, in condilii grele de vialir, variabilitatea plantelor cultivate se intctrsilicir (I. t'. Iliciuritr, CEuures cftoisies, liditions en langues dtrangdres, IIoscova, 1949, p. 23t -2s2). 5) Capitolul al X-lea, pruni.

dupd,

^ In aI rloilea

Iarde

(ca1i.

XXIl).

lor de llos printiocruius, talia insl

\VI

VARIATIA ANIN{ALELOR SI PI,ANTEI-OR

num5,r mic d.e fapte, de exemplu fixarea caracterului formei corpului qi a degetului suplimentar la rasa d.e g5,ini Dorkingr po cind. celelalte caractere (creasta, b5,rbia, coloritul penelor etc.) neseleclionate rd,mln foarte variabile. Acelagi lucru se poate afirma despre caraete;rele florilor sau ale seminlelor unor specii de legume sau ale altor specii cultivate pentru frunzele sau tulpina lor (varua), ori pentru carnea fructului lor (fragii, agriqul etc.). Florile sau seminfele in aceste caari reprezintd, caractere stabilizate, deci foarte uniforme, la toate variet5,file speciei. Stabilitatea se poate obline qi prin altoi, butaqi, tuberculi, qi prin celelalte mijloace d.e inmul,tire vegetatir-5,. Darwin interpreteazd, fenomenul cle stabilitate in aceste cazuri ln sensul cd, ,,organismele nu trebuie s5, treacd, prin toate stadiile iniliale ale d.ezvoltd,rii, cd,ci structura clobinditd, d.e fiecare organism in fiecare stadiu trebuie sd, se adapteze obiceiurilor sale particulare... Cel mai simplu ar fi ca ele sd, se inmulleascd, din acest stadiu de dezvoltare. . . gi s5, nu se intoarcd mai intii la o structurd, anterioarf,, mai simpld,, d.eoarece aceasta poate si, nu fie corespunzd,toare condiliilor inconjurd,toare. . .t' t). Se realizeazd, in felul acesta economii de material energetic, d.eoarece se ajunge mai repede Ia stadiul de maturitate decit d.acd, ar incepe d,in s5,min!d qi se evitd, parcurgerea tuturor stadiilor d,e dezvoltare. Aceste pd,reri au fost, reluate foalte fidel t1e I'Iiciurin qi de continuatorii s5,i, mai ales d.e acad. T. D. I-,isenko, care au reuqit, sd, forrnuleze premisele teoriei dezvolt[,rii in stad.ii, ai c5,rei germeni se pot gd,si qi in citatul de mai sus, ca ;i in alte pasaje din Vari,a[ia... Stabilitatea se poate obf,ine de asemenea prrn incruciql,ri libere. Din acest punct de I'edere, atunci cind" Da,rwin expune marea lege a naturii ;i discutd, critic p5,rerile lui Knight qi K<ilreuter, el trage concluzia cd, rezultatul cel rnai important al acestei legi este cd, ea duce la uniformitatea caracterelor indivizilor din aceeaqi specie o). Explicaf,ia datd, este cd,, in cadrul aceleiagi specii sau varietd,fi, lncruci;area intre indivizii u$or modificali de micile deosebiri ale condiliilor lor de viald, rndresc fecunditatea qi vigoarea constitulional5,; in acelaqi timp ins5, aceste incruciqd,ri d.uc la uniformizarea caracterelor. Din organisme neasemS,nd,toare d.in punctul d.e ved.ere al metabolismului se realizeazd,, prin incruciqd,ri Ubere, unitatea caracterelor speciei sau ale varietd,lii. Din punct de vedere filozofic, din ,,neanalogtt se naqte ,,analogul". Tendinla spre divergenfd, __ tendinla inversd, - este inhibatf,, de incruciq5,rile libere, care totuqi provoacd, creqterea vigorii qi fecundit5,fii speciei, mijloc important de luptd, pentru existen!5,. Add,ugd,rn la aceste exemple stabilitatea varietd,filor oblinute de }ficiurin qi de miciuriniqti, d.e exemplu stabilitatea variet6tii d.e mere,,Belle-fleur Kitail<a" sau de cireqe ,,Frumoasa nordului" etc. Selectia artificial5, poate deci duce la stabilitatea unui caracter, id,sind variabile celelalte caracteie, sau, din c6ntra, poate duce la intensificarea qi amplificarea la maximum a efectului varialiilor unor caractere, l5,sind stabilizate celelalte caractere care nu trezesc interesul selecfionatorului. lntr-un med,iu de viatd, care se menline timp indelungat, aproape nemodificat, stabilitatea pri.n uniformi caracterelor irnor raie poate" t.rott, $i d,in cauza iipsei "aei, selecfiei. Acesta este caz,ul uniformitalii remarcabile a cailor d.in pampas (Argentina), pe vremea cind llarwin a vizitat, aceast5, !ard,. Crescd,torii de animale, gauclr,os, nu acorclau nici o atenlie selecliei. Animalele se incruciqau liber qi varialiile pe care ele le prezentau se pierdeau. Din acelaqi motiv, afirrnd, Daru.in, rasele de pisici importate in Anglia dispar curind, c5ci din catrza, vagabond"ajului qi a obiceiurilor lor noctume este aproape imposibil d.e aimpiedica liberalorincruciqaret). In cazul rasei d.e boi clin parcul Chillingharn, care
1) Capitolul z) Capitolul 3) Capitolul a) Capitolul 5) Capitolul

timp de multe general,ii, numd,rul d.e varialii scade" 1) este verosimil5,. In felul acesta s-ar explica vechitnea unora dintre rasele noastre, care rd,min aproape constante atit timp cit concliliile de viafd, rd,min aceleaqi 2). b) Stabi,Litatea caracterelor prin, selec{i,a art'ifici,ald, sau d'in cauza l'ipsei, selecli,ei este d-e asemenea abund.ent exemplificatd, d.e Darwin in Vari,a{i,a... Din aceasta rrom alege un

al XXVIII-lea, corrclnzii. al XX\III-lca. al XIX-lea. al \V-lea, libera iucmcigare...

al Vl-lea, porunrbci.

STUDiU CRITIC INTRODUCTIV

X\'II

tnerliu, ci ryi prin selec!,ie. c) Stabilitatea aarietdlilor datoritd, plastici,td,li,i lor reduse sau greu,td,{ii cresteri'i lrtr, ca ;i datoritd, clirijd,ri,i, ittcrucisiirilor. In aceastd, categoric intr5, albinele, gisca, bibilica,, p[untrl, curcanul, unele cereale (curn este Secale cereale), care, ln condilii cle culturi ,,-si clirnatc diferite, isi menlin cu fidelitate caracterele lor. [Jneori stabiiitatea ca,ractcrelor se datoreqte greutalilor incrucirySrii. Aqa, de exemplu, albinele, cu toati, clonresticitatea lor nrilenarii, iqi continui obiceiurile 1or naturale. Abia in ultimele decenii s-au ob{inut unele rezultate in privinf,a hibriddrii 1or. Dar pe r.rcmea lui Darwin albine'lc e r.r,u considerate ca atritnale clornesticecArevariau cel mai 1tu!in. Giqtele veneau in al cloilea rindt). In cazu.l gi;telor ;i bibilicilor', Darwin indic5, o plasticitate reclusd, a organiza{iei 1or. I)ar, afirniii I)arwin, oricit de ptr,tin variazra gigtele, totu;i ele srafiazd, mai mult clecit olice pas5,rc
sirlbaticd,
a).

a,spectul priririLir,- ri,l lui []os ,1tt'irttigenil.s, ace':,,t caractel sc rnentinca plin sacrificarea celor care prezentau variafii ce-i indep5rtau de la tipul primitiv. Seleclia care sc exercita in acest caz se flcea in veclerca pistr5,rii rasei vechi qi nu a crc[rii unei noi rase. ln capitolul al Vf-lca privitor la porumbei, Darwin ne aratra cllln se pot, stabiliza unc.lc rase qi cunl pot rlispri,rea formcle interrnecliare prin clistrugerea folmelor parcntalc, tnai pulin atneliorate. ,,1Iodil", d.upri I)anvin, hot5,rdqte men{inerea sau disparif,ia unor' forme vechi. Rasele cArc nn interesc.azri pe crescaitori sint neglijate; ele se pot stabiliza, ca atare t;. ln aceast5, grup5, intrd, qi exemplele citate in concluziilb capitoluhii-al XX\rIIIiea, in care Dalrvirr afirmil cii, rlacd, o ras5, binc pronuntatd, a fost stabtlizata, ea poate cltrlit ca atare un tiinp enornr. ln sprijinul acestei afirmatli'citeazd, rnacul cu seminle negre, cunoscut de pe vremea lui Ilonier; susarrul cu serninte albe, cunoscut de vechii egipteni; tuigclalul cu .simburi dulci sau alrlari, cnnoscut cle r..echii evrei I o varietate de orz ;i una cle griu, descoperite in nfmohll lacurilol neolitice elr.etierre, din care cea de griu a pelsistat pind, ln vrernea romanilor, iar cea d.e orz ar persista qi azi. Ciinii prczentati pe lrlonunreritelc antice egiptene replezinl,i, principalele rase canine cunoscute gi in z|,Lele noastre. Putem cita ,,si mcn{inere& in India sau Persia a formelor vechi sau a celor intcrmerliale ale raselorde porumbei jucd,tori sau cild,tori, disp:irute dinlluropat). Or, toate aceste vat'ietri(i r-echi, stabilizate cle multti vrelne, s-au ob,tinut prin selec,tia artificialS,; ele nu au e'xistat in stare sd,lbaticzi. Selec!,ia poate deci transforma, d,upd, curlr poate qi stabiliza; poate tlistruge formele vechi Ei ccle intermediare sau le poate p6stra. Continuitatea -'au cliscontinuitatea in evolulia varietd,filor pot fi provocate nu numai de factorii de

pistra

ln alte cl,znri sint invocate greutd,fi ale creqterii unor animale sau plante. Pflunul intr-o mf,sur[, curcanul sirrt specii d.elicate qi relativ greu de crescut,. Cu toate acesterr, ;i, stabilitatea aparentd, a caracterelor lor nu se datoreqte numai greutd,fii creqterii lor, ci uneori, cum este cazul qi al gi;telor, unei atenlii rerluse pentru specia respectivir, d"irr par'selecfionatorilors). Dinire problemele rid,ilate la acest paragraf, cea mai grea de rezolvat pentrr roi astdzi este cea a plasticit5,{,ii reduse a unor organisme 6). Probabil cd, stabilitatca aceasta
17 l)ar, dc asertrcnea, acestc forine pot cla lnapoi prin pierdcrca unol'caracterc sau pot chiar s'i dispali complct. Scleclia, chiar cea arLificiali, a climinat in nrulte {ari lasele inferioare. Aga s-a inLinrplat cu fornrcle vechi impcrfecte alc rasclor de porunrbci gulati, tulbizi sau Lanrbuli, carc au dispirlut o datir cri fomrcle lor itrtcnrtt'riiare . 1ot aga s-a itrtirnplat cu lascle de porci indigcni clin insulelc cenLralc ale f'acificului (cap. III), cu laselc cle polutrtbri ,,Irittniliin" qi ,,coacll cle rindunicir" (capr. \ri), cu rasele de pauni din care s-a fonnat rersa ,,lircuiti" (cap. \'il). ?) Gralie urentincrii acestor folrue, Darrvin a lcu;it sa stabileascii genealogia cclol douii rase. 3) Capitolul al XXiI-lea. 4) Ibidr,nr. 5,; L)ac:i selecfionatorii s-ar fi stlriduit si clcascir intr-o miisur':i mai mare capacitatca clc ouare a pirttnilor, cum au fiicut cu gainile, arn fi avut pini acum multe rase tlistinctc de piiuni, afirmli l)arrvin (cap. XXI, condifii favorabile sclcrctiei ur))anc). Plin aceastir afilnrafic, Darn'in ne indicii drunrul lle cale ar trcbui sa rnelgr'm penLru a scoate plunul (gi o datir cu cl qi alle specii cu caractere stabile) clin acest grup. Drunrul insir uu este de loc tt;ot', deoarece crcgtelea capacitlilii vitelogenctice - capacitatca de ouarc nu este lcsne, d:rr nici irnposibil dc lr'alizaL. 6) nliciurin a leugit sri provoacc apari!ia varia!iilor la nrulte -soiuri consideraLe stabilizate. lliciulin qi coutinuatorii siti ne-au inarnrat cu mctorlcr noi foartc eficace in provoc:rlca apariliei varia!iilor. 1'otugi, ;i lliciLrrirt, itr foarte ptrfine cazuli, s-ir lovit clc glcuta!i sinrilare, rle excnrplu in plivin!a zdruncinalii erccliLifii soiurilor clc tneri. El a reugiL si zdluncine clediLatea nrirrului dc nlanciuria (Iiilailia) cultivat la lliciurinsii. Dar n-a reu;it sI oblirtl accla;i cfecL cu nram] siberian (,l,[alus ltcLt:catct) (1. tr. \Iiciurin, op. cit., p. 125, 1E0, 217,225 eLc.).

tea

II -

c.

2062.

XYI]I

\'.rltl,\'J L\ ANIIIALIII.()ll

SI PI.A\ tI:I-(lR

afa de puter'tfciL rrxistir, datolit.S, unol carrr,e urultiplc. Ne intrebi,m tlaci in aceste cazurt nir s-ar putea invoca conditii dc existenld, foarte largi, variabile, asimilate de unele specii in cursul evoluliei 1or, pe cind alte specii ar fi asiniiiat concli.tii de^existentd, de_amplitudine rer1us5, qi pufin nrlmel'oasc. in ,sprijinul acestei supozilii citlm fapttrl cd, qi l)arriin,pale sa fi obserr-at cil unele spercii par s[ asimileze mai u;or, iar altele mai greu condiiiile de existen{i, <,[ nnele pot l5rgi sfera conditiilor lor de existenlI anterioare sau pot r5,rnine la cele r-rchi. in capitolul al XIX-lea, Darwin afirmd, c5, ,,animalele domestice qi plantele cultir,ate c1e mult rezistd, ln gc'net'e, unor mari motlificiri ale concliliilor lor de via!5, cu o fecunclitate nealtei:ati,tt. Acelarsi lucru se poate ohserva, gi ia unele glupe cle organisme foarte veclti, de exemequiselacceie ;i ferigile, cat'e triiiesc astS,zi in mod" natural in conditii de viali foarte ltiu iiiterite: tropicale qi ecuatoliale pe d.e o parte, in regiunile temperate, montane _pe de alt5, parte. Erlnisetaceele, in !ara noa,str5., pot fi iitilnite ,si in p[rnirrturile podzolice sau in picluriie de foioase. Dac[ ne ginclim Ia vechirnea acestor plante, trebuie sh, recunoaqtep i,[ ele au trebuil, s[, facd, fa!5, unor nurreroase si foarte ample schirnbitli c1e condilii d.e mediu clin paleozorc Ei pina.azi. De;i ferigile qi equisetaceelc. au t-aliat intre tirnp qi_au d.at mrilte specii, totuqi putem obselva la ele caractere foarte r.echi. IJncle fosile vii,.deqi au trd,it in alte condifii, cum sint llaleria punctatu, Opossrnn-u| q.a., au.su.portal, qi. ele modificd,li geologice ,si ciir:natice in decursul lungii lor istolii. I)esigur ci, ryi izolaraa, lipsa unor,,duqmarritt, au arut un rol ln mentinerea lor ca specie nsi, poate, irrtr-o anurnitl, m5,surd, qi ln stabilitatea caracterelor lor. Pe d"e altd, parte, specii vechi d,e culturd,, cum este g'riul, cer corltlilii de existen!f,, recluse ca rrumdr ryi ca amplitudine in fiecare dintre stadiile lol de clezvoltare 1). Ipoteza aceasta t1e lucru trebuie verificat6 pe bazra cle nurneroase datc qi fapte. IJa s-ar putea corobora cu datele referitoare la rezistenfa mare sau slabi, Ia varialiile de salinitate qi de temperatur'5, ale unor organisne. Sint specii cle peqti care migreazra din apele marine.in apel^e d.ulci, sau invers, pentru a;i d.epune ouille, pe cind allii nu supolt5, dccit varialiile relativ mici ale salinitntii qi ale compoziliei apelor. Sint olganisme care_ suportl varia!,ii mai ample d.e temperaturii, pe cind altele nu suportd, decit variatii red.use 2).
t, 't. I). Liscllto ;i coltinuatot'ii siri au clemonstrat cir celc tt'cri condi!ii tlc cxistctt{i ale glittlui in stacliu tlc irl'ovizale sint ternIclatula, utriirlitatea gi aela!ia; griul rle toattrttit ccre alle concti!ii tlc cxistr:n!.:"r clccit cel tle prittllir'arir,tlat'lttrt|lcltlartacelirgicat'acterc0l]ltln ia rrrrrrrirr' ;i arrrltlitrrrliur. ^\crlir;i luclu sc ltoate afirnra ;i dcsltle portrntb. in Yarict!itt..., I)aIt\in cilclzi cazul slrccili Zca attisiirito, citr(,, tlans;tortatir <tin conili!.iilc subtropicalc itt celc alc Gct'tltanici, ntt s-a lltrLtrt tuetr!ine rrici ca port, nici ca st'1rinIc (clriprr ]lctzgcr'), clar totu;i a fmctificat, pc cint[ a]Le vat'ietiti din !rtlilc calde nu atr rnai ajuns la fnrclificare. 2.; ,\trilrrilt,le arr capaciLri[.i tie nclaptarc clcoscbite la saliniLittc, [ettrpcratrtt'it etc., cltpacitlr!i dc nditptare (]llI'erltlt.liltl:tt'ca,,,.,,,,',.,,,,,li|iitIeeristen!d'asimilatetle'aIutlgttlttt'tttiItttt91;ir alsalirritli!ii1lttttltrttlisLirrgcrlottiip1t'ttpc:unpt'itrrgrttpcstecorrstiLrritt[itrarritltlrIelccarctrtrsrtport -salinittilii, anin'Lale stenohalitre; iiltclc, cttriltuline, pot sttpot'tlr tttari tate corrstantli sau four'lc nric:i valiatii nle variaf ii alc salilitl{ii ("tgubirt L., [,es cutintaur, I, Les inLterttbris, in colcrc!ia ,,lIisLoilc nntttrcllc illrtstlec", ccl. T,arousse, 1g213, p. ?.1. in g;ultul sl.(,rrohaliltclol intrir celc rrrai nrttlle ltrotistc, ttt'r-ct'tcbl'alc;i vcltcbt'atc tt'itirtcl itr largr-rlnrir'ilor.;i'.lcc.rrltlor;trirtlcsalitritlr1tttvar'iazifoat'tc1lu[irr.I)ar'atrirttttltstelltilrttlitrc1ttttctlrgirsi sari laclrile rle 1te 1.rlirIfgprrsle contirrcrrtlrlc. ,\l cltiilca grup clc rtnitttalc, eLrt'iitlilitlclt', triticsc 1tc litoral, la gttt'a fluviilor', I'igrilor qi lugrrnclol calc colnunicir cu nral'ca. '\pa dc ploaie (ltcnLru litolal.l, ca ;i illlclc tlttlci cill'e se varsi in nrarc pot. 4ctt'r'rriina 1a1iafii pusagclg sau nrai plelungitc ale sa]inilirtii (ca 1i varia!ii alc cttttlllozi!ici anorganice ;i ot'galiig il:rpci). (lr.lc rlai lrLrltc ncr.ctteblatc;i ver'lcl-rratc triind in lcgirrnt'tr liloraltrltti, ca;i iir zouclc de vitrsllt'tlar'itrt'ilor,fltrr.iiltlr;ilagtrrrelor',sitrtelurillal-itttl. gi ttc alti pe;ti tliicsc o pallg clirr r.iaIa lor in altcle rtrit'ilor qi alc oceanclor, itrr altir pat'Lc itr apcl: clttlci itr cat'e vin sir-;i ticpnnir ouirlc; snu invers, rlin apele clLrici tltc in mari si occzrne in accla;i scop. Dcsigttr, itr accasti pt'iI'inti sinL si linritc. itr sltcr-,ii clin acelali gen 1;ot fi vrizute graclc rleoscltitc cle aclaptarc. .r\;a, <[c exctrlllltt, la|vcle rlc ,lrrcrTrlrclt,s 6[rplLttrL,riirr Irot lrli in r,p" ajung si con!inir ti7,4 g sare la litt'u (llostatrtl, 1936, citat rlttllit Jottbitr), "ur* salinu, iu scirittrb, 1tc cinri larycle cic, '{. mcssc.lc se resilrL tilurrci cinr.l salinitatea clcplr;c;te 20 g la lilm. 'lrtentict se pare ca sc pt;ut.qr aciaitta la glatlc foarLe diferile cle salinilatc. Ccea cc aln afit'tttztt dcspre salinilate sc poate afirnra ;i despic l.cmper.atu1ir. Lixistl uninrnle stenotertne (care pot suporta nuttrai variulii tltici tlc tctrtpcrt'aturl) gi anirnile ecttirnrc (cau'c ltoL suporLa varia!ii nurli clc temperatut'ir, biucin{cles iu cadrul uuoL lilrlite biologice) (Jottbiu' op. cit., p. '1 --5). l,r'opiictatc,a stcloter-ririr il unor s1,.,bii c1c pegti cste cuuoscutir ;i folositrr itl tttii'i 9i oceauc clt: pescali, ia.e, rnir,rlinci ternpelirtrrra apci gliu clacli vor ptrtca prinde silu nu uuclc specii de pc;ti in acele locut'i' r\nintalt,lc tririntl in iargul oceaneltx gi la rnari aclincinri sitrL foartc sensibile Ia varilrLiilc de tcnrpcr:rtnri. llulte rlintrc clc nrr pot slp<tria clecit varialii rle citeva graclc. Anituale stcnoltrtne girsirn cicscori in mtttrli. Aqa,
de exerrrplLr,

pc;ttltr

Corregriurs (salmonicl uor:di"; se intilncgtc

in

lacut'ile tnuntoase din Caucaz, Gettnania 9i Suedia.

STUDIU CRITIC INTRODUC]'IV

XIX

. Totu;i,_ aceastd, stabilitate este lelativf. 1,'c'sutul coldal isi rnerrtine str.uctura clin perioada embrionard, plni, la bi,trine,te. Dar el se poate toturyi schirnba, dind naqtere la tumori (chordoamg): Acelaqi lucru se poate spune qi despre.unele organisme. Problema stabilitltii rnari a unor specii 1l face pe tr)arwin s[, ajungd, la unele concluzii tliarrretral opuse in.Varia{i,a anintalelor-giplantelor ir,tb inltuenta d,'ontisti,r:i,ril. LineLe tlintre aceste contradictii prir.esc constitutia organismelor inse;i,' altele acliunea mediului asupra organismelor. Darwin are unele oscilaiii i1 problema constitu!.iei organismelor. In Oriqinea speci'ilor el afirmd cd, celc doud, rnari legi pe bazu cirora s-au forrnat toate organiigrele sint, ,,unitatea_tipului_qi condif,iile de eristen.tS,)J. trfai departe el scoate in ei'iflentfl irnportapl,a.condi!'iilql ,1._ existenfi,_considerindu-Ie ca pe unul diritre elementele care comlrun seleclia naturali, deoalece sel_ecfia ac\ioneazra adaptincl organismul la conditiile lui de rialri. ,,...De fapt - spune_Darrvin - legea condifiilor de existen.tir, este legea supremd,.,- deoarece ea cuprinde ,5i legea unit5,lii tipului, prin moqtenir,ea rlariatiilor ,1i a adapti,rilor anterioare" 1)..In l-aria{ia.,,, Darnin se fnclepd,rteazd uneori de pozitia clar-d,, dialecticS,, exltusd, mai sus. Lineori dd, inapoi mai putin I ca atunci cild acorcl[ constitu-tiei organism_elor o valoare activ5, care poate anihjla efectul mediului asupra orgalismelor. Privitor la constitulie,. el afirm5, cil ea poate fi un factor conser\-ator. care se opune Yarialiilo_r. AceastS,_afirmatie ar {i. ,nurra -dintre concluziile" c[rtii sale Yariatict anitnile.yt,r si plantelor su,b inlluenla^do.tne_sti,cir''ii,'z-). $i !q! ln acest capitolmerge sirnai cleparte, neginrl tot ceea ce afirmase la sfir.situl capitolului al Yl-lea din Ori,ginea specii,tor, deoarecb to] in Vari,a{i,a ...,.clupi,p_5,rgrealuiDi,rwin, ,,condifiile externe"ae vidgX sint'neinsemnate... (ca. importa.n{d,. - \-. }I.), in comparatie cu organizatia sau constitutia fiintei cAre t'otto?;r"rr*.t"
caLtze

,si rnediul lor de viald, pot aiureu ru o stare cle echilibru instabil din multiple, cle cxeniplu din cauza adaptS,rii relati\re a organismelor la contlitiile lor de via![r cild acestea tlin urmd, sint uniforme de mult tirnp,-cind nu poate actiona seleclia etc..prganismele ryi.mediul formea,zra in concep,tia bioiogilor materiali;ti o ulit,ate de contrarii,, iar latura principalii in acest caz cste mediul, arya= cunr rezg.I1ra {i Ain citatll de mai su.s din Ori,y1.itt,ea .spec'i'ilor. (lhiar stabilitatea mare a unor organisme este relatir-l'1, curl am arS,tat rnai inainte. De la,,constitutiat'cale se opune r-aiiatiilor 1u este clecit un pas spre teoria pangenezci. larg dezvoitatl ln petrultimul capilol al Yaria1iei,. . . Dupd, aceastd, teorie, factorul inteln, constitulional, constituie factolri hotliritor i1 ev.olufia speciilor; constitulia organismelor se autotlansformfi, incleperident cle conrliliile de existen!f,,. L'initatea de contrarii despre care vorbeam nai iriainte se 1c'c[uce i,r acest caz Ia o singurii laturii,, la constitulia organismelor. Concesiile acestea, ad.use cle Darwin idealismylgi, trebuie subliniate pentru a feri pe biologii no;tri de a alirneca spre lnolganism, bazindu-se necritic pe unele citate din opera hii Darwin. lrr unele capitole din aceast5, operii, Darl.in merge mult mai d-eparte d,ecit in Ori,girrea slteci'ilor; el descrie ln Vari,a[i,a... numeroase exemple care dovldesc actiuiiea 4i-

Hl se reproduce in lirnpul ielnii. Aceastir i'eprocluccrc cstc cxplicatir plin fapttrl cii accilstir spccie ar fi apitrqt ir"r titttlrrrl nrat'ilor glacia!ii. Corrcgonus a pirsh'at accst caructer'. I'.1 nu er asirnilat dcci nrcdiui acLual schirnbat si trliegLc ttutuai in acele lacuri care-i ofet'ii cr-rttclitii de existen{ir lirrritate, cuur este tetnltcratui'a apci car.e tlcbuie sri fic foat'te apr-opiaII cle cea asintilati cle spcciein trtotncntulforrnariisale.Poduriclcle !i proturi6clc, ilsccte apLcligcrtc, triicsc;i se reproclttc pe zirpadri. IJn alt cxetnplu uc cste r.lat rlc chirononritlul cliptcr Syrrrlcprr-1.sa gtcLiiqtis. LarYelc salc triicsc in izvoarcle qi lacurile cle tnunte Ia o lcmperaturir care nu depti;c;tc 1 2Ju. i1 tala loastr.ri, Lov. prof. N. Botnariuc a gitsit larve de Sgntliarnesa iu lacul Gnlc; pe .Ilr,rnLele P.etezat. I-ru'vcle tlaiesc ncglo la o tctnperatnril dc 0r5-1'C. La temperatura de -1 *5'[] lat'vele au piclit. (Corrrunical'c pr]rsol]1lir, ficr,rtit cle tor'. 11'of.

\. Botnaliuc).

Piscicttltura ne invaIl'i ci multc specii cle pc;ti cer tcnrpct'atuli opLinrc pcntlu 4czr,oltarca elrb;iolilor lor. -'\stfcl, de exetrtpltl, Inct'lanul ccre o ternpcratulli variincl intlc 5 si 10oO, nrriLunul iutt'e.1 gi g'ti 1in no1'rill ljuroltci), scrttnrbia intre 12 qi 15'C, pzistravul cle 12'C; pcgtele liuproct o Letnperatulli n'rrri riclicatri ctc.'l'g1rpc11trr1u gpiirpir u ucvertcbratelor trirind la tnat'i aclincimi ale oceanelor este {oarte coboritir gi rlcstul clc constantit. Ditr coptra, 1le litolal, pe podiguri gi cimpii, auimalcle sint supttsc la mari variatii cle ternperalulli in culsnl trnotiurltirlik;r ;i in accla;i anotirnp iutre ternpcratnra zilei ;i a nop{ii. 1) Ch. Darrvin, Oriqinee sTteciilor, p. 179. 2) Capitolul al XXII-lca, fapte ;i consicleralii opuse. 3; lbidcrn.

VARIATII\ ANIN{ALET,OR 5I PI-A\Ti]LOI(

r.eolri,:Jnretliului asupra tir'garrismelor r). Dar tot in I'ttriatia... Datu'irr are rnali oscilalii in intcrpretare& rolului mediului. ln explicalia plasticita,lii reduse u speciiior clomesticite d.espre care cste vorba in acest paragraf, I)arwin ajunge Ia concluzii contrare 2). Dcsigul. cii rru-i 1-rutern reprofa lui Darwin oscilafiile qi nerezolvareA :rcestei problerrle pe cCre nici pinri azi biologii conternltorani n-au putut-o rezolva ; totu;i.!,inctn s-o setnnalf,,ur. d) L\tahil,itateft rprezi,ifiri tloar perioada cle laten{d, la unele specii puse de curincl in cnltrrrii. in calritrtlul ai XXIII-lea, I)aru'in arati cd, unele plante, cum sint tlalille, Ziitnia,
gcriet,rriii ;i-arr ltristlat cara,ctercle r.echi, si,lbatice.
Brttt.lLrlocom,u

,ibn'ifotia q.a,., cincl au fost cultivate pentru prima clati,, timp c1e mai rnulte r\bia mai t'irziu ele atr inccput s5, varrieze. ln acest caz, actiunea condiliilor noi cle viald, ar necesita un timp rnai itrclelungat ca sil se rrrairifrstc I in tirnpul perioadei de stabilitate aparentti, efectele cttmul:ttir-e sint iitcir neer-iclente. ln accst pasaj, I)ir,rrvin, materialist spontan, r'orbincl de efectcle cutnulativc ale sclectiei, se situeazfl net pe pozitia a ceea ce numim noi astrazt legea, schirnbd,rilor cantitatir,.e in schinrbiiri calitative. tlltimele d.evin eviclente, afirm5"m. noi astdzi, atunci c,intl are loc saltul calitatir'. ln aceste conclitii, variatiite apar ca tln efect al schimr; Dirr plarcit lrasr-r dc excntplc c'itatc rlc I)at'rvin in \Iartalta... vom cita nttnrai citcva, grupitrtltt-lc itr firctoli ric tncclitt carc plovoacir apat'ifia tle rraria-tii sart degcnct'at'ca. a. ip prirna glultir sc llol plilte, in plimLrl tintl, e.fectele bune alc ntrci hlatre abuttrltntc, bc3^alo;i dcs atllliitristrate asupr.a apali!ici vrrlia!iilor (aceste contlilii nu lc art anitnalelc in stare de salbriticicr). Stlb ittflttcltla lor

s-au rnorliiicul ltoi'cril, r'u!;1, r'iir.lc corrlutc rnari, pommbcii, girinilc crtc., atuttci cintl varia!iilc au fost st,lprlsc tlc!itlttii stlilsc 5i vat'ittc a sclrcJiri ai'tificialc plclungitc. Arn vizut mai itrainte cli izr,rltrt'c:r ltolrtc tlttce la forntat't'a r':rselor locule. s,lltrl sirac sal bogrrl af l'cpl'czcnLa rncclii de stabilizare sau dc variaIii pcntrtt tultltc plante. (]t'osimca piclii, c1 ;i lLrngiltr('a iJi-lnilui, l.ar:irrzi cu clinratul calcl salr rcce. Atunc.i cintl sc scltitrtltii solttl;i clittratul, rtncle ltialte i;i rnoriiligir ciLeva crrliiiIi, rlc cxcmplu intr-un s<-rl siu'ac uapul ntt ritai cli I'rrdiicirti inglo;atc; itr zottcle Lroficalc yalza nu prai fonnctrz:.r clipatini; dacir se schiurbir solul, cucuta nu nrai proclttce uncori alctrloiz-i, iar rit;ittoasc rlin carc se lristacia riu tllti ploclucc nrastic; in ,\rrglia cincpa de India nu mai ltrotluce subsLan!ele 'l'il-rct atlttsir r'n Lia;ttrir lrrcparr"r nai'c:9Licc; soirrl tlc rlalii ,,Lcrrlt1 Oooper" nu lcugcgte bitrc lingir I-otr<lra; ca;lra tle

i;i ltir:r'rl

i;ipier'dccaIitlrtilcfilrclrl'clirrii;oi]e<lrtcolrdag|oaSidinIiil'liizja'cal.esitrt,arlaptit|cptlt.ttt'tt car.ltcLcr.istlr;ilc r:ozii l9r clitcri sint Liarrsportate irt alle locttt'i ctt alLc I)illcuni. in 1.'rivinIa accasLil, rltrpd I)ar:rvi1, oile silt foalLe scirsiltile la irciiunca mccliului, r,alictirlilc dc oi pal folintrtc clc tttctiitti tic \iaLa itr care s-a1 crilstiLuit cil yalictatc ;i nu sc pot mentine decit in acesL tr'.ecliu (cap. IIi, oilc)" \'icrtttcltt de ntita:;e fl . rt'tori ili sr:urLrltzri pclioaciu ric ecloziunc cincl estc readus clin climat tetnpcr-al in clitnat calti (caP. \'iI, iJ. rrtori). I)ift.l-i1cie r,rrpicIri'ri flc ltcri sirrL arlaptate la diferilcle clinratc (cap. X, nrt't'i). llcrgirtcl in Atiteljca cle la sucl la nortl. sc obscnri cr"r 1;l:itrtclc silbaLice igi scurleazir Lreptat- perioacla de vcgetafic. i1 rl6i:riri copicc,l[ivi, clilra a fost foarle rlcoscbilii. in prirnul atr clotti valietir!i cle daiii au tltrt flori ext:ele rrtc, iar in aptrl ut'niitol foalte ploastc. Lln soi clc griu din Spania a fost cultivat rle llt:tzgcl it-t Gcrrtratri:r ; carlrctrrrlc spspigic lrll;'r1'run nrrnrni in vclile cirldtrloasc asetnitnitoarc cu ccic din patria sa de origitie (cap. IX, planLc culLir,rrtg). T,a p1 Itiltr.itL rlc ltigclal cu pirlsic Ei la un liibrid clc piersic cu migtl:il, I'uitz ttbscn'ii rcapariiia caracLrlt-lol cilrtl rrlt, llicrsicrilui, cinrl tlc rnigdalulrri artnr.rci ciuci clitnatul scr ascatnlitllt ctl ct-l in carc iliiise unttl sau alLui rlil ct'i 4oi lrrrlinti ai irccsLui hibrid. 1l',xpclicnlc ascmiiniitoare au fost rc'alizate in Ll .P..S.S. tle Jalior-lcv la fiiciurilsli,1. l,.rrrliri i)rr.i'in, plrirrIclc sint mai riguros aclaptate ia climat decit anintalele. ]ttrlle atritnale PoL triri;i pgt si-;i 1rt'1!inir ol'gilr)iztr1.ia lor la h'o1licc, ca;i in zntrclc teinperate, pe cind planlcle rltt I'crigesc sit se aclapteze ia corrtli!ii tlc yirr!ii :r;t clc lrlgi (cap. \X\', aclirniitizale). Pluntcle ar prezentu condilii de eristenld nttti irtguste rlecil

lr. (liLlint r:r Lratrsfor.ntlir.i aciinci, cale ptit ducc la tlegenerctrc.a ra-'igi, cazul oilol europenc caro, tratrspcrtate irr Iltlirr, ip irutinrr gcnclir!ii picrtl lirra, incclr sit se schirnbc ;i si sctttctre cu caprclc (cap. lII, oi). Oile cul'opcnc transportalc-i1 Corililieli iqi schitrrlti1 courpleb calacteLclc linii, care inccpe sli scttrcne cu pirrnl dc caprii. Ciinii clc rasri e1r9pca1ri, t111s1'ro1La[i irr trnclia siu in r\frica, in citcva gencralii i;;i pield calacttrrcle lor' Caii irnporla!i cle errroprli i1 ipsulcltr irulliirrpcl -- unclc: r'.linratltl erstc rtntcd si rece, ial prigunile sitrt lcllrtiv sitl'ace - dtgcneleazi'; talia loi se lticlort,azt-L siplt ;i for'[a lor scacle. Caii spanic-rli, trausportaIi irr pa.nrpasttl algcntinian, s-atl tnotlificat
foartc

utrimulele

lrull. r\ct'la;i lrrclu str ltoate spnnc;i dcsplc poncii dc rasa,rPlltta" (cap. II, cai). Dintrc prlanl.cle cultiYate' cultir.atlr ia CalcuLa, i;i picrcle cltractcrcJe sale pllrlicrtlare. Portlmbul Zea ctllissinia, ittalt clc 12 picioar.e, (-?,65 rtr ) cu ltivat in (i cr'ruania, in 5 - 6 gencra{ ii i;i picrdc cat'acterele strlc palticularc (inirll inl c, f oruta ;i culoai'ca ltoa5elor), tler.cniricl cu totul asemirniilor cu soiut'ile de poruntb gcrmanc. Dturvin afit'rtrit cit,,aproape ot'ice rnoclificarc i;r conditiili: rlc via!it cstc sufir:icntir pcntrtt a J)rovoca variabilitate (cap. XXII); r'arialiilc tlc Lot fclttl ;i cic 1oute gltirlclc sill carizate direct sau indiiect c1e concliliile cie vialir la care a fost sttpus liccarc orgattism gi, in siret'iul, stt'ritnoSii siii" (cap. XXII). Iixenryt.lrlc ctc lyri sr,s tlovccicsc irc!iunca dircctl a rncciiului asupra orgauismck-rr in provocarea vat'ia!iilor', pe care apoi sc1:ciia lr 1e clii'ija qi arnplifica. Dar, in cazul pict'clerii caracterclor ci;tigatc, ca 9i in caztll dcgclicritlii, sclecJ.ia artiticialir rrtr nrai:irc nici o putere ca si irnpiedicc rcgrcsrtl sau degenerarea. ' z1 Lc rcdriil rcztrltativ : cxistri, dupir L)alu,in, plante qi animale stlpttse unci mari dir.clsitirt.i clc climat; acesLca au in plls o prre r.rispirrdirc. I'rintrc acestea se pot cita cele circa 200 de plante legtttninoasc ctrltiYate in contitaLclc Angtiei ctc tirnp iniiclungat, plante supuse unor coudi!ii foalte deosebitc dc climat;i care totu;i ntt se cleoscbcsc unelc clc lrlLclc, pristrirrclu-:,i accleaEi caractere iu toate accstc locuri diferitc unde sirlt cultivate (cap. XXIII' fapte ;i consiclct'aIii opusc).
llosa
rrrrir;c,,.rn ,,rrr',.,1r.irrrli,

STUI)It] (,R-ITIC INTROI)i.]C-TI\/

X}.I

b5rilor cantitative cumulate ;i al transformd,rii lor calitatii.e, treptatc sau 'bruqte. Tot clin acest pa-saj reiese clar unitatea clintre organism Ei rnecliu, ca Di rolul nioxfogen al nrerlirrlui asuitra orga,nismului. Pcsibi,Iits,tea scltimttitrii, r'itntulu,i, t:ariabi,li,tdtii. Pe baza elementelor rnaterialiste expuse mai inainte putern conchide cd, in conceptia lui Darrvin stabilitatea reprezintd, un fenomen dei incetinire a dezr.olt[rii forrnelor noi qi nu o stagnare. Din acesi, itunct tle vedcre, IJarrvin este pe pozitii cliametral opuse cu metafizicienii qi cu unii neoclan-inisti rnodcrni, care con.qideril stabiiitatea fie ca pe o folrnd, cle stagnarc, fie ca pe o d.or-ad.5, a epuizirii variabiliti,tii 1). Contrar pd,rerii ci stabilitatea reprezint5, o stagnare, I)arx.in aduce numeroase a,rgumente care dcmcinstrcazit cii dupd, o perioadi, de stabilitate, urieori foarte lungd,, vat'iafiiie pot incepe din nou si, se manifeste atunci cind schirnbarea condifiilor de viafi, este favolabili, inceperii varialiilor 2) $i cind seleclia devine un factor activ qi continuu. I)acri se irrcepe o seieclie ingrijitd, ,ri prelungiti a micilor r.ariatii, se pot obfine unele rase tlistincte 3). '-lrecerea de la stabilitate la aparitia unor noi fenon]crlc de r-aliabilitate reprezintii, tinul dintre elementele principale teoretice qi practice ale cloctrinei lui Darrvin. Iiiscalea nrateriei vii se poate incetini sau accelera, clar nu se opre;te nicioclatii,, nu stagneazit. Din punct de veclere practic, posibilitatea schimb[rii ritrnului ;i amplituclinii varia{,iiior reprezintd, una dintre principalele probleme pe care ni le ridicii, rlesd,virqirea orinduirii socialiste qi trecerea acesteia spre etalla comunismrrlui. Atit rasele de anirnale rlorneslicc actuale cit ;i soiurile cle plante cultivate se oer continuu ;i rapicl imbunir,ti,!ite lrcntru a putea satisface cerinlelc mc,reu crescincle a,1e societd,fii omenesti in d.rum spre comnnism. Aceasti, sarcini de onoare ne impune si stucliern atent factorii care d.eterminii intensificarea mod.ificd,rii diriiate a soiurilor de plante ryi a raselor cle animale ^sii, trarisforlna,te d-e om pind, acun]. ln acelali timp se irnpune 1u5,m in consicleralie ,ri chemarea lui lliciurin care ne cere sii, ad.ucem la viati fiintele viitorului, ca"re a,r fi a;teptat
secole de evolutie lnceatd, ca s5, apard,
a).

D:im rnai jos clteva exemple rlemonstrlnd" posibilitatea modific5,rii ritmului qi a amplitudinii varia!,iilor fie in sensul acceler[rii, fie in sensul incetinirii acestui proces. Ac:r:el,erarea ritntultLi. ln capitolele consacrate porumbeilor qi gd,inilor, ca qi in capitolnl ai XX-Iea din Vari,ali,n...,I)arwin ne atrage atenlia c[, pe ltaza documentelor pe care le-a putut ad.una, formarea d-e noi rase a fost, mai inceati, in trecut ;i c:i acest proces s-a intensificat in secolul al XIX-lea 5). Desigur, aceastd, discontinuitate a ritmuiui rle formare a raselor nu este un fenomen simplu. Fenomenul se datoreqte atit creqterii numdrului selec{ionatorilor ;i amatorilor, cit qi imbund,t'fllirii metodelor selec{ionatorilor,
ln pi'obl:tna opririi prin epuizare sau a lirnitirrii posibilitirlilor de varialie Dartt'in are o pozific foarte rlu si fie reanrintili. l)arrvin sclie: r,Unii autori au afirmat cu incilirznealli cLi gradul de variabilitate pe car'o pot si-l prczinle forrnele nciaslre clomestice cste strict linritat; accasta este o afilrnalie care se buzeazit itc ptt!ine dovezi... Tcndinla spre variabilitate gcncrali csLe nelirnitatir, clupir citc putcrtn n1,u'ccia. S-a vrizttt tlin cercetririlc lui Rritimeyer;.a. ca vitcle, oilc gi polcii au valiat in stare tlornesticii tli tr tiutprtrilc cele ttrai lndcpirrLate; totlrgi, recent, acesLe anirnalc au fost arnelioraLe intr-un grad flirir plcccdcnL ;i aceasta irnplicri o collLinuitate a variabiliLrilii struclurilor. Dupir cite Elim din rcsLulile grrsite in locuin!ele lacusL'c clvclicue, gliLrl este rtna din cele mai vcchi plante culLivate.'fotu;i, in prezent apar valieti!i noi;i urai bttne de griu. S-a afirtriat adesea c[ la ft'ucte Ei floli s-a alins pelfecJia; moclelul perfect a fosL insir cnlirttl inh'ccr.rt" (cap. XX\rIlI, concltrzii). Totu;i Daru'in adrnite pircrea lui \\rallace clupir care in uncle plivin{c u.r exista o linrilirlc naluralli cle ordin fiziolcgic a vaiiabilitir!ii, cle exemplu in privinla vitezei dc cleplasarc a aninralclor dorncsLice (atlicl a vitczci contraciiilot'tnusculare) si, in alt.e cazuri sinrilare. Noi insii constatirm atit in intrccclilc sporlive Llrrrrulcr, cit ;i la curscle de c.ai cir rccurclulile vechi nalionale Ei nrondiale sint irnbunirtri[ite plin depriSir-ca lor'. l)r'occst-il cle clt-pitsile cste lent ;i nu. so cxtindc la toti oamonii (silu caii dc cursc), dar' gi din accst purtct dc vctlcle r)u se poate volbi de o liutitare, ci tlc o progfesio continui, dar inccatli. e,) in cupitol'.rl ul \t\r-ica ca;i in capitolLrl al XXYIII-lea, concluzii, Dartvin pune 1rt'cbieura posibilitir{ii reinccpclii aparilici valirt{iilor dupa o pclioadii rnai lungri sau mai scurtl de stabilizare. 3) (lapiLolLrl al X\l-lea, concliliile favorabilc selccIiei. 4) I. V. lliciLrrin, Socinenie, vol. I\,', lloscova, Eclit. Acad. cle $tiinle a U.R.S.S., 19-18, p.402. 5) Crc;terea fertilitlfii prin clomesticire gi excesul cle ]rrani foarte rtutritivi constiLuic un pulet'nic stitnulent al valiabilitllii (cap. XXVIII, conclr"rzii).
1.1

clat'it, cill'c nu este

\\II

\rARL\TL\ ANIIlAI-trI.OR $I PLA\:Tl:LOR

descoperirea legilor selec{iei artificiale de cfltre Darrvin. Dar, pe lingfl aceste efecte, inl,ensificarea ritmului formflrii cle noi rase se rlatoreqte qi intensificd,rii fc.nomenului cle variatie in conclitiile noi de rnediu, hran[, igiend,, climat, hibrid5ri etc. la care au fost snpuse tasc'le Clomesticite 1). \rariabilitatea mai slabfi a speciilor sd,lbatice clii loc la variatrilitatc rnai intensd, in conditiile domesticirii - sub aspectul amplitudinii r-ariatiilor. Trr rnai nrulte capitole a1e Yariayiei..., Darrvin insist:i asupra faptului c[, in con,litiile clotnesticirii sau alc cultivdrii, r'ariatiitre bru;te apar mai tles decit in stale sllbaticd, 2). Discontirruilatea ritmului qi amplituclinii varia(iilor a fost obsenat5 rsi atunci cind. organismele iru fost puse perttru prima der,t5 in culturi,. Reamintim obserr.-atiile lui Sabine, c'itate nrai inainte, clnp[ cale, in cazul daliilor, al Zi,nni,e't, etc., starea ini{iald de stabilizt\rt\ aparentS, ,,a cetlat" itt cottdifiile noi de via.td,, aqa lncit dup5, citeva genera{,ii aceste plante au. inceliut sii r.arieze 3), filri, s5, se poati afirma cd, r'ariabilitatea lor s-ar fi epuizat rle atunci si pini astilzr. Discontinuitate'a sc poate calacteriza ryi prin scirlerea amiilituclinii varia!,iilor. De tnai multe ori, I)arl-in aralii, c5,, dupii o r.-ariatie bruscd, rASa sau soiul respectir. continui, sir, r.arietze4).Yariabilitatea in acest caz trece d.e la variafii continui la variatii discontirrui ,qi revine la lariatii incete, continui. IIrr exemplu care preocupi indeaproape pe biologii din zilele noastre este cre$terea heterosisului la hibridul d.ublu rf6r porumb, carc uncori, in condi!,ii obi;nuite, poate s[ ;i scatlzi. I)e exemplu, hibridul clublu de porumb itr ?', aratd, o prod.u.ctivitate mult mai lrlare dccrit soiulile piirinte;ti, pentru ca in gerrera{,iile ulnritoare aceasta s[ scacl5, mult5). I'rolificittrtea, relatir- micd, in stare silbatic5, sau sterilizarcrr, rezultind clin incruci;iiri intre spccii cleosebite poate sd, dispari trelrtat, pentrn a face loc unei prolificitdti rnult rnai rnari ca inairite 6). llodificarea ritrnuiui r.ariatiilor nu este ins[ un fenomen particular selectiei artificiale. '\cest fenotnen il intilnim $i cind stutlierlr viteza cu cale s-Au lealizat,, in cursul filogeniei lor, moclificarile tnari ale plantelor ;li ale arrirnalelor'. Paleontologia ne furnizea,zit, nulneroase e'xemple in privinta vitezei cu care s-au efectnat transforrniirile filogenetice. De asemL'nea, ontcigetria ne ftrntzeazil clate irnportante. Dinamica dezr.oltd,rii intlividualc nc arat5, r-ariafii destul de frecvente alc ritmului creqterii gi tlezvoltdrii. l'ritnul nostru exemplu va fi din clorneniul paleontologiei. Paleontologul francez J. Pir.etcau, studiintl ritrnu.l qi intensitatea transformS,rilor vertebratelor de-a lungul erelor geologice, afirm5, : .,rliferentierea reptilelor din amfibienele r-echi reltrezintd, un fenome'n rapid pe scara tipurilor geologice; se trece in rnod. gradat, fiird, schimtrdri mari, de la un atttfibian etnbolotner (antrocosauritl) la o reptild, din farnilia rnileretidelor. ItormArea tipului marniferelor rezultii, din rnodificali care se intind" pe rnai multe perioacle
1,) VLrtlt'li c.rpitoltrl al \'[-lca, porumbei. in capit.olul al XX-lea, Daru,in alatii rolul pc carc l-a avnt hibritiarea rasclor in inLcrtsiticilt'ca vru'irrbilitirtii. irr crrpitolLrl al \\-lca, rolnl iucnrcisirrilor, cauzir a varin{iilor. el alatii cir vrrliitbilitaLca se poaLc

prin

'

(lapitolul al \-lca, dalii. XI, r,aria!ii rnugurale. s; \-igoarca si. itttr--o anumiti nrisurii, variabilitatca sint influen{ate cle consangvinitatc. De excrnplu, in caz tlc Itr:ttcltt t'igoarear, tnlitimea ;i fecunclitatca dcsccnrlc'n{ilor cstc reclusir; iar uncori Ittztrclrt-ttl clucc la aparitia (lo lnaifol'nretii. tlilt'ntt treaplirat ll inrautiitirca folmei si a stluctru'ii (cap. XIX). Crcqtcrca volumului, vigorii, prolificiLritii clcsccntlcntilor pt'in itrctttcisrili intre organisnre care nu sint consangr-inc rcvinQ foart.c dqs in capitolul al
3.)

rlitrtrcpirrittti.pt'itlitrcrttcislit'iirrtrcclottis1ltlcii srru cvath'u1tli. f)e ascttrcttca, in capitolul al XXIII-lca, faptc ;i consiclcra{ii opusc, IJalrvin srrstine ci intensitatca variafiilor sc poate morlifica in cursul gcnerafiilor cu ajrrLorul sclcctici. irr capiLolrrl rrl \\\rIIl-lca arati cd vcchinrcu tloltte:iticir-ii cstc utra rlintrc conrlitiilc plincipale alc uuci variabilitltti intensc. Dalrvirr citcazir cazuli cind r,irriatii]citttenscsctlitLoresc1lit't'rlcriiull0l'cal.aCterecipitatcstrbirtflLrerr!arrrtlclificlrriic]inrilttrlrriSatla In plintul caz prtLrrrn rcatrtittli, ca exenrplu tipic la aninralc. translormirlilc intcrrsc carc au lcc in citcva gcncratii la lasc'lc dc ciini transporlati in Inrlia, a oilor culopr.ne in lnrliilc cle vest, a ponrnrbltlui Zcct nllrssrrna tlanspoltat din '\tncrica Ccntlrrli itr (leltnania etc. (cap. \\\'III). 2) in capiLolirl al Xl-lca, r'orbind clt'sple valialiile bru;te muqrtralc si altc forme cle nrr.rta!ii la plante -. Dalrvin sttr'tirrc ci varia[iilc brtrltc apar tnai <lcs l:r planLcle cLrllivatc dccit ]a ccle sirlbatice.,\ccla;i lucru iI afimri ;i priviLor la aninralc (r'czi si paragrafrrl urnrliLor').

tliilli

4) (iapiLoltrl

XVII-lea gi in concluziilc acestuia. 6) Capitolul al XII-lea, deosebirile de fecunditate dintre variel6li qi specii"

STUDIU CRITIC] ]NTROI)UCTIY

X\III

geologjce"l). Adici, trecerea de la amfibiene la reptile este rapid.d,, iar trecerea d.e la rept,ile la mamifere este cleosebit de inceatii,. La tabloul pe care ni-l schi!,eazd, Piveteau putem si ailflugi,rn cii er olutia mamiferelor, dupd, aparifia lor' a fost, inceatfl pina la rliferen{ierea antropoiclelor, ce\rA mai intensi, d.e la antropoicle pind, la pitecantrop, 2). ltentru a se accelerra pe m[surd, ce acesta tlin urmd, a evoluat, spre ornul actua,l ^ in d.orneniul dezr.olt[rii ontogenetice a nrultor r-ertebrate superioare inclusiv rnamiferele qi, intre ele, omnl - se obsen'5, varialii mari ale ritmului ryi intensitifii proceselor de dezr-oltare lnainte de naqtere, ca ;i dupi, nasterc'. In cazul speciei noastre, dup5, nastere, in prinrul an, are loc o creqtere rapicl5, care ulterior i;i incetineqte ritmul qi intensitatea transformirilor, pentru a se accelera clin nou in perioad.a preqcolarS, (6-7 ani) ;i perrtru a tle'ia oalil inaintea, in timpul pubertdlii sau d.up5, pubertate I ritmul transforrn[rilor este intens un tirnp, apoi treptat se incetineqte. Perioada malturd este c,aracte' yizatit prin fenomene cle transform[,ri gradatc', ca,l'e duc lncetul cu incetul spre irnbi,trlnire. I)iscoritjnriitatea, ritmului qi intensitdtii varialiilor este, prin urmare, un fenomen natural in cadrul filogenc'zei ;i al ontogenezei. S,sleotionatolii, baza\r 1ie feinomenul tle variabilitate, au reu;it' uneori sd, rnodifice r1t asnrneneA si litmul tlezvolt5,rii ontogenetice. I)arwitr crteazit, criteva exemple. Noi ne \-orr] ntrrlturni si reamintirn caztL rasei rle oi d.e Southdown, la care s-a reuqit p4l seleclie sii se reclucii rlurata gesta!,iei. Pe 1ing5, aceasta, s-a ob{inut o ore$tere mai rapid5, a mieilor dupd, na;tere 3). I)e atunci ryi pini, in zilele noastre, scurtarea d.uratei evolufiei pin5, Itr ccloziulre sau gesta{ic a), ca qi o cre;tere mai intensd, qi rapid.d, clupti aceasta, constltuie preocupriri hr care selectionatorii, ca qi biologii, au reuqit sd, inregisl.rcze succrese. Prin iu'inare, irrtensificareA ritrnului procesului de d.ezvoltare constituie un caracter variabil, pe care seleclia, ca ;i biologia erperimentald, 11 pot atneliola,. tjn al treilea asltecrt al discontinuitd,fii litrnului variafiilor il corrstituie gradul de apropiere sau cle deltlrtare a variet[tilor unei specii d.ornesticite_ faf i, r1e speria r'.ech_e, primitir.ii, sau fa{i dc specia sd,Ibaticfl. In aceasti, privinfi, strdd.uin,tele lui Darl'in d"e a descoperi striruoryul ltrirnitiv al raselor noastre tlomestice i-au permis si, cletermine o adevd,rat5, graclafie in ceea ce priveryte ind.epd,rtarea de la acest tip, gradalie constituitfl din diferitele rase cle gdini ;i porumbei cunoscute in tirnpul s[u. In aceastd, Iucrare I)arn in rrlerge rnai departe .o iliscontinuitatea ritmului variatiilor atunci cind ,tuti] zeazit" caracterele schelctului, ca qi ale pd,rlilor moi ale multor animale qi, intr-o md,surd, nrai tnicil, ale morfologiei plantelor. trl d.emonstreazd, prin metocla comparatir.d, (misurirtori, cintiriri, cletermind,ri statistice etc.), care caractere sint nemod.ificate, cele care s-au moclificat fufin ryi cele care s-au modificat foarte mult. in aceste conclilii, se poate afirma ci, un organisrn animal sau \regetal este constituit d.intr-un num6r de caractere vechi, pu{in modificate, $i o serie d.e caractere noi, modificate intr-o m5,suri mai micd, sau rnar ntAre. Ne-am strilduit sd, examind,m mai d,e aproape nu numai stabilitatea unor specii sau a unor varieti,li, ci ;i stabilitatea ryi mobilitat,ea unor caractere5). Darwin a cd,utat
nr'. 3 2-113, p. 253.

1t J. Piveteant, Le

pussage cle

Ia uie aquatique d Ia uie adrienne chez les I'ertt)brds, in,,La nature",


60.

1955,

citcva exemplc de clcoscbili in variabilitatca unor pirrli. Daltvin, r-orbincl clcspt'c ltozi!ia florilol itrtr-o inflorescenll, rlit 11 numir clc exemplc carc aratri ca florilc situate ccntral plezintri tcnclin!e ntai'catc spt'e pelorism, clatoriti faptultti cir ele primesc mai multir scvli. De accea ele variazii mai mnlt iiccit florilc cal'e lttt au o pozilic centlall (cap. X\VI). Clnsificind rlupir intensitatea varialiilor modificirilc calacterelor rasclor de giiini. ar-ind ca punct cle plecare caractcrclc respcctive \a GaIIus bcutliiua, I)arsin a obselvat cti variazir foarte intcns: creasta, cerccii, piulenii, forma;i culoarea pcnajului, gitul, coacla, stcrnul, clavicula, greutatea corpultti, craniul, oaselc tarsiene, coulportautcntul 5i instinctelc. \rariazir anrpln : r'cltcbrele, coastele ;i bllzinul. \'ariaz:i slab : ciocttl, coracoidele ;i mentbrelc. '\ceste ultime calactcre n-arr int.tlcsat pe sclcc{ionatot'i. r\rn putea clas:r caractelcle cclollalte animalc clomesticc - clescrisc in aceastit cartc -- in calactere care Yaliazi foarte intens, slab sau foaltc slab ; dar prin accasta am lungi mult desct'icrca tloastril. Citlnr un exemplu cle la plante. I-a fragi yariazli foarte inteus czlrlrea fructului in plivin'! a formei, a aspectului, a dirnensiunitor, a gustului etc. f)ar', ilminla propriu-zis, nu vat'iazia. Tja ntl al'e Yaloare pentt'u selectionat<-rri. De aceera, ea n,i a fost snprrsi sclectiei (cap. X, fragi), I)arlin sentnaleazit clcseori in Yarialict... r-ariafia

3; 0apitolul al III-lea, oile. r; \'ezi acad. C. I. Parhon gi colab., Endocrinologie embrionnlti, Etlit. Acatl. R.P.R., 1960. 5) Din marea nrultirnc clc clate;i cle fapte clin accastii renrarcabilir opelti a lui Darrvin, am extras doar

z; t'. D. Ilirza, op. cit., in ,,Ia;ul literar", 1959, nr. 12, p.

XXI\I
s5 clescopere

VARIATIA ANIIUALET-OR SI PLANTE,LCR

determinismul acestui ultim aspect. trl ajungc sd, formuleze o reguld, gcrnerald, : mult acele pdr{i care stnt cel ma't, nttrlt sl(puse sclecliei. Dar modificarea unui caractor nu se reduce numai la schimbSr'ilc lui. Destul de des, cum subliniazil qi Darrvin, o dat5, cu modificarea unui caractcr se moclific5, qi altcle. l\{odificarea celorlalte caracterc nu-i necesar s5, fie d.e acelaqi gracl cu moclificarea caracterului selectionat, dar si, fie totuqi suficicntii pentru a schimba o seric cle interrclalii function:rtre qi strncturale in inl.eriorul organismului. Atunci intr5, d.escori in actiune legea r-arialiei p5,rlilor omologe, legea corelaliilor funclionale, principiul funclionarii ;i nefuncfioni,rii pd,rfilor, principiul cconorniei. Se creeazd noi corelatii funclionale antagoniste sau neantagoniste, sl5,bosc sau sc disocjaz:i aite corclalii functionalc qi structuralcl). Studiu ritmului ryi intensitirlii variafiitror diferitelor caractere ln interiorul aceluiaqi organism demonstreazk cii, Darrvin a vizut problema continuitalii qi d.iscont'inuitd,lii mult mai^aclinc decit to!,i predecesorii s:ii ,si clocit mui.ti dintre biologii noqtri contemporani. In acela;i timp, ne-a dat o arm5, puternic5, pentru a putea dirija transformarea organismclor dup[ interesul sau dup5, pld,cerea noastr5,.
r:ariazd, cel ma'i

*
tr'ari,alii,cottt'intte, cle cl'ifer'ite anzplitrtdi,tt'i.I)arn'in, in concep!,ia sa, a atribuit o greutate cleosebit de mare r.aria1,iilor slabe sau foaltc slabe. Pe baza lor a putut s:i stabileasci, - uneori - toate gracla,tiile care fac trecerca d.e la o varietato Ia, alta. Cu ajutorul acestol r.ariatii de s1ab5 intonsitate se puteau stabili mai uqor efectul cumulativ al selccfieri qi al eleditiifii, se putcau urrn5,ri mai uqor schimb5,rilc cantitatir.c qi trccerea 1or grad:it,il itr schimb[ri calitatir.e, creqterea ctcrogeneit5lii pdr:filor prin difercnt,icri sau sirnplific'area lor. Se putca stabili, de nrultc ori, er-olutia 1ol clivergcnt[ Di, pe aceast[ bazd, sc puteau sta,bili arboli genealogici, cum a, fd"cut Dalrvin. tle excmplu, perrtru lasele rle porutnbei. fn aceastii plivintS,, I)arl'in a dezvoltr"t clernentul pozitir-, matelialist d.irr principiul continuitl,!,ii ryi clin cel al gradafiei. Exemplc de variabilitate dc int,ensitate sl:rbii, abunil5 in toat5, opera lui l]alrvin. ln Varialia... le g5sim apro&pe la toate capitoiclc, d.c exemplu atunci cind Darl.in interpreteazd formarea rasclor d.c porumbei, dcr g[ini, porci, cai arabi si, i'rtr:-o m5surd, mai micd,, atunci cind" se preocupd, d.e plante. Nu vom iusi,qta asupra lor, fiincl ln general bine cunoscute. Arn fost irrs5, impresionati dc un fapt. Daru.in sustine rlescori ci pentru forrnarca urtci noi variotlti prin variabilitate de intensitatc slabd, sau foaltr: s1ab5, slnt Irectlsa,re snte si uneori circa o mie de generalii. Ttituryi, in Varia{i,a... g5,sim foarte rnulie d"atc precise care dernonstreazd, c5, un seleclionator poatc reu;i ln culsul vicfii sale, uneori chiar in citeva gcncrafii de anima,le, sh, creeze o ras5, nou5 : c1e cxemplu, sii, trarrsforme rata s:ilbatic:i intr-o varietate d.omestic[ a acestei specii. Accasti, transforrnare a fost realizatd, in trci gencralii d,e cf,,tre llewitt. i\foclificd,rilc d,cscrisc in acest caz ryi ln multe altele sint clestul de mari2). Sintem nevoili sd, ne ginclim c5,, pe 1ing5, varialiile de inten,sitate slab:i, pot sii apar5, varialii de intensitatc mijlocie ,1i marc. Dcsprc ultimele, Darrvin pomcne;tc foarte rar, atunci cincl tine sd, aratc deoscbirca dintrc varia,fiile continue, intensc qi cele discontinue (mutalii) 3). lJar problcma existentei unor
organelor omologc care pot varia tn accla;i scns. Problema aceasta o vom rclua in capitolttl urmitor, cincl o vom tlezvolta tn:ri rnull. Ne rnultumim sir citlm cri, clupti Dar',vin, in organcle omologe variazir cel n-rai mult plir!ile ccle rnai snecializatc; irnplicit, variazi mult mai puLin pirrlilc rnai putin spccializatc.

r1 Vczi capitolul ,,Variabilitatea corelafiilor functionale" al acestui stnditr intloclttctiv. 2) Aceste transformirri constau tn : pierderea tinutci clegatrte a ratei srilbaLice ; tnodificalca trcrsttlui ; desccr-rclerr(ii celci clc-a trcia gcneralii au mersullegirnat al raici clomcstice. Cu fiecarc generafie crc;tca vclnmul ralelcr'. Gulerul rirLoiului s-a litit si rcmigelc sale an dcvenit mult mai pu{in albc (cap. \rIII, ra!c). a) In capitolul al Vl-lca, porumbei,.Darlin nu sc multurnc;te sir afilmc trcccrea gladatir rle la o ras[ ]a alta, ci clescrie 5i varia[iilc intensitir{ii acestei treccri. Cititm: ,,ficcarc linic ar consta clin treptc aproape inrpcrccptibilc, intcrcal:rte cite o clatli cu o valiafie ce'n'a mai mare sau de vlco mor.lificare bruscl-1". Drtpir cttl.tt sc verlc ditt acest pas,rj, Danr,in esLc de acord cir unor variatii foartc slabe (impelceptibilc) le pot ltlttra vaLia[ii cle amplitttclinc rnai tlare sau foarLc marc (mnlalii). Deoscbiri dintrc variabilitatea foat'te inteusi, anrplir si slabzi - tlttpit exemplclr scoa';c chiel clin accastir carte -.le-am cxpus in paragrafnl prececlcnt, in ttota iufrapagiualir, privitoal'e la cieoseiririle in intensitate ale rnoclificirilor caractcrclor raselor dc giini. Aceste cxcmplc pot completa citatttl de tnai sus. Dar mai grisim citate care aratir ci. Darrvin a sesizat clar deosebirile dintrc varialiile bruqte, cliscon-

tinui qi varialiile continui,

intense (cap.

XI, variatii

rnugurale).

STUDIU CRITIC INTROL.)UCTI\/

XX\-

stabilitatea .(&. Ol'icum Ar fi, continuitatea erprirnatl prin clictonll lui I-reibniz : nattga nolt .fafit saltus - rtirnine pi'incipiul d,e bazl,, al concepliei tlarwiniste, cu corectivul ci, r.ariabilitatea speciei sau a r.aliet5lii poate ,qd, se acceliieze sau s5, se iircetileascii, pi16 ia stabilitate, sub influetrta urlor factori exterrti qi interni. \rariabilitatca poate idteresa lnnl sau mai multe cataci_ete, l5,sirid tremodificate restul pd,rfilor organismliui. Ca o consecilti, a,r'arialiilor cle amplituditte inegal5, a pi,lfilor ln c,adful aceluiarsi organism, putem iirtilni ca,ractete stabilizate al5,tuli de altele variabile. Continuitdtea si rli.qcontinuita,tea rnotlific:irii caractelekrr poate s[ se intilneasc[ in acela;i organism. Yari'a{iile bru,ste (discontinue, muta!ii,_ sports, varialii muglrale, variatii iutirupld,toare, slontane s.au_ aptrent _spontane). Yarialiile bruqte ocupX un ioc important i' I'ari,alia cuzimal.elor ;i plutttelor sriiirtfl'uetr,la dontesticir'iz. Daiwin prizintd, pentru frima oard, in biologie. o sintczd, asupra .acegtui qen dc variabilitate. Nici hnul din^tre inaintaqii sfli nu a depdqit aspcctul continuitd,fii graclate qi inccte in tran"qformarea speciilor. Observatia Irri Duchcsne asupra formilrii pi'in- varialie bruscS, a fragulai tr'ragaria uesco va. motiolthqlla n-a avut nici urr ri,sunet asupra contemporanilor sd,i, ,Leoare"ce ele a1 venit intr-un mometlt cincl naturalistii si filozofii timpului nu reuryiser5, sd, dep6;eas cd faza fixist5,. Sd, nu uitim ci Duchesne a fost contemporL,nul tui Linn6. Lui Darwin ii rer-ine meritul de a fi detnonstrat discontinuitatea in transformarea speciilor. Dl dd, ctefinrltia variatiilor bruqte qi atrage aten!,ia asupra faptului c5, variafiite-bruqte pot intetesa sitocturile org_anismelor matur.e I el se preo,cup5 de asemenea-qi de canzele variatiei br1;te. Darwin o_bservd c[ aparilia vaI'iafiilor bruqte cere un timp de latentii uneori d-e citeva, generafiia). Dall'in i;i clti searna c5, valia.tia bruscd, _poate iirteresa o 'parte din floare si,1. fruct, o r1m3r3, sau pornul in intregime, pentru plante, si numai unele pd,rfi la animale ; c5 vat'iafia. bruscii poate da fonne semimon,qttuoase (vitele niata, buldogui, mopsuletc.).Darrvin descrie varia,fii-bruqte la plant_ele superioare 5) (1a fanerogamcle'culiivate), ca qi la animale (mai ales Ia pilsi,rile domestice) 6).

c&re proloar:d, d'irect apari,{ia aa,ri,ubilitittri;i, iar seler,li,a a,r co,nsti,titi, ^.forlii for{ci transforncLtoare (ca,q. \rf, porumbei)3). Dup5, cum,' tot prirr seiectie, cutn allr ard,tat ttrai inainte, se putea ajunge la incctinirea r-arialiei unui ^caracter sal chiar la

variabilit5,ti corrtinue dc mai nrare intensitate aproapc c5 nu este fuatatd, ca atare aceastii' -carter dcrsi gasim foar.te numeroase pritl:e 'rlc existentd, "H a unei astfel de valiabilitS,ti. in cadrul' r'il'iabilitatii continue nu existd, urriio"mGil ...* ce priveEte intcnsitatqal). $i in o..tt.o, t"'1roui"'po"ui de la o variabilitate de intonsitate slabii, aDa cum fzicea,. cle eremplu, ){iciurin sau Burbank, prin incruciqare de inclir.izi prezentind valiatii in. ac_elaqi serls ale aceluia;i caraetei. Yaria.tia 'ajungca sd-gi acdele'conditionat5, L"eze ,repetle iit aceste .tirnplitudiuea. fntensificarea r.ariabilit.itii este r:azrtri, cie selcctia activii qi continu52). Dupd, I)arrvin-, ntoili,.fical.ecl'cond,ipiitor de aia{il

in

ctr cottst'tttt'i 'ttticct


mo't'ecr

in bioiogia organismului culti'r-at, pe care le procluc schimbd,rile conditiilor de meclil. Cultivarea qi selec!,ia lndelungat5 qi atentd, ar intensifica foarte mllt nlmd,ru1 mutatiilor?). Apoi, un alt factor il constituie durata viclii unei plante : variatiile bruqte se observh,
t) Dc exernplu, f)arrvin afirmir ci amplitttclinea transformiirilor la cale s-a ajuns prin clonrestjcire est.e mai marc la raselc de porci Ei la ccle de porr.rrnbei Ei mai micir la lasele cle oi ;i clc capre. 2) CapiLolul al YI-lca. pommbei. 3; Strbliniel'ca este fitcutii dc noi. Tn acest pasai sc l,ccle cir Dalrvin subestirna conclitiile cle existcntii (contrar cclor afirmate la sfirsitul capitolului al VI-lca din Ori(tittc.a speciilor) gi supraestima rollrl selectiei. 4; Oapitoltrl al X-lca, dalii; plrrclc crnisi dc Sabine ii inrblirlisatii fugar cle Dalqin. 5) f)arrvin dcsct'ic r-aria(ii bntste la ferigi, ll-httjo, albolii cle priclurc (fagi, steiari etc.), legrrrnc (varza, ntaziirca ctc.)' la ccreale (gritr etc.), la porttnrb, trestia rlc zahl'lr', carto{i, flagi, agrisi, coacirzc ;i la alti at'bu;ti ctrltivati : Ia conrposec (Cetilaurca gi altele). la plantclc cu bulb (lal.rlc, zal. bilc etc.);la plante ollrmcptalc (trandaliri. Il. mu.scosa, Attirrhgnum, )IircLbilis, i\'ell[olct, Cryclanten, I'hlor,7'ttssilago, Azalen, Ililtiscns, I]erbcris, Iloltirtsot'Lia, crizanteme, clalii, camclii ctc.), la arbori fmctitcri (pierrsici, pruni, ciregi, smocliini. bananicri ctc.), la 1it.a tle vic ;.a.m.11 . c) Darrr'itr clcsct'ic variatii brugLe. ptintrc aninrllc, la boviclce (niata, vacile firri coalncj, caniclc (mopgi, base!.i, bttlclogi), l:r suitlee, la ovici.'c (rasa,\ncon:r;i llauchamps-)Iet'inos), la leporitle (rasa rle I{ilralaia), l:r puuni (rasa c_u utn:ri n:gri. lric-riti), la pesti, la pirsirri (porurnbei, gr-rini, ratc etc.). 7) CapiLolul al Xl-lea, concluzii"

Factorii catrzali ai rrariatiilor bruqte

in cazul domesticirii ar fi tocmai modific;,rile

XX\'I

VARIATIA AN]IUALEI-OR SI PI-ANTtr,LOR

mai pulin la plantele anuale qi mult mai mult la cele perenel). O altfl cauzd, a varia,tiilor bruqte ar fi, dupd, I(night2), altoirea $i, mai ales, realtoirea. In fine, o a patra cauzd, de provocare a varialiilor bruqte ar fi constitu.tia inclivirluluis). tr'actorii cauzab invoca-ti mai sus pot fi explicali astfel: durata lungf,, a cultivd,rii qi a unei luttgi seleclii continue are dreltt consecint5, modificarea intregii organizafii a organismului respectiv, care devine plast,ic, d.upd, cum observd, Darwin ln altd, partc4). Plantele perene suferd, mai multe modificd,ri sezoniere decit cele anuale. Ele sint obligate s5, asinrileze varia,tii climaterice uneori foarte diferite de la uu an la altul. Am viznt mai inainte c5 varialiile climatului constituie un important factor al variablitdlii qi al realiz\,rit unola sau altora d.intre caracterele hibrizilor plantelor. Altoirea gi realtoirea, mai ales cind sint eterostadiale, produc mari rnodificd,ri in rnetabolismul partenerului tind,r, care este plastic. Metabolismul s5u este zdruncinat, condi,tie favorabild, unor variafii d,e mare amplitud"ine, continue sau discontinue, cunr ne-au dovedit Miciurin qi continuatorii s5i. Mai grea este explicalia factorilor irrterni, constitulionali expuqi mai sus, rupli de factorii externi. Asupra acestui punct am cliscutat mai pe larg irr paragraful preced.ent qi nu este cazul sd, rnai revenim. Darwin a reuqit, sl, observe cd, pe aceeaqi plantd, pot sd, apard, una sau mai multc varia!,ii bruqte5), adic[, tendinfa la varialii bruryte poate lua un aspect simplu sau unul complex I in ultimul caz, fiecare valialie se deosebeqte d.e cealaltd,. Danvin reuqerste sd, ajungd, la o concluzie deosebit de importanti pentru vlerneir lui, qi anume cil intre variabilitatea bruscS, (mutalii, varia!,ii mugurale) qi variabilitatea obfinuta, prin hibridalie sexual[ nu existd, cleosebiri d.e fond.. Aceasta iirseamnd, c5, apa rilia prin variabilitate a unor caractere nu are loc totdeauna pe calea sexual[, cd, ea poate sd, se manifeste;i la organele somatice (muguri, bulbi, tuberculi etc.) ryi poate fi transrnisd, ered.itar pe cale vegetativS,. Llneori, variatiile bl'uqter se pot transmite,siprin semintcr. 'I'oate aceste corrstatd,ri, rerrnarcabile pentru epoca ,sa, sint r-alabile ;i in zilele noastre, nefiind depd,qite, ci cel mult nega,te de neoclaru-iniqti. Ilorganiqtii s-au reintors la teoria veche a lui Pallas, combdtuti d.e Darrvin, teorie d.upd, cale numai hibridirile sexuato constituie factorii cattzali ai variabilitd,!,ii. Pd,rerile lui Darrvin privitoare Ia identitatea varialiilor bruqte oblinute pe cale vegetativd, cu cele obtinute pe cale sexualli au constituit un pretios ind.reptar pentru I iciurin, care a dezvoltat creator acerste idei in teoriile qi tehnicile elaborate de el. l\Iiciurin a folosit fie rnentorul sexual, fie crel vegetativ, sau succesiv pe amind,ou5,, pentru a zd.runcina putenric metabolistnul ,si a proyoca varialii intr-o direclie deterrninatd, sau pentru a stabiliza variatiile. Procesul variabilitd,lii nu se ople,ste dupzi aparif ia unei valiatii brursts, ci poate continua prin varialii d.e mic5, amplitutline, curn am ar5,tat mai inairrte. Prin aceasta, Darrvin reuqeqte sd, arate cd, in domeniul variabilitalii rlu existd, nici un hiat intre fenomenul de variabilitate continufl ryi discontinuh,. Darwin aratd, d.e asemenea cd, r'arialia brusci, mutafia poate si, reprezinte nu numai

un progres, prin aparilia unui caracter nou care nu exista mai inainte, ci 6). ryi o reyersiune c5,tre caractere vechi, cal'e rlispd,ruser[ de un num5,r de generalii
1,1

(cap.

X\III,

2) Capitolul al XI-lea, variafii llruguralc, radiculare ctc. 3) Discutatir de Darrvin atunci cinrl expune cazul transfot'tnirrii bru;te a piersicului

Capitolul al XI-lea, concluzii.

pe acela;i stlugure (cap. \I, vi{a cle I'ie). Lir-rcllay a descris la icap. XI, agri;). Varielatea cle carnclii Ponqton ar <la cleseori patru feltu'i clc flori (cap. XI, canrelii.l. itrsit nu se ;tie dacri in acestc cazuri nu era de fapt vorba de fenomcnc dc segregarc complexl. Ar trebui ca ucctrsLi problelni sit fie reexaminata in lumina cunogtinlelor noastre de astizi, pentru ci ttnele clintrc muta!iile tttultiple s-ar llrttea sir reprezinte seglegirri ; acesta nrai alcrs in privilrf a deosebirilor tle crtloare. 6) Intr'-r.rn caz, siimin\a de Thu.ia pendula a dat un arbust care a leprodrts forma parcntalii cle 7'lttrju orierttall.s (Hookcr, cap. X, arbori folositori). In alt caz Rosa muscosa a rcvenit bt'rtsc la fi. ctttlifrtlia (tlantlalilttl cle Provcnce), care se presupune a fi forma sa parentalir (cap. XI, trandafiri). \\'icking atrage atenlia cri uneori, Intr-o ras:! de porurnbei, prin hibridare apar descenden{i cu pene albastrc qi pestri[e avind dttngi ll('gl'e pc ntar-

mugurale Grosse mignonne tarrliue Si earlg Grosse mignonne (cap.

fapte qi cotrsicleratii opusc). a) Capitolul al \rII-lea, girini. 5) l,n lrariulia..., l)arn'in citeazli cazul picrsicrrlui din soiul

in neclitlittri ;i

itrvers

\I, piersic).

Carriclrc a descris trei varialii blu;Lc o tufri de agliS patrrt feltrri concomitente <lc boabe

Grosse mignonne, cat'c i1

protlrts prirt veirialii

STUDIU CRITIC INTRODUCTIV

XXVII

bruscH, poat,e s5 ia de asemenea aspectul rud,imentar al unor organel). I)arwin a d.at exemple din care se vede c5, mutatiile se transmit dominant, dupd, cutn a presnpus cd, uneoli ele se transmit sln,b qi se pierd prin incruciqi,ri nedirijatez). _ I)u1ti, toatc aceste consideralii foarte pozitiye ne-an fi arsteptat caDarl'in sd, omologheze. vririatiiie continue cu cele discontinue in plocesul transformd,rii speciitor. Totuqi, I)arrvin nu A fi,cut acest lucru. Il1 a considerat cd, numirul variatiilor brugte ln natura neinfluenfatil.clc om este mult prea mic, iar la speciile qi Ia varieta{ile cultivate, deqi este mult rnai mare, nu al'e irnportanta varialiilor continue de amplitudine mic5. De asernenelr dupn l)arrvin, ,,nu ltutern explica toate cazurile de aparilie de caractere noi prin varialii bru;te, mugurale"t). Transmiterca dominantS, a unor vaiiatii bruqte nu este suficient de unitar tratati, de lJarx.in ca s5, constitriie un argument iri favoarea rolului rnutatiilor in l,ransformarea speciilor. I)arwin descrie foarte bine rolul qi modalitd,.tile prin care schirnbirile cantitatir.e gradate duc la formarea de noi variet5li qi afooi de noi specii. Dar schimbdrile calitative bmqte, discontinue, care ar fi trebuit sa completeze tabltlul mo_dalitS,tilor prin care se realizeazd, transformarea speciilor, nu au cd,pd,tat greutate qi valoare tlan,qformatoare in concep!,ia sa. Se mai 'poate constata de asemcnea o discrepan!5, completd, intre textul capitolelor . in care vorberste de variafii brur<te qi concluziile acestor capitole. ln textul capitolelor se ve$e cd, -nrutatiile au exact aceleaqi atribute biologice ca qi varialiile incete, iar ln concluziile acelora;i capitole nu li se atribuie un rol egal. fn felul acesta, afirma,tiile sale asupra analogiei in transmiterca caracterelor prin hibriddri sexuate qi prin varialii mugurale sint golite cle--conf,inutul lor chiar de Darrvin. Dacd, procesul serxual constituie ,,marea lege a, naturtii)t, iar varia!'iile mugurale sint analoge ca efect cu cele provocate de incruciqd,r;i, atunci logic ar fi fost ca Darx'in s5, fi consiclerat variatiile bruqte, vegetative ca pe ur] element care completeazd, aceastd, lege. Prin negarea roluiui variaiiitor biuqte, discontinue, Darwin reduce legea schimbd,rilor cantitative in schinbS,ri calitative la o singur5 formd,, cea inceat5, qi treptat5, a transform5rii. Transformarea speciilor prin variatii continue, treptate constituie o modalitate real5,. Dar aceasta nu este unica modalitate de formare dc noi variet5li sau specii. Yarialiile bruqte, discontinue, oricare ar fi raritatea apariliei 1or, au o valoare egald, cu varialiile contirrue in formarea de noi varietd,li sau specii. De aceea negarea rolului lor constituic o ingustare a cadrului problemei. Dupd, cum qi pretenlia morganiqtilor, ca qi a acad.T.D.Lisenko, dup5, care transformd,rile speciilor s-ar face numai prin mutafii reprezintd, o neluare ln considerare a unui imens material faptic privitor la rolul transformd,riloi' calitatir-e continue, gradate, in formarea noilor varietd,ti sau specii. I)arl'in nu se rnultumeqte numai sd, nege rolul mutaliilor ln transfolmarea speciilor, dar ia in aceastS, privinld, o pozitie de agnostician. Pentru el, mutaliile sint intimpld,toarea), iar cantza lor este necunoscutS,s). I\futafiile nu ar apd,rea sub influenfa modificd,rilor med"iului extern, cum este cazuL cu varialiile continue de amplitud.ine micd,6). Am cd,utat o explicalie a acestei atitudini. Nu am putea afirma cd, am gd,sit cauza pentru care Darrvin a elirninat variatiile bruqte d,in rindul factorilor de transformare a speciilor qi variet5,lilor, nici in lucrd,rile sale, nici in corespond.enta sa. Am observat doar c5, Darrvin expune pe larg, de multe ori, interrela!,iile dintre varialiile continue qi procesul selectiei, dar nu vorbeqte niciodatd, dcspre astfel d"e interrela!,ii intre varialiile bruqte qi procesul
gittc (cat'actcr vcclti). '\ccst cat'acter - oclatii apirrut - se transmitc foarte puternicEieste extrem de greu sd scapi cle el (cap. VI, porumbei). La t'asele rlc vite firrir coarne acestea pot reapare brusc, chiar dupi 100 de ani de reproclucere fidelir. In acest caz, coarnele et'au slab clezvoltate ; ele au rlmas sub piclc Ei nu aveau concxiuni cu oasele frontalc (cap. XIII). tlneori s-a descris reaparilia cozii la gdinile firti coadi (cap. XIII). La pansea pot reapare indivizi cu aspcctnl srilbatic al acestei specii (cap. XIII) etc. x) Cum a fost in cazul vacilor firrii coarne, cind picrderea a fost brusc5. In altc cazuli, pierderea a fost treptatd

l-arialia

goareci microftalmi (la Instituttrl de biologie experimentali al Academici de Etiinte mcclicale din lloscova) etc. 2) Asupra acestei probleme \rom reveni intr-o lucrare ultcrioari privind conceplia lui Darx'in asupra ereditltii. 3) Capitolul al XI-lea, varialii muguralc. 4) CapiLotul al XXII-lca, rezultatul final. 5) Ibiclem. in accnstii frrrzii, insu;i Darrvin neagi propliile sale afirma{ii privitoare la cleterminisnrul rnutaliilor, expuse mai inainte. 6) Capitolul al XII-lea,

;i nutrtai parfial cfectuatri prin sclecIie, culn a fost in cazul crestci r au carunculilor ruclimentari la anurnite rase cie giini (cap. XXIV, opliri in dezvoltare). Rcccnt s-att putut obfine acondroplazici experirnentali la qoarcci gi la alte mamifcre (Lanclaucr, 1934 gi 1941), ca qi la pdsirli (C. I.Parhon qi colab.). S-au obtinut, tot prin mutatii,

XX

\'IJI

VARIATIA A\I.\1.\I.FLOR SI PLA\TILOR

selecfiei. S-ar putea presupune ca Darwin s5, fi ajuns la p5,rerea cd, muta,iile nu s-ar supune legii seleclici. Aceastd, pS,rere a noa,qtLd, cste o simpld, irnplesie ;i o red.d,tn ca atare. Darrvin se d,epd,rteazd, c1e poziliile materialiste in concluziile salc pi:ivind mulafiilc. Atitudinca sa nu constituic un stimulent pentru cercctd,torii care doresc sd, sl,udieze (attza proclucerii varialiilor blu;te qi rolul 1or ln mirscarea materiei vii din organisme. Prin afirrnr-l!,iile sale agnostice citate rnai sus, Darl'in reduce contradictia internd, cliirtre necr)sitat,e qi intimplare numai la ultinra laturd,, ala cum rlu ?r fd,cut irr cazul varialiiior continue. I)e aceea, noi credem ci sintem indreptilfi,ti sb l]r'opunel]] r'enrlrltarea la concluziile ncgative ale lui Darwin plivitor 1a variatiile brurste. Plopunem sd mentincm numai clatcle qi faptele in favoarea itleii cii, cvolutia sc efectueazd atil, prin varia,tii crontinue, cit qi cliscontirlue: ci, ln domeniul evoluliei fiinlelor vii se aplic5, integral legea schimbi,rilor cantita,tir.e in sclrirnbd,ri calitativc qi ci,, aqa curn afirrnS, Engeis in Anti,-I)iihring, celc rlou[, forme de transform5,ri - cele gradate qi celc bru;te - sint de valoale egali,l;.
Ir'd,clnd, bilanlul tuturor d.atelor qi ipotezelor clarviniste expuse in acest, capitol putem conchide c5, cele materialiste predomini net qi c5 prin ele Daln.in ne-a inlesnit sd, r'cdenr felul cum se aplic5, atit continuitatea, cit qi discolrtinuitatea in procesul er-olu!,iei, proce,s care lrrainteazil, incet, cu pa;i rnici Ei qor-i,itori uneori - cum se exprimd, I)arwiII - r iar alteori iil, un mers rnai viu sau blusc, dar cd, saltul brusc este conclilionat de aceia;i factori legici c& qi mcrsul continuu. Desigur cL din cornoarA ttc iclei ryi d.e metode pe care ni le-a ld,sat l):i,rl'in cu un sccol irr ulrn5, n-aiu rirmas toate ca atare. lIulte tlintre tcoliile lni lJillrvirr s*au rnodificat" s-au clezvoltat, s-au imbogiilit. Iiiologii matcriali;ti au climinat unelt: oscilnlii qi alunetriiri iclealiste. In alte cazuri, morgani;tii au accentuat ryi rru rlezvoltat, cliu cronlrr; aluncrcr'irile sa,le iCealiste. S-:rr putca spunc cil, all,turi de aceste ptirli rlezr-oltate dirr opora ltri I)arwin, se gdsesc rnulto pi,r{i rilmase necunoscute qi nedezr.oltate. }IelitL sri cntroa;tem tezaurul de idei exceplional c1e bogat din opereie lui Darwin ,i, ana,lizindu-l critic, si, luS,m qi s5, d.ezvoltd,m acele idei materialiste care ne-ar putea folosi Ia prornoyareA ;tiin!ei, d.in punct cle ved,ere teoretic qi practic.

III. \'ARIABIL,,ITATIIA COREI.,ATIILOR

Ii''UNCTIONAI-,,E

inainte de a inti'a in subicct, atn dori si, lelu5,m. sub aitir, folur[, problenra importanlei erceplionale a intcrrelaliiloi' qi condifiond,rilor rcciproce in bioiogie. I.,,amarck are meritul de a fi dezvoltat interrelaliiie clintre organisrne ;i mediul lor frztc de via!d,, interrelalii cunoscute sub termenul d.e factori lamarckieni in interpretarea ,,principiului unitd,lii organismului cu med.iul sdu de via{d,tt. I)arnin a dezvoltat mult accst principiu, clemonstrind cil, pe lingd, fa,ctorii fizrct ai ntediului, o importanlii, doosebitd, o tru factolii

biologici, ad.ici, interrela,tiile qi cond.ilioni,rile leciplocc dintre organi.rrnele care tr[iesc in acela$i areal. Ilnul d,intre ineritele biologilor sovietici, qi in special al lui T. Il. Lisenko, cste de a fi ariltat cf,, inclivizii aceleiagi specii, triiindl lntr-un biotol'r, acfioncaz[ ca un tot unic. Tta multe specii, apare tot mai net tcndinla de su.bordorlare a irrdivizilor fa!5, de specic. In aceste iazuri, intelacliunile qi contlifioni,rile reciploce ltot v:tlia tlc 1a o specie Ia aIta, dar rimine principiul subortlonl),rii ind"ivizilor fa!i, cle specie. - La rind.ul lor, organisrnele slnt constituite din p5,r!i deoscbite unele rle altele. Interacliunile clintrc p5rlile aceluiaqi organisnt srariazS, niult, dar toate p5,r!,ile cotrstituie un tot functional unic, leprezcntat prin organismul insuqi. Coord.onarea ryi cup_riirderea morfofuncfionali, a pd,r!,ilor au fost enunfal,e cle I. P. Pat'lot. ,si-de_zr.-ol,tate de Biliov ln ceea ce cunoaqtcm azi sub numele d-c ,,principiul structuralitS,fii". Corelnliile functionale dintre piirli constituie unul dintre elementele plincipale ale principiuhri structuralit['!'ii. Interrelafiiie ryi contliliondrile reciproce dintre pfr,rl;i constituie o problemi, veche, ale cii,rci
1r I". t'lngels, Anti-Dilhring, ed. a

III-a, Bucure;ti, 1l.S.P.L.P',

1955,

p.

78.

STUDiL,' CRlTIC INTRODUCTIV

XXIX

elentcnttr

trapitoil
r-ariazi,

fn

al stutliului nostru
s
i,

tr,ttit.nal.elor

dupii cunr Lo \"Lrnl str,5,cli:i sd, denronstrd,ru i' acest introductiv. momtnl,ul cind. am sistematizat vastul material teoletic qi faptic dirr Vari,ati,a
operra 1ui l)alr-,'irr,

lc gil;iilrr-iit

sinrpln, tleteiltrinat de urr singur factor,sau grup cle factori, ci reprezintd, un proces extrem ltr accst Prooes irttervin factori cavzali numeroqi qi variafi, aclionind sinergic siru in s<ltts antagoriist, conconritent sau pe rincl. Tpoteza noastri, d.e' lucru e,ste cd, fornial't):t,.;.i stingelea crorela{iilor furic.tionale dintre parli se supun legilor generale a1. cvoiu!iei. Atn ollstltt.At c[ in l'arialia... I)arl'in studiazd, aproayte exclusiv corelaliile funcJ.i,ona_le.1eant:lgoniste, ,pe cind inOri'gdnea specii,lor,in pasa;ete consacrate de exemplu echiIibrului bigtoglg' el st_udiazd, interrelatiile antagoniste dintre organismele care trd;esc intr-un ir,i.'cq,l, r'arieta1i1. 1.gt,hi ;i subvarie,ti,l,ile noi iricurs d.e formare etc. Abia iir zilele noastre biobg,ia bazat'a pe rnatcri:rlismul dia,lectic a reursit.sS, clemonstreze c5, qi ln interior"f orgul uismeltlr existi, corelatii furrctionale ncarrtagcniste qi antagonistei). 'sd, scoatern in' evidenfi, intd,rirea ]i9m grupa exorn'plcle_.noastre- i1 aq_a t61 hcit sil,tl sliibilea, interlel:lfiilor clintrc -p:ir,ti sub _influenfa selecJ,iei artificiale. Uneori pentrl dcnronstlartla urrui aspect, \rom folosi exemple qi din-lucrd,ri-clarwiniste mai vechi siu mai recente.
clc compk:r.

Nu atn gasit riici .in opcril lui l)arivin, nici intr-a alt.lr biologi o .orr.tozie-asemild,toare pl'ivitoale la varia!ia c'orela!,ii1or fr.urclionale. Totu;i, aslfel de concluzie se degajL 9 din grnp?l'.o pc categorii a bosatrilui materftil pe care-l cxpune Darryin in-Virti ii.'.. In I aria![a..., problerna interrelatiilor_ dintre. orgarrismirler tr[incl i1 acelaryi biotop a-pr-oilpe cti nu este atins6,, spre deosebilc d.e Orig'i,,ri ,p-rriilor saa de Feiitttiiipi'iii; cle-e1o1....., urtcle cste larg clezr-oltata. l{i se pare krgic ca l)arwin sd, fi procedat in acest fel, tleoarece irr luclarea de fala g_onialul biolog eng:lcz ,se ocup5, clc efectile selecfiei -rtli Iiciale ;_p in ea omul regleazh o bund, palte a interrelatiiloi dintre caracterele 'spc,ciilor (in foncl, clintre pf,rlilo lor), dupr, intiresul sau pld,cerea sa. I)tuwin artl nteritul de a fi scsizrit qi rLezvoliat mult principiul corelafiilor dintre !f$.anc, tlescoporit cto Cuvier - p,r'incipiul corelafiilor fuucfio^nale i:unr il nurnim astdzj. Noi atn incercat sd, ar5,ti,m acest lucru sisteuratiiina rnaterialul diri lraricr{ii.... biii-gr; palea accstuizt rezult5, c;i existd, mai nrult'e trepte in organrzarea sau sl6birea interrl*ln,fiiloi' diltrc pa,r!i. Atit tra;terea, cit qi stingerc,a acestoi interrclatii rru este lrr proccs

lcii

plct;tlelctr sub 'inlLrt,e rtf-u d,ornesticirii,, ne,-am dat searna ci, qi eie sc nascr sc dezvoltii, qi.pot sL scad.5, sl6binrl sau sd,'dispard,'prin disociere.

'.or"ir!i11;-l;".!io"uf.

lrollll;lftIl.\

t.OItILr\!IILOIi IU-\UTIONALIi DINTRE t,-in1t

.. ..i* capitolul al XXY-lea2) aI Varialiei,..., I)arwin expune o pd,rere privind modalitd,tile form[rii corela,tiilor functio.nale noi. ]Ia,i intii apare qi se cliferen{iazd, un caracter *u., lln grup_ de caractere,_apoi un alt caractcr sau un grup de caraciere qi intre ele pot r^d, se stabileasc5, corelatii functionale. Darwin presupune cd, afa s-ar fi format giiafa qi elanul irlandez in conditiile selec,fiei naturale^ __ o$ur.rt, ,"r" d.e por,,r*bei cu fata scurtd, ;i alte varietd,fi- noi in condi!,iile solccliei artificialel lln'selecgion-ator r.il;#;;;-;; ractcr', alt seleclionator a r'eluat selectia de la puncrtul la care o ld,sasc predeccsorui sd,u. I)ar cl a fost interesat in dczvoitarea attui caracter, d.eosebit cle primul. ^Cele doud, caractere nou forrnate s-au clezr-oltat _unul clupd, altul I ele se tlansmit creditar qi pot uneori, lnsd,.nu obligatoriu, sd, intre in relalii func!,ionale unul cu altui, s5, se influen!&c reciproc ' i qX sc transmitd, eredital ca rlouir, pd,rfi corelatc. Alteori, cele dou5 p5,r!i coexisti, in :rcclaqi organisrn, d:lr tru stabilesc ln"tre ele corelafii functionaie. I)e tapt, Darn'in nu depd,;eqte ipoteticul in acestc cazuri, deoarece nu acluce clccit foarte puline dovezi concrete iu favoar'oa aoes-tol iclei, Ile caro noi le socotirn ca foarte juste qi ir" care ne r-om
1) Ca, cle cxctnplu, corclalia funclionalir dintre glancla tiroitlir ;i ovar, pusl in eviclcnlri dc C. I. parhon ;;i )1. Goldstcin incl rlin 1903, 5i mulle altele. 2) Paragraful corelaliilor func{ionale.

X\\

VARIATIA ANIT,4ALEI,OR $I PLANTELOR

str.adui sd, le sprijinim cu argumente scoasc tlin d.orneniul paleontologiei, ca qi dirr cel al ernbriologiei. I)arrvin aprobd, pd,rerea lui Krright, d.upa care ,,fata, capul qi membreie s,ariazd, irnpreund, cu proporliile lor generale"'). Interrelaliile descrise d,e Knight intre aceste trei pd,r.ti sint juste cind le privim la vertebratele adulte de azi, in special la cele superioar.e. I)ar, d.ac[, unnS,rinr procesul istoric de formare a fiec[rei d.intre aceste trei pd,r!i, \.om observa cd, ele nu au apd,rut in acelagi timp. In rnomerrtul treceiii de Ia nevertebrate la peqtii agnali s-a format rnai intii capul, 5pslchiul qi aripioarele. Din cap s-a dezvoltat mult neurocraniul (sistcmul nerrlos central qi scheletul cranial). Ilaxilarele se dezvoltd, mai tirznt, o d"at5, cu diferentierea peqtilor gnati. ltembreie s-au dezvoltat qi mai tirziu. Crosopterigienii vechi au clat naqtere stegocefalilor, dup5, ce corelaliile dintre cap qi trunchi se lntdriserd, foarte mult. Ou trecerea de la crosopterigieni Ia stegocefali, vechile cot'elafii funclionale clintre cap, trunchi qi aripioare se mottificri prin tlczvoltarea membrelor2). Dar gitul incd, nu se d"ifererrfiazd, ca parte noud,. In guri, incepe si se forneze in mod" consl,ant linrba, d.ar dentilia nu-qi ia caractcru.l qi interrelaliile pe care le prezint5, la vertebratele superioarc d"ecit' incepind. cu rcptilele. Astrazr, irt dezvoltarea ontogenetici, se rec,apitu1eaz5,, Ia perioade diferite, fazele d.e apari!,ie a diferitelor parli. Neurocraniul qi unele elernerrte ale trunchiului se dezvoitd, inaintea splanhnocraniului, iar membrele, d.eqi apar d.estul cle timpuriu, ca rnuguri, se d.czvoll,d, ceva rnai tirziu decit craniul. La anirnalul tinar qi aclult, t,oate aceste corelalii functionale sittt foarte putemice, rleqi ele s-au format pe rintl. PS,rerea lui Darwin privitoare la formarea girafei, a ogarului qi a elanului irlandez iqi gd,scqte o bazd, qi in dezvoltarea filo- ;i ontogeneticd, u vertebratelor. Un al doilea exemplu de interrelalii dintre mediu qi organisrn il gisim in opera lui Y.O.Kovalevski privitor la rolul rrrorfogen al rnediului extern in evohilia calului. In paleocen trd,ia strflmoqul caltilui actual, Eoh[,pptts. Acesta supraviefuie;te', se transformd, in l[erryhi,pptus cind tercnurile rnld,qtinoase tlispar ryi locul 1oi' iI iau teretrurile pa-pe toate d.uroase. I[erryhippus este un animal tle volum mtli marc, carc uu mai calci, Eohi,pp%st ci numai pe cel rnediarr,. Dentilia Lut JIert'yltipTtus sc mod.ificd, atunci degetele ca cind hrana suculenti, qi rnoale a rnla;tinilor dispare. Din tuberculati,, dantura devine cutatd,. CincL med.iul se rnodific[, clin nou - clima devine continentala qi apar stepele ierboase - atunci Pli,ohipp%st descendcntul lui IIerry'lr,i,ppust continui, dezvoltarea unor caractere vechi, moqtenite, cum sint creqterea volumului corpului ryi dentilia cutatd,. In plus apar unele caractere noi. Printre caracterele nou api,rute la Pl'ioltippus sint : lungirea picioarelor, intd,rirea articutaliilor qi creqterea rnobilitS,,tii lor. Anim:rlul calcd, numai pe d.egetul med.ian, care se clezvolta qi formeazii, o ctopitfl puternic[, pc cind .celelalte tLoua clegete se atrofrazd,. Animalul se ap5,rd, prin fuga qi to1, prin acest rnijloc se d.eplaseazra in ci,utarea hranei, uneori la mari distanfe. Probabil cd, tot atunci apare (sau se dezvoltd, qi rnai mult) calacterul gregar (viafa itr helghelii mari). Transformi,rile calului se d-atoresc corelaliilor d.intre organism Ei mediul cxtem. Acesta din urmd, in kainozoic trece d.e la clima, ca1d.5, qi umed.i, d.in pa,leocen la clima continental[ din miocen, cu stepe bogate in graminee car'e au lesuturi qi serninle d"uro. In exernplele d; mai sus putem urmd,ri moclificarea ad.aptativd, din fiecare epoc5, geologic5, cind. a unuia, cind. a altuia dintre caracterele iiritiale ale strd,rnosului calului. Unele dintre acestea pot constitui puternice corelatii funcfionale. in alte eazn,-i tru put'em d,ecit s5, presupunem cd, natura sau seleclionatorul au Inots lle aoeea;i cale lungi, qi oco1it5,. Darwin consid,erd, cd, in cazul elanului irlandez d.ezvoltarea excesivd, a coalnelor, int[rirea mare a vertebrelor cervjcale qi d.orsale, a ligamentelor respective, d.ezvoltalea mare a mugchilor qi a oaselor mcrnbrelor anterioare qi ale centurii scapulare ;i, concomitelt, dezvoltaiea mare a vaselor qi a inervaliei pd,rfilor lespective s-au fonnat, pe rind. La dezvoltarea lor au contribuit seleclia naturald,, seloclia sgxuald,, principiul funclionarfi gi al nefunclion5rii pd,rfilor, variabilitatea, ca qi ereditatea,.,,fil'rl,_ca d.iferitele p[r!i^ sd, fi variat simultan. Progresul se poate face cind lntr-o clireclie, cind. irr alta, iar pritr incruciqd,ri caracterele noi ajung sd, se acumuleze"s).
2) Aparilia mernbrclor moditicit rclaliile dintre schelct qi mugchii trunchiului. 31 Capitolul al XXV-lea, varialii corelative.

