CI,ASICII STIINTDI III

UN.

IVERSAI, Ii

DE

Chdrles De,rroin

IIDI TURA AC^\D]I]IIEI

R I'PUBLICII

POPUI.,ARIT RO]TTf{N

1963

Traclusi din lirnba cnglezi (EUGIjN NIARGULIUS) ;i cottf rtttrtatit cu traducerile clin lirnba rusi (NICOLAE I. FIOTN,\RIU(I), litnbtl

gerrnalri (ION T.'IARNT\\'SCIJI), linrba fratrcczri (\IASILIi D. \{IRZA) ;i cu originalul in lirnba englezit (ION lt. }"trIIN)' Reclactor respollsabii : Acad. \'. I). I{IRZA

STUDIU CRITIC INTRODT]CTIV

I.

I\TRODUCtrRE

c[tre G.I]entham_,. I)arwin m^d,rturi,seqte ci i-au trebuit 15 ani pentru a sesiza ,,semnificalia qi cauza divergenlei dependenlei unei perechi oarecare" t;. De aceea, din iulie 1837, Darwin se apucd, metodic sd, adune qi s5, claseze materiale in favoarea variabilit5lii speciilor 2), folosind in acest scop metoda preconizatd, de Lyell. Darrvin a continuat sd, aplice tot restul viefii in studiile sale -metodele anaLrzd,rli, comparS,rii, clasd,rii materialului adunat qi verificd,rii lui congtiincioase, adunarea qi inte1prglarea materialului faptic constituind elementul fundamental al lntregii sale opere
qtiinlifice.
qi lucrare -din aceastS, perioad.d, dateazil, printre altele, remarcabila sajurul asupra ciripedelor, c_ele asupla materialului ad"unat cursul cd,l5,toriei sale Pd,mlntului $i unele dintre lucrd,rile sale geologice. Dar Darwin nu s-a mullumit numai sd, ad.une, s5, claseze q_i s5, r,-erilice. El dorea sd, clescopere leg5,tura internd, dintre diferitele forme qi fenomene

singura carte qtiin,tificil pe care qi-a luat-o pe ,,Beagle", i-a atras atengia" lui asupra existentei unor schimbd,ri continui in scoarta Pd,mintului sub infiuenfa cauzelor actual-e, teorie pe care a confirmat-o de la primul popas al vasului ,,Beagleti. Inc5, din timpui cilltitoriei ln jurul lumii, Darwin a corelat transformS,rile mediului extern cu variaf,iile organismului, fd,rd, insd, s5, sesizeze mult timp factorii cauzaLi. lntr-o scrisoare

Cdlitoria lui Darwin in jurul lumii pe vasul ,,Beagle" a reprezentat o cotiturd, ln vi.q,!a ryi in conceptia sa d,espre originea speciilor.' Inalnte de i-nceputul acestei ci,lftorii, tin5,rul DarN'in era fixist ,;i t_eist. Cartea_lui T,yell Pri,ncipi,ile-geologi,ei, (vol. 11, 'Darwin

ln

prima etap5, a activitd,fii sale qtiinlifice, Darwin a fost un sistematician iscusit

in

in

de r-ariabilitate observate. IJl voia s5, ajung5 la descoperirea legilor ca e drrijeazd, interrelatiile clintre vieluitoare qi mediul lor de vta!il. Pentru a ajunge la generall'zd,ri filozofice, I)arwin a cd,utat in filozofia timpului pd,u o conceplie care si,-l chlduzeascd, in descoperirea legilor variabilitdtii. IndatS, hupd, intoarcerea sa din cd,litoria pe ,,Beaglett, Darwin a lnceput s5, citeascd, lucrd,ri d,e metafiztc5. Dar tnetafiztca nu i-a d.at, satisfactie. Darwin nu a mai revenit Ia metafizicd, in tot restul vielii sale 3) Dupi sugestia lui Lyell, Darwin s-a lndreptat spre conceplia materialist5, a lui tr'rancis Bacon, _4ope cum arat6, singur in Au,tobi,ografia sa 4). I)arwin a luat din conceplia lui Bacon atitud.inea acestuia contia apriorismului,"ca qi metoda inductiv5,. Bacon ivea
cirtre G. Bentharn clin 19 iunie 1863).

t) It.. I)als'iu, Life uncl Letlcrs of Charles Dctrwin..., vol. III,

ed. N{urray, 1B88,

p.26 (scrisoarealuiDarwin

') trr. Darlin, Aulobiografie, In Ch. Darwin, Origineaspeciilor, Bucureqti, EcUt. Acad. R.P.R., !957,p.24. 3) Vezi acad. V. D. Nlirza, prefalir la Originea speciilor (Atitudinea lui Darwin fa{d de metalizicd ;i- creafionism), p. X\rII - XVIII. n) I.r. Darrvin, Autobioglrafie, in op. cil., p. 24.

vI

VARIATIA ANI}IALELOR $I PLANTELCR

ins5, o pdrere nejustfl faf5, de valoarea cleducfieil). Darwin qi-a dat seama cd, numai clin imbinarea judicioasfl a induc{iei qi a deduc{iei, cercetitorul se poate rid,ica la generalizfiri ralabile. Se poate sltune c[ Darn'in a pus bazele folosirii metod.ei induc'tir-e-cleductir-e in biologie, nretodd pe care o mai folosim qi aztz). Cred c5 nu gre;im atunci cind afirmd,m cd, metoda fllozoficd, a Iui Bacon l-a ajutat pe Darwin sd, d.evind, materialist" I{aterialul ad.unat de Darn'in ajunge foarte voluminos. O clatd, ce a d.escoperit rolul selecliei in transformarea speciilor, selec{ia d"evine cheia de bolt5, a intregii sale concep{ii.

Din Autobioorafic se vede cd, Darririn incearcd, s5, for'muleze conceplia sa evolutionistii, incd, din \E42j sub forma unui rezwat tle 35 Ce pagini. Loi ani rnai tir.ziu, el rcia rezllrratul inilial ryi-l dezvoltS,, ajungind Ia un manuscriscle230 de paginis). Aceste dou[ incercdri reprezintil primele doud, generalizdri teoretice inainte de

La sfatul lui L)-.Il (1856 ,si 1858) qi a lui l{ooker (1858), Darwin face un rezumat al imensului material faptic adunat de el privitor la selec{ia naturald, qi artificialfl, rezumat care, sub forrnd, mai restrinsd,, este prezental, o dat5, cu lucrarea lui \\rallace la Eedinla de 1a 1 iulie 1E58 a Societd,fii linneene (LinneanSociet,y) din Lontlraa). Apoi, sub form5, rron[, mult mai dezr-o]tatd, apare Ori,ginea sqteciilor in noiembrie 1859. Dar Darwin nu ela nrultumit ci, restul materialului adunat d.e el privitor la selecf,ia artificiald rd,mine ntfolosit. La mai pufin de douri luni dupd, aparifia Origi,ni,i, speci,i,Lor', Ia 1 iantrarie 1E60, sc lrotiriiqte sd, scrie l'ari,a{ia attinzalelor gi pluntelor sub i,nlluen,la domest'iciri't. La accasta a contribuit intr-o mare milsurd, succesulexceptional alOrigi,rti,i,specii,l,or.LaVari,a{'iu... Iucyeazra cu intreruperi, datoritd, uneori bolii lui, alteori dtr,toritd, faptului cd intre timp a ledactat ryi alte lucr[ri, cle exernplu Uee,u,ndareu orh'icleelor (1862). Din 1863 lucreazf intens la \raria{ia...rsi clupd, 4 ani qi doud, luni aceasta ia, forma clefinitivfl. Dup[ disculii cu editorul sd,u nluruay, care se temea c5, lucrarea, fiind prea mare, nu va putea fi vindut6, opera aceasta apare abia in ianualie 1868, in d,oud, volume (1 500 d.e exemplare). Itra se retipi,reqte in februarie 1868 in I250 de exemplare. In acelaqi Drr Vari,a{ia.... este retip[rit[, in S.Ii.A., preced"at5, de o prefa![, scrisd, de Asa Gray. \raria{i,a.... este tradus5, si publicatd, in limba francezil de biologul elvetian J. II. Iloulini6, in eclitura C. Ilcinn'ald, Paris t).A cloua edi{ie englez5, rev[zutd,, au Variatiei... apale in 1875, de;i dupd, jurnalul siu rezult5, cd, la aceast[ a doua edilie Darrvin a inceput sd, lucreze d.in 1868. A doua edilie este tradusd, in limba fvancezil de Barbier. Ea este publicat5, tot in editura Rein-

Origi,nea speciilor.

l'ald in

18.s0 6).

InVuria{i,a animalelor gi, plantelor sub ittfluen{a domestic'ir'i,i, Darwin reu;eqte sd, publice materialul vast adunat de el in problema selecliei artificialeT). Iln loc iniportant in tot lucrare il ocupd, legile r-ariabilitd,tii, cele ale eredite,fii, hibridaf,ia vegetativd, qi teoria pangcnezei (vol. Il).
1) I)cntnr 13acon, expclicn{a sistcnralicir;i inductia pot si ne arate raporLurile tcale., cattzale dintt'e lucruri. Racon acolrlri urr rol precumpinitol analizei, subestimind insir ltrtura sitttcticit, clcriuctivir (r'czi C. I. Gulian;i I. I'3anu, Studiu introdLtctiu IcL I)acon, XIorus, I{obbes, Locl;e, Bucrtrcgti, Iltlit. dc stat pcntrtt litct'atrtt'it rstiin!ificit gi didacticri, 1951, p. 16). r; \'. D. IIir"za, Deruoltarea metodelor;tittt!iftce de cercelare Ia Darutirt;i inainlarstl scii, in,,Ia;rtl liLcral'", 1959, nr. 72, p. 'lE - 61. 3) (lh. Dall'in, Amintiri despre dezuoltarect gindirii ;t caracterului meu. Autobiogrulie (1E09- 1862), Edit. Aci,rd. R.P.R., 1962, p. 136-138. a) Luclarea a fost retipirriti in editura Cambriclge f.fnir.ersity Press cn ocazia cenlcnantlui Originii speciilor a lnclirrii ltri \\'aliace si are ca Litlrrt Et,olution bg Ilatural Selectiort, I)arurirt and II:allace. l)arrvin Siietch of 18'1 2, Ei his Iissay of 1.S.{.tr, ...antl the Darwin-Wallace Pctpers of 1558. ,,On lhe T'endencg ol Species to lornt \:orieties". \\'ith an introductir,,n Dy Sir lrancis I)arutin and Foreword bg Sir Gauin c[e lieer, 1959, 288 p. 5) Irr. Dallin, Li[e and Lelters..., vol. III, p. 364; vezi ;i traduccrea acestei lucrlri itr linrba francc.zi:

Yie et Correspondance, voL. li, p.

6) lbirlcnr.

751.

z; I,'r. I)alu'in, Atttobiografie, in op. cit.,p.28.\Iorbind dcspre aceastirluct'areintr-o sclisoarecirtrcA. Newton (scrisi la 9 fcbmalie 1870), Darrvin afirmit:,,Cantitatea de muncit, corespondenfa, grija care m-au costat sint rnai mari decit puteli presupune" (Life and Lettcrs. . ., vol. III, p. 79).

STIJDIU CRITIC INTRODUCTIV

\.II

ulat .q[ grupez cliferitele aspecte ale problemei variabilitillii studiate in lucrare qi am ajuns l:t, p[rerea c[, Darrvin clemonstreazd, generalitatea fenomenului de variabilitate, formele le care le irnbracd, modificd,rile sensului qi ale :ritezei fenomenului d,e variabilitate, fenomenul d.e continuitate qi de discontinuitate, felul cum se stabilesc qi dispar corelaliile functionale, ca qi rolul pe care iI are ereditatea qi seleclia ln mentinerea formelor, in menlinerea ltnor caractere dobindite mai de mult, precum qi in aparilia ryi ln evolutia
c5

In

acest stud,iu asupra Va,ri,ati,ei, ani,malelor qi'platttelorsubinlluenladomest'ic'iri'iam

clivergentS,

Pri,ma concluz'ie este c5, I)arwin s-a str[duit sd, demonstreze c6, variabilitatea este un fenomen foarte general al materiei vii, avind.valoarea unei legi 1), fenomen d.e o uriaqi, importan!5, pentru biologie din punct de vedere teoretic qi practic. Problema variabilitltii in toate lucrdrile sale, qi mai ales in cea de f.a\il, este pusii, de pe pozilii materialiste, antimetafizice. I)arwin, prin studiile sale asupra variabilitd,fii, demonsbreazd, existenla fenomenului de miqcare a materiei vii. El are meritul d.e a fi ar5,tat cd, materia vie se integreazil intre celelalte forme ale materiei in privinla miqcd,rii, dac5, exprimd,m gindirea lui l)arwin in termeni contemporani. Darrvin nu este primul biotog care a observat c5, speciile variaz5,. In edilia a YI-a
a Orig'ini,i speci,i,lor, Dar$.in d5, o listd, d.estul d.e lung5, a pred.ecesorilor s5,i care au observat sau au descris fenomene rle variabilitate. De atunci qi pin5, azi s-au mai gd,sit qi alli autori ca1'e s-Au indoit de fixitatea speciilor. Dar nici unul dintre biologii predarrviniqti, caJ l3uffon, Jussieu, I.,amarck, I)rasmus l)arwin, Caverznev, Rulie $.&.; n-a efectuat un

a caracterelor. In linii generale, din acest vast material putem trage de importante pentru stadiul actual al biologiei.

d"oud,

concluzii deosebit

studiu arya de aprofundat ca l)arwin qi n-a adus dovezi suficiente qi atit de conving5toare care sd, clemonstreze generalitatea fenomenului de variabilitate la fiintele vii. Bogdlia qi td,ria argumentelor aduse de I)arwin, posibilitatea verificd,rii lor de alli biologi, ca gi de practicieni, au impresionat puternic pe contemporanii s5,i. Concep{ia idealistd, ,si, in cad"rul ei, teoriile fixiste qi crealioniste au suferit o grea infrlngere. IJle nu s-au mai putut prezenta in fala cercetd,torilor ln straiele lor vechi. Oonceplia idealisti, a trebuit sd,-qi gi,seasc5, noi forme de exprimare in biologie. Problema variabilit5fii, problemd, de baz6, a biologiei darwiniste, a reuqit sd, dep5,qeascd, d,omeniul acestei qtiinle qi sd, dea filozofiei materialiste o conceplie despre evolulia lumii organice, foarte mult apreciatd, d-e Marx, Engels ryi Lenin. A doua concluzi,e priveqte rolul omului ca transformator al naturii, rol care lncepe din cele mai vechi timpuri ale istoriei societd,fii omeneqti qi care continu5, qi se intensificd, mult in zilele noastre. Darwin a scos in evidenld, capacitatea qi puterea omului de a transforma speciile pe care le domestice;qte sau le cultivd,. Plnd, Ia I)arwin, cu toate atacurile unor filozofi sau biologi materialiqti, crea{ionismul rf,mlnea totuqi foarte puternic atlt in filozofie, cit qi in domeniul qtiinlelor naturii. Tot ce exista viu pe p5mlnt, inclusiv omul, era considerat ca opera unei puteri supranaturale. Se consid-era ca o culme a temeritdtii s5, incerci sd, pdtrunzi legile unei ao!,iuni divine. Si, totuqi, Darwin indr5,znit. Fostul licenliat in ^ teologie de la Cambrid.ge a alungat divinitatea gi supranaturalul din d.omeniul lumii vii. 0 clat5, cu d,ivinitatea a infirmat numeroasele qi variatele teorii qi concepfii idealiste clddite pe o atare platformi. Darwin coboard, divinitatea la rangul umri mit 2) qi ridic5, omul pe o treaptd, pe care nu-l ridicase nimeni inainte. trste evid.ent cd, omul rd,mlne singura fiinld, capabili, s[, transforme activ qi conqtient organismele vii gi s5, ereezc specii qi r.ariet6],i care nu au existat mai inainte in naturd,. Cartea de ta.d, qi alte opere ale lui l)arwin demonstreazd, cu multe am5,nunte ceea ce a realizab omul de-a lungul timpurilor, qi mai ales ln ultimul secol, in d.omeniul transformd,rii speciilor. Mai tirziu, Engels, lntr-o form5, lapid"ard,, d.ar foarte grd,itoare, ne aratd, de ce omul reu1) Despre fonncle ;i legile variabiliLslii descopelite de Darlin, vezi V. D. I\'Iirza, prcfali Ia Originea speciilor, p. XXXII-XXXVII. 2; I'cntru a cunoa;te mai exact pirerile lui Darwin asupra religiei, vezi in capilolul consacrat aceslei probleme, paragrafrrl ,,Credinfa religioasd" din Amintiri despre dezuoltctrea gindirii ;i caracterului meu. Autobiografie

(1809-1882), p.95-102

VIII
Eeqte sd, facd, ceea ce

VARIATIA ANINIALELOR $I PLANTELOR

nici o altd, fiin.td, nu reuqise : prin om, materia a luat cuno;tintX de propria ei existenld, 1). Darrvin a demonstrat clar in Variali,a... cd, omul, $i pe timpul cind practica selectia inconqtient[, a reugit s5, transforme organismele domestice. Rolul seleclionatorului a crescut mult atunci cind a reuqit s5, practice seleclia conqtientd,. IJnul dintre cele mai mari merite ale lui Darwin este acela d,e a fi reuqit s5, descopere legile selecfiei qi prin aceasta a lnarmat pe om cu un puternic mijloc de modificare a speciilor. Dupa un secol de la aceastd, d.escoperire epocald, a lui Darwin, puterea omului in transformarea organisnelor vii a crescut considerabil. I\ficiurin qi continuatorii sd,i au descoperit noi legi ale variabilitdl,ii qi posibilitatea provoc5,rii apariliei variafiilor, ca qi a dirijd,rii lor in folosul "societ[{ii omeneqti. Conceplia darwinistd, a fost ridicatd, de darwiniqtii sovietici pe o treapt[, non5, superioard, prin baza materialist-d.ialectic5, care i s-a d.at, ca qi prin eliminarea clin conceplia lui Darwin a alunecd,rilor idealiste. ln U.R.S.S. qi in ![rile socialiste, seleclia artificial5, a devenit o problemd, de stat qi unul dintre cele mai puternice mijloace pentru creqterea continud, $i pe scard, nafionald, a prod.ucliei agrozootehnice. Cu tot acest uriaq progres, Vari,a{ia ani,malelor ;i plantelor sub 'influ,enla domesti,c'iri'i nu qi-a pierdut actualitatea prin felul cum se trateazd, in ea problema selecliei, ca qi prin comoara de idei qi de ipoteze expuse in ea. Dintre aceste ipoteze, multe au fost d.ezsroltate, iar altele nu sint inc[ luate in consideralie de cerceti,tori. Aceast5 carte rdmine mai departe una dintre principalele lucrd,ri d"e biologie ale lui Darwin qi ale epocii noastre, prin simburele ei

pozitiv, materialist.
vinismul incepe

Varia{i,a ani,malel,or ;i,plantelor sub i,nfluenla domesti,ci,rii, apare in momentul cind. dars5, fie lmbr5,.tiqat de o masd, din ce in ce mai mare de biologi, clnd, concep-tia aceasta incepe sd, depSqeascd, limitele stricte ale biologiei qi cind. ad.versarii, d.upd, primele infringeri, devin din ce in ce mai agresivi. Cartea aceasta i-a inarmat pe biologi cu argumente noi qi am putea spune cd, Varial,i,a...., impreunS, cu lucrl,rile lui Darwin asupra fecundd,rii orhideelor qi asupra fecunclaliei qi autofecundaliei, prezint5, elemente mult mai bogate decit, Ori,gi,nea sltemtlor privitoare Ia modalibd,!,ile cred,rii de noi varietfi,li sau specii. In ea g6sim d.e asemenea modalitd,fi de aplicare a metodei inductive-d"eductive

in

lsi a modalit5,lii m5,surd,rii obiective a intensitd,!,ii variabilitd,lii. Variabilitatea nu este privitd,, in Vari,a{io...., qi in celelalte lucr5,ri pe care Ie-am citat mai sus, ca un fenomen abstract. Ni se aiatd, prh,ctic cum putem sd, d"eterminim sensul, viteza qi durata variabilit5,!ii ; ni se aratl, cum putem s-o stabilizd,m sau s-o intensificf,m qi _ce interrelalii.noi se

biologie. Darwin ne-a deschis calea folosirii metodelor matematice qi statistice, ca

Dupd,pd,rereanoastr5,in Vari,a{i,aani,malelor g'i Ttlantelor sub i,nfluen{a domesti,ciri'i qi in Desceicleipa omutui,;i selecli,a senuald, se gd,sesc mult mai multg El_ mai. adinci oscilalii, contraziceri qi alunec5,ii ideaiiste declt in tdate celelalte opere ale lui Darwin. In Vari,a{io... se poate vedea foarte d,es cd, in concluziile multor capitole, Darrvin este mult mai rezervaf qi mai conservator d,eclt ln restul capitolului respectiv. In acest sens, d,in masa contradicliilor qi a poziliilor conseryatoare vom atrage aten,tia aici numai asupra problemei discutate qi in zilele noastre, qi anume acliunea directS, a mecliului extern asupra _organismelor qi, prin intermed,iul acestora, asupra variabilitd,.tii ryi ereditilii lor. Iar dintre ipotezele nematerialiste vom cita numai teoria pangenezei care, alflturi d.e teoria malthusiand,, constituie cea mai ampld, alunecare id"ealistd, a lui Darn'in. Aceste d.oud, teorii se gd,sesc larg expuse : prima in VarTali,a a,ni,malelor ,sa plantelor srft 'l,nfluenla d,om_esti,c'iri.'ir. iar a doua in-Desceidenla omului,...bacd,examine ziatent primele 26 de capitole ale Vari,a{i'ei.. ., !i mai ales capitolui al XXVII-1ea, in care Darwin expune teoria pangenezei, ai impresia c5, sint scrise de doi autori cliferifi, unul materialist qi altul idealist. Aceasta cu atit mai mult cu cit capitolul al XXVII-lea $i, intr-o anumit5, m6suri,, qi al XXVIII-Iea, nu au clecit slabe 1eg5,turi organice cu restul lucrd,rii. r; F. Engels, Dialectica naturii, Bucuregti, E.S.P.L.P.. 7954, p, 77.

ln procesul de transformare a varietd,lilor. Din acest punct d.e vedere, Varia{ia... in zilele noastre ea prezintd, un caracter actual, pe lingd, cel istoric. Desigur, conceplia lui Darwin, chiar in domeniul variabilit6fii, nu are numai p5,r,ti pozitive; ea are qi sc5deri, lipsuri qi inconsecvenle. a servit ca model generaliilor de biologi care s-au succedat, qi chiar
stdr,bilesc

STUDIU CRITIC INTRODLICTIV

IX

I)arrvin, in timp ce s-a ard,tat atlt de meticulos qi gata sil analiz eze critic toate datele qi faptel.e Pe care' la timpul_sdqr le putea supune velific5,"ii, in ultimele doud, Lrpiiof" din Varia{ia... renunlt ggryPlet Ia metoda inductivd-deductiv5,, a cd,rei bazd, i" Ui6logi. 9 pusesc chiar el -- metocl5 folositd, cu mdiestrie in cele 26 de capitole cu continut pieclominant niaterialist, plece.clind capi_tolele consacrate teoriei ^pangenezei; t'."o"git." sa ulterioari, la aceasti, teorie a fost destul de formald,. Yom expune pe scurt atit laturile_ progresiste, cit qi lipsurile Variali,ei.... Fdcind bilantul, se poate.sPune-de pe acum cd, elementele pozitive' sinfrprecumpd,nitbare qi A.pe$esc masiv insuficientele concrepfiei lui Darwin asupra, variabilit[tii.'ridicd,, *re opera l)arwin r[mine- actual5, pril problerir"i. fi;;e cum sint -lui lrloblcrna selecliei, a_ _variabilitfl,tii qi a eieditdJii, discutat-d, intens qi in ziiele oor.t"u (nta,i ales ultima^problemzi)._ \'ariabilitatea, ca'pioblem6, a cucerit qi domeniul microbiologiei qi_ uil inframicrobiologiei, constituina una dintre principalele probleme teoretice * ca,re stau la baza elaborzirii de r.accinuri vii microbiene- qi viiotice. \raliabilitatea Ei ereditatea, adic5, principalele_ problerne discutate ln Vari,ali,a anint,alelor ;i plarfielor su,b'itr,flue nta domestfcirii, sint eternentele d.ebazraatitale.o"..p!i"itoi -lliciurin, _cit qi ale celei lui \\-eisman, nlorgan qi a continuatorilor lor. De aceea comoara de idei ;i tt_e ipoteze.pe care ne-a l6sat-o l)arrvin in Vari,a[i,a animalelor ;i, ptantetor sib inlluutta clomest,ic,iri,i nu poate fi primit5, necritic. '

II.

ASPtrCTE AIJE YARIABIIJITATII

J_)

' sale, uneori teoretice, d.in Originea speci,ilor 1. Jlersul progres'ia sau regrgti,y 4 eoolu,{i,ed organi,smelor sau a pd,rfilor lor cu aiutorul varia{iilor este o problemi, cd,reia Darwin li consacrd, o atenlie de6settite. ln vedeiea rezoh'd,rii .t, Ilarwin studiaz[ atent vechirnea d.omesticirii unui tnare numd,r d.e specii, plecind de la formele sdlbatice care mai existd, sau de la scheletele gd,site in aq^ezd,ri omeneqti vechi 1). Legat de aceast5, problemd,, Darwin studiazd, originea-mono- sau poli1,)

giisim trei aspecte ale problem.ei prir.itoare Ia i 1).Te.tqul progresiv sau regresiv al procesului, aspc'ctul convergent sau dir-ergent al variabihtd,fii qi 3) aspectul continuitX,tii sau ai discontinuit5,fii acestui proces. lloate aceste trei sensuri ale variabilitfi,tii sint interconectate intre ele. Darx'in le studiazil ca date qi fapte care justificd, qi compieteazra afirmatiile

plexe stucliate rninutios de Darrvin in lucrarea de tatd' Sertsu^l sj formet'e aar'iabilitti{ii,. Problema ,,sensului)'' variabilitH,tii nu apare sub acest titlu in Var'ialio,.. Grupincl qi sintetizind. materialul din aceastS, important^d, lucrare putem afirma _ci, problema sensului variatiilor a fost in aten,tia lui Daiwin I cd, ea este tratatd, in motl complex ;- cd, ln Varia{,i,a anilnatetor ;'i-ptantelor sub inftuenta'd,omesitilir6,i,

In lraria{i,^a ani,.nt.alelor ;i,.Ttlantelor sub imfluenla d,omesticirii, Darwin se ocupd, qi nrai mult clecit inOri,gi,nea_s,pec'ii,lor de toate aspectele variabilitd,tii. Darwin se pt.o.olrd, du aser]'l.enea de problc'mA r-echimii, ca gi cle ac_eea abriginiimono- sau 'polifiletice a -speciil,it aomestice. Vorn incepe cu problema formelor, sensului, ritmului, intensititii qi borelatiilor functionale_. Yoni reda succint mai cleparte numai unele laturi'ale aspectelor' foarte com-

speciilc cle atritttale si clc plante cttltivatc de oatrteni din neoliticul lacurilor clveticnc.
clc

lat:lttlat'li;i rttrcot'i criticabilit. I)e de altir parte, problema vechimii speciilor sau valicti!ilor clornesticite de om Iltl se stttdiasc sistctttatic inaintea lui Darrvin. ilustlul biolog englez a trebuit sii rezolve aceastir problcml incepind cu lllcnelltttl (ptrnctttl dc plecarc in tirnp) domesticirii. Pentru aceasta a trebuit sI foloseasc[ cele mai vaiiate doctttttcnLc. A folosit tlaLelc atntropologice qi, in special, stucliile lui Riitinteyer, foarte bogate in detalii privind
ct'a

Docntncrttalia pe carc o avcaDarrvin

la dispozilie intre 1863-1875,

clncl

alucratmaiintens laltarialia,..,

plante;i

studiile auillralclor sculptate pe Inoltunrcntele anticc cgiptene etc. Ddm citeva dintre concluziile acestor stldii: callra, oaia, ciincle, calttl, porcul, boul, griul , arzul, mazlrea, macul gi altele au fost cultivate cle om din neolitic. Bolxtl, secarA' vila de vic g.it. au fost crescnte ;i cultivate de oameni clin epoca bronzului. Rasa de ciini ,,baset,, este- reprezelltatii pe mollumentcle vechi egiptcnc. Gdina pare sri fi fost domesticita in Asia cle sud-est, cle unde, pe la 1400 i.e.n., pdtrunde irt China. In India o gisim citat[ in documente de pe la 1200 i.e.n. In Asiio-Caldeea

Ililul lacurilor con-tinea scminle schclete de anitnale. I)ars,in foloscgte de asemenea cdrlile antichitirlii grece, romane, clincze, indient,

VARIATIA ANII{ALELOR SI PLANTELOR

fileticfl a speciilor d.omesticite sau cultivate 1) ; ritmul qi intensitatea transformirrii varieta{i1or pe care Ie poate studia concret I trecerea gradatd de la formeie vechi, lrersistetite sau cunoscute, Ia varietd,f,ile noi 2) ; modificririle concretc ale caracterelor 1or externe, ca qi ale scheletului lorB) ; modifici,rilecomportarnentului qi aleinstinctelora). Grupind datele dtn Vari,a{i,a...) am gilsit suficientc elemente referitoare la fe1ul cum se stabilesc noi colelalii morfofunclionale intre caracterele vechi qi cele noi, ca qi cele privitoare la scflclerea pini, Ia stingere a unol corelalii morfofunclionale vechi5). }Iersul regresiv al evolutiei se raporteaz5 rareori la organism ln intregime sau la pd,r,tile sale. I)e cele mai multe ori, mersul regresiv in Vari,a{io... se red.uce la reaparilia unor caractere vechi, disp5,rute d.e un nulnS,r mai mic sau mai mare d.e genera.tii (fenomenul de reversiune). Darwin, in Varia{ia.. ., s pleocupS, rnai pulin d.e problema regresiunii prin atrofie sau prin dispariJia unor funclii ',si implicit a unor organe 6). 2. Settsu.l cont:ergent sau cliaergent al t:a,riabititd{ii. ln aceastd, carte gisim numeroase date privind. mai ales sensul d"ivelgent al transformtirilor. In Varialta..., evolufia divergent5,- lmbrac5, doud, aspecte : unul privind indepi,rt areu grad.at5, de forrnele vechi, a noilor varietd,li, altul relativ la intensificarea dir.ergenlei. Ambele aspecte a_par pe mdsurf,, ce seleclia reurye;te sd, perfeclioneze caracterele anterioare, rnai pulin d.ivergente, ale aceloraqi rase. Deosebirile ajung atit tle mari, inclt, pentru variet5,file d"e g5,inil, d.e porumbel sau d.e srarura, un sisternatician putea fi tentat sd, nu le pund, in aceeaqi specie, iar uneori nici chiar in acelaqi gen. Prin d.ivergen{il se asigurd, cucerirea d.e noi locuri in naturra, ca Di o,ma-i bun5, pregdtire in lupta pentru existen{d,. Accentuarea diferen,tierii p5,r!iior, pc ling[ c.aracterul progresiv qi ad.ecr.at, pe care-I are, repreztntra in acelaryi timp qi o dezr.oltare a prirlciltiului ,,diviziunii muncii" fiziologice 7). Divergenla constituie caracterul major al evolutiei viefuitoarelot. 11 Originea spec,iilor, Darr,vin'acord.5, divergenfei rang d.e principiu. 'I'otuqi, convergen,ta i;i are locul ei

in evolulia formelor.
apare
cl-e

in secolul al yl-lea i.c.n. 'l'ot pc atnnci pirtruncle Ei in Grecia. Iuliu Cczar gisegte giiina in Atrglia. Iepurii casi silt cita!i in operele lui Confuciits. \'icrmii clc rnitase, ln docurnentele cltiucze scrise cu 28 de secole i'e.n., sint cunoscuti de- locuitorii Constantinopolnlui in sccolnl ai \rl-lea. Ei ajung in Italia in secolul al XV-lea gi in trranla la sfirqitul acestui secol. Rata nu estc figurati pe monumentele egiptene, nu estc citatzi nici de Homer, dar eite clescrisir clc Columella la llorna in sccolul al 1I-lea al crei noastle. Gisca a fost domesticiti din anLichitate. Ilasa rogic de giqtc, foarte ascminitoare cu cca actualf, se girseqte figuratii pe monumentele anticc egiptene. Ronranii o cunoqteau de ascmenea dirr anlichitate. Fragul incepe sI fie cultivat pulin mai inainte de anul 1746, cincl existau trei soilr'i; panseaua din 1687 (f:)lvclia); daliile din 1790 (Spania), canarul e domesLicit de 350400 de ani etc.
gi

monofileticir cliscutabilir i'arza, porumbul ;i picrsicul. Darrvin presupune o origine clublri a porcului (Sus suola x S. fndicus), a bolicleelor (Eos primigenius >t 11. faurus), a caprelot' (C. aegagrus x C. lalconieri), iar printre rasele cle curse arab [r'asa ArablXrasa Africanri). Discu{ii rcferitoarc la originea dublir le ridic:i citlicele. cle cai, a ""1.,1,,i l)arrvil presupune originca polifilcticir a ciinclui, pisicii, calului, traudafirului, petuniei, calciolarici, fuxiei, verbinei, glacliolci, pelat'gonittntttlui ;i, ctt setnn tlc intrebarc, a mit'ului. Ulele clintre concluziilc acestor cloui note infrapaginale au rlntas, altele s-au modificat. Tottt;i, Darrvin are meritnl dc a fi pus aceastir problemir, aciincind-o atit cit i-au permis clocumentcle vremii salc. 2) yclul curn folosc;te Dalfin principiul gradaliei a fost descris itr lucl'at'ea noastri. publicatir in,,Iaqul

monofileticS. : porumbelul, giina, ra!a, curcanul Niata, dintre mamifere ; vi1a de vie, cat'toful, caisul, prttnul, pi.r'ul, fragul, nucul, agri;u1, alunul, panscaua, garozrfa, zambila ;i soiul de trandafiri ,Ilosa mrtscosu. Au origine

$i in aceastii problernl Darrvin dcschidc un drum nou. r; Dupi Darrvin, urmirtoarelc anirnale ar avea o origine
; ic1-rurele, larna, alitaca si rasa

bibilica, 4intre pdsirri

literar",

3) Vezi capitolele din

a.;

I 959.

tanf' ir

5j Itroblcrna corelaliilor funclionale, constiluincl o partc din problcma interrelaliilor, are o cleosebitit iniporconceptia malerialistir a lui l)ar5'in. l'cntru acesle motivc ii vom consacra utl capitol spercial tnai dcptlrte. o; Irroblcrla o1g1ncl6r ncliltentare cstc larg folositir clc Darrvin in Originea speciilor, cil tlll ptttct'nic afgurnent ip favoarea trnnsformif ii organisrnelor gi ca un argument clc bazir contra tcoriilor fixi;tilor qi crcalioni;tilor.

\'ezi

cerpiLolcle

\larialia... carc se referi la pontmbel, giriui, porc, iepure plivitoale la pot'untbci, girini, ra!c, porci.

etc.

iri

in Varialia..., problema organelor ruclirncntare iesc din caclrul lucrirrii, iar probicma scirclclii funcfionale sau a atrofierii unor organe sau ftincliuni, ca qi a dispariliei unor instincte, este plivitl nttmai pritt prisma selcc[iei
artificiale. ?) Termen irnpropriu pe care-l vorn folosi din lipsa unuia mai corcspunzltor.

STUDIU CRITIC INTRODUCTT\/

XI

Deryi unele caractere ale fenomenu,ltti, de conaergen{d, ar fost in atenlia iui Darwin a biologilor clin zilele noastre, totusii am ar-ut irnpresia c5 nu s-au efectuat decit studii elisparato asupra acestui itnportant fenomen. De aceea ne-am strS,d.uit sd, culegern dat,e carc s:-"r, ne pelnlit5, sa, privirn intr-un mod mai unitar fenomenul de convergenf,S in biologie. Pcntru aceasta am luat in consirlerare trei moduri de interrelalii ale organismelor : primul mocl priveryte felul cun] se realizea,zd, convergenla in cir,d,rul itrtenelaliilor dintre organi.smc ryi medjul lor de viafd,, al doilea mod" consiclerat de noi este acela al interrelatiilor dint,re indivizii aceleiaryi colonii rau specii, iar al treilea mod este a,cela al intellela!iilor clintre plrfile aceluia;i organism. a. ft'enomenul de con\rergen!,d, ln cadml interrelaliilor dintre organisrne qi mediul lor rle viafI, a fost studial, de Darr.in qi este bine expus in rnulte dintre lucrS,rile sale ;i rrrai aiesin c:apitolul al YII-lea din Oiiginca spcci,iloi. Tn toate aceste cazuri, t.no-.roi rle convergenl(li a caracterelor este sturliat la animale neinrudite intre ele, arlaptate la acela;i mecliu-cle r.iat[. ln exemplele studiate de I)arwin, fenotnenul de conr.ergen\d, a c'aractcrelor ia aspectul d.e evolu!,ie analog:i. Noi nu \rom cita exemplele lui I)arrvin, ci ne y(.)ln multurni sri leamintirn convergetrla evoluliei inot,5,toart.lor qi a cozit la peqti, la rcptila lcltt1tosa1r?'t(s (ilin oceanele erei secunclare) si la marnifelele placentare actuale care s-au aclaptat, secunclar, la rncdiul marin. In toate aceste cazlr:rri,, indiferent, de perioada gt,ologicii, arlaptarea la nrediul nialin s-a realizat prin cliferenfieri analoge ale pd,rfilor. Desigur. slnt clerosebili rnorfologice intre inotirtoarele tle la peryte Ei mamifere. lfotuqi, functional, analogia este foalte mai'e. L'ottvergenta r:at'acterelor' :t rners foalte departe, realizindu-se Ia Iclfiyosaltrlrs qi nramiferele acvatice -- prin evolulie clir.ergenti, de la tipul initial al memlrrelor qi al cozti la fiecare dintre specile cAre s-au aclaptat secundar Ia rnctliul nalin. Factorul morfogen cleterrrrinant al fenomenului d.e convel'gen!5,, in exemplul nostru, I-a const,ituit a,daptarea la noul mediu de via!5 marin a lclttyosau.ru,s-l:ui ;i a marniferelor. b. DupS plirerea noastrd, fenomenul cle con\.ergen!,d, la nivelul unei colonii sau spccii imbracd, alte aspecte. ln ultimii ani s-au adunat tot mai multe dovezi care d-enronstrea,zra cd, indivizii unei specii prezintii, irrterrelafii care au ca ul'mare prezetyarea sau I)rogrcsnl spcciei. Comportamentul, ca qi unele dintre caracterele care se cliferenfiazd, la intlivizi 1te aceast,i baz:a, converg c5tre un obiectiv superior, care este mentinerea. foIosui, dezr-oltarea speciei. Uneori indir-izii ca atare sint sacrifica,ti, clar prin moartea lor se realizeazd, obiectivul superior. ADa, de exemplu, albinele lucriitoare mor intepind pe d.uqmanii stupului, d.ar stupul (colectivitatea. in fond specia) este sah-at. Acelaqi lucru se poate spune rlespre fenorrrenele cle aclelfofagie, pe care le-am descris in prefafa IaOri,girzea specii,lorll. In acest caz. enrblionii care sint inclu;i in aceea;i ootec5, la moluqte nu se clezvoltii, to!i. Cei care nlor servesc ca hrand, celor care supravief,uiesc qi care vor perpetua specia. Multe fenomene de a,jutor rcciproc la uncle specii care formeazd, familii, cirduri, bancuri, turme etc. reprezintir, c1e asemenea conlpolt[ri cirytigate in cursul evolutiei speciei, comportd,ri care rlepirryesc nevoile fieci,r'ui inclivid- in parte, dar servesc speciei, unitate superioari, indivizilor. Aceste cornpoltamente le putem interplet'a' ca pe un fenomen de conl'ergenfd, a evolu{iei indivizilol spre un obiectiv supelior : men!,inelea speciei. Dificultatea care apare este explicarea acestui comportament, particular, a acestei convergcn,te, care, Ia prima r.ed.ere, are un pronuntat aspect teleologic. Nu este vorba de un fenomen conqtient, nici t1e o finalitate in sensul ideaiist al aceslei no!,iuni. lnvii,fd,tuia nen ist5, a lui I: P. Pavlov ne rki posibilitatea s[, irrtcrpretim fenomenul. Convergenla caracterelor ind.ivizilor in folt-rsul sperciei se poate ob{ine prin legd,turi temporare, care, prin repetare timp d.e veacuri, se tlansformfi in legi,turi perrnanente. I. P. Pavlor. a ridicat aceast[ problemd, la congresul c1e fiziologie de la }faclrirl qi d.e atunci s-au aclunat, date cale pledeazd, in favoarea acestei
ryi

ipoteze

2).

c. Un al treilea aspect al fenomenului de convergentd, il constituie, c1up5, pirerea noastr[, dezvoltarea corelaliilor funclionale lntre pd,rfile care compun acelaqi individ.
\rczi CIt. Dcu'utin, OriQinea speciilor, p. XXXIX. \r. D. IIirza, Ii. ltt--pciuc Ei Al. I'lslienazl', Iliologia lesutultti conjurtctitr. Ilolnl stereotipilor morlolunclionali in procesul de. apdrare unti.infccliocsri, in llorfologiu normakl;i paLologicci, 1962, IV, p. 337-361.
11

2)

XII

VARIATIA ANIMALELOR $I PLANTELOR

pd,rfile pot sd, se diferen\ieze p.rin- evolulie divergentd,, dar sd, converge funcfional. AD3' de exeniplu, stomacul qi'intestinul, ficatul qi pancr.easul la vertebrate se formeazd, prin varialii divergente. Totuqi, funcfio_nal, pfn. secreliile lor externe, ele conY-erg.spre des1virgirea dig6stiei . La tel, cliferitele varieti,li de celule mezenchimatoase ale sistemultri reticulo-histi6citar au structuri qi funcliuni metabolice deseori deosebite. Totuqir elementele sistemului reticulo-histiocitar converg spre desdvirqirea func!,iunilor de apd,rare contra tni.rootganismelor care au p5,truns in interioru-l corpului.. Fenomenul de coord.onare a pirlilor pririsistemul nervos central se poate realiza numai atunci.clnd. Pagrlile converg spre fundl,iuni care se completeazd, reciprbc qi qe integrea1[ \"sarcinile metabolice, d"e apd,rare, d" t.iptod.ucere, de orientare etc., pe_ care t^rebuie sd, le ind"eplineascd, .un glganism. normal in prbcesul sd,u d.e creqtere qi d,ei,zvoltane. Convergenla .aceasta fu^nc!io.nal5, face din toate pa4ite organismului, oricit de eterogene ?r {i ele, un. singur_tot funcli9nal. De aceea noi ^cr.,iu- cf putem incadra foarte bine corelaliile func,tionale dintre Pfltti ln cadrul fenomebiologicd,. ^Convelgenfa funcliunilor organismului se -sprijini, pe nelor de cbnvergenld, eiollliile divergittte, ale p5,r!ilor. Insd, chiar aceastd, divergenld, nu dep5,qeqte, ln mod normal, limitele fi.nc,tionale ale integrd,rii lo{ in func!,iunile intregului organism. Aceasta este legea d.e bazl, a d.ezvoltS,rii normale. Cbrelatiile functionale au fost studiate mult d,e Darwin atit, in Vari'a{i'a..., cit qi ln alte lucrdri.'ln Vari,api,a..., Darwin se preoc_upd, d,e efectul selecliei^ artificiale as.upra corela_tiilor d.intre pd,r,ti, chiar atunci cind. corelalia.ng 3 fost realizatd' ln mod inten,tionat de selec!,ionatorr;i Atri,gem atenlia.?!upl? faptului.cd, in Var'i'ali'a.- I)arwin.s.e ocup5, mai mult d,e'latura structuram a corelaliilor dintre pd,r!i. De aceea arn fost nevoi-ti sd, scoatem .in eoidenfd,, in capitolul pe care-I consacrim acestei probleme, latura_func!,ionald, a-corelaliilor qi's'-o con^side"5,m ca una d.intre manifestfirile fenomenului d.e convergenld,. ' Dupd, cum se ved,e d.in exemplele citate,-de multe o3i conYergen_la este un fenomen legat d.e d.ezvoltarea corela,tiilor funclionale, fiind realtzatd, cu ajutorul selecliei artificiale ; afieori ea este consecinla altor factori. Credem cd, este cantl sd, sublinem cd,, studiind fenomenul de divergen!_, qi cel de conyergenld,, ne di,m seama mai bine d.ecit din studiul altor particularit5,!,i ale cvoluliei de cari,cterrit adecvat, al varia!,ii1or, care se fixeaz6' prin seleclie qi ereditat'ez). -. Avem impresia cd, problema fenomenului d._e convergenfd, este pini, acum insuficient analtzatd, d"e pe pozi.tiile materialismului dialectic. -continui,td,ti,i sa & di,sconti,nui,td;li'i, eaolu{i'ei este strins depend.entd, d-e 3. probtim,a factorii evolu.tiei : selec!,ia, variablit atea qi ereditatea. Aceastd, problemd are o laturd, filozofic5, gi una biologicd, a. -T".e,'ain secolul"at XYII-lea, I-.,eibniz discutd, problema continuit5,ftj in filozofie. q] 3). Paralel cu ,principiul in naturd, si lans eazd, celebrul sd,u aforism : na!,u,r.a ryory falit saltu-s fost' lnsu$lte qi d"ez.voltate .o"ii""it[.tii este lansat qi principiul gr^adqliei. Ambele id.ei. auqi apoi de Bonnet, iar_mai d;F porllii metafizice de 6d,tte Linn6 in Phi,losophi.a botani,c.a grad,at5,_ in sens descendent, iirrio de cd,treRobinet. Illtimii doi au cS,utat sd, aranjeze o serie i"."pt"O cu J)umnezeu, con-tinuind cu organism_ele vii qi sfirqind .P lumea..neinsuflefitd,. de fapt, nici un criteriu qtiin,tific. Contii" J..r*td, continuitate grad.atd, nu s-a folosit, qi enumerativS,. I-ramarck lsi d-d, seama cd, nuitatea treptatd, rd,minda fixistd,, crea-tionist5,
1) Citim citeva exemple cic variafii corelate, scoase rlin Varialia. . . : numi|ul mamelelor scroafelor Ei durata oasele craniului la rasele domesticite alc iepurelui prczinti varialii corelate cu redugestaliei variazi. "o.rrr.rg"nt^; creieruiui; varialiile labclor gi ale ciocului porumbelului variazi uneori convergent ; tot la porci, cerea volumul.i corelate scurtarea botului;i a lungimii nlembrelor, crc;terea corpului care devine Dar.win ciLeazra arcpt "ur""t.ra caninilor 9i riirirea pirului. mare gi rotund cu scurtarea Un excmplu cle convergenli prin sclecfie nalurali.il constituie recluccrea aripilor la unele prsiri din insttlelc prin selec!ie artificiali' oceanului pacific snb influenli absenlei rlugmanilor lor. AceastS. reducere poate fi oblinuti Ei FecundcLlia orhideelor. Exemple frumoase de convergenli inire insecte qi flori sint citate de Darrvin in cartea sa cazul In exemplul cle la porci gi porumbei, convcrgcnla apare ca un corolar al corelaliilor funclionaic. In iar in piirlilor, oaselor craniului la rasele de iepnre, ea apare ca o consecinlir a principiului funclionirrii modificirii in tlezt'oltare apare cazul reducelii aripilor prsririlor sau a modificirii corelate a insectelor qi a florilor, convcrgenla priniipiului unitilii organismului cu mediul. ca o consecinll a z) Caracterui aaecvat al evoluliei a f"ost bine pus in eviclenli de prof. N. Botnariuc in lucrarea sa Unele aspecte romino-sovietic", seria filozofie' 1960. a1e relaliilor intra--;i intrrtptcifice Ia animale, tn -Analele Inst. o; Leibniz, I,louueaur esscis, IV, 16.

STUDIU CRITIC INTRODUCTIV

Xiil

eYolu,tia ale_un lnerf progresiv. El incearcd, sd,_aplice principiul continuitd,,tii qi al gradaliei mergind d,e Ia simplu spre complex, aqa cum t-a totosit ulterior qi Darwin. I-,amaict veae evolulia ca. pe un proces aI variafiitor _incete- continui , care, dripfi, pd,rerea noastrd,, s-ar putea exprima. printr-o.funclie liniard, de tiput unei ecualii de gradut intii t;. Cunoqtinlele din vremea lui Lamarck erau mai avansate decit pe vremea lui Bonnet qi'a lui nbninet. Pe de alt5, parte, Lamarck avea o.conceptie materla[st5,-evolulionistd, despre natura vie, pe care noi o_.apreciem mult prin simburele ei pozitiv, materialist. Prt explicarea evolutiei prin_ teoria varia,tiilor egale qi continue nu se baza pe o masd, mare de fapte. - Inc'ercaiea_ d,e a explica giadul d"eosebit d.e dezvoltare ptur"ntlut de fiinlele vii din acelaqi l-a d,us pe Lamarck Ia elaborarea ipotezei genera-tiiei spon-are_al taler repetat5, la intervale de timp. Aceast5, ipotezd, era nefunaate ; ea a aruncat d tornind, nefavorabild, qi asupra laturii materialiste a concepliei sale 2). Darwin pune un accent deosebit pe problema contiiruit5,tii sau a discontinuiti,tii er.olu.tiei varietd,,tilol modificate de om prin sielecfie. S-ar putea spone ce barwi" ;-;iffi; criterii concrete, obiective pentru judecarea efectirlui factorilor eiolutiei in condiliite speciale,.altificiale, createdeprocesu[domesticirii. Metodele folosite de el in acest sdop ois. par cd, au multe contingen,te cu proceselematematiceB). Noi socotim de asemenea c* folosirea judicioas5 a metodei ind.uctive-deductive i-a ajutat mult sd, ne dea o imagine mult mai completd, a mersului evolutiei qi s5, aduc[ date pre,tioase, inedite, io aieastd, con&ete qi.obiective, privitoarb Ia continuitatea sau ,problemd, ta discontinuitat6a acestui proces, ceea ce nici I-.,amarck qi nici ceilalli biologi dinaintea lui Darwin nu au f5,cut. Darwin introduce d.e asemenea criteriul istoric in studiut s5,u, mai mult sub formele semn alate anterior (originea mono- sau polifiteticir vechimea d,omesticirii), qi la ele adaug5, elemente noi : ritmul gi intensitatea transform5,rilor de-a lungul timpului.'i)arwin arahd, itio exemple concrete c5, ace'lti d.oi factori se modificil adesea, a;a lncit in Vari,ati,a... g;siri de aserienea qi o metodd, care ne permite sd, determind,m continuitatea sau d,iscoitinuitatea evoIuliei valiabilitd,lii la speciile domesticite. Stud"iul acestei probleme ne aratd, de asemenea ;i une_le limit5,ri, oscilalii qi alunecd,ri nedialectice in aceastS, parte a operei lui Darwin. Iatd, acum clteva dintre concluziile lucr5rii de fa!d, a) : 1).Fo,rmarea divergentS, a varietd,lilor qi transfot-area lor prin variabilitate, ereditate ryi selec{ie. este un proces cu mers general, dar care poate p}ezenta qi aspecte aiscontinui; ritmul procesului se poate accelera sau incetini. 2) Intensitatea variatiilor nu imbracd, intotdeauna ritmul regulat, continuu qi lncet pe care-l presupunea l,amarck. Pe lingd, variapiiie cu caracteicontjinuu, Darwin
1l V. D. 1\Iirza, Dezuolturea metod.elor Stiinlif ice de cercetare la Darwin ;i trtcLintasii sdi, ln ,,Iasul literar,,, 1959, nr. 72, p. 57. 2 Ibidern, p. 53. 3) In Aulobiograliu sa, Darwin igi arati regretul ci nu a daL mai rnultl importanti studiului maternaticii. Totugi, s-ar putca ca iu cei cinci ani petreculi pe ,,Reagle" printre cartografi, ca gi contactul cu viirul siu I r. Galton - care a introdus statistica in biologie -, si-l fi invilat practic multe clintre procedeele matematicii aplicate, pe care apoi sii le fi folosil in stabilirea criteriilor. Afari de datele statistice, am fi inclinati si ne oprint la doui proceclee matematice : la ccl al stabilirii unei curbe in geometria analitici qi la acel al clezvoltririi lnui binom. r\sa, de exetnplu, in prirnul caz Darrvin interpeleazd fenomenul d.e variabilitate lntre cele citeva puncte cerute de trasarea utrei cut'be analitice : punctul de plecare (strimoqul sau strimogii indep:irtali, caractereie lor, momentul domesticilii); unul sau mai multc puncte intermediare (varietllile formate prin evoiutie diyergentii gi caracterelc lot') 9i punctul final (numirrul gi caracterele varietllilor de acum circa g0 de ani, cind a term]nat darwin edilia a II-a a \taria{iei.. '). Am vdzut mai inainte (p. IX $i X, notelcinfrapaginale 1 cum stabilea Darwin punciul vcchi cle plecare. Punctul sart punctele intermediare le stabilea pe bazi de clocumentc, cataloage, scris-ori etc. Puuctul final sc baza de observalii proprii, lucriri gtiinfifice, schimb cle pdreri qi cle exemplare-cu crescdtorii, cataloagc, expozi{ii, corespondenli. X{aterialul era foarte heteroclit. Din el, Daiwin a gtiul s[ aleagi ceea ce prczenta o oarccarc garan[ie dc autenticitate, privitii critic. Din aceste fapte, de nrultc ori lacunare gi uneori itlsuficient de exacte, Darwitr ;tia si aleagl ceea ce era gcneral qi valabil din numcroasele date particirlare; el scotea concluzii ditt carc tttulte au rezistat confirmdrii cu documente mai noi gi mai autentice; altele au fost

moclificate. Al doilea procedeu matematic - care amintegte clezvoltarea binornului lui Newton este cel folosit ln descrierea transformirii gradate a varietllilor de-a lungul timpului. Principiul graclaliei este uneori expus gi altfel. In capitolele consacrate porumbeilor, glinilor gi porciloi, s" poin"gte de la specia setfati"a gi se descrin, rind pe rind, tttodificirile gradate prezentate de cliferitele rase formate din ele. a) Concluziile sinL sistematizate de noi dupi datele clin Originea speciilor gi din Varialta animalelor Si planlelor sub inf luenla domesticirii,

XI\:

\TAIiIATIA A\1IL\i-I'I-()it'(1

l'l.A\'t'llI Oll

mai descrie $i variatii cliscontinui, bruqte (uruta{ii). R,itrnul qi int.ensitate-a varialiilor pot sA, v^rieze foarte mult de la o varietate la alta in cadrul varictS,filor. acelor-aqi specii. Vom ard,tain paragraful urmS,tor la ce concluzii ajunge Darwin in privinla.lor. 3) Ritmul qi-intensitatea acestui proces pot sd, r'arieze foarte mult qi .i+ cadrul

transform[rii unora clin pd,r{,ile care compun organismul unei varietS,fi (transform5,ri inegale). Existil forme d,e variabilitate slabil, ca qi d,e variabilitate mai intensi,. 'Ioate acestea se acunuleazd, genera.tie cu generalie. Selecfia, in acest caz, par sd, aibd, rolul de a dilija d.ezvoltareA lor pd linia staUitiril unori interrela_tii noi intre intimplare qi necesitate in folosul sp_e.ciei. In cazul selec(iei naturale. aceste interrelafii iau aspectul unor varialii adecvate mediului de via16, iar'ln cazul selecliei artificiale se d,ezvoltd, acele caractere care il intereseazi, pe om. Interrelatiile, in ultimrtl caz, se efectueazd, intre intimplarea qi necesitatea omu.lui $i nu ale speciei. $i in acesl, caz Darwin sublintazd, deseori caracterul cumulativ alvariagiilor in d.ecursril generaliilor care se succed.. Deqi Darwin, ca .qi Buffgn qi Larnar.ck, este partizanul variabilitelii slabe, totuqi el arlmite posibilitatea intensific5,rii varia.tiilor Efect-e care in naturd, se pot realiza prin varialii foarte incete, in una sau mai multe mii de genera{ii, se pot inf5ptiri in citeva generalii prin varialii de intensitate medie sau maret deqi Darwin nu foloseqte aceqti termeni. 4) Darwin ad,mite cS,ovarietatecareaparents-astabiUza!poate sd, inceapl *l varieze nou. Itrl admite d.e asemeneu cd, dupivarialii continui, slabe, pot urma varialii discondin tinui, urmate clin nou de varia!'ii continui. 5) In marea, rnajoritate a cazurilor, variabilitatea dezvoltii, g!1clat caracterele cleja apd,rute sau provoac[, aparilia d.e caractere noi. INxisti, insf posiblitatea c1e retersiune (ievenire la caractere vechi)'sau d,e atrofie prin nefunc{ionArea pii,r'filor. I)arwirr acordS, o male atenlie ln Variali,a.... fenomenuLui c1c revcrsiunc. Toate aceste aspecte, sumar expuse, aratd, moclul conrplex al felului cunr concepe Darwin continuitatea transform5,r:ilor variafiiior sub influerr!a selec{iei artiiiciale fli' in acela;i timp, arath actualitatea problemci i-ariabilittlfii ala cum allare ea in cartea d.e fat6.
nlT^liuL sr
TNTITNSTTATEA \IATIIATIILOR

paragraful preced.ent am ariltat c5, I)arrvin nu consitLer[ variabilitatea ca. pe un proces cri ritrir li r:u intensitate constanti,, ci ca pe un proces care se 1toate incetini sau -accelera. 11 lltirntl caz varialii1e pot si, alUe un ritrn lent sau accelerat,, sii, aibd, amplitud.ine reclusir sAu mare, s5 fie progresive sau regresive qi '*d, i? iln . aspttt divergcnt ^in cele mai multe cazuri, r'ariatiile sint cliYergente ;i sau convergent. lieamintirn cd,, un caracter progresiv. au I{e propunem sd examinim in acest, paragraf aspecte_ ale ritmiilni qi ale intensiti,tii varialiilor^, foiosind exemple clin Vuria[ia an'imal,itor gi pluntelor sub inlluenta domesti,c[r'i'i. Procesul stabi,titdlii, este discutat parliai in _ rnulte capitole ale cdr;ii. Ad.uninrl la un loc aceste da,te, putem afirma c1n proltlerna, este bing _pusi, Ia _ punct in Vari,a!i,a... Darrvin a corxacrat, un pagraf in capitolul al -\IV-lea problernei constanqei caracterelor. Gfi,sirn iris5, numeroase exetnple c1e stairilitate & caracterelor qi in alte capitole. In problema stabilitfifii, Darrvin nu sc referd nurnai la asp_ectul ^d.e rnulte 6ri cornpard, formele vechi, _a;a culn ni le tlau unele d'ocuactual, ci mente vechi d.emne de luat in c6nsidearare, cu formele noi ale variet[lilor d.ornesl,icitel).

ln

1)

Elvelia

foarle mult cu rasa clc gi;;tc figuratir pe rn,-rnumenLelc anticc rgiptene. Dc allfcl, 5|isca cir sltccie clomesticit prczinti, tlppir Darrvin, o foarte ilrb;, lilasticitale a orgrrnizaliei ci. Ilasetul cle azi csle ftlartc asenrituitol cu ccl figurat pe rpsnurncntcle egiplene antice. Specia llos printigenfus grisitir in cctililc lacttsLre clvelictrc e'ste intilnitii in Anglia pe tirnpul tui ltitiu Cezar, ca spccie sllbaticir. Ilasa rie boi cle l)eurbirlca (-\irglia), t'asa tuett!itrutir itr parcul englez LtrittitrgSum, ca ;i o altii rasi ilin Fr.iesland (Gennania) cle pc tirnpul lui I-tarlvin, se apropie tnult prin trislturile

prezinti rnale aserninare cu caprele din tinrpul perioaclei lacurilor clvelicne din neolitic, callrc ale cirror caractere scheictice au fost clescrisc magistral clc ltiiLimcyer. Rasa actualii ro;ie cle giqte din lrgipt se aseanrinS.
cle trzi

ln

aceasti

noti redirrn unele dintre

cxernple de slabilitate citatc

in Varirtlia... Uncle rasc de capre din

STUDIU CRl'flC I\I ]{ODUCTIV

XV

Stabilitatea aparenti, poate fi observati, de Asernenea in natura neinfluentatra ' de om 1). '\m ciiutat sd, sistematizdm cauzele complexe ale procesului stabilitdlii aqa cum sint ele prezcntate in Vari,a{i,a... Darwin reuqeql,e sd, dea date pe baza cd,rora am putut si st,aliiliur nrult tnai bine aceste cartze pentru speciile supuse selecliei naturale decit pentlu cele supur e selecliei omului. -\ia, de exemplu, in producerea stablitfllii se pot invoca urmd,toarele condilii: a) contlifii spc'ciale d.e mecliu sau conclilii foarte uniforme d,e mediu timp de numeroase generatii: L) stabilitatea poate fi provocati, dc seleclionatori cAre vor s5, frxeze un caracter rirru. s&u: din contra, este provocati, uneori c1e lipsa selec.tiei'); c) uneori stabilitatea este tlr'rtot'iti unor factori interni, cum a fi plasticitatea foarte redusX a organizatiei, sau 1,o:ibilitit{ilor grele rle intretinere in condilii de domesticire a speciei sau a varietelii; ,l) in fine, stabilitatea poate reprezenta uneori un fenonr.en d.e latentd,s). a) iond,ilii, speci,atZ gi, tonttllil, un'iforme de adald,. ln primul ca, ,o cita numai rl,ui"r clintre numeroasele exemple care abund5, in opera lui llarwin. Solul bogat ajutd, la stabillitatea unor r.ariet5li bune de crizanteme a). IIn soi de prun Im,peri,al gage :-i1 adaptat la solurile uEoare qiuscateu). In acest mediu el prezintd,- o mare stabhtate. tolnl s5,rac contribuie la menlinerea fideld, a soiurilor de plante, de pomi din seminfe,
stabilitatea este oblinutd, prin cond.ifii uniforme de via!5, tirnp tle multe generatii. De exemplu, caii spanioli transportali in Chile iqi pilstreazd, caracterele lor', clcoarece mecliul cle viald, din Chile este aproape acelaqi cu cel din Andaluzia, ln care rreastri ras5, c1e cai trdia d"e mult tirnp. Darwin susline cd, ,,variabilitatea ar fi foarte slabi, s&u nu ar apd,rea dacd, ar putel, supune pe toli indivizii unei specii Ia cond.i,tii de riafd, absolut uniforme" (cap. XXII). fn prefa\a Orig'in'i'i speci'i\or am afi,tat, citeva exemple icoase clin lucr5,r'ile lui Darwin, clin care se ved.e cd, existf,, specii foarte stabile, mai ales iti mediul clulcicol; c5, I)arwin cunoqtea un nrunfir de fosile vii, animale care-qi pd,streazf,, Iortnele vechi d.e milioane de ani; cf,, d.e atunci qi pin5, acum, numd,rul fosilelor vii s-a mdrit prin descoperirea altora, de exemplu a crosopterigienilor in ad.incurile oceanului d"in r-ecini,tatea insulelor Comore, a Naut'ittus-uluiinOceanullndian, aI{eopil'inei, XyTthosurelor. ln pustiuri, unde competilia vita,l5, este slabd,, r'ariafiile apar rai, iar efeclut selecliei rraturale se exercitd, slab sau chiar de loc. La aceste exemple, scoase din operele lui Datrvin, mai putem add,uga mediul cavernicol, unde E. Racovild, a descoperit citeva aselid.e, crustacei clispd,rufi cle peste 30 000 000 d.e ani de pe suprafala Pd,mintului. Mai putem ad.d,uga ltnirnalele bentonice, unde, dupd, cum am ar5,tat mai sus, s-au descoperit crosopterigieni ;r Nau,tillus, care erau considera,li ca dispflruti din apele oceanice de peste 100 000 000 cle ani. Concluzia lui Darwin dupd, care, ,,in conditii deosebit de uniforme de viald,
ca,z,
s-a micEorat, Piunul vtrt'iazi foarte pufin, rnai ales in plivinla coloritului penelor, care pot fi albc sau tlrcate. In rest, degi a fost crerscut in conclitii de climri ;i de merliu foarte diferite, se cleosebcgte prea pu[in cle lasa sirlbaticir din India. Acclagi lucrr se poate spune qi despre cllrcan, care ca specie silbat.ici triie;tc itr \Iesico, 5i cicspt'c bibilicir, origiuarri clin Africa clc risirit. Rasa de luptir a girinilor din Indochina sc cleosebc;tc foarte ptrfin clc spccia srilbaticir (Gallus banl;iuct ferrugineus) ca aspect gi comporLament. In rindul albinelor, pe timpul lui l)arrvin se inlilncau foalte putine varietirli, afard de rasa Ligurd, cu toate c:i albiuele sint tt'ansfelate de om pe toate contincntele ;i triiesc in multe clirnate. In clomeniul vegetal unele varieti!,i stnt foartc vcchi; dr. exemplu, principalcle soiuri rie olz sint cunoscute cel pufin din secolul al XVI-lea, dupi A. de Candolle. l-.n soi tic orz gisit in milul laculilor elvetienc clin nc:oiitic seamlni, nrull cu unul dintre soiurile comune cultivate ;i astazi (.IIirsum rlistrichum) (cap. XI, orz). llulte plante de culturl, cum sint garoafa, laleaua, zambila etc., lgi pot tnc'nfiue fidel caracterele lor prin iurnullire vegetativir. Accla;i lucru se poate spune gi despre arborii fructiferi, cale i;i pot rnen!ine fidcl caractelcle lol prin altoire. 11 in prefata Originii speciilor am dat multe exemple cle stabilitate a speciilor in natura necontrolati de onl, exernllle scoasc ilin lucririle lui Darrvin (p. XXII). Problema aceasta arn discutat-o mai amplu in lucrarea noastri Ilelaliile dintre uechi;i nou i.n cursut euoluliei filogenetice;i ontogenetice Ia animale, in,,Studii gi cerceL[ri gtiinlifice", Filiala Iagi a Acad. R.P.R., Seria medicind, 1959, vol. X, fasc. 1, p.5-13. r) ()aractcrele carc nu sint contlolate de sclecfie pot fi si {luctuantc (vezi punctul b). 3,; Sistematizarea propusl de noi a fost alcituita dupi datcle din Varialia... gi din Originea speciilor. ,\ici vcrrrr cita in special datele din Varialia. . . a) Capitolui al IX-lea, crizanterne. Nliciurrin a demoustrat ci, in condilii grele de vialir, variabilitatea plantelor cultivate se intctrsilicir (I. t'. Iliciuritr, CEuures cftoisies, liditions en langues dtrangdres, IIoscova, 1949, p. 23t -2s2). 5) Capitolul al X-lea, pruni.

dupd,

^ In aI rloilea

Iarde

(ca1i.

XXIl).

lor de llos printiocruius, talia insl

\VI

VARIATIA ANIN{ALELOR SI PI,ANTEI-OR

num5,r mic d.e fapte, de exemplu fixarea caracterului formei corpului qi a degetului suplimentar la rasa d.e g5,ini Dorkingr po cind. celelalte caractere (creasta, b5,rbia, coloritul penelor etc.) neseleclionate rd,mln foarte variabile. Acelagi lucru se poate afirma despre caraete;rele florilor sau ale seminlelor unor specii de legume sau ale altor specii cultivate pentru frunzele sau tulpina lor (varua), ori pentru carnea fructului lor (fragii, agriqul etc.). Florile sau seminfele in aceste caari reprezintd, caractere stabilizate, deci foarte uniforme, la toate variet5,file speciei. Stabilitatea se poate obline qi prin altoi, butaqi, tuberculi, qi prin celelalte mijloace d.e inmul,tire vegetatir-5,. Darwin interpreteazd, fenomenul cle stabilitate in aceste cazuri ln sensul cd, ,,organismele nu trebuie s5, treacd, prin toate stadiile iniliale ale d.ezvoltd,rii, cd,ci structura clobinditd, d.e fiecare organism in fiecare stadiu trebuie sd, se adapteze obiceiurilor sale particulare... Cel mai simplu ar fi ca ele sd, se inmulleascd, din acest stadiu de dezvoltare. . . gi s5, nu se intoarcd mai intii la o structurd, anterioarf,, mai simpld,, d.eoarece aceasta poate si, nu fie corespunzd,toare condiliilor inconjurd,toare. . .t' t). Se realizeazd, in felul acesta economii de material energetic, d.eoarece se ajunge mai repede Ia stadiul de maturitate decit d.acd, ar incepe d,in s5,min!d qi se evitd, parcurgerea tuturor stadiilor d,e dezvoltare. Aceste pd,reri au fost, reluate foalte fidel t1e I'Iiciurin qi de continuatorii s5,i, mai ales d.e acad. T. D. I-,isenko, care au reuqit, sd, forrnuleze premisele teoriei dezvolt[,rii in stad.ii, ai c5,rei germeni se pot gd,si qi in citatul de mai sus, ca ;i in alte pasaje din Vari,a[ia... Stabilitatea se poate obf,ine de asemenea prrn incruciql,ri libere. Din acest punct de I'edere, atunci cind" Da,rwin expune marea lege a naturii ;i discutd, critic p5,rerile lui Knight qi K<ilreuter, el trage concluzia cd, rezultatul cel rnai important al acestei legi este cd, ea duce la uniformitatea caracterelor indivizilor din aceeaqi specie o). Explicaf,ia datd, este cd,, in cadrul aceleiagi specii sau varietd,fi, lncruci;area intre indivizii u$or modificali de micile deosebiri ale condiliilor lor de viald, rndresc fecunditatea qi vigoarea constitulional5,; in acelaqi timp ins5, aceste incruciqd,ri d.uc la uniformizarea caracterelor. Din organisme neasemS,nd,toare d.in punctul d.e ved.ere al metabolismului se realizeazd,, prin incruciqd,ri Ubere, unitatea caracterelor speciei sau ale varietd,lii. Din punct de vedere filozofic, din ,,neanalogtt se naqte ,,analogul". Tendinla spre divergenfd, __ tendinla inversd, - este inhibatf,, de incruciq5,rile libere, care totuqi provoacd, creqterea vigorii qi fecundit5,fii speciei, mijloc important de luptd, pentru existen!5,. Add,ugd,rn la aceste exemple stabilitatea varietd,filor oblinute de }ficiurin qi de miciuriniqti, d.e exemplu stabilitatea variet6tii d.e mere,,Belle-fleur Kitail<a" sau de cireqe ,,Frumoasa nordului" etc. Selectia artificial5, poate deci duce la stabilitatea unui caracter, id,sind variabile celelalte caracteie, sau, din c6ntra, poate duce la intensificarea qi amplificarea la maximum a efectului varialiilor unor caractere, l5,sind stabilizate celelalte caractere care nu trezesc interesul selecfionatorului. lntr-un med,iu de viatd, care se menline timp indelungat, aproape nemodificat, stabilitatea pri.n uniformi caracterelor irnor raie poate" t.rott, $i d,in cauza iipsei "aei, selecfiei. Acesta este caz,ul uniformitalii remarcabile a cailor d.in pampas (Argentina), pe vremea cind llarwin a vizitat, aceast5, !ard,. Crescd,torii de animale, gauclr,os, nu acorclau nici o atenlie selecliei. Animalele se incruciqau liber qi varialiile pe care ele le prezentau se pierdeau. Din acelaqi motiv, afirrnd, Daru.in, rasele de pisici importate in Anglia dispar curind, c5ci din catrza, vagabond"ajului qi a obiceiurilor lor noctume este aproape imposibil d.e aimpiedica liberalorincruciqaret). In cazul rasei d.e boi clin parcul Chillingharn, care
1) Capitolul z) Capitolul 3) Capitolul a) Capitolul 5) Capitolul

timp de multe general,ii, numd,rul d.e varialii scade" 1) este verosimil5,. In felul acesta s-ar explica vechitnea unora dintre rasele noastre, care rd,min aproape constante atit timp cit concliliile de viafd, rd,min aceleaqi 2). b) Stabi,Litatea caracterelor prin, selec{i,a art'ifici,ald, sau d'in cauza l'ipsei, selecli,ei este d-e asemenea abund.ent exemplificatd, d.e Darwin in Vari,a{i,a... Din aceasta rrom alege un

al XXVIII-lea, corrclnzii. al XX\III-lca. al XIX-lea. al \V-lea, libera iucmcigare...

al Vl-lea, porunrbci.

STUDiU CRITIC INTRODUCTIV

X\'II

tnerliu, ci ryi prin selec!,ie. c) Stabilitatea aarietdlilor datoritd, plastici,td,li,i lor reduse sau greu,td,{ii cresteri'i lrtr, ca ;i datoritd, clirijd,ri,i, ittcrucisiirilor. In aceastd, categoric intr5, albinele, gisca, bibilica,, p[untrl, curcanul, unele cereale (curn este Secale cereale), care, ln condilii cle culturi ,,-si clirnatc diferite, isi menlin cu fidelitate caracterele lor. [Jneori stabiiitatea ca,ractcrelor se datoreqte greutalilor incrucirySrii. Aqa, de exemplu, albinele, cu toati, clonresticitatea lor nrilenarii, iqi continui obiceiurile 1or naturale. Abia in ultimele decenii s-au ob{inut unele rezultate in privinf,a hibriddrii 1or. Dar pe r.rcmea lui Darwin albine'lc e r.r,u considerate ca atritnale clornesticecArevariau cel mai 1tu!in. Giqtele veneau in al cloilea rindt). In cazu.l gi;telor ;i bibilicilor', Darwin indic5, o plasticitate reclusd, a organiza{iei 1or. I)ar, afirniii I)arwin, oricit de ptr,tin variazra gigtele, totu;i ele srafiazd, mai mult clecit olice pas5,rc
sirlbaticd,
a).

a,spectul priririLir,- ri,l lui []os ,1tt'irttigenil.s, ace':,,t caractel sc rnentinca plin sacrificarea celor care prezentau variafii ce-i indep5rtau de la tipul primitiv. Seleclia care sc exercita in acest caz se flcea in veclerca pistr5,rii rasei vechi qi nu a crc[rii unei noi rase. ln capitolul al Vf-lca privitor la porumbei, Darwin ne aratra cllln se pot, stabiliza unc.lc rase qi cunl pot rlispri,rea formcle interrnecliare prin clistrugerea folmelor parcntalc, tnai pulin atneliorate. ,,1Iodil", d.upri I)anvin, hot5,rdqte men{inerea sau disparif,ia unor' forme vechi. Rasele cArc nn interesc.azri pe crescaitori sint neglijate; ele se pot stabiliza, ca atare t;. ln aceast5, grup5, intrd, qi exemplele citate in concluziilb capitoluhii-al XX\rIIIiea, in care Dalrvirr afirmil cii, rlacd, o ras5, binc pronuntatd, a fost stabtlizata, ea poate cltrlit ca atare un tiinp enornr. ln sprijinul acestei afirmatli'citeazd, rnacul cu seminle negre, cunoscut de pe vremea lui Ilonier; susarrul cu serninte albe, cunoscut de vechii egipteni; tuigclalul cu .simburi dulci sau alrlari, cnnoscut cle r..echii evrei I o varietate de orz ;i una cle griu, descoperite in nfmohll lacurilol neolitice elr.etierre, din care cea de griu a pelsistat pind, ln vrernea romanilor, iar cea d.e orz ar persista qi azi. Ciinii prczentati pe lrlonunreritelc antice egiptene replezinl,i, principalele rase canine cunoscute gi in z|,Lele noastre. Putem cita ,,si mcn{inere& in India sau Persia a formelor vechi sau a celor intcrmerliale ale raselorde porumbei jucd,tori sau cild,tori, disp:irute dinlluropat). Or, toate aceste vat'ietri(i r-echi, stabilizate cle multti vrelne, s-au ob,tinut prin selec,tia artificialS,; ele nu au e'xistat in stare sd,lbaticzi. Selec!,ia poate deci transforma, d,upd, curlr poate qi stabiliza; poate tlistruge formele vechi Ei ccle intermediare sau le poate p6stra. Continuitatea -'au cliscontinuitatea in evolulia varietd,filor pot fi provocate nu numai de factorii de

pistra

ln alte cl,znri sint invocate greutd,fi ale creqterii unor animale sau plante. Pflunul intr-o mf,sur[, curcanul sirrt specii d.elicate qi relativ greu de crescut,. Cu toate acesterr, ;i, stabilitatea aparentd, a caracterelor lor nu se datoreqte numai greutd,fii creqterii lor, ci uneori, cum este cazul qi al gi;telor, unei atenlii rerluse pentru specia respectivir, d"irr par'selecfionatorilors). Dinire problemele rid,ilate la acest paragraf, cea mai grea de rezolvat pentrr roi astdzi este cea a plasticit5,{,ii reduse a unor organisme 6). Probabil cd, stabilitatca aceasta
17 l)ar, dc asertrcnea, acestc forine pot cla lnapoi prin pierdcrca unol'caracterc sau pot chiar s'i dispali complct. Scleclia, chiar cea arLificiali, a climinat in nrulte {ari lasele inferioare. Aga s-a inLinrplat cu fornrcle vechi impcrfecte alc rasclor de porunrbci gulati, tulbizi sau Lanrbuli, carc au dispirlut o datir cri fomrcle lor itrtcnrtt'riiare . 1ot aga s-a itrtirnplat cu lascle de porci indigcni clin insulelc cenLralc ale f'acificului (cap. III), cu laselc cle polutrtbri ,,Irittniliin" qi ,,coacll cle rindunicir" (capr. \ri), cu rasele de pauni din care s-a fonnat rersa ,,lircuiti" (cap. \'il). ?) Gralie urentincrii acestor folrue, Darrvin a lcu;it sa stabileascii genealogia cclol douii rase. 3) Capitolul al XXiI-lea. 4) Ibidr,nr. 5,; L)ac:i selecfionatorii s-ar fi stlriduit si clcascir intr-o miisur':i mai mare capacitatca clc ouare a pirttnilor, cum au fiicut cu gainile, arn fi avut pini acum multe rase tlistinctc de piiuni, afirmli l)arrvin (cap. XXI, condifii favorabile sclcrctiei ur))anc). Plin aceastir afilnrafic, Darn'in ne indicii drunrul lle cale ar trcbui sa rnelgr'm penLru a scoate plunul (gi o datir cu cl qi alle specii cu caractere stabile) clin acest grup. Drunrul insir uu este de loc tt;ot', deoarece crcgtelea capacitlilii vitelogenctice - capacitatca de ouarc nu este lcsne, d:rr nici irnposibil dc lr'alizaL. 6) nliciurin a leugit sri provoacc apari!ia varia!iilor la nrulte -soiuri consideraLe stabilizate. lliciulin qi coutinuatorii siti ne-au inarnrat cu mctorlcr noi foartc eficace in provoc:rlca apariliei varia!iilor. 1'otugi, ;i lliciLrrirt, itr foarte ptrfine cazuli, s-ir lovit clc glcuta!i sinrilare, rle excnrplu in plivin!a zdruncinalii erccliLifii soiurilor clc tneri. El a reugiL si zdluncine clediLatea nrirrului dc nlanciuria (Iiilailia) cultivat la lliciurinsii. Dar n-a reu;it sI oblirtl accla;i cfecL cu nram] siberian (,l,[alus ltcLt:catct) (1. tr. \Iiciurin, op. cit., p. 125, 1E0, 217,225 eLc.).

tea

II -

c.

2062.

XYI]I

\'.rltl,\'J L\ ANIIIALIII.()ll

SI PI.A\ tI:I-(lR

afa de puter'tfciL rrxistir, datolit.S, unol carrr,e urultiplc. Ne intrebi,m tlaci in aceste cazurt nir s-ar putea invoca conditii dc existenld, foarte largi, variabile, asimilate de unele specii in cursul evoluliei 1or, pe cind alte specii ar fi asiniiiat concli.tii de^existentd, de_amplitudine rer1us5, qi pufin nrlmel'oasc. in ,sprijinul acestei supozilii citlm fapttrl cd, qi l)arriin,pale sa fi obserr-at cil unele spercii par s[ asimileze mai u;or, iar altele mai greu condiiiile de existen{i, <,[ nnele pot l5rgi sfera conditiilor lor de existenlI anterioare sau pot r5,rnine la cele r-rchi. in capitolul al XIX-lea, Darwin afirmd, c5, ,,animalele domestice qi plantele cultir,ate c1e mult rezistd, ln gc'net'e, unor mari motlificiri ale concliliilor lor de via!5, cu o fecunclitate nealtei:ati,tt. Acelarsi lucru se poate ohserva, gi ia unele glupe cle organisme foarte veclti, de exemequiselacceie ;i ferigile, cat'e triiiesc astS,zi in mod" natural in conditii de viali foarte ltiu iiiterite: tropicale qi ecuatoliale pe d.e o parte, in regiunile temperate, montane _pe de alt5, parte. Erlnisetaceele, in !ara noa,str5., pot fi iitilnite ,si in p[rnirrturile podzolice sau in picluriie de foioase. Dac[ ne ginclim Ia vechirnea acestor plante, trebuie sh, recunoaqtep i,[ ele au trebuil, s[, facd, fa!5, unor nurreroase si foarte ample schirnbitli c1e condilii d.e mediu clin paleozorc Ei pina.azi. De;i ferigile qi equisetaceelc. au t-aliat intre tirnp qi_au d.at mrilte specii, totuqi putem obselva la ele caractere foarte r.echi. IJncle fosile vii,.deqi au trd,it in alte condifii, cum sint llaleria punctatu, Opossrnn-u| q.a., au.su.portal, qi. ele modificd,li geologice ,si ciir:natice in decursul lungii lor istolii. I)esigur ci, ryi izolaraa, lipsa unor,,duqmarritt, au arut un rol ln mentinerea lor ca specie nsi, poate, irrtr-o anurnitl, m5,surd, qi ln stabilitatea caracterelor lor. Pe d"e altd, parte, specii vechi d,e culturd,, cum este g'riul, cer corltlilii de existen!f,, recluse ca rrumdr ryi ca amplitudine in fiecare dintre stadiile lol de clezvoltare 1). Ipoteza aceasta t1e lucru trebuie verificat6 pe bazra cle nurneroase datc qi fapte. IJa s-ar putea corobora cu datele referitoare la rezistenfa mare sau slabi, Ia varialiile de salinitate qi de temperatur'5, ale unor organisne. Sint specii cle peqti care migreazra din apele marine.in apel^e d.ulci, sau invers, pentru a;i d.epune ouille, pe cind allii nu supolt5, dccit varialiile relativ mici ale salinitntii qi ale compoziliei apelor. Sint olganisme care_ suportl varia!,ii mai ample d.e temperaturii, pe cind altele nu suportd, decit variatii red.use 2).
t, 't. I). Liscllto ;i coltinuatot'ii siri au clemonstrat cir celc tt'cri condi!ii tlc cxistctt{i ale glittlui in stacliu tlc irl'ovizale sint ternIclatula, utriirlitatea gi aela!ia; griul rle toattrttit ccre alle concti!ii tlc cxistr:n!.:"r clccit cel tle prittllir'arir,tlat'lttrt|lcltlartacelirgicat'acterc0l]ltln ia rrrrrrrirr' ;i arrrltlitrrrliur. ^\crlir;i luclu sc ltoate afirnra ;i dcsltle portrntb. in Yarict!itt..., I)aIt\in cilclzi cazul slrccili Zca attisiirito, citr(,, tlans;tortatir <tin conili!.iilc subtropicalc itt celc alc Gct'tltanici, ntt s-a lltrLtrt tuetr!ine rrici ca port, nici ca st'1rinIc (clriprr ]lctzgcr'), clar totu;i a fmctificat, pc cint[ a]Le vat'ietiti din !rtlilc calde nu atr rnai ajuns la fnrclificare. 2.; ,\trilrrilt,le arr capaciLri[.i tie nclaptarc clcoscbite la saliniLittc, [ettrpcratrtt'it etc., cltpacitlr!i dc nditptare (]llI'erltlt.liltl:tt'ca,,,.,,,,',.,,,,,li|iitIeeristen!d'asimilatetle'aIutlgttlttt'tttiItttt91;ir alsalirritli!ii1lttttltrttlisLirrgcrlottiip1t'ttpc:unpt'itrrgrttpcstecorrstiLrritt[itrarritltlrIelccarctrtrsrtport -salinittilii, anin'Lale stenohalitre; iiltclc, cttriltuline, pot sttpot'tlr tttari tate corrstantli sau four'lc nric:i valiatii nle variaf ii alc salilitl{ii ("tgubirt L., [,es cutintaur, I, Les inLterttbris, in colcrc!ia ,,lIisLoilc nntttrcllc illrtstlec", ccl. T,arousse, 1g213, p. ?.1. in g;ultul sl.(,rrohaliltclol intrir celc rrrai nrttlle ltrotistc, ttt'r-ct'tcbl'alc;i vcltcbt'atc tt'itirtcl itr largr-rlnrir'ilor.;i'.lcc.rrltlor;trirtlcsalitritlr1tttvar'iazifoat'tc1lu[irr.I)ar'atrirttttltstelltilrttlitrc1ttttctlrgirsi sari laclrile rle 1te 1.rlirIfgprrsle contirrcrrtlrlc. ,\l cltiilca grup clc rtnitttalc, eLrt'iitlilitlclt', triticsc 1tc litoral, la gttt'a fluviilor', I'igrilor qi lugrrnclol calc colnunicir cu nral'ca. '\pa dc ploaie (ltcnLru litolal.l, ca ;i illlclc tlttlci cill'e se varsi in nrarc pot. 4ctt'r'rriina 1a1iafii pusagclg sau nrai plelungitc ale sa]inilirtii (ca 1i varia!ii alc cttttlllozi!ici anorganice ;i ot'galiig il:rpci). (lr.lc rlai lrLrltc ncr.ctteblatc;i ver'lcl-rratc triind in lcgirrnt'tr liloraltrltti, ca;i iir zouclc de vitrsllt'tlar'itrt'ilor,fltrr.iiltlr;ilagtrrrelor',sitrtelurillal-itttl. gi ttc alti pe;ti tliicsc o pallg clirr r.iaIa lor in altcle rtrit'ilor qi alc oceanclor, itrr altir pat'Lc itr apcl: clttlci itr cat'e vin sir-;i ticpnnir ouirlc; snu invers, rlin apele clLrici tltc in mari si occzrne in accla;i scop. Dcsigttr, itr accasti pt'iI'inti sinL si linritc. itr sltcr-,ii clin acelali gen 1;ot fi vrizute graclc rleoscltitc cle aclaptarc. .r\;a, <[c exctrlllltt, la|vcle rlc ,lrrcrTrlrclt,s 6[rplLttrL,riirr Irot lrli in r,p" ajung si con!inir ti7,4 g sare la litt'u (llostatrtl, 1936, citat rlttllit Jottbitr), "ur* salinu, iu scirittrb, 1tc cinri larycle cic, '{. mcssc.lc se resilrL tilurrci cinr.l salinitatea clcplr;c;te 20 g la lilm. 'lrtentict se pare ca sc pt;ut.qr aciaitta la glatlc foarLe diferile cle salinilatc. Ccea cc aln afit'tttztt dcspre salinilate sc poate afirnra ;i despic l.cmper.atu1ir. Lixistl uninrnle stenotertne (care pot suporta nuttrai variulii tltici tlc tctrtpcrt'aturl) gi anirnile ecttirnrc (cau'c ltoL suporLa varia!ii nurli clc temperatut'ir, biucin{cles iu cadrul uuoL lilrlite biologice) (Jottbiu' op. cit., p. '1 --5). l,r'opiictatc,a stcloter-ririr il unor s1,.,bii c1c pegti cste cuuoscutir ;i folositrr itl tttii'i 9i oceauc clt: pescali, ia.e, rnir,rlinci ternpelirtrrra apci gliu clacli vor ptrtca prinde silu nu uuclc specii de pc;ti in acele locut'i' r\nintalt,lc tririntl in iargul oceaneltx gi la rnari aclincinri sitrL foartc sensibile Ia varilrLiilc de tcnrpcr:rtnri. llulte rlintrc clc nrr pot slp<tria clecit varialii rle citeva graclc. Anituale stcnoltrtne girsirn cicscori in mtttrli. Aqa,
de exerrrplLr,

pc;ttltr

Corregriurs (salmonicl uor:di"; se intilncgtc

in

lacut'ile tnuntoase din Caucaz, Gettnania 9i Suedia.

STUDIU CRITIC INTRODUC]'IV

XIX

. Totu;i,_ aceastd, stabilitate este lelativf. 1,'c'sutul coldal isi rnerrtine str.uctura clin perioada embrionard, plni, la bi,trine,te. Dar el se poate toturyi schirnba, dind naqtere la tumori (chordoamg): Acelaqi lucru se poate spune qi despre.unele organisme. Problema stabilitltii rnari a unor specii 1l face pe tr)arwin s[, ajungd, la unele concluzii tliarrretral opuse in.Varia{i,a anintalelor-giplantelor ir,tb inltuenta d,'ontisti,r:i,ril. LineLe tlintre aceste contradictii prir.esc constitutia organismelor inse;i,' altele acliunea mediului asupra organismelor. Darwin are unele oscilaiii i1 problema constitu!.iei organismelor. In Oriqinea speci'ilor el afirmd cd, celc doud, rnari legi pe bazu cirora s-au forrnat toate organiigrele sint, ,,unitatea_tipului_qi condif,iile de eristen.tS,)J. trfai departe el scoate in ei'iflentfl irnportapl,a.condi!'iilql ,1._ existenfi,_considerindu-Ie ca pe unul diritre elementele care comlrun seleclia naturali, deoalece sel_ecfia ac\ioneazra adaptincl organismul la conditiile lui de rialri. ,,...De fapt - spune_Darrvin - legea condifiilor de existen.tir, este legea supremd,.,- deoarece ea cuprinde ,5i legea unit5,lii tipului, prin moqtenir,ea rlariatiilor ,1i a adapti,rilor anterioare" 1)..In l-aria{ia.,,, Darnin se fnclepd,rteazd uneori de pozitia clar-d,, dialecticS,, exltusd, mai sus. Lineori dd, inapoi mai putin I ca atunci cild acorcl[ constitu-tiei organism_elor o valoare activ5, care poate anihjla efectul mediului asupra orgalismelor. Privitor la constitulie,. el afirm5, cil ea poate fi un factor conser\-ator. care se opune Yarialiilo_r. AceastS,_afirmatie ar {i. ,nurra -dintre concluziile" c[rtii sale Yariatict anitnile.yt,r si plantelor su,b inlluenla^do.tne_sti,cir''ii,'z-). $i !q! ln acest capitolmerge sirnai cleparte, neginrl tot ceea ce afirmase la sfir.situl capitolului al Yl-lea din Ori,ginea specii,tor, deoarecb to] in Vari,a{i,a ...,.clupi,p_5,rgrealuiDi,rwin, ,,condifiile externe"ae vidgX sint'neinsemnate... (ca. importa.n{d,. - \-. }I.), in comparatie cu organizatia sau constitutia fiintei cAre t'otto?;r"rr*.t"
caLtze

,si rnediul lor de viald, pot aiureu ru o stare cle echilibru instabil din multiple, cle cxeniplu din cauza adaptS,rii relati\re a organismelor la contlitiile lor de via![r cild acestea tlin urmd, sint uniforme de mult tirnp,-cind nu poate actiona seleclia etc..prganismele ryi.mediul formea,zra in concep,tia bioiogilor materiali;ti o ulit,ate de contrarii,, iar latura principalii in acest caz cste mediul, arya= cunr rezg.I1ra {i Ain citatll de mai su.s din Ori,y1.itt,ea .spec'i'ilor. (lhiar stabilitatea mare a unor organisme este relatir-l'1, curl am arS,tat rnai inainte. De la,,constitutiat'cale se opune r-aiiatiilor 1u este clecit un pas spre teoria pangenezci. larg dezvoitatl ln petrultimul capilol al Yaria1iei,. . . Dupd, aceastd, teorie, factorul inteln, constitulional, constituie factolri hotliritor i1 ev.olufia speciilor; constitulia organismelor se autotlansformfi, incleperident cle conrliliile de existen!f,,. L'initatea de contrarii despre care vorbeam nai iriainte se 1c'c[uce i,r acest caz Ia o singurii laturii,, la constitulia organismelor. Concesiile acestea, ad.use cle Darwin idealismylgi, trebuie subliniate pentru a feri pe biologii no;tri de a alirneca spre lnolganism, bazindu-se necritic pe unele citate din opera hii Darwin. lrr unele capitole din aceast5, operii, Darl.in merge mult mai d-eparte d,ecit in Ori,girrea slteci'ilor; el descrie ln Vari,a[i,a... numeroase exemple care dovldesc actiuiiea 4i-

Hl se reproduce in lirnpul ielnii. Aceastir i'eprocluccrc cstc cxplicatir plin fapttrl cii accilstir spccie ar fi apitrqt ir"r titttlrrrl nrat'ilor glacia!ii. Corrcgonus a pirsh'at accst caructer'. I'.1 nu er asirnilat dcci nrcdiui acLual schirnbat si trliegLc ttutuai in acele lacuri care-i ofet'ii cr-rttclitii de existen{ir lirrritate, cuur este tetnltcratui'a apci car.e tlcbuie sri fic foat'te apr-opiaII cle cea asintilati cle spcciein trtotncntulforrnariisale.Poduriclcle !i proturi6clc, ilsccte apLcligcrtc, triicsc;i se reproclttc pe zirpadri. IJn alt cxetnplu uc cste r.lat rlc chirononritlul cliptcr Syrrrlcprr-1.sa gtcLiiqtis. LarYelc salc triicsc in izvoarcle qi lacurile cle tnunte Ia o lcmperaturir care nu depti;c;tc 1 2Ju. i1 tala loastr.ri, Lov. prof. N. Botnariuc a gitsit larve de Sgntliarnesa iu lacul Gnlc; pe .Ilr,rnLele P.etezat. I-ru'vcle tlaiesc ncglo la o tctnperatnril dc 0r5-1'C. La temperatura de -1 *5'[] lat'vele au piclit. (Corrrunical'c pr]rsol]1lir, ficr,rtit cle tor'. 11'of.

\. Botnaliuc).

Piscicttltura ne invaIl'i ci multc specii cle pc;ti cer tcnrpct'atuli opLinrc pcntlu 4czr,oltarca elrb;iolilor lor. -'\stfcl, de exetrtpltl, Inct'lanul ccre o ternpcratulli variincl intlc 5 si 10oO, nrriLunul iutt'e.1 gi g'ti 1in no1'rill ljuroltci), scrttnrbia intre 12 qi 15'C, pzistravul cle 12'C; pcgtele liuproct o Letnperatulli n'rrri riclicatri ctc.'l'g1rpc11trr1u gpiirpir u ucvertcbratelor trirind la tnat'i aclincimi ale oceanelor este {oarte coboritir gi rlcstul clc constantit. Ditr coptra, 1le litolal, pe podiguri gi cimpii, auimalcle sint supttsc la mari variatii cle ternperalulli in culsnl trnotiurltirlik;r ;i in accla;i anotirnp iutre ternpcratnra zilei ;i a nop{ii. 1) Ch. Darrvin, Oriqinee sTteciilor, p. 179. 2) Capitolul al XXII-lca, fapte ;i consicleralii opuse. 3; lbidcrn.

VARIATII\ ANIN{ALET,OR 5I PI-A\Ti]LOI(

r.eolri,:Jnretliului asupra tir'garrismelor r). Dar tot in I'ttriatia... Datu'irr are rnali oscilalii in intcrpretare& rolului mediului. ln explicalia plasticita,lii reduse u speciiior clomesticite d.espre care cste vorba in acest paragraf, I)arwin ajunge Ia concluzii contrare 2). Dcsigul. cii rru-i 1-rutern reprofa lui Darwin oscilafiile qi nerezolvareA :rcestei problerrle pe cCre nici pinri azi biologii conternltorani n-au putut-o rezolva ; totu;i.!,inctn s-o setnnalf,,ur. d) L\tahil,itateft rprezi,ifiri tloar perioada cle laten{d, la unele specii puse de curincl in cnltrrrii. in calritrtlul ai XXIII-lea, I)aru'in arati cd, unele plante, cum sint tlalille, Ziitnia,
gcriet,rriii ;i-arr ltristlat cara,ctercle r.echi, si,lbatice.
Brttt.lLrlocom,u

,ibn'ifotia q.a,., cincl au fost cultivate pentru prima clati,, timp c1e mai rnulte r\bia mai t'irziu ele atr inccput s5, varrieze. ln acest caz, actiunea condiliilor noi cle viald, ar necesita un timp rnai itrclelungat ca sil se rrrairifrstc I in tirnpul perioadei de stabilitate aparentti, efectele cttmul:ttir-e sint iitcir neer-iclente. ln accst pasaj, I)ir,rrvin, materialist spontan, r'orbincl de efectcle cutnulativc ale sclectiei, se situeazfl net pe pozitia a ceea ce numim noi astrazt legea, schirnbd,rilor cantitatir,.e in schinrbiiri calitative. tlltimele d.evin eviclente, afirm5"m. noi astdzi, atunci c,intl are loc saltul calitatir'. ln aceste conclitii, variatiite apar ca tln efect al schimr; Dirr plarcit lrasr-r dc excntplc c'itatc rlc I)at'rvin in \Iartalta... vom cita nttnrai citcva, grupitrtltt-lc itr firctoli ric tncclitt carc plovoacir apat'ifia tle rraria-tii sart degcnct'at'ca. a. ip prirna glultir sc llol plilte, in plimLrl tintl, e.fectele bune alc ntrci hlatre abuttrltntc, bc3^alo;i dcs atllliitristrate asupr.a apali!ici vrrlia!iilor (aceste contlilii nu lc art anitnalelc in stare de salbriticicr). Stlb ittflttcltla lor

s-au rnorliiicul ltoi'cril, r'u!;1, r'iir.lc corrlutc rnari, pommbcii, girinilc crtc., atuttci cintl varia!iilc au fost st,lprlsc tlc!itlttii stlilsc 5i vat'ittc a sclrcJiri ai'tificialc plclungitc. Arn vizut mai itrainte cli izr,rltrt'c:r ltolrtc tlttce la forntat't'a r':rselor locule. s,lltrl sirac sal bogrrl af l'cpl'czcnLa rncclii de stabilizare sau dc variaIii pcntrtt tultltc plante. (]t'osimca piclii, c1 ;i lLrngiltr('a iJi-lnilui, l.ar:irrzi cu clinratul calcl salr rcce. Atunc.i cintl sc scltitrtltii solttl;i clittratul, rtncle ltialte i;i rnoriiligir ciLeva crrliiiIi, rlc cxcmplu intr-un s<-rl siu'ac uapul ntt ritai cli I'rrdiicirti inglo;atc; itr zottcle Lroficalc yalza nu prai fonnctrz:.r clipatini; dacir se schiurbir solul, cucuta nu nrai proclttce uncori alctrloiz-i, iar rit;ittoasc rlin carc se lristacia riu tllti ploclucc nrastic; in ,\rrglia cincpa de India nu mai ltrotluce subsLan!ele 'l'il-rct atlttsir r'n Lia;ttrir lrrcparr"r nai'c:9Licc; soirrl tlc rlalii ,,Lcrrlt1 Oooper" nu lcugcgte bitrc lingir I-otr<lra; ca;lra tle

i;i ltir:r'rl

i;ipier'dccaIitlrtilcfilrclrl'clirrii;oi]e<lrtcolrdag|oaSidinIiil'liizja'cal.esitrt,arlaptit|cptlt.ttt'tt car.ltcLcr.istlr;ilc r:ozii l9r clitcri sint Liarrsportate irt alle locttt'i ctt alLc I)illcuni. in 1.'rivinIa accasLil, rltrpd I)ar:rvi1, oile silt foalLe scirsiltile la irciiunca mccliului, r,alictirlilc dc oi pal folintrtc clc tttctiitti tic \iaLa itr care s-a1 crilstiLuit cil yalictatc ;i nu sc pot mentine decit in acesL tr'.ecliu (cap. IIi, oilc)" \'icrtttcltt de ntita:;e fl . rt'tori ili sr:urLrltzri pclioaciu ric ecloziunc cincl estc readus clin climat tetnpcr-al in clitnat calti (caP. \'iI, iJ. rrtori). I)ift.l-i1cie r,rrpicIri'ri flc ltcri sirrL arlaptate la diferilcle clinratc (cap. X, nrt't'i). llcrgirtcl in Atiteljca cle la sucl la nortl. sc obscnri cr"r 1;l:itrtclc silbaLice igi scurleazir Lreptat- perioacla de vcgetafic. i1 rl6i:riri copicc,l[ivi, clilra a fost foarle rlcoscbilii. in prirnul atr clotti valietir!i cle daiii au tltrt flori ext:ele rrtc, iar in aptrl ut'niitol foalte ploastc. Lln soi clc griu din Spania a fost cultivat rle llt:tzgcl it-t Gcrrtratri:r ; carlrctrrrlc spspigic lrll;'r1'run nrrnrni in vclile cirldtrloasc asetnitnitoarc cu ccic din patria sa de origitie (cap. IX, planLc culLir,rrtg). T,a p1 Itiltr.itL rlc ltigclal cu pirlsic Ei la un liibrid clc piersic cu migtl:il, I'uitz ttbscn'ii rcapariiia caracLrlt-lol cilrtl rrlt, llicrsicrilui, cinrl tlc rnigdalulrri artnr.rci ciuci clitnatul scr ascatnlitllt ctl ct-l in carc iliiise unttl sau alLui rlil ct'i 4oi lrrrlinti ai irccsLui hibrid. 1l',xpclicnlc ascmiiniitoare au fost rc'alizate in Ll .P..S.S. tle Jalior-lcv la fiiciurilsli,1. l,.rrrliri i)rr.i'in, plrirrIclc sint mai riguros aclaptate ia climat decit anintalele. ]ttrlle atritnale PoL triri;i pgt si-;i 1rt'1!inir ol'gilr)iztr1.ia lor la h'o1licc, ca;i in zntrclc teinperate, pe cind planlcle rltt I'crigesc sit se aclapteze ia corrtli!ii tlc yirr!ii :r;t clc lrlgi (cap. \X\', aclirniitizale). Pluntcle ar prezentu condilii de eristenld nttti irtguste rlecil

lr. (liLlint r:r Lratrsfor.ntlir.i aciinci, cale ptit ducc la tlegenerctrc.a ra-'igi, cazul oilol europenc caro, tratrspcrtate irr Iltlirr, ip irutinrr gcnclir!ii picrtl lirra, incclr sit se schirnbc ;i si sctttctre cu caprclc (cap. lII, oi). Oile cul'opcnc transportalc-i1 Corililieli iqi schitrrlti1 courpleb calacteLclc linii, care inccpe sli scttrcne cu pirrnl dc caprii. Ciinii clc rasri e1r9pca1ri, t111s1'ro1La[i irr trnclia siu in r\frica, in citcva gencralii i;;i pield calacttrrcle lor' Caii irnporla!i cle errroprli i1 ipsulcltr irulliirrpcl -- unclc: r'.linratltl erstc rtntcd si rece, ial prigunile sitrt lcllrtiv sitl'ace - dtgcneleazi'; talia loi se lticlort,azt-L siplt ;i for'[a lor scacle. Caii spanic-rli, trausportaIi irr pa.nrpasttl algcntinian, s-atl tnotlificat
foartc

utrimulele

lrull. r\ct'la;i lrrclu str ltoate spnnc;i dcsplc poncii dc rasa,rPlltta" (cap. II, cai). Dintrc prlanl.cle cultiYate' cultir.atlr ia CalcuLa, i;i picrcle cltractcrcJe sale pllrlicrtlare. Portlmbul Zea ctllissinia, ittalt clc 12 picioar.e, (-?,65 rtr ) cu ltivat in (i cr'ruania, in 5 - 6 gencra{ ii i;i picrdc cat'acterele strlc palticularc (inirll inl c, f oruta ;i culoai'ca ltoa5elor), tler.cniricl cu totul asemirniilor cu soiut'ile de poruntb gcrmanc. Dturvin afit'rtrit cit,,aproape ot'ice rnoclificarc i;r conditiili: rlc via!it cstc sufir:icntir pcntrtt a J)rovoca variabilitate (cap. XXII); r'arialiilc tlc Lot fclttl ;i cic 1oute gltirlclc sill carizate direct sau indiiect c1e concliliile cie vialir la care a fost sttpus liccarc orgattism gi, in siret'iul, stt'ritnoSii siii" (cap. XXII). Iixenryt.lrlc ctc lyri sr,s tlovccicsc irc!iunca dircctl a rncciiului asupra orgauismck-rr in provocarea vat'ia!iilor', pe care apoi sc1:ciia lr 1e clii'ija qi arnplifica. Dar, in cazul pict'clerii caracterclor ci;tigatc, ca 9i in caztll dcgclicritlii, sclecJ.ia artiticialir rrtr nrai:irc nici o putere ca si irnpiedicc rcgrcsrtl sau degenerarea. ' z1 Lc rcdriil rcztrltativ : cxistri, dupir L)alu,in, plante qi animale stlpttse unci mari dir.clsitirt.i clc climat; acesLca au in plls o prre r.rispirrdirc. I'rintrc acestea se pot cita cele circa 200 de plante legtttninoasc ctrltiYate in contitaLclc Angtiei ctc tirnp iniiclungat, plante supuse unor coudi!ii foalte deosebitc dc climat;i care totu;i ntt se cleoscbcsc unelc clc lrlLclc, pristrirrclu-:,i accleaEi caractere iu toate accstc locuri diferitc unde sirlt cultivate (cap. XXIII' fapte ;i consiclct'aIii opusc).
llosa
rrrrir;c,,.rn ,,rrr',.,1r.irrrli,

STUI)It] (,R-ITIC INTROI)i.]C-TI\/

X}.I

b5rilor cantitative cumulate ;i al transformd,rii lor calitatii.e, treptatc sau 'bruqte. Tot clin acest pa-saj reiese clar unitatea clintre organism Ei rnecliu, ca Di rolul nioxfogen al nrerlirrlui asuitra orga,nismului. Pcsibi,Iits,tea scltimttitrii, r'itntulu,i, t:ariabi,li,tdtii. Pe baza elementelor rnaterialiste expuse mai inainte putern conchide cd, in conceptia lui Darrvin stabilitatea reprezintd, un fenomen dei incetinire a dezr.olt[rii forrnelor noi qi nu o stagnare. Din acesi, itunct tle vedcre, IJarrvin este pe pozitii cliametral opuse cu metafizicienii qi cu unii neoclan-inisti rnodcrni, care con.qideril stabiiitatea fie ca pe o folrnd, cle stagnarc, fie ca pe o d.or-ad.5, a epuizirii variabiliti,tii 1). Contrar pd,rerii ci stabilitatea reprezint5, o stagnare, I)arx.in aduce numeroase a,rgumente care dcmcinstrcazit cii dupd, o perioadi, de stabilitate, urieori foarte lungd,, vat'iafiiie pot incepe din nou si, se manifeste atunci cind schirnbarea condifiilor de viafi, este favolabili, inceperii varialiilor 2) $i cind seleclia devine un factor activ qi continuu. I)acri se irrcepe o seieclie ingrijitd, ,ri prelungiti a micilor r.ariatii, se pot obfine unele rase tlistincte 3). '-lrecerea de la stabilitate la aparitia unor noi fenon]crlc de r-aliabilitate reprezintii, tinul dintre elementele principale teoretice qi practice ale cloctrinei lui Darrvin. Iiiscalea nrateriei vii se poate incetini sau accelera, clar nu se opre;te nicioclatii,, nu stagneazit. Din punct de veclere practic, posibilitatea schimb[rii ritrnului ;i amplituclinii varia{,iiior reprezintd, una dintre principalele probleme pe care ni le ridicii, rlesd,virqirea orinduirii socialiste qi trecerea acesteia spre etalla comunismrrlui. Atit rasele de anirnale rlorneslicc actuale cit ;i soiurile cle plante cultivate se oer continuu ;i rapicl imbunir,ti,!ite lrcntru a putea satisface cerinlelc mc,reu crescincle a,1e societd,fii omenesti in d.rum spre comnnism. Aceasti, sarcini de onoare ne impune si stucliern atent factorii care d.eterminii intensificarea mod.ificd,rii diriiate a soiurilor de plante ryi a raselor cle animale ^sii, trarisforlna,te d-e om pind, acun]. ln acelali timp se irnpune 1u5,m in consicleralie ,ri chemarea lui lliciurin care ne cere sii, ad.ucem la viati fiintele viitorului, ca"re a,r fi a;teptat
secole de evolutie lnceatd, ca s5, apard,
a).

D:im rnai jos clteva exemple rlemonstrlnd" posibilitatea modific5,rii ritmului qi a amplitudinii varia!,iilor fie in sensul acceler[rii, fie in sensul incetinirii acestui proces. Ac:r:el,erarea ritntultLi. ln capitolele consacrate porumbeilor qi gd,inilor, ca qi in capitolnl ai XX-Iea din Vari,ali,n...,I)arwin ne atrage atenlia c[, pe ltaza documentelor pe care le-a putut ad.una, formarea d-e noi rase a fost, mai inceati, in trecut ;i c:i acest proces s-a intensificat in secolul al XIX-lea 5). Desigur, aceastd, discontinuitate a ritmuiui rle formare a raselor nu este un fenomen simplu. Fenomenul se datoreqte atit creqterii numdrului selec{ionatorilor ;i amatorilor, cit qi imbund,t'fllirii metodelor selec{ionatorilor,
ln pi'obl:tna opririi prin epuizare sau a lirnitirrii posibilitirlilor de varialie Dartt'in are o pozific foarte rlu si fie reanrintili. l)arrvin sclie: r,Unii autori au afirmat cu incilirznealli cLi gradul de variabilitate pe car'o pot si-l prczinle forrnele nciaslre clomestice cste strict linritat; accasta este o afilrnalie care se buzeazit itc ptt!ine dovezi... Tcndinla spre variabilitate gcncrali csLe nelirnitatir, clupir citc putcrtn n1,u'ccia. S-a vrizttt tlin cercetririlc lui Rritimeyer;.a. ca vitcle, oilc gi polcii au valiat in stare tlornesticii tli tr tiutprtrilc cele ttrai lndcpirrLate; totlrgi, recent, acesLe anirnalc au fost arnelioraLe intr-un grad flirir plcccdcnL ;i aceasta irnplicri o collLinuitate a variabiliLrilii struclurilor. Dupir cite Elim din rcsLulile grrsite in locuin!ele lacusL'c clvclicue, gliLrl este rtna din cele mai vcchi plante culLivate.'fotu;i, in prezent apar valieti!i noi;i urai bttne de griu. S-a afirtriat adesea c[ la ft'ucte Ei floli s-a alins pelfecJia; moclelul perfect a fosL insir cnlirttl inh'ccr.rt" (cap. XX\rIlI, concltrzii). Totu;i Daru'in adrnite pircrea lui \\rallace clupir care in uncle plivin{c u.r exista o linrilirlc naluralli cle ordin fiziolcgic a vaiiabilitir!ii, cle exemplu in privinla vitezei dc cleplasarc a aninralclor dorncsLice (atlicl a vitczci contraciiilot'tnusculare) si, in alt.e cazuri sinrilare. Noi insii constatirm atit in intrccclilc sporlive Llrrrrulcr, cit ;i la curscle de c.ai cir rccurclulile vechi nalionale Ei nrondiale sint irnbunirtri[ite plin depriSir-ca lor'. l)r'occst-il cle clt-pitsile cste lent ;i nu. so cxtindc la toti oamonii (silu caii dc cursc), dar' gi din accst purtct dc vctlcle r)u se poate volbi de o liutitare, ci tlc o progfesio continui, dar inccatli. e,) in cupitol'.rl ul \t\r-ica ca;i in capitolLrl al XXYIII-lea, concluzii, Dartvin pune 1rt'cbieura posibilitir{ii reinccpclii aparilici valirt{iilor dupa o pclioadii rnai lungri sau mai scurtl de stabilizare. 3) (lapiLolLrl al X\l-lea, concliliile favorabilc selccIiei. 4) I. V. lliciLrrin, Socinenie, vol. I\,', lloscova, Eclit. Acad. cle $tiinle a U.R.S.S., 19-18, p.402. 5) Crc;terea fertilitlfii prin clomesticire gi excesul cle ]rrani foarte rtutritivi constiLuic un pulet'nic stitnulent al valiabilitllii (cap. XXVIII, conclr"rzii).
1.1

clat'it, cill'c nu este

\\II

\rARL\TL\ ANIIlAI-trI.OR $I PLA\:Tl:LOR

descoperirea legilor selec{iei artificiale de cfltre Darrvin. Dar, pe lingfl aceste efecte, inl,ensificarea ritmului formflrii cle noi rase se rlatoreqte qi intensificd,rii fc.nomenului cle variatie in conclitiile noi de rnediu, hran[, igiend,, climat, hibrid5ri etc. la care au fost snpuse tasc'le Clomesticite 1). \rariabilitatea mai slabfi a speciilor sd,lbatice clii loc la variatrilitatc rnai intensd, in conditiile domesticirii - sub aspectul amplitudinii r-ariatiilor. Trr rnai nrulte capitole a1e Yariayiei..., Darrvin insist:i asupra faptului c[, in con,litiile clotnesticirii sau alc cultivdrii, r'ariatiitre bru;te apar mai tles decit in stale sllbaticd, 2). Discontirruilatea ritmului qi amplituclinii varia(iilor a fost obsenat5 rsi atunci cind. organismele iru fost puse perttru prima der,t5 in culturi,. Reamintim obserr.-atiile lui Sabine, c'itate nrai inainte, clnp[ cale, in cazul daliilor, al Zi,nni,e't, etc., starea ini{iald de stabilizt\rt\ aparentS, ,,a cetlat" itt cottdifiile noi de via.td,, aqa lncit dup5, citeva genera{,ii aceste plante au. inceliut sii r.arieze 3), filri, s5, se poati afirma cd, r'ariabilitatea lor s-ar fi epuizat rle atunci si pini astilzr. Discontinuitate'a sc poate calacteriza ryi prin scirlerea amiilituclinii varia!,iilor. De tnai multe ori, I)arl-in aralii, c5,, dupii o r.-ariatie bruscd, rASa sau soiul respectir. continui, sir, r.arietze4).Yariabilitatea in acest caz trece d.e la variafii continui la variatii discontirrui ,qi revine la lariatii incete, continui. IIrr exemplu care preocupi indeaproape pe biologii din zilele noastre este cre$terea heterosisului la hibridul d.ublu rf6r porumb, carc uncori, in condi!,ii obi;nuite, poate s[ ;i scatlzi. I)e exemplu, hibridul clublu de porumb itr ?', aratd, o prod.u.ctivitate mult mai lrlare dccrit soiulile piirinte;ti, pentru ca in gerrera{,iile ulnritoare aceasta s[ scacl5, mult5). I'rolificittrtea, relatir- micd, in stare silbatic5, sau sterilizarcrr, rezultind clin incruci;iiri intre spccii cleosebite poate sd, dispari trelrtat, pentrn a face loc unei prolificitdti rnult rnai rnari ca inairite 6). llodificarea ritrnuiui r.ariatiilor nu este ins[ un fenomen particular selectiei artificiale. '\cest fenotnen il intilnim $i cind stutlierlr viteza cu cale s-Au lealizat,, in cursul filogeniei lor, moclificarile tnari ale plantelor ;li ale arrirnalelor'. Paleontologia ne furnizea,zit, nulneroase e'xemple in privinta vitezei cu care s-au efectnat transforrniirile filogenetice. De asemL'nea, ontcigetria ne ftrntzeazil clate irnportante. Dinamica dezr.oltd,rii intlividualc nc arat5, r-ariafii destul de frecvente alc ritmului creqterii gi tlezvoltdrii. l'ritnul nostru exemplu va fi din clorneniul paleontologiei. Paleontologul francez J. Pir.etcau, studiintl ritrnu.l qi intensitatea transformS,rilor vertebratelor de-a lungul erelor geologice, afirm5, : .,rliferentierea reptilelor din amfibienele r-echi reltrezintd, un fenome'n rapid pe scara tipurilor geologice; se trece in rnod. gradat, fiird, schimtrdri mari, de la un atttfibian etnbolotner (antrocosauritl) la o reptild, din farnilia rnileretidelor. ItormArea tipului marniferelor rezultii, din rnodificali care se intind" pe rnai multe perioacle
1,) VLrtlt'li c.rpitoltrl al \'[-lca, porumbei. in capit.olul al XX-lea, Daru,in alatii rolul pc carc l-a avnt hibritiarea rasclor in inLcrtsiticilt'ca vru'irrbilitirtii. irr crrpitolLrl al \\-lca, rolnl iucnrcisirrilor, cauzir a varin{iilor. el alatii cir vrrliitbilitaLca se poaLc

prin

'

(lapitolul al \-lca, dalii. XI, r,aria!ii rnugurale. s; \-igoarca si. itttr--o anumiti nrisurii, variabilitatca sint influen{ate cle consangvinitatc. De excrnplu, in caz tlc Itr:ttcltt t'igoarear, tnlitimea ;i fecunclitatca dcsccnrlc'n{ilor cstc reclusir; iar uncori Ittztrclrt-ttl clucc la aparitia (lo lnaifol'nretii. tlilt'ntt treaplirat ll inrautiitirca folmei si a stluctru'ii (cap. XIX). Crcqtcrca volumului, vigorii, prolificiLritii clcsccntlcntilor pt'in itrctttcisrili intre organisnre care nu sint consangr-inc rcvinQ foart.c dqs in capitolul al
3.)

rlitrtrcpirrittti.pt'itlitrcrttcislit'iirrtrcclottis1ltlcii srru cvath'u1tli. f)e ascttrcttca, in capitolul al XXIII-lca, faptc ;i consiclcra{ii opusc, IJalrvin srrstine ci intensitatca variafiilor sc poate morlifica in cursul gcnerafiilor cu ajrrLorul sclcctici. irr capiLolrrl rrl \\\rIIl-lca arati cd vcchinrcu tloltte:iticir-ii cstc utra rlintrc conrlitiilc plincipale alc uuci variabilitltti intensc. Dalrvirr citcazir cazuli cind r,irriatii]citttenscsctlitLoresc1lit't'rlcriiull0l'cal.aCterecipitatcstrbirtflLrerr!arrrtlclificlrriic]inrilttrlrriSatla In plintul caz prtLrrrn rcatrtittli, ca exenrplu tipic la aninralc. translormirlilc intcrrsc carc au lcc in citcva gcncratii la lasc'lc dc ciini transporlati in Inrlia, a oilor culopr.ne in lnrliilc cle vest, a ponrnrbltlui Zcct nllrssrrna tlanspoltat din '\tncrica Ccntlrrli itr (leltnania etc. (cap. \\\'III). 2) in capiLolirl al Xl-lca, r'orbind clt'sple valialiile bru;te muqrtralc si altc forme cle nrr.rta!ii la plante -. Dalrvin sttr'tirrc ci varia[iilc brtrltc apar tnai <lcs l:r planLcle cLrllivatc dccit ]a ccle sirlbatice.,\ccla;i lucru iI afimri ;i priviLor la aninralc (r'czi si paragrafrrl urnrliLor').

tliilli

4) (iapiLoltrl

XVII-lea gi in concluziilc acestuia. 6) Capitolul al XII-lea, deosebirile de fecunditate dintre variel6li qi specii"

STUDIU CRITIC] ]NTROI)UCTIY

X\III

geologjce"l). Adici, trecerea de la amfibiene la reptile este rapid.d,, iar trecerea d.e la rept,ile la mamifere este cleosebit de inceatii,. La tabloul pe care ni-l schi!,eazd, Piveteau putem si ailflugi,rn cii er olutia mamiferelor, dupd, aparifia lor' a fost, inceatfl pina la rliferen{ierea antropoiclelor, ce\rA mai intensi, d.e la antropoicle pind, la pitecantrop, 2). ltentru a se accelerra pe m[surd, ce acesta tlin urmd, a evoluat, spre ornul actua,l ^ in d.orneniul dezr.olt[rii ontogenetice a nrultor r-ertebrate superioare inclusiv rnamiferele qi, intre ele, omnl - se obsen'5, varialii mari ale ritmului ryi intensitifii proceselor de dezr-oltare lnainte de naqtere, ca ;i dupi, nasterc'. In cazul speciei noastre, dup5, nastere, in prinrul an, are loc o creqtere rapicl5, care ulterior i;i incetineqte ritmul qi intensitatea transformirilor, pentru a se accelera clin nou in perioad.a preqcolarS, (6-7 ani) ;i perrtru a tle'ia oalil inaintea, in timpul pubertdlii sau d.up5, pubertate I ritmul transforrn[rilor este intens un tirnp, apoi treptat se incetineqte. Perioada malturd este c,aracte' yizatit prin fenomene cle transform[,ri gradatc', ca,l'e duc lncetul cu incetul spre irnbi,trlnire. I)iscoritjnriitatea, ritmului qi intensitdtii varialiilor este, prin urmare, un fenomen natural in cadrul filogenc'zei ;i al ontogenezei. S,sleotionatolii, baza\r 1ie feinomenul tle variabilitate, au reu;it' uneori sd, rnodifice r1t asnrneneA si litmul tlezvolt5,rii ontogenetice. I)arwitr crteazit, criteva exemple. Noi ne \-orr] ntrrlturni si reamintirn caztL rasei rle oi d.e Southdown, la care s-a reuqit p4l seleclie sii se reclucii rlurata gesta!,iei. Pe 1ing5, aceasta, s-a ob{inut o ore$tere mai rapid5, a mieilor dupd, na;tere 3). I)e atunci ryi pini, in zilele noastre, scurtarea d.uratei evolufiei pin5, Itr ccloziulre sau gesta{ic a), ca qi o cre;tere mai intensd, qi rapid.d, clupti aceasta, constltuie preocupriri hr care selectionatorii, ca qi biologii, au reuqit sd, inregisl.rcze succrese. Prin iu'inare, irrtensificareA ritrnului procesului de d.ezvoltare constituie un caracter variabil, pe care seleclia, ca ;i biologia erperimentald, 11 pot atneliola,. tjn al treilea asltecrt al discontinuitd,fii litrnului variafiilor il corrstituie gradul de apropiere sau cle deltlrtare a variet[tilor unei specii d.ornesticite_ faf i, r1e speria r'.ech_e, primitir.ii, sau fa{i dc specia sd,Ibaticfl. In aceasti, privinfi, strdd.uin,tele lui Darl'in d"e a descoperi striruoryul ltrirnitiv al raselor noastre tlomestice i-au permis si, cletermine o adevd,rat5, graclafie in ceea ce priveryte ind.epd,rtarea de la acest tip, gradalie constituitfl din diferitele rase cle gdini ;i porumbei cunoscute in tirnpul s[u. In aceastd, Iucrare I)arn in rrlerge rnai departe .o iliscontinuitatea ritmului variatiilor atunci cind ,tuti] zeazit" caracterele schelctului, ca qi ale pd,rlilor moi ale multor animale qi, intr-o md,surd, nrai tnicil, ale morfologiei plantelor. trl d.emonstreazd, prin metocla comparatir.d, (misurirtori, cintiriri, cletermind,ri statistice etc.), care caractere sint nemod.ificate, cele care s-au moclificat fufin ryi cele care s-au modificat foarte mult. in aceste conclilii, se poate afirma ci, un organisrn animal sau \regetal este constituit d.intr-un num6r de caractere vechi, pu{in modificate, $i o serie d.e caractere noi, modificate intr-o m5,suri mai micd, sau rnar ntAre. Ne-am strilduit sd, examind,m mai d,e aproape nu numai stabilitatea unor specii sau a unor varieti,li, ci ;i stabilitatea ryi mobilitat,ea unor caractere5). Darwin a cd,utat
nr'. 3 2-113, p. 253.

1t J. Piveteant, Le

pussage cle

Ia uie aquatique d Ia uie adrienne chez les I'ertt)brds, in,,La nature",

60.

1955,

citcva exemplc de clcoscbili in variabilitatca unor pirrli. Daltvin, r-orbincl clcspt'c ltozi!ia florilol itrtr-o inflorescenll, rlit 11 numir clc exemplc carc aratri ca florilc situate ccntral plezintri tcnclin!e ntai'catc spt'e pelorism, clatoriti faptultti cir ele primesc mai multir scvli. De accea ele variazii mai mnlt iiccit florilc cal'e lttt au o pozilic centlall (cap. X\VI). Clnsificind rlupir intensitatea varialiilor modificirilc calacterelor rasclor de giiini. ar-ind ca punct cle plecare caractcrclc respcctive \a GaIIus bcutliiua, I)arsin a obselvat cti variazir foarte intcns: creasta, cerccii, piulenii, forma;i culoarea pcnajului, gitul, coacla, stcrnul, clavicula, greutatea corpultti, craniul, oaselc tarsiene, coulportautcntul 5i instinctelc. \rariazir anrpln : r'cltcbrele, coastele ;i bllzinul. \'ariaz:i slab : ciocttl, coracoidele ;i mentbrelc. '\ceste ultime calactcre n-arr int.tlcsat pe sclcc{ionatot'i. r\rn putea clas:r caractelcle cclollalte animalc clomesticc - clescrisc in aceastit cartc -- in calactere care Yaliazi foarte intens, slab sau foaltc slab ; dar prin accasta am lungi mult desct'icrca tloastril. Citlnr un exemplu cle la plante. I-a fragi yariazli foarte inteus czlrlrea fructului in plivin'! a formei, a aspectului, a dirnensiunitor, a gustului etc. f)ar', ilminla propriu-zis, nu vat'iazia. Tja ntl al'e Yaloare pentt'u selectionat<-rri. De aceera, ea n,i a fost snprrsi sclectiei (cap. X, fragi), I)arlin sentnaleazit clcseori in Yarialict... r-ariafia

3; 0apitolul al III-lea, oile. r; \'ezi acad. C. I. Parhon gi colab., Endocrinologie embrionnlti, Etlit. Acatl. R.P.R., 1960. 5) Din marea nrultirnc clc clate;i cle fapte clin accastii renrarcabilir opelti a lui Darrvin, am extras doar

z; t'. D. Ilirza, op. cit., in ,,Ia;ul literar", 1959, nr. 12, p.

XXI\I
s5 clescopere

VARIATIA ANIIUALET-OR SI PLANTE,LCR

determinismul acestui ultim aspect. trl ajungc sd, formuleze o reguld, gcrnerald, : mult acele pdr{i care stnt cel ma't, nttrlt sl(puse sclecliei. Dar modificarea unui caractor nu se reduce numai la schimbSr'ilc lui. Destul de des, cum subliniazil qi Darrvin, o dat5, cu modificarea unui caractcr se moclific5, qi altcle. l\{odificarea celorlalte caracterc nu-i necesar s5, fie d.e acelaqi gracl cu moclificarea caracterului selectionat, dar si, fie totuqi suficicntii pentru a schimba o seric cle interrclalii function:rtre qi strncturale in inl.eriorul organismului. Atunci intr5, d.escori in actiune legea r-arialiei p5,rlilor omologe, legea corelaliilor funclionale, principiul funclionarii ;i nefuncfioni,rii pd,rfilor, principiul cconorniei. Se creeazd noi corelatii funclionale antagoniste sau neantagoniste, sl5,bosc sau sc disocjaz:i aite corclalii functionalc qi structuralcl). Studiu ritmului ryi intensitirlii variafiitror diferitelor caractere ln interiorul aceluiaqi organism demonstreazk cii, Darrvin a vizut problema continuitalii qi d.iscont'inuitd,lii mult mai^aclinc decit to!,i predecesorii s:ii ,si clocit mui.ti dintre biologii noqtri contemporani. In acela;i timp, ne-a dat o arm5, puternic5, pentru a putea dirija transformarea organismclor dup[ interesul sau dup5, pld,cerea noastr5,.
r:ariazd, cel ma'i

*
tr'ari,alii,cottt'intte, cle cl'ifer'ite anzplitrtdi,tt'i.I)arn'in, in concep!,ia sa, a atribuit o greutate cleosebit de mare r.aria1,iilor slabe sau foaltc slabe. Pe baza lor a putut s:i stabileasci, - uneori - toate gracla,tiile care fac trecerca d.e la o varietato Ia, alta. Cu ajutorul acestol r.ariatii de s1ab5 intonsitate se puteau stabili mai uqor efectul cumulativ al selccfieri qi al eleditiifii, se putcau urrn5,ri mai uqor schimb5,rilc cantitatir.c qi trccerea 1or grad:it,il itr schimb[ri calitatir.e, creqterea ctcrogeneit5lii pdr:filor prin difercnt,icri sau sirnplific'area lor. Se putca stabili, de nrultc ori, er-olutia 1ol clivergcnt[ Di, pe aceast[ bazd, sc puteau sta,bili arboli genealogici, cum a, fd"cut Dalrvin. tle excmplu, perrtru lasele rle porutnbei. fn aceastii plivintS,, I)arl'in a dezvoltr"t clernentul pozitir-, matelialist d.irr principiul continuitl,!,ii ryi clin cel al gradafiei. Exemplc de variabilitate dc int,ensitate sl:rbii, abunil5 in toat5, opera lui l]alrvin. ln Varialia... le g5sim apro&pe la toate capitoiclc, d.c exemplu atunci cind Darl.in interpreteazd formarea rasclor d.c porumbei, dcr g[ini, porci, cai arabi si, i'rtr:-o m5surd, mai micd,, atunci cind" se preocupd, d.e plante. Nu vom iusi,qta asupra lor, fiincl ln general bine cunoscute. Arn fost irrs5, impresionati dc un fapt. Daru.in sustine rlescori ci pentru forrnarca urtci noi variotlti prin variabilitate de intensitatc slabd, sau foaltr: s1ab5, slnt Irectlsa,re snte si uneori circa o mie de generalii. Ttituryi, in Varia{i,a... g5,sim foarte rnulie d"atc precise care dernonstreazd, c5, un seleclionator poatc reu;i ln culsul vicfii sale, uneori chiar in citeva gcncrafii de anima,le, sh, creeze o ras5, nou5 : c1e cxemplu, sii, trarrsforme rata s:ilbatic:i intr-o varietate d.omestic[ a acestei specii. Accasti, transforrnare a fost realizatd, in trci gencralii d,e cf,,tre llewitt. i\foclificd,rilc d,cscrisc in acest caz ryi ln multe altele sint clestul de mari2). Sintem nevoili sd, ne ginclim c5,, pe 1ing5, varialiile de inten,sitate slab:i, pot sii apar5, varialii de intensitatc mijlocie ,1i marc. Dcsprc ultimele, Darrvin pomcne;tc foarte rar, atunci cincl tine sd, aratc deoscbirca dintrc varia,fiile continue, intensc qi cele discontinue (mutalii) 3). lJar problcma existentei unor
organelor omologc care pot varia tn accla;i scns. Problema aceasta o vom rclua in capitolttl urmitor, cincl o vom tlezvolta tn:ri rnull. Ne rnultumim sir citlm cri, clupti Dar',vin, in organcle omologe variazir cel n-rai mult plir!ile ccle rnai snecializatc; irnplicit, variazi mult mai puLin pirrlilc rnai putin spccializatc.

r1 Vczi capitolul ,,Variabilitatea corelafiilor functionale" al acestui stnditr intloclttctiv. 2) Aceste transformirri constau tn : pierderea tinutci clegatrte a ratei srilbaLice ; tnodificalca trcrsttlui ; desccr-rclerr(ii celci clc-a trcia gcneralii au mersullegirnat al raici clomcstice. Cu fiecarc generafie crc;tca vclnmul ralelcr'. Gulerul rirLoiului s-a litit si rcmigelc sale an dcvenit mult mai pu{in albc (cap. \rIII, ra!c). a) In capitolul al Vl-lca, porumbei,.Darlin nu sc multurnc;te sir afilmc trcccrea gladatir rle la o ras[ ]a alta, ci clescrie 5i varia[iilc intensitir{ii acestei treccri. Cititm: ,,ficcarc linic ar consta clin treptc aproape inrpcrccptibilc, intcrcal:rte cite o clatli cu o valiafie ce'n'a mai mare sau de vlco mor.lificare bruscl-1". Drtpir cttl.tt sc verlc ditt acest pas,rj, Danr,in esLc de acord cir unor variatii foartc slabe (impelceptibilc) le pot ltlttra vaLia[ii cle amplitttclinc rnai tlare sau foarLc marc (mnlalii). Deoscbiri dintrc variabilitatea foat'te inteusi, anrplir si slabzi - tlttpit exemplclr scoa';c chiel clin accastir carte -.le-am cxpus in paragrafnl prececlcnt, in ttota iufrapagiualir, privitoal'e la cieoseiririle in intensitate ale rnoclificirilor caractcrclor raselor dc giini. Aceste cxcmplc pot completa citatttl de tnai sus. Dar mai grisim citate care aratir ci. Darrvin a sesizat clar deosebirile dintrc varialiile bruqte, cliscon-

tinui qi varialiile continui,

intense (cap.

XI, variatii

rnugurale).

STUDIU CRITIC INTROL.)UCTI\/

XX\-

stabilitatea .(&. Ol'icum Ar fi, continuitatea erprirnatl prin clictonll lui I-reibniz : nattga nolt .fafit saltus - rtirnine pi'incipiul d,e bazl,, al concepliei tlarwiniste, cu corectivul ci, r.ariabilitatea speciei sau a r.aliet5lii poate ,qd, se acceliieze sau s5, se iircetileascii, pi16 ia stabilitate, sub influetrta urlor factori exterrti qi interni. \rariabilitatca poate idteresa lnnl sau mai multe cataci_ete, l5,sirid tremodificate restul pd,rfilor organismliui. Ca o consecilti, a,r'arialiilor cle amplituditte inegal5, a pi,lfilor ln c,adful aceluiarsi organism, putem iirtilni ca,ractete stabilizate al5,tuli de altele variabile. Continuitdtea si rli.qcontinuita,tea rnotlific:irii caractelekrr poate s[ se intilneasc[ in acela;i organism. Yari'a{iile bru,ste (discontinue, muta!ii,_ sports, varialii muglrale, variatii iutirupld,toare, slontane s.au_ aptrent _spontane). Yarialiile bruqte ocupX un ioc important i' I'ari,alia cuzimal.elor ;i plutttelor sriiirtfl'uetr,la dontesticir'iz. Daiwin prizintd, pentru frima oard, in biologie. o sintczd, asupra .acegtui qen dc variabilitate. Nici hnul din^tre inaintaqii sfli nu a depdqit aspcctul continuitd,fii graclate qi inccte in tran"qformarea speciilor. Observatia Irri Duchcsne asupra formilrii pi'in- varialie bruscS, a fragulai tr'ragaria uesco va. motiolthqlla n-a avut nici urr ri,sunet asupra contemporanilor sd,i, ,Leoare"ce ele a1 venit intr-un mometlt cincl naturalistii si filozofii timpului nu reuryiser5, sd, dep6;eas cd faza fixist5,. Sd, nu uitim ci Duchesne a fost contemporL,nul tui Linn6. Lui Darwin ii rer-ine meritul de a fi detnonstrat discontinuitatea in transformarea speciilor. Dl dd, ctefinrltia variatiilor bruqte qi atrage aten!,ia asupra faptului c5, variafiite-bruqte pot intetesa sitocturile org_anismelor matur.e I el se preo,cup5 de asemenea-qi de canzele variatiei br1;te. Darwin o_bservd c[ aparilia vaI'iafiilor bruqte cere un timp de latentii uneori d-e citeva, generafiia). Dall'in i;i clti searna c5, valia.tia bruscd, _poate iirteresa o 'parte din floare si,1. fruct, o r1m3r3, sau pornul in intregime, pentru plante, si numai unele pd,rfi la animale ; c5 vat'iafia. bruscii poate da fonne semimon,qttuoase (vitele niata, buldogui, mopsuletc.).Darrvin descrie varia,fii-bruqte la plant_ele superioare 5) (1a fanerogamcle'culiivate), ca qi la animale (mai ales Ia pilsi,rile domestice) 6).

c&re proloar:d, d'irect apari,{ia aa,ri,ubilitittri;i, iar seler,li,a a,r co,nsti,titi, ^.forlii for{ci transforncLtoare (ca,q. \rf, porumbei)3). Dup5, cum,' tot prirr seiectie, cutn allr ard,tat ttrai inainte, se putea ajunge la incctinirea r-arialiei unui ^caracter sal chiar la

variabilit5,ti corrtinue dc mai nrare intensitate aproapc c5 nu este fuatatd, ca atare aceastii' -carter dcrsi gasim foar.te numeroase pritl:e 'rlc existentd, "H a unei astfel de valiabilitS,ti. in cadrul' r'il'iabilitatii continue nu existd, urriio"mGil ...* ce priveEte intcnsitatqal). $i in o..tt.o, t"'1roui"'po"ui de la o variabilitate de intonsitate slabii, aDa cum fzicea,. cle eremplu, ){iciurin sau Burbank, prin incruciqare de inclir.izi prezentind valiatii in. ac_elaqi serls ale aceluia;i caraetei. Yaria.tia 'ajungca sd-gi acdele'conditionat5, L"eze ,repetle iit aceste .tirnplitudiuea. fntensificarea r.ariabilit.itii este r:azrtri, cie selcctia activii qi continu52). Dupd, I)arrvin-, ntoili,.fical.ecl'cond,ipiitor de aia{il

in

ctr cottst'tttt'i 'ttticct

mo't'ecr

in bioiogia organismului culti'r-at, pe care le procluc schimbd,rile conditiilor de meclil. Cultivarea qi selec!,ia lndelungat5 qi atentd, ar intensifica foarte mllt nlmd,ru1 mutatiilor?). Apoi, un alt factor il constituie durata viclii unei plante : variatiile bruqte se observh,
t) Dc exernplu, f)arrvin afirmir ci amplitttclinea transformiirilor la cale s-a ajuns prin clonrestjcire est.e mai marc la raselc de porci Ei la ccle de porr.rrnbei Ei mai micir la lasele cle oi ;i clc capre. 2) CapiLolul al YI-lca. pommbei. 3; Strbliniel'ca este fitcutii dc noi. Tn acest pasai sc l,ccle cir Dalrvin subestirna conclitiile cle existcntii (contrar cclor afirmate la sfirsitul capitolului al VI-lca din Ori(tittc.a speciilor) gi supraestima rollrl selectiei. 4; Oapitoltrl al X-lca, dalii; plrrclc crnisi dc Sabine ii inrblirlisatii fugar cle Dalqin. 5) f)arrvin dcsct'ic r-aria(ii bntste la ferigi, ll-httjo, albolii cle priclurc (fagi, steiari etc.), legrrrnc (varza, ntaziirca ctc.)' la ccreale (gritr etc.), la porttnrb, trestia rlc zahl'lr', carto{i, flagi, agrisi, coacirzc ;i la alti at'bu;ti ctrltivati : Ia conrposec (Cetilaurca gi altele). la plantclc cu bulb (lal.rlc, zal. bilc etc.);la plante ollrmcptalc (trandaliri. Il. mu.scosa, Attirrhgnum, )IircLbilis, i\'ell[olct, Cryclanten, I'hlor,7'ttssilago, Azalen, Ililtiscns, I]erbcris, Iloltirtsot'Lia, crizanteme, clalii, camclii ctc.), la arbori fmctitcri (pierrsici, pruni, ciregi, smocliini. bananicri ctc.), la 1it.a tle vic ;.a.m.11 . c) Darrr'itr clcsct'ic variatii brugLe. ptintrc aninrllc, la boviclce (niata, vacile firri coalncj, caniclc (mopgi, base!.i, bttlclogi), l:r suitlee, la ovici.'c (rasa,\ncon:r;i llauchamps-)Iet'inos), la leporitle (rasa rle I{ilralaia), l:r puuni (rasa c_u utn:ri n:gri. lric-riti), la pesti, la pirsirri (porurnbei, gr-rini, ratc etc.). 7) CapiLolul al Xl-lea, concluzii"

Factorii catrzali ai rrariatiilor bruqte

in cazul domesticirii ar fi tocmai modific;,rile

XX\'I

VARIATIA AN]IUALEI-OR SI PI-ANTtr,LOR

mai pulin la plantele anuale qi mult mai mult la cele perenel). O altfl cauzd, a varia,tiilor bruqte ar fi, dupd, I(night2), altoirea $i, mai ales, realtoirea. In fine, o a patra cauzd, de provocare a varialiilor bruqte ar fi constitu.tia inclivirluluis). tr'actorii cauzab invoca-ti mai sus pot fi explicali astfel: durata lungf,, a cultivd,rii qi a unei luttgi seleclii continue are dreltt consecint5, modificarea intregii organizafii a organismului respectiv, care devine plast,ic, d.upd, cum observd, Darwin ln altd, partc4). Plantele perene suferd, mai multe modificd,ri sezoniere decit cele anuale. Ele sint obligate s5, asinrileze varia,tii climaterice uneori foarte diferite de la uu an la altul. Am viznt mai inainte c5 varialiile climatului constituie un important factor al variablitdlii qi al realiz\,rit unola sau altora d.intre caracterele hibrizilor plantelor. Altoirea gi realtoirea, mai ales cind sint eterostadiale, produc mari rnodificd,ri in rnetabolismul partenerului tind,r, care este plastic. Metabolismul s5u este zdruncinat, condi,tie favorabild, unor variafii d,e mare amplitud"ine, continue sau discontinue, cunr ne-au dovedit Miciurin qi continuatorii s5i. Mai grea este explicalia factorilor irrterni, constitulionali expuqi mai sus, rupli de factorii externi. Asupra acestui punct am cliscutat mai pe larg irr paragraful preced.ent qi nu este cazul sd, rnai revenim. Darwin a reuqit, sl, observe cd, pe aceeaqi plantd, pot sd, apard, una sau mai multc varia!,ii bruqte5), adic[, tendinfa la varialii bruryte poate lua un aspect simplu sau unul complex I in ultimul caz, fiecare valialie se deosebeqte d.e cealaltd,. Danvin reuqerste sd, ajungd, la o concluzie deosebit de importanti pentru vlerneir lui, qi anume cil intre variabilitatea bruscS, (mutalii, varia!,ii mugurale) qi variabilitatea obfinuta, prin hibridalie sexual[ nu existd, cleosebiri d.e fond.. Aceasta iirseamnd, c5, apa rilia prin variabilitate a unor caractere nu are loc totdeauna pe calea sexual[, cd, ea poate sd, se manifeste;i la organele somatice (muguri, bulbi, tuberculi etc.) ryi poate fi transrnisd, ered.itar pe cale vegetativS,. Llneori, variatiile bl'uqter se pot transmite,siprin semintcr. 'I'oate aceste corrstatd,ri, rerrnarcabile pentru epoca ,sa, sint r-alabile ;i in zilele noastre, nefiind depd,qite, ci cel mult nega,te de neoclaru-iniqti. Ilorganiqtii s-au reintors la teoria veche a lui Pallas, combdtuti d.e Darrvin, teorie d.upd, cale numai hibridirile sexuato constituie factorii cattzali ai variabilitd,!,ii. Pd,rerile lui Darrvin privitoare Ia identitatea varialiilor bruqte oblinute pe cale vegetativd, cu cele obtinute pe cale sexualli au constituit un pretios ind.reptar pentru I iciurin, care a dezvoltat creator acerste idei in teoriile qi tehnicile elaborate de el. l\Iiciurin a folosit fie rnentorul sexual, fie crel vegetativ, sau succesiv pe amind,ou5,, pentru a zd.runcina putenric metabolistnul ,si a proyoca varialii intr-o direclie deterrninatd, sau pentru a stabiliza variatiile. Procesul variabilitd,lii nu se ople,ste dupzi aparif ia unei valiatii brursts, ci poate continua prin varialii d.e mic5, amplitutline, curn am ar5,tat mai inairrte. Prin aceasta, Darrvin reuqeqte sd, arate cd, in domeniul variabilitalii rlu existd, nici un hiat intre fenomenul de variabilitate continufl ryi discontinuh,. Darwin aratd, d.e asemenea cd, r'arialia brusci, mutafia poate si, reprezinte nu numai

un progres, prin aparilia unui caracter nou care nu exista mai inainte, ci 6). ryi o reyersiune c5,tre caractere vechi, cal'e rlispd,ruser[ de un num5,r de generalii
1,1

(cap.