1; Capitolul al XX\Llca, paragraful corelaliilor funclionale.

STUDIU CRITIC INTI{ODUCTIV

XXXI

Iu erenrplele dc tnai sus se pot urm[ri direc,tiile rnodificd,rilor p5,r!ilor. Aplicind principiul gratla!,iei atnnci cincl s-au pd,strat fornrele intermediare, l-tarivin ajuirge sd, stabilcascd, utieori transfonndrile pe care Ie-au suferit rasele domestice sub influenla seleclici artificialrr. A;a este cazul raselor de g5,ini si, intr'-o anurnitd, md,surd,, al unora dintre de porumbei etc. Dupd, Darrvin, rasa de porumbei cu fala scurtd, (grupa fII, rasa VII) s-a forrnat din _por_umbelul de stincd, ; din acesta s-a forrnat rasa porurnbelului persan, din acesta rasa Lothan, dirr ultima s-a format rasa jucS,torilor coltluni qi din aceasta rasa porumbeilol cu fafa scurt5,. llodificirile acestea succesive privesc cind un grup de calactele, cind altrrl. Ca s5, se ajungi, aici s-atu rnod"ificat craniul, md,rimea capulul, scheletul, pen:ljul qi comportamentul 1). Aceste transformdri se transmit sub formd, d.e caractere colelate Ia rasa porutnbeilor cu fata scurtd,. In acesl, caz, ca gi in altele, motlificd,rile sint aqa d9 intcnse, lnr:it este exclus ca ele sd, fie rezultatul unor modificii,ri simultane, proyocate d.e un singur selecfionator. Sd, lud,m alt exemplu, acela al rasei japoneze de -porci. La aceasta s-au rnoclificat : craniul (unghiul pd,rfii anterioare, forma brbitelor, forma qi direc{ia catralelor auclitiver suprafala articulari, a condilului occipital), musculatura craniului, relaliile dintle incisivii superiori qi cei inferiori, maxilarul lnferior, botul, num5,rul vertebrelor, _numirul mamelelor, durata perioadei de gesta,tie etc. Iltr naturalist, care ar llrivi craniul rasei japoneze ,,nu ar putea presupune cd, aparline genului Bu,s, d,upd, p5,rerea lui Nausiusz). Dupd, p[rerea noastr6, ipoteza lui Dar.win, dupd, care multe caiactbre s-au format pe rinds), ni se pare foarte plauzibili, qi nult mai general5, decit pare la prima
1g---------------,1ele

vedere.

{iRADATtI IN TNTENSTFICAREA

CORBT,ATTILOR TTOnFOI.UNCTTONALE r}TNTRE pARTr

Iuterrelaliile tlintre caractere pot ar5,ta existenta unor corelalii functionale slabe, irnperfecte, alaturi de altele puternice qi foarte stabile. Pentru a ilustra cele afirmate rnai sus, din rnarea mas5, d.e date qi faptc publicate de Darwin in Varia{i,a..., vom cd,uta si, plezentd,m cxernple de caractere mod.ificate prin selectie artificiald,. In trecerea d.e Ia vechi la nou, corelaliile slabe sau imperfecte dintre p5,r!i constituie, dupd, pdrerea noastr5, foltne t1e tlecere atit spre formarea de corelatii puternice qi stabile, cit qi dovezi de scd, dere a inten'elatiilor intre pi,rfile oare mai inainte erau puternic corelate. Enemple de corela!'ii i,mperfecte : la porumbelul de stincS, lungirnea ciocului qi a limbii sint bine corelate. Acela;i lucru se observ5, la urulte rase de porumbei, la care raportul dintre aceste cloud, organe nu a fost schimbat prin selectie. Dar, la rasa d.e porumbei barb 9ila cea cu fata scurtd,, lirnba nu s-a scurtat suficient ln comparalie cu scurtarea ciocului, iar la rasa cle porunbei cilii,tori ryi romani ciocul s-a lungit mai repede decit timba. Tot la porumbei rri se atrage atenlia c5 renrigele qi rectricele, resllectiv lungimea cozii ,,t a aripilor, sint slab corclate cu dimertsiunile corpului in comparalie cu porumbelul cle stinc5. De aselnelLeA, pleoapele qi orificiile externe ale narinelor sint, numai par,tial corelate in dezvoltarea 1or. Acelaqi lucru se poate spune qi despre corelaliile dintre lungim_e_a corpului ;i aceea a mernbrelor Ia baset in comparalie cu celelalte rase de ciini. Tn Varia{ia..., exemplele de corelalii irnperfecte pe care le-am gdsit citate sint destul de nurneroAse. Ilxaminarea exemplelor de mai sus arat5, c5 cele mai multe dintre ele reltrezintd, modific:r,rea unor corerlalii funclionale bine stabilite mai inainte, cum sint cele dintre remige ;i rectrice, limb5, si cioc, lungimea corpului qi a membrelor la rasele normale de ciini clin care a pro\renit qi rasa baset q. a. Mult mai greu de stabilit sint corelaliile in ctrrs cle formare. Iln exemplu d.e noi corelalii ni-l dau transformd,rile care au loc in cursul domesticirii ralei sd,lbatice. Oasele lungi nu mai au canale centrale pline cn aer ci sint pline cu m[,cluvir, hematopoieticd,. Camerele d.e aer dJn oase]e lungi micqoreazS, greutatea animalului gi uqureazd, zboml. Ele reprezintd, d.eci o ad.aptare la zbor. Prin
3) In capitolul al XX\'-Iea, Darlin e\punc aceasti. ipotezd astfel : ,,\,Iodificiri rnici sau diferenfe individualc au fost pirstrate mai intii intr-o parte, apoi in alt{ parte Ia corpului], pinir ce, in sfirgit, s-au t-ealizat structuri

r) (lapitolr-rl r) Capitolul

aI VI-lea, porumbei. al I II-lea, porci.

perfect coaclaptate".

XXXII
trecerea
d.e

YARIATIA n\I\1.\l.trloR 5I PLA\TEI.OR

o acliurie pril c?rc_ .ru\a i;i. asila rala salbatici, la rasa rlomestici, zborul In nu mai este a;a d.e necesar. ^- noile interacliuni dintre animal via!d,, sc5,derea capacitirlii d_e zbor lcrlrrezirrl S d.e asemenea o atlaptare adccvati,.- Ralele d,omesiice au o hraril rnult nrai allundentd,, rnai bogal,a, ;i maivariatd, clecit celc d5,lltatice. Ele nu rnai trobuie s-o caute invingincl rnultc greutS,fi ,,qi expuninclu-se pcricoluiui d.e a fi pradii, duryrnanilor..In aserrlenea conclifii, hrarra ap.1+d.ent$ osi bogati, a ralelor in curs cle dotnesticire se asimilea'zra rnai.binc 0.1:..ca,.o consecinll, 'pe m5,surd, ce clomesticirea devine tot rnai efectivd,. Apar corelalii r.olumul loi cre;te noi iltre cantitatea d.e hran5,, modul ei d.e insuqire Ei efectclc asinril5,rii uttui excL\s constalt de hra15 care creso qi volumul total aI pd,si,rii. Lrrnplerea rnzidur-ii oaselor lungi ale schelctllui cu nritluvd, hematopoietici, corespunde cu o creqtere a arderilor qi a hematozei la ra!a, in curs d.e d.omesticire. I'aralcl cu sc[tlcrea capacitnlii de zbor [i 9u .9re;terea greutalii p[r{ilor', probabil se rnodificd, qi alte elemente, caro d.uc la mcrsul lcgd,nat. Toate aceste modificlr'f morfofunctionale sc e,fecttteaz,ra in trei generalii, arL,icd,. foartc rapid. nsi fd,ri, incruciEi,ri cu ralele domestice. In accst caz ar fi foartc gre_u de invocat m6d.ificd,ti alc gelelor crornozomice, clar se pot iruroca foartc bine principiile unit5-tii organismulli cu med.iul, principiul funcliorri,rii ;i rrefuncfiorr5,rii pd,rli]or,. principiul plisticiti,lii stadiilor tinere, \-arialii corelat'ive -qj prelungite pror'-ocatc d,e sc'lectionator q.a. I-n ai cloilea exernphi ii putem g5,, i in filogenia ficatuh.ri. La rrevertebtat'e, acest organ se poate prezenta sub forma unei glande biligenetice - hepatopancreasul Ia unelc pr6tostornic,re I sau Ia deuterostomiene sub forrna urrui organ pu!+ d.ezvoltat, d.e exenrsa la cleuterostomienc, se poate.cleduce ilu ca o gutierf la Arnphi,ontts. Dirr structura duotlen..-I)ezvoitarca redusf a ficatului ^ce, iriterroialii functionale lnti'e ficat D,r existli la protocor4ate este utr iridiciu ch, funcfiona,l, corelaliile tlintre ficat qi metaboli.z'area proid.uselor alimentare existi,, dar sint, reduse falri cle celc care se dezvolt5, ultcrior Ia iertebrate. La accistea d,in urlmd, apar ur] num5,r dc glarrclo cndocriue noi : tiroidar P&Ilcreasul, suprarelrala, iar. la rnamifelele placerrt,alc apal in plus c-orpul gaiben aI orrarului caiitatir'. C_orciafiilc funcf,ionale ;i placenti,. Iricatui se tlczr-olt,i mult, cantitatiy $ioulr este _biligenez:1, se aurplifici, cu qi men.tin. Ilnele func!,iuni vechi, _ tutriut digcstiv se ele. Furicltiunile end.ocriire ale ficatului se dezvoltf o d,ati, cu tlezvoltarea qi a mezenchimuiui. I-.,a toate'vertebratele, capilarele ficatului sint md,rginite,dc celulclo lui Kupffer, colulc histiocitare. I)ar histoartritectonica ficatului perytilor qi al arnfibienilor araii, url aspect d.e gland,d, salivard, acinoasi,, in care funcliunilc_pred_ominattte sint cele .t oslirrer-biligenetice. Cu trecerea c1e Ia vertebratele infeiioaro la cele superioare, ryi nai alcs tle la reptilcle poikiloterme la marniferele homcotelme placentare, funcfiunile_ficatului cresc mult, cdci, fe ling[ celelaite funcliuni metabolice qi $e. apflarc antirnicrobian5,, ficatul a're uu rol idportairt in metabolisrnul gcneral al corpului, !n tcrmogenezd,, g? ,'*i in hcmatopoiezS,. Corelaliile fulction:lle ale ficatului la mamifere sint foarte contpicxe. Irunctiunile-enclocrine d.evin pred"ominantc. O d.at5, cu ele, histoarhitectonica lobuiui hcpatic se modjfici,. Polul excretor cel mai important dcvine'polul vascular. I,'icatul are putcrriicc corelalii. funcliopale cu toate glat'd.ele entlocrine, dal mai ales cu pariclcasul, suprarenala qi_ tiroitla. qi una dintre cele mai importairte glande din organismul nostru. El d.evilc ce& *i,i ^*te Creqterca aceasta ln complexitate func!,ional5, nu se poate inlclege fd,ri o creqtere corespunzd,toare a corelaliilor funclionale.cir sisternul neivos, cu tubul digestiv, cu aparatul |ndocrin, ca Ei cu funcliunile'nutritive, respiratolii, de apirare anti.rnicrobian5,, d"e reproducere etc. In cazal6vo1uliei filogonetice-a ficatului, se formcazl, corolaf,ii funclionale irol qi se perfecfioneazd, uneie dintie corela!,iile funclionale vechi cAre persistd,.
gurd, hrana qi apS,rarea, ryi noilc sale conclilii de

conELATIr ltIOlllrorruNCTIONALE PLTDR\I{jE

ln opera lui Darwin vom g5,si numeroAse exemple de corelalii. morfofunclionale foarte putirnice. Ne vorn mullurii s5, c_itd,m citeva exemple _scoase lin Yytr!a{i,a... {oi coloritului pd,rului, a perielor a- gro^pat aceste cxcmple in: i) variabilifatea corelativl aiungime qi greutatea pd,rlilor ", frlaltelor (in sp6cial al fiorilor) ; 2) corelalii intre sro corpului anirnalelor $1 3) variabilitatea colelati"-d, a altor caracterc.

STUDIU CR1TIC INTRODUCTIV

XXXIII

1. l-urtabilitatea corelati,t(r, & eoloritu,lui. I-'a ciini, r.ulpi ;i ;acaii, culoarea brunr.rlcatd, a pii,rului de pe mcmbrtrlc inferioare este corelat5 cn acoca a petr:lor pcriooulare. Acelaqi lucru se poate spurle despre culoarea p5,rului de pe capul qi extremitd,!,ile calului; despre steaua albd, d.e pe fruntea unor cai qi culoarea albd, a pd,rului de pe chiryi!5, I despre pd,lul cle culoare inchisd, c1e pe urechile iepurilor qi de pe membrele lor posterioare I aceeaqi dispozilie o prezint5, petele d.e culoare Ia vitele cornute albe. La viernrii cle m[tase, omizile tigrate dau fluturi de culoare inchis5,. Se observd, multe exemple de coloralii corelative la plante intre frunzeqipd,rfile florii,deexemplula Aqui,legi,aau,lg. (c5,1d5,ruqabd,tut5,). f:0, &cea,sta, cornctul staminelor qi petalelor prezint5, culori corelative. La mazdre, varietnlile cu flori pulpurii prezintd, pete purpurii pe stipete. La Primula s'in,enis culoarea florilor este corelatd, cu f.a[a inferioard, a frunzelor etc. 2, Var'iatii i,ntercorelate f,n |,ungi,rnea sau, greu,tatea pd,rli,lor. Lungimea aripilor qi a cozii prezrnt5, varialii in acelaqi sens la rasa romand, d.e porumbei ; la, rasele de porurnbei, lnngimealabelorpicioarelor variazd, paralel cu lungimea tarselorl). Numd,rul vertebrelor sacrate la pommbelul gu;at variazd, paralel cu lungimea corllului. La multe rase de porurnbei, Iungimea ciocului prezinti varia.tii paralele cu lungirnea fantelor externe ale narinelor ryi cru lungirnea rnembrelor inferioare. In privin,ta corelatiilor volumetrice qi de lungirne intre cioc qi limb[,, acestea sint uneori perfecte (porumbelul de stinc5,), alteori imperfectez). Greutatea corpului variazd, paralel cu greutatea membrelor la iepurele sd,lbatic qi la cel cle casd, cu urechile pleoqtite. Lungimea relativd a oaselor membrelor este intercorelatS la iepure (femurul, tibia qi peroneul cu humerusul, cubitusul gi radiusul). Membrele matniferelor, verteblele qi coastele prezintd, dimensiuni intercorelate (scheletul ;i parlile moi). Se pot observa varia.tii sinilare ale num5,rului qi dispoziliei degetelor supranumerare la om. La porc se observS, variatii intercorelate intre cap qi rnembre, intre canirii qi pi,rul de pe corp. Prin selercfie artificiald, s-a obtinut Ia mai multe anirnale donresticer precocitatea aparifiei mrrturaliei sexuale. fn acest caz)precocitatea aceasta este corelatii, cu precocitatea apariliei dentiliei (porc, bovidee), cu precocitatea producliei cle lapte (vaci), cu aparilia penajuiui (ga,ini;, cu precocitatea nu nurnai a pupizd,rii, ci qi a scurtd,rii perioadei dintre d.ou5, napirliri (Botttbyr mori,) etc. 3. Vari,abil'itatea corelati,ad, a altor caractere. La oi, lina lungd, qi neted,S este corelati cu coarnele netede (rr,mbele sint fanere). La ciini, absenta dezvoltS,rii p5,rului la, unele rase este insolitd, de tulburir,ri ale clentitiei. I-.,a, porumbeii cu picioarele inc5,l!,ate apare qi o membrani, interdigitald,s). Numd,rul lcuteleioi scacle sa,t ctelte o datd, cu lungitrl.da labelor porumbelului. Remigele qi rectricele variazd, paralel in lungime, deqi nu provin din organo analogee). Lipsa pufului la puii ecloza[i de porumbel este corelatl cu culorilc deschiso a1e penajului care va apd,rea ulterior. La g[,ina fd,r5, coad.d, tiu se dezvolta, nici glanda uropigiand,. I3antamul mascul prezintd, o sterilitate destul de nrare, corelatd, cu absenfa unol caractere secund.are sexuale. La pomii fructiferi (meri, peri, piersici etc.), o dat,a, cn varialia fructelor variazi, ad.esea floarea qi frurrzu, precum qi, intr-o oarecare m5,suri, portnl. Acesta din urmd, yarrazd, mai pulin decit fructele, insd, variazl,5). in cal.;rtl corelaliilor funclionale puternic stabilite, o datd, cu caracterul variabii seleclionat vafiazd, qi caracterele corelate anatomic qi funclional. ADa, c1e exemplu, o datd, cu formarea molului la gd,inile rasei poloneze, treptat se modificd, oasele craniului, atit ca formf,,, cit qi ca rapoarte. Oasele craniului prezintd, perforalii qi o osificalie incomplet5, in dreptul molului (afard, de d.eformarea lor). \afiazd, forrna oaselor nazale qi premaxilare, ld,fimea osului frontal, forma apofizelor posterolaterale alc oaselor frontale, direclia axei cavitd,fii oaselor auriculare, emisfele cerebrale qi comportamentul pir,sd,rii, care, dupd, Darn'in, rd,spunrle mai prost decit celelalte rase d.e g5,ini la solicitd,rile
1,t Cele trei pirli ale labei : tarsul, rnetatarsul Ei falangcle ll-ar varia corelat. e) Vezi paragraful precedent,. 3) Dupir Dalrvin, in acest caz structura picioarelor prezintl nnele analogii cu cea a aripilor. a) Vezi paragraful precedent. 5) In pornicultura se citeazi, pe lingii corela!ii ca ccle clescrise rnai sus, qi abaLeri destul tle nttlnet'oase. Pt'of . N. Constantincscu de la Instilutul agronornic,,N. Birlcescu" ne allage atenlia asupra unor ascnlernea abatcri la PrunLts sirnonls gi la soiul de picrsici cliinezegti Pe-ett-to. La acestea flunzelc sint latrceolate, iar fructttl este foarte turtit. Ilusii dcnurnesc ,,blindcrciko" (falfulioarir) fructele turtite ale soiului Pe-en-to.

UI

c.

:66'1.

X\

XIV

VARIA'JIA ANIN{ALEI-OR $1 PLANTE,LOR

din nrediul ei de via!d,, dind irnpresia unei gflini cu o capacitatc cerebral5 rnai lr,rlus:i in comparalie cu aite rase de g5ini. Corelaliile funclionale citate mai sus nu existau mai inainte de a fi fost create rasele respective. Ele sint efect,ul selccliei altificiale. Aceast,a, ca qi selec!,ia nat,ural[,

poate crea corelalii rnorfofunclioriale noi, poate intd,ri sau sld,bi corolzlliile morfofuncfionale vechi. Yalia,tiile corelative sint rlna dintrc pele mai importante fortne ale variabilitd,tii, prin efectele complexe pe care le provoac5,. fn exemplele de ma,i sus noi n-am inclus varialiile corclatir.e datorite moclificdrii unuia rlintre caracterele puternic corelate. Aceste mod"ificdri corclate sint in general bine cunoscutel). Efectul lor nu este ci,utat de selectiorrator. Darwin a observat bine efectele varialiilor neciutate ale unui caracter corelat funcf,ional cu uri altul qi le-a pus printre efectele neadecyate ale variatiilor2). Efectul varialiei corelative in acest din urrnir, caz este mult mai complex decit efectul scontat de seleclionator. Acest caracter se intilneqte qi in cazul selecliei naturale. El nu pare s5, se manifeste decit in cazul coi:elaliilor funclionale foarte putcrlnice, care se transmit ered.itar ca atare. Ilxistcnta unor AsernerleA corelalii constituie elementul de baz\, al concepliei rnorganiste privitor Ia grupele de gene cromozomice. I)ar corelaliile funcfionalc, chiar atunci cind" slnt puternice qi se transmit ereditar puternic corelate, pot fi sl5,bite sau disociate, cum vom ar5,t,a mai tleparte. Ii'ormarea, disocierea sau disparifia unol corelafii funcliorrale reprezintd, un caracter arlaptiv qi nu o varialie intimplltoare a grupclor ipotetice d,e gene.
DTS0UIATIA COnHLATITT,OR IrUNCl.'rONALn ALE ORIiAITDLOR OITOLO(iE SAU STIIHTIITCE

in capitr:iele ln care vorbeqto despre legile varialiei, citeazd, cles iegea variomologe sau paralele3) Ei, mai rar, legea dezvolt5,rii sirnctricea) a pS,rgilor. Cc,rcet[rilc biologiei qi embriologici experirnentale fdcute ln ultimele clecenii au confirma,t pe deplin justclea punctului de veclere al lui l)arrvin privitor la puterea de transmiterc a simetriei
aliilor
Darrvin

bilaterale gi a organelor omologe. La celomate, simetria bilateral5, apare ca unul dintre cele rnai puternice qi mai stabile caractere, ald,turi d"e cefallzare qi metarnerizare. Sint relativ rare abateirile de la aceast5, reguli,. Abateri parliale neintercsind.lntreaga economie, ci nurnai o parte, pot fi observate in cond.iliiie selecliei naturale (un ccrb cu un singur corn cAle a d.at naqtere unei rase cu un singur oorn, rasf,, care a d.ura1; uti tirnp), ca qi ale seleclici artificiale (o rasd, cle iepuri cu o singurS, ureche pleo;tit5, $.u,.). In restul corpului, simetriabilateral5, r5,mine foartc putcrnici ryi nealteratd,. Cind insi, simetria bilateral5, este modificatd, fund"arnental, ca in urrele experienle d.e embriologie ca:uzald,, se oblin efecte teratologice incompatibile cu via!,a, cleci qi crl transrnitere& lor ererlitard,. Organele omologe sint foarte putcrnic corelate unele cu altele Ei se transmit putelnic impleunl. fns5, prin selec!,ie putern obline o evolulie irrcgal5, a lor, o slfbire care poate merge pin5 Ia o disocialie in evolulici caractcrelor care colnpun corelagia futrcfional[, ini!ial5,, aEa inclt un grup cle caractere sd, varieze, iar cel[lalt s5, r5,min5, stabil sau si, involueze. Aqa, cle cxemplu, la plante, frunzele qi florile sint organe omologe. Prin scleclie artificialS, s-a ajuns ca la varzd, sI se produc5 o disociatie a evoluliei pirlilor ornologe.
1,; Darwin aratir cir la porumbei seleclia unor caractcre externe atinge in acelaqi timp gi scheletul, oasele centurilor rnembrclor etc. Dotnesticirea influenleazi caracterele. . . craniului iepurelui, recluce dezvoltarca creierultti. Acestc variatii nu sint ciiutate sau urmi.rite de selecfionatot'i. Alteori, atunci cind se urmtircEte scurtarea saLr lungirea ciocnlui la porumbcl, sc obfine o varialie coresputtzi.toare a lungimii membrelor inferioare. lttvers, cintl la rascle <lc ciini s-u rrrnririt lungirea picioarclor s-a obJinut gi lungirea botulrti etc. 27 ir Origi.nea speciilor, varialiile ncfolositoare ale unor plaute sint citatc la pagina 774; efecLele neadccvate ale varialiilor corelative sint citate la pagina 185 ; picioarele palmate la gisca de tnunte sint transmise pritr ereditate, dar ncfolositoai'e animalului. Efccte ncadecvate sint produse gi de alte cattze. Totugi, varialiile ncadccvate

slnt pulin

ale prirfilor omologc; capitolul al XXVIII-lea, concluzii. Legea variatiilor corelative este, dupd plrerea luiDarrvitr, una dinLre cele rnai importante legi care guvcrncazi. variabilitatea. a) Capitolul al XII-lea, polidactiiisrn etc.

3) Capitolul al VII-lea, giina ; capitolul al XX-lea, efcctele selecfici; capitolLrl al XX\r-lea, r'arialii corclativc

numeroasc.

STUDIU CRITIC INTRONUCTTV

XX XV

Se obline o variabilitate extrem cle mare a frtnzelor sau a tulpinii, dar floarea, capsula scrninlei sau semintele ntt variazd,1 ele prezintil caractere extrem de asem5,nd,toare cle la o varietate ia alta. Selecfionatorul, in acest caz qi ln altele similare, a ilisociat corelafiile 'sau func!,ionalc ; cl a seleclionat r.ariafiile divergente mici sau mai ample ale frunzelor. atre tulpinii qi ltu s-a intcresat cle fioare sau cte fruct. Nurnai frunzcle sau tulpina fi,ceau obiectul intelesului s5,u. Vari:rtiiie, chiar cele mici, selccfionate cu multi grijd, timp de mrilte generalii consecutive, se pot arnplifica qi prin lnsumalea lor pot s5, rlucd, Ia tra,nsformir,ri mari. Darrvin observ[,- ca qi in cazul selecfiei naturale, - cd, pirlilo care sint cele mai solicitate sau care sint su]luse unei seleclii mai intense variazd, cel rnai rnult, chiar in cazrrl organelor omologe. Aqa expiicd, I)arx.in deosebireA care apare deseoli intre gradul d.o tlezr'.oltare a merrnlLrelor anterioare qi a celor posterioare la multe mamifere. Am alcs citeva exemplo cale sprijinl aceastil a,firmaf,ie : Ia cirtif5, rnembrele anterioare sint mai solicitate d.ccit cele postcrioare ; cle se dezvolti, mai rnult. TransformArea mamifelelor terestre in mamifcre acvatice a dus la schimbarea functiunilor membrelor anter.ioare, care se'transforurd, in inot5,toare, pe cind. mernbrcle posterioare, solicitate din ce in ce urai pufin, se atrofiaz5, ryi dispar (baleni,, clelfin, foc5,, rnors[). O dati, cu aceast5, transftirrnare se disociazif qi dispar qi corelafiile functionale foarte puternice clintre membrele anterioare qi cele postorioare, corelalii prezente la strilmo;ul ter-estru al rnarniferelor acr.atice. La cangur, membrele anterioare sint mai pulin solir:itate. in schimb se d.ezvoltS, memltreie postelioale, care sint mult mai mult folosite pentru locomotie, ca qi pentru alte furtcliuni I oaselo centurii pelr-iene devin foarte puternice. Regiunea abdorninalf,, inferioari, (hipocondrul) supolt5, qi marsupiul qi asiguri, dezvoltarea puilor. lfembrelc anterioare, rnai slab dezvoltate, sirrt totuqi funclionale in acest caz. r\ccste exemple demonstreazi, posibilitatca dezyolt[rii inegale a p5,rfilor omologe atit prin seleclie iraturald,, clt qi priri selecfie artificiali,. Corela{iile funclionale nici in acest caz nrL sint rigide. Ele p[streazS, capacitatea de a varia impreun5, d.lnd. orga,ne sirnilare, dupd, curn ele pSstreazd, capacitatea tle a evolua dir.ergent, d,ind. organe deosebite, cum sint aripile qi picioarele Ia pi,siri. Or, p5,s5,ri1e sint descendente alo reptilelor vechi teromorfe, Ia care membrele anterioare qi cele posterioare erau clestul d.e analoge. I-ra mamiferele acvatice, d.ivergenfa dintre membrcie anterioare qi cele posterioare se accentueazd, qi, cum am ard,tat mai lnainte, disociatia corelaliilor functionale merge pin5, la stingerea varialiilor corelative qi, o dat5, cu aceasta, se ajunge la atrofierea qi la disparilia unuia clintre organele omologo.

expunerea de mai sus pute* Uu*L.e urmdtoarele i e, -corelafiile functionale pot forma qi dezvolta prin asociere ; b - ele pot sd, disparS, prin si5,birea corelaliilor fnnclionale sau prin disocierea lor; c - corelaliile funclionale se comportd ca oricare alte caractere ale organismului; asupra lor acfioneazd, principiul unitd,fii organismului cu mediul, principiul function5,rii sau al nefuncfion5,rii 1i5,r!ilor, legea varialiilor omologe sau paralele, legea d.ezvoltd,rii simetrice etc. ; d, - efectul variabilitS,lii corelative uneori este slab, alteori puternic, d,e la caz la caz. Aceste efecte ar merita sd, fie studiate mai indeaproape, pcntru a cunoaqte mai bine caracterele acestei forme a \.ariabilit5,fii qi de asemenea pentru a ne indep5,rta, printre altele, d.e caracterul qablonat, rigid qi uniform pe care-l au corelaliile morfofunctionale in conceplia morganistd, sub forma ei actuald,.
se
AT,UNECAIU IDEALISTE

ri: Din

Datele prezentabe ln paragrafele anterioare au infd,firsat unele dintre numeroasele elemente materialiste ryi clialectice ale concepliei lui Darwin. EIe au cS,utat sd, sublinieze mArea inrport:lnfl pc care o au elementele matcrialiste din concepfia lui l)arwin pentru ccrccti,torul ca qi pcntru practicianul d.in zllele noastre. fnsu;i caracterul corelaliilor fnnc,tionale nu apare in Vari,a,tia... ca fixe sau imuabile Ei nu sint determinate cle cauze necunoscute. Dle se moclificii, atit sub influenla factorilor care apar sau d"ispar din med.iul de viald, aI speciilor s5,Ibatice sau d.omesticite, cit qi sub influen,ta selecfiei. Prin aceastd' tr[si,trrrd,, corela.tiile morfofunc,tionale dintre pd,rfi constituie un element mobil cle adap-

XXXVI

VARIATIA ANIMALELOR $I PLANTELOR

tare continud, qi tle progres al economiei. Se mai poate afirma_ qi. valialiile corelative sin1, tle cele nrai multe bri asociate cu celelalte forme ale variabilitfl,tii. Sc poate c1e asemenea conchid.c c5, firismul estc infirmat qi in domeniul corelaliilor morfsfllitisnale c1g toate clatele pozitive, d.ate numeroase qi extrern de importante pentru loi astflzi,'dintre care am dat cloar citeva exemple in paLaglafele anterioare. Dirr nefericirtl I)arr-irr nu se nrentine ferm p<l aceastd, pozit;ie materialistS, in toate capitolele I'ari_alit!... i1 ultirncrle cloui1. qi mai aleJ irr capitolul al XXVII-lea, el ajunge Ia negarea corelaliilor rnorfofllctiolale riintrc p5,r!i atuirci cind cd,uta argumente pentru tegria P_!!gg191eri. DlpL pd,reiea noastr5, negarea efectelor variabilitS,lii corelative in capitolul al XXVII-Iea qi iir lrrele pirti clin capitrclul al XXVIII-lea se bazeazd, pe doud, grupuri de -argumente : abserr,ta lror cirrclalii firnctiona,le 1) intre une_le pdrli ale organismului normal, !._?) intre pd,rfiie raselor semimonstruoase. Primul gruq de argumgt je il ia din concepti? tg, \-irchorv. i)arrvin se sprijinS, in acelaqi timp pe unele concesii f[cute concep{iei. lui Yirchow de cfltre Cl.I]erir.lrdt).Al cioilea grup d.e argurnente il ia Darrvin clin teratologie. Este cunoscut faptul cii \-irchoiv n1 considera organismul ca pe un t,ot funclional;.el nega corelaliile tliiitre pd,rli, considerind intregul orga,nism ca o fed.erafie cu pd,r{,i slab conectate sau indepertdente funclional unele de altele. - Afirlra{ia cd, aparilia unei semimonstruozil,d'li nu ar afecta celelalte pdr{i ttormale sal ci, nu. ar oxista coretatii funclionale intre p5,rfile norrnale qi anorrnale nu este destul cltl bine dovetlit[ in aceastd, oper5, a lui Darwin. Pe de alt5, parte, s-ar putcra ca ceea cre est,c lrrszcritat ca o sernimonstruozitate ln Varia{i,a,..._$i multe alte caztri dc acelaryi fll-') sd, corrstitlie 1n plnct de ved.ere strict antropomorfic din mornent ce ele sint compatibile c1 r-ia!a,3) ryi se transmit ereditar. S-?t pdle? cd,, 1le pe urma semimonstruozitd,tilor, oco1orni1'alimalulli (a mopsului, a buld"ogului, a niatei, a peqtilor japonczi etc.) nu sc resirnte prea mult. Desigur, pot sd, aparii, monstruozitil.r incornpatibile c-u viala. _Aparifia lor doiede;te tcza contrard,, atlic5, a interrclaliilor,puternice intre.pd,rfile normale qi cele rnonstruoase, d.in moment ce viala nu este posibild,. Nu acelaqi lucru se poate spune chiar clespre'o tumoare benign5,, care, cleqi nu intrd, in categoria orgattelor semimonstruoase, puate lneori provoca tulburLri grave _(de exemplu adenoamele paratiroidiene). ' Am pomenit mai sus d.espre teoriile lui Yirchow (1860) E1 9l.Bernardg869)' ca qi pangenezei a lui Darwin. Illtima se -sprijind, pe celelalte doud,. 'Ioate treiau despre teoiia ca irllct comun t6,za d.espre ,,autonomia funcfionald, a p_d,rlilor organismului'). Cl. Bernard. rorlitr., c[ organismul esle constituit dintr-o mult,itucline d.e p[r!i elementare indepcnd.cnto unele d.e altele. Teoria aceasta reprezintd,, clup[, pilrerea noastrd,, o concrosie pe cAre Ol. Liei.nattl o filcea virchowismului. Ea estc contrazis[, r1e tot lestul operei ilustmlui fizto' log fralcez, care, printre altcle, punincl ba,zele endocrinologiei,^a stabilit existetrfa unor inierrelatii flnclioriale strinse intre alimentalie, glicogenul clin ficat_qi g-Iuc,oza cltn.singe. I)acri tubll digestiv qi ficatul ar fi ind.epcnd.ente funclional utrul de altul qi amindoui, r1e medill intern, interrelaliile d.escoperite de Cl.Bernarcl n-ar a\rea rrici un sens. Peltru \rirchon', autonomia pirlilor organismului se datoreqte. faptului c5, fiecare orgal (sistemul nervos, osos, singele-q. a.) posed.5, o mas5 de centri nervoqi minusculi. GrLllt acestor centri, fiecare organ are activitatea sa specifiq4, proprie I fiecare _organ i;i indeplineqte atribuliile sale filr5, ajutorul celorlalte pd,rfi. Microc.entri activi despre r.oibe;te Virchow'sint microganglionii sistemului nervos vegetativ.^Ac9llia slnt-ins5, "*r. conectati func!,ional qi organic cu sistemul nervos central. Mai circuld, lncd, in fiziologie o teorie'd.eriva,td, din'cea a, tui Yirchow privitor la ,,autonomiatt sistemului nervos Yegetativ. Azr aceast5, teorie este d.oved.itd, ca nefund.at5,. Este greu d.e conceput, pe baza datelor fiziologiei, ale embriologiei cauzale qi a1e end.ocrinologiei m_odern_e, c5, fiecare .orgall iqi indeplineqte funcliunile sate fdrd, ajutorul colorlalte p5,r!,i. Tnterdepg"qe3p qi conr1itionarta reciprocS, sint extrem de bine stabilite qi admise azi. Conceplia lui Pavlov ne etpti.d, rolul coordonator ryi regulator al sistemului nervos central ,si ne explicd, d,e asemen"" f"1..1 cum se realiz eazd, unitatea ln d.iversitate, in cond.ifiile unor interrelalii qi con11 \-otrr levctri mai clcparle asttpra acestor teorii. 2) De exetnpltt, ingrri;area excesivit a rasei York (porci) sau a unor rase franceze de grini' c2 prunele firrti 'si simburi realizate dc But'bank gi multe alte exemple corrstitrtie o semimonstruozitate. dupir definilia lui Darrvin. 3) In condi!iile seleclici arLificiale.

STUDIU CRITIC INTRODT'CTIV

XXXVII

capitolul al XX\rI-Iea al Vari,a{'iei,..., Daru'in reia o teorie veche privitoare Ia nisus .formati,rtzrs (teoria tendinlelor sau a impulsurilor de coorrlonare morfogend, a lui J. F. Blumenbach - (1751-1810), pe care o indentificd, cu lnmullirea vegetativd,, cu sciziparitatea qi cu inmugurirea. Daru'in nu dezvoltd, teoria dupd, care inmulfirea vegetativd, sau d.iviziunea amitotici, ar constitui tendinla sau impulsul coordonator morfogen, adica, n'istls frtrmatiaas. Nu se vecle clar d.e asemenea cum inmultirea vegetativd, qi nu sistemul nervos ccntral ar reaTiza la animale ,,tend.inta d,e coordonare('. Dac5, ad"mitcm ,,ten{t1!u", *?} ,,impulsul" san ,,fortatt de coordonare, de ce n-am admite gi o for,td, vitald, ? De altfel Darwirl nu rnai rerrine in toatii, lucrarea sa asupra acestui misterios'rzzstr,s format'iaus, iar teoria , tendinlelor de coordonare" nu constituie d.ecit o aluzie; ea nu face parte clin conceplia sa materialist5.

genezei

diliond,ri reciproce extrem d.e complexe qi foarte variate ale p5,r{,ilor organismului. Nivelul cunoqtinlelor actuale face ca teoria lui Virchow s5, fie necorespunzfltoare atit clin punct de ved,ere faptic, cit ryi f lozofic. Teroria pangcnezei lui Darn'in neagd, interrelatiile morfofunclionale dintre p6rfi, tlupd, cum neagfl qi principiul unitalii organismului cu mcdiul, reducind contradictia aceasta la o singur5, laturd, : orgalismu!_ in asernenea conditii se infelege qe ce Darriin a cd,utat sd demonstreze c5, teoriile lui Yirchorv qi Cl. Bernard sint juste. Insd, aga cutn am afirmat mai inainte, tleosebirile dintrc cele afirrnate de Darwin in teoria pangenezei qi restul concepfiei sale sirrt aqa d-e mari, incit, deqi Darrvin nu a vdzut prd,past,ia dintre aceastd, aluneca,re idealistd, gi restul materialist, aI concepfiei saler, toturyi pind, la urm5, a renuntat la ea, cu regrert qi cu dorin,ta ca allii s5, dezvolte teoria pangene zei. Dezrd,eratul sfu a fost partial indeplinit de biologii ideali;ti Weismanrt, Morgan qi de continuatorii ior actuali. Dar numai tle ei, deoarece daru'ini;tii materiali;ti consider5, teoria pan-

fn

c:1,

o concesie fdcutd, de Darrvin idealismului.

IV.

ROI,T-|L SEI-,,ECTIEI }TETODICE

Seleclia naturald, gi cea artificiald, (ultima in forma ei metodicS,, qtiinfificd,) au ca rol : 1) de a p5,stra ; 2) de a ameliora $i 3) d"e a crea varietilli sau forme noi, care nu existiru inainte. Ameliorarea reprezintd, prima treaptil, iar crearea d"e forme noi reprezintd, a doua treaptd, ale aceluiaryi proces de trasformare - inceatS, sau rapidi, - a varietd,,,ilor in specii, a acestora iu genuri ;.a.m.d. I)eosebirea esenlial5, dintre selectia naturald, qi cea artificialS, prir.eqte intenfia, dupd, cum reiese clar din aceastS, remarcabil5, operd, a lui Darn'in. fntenlia este absentd, in caz:ul selecliei naturale. Ea este foarte slabd, in seleclia inconqtienti, reducindu-se d.oar Ia d"orinla d.e a p6stra o form5, pentru plS,cerea sau pentru interesul selec,tionatorului. in seleclia artificiald,, metodic5, lntenlia devine priricipalul mobil al selectionatorului in realizarea celor trei caractere generale a1e selec!iei, adicd, al pd,strd,rii prin stabilizarea ullor forme, al ameliord,rii sau al credrii d.e forme noi, neexistentc inainte. Lipsa satl sl5biciunea elementului teleologic in selec,tia inconqtientd, ,o apropie d,e seleclia naturald," 1). coND|l'Il F,\t'oRAI]tr,E ;I LIIItTtjLD SULEC'!'IHI,\ItTilirct,\Lti Seleclia, ca orice altd, lege a rnateriei vii, cere pentru a-qi putea exercita actiunea alli factori. IJnUI dintre aceqti factori qi, in acelaqi timp, cel mai important, este factorul extern : mediul de viafd, fizic qi biologic qi tot ceea ce d.epinde d.e acest factor, foarte bine descris in Ori,gineu speci,'ilor. L'n al doilea factor il constituie organismul insu;i, cu procesele qi caracterele vechi qi noi, exprimate d.e prosa conditii favorabile, create de
1; Capitolul al

XX\IIII-lea,

concluzii.

XXXVIII

VARIATIA ANIMALELOR SI PLANT'ELOR

cesul istoric al d,ezvoltd,rii sale, proces care este rezultatul relaliilor foarte complexe carc se stabilesc intre organism qi mediul s5,u de via!ti,. Ca sd, scoatem ln evitlenfd, importanta, Ior, arn sistematizat' factorii limitan!,i ai acliunii selectiei. Ii vorn expune sumar : 1. Seleclia artificiald, singurd, nu poate acliona dacd, organismul care urmeaz5, sii, fie seleclionat nu se poate adapta la condi!,iile d.e existenfd, oferite d.e mcdiul de viala in care este pus si, tri,iasc6. Exemple concluclente ne ofer5, unele lncercd,ri c1e creqtere a unor animale sau de cultivare a unor plante care asimilaser5, in prealabil concli'{,ii de existent5, foarte deosebite d.e cele in care a fost pus organismul rcspectiv de ci,trc selecare fionatoi'. ln aceste caztri1). loc o pierclerc a *^oltora"dirrtre caracterele ci;tigate, fenomen d.enumit d"egenerare Darwin trage concluzia cd, aceste ,,oondilii nefAr-orabile rle viald, anuleazd, forla selec!,iei 2). Prin urmare, pentru ca seleclia sd,-qi poatit, rnanifesta forla sa transformatoare sau stabilizatoare se cere ca in prealabil organisrnul respect,iv sa fi asimilat cottcli.tiile de rnediu ln care va tr:d,i 3) sau s5, fic susceptibil sd, le asirnileze paralei cu efectuatca selecliei. Putenr afirrna dcci c5, asimilarea concliliilor de eristenfd, este factorul prim, iar selec,tia este factorul secund in procesul de creale cle formr: noi sau d.e stabilizare a formelor nou create. Din momcnt ce condiliile de existenfd, au fost asimilate, seleclia iqi intensificS, actiunea sa, putlnd si, devin5, factor prim al transformdrilor organismelor. 2. Natura organismelor apare net in cazul incruciqd,rilor. incrucirsarea d"irijatd, lntd,reqte ryi amplificd, varia,fiile intr-un anutnit selrs. Creqte, generalie cu genera.tie, ,,forfa transrniterii caracterelor ereCitare" prin efectul cumulativ al erec1it5,!ii. Paralel cu iritflrirea acestui caracter prin seleclie qi eredit,ate, variabilitatea i;i continuS, actilLne:l su, putlnd d.epd,qi nivelul funclional sau morfologic atins in generatia antcrioalii,. In felul acesta nivelul de transform5ri poate creqte cu fiecare generalie. Dar qi lncruciqarea, chiar dirijatd,, iqi are limitele ei care pot anula acfiunea rr.odificatoare sau conscrvatoare a selecfiei. Dacd, incruciryS,rilc dirijate au loc intre consangvini timp d.e mai multe generatii, vitalitatea clcscenclerrtilor; poate si, scad,d, $i, o clata cu ea, qi puterea selecliei a). 3. Yariabilitatea $i, intim concctatd, cn e&t seleclia sint favorizate d"e principiul folosirii sau al nefolosirii pi,rfilor. I)arrvin afirmd pe drept cuvint c5,, dacii, rasele de ca,i de curse nu ar fi fost supuse genera{ie cu generalie unui antrenament continuu. ele nu ar fi putut ajunge si, d.ea rasele de cai d"e curse pe care le avern ast5,zi 5). Acelaryi lucru se poate spune qi d.espre o altd, problemil, $i anllme d.espre c5,utarea hranei. l[ulte clintre efectele foarte bune ale selectiei se datoresc faptului cd, animaiul domcsticit sau planta cultivatd, au la d.ispozifia lor conrlilii de nul,rifie mult superioare, cantitativ Ei calitatir-, celor pe care le pot avea speciile s5,lbatice. I)arl'in afirrnii, ci,, dacd, polcii ar fi trebuit, sd,-qi caute singuri hrana in corirlitiile domesticirii Ei daci rru li s-ar fi dat o hra,n5, abundentd, qi foarte hrd,nitoare, ei nu s-ar fi putut transforma ala dc rnult prin scleclie 6). 4. Iln al patrulea factor rle seleclie naturald, qi artificiald, este, dupd, Darwin, ceea ce am numi noi azi clensitatea ,si mlrimea populaliei varietS,tii sclectionatc. fn cazul cirrd populalia estc mic5, sau rar5,, atunci nici variabilitatea nu-qi poate cxercita ac,tiunea sa. in aceste conclitii, qi seleclia este inhibatS, qi limitatd, sau se poate chiar sd, nu se mai cxercite. Acest ultim efect este reahzat, in cazal unei populalii foartc rare clin dcqerturi ; putem ad"5,uga $i populaliile din ca\rerne, din spaliile abisale etc. Iticul num5r de rase rle rnd,gari ln toate !d,rile, ln afard, de Anglia - afirmd, Darwin - se datoreqte faptului cL aceste animale sint crescute ln num5,r mic d.e oameni sd,raci 7). Criteriul acesta aI numd,rului mic qi-a pierdut mult din valoarea sa cle clnd l\ficiurin a clescoperit legile dominaliei active.
1.;

vezi nota infrapaginalir cle la p. XX. 2) Capitolul al XXl-lca, condilii favorabile scleclici. 3) In capitolul al IX-lca, \'arzi, Darrvin susline ci ,,pentru ca orice soi dc varzir si poati fi reprodrrs fidel. nu trebuie si existe nici o modificare importanti in condiliile de via!a" Ialc soiului respectiv]. 4) Capilolul al XXI-lea, condilii favorabile selec[iei.
5) Ibidcm. 6) Ibidem. ?) Ibidcm.

Termen impropriu in mr-rlte cazuri, dupir pirrerca noastrii. Pentru cxernplificarea fcnomcnului clc dcgenerare,

STUDIUL CRI]IC INI'RODUCTIV

XXXIX

ITOLUI, T]ITE.\TOri

r\I, SEI,ECTIDI

i! complexitate a pirfilor, adicd, qi creqterea eterogenitd,li1. Aceasta este concluzia principald, qi foarte justd, a intregii opere pe care o prezentd,m publicului ditr lala noastrd,. Dernonstralia rolului creator al selectiei este unul dintre marile merite ale genialului biolog englez i). * Inainte de a termina, tinern sd, rnultumim in mod' c5,lduros tov. academician trtmil Popr tov. profesori N. fiotnariuc, N. Constantinescu, E. Repciuc, acad. Gherasim Constantinescu, t9r'. Ghi!5, Simion, prof. C. Sandu-Yille'qi conf. N.' Zaharia pentru criticile constructiye fd,cute acestui stud.iu.
realizeazd,_ qi.creqterea
AoADEMICTaU

Innumeroase capitole a1g tr'ari,ali,ei, an'imalelor si, plantelor sub ,inftuenla domesti,ciri,i I)arwin d.ovedcqte cd, prin seleclia artificiald, s-au rcalizat variet5,ti care nu existau mai inainte ln natur5; cd, intre varieti,lile de porurnbei, tle gii,ini, por'.i etc., deosebirile pot {"p?li pe cele care se observ5 la speciile qi uneori la genuiile tri,ind in stare de s5,1bd,ti6ie. Bioiogii_ ideali;ti, c_are iclentificd, darwinism.ul cu o microevolutie, nu aduc in sprijinul p5,rerii lor dovezi d,e valoarea celor aduse de Darwin in Vari,api,a... Miciurin qi continuatorii s5,i au reu;it si ob,tipd, hibrizi viguroEi intre specii qi chiar intre genuri qi 'au spulberat mitul,,microevoluliei". Ro1ul creator al seiectiei este unul dintre criteriile d,e bazd, ale biologiei miciurinjste. El este d.eseori _,.egai de rnorgani$ti,^pentru care varialiile sint inTimpld,toare, necontrolabile qi au slabe legd,turicu selectia. In fond, seleclia nu constituie cheia de boltd, *t cg}cgplia 1or,_aga cum_este caztl cu conceplia lui Darwin qi a biotogilor materialiqti. In Var'tat'ia...,I)arrvin dcrnonstreazd, cd, seledl,ia artificiald, inconqtienlS, creeazd, irrcet varialii ,rbi, iur'selecfia con;tieni5, modifice raJid $iil;;s varietd,tile, dupd, cum reiese din numeroasele qi intensele amelior5,ri qi din crearea de forme noi'in'zltele noastre. I{u se poate^ lnlelege efectul creator aI selectiei decit in timp, din compara,tia formelor iniliale cu forrnele rezuttate prin seleclie attificiali,, aqa .otir' o- ard,tat mai inainte cra a fd,cut Darwin pentru variet[tile ulgr specii domesticite. DacS selecfia naturald, qi artificiala nu ar fi avut un rol creator,.nici_Variq!'ia an'imalelor gi,eii"tiiii tii tinirnla'domest,tc,iyi,,i, ni91 l_ecunda{i'a orhicleelor, nici Platttel,b carn'iaore qi nicl celelalte opere de'biologie vegetald, ale lui Darwin nu ar fi avut sens qi ar fi fost lipsite de continut. Or, in leahtilte lucrurile nu stau aqa, iar aceste opere sint considerate c5 reflectd, iealitatea. Pentru biologi? materialist5, nu incape nici o indoiald, c5, selecrtua creeazd, forme noi ; cd, prin ea se

VASILE D. NIIRZA

r.; In accst stutliu introductiv ne-am propus sa analrzam numai problema variabilitzi{ii, adici problema damentali din aceasti lucrare a lui Darwin. conceplia lui Darwin asllpra ereditltii urmeazi sd fie analizaLi in funalti
lucrare.

DIN PARTNA COLECTIVULUI DE

TRADUCATORI

Lucrarea lui Darwin Var'i,atia an'imalelor ;i, plantelor sub ittfluenta d,omest,ic,iyii, este unanim consideratd, ca una din principalele opere ale lui l)arwin, operd, care-qi pd,streazS, actualitatea, a$a cum ne-am str5,duit s5, ar5,td,m in,,studiul critic introd.uctivtt. Titlul acestei c5,r!i ln limba englezd, este: The Variat,ion ol Art,imals and, plants under Domest'icat'ion,. in limba englezd, cuvintul d,omest,icat,ion poate fi folosit atit pentru animale, cit qi pentru plante. ln limba romind, ins5, se foloseqte termenul de cultivare. Termenul de domesticire este rezervat animalelor. Pentru a nu ne lnd.epd,rta prea mult de la titlul original, am rd,mas in mod deliberat la titlul : Variat,ia an,imatetor ;,i plantelor ' sub ,influenta clontest,ic,iri,i. ln traducerea acestei importante opere a lui Darwin s-a folosit aceeaqi metodd ca qi la traducerea Ori,gi,tti,'i spec'ii,lor. Traducerea din limba englezd, in limba romind, a fost fflcutd, de E. I\fargulius qi verificatd, de c5,tre prof. N. Botnariuc, dupd, traducerea rusd, a lui K. A. Timireazev, de cd,tre prof. I. Tarnavschi, dupd, traducerea in limba germand, f5,cutd, d"e V. Karus, qi de c5,tre acatl. Y. Mirza dupfi, traducerea in limba fra,ncezd' fd,cutd, de Rarbier. Yerificarea traducerii dupd, textul englez a fost fdcutil de I. Irlhn. Trebuie sd, mentiond,m qi cu aceastS, ocazie valoarea deosebit5 a traducerii tui Timiriazev, care ne-a ajutat cel mai mult in redarea fid,el5, a gindirii lui Darwin. La stilizarea textului tradus, acolo unde in limba englezil exprimarea era elipticd, ln limba romlnd, a trebuit s5, complet5m fraza, cuvintele addugate fiind puse in paranteze d.repte, ca qi Ia Ori,gi,nea spec,iilor. Am convertit unitdlile de md,surd, englezeqti in sistemul unitd,lilor folosite in lara noastrd,, pentru a da posibilitatea inlelegerii mai ugoare arezaltatelor ob{inute de Darwin ln aprecierea variatiei unor caractere. Notele infrapaginale add,ugate de noi poartS, indicatia,,nota traducd,torilor', (rv.-. trad.). Lucrarea Variati,a an'imalelor ;i plantelor sub ,influellte dontest,ic,irii, a fost tradusil d"upd, edilia a doua a acestei c[r!,i, publicatd, ln editura John ]furray-London qi ap5,ruti ln anul 1905 dupd, edilia aII-a publicatS, in 18?5. Cartea ne-a fost procurat5, de dr. Pierre Jonescu. Corecturile in pagin5, le-am ficut atit dup5, manuscris, clt qi dupd, un al doilea exemplar al lucr5,rii in limba englezil, procurat d"e dl. Joseph Needham, F.R.S. din Cambridge. Le multumim c5,lduros amindurora pe aceastd, cale. Editura Academiei R.P.R. qi-a dat toat5, silinla ca aceasi,d, oper5, a lui Darwin s5, fie tip5rit5, ln condi,tii cit mai bune, in coleclia,,Clasicii qtiinlei universale". IIuIlumim de asemenea Iiditurii Academiei R.P.R. care s-a strd,duit, pentru ca lucrarea Variag'i, plantelor sub 'irtfluenta domest,i,ci,ri,i, sd, fie tip5,ritd, in condilii superioare. nro

_*"r,n::rlelor

DIN PARTEA COLECTIVULUI DE

TRADUCATORI

tuturor seleclionatorilor tineri qi virstnici din d.omeniul zootehniei, al culturilor agricole, floriculturii qi legumiculturii, cercet6torilor din alte domenii ale biologiei, ca qi cad.relor dJdactice din invd,tdmintul mediu qi superior c^re pred.au qtiinlele naturii. 1n timpul regimului burghezo-moqieresc nu a fost tradusS, integral in limba romini, nici una din operele lui Darwin. ln timpul regimului democrat s-au trad"us qi s-au tipd,rit Originea speci,,ilor (Editura Academiei R.P.R., 1958), Vo'iajul u,ntt'i n'atural,'ist An iurul tum,ii, (Editura Tineretului, 1958), Autob,iograf'ia lui, Darwi,n (Editura Academiei R.P.R., 1962), iar acum Yar,iati,a an,imalelor ;,i plantelor sub 'influenta ilomest'ic'irii,. Trad,ucerea de fa!5, se impunea qi dintr-un alt motiv: sub indrumarea lnleleaptd, a Partidului i\funcitoresc Romin qi a guvernului, seleclia artificiald, a devenit o importantd, problemS, de stat. Ridicarea selecliei artificiale la acest nivel inalt impunea cunoaqterea Var"'iat'iei an'imalelor gi,
Sper5,m cd, aceastd, lucrare a

lui Darwin va fi

d.eosebit d.e folositoare

plantelor sub,influentu,

clomest,ic,ir,i,i, operd,

fundamentald, gi actuald, d.in acest punct de vedere.

Portretul

lui Cn. DAnwrN in

; Ld.-s{'-se
,,Yarialiu animalelor Si plantelor
perioada aparifiei cclei de-a doua editii a lucririi sub inf luenla domesticir ii" .

CUPRINS
Pag. I

}; T I]ODLICE IIE

15

['apitolul
t;irxr gi lISrcl DoNrrsrrcrt
Ctitti. \'echile varicLirti de ciini Asemiinarea dintrc ciinii domesticiti din diferite tdri gi speciile cle caninc itrdigene -- Animalelc carc nu cunosc omul, la lnceplt nu se tern cle acesta - Ciini asetnltrittoli cu lupii gi ,sacalii I]obindirea ;i pierdcrea obiceir-rlui de a li,rtla Ciini sirlbirticiti pcte oculare dc cnloare brun-ro;catir - l)erioacla de gestatic - l\liros neplicut. - Fecunclitatca raselor incruci;ate - Deoscbirile dintre cliferitcle rase clatorite in parte dcscendentei din specii clistincte - Ileosebiri ale craniului qi dintilor'- Deosebiri ale corpului gi ale constitutiei Selcctia a fixat putine cleosebiri importantc * Actiunca directir a clituei - Ciinii acvatici cu picioare palmate - Istolicul schimbirilor prin care au trecut anumite rase englezcgti de ciini in cursul selectiei Pisici. Pisici incruci;ate cu mai multe spccii Ilase diferite tr[ind numai in teritorii distincte Efcctele directe ale conditiilor de viatii - Pisici sitbdlicite - Variabilitate inclividuali

23 45

Capitolul

^I

ll-lea

cAr $r xrAcARr
Ca1. Deoscbili lntre I'ase - \'aliabilitate inclivitlualli -- Ilfecte clir.ecte ale conditiilor de viatir -Rezistenla la frig - Ilasc mtrlt rnoclificatc prin sclcctie - ColoriLul cailor. - Cololit rotat -- Dungi ctc culoare inchisi pe spinale, unleri, picioarc ;i frunLc Caii rnr.rrgi cei mai frecvent clundali - Dungile drtorite probabil revcrsiunii la starea plimitivir a calului Xldgari. Rase de mirgali - Cololit,r.rl rnr'igarilor _' Dungi pe picioarc gi pc spete Dungile dc pe spete uneori lipsir, uneori bifurcatc

4g
59

Capitolul

aI Ifl-lea

PORCI VITE CORNUTE MARI - OI - CAPRE


Poici. Porcii apartin la douir tipuri distinctc, Srrs .scrofn qi S'. irulictts - Torfschrvein - Porci cle - Fecuuditatea porcilor incrucigati - Xlodificirli ale craniului la raselc pclfectionate - Convcrgenta caracterclor - Gestatia - Porci monocopitali - Apendice ciudate ale mandibulei - I{educerea climcnsiunii coltilor..,.: I'gtql ti1lgii clung11l !ongjtrl.clln1l - Irorci sltbirLicifi - Rase tncruci;ate
Japonia

63

CUPRINS

pag.

Vite cornute mari. Zebu, o specie distincti - Vitele cornute mari europene se trag probabil ain trei forme silbatice - Toate rasele sint acum interfecunde - Vitele din parcurile britanice - Despre coloritul speciilor originare - Deosebiri constitulionale - Rase sud-aflicane - Rase sucl-americane Vitele,,niata" - Originea diferitelor rase de vite cornute mari Oi. Rase remarcabile de oi - Variatii legate de sexul masculin Adaptlri la conclifii diferite Gestatia oilor - Nlodificiri ale linii - Rase sernimonstmoase Capre. Varialii remarcabile la capre

72
83

88

Capitolul
IEPURII

al

IV-lea

DONTESTICI

Iepurii domestici se trag flin iepurel. d. vizuinh silbatic - Domesticirea din vechime - Seleclia din vechime - Iepurii de talie mare cu ulcchile pleoqtitc - Rase diferite - Caractere oscilante - Originea rasei de Himalaia - Un caz curios cle elcditate - Iepurii silbiticiti flin Jamaica Ei din insulele Falkland - Iepurii silblticiti din I''orto Santo - Caractere ostcologice - Claniul - Craniul iepurilor cu o singuri ureche pleogtit[ - \-ariatii]e craniului analoge deosebirilor dintre diferite specii de iepuri de cimp Yertebrele
Capacitatea craniului

- Sternul ;i

Scapula - Efectele folosirii $i nelolosirii asupra proportiilor membrelor qi corpului dimensitrnea redusi a creierului - Rezumat despre modificdrile la iepurii domesticiti.

91

Capitolul
PORLi\IBE
I

al

V-lea

I I]O\{E STICI

Caractere osteologice : craniul , maxilarul inferior, rurrrirul r:erlebrclor - Corela{ia d.e cre$Lere: limba gi ciocul, pleoapele ;i n:irile cu pielea carunculatri Numirul rcmigelor gi lungimea aripii - Culoarea gi puflrl - Fricioare palmate ,si in ciiltatc Despre efectcle nefolosirii -- Lungimea picioarelol ln corelalie cu lungimea ciocului - Lungimea sternului, a scapulei qi a claviculci - Lungimea aripilor - Rezumatul deose-

Flnumerarca qi dcscrie rea difcritelor rase \'ariabilitatea individuali - \:ariatii remarcabile -

birilor din[re difelitele

rase

115

Capitolul
I)ORUI,{Btr

^L
I

Yf-lea

(continuare)

Despre tulpina parentalS a diferitelor rase dornestice - Obiceiuri - Rase silbatice ale porumbelului de stincd - Pnrumbcii comuni - Dovezile descendentei difelitelor rase din Columba liuia. - Fecunditatea raselor cind sint incruci;ate - fleversiunea la penajul porumbelului de stlnci silbatic - circumstantele favorabile formirrii rasclor Vechimca gi istoricul raselor principale Nloclul cum au fost formate rasele-Selec{ia-seIeclia incon;ticnti-Grija cu carc amatorii selcclioneazi pisirile-Linii uqor cliferite se transformi treptat ln rase bine caracterizate Extinc!.ia formelor intcrmediare Anumite rasc rdmin constante pe clnd altele se modifici- -_ Rezumat.

159

Capitolul

a1 Vfl-lea

GAINI

Scurti descriere a raselor principale - Ar'gumente in favoarea desccndentei lor din mai multe - Argumente in favoarea descendenfei tr.rturor raselor din Gal/us Battkiua Reversiunea la culoarea tulpinii slrdmogegli - Variatii analoge - lstoria veche a giinilor Deosebiri- exterioarc lntre diferitele specii

CUPRINS

Pag.

cregtere

- Ouile - Puii - Caractere sexuale secundare - Remige qi rectrice, glas, comportament etc. - Deosebiri osteologice la craniu, vertebre etc. - Efectele folosirii gi nefolosirii anumitor pdrli Corelafia de
rase

193

Capitolul
RATA

al VfII-lea
- BTBILTCA - CANARUL - pEgTir AURrr - VIER\III DE \TATASE
237

GISCA

- pAuxttt- *

CURCANLTL

ALBINELE DO},IESTICE

int.re diferitele rase

Raln. Diferitele rase - N{ersul domesticirii - Originea lor din rata sdlbatici comund - Deosebiri - Deosebiri osteologice - Efectele folosirii qi nefolosirii asupra oaselor mernbrelor

Gisca. Gigte domesticite

din

vechime

curcanilor

Pdunul Originea rasei cu umeri negri Curcanui. Rasele de curcani - Incrucigiri cu speciile din Statele Llnite - Efectele climei

N{ica

lor variabilil.ate - Rasa de

Sevastopcl
asupra

247

249
257 258

Ribilica, Canarul, PeStii aurii, Albinele domestice Viermii de mdtase. Speciile gi rasele lor. - Domesticirea lor din vechime - Grija in selectionarea lor - Deosebiri intre diferitelc rase, in stadiile de ou, de omidi gi de cocon Ereditatea caracterelor Aripi imperfccte - Instincte pierdute - Caractele colelative

ZST

Capitolul

al

IX-lea
$I LEGUME

PLANTE CULTIVATE: CEREALE

Obserualii preliminare asupra numirului gi lnrudirii plantelor cultivate - Primii paFi ln cultura plantelor. Rispindirea geograficd a plantelor cultivate Cereale. Indoicli asupra numirului de specii - Griu : variet[li - Variabilitate individuald - Insugiri biologice schimbate - Seleclie - Istoria veche a varietdlilor. Porumb : marea lui variatie - Actiunea directl a climei asupra porumbului Plante culinare. \'arza : varietiti deosebite prin frunze ;i tulpini, nu insi prin alte pnrli Originea verzei - Alte specii de Brassica - Mazdre: gradul de deosebire la diferitele soiuri, ln special la pistii qi boabe - Unele varietiti sint constante, altele foarte variabile - Nu se incruciqeazi Bob Cartofi: numeroase varietdli de cartori - \rarietiti care nu se deosebesc decit putin intre ele, cu exceptia tubelculilor - Caractere ereditare

263

268

278

Capitolul

al

X-lea

PLANTE (continuare) - FRUCTE - ARBORI DECOIIATIVI - FLORI Fructe. Vila de vie : variatii ln caractere diverse Ei neinsemnate. Dudul - Grupul portocalilor Rezultate curioase din lncruciqdri. Piersici qi nectarini - Variatii mugurale - Varialii analoge - Relatiile cu
289 318

migdalul-Caisnl-Prunul-Variatia simburilor- Cirequl: varietili curioase* [,I[ruI-Pdrul-CnpEunile : amestecul formelor ori$inare - Agri;ul : sporirea constantd a dimensiunii fructelor - Yarietiti de agri$ - Nucul - Alunul - Cucurbitacee : uimitoarea lor varialie Arbori decorativi: Gradul ,si felul lor dc variafie - Frasinul - I]inul - Pdducelul Flori : oliginea multipli a multor soiuri - \raliatia caracterelor constitulionale - Felul variatiei -Trandafirii: diferite specii cultivate - Panseaua * Dalia - Zambila: istoricul qi varialia zambilelor

322

CUPRINS

Capitolul

al

Xl-lea

DESPRE VARIATIA MUGURATA PT DESPRE ANUMITE MoDURI ANoRMALE

DE REPRODL'|CERE $I DE VARIATIE
Pag.

Yariatia mu$urali la piersic, prun, cire;, vitl de vie, agri;, coac\z qi bananier, dupi aspectul fructului modificat - La flori : camelii, azalee, crizanteme, trandafiri etc. - Despre producerca colorilului la garoafe, Yariatii mugurale la frunze - \'ariatii prin dlajoni. tuberculi ;i bulbi - Despre lalelele pitate - \'ariatiile mugurale se transformi treptat, ca url-rlarc a condiliilor dc viatir sclrirnbate - Itibrizi de grefi - Desple segregarea caracterclor palcntalc la hiblizii de simintir prin varialii mr.rgurale - Despre actiunea directi sau imediati a polenului stlriiu asupra plantei matcrnc - Despre cfectelc unci fecundirri anterioare asupra descendentilor urmltori ai anirna]elor fcncle - Concluzii gi rezumat

33r

Capitolul

al Xlf-lea

EREDITATEA Uimitoarca naturS. a credititii - Genealogia animalelol noastre domestice - llreditatea nu se riatore;te intimpl[rii - Caractcre ereditale neinsernnate - Boli transrnise cleditar' - Particularitili ale ochiului

transmise ereditar - Bolile calului - Longevitatc gi vigoare - Ir-eviatii stmcturale asimetricc - Polidactilia gi regencrarea degctelor supranunerare dupir amputare -- Cazuri dc afcctilrnc ascnrini.toare la mai multi copii din pirinli fitri asemenea afecliuni - Irleditate slabi gi fluctuanti : la arl:ori plingiLori, ln nanism, in colori[ul fructelor Ei al florilor - Culoarea cailor - Netransmiterea crcditarl in anuluite caznli - f'ransmilerca ereditarii a structurii ;i a obiceir-rrilor impiedicati de conditii nefavorabile dc viatir, de variabilitatea care se repctS. neincetat $i de reversiune - Concluzii .

373

Capitolul

al XIII-lea

EREDITATEA (continuale) : RIIVERSIL'|NII SAU ATAYISII Diferite forme de reversiune - Reversiunea la rase plrre sau ncincnrcisate, ca la porumbei, pisdri firi coalne, la plantc de culturri *- Rcvcrsiunca la animale ;i plante silbiticite Iler.ersiunea la varietnli gi spccii lncluciqate - fleversiunea prin inrnul[ire vegetativii gi pe segmente la aceeaqi floare sau frltct; in diferite pirfi ale corpului; la aceln;i anitnal - Actul incruci;[rii, o cauzi directi de reversinne ; diferiLe cazuri de rcvcrsiune rcfcritoare la instincte - Alte cauze inrediate de rcversiune domesticc, bovine Ei oi

Caractere

latente Caractere sexualc

sccunclarc

Aparilia cu iuaintalea in virstir a unof calactcre dcrivind dir-rtr-o incmciSare - Embrionnl cu toate caracterele sale latcnle, un obiect minunat - Ilonstruozitdti - Irloli pelorice datolite, in unele cazuri, rcverslunll

- Dezr-ollare inegalir a celor dor.ri pirti ale corpr.rlui -

395

Capitolul
EREDITATEA

al

Xl\--lca

(CONIiNUATC) : CONSTANTA CAIIACTERL LL,I. DO]IINATIA. LI\ITAREA PRIN SEX. CORI]SPONDENTA \"iRSTEr

Constanta caracterului nu pare sir fie datoritl vechimii ereditritii * I]ominan[a transmisiunii caractcrelor la indivizi din accca;i familic, la rase qi specii incluci;ate, descori mai puternicd la unul din scxe deciL la cellilalt, iar uneori datoliLir accluia;i caractcr, prczent si vizibil la o ras:i gi latent la cealalti Ereditatea lirnilati prin sex - CaracLcrc noi dobindite de animalele noastre domestice, deseori transmise numai la ttn singur sex, Lrneoli pierdutc de un singur sex - Ereditatea la perioade corespunzitoare ale vietii - lmportanfa acestui principiu in embriologie ; aEa cum se manifest:i la anirnalele domesLicite; aga cum se arat5. la aparitia gi disparilia bolilor ercclitare ; uneori survenind mai devreme la copil decit

la pirinte - Rezumatul celor trei capitole precedente

, r

42L

CUPRINS

Capitolul

aI

XV-lea
Peg.

DESPRE lxcnl-crg,\RE
Libcra lncrucigare reciprocS. qter$e diferentele dintre rasele inrudite Cind numirul mernbrilor celor dotld rase ce sc alncstecir cstc ine$al, nna absoarbe pe cealaltri viteza absorbl-iei este determinati de dominanta transtnisiei, cle conditiile dc viati ;i de selectiunca naturali Toate organismele se lncrucigeazd

ocazional ; exceptii aparte

au apirut brusc la indil:id - I)espre rnodificarea raselor vechi gi formarea de noi rase prin incrucigare Unele rase incrtrci;ate sc reprodttc fidel clc la prima lor formalie - Desprc incruci;area de spccii distincte ln leg[turi cu forrnarca de tasc clornestice

Despre anutniLe caractere incapabile de fuziune

mai ales sau cxclusiv acelea care

441

Capitolul

al

XVf-lea

CAUZIII.It CARII sf iNJnNESc I-rIIERA lNcRUctgARE A vARrnTATrLoR. INtrLUENTA YII'TII DOIII]STICE ASUPRA trERTII,ITATTI I)ifictllttit.i itt aprccierca fertilititii r-alietritilor cincl sint incruci;ate Iliferite capze carc mentin clislinc:Lc, plcctlnl pclioada cle rcproduccre qi prefcrinla scxuali \:arict:iti de griu consiclcrate ca sterile t:itltl sinL incrttci;ate -\-arictiti clc polumb, Verl,-LLsrun, nalbi, dovleci, pepeni gi tutun, care d.evi', intr-o anrturiLi mirsltt'il, reciproc sLelilc -- \'iat:i dornesticir climinii tendinta spre sterilitate naturall a speciilor cind sint iucrttci;atc - Despt'c sporirea fcltilititii la anirnale gi plante neincruci;ate, prin via![ domesticl Ei culturi

varietitile

453

Capitolul
DESPI1E ElrHCTllJ.r'l I.'AvoRAllILE

al

XVII-lea

ALE INCRUCI$ARTI gI EtrECTELn DAtrNAroAp\E A],1] IIEPIiODL]CEIIII INTRE INDI\:IZI INDEAPRoAPE lxnuol.rl

de cirsirtoliile incesLuoasc - Giini - I:'orurnbci - Albine fle stup - Plante, consideratiuni generale asupla avanta.iclor provenile clin incrucigare - 1'epeni, arbori fructifcri, soiuri cle mazlre Ei varzi, griu qi arbori foreslieri - l)imcnsiltnea clescutS. a plantelor hibride, nedatoritir exclusiv ster.ilittitii lor Despre anumite plante not'mal sau anoflnal incapabilc de autofecun6are, dar fertile, atit pritr paltea masculi ciL gi prin cca femeli, atunci cind sint incrucigaLe cr.r indivizi distincti clin aceeagi specie sau din alti spccic lloncluzie

timp lndelun$at in acelcali palcuri - Oi -- Ccrbi lopritari Ciini, iepuri, porci Omul, originea aversiunii sale fati

Dcfinitia reproducerii intre indivizi indcaproape inruditi - Cregterea tcn6intelor morbide - Dovezile gencrale ale efcctelor favo|abilc provcnit.e din incntcigare gi ale efeclelor d5.unirtoare ale repro4ucerii inbre indivizi irldeaploape inrtrditi t'eproduse in cadrul rudeniei aplopiate \:itc pe jumilate sdlbatice linute

-\'ite

465

Capitolul

aI XVfII-lea

DESPRE AVANTAJEI,E $I DEZAVANTAJELE CONDITITLOII DE vIAJ.A SCH1N,IBATE.

STERILITATEA DIN DIFERITE CAUZE


Despre avantajcle realizatc din schimbiri ncinsennale in conditiile de viatl - Sterilitatea provocatl de conditii schimbale, la auimale, in lara lor de origine gi in menajerii ]Iamifere, plsirri ;i insecte I'ierclcrca caracterelor sexuale secundare ;i a instinctelor - Cauze de sterilitate - Sterilitatea la animale tlomcstico din cauza conditiilor schimbate - Incompatibilitate sexuali. la animale individualc - Sterilitatea la plante din cauza conditiilor dc viatir schirnbate Contabescenla anterelor \'Ionstruozitiiti, ca o cauzii a sterilititii - Flori bdtrrte - Irlucte flri slmtnt[ Sterilitate din cavza- clezr.oltirii excesive a organelor vegctative -- Stelilitate din cauza inmultirii pe cale vegetal[, continuati timp inclelungat Sterilitatca incipientri, caoza prirnordiall a flolilor bitute gi a fructelor firi sdrnlnt.l

4g5

10

CUPRINS

Capitolul

al

XIX-lea

REZUX{ATLIL ULTIN,IELOR PATRU CAPITOLE, CU OBSERVATII ASUPRA TTIrIRTIARTT


Pag.

Despre efectele incruciqirii - Influenta domesticirii asupra fccundititii - Incrucigarea intre indivizii indeaproape inruditi - Rezultatele favorabile Ei driunitoare ale conditiilor de viatd modificate Varietir[ile lncruciEate care nu sint invariabil fecunde - Diferenta de fecunditate intre specii ;i varietdti lncruci;ate-Concluzii in legiturai cu hibridarea -Explicalii in legltur[ cu hibridarea, prin progenitnra nelegitiml a plantelor heterostile - Sterilitalea speciilor incrucigate datoritI unol diferentieri limitaLe la sistemnl reproductiv, neacumulate prin selec{ie natulalS - }Iotive pentnt care varictirtile domestice nu sint reciproc sterile - Prea rnarea imporlanti dati diferen{ei dc fecunditate intre specii lncrucigate Ei varietiiti tncruciqate - Concluzie

523

Capitolul

aI XX-lea
ONr

snr.rtcTrA trFECTLIAI'A DE (:ArRE

Selectia este o arti dificili - Selectia metodicti, incongtienti gi naturali - Rezultatele selectiei * Precau{iile in sclcctic -- S.electia la plante Sclectia efectuati de popoarele antice 9i semicivilizaLe - Atentia clate'r deseori unor caractere firl importanti -- Selectia incon;tienti - Pe misura schimbdrii treptate a conditiilor, s-au schimbat gi aninralele noastre domcsticite prin actiunea selec{iei inconqtiente - Influenla difcritilor cresc[tori asupra aceleiagi subvarietiti - Ilfectul sc]ectiei incon;tiente asupra plantelor. - Efectul selecfiei, dovcdit prin marile modificlri ale organe]or celor mai prctuite de om
metoclice

537

Capitolul

al

XXf-Iea

SELIICTIA (continrtare)

rasele domcstice

llodul cum selecfia naturali afccteazl formele domestice - Caractere ce par de t'aioare neinscurnatri sint cleseori de reali irnportantd - Conditiile favorabile selecfici de cdtre om - I.'qurinta iurpiedic[rii lncmci;iirilor ;i natula conditiilor - Atentia deosebitl ;i perseverenta sint indispensabile - l)roduc:erca nnui rnare nurnirr de inclivizi este cleosebit de favorabili -- Nu se formeazd rase clistincte atttuci cind nu se aplici nici o selectie - Animalcle foartc amelioralc sint susccptibile de degencrare - 1'gnrlin{a ornului de a impinge la extrem selectia fiecirui caractcr, ccea ce conduce la divergenla caracterelor, rareori la convergen{a lor - Caractcrele care continui sli varieze in aceea;i direct.ie in care ele au mai variat -Divergenla caracterelor imprenni. cu dispari{ia varietitilcr intermcdiare duc la diferentierea raselor noastre domestice * I-imita capacitdfii de selectie - Importanta cluratei de timp - Ilodul in care att lttat na;tere - Ilezumat

561

('apitolul

al XXII-lea

(]AUZELE \:A}lIAB ILITATI I


\rariabilitatea nu lnsotegte neapdrat reploducerea - Cauzele atribuite de divergi autori - Diferenlele individuale - \:ariabilitatea de orice fcl datoriti conditiilor de viati schimbate - Despre natura unor asernenea schimbiri - Clima, hrana, excesul de hranei - Schirnbriri neinsemnate sint suficiente - Efectele altoirii asupra variabilititii plantelor din siminti-Formele domesticese obignuiesc cu conditiile modificateDespre acfiunea acumulatir'I a condi{iilor schirnbate - Ileproducerea lntre indivizi indeaproape inrudifi giimaginatiamamei,presupuse acauza variabilitaLcra - Incruciqareaca o cauzii:rapariliei de noi caractere YariabilitaLea deterrninati de amestecul caractelclor Ei de rel'cLsiune - Despre nrodul gi perioada acliunii cauzelor care, dilect sau indirect, prin sistcmul rcproducltol provoacri variabilitatca

581

CUPRINS

11

Capitolul
ACTrL'rNEA DTRECTA Uqoale modificlri

al XX[f-lea
e coxDrTrrloR
EXTERNE DE

;r

DEFTNTTA

vlalA
Pag.

in dimensiunea, coloritul, proprietitile chimice ;i ln starea lesuturilor plantelor datorite actiunii definite a conditiilor moclificate - Boli locaie - l{odificdri evidente datorite modificlrilor dc ciimi, hrani etc. - Penajul plsirilor afectat de o alimentalie speciali gi de inocularea cu otravd -X{olugte terestre - Xlodificirile organismelor ln stale naturali prin actiunea dcfiniti a conditiilor exterioare - Comparatie intre arborii americani ;i europeni - Gale - Ilfecte ale ciupercilor parazite - Consideratii contrarii credintei in influenta puternici a conditiilor exLerne schimbate - Serii paralele de variet'iti - Gradul de variatie nu ccrespunde gradului de rnodificare a conditiilor - Variatie mugurald - NIonsLruozitdti produse de tratam.enttrl nenatural - ILezumat

599

Capitolnl

al

XXIV-lea
etc.

LEGILE \TARIATIEI - F'OLOSIREA SI NEFOLOSIREA

Nisus formalittus sau forfa coordonatoare a organizaliei - Despre efectele folcsirii sau ale nefolosirii accentuate a organelor - Obiceinri de viati schimbate - Aclimatizarea la animale qi plante - Diferite metode prin care se poate realiza aceasta - Oprili din dezvoltare - Organe rudimentare

617

Capitolul

al

XXV-lea

LEGILE VARIATIEI (continuare). VARIABILITATEA CORELATIVA


Explicarea termenului corelalie, in legiLur[ cu dezvoltarea - 1\{odificlri corelate cu dimensiunea sau redusS. a pirtilor -' \'arialia corelativi a pirlilor omologe - Picioarele penate la pisdri dobindind structura aripilor - Colelaiia intre cap gi extremitdli; intre piele gi apendicele dermice ; intre organele vederii gi auzului - Ilodificirile corelative la organele plantelor - X'Ionstruozititi corelative - Corelatia lntre craniu gi urechi - Craniul qi motul de pene - Craniul Ei coarnele - Corelalia cregterii complicati de efectele acumulate ale selecliei naturale - Corelafia dintre culoare ;i particularititi constitulionale

mlritd

639

(r

alrit oluI al

XXVf-Iea

Lltcll,lr VARIATIEI (continuare). REZUIIAT


Contopirea pirtilor omologe - \'ariabilitatea plrlilor multiple ;i omologe - Compensatia cregterii Presiunea mecanicir - \:ariatia catzatd. de pozitia relativd a florilor fali de ax[ Ei a semintelor in ovar \rarietlli analoge sau paralele - Rezumatul ultimelor trei capitole

655

Cr

apit olul aI XXVIf-lea


A PANGI]NEZEI

IPOTTIZA PROVIZORIE

Observaliile preliminare - Prima parte : Faptele care trebuie lntrunite sub un singur punct de vedere diferitele feluri de reproclucere - Regenerarea pirtilor amputate - Hibrizi prin altoire - Acliunea directi a elementului masculin asupra celui feminin -- l)ezvcltat'ea - Indepeudenta functionali a unitdlilor corpului - Variabilitatea -- Eleditatea - Revcrsiuuea - l-altea a doua : Enunfarea ipotezci - In ce
qi anume

12

CUPRINS

Pjg

misurd presupunerile necesare sirrt improbabile fapte specificate in prima parte - Concluzie C

- Explicalia cu ajutorul ipotezci, a dir,erselor grupe

de

669

ap

it olul al XX\rIII-lea
CONCI,I-ZII
Sclectia

Domesticirea

- Disparitia raselor - f ,onditiile favorabile selectiei altificiale --\-cchinrca rulor anutnite raseProblema dacl fiecare varialie particulari a fost hotiliti. dinainte in mod special
terelor

- Natura

,si cauzele

variabilititii -

- Divelgetrla ;i tralura distinctit a carac705

I,ISTA ILL-STRATIILOR
1. PONEI N'TURG DE DEVONSHIRE, CU DLINGI PE SPETE. SPINARE

2. CAP DE PORC JAPONIiZ SALI TIASCAT 3. CAP DE I\{ISTRET $I DE ,,GOLDEN DAYS", PORC DE RASA I\{ARE
4. 5.
t).

$r PrcroARE

55 68 68

7.
B.

DE YORI{SHIRE VECI{I PORC IRLANDLZ CU AI]I]NDIOI] PE NIANDIBULA IE.PURE CU O SINGURA URECFIE PLEO$TITA CRANIUL UNUI IEPURE SALBATIC . CRANIU DE IEPURE }IARE CU URECHILE PLEO$TITE
DOI{ESTICI

7I
95 95

702

PORTTUNE DrN ARCADA ZrGOI{ATtCA ARATINO CApATUL pROENrrNENT AL OSULUI N'IAI,AR AL NIEATULUI AUDITIV LA IEPURII
103

9. REGIUNEA POS'I'DRIOAIiA ,\ CI1ANIULUI DE IEPURI' DONIESTIC,

ARATIND OSUL INI'ERPARIET'AI,


10. FORAXIENUL OCCIPITAI, LA IEPU}]EI,LI DOI{ESTIC. 11. CRANIUL IF'.PT]RELUI CU O SINGURA URECFIE PLEO$TITA 12. VERTEBRi\ ATLAS LA IEPUITII DOI{ESTICI 13. A TREIA VEITTEBITA CERVICALA LA IEPURII DOT,IESTICI 14. VERTEBRI' DORSALE I,A II]PURII DOIIESTICI. DE LA A 6-A LA A 1O.A INCLUSIV 15. OSUL TERN'IINAL AL S'ftrRNULUI LA IDPURII DOXIESI'ICI . 16. ACROUIONUL OSULUI SCAPULAR LA IEPURII DON{trSTICI 17. PORU}IBELUL DE STINCA, SAU COLUXIBA LIVIA 18. PORUNTBELUL GU$AT ENGLEZ (ENGLTSH POUTER) 19. PORUTTBELUL CALATOR DNGI.DZ (ENGLTSFT CARRTER) 20. PORUTIBELUL BARB ENGLEZ (ENGLrSrr BARB)

103
103

702
103 103 107 707
7A7

119
121.

r23
728 729
131 135

21. PORUI{BELUL ROTA'I ENGLEZ (ENGLTSH FANTAIL) 22. PORUI'IBELUL BUFNITA AFRTCAN (AtrRrCAN OWL) 23. PORUI\{BELL'IL JLTCATOR CU CIOCUL SCURT (SHORI'-FACED ENGLTSH TUITBLER) 24. CRANII DE PORUNIBEI, Y AZIJTE LATER,\L 25. ]\{r\NDIBULA PORUNIBEILOR, VAZUTA DE SU; . . . . . . . . 26. CRANIU DE PORUITBEL rtOlrAN (RUNT) VAZUT DE SUS 27. NIANDIBULE DE PORUI{BI_JI, VAZUTI] LATERAL 28. OASE SCAPULARE DE PORTTN{BE.I 29. CLAVICULE DE. PORUNIBEI 30. GAINA nn RASA SPANIOLA 31. GAINA OE RASA DE FI;\}IBUITG

745 745
1.18

148

748
148 195

196

LISTA ILUSTRATIII,OR

nesA porclxezA 82. cArNA 33. FORAMENUL OCCIPITAL LA cRANTTLE


34. cRANrr

rn

L97

35. SECTIUNI LONGITUDINALE

96. cRANIU DE cAtNA cu coARNE, vAzur DE sus, puTrN oBLIC 226 32. A $ASEA vERTEBRA cenvrcarA ra cArNl, vAzurA LATERAL 224
38. ExTREMTTATEA

LATERAL

DE GATNA, vAzurB Dri sus, PUTIN OBLIC PRIN cRANTI DE cAlNA, vAzurp

ne cArNA

224 224
226

cLAvrcuLEI

89. cRANTI DE ne1A,

OIX UARIMEA

NeruReTA

vAzurn LATERAL,

le

cArNr, vAzurA
RtrDUSE

rerpnel ta oouA rRErMr

244

+r. pAsrAr on uezAnn az. slNteuRr DE prnnstcA gI DE MIGDAL, lN nrAntnrE NATURALA,


ag.

40. vERTEBRE cERvrcALE DE

neTA Ix uAnrun

NarunerA

244
244

284
296
304

vAzugr DTNSPRE MUCHTE slnteuRl DE PRUNE, lN uAnluE NATURALA. vAzuTt LATERAL

INTRODLI CERtr
Scopul acestei lucld,ri nu este nici d,escrierea numeroaselor rase d.e animalo d.omesticite de om, nici a plantelor pe care le-a cultivat; chiar dacd, aqi arrea cunoqtinlele necesare, o asemenea uriag5, lncercare ar fi de prisos. fntenlia mea esie sd, redau, in legd,turd, cu fiecare specie, numai faptele pe care le-am putut aduna sau observa, g,rd,tind. grad.ul qi natura schimbdrilor prin care au trecut animalele qi plantele de cind. se gd,sesc in puterea omului, precum $i faptele care au leg5,turd, cu principiile generale ale variabilit5,lii. I{umai lntr-un singur caz, qi anume la porumbelul d,omestic, voi d"escrie pe larg toate rasele mai importante, istoricul lor, gradul qi natura deosebirilor dintre ele, precum qi treptele probabile prin care au trecut ln cursul formd,rii lor. Am ales a,cest caz pentru cil, dup5, cum se va ved,ea mai d,eparto, materialul referitor la acesta este mai complet d.eclt cele referitoare la oricare alt animal, iar vn carz d.escris ln intregime va ilustra, d.e fapt, pe toate celelalte. Yoi descrie totuqi mai pe larg, cu numeroase amd,nunte qi iepurii d.omestici, gi,inile qi ralele. Subiectele discutate in acest volum sint atit de legate lntre ele, lnclt nu este ugor s5, se hotd,rascd, care este ord.inea cea mai bund, de a le prezenta. M-am hotd,rit sd, dau in prima parte, ln secliunile consacrate diferitelor animale qi plante, un mare numd,r de fapte, dintre care unele vor pd,rea poate la prima ved.ere pulin legato d.e subiectul nostru, iar partea finald, s-o rezerv disculiilor generale. Ori de clte ori am gf,,sit necesar sd, dau numeroase am5,nunte in sprijinul vreunei afirmalii sau concluzii, s-au folosit litere cu un caracter tipografic mai mic. Cititorul va fi, cred, d.e acord cu acest, plan, d.eoarece dac5, are indoieli asupra concluziei sau nu-l interesea zd, amd,nuntele, poate trece cu uqurinfd, peste ele. Imi permit s5, spun totuqi c5, unele dintre aceste disculii tipdrite cu caractere mici meritd, atenfie, cet pu,tin din partea naturalistului de profesie. Va fi poate de folos pentru cei care nu au citit nimic ln legd,tur5, cu seleclia naturald, sd, expun aici pe scurt intreaga prob1em5, qi irnportanta ei ln legd,turd, cu originea speciilor 1). Aceasta este solulia cea mai bun[, deoarece este imposibil ca in prezenta lucrare sf,, se evite multe referinle la probleme care nu yor fi d,iscutate ln toatfi, amploarea decit in volumele viitoare. lncepind, din timpuri lnd.epd,rtate, ln toate pf,,rfile lumii omul a supus domesticirii sau cultivd,rii numeroase animale qi plante. Omul nu are puterea de a modifica condiliile absolute ale vielii I el nu poate schimba clima weunei regiuni I el nu adaugd, elemente
1) Aceasti introducere este inutil[ pentru oricine a cilit cu atenlie cartea mea despre Ortgfutea speciilor. in acea lttctare cd voi publica tn curlnd faptele pe care se bazau concluziile expuse in acel volum, imi permit si prccizez aici ci nrarea lntlrziere in publicarea acestei prime lucrirri a fost cauzatl Deoarece am tnetrlionat

de continua stare proasti a sdnitdlii melc.

16

1NTRODUCERE

noi solului, insi, poate transporta un animal sau o p1ant6 d,intr-o climfl ln alta sau dintr-un sol intr-altul; d.e asemenea, poate sd, le ofere o hrand, pe care accstea nu o au in condiliile naturale. Este gne$it sd, se spun5, d.espre om c5, ar ,rzdrancina naturat' gi ar cavza variabilitatea. Dacd, un om introd,uce o bucatd, de fier in acid. sulfuric, nu se poato spune cd genereazd, sulfatul de fier, ci cd, permite doar sd, intre in acliune afinitd,file elective ale celor doui, corpuri. Ilacd, organismele nu ar fi avut o tendinld, inerentd, Ia variafie, omul n-ar fi putut face nimic t). El expune neintenlionat animalele qi plantele unor condJfii de viafd, variate qi astfel se iveqte variabilitatea, pe care nu o poate preveni sau opri. S5, Iu5,m cantl simplu aI unei plante ca e a fost cultivatd, timp lndelungat in lara ei d.e origine ,si care, prin urmare, nu a fost supusd, nici unei schimbd,ri de climd,. Planta a fost apd,ratd, in oarecare md,surd, de concurenla r5,d,d,cinilor altor specii de plante qi a crescut in general in soluri ingrd,qate, dar probabil nu mai bogate d.ecit cele oferite de multe din depo zitele aluvionale. In sfirqit, planta a fost expusd la schimbd,ri de cond.ilii, fiind. cultivat5, uneori lntr-un tinut, alteori in altele, pe soluri diferite. In asemenca condilii, gdsim cu greu o plantd, care - cu exceplia cazului clnd a fost cultivatS, in mod.ul cel mai aspru - s5, nu fi generat mai multe varietd,fi. Este greu sd, nu admitem cd, plantele au suferit adesea schimb5,ri ln condiliile lor cte via,t5,, analogo celor care determin5, aproape inevitabil varialia plantelor cultivate, in cursul numeroaselor schimbd,ri pe care le-a suferit pd,mlntul, precum qi in cursul migraliilor naturale ale plantelor dintr-o laril in alta sau dintr-o insu15, in a1ta, in teritorii populate de specii d.iferite. OmuI seleclioneazd, fd,r:d, ind,oial5 ind.ivizii care varrazd', lc seam5,nd, seminlele qi seleclioneazd, din nou descendenlii care variazd,. Dar varialia iniliald,, asuprar cd,reia omul I'lr..;l.eazd, qi fd,rd, d,e care nu poate face nimic, estc cau zatra d,e uqoare schimbl,ri in condiliile de via\d, care trebuie s5, se fi produs adeseori ln natur5. Se poate spune d,eci cd, omul a intreprins o experien!5 pe scard, uriaqS,; aceastS, experien\il a fost fd,cutd, nelncetat d.e cd,tre naturd, in d.ecursul marelui interval d.e timp care s-a scurs. Urmeazd, deci cd, principiile domesticirii sint importante pentru noi. Rezultatul principal este cd, organismele tratate astfel au variat considerabil, qi aceste varialii au fost moqtenite. Aceasta a fost probabil una d.in cauzele esenliale care au d"us la convingerea, ap5,ratb mult timp de ciliva naturaliqti, cd,, in naturd,, speciile slnt supuse schimbd,rii. In acest volum md, voi ocupa, pe clt lmi va perrnite materialul de care dispun, de lntreaga problemi, a varialiei in condilii de domesticire. Sperim sd, ad,ucem astfel oarecare lumin5,, oricit de slabd,, asupra cauzelor variabilitd,fii, asupra legilor care o guyernea zd,, ca de pildd, acliunea directd, a climei qi a hranei, efectele folosirii qi nefolosirii qi ale corelaliei de creqtere, precum qi asupra graclului de schimbare pe care-l pot suferi organismele domesticite. Yom afla cite ceva despre legile ereclitd,fii, d.espre efectele incruciqd,rii diferitelor rase qi despre sterilitatea care intervine ad.eseori cind organismele slnt mutate din conctiliile lor naturale de via!5,, precum qi at'unci cincl sint incruciqate prea mult intre ele. In cursul acestei cercetd,ri vom ved"ea c5, principiul selecliei este extrem d,e important. Deqi omul nu d.eterminfl, variabilitatea qi nu o poate preveni, el poate selecliona, p5,stra qi acumula varialiile pe care i le-a oferit natura, aproape in orice fel hotd,rd,gte; in felul acesta el poate obline in mod sigur rezultate importante' Seleclia poate fi urmd,ritd, fie metodic qi intenlionat, fie inconqticnt qi neinten.tionat. OmuI poate selecliona qi pd,stra orice varia,fie succesivd,, cu intenlia v5,dit5, cle a imbund,2) Dl Pouchet a insistat de curind (in Pluralitatea raselor, trad. in cngl. in 1864, p. 813 clc.) asupra faptului ci varialiile cauzate de domesticire nn edificl asupra modificirilor naturale alc speciilor. Nu pot sesiza forfa argumentclor sale, sau, mai bine-zis, a afirmaliilor fiicute de el ln acest sens.

iN'f ROI)LTCtiR li

11

modifica o rils5,, in concordan!5, cu o idee prerstabiliti. Astfel, insumind varia!,iile atit rle slabe incit sint irnperceptibjle unui ochi need.ucat, -- eI rea,Irzat schim^ bd,ri qi itnbun[tdfiri tninunate. Se poate clec,i ard,ta in rnorl clat' c[ ornul - chiar. f[r5, vreo intenlie ryi f5r'd, gitidul dc a atneliora rasa, - prin pi,strarea la, fiecai'e gcnera,tie succesivS, a itrtlivizilor pe care-i preluieryte mai rnult qi prin distrugerea indivizilor filr'X valoare, produce ntari schimbd,ri, incet, dar sigur. f)eoarece in acest fe1 intrd, in ac{,iune r.oinla otnului, se in!'elegc peritru ce lzasele dc-rmestice arat5, arlaptilri in legd,turfi, c,u cerinlele qi dorinleler sale. Putem infelrrgc rl.c asetnellea pentm cc rasc,le d.e anirnale d.ornesticre $i soiurilc d"e plante cultivate manifestti aclescoli un cia,rilcter anorrnal in cornparaf,ie cu speciile naturale ; ele au fost rnoclificate nu ln folosul 1or propriu, ci in folosul ornulni. Yoi d.iscuta in alt5, lucrarer clacd titripul ;i s5,n6tatca irni vor ing5,rlui accst lucru, valiabilitatea orga,rtisntrlor in natur5,, ;i armme deoscbirile indivirluale ale plantelor ;i attimalelor, pl'(rurr ;i tleosebirile cer.a, mai rnari, in g.tneral transrnise ereclitar, pe o&r'e naturaliqtii lc cotisitlelii, ca varietd,fi sau lase geografice. \-orn vr:dea clt este d.e gren sau adese& chiar imposibil, sL facem o deosebire intre rase;i sr,rbspercii.), cum au fost denumit lrnssll forurele mai pulin bine contlrrate, precum ;i intre subspecii qi speciile propriu-zise. Yoi incerca apoi i,i, ari,t cil speciiie comutre ryi larg rispinclite, aga-nul))itele specii dotninante, r.at'iazfl foarte freovetlt, iar gerturile rna,ri si inflot'itoare sint cele care inclucl cel m:li rnale nnruiir de specii varia,bilo. Dupd, crlrn vonl vodea, varietd,file pot fi numite in mod jttst sperrii incipientc. Se poate de aseniellezr afirtna, :lvinrl ln vedt.r'o cd, organismclo clin natulii, prezintX, unele variet5li, cii orgl,nizatca lor estc plast,ici, intr-o micS rnd,suli, I cd, rnulte anim:llt ;i plante au variat itr nrare tnf,sttri, in starcr rlontestitH, ryi cd, oniul, plin ca,pa(litatt'a lui de selec!,ionale, a acurnultr,t asemeuezr, variaf,ii piu5, ce a cleat t'ase putcrnic corrtulate ;i cu ereditate stabil[,. ifinintlu-se soama clc toatei acestea, se -Doatc pune intrcbarea : (1llnr cle s-au n5scut speciiie in stale rratula,iii? Ileosebirikr rlintre vaf ietrfililer naturalc sint mici, in timp ce intre speciilc a,celuia';i gcn sirrt considc,r'ir,bile, ia,r' itrtre slieciilc urlol' genuli difelite sint ryi ruai mari. Cunr se expl.c[ faptul cil, c1e ]a, aceste rleosebiri mrci se ajunge la cleosebiri tnai tnari ? Cunr so errlrlicfl faptul c:i va,r'ititii,t,iicr, sAll, cul-rl le-arn nurnit eu, speciile incipieiute, ser transforntH, iu .qpecii adovhlate ;i binc cotittrrate ? Cum se face cd, fiecare specie noud, esto atlaptat:i la condi{iilt' fiziae inrronjrirLtoai'r,r preculrr ryi la alte forme d.e via!:i de ca,rc dcpincle itr olice caz rt \:ct[ent in jurttl nostru nennrn[t'ate aclaptd,ri;i clispozit,ivr), cAl'e au tlezit la, olirre observzlt()r', pc bun5, dreptate, ce& nrai nrare atlmira!,ie. Itrxistd,, c1e oxemltlu, o tnuscii, (Cecidomyia)3) care-;i rlepunc oudle in interiorul statninelor unei plante din gonul Scropltular'la ryi secretd, o subst'an{[ otld,r.'itoare cAre produce o gal[, servintl drcpt hran5, lalr..ei. O a,ltd, insect:i insd, (Jhsocantqttts) i;i tlopune oulle in corpul larvei tlin gal5,, fiinrl tr,stfel hld,nitX, cle plarla, ei vie. Tn acest, rrxcmplLr, un himenopter depinde tle un dipter', iar acesta d.in urnrii depinde de cir,pacita,tea, sa c1o a produce o excrescenfd, monstruoasd, l)e url organ al unei atrtrnrite plarrte. In acelaryi fel se intimpl6, lntr-trn nrod mai mult sau mai pulin accetrtuat, in rnii ;i zeci cle mii d.e cazuri atit la cele nrai infcrioare, cit qi la cele mai cvoluate produse a1e naturii. Aceastd, plob'lerni, :t transfornrflr'ii valiet5lilol in slrecii -. ou alte cuvinte a accer]tu5,rii micilor tleosebili tliritle varietflfi pind, la rleosebirile rnai rnari caracteristice speciilor qi geuulilor', iticlusir' :r,rhnilabilele ad.aptrili ale fiecd,rtti orga,nisnr la cond.iliilc sale
qi

t6!i

adesea

*; in sistr'rnuticlr rttoelclttl"r, lase gcogrtrf icii gi strbspecia sint corrsiclclate ca Iiincl categorii sistcnratice itlcntice (.N. lrnd.). 31 I-6on I )ufoul in Anrttt/r's rlrs ,Sc't. )'al., Selia a l)-a, zoologie. t. \', 1;. (i, !
r. 'lOril

18

INTRODUCERE

complexe d.e via.td, organice qi neorganice - a fost t'ratatdu pe scurt in lucrar ea mea Or'iginea speci,,i,lor. Am ard,tat acolo c5, toate organismele, fdrd, exceplie, tind. sd, se inmulnici o stafiune, nici chiar intreaga feascd, intr-o asemenea proporlie, incit nici un teritoriu, nu ar fi suficient d.e lncd,pd,toare pentru progesuprafald, a uscatului sau a oceanelor nitura unei singure perechi d.upd, un anumit num5,r de generalii. Rezultatul inevitabil este o luptd, permanentd, pentru existenli,. S-a spus pe d.rept cuvlnt c5, intreaga naturS, este ln stare d,e rd,zboi; cei mai puternici izbindesc in cele din urmf,, iar cei mai slabi cad. $tim prea bino c[, miliard.e de forme au d.ispd,rut d,e pe fala pd,mintului. Aqad,art d.acd, in naturd, organismele vafiazd, fie numai intr-o micd, m5,surd,, datoritd, schimbd,rilor intervenite in condiliite mediului, despre ca e avem numeroase dovezi geologice, sau d,in orice alti, cauzd,; d.acd, in d,ecursul indelungatelor perioad.e d,e timp se ivesc varialii ereditare cit de clt avantajoase pentru orice organism in cad.rul relaliilor sale de viald, extrem de complexe gi de schimbiltoare (qi ar fi foarte ciudat ca asernenea varia,tii folositoare pe care omul s5, nu apard, niciodatd,, cind. am vd,zttb cd, in trecut s-au ivit atit d.e multe, aceste eventualitd,li apar le-a utilizat in folosul sd,u, sau pentru pld,cerea sa) ; d.acd, deci weodatd, - qi nu vd,d. cum s-ar putea pune la indoiald, probabilitatea apariliei lor atunci severa qi neincebata 1upt5, pentru existenld, va face ca acele varialii favorabile, oricit de slabe, sd, fie p5,strate sau seleclionato, iar cele nefavorabile sd, fie d,istruse. Am numit seleclie natural5, aceast5, conservare a varietd,lilor care ln lupta pentru existenfd, prezintd, weun avantaj in ce priveqte structura, constitulia sau instinctul lor I de asemenea qi dt Herbert Spencer a exprimat aceeaqi id.ee cind a spus ci, supravieluiesc cei mai ap,ti. Termenul d.o ,,selec.tie naturald,tt este d,intr-un anumit punct de ve.dere gregit, d,eoarece pare cd, implicd, o alegere conqtientd,, d.ar, dupd, oarecare famiyarjzare cu el, acest inconvenient va fi neglijat. Nimeni nu reprogeaz5, chimiqtilor cd, vorbesc d.espre ,,afinitd,li electivo", d.eqi este sigur cd, un acid. nu are o alegere mai mare cind se combind cu o baz6,, clecit condiliile de via!il cind d,etermind, seleclionarea sau pd,strarea unei forme noi. Termenul este bun, intrucit stabileqte o legd,turd, intre prod,ucerea de rase domestice prin capacitatea de seleclie a omului qi pS,strarea naturald, a varietd,lilor qi speciilor in cond.iliile din natur5. Pentru a fi mai concis, vorbesc uneori despre seleclia naturald, ca d.espre o forfd, inteligent5,, in acelaqi fel in care astronomii vorbesc d.espre atraclia gravitaliei ca std,plnind, miqc5,rile planetelor sau agricultorii cind, spun cd, omul c,reeazd, rasele domestice prin capacitatea sa de selecfionare. Atit intr-un caz cit qi in celd,lalt, seleclia nu poato face nimic fd,rf,, variabilitate, iar aceasta d.epind.o lntr-o oarecare md,sur5, d.e acliunea cond.i-tiilor d.e med.iu asupra organismului. De asemeneat am personificat ad.esea cuvintul natur5,, d.eoarece am constatat' c5, este gren sS evit aceastd, ambiguitate; totuqi inleleg prin termenul naturd, numai ac.tiunea combinatd, qi prod,usul multor legi naturale, iar prin termenul cle legi numai succesiunea d.oved.it'd' a fenomenelor. Numeroase fapte au ard,tat cd, pe o anumitil, suprafa!5, pot trd,i un num5,r foarto mare d.e organisme, dacd, existd, mari d.eosebiri sau divergenle intre structurile qi constituliile loclitorilor ei. Am vd,zut d.e asemenea cd, prod.ucerea continu5, de forme noi prin seleclie natural5, - ceea ce implicd, faptul cd, fiecare varietate noud, posedd, un oare."ru avantaj ta\d, de celela,Ite - duce inevitabil la exterminarea formelor mai vechi qi mai pulin ameliorate. Acestea din urmd, sint aproape in mod necesar organisme cu structuri, qi descend,entd, intermediar5, intre formele cele mai recente qi speciile parentale originare. Daci, presupunem acum ci, o specie prod.uce d,oud, sau mai multe varietd,ti, iar acestea prod.uc la rlndul lor in d.ecursul timpului alte varietd,li, principiul bunei std,ri provenit d.in d.iversificarea structurii va d.uce in genoral la pd,strarea varie-

INTRODUCERE

19

se efectueaz5, mai bine. Dat fiind c5, seleclia naturald, aclionea zd, exclasiv prin pilstrarea modificdlilor d,e structur5, favorabile, iar cond.ifiile de viafi, din fiecatu r"gioru d.evin in genclal tot mai cornplexe datoritd, nums,rului crescind. d.e forme d.iferite care locuiesc acolo ; d.at fiind apoi c5, nrajoritatea acestor forme d.obindesc o structurd, tot mai perfect'il', putem presuptlne ctt incred.ere cil, in general, organiza\ia progreseazd,. Cu toate acestea, este posibil ca o form5, foarte simpld,, potrivitd, unor condilii d.e via!6 foarte simple, s5, r'i,rnin5, nesclrirnbat5 sau neamelioratd, timp ned.efinit. De fapt, prin ce ar fi avantajat de pilcli, rnicul infuzor sau un vierme intestinat dacd, ar dobind.i o organi zalie superioard, ? Ifembrii unui grup superior s-ar putea chiar ad,apta unor cond.ilii de via!il tirai simple, ceea ce se pare cd, s-a qi intimplat ad.eseori I qi in acest caz, seleclia nator"i6 tind.e s5 simplifice sau sd, d.egratleze organi za\ia, d.eoarece un mecanism complicat ar fi f[r5, folos sau chiar d.ezavantajos pentru acliuni simple. Argumentele ca1'e se opun teoriei selecliei naturale au fost d,iscutate in lucrarea rnea Origi,nea spee'i,i,lor, in rnd,sura in care d.imensiunile lucrfl,rii au per,mis acest lucru, in ttlmd,toarele capitole : dificultatea de a inlelege cum organe foarte simple s-au transfortnat trecind incetul cu incetul in organe extrem d,e perfecte qi de complexe minunaI tele fapte legate de instinct I intreaga problem5, a hibrid.S,rii qi, 1n cele din urmd,, lipsa tlin formaliile noastre geologice cunoscute a nenum5,ratelor verigi co leagi, intre ele toate spcciile iruud.ite. Ileqi unele dintre aceste dificultd,li au o mare importanfd, vom r-tdta cd multe din cle sint explicabite pebaza teoriei selecliei na,turale, fiind altminteri

td,filor celor rnai dil-ergente. Astfel, deosebirile mai mici, caracteristice varietililor, se accentueazd,, devenind. cleosebiri mai mari, caracteristice speciilor. Prin extermin area formelor intermediare rriai vechi, speciile noi sfirqesc prin a d,eveni obiecte distinct definite. Yorn vedea astfel de ce organismele pot fi clasate in grupe d.istincte prin aqanumita metodd, natural5 -- speciile in genuri qi genurile in familii. Deoarece se poate spune cd, locuitorii fiec5,rui teritoriu tind sd, creascd, numeric, datoriti, proporliei ridicate a reproducerii, iar fiecare formd, intrd, ln concuren,td, cu multe alte forrne in lupta pentru existenfd, (d.ac5, unul este d.istrus, locul s5,u va fi ocupat d-e alfii) I d.eoarece fiecare organ variazd, ocaziona,l intr-o mic5, md,surf,,, iar selecgia natul'alii, aclioneaz5, exclusiv plin pd,stlarea varialiilor prezentind. vreun avantaj fa!d, ,de condiliile extrem cle complexe la care sint expuse toate organismele, se inlelege cd, nu existd, limitd, pr)ntlu nurnd,rul, particularitatea qi perfectia d,ispozitivelor qi coad.aptd,rilor care se pot astfel forma,. L-n aninra,l sau o planti poate fi astfel legat cu incetul in urodul cel nrai cornplicat, in structurd, qi obiceiuri, cu multe alte animate qi plante, precum qi de condiliilefizice ale staliunilor lor. In unele cazari, varialiile in organizare slnt ajutate de obiceiuri sau de folosirea qi nefolosirea unor pd,r!,i, fiind controlate de acliunea directd, a condiliilor fizice inconjur6toare qi d.e corelalia de creqtere. Dirr principiile schifate aici pe scurt rezultil cd, nu existd, vreo tend,infd, innd,scut6 ,\&u necesard in fiec.are organism in sensul progresului plopriu pe scara d.e organizare. Sintem allroalle nevoifi s5, considerilm specializarea sau diferenlierea Lrnor pd,rfi sau o]'galle pentru diferite fnnctiuni ca cea mai bund, sau chiar singu1a rn5,surd, a progresului, fiindc5, printr:-o aserncna tliviziune a muncii fiecare funclie cor.poral5 sau mintald,

fn cursul cercet5,rilor qtiin,tifice este ingd,d.uit sd, inventim orice ipotezd, gi daci, aceasta explicd, d,iferite grupe de fapte mari qi independ.ento, ea se rid.ic5, la langul unei teolii bine intemeiate. Ondulaliile eterului qi chiar existenla lui slnt ipotetice gi totnqi toatra lumea admite asbd,zi teoria ondulatorie a luminii. Principiul selecliei natu-

inexplicabile.