X\III,

2) Capitolul al XI-lea, variafii llruguralc, radiculare ctc. 3) Discutatir de Darrvin atunci cinrl expune cazul transfot'tnirrii bru;te a piersicului

Capitolul al XI-lea, concluzii.

pe acela;i stlugure (cap. \I, vi{a cle I'ie). Lir-rcllay a descris la icap. XI, agri;). Varielatea cle carnclii Ponqton ar <la cleseori patru feltu'i clc flori (cap. XI, canrelii.l. itrsit nu se ;tie dacri in acestc cazuri nu era de fapt vorba de fenomcnc dc segregarc complexl. Ar trebui ca ucctrsLi problelni sit fie reexaminata in lumina cunogtinlelor noastre de astizi, pentru ci ttnele clintrc muta!iile tttultiple s-ar llrttea sir reprezinte seglegirri ; acesta nrai alcrs in privilrf a deosebirilor tle crtloare. 6) Intr'-r.rn caz, siimin\a de Thu.ia pendula a dat un arbust care a leprodrts forma parcntalii cle 7'lttrju orierttall.s (Hookcr, cap. X, arbori folositori). In alt caz Rosa muscosa a rcvenit bt'rtsc la fi. ctttlifrtlia (tlantlalilttl cle Provcnce), care se presupune a fi forma sa parentalir (cap. XI, trandafiri). \\'icking atrage atenlia cri uneori, Intr-o ras:! de porurnbei, prin hibridare apar descenden{i cu pene albastrc qi pestri[e avind dttngi ll('gl'e pc ntar-

mugurale Grosse mignonne tarrliue Si earlg Grosse mignonne (cap.

fapte qi cotrsicleratii opusc). a) Capitolul al \rII-lea, girini. 5) l,n lrariulia..., l)arn'in citeazli cazul picrsicrrlui din soiul

in neclitlittri ;i

itrvers

\I, piersic).

Carriclrc a descris trei varialii blu;Lc o tufri de agliS patrrt feltrri concomitente <lc boabe

Grosse mignonne, cat'c i1

protlrts prirt veirialii

STUDIU CRITIC INTRODUCTIV

XXVII

bruscH, poat,e s5 ia de asemenea aspectul rud,imentar al unor organel). I)arwin a d.at exemple din care se vede c5, mutatiile se transmit dominant, dupd, cutn a presnpus cd, uneoli ele se transmit sln,b qi se pierd prin incruciqi,ri nedirijatez). _ I)u1ti, toatc aceste consideralii foarte pozitiye ne-an fi arsteptat caDarl'in sd, omologheze. vririatiiie continue cu cele discontinue in plocesul transformd,rii speciitor. Totuqi, I)arrvin nu A fi,cut acest lucru. Il1 a considerat cd, numirul variatiilor brugte ln natura neinfluenfatil.clc om este mult prea mic, iar la speciile qi Ia varieta{ile cultivate, deqi este mult rnai mare, nu al'e irnportanta varialiilor continue de amplitudine mic5. De asernenelr dupn l)arrvin, ,,nu ltutern explica toate cazurile de aparilie de caractere noi prin varialii bru;te, mugurale"t). Transmiterca dominantS, a unor vaiiatii bruqte nu este suficient de unitar tratati, de lJarx.in ca s5, constitriie un argument iri favoarea rolului rnutatiilor in l,ransformarea speciilor. I)arwin descrie foarte bine rolul qi modalitd,.tile prin care schirnbirile cantitatir.e gradate duc la formarea de noi variet5li qi afooi de noi specii. Dar schimbdrile calitative bmqte, discontinue, care ar fi trebuit sa completeze tabltlul mo_dalitS,tilor prin care se realizeazd, transformarea speciilor, nu au cd,pd,tat greutate qi valoare tlan,qformatoare in concep!,ia sa. Se mai 'poate constata de asemcnea o discrepan!5, completd, intre textul capitolelor . in care vorberste de variafii brur<te qi concluziile acestor capitole. ln textul capitolelor se ve$e cd, -nrutatiile au exact aceleaqi atribute biologice ca qi varialiile incete, iar ln concluziile acelora;i capitole nu li se atribuie un rol egal. fn felul acesta, afirma,tiile sale asupra analogiei in transmiterca caracterelor prin hibriddri sexuate qi prin varialii mugurale sint golite cle--conf,inutul lor chiar de Darrvin. Dacd, procesul serxual constituie ,,marea lege a, naturtii)t, iar varia!'iile mugurale sint analoge ca efect cu cele provocate de incruciqd,r;i, atunci logic ar fi fost ca Darx'in s5, fi consiclerat variatiile bruqte, vegetative ca pe ur] element care completeazd, aceastd, lege. Prin negarea roluiui variaiiitor biuqte, discontinue, Darwin reduce legea schimbd,rilor cantitative in schinbS,ri calitative la o singur5 formd,, cea inceat5, qi treptat5, a transform5rii. Transformarea speciilor prin variatii continue, treptate constituie o modalitate real5,. Dar aceasta nu este unica modalitate de formare dc noi variet5li sau specii. Yarialiile bruqte, discontinue, oricare ar fi raritatea apariliei 1or, au o valoare egald, cu varialiile contirrue in formarea de noi varietd,li sau specii. De aceea negarea rolului lor constituic o ingustare a cadrului problemei. Dupd, cum qi pretenlia morganiqtilor, ca qi a acad.T.D.Lisenko, dup5, care transformd,rile speciilor s-ar face numai prin mutafii reprezintd, o neluare ln considerare a unui imens material faptic privitor la rolul transformd,riloi' calitatir-e continue, gradate, in formarea noilor varietd,ti sau specii. I)arl'in nu se rnultumeqte numai sd, nege rolul mutaliilor ln transfolmarea speciilor, dar ia in aceastS, privinld, o pozitie de agnostician. Pentru el, mutaliile sint intimpld,toarea), iar cantza lor este necunoscutS,s). I\futafiile nu ar apd,rea sub influenfa modificd,rilor med"iului extern, cum este cazuL cu varialiile continue de amplitud.ine micd,6). Am cd,utat o explicalie a acestei atitudini. Nu am putea afirma cd, am gd,sit cauza pentru care Darrvin a elirninat variatiile bruqte d,in rindul factorilor de transformare a speciilor qi variet5,lilor, nici in lucrd,rile sale, nici in corespond.enta sa. Am observat doar c5, Darrvin expune pe larg, de multe ori, interrela!,iile dintre varialiile continue qi procesul selectiei, dar nu vorbeqte niciodatd, dcspre astfel d"e interrela!,ii intre varialiile bruqte qi procesul
gittc (cat'actcr vcclti). '\ccst cat'acter - oclatii apirrut - se transmitc foarte puternicEieste extrem de greu sd scapi cle el (cap. VI, porumbei). La t'asele rlc vite firrir coarne acestea pot reapare brusc, chiar dupi 100 de ani de reproclucere fidelir. In acest caz, coarnele et'au slab clezvoltate ; ele au rlmas sub piclc Ei nu aveau concxiuni cu oasele frontalc (cap. XIII). tlneori s-a descris reaparilia cozii la gdinile firti coadi (cap. XIII). La pansea pot reapare indivizi cu aspcctnl srilbatic al acestei specii (cap. XIII) etc. x) Cum a fost in cazul vacilor firrii coarne, cind picrderea a fost brusc5. In altc cazuli, pierderea a fost treptatd

l-arialia

goareci microftalmi (la Instituttrl de biologie experimentali al Academici de Etiinte mcclicale din lloscova) etc. 2) Asupra acestei probleme \rom reveni intr-o lucrare ultcrioari privind conceplia lui Darx'in asupra ereditltii. 3) Capitolul al XI-lea, varialii muguralc. 4) CapiLotul al XXII-lca, rezultatul final. 5) Ibiclem. in accnstii frrrzii, insu;i Darrvin neagi propliile sale afirma{ii privitoare la cleterminisnrul rnutaliilor, expuse mai inainte. 6) Capitolul al XII-lea,

;i nutrtai parfial cfectuatri prin sclecIie, culn a fost in cazul crestci r au carunculilor ruclimentari la anurnite rase cie giini (cap. XXIV, opliri in dezvoltare). Rcccnt s-att putut obfine acondroplazici experirnentali la qoarcci gi la alte mamifcre (Lanclaucr, 1934 gi 1941), ca qi la pdsirli (C. I.Parhon qi colab.). S-au obtinut, tot prin mutatii,

XX

\'IJI

VARIATIA A\I.\1.\I.FLOR SI PLA\TILOR

selecfiei. S-ar putea presupune ca Darwin s5, fi ajuns la p5,rerea cd, muta,iile nu s-ar supune legii seleclici. Aceastd, pS,rere a noa,qtLd, cste o simpld, irnplesie ;i o red.d,tn ca atare. Darrvin se d,epd,rteazd, c1e poziliile materialiste in concluziile salc pi:ivind mulafiilc. Atitudinca sa nu constituic un stimulent pentru cercctd,torii care doresc sd, sl,udieze (attza proclucerii varialiilor blu;te qi rolul 1or ln mirscarea materiei vii din organisme. Prin afirrnr-l!,iile sale agnostice citate rnai sus, Darl'in reduce contradictia internd, cliirtre necr)sitat,e qi intimplare numai la ultinra laturd,, ala cum rlu ?r fd,cut irr cazul varialiiior continue. I)e aceea, noi credem ci sintem indreptilfi,ti sb l]r'opunel]] r'enrlrltarea la concluziile ncgative ale lui Darwin plivitor 1a variatiile brurste. Plopunem sd mentincm numai clatcle qi faptele in favoarea itleii cii, cvolutia sc efectueazd atil, prin varia,tii crontinue, cit qi cliscontirlue: ci, ln domeniul evoluliei fiinlelor vii se aplic5, integral legea schimbi,rilor cantita,tir.e in sclrirnbd,ri calitativc qi ci,, aqa curn afirrnS, Engeis in Anti,-I)iihring, celc rlou[, forme de transform5,ri - cele gradate qi celc bru;te - sint de valoale egali,l;.
Ir'd,clnd, bilanlul tuturor d.atelor qi ipotezelor clarviniste expuse in acest, capitol putem conchide c5, cele materialiste predomini net qi c5 prin ele Daln.in ne-a inlesnit sd, r'cdenr felul cum se aplic5, atit continuitatea, cit qi discolrtinuitatea in procesul er-olu!,iei, proce,s care lrrainteazil, incet, cu pa;i rnici Ei qor-i,itori uneori - cum se exprimd, I)arwiII - r iar alteori iil, un mers rnai viu sau blusc, dar cd, saltul brusc este conclilionat de aceia;i factori legici c& qi mcrsul continuu. Desigur cL din cornoarA ttc iclei ryi d.e metode pe care ni le-a ld,sat l):i,rl'in cu un sccol irr ulrn5, n-aiu rirmas toate ca atare. lIulte tlintre tcoliile lni lJillrvirr s*au rnodificat" s-au clezvoltat, s-au imbogiilit. Iiiologii matcriali;ti au climinat unelt: oscilnlii qi alunetriiri iclealiste. In alte cazuri, morgani;tii au accentuat ryi rru rlezvoltat, cliu cronlrr; aluncrcr'irile sa,le iCealiste. S-:rr putca spunc cil, all,turi de aceste ptirli rlezr-oltate dirr opora ltri I)arwin, se gdsesc rnulto pi,r{i rilmase necunoscute qi nedezr.oltate. }IelitL sri cntroa;tem tezaurul de idei exceplional c1e bogat din opereie lui Darwin ,i, ana,lizindu-l critic, si, luS,m qi s5, d.ezvoltd,m acele idei materialiste care ne-ar putea folosi Ia prornoyareA ;tiin!ei, d.in punct cle ved,ere teoretic qi practic.

III. \'ARIABIL,,ITATIIA COREI.,ATIILOR

Ii''UNCTIONAI-,,E

inainte de a inti'a in subicct, atn dori si, lelu5,m. sub aitir, folur[, problenra importanlei erceplionale a intcrrelaliiloi' qi condifiond,rilor rcciproce in bioiogie. I.,,amarck are meritul de a fi dezvoltat interrelaliiie clintre organisrne ;i mediul lor frztc de via!d,, interrelalii cunoscute sub termenul d.e factori lamarckieni in interpretarea ,,principiului unitd,lii organismului cu med.iul sdu de via{d,tt. I)arnin a dezvoltat mult accst principiu, clemonstrind cil, pe lingd, fa,ctorii fizrct ai ntediului, o importanlii, doosebitd, o tru factolii

biologici, ad.ici, interrela,tiile qi cond.ilioni,rile leciplocc dintre organi.rrnele care tr[iesc in acela$i areal. Ilnul d,intre ineritele biologilor sovietici, qi in special al lui T. Il. Lisenko, cste de a fi ariltat cf,, inclivizii aceleiagi specii, triiindl lntr-un biotol'r, acfioncaz[ ca un tot unic. Tta multe specii, apare tot mai net tcndinla de su.bordorlare a irrdivizilor fa!5, de specic. In aceste iazuri, intelacliunile qi contlifioni,rile reciploce ltot v:tlia tlc 1a o specie Ia aIta, dar rimine principiul subortlonl),rii ind"ivizilor fa!i, cle specie. - La rind.ul lor, organisrnele slnt constituite din p5,r!i deoscbite unele rle altele. Interacliunile clintrc p5rlile aceluiaqi organisnt srariazS, niult, dar toate p5,r!,ile cotrstituie un tot functional unic, leprezcntat prin organismul insuqi. Coord.onarea ryi cup_riirderea morfofuncfionali, a pd,r!,ilor au fost enunfal,e cle I. P. Pat'lot. ,si-de_zr.-ol,tate de Biliov ln ceea ce cunoaqtcm azi sub numele d-c ,,principiul structuralitS,fii". Corelnliile functionale dintre piirli constituie unul dintre elementele plincipale ale principiuhri structuralit['!'ii. Interrelafiiie ryi contliliondrile reciproce dintre pfr,rl;i constituie o problemi, veche, ale cii,rci
1r I". t'lngels, Anti-Dilhring, ed. a

III-a, Bucure;ti, 1l.S.P.L.P',

1955,

p.

78.

STUDiL,' CRlTIC INTRODUCTIV

XXIX

elentcnttr

trapitoil
r-ariazi,

fn

al stutliului nostru
s
i,

tr,ttit.nal.elor

dupii cunr Lo \"Lrnl str,5,cli:i sd, denronstrd,ru i' acest introductiv. momtnl,ul cind. am sistematizat vastul material teoletic qi faptic dirr Vari,ati,a
operra 1ui l)alr-,'irr,

lc gil;iilrr-iit

sinrpln, tleteiltrinat de urr singur factor,sau grup cle factori, ci reprezintd, un proces extrem ltr accst Prooes irttervin factori cavzali numeroqi qi variafi, aclionind sinergic siru in s<ltts antagoriist, conconritent sau pe rincl. Tpoteza noastri, d.e' lucru e,ste cd, fornial't):t,.;.i stingelea crorela{iilor furic.tionale dintre parli se supun legilor generale a1. cvoiu!iei. Atn ollstltt.At c[ in l'arialia... I)arl'in studiazd, aproayte exclusiv corelaliile funcJ.i,ona_le.1eant:lgoniste, ,pe cind inOri'gdnea specii,lor,in pasa;ete consacrate de exemplu echiIibrului bigtoglg' el st_udiazd, interrelatiile antagoniste dintre organismele care trd;esc intr-un ir,i.'cq,l, r'arieta1i1. 1.gt,hi ;i subvarie,ti,l,ile noi iricurs d.e formare etc. Abia iir zilele noastre biobg,ia bazat'a pe rnatcri:rlismul dia,lectic a reursit.sS, clemonstreze c5, qi ln interior"f orgul uismeltlr existi, corelatii furrctionale ncarrtagcniste qi antagonistei). 'sd, scoatern in' evidenfi, intd,rirea ]i9m grupa exorn'plcle_.noastre- i1 aq_a t61 hcit sil,tl sliibilea, interlel:lfiilor clintrc -p:ir,ti sub _influenfa selecJ,iei artificiale. Uneori pentrl dcnronstlartla urrui aspect, \rom folosi exemple qi din-lucrd,ri-clarwiniste mai vechi siu mai recente.
clc compk:r.

Nu atn gasit riici .in opcril lui l)arivin, nici intr-a alt.lr biologi o .orr.tozie-asemild,toare pl'ivitoale la varia!ia c'orela!,ii1or fr.urclionale. Totu;i, aslfel de concluzie se degajL 9 din grnp?l'.o pc categorii a bosatrilui materftil pe care-l cxpune Darryin in-Virti ii.'.. In I aria![a..., problerna interrelatiilor_ dintre. orgarrismirler tr[incl i1 acelaryi biotop a-pr-oilpe cti nu este atins6,, spre deosebilc d.e Orig'i,,ri ,p-rriilor saa de Feiitttiiipi'iii; cle-e1o1....., urtcle cste larg clezr-oltata. l{i se pare krgic ca l)arwin sd, fi procedat in acest fel, tleoarece irr luclarea de fala g_onialul biolog eng:lcz ,se ocup5, clc efectile selecfiei -rtli Iiciale ;_p in ea omul regleazh o bund, palte a interrelatiiloi dintre caracterele 'spc,ciilor (in foncl, clintre pf,rlilo lor), dupr, intiresul sau pld,cerea sa. I)tuwin artl nteritul de a fi scsizrit qi rLezvoliat mult principiul corelafiilor dintre !f$.anc, tlescoporit cto Cuvier - p,r'incipiul corelafiilor fuucfio^nale i:unr il nurnim astdzj. Noi atn incercat sd, ar5,ti,m acest lucru sisteuratiiina rnaterialul diri lraricr{ii.... biii-gr; palea accstuizt rezult5, c;i existd, mai nrult'e trepte in organrzarea sau sl6birea interrl*ln,fiiloi' diltrc pa,r!i. Atit tra;terea, cit qi stingerc,a acestoi interrclatii rru este lrr proccs

lcii

plct;tlelctr sub 'inlLrt,e rtf-u d,ornesticirii,, ne,-am dat searna ci, qi eie sc nascr sc dezvoltii, qi.pot sL scad.5, sl6binrl sau sd,'dispard,'prin disociere.

'.or"ir!i11;-l;".!io"uf.

lrollll;lftIl.\

t.OItILr\!IILOIi IU-\UTIONALIi DINTRE t,-in1t

.. ..i* capitolul al XXY-lea2) aI Varialiei,..., I)arwin expune o pd,rere privind modalitd,tile form[rii corela,tiilor functio.nale noi. ]Ia,i intii apare qi se cliferen{iazd, un caracter *u., lln grup_ de caractere,_apoi un alt caractcr sau un grup de caraciere qi intre ele pot r^d, se stabileasc5, corelatii functionale. Darwin presupune cd, afa s-ar fi format giiafa qi elanul irlandez in conditiile selec,fiei naturale^ __ o$ur.rt, ,"r" d.e por,,r*bei cu fata scurtd, ;i alte varietd,fi- noi in condi!,iile solccliei artificialel lln'selecgion-ator r.il;#;;;-;; ractcr', alt seleclionator a r'eluat selectia de la puncrtul la care o ld,sasc predeccsorui sd,u. I)ar cl a fost interesat in dczvoitarea attui caracter, d.eosebit cle primul. ^Cele doud, caractere nou forrnate s-au clezr-oltat _unul clupd, altul I ele se tlansmit creditar qi pot uneori, lnsd,.nu obligatoriu, sd, intre in relalii func!,ionale unul cu altui, s5, se influen!&c reciproc ' i qX sc transmitd, eredital ca rlouir, pd,rfi corelatc. Alteori, cele dou5 p5,r!i coexisti, in :rcclaqi organisrn, d:lr tru stabilesc ln"tre ele corelafii functionaie. I)e tapt, Darn'in nu depd,;eqte ipoteticul in acestc cazuri, deoarece nu acluce clccit foarte puline dovezi concrete iu favoar'oa aoes-tol iclei, Ile caro noi le socotirn ca foarte juste qi ir" care ne r-om
1) Ca, cle cxctnplu, corclalia funclionalir dintre glancla tiroitlir ;i ovar, pusl in eviclcnlri dc C. I. parhon ;;i )1. Goldstcin incl rlin 1903, 5i mulle altele. 2) Paragraful corelaliilor func{ionale.

X\\

VARIATIA ANIT,4ALEI,OR $I PLANTELOR

str.adui sd, le sprijinim cu argumente scoasc tlin d.orneniul paleontologiei, ca qi dirr cel al ernbriologiei. I)arrvin aprobd, pd,rerea lui Krright, d.upa care ,,fata, capul qi membreie s,ariazd, irnpreund, cu proporliile lor generale"'). Interrelaliile descrise d,e Knight intre aceste trei pd,r.ti sint juste cind le privim la vertebratele adulte de azi, in special la cele superioar.e. I)ar, d.ac[, unnS,rinr procesul istoric de formare a fiec[rei d.intre aceste trei pd,r!i, \.om observa cd, ele nu au apd,rut in acelagi timp. In rnomerrtul treceiii de Ia nevertebrate la peqtii agnali s-a format rnai intii capul, 5pslchiul qi aripioarele. Din cap s-a dezvoltat mult neurocraniul (sistcmul nerrlos central qi scheletul cranial). Ilaxilarele se dezvoltd, mai tirznt, o d"at5, cu diferentierea peqtilor gnati. ltembreie s-au dezvoltat qi mai tirziu. Crosopterigienii vechi au clat naqtere stegocefalilor, dup5, ce corelaliile dintre cap qi trunchi se lntdriserd, foarte mult. Ou trecerea de la crosopterigieni Ia stegocefali, vechile cot'elafii funclionale clintre cap, trunchi qi aripioare se mottificri prin tlczvoltarea membrelor2). Dar gitul incd, nu se d"ifererrfiazd, ca parte noud,. In guri, incepe si se forneze in mod" consl,ant linrba, d.ar dentilia nu-qi ia caractcru.l qi interrelaliile pe care le prezint5, la vertebratele superioarc d"ecit' incepind. cu rcptilele. Astrazr, irt dezvoltarea ontogenetici, se rec,apitu1eaz5,, Ia perioade diferite, fazele d.e apari!,ie a diferitelor parli. Neurocraniul qi unele elernerrte ale trunchiului se dezvoitd, inaintea splanhnocraniului, iar membrele, d.eqi apar d.estul cle timpuriu, ca rnuguri, se d.czvoll,d, ceva rnai tirziu decit craniul. La anirnalul tinar qi aclult, t,oate aceste corelalii functionale sittt foarte putemice, rleqi ele s-au format pe rintl. PS,rerea lui Darwin privitoare la formarea girafei, a ogarului qi a elanului irlandez iqi gd,scqte o bazd, qi in dezvoltarea filo- ;i ontogeneticd, u vertebratelor. Un al doilea exemplu de interrelalii dintre mediu qi organisrn il gisim in opera lui Y.O.Kovalevski privitor la rolul rrrorfogen al rnediului extern in evohilia calului. In paleocen trd,ia strflmoqul caltilui actual, Eoh[,pptts. Acesta supraviefuie;te', se transformd, in l[erryhi,pptus cind tercnurile rnld,qtinoase tlispar ryi locul 1oi' iI iau teretrurile pa-pe toate d.uroase. I[erryhippus este un animal tle volum mtli marc, carc uu mai calci, Eohi,pp%st ci numai pe cel rnediarr,. Dentilia Lut JIert'yltipTtus sc mod.ificd, atunci degetele ca cind hrana suculenti, qi rnoale a rnla;tinilor dispare. Din tuberculati,, dantura devine cutatd,. CincL med.iul se rnodific[, clin nou - clima devine continentala qi apar stepele ierboase - atunci Pli,ohipp%st descendcntul lui IIerry'lr,i,ppust continui, dezvoltarea unor caractere vechi, moqtenite, cum sint creqterea volumului corpului ryi dentilia cutatd,. In plus apar unele caractere noi. Printre caracterele nou api,rute la Pl'ioltippus sint : lungirea picioarelor, intd,rirea articutaliilor qi creqterea rnobilitS,,tii lor. Anim:rlul calcd, numai pe d.egetul med.ian, care se clezvolta qi formeazii, o ctopitfl puternic[, pc cind .celelalte tLoua clegete se atrofrazd,. Animalul se ap5,rd, prin fuga qi to1, prin acest rnijloc se d.eplaseazra in ci,utarea hranei, uneori la mari distanfe. Probabil cd, tot atunci apare (sau se dezvoltd, qi rnai mult) calacterul gregar (viafa itr helghelii mari). Transformi,rile calului se d-atoresc corelaliilor d.intre organism Ei mediul cxtem. Acesta din urmd, in kainozoic trece d.e la clima, ca1d.5, qi umed.i, d.in pa,leocen la clima continental[ din miocen, cu stepe bogate in graminee car'e au lesuturi qi serninle d"uro. In exernplele d; mai sus putem urmd,ri moclificarea ad.aptativd, din fiecare epoc5, geologic5, cind. a unuia, cind. a altuia dintre caracterele iiritiale ale strd,rnosului calului. Unele dintre acestea pot constitui puternice corelatii funcfionale. in alte eazn,-i tru put'em d,ecit s5, presupunem cd, natura sau seleclionatorul au Inots lle aoeea;i cale lungi, qi oco1it5,. Darwin consid,erd, cd, in cazul elanului irlandez d.ezvoltarea excesivd, a coalnelor, int[rirea mare a vertebrelor cervjcale qi d.orsale, a ligamentelor respective, d.ezvoltalea mare a mugchilor qi a oaselor mcrnbrelor anterioare qi ale centurii scapulare ;i, concomitelt, dezvoltaiea mare a vaselor qi a inervaliei pd,rfilor lespective s-au fonnat, pe rind. La dezvoltarea lor au contribuit seleclia naturald,, seloclia sgxuald,, principiul funclionarfi gi al nefunclion5rii pd,rfilor, variabilitatea, ca qi ereditatea,.,,fil'rl,_ca d.iferitele p[r!i^ sd, fi variat simultan. Progresul se poate face cind lntr-o clireclie, cind. irr alta, iar pritr incruciqd,ri caracterele noi ajung sd, se acumuleze"s).
2) Aparilia mernbrclor moditicit rclaliile dintre schelct qi mugchii trunchiului. 31 Capitolul al XXV-lea, varialii corelative.

1; Capitolul al XX\Llca, paragraful corelaliilor funclionale.

STUDIU CRITIC INTI{ODUCTIV

XXXI

Iu erenrplele dc tnai sus se pot urm[ri direc,tiile rnodificd,rilor p5,r!ilor. Aplicind principiul gratla!,iei atnnci cincl s-au pd,strat fornrele intermediare, l-tarivin ajuirge sd, stabilcascd, utieori transfonndrile pe care Ie-au suferit rasele domestice sub influenla seleclici artificialrr. A;a este cazul raselor de g5,ini si, intr'-o anurnitd, md,surd,, al unora dintre de porumbei etc. Dupd, Darrvin, rasa de porumbei cu fala scurtd, (grupa fII, rasa VII) s-a forrnat din _por_umbelul de stincd, ; din acesta s-a forrnat rasa porurnbelului persan, din acesta rasa Lothan, dirr ultima s-a format rasa jucS,torilor coltluni qi din aceasta rasa porumbeilol cu fafa scurt5,. llodificirile acestea succesive privesc cind un grup de calactele, cind altrrl. Ca s5, se ajungi, aici s-atu rnod"ificat craniul, md,rimea capulul, scheletul, pen:ljul qi comportamentul 1). Aceste transformdri se transmit sub formd, d.e caractere colelate Ia rasa porutnbeilor cu fata scurtd,. In acesl, caz, ca gi in altele, motlificd,rile sint aqa d9 intcnse, lnr:it este exclus ca ele sd, fie rezultatul unor modificii,ri simultane, proyocate d.e un singur selecfionator. Sd, lud,m alt exemplu, acela al rasei japoneze de -porci. La aceasta s-au rnoclificat : craniul (unghiul pd,rfii anterioare, forma brbitelor, forma qi direc{ia catralelor auclitiver suprafala articulari, a condilului occipital), musculatura craniului, relaliile dintle incisivii superiori qi cei inferiori, maxilarul lnferior, botul, num5,rul vertebrelor, _numirul mamelelor, durata perioadei de gesta,tie etc. Iltr naturalist, care ar llrivi craniul rasei japoneze ,,nu ar putea presupune cd, aparline genului Bu,s, d,upd, p5,rerea lui Nausiusz). Dupd, p[rerea noastr6, ipoteza lui Dar.win, dupd, care multe caiactbre s-au format pe rinds), ni se pare foarte plauzibili, qi nult mai general5, decit pare la prima
1g---------------,1ele

vedere.

{iRADATtI IN TNTENSTFICAREA

CORBT,ATTILOR TTOnFOI.UNCTTONALE r}TNTRE pARTr

Iuterrelaliile tlintre caractere pot ar5,ta existenta unor corelalii functionale slabe, irnperfecte, alaturi de altele puternice qi foarte stabile. Pentru a ilustra cele afirmate rnai sus, din rnarea mas5, d.e date qi faptc publicate de Darwin in Varia{i,a..., vom cd,uta si, plezentd,m cxernple de caractere mod.ificate prin selectie artificiald,. In trecerea d.e Ia vechi la nou, corelaliile slabe sau imperfecte dintre p5,r!i constituie, dupd, pdrerea noastr5, foltne t1e tlecere atit spre formarea de corelatii puternice qi stabile, cit qi dovezi de scd, dere a inten'elatiilor intre pi,rfile oare mai inainte erau puternic corelate. Enemple de corela!'ii i,mperfecte : la porumbelul de stincS, lungirnea ciocului qi a limbii sint bine corelate. Acela;i lucru se observ5, la urulte rase de porumbei, la care raportul dintre aceste cloud, organe nu a fost schimbat prin selectie. Dar, la rasa d.e porumbei barb 9ila cea cu fata scurtd,, lirnba nu s-a scurtat suficient ln comparalie cu scurtarea ciocului, iar la rasa cle porunbei cilii,tori ryi romani ciocul s-a lungit mai repede decit timba. Tot la porumbei rri se atrage atenlia c5 renrigele qi rectricele, resllectiv lungimea cozii ,,t a aripilor, sint slab corclate cu dimertsiunile corpului in comparalie cu porumbelul cle stinc5. De aselnelLeA, pleoapele qi orificiile externe ale narinelor sint, numai par,tial corelate in dezvoltarea 1or. Acelaqi lucru se poate spune qi despre corelaliile dintre lungim_e_a corpului ;i aceea a mernbrelor Ia baset in comparalie cu celelalte rase de ciini. Tn Varia{ia..., exemplele de corelalii irnperfecte pe care le-am gdsit citate sint destul de nurneroAse. Ilxaminarea exemplelor de mai sus arat5, c5 cele mai multe dintre ele reltrezintd, modific:r,rea unor corerlalii funclionale bine stabilite mai inainte, cum sint cele dintre remige ;i rectrice, limb5, si cioc, lungimea corpului qi a membrelor la rasele normale de ciini clin care a pro\renit qi rasa baset q. a. Mult mai greu de stabilit sint corelaliile in ctrrs cle formare. Iln exemplu d.e noi corelalii ni-l dau transformd,rile care au loc in cursul domesticirii ralei sd,lbatice. Oasele lungi nu mai au canale centrale pline cn aer ci sint pline cu m[,cluvir, hematopoieticd,. Camerele d.e aer dJn oase]e lungi micqoreazS, greutatea animalului gi uqureazd, zboml. Ele reprezintd, d.eci o ad.aptare la zbor. Prin
3) In capitolul al XX\'-Iea, Darlin e\punc aceasti. ipotezd astfel : ,,\,Iodificiri rnici sau diferenfe individualc au fost pirstrate mai intii intr-o parte, apoi in alt{ parte Ia corpului], pinir ce, in sfirgit, s-au t-ealizat structuri

r) (lapitolr-rl r) Capitolul

aI VI-lea, porumbei. al I II-lea, porci.

perfect coaclaptate".

XXXII
trecerea
d.e

YARIATIA n\I\1.\l.trloR 5I PLA\TEI.OR

o acliurie pril c?rc_ .ru\a i;i. asila rala salbatici, la rasa rlomestici, zborul In nu mai este a;a d.e necesar. ^- noile interacliuni dintre animal via!d,, sc5,derea capacitirlii d_e zbor lcrlrrezirrl S d.e asemenea o atlaptare adccvati,.- Ralele d,omesiice au o hraril rnult nrai allundentd,, rnai bogal,a, ;i maivariatd, clecit celc d5,lltatice. Ele nu rnai trobuie s-o caute invingincl rnultc greutS,fi ,,qi expuninclu-se pcricoluiui d.e a fi pradii, duryrnanilor..In aserrlenea conclifii, hrarra ap.1+d.ent$ osi bogati, a ralelor in curs cle dotnesticire se asimilea'zra rnai.binc 0.1:..ca,.o consecinll, 'pe m5,surd, ce clomesticirea devine tot rnai efectivd,. Apar corelalii r.olumul loi cre;te noi iltre cantitatea d.e hran5,, modul ei d.e insuqire Ei efectclc asinril5,rii uttui excL\s constalt de hra15 care creso qi volumul total aI pd,si,rii. Lrrnplerea rnzidur-ii oaselor lungi ale schelctllui cu nritluvd, hematopoietici, corespunde cu o creqtere a arderilor qi a hematozei la ra!a, in curs d.e d.omesticire. I'aralcl cu sc[tlcrea capacitnlii de zbor [i 9u .9re;terea greutalii p[r{ilor', probabil se rnodificd, qi alte elemente, caro d.uc la mcrsul lcgd,nat. Toate aceste modificlr'f morfofunctionale sc e,fecttteaz,ra in trei generalii, arL,icd,. foartc rapid. nsi fd,ri, incruciEi,ri cu ralele domestice. In accst caz ar fi foartc gre_u de invocat m6d.ificd,ti alc gelelor crornozomice, clar se pot iruroca foartc bine principiile unit5-tii organismulli cu med.iul, principiul funcliorri,rii ;i rrefuncfiorr5,rii pd,rli]or,. principiul plisticiti,lii stadiilor tinere, \-arialii corelat'ive -qj prelungite pror'-ocatc d,e sc'lectionator q.a. I-n ai cloilea exernphi ii putem g5,, i in filogenia ficatuh.ri. La rrevertebtat'e, acest organ se poate prezenta sub forma unei glande biligenetice - hepatopancreasul Ia unelc pr6tostornic,re I sau Ia deuterostomiene sub forrna urrui organ pu!+ d.ezvoltat, d.e exenrsa la cleuterostomienc, se poate.cleduce ilu ca o gutierf la Arnphi,ontts. Dirr structura duotlen..-I)ezvoitarca redusf a ficatului ^ce, iriterroialii functionale lnti'e ficat D,r existli la protocor4ate este utr iridiciu ch, funcfiona,l, corelaliile tlintre ficat qi metaboli.z'area proid.uselor alimentare existi,, dar sint, reduse falri cle celc care se dezvolt5, ultcrior Ia iertebrate. La accistea d,in urlmd, apar ur] num5,r dc glarrclo cndocriue noi : tiroidar P&Ilcreasul, suprarelrala, iar. la rnamifelele placerrt,alc apal in plus c-orpul gaiben aI orrarului caiitatir'. C_orciafiilc funcf,ionale ;i placenti,. Iricatui se tlczr-olt,i mult, cantitatiy $ioulr este _biligenez:1, se aurplifici, cu qi men.tin. Ilnele func!,iuni vechi, _ tutriut digcstiv se ele. Furicltiunile end.ocriire ale ficatului se dezvoltf o d,ati, cu tlezvoltarea qi a mezenchimuiui. I-.,a toate'vertebratele, capilarele ficatului sint md,rginite,dc celulclo lui Kupffer, colulc histiocitare. I)ar histoartritectonica ficatului perytilor qi al arnfibienilor araii, url aspect d.e gland,d, salivard, acinoasi,, in care funcliunilc_pred_ominattte sint cele .t oslirrer-biligenetice. Cu trecerea c1e Ia vertebratele infeiioaro la cele superioare, ryi nai alcs tle la reptilcle poikiloterme la marniferele homcotelme placentare, funcfiunile_ficatului cresc mult, cdci, fe ling[ celelaite funcliuni metabolice qi $e. apflarc antirnicrobian5,, ficatul a're uu rol idportairt in metabolisrnul gcneral al corpului, !n tcrmogenezd,, g? ,'*i in hcmatopoiezS,. Corelaliile fulction:lle ale ficatului la mamifere sint foarte contpicxe. Irunctiunile-enclocrine d.evin pred"ominantc. O d.at5, cu ele, histoarhitectonica lobuiui hcpatic se modjfici,. Polul excretor cel mai important dcvine'polul vascular. I,'icatul are putcrriicc corelalii. funcliopale cu toate glat'd.ele entlocrine, dal mai ales cu pariclcasul, suprarenala qi_ tiroitla. qi una dintre cele mai importairte glande din organismul nostru. El d.evilc ce& *i,i ^*te Creqterca aceasta ln complexitate func!,ional5, nu se poate inlclege fd,ri o creqtere corespunzd,toare a corelaliilor funclionale.cir sisternul neivos, cu tubul digestiv, cu aparatul |ndocrin, ca Ei cu funcliunile'nutritive, respiratolii, de apirare anti.rnicrobian5,, d"e reproducere etc. In cazal6vo1uliei filogonetice-a ficatului, se formcazl, corolaf,ii funclionale irol qi se perfecfioneazd, uneie dintie corela!,iile funclionale vechi cAre persistd,.
gurd, hrana qi apS,rarea, ryi noilc sale conclilii de

conELATIr ltIOlllrorruNCTIONALE PLTDR\I{jE

ln opera lui Darwin vom g5,si numeroAse exemple de corelalii. morfofunclionale foarte putirnice. Ne vorn mullurii s5, c_itd,m citeva exemple _scoase lin Yytr!a{i,a... {oi coloritului pd,rului, a perielor a- gro^pat aceste cxcmple in: i) variabilifatea corelativl aiungime qi greutatea pd,rlilor ", frlaltelor (in sp6cial al fiorilor) ; 2) corelalii intre sro corpului anirnalelor $1 3) variabilitatea colelati"-d, a altor caracterc.

STUDIU CR1TIC INTRODUCTIV

XXXIII

1. l-urtabilitatea corelati,t(r, & eoloritu,lui. I-'a ciini, r.ulpi ;i ;acaii, culoarea brunr.rlcatd, a pii,rului de pe mcmbrtrlc inferioare este corelat5 cn acoca a petr:lor pcriooulare. Acelaqi lucru se poate spurle despre culoarea p5,rului de pe capul qi extremitd,!,ile calului; despre steaua albd, d.e pe fruntea unor cai qi culoarea albd, a pd,rului de pe chiryi!5, I despre pd,lul cle culoare inchisd, c1e pe urechile iepurilor qi de pe membrele lor posterioare I aceeaqi dispozilie o prezint5, petele d.e culoare Ia vitele cornute albe. La viernrii cle m[tase, omizile tigrate dau fluturi de culoare inchis5,. Se observd, multe exemple de coloralii corelative la plante intre frunzeqipd,rfile florii,deexemplula Aqui,legi,aau,lg. (c5,1d5,ruqabd,tut5,). f:0, &cea,sta, cornctul staminelor qi petalelor prezint5, culori corelative. La mazdre, varietnlile cu flori pulpurii prezintd, pete purpurii pe stipete. La Primula s'in,enis culoarea florilor este corelatd, cu f.a[a inferioard, a frunzelor etc. 2, Var'iatii i,ntercorelate f,n |,ungi,rnea sau, greu,tatea pd,rli,lor. Lungimea aripilor qi a cozii prezrnt5, varialii in acelaqi sens la rasa romand, d.e porumbei ; la, rasele de porurnbei, lnngimealabelorpicioarelor variazd, paralel cu lungimea tarselorl). Numd,rul vertebrelor sacrate la pommbelul gu;at variazd, paralel cu lungimea corllului. La multe rase de porurnbei, Iungimea ciocului prezinti varia.tii paralele cu lungirnea fantelor externe ale narinelor ryi cru lungirnea rnembrelor inferioare. In privin,ta corelatiilor volumetrice qi de lungirne intre cioc qi limb[,, acestea sint uneori perfecte (porumbelul de stinc5,), alteori imperfectez). Greutatea corpului variazd, paralel cu greutatea membrelor la iepurele sd,lbatic qi la cel cle casd, cu urechile pleoqtite. Lungimea relativd a oaselor membrelor este intercorelatS la iepure (femurul, tibia qi peroneul cu humerusul, cubitusul gi radiusul). Membrele matniferelor, verteblele qi coastele prezintd, dimensiuni intercorelate (scheletul ;i parlile moi). Se pot observa varia.tii sinilare ale num5,rului qi dispoziliei degetelor supranumerare la om. La porc se observS, variatii intercorelate intre cap qi rnembre, intre canirii qi pi,rul de pe corp. Prin selercfie artificiald, s-a obtinut Ia mai multe anirnale donresticer precocitatea aparifiei mrrturaliei sexuale. fn acest caz)precocitatea aceasta este corelatii, cu precocitatea apariliei dentiliei (porc, bovidee), cu precocitatea producliei cle lapte (vaci), cu aparilia penajuiui (ga,ini;, cu precocitatea nu nurnai a pupizd,rii, ci qi a scurtd,rii perioadei dintre d.ou5, napirliri (Botttbyr mori,) etc. 3. Vari,abil'itatea corelati,ad, a altor caractere. La oi, lina lungd, qi neted,S este corelati cu coarnele netede (rr,mbele sint fanere). La ciini, absenta dezvoltS,rii p5,rului la, unele rase este insolitd, de tulburir,ri ale clentitiei. I-.,a, porumbeii cu picioarele inc5,l!,ate apare qi o membrani, interdigitald,s). Numd,rul lcuteleioi scacle sa,t ctelte o datd, cu lungitrl.da labelor porumbelului. Remigele qi rectricele variazd, paralel in lungime, deqi nu provin din organo analogee). Lipsa pufului la puii ecloza[i de porumbel este corelatl cu culorilc deschiso a1e penajului care va apd,rea ulterior. La g[,ina fd,r5, coad.d, tiu se dezvolta, nici glanda uropigiand,. I3antamul mascul prezintd, o sterilitate destul de nrare, corelatd, cu absenfa unol caractere secund.are sexuale. La pomii fructiferi (meri, peri, piersici etc.), o dat,a, cn varialia fructelor variazi, ad.esea floarea qi frurrzu, precum qi, intr-o oarecare m5,suri, portnl. Acesta din urmd, yarrazd, mai pulin decit fructele, insd, variazl,5). in cal.;rtl corelaliilor funclionale puternic stabilite, o datd, cu caracterul variabii seleclionat vafiazd, qi caracterele corelate anatomic qi funclional. ADa, c1e exemplu, o datd, cu formarea molului la gd,inile rasei poloneze, treptat se modificd, oasele craniului, atit ca formf,,, cit qi ca rapoarte. Oasele craniului prezintd, perforalii qi o osificalie incomplet5, in dreptul molului (afard, de d.eformarea lor). \afiazd, forrna oaselor nazale qi premaxilare, ld,fimea osului frontal, forma apofizelor posterolaterale alc oaselor frontale, direclia axei cavitd,fii oaselor auriculare, emisfele cerebrale qi comportamentul pir,sd,rii, care, dupd, Darn'in, rd,spunrle mai prost decit celelalte rase d.e g5,ini la solicitd,rile
1,t Cele trei pirli ale labei : tarsul, rnetatarsul Ei falangcle ll-ar varia corelat. e) Vezi paragraful precedent,. 3) Dupir Dalrvin, in acest caz structura picioarelor prezintl nnele analogii cu cea a aripilor. a) Vezi paragraful precedent. 5) In pornicultura se citeazi, pe lingii corela!ii ca ccle clescrise rnai sus, qi abaLeri destul tle nttlnet'oase. Pt'of . N. Constantincscu de la Instilutul agronornic,,N. Birlcescu" ne allage atenlia asupra unor ascnlernea abatcri la PrunLts sirnonls gi la soiul de picrsici cliinezegti Pe-ett-to. La acestea flunzelc sint latrceolate, iar fructttl este foarte turtit. Ilusii dcnurnesc ,,blindcrciko" (falfulioarir) fructele turtite ale soiului Pe-en-to.

UI

c.

:66'1.

X\

XIV

VARIA'JIA ANIN{ALEI-OR $1 PLANTE,LOR

din nrediul ei de via!d,, dind irnpresia unei gflini cu o capacitatc cerebral5 rnai lr,rlus:i in comparalie cu aite rase de g5ini. Corelaliile funclionale citate mai sus nu existau mai inainte de a fi fost create rasele respective. Ele sint efect,ul selccliei altificiale. Aceast,a, ca qi selec!,ia nat,ural[,

poate crea corelalii rnorfofunclioriale noi, poate intd,ri sau sld,bi corolzlliile morfofuncfionale vechi. Yalia,tiile corelative sint rlna dintrc pele mai importante fortne ale variabilitd,tii, prin efectele complexe pe care le provoac5,. fn exemplele de ma,i sus noi n-am inclus varialiile corclatir.e datorite moclificdrii unuia rlintre caracterele puternic corelate. Aceste mod"ificdri corclate sint in general bine cunoscutel). Efectul lor nu este ci,utat de selectiorrator. Darwin a observat bine efectele varialiilor neciutate ale unui caracter corelat funcf,ional cu uri altul qi le-a pus printre efectele neadecyate ale variatiilor2). Efectul varialiei corelative in acest din urrnir, caz este mult mai complex decit efectul scontat de seleclionator. Acest caracter se intilneqte qi in cazul selecliei naturale. El nu pare s5, se manifeste decit in cazul coi:elaliilor funclionale foarte putcrlnice, care se transmit ered.itar ca atare. Ilxistcnta unor AsernerleA corelalii constituie elementul de baz\, al concepliei rnorganiste privitor Ia grupele de gene cromozomice. I)ar corelaliile funcfionalc, chiar atunci cind" slnt puternice qi se transmit ereditar puternic corelate, pot fi sl5,bite sau disociate, cum vom ar5,t,a mai tleparte. Ii'ormarea, disocierea sau disparifia unol corelafii funcliorrale reprezintd, un caracter arlaptiv qi nu o varialie intimplltoare a grupclor ipotetice d,e gene.
DTS0UIATIA COnHLATITT,OR IrUNCl.'rONALn ALE ORIiAITDLOR OITOLO(iE SAU STIIHTIITCE

in capitr:iele ln care vorbeqto despre legile varialiei, citeazd, cles iegea variomologe sau paralele3) Ei, mai rar, legea dezvolt5,rii sirnctricea) a pS,rgilor. Cc,rcet[rilc biologiei qi embriologici experirnentale fdcute ln ultimele clecenii au confirma,t pe deplin justclea punctului de veclere al lui l)arrvin privitor la puterea de transmiterc a simetriei
aliilor
Darrvin

bilaterale gi a organelor omologe. La celomate, simetria bilateral5, apare ca unul dintre cele rnai puternice qi mai stabile caractere, ald,turi d"e cefallzare qi metarnerizare. Sint relativ rare abateirile de la aceast5, reguli,. Abateri parliale neintercsind.lntreaga economie, ci nurnai o parte, pot fi observate in cond.iliiie selecliei naturale (un ccrb cu un singur corn cAle a d.at naqtere unei rase cu un singur oorn, rasf,, care a d.ura1; uti tirnp), ca qi ale seleclici artificiale (o rasd, cle iepuri cu o singurS, ureche pleo;tit5, $.u,.). In restul corpului, simetriabilateral5, r5,mine foartc putcrnici ryi nealteratd,. Cind insi, simetria bilateral5, este modificatd, fund"arnental, ca in urrele experienle d.e embriologie ca:uzald,, se oblin efecte teratologice incompatibile cu via!,a, cleci qi crl transrnitere& lor ererlitard,. Organele omologe sint foarte putcrnic corelate unele cu altele Ei se transmit putelnic impleunl. fns5, prin selec!,ie putern obline o evolulie irrcgal5, a lor, o slfbire care poate merge pin5 Ia o disocialie in evolulici caractcrelor care colnpun corelagia futrcfional[, ini!ial5,, aEa inclt un grup cle caractere sd, varieze, iar cel[lalt s5, r5,min5, stabil sau si, involueze. Aqa, cle cxemplu, la plante, frunzele qi florile sint organe omologe. Prin scleclie artificialS, s-a ajuns ca la varzd, sI se produc5 o disociatie a evoluliei pirlilor ornologe.
1,; Darwin aratir cir la porumbei seleclia unor caractcre externe atinge in acelaqi timp gi scheletul, oasele centurilor rnembrclor etc. Dotnesticirea influenleazi caracterele. . . craniului iepurelui, recluce dezvoltarca creierultti. Acestc variatii nu sint ciiutate sau urmi.rite de selecfionatot'i. Alteori, atunci cind se urmtircEte scurtarea saLr lungirea ciocnlui la porumbcl, sc obfine o varialie coresputtzi.toare a lungimii membrelor inferioare. lttvers, cintl la rascle <lc ciini s-u rrrnririt lungirea picioarclor s-a obJinut gi lungirea botulrti etc. 27 ir Origi.nea speciilor, varialiile ncfolositoare ale unor plaute sint citatc la pagina 774; efecLele neadccvate ale varialiilor corelative sint citate la pagina 185 ; picioarele palmate la gisca de tnunte sint transmise pritr ereditate, dar ncfolositoai'e animalului. Efccte ncadecvate sint produse gi de alte cattze. Totugi, varialiile ncadccvate

slnt pulin

ale prirfilor omologc; capitolul al XXVIII-lea, concluzii. Legea variatiilor corelative este, dupd plrerea luiDarrvitr, una dinLre cele rnai importante legi care guvcrncazi. variabilitatea. a) Capitolul al XII-lea, polidactiiisrn etc.

3) Capitolul al VII-lea, giina ; capitolul al XX-lea, efcctele selecfici; capitolLrl al XX\r-lea, r'arialii corclativc

numeroasc.

STUDIU CRITIC INTRONUCTTV

XX XV

Se obline o variabilitate extrem cle mare a frtnzelor sau a tulpinii, dar floarea, capsula scrninlei sau semintele ntt variazd,1 ele prezintil caractere extrem de asem5,nd,toare cle la o varietate ia alta. Selecfionatorul, in acest caz qi ln altele similare, a ilisociat corelafiile 'sau func!,ionalc ; cl a seleclionat r.ariafiile divergente mici sau mai ample ale frunzelor. atre tulpinii qi ltu s-a intcresat cle fioare sau cte fruct. Nurnai frunzcle sau tulpina fi,ceau obiectul intelesului s5,u. Vari:rtiiie, chiar cele mici, selccfionate cu multi grijd, timp de mrilte generalii consecutive, se pot arnplifica qi prin lnsumalea lor pot s5, rlucd, Ia tra,nsformir,ri mari. Darrvin observ[,- ca qi in cazul selecfiei naturale, - cd, pirlilo care sint cele mai solicitate sau care sint su]luse unei seleclii mai intense variazd, cel rnai rnult, chiar in cazrrl organelor omologe. Aqa expiicd, I)arx.in deosebireA care apare deseoli intre gradul d.o tlezr'.oltare a merrnlLrelor anterioare qi a celor posterioare la multe mamifere. Am alcs citeva exemplo cale sprijinl aceastil a,firmaf,ie : Ia cirtif5, rnembrele anterioare sint mai solicitate d.ccit cele postcrioare ; cle se dezvolti, mai rnult. TransformArea mamifelelor terestre in mamifcre acvatice a dus la schimbarea functiunilor membrelor anter.ioare, care se'transforurd, in inot5,toare, pe cind. mernbrcle posterioare, solicitate din ce in ce urai pufin, se atrofiaz5, ryi dispar (baleni,, clelfin, foc5,, rnors[). O dati, cu aceast5, transftirrnare se disociazif qi dispar qi corelafiile functionale foarte puternice clintre membrele anterioare qi cele postorioare, corelalii prezente la strilmo;ul ter-estru al rnarniferelor acr.atice. La cangur, membrele anterioare sint mai pulin solir:itate. in schimb se d.ezvoltS, memltreie postelioale, care sint mult mai mult folosite pentru locomotie, ca qi pentru alte furtcliuni I oaselo centurii pelr-iene devin foarte puternice. Regiunea abdorninalf,, inferioari, (hipocondrul) supolt5, qi marsupiul qi asiguri, dezvoltarea puilor. lfembrelc anterioare, rnai slab dezvoltate, sirrt totuqi funclionale in acest caz. r\ccste exemple demonstreazi, posibilitatca dezyolt[rii inegale a p5,rfilor omologe atit prin seleclie iraturald,, clt qi priri selecfie artificiali,. Corela{iile funclionale nici in acest caz nrL sint rigide. Ele p[streazS, capacitatea de a varia impreun5, d.lnd. orga,ne sirnilare, dupd, curn ele pSstreazd, capacitatea tle a evolua dir.ergent, d,ind. organe deosebite, cum sint aripile qi picioarele Ia pi,siri. Or, p5,s5,ri1e sint descendente alo reptilelor vechi teromorfe, Ia care membrele anterioare qi cele posterioare erau clestul d.e analoge. I-ra mamiferele acvatice, d.ivergenfa dintre membrcie anterioare qi cele posterioare se accentueazd, qi, cum am ard,tat mai lnainte, disociatia corelaliilor functionale merge pin5, la stingerea varialiilor corelative qi, o dat5, cu aceasta, se ajunge la atrofierea qi la disparilia unuia clintre organele omologo.

expunerea de mai sus pute* Uu*L.e urmdtoarele i e, -corelafiile functionale pot forma qi dezvolta prin asociere ; b - ele pot sd, disparS, prin si5,birea corelaliilor fnnclionale sau prin disocierea lor; c - corelaliile funclionale se comportd ca oricare alte caractere ale organismului; asupra lor acfioneazd, principiul unitd,fii organismului cu mediul, principiul function5,rii sau al nefuncfion5,rii 1i5,r!ilor, legea varialiilor omologe sau paralele, legea d.ezvoltd,rii simetrice etc. ; d, - efectul variabilitS,lii corelative uneori este slab, alteori puternic, d,e la caz la caz. Aceste efecte ar merita sd, fie studiate mai indeaproape, pcntru a cunoaqte mai bine caracterele acestei forme a \.ariabilit5,fii qi de asemenea pentru a ne indep5,rta, printre altele, d.e caracterul qablonat, rigid qi uniform pe care-l au corelaliile morfofunctionale in conceplia morganistd, sub forma ei actuald,.
se
AT,UNECAIU IDEALISTE

ri: Din

Datele prezentabe ln paragrafele anterioare au infd,firsat unele dintre numeroasele elemente materialiste ryi clialectice ale concepliei lui Darwin. EIe au cS,utat sd, sublinieze mArea inrport:lnfl pc care o au elementele matcrialiste din concepfia lui l)arwin pentru ccrccti,torul ca qi pcntru practicianul d.in zllele noastre. fnsu;i caracterul corelaliilor fnnc,tionale nu apare in Vari,a,tia... ca fixe sau imuabile Ei nu sint determinate cle cauze necunoscute. Dle se moclificii, atit sub influenla factorilor care apar sau d"ispar din med.iul de viald, aI speciilor s5,Ibatice sau d.omesticite, cit qi sub influen,ta selecfiei. Prin aceastd' tr[si,trrrd,, corela.tiile morfofunc,tionale dintre pd,rfi constituie un element mobil cle adap-

XXXVI

VARIATIA ANIMALELOR $I PLANTELOR

tare continud, qi tle progres al economiei. Se mai poate afirma_ qi. valialiile corelative sin1, tle cele nrai multe bri asociate cu celelalte forme ale variabilitfl,tii. Sc poate c1e asemenea conchid.c c5, firismul estc infirmat qi in domeniul corelaliilor morfsfllitisnale c1g toate clatele pozitive, d.ate numeroase qi extrern de importante pentru loi astflzi,'dintre care am dat cloar citeva exemple in paLaglafele anterioare. Dirr nefericirtl I)arr-irr nu se nrentine ferm p<l aceastd, pozit;ie materialistS, in toate capitolele I'ari_alit!... i1 ultirncrle cloui1. qi mai aleJ irr capitolul al XXVII-lea, el ajunge Ia negarea corelaliilor rnorfofllctiolale riintrc p5,r!i atuirci cind cd,uta argumente pentru tegria P_!!gg191eri. DlpL pd,reiea noastr5, negarea efectelor variabilitS,lii corelative in capitolul al XXVII-Iea qi iir lrrele pirti clin capitrclul al XXVIII-lea se bazeazd, pe doud, grupuri de -argumente : abserr,ta lror cirrclalii firnctiona,le 1) intre une_le pdrli ale organismului normal, !._?) intre pd,rfiie raselor semimonstruoase. Primul gruq de argumgt je il ia din concepti? tg, \-irchorv. i)arrvin se sprijinS, in acelaqi timp pe unele concesii f[cute concep{iei. lui Yirchow de cfltre Cl.I]erir.lrdt).Al cioilea grup d.e argurnente il ia Darrvin clin teratologie. Este cunoscut faptul cii \-irchoiv n1 considera organismul ca pe un t,ot funclional;.el nega corelaliile tliiitre pd,rli, considerind intregul orga,nism ca o fed.erafie cu pd,r{,i slab conectate sau indepertdente funclional unele de altele. - Afirlra{ia cd, aparilia unei semimonstruozil,d'li nu ar afecta celelalte pdr{i ttormale sal ci, nu. ar oxista coretatii funclionale intre p5,rfile norrnale qi anorrnale nu este destul cltl bine dovetlit[ in aceastd, oper5, a lui Darwin. Pe de alt5, parte, s-ar putcra ca ceea cre est,c lrrszcritat ca o sernimonstruozitate ln Varia{i,a,..._$i multe alte caztri dc acelaryi fll-') sd, corrstitlie 1n plnct de ved.ere strict antropomorfic din mornent ce ele sint compatibile c1 r-ia!a,3) ryi se transmit ereditar. S-?t pdle? cd,, 1le pe urma semimonstruozitd,tilor, oco1orni1'alimalulli (a mopsului, a buld"ogului, a niatei, a peqtilor japonczi etc.) nu sc resirnte prea mult. Desigur, pot sd, aparii, monstruozitil.r incornpatibile c-u viala. _Aparifia lor doiede;te tcza contrard,, atlic5, a interrclaliilor,puternice intre.pd,rfile normale qi cele rnonstruoase, d.in moment ce viala nu este posibild,. Nu acelaqi lucru se poate spune chiar clespre'o tumoare benign5,, care, cleqi nu intrd, in categoria orgattelor semimonstruoase, puate lneori provoca tulburLri grave _(de exemplu adenoamele paratiroidiene). ' Am pomenit mai sus d.espre teoriile lui Yirchow (1860) E1 9l.Bernardg869)' ca qi pangenezei a lui Darwin. Illtima se -sprijind, pe celelalte doud,. 'Ioate treiau despre teoiia ca irllct comun t6,za d.espre ,,autonomia funcfionald, a p_d,rlilor organismului'). Cl. Bernard. rorlitr., c[ organismul esle constituit dintr-o mult,itucline d.e p[r!i elementare indepcnd.cnto unele d.e altele. Teoria aceasta reprezintd,, clup[, pilrerea noastrd,, o concrosie pe cAre Ol. Liei.nattl o filcea virchowismului. Ea estc contrazis[, r1e tot lestul operei ilustmlui fizto' log fralcez, care, printre altcle, punincl ba,zele endocrinologiei,^a stabilit existetrfa unor inierrelatii flnclioriale strinse intre alimentalie, glicogenul clin ficat_qi g-Iuc,oza cltn.singe. I)acri tubll digestiv qi ficatul ar fi ind.epcnd.ente funclional utrul de altul qi amindoui, r1e medill intern, interrelaliile d.escoperite de Cl.Bernarcl n-ar a\rea rrici un sens. Peltru \rirchon', autonomia pirlilor organismului se datoreqte. faptului c5, fiecare orgal (sistemul nervos, osos, singele-q. a.) posed.5, o mas5 de centri nervoqi minusculi. GrLllt acestor centri, fiecare organ are activitatea sa specifiq4, proprie I fiecare _organ i;i indeplineqte atribuliile sale filr5, ajutorul celorlalte pd,rfi. Microc.entri activi despre r.oibe;te Virchow'sint microganglionii sistemului nervos vegetativ.^Ac9llia slnt-ins5, "*r. conectati func!,ional qi organic cu sistemul nervos central. Mai circuld, lncd, in fiziologie o teorie'd.eriva,td, din'cea a, tui Yirchow privitor la ,,autonomiatt sistemului nervos Yegetativ. Azr aceast5, teorie este d.oved.itd, ca nefund.at5,. Este greu d.e conceput, pe baza datelor fiziologiei, ale embriologiei cauzale qi a1e end.ocrinologiei m_odern_e, c5, fiecare .orgall iqi indeplineqte funcliunile sate fdrd, ajutorul colorlalte p5,r!,i. Tnterdepg"qe3p qi conr1itionarta reciprocS, sint extrem de bine stabilite qi admise azi. Conceplia lui Pavlov ne etpti.d, rolul coordonator ryi regulator al sistemului nervos central ,si ne explicd, d,e asemen"" f"1..1 cum se realiz eazd, unitatea ln d.iversitate, in cond.ifiile unor interrelalii qi con11 \-otrr levctri mai clcparle asttpra acestor teorii. 2) De exetnpltt, ingrri;area excesivit a rasei York (porci) sau a unor rase franceze de grini' c2 prunele firrti 'si simburi realizate dc But'bank gi multe alte exemple corrstitrtie o semimonstruozitate. dupir definilia lui Darrvin. 3) In condi!iile seleclici arLificiale.

STUDIU CRITIC INTRODT'CTIV

XXXVII

capitolul al XX\rI-Iea al Vari,a{'iei,..., Daru'in reia o teorie veche privitoare Ia nisus .formati,rtzrs (teoria tendinlelor sau a impulsurilor de coorrlonare morfogend, a lui J. F. Blumenbach - (1751-1810), pe care o indentificd, cu lnmullirea vegetativd,, cu sciziparitatea qi cu inmugurirea. Daru'in nu dezvoltd, teoria dupd, care inmulfirea vegetativd, sau d.iviziunea amitotici, ar constitui tendinla sau impulsul coordonator morfogen, adica, n'istls frtrmatiaas. Nu se vecle clar d.e asemenea cum inmultirea vegetativd, qi nu sistemul nervos ccntral ar reaTiza la animale ,,tend.inta d,e coordonare('. Dac5, ad"mitcm ,,ten{t1!u", *?} ,,impulsul" san ,,fortatt de coordonare, de ce n-am admite gi o for,td, vitald, ? De altfel Darwirl nu rnai rerrine in toatii, lucrarea sa asupra acestui misterios'rzzstr,s format'iaus, iar teoria , tendinlelor de coordonare" nu constituie d.ecit o aluzie; ea nu face parte clin conceplia sa materialist5.

genezei

diliond,ri reciproce extrem d.e complexe qi foarte variate ale p5,r{,ilor organismului. Nivelul cunoqtinlelor actuale face ca teoria lui Virchow s5, fie necorespunzfltoare atit clin punct de ved,ere faptic, cit ryi f lozofic. Teroria pangcnezei lui Darn'in neagd, interrelatiile morfofunclionale dintre p6rfi, tlupd, cum neagfl qi principiul unitalii organismului cu mcdiul, reducind contradictia aceasta la o singur5, laturd, : orgalismu!_ in asernenea conditii se infelege qe ce Darriin a cd,utat sd demonstreze c5, teoriile lui Yirchorv qi Cl. Bernard sint juste. Insd, aga cutn am afirmat mai inainte, tleosebirile dintrc cele afirrnate de Darwin in teoria pangenezei qi restul concepfiei sale sirrt aqa d-e mari, incit, deqi Darrvin nu a vdzut prd,past,ia dintre aceastd, aluneca,re idealistd, gi restul materialist, aI concepfiei saler, toturyi pind, la urm5, a renuntat la ea, cu regrert qi cu dorin,ta ca allii s5, dezvolte teoria pangene zei. Dezrd,eratul sfu a fost partial indeplinit de biologii ideali;ti Weismanrt, Morgan qi de continuatorii ior actuali. Dar numai tle ei, deoarece daru'ini;tii materiali;ti consider5, teoria pan-

fn

c:1,

o concesie fdcutd, de Darrvin idealismului.

IV.

ROI,T-|L SEI-,,ECTIEI }TETODICE

Seleclia naturald, gi cea artificiald, (ultima in forma ei metodicS,, qtiinfificd,) au ca rol : 1) de a p5,stra ; 2) de a ameliora $i 3) d"e a crea varietilli sau forme noi, care nu existiru inainte. Ameliorarea reprezintd, prima treaptil, iar crearea d"e forme noi reprezintd, a doua treaptd, ale aceluiaryi proces de trasformare - inceatS, sau rapidi, - a varietd,,,ilor in specii, a acestora iu genuri ;.a.m.d. I)eosebirea esenlial5, dintre selectia naturald, qi cea artificialS, prir.eqte intenfia, dupd, cum reiese clar din aceastS, remarcabil5, operd, a lui Darn'in. fntenlia este absentd, in caz:ul selecliei naturale. Ea este foarte slabd, in seleclia inconqtienti, reducindu-se d.oar Ia d"orinla d.e a p6stra o form5, pentru plS,cerea sau pentru interesul selec,tionatorului. in seleclia artificiald,, metodic5, lntenlia devine priricipalul mobil al selectionatorului in realizarea celor trei caractere generale a1e selec!iei, adicd, al pd,strd,rii prin stabilizarea ullor forme, al ameliord,rii sau al credrii d.e forme noi, neexistentc inainte. Lipsa satl sl5biciunea elementului teleologic in selec,tia inconqtientd, ,o apropie d,e seleclia naturald," 1). coND|l'Il F,\t'oRAI]tr,E ;I LIIItTtjLD SULEC'!'IHI,\ItTilirct,\Lti Seleclia, ca orice altd, lege a rnateriei vii, cere pentru a-qi putea exercita actiunea alli factori. IJnUI dintre aceqti factori qi, in acelaqi timp, cel mai important, este factorul extern : mediul de viafd, fizic qi biologic qi tot ceea ce d.epinde d.e acest factor, foarte bine descris in Ori,gineu speci,'ilor. L'n al doilea factor il constituie organismul insu;i, cu procesele qi caracterele vechi qi noi, exprimate d.e prosa conditii favorabile, create de
1; Capitolul al

XX\IIII-lea,

concluzii.

XXXVIII

VARIATIA ANIMALELOR SI PLANT'ELOR

cesul istoric al d,ezvoltd,rii sale, proces care este rezultatul relaliilor foarte complexe carc se stabilesc intre organism qi mediul s5,u de via!ti,. Ca sd, scoatem ln evitlenfd, importanta, Ior, arn sistematizat' factorii limitan!,i ai acliunii selectiei. Ii vorn expune sumar : 1. Seleclia artificiald, singurd, nu poate acliona dacd, organismul care urmeaz5, sii, fie seleclionat nu se poate adapta la condi!,iile d.e existenfd, oferite d.e mcdiul de viala in care este pus si, tri,iasc6. Exemple concluclente ne ofer5, unele lncercd,ri c1e creqtere a unor animale sau de cultivare a unor plante care asimilaser5, in prealabil concli'{,ii de existent5, foarte deosebite d.e cele in care a fost pus organismul rcspectiv de ci,trc selecare fionatoi'. ln aceste caztri1). loc o pierclerc a *^oltora"dirrtre caracterele ci;tigate, fenomen d.enumit d"egenerare Darwin trage concluzia cd, aceste ,,oondilii nefAr-orabile rle viald, anuleazd, forla selec!,iei 2). Prin urmare, pentru ca seleclia sd,-qi poatit, rnanifesta forla sa transformatoare sau stabilizatoare se cere ca in prealabil organisrnul respect,iv sa fi asimilat cottcli.tiile de rnediu ln care va tr:d,i 3) sau s5, fic susceptibil sd, le asirnileze paralei cu efectuatca selecliei. Putenr afirrna dcci c5, asimilarea concliliilor de eristenfd, este factorul prim, iar selec,tia este factorul secund in procesul de creale cle formr: noi sau d.e stabilizare a formelor nou create. Din momcnt ce condiliile de existenfd, au fost asimilate, seleclia iqi intensificS, actiunea sa, putlnd si, devin5, factor prim al transformdrilor organismelor. 2. Natura organismelor apare net in cazul incruciqd,rilor. incrucirsarea d"irijatd, lntd,reqte ryi amplificd, varia,fiile intr-un anutnit selrs. Creqte, generalie cu genera.tie, ,,forfa transrniterii caracterelor ereCitare" prin efectul cumulativ al erec1it5,!ii. Paralel cu iritflrirea acestui caracter prin seleclie qi eredit,ate, variabilitatea i;i continuS, actilLne:l su, putlnd d.epd,qi nivelul funclional sau morfologic atins in generatia antcrioalii,. In felul acesta nivelul de transform5ri poate creqte cu fiecare generalie. Dar qi lncruciqarea, chiar dirijatd,, iqi are limitele ei care pot anula acfiunea rr.odificatoare sau conscrvatoare a selecfiei. Dacd, incruciryS,rilc dirijate au loc intre consangvini timp d.e mai multe generatii, vitalitatea clcscenclerrtilor; poate si, scad,d, $i, o clata cu ea, qi puterea selecliei a). 3. Yariabilitatea $i, intim concctatd, cn e&t seleclia sint favorizate d"e principiul folosirii sau al nefolosirii pi,rfilor. I)arrvin afirmd pe drept cuvint c5,, dacii, rasele de ca,i de curse nu ar fi fost supuse genera{ie cu generalie unui antrenament continuu. ele nu ar fi putut ajunge si, d.ea rasele de cai d"e curse pe care le avern ast5,zi 5). Acelaryi lucru se poate spune qi d.espre o altd, problemil, $i anllme d.espre c5,utarea hranei. l[ulte clintre efectele foarte bune ale selectiei se datoresc faptului cd, animaiul domcsticit sau planta cultivatd, au la d.ispozifia lor conrlilii de nul,rifie mult superioare, cantitativ Ei calitatir-, celor pe care le pot avea speciile s5,lbatice. I)arl'in afirrnii, ci,, dacd, polcii ar fi trebuit, sd,-qi caute singuri hrana in corirlitiile domesticirii Ei daci rru li s-ar fi dat o hra,n5, abundentd, qi foarte hrd,nitoare, ei nu s-ar fi putut transforma ala dc rnult prin scleclie 6). 4. Iln al patrulea factor rle seleclie naturald, qi artificiald, este, dupd, Darwin, ceea ce am numi noi azi clensitatea ,si mlrimea populaliei varietS,tii sclectionatc. fn cazul cirrd populalia estc mic5, sau rar5,, atunci nici variabilitatea nu-qi poate cxercita ac,tiunea sa. in aceste conclitii, qi seleclia este inhibatS, qi limitatd, sau se poate chiar sd, nu se mai cxercite. Acest ultim efect este reahzat, in cazal unei populalii foartc rare clin dcqerturi ; putem ad"5,uga $i populaliile din ca\rerne, din spaliile abisale etc. Iticul num5r de rase rle rnd,gari ln toate !d,rile, ln afard, de Anglia - afirmd, Darwin - se datoreqte faptului cL aceste animale sint crescute ln num5,r mic d.e oameni sd,raci 7). Criteriul acesta aI numd,rului mic qi-a pierdut mult din valoarea sa cle clnd l\ficiurin a clescoperit legile dominaliei active.
1.;

vezi nota infrapaginalir cle la p. XX. 2) Capitolul al XXl-lca, condilii favorabile scleclici. 3) In capitolul al IX-lca, \'arzi, Darrvin susline ci ,,pentru ca orice soi dc varzir si poati fi reprodrrs fidel. nu trebuie si existe nici o modificare importanti in condiliile de via!a" Ialc soiului respectiv]. 4) Capilolul al XXI-lea, condilii favorabile selec[iei.
5) Ibidcm. 6) Ibidem. ?) Ibidcm.

Termen impropriu in mr-rlte cazuri, dupir pirrerca noastrii. Pentru cxernplificarea fcnomcnului clc dcgenerare,

STUDIUL CRI]IC INI'RODUCTIV

XXXIX

ITOLUI, T]ITE.\TOri

r\I, SEI,ECTIDI

i! complexitate a pirfilor, adicd, qi creqterea eterogenitd,li1. Aceasta este concluzia principald, qi foarte justd, a intregii opere pe care o prezentd,m publicului ditr lala noastrd,. Dernonstralia rolului creator al selectiei este unul dintre marile merite ale genialului biolog englez i). * Inainte de a termina, tinern sd, rnultumim in mod' c5,lduros tov. academician trtmil Popr tov. profesori N. fiotnariuc, N. Constantinescu, E. Repciuc, acad. Gherasim Constantinescu, t9r'. Ghi!5, Simion, prof. C. Sandu-Yille'qi conf. N.' Zaharia pentru criticile constructiye fd,cute acestui stud.iu.
realizeazd,_ qi.creqterea
AoADEMICTaU

Innumeroase capitole a1g tr'ari,ali,ei, an'imalelor si, plantelor sub ,inftuenla domesti,ciri,i I)arwin d.ovedcqte cd, prin seleclia artificiald, s-au rcalizat variet5,ti care nu existau mai inainte ln natur5; cd, intre varieti,lile de porurnbei, tle gii,ini, por'.i etc., deosebirile pot {"p?li pe cele care se observ5 la speciile qi uneori la genuiile tri,ind in stare de s5,1bd,ti6ie. Bioiogii_ ideali;ti, c_are iclentificd, darwinism.ul cu o microevolutie, nu aduc in sprijinul p5,rerii lor dovezi d,e valoarea celor aduse de Darwin in Vari,api,a... Miciurin qi continuatorii s5,i au reu;it si ob,tipd, hibrizi viguroEi intre specii qi chiar intre genuri qi 'au spulberat mitul,,microevoluliei". Ro1ul creator al seiectiei este unul dintre criteriile d,e bazd, ale biologiei miciurinjste. El este d.eseori _,.egai de rnorgani$ti,^pentru care varialiile sint inTimpld,toare, necontrolabile qi au slabe legd,turicu selectia. In fond, seleclia nu constituie cheia de boltd, *t cg}cgplia 1or,_aga cum_este caztl cu conceplia lui Darwin qi a biotogilor materialiqti. In Var'tat'ia...,I)arrvin dcrnonstreazd, cd, seledl,ia artificiald, inconqtienlS, creeazd, irrcet varialii ,rbi, iur'selecfia con;tieni5, modifice raJid $iil;;s varietd,tile, dupd, cum reiese din numeroasele qi intensele amelior5,ri qi din crearea de forme noi'in'zltele noastre. I{u se poate^ lnlelege efectul creator aI selectiei decit in timp, din compara,tia formelor iniliale cu forrnele rezuttate prin seleclie attificiali,, aqa .otir' o- ard,tat mai inainte cra a fd,cut Darwin pentru variet[tile ulgr specii domesticite. DacS selecfia naturald, qi artificiala nu ar fi avut un rol creator,.nici_Variq!'ia an'imalelor gi,eii"tiiii tii tinirnla'domest,tc,iyi,,i, ni91 l_ecunda{i'a orhicleelor, nici Platttel,b carn'iaore qi nicl celelalte opere de'biologie vegetald, ale lui Darwin nu ar fi avut sens qi ar fi fost lipsite de continut. Or, in leahtilte lucrurile nu stau aqa, iar aceste opere sint considerate c5 reflectd, iealitatea. Pentru biologi? materialist5, nu incape nici o indoiald, c5, selecrtua creeazd, forme noi ; cd, prin ea se

VASILE D. NIIRZA

r.; In accst stutliu introductiv ne-am propus sa analrzam numai problema variabilitzi{ii, adici problema damentali din aceasti lucrare a lui Darwin. conceplia lui Darwin asllpra ereditltii urmeazi sd fie analizaLi in funalti
lucrare.

DIN PARTNA COLECTIVULUI DE

TRADUCATORI

Lucrarea lui Darwin Var'i,atia an'imalelor ;i, plantelor sub ittfluenta d,omest,ic,iyii, este unanim consideratd, ca una din principalele opere ale lui l)arwin, operd, care-qi pd,streazS, actualitatea, a$a cum ne-am str5,duit s5, ar5,td,m in,,studiul critic introd.uctivtt. Titlul acestei c5,r!i ln limba englezd, este: The Variat,ion ol Art,imals and, plants under Domest'icat'ion,. in limba englezd, cuvintul d,omest,icat,ion poate fi folosit atit pentru animale, cit qi pentru plante. ln limba romind, ins5, se foloseqte termenul de cultivare. Termenul de domesticire este rezervat animalelor. Pentru a nu ne lnd.epd,rta prea mult de la titlul original, am rd,mas in mod deliberat la titlul : Variat,ia an,imatetor ;,i plantelor ' sub ,influenta clontest,ic,iri,i. ln traducerea acestei importante opere a lui Darwin s-a folosit aceeaqi metodd ca qi la traducerea Ori,gi,tti,'i spec'ii,lor. Traducerea din limba englezd, in limba romind, a fost fflcutd, de E. I\fargulius qi verificatd, de c5,tre prof. N. Botnariuc, dupd, traducerea rusd, a lui K. A. Timireazev, de cd,tre prof. I. Tarnavschi, dupd, traducerea in limba germand, f5,cutd, d"e V. Karus, qi de c5,tre acatl. Y. Mirza dupfi, traducerea in limba fra,ncezd' fd,cutd, de Rarbier. Yerificarea traducerii dupd, textul englez a fost fdcutil de I. Irlhn. Trebuie sd, mentiond,m qi cu aceastS, ocazie valoarea deosebit5 a traducerii tui Timiriazev, care ne-a ajutat cel mai mult in redarea fid,el5, a gindirii lui Darwin. La stilizarea textului tradus, acolo unde in limba englezil exprimarea era elipticd, ln limba romlnd, a trebuit s5, complet5m fraza, cuvintele addugate fiind puse in paranteze d.repte, ca qi Ia Ori,gi,nea spec,iilor. Am convertit unitdlile de md,surd, englezeqti in sistemul unitd,lilor folosite in lara noastrd,, pentru a da posibilitatea inlelegerii mai ugoare arezaltatelor ob{inute de Darwin ln aprecierea variatiei unor caractere. Notele infrapaginale add,ugate de noi poartS, indicatia,,nota traducd,torilor', (rv.-. trad.). Lucrarea Variati,a an'imalelor ;i plantelor sub ,influellte dontest,ic,irii, a fost tradusil d"upd, edilia a doua a acestei c[r!,i, publicatd, ln editura John ]furray-London qi ap5,ruti ln anul 1905 dupd, edilia aII-a publicatS, in 18?5. Cartea ne-a fost procurat5, de dr. Pierre Jonescu. Corecturile in pagin5, le-am ficut atit dup5, manuscris, clt qi dupd, un al doilea exemplar al lucr5,rii in limba englezil, procurat d"e dl. Joseph Needham, F.R.S. din Cambridge. Le multumim c5,lduros amindurora pe aceastd, cale. Editura Academiei R.P.R. qi-a dat toat5, silinla ca aceasi,d, oper5, a lui Darwin s5, fie tip5rit5, ln condi,tii cit mai bune, in coleclia,,Clasicii qtiinlei universale". IIuIlumim de asemenea Iiditurii Academiei R.P.R. care s-a strd,duit, pentru ca lucrarea Variag'i, plantelor sub 'irtfluenta domest,i,ci,ri,i, sd, fie tip5,ritd, in condilii superioare. nro

_*"r,n::rlelor

DIN PARTEA COLECTIVULUI DE

TRADUCATORI

tuturor seleclionatorilor tineri qi virstnici din d.omeniul zootehniei, al culturilor agricole, floriculturii qi legumiculturii, cercet6torilor din alte domenii ale biologiei, ca qi cad.relor dJdactice din invd,tdmintul mediu qi superior c^re pred.au qtiinlele naturii. 1n timpul regimului burghezo-moqieresc nu a fost tradusS, integral in limba romini, nici una din operele lui Darwin. ln timpul regimului democrat s-au trad"us qi s-au tipd,rit Originea speci,,ilor (Editura Academiei R.P.R., 1958), Vo'iajul u,ntt'i n'atural,'ist An iurul tum,ii, (Editura Tineretului, 1958), Autob,iograf'ia lui, Darwi,n (Editura Academiei R.P.R., 1962), iar acum Yar,iati,a an,imalelor ;,i plantelor sub 'influenta ilomest'ic'irii,. Trad,ucerea de fa!5, se impunea qi dintr-un alt motiv: sub indrumarea lnleleaptd, a Partidului i\funcitoresc Romin qi a guvernului, seleclia artificiald, a devenit o importantd, problemS, de stat. Ridicarea selecliei artificiale la acest nivel inalt impunea cunoaqterea Var"'iat'iei an'imalelor gi,
Sper5,m cd, aceastd, lucrare a

lui Darwin va fi

d.eosebit d.e folositoare

plantelor sub,influentu,

clomest,ic,ir,i,i, operd,

fundamentald, gi actuald, d.in acest punct de vedere.

Portretul

lui Cn. DAnwrN in

; Ld.-s{'-se
,,Yarialiu animalelor Si plantelor
perioada aparifiei cclei de-a doua editii a lucririi sub inf luenla domesticir ii" .

CUPRINS
Pag. I

}; T I]ODLICE IIE

15

['apitolul
t;irxr gi lISrcl DoNrrsrrcrt
Ctitti. \'echile varicLirti de ciini Asemiinarea dintrc ciinii domesticiti din diferite tdri gi speciile cle caninc itrdigene -- Animalelc carc nu cunosc omul, la lnceplt nu se tern cle acesta - Ciini asetnltrittoli cu lupii gi ,sacalii I]obindirea ;i pierdcrea obiceir-rlui de a li,rtla Ciini sirlbirticiti pcte oculare dc cnloare brun-ro;catir - l)erioacla de gestatic - l\liros neplicut. - Fecunclitatca raselor incruci;ate - Deoscbirile dintre cliferitcle rase clatorite in parte dcscendentei din specii clistincte - Ileosebiri ale craniului qi dintilor'- Deosebiri ale corpului gi ale constitutiei Selcctia a fixat putine cleosebiri importantc * Actiunca directir a clituei - Ciinii acvatici cu picioare palmate - Istolicul schimbirilor prin care au trecut anumite rase englezcgti de ciini in cursul selectiei Pisici. Pisici incruci;ate cu mai multe spccii Ilase diferite tr[ind numai in teritorii distincte Efcctele directe ale conditiilor de viatii - Pisici sitbdlicite - Variabilitate inclividuali

23 45

Capitolul

^I

ll-lea

cAr $r xrAcARr
Ca1. Deoscbili lntre I'ase - \'aliabilitate inclivitlualli -- Ilfecte clir.ecte ale conditiilor de viatir -Rezistenla la frig - Ilasc mtrlt rnoclificatc prin sclcctie - ColoriLul cailor. - Cololit rotat -- Dungi ctc culoare inchisi pe spinale, unleri, picioarc ;i frunLc Caii rnr.rrgi cei mai frecvent clundali - Dungile drtorite probabil revcrsiunii la starea plimitivir a calului Xldgari. Rase de mirgali - Cololit,r.rl rnr'igarilor _' Dungi pe picioarc gi pc spete Dungile dc pe spete uneori lipsir, uneori bifurcatc

4g
59

Capitolul

aI Ifl-lea

PORCI VITE CORNUTE MARI - OI - CAPRE

Poici. Porcii apartin la douir tipuri distinctc, Srrs .scrofn qi S'. irulictts - Torfschrvein - Porci cle - Fecuuditatea porcilor incrucigati - Xlodificirli ale craniului la raselc pclfectionate - Convcrgenta caracterclor - Gestatia - Porci monocopitali - Apendice ciudate ale mandibulei - I{educerea climcnsiunii coltilor..,.: I'gtql ti1lgii clung11l !ongjtrl.clln1l - Irorci sltbirLicifi - Rase tncruci;ate
Japonia

63

CUPRINS

pag.

Vite cornute mari. Zebu, o specie distincti - Vitele cornute mari europene se trag probabil ain trei forme silbatice - Toate rasele sint acum interfecunde - Vitele din parcurile britanice - Despre coloritul speciilor originare - Deosebiri constitulionale - Rase sud-aflicane - Rase sucl-americane Vitele,,niata" - Originea diferitelor rase de vite cornute mari Oi. Rase remarcabile de oi - Variatii legate de sexul masculin Adaptlri la conclifii diferite Gestatia oilor - Nlodificiri ale linii - Rase sernimonstmoase Capre. Varialii remarcabile la capre

72
83

88

Capitolul
IEPURII

al

IV-lea

DONTESTICI

Iepurii domestici se trag flin iepurel. d. vizuinh silbatic - Domesticirea din vechime - Seleclia din vechime - Iepurii de talie mare cu ulcchile pleoqtitc - Rase diferite - Caractere oscilante - Originea rasei de Himalaia - Un caz curios cle elcditate - Iepurii silbiticiti flin Jamaica Ei din insulele Falkland - Iepurii silblticiti din I''orto Santo - Caractere ostcologice - Claniul - Craniul iepurilor cu o singuri ureche pleogtit[ - \-ariatii]e craniului analoge deosebirilor dintre diferite specii de iepuri de cimp Yertebrele
Capacitatea craniului

- Sternul ;i

Scapula - Efectele folosirii $i nelolosirii asupra proportiilor membrelor qi corpului dimensitrnea redusi a creierului - Rezumat despre modificdrile la iepurii domesticiti.

91

Capitolul
PORLi\IBE
I

al

V-lea

I I]O\{E STICI

Caractere osteologice : craniul , maxilarul inferior, rurrrirul r:erlebrclor - Corela{ia d.e cre$Lere: limba gi ciocul, pleoapele ;i n:irile cu pielea carunculatri Numirul rcmigelor gi lungimea aripii - Culoarea gi puflrl - Fricioare palmate ,si in ciiltatc Despre efectcle nefolosirii -- Lungimea picioarelol ln corelalie cu lungimea ciocului - Lungimea sternului, a scapulei qi a claviculci - Lungimea aripilor - Rezumatul deose-

Flnumerarca qi dcscrie rea difcritelor rase \'ariabilitatea individuali - \:ariatii remarcabile -

birilor din[re difelitele

rase

115

Capitolul
I)ORUI,{Btr

^L
I

Yf-lea

(continuare)

Despre tulpina parentalS a diferitelor rase dornestice - Obiceiuri - Rase silbatice ale porumbelului de stincd - Pnrumbcii comuni - Dovezile descendentei difelitelor rase din Columba liuia. - Fecunditatea raselor cind sint incruci;ate - fleversiunea la penajul porumbelului de stlnci silbatic - circumstantele favorabile formirrii rasclor Vechimca gi istoricul raselor principale Nloclul cum au fost formate rasele-Selec{ia-seIeclia incon;ticnti-Grija cu carc amatorii selcclioneazi pisirile-Linii uqor cliferite se transformi treptat ln rase bine caracterizate Extinc!.ia formelor intcrmediare Anumite rasc rdmin constante pe clnd altele se modifici- -_ Rezumat.

159

Capitolul

a1 Vfl-lea

GAINI

Scurti descriere a raselor principale - Ar'gumente in favoarea desccndentei lor din mai multe - Argumente in favoarea descendenfei tr.rturor raselor din Gal/us Battkiua Reversiunea la culoarea tulpinii slrdmogegli - Variatii analoge - lstoria veche a giinilor Deosebiri- exterioarc lntre diferitele specii

CUPRINS

Pag.

cregtere

- Ouile - Puii - Caractere sexuale secundare - Remige qi rectrice, glas, comportament etc. - Deosebiri osteologice la craniu, vertebre etc. - Efectele folosirii gi nefolosirii anumitor pdrli Corelafia de
rase

193

Capitolul
RATA

al VfII-lea
- BTBILTCA - CANARUL - pEgTir AURrr - VIER\III DE \TATASE
237

GISCA

- pAuxttt- *

CURCANLTL

ALBINELE DO},IESTICE

int.re diferitele rase

Raln. Diferitele rase - N{ersul domesticirii - Originea lor din rata sdlbatici comund - Deosebiri - Deosebiri osteologice - Efectele folosirii qi nefolosirii asupra oaselor mernbrelor

Gisca. Gigte domesticite

din

vechime

curcanilor

Pdunul Originea rasei cu umeri negri Curcanui. Rasele de curcani - Incrucigiri cu speciile din Statele Llnite - Efectele climei

N{ica

lor variabilil.ate - Rasa de

Sevastopcl
asupra

247

249
257 258

Ribilica, Canarul, PeStii aurii, Albinele domestice Viermii de mdtase. Speciile gi rasele lor. - Domesticirea lor din vechime - Grija in selectionarea lor - Deosebiri intre diferitelc rase, in stadiile de ou, de omidi gi de cocon Ereditatea caracterelor Aripi imperfccte - Instincte pierdute - Caractele colelative

ZST

Capitolul

al

IX-lea
$I LEGUME

PLANTE CULTIVATE: CEREALE

Obserualii preliminare asupra numirului gi lnrudirii plantelor cultivate - Primii paFi ln cultura plantelor. Rispindirea geograficd a plantelor cultivate Cereale. Indoicli asupra numirului de specii - Griu : variet[li - Variabilitate individuald - Insugiri biologice schimbate - Seleclie - Istoria veche a varietdlilor. Porumb : marea lui variatie - Actiunea directl a climei asupra porumbului Plante culinare. \'arza : varietiti deosebite prin frunze ;i tulpini, nu insi prin alte pnrli Originea verzei - Alte specii de Brassica - Mazdre: gradul de deosebire la diferitele soiuri, ln special la pistii qi boabe - Unele varietiti sint constante, altele foarte variabile - Nu se incruciqeazi Bob Cartofi: numeroase varietdli de cartori - \rarietiti care nu se deosebesc decit putin intre ele, cu exceptia tubelculilor - Caractere ereditare

263

268

278

Capitolul

al

X-lea

PLANTE (continuare) - FRUCTE - ARBORI DECOIIATIVI - FLORI Fructe. Vila de vie : variatii ln caractere diverse Ei neinsemnate. Dudul - Grupul portocalilor Rezultate curioase din lncruciqdri. Piersici qi nectarini - Variatii mugurale - Varialii analoge - Relatiile cu
289 318

migdalul-Caisnl-Prunul-Variatia simburilor- Cirequl: varietili curioase* [,I[ruI-Pdrul-CnpEunile : amestecul formelor ori$inare - Agri;ul : sporirea constantd a dimensiunii fructelor - Yarietiti de agri$ - Nucul - Alunul - Cucurbitacee : uimitoarea lor varialie Arbori decorativi: Gradul ,si felul lor dc variafie - Frasinul - I]inul - Pdducelul Flori : oliginea multipli a multor soiuri - \raliatia caracterelor constitulionale - Felul variatiei -Trandafirii: diferite specii cultivate - Panseaua * Dalia - Zambila: istoricul qi varialia zambilelor

322

CUPRINS

Capitolul

al

Xl-lea

DESPRE VARIATIA MUGURATA PT DESPRE ANUMITE MoDURI ANoRMALE

DE REPRODL'|CERE $I DE VARIATIE
Pag.

Yariatia mu$urali la piersic, prun, cire;, vitl de vie, agri;, coac\z qi bananier, dupi aspectul fructului modificat - La flori : camelii, azalee, crizanteme, trandafiri etc. - Despre producerca colorilului la garoafe, Yariatii mugurale la frunze - \'ariatii prin dlajoni. tuberculi ;i bulbi - Despre lalelele pitate - \'ariatiile mugurale se transformi treptat, ca url-rlarc a condiliilor dc viatir sclrirnbate - Itibrizi de grefi - Desple segregarea caracterclor palcntalc la hiblizii de simintir prin varialii mr.rgurale - Despre actiunea directi sau imediati a polenului stlriiu asupra plantei matcrnc - Despre cfectelc unci fecundirri anterioare asupra descendentilor urmltori ai anirna]elor fcncle - Concluzii gi rezumat

33r

Capitolul

al Xlf-lea

EREDITATEA Uimitoarca naturS. a credititii - Genealogia animalelol noastre domestice - llreditatea nu se riatore;te intimpl[rii - Caractcre ereditale neinsernnate - Boli transrnise cleditar' - Particularitili ale ochiului

transmise ereditar - Bolile calului - Longevitatc gi vigoare - Ir-eviatii stmcturale asimetricc - Polidactilia gi regencrarea degctelor supranunerare dupir amputare -- Cazuri dc afcctilrnc ascnrini.toare la mai multi copii din pirinli fitri asemenea afecliuni - Irleditate slabi gi fluctuanti : la arl:ori plingiLori, ln nanism, in colori[ul fructelor Ei al florilor - Culoarea cailor - Netransmiterea crcditarl in anuluite caznli - f'ransmilerca ereditarii a structurii ;i a obiceir-rrilor impiedicati de conditii nefavorabile dc viatir, de variabilitatea care se repctS. neincetat $i de reversiune - Concluzii .

373

Capitolul

al XIII-lea

EREDITATEA (continuale) : RIIVERSIL'|NII SAU ATAYISII Diferite forme de reversiune - Reversiunea la rase plrre sau ncincnrcisate, ca la porumbei, pisdri firi coalne, la plantc de culturri *- Rcvcrsiunca la animale ;i plante silbiticite Iler.ersiunea la varietnli gi spccii lncluciqate - fleversiunea prin inrnul[ire vegetativii gi pe segmente la aceeaqi floare sau frltct; in diferite pirfi ale corpului; la aceln;i anitnal - Actul incruci;[rii, o cauzi directi de reversinne ; diferiLe cazuri de rcvcrsiune rcfcritoare la instincte - Alte cauze inrediate de rcversiune domesticc, bovine Ei oi

Caractere

latente Caractere sexualc

sccunclarc

Aparilia cu iuaintalea in virstir a unof calactcre dcrivind dir-rtr-o incmciSare - Embrionnl cu toate caracterele sale latcnle, un obiect minunat - Ilonstruozitdti - Irloli pelorice datolite, in unele cazuri, rcverslunll

- Dezr-ollare inegalir a celor dor.ri pirti ale corpr.rlui -

395

Capitolul
EREDITATEA

al

Xl\--lca

(CONIiNUATC) : CONSTANTA CAIIACTERL LL,I. DO]IINATIA. LI\ITAREA PRIN SEX. CORI]SPONDENTA \"iRSTEr

Constanta caracterului nu pare sir fie datoritl vechimii ereditritii * I]ominan[a transmisiunii caractcrelor la indivizi din accca;i familic, la rase qi specii incluci;ate, descori mai puternicd la unul din scxe deciL la cellilalt, iar uneori datoliLir accluia;i caractcr, prczent si vizibil la o ras:i gi latent la cealalti Ereditatea lirnilati prin sex - CaracLcrc noi dobindite de animalele noastre domestice, deseori transmise numai la ttn singur sex, Lrneoli pierdutc de un singur sex - Ereditatea la perioade corespunzitoare ale vietii - lmportanfa acestui principiu in embriologie ; aEa cum se manifest:i la anirnalele domesLicite; aga cum se arat5. la aparitia gi disparilia bolilor ercclitare ; uneori survenind mai devreme la copil decit

la pirinte - Rezumatul celor trei capitole precedente

, r

42L

CUPRINS

Capitolul

aI

XV-lea
Peg.

DESPRE lxcnl-crg,\RE
Libcra lncrucigare reciprocS. qter$e diferentele dintre rasele inrudite Cind numirul mernbrilor celor dotld rase ce sc alncstecir cstc ine$al, nna absoarbe pe cealaltri viteza absorbl-iei este determinati de dominanta transtnisiei, cle conditiile dc viati ;i de selectiunca naturali Toate organismele se lncrucigeazd

ocazional ; exceptii aparte

au apirut brusc la indil:id - I)espre rnodificarea raselor vechi gi formarea de noi rase prin incrucigare Unele rase incrtrci;ate sc reprodttc fidel clc la prima lor formalie - Desprc incruci;area de spccii distincte ln leg[turi cu forrnarca de tasc clornestice

Despre anutniLe caractere incapabile de fuziune

mai ales sau cxclusiv acelea care

441

Capitolul

al

XVf-lea

CAUZIII.It CARII sf iNJnNESc I-rIIERA lNcRUctgARE A vARrnTATrLoR. INtrLUENTA YII'TII DOIII]STICE ASUPRA trERTII,ITATTI I)ifictllttit.i itt aprccierca fertilititii r-alietritilor cincl sint incruci;ate Iliferite capze carc mentin clislinc:Lc, plcctlnl pclioada cle rcproduccre qi prefcrinla scxuali \:arict:iti de griu consiclcrate ca sterile t:itltl sinL incrttci;ate -\-arictiti clc polumb, Verl,-LLsrun, nalbi, dovleci, pepeni gi tutun, care d.evi', intr-o anrturiLi mirsltt'il, reciproc sLelilc -- \'iat:i dornesticir climinii tendinta spre sterilitate naturall a speciilor cind sint iucrttci;atc - Despt'c sporirea fcltilititii la anirnale gi plante neincruci;ate, prin via![ domesticl Ei culturi

varietitile

453

Capitolul
DESPI1E ElrHCTllJ.r'l I.'AvoRAllILE

al

XVII-lea

ALE INCRUCI$ARTI gI EtrECTELn DAtrNAroAp\E A],1] IIEPIiODL]CEIIII INTRE INDI\:IZI INDEAPRoAPE lxnuol.rl

de cirsirtoliile incesLuoasc - Giini - I:'orurnbci - Albine fle stup - Plante, consideratiuni generale asupla avanta.iclor provenile clin incrucigare - 1'epeni, arbori fructifcri, soiuri cle mazlre Ei varzi, griu qi arbori foreslieri - l)imcnsiltnea clescutS. a plantelor hibride, nedatoritir exclusiv ster.ilittitii lor Despre anumite plante not'mal sau anoflnal incapabilc de autofecun6are, dar fertile, atit pritr paltea masculi ciL gi prin cca femeli, atunci cind sint incrucigaLe cr.r indivizi distincti clin aceeagi specie sau din alti spccic lloncluzie

timp lndelun$at in acelcali palcuri - Oi -- Ccrbi lopritari Ciini, iepuri, porci Omul, originea aversiunii sale fati

Dcfinitia reproducerii intre indivizi indcaproape inruditi - Cregterea tcn6intelor morbide - Dovezile gencrale ale efcctelor favo|abilc provcnit.e din incntcigare gi ale efeclelor d5.unirtoare ale repro4ucerii inbre indivizi irldeaploape inrtrditi t'eproduse in cadrul rudeniei aplopiate \:itc pe jumilate sdlbatice linute

-\'ite

465

Capitolul

aI XVfII-lea

DESPRE AVANTAJEI,E $I DEZAVANTAJELE CONDITITLOII DE vIAJ.A SCH1N,IBATE.

STERILITATEA DIN DIFERITE CAUZE

Despre avantajcle realizatc din schimbiri ncinsennale in conditiile de viatl - Sterilitatea provocatl de conditii schimbale, la auimale, in lara lor de origine gi in menajerii ]Iamifere, plsirri ;i insecte I'ierclcrca caracterelor sexuale secundare ;i a instinctelor - Cauze de sterilitate - Sterilitatea la animale tlomcstico din cauza conditiilor schimbate - Incompatibilitate sexuali. la animale individualc - Sterilitatea la plante din cauza conditiilor dc viatir schirnbate Contabescenla anterelor \'Ionstruozitiiti, ca o cauzii a sterilititii - Flori bdtrrte - Irlucte flri slmtnt[ Sterilitate din cavza- clezr.oltirii excesive a organelor vegctative -- Stelilitate din cauza inmultirii pe cale vegetal[, continuati timp inclelungat Sterilitatca incipientri, caoza prirnordiall a flolilor bitute gi a fructelor firi sdrnlnt.l

4g5

10

CUPRINS

Capitolul

al

XIX-lea

REZUX{ATLIL ULTIN,IELOR PATRU CAPITOLE, CU OBSERVATII ASUPRA TTIrIRTIARTT

Pag.

Despre efectele incruciqirii - Influenta domesticirii asupra fccundititii - Incrucigarea intre indivizii indeaproape inruditi - Rezultatele favorabile Ei driunitoare ale conditiilor de viatd modificate Varietir[ile lncruciEate care nu sint invariabil fecunde - Diferenta de fecunditate intre specii ;i varietdti lncruci;ate-Concluzii in legiturai cu hibridarea -Explicalii in legltur[ cu hibridarea, prin progenitnra nelegitiml a plantelor heterostile - Sterilitalea speciilor incrucigate datoritI unol diferentieri limitaLe la sistemnl reproductiv, neacumulate prin selec{ie natulalS - }Iotive pentnt care varictirtile domestice nu sint reciproc sterile - Prea rnarea imporlanti dati diferen{ei dc fecunditate intre specii lncrucigate Ei varietiiti tncruciqate - Concluzie

523

Capitolul

aI XX-lea
ONr

snr.rtcTrA trFECTLIAI'A DE (:ArRE

Selectia este o arti dificili - Selectia metodicti, incongtienti gi naturali - Rezultatele selectiei * Precau{iile in sclcctic -- S.electia la plante Sclectia efectuati de popoarele antice 9i semicivilizaLe - Atentia clate'r deseori unor caractere firl importanti -- Selectia incon;tienti - Pe misura schimbdrii treptate a conditiilor, s-au schimbat gi aninralele noastre domcsticite prin actiunea selec{iei inconqtiente - Influenla difcritilor cresc[tori asupra aceleiagi subvarietiti - Ilfectul sc]ectiei incon;tiente asupra plantelor. - Efectul selecfiei, dovcdit prin marile modificlri ale organe]or celor mai prctuite de om
metoclice

537

Capitolul

al

XXf-Iea

SELIICTIA (continrtare)

rasele domcstice

llodul cum selecfia naturali afccteazl formele domestice - Caractere ce par de t'aioare neinscurnatri sint cleseori de reali irnportantd - Conditiile favorabile selecfici de cdtre om - I.'qurinta iurpiedic[rii lncmci;iirilor ;i natula conditiilor - Atentia deosebitl ;i perseverenta sint indispensabile - l)roduc:erca nnui rnare nurnirr de inclivizi este cleosebit de favorabili -- Nu se formeazd rase clistincte atttuci cind nu se aplici nici o selectie - Animalcle foartc amelioralc sint susccptibile de degencrare - 1'gnrlin{a ornului de a impinge la extrem selectia fiecirui caractcr, ccea ce conduce la divergenla caracterelor, rareori la convergen{a lor - Caractcrele care continui sli varieze in aceea;i direct.ie in care ele au mai variat -Divergenla caracterelor imprenni. cu dispari{ia varietitilcr intermcdiare duc la diferentierea raselor noastre domestice * I-imita capacitdfii de selectie - Importanta cluratei de timp - Ilodul in care att lttat na;tere - Ilezumat

561

('apitolul

al XXII-lea

(]AUZELE \:A}lIAB ILITATI I

\rariabilitatea nu lnsotegte neapdrat reploducerea - Cauzele atribuite de divergi autori - Diferenlele individuale - \:ariabilitatea de orice fcl datoriti conditiilor de viati schimbate - Despre natura unor asernenea schimbiri - Clima, hrana, excesul de hranei - Schirnbriri neinsemnate sint suficiente - Efectele altoirii asupra variabilititii plantelor din siminti-Formele domesticese obignuiesc cu conditiile modificateDespre acfiunea acumulatir'I a condi{iilor schirnbate - Ileproducerea lntre indivizi indeaproape inrudifi giimaginatiamamei,presupuse acauza variabilitaLcra - Incruciqareaca o cauzii:rapariliei de noi caractere YariabilitaLea deterrninati de amestecul caractelclor Ei de rel'cLsiune - Despre nrodul gi perioada acliunii cauzelor care, dilect sau indirect, prin sistcmul rcproducltol provoacri variabilitatca

581

CUPRINS

11

Capitolul
ACTrL'rNEA DTRECTA Uqoale modificlri

al XX[f-lea
e coxDrTrrloR
EXTERNE DE

;r

DEFTNTTA

vlalA
Pag.

in dimensiunea, coloritul, proprietitile chimice ;i ln starea lesuturilor plantelor datorite actiunii definite a conditiilor moclificate - Boli locaie - l{odificdri evidente datorite modificlrilor dc ciimi, hrani etc. - Penajul plsirilor afectat de o alimentalie speciali gi de inocularea cu otravd -X{olugte terestre - Xlodificirile organismelor ln stale naturali prin actiunea dcfiniti a conditiilor exterioare - Comparatie intre arborii americani ;i europeni - Gale - Ilfecte ale ciupercilor parazite - Consideratii contrarii credintei in influenta puternici a conditiilor exLerne schimbate - Serii paralele de variet'iti - Gradul de variatie nu ccrespunde gradului de rnodificare a conditiilor - Variatie mugurald - NIonsLruozitdti produse de tratam.enttrl nenatural - ILezumat

599

Capitolnl

al

XXIV-lea
etc.

LEGILE \TARIATIEI - F'OLOSIREA SI NEFOLOSIREA

Nisus formalittus sau forfa coordonatoare a organizaliei - Despre efectele folcsirii sau ale nefolosirii accentuate a organelor - Obiceinri de viati schimbate - Aclimatizarea la animale qi plante - Diferite metode prin care se poate realiza aceasta - Oprili din dezvoltare - Organe rudimentare

617

Capitolul

al

XXV-lea

LEGILE VARIATIEI (continuare). VARIABILITATEA CORELATIVA

Explicarea termenului corelalie, in legiLur[ cu dezvoltarea - 1\{odificlri corelate cu dimensiunea sau redusS. a pirtilor -' \'arialia corelativi a pirlilor omologe - Picioarele penate la pisdri dobindind structura aripilor - Colelaiia intre cap gi extremitdli; intre piele gi apendicele dermice ; intre organele vederii gi auzului - Ilodificirile corelative la organele plantelor - X'Ionstruozititi corelative - Corelatia lntre craniu gi urechi - Craniul qi motul de pene - Craniul Ei coarnele - Corelalia cregterii complicati de efectele acumulate ale selecliei naturale - Corelafia dintre culoare ;i particularititi constitulionale

mlritd

639

(r

alrit oluI al

XXVf-Iea

Lltcll,lr VARIATIEI (continuare). REZUIIAT

Contopirea pirtilor omologe - \'ariabilitatea plrlilor multiple ;i omologe - Compensatia cregterii Presiunea mecanicir - \:ariatia catzatd. de pozitia relativd a florilor fali de ax[ Ei a semintelor in ovar \rarietlli analoge sau paralele - Rezumatul ultimelor trei capitole

655

Cr

apit olul aI XXVIf-lea

A PANGI]NEZEI

IPOTTIZA PROVIZORIE

Observaliile preliminare - Prima parte : Faptele care trebuie lntrunite sub un singur punct de vedere diferitele feluri de reproclucere - Regenerarea pirtilor amputate - Hibrizi prin altoire - Acliunea directi a elementului masculin asupra celui feminin -- l)ezvcltat'ea - Indepeudenta functionali a unitdlilor corpului - Variabilitatea -- Eleditatea - Revcrsiuuea - l-altea a doua : Enunfarea ipotezci - In ce
qi anume

12

CUPRINS

Pjg

misurd presupunerile necesare sirrt improbabile fapte specificate in prima parte - Concluzie C

- Explicalia cu ajutorul ipotezci, a dir,erselor grupe

de

669

ap

it olul al XX\rIII-lea
CONCI,I-ZII
Sclectia

Domesticirea

- Disparitia raselor - f ,onditiile favorabile selectiei altificiale --\-cchinrca rulor anutnite raseProblema dacl fiecare varialie particulari a fost hotiliti. dinainte in mod special
terelor

- Natura

,si cauzele

variabilititii -

- Divelgetrla ;i tralura distinctit a carac705

I,ISTA ILL-STRATIILOR
1. PONEI N'TURG DE DEVONSHIRE, CU DLINGI PE SPETE. SPINARE

2. CAP DE PORC JAPONIiZ SALI TIASCAT 3. CAP DE I\{ISTRET $I DE ,,GOLDEN DAYS", PORC DE RASA I\{ARE
4. 5.
t).

$r PrcroARE

55 68 68

7.
B.

DE YORI{SHIRE VECI{I PORC IRLANDLZ CU AI]I]NDIOI] PE NIANDIBULA IE.PURE CU O SINGURA URECFIE PLEO$TITA CRANIUL UNUI IEPURE SALBATIC . CRANIU DE IEPURE }IARE CU URECHILE PLEO$TITE
DOI{ESTICI

7I
95 95

702

PORTTUNE DrN ARCADA ZrGOI{ATtCA ARATINO CApATUL pROENrrNENT AL OSULUI N'IAI,AR AL NIEATULUI AUDITIV LA IEPURII
103

9. REGIUNEA POS'I'DRIOAIiA ,\ CI1ANIULUI DE IEPURI' DONIESTIC,

ARATIND OSUL INI'ERPARIET'AI,

10. FORAXIENUL OCCIPITAI, LA IEPU}]EI,LI DOI{ESTIC. 11. CRANIUL IF'.PT]RELUI CU O SINGURA URECFIE PLEO$TITA 12. VERTEBRi\ ATLAS LA IEPUITII DOI{ESTICI 13. A TREIA VEITTEBITA CERVICALA LA IEPURII DOT,IESTICI 14. VERTEBRI' DORSALE I,A II]PURII DOIIESTICI. DE LA A 6-A LA A 1O.A INCLUSIV 15. OSUL TERN'IINAL AL S'ftrRNULUI LA IDPURII DOXIESI'ICI . 16. ACROUIONUL OSULUI SCAPULAR LA IEPURII DON{trSTICI 17. PORU}IBELUL DE STINCA, SAU COLUXIBA LIVIA 18. PORUNTBELUL GU$AT ENGLEZ (ENGLTSH POUTER) 19. PORUTTBELUL CALATOR DNGI.DZ (ENGLTSFT CARRTER) 20. PORUTIBELUL BARB ENGLEZ (ENGLrSrr BARB)

103
103

702
103 103 107 707
7A7

119
121.

r23
728 729
131 135

21. PORUI{BELUL ROTA'I ENGLEZ (ENGLTSH FANTAIL) 22. PORUI'IBELUL BUFNITA AFRTCAN (AtrRrCAN OWL) 23. PORUI\{BELL'IL JLTCATOR CU CIOCUL SCURT (SHORI'-FACED ENGLTSH TUITBLER) 24. CRANII DE PORUNIBEI, Y AZIJTE LATER,\L 25. ]\{r\NDIBULA PORUNIBEILOR, VAZUTA DE SU; . . . . . . . . 26. CRANIU DE PORUITBEL rtOlrAN (RUNT) VAZUT DE SUS 27. NIANDIBULE DE PORUI{BI_JI, VAZUTI] LATERAL 28. OASE SCAPULARE DE PORTTN{BE.I 29. CLAVICULE DE. PORUNIBEI 30. GAINA nn RASA SPANIOLA 31. GAINA OE RASA DE FI;\}IBUITG

745 745
1.18

148

748
148 195

196

LISTA ILUSTRATIII,OR

nesA porclxezA 82. cArNA 33. FORAMENUL OCCIPITAL LA cRANTTLE

34. cRANrr

rn

L97

35. SECTIUNI LONGITUDINALE

96. cRANIU DE cAtNA cu coARNE, vAzur DE sus, puTrN oBLIC 226 32. A $ASEA vERTEBRA cenvrcarA ra cArNl, vAzurA LATERAL 224
38. ExTREMTTATEA

LATERAL

DE GATNA, vAzurB Dri sus, PUTIN OBLIC PRIN cRANTI DE cAlNA, vAzurp

ne cArNA

224 224
226

cLAvrcuLEI

89. cRANTI DE ne1A,

OIX UARIMEA

NeruReTA

vAzurn LATERAL,

le

cArNr, vAzurA
RtrDUSE

rerpnel ta oouA rRErMr

244

+r. pAsrAr on uezAnn az. slNteuRr DE prnnstcA gI DE MIGDAL, lN nrAntnrE NATURALA,

ag.

40. vERTEBRE cERvrcALE DE

neTA Ix uAnrun

NarunerA

244
244

284
296
304

vAzugr DTNSPRE MUCHTE slnteuRl DE PRUNE, lN uAnluE NATURALA. vAzuTt LATERAL

INTRODLI CERtr
Scopul acestei lucld,ri nu este nici d,escrierea numeroaselor rase d.e animalo d.omesticite de om, nici a plantelor pe care le-a cultivat; chiar dacd, aqi arrea cunoqtinlele necesare, o asemenea uriag5, lncercare ar fi de prisos. fntenlia mea esie sd, redau, in legd,turd, cu fiecare specie, numai faptele pe care le-am putut aduna sau observa, g,rd,tind. grad.ul qi natura schimbdrilor prin care au trecut animalele qi plantele de cind. se gd,sesc in puterea omului, precum $i faptele care au leg5,turd, cu principiile generale ale variabilit5,lii. I{umai lntr-un singur caz, qi anume la porumbelul d,omestic, voi d"escrie pe larg toate rasele mai importante, istoricul lor, gradul qi natura deosebirilor dintre ele, precum qi treptele probabile prin care au trecut ln cursul formd,rii lor. Am ales a,cest caz pentru cil, dup5, cum se va ved,ea mai d,eparto, materialul referitor la acesta este mai complet d.eclt cele referitoare la oricare alt animal, iar vn carz d.escris ln intregime va ilustra, d.e fapt, pe toate celelalte. Yoi descrie totuqi mai pe larg, cu numeroase amd,nunte qi iepurii d.omestici, gi,inile qi ralele. Subiectele discutate in acest volum sint atit de legate lntre ele, lnclt nu este ugor s5, se hotd,rascd, care este ord.inea cea mai bund, de a le prezenta. M-am hotd,rit sd, dau in prima parte, ln secliunile consacrate diferitelor animale qi plante, un mare numd,r de fapte, dintre care unele vor pd,rea poate la prima ved.ere pulin legato d.e subiectul nostru, iar partea finald, s-o rezerv disculiilor generale. Ori de clte ori am gf,,sit necesar sd, dau numeroase am5,nunte in sprijinul vreunei afirmalii sau concluzii, s-au folosit litere cu un caracter tipografic mai mic. Cititorul va fi, cred, d.e acord cu acest, plan, d.eoarece dac5, are indoieli asupra concluziei sau nu-l interesea zd, amd,nuntele, poate trece cu uqurinfd, peste ele. Imi permit s5, spun totuqi c5, unele dintre aceste disculii tipdrite cu caractere mici meritd, atenfie, cet pu,tin din partea naturalistului de profesie. Va fi poate de folos pentru cei care nu au citit nimic ln legd,tur5, cu seleclia naturald, sd, expun aici pe scurt intreaga prob1em5, qi irnportanta ei ln legd,turd, cu originea speciilor 1). Aceasta este solulia cea mai bun[, deoarece este imposibil ca in prezenta lucrare sf,, se evite multe referinle la probleme care nu yor fi d,iscutate ln toatfi, amploarea decit in volumele viitoare. lncepind, din timpuri lnd.epd,rtate, ln toate pf,,rfile lumii omul a supus domesticirii sau cultivd,rii numeroase animale qi plante. Omul nu are puterea de a modifica condiliile absolute ale vielii I el nu poate schimba clima weunei regiuni I el nu adaugd, elemente
1) Aceasti introducere este inutil[ pentru oricine a cilit cu atenlie cartea mea despre Ortgfutea speciilor. in acea lttctare cd voi publica tn curlnd faptele pe care se bazau concluziile expuse in acel volum, imi permit si prccizez aici ci nrarea lntlrziere in publicarea acestei prime lucrirri a fost cauzatl Deoarece am tnetrlionat

de continua stare proasti a sdnitdlii melc.

16

1NTRODUCERE

noi solului, insi, poate transporta un animal sau o p1ant6 d,intr-o climfl ln alta sau dintr-un sol intr-altul; d.e asemenea, poate sd, le ofere o hrand, pe care accstea nu o au in condiliile naturale. Este gne$it sd, se spun5, d.espre om c5, ar ,rzdrancina naturat' gi ar cavza variabilitatea. Dacd, un om introd,uce o bucatd, de fier in acid. sulfuric, nu se poato spune cd genereazd, sulfatul de fier, ci cd, permite doar sd, intre in acliune afinitd,file elective ale celor doui, corpuri. Ilacd, organismele nu ar fi avut o tendinld, inerentd, Ia variafie, omul n-ar fi putut face nimic t). El expune neintenlionat animalele qi plantele unor condJfii de viafd, variate qi astfel se iveqte variabilitatea, pe care nu o poate preveni sau opri. S5, Iu5,m cantl simplu aI unei plante ca e a fost cultivatd, timp lndelungat in lara ei d.e origine ,si care, prin urmare, nu a fost supusd, nici unei schimbd,ri de climd,. Planta a fost apd,ratd, in oarecare md,surd, de concurenla r5,d,d,cinilor altor specii de plante qi a crescut in general in soluri ingrd,qate, dar probabil nu mai bogate d.ecit cele oferite de multe din depo zitele aluvionale. In sfirqit, planta a fost expusd la schimbd,ri de cond.ilii, fiind. cultivat5, uneori lntr-un tinut, alteori in altele, pe soluri diferite. In asemenca condilii, gdsim cu greu o plantd, care - cu exceplia cazului clnd a fost cultivatS, in mod.ul cel mai aspru - s5, nu fi generat mai multe varietd,fi. Este greu sd, nu admitem cd, plantele au suferit adesea schimb5,ri ln condiliile lor cte via,t5,, analogo celor care determin5, aproape inevitabil varialia plantelor cultivate, in cursul numeroaselor schimbd,ri pe care le-a suferit pd,mlntul, precum qi in cursul migraliilor naturale ale plantelor dintr-o laril in alta sau dintr-o insu15, in a1ta, in teritorii populate de specii d.iferite. OmuI seleclioneazd, fd,r:d, ind,oial5 ind.ivizii care varrazd', lc seam5,nd, seminlele qi seleclioneazd, din nou descendenlii care variazd,. Dar varialia iniliald,, asuprar cd,reia omul I'lr..;l.eazd, qi fd,rd, d,e care nu poate face nimic, estc cau zatra d,e uqoare schimbl,ri in condiliile de via\d, care trebuie s5, se fi produs adeseori ln natur5. Se poate spune d,eci cd, omul a intreprins o experien!5 pe scard, uriaqS,; aceastS, experien\il a fost fd,cutd, nelncetat d.e cd,tre naturd, in d.ecursul marelui interval d.e timp care s-a scurs. Urmeazd, deci cd, principiile domesticirii sint importante pentru noi. Rezultatul principal este cd, organismele tratate astfel au variat considerabil, qi aceste varialii au fost moqtenite. Aceasta a fost probabil una d.in cauzele esenliale care au d"us la convingerea, ap5,ratb mult timp de ciliva naturaliqti, cd,, in naturd,, speciile slnt supuse schimbd,rii. In acest volum md, voi ocupa, pe clt lmi va perrnite materialul de care dispun, de lntreaga problemi, a varialiei in condilii de domesticire. Sperim sd, ad,ucem astfel oarecare lumin5,, oricit de slabd,, asupra cauzelor variabilitd,fii, asupra legilor care o guyernea zd,, ca de pildd, acliunea directd, a climei qi a hranei, efectele folosirii qi nefolosirii qi ale corelaliei de creqtere, precum qi asupra graclului de schimbare pe care-l pot suferi organismele domesticite. Yom afla cite ceva despre legile ereclitd,fii, d.espre efectele incruciqd,rii diferitelor rase qi despre sterilitatea care intervine ad.eseori cind organismele slnt mutate din conctiliile lor naturale de via!5,, precum qi at'unci cincl sint incruciqate prea mult intre ele. In cursul acestei cercetd,ri vom ved"ea c5, principiul selecliei este extrem d,e important. Deqi omul nu d.eterminfl, variabilitatea qi nu o poate preveni, el poate selecliona, p5,stra qi acumula varialiile pe care i le-a oferit natura, aproape in orice fel hotd,rd,gte; in felul acesta el poate obline in mod sigur rezultate importante' Seleclia poate fi urmd,ritd, fie metodic qi intenlionat, fie inconqticnt qi neinten.tionat. OmuI poate selecliona qi pd,stra orice varia,fie succesivd,, cu intenlia v5,dit5, cle a imbund,2) Dl Pouchet a insistat de curind (in Pluralitatea raselor, trad. in cngl. in 1864, p. 813 clc.) asupra faptului ci varialiile cauzate de domesticire nn edificl asupra modificirilor naturale alc speciilor. Nu pot sesiza forfa argumentclor sale, sau, mai bine-zis, a afirmaliilor fiicute de el ln acest sens.

iN'f ROI)LTCtiR li

11

modifica o rils5,, in concordan!5, cu o idee prerstabiliti. Astfel, insumind varia!,iile atit rle slabe incit sint irnperceptibjle unui ochi need.ucat, -- eI rea,Irzat schim^ bd,ri qi itnbun[tdfiri tninunate. Se poate clec,i ard,ta in rnorl clat' c[ ornul - chiar. f[r5, vreo intenlie ryi f5r'd, gitidul dc a atneliora rasa, - prin pi,strarea la, fiecai'e gcnera,tie succesivS, a itrtlivizilor pe care-i preluieryte mai rnult qi prin distrugerea indivizilor filr'X valoare, produce ntari schimbd,ri, incet, dar sigur. f)eoarece in acest fe1 intrd, in ac{,iune r.oinla otnului, se in!'elegc peritru ce lzasele dc-rmestice arat5, arlaptilri in legd,turfi, c,u cerinlele qi dorinleler sale. Putem infelrrgc rl.c asetnellea pentm cc rasc,le d.e anirnale d.ornesticre $i soiurilc d"e plante cultivate manifestti aclescoli un cia,rilcter anorrnal in cornparaf,ie cu speciile naturale ; ele au fost rnoclificate nu ln folosul 1or propriu, ci in folosul ornulni. Yoi d.iscuta in alt5, lucrarer clacd titripul ;i s5,n6tatca irni vor ing5,rlui accst lucru, valiabilitatea orga,rtisntrlor in natur5,, ;i armme deoscbirile indivirluale ale plantelor ;i attimalelor, pl'(rurr ;i tleosebirile cer.a, mai rnari, in g.tneral transrnise ereclitar, pe o&r'e naturaliqtii lc cotisitlelii, ca varietd,fi sau lase geografice. \-orn vr:dea clt este d.e gren sau adese& chiar imposibil, sL facem o deosebire intre rase;i sr,rbspercii.), cum au fost denumit lrnssll forurele mai pulin bine contlrrate, precum ;i intre subspecii qi speciile propriu-zise. Yoi incerca apoi i,i, ari,t cil speciiie comutre ryi larg rispinclite, aga-nul))itele specii dotninante, r.at'iazfl foarte freovetlt, iar gerturile rna,ri si inflot'itoare sint cele care inclucl cel m:li rnale nnruiir de specii varia,bilo. Dupd, crlrn vonl vodea, varietd,file pot fi numite in mod jttst sperrii incipientc. Se poate de aseniellezr afirtna, :lvinrl ln vedt.r'o cd, organismclo clin natulii, prezintX, unele variet5li, cii orgl,nizatca lor estc plast,ici, intr-o micS rnd,suli, I cd, rnulte anim:llt ;i plante au variat itr nrare tnf,sttri, in starcr rlontestitH, ryi cd, oniul, plin ca,pa(litatt'a lui de selec!,ionale, a acurnultr,t asemeuezr, variaf,ii piu5, ce a cleat t'ase putcrnic corrtulate ;i cu ereditate stabil[,. ifinintlu-se soama clc toatei acestea, se -Doatc pune intrcbarea : (1llnr cle s-au n5scut speciiie in stale rratula,iii? Ileosebirikr rlintre vaf ietrfililer naturalc sint mici, in timp ce intre speciilc a,celuia';i gcn sirrt considc,r'ir,bile, ia,r' itrtre slieciilc urlol' genuli difelite sint ryi ruai mari. Cunr se expl.c[ faptul cil, c1e ]a, aceste rleosebiri mrci se ajunge la cleosebiri tnai tnari ? Cunr so errlrlicfl faptul c:i va,r'ititii,t,iicr, sAll, cul-rl le-arn nurnit eu, speciile incipieiute, ser transforntH, iu .qpecii adovhlate ;i binc cotittrrate ? Cum se face cd, fiecare specie noud, esto atlaptat:i la condi{iilt' fiziae inrronjrirLtoai'r,r preculrr ryi la alte forme d.e via!:i de ca,rc dcpincle itr olice caz rt \:ct[ent in jurttl nostru nennrn[t'ate aclaptd,ri;i clispozit,ivr), cAl'e au tlezit la, olirre observzlt()r', pc bun5, dreptate, ce& nrai nrare atlmira!,ie. Itrxistd,, c1e oxemltlu, o tnuscii, (Cecidomyia)3) care-;i rlepunc oudle in interiorul statninelor unei plante din gonul Scropltular'la ryi secretd, o subst'an{[ otld,r.'itoare cAre produce o gal[, servintl drcpt hran5, lalr..ei. O a,ltd, insect:i insd, (Jhsocantqttts) i;i tlopune oulle in corpul larvei tlin gal5,, fiinrl tr,stfel hld,nitX, cle plarla, ei vie. Tn acest, rrxcmplLr, un himenopter depinde tle un dipter', iar acesta d.in urnrii depinde de cir,pacita,tea, sa c1o a produce o excrescenfd, monstruoasd, l)e url organ al unei atrtrnrite plarrte. In acelaryi fel se intimpl6, lntr-trn nrod mai mult sau mai pulin accetrtuat, in rnii ;i zeci cle mii d.e cazuri atit la cele nrai infcrioare, cit qi la cele mai cvoluate produse a1e naturii. Aceastd, plob'lerni, :t transfornrflr'ii valiet5lilol in slrecii -. ou alte cuvinte a accer]tu5,rii micilor tleosebili tliritle varietflfi pind, la rleosebirile rnai rnari caracteristice speciilor qi geuulilor', iticlusir' :r,rhnilabilele ad.aptrili ale fiecd,rtti orga,nisnr la cond.iliilc sale
qi

t6!i

adesea

*; in sistr'rnuticlr rttoelclttl"r, lase gcogrtrf icii gi strbspecia sint corrsiclclate ca Iiincl categorii sistcnratice itlcntice (.N. lrnd.). 31 I-6on I )ufoul in Anrttt/r's rlrs ,Sc't. )'al., Selia a l)-a, zoologie. t. \', 1;. (i, !
r. 'lOril

18

INTRODUCERE

complexe d.e via.td, organice qi neorganice - a fost t'ratatdu pe scurt in lucrar ea mea Or'iginea speci,,i,lor. Am ard,tat acolo c5, toate organismele, fdrd, exceplie, tind. sd, se inmulnici o stafiune, nici chiar intreaga feascd, intr-o asemenea proporlie, incit nici un teritoriu, nu ar fi suficient d.e lncd,pd,toare pentru progesuprafald, a uscatului sau a oceanelor nitura unei singure perechi d.upd, un anumit num5,r de generalii. Rezultatul inevitabil este o luptd, permanentd, pentru existenli,. S-a spus pe d.rept cuvlnt c5, intreaga naturS, este ln stare d,e rd,zboi; cei mai puternici izbindesc in cele din urmf,, iar cei mai slabi cad. $tim prea bino c[, miliard.e de forme au d.ispd,rut d,e pe fala pd,mintului. Aqad,art d.acd, in naturd, organismele vafiazd, fie numai intr-o micd, m5,surd,, datoritd, schimbd,rilor intervenite in condiliite mediului, despre ca e avem numeroase dovezi geologice, sau d,in orice alti, cauzd,; d.acd, in d,ecursul indelungatelor perioad.e d,e timp se ivesc varialii ereditare cit de clt avantajoase pentru orice organism in cad.rul relaliilor sale de viald, extrem de complexe gi de schimbiltoare (qi ar fi foarte ciudat ca asernenea varia,tii folositoare pe care omul s5, nu apard, niciodatd,, cind. am vd,zttb cd, in trecut s-au ivit atit d.e multe, aceste eventualitd,li apar le-a utilizat in folosul sd,u, sau pentru pld,cerea sa) ; d.acd, deci weodatd, - qi nu vd,d. cum s-ar putea pune la indoiald, probabilitatea apariliei lor atunci severa qi neincebata 1upt5, pentru existenld, va face ca acele varialii favorabile, oricit de slabe, sd, fie p5,strate sau seleclionato, iar cele nefavorabile sd, fie d,istruse. Am numit seleclie natural5, aceast5, conservare a varietd,lilor care ln lupta pentru existenfd, prezintd, weun avantaj in ce priveqte structura, constitulia sau instinctul lor I de asemenea qi dt Herbert Spencer a exprimat aceeaqi id.ee cind a spus ci, supravieluiesc cei mai ap,ti. Termenul d.o ,,selec.tie naturald,tt este d,intr-un anumit punct de ve.dere gregit, d,eoarece pare cd, implicd, o alegere conqtientd,, d.ar, dupd, oarecare famiyarjzare cu el, acest inconvenient va fi neglijat. Nimeni nu reprogeaz5, chimiqtilor cd, vorbesc d.espre ,,afinitd,li electivo", d.eqi este sigur cd, un acid. nu are o alegere mai mare cind se combind cu o baz6,, clecit condiliile de via!il cind d,etermind, seleclionarea sau pd,strarea unei forme noi. Termenul este bun, intrucit stabileqte o legd,turd, intre prod,ucerea de rase domestice prin capacitatea de seleclie a omului qi pS,strarea naturald, a varietd,lilor qi speciilor in cond.iliile din natur5. Pentru a fi mai concis, vorbesc uneori despre seleclia naturald, ca d.espre o forfd, inteligent5,, in acelaqi fel in care astronomii vorbesc d.espre atraclia gravitaliei ca std,plnind, miqc5,rile planetelor sau agricultorii cind, spun cd, omul c,reeazd, rasele domestice prin capacitatea sa de selecfionare. Atit intr-un caz cit qi in celd,lalt, seleclia nu poato face nimic fd,rf,, variabilitate, iar aceasta d.epind.o lntr-o oarecare md,sur5, d.e acliunea cond.i-tiilor d.e med.iu asupra organismului. De asemeneat am personificat ad.esea cuvintul natur5,, d.eoarece am constatat' c5, este gren sS evit aceastd, ambiguitate; totuqi inleleg prin termenul naturd, numai ac.tiunea combinatd, qi prod,usul multor legi naturale, iar prin termenul cle legi numai succesiunea d.oved.it'd' a fenomenelor. Numeroase fapte au ard,tat cd, pe o anumitil, suprafa!5, pot trd,i un num5,r foarto mare d.e organisme, dacd, existd, mari d.eosebiri sau divergenle intre structurile qi constituliile loclitorilor ei. Am vd,zut d.e asemenea cd, prod.ucerea continu5, de forme noi prin seleclie natural5, - ceea ce implicd, faptul cd, fiecare varietate noud, posedd, un oare."ru avantaj ta\d, de celela,Ite - duce inevitabil la exterminarea formelor mai vechi qi mai pulin ameliorate. Acestea din urmd, sint aproape in mod necesar organisme cu structuri, qi descend,entd, intermediar5, intre formele cele mai recente qi speciile parentale originare. Daci, presupunem acum ci, o specie prod.uce d,oud, sau mai multe varietd,ti, iar acestea prod.uc la rlndul lor in d.ecursul timpului alte varietd,li, principiul bunei std,ri provenit d.in d.iversificarea structurii va d.uce in genoral la pd,strarea varie-

INTRODUCERE

19

se efectueaz5, mai bine. Dat fiind c5, seleclia naturald, aclionea zd, exclasiv prin pilstrarea modificdlilor d,e structur5, favorabile, iar cond.ifiile de viafi, din fiecatu r"gioru d.evin in genclal tot mai cornplexe datoritd, nums,rului crescind. d.e forme d.iferite care locuiesc acolo ; d.at fiind apoi c5, nrajoritatea acestor forme d.obindesc o structurd, tot mai perfect'il', putem presuptlne ctt incred.ere cil, in general, organiza\ia progreseazd,. Cu toate acestea, este posibil ca o form5, foarte simpld,, potrivitd, unor condilii d.e via!6 foarte simple, s5, r'i,rnin5, nesclrirnbat5 sau neamelioratd, timp ned.efinit. De fapt, prin ce ar fi avantajat de pilcli, rnicul infuzor sau un vierme intestinat dacd, ar dobind.i o organi zalie superioard, ? Ifembrii unui grup superior s-ar putea chiar ad,apta unor cond.ilii de via!il tirai simple, ceea ce se pare cd, s-a qi intimplat ad.eseori I qi in acest caz, seleclia nator"i6 tind.e s5 simplifice sau sd, d.egratleze organi za\ia, d.eoarece un mecanism complicat ar fi f[r5, folos sau chiar d.ezavantajos pentru acliuni simple. Argumentele ca1'e se opun teoriei selecliei naturale au fost d,iscutate in lucrarea rnea Origi,nea spee'i,i,lor, in rnd,sura in care d.imensiunile lucrfl,rii au per,mis acest lucru, in ttlmd,toarele capitole : dificultatea de a inlelege cum organe foarte simple s-au transfortnat trecind incetul cu incetul in organe extrem d,e perfecte qi de complexe minunaI tele fapte legate de instinct I intreaga problem5, a hibrid.S,rii qi, 1n cele din urmd,, lipsa tlin formaliile noastre geologice cunoscute a nenum5,ratelor verigi co leagi, intre ele toate spcciile iruud.ite. Ileqi unele dintre aceste dificultd,li au o mare importanfd, vom r-tdta cd multe din cle sint explicabite pebaza teoriei selecliei na,turale, fiind altminteri

td,filor celor rnai dil-ergente. Astfel, deosebirile mai mici, caracteristice varietililor, se accentueazd,, devenind. cleosebiri mai mari, caracteristice speciilor. Prin extermin area formelor intermediare rriai vechi, speciile noi sfirqesc prin a d,eveni obiecte distinct definite. Yorn vedea astfel de ce organismele pot fi clasate in grupe d.istincte prin aqanumita metodd, natural5 -- speciile in genuri qi genurile in familii. Deoarece se poate spune cd, locuitorii fiec5,rui teritoriu tind sd, creascd, numeric, datoriti, proporliei ridicate a reproducerii, iar fiecare formd, intrd, ln concuren,td, cu multe alte forrne in lupta pentru existenfd, (d.ac5, unul este d.istrus, locul s5,u va fi ocupat d-e alfii) I d.eoarece fiecare organ variazd, ocaziona,l intr-o mic5, md,surf,,, iar selecgia natul'alii, aclioneaz5, exclusiv plin pd,stlarea varialiilor prezentind. vreun avantaj fa!d, ,de condiliile extrem cle complexe la care sint expuse toate organismele, se inlelege cd, nu existd, limitd, pr)ntlu nurnd,rul, particularitatea qi perfectia d,ispozitivelor qi coad.aptd,rilor care se pot astfel forma,. L-n aninra,l sau o planti poate fi astfel legat cu incetul in urodul cel nrai cornplicat, in structurd, qi obiceiuri, cu multe alte animate qi plante, precum qi de condiliilefizice ale staliunilor lor. In unele cazari, varialiile in organizare slnt ajutate de obiceiuri sau de folosirea qi nefolosirea unor pd,r!,i, fiind controlate de acliunea directd, a condiliilor fizice inconjur6toare qi d.e corelalia de creqtere. Dirr principiile schifate aici pe scurt rezultil cd, nu existd, vreo tend,infd, innd,scut6 ,\&u necesard in fiec.are organism in sensul progresului plopriu pe scara d.e organizare. Sintem allroalle nevoifi s5, considerilm specializarea sau diferenlierea Lrnor pd,rfi sau o]'galle pentru diferite fnnctiuni ca cea mai bund, sau chiar singu1a rn5,surd, a progresului, fiindc5, printr:-o aserncna tliviziune a muncii fiecare funclie cor.poral5 sau mintald,

fn cursul cercet5,rilor qtiin,tifice este ingd,d.uit sd, inventim orice ipotezd, gi daci, aceasta explicd, d,iferite grupe de fapte mari qi independ.ento, ea se rid.ic5, la langul unei teolii bine intemeiate. Ondulaliile eterului qi chiar existenla lui slnt ipotetice gi totnqi toatra lumea admite asbd,zi teoria ondulatorie a luminii. Principiul selecliei natu-

inexplicabile.