')

rI

l\

I ROi)ll(_t,.Ri,

rale lloate fi consid.er,at ca, o sirnltlir, ipotezir, ciu'e iL tlobindit rirl ttllunlit grt),d do probabilitato datoritd, cuno;tinfelor. rroastlc l)oziti\.e tkrspre r-:lr:iabilitatea organisnlelor iti sta,re natur,alii,, a clllto;tinfeior noa,stre pozitive ttesPrc'lu1lttl pcrltlu t,risteltlil cal'o Ar'o rh,clrt consgcintI piistralea ap]oal]o inevitabii:i a v:u'i:l!iilol fa,r-ot'a,bilo, Pr'oclllll ;i tlirr for.niarea anaigg[ a laselor dorricst,it'u. ,\ceaittI ipotezir, tleliuie acul]] r-crifit':ttit, -- tlcrt'stlt, c*ste tfurp5, nrine singri1ll fg1 trgr'gt,t ryi lggitittt r1e a corrsidora ilit.r'(rir.g;l pl'oblonrt"r -- colltr'olincl dacI erplirri rJ-iferr.itt'ie gt.ul)o de faptt rttari 5i intlt,liotitlclito, cll]l]:li'fi sttt't'trsiutlea gcolggic5, a org1nismtrlgr', r ilspindil cal lol in trrrcut ;i itr plr( zont,, pt'(lclllll rii afirrit:ifile 1i onologiilc lor, r'trr.illtgte. I)a,r,ii 1ri'irr.,ipitrl st,1ec{ir-ri ttattu'alc erplirrit, t.t,t'esttr gl'lrPo rnali de faptc, precurn si alte gt,Lll)r', t'l al tlcllni sir fie:rrlrrrjs. ('ttttfotttt puttt'lultti d.tr vetll'l'tl obiql1it, potlivit r.ii,inia fit'c,ar.o sltet,ic:l fost r.r't,atri itttlollcrntltrl]t, tltt obtittt'ttt tlit'i o tr-r1rlica,!iei rytiintifigL A vreurtuia din actrs;tt'falrtt'. Putcnr sl)illl(r rtitttltri t'ti tt,stl i-:l lriirt'rtt Ct't'ator1l1i, sit, goln:nrrrle rra lgcr-rjtolii tlecuti ;i plr-zclrfi ai iuiriii sti lt,lilllil itltr-o atruttriti'r, ordine' ryi i1 arrurnitc l.sgiuni; i.ri 1e-a irnpl'irnat celc trt:ri cxtt'i,toltliti:lte, asetttt"lrlir|i ;i i-tt, clasat in grupe subotrlonzite altor grupe. Ila,r prit] Asoltt(rtttl.t,:lfirnitrtii r[t clobint]irtr otlllostin!,e noi I nu legiim f aptele ;i iogile intre ele I nu cxplic:ittt rlitrtic. Tor.nra,i considslzl,r,ea, llpor iiiseinoneir grupc ruali tle falttc ttri-:t, tlat, lllinrtri ittrl)irls sd nif, ocrip rle ar,t,st subir,ct. (-'ind. anr r..izitat in cursttl t'tilator'iei po vil,sltrl Jieaqkr arhipelagul Claialt:rgos, situat in oc,ea,nul Par,ific I:r, cjlca ir00 r1e tltiltr rle '\rtltrt'it,:L de SutJ, n1-an ltoprelit incgn-inr,:lt rk-t specii rle pdsiili, r'trl)1ilc ;i lrltttttt' ('rll'e 11lt t'ristl"t itl tlit'i un alt 19c r1i1 lurltr. !f6tsqi, [rpt,ol],1)e tgatc ltttitlttt o itnrlrtt tt1:i iltlttrt'it'tlttr"i. Trl t'ittttrcnl stur,z1lli riz.itor, in strigirtul strirlent al;oirnuhii iurita,l', iit tit,t'ttl;ii tttttl'i iti fol.tttiL tltt cattdelabru arn o6scr,r'at linpecle r-gr,irrilta,tca Atut,ririi, tlrrsi ittstrltritt ()i'tltl atit r[t itlrL'lritltattl tle couti1t,,lt si se tlrrosebcral r1u1t de acreista plin constitrtt,ia lor geologicir, ;i p|irl r,lirrii. $i nrai surplinzdtor. cr:1, faptul cll rnajolitatea vietuitoarelor difolitelor instrle rl.iti acest mic a,r.hiltelag er,au slregi: cliferite, flg;i inmdite foartc t1c altt'oapo intre tr1c. Arhipola,gul, (,tl 1e1r1lrpi12,tt,le l1i crater:e qi ryut'oaie dc lar-d, steat'1tit, lttit'tln s:i fie tle Ol'igintl tecrtrntl't irlsu;i al t'l'trlltitri. l[-atn ryi astfel pr-il,rll transltor.tat irr irua,ginatic a,l)r'o&pe tlo tt,t'tlll iltr,trbat adest,il ol11) irl iuat naltelrr a,r,osto nllltl()l'oil,s(' itttitlrtt,ltt ;i lliitttttr ll1lzr't tr ? liIsplnspl cgl rnai sirrrlrlu rrri s-1, liirnrt tr fi t'ii : r-it'tttitottt't,lt, rlirr r]ifc|itt'ltr ittsttltr so t1ag rirrelg d.i1 2ltglg ;i cri tnr suftrrit rnotlifir.iu'i irr rLrt'ttt',stti tlt'st'trtttlr,ltttri lrti' I tttr ('(rl aserlreneal, ci1 to2,te 1-igtuitorrrelo :ulril-rt,lrtgtrlui 1ri ovitt rlin ('t'lt' (l.t, ,l)(' ctttttitrtllitttl l):lr' rlai apr,oliiat, si anunttr tl.in,\nrelir.a. rltr lri](lt, st, tlirg iti trtoiL fit'ttst't'olorrizit,tttt'ii. nniti, 1'r,eme r1i-2 fost gl'ou sii-nri exlrlic ('uri] s-alr lrtttut letrliza a,t'trstt, rrrorlificii,r'i ;i pr,oblema ar, fi 1ima.s tot necxplir.u,ti tla,r'I r]-al fi studiilt protl.rrt'fiilt: tlotttt'iiticc'. for'nintlu-r1i astfd o irlee just[ asnpla for lei Selectiei. J)e indtr,tii, ctr ali] irif eles l)c ttetrrlitt acest fapt, zp 1,sDStil,tat, citintl lucralcra lui -illalthus t1cs1n'e poirulati(r" ('ii stllct'fi:t tt:lturalI eisto r.cizuitatul iuer.itabil al inrrmllilii lapide a tutruol ol'g;]llistiteloi: ; e]'a,rn clc tr,ltfel pregit,it pentru aprccierea iuptei lrentru existerr{ii, plin fu,lrtul cir stud-ias;etlr tinlP inc]-eIungat, obiceiurile anitnalttlor'. lnaintc de il, fi r.izitu,t insulele Galapzrgos colectasctrl tnulte anirnale itr tirnprrl cd,ii,tor.iei der la norrl la sucl cle amtlrrle pd,r!,i ale Amelitii tle Sud 1i frt'ctrttintletii, irr contli{ii rle r-ia{ri pg r,it se poatrr irtragir,ra rirai difelite, ant intilnit fot't'tttr arnelicattti ; slrt't'ii inloclin11 1lte s1-rgcii ale ar.elora;i golruri.,\teortea, lc-tett't gtisit t'irld iln). ulcilt {'ordilittrii s:ru ilttt pd,t'11s in rtesiryui pddur,ilor tropicaler, ,\Au r,intl &ni tt,t('(t&t apele tlult'i din Arntrricl. Arn vizitat llter,ior alte {6li, (.:t.re in 1;rir.irrta trttrtrot' tcirtd.i{iilor' {g Yin,!ii el'au illcoll-tpar.aSil lrai aserldnlitoar,13 cll nr:cle regiuni Alo -,\tttelicii tLt, Sud decit diftrt'ittrle 1'tir'!i altl

IN_I.R()I)I;(-I,ItI

2l

s1lt't.iilol..ilit.stt1lr-itt.itlt[{i1tlittt.irrlt.tt1r-tllit..iii1iltlr.,tl.ilt'cugi,a,d.tlr1ctl-iftlr.t+ tttar"i. ,\t'oste afirlit:iti cotttlrltrxtr ;i rtrgrtliltr clllsificiilii r,a,p[t,ii o exlrlicatie rationu1ii, irr lnmina lt,or,itri (.1c51,1,1111,rrrtei courbinat[ cu pr.incipiul selcctiei natura,le, (r[il.e inplir,ii rlir.-er_ gttltttt, t'ltl'tl,t'ttrt'(rloL;i dirilirlri(ia, folntolor itrtrl'nredia,re. ['it cle inexplicabil ssto rtrgclul l.iutilal rlc olgattiz:u'e a miinii otrtului, picionilui unni ciine. aripii unui 1iliac ;i 11ot[tualei untri foc{rr in ipoteza aclelor rle cr(iat,ic indcpernclentc ! Cit tle sinrPlii, este insii, trxplit'afi:l' l)() ltaza,llr'int'iltiului sclecliti rtatur:l,le a r-aliritiilol ntici succesir.rr la flt'sce1cler1tii irr ful s al.e ciift'ltrntic'lo a,i urlrri singur progenitol. ! T.,a fcl se intiniplI cu anurnitc p[r!,i rtttl ol$tl,lls i.t'ltr a,celuia;i int'Livid attitn:11 satt 1-rla,nt[, de pildi, rlandiliulti]e;i pilioarelc ttllui t'tab siltt 1,'eta,lcie, slantittele si pi,stilelc trnci floli. in tinrpul nurneroaselor schinrb5r.i sttfelitc cle otgatlisrlre in dercut'sul titrrptrlui. Anunritti organc sau llitr.ti dcventrarr lneor.i li1 i111'111)nt d"ti mic'i utilit:rte si, iti t'elc tliu urtnir, inrrtilo I ltIsti'arrru ar:cstgr ol'gano irrtr-o stitl'tl ludinltttttat'5, ;i inutilfl rlevine dc inteles prirr teroliil rlesccndernt,gi. So poatg artlta t'ti tnodifit'tirile stluctulii sint in general rnostenite cLe desccrtrlerrti la aceea;i virstfl la ca,fo fie('itlo valiatie suc,r,c'sir-li a :lpdiut la 1;dr,in{i; se poate ardta nrai clcparte r,ir, r.ar.ia{iile nrr a1)2}l'dc obicci intr-un stadiu foarte tinrlmriu al tlczr-oltririi embrionare. Pe baza itt'cstot'clotrti pl'incillii pul.tnr lntelcgc ace"qt minurta,t falit din intregul cl1s al istorieti tratnt'lt,i0, ;i allllltlc stt'ittsit ttscrliriare dintle cnibliorrii aceleia;i clasc nta1'i, rte pilcld, intrc cei ai nrarnifelelor, pds:irrilor. r'eptilerlor ryi peryti1or.
') }Ianrifer rlin gcnul l)rud4ptrs
(-\-.-lrad.).

tlelrtat, urta citer rtna. Irolmele dc via!:i r-eclii, displr.ute, au adesera 11 car:rcter itttelrrtcliat'. ta clc pild:i cur-intclc tln(:i lirnbi moalte fa!i tle tliverscls ior drriv2,te, I'esfcc'tiv linlbile r-ii. Dulr:i ltirer(a nleA" toatc aceste fapte indic.ii rlescernrlenttr c1 nodifit.:lle cir rrrijloc rJ.e clea,l.c a sperriilor noi. Ntrrttttlil'-ttateltr r-ietriitoare tlin trrcut plecunr ;i cele actua,lc tl.e 1'rc p:iniint sint lt'g:rto itlti'tr cle pliti afittitrjtilc t't1e rtrai sllrrciale ;i rnai complcxe; ele ltot fi t.lasa,to iri gl'llpo sullot'rlotlattl altor gt'ul)o, irt :rceiir;i rnotl irt c:llo valigt:it,ile 119t fi clasate i1 ca{rgl
fa,c a.1l:tlitia

itt ace,qte t[li, ca r1e pilda in Austr.alia .si.Lu Africa rle t'iiiitorrii tlu llcate ,qij Iltt fic intprcsiot;at r1c totaia dcrgser.bir,e a or,glrnismelor tlin ielitoliilri respe,r.tir-r.. I)in nou nri-a fo"st s;ug.{)iat:i idcea ci nunrai clescenrlenta cornund, rliti pliulcltt r-ie:tuito:rltr:r1e '\ttrrrlicii dc Sud poate si orplice larga pr.eclornipalLr a tiplIilor atltcricitl](r l)() torr,tli itr,e:lst:i r-asfzi intirirl:r,e a corrtineribului. ( itirl tl-t,zgt'olri ('Lt lrlolrriiltr ta,lc tniini n2s1+lc unor' patml-.ccle gigantitc tlislt:ir.uto ili r-iltti iIi tttittle itt ltltttl ('oti{rrr,t itttlr,nga plobicniii, rr, sur,r,osiunii spcciilor. ,\nr gisit astftll itr -\tttcl'it'a ti.e -stttl flagttt('ttttr nrari rle alruur il in ,qolzi, intr.u totul asrlrnd,nirtgzar.e ('tr [ftee[L (.:l,l'e a(.o])i,l'ii t,or1-rtrl u,rmrtrlillo-ului ltigrrrorr, rltu. de ltr.ol-roitii nrult rnai nari: a,ttt gdsit tlinti nltu'i,:t-setrtitnd.tori cu cci ai lertesuiui *) li oAsc asernzinfl1oerrer c1 ceie ale cOllaiului. O sllt't't'sitttl(r ltst,tuiilld,to:rt'tr de fot'nrr.l inrutlito a fost olrg6r1,1'2f2i nta,i ina,inte ;i iti '\ustt'alia. \'etlettt lrici ltnrdotnin:u'eain tirnll siin spa,tiu a acelot.aqi tiprrr,i i1 acsleaqi 1'lrgirttli, t'el;i t'ind ir,r' fi exlllic:rti plil {1'ss,6rvtfl1rtitti ;i irr uit,i un caz sinriiitnrlinrra contlitiil0r' ntr ltotrte 6;f1rt'i1 ptrrttm nit'i urtui dintre excrrrltlerle iler nrai sns, o trxplicatie szltisfdcS.toa,l'o a sirlrilituclirlii fot'rnt'lor c1e via!:i. }lstcl binti (rur'Ioscut r,ri resturile fosile di1 fOrtlratii cal'e se ulrlt()azii ttttelc pe altclt' ln nrod str,ict ,qint intleaproape inr.utlitg ca stlttt'tut it ;i ltltttrni llsot' irt{elege faptul, dac,ii adntitcrn cd, sint inrlcapl.oape irrntlite pl'itt 1lsg1'ctlrltrtlfa, lor. litlt't'trsjnttczt Ilultl(r'oit,gplor s1-lrrrrii rlistincte alo :lceluia;i go1 cle-a Iurlgrrl ntalilol st'tii de fot'ttraliuni gcologit'e 1ra,re sri fi fost rieintrcmpti. Speciiie poi isi
Sn11,

rl('esttli contillellt itrtt't' cle. Totu;i

22

INTRODUCERE

Prin examinarea qi explicarea unor asemenea fapte m-am convins cd, teoria descendenlei cu modificare prin ac.tiunea selec!,iei naturale este in linii mari ader-d,rat5. Aceste fapte nu au fost incd, explicate pebaza teoriei crea,tiei independente lele nu pot fi grupate sub nn singur punct cLe vedere, ci fiecare trebuie considerat ca un fapt definitiv. Prima aparilie a vielii pe acest pdmint, precum qi continuarea ei in fiecare ind.ivid se gdseqte in prezent cu totul in afara domeniului gtiinlei. De aceea, nu weall s5, acord mare importanfS, concepliei simpliste dupd, care - ln loc de nenutnd,rate crealii minunate, necesare in d.i.f-eritele epoci - ar fi fost create iniliaI numai puline forme sau chiar una singur5, deqi aceast5 conceplie mai simpl5, concord5, mai bine cu axioma filozoficd a lui Maupertuis a ,,minimului de acliune". Dacd, ,tinem seama plni, unde poate fi extinsd, teoria selecliei naturale, adicH, stabilim tlin cili progenitori se trag vie!,uitoarele lumii, ajungem la conclazia c5, cel pulin membrii aceleia;i clase se trag dintr-un singur strilmoq. fncluderea in aceeaqi clasi, a unui num5,r de organisme se face pentru cil, independent d.e mod.ul lor cle viafd,r au acelaqi tip fundamental de structur5, qi pentru c6, ele prezint5, forme de trecere de la una la, alta. Ifai mult chiar, in majoritatea cazurilor se poate arilta cd membrii aceleiaqi clase sint foarte asem5,n5,tori in stadiile embrionare incipiente. Aceste fapte pot fi explicate pe baza concepliei cd, se trag d.intr-o form5, comund,; de aceea se poate admite cu incredere cd, toli membrii aceleiaqi rllase se trag d.intr-un singur str'5,moq. Deoarece insd, membrii unor clase cu totul d.istincte au cite ceva comun in structurd, tsi mult cornun ln privinla constitufiei*), putem face prin analogie un pas inainte qi sd, deducem cd,, probabil, toate fiinlele vii se trag dintr-un singur prototip. Sper ca cititorul sd, zdboveascS, pulin inainte tle a ajunge la vreo concluzie finald, ostilil, teoriei selecliei naturale. El poate consulta lucrarea mea Origi,nen speci''ilor pentru o schild, generald, asupra intregului subiect ; d.ar in acea lucrare va trebui sd, ia drept bune multe afirmalii. Examinind teoria selecliei naturale, el va intllni d.esigur dificult[ttJi serioase, mai ales ln legdtur5, cu subiecte ca, de pild5 : gradul de perfeclie al cronicei geologice, mijloacele de rd,splndire, posibilitd,.tile de tranzilie Ia organe ete., asupra cd,rora trebuie s5, ne md,rturisim ignoranla noastrd, - ryi nici nu qtim cit d,e ignoranli sintem. Daci, noi sintem cu mult rnai ignoranli decit se presupllne in general, majoritatea acestor dificultdli clispar cu totul. Cititorul s5 reflecteze cit' este de greu s5, priveqti categorii intregi de fapte dintr-un punct de vedere nou. Sd, observe cit de lncet, dar sigur, au fost acceptate md,refele conceplii ale lui Lyell despre schimbd,rile treptate care ac,tionea zd in prezent asupra suprafelei pilmintului, ca explicalie suficientd, pentru tot ceea ce ved,em |n istoria lui trecut5,. Acliunea actual5, a selecliei naturale poate s5, apard, mai mult sau mai pulin probabil5,; eu cred, ins5, in adevflrul teoriei, deoarece grupeazd, dintr-un singur punct de vedere qi df,, o explicalie rafionald, rnultor categorii de fapte
aparent ind,ependente
a).

*) \"ezi studiul introditctiv. 4) In tratarea diferitelor probleme cuprinse atit ln prezentul volum, ctt 9i tn celelalte opere ale mele, am cerut ln permanenld informalii de la numerogi zoologi, botanigti, geologi, crescdtori de animale qi horticultori, primind intotdeauna de la toli acegtia asistenJa cea mai generoas[. F[r[ acest ajutor nu ag fi putut sd. rcalizez decit o mic[ parte din ceea ce am realizat. In repetate rinduri am apelat pentru informaJii 9i exemplare la striini gi la negustori gi funclionari administrativi ai guvernului care locuiesc ln linuturi indeplrtate Ei, cu extrem de rare exceplii, am primit un ajutor prompt qi valoros, dat din toatl inima. Nu sint capabil si-mi exprim destul de cilduros recunoqtin{a fa![ de numeroaselc persoane care m-au ajutat qi care, sint convins, ar ardta aceeaqi bunivoinli ln sprijinirea oricdrei alte cercetdri qtiinfifice.

CAPITOLAL

CiINI $I PISICI
tdri qi
speciile de canide indigene,

DOMESTICE

domestici,ti din di"ferite nu cLtnosc omul, Ia tnceput nu se tent rle acesta - Ctini asentdndtctri cu lupii si cu saca/ii" - Dobtrtt{irea si pierderea obiceiului cle a ltitra - Cliini sdlbdticili - Pete oculare Cc cttloare brun-roscald * Perioada de gestalie - LItros rtepldcrtt - Fecundltotea raselor tncrucl;ate - Deosebirile dintre dileritele rase datorite In parte descentlenlei din specii distincte - Deosebiri qle craniultti si dirtlilor - Deosebiri ale corpultti si ale constitttli,ei - Seleclia a 'firat puline deosebiri. importunte - Acliturca directd a climei - Ci.ini acuatici cu picioare palmate - Istoricttl sclttmbdrilor prirt care au trecut anuntite rase englezeSti de ctini in cursul selecItei - Erti.nclia suDrasclor mai pulin ameliorcrte. Pisici. Pisici incrucisate cu mai multe spccii - -Rase dilerite trdincl nuntai tn teritorii distincte - Efectele dtrecte ale condiliilor de viald - Pisici sdlbdticite - Varia-

Ctini. Vtchile uarietti{i rle ciini - Asemdnarea dintre ciinii


Animalele care

bilitate indiuidual(t.

clrur
Prima $i principala problemd care intereseazh in acest capitol este daci numeroasele varietd[i domesticite a]e ciinelui se trag dintr-una sau din mai multe specii sdlbatice. Unii autori sint de pdrere c[ toate se trag din lup sau din $acal, sau dintr-o specie necurloscut5 $i disp5rut[. Altii cred ins[ - $i aceasta a fost pdrerea larg acceptate in ultimul timp - ce ele se trag din rnai multe specii, dispdnrte sau existente, mai mult sau mai plltin amestecate intre ele. Probabil c[ nu vom fi niciodatd in mlsurd s[ stabilirn clr certitudine originea lor. Paleontologia 1) nu poate aduce mult5 lumin[ in aceast[
r) Owen,Brilisft Fossil Mammals p. 123-133. Pictet, TraitC de Pal., 1853, vol. I, p.202. De Blainville, ht Ostiographie, Canidae, p.742, au discutat pe larg lntregul subiect Ei au conchis c[ strimogul disp:irut al tutttror clinilor domesticili s-a apropiat ca organizalie cel mai mult de lup, iar ca obiceiuri de Eacal. Vezi de asemenea Boyd Dawkins, Qaue Hunting, 1874, p. 131 etc. qi celelalte publicalii ale sale. Jeitteles a discutat ln cele mai mici detalii caracterul raselor de clini preistoricil- Di.e Vorgeschichtlichen Allerthiimer der Stadt Olntii[2, partea a 2-a, 1872, p. 44 plnir la sflrEit.

(.Tt\I

probletnit" datolitir, p cle o part,t', ntarii asernlnlri dinLre craniile lLrpilor gi ale $acelilol dispiru{i, precurn 5i ale ce'lor eristenli, iar }re de alt[ parte marii neusetttitnirri clin[re craniiie difcritelor r'r:rscr cle ciini dornesLici. Se pare totu$i c[ in clcpoziteleter[iare recente s-au g[sit rdrn:igi{e care se ascarn[n[ mai degrabir cu cele ale ttnui ciine rnare tleciL cu celer ale unui lup, ceea ce spriiinX p.ircrt'a lui de lllainr.illc drrpir care ciinii sinL desccnclentii unei singtrre spercii disprirute. Per dc alLir p:irte, trnii arrLori merg- atit cle departe, inciL afirntir cI fiecare rasti clolnesticli principalri Lrebrrie sri fi avuL un str5mo$ al stiu stilbatic. -\ccst rilLinr puncL de vctlere este ertrenr de irnprobabil, deoarece nu {ine cle loc seanra tlc varia{ieo trecc cu t'ederera caracLerul aproape nroustruos al unoril clinlrt'r'ase ri preslrplrnc in mocl apl'oape necesar cI url Inare nutnirr cle specii s-all stirts de cincl omtil a clonrtsticiL ciine-.le, in tirnp ce vcdcnt clar c[ n.embrii sir]batici ai familiei caniclelol sinL externrinali crr ntare greutaLc cle c[h'e orn. Astfel, roct'nt, - irt 1710, lupul exista inc[ intr-o insulI alit de micI ca Irlar-rcla. MoIivele cal'e ru cleLerrninaL pe divergi autori s[ deducir descendenla ciinilor no5Lri din rnai rnulLe specii sirlbatice sinL urmltoarele 2). In prinrtrl rind mt"l'ea deose'hire clinLre diferiLelc rase; accasta r-a pIre'a insi dc relaLir,mir:I inscrtrnl[ate clupI ce \-or]r fi r'5zrrt c'iL clc mari sint deosebirile dintre rascle diverselor anirnale clon-rc'sLiciLe cal'e se Llae crr siguran{d d.intr-o singurl formit parenlali; in al doilea lind. csle fapttrl rnai intportant cI in cele ntai r.echi epoci isLorice crrrroscuLt'erisLarr r-nai mulLe Laser cler ciini, foarte diferite intre elr', sertrrinincl insit indeaproape satr fiinrl chiar identice cu rase incl in r-ia [ir. \"om rccxaniina pe scrrrL clocunienLelc isLorice. I{aLerrialul prezint[ deficien{e remarcaJrile intre se.colrrl paisprc.zec'.e ii pelioucla clasicil iotnanI t). in aceastit ulLimri pe'l'ioadir c:xistarr clifcriLc rase cunr sint copoii, ciinii de curte, cileii de salon t.tc., tlar', clupir curn obserr-a J)r. \Val[]rcr', celer nrai multe dintre cle nu poL fi idenlificate cu oarcrcare cerLiLuclint'. YouaLt, prezinLir totuSi url deseu al ttuei frttnlo.'lsc scrilpLuri clin vila lui AnLoninils, repr-ezenLincl cloi pui rltr ogali. Pe ull n)onurnenL asirian cler prin antrl 640 i.e'.n. este reprezentat un clog enorma) ; ;i dup[ Sir II. Rawlinson (drrpir clrnl anr fosl informat la
j) (lrc<l ci Pallas a iniiiat act'astii tcolie in 'tcl. --lcar/. Sl. I)elt'rsburrl , 178{t, paltca a 2-a. Ir,hrcnbclg a strs{irrrrt-o drrpi cunl sc poalc vcdca in I)c I}lainlillc, ()slirtqrrrTthie, p.7f}, I:a ir fost erIitrsir la tuaxitnutn de (lcrl. IlarnilIon Srnith in ]'rrltrrclisl [,ibrerll , ro]. I\ ;i -\. t)1. \\'. C. -\laltin o acloptir itr cxccleuta sa Ilisktru ol tltt I)r;q,7E4i , ca 1i I)r'. JIorton, I)r'ecunr $i ,rott Ei (ilirldon, tlitt Statclc I'rritc. I)r'of. Los'aiutrgc Ia acclcali
coltclttziiinIlrtttrstic:tl|t'tl'\llitltrl1s,1|iJ.:l,1l.(i{i().\itllcttitttlasrts1itrLt[_tlt.utltltitllttltitc]aritlrtc accirstlra,\tlarrticrtlLri,t|ct.itt'egrct;tttll.Iatncs\\-ilsr;tltlittE.clitlbttl.g,itrt1ift'ritc cultrrlal and \\'crnelitln Socictics". t,u toatc cir Isidore Geo{fi'o1' Saint-Ililailc (/1isf . \'ttl. (idrt., 186(), vol. lII, p, 1tl7) crcrlc cri nrajoritatea ciir-rilor sc tlag tliu gacal, el incliru"r toLuli spt'c pritorca c'ri ttuii sc trag din lttp. Ilefcrinclu-se la ltirrerea cii totrte lascle dorucstice sint rlcscendcutele tucrclificate ale unci sitrgrtt'e specii, dupir e lungI rlisctrtit'. plol'. (icrvais (1/r,s1. -\'41. ,41arrurt., 1355, vol. II, p. (i9) spunc : ",(.,ettc opinion est, sttivant nous du utoitts, lu tttoitrs prolraltle". 3; llclicarr. 7'ltc Itrrielics rtl llu: I)rt11 ltt old,\crtI1'tturcs rrud I)icltrrrs, 18(iiJ. /)cr IItLui, rlc I)r'. 1". ],. \\'itltlter,
(iiesscn, 1E17. l). lfi : lrctst urrtor' llalr sir fi stirtiiaL ctt glijri toatc lrtclrrlilc clasicc asul)r'a accstui subicct. \-ezi rlc irsorrrenca \-tilz, Ilcilrdqe :Lrr I;ullurgcsclticlt[a, Lciyrzic. 1,\i52, p. 11it. Youtttt ttrt llu: Dorl , lfi 15, p. 6. Lln istolic corrrlrlet este plezt'ntnL tle dc IlLiinr-ille in Osldograpltie, Oartidrre. ai Am vitzut la Illitish llust'uur clcscnc ale acestrri ciine clc pc nrolnrintul [irrltri lrri I'-sal llrclclon, precrnll nrodelc dc lut. ln 'l'g1tcs ol )lrtnliirtrl, 185,1 , p.393, Nott r;i Glitlclon prczitttit o copie clttpir aceslc tlesene. Acest ;i

ASCENDENJ-A r.OR

'!!,

British l\{rrsetrm) in acea !ar[ sint incI irnporta{i aserr}]nea ciini. tiit.ilcll-11r"l prin adrnirabilele lucrdri ale ltri Lepsius pi Rosellini am consLatat c[ pe moprrmentele egiptene clintre a patra gi a doulsprezecea clinastie (aclic[ intre apii 3400 9i 2100 i.e.n.) sint reprezentate diferfte varief5{i cle ciini, lra,joritatea fiind inrtrdili !u ogarii; in ultima dintre acerste perioade esle lepr.czelLaL p1 ciine sem:-tnincl. ctl tln copoi, cu rrrechile pleogtite, clar crr spinarea mai lrrlga 1i cu capttl utai elsctt{iL clecit al copoilor noqtri. Ilxistir dc as,,r-rrcuera rrn }raset iiu picioat't.le scrtrte 5i incovoia Ie, foarLe asemrinILor c]u r-arieLatcra crisl.cntI astlzi. Aceasbi ltronstrtroziLate esLe insfl aLiL cle colnunt-r la diverse animaltr, ca la oile de Ancona 5i chiar dupti Rengger la jaguelrii clin Plraguar', incit ar fi pripiL s[ se consiclere-anirnalul cle pe monunreirt ca fiincl slrl-o;i t ttttttrot' baselilor nogLri. Colonelul S1''kes 5) a descris de asernenca 1rl ciine palia irlclian caI'e ar fi prezentat acelagi cal'acter nronstrtros. Cel lrai r-echi ciine rcprezelrl"at pe monunlenLele egiptene este unul clintre cei ruai peobiqluiti; el seanttin[ ctl tlll ogar, are ins[ urechi lungi gi ascu[ite gi o coaclr-r scur.l-[ gi incirligatir _; o rrarietate indeaproape innrditi cu acesta mai existi incl in Af'rica de Norcl; astfel, dl tr. Vernon Flarcourt 6) afirnrri rle'spre ciinele alab peutru Yin5l-oarea de rnistreli c[ esLe ,,un anirnal hiergglilic, crcentric, ca cel crt care t'ina Cheops inainte vreme, seminincl oal'ecunl crr criine'le scolia1 l5{os pentrtt viniitoarea cle cerbi; are coada sIrins incirligaLI pe spaLe, iar trrechiJe agezaLe lateral in unghi drepf". Cu aceasLir varictate care estet ccA nrai veche, coexista un ciine asem[nrtor celui paria. \redetn astfe'l cd aculn 4000-5000 de ani exist:ru diferiLe l'ilse cle ciini pat'ia, ogari, copoi comuni, dogi, ciini cle curle, cfileri cle lur gi base{i, asem[ndLoare tnai rnttlb satt ntai pu!in cru rasele noastre actualt'. Nrr exisl-[ ipsI clovezi srtficicnte care si araIc' cir t reunul cliltLre' acegti ciini :rnLici ar. fi apar[intrt cltiar aceloraSi subvarietri{i ca gi ciinii nogLri cle astirziT). Atita tirnp cit s-a crezuL ci omul nu existd pe acest piminl clecit cle aproxiruativ 6 00t) de ani, aceasti mare diversiLate de rase inlr-o perioaclir itiL cle scurtl-r a fost tln argttmenL puternic pentrtr a suslinc ci raiele au proyenit clin mai multe trrlpini s[lbatice, deoarece ntt ar fi existat timp suficienL peltr.u ramificarea 5i rnodificarea lor. Acunt, cind gtint ins:i - din descoperiiea uneltelor de silex ingropate, impreunl cu resturile unor animale clisplrute, i1 1egiuni care de atunci au suferit mari modific[ri geografice - c[ omul existi de 1n titnp incomparabil mai lung, pi linind searna cd na{ilnile celc ntai barbare au ciini clomestici, argumentttl timpului prea scurt ili pierde mnlt din valoare. in Iitrropa, ciinele era domesticit cu mult inainLea epocii isLorice. in ttrmele. arheologice daneze din perioada neolitici sau clin epoca pietrei ptai
ciine a fost dentttnit dog tibetatt, lnsi dl H. Olclfield, cat'e cunoa;te bir-rc a;a-rnnritul clog tibetal ;i cilre' exalninat clcsencle cle la Illitish Ilrtseutn, inri spul-lc cir el ii consitlerai crr fiilcl ciipi clifcliti. 5) Irroc. Zool. Sor:., 12 iulic 1Sii1.
z1
:r

In Ilistorg ttl tlrc Dog, tll 6. L, lllr'ti1 r'cpro4ur,. urai tttttllc fis-nri dc pe tnotluntentele egiptenc qi acordl multti incrcclcre identitirtii lor cu ciinii actuali. D-nii Nott qi Gliclclott ('I'up,,t rtI XIuttl;irtr1, 18i-r-1, p.388) prezintii figuri si rnai nunrcloase. I)l Glicltlon afirnrir cri ogalul cu coirdil itlcil'ligatit, ca cel rcprezentat pe cele nrai vechi rnonumcnte, este colr.lll in Ropreo: rajahul Sir' .I. Rot_rl<e nrl informeazir insl cti acolo nu existir un asemenea cline.
tlcsenele cgiptenc.

8) Sltrtrlitrg in 'llgeriu, p.

ir1

llcljeau rlir itr facsirnil

CIINI

unui canid gi Steenstrup sustine cu ingeniozil.ate c[ acestea npailinear, unui ciine domestic, deoarece o mare parte dintre oasele cle phsiri pastrate in grlmezile de resturi constatt din oase lungi care 8). In cursul epocii de bronz, acestui s-a constatat cd nu pot fi dev6rate de ciini ciine antic i-a r,rmaL in Danemarca o form[ mai mare, prezentind anrtmite diferen{e, iar in timpul epocii de fier acesta a fost urmat la rindul lui de o formi Si mai rnare. AflIm-de la prof. Rtitimeyer') c5, in perioada neolitic5, in Elvetia exista un ciine domesticit de talie mijlocie care prin cranittl s5tr era cam tot atit de indeplrtat de lup ca gi de gacal gi ar.ea caractere comtlne cu cele ale copoilor gi al-e prepelicarilor sau cockerilor (Jagdhund. und Wachtel51nd). ntitimeyer insistl in mod deosebit asupra constanlei pe ul ti-p foarte indelungat a formei acestui animal care reprezintfl cel mai vechi ciine
r-ecent5 a1 fost g5site oasele

a apdrut un c_iine mai mare, foarte asem[niltor in ce privegte maxilanrl cu un alt ciine din Danemarca, din aceea$i epoc[. Resturile ; ctorii varietali foarte clistincte de ciini au fost g[site de citre Schmerling in Lr-o p e gter5 1) ; nu s-a putut insd determina in mod precis vechimea lor. Eiistenla in decnrsul intregii epoci neolitice a unei singure rase, relxarcabil de conitalt[ ca form5, este un fapt interesant, in contrast ctl modificlrile pe care vedem c[ le-au suferit rasele in perioadele rnol]tlmentelor egiptene gi in contrast cu ciinii nogtri actuali. Caracterele acestui animal din_perioada neoliiic5 - dlpfl cum e descris de Riitimeyer - sprijin[ punc-tul de vedere al lui de Blainville., dup[ care variet[lile noastre se trag dintr-o formd nectlnoscttti gi dispirut5. Nu trebuie si uitlm insd c[ nu cunoagtem nimic in legdtur[ ctr

cnnoscut. in epoca de bronz

i'echimea omului in regiunile mai calde ale pdmlntului. Se crede cd succesittnea diferitelor rase cle ciini din trlve[ia gi Danemarca se datoregte imigrdrii unor triburi cuceritoare care gi-au adus ciinii cu ele; gi acest punct de vedere concordfl cu p[rerca c[ diferite canide silbatice atl fost domesticite in difer.iLe regiuni. inclependenL de imigrarea de noi rase Irmane, prezenla larg r[lpinditi a bronzului - compus dintr-un aliaj de cositor - intr-o perioadfl ixtrem de indephrtat5 ne aiati cit de intens[ circulalie trebuie sd fi existat in toat[ Europa in acea perioad[ gi probabil c[ pe atunci gi ciinii au format un obiect de schimb. In preient, printre sdlbaticii din interiorul Guianei indienii Talrma sint colsidetuli ca cei mai buni dresori de ciini gi posedd o rasd mare' pe care o comerci alizeazl, cu alte triburi, la preturi ridicate 11). ^ Argumentul principal in favoarea ipotezei cd diferitele rase de ciini se trag din tulpini ietnafic" distincte constl in asemlnarea acestora cu diferite rp..li sllbatice care mai existd lnc5 in diverse {5ri. Trebuie totugi _admis cI numai in puline cazuri comparalia dintre animalul s5lbatic gi cel domesticit a fost teluie cu suficientd exactitate. Inainte de a intra in detalii, ar fi bine si ar5t5m cI nn existh nici o dificultate in a admite a priori c[ mai mtrlte
8) Aceste fapte, precum gi cele urmitoare asupra resturilor gisite in I)anemat'ca slnt luate din foarte interesantul uremoriu clin ,,Soc. Vaudoise de Sc. Nat.", vol. YI, 1860, p.281,299 9i 320' s1 Dte Fauna der Pfahlbtltten, 1861, p. 777, 762. ro; De Blainville, Ostiographie, Canitlae. rr; Sir R. Schomburgk m-a informat asupra acestui subiect. \rezi cle asemenea Journal ol R. Geogtaph. Soc., vol. XIII, 1843' p. 65.

ASCENDENTA LOR

specii de canide au fost domesticite. Membrii familiei canide vieluiesc pe aproape tot pdmintul 5i mai multe specii sllbatice se aseamdni destul de *utt prin obiceiuri Si strttcturi cu diferi{ii nogtri ciini domesticili. Dl Galton a ardtat 1') cil. de mult le place sllbaticilor s[ creascd gi sd imblinzeasc5 animale de toate felurile. Animalele sociabile sint cele mai ugor subjugate de offi, gi mai multe specii de canide vineazd in haite. Deoarece fapfuf se referd atit Ia alLe animale cit gi la ciine, trebuie notat c5, intr-o perioadd extrem de indepdrtath, cind omttl a intrat pentru prima datd intr-oregiune oarecare, animalele care trdiau acolo nu trebuie sd fi simlit fal6 de el nici o teamd instinctiv[ sau ereditari_$i, in consecin!5, trebuie sd fi fost imbllnzite mult mai ugor decit tn prezent. D e exemplu, cind insulele F'alkland au f ost vizitate p.nir,, prima oarh de offi, marele ciine lrp (Canis antarcticus) a venit fdrh ieamd in intimpinarea marinarilor lui Byron, care, luind aceastd negtiutoare curiozitate drept ferocitate, au fugit in ap[ pentru a-l evita ; chiai recent, un om putea uneori s5--i_ injurrghie noaptea, linind o bucatd de carne intr-o mln[ gi trn culit in cealaltd. Butakoff relateazf, cd atunci cind a descoperit o insul[ din Nlarea Aral, antilopele Saiga de pe acea insuld ,,in g:eneral foarte timide.gi vigilente, nu au fugit de noi, dr, dimpotriv5, ne-au pii"it cu un fel de curiozitate". D e asemenea pe coastele insirlei Mauriciu, lamantinului .) nu-i era Ia inceput de loc fric[ de om ; la fel s-a intimplat cu focile gi cu morsele din mai multe p5rli ale lumii. Am aritat in altd parte tt) cit de incet an ajuns sh aib[ teamd fa!5 de om pdsdrile indigene din diferite insule : Pe insulele Galapagos am impins cu {eava pugtii mele ulii de pe o cracfl, iar altor p[slri le-am intins un vas cu apd ca sd coboare la el gi sh bea. Mamiferele gi^pds5rile care au fost rareori tulburate de cdtre om nu se tem de el mai muit decit pdsSrile noastre, vacile sau caii care pasc pe cimpii. De mai -mare importanld este faptul c[ mai nrulte specii de canide nu manifestfl (dup[ cum se va arlta intr-u n capitol ulteribr) vreo aversiune mai puternicd sau inc_apacitate de a se reprodtrce in captivitaLe; gi incapacitatea de a se reproduce^ in captivitate este una dintfe piedicile cele rnai obignuite la domesticire. In fine, dupfl cllm von] vedea in capitolul despre seleclie, sdlbaticii pun cel mai mare pret pe ciini gi chiar animalele semiimblinzite le sint de mare utilitate ; indienii din America de Norcl iSi incrucigeaz[ ciinii semisdlbatici cu lupi, f5cindu-i astfel mai s5lbatici gi mai clrraiogi, iar sdlbaticii din Guiana prind, imblinzesc intr-o oarecare misurd gi apoi folosesc puii a doud specii sdlbatice de Cani.s, a$a cum fac gi s5lbatiiii Oin Australia cu puii dingoului sdlbatic. Dl Philip King m[ iniormeazd c[ a dresat odatd un pui de dingo sdlbatic sI mlne vitele gi cd i-a fost de mare folos. Din aceste citeva considerente vedem cd nu existd nici o greutate 1n a admite c[ omul ar fi domesticit in diferite {dri diverse specii de canide. Ar fi fost intr-adevdr ciudat ca in lumea intreagd si nu fi fost domesticitd decit o singurd specie.
Soc., 22 dec. 1g63. *; llamifer ierbivor marin (N. trad.). 13) Journal ol Researches etc., 7845, p. 393. In legdtur[ cu Canis antarticus, vezi p. 1gB. pentru antilopei, vezi Journal Rogcrl Geograph. Soc., vol. XXIII, p. g4.
12) Domestication

of Animals, Ethological

cazul

('Tl\i

Yorn intra acurn in cletalii. Richardson, tln cercetittot' corect ryi pitrttnz[Lor spr,rne r ,,AsemInalca dintrc lupii norcl-americani (.Canis lttptls \rat". ot:ci.tlenta1ls) fi ciinii rlonlcstici ai indienilor cste atit clc Iltare', incil" singtrra cliferenlti pare sir fie talia ii for'!a Iupului. N{u o clatii AIIt luat o ltaiti cle ltrpi clrept ciinii rulei cerLg dt inclieui; urleLul animalelol cle atnbt'le specii se prelungegle aLit tle exactL pc acela;i Ion, incit. nici chial urcc]tea erersaLl n incliartului lttt rcrlge5l,e uneori si le dcoseheascS.". Ijl adaugir t'i.t, tttai spt'c ttot'cl. ciinii esc:hittrolilor sint nu nuntai extrcnr cle ascrnilnirLoli, cil forntit $i r-:ttloat'e, ctt lttpii ccnugii din regiunea alcticir, rlar sint de asenrcltca apl'oape egali crtl aceqtia ca Lalie. Dr.. I(ane a virzu[, clc'seroli Ia aLelaie]e sale clc ciiiti cle sanie ochitrl oblic (ttn c.'^ractc'r lsgpra c[ruia unii naLrrralisrLi insistit fozrlLcr nttrlL), coada liisatir in ios 5i privirea nelinigLitri a hrpului. in privinIa c(imporLrmenlttltti, ciinii cschirnogi se deost'ltesc pulin cle lulti; clupri clr. Ila5'es, ei tlu sinL capaltili de vretlll ata$amenl, fat[ de ol]] gi sint atit de siribaLici. inciL altinci cind sinL flIrninzi i5i ataci chiar stlpinii. Dupi I(ane, ei se sirlbriticesc tigol'. Afinitate'a lor crt lrrpii e'ste aLit cle mare, inciL se incruciqcazri cleserlri cu I'rce$tia, iar inclienii iau puii deltrp ,,peiltru a arneliora l'asa lol cle ciitti". L'tre.ot'i Itrpii jurniitate singe ntl pot fi inrblinzili (I-amAle-PicquoL). .,cu Loate t'i act'asLa sc in[intplir rar"; ei ntl pot fi insri r:onrpleL clresali pinri intr'-a rloria sau a Lrei:i Qenera{ie. Aceste fapte alatli cti la incr"rrci;[rile'ciinLrc-. ciinc'le escltititos;i iult sIe'r'ilitatea ntl poate fi decit reclusr-r, sau chiar inexistenLir, citci altfel Itrptrl ntt ar fi uLilizat Ia arneliol-area rasei. I)upir ('rim spune ch'. IIar-cs tlcsprc ncc$Li ciini,,,ei sint. ll"rr.1 indrlialir lrrpi l'einrblinzi\r"u1. in-Arnerica cle Nord Lrr"ric5tc un al rloilea fel rlt: lti1t, ltrpul prt'riilor (C'ani.s Iulrcuts), cat'e estc cousidclat ucurll tle t'l"ttrc Loti traLrtralirLii t:a apar[inind rr nei spgcii disl-inc Le cle cea it lultulu i colllli ll ; rltrllil (ll .I. E Lord, el esLe, c1 obiieiuri, in unt,l,.: privinIc iuLcrntctlial irlLrt: ltrll 5i vttlpc'. I)trpI ce clescrie ciiuele inclian 1)entlu vinil.clalea clr icpurc clrr cirtilr, cal'e s(i cleosebe$Lc irl ntttlLe llpiyille fle ciinele., eschirnos, Sil J. I'.icirarclsttn sl)tllte:,,lil este fa{li de ltrprrl ae prerii ccea ce ciineler escltillro:l eslc 1a![ cle ttrat'elc ltrp centlSitt" D.1 fapb, el riu a putuL clescoltcli nic'i o cleosebire'prontlnlatii intre ei, iar domnii Nott ;i (iliclclon dau detalii suplimeuLare ariiLincl rnart'a lor aserttrInare. Ciinii carc se trag din cele flo1:i surse ini{ialc dc nrai stis ser ittcrrtcigettzir inLre ei;i crt lupii s5lbatici, cel prr{in cu C. occi.clentults, pl'ccul}t lii cu ciinii ettropeni. DupI Bartrant, in lt'loricla, cu exceptia litLrattrlui. ciinele ltrp Ilegrtl al indienilor ntl se cle<tscbc$Lc cu nimic dc lripii clin acca t'cgitt tlt' tt).
1r,;Sttt'sc|cpctrt't.ttaiirrrra!iilet[tltttlrisitssitl[-ttu]ll'It()al'tlc:Iliclriutlstltt, 1829, 1r. (il, 75; I)r'. iiane, ,!rclit' Etltlttrtttirttts, 1fiii(i, r'ol , I, 11. l){)fi, '155; l)r'. IIalts. .lrctic J)ttttt .Irturr.er1, 1g(i0, 1t. 167. p1a1lili1, Narrcllle, t-ol. 1, p. 2til), plczinti r:azrrl a tlei pui tri ritrrti Ittlt trc,gt'tl, cill'(l atl fost luafi dcilrrlierri.I)ltrr\',Iliclral.dsrrtl;ialtii1lor.estcst.rlcs1lrt.ltr1li;it:iittic:at'escitrcruci5 esticc nlc -\tnc.r'icii tlc \orr1. Seenrun, in Yoqrtqe rtl II. XL S. IIcnrlrl, 185i3, t'ol. Il, 11. 2(i, slltrlrc ci ticseot'i ltrPtll r:ste prils tlg cirLr.c csqlilroli llclrtnr a-l inct'rrc'isir crt ciinii lor itt t ctltt'ca trllilirii talitri ;i llrrlct'ii itt:trstot'tl. l )l Lartutlc-l:'icqtru[, itr csclrintosi, .irrtttlitltt' sitrgt'. L51 I;urttttt Ijrtrtuli-.\ntcricturrr, 1|i21), p. 7:1, 7.\ si ,ci'. \ott ;i (ilitltlon. J'r11tcs t,l )lrrr:l:irtrl, p. il5li. Natttt'trlistrrl 5i cr'rlittolrrl Ilat'tt'arrr csttr cit:rt tlc Iltrnrilion Sruiiir itr .\'rrlrtrrrlisl I'ib., r-ol. \. p. 1;r(i. 1-rt ciinc tlotttc'stic ttlt'xit.ittt1ltrt,csiScllIt]1lt]1it,lt'ttrttlt.iitttlsitllllt[it,rliirltctclrsi!ltt'ir:ltctstit1lrlittcIiilrslrc'iitlelct-ltlpcl.ii.t'll alt crrlosci-rtgr priceput, (ll .I. Ii. L<.rt'rl (7'irc Nalrrrrrli.sl irt \'(!t1ct)ttr)('r IsIttrrd, 1fi(i(i, I'ol. Il, p. 21fi; spt"ltlc cr:t.

2tt

acegti ciini indiger-li e'r:rtt nrLr!i, aclicit nu ll-lLrau. EsLe cunoscut clin tirnprrl lui Btrffon faplul cir in (iuian:r intlie-enii ili in('r'riciseazir ciinii cu o spccie iniliacnir, clrrpI ciL se l]aI'e cu Cunis ccnrrtuol'I1s. Sii' It. Schomburgli, care a explorat cu grijni aceste rcqiuni, irni sclic :,,Intlicnii Aranilalk, care locuir.sc iir apropiere:r cclasLei, mi-att splts cle I'epetafe ori cir ei i.si incrucipeazli ciinii (.u o specie stilbal.icli penLrLr a-i aurelioi'a 5i nii-au alirtat excrnplilrc cle ciini car. seminArl ctt C. cctttcriuorus, tnulL rtrai rttttlL ck'c'iL cu r'asa coniunli. Inclienii crt'scr ipsir rareot'i pr (:. cuncriuorus pt'ntlrr scolriiri dornesl-ice. li nici ciineler ,1i,, o aiLir specie s.{lbaticir 1tc cirre o cottsiclel' ca I'iirrri jclt:nlicli t"u I)usitryrur silpcslr'rs a lrri H. SnriLh. ntt ltiai cstc rlcrttrtr rtitrlL folosit la r inr"lLoale de citLlrr nrentblii LribrrlLri r\t'ecttnes. Ciinii intlienilol Teu'lulur sinL crr Lotrrl rleosebiti ri searnirnli cu oear.rrl de St.. I)orlingo al ltri J'lttffotr". Sc llarc asLfel cli inclig-t'nii rlin Grriana au dornesticiL parlial clotiit spccii locale rii c'ir iSi nrai incruci$eazli ciinii cu tler ; acesLe clotrI spc'crii altar{in u nlti till cornpleL difet'it rie cel al lupilol norrlatnet'icani gi ettt'openi. I-,n ohseli'atol aLerll-, Ilc.ngger'tt),, Aclucc' arg-.urnenLe pentrtt sus{inerea pirrerii c'ir un ciine golas era clornesliciL afunci cincl ,\nrerica a fosL pentrtt printa clatl"i vizi[at"ir ile culopeni:in I)araguA)r, unii clintre ace$ti t:iini sint incI rtrtr{i 5i Tsr:lttrdi t*) afirrrrir cil in (]ordilieri ei suf'eri der frig. Acest ciine Qola$ este insir ('u Ltitttl tlt'ost'biI de ct'l care a fosL girsiL c.onservaL in vechile tit<.rt'tnitrLe pci'tir-ietre I el a fost descris dc Tschucli srrh nrrmelc cle Canis inqae, suportir, bint' 1r'igrrl 5i laLlr"r. Nu se ;tie dtrcI acestc rlorrir formc tlileritt'tle ciiiri sinL tlcsccnclt'n{ii uuol'specii indigene ri s-ar putc'a srrsline cit, aLunci cinrl onrtrl a iurigrulL pcntlu plirna oar[ in Arnerica, el a adtts ctt sine tlin continenLttl asiaLic c:iini ('u1rc nu invir[ascrr'.{ sri laLre I accrisLli exltlica!ie nu pal'e insir ltrobrltilir, rltoal'e{'e indistenii, pe linia inaintr"rrii lor' clinspre not'd, att clorttesticit. clrrllli cullr arlr r-riztrt, cel pu{in clouI specii norclanlericanc. cle canicle. itt Itttnea t'ec:ht'" uttii ciirti t'ru'ol)crti seanr:inir inclealtroape cu lupul ; astfel, ciinelc ciolt[I]csc din cirnpiilc u ngare esLc alb s:tu bnrn-rogcat., al'e un nas asctrtiL, ttt'ec'hi scttt'Le si tlleptc, prir'lirtos Si coarlit stufoas.{ gi searninli:rl"iL tlcr trtulL cu Iuptrl incit (ll I)aget, ('Ar.e fuct'act'astI clesr'r'i{,rr', afirniir cli a cunoscttt ull ungul' cilrc a lrraI ur] Iup tlr'c1rL unul dintre ltloltliii sili ciini. .Ieilteles vorbetite der asr'men0a rlespre r])Ar'('A asenrinare rlintrr. ciineltr ttnQrtresc gi Itrp. inainLe vretne. in ILalia ciinclc cioJr[nesc Lrebuie sl I'i sernlnaL foarte mult cu ltrpul, cIci Coltrniella (\rII,12) sI[trric$Le si se !ini ciinii alhi,

in ce ltliveStc llrirIile sttclice ulrr irrinii noi, (.olrrrrrb ir girsit irr Irrcliilc cle vest douI feluri clc ciini, iar I'-crnandez 16) dcsctlic in ]Ieric trei: Llnii clinLle

adiitigind : ,,pastor albunr probi [, nr] pr.o lrrpo callelit l'erriat". S-au ar'[La L tnai mttlLe cazuri de ciini 5i lupi cal'e se irtcrtici5au in ntocl natural,, iar l)liniu afirluti cii galii iqi legau cr"r{t'lele irt plcluri penIr'rr cA actstea sri se poaL[ incrtritr aplopirr ull ('o] ot satt tur ciintr de plerii inllliitziL" sarr (,'rrrris lrrlrrais. re.; t.itcz acelsta tlirt rrrct'ltntu tlt'sct'itt't' a :\lco rtitti, surt u ciinr:lrri tlonrrstit' rucxicarr, flit'rrtir rtc tll lt. l Iill irr .\'rrlrtrrrlr.sl's Srtiotrrrt itt ,lrin:rritu, lr lui (irissr, l l;r1. 1t. li2li. li1 \'altrrgt:scftlrft1e rler Sii:tt1cl[(r( uon l)rtrtrrlurrtl, 1iii31r, p. 1Jl. 1E,1 (,itat in.lsT.rccls r'/ -\'trlru'r'a lrri Iltrrnlrolrlt (tlarl. cnglezrr), r'ol. I, l). l(ifi.

CIINI

ciga cu lupii p). Lupul european se deosebegte putin de cel nord-american 5i a fost clasat de mulli naturaligti ca o specie distinctd. Lupul comun din India a fost de asemenea considerat de unii drept o a treia specie; 5i aici gdsim iardgi o asem[nare evidentd intre ciinii paria din anumite regiuni ale Indiei gi lupul indian 20). In ceea ce privegte gacalii, Isidore Geoffroy Saint-Hilaire 21) spune cI nu se poate indica nici o deosebire constant[ intre structura lor gi cea a raselor astfel, -ai mici de ciini. Ei seamdn[ foarte mult ca obiceiuri cu acegtia : le ling lor, ei dau din coad[, ctnd gacalii imblinzili sint chemali de stdpinii rniinile, se tir[sc gi se trintesc pe spate ; ei miros la cozTle altor ciini gi ttrineazzi intr-o parte ; se rostogolesc pe mortflciuni sau pe animalele pe c_are le-au ucis ; in sfir"s1t, cind sint bine dispugi, alearg[ in cerc sau in formi de_opt- cu coacla intre picioare tr). IIn numdr de excelen[i naturaligti, de la G{ildenstfldt pin[ la Ehrenberg, Hemprich gi Cretzschmar, s-au exprim_at ln termenii cei mni vigr-rrogi in leg[tur[ i.t asemlnarea dintre ciinii semidomesticili din Asia gi Egipt gi gacali. Dl Nordmann, de exemplu, scrie : ,,Les chiens d'Awhasie ressemblJnt etonnamment e des chacals". Ehrenberg ") afirml despre ciinii domestici din Egiptul inferior cd acegtia gi anumiti ciini mumificati au ca tip sfllbatic o specie-de lup (C. Iupaster) din acea regiune; pe cind ciinii domesbici clin Nubia Si atti ctini mumificali au cea mai apropiatd legdturfl cu o specie sdlbaticd din aceeagi regiune, C. sabbar, care nll este decit o form5" a gacalului comun. Pallas afiimd ld, in Orient, gacalii gi ciinii se incrucigeazl' uneori in mod natural ; un caz a mai fost inregistrat in Algeria 2a). MajoritaLea natrtraligtilor irnpart gacalii din Asia $i Africa in mai multe specii; citiva ii clasificS insd pe toli intr-una singur5. Pob ad[uga c[ pe coasta Guineei, ciinii domestici sint animale cu aspect de vulpe gi sinf mu!Lzs;. Dupi cum md informeazd, R,ev. S. Erhardt, Pe coa.sta de rdslrit a Africii, intre lat. 4' $i 6o sud gi la zece ztle de mers in interior, se cregte Lln cline semidomestic care se trage, dup[ cum afirmd indigenii, dintr-un animal sdlbatic asem[ndtor. Lichtenstein 26) spune cd la bogirnani
[,aget., 7'ruuels i.n llungary and Transsgluania, vol. I, p. 501. Jeitteles, Fuuna Hungariae Sttperioris, 1tt62, p. 11,i. Vezi Pliniu, Ilist. ol the WorIcI (Lrad. englezi), cartea a 8-a, cap. XL, despre galii care lqi lncrucitau ciinii. Vezi de asemenea Aristotel, Hist. Animal., cartea a VIII-a, cap. 28. Pentru inforrnalii demne de increclere cn privire la lncrucigarea naturall dintre lupi gi ciini ln regiunea Pirineilor, vezi domnul \'Iauduyt, Du loup et r1e ses rctces, Poitiers, 1851 ; de asemenea Pallas, ln Acta Acad.. St. Petershurg, \78(1, partea a II-a, p' 94' 20y Citez aceasta dupd o excelentl autoritate, dl Blyth (sub semnitula Zoophilus), din Indian Spttrting Reuieu, oct. 1856, p. 113.1. Dl Blyth afirmi ci a fost izbit de aseminarea dintre o rasl de ciini paria ctt coada stufoasi de la nord-vest de Cawnpore gi lupul indian. El prezinti. argumente doveclitoare ln ceea ce priveqte
1e.;

ciinii din Valea


21)

zzl De asemenea Gtlldenstiidt, Norr. Comment. Acad.. Petrop., vol. XX, 1775, p.449. De asemenea, Salvin, in /,arrrl urttl Water, oct. 1B69. 23) Citat de de Blainville ln Ostdographie, Canidae, p. 79, 9i 98. zr) \iezi Pallas, irt Acta Acutl. St. Petersburg. TTS},partea a 2-a, p. 91, Pentru Algeria, vezi Isid. Geoffroy Saint-Ifilaire, I/isf. iiat. GCn. vol. III, p. L77.In ambele liri gacalul mascul se lmpereclteazi cu cifcaua domesticl' 25) John Rarbut, Description of lhe Coast ol Guinea irt 1746. 26) Trauels irt Sotrth Africa, vol. II, p. 272,

Pentru numeroase ;i interesante detalii in leghturi cu aseminarea dintre clini qi gacali, vezi Isid' Geoffroy Saint-Hilaire, //isf. l/at. Gin., 1860, vol. III, p. 101. Vezi de asemenea ltist, Nal. des Mamntillres, de prof. Gervais, 1855, vol. II, p. 60.

Nerbudda.

ASCENDENTA LOR

ciinii prezintd o asemdnare izhitoare chiar in privinla coloritului (.u exceptia dungii negre de-a lu ngul spindrii) .r C. mesomelas din Africa de sud. Dl E. Layard m5 informeaz[ c5. a vdzut un ctine cafrn care semdna foarte mult cu un ciine eschimos. In Australia, dingoul este atit domesticiL, ciL $i silbatic ctt toate cd se poate ca inilial acest animal s[ fi fost introdus de offi, totugi el trebuie considerat aproape ca o formfl endemic[, c[ci resturile lui au fosL g5site la un loc crl resturi de mamifere displrute gi intr-o stare similard de conser\rare. astfel incit introducerea lui trebuie si fi fost foarte
veche
2?).

Din aceasLh asemflnare a ciinilor semidomesticili din diferite !5ri cu speciile silbatice care vieluiesc inci acolo - din ugurinla cu care ei se pot incnrciga - din fapLul c[ szilbaticii preluiesc atit de mult chiar animalele semiimblinzite - precum gi din celelalte motive men{ionate anterior, care far.orizeazd dornesticirea ciinilor, rezultd c5 este f oarte probabil ca toti ciinii dornestici din ltrme sd se tragl din doui specii bine definite de lupi (C. Iupus $i C. latrans) gi din dou5 sau trei alte specii indoielnice (lupii enropeni, indieni gi nordafricani) ; din cel pulin una sau doud specii de canide sud-americane, din mai multe rase sau specii de gacali ; gi poate dintr-una sau mai multe specii dispdrnte. Cu toate cd este posibil pi chiar probabil ca, introdugi fiind intr-o lard oarecare gi cresculi acolo timp de multe generatii, ciinii ciornesticili sd doblndeascd unele dintre caracterele proprii canidelor primitive din lara respectiv5, cu greu ne-am putea explica in acest fel cum au dat nagtere acegti ciini in aceeagi tari la dou[ rase semS.nind cu douir din speciile ei prinitive, cum sint cazurile prezentate mai sus din Guiana gi America de Nord "). Nu p of fi adu se obiec{ii pdrerii ci, prin faptul ci mai multe specii de canide all fost domesbicite de mult, aceste animale se irnblinzesc cu greutate; au fosb de altfel prezentate date cu privire la acest subiect ; pot adduga irrsl c[ puii de Canis prtmoeuus, din India, au fost imblinzili de dl Hodgson2e); ei au devenit sensibili la mingiieri gi au manifestat tot atita inteligent[ ca gi orice ciine de agrement de aceeagi virst[. Dupd cum s-a arltat deja gi dup[ r:Lrr]r vom vedea mai jos, nu exist5 o deosebire prea mare intre obiceiurile ciinilor domestici ai indienilor nord-americani gi ale lupilor din acea tard ; la fel inlre ciinii paria din Orient pi gacali sau intre ciinii care s-au silbirticit in diferite regiuni gi diferitele specii naturale ale familiei. Obiceiul de a ldtra, care este aproalle universal la ciinii domestici{i, formeazd totugi o exceplie, ea necaracterizind nici o specie sdlbatic[ a familiei, cu toate c5 amfost asigurat c5, in cee.a ce-l privegte pe Canfs latrans din America de Nord, acesta emite un sunet care se apropie mult de ldtrat. L[tratul este ins[ dupl scurtl vreme
27,; Sehvyn, Geology ol Victoria, Journul ol Geolog. Soc., vol. XIV, 1858, p. 536 ;i vol. X\:I, 1860, p. 1-18; gi Prof. II'Coy, in Annals and Mag. ol Nat, Ifisl. (seria a 3-a), vol. IX, 1862, p. t47. Dittgottl sc deosebe;te de ciinii din insulcle centrale polineziene. Dicffenbach obselv6, (Trauels, vol. II, p. 45) cn gi ciinele incligen din Nona Zeelandi se deosebegte de dingou. ?8; Aceste ultime observalii constituie, cred, un rispuns suficient unor critici ale d-lui Wallace asupra oliginii multiplc a ciinilor', prezentatd in Principles of Gtologltl de Lyell, 1872, vol. II, p. 295. 2') ProceedirLgs Zoolog. Soc., 1833, p. I72, \'ezi de asemenea, despre imblinzilea lrrpului colnun, L. Lloyd Sctrrttlinauian aduentures, 1854, vol. I, p. -160. In legirturi cu ,sacalul, vezi plo[. Gervais, Ilist. Nal. XIcLmnt., vol. II, p. 61. Despre agllara clin Paraguay, vezi lucrarea lui Rengger.

llicrcluL dc ciini aLurtci cincl sc siilbiilicesc gi este repede reclobindit cind sint clin rlou donresticili. Cazul ciinilor silbatici de pe insula Jnan F'ernandez, care au der,enit mu!i, esle deseori citat gi existfl motive sh se presupun[ to) c[ mulenia a sul'venil in clecurs de treizeci gi trei de ani. Pe de altfl parte, ciini Iuati diu aceastir insuli cle Ulloa gi-au recdpltat cu incetrrl obiceiul de a l5tra. Cincl au fosL adrigi in Anglia clini de Mackenzie-river de tipul Canis latrans, nu au inr'5{aL nicioclaLi s[ latre cum trebuie, insd Lrnul niscut ln Gridina Zoologicir 31) ,,$i-3 flcrit auzit lltratul tot atit de tare ca oricare alt ciine de aceeagi virstii gi talie". Dupil prof. Nilssons2), un pui de lup crescut de o c5!ea latr5. I. ['eol'l'ro-v Sainl-Flilairer a prezentat un gacal care llitra pe acelali Lon ca orice ciiue cornLln tt). O interesantl clescriere a unor ciini care s-au silbirticit pe iusula .Iuan cle Nova clin Oceanul Indian a f ost prezentat[ cle dl (i. UlarkeBa; clupr"t ciLeva lrrni cle captivitate,,ei igi pierduser[ complet facultabea cle a lil-ra ri nu avc'au nici o inclinalie de a se asocia cu alti ctini gi nici nu ulu rcdobindil ll"rtratul". Pe insuld,,,ei se adun[ in haite mari gi prind pi,rsirri de mal'e cu toL aLiLa indeminare ca gi vulpile". Ciinii sdlb5,ticiti din l,a Pla[a llu au clcvcniL rnr.r!i, sint de talie mare, vineazi singuri sau in haite gi sapir vizuini pertLnr puii lor35. tri se aseamdnd prin aceste obiceiuri cu lupii $i cu $acalii, r'inincl singuri sau in haite gi sipind vizuini 36. Pe Juan Fernandez, .Iuan de Nova sau la Plata, acegti ciini sdlbfi,tici{i nu au clevenit uniforrni la culoare 37). Ciinii sllbltici!i din Cuba sint clescrigi de Poeppig cra fiind aproape to!i cle culclare cenupie, cu urechi scurLe gi cu ochi albaglri deschis. Col. IIanr. Snrith spunc 38) cir la St. Domingo ciinii silbdtici[i sint foarle mari, ca ogarii, de o culoare'uniformd, albasLr[-cenugiu deschis, cu urechi rnici gi ochi mari, cirpnri deschis. Dupir cum sinb'informat de dl P. P. King, chiar clingorrl silbatic, cli toaLe cir este de nrult naturalizaL in Australia, ,,r'ariaz[ consiclerabil la culoale", iar un dingo jumltate singe crescut in Anglia 3e) a ar[Lat o Lendinlri cle a sipa vizninfl. f)in cele ciLeva fapte cle mai slls vedem c[ reversiunea la stare:t shlbaLicir nu clir nici o inclica{ie in privin{a colorituh-ri sau a Laliei speciilor parentale ini{iale. Inlr-o vrerr}e speram toLugi ca un fapt in leg[tur[ cu coloritul ciinilor tlomeslici sir fi puLtrb anrnca o oarecare lumin[ asupra originii lor; astfel, nrelitir s[ fic nicn{ionaL faptul c[ coloritul urmeazil anumiLe legi, chiar' in cazul unui animal clornesticit de atit de mult timp gi atit de complet cllrn
30.)

31) 3e)

l1 nrai 18613, p.7. 341 -lrirtcl.s und )ILrg. of l'al. IIist., r'ol, X\', 18,15, p. 1-{0. 35.1 .\ztrla, \totlutlcs tlurts l'.lmir. lIdrid.. r'ol. I, p. i381 ; rlescriclca sa este pe dcplin confilnratri cle Ilenggcr. (luatt'cl'ages vorbrqtr tlcsprt'o cirlca atlusri tic ltr Ierusalitn in Franfa, care ;i-a sirpat o vizuinii in care a fritat.
r.ol. 1, p. 01 7. rz; \'t'zi I'ot'1rpig, lLeist irr Oltilt, r'ol. l, p. 21)() ; G. (llarclic ca rnai sus; 5i Itengger', 1t. 155. 38.; t,iinii, \'ut. Libruty, \'ol. \, p. 121 ; un ciiue cnc'letnic sucl-amelican pare sir se fi sirlbirticil irrsrrli. \-czi Gosse, ,lurrtuict, p. i3J0. 3e) I.ott, I)ttrrttslir;uled'\r'tirrttrLs, p. 650.
-\'rrlrrrrTr,.srititltlc Ite trlscltl utttls,

331 q)tratrcfages, S'oc. 11'.lcclintat,,

Ilorrlin, in .1Iinr. ltrise.rtIds ltur diuers .siru:utl.s, vol. \'I, p. 3.11. \laltin, tlislrtrq c,l tlrc I)o11 , 1t.7-1 (litat dc L. I.lovrl, in Flcld ^S7rorl.s ctf Nortlt rtl Enrope, vol. I, p.
.

1387.

\-t'zi -1)iscottrs,,li.r',rrr;.silitttt rlts -Iirrc('s Ottnines:, 1tt(i5, yt. 13. s61 lli ltgiitrrrrr ctr lupii carc supir vizuini, vezi Ttichartlson, ]iuuna Ilorcali-Antericancr, p. 6-l ;i

13echstein,

1te aceasti

ASCENDENTA LOR

()J

esLe ciineie. Or.iclrei t'iise i-ar ailai'[ine, ciinii negri cLl picioare brun-l'ogcatc au aproape invariebil o liati brtin-t'o$cat5 pe collurilc de sris pi interioare ale fiecirnri oclti, iar btlzcle lt'sirrt in general tot zisLfel coloraLe. Nti altl I'iizrrt clecit dotlil excep[ii la aceastri regtili, anume la ul] cc-rcker,:i la un tcrier. Ciinii cle cttloare cafeniu-dcscltisir ari deseori o pati cafcniri-g5ibi;ie rnai c,leschis.i cleasupra ochilor; tineori paLa csLe alb[, iar la un Lcrier metis pala este neagrit. Dl \\/:,ring a biner-oit s[ examineze pentru minrr cincisprez.ece ogari dintr-o crcsclLcirie dir-r Sriffolk; unsprczece erau negri snu n..g.ti cu alb,'ia1 pt"r[a{i, gi acegLia nu a\-e:.Lr pr'tc ocul:ire; trei erau insir logca-[i, iar unul r)l.rl cle criloare albrstt'u-ardezic Si ace.stia pa Lru av)au pcte de cuioare inchis{ deasripra ochilor. Cu toate cir tiucori pr'[ele se clu'bsebeau la culclrirc, cle prczentart o ptrteruicit tendin!5 de a fi brun-rogcate; aceasil se dor.ecle$Lt: Plitt_ {'apttll c[ an] r.t"izt.t pal.ru cockeri, un prepelicar, cloi ciini ciobllegti cie Yorkshire, tin ntetis mare gi ciliva copoi pclilrtr-r'inILoare'a cle r.ulpi,.,-r. eral to{i colora[i in a]b ;i negru, fird nici o urnrl cle culoale br.rin-r'ogc:ilir, afarir de petelc de deasupra ochilor gi uncori ptrfin pe picioare. AcesLe din ur-1rii cazuri 5i nrulte allcle aratfl c]ar cd culoarea picioarelor gi a petelol oculare sint intr-o oarccal'e corela{ie. Am observat la diferite rase ficcare gracla{itr, de la irltreaga falir bt'tin-rogcatir pinir la tin cerc coniplet in jului r"1-, ".hilur pinir la o patri minttsctlil de-asupt'a collr-rrilor int.erioai'r.r gi de sus. Peteie 1par. la diverse strbrase de tericri gi de coclieri, la prepelicari, la ogari dcr 4iiciite neamtlri, inch-rsiv la ogrinil gernran pentnr vinltoarea de b11rsiici care seanlittti ctt btlsetlil; mai apar la ciinii ciobirncgti, l:r un mctis ai clipii pririlli rlr i,\'ei,tl tiici l:t'cic 1lcte, la un btildog pur (cu toate ci irr acesL cttz peleie cr.iil aproape allle) 5i, irr finc la og:rli ldar veritabilji og:rri negli gi bprn-iogcali sipt extrettr de rari; tottigi dl Wt.r'rvick rn-a asigtrraL cir rrn asemencit ciile ri ltiab parLe la ctirsele dc ciini Calcdonia.n Champion din aprilier 1860 gi cra,,colorat exact ttt tin terierr ltegnl ;i bl"un-r'o$caL". AcesL ciinc, srlLr un altul dc ex:rct aceeagi culotll'e, a alergat ia ScoLlistrNational Chib, la 21 lrartie 1.365, $i a.firi cle la dl tl. I\'I. Ilrowile cir,,nri cxista nici un rrjotiv, nici clin parlca tatiiliri 5i nici din pa_rlca manrei, penLrtr apari{ia accstei culori neobignt,il-c". La llEiirlrigLra mea, dl Srvinhoe a exantinat, la Aroy, ciinii clin China gi a rerprrcr.i- crtrriptl un ciine ctifeniu cu pete galbcne deasupra ochilor. Colonelul l{. SniiLh r{r) ne inf5{igcazir un sllperb dog ncgnr tibelan cu o dungi bnrn-rogca[ri cleasslrllt ochilor, pe picioa-rc gi pe fllci ; $i, cer)a ce este ntai neobignriit, el nc inLi,tiSeaz[ pe Alco, srltl ciinele domestic indigen din Mexic, ca fiincl coltrraL ncglu c_u a_lb 5i cll inele inguste brun-rogcate in jurul ochilor. L.a expozi{ia cle ciini din Londra, din ntai 1863, a fost expus un aga-zis ciine cie pdilule cliir noi'tlvestul lVlexicLlltti carc aYea de-asupra ochilor pete de Lrn brun-rogcat cleschis. Apari[ia acestor peLe brun-rogcate la ciini de rase atit de clifcrite, care Lrrliesc in diferite pirli aler Iurrrii, consLituie un fapt foarte reruarcabil. Vont veclera ulLcrior, in special in capitolul dcspre ponrmbci, cd pall,icularitil{ile culorii sint puternic ercditarc, gi c[ deseoli e]er ne ajritir s.i dest,r,perirn fortnele prinriLive ale raselor noristre domcsl-ice. in coiisecirilii, cliicir \rreo specie s[lbatic[ de carijde ar fi prezentat in mod distinct petcle brunay I'he f'nlrrra//sl Librurg, I)ogs, vol. X, p. 4,
3 1|).

c.

1602

CIINI

ro$cate de deasufrra ochilor, s-ar fi putut sus{ine c[ aceasta a fosL forma parentald a aproape tuturor raselor noastre donlestice. Examinind ins[ multe plange colorate 5i intreaga colec{ie de piei de la British N{usenm, nll am pltut gesi nici o specie cu asemellea semne. Este fdr[ indoialS posibil ca vreo spbcie diJpdrutd sd fi fost astfel coloratd. Pe de alt5 parte, privind diferitele ipecii, pur. sd existe o corelalie destul de clar[ intre picioarele gi fa{a colorate biunrogcat gi mai pri{in frecr-enth intre picioarele negre gi fa{a neagrl ; gi aceasti regulI general[ a coloritu]ui explicS, intr-o anumitd rnislr5, cazurile de corela{ie dintre petele ocrtlare gi crtloarea picioarelor, prezentate mai slls. De altfel, unii gacali gi unele vulpi ca C. .mesornelas, C. atireus gi (judecind dupd desenul col. H. Smith) _C. aloper Si C. thaleb au o urmfl de-inel alb in jurul oclrilor. Alte specii ca C. uari"egatus, c.inerea'uariegcttus pi luluus gi ca dingo-ul sdlbatic, all o urmd de linie netigr[ deasupra col{ur]ilor ochilor. Sint deci lnclinat si conchid cI tendinla de aparilie a petelor hrun-rogcate deasupra ochilor la diferite rase de ciini esLe analogd cazului observat de cdtre D.smarest, pi anume : atunci cincl la Lln ciine apare intr-url oarecare mod culoarea alb[, virfrrl cozii cs[e intotdeauna alb,,,de manidre a rappeler la td,che terminale de mdme couleur, qlii caracterise la plupart des Caniaes sauvages" nt). Am fost totu;i asigurat de dl Jesse cd aceastd regul5 nlr se menline In mod invariabil. S-a obiectat c[ actualii noglri ciini domestici nu se pot trage din lupi satl din gaca.li, deoarece au perioade de gesLalie diferite. Presirpusa dif;ren!5 se bazeazd, pc afirmaliile lui Buffon, Gilbert, Bechstein gi allii, dar acum se gtie cI acestea sint eronate. S-a constatat cd la lrp, gacal pi ciine, perioadele concord[ cu prevederile noasLre, cu toate cd deseoii e]e sini intr-o oarecare tndsurl variabile n'). Tessier, care s-a ocupat indeaproape de acest strbiect, admite o diferenlri de patru zile la gestalia ciinelui. Rev. -W. D. F'ox mi-a prezentat trei cazvri urrn[rite cu grij5 ale Llnor clini de vin[boare scotieni, la care c5leaua a fost irnperechiat[ o singurh clati ; nelinindu-se seama de aceasld zi, dar socotind-o pe aceea a f5ldrii, perioadele au fost de cincizet:i 5i nou[, gaizeci gi dou[ gi gaizeci gi gapte de zile. Perioada medie este de Saizeci gi trei de zile, ins[ Bellingeri afirmi cd aceasta se aplicd numai ]a ciini mari, la rasele mici fiind intre gaizeci gi gaizeci gi trei de zile; dl Eyton, care are o mare expelien[[ in materie de ciini, md informeazd de asemenea ci timpul poate s[ fie mai lung la ciinii mari decit la cei mici. F. Cuvier a obiectat ci gacalul nu ar fi fost domesticit din cauza mirosului s5u nepl5cut; sirlbaticii nu sint tns[ sensibili in aceastd priyilld. Intensirr.; Citat clc prof. Cervais,

trei cle zile indicati de Br.rffon se cxplici uqor pritr fai-rLtrl cii in curs clc ;:tispt'czcce zile ciileaua s-a impcrechiat rle rnai multe ori (Phil. Transact., 17g7, p.353). Ijutrter a conslatat cir gestalia unni rnctis clin lup gi ciine (PItiL T'rtrnscLct., 17Eg, p. 160) a fost aparent cle gaizcci 9i trei de z|lc, clcoalcce animalelc s-att intperechiat clc mai multe ori. Perioacla de gestalie a unui rnetis dintre ciile gi gacal a fos tde ciucizcci gi nouit de zilc. F. Cuvier a constatat ci pei'ioacla de gestalie la lup (Dict. Class. d'Hist. '\'ttl., vol. l\r, 11. 8) cste cle cloui luni gi citcva zilc, ceca ce concordir cu cea a ciinelui. Isici. G. St.-Hilaire, care a discrttat intrcaga problemti - gi dc la el citez pe Bellingeri, - afirmi (fli.sl. Nat. GCn., vol. III, p. I72) ci la ,,Jardin tles Platltes" s-a constatat la gacal o perioadd cle gestalic intre gaizeci gi gaizeci qi trei de zile, exact ca Ia ciine.
E;i

o') J. Iluntcr arati ci pcrioacla inclclnngati de ;aptezeci

I/isf. Nal.

JlIantrn.,

vol. II, p.

66.

ASCENDENTA LOR

35

tatea mirosului difer[ la diferite neamlrri de gacali as) ; gi colonehil H. Smith sLabilegte o imp[rtire pe secliuni a grupului pe baza unui singur caracter, acela al mirosului urit. Pe de alL[ parte, ciinii - de exemplu terierii sirrnogi gi netezi - se deosebesc mult in aceasti privintd gi dl Godron afirind ,,cI aga-Itumitul ciine tnrcesc golag miroase mai puternic decit alli ciini. Hrdnindu-l cu carne crttdd, Isidore Geoffroy *) a dat unui ciine acelagi miros ca gi acela
Pdrerea dupd care ciinii nogtri se trag din lupi, gacali, canide sud-americane gi alte specii, implicil o dificultate clr mult mai irnportantl. Judecind dup[ o analogie foarte generaltzatd., dach aceste aninrale ar fi fost reciproc incrucigate in starea lor nedornesticit[, ele ar fi fost intr-o oarecare mlsurir sterile, gi o asemenea sterilitate t'a fi admis5 ca aproape sigur[ de toli aceia care cred c[ fertilitatea sc[zutd a forntelor incrucigate este un criteriu infailibil al deosebirii de specii. Oricunr, aceste animale se menlin disbincte in lirile in care locuiesc in comlrn. Pe de altd parLe, toli ciinii domestici despre care se presllpune aici ci se trag din nrai multe specii disLincLe sint dr-rpi cibe se gtie, reciproc fecunzi. I)ar, a$a cum bine a remarcat Broca ab), fecunditatea generaliilor succesive de ciini metigi nu a fost niciodati examinat[ cu aten{ia socotitd indispensabil5 cind speciile sint incrucigate. Pulinele fapte care duc la concluzia c[ afinitlfile sexriale gi capacit[{ile de reprodricere diferd la diversele rase de ciini, atunci cind sint incmcigate, sint urmirtoarele (ne{inind sean}a numai de talie, care poaLe face inmullirea dificilS): ciinelui Alco ntexican aG) ii displac ciinii de alte neamuri ; acesta insI, dLrpfl cif se parr, poate sir nu fie o afinitate strict sexual5,. Dup[ Rengger, ciinele golag indigen din Paraguay se imperecheazl, mai putin cn ciinii europeni decib se imperecheazd, acegtia intre ei. Se spune c5 in Germania ciinele Spitz se imperecheazd mai bttcuros cll vulpea decib cll alte rase de ciini ; de asemenea, clr. Hoclgkin afirmd c[ in Anglia o femel5 de dingo a atras rnasculi cle vulpe silbatic5. Dac[ se pozrte avea incredere in acesLe ultime afirmalii, erle dovedesc un oarecare grad de diferen![ sexual[ ]a rasele de ciini. De fapt insi, degi ciinii nogtri domestici se deosebesc atit de mult prin strucLnra lor cxterioard, sint mult rnai fecunzi in imperecherile intre ei decib au fosL __ dupir cite avem motive s[ credem - presupugii lor ascendenli sdlbatici. Palias preslrptrne a?) cd o domesticire indelungati eliminl acea sterilitate pe carc ar fi prezentat-o speciile parentale dac[ ar fi fost nnmai recent capturaLe. Nu s-a inregistrat nici Lln fapt precis care sh sprijine aceast[ ipoLezi ; dovezile in favoarea clescenclen{ei ciinilor nogtri domestici clin mai multe tulpini silbaticer lmi par ins[ atit de puternice (independent de cele dabe de alte anirnale clonresticite), inciL sint tentat sd admit aclevlml acestei ip oteze.
Yczi Isid. Geoffroy St.-IIilaire, Hisl. l{at. Gin., vol. III, p. I12 desprc mirosul gacalilor'. CoL I{am" Snrith, ln iYaf. Lib., vol. X, p. 289. ec; Citat de Quatrcfages in lJuIL Soc. tl'Acclimat din 11 rnai 1863.
a5) JourruLI cle plrysiolr.gie, 43)

al gacalului.

vol. II, p.

385.

Vezi excelenta descriere a acestci rase fdcutS: de de R. Ilill in lucrarea lui Gosse, J<LttttLicu, p. 1338; Iiengger', Sciitgetiere uon ParagLLa1J, p. tSg. In legiiLuli cu ciinii SpiLz, vezi Bcchstcin, Nalurgesclt. Deutschlunrls,
1Sr-t1, vol. I, p.638. Despre cornunicarea dr-lui Ilorlgkin fi.cuti la Brit. Assoc., vezi The Zoologist, vol. lV, pentlu 1845-1846, p. 1097. 477

46)

Acta Acad. St. Petersburg, 1780, partea a 2-a, p. 84 qi

1tt0.

CiINI

Ca rlrntrire a teoriei descenclen{ei ciinilor nogtri domestici din mai multe: specii silbatice, se mai ive$Ler o altl dificullate, strins lcgati de cea cle mai r.rs, gi care constl in fa.ptul cir ei nu par sI fie perfect fecrtnzi cu prestipugii lor. strdmo"si. Etpericn{a nu a fost insl incercatS in mocl absolut, corcct. intr-adevir', ciinele ringuresc de exernplu, cal-e seantdni ca aspect cxberior' atit de mult cll hipul europeen, ar trebtii incrucigat ctl accsb ltrp, iar ciinii paria din India crl hrpii gi gacalii indicni; tot astfcl gi ln alle cazrtri. SteriiitaLea foarte recius.i intre anunti{i ciini lupi sau alte canide este clemonstratir "*i cle s5]baticii care i;i Cau cstcneala s[-i iucrttcigeze. Bu{fon a oblintlt patnr generalii sriccesive din lup gi ciinc gi metipii eratt perfect fecunzi a8). {ai iecenb ins[, dl Flourens, ca rezultat al ntinteroaselor sale experieu[.e, stabilegte irr mod pozitir', cir hiblizii dinlre lup gi ciine, incrttciga{i tnter sc, devin sterili la a treia gener:r{ie, iar cei tlintre gacal gi ciine la a patra generalie nn).

Aceste animale erau insti in c:iptivitate stricfir $i, driltii cttln \roltl vedea intr'-un ca.piLol r,iitor, nnilLc. animlrle sllbatice devin intr-o oal'ecaI'e nllYlsrtt'i sterile prin ci.rpLivitate sau chiar corrrplet stcrile. Dingoul care se lcp-rodttctr liher in Arist.r'alia crl ciinii ncgtri in,porta{i, nu sc rept'oducc in,,Jardin tles Plantes" chiar rlup.i incruci$Iri rcpcrtate50). Lnii copoi clin Africa central[, adugi in Angliar de maicnil Denltam, ntl s-alr rcprodrts niciodat[ Ia Tc.,wer of Lc;ndon ut) gi o Lendin{ir sinrilarir la sterilitate ar putea fi transmisi dcscendentilor hibrizi ai unui aninial siibaLic. Reicse, de allfel, cir hibrizii din experien{ele r'llui F-lonrcns el'au intleral:lroape c:ollsanguinizati in decttrsrtl a Lrei sau patru genera[ii gi acest fapt fiu'ri incloiakl cI a sporiL tendinla spre sterilitate. Acum ciliva ani arrr vlzrit iir ci',p Livitate la Gridirta Zoologic[ din Lonclra o femciri hibriclir dintr-un ciinc engltzcsc gi un gacal, carc _- chiar in aceastil prirnii gcncrzr{ie - r'r'a atit, cie stelili, incit, dupl ctlm am fost asigurat dcr pdzitonrl ei, nu prezcnta pe cicplin nici pcrioadele specifice de mt ; acesta era insri cu si.qriran{ir Lrn ciiz erxceptional, deoarece au cxistat ntllrel'oase cazuri tle hihrizi fc'crrnzi dinLre aceste aniniale'. In aproape Loate experietrtele asupra inclrcirirrii cie animale existir :itit clc nrrilter niotive de incloitill, incit 'stc extrcm dc g-r'eu sii se ajungl la c) concluzie pozitivd. S-ar pirrea tolugi cir aceia cal'e crctl cI rasele noaslrc cle ciini se trag din mai multe specii Yol' trehui sl"i admitii nu numai cii citipil tin Linrp indeltlngat de dorncsficire dcscendenlii lor igi pierd in general cll totril tendin{a spre sterilitate clnd sint incntciga{i intre ei, ciar gi cI, intre annmite rase de ciini gi presupugii lor slr5niogi ini{iali s-a plstraL san chiar s-a clobindit un annntit grad de sterilitate. In ciuda clif icrilt[{ilor privind fecunditatea ar[tate in ultimele cloud paragrafe, dacX ne gindinr la ilriprobabiliLatea inerentit ca in lumea intrcagi omul
esl I)l Iltgca tt alitirt (.lt,urutLI ic pltysiult.rTlc, r-ol. II, p. ll5:i) ci cxpct'icnIele ltti l]rtffon au fost tleseori drrnatrtrate. Ilr.ocn a stt'iris (p.:ll0 :J{}5) tnulte faptc dcspt'c fccttt-tclitatca ciinilor, lrtpilot'9i ;acalilor incrucigaIi. 4s) I.( lcr fu,rtqdt:ili luintLritrt', tle rll I'loulcns, 1855, p. 'l Jii. IJI Blr-tli spune (Indian Sportittg Reuiew,

vol. II, p. 137) crj:r lizut in Inclia nrai rnulli hil-ilizi tlin ciini-par-ia;i;acali, prcctlllr si dirl ttnul rlitttt'e acc;ti hii-rrizi;i 11 lcr.it'r'. I:xpclicnIclc lui ]Irintcl asuplt'r ;acalului sint binc cuuoscttte. \'czi tlc [Isetncnea Isitl. Gt:oflro] St.-Ililaire , I Iisl . .\-rr1. (iy'rr., r'ol. I IT, 1'1. 217, c'rrrc lorbe;tc dcspt'e clcsccudcn{ii hiblizi ai gacaltiltti ca perfcct
fccttnzi tirnp tle tlci gcnclaIii. so; i1 baza arrtolitlIii ]ui F. Cuvit.r', r'itat irl Geschichte cler ,\'ctlur a hti ilt'onn, vol. II, p. 1(il. sr; \\-. O. I-. -\laltip, IIisttml rtf tlrc Dtry, 1845, p. 2011. l)upi tnttlttr obscrva!ii, dl Philip Ir. inforrneazi cir dingoul gi ciinii euloltcrni sc incrttci;eazit dcseori itr Auslraliil.