')

rI

l\

I ROi)ll(_t,.Ri,

rale lloate fi consid.er,at ca, o sirnltlir, ipotezir, ciu'e iL tlobindit rirl ttllunlit grt),d do probabilitato datoritd, cuno;tinfelor. rroastlc l)oziti\.e tkrspre r-:lr:iabilitatea organisnlelor iti sta,re natur,alii,, a clllto;tinfeior noa,stre pozitive ttesPrc'lu1lttl pcrltlu t,risteltlil cal'o Ar'o rh,clrt consgcintI piistralea ap]oal]o inevitabii:i a v:u'i:l!iilol fa,r-ot'a,bilo, Pr'oclllll ;i tlirr for.niarea anaigg[ a laselor dorricst,it'u. ,\ceaittI ipotezir, tleliuie acul]] r-crifit':ttit, -- tlcrt'stlt, c*ste tfurp5, nrine singri1ll fg1 trgr'gt,t ryi lggitittt r1e a corrsidora ilit.r'(rir.g;l pl'oblonrt"r -- colltr'olincl dacI erplirri rJ-iferr.itt'ie gt.ul)o de faptt rttari 5i intlt,liotitlclito, cll]l]:li'fi sttt't'trsiutlea gcolggic5, a org1nismtrlgr', r ilspindil cal lol in trrrcut ;i itr plr( zont,, pt'(lclllll rii afirrit:ifile 1i onologiilc lor, r'trr.illtgte. I)a,r,ii 1ri'irr.,ipitrl st,1ec{ir-ri ttattu'alc erplirrit, t.t,t'esttr gl'lrPo rnali de faptc, precurn si alte gt,Lll)r', t'l al tlcllni sir fie:rrlrrrjs. ('ttttfotttt puttt'lultti d.tr vetll'l'tl obiql1it, potlivit r.ii,inia fit'c,ar.o sltet,ic:l fost r.r't,atri itttlollcrntltrl]t, tltt obtittt'ttt tlit'i o tr-r1rlica,!iei rytiintifigL A vreurtuia din actrs;tt'falrtt'. Putcnr sl)illl(r rtitttltri t'ti tt,stl i-:l lriirt'rtt Ct't'ator1l1i, sit, goln:nrrrle rra lgcr-rjtolii tlecuti ;i plr-zclrfi ai iuiriii sti lt,lilllil itltr-o atruttriti'r, ordine' ryi i1 arrurnitc l.sgiuni; i.ri 1e-a irnpl'irnat celc trt:ri cxtt'i,toltliti:lte, asetttt"lrlir|i ;i i-tt, clasat in grupe subotrlonzite altor grupe. Ila,r prit] Asoltt(rtttl.t,:lfirnitrtii r[t clobint]irtr otlllostin!,e noi I nu legiim f aptele ;i iogile intre ele I nu cxplic:ittt rlitrtic. Tor.nra,i considslzl,r,ea, llpor iiiseinoneir grupc ruali tle falttc ttri-:t, tlat, lllinrtri ittrl)irls sd nif, ocrip rle ar,t,st subir,ct. (-'ind. anr r..izitat in cursttl t'tilator'iei po vil,sltrl Jieaqkr arhipelagul Claialt:rgos, situat in oc,ea,nul Par,ific I:r, cjlca ir00 r1e tltiltr rle '\rtltrt'it,:L de SutJ, n1-an ltoprelit incgn-inr,:lt rk-t specii rle pdsiili, r'trl)1ilc ;i lrltttttt' ('rll'e 11lt t'ristl"t itl tlit'i un alt 19c r1i1 lurltr. !f6tsqi, [rpt,ol],1)e tgatc ltttitlttt o itnrlrtt tt1:i iltlttrt'it'tlttr"i. Trl t'ittttrcnl stur,z1lli riz.itor, in strigirtul strirlent al;oirnuhii iurita,l', iit tit,t'ttl;ii tttttl'i iti fol.tttiL tltt cattdelabru arn o6scr,r'at linpecle r-gr,irrilta,tca Atut,ririi, tlrrsi ittstrltritt ()i'tltl atit r[t itlrL'lritltattl tle couti1t,,lt si se tlrrosebcral r1u1t de acreista plin constitrtt,ia lor geologicir, ;i p|irl r,lirrii. $i nrai surplinzdtor. cr:1, faptul cll rnajolitatea vietuitoarelor difolitelor instrle rl.iti acest mic a,r.hiltelag er,au slregi: cliferite, flg;i inmdite foartc t1c altt'oapo intre tr1c. Arhipola,gul, (,tl 1e1r1lrpi12,tt,le l1i crater:e qi ryut'oaie dc lar-d, steat'1tit, lttit'tln s:i fie tle Ol'igintl tecrtrntl't irlsu;i al t'l'trlltitri. l[-atn ryi astfel pr-il,rll transltor.tat irr irua,ginatic a,l)r'o&pe tlo tt,t'tlll iltr,trbat adest,il ol11) irl iuat naltelrr a,r,osto nllltl()l'oil,s(' itttitlrtt,ltt ;i lliitttttr ll1lzr't tr ? liIsplnspl cgl rnai sirrrlrlu rrri s-1, liirnrt tr fi t'ii : r-it'tttitottt't,lt, rlirr r]ifc|itt'ltr ittsttltr so t1ag rirrelg d.i1 2ltglg ;i cri tnr suftrrit rnotlifir.iu'i irr rLrt'ttt',stti tlt'st'trtttlr,ltttri lrti' I tttr ('(rl aserlreneal, ci1 to2,te 1-igtuitorrrelo :ulril-rt,lrtgtrlui 1ri ovitt rlin ('t'lt' (l.t, ,l)(' ctttttitrtllitttl l):lr' rlai apr,oliiat, si anunttr tl.in,\nrelir.a. rltr lri](lt, st, tlirg iti trtoiL fit'ttst't'olorrizit,tttt'ii. nniti, 1'r,eme r1i-2 fost gl'ou sii-nri exlrlic ('uri] s-alr lrtttut letrliza a,t'trstt, rrrorlificii,r'i ;i pr,oblema ar, fi 1ima.s tot necxplir.u,ti tla,r'I r]-al fi studiilt protl.rrt'fiilt: tlotttt'iiticc'. for'nintlu-r1i astfd o irlee just[ asnpla for lei Selectiei. J)e indtr,tii, ctr ali] irif eles l)c ttetrrlitt acest fapt, zp 1,sDStil,tat, citintl lucralcra lui -illalthus t1cs1n'e poirulati(r" ('ii stllct'fi:t tt:lturalI eisto r.cizuitatul iuer.itabil al inrrmllilii lapide a tutruol ol'g;]llistiteloi: ; e]'a,rn clc tr,ltfel pregit,it pentru aprccierea iuptei lrentru existerr{ii, plin fu,lrtul cir stud-ias;etlr tinlP inc]-eIungat, obiceiurile anitnalttlor'. lnaintc de il, fi r.izitu,t insulele Galapzrgos colectasctrl tnulte anirnale itr tirnprrl cd,ii,tor.iei der la norrl la sucl cle amtlrrle pd,r!,i ale Amelitii tle Sud 1i frt'ctrttintletii, irr contli{ii rle r-ia{ri pg r,it se poatrr irtragir,ra rirai difelite, ant intilnit fot't'tttr arnelicattti ; slrt't'ii inloclin11 1lte s1-rgcii ale ar.elora;i golruri.,\teortea, lc-tett't gtisit t'irld iln). ulcilt {'ordilittrii s:ru ilttt pd,t'11s in rtesiryui pddur,ilor tropicaler, ,\Au r,intl &ni tt,t('(t&t apele tlult'i din Arntrricl. Arn vizitat llter,ior alte {6li, (.:t.re in 1;rir.irrta trttrtrot' tcirtd.i{iilor' {g Yin,!ii el'au illcoll-tpar.aSil lrai aserldnlitoar,13 cll nr:cle regiuni Alo -,\tttelicii tLt, Sud decit diftrt'ittrle 1'tir'!i altl

IN_I.R()I)I;(-I,ItI

2l

s1lt't.iilol..ilit.stt1lr-itt.itlt[{i1tlittt.irrlt.tt1r-tllit..iii1iltlr.,tl.ilt'cugi,a,d.tlr1ctl-iftlr.t+ tttar"i. ,\t'oste afirlit:iti cotttlrltrxtr ;i rtrgrtliltr clllsificiilii r,a,p[t,ii o exlrlicatie rationu1ii, irr lnmina lt,or,itri (.1c51,1,1111,rrrtei courbinat[ cu pr.incipiul selcctiei natura,le, (r[il.e inplir,ii rlir.-er_ gttltttt, t'ltl'tl,t'ttrt'(rloL;i dirilirlri(ia, folntolor itrtrl'nredia,re. ['it cle inexplicabil ssto rtrgclul l.iutilal rlc olgattiz:u'e a miinii otrtului, picionilui unni ciine. aripii unui 1iliac ;i 11ot[tualei untri foc{rr in ipoteza aclelor rle cr(iat,ic indcpernclentc ! Cit tle sinrPlii, este insii, trxplit'afi:l' l)() ltaza,llr'int'iltiului sclecliti rtatur:l,le a r-aliritiilol ntici succesir.rr la flt'sce1cler1tii irr ful s al.e ciift'ltrntic'lo a,i urlrri singur progenitol. ! T.,a fcl se intiniplI cu anurnitc p[r!,i rtttl ol$tl,lls i.t'ltr a,celuia;i int'Livid attitn:11 satt 1-rla,nt[, de pildi, rlandiliulti]e;i pilioarelc ttllui t'tab siltt 1,'eta,lcie, slantittele si pi,stilelc trnci floli. in tinrpul nurneroaselor schinrb5r.i sttfelitc cle otgatlisrlre in dercut'sul titrrptrlui. Anunritti organc sau llitr.ti dcventrarr lneor.i li1 i111'111)nt d"ti mic'i utilit:rte si, iti t'elc tliu urtnir, inrrtilo I ltIsti'arrru ar:cstgr ol'gano irrtr-o stitl'tl ludinltttttat'5, ;i inutilfl rlevine dc inteles prirr teroliil rlesccndernt,gi. So poatg artlta t'ti tnodifit'tirile stluctulii sint in general rnostenite cLe desccrtrlerrti la aceea;i virstfl la ca,fo fie('itlo valiatie suc,r,c'sir-li a :lpdiut la 1;dr,in{i; se poate ardta nrai clcparte r,ir, r.ar.ia{iile nrr a1)2}l'dc obicci intr-un stadiu foarte tinrlmriu al tlczr-oltririi embrionare. Pe baza itt'cstot'clotrti pl'incillii pul.tnr lntelcgc ace"qt minurta,t falit din intregul cl1s al istorieti tratnt'lt,i0, ;i allllltlc stt'ittsit ttscrliriare dintle cnibliorrii aceleia;i clasc nta1'i, rte pilcld, intrc cei ai nrarnifelelor, pds:irrilor. r'eptilerlor ryi peryti1or.
') }Ianrifer rlin gcnul l)rud4ptrs
(-\-.-lrad.).

tlelrtat, urta citer rtna. Irolmele dc via!:i r-eclii, displr.ute, au adesera 11 car:rcter itttelrrtcliat'. ta clc pild:i cur-intclc tln(:i lirnbi moalte fa!i tle tliverscls ior drriv2,te, I'esfcc'tiv linlbile r-ii. Dulr:i ltirer(a nleA" toatc aceste fapte indic.ii rlescernrlenttr c1 nodifit.:lle cir rrrijloc rJ.e clea,l.c a sperriilor noi. Ntrrttttlil'-ttateltr r-ietriitoare tlin trrcut plecunr ;i cele actua,lc tl.e 1'rc p:iniint sint lt'g:rto itlti'tr cle pliti afittitrjtilc t't1e rtrai sllrrciale ;i rnai complcxe; ele ltot fi t.lasa,to iri gl'llpo sullot'rlotlattl altor gt'ul)o, irt :rceiir;i rnotl irt c:llo valigt:it,ile 119t fi clasate i1 ca{rgl
fa,c a.1l:tlitia

itt ace,qte t[li, ca r1e pilda in Austr.alia .si.Lu Africa rle t'iiiitorrii tlu llcate ,qij Iltt fic intprcsiot;at r1c totaia dcrgser.bir,e a or,glrnismelor tlin ielitoliilri respe,r.tir-r.. I)in nou nri-a fo"st s;ug.{)iat:i idcea ci nunrai clescenrlenta cornund, rliti pliulcltt r-ie:tuito:rltr:r1e '\ttrrrlicii dc Sud poate si orplice larga pr.eclornipalLr a tiplIilor atltcricitl](r l)() torr,tli itr,e:lst:i r-asfzi intirirl:r,e a corrtineribului. ( itirl tl-t,zgt'olri ('Lt lrlolrriiltr ta,lc tniini n2s1+lc unor' patml-.ccle gigantitc tlislt:ir.uto ili r-iltti iIi tttittle itt ltltttl ('oti{rrr,t itttlr,nga plobicniii, rr, sur,r,osiunii spcciilor. ,\nr gisit astftll itr -\tttcl'it'a ti.e -stttl flagttt('ttttr nrari rle alruur il in ,qolzi, intr.u totul asrlrnd,nirtgzar.e ('tr [ftee[L (.:l,l'e a(.o])i,l'ii t,or1-rtrl u,rmrtrlillo-ului ltigrrrorr, rltu. de ltr.ol-roitii nrult rnai nari: a,ttt gdsit tlinti nltu'i,:t-setrtitnd.tori cu cci ai lertesuiui *) li oAsc asernzinfl1oerrer c1 ceie ale cOllaiului. O sllt't't'sitttl(r ltst,tuiilld,to:rt'tr de fot'nrr.l inrutlito a fost olrg6r1,1'2f2i nta,i ina,inte ;i iti '\ustt'alia. \'etlettt lrici ltnrdotnin:u'eain tirnll siin spa,tiu a acelot.aqi tiprrr,i i1 acsleaqi 1'lrgirttli, t'el;i t'ind ir,r' fi exlllic:rti plil {1'ss,6rvtfl1rtitti ;i irr uit,i un caz sinriiitnrlinrra contlitiil0r' ntr ltotrte 6;f1rt'i1 ptrrttm nit'i urtui dintre excrrrltlerle iler nrai sns, o trxplicatie szltisfdcS.toa,l'o a sirlrilituclirlii fot'rnt'lor c1e via!:i. }lstcl binti (rur'Ioscut r,ri resturile fosile di1 fOrtlratii cal'e se ulrlt()azii ttttelc pe altclt' ln nrod str,ict ,qint intleaproape inr.utlitg ca stlttt'tut it ;i ltltttrni llsot' irt{elege faptul, dac,ii adntitcrn cd, sint inrlcapl.oape irrntlite pl'itt 1lsg1'ctlrltrtlfa, lor. litlt't'trsjnttczt Ilultl(r'oit,gplor s1-lrrrrii rlistincte alo :lceluia;i go1 cle-a Iurlgrrl ntalilol st'tii de fot'ttraliuni gcologit'e 1ra,re sri fi fost rieintrcmpti. Speciiie poi isi
Sn11,

rl('esttli contillellt itrtt't' cle. Totu;i

22

INTRODUCERE

Prin examinarea qi explicarea unor asemenea fapte m-am convins cd, teoria descendenlei cu modificare prin ac.tiunea selec!,iei naturale este in linii mari ader-d,rat5. Aceste fapte nu au fost incd, explicate pebaza teoriei crea,tiei independente lele nu pot fi grupate sub nn singur punct cLe vedere, ci fiecare trebuie considerat ca un fapt definitiv. Prima aparilie a vielii pe acest pdmint, precum qi continuarea ei in fiecare ind.ivid se gdseqte in prezent cu totul in afara domeniului gtiinlei. De aceea, nu weall s5, acord mare importanfS, concepliei simpliste dupd, care - ln loc de nenutnd,rate crealii minunate, necesare in d.i.f-eritele epoci - ar fi fost create iniliaI numai puline forme sau chiar una singur5, deqi aceast5 conceplie mai simpl5, concord5, mai bine cu axioma filozoficd a lui Maupertuis a ,,minimului de acliune". Dacd, ,tinem seama plni, unde poate fi extinsd, teoria selecliei naturale, adicH, stabilim tlin cili progenitori se trag vie!,uitoarele lumii, ajungem la conclazia c5, cel pulin membrii aceleia;i clase se trag dintr-un singur strilmoq. fncluderea in aceeaqi clasi, a unui num5,r de organisme se face pentru cil, independent d.e mod.ul lor cle viafd,r au acelaqi tip fundamental de structur5, qi pentru c6, ele prezint5, forme de trecere de la una la, alta. Ifai mult chiar, in majoritatea cazurilor se poate arilta cd membrii aceleiaqi clase sint foarte asem5,n5,tori in stadiile embrionare incipiente. Aceste fapte pot fi explicate pe baza concepliei cd, se trag d.intr-o form5, comund,; de aceea se poate admite cu incredere cd, toli membrii aceleiaqi rllase se trag d.intr-un singur str'5,moq. Deoarece insd, membrii unor clase cu totul d.istincte au cite ceva comun in structurd, tsi mult cornun ln privinla constitufiei*), putem face prin analogie un pas inainte qi sd, deducem cd,, probabil, toate fiinlele vii se trag dintr-un singur prototip. Sper ca cititorul sd, zdboveascS, pulin inainte tle a ajunge la vreo concluzie finald, ostilil, teoriei selecliei naturale. El poate consulta lucrarea mea Origi,nen speci''ilor pentru o schild, generald, asupra intregului subiect ; d.ar in acea lucrare va trebui sd, ia drept bune multe afirmalii. Examinind teoria selecliei naturale, el va intllni d.esigur dificult[ttJi serioase, mai ales ln legdtur5, cu subiecte ca, de pild5 : gradul de perfeclie al cronicei geologice, mijloacele de rd,splndire, posibilitd,.tile de tranzilie Ia organe ete., asupra cd,rora trebuie s5, ne md,rturisim ignoranla noastrd, - ryi nici nu qtim cit d,e ignoranli sintem. Daci, noi sintem cu mult rnai ignoranli decit se presupllne in general, majoritatea acestor dificultdli clispar cu totul. Cititorul s5 reflecteze cit' este de greu s5, priveqti categorii intregi de fapte dintr-un punct de vedere nou. Sd, observe cit de lncet, dar sigur, au fost acceptate md,refele conceplii ale lui Lyell despre schimbd,rile treptate care ac,tionea zd in prezent asupra suprafelei pilmintului, ca explicalie suficientd, pentru tot ceea ce ved,em |n istoria lui trecut5,. Acliunea actual5, a selecliei naturale poate s5, apard, mai mult sau mai pulin probabil5,; eu cred, ins5, in adevflrul teoriei, deoarece grupeazd, dintr-un singur punct de vedere qi df,, o explicalie rafionald, rnultor categorii de fapte
aparent ind,ependente
a).

*) \"ezi studiul introditctiv. 4) In tratarea diferitelor probleme cuprinse atit ln prezentul volum, ctt 9i tn celelalte opere ale mele, am cerut ln permanenld informalii de la numerogi zoologi, botanigti, geologi, crescdtori de animale qi horticultori, primind intotdeauna de la toli acegtia asistenJa cea mai generoas[. F[r[ acest ajutor nu ag fi putut sd. rcalizez decit o mic[ parte din ceea ce am realizat. In repetate rinduri am apelat pentru informaJii 9i exemplare la striini gi la negustori gi funclionari administrativi ai guvernului care locuiesc ln linuturi indeplrtate Ei, cu extrem de rare exceplii, am primit un ajutor prompt qi valoros, dat din toatl inima. Nu sint capabil si-mi exprim destul de cilduros recunoqtin{a fa![ de numeroaselc persoane care m-au ajutat qi care, sint convins, ar ardta aceeaqi bunivoinli ln sprijinirea oricdrei alte cercetdri qtiinfifice.

CAPITOLAL

CiINI $I PISICI
tdri qi
speciile de canide indigene,

DOMESTICE

domestici,ti din di"ferite nu cLtnosc omul, Ia tnceput nu se tent rle acesta - Ctini asentdndtctri cu lupii si cu saca/ii" - Dobtrtt{irea si pierderea obiceiului cle a ltitra - Cliini sdlbdticili - Pete oculare Cc cttloare brun-roscald * Perioada de gestalie - LItros rtepldcrtt - Fecundltotea raselor tncrucl;ate - Deosebirile dintre dileritele rase datorite In parte descentlenlei din specii distincte - Deosebiri qle craniultti si dirtlilor - Deosebiri ale corpultti si ale constitttli,ei - Seleclia a 'firat puline deosebiri. importunte - Acliturca directd a climei - Ci.ini acuatici cu picioare palmate - Istoricttl sclttmbdrilor prirt care au trecut anuntite rase englezeSti de ctini in cursul selecItei - Erti.nclia suDrasclor mai pulin ameliorcrte. Pisici. Pisici incrucisate cu mai multe spccii - -Rase dilerite trdincl nuntai tn teritorii distincte - Efectele dtrecte ale condiliilor de viald - Pisici sdlbdticite - Varia-

Ctini. Vtchile uarietti{i rle ciini - Asemdnarea dintre ciinii

Animalele care

bilitate indiuidual(t.

clrur
Prima $i principala problemd care intereseazh in acest capitol este daci numeroasele varietd[i domesticite a]e ciinelui se trag dintr-una sau din mai multe specii sdlbatice. Unii autori sint de pdrere c[ toate se trag din lup sau din $acal, sau dintr-o specie necurloscut5 $i disp5rut[. Altii cred ins[ - $i aceasta a fost pdrerea larg acceptate in ultimul timp - ce ele se trag din rnai multe specii, dispdnrte sau existente, mai mult sau mai plltin amestecate intre ele. Probabil c[ nu vom fi niciodatd in mlsurd s[ stabilirn clr certitudine originea lor. Paleontologia 1) nu poate aduce mult5 lumin[ in aceast[
r) Owen,Brilisft Fossil Mammals p. 123-133. Pictet, TraitC de Pal., 1853, vol. I, p.202. De Blainville, ht Ostiographie, Canidae, p.742, au discutat pe larg lntregul subiect Ei au conchis c[ strimogul disp:irut al tutttror clinilor domesticili s-a apropiat ca organizalie cel mai mult de lup, iar ca obiceiuri de Eacal. Vezi de asemenea Boyd Dawkins, Qaue Hunting, 1874, p. 131 etc. qi celelalte publicalii ale sale. Jeitteles a discutat ln cele mai mici detalii caracterul raselor de clini preistoricil- Di.e Vorgeschichtlichen Allerthiimer der Stadt Olntii[2, partea a 2-a, 1872, p. 44 plnir la sflrEit.

(.Tt\I

probletnit" datolitir, p cle o part,t', ntarii asernlnlri dinLre craniile lLrpilor gi ale $acelilol dispiru{i, precurn 5i ale ce'lor eristenli, iar }re de alt[ parte marii neusetttitnirri clin[re craniiie difcritelor r'r:rscr cle ciini dornesLici. Se pare totu$i c[ in clcpoziteleter[iare recente s-au g[sit rdrn:igi{e care se ascarn[n[ mai degrabir cu cele ale ttnui ciine rnare tleciL cu celer ale unui lup, ceea ce spriiinX p.ircrt'a lui de lllainr.illc drrpir care ciinii sinL desccnclentii unei singtrre spercii disprirute. Per dc alLir p:irte, trnii arrLori merg- atit cle departe, inciL afirntir cI fiecare rasti clolnesticli principalri Lrebrrie sri fi avuL un str5mo$ al stiu stilbatic. -\ccst rilLinr puncL de vctlere este ertrenr de irnprobabil, deoarece nu {ine cle loc seanra tlc varia{ieo trecc cu t'ederera caracLerul aproape nroustruos al unoril clinlrt'r'ase ri preslrplrnc in mocl apl'oape necesar cI url Inare nutnirr cle specii s-all stirts de cincl omtil a clonrtsticiL ciine-.le, in tirnp ce vcdcnt clar c[ n.embrii sir]batici ai familiei caniclelol sinL externrinali crr ntare greutaLc cle c[h'e orn. Astfel, roct'nt, - irt 1710, lupul exista inc[ intr-o insulI alit de micI ca Irlar-rcla. MoIivele cal'e ru cleLerrninaL pe divergi autori s[ deducir descendenla ciinilor no5Lri din rnai rnulLe specii sirlbatice sinL urmltoarele 2). In prinrtrl rind mt"l'ea deose'hire clinLre diferiLelc rase; accasta r-a pIre'a insi dc relaLir,mir:I inscrtrnl[ate clupI ce \-or]r fi r'5zrrt c'iL clc mari sint deosebirile dintre rascle diverselor anirnale clon-rc'sLiciLe cal'e se Llae crr siguran{d d.intr-o singurl formit parenlali; in al doilea lind. csle fapttrl rnai intportant cI in cele ntai r.echi epoci isLorice crrrroscuLt'erisLarr r-nai mulLe Laser cler ciini, foarte diferite intre elr', sertrrinincl insit indeaproape satr fiinrl chiar identice cu rase incl in r-ia [ir. \"om rccxaniina pe scrrrL clocunienLelc isLorice. I{aLerrialul prezint[ deficien{e remarcaJrile intre se.colrrl paisprc.zec'.e ii pelioucla clasicil iotnanI t). in aceastit ulLimri pe'l'ioadir c:xistarr clifcriLc rase cunr sint copoii, ciinii de curte, cileii de salon t.tc., tlar', clupir curn obserr-a J)r. \Val[]rcr', celer nrai multe dintre cle nu poL fi idenlificate cu oarcrcare cerLiLuclint'. YouaLt, prezinLir totuSi url deseu al ttuei frttnlo.'lsc scrilpLuri clin vila lui AnLoninils, repr-ezenLincl cloi pui rltr ogali. Pe ull n)onurnenL asirian cler prin antrl 640 i.e'.n. este reprezentat un clog enorma) ; ;i dup[ Sir II. Rawlinson (drrpir clrnl anr fosl informat la
j) (lrc<l ci Pallas a iniiiat act'astii tcolie in 'tcl. --lcar/. Sl. I)elt'rsburrl , 178{t, paltca a 2-a. Ir,hrcnbclg a strs{irrrrt-o drrpi cunl sc poalc vcdca in I)c I}lainlillc, ()slirtqrrrTthie, p.7f}, I:a ir fost erIitrsir la tuaxitnutn de (lcrl. IlarnilIon Srnith in ]'rrltrrclisl [,ibrerll , ro]. I\ ;i -\. t)1. \\'. C. -\laltin o acloptir itr cxccleuta sa Ilisktru ol tltt I)r;q,7E4i , ca 1i I)r'. JIorton, I)r'ecunr $i ,rott Ei (ilirldon, tlitt Statclc I'rritc. I)r'of. Los'aiutrgc Ia acclcali
coltclttziiinIlrtttrstic:tl|t'tl'\llitltrl1s,1|iJ.:l,1l.(i{i().\itllcttitttlasrts1itrLt[_tlt.utltltitllttltitc]aritlrtc accirstlra,\tlarrticrtlLri,t|ct.itt'egrct;tttll.Iatncs\\-ilsr;tltlittE.clitlbttl.g,itrt1ift'ritc cultrrlal and \\'crnelitln Socictics". t,u toatc cir Isidore Geo{fi'o1' Saint-Ililailc (/1isf . \'ttl. (idrt., 186(), vol. lII, p, 1tl7) crcrlc cri nrajoritatea ciir-rilor sc tlag tliu gacal, el incliru"r toLuli spt'c pritorca c'ri ttuii sc trag din lttp. Ilefcrinclu-se la ltirrerea cii totrte lascle dorucstice sint rlcscendcutele tucrclificate ale unci sitrgrtt'e specii, dupir e lungI rlisctrtit'. plol'. (icrvais (1/r,s1. -\'41. ,41arrurt., 1355, vol. II, p. (i9) spunc : ",(.,ettc opinion est, sttivant nous du utoitts, lu tttoitrs prolraltle". 3; llclicarr. 7'ltc Itrrielics rtl llu: I)rt11 ltt old,\crtI1'tturcs rrud I)icltrrrs, 18(iiJ. /)cr IItLui, rlc I)r'. 1". ],. \\'itltlter,
(iiesscn, 1E17. l). lfi : lrctst urrtor' llalr sir fi stirtiiaL ctt glijri toatc lrtclrrlilc clasicc asul)r'a accstui subicct. \-ezi rlc irsorrrenca \-tilz, Ilcilrdqe :Lrr I;ullurgcsclticlt[a, Lciyrzic. 1,\i52, p. 11it. Youtttt ttrt llu: Dorl , lfi 15, p. 6. Lln istolic corrrlrlet este plezt'ntnL tle dc IlLiinr-ille in Osldograpltie, Oartidrre. ai Am vitzut la Illitish llust'uur clcscnc ale acestrri ciine clc pc nrolnrintul [irrltri lrri I'-sal llrclclon, precrnll nrodelc dc lut. ln 'l'g1tcs ol )lrtnliirtrl, 185,1 , p.393, Nott r;i Glitlclon prczitttit o copie clttpir aceslc tlesene. Acest ;i

ASCENDENJ-A r.OR

'!!,

British l\{rrsetrm) in acea !ar[ sint incI irnporta{i aserr}]nea ciini. tiit.ilcll-11r"l prin adrnirabilele lucrdri ale ltri Lepsius pi Rosellini am consLatat c[ pe moprrmentele egiptene clintre a patra gi a doulsprezecea clinastie (aclic[ intre apii 3400 9i 2100 i.e.n.) sint reprezentate diferfte varief5{i cle ciini, lra,joritatea fiind inrtrdili !u ogarii; in ultima dintre acerste perioade esle lepr.czelLaL p1 ciine sem:-tnincl. ctl tln copoi, cu rrrechile pleogtite, clar crr spinarea mai lrrlga 1i cu capttl utai elsctt{iL clecit al copoilor noqtri. Ilxistir dc as,,r-rrcuera rrn }raset iiu picioat't.le scrtrte 5i incovoia Ie, foarLe asemrinILor c]u r-arieLatcra crisl.cntI astlzi. Aceasbi ltronstrtroziLate esLe insfl aLiL cle colnunt-r la diverse animaltr, ca la oile de Ancona 5i chiar dupti Rengger la jaguelrii clin Plraguar', incit ar fi pripiL s[ se consiclere-anirnalul cle pe monunreirt ca fiincl slrl-o;i t ttttttrot' baselilor nogLri. Colonelul S1''kes 5) a descris de asernenca 1rl ciine palia irlclian caI'e ar fi prezentat acelagi cal'acter nronstrtros. Cel lrai r-echi ciine rcprezelrl"at pe monunlenLele egiptene este unul clintre cei ruai peobiqluiti; el seanttin[ ctl tlll ogar, are ins[ urechi lungi gi ascu[ite gi o coaclr-r scur.l-[ gi incirligatir _; o rrarietate indeaproape innrditi cu acesta mai existi incl in Af'rica de Norcl; astfel, dl tr. Vernon Flarcourt 6) afirnrri rle'spre ciinele alab peutru Yin5l-oarea de rnistreli c[ esLe ,,un anirnal hiergglilic, crcentric, ca cel crt care t'ina Cheops inainte vreme, seminincl oal'ecunl crr criine'le scolia1 l5{os pentrtt viniitoarea cle cerbi; are coada sIrins incirligaLI pe spaLe, iar trrechiJe agezaLe lateral in unghi drepf". Cu aceasLir varictate care estet ccA nrai veche, coexista un ciine asem[nrtor celui paria. \redetn astfe'l cd aculn 4000-5000 de ani exist:ru diferiLe l'ilse cle ciini pat'ia, ogari, copoi comuni, dogi, ciini cle curle, cfileri cle lur gi base{i, asem[ndLoare tnai rnttlb satt ntai pu!in cru rasele noastre actualt'. Nrr exisl-[ ipsI clovezi srtficicnte care si araIc' cir t reunul cliltLre' acegti ciini :rnLici ar. fi apar[intrt cltiar aceloraSi subvarietri{i ca gi ciinii nogLri cle astirziT). Atita tirnp cit s-a crezuL ci omul nu existd pe acest piminl clecit cle aproxiruativ 6 00t) de ani, aceasti mare diversiLate de rase inlr-o perioaclir itiL cle scurtl-r a fost tln argttmenL puternic pentrtr a suslinc ci raiele au proyenit clin mai multe trrlpini s[lbatice, deoarece ntt ar fi existat timp suficienL peltr.u ramificarea 5i rnodificarea lor. Acunt, cind gtint ins:i - din descoperiiea uneltelor de silex ingropate, impreunl cu resturile unor animale clisplrute, i1 1egiuni care de atunci au suferit mari modific[ri geografice - c[ omul existi de 1n titnp incomparabil mai lung, pi linind searna cd na{ilnile celc ntai barbare au ciini clomestici, argumentttl timpului prea scurt ili pierde mnlt din valoare. in Iitrropa, ciinele era domesticit cu mult inainLea epocii isLorice. in ttrmele. arheologice daneze din perioada neolitici sau clin epoca pietrei ptai
ciine a fost dentttnit dog tibetatt, lnsi dl H. Olclfield, cat'e cunoa;te bir-rc a;a-rnnritul clog tibetal ;i cilre' exalninat clcsencle cle la Illitish Ilrtseutn, inri spul-lc cir el ii consitlerai crr fiilcl ciipi clifcliti. 5) Irroc. Zool. Sor:., 12 iulic 1Sii1.
z1
:r

In Ilistorg ttl tlrc Dog, tll 6. L, lllr'ti1 r'cpro4ur,. urai tttttllc fis-nri dc pe tnotluntentele egiptenc qi acordl multti incrcclcre identitirtii lor cu ciinii actuali. D-nii Nott qi Gliclclott ('I'up,,t rtI XIuttl;irtr1, 18i-r-1, p.388) prezintii figuri si rnai nunrcloase. I)l Glicltlon afirnrir cri ogalul cu coirdil itlcil'ligatit, ca cel rcprezentat pe cele nrai vechi rnonumcnte, este colr.lll in Ropreo: rajahul Sir' .I. Rot_rl<e nrl informeazir insl cti acolo nu existir un asemenea cline.
tlcsenele cgiptenc.

8) Sltrtrlitrg in 'llgeriu, p.

ir1

llcljeau rlir itr facsirnil

CIINI

unui canid gi Steenstrup sustine cu ingeniozil.ate c[ acestea npailinear, unui ciine domestic, deoarece o mare parte dintre oasele cle phsiri pastrate in grlmezile de resturi constatt din oase lungi care 8). In cursul epocii de bronz, acestui s-a constatat cd nu pot fi dev6rate de ciini ciine antic i-a r,rmaL in Danemarca o form[ mai mare, prezentind anrtmite diferen{e, iar in timpul epocii de fier acesta a fost urmat la rindul lui de o formi Si mai rnare. AflIm-de la prof. Rtitimeyer') c5, in perioada neolitic5, in Elvetia exista un ciine domesticit de talie mijlocie care prin cranittl s5tr era cam tot atit de indeplrtat de lup ca gi de gacal gi ar.ea caractere comtlne cu cele ale copoilor gi al-e prepelicarilor sau cockerilor (Jagdhund. und Wachtel51nd). ntitimeyer insistl in mod deosebit asupra constanlei pe ul ti-p foarte indelungat a formei acestui animal care reprezintfl cel mai vechi ciine
r-ecent5 a1 fost g5site oasele

a apdrut un c_iine mai mare, foarte asem[niltor in ce privegte maxilanrl cu un alt ciine din Danemarca, din aceea$i epoc[. Resturile ; ctorii varietali foarte clistincte de ciini au fost g[site de citre Schmerling in Lr-o p e gter5 1) ; nu s-a putut insd determina in mod precis vechimea lor. Eiistenla in decnrsul intregii epoci neolitice a unei singure rase, relxarcabil de conitalt[ ca form5, este un fapt interesant, in contrast ctl modificlrile pe care vedem c[ le-au suferit rasele in perioadele rnol]tlmentelor egiptene gi in contrast cu ciinii nogtri actuali. Caracterele acestui animal din_perioada neoliiic5 - dlpfl cum e descris de Riitimeyer - sprijin[ punc-tul de vedere al lui de Blainville., dup[ care variet[lile noastre se trag dintr-o formd nectlnoscttti gi dispirut5. Nu trebuie si uitlm insd c[ nu cunoagtem nimic in legdtur[ ctr

cnnoscut. in epoca de bronz

i'echimea omului in regiunile mai calde ale pdmlntului. Se crede cd succesittnea diferitelor rase cle ciini din trlve[ia gi Danemarca se datoregte imigrdrii unor triburi cuceritoare care gi-au adus ciinii cu ele; gi acest punct de vedere concordfl cu p[rerca c[ diferite canide silbatice atl fost domesticite in difer.iLe regiuni. inclependenL de imigrarea de noi rase Irmane, prezenla larg r[lpinditi a bronzului - compus dintr-un aliaj de cositor - intr-o perioadfl ixtrem de indephrtat5 ne aiati cit de intens[ circulalie trebuie sd fi existat in toat[ Europa in acea perioad[ gi probabil c[ pe atunci gi ciinii au format un obiect de schimb. In preient, printre sdlbaticii din interiorul Guianei indienii Talrma sint colsidetuli ca cei mai buni dresori de ciini gi posedd o rasd mare' pe care o comerci alizeazl, cu alte triburi, la preturi ridicate 11). ^ Argumentul principal in favoarea ipotezei cd diferitele rase de ciini se trag din tulpini ietnafic" distincte constl in asemlnarea acestora cu diferite rp..li sllbatice care mai existd lnc5 in diverse {5ri. Trebuie totugi _admis cI numai in puline cazuri comparalia dintre animalul s5lbatic gi cel domesticit a fost teluie cu suficientd exactitate. Inainte de a intra in detalii, ar fi bine si ar5t5m cI nn existh nici o dificultate in a admite a priori c[ mai mtrlte
8) Aceste fapte, precum gi cele urmitoare asupra resturilor gisite in I)anemat'ca slnt luate din foarte interesantul uremoriu clin ,,Soc. Vaudoise de Sc. Nat.", vol. YI, 1860, p.281,299 9i 320' s1 Dte Fauna der Pfahlbtltten, 1861, p. 777, 762. ro; De Blainville, Ostiographie, Canitlae. rr; Sir R. Schomburgk m-a informat asupra acestui subiect. \rezi cle asemenea Journal ol R. Geogtaph. Soc., vol. XIII, 1843' p. 65.

ASCENDENTA LOR

specii de canide au fost domesticite. Membrii familiei canide vieluiesc pe aproape tot pdmintul 5i mai multe specii sllbatice se aseamdni destul de *utt prin obiceiuri Si strttcturi cu diferi{ii nogtri ciini domesticili. Dl Galton a ardtat 1') cil. de mult le place sllbaticilor s[ creascd gi sd imblinzeasc5 animale de toate felurile. Animalele sociabile sint cele mai ugor subjugate de offi, gi mai multe specii de canide vineazd in haite. Deoarece fapfuf se referd atit Ia alLe animale cit gi la ciine, trebuie notat c5, intr-o perioadd extrem de indepdrtath, cind omttl a intrat pentru prima datd intr-oregiune oarecare, animalele care trdiau acolo nu trebuie sd fi simlit fal6 de el nici o teamd instinctiv[ sau ereditari_$i, in consecin!5, trebuie sd fi fost imbllnzite mult mai ugor decit tn prezent. D e exemplu, cind insulele F'alkland au f ost vizitate p.nir,, prima oarh de offi, marele ciine lrp (Canis antarcticus) a venit fdrh ieamd in intimpinarea marinarilor lui Byron, care, luind aceastd negtiutoare curiozitate drept ferocitate, au fugit in ap[ pentru a-l evita ; chiai recent, un om putea uneori s5--i_ injurrghie noaptea, linind o bucatd de carne intr-o mln[ gi trn culit in cealaltd. Butakoff relateazf, cd atunci cind a descoperit o insul[ din Nlarea Aral, antilopele Saiga de pe acea insuld ,,in g:eneral foarte timide.gi vigilente, nu au fugit de noi, dr, dimpotriv5, ne-au pii"it cu un fel de curiozitate". D e asemenea pe coastele insirlei Mauriciu, lamantinului .) nu-i era Ia inceput de loc fric[ de om ; la fel s-a intimplat cu focile gi cu morsele din mai multe p5rli ale lumii. Am aritat in altd parte tt) cit de incet an ajuns sh aib[ teamd fa!5 de om pdsdrile indigene din diferite insule : Pe insulele Galapagos am impins cu {eava pugtii mele ulii de pe o cracfl, iar altor p[slri le-am intins un vas cu apd ca sd coboare la el gi sh bea. Mamiferele gi^pds5rile care au fost rareori tulburate de cdtre om nu se tem de el mai muit decit pdsSrile noastre, vacile sau caii care pasc pe cimpii. De mai -mare importanld este faptul c[ mai nrulte specii de canide nu manifestfl (dup[ cum se va arlta intr-u n capitol ulteribr) vreo aversiune mai puternicd sau inc_apacitate de a se reprodtrce in captivitaLe; gi incapacitatea de a se reproduce^ in captivitate este una dintfe piedicile cele rnai obignuite la domesticire. In fine, dupfl cllm von] vedea in capitolul despre seleclie, sdlbaticii pun cel mai mare pret pe ciini gi chiar animalele semiimblinzite le sint de mare utilitate ; indienii din America de Norcl iSi incrucigeaz[ ciinii semisdlbatici cu lupi, f5cindu-i astfel mai s5lbatici gi mai clrraiogi, iar sdlbaticii din Guiana prind, imblinzesc intr-o oarecare misurd gi apoi folosesc puii a doud specii sdlbatice de Cani.s, a$a cum fac gi s5lbatiiii Oin Australia cu puii dingoului sdlbatic. Dl Philip King m[ iniormeazd c[ a dresat odatd un pui de dingo sdlbatic sI mlne vitele gi cd i-a fost de mare folos. Din aceste citeva considerente vedem cd nu existd nici o greutate 1n a admite c[ omul ar fi domesticit in diferite {dri diverse specii de canide. Ar fi fost intr-adevdr ciudat ca in lumea intreagd si nu fi fost domesticitd decit o singurd specie.
Soc., 22 dec. 1g63. *; llamifer ierbivor marin (N. trad.). 13) Journal ol Researches etc., 7845, p. 393. In legdtur[ cu Canis antarticus, vezi p. 1gB. pentru antilopei, vezi Journal Rogcrl Geograph. Soc., vol. XXIII, p. g4.
12) Domestication

of Animals, Ethological

cazul

('Tl\i

Yorn intra acurn in cletalii. Richardson, tln cercetittot' corect ryi pitrttnz[Lor spr,rne r ,,AsemInalca dintrc lupii norcl-americani (.Canis lttptls \rat". ot:ci.tlenta1ls) fi ciinii rlonlcstici ai indienilor cste atit clc Iltare', incil" singtrra cliferenlti pare sir fie talia ii for'!a Iupului. N{u o clatii AIIt luat o ltaiti cle ltrpi clrept ciinii rulei cerLg dt inclieui; urleLul animalelol cle atnbt'le specii se prelungegle aLit tle exactL pc acela;i Ion, incit. nici chial urcc]tea erersaLl n incliartului lttt rcrlge5l,e uneori si le dcoseheascS.". Ijl adaugir t'i.t, tttai spt'c ttot'cl. ciinii esc:hittrolilor sint nu nuntai extrcnr cle ascrnilnirLoli, cil forntit $i r-:ttloat'e, ctt lttpii ccnugii din regiunea alcticir, rlar sint de asenrcltca apl'oape egali crtl aceqtia ca Lalie. Dr.. I(ane a virzu[, clc'seroli Ia aLelaie]e sale clc ciiiti cle sanie ochitrl oblic (ttn c.'^ractc'r lsgpra c[ruia unii naLrrralisrLi insistit fozrlLcr nttrlL), coada liisatir in ios 5i privirea nelinigLitri a hrpului. in privinIa c(imporLrmenlttltti, ciinii cschirnogi se deost'ltesc pulin cle lulti; clupri clr. Ila5'es, ei tlu sinL capaltili de vretlll ata$amenl, fat[ de ol]] gi sint atit de siribaLici. inciL altinci cind sinL flIrninzi i5i ataci chiar stlpinii. Dupi I(ane, ei se sirlbriticesc tigol'. Afinitate'a lor crt lrrpii e'ste aLit cle mare, inciL se incruciqcazri cleserlri cu I'rce$tia, iar inclienii iau puii deltrp ,,peiltru a arneliora l'asa lol cle ciitti". L'tre.ot'i Itrpii jurniitate singe ntl pot fi inrblinzili (I-amAle-PicquoL). .,cu Loate t'i act'asLa sc in[intplir rar"; ei ntl pot fi insri r:onrpleL clresali pinri intr'-a rloria sau a Lrei:i Qenera{ie. Aceste fapte alatli cti la incr"rrci;[rile'ciinLrc-. ciinc'le escltititos;i iult sIe'r'ilitatea ntl poate fi decit reclusr-r, sau chiar inexistenLir, citci altfel Itrptrl ntt ar fi uLilizat Ia arneliol-area rasei. I)upir ('rim spune ch'. IIar-cs tlcsprc ncc$Li ciini,,,ei sint. ll"rr.1 indrlialir lrrpi l'einrblinzi\r"u1. in-Arnerica cle Nord Lrr"ric5tc un al rloilea fel rlt: lti1t, ltrpul prt'riilor (C'ani.s Iulrcuts), cat'e estc cousidclat ucurll tle t'l"ttrc Loti traLrtralirLii t:a apar[inind rr nei spgcii disl-inc Le cle cea it lultulu i colllli ll ; rltrllil (ll .I. E Lord, el esLe, c1 obiieiuri, in unt,l,.: privinIc iuLcrntctlial irlLrt: ltrll 5i vttlpc'. I)trpI ce clescrie ciiuele inclian 1)entlu vinil.clalea clr icpurc clrr cirtilr, cal'e s(i cleosebe$Lc irl ntttlLe llpiyille fle ciinele., eschirnos, Sil J. I'.icirarclsttn sl)tllte:,,lil este fa{li de ltrprrl ae prerii ccea ce ciineler escltillro:l eslc 1a![ cle ttrat'elc ltrp centlSitt" D.1 fapb, el riu a putuL clescoltcli nic'i o cleosebire'prontlnlatii intre ei, iar domnii Nott ;i (iliclclon dau detalii suplimeuLare ariiLincl rnart'a lor aserttrInare. Ciinii carc se trag din cele flo1:i surse ini{ialc dc nrai stis ser ittcrrtcigettzir inLre ei;i crt lupii s5lbatici, cel prr{in cu C. occi.clentults, pl'ccul}t lii cu ciinii ettropeni. DupI Bartrant, in lt'loricla, cu exceptia litLrattrlui. ciinele ltrp Ilegrtl al indienilor ntl se cle<tscbc$Lc cu nimic dc lripii clin acca t'cgitt tlt' tt).
1r,;Sttt'sc|cpctrt't.ttaiirrrra!iilet[tltttlrisitssitl[-ttu]ll'It()al'tlc:Iliclriutlstltt, 1829, 1r. (il, 75; I)r'. iiane, ,!rclit' Etltlttrtttirttts, 1fiii(i, r'ol , I, 11. l){)fi, '155; l)r'. IIalts. .lrctic J)ttttt .Irturr.er1, 1g(i0, 1t. 167. p1a1lili1, Narrcllle, t-ol. 1, p. 2til), plczinti r:azrrl a tlei pui tri ritrrti Ittlt trc,gt'tl, cill'(l atl fost luafi dcilrrlierri.I)ltrr\',Iliclral.dsrrtl;ialtii1lor.estcst.rlcs1lrt.ltr1li;it:iittic:at'escitrcruci5 esticc nlc -\tnc.r'icii tlc \orr1. Seenrun, in Yoqrtqe rtl II. XL S. IIcnrlrl, 185i3, t'ol. Il, 11. 2(i, slltrlrc ci ticseot'i ltrPtll r:ste prils tlg cirLr.c csqlilroli llclrtnr a-l inct'rrc'isir crt ciinii lor itt t ctltt'ca trllilirii talitri ;i llrrlct'ii itt:trstot'tl. l )l Lartutlc-l:'icqtru[, itr csclrintosi, .irrtttlitltt' sitrgt'. L51 I;urttttt Ijrtrtuli-.\ntcricturrr, 1|i21), p. 7:1, 7.\ si ,ci'. \ott ;i (ilitltlon. J'r11tcs t,l )lrrr:l:irtrl, p. il5li. Natttt'trlistrrl 5i cr'rlittolrrl Ilat'tt'arrr csttr cit:rt tlc Iltrnrilion Sruiiir itr .\'rrlrtrrrlisl I'ib., r-ol. \. p. 1;r(i. 1-rt ciinc tlotttc'stic ttlt'xit.ittt1ltrt,csiScllIt]1lt]1it,lt'ttrttlt.iitttlsitllllt[it,rliirltctclrsi!ltt'ir:ltctstit1lrlittcIiilrslrc'iitlelct-ltlpcl.ii.t'll alt crrlosci-rtgr priceput, (ll .I. Ii. L<.rt'rl (7'irc Nalrrrrrli.sl irt \'(!t1ct)ttr)('r IsIttrrd, 1fi(i(i, I'ol. Il, p. 21fi; spt"ltlc cr:t.

2tt

acegti ciini indiger-li e'r:rtt nrLr!i, aclicit nu ll-lLrau. EsLe cunoscut clin tirnprrl lui Btrffon faplul cir in (iuian:r intlie-enii ili in('r'riciseazir ciinii cu o spccie iniliacnir, clrrpI ciL se l]aI'e cu Cunis ccnrrtuol'I1s. Sii' It. Schomburgli, care a explorat cu grijni aceste rcqiuni, irni sclic :,,Intlicnii Aranilalk, care locuir.sc iir apropiere:r cclasLei, mi-att splts cle I'epetafe ori cir ei i.si incrucipeazli ciinii (.u o specie stilbal.icli penLrLr a-i aurelioi'a 5i nii-au alirtat excrnplilrc cle ciini car. seminArl ctt C. cctttcriuorus, tnulL rtrai rttttlL ck'c'iL cu r'asa coniunli. Inclienii crt'scr ipsir rareot'i pr (:. cuncriuorus pt'ntlrr scolriiri dornesl-ice. li nici ciineler ,1i,, o aiLir specie s.{lbaticir 1tc cirre o cottsiclel' ca I'iirrri jclt:nlicli t"u I)usitryrur silpcslr'rs a lrri H. SnriLh. ntt ltiai cstc rlcrttrtr rtitrlL folosit la r inr"lLoale de citLlrr nrentblii LribrrlLri r\t'ecttnes. Ciinii intlienilol Teu'lulur sinL crr Lotrrl rleosebiti ri searnirnli cu oear.rrl de St.. I)orlingo al ltri J'lttffotr". Sc llarc asLfel cli inclig-t'nii rlin Grriana au dornesticiL parlial clotiit spccii locale rii c'ir iSi nrai incruci$eazli ciinii cu tler ; acesLe clotrI spc'crii altar{in u nlti till cornpleL difet'it rie cel al lupilol norrlatnet'icani gi ettt'openi. I-,n ohseli'atol aLerll-, Ilc.ngger'tt),, Aclucc' arg-.urnenLe pentrtt sus{inerea pirrerii c'ir un ciine golas era clornesliciL afunci cincl ,\nrerica a fosL pentrtt printa clatl"i vizi[at"ir ile culopeni:in I)araguA)r, unii clintre ace$ti t:iini sint incI rtrtr{i 5i Tsr:lttrdi t*) afirrrrir cil in (]ordilieri ei suf'eri der frig. Acest ciine Qola$ este insir ('u Ltitttl tlt'ost'biI de ct'l care a fosL girsiL c.onservaL in vechile tit<.rt'tnitrLe pci'tir-ietre I el a fost descris dc Tschucli srrh nrrmelc cle Canis inqae, suportir, bint' 1r'igrrl 5i laLlr"r. Nu se ;tie dtrcI acestc rlorrir formc tlileritt'tle ciiiri sinL tlcsccnclt'n{ii uuol'specii indigene ri s-ar putc'a srrsline cit, aLunci cinrl onrtrl a iurigrulL pcntlu plirna oar[ in Arnerica, el a adtts ctt sine tlin continenLttl asiaLic c:iini ('u1rc nu invir[ascrr'.{ sri laLre I accrisLli exltlica!ie nu pal'e insir ltrobrltilir, rltoal'e{'e indistenii, pe linia inaintr"rrii lor' clinspre not'd, att clorttesticit. clrrllli cullr arlr r-riztrt, cel pu{in clouI specii norclanlericanc. cle canicle. itt Itttnea t'ec:ht'" uttii ciirti t'ru'ol)crti seanr:inir inclealtroape cu lupul ; astfel, ciinelc ciolt[I]csc din cirnpiilc u ngare esLc alb s:tu bnrn-rogcat., al'e un nas asctrtiL, ttt'ec'hi scttt'Le si tlleptc, prir'lirtos Si coarlit stufoas.{ gi searninli:rl"iL tlcr trtulL cu Iuptrl incit (ll I)aget, ('Ar.e fuct'act'astI clesr'r'i{,rr', afirniir cli a cunoscttt ull ungul' cilrc a lrraI ur] Iup tlr'c1rL unul dintre ltloltliii sili ciini. .Ieilteles vorbetite der asr'men0a rlespre r])Ar'('A asenrinare rlintrr. ciineltr ttnQrtresc gi Itrp. inainLe vretne. in ILalia ciinclc cioJr[nesc Lrebuie sl I'i sernlnaL foarte mult cu ltrpul, cIci Coltrniella (\rII,12) sI[trric$Le si se !ini ciinii alhi,

in ce ltliveStc llrirIile sttclice ulrr irrinii noi, (.olrrrrrb ir girsit irr Irrcliilc cle vest douI feluri clc ciini, iar I'-crnandez 16) dcsctlic in ]Ieric trei: Llnii clinLle

adiitigind : ,,pastor albunr probi [, nr] pr.o lrrpo callelit l'erriat". S-au ar'[La L tnai mttlLe cazuri de ciini 5i lupi cal'e se irtcrtici5au in ntocl natural,, iar l)liniu afirluti cii galii iqi legau cr"r{t'lele irt plcluri penIr'rr cA actstea sri se poaL[ incrtritr aplopirr ull ('o] ot satt tur ciintr de plerii inllliitziL" sarr (,'rrrris lrrlrrais. re.; t.itcz acelsta tlirt rrrct'ltntu tlt'sct'itt't' a :\lco rtitti, surt u ciinr:lrri tlonrrstit' rucxicarr, flit'rrtir rtc tll lt. l Iill irr .\'rrlrtrrrlr.sl's Srtiotrrrt itt ,lrin:rritu, lr lui (irissr, l l;r1. 1t. li2li. li1 \'altrrgt:scftlrft1e rler Sii:tt1cl[(r( uon l)rtrtrrlurrtl, 1iii31r, p. 1Jl. 1E,1 (,itat in.lsT.rccls r'/ -\'trlru'r'a lrri Iltrrnlrolrlt (tlarl. cnglezrr), r'ol. I, l). l(ifi.

CIINI

ciga cu lupii p). Lupul european se deosebegte putin de cel nord-american 5i a fost clasat de mulli naturaligti ca o specie distinctd. Lupul comun din India a fost de asemenea considerat de unii drept o a treia specie; 5i aici gdsim iardgi o asem[nare evidentd intre ciinii paria din anumite regiuni ale Indiei gi lupul indian 20). In ceea ce privegte gacalii, Isidore Geoffroy Saint-Hilaire 21) spune cI nu se poate indica nici o deosebire constant[ intre structura lor gi cea a raselor astfel, -ai mici de ciini. Ei seamdn[ foarte mult ca obiceiuri cu acegtia : le ling lor, ei dau din coad[, ctnd gacalii imblinzili sint chemali de stdpinii rniinile, se tir[sc gi se trintesc pe spate ; ei miros la cozTle altor ciini gi ttrineazzi intr-o parte ; se rostogolesc pe mortflciuni sau pe animalele pe c_are le-au ucis ; in sfir"s1t, cind sint bine dispugi, alearg[ in cerc sau in formi de_opt- cu coacla intre picioare tr). IIn numdr de excelen[i naturaligti, de la G{ildenstfldt pin[ la Ehrenberg, Hemprich gi Cretzschmar, s-au exprim_at ln termenii cei mni vigr-rrogi in leg[tur[ i.t asemlnarea dintre ciinii semidomesticili din Asia gi Egipt gi gacali. Dl Nordmann, de exemplu, scrie : ,,Les chiens d'Awhasie ressemblJnt etonnamment e des chacals". Ehrenberg ") afirml despre ciinii domestici din Egiptul inferior cd acegtia gi anumiti ciini mumificati au ca tip sfllbatic o specie-de lup (C. Iupaster) din acea regiune; pe cind ciinii domesbici clin Nubia Si atti ctini mumificali au cea mai apropiatd legdturfl cu o specie sdlbaticd din aceeagi regiune, C. sabbar, care nll este decit o form5" a gacalului comun. Pallas afiimd ld, in Orient, gacalii gi ciinii se incrucigeazl' uneori in mod natural ; un caz a mai fost inregistrat in Algeria 2a). MajoritaLea natrtraligtilor irnpart gacalii din Asia $i Africa in mai multe specii; citiva ii clasificS insd pe toli intr-una singur5. Pob ad[uga c[ pe coasta Guineei, ciinii domestici sint animale cu aspect de vulpe gi sinf mu!Lzs;. Dupi cum md informeazd, R,ev. S. Erhardt, Pe coa.sta de rdslrit a Africii, intre lat. 4' $i 6o sud gi la zece ztle de mers in interior, se cregte Lln cline semidomestic care se trage, dup[ cum afirmd indigenii, dintr-un animal sdlbatic asem[ndtor. Lichtenstein 26) spune cd la bogirnani
[,aget., 7'ruuels i.n llungary and Transsgluania, vol. I, p. 501. Jeitteles, Fuuna Hungariae Sttperioris, 1tt62, p. 11,i. Vezi Pliniu, Ilist. ol the WorIcI (Lrad. englezi), cartea a 8-a, cap. XL, despre galii care lqi lncrucitau ciinii. Vezi de asemenea Aristotel, Hist. Animal., cartea a VIII-a, cap. 28. Pentru inforrnalii demne de increclere cn privire la lncrucigarea naturall dintre lupi gi ciini ln regiunea Pirineilor, vezi domnul \'Iauduyt, Du loup et r1e ses rctces, Poitiers, 1851 ; de asemenea Pallas, ln Acta Acad.. St. Petershurg, \78(1, partea a II-a, p' 94' 20y Citez aceasta dupd o excelentl autoritate, dl Blyth (sub semnitula Zoophilus), din Indian Spttrting Reuieu, oct. 1856, p. 113.1. Dl Blyth afirmi ci a fost izbit de aseminarea dintre o rasl de ciini paria ctt coada stufoasi de la nord-vest de Cawnpore gi lupul indian. El prezinti. argumente doveclitoare ln ceea ce priveqte
1e.;

ciinii din Valea

21)

zzl De asemenea Gtlldenstiidt, Norr. Comment. Acad.. Petrop., vol. XX, 1775, p.449. De asemenea, Salvin, in /,arrrl urttl Water, oct. 1B69. 23) Citat de de Blainville ln Ostdographie, Canidae, p. 79, 9i 98. zr) \iezi Pallas, irt Acta Acutl. St. Petersburg. TTS},partea a 2-a, p. 91, Pentru Algeria, vezi Isid. Geoffroy Saint-Ifilaire, I/isf. iiat. GCn. vol. III, p. L77.In ambele liri gacalul mascul se lmpereclteazi cu cifcaua domesticl' 25) John Rarbut, Description of lhe Coast ol Guinea irt 1746. 26) Trauels irt Sotrth Africa, vol. II, p. 272,

Pentru numeroase ;i interesante detalii in leghturi cu aseminarea dintre clini qi gacali, vezi Isid' Geoffroy Saint-Hilaire, //isf. l/at. Gin., 1860, vol. III, p. 101. Vezi de asemenea ltist, Nal. des Mamntillres, de prof. Gervais, 1855, vol. II, p. 60.

Nerbudda.

ASCENDENTA LOR

ciinii prezintd o asemdnare izhitoare chiar in privinla coloritului (.u exceptia dungii negre de-a lu ngul spindrii) .r C. mesomelas din Africa de sud. Dl E. Layard m5 informeaz[ c5. a vdzut un ctine cafrn care semdna foarte mult cu un ciine eschimos. In Australia, dingoul este atit domesticiL, ciL $i silbatic ctt toate cd se poate ca inilial acest animal s[ fi fost introdus de offi, totugi el trebuie considerat aproape ca o formfl endemic[, c[ci resturile lui au fosL g5site la un loc crl resturi de mamifere displrute gi intr-o stare similard de conser\rare. astfel incit introducerea lui trebuie si fi fost foarte
veche
2?).

Din aceasLh asemflnare a ciinilor semidomesticili din diferite !5ri cu speciile silbatice care vieluiesc inci acolo - din ugurinla cu care ei se pot incnrciga - din fapLul c[ szilbaticii preluiesc atit de mult chiar animalele semiimblinzite - precum gi din celelalte motive men{ionate anterior, care far.orizeazd dornesticirea ciinilor, rezultd c5 este f oarte probabil ca toti ciinii dornestici din ltrme sd se tragl din doui specii bine definite de lupi (C. Iupus $i C. latrans) gi din dou5 sau trei alte specii indoielnice (lupii enropeni, indieni gi nordafricani) ; din cel pulin una sau doud specii de canide sud-americane, din mai multe rase sau specii de gacali ; gi poate dintr-una sau mai multe specii dispdrnte. Cu toate cd este posibil pi chiar probabil ca, introdugi fiind intr-o lard oarecare gi cresculi acolo timp de multe generatii, ciinii ciornesticili sd doblndeascd unele dintre caracterele proprii canidelor primitive din lara respectiv5, cu greu ne-am putea explica in acest fel cum au dat nagtere acegti ciini in aceeagi tari la dou[ rase semS.nind cu douir din speciile ei prinitive, cum sint cazurile prezentate mai sus din Guiana gi America de Nord "). Nu p of fi adu se obiec{ii pdrerii ci, prin faptul ci mai multe specii de canide all fost domesbicite de mult, aceste animale se irnblinzesc cu greutate; au fosb de altfel prezentate date cu privire la acest subiect ; pot adduga irrsl c[ puii de Canis prtmoeuus, din India, au fost imblinzili de dl Hodgson2e); ei au devenit sensibili la mingiieri gi au manifestat tot atita inteligent[ ca gi orice ciine de agrement de aceeagi virst[. Dupd cum s-a arltat deja gi dup[ r:Lrr]r vom vedea mai jos, nu exist5 o deosebire prea mare intre obiceiurile ciinilor domestici ai indienilor nord-americani gi ale lupilor din acea tard ; la fel inlre ciinii paria din Orient pi gacali sau intre ciinii care s-au silbirticit in diferite regiuni gi diferitele specii naturale ale familiei. Obiceiul de a ldtra, care este aproalle universal la ciinii domestici{i, formeazd totugi o exceplie, ea necaracterizind nici o specie sdlbatic[ a familiei, cu toate c5 amfost asigurat c5, in cee.a ce-l privegte pe Canfs latrans din America de Nord, acesta emite un sunet care se apropie mult de ldtrat. L[tratul este ins[ dupl scurtl vreme
27,; Sehvyn, Geology ol Victoria, Journul ol Geolog. Soc., vol. XIV, 1858, p. 536 ;i vol. X\:I, 1860, p. 1-18; gi Prof. II'Coy, in Annals and Mag. ol Nat, Ifisl. (seria a 3-a), vol. IX, 1862, p. t47. Dittgottl sc deosebe;te de ciinii din insulcle centrale polineziene. Dicffenbach obselv6, (Trauels, vol. II, p. 45) cn gi ciinele incligen din Nona Zeelandi se deosebegte de dingou. ?8; Aceste ultime observalii constituie, cred, un rispuns suficient unor critici ale d-lui Wallace asupra oliginii multiplc a ciinilor', prezentatd in Principles of Gtologltl de Lyell, 1872, vol. II, p. 295. 2') ProceedirLgs Zoolog. Soc., 1833, p. I72, \'ezi de asemenea, despre imblinzilea lrrpului colnun, L. Lloyd Sctrrttlinauian aduentures, 1854, vol. I, p. -160. In legirturi cu ,sacalul, vezi plo[. Gervais, Ilist. Nal. XIcLmnt., vol. II, p. 61. Despre agllara clin Paraguay, vezi lucrarea lui Rengger.

llicrcluL dc ciini aLurtci cincl sc siilbiilicesc gi este repede reclobindit cind sint clin rlou donresticili. Cazul ciinilor silbatici de pe insula Jnan F'ernandez, care au der,enit mu!i, esle deseori citat gi existfl motive sh se presupun[ to) c[ mulenia a sul'venil in clecurs de treizeci gi trei de ani. Pe de altfl parte, ciini Iuati diu aceastir insuli cle Ulloa gi-au recdpltat cu incetrrl obiceiul de a l5tra. Cincl au fosL adrigi in Anglia clini de Mackenzie-river de tipul Canis latrans, nu au inr'5{aL nicioclaLi s[ latre cum trebuie, insd Lrnul niscut ln Gridina Zoologicir 31) ,,$i-3 flcrit auzit lltratul tot atit de tare ca oricare alt ciine de aceeagi virstii gi talie". Dupil prof. Nilssons2), un pui de lup crescut de o c5!ea latr5. I. ['eol'l'ro-v Sainl-Flilairer a prezentat un gacal care llitra pe acelali Lon ca orice ciiue cornLln tt). O interesantl clescriere a unor ciini care s-au silbirticit pe iusula .Iuan cle Nova clin Oceanul Indian a f ost prezentat[ cle dl (i. UlarkeBa; clupr"t ciLeva lrrni cle captivitate,,ei igi pierduser[ complet facultabea cle a lil-ra ri nu avc'au nici o inclinalie de a se asocia cu alti ctini gi nici nu ulu rcdobindil ll"rtratul". Pe insuld,,,ei se adun[ in haite mari gi prind pi,rsirri de mal'e cu toL aLiLa indeminare ca gi vulpile". Ciinii sdlb5,ticiti din l,a Pla[a llu au clcvcniL rnr.r!i, sint de talie mare, vineazi singuri sau in haite gi sapir vizuini pertLnr puii lor35. tri se aseamdnd prin aceste obiceiuri cu lupii $i cu $acalii, r'inincl singuri sau in haite gi sipind vizuini 36. Pe Juan Fernandez, .Iuan de Nova sau la Plata, acegti ciini sdlbfi,tici{i nu au clevenit uniforrni la culoare 37). Ciinii sllbltici!i din Cuba sint clescrigi de Poeppig cra fiind aproape to!i cle culclare cenupie, cu urechi scurLe gi cu ochi albaglri deschis. Col. IIanr. Snrith spunc 38) cir la St. Domingo ciinii silbdtici[i sint foarle mari, ca ogarii, de o culoare'uniformd, albasLr[-cenugiu deschis, cu urechi rnici gi ochi mari, cirpnri deschis. Dupir cum sinb'informat de dl P. P. King, chiar clingorrl silbatic, cli toaLe cir este de nrult naturalizaL in Australia, ,,r'ariaz[ consiclerabil la culoale", iar un dingo jumltate singe crescut in Anglia 3e) a ar[Lat o Lendinlri cle a sipa vizninfl. f)in cele ciLeva fapte cle mai slls vedem c[ reversiunea la stare:t shlbaLicir nu clir nici o inclica{ie in privin{a colorituh-ri sau a Laliei speciilor parentale ini{iale. Inlr-o vrerr}e speram toLugi ca un fapt in leg[tur[ cu coloritul ciinilor tlomeslici sir fi puLtrb anrnca o oarecare lumin[ asupra originii lor; astfel, nrelitir s[ fic nicn{ionaL faptul c[ coloritul urmeazil anumiLe legi, chiar' in cazul unui animal clornesticit de atit de mult timp gi atit de complet cllrn
30.)

31) 3e)

l1 nrai 18613, p.7. 341 -lrirtcl.s und )ILrg. of l'al. IIist., r'ol, X\', 18,15, p. 1-{0. 35.1 .\ztrla, \totlutlcs tlurts l'.lmir. lIdrid.. r'ol. I, p. i381 ; rlescriclca sa este pe dcplin confilnratri cle Ilenggcr. (luatt'cl'ages vorbrqtr tlcsprt'o cirlca atlusri tic ltr Ierusalitn in Franfa, care ;i-a sirpat o vizuinii in care a fritat.
r.ol. 1, p. 01 7. rz; \'t'zi I'ot'1rpig, lLeist irr Oltilt, r'ol. l, p. 21)() ; G. (llarclic ca rnai sus; 5i Itengger', 1t. 155. 38.; t,iinii, \'ut. Libruty, \'ol. \, p. 121 ; un ciiue cnc'letnic sucl-amelican pare sir se fi sirlbirticil irrsrrli. \-czi Gosse, ,lurrtuict, p. i3J0. 3e) I.ott, I)ttrrttslir;uled'\r'tirrttrLs, p. 650.
-\'rrlrrrrTr,.srititltlc Ite trlscltl utttls,

331 q)tratrcfages, S'oc. 11'.lcclintat,,

Ilorrlin, in .1Iinr. ltrise.rtIds ltur diuers .siru:utl.s, vol. \'I, p. 3.11. \laltin, tlislrtrq c,l tlrc I)o11 , 1t.7-1 (litat dc L. I.lovrl, in Flcld ^S7rorl.s ctf Nortlt rtl Enrope, vol. I, p.
.

1387.

\-t'zi -1)iscottrs,,li.r',rrr;.silitttt rlts -Iirrc('s Ottnines:, 1tt(i5, yt. 13. s61 lli ltgiitrrrrr ctr lupii carc supir vizuini, vezi Ttichartlson, ]iuuna Ilorcali-Antericancr, p. 6-l ;i

13echstein,

1te aceasti

ASCENDENTA LOR

()J

esLe ciineie. Or.iclrei t'iise i-ar ailai'[ine, ciinii negri cLl picioare brun-l'ogcatc au aproape invariebil o liati brtin-t'o$cat5 pe collurilc de sris pi interioare ale fiecirnri oclti, iar btlzcle lt'sirrt in general tot zisLfel coloraLe. Nti altl I'iizrrt clecit dotlil excep[ii la aceastri regtili, anume la ul] cc-rcker,:i la un tcrier. Ciinii cle cttloare cafeniu-dcscltisir ari deseori o pati cafcniri-g5ibi;ie rnai c,leschis.i cleasupra ochilor; tineori paLa csLe alb[, iar la un Lcrier metis pala este neagrit. Dl \\/:,ring a biner-oit s[ examineze pentru minrr cincisprez.ece ogari dintr-o crcsclLcirie dir-r Sriffolk; unsprczece erau negri snu n..g.ti cu alb,'ia1 pt"r[a{i, gi acegLia nu a\-e:.Lr pr'tc ocul:ire; trei erau insir logca-[i, iar unul r)l.rl cle criloare albrstt'u-ardezic Si ace.stia pa Lru av)au pcte de cuioare inchis{ deasripra ochilor. Cu toate cir tiucori pr'[ele se clu'bsebeau la culclrirc, cle prczentart o ptrteruicit tendin!5 de a fi brun-rogcate; aceasil se dor.ecle$Lt: Plitt_ {'apttll c[ an] r.t"izt.t pal.ru cockeri, un prepelicar, cloi ciini ciobllegti cie Yorkshire, tin ntetis mare gi ciliva copoi pclilrtr-r'inILoare'a cle r.ulpi,.,-r. eral to{i colora[i in a]b ;i negru, fird nici o urnrl cle culoale br.rin-r'ogc:ilir, afarir de petelc de deasupra ochilor gi uncori ptrfin pe picioare. AcesLe din ur-1rii cazuri 5i nrulte allcle aratfl c]ar cd culoarea picioarelor gi a petelol oculare sint intr-o oarccal'e corela{ie. Am observat la diferite rase ficcare gracla{itr, de la irltreaga falir bt'tin-rogcatir pinir la tin cerc coniplet in jului r"1-, ".hilur pinir la o patri minttsctlil de-asupt'a collr-rrilor int.erioai'r.r gi de sus. Peteie 1par. la diverse strbrase de tericri gi de coclieri, la prepelicari, la ogari dcr 4iiciite neamtlri, inch-rsiv la ogrinil gernran pentnr vinltoarea de b11rsiici care seanlittti ctt btlsetlil; mai apar la ciinii ciobirncgti, l:r un mctis ai clipii pririlli rlr i,\'ei,tl tiici l:t'cic 1lcte, la un btildog pur (cu toate ci irr acesL cttz peleie cr.iil aproape allle) 5i, irr finc la og:rli ldar veritabilji og:rri negli gi bprn-iogcali sipt extrettr de rari; tottigi dl Wt.r'rvick rn-a asigtrraL cir rrn asemencit ciile ri ltiab parLe la ctirsele dc ciini Calcdonia.n Champion din aprilier 1860 gi cra,,colorat exact ttt tin terierr ltegnl ;i bl"un-r'o$caL". AcesL ciinc, srlLr un altul dc ex:rct aceeagi culotll'e, a alergat ia ScoLlistrNational Chib, la 21 lrartie 1.365, $i a.firi cle la dl tl. I\'I. Ilrowile cir,,nri cxista nici un rrjotiv, nici clin parlca tatiiliri 5i nici din pa_rlca manrei, penLrtr apari{ia accstei culori neobignt,il-c". La llEiirlrigLra mea, dl Srvinhoe a exantinat, la Aroy, ciinii clin China gi a rerprrcr.i- crtrriptl un ciine ctifeniu cu pete galbcne deasupra ochilor. Colonelul l{. SniiLh r{r) ne inf5{igcazir un sllperb dog ncgnr tibelan cu o dungi bnrn-rogca[ri cleasslrllt ochilor, pe picioa-rc gi pe fllci ; $i, cer)a ce este ntai neobignriit, el nc inLi,tiSeaz[ pe Alco, srltl ciinele domestic indigen din Mexic, ca fiincl coltrraL ncglu c_u a_lb 5i cll inele inguste brun-rogcate in jurul ochilor. L.a expozi{ia cle ciini din Londra, din ntai 1863, a fost expus un aga-zis ciine cie pdilule cliir noi'tlvestul lVlexicLlltti carc aYea de-asupra ochilor pete de Lrn brun-rogcat cleschis. Apari[ia acestor peLe brun-rogcate la ciini de rase atit de clifcrite, care Lrrliesc in diferite pirli aler Iurrrii, consLituie un fapt foarte reruarcabil. Vont veclera ulLcrior, in special in capitolul dcspre ponrmbci, cd pall,icularitil{ile culorii sint puternic ercditarc, gi c[ deseoli e]er ne ajritir s.i dest,r,perirn fortnele prinriLive ale raselor noristre domcsl-ice. in coiisecirilii, cliicir \rreo specie s[lbatic[ de carijde ar fi prezentat in mod distinct petcle brunay I'he f'nlrrra//sl Librurg, I)ogs, vol. X, p. 4,
3 1|).

c.