Iiing mi

ASCIJ,\ i.)E-.\TA I-OR

fi domesticit numai o singurf, specie clintr-tin grup atiL de rispindit, atif dc ugor de imhlinzit gi attt de folositor ca acela al canidelor; dac[ reflecLim apoi asupra extrernei vechimi a diferitelor rase gi mai ales asllpra ntarii asenrlrriri __ atit in struclura exterioar[ cit gi in obiceiuri - dinLre ciinii clomcsl"ici din diferite ![ri gi speciile silbatice existente inc[ in aceleagi tirri, balanla dovezilor inclinS. puLernic tn favoarea originii mulLiple a ciinilol nogtri.
sd

oe clixt. Dac[ diferitele t'asc se trag clin mai multe tulpini silbatice, deoscbirile dintre ele 1tot, trviclent, fi r:xplicate par{ial prin cleosebirile dintre speciile lor parentale. I)e c'xemplu, forma og:rlrrlui poate fi explicatri par{ial plin faptul cir acesta se Lrage clin vreun animal ca zveltul Cani"s sfncnsfs abisiniatt u'), cu botul sitn alungil. ; de aselnenea ciinii rnai rnari s-ar trage din lupii mai mari, iar ciinii mai mici pi nrai ugori din tacali. Si astfel poatc c[ ar fi posibil sr"r ne explicflm anurnite deosebili consfitulionalc :ii climatice. Ar fi ins[ o ma.re greEealfl sri presupttnem c[ Itu a existat, in afari cle aceiisLaut) un g-rad apreciabil de r.nriatie. Inclucigirt'ea reciproc[ a diferitelor Lulpini sirlbaLice initiale gi a rasclor.formatc ulterior a sporit probabil nutn[rul total de rase gi - clupii crrm vom vcclea indat[ _- Ie-a trro6ific:at considcrahil pe unele dinlre ele. Ntr putcm explica insl plin incntci$are oliginea tlnor fortne trrtrenre pur singe ca ogarii, copoii, bulclogii, coclierii Blenheirn, terierii, pckinezii ctc., clecib clacl admitern c.1 au exisLaL cinclva in natur[ forine tot atit. rle puternic caracteltzate in aceste cliferite plir"inlc. Aproape nimeni nu a indrirznit ins.-r si,r plesupunii cir asenrcnca forrnrr llenaturale att exislat s:ttt au putut c-rista intr-o sbare sirlbaLicri. Comltarate cu toli ntetnbrii cunoscu{i iri familitri (,antdae, ele Lr[deazia o origine distincl[ gi altormalii. Nrr se cunoagLe nici un ca7. cind ciini curn sint copoii, cocherii, ogarii veriLabili sir fi fost cresctrli dc silbatici; ei sint proclusul unt'i indeltrngaLe civiliza[ii. Numirrul raselor ;i srrbrasclor de ciini este mare; Yottatt, de exetnpltt, descrie cloirS.sprezece nearnuri de ogari. Nu voi itrcerc:r sti cnum[r sau sit descriu r-ariet[lile, crici nrr ne ptrtem da seanta in ce Inr"tsttr'fl deosebirile dinbre cle sint datolite varialiei gi in ce mlsur'[ faplului cit se trag din difuite Lulpini sLrtimoqcgli. Ileritir s[ menlion[rn ins5 pc scurt ciLer.a putrcte. Incerpind cu craniril, Culier a recunoscut sa) c[, in ceea ce privcpte f ot'nta, cleosebirile sinL ,,pltts fortes que celles d'ancrines espcces sau\ra.ges d't;n rnnie genre naLurel". Pt'oporliilc diferitelor oase, curJrura nlaxilanrhii infc'rior, pozilia condililor fa!.l tle plantil dinlilor (pe care F'. Cuvic'r "si-a bazaL ctrasificalia sa), iar la clogi forma prelungirii posterioare a maxilarului ittferrirtr, apoi fot'tna arcaclei zigontatice gi a fosclor tentporale, pozitia regiunii occipitalc, Ioate acesLea variaz[ cottsidcrabil es). Diferenla clintre climensiunile creierului ciinilor apar{inind raselot' mari ri mici ,,este ceva prodigios".,,Crciet'ii uuola dintre ciini sint inal{i gi
DEosEBrRrr.E DINTRE DItrERTrELE RAsE
5r) iltii-lpcl, I'r,uc lltirl,ellicre u(tit .1/,r/r;.sirricn, lfiliir 1fi lt; : )ltrrtttnii",I). :i1), pl. \lrrsruur ttn cxert'tplul clitt act'sL fnttttos attiutal. 53; (, ltial I'allas acllnite accnsta; vczi tlctct ;l<'tLd. SI. I't1,:r.:1'ttr'.r7, 17[i0. p, l;13.
54;

\ l\'. l:xistit lu llt'itislt

t.ital dc I. Geofflol', ,l1rs1. I'nl. Cdtr., r-ol. III, p. 153. p. ii37; (iorh'ott, 1ic I'a:;1,2.s, vol. I, in 'lnnrrlcs drt IItt:,it:m, r'ol \\'lII, II. Srrrillt in Aal. Liltrarq, r'ol. I\, l). l(t1. \-ezi clc asclltcltca utrrlc oirselratii ctr plivire la trirrirri la arrrrrtritc lacr ilr.' 1tle1. 13iancgrti, Lrt Llti,tric tlartlitrirrtrtt', 1'\; l, l). 2;1).
ss; I,'. (-uvier,

1r. 13.12:

gi

col.

dcgcttcrarea cra-

roLunji{i, pe cind zri alLora slnt scunzi, lungi gi strim{i in partea anterioar5". I-a acegtia din urmi, ,,lobii olfactir.i sint vizibili pe aproximativ jumitate din intinderea lor, cind creienrl este prirrit de sris ; la alte rase ei sint ins[ complet rcoperi{i cle emisfere" uu). In mod normal, ciinele are $ase perechi de molari la nraxilarul snperior li gapte la cel inferior; dar mai mulli naturaligti au vdzut o pt'reche suplimentar[ ]a maxilarul superiors?), iar profesonrl Gervais spune c.{ cxislir ciini,,QUi ont scpt paires de dents supdrieures et huit infdrieures". De Blainr,illess) a dat amdnnnte complete despre frecven{a acestor abateri de la numtlrul clin{ilor', ar':itind ch nu intotdeauna acelaSi dinte este supranumerar. Dupti I-I. Miillrun), la rasele cu botul scurt molarii sint oblici, pe cind la rasele cu botul hing ei sint agezali longitudinal, cu spa{ii intre ei. Ciinele golag, aga-nrrntitril ciine egiptean sau turcesc, are denti{ia extrem de deficient[ 60), iar uneori nu arc clin{i cle loc, cu exceptia untii molar de fiecare parte. Acest fapt ins5, cu toate c[ este caracteristic rasei, trebuie considerat drept o monstru ozitate. Dl Girard 61), care pare si se fi preocupat lndeaproape de acesL subiect, spune c[ pcrioada apari(iei din{ilor perrnanenli se deosebegte la diferili ciini, fiind mai timpririe la ciinii nrali. Astfel, la dog dinlii adulli se formeaz[ la patnr sau cirici ltini, pe cind la cockerperioac'!a dcpdge;Le uneoli gapte sau opt luni. Pe der altri parte, ciinii de talie mic[ slnt maturi la virsLa cle un an ; cind gi femelele respectir.e tru ajnns la virsta optirnl pentru reproclLrccre, in timp ce la aceast[ virsti, ciinii ntari ,,sint inc[ in stadirii copiliiriei gi le trebuie de dou5 ori rnai mult {,imp^ pentnr a-$i realiza propor[iile" u'). In leglturl crl diferenlele minorc nu esLe necesar s[ sprli]em prea multe. Isiclore Gcoffror,a arltat 63) cr"r, in privin{a dirnensiunii lor, unii ciini sint de gisL'ori mfii lungi (coacla fiind exclusir) clecit al{ii, gi c[ raportul dintre lunqimca gi inil{imea corpului variazi intre o dat[ pin[ la de doud ori gi o dat5 pinl lar cle aproape patnr ori. La copoiul scotian pent,ru vinitoarea de cerbi eristd o deoscJrire izJriloare inLre talia masculului gi cea a femerlei6a). Oricine gtic cum t'iiriazir dimensirinea rlrechilor la diferite rascr, gi cunl, o dat[ cu marea lor dezvoltrtrt', mugchii sc ntrofiazYa. Anurnite rase de ciini sinl, descrise ca avincl o cutii adincir intre nirri gi buze. Dup[ tr. Cuvier, pe a cirrui auLoritate se bazeazir rrlLimele douii afirrna{ii, r'erl-ebrele caudale variazd ca numflr; atib la vitele engleze$ti cit gi la unii ciini ciob.{ne$ti, coada este aproape absentS. Marnelcle varia zd ca numirr intre gapte gi zece ; dup[ ce a examinat 21 de ciini, Daubenton a glsit opt cu cite cinci mamele de fiecare parte, opt cu cite patnr de fieuu) Dr. Burt \\'ilder, Amer. A.ssr;c. Achtuncement ctl Sciertr:r, 1873, p. 2li(i $i 2:t9. 67) Isid. Geoffroy St.-Hilaire, Hist. rles onontalies, 1.3132, vol. I, p. ti60. Gervais, 11r.sl.

vol. II,

1855, p. G6, De Blainvillc (Ostd.ogruphie, Clunirlctc, Cc ambcle pirfi.

p. 137) a vizut

r'le ascmenca

.lfcl. dcs mttnrnilirts, un molar suplimcrntar

5\

AsrcoQraphie, Ccuticlae,

p. li\i.
al unrria dintre

actlti

asl Wtirzburger nlcdizin. Zeitsclvilt, 136t1, I'ol. I, p. 2(!ir. oo; Dl Yirrell, ln Prac. Zoolc,g. Soc. clin 8 oct. 1833. Dl \\:aterhouse rni-a artitat un craniu ciini cat'e ar-ea citc un singur molar de fiecare parte 5i citiva incisivi inrpcrfecfi. 0r; Citat ln 7'\rc \'cttrinrtrtl,Londra, vol. \riII, p. 415. 02) Accasta cste citatl dupl Stonehenge, o lr]are autoritate, in ?lie Dcg, 1.867, p. 1.s?. 63) 11isl. turl. gdndralc, r'ol. lII, p. 1,18.
0e;

\Y" Scrope, Artr,l.

Deer-StulkirrrT.

p.

1351.

ASCENDENTA LOR

39

care parte, ceilalli avind un numdr neegal de cele dou5 pirlior;. In mod normal, ciinii au cinci degete anLerioare _gi patru posterioare, inJ[ deseori se adaggh un al cincilea deget posterior gi F. Cuvier afirml c5 un al paLrulea os clneifoim se dezvoltd atunci cind este prezent un al cincilea deget i Si in acest caz marele os cuneiform este uneori ridicat gi di astragaluhri o mare suprafa!5 articular[ pe partea sa interioar5. A.sadar, chiar gi conexiunea relativl a oaselor, cel rnai constant dintre toate caracterele, variazd. Aceste modific[ri la picioarele ciinilor ntl sint tgtypi importante, deoarece dupd cunl a ardtab de Blainville66) ar trebui - elein corelalieclasificate drept monstruozit[!i. tr]e sint totugi interesante, fiind cu dimensiuna corprrlui gi apdrincl mult nrai cles la clogi gi la alte rase mari decit la ciini de talie mic5. Uneori, variet5li strins inrudile se deosebesc totugi in aceastir privin!5. Astfel, dl Flodgson afirm[ c[ varieti{ile de cttloare neagrd 5i brttn-rogcat[ de Lassa ale dogului tibetan a1 :rl cinciiea deget, pe cind sttbvarietatea Mustang nlr prezinti acest caracter. Gradul de dezvoltare a pielii dintre degete variazH mult ; vom reveni ins[ asupra acestui punct. Oricine cunoagte gradul de deosehire intre diferitele rase in be priyegte perfec{iLlnea sirn{urilor, tentperamenLul gi obiceiurile ereditare. Rasete prezinti unele decsebiri constitulionale. Astfel, pulsul -spune Youattut) -,,variaz[ sensibil dupI rasd, prectim gi dupS talia animaltrlui".-Diferitcle rase de ciini prezint[ 9 Teceptivitate diferitd fa{[ de cliverse boli. Eler se adapteazi c1 sigtrran![ diferitelor clime in care au tr5it fimp indelungat. Se -gtie cd maj[ritatea celor mai bune rase europene se inrhut5lesc in Ind.ia 68). In India (ddp5 Rev. R. trr'erest)0s) gi la Capul Bunei Speranle (dupI Lichtenstein)zo), nimeni nu a rLgit sI lini in via{5 un ciine de Terra Nova timp inclelungat. f)e asemenea, dogul tibetan degencreazit in cimpiil': Indiei gi nu poate tr.ii decit in muntirr). In fine, Lloyd ?2) af irm5 c[ incercirrile fdcute cu copoli gi buldogii nogtri au ntutot c[ ei nLI pot rezista frigului din pldurile din norclul Europei-. Avind in vedere prin cite caractere se deosebesc rasele de ciini Lrna de alta, arnintindu-ne cd Cuvier a fost de acord ctt existenla unor deosebiri intre craniile lor, deosebiri mai mari decit cele observate la speciile oric[rui alt gen natural, gi linind apoi seama cit de mult se aseamlni oasele lupilor, gacaliLr, vulpilor gi ale altor canide, este remarcabil cd intilnim afirmalia repetatfl mererl c[ rase]e de ciini nu se deose'besc intre ele prin nici un caracter important. Un crtnoscltor foarte competent, prof. Gen'aistt), admite c[ ,,si I'on prenait
Citat cle col. Ham. Smiilr, in Nal. -LiD., vol. X, p. 7g. De Blainville, Ost\ogruphte, Ccrnirlae, p. 134, F. Cuvier, Annales du llIusdum, vol. XVIII , p. 342. ln privinla rlogilor, vezi col. H. SmiLh, Nat, Lib,, vol. X, p. 218. Pcntru dogul tibetan, vezi dl Hodgson, in Journal ol As. Soc. ol Bengal, vol. I, 1832, p. 3.12. 67) TIte D09,7815, p. 1E6. ln legiturd cu bolile, Yonatt afilmii (p. 167) cii ogarlll italial este ,,puternic expus" polipilor la mitr[ 9i vagin. Coclierul ;i pechinezul (p. 182) sint cei mai expu;i brol;itei. Susceptibilitatea la jigodie (p. 232) este extrem de variabili la cliierite lase. r\supla jigodiei, r.ezi de ascmcnea col. Flutchinson
despre Dog Breaking, 1850,
88) 6s)

05; 00;

p. 279.
15.

vezi Youatt, on ttrc Dog, p. 75 The Yeterinarg, Londlra, vol. XI, p.


Journal of As. Soc. ol Bengal, vol. III, p.
19.

235.

7o) Trauels,

vol. II, p.

71) Flodgson, ln ?2) I;ield Sporls

Journal ol As. Soc. of Bengal, vol. I, p. 842. of the North of Europe, vol. II, p, 165. ?3) flisf. nat. des mantmif., 1855, .i'ol. II, p. 66, 62.

.10

CIINI

siins contrdle lcs alLerlrtions dont chacun de ces organes est sttsceptible, on pollrrait croirc qri'il 5'a entrc les chiens domesliqtres clcs differerrccs pltts grandes qile ctrllcs qrii sdpzlrent ailleurs ]es espect's, qt:elqui:fois mCnte les genres". [-nele dintrc deosebirile cnumerate rnai sus sinL iliLr-o privin{ri oarecare de o r aloarc relatir- redlisi. cleoarece nu caracLerizeazl t't,sc clistittctt'. AsLfel, uitneni nit pretindc cti ar fi caracteristicc penlru rrlse molarul suplin-renLal sau nuntflrul r[:-' nr:lmele. I)e.getrrl sup]imentar cste in gcncral prezcnt la dogi, iar ttnele dinLre rlifcrcn[elc rn:ii iruprlrtanLe la craniu gi la maxilanrl infcrior sint rnai rnttlt sart rri:li pu{in carlicLelislice cliferiLclor rasr. I{tr trebuie s[ uiL[rn insir c[ forta prerlonrinarllir ar st.llectiei rlu A fost aplicutI in nici unul dintre aceste cazltri. ErisLii r,uriebiiiLlite Ili organe irnportante. d:lr diferenlele ntt au fos[, firaLer prirt seleclic. intr'-acler.5r, ornul line la forrna gi vite'za ogaruliii, h Illia dogulr.ri ri oclinicarir lilteu Ia for{a nrurililrcrlor buldogilor eLc.; nu !int' insir ciLugi dt: pulin la nuniirrul cle nrolari, de miime'le sc.u de degete gi itici nu gl.irn clacir deosebirile la accste organe sinl. in corelalie cu tlerosebiri exisLente la alte ptirfi ale corpultti lu carc omul [ine, sau daci se datoresc dczvolfirrii acestora.. Cei care s-art e1:ttpat de seiec{ier vor fi de acord ci, de vreme ce in naLurI exislfl I'ariabilitat,c, otnul al.pul,ea ob{inc. riacr"r ril. crccle cle ctiviinlir, cinci clegcLe la picioarele postelio:rre rie l:nrrntitol llt:rr. de ciini, Lot util clc sigur ca gi la picioarele girinilor sale cie Dorliing. El ar'1;ilLca probabil ob{irre, inslcll i}lultmai mat'e greutaLe, o pet'echc' su1;linicnlarir cic nlola.ri Ia oricare clin nraxilal'e, in acela;i fei in carc a adliugab colrnc suplimcnturtr anrrnriLor rase de'oi. Dat:li irr tloli si proclttc[ o l'asil de ciirti I'r'ir'5, tlin{i, ar"ind cil puncI cle 1>lecarer arga-uurnilul ciinc Ltirccsc ctt clinlii sai inlllclft'c{i, el ar llulca proba}ril sir n fac[, circi a reu$iL st"I J)roclticii r{1se ile vite li dc oi f itrl coal'llc. SinLcrtr, co li in.r.Lil-ea alt,c cazuLi, in cornplctir necttnogtinlir tn ceea ce in'ir,c5Lc car;zclc llrecisu ri LrepLeie prin carc difcritele rasc de ciini all ajtrns sir se clcose]-rclrscil lLiL dr mrilL una de alLa. Dcosebirea ln fortnrr trrterioarii gi in consLitu{ic Arn pritca-o atrihui partial rnogLcnirii de la speciile silb:ltice dislinctc, I'ic,licl"l schimbirrilol' cfcctrrate in sl-are naturalir iitainfe cle domest.icirc. i\'Tai tl'tl-uiit sli aLribuirn ceva 5i incnrciE."rlii dir.ersclor rasc domesLice 5i naturale; voi rer'eni i^r;sil criit'ind la incnic'igarea lasclor. Atn t'itzttL mai inainLet ciL cle dcs iqi iur:r'r'ci.sr.azir sirlbaticii ciinii cll spccii s:illlatice incligerte Si Pennant tlestrier in rriod inLci't'suni t*) feltil culn localiLirLea trochabers din Scc;[ia a fost poptrlaLit ,,cu o rnrillinic de colciLuri avr'nd uIr aspe.ctexl,raordinar cle asenrintitor lupului" dt citre tin singur hibricl cle lrrp acltrs in acel district. S-iir' lri,rrea cr"l, in[,r-o oarecal'e misur'5, clima moclificit direct forrntrle ciinilor'. A.ur vlzlit cle culincl cir rnai multe tlintre rasele noastre englezeEti nu itot trli in India $i s-a afirntat irt rnoci caLcrgoric c5, at,ttttci cind acestea sint crescttttl acolo tiinp cle'ciLciva generalii, ele degenereaz[, nlt numai in privinla facult,irtilril nrinlaic, ci gi ca forrnii" Ciipitanul Williatnson?5), cal'e s-a ocnpat ctl glijit cle lir:esL subiect, afirntrl cir,,copoii clecacl cel mai repede", iar,,ogarii li pointt'rii titgcncle;lzir cle asemerlea ra1titl". Cockerii ins5, cltlpI opL sau noul generatii li l'r"r'ri vrt'o iricnlcigare clin Europa, sint, tot atit cle huni ca $i sfr[rno$ii ]or.
1Ji<[rtrll
JO\ (

r;l

)riltilrtl l:itll

Otrttdrtrpr'r1s, 1791i, r'ol. I, Sp,ti'ls, cit.al dt' Yottal

p.

2iifi.
l)rtt1

1, 'l'ltc

p.

ASCTI)iDENTA ].OR

It

inferior, iar botul devine mai srrblire gi corpul mai ugor. Ciinii englczegfi i,'rportali in India sint atit de valorogi, incil proirabil c:i s-a avuL loati griji.u *i r,, impiedice lncmcigarea lor cu ciinii indigeni; a$a cir inriiut[{irea 1ir poate fi explicatl in acest fel. Rer'. R. Everest m[ infornreazi cir a ob{inuL o peiecle clc prepelicari nd,sculi in India cale semlnau perfecL cu p.{rip{ii lor scoiieli. trl a oblinut de la ei, la Delhi, mai multe fntiri, luind cele nrai sLricte pi.ecallippi pentru a impiedica o incnrcigare. Dcgi c[leii rezLtltali nrr reprezcntau 4c.ciL a dolta generalie in India, el nu a rcugit niciodati sI oliginii 1n singur ciinc tinr-i' asemindtor pirin{ilor siri ca talie sart confornla{ic ; nirrile lor ..o,i nrai contractate, naslll rnai asctr!it, Lalia. rnai micii gi picioarele rnai subliri. lloL asLfel, clgpl Bosman, P coasta Guineei ciinii ,,s0 sihirnbi in rnod ltiztr; pr.errlile li se l_r-rngesc 5i deYin rigide ca acele ale vulpilor, spre a criror. clloare ei inclint-r de asemenea " a stf el c[ in- trei sa u patru .. ni dcgernereazt-r, cleve.nipcl nigte animalc foarte urite, iar dupI trei srru patru gericra{ii lirLr.aLtrl lor c]evile urlet" tu). Aceasth tendin!5 rcmarcabil.i spre irirnu Lir{irera rapirl.i a ciinilor etlropcni stilltl.si clirneri ctin India 5i Africa poate fi crplicat[ illr-o lnare mlsgrri prin reYetsitlnea la o stare primordialir pe- care, drrpri cum yoltl yercleA r-rlterior. o prezint[ mttlter attimtlle, atttnci cind sint tulbuiaLe intr-un fel oar-('(]arc in constitulia lor. tinele dintre partictrlaritirtile caracterislice diferitelor rase cle ciini au lpin:t probabil brtst: 5i, cu [oa[e cI sint strict crcditr.re, ele pot fi nrirnite rnurstruozit[{i. AsLlc], cle erxettl1;lu, forrna picioarelor gi a corpllui la basgtll errropean qi la cel indian, fornta capltlrri 5i maxilanrl inferior prscprile.nb la bllclo5y 5i Ia nlops, alit de asemitnILori in ac:e.astir lllivin{i gi oiit. de-. rrcASr]r-pr-rpritori in toate cerlelalLe. 0 ilarticrrlaritaLe care apare brusc gi meri{.ir 6c aceeir ieLr.-urr antimit sens sir fie nrrrniLi moltstruozitatoporiLe fi toLri5i sporitit fi fixlih pr.ip seleclia cfecttrati dc citre tirn. Apr-oal)c nLr fncape indoiaii,.i, drcsaill crilliriuat tintp indelunga.t,_.czt la_ogari pett[ru vin:irea cle iepuri sau la ciipii clc apli pentr.tr inot,_precllm $i lipsa de mi$care in cazul ciileiloi a. hrx, freblie sI ii pr.ocigs ttn erfect oarecal'e iisltpra strttctrlrii gi inslinctelor lor. \rom veclca ilslj iiricciiat c[ rnotivul ce] nlai puternic al modificdrii a fost prohirbil selcclia, atib rpeto6icir, cit Ei incongtient5, a unor u$oere difererrle inclivicluale; accsi ain urnrd fel cler seleclic rezultin.,l .lin pdstrarea intimplfltoare, timp de sute'cle gener.a[ii, a acelor ciini individuali care eratt cei rnai folositori ornujui pentru anumitc'scopur-i gi in anumile condi{ii de r.iatd. Voi arlta intr-un capiiol viitor consacr:rt sclecliei c[ chiar barbalii se ocup[ indeaprcape de caiitrilile ciinilor lor. Aceast,rl selec{ie irtcongtient[ efectr-ratir cle clLre om este ajutat[ de lrn fcl cle selec{ie natttralfl; aceasta cleoarecc ciinii sdlbaticilor trebuie s[-gi ciglige parfial prop,:iu lor subzisLell{[. ln Australia, de excmplu, clup[ curn afl5lt de la Af l{inri rt)"
*\
)

f)r. Falconer mi inforlneaz6, cd buldogii, care atunci cind au fost aclugi pentpl primadat[in!ar5*) erau ctl.noscltli ca pritincl sri doboare chiar un elefari olrucindu-l de trompfl, dupir dotri sau trei genera{ii nu nrinrai cir decaci in piirrinlo curajului 5i a ferocitirlii, dar pierd gi caractenrl proeminenlei nraxilarulli lor

ln Inclia (f. (litali

lrrrrl.).

t6) 77\

A. llurla5r dii

acest ltasai ln carlcll sa, (i.rgruplticrtl Distributiun. ol llrrtrtnrrrls. rlrr cll Galt on, I)otrte slicolir.tu of .lnitnals, p. 1:j,

'l to, 1t(iti,

Jr.

,s,

alerga pentnr a-gi prinde prada; sau pe coastele sLincoase ale rndrii, unde sint obligati sI se hr[neasc[ cn crabii gi pegtii rSmagi in biltoacele lisate de reflux, cum este cazul in Noua Guinee gi in Jara de Foc. DupI cum sint informat de dl Bridges, catehistul misiunii in aceastd din urmd !ar5, clinii intorc pietrele de pe ![rm ca s[ prindl cnrstaceele carestau dedesubt$i,,sint destul de degtepli ca din prima lovittirh sii desprindir molugtele" ; c5ci, dacd accasta nu se face sc gtie cd molugtcle au o forlii de adcziune aproape de neinr,ins. S-a arltat mai sns c5 la ciini labele sint palmate in mocl diferit. DupI Isidore Geoffroy tt), la ciinii de ras[ de Terra Nova, care au obiceiuri eminamente acvafice, membrana se intinde pind la a treia falangir, pe cind la ciinii obignuili ea sc intindc nnmai pin[ ]a cea de-a doua. La doi ciini de Terra Nova pe care i-am examinat, cind degetele erau desfdctite gi privite der dedesubt, membrana se intindea intr-o linie aproape dreapt[ intre marginile exterioare ale pernilelor degetelor, pe cind la doi terieri de subrase distincte membrana priiita in acelagi fel era aclinc scohitS. In Canada existir o ra.sri dc ciini caracteristici {5rii si conmni acolo, care are,,labcle pe jumitate palnlaIc, si cfireia ii place zpa" zs;. Se spune cd labele ciinilor englezepti pentnr viniLoarea de vidri sint palmate. LTn prieten a examinat pentnr niine labele a doi din Lre acegti ciini in compara{ie cu labele unor ogari gi ale unor copoi gia constaLat la toti c5 menibrana varia ca intinderer ; ea era ins[ mai dezr.oltatir la ciinii pentru vin5toarea de vidre decit la ceilalli 80). Deoarece animalele acvatice care apartin unor ordine cu totul difcrite au labele palmate, ru poate exista indoial5 ch aceast[ structnrzi cste folositoare ciinilor care frecventeazi apa. Putem presupune cu incredcrc cI nirneni nu $i-a seleclional. vreodatfl ciinii de ap5 dupd gradul de dezvoltare a rnembranci interdigitale; ceea ce face ins5 ornnl esbe c[ pistreazi gi cregte pe acei indivizi care vineazS" cel nrai bine inaplsau aduc cel mai bine vinatul rflnit gi astfel in mod incongtient el scleclioneazri ciinii cu labele ceva mai accentnat palmate. Frecventa desfaccre a degetelor va ajuta de asemenea in oblincrea acestui rezLtltat. Omul imitd astfel indeaproape seleclia naturalS. Arrem Lrn excelent exemplu chiar al acestui proces in Arnerica de Nord, unde - dupfl Sir J. Richardson 81) - to{i lupii, toate vulpile gi toti ciinii domestici indigeni au labele mai late decit speciile corespunzltoare de pe Veclriul Continent gi sint ,,bine adaptate pentru a alerga lle zYapadd". Or, in aceste regiuni arctice, viala sau moartea fiecirui animal depinde deseori de reusita vlndtoarei pe zdpada moale; gi accasta depinde parfial der l:ilimea labelor. Totupi labele nu trebuie s[ fie atit de late inclt sd lmpiedice actir.itatea animalului cind solul este noroios sau capacitatea sa de a s5pa vizuini, sau alte

ciinii sint uneori obligali de foame s[-gi plrdseasc5 st[pinii gi s[-pi procure singuri hrana ; in general, ei se intorc insd dupi citeva z|le. $i ptrtem deduce c[ r:iinii cu fonne, talii gi obiceiuri diferite au cele rnai bune posibilit5li de a supravie{ui in diferite conditii, ca bnn[oar5, pe cimpii intinse gi slerile pe care pot

obiceiuri necesare vietii.


ffisf. Nal. Gdn., vol. III, p. '150. Dl Grcenhorv despre ciincle canadian, in fuIag. ol Nat. Hi.st. a lui Lortdon, vol. VI, l3:J3, p. 511. to) Vezi C. O. Groom-Napier despre palmarea labelor posterioare la ciinii pentru vlnitoarea de vidre, in Lunrl and Water, 13 oct. 1866, p. 270. t1) FcLuna Boreali-Americctnct, 1829, p. 62.
?t)

tr)

ASCENDF,NTA LOR

43

Deoarece modific[rile raselor domestice care se produc atit de lent gi sint datorite fie selecliei varia{iilor individuale, fie difercn[elor rezultind din incnrciglri, nu trebuie observate numai intr-o perioadi oarecare, gi deoarece aceste rnodificiri sint totugi de cea mai Inare importan!5 pentru in{e'legerea originii formelor noastre domestice, precllm gi pentru faptul cd anrnc[ indirect o himind 5i asupra modifichrilor procluse in stare natural5, voi prezenta in detaliu cazurile pe care am fost in m5surd s[ le adun. Lau'rence te), caie a acordat o atentie deosebitd istoricului copoiului pentru vinhtoare de vulpi, scriind in 1829. sptlnea cd, acum optzeci satt noulzeci de ani, ,,un ciine cu toLul nou pentru viniitoarea de vulpi a fost ob{inut datoritd arLei cresc5torului", urechile vechiului copoi din sud micgorindu-se, prin sc[derea in greu Late gi volnrn a osulni, mijlocul alungit pi talia oareclrm crescut5. Se crede ci aceasta s-a oblinut printr-o incntcigare cll Lln ogar. In privin{a acestui clin urm[ ciine, YouCtt tt), care in Seneral este prudent in afirrnaliile sale, spune cI in ultimii cincizeci de ani, adici inainte de inceprrtul secolnlui actual, oganrl ,,& dobindit rin caracter oarecurn diferit de acela pe care il avea inainte. Acum el se distinge printr-o frumoasir simetrie a forntei, cu care nu se'putea liuda tnainte gi are o rapiditate mai mare chiar decit inainte. El nu mai este folosit in lupta cu cerbii, Ci pentru intreceri ctl semenii s[i in alerg[ri mai scurte qi mai rapide". LTn autor cornpetent sa) este clc p5rere cI ogarii nogtri englezegti sint descendenlii progrcsi.u a,rreltoralt ai ogarilor mari cu pirul aspru care existar-r in Sco{ia incri clin secolul al treilea. S-a blnuit c[ in t'reo perioad[ anterioarfl ar fi avut loc o lncrucigare cu oganrl italian. Jinindu-se sealna ins[ de debilitatea acesLei din urrnfl rase, acest fapt pare pulin probabil. DtipI cu m se gtie, lordul Orf ord gi-a incnrcigat renumilii siii ogari, care erau lipsi{i de curaj, cu un buldog, rasd aleasd pentru c[ era, in rnod gregit, consideral,S ca lipsit[ dc simlul mirosului. ,,Dup[ a $asea sau a $aptea generatie spllne Youatt nrl r[m[sese nici (r urmd clin forma buldbgului; rSmlseserfl insi curajul -gi tenacitatea sa de neimblinzrL". Dintr-o comparalie a cockerilor King Charles, reprezentali intr-un vechi lablou cu cei actrtali, Youatb deduce cI ,,rasa de astdzi este in mod sensibil schimbatd in rdtt" : botul a devenit mai scurt, fnr ntea rnai proeminenti gi ochii mai mari. In acest caz, moclificirile s-au datorat probahil iirnplei selec{ii. Dtrpd cum obsen'li acest autor intr-un alt loc, prepelicarnl ,,este -evident cockerul mare ameliorat pini la talizr gi frumuselea sa deosebiti de ast[zi gi care a fost inv5lat si, semnaleze ln alt fel vinatul. Dac[ forma ciinelui nu este suficient de satisfdcdtoare pentru sus{inerea acestlli punct, putem recurge la istorie". Autorul se referd apoi la un document din 1685 prir,itor la acest subiect gi adaug[ c5 prepelicarttl irlandez ptir nu prezintd nici un semn de incmcigare crr pointerul, ceea ce unii autori presupun cd s-ar fi produs in cazul prepelicarului englez. Buldogul este o rasi englezeascd care, dupi crr m aflu de la dl G. R. Jesse 85), pare si se tragd din dog, de pe timpul lui Shakespeare ; l'asa exista insd cu sigtrran{[ in 1631, duph cum se vede din scrisorile lui Prestrvick Eaton. Nu pcate incipt'a indoiala ci acunr, cind nu rnai sint folosi{i la hdituirea tauri82\ 'l'\rc IIcrse trt trll /rl.s tr'trrrcllcs etc., 11329, p. 2il(:* 284. st| 7.Irc Doq, 181!5, p. :l1,ll5;in legiitur.i cu coclierul Iiing Ciraries, tn) lt Ettctlclop. ol RLtrul SJxtrls, p. it|7.
Rt,seorches

p. J5: pcntru

ltrepeli<'ar.

p.

t)().

85),\rrtorrrl lrrclirii

irtto

lhr IIistt,nl rtl |he Rrilislt

Duq.

lor, bttldogii clin zilele noastre oblinuti de amatori au o talie mult mai redus[, vreo intenlie antime din partea crescdtorului. Pointerii nogtri se trag cu sigtrran{i dintr-o ras?"r spaniol5, dup[ cum se vede chiar dupi numele lor de aslizi, ca f)on, Ponto, Crrlos etc., gi se pare c[ acegtia nu erau cnnosculi in Anglia inainLe cle revolutia riin 1688 s0). Rasa a fost insi mult nrodificat[, de Ia introducerea ei. intr-rrdcr'5r, dl Burrorv, care este sportiv gi cunoagte bine Spanir, ntit infornir:a-zir cir nu a v[zut acolo \:reo ras5,,corespunzltoare prin coufortra{ic pointenrlui englezesc; existi insfl pointeri veritabili in apropiere de Xeres, carer au fosb inrporta{i de cllre englezi". Un caz aproape asemflnirtor este cel al clinelui de ifen'a Novil, care a fost cu siguran![ adus in Anglia din acea {ari, dar cai'e de atr:ilci a fost atit de mult modificat, incit, dupl cllm au obsen'at rnai nrul{i antoli, nu rriai scamdnl actrm indeaproape cu nici un ciine indigen clin lf ert'a Nor.a tt). Aceste r"iLer.a cazuri cie modificiri Iente gi treptate la ciinii nogtri englezegti prezinl-ir Irn oarecare inLeres. Cu toate c[ rnodificirile au fost pricinuite in general -- tlu insir invariabil - de una sau douI incrucig[ri cu o ras[ disbinct5, ptrtem fi totu;si siguri, ar,iurl in r-edere binccunoscuta variabilitate exbremi a raselor incruci5ete, cr"l pentnr a le ameliora intr-un mod clefinit trehuie si se fi practical- o scicc{ie stlicl,ii gi indelurtg conlinuati. De indat[ ce vreo ]irrie sau farnilic dctcnm r:gor nrrr'lioraLi sau mai birle adaptatd la condilii modificate, ea trebtiie s[ {i tins sir inlocr-riasci liniile mai r-cchi gi mai pu{in ameliorate. De exen:phi. clc inclaLir cc vcchiul copoi pentru vinlil,oare de vulpi a fosL amtlioraL printr-o incruci$are cu ogan,l sau prin simplir tclec!ie, el gi-a dobindit caracl"erul actual; i..'r' nroclificr,r'ea a lost probabil doritl din cauza vitezei sporite a cailor' no;tri cic r,inirtoare. Acest copoi s-a intins rerpede in loati lara gi poate fi gr"rsit acum apr'oiipe pret,utinclcni in mod uniforrn. I)ar proceslll de ameliorare conLinrrl incri, circi fiecare incearcli sri-gi imbunit5{eascI linia, procurinclu-gi citeodatfl ciini cle ]:r r:t'lt: nrai bunc haite dc vinitoare. Prin acest proces de sr-tbsLitriire IrcptaLri, r"cchiul ogar cnglezesc a displrut; la fel s-a intirnpla[. crt ciinelt' irlandez irenLlrr vinlitoarea cle lupi, cu r.echiul buldog englezesc ri - tlrrpI curn mI inforrneaz-ir cll .Iesse - cu mai mulLe alte rase, ca cea alaunt. Disllari{ia raselor anterioare t'sLe {r.cilitati insi -- ciupd cit se pare __ pi de o altii cauzit, circi ori de cil"c ori djntr-o rr.sI sint, [inute doar un nrimir mic dc exemplare, cunt este acum c.L\,zLtl ccpoirilui ,,BLrod-hound", ea este crescttt[ clr oarecare'greuLaLe, daloritri prcbabil efectelor clflrinltoare ale consangvinizirii apropi:rte gi indehing contintrate. l)eoarece prin sc.lcc{ia celor rnai buni indivizi, modificatl in rnulte cazuri prin incruciSdri cu a.lte rase rnai multe rase de ciini au fost 11$or, dar scnsibil rnodificate in decursul unei perioade atit cle scurLe ca ultimele __ rinul sari doriir secole-li deoarece, dup[ cum voln vedea ulterior, cregterea ciinilor a fost practicati inc[ de multl \rreme, dup[ cum este gi astlzi, de cirtre sllhatici, putenl conchide c5 prin selec{ie avem un puternic mijloc. de rriodificare, chiar dac[ acesLa nrr este practicat decit intimpldtor.

flri

pointcrului, in Arol. Lib,, t'ol. X, p. 1t)0. cI provinc dintr-o incruci;are intre ciinele cschitrtos;i uu col'roi ttrare fran!rrzcsc. \'czi dr. IIoclgliiu, lJril. -.1..s.sr,c., 18'14; Bcchslein, Nctturgcsclt. Deutscltlttnds, vol. I, p. 57,L; l'al. /,i0., rrrl. X. p. 1i12, (lc as(\rlenea dl .Irrlics. E.t'crtrsion in and nDottl Nctulortrtclland,
86)

\'ezi Col. Ilarriltrin Srnitir

clcspre vcchintca

8?)

Ciinele cle Tclra )..ova sc ci'cclc

VARTATIA LOR

45

PISICI DO}IESTIOD

In OrienL pisiciler au fosl. domesticite din tinrpuri indepartate. i\stfel, dl Blyth mir infornrcttz.Ya cI ele sint men{ionate infr-o scricl'e sanscl'it,i rie acurn 2000 de ani gi, dupl cL.rn se r,ede din desencle d. pe Inonurnenter gi clupi cot'pririle lor nrurnificaLe, se gtie ci in Egipt vechimea lor esLc chiiir nrai irulre. DLrpI de Blairtville'88), care s-a ocripat in mod special cu ir,cesL sul:iecb, aoesie muurii fac parte din nu niai pu{in de trei specii gi anun}e: Ir. cctli.gulutct, tr. bubastes li F. chaus. Se pal'e c[ primele doirI specii rnai pol f i inca gi"rsite in rinele pirr{i ale Egiptului, atiL in stare stilbaticd ciL gi dorncslicite. Cloinitaratii cu pisicile donresLice din Europ&, F. caligulala prezinLfr o dilcrenlli la prirnul rnolat'inferior de lapte, ceea ce face pe cle Blainvillc sli conchidir cir ea nu este una din formele parentale ale pisicilor noastre. llai mul{i naLulaligLi, ca Pallas, Ternminck, Blyth sint de plrere cd pisicile domesLice se trrig din nrai nnrlte spet:ii antestecaLe. Este. sigur ci pisicile se incrucigeazii rrgor cu cliferite specii silbaficc gi s-ar p[rea c[, cel pulin in anurnite c:lzriri, c:rrricIerrrle rasclor donrcstice au fost astfel irrfluentate. Sir W. Jardine nlr se indoiegLe.. ci ,,in nordLrl Scoliei au ar rit loc lncruciglri intimplltoare cu speciile noastrc incliqcner (F. suluestrts) gi cI rcztrltatele acesLor incrucigdri au fosb cresctiLe in cnsele noastre. Arn virzut rnulte pisici _- adaugi el -* care seatn[nau indealtr'o:!pe cu pisica sirlltaticir, 5i una sau douir care aproape cii uu se ptrteatr deosebi cle accasLa". Dl Blyth8e) observl in legirtur[ cu acest pasaj ci-"r .,asemenea pisicri nll se r"ircl insii niciodatit in par{ile nreridionale ale Angliei; toLugi, in corr}paralie cu oriccr pisicir domesLicit[ iridian[, afinitatea pisicii britanice obignuite'cLi 1''.. sgluestris estc er.iclenlir. Presupun c[ acesL fapt se daLorcgLe anresteculrri frecr-enL dc pe tinrpul cind pisica domesticitl fusese pen[ru plima oar'[ introdrisli iu Angiiir ;i cla incir larir, pe cind specia slilbaticii era urult mai frecvetrt,S deciL in prezerrL". O uuLoliLate detnnd de increclere a asigurat pe Jeittelese0) c[, irt lJngai'ia, un coLoi sir]baLic s-a incrucigat cu o pisicir domestic[ gi c[ hibrizii ritr l.r'iriL tinrp inderlungat in stare domesticit[. La Alger pisica domestic[ s-a incnrt'igat, cri pisicri sirlbaticl (tr . Ulbica) din acea lard ot). DLrp[ cum nr[ inforrne azl d] E. La,v:rrd, in Africzr de sud pisica clornesl,icir se i*prerillcazl liber cu ^F. cuffra slilbalicir. trl a r'tiziit, o percche cle lribrizi care ('rarr foi.rLe blinzi gi sc atagaserd tn rnod sireciai do".rnrnci care i-a crescut; iar dl trry a consLatat c[ ace;ti hibrizi sint fccurtzi. I)ripit cil Blvlh, in India pisica domestic[ s-a incrucigat ctt patru specii indicnc. in lrgirLrrlri crr Llna dintre aceste specii, ^F'. chaus, un excelent obstrvator, Sil W. triliot, rnir irrfot'meazd cit el a omorit odatl in apropicre de Maclras ni5Le prri dc pisicrii srilbaticri care erau in mod evident hibrizi de pisicir dornesIicl'r. ,\ceste tincrre anitnale aveau o coad[ stufoasd ca de ris gi o drrngi lr,rtl"r clc culoal'c czrlenier pe pal'uR.; l)c Illaittvillt'. Osld()qrul'ltie, 1:e1r.s, p. 65, tlcspre caructclrul spccici -1it'i r.s tttligtrlttltt: 1t. 8ir, fitt, 1)(), 17ir, clcsprc cclelalte spccii nttttnificuLe. Ill citeazir qrcr I'-hlenbulg cu plir-ile la F. rritrr,rt'tlttltr. cl fiirrd rnurnificutir. 8e; --t.sralrc Soc. ot' (.ulcritlttt laltortul clircctoruhri, aurt. 1i;56. l)usajtil din Sir'\\". .Ialtlinc csle citat tliu accst t'apot't. Dl Illi'th care s-a ocupat in nrocl spccial cle pisicilc salbaLicr: qi (ionrcsticc <lirr Intiia, a llrczcutat irr acest. raporL o intclesantri discuIie in legirturi cu originca lor, eo1 Fauna Hungariae Sup., 7862, p. 12. ar; Isid. Geoffroy Saint-Ffilaire, Iftsl. \'at. Gdn., r'ol. III, p. 1?7.

4r)

PISICI DOITE,Sl'ICE

tea inferioar[ a antebra{ului, caracterisLic[ pentru F. chaus. Sir W. Elliot adaug[ c[ in India el a observat deseori acelagi semn pe antebralele pisicilor

Dl Blyfh afirmd c[ in Bengal abundi pisici domestice colorate aproape ca $i tr. chaus, dar care nu searn[n[ acelei specii ca form5. El adatrg[ c[ ,,Lln

domestice.

asemenea colorit este complet necunoscut la pisicile elrropenc, iar desenele pes. trile (dungi deschise pe fbnd negru, dispuse ln mod caracteristic gi lim9t1ic) atil de c,rm,tne la pisicile engleregti, nu se vid niciodat[ la cele din India". Dr. D. Short a asigurot p" dl Biyth n') c[ la Hansi se intilnesc hibrizi rezultali din pisica comune !i f. ornata (sau torquata) ,,$i_9i multe dintre pisicile domestice ditr n..o parte a Indiei nu sc pot distinge de F'. ornata silbaticd". Azara afirmft,

dar numai in baza mlrturiei- b[ptinagilor, c[ in Paraguay pisica s-a incrucigat cu cloul specii indigcnr.. Din aceste citeva cazuri vedem c[ in Europa, 4ti?, Africa $i America, liiri.a comun[, care trdiegte o via![ mai liber[ decit majoritatea celollalte animale domesticite, s-a incrucigat cu diferite specii sdlbatice gi ci in unele cazuri incnicigarea a fost suficient de frecventd pentru a afccta

caracterr,rl rasei. Dtrpd cit se ,5tie, fecunditatea pisicilor domestice este intactd, fie cd se trag din mai mulfe specii distincte, fie c5 nu au fost modificatc decit prin incrucigdri intimplXtoafe. Pisica mare de Angora sau persan[ este, ca strttctur[ gi obiceiuri, cea mai cleosebit[ dintre toate rasele dornestice; qi Pallas crede _- c[ ea se trage din ,F. manul se bazeze insd pe vreo - flrd sicentrali. De asetnenea dovaci5 precis[ asigurat ci pisica de Anqora dl Blyth m-a 6in Asia pisici indiene, care - dupfl cllln am vlzut mai sus se reproduce ri$or cu pronanil cI r-u.r incmcipat mult cu F. chaus. In Anglia, pisicile de Angora jum[tate-singe sint perfect fecunde. In cuprinsul unei antimite regiuni nu intilninl rase distincte de pisici, clrm este cazul ciinelui pi al majoritalii celorlalte animale domestice, cu toate cI pisicile din aceeagi lard prezinti un grad considerabil de variabiliLate fluctuant5. Aceasta se explic5 evident prin faptul cil, clin cauza obiceiurilor gi hoindrelilor lor noctrlrne, nu se poate impiedica decit cu mare grcrrtate incrucigarea la intimplare. Scleclia n[ se poate aplica pentrtt a se produce rase distincte sau pentiu a se p[stra distin-cte acele rase care au fost introdttse din strlinitate. Pe de altfl parte, pe insule gi in ldri complet separate una de alta intilnim rase mai mirlt sau mai pulin distincte. $i aceste cazuri meritd menlionate, ele ardtind cI raritatea de rase distincte in aceeagi !ar[ nu este cauzatra de o deficien!5 in variabili'bate a animalelor. Se afirmd cH pisicile fir[ coad[ de pe insula Nfan se deosebesc de pisicile comune ntl numai prin lipsa cozri, ci Si prin picioarele lor posterioare mai l!,_ng_t, _prin dirnensiunea -obiceiuri. DupI cum m5 informezl, dl Nicholson, pisica creold capului gi prin

din Antigda este mai rnicd gi are un cap mai alungit decit pisica britanicd. D upd .,rir i*i scrie dl Thrvaites, oricine observd lndati, in Ceylon, aspectul diferit al pisicii indigene fa{[ de cel al animalului englezesc, pa esLe cle talie
micd, cu pdr,rl foarte lins gi capul rnic, cu fruntea tegitti ; urechile sint insd mari gi asctrtrit;. In totrrl are aspcctirl a ceca cc se numegte acolo,,castd infelioard".
s21

Proc. Zool. Soc,, 1863,

p. 184.

VARIATIA LOR

tice din nrunlii Scoliei. Am vizut c[ in diferite. !5ri, indepdrtate intre ele, existd rase distincte de pisici domesLice. Deosebirile pot fi datorite in parte faptului cd ele se trag din
e3; Sarrg,

rogcat[s?). In China o rasir ale urechi]e pleogtite. Otrpfl Gnrelin, la fobolsk existl o rasd cle c'uloare rogie. in Asia $5sim, de asemenea, binecunoscuta rasi de Angora sau ltersani. Pisica dornt.sticl s-a sllbiticit in mai multe [riri $i, in mlsura in care se poatcr aprecia dupl scurtele descrieri publicate, prelutindeni ea a dobindit un caracter uniform. Lingii Maldonado, in f,a Plata, anr impuScat o pisicfl care piire:r complet srilbatic[; ea a fost examinatd cu atenlie de cll Waterhousees), care Iru a obsen'at nirnic remarcabil, in afard de talia mare a animalului. Dupd Dieffenbach, in Noria Zeelandd pisicile silhibicite capiitir o culoare cenugie dungatd ca eceea a pisicilor salbatice; acesta este 5i cazul pisicilor sernisilba-

Rengger eB) spune c[ pisica domestic5, care este crescuti de 300 de ani in Paraguay, prezinl[ deoselriri izbitoare fa![ de pisica european[; ea este cu o phtrinte ntai nric5, are un cap rnai uscd{ir', pdnrl scurt, lucios, rar gi culcat, mai ales pe coadir. El aclaugd cd modificirile oJ:servate au fost mai reduse la Ascension, capitala Paraguayului, datoritd incruciglrii continue cLr pisicile recent introduse, gi rr.cest fapt ilustreazi bine irnporLanla izol[rii. Concliliile de viatii din Paraguay nu par sd fie prea favorabile pisicilor c[ci, cu toate c5. s-au stilblticit pe junrdtate, ele nu alr clevenit complet sllbiticite, ca atit cle ntultealte anintale europen6:. I)upd Roulin'a), intr-o altd parte a Americii de SLrrl pisica inttodtrs[ gi-a pierdut obiceiul dea scoate noaptea urletul siu hiclos. Rev. \\'. D. Fox a ctinrpiirat la Portsmouth o pisici despre care i s-a spus c[ provine de pe coasta Guineii; aceasLa ar-ea pielea neaglil pi incretit5, blana alblstruicenngie pi scurtir, urechile aproape golape, picioarele lungi gi intrc,gul aspect ciuclat. Aceastl pisic[,,rtcgroid[" era fecundi cti pisicile c'omllne. Caipitanul de ntarittit Ou'en n5) afirln[ c[ pe coasla Africii, la Mombasa, toate pisicile stnt ac:operite cu pirr scurt gi a.spru in loc de blan5. El prezinti o descriere interesantd a unei pisici clin golful Algoa, care fusese linutzi citva timp pe bordul vaporului gi putca fi identificat[ cu certitudine. Acest anirnal a fost lisat nnmai tirnp de opL siiptimini la Mombasa, dar in acest scurt tirnp el ,,1 suferit o metamorf ozir comple't[, pierzindu-pi bla na de culoarea nisipului". O pisic[ de la Capul Bunei Sperante a fosL descris5 de Desmarest ca remarcabild printr-o dungzi rogie cle-a lungul spin[rii. In tot cuprinsul imensei regiuni formatd din arhipelagul malaez, Sianr, Pegu gi Birmania, toate pisiciler au cozile trunchiate la jumiLatea lungirlii specificeeo), deseori clr Lrn fel de nod la cap5t. Pe insulele Caroline pisicile au picioare foarte lungi gi sint cle o culoare galben-

Rog. des Sciences, r'ol. \'I, p. 3J(1. Gomara a observat pritnul accst fapt, in 155-1. e5; Narrtrfrue of I'ol|rLqes, \.o1. II, p. 180. a0; J. Cralfulcl, Dcscript. Dit:t. ttf tltc Inditut lslttrtds, p.255. Sc spune cd pisica de lladagascar are coada rdsttcit[; r'ezi I)cstnalc'st, in ErtcUr'l,;p. Ncrf. Xlumnt., 182fl, p. 2113, pentru alle rasc. e7) :ldntiral Lulke's \togagc, vol. III, p. 308. s81 Zotihtgrl oltlrc Yogageoltlte l)eugle,Muntmalia,p.2(). Dieffenbach, Truuels in Nez.r Zee.lantl, vol. II, p. 185, Ch. St' John, WiId SpLtrts i.n the lltrtlilaruIs, 1846, p. 40.

ticre Lt(irl Ptrragucttl , ltilli), p. 212. !41 XIdm. prdstrttds par diuers Sauanfs : Acad.

4rt

IJISI(.JI DO}IESTICE

niai mriiLe spccii sir'[mogegLi sau cei pLilin din incrucig5rile cu acestea. in unele caz,uri, ca in P:rraeuay, Nlombasa qi Antigua,^deosebirile par s[ se datoreascd acliplrii riirectc a rlifeiitelor condilii de viall. In alte cazttri, rtlt oarecare efect ar pri Lea {i aLribuit serlectiei natrirale, c[ci de nrulte ori pisicile trebuie sd se inlr:clinii in marc m[sur5. sir-rgurer gi si scape din diverse prime'idii. Datoritir grcpt.-rfii cie a imprrcchra pisicilc, onrul nu a ficut insir nintic prin 5slgclie metoilicir gi plobabil foarte prilin prin scieclie incongtientS. $i aceasta cu toate cb rlc la ii,,ilr.e firtare el plstreaziiin general pisoii cei mai dr[gLr{i pi preluiegte mai nnult o riisir hunir petiLr,., prins qoareci sau pobolani. Pisicile care art o tendin![ priLcrrricir sri clca t^ilcoale vinattilui sint in general distruse de capcane. $tiut i'lirrct fapLli c[ pisiciie sint atit dc rdsf[{ate, ar fi foarte pretuit[ o ras[ carL] falir cle aitc rnse cle pisii:i s-ar silua in acelagi rapot't ca gi c[feii de lux fa{ir de ciiirii mai nari gi dic[ s-ar fi putut aplica seleclia, anl fi avut f[r[ indoialS, in fiecarc {:.:r'ir i,, o civilizalic'- indelungatS, numeroase rase, deoarece exist5 o rnure variabilitalc ptt care sr"l sc fi lucrat. \Ie dern in r\nglia la pisici o nlare diversiLate in ce privcgte talia, o oarecare diyersi{-a [,g in pr.oportiilc colpuliii gi o extrem[ variabilitate in colorit. M-a m rrcripa t nunlt.i ln ultinrul tirrp de acest subiect, insir am atrziL de citeva r,azriri pcgbignuitc cle vrriatie; :isIfel, despre o pisicl nriscutit fir[ dinli irt Indiile cltr ye-st $i care a r.irrnas a$a toatii roiata. Dl Tcgetmeicr mi-a arltat craniul unci pisicri ferriele cu canini atit de derzvoltali, incit icgeatt de t]lb btrzl-r, dill-cle cu n:ldlcina fiind de 2,41 cffi, iar pat'tea ce se proie-cta di" gingie ayind lungirne,a de l,it2 cm. Am auzit dcspre mai rrutrte larnilii de pisici .u sose rlcgrLc. l,lr rin& clintrc accsLea, caractentl a fost transmis in cursul a cel pu {in [rei genera fii. Coa cla variazri f oarte mult ca lrr ngirnc. Am mai r'flztt t o piri.e, .atJcind e1'a rllrrl[rrrnitl igi {inea intoLdeauna coada inl"ins[ pe spinare. tir.cchile yariaz[ ca folniei gi in Anglia, anunrite linii nlogtenind pe virfurile rrrechilor Lln sn]oc dc pdr cle lorma unei pcnsule, lung de urai bine de un sfert de India. pisici tol; dirpd ril Rl-vth, aiecagi particularitaLe caracLerize,az[ unele urechidin la ris, ca in hrngimea cozrL gi snrocnrilc de plr pe i{ur6o i'ariabiliiatc sint, sc pal-Ll, analoge clcoiebirilor dinbre anumite specii s[]batice ale genului. Drrp[ DaubenLonnn), o deosebire rnult nrai important.i const[ in faplul cir intcstinele pisicilor clomestice sint mai groase $i cu o treitne mai ltlngi clecil 31. pisiciloi sllbatice de aceeagi talie; aceasta pare szi se datoreascfl regimului lor alirnentar mai pulin sLrict carnivor.

CAPITOLUL AL II-LtrA

CAI $I
!iilttr

MAGA RI

Cai. Deosr'ltiri irttrc rcsc - \'cLrkLbil[tqte indiuidnald - Elccle dirccle ale eonditle uirrlti - Iiezistenlu IcL frig - Ilctse mttlt modif icate pritt seleclie - Coloritul cuik,r (lolctril roftrt Dtrrtrt i tlc ctrlocrre tucltisd. pe spit'Lare, unrcri, pit:i6,r,r, ;i frttttle - Caii ttttrrgi cci ntrri lretnetrt Llrtrt.cluli -'I)uttglilc rltriltrile probabil reutrsiLtnii Ict starea prirttilit,d

u cttlrtltti. )lrigali. ILase tle rtuigari - Crtloritttl rrtiigcu'ilor - Durryile d(t pe nnTcri nneori lipsd, utteori bi.f urcate.

Dttrtgi" pe picioctre

gi pe ttmeri

CAI

Isloria calului se pierr-lc in antichitate. Resturi ale acestor animale in stare fosL ^gisitc pe lingi locuinlele lacustre elveliene, apar{inlncl perioadei neoliticel). In prc:zent, num[nrl de rase este mal'e, dupi cunl sc poate \redea din consultarea oricirnri tratat clespre cal'z). Nefinincl seama decib de poneii indigeni clin l\'Iarea Britanie, se pot deosebi cei clin insulele Shetland, din tara Galilor, Neu' F'orest $i Devonshire. La fel este cazLrl, printre :rlte exemple, gi pentnr fiecare insuli din Arhipelagul N{alaezB). Unele rase prezint[ mari cleosebiri in ce prive$te talia, folma urechilor', lungimea coamei, proportiile corpuhli, forma greab[nului $i a crupei $i nlai ales a capului. Comparati calul de curse, calul cle tracliune gi poneiul de Shet-

domesticitl au

1.1

31 Crarvfurrl, Descri:r'tt. l)id. ol Itttlian f,slarrr/s, 1856, p. 153, ,,In fiecare insulil existri rnulLe rase ciifetite, avind cel pulin una cilre sri-i fic sltecificir". lstfel, in Suntatra exisLit cel pulin tlouri rasc; in Achin ;i Batubala

r) Yezi Youatt, Ort tlrc Hurse; J. Lal'rence, On lhe Horse,1829; W. C. L. IIartin, Ilistorg ol tlrc IIorser lS-15; col. H. Srnith, in Nal. Librarg, IIorses,18,11, r'ol. XII; Prof. Veith, Die naturgcsch. de.r Ilctttssciugethicre, 1856.

Riltinrcyer, Fuuna cler 1)ltrhlbcuilert, 1861, p.

122.

citc una : in Iava nrai nrulte rase : cite una In Bali, Lomboc, Suntbarva (una ditr cele tnai bune rase), Tantbora, 13itna, (iunlrngapi, Celebes, Suurba ;ri lrilipine. Altrr rase sint intlicate cle Zollinger ln Journal ol tlrc Indian Archipelago, vol. V, p. i3-13 etc.
4 - c. :6til

land, ca talie, conforrnalie gi dispozilie, gi veclc!i ctr ciL esLe ttrai tllarc ciifelen[u intrc acegtia dercil inlre cele gapte sut-t opt alte specii eristettLe ale genului Equus. Nu arn sLrins mr-rlte cazuri de vai'ialii individuale car.e IlLt sinL crttloscute drepL caracteristice pcntru anuniite rase gi nici strficienb de tnat'i sau viititru[toare pentnr a fi clenumite rnonstrtrozit[{i. Dl [i'.Rt'orvn, cle la Coleqitrl agricol diir Cirencesler, crare s-a ocirpat in rnoci special de denLi{ia anirnitielor noastre donicsLice, inri scrie cii ,,& observat de cibeva ori la nlaxiiiii: opt incisivi permanenli in loc de gase". NLimai caii de sex masculin:rr trebtri s[ aibl caniiti, dar ,rse$tia se glsesc ciLeodaL5 gi la iap[, degi de dirnensiuni rnicia). Numdrul de coaste cie I'iecare p:lrbe este in nrocl normal de optsprezcce. Yoniibt6) afirmd ins5. cir nu rareori sint noriisprezece, cea srrplimentar[ fiind lnbotdeattlia poslerioarri. [Jn fapL rcmarcahil esbc cir irr Rig-Vddir se spLtnc ciL vechiul cal indizrrl nLl avea decit gapLesprezece coasLe. Dl PieLrerriettt,6), carc tl aLt'as aLtrnIia astlpra accstui subicct, acluce diverse argtrntcnLc penLi'u a v[di dep]ina sa incledere in aceast:i afilnia{ic, mai ales cd, in Lirnptrrile veciri, hindugii ntrm[l'alt cu grijit oaseie anirnalelor. Anr r,'iiztit mai rnulte note despi'e varialii la oasele picic,rulrti. Astfel, dl Priccz) r'orbegte despl'c un os suplimeitLat' lii clilcii Ei despre :tntttniLe aparilii anorniale intre tibia gi astragal ca fiincl foa.rLc cotnune la caii irlandezi gi ncdatorite uneiboli. Dup:1 dl [iaridlyt), s-a observaL dcseori Ia cai ull trapeziunl .5i urr rr-rdinrent al nnni ui ciilcilera metacarp, astfe.l c[,,se vede cI Ja piciortrl calului apiir ca rrionst,r'uozitili slntctriri carc in ntod ttornlal existii la piciorul d,e Hi"pparton", un a,nirnal inrirclit gi dispftrtiL. In difci'iLe lirri s-aLl observaL pe o:r-uele. lronLale ale carhrltii ploerninen{e astrntiin[toilt.e coarnelor; itrLt'-un caz descris de dl Percival, aces [,t'a atr aphru L ]a aproximativ 5,08 cm cletrsttpra arcaCelor orbi[.aie gi errau,,foalte z]sem[ndtoare celor ale nnui vi{el de cincigase luni", ar,ind lungirnc:a de 1,5 cm pind la 1,90 crrie). A,zara a descris doui cazuri diir Anlerica de Sud, in care proemilren{ele aveau ir,ingimea cle 7162 cm pinir la 72,7 0 cm ; altc c:iztiri ati ap5ru L in Spania. Dac[ r'eflectirn] asupla nurneirului de rasc cal'e exist[ ln toatil lumea srltt chiar in aceeagi larii gi cunoscind fapLul cI ele s-au lnmul[it considerabil din timpul celor mai vechi cronici cunoscrite, I1u poate exista incloialir c[ la cal a eristnt o niare varialie ereclitar[ to). Chiar in ce privegte ttn caracLer attt cle neslaitil crirn este coloritul, I{ofackc.rtt) a constatat cit, din 216 cazuri in cal'e s-au inrlrerechiat cai de aceeagi culoare, Iltitnai rtnsprezece perc.chi au pi'otlus rninji dc o criioarc cn l.otul cliferlitS. Dupa clllrl a obsen'iit profesolul Lolv12),
a1 7'1rc ]Irtrse

ttc., de John Larvl'cnce, 1ti29, p. 14. s1 Z'ltc \lelerinurg, I-onrira, vol. V, p. 543. 65 l{dmoirc sur /r-s clieuuttr d tretie-qutLtre tdtes, 1877. 7,) I'r'ol. \'ctcrinal5'Assoc., ftt 7'ltc YLterinarg, vol. XIII, p. t2.
87
e.;

llttlit:tirt tle la Soc. Gdokig., r'ol. XXII, 1lj6{i, p. 22. l;l Percivai din regimentul de cL'agoni Ilntrisliillen, in The Velcrirzrtry, vol. T, p. 224; Vezi Azara, De.s de QuutlrupCtlts tlu. PLtrttgualJ, vol. II, p. 31i-t. Tladucitorul francez al lui Azara se referl la alte cazuri tnenlionate Iiuzald, ca fiind ol-lservate in Spania. 10,) Godron, I)e I'EspCcc, vol. I, p. 378.
rt1 Uber die Eigenscltalten etc., 1b;28, p. 10. L2) L)ttrnesticutetl Anlrncls of the ]lritislt Islctnrls, p.52i, S:2. In toaLe tratatelc qi lucrirrile de rneclicini vetcrinard pe cale le-am citit, autolii insisti in tcrmenii cei nrai categolici ilsupla no;tenirii de citre cal a tult-rror

VARIA1IA

LOR

!,','tt cc priYegLc caii sillblrLici din Olieut, ei sint anirnale dornestice sdlbirticiLgrB). I)cci, tlllct-"t raseie no:.lstre dotnesl.ice se trag din rnai multe specii sal rase natull:ir', [.oal"e iiccstea s-utl sLins in sbare s[lbaticd. . .trn t,c pr.ive5te cauzele modificlrilor la care alt fost supugi caii, contliliile cie vi:ifr"r plii'sri fi prorftis un considerabii efect direct. Dl D.F-oiber, care a avut, t'\ct'lcnlc acilzn cle a compara caii din Spania cu cei din America de Sn6, mi jnfot'tneazii c[, ilr Chile, caii care au triit in aproape aceleagi condilii ca gi strirnrorsii lul cliit Andaluzia r'5rnin neschimbali, pe cind caii din Pampas gi Poneii Pttno sirrL considerabil nrodificati.Nu incape nici o indoial[ c5, iriiind Ile llltlnli gi 1le insLile, caii devin tnnlL nieri redugi in talie gi aspcctul lor se moditicii gi, dulli cit sc parL', tlceasLa sel clertolr'.gte lipsei cle hrann nutritiv[ gi variati. Oricine Strj cit sinL de rnici gi clc ltilogi poneii cle pe insulele nordice gi din munlii Ettropci. In Corsiea gi Sarclinia triiiesc pclnei indigeni, iar pe unele insule cle
tetttlin!elor ;i calitlfilol bttnc ;i rele. Poate ci eretlitat.ea nu este mai puLernicl la cal declt la oricare alt anirnal. dirr dat.ot'itI valorii ltti, tendinfa aceasta a fost observati cu mai mult[ aLenlie. 13) Andrcrv iinight a tncruci;at rasc foarte diferite ca talie, cum slnt calui de tracliune gi poneill norvegian; vezi A. \Yall<cr dcsprc Intcrmarrictce, 18138, p. 20b. 14) Nat. Librarg, Ilorses, vol. XlI, p. 20g. 15; tiervais, tIist, ),lut. IlItuitm, vol. II, p. 143. Owen, British Fossil lltammcLls, p. 383. 1:i; 1ir;iirrltr:s it'r lt,:;silcn ltt'r:rde, 18t\3, p. i31. 17s comptes rendus, 1800, p. 4,S5, gi Journal de I'anat. et cre ra phgs., mai lg6g. 18) itnpott'iva pirret'ii ci ln ceea ce privegte caii sdlbatici clin Orielt ei 1u sinL cleclt sllb[ticili, '\rgumenLincl dl W. C. L' fiartin (The Horse, 18.15, p. 34) a ardtat improbabiiitatea ca omul sii fi extirpat o specie, i1 numir ir.iirfe. itr plczent calul liirir incioiaL'r siilbatic EclLius prrcwrtlsl;ii Poll'akoff triiiegte ln Djungaria iltre mericlianul -\Iauas, tnct'iclianttl estic al T'ianganului, oragul Gucen gi 4Bo latitudine norclicir (Notd cllpd edifia rusi, 1g14).

Licii tlirt Anret'ica cle Nord gi de Sud reirnblinzcsc Ll$or caii sltbaticili, asLfel t'ii nu exisLii nici o probabilitate ca in diferite plrli ale lumii s[lbaticii s[ fi tiontesLicit cil mri ttittlLe specii incligene-saLi r{rse in stare natural[. Dl Sanson l?) crcde ci ar fi doveCit c[ att,fosb domestibitc clouI specii distinct,e, una in Orient ii iina ill Africa clc Norci gi ci acestea se cleose.beiu prin uuni[iul verbebrelor Iott,blirc 5i prin cliferilc:rlte pIr[i. Autorui pare s[ fie ins[ de plrere cir in ceea ('t' llt.iYeSte cal'actcrclc osLeologicc, ele sint expuse unei foafte nrici varia!ii, ('('('ii t:c tsLe c;tr_ sigLirantti o gregealir. Nu se gtie in mod precis dacl in prezent t'risIl-t Vretln cal plirnitiv saii inbr-adevirr sllbatic, circi in g'eneral se crede cii, i1

5i dc Iornrit 2l cr:iniuh-ri la cei ntai vcchi cai clornesticiti cunoscu{i1G), nrr ar trebui s[..1r-9nr sigril'att[a c[ toate raselc noastre se trag dinbr-o singlrl specie. S.ilba-

tirirri cle clrlsc citgltrzesc prczintl cr)a nrai J'lunI clovacl5 posibil:i a ereditdlii. irt,'prercicren pt'oli*bilitdtilor h-ii de sncce:s, este de rnai rrrure valoare pedigriul cltcit aspectul : ,,Kiug Flerod" a cigbigat prernii in valoare de 201 505 liie gi ri irrocl'eaL 497 de cigtigiitori, iar,,Eclipse" a procreat 334 de cigtigdtori. Este indoielnic daci ini.reaga cleosebire clintre cliferiteie rase a apflrut i1 t'tirrcliliilc Vielii domestice. Pe baza fecundit5tii celor rnai diverse tt) :rasi atunci cirltl cie sinb incnrcipate, naLuraligtii au considerat in general, bi toate rasele st' Ll.ag dintr-o singur'l *specie. Pulini vor fi cle acord cu col.bnelul H. Smith, crlre este de plrere cd eie se trilg din nu mai pLrlin de cinci forme ancestrale cliferit coiorate t_n). Deoarece insa mai nrulte specii gi variet5li de cai exislau 15) la sfir'$itul perioadei terliare gi deoarece Rtitimeyer a const atat deoselliri de tatie

re), sau existi iricli, l)onei ca ccri ckr pc iustr]a Shetlanrl, l)c coasIa Virginiei existau care sr. crcde cii arl rezultal din expunerrra lor la coucli{ii uefa\,orabile. Poncii Puno, cnrc trl"ricsc in regiunile inalte ale Cordilierrilor sinL, dup[ cite am aflat de irr r-ll D. Iiulilt's, tnici fiinte ciudaLr', tnult cleosebiLe tlc strirurogii lor spanioli. I\ftri derpaltc spl'c sucl, pe insulele F-alliland, dcscendenlii cailor introdupi in 7764:itr degettcr.aL ca talie'o) $i puterrr afit de nruit, inciL sint in,proprii pentru pliiiclelea cu lasso a viLelor sirlJratice.. '\stfcl cri pentlu ilcesL scop trebuic adtrgi cLr Inali cheltuicii cai noi clitt La PlaLa. Talia redusl a cliilor crlcscu!i atit pr insirleltr itortiice, cit si lrc cclc sudicc, plccrirn gi pc mai mtrlt.e lanluli cltr nrunti, r'ir- puLc-a Ii erxplicaLri prin tt'rnpcratrrril sclizrrtir, clcoalecc o reclucere sinriialir a talici s-r-r obscrvaL pc irtstrlcle Virginici 5i pc ct'lc clin l,IecliLerana. (lalul poaLe rt'zista la un frig in[ens. Ast[el, pe cimpiile si]rcricnei, la.16" latiluc1ine, triiesc herght'lii siilbatice2l) gi inilial calul Lrcbuie sir fi locuiL in lirri acopcliLe in fiecare :rn cle zIpaclrl, circi el ,5i-a pirsIrat mulL Limp insLinctul der a scurma zlpada penlru a ujunec la iarba de declesubt. Tarpanii sirlbatici din Orient au ftcesL insl"inct $i, dupir cullr tnir informeazir anriralui Sulivan, il arr ri caii irrtroclugi reccnt satr mni clenrtilL clin La Plata pe insulcle Falhlancl ri clintrc care uttii s-ati siilbirticit. Accst diu tilnrL fapt estc rcnrarcabil, dcoarecc sLrr"rntogii acesLot'ciri ltu ar'fi pr,rtut cla trrn]&re AccsLui instincl" in La Plata, tinrp clc nrr-rlte genr'ra{ii. Pe dc:lltir ltalte, r-itele sllllatice de pe insulele Iralklancl nrr scurnrl rrir:ioclatri zrapada gi lticr aLuttci cind soltrl csLe inzdpt'ztL l-irnp tnclclungat. In plirtile cler trorcl ale Aulericii, cuii cale se tlag.lin cei aclrrSi clc cuceriLorii spanioli ai }lexicrrlui au acclagi obicei, cil gi bizonii incligeni, nu insi,si viLele aduse din Eurcpa 22). Calul poitlc prospela atiL la cirldur[ mare, cil, gi la frig intens. Se $tie cd, clegi nu ajtrnge la o talie inalt[, el atinge desirvirgita perfectir.rnc in Arabia gi in Africa dc Nord. Sc pare cti rtmiditaLea prea nrale c.ste mai d[unltoare calului decit cildula satl frigul. Pe insulcrle tralklancl caii sufcr[ nrulL din cauza unridilir{ii, gi rceasta ar puLea s[ erplice lnLr-o milsurir oart'care faptul neobignuiL ci la cst cle g-olful Bengal zr), iutr'-o regillne inrensfl ;i nnrcdii, in r\r.a, Pegrr, Si:rur, Arhipci:rgrrl NIal aez, insulele' Loo Choo gi o mare parLe a Chinei, nu se giisr'gte nici ur) cal cle'Lalic rnal'e. Dacii inaint.{rn spre cst, pini in Japonia, calul iSi lccapiriir Lalia sil uormalir2a). i,a cea nu,ri lnare parter din aninralele noasIr'c clomeslicil.e, rrnelc rase sinl, cresctite pentrtt citrclir[enia sau frurtrtrse{ea ior; calul este insir ple{uit aproapc unni:ti ltcntlu titilitatea sa. In cc.rnsecinli, raseie scminronstnroase riu sint plstrate. ' i plobabil cI toaLe rasele existcnte ari fosL forrnate incet, fic prin actiuuea direct5. a condi{iilor de via[[, fie prin seitrctionarea varia{iilor indivire) 7'raltsert. )Iurqluud -lcudenry, vol. I, pat'Lt-r,r 1, p. 2tl. :0.; Dl\lacliiuuotr despro 'l'lte l;ulklurtd Islant[s, p.25.Talia nredie a c.aiiol rlc lral]ilrrncl se zice cir cslc ctrr J.-l palmc 9i 2 loli (1,.15 n'r, N. lrtrrl.). \'ezi cle aserlenca Jrturnul ctl Ileserl."tire.s al r.ncu. 21) Pallas, tlct. AtttLl. St. PetersLtttrg,77ii, partea a I[-a, p. 265. In lcghtrrlil cu tarparrii calc scirlrnir ziipadrr cu copiLclc, r.czi col. I{anrilton SrniLh, ln.\-nl. llb., vol. \II, p. 165. 2e; f'r'anlilin, .\'rrrrrrliur,, vol. I, p. li7, notf, clc Sir J. I'.iciralclson.
zr,; Dl J. It. lloor, I'olices rtl tlrc Itttlicut 'lrt.ltiltt'lugrr, Singaporc, 1fiii7, p. 1E9. I'n ponci clin Iasa, inalt dc nutttai 2E clc !oli (0,7t) rtt) a fost triri.ris t'cginei (,,'\thcnacunl", 1812, 1t. 715). I)t'ntltr iusulclc Loo (ilioo, r'czi 13ccclrc;', \'rttlttgc, cd. a .1-a, vol. I, p. 199. "n) ,J. CLtrrv-tnrd, Ilistorg ol tlrc IIorsa, Jttttrnul ol l!tyuI Llttitttl Scrr'1i'r' Institttlirtn, vol, l\-.

\'.\R I \1

r,\

t.C)R

dti:ilc. Ftirir indoialti cir s-al' Ii pritut fot'ma ra.se seminronstnroasc. ,\sl-ft,l, (11 \Y:itet'trin iirregis[-reazit25) cazul tinci icpc ('are a prochts pe rinc] trci rrrinii fl-rr.ir c'oacii; irl feluI acesta s-lrr {i putut foi'tri:i o rasl flrri r:oi,clti, ciill} silt r.i:seitr tle ciini 5i pisici firlir coadir. Se spulle cit o rasii nlsea.sc[ cle c:i,ri au 1;ripil cr.r{ gi Azala za) istorisegte cir in Paraguay caii sc nasc uneori cu plnrl ca cei clc "lic callttl tllltli neqi'tt" iilsti ilt gelleral aceste exenlplare sint externtinALc cle lu nagLcie. AcesL cat'acLet' eslc lmnsnris cliiar gi Ia caii jumirLate-singe. tln cr.,z cui.ios dt, cciIcla{ic il constiLtrie f:rpLrri cii asclltcltea cai au coama pi c6afla scurLe, iar copitcle clc o forili ncoJrignui[-ir, la fel ca la catir. '\1lt'oa1lt, 11tl e nici tt ittdoialir cir selec{ia calitir{ilor utiler riltrrlui, efecLrrati"r tirnll incleiurrgat a fosL factorttl princiltril in formarea diferiLelor l.itsg cle cai. Pt.ir-iti calul clc ti'ac{irine gi lecleti cit de bine esLe aclaptaL ca sir trlrgii g;r.crrLir{i tnat'i $i ciL clc nltrlL sc tlcosehe'gLc c:a aspect Ce orice aninral sirlhaiic'fnr"udit. (lalul de ctll'se englczesc cste crinoscttL ca trirgincht-sr) din antcst.t-crrri clc cai arabi, trrrcc$Li fi J.relhcli. Scleclia cat'e a fosL insir aplicatli in r\nglia dil tirrLp.lri f oartc indellirrta Ie 2i), intltretlni-L cu clresa jul, l-eru transf ormat ilLr-1p ...ltigtal foarIe difcl'iL clc fot'titt']t salc: pat'entale. f)upii cutn se intrcabir 1n aut,or flin India, car('cttnoaSle, pal'c-sc, hinc calul alab prrr, cine,,$i-ar inc|i1tui, uifiptltl-stl la I'asa actttali clc cai cle cursc, ci ea este rezrrltatul irnpreun5rii ai-miisllrttltti:r.raJt :ii al iepei rfricartc ?" ,\nleliorar.ca estc. atiL cle. er-iclenL[, incif, la crrr-su penfrtt cu]-)il Gooclx'clori, ,,j)t'irtrilor clescc'ndenli clin cai arabi, tlrcer$li $i per.siipi li se acol-d[ o t't:clttcel't1 cler gt'ertrLate cle 8,16 kg. iar cind am]rii plirin{i silt cli;r acesLe {iiri, t'('tluce't'ca esLc dc 16,32 kgtt). Se gLie ci dc tintp ipclelpirgat arahii :ltl avtrt Iot aiiLa $r'ii[ ca 5i noi de petligriul cailor lor, fapl cc iprplicir o ]]111.c ;i rreintl'cl'ilptti ateltfie acot'claft"t cr'-$berii cailor. Virzind ct s-a rt,alizal- ip Anglia lllirlLr.-o ct'e$tel'e rttriti, i]0 pttLcln noi oare incloi cir alaltii nu ar fi de[ci.miiraL tltr rlselllt'lletl, in clectit'sul se'colelor.. o ilnbunirthlire sensilrili a calitfrtii cail6r' Ior? Irtrtcnt privi insi ntttlL inai ck'lrarle inapoi in tirnp, ca s[ aflrinl rlip ]Ji]tlitr clcsllre hclgltelii {inrrLc clt grii.i 1tt'ttIt'tt t'eprotlrrcol'r] si cleslrrcr ciii illportal,i la prcltrri rnari clin difcriLc Iiri2e). PtrLeni tleci conchiclc cir, inclifelenL clacir luse]g t'xistt'ttLe cle cai sc Ir'ag sitti Itit clin[r-unA sau mai rnu]Le fornre anccsrraic, LriLr'$i iu nllil'e pat'Lc ruodilicarea a lczultaL clin ac[iunea clirecLir a conclitiilor cle ria{ri $i, probabil, si clintr-o selec[ic tturi aLcnt5, inde]une urmiriLir cle om, a nricilor pa rt.icri kiritii {i i rtriivirlu ak'. f,lt ttuti tittti[,e tnantifere gi pirstiri donrcsticite, ArlumiLe sen]ne colorate s;iut lic ptrLeruic t't'eciitat'e, fie tincl sii reaparri dupir ce dispirruseri tiinp indelungat.
I{islt'rt1, s,:r.ilt ir 2-a, p. 1(i1. , r'ol. lI, p.:3i313. I)r'. Canfield nrir inforurcazi cir l1 Los,\1gcles, ip.\111r'ica 6e sclcc{ic o lasir cn pirl r:r'ct. :z; \'czi tloviltla in lcoiltu'ir crr acest punct in Lanrl and lYater, 2 rtrai 1868. 28) l't'rif. Lo\l', 1)ornt'sticulet[ -lrtrrnrrl.s, p. 5'10. ln legirturir cu antorul clin Indiil, vezi India Sporting ]leuieu,, vol. II' p. 1|i1.I)upir ctllll a obscrr-at I.tur-rctrce (Tlrc LIrtrse, p. {i), nu s-a intirnplat potrtc liciocllti c1 1lt cal cg trci sfet'tttt'i clc singc pur (arlicit rtn cal ltt cnre uuttl clintre butrici ntr a fost rlc singe), sii-;i pirsLrczc 4islalta alcrgintl tlouit rrlilc alitut'i tle cai de cttt'sc itttl sluge. S-a inrcgistrat ttn mic nur.r'tirr- clc cazuri in cale cai tle cursc ;aptc optirni prrl singc iur irrvitrs. :s.1 l't'oI. ( iet'i'itis it stt'itts (in lt srr 11l.sl. Nal. lIurrtnt., r'ol. I I, p. 144) rnulte fapte ln legriturir crl r-rccsL srtbiect. I)c erctrrltltt, Solilntorr (/icr7ii, r-ol . I, calr. X, V,2U) a cnrnprirat cai din I.,gipt la un preI riilicat.
e5; J!.ssnrys orz .\-rrlrrrrrl
261

lu \ord, n fosI folnrirtir plin


QitritlntpCtlcs

Pttruqrrtrrl

I)eoarecc sc \-a \,edt.a rtlterior cit accst sribiect este inrpoltani, rci l'l('c'{) clipi}nr,l'c detaliatir aslrpra coloritrilui cailor. Toate 1'35glc c'nqlez':qfi, r,rricii. de difci'iIt'{-::l talie gi asltect. precun] gi nrai niulLe t'asc din Inclia si clin Ariripeiagirl h'I*lat'z^ pl'ezinli o gamti gi o dir-clsiLate silliiiar[ cle cololit. Se ;ricr.: Lotu,qi c'ir nir,ioclliLir crlul de r:urse enelezesc 30) nu t'st e nrtttQ. Dt.o.'lrece caii nlurgi 5i dr: ctr]oilre (.r'(-nt sir,i insli coniiirlerati de t'[ti"c arabi r:a f[rI valoare, .,bltni dtr ciJlilil- nuniai de r:ILio c\.rei'rri), acerste nuanle au fosL inl5tulate prin selectic irtclclunguIii. Cri rie Iorl('culorilc ri cle uear- ut'i atit cle diferiLe, cum sint caii rle lr'actitirir), tlt'r:irliric (r'oh) gi ltoncii, sint citt'ociatX roLa{i32) in acelagi mod ctrnr estc lLi[. tlt'cvirlenl, ]a cl,ii cr:nir5ii. AcesL fapt ntr clarificir p'roblerna coloriLulr-ti r:aiului plinliLir.. Iisle iusii url c?.2 de valialie analogl'r, cri.rci chiar mirgarii sinb rtueori loL:rti; rlrl virzrit la Blilish Muscum un hihrid intre migar;i zebrit crlr-e ol'a rotat ptr r,'r'ri1lii. ])r'incxplc:;irr varia{ie analog[ (pe ciirr] voi ar.ca deseot"i ocazic sI o {r-riosc.sr,) inlelcg o i'llliu[it care apitre la o specic sau o.,'at'ietate gi (:rrl'e scarninii clr un citr':icLtl iiolitral al unei rrlte specii sau \rr.u'ietili clistinctg. l)upi cunl se \-A erplica inLr-un capibol trlterior, varialii anaioge pot apS,rea dac.{ douli satr rnai nrtillc forrne cir constitu{ii sirnilare au fost supuse unor collditii similarr'. snu dacit clintre don[ forrne una a rccJohint!iL lilin t.cvei'siullc uIr (rirr[it'l-r;r nio:]Lr-liil rrt ct'iiiii]r-l'r frilnti de Ia strilrnogr-rl lol coilllul, sa[i, in slir=EiL, tluri anll;t,lc fornir] s-i.u rtiril"ols la acelagi caracter stliinrogesc. \rom t.eclea indatir c[ ttnc'ori caii plrrzinl:i tendinta de ir deveni ch'nga{i pe o lrare p;irte a cor"pului. $liut fiincl faptril cit la r'rrricLtitile pisicii ciotnestir:c lii lle niri tnultor specii dc I'eline citrngile se fmirsiornra rrgcjr in pete sau in s('nrle inltrnecate (ctriar prrii lertitii, ('tlc esie rrrrii'orm c:olorat, prezintit pele tle culoalc iuchisii pe fond dt'sclris), ptil.i'ru presullrilit ci"i lotarea ca.lului, care a fost obser\-riLri cu stirprinderer tlc c:[tre rlrrii ant.oli, r.'ste o ntoclificare sriu rin vestigiu al uuei tenclinlc de a tlrvcni duni;r[.

In citeva privinfe, tendin{a caluhii de r. tieveni drrr;urrL esle lrn fapt interesanL. Cai de toate culorile, cler raselc cele tnai diverse din difcrite pIrfi ale lurnii, au deseori o dungfl de ctrloale inchisl cal'e sc intinck' dc-a lrine.ul girei spinlrii, de la coamir pinfl Ia coaclfl; acesl. aspect este ritit cie colnun, incit nu este ncrroie sd dau detalii suplimentalc 33). Caii prezintli citcodatir dungi transversale pe. picioare, mai ales pe partea inferioarii a acestora; mai rar au o clungir distincti pe umeri, ca accea 0e p1e tim[rnl rnigantlui, satt o pnt[ Iarg[ dc culoare filchis5, reprezentind o dtingfl. Inainte de a intra in vreun detaliu, tr-r'brrie sir llmlrrcsc faptul cit tcrmenul m.urg (dun) este vag gi include trei grupe cle culori : in prirnul rind pe cea clintre crem gi maron-rogcat, care nlcrge treptat pinii h nlurg san cas8o.) TIrc

ar; F). Yernon llarcourt, Sporting in Alqr:riu, p. 26. 32) Afilm aceasta din propriile nrele obsenalii asupra culorilor cailor, flcute ln clccnls de nrai mulli ani. Am i'irzut cui lottrii de crrloare creln, rnurg-deschis gi nturg-cenngiu, pe cal'o ii mentionez pcntru ci s-a afirrnat (lIartin, I{istorg ol t}tc Hr.irse, p. 13a) cir rnurgii nu sint triciodati:r rota{i. nlartin (p. 205) sc lefcil la nragrli rota!i. In lictrrtcr (Loudra, 1.\2.S, p.453,.155) sint nren!ionrrte obselvafii interesantc cn plir,ire la rol.area cailor; de ascrncnr:rr col. Ilamilton Snrith desple Tlte Horse. an; In Tlrc ftctrrier, 1828, p.452 qi 455, sint prezentate citeva cletalii. flnul clintlc cei mai niici ponci pe cafe i-artr v[zut vreocliltd, de ctrloarea soarece]ui, avea o dungi foarte aparentd pe qirn spinirii. [-'n mic ponei indian castaniu avea aceeagi dungi ca gi un cal de cinrli castaniu remarcabil tle masiv. Caii rle crirse alr clcseori acc:rstl dungl pe gira spintrrii.

I.ield, din 13 iulie, 1861, 1t. 42.

coLoRITi.r

f, 5I tJtrN{;1t,}i

1_oR

i)D

irt al doilr:a rind plrtlr.brrriri sall de cnloarca ardezici sau nlui.e-gor.iccsc (rnouseclttu), cartr mel'ge Lreptat pinl Ia cenui;iu; in {ine mrrrg-inchir'lAnrk-dlir), inlr.g cas[aniu gi negni. Am exaniinat irt Angiilr iln ponei de'i).i,'orrr]tire. relatiy r]tAre, clc conforma{ie ugoat'ir, murg--r'ogcat (frg. 1), c* o dung[ dorsalir foirrtc vizibi][, clt clungi transYersale cle criloat'e desctrisi pe partea interioarir e picioarelor

tiittitt dcscliis 5i cirl'e ct'cd cI t'ste

tlcsec,ri clcnunriiir nlul'g-t.oscat (fallou,-clrin);

Fig'

".",1^?,T;*n,1i"",?."?"::1il:,::

umerii,

hirigd gi lzrt."r, intrenrptd insl la ntijloc gi trunchiati Ia extremiLatca sa inft_ t'ioari, clt tllrgilirll anleriot' tet"mittat intr-un virf Iunq gi ascrrlit. Menlionez accst din rrt'nii fapt dilt c:'ttlzit ci, drrnga cle pe unreri a *e.qrnrhri prczintzl cifco4stir cxrict acelagi tispect. Mi s-a trintis schi{a si descrierea-unui rnic ponei pursipgr: din {a.ra Galilor, de culoal-o n.}ilrg-ro$cirt.ir (failon-dun) deschis, .i, o dting;:, cioi_ salir, o singutfi dungir l"ranst'ersalir pc fiecare picior pi trei clungi pcr unleri,'ciintre cAre, cca postSt'io_arir_ (core.spunzind cu cc'a cle pe umerii migil.ulsi) r,ra cer nrai lung[, pe cind cele dorrti clungi anterioa.., pr,ialele, pornind de la coariif,, clescre$te:tu ca lrtngime in rnod invers dringilor de pe umeiii ponc.iulri der Dcr.oltshire descris rtrai stts. Am vizut itu cal cle c[i.{rie (cob) de culoare vie mlirg-ro;catI, cu picioarerle a.trLerioare dttngate transversal in'pirr{ile interioarc in rnoclil cel prai r'.1diL ; de aselnenea urt ponei plun_rburiu incliis d. .,,loa.rea goarecelui, cu dlilgi sitnilare, dar tritllL ttilii pulin eviclente, pe picioare; Lrn minz (c:olt) clc criloaie .'i. Illtlrg-roScltLit, trci sferturi slnge, cu-dungi transvcrsale foartc cllire pc picioare; un cal de cinr{ri- mrirg-c.a-staniu (c}restrlriL-clun) cn o dungl clor"salit ior,it. Vizibilll- c'r: t:1llte et'idernte de_tlrrngi pc, i'n;eri, nici una ins[ p. i,i.i,)a]-r.. A; ni..ri putca ar'l-[rrga gi a]le cazuri. triirl nleil mi-a fdcut schi{a ,rn,oi .nl de cillulir bel$ian, Irlitre, greoi, mtll'g-I'(t5cat, cll o clungd dorsalil fciarte vizibilir, ,,rrr,. de dlt1Si pc picioartl 5i ctl dotiii dungi paraierle (la 7,62 cm rina cie alLa), 1i1gi de 17,78 cm sau 2_0fi2 cm' pc ambii t'meri. :\ttt t'rizut rrn alL cal cle ci-11iti, oarecum Ll$ol', cle o cu]oare niul'clat'I, clcnt lnc:liis, cu picioarcle clungt"Le, pc 1p lplrr-ir c_u o patl Illare, neprcciztit.i, t c culoare inchis5, iar pe rirnziilr;l oplts cp doLrI dungi sl{9,_laralele. Pinh aici s-au nre'nlionat nurnai cizuri cle murgi clt'difci.ite nuan{e" Dl W.W. Ech,r'ards a I'itzu l. ins[ u n cal caslaniu, aproape pur singe,

fa{.r. 5i c-,, cite patru dungi paralele pe fiecare um5r. I)intre aceste p:il,ru dtrrlgi, sPfe dcosellire dc cLra posterioarr"r, nrinusculi gi slab5, cea anterioar[ e'a

,ji"

care avea dunga dorsal5 gi clungi transversale distincl.e pcr picioarer. ittr ctl an] ylzut cloi cai de tr.irsur[ gargi (bil), cu dungi clorsale negrc; itnttl dinLre acegti cai ayea pe fiecare nm[r cite o clung'ir cleschis[, iar ce]irlalt avea o dungl 1at5, slab cletinite, pe spafe, mergind oblic pinir la rnijlocul fiecirui tlnit"lt'; nici rtnttl dintre ei ntt avea dungi pe picioare. Caznl cel mai interesant pc carc l-arn intilnit a l'ost cel al untti tiliuz crescrtI cliar cle rnine. O iapri 5nrge (care se trirgea clintr-o iap_5 flamandi, castanicr inchis gi rin cal trrr-cinen..ir,,giu descrhis) a fost tlatti la Hercttlcs, tlll prtr_singe eratt anrl:ii qargi. Pini in celc din gi $a.rg inclis, ai clpri Lat.l (Kingston) -rnamir ,rtr-t5, minzut a iegit cafeniu. La t.irsLa de uutnai dor.rir sirptirmini, el era ins[ $ar9, de clloare rrlrlraail. nuanlat cu cenugin $i pe alocrtri cri o rltrantti g[lbLrie. Nu avea decit o urm[ cle clungir dorsalfl ri citeva dtrngi LransYersale nec]are pe picioare; aproape intregul corp era ins[ rnarcat cu dtingi fo1l1!e ingusfe de cttionr. inchis[, iri nrajoritate atit de neclare, incit I]u eratl vizibile clecib ia o anllmit[ Iuminir, ca dungile ce se pot vedea pe ptrii neqri de pisic[. Aceste dungi eratl vizibile pe crupe, lridc ele se indep[rtau dc la ;ira spinlrii, inclreptindu-se pulin spre fat[ ; indep[rtindu-se, multe dintre ele se rarrificau putin, exact in ace]asi tet ca la lnele specii de zebre. Dungile se vecleart mai clar pe frunLe, intre ttrechi, nnde formal .tn grup de arcuri asiu{ite, agezate rtnttl sub altul, descrescind ca dimensiune in josl spre bot; semne lntru totul similale se pot Yedea p_e frunte la quagga Si la zebia lui Birrchell. Cincl acest minz a ajuns la virsta de dou[trei llni, toute cfitngile au disp[rut complet. Am virztit serrtrne sirnilare pe frttntea unni cal dc c5liriJ deplin crescut, rnul'g-rogcat, cal'e avea o dung5" dorsal5 foarte vizibil[ gi picioare]e din fa!X bine dtrngate transt'ersal. ln Non egia, culoarea calului sau a poneiului indigen este tnttrg5, _r'ariind de la aproilpe Er.in pin[ la nrurg-cenlrgiu inchis rittn anintal ntt este considerat ca fiind de ras[ plrI dacn nu are dungile clorsale $i pc cele cler pe picioat'etn). Fiul melt a apreciat c[ aproximatir. o trcirne dintre poneii pc cal'e i-a r'[zut acolo aveatl picioare dlngate; el a numirat gapte clLrngi pe picioarele antcrioare 5i dou[ pe iele poster.ioir. oi. unui ponei. Numai o micft parte dintre ei prezentan urme de dungi pc 1rlcri; am auzit insir cle un cal de cilflrie acltrs din Non'egia care l\_ea bilc clczr-oltate aLit drrngile de pc nmeri, cit pi celelalle dtrrrgi. Colonelul II. Snritl rr) sc. refer[ la mriigi cu d.rnga dorsalf, din mun{ii Spaniei. $i ln unele p5r{i ale A rnericii de Sud caii provenili inilial din Spanll sint acu m tnurgi. Sir W. trllioL m[ infrtrrneaz[ cd a inspectat o herghe]ie de 300 cle cai sucl-americani irnporta{i la Nladras $i nrulli ctintre cai avcau dtrngi transr-ersale pe picioare gi dungi r..rit. pcr.,rn.ri; inclivich-rl cel mai ptrternic tttarcat, cltrpir care tlti-a irimis irn clesen colorat, era un nrrlrg cenugitt cu dungile de pc ttmeri trSor bifurcate. Se pare cd in pflr{ile de nord-r'est ale Indiei, caii dungati - aparlinind la diferite ]"ase -- sinL rnai cornuni clecit in oricare altd parLe a lumii gi arn primit informa{ii despr.e ei cle la mai mulli ofi{eri, in special de la colonelul Poole, colonelpi Curtis, maiorul Campbell, generalul cler brigaclir St. John 9i allii.
3d)

1fi01, p. 4i31. Ilsmalck, pritr amabilitate:l consttlttlui general, cll J. I1. Cloq'e. vezi rle asr)rltelrca TIrc Fieltl,
35) Col.

Iuforttra!iile in legirLttri'

cu

culolile poncilor norvegieni le-arn plirnit. tle la plofcsol'ii Boccli, Rasck


275.

9i

Ilamilton Smith, Nal. .Lib., r'ol. XII, p.