1602

CIINI

ro$cate de deasufrra ochilor, s-ar fi putut sus{ine c[ aceasta a fosL forma parentald a aproape tuturor raselor noastre donlestice. Examinind ins[ multe plange colorate 5i intreaga colec{ie de piei de la British N{usenm, nll am pltut gesi nici o specie cu asemellea semne. Este fdr[ indoialS posibil ca vreo spbcie diJpdrutd sd fi fost astfel coloratd. Pe de alt5 parte, privind diferitele ipecii, pur. sd existe o corelalie destul de clar[ intre picioarele gi fa{a colorate biunrogcat gi mai pri{in frecr-enth intre picioarele negre gi fa{a neagrl ; gi aceasti regulI general[ a coloritu]ui explicS, intr-o anumitd rnislr5, cazurile de corela{ie dintre petele ocrtlare gi crtloarea picioarelor, prezentate mai slls. De altfel, unii gacali gi unele vulpi ca C. .mesornelas, C. atireus gi (judecind dupd desenul col. H. Smith) _C. aloper Si C. thaleb au o urmfl de-inel alb in jurul oclrilor. Alte specii ca C. uari"egatus, c.inerea'uariegcttus pi luluus gi ca dingo-ul sdlbatic, all o urmd de linie netigr[ deasupra col{ur]ilor ochilor. Sint deci lnclinat si conchid cI tendinla de aparilie a petelor hrun-rogcate deasupra ochilor la diferite rase de ciini esLe analogd cazului observat de cdtre D.smarest, pi anume : atunci cincl la Lln ciine apare intr-url oarecare mod culoarea alb[, virfrrl cozii cs[e intotdeauna alb,,,de manidre a rappeler la td,che terminale de mdme couleur, qlii caracterise la plupart des Caniaes sauvages" nt). Am fost totu;i asigurat de dl Jesse cd aceastd regul5 nlr se menline In mod invariabil. S-a obiectat c[ actualii noglri ciini domestici nu se pot trage din lupi satl din gaca.li, deoarece au perioade de gesLalie diferite. Presirpusa dif;ren!5 se bazeazd, pc afirmaliile lui Buffon, Gilbert, Bechstein gi allii, dar acum se gtie cI acestea sint eronate. S-a constatat cd la lrp, gacal pi ciine, perioadele concord[ cu prevederile noasLre, cu toate cd deseoii e]e sini intr-o oarecare tndsurl variabile n'). Tessier, care s-a ocupat indeaproape de acest strbiect, admite o diferenlri de patru zile la gestalia ciinelui. Rev. -W. D. F'ox mi-a prezentat trei cazvri urrn[rite cu grij5 ale Llnor clini de vin[boare scotieni, la care c5leaua a fost irnperechiat[ o singurh clati ; nelinindu-se seama de aceasld zi, dar socotind-o pe aceea a f5ldrii, perioadele au fost de cincizet:i 5i nou[, gaizeci gi dou[ gi gaizeci gi gapte de zile. Perioada medie este de Saizeci gi trei de zile, ins[ Bellingeri afirmi cd aceasta se aplicd numai ]a ciini mari, la rasele mici fiind intre gaizeci gi gaizeci gi trei de zile; dl Eyton, care are o mare expelien[[ in materie de ciini, md informeazd de asemenea ci timpul poate s[ fie mai lung la ciinii mari decit la cei mici. F. Cuvier a obiectat ci gacalul nu ar fi fost domesticit din cauza mirosului s5u nepl5cut; sirlbaticii nu sint tns[ sensibili in aceastd priyilld. Intensirr.; Citat clc prof. Cervais,

trei cle zile indicati de Br.rffon se cxplici uqor pritr fai-rLtrl cii in curs clc ;:tispt'czcce zile ciileaua s-a impcrechiat rle rnai multe ori (Phil. Transact., 17g7, p.353). Ijutrter a conslatat cir gestalia unni rnctis clin lup gi ciine (PItiL T'rtrnscLct., 17Eg, p. 160) a fost aparent cle gaizcci 9i trei de z|lc, clcoalcce animalelc s-att intperechiat clc mai multe ori. Perioacla de gestalie a unui rnetis dintre ciile gi gacal a fos tde ciucizcci gi nouit de zilc. F. Cuvier a constatat ci pei'ioacla de gestalie la lup (Dict. Class. d'Hist. '\'ttl., vol. l\r, 11. 8) cste cle cloui luni gi citcva zilc, ceca ce concordir cu cea a ciinelui. Isici. G. St.-Hilaire, care a discrttat intrcaga problemti - gi dc la el citez pe Bellingeri, - afirmi (fli.sl. Nat. GCn., vol. III, p. I72) ci la ,,Jardin tles Platltes" s-a constatat la gacal o perioadd cle gestalic intre gaizeci gi gaizeci qi trei de zile, exact ca Ia ciine.
E;i

o') J. Iluntcr arati ci pcrioacla inclclnngati de ;aptezeci

I/isf. Nal.

JlIantrn.,

vol. II, p.

66.

ASCENDENTA LOR

35

tatea mirosului difer[ la diferite neamlrri de gacali as) ; gi colonehil H. Smith sLabilegte o imp[rtire pe secliuni a grupului pe baza unui singur caracter, acela al mirosului urit. Pe de alL[ parte, ciinii - de exemplu terierii sirrnogi gi netezi - se deosebesc mult in aceasti privintd gi dl Godron afirind ,,cI aga-Itumitul ciine tnrcesc golag miroase mai puternic decit alli ciini. Hrdnindu-l cu carne crttdd, Isidore Geoffroy *) a dat unui ciine acelagi miros ca gi acela
Pdrerea dupd care ciinii nogtri se trag din lupi, gacali, canide sud-americane gi alte specii, implicil o dificultate clr mult mai irnportantl. Judecind dup[ o analogie foarte generaltzatd., dach aceste aninrale ar fi fost reciproc incrucigate in starea lor nedornesticit[, ele ar fi fost intr-o oarecare mlsurir sterile, gi o asemenea sterilitate t'a fi admis5 ca aproape sigur[ de toli aceia care cred c[ fertilitatea sc[zutd a forntelor incrucigate este un criteriu infailibil al deosebirii de specii. Oricunr, aceste animale se menlin disbincte in lirile in care locuiesc in comlrn. Pe de altd parLe, toli ciinii domestici despre care se presllpune aici ci se trag din nrai multe specii disLincLe sint dr-rpi cibe se gtie, reciproc fecunzi. I)ar, a$a cum bine a remarcat Broca ab), fecunditatea generaliilor succesive de ciini metigi nu a fost niciodati examinat[ cu aten{ia socotitd indispensabil5 cind speciile sint incrucigate. Pulinele fapte care duc la concluzia c[ afinitlfile sexriale gi capacit[{ile de reprodricere diferd la diversele rase de ciini, atunci cind sint incmcigate, sint urmirtoarele (ne{inind sean}a numai de talie, care poaLe face inmullirea dificilS): ciinelui Alco ntexican aG) ii displac ciinii de alte neamuri ; acesta insI, dLrpfl cif se parr, poate sir nu fie o afinitate strict sexual5,. Dup[ Rengger, ciinele golag indigen din Paraguay se imperecheazl, mai putin cn ciinii europeni decib se imperecheazd, acegtia intre ei. Se spune c5 in Germania ciinele Spitz se imperecheazd mai bttcuros cll vulpea decib cll alte rase de ciini ; de asemenea, clr. Hoclgkin afirmd c[ in Anglia o femel5 de dingo a atras rnasculi cle vulpe silbatic5. Dac[ se pozrte avea incredere in acesLe ultime afirmalii, erle dovedesc un oarecare grad de diferen![ sexual[ ]a rasele de ciini. De fapt insi, degi ciinii nogtri domestici se deosebesc atit de mult prin strucLnra lor cxterioard, sint mult rnai fecunzi in imperecherile intre ei decib au fosL __ dupir cite avem motive s[ credem - presupugii lor ascendenli sdlbatici. Palias preslrptrne a?) cd o domesticire indelungati eliminl acea sterilitate pe carc ar fi prezentat-o speciile parentale dac[ ar fi fost nnmai recent capturaLe. Nu s-a inregistrat nici Lln fapt precis care sh sprijine aceast[ ipoLezi ; dovezile in favoarea clescenclen{ei ciinilor nogtri domestici clin mai multe tulpini silbaticer lmi par ins[ atit de puternice (independent de cele dabe de alte anirnale clonresticite), inciL sint tentat sd admit aclevlml acestei ip oteze.
Yczi Isid. Geoffroy St.-IIilaire, Hisl. l{at. Gin., vol. III, p. I12 desprc mirosul gacalilor'. CoL I{am" Snrith, ln iYaf. Lib., vol. X, p. 289. ec; Citat de Quatrcfages in lJuIL Soc. tl'Acclimat din 11 rnai 1863.
a5) JourruLI cle plrysiolr.gie, 43)

al gacalului.

vol. II, p.

385.

Vezi excelenta descriere a acestci rase fdcutS: de de R. Ilill in lucrarea lui Gosse, J<LttttLicu, p. 1338; Iiengger', Sciitgetiere uon ParagLLa1J, p. tSg. In legiiLuli cu ciinii SpiLz, vezi Bcchstcin, Nalurgesclt. Deutschlunrls,
1Sr-t1, vol. I, p.638. Despre cornunicarea dr-lui Ilorlgkin fi.cuti la Brit. Assoc., vezi The Zoologist, vol. lV, pentlu 1845-1846, p. 1097. 477

46)

Acta Acad. St. Petersburg, 1780, partea a 2-a, p. 84 qi

1tt0.

CiINI

Ca rlrntrire a teoriei descenclen{ei ciinilor nogtri domestici din mai multe: specii silbatice, se mai ive$Ler o altl dificullate, strins lcgati de cea cle mai r.rs, gi care constl in fa.ptul cir ei nu par sI fie perfect fecrtnzi cu prestipugii lor. strdmo"si. Etpericn{a nu a fost insl incercatS in mocl absolut, corcct. intr-adevir', ciinele ringuresc de exernplu, cal-e seantdni ca aspect cxberior' atit de mult cll hipul europeen, ar trebtii incrucigat ctl accsb ltrp, iar ciinii paria din India crl hrpii gi gacalii indicni; tot astfcl gi ln alle cazrtri. SteriiitaLea foarte recius.i intre anunti{i ciini lupi sau alte canide este clemonstratir "*i cle s5]baticii care i;i Cau cstcneala s[-i iucrttcigeze. Bu{fon a oblintlt patnr generalii sriccesive din lup gi ciinc gi metipii eratt perfect fecunzi a8). {ai iecenb ins[, dl Flourens, ca rezultat al ntinteroaselor sale experieu[.e, stabilegte irr mod pozitir', cir hiblizii dinlre lup gi ciine, incrttciga{i tnter sc, devin sterili la a treia gener:r{ie, iar cei tlintre gacal gi ciine la a patra generalie nn).

Aceste animale erau insti in c:iptivitate stricfir $i, driltii cttln \roltl vedea intr'-un ca.piLol r,iitor, nnilLc. animlrle sllbatice devin intr-o oal'ecaI'e nllYlsrtt'i sterile prin ci.rpLivitate sau chiar corrrplet stcrile. Dingoul care se lcp-rodttctr liher in Arist.r'alia crl ciinii ncgtri in,porta{i, nu sc rept'oducc in,,Jardin tles Plantes" chiar rlup.i incruci$Iri rcpcrtate50). Lnii copoi clin Africa central[, adugi in Angliar de maicnil Denltam, ntl s-alr rcprodrts niciodat[ Ia Tc.,wer of Lc;ndon ut) gi o Lendin{ir sinrilarir la sterilitate ar putea fi transmisi dcscendentilor hibrizi ai unui aninial siibaLic. Reicse, de allfel, cir hibrizii din experien{ele r'llui F-lonrcns el'au intleral:lroape c:ollsanguinizati in decttrsrtl a Lrei sau patru genera[ii gi acest fapt fiu'ri incloiakl cI a sporiL tendinla spre sterilitate. Acum ciliva ani arrr vlzrit iir ci',p Livitate la Gridirta Zoologic[ din Lonclra o femciri hibriclir dintr-un ciinc engltzcsc gi un gacal, carc _- chiar in aceastil prirnii gcncrzr{ie - r'r'a atit, cie stelili, incit, dupl ctlm am fost asigurat dcr pdzitonrl ei, nu prezcnta pe cicplin nici pcrioadele specifice de mt ; acesta era insri cu si.qriran{ir Lrn ciiz erxceptional, deoarece au cxistat ntllrel'oase cazuri tle hihrizi fc'crrnzi dinLre aceste aniniale'. In aproape Loate experietrtele asupra inclrcirirrii cie animale existir :itit clc nrrilter niotive de incloitill, incit 'stc extrcm dc g-r'eu sii se ajungl la c) concluzie pozitivd. S-ar pirrea tolugi cir aceia cal'e crctl cI rasele noaslrc cle ciini se trag din mai multe specii Yol' trehui sl"i admitii nu numai cii citipil tin Linrp indeltlngat de dorncsficire dcscendenlii lor igi pierd in general cll totril tendin{a spre sterilitate clnd sint incntciga{i intre ei, ciar gi cI, intre annmite rase de ciini gi presupugii lor slr5niogi ini{iali s-a plstraL san chiar s-a clobindit un annntit grad de sterilitate. In ciuda clif icrilt[{ilor privind fecunditatea ar[tate in ultimele cloud paragrafe, dacX ne gindinr la ilriprobabiliLatea inerentit ca in lumea intrcagi omul
esl I)l Iltgca tt alitirt (.lt,urutLI ic pltysiult.rTlc, r-ol. II, p. ll5:i) ci cxpct'icnIele ltti l]rtffon au fost tleseori drrnatrtrate. Ilr.ocn a stt'iris (p.:ll0 :J{}5) tnulte faptc dcspt'c fccttt-tclitatca ciinilor, lrtpilot'9i ;acalilor incrucigaIi. 4s) I.( lcr fu,rtqdt:ili luintLritrt', tle rll I'loulcns, 1855, p. 'l Jii. IJI Blr-tli spune (Indian Sportittg Reuiew,

vol. II, p. 137) crj:r lizut in Inclia nrai rnulli hil-ilizi tlin ciini-par-ia;i;acali, prcctlllr si dirl ttnul rlitttt'e acc;ti hii-rrizi;i 11 lcr.it'r'. I:xpclicnIclc lui ]Irintcl asuplt'r ;acalului sint binc cuuoscttte. \'czi tlc [Isetncnea Isitl. Gt:oflro] St.-Ililaire , I Iisl . .\-rr1. (iy'rr., r'ol. I IT, 1'1. 217, c'rrrc lorbe;tc dcspt'e clcsccudcn{ii hiblizi ai gacaltiltti ca perfcct
fccttnzi tirnp tle tlci gcnclaIii. so; i1 baza arrtolitlIii ]ui F. Cuvit.r', r'itat irl Geschichte cler ,\'ctlur a hti ilt'onn, vol. II, p. 1(il. sr; \\-. O. I-. -\laltip, IIisttml rtf tlrc Dtry, 1845, p. 2011. l)upi tnttlttr obscrva!ii, dl Philip Ir. inforrneazi cir dingoul gi ciinii euloltcrni sc incrttci;eazit dcseori itr Auslraliil.

Iiing mi

ASCIJ,\ i.)E-.\TA I-OR

fi domesticit numai o singurf, specie clintr-tin grup atiL de rispindit, atif dc ugor de imhlinzit gi attt de folositor ca acela al canidelor; dac[ reflecLim apoi asupra extrernei vechimi a diferitelor rase gi mai ales asllpra ntarii asenrlrriri __ atit in struclura exterioar[ cit gi in obiceiuri - dinLre ciinii clomcsl"ici din diferite ![ri gi speciile silbatice existente inc[ in aceleagi tirri, balanla dovezilor inclinS. puLernic tn favoarea originii mulLiple a ciinilol nogtri.
sd

oe clixt. Dac[ diferitele t'asc se trag clin mai multe tulpini silbatice, deoscbirile dintre ele 1tot, trviclent, fi r:xplicate par{ial prin cleosebirile dintre speciile lor parentale. I)e c'xemplu, forma og:rlrrlui poate fi explicatri par{ial plin faptul cir acesta se Lrage clin vreun animal ca zveltul Cani"s sfncnsfs abisiniatt u'), cu botul sitn alungil. ; de aselnenea ciinii rnai rnari s-ar trage din lupii mai mari, iar ciinii mai mici pi nrai ugori din tacali. Si astfel poatc c[ ar fi posibil sr"r ne explicflm anurnite deosebili consfitulionalc :ii climatice. Ar fi ins[ o ma.re greEealfl sri presupttnem c[ Itu a existat, in afari cle aceiisLaut) un g-rad apreciabil de r.nriatie. Inclucigirt'ea reciproc[ a diferitelor Lulpini sirlbaLice initiale gi a rasclor.formatc ulterior a sporit probabil nutn[rul total de rase gi - clupii crrm vom vcclea indat[ _- Ie-a trro6ific:at considcrahil pe unele dinlre ele. Ntr putcm explica insl plin incntci$are oliginea tlnor fortne trrtrenre pur singe ca ogarii, copoii, bulclogii, coclierii Blenheirn, terierii, pckinezii ctc., clecib clacl admitern c.1 au exisLaL cinclva in natur[ forine tot atit. rle puternic caracteltzate in aceste cliferite plir"inlc. Aproape nimeni nu a indrirznit ins.-r si,r plesupunii cir asenrcnca forrnrr llenaturale att exislat s:ttt au putut c-rista intr-o sbare sirlbaLicri. Comltarate cu toli ntetnbrii cunoscu{i iri familitri (,antdae, ele Lr[deazia o origine distincl[ gi altormalii. Nrr se cunoagLe nici un ca7. cind ciini curn sint copoii, cocherii, ogarii veriLabili sir fi fost cresctrli dc silbatici; ei sint proclusul unt'i indeltrngaLe civiliza[ii. Numirrul raselor ;i srrbrasclor de ciini este mare; Yottatt, de exetnpltt, descrie cloirS.sprezece nearnuri de ogari. Nu voi itrcerc:r sti cnum[r sau sit descriu r-ariet[lile, crici nrr ne ptrtem da seanta in ce Inr"tsttr'fl deosebirile dinbre cle sint datolite varialiei gi in ce mlsur'[ faplului cit se trag din difuite Lulpini sLrtimoqcgli. Ileritir s[ menlion[rn ins5 pc scurt ciLer.a putrcte. Incerpind cu craniril, Culier a recunoscut sa) c[, in ceea ce privcpte f ot'nta, cleosebirile sinL ,,pltts fortes que celles d'ancrines espcces sau\ra.ges d't;n rnnie genre naLurel". Pt'oporliilc diferitelor oase, curJrura nlaxilanrhii infc'rior, pozilia condililor fa!.l tle plantil dinlilor (pe care F'. Cuvic'r "si-a bazaL ctrasificalia sa), iar la clogi forma prelungirii posterioare a maxilarului ittferrirtr, apoi fot'tna arcaclei zigontatice gi a fosclor tentporale, pozitia regiunii occipitalc, Ioate acesLea variaz[ cottsidcrabil es). Diferenla clintre climensiunile creierului ciinilor apar{inind raselot' mari ri mici ,,este ceva prodigios".,,Crciet'ii uuola dintre ciini sint inal{i gi
DEosEBrRrr.E DINTRE DItrERTrELE RAsE
5r) iltii-lpcl, I'r,uc lltirl,ellicre u(tit .1/,r/r;.sirricn, lfiliir 1fi lt; : )ltrrtttnii",I). :i1), pl. \lrrsruur ttn cxert'tplul clitt act'sL fnttttos attiutal. 53; (, ltial I'allas acllnite accnsta; vczi tlctct ;l<'tLd. SI. I't1,:r.:1'ttr'.r7, 17[i0. p, l;13.
54;

\ l\'. l:xistit lu llt'itislt

t.ital dc I. Geofflol', ,l1rs1. I'nl. Cdtr., r-ol. III, p. 153. p. ii37; (iorh'ott, 1ic I'a:;1,2.s, vol. I, in 'lnnrrlcs drt IItt:,it:m, r'ol \\'lII, II. Srrrillt in Aal. Liltrarq, r'ol. I\, l). l(t1. \-ezi clc asclltcltca utrrlc oirselratii ctr plivire la trirrirri la arrrrrtritc lacr ilr.' 1tle1. 13iancgrti, Lrt Llti,tric tlartlitrirrtrtt', 1'\; l, l). 2;1).
ss; I,'. (-uvier,

1r. 13.12:

gi

col.

dcgcttcrarea cra-

roLunji{i, pe cind zri alLora slnt scunzi, lungi gi strim{i in partea anterioar5". I-a acegtia din urmi, ,,lobii olfactir.i sint vizibili pe aproximativ jumitate din intinderea lor, cind creienrl este prirrit de sris ; la alte rase ei sint ins[ complet rcoperi{i cle emisfere" uu). In mod normal, ciinele are $ase perechi de molari la nraxilarul snperior li gapte la cel inferior; dar mai mulli naturaligti au vdzut o pt'reche suplimentar[ ]a maxilarul superiors?), iar profesonrl Gervais spune c.{ cxislir ciini,,QUi ont scpt paires de dents supdrieures et huit infdrieures". De Blainr,illess) a dat amdnnnte complete despre frecven{a acestor abateri de la numtlrul clin{ilor', ar':itind ch nu intotdeauna acelaSi dinte este supranumerar. Dupti I-I. Miillrun), la rasele cu botul scurt molarii sint oblici, pe cind la rasele cu botul hing ei sint agezali longitudinal, cu spa{ii intre ei. Ciinele golag, aga-nrrntitril ciine egiptean sau turcesc, are denti{ia extrem de deficient[ 60), iar uneori nu arc clin{i cle loc, cu exceptia untii molar de fiecare parte. Acest fapt ins5, cu toate c[ este caracteristic rasei, trebuie considerat drept o monstru ozitate. Dl Girard 61), care pare si se fi preocupat lndeaproape de acesL subiect, spune c[ pcrioada apari(iei din{ilor perrnanenli se deosebegte la diferili ciini, fiind mai timpririe la ciinii nrali. Astfel, la dog dinlii adulli se formeaz[ la patnr sau cirici ltini, pe cind la cockerperioac'!a dcpdge;Le uneoli gapte sau opt luni. Pe der altri parte, ciinii de talie mic[ slnt maturi la virsLa cle un an ; cind gi femelele respectir.e tru ajnns la virsta optirnl pentru reproclLrccre, in timp ce la aceast[ virsti, ciinii ntari ,,sint inc[ in stadirii copiliiriei gi le trebuie de dou5 ori rnai mult {,imp^ pentnr a-$i realiza propor[iile" u'). In leglturl crl diferenlele minorc nu esLe necesar s[ sprli]em prea multe. Isiclore Gcoffror,a arltat 63) cr"r, in privin{a dirnensiunii lor, unii ciini sint de gisL'ori mfii lungi (coacla fiind exclusir) clecit al{ii, gi c[ raportul dintre lunqimca gi inil{imea corpului variazi intre o dat[ pin[ la de doud ori gi o dat5 pinl lar cle aproape patnr ori. La copoiul scotian pent,ru vinitoarea de cerbi eristd o deoscJrire izJriloare inLre talia masculului gi cea a femerlei6a). Oricine gtic cum t'iiriazir dimensirinea rlrechilor la diferite rascr, gi cunl, o dat[ cu marea lor dezvoltrtrt', mugchii sc ntrofiazYa. Anurnite rase de ciini sinl, descrise ca avincl o cutii adincir intre nirri gi buze. Dup[ tr. Cuvier, pe a cirrui auLoritate se bazeazir rrlLimele douii afirrna{ii, r'erl-ebrele caudale variazd ca numflr; atib la vitele engleze$ti cit gi la unii ciini ciob.{ne$ti, coada este aproape absentS. Marnelcle varia zd ca numirr intre gapte gi zece ; dup[ ce a examinat 21 de ciini, Daubenton a glsit opt cu cite cinci mamele de fiecare parte, opt cu cite patnr de fieuu) Dr. Burt \\'ilder, Amer. A.ssr;c. Achtuncement ctl Sciertr:r, 1873, p. 2li(i $i 2:t9. 67) Isid. Geoffroy St.-Hilaire, Hist. rles onontalies, 1.3132, vol. I, p. ti60. Gervais, 11r.sl.

vol. II,

1855, p. G6, De Blainvillc (Ostd.ogruphie, Clunirlctc, Cc ambcle pirfi.

p. 137) a vizut

r'le ascmenca

.lfcl. dcs mttnrnilirts, un molar suplimcrntar

5\

AsrcoQraphie, Ccuticlae,

p. li\i.
al unrria dintre

actlti

asl Wtirzburger nlcdizin. Zeitsclvilt, 136t1, I'ol. I, p. 2(!ir. oo; Dl Yirrell, ln Prac. Zoolc,g. Soc. clin 8 oct. 1833. Dl \\:aterhouse rni-a artitat un craniu ciini cat'e ar-ea citc un singur molar de fiecare parte 5i citiva incisivi inrpcrfecfi. 0r; Citat ln 7'\rc \'cttrinrtrtl,Londra, vol. \riII, p. 415. 02) Accasta cste citatl dupl Stonehenge, o lr]are autoritate, in ?lie Dcg, 1.867, p. 1.s?. 63) 11isl. turl. gdndralc, r'ol. lII, p. 1,18.
0e;

\Y" Scrope, Artr,l.

Deer-StulkirrrT.

p.

1351.

ASCENDENTA LOR

39

care parte, ceilalli avind un numdr neegal de cele dou5 pirlior;. In mod normal, ciinii au cinci degete anLerioare _gi patru posterioare, inJ[ deseori se adaggh un al cincilea deget posterior gi F. Cuvier afirml c5 un al paLrulea os clneifoim se dezvoltd atunci cind este prezent un al cincilea deget i Si in acest caz marele os cuneiform este uneori ridicat gi di astragaluhri o mare suprafa!5 articular[ pe partea sa interioar5. A.sadar, chiar gi conexiunea relativl a oaselor, cel rnai constant dintre toate caracterele, variazd. Aceste modific[ri la picioarele ciinilor ntl sint tgtypi importante, deoarece dupd cunl a ardtab de Blainville66) ar trebui - elein corelalieclasificate drept monstruozit[!i. tr]e sint totugi interesante, fiind cu dimensiuna corprrlui gi apdrincl mult nrai cles la clogi gi la alte rase mari decit la ciini de talie mic5. Uneori, variet5li strins inrudile se deosebesc totugi in aceastir privin!5. Astfel, dl Flodgson afirm[ c[ varieti{ile de cttloare neagrd 5i brttn-rogcat[ de Lassa ale dogului tibetan a1 :rl cinciiea deget, pe cind sttbvarietatea Mustang nlr prezinti acest caracter. Gradul de dezvoltare a pielii dintre degete variazH mult ; vom reveni ins[ asupra acestui punct. Oricine cunoagte gradul de deosehire intre diferitele rase in be priyegte perfec{iLlnea sirn{urilor, tentperamenLul gi obiceiurile ereditare. Rasete prezinti unele decsebiri constitulionale. Astfel, pulsul -spune Youattut) -,,variaz[ sensibil dupI rasd, prectim gi dupS talia animaltrlui".-Diferitcle rase de ciini prezint[ 9 Teceptivitate diferitd fa{[ de cliverse boli. Eler se adapteazi c1 sigtrran![ diferitelor clime in care au tr5it fimp indelungat. Se -gtie cd maj[ritatea celor mai bune rase europene se inrhut5lesc in Ind.ia 68). In India (ddp5 Rev. R. trr'erest)0s) gi la Capul Bunei Speranle (dupI Lichtenstein)zo), nimeni nu a rLgit sI lini in via{5 un ciine de Terra Nova timp inclelungat. f)e asemenea, dogul tibetan degencreazit in cimpiil': Indiei gi nu poate tr.ii decit in muntirr). In fine, Lloyd ?2) af irm5 c[ incercirrile fdcute cu copoli gi buldogii nogtri au ntutot c[ ei nLI pot rezista frigului din pldurile din norclul Europei-. Avind in vedere prin cite caractere se deosebesc rasele de ciini Lrna de alta, arnintindu-ne cd Cuvier a fost de acord ctt existenla unor deosebiri intre craniile lor, deosebiri mai mari decit cele observate la speciile oric[rui alt gen natural, gi linind apoi seama cit de mult se aseamlni oasele lupilor, gacaliLr, vulpilor gi ale altor canide, este remarcabil cd intilnim afirmalia repetatfl mererl c[ rase]e de ciini nu se deose'besc intre ele prin nici un caracter important. Un crtnoscltor foarte competent, prof. Gen'aistt), admite c[ ,,si I'on prenait
Citat cle col. Ham. Smiilr, in Nal. -LiD., vol. X, p. 7g. De Blainville, Ost\ogruphte, Ccrnirlae, p. 134, F. Cuvier, Annales du llIusdum, vol. XVIII , p. 342. ln privinla rlogilor, vezi col. H. SmiLh, Nat, Lib,, vol. X, p. 218. Pcntru dogul tibetan, vezi dl Hodgson, in Journal ol As. Soc. ol Bengal, vol. I, 1832, p. 3.12. 67) TIte D09,7815, p. 1E6. ln legiturd cu bolile, Yonatt afilmii (p. 167) cii ogarlll italial este ,,puternic expus" polipilor la mitr[ 9i vagin. Coclierul ;i pechinezul (p. 182) sint cei mai expu;i brol;itei. Susceptibilitatea la jigodie (p. 232) este extrem de variabili la cliierite lase. r\supla jigodiei, r.ezi de ascmcnea col. Flutchinson
despre Dog Breaking, 1850,
88) 6s)

05; 00;

p. 279.
15.

vezi Youatt, on ttrc Dog, p. 75 The Yeterinarg, Londlra, vol. XI, p.

Journal of As. Soc. ol Bengal, vol. III, p.
19.

235.

7o) Trauels,

vol. II, p.

71) Flodgson, ln ?2) I;ield Sporls

Journal ol As. Soc. of Bengal, vol. I, p. 842. of the North of Europe, vol. II, p, 165. ?3) flisf. nat. des mantmif., 1855, .i'ol. II, p. 66, 62.

.10

CIINI

siins contrdle lcs alLerlrtions dont chacun de ces organes est sttsceptible, on pollrrait croirc qri'il 5'a entrc les chiens domesliqtres clcs differerrccs pltts grandes qile ctrllcs qrii sdpzlrent ailleurs ]es espect's, qt:elqui:fois mCnte les genres". [-nele dintrc deosebirile cnumerate rnai sus sinL iliLr-o privin{ri oarecare de o r aloarc relatir- redlisi. cleoarece nu caracLerizeazl t't,sc clistittctt'. AsLfel, uitneni nit pretindc cti ar fi caracteristicc penlru rrlse molarul suplin-renLal sau nuntflrul r[:-' nr:lmele. I)e.getrrl sup]imentar cste in gcncral prezcnt la dogi, iar ttnele dinLre rlifcrcn[elc rn:ii iruprlrtanLe la craniu gi la maxilanrl infcrior sint rnai rnttlt sart rri:li pu{in carlicLelislice cliferiLclor rasr. I{tr trebuie s[ uiL[rn insir c[ forta prerlonrinarllir ar st.llectiei rlu A fost aplicutI in nici unul dintre aceste cazltri. ErisLii r,uriebiiiLlite Ili organe irnportante. d:lr diferenlele ntt au fos[, firaLer prirt seleclic. intr'-acler.5r, ornul line la forrna gi vite'za ogaruliii, h Illia dogulr.ri ri oclinicarir lilteu Ia for{a nrurililrcrlor buldogilor eLc.; nu !int' insir ciLugi dt: pulin la nuniirrul cle nrolari, de miime'le sc.u de degete gi itici nu gl.irn clacir deosebirile la accste organe sinl. in corelalie cu tlerosebiri exisLente la alte ptirfi ale corpultti lu carc omul [ine, sau daci se datoresc dczvolfirrii acestora.. Cei care s-art e1:ttpat de seiec{ier vor fi de acord ci, de vreme ce in naLurI exislfl I'ariabilitat,c, otnul al.pul,ea ob{inc. riacr"r ril. crccle cle ctiviinlir, cinci clegcLe la picioarele postelio:rre rie l:nrrntitol llt:rr. de ciini, Lot util clc sigur ca gi la picioarele girinilor sale cie Dorliing. El ar'1;ilLca probabil ob{irre, inslcll i}lultmai mat'e greutaLe, o pet'echc' su1;linicnlarir cic nlola.ri Ia oricare clin nraxilal'e, in acela;i fei in carc a adliugab colrnc suplimcnturtr anrrnriLor rase de'oi. Dat:li irr tloli si proclttc[ o l'asil de ciirti I'r'ir'5, tlin{i, ar"ind cil puncI cle 1>lecarer arga-uurnilul ciinc Ltirccsc ctt clinlii sai inlllclft'c{i, el ar llulca proba}ril sir n fac[, circi a reu$iL st"I J)roclticii r{1se ile vite li dc oi f itrl coal'llc. SinLcrtr, co li in.r.Lil-ea alt,c cazuLi, in cornplctir necttnogtinlir tn ceea ce in'ir,c5Lc car;zclc llrecisu ri LrepLeie prin carc difcritele rasc de ciini all ajtrns sir se clcose]-rclrscil lLiL dr mrilL una de alLa. Dcosebirea ln fortnrr trrterioarii gi in consLitu{ic Arn pritca-o atrihui partial rnogLcnirii de la speciile silb:ltice dislinctc, I'ic,licl"l schimbirrilol' cfcctrrate in sl-are naturalir iitainfe cle domest.icirc. i\'Tai tl'tl-uiit sli aLribuirn ceva 5i incnrciE."rlii dir.ersclor rasc domesLice 5i naturale; voi rer'eni i^r;sil criit'ind la incnic'igarea lasclor. Atn t'itzttL mai inainLet ciL cle dcs iqi iur:r'r'ci.sr.azir sirlbaticii ciinii cll spccii s:illlatice incligerte Si Pennant tlestrier in rriod inLci't'suni t*) feltil culn localiLirLea trochabers din Scc;[ia a fost poptrlaLit ,,cu o rnrillinic de colciLuri avr'nd uIr aspe.ctexl,raordinar cle asenrintitor lupului" dt citre tin singur hibricl cle lrrp acltrs in acel district. S-iir' lri,rrea cr"l, in[,r-o oarecal'e misur'5, clima moclificit direct forrntrle ciinilor'. A.ur vlzlit cle culincl cir rnai multe tlintre rasele noastre englezeEti nu itot trli in India $i s-a afirntat irt rnoci caLcrgoric c5, at,ttttci cind acestea sint crescttttl acolo tiinp cle'ciLciva generalii, ele degenereaz[, nlt numai in privinla facult,irtilril nrinlaic, ci gi ca forrnii" Ciipitanul Williatnson?5), cal'e s-a ocnpat ctl glijit cle lir:esL subiect, afirntrl cir,,copoii clecacl cel mai repede", iar,,ogarii li pointt'rii titgcncle;lzir cle asemerlea ra1titl". Cockerii ins5, cltlpI opL sau noul generatii li l'r"r'ri vrt'o iricnlcigare clin Europa, sint, tot atit cle huni ca $i sfr[rno$ii ]or.
1Ji<[rtrll
JO\ (

r;l

)riltilrtl l:itll

Otrttdrtrpr'r1s, 1791i, r'ol. I, Sp,ti'ls, cit.al dt' Yottal

p.

2iifi.
l)rtt1

1, 'l'ltc

p.

ASCTI)iDENTA ].OR

It

inferior, iar botul devine mai srrblire gi corpul mai ugor. Ciinii englczegfi i,'rportali in India sint atit de valorogi, incil proirabil c:i s-a avuL loati griji.u *i r,, impiedice lncmcigarea lor cu ciinii indigeni; a$a cir inriiut[{irea 1ir poate fi explicatl in acest fel. Rer'. R. Everest m[ infornreazi cir a ob{inuL o peiecle clc prepelicari nd,sculi in India cale semlnau perfecL cu p.{rip{ii lor scoiieli. trl a oblinut de la ei, la Delhi, mai multe fntiri, luind cele nrai sLricte pi.ecallippi pentru a impiedica o incnrcigare. Dcgi c[leii rezLtltali nrr reprezcntau 4c.ciL a dolta generalie in India, el nu a rcugit niciodati sI oliginii 1n singur ciinc tinr-i' asemindtor pirin{ilor siri ca talie sart confornla{ic ; nirrile lor ..o,i nrai contractate, naslll rnai asctr!it, Lalia. rnai micii gi picioarele rnai subliri. lloL asLfel, clgpl Bosman, P coasta Guineei ciinii ,,s0 sihirnbi in rnod ltiztr; pr.errlile li se l_r-rngesc 5i deYin rigide ca acele ale vulpilor, spre a criror. clloare ei inclint-r de asemenea " a stf el c[ in- trei sa u patru .. ni dcgernereazt-r, cleve.nipcl nigte animalc foarte urite, iar dupI trei srru patru gericra{ii lirLr.aLtrl lor c]evile urlet" tu). Aceasth tendin!5 rcmarcabil.i spre irirnu Lir{irera rapirl.i a ciinilor etlropcni stilltl.si clirneri ctin India 5i Africa poate fi crplicat[ illr-o lnare mlsgrri prin reYetsitlnea la o stare primordialir pe- care, drrpri cum yoltl yercleA r-rlterior. o prezint[ mttlter attimtlle, atttnci cind sint tulbuiaLe intr-un fel oar-('(]arc in constitulia lor. tinele dintre partictrlaritirtile caracterislice diferitelor rase cle ciini au lpin:t probabil brtst: 5i, cu [oa[e cI sint strict crcditr.re, ele pot fi nrirnite rnurstruozit[{i. AsLlc], cle erxettl1;lu, forrna picioarelor gi a corpllui la basgtll errropean qi la cel indian, fornta capltlrri 5i maxilanrl inferior prscprile.nb la bllclo5y 5i Ia nlops, alit de asemitnILori in ac:e.astir lllivin{i gi oiit. de-. rrcASr]r-pr-rpritori in toate cerlelalLe. 0 ilarticrrlaritaLe care apare brusc gi meri{.ir 6c aceeir ieLr.-urr antimit sens sir fie nrrrniLi moltstruozitatoporiLe fi toLri5i sporitit fi fixlih pr.ip seleclia cfecttrati dc citre tirn. Apr-oal)c nLr fncape indoiaii,.i, drcsaill crilliriuat tintp indelunga.t,_.czt la_ogari pett[ru vin:irea cle iepuri sau la ciipii clc apli pentr.tr inot,_precllm $i lipsa de mi$care in cazul ciileiloi a. hrx, freblie sI ii pr.ocigs ttn erfect oarecal'e iisltpra strttctrlrii gi inslinctelor lor. \rom veclca ilslj iiricciiat c[ rnotivul ce] nlai puternic al modificdrii a fost prohirbil selcclia, atib rpeto6icir, cit Ei incongtient5, a unor u$oere difererrle inclivicluale; accsi ain urnrd fel cler seleclic rezultin.,l .lin pdstrarea intimplfltoare, timp de sute'cle gener.a[ii, a acelor ciini individuali care eratt cei rnai folositori ornujui pentru anumitc'scopur-i gi in anumile condi{ii de r.iatd. Voi arlta intr-un capiiol viitor consacr:rt sclecliei c[ chiar barbalii se ocup[ indeaprcape de caiitrilile ciinilor lor. Aceast,rl selec{ie irtcongtient[ efectr-ratir cle clLre om este ajutat[ de lrn fcl cle selec{ie natttralfl; aceasta cleoarecc ciinii sdlbaticilor trebuie s[-gi ciglige parfial prop,:iu lor subzisLell{[. ln Australia, de excmplu, clup[ curn afl5lt de la Af l{inri rt)"
*\
)

f)r. Falconer mi inforlneaz6, cd buldogii, care atunci cind au fost aclugi pentpl primadat[in!ar5*) erau ctl.noscltli ca pritincl sri doboare chiar un elefari olrucindu-l de trompfl, dupir dotri sau trei genera{ii nu nrinrai cir decaci in piirrinlo curajului 5i a ferocitirlii, dar pierd gi caractenrl proeminenlei nraxilarulli lor

ln Inclia (f. (litali

lrrrrl.).

t6) 77\

A. llurla5r dii

acest ltasai ln carlcll sa, (i.rgruplticrtl Distributiun. ol llrrtrtnrrrls. rlrr cll Galt on, I)otrte slicolir.tu of .lnitnals, p. 1:j,

'l to, 1t(iti,

Jr.

,s,

alerga pentnr a-gi prinde prada; sau pe coastele sLincoase ale rndrii, unde sint obligati sI se hr[neasc[ cn crabii gi pegtii rSmagi in biltoacele lisate de reflux, cum este cazul in Noua Guinee gi in Jara de Foc. DupI cum sint informat de dl Bridges, catehistul misiunii in aceastd din urmd !ar5, clinii intorc pietrele de pe ![rm ca s[ prindl cnrstaceele carestau dedesubt$i,,sint destul de degtepli ca din prima lovittirh sii desprindir molugtele" ; c5ci, dacd accasta nu se face sc gtie cd molugtcle au o forlii de adcziune aproape de neinr,ins. S-a arltat mai sns c5 la ciini labele sint palmate in mocl diferit. DupI Isidore Geoffroy tt), la ciinii de ras[ de Terra Nova, care au obiceiuri eminamente acvafice, membrana se intinde pind la a treia falangir, pe cind la ciinii obignuili ea sc intindc nnmai pin[ ]a cea de-a doua. La doi ciini de Terra Nova pe care i-am examinat, cind degetele erau desfdctite gi privite der dedesubt, membrana se intindea intr-o linie aproape dreapt[ intre marginile exterioare ale pernilelor degetelor, pe cind la doi terieri de subrase distincte membrana priiita in acelagi fel era aclinc scohitS. In Canada existir o ra.sri dc ciini caracteristici {5rii si conmni acolo, care are,,labcle pe jumitate palnlaIc, si cfireia ii place zpa" zs;. Se spune cd labele ciinilor englezepti pentnr viniLoarea de vidri sint palmate. LTn prieten a examinat pentnr niine labele a doi din Lre acegti ciini in compara{ie cu labele unor ogari gi ale unor copoi gia constaLat la toti c5 menibrana varia ca intinderer ; ea era ins[ mai dezr.oltatir la ciinii pentru vin5toarea de vidre decit la ceilalli 80). Deoarece animalele acvatice care apartin unor ordine cu totul difcrite au labele palmate, ru poate exista indoial5 ch aceast[ structnrzi cste folositoare ciinilor care frecventeazi apa. Putem presupune cu incredcrc cI nirneni nu $i-a seleclional. vreodatfl ciinii de ap5 dupd gradul de dezvoltare a rnembranci interdigitale; ceea ce face ins5 ornnl esbe c[ pistreazi gi cregte pe acei indivizi care vineazS" cel nrai bine inaplsau aduc cel mai bine vinatul rflnit gi astfel in mod incongtient el scleclioneazri ciinii cu labele ceva mai accentnat palmate. Frecventa desfaccre a degetelor va ajuta de asemenea in oblincrea acestui rezLtltat. Omul imitd astfel indeaproape seleclia naturalS. Arrem Lrn excelent exemplu chiar al acestui proces in Arnerica de Nord, unde - dupfl Sir J. Richardson 81) - to{i lupii, toate vulpile gi toti ciinii domestici indigeni au labele mai late decit speciile corespunzltoare de pe Veclriul Continent gi sint ,,bine adaptate pentru a alerga lle zYapadd". Or, in aceste regiuni arctice, viala sau moartea fiecirui animal depinde deseori de reusita vlndtoarei pe zdpada moale; gi accasta depinde parfial der l:ilimea labelor. Totupi labele nu trebuie s[ fie atit de late inclt sd lmpiedice actir.itatea animalului cind solul este noroios sau capacitatea sa de a s5pa vizuini, sau alte

ciinii sint uneori obligali de foame s[-gi plrdseasc5 st[pinii gi s[-pi procure singuri hrana ; in general, ei se intorc insd dupi citeva z|le. $i ptrtem deduce c[ r:iinii cu fonne, talii gi obiceiuri diferite au cele rnai bune posibilit5li de a supravie{ui in diferite conditii, ca bnn[oar5, pe cimpii intinse gi slerile pe care pot

obiceiuri necesare vietii.

ffisf. Nal. Gdn., vol. III, p. '150. Dl Grcenhorv despre ciincle canadian, in fuIag. ol Nat. Hi.st. a lui Lortdon, vol. VI, l3:J3, p. 511. to) Vezi C. O. Groom-Napier despre palmarea labelor posterioare la ciinii pentru vlnitoarea de vidre, in Lunrl and Water, 13 oct. 1866, p. 270. t1) FcLuna Boreali-Americctnct, 1829, p. 62.
?t)

tr)

ASCENDF,NTA LOR

43

Deoarece modific[rile raselor domestice care se produc atit de lent gi sint datorite fie selecliei varia{iilor individuale, fie difercn[elor rezultind din incnrciglri, nu trebuie observate numai intr-o perioadi oarecare, gi deoarece aceste rnodificiri sint totugi de cea mai Inare importan!5 pentru in{e'legerea originii formelor noastre domestice, precllm gi pentru faptul cd anrnc[ indirect o himind 5i asupra modifichrilor procluse in stare natural5, voi prezenta in detaliu cazurile pe care am fost in m5surd s[ le adun. Lau'rence te), caie a acordat o atentie deosebitd istoricului copoiului pentru vinhtoare de vulpi, scriind in 1829. sptlnea cd, acum optzeci satt noulzeci de ani, ,,un ciine cu toLul nou pentru viniitoarea de vulpi a fost ob{inut datoritd arLei cresc5torului", urechile vechiului copoi din sud micgorindu-se, prin sc[derea in greu Late gi volnrn a osulni, mijlocul alungit pi talia oareclrm crescut5. Se crede ci aceasta s-a oblinut printr-o incntcigare cll Lln ogar. In privin{a acestui clin urm[ ciine, YouCtt tt), care in Seneral este prudent in afirrnaliile sale, spune cI in ultimii cincizeci de ani, adici inainte de inceprrtul secolnlui actual, oganrl ,,& dobindit rin caracter oarecurn diferit de acela pe care il avea inainte. Acum el se distinge printr-o frumoasir simetrie a forntei, cu care nu se'putea liuda tnainte gi are o rapiditate mai mare chiar decit inainte. El nu mai este folosit in lupta cu cerbii, Ci pentru intreceri ctl semenii s[i in alerg[ri mai scurte qi mai rapide". LTn autor cornpetent sa) este clc p5rere cI ogarii nogtri englezegti sint descendenlii progrcsi.u a,rreltoralt ai ogarilor mari cu pirul aspru care existar-r in Sco{ia incri clin secolul al treilea. S-a blnuit c[ in t'reo perioad[ anterioarfl ar fi avut loc o lncrucigare cu oganrl italian. Jinindu-se sealna ins[ de debilitatea acesLei din urrnfl rase, acest fapt pare pulin probabil. DtipI cu m se gtie, lordul Orf ord gi-a incnrcigat renumilii siii ogari, care erau lipsi{i de curaj, cu un buldog, rasd aleasd pentru c[ era, in rnod gregit, consideral,S ca lipsit[ dc simlul mirosului. ,,Dup[ a $asea sau a $aptea generatie spllne Youatt nrl r[m[sese nici (r urmd clin forma buldbgului; rSmlseserfl insi curajul -gi tenacitatea sa de neimblinzrL". Dintr-o comparalie a cockerilor King Charles, reprezentali intr-un vechi lablou cu cei actrtali, Youatb deduce cI ,,rasa de astdzi este in mod sensibil schimbatd in rdtt" : botul a devenit mai scurt, fnr ntea rnai proeminenti gi ochii mai mari. In acest caz, moclificirile s-au datorat probahil iirnplei selec{ii. Dtrpd cum obsen'li acest autor intr-un alt loc, prepelicarnl ,,este -evident cockerul mare ameliorat pini la talizr gi frumuselea sa deosebiti de ast[zi gi care a fost inv5lat si, semnaleze ln alt fel vinatul. Dac[ forma ciinelui nu este suficient de satisfdcdtoare pentru sus{inerea acestlli punct, putem recurge la istorie". Autorul se referd apoi la un document din 1685 prir,itor la acest subiect gi adaug[ c5 prepelicarttl irlandez ptir nu prezintd nici un semn de incmcigare crr pointerul, ceea ce unii autori presupun cd s-ar fi produs in cazul prepelicarului englez. Buldogul este o rasi englezeascd care, dupi crr m aflu de la dl G. R. Jesse 85), pare si se tragd din dog, de pe timpul lui Shakespeare ; l'asa exista insd cu sigtrran{[ in 1631, duph cum se vede din scrisorile lui Prestrvick Eaton. Nu pcate incipt'a indoiala ci acunr, cind nu rnai sint folosi{i la hdituirea tauri82\ 'l'\rc IIcrse trt trll /rl.s tr'trrrcllcs etc., 11329, p. 2il(:* 284. st| 7.Irc Doq, 181!5, p. :l1,ll5;in legiitur.i cu coclierul Iiing Ciraries, tn) lt Ettctlclop. ol RLtrul SJxtrls, p. it|7.
Rt,seorches

p. J5: pcntru

ltrepeli<'ar.

p.

t)().

85),\rrtorrrl lrrclirii

irtto

lhr IIistt,nl rtl |he Rrilislt

Duq.

lor, bttldogii clin zilele noastre oblinuti de amatori au o talie mult mai redus[, vreo intenlie antime din partea crescdtorului. Pointerii nogtri se trag cu sigtrran{i dintr-o ras?"r spaniol5, dup[ cum se vede chiar dupi numele lor de aslizi, ca f)on, Ponto, Crrlos etc., gi se pare c[ acegtia nu erau cnnosculi in Anglia inainLe cle revolutia riin 1688 s0). Rasa a fost insi mult nrodificat[, de Ia introducerea ei. intr-rrdcr'5r, dl Burrorv, care este sportiv gi cunoagte bine Spanir, ntit infornir:a-zir cir nu a v[zut acolo \:reo ras5,,corespunzltoare prin coufortra{ic pointenrlui englezesc; existi insfl pointeri veritabili in apropiere de Xeres, carer au fosb inrporta{i de cllre englezi". Un caz aproape asemflnirtor este cel al clinelui de ifen'a Novil, care a fost cu siguran![ adus in Anglia din acea {ari, dar cai'e de atr:ilci a fost atit de mult modificat, incit, dupl cllm au obsen'at rnai nrul{i antoli, nu rriai scamdnl actrm indeaproape cu nici un ciine indigen clin lf ert'a Nor.a tt). Aceste r"iLer.a cazuri cie modificiri Iente gi treptate la ciinii nogtri englezegti prezinl-ir Irn oarecare inLeres. Cu toate c[ rnodificirile au fost pricinuite in general -- tlu insir invariabil - de una sau douI incrucig[ri cu o ras[ disbinct5, ptrtem fi totu;si siguri, ar,iurl in r-edere binccunoscuta variabilitate exbremi a raselor incruci5ete, cr"l pentnr a le ameliora intr-un mod clefinit trehuie si se fi practical- o scicc{ie stlicl,ii gi indelurtg conlinuati. De indat[ ce vreo ]irrie sau farnilic dctcnm r:gor nrrr'lioraLi sau mai birle adaptatd la condilii modificate, ea trebtiie s[ {i tins sir inlocr-riasci liniile mai r-cchi gi mai pu{in ameliorate. De exen:phi. clc inclaLir cc vcchiul copoi pentru vinlil,oare de vulpi a fosL amtlioraL printr-o incruci$are cu ogan,l sau prin simplir tclec!ie, el gi-a dobindit caracl"erul actual; i..'r' nroclificr,r'ea a lost probabil doritl din cauza vitezei sporite a cailor' no;tri cic r,inirtoare. Acest copoi s-a intins rerpede in loati lara gi poate fi gr"rsit acum apr'oiipe pret,utinclcni in mod uniforrn. I)ar proceslll de ameliorare conLinrrl incri, circi fiecare incearcli sri-gi imbunit5{eascI linia, procurinclu-gi citeodatfl ciini cle ]:r r:t'lt: nrai bunc haite dc vinitoare. Prin acest proces de sr-tbsLitriire IrcptaLri, r"cchiul ogar cnglezesc a displrut; la fel s-a intirnpla[. crt ciinelt' irlandez irenLlrr vinlitoarea cle lupi, cu r.echiul buldog englezesc ri - tlrrpI curn mI inforrneaz-ir cll .Iesse - cu mai mulLe alte rase, ca cea alaunt. Disllari{ia raselor anterioare t'sLe {r.cilitati insi -- ciupd cit se pare __ pi de o altii cauzit, circi ori de cil"c ori djntr-o rr.sI sint, [inute doar un nrimir mic dc exemplare, cunt este acum c.L\,zLtl ccpoirilui ,,BLrod-hound", ea este crescttt[ clr oarecare'greuLaLe, daloritri prcbabil efectelor clflrinltoare ale consangvinizirii apropi:rte gi indehing contintrate. l)eoarece prin sc.lcc{ia celor rnai buni indivizi, modificatl in rnulte cazuri prin incruciSdri cu a.lte rase rnai multe rase de ciini au fost 11$or, dar scnsibil rnodificate in decursul unei perioade atit cle scurLe ca ultimele __ rinul sari doriir secole-li deoarece, dup[ cum voln vedea ulterior, cregterea ciinilor a fost practicati inc[ de multl \rreme, dup[ cum este gi astlzi, de cirtre sllhatici, putenl conchide c5 prin selec{ie avem un puternic mijloc. de rriodificare, chiar dac[ acesLa nrr este practicat decit intimpldtor.

flri

pointcrului, in Arol. Lib,, t'ol. X, p. 1t)0. cI provinc dintr-o incruci;are intre ciinele cschitrtos;i uu col'roi ttrare fran!rrzcsc. \'czi dr. IIoclgliiu, lJril. -.1..s.sr,c., 18'14; Bcchslein, Nctturgcsclt. Deutscltlttnds, vol. I, p. 57,L; l'al. /,i0., rrrl. X. p. 1i12, (lc as(\rlenea dl .Irrlics. E.t'crtrsion in and nDottl Nctulortrtclland,
86)

\'ezi Col. Ilarriltrin Srnitir

clcspre vcchintca

8?)

Ciinele cle Tclra )..ova sc ci'cclc

VARTATIA LOR

45

PISICI DO}IESTIOD

In OrienL pisiciler au fosl. domesticite din tinrpuri indepartate. i\stfel, dl Blyth mir infornrcttz.Ya cI ele sint men{ionate infr-o scricl'e sanscl'it,i rie acurn 2000 de ani gi, dupl cL.rn se r,ede din desencle d. pe Inonurnenter gi clupi cot'pririle lor nrurnificaLe, se gtie ci in Egipt vechimea lor esLc chiiir nrai irulre. DLrpI de Blairtville'88), care s-a ocripat in mod special cu ir,cesL sul:iecb, aoesie muurii fac parte din nu niai pu{in de trei specii gi anun}e: Ir. cctli.gulutct, tr. bubastes li F. chaus. Se pal'e c[ primele doirI specii rnai pol f i inca gi"rsite in rinele pirr{i ale Egiptului, atiL in stare stilbaticd ciL gi dorncslicite. Cloinitaratii cu pisicile donresLice din Europ&, F. caligulala prezinLfr o dilcrenlli la prirnul rnolat'inferior de lapte, ceea ce face pe cle Blainvillc sli conchidir cir ea nu este una din formele parentale ale pisicilor noastre. llai mul{i naLulaligLi, ca Pallas, Ternminck, Blyth sint de plrere cd pisicile domesLice se trrig din nrai nnrlte spet:ii antestecaLe. Este. sigur ci pisicile se incrucigeazii rrgor cu cliferite specii silbaficc gi s-ar p[rea c[, cel pulin in anurnite c:lzriri, c:rrricIerrrle rasclor donrcstice au fost astfel irrfluentate. Sir W. Jardine nlr se indoiegLe.. ci ,,in nordLrl Scoliei au ar rit loc lncruciglri intimplltoare cu speciile noastrc incliqcner (F. suluestrts) gi cI rcztrltatele acesLor incrucigdri au fosb cresctiLe in cnsele noastre. Arn virzut rnulte pisici _- adaugi el -* care seatn[nau indealtr'o:!pe cu pisica sirlltaticir, 5i una sau douir care aproape cii uu se ptrteatr deosebi cle accasLa". Dl Blyth8e) observl in legirtur[ cu acest pasaj ci-"r .,asemenea pisicri nll se r"ircl insii niciodatit in par{ile nreridionale ale Angliei; toLugi, in corr}paralie cu oriccr pisicir domesLicit[ iridian[, afinitatea pisicii britanice obignuite'cLi 1''.. sgluestris estc er.iclenlir. Presupun c[ acesL fapt se daLorcgLe anresteculrri frecr-enL dc pe tinrpul cind pisica domesticitl fusese pen[ru plima oar'[ introdrisli iu Angiiir ;i cla incir larir, pe cind specia slilbaticii era urult mai frecvetrt,S deciL in prezerrL". O uuLoliLate detnnd de increclere a asigurat pe Jeittelese0) c[, irt lJngai'ia, un coLoi sir]baLic s-a incrucigat cu o pisicir domestic[ gi c[ hibrizii ritr l.r'iriL tinrp inderlungat in stare domesticit[. La Alger pisica domestic[ s-a incnrt'igat, cri pisicri sirlbaticl (tr . Ulbica) din acea lard ot). DLrp[ cum nr[ inforrne azl d] E. La,v:rrd, in Africzr de sud pisica clornesl,icir se i*prerillcazl liber cu ^F. cuffra slilbalicir. trl a r'tiziit, o percche cle lribrizi care ('rarr foi.rLe blinzi gi sc atagaserd tn rnod sireciai do".rnrnci care i-a crescut; iar dl trry a consLatat c[ ace;ti hibrizi sint fccurtzi. I)ripit cil Blvlh, in India pisica domestic[ s-a incrucigat ctt patru specii indicnc. in lrgirLrrlri crr Llna dintre aceste specii, ^F'. chaus, un excelent obstrvator, Sil W. triliot, rnir irrfot'meazd cit el a omorit odatl in apropicre de Maclras ni5Le prri dc pisicrii srilbaticri care erau in mod evident hibrizi de pisicir dornesIicl'r. ,\ceste tincrre anitnale aveau o coad[ stufoasd ca de ris gi o drrngi lr,rtl"r clc culoal'c czrlenier pe pal'uR.; l)c Illaittvillt'. Osld()qrul'ltie, 1:e1r.s, p. 65, tlcspre caructclrul spccici -1it'i r.s tttligtrlttltt: 1t. 8ir, fitt, 1)(), 17ir, clcsprc cclelalte spccii nttttnificuLe. Ill citeazir qrcr I'-hlenbulg cu plir-ile la F. rritrr,rt'tlttltr. cl fiirrd rnurnificutir. 8e; --t.sralrc Soc. ot' (.ulcritlttt laltortul clircctoruhri, aurt. 1i;56. l)usajtil din Sir'\\". .Ialtlinc csle citat tliu accst t'apot't. Dl Illi'th care s-a ocupat in nrocl spccial cle pisicilc salbaLicr: qi (ionrcsticc <lirr Intiia, a llrczcutat irr acest. raporL o intclesantri discuIie in legirturi cu originca lor, eo1 Fauna Hungariae Sup., 7862, p. 12. ar; Isid. Geoffroy Saint-Ffilaire, Iftsl. \'at. Gdn., r'ol. III, p. 1?7.

4r)

PISICI DOITE,Sl'ICE

tea inferioar[ a antebra{ului, caracterisLic[ pentru F. chaus. Sir W. Elliot adaug[ c[ in India el a observat deseori acelagi semn pe antebralele pisicilor

Dl Blyfh afirmd c[ in Bengal abundi pisici domestice colorate aproape ca $i tr. chaus, dar care nu searn[n[ acelei specii ca form5. El adatrg[ c[ ,,Lln

domestice.

asemenea colorit este complet necunoscut la pisicile elrropenc, iar desenele pes. trile (dungi deschise pe fbnd negru, dispuse ln mod caracteristic gi lim9t1ic) atil de c,rm,tne la pisicile engleregti, nu se vid niciodat[ la cele din India". Dr. D. Short a asigurot p" dl Biyth n') c[ la Hansi se intilnesc hibrizi rezultali din pisica comune !i f. ornata (sau torquata) ,,$i_9i multe dintre pisicile domestice ditr n..o parte a Indiei nu sc pot distinge de F'. ornata silbaticd". Azara afirmft,

dar numai in baza mlrturiei- b[ptinagilor, c[ in Paraguay pisica s-a incrucigat cu cloul specii indigcnr.. Din aceste citeva cazuri vedem c[ in Europa, 4ti?, Africa $i America, liiri.a comun[, care trdiegte o via![ mai liber[ decit majoritatea celollalte animale domesticite, s-a incrucigat cu diferite specii sdlbatice gi ci in unele cazuri incnicigarea a fost suficient de frecventd pentru a afccta

caracterr,rl rasei. Dtrpd cit se ,5tie, fecunditatea pisicilor domestice este intactd, fie cd se trag din mai mulfe specii distincte, fie c5 nu au fost modificatc decit prin incrucigdri intimplXtoafe. Pisica mare de Angora sau persan[ este, ca strttctur[ gi obiceiuri, cea mai cleosebit[ dintre toate rasele dornestice; qi Pallas crede _- c[ ea se trage din ,F. manul se bazeze insd pe vreo - flrd sicentrali. De asetnenea dovaci5 precis[ asigurat ci pisica de Anqora dl Blyth m-a 6in Asia pisici indiene, care - dupfl cllln am vlzut mai sus se reproduce ri$or cu pronanil cI r-u.r incmcipat mult cu F. chaus. In Anglia, pisicile de Angora jum[tate-singe sint perfect fecunde. In cuprinsul unei antimite regiuni nu intilninl rase distincte de pisici, clrm este cazul ciinelui pi al majoritalii celorlalte animale domestice, cu toate cI pisicile din aceeagi lard prezinti un grad considerabil de variabiliLate fluctuant5. Aceasta se explic5 evident prin faptul cil, clin cauza obiceiurilor gi hoindrelilor lor noctrlrne, nu se poate impiedica decit cu mare grcrrtate incrucigarea la intimplare. Scleclia n[ se poate aplica pentrtt a se produce rase distincte sau pentiu a se p[stra distin-cte acele rase care au fost introdttse din strlinitate. Pe de altfl parte, pe insule gi in ldri complet separate una de alta intilnim rase mai mirlt sau mai pulin distincte. $i aceste cazuri meritd menlionate, ele ardtind cI raritatea de rase distincte in aceeagi !ar[ nu este cauzatra de o deficien!5 in variabili'bate a animalelor. Se afirmd cH pisicile fir[ coad[ de pe insula Nfan se deosebesc de pisicile comune ntl numai prin lipsa cozri, ci Si prin picioarele lor posterioare mai l!,_ng_t, _prin dirnensiunea -obiceiuri. DupI cum m5 informezl, dl Nicholson, pisica creold capului gi prin

din Antigda este mai rnicd gi are un cap mai alungit decit pisica britanicd. D upd .,rir i*i scrie dl Thrvaites, oricine observd lndati, in Ceylon, aspectul diferit al pisicii indigene fa{[ de cel al animalului englezesc, pa esLe cle talie
micd, cu pdr,rl foarte lins gi capul rnic, cu fruntea tegitti ; urechile sint insd mari gi asctrtrit;. In totrrl are aspcctirl a ceca cc se numegte acolo,,castd infelioard".
s21

Proc. Zool. Soc,, 1863,

p. 184.

VARIATIA LOR

tice din nrunlii Scoliei. Am vizut c[ in diferite. !5ri, indepdrtate intre ele, existd rase distincte de pisici domesLice. Deosebirile pot fi datorite in parte faptului cd ele se trag din
e3; Sarrg,

rogcat[s?). In China o rasir ale urechi]e pleogtite. Otrpfl Gnrelin, la fobolsk existl o rasd cle c'uloare rogie. in Asia $5sim, de asemenea, binecunoscuta rasi de Angora sau ltersani. Pisica dornt.sticl s-a sllbiticit in mai multe [riri $i, in mlsura in care se poatcr aprecia dupl scurtele descrieri publicate, prelutindeni ea a dobindit un caracter uniform. Lingii Maldonado, in f,a Plata, anr impuScat o pisicfl care piire:r complet srilbatic[; ea a fost examinatd cu atenlie de cll Waterhousees), care Iru a obsen'at nirnic remarcabil, in afard de talia mare a animalului. Dupd Dieffenbach, in Noria Zeelandd pisicile silhibicite capiitir o culoare cenugie dungatd ca eceea a pisicilor salbatice; acesta este 5i cazul pisicilor sernisilba-

Rengger eB) spune c[ pisica domestic5, care este crescuti de 300 de ani in Paraguay, prezinl[ deoselriri izbitoare fa![ de pisica european[; ea este cu o phtrinte ntai nric5, are un cap rnai uscd{ir', pdnrl scurt, lucios, rar gi culcat, mai ales pe coadir. El aclaugd cd modificirile oJ:servate au fost mai reduse la Ascension, capitala Paraguayului, datoritd incruciglrii continue cLr pisicile recent introduse, gi rr.cest fapt ilustreazi bine irnporLanla izol[rii. Concliliile de viatii din Paraguay nu par sd fie prea favorabile pisicilor c[ci, cu toate c5. s-au stilblticit pe junrdtate, ele nu alr clevenit complet sllbiticite, ca atit cle ntultealte anintale europen6:. I)upd Roulin'a), intr-o altd parte a Americii de SLrrl pisica inttodtrs[ gi-a pierdut obiceiul dea scoate noaptea urletul siu hiclos. Rev. \\'. D. Fox a ctinrpiirat la Portsmouth o pisici despre care i s-a spus c[ provine de pe coasta Guineii; aceasLa ar-ea pielea neaglil pi incretit5, blana alblstruicenngie pi scurtir, urechile aproape golape, picioarele lungi gi intrc,gul aspect ciuclat. Aceastl pisic[,,rtcgroid[" era fecundi cti pisicile c'omllne. Caipitanul de ntarittit Ou'en n5) afirln[ c[ pe coasla Africii, la Mombasa, toate pisicile stnt ac:operite cu pirr scurt gi a.spru in loc de blan5. El prezinti o descriere interesantd a unei pisici clin golful Algoa, care fusese linutzi citva timp pe bordul vaporului gi putca fi identificat[ cu certitudine. Acest anirnal a fost lisat nnmai tirnp de opL siiptimini la Mombasa, dar in acest scurt tirnp el ,,1 suferit o metamorf ozir comple't[, pierzindu-pi bla na de culoarea nisipului". O pisic[ de la Capul Bunei Sperante a fosL descris5 de Desmarest ca remarcabild printr-o dungzi rogie cle-a lungul spin[rii. In tot cuprinsul imensei regiuni formatd din arhipelagul malaez, Sianr, Pegu gi Birmania, toate pisiciler au cozile trunchiate la jumiLatea lungirlii specificeeo), deseori clr Lrn fel de nod la cap5t. Pe insulele Caroline pisicile au picioare foarte lungi gi sint cle o culoare galben-

Rog. des Sciences, r'ol. \'I, p. 3J(1. Gomara a observat pritnul accst fapt, in 155-1. e5; Narrtrfrue of I'ol|rLqes, \.o1. II, p. 180. a0; J. Cralfulcl, Dcscript. Dit:t. ttf tltc Inditut lslttrtds, p.255. Sc spune cd pisica de lladagascar are coada rdsttcit[; r'ezi I)cstnalc'st, in ErtcUr'l,;p. Ncrf. Xlumnt., 182fl, p. 2113, pentru alle rasc. e7) :ldntiral Lulke's \togagc, vol. III, p. 308. s81 Zotihtgrl oltlrc Yogageoltlte l)eugle,Muntmalia,p.2(). Dieffenbach, Truuels in Nez.r Zee.lantl, vol. II, p. 185, Ch. St' John, WiId SpLtrts i.n the lltrtlilaruIs, 1846, p. 40.

ticre Lt(irl Ptrragucttl , ltilli), p. 212. !41 XIdm. prdstrttds par diuers Sauanfs : Acad.