COLORIl'III, SI I)I,'N(]iI,TI

I,OR

;) t

Su'inhoc ttiit inforllreAZ["t ('r-i a erxanrinat cloi prinei nlrr'c cleschigi clin cloul rase chine'zetpti, cle $anhai li cle AtnoS'; ambii a\'(.Alt rliinea ctrorsalir, iar ultimul o drrng[ neclari pe u nrcri. Yedetrt astfcl, in toal"c p:ir'{ilc lrrurii. cii lase dc cai pe cil posibil dc cliferrite, atrtnci cind -sint clc culoalrr rnurqrl (inclucleur in acesL ttrnlerl o Iargir scarli c1e nrtan{e de la cl'clx la ltegl'u pli'lfrriL (dust.1--blacli) gi ral'cori cind sinL aproape albi, ntran{a{i ctr galbcn, cenllgirr, brun-rogciit;i castaniu, au ccle ciLeva dungi aritate mai sus. f,a caii cle culoare galbeni cu corlmA gi coacla allte, care stnt ttueori caractet'iza{i drep.L nlurqi, 11 ant yfzriL nicigclatir dpilgis?). Din niotive care vor fi evideul,c in capilolrrl clespre reversiunc, al]r incercat, ctr pu{in slrcrlcs insei, sri clcscopli.r clzrr,ir mureii, (::il.e sinl ntulL nrai fr-ccr-ent dunga{i cleciL caii de altc culot'i, sint l'ezulta{,i vrcorlatI clin incnrci;arca a doi cai clin ('al'c nici unul st"r rrrr fi fosl nlurq. trIajoritlite:r 1lt'rsoant'lr;r cirlcr.a rr]-altl aclrcsat sint cle p."tre're c[ lrnul clintrer plrin{i trcbuic sii {'ic tnrirg. $i so nrai afinn[ in general c5, intr-un itsemenca caz, ctrloarea nrrrrgir si clrrngilt'r'cltrerzinIir trirslturi ptrternic eleditarcr 38). Totugi, anr obsclvat din inLinrltlal'r- (:azrrl unrri minz dintr-o iapi neagri"I 5i un cal $arg carcr pe deltlin cltzvoltal, cra mrirq-rogcaL inchis gi avea o clungei dorsal[ inguslir, d:rr disLinctir. Ilofacker as) dI douI cazriri de mttrgi-cenugii (Mausrapp) pr.odupi din doi pirin!i de cliferite culori, dar nici nnul murg. f,a tninz, dungile clc Loatc felurilc sint in genc'ral nrai evidente decit la calul adtrlt ; in mod obignuit, ele dispar oclatri cu pl'inra nirpirlire no). Colonetrul Poole cste cle p5t'erc cit,,lA rasA l(at[1-rvar dungile sint evidente imedial, dup[ ttagterea calului; ele der-in apoi din ce in cc nrni pu{in clistincte, pinir dup[ prima niipirlire, cincl apar tot atit de puLcrnicc ca $i inainte; cu siguran{ir insfl c[ descori ele clispar pc rnisurd ce calul inain Leazi in viLstit". Dou[ alle inforntalii confirml aceastir disparitie a clungilor la caii hitrini din India. Pe de
ao; I)l G. Clalk, in,lrrrral.s crnd XIag. ,,/ I-al. IIist, scria a 2-a, r-ol. II, ]glg, p. 361i. Dl \\'allacc tnir itrfot'tneazit cit a vitzttt in Iava rtn cal mulg de culoalca argilei plczentincl clungi pe spabe;i pc picioale. 3i; I)cspt'c accst punct, r'ezi cle asernenea T'he Flelrl din 27 iunie 18ti1, p. 91.
3N1

(.aii I(atl)-\\'al'au rlesr.oli talia rle 20 cm sau 60 crn gi sint, bine fircu!i, insl atl tt conforrrla{it'ti5oarit. Ili sint c1c toaIc culorilr, prezt.ntilicl insi cu lrredomittatt{l"l tttlti ntttlte trtian{er clc ntut'q. $i ac:e5Lia sint in gelteral dungali, astfel inciL utt ctrl fiiri clungi lru t'ste consicleraI pur'. (]olonelul Poole c:ste clt: plrerc ct"I Loti ttrttrgii au rlungu clolsrilir, c:i in gcrlefal ltrcziufl dLrngi pe picioarc gicir aproxinraliv juntitaLc clintl'c cai r,lrr cltrngir pe urncli; aceastir clung.{ estrr unerori dublli satl triplir l)e anrbii rinreli. Colorit'lrrl })oole rr r-lizut deseori clungi pe obraji si 1tc lal,ulilc tursulrri. La caii IiatLl'x-ar ccnirsii li $al'gi abiir lrtiscrili,-el a_\'l"lztlL cltrngi cat'c clisp.lre'au irrsi'r crirind. Am il'irnit alte informalii clcsprer cai I{at[Yn'ar cl'e]n, $argi, casLanii pi ccnupii carc el'air clungali. DLrp[ cite s]nL in., forttlat de dl I'ri1,Lh, la esL cle Incli.r., l oneii cir Sl:an (la rrorcl dc Birnrania)au clr-rngi clorsale pe ttntc.t'i 5i pe picioarc. Sir W. trlliot nrr-r inforrneazir c[ a r-irzut cloi ponei l)cgu $al'gi cu dilngi prr picioalc. Poneii bilntani gi iavanezi sint deseori mrrrgi 5i atl cele trci feluli clc clungi ,,in acelaSi grarl ca gi ln Anglia" tu). Ill

Tltt: ltit:ld, 1E[il,

p. 4l] t si -19iJ.

itel (Jb(r die EirtgerLsclrulten etc., 1.\2fi, p. 111, 11. 40) \'on Nat.husir.ts, 1'ortrdge tibcr Yie fu,ucht, 7872, p. 135.

rrllf parte, un autc)r afirmi c[ deseori rulnjii sc nasc flrir dtrngi, clar c[ e]c fl)ar pe rnisur[ ce minzul inainteazil in r,it'stir. Trei arrtoriLiti afirniI cii in

Norvc'gia dungile sint mai pulin distinctc la rniirz decit la adult. Ntt incapc indoizrl[ aslrpra dispariliei tintpurii gi tctale a clrrngilor in carztll minzului tin[r dcscris de minc, care avea dungi dcse pe aproapc intregul corp. Dl W. W. Edrvr,rrls a eraminat pentru rnine dori[zeci gi doi de nrinji de cai de cltrse, dintre care doisprezcce aveau dunga dorsal[ mai nrult satt mai pulin clard. Acest fapt, prccum $i alte citeva inforrrzr{ii pe caue lc-atn prinrit, nrft fac s[ cred c[ la caii de crlrse englezegti ciunga d.orsal[ disparc c]'csecri la bi.trine{e. La speciile naturalc, tinerii prezintir aclesea car'actcrc' cart) dispar Ia maturitate. Culoarea dungilor este variabilir, fiind insri intotdeatlna mai inchis[ declb .ea a res[rilui corpirlui. In oricer caz, dungile t]ll se afl5 intotdeaulta la anirnalpe diferite 1;5r!i ale corpuhii. Astfel, picioarele pob fi clrtircate fdrd sir eriste vreo dungir po umeri. t{ai rar se poate intirnpla ;i caztrl contraritt ; nu an} atlzit insi niciodat[ de cai cu dungi pe rimeri sau pe picioare, f[r5 dungl dorsald. I)up[ cum era de agtcptat, aceasta din urmzi este cea Inai comttn[ dintretoate dtlngile, ea caracterizind pe celelalte gapte san opl. specii ale genului. Este remarcabil ca un ca.racLerr atit, de neinsemnat ca dunga de pe umeri dtrblf sau tripl5 s[ aparl la rase atit de cliferite ca poneii din lala Gi.lilor gi de Der.onshire, poneiul Shan, caii grei de criru{5, czlii ugori sud-americani qi rasa zvelt5 de Kattyr,r'ar. Colonehrl l{arnilton Smith este de p[rere cd una dintre cele cinci tulpini iniliale presupuse de el era murg[ gi clungatir gi cI dungile Ia toate celelalte rase rezult[ din stilr-echi incr"uciglri clr aceastr"r tulpinir ini{ia.l5 murgi.EsLe insir extrem de pu{in probabil ca diferitele rase, trlind in colluri atlt dc indepirrtate ale lumii, s[ se li lncnicigat cli o anumitir tulpin[ inilial distinctir. $i nici nu avem vreun motiv s[ credern c[ efectele unei incnrciglri intr-o perioadii foarte indepdrtatil s-ar fi propagat tirnp cle atitea generalii, a;a cum ar implica acest punct de t'edere. In ceea ce privegte culclarea inilial[ a calultti, care ar fi fost murg5, colonelnl Ilarnilton Smith al) a slrins un mat'e nuntlr de dovczi arltincl c[ aceastd culoare era comun5 in Orient inc5 de pc tirntrrul lui Alexanclru cel iVlare '5i cd in prezent caii silllatici din Asia de apus pi din Errropa de risirit slnt, sau erau fihe recent, rnurgi de difr:rite nuanle. Se pare c[ ntt de rnult o ras[ s[lbaticX de cai iriurgi clr o clung[ dorsalir era crescutd in parcurile regale din Prttsia. Aflu c[ locuitorii LTngariei consiclerd murgii clr o dungir dolsal[ ca fiind tulpina initialir ; la fel este cazul gi in Norvegia. Poneii mr,rrg..i nn sint rari irt regiunile mLlnLoaser dip llevonshire, 'fara Galilor gi Scolia, ttnde rasa inilial.l ar fi trebuit sl a ibir cele mai mtilte $anse de conservare. Iri Amelica de Sud, pe tirnpul lui Aza1a, cind calul se sllblticise de aproximativ 250 de ani, g0% dintre cai erau ,,bai-chAtains" gi resful de n%,,zains" adici cafernii; nu mai mul[ de unul la dou[ rnii era n*g..r. In America de Nord, caii srilbdtici{,i prezint[ o tendin![
XII (1811), p. 109, 15(1 pinl la 1(ii:], 28tl gi 281. Str pare ci in timpulile vechi cra coututti in izabcl (culoarea rufelor murclare ale reginei Izabela). Vezi de aseneneu clcscrierca lui I'allas cyloalea crem, tr.ccincl eu privire la caii sirlbatici din OrienL; el r.orbeEte tle culorile rnurg[ -si cafenie ca fiind prcdominante. In legendele islancleze cAl'e all fost transcrise ln secolul al XII-lea sint meniionali cai nrnrgi cu o dnngi dorsal5 neagri; vezi traduccrea lui Dasent, vol. I, p. 169.
Nrrf . Librcrrg,vol.

al)

COLORITI]I, SI I)UNG]LI] I,OR

59

prrtet'nit'it citr lr cl,-rt't'iti l'oibi (roans) drr diferite nr;lin{t-r, dar, clupI ciie tflg cle Ia Cairf icid" ci sirrI in nr:r.ioriLate mr:rgi Si dunga{i a2). \Iont t't,clt-4 i;r ctPitoielc uril:5.toale dcspre porrimbcl cri o pasiire alblstrii csltr inlirl:pliitor ploclusii tle rase purs cle diferit,e culcli gi c,il lil,r-lnci cilicl acest lricrti sc intirl'1;ii"i, lllltrmile stnlne ncgl'c aprr iilvariabil 1te aripi Ei pg co3d5. Tot asl,fcl, cittcl se itti'r'iicigtlrzl"i t'tsc ckr difcril.e ctilori, sirrt fr"t,crenI pi'oduse lrirsiir"i llllasire cu lt'cit'a1i s('niilt ncqrr'. \roni veclea niai dcparfe cir aceste faptb slnL exlrJicatc prin cor:cr:p{ia cir toe,.te rasclc -qi_: trsg din porumbciul de stinc[ s.:trl Ortlttmba l'iuf"a, (tlit'c are ACeastI r:t:]oltt'cr ri acestc sentne; 5i faptcir: constitlic o ptrtt:rnicil dor-iiclii in I'tttoarea rceslci concep{ii. Airrri[iii clung'ilor lar cliferitclg I'ast'dc cai rnrrrgi esle insii clcparlc dca oferi o doviicl;i pre'a si-gur:i asgpra clrscctrdcti{ci lor tlinLr-o siitqt;ri Lrrlpin:1 irti{ii:1.i., ca in cazr:l foruprbcllftii. ,Si:lceasta pentt'tt t'ei ilu se cuno:tgl,e nici ul] cal rir siflul'anta:;rlhatic pcn[,rll a scrr.vi ca 1orn1i dc ('ontplil'll{ic ; penLru c:i atunr:i cirrd tpitr', dungile au Lin caracttrr yariabil, iar clor-.v.ilt: c'il incrttcigai'ea t1c rase disLincttr produce clringi slnt cu toLul inspficiente; in fine, 1:r'nLt'u cii toate spt'ciile {cnr:iui Equus att clung.i clor.sapi $i nrai tllrtlIe spt'cii iiiL ciunqi pe rirtiel'i gi pe iticiolrrr:. ToLugi,, similitudineagarie existi"t ia cele ur.ai dist.inr.:te I'ase in r:e prir-cgte ganla genemili de culori, bitl{area, l,rpari{ia inlimplltoare (nrai elcs Ia rlurgi) a drinsilor pe picioarer 5i ;,r clupgilor pe linlet'i riiibjt-r srllt .tliltle, jndicti proLrrbiliLatea ciescenden{ei tlituror raselor existenle dintr-o sinrlirrit Lrrlpinir initial.i rnurg.{, rruri mult sarr rnai pu{in dungatS, ]a care caii nc;slri sc reintc;rc rineori.

rir.

}tAGAI.iI
dt:sr:r'is patru spccii clenr:"rgari. prezetll IlLl incailer iipr()ilpc nic:i o indoial5 cir enimllul ngsL;u clcimesticit se tlage din Eqtrus tocniopu.s din AJ:isiniras). l-neoli nil"lcir,irlrl r.sLt pltzr:ir{.uL ca un t'rculpiii cle aniuial doinesticit. iucri din tinipuri sLr'[r'echi, drrpir cnm giinr clin \tt'chiill T'eslanlclll, gi ciit'e nii a variat clcclt inlr-o foar'Le miciL rpirsrir5.,\ccusla nu este instl c,iIu$i dc ittilin aclev5ri,t, deoai.ece nr]rnai in Siria exisi.l patru ror*ac) : priirta, tul itniu-lal ulor gi gralios, crl lrrl niers pldcut gi care este folosiL de fcnrei; ti dol'zl, o r'rlsti llrabir rez-er\rat[ exclusiv pentnr cirliril; a trcia, un anirnal mai viguros foiosit la aral gi lai diferite s('()puri; ln sfirgit, rasa ulare de Damasc, cu trn cot"p gi urectri cleosebit de lungi. In sudul F'rantci exisl"li cle asenlcnea mai Itlitite rase, dintre cat'o t.irlir dei o t.'rlic crtraoldinar5, unii indivizi avind indl(irnea cailor pc dtrplin dezvolta{i. In Anglia nrr s-au format rese distincte dc rnlgari, cu torite t'r"i ci sint. depart,e de a avea ull aspect uniform" Aceastlt se

^ Itl

P* litrgir trci specii der zebre, nal,tilalitlji aii

a2) -\zarti, Quulruytdrbs elu Pu.rugLtutl, vol. II, p.:j02. ln Amcrica de Nord, callin (vol. II, p.57) clescrie caii srilltatici, clrlc se crcrc'lc cJi se trag ciin caii spanioli clin }Iexico, ca fiind cle toate crrlolilc : ncgri, ccnugii, r.oibi qi roibi bil{ati ctt trrtsl,itttilt-t'o;cat. tr. llichaux (Trnlc1.s in -\-nr11r ,lnrcritt, trad, cpqlczir., p.2ii5) clcscrie cloi cai sitlbritici tlin llcxico ca fiitrtl roibi. lJi s-a spus cii pe insulclc Fallilanrl, uncle caii s au silb.iticit de nunrai 69--70 tle ani, ace;tia ernr.r pt'crlotttitraut. r'oil-ri;i cenugii inchis. Acestc citeva fapte aruti ci, t1 cazul cailor, ei 111 rcvin t'epecle lrr vreo culoale unifortnL 43) i)f. Sclal.et', fu Pr,lc. Zr,rtl,:e, Srrr., 1862, p. i6,1. ]--)t.. Ilartrnann Spunc (AnncLlen dt:t.Londr1., Vol. XLIV, p.21)2) cir, itr stat'ea lui sl'tlbaticii, acest aninrai riu cste lntotdeauna dungat pe picioare. oo) W.C. nlai'tin, Ilistorg of thc llit7ss,7845, p.207.

0{r

Nf

AC;ARI

poat) explica

prin faptr.rl ci rnSgarii sinl. {intrti urai alers dc oameni sl"traci, care nu ii cre.sc in numlr rnare gi nici nu in-rperecheaz[ gi se]ectioneaz[ cu grij[ :itrinalele tinere. Intr-ade,r'5r, dupi cum vont t-edc:a lnLr-un capitol viit.or, miigarul poate fi cu rigur.in{[ foarte mult an;cliorat ca t.alie gi for{ir printr-o selectie aLentS, cornbinat.l, f[ri incloial.{! cll hrauri buti:i gi putem declrrce cii Loate celelalLc caracLcrc ale lui ar putea fi toL atit de nttrlt irriJrr-trtirLitil"e prin selectie. Talia nticii a rniganrlui din Anglia gi clin ltorclrtl E,uropei sc dalol'r.qtc, clup[ cite se pare, mulb rnai mulL lipsei cle grijn in rept'oclucel'ea ltri cle.cil friguiui; cici in Inclia de \rest, unde rnigarul cste folosit de ttncle clinLre c'astclc inferioare ca animal cle pot'ari, ei nu este mult tnai ntare decit tIn ciine'clc Ten"a Norra, ,,avind in gencral o inirltime cle nrt ntai mult de dou[zcci Ia treizeci de toli" ai;. Culoarea mdgariului r,ariazi foarlc rnulb. In Anglia, ca gi ln alte {[ri - de erernpln in China - picioa.rele animalului, in speciai cele anLerioare, sint r.rneori ntai r,izihil clungate declt cele ale cailor murgi. Au fost numirate treisprezece
sau patnisprezece clungi transvcrsale

atlt pe picioareie anLerioare, cit gi per cele posttrioare. La cal, aparilia inLimpl[toare a tlungilor pe picioare a fosb explicatri prin reversiunea la o pt'esupusii formir parentalii. In cazul mdgartrlui pntem acccpta cu increderre aceastil explica{ic', deoarcce se gtie cir E.toeni,opus esLe clungat, clegi nurnai intr-o micl m:.isurir pi nu in triod absolut invariabil. Se pare {:i, pe picioarele mlgamlui clomestic, du ngile apar cu maximi frecvenld gl cla.ritaLe in cursul primei sale Linere{i ca), culr} se intirnpl[ gi la cal. f)unga de pe rirnt ri, car'r) cstc erninamenLe caracLet'isticir sperciei, r-ariazfl toLtrgi ca l[!ime, Iungime gi rriod de terminatie. Arn nrisnraL una care era cle patnr ori mai latit rltcit alta; de asemenea, lrnele erau rnai t-t-lult cle dotrir ori tnai lungi decit alLelc. La un rnigar cenugiu deschis, dunga tle pe umeri nu a\:ea decit o ltrngime cle 15cm 5i ilgust[ ca o bucatir cle sfoari'r, iar' ]a uIl alt altitnal de aceea$i crtloare llu t'xista deciL o un brir intunecatr"r l'cprczerrtind o dtrngi. Arn attziL cle trci m.igari albi, nu albino,si, firir nici o rirnrir cler dungi pe ttutcri satt pe spate at); si an'l vlzu L alti noiiri fdrl clrrng[ pe urncri, iar unii ciinLle aceglia pi firrir dungl clorsalri. Trci dintre cci nor.ii miigari erau cenu$ii deschis, rttnil centtgin inchis, runul ceuupiu spre roib-ro5cat gi ceilalti cafe'nii, cloi fiind colora{i pe unele p[r{i ale corpului cu o nnan{[ rogcatri sati $arg[. l)aci s-ar fi sc'leclionaL gi reprodus cleci, in mocl pct'sisLcnt, nrilgari cenugii gi cafenii-rogca!i" dunga de pe rtnteri ar fi dispirut probabil in mod aproape tot aLiL de general gi complet ca gi in caznl

I)t:rga dc pe unrerii urtiganrlui cste uneol'i dtiblil ri dl l3l1'th a t'itztrt chial trei sau patru dungi paralele a8). in zece c'.tzuri arn obscn'aL dungile de pe utnet'i bmsc trunchiate la caphtul inferior, cu unghiul anterior prelr rtginclu-se intr-tttl virf ascu{it, exact ca la poneiul murg de Devonshire citat mai srts. Am vlzut trei cazuri in care porliunea terminal5 a du ngii se indoia bnt sc, ful unghi ; de
451 Col. S1'hcs, Cctt. ol XIununalicr, Proc. Zoolog. Soc., 72 iulie l, citat de llartiu, p. 2t16. r.ol. aG) Ill5'Lh ln Charlesworlh's X'Iag. ol Nal. flfsf., t-gl . I\r, 18lt), p.
I

calulrri.

1831. \\'illiatrlstitt, Oricttlctl Itie


8ll

Id

Sparls,

. Aln lost asigrilat de rtn clcscltot'


p.
2tt5.

aceasta este t'ealitltcr. 17) ['n caz este llrezt'trtat tlt'\lrtt'litt in Tlrc IIttrsc, p. 2(tir' 48) ,I()rtrn(t1 As. Src. ol 1)cttgtrl, r'o1. XXVIII, 180(), p. 231 , nlcLrlirt ort tlrc IIorse,

('()l()t{iil

L sl l)L\(,ltF.

t()R

aselnenca altl. t lLztrL 5i rlln attzit,_ cle ltatt'tt cazuri de bifr-rrca{ie clisLiuct.ir, rlesi mici, a dtrngii. Irt Siria, clr. Ilooker gi gnrpul siu au observaL fcntlr rninc nu mai prr{in de cinci cazrtt'i sirnilare de dungi pe umeri bifurcatc in mod clar cie-asupra picionrlui rlnterior. tineori dunga se bifurcd gi Ia catilrl cornun. Cipcl aII] obserr.:tt pcntnt prirna datri bifut'carea Si indoirea rrnghiular[ a dpngii cle pe utneri vdzusenl dc.stttle cazuli ctt drtngi la cliferite specii de cabaline penLr| a fi convins cit ttn caracter chiar riLiL dc neinsemnat ca acesta, avea toLugi lt a,rurtriLir semnificatic, ceca ce ltl-a clcterrninaL sai mi oclrp de acesf sgbiect. ColsLat acrrnr cir, la Ii. burchellit gi Ij, quciqgu, dringa care corespunde clungii de pe urtrerii ttlSgarultri, pt'ecum gi trneit: dinLre clungile cle pe git, scr bilurc[, iar ule.lc clintrg cele din apropiel'ea tltllr"ll'rlltti ltu crlt'ctnitiIile indoite inlrprii, in lnghi. I]ifppcal.err 5i indoirea unghittlarit a clrrngilor clc pc utneri sint, pare-se, in legirLurir crr 6111qile aproape r-erLic'alc cler I)c llr[urile corpuiui gi ale eituhri, schirnhilcfui-gi direclia gi deYenincl transvet'sale pc picioare. \tedem in sfirpiL c[ prezenda la cal a dungilor cle pe utnet'i, a celor clorsale gi d. pe picioare, absenlalorintirnpl5toale la rnlgar, apari{ia pe rtmeri a clttngilor duble gi triple la ambele anirnale $i rnoclul sirnilar itr carc acesLer clrrngi se terntinir in jos sint toate cazurl cle vari:i{ic a1alogi Ia cal gi la rnigar. Pr:obabil cir aceste cazuri nu se clatoresc snor concli{ii siniilare cere ar ac{iona asupra unor constitu{ii similare, ci unei reversiuni parliale a culorii la slrittnogttl comnn al genului. Vom reveli llterior la acest suJriecL gi il vonr cliscuta rnai pc Irrg.

CAPIT'OLUL AL III-LEA

PORCI

- VITE OORI$UTE MARI -

OI $r CAPRE

Porci. Porcii aparltn Ia doud tipuri dislirtctt, ^Sus .scro/u si S. indicus - 1'orlschuaitt-- I)Ltrci de Jctpt,ttia-Feandiluteu porcilt)r tncrLrciali-llotli"ficdri ale craniului Ia rttsrlc 1tr:rlcclit'ncrtc -- Ot,nutrge.itln caructerelor - Gcstalict - Porci uticttpituli - ,lpenrltce ciudute ule lcilcilar llcducerr:tt tliutcnsiunif cotlilnr - Porci tincri drtngali lttttgitutlinctl *- Porci sdlbdticili -- lTrrse ittcrttcisu[e. \-itc coi'nutc mari. Zcbu, o specie tlisti"ttcttt - Vitele cornute curopene se trag proltabil ditt trei lourte still,atici' -- Tottte rasele slnt acunt interlecunde -- Vttele din parcurile
britart[cc -' Dasy,trc c,tiorittti :;itrt:ii[or originare ulricane -'- Rctse stttl-cut,cri.ct!ne --'Vittle, ,rniete"

- Deossbiyi constitulictncLle - J?ase surl- Originea dileri"telar rase cle uite cornttte. Oi. Jlose rentu.rcubile de oi - Varialii legnte de serttl masculin -- Aduptdri Ia ccrtriilii dilerite -- Gcstulia otlor Modiliciiri alc Itrtii. - Ruse serni.monstruoase.
Capre. Irctriulii remarcabile la capre.

PORCI

Rasele de porci i{u fost slurliate recenL mai indeaproape decit cele din oricare alt5 rasd de anirnal dorlcstic; niai rirmine totugi inci mult de ficut. Studiul acesba a fost efectuat clc c[Lle Flerr]rann von Nathusius in douI lucrlri adrnirabile, cu cleosebire in cca ulai recentS, despre craniul diferitelor rase ; de asemenea de citre Rtitimc,vr.r, in renrrmita sa faunl a rrechilor locuin{e iacusfre elvelienet). NaLhusiris e rlritriL cir toate rasele cunoscute pot fi irnp[r{ite in doul nrari grupuri. IJnul se.a.niln.{ clin to:rte punctele de vedere nrai impor'tanLe cu rnislrelul comun, din cAre flii'ir indoiald cA se trage, astfel c[ ace]sla poate fi numit gruprrl Sas scrof a. Cerlirlalb grup se deosebegte prin citerra caractere osteologice irnporta.nLc gi constanLe, iar forrna sa parentall sllbabicii este necunoscutS. Nurnele care i-a fost r-lat de Nathusius, in conformitate cll legea
S

cltw

itrcsc

1; Ilelnrann voll Natlrttsiirs, l)rc lirr.sscrr r1t:s Scliruirrzcs, Bellin, 1860 ; gi Vrtrsturlien liir lrcidcl, 13 erlin, 186.1 ; Iiiltirncl-cr, l)ie licLttrta tler Plahlltattten, Basel, 1861.

GeschichLe eLc.,

9r

PO11cI 1)O-\tES-fI(lI

at]tll1l, ctl lrr.irrriLi(ii, r,stt, 5us itttlictts l)ullus. ,\ct'sL ttttttte Ir't-:btrie acceptatnu trfliegte c[ fortua originar[ sdlbatic5 lgatc cri 1rr esLc prea fericil, llentrrr in Inrlia gi rasele. dornesticitc iele' uiai cuttoscttte atl fost introduse din Siam

;i

China. Sr-r crxaluinl11r nrai inLii rascie Sus scrofa sau pe celt'asern[n[Loare misLrelrrltri cornun. Drrpu Nathusir.rs (Scftrrreinesclrudel, p. 75), accsbea exist[ incfl in iliferite pirr.{i alc Eulopei cenLrale ryi cle nord. Inainte vrente fiecare !ar5'9). ';i in Marea l,ir.iLariie aproape fiecale pl'ovincie rivea propria sa raslYt indigen5. Astdzi i1sir, acesLe.u dispal iepede prr.l.uLincicni, fiind inlocuite de rase ameliorate, incrncigal.r: ctr foinra S. indi crJs. Craniul la raselc r,le Lip S. scrolu searnffnI din Loafe p,ttruLele cle veclclc ntai inrporLarile cru cel al trtistlc[r-rlui european; e'l a cleverrit insir (Scfttucincschcick,l, I). 6:l- 68) rtrai irrrrlt gi rtrai lat fa{[ de ]ungirnea su, i2r'irar.tca sa posLelioalir csLc tnai verlicalir. 1'oLtrgi, clifercn{ele sinb foarte varialliirr cii gracl. Ras.ele care seami"Ini ctt S. scro/a prin caracterele esetlliale ale cr.aniului se cleoscbesc er,ide,nL in alLe privinte ca ltrngirnea urechilor gi a picioarelor, cur.bura coastt'lor, colorit, piloziLatc', [alic 5i proporliilc corptrltri. Su.s scrot'ct sirlhafic esLe foarlc liispindit in Iitrropa gi irt Africa de nord, dgpir crrnr a fosL identilicaL cle lr.iitirneycr ch-rpit cat'a_cterele osteologice, precllnr gi in llinclirsl:11, clupi r:r.int a fosL iclentificat dc cILre Nathttsitls. Ifistrerlii din acesLe fost {irri sc cleose5csi insir atiL de rnult plin cat'acter.cicr exIerioale, incib ALIinlespccii disLinctc. I)rrpir di Bl,vth, chiar in clasificlrli de ci{iva natrrrali;ti ca lior.ul IlindrrsLanrilrri [i(]csLe animale forl]]('azii" in cliferil,c districLe, I'tlse foarbe cleosebjLc. I)1pI osln rnli iufolurerazl r'e)\r. I1. Everrerst, in provinciile de uordvest, mislrc[1i n1 clepirrse5te nicioclaLir inirl[irnea de 91 ,4 cm, 1le ctnd in Bcngal

Ei rrnul u alins inirllimea clc ll2 ('nr. Sc glie cti in Europa, Africa de nold 3). Hindustan porcii dorncstici s-ai.r incruci.sat cu speciile sirlJr:r Lice indigene ln Ilin4lstan, rlrpri ce a dcsclis deosebilile ciintre titistrc{r-rl s[lbatic indian gi cel german, Sir.\\'alter'trlliot, irrl ollsen'aLor trcLicttloso), consfatir c5.,,aceleagi cleoscbiri sinL I)elc()pLibile ia inclivizii tlomesLici[i din cele dotri !iri". Iruiern conc:hicle deii cir r.ascle cle tiprrl Sus st'rofct se l-rag din fornte carc pol. fi clasificaLc c1 t'asr) gr.ogra{ice, dar r:are dupir unii naLuraligti ar irebli clasificaLc ca sllrt.ii riistinct.e, sau cii lttr fosI rttodificate prin incrttciSarea

(:u accstc lormc. Polt.ii tle tiptrl Srrs inrlitus sinf nrai hinc ctturiscuii de englezi stlb forrna de r.asir cSirrgzc-or,,a-i. Dupir tlerscricrea datir de Nathttsitts, ct'anirtl dtl S. inrllcus se clcoscberLc cie ccl dc S..scro/a plin rnai nrtilte cat'ac:L('rtr tttitt{trt', ca }[!imea tnai rllal-e ri ciLer.a detalii la clin!i; clar se cleosebegLe in special prin lungimca tlrai rnicrj ri ease,lor. laclinralc, prin lltimea nrai Inare a plrtii anlerrioare a oaselor palatine gi prin diver"gcnla plcrnolalilor. N'Ieritli ttoLat in ntod special fapLttl cit
r) \alhrrsius,.l)irr -lic.sscrr rlr,s,Sr'lrlcirte.s, 13ct'Iill, 1,\(;(r. Ilstc clitt tttt supliurrttt cxccicttt, ctt t'c[clirt !e clespre rlgsglrlt' ltrrblicat c si tirrnne clc irrct'ccle t'c alc t'aselor din f iecare {at'I. jr; l,c1l1p I:.ul91ta, r'czi Bcchstcin, I'ir1tt rylest'lt. l)e ulscliltttttls 181)l , vol. I, p. 5()5. IIai ttttrlte lttcrt'tiri ittt fosL (iodt'otl, ppi-rlir-.ate asupla fccrrnrlitei[.ii clcscrrttletr!ilor ditrtt'c pol't'i si]batici;i ciorncsLici; vczi IJrtltlach, I'ltqsiolitoyl 1i l\-, p. lJ8{). [)entru Itrtlia, ';czi NaIhrtsins, I)e l'Es1;i.:t, vol. I, 1r. 1i70. l)cntnr .\Ir ica. Iiull. tlc. ltr Sttc. rl''\t'cliitrttt., r-ol.
^Srltrrrcinesr'liritlel

a; Sit \\-. l.,lli6t , ()tLltLIttrlits t'I nluntntulla, in Xladrus Jottrnal ol Lit.

, p. I1E.

ASCENDEN'TA LO]{

aceste din nrmd caractere ntl apar citugi de pulin la formele domesticite de S. scrofa. Dr-rpd ce am citit observa{iile gi descrierile lui Nathusius, imi pare cd ar insemna si"l ne jttc[m ctt cuvintele daci ne-am indoi dach S. incli.cus trebuie clasificat drept specie. Aceasta deoarece deosebirile indicate rnai sus sint mai puternic marcate decit oricare deosebiri care ar putea fi relevate de exemplu intre vulpe gi lup sau inLre rnlgar gi cal. Dupd cum s-a afirmat mai sus, S. tidtcus nu este cllnoscllt in stare s5lbatic5. Dupd Nathusius ins5, formele sale domesticite se apropie de S. ui,ttatus din Iava gi de citeva specii inrudite. Un porc g[sit in stare silbaticd pe insulele Aru (Schweineschcidel,p. 169) este, dupd cite se pare, identic cu S. [ndi"cus; este insd indoielnic dac[:lcesLa este un animal intr-adevdr indigen. Rasele dornesticite din China, Cochinchina $i Siam apar[in acestui !ip. Rasa ronran[ sau napolitan5, cea andaluz5, cea ungard gi porcul Krarlse") al lui Nathusius, care trliegte in sucl-estul Europei gi in Turcia qi are pdr fin gi cre!, precum gi micul porc elvelian ,,Biindtnerschwein" al lui RiitiIneyer, corespund cu tolii cu S. indicus prin caracterele craniene mai irnportanle 5i, dupd cunt se presllpune, au fost cu tolii foarte mult incrucigali cu aceastd formd. Porci de acest tip atr existat tinrp indelungat pe [Srmurile Mediteranei. Astfel, in- oragul ingropat Herculanum s-a gdsit nn desen seminind indeaproape cu porclrl napolitan acltral (Scftu.,etneschcidel, p. 142). Riil.inteyer a f5cut descopcrirea remarcabilfl ci in perioada neoliLic5, in F'lvetia, trliau in acelzrgi tirnp douI rase domesficite, S. sciola gi S. scrofa palustris satl Torfschr,vein. Riitinreyer a observat c[ acesta din urrnd se apropia de rasele orientale gi el apartine cu siguran{5, dup5 Nathusius, grupului S. tidLcus. Riitimeyer a aritat ins[ ulterioi cd ei se deosebegte de acista prin citeva cal ractere bine marcater. Autonrl era convins mai inainte cd acest Torfschrvein a existat in prirna parLe a epocii de piatrl ca animal silbatic gi cd a fost domesticit mai tirziu in cursul aceleiagi epoci 5). Cu toate cd admite pe deplin fap tul curios - observat pentrtr prirna oarH de R{itimeyer - c[ oasele animalelor dornesticite gi shlbatice se pot. distinge prin aspectul lor deosebit, totugi, din cauza dificrrlt5lilor speciale in cazul oaselor porculu r (Scfuuei.neschcidel, p. I47) Nathr,rsius nu este convins cle ader'5rtrl concluziei cle mai sus gi insugi Rtitimeyer pat'e si aib[ ac:um oarecare lndoie]i in aceastd privint5. f)e asemenea gi alli naturaligti au suslinut cu tdrie punctul de vedere al lui Nathusiuso). Mai multe rase, deosebite prin proporliile corpului, lungimea urechilor natttra pdrului, colorit etc. sint incluse in tipul S. indicus. Ac6st fapt nu estJ surprinzdtor dacd {inem seama cit de veche este domesticirea acestei forme, atit in Europa, cit gi in China. Un eminent cunosc[tor al Chinei?) este de pdrere cI in aceastd lard domeslicirea dateazd, de cel putin 4900 de ani. Acelagi cunosc5lor se referl Ia existernla in China a multor varietdli locale de porci, iar in prezerrt chinezii dau cea mai mare atenlie hranei gi ingrijirii porcilor lor, nel5sindu-i nici chiar sii se deplaseze dintr-un loc intr-altuls). Deci, dupd cum a observat
61

c[

Kenntnis des Torfschweins, 1868. Autorul este de pdrere acest Torfschwein se trage clintr-o specie distinctd, S. sennarlen.sis, din Africa centrali. ?; Stan. Julien, citat de de Blainville, Ostiogruphie, p. 1til3. 8) Richardssn, Ptgs, tlrcir O,rigin e[c., p. 26.

') Iirause :cre!; cu pir cre! (.N. trad.). Pfahlbauten, p. 163, et passim. 6) Vezi interesanta lucrare a lui J. \\-. Schiitz, Zur

5 - c. 266'j

66

PORCI DO}IESTICI

Nathusiuse), acegti porci prezinti in cel nrai inalt grad caracterele trnei rase perfeclionate; de aici rezulL[, fdrl indoial5, marea lor valoare pentru ameliorarea raselor noastre europene. Nathusius face o afirmalie remarcabild (Scfuitei"neschridel, p. 138), gi anume ch infuzia a 1132 sau chiar a 1164 parte din singe de S. i"ndi"cus la o rasfl de S. scrola este suficienth pentru a*modifica vizibil craniul acestei din urmd specii. Acest fapt neobignuit .&r putea sd fie explicat prin aceea cI mai multe dintre caracterele principale care disting pe S. indi.cus, ca lungimea redus5 a oaselor lacrimale etc., sint comune mai mirltor specii ale genului. Intr-adevdr, in cazul incruciglrilor, caracterele care sint comune mai multor specii tind, pare-se, sd predomine asupra celor care apartin numai unui mic numlr de

Porcul japonez (S. p/f ctceps a lui Gray), care a f ost explrs pe timpuri la Grddina Zoologic5, are un aspect extraordinar din cauza capului s[u scurt, a frunlii gi a nasului lat, a urechilor mari gi cdrnoase gi a pielii adinc brdzdate. Gravura ln lemn din figura2 este copiath dupd cea prezentat1, de dl Bartlettto). Nu numai cd fala ii este brhzdat[ dar de pe umeri gi crupd ii atirn[ cute groase de piele, care sint mai dure decit celelalte p5rti, aproape ca pl5cile care acoperd rinocerul indian. El este de cnloare neagr[, cu picioare albe gi se reproduce fidel. DupI toate probahilit[lile acest porc este domesticit de multd vreme pi aceasta s-ar putea deduce din faptul cd purceii nn sint dungati longitudinal, caracter care este comun tuturor speciilor din genul Sus pi din genurile inrudile, atita timp cit sint in starea lor natural[ tt). Dr. Gray t') a descris craniul acestui animal, pe care il clasific[ nu numai ca pe o specie deosebit5, dar il situeazh pi intr-o secliune distincti a genului. Dup[ ce a studiat cu grijfi intregul grup, Nathusius afirmi totugi categoric (Schwef.neschadel, p. 153-158) cd, prin toate caracterele sale esenliale, craniul seamdn[ indeaproape cu acel al rasei chinerzegti cu urechi scurte, de tipul S. fndfcus. In consecin![, Nathusius considerd p orcul jap onez numai ca p e o varietate domesticitd de S. tndi"cus. Dac[ este intr-adevdr aga, acesta este Lln exemplu uimitor in privinla gradului de nrodificare care poate fi realizat in stare domesticd. Inainte vreme exista pe insulele centrale din Oceanul Pacific o rasd neobignuitd de porci. Acegtia sint descrigi de rev. D. Tyerrnan gi de G. Bennett tt) ca fiind de talie micd, cocoga[i, cu un cap disproportionat de lung, cu urechi scurte, intoarse inapoi gi cu o coadd stufoasd, lungd de nu mai mult de doi !oli, plasati ca gi cind ar fi crescut din spate. DupS autorii de mai sus, in decurs de o jum[tate de secol dup[ introducerea porcilor europeni gi chinezegti in aceste insule rasa indigen5 s-a pierdut aproape complet, fiind in mod repetat incrucipatd cu ei. Dupd cum era gi de agteptat, insulele singuratice s-au ardtat favorabile producerii sau conservdrii unor rase neobignuite. Astfel, pe insulele
s7 Die .Iiassen des Schweines, p. 47r 64. Lo) Proc. Zoolog. Soc., 1861, p. 263. 11) Sclater, ln Proc. Zoolog. Soc. din 26 febr. 1861. L2) Proc. Zoolog. Soc. 1862, p. 13. De atunci craniul a fost dcscris mai amS.nunfit de prof. Lucae lntr-o lucrare interesantd, l)er Scttdtlel des Maskenscltweines, 1870. El confirmi concluzia lui \athusius asupra afinitililor acestei

specii.

rasc tlc porc. L3) Journal

ol

Vogages

and T'rauels from 1821 to 1829, vol. I, p, 300.

vARrAriA

LOR

67

Olcacle au fost descrigi porci foarte mici, cu trrechi drepte gi ascu{ite gi de ,utr aspect ctt tolt-tl diferit de cel al porcilor adugi*din sud" tn). Avind in vedere cI porcii chinezegti aparlinind tipului Sus i.ndicus se cleosebesc rntrlt de cei de tipul 'S. scrola in ceea ce privegte caracterele osteologice gi aspect,ul exterior, astfel incit trebuie considerati ca specii distincte, nreriti toatd atenlia faptul ce porcii chinezegti gi cei cornuni au fost incnrcigali in tnod repetat, in diferite feluri, fdr[ ca fecunditatea lor sd fie alterat5. Un mare crescdtor care a folosit porci chinezegti de ras[ purfl md asigurd cd, de fapt, fecunditatea porcilor jumdtate-singe f.nter se, precum gi a progeniturii lor reincrr-rcigate, a crescut ; aceasta este'gi. phrerea generald a agricultorilor. De asemerlea, porcul japonez sau S. pli.ciceps al lui Gray este atit de deosebit ca aspect cle toli porcii comuni, incit trebuie s5-!i forlezi imaginalia la maximum pentru a admite cd el nu este decit o sinrpll varietate domesbic[. Totugi, s-a constatat c5. aceast[ rasl este perfect fecund[_cu rasa Berhshire ; dl Eyton md infornreazil cd a imperecheat un frate jurnltate-singe cll sora sa, constatind o fecunditate perfectS. Modificarea craniului la rasele cele mai perfec{ionate este uimitoare. Pentru a putea aprecia gradul acestei modificdri trebuie studiatd lucrarea lui Nathusius gi excelentele sale desene. Craniul s-a modificat la exterior in toate pd,rtile sale. Astfel, partea sa posterioard, in loc de a se inclina spre spate, este indreptatd spre fat5, implicind multe modificlri ale altor pdr{i ; partea antelioari a capului este profund concavd gi orbitele au o formd diferit5; canalul

lrtiditiv are o directie gi o forrnd diferitd; incisivii de pe falca superioar[ ;i infcrioarfl nu se ating pi sint plasati pe ambele fdlci dincolo de planul rnolarilor ; caninii fllcii superioare stau ln fata celor de pe falca inferioar5, fapt ce constituie o anomalie remarcabil5; suprafelele articulare ale condililor occipitali au o formd atit de mult schimbat[, incit-dupd cum observd Nathusius (p.133) - privind separat aceastd parte importantd a craniului, nici un natunu ar presupune cd ea apartine genuh-ri Sus. Dupd cum observd Nathuralist sius, aceste modificdri, precum gi diverse altele, pot fi cu greu considerate drept monstru oztLYafi, deoarece nu sint vdtlmdtoare pi sint strict ereditare. Capul intreg este rnult scurtat. Astfel, pe cind la rasele comune lungimea sa fatd de corp este ln raport de 1 la 6, la ,,Kultttrrassen" proportia este de 1 la 9, iar recent chiar de 1 la 11tu). Gravura in lemn16) din figura 3, r'eprezentind capul lunui mistre{ gi al unei scroafe dintr-o fotografie a rasei mari de Yorkshire, poate ajuta in demonstrarea mdsurii in care a fost modificat gi scurtat capul la o rasi perfectionatd. Nathusius a expus bine cauzele acestor modificdri remarcabile ale craniului gi ale formei corpului pe care le-au suferit rasele perfectionate. Aceste modificdri apar mai ales la rasele pure gi incrucigate de tipul S. indicus; inceputul lor poate fi ins[ observat in mod clar la rasele ugor arneliorate de tipul
14) Rev.

G. Low, Fauna Orcadensis, p. 10. Vezi de asemenea descrierea polcului de pe insulele SheLland,

dc

dr. Hibbert.
ts1 Die ,Rassen des Schweines, p. 70. ro) Aceste gravuri ln lernn slnt copiate dupi gravurile prezentate Youatt, publicatl de dl S. Sidnel', 1860, p. 1, 16 ql 19.

ln

excelenta cclitie a

lucr{rii TIte Pig

de

P()ItCI DO\IlJSTICI

S. scrolal?). Ca rezultat al experienlei generale gi al expcrienlelor proprii, Nalhusius afirrn[ in mod hot5rit (p.99, 103) cd hrana bogatl gi abundentd clatir in tinerete tinde, printr-o acliune direcbd oarecare, s[ facir capul rnai lat gi n'rai scurt, iar hrana slrac[ determin5 un rezultat contrariu. trl insist[ ntult asupra faptului c5, rirnincl solul cll ritul, to{i porcii s5lbatici ,:i semi-

Fig. 2. Cap cle porc japonez sau mascat (ReplodLts dupii ltrcralea d-lui Bartlett dln Proceed. ZooI. Soc.,
1861,

p.

263).

Irig. 3. Cap-de mistrc! qi clc porc din varietatea ,,Zile dc aur" (,, Goltlett Days") din lasa rnale dc Yorlisbire, ultimul dupi o fotografie (r'eprodusi.
clupir Youatt, T'lte Pig, editura Sidncy).

clomestici{i trebuie in tinere{e s[-gi pund in acliune puternicii mu;chi fixali de partea posterioar[ a capului. La rasele perfeclionate acest obicei nu Inai este urnlat $i, in consecinte, partea posterioard a craninlui se modificS ca form5, irnplicind si modific[ri ale altor pdrti. Ir[r[ indoiall c[ o modificare atit de r)rare in obiceiuri afecteazd craniuli pare insd oarecum incloielnic in ce mlsurii acest fapt poate explica lungimea mult redusd a crarriului gi concavitatea pd,r{ii anterioare. Se gtie (chiar Nathusius insugi prezintd multe cazuri, p. 104) cir erist[ o puternic[ tendin!fl Ia multe animale domestice la scurtarea pronrtn{at[ a oaselor felei. Acesta esbe cazul la buldogi ;i la mopgi, la vitele uiata, Ia oi, la giiinile poloneze, la porumbeii jucirtori ctt fa!a scurtit pi la o r-arietate cle crap. Dupd clrm a ard,tat I{. Mriller, la ciine acest fenomen pare provocat de

\,IARIATIA

I-OR

69

o stare anornlal5 a cartilajuhri primordial. Putem admite totuli clr lqurin{:i cI hrana abtrnde.ntd 5i bogat[, furnizat[ in cursul a multe g.n.ru1ii, pout.. .*u o tendin![ ereditarit spre cre$terea dimensiunilor corpului gi cd," pril pefolosirc, lnembrele devin mai subliri gi mai scurte 18). \rom veclea cle asemenea inLr-un capiLol ultclior c[ craniui pi menrbrele sint, clupl cit se pare, corelate iptr-1n fel oarecare, astfel c[ orice rrtoclificare a unuia va tincl. r[ af.ecteze pe celelalte. Nathtrsitts a relltarcat - gi obsen'alia este interesantl - cI foi.ma ne.obiprtuitir a crartiului 5i a corptllui celor mai perfec{ionaLe rase pu este caracLeristicl-r ttnei i.tnutnibe rase ci este comun[ tuturor raselor, atunci cincl acestea sinL amelicl_ratc pinir la acelagi model. Astfel, rasele cnglezegti cll corpul rnare, c, urechile lungi,_ ct-t spatele con\rex gi rasele chinezegti cu lo.pul mic^, cu rlr'cirile s('urle 5i spatele collca\r se aseamini mult prin forrna capului a col.p.lui, atttnci cind sint crescttte pind Ia aceeagi stare de perfeclie. Se $i cfr acest parc rezulLat se datoregte in parte cattzelor sintilare de modificare aclionilcl zlsupra cliverselor rase $i, in parte, omului care cregte porcul cu singuiul scop d; a ollline o cil. mai nlare cantitate cle carne gi grlsirne. in felul fcesta selec{ia a tins inLotdeatlna spre tlltul gi acelagi lel. La majoritatea animalelor dorne.sticc seleclia a avttf ca rezulfat divergenla caracteielor, pe cind in cazul cle fa![ rczultatul a fost con\/ergenla lor 1e). Natrrra hranei ftrrnizate in cursul mai multor eeneralii a afectat, clupi ciLc se pare, lungimea intestinelor. Astfel, dupi Cuvier 20), lungimea intesiinelor fa{5 cle aceca a corptllui la mistre! este in raport cle 9la'1, la porcul clornestic colnun in raport de 13,5 Ia 1, iar Ia rasa siamezl de 16 la i. La aceastl clirr ttrmti ras5, lung-imea mai nlare a intestinelor se datoregte, probabil, fie descendcntei dinLr-o specic clistincti, fie unei clomesticiri rnai vechi. Num[nl cle, trramcle, prcuil gi perioada de gesLatie vari azd de asemenea. Cea mai rercentli autoritate spune'1) cS,,perioada erste in medie de 17 Ia 20 de sdptXrnlni". Crecl insd cI trebuie sd existe o oarccare eroare in aceastd afirma{ie. intr-adcvl1, conform obset'va{iilor d-lui'Iessier f[ctrl.e pe 25 cle scroafe, perioada a yariaL intre 109 5i I23 de zlle. Rev. W. D. Fox mi-a prezentat zece cazuri cle porci bine ingrijili inregistrate cu grij5, Ia care perioida a variat intre 101 Si 110 ztle. Dupai Nathusirts, cea mai sctrrt[ perioacl[ este observatl la rasele care ajung de timpuriu la maturitate. Totugi, perioada dezyoltlrii la aceste rase Iltl pare sii fie efectiv scurtatS, deoarece, judecind dupd starea craniului, animalul tindr se nagte mai pu{1n derzvoltat sau intr-o staie mai embrionari 22) decit in cazrtl porcului comun. f-a rasel. perfeclionate gi la cele care se maturtzeazit de timpuritr, clinlii se clezvolth de asemenea mai devrerne. S-a citat cleseori diferen{a in ce privegte numlrul de vertebre pi de coaste ale diferitelor neamuri de porci, a$a cum a fost observatl de dl Eyton m) $i
ts| Die l?a.ssen des Schueilles' p. 47, Scfuaeinescharlel, p.704. Comparati de asemenea it'lattdoze ctl rasa irlandezi ameliorati, ln lucrarea lui Richardson, The pig, 7847.
20) Citat de Isid. Geoffro-v, "I/lsl. Arnl. Gdn., vol. IlI, p.441. ,1) S. Sidney, The pig, p. 61. 22) Schweineschtidel, p. 2 qi 20. 23) Proc. Zoolog, Soc., 1887, p.23.Nu am clat vertebrele cauclale, pentru

rs; Nathusius, Die Rns.sen rles Schueines, p.

7L.

clesenele vechii rase

s-au pierdut. Am socotit impreuni vertebrele dorsale qi lombare, ca urmare

c[ dl Eyton spune ci. unele poate cii a observatiilor prof. Otven (Journal

PORCI DOMESTICI

cunr este pl'ezentati in tabloul de mai jos. Scroafa african5 apar{ine probabil -scrola gi tiprrlrri S. 'aninialeledl Eyton md informeazh cd, de la publicarea acestei lncnrcigate din rasele africane gi engleze lordul Hill a Iricrriri, la constatat o fecttnditate perfectd. Unele rase semimonstruoase meritd sd li se acorde atenlie. D in timpul lui Aristotel pi pin5 in prezent, zu fost observati citeodatS, in diferite pir{i ale lumii, porci nonocopitali. Cu toate ci aceastd particularitate este puternic ntogtenitS, este pu{in probabil ca toate animalele monocopitate s[ se tragd clin aceiagi strdmo$i; este mai prohabil ca aceeapi particularitate s[ fi reapflrut la cliferite epoci gi in diferite locuri. Dr. Stnrthers a descris 5i a desenat 2') lecent structura picioarelor. Atit la picioarele anterioare cit gi la cele posterioare, falangele distale ale celor douI degete mai mari sint reprezentate printr-o singurh falang[ mare, purtind copita, iar la picioarele anterioare falangele mijlocii sint reprezentate printr-un os care este simplu sPJe capfltul infeiior, dar are doud articula{ii separate spre capdtul superior. Din alte descrieri reiese c[ uneori ar fi de asemenea supraad[ugat un deget intermediar.
1\{ascul

cu
Vertebre dorsale Vertebre lombare Vertebre dorsale Vertebre sacrale
gi

englezesc

Femell
africand

Mascul
chinezesc

plcioare

lungi
15
6 2T 5

13
6

15 4 19 4 23

74
5

14

c
19 4 23

19
D

19 4 23

Num[rul total de vertebre

26

O alt[ anomalie curioas5, reprezentatd prin prezenla apendicelor, este descris[ de dl Eudes-Deslongschamps ca fiind deseori caracteristic[ porcilor normanzi. Aceste apendice sint intotdealina fixate in acelagi loc, la collurile fdlcii; ele sint de formfl cilindricfl, lungi de aproximativ trei !oli, acoperite cu peri $i pe o latur[ cu cite un smoc de peri pornind dintr-un sinus; ele au un centru cartilaginos cu doi mugchi mici Iongitudinali gi apar fie simetric,
de ambele

pdrli ale felei, fie numai de o parte. Richardson deseneaz1' apendicele la vechiul ,,porc cu aspectul de ogar irlandez", sl5b[nog, (fig. 4), iar Nathusitts afirmfl c5 ele apar citeodatd la toate rasele cu urechi lungi gi c[ nu sint strict ereclitare, cdci apar sau lipsesc la animale din aceeagi fdtares). Deoarece nu se cunoagte nici un porc sdlbatic care s[ aibd apendice analoge, nu avem in prezent nici un motiv sd presllpunem cd aparilia lor s-ar datora reversiunii.
Soc., vol. II, p. 28) asupra diferenlelor dintre vertebrele dorsale qi iombare care depind numai de dezvoltarea coastelor. Totugi, rlifcrentele ln ce privegte numirul de coaste la porci meritd notate. Dl Sanson indici numd'rul de lertebre lombare la cliferili porci; Comptes llendus, LXIII, p. 843. z+7 ErlirLburgh tr{ew Phitosoph. Journal, aprilie 1863. \'ezi de asemenea de Blainville, Ostdographie, p. 728pentru diver;i autori asllpra acestui subiect. zs; Eucles-Deslongschamps, lllimoires de Ia Soc. Linn. de Normandie, vol. VII, 1842, p. 41, Richardson, Pigs, their Origin etc., 1847, p. 30. Nathusius, Die Rassen des Schweines, 1863, p. 54.

Lintt.

CARACTERUL LOR

CIND SINT SALBATICITI

71

Or, daci este &$&, sintem obliga{i si admitem cd o structuri oarecllm complexa degi aparent inutil5, se poate dezvolta brusc, fdr5 ajutorul selecliei. Este remarcabil c5 vierii tutuior raselor domestice au collii mult mai sctrr{i decit mistrelii. Numeroase fapte aratd cd la multe animale .tut.o pdrului estl mult afectat5 d_e expunerea ta intemperii sau de proteclia fa{[ de acestea gi cttnoscind faptul cd la ciinii turcegti starea pdrului este in corelalie cs starea

u'fl

tf r,i::li.l',T,'il1$l'"",1#i:ii1lx,'ij';Ji"",il:,1"'

pe coasta Africii 28).

dinlilor (alte fapte analoge vor fi prezentate ulterior), nll am putea oare s[ riscdm presupllnerea ci reducerea collilor Ia vierul domestic este in corelalie cu faptul cd inveligul s5u pilos se reduce cind trliegte la addpost ? Pe de altfl parte, io't vedea imediat cd col{i! Si perii_ reapar la vierii s5lblticili, care n, sint protejati de intemperii. Nu este de mirare cd sint mai afectali col{ii-ui ceiial{i decit dinli, deoarece pdr{ile care se dczrroltd pentru a servi drept Laraciere sexsale secundare sint intotdeauna susceptibile de mari varialii. Este un fapt bine cnnoscut cf, in primele $ase luni purceii s[]batici europeni gi indieni'u) sint marcali longitudinal cu dungi de cnloare deschis5. Porcii turcegti domestici au insl purcei dungali, cum au gi cei de Vestfalia, ,,oricare ar fi coloritul lor" zz) i nu gtiu lns[ dacd acegti din urm[ porci apartrin aceleiagi rase cu pdrul cret ca gi porcii turcegti. Porcii care s-au sdlbdticii in Jamaica ii cei semisdlbd,tici{i din Noua Granad5, atit cei negri cit gi cei negri cu o clyngi alb[ de-a curmezigul abdomenului, care deseori se intinde pinl pe spate, pi-au redibindit caracterul inilial gi produc purcei dungali longitudinal. Acesta .it. de asemenea cazul, cel pulin citeodat[, al porcilor nelngrijili din colonia Zambezi de

z0; D Johnson, Sketches of Indian Field Sports, p. 272. Dl. Crawfurd mi informeazi ' ci acela;i fapt este valabil pentru porcii silbatici din peninsula malaezl. 27) Pentru porcii turceqti, vezi Desmarest, LIammalogie, TB20, p. 391. Pentru cei deVestfalia, vezi Richardson, Prgs, thetr Origtn etc.,7817, p.41. za; In leglturd cu diferitele expuneri anterioare gi ulterioare despre porcii sllbdticiti, vezi Rouli n, In XIim. prisentis par diuers sauants d I'Acad. etc., Paris, vol. VI, 1835, p.326. T'rebuie observat cd descrierea sa nu se aplici porcilor intr-adevdr silbiticiti, ci porcilor introdu;i de mult timp in tari ;i care trS.iesc in stare semisilbat.ici. pentru porcii intr-adevir silbiticiti din Jamaica, vezi Gosse, Solourn in JamcLicct,1851, p. 3SO gi col. Hamilton Smith, ln Nnl. Librctrg, vol. IX, p. 93. ln leglturi cu Africa, vezi Livingstone, Erpetlition to the Zambezi,1g65, p. 153. Expunerea cea mai precisi ln legituri cu collii vierilor din Indiile de \rest este cea fdcuti de p. Labat (citat de

PORCI DO},{ES'fICI

tre{ului. Dup:i cum am r'5zut ins5, in anumite pXrli ale Americii de Sud unii dintre porcii semisiilb5tici{i au o dungii curioasai cle-a curmezigul abdomenulni, iar in anumite alte regiuni c.ilduroas0, porcii sint rogii, ctrloare care a fost observat[ citeodatl gi la porcii silbitici{i clin Jamaica. Din aceste citeva fapte vedem c[ la porcii sllbltici{i existh o puternici tendin[:i cle a t'et'eni la tipul sllbatic. Aceastl tendinld clepincle insi in mare ntdsur[ de natura clirnei, de gradul de rnigca''e gi cle alte cauze care clc'terminh rnodificiri, Ia care animalele au fost
supuse.

Pirrerea gc'neral5 dupl care toate animalele clomesticite, alunci cincl se sdlJrItic'esc, revin conplet la caractenrl tulpinii lor parentale, se bazeazil in misura in care am putut descoperi - in priunrl rind pe porcii sirlbirliciti. Chiar in acest caz insi, ipoteza nu es[e bazatd pe dorrezi suficienLe, pcnLnr c5 cele clorri tipuri principale, S. scrofa gi S. i"ndicus, nu an putuL fi deosebite. Dupd cunl anr v5zut, prrrceii isi redobindesc clungile longituclinale, iar vierii ili recapit:i iur-alriahil col{ii. Dup[ cum era dc agteptat prin faptul cri [ac: nrai nrult[ migcare, la care sint obliga{i pentru a-gi cluta hrana, ei revin, fapt ariitat cle forrna genelall a corpului gi de lunqirnea picioarelor gi a boLtrlui, la s[area animalului s5lbatic. In Jamaica, porcii silbdtici{i nu dobindesc dimensiu nea deplinri a mistlelului ellropean, ,,ei neatingind niciodatl o inlllinre, la untir', nrai rnare de 50,80 cm". in difcrite !5ri ei igi redobindesc inveligul pilos ini[ial, clar in prcportii diferite, in funs:{ie de climir. AsLfel, dup[ Roulin, porcii sernisdl]rificili dirr r'[ile calde ale Noii Granacle sint foarte putin acoperi{i, pe cind pe Paramos la altitudini de 2 100 -2 400 m, ei dohindesc sub peri un inveli$ gros de lin5, asemIn[tor celui al porcilor intr-ader'[r silbatici din Franta. Acegti porci de pe Paramos sint rnici si sldblnogi. Se sptrne ch mistrelul indian are perii de Ia virful cozii agezati ca pencle trnei slge{i, pe cind mistrelul european nn are decit un simplu pimituf. $i este un fapt curios cri mulli, dar nu toli porcii s5lbdtici{i din Jamaica, cale se trag dintr-o ttrlpini spaniolS, au o coad[ ca un pana.s :e). In privin{a coloritului, porcii s5lh[ticili revin in general la cel al mis-

In sfilsit, este demn cle men{ionat faptul cI at ettt clovezi derosebit de serioase despre rase de porci care au fost formate din incrucigarea mai multor rase distincte gi care acum se reprocluc aidoma. Porcii ameliorali de Essex, de exemplu, se reproduc foarte fidel. tr[rl indoiali ins[ c[ ei datoresc in mare mdsuri excelentele lor calit[{i actuale incrucig[rilor efectuate ini{ial de cdtre lordul Western cu rasa napolitanh gi ulterior crl rasa de Berkshire (care a fost gi ea amelioratd prin incrucighri cu rasa napolitan[), precum $i cle asetnenea, probabil, cu rasa de Sussexso). La rase asl,fel fornrate prin incrucigziri conrplexe s-a constatat cI
Roulin) ; autorul atribuie lnsi starea accstor porci faptului c[ se tt'ag dintr-o tulpinir dornestici pe care a vizut-o in Spania. ,\miralul Sulivan a avut numeroase ocazii de a observa porcii sailbatici de pe Eagle Islet, din insr.rlele Falkland, qi mir informeazd ci ei semdnau cu mistrelii, avlnd spatcle alcuit gi tepos ;i colti mari. Porcii care s-au
rTrupltie.,

srrlbirticil in provincia Buenos Aires (Rengger, Saugetiere, p. 331) n-au re\-enit la tipttl sdlbatic. De Rlainville (Ostiop. 132) se refcra la doui cranii clc porci domestici trimigi din I'atagonia de '\1. d'Olbigny ;i afirmi ci au procrninenla occipitali a mistlctului curopean, dar capul este ln genelal ,,plus courtc et plus lamassde". El se rcfelir de aserncnca Ia piclea unui porc sirlbiticit clin America de Nord ;i spune : ,,ll ressemblc tout i fait i un petit sang.lier, mais iI est prcsque tout noir, et peut-dtre un peu plus ramassi clans ses formes". 2e) Gosse, Jumaica, p. 386, cu un citat din Oriental F'ieItI Sporls a lui Williamson. Dc asemenea col.

llamilton Smith, in Naluralist Library, vol. IX, p.


3o)

91.

Edi[ia lui S. Sidney a lucririi Youatt on the Pig, 18(i0, p.7, 26,27,29,30.

ASCIINDIINTA LOR

('ea lrlai atenti^ gi rnai neobositfl seleclic, in decurs de multe generatii, estc indispensabilii. Indeosebi ca Llrmare a atitor incnrcigiri unele rasebine cunoscute au suferit modificiri rapide. Astfel, dup[ Nathusius 3r), rasa de Berkshire din 1780 este foarte diferith de cea din 1810; gi, incepind din aceast[ ultimd perioad5, cel pu{in douI forme distincte arr purtat acela;i nume. VITE CORNUTII },IARI Vitele cornute dornestice se trag fhrl indoial5 din rnai mulLe folrne silbatice, la fel culn s-a ar[tat in cazul ciinilor,5i al porcilor nogtri. in gcneral, naturalistii au irnpiirtit r,itele cornute in doud diviziuni principale: vitele cu cocoagi din {ririle tropicale - urrmite in India zebu$i, - cirora li s-a dat numele cle specie Ilos intlit:us, qi r,itele cornune flrS cocoagS, inglobate in genelal sub ntrmele de l3os taurtts. Dupi curn se poate vedea pe monurnenLele egiptene, t,itele cu cocoagd au fost domesticite cel putin clin timpul celei de-a doudsprezecea dinastii, adicl din annl 2100 i.e.n. Ele se deosebesc de vitele comune prin diferite caractere osteologice, dup[ Rtibimeyer t'), chiar intr-un grad ntai nlare decit speciile fosile *si preistorice europene Bos prin'Li,gcntus gi Bos longtfrons. Dupd cum observl cll Blyth ss), care s-a ocupaL in mod special de acest subiect ele ie deosehesc de ar.-en.a prin infdligarea lor generali, prin forma nrechilor'' prin punctul uncic incepe gu$;, prin.uib.,ru tiplcI a coarnelor, prin modul de a-$i line capul cincl sint in repaus, prin varialiile obignuite ale coloritului, in special prin prezen{a frecventfl a ,,se-'mnelor de pe piciclare asem[n[toare celor' ale anLilopei indiene nilgau" qi prin faptul c5,,una se nagte cu dinlii carc au strlbdtrrt falca, iar cealalLi nu". Ele arr obiceiuri diferite, iar mugctul lor este cu totul deosebit. In India, vitele cu cocoa$d ,,caut5. rareori umbra gi niciodatd nll intri in ap[ pentru a sta cufundale pinl la genunchi, ca vitele europene". Aceste vite s-alr sllblticit ln pir{i din Oude gi ltohilcuncl ti se pol menline intr-o regiune bintuitd de tigri. Ele au dat nagtere la multe rase cale se cleosebesc mult prin talie, prin prezenla uneia sau a doui cocoage, prin Iunqirnca coarnelor gi prin alte caractele. Dl Blyt,h conchide in mod categoric cd vitele cu cocoagl gi vitele f[r[ cocoagl trebuie considerate ca specii distincte. Dac[ {inern seama de numdrul de deosebiri in structura exterioari gi in obiceiuri, independent de deosebirile osteologice importante gi considerind cd multe dintre aceste deosebiri nll au fost aparent afectate de domesticire, cu greu poate exista indoialft c[ vitele cu cocoagd gi vitele fdri cocoagi trebuie c]asificater ca specii distincte, cu toate c[ unii naturaligti sint de plrere contrar5. Rasele europene de vite fir[ cocoag[ sint numeroase. Profesorul Lox: enunterd 19 rase englezegti, clintre care nurnai pu{inc'sint identice ctr cc'ler de pe
p. 1 10. Die Fauna cler Pfuttlbnuten, 1861, 11. 109, 1-19, 222. \'ezi de asemenca Geoffroy Saint-Hilaire, in Mim. du Mus. d'Hist. Naf., vol. X, p. L72; gi tiul sIu, Isidore, in Ilisf. Naf. Gy'n., vol. III, p. 09. Vasey, in Delitteattons of tlrc Or-T.rihe,1851, p. 127, spune cii zebu are patru vertebre sacrale, iar boul cornun cinci. Dl Hodgson a constatat ci coastele slnt ln nunrdr de treisprezece sau paisprezece; vezi o noti ln Inclian Field,185B, p. 62. aaS 'l'|rc Intlian Field, 18118, 1t. i4,ln care dl Illyth indicir sursele sale in iegituri cn vitele cu cocoa,se, sdlbiticitc. I)ickering obserr.ir de ascmcnea in ,lirrccs of rrtnn, 11i50, p. 274, caracteml ciudat, ca de grohirit, al mugetului vitelor cu cocoagc.
'tz1

31) Scftrueirrcsclttitlel,

VITE CORNUTE I{ARI

ontinent. Chiar micile insule din Canalul Minecii : Guernesey, Jersey $i Alderr](.\-au propriile lor subrasesa), iar acestea se deosebesc de asemenea de vitele cliri celelalte insule britanice ca Anglesea gi insulele vestice ale Sco[iei. Desmarest, care s-a ocupat cu acest subiect, descrie 15 rase franluzegti, excluzind subr arietdlile gi ,ur.l. introcluse din alte !5ri. In alte phrli ale Europel exls.t[ mai n.r,rlte iur. distincte, ca de exemplu vitele unguregti de culoare deschis5, cu nrersul lor 1$or gi liber gi cu coarne enorme, misttrind nneori mai bine de 1.50 m de la nn yirf la celflalt 35); vitele de Podolia sint de asemenea remarcabile prin indllimea p[rlii din fa{5. In cea mai recentfl lucrare despre_ vite corntrte so) sint prezentate gravurile a cincizeci gi cinci de rase europene ; probabil totugi cd o patte dintre acestea se deosebesc foarte pulin intre ele sau sint chiar sinonime. Nu trebuie sd presupunem c[ rase nllmeroase de vite existd numai in {riri cu civilizatie veche, pentru c[ vcm vedea indat5 c[ sdlbaticii din sudul Africii cresc mai multe neamuri de vite cornltte.
(

gi mai ales din lucrdrile lui Riitimeyer gi ale Iui Boyd Dawkins gtim astdzi multe despre inru{iryu dintre diferitele rase europene. boud sau trei specii sau forme ale genului Fot, indeaproape inrudite cu iur. domestice inc[ efistente, au fost descoperite in depozitele terliare mai recente sau printre resturile preistorice din Europa. Dup[ RiibimeYer, avem : Bos primi"gentus. Aceasti admirabil[ specie, bine clrnosctltd, a fost domesticitfl in Elvelii in cursul perioadei neolitice ; chiar in aceastd perioadd timpurie ea a variat in mic[ m[sur5, fiindcd fusese, pare-se, incrucigat[ cu alte rase. Cileva dintre rasele mai mari de pe continent, ca cea de Friesland etc., 5i rasa cle pembroke din Anglia seamdnd mult cu B. prtmtgentus prin esenla structurii lo1 gi se trag, f[r[ indoiald, din acesta. Aceasta este gi pdrerea lui Nilsson. Bos pri.mi.geni.usixista ca animal sdlbatic in timpul lui Cezar gi in prezent este semiretfuti., degi mult degenerat ca talie, in parcul de la Chillingham. Slnt informat cle proferorul Riitimei.r, cdruia lordul Tankerville i-a trimis un craniu, cd vitele de Chillingham sint mai pulin modificate fa!5 de veritabilul tip prtmi.gentus decit oricare altfl rasI cunoscllte ut). Bos trochoceros. Aceastl formd nu este inclus5 in cele trei specii menlionate nrai sns, deoarece este considerat[ acum de c5tre Riitimeyer ca fiind femela unei forme de B. prtmi,genius, de mult domesticit[ gi ca strdmogul rasei frontosus. pot ad[uga .e s-a.i dat nume de specii altol patru bovine fosile, considerate aoun] ca Tiind identice cll B. pri.mi,geni us 3e). Bos longilrons (sau brachgcer:os) al lui Owen. Aceast5_lPecil foarte distinct[ era cle talie micd gi avea t n corp scurt, cu picioare subliri. Dup[ Boyd Dawkinsno),

Din memoriul lui Nilssol

3?)

Dl H. E. Nlarquand, ln The Times, 23 iunie 1856. \'asey, Delineationsof theOr-Tribe,p. I24. Brace, Hungarg,1851,p.94. DupiRiitimeyerviteleungureEti provin din Bos pri.migenius (zahmen Europ. Rinder, 1866, p. 13). ao; Moll gi Gayot, La connaissa.nce gindrale d.u beuf, Paris, 1860; fi$ura 82 reprezinti rasa de Podolia.
sr,; 35;

3?; O traducere ln trei pirti a apirut in Annals and Xtlag. of Nal. Hist., seria a 2-a, vol. 1y' 1849. as; \'ezi, de asemenea, Riitimeyer, Beitrtige pal. Geschichte der Wiederkauer, Basel, 1865, p' 5'1. ael picteL, puldontologie, vol. i, p. 365 (edilia a2-a). Pentru B, trochoceros,\ezi Riitimeyer, Zahmen Europtiiase-

ro; W. IJoyd Dalvkins clespre bovinele din Anglia, Journal of t\rc Geolog. Soc', aug. 1867, p. 182. De rrlenea l,roc. Phil. Soc. of ll[anchester, 14 nov. 1871, qi Caue Hunting,7875, p.27 qi 138.

schen llintles, 1866, P. 26.

SPECIILE INCRUCI$ATE FECUNDE

/D

ea a fost introdusS in Anglia ca animal domestic incfi din vrernuri indepdrtate gi furniza hrana legionarilor romaniot). Oarecare resturi au fost g5site in anumite locuin{e lacrtstre (crannoges) irlandeze, datind, duph cite se crede, dintre anii 843 gi 933 e.n. n'). Acest animal constituia, de asemenea, cea mai comunS. formfl donresticd din Elve{ia la inceputul perioadei neolitice. Prof. Orven aB) este de pdrere cd vitele cornute din fara Galilor gi Sco{ia se brag probabil din aceastd forrnd gi, dupd RiitimeYer, tot din ea s-ar trage gi citeva dintre rasele elveliene existente. Acestea din urmd au un colorit de diferite nuan{e, de la cenllgiu deschis pin[ la negru-cafeniu, ctl o dung[ ntai deschisfl de-a lungul qirei spin[rii; ele nll au nici tln semn alb curat. Pe de altir parte, r'itele cornute din nordul Tdrii Galilor gi din Sco{ia sint in general negre salr de culoare inchisd. .Bos lrontosus al ltri Nilsson. Aceastfl specie este inrudit5 cu B. longi.frons gi - clup[ inalta autoritate a d-lui Boyd Dar,r,kins c]riar identicd cu aceasta, dar dup5 phrerea citorva cunoscHtori ea este o specie distinct5. Ambele au coexistat in Spania, in timpul aceleiagi perioade geologice mai noi nn) gi ambele au fost gdsiLe in locuintele lacustre (crannoges) irlandeze nt). Nilsson este de p5rere ch acest B. frontosus poate fi strdmogul vitelor cle munte din Norvegia, care au o protuberan{[ cranian[ puternicd, agezatd intre bazele coarnelor. Deoarece profesorul Orven gi allii cred cd vitele cornute din munlii Sco{iei se trag din B. Iongtfrons, rnerit[ notat cd un cunoscdtor competent au) a afirmat cd nu a vlzut in Norvegia nici o vith care sd semene lcu rasa sco{ianfl; aceste vite seamdnd insd mai bine cu rasa de Devonshire.

In general putem conchide, mai ales din cercethrile lui Boyd Darvkins cd vitele cornttte europene se trag din doud specii; gi aceasta este probabil, deoare.ce genul Bos se preteaz[ u$or la dornesticire. Pe lingd aceste dou[ specii gi zebul, au mai fost domesticili iakul, gaialul ,si arniula?) (pentnr a nu menliona bivolul salr genul Bubalus), ceea ce face in total $ase specii de Bos. Zebul pi cele dou[ specii europene nu se mai ghsesc in prezent in stare s[]baticd. Cu toate ci anumite rase de vite cornute au fost domesticite in Europa incd din timpuri strdvechi, nu inseamnd cd ele au fost domesticite pentru prima datS aici. Acei care au incredere in filologie afirmd cd vitele au fost introduse din Orient a8). Este probabil cir inilial ele au trdit intr-o climd temperatl sau rece, nu ins[ intr-o !ar[ acoperitd timp indelungat de zdpadd, pentru cd vitele noastre cornute dtrpd cum am vdzut in capitolul despre cai - nu all instinctul de a scormoni zlpada pentru a ajunge la iarba de dedesuht. Privind Ia mire{ii tauri sdlbatici de pe recile insule Falkland din emisfera sudicd, nimeni nlr poate pune la indoial[ faptul cd acest climat Ie convine admirabil. Azara a observat c[ in regiunile temperate din La Plata vacile devin gestante la virsta de doi ani, pe cind
trl llritish Pleistocene X[ammalia, de W. B. Dawkins qi W. A. Sandford, 1866, p. XV. rz; W. R. Wilde, An Essag on the Animal Remains, eLc. Rogal Irish Acadcmy, 1860, p. 29. De
Proc. of R.
aaS

asemenea

flish

Acatlcntg, 1858, p. 48.

aa)
ao)

Lecture: Rt'gal Instilution of G. Britain, 2 mai 1856, p. 4, Brittsfr Fossil Xlammals, p. 513. Nilsson,ln Annals and Mag. ol Nal. Ilfsl., 1849, vol. IV, p. 354. rs; \.ezi W. R. Wildc, ut sttpru gi dl Blyth ln Proc. Irtsh Academg, 5 martie 186-1.

Laing, Tour in

Nc,rwag,

p.

110.

az; Isid. Geoffroy Saint-Hilaire, 48; Idem, vol. III, p. 82 gi 91.

Hist. Nat.

GCn.,

vol III, p.

96.

VI'I'I] CORNU'I']:] ]I.\RI

calde" n'). Bos prtrnlgentus gi longifrons au fost clasificati de aproape toli paleontolog-ii ca specii distincte. $i nu ar fi just s5 se adopte un punct de vedere diferit trunrai pcntnr c[ descendenlii lclr domestici{i se incrucigeaz.{ acurn reciproc cu ct'a nrai rlare u;urinti. ToaLe rasele eul'opene au fost atlL de des incrucigate, atit intenlionat cit *si neintentionat, incit, dacl asemenea incrucig[ri ar fi dus la o oarecare sterilitate, ea ar fi fost fdr5 indoial5 descoperit5. Deoarece zebugii locuiesc intr-o regiune lndepdrtatd gi rnult mai cald5 gi dat fiind ci ei se deosebesc plin atitea caractere de vitele noastre cornute europene, arn f5cut tot posibilul si aflu dacd cele doud forme sint fecunde atunci cincl sint incmcigate intre cle. Regretatul lord Powis a importat ciliva zebugi gi i-a incrucigat in Shropshire cu vite cornute comune. Am fost asigurat de cltre administratonrl sdu c[ anirnalele provenite din aceastd incrucigare eralr perfect fecunde cu ambele f orme parentale. Dl Blyth md inf ormeaz[ c[, in India, hibrizii cu diferite ltropor{ii din singele ambelor specii sint pe deplin fecunzi gi acesb fapt poate sd r[min5 cu greu necunoscut, avind in vedere c[ in unele districtes0) se permite celor douI specii s[ se reproduci ]iber impretrnS. Majoritatea vitelor cornute care au fost introduse pentru prima dat[ in Tasmania aveau cocoag5, astfel cH la un moment dat existau acolo mii de animale incrucigate. $i dl B. O'Neile Wilson, 1\[. A., imi scrie din 'fasmania c[ nu a antztt niciodat5 si se fi observat vreun caz cle sterilitate. El insusi avea mai inainte o cireadd de asemenea vite incrttci$ate, toate perfect fecunde, in a$a m[sur5, incit nu-gi reamintegte nici chiar de o singurfl r'ac[, cAre si nu fi f5tat. Aceste citeva fapte constituie o confilmare inrportantl a teoriei lui Pallas, dup[ care descendenlii unor specii incruci;aLer la tnceputul domesticirii lor, eratt intr-o oarecare mdsurd sterili, devenind pcrfect fecunzi dupd o domesticire indclungati. Vom vedea intr-un capitol r-iitor cd aceastd teorie aruncd o oarecare luminir asupra subiectului dificil al
rnerg,-e

in lcg-ir"rnile mult nrai calde ale Paraguayului nu devin gestante inainte de tre'i runi. ,,din care fapt adaug[ el se poate conchide ci vitelor cornute nu le

atit de bine-in {[rile

hibridizIrii.

M-am referit la vitele cornute din parcul Chillineharn, care, dupd Rtitimeyer, s-au schimbat foarte putin fa!5 de tipul Bos pri.mtgenius. Acest parc este atit cle vechi, incit este men{ionat in Lr-un docu ment din 1220. Prin instinctele gi obiceiurile Jor, vitele sint intr-adevir sllbatice. Ele sint albe, cu interionrl urechilor bntn-rogcat, cu ochii incercuiti cu negru, boturile cafenii, copitele negre gi coarnele albe cu virful negru. Intr-o perioacl5 de treizeci gi trci de ani s-i, nflsctrt aproximatir, 12 vi{ei ,,cu pete cafenii gi albastre pe fa![ gi gib; acegtia Au fost ins[ intotdeauna sacrificali, ca orice animal defectuos". Dupd Bewick, lrrin 7770 au aplrut citiva vi{ei cu nrechi negrcr ; acegtia au fost insd cle asemenea sacrificati de cfltre ingrijitor gi de atunci nu au mai aplrut urechi negre. Lordul l-anken'ille spune c5 r'itele albe silbatice din parcul ducelui de Hamilton, unde anr alrzit despre nagterea unui vilel negru, sint inferioare celor de la ChillingItam. Vitele linute de ducele de Queensberry pinl in 1780 gi acum dispirnte, a\-cau urechile, botul gi orbitele negre. Cele care au existat din timpuri imemoas1

-Quatlrup\des

dtt

Paraguag,

vol. II, p.

360.

50;

Nalther, Dds llinduieh,1817, p. 30.

sl,t;( jil.L

TNCRTJ(.I5,\l'U IitlC I.lNL)l.l

riale la Chartley seminau rnult cu vitele de la Chillingham ,,erau ins[ rnai mari, cll o mic[ deosebire in ce privegte culoarea nrechilor". ,,Deseori ele tind s[ devinl complet negre gi in irnprejurimi domnegte superstilia ciudatd clupi cale, atunci cind se nagte un vitel negru, o calamitate oarecare amenin{d nobila cas[ de Ferrers. To{i vi{eii negri sint sacrifica{i". Vitele de la Rurton Constable, din Yorshire, acum dispflmte, atreau urechile, botul gi virful cozii negre. Dupi Bewick, cele cle la Gisburne, tot din Yorshire, uneori nu aveau botul de culoare incltisii, avind nunrai interiorul urechilor cafeniu, iar in altfl parte se spune c[ erau de talie rnicd gi fdr[ coarne 51). Cele citeva deosebiri indicate mai sus, irttre vitele cornllte din parcuri, degi treinsemttate, rneritii totugi sir fie menlionate, deoarece ele aratd c[ animalekr ('ale trdiesc in stare aproape uatnralir gi sint supuse unor condilii aproape unifornre nu se men{in tob atib de trniform ca anirnalele intr-adev[r sllbatice, dacd nu sint lisate s[ umble liber gi s[ se incrucigeze cu alte cirezi. Se pare ci pentru pdstrarea unui caracter uniform, chiar in interiorul aceluiagi parc, este nevoie de un anumit grad de seleclic, adici de sacrificarea viteilor de culoare
inchisd.

Boyd Dawkins este de p[rere cd vitele din parcuri se trag din animale domesticite demult 5i nu din animale intr-aclevdr sdlbatice, iar aparilia intimpldtoare a viteilor de culoare inchisfl arat[ c[ este pu{in probabil ca ISos prtmi"genius originar sI fi fost alb. Este ctrrioas[ tendinta puternic[, llrr insii invariabil[, care exist[ la vitele cornu te silbatice sau fugite de a avea o culoare albzi gi urechi colorate, in conditii foarte diferite cle via{5. Dacir se poate avea incredere in vechii autori Boethius ;i Leslie 52), vitele cornute s5lbatice din Scolia erau albe gi inzestrate ctt o coami mare; culoarea urechilor nu esbe lns[ mentionatS. In curstrl secolnlui al zecelea, unele vite cornute din Jara Galilor$) sint clescrise ca fiind albe cu urechi rogii. Patru sute de vite cornute astfel colorate au fost trinrise regelui loan, iar un document vechi vorbegte dc o suti de vite cornute cu urechi rogii, certrte drept compensalie pentru un delict oarecare ; dacl vifsle erau de culoare inchisir sau negre, trebuiau prezentate ins[ 150. Se pare c[ vitele cornute negre clin nordul J[rii Galilor apar{in, cluph clrrn arn t,[zut, tipului unic lottgtlrons gi, cunoscind laptul c[ s-a oferit alternativa de 150 de vite cle culoare inchisl sau 100 albe cu urechi ropii, putem presupllne c[ acestea din urmfi erau animale tnai mari gi aparlineau probabil tipului pri"mi"oenius. Youatt a observat cir, in prezent, ori de cite ori vitele de rasa shorthorn.) sint albe, au e.xtrernit5{ile urechilor mai rnult sau mai putin colorate in rogu.
or; Sint foarte luclatorat, acLualului contc de Tanlierville pcntru informatia despre vitele sale siilbatice ;i pentru craniul pe cale l-a trirnis profesorului RtiLimeyer'. Cea mai completii descriere a vitelor de Chillirrgham estc datii de dl Hindmalsh, insotitir de o scrisoare a regretal,-llui lorcl'l'ankerville, in Annals cuul )lctg. of l{crl. I/isf., vol. II, 1839, p. 211.\-ezi 13ervicli, Quarlruplis, ed. a 2-a,1791, p.35, not[. in legiturir cu vitele clucclui cle Queensberry, vezi Pcnnant, 'l'our irt Scotlund,lr. 1{)9. l)entru cele de la (.hartlel', veziI.ow, Dcttnesliculed 'lrtitnals of Brif<rin, 1845, p.2i38. Pentru cele de la Gisbulne ve.zi I3ervicli, ()uatlrupAtIs qi Encgclop. of llurrrl Sporls, p. 1l)1. 5z) I3oethius s-a niiscut in 1470; rlnncls arul )Iag1. of Nat. IIist., vol. II, 1839, p. 28L, vol. I\-, 1849, p. 424. ;i 53) Youatt on Cattle, 1834, p. 48. \'ezi de aserncnea p.212, clespre vitele shorthorn. Flell, in llritislt Quatlrttp2c[s,

p. 425 afirmi, cd, dupir ce s-a ocupat indelung de acest. sr.rbiect, a constat.at c[ vilcle
lrarl.).

albe au in nrod in-

variabil urechi colorate.

") cu coarue scurte (l/.

VITE

CO1].NUTE, MARI

\Iitele cornute care s-au sf,lb[ticit in Pampas, in Texas gi in doti5 regiuni ale Africii au devenit de o culoare aproape uniform cafeniu-rogcati 64). Pe insrrlele Ladrone din Oceanul Pacific, imensele cirezi de vite care in 174I erau irr stare sfl]baticl sint descrise ca fiind ,,albe ca laptele, cu exceplia urechilor care sint in general negre" uu). Insulele Falkland, sittiate departe spre sud, cu toate condiliile de via!5 intm totul cliferite de cele de pe Ladrone, prezintd irn caz mai interesant. Acolo vitele cornute s-au s5lbdticit timp de optzeci sarr noudzeci de ani gi in districtele sudice animalele sint mai ales albe, cu picioarele sau cu capLll in intregime negm sau numai cu urechile negre ; tnsfl informatonrl meu, amiralul Sulil'an 56), care a locuit tinrp indelungat pe aceste insnle, ntr crede c[ r'itele sint vreodat[ cle culoare alb cnrat. Vedem astfel c[, in aceste dou[ arhipelaguri, vitele cornnte tind sh devind albe cu urechi]e colorate. In alte plrli ale insulelor tralkland predomind alte culori. Astfel, in apropiere de Port Pleasant coloritul comun este cel cafeniu ; in jurril lui Morr nt Usborn, la rrnele cirezi aproximativ jum5tate dintre animale sint de ctrloare plumburie sau cenugie, culoare neobipnuitd in alte pdrli. Cu toate cH in general trSiesc in regiuni inalte, acestea din urnr5 se reproduc cll aproximativ o lun[ mai devreme clecit celelalle vite; acest fapt le ajut[ s5 se menlinfl distincte gi s5 perpetueze o culoare deosebit[. Merit5 reamintit c[ semnele de culoare albastri sau plurn]rurie au apirut ctteodat[ ]a vitele de la Chillingham. Culorile cirezilor sdlbalice clin diferite p[rti ale insu]elor tralkland eratt atit de eviclent deosebil.e, inclt, dupir cum nrir informeaz[ arniralul Sulivan, la vinarea lor se cdtttau intotdeauna l;e dealurile indepirtate puncte albe intr-un district gi puncte negre in alt clistlict. In districtele interrnediare preclominau culori intermediare. Oricare ar fi cauza i, aceastd tenclin[i a viLelor cornute silbatice cle pe insulele tralkland (care se trag toate din cele citeva acluse de la La Plata) de a se separa in ctrezi cle trei culori diferite constituie un fapt interesant. Pentru a reveni la diferitele rase britanice, deosebirea evident5 ca aspect general dintre vitele cornute short-horn, long-horn (rareori intilnite in prezent), cle Hereford, cle Sco{ia, de Alderney etc. trebuie sI fie farniliarfl oricui. Aceastl deosebirc poate fi atribuit[ partial faptului cd se trag din specii primitive distincte; putem fi siguri ins[ cd a existat un grad considerabil de r.ariatie. Chiar in timpul perioaclei neolitice, r'itele cornute domestice erau, intr-o anumitfl nrisnr5, variabile. in timpurile reccnte, majoritatea raselor a fost modificati prin seleclie atenti gi metodic[. Natura puternic ereditarl a caracterelor astfel doblndile poate fi dedusil din prelurile realizate pentru rasele ameliorate. Chiar la prima vinzare a vitelor short-horn ale lui Colling, unsprezece tauri au atins o nreclie de 214 lire gi, recent, tauri short-horn au fost vinduli la prelul de o mie de guinee-) gi au fost exportali in toate col{urile lumii. Se pot semnala aici citeva deosebiri constitutionale. Vitele short-horn aj u ng la maturitate rnult mai devreme decit rasele mai sdlbatice, ca cele din Jara Galilor gi Scolia. Acest fapt a fost ardtat intr-un mod foarte interesant de
dtt Paraguag, vol. II, p. 36L. Azara citeazil pe Iluffon pentru vitele silbiticite din .\frica. Pentru Tcxas, vczi Z'intes din 18 februarie 1816.
65) Anson's Vttgage, vezi l{err s0; \'ezi de asemenea blogura 5a) Azara, Quurlrup\des

;i Porter, Collection, vol. XII, p. 103. cl-lui Machinnon despre insulele tralkland, p, 21. *) O guinee : douS.zeci gi unu de ;ilingi; o liri sterlini : 20 $ilingi (N. frad.).

VARIATTA

LOR

7g

cdtre dl Simonds 5?), care a prezentat un tabel al perioadei rnedii a dentiliei lor, dovedind cd exist[ o diferenle Oe nu mai pu{in de gase luni in aparilia incisivilor permanenli. Din observaliile ficute de Tessier pe 1131 de ,rubi, iarialia perigesta{ie nlerge pind la 81 de zile ; gi mai interesante .int atiimaliite qn-dqi -ded-lui Lefottr, care spune -cd ,,perioada de gesialie este mai llngd la vitel. .ornttte germane mari decit la rasele mai mici" tt). In legdturl cu peiioada de fecun{a!ie, pare sigur cd vacile de Alderney $i Zetland, Jevin gestante mai devrerne decit cele de. alte rase 5e). In sfirgit, cunoscind cd patru mamele complet d,ezvoltate constituie un caracter generic al genului Boiuo), meritfl semnalat faptul ci la vacile noastre domestice cloud rnamele rudimentare devin deseori deitut de bine dezvoltate gi dau lapte. D eoarece nllmeroase rase de vite se gSsesc in general numai in ![ri cu civilizadie veche, se cuvine sH arltim cd in prezent existl, sau au existat pe vremuri, mai multe rase distincLe de vite cornute in unele !5ri locuite de rase barbare, care se rdzboiesc deseori intre ele gi care de aceea se bucur5 de puline comr-rnicalii deschise. Lequat a observat, it.r 1720, trei feluri de vite la Capul'Bunei Speran!. ui). In prezent, tiferili cdlitori au remarcat deosebirile dintre rasele din Africa de Sud. Acum ciliva ani, Sir Andrerv Smith m-a informat c[ vitele diferitelor triburi de cafri se deosebesc intre ele, cu toate cd trdiesc aproape unele de altele, la aceeagi plitudine gi in regiuni asemd.nitoare, gi s-a ardtat foarte surprins de acest fapt. u') vitele cornute ale triburilor Damara, Bechuana gi Dl Anderson a.. Namaqua gi mI {elcris inf ormeaz[ printr-o scrisoare cd vitele cornute de la nord de lacul Ngami sint de asemenea diferite ; tot a$a a auzit dl Galton c5 este cazul cu vitele corntlte din Benguela. Vitele l{amaqua seamdnd mult cu vitele cornute europene prin talie gi form5, au coarne scurte gi puternice gi copite mari. Yitele Damara au o infSli$are cll totul aparte, osatura mare, picioare subliri gi copite mici gi tari ; coada esLe impodobiti cu un smoc de pdr lung .si stutos, atinge aproape solul gi coarnele sint extraordinar cle mari. Vitele Beih,runu au coarnele chiar gi mai mari; existd acum la Londra un craniu cu doud coarne lungi de 21,6 cm, mlsurate in linie dreaptd de la virf la virf, gi nu mai pulin de 12,70 cm misurate pe cttrbura lor i ln scrisoarea s2, dl- Anderson imi spllne c5, degi ntl se va incunteta sh descrie deosebirile dintre rasele apar{inind numeroaselor subtriburi diferite, totugi ele cu siguran!5 cd exist5, Aupe clm se vede din ugurinla extraorclinar5 cu care indlgenii le deosebesc inire ele. Din ceea ce veclem in America cle Sud, uidr genul Bos nu este endemic gi unde vitele cornute care exist[ acum in numdr extrem de mare se t-tug din pulinele vite care au fost introduse din Spania gi din Portugalia, putem deduce c[, independent de descendenla lor din specii distincte, multe ,ise de
tzl T'he age of the Or, SIrcep, Pig etc., de profesorul James Simonds, publicat[ din ordinul Societltii Regale de Agriculturri. 681 Ann. Agricult. France, aprilie 1g37, dupi cum este citat ln The Veterinarg, vol. XII, p. 72b. Citez observatiile lui Tessier din youatt on Cattle, p. b27. 5s1 The Veterinarg, vol. VIII, p. 6g1 gi vol. X, p. 268. Low, Domestic Animals etc., p. 292. 0o; Dl Ogleby, ln proc. Zootog. Soc., 1836, p. 138 gi 1840, p. 4. Quatrefages citeazl clin Philippi (Reuue des Cours Scientifiques, !2 febr. 16gg, p. 657) cd vitele de Piacentino au 13 vertebre dorsale qi tot atitea coaste in loc
de numlrul obignuit de douisprezece. 61) Leguat, vogage, citat dc vasey ln Delinecttions ut) 'I'rauels in South Africa, p. 317 336. ,si

of

the

or-Tribe, p.

132.

5rl

\/H't

r COR\U',rl] t,I.\Rl

r-ite cornute iSi datoresc originea varia{iei. Poulin$) descrie cloud rase neobigrrrrite diu Columbia, pelones, cu pir extrem cle rar gi sublire, pi calongos, absolut f.ira prir. Dupir Castelnealr, in Brazilia existfl cloui rase, dintre care una asemdnritoare vitelor cornute europerle gi cealaltfl diferiti, cu coarne remarcabile. lzara descrie o rasd din Paragua)r, care igi are cu siguran!5 originea inAmerica cle Sr.rd, numitI chi.uos, ,,peiltru ci are coarne drepte, verticale, conice gi foarte q'l'oase la bazd". El descric de asemenea o rasi piticd din Corrientes, cu picioare scnrte gi corp neobignuit, cle mare. In Paraguay igi au tle asernenea originea vitele frir[ coarnc gi cele cu piirul intors. O alt[ rasd monslnroasd, numith niata sau nala, din care am vdzut dou5 rnici cirezi pe nralul clcr nord al riului La Plata, este atit dc remarcabil5, incit rneritii si fie clescrisri mai am:,"rnuntit. tralir de celelalte rase, rasa aceasta este ('eea ce buldogii sau mopgii sint fa{[ de alli ciini, sau, clupd FI. von Nathusius, ccea ce porcii ameliorali sint fa![ cle porcii conluni un). Rtitirneyer este de p[rere cd aceste vite cornute apartin tipului primigenius6s). Au fnrntea foarte joas[ pi lat5, cu capdLul nazal al craniului, inrpreun[ cu intregul plan al nrolarilor superiori, curbat in sus. Falca inferioar[ este proiectati dincolo de cca superioar[ gi erste curbaL[ corespunzltor in sus. Este inberesanL faptul cd o conforrnrltier aproape sinrilar'5, neclrnoscuti Ia nici un alL ntmegfltor, caracterizea zit. - dupa cum mri informeaz[ cir. Falconer - pe Siuatherium, gigant rlin India astlzi clispdnrt. IJuza superioaril este ntult retras[, nhrile sint plasaJe foarte sus gi sint larg clesc'hise, ochii sint proerninenti gi coarnele sint mari. In mers, capul este {inut in jos, iar gitul este scurt. Picioarele posterioare sinb mai lrrngi decit der obicci fa{[ de cele anterioare. Incisivii proeminenti gi capul scttr"t cu ndrileintoarse in sns datr acestor vite cel mai grotesc aer cle sfidare plinH de arogan{zi. Craniul pe care l-am prezentat la Colegiul chirurgilor a fost astfel clescris de profcsorul Orven 66) : ,,El este rernarcabil prin dezr,oltarea redus[ a craselor nazale ,.si premaxilare gi prin parLea atrterioari a nrandibulei, care este neobignrrit de incovoiatzi in sus, \'enind in contact cu premaxilarele. Oasele nazale au aproximativ o treirne clin lunginrea obi5nuitl ; ele iSi plstreazir insi lirlimea aproapc normalfl. inlre oasele frontale gi ]acrimale este l5sat un gol tliunghiular. AcesLea din urmii sr arLiculeazS cu premaxilarele, excluzincl aslfel maxilarele de la orice legirturd cu nazalele". Agadar, chiar conexiutrea uuora clintre aceste oase eslc schimbat5. Se mai pol adluga gi alte deosebiri; astfel, planul condililor occipitali este oarecurn modificat si muchia terminal[ a pl-emaxilarelor formerazzi un arc. De fapt, fa!5 de cranir.rl unui bou comult, aproape nici un singur os nu prezintir exact aceeagi forrni gi irttregul craniu are un aspect uirniLor clc cleosebiL.
6n1 J"ldnr. de l'lrrslitul pt'dsentCs par dittr:rs srru{rnls, vol. \rl, 18:15, p. 333. I'etrtrtt Bt'azilia, r'ezi Contples llertrlrrs tlirr 15 irrnie 18'16; vtrzi Azara, Quudrupbdes rltt Paraguag,vol.II, p. 359 gi 361. 6a) .Sr'/rrleirtast:lttilel, 18{)-1, p. t0l. Nathusius afirm5. c[ fornra craniultti, caractelisticl vitelor niata, apare riterrrlirtrt lir r-ite cornute erlr'opcne, tlirr', rlupir cu[l voln vcdca ulterior, el glege;te plesttpunind cai aceste vite nrt i,,inrr,rr zrr o liisi distirrctir. Prof. \\I5'rnan. tlin Oanrblidge, Statele I'ni[e, rni informeazir. ci molunul comLln prezintd ,r nlonritruozitatc sirrrilirrii, nurni[ir tle pescari,,morun buldog". Dttpi nunleroase iuvestigatii diu La ])lata, pt'of. \\'.r-nrarr crrnchirlc tle irsernenca cir vileh niata i;i transmit particularitiitilc sau fortneazi. o rasri. 651 Uber .\rt des :rtltnten Europ. -Ilirir/cs, 1866, p. 28. 861 Desurltliue Ctrl. of Ost. Collect. ol Coltege of Surgeons, 1.S53, p. 62-1. \n Delineutiotts c,f !hc Or-Tt'ibe, \-ase1, 2 plezerttat rur desen al acesLni clAr.riu, tlrrpir care anr trimis prof. Riititnever o fotografie.

CAUZELE VARIATIEl

81

Intre anii 1783 gi 1796, Azara a publicat prima not[ scurtl despre aceastS, care a atrut amabilitaLea si culeag[ infornialii pentru mine. afirmi insit r:[ 1le la 1760, in apropit'rc cle Buenos Aires acester vitc,. erati consir'leratr: tlrept cririoziLlti. Nrr se cunoagte exact originea lor, dar aceasta trebtrie sir fie ulterioard anului t552, cind vitele cornutc au fosL introduse aici penlru prima oar[. Seilor trfuniz nri infou-neazit cd se presupune c[ rasa a luab nagtet'e la inciirrnii de Ia sricl cie La Plata. Chiar pinl tn ziua dc azi vitele crescute in apropierc de La Plata sc arafi mai ptr{in civilizaLc, prin faptul cir sinL mai sirlbatice decit vitele corntrLc comune, i:rr clacir \-aca este stinghcrit[ prca des, ea igi abartcloneazri cu ugurin[a primul r.itc'I. Rasa se reprocirrce foarte fidel; astfe'I, un taur' gi o i'Ac5. niata proclrtc tn mod inrrariabil rritei niata. Astl"izi rasa cltireazl de ce.l pulin un secol. O irtcrucigare tnlre rin taur niata gi o vacl comunS, ca gi incrucigarea in\.ersri, procluce clcrscendenli cu caractere internrediare, caractenrl niala fiincl tnsd foarLe 1lrorltintat. ConLrar pirerii generale a agricultorilor, in c:lzuri analoge exist5 - clupi seiior i\{trniz clovacla cvident[ c:i, atunci cind o vacfl niata este incrucigatir cu un tanr colnl.ln, efr igi transmiter particularitii{ile nrai putc'rnic decit o face barrnrl iiiata cincl cste lncrucigat ctt o t'aci comun[. Cind iarba este desLtil de inaltri, aceste vite se ]trflnesc cu ajutonrl linibii gi al cenrlui gtrrii, Lot atib de bine ca gi vitele corruinc. In tin-pul rnarilor sece.te ins5, cind in Panipas pier atit de rnulte aninralc, rasa niata se g:l.segte intr-un mare dezavanLaj gi ar dispflrea daci r]u s-ar avea grijil de ca. Astfel, ritele cornute, corrrune, ca gi caii, se ilot men{ine in vialir rupincl crrr buzele ranrurile copacilor'gi trestiile, ceea ce vitele niata nu o poL face, perntru cir buzeler lor nu se unesc; de aceea s-a conslatat c[ cle pit'r inainLea vitelor coruute conlune. Aceasta imi parer cir ne aratd binc'cib cie pu[in sinLem in rn[sur'[ sI apreciem, clupI obiceiurilc nornrale ale untii anirnal, carc) sint conditiile ce apur numai la lungi inten'ale cle tinip gi clc care poate dt'pinde ralifatea sau dispari[ia acestuia. Acest fapt araLi cle asen]cnea in ct: fel s-ar fi ploclns prin selec{ie na briral[ ilrlflturarea nrodificflrii nia ta dac[ acerisl"a ar f i apiirut in stare natural[. DripI cc) ar]r descris rasa seniimonslruoasfl cle vite niata, mir vt-ri refcli la urr tatir alb, adus, parc-se, clin Africa, care. a fost expus la Londla in 1829 gi a fost desenat cu succes de dl Han'ey ut). Acest taur ayea o cocoagir pi coam[. Pieic'a grigii avea url aspect neobignuit, fiind irnp[rlit[ in clou[ cute paralele, inLle picioarele anterioare" Copifele laterale elarr leplilate in fieca.re all gi cregte:rtr pin[ Ia o lungime de 12,70 cm sarr 75,24 crn. At ea oc]ri foarte ciuda'!i, rcttiarcabil cle proenrinen{i, ,,sen}5nind cu o bil[ intr-o cup5" gi dind astfel anirnahrlui 1;osibilitatea dt' a privi crl egal[ trgurin!5 in toaLe dirccliile; ptipila ii el'a micit qi oval5, sau rnai bine-zis in fornrfl cle paralelograln cll capeLele retez'ate gi plasatir de-a curnrezigril globului ocular. Printr-o reprodncere pi o selec{ie aterrtir s-ar fi puttrt oblincr dirt ricest animal o rasl nou[ 5i bizar[. Am nreditat adeseori asupra cauzelor probabile datoritei cit'ora, inaiule vreme, fiecare disLricL al Marii Britanii ajullsese sd aibri propr.ia sa rasl cie viLe cornute ; problema este p oate gi mai complicat[ in cazul Afric:ii de Sucl. $tint

rasi; Don F. Muniz din I-uxan.

6?S

Lt,ndon's Xlagazine
gugii.

of

Nat.. Hist., vol.

I,

1829, p. 113. Sint prezcntal.e descne separate ale atrimalului, copi-

telor, ochiultti gi piclii


6

c.

2662

VITE

CORNI.JTE N{ARI

1c1p] cir cliferenlele pot fi par{ial atribuite descendenlei din specii ldistincte; 1(,eastir cauzri est,e in.sd departe de a fi suficientS". Oare micile cleosebiri de climi ti in natura plgunii din diferitcle clistricte ale Marii Britiinii alr deLcrminat iliferen1g .nt.JpJnzdtoare la vitele cornute? Ant v[zul c5, in diversele parcuri britlnice, vitele semisllbatice nu sint identice in colorit sau talie gi cI a fost nevoie clc un oarccare gracl de seleclie pentru a le rnen{ine prtre. Este aproape siglr c,ti hr.ana ablndentfl, datd in decurs de multe generzrlii, afecteaz[ direct talia rasei G8). Este de asemenea sigur ci grosimea pielii gi ipirnrl sint direct inflgen{ate de clirni. Astfel, Roulin oe) afirmi ch pieile vilelor cornute s5lblLicite clin stepele calcle americane (I-lanos) ,,sinb intotdeauna mai ugoare decit cele ale vitelor cornute clescute pe platoul inalt al oragrilui Bogota, care Ia rindul lor sint inlerioare ca greutate gi ca desime a pirului celor ale vitelor coruute care s-a1 silblticit pe inXllimile Paramos". Aceeagi deoscbire s-a observat _la pieile r-itelcr crescute in insulele friglrroase Faikland gi pe cimpiile temperate Pampas. Lorv ul remalcat to) c[ vitele care tr[iesc in pdrlile tnai ttmcde ale Nlarii Britanii au p[rul mai lung gi pielea mai groas[ decit alle vile britanice. Dac[ comparim vilele cornrite rnult arrieliorate, hrlnite in staul, crt rascle mai silbatice, iu., daci compardm rasele de munte cu cele de $es, nll ne putem indoi c[ o yia{d activf, care cluce la folosirea liber[ a membrelor gi a pldniinilor, va afecta forma gi propor{iile intregului corp. Este probabil ca unele rase, ca vitele semimonstruoasc niata, gi unele caractere, ca lipsa de coarne etc., s[ fi ap[rut brusc, clatoriti unui fapt pe care in ignoranla noastr[ il putem denulni varialie spontanI. InsS chiar in acest caz este necesard un fel de seleclie rudintentarS, iar aninralele astfel caracterizate trebuie separate, cel pu{in parlial, cle celelalte. $i de aceasta s-a avut grij5, uneori chiar in regiunile mai pulin civilizate, la care ne-am fi agteptat ce[ mai pulin ; este cazul vitelor niata, chivo gi al celor fdrd coarnc din America de Sud. Nirueni nu se indoiegte c5, intr-o perioadd recentS, prin selec{ia metodicir s-au oblinut realizhri uimitoare, prin modificdri aduse vitelor noastre cornute. In cursul procesului de seleclie metodicd s-a intimplat clteodatl s{ se f1 profitat cle der,iatii structurale mai puternic pronun{ate decit simplele deosebiri indir,idu a le, clar nemeritind totu gi in nici un caz denu mirea de monstrtt ozit5li. Astfel, renumitul taur long-horn Shakespeare, degi se trbgea din tulpina Canley pr,15, ,,riu a mogtenit, cll excep{ia coarnelor, aproape nici o_trds[tur[ a rasei iong-horn" tt). Totugi folosit de dl trorvler, acest taur i-a ameliorat foarte mult resa de vite. Avem de asenlenea rnotive sX credem c5, aplicatl incongtient, in misura in care nu a existat nicicdat5 vreo intenlie bine definitd cle a ameliora sas a mcdifica, rasa, selec{ia a modificat in decursul lremii majoritatea vitelor noastre ccrnute. Intr-adevdr, incfl din timpul domniei lui Henric al VII-lea, prin acest Ilroces ajritat de o hrand mai abundent5, toate rasele hritanice de ges a1 crescrit considerabil in talie gi au devenit mai precoce ?2). Nu trebtiie uitat faptul ch in fiecare an numeroase animale trebuie sacrificate, astfel cd fiecare
uu)

6r)

I-on', Donresticated Anintals of the British Isles, p. 2$4. f,!tirrt. tle I'Institut prdsentis par diuers sauonls, vol. VI, 1835, p. 332. ?o) llint. cle I'lns[itgt prisentds par diuers sluants, vol. \rl, 1835, p. 304, 368 elc. ,t) Youu|t, On Cctttlc, p. 193. O descriere complet[ a acestui taur a fost luati din N{arshall.
tr) Yotrtrtt, On CutLle,

p.

116. Lordul Spencer a scris despre acelagi subiect.

83

proprietar trebuie s[ hot5rascd care ti'ebuie sacrificat gi care poate fi plstrat pentru reprodticere. DLrpir cunl a rernurcat Youat{, in {iecare district existir o prejudecatd in fuvoarca rasei indigene. in acest fel, anirnalele posecllnd calitir{ile ccle mai prelirite in ficcare district, oricare ar fi acestea, r'or fi mai cles conscrvaLe gi fft'l:r indoi:rlii ca aceast[ sclec{ie nemetodicd va afecta cu timpul caracterul in[rcgii rase. Se poate prine insri lntrcbarea dacd acest fel de selec{ie prirnitir'5 a putut fi practicrrtfl de silbatici ca cei clin Africa de Srid. Vorn vedea intr-un capitol ulterior despre selec{ie cd, intr-o anurnit:i m5surS, acest lucnr s-a intinrplat fflrl indoiaki. De accea, exaniinind originea nurneroaselor rase de vite cornrite cal'e au traiL pe tirnpuri in diversele districte ale lfarii Britanii, conchidem c5, clepi nricile tleoscbiri de clinrir, Itranri etc., ca gi obiceitiriie de via{[ mociificate, a jtitatc cle corela{ir, de cregte.re, precun} gi aparilia iritiniplitoare - din cauze Itecunoscute - a unor devialii structurale considerabile gi-atr jucaL probabil toate rolul lcr, totu$i, poate chiar rnai hotlritoare in producerea diferitelor riise britanice a fost acea conser\rare intirnpl5toare in fiecare district a auinralelor inclivicluale pretuite in mod deosebil. de fiecare proprietar. De irrdatir ce se fornrau, in oricare district, cloud sau mai mulLe rase, sau cind se introduceall noi rase care se trlgeau din specii distincte, tncnrcigarea lor, mai ales dacri erzr ajrrtata de o oarecare selec{ie, trebuie sd fi lnmnllit nurndrul raselor nrai vechi gi sh le fi modificat caracterul.
OI Voi trata acest subiect pe scurt. Majoritatea autorilor consideri oile noastre domestice ca trlgindu-se clin mai multe specii distincte. Dl Biyth, care s-a ocr,pab in mod scrios de ercest subiect, este de pirere cir in prezent exisLir paisprezece specii shlbartice, dar ,,c[ nici rrna dintre ele nu poate fi identifica[5 ca fiincl slrir-

mogul \rreuneia clintre nenurnlratele rase clomestice". Dl Gervais crede cir existir gase specii de Ouis ?3), dar cir oile noastre domeslice fornr eazir, rrn gen rJistinct, acurn complet clispilmt. Un naturalist gennau ?a) este de pr"rrere ci oile noasire se trag din zece specii ini{ial distincte, din care nrimai ur}a rnai [r'5ie3le in stare sirlbaticir ! Sfidind cu curaj tot ceea ce se cunoagte despre rispinciirea geograficS, un alt obserrrator ingenios ?5), care totugi ntr esbe naLuralist, cleduce c[ numai oile clin ]Iarea Britanie se trag din unsprezece forme endenlice britanice ! Intr-o ascmenea stare de iremedial:ild incertitucline ar fi inutil pr:ntru scopul meu sd prezint o descriere am[nun[iLd a diferilelor rase. Scr pot acliruga insd citeva obscrva!ii. Oile au fost domesticite dintr-o perioadi strlveche. Rtitimeyer tu) a glsit in locuin{ele lacristre clin Eh'etia rcsturile unei ra.se mici, cu picioare inalte gi srrb{iri gi ctt coarne ca cele de capr5, cleosebindu-se astfel oarecunl de orice las[ cnnoscuti ln prezent. Aproape fiecare {ar[ igi are rasa sa caractcristicir, iar in
73,1 l;lyLh, despre genul Ou15, 1n Annals and X[ag. ol Nat. Historg, vol. YlI, 1811, p. 261. ln plivinta tru'udirii rasclor, r'czi cxcr:lentul articol al lui Blyth din Lantl ontl lYuter,1867, p. 134 ;i 150. Gervais, 11rsl. r'ttLl. r{as nuurtmil'tt'cs, 1855, vol. I, p. 191. ze; Dr. L. Fitzingcr, Ulter die Rcrssen des zahtnen Schafcs, 1860, p. 86. zs1 J. Anderson, ll.ecreations in Agriculture and Natural Historg, vol. II, p. 264,. 7s) Pfahlbauten, p. 127 qi 193.

multe rase, deosebindtt-se foz.,rte mulL intrc e le. flna dintre l'ii:r,le cele nrai puternic marcate este o rasit orientala cu coaclii ltrngir, cel'e, dtrpS I)rrllas. con{ine. clorrizeci de vertebre gi e atit de incirrcati de griisinte inctt r:neori t:tt,a;ezatir pe un cdrucior pe care animalul il trage dup[ sine. Cu Loale ci .,rcStr. oi sint ciasificaLe de Fitzingcr ca o formd indigeni clistincfS, elc poart[, I,r'in urechile lor pleogtile, senlnul tinei indelungate doniesficiri. L:l fel sinL gi ,,ilc cel'e Au rnase rnari cle grdsime pe crupi gi au coada irt "qt&re ntclimeutar5. \-ririr.talea de Angola n rasei cu coadd lungi are niase cririoase clc grlsime t_" t'cafri gi sub firlci tt). Intr-o lucrare admirabil[ t8) despre oile cle l-Iimalaia, dl Fit,rclgson clerclr.lce din r[spindirea diversclor rase cit, ,,iil nrajcriIatca faze]or ei, clezr-oltalea cozii esLe un exemplu de degenerare a aniuralelor ltrin excclen{5 irlpine". Coarnele prczirttd o diversitate de caracLere fzirri sfirsit. Astfel, tru Lare.ori ele lipsesc ntai ales la femele, sau rtneori sint in nttrniir de patrtt -sau chiar cic opl". Atr-rnci ciird sinL numeroase, coarnele ies dintr-o creasti a ostrlui frontal cat'e este inil{atir in rnod caracteristic. Este remarcabil fapttil cii rnultiplicarea c,oarnektr,,este insolil-[ in general de o lin5 foartc lung[ gi de ca]ilate inferioari" t'). .\ce.asLri corela{ie este tottrgi departe de a fi gencral5. Astfel, de exemplrt, dl Forlte's nlri inforrncazir ci, in Chile, oile spaniole seanriltti, prin linI gi prin toate eclelalte caraclere, cu rasa lor parental[ merinos, afar:i cloar de faptul c5, irt loc cie clou[ coarne, ele au in general patru. Exislenta rinei pe'reclii de marnele este un caracter generic:ll genului Ouis, precr m gi al niai niultor fot'nie inrudite. 'l'otugi, dup5 cunl rcntarci dl Hodgson,,,acest cat'acter nll esLe absolut constant nici chiar la oile r.eritabile gi pure, clci cie mai tnulte ori am r''iizttt oi t,agia (o lasi doniestic[ cle la poale]e Himalaieri) avlnd patru mamele" to). Acest fapt este cu aLiI nrai t'errrarcabil, cu cil se;tie cS,alunci cind orice parte sau organ este prezenL in nuruIr redris comparativ cu alte gnrpuri inntdite, ot'gantil respcctiv este de obicci supus rinei varialii reduse. Prezen{a adincil,urilor interdigitale a fosb de ascnlenea consideratl la oi ca o tr5sdturd generic[. Isidore Geoffroy tt) a aritat insir cit aceste adincituri sau pungi lipsesc la ttnele rase. Existir o llriternicl tendin![ la oi ca acele caractere cAre se l]are ci au fost rlgbindile in slare domestic[ fie si se lege exclttsiv de sexttl nasculin, fie sd se clezvolte mtilt rnai mult la acesL sex clecit la celilalt. Astfel, la lnttlte rase coarncle lipsesc la oaie, cu toate ci aceasta se intimpl[ ciLeodatl gi la fernela mriflonrrhii s5lbaLic. I-a berbecii de rasl valahi ))coarnele ies aproape perpelldicttlar rlin osuJ frcnl-al gi iau apoi o frurnoasfl form5 spiral[ ; la femele e]e ie s clin cap aproape in unghi drept gi se rdsucesc apoi intr-un mod neobignttit" tt). Dl I{oclgson afirmir c[ JroLul extraordinar de arcuit care este atit de d-ezr-oltat la ltai rnulte raser striine e caracteristic nrimai berbecului pi este, dupS cite se pare, l.ezultatul donresticirii 83). Aflu de la dl Blyth cd actlmularca de grlsime la oile (,u coada grasl ciin cinrpiile indiene, este mai mare Ia mascul decit la femelS,

ntultc {iiri eristi

ma"i

t') \'ttttult, Ort Slu:ep, p. 12(). i8l JournrLl ctf the Asicrtic Soc. of l)engaI, vol. XVI, p. 1 0{)7 qi 1 016. is) \'oucLtt, Ott Slrcep, p. 142-169. ot1 Journal Astat. Soc. of Bengcil, vol. XVI, 18'17, p. 1 f)15. E1) Hrsl. nat. gdtt., vol. IlI, p. 435. t') \'ouatt, On Sheep, p. 138. 331 ,Iournal Asictt. Soc. of Bengal, vol. XVI, 1847, p. 1 015 qi 1 016.

VARIATIA

LOR

85

iar Fitzinger 8a) ob*cen'i c5, Ia rasa african[ cu coamd, coama t ste rnai rlezvoltatit la berbec clecit la ozrie. Ca gi vitele cornute, diferitele rase de oi prczintfl deosebiri constitulionale. A-.tfel, rasele ameliorate ajung la maturitate Ia o virst[ timpurie, fapt ce se clatoregte, ciupir ctrln a ar[tat dl Simonds, perioadei medii tinrpurii cle dentilie. Diferilele rase s-alr adaptat diferitelor feluri de plguni gi cliferitelor clinrate. Astfcl, cle exeuiltlrr, trinreni uu poate cregte oi de Leicester in regiuni muntoase. tunde oilor de Cheviot le nrerg*e bine. Dupd clrm a remarcab Youatt, ,,in toate districtele Nlzrrii Britanii gisim diferite rase cle oi adrnirabil adaptate regiunii trnde triiesc. Nirneni nn le cunoagte originea; ele sint incligene, fiincl legate de sol, pdgune pi cle Jocul pe care pasc; ele par s[ fie formate de acest loc gi pentnt acesta"tt).Nfarsher]l povestcqteso) c[ o turmd format[ din oi grele cle Lincolnshire si oi n$oare cle Norfolk fusese crescutd pe o p5$une intinsir, din care o palte era ioasit, bcgatl qi unreclfi pi o alta mai ridicat[, mai uscatir gi cr-r iarba aspr5. Db fiecarc datd cind turma era l5satd in libertate, ea se sc'para : oile grele se trlgcau spre solul hogat, iar cele u$oare spl'e soh.rl uscal., cu care 'rau ohignuite. Astfel c5,,,cu toate cd exista iarbl in abunrlc'n{ir, cele dou.i rase se lineau tot aLiL de separate ca ciorile falir cle porlrrnbei". In clecrlrsul rinui luns gir cle ani, nt'rneroase oi au fost aduse din diferite pdrti ale lumii la Grlciina Zoologicl din Lortdra, dar, dupd cum remarc[ YouaLt, care) s-a ocupat cle aceste anitrtale in calitate de veterinar,,,putine din ele rau c'hiar nici una nll n-roare de feJrri aftoas5, dar sint ftizice; nici una din cele pror.cnite clintr-o clintl caldfl utt rezisLl in al cloilea an, iar cind nror, pl5minii le sint tube.rculiza{i" sz;. trxisti dovezi foarte sigure c[ raselor englezegti de oi nulerr]ergc bine in Frantatt). S-a constatat ci este irnposibil si se creascl anumite rase cle oi chiar in unelc p5r{i ale Angliei. Astfel, la o ferm5" de pe malurile riului Ouse, oile deLeicester ntureau atit cle repecle cle pleurerzi. tn), incit proprietanrl nu Ie-a putuL {ine; oile cu pit'lea nrai groas[ rl-au fost insi niciodatI afectate. Inainte vrcrne, pcrioada de gesta{ie era consideratI clrept lrn caracter atit cle inr-ariabil, incit o presupusi diferen{[ in aceast:i prir-int5 clintlc'lup gi ciine era considerati ca un senln sigur de cleosebire spec'ificir. Am r'5zut insir cri perioada este ntai scurt[ la rasele ameliorate cle porci gi la rasc.le nrai r-nari cle bovine clecit la celelalte rase ale acestor auimale. $i din excelenla surs5 a lui Herntann \'on Nathusius $tim acurneo), cb at.unci cind oile rnerinos gi de
8a) llc.s.sclr de s zrihnrcu sc/rrrfes, p. 85; liurr"rl Eco11c)111rt ctf Norfrtll:, vol.

7i.

Ii, p. 13ti.
1.i2;-r.

tu.) \'otrrrlt, On Shaep, p.


1E58,

1312.

Asupra aceluiagi subiect vezi excelentele obscrvalii clin,,(iirltiener"s (ihlonicle",

p.868. licspre expcricntcle cu incluci;arca oilor (lhcviot cu Lcicester, vczi Youtrtt, p. tt) \'ottctll, Ort Sheep, ntiLir, p. 4111.
aa,)

I)l \Ialingie-Nouel, ./curnal Il. Agric.


I)usL'J.

Scic.,

vol.

XI\', 1853,1t.2I4. Tradus, clcci aplobal


Soc., Intp.

de o

rrare autori-

tate, dl

e0.1

tn) 7'\rc \'t'terirrtrlr,r, vol. X, p. 217. () trarluccrc a lrrrtrilii salc c,st.c prrrzentat.ir in Brrl/.

86

Southclou'n sint {inute timp indelirngat in exact aceleagi condi{ii, ele se cleosebesc prin perioada meclie cler gestalie, dupd cum reiese din tabloul urnrltor :
Oile merinos Oile Southdown
Junritate-slnge Merinos qi Southdown 3/-1 singe Southdorvn
150,3 zile

141,2 146,3
1

,, ,, ,,

15,5

7/8 stnge Southdown

744,2 ,,

Aceastii diferen{5 gradatil Ia animalele cle singe incrucigat, avind diferite I)roportii de singe Southdou'n, nr arati cit de strict au fost transnrise cele dou[ periozrdc clc gcstatie. N:rthusius oJrservi c[, deoarece oile de Sorrthclou,n cresc cu o repiditate renrarcabilil dupi nagtere, nll este surprinzltor ca dczvolLarea lor crnbrionari sri fi fost scrirtatz"r. Este, desigur, posibil ca deosebirca clintre cerlc clour"r rase s[ se datoreascir faptului cH ele se trag din douii specii parentale clistincte; deoarece precocitatca oilor cle Southdown a format insl ohiectul tutrci atcrr[ii deosebite clin partc'a cre,scitorilor, este mai probahil ca deosebii'(]n sii fie rezultatril acestei atenlii. In sftrgit,, fecrinclitatea diferitt'lor rasc se rlcoscbeglc nrrilt, unclc fatincl in general cile doi sau trei gemeni la o naStere. In aceas[ii piivin!5, ciuclatele oi de $anhai (cu urechile lol trunchiate gi nrdirurentare Ei nrrsurilc lor mari, concavc), expuse receut la Glirdin:i Zoologicit, r;i'crit lur cxtmplu rc'marcabil. Oilc sint poatc mii u$or afectaic dt'actiunca clirectii a conclitiilor de via{ti ei,rora lc sint supnsc, clecita1;roape oricrire alt aninral dolnestic. Dupir Plllas .i, nlai rcr:r'rlt, clripi Ilrnrau, oile iiirghize cu coada gras5, atunci cind sint crescute in Prrrsia tinrp de citeva qencra{ii, degenereazl gi masa lor de grlsintc dispare lrt'ptat, ,,atil de iniportantl pare si fie iarha slracd gi amarl a stepelor pentt'u dezvoiLarea lor'". Pallas face o rrfirrna{ie analogi ln legiturir cu una clintre rasele din Cliriicclr. Ilurnes afirmir cd rasa ]<arakul, care produce o lin[ fin;i, crealI, ncaglri 5i r-aloloasS, igi pierde lina sa caractcristicfl,t) cind este dr:s5 d.in regiunea sa piroplirr, clin l,propiere c'!e Buhala, in Persia sau ln alte t'cgiuni. 'foLitgi, in toate aceste caznri este posibil ca o modificare de orice natur:I in conditiile de via{ii sLi provoace r.ariabilitate gi, ca urmare, pierderea \/relinui calacLer, gi nu ca anunrite concli{ii sir fie necesare pentru dezvoltarea.tnuntitor crr.t'lrctertr. Cirldura rnArc pare. si actionezc totugi direct asupra linii. Astfel, s-au publicat nuri multe rapoart.e asupra rnoclificdrii pe care o sufer[ in Incliile de Yc-.t oile introduse din Europa. Ilr. Nicholson, din Antigua, m[ inf'ormeazi ci dupii a treia generalie aceste oi igi pierd lina de pe intregul corp, cu exceplia cclcii cle pe gale; anirnalul are atunci aspectul unei capre cu un gterrglLor de picioalt-', nlrrclar,. pe spinare. Se spune cX o moclificare similari are loc pe ccasta cle vt:st a Africii nt). Pe de alti parte, pe cimpiile calde ale Indiei trhiesc
ri1.l I'.Lrnirn, 7'raucls in Siberin (trad. englezl), vol. I, p. 228. In legituri cu Pallas tlcspre oile cu coada Srasir, cilez clin dcscrierca lui Anderson Slrcep of l?rzssia, 1794, p. 3.1. In legiituni cu oile clitr Ct'intceu, t'rrzi Pallas, 'l't'rutls ltlatl. cnglezri-), r'ol. II, p. 454. Pentru oile calachiul, vczi llurnes, 7-rat,els itt Lir.tl:h:tru, r'ol. lIl, p. 1Ii1. e?) \'t,zi rirl)ortul dircctorilor {,onrpaniei Siet'ra I.eone, dupir cntn csle citat de \\"hite in Grrutrdir'tt of llrm, p. 1i:. ir lrr3rrtrrli i.:u nrodifici-rrilr: suleritcl tle oi in inciiile 11e \t-:sl, r'czi (lo asrrlllL.n0a I)t'. I)ar"y, itr.tr'i1ltr. Airu.

.l}!t,!.,Jtlttt'tirll.iittt'18ir2Ircntt.uafiltnatiiieltiij{oulirr":.vzi}!t:m.daI'Ittsti|ut1ltt'sentds ii:r, p.
lt17.

lf

VARIATIA LOR

multe oi purtitoare de lin[. Roulin afirm[ c5, dac6 in r'5ile joase pi incdlzite ale Colclilierilor niieii sint tunqi de indatd ce llna le-a crescnt de o anumitd grosime, clupir aceea totul merge normal ; dacd nu sint insd tungi, lina se desprinde in fomr5. de smocuri $i, trlterior, nu le mai cregte decit un pdr scurt, lucios ca acela al caprei. Acest rezultat curios pare s[ nu fie decit o tendintfl exageratd, natrrralir rasei mcrinos, deoarece, dupd curn afirmd o mare autoritate, lordul Sornen'ille,,,dup[ {uns, lina oilor noastre merinos este intr-atit de Lare gi de aspr'5, incit es{.e aproape imposibil sH se presupund cd acelagi animal poate avea o linit atit cle diferitir din punct de vedere calitativ fatd de cea care s-a tuns; pe mbsuri ce timpul se rdcegte, lina igi recapltd insi calitatea, devenind moale". Curtoscincl faptul c[ la oile de toate rasele lina constd in mod natural din pdr rnai lung Si nlti aspru, care acoperd o lind rnai scnrtd gi mai moale, rnodificarea pe care o suferl deseori llna in climate calde nu este probabil decit un caz de clezvoltare inegal5. Astfel, chiar la oile care, ca gi caprele, sint acoperite cu p[r, se poate girsi intotdeauna o mich cantitate de linl (lanugo) declesubtul acesLtriaes). La oile sdibatice de munte (Ouls montana) din America de Nord existd anu al o schirrbare analog[ a blinii : ,,lina incepe sd cadl la inceputul primflverii, Ilsind in locul ei rln invelig pdros asemhndtor celui al elanului; este o schimbare de un caracter cu totul deosebit fa{5 de ingro$area obignuith a blSnii sau a pirnrlui, conltlnd iarna tut,uror animalelor cu blanfi -- cle exemplu calul, vaca etc. - care primS.vara iSi schimbd blana de iarn5" nn). Dup[ cum s-a ohst'rvat chiar in unn mite regiu ni ale Angliei gi dupl cu m s-a dovedit prin nioliciunea cleosebitl a linii aduse din Australia de Srrcl, o rnicf, diferen[5 de c]inrir sau de priqune afecteazd uneori intr-o micd mdsurd calitatea linii. Dupir clln] aralI Youatt in mod insistent, trebuie notat insH c[ tcndinta spre rnoc]ificare pol;tc fi in general ziid5rnicit[ printr-o selec{ie atent[. Dupi ce ciiscutd acest subiect, dl Lasterye rezumd faptele astfel : ,,Nfen{inerea ]a Capul Bunei Speran{e, in nilaltinile olandeze gi in clima aspr[ a Suediei, a rasei merinos in puritatea ci cca mai desdvirgitd aduce un argument in plus principiului meu invarialril r:li se pot cregte oi cu lind fini oriunde existl oameni muncitori $i crescltori inteligett{i". Nimeni cUntre cei care cunosc citugi de pu{in acest subiect nlr se poate indoi czi sclcc{ia nrertodici a realizat nrari nrodificdri la mai multe rase de oi. Exemplul ccl mai izbitor este oferit, ponte, de felul cum au fost arneliorate de cirtre trllman, oile clc Southclorvn. Seleclia incongtientd sau intimpldtoare a produs cle a selnenea, clupfl cum vo]n vedea in capitolul despre seleclie, in mod lenb un efcct, considerahil. Nirneni dintre cei care vor studia ceea ce s-a scris clespre accst subiect _- de exemplu lucrarea d-lui Spooner - nu va contesta cit incntr:igarca a modificat in mare mflsurd unele rase; pentrn a obtine insfl rtrlifot'mitatca unei rase incrucigate, o seleclie atentl sau ,,o plivire riguroasfl", dupi cun] se cxpriin[ acest autor, este indispensabil5 nu).
nt) \'ttuatt, Ott Slicep, 1;. ('i9, unde este citat lordul Somcrville. \'ezi p. 117, despt'e pt'czenta littei sub pirr. l-'esple lina oiiur australietre, p. 185. Despre selcctia cale impiotlici orice Lcndintir dc tttoilific:trt:, vczi p. 7(),
177, 120 qi 1tifi.
eay
e51

Audubon qi l3achman, The QuaclrupCtlcs of North Anterica, 1846, vol. V, p. 305. .IuurnaI c,f R. Agric. gttr . ttl Ettgland, vol. XX, partea a2-a, W. tl. Spooner despre reproducerea incruci;ati.

CAPRE

lntr-un niic nrrmhr Ce cazuri, au apirut brusc rase noi. Astfel, in 1791 in Jilssrchu-setts s-a n;iscut un herhccu! cu picioare scurte gi incovoiate 5i spinrrr'('a ir;no., ca un ciinc hasc':t. Din acest ttnic miel s-a obtinut rasa semimon:ti'uc;asd alter sau cncona. Pcntru c[ aceste oi ntl pot s5ri peste imprejmriiri, s-a r-.t't'zrit cir elc vol fi valoroasc; e.u fost insd inloctrite de oile merinos gi astfel t,sLr,r'rriinnlc'. AcesLe oi sint remarcabile prin transmiterea caractertrlrri lor intr-trn 11,(-r{ir:tiLrlcfidel,incitcolonelulHurnphrey"so) nu aattzit nicioclat5,',,cuexceptia urrr;i sineur c?,2 inc,loiclnic" clevreunberhcc sau o oaieancona care sit nu fi produs rlesr.cndcli{i ancona. Cind accste oi sint incrucigate cu alte rase, descendenlii, cu t'ai'L'cxccp{ii, in loc -"i ai}:l"r un caracter'intertnediar, seam5nd perfect ctl rtntil r:lir:[r'c pirrin{i; s-a inLlmplat c]riar ca Lrnulidintre gemeni s[ semene clt un plrinte si ct.l dc-al cioilea crr cekiialt. S-a observat, in fine, ,,cil attrnci cind sint inchiser in !rlcr,r'i cr] eilc ci, oile ancona stau laolaltS,'scparinclu-se cie restul tttrmei". Un caz mai intcrresant a fost consemnat in raportul juriului rnarii eri.'ozilii (1851), qi anrinre rragterea in 1828, la ferma Mauchamp, a untti berbecu! meririos lcn;arcahil prin lina sa lung5, netedS, dreaptd gi nr5t5soas5. Pin[ ln 1833, cil (lraux a crescut destui asemenea berheci pentru a servi intregii sale tttrnle ti clriph all.i ci[ir-a ani el a fost in mdsur.{ si vindl reproduc5tori din notlA sa lasir. Lina ace stor oi estc. atit cle deosebill gi cle t-aloroasS, inciL se rrinde cu 250,1, rriai sclrrnp dcciL cea mai buni Iinri rnerinos; chiar lina animalelor jtrrnltatesinge esle I'r]oroash gi animalele sint cunoscrtte in Fran{a strb dernurnirea de rntrinos tlc ,,l\,Iauchanip". AcesL fapL este interesant. arltincl cutn, in t]enet'al, orict' rievia{ie s[nictrila][ insernnati este insolitd c'lc alte devia{ii. Asffel, prirnul htrbec gi descencientii sii irneclia!i eratt de talie mic5, cll capul nlare, gitul 1rir,g, pieptr:l lngust $i fl:rncuri lungi; dal aceste defecte att fost inl5turate prin incrnici$Iri juclicica.sc gi plin seleclie. Llna lungd pi netedd era cle aselnenea in corela{ii: cu coarncle netede ; pi deoarece coarnerle gi pfirul sint strucLuri omologe, putem inlelegc sensul acestei corerlalii. flaci rasele l\(auchanlp gi rncona ar fi aplnit Rcunr un secol sau clouie nu am Ii avut nici o informatie ln lcg.'turI .(,:rr r;aqterea Ior' gi fiir-[ incloia]zi cir mulli naturali,5ti ar fi insistat, ln sltc,cial in cazul ra.sci tr{aricharnp, cd fiecare dintre ele se trage clin vreo formh rtriginarir necunoscutl sau ci s-a incruci$at ctl accasta.
L]APRE

trrnra cercetlrilor recente ale d-lui Brandt, majoritatett natrtraligtilor :irrt acun.t rle ar:ord cd toate caprele noastre se trag clin Capra aeqagrus din munlii ^\sit-i, anrr:stecat[ poate cu specia indian[ inruditS, C. fulconeri, din India "). in ciroca neoliticii, in Elvelia, capra dornesticfl era rnai comnn[ clecit oaia gi lcr'r.stir rasii foarte veche nu se deoselrea in nici o privin[[ de cea comund acum lrr l:.ivetiri nt). in prezent, numeroasele rase care se glsesc in cliferite p5r!i ale iurrrii ric rlcoseltesc mult intre ele. Totugi, in rnhsttra tn carer s-a verificat acest
eoS
e71

in

Isirlore (lcofflov SainL-Ililairc, IIi-st. nat. (tdndrale, I'ol' lII, p' 87' DI Rl1-th ([,anrl unrl \ltuler, 1tt{)7, p. 37) aj uns Ia rt conclrtzic sitnilat'I ; cstc insd. de pilere ci anumite rase orientale se tragl poate parlial din

J'ltillso.itlt. l'ruttstLctiotts, I-ondt'a,

1.3113,

p"

68.

rr'lilici-ul
eB)

asiatic.

IlUtirrrc5'er, l'Ialtll'tttttert, 1t. l 2i.

CAPRE

lucrn tn), ele sirrt toate pe deplin fecuttde atunci cind sint incrucigate. Rasele sint G.Clark t00) a descris opt forme distincte introduse numai in insula Mauriciu. Urechile unei rase eran enorm de clezr.oltate, avind (nrSsurate de dl Clarh) o lungime de nu mai pu{in dcr 48,26 cm pi o ldlirne de 12,06 cm. Ca gi la r,itele cornute, ucerele acelor rase cere sint mrilse in mod regulat se dezvoltfl considerabil gi, dupir crirn obsen'5 cll Clark,,,nu rareori le vezi sfircul ngerelor atingind solul". Cazurilc' urrliItoare nrelitii sti fie semnalate, deoarece reprezintd mocluri neobignuite de variatie. Dripd Goclron 1ol), Ia diferite rase tugerele se deosebesc foarte mrrlt ca form.{, fiind alungite. la capra cornun[, emisferice la rasa de Ang-ora gi hilobulare gi cliverqente Ia caprt'le de Siria gi Nubia. DupX acela5i autor, masculii anuniitot' rase gi-arr pic'rdut obignuitul Ior miros nepiircuL. I-a una dintre lasele. ittcliene, rr)asculii gi fcmelele au coarne cle formc foarte diferite 102), iar la citeva rase femelelc sint lipsite de' coartre 10s). Dl Ramu din Nancy, md informeazl c:i, acolo, multe clintre capr.e au o percche de apendice piiroase Ia partca de sus a gitului, lungi cle 70 mnr ;i cu un cliametru de aproximativ 10 mm, care, ca aspect erLcrior, seanrdnI cu apenc'licele descrise nai sus, de pe falca porcilor. S-a crezut cd pt'ezen[a g5-uiilor sau a Elanclelc',r inter'digitale Ia toate celt' patnr picioare reprezintri clenrente caracteristice qenului Ouis gi, cd absen{a lor ar fi caracteristicl genuhii Capru. Dl Hodgson a constatat insi ch ele existd Ia picioarele antcrioare ale nrajolitl{ii caprclor de Ilirnalaia ton). Dl Hodgson a mlsurat intestinele a doirI capre cle rasi Dugu gi a constataL cd Iungimea intestinului gros fa{[ cle cea a celui stib{ire :]cr deoseJrca considcrabil. l,a Llna clintre aceste capre. cecul ar.c:r o lungimer cle 31J.02 crm. iar Ja cealaltd nu mai pu {in dc I 1 ,4 cln.

atit de nunreroase, incit dl

100)

t0t) Dc I'esltbcc, vol. I, p. 406. Dl Clarh se referi de asemenea la forma ugerelor. Gorclon afirni cti, la rasa nubiani, scrotul cstc inrpir'[it in doi lobi, iar cll Clark prezinti o dovaclri anruzatrti a acestrii fapt, gi anunre cL a viztrt la Nlauriciu un lap cle lasa lluscat cumplrat la pre! male clrept o capli bunl cle nruls, Probabil cd aceste difercnle in privinla sclotului nu se datot'esc clescendenle'i clin difelitc specii, clcoar-ecc cll Clar'li afiltul-r cr1 accastS. parte variazti rnrrll ca formir. lor; Dl Clark, Annals and Ll[ctg. o/ I'c/. IIist., r'ol. II, scria a 2-a, 1848, p. ltti1.
10e; Desmarcst, DncrTcI.

ee) Gordon, L)e l'esp\ce, r,ol. I, p. 402. A/?nols and fuIag. ol Nal. Ilisfo.ry, vol.

II

(seria a2-a),18,18, p. 363.

mithotl, ;nantntuloqic, p. 4E0.


Soc.

ro4) Journ{rl

ol ,lsiutic

ctl l}cngul , r'ol. \\rI,

1S47,

p. 1 {)20 Ei 1 i)2ir.

CAPITOLUL AL IV-LEA

IEPURII DOMESTICI-)
Iepurii domesttci se trag din icpurele de uiztrind sdlbalic - Dnmcsticirea di.n uechime Selaclia din uechime - Icpurii de tulie mdre cu urcchile pleo;tile - Rase dilerite - Curactere osc[ldtlte - Ori|inea rasei de Hintalaict - Un caz curios de ercditate - It'purii sulbdticili clitt Jamaica gi rlin insulele FaIkIancl - Iepurii srilbciticili tlin Port,'t Santo - Cardctere osteolt,gice - CranirLl - Crcrniul iepurilor cu o sinyJLtrii ureche pleo;titci - Varialiile craniului o)talogc deosebirilot dinlre rli.lerite specii cle iepuri de cimp - Vcrtebrele * Sternul - Scapula Eltctele lolosirii Si nelolosirii asupra pn porliilor membrelor' ,si ct rpului Capacilalea crdniului ;i dintensiunea redttsci. a creierultti * Rezumal despre modilicarile Ia iepurii domesticili.

Toli naturaligtii, dup[ cite ptiu cu o singurd exceptie, sint de pirere cil cliversele rase domesticc de iepuri se trag din specia srllbaticd comund. De lu('cca voi descrie aceste rase crl rnai mult5 grijd decit in cazurile anterioare. Profesorul Gervais 1) afirmil cd ,,adev5ratul iepure sdlliatic este mai mic

clecit cel domestic ; proporliile corpullri slu nu sint absolut accleagi ; are o coadd ntai Inicd, iar urechile mai scurte gi acoperite cti p5r rnai cles. Frird sd mai vorbirn cle colorit, aceste caractere constituie tot atitea indicalii contrare plrerii dupd care aceste animale tlebuie intnrnite sub aceea$i clenunrire spt'cilic[". Putini naturaligti vor fi de acord cu acest autor cA asemenea diferenle neinsemnate sint totugi suficiente pentru a separa iepurele silbatic cle c:el cloniestic ca specii rlistincte. Ar fi fost intr-ade\/i"lr extraordinar clacd in decurs de mai mlrlte generatii stricta captivitate, perfecl.a domesticire, hrana nenaturalS, Ei reproducerea rrrmflritd cu grijd IrLr ar fi avut un efect oarecare. Iepurele de casd a fost doniesticit dintr-o perioadl strdveche. Astfel, Confucius clasific[ pe iepuri printre animalele demne de a fi sacrificate zeilor gi deoarece el prescrie inrnullirea lor,
') Pentru a nu lngrcuna tcxtul prin repetarea prea flecventi a terurenului ,,icpure de vizuinl", menlionim cd prin iepure (ln engl. rubbil) lntelegem iepure de vizuinl. Cealalti specie este iepurele de cimp (ln engl. ftare) qi
cst

e mcnlionat ca atarc (Ar. lrad.). rl Dl P. Gervais, His. nat, de mammifLres,7854, vol. I, p. 288.

IEPURI DOMESTICI

probabil c[ in China ei erau domesticiti incfi 4. p. acele timpuri. Iepurii sirtt men{iona [i cle rnai mul{i clintre autorii clasici. In 1631, Gen,aise Markham scrie : ,,Nu Le uita, cil la alte vite, la forma lor, ci Ia valoarea lor. S^a-ti alegi nuniai pe ceri mai mari gi mai frumogi masculi pe care ii poli obtine. In ce prir-r'5te valoarea pierii, cea niai de pret este considerati cea care are amestecate t'g'al firele alkre pi negre, celer negre adumbrind totugi oarecum pe cele albe. I),lana sir fie deas[, hrng5, neterdS gi lucioas5;... la corp ei sint mult mai gragi si rrrai mari; gi, in tirnp ce altc piei valoreazd" doi san trei pence *),a lor pre{uieqte doi ;ilingi". Din aceastf, clescriere arn[nun{itfl ne dlrn seama cd iepurii cenugiuargintii existau in Anglia pe acele timpuri. $i, ceea ce este mult mai important, este c[ ne dilm scarna cir pe acea vreme se clSdea o deosebit5 aten{ie cregterii ri sele.c{iei iepurilor. In haza autorit[[ii mai multor antori vechi (ca Scaliger. clin 1557)" Aldrovandi clescrie, in 1637, iepuri de diferite culori, unii ,,ca un ir'pure de cin,p", $i adaugd ci P. \ralerianus (care a murit foarte b[trin, in 1558) a r-iizut la Yerona iepuri cle paLm ori clt ai nogtri 2). $tiut fiind fapLul cI iepurele a fost domesticit intr-o perioadd lndepdrtat[, tleJrrrie si ciruLlim forma parental[ originar[ in emisfera nordic.l a lumii vechi gi numai tn regirrnile ternperate, rnai calde. Aceasta pentru cI iepurele nu poate tlrii f[r:i proteclie in lirri alit de reci ca Suedia gi, cu toate c[ el s-a s5lblticit pe insula tropicalli .Iamaica, ar:olo nu s-a inmullit nicioCat[ considcrabil. El rristi de multri vlenle in p[rlile temperate, mai calde, ale Er-rropei, citci iit rrai rnrrlLe [dri atr fosL gflsite resturi fosile 3). Iepurele domestic se silbtiticegLe ugor in accste {f i qi, atunci cincl rase de diferite culori sint ISsate in liberLate, ele revin in general la culoarea cernngie obignuit[ n). l)acir sint prinSi rle tineri, iepurii silbat,ici pot fi dornesticili, cu toate cI acesI proces este in general foarte anevoios 5). Diferitele rase domestice sint deseori incrucigate Ei se crede c5. ele sint clestul de fecnnde intre ele. S. poate dernonsl.ra cd existi o gradalie perfectd cle la rasele domestice cele rnai mari, cu urechi enorm de dezvoltate, pini la iepurele siilbatic contun. F-orma parentali trebuie s[ fi fost un anirnal care iSi *_ sltpir vizuina, obicei care - dupl cit am putut afla nu este comtln nici unei alLe,specii din marele gen Lepus. In Europa se cunoagte cu certiLudine numai o singurh specie sllbaticfl, insir iepurele (dacd este iepure adev[rat) de pe nruntele Sinai prezinl"[ tl$oare cleosebiri falir de cel din Algeria, astfel incit aceste forme au fost considerate cle unii autori drept specii distincte6). Asemenea mici dcosebiri ne-ar ajuta ins[ prea pulin in explicareA deosebirilor mai considerabile, caracteristice diferitelor rASe clomestice. Dach aceste rase se trag din dou5 sau mai multe specii
r.stL.

*) 12 pence :, t qiling; 20 gilingi : o liri sterlinn (N.


:,y

trad.).

I--. Aldroandi, De quaclrupedibtts digitcrtis, 1637, p. 383. Pentru Confucitts care a studiat subicctul, in Cottage gardener din 22 ian. 1861, p.250.

;i G. tr[arkham,

nezi un autor

3) Ox'cn, Ilritish .Ilossll ,rl{crmrnal.s, p. 272.

4; Bechstein, Nclrrrgesch. Deutscltlortrls, r'ol.


cLr

I,

18()1,

p. 1*133. Am primii" infornta!ii similare in legitura

51 Pigeons cutd Raltbits, de lil. S. Delamer,1854, p. 133. Sir J. Seblight (Obserttulions oIL Ittstirtct,1E36, p. 10) insi:tri cu tilrie asupra acestei tlificulti!i. Dificultatca nu este insi invaliabilit; astfel, am prirnit doui'r infomra!ii dcspre succcsul cleplin in domesticirea iepurelui silbatic ;i reproducerea accstttia. \-czi rle asentt'nca l)r'. I'. Broca i11 .f rtrlrn.el de yslulsiologic, r'ol. I I, p. 368. 6) Gervais. II[st. tttLt. r]cs mctmrnifCrcs, vol. I, p. 2112.

-\nglia gi Scolia.

VARIATIA LOR

93

74 cm, ,,deplgind astfel orice iepure prezentat la vreun concrlrs". Am constatat c5, la un iepure s5lbatic comun, luneimea celor doud urechi de la un virf Ia celdlalt era de 19,35 cm, iar l5lirnea de numai 4,7 cm. La iepurii nrai mari, greutatea corpului gi dezvoltarea urechilor sint calit5lile pentru care se oblin prernii gi care au fost seleclionate cu grij5. Iepurele de culoarea celui de cimp sau, cum este uneori dennntit, iepurele belgian, nu se deosebegte intru nimic clr exceptia culorii, de celelalte rase mari; dl J. Young, din Southhampton, Lln mare crescltor al acestei rase de iepuri, mH informeazd insi cH, la toate exemplarele examinate de 1, iepuroaicele nu aveau decit gase mamele; $i la fel au fost cele dou5 iepriroaice care all intrat in proprietatea mea. Dl B. P. Brent m[ asigurd totugi c5, la alli iepuri domestici, numirttl mamelelor este variabil. Iepurele silbatic comun are intotdeauna zece
?) Vezi intercsantul memoriu al d-rului P. Broca despre acest subiect, publical ln Journ. d.e Phgs. al lui Brolvn-Sdquard, vol. II, p. 367. 8) Craniile acestor rase sint descrise pe scurt ln Journal ol Horticullure din 7 mai 1861, p. 108.

strlns inrudite, acestea au fost, cu exceptia iepurelui comun, exterminate in stare s5lbatic5, ceea ce este foarte pulin probabil, dacd linem seama de tenacitatea cu care rezisl[ acest animal. Din aceste citeva ratiuni putem deduce linigtiti cd toate rasele domestice se trag din specia sdlbaticd comun[. Cunoscind insH sllccestll uimilor oblinut in Flanla de cregterea de hibrizi din iepurele rle cimp gi cel de vizuind t), este posibil ca uncle dintre rasele mai mari, de culoarea iepurelui cle cintp, s[ fi fosb modificate prin incrucig[ri cu acest anirnal, clegi aceasta ntl este probabil, din cauza marii difictilt5li de a realiza prinra incnrcigare. 1'otupi, deosebirile principale in ce prir-egte scheletul cliferiteior rase clomestice nlr pot proveni, dupi cum vom vedea indat5, dirrtr-o lncrucigare cu iepurele de cfinp. Ilxistl mrrlte rase care igi transmit caracterele rnai mulL sau mai pu{in fidel. Toat.{ lumea a v[zut iepurii enormi cu urechile pleostite prezentali la expozitiile noastt'e. Pe continent sint crescute diferite subrasr., ?$& clrrn sint aga-ntlmita rasd andaluz5, care se pare ci are capul mare cu frunLea rotuncl5 gi care atinge o talie mai mare decit a oricdnri alt nearn ; o alt[ rasl mare pariziand, denttmiLd de Rouen, are capul pdtrat, iar aga-numitul iepure patagonez are urechi rernarcabil de mici gi capul mare gi roLund. Cu toate c.i nu am v[zut toate aceste rase, mii catn indoiesc cd ar exista vreo deosebirLr rnarcat[ intre formele craniilor lor 8). Iepurii din Anglia cu urechile pleogtite cintlresc deseori 3,63 kg sau 4,54k9 gi a fost expus unul care cintdrea 18 funli, in timp ce un iepure silbatic, deplin dezvoltat, nlr cintdregte clecib 1,47 kg. Capul sall craniul tuturor iepurilor mari, cu urechile pleogtite, exanrinali de mine, esbe mult mai lting decit lat fa!5 de iepurele de vizuind sdlbatic. Nlultora dintre ei le atirni sub gitlej cute transversale de piele, care se pot intinde pini ce aproape cd ating capetele filcilor. Ilrechile lor sint dezvoltaLe in mod prodig"ios gi atirn[ de ambele p[r{i ale fe{ei. in 1867, a fost expus un iepure cu..l. dori5 trrechi mdsurind intinse orizontal de la virful uneia pinl la virful celeilalte 55,9 crn, fiecare ureche avind ldlimea de L3,7 cm. In 1869 a fost explrs unul ale c[mi urechi, m[surate in acelagi fel, aveau lungimea de 58,,1 cm pi ldlirnea de

ItsPURI DONIEST'ICI

I]tanlele. Icpurele de Angora este rernarcabil prin lungimea pi fine{ea bl5nii sale, ciil'e chiar pe tllpile labelor are o lungime considerabilS. Aceastd rasd este sinQt{t'a care se de'osebegte prin calit5{ile sale mintale, chci se pare cd este mult mai sot'iabila decit cclelalte,iar masculul nu aratl nici otenclinlirde a-gi omori puiie). ]li s-att adris de la Moscova doi iepuri vii, aproximativ de talia speciei silbatice, insir cti blanh lungd gi moale, diferiL[ de cea a iepurilor de Angora. AceEti iepuri Illoscovi[i aveau ochii roz gi erau albi ca z[pada, cu excep{ia urechilor, a dou[ llcte itr :ipropierea nasului, a suprafe{ei sriperioare gi inferioare a cozii ;1i a targilor srtperiori, care erau negri-cafenii. Pe scurt, ei erau colorali aproape ca a$a-nurnilii iepriri cle Himalaia, care vor fi descrigi indat5, gi se deosebeau de acegtia nttmai plin caractenrl blirnii lor. Mai sint alte doud rase, gi anume iepurii celllrgiu-argintii gi,,$itigila", care igi nrenlin cu fidelitate culoarea, dar care nu se deosebcrsc in nici o alti privin[[. Se poate menliona, in fine, iepurele Nicard sAtt olandez, care variazi la culoare gi este remarcabil prin talia sa mic5, unele exeniplare cintdrincl numai 0,56 kg; iepurii de aceasti rasd sint doici excelente pentru alle soiuri ntai delicate 10). Anumite caractere sint remarcabil de oscilante sau sint slab transmisibile cle cdtre iepurii domcstici. Astfel, un crescdtor lnri spune c[ de la soiurile de talie mai lnic[ nu a oblinut aproape niciodat5 ca tolii puii dintr-o nagtere sd fie cie aceeagi culoare. l)espre rasele niari cu urechile pleogtite, un mare specialist tt) spune cI ,,este imposibil sI fie reproduse fidel la culoare, insl prin incrucigare judicioasi se poate realiza foarte rnult in aceastl direc{ie. Amatorul ar trebui s[ gtie' cum sinb reprodugi iepurii sdi, adicd culoarea plrintilor lor". Totugi, clupI cum von] vedea indat5, anumite culori sint transmise fidel. Cutele de sub gitlej nu sint strict ereditare. Iepurii clr urechi pleogtite, care atirn5 culcate de fiecare parte a fe{ei, nu prezintd de loc cu stabilitate acest caracter. Dl DelaIlrer ohservd ci1 ,,in cazul iepurilor oblinuli de amatori, cind ambii plrinli sint perfect formali, avind urechi tipice gi semne frumoase, progenitura nu iese invariabil aidoma". Cind unul sau chiar ambii pirinli au urechile,,ln visl[", adicd iegite in afari in unghi drept, sau cind unul sau arnbii p5rinli sint ,,half-lopS", adicd nu au de'clt o singur5 ureche pleogtitS, exist[ o probabilitate aproape tot atit Ce mare ca descendenlii sd aiba ambele urechi pleogtite, ca pi in cazul cintl anbii pdrinli ar fi avut aceste caractere. Slnt informat ins5 c5, dac[ arnbii plrinli au urechile drepte, nu existd aproape nici o posiLrilitate ca descendenlii si aibh ambele urechi pleogtite. La unii iepuri cu o singurd ureche pleogtitS, accasta este mai lata gi mai lungd decit urechea care st5 drept 12), astfel cd avem cazul neobignuit al unei lipse de simetrie. Aceast5 deosebire in pozi\ia gi clirnensiunea celor doud urechi indicl probabil cd pleogteala urechii rezultd din Irrngimea pi gretitatea mare a acesteia, favorizatd, fdr[ indoialir, de sl5biciunea rritr gchilor decurgind din nefolosire. Anderson ls) menlionea z6, o ras[ avind numai o singtird ureche gi profesonrl Gervais o alt5 ras[ lipsitd de urechi.
ol Horticulturc, 7961, p. 380. Idem, din 28 mai 1861, p. 169. rL| Idem, 1861, p. 327. Tn privinla urechilor, vezi Delamer clespre Pigeons and Rabbils, 185,1, p. asernenea, Poultrg Chroni.cle, vol. II, p. 499, gi idem pentru anul 1856, p. b8G. le) l)elamer, Pigeons and Rctbbils, p. 136. Vezi de asernenea Journal ol llorticullure, 1861, p.375. 13) An Account ol the dilferent kintls ol Sheep in the Russian Dominions, 7794, p. 39.
Lo)

s) JoLrnrul

1.41

de

RASA DI] HII,IALAIA

95

Trecem actlm la rasa de Himalaia, numitd uneori rasa chinezi, polonezd salr ruseasc5. {cegt! iepuri frumogi sint albi sall, uneori, galbeni, cu -e*ceptia urechilor, nasului, picioarelor gi a fe{ei superioare a cozii, care sint, toate n.gi.-

trig. 5. Iepure cu o singurS. ureche pleogtitfl (half-lop).


(Reprodus din lucrarea lui Delamer).

Fig. 6. Craniul iepurelui silbatic.

In

nrdrime naturali.

mit mai multe informatii in sensul cd se reproduc fidel. Dupe semreie lor simetrice, au fost clasifica{i mai intii ca specii distincte $i a., primit provizoriu
numele de L. ni"grtpesla). Ciliva buni observatori crecl cd au putut descoperi o deoLa) Proc. Zootog. Soc.

cafenii; deoarece ei au insd ochii

r_o$ii,

pot fi considera{i clrept albinogi. Am pri-

din 28 iunie 18b7, p.

1b9.

Itr,PUilI DOIv'IilSf'ICI

sebire in obiceiurile acestor iepuri pi au sllstinut cu tdrie c[ ei formeazd o noue slrccie. Originera acestei rese este atib de ciudat5, atit prin ea insdgi, cit gi prin fiptul c[ arrinci,r o oarecare lumini asupra legilor complexe ale eredit5lii, incit rrierill s[ fie prezentatfl amlni-rntit. Este necesar s5 se descrie insd mai intii pe scurt alte douI rase : iepurii cenugiu-argintii sau stropili cu argintiu (silver ,.prigs) ari, ln general, capul gi pir:ioarele negre, iar blana find gi cenugie este inspicati cu numeroase fire lungi, negr'gi alhe. Ei se reproduc absolut fidel gi au fost linuli tinrp indelungat in cresc5torii. Cind scap5 gi se incrucigeaz5_cu iepuri comrrni -_dupd cit ni-a informat dl Wyrley Birch, de la Wre'Lham Hall _- produsul nlt este un anlcstcc al celor doud crtlori, ci aproxintativ jumdtate clin pui seam[n5 cu unul dintre p5rinli, iar cealaltd jumdtate cu celSialt. In al cloilea rincl, iepurii pingila salr cei cenugiu-argintii domestici (voi folosi primul nume) au blana scurt5, mai deschisS, cenngie sau de culoarea ardeziei, inspicaLd cu fire Iungi, negricioase, de culoarea ardeziei sau albe. ts). Acegti iepuri se reproduc absolut fidcl. In 1857, un autorto; afirrna c5 a ob{inut iepuri de Himalaia in modul urmdtor : rl avea o rasd de gingila cat'e fttsese incrucigatl cll iepurele negru comun gi descendenlii lor erau fie negri, fie gingila. Acegtia din uimd au fost iarlgi incruci,"sa!i cu alli iepuri gingila (care de asernenea fuseserd incruciga!i cu iepuri cenrrgiu-argintii) gi din aceastd incruciSare complicatd au fost ob{inu{i iepurii ciin Hinalaia. Aceste afirmalii gi altele similare, l-au hotirit pe DI BartletL ,') si facI o incercare atentd la Grddina ZoologicS, _ con-

statincl cd prin sin,pla incrucigare dintre iepurii cenugiu-argintii gi Singila el putea prodfce intoLdea.una ciliva iepuri de Flimalaia ; gi, cu toatd aparitil _lor brusc5, CacS erau {inuli separa{i, acegtia din urmi se reproduceau absolut fidel. Am fost insl asigurat recent ci iepurii cenllgiu-argintii puri de orice subrasl produ c citeodatir iepuri de Himalaia . La nagtere, iepurii de Flimalaia sint complet albi gi sint atunci adevhra{i albinogi; in clecnrs de citeva luni ei capdtfl insl treptat pe urechi, nas, picioare gi coacl5 o culoare inchis5. Totugi, ttneori, dupd ctlm md informeazd dl W. A. Wooler pi rev. W. D. Fox, puii au la nagtere o culoare cenugie foarte deschisd pi dl Wooler rni-a Lrimis exemplare din acest fel de blan5. Nuanta cenlr$i. gitpare totugi cind animalul ajunge la maturitate. Astfel c[ la ace.sti iepuri de Himalaia exist[ o tendinfd, strict limitat[ la prirna tinerele, cle a ret'eni la culoarea tulpinii parentale adulte, cenugiu-argintie. Pe de alt[ parte, cind sint foarte tineri, iepurii cenlrgiu-argintii gi gingila prezintd ttn contrast remarcabil fa{d de cei de Himalaia in privinla culorii, deoarece se nasc complet negri ; dobindelc ins[ curind culorile caracteristice, cenlrgii sau argintii. Acelagi lucru se intimpl5 gi Ia caii de cnloare cenligie, care atita timp cit sint rninji slnt, in general,aproape negri; devin ins[ curind cenlrgii gi apoi din ce in ce mai albi, pe m[surd ce imbitrinesc. Ca urntare, regnla general5 este ci iepurii de Himalaia se nasc albi gi clevin ulterior de culoare inchisd pe anllmite pdrli ale corpului, in timp ce cei cenugiu-argintii se nasc negri gi ulterior capltd un aspect inspicat ctl alb. In ambele caZuri apar totupi citeodatd gi exceplii de naturd direct opusd. Astfel
151

Journal ol llorticttlture din I aprilie 18(i1, p"

135.

rs) Cottage Garclener, 1857, p. 141. rz; Ol Bartlett, ln Proc. Zoolog. Sctc., 1861, p. 40.

i(ASA DE HIIIALAIA

ot
JI

uneori - dup5 cum aflu de Ia dl. W. Birch - in crescdtoriile cle iepuri se nasc pui de iepuri de culoat'e crem. Aceste tinere aninrale clevin insi, pind in cele din tut'm5, negre. Pe cle altd palte, dupd cum afinn[ un arnator c:u experierltl tt), iepurii dc Flimlrlaia produc uneori la o nagtere un singur prri negru, iar ercesta, in nrai pulin de douii luni devine complet alb. S[ rezunitim intreg acest caz curios : iepurii cenugiu-argintii silbatici pot fi considerali ca iepuri negri care) clevin cenugii intr-o perioadd tirnpurie a r-ietii. Cincl sint incntcigali cu ierpuri cornuni, s parc cri descenden{ii nu au culoli amestecafe, ci seatnlnti cn nnul dintre plrinli ; in aceast[ privint[ ei searnlnri cu variettilile negre gi albinotice ale rnajoritdlii mamiferelor, care ili transnrit deseori culorile in acelagi fel. Cind sint incrucigali cu iepuri pingila, aclicri cu o subvarietate ntai dcschisl, puii sint la inceput albinogi curafi, insfl devin curind de culoarc inchisi pe anumitc pirr{i ale corpului gi sint denurnili atunci ie:puri de Himalaia. 'fotugi, la inceput puii iepurilor de Flirnalaia sint uneori fie cenuSii deschis, fie coniplet negri, in anrbele cazuri ei devenind, dup5 un anrrmit timp, albi. Intr-un capitol viitor voi prezenta un mare nurndr ae fapte arhtind ch, atunci cind doul variel[li sint incrucigate, anrbele deosebindu-se prin culoare de forma lor parentali, existd o tendin![ puternici la tinerele animale sir revini la culoat'ea inilial[. $i, ceea ce este foarte remarcabil este cli aceastfl r'evcrsiunc survine citeoclatii nu inainte de naqtere, ci in Limpr-rl cregterii animalului. Deci, dacir s-ar putea dovedi cI iepurii cenugiu-argintii gi gingila sint descendentii uuei incrucigirri intre o valieLate neagri gi una albinoticl, cu culorile intinr atnestecate - presupunelre care nu este lipsitl de probabilitate pi este inllritir de faptul cI, in crescdtolii, iepurii cenugitr-argintii proch-rc uneori ptri albicrem, care pin[ in cele din urrnd devin negri -, atunci toate faptele paradoxale plczentate nrai slrs in legltur.{ clr schirnbarea culorii la iepurii cenugiuargintii .si la descenclerltii lor de Himalaia s-ar incadra in legea revet'siunii, sut'r'enind Ia diferite perioade de cregtere gi in diferite grade, fie la varietatea parental5 ini{ial neagr5, fie la cea inilial albinotici. Este de asemenea renrarcabil cd, degi apari{ia lor este atit de brusc5, iepurii de Himalaia se rerprocluc fidel. Deoarece insd cind sint tineri ei sint albinopi, cazul se incadreaz{, intr-o regulir foarte generald, albinismul fiind binecunoscut ca ptrternic ereditar, de exemplu la goarecii albi, Ia multe alte rnamifere gi chiar la florile albe. S-ar putea pune ins[ intrebarea : pentru ce revin la culoarea neagrS, urcchile, coacla, nasnl pi picioarele gi in schimb nu revine nici o altl parte a corpului ? Aceasta clepinde, dupd cite se pare, de o lege general valabil5; gi antime, s-a constataL cI acele caractere care sint comnne mai nnrltor specii ale unui gen - gi aceasta inrplicd de fapt o ereditate indelungatd de la vechitrl strflmog al genului - rezisti varialiei, sau, dac[ sint pierdute, reapar mai persistent decit caracterele care sint limitate la anumite specii. Or, la genr"rl Lepus marea nrajoritate a speciilor au urechile gi fala superioard a cozli colorate in negru. Persistenla acestor scnlne se vede lns[ cel mai bine la acele specii care devin albe in timpul iernii. Astfel, in Scolia, L. uari.abi.Ii.s le) are in blana sa albl de iarnl o nuanld de culoare pe nas, iar virfurile urechilor ii sint negre;
L8\ Plvnomenon in Ilirrtctlayan Rabbits, 7n Journal of llorticttlture, 27 ian. 1865, p. 102. rn) G. R. Waterhouse, Na/ural Historg ol Mammalia: Rodenls, 1846, p.52,60 gi 105.
7

c.

28gz

IEPURI DONIESTICI

colorate decit restul corpului. Astfel, diferitele semne colorate de pe iepurii de Hinralaia devin mai clare cind acegtia inibdtrinesc. Pot adduga urmdtorul caz aproape analog : deseori iepurii obtinuli de amatori au o stea albd pe frunte; de asenlenea, in tinerele, iepurele de cimp englez comun are, tn general, o stea asenrdudtoare pe frunte, dupd curn am observat personal. In Europa, atunci cind iepurii de diferite culori sint ldsadi in libertate gi sint pugi astfel in conditiile lor naturale, ei revin, in general, la culoarea cenugie initialfl. Parlial, aceasta se poate datori, dup[ cum s-a observat recent, tendinlei tutttror animalelor incrucigate de a reveni la starea lor primitir'5. Aceastd tendin!5 nu predomin[ ins[ intotdeauna. Astfel, iepurii cenugiu-argintii trdiesc in cresc[torii gi cu toate cd sint cresculi aproape in stare naturali, r[min neschimba{i. O crescitorie nu trebuie sd fie populatd lns[ cu iepuri cenugiu-argintii gi cu iepuri comuni, cdci, in acest caz, ,,in ci[iva ani nu vor mai supravietui decit iepurii cenupii comuni" ,o). Cind iepurii se sdlbiticesc in alte {[ri, in conditii noi de viatd, ei nu revin totdeauna la culoarea lor inilial[. I n Jamaica, iepurii silbiticiti sint descrigi ca fiind ,,de culoarea ardeziei, puternic nuantatd cu stropituri de culoare albd pe git, pe umeri gi pe spinare, degradindu-se pind la alb-albastrui pe piept gi pe abdomen" rt). Pe aceast5. insul5 tropical[, conditiile nll erau insd favorabile inmul{irii lor gi niciodatd ei nu s-au rdspindit prea mult. Dupa cum aflu de la dl R. Hill, in prezent ei au displrut, din caLrza unui mare iucendiu care a cuprins pddurile. De mai multi ani, iepurii s-au sdlb5ticit pe insulele F'alkland gi in anumite regiuni ei sint numerogi, insd nu se r5spindesc mult. Majorilatea au o culoare cenugie comund, un numlr mic sint - dupl cum md informeazd, amiralul Sulivan - de culoarea iepurelui de cimp gi mulli altii sint negri, deseori cu semne albe, aproape simetrice, pe fa!5. De aceea dl Lesson descrie varietatea neagrd ca pe o specie distinct[, sub numele fls I'^epus magelIanicus, ceea ce este, dupl cum am ardtat in alta parte, o eroare zz). In timpurile recente, vindtorii de foci au populat cll iepuri citeva din insuli[ele exterioare ale grupului F'alkland gi, dup[ cum aflu de la amiralul Sulivan, o mare proportie din iepurii de pe insulila Pebble sint de culoarea iepurelui de cimp, pe cind pe insulila Rabbit o mare proporlie sint de culoare alb[struie, care nu se vede in vreo altd parte. Nu se gtie de ce culoare erau iepurii care au fost p5r[sili pe aceste insulile. Iepurii care s-au sdlbdticit pe insula Porto Santo, in apropiere de Nfadera, meritd o descriere mai amdnuntita. In 1418 sau 7419, J. Gonzales Zarco ar) a avut din intimplare pe vapor o iepuroaich, care a f[tat in timpul
and Rabbits, p. 114. Gosse, Sojourn in Jamaica, 1851, p. 441, dup6. cum este descris de un excelent observator, dl R. Hill. r\cesLa cste singurrl caz cunoscut ln care iepurii s-au sitblticit lntr-o !ar5. calcli. Ei pot fi totugi crescu[i la Loanda (vezi Livingstone, T'raDels, p. a0\. Dupi cum mi informeazl dl Blyth, ei se reproduc bine lu unele pnr[ii ale Indiei. 22; Darwin, Journal ol Researches, p. 193; gi Zoologg ol the Vogages of tlte Beagle; Mammalia, p. 02. 231 herr, Cotlections ol Vogagcs, vol. II, p. L77, p.205 pentru Cada }Iosto. Dupi o lucrare publicatd. la Lisabona in 7777, inLitulatd, Historia Insulana gi scrisd de un iezuit, s-a dat drumul iepurilor Ln1420. Unii autori slnt de
211

la L. ttbetanus urechile sint negre, fa[a superioarl a cozii negru-cenugie, iar tilpile labelor cafenii ; la L. glaciali.s, blana de iarnd este alb curat, cu excep{ia tirlpilor ,si virfurilor urechilor. Chiar la iepurii de diferite culori, obtinuti de amatori, putem observa deseori o tendin![ ca aceste p[r!i sd aparh mai inchis

20; Delamer despre Pigeons

pdrere cd insula a fost descoperittr

ln

1413.

IEPURI SALBATICITI

cdl5toriei pi cdreia i-a dat drumul cu puii shi pe insuld. In curind aceste animale s--au inmultit atit de mult, incit au devenit o pacoste, provocind, de fapt, abandonarea coloniei. Dupd tretzecr gi gapte cle ant Cada Mosto ii descrie c-a fiind in numdr extrem de mare, ceea ce nu este surprin zdtor, pe insuld netrdind nici un animal de pradd sau vreun mamifer terestru. Nu cunoagtem caracterul iepuroaicei-marne ; ea fusese insd probabil de rasa domestic[ co*,rn[. Peninsula.spaniol[ 9* ul-d. a plecat Zarco este cunoscutd ca fiind plini de iepuri din specia comun[ sdlbaticd incd din cea mai indepdrtatd perioadd istoiicd. 5,i deoar_ece acegti iepuri erau !ua!i pe bord ca hran5, nu estb probabil ca ei s[,ii fost de vreo rasd special5. Cd rasa era bine domesticitd este dovedit de faptul c5- iepuroaica a fdtat in tirnpul cdl[toriei. La cererea mea, dl Wollaston a adns cu el, in alcool, doi dintre acegti iepuri sdlbdticili, iar ulterior dl W. Haywood mi-a trimis incd trei exemplare in saramurd gi doud vii. Cu toate cd au fost prinse in perioade diferite, aceste gapte exemplare semhnau mult unul cu altul. Aspectul oaselor lor ardta ci ei erau pe deplin adul[i. Cu toate cd condiliile de via{5 de la Porto Santo sint, in mod--evident, foarte favorabile iepuritoi, fapt dovedit de inmullirea lor extraorclinar-de rapid5, totugi ei se deosebesc in mba izbitor prin talia lor rnicd de iepurele sllbatic din Angiia. Patru iepuri din Angliat mdsurali de la incisivi la anus, au variat in lungime intre AS,1S cm gi 'o {5,08 cnl, pe cind doi dintre iepurii din Porto Santo nu aveau decit lungime de 36,83 cln -38,10 cm. Dar descrepterea taliei reiese in modul cel mai-.lut din analizarea greut5lii. Astfel, patru iepuri silbatici din Anglia aveau in medie ciLe 1,5 Kg: pe_ cind unul dintre iepurii din Porto Santo care a tr5ib timp de p_atrtr ani in Griidina Zoologicd, ins6 care sldbise, cint5rea numai ZdgrGB g. Un reailtat gi rnai corect se poate obline prin compararea oaselor bine cur5lite ale mcmbrelor unui iepure de Porto Santo omorit pe insul[, cu aceleagi oase de la un iepure sdlbatic din Anglia, de talie mijlocie; acestea se deosebeau in porpor{ie cu ceva mai pulin de cinci la nou[. Agadar, iepurii de Porto Santo au scdzttt in lungime cu aproape 7162 cm gi cu aproape jumdtate din greutatea corpului za): Lungimca capului nu s-a redus in raport cu corpul. Capacicatea cutiei craniene este, clup5 cum vom vedea mai jos, neobignuit de variabilfl. Am preparat patru cranii gi acestea sem[nau intre ele mai mult decit se aseam6nd in general craniile iepurilor silbatici din Anglia ; singura deosebire structuralfl pe care o prezenLau consta in faptul cd apofizele supraorbitale ale oaselor frontale erau nrai inguste. Prin culoare, iepurele de Porto Santo se deosebegte considerabil de iepurele comun. Astfel, suprafala superioard este mai rogcatd gi este rareori preiflratd cu peri negri sau cu virful negru. In loc de a fi de un alb curat, gitlejut gi anumite pdrli ale suprafetei inferioare sint in general cenugiu deschis sau plumburii. Deosebirea cea mai remarcabile este insh la urechi gi coadd. Am examinat numeroase piei proaspete de iepuri din Anglia gi marea coleclie de piei din diferite tdri, de la British Museum; toaLe aveau fala superioard a cozri gi virfurile urechilor acoperite cu blan[ neagr[-cenugie gi in majoritatea lucrdrilor aceast[
'4,1 Ceva asemd.ni.t.or s-a intirnplat pe insula Lipali, unde, dup[ Spallanzani (Vogage d.ans les d.eu* Siciles, cifat' de Godron, De I'csplce. p. 364), un liran a dat drumul la clfiva iepuri care s-au tnmul[it 1n mod prodigios, dar cum spune Spallanzani, ,,les lapins de l'ile de Lipari sont plus petits que ceux qu'on 6l0ve en domesticlt6,,.

IEPURI DOMESTICI

ca unul dintre caracterele specifice ale icpurelui. Or, la cei pitpte iepuri de Porto Santo, suprafala superioari a cozti era loScatf,-rafenie, iar virfurile urechilor nu aveall nici o ttrm[ de bordurfl irerigrl. Aici sintem ins[ in fala unui fapt neobignuit" Astfel, ln iunie 1861 am rxarninat doi dintre acegti iepuri trimigi recent la Grldina Zoologic[ gi care a\-eau coz|Ie gi urechile colorate dup[ clrm am ar5tat mai stls. Cind ins5, in
cleosebirc este prezentatd

explimaL cd, ei pdreau a fi mai curind nigte gobolani rnari decit iepuri. Ei-aveau obiceiuri nocturne inlr-un grad neobignuit pentru iepuri, iar sirlblticia lor nu a fosb nicioclatir citugi de pulin infrinat5. Astfel, direcLorul grldinii, dl Barblett, nt-a asigurat c[ nu a avut nicioclat[ vreun animal nrai sdlbal,ic in grija sa. Acesta estc un fapt neobignuit, avind in vedere ci iepurii respectivi se trag dintr-_o ras[ donteitic5. Am fost atit de surprins de acest lucru, incit, am rugat pe dl FIal'lvood s[ se intereseze la fala locului dacd acegbi iepuri erall foarte incomodati cle c[tre vizitatori sau erau urmirrili de ulii, de pisici satt de albe aninrale ; nu se intimpla ins:i nirnic din toate acestea gi sirlblticia lor nti a puLut fi atribuitl nici unei cauze. Ei trdiesc atit in regilrnea central5, mai inaltfl gi stincoasl a insulei, cit gi in apropierea stincilor de la marginea m[rii $i, fiincl cxcesiv de speliogi gi fimizi, apar rareori in regiunile rnai joase gi cultivate. Se pare cd aiegLi iepuri fac intre patru gi gase pui la o nagtere iar sezonul lor de repryducere este iulie gi august. In fine, gi acesta este un fapt foarte remarcabil, dl Rartlett n1 a rerigit nicir:dat5 sd facl pe acegti doi iepuri, ambii masculi, sit se asocieze salr s[ se reproducd cn femele de diferite rase, care all fost de repctate ori inchisc cu ei. Dacii isloria acestor iepuri de Porto Santo nu ar fi fost cttnoscuL[, majoritatca niituraligtilor, observindu-le talia mult redus[, cttloarea lor, roScati Pe parlea de dcasupra gi cenugie dedesubt, coada gi urcchile f[r[ r'irftrri negre' i-ar fi clasificat ca o specie distincta. Punctul lor de vedere ar fi c[pltat o serioas[ confirmare cind i-ar fi vdzut vii in Gr[dina zoologic[ gi clnd ar fi aflat cI au ref u zaL sd. se lmperecheze cu alli iepuri. Acest iepure care f[rii nici o incloiald cir ar fi fost aslfel Clasificat ca o specie distinct[, cu siguran![ c[ igi are originea rrtrmai dupir anril 1420. in fine, din cele trei cazuri de iepuri care s-att s5lb[ticit pc irisulele Porto Santo, Jamaica gi tralkland ne d[nr seama c5, in conclilii noi Itc vialir, aceste animale nrl revin la caracterul prirnitiv sau nu $i-l pitsLreazta, ciup[ culn afirmh in general majoritatea autorilor.
CARACTERE OSTEOLOGICE

feltlrarie 1865, rni-a fost trimis cadavntl unuia dintre ei, ttrechile ii erau vizibil lrolclate gi suprafala superioar[ a cozrL era acoperitd cu blanl neagr5-cenugie, ial corpul intreg era mult mai pulin rogcab. Agadar, in mai pulin de patru ani ricest^eicrnplar igi redobindise, in clima britanic5, culoarca specificd a bllnii sale ! in timp ce Lrhiau in Grdclina zoologic[, cei doi mici iepuri de Porto Santo prczentau Lrn aspect evident deosebit de acela al formei comttne. Ei erau extraorclinar de sdlbatici gi activi, astfel inclt, vflzindu-i, ntlmeroase persoane s-au

iliporLanLe nll variaz[ niciodat[, iar pe de alt[ sclieletului s-au fundamentat deseori speciile fosile, variabilitatea craniului

DacS ne amintim, pe de o parte,

cit de des se afirm[

cd p:ir[ile sLrucburale parte pe ce deosebiri mici ale


5i

DEOSEBIRI

LA

SCHELET

101

altor oase la iepurele domestic meritl toath aten{ia. Nu trebuie sI presupunem c[ deosebirile mai importante, care vol' fi descrise indatS, caracterizeazil in nrocl st.rict o rasd oarecare ; tot ce se poate spllne este cd ele sint in general prezenttr la anumite rase. Trebuie s5 a\rem in vedere cH seleclia nu a fost aplicalt"r pentm a fixa un caracter oarecare al scheletului gi c[ animalele nu au trebuit sd se nren{inI ele insele in condi{ii uniforme de via{5. Nu putem explica rnajoritatea deoscbirilor in cc privegte scheletul ; vom vedea insd cd propor{iile crescute ale corpului, datoritd ingrijirii atente gi selecliei continue, au afectat capul intr-un anumit rnod. Chiar alunqirea gi pleogtirea urechilor au influenlat intr-o micl:r ni5surfl forma intregului craniu. Lipsa de migcare a modificat, se par], hr ngimera relatir'5 a membrelor in comparalie cll aceea a corpului. Ca o normfl de compara{ie, am preparat scheletele a doi iepuri srilbatici din Kent, al unuia de pe insulele Shetland gi al unnia de la Antrim, din Irlancla. Deoarece toate oasele acestor patru exemplare, din localitdli atit de indep5rtate, semdnau mult intre ele, neprezentind aproape nici o deosebire apreciabil[, se poate conchide c[ oasele ieprirelui silbatic au, in general, un caracter uniform. Am examinat cu griih craniile a zece iepuri mari cu urechile pleog(lop-earecl) 5i a cinci iepuri domestici comnni. Acegtia din urm.{ se deosetite besc de cei cu lrrechile pleogLite numai prin faptul c:i nu au corpul sau Llrechile atit de mari, acestea sint totr-rgi mai mari decit Ia iepurele sdlbatic. S[ ne ocupftn mai intii cle cei zece iepuri cu urechile pleogtite. La toli acegtia craniul este remarcabil de altrngit fa{[ cle lI{irnea sa. La un iepure silbatic, lungimea craniului era de 8 cm, iar la un iepure nlare, obtinrrt de amatori, de 10,9 cm; l.ltirnea cutiei craniene cra la ambii aproape exact aceeagi. Chiar lulnd ca norma de comparatie partea cea mari lati a arcului zigomatic, craniul ieprrrelui cu urechile pleo,5tite este cu trei sferluri de tol mai luns decit lat. Inillimea capuhri a crescut aproape in aceeagi proporlie cu lun.qimea ; numai l[limea nu a crescut. Oasele parietale qi occipitale cuprinzind creierul sint mai pulin arcuitc clecit la iepurele shlbatic, atit in sens longitudinal, clt qi in sens transversal, astfel cI forma craniului este oarecum diferitS. Suprafa{a este mai aspr5, sculptatir mai pulin curat, iar liniile de suturd sint mai pulin proeminente. Degi craniul iepurilor nrari clr urechi pleogtite este mult mai alungit fala de lirlirnea sa in con'rparalie eu cel al iepurelui sllbatic, totu$i, fa!5 de dirnensiunile corpului el este cleparte de a fi alungit. Ieptrrii cu urechi pleogtite pe care i-am exaniinat, degi nu erau gragi, erau de douh ori mai grei decit exernplarele sdlbatice; craniul era insl foarte departe de a fi de doud ori mai lung. Chiar dacl hriim norma mai corectS" a lungimii corpului de Ia nas Ia anus, craniul esle in medier cu o treime de tol mai scurt decit ar trebui s[ fie. Pe de alt[ parle, Ia micul iepure silblticit de Porto Santo capul este, in raport cu lungimea corpuIui, cu aproximativ ttn sfert de tol mai lunq. Aceastfi alungire a craninlni fa{d de l5time o consider ca pe un caracter universal, nu numai la iepurii mari cu urechi pleogtite, ci la toate rasele artificiale, clup[ clml se vede bine la craniul iepurelui de Angora. La inceptrt arn fost foarte surprins de acest. fapt pi nu mi-am putut inchipui cum a putut domesticirea s[ producd acest rezultat r.rniform. Explicalia poate sf, rezide ins5 in faptul cd timp de un nnmdr de genera{ii rasele artificiale au fost tinute in strictl capCRaNrr:r.

1n

IEPURI DOMESTICI

tivitate gi cd nu au avut decit pu{ine ocazii sH-gi exercite fie simlurile, fie inteligenta sau mugchii voluntari. Ca urmare, dupd cum vom vedea indatd mai am5nunlit, creierul nu s-a mflrit fa!5 de dimensiunile corpului. Deoarece creiernl nu s-a mdrit, nu s-a mlrit nici cutia osoas[ care il conline, iar prin corela{ie aceasta a afectat, evident, l5timea lntregului craniu de la un cap[t la celdlalt.

Fig. 7. Craniul iepurelui cu ambele urechi pleogtite. In mirime naturalI

Fig. 11. Craniu, ln mi,riure naturald al unui iepure cu o singurd ureche pleogtiti (half - lop) ar5.tare ale meatuiui auditiv de

tlnd directiile diferite de

dezvol-

doui plrli qi distorsiunea generali consecutivd a craniului. Urechea stlngd a animalului (partea dreaptI a figurii) era pleogtiti lnainte.

cele

La toate craniile iepurilor mari cu urechi pleogtite, plilcile supraorbitale sau apofizele oaselor frontale sint mult mai late decit la iepurele sdlbatic $i, in general, ele sint mai proeminente. La arcada zigomaticS, punctul posteior sau cel mai proeminent al osului malar este mai lat gi mai bont ; la exemplarul din figura 8, aceasta se vede intr-o misurd remarcabild. Acest punct se apropie mai mult de canalul auditiv decit la iepurele silbatic, dupl cum reiese cit se poate de clar in figura 8; aceasta depinde insd mai ales de direclia schimbat[ a canalului. La diferitele cranii, osul interparietal (vezi fig. 9) se deosebegte mult ca form[; in general el este mai oval, adicd mai prelungit pe linia axului longitudinal al craniului decit la iepurele s5lbatic. Marginea posterioar[ a,,plat-

DEOSEBIRI

LA

SCHELET

103

formei ridicate de form5 pdtratSrr zs) a occiputului, in loc sI fie trunchiatd salr Ll$or proeminentS, ca la iepurele sdlbatic, la majoritatea iepurilor cu urechile pleogtite este ascutitS, cd in figura I C. Fald de dimensiunea craniului, paramastoidele.) sint, in general, mai groase decit la iepurele sdlbatic.
/ffiil,,'\^
-;n-n,-"-

\tr'm,Vf \[SW/

dryA a

Fig. 9. Capdtul posterior al craniului arittna osut inteiparietal. In mdrime naturall. A, lepure sdlbatic; B' iepure sdlbdticit din insula P. Santo, llngl Madeira i C, iepure mare'cu urechile pleoqtite.

Fig. 8. O parte din arcada zigomaticd ardtlnd captrtul proemlnent al osulul malar al meatului auditiv. In mlrime naturali. Imaginea de sus : iepure silbatic. Imaginea de jos : iepure de vizuin[ cu urechile pleogtite, de culoarea iepurelui de clmp.

Fig. 10. Foramenul occipital. Mirime naturald. A, iepure silbatic; B, iepure


mare cu urechile Pleoqtite.

"mm"
Fig.12. Vertebra atlas. In mdrime naturali. Suprafala inferioarS., ve-

oblicd. Sus, iepure sdlbatic; jos, iepure mare, de vizuintr de


dere

naturald. A, iepure silbatic; B, iepure

Fig. 13. Vertebra

treia cervicali. Mdrime

culoarea celui de clmp, eu urechile pleoqtite ; c, procesul supramedian, atlantoid ; D, procesul inframedian.

mare de vizuini de culoarea celui de cimp cu urechi pleogtite ; aa, suprafata inferioard; DD suprafata anterioari., articular[.

Foramenul occipital (fig. 10) prezintd citeva deosebiri remarcabile. Astfel, iepurele sdlbatic, marginea inferioard dintre condili este considerabil gi aproape la unghiular escavatd, iar marginea superioare este crestate adinc $i pdtrat ; din aceaste cauzd axul longitudinal dep[gegte axlll transversal. Dimpotrivfl, la
z5; Waterhouse, Nal.

Hist. XIammalia, vol. II, p. *) ,rprocesul paramasLoidei" (N. ed. ruse).

36.

la l

IEPURI DOil{ESTICI

craniul iepr-rrilor cu urechi pleogtite axul transversal depflgegte pe cel longiturlinal. Intr-acler'5ro Ia nici unul dintre aceste cranii marginea inferioarfl dintre condili nu era atit Ce escavatir ; Ia cinci dintre ele ntt exista crestitrrla patratd superioarS, la trei exista o ulrnl de crest5turl $i numai Ia dou5 era bine dezvoltati. Aceste deosebiri in forma foramenrilui sint remarcabilc, avlnd in vedere c[ prin el trece o stnrcturii atit de importantfl ca midttva spinirii, degi, aparcnt, conturul acesteia din urm[ nu este afectat de forma orificiultri de trecere. La toate craniile iepurilor mari cu urechi pleogtite canalul auditiv osos este in nrod vizibil mai mare decit la iepurele sllbatic. I'a Lln cranirt lung de 10,9 cnr gi care de-abia dep[gea in l5lime cranittl unui ieptrre sdlbatic (care a\-eA lungimea de 8 cm, diametrul mai lurrg al canalttltti era exact de douti ori ntni mare. Orificiul este mai comprimat gi marginea sa din Pfrtca cea mai apropiatii cie craniu este mai ridicatl decit partea exterioar5. Intregtrl canal este orientat mai anterior. Dupir cunl se gtie, la cregterea iepurilor cu urechile pleogtite, lungimea urechilor, pleogtirea gi aplatisarea lor de-a lunqrtl fe{ei constituie semne principale de ameliorare, astfel cd aproape ntl incape indoial[ cd marea modificare a dimensiunii, formei gi orientflrii canalulrti osos auditiv, comparativ cu iepurele sirlbatic, S datoregte selecliei continue a indivizilor cu trrechi din ce in ce mai mari. Influenla urechii exterioare asllpra canalttltti osos auditiv este ar5tatS clar la craniile iepurilor (arn examinat trei) ctl o singur[ ttreche pleogtit[ (vezi fig. 5), la care o ureche std drcapt5, iar cealalt5, mai lungd, atirnd i.r jos; pentru c[ la aceste cranii exista o deosebire clari in forma gi direclia canalului auditiv osos, pe ambele laturi. IJn fapt mult mai interesant este cd orientarea schimbatd gi dimensilrnea m5riti a canalrrlui auditiv osos au afectat ugor, pe aceeagi latur5, structura intregului craniu. Prezint un desen (fig. 11) al craniului nnui iepure cu o singur[ urec]re pleogtit5. Se poate observa c[ sutura dintre oasele parietale gi frontale nu merge strict perpendicular pe axul longitudinal al craniului. Osul frontal sting dep[gegte pe ce] drept, iar marginile postcrioare gi anterioare ale arcadei zigomatice stlngi, de partea urechii pleoStit., sint situate pulin mai in fa![ decit oasele corespunzdtoare de pe partea opusI. Chiar falca inferioarfl este afectat5 gi articulaliile ei nu sint chiar simetiice, cea rlin stinga fiind situatd ptrlin anterior fa!5 de cea din dreapta. Acesta mi se pare un caz remarcabil de corelalie de cregtere. Cine ar fi presupus cd, prin {inerea nnui animal timp de mai multe generalii in captivitate, ceea ce a dus la nefolosirea mugchilor Lrrechilor, cit gi prin seleclia continud a inclivizilor crl urechile cele mai tungi gi mai late, sd fie astfel afectate indirect, aproape fiecare suturl a craniului, precum gi forma filcii inferioare ! La iepurii mari cu urechi pleogtite, singura deosebire observatd la falca inferioard fa!5 de cea a iepurelui silbatic este cd marginea posterioar5 a ranturii ascendente este mai lati gi mai incovoiatfl. Dinlii nu prezintd \rreo deosebire la nici Lrna clintre f[lci, cu excep{ia faptului c5 incisivii mici cle dedesubtul celor mari sint relativ ceva mai lungi. Molarii au crescut in dimensiuni proporlional c1 cregterea in l[lime a craninlui, mdsuratd de-a curmezi5trl in dreptul arcadei zigomatice, iar nu proporlional cu lungimea sa sporit5. I-inia interioar[ a alveolelor molarilor de pe falca superioard a iepurelui s5lbatic formeazd, o linie perfect dreapt5, iar la unele dintre cele mai voluminoase cranii ale iepurilor cu irrechi pleogtite aceastd linie este vizibil curbatd tn[untru. La rtnul dintre exem-

DEOSEBIR1

LA

SCHELET

101'r

plare, intre molari $i premolari existd un molar suplimentar cle fiecare parte a fdlcii superioare; acegti doi din{i nu corespund ins5 ca climensiune. $i cleoirece nici tln rozltor nu are gapte molari, aceasta nu este decit o monstruozitate,
degi destul de curioasi.

Celelalte cinci cranii de iepuri domestici comuni - clintre care citeva se apropiau prin dimensiuni de cele mai mari cranii deserise rnai sus, iar celelalte nu depSgeau decit pulin pe acela al iepurelui s5lbatic -- meritir si fie men{ionate nttrnai pentru faptul cd prezintd o grada{ie perfecti a tuturor deosebirilor specificate mai slls, deosebiri existente intre craniile iepulilor rnari c1 ,-,r.,ihi pleogtite pi cele ale iepurilor silbatici. Totugi, in conformitate cu dimensiLln_ca sporiti a urechilor exterioare, la toate cele cinci cranii pl5cile supraorbitale sint oarecum mai mari gi de asemenea, la toate canalll alditi" este mai mare decit la iepurele silbatic. La unele cranii, curbnra marginii inferioare a foramentrlui oCcipital nu este atit de accentr-rat5 ca la iepuiele sllbatic; Ia toate cinci ins5, curbura superioar[ este bine dezvoltata. Ca propor{ii generale gi prin majoritatea celorlalte caractere, ca gi in cazul ultimelor cinci cranii, craniul iepurelui de Angora este intermediarl intre cel al celui mai mare iepure cu urechi pleogtite gi cel al iepurilor sflbatici. El n11 prezintX decit un singur caracter neobignuit. Anume, cu toate cd este considerabil mai lu ng decib craniul iepurelui sdlbatic, l5limea sr, m5slratri intre fisurile posterioare supraorbitale, este cu aproape o treimc mai micd clecit la c el sdlbatic. Craniile iepurilor cenupti.-arqintii, plnrsi /a gi de Htmalaf,a sint mai alungite decit al celui shlbatic, cu plScile sllpraorbitale mai late. In alte privinle ele nu se deosebesc insfl decit pu{in, cu exceplia faptului cI curblrile superioare gi inferioare ale foramenului occipital nu sint atit fle aclinci sau atit de dezvoltate. Craniul iepurelu i moscouit nu se cleosebegte aproape de loc de acela al iepurelui sdlbatic. La iepurii sdlb[tici{i cle Porto ^ Santo, pl[cile supraorbitale sint, ln general, mai inguste gi mai asculite clecib la ieplrii nogtri
sdlbatici.
Deoarece ciliva dintre cei mai mari iepuri cu urechi pleogtiLe al cdror schelet l-am preparat aveau culoarea'apropiatd de aceea a iepurilor de cinrp gi deoarece aceste din urmd animale au fost recent incrucigate in Fran{a - arpn cum se afirmi cu iepuri de vizuinS, s-ar putea crede cd unele diltre iaracterele descrise mai sus prov^in dintr-o incrucigare cu iepurele de cimp. f[cut{ intr-o perioadl indeplrtatd. In consecin{5, a- exa-inat cranii de ieplri'de cimp, insd nu am putut obfine in acest fel nici o explicalie a particularitSlilor craniilor:iepurilor de vizuin[ mai mari. Acesta este totugi un fapt interesant pentm c[ iluitreazd legea dtrpd care varietSlile unei specii dobindesc adeseori caiacterele altor specii de acelagi gen $i, comparind la British Museum craniile a zece specii de ieppri de clmp, ofr constatat cd ele se deosebeau unlrl de altul mai alei prin aceleagi caractere care variaz[ gi la iepurii domestici, gi anume : prin propor{iile geneI.?1., prin forma gi dimensiunea pl5cilor supraorbitale, prin forma- extremit5tii libere a osulrti malar gi prin linia de sutur5 care separ[ basele occipitale gi frontale. De altfel, dou[ caractere eminamente variabile ale iepureiui domestic, 5i anume conturul foramenului occipital gi forma ,,platforrnei ridicate" a occiputului, erau de asemenea variabile in doul cazuri h aceeagi specie cle iepure
de cimp.

1n6

IEPURI DOMESTICI

cle porto Santo pi la una dintre formele cele mai mari de iepuri cu urechi pleogtite. Ambii aveau, ca de obicei, gapte vertebre cervicale gi doudsprezece iertebre dorsale cu coaste, insd in loc de gapte aveau opt vertebre lombare. Acesta este un fapt remarcabil, avind in vedere cI Gervais indicd $aptg v_ertebre lombare petttru intregul gen Lepus. Se pare cd numdrul vertebrelor caudale diferd cu doud sau tiei; nu m-am ocupat insd de acestea, fiind greu de numdrat cu exactitate. La exemplarele s5lbatice, marginea anterioar[ a arcului neural variazd' ptrlin la prima vertebrd, sau atlas, fiind fie aproape neted5, fie previlzutl' cu o i"i.a upoiire atlantoidi supramedian5. Am desenat un exemplar (tlg. 12) cu cea mai mare apofizi (a) pb care am vdzut-o ; se observd cit de micff gi cit de diferitd ca formd este aceasta fatd de cea a unui iepure mare cu urechi pleogtite. La acesta din urm5, apofiza inframediand (b) este de asemenea mai ilrop"orlional mult mai groas[ gi mai lung5, iar aripile au un contur ceva pHtrat. pe suprafala sa inferioard, aceastd vertebrh are, la iepurele s[lbatic (fig. 13 Aa), o apofiz5 transversalh dirijatd oblic posterior $i constd dintr-o singurd t_ija ascutitd ; la vertebra a_ patra, aceastd apofizfl .ri. ugor bifurcatd median . La iepurii mari cu urechi pleoqtite, lPofi* (Ba) este bifurcatd la a treia vertebrfl, ca la cea de a pa!1a a iepurelui t3lilatic. Vertebra a treia cervicald se deosebegte insfi mai evident la iepurii s5lbatici gi la cei cu urechile pleogtite (Ab, Bb) dacd se compari suprafetele articulare anterioare. Astfel, la iepurele s5lbatic extremit[tile apofizelor anterodorsale stnt mai rotunjite, pe cinA la cel cu urechile pleogtite ele sint trifide, cu o gaur5 central5 adinc[. L; iepurele cu urechi pleogtite, canalul medular (F?) 6ste mai alungit in direc{ie tfansversal5 decit la iepurele silbatic, iar canalele arteriale sint Ie o formd pulin diferit[. DupI pdrerea mea, aceste citeva deosebiri la a treia vertebr[ cervicald meritd toat[ atenlia.

VnnrseRELE. Numdrul vertebrelor este constant la toate scheletele pe care le-am examinat, cu doud exceplii, pi anunre : la unul dintre micii iepuri slbdticiti

A rnnre VERTEBRA cnnvrcerA. Privit[

Pnrna vERTEBRA oonser-A. La iepurele sdlbatic, apofiza spinoasd, variazd' ca Iungime, fiind uneori foarte scurt[, ins[ in general mai lung[ declt jumdtatea celel de-a doua vertebre dorsale. La doi iepuri mari cu urechi pleogtite avea insd trei sferturi din lungimea celei de-a doua vertebre dorsale.
apof.iza spinoasd a celei de a noua vertebre este aproape imperceptibil mai groas[ decit cea a celei de-a opta vertebre, iar apofiza spinoasd a celei de-a zecea vertebre este vizibil rnai groas[ gi mai scurtd decit cele ale tuturor vertebrelor anterioare. La iepurii mari cu urechi pleogtite, apofizele spinoase ale celei de-a zecea, a noua gi a opta vertebre (gi, inir-o mai mic[ mdsurd, a celei de-a gaptea) sint mult mai"grouir gi de o formd oarecum diferit[ fa![ de cele ale iepurelui sdlbatic. Astfeicd aceastd parte a coloanei vertebrale se deosebegte considerabil oa aspect de aceeagi parte a iepurelui sdlbatic gi seamdnd indeaproape, in mod interesant, cu aceleagi vertebre lle unor specii de iepuri de cimp. La iepurii

NouA Fr A zECEA vERreenA ronserA

. La iepurele silbatic,

DEOSEBIRI

LA

SCHELET

107

de Angora, de Himalaia gi de gingila, apofizele spinoase ale celei de-a opta gi a noua vertebre sint ce\ra mai groase decib la iepurii s5lbatici. Pe de altd parte, la unul dintre iepurii s5lbdticiti de Porto Santo, care prin majoritatea caracterelor se indep5rteazd. de iepurele silbatic comun intr-o directie exact opus[

ffi
trig. 14. Vertebre dorsale, de Ia a 6-a la a 10-a inclusiv. ln mirime naturaltr. Vedere laterali. A, iepure silbatic ; B, iepure mare de vizuind, de culoarea celui de clmp denumit iepure
spaniol,
de culoarea celui de

tuffi

Fig. 15. Osul terminal al sternului.

In mirime naturall. A, iepure silbatic; ts, iepure de vizuini de culoalea celui de clmp, cu
urechile pleoqtite. C, iepurc spaniol

mitnfii articulare din B a rupt ln mod accidental gi a


prezentat ca atare.)

cimp (N. B. Unghiul din partea stlngi a extrefost fost

lW
\[J

(ffi W
D

TA

Fig. 16. Acromionul osului

B, C, D, icpure mare, cu urechile pleoEtite.

ln

mirime naturali A, iepure sdlbatic.

scapular.

celei luate de iepurii mari cu urechi pleogtite, apofizele spinoase ale celei de-a noua $i de-a zecea vertebre nu sint citugi de pulin mai mari decib ale celor citeva vertebre anterioare. La acelagi exemplar de Porto Santo nu existl nici o urme de apofizil lateral5 anterioard la a noua vertebr5 (vezi gravura 14), care este c:lar dezvoltat5 Ia to{i iepurii sdlbatici din Anglia gi incf, mai evidentl la iepurii mari cu urechi pleogtite. La un iepure semisilbatic din Sandon

IEPURI DOIftr,STICI

Prrrli'u), spofiza hemalS era destul de bine dezvoltatd in partea inferioard a celei (lt'-a clouflsprezecea vertebre dorsale, ceea ce nu amvdzut ]a nici un alt exemplar.
\rentnnREl-E LoMBARE. Am afirmat cI in doui cazuri au existat opt in loc de Sapte vertebre lombare. La scheletul unui iepure sdlbatic din Anglia gi al unui ieprrre silblticit de Porto Santo, a treia rrertehrh lombard avea o apofiz6, hemald,
de

I)e cincl Ia patru schelete de iepuri mari cu urechile pleogtite, gi la iepurele Flinralaia aceeagi vertebrH avea o apofiz[ hemald mai bine dezvoltat[.

Bazlxur,. La patru exemplare sdlbatice, acest os era aproape absolut identic ca formir ; la mai multe rase domestice se pot distinge ins[ ugoare deosebiri. La iepurii mari cu urechi pleogtite, intreaga parte superioard a osului iliac este mai rlrcaptfl sau mai pulin evazatd, in afar5 decit la iepurele s5lbatic, iar tuberozrtatea de pe buza interioar5 a pdrlii anterioare gi snpelioare a osului iliac este lclativ mai proeminenti. SrEnNur,. Cap5tul posterior al osului posterior sternal la iepurele sdlbatic (fig. 15, A) este sub{ire gi Lrgor l[tit. La unii iepuri mari cu urechile pleogtite (B), acesta este rnult mai l5tit spre extremitate, pe cind la alte exemplare (C) el iSi pdstreazd aproape aceeagi l5lime de la un cap5t Ia altul, fiind insd mult mai gros la extremitate.
Scepure. Din acromion iese o apofizd"in unghi drept, care se terminH intr-o protuberan![ oblic[. La iepurele sdlbatic, aceasta din nrmi (fig. 16, A) vat'iazd pulin ca form5 gi dimensiune, dupd cum variazfi gi virful acromionului in ce prive.ste ascu{imea gi lfllimea lui in partea sitnatd imedi:,t sub tija rectangular[. In aceste privinle ins[, r'aria{iile la iepurele sdlbatic sint neinsemnate, pe cind la iepurii mari cn urechi pleogtite ele sint considerabile. Astfel, la unele exemplare (B), protuberanla terminal5 oblicd se transformfl intr-o tijd scurt5, formind nn unghi obtuz cu tija rectangular5. La un alt exemplar (C), aceste doud tije inegale formeazd aproape o linie dreapt5. Virful acromionului variazra mult in Iungime gi ascu!ime, dupl cum se poate t'edea in figurile B, C gi D.

rrtrmai crestele oaselor pe care se inser[ mugchii variazd, ca formd gi c[ numai p[r{i de micd importanld se modificd in stare domesticS. Nimeni nu va afirma, de exemplu, c[ forarnenul occipital, atlasul, sall vertebra a treia cervical5 sint pirti de nrinimi irnportant5. Daci diferitele vertebre ale iepurilor sdlbatici
26)

relor ar fi necesitat o muncl prea obositoare pentru a fi comparate cu mai multi grijd. Am descris toate deosebirile pe care le-am observat la schelete. Este imposibil sI nu fii izbit de gradul inalt de variabilitate sau plasticitate a multora clintre oase gi se poate vedea cit de gregitf, este afirma{ia adeseori repetatd cd

MnMenBLB. La acestea nu am

putut descoperi nici o varialie.

Oasele picioa-

Acc;ti iepuri s-atr srilbiticit

de

lrilc. I)upd cum am fost informat de paznicul de vinitoare, ei i;i au originea din iepuri domestici de diferite cLrlori carc au fost lirsali ln libertate. Culoarea lor variazi, lnsi mulli slnt colorali simetric, fiind albi cu o dungfl pe spinare ;i cu urechile qi anurnite semne pe cap de culoare neagrS.-cenugic. Corpul cste oarecum mai lung
decit cel al iepurilor comuni.

foarte mult tirnp la Sandon Parl< ;i iu altc locuri din Straffordshire qi Shrops-

EFECTELE FOLOSIRIT

$I

NEFOLOSIRTI

109

gi ale celor cu urcchi pleogtite, ale cfu'or desene au fost prezentate, ar

specii distincte.

in stare fosilS, paleontologii ar fi

declarab

f[r[

ezitare

cI

fi fost girsite ele au aparlinut unor

EF'ECTELE Fot,osrRrl $I NEroLosrRII

eAnlilon

toate rasele domestice au corpul tnai mare decit iepurii sdlbatici, iar rasele c., .,iechile pleogtite atl o greutate cu mai mult de clori5 ori mai mare decil. acegtia. Deoarece un animal mic trebuie sd-gi exercite simlurile, inteligenla gi instilctele in aceeagi mdsur5 ca gi un animal mare, nll ar trebui in nici 11n -caz s5, ne agteptdm ca un animal de dott[ satt de trei ori mai mare decit un alLul s5 aibir un creier de doud sau cle trei ori mai voluminos,r). or, dupi ce am cintirit corpul _a patru iepuri sdlbatici gi pe acela a patm iepuri rnuii, dar neingri$ati, cu_urechi pleoptite, am constataL cI in meclie, ca greutate, cel sllbatic sLI Tatrri cle cel cu urechile pleogtite in proporlie de 1 la, 2,I7, iar ca lungime rnedie a corpului, in proporlie de 1 la 1,4I, pe cind din punctul de vedere al capacit[lii
27)

zind labele, din cauza greut5lii cur5lirii atitor oscioale), a crescut la iepurii mari cu urechile pleogtibe in aproape aceeagi proporlie,'agadar, in propqrtie_corespunzdtoare cu greutatea corpului pe care trebuie s[-l poarte. Dacfl ludm lungimea corplllui drept mlsurd de compara{ie, membrele iepurilor mar.i au crescut ca. lungime cll un lol gi jumdtate mai pulin fald de propor[ia cor.espunzdtoare. Apoi, dacd ltrlrn ca tn[surii cle comparalie lungimea cranir,rlui, care {uPd cum am vdzrtt nu a crescut ca lungime in^proporlie ior*.p,r nzdtoare fa![ 9. lrngimea corpului, se va constata cd fa1[ cle cele aie ibpurelui silbaLic, merirbrele iepurilor mari sint mai scurte cu o jumdtate plni la trei sferturi cle {ol. i1 consecinld, orice mlsurd de cotnparalie am adopta, oasele mernbrelor iepurelli mare cu urec}i pleoglite, degi ct'escut ca greutate, nu s-all lungit tn prbporlie deplind fatfl de celelalte p5rli ale scheletului. Presupun c[ acest fapt .. pout. oplica P{n via!^a inactivd pe care a dus-o tirnp de multe genera[ii. -$i nici scapula nu s-a lungit in proporlia corespunzdtoat'e fald de lungimea sporit[ a corputui. Capacitatea cutiei craniene este un caracLer mai in-Leresatrt, d. care am fost indemnat si md ocup prin faptul cd am constatat, dupd cum am afirmat rnai sxs? cd Ia toli iepurii domeslicili lungimea craniului a c-rescut foarte mult fa![ de l[limea sa in compara{ie cu cea a craniului iepurilor sdlbatici. l)acri apt fi aylL un nutndr mare de iepuri dornesLicili de aproximativ aceeagi talie c1 accea a iepurilor sdlbatici, at'fi fosL o sarcin[ trgoare ie se mdsoarc gi^s:i se compale capacitatea craniilor lor. Or, ntt am avut asemenea exemplare. intr-aciev[i., uproup.

de lungime dintre oasele aceluiagi picior 5i picioarele anterioare gi posterioare a rlmasip.oape acelagi ca gi la iepurele sllbatic. Ca greutate ins[, oasele picioarelor posterioare par sei n1 se fi mlrit ln proirorlia corespu nzAtoare celor ale picioarelor anterioaie. Greltatea intregului corp la iepr-rrii rnari examina[i de rnine era cle la cloul ori pip[ la dc dou[ ori pi jtrmltate rnai rnare clecib cea a iepurelui srilbatic, ilL gr-e1tatea oaselor mentbrelor anterioare gi posterioare, Iua.l.e impreun[ (eicltr-

I a iepurii mari cu urechile pleogtite, raportul

of the Brain etc. of Man etc., cornunicatd. la lfrib. Association, 1862; in privinla pdslrilor, vezi proc. Soc. din 11 ian. 1848, p. 8.