4rt

IJISI(.JI DO}IESTICE

niai mriiLe spccii sir'[mogegLi sau cei pLilin din incrucig5rile cu acestea. in unele caz,uri, ca in P:rraeuay, Nlombasa qi Antigua,^deosebirile par s[ se datoreascd acliplrii riirectc a rlifeiitelor condilii de viall. In alte cazttri, rtlt oarecare efect ar pri Lea {i aLribuit serlectiei natrirale, c[ci de nrulte ori pisicile trebuie sd se inlr:clinii in marc m[sur5. sir-rgurer gi si scape din diverse prime'idii. Datoritir grcpt.-rfii cie a imprrcchra pisicilc, onrul nu a ficut insir nintic prin 5slgclie metoilicir gi plobabil foarte prilin prin scieclie incongtientS. $i aceasta cu toate cb rlc la ii,,ilr.e firtare el plstreaziiin general pisoii cei mai dr[gLr{i pi preluiegte mai nnult o riisir hunir petiLr,., prins qoareci sau pobolani. Pisicile care art o tendin![ priLcrrricir sri clca t^ilcoale vinattilui sint in general distruse de capcane. $tiut i'lirrct fapLli c[ pisiciie sint atit dc rdsf[{ate, ar fi foarte pretuit[ o ras[ carL] falir cle aitc rnse cle pisii:i s-ar silua in acelagi rapot't ca gi c[feii de lux fa{ir de ciiirii mai nari gi dic[ s-ar fi putut aplica seleclia, anl fi avut f[r[ indoialS, in fiecarc {:.:r'ir i,, o civilizalic'- indelungatS, numeroase rase, deoarece exist5 o rnure variabilitalc ptt care sr"l sc fi lucrat. \Ie dern in r\nglia la pisici o nlare diversiLate in ce privcgte talia, o oarecare diyersi{-a [,g in pr.oportiilc colpuliii gi o extrem[ variabilitate in colorit. M-a m rrcripa t nunlt.i ln ultinrul tirrp de acest subiect, insir am atrziL de citeva r,azriri pcgbignuitc cle vrriatie; :isIfel, despre o pisicl nriscutit fir[ dinli irt Indiile cltr ye-st $i care a r.irrnas a$a toatii roiata. Dl Tcgetmeicr mi-a arltat craniul unci pisicri ferriele cu canini atit de derzvoltali, incit icgeatt de t]lb btrzl-r, dill-cle cu n:ldlcina fiind de 2,41 cffi, iar pat'tea ce se proie-cta di" gingie ayind lungirne,a de l,it2 cm. Am auzit dcspre mai rrutrte larnilii de pisici .u sose rlcgrLc. l,lr rin& clintrc accsLea, caractentl a fost transmis in cursul a cel pu {in [rei genera fii. Coa cla variazri f oarte mult ca lrr ngirnc. Am mai r'flztt t o piri.e, .atJcind e1'a rllrrl[rrrnitl igi {inea intoLdeauna coada inl"ins[ pe spinare. tir.cchile yariaz[ ca folniei gi in Anglia, anunrite linii nlogtenind pe virfurile rrrechilor Lln sn]oc dc pdr cle lorma unei pcnsule, lung de urai bine de un sfert de India. pisici tol; dirpd ril Rl-vth, aiecagi particularitaLe caracLerize,az[ unele urechidin la ris, ca in hrngimea cozrL gi snrocnrilc de plr pe i{ur6o i'ariabiliiatc sint, sc pal-Ll, analoge clcoiebirilor dinbre anumite specii s[]batice ale genului. Drrp[ DaubenLonnn), o deosebire rnult nrai important.i const[ in faplul cir intcstinele pisicilor clomestice sint mai groase $i cu o treitne mai ltlngi clecil 31. pisiciloi sllbatice de aceeagi talie; aceasta pare szi se datoreascfl regimului lor alirnentar mai pulin sLrict carnivor.

CAPITOLUL AL II-LtrA

CAI $I
!iilttr

MAGA RI

Cai. Deosr'ltiri irttrc rcsc - \'cLrkLbil[tqte indiuidnald - Elccle dirccle ale eonditle uirrlti - Iiezistenlu IcL frig - Ilctse mttlt modif icate pritt seleclie - Coloritul cuik,r (lolctril roftrt Dtrrtrt i tlc ctrlocrre tucltisd. pe spit'Lare, unrcri, pit:i6,r,r, ;i frttttle - Caii ttttrrgi cci ntrri lretnetrt Llrtrt.cluli -'I)uttglilc rltriltrile probabil reutrsiLtnii Ict starea prirttilit,d

u cttlrtltti. )lrigali. ILase tle rtuigari - Crtloritttl rrtiigcu'ilor - Durryile d(t pe nnTcri nneori lipsd, utteori bi.f urcate.

Dttrtgi" pe picioctre

gi pe ttmeri

CAI

Isloria calului se pierr-lc in antichitate. Resturi ale acestor animale in stare fosL ^gisitc pe lingi locuinlele lacustre elveliene, apar{inlncl perioadei neoliticel). In prc:zent, num[nrl de rase este mal'e, dupi cunl sc poate \redea din consultarea oricirnri tratat clespre cal'z). Nefinincl seama decib de poneii indigeni clin l\'Iarea Britanie, se pot deosebi cei clin insulele Shetland, din tara Galilor, Neu' F'orest $i Devonshire. La fel este cazLrl, printre :rlte exemple, gi pentnr fiecare insuli din Arhipelagul N{alaezB). Unele rase prezint[ mari cleosebiri in ce prive$te talia, folma urechilor', lungimea coamei, proportiile corpuhli, forma greab[nului $i a crupei $i nlai ales a capului. Comparati calul de curse, calul cle tracliune gi poneiul de Shet-

domesticitl au

1.1

31 Crarvfurrl, Descri:r'tt. l)id. ol Itttlian f,slarrr/s, 1856, p. 153, ,,In fiecare insulil existri rnulLe rase ciifetite, avind cel pulin una cilre sri-i fic sltecificir". lstfel, in Suntatra exisLit cel pulin tlouri rasc; in Achin ;i Batubala

r) Yezi Youatt, Ort tlrc Hurse; J. Lal'rence, On lhe Horse,1829; W. C. L. IIartin, Ilistorg ol tlrc IIorser lS-15; col. H. Srnith, in Nal. Librarg, IIorses,18,11, r'ol. XII; Prof. Veith, Die naturgcsch. de.r Ilctttssciugethicre, 1856.

Riltinrcyer, Fuuna cler 1)ltrhlbcuilert, 1861, p.

122.

citc una : in Iava nrai nrulte rase : cite una In Bali, Lomboc, Suntbarva (una ditr cele tnai bune rase), Tantbora, 13itna, (iunlrngapi, Celebes, Suurba ;ri lrilipine. Altrr rase sint intlicate cle Zollinger ln Journal ol tlrc Indian Archipelago, vol. V, p. i3-13 etc.
4 - c. :6til

land, ca talie, conforrnalie gi dispozilie, gi veclc!i ctr ciL esLe ttrai tllarc ciifelen[u intrc acegtia dercil inlre cele gapte sut-t opt alte specii eristettLe ale genului Equus. Nu arn sLrins mr-rlte cazuri de vai'ialii individuale car.e IlLt sinL crttloscute drepL caracteristice pcntru anuniite rase gi nici strficienb de tnat'i sau viititru[toare pentnr a fi clenumite rnonstrtrozit[{i. Dl [i'.Rt'orvn, cle la Coleqitrl agricol diir Cirencesler, crare s-a ocirpat in rnoci special de denLi{ia anirnitielor noastre donicsLice, inri scrie cii ,,& observat de cibeva ori la nlaxiiiii: opt incisivi permanenli in loc de gase". NLimai caii de sex masculin:rr trebtri s[ aibl caniiti, dar ,rse$tia se glsesc ciLeodaL5 gi la iap[, degi de dirnensiuni rnicia). Numdrul de coaste cie I'iecare p:lrbe este in nrocl normal de optsprezcce. Yoniibt6) afirmd ins5. cir nu rareori sint noriisprezece, cea srrplimentar[ fiind lnbotdeattlia poslerioarri. [Jn fapL rcmarcahil esbc cir irr Rig-Vddir se spLtnc ciL vechiul cal indizrrl nLl avea decit gapLesprezece coasLe. Dl PieLrerriettt,6), carc tl aLt'as aLtrnIia astlpra accstui subicct, acluce diverse argtrntcnLc penLi'u a v[di dep]ina sa incledere in aceast:i afilnia{ic, mai ales cd, in Lirnptrrile veciri, hindugii ntrm[l'alt cu grijit oaseie anirnalelor. Anr r,'iiztit mai rnulte note despi'e varialii la oasele picic,rulrti. Astfel, dl Priccz) r'orbegte despl'c un os suplimeitLat' lii clilcii Ei despre :tntttniLe aparilii anorniale intre tibia gi astragal ca fiincl foa.rLc cotnune la caii irlandezi gi ncdatorite uneiboli. Dup:1 dl [iaridlyt), s-a observaL dcseori Ia cai ull trapeziunl .5i urr rr-rdinrent al nnni ui ciilcilera metacarp, astfe.l c[,,se vede cI Ja piciortrl calului apiir ca rrionst,r'uozitili slntctriri carc in ntod ttornlal existii la piciorul d,e Hi"pparton", un a,nirnal inrirclit gi dispftrtiL. In difci'iLe lirri s-aLl observaL pe o:r-uele. lronLale ale carhrltii ploerninen{e astrntiin[toilt.e coarnelor; itrLt'-un caz descris de dl Percival, aces [,t'a atr aphru L ]a aproximativ 5,08 cm cletrsttpra arcaCelor orbi[.aie gi errau,,foalte z]sem[ndtoare celor ale nnui vi{el de cincigase luni", ar,ind lungirnc:a de 1,5 cm pind la 1,90 crrie). A,zara a descris doui cazuri diir Anlerica de Sud, in care proemilren{ele aveau ir,ingimea cle 7162 cm pinir la 72,7 0 cm ; altc c:iztiri ati ap5ru L in Spania. Dac[ r'eflectirn] asupla nurneirului de rasc cal'e exist[ ln toatil lumea srltt chiar in aceeagi larii gi cunoscind fapLul cI ele s-au lnmul[it considerabil din timpul celor mai vechi cronici cunoscrite, I1u poate exista incloialir c[ la cal a eristnt o niare varialie ereclitar[ to). Chiar in ce privegte ttn caracLer attt cle neslaitil crirn este coloritul, I{ofackc.rtt) a constatat cit, din 216 cazuri in cal'e s-au inrlrerechiat cai de aceeagi culoare, Iltitnai rtnsprezece perc.chi au pi'otlus rninji dc o criioarc cn l.otul cliferlitS. Dupa clllrl a obsen'iit profesolul Lolv12),
a1 7'1rc ]Irtrse

ttc., de John Larvl'cnce, 1ti29, p. 14. s1 Z'ltc \lelerinurg, I-onrira, vol. V, p. 543. 65 l{dmoirc sur /r-s clieuuttr d tretie-qutLtre tdtes, 1877. 7,) I'r'ol. \'ctcrinal5'Assoc., ftt 7'ltc YLterinarg, vol. XIII, p. t2.
87
e.;

llttlit:tirt tle la Soc. Gdokig., r'ol. XXII, 1lj6{i, p. 22. l;l Percivai din regimentul de cL'agoni Ilntrisliillen, in The Velcrirzrtry, vol. T, p. 224; Vezi Azara, De.s de QuutlrupCtlts tlu. PLtrttgualJ, vol. II, p. 31i-t. Tladucitorul francez al lui Azara se referl la alte cazuri tnenlionate Iiuzald, ca fiind ol-lservate in Spania. 10,) Godron, I)e I'EspCcc, vol. I, p. 378.
rt1 Uber die Eigenscltalten etc., 1b;28, p. 10. L2) L)ttrnesticutetl Anlrncls of the ]lritislt Islctnrls, p.52i, S:2. In toaLe tratatelc qi lucrirrile de rneclicini vetcrinard pe cale le-am citit, autolii insisti in tcrmenii cei nrai categolici ilsupla no;tenirii de citre cal a tult-rror

VARIA1IA

LOR

!,','tt cc priYegLc caii sillblrLici din Olieut, ei sint anirnale dornestice sdlbirticiLgrB). I)cci, tlllct-"t raseie no:.lstre dotnesl.ice se trag din rnai multe specii sal rase natull:ir', [.oal"e iiccstea s-utl sLins in sbare s[lbaticd. . .trn t,c pr.ive5te cauzele modificlrilor la care alt fost supugi caii, contliliile cie vi:ifr"r plii'sri fi prorftis un considerabii efect direct. Dl D.F-oiber, care a avut, t'\ct'lcnlc acilzn cle a compara caii din Spania cu cei din America de Sn6, mi jnfot'tneazii c[, ilr Chile, caii care au triit in aproape aceleagi condilii ca gi strirnrorsii lul cliit Andaluzia r'5rnin neschimbali, pe cind caii din Pampas gi Poneii Pttno sirrL considerabil nrodificati.Nu incape nici o indoial[ c5, iriiind Ile llltlnli gi 1le insLile, caii devin tnnlL nieri redugi in talie gi aspcctul lor se moditicii gi, dulli cit sc parL', tlceasLa sel clertolr'.gte lipsei cle hrann nutritiv[ gi variati. Oricine Strj cit sinL de rnici gi clc ltilogi poneii cle pe insulele nordice gi din munlii Ettropci. In Corsiea gi Sarclinia triiiesc pclnei indigeni, iar pe unele insule cle
tetttlin!elor ;i calitlfilol bttnc ;i rele. Poate ci eretlitat.ea nu este mai puLernicl la cal declt la oricare alt anirnal. dirr dat.ot'itI valorii ltti, tendinfa aceasta a fost observati cu mai mult[ aLenlie. 13) Andrcrv iinight a tncruci;at rasc foarte diferite ca talie, cum slnt calui de tracliune gi poneill norvegian; vezi A. \Yall<cr dcsprc Intcrmarrictce, 18138, p. 20b. 14) Nat. Librarg, Ilorses, vol. XlI, p. 20g. 15; tiervais, tIist, ),lut. IlItuitm, vol. II, p. 143. Owen, British Fossil lltammcLls, p. 383. 1:i; 1ir;iirrltr:s it'r lt,:;silcn ltt'r:rde, 18t\3, p. i31. 17s comptes rendus, 1800, p. 4,S5, gi Journal de I'anat. et cre ra phgs., mai lg6g. 18) itnpott'iva pirret'ii ci ln ceea ce privegte caii sdlbatici clin Orielt ei 1u sinL cleclt sllb[ticili, '\rgumenLincl dl W. C. L' fiartin (The Horse, 18.15, p. 34) a ardtat improbabiiitatea ca omul sii fi extirpat o specie, i1 numir ir.iirfe. itr plczent calul liirir incioiaL'r siilbatic EclLius prrcwrtlsl;ii Poll'akoff triiiegte ln Djungaria iltre mericlianul -\Iauas, tnct'iclianttl estic al T'ianganului, oragul Gucen gi 4Bo latitudine norclicir (Notd cllpd edifia rusi, 1g14).

Licii tlirt Anret'ica cle Nord gi de Sud reirnblinzcsc Ll$or caii sltbaticili, asLfel t'ii nu exisLii nici o probabilitate ca in diferite plrli ale lumii s[lbaticii s[ fi tiontesLicit cil mri ttittlLe specii incligene-saLi r{rse in stare natural[. Dl Sanson l?) crcde ci ar fi doveCit c[ att,fosb domestibitc clouI specii distinct,e, una in Orient ii iina ill Africa clc Norci gi ci acestea se cleose.beiu prin uuni[iul verbebrelor Iott,blirc 5i prin cliferilc:rlte pIr[i. Autorui pare s[ fie ins[ de plrere cir in ceea ('t' llt.iYeSte cal'actcrclc osLeologicc, ele sint expuse unei foafte nrici varia!ii, ('('('ii t:c tsLe c;tr_ sigLirantti o gregealir. Nu se gtie in mod precis dacl in prezent t'risIl-t Vretln cal plirnitiv saii inbr-adevirr sllbatic, circi in g'eneral se crede cii, i1

5i dc Iornrit 2l cr:iniuh-ri la cei ntai vcchi cai clornesticiti cunoscu{i1G), nrr ar trebui s[..1r-9nr sigril'att[a c[ toate raselc noastre se trag dinbr-o singlrl specie. S.ilba-

tirirri cle clrlsc citgltrzesc prczintl cr)a nrai J'lunI clovacl5 posibil:i a ereditdlii. irt,'prercicren pt'oli*bilitdtilor h-ii de sncce:s, este de rnai rrrure valoare pedigriul cltcit aspectul : ,,Kiug Flerod" a cigbigat prernii in valoare de 201 505 liie gi ri irrocl'eaL 497 de cigtigiitori, iar,,Eclipse" a procreat 334 de cigtigdtori. Este indoielnic daci ini.reaga cleosebire clintre cliferiteie rase a apflrut i1 t'tirrcliliilc Vielii domestice. Pe baza fecundit5tii celor rnai diverse tt) :rasi atunci cirltl cie sinb incnrcipate, naLuraligtii au considerat in general, bi toate rasele st' Ll.ag dintr-o singur'l *specie. Pulini vor fi cle acord cu col.bnelul H. Smith, crlre este de plrere cd eie se trilg din nu mai pLrlin de cinci forme ancestrale cliferit coiorate t_n). Deoarece insa mai nrulte specii gi variet5li de cai exislau 15) la sfir'$itul perioadei terliare gi deoarece Rtitimeyer a const atat deoselliri de tatie

re), sau existi iricli, l)onei ca ccri ckr pc iustr]a Shetlanrl, l)c coasIa Virginiei existau care sr. crcde cii arl rezultal din expunerrra lor la coucli{ii uefa\,orabile. Poncii Puno, cnrc trl"ricsc in regiunile inalte ale Cordilierrilor sinL, dup[ cite am aflat de irr r-ll D. Iiulilt's, tnici fiinte ciudaLr', tnult cleosebiLe tlc strirurogii lor spanioli. I\ftri derpaltc spl'c sucl, pe insulele F-alliland, dcscendenlii cailor introdupi in 7764:itr degettcr.aL ca talie'o) $i puterrr afit de nruit, inciL sint in,proprii pentru pliiiclelea cu lasso a viLelor sirlJratice.. '\stfcl cri pentlu ilcesL scop trebuic adtrgi cLr Inali cheltuicii cai noi clitt La PlaLa. Talia redusl a cliilor crlcscu!i atit pr insirleltr itortiice, cit si lrc cclc sudicc, plccrirn gi pc mai mtrlt.e lanluli cltr nrunti, r'ir- puLc-a Ii erxplicaLri prin tt'rnpcratrrril sclizrrtir, clcoalecc o reclucere sinriialir a talici s-r-r obscrvaL pc irtstrlcle Virginici 5i pc ct'lc clin l,IecliLerana. (lalul poaLe rt'zista la un frig in[ens. Ast[el, pe cimpiile si]rcricnei, la.16" latiluc1ine, triiesc herght'lii siilbatice2l) gi inilial calul Lrcbuie sir fi locuiL in lirri acopcliLe in fiecare :rn cle zIpaclrl, circi el ,5i-a pirsIrat mulL Limp insLinctul der a scurma zlpada penlru a ujunec la iarba de declesubt. Tarpanii sirlbatici din Orient au ftcesL insl"inct $i, dupir cullr tnir informeazir anriralui Sulivan, il arr ri caii irrtroclugi reccnt satr mni clenrtilL clin La Plata pe insulcle Falhlancl ri clintrc care uttii s-ati siilbirticit. Accst diu tilnrL fapt estc rcnrarcabil, dcoarecc sLrr"rntogii acesLot'ciri ltu ar'fi pr,rtut cla trrn]&re AccsLui instincl" in La Plata, tinrp clc nrr-rlte genr'ra{ii. Pe dc:lltir ltalte, r-itele sllllatice de pe insulele Iralklancl nrr scurnrl rrir:ioclatri zrapada gi lticr aLuttci cind soltrl csLe inzdpt'ztL l-irnp tnclclungat. In plirtile cler trorcl ale Aulericii, cuii cale se tlag.lin cei aclrrSi clc cuceriLorii spanioli ai }lexicrrlui au acclagi obicei, cil gi bizonii incligeni, nu insi,si viLele aduse din Eurcpa 22). Calul poitlc prospela atiL la cirldur[ mare, cil, gi la frig intens. Se $tie cd, clegi nu ajtrnge la o talie inalt[, el atinge desirvirgita perfectir.rnc in Arabia gi in Africa dc Nord. Sc pare cti rtmiditaLea prea nrale c.ste mai d[unltoare calului decit cildula satl frigul. Pe insulcrle tralklancl caii sufcr[ nrulL din cauza unridilir{ii, gi rceasta ar puLea s[ erplice lnLr-o milsurir oart'care faptul neobignuiL ci la cst cle g-olful Bengal zr), iutr'-o regillne inrensfl ;i nnrcdii, in r\r.a, Pegrr, Si:rur, Arhipci:rgrrl NIal aez, insulele' Loo Choo gi o mare parLe a Chinei, nu se giisr'gte nici ur) cal cle'Lalic rnal'e. Dacii inaint.{rn spre cst, pini in Japonia, calul iSi lccapiriir Lalia sil uormalir2a). i,a cea nu,ri lnare parter din aninralele noasIr'c clomeslicil.e, rrnelc rase sinl, cresctite pentrtt citrclir[enia sau frurtrtrse{ea ior; calul este insir ple{uit aproapc unni:ti ltcntlu titilitatea sa. In cc.rnsecinli, raseie scminronstnroase riu sint plstrate. ' i plobabil cI toaLe rasele existcnte ari fosL forrnate incet, fic prin actiuuea direct5. a condi{iilor de via[[, fie prin seitrctionarea varia{iilor indivire) 7'raltsert. )Iurqluud -lcudenry, vol. I, pat'Lt-r,r 1, p. 2tl. :0.; Dl\lacliiuuotr despro 'l'lte l;ulklurtd Islant[s, p.25.Talia nredie a c.aiiol rlc lral]ilrrncl se zice cir cslc ctrr J.-l palmc 9i 2 loli (1,.15 n'r, N. lrtrrl.). \'ezi cle aserlenca Jrturnul ctl Ileserl."tire.s al r.ncu. 21) Pallas, tlct. AtttLl. St. PetersLtttrg,77ii, partea a I[-a, p. 265. In lcghtrrlil cu tarparrii calc scirlrnir ziipadrr cu copiLclc, r.czi col. I{anrilton SrniLh, ln.\-nl. llb., vol. \II, p. 165. 2e; f'r'anlilin, .\'rrrrrrliur,, vol. I, p. li7, notf, clc Sir J. I'.iciralclson.
zr,; Dl J. It. lloor, I'olices rtl tlrc Itttlicut 'lrt.ltiltt'lugrr, Singaporc, 1fiii7, p. 1E9. I'n ponci clin Iasa, inalt dc nutttai 2E clc !oli (0,7t) rtt) a fost triri.ris t'cginei (,,'\thcnacunl", 1812, 1t. 715). I)t'ntltr iusulclc Loo (ilioo, r'czi 13ccclrc;', \'rttlttgc, cd. a .1-a, vol. I, p. 199. "n) ,J. CLtrrv-tnrd, Ilistorg ol tlrc IIorsa, Jttttrnul ol l!tyuI Llttitttl Scrr'1i'r' Institttlirtn, vol, l\-.

\'.\R I \1

r,\

t.C)R

dti:ilc. Ftirir indoialti cir s-al' Ii pritut fot'ma ra.se seminronstnroasc. ,\sl-ft,l, (11 \Y:itet'trin iirregis[-reazit25) cazul tinci icpc ('are a prochts pe rinc] trci rrrinii fl-rr.ir c'oacii; irl feluI acesta s-lrr {i putut foi'tri:i o rasl flrri r:oi,clti, ciill} silt r.i:seitr tle ciini 5i pisici firlir coadir. Se spulle cit o rasii nlsea.sc[ cle c:i,ri au 1;ripil cr.r{ gi Azala za) istorisegte cir in Paraguay caii sc nasc uneori cu plnrl ca cei clc "lic callttl tllltli neqi'tt" iilsti ilt gelleral aceste exenlplare sint externtinALc cle lu nagLcie. AcesL cat'acLet' eslc lmnsnris cliiar gi Ia caii jumirLate-singe. tln cr.,z cui.ios dt, cciIcla{ic il constiLtrie f:rpLrri cii asclltcltea cai au coama pi c6afla scurLe, iar copitcle clc o forili ncoJrignui[-ir, la fel ca la catir. '\1lt'oa1lt, 11tl e nici tt ittdoialir cir selec{ia calitir{ilor utiler riltrrlui, efecLrrati"r tirnll incleiurrgat a fosL factorttl princiltril in formarea diferiLelor l.itsg cle cai. Pt.ir-iti calul clc ti'ac{irine gi lecleti cit de bine esLe aclaptaL ca sir trlrgii g;r.crrLir{i tnat'i $i ciL clc nltrlL sc tlcosehe'gLc c:a aspect Ce orice aninral sirlhaiic'fnr"udit. (lalul de ctll'se englczesc cste crinoscttL ca trirgincht-sr) din antcst.t-crrri clc cai arabi, trrrcc$Li fi J.relhcli. Scleclia cat'e a fosL insir aplicatli in r\nglia dil tirrLp.lri f oartc indellirrta Ie 2i), intltretlni-L cu clresa jul, l-eru transf ormat ilLr-1p ...ltigtal foarIe difcl'iL clc fot'titt']t salc: pat'entale. f)upii cutn se intrcabir 1n aut,or flin India, car('cttnoaSle, pal'c-sc, hinc calul alab prrr, cine,,$i-ar inc|i1tui, uifiptltl-stl la I'asa actttali clc cai cle cursc, ci ea este rezrrltatul irnpreun5rii ai-miisllrttltti:r.raJt :ii al iepei rfricartc ?" ,\nleliorar.ca estc. atiL cle. er-iclenL[, incif, la crrr-su penfrtt cu]-)il Gooclx'clori, ,,j)t'irtrilor clescc'ndenli clin cai arabi, tlrcer$li $i per.siipi li se acol-d[ o t't:clttcel't1 cler gt'ertrLate cle 8,16 kg. iar cind am]rii plirin{i silt cli;r acesLe {iiri, t'('tluce't'ca esLc dc 16,32 kgtt). Se gLie ci dc tintp ipclelpirgat arahii :ltl avtrt Iot aiiLa $r'ii[ ca 5i noi de petligriul cailor lor, fapl cc iprplicir o ]]111.c ;i rreintl'cl'ilptti ateltfie acot'claft"t cr'-$berii cailor. Virzind ct s-a rt,alizal- ip Anglia lllirlLr.-o ct'e$tel'e rttriti, i]0 pttLcln noi oare incloi cir alaltii nu ar fi de[ci.miiraL tltr rlselllt'lletl, in clectit'sul se'colelor.. o ilnbunirthlire sensilrili a calitfrtii cail6r' Ior? Irtrtcnt privi insi ntttlL inai ck'lrarle inapoi in tirnp, ca s[ aflrinl rlip ]Ji]tlitr clcsllre hclgltelii {inrrLc clt grii.i 1tt'ttIt'tt t'eprotlrrcol'r] si cleslrrcr ciii illportal,i la prcltrri rnari clin difcriLc Iiri2e). PtrLeni tleci conchiclc cir, inclifelenL clacir luse]g t'xistt'ttLe cle cai sc Ir'ag sitti Itit clin[r-unA sau mai rnu]Le fornre anccsrraic, LriLr'$i iu nllil'e pat'Lc ruodilicarea a lczultaL clin ac[iunea clirecLir a conclitiilor cle ria{ri $i, probabil, si clintr-o selec[ic tturi aLcnt5, inde]une urmiriLir cle om, a nricilor pa rt.icri kiritii {i i rtriivirlu ak'. f,lt ttuti tittti[,e tnantifere gi pirstiri donrcsticite, ArlumiLe sen]ne colorate s;iut lic ptrLeruic t't'eciitat'e, fie tincl sii reaparri dupir ce dispirruseri tiinp indelungat.
I{islt'rt1, s,:r.ilt ir 2-a, p. 1(i1. , r'ol. lI, p.:3i313. I)r'. Canfield nrir inforurcazi cir l1 Los,\1gcles, ip.\111r'ica 6e sclcc{ic o lasir cn pirl r:r'ct. :z; \'czi tloviltla in lcoiltu'ir crr acest punct in Lanrl and lYater, 2 rtrai 1868. 28) l't'rif. Lo\l', 1)ornt'sticulet[ -lrtrrnrrl.s, p. 5'10. ln legirturir cu antorul clin Indiil, vezi India Sporting ]leuieu,, vol. II' p. 1|i1.I)upir ctllll a obscrr-at I.tur-rctrce (Tlrc LIrtrse, p. {i), nu s-a intirnplat potrtc liciocllti c1 1lt cal cg trci sfet'tttt'i clc singc pur (arlicit rtn cal ltt cnre uuttl clintre butrici ntr a fost rlc singe), sii-;i pirsLrczc 4islalta alcrgintl tlouit rrlilc alitut'i tle cai de cttt'sc itttl sluge. S-a inrcgistrat ttn mic nur.r'tirr- clc cazuri in cale cai tle cursc ;aptc optirni prrl singc iur irrvitrs. :s.1 l't'oI. ( iet'i'itis it stt'itts (in lt srr 11l.sl. Nal. lIurrtnt., r'ol. I I, p. 144) rnulte fapte ln legriturir crl r-rccsL srtbiect. I)c erctrrltltt, Solilntorr (/icr7ii, r-ol . I, calr. X, V,2U) a cnrnprirat cai din I.,gipt la un preI riilicat.
e5; J!.ssnrys orz .\-rrlrrrrrl
261

lu \ord, n fosI folnrirtir plin

QitritlntpCtlcs

Pttruqrrtrrl

I)eoarecc sc \-a \,edt.a rtlterior cit accst sribiect este inrpoltani, rci l'l('c'{) clipi}nr,l'c detaliatir aslrpra coloritrilui cailor. Toate 1'35glc c'nqlez':qfi, r,rricii. de difci'iIt'{-::l talie gi asltect. precun] gi nrai niulLe t'asc din Inclia si clin Ariripeiagirl h'I*lat'z^ pl'ezinli o gamti gi o dir-clsiLate silliiiar[ cle cololit. Se ;ricr.: Lotu,qi c'ir nir,ioclliLir crlul de r:urse enelezesc 30) nu t'st e nrtttQ. Dt.o.'lrece caii nlurgi 5i dr: ctr]oilre (.r'(-nt sir,i insli coniiirlerati de t'[ti"c arabi r:a f[rI valoare, .,bltni dtr ciJlilil- nuniai de r:ILio c\.rei'rri), acerste nuanle au fosL inl5tulate prin selectic irtclclunguIii. Cri rie Iorl('culorilc ri cle uear- ut'i atit cle diferiLe, cum sint caii rle lr'actitirir), tlt'r:irliric (r'oh) gi ltoncii, sint citt'ociatX roLa{i32) in acelagi mod ctrnr estc lLi[. tlt'cvirlenl, ]a cl,ii cr:nir5ii. AcesL fapt ntr clarificir p'roblerna coloriLulr-ti r:aiului plinliLir.. Iisle iusii url c?.2 de valialie analogl'r, cri.rci chiar mirgarii sinb rtueori loL:rti; rlrl virzrit la Blilish Muscum un hihrid intre migar;i zebrit crlr-e ol'a rotat ptr r,'r'ri1lii. ])r'incxplc:;irr varia{ie analog[ (pe ciirr] voi ar.ca deseot"i ocazic sI o {r-riosc.sr,) inlelcg o i'llliu[it care apitre la o specic sau o.,'at'ietate gi (:rrl'e scarninii clr un citr':icLtl iiolitral al unei rrlte specii sau \rr.u'ietili clistinctg. l)upi cunl se \-A erplica inLr-un capibol trlterior, varialii anaioge pot apS,rea dac.{ douli satr rnai nrtillc forrne cir constitu{ii sirnilare au fost supuse unor collditii similarr'. snu dacit clintre don[ forrne una a rccJohint!iL lilin t.cvei'siullc uIr (rirr[it'l-r;r nio:]Lr-liil rrt ct'iiiii]r-l'r frilnti de Ia strilrnogr-rl lol coilllul, sa[i, in slir=EiL, tluri anll;t,lc fornir] s-i.u rtiril"ols la acelagi caracter stliinrogesc. \rom t.eclea indatir c[ ttnc'ori caii plrrzinl:i tendinta de ir deveni ch'nga{i pe o lrare p;irte a cor"pului. $liut fiincl faptril cit la r'rrricLtitile pisicii ciotnestir:c lii lle niri tnultor specii dc I'eline citrngile se fmirsiornra rrgcjr in pete sau in s('nrle inltrnecate (ctriar prrii lertitii, ('tlc esie rrrrii'orm c:olorat, prezintit pele tle culoalc iuchisii pe fond dt'sclris), ptil.i'ru presullrilit ci"i lotarea ca.lului, care a fost obser\-riLri cu stirprinderer tlc c:[tre rlrrii ant.oli, r.'ste o ntoclificare sriu rin vestigiu al uuei tenclinlc de a tlrvcni duni;r[.

In citeva privinfe, tendin{a caluhii de r. tieveni drrr;urrL esle lrn fapt interesanL. Cai de toate culorile, cler raselc cele tnai diverse din difcrite pIrfi ale lurnii, au deseori o dungfl de ctrloale inchisl cal'e sc intinck' dc-a lrine.ul girei spinlrii, de la coamir pinfl Ia coaclfl; acesl. aspect este ritit cie colnun, incit nu este ncrroie sd dau detalii suplimentalc 33). Caii prezintli citcodatir dungi transversale pe. picioare, mai ales pe partea inferioarii a acestora; mai rar au o clungir distincti pe umeri, ca accea 0e p1e tim[rnl rnigantlui, satt o pnt[ Iarg[ dc culoare filchis5, reprezentind o dtingfl. Inainte de a intra in vreun detaliu, tr-r'brrie sir llmlrrcsc faptul cit tcrmenul m.urg (dun) este vag gi include trei grupe cle culori : in prirnul rind pe cea clintre crem gi maron-rogcat, care nlcrge treptat pinii h nlurg san cas8o.) TIrc

ar; F). Yernon llarcourt, Sporting in Alqr:riu, p. 26. 32) Afilm aceasta din propriile nrele obsenalii asupra culorilor cailor, flcute ln clccnls de nrai mulli ani. Am i'irzut cui lottrii de crrloare creln, rnurg-deschis gi nturg-cenngiu, pe cal'o ii mentionez pcntru ci s-a afirrnat (lIartin, I{istorg ol t}tc Hr.irse, p. 13a) cir rnurgii nu sint triciodati:r rota{i. nlartin (p. 205) sc lefcil la nragrli rota!i. In lictrrtcr (Loudra, 1.\2.S, p.453,.155) sint nren!ionrrte obselvafii interesantc cn plir,ire la rol.area cailor; de ascrncnr:rr col. Ilamilton Snrith desple Tlte Horse. an; In Tlrc ftctrrier, 1828, p.452 qi 455, sint prezentate citeva cletalii. flnul clintlc cei mai niici ponci pe cafe i-artr v[zut vreocliltd, de ctrloarea soarece]ui, avea o dungi foarte aparentd pe qirn spinirii. [-'n mic ponei indian castaniu avea aceeagi dungi ca gi un cal de cinrli castaniu remarcabil tle masiv. Caii rle crirse alr clcseori acc:rstl dungl pe gira spintrrii.

I.ield, din 13 iulie, 1861, 1t. 42.

coLoRITi.r

f, 5I tJtrN{;1t,}i

1_oR

i)D

irt al doilr:a rind plrtlr.brrriri sall de cnloarca ardezici sau nlui.e-gor.iccsc (rnouseclttu), cartr mel'ge Lreptat pinl Ia cenui;iu; in {ine mrrrg-inchir'lAnrk-dlir), inlr.g cas[aniu gi negni. Am exaniinat irt Angiilr iln ponei de'i).i,'orrr]tire. relatiy r]tAre, clc conforma{ie ugoat'ir, murg--r'ogcat (frg. 1), c* o dung[ dorsalir foirrtc vizibi][, clt clungi transYersale cle criloat'e desctrisi pe partea interioarir e picioarelor

tiittitt dcscliis 5i cirl'e ct'cd cI t'ste

tlcsec,ri clcnunriiir nlul'g-t.oscat (fallou,-clrin);

Fig'

".",1^?,T;*n,1i"",?."?"::1il:,::

umerii,

hirigd gi lzrt."r, intrenrptd insl la ntijloc gi trunchiati Ia extremiLatca sa inft_ t'ioari, clt tllrgilirll anleriot' tet"mittat intr-un virf Iunq gi ascrrlit. Menlionez accst din rrt'nii fapt dilt c:'ttlzit ci, drrnga cle pe unreri a *e.qrnrhri prczintzl cifco4stir cxrict acelagi tispect. Mi s-a trintis schi{a si descrierea-unui rnic ponei pursipgr: din {a.ra Galilor, de culoal-o n.}ilrg-ro$cirt.ir (failon-dun) deschis, .i, o dting;:, cioi_ salir, o singutfi dungir l"ranst'ersalir pc fiecare picior pi trei clungi pcr unleri,'ciintre cAre, cca postSt'io_arir_ (core.spunzind cu cc'a cle pe umerii migil.ulsi) r,ra cer nrai lung[, pe cind cele dorrti clungi anterioa.., pr,ialele, pornind de la coariif,, clescre$te:tu ca lrtngime in rnod invers dringilor de pe umeiii ponc.iulri der Dcr.oltshire descris rtrai stts. Am vizut itu cal cle c[i.{rie (cob) de culoare vie mlirg-ro;catI, cu picioarerle a.trLerioare dttngate transversal in'pirr{ile interioarc in rnoclil cel prai r'.1diL ; de aselnenea urt ponei plun_rburiu incliis d. .,,loa.rea goarecelui, cu dlilgi sitnilare, dar tritllL ttilii pulin eviclente, pe picioare; Lrn minz (c:olt) clc criloaie .'i. Illtlrg-roScltLit, trci sferturi slnge, cu-dungi transvcrsale foartc cllire pc picioare; un cal de cinr{ri- mrirg-c.a-staniu (c}restrlriL-clun) cn o dungl clor"salit ior,it. Vizibilll- c'r: t:1llte et'idernte de_tlrrngi pc, i'n;eri, nici una ins[ p. i,i.i,)a]-r.. A; ni..ri putca ar'l-[rrga gi a]le cazuri. triirl nleil mi-a fdcut schi{a ,rn,oi .nl de cillulir bel$ian, Irlitre, greoi, mtll'g-I'(t5cat, cll o clungd dorsalil fciarte vizibilir, ,,rrr,. de dlt1Si pc picioartl 5i ctl dotiii dungi paraierle (la 7,62 cm rina cie alLa), 1i1gi de 17,78 cm sau 2_0fi2 cm' pc ambii t'meri. :\ttt t'rizut rrn alL cal cle ci-11iti, oarecum Ll$ol', cle o cu]oare niul'clat'I, clcnt lnc:liis, cu picioarcle clungt"Le, pc 1p lplrr-ir c_u o patl Illare, neprcciztit.i, t c culoare inchis5, iar pe rirnziilr;l oplts cp doLrI dungi sl{9,_laralele. Pinh aici s-au nre'nlionat nurnai cizuri cle murgi clt'difci.ite nuan{e" Dl W.W. Ech,r'ards a I'itzu l. ins[ u n cal caslaniu, aproape pur singe,

fa{.r. 5i c-,, cite patru dungi paralele pe fiecare um5r. I)intre aceste p:il,ru dtrrlgi, sPfe dcosellire dc cLra posterioarr"r, nrinusculi gi slab5, cea anterioar[ e'a

,ji"

care avea dunga dorsal5 gi clungi transversale distincl.e pcr picioarer. ittr ctl an] ylzut cloi cai de tr.irsur[ gargi (bil), cu dungi clorsale negrc; itnttl dinLre acegti cai ayea pe fiecare nm[r cite o clung'ir cleschis[, iar ce]irlalt avea o dungl 1at5, slab cletinite, pe spafe, mergind oblic pinir la rnijlocul fiecirui tlnit"lt'; nici rtnttl dintre ei ntt avea dungi pe picioare. Caznl cel mai interesant pc carc l-arn intilnit a l'ost cel al untti tiliuz crescrtI cliar cle rnine. O iapri 5nrge (care se trirgea clintr-o iap_5 flamandi, castanicr inchis gi rin cal trrr-cinen..ir,,giu descrhis) a fost tlatti la Hercttlcs, tlll prtr_singe eratt anrl:ii qargi. Pini in celc din gi $a.rg inclis, ai clpri Lat.l (Kingston) -rnamir ,rtr-t5, minzut a iegit cafeniu. La t.irsLa de uutnai dor.rir sirptirmini, el era ins[ $ar9, de clloare rrlrlraail. nuanlat cu cenugin $i pe alocrtri cri o rltrantti g[lbLrie. Nu avea decit o urm[ cle clungir dorsalfl ri citeva dtrngi LransYersale nec]are pe picioare; aproape intregul corp era ins[ rnarcat cu dtingi fo1l1!e ingusfe de cttionr. inchis[, iri nrajoritate atit de neclare, incit I]u eratl vizibile clecib ia o anllmit[ Iuminir, ca dungile ce se pot vedea pe ptrii neqri de pisic[. Aceste dungi eratl vizibile pe crupe, lridc ele se indep[rtau dc la ;ira spinlrii, inclreptindu-se pulin spre fat[ ; indep[rtindu-se, multe dintre ele se rarrificau putin, exact in ace]asi tet ca la lnele specii de zebre. Dungile se vecleart mai clar pe frunLe, intre ttrechi, nnde formal .tn grup de arcuri asiu{ite, agezate rtnttl sub altul, descrescind ca dimensiune in josl spre bot; semne lntru totul similale se pot Yedea p_e frunte la quagga Si la zebia lui Birrchell. Cincl acest minz a ajuns la virsta de dou[trei llni, toute cfitngile au disp[rut complet. Am virztit serrtrne sirnilare pe frttntea unni cal dc c5liriJ deplin crescut, rnul'g-rogcat, cal'e avea o dung5" dorsal5 foarte vizibil[ gi picioare]e din fa!X bine dtrngate transt'ersal. ln Non egia, culoarea calului sau a poneiului indigen este tnttrg5, _r'ariind de la aproilpe Er.in pin[ la nrurg-cenlrgiu inchis rittn anintal ntt este considerat ca fiind de ras[ plrI dacn nu are dungile clorsale $i pc cele cler pe picioat'etn). Fiul melt a apreciat c[ aproximatir. o trcirne dintre poneii pc cal'e i-a r'[zut acolo aveatl picioare dlngate; el a numirat gapte clLrngi pe picioarele antcrioare 5i dou[ pe iele poster.ioir. oi. unui ponei. Numai o micft parte dintre ei prezentan urme de dungi pc 1rlcri; am auzit insir cle un cal de cilflrie acltrs din Non'egia care l\_ea bilc clczr-oltate aLit drrngile de pc nmeri, cit pi celelalle dtrrrgi. Colonelul II. Snritl rr) sc. refer[ la mriigi cu d.rnga dorsalf, din mun{ii Spaniei. $i ln unele p5r{i ale A rnericii de Sud caii provenili inilial din Spanll sint acu m tnurgi. Sir W. trllioL m[ infrtrrneaz[ cd a inspectat o herghe]ie de 300 cle cai sucl-americani irnporta{i la Nladras $i nrulli ctintre cai avcau dtrngi transr-ersale pe picioare gi dungi r..rit. pcr.,rn.ri; inclivich-rl cel mai ptrternic tttarcat, cltrpir care tlti-a irimis irn clesen colorat, era un nrrlrg cenugitt cu dungile de pc ttmeri trSor bifurcate. Se pare cd in pflr{ile de nord-r'est ale Indiei, caii dungati - aparlinind la diferite ]"ase -- sinL rnai cornuni clecit in oricare altd parLe a lumii gi arn primit informa{ii despr.e ei cle la mai mulli ofi{eri, in special de la colonelul Poole, colonelpi Curtis, maiorul Campbell, generalul cler brigaclir St. John 9i allii.
3d)

1fi01, p. 4i31. Ilsmalck, pritr amabilitate:l consttlttlui general, cll J. I1. Cloq'e. vezi rle asr)rltelrca TIrc Fieltl,
35) Col.

Iuforttra!iile in legirLttri'

cu

culolile poncilor norvegieni le-arn plirnit. tle la plofcsol'ii Boccli, Rasck

275.

9i

Ilamilton Smith, Nal. .Lib., r'ol. XII, p.

COLORIl'III, SI I)I,'N(]iI,TI

I,OR

;) t

Su'inhoc ttiit inforllreAZ["t ('r-i a erxanrinat cloi prinei nlrr'c cleschigi clin cloul rase chine'zetpti, cle $anhai li cle AtnoS'; ambii a\'(.Alt rliinea ctrorsalir, iar ultimul o drrng[ neclari pe u nrcri. Yedetrt astfcl, in toal"c p:ir'{ilc lrrurii. cii lase dc cai pe cil posibil dc cliferrite, atrtnci cind -sint clc culoalrr rnurqrl (inclucleur in acesL ttrnlerl o Iargir scarli c1e nrtan{e de la cl'clx la ltegl'u pli'lfrriL (dust.1--blacli) gi ral'cori cind sinL aproape albi, ntran{a{i ctr galbcn, cenllgirr, brun-rogciit;i castaniu, au ccle ciLeva dungi aritate mai sus. f,a caii cle culoare galbeni cu corlmA gi coacla allte, care stnt ttueori caractet'iza{i drep.L nlurqi, 11 ant yfzriL nicigclatir dpilgis?). Din niotive care vor fi evideul,c in capilolrrl clespre reversiunc, al]r incercat, ctr pu{in slrcrlcs insei, sri clcscopli.r clzrr,ir mureii, (::il.e sinl ntulL nrai fr-ccr-ent dunga{i cleciL caii de altc culot'i, sint l'ezulta{,i vrcorlatI clin incnrci;arca a doi cai clin ('al'c nici unul st"r rrrr fi fosl nlurq. trIajoritlite:r 1lt'rsoant'lr;r cirlcr.a rr]-altl aclrcsat sint cle p."tre're c[ lrnul clintrer plrin{i trcbuic sii {'ic tnrirg. $i so nrai afinn[ in general c5, intr-un itsemenca caz, ctrloarea nrrrrgir si clrrngilt'r'cltrerzinIir trirslturi ptrternic eleditarcr 38). Totugi, anr obsclvat din inLinrltlal'r- (:azrrl unrri minz dintr-o iapi neagri"I 5i un cal $arg carcr pe deltlin cltzvoltal, cra mrirq-rogcaL inchis gi avea o clungei dorsal[ inguslir, d:rr disLinctir. Ilofacker as) dI douI cazriri de mttrgi-cenugii (Mausrapp) pr.odupi din doi pirin!i de cliferite culori, dar nici nnul murg. f,a tninz, dungile clc Loatc felurilc sint in genc'ral nrai evidente decit la calul adtrlt ; in mod obignuit, ele dispar oclatri cu pl'inra nirpirlire no). Colonetrul Poole cste cle p5t'erc cit,,lA rasA l(at[1-rvar dungile sint evidente imedial, dup[ ttagterea calului; ele der-in apoi din ce in cc nrni pu{in clistincte, pinir dup[ prima niipirlire, cincl apar tot atit de puLcrnicc ca $i inainte; cu siguran{ir insfl c[ descori ele clispar pc rnisurd ce calul inain Leazi in viLstit". Dou[ alle inforntalii confirml aceastir disparitie a clungilor la caii hitrini din India. Pe de
ao; I)l G. Clalk, in,lrrrral.s crnd XIag. ,,/ I-al. IIist, scria a 2-a, r-ol. II, ]glg, p. 361i. Dl \\'allacc tnir itrfot'tneazit cit a vitzttt in Iava rtn cal mulg de culoalca argilei plczentincl clungi pe spabe;i pc picioale. 3i; I)cspt'c accst punct, r'ezi cle asernenea T'he Flelrl din 27 iunie 18ti1, p. 91.
3N1

(.aii I(atl)-\\'al'au rlesr.oli talia rle 20 cm sau 60 crn gi sint, bine fircu!i, insl atl tt conforrrla{it'ti5oarit. Ili sint c1c toaIc culorilr, prezt.ntilicl insi cu lrredomittatt{l"l tttlti ntttlte trtian{er clc ntut'q. $i ac:e5Lia sint in gelteral dungali, astfel inciL utt ctrl fiiri clungi lru t'ste consicleraI pur'. (]olonelul Poole c:ste clt: plrerc ct"I Loti ttrttrgii au rlungu clolsrilir, c:i in gcrlefal ltrcziufl dLrngi pe picioarc gicir aproxinraliv juntitaLc clintl'c cai r,lrr cltrngir pe urncli; aceastir clung.{ estrr unerori dublli satl triplir l)e anrbii rinreli. Colorit'lrrl })oole rr r-lizut deseori clungi pe obraji si 1tc lal,ulilc tursulrri. La caii IiatLl'x-ar ccnirsii li $al'gi abiir lrtiscrili,-el a_\'l"lztlL cltrngi cat'c clisp.lre'au irrsi'r crirind. Am il'irnit alte informalii clcsprer cai I{at[Yn'ar cl'e]n, $argi, casLanii pi ccnupii carc el'air clungali. DLrp[ cite s]nL in., forttlat de dl I'ri1,Lh, la esL cle Incli.r., l oneii cir Sl:an (la rrorcl dc Birnrania)au clr-rngi clorsale pe ttntc.t'i 5i pe picioarc. Sir W. trlliot nrr-r inforrneazir c[ a r-irzut cloi ponei l)cgu $al'gi cu dilngi prr picioalc. Poneii bilntani gi iavanezi sint deseori mrrrgi 5i atl cele trci feluli clc clungi ,,in acelaSi grarl ca gi ln Anglia" tu). Ill

Tltt: ltit:ld, 1E[il,

p. 4l] t si -19iJ.

itel (Jb(r die EirtgerLsclrulten etc., 1.\2fi, p. 111, 11. 40) \'on Nat.husir.ts, 1'ortrdge tibcr Yie fu,ucht, 7872, p. 135.

rrllf parte, un autc)r afirmi c[ deseori rulnjii sc nasc flrir dtrngi, clar c[ e]c fl)ar pe rnisur[ ce minzul inainteazil in r,it'stir. Trei arrtoriLiti afirniI cii in

Norvc'gia dungile sint mai pulin distinctc la rniirz decit la adult. Ntt incapc indoizrl[ aslrpra dispariliei tintpurii gi tctale a clrrngilor in carztll minzului tin[r dcscris de minc, care avea dungi dcse pe aproapc intregul corp. Dl W. W. Edrvr,rrls a eraminat pentru rnine dori[zeci gi doi de nrinji de cai de cltrse, dintre care doisprezcce aveau dunga dorsal[ mai nrult satt mai pulin clard. Acest fapt, prccum $i alte citeva inforrrzr{ii pe caue lc-atn prinrit, nrft fac s[ cred c[ la caii de crlrse englezegti ciunga d.orsal[ disparc c]'csecri la bi.trine{e. La speciile naturalc, tinerii prezintir aclesea car'actcrc' cart) dispar Ia maturitate. Culoarea dungilor este variabilir, fiind insri intotdeatlna mai inchis[ declb .ea a res[rilui corpirlui. In oricer caz, dungile t]ll se afl5 intotdeaulta la anirnalpe diferite 1;5r!i ale corpuhii. Astfel, picioarele pob fi clrtircate fdrd sir eriste vreo dungir po umeri. t{ai rar se poate intirnpla ;i caztrl contraritt ; nu an} atlzit insi niciodat[ de cai cu dungi pe rimeri sau pe picioare, f[r5 dungl dorsald. I)up[ cum era de agtcptat, aceasta din urmzi este cea Inai comttn[ dintretoate dtlngile, ea caracterizind pe celelalte gapte san opl. specii ale genului. Este remarcabil ca un ca.racLerr atit, de neinsemnat ca dunga de pe umeri dtrblf sau tripl5 s[ aparl la rase atit de cliferite ca poneii din lala Gi.lilor gi de Der.onshire, poneiul Shan, caii grei de criru{5, czlii ugori sud-americani qi rasa zvelt5 de Kattyr,r'ar. Colonehrl l{arnilton Smith este de p[rere cd una dintre cele cinci tulpini iniliale presupuse de el era murg[ gi clungatir gi cI dungile Ia toate celelalte rase rezult[ din stilr-echi incr"uciglri clr aceastr"r tulpinir ini{ia.l5 murgi.EsLe insir extrem de pu{in probabil ca diferitele rase, trlind in colluri atlt dc indepirrtate ale lumii, s[ se li lncnicigat cli o anumitir tulpin[ inilial distinctir. $i nici nu avem vreun motiv s[ credern c[ efectele unei incnrciglri intr-o perioadii foarte indepdrtatil s-ar fi propagat tirnp cle atitea generalii, a;a cum ar implica acest punct de t'edere. In ceea ce privegte culclarea inilial[ a calultti, care ar fi fost murg5, colonelnl Ilarnilton Smith al) a slrins un mat'e nuntlr de dovczi arltincl c[ aceastd culoare era comun5 in Orient inc5 de pc tirntrrul lui Alexanclru cel iVlare '5i cd in prezent caii silllatici din Asia de apus pi din Errropa de risirit slnt, sau erau fihe recent, rnurgi de difr:rite nuanle. Se pare c[ ntt de rnult o ras[ s[lbaticX de cai iriurgi clr o clung[ dorsalir era crescutd in parcurile regale din Prttsia. Aflu c[ locuitorii LTngariei consiclerd murgii clr o dungir dolsal[ ca fiind tulpina initialir ; la fel este cazul gi in Norvegia. Poneii mr,rrg..i nn sint rari irt regiunile mLlnLoaser dip llevonshire, 'fara Galilor gi Scolia, ttnde rasa inilial.l ar fi trebuit sl a ibir cele mai mtilte $anse de conservare. Iri Amelica de Sud, pe tirnpul lui Aza1a, cind calul se sllblticise de aproximativ 250 de ani, g0% dintre cai erau ,,bai-chAtains" gi resful de n%,,zains" adici cafernii; nu mai mul[ de unul la dou[ rnii era n*g..r. In America de Nord, caii srilbdtici{,i prezint[ o tendin![
XII (1811), p. 109, 15(1 pinl la 1(ii:], 28tl gi 281. Str pare ci in timpulile vechi cra coututti in izabcl (culoarea rufelor murclare ale reginei Izabela). Vezi de aseneneu clcscrierca lui I'allas cyloalea crem, tr.ccincl eu privire la caii sirlbatici din OrienL; el r.orbeEte tle culorile rnurg[ -si cafenie ca fiind prcdominante. In legendele islancleze cAl'e all fost transcrise ln secolul al XII-lea sint meniionali cai nrnrgi cu o dnngi dorsal5 neagri; vezi traduccrea lui Dasent, vol. I, p. 169.
Nrrf . Librcrrg,vol.

al)

COLORITI]I, SI I)UNG]LI] I,OR

59

prrtet'nit'it citr lr cl,-rt't'iti l'oibi (roans) drr diferite nr;lin{t-r, dar, clupI ciie tflg cle Ia Cairf icid" ci sirrI in nr:r.ioriLate mr:rgi Si dunga{i a2). \Iont t't,clt-4 i;r ctPitoielc uril:5.toale dcspre porrimbcl cri o pasiire alblstrii csltr inlirl:pliitor ploclusii tle rase purs cle diferit,e culcli gi c,il lil,r-lnci cilicl acest lricrti sc intirl'1;ii"i, lllltrmile stnlne ncgl'c aprr iilvariabil 1te aripi Ei pg co3d5. Tot asl,fcl, cittcl se itti'r'iicigtlrzl"i t'tsc ckr difcril.e ctilori, sirrt fr"t,crenI pi'oduse lrirsiir"i llllasire cu lt'cit'a1i s('niilt ncqrr'. \roni veclea niai dcparfe cir aceste faptb slnL exlrJicatc prin cor:cr:p{ia cir toe,.te rasclc -qi_: trsg din porumbciul de stinc[ s.:trl Ortlttmba l'iuf"a, (tlit'c are ACeastI r:t:]oltt'cr ri acestc sentne; 5i faptcir: constitlic o ptrtt:rnicil dor-iiclii in I'tttoarea rceslci concep{ii. Airrri[iii clung'ilor lar cliferitclg I'ast'dc cai rnrrrgi esle insii clcparlc dca oferi o doviicl;i pre'a si-gur:i asgpra clrscctrdcti{ci lor tlinLr-o siitqt;ri Lrrlpin:1 irti{ii:1.i., ca in cazr:l foruprbcllftii. ,Si:lceasta pentt'tt t'ei ilu se cuno:tgl,e nici ul] cal rir siflul'anta:;rlhatic pcn[,rll a scrr.vi ca 1orn1i dc ('ontplil'll{ic ; penLru c:i atunr:i cirrd tpitr', dungile au Lin caracttrr yariabil, iar clor-.v.ilt: c'il incrttcigai'ea t1c rase disLincttr produce clringi slnt cu toLul inspficiente; in fine, 1:r'nLt'u cii toate spt'ciile {cnr:iui Equus att clung.i clor.sapi $i nrai tllrtlIe spt'cii iiiL ciunqi pe rirtiel'i gi pe iticiolrrr:. ToLugi,, similitudineagarie existi"t ia cele ur.ai dist.inr.:te I'ase in r:e prir-cgte ganla genemili de culori, bitl{area, l,rpari{ia inlimplltoare (nrai elcs Ia rlurgi) a drinsilor pe picioarer 5i ;,r clupgilor pe linlet'i riiibjt-r srllt .tliltle, jndicti proLrrbiliLatea ciescenden{ei tlituror raselor existenle dintr-o sinrlirrit Lrrlpinir initial.i rnurg.{, rruri mult sarr rnai pu{in dungatS, ]a care caii nc;slri sc reintc;rc rineori.

rir.

}tAGAI.iI
dt:sr:r'is patru spccii clenr:"rgari. prezetll IlLl incailer iipr()ilpc nic:i o indoial5 cir enimllul ngsL;u clcimesticit se tlage din Eqtrus tocniopu.s din AJ:isiniras). l-neoli nil"lcir,irlrl r.sLt pltzr:ir{.uL ca un t'rculpiii cle aniuial doinesticit. iucri din tinipuri sLr'[r'echi, drrpir cnm giinr clin \tt'chiill T'eslanlclll, gi ciit'e nii a variat clcclt inlr-o foar'Le miciL rpirsrir5.,\ccusla nu este instl c,iIu$i dc ittilin aclev5ri,t, deoai.ece nr]rnai in Siria exisi.l patru ror*ac) : priirta, tul itniu-lal ulor gi gralios, crl lrrl niers pldcut gi care este folosiL de fcnrei; ti dol'zl, o r'rlsti llrabir rez-er\rat[ exclusiv pentnr cirliril; a trcia, un anirnal mai viguros foiosit la aral gi lai diferite s('()puri; ln sfirgit, rasa ulare de Damasc, cu trn cot"p gi urectri cleosebit de lungi. In sudul F'rantci exisl"li cle asenlcnea mai Itlitite rase, dintre cat'o t.irlir dei o t.'rlic crtraoldinar5, unii indivizi avind indl(irnea cailor pc dtrplin dezvolta{i. In Anglia nrr s-au format rese distincte dc rnlgari, cu torite t'r"i ci sint. depart,e de a avea ull aspect uniform" Aceastlt se

^ Itl

P* litrgir trci specii der zebre, nal,tilalitlji aii

a2) -\zarti, Quulruytdrbs elu Pu.rugLtutl, vol. II, p.:j02. ln Amcrica de Nord, callin (vol. II, p.57) clescrie caii srilltatici, clrlc se crcrc'lc cJi se trag ciin caii spanioli clin }Iexico, ca fiind cle toate crrlolilc : ncgri, ccnugii, r.oibi qi roibi bil{ati ctt trrtsl,itttilt-t'o;cat. tr. llichaux (Trnlc1.s in -\-nr11r ,lnrcritt, trad, cpqlczir., p.2ii5) clcscrie cloi cai sitlbritici tlin llcxico ca fiitrtl roibi. lJi s-a spus cii pe insulclc Fallilanrl, uncle caii s au silb.iticit de nunrai 69--70 tle ani, ace;tia ernr.r pt'crlotttitraut. r'oil-ri;i cenugii inchis. Acestc citeva fapte aruti ci, t1 cazul cailor, ei 111 rcvin t'epecle lrr vreo culoale unifortnL 43) i)f. Sclal.et', fu Pr,lc. Zr,rtl,:e, Srrr., 1862, p. i6,1. ]--)t.. Ilartrnann Spunc (AnncLlen dt:t.Londr1., Vol. XLIV, p.21)2) cir, itr stat'ea lui sl'tlbaticii, acest aninrai riu cste lntotdeauna dungat pe picioare. oo) W.C. nlai'tin, Ilistorg of thc llit7ss,7845, p.207.

0{r

Nf

AC;ARI

poat) explica

prin faptr.rl ci rnSgarii sinl. {intrti urai alers dc oameni sl"traci, care nu ii cre.sc in numlr rnare gi nici nu in-rperecheaz[ gi se]ectioneaz[ cu grij[ :itrinalele tinere. Intr-ade,r'5r, dupi cum vont t-edc:a lnLr-un capitol viit.or, miigarul poate fi cu rigur.in{[ foarte mult an;cliorat ca t.alie gi for{ir printr-o selectie aLentS, cornbinat.l, f[ri incloial.{! cll hrauri buti:i gi putem declrrce cii Loate celelalLc caracLcrc ale lui ar putea fi toL atit de nttrlt irriJrr-trtirLitil"e prin selectie. Talia nticii a rniganrlui din Anglia gi clin ltorclrtl E,uropei sc dalol'r.qtc, clup[ cite se pare, mulb rnai mulL lipsei cle grijn in rept'oclucel'ea ltri cle.cil friguiui; cici in Inclia de \rest, unde rnigarul cste folosit de ttncle clinLre c'astclc inferioare ca animal cle pot'ari, ei nu este mult tnai ntare decit tIn ciine'clc Ten"a Norra, ,,avind in gencral o inirltime cle nrt ntai mult de dou[zcci Ia treizeci de toli" ai;. Culoarea mdgariului r,ariazi foarlc rnulb. In Anglia, ca gi ln alte {[ri - de erernpln in China - picioa.rele animalului, in speciai cele anLerioare, sint r.rneori ntai r,izihil clungate declt cele ale cailor murgi. Au fost numirate treisprezece
sau patnisprezece clungi transvcrsale

atlt pe picioareie anLerioare, cit gi per cele posttrioare. La cal, aparilia inLimpl[toare a tlungilor pe picioare a fosb explicatri prin reversiunea la o pt'esupusii formir parentalii. In cazul mdgartrlui pntem acccpta cu increderre aceastil explica{ic', deoarcce se gtie cir E.toeni,opus esLe clungat, clegi nurnai intr-o micl m:.isurir pi nu in triod absolut invariabil. Se pare {:i, pe picioarele mlgamlui clomestic, du ngile apar cu maximi frecvenld gl cla.ritaLe in cursul primei sale Linere{i ca), culr} se intirnpl[ gi la cal. f)unga de pe rirnt ri, car'r) cstc erninamenLe caracLet'isticir sperciei, r-ariazfl toLtrgi ca l[!ime, Iungime gi rriod de terminatie. Arn nrisnraL una care era cle patnr ori mai latit rltcit alta; de asemenea, lrnele erau rnai t-t-lult cle dotrir ori tnai lungi decit alLelc. La un rnigar cenugiu deschis, dunga tle pe umeri nu a\:ea decit o ltrngime cle 15cm 5i ilgust[ ca o bucatir cle sfoari'r, iar' ]a uIl alt altitnal de aceea$i crtloare llu t'xista deciL o un brir intunecatr"r l'cprczerrtind o dtrngi. Arn attziL cle trci m.igari albi, nu albino,si, firir nici o rirnrir cler dungi pe ttutcri satt pe spate at); si an'l vlzu L alti noiiri fdrl clrrng[ pe urncri, iar unii ciinLle aceglia pi firrir dungl clorsalri. Trci dintre cci nor.ii miigari erau cenu$ii deschis, rttnil centtgin inchis, runul ceuupiu spre roib-ro5cat gi ceilalti cafe'nii, cloi fiind colora{i pe unele p[r{i ale corpului cu o nnan{[ rogcatri sati $arg[. l)aci s-ar fi sc'leclionaL gi reprodus cleci, in mocl pct'sisLcnt, nrilgari cenugii gi cafenii-rogca!i" dunga de pe rtnteri ar fi dispirut probabil in mod aproape tot aLiL de general gi complet ca gi in caznl

I)t:rga dc pe unrerii urtiganrlui cste uneol'i dtiblil ri dl l3l1'th a t'itztrt chial trei sau patru dungi paralele a8). in zece c'.tzuri arn obscn'aL dungile de pe utnet'i bmsc trunchiate la caphtul inferior, cu unghiul anterior prelr rtginclu-se intr-tttl virf ascu{it, exact ca la poneiul murg de Devonshire citat mai srts. Am vlzut trei cazuri in care porliunea terminal5 a du ngii se indoia bnt sc, ful unghi ; de
451 Col. S1'hcs, Cctt. ol XIununalicr, Proc. Zoolog. Soc., 72 iulie l, citat de llartiu, p. 2t16. r.ol. aG) Ill5'Lh ln Charlesworlh's X'Iag. ol Nal. flfsf., t-gl . I\r, 18lt), p.
I

calulrri.

1831. \\'illiatrlstitt, Oricttlctl Itie

8ll

Id

Sparls,

. Aln lost asigrilat de rtn clcscltot'

p.
2tt5.

aceasta este t'ealitltcr. 17) ['n caz este llrezt'trtat tlt'\lrtt'litt in Tlrc IIttrsc, p. 2(tir' 48) ,I()rtrn(t1 As. Src. ol 1)cttgtrl, r'o1. XXVIII, 180(), p. 231 , nlcLrlirt ort tlrc IIorse,

('()l()t{iil

L sl l)L\(,ltF.

t()R

aselnenca altl. t lLztrL 5i rlln attzit,_ cle ltatt'tt cazuri de bifr-rrca{ie clisLiuct.ir, rlesi mici, a dtrngii. Irt Siria, clr. Ilooker gi gnrpul siu au observaL fcntlr rninc nu mai prr{in de cinci cazrtt'i sirnilare de dungi pe umeri bifurcatc in mod clar cie-asupra picionrlui rlnterior. tineori dunga se bifurcd gi Ia catilrl cornun. Cipcl aII] obserr.:tt pcntnt prirna datri bifut'carea Si indoirea rrnghiular[ a dpngii cle pe utneri vdzusenl dc.stttle cazuli ctt drtngi la cliferite specii de cabaline penLr| a fi convins cit ttn caracter chiar riLiL dc neinsemnat ca acesta, avea toLugi lt a,rurtriLir semnificatic, ceca ce ltl-a clcterrninaL sai mi oclrp de acesf sgbiect. ColsLat acrrnr cir, la Ii. burchellit gi Ij, quciqgu, dringa care corespunde clungii de pe urtrerii ttlSgarultri, pt'ecum gi trneit: dinLre clungile cle pe git, scr bilurc[, iar ule.lc clintrg cele din apropiel'ea tltllr"ll'rlltti ltu crlt'ctnitiIile indoite inlrprii, in lnghi. I]ifppcal.err 5i indoirea unghittlarit a clrrngilor clc pc utneri sint, pare-se, in legirLurir crr 6111qile aproape r-erLic'alc cler I)c llr[urile corpuiui gi ale eituhri, schirnhilcfui-gi direclia gi deYenincl transvet'sale pc picioare. \tedem in sfirpiL c[ prezenda la cal a dungilor cle pe utnet'i, a celor clorsale gi d. pe picioare, absenlalorintirnpl5toale la rnlgar, apari{ia pe rtmeri a clttngilor duble gi triple la ambele anirnale $i rnoclul sirnilar itr carc acesLer clrrngi se terntinir in jos sint toate cazurl cle vari:i{ic a1alogi Ia cal gi la rnigar. Pr:obabil cir aceste cazuri nu se clatoresc snor concli{ii siniilare cere ar ac{iona asupra unor constitu{ii similare, ci unei reversiuni parliale a culorii la slrittnogttl comnn al genului. Vom reveli llterior la acest suJriecL gi il vonr cliscuta rnai pc Irrg.

CAPIT'OLUL AL III-LEA

PORCI

- VITE OORI$UTE MARI -

OI $r CAPRE

Porci. Porcii aparltn Ia doud tipuri dislirtctt, ^Sus .scro/u si S. indicus - 1'orlschuaitt-- I)Ltrci de Jctpt,ttia-Feandiluteu porcilt)r tncrLrciali-llotli"ficdri ale craniului Ia rttsrlc 1tr:rlcclit'ncrtc -- Ot,nutrge.itln caructerelor - Gcstalict - Porci uticttpituli - ,lpenrltce ciudute ule lcilcilar llcducerr:tt tliutcnsiunif cotlilnr - Porci tincri drtngali lttttgitutlinctl *- Porci sdlbdticili -- lTrrse ittcrttcisu[e. \-itc coi'nutc mari. Zcbu, o specie tlisti"ttcttt - Vitele cornute curopene se trag proltabil ditt trei lourte still,atici' -- Tottte rasele slnt acunt interlecunde -- Vttele din parcurile
britart[cc -' Dasy,trc c,tiorittti :;itrt:ii[or originare ulricane -'- Rctse stttl-cut,cri.ct!ne --'Vittle, ,rniete"

- Deossbiyi constitulictncLle - J?ase surl- Originea dileri"telar rase cle uite cornttte. Oi. Jlose rentu.rcubile de oi - Varialii legnte de serttl masculin -- Aduptdri Ia ccrtriilii dilerite -- Gcstulia otlor Modiliciiri alc Itrtii. - Ruse serni.monstruoase.
Capre. Irctriulii remarcabile la capre.

PORCI

Rasele de porci i{u fost slurliate recenL mai indeaproape decit cele din oricare alt5 rasd de anirnal dorlcstic; niai rirmine totugi inci mult de ficut. Studiul acesba a fost efectuat clc c[Lle Flerr]rann von Nathusius in douI lucrlri adrnirabile, cu cleosebire in cca ulai recentS, despre craniul diferitelor rase ; de asemenea de citre Rtitimc,vr.r, in renrrmita sa faunl a rrechilor locuin{e iacusfre elvelienet). NaLhusiris e rlritriL cir toate rasele cunoscute pot fi irnp[r{ite in doul nrari grupuri. IJnul se.a.niln.{ clin to:rte punctele de vedere nrai impor'tanLe cu rnislrelul comun, din cAre flii'ir indoiald cA se trage, astfel c[ ace]sla poate fi numit gruprrl Sas scrof a. Cerlirlalb grup se deosebegte prin citerra caractere osteologice irnporta.nLc gi constanLe, iar forrna sa parentall sllbabicii este necunoscutS. Nurnele care i-a fost r-lat de Nathusius, in conformitate cll legea
S

cltw

itrcsc

1; Ilelnrann voll Natlrttsiirs, l)rc lirr.sscrr r1t:s Scliruirrzcs, Bellin, 1860 ; gi Vrtrsturlien liir lrcidcl, 13 erlin, 186.1 ; Iiiltirncl-cr, l)ie licLttrta tler Plahlltattten, Basel, 1861.