Yezi observafiile profesorului Olven desple acest subiect, in lucrarca sa desprc Zoologicctl signilicance
Zoolog.

110

IEPURI DOMESTICI

craniene, proporlia este de 1 la 1,15. Vedem deci cd in ceea ce privegte capacitatea cranian[ gi, in consecint[, dimensiunea creierului, aceasta nu a clescut declb in mic5 mdsur[ fa![ de talia sporith a corpului. $i acest fapt explicd ingustimea craniului fa{5 de lungimea sa la toli iepurii domestici. Ir jumdtatea de sus a tabelului urm5tor am prezentat mf,surdtorile. craniene a zece iepuri sllbatici, iar in jumdtatea de jos, pe aceea a unsprezece rase complet domesticite. Deoarece acegti iepuri se deosebesc atit de mr,rlt prin talie, este necesar s5 se adopte o mdsurd dup[ care sd se compare capacitatea craniului lor. Ca cea mai bund mdsurd am ales lungimea craniului, pentru cd la iepurii dupd cum am ardtat mai mai mari a crescut in aceeagi pro- corpul. Deoarece ins5, ca sus - ea nu parte a corpului, craniul porlie cll oricare altd variaz[ ca lungime, nici acesta gi nici vreo altd parte nu constibr-rie o m[sur5 perfest[. In prima coloand de cifre, h-rngimea maximd a craniului este datd in centimeLri gi zecimale. hni dau seama cd aceste mdsur5tori pretind o mai mare exactiLate decit este posibil sd se dea gi am gdsit cI metoda cea mai ugoar[ este aceea de a inregistra lungimea exact5 pe care a ardtat-o compasul. Coloana a doua gi a treia indicd lungimea $i greutatea corpului, ori de cite ori acestea au fost luate. Coloana a patra arat5. capacitatea cranian5, mdsuratl prin greutatea alicelor cu care s-a umplut craniul nu se pretinde c5. aceste greutd{i sint exacte cu aproxirn:rlie de citeva grame. "si coloana a cincea se aratd capacitatea pe care ar trebtri In sir o aibd prin calcul craniul, dupi lungimea sa, in comparalie crr cea a iepurelui :iLlbatic nr. L. In coloana a gasea se vede diferenfa dintre capacitatea reald gi cea calculatd, iar inLr-a gaptea se arat[ procenLul de cregtere sau de descreptere. De exemplu, deoarece iepurele sdlbatic nr.5 are un corp mai scttrt gi lnai ugor clccit iepurele silbatic nr. L, ne-am fi putut agtepta ca gi craniul sdtt sd aibh o capacitate mai mic5 ; capacitatea realfi, exprimatd prin greutatea alicelor c:te de 52,5 g, aclic:i cu 5,82 g mai pu[in decit a primuh-ri iepurc. Comparind insir acegti cloi iepuri clupir lunginrea craniului lor, constatlm c[ la nr. ]. craniul rrre luuginre a cle Scrn {oli gi la nr. 5 de 7,5I cm. Conform ercestei proportii, creir.nrl itpurelui nr. 5 ar fi trebuit sii aibd o capacitate de 51,78 g de alice, cirre clcpii5egte capacitatea rc.alir, clar ntimai cu 2,28 g. Or, prezentind cazul iutr-un alt fel (.r, in coloan:l a YII-lea), la fiecare sut[ de gl'ame, creiertrlui luccstui rnic iepurc nr.5, ii lipsesc numai patru gl'ame aclici, comparativ cu iclrtrrele nr. 7, cl ar trcbui s[ fie mai greu cu 4,%. Am ]uat iepurcle nr. 1 ca nrirsur[ de compara{ie pentru motivul c[, dintre toate craniile avind o lungirne nreciie cleplin[, acesta are cea mai mici capacitate, asLfel cd este cel mai pulin far'.n'itJtilrezultatuluipecarevreau sd-l demonstrez, gi anume cd la to[i iepuriiinciclung domesticili creierul s-a redus ca volum, fie in mod absolut, fie fat[ de Iunginrea capului gi corpului, in compara[ie cu creierul iepurelui sdlbatic. Dacd ag fi luat ca mlsur[ iepurele irlandez nr.3, rezultatele la care ag fi ajuns arfi fost oareclrm mai izbitoare. Sir revenim la tabel: primii patru iepuri sdlbatici au craniul de aceeagi lunginre gi diferd numai pr-rlin din punctul de vedere al capacit5tii. Iepurele Sandon 1nr.4) este inLeresant pentru c5, degi in prezent este in stare sdlbaticd, se gtie cI se trage dintr-o rasl domestic[, dupfl cum se mai vede din coloritul slu neobignuit gi din corpul sdu mai lung; totupi craniul gi-a reclrperat lungimea nor-

EFECTELE FOLOSTRTI

$r

NEFOLOSTRTI

7lr

male $i capacitatea deplin[. Urm[torii trei iepuri sint silbatici, ins[ de talie mic5, gi toti au o capacitate craniand u$or micgoratd. Cei trei iepuri sllbdticiti de Porto Santo (nt.8-10) prezintd o situa[ie neclar5. Astfel, ca talie, corpul lor este mult micgorat; de asemenea, intr-o mai micfl m5surfl,gi craniul, ca lungime gi capacitate real5, in comparalie cu craniul iepurilor sdlbatici din Anglia. Dac[ comparhm insd capacitatea craniand la cei trei iepuri de Porto Santo, observdm o diferen![ surprinzHtoare, care nu este de loc in raport cu mica diferen{[ in lungime intre craniile lor, gi nici - dupd cit pot s[-mi dau seama - cu vreo deosebire intre dimensiunile corpurilor lor; am neglijat insi s[ le clntSrim corpul separat. Nu presupun cd la acegti trei iepuri, trdind in conditii similare, materia cerebrald poate s[ difere in mdsura indicatd de deosebirea intre propor[iile capacitdlilbr lor craniene gi nici nu gtiu dacd un creier poate con[ine^rnutt mai mult lichid declt un altul. De aceea nu pob aduce nici o l5murire a acestui caz. Privind jumdtatea de jos a tabelului, care exprim[ m[surdtorile la iepurii domesticili, vedem c[ la toli acegtia capacitatea craniand este mai micd, insd in mdsuri cu mult mai diferite decit s-ar fi putut presupune dup[ lungimea craniului lor fatd de acela al iepurelui sdlbatic nr. 7. La linia 22 sint indicate mlsur5torile medii la gapte iepuri mari cu urechi pleogtite. Se ridicd acum problema dac5, la acegti gapte iepuri mari, capacitatea craniand medie s-a m[rit in mflsura in care ne-am fi putut aptepta dupd talia mult sporitd a corpului lor. Ne vorn strddui sd rf,spundem in doud moduri la aceastd problemd: in jumltatea de sus a tabelului avem mdsurdtorile craniului a $ase iepuri mici s5lbatici (nr. 5 Si constatdm cd, in medie, craniul lor este cu 0,45 cm mai scurt decit-10)al primilor trei iepuri sllbatici de cel pe listd, iar din punctul de vedere al capacit5tii cu 5,46 g rnai mic. Cei gapte iepuri mari cu urechi pleogtite &u, in medie, lungimea craniului de "1.0,44 cm gi capacitatea de 68,10 g. Agadar, aceste cranii au crescut ca lungime cu mai mult de cinci ori fat[ de cit s-a redus ca Iungime craniul celor $ase iepuri mici sdlbatici. De aceea ne-am fi putut agtepta ca craniul iepurilor mari cu urechi pleogtite sd fi crescut, din punctul de vedere al capacitetii, de cinci ori fa![ de cit s-a redus capacitatea celor gase iepuri mici ; gi aceasta ar fi dus la o capacil.ate medie sporitd, de 27,30 g pe cind cregterea medie real[ nu este decit de 9,2 g. Ap oi, iepurii mari cu urechi pleogtite au corpul de aproape aceeagi greutate gi ^dimensiuni ca gi iepurele de cimp comun, insd capul le este mai lung. In consecintfl, dac[ iepurii cu urechi pleogtite ar fi fost in stare sdlbatic[, ne-am fi putut agtepta ca gl craniul lor sd fi avut aproape aceeagi capacitate ca gi craniul iepurelui de cimp. Or, realitatea este cu totul alta, deoarece capacitatea medie a celor dou5 cranii de iepuri de cimp (nr. 23 gi 24) este atit de mare fatd de capacitatea medie a celor gapte cranii de iepuri cll urechi pleogtite, incib aceste din urm[ cranii ar trebui s[ fie cu 2Lo/o mai mari pentru a ajunge la mflsura celor ale iepurelui de cimp zs). Am ardtat mai inainl"e cd, dac[ arn fi avut multi iepuri domestici cu o talie la fel cu cea a iepurelui sdlbatic, ar fi fosb u$or sd se compare capa") S" pare c[ aceasti misur[ este mult prea redusi, deoarece Dr. Crisp (Proc. Zoolog. Soc., 1861, p.86) lndici 72,6 g ca greutate reali a creierului unui iepure de cimp ctntdrind 3,18 Kg gi 7r5 g ca greutatea

IE,PURI DOX{ESTICI

citatea lor cranian[. Or, iepurii de Himalaia, de Angora gi cei moscovili (nr. 11, 12, 13 din tabel) nu au corpul decit pu[in mai mare gi craniul numai pulin nrai lung dectt animalul silbatic gi vedem cd la ei capacitatea cranian5 real5 este mai micl decit la animalul sdlbatic gi mult mai micd decit cea stabiliL[ prin calculul (coloana a 7-a) bazat pe diferenla de lungime dintre craniile lor. Ingustimea cutiei craniene la acegti trei iepuri putea fi vdzutd, in mod clar gi stabilit[ prirr mdsurdtoare exterioar5. Iepurele gingila (nr. 14) este u Il animal clr mr,rlt tnai mare decit iepurele s5lbatic, totugi capacitatea sa cranian[ nu deplgegte decit clr putin pe acea a iepurelui sdlbatic. Iepurele cle Angora nr'. 13 prezinb[ cazul cel mai remarcabil : prin culoarea sa alb[, cut'at[ gi lungirne:r bllnii sale mdtdsoase, acest animal poart[ pecetea unei dornesticiri indclungate. El are Lrn cap gi un corp considerabil mai lung decib iepurele silbabic, dar capaciLatea sa craniand reald este mai micd decit chiar cea a micilor iepuri silb[ticili de Porto Santo. DupI lungirnea craniului, capacitatea (vezi coloana 7) este numai jumltate din ceea ce ar fi trebuit s[ fie. Am pistrat in via!5 acest animal, care nu era nici bolnav gi nici idiot. Atit de mult m-a surprins acest caz aI iepurelui de Angora, incit am repetat toate mdsurirtorile gi le-am gisit corecte. Am comparat, de asemenea, capacitatea cranian:i a iepurelui de Angora cu cea a iepurelui silbatic, pe baza altor mirsuri gi anume dup5 lungimea pi greutatea corpului gi dupl greutatea oaselor membrelor. DupS toate aceste mdsuri, creierul pare s[ fie ins[ mult prea tnic, degi nu atit de mult ca atunci cind se utiltzeazd, mlsura oaselor ntembrelor. Acest din urmd fapt s-ar explicao probabil, prin a ceea ci membrele acestei rase de mnlt clomesticite s-all redus mult ca greutate din caLrzL\ vielii inactir.e, dnse vreme indelungat5. De aici deduc cI la rasa de Angora, care se splrne ci se deosebegte de alte rase prin faptul cI este mai linigtita gi nrai sociabil5, capacitatea craniand a suferit o reducere intr-adevdr remarcabil5. Arn ar[tat rnai sus in primul rind cd la rasele de Himalaia, de Angora gi moscovitl, capacibatea craniand real[ este mai rnicir decit la iepr,rrele sdlbatic, cu Loate c[ in privinla tuturor dimensiunilor ele sint animale relativ mari ; in al doilea rind, c[, la iepurii mari cu urechi pleogtite, capacitatea craniani nll a crescnt niciclecum in aceeagi proportie in care s-a redus capacital,ea craniani la iepurii sllbatici mai mici; in fine, ln al treilea rind, c[ la aceiagi iepuri rnari cu urechi pleogtite, capacitatea craniand este mult inferioari celei a iepurelui de cimp, un animal aproape de aceeapi talie. Din toate aceste fapte, cu toate diferenlele remarcabile in ce privegte capacitatea craniand la iepurii mici de Porto Santo gi la iepurii mari cu urechi pleogtite, conchid c6, la toti iepurii indelung domestici[i, creierul fie cd nu s-a rnirit nicidecu m intr-o prop orlie corespu nziltoare cu lungimea crescind[ a capului gi cu talia mdrit[ a corpului, fie ci s-a redus fa!5 de dimensiunile ce le-ar fi avut dacd aceste animale ar fi trdit in stare natural5. Dacd {inem seam[ cd iepurii, din cauz[ cd timp de multe generatii au fost domesticili gi linuti in strictd
cleierului unui iepure clntirind 1,5 Kg, adic[ aceeaqi greutate ca gi iepurele nr. 1 de pe tabelul meu. Or, confinutul in glame al craniului iepurelui nr. 1, din tabelul meu, este de 58,52 8; Si, dupi raportul de 125 la 210 indicat de Dr. Crisp, craniul icpurelui cle cirnp ar fi trebuit sir cottfini 97,92 g dc a]icc in loc de 87,3 g (la cel mai mare iepurc de cirnp clin tabelul tneu).

Et.ECTELE FOLOSIRII

$I

NEFOLOSIRII

Lt3

captivitate, n1 gi-au putut exercita inteligenta, instinctele, sim[urile gi mi$cdrile voluntare fie pentru a sc[pa de diferite pericole, fie pentru a-gi c[uta hrana, putem conchiile c[ creierui lor tre]ruie s[ fi fost slab exersat gi ci, in consecin!5, i-a dezvoltat mai slab. Veclem astfel c[ organul cel mai important pi mai complicat

rrlrrtltv l--!ll
[,ungimea
Capaci-

VI
Capacitatea calcuDeose-

Iepuli silbatici gi sernisilbatici

Numele rasei

Lunginr

corpului

craniultti

de

la

Greutatatea tea intre- craniului craniului,

lati

Procent calculat birea dupir dintre ca- dupi lungimea lungimea pacitatea craniului, care

la

incisivi
anus

gului
corp

misuratii

cu alice

fafi

de

acel al iepurelui

cranianS. reall gi

cea cal-

nr.

culati

ierul ssls u$or sau

aratl

cit

clt cremai mai

grcu fa{i. de cre-

ierul iepurelui silbatic nr. 1.

It,pure sllbal"ic, Iepure sirlbatic, Iepure sirlbatic,

Irlanda Ie.pure domestic, siilbirticit, Sanclon 5. Iepure sllbatic, varictate


cornund, exemplar nric,
b.

Shetland

I{cnt Insrrlcle

I
i

44,2
8 8
B

7,502

64 64 65

47 43,2

2;ef mai greu fati de nr. 1.

I
I

64 f
39,4 1,258

I I
I

,U+

57 60 62 59 50 55

b/
62

215

I(ent

7,87 7,49 7,18


n.)l

2,7
118

tf mai

ugor

Iepure silbatic, de culoare gilbuie, Scolia 7. Iepure argintiu-cenuqiu, excrnplar mic, crescitoria Thetf ord Iepure silbiticit, Porto Santo I\'Iedia celor
Santo

b/ cl
DI 59

3 o/o
3 o/o 2 o/o

mai ugor

1'3
8,1 4r9

8. 9.

mai greu mai greu


nrai ugor
ugor uqor

7,49

16o/o

10.

I o/o mai
7 o/o

3 iepuri
domestici

Porto
7,37 52,1 54 58

3r9

mai

Iepuri
11.

Icpure de Himalaia

72. Iepure moscovit 13. Iepure de Angora

8,89 8,26 8,89


9,27 10,4 10,4 10,33 70,4 10,9 10,80

43,18
-19,5

63

r,oos
1,388 3,775 3,472 3,288

trt

7l
66

nn lsl
13,1

12 o/o

55,9
62,2

t4. Iepure Einqila


17.
18.
19.

15. Iepure rnale cu urechi pleogtite 16.

63,5 63,5

46 66 67 76 67
7B

7l
74
B3

25,2 8,6
1,31

24 54

mai ulor o/ mai uqor

13 o/o

]i nai

uqor ugor ugor ugor ugor ugor upor

18o/o 21 o/o 4 /o 7 o/o

20. 27. Iepuri mari dc cnloarea celui de cimp


,),)

'r',

'rt,

'rt,

trt,

:
61

83 82 83

7r3
14,3 3r7 62 12,3

:
2,829
3,285

80
74

at

B3 7B

mai mai mai 16 !f mai


5 olo

I o/o mai

mai

mai ugor

9,77
10,43

62,53

74
nt t+

3,9 8,6

mai ugor mai ugor

I{edia celor 7 iepuri mari cu urechi plcoqtite de tnai sus 23. Iepure rle cimp (L. timidus),

83

11lzo

un exemplar englezesc 24. Ident, exetnplar german

9,16
9,70

B6

96

din toatir organLzalia este supus legii diminuf,rii in dimensiuni prin nefolosire, Sd rezumdm acum modificeile mai irnportante pe care le-au suferit iepurii domestici, precum $i cauzele acestora, in mdsut'a, destul de redtisi, in care le putem cu noa$te. Prin alimentarea cu hrani abu ndent[ $i nutritivd, migcaie pulind gi seleclionarea continu[ a indivizilor celor mai grei,
8

e.2662

11{

IE,PLIRI DO}iI.STICI

greutatea raselor mai mari a sporit mai mnlt decit dublu. Luate imprettn5, oasele membrelor au crescnt in greutate intr-o proporlie corespunzdLoare ctl greutatea sporit[ a corpnlui, ins[ picioarcle posberioare au crescut mai pulin clecit cele anterioare; ca lungime acestea n-au crescut in proporlie corespu\rirtoare, ceea ce se poate s[ se datoreasci lipseri de migcare potrivitd. Ol datf, cu talia sporitd, vertebra a treia cervical[ a dohirrdit caracterele proprii ale celei de a patra, iar vertebrele a opta gi a lloua clorsale cn cipdtat, de asemenea, caracterele proprii verteblei a zccca gi ale celor urm[toare. La rasele mai mari, craniul a crescut in lungime insf nu in pl.oportie corespllnzdtoare cu lungimea sporiti a corpului. Creielul nu s-a nr[riL corespunz5tor ca dimensiuni; de fapt, chiar s-a rcdris $i, in consecin!5, cutia cranianl a rlmas ingustdPrin coreladie, aceasta a afectat oasele felei gi intreaga lungime a craniului. Inacest fel, cranitrl a dobindit o ingusfime ca.racteristicd. Din cauze necunoscute, apofiza supraorbitald a oaselor fronLale gi crtremiLatea liberi a oaselor malare ,-u., l5tit, iar la rasele mai rnari foramenril occipital este in general mult mai pu{in nAin. scobit clecit Ia icpr,rii siilhatici. Antirnite pirli ale_scapulei 5i baiele terminale ale sternului au dcr-cnit foarte t'ariz:hilc ca formd. Prin selectie urechile s-au mdrit enorrn ca lungime gi l5lime; greutatea lor 5i, continud,'in probabil, acelapi timp nefolosirea rntigchilor lor le-au f[cut sd se pleogieascd, ceea ce a afectat pozilia gi forma canah,ilui osos auditiv ; prin corelalie, acesta la rindul sflu a afeclat, inlr-o rnic[ nl[srtr5, pozilia aproape a fiecdrui os din partea superioard a cranitilui gi chiar pozilia condililor fdlcii inferioare.

CAPIT'OLUL AL V-LEA

PORUMBBII
Enumerarea

DOMESTICI
ind.iuiduald.

si descrierea dileritelor rase - Variabilitatea

- Varialii

;#::;:";,;,1!,'J',,",":^;:::',:i,"::";,;,:::;":,,\i.^'.uiix', ,:"1';:::'"::,":::i:,,;:.{,::;;;, - Culoarea ;i pulul - Picioctre palmate si incdllate - Despre electele nelolosirii Lungimea picioarelor tn corelctlie cu lungirnea ciocultti - Lungintea sternului, a scapulei si a clauicttlei - Lungimea aripilor - Rezuntatul deosebirilor dintre
remigelor si lungintea aripii

dileritele rase.

M-am hotdrit s[ studiez porumbeii domestici cu o cleosebith griji clin motivul cd s-a dovedit mult mai clar decit la oricare alt animal domesticit din vechime, cA toate rasele de porumbei se trag dintr-o singur[ tulpini cunoscute. In al doilea rind, pentrucd despre porumbei s-au scris incd de rnultl vreme numeroase tratate in diferite limbi, astfel cd sintem in mdsurd sI urmdrirn istoria diferitelor lor rase. $i, in fine, pentru c[, din cauze pe care le putem partial intelege, gradul de variatie este extraordinar de rnare. Detaliile vor p[rea deseori plicticos de amenuntite; nimeni insd dintre cei care vor intradevdr se inteleag[ mersul modificlrilor la animalele domestice $i mai ales nirneni dintre cei care au crescut porumbei $i au observat marea deosebire dintre rase $i modul fidel in care majoritatea igi perpetrteazd. fornra nu se va indoi cd aceastd minu{iozttate este justificatd. Cu toat[ dovada clard cd toate rasele se trag dintr-o singurl specie, nu m-am pufut convinge decit dup[ citiva ani cA intreaga deosebire dintre rase a ap[rut de cind porllmbelul de stincd sdlbatic a f ost domesticit pentru prima da ti de om. Am crescut rasele cele mai deosebite pe care mi le-am ptrtut procttra ln Anglia sau pe continent gi din toate am preparat schelete. Anr primit balguri .)
'; Termen prin
care specialigtii lnleleg impdierea sumari pentru cercetlri gi transporL

(N.

trad.).

116

IJORUMBI]II DO}{ESTICI

din Persia, precum gi un mare numdr din India gi din alte p[r!i ale lumii ). De la admiterea mea in doui dintre cluburile londoneze dc crescltori de porumbei, am primit cel mai amabil ajutor din partea mttltora dintre cei mai eminen{i amatori'). Rasele de porumbei care se pot deosebi gi care se reproduc fidel sint foarte numeroase. D-nii Boitard gi Corbie 3) descrirt in detaliu l22 de forme gi elr a$ putea adluga mai multe f orme europene necllnoscute lor. .Iu decind dupd balgurile care mi-au fost trimise, in India existS. mtrlte rase necllnoscute in Anglia gi Sir W. Elliot m[ informeazl" c[ o coleclie irnportat[ de un negustor indian la Madras, de Ia Cairo gi ConsLantinopol, con{inea tnai rnulte forme necunoscute in India. Nu md indoiesc c[ existd mult mai mult cle 150 cle forme care se reprodnc fidel .si care au nllme distincLe. in nlarea lol nlajoritate, ele nu se deosebesc insd intre ele decit prin caractere neinsemnatc. Nu mi voi ocupa de asemenea deosebiri aici, limitindu-md la caracterele structttrale mai i-portante. \,'om vedea indatii ci existi totugi deosebiri imporLante. Am examinat admirabila coleclie de columbide de la British Museuln ,i, clt exceplia unui mic numhr de forme, ca Dtdunculus, Calaenas, Goura etc., afirm fdr[ ezitare cd unele rase domestice ale portlmbelului de slinc5 se deosebesc prin caracterele exterioare tot atit de mult ca Si genrilile naturale cele mai distincte. Putem c5uta in zadar printre cele 288 de specii citnosctlte n) tln cioc atit de mic Si de conic ca acela al porumbelului jrrcirtor cu fa{a sctlrtd; unul atit de lat gi scurt ca acela al harb-ului; unul atitcle lunQ, drept 5i ingust, cu enormele sale carnncule, ca at porurnbelului cirldLor englez; o coacl5 atit de desf5gurath gi ridicat5 ca aceea a celui rotat, sau un esofag ca ztl celui gttgat. Nu pretind nici o clipd cd rasele domestice se deosebesc prin toatl organizalia lor in aceeagi m[suri ca genurile naturale mai distincte. M[ ref er nrt mai la caracterele exterioare, pe baza cdrora - trebuie sd recllnoagLem - au fost
1) Onorabilul C. \Iurray mi-a trimis ciin Persia cttcva exemplare foarte veloroase, iar consulttl briLanic, dl Iieith clespre porumbeii din acca !ar[. Slnt foarte indat.oraL lui Sir \\:alter l]lliot din lladras gi pentru mulLe infolmalii in privinla lor. Dl l3l5'th mi-a pus cu pentru o coleclie imensi de balguri generozitate la dispozilic vastcle sale cunogtinle in legiturd cu acest. subiect ;i cu alLele in legituril cu acesta. Rajahul Sir James Brooke mi-a trimis exemplare clin Rorneo; de asemenea consulttl britanic, dl Srvinhoe, tle la Amoy clin China qi dr. Daniell de pc coasta de vest a Aflicii. 2) Dl B. P. Brent, binecunoscut pentru clileritele sale contlibu!ii la literatura dcspre piisiri'ile cle curte, m-a ajutat ln toate privinlcle timp de mai mulli ani; <le asernenca qi dl Tcgctme-ver rn-a splijinit, cu o neobositi. amabilitate. Acesta clin urmii, cale cstc binecunoscut pentru lucrirrile sale clcspre ptisirrile dc curle gi care a crcscuL porurnbei pe scard mare, a revizut acest capitol, precurn qi pe cele urmirtoarc. Dl ilult mi-a ar'[tat mai lnainte coleclia sa inegalabilir de porumbei guqali gi mi-a clat citeva exemplare. Am avub acces la colcclia cl-lui Wicliing' carc confinea un asortiment de forme mai mare dcclt s-ar fi putut veclca oriunde ln altir parte, iar d-sa rn-a ajutat intotdeauna in modul cel mai generos cu exemplare qi infornralii. Dl Flaynes ;i dl Corker nli-au dat cxemplare din admirabilii lor porumbei cilitori. Slnt de asemenea indatorat d-hri Iiarrisou \\'eir. $i ln nici un caz nu trebuie si trec cu veclelea ajutorul primit cle la d-nii J. 1\{. Eaton, Baker, Evans, J. Baily jun. din Nlount Strcet; acestuia din ulmi li sint indatorat pentru clteva excmplare valoroase. Iiog pe toli acegti domni s[ acccpte mui]umirile mele sincere qi cot'diale. 3S Les p[geons tle uclilre el rle colcmDier, Paris, 1824. Timp de.{5 tle ani, siugura ocupalie a d-lui Corbid a fost Ingrijirea porumbeilor aparlinind ducesei de Berry. ISonizzi a dcsclis un rnarc numir de varietdli colorate din Italia ; Le uaricLziont dei. colombi domestict, Padova, 1873. a) Cottp d'e,il sur I'OrrIre cles pigeons, de prinlul C. L. Bonaparte, Paris, 1855. Acest autor stabiieqte 288 de specii grupate ln 85 de gcnuri.

Abbot, mi-a comunicat informaliuni

DE,SCRIEREA RAStrLOR

177

indicate in cm.

capiLol ulterior principiul selecliei, a$a cum a fost aplicat de c[tre om, vom r-t'dea clar cle ce deosebirile dintre rasele domestice sint aproape intotdeauna iirnitate la caracLere exterioare, sau cel pulin exterior vizibile. Datorit,S nu mflru]ui de cleosebiri gi grada[iilor acestor deosebiri intre cliferitele rase, am considerat indispensabil ca ln clasificalia urm[toare sI cieosebesc grupe, rase gi subrase, la care trebuie addugate variet[li gi subvarieti!i, toaLe tlansrnilindu-pi caracterele in mod riguros. Chiar la indivizii din aceeagi subvarietate, dacir sint cresculi timp lndelungat de amatori diferi!i, se pot recunoagte nneori linii diferite. Dacd formele bine caracterizate ale difcritelor rase ar fi fosb glsite in stare sllbatic5, fdrfl indoiald cil toate acestea ar fi fost clasificate ca specii distincte gi mai multe dintre ele ar fi fost ctt singuran!5 considerate cle ornitologi ca apar[inind unor genuri distincte. Din cauza modului in care rlumeroase forme trec dintr-una intr-alta, o buni clasifical'e a cliferitelor rase domestice este extrem de dificil[. Este insd curios ci ne lovim de exact aceleagi dificult[!i gi cI brebuie s[ ne conformflm aceloragi reguli, ca gi in clasificarea oric.irui grlrp natural, dificil, de organisme. S-ar prrtea adopta o ,,clasificare artificial5", care ar prezenta mai puline dificult5{i clecit o ,,clasificarc natural[" ; in acest caz s-ar intrerupe ins[ multe afinit5{i eviclenLc. Formele extreme p ot fi u $or definite, ins[ f ormele intermediare $i clificile ne distnrg adesea definiliile. F'orme care se pot denumi ,,aberanLe", trebuie rtneori incluse in gnipe ciirora nu le apartin in mod precis. Trebuie folosite caractere cle toate felurile, dar ca gi la pis[rile care trfliesc in stare natttral5 -- caracterele ciocului sint celc mai bune gi mai u$or de apreciat. Nu este posibil sI se cintircascii importanla tuturor caracterelor care trebuie Itrate in cottsiderare pentnr a constitui grupe gi subgrupe de egal[ valoare. In sfirgit, o grupe poal. conline numai o ringu.[ iasd, iir o altd grip5, definit5 rnai Putin distinct, poate conline mai mulbe rase gi subrase ; in acest caz, ca gi in caztrl clasificirii speciilor naturale, esLe greu s[ nu se acorde o importan{[ prea mare nurnirului cle forme pe care l. poate conline o grupd. Niciodatl nu anl fiicut misurltorile dup[ ochi $i, cind vorbesc despre o anrr mitl parte ca fiind rnare sau mic[, mi refer intotdeauna , ca m5surd de comparalie, la ponrmbelul de stinc[, Columba liuia. Dimensiunile slnt

stabilite totugi majoritatea genurilor de

plslri. Cind vom discuta,

intr-un

5; f)coarece m[ reler atit clc cles la mirrimca porumbeluhri cle sLinci, sau C. liuirr, este cazul si dau meclia misurdlorilor a douI pirsiiri silbaticc, pe carc dr. Eclmondstonc a avut gcntile]ea sI mi le trimitl din insulele Shetland.
cm

pini la capitul cozii la glanda uropigiand ,, ,, ,, ,, ,, ,, d" la virfrtl ciocului la capitul cozii ,, rectricelor ,, aripilor din virf in virf ,, aripii st.rinse Ciocul, lungirnea de la virful ciocului la baza penaLi ,, grosimea mlisnrati verlical la capitul distal al nirilor ,, lifirnca, mlsuratii in acela;i loc, l)icioat'ele, lungimca dc la capitul tlegetului din mijloc (firi gheari) pinir la capdtul distal al tibiei lungimea dc la capiitul degetului din mijloc pinri la capitul degetului postelior (firi ghcale) ,,
Lungimea de la baza pcnatl a ciocului

36,20

2r4l
25,45
11173 2,35 1,96

0,58 0,40
1,96

5,13

Greutatca, 220,48

1I

PORUMBEII DOMESTICI

Voi prezenta acum o scurtd descriere a tuturor raselor principale. Tahloul de mai jos va putea ajuta pe cititor sd le cunoasc[ numele gi afinitdlile. Porumbelul de stinc[, sau Columba liuta (incluzind sub acest nume rloui salr trei subspecii sall rase geografice indeaproape inrudite, care vor fi clescrise ulterior), poate fi considerat cu incredere, dupi cum vom vedea in capitolul urm5.tor, ca fiind forma parentald comun[. Numele in caractere italice din dreapta paginii ne indich rasele cele mai distincte, sau pe acelea care au suferit cele mai_ mari modificdri. Lungimea liniilor punctate reprezintd aproximativ gradul de deosebire dintre fiecare ras6 gi tulpina parental5, iar nu mele plasate rinul sub altul in coloane aratfl legltura mai mult sau mai pulin strinsd intre rasele respective. Distanlele dintre liniile punctate reprezintd aproximativ gradul de deosebire dintre diferitele rase.
CILUMBA
Grupa I
Grupa
subgrupe

LIvIA

SAU PORUMBELUL
7

II

Grupa

DE III

STIXCA

1
i

I
i

sub-

grupe

Kali-Par
i
I

juc[tor
persan
i

i-----.Murassa
i

Bussolah

i{
I
I

!i
!i

Bagadotten
I I

juc[tor
bo!an
I t I I I I

Scanderoon

ii

I
I

i
Dragon
guqat

",o1,'ro
i

jucdtor
comun
i

gugat

german
I

i i olandez
_____

de Lille
i
!

Pigcon
Cygne
i

ri
i
i
I

hsYqw

orr cqf

i
I

;; ;,
i

I
I r I I I

-_ _______-_i

rtrrcrrl engJlezesc

cdldtor
englezesc

Roman

Ilarb

jucdtor

cu

indian

cu

iacobin

fala scurld

spate crel

i x.G ss! S S F.S R F


O-.\S-:R)

{-:ooh-.i

ItcdH'

' 3*
6F.
<a

e'
R'

GR,UPA

(!

Aceast[ grup5 nu cuprinde decit o singurd ras5, aceea a porumbeilor gu $ati. Dac[ se ia subrasa cea mai puternic caracterizat{, $i anume porllnibelul gu$at englez ameliorat, aceasta este poate cea mai deosebitd dintr"e toate rasele de porumbei domesticiti.

DESCRIERI]A RASF,LOR

Rasa I. pont-iuBEr cuEATr. (Pouter pigeons, itt englez5; Kropftauben, in gerntan[ ; Gt'ossesgolgcs sau botrlans, iu francezfl). Esolcrqul rnare, cle-crbiu scparat cle gu$d, deseori umllat. Corpul si pi"ci"oarele alungtte. Ctocul tle dtmensi-tttti- moderute.
Cirrd are glr$a cornplet unrflatir, porumbelul gugat.englez prezintl up aspect i'nLr'-adevfli surprin zdLar. Obiceiul de a-gi umfla putin gtl$a

Subrasa I.

,,iirir;ii]rflr
ttli

r,\li

ll

tli

l1

6). F'orma Fig.17. Porurnbelul dc stlnci. sau coluniba liuia porumbeilor clomestic'i!i' parentali. a tuturor

este comun trituror porumbeilor clornestici, dar la acest portlmbel este dus de aceea a altor i;";*i;;;, in afard, cle dimensinne, gu$a nu se deosebegteprintr-o gituitur[ po.rrnbei; ea este insfl separaLi mai-pulin gllt de esofag Dianetrul plrlii sr-ipcrioare a esofagului este foarte n]are' chiar pind 'bjic[. foarte aproape cle^cap. f,a o paslre de-a mea, ciocul era ingropat aproape
au fost executate cu mare clescn a fost esecnlat rlupir o yrasiire :troarti. T.llmitoarclr: $ase desene cll regctmeier. sc poate afirma cu deplini lncreatenlie clc cibre cll Lrikc \yells, clupit pisitli vii, alcse de cittre dc pulin exagerate' clere ei, la cele Fase rase carc au fost desenate, caracLcrele ttu au fost citu;i
6)

Accst

i20

PORU}{BEII DOMESTICI

complet a Lu nci cind esof agul era complet extins. Mai ales cind sint iritali, masculii igi umfld grr $a mai mult decit femelele gi se fudulesc exercitlnd aceastir capacitate. Dac[ o paslre nu vrea sd se ,,joace", pentru a utiliza exprcsia tehnic5, amatonrl, luindu-i ciocul in gttr[, il umfld ca pe tln balon, dtrpI clln] am vd,zut eu insumi : gi atunci pasflrea, umflati de aer gi de mindrie, sc plimbh !an{og[, menlinlndu-gi talia m5rea{5 cit poate mai mult timp. Deseori porumbeii gugali zboard cu glrga umflat5. Dupd ce Lrna dintre pds5rile mele a lnghilit o porfie serioasfl de mazdre gi api, am auzit cum mazdrea ii zornlia in guga umflat5 ca lntr-o b5gic5, in timp ce pas[rea zhnra pentru a-gi revdrsa mazdrea gi a-$i hrhni puii aproape acoperili cu p ene. Cind zboard, acegti porllmbei iSi lovesc partea de sus a aripilor Llna de alta, fdcind astfel un zgomot ca cle aplauze. Porumbeii gugali se tin remarcabil de drept gi corpul lor este sublire gi alungit. ln leglturd cu aceast[ formd a corpului, coastele le sint ln general mai late gi r.crtebre,le mai nllmeroase decit la alte rase. Din caLrza felului lor de a se {ine, picioarele lor par mai lungi deciL sint in realitate, degi fa{5 de cele ale speciei C. If"uia picioarele gi labele lor sint de fapt mai lungi. Aripile par mult alunoite, ceea ce nu este de fapt adev[rat, dacd ele slnt mdsurate in legirLurir cu lungimea corpului. Ciocul pare, de asemenea, mai lung; de fapt insl cl este ceva mai scurt (cu circa 0,76 dintr-un cm) in proporlie cu dimensillnea corpului gi fa!5 de ciocul porumbelului de stlncd. Cu toate cir nu este vohlminos, porurnbelul gugat este o pasire nlare; am nristtrat p nul care avea 87 ,6 crn intre virfurile celor doud aripi gi 48,26 cm de la r,ilfrrl ciocului pinfi la capdtul coz|i. La u n porumbel de stincl sirlbatic de pc insulele Shetland, aceleagi mdsur[tori au dat numai 71,76 cm gi 37,46 cnr. Existii multe subvariet5li de porumbei guga!i, cle diferite culori, dar nu m[ voi ocupa de ele.
Poruntbelul gttsat olandez. A"cesta pare si fie forma parental[ a ponimbeilor nogtri gugali englezi, ameliorati. Am crescttt o pereche, clar b[nuiesc ci nn erall pflsdri de ras5 pur[. Ei sint mai mici declt porumheii gngali eng,lezi gi in toate caracterele lor sint mai pu{in bine dezvolta!i. Neuineister r) spune c[ aripile le sint incrucigate deasupra coz7i, dar nu ajung pind
S

nbr asa

II.

la extremitatea acesteia.
S

o poitocald rnare care i s-ar fi oprit foarte aproape sub cioc. Aceasti bile umflatd este reprezentatfl ca ridicindu-se la aeelagi nivel cu virful capului. Are ntrmai clegetul miilociu incillat. O varietate a acestei subrase, numitd' claquant, este d escris[ de cl-nii Roitard gi Corbie. Ea ipi umfl5 numai pulin gu sa gi se caractertzeazd. prin obiceiul de a-$i lovi violent aripile una de alta deasupra spatelui, Lin obicei pe care lnLr-o mic[ mdsurd il are gi ponrmbelul gugat englez.
?; Das Gonze de.r Tuubanzncht, \\'cimar, 18137, planqele 11 qi 12' 8; Boitald gi Corlri6, f,ps pirlcrtn.s etc., p. 177, planqa 6.

III. Porumbelul guSat de Li"IIe. Cunosc aceastd rasl numai e;. Ca form5 general5, el se apropie de porumbeltrl gugat olandez; din clescrieri esofagul umflat cap[tI insd o form[ sferic5, ca gi cum porurnbelul ar fi inghilit
nbrasa

DESCRIEREA RASELOR

721

S rr b r a s a IV. Porumbelul gugat german, comun. Cunosc aceast5 pasdre numai din desenele gi descrierea meticuiosului Neumeister, unul dintre pu{inii autori care atl scris despre porumbei gi in care dupi .i am constaLat se poate avea inl,otcleatlna incredere. Aceastd suJtrasi pare si fie foarte diferitd. ParLea supet'ioar5 a esofagului cste mult mai pulin ciestins[. pas[rea

Fig. 18. Gugatul englezesc (English pouter).

belul de stincil comun. Rectricele sint foarte lungi, totugi virfurile aripilor strinse dep[..sesc capritul c.ozti, iar.lungimea aripilor Oe ta un virf la altlt, precum Si lungirnea corpultti sint mai mari decit la ponrmbelul gugat englez.
GRUPA II

se {ine mai pu{in^dreapt5, nll are labele incillate, iar picioarele gi ciocul ii sint mai scurte. In toate aceste privin{e, ea se ipropie .u formd d. po*rm-

Aceast[ grupir inclucle trei rase, gi anume porurnbeii c5l5tori, romani gi barbi, er'-ident inrudili intre ei. De fapt, intre anumili porumbei cdldtori 5i romani exist[ grada{ii de tt'ecet'e atit cle insensibile, incit este nerroie sI se stabileascd o lirnit[ arbiLrarl intre ei. Prin rase striine, de Ia porumbelul cdl5tor se trece in mod treptat la porumbelul cle stinc5. Totugi, claci poprmbeii cdl5tori gi porurnbeii barbi bine caracteriza\i (r'ezi deseneli.lg gi 20) ar fi

122

PORUN{BEII DOMESTICI

existat ca specii silbatice, nici Lrn ornitolog nll i-ar fi plasat impreund in acelagi gen sau inrprer-rn[ cu porumbelul de stinc[. Ca regul[ generalil, acest gnrp se- poatc recllnoapte prin faptul c[ are ciocul lung, cu pielea de deasupra ndrilor turnefiati gi deseori camnculatl sau rugoas5, iar cea clin jurul ochilor dt.zgolit5 gi cle ascnlenea canlnculat[. Gtrra ii este foarLe largl gi picioarele mari. Totu5i, barbul, care trebuie clasificat in acelagi gnrp, are ciocul foarte sr,.urt iar unii ponrrnheri romani au foarte pulind piele dezgolitd ln jurul ochilor.
Resa
clragons).

II.

*), pigeons Lurcs, PonuMsur cArAroRI. (Carriers ; Tiirkische Tauben


t"n

Cior:ul alunqit, tngust, ctsculf"t; ochti. tnconiurali de multd piele dezgoli.td, general carunculatd ; gttttl Si" corpul alungf"te.

Porumbelul cdldtor enqlez. Acesta este o pas[re frumoasS, n are, cu penaj des, in general de culoare inchis[, cu gitul alungit. Ciocul este stibtiat gi de o lunqime uirnitoare. Astfel, la un exenrplar cl avea lungimea de 3,55 crn de la baza penatl pin[ la virf ; deci aproape de douX ori mai lung decit ccl al porumbelului de slincd, care nu m[sura decit 1,95 cm. De cibe ori corrrpar ca propor{ie vreuna dintre p[r{ile porumbelului cdl5tor cu parlea rcspectir'[ a celui de stincd, iau ca mdsur[ de compal'a{ie ltrngimea corpului clc la haza ciclcului la capltul cozir. $i dupI aceastI mlsurS, cioctil nntti IrorrrrnJ:el ciilirtor era cu aproape 1.,27 cnt mai lung declt al celui de sLincii. Ilcse.ori ntzixilanrl superior este IIgor arcuit. Limba cste foarLe ltrrlg5. I)ezloltarea pieii carunculate sau a caruncltlelor din jurul ochilor 5i dc deasu pra n5rilor, precu m gi de pe ma ndibu la inf erioard, este prodigjoas5. Mdsura.ie longitudinal, la unele exemplare pleoapele erau exact de doud ori mai Iungi decit la porumbelul de stinc5. Orificiul exterior satl fosa ndrilor era de aremertea cle dori[ ori mai lungir. Gura deschisl avea in ltartea cea mai larg[ o llilirne cle 1,90 cm, pe clnd la porurnbelul cle stlnc[ nu este decit cle 1,01 cnt Aceastd mare l5lime a gurii se vede la schelet din marginiler lisfrtnle ale rltmultri mandibulei inferioiire. Capul este plat Ia virf gi ingust intre orbite. I-abele picioarelor sint mari gi grosolane. Astfel, la doui exemplare lungirnea mlsttratd de la capltul degetului posterior pin[ la capittul degetului mijlociu (f[r5 gheare) era de 6,6 cm ; proporlional fa![ de ponrmbeh-rl de sllncir, aceasta ieprezint[ o dep[gire de aproape 0,63 cm. Un pommbel cfllitor foarte frumos a mirsurat B0 cm intre virfurile aripilor. Pdsiirile din aceast[ subrasd sinl prea valoroase pentru a fi folosite ca porumbei cXlStori.
Dragoni"i"; porumbei.i. cdldtori. persani". l)ragonul englez se cleoserbegte de porumbelul cil5tor englez ameliorat prin fapttrl ci este mai mic in toate ilirnensiunile sale ; apoi are mai putine caruncttle in jtrnrl ochilor gi deasupra n[rilor, iar pe mandibula inferioar[ acestea lipsesc. Sir \\'. trlliot mi-a trimis clin Madras un porumbel cilfltor de Bagdad (rrneori tlenumit Khandesi), al c[rui nnme dezviluie originea sa persan[ 5i care
S rr
*1 ln erli[ia germand aceasti ras:i eslc denumiti l]otentuuhen (N.
trrtd.).

Snbrasa I.

brasa

II.

DESCRIEREA RASELOR

723

aici ar fi considerat ca nn _foarte prost dragon. Avea corpul de talia polrmbeltrlui de stinc5, ctl ciocul ceva mai lu ng, mlsurin d 2,i4 cm de la virf pind la haza p_enati. Pielea din jttrul ochilor era numai u$or camncglat[, p btnA cea de deasupra ndrilor era destul de carunculat[. Onorabilul C. ^Murrav uri-a trimis de asemenea doi porurnbei chldtori direct clin Persia ; acegtia aYeatl aproape accleagi caractere ca r'pasdrea de Madras, fiind aproape tot

)..t

N* mls
*:r s
:-'Fig. 19. Cdldtorul
TuilEtgtttlr Hg.rE !t

englezesc (English carrier)

atit de mari ca. 5i po_rtlmbelrtl cle stincd; la unul dintre exemplare

atingea ins[ lungimea de 2,92 c-m; pielea de deasupra nf,r'ilor era nrrmai pu!i1 carunculatS, iar cea din jurul ochilor aproape de loc.
S rr b r a_:s a III. B- aqadotten-Tauben ui. Iut I{eumei.ster (Pavclolten-Tauben sau Hocker-Tauben). Datoritir amabilitdtii cl-lui Baily jrin., arn primit 1n exentplar morl din aceastd rasi neobiqnuitH, adusi dip" Gerrnania. Ea este cu siguranlir inrttdit[ cu porumbeii romani, totugi, dat[ fiind stricta sa afinitate cu porurnbeii c5l5tori, este mai potrivit sd o descriem aici. Ciocll este h'rng pi incovoiat san intors in jos intr-un mod cu totul remarcabil, dup5 cum se vede din desenul care va Ji prezentat ulterior, cind voi trata clespre ichelet. Ochii sint inconjurali de o band5 latd de piele de culoare rogie aprins[, care este ca gi cea de -remarcabil de deasttpra ndrilor - moderat carunculat5. Carena sternall este proeminent5, fiind indoit[ brusc ln afar[. Picioarele gi tarsele sint foarte h-rngi, tnai mari declt la portrrnbc-.ii ciil5tori englezi d; prima calitate. Intreaga pasiire este mare, insd, proporli91al fald cle" dirnensirtnea corpultti, remigele gi rectricele sint scurte. U" poprmbel de stilcd sirlbatic mult ntai mic avea rectriceJe lungi de ll,7 crn, pe cind la ponmbeii Baga-

ciocLrl

PORUMBEII DON{ESTICI

dotten mari aceste pene de-abia dep[geau lungimea de 10,4 cm. Riedel e) observir ci at:eastd pas[re este foarte tdcutd.
S u b r a s a IV. Porttmbelul cdldtor de Basrah. Sir \V. Elliot mi-a trirnis clin Ilach'as dotrd exernplare, nnul in alcool, iar cel5lalt ca balg. Ntrmele inclici originea persan.l a ponrmbelului. El este foarte preluit in India gi este considerat ca o ras[ distinctd de cea a porumbelului cilfltor de Bagdad, care formeaz[ cea cle-a doua subras[ din clasificarea mea. La inceput am biinuit cI acestc dou:i subrase ar fi putut fi formate recent prin incrucigtiri cll alte rase, cu toate cX allrecierea de care se bucurd face aceast[ presupllnere neverosimiki. Intr-un tratat persan 10) ins[, care se crede c[ a fosb scris acum vreo sutir de ani, rasele de Bagdad gi de Basrah sint descrise ca diferite. Porunrbelul c[]iitor de Basrah are aproximativ aceleagi dimensiuni ca gi ponr mbelul de stinc[ sdlbatic. F'orma ciocului, cu pulinfi piele carunculatd deasupra ndrilor, plcoapele mult alungite, glrra latd m:isuratd in inLerior, caprll ing'ust, picioarele proporlional pu{in mai lungi decit Ia porumbelul de stincl gi aspectul general aratl cI aceastfl pas[re este in mod neincloielnic un porumllel cril:itor.'fotugi, la unul dintre exemplare ciocnl era exact de aceeagi Iungime ca Ia ponrnrbclul de stinc5. La celdlalt exemplar, ciocul (ca 5i cleschizratrtra nirrilor) nu era decit cu foarte putin mai lung, adicd cu 0,20 cm. Cu toate cd existii o bandl considerabilfl de piele dezgolit[ gi ugor canrnculatd in jurul ochilor, cea de deasupra ndrilor nu era declt foarl.e pulin rugoasi. Sir \V. Elliot nri informeazti c.5, la pasdrea t'ie, ochii par remarcabil de mari 5i proeminenli $i acelagi fapt este menlionat in tratatul persan ; orbita osoasd insir este pulin mai mare decit cea a porumbelului de stincfi. Printre cele citeva rase care mi-au fost trimise clin Madras de cltre Sir W. tr,lliot, era o pereche de KaIt Par, pds[ri negre cu ciocu] u$or alungit, cll pielea de deasupra nririlor oarecum plind gi cu pulinfl piele dezgolil.[ in jurul nchilor. Accastir rasl pare inrudit[ mai indeaproape clr portrrnbclul cliirtor decit oricare alt[ ras5, fiind aproape intermecliari intre pot'untbeltrl cilitor de Basrah ri ponrmbelul de sttnch. Nnnrelc date, in diferite pdrli ale Europei gi in India, diverselor neatnttri de ponrntltei citlirtori, indicd toate ca origine a acestei rase Persia sarl liirile invecinate. Chiar clacl nu linem seamei de KaIi. Par ca fiind de origine indoielnicri, meritfl o atenlie deosebit[ faptul cd avem o serie, intrerupti de mici trepte, cle la ponlmbelul de stinc5, trecind prin cel de Basrah (al cdrui cioc uneori ntr cste mai lung deciL cel al porurnbelului de stinc5, cu pielea din junrl ocliilor dezgolit5, iar deasupra nirilor foarte ugor umflatfl gi carunculatd), apoi prin subrasa de Bagdad gi prin dragoni, pind la porumbeii nogtri cilStori englezi anreliora{i, care prezint[ cleosebiri atit de uimitoare fa!.{ de portlmheltrl de stincir sau Columba liuirt.
s1 10)

nfu Tuultcntttchl, I'lm, 1ti24, p.

12.

.\cest tretat a fost scris de Sayzid l\'Iohamed }Iusari, care a mnrit in 1770. I)atolitri ntarii anrabilitd{i a lui Sir \V. trlliot, anr o traducere a accstui curios tratat.

DESCRIEREA RASELOR

125

Rese III. PontrrrnElr RoMAwI (Runts ; Scanderoons ; die FlorenLiner Tauben gi Hinkeltauben ai lui Neumeister ; pigeon bagadais, pigeon romain). Ciocul lung, masi.u ; corpul mare.

ln ceea ce privegte clasificarea, afinitllile gi denurnirea porumbeilor romani, domnegte o confuzie inextricabil[. Mai rnulte caractere, in general destul de constante la alli porumbei, ca de exemplu lungirnea aripilor, a cozri, picioarelor gi gitului gi dimensiunea benzii de piele dezgolitd din jurul ochilor, sint la pommbeii rornani extrem de variabile. Atunci cind pielea dezgoliLir de deasupra nlrilor gi din jurul ochilor este considerabil clezr.oltat[ gi carunculat5 gi cind dimensillnea corpului nu este prea mare, tranzilia inLre porumbeii rornani gi cei cllitori se face pe nesimlite, astfel incit deosebirea tlinLre :rcegLia este ctr totul arbitrarl. Acest fapt se vede de asernenea din numelc carer li se dau in diferite pdrli ale Eurclpei. Totugi, lulnd formele cele mai distincte, se pot cleosebi cel pulin cinci subrase (unele dintre ele cuprinzinil r-:u'iet5{i krine pl-onunlate) care diferd prin caractere structurale atit de irnportante, incit in sLare natural[ ele ar fi considerate ca specii bune. S tr b r a s a I. Scanderoon at autorilor englezi (die Florenliner gi Flinl<ell"auben ai lui Neu meister). Plsirile din aceast[ snbrasl, clin carc am ar.u b una rrie gi de atunci am mai vl.zut alte dott5, nu se deosebesc de porumbeii Bagaclotten ai lui Neumeister decit prin faptul cI au ciocul mult niai pu{in curbat in jos gi cir pielea dezgolit[ din jurul ochilor gi de cleasupra n[r'ilol nu esLe aproape de loc carunculat5. I\I-am simlit totugi obligat. sri plasez porurnbeii Bagaclotten in rasa II, adicir in cea a porumbeilor cIlSbori, iar pe cei de care ne ocupdm aici in rasa III, adic[ in cea a porumbeilor rornani. Porumbelul Scanderoon are o coadd foarte scurt5, ingustd gi riclicatd, iar aripile sinb extrem de scurte, astfel incit primele pene primare nu sinb mai lungi decit cele aie nnui mic porurnbel jucdtor ! Gitul este lung, mult lncovoiat, carena sternal[ proeminentd gi ciocul lung (2,92 cm de la virf la baza penaL[), gros, vertical, ugor incovoiat. Pielea de deasupra n5rilor este tumefial-fl, necarunculatl, iar cea dezgolit[ din juml ochilor, lat[ gi ugor carunclrlab[. Picioareie sint lungi, cu lahele foarte mari. Pielea gitului, rogu aprins, prezinbS. deseori o linie mediand dezgolitd, cu un petic ro$u dezgolit la capltul distal al radiustrlui aripii. NISsuratI de la baza ciocului pind la r5ddcina cozh, pasdrea rnea era cu 5.08 cm urai lungir clecit porumbelul de sLinc5. Coada m[sura iirsl numai 10,16 cm pe clnd a porumbelului de stinc[, care este o pas[re mult mai micl are o lungime de 11,73 cm. Porumbeh-rl Hinkel sau Florentiner al lui Neumeister (tabelul XIII, fig. 1) concorcl[ cu descrierca de mai sus in toate caracterele specificate (ciocul nu este rnen[ionat), cu exceplia faptului afirmat in rnod cxples de Neumeisber ci gitul este scurL, pe cind la scanderootrul nrelr era remarcabil dc lung gi incovoiat. Agadar, poru mbelul Hinkel constituie o varietate bine pronuntat[.
S u b r a s a II. Pigeon cggne Ei" Pigeon bagdadats aI lui. Boi.tard Si" Corbte (Scanderoon-ul autorilor francezi). Am avut doui p5s5ri vii din aceastir subras[, iruportate din Franta. Ele se deosebeau de prima subras[, aclici de adeviratul scanderoon, prin lungimea mult mai mare a aripii gi a cozii, prin ciocul mai

PORUMBI]II DOI,{ESTICI

scurt, $i prin fapLul c[ pielea de la cap era mai carunculatS. Pielea glbului este rogie ; lipsesc insfl petele dezgolite de pe aripi. Una dintre pds5rile rnele truisura 97,8 cm intre virfurile aripilor. Luind ltingirrea corpului ca m[surfl de corlrparalie, cele doui aripi erau cu nu mai pu{in de 12,70 cm mai lungi deciL cele ale porumbelului de stlnc[ ! Coada era lungi de 15,88 cnl deci cu 5,72 crn mai lungd decit cea a scanderoonului, p?sIre aproape de aceeagi mirime. Ciocul este ntai lung, mai gros gi mai lat decit al pommbelului de stinc5, in raport cu mirirnea corpului. Pleoapele, nlrile gi deschizdtura interioard a gurii sint toate proporlional foarte rnari fati de porumbeii cdlirtori. Laba piciorului, nt[surat5 de la capirtul degetului rnijlociu pinl la capdtul celui posterior era. de fapt, Iutrg[ de 7,24 cnr aclici cu 0,81 cm mai lung[ clecit cea a porumbelului de stincd, proportional cu rndrirnea relativd a celor doul pdslri. S u b r a s a III. Porumbef.i spani"oli sau romani.. Nu sint sigur dac[ am dreptate plasind acegl.i porlrmbei ronrani intr-o subras[ c]istinctfl. Totugi, dac[ h-ritn tn considerare p[slri bine caracterizate, fird lndoial[ c[ separalia este corectd. AcegLi ponrrnbei sint p5s[ri grele, masive, cu gitul, picioarele gi ciocul mai scurte decit la rasele anterioare. Pielea de dcasupra nlrilor este lumefiatil, nu ins[ carunculat[, iar pielea dezgoliLfl din juml ochilor nu este prea lat[ gi nunrai ptrlin carunculatl ; arn vizri b chiar un frurnos porumbel, aga-numit spaniol, care apl.oape ch nu avea de loc piele dezgoliti in jurul ochilor. Una dintle cele douir varietS{i care se pot vedea in Anglia gi care este cea mai larl are aripile. gi coada {oarte lungi gi seanrirni foarte mult, cu ultima subrasir; cealaltir, cu aripile gi coada mai scurte, este, dupir cite sc pare, Ptgeon romaf.n ordinai"re al ltii Boitald gi Corbie. Acegti ponrmbei romani tind sd trenrure ca cei rotali gi zboarl prost. Acum ciliva ani, dl Gullir.erlt) a expus Lln porumbel roman cintdrind 0,83 Kg Si - clupS curn nrd informeazh dl Tegettneier doi porumbei romani din sudul Fran{ei au fost expugi recent la Crystal Palace, fiecare cintdrind cite. 0,97 Kg. Un porurnbel de stincl foarte frurnos din instrlele Shetland nu cintdrea decit 0,410 Kg. S u b r a s a IV. Tronfo aI lui Aldrouandi (porumbel ronran de Livorno ?). in lucrarea lr-ri Aldrovandi, publicat[ in 1600, existfl o gravurfl grosolanl in lentn, reprezentind ull porlrmbel italian rnare, clr coacla ridicatii, picioare scttrte, corp masiv gi ciocul scurt gi gros. lVli-am inchipuit c[ acest din urrni caracter', atit de anornlal la aceast[ grup[, nu era ciecit o reproducere gregiti de pe Lrn desen prost. in lucrarea sa publicatd in 1735, Mbore spunea insi cd are Lln pol'Lrmbel rornan de Livorno al cimi ,,cioc era foarLe scurt pentru o pas[re atit de marc". ln alte privinle, pasirea hri N'Ioore semlna cu prima subrasX, satt Scanderoon, avind gitul lung gi incovoiat, picioarele lungi, ciocul scttrt, coacla ridicatfl gi f5r[ mnlte caruncule la cap. Agadar, pdsiirile lui Aldrovandi gi ale lui trIoore trebuie s[ fi folmat doul r.arietziti distincter care par sI fi displrut acu m din Europa. Sir W. Elliot mI inforrncaz[ insir c[ a r,Izut la Nladras nn porurn]rel roman cu ciocul scurt, importat clin Cairo. S tr b r a s a V. Mttrassa (porumbel tmpodobtt) de Madras. Sir W. Elliob mi-a trimis clin I'Iadras balguri ale acestor frumoase p[sdri pestri{c. Ele sint
LL1

I)ctulLrg Cltonir:le,

vol. II, p.

573.

DESCRIEREA RASELOR

127

pLrlin mai mari decit cel mai mare porumbel de stinci gi au ciocul mai lung gi mai masiv. Pielea de deasupra nirilor este oarecum plinl gi foarte Lr$or carlrnclllat5, ial imprejurul ochilor au pulin5 piele dezgolitd ; labele sint rnari. Aceastd ras[ este intermediar5 intre porunrbelul de stincd pi o varietate nerelrgith de ronlan sau cl1l5tor. I)in aceste ciLeva descrieri r.edem ci la porunrberii romani, ca gi la cei clliitori, se observli o Lranzitie ugoar[ de la ponrmbelul de stincir la cei mai mari gi nrai masivi porumbei romani ai nogtri (subrasa'fronfo se indepdrteazf,, fornrincl o raruuri distincth). Lanlul de afinit5{i gi multe puncte de asemdnare intre pol'tinrbeii ronrani gi cei cdl5tori nr[ fac insl sd cred ci aceste dou[ rase llu se trag din porumbelul de sLincii prin linii independente, ci lrrin vrelln stlirnrog comun, dupl cum se indic5 in tabel, care dobindise tlr:,j21 un cioc destul cle lting, pielea de deasupra nirilol ugol tumefiatl pi in jurul ochilor pu{inir piele ciezgolitI gi ugor camnculat5.

Rese IV. Benett (Barbs; Indische Tauben; pigeons polonais). Ci.ot:ttl scurt, Iat pi tnalt: tn iurul ochtlor o bandd latd de ptele dezgolttri pi curLtnculatd i [ttelea d.e deasupra ndrilor uor tumefiatd. ingelat cle fortna clt totul neobignuitir a ciocului foarte scnrt, nu nri-am afinitate dinlre aceastd ras[ ;i cea a ponrmbeilol ciilirbori pin[ ce dl Brent nu mi-a atlas atentia asrrpra accstrri fapt. Ulterior, ch,rpl ce am rrxaminat porumbclul cllltor de Ba sralt, rni-am cla t seiima c[ nu ar fi ttevoie de plrrzr multe rnodificdri pentru a-l transforma in barb. Acest punct cle vedere lirivitor la afinitaLea barbilor cu porumbeii crildtori este sprijinit pe deosebirea analog5" dinLre porumbeii romani cu ciocuri scurbe gi cei cri ciocuri lungi, $i, rriai puLernic incd, de faplul c5, in primele 24, de ore dup i iegirea lor clin g:1oa ce, puii de barbi gi de clragoni searn[nd mai mult intre ei decit clr fiuii ponimheilor de alte rase toL aLtt de distincte. La aceastl virstd timpurie, ltrngirnea ciocului, pielea tumefiat[ cle deasupra nlrilor destul cle cleschise, deschizdtura gurii gi dimensitrnile labelor sint aceleagi la arnbele rase, desi rnai tirziu aceste pitr{i clevin foarte cliferite. \'edem astfel c,d embriologia (cum poate fi, eventual, clenumitl compara{ia anirnalelor foarte tinere)intrd in joc: in cla,sificarea variet5lilor domestice, ca gi in cea a spcciilor in stare uatural5. Anratorii cornpard, cu oalecare drepLate, capul gi ciocul barbului cu cele ale cfildlragului. Dacd barbul ar fi fost glsit in stare natural5, el ar fi fosL incr,driiL cu siguran![ inlr-un gen nou, creat pentru el. Corpul erste pulin mai nlarc decit cel al porurnbelului de stincd. Ciocul eiste insi mai scurt cu peste 0,50 cni; cu toate cI este niai scurt, este mai gros, aLit vertical cit gi orizontal. Din ciiuza curburii in afarh a ramurilor maxilarultri inferior, ln interior gllra esle foarte lalgii, in propor{ie de 0,6 la 0,4 fa!5 de cea a porlrmbelului de stinc[. Intreg capul este ]at. Pielea de cleasupra nlrilor este tumefiatd, dar nu canlnculatd, cll excep[ia p[sflrilor de prirna calitate, la care ea este pulin carunculatir la bltrinele, iar banda de piele dezgolil[ din junrl ochilor este lati gi foarte carunculatfi. tineori este atiL de dczvoltat5, incib o pas[re apartinlnd d-lui I{arrison Weir aproape c5, nu putea s5. ciuguleascd hrana de pe sol.
clal, seanl:r de strinsa

PO]TTJIII][II DOI,iESTICI

La utl exenrplar, pleoapele eirau aproape de doufi ori mai lungi decit cele ale Ilonrmi:elului cie sLinc[. Picioarele sint grclsolane si puLernice, proporlional insir ptr{in rtrai scurte decit la ponrmbelul cle stlnci. Penajul este in general cle ctrloare inchis[ gi uniform[. Pe scurt, barbii pot fi numili porurnbei cildtori

'\

Irig. 20. Barbul

englezesc.

cu ciocul scurL, fiind in iiceeagi relalie fa![ d* porumbeii clldtori ca gi porumbelul Tronfo al lui Alclrovandi fa {5 de cel roman.
GRUPA

III

Aceastd grupi este artificiali gi include o coleclie eterogenf, de forme disLincfc. La cxentplar.e bine caliLcLerizabe cle ciiferiic t'ase, 3 poate fi definitd prin ciocul care cste rnai scurt decit la porumbeltrl de stincei gi prin pielea din jurul ochilor, cal'e nu este prea dezvoltatl.

Rese V. PonuunEII RorATI. S u b r a s a I. Poruntbeit rotalt europent (European Fantails; Pfauentauben; trernbleurs). Couda desf dSttruld. (in euantat), tndreptcttd t-n sus, lormatd clin lTunuerlase pene; glanrla ttropigi.and" utrofiatii; corpul Ei ci"ocul relatiu scurte.
La gentl Columba, rrurnirrul norrrrr.l de, rectrice este de 12. Porumbeii rota{i au irrsi (dupi cum s-a afirniaL) de la 12 pin[ la 42, dupi d-nii Boitardgi Corbie. La una dintre pirsdrile nrele proprii aIn numlrat 33, iar la Calctrba dl Blythu) a numdra t 34 dc rectrice la o coad[ f"mperf ec:td. Drip5 cum rnii informeazd
r21

Annals atul llIug. ol Ial. Ilistory, vol. XIX, 7847, p.

105.

DESCRIEREA RASELOR

129

Sir W. Elliot, la Nlaclras rnlsura este cle 32. in Anglia numlrul cle rectrice pulin preluit decit pozilia pi desf5$urarea cozri. Penele sint aranjate in rind dubltr, neregulat, iar desflgurarea lor permanent[ in form[ de evan Lai gi pozi{ia lor verticalfl stnt caractere mai remarcabile decit numlrul lor crescut. Coada este capabil5 de aceleagi migcdri ca gi la alli porumbei gi poate fi
este insfl mai

r'll

Fig. 21. Porumbelul rotat englczesc.

ldsatd ln jos, aga inciL s[ mflture solul. Ea pornegte dintr-o bazd, rnai l5rgiti clecit la al{i porumbei gi la trei sc}relete s-au g[sit una sau dou[ vertebre coccigiene suplimentare. Aln examinat numeroase exemplare de diferite culori gi din diferite liri negdsind nici o urmd de glandfl uropigian[ ; gi acesta este un caz curios de atrofie 13). Gitul este subtire gi l6sat pe spate. Pieptul esLe lat gi proeminenb. Labele sint mici. Jinuta pdslrii este foarte diferitd de cea a altor porumbei. La p5s5ri de bunS calitate, capul atinge rectricele, care, in consecin!5, adeseori se bolesc. De obicei acegti porr,rmbei tremurd mult gi gitul lor are o migcare exbraordinar5, inapoi gil inainte, care pare convulsivS. Pisdrile de bun[ calibate au un mers neobignuit, ca gi cind micile lor labe ar fi inlepenite. Datorit[ cozilor lor dezvoltate, ele zboari prosb cind bate vintul. \/arietd{ile de cnloare lnchis[ sint in general mai mari decit porumb eil albi rotali.
13) Aceasti glandi se gisc;te la majoritatea pisirrilor; Nitzsch afinnir insir (in Plerglographie, 7840, p. 55) cri ca lipsegte la douii specii de Coluuiba,la rnai multe specii de Psittacus, la citevtr specii de Olrs gi la majoritalea sau la toaLe pisirile clin farnilia sLrulului. Nu poate fi o coincidenll intimpl[toare cii cclc clouii specii rle CoIumba, care sint lipsite de glancla uropigiand, au numilul neobi;nuit de 16 rectrice gi searninii in accastS. privinli

cu porumbelul rotat.

I-

c.

2662

PonuNrsnir DoMEsrici

intre cei mai buni porlimbei rota{i gi cei comuni care existfl acunt in Anglia este o deosebire considerabild ln privinta pozi{iei 5i a dimensirrrrii cozh, a portului capului gi a gitului, a migcdrilor convttlsive ale gitului, A felului de a mer"ge gi a l5limii pieptului, aceste deosebiri dispar treptat in a$a m[surd, incit este imposibil sd se constituie mai mult decit o singurh suJtrasS. Totugi, l\[oore, veche gi marcantd autoritate in materie 1a), spune cri in 1735 existau doud feluri de porumbei tremurdtori (shakers) cu coada lat[ (adicd porumbei rota{i), ,,unul avlnd gitul mult mai lung gi mai sublire clecit cel5lalt". De asemenea, dl B. P. Brent mI inf ormeaz5 cd exist[ un porumbel rotat german cu Lln cioc mai gros gi mai scurt.
Cu toate cd,

Porurnbel rotat de laua. Dl Swinhoe mi-a trimis de la An or', din China, halgul unui porurnhel rotat aparlinlnd unei rase care se ;tia cd fusese adus6 din Iava. Acesta era de o culoare neobignuit5, diferit5 cle cea a oric[rui porurnbel rotat elrropean, iar pentru un rotat, avea ciocul remarcabil de scurt. Cu toate cd era o pashre de buni calitate pentru neamul sdn, nu avea decit 74 rectrice. La alte plsdri din aceastl rasd, dl Swinhoe a num[rat ins[ intre 18 gi 24 de rectrice. Dintr-o schi!5 rudimentar[ care nri-a fost trimis[ este evident cd coada nu este atit cle desflgurat5 sau de riclicat5, nici chiar ca la porumbeii rota!i europeni de calitate inferioar5. Pas[rea ili scutur5 gitul ca $i porumbeii nogtri rotali gi are o gland[ trropigianil bine clezvoltatd. Dupd cum vom vedea ulterior, p orlimbeii rota!i erau cuncscu!i in India inainte de 1600 gi putem presuplrne c[ porumbelul rotat de Iava reprezintd rasa in starea ei timpurie gi mai pulin amelioratd.

Snbrasa II.

YI. PonuMBELUL ruRBrr $I BUFNIIA (Trirbit and Owl ; Nlowen-Tauben ; e cravate). Penele diuergente de-a lungul pdrlii antertoare a gtl.ulut Si a pi"eptului; cfocttl f oarte scurt, uertical relati.u gros; esolagul putin largit.
Rese

pigeons

Porumbeii turbili gi buf ni{5 se deosebesc pulin intre ei prin forma capului ; primii au creast[, iar ciocul este altfet curbat. Totugi ei pot fi gmpati aici impreun[ in mod convenabil. Aceste pdsflri frumoase, dintre care unele sint foarte mici, pot fi imediat recunoscute dupI penele neregulat_divergente in forml de gulera$ pe partea anterioar[ a gltului, in acelagi mod, ins[ intr-un grad mai red.,s, Ca-gi de-a lungul cefei porumbelului iacobin. Ei au remarcabilul 6l.,icei de a-$i u mfia in mod continu" pi pentr\ scurt timp partea superioard a esofagului, ceea ce provoacd o migcare a ouleragutui. Cind se umfl5 esofagul ru nei p[sdri moarte, se constatl c5 este mai mare decit la alte rase 5i cd rlu.rf. afiL cle distinct separat de gug5. Ponrmbehil gugat igi umfl[ atit gttga propriu-zis5, cit gi esofagul ; cel turbit ili umfl[ numai esofagul, intr-o mIsurd nruit mai mic5. Ciocul turbitului este foarte scurt, fiind cu 0,71 cm mai scttrt clecit cel al pommbelului de stinc5, propor[ional cu dimensiunea cot'pului lor
14)

Vezi cele cloui eclilii excelente publicate de dl J. II. Eaton tn 1852 gi 1858, intitulate A Treatise

on

Fctrtcg Pigcans.

DESCRIEREA RASELOR

131

iar la ciliva porumbei bufnilir adugi de cll E. Vernon Flarcourt din

era chiar mai scurt. Totodatd, ciocul este mai gros vertical, gi poate mai lat decit cel al porumbelului de stincd.

T'u nis

ceva

::!.ii t-Z'

Fig. 22. Porumbelul bufnili african (African owl).

Rese VII. PonunteELUL JtrcAroR (Tumbler culbutants).

Tiimnrler sau Burzel tauben

In ttmpul zborului. se dd peste cap ; corpul general scurt, uneori" ercesi.u de scurl pi conic.

tn

general

mic;

ciocul tn

Aceastd rasd poate fi tmp5rlit[ in patru subrase, pi anume : persanS, de Lotan, comund gi jucdtori cu fala scurtd. Aceste subrase includ numeroase varietili care se reproduc fidel. Am examinat opt schelete de diferite forme d. porumbei juc[tori gi cu exceptia unui exemplar imperfect gi indoielnic acestea aveall numai gapte coaste, fald de pommbelul de stinc[, care are opt.
u lr r a s a I. Porumbei.i iucdtori. prrro'ri. Am primit de la onorabilul C. N'furray o pereche de asemenea porumbei direct din Persia. Sint oarecum mai mici decib porumbelul de stincS, aproximativ de dimensiunea porumbelului comun, albi gi pestrili, cu labele u$or penate gi ciocul de-abia perceptibil, mai scurt dccit al celui de stincd. Consulul britanic, dl Keith Abbott, ffid informea zd c5, diferenla in lungimea ciocului este atit de neinsemnat5, incit numai arnatorii persani experimenta{i pot distinge acegti porumbei jucdtori de cel indigen comun. El imi comunic5 c5 ei zboari foarte sus, in cirduri, gi se dau bine peste cap.Citeodatd unii par si ameteascl gi cad la pimint, asem[nindu-se in aceastd privin!5 cu unii dintre porumbeii no$tri jucdtori.
S

PORUMBEiI DOMI]STiCI

satt decit cel comun. Proporlional, ciocul este numai cu pulin mai scurt gi relativ mai sublire declt la porumbelul de slinc[. Cind sint scuturate ugor gi l[sate jos aceste pdsdri incep imediat s[ se dea peste cap gi continu[ aga, pini ce sint luate de jos gi calmate, ceea ce in general se face suflindu-li-se in fa!5, ca atunci cind o persoan[ este degteptat[ dintr-o stare de hipnotism sau mesmerism .). Se afirmd cd, dacfl nu sint luate de jor, ele continufl s[ fac[ tumbe pinfl mor. Exist[ numeroase dovezi in privinla acestor particularitdli remarcabile. Ceea ce face insd ca acest caz s[ fie mai demn de atenlie, este faptul ch obiceiul a fost mogtenit incl dinainte de 1600, deoarece rasa este l5murit descrisi in ,,Ayeen Akbery" tu). Dl Evans a linut la Londra o pereche importatd de c[pitanul Vigne gi m-a asigurat c[ i-a vdztt ficlnd tumbe in aer, precum $i pe sol, in modul descris mai sus. Totugi, Sir W. Elliot imi scrie din Madras cd, dup[ informaliile primite, ei fac tunrbe numai pe sol sau la o foarte micd indllime. El menlioneazd, de asemenea o alt[ subvarietate, denumitd Kalmi Lotan, care nu incep sI se dea peste cap decit dacd sint atingi pe git cu un beligor sau cu o nuia.
u b r a s a III. Porumbei.t iucdtori. enqlezi, comuni. Aceste pdsflri au exact, aceleagi obiceiuri ca giporumbelul juc[tor persan, ins[ se dau peste cap mai bine. Paslrea englezd este pulin mai micfl declt c3a persanfl gi are ciocul evidenL mai scurt. Comparat cu porumbelul de stincl gi fa![ de dimensiunea corpului, ciocul este mai scurt cu 0,38 cm pind la aproape 0,5 cm ; nu este insS mai sub{ire. Exist[ mai multe varietd{i ale porurnbelului juc[tor comun, gi anume : Baldheads (pleguvi), Beards (bdrbogi) gi Dutclt RoIIers (rostogoli olandezi). Am crescut ciliva dintre acegtia din urm5. Capul acesLora prezint5 diferite forme, gitul este mai lung, labele incdllate gi fac tumbe inLr-o mdsurS. extraordinar5. Dup[ cum observd dl Brent tu), ,,la fiecare citeva secnnde ei se dau peste c&p, executind cite o tumb[, doul sall trei de fiecare datd. Ici gi colo, o paslre executd o migcare de rotalie foarte rapidd, invirtindu-se ca o roatl ; uneori igi pierde insd echilibrul, cSzind tn mod oarecum dizgralios gi, in acest caz, dacd se lovegte de vreun obiect se rdnegte"'.'Am primit din M:rdras citeva exemplare care se deosebesc cu u gurinld prin lungimea ciocului. Dl Brent
S

S rr b r a s a II. Porumbei"i. de Lotan sau Lowtun; porumbeii jucdtori" rc5lrr. tnrlteni. Aceste pis5ri prezint5 unul dintre cele mai remarcabile obiceiuri saLl instincte ereditare care alr fost inregistrate vreodatd. Exemplarele care nti-art fost trimise din Madras de Sir W. Elliot sint albe, cu labele ugor penate ;i cr-r penele de pe cap intoarse; sint pulin mai mici ciecit porumbelr-rl de stinc[
le

') Nlcsrnerism - o stare de transi determinati de un hipnot.izrtor. Tcoria magnetismului animal a lui F. A. N{esmer (1733-1815). (N. trad.). 1'r) Traducerea englezI a d-lui tr. Gladwin, edilia a 4-a, vol. I. Ob]ceiul porumbclului de Lotan este descris de asemenea ln tratatul persan la care ne-am referit mai sus, publicat acurn vrco 100 de ani; la acea dati, porumbeii de Lotan erau ln general albi gi cu creast[ ca qi astizi. Dl Blyth descrie aceste piisirri ln Annals and Mag. ol Nat. Hist., vol. XIV, 7847, p. 104; el spune ci pot fi vrizute la orice rlcgustor de plsirri din Calcuta. t8) Journal ol Horticulture din 22 oct. 1861, p.7$.

DESCRIE,RUA RASELOR

mi-a trimis un exemplar mort al unui ,,Ffouse-tumbler" (jucdtor de casi) 1?), o varietate scolianh care, prin aspectul general gi prin forma ciocului nu se deoscbepte de porumbelul jucltor cornun. Dl Brent afirmd cd, in general, aceste pisdri incep si se dea peste cap ,,aproape imediat ce pot zbura bine, la virsta de trei luni ele se dau bine peste c&p, ins[ incf, zboarl, cu energie; la cinci sau $ase luni, ele fac tumbe in mod excesiv, iar in al doilea an rentrnt5, in general, si mai zboare, din cau 26, cd se dau prea mult peste cap gi prea aproape de sol. Unele pdshri zboard in cird, executind cite o tumbh completd la fiecare ciliva metri, pind cind sint obligate sH se ageze din cauza amelelii gi a epuizflrii. Acestea sint dennmite porumbei jucStori aerieni (airtumblers) Sr, in mod obignuit, fac doudzeci pinfl la treizeci de tumbe pe minut, fiecare tumbd separatd gi complet5. Am nn mascul ro$u pe care l-am cronometrat in doud sau trei rinduri, gi am constatat cd face patruzeci de tumbe pe minrit. Alti porumbei se dau altfel peste cap.Astfel, la inceput ei fac o singur[ tumbd, apoi una dubld, pind ce tumbele devin o rostogolire continud, care pune cap[t zborului; dacd zboard ciliva metri, ei se dau peste cap $i se rostogolesc pin[ cind ajung la pdmint. In felul acesta, unul clintre ai mei $i-a g[sit moartea, iar un altul $i-a rupt piciorul. Multi dintre acegti porunrbei se dau peste cap la numai citiva cm de la pdmint gi fac doud sau trei tumbezburind de-a curmezigul porumbarului lor. Ei sint denumili porumbei juc[, tori de casd (House-tumblers) prin faptul cd se dau peste cap in cas5. Tumba pare sd fie lln act asupra c5ruia ei nll au nici un control; pare o migcare involuntar5, pe care ei fac impresia cd incearcd sd o impiedice. Am vlzut o pasdre zburind citeodatd, in efortul ei, un metru sau doi drept in sus; impulsul de a se da peste cap o trdgea inapoi, in timp ce ea se strdduia sd zboare inainte. DacS sint speriate brusc, sau daci se gdsesc intr-un loc strdin, ele par mai pulin capabile sH zltoare decit dacfl sint linigtite in porumbarul lor obignuit. Acegti porumbei jucitori de casd (House-tumblers) se deosebesc de cei de Lotan salr de cei teregLri indieni prin faptul cd nu trebuie scuturali pentm ca sI incea pS sd se dea peste cap. Rasa a f ost f ormat5, probabil, prin sirnpla seleclionare a celor mai buni porumbei jucdtori comuni, cu toate ci este posibil ca ei sd fi fost incmcigali in vreo perioadd indepdrtat[ cu porumbei de Lotan.
S u b r a s a I\r. Porumbei.i iucdtori. cu lala scurtd. Acegtia sint nigte p5s5ri uimitoare gi formeazd gloria gi mindrig multor amatori. Prin ciocul lor extrem de scurt, asculit gi conic, prin pielea de deasupra ndrilor numai ptrlin dezvoltatd, ei aproape cd, se indepdrteazd. de tipul columbidelor. Capul este aproape ca un glob, tegit in fa{5, astfel incit unii amatori spun 18) cd acesta ,,seamln[ cu o cireag5, avind un gr5unte de orz infipt in ea". Aceasta este rasa cea mai micl de porumbei. Dl Esquilant avea un pleguv (Baldhea d) albastru, in virstd de doi ani, care cintdrea pe nemincate numai
17)

Vezi descrierea porurnbeilor ,,Ffouse-tumblei"'cresculi la Glascow, ln

Cottage Gurdener, 1858,

p.

285.

De asemenea memoriul d-Iui Brent, ln Journal ol Hort.,1861, p. 76. tt) J. lI. Eaton, Treali.;e o4 piqeons, 1852, p, 9,

PORUMBEII DOMESTICI

0,77 kg, iar alli doi cite 0,19 kg. Am vdzut cd un porumbel de stincd silbatic cint[re;te 0,40 kg, iar unul roman 0,97 kg. Porumbeii jucitori cu fala scurtd au o linut5 remarcabil de dreapt5, cll pieptul proeminent, aripile ldsate in jos gi labele foarte mici. La o pas[re bine dezvoltatd, lungimea ciocului de la virf pind la baza penatd nu era decit de 1,01 cffi, pe cind la un porumbel de stincd sdlbatic ciocul este exact de doud ori mai lung. Deoarece acegti porumbei juc5tori au corpul mai scurt decit porumbelul de stincd comlrn, ei trebuie sd aib[, desigur, ciocul mai scurt ; fa{d de dimensiunea corpului, ciocul este ins5 mai scurt cu 0,7L cm. Apoi, de asemenea, labele acestei plsdri sint de fapt cu 1,14 cm mai scurte dectt labele porumbelului de stinc5, iar

proporlional cu dimensiunea corpului, cu 0,53 cm mai scurte. Degetul mijlociu nlr are decit 12 salr L3 scutele (solzi) in loc de 14 sau 15. Nu rareori remigele primare sint in numdr de noud in loc de zece. Porumbeii juc5tori cn fala scurtd, ameliorali, aproape c[ gi-au pierdut capacitatea de a face tumbe ; existd totu5i mai multe descrieri de cazuri autentice in care citeodatfl ei s-au dat peste cap. Existd mai multe subvariet5li ca Baldheads, Beards, Mottles (pestrili) gi Almoncls (migdalii); acegtia din urml sint remarcabili prin faptul ci nu doblndesc Lrn penaj perfect colorat pin[ ce ltu au ndpirlit de trei sau patru ori. Existd motive sd se cread[ cd majoritatea acestor subvarietdli, dintre care nnele se reproduc fidel, au apdrut dupd publicarea tratului lui Moore in
ceea ce privegte intregul grup al porumbeilor jucdtori, este imposibil sd se conceapd o gradalie mai perfectd decit cea pe care o am acum in fala mea, de la porumbelul de stinc5, prin cei persani, cei deLotan gi cei jucdtori comuni, pind la uimitoarele pdsdri cu fala scurt5, pe care, judecind numai structura exterioar5, nici un ornitolog nll le-ar situa in acelagi gen cu porumbelul de stincd. Deosebirile dintre treptele succesive ale acestei serii nll sint mai mari decit cele care pot fi observate intre porumbeii de stinc[ comuni (C. Ii.uia) adugi din diferite [dri.
1735 re).

In fine, in

Ras.q.

YIII.

PonurtnErr INDTENT cRETr pE spArE

(Indian F'rillback)

Ci.ocul foarte scurt; penele tntoarse.


't

Sir W. Elliot mi-a trimis din Madras, in alcool, un exemplar al acestei pdsiri. Ea este cu totul diferit5 de pommbelul cre! pe spate deseori expus in Anglia. Este o pas[re nricu{5, aproximativ de dimensiunea porumbelu]ui jticirtor comun, insd cu ciocul, in toate proporliile sale, asemdn5lor cu cel al porlrmbeilor nogtri jucitori cu fala scurt[. I\4[surat de la virf pin[ la baza penatS, ciocul nu avea decit 7,17 cm. Pe tot corpul penele sint incovoiate
lo; Tratatul

dlui J. M. Eaton,

edifia din 1858, p.

76.

DESCRIEREA RASELOR

135

sau buclate spre spate. Dacd acegti porumbei ar fi ap[rut in Europa, &$ fi crezut c[ nrl reprezintl decit o varieta'te monstruoasd a porumbelului nostru juc[tor ameliorat. Deoarece in India nu se cunosc insd porumbeii jucfitori cu fa!a scurtd, cred cd trebuie sd-i clasific ca o rasd distinctd. Aceasta este probabil rasa pe care Hasselquist a vdzut-o la Cairo in 1757 gi despre care se spunea ci ar fi fost introdusd din India.

Fig. 23. Porumbelul juc[tor

englezesc cu

fata scurtd (Short-face English tumbler).

Rese

; Penele gttului. f ormeazd o


facoBrN (Iacobin

fX.

Zopftaube sau Perriickentaube

nonnain).

glugd.; aripile

pi

coadd stnt lungi

ciocul

relati.u scurt.

Acest porlrmbel poate fi recunoscnt cu ugurin{5 dupl gluga S&, care ii invelepte aproape complet capul gi care se inchide in fala gitului. Gluga pare sd nu fie decit o exagerare a crestei de pene intoarse de la spatele capului, care este comund multor subvarietd{i gi -qa-re la Latztaube'o) este intr-o stare aproape intermediard intre glugH gi creastd. Penele glugii sint alungite. Atit aripile cit gi coada sint de asemenea mult alungite. Astfel, aripa strinsd a Iacobinului este cu 3,18 cm mai lungi decit cea a porumbelului de stinc[, clegi pasdrea este pulin mai mic[. Luind ca normd de comparalie lungimea corpului f[rd coadd, fa!5 de aripile porumbelului de stinc5, aripa sa itrinsi esfe cu 5,72 cm mai lung5, iar cele doud aripi, mdsurate de la un virf la celdlall, cu 13,34 cm mai lungi. Ca temperament, aceast5 pas[re este neobignuit de linigtit5, zburind sau plimbindu-se, dupd cum au observat
20)

Neumeister, Taubenzuchf, tab. 4, fig.

1.

136

PORUMBEII DOMESTICI

de altfel Bechstein gi Riedel in Gerrnania 21). Acest din urmd autor a remarcat gi el lungimea aripilor gi a cozii. Fa!5 de dimensiunea corpului, ciocul este cll aproape 0,50 tm mai scurt decit la ponrmbelul de stinci, insd deschiderea interni a gurii este mult mai larg5. GRUPA IV

Pisdrile din acest grup pot fi cara cterizate prin asemdnarea lor cu porumbelul de stinci in ce privegte toate punctele importante ale structurii gi mai ales in privin{a ciocului. P orumbelul tambur constituie singura rasd bine pronunlatir. Dintre celelalte numeroase subrase gi variet5li, nu voi semnala decit citeva dintre cele mai distinct, pe care le-am vd,zut gi urmdrit eu insumi.
Rase

bour,

[.

ponUMBELUL rA\IBUR

(Trumpeter

glor-rglou).

Trommeltaube

; pigeon tam-

Iului de stt ncd.

La baza cioculut se alld un smoc de pene buclate f.nainte; pi"cioarele boqat tncdllate; gungurttul f oarte caractertsti.c; mdrtmea depdEeEte pe aceea a porumbe-

Aceasta este o rasf bine precizatd, cu un gungurit caracteristic, cu totul deosebit de cel al oriclrui alt porumbel. Gunguritul este repetat rapid gi este continuat timp de citeva minute ; de aici numele lor de tambur. Acegti porumbei sint de asemenea caracteriza[i printr-un smoc d. pene alungite care se bucleazfl inainte, deasupra bazei ciocului, pi care nu se inttlnegte la nici o alt[ ras5. Labele sint atit de bogat incdllate, incit alr aproape aspectul unor mici aripi. Ei sinL nrai mari dectt porumbelul de stincd ; proportional ins5, ciocul este aproape de aceetrgi dimensiune, iar labele sint relativ mici. Aceastd rasd era perfect caracterizaLd pe timpul lui Moore, in 1735. Dl Brent afirmi cd existd dou5 varietlti, care se deosebesc prin mdrime.

Ress

;1.
prin structurd de Columba liuia
sdlbati.cd.

lfu

se deosebeSte aproape de loc

S u b r a s a I. Porumbei,i" ri,zd"tori. (Laughters). Dimensiunea mai micd dectt a porumbelulut de sttncd; gunguri"tul f oarte caractertsti,c. Dat fiind cd aceast[ pasdre, degi mai micd, coresplrnde " aproape prin toate proportiile sale p orumbelului de stinc5, nu ag fi crezut c[ meriti s[ fie menlionat[ dacd nu ar fi avut un gungurit deosebit, acesta fiind un caracter presupus rareori variabil la pdsiri. Cu toate ci gunguritul porumbelului t'izdtor este f oarte dif erit de cel al porumbelului tambur, totugi unul dintre porllmbeii mei tamburi obignuia si emitd o singurd not5, ca cel riziLor. Am crescut doufi variet5li de porumbei rizdtori, care se deosebeatt numai prin faptul cd una dintre ele avea pe cap o coroand de pene.
2r; Riedel, Die Taubenzucltt,lE24, p.26. Bechstein, rYcrfulyeschichle Deutschlands, vol. lV, p.36, 1795.

DESCRIEREA RASELOR

737

cl-lui Brent, p lingd cd emitea o notd deosebitl, mai glrngura lntr-un mod neobignuit gi pl5cut. Atit d-lui Brent, cit gi tnie, ni s-a pirut cd aceste sunete seamdn5. cu eunguritul turturelei. Ambele variet[li vin clin Arabia. Aceast[ rasfl era cunoscutfl de Moore in 1735. in 1600, in,,Ayeen Akbery" este menlionat un porlrmbel care pflrea cd spune ,,Yak-roo", $i care probabil cd apar{inea aceleiagi rase. Sir W. Elliot mi-a trimis, de asemenea, din l\{adras un porumbel denumit Yahui, care se zice cd ar fi fost adus din lleca gi care nu se deosebegte ca aspect de pommbelul rizitor ; el are ,,o voce profundd gi melancolic5, pdrincl a pronunla .,Yahu", deseori repetat". Yahu, yahu inseamn[ O ! Doamne, Doamne; gi in tratatul s[u, scris cam acum 100 cle ani, Sayzid l\{ohamrned Musari spune ci aceste pis[ri,,nu slnt r-inate (cu goimi) pentru cI repetfl numele Domnului atotputernic". Dl l(eith Abbott rn5 informeazd insi cd in Persia porumbelul comun este nu mit Yahoo.
Cea cu capul neted, pe care o datorez gentilelei

Porttmbelul cu spate cre! (Common Frill-back; die Strupppuli"n mai lung dectt Ia porumbelul cle stt"ncd ; penele tntoarse. taube) . Ctocul Aceasta este o pasflre rnult mai mare decit porumbelul de stinc5. gi cu ciocul pulin mai lung fa!5 de corp (adici cu L,01 cm). Penele, in special tectricele au virfurile increlite in sus sau spre spate.
S

ubra

a II.

S u b r a s a III. Porumbelul cdlugdrild (nuns; Pigeons coquilles). Aceste pirsitri elegan Le sint mai mici decit p orumbelul de stinc5. Ciocul, cu toate ci, are aceeapi grositne, este cu 4,31 cnr mai scurt deciL la porumbelul de stinci gi, propor{ional cu dimensiunea corpului, cu 0,25 cm mai scurt declt la acesta. La pui, scutelele de pe tarse gi degete sint in general de culoare neagrdplumburie. Aceasta constituie un caracter remarcabil (cu toate c5 se observd intr'-o nrai mic[ mdsurd gi la alte rase), deoarece la orice rasd culoarea picioarelor in stare adultd este foarte pulin variabilfl. in doud saLr trei cazuri am ntrm[rat in coadh 13 sau 14 rectrice, la fel ca la rasa care aproape cd nu se poate distinge, denu mit[ Helmets [porumbei cu cascl]. Porumbeii cdlugirite (nuns) sint colora{i simetric, cu capul, remigele primare, coada gi tectricele de aceeagi culoare neagri sau rogie gi cu restul corpului alb. Aceastd rasf, Si-a phstrat acelagi caracter din 1600, cind a scris Aldrovandi. Din l\,Iadras am primit pdsdri colorate aproape la fel.

(Spots;-Die Bkisstanbeni pigeons heurt6s). Aceste p[s[ri sint nnmai cu foarte pulin mai mari decit porumbelul de stinc5, au ciocul pu{in mai mic in toate dimensiunile sale 5i labele evident mai mici. trle sint colorate simetric, crl o pati pe frunte, cu coada gi tectricele caudale de aceea$i culoare, restul corpului fiind alb. AceastS. ras[ exista
Porumbei"i. pdta[i,

Subrasa IV.

intimpl[ de altfel gi astdzi.

in

167622),

iar 1rr. t735 l\{oore rernarcd cd ea se reproduce fidel,

a$a cum

se

S u b r a s a V. Porumbei.i, rf.ndunele (Swallor,vs). Mdsurate de la virful unei aripi la virful celeilalte, sau de la capfltul ciocului la cel al cozii, aceste
2r) Willughby, Ornithtlagg, eclitatd de Ray'

138

PORUMBEII DON{ESTICI

Capul gi aripile sint de aceeagi culoare, restul corpului fiind alb. Se zice c5 are un zbor deosebit. Aceastfl ras5, care a apirut in Germania, pare sX fie recentS, totugi dateazl dinainte de 1795, fiind descrisfl de Bechstein.
Pe ling5 diferitele rase pe care le-am descris, au existat recent sau existl Germania gi Fran{a alte trei sau patru forme foarte distincte. ln primul rind, porumbelul Karmeliten, sau carmel, pe care nu l-am vlzut; cl este descris ca fiincl de mici dimensiuni, cu labe foarte scurte gi cu un cioc extrem de scnrt. In al doilea rincl, porllmbelul Finnikin, care acum a dispirrut clin Anglia. DupI tratatul lui N'Ioore ,t), publicat in 7735, el avea un smoc de pene la partea posterioar[ a capului, care co]rora cle-a lungul spinirii aserlenea coamei calului. ,,Inainte de a o cilca, el zbura deasupra porumbilei, ocolincl-o cle trei - patru ori, bitind clin aripi, apoi se intoarce gi zboarl in sens contrariu tot de atibea ori". Pe de alt5 parte, cind porumbelul Turner (ocolitor') ,,vrea sz-i calce porumbi{a, el nu o ocolegte decit intr-un singur sens". Nu gtiu dach se poate da cl'ezare acestor afirma{ii extraordinare, 1ns5, dupi cele ce am r'5zut in leg[Lur[ cu porumbelul jucitor terestnr clin India, putem crede in transmiterea ereditard a oricdrui obicei. D-nii Roibard gi Corbid clescriu un porumbel ,n) care are curiosul obicei de a plana in aer un timp considerabil, fdri si dea din aripi, iutocmai ca o paslre de prad[. Apdrutd inc5 din tirnpul lui Aldrovandi, din 1600, nlr s-a putut lSmuri nici pini astlzi confuzia care existd in descrierile publicate despre porumbeii Draijers, Smithers, Finnikins, Turners, Claqners etc., care sint toli remarcabili prin felul lor de a zbura. Dl Brent md informeazd ci a vdzttt in Germania o pasdre aparlinind uneia dintre aceste rase care, bdtinclu-gi aripile atit de des, $i-a r'Stimat rcmige.le; el nu a v[zut-o insi zburind. Un exemplar vechi, impliat, al untri porumbel Finnikin din Bril"ish Museum, nu prezintd nici un caracter bine pronunlat. in al treilea rind, in unele tratate cste menlionat ttn porumbel neobignuit, cu o coadl bifurcatd ; dupS cum este descris pe scurt gi clesenat cle citre Bechstein zs), coada acestuia are in totul structrtra celei a rindunicii. Acest porumbel trebuie s[ fi existat cindva, cici Bechstein este un naturalist prea bun pentrtr a fi confundat vreo specie clistinctl ctt portrmbelul domestic. -ln sfir5it, la Philoperisteron Society din Londra-zo) a fosL expus recent un ponrmbel extraordinar, adns din Belgia gi care,,unegte culoarea unui porumbel arhanghel crr capul unuia bufni{5 sau barb, particularitzttea sa cea mai izbitoare fiind lungimea extraorclinard a rectricelor gi remigelor, acestea din urmfl incnrcirsinclu-se Cincolo cle coadI, ceea ce ii d[ aspectul unui gigantic l[stun (Cgpselus) sau al unui uliu cu aripi lungi". Dl Tegetmeier imi comunic[ cd aceast5, pasirre nu cinLfu'ea declt 0,28 kg gi m5sura 39,37 cm cle la virful

iar labele pi picioarele sint de asemenea rrai mici. Ciocul aproximativ de aceeasi lungime, dar pulin mai sub{ire. ln totul, aspectul lor general se deosebegte considerabil de acela al porumbelului de stincd.
pu{in -este
voln rninos,

pisiri sint mai mari decit porumbelul de stinc5. Corpul

este insh

mult

mai

inci in

23)

Edifia lui J. nI. Eaton (1858) a lucrdrii lui l\Ioore, p.

98.

sa) Pigeon pattu plougeur. Les pigecns etc., p. 165. 25) A'nlargeschiclile Dcutscltluncls, vol. IV, p. 47,
201

Dl W. B. Tegetmeiet', Journal ol Hortit:ttllurc,20 ian.

1863,

p.

58.

VARIABILITATE INDIVIDUAT,A

139

ciocului pinfl la capfltul cozii gi 82,6 cm intre virfurile aripilor i or, porumbelul de stinc[ sd]batic cint[regte 0,41 kg gi m[soard 38,f0 cnr de la virful ciocttltri la capitul cozii, iar intre virfurile aripilor 67,94 cm.

de importanld extrem de redusS. Nlulte dintre genurile de Columbi.dae admise de cltre ornitologi nu se deosebesc lntre ele intr-un gracl mai mare. filind seanr[ de acest fapt, flrd indoial5 c5, dac5 ar fi fost gisite in stare slbatic5, mai multe dintre formele domestice cele mai bine caracterizate ar fi fost plasate in cel pulin cinci genuri noi. S-ar fi creat astfel un nou gen pentlr a incllde p.orllmbelul gtlSat englez ameliorat; un al doilea gen pentru porumbeii cdldtori gi rom_anl (acesta ar fi fost un gen mai larg gi mai cuprinzdtor, clprinzlncl portlmbeii romani spanioli comnni fdrl carllncllle, porumbeii romani iu ciocll scurt ca Tronfo gi porumbelul cdldtor englez ameliorat) ; un al treilea gen ar fi fost format pentru barbi ; Lrn al patrulea pentru cel rotat $i, in fine,'al cincilea pentru porumbeii cu ciocul scurt, fdrd caruncule, ca turbi{ii gi cei jucdtori cu fala scurt[. Celelalte forme domestice ar fi putut fi incluse 1n acelagi gen cu porumbelul de stincd sdlbatic.
VARIABILITATE INDIVIDUATA ; VARIATII REMARCABILE

Am descris pind aculll to{i porlrmbeii pe care ii cunosc, adiugind alli ciliva, pe baza relatdrilor ficute de autorit[li clemne de incredere. Fentru a le determina afinit[{ile gi gradul q. deosebire, i-am clasat ln patru grupe, a treia grupl fiind insl artificial5. Formele examinate de mine constituib 11 rase, care includ mai multe subrase. $i chiar acestea din urm[ prezintd deosebiri, clrora, daci ar fi observate in stare naturald, li s-ar fi atribuit cu siguran{i valoare de specie. Subrasele conlin de asemenea multe varietiti stricf ereditare. Agaclar, in total trebtrie s[ existe, dupl cum arn r.-"r.ui utai inainte, peste 150 de fortne pe care le putem deosebi, degi in general prin caractere

Deosebirile pe care le-am examinat pini acum sint caracteristice u nor rase distincte. Exist[ insd gi alte deosebiri, fie limitate la indivizi, fie deseori observate la anumite rase, f[rd a fi insi caracteristice acestora. Aceste deosebiri individrrale- sint importante, fiindcd in majoritatea caznrilor ele pot fi fixate gi acumulate prin capacitatea de seleclie a omului $i, in modul acesta, o rasd existent[ poate fi considerabil modificatd sau se poate forma o noud ras5. Amatorii nu observd gi^ nu selccli oneaz1. decit deosebirile neinsemnate, dar care sint extern vizibile. Intreaga organizalie este ins[ atit de legatfl prin corela{ia de cregtere, incib o modificare a unei pdr{i este deseori iniolitn de alte modificiri. Pentru scoptil propus de noi, toate felurile de modificiri sint de egald i.portan![ gi dac[ acestea afecLeazh o parte a corpului care de obicei n u vartazd, devin de mai mare i*p orta n{[ decit o modificare la vreo parte er,ident[. In prezent, orice devia{ie'vizibili cle caracter la o ras[ bine rtnniIizaLd este respinsd ca un dcfect. Nu inseamnd ins[ citugi de pu{in c:i in tirnpurile de demttlt, inainte ca rasele bine pronunlate sd se fi format, asemenea cleviilii .1 f_t fost respinse; dimpotrir.S, cle ar fi fost pflstrate cu arcloare, ca reprezentind o notttate, gi ar fi fost apoi incet sporite prin procesul selec{iei incon$tiente, dupd cu m vont vedea ulterior, ln mod clar.

740

PORUMBEII DOMESTICI

tice din aceeagi regiune. SI incepem cu remigele gi rectricele primare. Trebuie sd arht[m insl mai intii - unii cititori necunoscind poate acest fapt - c5, la pdsdrile silbatice, nu mdrul de remige gi rectrice primare este in general constant gi caracterizeazS nu numai genuri intregi, ci chiar familii intregi. Atunci cind rectricele sint neobignuit de numeroase, ca de exemplu in cazul lebedei, ele pot varia ca numdr. Aceasta nu se aplicd insd diferitelor specii qi genuri de Columbidae, care (dupd cite gtiu) nu au niciodatd mai pulin de 12 rectrice sau mai mult de gaisprezece; cu rare exceplii, aceste cifre caracterizeazd suhfamilii intregi 2?). Porumbelul de stincd are 12 rectrice. Dup[ cum am vdzut, la rotali numlrul variazd, intre 12 gi 42. La doi pui din acelagi cuib am numdrat 22 gi 27 de pene. Porumbeii gu gali sint f oarte susceptibili de a avea rectrice suplimentare gi in diferite ocazii am vdzut la propriile mele pdsdri 14 sau 15 rectrice. Un exemplar al d-lui Bult, examinat de dl Yarrell, avea 1'7 rectrice. Am avut un porurnbel cdlugdrild (Nun) cu 13 rectrice rsi altul cu 14, iar la Lln porumbel cu cascl (Helmet) o rasd care aproape cd nu se poate distinge de pommbelul cdlugdri!f, - am numirat 15 gi am mai atzit de alte asemenea cazuri. Pe de altd parte, dl Brent avea Lln porumbel dragon care toat5 viala nu a avut mai mult de 10 rectrice, p cind unul dintre dragonii mei, care se tr5gea din cel al d-lui Brent, nu avea decit 11. Am vdzut un porumbel jucitor pleguv (Bald-head) cu numai 10 rectrice, iar dl Brent a avut un jucltor aerian (air-tumbler) cu acelagi nurndr de rectrice, ins[ altul cu 14. Doi dintre acegti din urml jucitori cresculi de dl Brent eralr remarcabili; urrul prin faptul cd avea cele doui rectrice centrale pulin divergente, iar celdlalt pentru c[ avea cele doud rectrice exterioare cu 0,93 cm mai lungi decib celelalte. Astfel, in ambele cazuri coada prezenta tendinla de bifurcare, insd in doud moduri diferite. Aceasta ne aratl clrm, prin seleclie atent5, s-ar fi putut forma o rasi cu coadd de rindunicfl, ca cea descrisd de Bechstein. in ceea ce privegLe remigele primare, la Columbtclae numdrul lor este intotdeauna - dupd cum am putut afla - cle noud sau zece. La porumbelul de stincl el este de zece. Am vdzut insh nu mai putin de opt jucdtori cu fala scurtd cu nuniai noud remige gi aparilia acestui numdr a fost observat[ de amatori datoritd faptului cd numirul de zece remige primare albe constituie una dintre caracteristicile porumlelu{ui jucitor pleguv cu fala scurtS. Totugi, dl Brent avea un jucdtor aerian (nu cll fata scurtl) care la ambele aripi avea cite 11 remige primare. Dl Corker, eminentul crescdtor de porumbei clldtori premiali, m5 asigurd cd unele dintre pds5rile sale aveau 11 remige primare la fiecare arip5. La doi guga{i am vd"zut cite 11 remige de fiecare arip5. Trei amatori m-au asigurat cd la Scancleroons au v[zut cite
27) Coup d'eil sttr I'Ordre des piQeons, de C. L. Bonaparte (Comptes rendus), 1854-1855. Dl Blyth, in Annals ol Nat, Hist., vol. XIX, 1E47, p.41, menlioneazi ca Lln caz neobignuit,,cd, din cele doui specii de Eclopistes, care slnt indcaproape lnrudite intre elc, una are paisprezece rectrice, pe cind cealaltl, porumbelul pasager nord-american, nu are decit numdrul nolmal de 12.

Am fdcut numeroase misuritori ale diverselor p5rli ale corpului la diferite rase. La pdsiri de aceeagi ras5, aproape cd niciodatd n-am gdsit aceleagi cifre, diferentele fiind mai mari decit cele intilnite de obicei la speciile s[lba-

VARIABILITATE INDIVIDUALA

141

cnrbura maxilarului superior. La doi porumbei rindunicd am constatat o mare deosebire in l5{imea gurii. Am vSzut ciliva porumbei rotali de prima calitate cu gitul mult mai lung gi mai sublire decit allii. Se mai pot menliona gi alte cazuri analoge. Am vdzut cd Ia toli rota{ii (cu exceplia subrasei iavaneze) glanda uropigiand este atrofiatl Si pot adduga cd aceastd tendin![ spre atrofiere esLe atit de ereditarS, incit unii metigi pe care i-am crescut din rota[i gi gugali nu aveau glanda uropigian[. De asemenea, la unnl dintre numerogii porumbei rindunicd pe care i-am examinat, precum gi la doi porumbei cdlug[ri{5, glanda turopigiani era inexistent5. Deseori la aceeapi rasl numdrul scutelelor de pe degete variazl, $i uneori el difer[ chiar la picioarele aceluiagi individ. Porumbelul de stlncd de Shetland are cincisprezece scutele pe degetul mijlociu gi $ase pe cel posterior, dar am vfzut ttnul roman cu gaisprezece scutele pe degetul mijlociu gi opt pe cel posterior ; am vdzut de asemenea Lln jucdtor cll fafa scurt5 cu numai 12 gi cinci solzi la degetele respective. Porumbelul de stincd nu are membrana interdigital5 mulL dezvoltatd ; am avut insd upul -pdtat gi unul cdlug[ri!5 cu membrana intinzindu-se 0,63 cm de la bifurcalia celor doud degete tntertoare. Pe de altd parte, dupi cum se va arita ulterior mai amdnuntit, porumbeii clr labele penate au in general bazele degetelor ertertoare unite prinbr-o membran5. Am avut un juchtor de culoare rogie care avea un glrngurit deosebit de cel al semenilor s5i, apropiindu-se ca ton de cel al porumbelului rizdtor ;
aceastd pasdre mai a\rea obiceiul de a umbla cu aripile ridicate gi elegant arcuite, intr-un mod pe care nu l-am v5zut la nici un alt porumbel. Este inutil sd mai spun ceva despre marea variabilitate, la aproape toate rasele, in dimensiunea

12 remige. Deoarece ins5 Neumeister afirmi cd la porumbelul roman de trlorenla, inru dit cu Scanderoons, remigea mediand este deseori dubld, numdrul de 12 se poate s5 se fi datorit faptulu,i cd doud din cele zece remige primare ave.au cite dor-rd rahisuri la o singurl pand. Remigele secundare sint greu de ntt mirat, ins[ numlrul ]or pare sd varieze intre 72 gi 15. Cu siguranld cd lungimea aripii gi a cozii fa{d de corp, preclrm gi lungimea aripilor fald de coadd , variazd ; am observat acest fapt in special la porumbeii iacobini. I'a admirabila colec{ie de gugali a d-tui Bult, aripile pi coada variau foarte mult in lungime, iar uneori erau atit de alungite, incit pdsdrile aproape cd nu se puteart line in picioare. La lungimea relativd a primelor citorva remige primare nu am observat decit un mic grad de variabilitate. Dl Brent imi comttnic5 observalia sa cd forma primei pene variazl, foarte pulin. La acestc ultime puncte, varialia este insd extrem de redusd fa!5 de deosebirile care pot fi observate la speciile naturale de Columbide. La cioc, am vdzut deosebiri considerabile intre pdsdri de aceeagi ras[, ca porumbeii iacobini gi tamburi, reprodugi cu grij[. La cei cdldtori existd deseori o diferenld remarcabilS in gradul de sub{iere gi de curburd a ciocului. Aceastd diferen{i se observd cu claritate in cazul multor rase. Astfel, am avut dou 5 linii de barbi de culoare neagrd care se deosebeau in mod evident prin

corpului, colorit, incdllatul labelor gi

in

buclarea penelor de

la

ceaf6. Pot

112

PORUMBEII DOMESTICI

ntentiona insd un porumbel jucitor remarcabil 28), expus la Crystal Palace, care avea pe cap o creastd neregulatl de pene, oarecum asem[ndtoare smocului de pe capul giinii poloneze. Dl Bult a crcscttt o porumbitfl iacobin cu penele de pe coapse allb de lungi, incit atingeau solul, precum gi un mascul cu aceeagi particularifate, insii intr-un grad mai redus; din aceste doud pdsiri el a oblinuL altele la fel caracterizate, care au fost expuse la Philoperisteron Society. Am crescut Lln porumbel metis care avea penele fibroase, iar remigele gi rectricele atit de scurte gi de imperfecte, incit paslrea nu putea zbura nici chiar la inillimea de un picior. Penajul porurnbeilor prezint[ multe particularitSli ciudate gi ereditare. Astfel, jucdtorii-migdali (Almond-Tumblers) nu dobindesc penele perf ect pestri{e pind ce nu au nipirlit de trei sau patru ori, iar juc[torul-zmeu (KiteTumbler) este la inceput pdtat negru gi ro$u avlnd aspectul dungat, insd ,,cind igi leapid5 penajul de cuib, devine aproape negru, in general clt coada albdstrie gi cu barbele interioare ale remigelor primare de culoare rogcat5" 'n). Neumeister descrie o ras[ de culoare neagr[ cu dungi albe pe aripi gi un semn alb ln formd de sernilund pe piept. Inainlea primei neptrtiri, aceste semne sint in general rotii-ruginii, iar dupd a doua salr a treia ndpirlire ele suferd o modificare; remigele gi cregtetul capului devin de asemenea albe sau cenugii 30). Este un fapt important - gi cred ci aproape nu exist[ exceplie la regul[ cd acele caractere speciale pentnr care este preluit[ fiecare rasd sint eminarnente variabile. Astfel, la rotat numirul gi direclia rectricelor, linuLa corpului gi tremurarea sint caractere foarte variabile ; la gugali, gradul ln care igi umfl5 gu $a gi f orma gugii umflate ; la cel cdldtor, lungimea, ingustimea gi curbura ciocului, precum $i cantitatea de caruncule; la jucdtorii cu fala scurtd, lungimea redusd a ciocului, proeminenla frunlii gi linuta getreral[ tt), iar la jucdtorul migdaliu culoarea pcnajului ; la jucitorii comuni, modrrl de a se r[sturna ; la barb, l5{imea gi lungimea redusd a ciocului, precum gi cantitatea de caruncule din jurul ochilor ; la romani, dimensiunea corpultti ; la turbi{i, guleragul ; in sfirgit, la tamburi, gunguritul, precum gi dirnensitl nea srnocului de pene de deasupra n5rilor. Aceste caractere distinctive gi seleclionate ale diverselor rase sint toate eminamente variabile. Exist5 Lln alt fapt interesanb in legdtur[ cLt caracterele diferitelor rase. Astfel, aceste caractere sinb deseori mai puternic manifesbate la pas[rea mascul[. Cind masculii gi ferneiele porumbeilor chl[tori sint expugi in cugti separate, se vede clar cd, carunculele sint cu mult mai dezvoltate la nrasctrli; am vdzut totu=si o porumbi![ cil[toare, aparlinind d-lui Haynes, care era puternic carunculaL5. Dl Tegetmeier m[ informeazl ci din cei 20 de barbi aparlinind d-lui P. H. Jones, masculii aveatt in general cele rnai mari caruncule oculare. Dl Esquilant crede de asermenea in aceast[ regulS, dar cll H. Weir, un cunoschtor eminent, are oarecare indoieii. Gugalii masculi ipi destind gll$a mult mai mult decit femelele; am vilzut totugi o ponrmbi![, aparlinind d-iui
28) f)escris
201 7'1rc

;i clesenat in Portltrg Cltrctnicle, vol. III, 1855, p. ti2. Pigeon lJoc,k, dc dl B. P. Brent, 1859, p. 41. aol Die stuurlttilsige Tattbe. Das Ganze dcr Tctubenzut:Ift (dupi cdilia gclmani, N. lrarl.), p.21, tabelul 1, fig. 4. tLl l.reatise ol llrc Almond-Tumbler, de J. \I. Eaton, 1852, p. 8 et passim.

VARIATII NEOBI$NUITE

1.43

Evans, care igi umfla gu$a in mod excelent, dar acesta este un caz neobignuit. Dl Harrison Weir, un crescd tor cu sllcces de rotali premiali, md inf ormeazd, cd pislrile sale mascule all deseori un numdr mai male de rectrice decit femelele. Dl Eaton afirm[ 32) cd dacl un jucdtor mascul gi unul femel5 slnt de aceeagi calitate, femela valoreazfl de dou[ ori atilia bani; gi deoarece intotdeauna porumbeii formeazd perechi, necesitind astfel nn numdr egal din ambele sexe pentru reproducere, aceasta pare sd indice cd la femelfl calitatea superioarh este mai rard decit la mascul. Nu existd nici o deosebire intre mascnli gi femele in ce privegte dezvoltarea guleragului la turbi{i, a glugii la iacobini, a smocului la tamburi gi rdsturnarea la j ucdtori. Pot ad5uga aici un caz oarecllm diferit, gi anume : existenla in Franla 33) a unei variet5{i de gugali de culoarea vinr.rlui rogll, la care masculul este in general v5rgat cu negru, Pe cind femela IlLl este niciodatd astfel vdrgat5. Dr. Chapuis observ[ de Asemenea tn) c6, la anumili porumbei de culoare deschis5, masculii au penele striate cu negru $i cI la fiecare n[pirlire aceste striuri se mdresc, astfel cd pind in cele din urmd masculul devine pitat cu negru. La cllirtori, carunculele, atit de Ia cioc cit .si din jurul ochilor, preclrm gi la barbi cele din jurul ochilor, continui s[ se dezvolte cu virsta. Aceastd intensificare a caracterului cu inaintarea ln virst5, $i rnai ales deosebirea dintre masculi gi femele in diferitele privinle arfltate mai sus, alcdtuiesc fapte remarcabile. Intr-aclevdr, la porumbelul de stincl inilial nu existd la nici o virstd vreo deosebire sensibile intre cele doul sexe; de asemenea, in intreaga familie a Columbidelor existi rareori vreo deosebire puternic pronuntate tt;.
CARACTERE OSTEOLOGICE

altele rar, totugi ntr se poate spune cd vreuna este absolut caracteristic5 pentru o anumitd ras5. J inind seama ch rasele domestice puternic pronunlate au fost formate mai ales prin selec{ia efectuat[ de cdtre om, nu ar trebui s[ ne agteptdm si glsirn la schelet deosebiri mari gi constante. Aceasta deoarece amatorii nu observ[ gi nici nu dau atenlie modificdrilor structura]e ale conformaliei interne. Nu ar trebui sd ne agtepLlm nici la mod-ificdri ale scheletului din cauza obiceiurilor de via![ schimbate, pentru c[ raselor celor mai distincte li se dau toate posibilit5{ile ca sd-gi contintte aceleagi obiceiuri, iar raselor
32)

In ce privegte scheletul diferitelor rase de porumbei, exist[ multfi variabilitate. Cu toate cd la anumite rase, anumite diferenle apar frecvent, iar

A Trealise etc., p. L, pigeon

10. Piglectns

33)
un)

Roitard gi Corbi6, Les

etc., 7824, p. 773.

Vogcrgeur Belgc,18ti5, p. SZ. ln,,Dcsccnt of \'Ian" (ed. a 6-a, p.466) am dat, ln baza autoritS[ii d-lui Tegetmeier, citeva cazuri curioase de pisiri argintii (adicri albastru foarte deschis), care sint in general fernele, precum gi privitor la ugulinla cu cale o ras5. astfel caractcrizati poate fi produsi. Bonizzi (vezi Variazioni dei columbi

domtstici., Padova, 1873) afirmd ci deseori anumite pcte de culoare sint diferite la cele doui. sexe qi ci anumite nuan[e sint mai comune la polumbile declt la porumbeii masculi. 35) Prof. A. Newton (Prr,tc, Zoolo11. Sor'.,1865, p.716) observi cI nu cunoa;te nici o specie care si prezinte vreo diferentiere sexttald rernarcabili. Dl \Yallace rnl informeazi insi ci la subfamilia Trelonidelor, sexcle se deosebesc deseori considerabil prin culoare. \rczi de asemenea Gould, Handbook to tlte Btrtls of Australltr, vol. II, p, iC9-14!t, despre diferenlele sexuale

la

Columbidae.

144

PORUMBEII DOMESTICI

mult modificate nu li se permite niciodatd s5-gi procure in libertate hrana Ior proprie in diferite feluri. Comparind scheletele de Columba li.uia, oenes, palumbus gi turtur, care sint clasificate de c[tre toli sistematicienii in doud sau trei genuri distincte, ins[ lnnrdite, constat de altfel cd deosebirile sint extrem de neinsemnate, clr siguran![ mai mici decit intre scheletele unora dintre cele mai distincte rase domesfice. Nu am avut posibilitatea s5, apreciez in ce mdsur[ scheletul porumbelului de stincd silbatic este constant,
din motivul cd nu am examinat decit doufl asemenea schelete.
besc

Cnexrul. Oasele individuale, in special cele de la baza craniului, nu se deoseprin forma lor. Prin proporliile sale, prin forma gi direc{ia relativd a oaselor, intregul craniu se deosebegte ins5 foarte mult la unele dintre rase, dupd cum se poate vedea dacd compardm desenele craniilor porlrmbelului de stincd (A), al jucdtorului cu fala scurt5 (B), al cdldtorului englez (C) gi al cdl5torului Bagadotten al lui Neumeister (D), toate desenate de profil, in mdrime natural[. La cilStor, pe lingd alungirea oaselor felei, spaliul dintre orbite este proporlional putin mai ingust declt la porumbelul de stincS. La Bagadotten, maxilarul superior este remarcabil de arcuiL gi oasele premaxilare sint proporlional mai late. Lu porumbelul jucdtor cu fata scurtS, craniul este mai globular; astfel, toate oasele felei sint mult scurtate, iar fruntea craniului, precun gi oasele nazale descendente, sint aproape perpendiculare ; arcul maxilo-jugal gi oasele premaxilare formeazd o linie aproape dreapt5, iar spaliul dinbre unghiurile proeminente ale orbitelor este adincit. La barb, oasele premaxilare sint mult scurtate gi porliunea anterioarl este mai groasd decit la porumbelul de stincd, de altfel ca gi partea inferioari a osului nazal. La doi porumbei c5lug[ri!5, bralele ascendente ale premaxilarelor erau pulin atenuate aproape de capete gi la aceste pdsdri - ca gi la altele citeva, de exemplu la porumbelul pdtat creasta occipitald de cleasupra foramenului era cu mult mai proeminentd decit la porumbelul de stincd. La numeroase rase, suprafala articularfl a maxilarului inferior este proporlional mai micd dectt la porumbelul de sLincfl; in special la partea exterioard a suprafelei articulare, diametrul vertical este considerabil mai scurt. Nu cumva acest fapt se poate explica p rin folosirea mai rcdns[ a maxilarelor, datorit[ hranei nutritive date finp indelungat tuturor portlmbeilcr foarte ameliorali? La romani, c5l5tori gi bartri (gi intr-un grad mai redus la mai multe alte rase), toatd latura maxilarului de lingd capdtul articular este indoit[ spre interior intr-un mod foarte remarcabil, iar marginea superioari a ramului, dincolo de mijloc, este r5sfrintd intr-un mod tot atit de remarcabil, in comparuti. cu maxilaml porllmbelului de stinc[, dup[ cum se poate vedea din desenele al5ttrrate (fig. 25). Aceastd rdsfringere a marginii superioare a maxilalului inferior este legatd in mod evidenL de deschizdtura neobignuit de mare a gurii, a$a cum am descris-o la porumbeii romani, c[l5tori gi barbi. Rdsfringerea la capul unui roman, vdzutd. cle sus, poate fi bine observa Ld in figura 26; aicl se poate vedea, de ambele p[r{i, un larg spaliu liber intre unghiurile maxilarului inferior gi ale oaselor premaxilare. La porumbelul de stincd gi la mai multe rase domestice, unghiurile maxilanilui inferior se apropie de a mbele p5r!i de oasele premaxilare, astf el c[ nu mai rdmine nici un spaliu

DEOSEBIRI OSTEOLOGICE

745

liber. Gradul de. curburi in jos a jumitilii distale a maxilai'ului inferior se dcoscrbegte, de asemenea, la unele rase, inLr-un grad extraordinar, dupl cum se poate vedea in figura 27 la pommbelul de stincd (A), la jucdtortil cu fala scurte (n;

(
Fig. 24. cranii
de

belul srilbatic rle stinci, columba liui.a; B, juciitor cu fafa scrrrtii;


C, cilitor englezesc; D, cdlltor de BagarloLtcn.

porumbei vizute lateral. ln mdrimc naturali. A, porum-

o'fl

;,1i#,1":i:T:l,ilnifi';::11'j.,ii.,1..x:illi";.Il',,T.i::.

gi la cdldtorul Bagadotten al lui Neumeister (C). La unii romani, sinrfiza mandibulei inferioare este remarcabil de solicl5. Nimeni nu ar fi adrnis cu ugurinlii faptul cA mandibule deosebindu-se atlt de mult prin diferitele caractere ardtate mai sus, ar fi putut apar{ine aceleiagi specii.
10

- c. 266?

146

PORUMBEII DOMESTICI

Vnnrnnno, Toate rasele au cite 72 vertebre cervicale tu). La un porumbel cdl5tor de Basrah, din India, a 12-a vertebrd avea insd o micl coast[, lungl de 0,63 cm, cu o perfectd articulatie dubl5. Vertebrele dorsale sint intotdeauna in numlr de opt. La porumbelul de stincd toate opt poartd coaste, coasta a opta fiind foarte sublire, iar a gaptea neavind nici o apofizd. La gupa{i toate coastele sint extrem de late, opt vertebre avind coaste; a opta coastl fiind foarte sub{ire iar a gaptea neavind nici o apofizS. La trei dintre cele patru schelete pe care le-am examinat, coasta a opta era de doud sau de trei ori mai lati decit la porumbelul de stlncS, iar perechea a gaptea avea apofize distincte. La multe rase nu existau declt gapte coaste, cum am constatat la gapte din opt schelete de divergi porumbei jucdtori precum gi la mai multe schelete de rotati, turbiti gi cdlugdrite. La toate aceste rase, perechea a gaptea de coaste erau foarte mici gi fflrd apofize, deosebindu-se in aceastl privin{5 de aceleagi coaste de la porumbelul de stincd. La un porumbel jucdtor gi la un cdl5tor de Basrah, nici chiar a $asea pereche nu avea apofize. Hipapofiza celei de-a doua vertebre dorsale variazd mult in dezvoltare, fiind uneori (ca la mai multi porumbei jucdtori) aproape tot atit de proeminent[ ca qi cea a celei de-a treia vertebre dorsale ; cele doufl hipapofize tind astfel s5 formeze lmpreund un arc osificat. Dezvoltarea arcului format de hipapofizele celei de-a treia gi a patra vertebre dorsale variazd, de asemenea in mod considerabil, ca gi dimensiunea hipap of.rzei celei de-a cincea vertebre. Porumbelul de stinc[ are 12 uertebre sacrale. La diferitele rase acestea variazd, insd in numdr, dimensiune relativd gi in insugirea de a fi ugor deosebite. Porumbeii gupati, cu corpul lor alungit, au 13 sau chiar 14 vertebre gi - dupd cum vom vedea imediat - ei mai au un numlr suplimentar de vertebre caudale. Romanii gi cil[torii au in general num[rul firesc, de 12; la unul roman insd, precum gi la cel cdl5tor de Basrah, aceste vertebre nu erau decit in numdr de unsprezece. Porumbeii jucltori au fie unsprezece, fie dou[sprezece sau treisprezece vertebre sacrale. La porumbelul de stinc6, uertebrele caudale sint in numdr de gapte. Cei rota{i, care au coada atit de mult dezvoltatd, au opt sau nou[ - in unul din cazuri aparent zece vertebre - $i sint ceva mai lungi decit la porumbelul de stincd, iar forma lor variazd, considerabil. Gugatii au de asemenea opt sau noud vertebre caudale. La un porumbel cdlugdrit5 Si la unul iacobin am vdzuL opt asemenea vertebre. Cu toate cd sint p[slri -atit de mici, porumbeii jucdtori au intotdeauna numdrul normal de gapte vertebre ; la fel gi cdlitorii, cu o singurd exceplie la care nu erau decit $ase. Urmdtorul tabel rezumativ aratd devia{iile cele mai remarcabile de la numdrul de vertebre gi coaste pe care le-am observat :
86) Nu slnt sigur dactr am indicat ln mod corect diferitele feluri de vertebre. Am observat lnsd cd tn aceasttr privinftr diferili anatomigti adopti reguli diferite qi cum eu utilizez aceia;i termeni in comparalia tuturor scheletelor, aceasta sper ctr nu va avea nici o importanttr.

DEOSEBIRI OSTEOLOGICE

Porumbelul
de

stlnci
72

al d-lui Bult
72

Por.

guqat

Por. jucitor
roller olandez
72

Por. cildtor
de Basrah
72 Cea de-a 12-a are o

Vertebre cervicale Vertebre dorsale


Coaste dorsale

micl coasti
8 7

8 8

8
I

Vertebre sacrale Vertebre caudale

a 7-a pereche fird apofize


apofize,
L2
7

a 6-a pereche

cu

8 a 6-a qi a 7-a pereche

cu apofize

a 6-a gi a
apofize
1L
7

pereche fhri

7-a

a 6-a gi a
11
d

pereche firi apofize


I

7-a

8sau9
42 sau
43

14

Numlrul total de vertebre

38

mai alungit. Gaura obturatoare este uneori, ca la nllmerogi porumbei juc[Lori, mai putin dezvoltatd decit la porumbeltrl de stincd. La majoritatea porurnbeilor romani unghiurile osului iliac sint foarte proeminente. La oasele extremitd{ilor nu am plltut descoperi nici o deosebire, afard numai de lungimile lor proporlionale. Astfel, de exemplu, la un gu$at metatarsul avea lungimea de 4,79 cm iar la un jucdtor cu fa{a scurtd numai 2,41 cm. Aceastd diferen{5 este mai mare declt cea corespu nzdtoare diferenlei de mirime a corpului lor; picioarele lungi la gugat gi labele mici la jucdtor sint insd caractere seleclionate. La unii gll$ati, osul scapular este cu putin mai drept decit la porumbelul de stincd, iar la unii j ucltori este $i mai drept, avind $i virful mai pulin alungit. In gravura in lemn din figura 28 sint ar[tate osui scapular al porumbelului de stlnc,A (A) gi al jucdtorului cu fata scurtd (B).Apofizele de la virful osului coracoi.d, care primesc extremitdtile claviculei, formeaz[ la unii jucltori o cavitate mai perfect[ decit la porumbelul de stinc[; la gugali, aceste apofize sint mai mari $i de form[ diferit5, iar unghiul exterior al extremitltii coracoidului, care este articulat cu sternul, este aproape drept. La gugali, cele dou5 brate ale clautculei. sint mai pu[in divergente fa!5 de lungimea lor decit la porumbelul de stincd, iar simfiza este mai solid[ $i rnai ascutitd. La rotali, divergenta celor dou[ brate variazd in mod remarcabil. In figura 29, desenele B Si C reprezintd. claviculi a doi rotali. Se observ[ c[ in desenul B divergenta este pu{in mai micd decit la clavicula micului jucltor cu fala scurtd (A), p. cind in desenul C divergenfa esfe egal5 cu cea a pommbelului de stinc[ sau a celui gu$at (D), cu toate ce aceasta din urmi este o pas[re mult mai mare. Conturul extremiti{ilor claviculei variazf, foarte mult, acolo unde ele se articuleazd la coracoide. La osul sternal, deosebirile de f ormd sint neinsemnate, cu exceptia dimensiunii gi a conturului glurilor care sint uneori mici, atit la rasele de dimensiuni mai mari cit gi la cele mai mici. Uneori, aceste gduri sint, fie aproape rotunde, fie alungite, cum este deseori cazul la porumbeii cdl5tori. Citeodatl gflurile posterioare sint incomplete, rdminind deschise in spate. Apofizele marginale care f.ormeazd g[urile anterioare variaz[ foarte mult in dezvoltare. Partea

Bazi"nul se deosebegte foarte pulin la diferitele rase. Nlarginea anterioard a osului iliac este totugi uneori mai uniform rotunjitd de ambele pdrli decit la porumbelul de stinc[. Ischionul este de asemenea in mod frecvent putin

PORUMBtrII DOMESTICI

in ce privegte. graclrrl cie conr-exitatr', aproape perfect plat5. La unii indivizi, manubriul esIe oareculn mai proeminent ciecit la allii, iar ponrl situat imediat sub el r.ariazii foarte mulI ca dimensiune.

fiind uneori

p()sLcrioar'5 t1 0sului sternal cliferd nrult.

\u\ tf,\\
u\',\\ Fig. 26. Craniul clc porumbcl ronran privit

r$ilt
EW

de deasupra. In mirimea natural[ arritind marginile risfrintc ale por.{iunii clistnle a rnaxiiarului infcrior.

0t

tl

ftr lI

4[
U@
Fig. 28. Oase scapulare. In tnirime naturalir A, porumbelul de sLinci ; B, shortfaccd Tumbler.

infelior. ln rni.rirne nattrr.ali. A, porumbelul de stinci: ; B, jucatol cu fafa scurtri C, cikitor de Bagaclottcn.
;

Fig. 27. Veclcre latcrali a maxilamlui

Fig. 29. - naturali Furcula (iadegul). ln mirime A, jucdtor cu fa[a scurtl ; B, C, polumbelul rotat : D, porumbelul
gu$at.

DE cntr$rERE. Prin acest termen inleleg faptul ch inLreaga or.ganiin a'sa fcl legatl, incit atunci cincl o partr tn,i.rd, r'ariazir $i nit., 1iXr.tri. Nu puLcnt sptllle insl deciL rareori, sau chiar nicioclat5, care anlme dinl,re cele dond varia{ii corelate trebtrie consideratd cauz| $i care efcct, sal dacri anrbele rezulth din vrc'o catlzr"t contunS. Pentru noi, ptln;tul inLercsant estc ci, aLunci cind anleltol-ii, prin selec{ia continuii a micilor r-aria{ii, a1 modificat i1 mare mdsur[ o anul]]ild parte, deseori au produs neintenlionat $i alte modificiiri. 7t1\ie este

f,onnrelA

CORELATIA

DE

CRE$TERE

74s

35 cm. I-rtnqirnea fantei care formeaz[ orificiul extern al nirrilor r,ariazh cu Iungirnca ciocultti, nu insii in proporlie corespunzdtoare. Astfel, hiincl ponrmhelul rJe slincir ca tnlsur[ de col]rpi.lralie, la un jucitor cu fa!a scnrt.'i orificiul nu s-a scttrtat in proporlie corcspunzitoare fa{I de ciocul stiu foarte scurt. Pe de altir parte (li accasta nu s-ar fi putut prer.ede:r), la trei cill"rtori englezi. Ia c:5l5torul Bagadolten gi Ia un rornan (ptoeon cggnc) orificiul era cu peste o zecime de cm mai lu nq clecil ar rezulLa clin lungimea proporlionalir a c.iocrrlui fa!5 cle ccl al portttnbeluhri cle stincri. f,a un cHlltor, orificiul nririlor era cle Lrei ori mai lung deciL la porunrbelul de slinc[, cu toaLe cii, in prir-in[a corpului gi il lungimii ciocttitti, aceastii pasire nu a\rea nici m5car dublul dimensiu nii porumbelultri clc stlncd. Act'aslir alungire a orificiului ndrilor pare sI fie par[ial in corelalic crr li,r'gire:r suprafclei de piele carunculat[ de pe ma-rilanrl superior 5i de deasrrpra irirrilor; $i acesta este un caracter seleclionat de c:itrc antaLori. Apoi, de ltselnenea, bancla cle piele lat5, dezgolit[ gi caruncu]atH din jurul ochilor cll5torilol ri harbilcr', cste un caractcr sc'lectionat gi - in corel:i{ie evidenLi ctl acersLa - pleoapele, m[surate longitudinal, ari proporlional rnai nrrrlL cleciL dublul hrns,imii celor ale ponrmbelului de stincd. Nlarea cleosebire (vezi sravura in lemn nr. 27) in curburii rnaxilanrlui
0,

De exemplu, ciocul cste u$or supus acliunii selecliei $i, prin mdrirea sarr mic$oral'ea ltrngimii lui, limha cregte sau se rednce de asemenea, ins[ nrr in proporlie col'espllnztiLoare. Intr-ader.irr, dacd luim ca mlsur:I cie conlpara[ie porttmbelul cle sLinc5, la un barb gi la un jucdtor cu fa{a scurt[, ambii cu ciocrrri foarte scurLe, limba nu s-a scnrtat in aceeagi proporlie pe cind la doi cirl[tori gi la trn rolnan, pfoporlional fa![ cle cioc, limba nu s-a lungit srrficient. Astfe], la rrn cil[tor e'nglez de prima calilate, ciocul mdsurat de Ia virf la baza pcnatl era exact dt'trei ori ntai lttng declt, al unui jucitor cu falrr scurti de hunir califate, insl linrJ:a errl numai cle doulr ori gi ceva mai lungi. Lirnba variazi insli inclependent cle cioc. Aslfel, la un cilirtor cu un cioc lung cie 3,0.1 cm lunqimea linrbii era cle 7,70 ('rri, pe cind la un roman cu lunqimea corpului gi clistanla dintre virftrrile aril,ilor, eq:ile cu cele ale cril[tonrlui, ciocul era ]unq cler 2"34 r'm, iar limba era cle 1,85 crn. Agadar, la acesl. roman limba era de fapb rnai lungi clcctL a cdlltorttltli, clcgi acesta clin urrni are ciocul lung. Linrba romanului era dc asemenea fottt'te lati la ritclicin:"r. Dintre cei doi romani, ciocul rriruia era ntai lung cu 5,B t ( In decib al celuilalt, pe cind limlta era mai scurtd crl

inferior la

de stincS, la cel juc[tor gi Ia ccl cfllirt,or cle Bagadottt'n sLir evidcnL in raport cu curbnra -rnaxilarului supcrior gi mai
portr

mbelul

nr. 26) oaselor prcmaxilare, ci ctr l5timea p5r{ilor" cornoasr ri moi ale maxilartiltti superior, (rare sint intotdeauna acoperite cle rnarginile maxilar ulrri inferior. La gr-rga{i, alungirea corpulni este un caracter selec{ionat pi -- clupl curn rlm r'5zttt - r:oastele au devenit in general foarte late, iar pcreche.a a gaptea
Efrar'ura

p5rlii mijlocii a ntaxilanrlui inferior (r.ezi gravura in lemn ni'. 25) nrr este insi in s[rictzi corclalie cu l5{imea sau divergen{a (clupi cr]m sc vede clar in

ales cll unghiul format de arcada maxilojugald cu oasele premaxilare. l-a cll5tori, Ia rontani gi Ia barbi, r5sfringerea neobi5nuitf, a marginii superioare a

l.-' 0

PORUMBEII DOMESTICI

este prevhzutd cu apofize. Vertebrele sacrale $i caudale au sporit ca num5r ; osul sternal de asemenea a crescut in lungime (nu lnsd, in lnd,llimea crestei) cu 1,01 cm mai mult decit ar rezulta din volumul mai mare al corpului, in comparalie cu cel al porumbelului de stinc5. l,a rotali, lungimea gi numdrul vertebrelor caudale au sporit. Deci, in timp ce variatia Si seleclia au progresat Lreptat, structura internh osoasd gi forma exterioard a corpului au fost modifica te intr-o anumitd mdsur5, in mod corelat. Cu toate cd deseori aripile gi coada variazd ca lungime independent una de alta, este aproape imposibil s[ te indoiegti cd in general ele tind s5 devind prin corelalie mai lungi sau mai scurte. Aceasta se vede clar la Iacobini gi incd gi mai clar Ia romani, la care unele variet5,ti au aripile pi coada foarte lungi, pe cind altele le au foarte scnrte. La Iacobini, lungimea remarcabilS a rectricelor gi remigelor nu este un caracter care si fie seleclionat in mod intenlionat de arnatori. Acegtia incearcd insd de secole, cel pulin din 1600, sd lungeasc[ penele intoarse de la git, astfel ca gluga sd cuprindd mai complet capul; se poate astfel bdnui ch alungirea remigelor gi rectricelor este in corelalie cu alungirea penelor de la git. Pornmbeii jucdtori cu fala scurtd au aripile scurte, aproape in proporlie corespu nzdtoare cu dimensiunea redusd a corpului lor. Avind in vedere cd nurriSrul remigelor primare este un caracter constant la majoritatea pislrilor, este remarcebil c[ acegbi jucdtori alr in general numai nou[ remige prirnare ln loc de zece. Am observat personal acest fapt la opt pdshri, iar ,,Original Columbarian Society"ez; a redus penfnr porumheii pleguvi (baldheads) standardul remigclor mediane albe de la zece la nou5, considerind nedrept ca o pasdre care are numai noui remige sd fie descalificatd din motivul cd Ilu are zece remige mediane albe. Pe de altl parte, la cdl5tori gi la romani, care au corpul mare gi aripile lu ngi, s-au obsen'at citeodatd u nsprezece remige
primare. Dl Tegetmeier m-a informat despre un caz curios gi inexplicabil de corela{ie, gi anume : porlrmbei de toate rasele care la maturitate sint albi, galbeni, argintii (adich foarte slab alb[strui) sau cenu;ii (dun), se nasc aproape golagi, pe cind porumbeii de alte culori se nasc bogat acoperili cu puf.Dl Esquilant a observat totugi cd porumbeii c5l5tori tineri de culoare cenugie nu sint atit de golagi ca tinerii barbi gi jucirtori cenugii. Dl Tegetmeier a vdzut doud pdsdri tirrere clin acelagi cuib produse de pirin{i diferit colorali, care se deosebeart foarte mult prin gradul in care erau acoperite la inceput cu puf. Am observat Li n alt caz de corelalie care la prima vedere pare cu totul inexplicabil, dar care, dupd cum vom vedea intr-un capitol viitor, poate fi explicat intr-o oarecare mdsur5 prin legea varia{iei identice a pflrtilor omologe. Cazul consti in faptul c5, atunci cind labele sint foarte inc5ltate, rdd[cinile penelor sint unite printr-o membrand gi aparent in corelalie cu aceasta celc doud degete exterioare sint unite printr-o considerabil5 extindere de piele. Am observat aceasta la foarte multe exemplare de porumbei gugati, porumbei rinduncle, juc5tori*rolleri (roller-tumblers) (faptul a fost de asemenea observat Ia aceastd rasd de cdtre dt Brent) gi intr-un grad mai redus la alti porumbei

incllla!i.
3?)

Tratatul lui J.

N'I.

Eaton, edifia 1958, p.

78.

DESPRE EFtrCTELE NEFOLOSIRII

Labele raselor mai mici sau mai mari sint, desigur, mai mici sau mai mari decit cele ale porumbeilor de stincd, insd scutelele sau solzii care acoperd degetele sau tarsele s-au mdrit sau s-au micgorat nu numai ca dimensittni, ci gi ca numdr. Voi da un singur exemplu : pe degetul posterior al unui roman am numdrat opt solzi gi numai cinci pe cel al unui jucdtor cu fa{a scurtd. La p5slrile in stare natural5, numdrul de solzi constituie in general un caracter constant. DupS cit se pare, lungimea labelor pi a ciocului sint in corelalie ; deoarece nefolosirea pare sd fi afectat ins[ dimensiunea labelor, acest caz va fi discutat

mai

j os.

DESPRE EFECTELE NEFOLOSIRII

disculia urmdtoare asupra propor[iilor relative ale labelor, sternului, claviculei, scapulei gi aripilor, voi spune in prealabil, pentru a da oarecare incredere cititorului, c[ toate mlsurdtorile mele au fost efectuate in acelagi fel gi cd ele au fost flcute flrd cea mai micd intentie de a fi aplicate scopului

ln

de mai

jos.

citorva cazuri), nu pinS la rdddcina cozii. Am mai misurat fiecare pasdre intre virfurile extreme ale aripilor gi lungimea pdrtii terminale strinse a aripii, de la extremitatea remigelor primare pind la articulalia radiusului. In fine, am m5surat labele fdr5 gheare, de la capdtul degetului mijlociu pind la capdtul degetului posterior, iar tarsul gi degetul mijlociu le-am mdsurat impreun5. In fiecare caz am luat ca termen de compara[ie mdsurile medii a doi porumbei de stincl din insulele Shetland. Tabelul urmdtor aratd lungimea real[ a Iabelor la fiecare pashre, precum $i diferenta dintre lungimea pe care ar fi trebuit sd o aib[ labele dupd dimensiLlnea corpului fiecdreia, comparativ cu dimensiunea corpului gi lungimea labei porumbelului de stinc5, luind ca termen de comparatie (cu citeva exceplii specificate) lungimea corpului de la baza ciocului la glanda uropigianS. Am preferat aceastl normfl de calcul din cauza variabilit[tii lungimii cozii. Am fdcut insd calcule -similare, luind ca mdsurd lungimea de la virful unei aripi la virful celeilalte gi de asemenea, in majoritatea cazurilor, de la baza ciocului la capitul cozii gi rezultatul a fost intotdeauna foarte asemfln[tor. Pentru a da un exemplu: prima pas5re din tabel fiind un jucdtor cu fala scnrt5, este mult mai mic[ decit porunrbelul de stincl gi are, natural, labe mai scurte ; din calcul s-a constatat insd cd labele ei sint mai scurte cu 0,27 cm in comparalie cu labele porumbelului de stincd, proportional cu dimensiunea corpului acestor dou[ pdsdri, mdsurate de la baza ciocului la glanda uropigian5. Apoi, cirrJ acelagi porumbel jucdtor gi porumbel de stlncd au fost comparati dupd lungimea aripilor sau dupd lungimea extremd a corpurilor,

Am mlsurat maj oritatea pdsdrilor care au intrat in posesia mea de la baza penatl a ciocului (lungimea ciocului inshgi fiind atit de variabil5) pinl la capdtul cozii gi pind la glanda uropigian5 ; din nefericire insd (.t exceplia

152

T'abelul
porunrbri eu cioeul

I
Difcrenla dintre lungimea rcalir a labclor ;i cea calculatir proporlional cu
lungimea labclor 9i dinrensiunea corPului la porumbelul tle stincir

in

general nrai scurt dceit

al

ponrnrhelului de stine[. propor{ional cu dimensiunca corpului lor'1

Lurrgirrtea

Numele rasei
I
I

rcali
a labelor
.l
I

NIai scurL cu
5,13
EQQ

\ IIai lung

cu

Porumbelul dc stinc[ sirlbatic (m5'surittoarc ntedie) Ponttltbeljuclitor plerspv cu fa{a scttt'ti

t).2i
0,4()

juctitor rnigdaliu cu fala scurti jucittor, coIofanir ro;ic juciLor Ple.sttv' conltln
jucirtor rollcr
cozii
)

,1r06
1..14

0,4u 0,77 0,45 0,15 0,43 0,02 0,38 0,05 0,15 0,45
0,:lB
0'3,S

jucirtor, rogu comtttl (tt-tlsurat pini la cap:itttl

,. ,:

,,
"

turbit
,)
tt

,, ,, ,i .. .: ,,

Iacobitr

tatnbur, alb

rotat (mtisural pinri la capitrtl cozii)

,,

Pestt'i!

,otii, va,lietr',.,. "t ii,,*rt;,! indian cu sPatr,rle cre!


riziilor
bat'b

'r

0,()

0,llJ
0,07
0,()ir 0,10

Poi'rr
)

utbel cilu g:it'i!a

) ., ,,
,,

0,07
(-t,Ll7

tr

,.

,.

pltat
rindunicd., rolu albastru ,r'

ti

,'

0,05 0..t7
{). 1 ir

Numdrul de exemplare
i) Dinelsiunile
-qilri

,' ), ,,

gu;at

0,07 0,27

,. gcl'Inan cil[tor de Basrah


dlte in
,'tlt,

on
fir,

Tabelul I I
I'orumlrei ctr cirrcttt mai lttng dccit

al

porunrbclulrri tlc stinrl, prcpor{ional crt dintcnsiulrea eorputui lor

Lunp4irnea

Numele rasci

rcalir

a labelor

Ditcrcn[a clintre lttngitrl ea reali a labelor $i cea calculati, ltroporlional cu Inngimea labelor Ei climensiunea corPului la porumbelul dc stincl nlai scurt cu I Mai lung cu

Pommbclul cle stinci silbatic (niisurittoare r. eclic) Porttmbcl ciiliitor


,,
!)

;),l J

tr
,,

6,6() 6,60
i1,10

I I

0,78
0,63

i
I I

0,53
().15 7,12
(1,9,tr

,, ,, ,, ,,

t,

Scancleroon, alb roman

), ,,

dl'agon I3agaclotten

3,72
;- 11 lrLl
7

Pigeon cygne

,l-l-, nql

i
I

t.
I

{1,73

6,98

0,68

l_I

Nunrirul de cxemPlare

DESPRE,EFECTELE NEFOLOSIRII

153

indicate de compas, clecit si fie date cu aproxima{ic. In prima coloani clin acestr: doui tabele apare lungimea rt'all a labelor la 36 de pirshri apartinind cliferitelor rasc, iar in celelal[e clouii coloanc se inclici cu cit sint labele prea scurLe sau llrea lungi, dup[ ntlrinca plsilii gi in comparalie cll porumbelul de stincir. In prirnul tabel, douirzcci q1 cloufl de exen]plare att labele mai scurte in nrt'clicr cu pu{in peste 0,25 cm (exact 0,27 cnl), iar cinci exemplare au labeler irt nredier cu fclarte pu{in mai lungi. si arlurne cu 0,L7 cnt. Citeva din aceste clin urmi cazuri pot fi insri explicate. '\stfel, de exc'mpltt, la guga{i picioai'clc gi labele sinL selcctionatc pentru hrngime 5i astfel orice tendin{I natrrralir spre o rccltrcel'e a lun,timii lat;elol er fi fosI contracaratd. Atunci cincl Ia ponrmhclul rindunich gi Ia barh, pe lingfl ntlsura cle compara{ie trtilizat[ (adici lungirnca r:orpului de Ia cioc Ia a'lan(la uropigiani) s-a aplicat oricare alt5 misurii, s-a constatat ci labele erau pt'ea rnici. In ct'l dc-al doilea tabc'l a\-em opt pirsiri cu ciocul rnult mai hrrig clecit al porumbelului de stinc5, atit efectiv cit ri propor'[ional clr dirnensiunea corpului; de asenlenea aceste pislri au li picioarcle de o lunEinte tot atit cle prollun{at[ gi anurne, propor{ional in rnedi. ., 0,73 cm. In tahclul I se arati cd ciocul esl,e pl'opor{ional mai sctirt declt la porunrbelul de stincS. f'rebuie ins[ s:i afirm aici cI existi citeva exccp{ii parliale. Astfel, ciocul porunr};elului eng-lez cu spatele crc{ este abia perccptibil rnai lring., jar cel al pot'rrmbclulrri cirllitor cle Basrah este de aceeagi lunginre sau plr{in nrai lung clecit cel al porurnbelului de stinc[. La porrlmbeii pSta{i, Ia linclunele qi la rizltori, ciocul esLe cll foarte ptt{in mai scurt sau propor'fiona] de aceeagi lungime, clar nrai dclicat. Cu toate acestea, hta te inrpreurrir, act'ste cloui tabele indicrir clar o oarecare corela{ie lntre lungimea ciocuhri ri dirnensiunea labei piciolului. Cresciitorii de vite corntlte qi de cai sint cle pft'ere ci eristi o legdturl analogii intre hrngimea tnembrelor gi cap; ei afirnr[ ci lrn cal de clrrse cu capul rrnui cal de povarir, sall un oqar cu capul riuui hulclog ar fi o rnonslnrozitatc. Deorlrece pol'umbeii oblinu{i tle antatori sint tinuti in general ln mici volicre 5i sint hr.[ni{i. din abtrndent[, ei treltuie 51 se deplasr.ze nrult rnai pufin clc'ciL poruntbelrrl clc sLincr"t shlbatic. A$adar" trebuie acceptat ca fozirte probalril cir redricerea clirnensiunii labelor Ia 22 de pdsdri din tabelul I a fost provocatl de nefolosirea lortt) gi c5, prin corela{ie, aceastd redrrcere a aclionat asupl'a ciocului marii maiorith{i a lthsdrilor din acelagi tabel. Pe de altl parte, atqnci cind prin selectia continttf, a cre;terilor neinsemnate in lunqirne, iiocul a cler-enit nnrlL rnai lung, labele picioarelor, degi nefolosite, aLr devenit de asemenea, prin corela!ie, mult rnai lungi in compara[ie clr cele ale ponrnrbelnlui de stinci sIIIlatic. Deoarece la porumbelul de stincfl am mhsurat labele de la capitul degetului mijlociu la c5lciiul tarsuhri, am flcut calcule analoge $i la cele 36 de pirs.iri de mai sus, rezultattrl fiincl ac:elagi, gi anume : cll tot atit de pu{iner exceplii ct'l gi in caznl anterior. la rasele cll ciocul scurt clegetul mijlociu impreunii cu
38) Intr-un mod. analog, clar opus, antttnitc qrupuli naturale cle Colurnbicle, avinri oiricciuri rnai telestre declt alte grupuri inmdite, au labele pic:ioarelor. ntili rrrari. \'r'z.i Cottl't rl'ail srtr I'C)rtlrr:. ilps i)irlDons, de principcle Ronapartc.

s-a constat?,t de asemenea cI labele juc5tonrlui sint nrai scurte cLl aproape aceleagi propor{ii. Imi dau seama c[ mlsurfltorile necesitI o mai nlare pr..iri,, cle cit este posibil, insh a fost mri u$or si se noteze in fiecare caz misurirtorile concrete

1l_4_

PORLIMBEII DOML,STICI

mod invariabil mai scurt decit Ia porumbelul de stincd. Voi prezenta numai un singtrr tabel cu lungimile calculate de la baza ciocului la glanda uropigian[, pentru cI rezultattil in acest caz reprezintd aproape o meclie a rezultatelor obtinnte prin celelalte doufl metode.
Lunslmea sternului

tarsul s-au redns ca lungime, pe cind Ia rasele cu ciocul lung lungimea a crescut, dcgi nu atit de uniform ca in cazul anterior, fiindcd la citeva varietlti de ponrmbei romani lungimea picionrlui este foarte variabil5. Porumbeii oblinuti de amatori sint linuti in general in voliere destul de nrici $i, chiar cind nu sint linuti in voliere, nu sint nevoiti s[-gi caute hrana. Agadar, timp de rnulte generalii ei trebuie s[-gi fi folosit aripile incomparabil mai pulin decit porumbelul de stlncd sllbatic. Ca urmare, imi pale probabil ca toate pdrlile scheletului folosite la zbor s.{ fie gisife micporate. In privinta sternului, am miisurat cu grijd lungimea sa maximd la t2 pishri de diferite rase gi la doi pcrumbei de stincd sdlbatici din insulele Shetland. Pentru compara{ie proporlional5, am incercat la toate cele 12 pdsdri trei feluri de mdsur5tori, gi anunte: lungimea de la baza ciocului la glanda uropigian5, de la baza ciocului la capdtul cozii Si lungimea intre virfurile extreme ale aripilor. fn fiecare caz rezultatul a fost aproape acelagi gi s-a constatat c[ sternul este in

Numele rasei

Pot'umbel de stinci srilbatic Scanderoon billat Cilitor Bagaclotten Dragon Calirtor

5,72 7,77 7,71

Barb
1,52

5,97

Cilugdrifa

5,77
I

0,43
1,04 0,88 0,77

6,22
6,98 5.21

Jucitor

cu

fa!i scurti

Iacobin Englez cu spatc cref Rinclunici

GuEat german

i I

5,99 5,91 6,10 6,22

0,86 0,39 7,37 0,55


1,09
0,,13

Acest tabel arate c[, la aceste 12 rase, sternul este in medie cu o treime de cm (exact 0,84 cm) mai scurt decit la porumbelul de stinci, proporlional cll dimensiunea corpnlui lor. Astfel, sternul s-a redus cu o $eptime pind la o optime din intreaga sa lungime, ceea ce constituie o reducere considet'abil[. I-a 2l de pislri, inclusiv cele 12 de rnai sus, aIn m[surat de asemenea proerninenla crcrstei sternului fa!5 de lungimea s3, independent de dimensiunea corpului. La doud din cele 2l de pis5ri, proeminenta crestei era aproape egalS ct cea de Ia porumbelul cle stincS, iar la $apte Pgs5ri era mai accentuatI. La cinci clintre aceste gapte (la un rotat, doi sianderooni si doi cflldtori englezi), aceast[ proerninen!5 mai acc:entuatd poate fi explicatfl, intr-o oarecare mdsurd, prin faptul cd pieptul proeminent este admirat gi selec{ionat de chtre -La reslul de 12 p5s[ri, proeminenta era mai mic5. Urmeazd de aici amatori. c[ in comparalie cu porumbelul de stinc[, se observd Ia creasta sternalS o tendin!5 rigoard, dar nesigurd de a se reduce ca proerninenti intr-o mflsurd mai mare clecit s-a redus lungimea sternttlui fald de dimensiunile corpului. Am mdsurat lungimea omoplatului la noud rase diferite cle dimensiuni mari gi mici gi (adoptind aceea$i m5surd ca inainte) la toate anl constatat cd omopGtul era proporlional mai scurt decit la poru mbelul de stincd sdlbatic.

DESPRE EFECTtll.Il NEFOLO-SIRII

155

la Lrn porlrmbel l-onran care intre virfurile aripilor misura 97,77 cm, clavicula nu era decit cu pulin mai lungd (cu bralele aproape tot atit de divergente) decit la un porumbet rte stinc5, care mdsura 66 cm intre virfurile aripilor. La un barb, care prin toate dimensiunile sale era putin mai mare decit acelagi poru mhel de stinc[, clavicula era mai scurth cu 0,63 crn . La u n gu gat, clavicu la nu se alu nqise propor{ional cu lungimea crescutd a corpului. La un jucdtor cu fa{,a scirrt[ care mhsura 61 cm intre virfurile aripilor, deci cu 6,35 cm mai pu{in dccit porumbelul de stinc5, clavicula nu avea dccit abia doud treimi din lirng-iniea claviculei acestuia.
Vedem astfel clar cd sternul, omoplatele si clavicula sint toate propor{ional reduse ca lungime. La aripi ins5, gdsim cea ce Ia inceput apare ca un rezultat complet diferit gi nea gteptat. Trebuie s5 remarc a ici ci nu mi-am ales exemplarele, ci am folosit toate mdsurStorile f5cute de mine. Lulncl ca mdsurh cit: ccrr,paratie lungimea de la baza ciocului la capltul cozii, constat c5 din 35 de pdsdri de diferite rase,25 au aripile propor{ional mai lungi gi zece proporlional mai scurte decit porumbelul de stinc5. Din cauza lungimii frecvent corelate a rectricelor gi rernigelor, este nrai bine sd se ia ca misur[ de comparalie lungimea de la baza ciocllui la glanda uropigiand. $i dupd aceasti mdsurd, din 26 dintre aceleaEi pisiri care friseserl mdsurate in acest fel, 2l aveau aripile prea lungi gi numaicinci Ie aveap pl.ea scurte. La cele 2l de pdsdri, lungimea aripilor deplgea in medie cu 3,3[i cnr pe aceea a aripilor porumbelului de stinc5, pe cind la cele cinci aripile nu erau mai scurte decit cu 2 cm. Deoarece eram foarte mirat cd aripile unor pis[ri

Reducerea in lungime se_ apropie in medie foarte mult de 0,50 cm sau, aproximativ, de a noua parte din lungimea omoplatului porumbelului cle stincd. La toate exemplarele pe care le-arn comparat, bralele clar,iculei erarr fa{d de dimensiunea corpului mai pulin divergente decit la p orlr mbelul de stinc[ gi intreaga clavicul5 era proporlional mai scurtd. Astfel,

in strictd captivitate s-au mdrit atit de frecvent in lungime, mi-a i.reclt prin gind cd aceasta nu s-ar datora decit lu ngimii mai mari a remigclor ; a $a se intimpl5 cu siguran{5 in cazul iacobintrltii, care are aripi de o lungime niobignuiti. Deoarece in aproape fiecare caz mdsurasem aripilb strinse, am sclzut lungimea acestei pdr{i terminale din aceea a aripilor intinse, oblini1d astfel, cu o precizie aproximativd, Iungimea aripilor intre capetele celor dorid racliusuri, ceea ce ar corespunde la bra{ele noastre cu distan{a de la articulalia unei miini la cealaltS. Astfel misurate, Ia aceleagi 25 de p5sdri aripile au dat cle astd datd tln reztrltat cu tottrl diferit. Astfel, la t7 pSsdri aripile.ia,t prea scrir.tg fa{d de cele ale porumbelului de stincd gi numai la opt prea lungi. t)intre aceste opt pdsdri, cinci aveau ciocul lungas) gi acest fapt inaice poate "faptul c5 exist.i o oarecare corelalie intre lungirnea ciocului gi cea a oaselor aripilor, Ia fel ca aceea dintre labele picioarelor gi tarse. Scurtarea humenrsului gi a radiusului
ci, lingi aceste cinci p5.sIri, doui dintre ccle opt erau barbi, care dupl cum am ardtat - trebuie clasificaLe in acclasi gmp cu cIl[torii gi cu romanii cn ciocul lung. Barbii pot fi denumili ln mod just porurnbei clldtori cu ciocul scurt. S-ar pdrea, dc aceea, ci ln clrsul reducerii ciocr.rlui
pe acea lunginre excesivi care este
8e,)

Mel'iti poate si fie rnentionat faptul

lor, aripile gi-au menlinut putin din


qi strimogilor lor.

caractcristici mdelor lor celor mai apropiate

156

PORUMBL,II

DOJVTESTICI

poate fi atribuit5, probabil, nefolosirii, ca in cazul omoplalilor gi al claviculei la care sint atagate oasele aripilor. Pe de altd parte, Iungirea rcrnigelor $i, in consecin!5, expansinnea aripilor de la un virf la altul este complet independentl de folosire sau nefolosire, Ia fel c:a gi cregterea p5rnlui sau a linei Ia ciinii nogtri l5logi san Ia oile cu linfl lung5. Rezumind, putem adrnite cu incredere cd h-rngimea sternului, deseori gi proeminenla cresLei sale, lungimea omoplalilor gi lungimea claviculei au fost toate reduse in climensiuni fa{5 de aceleagi p[r!i ]a porumbelul de stinc5. $i presupun ci aceasta se poate atribui nefolosirii sau Iipsei de exerciliu. In general, aripile mirsurate de la capirtul radiusului s-au redus de asemenea ca lungime; datorit[ insl cre$Lerii sporite a remigelor, aripile, mdsurate de la virf la virf, sint de obicei mai lungi decit la porumbelul de stlncS. Labele picioarelor, precum gi tarsele impreun[ cu degetul mijlociu s-au redus de asemenea in majoritatea cazurilor; gi aceasta se datoregte. probabil, folosirii lor reduse. Existenla unei oarecare corelalii se vede ins[ mai c]ar decit efectele nef olosirii. Avem de asemenea o vagd indica{ier a u nei corelalii similare intre oasele principale ale aripii rii ale ciocului.

la cele gaptesprezece p[sdri

REZUI\{ATLII, PI]NCTEI,OR DE DEoSEBIRE IxTNB DIFERITELE RASE DOMESTICE

SI PASARILE INDIVIDUALE

Ciocul impreuni cll oascrle felei se deosebesc in mod remarcabil prin lungime, l5!ime, form5 gi curbur5. Craniul se cleosebegte prin f orml gi foarte mult prin unqhiul forrnat de nnirea oaselor premaxilare, nazale pi maxilo-jugale. Curbura maxilanrlui inferior qi r[sfringerea marginii saler superioare, precum gi deschizitura gurii se deosebesc intr-un mod foarte remarcabil. Limba variaz[ mult prin lungime, atit in mod independent, cit gi in corelalie cu lunqimea ciocului. f)ezvoltare'a pielii dezgolite gi carrlncttlate de deasupra niirilor gi din jrrrul ochilor variaz[ inLr-un grad extrem. Pleoapele gi orificiile externe ale nfrilor variazl in lungime gi itrtr-o anurnitd m[surd

sint corelaLe cu gradul de dezvoltare a carunculelor. Dimensiunea $i forma esofagului gi a gugii, precllm gi capacitatea lor de a se clilata difcr[ intr-o Lrriag[ misuri. Lungimea gitului variaz5. O datd cu fortna variabil5 a corpttlui, vanazd. l[limea gi num5rul coastelor, prezen[a apofizelor, numlrtrl vertebrelor sacrale gi lunqimea sternului. Num5rul Si dimensillnea vertebrelor coccigiene variazd, dupd cit se pare, in corela[ie cu dimensiunea crescuL[ a cozli. Dimensiunea gi forma perfora{iilor din stern, precum dimerrsillnea gi divergenta bralelor clar,iculei difer5. Glanda uropigiani variazd in dezvoltarea ei gi este ttneori complet atrofiatfl. Direc{ia gi lungimea anumitor pene au fost mr-rlt modificate, ca ii cazul glugii iacobinului gi al guleragului turbitului. In general, remigele gi rectricele s,ariazd ca lungime, uneori ins5 independent una de alta gi de dimensiunea corpului. Numirul Si pozitia rectricelor variaz5 intr-un mod exceplional. Remigele primare pi secundare variazil citeodat5 ca nttnt[r, dupl cit se pare, in corelatie cu lungimea aripii. Lungimea piciorului gi dimensillnea labei $i, in legiturd cu aceasta din urmd num[rul de sctttele, r'ariazd toate. O membrani de piele unegte uneori bazele celor douI degete interioare gi aproape inr-ariabil, cele doul clegete exterioare, atunci cind labele sint incillate.

REZUNIATUL DE,OSEBIRILOR

I)imcnsiunea corpului diferd foarLe muit. Aslfei, se crinogtea un ponimbcl roman care cint[rea de cinci ori cit un juc[torcu fa[a scurtfl. Oudle se deosebesc prin dimensiune gi form5. Dupd Parmenliera0), unele rase folosesc mulLe paie la cclnstruirea cuibului, iar altele mai puline ;_ nu am putut gisi ins[ vreo confirmare recentd a acestei afirmalii. Durata incubaliei oudlor este uniformd la toate rasele. Perioada la care unele rase igi dobindesc penajul caracteristic gi la care intervin anumite schimbiri de culoare difer5. Misura in care puii de poruntbei sint acoperili cu puf la iegirea din gdoace diferd de asemenea ,.si este corelatd inbr-un mod curios cu crilorilul penajului. Exist5 cele mai curioase deosebiri in ce privegte felul de a zbura gi anumite misciri ereditare, ca lovirea aripilor intre ele, rdsturnarea in aer sau pe pdmint, pt'ecum gi modul de a face cttrte femelei. Dileritele rase se deosebesc prin comporLament. flnele rase sint foarte tdcute, iar altele gunguresc in modul ccl mai ciudat. Degi, dupir clrm vom vedea ulterior mai complet, caracternl multor rase s-a menlinut fidel timp de ma i multe secole, existl totu gi o mult mai mare variabilitate individual5 la rasele cele rnai constante declt la p5sdrile in sfare naturald. Aproape cd nu existi exceplie la regula cd cele mai mari varia{ii le alr acele caractere care sint astd,zi cele mai preluite, clrora amatorii le acordi cea mai mare atenlie gi care, in consecinld, sint in curs de ameliorare prin seleclie continu[. Acest fapt este admis in mod indirect de c[tre amatori atunci cind se pling ci este mult mai greu s[ aduci la gradul dorit de perfecliune porumbeii foarte specializa{i, decib aga-numilii porumbei de amuzament *), care nu se deosebesc intre ei decit prin culoare ; aceasta pentru cS, odati dobindite, culorile speciale nu sint susceptibile de ameliorare sau de sporire continu5. l)in cauze cu totul necunoscute, unele caractere se leagi mai put,ernic de sexttl masculin decit de cel feminin, astfel cd la anumite rase se obsen'd o tendin{i spre apari{ia unor caractere sexuale secundareal), care nu exist5 citugi de pulin la porumbelul de stincd inilial.

'lcurntirtcli, 1/isl. nat. gdlt. rles Pigeons et tles Gulltnacis, vol. I, 1813. p. 17r,i. .) In englcztqLe toy (jucirrie) (N. tratl.), 41) Acest termcn a fost utilizat de John Hunter pentru asemenea deosebili structurale lntre masculi femcle care nu sint direct legate de actul de reproducere, cum ar fi coada piunuhri, coarnele cerbului etc.
401

CAPITOLUL

AL

VI.LEA

P0 ttUMBEI

(urmare)

rase din Colurnba livia - Fecunditatea raselor cind stnt tncrucisate - lLeuersiunea Ia penaiul porumbelului de sttncd sdlbatic - Circumstanlele lauorabile lormdrii raselor Vechimea sl isloricul raselor principale lllodul cum au fost f ormate rasele Seleclia

Despre tulpina parentald a diferitelor rase domestice Obiceiuri - .Rase sdlbatice ale porumbelului de stincd - Porumbeii comuni - Douezile clescendenlei dileritelor

Seleclia inconstientd. - Grija crr care amatorii seleclioneazd pd.sdrile Linii usor rliferite -

':,':::'J;;:':#:;:,":

;:::;;' :,Ti,'*!i"J',lui,!,'!" *i,,'ilT"*

intermediare

- Anumite

rate ca indivizi de aceea$i rase descrise in ultimul capitol ar fi de micd insemndtate dac[ nu s-ar fi tras toate dintr-o singurd tulpind sdlbatic5.
Chestiunea originii lor prezinte de aceea o importanld fundamentalfl gi trebuie in mod aprofundat. Nici u nul dintre cei care au in vedere marea deosebire dintre rase, care cunoa$te cit de vechi sint unele dintre ele $i cit de fidel se reproduc ele $i in prezent, nu va considera aceaste disculie de .? prisos. ln mod aproape unanim, amatorii sint de phrere cd diferitele rase se trag din mai multe tulpini sdlbatice, in vreme- ce majoritatea naturaligtilor cred cd toate se trag din Columba li.uia, sau porumbelul de stinc[. Bine a observat Temminck ') Si dl Gould mi-a f5cut aceea$i remarcd ce strdmogul inilial trebuie sd- fi fost o specie care trlia $i cuiblrea pe

Deosebirile dintre cele 11 rase domestice principale $i pdsdrile conside-

discutat5

faleze; $i pot adiuga cd trebuie sd fi fost o pasdre sociabild, pentru ce toate rasele domestice sint foarte sociabile $i nu se cunoa$te nici una care sd cuibdreascd sau sd trdiascd de obicei in arbori. Era evident modul neindeminatic in care unii pommbei, linuli de mine intr-un pavilion de vard din
r; Temminck, //lsl.
nat. gCn. des pigeons etc., vol.

I, p. 191.

I'ORU.\IBiIII I)O}iiJSTICI

Iicate : in aval cie lat. 28o 30', nlalut'ile Nilului sint pe o nlare distanld verticale, astferl cd, alutrci cincl apelc rsiuL, niali, porurnbeii nu se pot ldsa pe mal pentlu a bea gi dl Skirving a vdzut cle lepeLate ori circluri intregi .ur. se l5sau pe apI gi berau in tirnp ce pluteau in josul fluviului. Vlzute de li Oistant[, aceste cirduri setnirnilu cu sLoluri de pescinrgi pe suprafala rn[rii. f)aczi \/I'ero rasli dornesticir s*ar fi tras dinti'-o spec.ie nesociabild sau care cuiblrea satl triia in arbori a), cu siguranlii cd ochii p[brunzdtori ai amatorilor ar fi descoperit vl'eo urm[ a utrui obicei primitiv atit ile cleosebit. Intradeviir, a\renl motive sai crerdetn c[ in sl,are ilomestic[ obiceiurile primitive sint pdstlate tirnp indelungat.AsLfel, la rn[garul comun veclem vesbigii ale vielii sale plirniLive din degert in puternica sa aversitine cle a trece p.:in cel mai ntic cLlrs cl9 apir gi in ltlricerea sa de a se tivali in praf. Aceeagi aversiune puternici de a tt'ece o api est.e inLilnit[ gi Ia clmil[, care a fost domesticit[ din l.imprrri foarte indcpfu'Late. Cu toabe cir sint atit cle dornesticili, atunci cind slnt speria[i purceii s(-] ghemuiesc, uneori, incercind astfel s[ sc ascttnd5 chiar intr-utr loc deschis gi gol. Cind clogca emite strigltll de alarm[, pttii de curc[ gi citeoclatd chiar gi cei de giinir fug gi incearcd s[ se ascund5, inlocrnai ca prrii de poLirniche satt de f.azani, pentlu ca marna lor s5-gi poaLi lua zborul, lltcru pentru care ea gi-a pierrlLrf capacitatea. in lara ei de bagtin5, rala americanii (mtisk-duck) (Cairina moschata) se urcd gi deseori trdiegte in arbori 5) gi, ctr toate ci sint pis[ri aLit dc inclolente, acestor rale domesticite ,,le place s[ se calere pe virfurile gurelor, ale ziclurilor etc. gi, daci li se permite s[-gi petreaci ttoaptea in cotelul giinilor, in general femela se va duce sd se suie aldturi de gdini, r5loiul fiind insi prea greu ca s[ se calere acolo cu ugurin{5" u). $tim cf,, oriciL de bine si de regLrlat esLe hrinit, ciinele, intocmai ca gi vulpea, ipi ingroapii hrana cle prisos gi il vedem invtrtindu-se cle citeva ori pe co\ror, ca gi cind ar cilca in picioare iarba peubnr a-$i face un culcug; il mai vedem riciind caldarimul gol cu labele dirrapoi ca pentrn a-gi acoperi cu pdmint excrementele, cu toale c[, dupi piirerea mea, aceasta nu se realizeazd, niciodat5, chiar acolo rrncie exist.{ plmint. in bucuria cll care mieii gi
2) Am aflat de la d-ra Buchley, prin Sir O. Lyell, ci nn num5.r' cle polumbei cilitori metigi linuli mulli ani ln apropie:'e de T.onclln sc lrisau ziua in mod regulat pe nigte arbori din vccindtate gi dup[ ce au fost deranjali ln porumbaml lor, de faptul cir li s-au luat puii, au stat gi noaptea in pomi. 3'1 Annals urtLl XIur1. rii Xut. I7ist., selia a 2-a, vol. XX, 1857, p. 509; qi intr-un volum recent al Journal ol

alll'ol)iet'e:t tttttti nuc: bhttin, se lSsatr citcccial"li pe rantrrrile lli mai dezgglite r). 1'otu gi dl R. Scot Skirving md inf orrneazi ci in trgiptul de sus t vdzut deseori cilduri .cle_ poruntbei _ cfiI'e preferatt s.i se lase- pe-arbori scunzi*(nu insei pe palmieri) de'cit pe colibele rle lu L ale indigeniloi. Dl Blyth s) a ibst asigulaL cd, in Inclia, C. Iiui,a vat'ictatea tntermedia trdiegte uneori in arbori. Pot prezenLa aici un cLlz curios in carc constringerea a clus la obiceiuri modi-

the Asiatic Societg. a) In ltrcriu'ile clespre porumbel scrise clc amatoli csLe explimat[ uneori pilerea grcgitl ci speciile pe care naturaligtii Ie dcnutnesc porumbei tcre;tri (in contrast cu ponrmbeii alboricoli) nu triiesc qi nu cuibiresc ln copaci. In acelca;i lucriili sct'ise de atlratot'i se afilml ci in difcrite pir'li ale lumii existl specii silbatice care seamlnii cu pritrcillalele rase dolnesticc. ,\semcrnca spccii sint ins:i cornpleb necunoscr-rte naturaligtilor. 5) sil R. Sr:lionrbrrrgk, in .IourntLl ti. Ge ogrctpli. soc., vol. XIII, .l84.1, p. lt2. 6) Rev. E. S. Diron, ()rntunerttal poullrg, 1843, p. {i3 gi 66.

ASCENDENTA LOR

161

iezii se stling laolalt[ gi se zbenguiesc pe cel mai mic delugor vedem un vestigiu al obiceiurilor lor alpine anterioare. Avem de aceea motive serioase sI admitem cI toate rasele dornestice de porumbei se trag fie din una, fie din mai rnulte specii care au trlit Ei au cuibirit pe faleze gi erau de naturfl sociabil[. Dat fiind c[ numai cinci sau gase specii silbatice au aceste obiceiuri gi se apropie intr-o ,mai mare rn5surh de stmctura porumbelului domesticit, le rroi enumera aici. in primui rincl Columba leuconota, care seam[nd la penaj cu anumite varieteti dotneslice, cu deosebirea pronun{at[ gi care niciodatd nu ingeal5 c[ prezrntd, o bandl alb5, transversalS. pe coadl, la oarecare distant[ de extremitatea ei. De altfel, aceast[ specie trliegte in mun[ii Himalaia, aproape de limita zdpezii eterne gi de aceea, ciupi cum a observat dl Blyth, este pr-rtin probabil ca ea sh fi fost str5mogul raseior troastre domestice, care prospereazf, irr !5rile mai calde. In al doilea rincl, C. rupestris din Asia cenfralb, care este intermediar[ ?) intre p. Ieuconota gi C. Iiuta, gi are aceeagi coadd coloratS ca gi specia precedent5. In al treilea rind, Colttmba lf.ttorali"s, care, dup[ 'femminck, igi face cuibul gi tr[iegte pe falezele arhipelagului rnalaiez. Acest porumbel este alb, cu excep{ia unor pir{i din arip[ gi a virfului cozii, care sint negre; picioarele sint de crrloare vinhtS, caracter neobservat la nici un pommbel domestic aclulL. Nu ar fi fost insi nevoie si mentionez aceast[ specie, sau pe aceea indeaproape jnruclit[ C. Iuctuosa, pentru c[, de fapt, ele apar{in genulrri Carpophaga. In al patrulea rind, Columba gui"nea, care se tntinde din Guineca a) pinfl Ia Capul Bunei Spera nle ,si tr'fiegte in copaci salr pe faleze, dupd natura teritoriului. Aceastd specie aparline genuh,ri SIri.ctoenCIs al lui Reichenbach, fiind insl indeaproape inruditl cu Columba. intr-o oarecare mdsur[ ea searriirn[ la colorit Cu anumite rase clomestice qi se pare c5. a fost domesticit[ in Abisinia. Dl Mansfield Parkyns, care a colectat p[s[rile din acea lard gi care cunoagte aceast5 specie, m[ informeazra insfl ci aceasti pdrere este gregit5. De alt,fel, C. guinea este caracneobigtertzatd, prin faptul c5 rpenele gitului all virfurile sectate in In al nuit, caracter care nll a fosl, rernarcat la nici o rasfl domestic5. ^mod cincilea rind, Columba oenes din Europs, care trdiegte in copaci gi cuib[regte in gduri fie in scorburile copacilor, fip in glurile de pe sol. In ceea ce privegte caracterele exterioare, s-ar putea ca aceast[ specie s.{ fie strdmogul mai mulLor rase domestice. Degi nu se incrucigeaz[ u$or cu adevlratul porumbel de stincl, descenden{ii acestei specii sint ins5, dupl curn voln vedea indat[, hibrizi sterili, gi nu existi nici urm[ de asemenea sterilitate aLunci cind rasele domestice slnt lncrucigate intre ele. Trebuie observat de aserienea c5, dac5, i-potriva oricirei probabiliteti, ar fi si admitern cd oricare din cele cinci sau $ase specii de mai sus ar fi st,rdmogii unora dintre porumbeii nogtri dornestici, nu s-ar aru nca nici cea mai rnicd luminS, asupra deosebirilor principale dintre cele 11 rase, cele mai puternic pronuntate.
7; ,,Proc. Zoolog. Soc.", 1859, p. 400. 8; Temminel<, Hist. nat. gdn. des Pigeons, vol. I ; de asemenea, les Pigeons, de d-na I(nip qi Temminck. In Crtttlr ri'ctti. . . ., Ilonapartc este lnsi de p[rere ci sub acest nurne sint confundate doui specii lndeaproape lnrudite. 'fernminck afirml c[ C. leucocephala din Indiile de Vest este un porumbel de sttncd; slnt lnsi informat de

dl

Gosse cd. aceasta este

eroale.

Ll

a.

2682

PORUTIBEII DOIIESTICI

Ajungem aoum la cel mai bine cunoscut, porumbel de stincfi, Colurnba in Europa ca tipul cel mai reprezentativ al porumbelului de stincd gi pe care natnraligtii il consider[ ca fiind strdmogul tuturor raselor domesticite. Aceastd pas5re corespunde, prin fiecare caracter esenlial, raselor care nu au fost decit ugor modificate. Ea se, deosebegte de toate celelalte specii prin culoarea saralbastr[-ardezie, cu dou[ dungi negre pe aripi gi cu tirti{a_ (sau degertul) alb5. Pe insulele Faroe gi Hebride se vdd clteodatd p5s5ri la care dungile negre sint inlocuite cu doul sau trei pete negre; aceastl form5. a fost numitd de Brehm,e) C. amaliae, ins[ nu a fost acceptat[ de ornitologi ca specie distinctd. Pe insulele Faroe, Graba to) a observat o deosebire intre dungile de pe aripa dreapt[ gi de pe cea stingd ale aceleiagi pls[ri. O altl formd, pu[in mai distinctd, este silbatic[, sau sdlblticitd pe stincile Angliei gi a fost denumit[ in mod indoielnic de cfltre dl Blythtt) C. affi"ni.s; in prezent el lru o-mai considerd insl ca specie distinct[. C. at'fi.ni.s este putin mai mic[ decit p6rumbelul de stinc[ de^p^e insulele scoliene gi are un aspecl foarte deosebit, datorit5 faptului c5 tectricele li sint impestri[ate cu negru, cu semne asemln[toare intinzindu-se deseori pe spinare. Caracterul pestrit constd din cite o pat[ mare neagr5 pe cele dou5 p5r[i ale fiecdrei pene, dar mai ales pe partea sa exterioard. Dungile de pe aripile adeviratului porumbel de stincd gi ale variet5lii pestrile se datoresc de fapt unor pete similare, degi de dimensiuni mai mari, car-e trec simetric de-a curmezigul remigelor primare gi al tectricelor mai mari. lmpestrilarea apare deci numai printr-o eitindere a acestor scllllle Ile alte pnrli ale penajului. Pisdrile pestri[e nu tr[iesc numai pe coastele '\rtgliei, cdci Graba le-a g[sit pe insulele Faroe, iar W. Thompsonlz) spune c5 la IsLil'chiar jumdtate clintre porumbeii de stincd sllbatici erau pestriti. Colonelul Iiing, clin Hythe, gi-a populat porumbarul cu pdsdri tinere silbatice pe care ;i 1e-a i)rocurat personal din cuiburile de pe insulele Orkney ; mai multe exemplare, p c care a avut amabilitatea sI mi le trimitd, erau toate evident pestrite. Din faptul c[ pdsdri pestrile apar in trei localit5li distincte, ca insulele Fat'oe, Orkney gi Islay, in amestec cn adevdratul porumbel de stinc[, ne ddm sealna cd nu se poate acorda nici o importan![ acestei varia{ii naturale a
Ii.ui.a, care esl,e deseori considerat
p

enajrilui. Principele C. L. Bonaparte 13), Lln mare fdrimitdtor al speciilor, enumerl cu semn de intrebare ca specii deosebite de C. Ii.uta pe C. turricola clin Italia, C. rupestris din Dauria gi pe C. schtmperi. din Abisinia. Aceste pflsdri nu se deosebesc insd de C. liuta decit prin caractere de cea mai neinsemnat[ valoare. La British Musenm existi un porumbel pestri!, pr-obabil C. schimpert al lui Bonaparte din Abisinia. La acegtia se poate adduga C. gAmnoclcclus al lui G.R. Gray, din Africa de vest, care este pulin mai deosebit gi are relativ mai multl piele dezgolit[ in jurul ochilor decit porumbelul de stinc5. Din informalia prinritd de la Dr. Daniell, este insl indoielnic dacd aceasta este o pasdre sdlbas) Ilandbuch der I'laturgesch. Vdgel Deutschlands. t01 Tagebuclt, Rei.se nach Fdr6r 1830, p. 62. rLS Annals and Mag. ol Nalt Hist., vol. XIX, 7847,p.102. Aceastf excelenti lucrare despre porumbei meriti
1'r) lralural Historg ol lreland, Birds, vol. II (1850), p. 11.Pentru Graba, vezi referinla anterioard. L3) Coup d'eil sur I'Ordre des Pigeons, Comptes Rendus, 1B54-1855.

sa fie consultati.

ASCENDENTA LOR

163

deoarece pe coasba Guineei se cresc porumbei comuni (pe care i-am examinat). Portrmbelul de stinc[ s5lbatic din India (C. i.ntermedi.a a lui Strickland) a fost adnris in mod mai general ca specie distinctd. El se deosebegte in special prin tirtild, care este cle culoare albastrl in loc sd fie albd ca zdpada; ins[, dtrpd cum mi informeaz1, dl Blyth, culoarea variaz5, fiind uneori alburie. Cind aceast[ form[ este domesticit5, apar pflsdri pestrile, intocmai cum se intimpld in Europa cu ader'5rata C. Iiuta sdlbaticd. Vom avea, de altfel, lndatfl dovada c[ tirtila albastrd gi alb[ este un caracter foarte variabil gi Bechstein la) afirm[ c[ la porumbeii comuni din Germania acesta este cel mai variabil dintre toate caracterele penajului. Se poate conclude deci cd C. i.ntermedi.a nu poate fi clasificatd ca o specie distinct5 de C. Ii.uf"a. I-a Madera existd un porumbel de stincd pe care ciliva ornitologi il b[nuiesc a fi deosebit de C. If.ui.a. Am examinat numeroase exemplare colectate de d-nii E.V. Flarcourt gi Mason. Ei sint, pulin mai rnici decit porumbelul de stincl din insulele Shetland gi ciocul lor este evident mai subtire, insl grosimea ciocului variaz[ la diversele exemplare. La penaj existd o diversitate remarcabilS; unele^exemplare slnt identice ln ce privegte fiecare pand (vorbesc dupd o compara{ie realfl) cu porumbelul de stincd de pe insulele Shetland; altele sint pestrite, ca C. affiltis de pe falezele Angliei, dar in general mai pronuntat, inLregul spate fiindu-le aproape negrlt ; altele sint identice cu aga-numitul C. inlermedfa din India prin nuanta albdstruie a tirtilei ; in fine, altele au aceastl parte de o culoare albastr[ foarte deschis.l sau foarte inchisl gi sint de asemenea pestri{e. O atiL de mare variabilitate nagte puternica bdnuiald cd aceste pds5ri ar fi porunrbei domestici care s-au sdlbdticit. Din aceste fapte reiese, fdrl indoiald, c[ C. Iiuia, C. affi"nis, C. i.ntermedi-a gi formele nrarcate cu un semn de intrebare de cdtre Bonaparte ar trebui sd fie incluse toate intr-o singurd specie. Dar atita timp cit deosebirile dintre rasele mai bine pronun{ate pob fi explicate, este complet indiferent dacd aceste forme sint sau nu astfel clasificate sau dac5 vreuna dintre ele sau chiar toate sint strdmogii diferitelor neamuri domestice. Nimeni dintre cei care compard porumbeii comuni cresculi in diferite piirli ale lumii nu se va indoi cd acegtia se trag din una sau mai multe variet[ti silbatice de C. Iiui.a, menlionate mai sus. Inainte ins[ de a face citeva obsen'atii asupra porumbeilor comuni, trebuie aritat cd in multe {dri s-a constat c[ pomrnbelul de stincd poate fi ugor domesticit. Am vlzut c[, acum mai bine de 20 de ani, colonelul King gi-a populat porumbarul sdu de la Hythe cu pdsflri tinere sdlbatice luate de pe insulele Orkney gi de atunci ele s-au inmultit considerabil. Nleticulosul Macgillivray 16) afirmd cd pe insulele Hebride a domesticit complet Lrn pommbel de stincd sdlbatic; de asemenea s-au inregis-

tic5,

a domesticit un porumbel de stlnci sirlbatic pe insulele Shetland. D-nii James Barclay gi Smith din Uyea Sound afirml cd porumbelul de sttnc{ silbatic poate fi uqor domesticit, iar primul dintre cei doi domni afirmi cd pislrile domesticite se reproduc de patru ori pe an. Dr'. I-arvrence Edmondstone md infortneaz[ ci un porumbel de stinci sdlbatic a venit qi s-a stabilit ln proumbarul s5,u din Balta Sound de pe insulele Shetland gi s-a reprodus cu porumbeii s[i; el mi-a dat de asemenea qi alte exemple de porurnbei de stincl silbatici care au fost pringi qi cresculi de mici gi s-au reprodus in captivitate.

14) A'CIlurgeschi.chte Detttschlurtds, vol. IV, 1795, p. 74. L\ IIistorA ol Britislt lStrds, vol. I, p. 2i5-28,1. Dl Andrew Duncan

164

PORUMBEII DOMESTICI

pe insulele Shetland acegti porurnbei s-rru reprodus in porumbare. Dupd cum m[ informeazl cipitanul Hutton, Irorumbclul de stincd sdlbatic este ugor domesticit in India gi se reproduce u$or cu forna domestic5, iar dl Blyth t0) afirmd cd pdsirri silbatice vin deseori Ia porumbare gi se amestec[ liber cu locuitorii acestora. In vechiul Ageen Akberg sti scris c5, dacd se prind ciliva porumbei shlbatici, ,,li se al5turir repede altfl nrie din ncamnl lor". Porumbeii comuni (dovecot-pigeons) slnt cci care sint linuli in ponrrnbare in stare semidomesticit[ ; nu li se dd o aten{ie speciald, iar ei igi procr-rr[ singuri hrana, erxceptind vremea foarte aspr[. In Anglia gi, dup[ lncrarea d-lor Boitard gi Corbi6, in Franla, porumbelul comun seam[nd perfect cn varietatea pestri!fl a speciei C. Ii.uia; am vdzut insl porumbei comuni aduqi din Yorkshire care nu sfnt de loc pestrili ca porumbelul de stincl silbatic cle pe insr-rlele Shetland. Dupi ce au fost domesticiti de colonelul King timp de rnai bine de doudzeci de ani, porumbeii comuni pesbriti de pe insulele Orkney se deosebeau pulin intre ei prin culoarea inchisd a penajului gi prin grosimea ciocultti, cel mai sublire cioc fiind cu pu{in mai gros decit cel mai gros al porumbeilor de Madera. Dupd Bechstein, in Germania porlril]belul comun nu este pestri!. In India ei devin deseori pestrili, uneori tlrcali cu alb gi dupl cum rn[ infortneaz[ dl Blyth, tirtila devine de asemenea aproape alb5. Arn primit de la Sir J. Rrooke cltiva porumbei comuni care proveneau din insulele Natunas de Sud din arhipelagul tnalaez gi care fuseserh incruciga{i cu porumbei comuni dc Singapore. Acegtia el'an mici, iar varietatea de culoarea cea mai inchisS. era foarte asem[nltoare cll variet5lile pestrile de cnloare inchisi cu tirtita albastrl de Maclera ; nu aveau insd ciocul atit. de sublire, degi era hotflrit mai strblire decit al porumbeluh,ri de stinci de pe insulele Shetland. Un porumbel comun care mi-a fost trimis de cll Swinhoe din Foochow, din China era de asemenea relativ mic, f[r[ sir se deosebeasc[ ins5 in nici o alt[ privin![. Prin amahilil.atea d-rultri Danicll, am primit de asemenea patm porumbei comuni vii din Sierra Leone 17). Acegtia erau tot alit de mari ca pi ponrmbelul de stincfl de Shetland, cu corpul chiar mai masiv. Unii dintre ei erau identici in ce priveEbe penajnl cu porumbelul de stinc[ de Shetland, insd crl nuanlele meLalice, p?I'-s, pulin mai slrllucitoare; altii aveau tirtila albastri gi semdnan cu varieLatea pestriti de C. intermedia din India, iar unii erau atit de pestrili incit plrean aproape negri. La aceste patru p5s[ri ciocul se deosebea putin prin lungime ; la toate el era insd in mod hotdrit mai scurt, mai masiv gi mai puternic decit Ia porumbelul de stinci sllbatic de pe insulele Shetland sau decit la porumbelul comttn englezesc. Contrastul devenea mare cind ciocul aceltor pls[ri africane era comparat cu cel mai sublire cioc al exemplarelor s5lbatice de Madera, pritnttl fiind cu o treime rnai inalt decit ultimul. Astfel, oricine ar fi fost tentat la inceput s[ clasifice aceste pisdri ca pe o specie distinctI. Totugi, intre varietd[ile de mai sus se putea stabili o serie de o grada{ie atit de perfectd, incit era evident irnposensul

trat mai multe informalii in

c[

sibil s[ fie

separate.
qivol. din 1857, p.5I2.

18) ,tnnal.s and lVIag. ol Nat. Historg, vol. XIX,7847, p. 1tl3 17) Porumbeii dornestici de forma comund sint mentionali

ln Description ol the Coast of

Guittea

de

John
o

Barbut (p.215), publicati in 1746, ca fiind destul de numeroli [pe coasta Guineeil; dupi denumirea pe care

poarti,

se spune cd. au fost importati.

ASCENDENTA LOR

165

distincte, adrnit totugi cd aga-numi{ii porumbei de amuzament, nu se deosebesc in afar[ de culoare, declt pulin cle porumbelul de stinci gi se trag din aceast[ pasdre. Prin porllmbei de amuzament se inlelege in Europa pdsdri ca porumbeii pitati, porumbeii cdlugiri![, cascd (helmeLs), rindunicd, preoli, cdluglri, porlelan, gvabi, arhangheli, pieptogi (breasts), pavdzd (shields) etc., precum pi mul[i allii in India. Ar fi Lot atlb de pueril sd se presupunfl ci to:rte aceste p[sdri se trag din atitea tulpini sllbatice distincte cit ar fi sd se presupund acelagi lucm pentru numeroasele variet5li de agrige, pansele sau dalii. Totugi, toate aceste forme se reproduc fidel gi multe dintre ele includ subvariet5{i care de asemenea igi transmit caracterul in mod fidel. Ele se deosebesc foarte mult, atit intre ele cit gi d" porumbelul de stlnc5, prin penaj gi mai pulin prin dimensitrnea gi proporliile corpttlui, prin dimensiunea labelor gi prin lungimea gi grosimea ciocului. In aceste privinle, s deosebesc intre ele mai mult decit porumbeii comuni. Degi putem admite linigti{i c[ atit porumbeii cornuni care variazl, foarte pulin, cit gi porumbeii de amuzamdnt care variazd intr-un grad mai mare, in conformitate cu domesticirea lor mai inaintat5, se trag din C. Ii"uia (incluzind sub acest nume rasele geografice sdlbatice enumerate mai sns), totugi problema devine cu mult mai dificild dacd linem seamh de cele unsprezece rase principale, a c[ror nrajoritate a fost profund modificat5. De altfel, se poate ar[ta prin dovezi indirecte de naturd perfect concludentl cd aceste rase principale nu se trag din atlt de multe tulpini sdlbatice. Acest fapt o dati aclmis, pulini vor fi cei care vor contesta ci ele se trag din C. Ii.uta, care seamflnl cu aceste rase atit de mult prin obiceiuri Si prin majoritatea caracterelor care variaz1. in stare natural5 pi care au suferit cu siguranli un grad considerabil de

rezurnat : Columba liuta shlbaticd, incluzind sub aceas{[ clenumire C. afffnis, C. inlcrrr,edia gi alte rase gografice cu o afinitate gi mai apropiatii, se extinde pe o regiune vast5, de la coasta de sud a Norvegiei gi de la insulele F'aroe pinl pe coastele Mdrii 1\{cditerane, pind la Madera gi insr.rlele Canar.e, gi pind in Abisinia, India gi Japonia. Ea vartazd foarte mult in privinla penajului, in multe locuri fiind pestri{5 cu negru gi avind tirtita sau degertul albe sau albastre; variazd de asemenea putin prin dimensiunea ciocului gi a corpului. Porumbeii comuni, de care nimeni nu se indoiegte cd se trag din trna sau mai multe dintre formele silbatice indicate mai sus, prezintd o mai largd serie de varia{ii in ce privegte penajul, dimensiunea corpului gi lungimea gi grosimea ciocului. Se pare cd existd un oarecare raport intre culoarea albastr[ sall albfl a tirtilei gi temperatura {5rii in care tr5iesc porumbeii sdlbatici, precum gi cei comuni. Astfel, in pdr{ile n ordice ale Europei aproape toli poru mbeii comuni au tirtita alb5, ca aceea a porumbelului de stincd sdlbatic european, pe cincl aproape toli porumbeii comuni din India au tirti{a albastr5, c& C. intermediu silbaticd indian[. Deoarece in diferite !5ri s-a constatat cd porumbelul de stinc[ sdlbatic poate fi u$or clomesticit, pare extrem de probabil ca in toatd lumea, porumbeii comuni sii se tragi din cel pulin doud tulpini sdlbatice gi poate din mai multe. Ins[, dupd cllm tocmai am vdznt, acestea nll pot fi clasificate ca specii distincte. In legdtur[ clr variatia speciei C. Ituf,a, putem merge un pas mai departe fdri sd ne temem de contraziceri. Acei amatori de porumbei care sint de plrere c[ toate rase]e principale, ca gugatii, cdl5torii, rotatii etc., se trag din tulpini inilial

ln

166

PORUA,TBEII DOMESTICI

r'ariatie, ca in cazul porumbeilor de amuzament. Vom vedea de altfel indat[ cit dc excep{ional de favorabile au fost condi{iile pentru o mare parte; dintre modificdri Ia rasele ingrijite mai cu aten[ie. Motivele invocate pentru a conchide c[ diferitele rase principale nu se trag din tot atitea tulpini initiale gi necunoscute pot fi grupate in urmltoarele $ase
at'gumente:

In prtmul rind: dacd cele unsprezece rase principale nu rezult5 din varialia unei specii oarecare impreund cu rasele sale geografice, ele trebuie sd se trag5 din mai multe specii ini{iale, extrem de deosebite; aceasta deoarece nici un grad de incrucigare intre numai $ase sau gapte forme sllbatice n-ar fi putut prodnce rase atit de deosebite ca porumbeii guga{i, cdl5tori, romani, rotali, turbili, jucdtori cu fala scurtS, iacobini gi tamburi. Cum ar putea incrucigarea sd fi produs, de exemplu, ur gugat sau un rotat, dacfl cei doi strimogi iniliali preirp.rgi n-ar fi poiedat caiaCterele remarcabile ale acestor rase ? Imi dau seama ch, urmind pe Pallas, unii naturaligti sint de p[rere c5, independent de caracterele mogtenite de Ia fiecare dintre phrinti, incrucigarea determinfl o puternic[ tendin!5 spre varia[ie. Ei cred cd ar fi mai u$or sI obtii Lln porllmbel gugat sau rotat din incrucigarea a dou[ specii distincte, din care nici una sd ntl posede caracterele acestor rase, decit sd-i oblii dintr-o singurd specie oarecare. Nu pot gdsi declt puline fapte favorabile acestei teorii gi nu cred in ea decit intr-o mic[ m5sur[ ; voi reveni'ins5, intr-un capitol viitor, la acest subiect. Pentru scopul nostru de fa![, acest punct nu este esenlial. Problema care ne intereseazd este dac5 numeroasele caractere noi gi importante au apdrut satt nu de clnd omul a domesticit pentru prima dat5 ponrmbelul. Conform punctului obignuit de vedere variabilitatea se datoregte condiliilor modificate de via{5, iar dupd teoria lui Pallas variabilitatea sau apari{ia de noi caractere este datorit[ unui efect misterios al incrucig5rii a doud specii, nici una dintre ele neavind caracterele ln chestiune. Este posibil ca, intr-un mic numdr de cazuri, rase bine pronunlate s[ fi fost formate prin incrucigare ; de exemplu, se poate ca barbul s[ fi fost format printr-o incrucigare intre un c5lstor cu ciocul lung, avind caruncule oculare mari, gi vreun porumbel oarecare cn ciocul scurt. Este aproape sigur cd multe rase au fost modificate intr-o oarecare mflsurd prin incrucigare gi cd anumite variet5li eare nu se disting decit prin culori particulare au rezultat din incrucigdri intre varietdli diferit colorate. De aceea, dupd teoria cI rasele principale iSi datoreazd, deosebirile descendentei din specii distincte, trebuie sH admitem c[ cel pulin opt sau noud sau, mai probabil, o duzin[ de specii, avind toate acelagi obicei de a se reproduce gi a tr[i pe f.al"eze in colectivitate, fie c5 incd exist5 undeva, fie cd au existat'cindva, all dspflrut ca p[sdri sdlbatice. Avind ln vedere cu citd griji s-au colectat in toatl lumea porumbei sf,lbatici gi cit de bhtitoare la ochi sint aceste plsdri, in special cind trdiesc pe stinci, este extrem de pulin probabil ca opt sau noud specii care erau domesticite incd de mult5 vreme gi deci trebuie s5 fi trdit in vreo tari cunoscut5 de demult s5 existe inc5 in stare silbaticd pi s[ fie necunoscute ornitologilor. Ipoteza c[ asemenea specii au existat mai'inainte, insi s-au stins, este ceva mai probabild. Extinclia in timpul perioadei istorice a unui nrtmdr atit de mare de specii este o ipotez[ indrdznea\d,, avind in vedere cit de micfl influenlH a avut omul in exterminarea porumbelului de stincd-comun, care seam[n5 prin toate

ASCENDENTA LOR

767

obiceiurile sale cu rasele domestice. In prezent, C. Iiuf.a existd gi prosper eaz| pe micile insule nordice Faroe, pe multe insule din aproperea coastei Sco{iei, in Sardinia, pe_ lirmurile Mdrii I\{editerane pi in centrul Indiei. Amatorii gi-au inchipuit citeodat[ cI cele citeva specii presupuse parentale erau inilial limitate la insule mici gi cd astfel ele ar fi putut fi ugor exterminate. Faptele pe. care tocmai le-am prezentat nu sint ins[ favorabile probabilitetii e xtinciier lor, chiar pe insule mici. $i nici din ceea ce se cunoagte in legdturd cu rdspinclirea pdsdrilor nu este-prob-abil ca insulele din apropierea Europei sd fi fost populate de specii particulare de porumbei. DacS admitem c[ indepdrtatele insule oceanice ar fi fost patria presllpuselor specii parentale, trebuie sd ne reamintim cd, de demult, cdlfltoriile pe mare erau plicticos de incete gi cd pe atunci vapoarele erau prost aprovizionate cu hrand proasplt5, astfel cd nu ar fi fost u$or sd te intorci cu p5sdri vii. Am menlionat cdl5toriile pe mare de demult pentrucd aproape toate rasele de porumbei erall cunoscute dinainte de 1600. Agadar, presupusele specii sllbatice trebuie s[ fi fost capturate gi domesticite inainte de aceastd datd. In aI doi"Iea rtnd: teoria cd principalele rase domestice se trag din mai multe specii iniliale presupune, implicit, cd mai multe specii erau pe vremuri atit de complet domesticite, incit se reproduceau Lrgor in captivitate. Cu toate cd majoritatea pds[rilor sdlbatice pot fi u$or domesticite, experienla ne aratfl. c5. este greu s5 le faci s[ se reproducd u$or in captivitate, degi trebuie sd recunoagtem c6 aceasta este mai u$or in caztl porumbeilor decit in acela al majoritetii celorlalte pis5ri. In ultimele douh sau trei secole, nlrmeroase pdsiri au fost tinute in voliere, insfl aproape nici una nu a fost addugatd la lista noastrd de specii complet domesticite; totugi, in baza teoriei de mai sus trebuie sd admitem cd, in timpurile de demult, aproape o duzini de neamuri de poru mbei, necunoscute acum in stare sSlbatic5, eralr complet domesticite. In aI treilea rtnd: majoritatea animalelor noastre domesticite s-au sdlbdticit ln diferite p[r[i ale lumii ; datoritd probabil pierderii parliale a capacitd{ii lor de zbor, p[sdrile s-au sdlbdticit insi mai rar declt mamiferele. Am gdsit totugi relatdri ardtind cd gdina comnnd s-a sdlbdticit in America de Sud gi poate ln Africa occidental5, precum gi pe mai multe insule ; intr-un timp, curcanul era aproape s5lblticit pe malurile riului Parana, iar bibilica s-a sdlb5ticit complet la Ascension gi in Jamaica. In aceastd din ulmd insuld, pdunul ,,a fost" de asemenea ,,introdus gi ldsat in p5rdsire" (marooned). In comitatul Norfolk rala comun5 pleac[ de acasd gi devine aproape silbaticH. Hibrizi intre ra{a sdlbaticd gi cea american[ (Cairi.ni.a moscata) s-au sdlbdticit gi au f ost impu gcali in America de