GeschichLe eLc.,

9r

PO11cI 1)O-\tES-fI(lI

at]tll1l, ctl lrr.irrriLi(ii, r,stt, 5us itttlictts l)ullus. ,\ct'sL ttttttte Ir't-:btrie acceptatnu trfliegte c[ fortua originar[ sdlbatic5 lgatc cri 1rr esLc prea fericil, llentrrr in Inrlia gi rasele. dornesticitc iele' uiai cuttoscttte atl fost introduse din Siam

;i

China. Sr-r crxaluinl11r nrai inLii rascie Sus scrofa sau pe celt'asern[n[Loare misLrelrrltri cornun. Drrpu Nathusir.rs (Scftrrreinesclrudel, p. 75), accsbea exist[ incfl in iliferite pirr.{i alc Eulopei cenLrale ryi cle nord. Inainte vrente fiecare !ar5'9). ';i in Marea l,ir.iLariie aproape fiecale pl'ovincie rivea propria sa raslYt indigen5. Astdzi i1sir, acesLe.u dispal iepede prr.l.uLincicni, fiind inlocuite de rase ameliorate, incrncigal.r: ctr foinra S. indi crJs. Craniul la raselc r,le Lip S. scrolu searnffnI din Loafe p,ttruLele cle veclclc ntai inrporLarile cru cel al trtistlc[r-rlui european; e'l a cleverrit insir (Scfttucincschcick,l, I). 6:l- 68) rtrai irrrrlt gi rtrai lat fa{[ de ]ungirnea su, i2r'irar.tca sa posLelioalir csLc tnai verlicalir. 1'oLtrgi, clifercn{ele sinb foarte varialliirr cii gracl. Ras.ele care seami"Ini ctt S. scro/a prin caracterele esetlliale ale cr.aniului se cleoscbesc er,ide,nL in alLe privinte ca ltrngirnea urechilor gi a picioarelor, cur.bura coastt'lor, colorit, piloziLatc', [alic 5i proporliilc corptrltri. Su.s scrot'ct sirlhafic esLe foarlc liispindit in Iitrropa gi irt Africa de nord, dgpir crrnr a fosL identilicaL cle lr.iitirneycr ch-rpit cat'a_cterele osteologice, precllnr gi in llinclirsl:11, clupi r:r.int a fosL iclentificat dc cILre Nathttsitls. Ifistrerlii din acesLe fost {irri sc cleose5csi insir atiL de rnult plin cat'acter.cicr exIerioale, incib ALIinlespccii disLinctc. I)rrpir di Bl,vth, chiar in clasificlrli de ci{iva natrrrali;ti ca lior.ul IlindrrsLanrilrri [i(]csLe animale forl]]('azii" in cliferil,c districLe, I'tlse foarbe cleosebjLc. I)1pI osln rnli iufolurerazl r'e)\r. I1. Everrerst, in provinciile de uordvest, mislrc[1i n1 clepirrse5te nicioclaLir inirl[irnea de 91 ,4 cm, 1le ctnd in Bcngal

Ei rrnul u alins inirllimea clc ll2 ('nr. Sc glie cti in Europa, Africa de nold 3). Hindustan porcii dorncstici s-ai.r incruci.sat cu speciile sirlJr:r Lice indigene ln Ilin4lstan, rlrpri ce a dcsclis deosebilile ciintre titistrc{r-rl s[lbatic indian gi cel german, Sir.\\'alter'trlliot, irrl ollsen'aLor trcLicttloso), consfatir c5.,,aceleagi cleoscbiri sinL I)elc()pLibile ia inclivizii tlomesLici[i din cele dotri !iri". Iruiern conc:hicle deii cir r.ascle cle tiprrl Sus st'rofct se l-rag din fornte carc pol. fi clasificaLc c1 t'asr) gr.ogra{ice, dar r:are dupir unii naLuraligti ar irebli clasificaLc ca sllrt.ii riistinct.e, sau cii lttr fosI rttodificate prin incrttciSarea

(:u accstc lormc. Polt.ii tle tiptrl Srrs inrlitus sinf nrai hinc ctturiscuii de englezi stlb forrna de r.asir cSirrgzc-or,,a-i. Dupir tlerscricrea datir de Nathttsitts, ct'anirtl dtl S. inrllcus se clcoscberLc cie ccl dc S..scro/a plin rnai nrtilte cat'ac:L('rtr tttitt{trt', ca }[!imea tnai rllal-e ri ciLer.a detalii la clin!i; clar se cleosebegLe in special prin lungimca tlrai rnicrj ri ease,lor. laclinralc, prin lltimea nrai Inare a plrtii anlerrioare a oaselor palatine gi prin diver"gcnla plcrnolalilor. N'Ieritli ttoLat in ntod special fapLttl cit
r) \alhrrsius,.l)irr -lic.sscrr rlr,s,Sr'lrlcirte.s, 13ct'Iill, 1,\(;(r. Ilstc clitt tttt supliurrttt cxccicttt, ctt t'c[clirt !e clespre rlgsglrlt' ltrrblicat c si tirrnne clc irrct'ccle t'c alc t'aselor din f iecare {at'I. jr; l,c1l1p I:.ul91ta, r'czi Bcchstcin, I'ir1tt rylest'lt. l)e ulscliltttttls 181)l , vol. I, p. 5()5. IIai ttttrlte lttcrt'tiri ittt fosL (iodt'otl, ppi-rlir-.ate asupla fccrrnrlitei[.ii clcscrrttletr!ilor ditrtt'c pol't'i si]batici;i ciorncsLici; vczi IJrtltlach, I'ltqsiolitoyl 1i l\-, p. lJ8{). [)entru Itrtlia, ';czi NaIhrtsins, I)e l'Es1;i.:t, vol. I, 1r. 1i70. l)cntnr .\Ir ica. Iiull. tlc. ltr Sttc. rl''\t'cliitrttt., r-ol.
^Srltrrrcinesr'liritlel

a; Sit \\-. l.,lli6t , ()tLltLIttrlits t'I nluntntulla, in Xladrus Jottrnal ol Lit.

, p. I1E.

ASCENDEN'TA LO]{

aceste din nrmd caractere ntl apar citugi de pulin la formele domesticite de S. scrofa. Dr-rpd ce am citit observa{iile gi descrierile lui Nathusius, imi pare cd ar insemna si"l ne jttc[m ctt cuvintele daci ne-am indoi dach S. incli.cus trebuie clasificat drept specie. Aceasta deoarece deosebirile indicate rnai sus sint mai puternic marcate decit oricare deosebiri care ar putea fi relevate de exemplu intre vulpe gi lup sau inLre rnlgar gi cal. Dupd cum s-a afirmat mai sus, S. tidtcus nu este cllnoscllt in stare s5lbatic5. Dupd Nathusius ins5, formele sale domesticite se apropie de S. ui,ttatus din Iava gi de citeva specii inrudite. Un porc g[sit in stare silbaticd pe insulele Aru (Schweineschcidel,p. 169) este, dupd cite se pare, identic cu S. [ndi"cus; este insd indoielnic dac[:lcesLa este un animal intr-adevdr indigen. Rasele dornesticite din China, Cochinchina $i Siam apar[in acestui !ip. Rasa ronran[ sau napolitan5, cea andaluz5, cea ungard gi porcul Krarlse") al lui Nathusius, care trliegte in sucl-estul Europei gi in Turcia qi are pdr fin gi cre!, precum gi micul porc elvelian ,,Biindtnerschwein" al lui RiitiIneyer, corespund cu tolii cu S. indicus prin caracterele craniene mai irnportanle 5i, dupd cunt se presllpune, au fost cu tolii foarte mult incrucigali cu aceastd formd. Porci de acest tip atr existat tinrp indelungat pe [Srmurile Mediteranei. Astfel, in- oragul ingropat Herculanum s-a gdsit nn desen seminind indeaproape cu porclrl napolitan acltral (Scftu.,etneschcidel, p. 142). Riil.inteyer a f5cut descopcrirea remarcabilfl ci in perioada neoliLic5, in F'lvetia, trliau in acelzrgi tirnp douI rase domesficite, S. sciola gi S. scrofa palustris satl Torfschr,vein. Riitinreyer a observat c[ acesta din urrnd se apropia de rasele orientale gi el apartine cu siguran{5, dup5 Nathusius, grupului S. tidLcus. Riitimeyer a aritat ins[ ulterioi cd ei se deosebegte de acista prin citeva cal ractere bine marcater. Autonrl era convins mai inainte cd acest Torfschrvein a existat in prirna parLe a epocii de piatrl ca animal silbatic gi cd a fost domesticit mai tirziu in cursul aceleiagi epoci 5). Cu toate cd admite pe deplin fap tul curios - observat pentrtr prirna oarH de R{itimeyer - c[ oasele animalelor dornesticite gi shlbatice se pot. distinge prin aspectul lor deosebit, totugi, din cauza dificrrlt5lilor speciale in cazul oaselor porculu r (Scfuuei.neschcidel, p. I47) Nathr,rsius nu este convins cle ader'5rtrl concluziei cle mai sus gi insugi Rtitimeyer pat'e si aib[ ac:um oarecare lndoie]i in aceastd privint5. f)e asemenea gi alli naturaligti au suslinut cu tdrie punctul de vedere al lui Nathusiuso). Mai multe rase, deosebite prin proporliile corpului, lungimea urechilor natttra pdrului, colorit etc. sint incluse in tipul S. indicus. Ac6st fapt nu estJ surprinzdtor dacd {inem seama cit de veche este domesticirea acestei forme, atit in Europa, cit gi in China. Un eminent cunosc[tor al Chinei?) este de pdrere cI in aceastd lard domeslicirea dateazd, de cel putin 4900 de ani. Acelagi cunosc5lor se referl Ia existernla in China a multor varietdli locale de porci, iar in prezerrt chinezii dau cea mai mare atenlie hranei gi ingrijirii porcilor lor, nel5sindu-i nici chiar sii se deplaseze dintr-un loc intr-altuls). Deci, dupd cum a observat
61

c[

Kenntnis des Torfschweins, 1868. Autorul este de pdrere acest Torfschwein se trage clintr-o specie distinctd, S. sennarlen.sis, din Africa centrali. ?; Stan. Julien, citat de de Blainville, Ostiogruphie, p. 1til3. 8) Richardssn, Ptgs, tlrcir O,rigin e[c., p. 26.

') Iirause :cre!; cu pir cre! (.N. trad.). Pfahlbauten, p. 163, et passim. 6) Vezi interesanta lucrare a lui J. \\-. Schiitz, Zur

5 - c. 266'j

66

PORCI DO}IESTICI

Nathusiuse), acegti porci prezinti in cel nrai inalt grad caracterele trnei rase perfeclionate; de aici rezulL[, fdrl indoial5, marea lor valoare pentru ameliorarea raselor noastre europene. Nathusius face o afirmalie remarcabild (Scfuitei"neschridel, p. 138), gi anume ch infuzia a 1132 sau chiar a 1164 parte din singe de S. i"ndi"cus la o rasfl de S. scrola este suficienth pentru a*modifica vizibil craniul acestei din urmd specii. Acest fapt neobignuit .&r putea sd fie explicat prin aceea cI mai multe dintre caracterele principale care disting pe S. indi.cus, ca lungimea redus5 a oaselor lacrimale etc., sint comune mai mirltor specii ale genului. Intr-adevdr, in cazul incruciglrilor, caracterele care sint comune mai multor specii tind, pare-se, sd predomine asupra celor care apartin numai unui mic numlr de

Porcul japonez (S. p/f ctceps a lui Gray), care a f ost explrs pe timpuri la Grddina Zoologic5, are un aspect extraordinar din cauza capului s[u scurt, a frunlii gi a nasului lat, a urechilor mari gi cdrnoase gi a pielii adinc brdzdate. Gravura ln lemn din figura2 este copiath dupd cea prezentat1, de dl Bartlettto). Nu numai cd fala ii este brhzdat[ dar de pe umeri gi crupd ii atirn[ cute groase de piele, care sint mai dure decit celelalte p5rti, aproape ca pl5cile care acoperd rinocerul indian. El este de cnloare neagr[, cu picioare albe gi se reproduce fidel. DupI toate probahilit[lile acest porc este domesticit de multd vreme pi aceasta s-ar putea deduce din faptul cd purceii nn sint dungati longitudinal, caracter care este comun tuturor speciilor din genul Sus pi din genurile inrudile, atita timp cit sint in starea lor natural[ tt). Dr. Gray t') a descris craniul acestui animal, pe care il clasific[ nu numai ca pe o specie deosebit5, dar il situeazh pi intr-o secliune distincti a genului. Dup[ ce a studiat cu grijfi intregul grup, Nathusius afirmi totugi categoric (Schwef.neschadel, p. 153-158) cd, prin toate caracterele sale esenliale, craniul seamdn[ indeaproape cu acel al rasei chinerzegti cu urechi scurte, de tipul S. fndfcus. In consecin![, Nathusius considerd p orcul jap onez numai ca p e o varietate domesticitd de S. tndi"cus. Dac[ este intr-adevdr aga, acesta este Lln exemplu uimitor in privinla gradului de nrodificare care poate fi realizat in stare domesticd. Inainte vreme exista pe insulele centrale din Oceanul Pacific o rasd neobignuitd de porci. Acegtia sint descrigi de rev. D. Tyerrnan gi de G. Bennett tt) ca fiind de talie micd, cocoga[i, cu un cap disproportionat de lung, cu urechi scurte, intoarse inapoi gi cu o coadd stufoasd, lungd de nu mai mult de doi !oli, plasati ca gi cind ar fi crescut din spate. DupS autorii de mai sus, in decurs de o jum[tate de secol dup[ introducerea porcilor europeni gi chinezegti in aceste insule rasa indigen5 s-a pierdut aproape complet, fiind in mod repetat incrucipatd cu ei. Dupd cum era gi de agteptat, insulele singuratice s-au ardtat favorabile producerii sau conservdrii unor rase neobignuite. Astfel, pe insulele
s7 Die .Iiassen des Schweines, p. 47r 64. Lo) Proc. Zoolog. Soc., 1861, p. 263. 11) Sclater, ln Proc. Zoolog. Soc. din 26 febr. 1861. L2) Proc. Zoolog. Soc. 1862, p. 13. De atunci craniul a fost dcscris mai amS.nunfit de prof. Lucae lntr-o lucrare interesantd, l)er Scttdtlel des Maskenscltweines, 1870. El confirmi concluzia lui \athusius asupra afinitililor acestei

specii.

rasc tlc porc. L3) Journal

ol

Vogages

and T'rauels from 1821 to 1829, vol. I, p, 300.

vARrAriA

LOR

67

Olcacle au fost descrigi porci foarte mici, cu trrechi drepte gi ascu{ite gi de ,utr aspect ctt tolt-tl diferit de cel al porcilor adugi*din sud" tn). Avind in vedere cI porcii chinezegti aparlinind tipului Sus i.ndicus se cleosebesc rntrlt de cei de tipul 'S. scrola in ceea ce privegte caracterele osteologice gi aspect,ul exterior, astfel incit trebuie considerati ca specii distincte, nreriti toatd atenlia faptul ce porcii chinezegti gi cei cornuni au fost incnrcigali in tnod repetat, in diferite feluri, fdr[ ca fecunditatea lor sd fie alterat5. Un mare crescdtor care a folosit porci chinezegti de ras[ purfl md asigurd cd, de fapt, fecunditatea porcilor jumdtate-singe f.nter se, precum gi a progeniturii lor reincrr-rcigate, a crescut ; aceasta este'gi. phrerea generald a agricultorilor. De asemerlea, porcul japonez sau S. pli.ciceps al lui Gray este atit de deosebit ca aspect cle toli porcii comuni, incit trebuie s5-!i forlezi imaginalia la maximum pentru a admite cd el nu este decit o sinrpll varietate domesbic[. Totugi, s-a constatat c5. aceast[ rasl este perfect fecund[_cu rasa Berhshire ; dl Eyton md infornreazil cd a imperecheat un frate jurnltate-singe cll sora sa, constatind o fecunditate perfectS. Modificarea craniului la rasele cele mai perfec{ionate este uimitoare. Pentru a putea aprecia gradul acestei modificdri trebuie studiatd lucrarea lui Nathusius gi excelentele sale desene. Craniul s-a modificat la exterior in toate pd,rtile sale. Astfel, partea sa posterioard, in loc de a se inclina spre spate, este indreptatd spre fat5, implicind multe modificlri ale altor pdr{i ; partea antelioari a capului este profund concavd gi orbitele au o formd diferit5; canalul

lrtiditiv are o directie gi o forrnd diferitd; incisivii de pe falca superioar[ ;i infcrioarfl nu se ating pi sint plasati pe ambele fdlci dincolo de planul rnolarilor ; caninii fllcii superioare stau ln fata celor de pe falca inferioar5, fapt ce constituie o anomalie remarcabil5; suprafelele articulare ale condililor occipitali au o formd atit de mult schimbat[, incit-dupd cum observd Nathusius (p.133) - privind separat aceastd parte importantd a craniului, nici un natunu ar presupune cd ea apartine genuh-ri Sus. Dupd cum observd Nathuralist sius, aceste modificdri, precum gi diverse altele, pot fi cu greu considerate drept monstru oztLYafi, deoarece nu sint vdtlmdtoare pi sint strict ereditare. Capul intreg este rnult scurtat. Astfel, pe cind la rasele comune lungimea sa fatd de corp este ln raport de 1 la 6, la ,,Kultttrrassen" proportia este de 1 la 9, iar recent chiar de 1 la 11tu). Gravura in lemn16) din figura 3, r'eprezentind capul lunui mistre{ gi al unei scroafe dintr-o fotografie a rasei mari de Yorkshire, poate ajuta in demonstrarea mdsurii in care a fost modificat gi scurtat capul la o rasi perfectionatd. Nathusius a expus bine cauzele acestor modificdri remarcabile ale craniului gi ale formei corpului pe care le-au suferit rasele perfectionate. Aceste modificdri apar mai ales la rasele pure gi incrucigate de tipul S. indicus; inceputul lor poate fi ins[ observat in mod clar la rasele ugor arneliorate de tipul
14) Rev.

G. Low, Fauna Orcadensis, p. 10. Vezi de asemenea descrierea polcului de pe insulele SheLland,

dc

dr. Hibbert.
ts1 Die ,Rassen des Schweines, p. 70. ro) Aceste gravuri ln lernn slnt copiate dupi gravurile prezentate Youatt, publicatl de dl S. Sidnel', 1860, p. 1, 16 ql 19.

ln

excelenta cclitie a

lucr{rii TIte Pig

de

P()ItCI DO\IlJSTICI

S. scrolal?). Ca rezultat al experienlei generale gi al expcrienlelor proprii, Nalhusius afirrn[ in mod hot5rit (p.99, 103) cd hrana bogatl gi abundentd clatir in tinerete tinde, printr-o acliune direcbd oarecare, s[ facir capul rnai lat gi n'rai scurt, iar hrana slrac[ determin5 un rezultat contrariu. trl insist[ ntult asupra faptului c5, rirnincl solul cll ritul, to{i porcii s5lbatici ,:i semi-

Fig. 2. Cap cle porc japonez sau mascat (ReplodLts dupii ltrcralea d-lui Bartlett dln Proceed. ZooI. Soc.,
1861,

p.

263).

Irig. 3. Cap-de mistrc! qi clc porc din varietatea ,,Zile dc aur" (,, Goltlett Days") din lasa rnale dc Yorlisbire, ultimul dupi o fotografie (r'eprodusi.
clupir Youatt, T'lte Pig, editura Sidncy).

clomestici{i trebuie in tinere{e s[-gi pund in acliune puternicii mu;chi fixali de partea posterioar[ a capului. La rasele perfeclionate acest obicei nu Inai este urnlat $i, in consecinte, partea posterioard a craninlui se modificS ca form5, irnplicind si modific[ri ale altor pdrti. Ir[r[ indoiall c[ o modificare atit de r)rare in obiceiuri afecteazd craniuli pare insd oarecum incloielnic in ce mlsurii acest fapt poate explica lungimea mult redusd a crarriului gi concavitatea pd,r{ii anterioare. Se gtie (chiar Nathusius insugi prezintd multe cazuri, p. 104) cir erist[ o puternic[ tendin!fl Ia multe animale domestice la scurtarea pronrtn{at[ a oaselor felei. Acesta esbe cazul la buldogi ;i la mopgi, la vitele uiata, Ia oi, la giiinile poloneze, la porumbeii jucirtori ctt fa!a scurtit pi la o r-arietate cle crap. Dupd clrm a ard,tat I{. Mriller, la ciine acest fenomen pare provocat de

\,IARIATIA

I-OR

69

o stare anornlal5 a cartilajuhri primordial. Putem admite totuli clr lqurin{:i cI hrana abtrnde.ntd 5i bogat[, furnizat[ in cursul a multe g.n.ru1ii, pout.. .*u o tendin![ ereditarit spre cre$terea dimensiunilor corpului gi cd," pril pefolosirc, lnembrele devin mai subliri gi mai scurte 18). \rom veclea cle asemenea inLr-un capiLol ultclior c[ craniui pi menrbrele sint, clupl cit se pare, corelate iptr-1n fel oarecare, astfel c[ orice rrtoclificare a unuia va tincl. r[ af.ecteze pe celelalte. Nathtrsitts a relltarcat - gi obsen'alia este interesantl - cI foi.ma ne.obiprtuitir a crartiului 5i a corptllui celor mai perfec{ionaLe rase pu este caracLeristicl-r ttnei i.tnutnibe rase ci este comun[ tuturor raselor, atunci cincl acestea sinL amelicl_ratc pinir la acelagi model. Astfel, rasele cnglezegti cll corpul rnare, c, urechile lungi,_ ct-t spatele con\rex gi rasele chinezegti cu lo.pul mic^, cu rlr'cirile s('urle 5i spatele collca\r se aseamini mult prin forrna capului a col.p.lui, atttnci cind sint crescttte pind Ia aceeagi stare de perfeclie. Se $i cfr acest parc rezulLat se datoregte in parte cattzelor sintilare de modificare aclionilcl zlsupra cliverselor rase $i, in parte, omului care cregte porcul cu singuiul scop d; a ollline o cil. mai nlare cantitate cle carne gi grlsirne. in felul fcesta selec{ia a tins inLotdeatlna spre tlltul gi acelagi lel. La majoritatea animalelor dorne.sticc seleclia a avttf ca rezulfat divergenla caracteielor, pe cind in cazul cle fa![ rczultatul a fost con\/ergenla lor 1e). Natrrra hranei ftrrnizate in cursul mai multor eeneralii a afectat, clupi ciLc se pare, lungimea intestinelor. Astfel, dupi Cuvier 20), lungimea intesiinelor fa{5 cle aceca a corptllui la mistre! este in raport cle 9la'1, la porcul clornestic colnun in raport de 13,5 Ia 1, iar Ia rasa siamezl de 16 la i. La aceastl clirr ttrmti ras5, lung-imea mai nlare a intestinelor se datoregte, probabil, fie descendcntei dinLr-o specic clistincti, fie unei clomesticiri rnai vechi. Num[nl cle, trramcle, prcuil gi perioada de gesLatie vari azd de asemenea. Cea mai rercentli autoritate spune'1) cS,,perioada erste in medie de 17 Ia 20 de sdptXrnlni". Crecl insd cI trebuie sd existe o oarccare eroare in aceastd afirma{ie. intr-adcvl1, conform obset'va{iilor d-lui'Iessier f[ctrl.e pe 25 cle scroafe, perioada a yariaL intre 109 5i I23 de zlle. Rev. W. D. Fox mi-a prezentat zece cazuri cle porci bine ingrijili inregistrate cu grij5, Ia care perioida a variat intre 101 Si 110 ztle. Dupai Nathusirts, cea mai sctrrt[ perioacl[ este observatl la rasele care ajung de timpuriu la maturitate. Totugi, perioada dezyoltlrii la aceste rase Iltl pare sii fie efectiv scurtatS, deoarece, judecind dupd starea craniului, animalul tindr se nagte mai pu{1n derzvoltat sau intr-o staie mai embrionari 22) decit in cazrtl porcului comun. f-a rasel. perfeclionate gi la cele care se maturtzeazit de timpuritr, clinlii se clezvolth de asemenea mai devrerne. S-a citat cleseori diferen{a in ce privegte numlrul de vertebre pi de coaste ale diferitelor neamuri de porci, a$a cum a fost observatl de dl Eyton m) $i
ts| Die l?a.ssen des Schueilles' p. 47, Scfuaeinescharlel, p.704. Comparati de asemenea it'lattdoze ctl rasa irlandezi ameliorati, ln lucrarea lui Richardson, The pig, 7847.
20) Citat de Isid. Geoffro-v, "I/lsl. Arnl. Gdn., vol. IlI, p.441. ,1) S. Sidney, The pig, p. 61. 22) Schweineschtidel, p. 2 qi 20. 23) Proc. Zoolog, Soc., 1887, p.23.Nu am clat vertebrele cauclale, pentru

rs; Nathusius, Die Rns.sen rles Schueines, p.

7L.

clesenele vechii rase

s-au pierdut. Am socotit impreuni vertebrele dorsale qi lombare, ca urmare

c[ dl Eyton spune ci. unele poate cii a observatiilor prof. Otven (Journal

PORCI DOMESTICI

cunr este pl'ezentati in tabloul de mai jos. Scroafa african5 apar{ine probabil -scrola gi tiprrlrri S. 'aninialeledl Eyton md informeazh cd, de la publicarea acestei lncnrcigate din rasele africane gi engleze lordul Hill a Iricrriri, la constatat o fecttnditate perfectd. Unele rase semimonstruoase meritd sd li se acorde atenlie. D in timpul lui Aristotel pi pin5 in prezent, zu fost observati citeodatS, in diferite pir{i ale lumii, porci nonocopitali. Cu toate ci aceastd particularitate este puternic ntogtenitS, este pu{in probabil ca toate animalele monocopitate s[ se tragd clin aceiagi strdmo$i; este mai prohabil ca aceeapi particularitate s[ fi reapflrut la cliferite epoci gi in diferite locuri. Dr. Stnrthers a descris 5i a desenat 2') lecent structura picioarelor. Atit la picioarele anterioare cit gi la cele posterioare, falangele distale ale celor douI degete mai mari sint reprezentate printr-o singurh falang[ mare, purtind copita, iar la picioarele anterioare falangele mijlocii sint reprezentate printr-un os care este simplu sPJe capfltul infeiior, dar are doud articula{ii separate spre capdtul superior. Din alte descrieri reiese c[ uneori ar fi de asemenea supraad[ugat un deget intermediar.
1\{ascul

cu
Vertebre dorsale Vertebre lombare Vertebre dorsale Vertebre sacrale
gi

englezesc

Femell
africand

Mascul
chinezesc

plcioare

lungi
15
6 2T 5

13
6

15 4 19 4 23

74
5

14

c
19 4 23

19
D

19 4 23

Num[rul total de vertebre

26

O alt[ anomalie curioas5, reprezentatd prin prezenla apendicelor, este descris[ de dl Eudes-Deslongschamps ca fiind deseori caracteristic[ porcilor normanzi. Aceste apendice sint intotdealina fixate in acelagi loc, la collurile fdlcii; ele sint de formfl cilindricfl, lungi de aproximativ trei !oli, acoperite cu peri $i pe o latur[ cu cite un smoc de peri pornind dintr-un sinus; ele au un centru cartilaginos cu doi mugchi mici Iongitudinali gi apar fie simetric,
de ambele

pdrli ale felei, fie numai de o parte. Richardson deseneaz1' apendicele la vechiul ,,porc cu aspectul de ogar irlandez", sl5b[nog, (fig. 4), iar Nathusitts afirmfl c5 ele apar citeodatd la toate rasele cu urechi lungi gi c[ nu sint strict ereclitare, cdci apar sau lipsesc la animale din aceeagi fdtares). Deoarece nu se cunoagte nici un porc sdlbatic care s[ aibd apendice analoge, nu avem in prezent nici un motiv sd presllpunem cd aparilia lor s-ar datora reversiunii.
Soc., vol. II, p. 28) asupra diferenlelor dintre vertebrele dorsale qi iombare care depind numai de dezvoltarea coastelor. Totugi, rlifcrentele ln ce privegte numirul de coaste la porci meritd notate. Dl Sanson indici numd'rul de lertebre lombare la cliferili porci; Comptes llendus, LXIII, p. 843. z+7 ErlirLburgh tr{ew Phitosoph. Journal, aprilie 1863. \'ezi de asemenea de Blainville, Ostdographie, p. 728pentru diver;i autori asllpra acestui subiect. zs; Eucles-Deslongschamps, lllimoires de Ia Soc. Linn. de Normandie, vol. VII, 1842, p. 41, Richardson, Pigs, their Origin etc., 1847, p. 30. Nathusius, Die Rassen des Schweines, 1863, p. 54.

Lintt.

CARACTERUL LOR

CIND SINT SALBATICITI

71

Or, daci este &$&, sintem obliga{i si admitem cd o structuri oarecllm complexa degi aparent inutil5, se poate dezvolta brusc, fdr5 ajutorul selecliei. Este remarcabil c5 vierii tutuior raselor domestice au collii mult mai sctrr{i decit mistrelii. Numeroase fapte aratd cd la multe animale .tut.o pdrului estl mult afectat5 d_e expunerea ta intemperii sau de proteclia fa{[ de acestea gi cttnoscind faptul cd la ciinii turcegti starea pdrului este in corelalie cs starea

u'fl

tf r,i::li.l',T,'il1$l'"",1#i:ii1lx,'ij';Ji"",il:,1"'

pe coasta Africii 28).

dinlilor (alte fapte analoge vor fi prezentate ulterior), nll am putea oare s[ riscdm presupllnerea ci reducerea collilor Ia vierul domestic este in corelalie cu faptul cd inveligul s5u pilos se reduce cind trliegte la addpost ? Pe de altfl parte, io't vedea imediat cd col{i! Si perii_ reapar la vierii s5lblticili, care n, sint protejati de intemperii. Nu este de mirare cd sint mai afectali col{ii-ui ceiial{i decit dinli, deoarece pdr{ile care se dczrroltd pentru a servi drept Laraciere sexsale secundare sint intotdeauna susceptibile de mari varialii. Este un fapt bine cnnoscut cf, in primele $ase luni purceii s[]batici europeni gi indieni'u) sint marcali longitudinal cu dungi de cnloare deschis5. Porcii turcegti domestici au insl purcei dungali, cum au gi cei de Vestfalia, ,,oricare ar fi coloritul lor" zz) i nu gtiu lns[ dacd acegti din urm[ porci apartrin aceleiagi rase cu pdrul cret ca gi porcii turcegti. Porcii care s-au sdlbdticii in Jamaica ii cei semisdlbd,tici{i din Noua Granad5, atit cei negri cit gi cei negri cu o clyngi alb[ de-a curmezigul abdomenului, care deseori se intinde pinl pe spate, pi-au redibindit caracterul inilial gi produc purcei dungali longitudinal. Acesta .it. de asemenea cazul, cel pulin citeodat[, al porcilor nelngrijili din colonia Zambezi de

z0; D Johnson, Sketches of Indian Field Sports, p. 272. Dl. Crawfurd mi informeazi ' ci acela;i fapt este valabil pentru porcii silbatici din peninsula malaezl. 27) Pentru porcii turceqti, vezi Desmarest, LIammalogie, TB20, p. 391. Pentru cei deVestfalia, vezi Richardson, Prgs, thetr Origtn etc.,7817, p.41. za; In leglturd cu diferitele expuneri anterioare gi ulterioare despre porcii sllbdticiti, vezi Rouli n, In XIim. prisentis par diuers sauants d I'Acad. etc., Paris, vol. VI, 1835, p.326. T'rebuie observat cd descrierea sa nu se aplici porcilor intr-adevdr silbiticiti, ci porcilor introdu;i de mult timp in tari ;i care trS.iesc in stare semisilbat.ici. pentru porcii intr-adevir silbiticiti din Jamaica, vezi Gosse, Solourn in JamcLicct,1851, p. 3SO gi col. Hamilton Smith, ln Nnl. Librctrg, vol. IX, p. 93. ln leglturi cu Africa, vezi Livingstone, Erpetlition to the Zambezi,1g65, p. 153. Expunerea cea mai precisi ln legituri cu collii vierilor din Indiile de \rest este cea fdcuti de p. Labat (citat de

PORCI DO},{ES'fICI

tre{ului. Dup:i cum am r'5zut ins5, in anumite pXrli ale Americii de Sud unii dintre porcii semisiilb5tici{i au o dungii curioasai cle-a curmezigul abdomenulni, iar in anumite alte regiuni c.ilduroas0, porcii sint rogii, ctrloare care a fost observat[ citeodatl gi la porcii silbitici{i clin Jamaica. Din aceste citeva fapte vedem c[ la porcii sllbltici{i existh o puternici tendin[:i cle a t'et'eni la tipul sllbatic. Aceastl tendinld clepincle insi in mare ntdsur[ de natura clirnei, de gradul de rnigca''e gi cle alte cauze care clc'terminh rnodificiri, Ia care animalele au fost
supuse.

Pirrerea gc'neral5 dupl care toate animalele clomesticite, alunci cincl se sdlJrItic'esc, revin conplet la caractenrl tulpinii lor parentale, se bazeazil in misura in care am putut descoperi - in priunrl rind pe porcii sirlbirliciti. Chiar in acest caz insi, ipoteza nu es[e bazatd pe dorrezi suficienLe, pcnLnr c5 cele clorri tipuri principale, S. scrofa gi S. i"ndicus, nu an putuL fi deosebite. Dupd cunl anr v5zut, prrrceii isi redobindesc clungile longituclinale, iar vierii ili recapit:i iur-alriahil col{ii. Dup[ cum era dc agteptat prin faptul cri [ac: nrai nrult[ migcare, la care sint obliga{i pentru a-gi cluta hrana, ei revin, fapt ariitat cle forrna genelall a corpului gi de lunqirnea picioarelor gi a boLtrlui, la s[area animalului s5lbatic. In Jamaica, porcii silbdtici{i nu dobindesc dimensiu nea deplinri a mistlelului ellropean, ,,ei neatingind niciodatl o inlllinre, la untir', nrai rnare de 50,80 cm". in difcrite !5ri ei igi redobindesc inveligul pilos ini[ial, clar in prcportii diferite, in funs:{ie de climir. AsLfel, dup[ Roulin, porcii sernisdl]rificili dirr r'[ile calde ale Noii Granacle sint foarte putin acoperi{i, pe cind pe Paramos la altitudini de 2 100 -2 400 m, ei dohindesc sub peri un inveli$ gros de lin5, asemIn[tor celui al porcilor intr-ader'[r silbatici din Franta. Acegti porci de pe Paramos sint rnici si sldblnogi. Se sptrne ch mistrelul indian are perii de Ia virful cozii agezati ca pencle trnei slge{i, pe cind mistrelul european nn are decit un simplu pimituf. $i este un fapt curios cri mulli, dar nu toli porcii s5lbdtici{i din Jamaica, cale se trag dintr-o ttrlpini spaniolS, au o coad[ ca un pana.s :e). In privin{a coloritului, porcii s5lh[ticili revin in general la cel al mis-

In sfilsit, este demn cle men{ionat faptul cI at ettt clovezi derosebit de serioase despre rase de porci care au fost formate din incrucigarea mai multor rase distincte gi care acum se reprocluc aidoma. Porcii ameliorali de Essex, de exemplu, se reproduc foarte fidel. tr[rl indoiali ins[ c[ ei datoresc in mare mdsuri excelentele lor calit[{i actuale incrucig[rilor efectuate ini{ial de cdtre lordul Western cu rasa napolitanh gi ulterior crl rasa de Berkshire (care a fost gi ea amelioratd prin incrucighri cu rasa napolitan[), precum $i cle asetnenea, probabil, cu rasa de Sussexso). La rase asl,fel fornrate prin incrucigziri conrplexe s-a constatat cI
Roulin) ; autorul atribuie lnsi starea accstor porci faptului c[ se tt'ag dintr-o tulpinir dornestici pe care a vizut-o in Spania. ,\miralul Sulivan a avut numeroase ocazii de a observa porcii sailbatici de pe Eagle Islet, din insr.rlele Falkland, qi mir informeazd ci ei semdnau cu mistrelii, avlnd spatcle alcuit gi tepos ;i colti mari. Porcii care s-au
rTrupltie.,

srrlbirticil in provincia Buenos Aires (Rengger, Saugetiere, p. 331) n-au re\-enit la tipttl sdlbatic. De Rlainville (Ostiop. 132) se refcra la doui cranii clc porci domestici trimigi din I'atagonia de '\1. d'Olbigny ;i afirmi ci au procrninenla occipitali a mistlctului curopean, dar capul este ln genelal ,,plus courtc et plus lamassde". El se rcfelir de aserncnca Ia piclea unui porc sirlbiticit clin America de Nord ;i spune : ,,ll ressemblc tout i fait i un petit sang.lier, mais iI est prcsque tout noir, et peut-dtre un peu plus ramassi clans ses formes". 2e) Gosse, Jumaica, p. 386, cu un citat din Oriental F'ieItI Sporls a lui Williamson. Dc asemenea col.

llamilton Smith, in Naluralist Library, vol. IX, p.

3o)

91.

Edi[ia lui S. Sidney a lucririi Youatt on the Pig, 18(i0, p.7, 26,27,29,30.

ASCIINDIINTA LOR

('ea lrlai atenti^ gi rnai neobositfl seleclic, in decurs de multe generatii, estc indispensabilii. Indeosebi ca Llrmare a atitor incnrcigiri unele rasebine cunoscute au suferit modificiri rapide. Astfel, dup[ Nathusius 3r), rasa de Berkshire din 1780 este foarte diferith de cea din 1810; gi, incepind din aceast[ ultimd perioad5, cel pu{in douI forme distincte arr purtat acela;i nume. VITE CORNUTII },IARI Vitele cornute dornestice se trag fhrl indoial5 din rnai mulLe folrne silbatice, la fel culn s-a ar[tat in cazul ciinilor,5i al porcilor nogtri. in gcneral, naturalistii au irnpiirtit r,itele cornute in doud diviziuni principale: vitele cu cocoagi din {ririle tropicale - urrmite in India zebu$i, - cirora li s-a dat numele cle specie Ilos intlit:us, qi r,itele cornune flrS cocoagS, inglobate in genelal sub ntrmele de l3os taurtts. Dupi curn se poate vedea pe monurnenLele egiptene, t,itele cu cocoagd au fost domesticite cel putin clin timpul celei de-a doudsprezecea dinastii, adicl din annl 2100 i.e.n. Ele se deosebesc de vitele comune prin diferite caractere osteologice, dup[ Rtibimeyer t'), chiar intr-un grad ntai nlare decit speciile fosile *si preistorice europene Bos prin'Li,gcntus gi Bos longtfrons. Dupd cum observl cll Blyth ss), care s-a ocupaL in mod special de acest subiect ele ie deosehesc de ar.-en.a prin infdligarea lor generali, prin forma nrechilor'' prin punctul uncic incepe gu$;, prin.uib.,ru tiplcI a coarnelor, prin modul de a-$i line capul cincl sint in repaus, prin varialiile obignuite ale coloritului, in special prin prezen{a frecventfl a ,,se-'mnelor de pe piciclare asem[n[toare celor' ale anLilopei indiene nilgau" qi prin faptul c5,,una se nagte cu dinlii carc au strlbdtrrt falca, iar cealalLi nu". Ele arr obiceiuri diferite, iar mugctul lor este cu totul deosebit. In India, vitele cu cocoa$d ,,caut5. rareori umbra gi niciodatd nll intri in ap[ pentru a sta cufundale pinl la genunchi, ca vitele europene". Aceste vite s-alr sllblticit ln pir{i din Oude gi ltohilcuncl ti se pol menline intr-o regiune bintuitd de tigri. Ele au dat nagtere la multe rase cale se cleosebesc mult prin talie, prin prezenla uneia sau a doui cocoage, prin Iunqirnca coarnelor gi prin alte caractele. Dl Blyt,h conchide in mod categoric cd vitele cu cocoagl gi vitele f[r[ cocoagl trebuie considerate ca specii distincte. Dac[ {inern seama de numdrul de deosebiri in structura exterioari gi in obiceiuri, independent de deosebirile osteologice importante gi considerind cd multe dintre aceste deosebiri nll au fost aparent afectate de domesticire, cu greu poate exista indoialft c[ vitele cu cocoagd gi vitele fdri cocoagi trebuie c]asificater ca specii distincte, cu toate c[ unii naturaligti sint de plrere contrar5. Rasele europene de vite fir[ cocoag[ sint numeroase. Profesorul Lox: enunterd 19 rase englezegti, clintre care nurnai pu{inc'sint identice ctr cc'ler de pe
p. 1 10. Die Fauna cler Pfuttlbnuten, 1861, 11. 109, 1-19, 222. \'ezi de asemenca Geoffroy Saint-Hilaire, in Mim. du Mus. d'Hist. Naf., vol. X, p. L72; gi tiul sIu, Isidore, in Ilisf. Naf. Gy'n., vol. III, p. 09. Vasey, in Delitteattons of tlrc Or-T.rihe,1851, p. 127, spune cii zebu are patru vertebre sacrale, iar boul cornun cinci. Dl Hodgson a constatat ci coastele slnt ln nunrdr de treisprezece sau paisprezece; vezi o noti ln Inclian Field,185B, p. 62. aaS 'l'|rc Intlian Field, 18118, 1t. i4,ln care dl Illyth indicir sursele sale in iegituri cn vitele cu cocoa,se, sdlbiticitc. I)ickering obserr.ir de ascmcnea in ,lirrccs of rrtnn, 11i50, p. 274, caracteml ciudat, ca de grohirit, al mugetului vitelor cu cocoagc.
'tz1

31) Scftrueirrcsclttitlel,

VITE CORNUTE I{ARI

ontinent. Chiar micile insule din Canalul Minecii : Guernesey, Jersey $i Alderr](.\-au propriile lor subrasesa), iar acestea se deosebesc de asemenea de vitele cliri celelalte insule britanice ca Anglesea gi insulele vestice ale Sco[iei. Desmarest, care s-a ocupat cu acest subiect, descrie 15 rase franluzegti, excluzind subr arietdlile gi ,ur.l. introcluse din alte !5ri. In alte phrli ale Europel exls.t[ mai n.r,rlte iur. distincte, ca de exemplu vitele unguregti de culoare deschis5, cu nrersul lor 1$or gi liber gi cu coarne enorme, misttrind nneori mai bine de 1.50 m de la nn yirf la celflalt 35); vitele de Podolia sint de asemenea remarcabile prin indllimea p[rlii din fa{5. In cea mai recentfl lucrare despre_ vite corntrte so) sint prezentate gravurile a cincizeci gi cinci de rase europene ; probabil totugi cd o patte dintre acestea se deosebesc foarte pulin intre ele sau sint chiar sinonime. Nu trebuie sd presupunem c[ rase nllmeroase de vite existd numai in {riri cu civilizatie veche, pentru c[ vcm vedea indat5 c[ sdlbaticii din sudul Africii cresc mai multe neamuri de vite cornltte.
(

gi mai ales din lucrdrile lui Riitimeyer gi ale Iui Boyd Dawkins gtim astdzi multe despre inru{iryu dintre diferitele rase europene. boud sau trei specii sau forme ale genului Fot, indeaproape inrudite cu iur. domestice inc[ efistente, au fost descoperite in depozitele terliare mai recente sau printre resturile preistorice din Europa. Dup[ RiibimeYer, avem : Bos primi"gentus. Aceasti admirabil[ specie, bine clrnosctltd, a fost domesticitfl in Elvelii in cursul perioadei neolitice ; chiar in aceastd perioadd timpurie ea a variat in mic[ m[sur5, fiindcd fusese, pare-se, incrucigat[ cu alte rase. Cileva dintre rasele mai mari de pe continent, ca cea de Friesland etc., 5i rasa cle pembroke din Anglia seamdnd mult cu B. prtmtgentus prin esenla structurii lo1 gi se trag, f[r[ indoiald, din acesta. Aceasta este gi pdrerea lui Nilsson. Bos pri.mi.geni.usixista ca animal sdlbatic in timpul lui Cezar gi in prezent este semiretfuti., degi mult degenerat ca talie, in parcul de la Chillingham. Slnt informat cle proferorul Riitimei.r, cdruia lordul Tankerville i-a trimis un craniu, cd vitele de Chillingham sint mai pulin modificate fa!5 de veritabilul tip prtmi.gentus decit oricare altfl rasI cunoscllte ut). Bos trochoceros. Aceastl formd nu este inclus5 in cele trei specii menlionate nrai sns, deoarece este considerat[ acum de c5tre Riitimeyer ca fiind femela unei forme de B. prtmi,genius, de mult domesticit[ gi ca strdmogul rasei frontosus. pot ad[uga .e s-a.i dat nume de specii altol patru bovine fosile, considerate aoun] ca Tiind identice cll B. pri.mi,geni us 3e). Bos longilrons (sau brachgcer:os) al lui Owen. Aceast5_lPecil foarte distinct[ era cle talie micd gi avea t n corp scurt, cu picioare subliri. Dup[ Boyd Dawkinsno),

Din memoriul lui Nilssol

3?)

Dl H. E. Nlarquand, ln The Times, 23 iunie 1856. \'asey, Delineationsof theOr-Tribe,p. I24. Brace, Hungarg,1851,p.94. DupiRiitimeyerviteleungureEti provin din Bos pri.migenius (zahmen Europ. Rinder, 1866, p. 13). ao; Moll gi Gayot, La connaissa.nce gindrale d.u beuf, Paris, 1860; fi$ura 82 reprezinti rasa de Podolia.
sr,; 35;

3?; O traducere ln trei pirti a apirut in Annals and Xtlag. of Nal. Hist., seria a 2-a, vol. 1y' 1849. as; \'ezi, de asemenea, Riitimeyer, Beitrtige pal. Geschichte der Wiederkauer, Basel, 1865, p' 5'1. ael picteL, puldontologie, vol. i, p. 365 (edilia a2-a). Pentru B, trochoceros,\ezi Riitimeyer, Zahmen Europtiiase-

ro; W. IJoyd Dalvkins clespre bovinele din Anglia, Journal of t\rc Geolog. Soc', aug. 1867, p. 182. De rrlenea l,roc. Phil. Soc. of ll[anchester, 14 nov. 1871, qi Caue Hunting,7875, p.27 qi 138.

schen llintles, 1866, P. 26.

SPECIILE INCRUCI$ATE FECUNDE

/D

ea a fost introdusS in Anglia ca animal domestic incfi din vrernuri indepdrtate gi furniza hrana legionarilor romaniot). Oarecare resturi au fost g5site in anumite locuin{e lacrtstre (crannoges) irlandeze, datind, duph cite se crede, dintre anii 843 gi 933 e.n. n'). Acest animal constituia, de asemenea, cea mai comunS. formfl donresticd din Elve{ia la inceputul perioadei neolitice. Prof. Orven aB) este de pdrere cd vitele cornute din fara Galilor gi Sco{ia se brag probabil din aceastd forrnd gi, dupd RiitimeYer, tot din ea s-ar trage gi citeva dintre rasele elveliene existente. Acestea din urmd au un colorit de diferite nuan{e, de la cenllgiu deschis pin[ la negru-cafeniu, ctl o dung[ ntai deschisfl de-a lungul qirei spin[rii; ele nll au nici tln semn alb curat. Pe de altir parte, r'itele cornute din nordul Tdrii Galilor gi din Sco{ia sint in general negre salr de culoare inchisd. .Bos lrontosus al ltri Nilsson. Aceastfl specie este inrudit5 cu B. longi.frons gi - clup[ inalta autoritate a d-lui Boyd Dar,r,kins c]riar identicd cu aceasta, dar dup5 phrerea citorva cunoscHtori ea este o specie distinct5. Ambele au coexistat in Spania, in timpul aceleiagi perioade geologice mai noi nn) gi ambele au fost gdsiLe in locuintele lacustre (crannoges) irlandeze nt). Nilsson este de p5rere ch acest B. frontosus poate fi strdmogul vitelor cle munte din Norvegia, care au o protuberan{[ cranian[ puternicd, agezatd intre bazele coarnelor. Deoarece profesorul Orven gi allii cred cd vitele cornute din munlii Sco{iei se trag din B. Iongtfrons, rnerit[ notat cd un cunoscdtor competent au) a afirmat cd nu a vlzut in Norvegia nici o vith care sd semene lcu rasa sco{ianfl; aceste vite seamdnd insd mai bine cu rasa de Devonshire.

In general putem conchide, mai ales din cercethrile lui Boyd Darvkins cd vitele cornttte europene se trag din doud specii; gi aceasta este probabil, deoare.ce genul Bos se preteaz[ u$or la dornesticire. Pe lingd aceste dou[ specii gi zebul, au mai fost domesticili iakul, gaialul ,si arniula?) (pentnr a nu menliona bivolul salr genul Bubalus), ceea ce face in total $ase specii de Bos. Zebul pi cele dou[ specii europene nu se mai ghsesc in prezent in stare s[]baticd. Cu toate ci anumite rase de vite cornute au fost domesticite in Europa incd din timpuri strdvechi, nu inseamnd cd ele au fost domesticite pentru prima datS aici. Acei care au incredere in filologie afirmd cd vitele au fost introduse din Orient a8). Este probabil cir inilial ele au trdit intr-o climd temperatl sau rece, nu ins[ intr-o !ar[ acoperitd timp indelungat de zdpadd, pentru cd vitele noastre cornute dtrpd cum am vdzut in capitolul despre cai - nu all instinctul de a scormoni zlpada pentru a ajunge la iarba de dedesuht. Privind Ia mire{ii tauri sdlbatici de pe recile insule Falkland din emisfera sudicd, nimeni nlr poate pune la indoial[ faptul cd acest climat Ie convine admirabil. Azara a observat c[ in regiunile temperate din La Plata vacile devin gestante la virsta de doi ani, pe cind
trl llritish Pleistocene X[ammalia, de W. B. Dawkins qi W. A. Sandford, 1866, p. XV. rz; W. R. Wilde, An Essag on the Animal Remains, eLc. Rogal Irish Acadcmy, 1860, p. 29. De
Proc. of R.
aaS

asemenea

flish

Acatlcntg, 1858, p. 48.

aa)
ao)

Lecture: Rt'gal Instilution of G. Britain, 2 mai 1856, p. 4, Brittsfr Fossil Xlammals, p. 513. Nilsson,ln Annals and Mag. ol Nal. Ilfsl., 1849, vol. IV, p. 354. rs; \.ezi W. R. Wildc, ut sttpru gi dl Blyth ln Proc. Irtsh Academg, 5 martie 186-1.

Laing, Tour in

Nc,rwag,

p.

110.

az; Isid. Geoffroy Saint-Hilaire, 48; Idem, vol. III, p. 82 gi 91.

Hist. Nat.

GCn.,

vol III, p.

96.

VI'I'I] CORNU'I']:] ]I.\RI

calde" n'). Bos prtrnlgentus gi longifrons au fost clasificati de aproape toli paleontolog-ii ca specii distincte. $i nu ar fi just s5 se adopte un punct de vedere diferit trunrai pcntnr c[ descendenlii lclr domestici{i se incrucigeaz.{ acurn reciproc cu ct'a nrai rlare u;urinti. ToaLe rasele eul'opene au fost atlL de des incrucigate, atit intenlionat cit *si neintentionat, incit, dacl asemenea incrucig[ri ar fi dus la o oarecare sterilitate, ea ar fi fost fdr5 indoial5 descoperit5. Deoarece zebugii locuiesc intr-o regiune lndepdrtatd gi rnult mai cald5 gi dat fiind ci ei se deosebesc plin atitea caractere de vitele noastre cornute europene, arn f5cut tot posibilul si aflu dacd cele doud forme sint fecunde atunci cincl sint incmcigate intre cle. Regretatul lord Powis a importat ciliva zebugi gi i-a incrucigat in Shropshire cu vite cornute comune. Am fost asigurat de cltre administratonrl sdu c[ anirnalele provenite din aceastd incrucigare eralr perfect fecunde cu ambele f orme parentale. Dl Blyth md inf ormeaz[ c[, in India, hibrizii cu diferite ltropor{ii din singele ambelor specii sint pe deplin fecunzi gi acesb fapt poate sd r[min5 cu greu necunoscut, avind in vedere c[ in unele districtes0) se permite celor douI specii s[ se reproduci ]iber impretrnS. Majoritatea vitelor cornute care au fost introduse pentru prima dat[ in Tasmania aveau cocoag5, astfel cH la un moment dat existau acolo mii de animale incrucigate. $i dl B. O'Neile Wilson, 1\[. A., imi scrie din 'fasmania c[ nu a antztt niciodat5 si se fi observat vreun caz cle sterilitate. El insusi avea mai inainte o cireadd de asemenea vite incrttci$ate, toate perfect fecunde, in a$a m[sur5, incit nu-gi reamintegte nici chiar de o singurfl r'ac[, cAre si nu fi f5tat. Aceste citeva fapte constituie o confilmare inrportantl a teoriei lui Pallas, dup[ care descendenlii unor specii incruci;aLer la tnceputul domesticirii lor, eratt intr-o oarecare mdsurd sterili, devenind pcrfect fecunzi dupd o domesticire indclungati. Vom vedea intr-un capitol r-iitor cd aceastd teorie aruncd o oarecare luminir asupra subiectului dificil al
rnerg,-e

in lcg-ir"rnile mult nrai calde ale Paraguayului nu devin gestante inainte de tre'i runi. ,,din care fapt adaug[ el se poate conchide ci vitelor cornute nu le

atit de bine-in {[rile

hibridizIrii.

M-am referit la vitele cornute din parcul Chillineharn, care, dupd Rtitimeyer, s-au schimbat foarte putin fa!5 de tipul Bos pri.mtgenius. Acest parc este atit cle vechi, incit este men{ionat in Lr-un docu ment din 1220. Prin instinctele gi obiceiurile Jor, vitele sint intr-adevir sllbatice. Ele sint albe, cu interionrl urechilor bntn-rogcat, cu ochii incercuiti cu negru, boturile cafenii, copitele negre gi coarnele albe cu virful negru. Intr-o perioacl5 de treizeci gi trci de ani s-i, nflsctrt aproximatir, 12 vi{ei ,,cu pete cafenii gi albastre pe fa![ gi gib; acegtia Au fost ins[ intotdeauna sacrificali, ca orice animal defectuos". Dupd Bewick, lrrin 7770 au aplrut citiva vi{ei cu nrechi negrcr ; acegtia au fost insd cle asemenea sacrificati de cfltre ingrijitor gi de atunci nu au mai aplrut urechi negre. Lordul l-anken'ille spune c5 r'itele albe silbatice din parcul ducelui de Hamilton, unde anr alrzit despre nagterea unui vilel negru, sint inferioare celor de la ChillingItam. Vitele linute de ducele de Queensberry pinl in 1780 gi acum dispirnte, a\-cau urechile, botul gi orbitele negre. Cele care au existat din timpuri imemoas1

-Quatlrup\des

dtt

Paraguag,

vol. II, p.

360.

50;

Nalther, Dds llinduieh,1817, p. 30.

sl,t;( jil.L

TNCRTJ(.I5,\l'U IitlC I.lNL)l.l

riale la Chartley seminau rnult cu vitele de la Chillingham ,,erau ins[ rnai mari, cll o mic[ deosebire in ce privegte culoarea nrechilor". ,,Deseori ele tind s[ devinl complet negre gi in irnprejurimi domnegte superstilia ciudatd clupi cale, atunci cind se nagte un vitel negru, o calamitate oarecare amenin{d nobila cas[ de Ferrers. To{i vi{eii negri sint sacrifica{i". Vitele de la Rurton Constable, din Yorshire, acum dispflmte, atreau urechile, botul gi virful cozii negre. Dupi Bewick, cele cle la Gisburne, tot din Yorshire, uneori nu aveau botul de culoare incltisii, avind nunrai interiorul urechilor cafeniu, iar in altfl parte se spune c[ erau de talie rnicd gi fdr[ coarne 51). Cele citeva deosebiri indicate mai sus, irttre vitele cornllte din parcuri, degi treinsemttate, rneritii totugi sir fie menlionate, deoarece ele aratd c[ animalekr ('ale trdiesc in stare aproape uatnralir gi sint supuse unor condilii aproape unifornre nu se men{in tob atib de trniform ca anirnalele intr-adev[r sllbatice, dacd nu sint lisate s[ umble liber gi s[ se incrucigeze cu alte cirezi. Se pare ci pentru pdstrarea unui caracter uniform, chiar in interiorul aceluiagi parc, este nevoie de un anumit grad de seleclic, adici de sacrificarea viteilor de culoare
inchisd.

Boyd Dawkins este de p[rere cd vitele din parcuri se trag din animale domesticite demult 5i nu din animale intr-aclevdr sdlbatice, iar aparilia intimpldtoare a viteilor de culoare inchisfl arat[ c[ este pu{in probabil ca ISos prtmi"genius originar sI fi fost alb. Este ctrrioas[ tendinta puternic[, llrr insii invariabil[, care exist[ la vitele cornu te silbatice sau fugite de a avea o culoare albzi gi urechi colorate, in conditii foarte diferite cle via{5. Dacir se poate avea incredere in vechii autori Boethius ;i Leslie 52), vitele cornute s5lbatice din Scolia erau albe gi inzestrate ctt o coami mare; culoarea urechilor nu esbe lns[ mentionatS. In curstrl secolnlui al zecelea, unele vite cornute din Jara Galilor$) sint clescrise ca fiind albe cu urechi rogii. Patru sute de vite cornute astfel colorate au fost trinrise regelui loan, iar un document vechi vorbegte dc o suti de vite cornute cu urechi rogii, certrte drept compensalie pentru un delict oarecare ; dacl vifsle erau de culoare inchisir sau negre, trebuiau prezentate ins[ 150. Se pare c[ vitele cornute negre clin nordul J[rii Galilor apar{in, cluph clrrn arn t,[zut, tipului unic lottgtlrons gi, cunoscind laptul c[ s-a oferit alternativa de 150 de vite cle culoare inchisl sau 100 albe cu urechi ropii, putem presupllne c[ acestea din urmfi erau animale tnai mari gi aparlineau probabil tipului pri"mi"oenius. Youatt a observat cir, in prezent, ori de cite ori vitele de rasa shorthorn.) sint albe, au e.xtrernit5{ile urechilor mai rnult sau mai putin colorate in rogu.
or; Sint foarte luclatorat, acLualului contc de Tanlierville pcntru informatia despre vitele sale siilbatice ;i pentru craniul pe cale l-a trirnis profesorului RtiLimeyer'. Cea mai completii descriere a vitelor de Chillirrgham estc datii de dl Hindmalsh, insotitir de o scrisoare a regretal,-llui lorcl'l'ankerville, in Annals cuul )lctg. of l{crl. I/isf., vol. II, 1839, p. 211.\-ezi 13ervicli, Quarlruplis, ed. a 2-a,1791, p.35, not[. in legiturir cu vitele clucclui cle Queensberry, vezi Pcnnant, 'l'our irt Scotlund,lr. 1{)9. l)entru cele de la (.hartlel', veziI.ow, Dcttnesliculed 'lrtitnals of Brif<rin, 1845, p.2i38. Pentru cele de la Gisbulne ve.zi I3ervicli, ()uatlrupAtIs qi Encgclop. of llurrrl Sporls, p. 1l)1. 5z) I3oethius s-a niiscut in 1470; rlnncls arul )Iag1. of Nat. IIist., vol. II, 1839, p. 28L, vol. I\-, 1849, p. 424. ;i 53) Youatt on Cattle, 1834, p. 48. \'ezi de aserncnea p.212, clespre vitele shorthorn. Flell, in llritislt Quatlrttp2c[s,

p. 425 afirmi, cd, dupir ce s-a ocupat indelung de acest. sr.rbiect, a constat.at c[ vilcle
lrarl.).

albe au in nrod in-

variabil urechi colorate.

") cu coarue scurte (l/.

VITE

CO1].NUTE, MARI

\Iitele cornute care s-au sf,lb[ticit in Pampas, in Texas gi in doti5 regiuni ale Africii au devenit de o culoare aproape uniform cafeniu-rogcati 64). Pe insrrlele Ladrone din Oceanul Pacific, imensele cirezi de vite care in 174I erau irr stare sfl]baticl sint descrise ca fiind ,,albe ca laptele, cu exceplia urechilor care sint in general negre" uu). Insulele Falkland, sittiate departe spre sud, cu toate condiliile de via!5 intm totul cliferite de cele de pe Ladrone, prezintd irn caz mai interesant. Acolo vitele cornute s-au s5lbdticit timp de optzeci sarr noudzeci de ani gi in districtele sudice animalele sint mai ales albe, cu picioarele sau cu capLll in intregime negm sau numai cu urechile negre ; tnsfl informatonrl meu, amiralul Sulil'an 56), care a locuit tinrp indelungat pe aceste insnle, ntr crede c[ r'itele sint vreodat[ cle culoare alb cnrat. Vedem astfel c[, in aceste dou[ arhipelaguri, vitele cornnte tind sh devind albe cu urechi]e colorate. In alte plrli ale insulelor tralkland predomind alte culori. Astfel, in apropiere de Port Pleasant coloritul comun este cel cafeniu ; in jurril lui Morr nt Usborn, la rrnele cirezi aproximativ jum5tate dintre animale sint de ctrloare plumburie sau cenugie, culoare neobipnuitd in alte pdrli. Cu toate cH in general trSiesc in regiuni inalte, acestea din urnr5 se reproduc cll aproximativ o lun[ mai devreme clecit celelalle vite; acest fapt le ajut[ s5 se menlinfl distincte gi s5 perpetueze o culoare deosebit[. Merit5 reamintit c[ semnele de culoare albastri sau plurn]rurie au apirut ctteodat[ ]a vitele de la Chillingham. Culorile cirezilor sdlbalice clin diferite p[rti ale insu]elor tralkland eratt atit de eviclent deosebil.e, inclt, dupir cum nrir informeaz[ arniralul Sulivan, la vinarea lor se cdtttau intotdeauna l;e dealurile indepirtate puncte albe intr-un district gi puncte negre in alt clistlict. In districtele interrnediare preclominau culori intermediare. Oricare ar fi cauza i, aceastd tenclin[i a viLelor cornute silbatice cle pe insulele tralkland (care se trag toate din cele citeva acluse de la La Plata) de a se separa in ctrezi cle trei culori diferite constituie un fapt interesant. Pentru a reveni la diferitele rase britanice, deosebirea evident5 ca aspect general dintre vitele cornute short-horn, long-horn (rareori intilnite in prezent), cle Hereford, cle Sco{ia, de Alderney etc. trebuie sI fie farniliarfl oricui. Aceastl deosebirc poate fi atribuit[ partial faptului cd se trag din specii primitive distincte; putem fi siguri ins[ cd a existat un grad considerabil de r.ariatie. Chiar in timpul perioaclei neolitice, r'itele cornute domestice erau, intr-o anumitfl nrisnr5, variabile. in timpurile reccnte, majoritatea raselor a fost modificati prin seleclie atenti gi metodic[. Natura puternic ereditarl a caracterelor astfel doblndile poate fi dedusil din prelurile realizate pentru rasele ameliorate. Chiar la prima vinzare a vitelor short-horn ale lui Colling, unsprezece tauri au atins o nreclie de 214 lire gi, recent, tauri short-horn au fost vinduli la prelul de o mie de guinee-) gi au fost exportali in toate col{urile lumii. Se pot semnala aici citeva deosebiri constitutionale. Vitele short-horn aj u ng la maturitate rnult mai devreme decit rasele mai sdlbatice, ca cele din Jara Galilor gi Scolia. Acest fapt a fost ardtat intr-un mod foarte interesant de
dtt Paraguag, vol. II, p. 36L. Azara citeazil pe Iluffon pentru vitele silbiticite din .\frica. Pentru Tcxas, vczi Z'intes din 18 februarie 1816.
65) Anson's Vttgage, vezi l{err s0; \'ezi de asemenea blogura 5a) Azara, Quurlrup\des

;i Porter, Collection, vol. XII, p. 103. cl-lui Machinnon despre insulele tralkland, p, 21. *) O guinee : douS.zeci gi unu de ;ilingi; o liri sterlini : 20 $ilingi (N. frad.).

VARIATTA

LOR

7g

cdtre dl Simonds 5?), care a prezentat un tabel al perioadei rnedii a dentiliei lor, dovedind cd exist[ o diferenle Oe nu mai pu{in de gase luni in aparilia incisivilor permanenli. Din observaliile ficute de Tessier pe 1131 de ,rubi, iarialia perigesta{ie nlerge pind la 81 de zile ; gi mai interesante .int atiimaliite qn-dqi -ded-lui Lefottr, care spune -cd ,,perioada de gesialie este mai llngd la vitel. .ornttte germane mari decit la rasele mai mici" tt). In legdturl cu peiioada de fecun{a!ie, pare sigur cd vacile de Alderney $i Zetland, Jevin gestante mai devrerne decit cele de. alte rase 5e). In sfirgit, cunoscind cd patru mamele complet d,ezvoltate constituie un caracter generic al genului Boiuo), meritfl semnalat faptul ci la vacile noastre domestice cloud rnamele rudimentare devin deseori deitut de bine dezvoltate gi dau lapte. D eoarece nllmeroase rase de vite se gSsesc in general numai in ![ri cu civilizadie veche, se cuvine sH arltim cd in prezent existl, sau au existat pe vremuri, mai multe rase distincLe de vite cornute in unele !5ri locuite de rase barbare, care se rdzboiesc deseori intre ele gi care de aceea se bucur5 de puline comr-rnicalii deschise. Lequat a observat, it.r 1720, trei feluri de vite la Capul'Bunei Speran!. ui). In prezent, tiferili cdlitori au remarcat deosebirile dintre rasele din Africa de Sud. Acum ciliva ani, Sir Andrerv Smith m-a informat c[ vitele diferitelor triburi de cafri se deosebesc intre ele, cu toate cd trdiesc aproape unele de altele, la aceeagi plitudine gi in regiuni asemd.nitoare, gi s-a ardtat foarte surprins de acest fapt. u') vitele cornute ale triburilor Damara, Bechuana gi Dl Anderson a.. Namaqua gi mI {elcris inf ormeaz[ printr-o scrisoare cd vitele cornute de la nord de lacul Ngami sint de asemenea diferite ; tot a$a a auzit dl Galton c5 este cazul cu vitele corntlte din Benguela. Vitele l{amaqua seamdnd mult cu vitele cornute europene prin talie gi form5, au coarne scurte gi puternice gi copite mari. Yitele Damara au o infSli$are cll totul aparte, osatura mare, picioare subliri gi copite mici gi tari ; coada esLe impodobiti cu un smoc de pdr lung .si stutos, atinge aproape solul gi coarnele sint extraordinar cle mari. Vitele Beih,runu au coarnele chiar gi mai mari; existd acum la Londra un craniu cu doud coarne lungi de 21,6 cm, mlsurate in linie dreaptd de la virf la virf, gi nu mai pulin de 12,70 cm misurate pe cttrbura lor i ln scrisoarea s2, dl- Anderson imi spllne c5, degi ntl se va incunteta sh descrie deosebirile dintre rasele apar{inind numeroaselor subtriburi diferite, totugi ele cu siguran!5 cd exist5, Aupe clm se vede din ugurinla extraorclinar5 cu care indlgenii le deosebesc inire ele. Din ceea ce veclem in America cle Sud, uidr genul Bos nu este endemic gi unde vitele cornute care exist[ acum in numdr extrem de mare se t-tug din pulinele vite care au fost introduse din Spania gi din Portugalia, putem deduce c[, independent de descendenla lor din specii distincte, multe ,ise de
tzl T'he age of the Or, SIrcep, Pig etc., de profesorul James Simonds, publicat[ din ordinul Societltii Regale de Agriculturri. 681 Ann. Agricult. France, aprilie 1g37, dupi cum este citat ln The Veterinarg, vol. XII, p. 72b. Citez observatiile lui Tessier din youatt on Cattle, p. b27. 5s1 The Veterinarg, vol. VIII, p. 6g1 gi vol. X, p. 268. Low, Domestic Animals etc., p. 292. 0o; Dl Ogleby, ln proc. Zootog. Soc., 1836, p. 138 gi 1840, p. 4. Quatrefages citeazl clin Philippi (Reuue des Cours Scientifiques, !2 febr. 16gg, p. 657) cd vitele de Piacentino au 13 vertebre dorsale qi tot atitea coaste in loc
de numlrul obignuit de douisprezece. 61) Leguat, vogage, citat dc vasey ln Delinecttions ut) 'I'rauels in South Africa, p. 317 336. ,si

of

the

or-Tribe, p.

132.

5rl

\/H't

r COR\U',rl] t,I.\Rl

r-ite cornute iSi datoresc originea varia{iei. Poulin$) descrie cloud rase neobigrrrrite diu Columbia, pelones, cu pir extrem cle rar gi sublire, pi calongos, absolut f.ira prir. Dupir Castelnealr, in Brazilia existfl cloui rase, dintre care una asemdnritoare vitelor cornute europerle gi cealaltfl diferiti, cu coarne remarcabile. lzara descrie o rasd din Paragua)r, care igi are cu siguran!5 originea inAmerica cle Sr.rd, numitI chi.uos, ,,peiltru ci are coarne drepte, verticale, conice gi foarte q'l'oase la bazd". El descric de asemenea o rasi piticd din Corrientes, cu picioare scnrte gi corp neobignuit, cle mare. In Paraguay igi au tle asernenea originea vitele frir[ coarnc gi cele cu piirul intors. O alt[ rasd monslnroasd, numith niata sau nala, din care am vdzut dou5 rnici cirezi pe nralul clcr nord al riului La Plata, este atit dc remarcabil5, incit rneritii si fie clescrisri mai am:,"rnuntit. tralir de celelalte rase, rasa aceasta este ('eea ce buldogii sau mopgii sint fa{[ de alli ciini, sau, clupd FI. von Nathusius, ccea ce porcii ameliorali sint fa![ cle porcii conluni un). Rtitirneyer este de p[rere cd aceste vite cornute apartin tipului primigenius6s). Au fnrntea foarte joas[ pi lat5, cu capdLul nazal al craniului, inrpreun[ cu intregul plan al nrolarilor superiori, curbat in sus. Falca inferioar[ este proiectati dincolo de cca superioar[ gi erste curbaL[ corespunzltor in sus. Este inberesanL faptul cd o conforrnrltier aproape sinrilar'5, neclrnoscuti Ia nici un alL ntmegfltor, caracterizea zit. - dupa cum mri informeaz[ cir. Falconer - pe Siuatherium, gigant rlin India astlzi clispdnrt. IJuza superioaril este ntult retras[, nhrile sint plasaJe foarte sus gi sint larg clesc'hise, ochii sint proerninenti gi coarnele sint mari. In mers, capul este {inut in jos, iar gitul este scurt. Picioarele posterioare sinb mai lrrngi decit der obicci fa{[ de cele anterioare. Incisivii proeminenti gi capul scttr"t cu ndrileintoarse in sns datr acestor vite cel mai grotesc aer cle sfidare plinH de arogan{zi. Craniul pe care l-am prezentat la Colegiul chirurgilor a fost astfel clescris de profcsorul Orven 66) : ,,El este rernarcabil prin dezr,oltarea redus[ a craselor nazale ,.si premaxilare gi prin parLea atrterioari a nrandibulei, care este neobignrrit de incovoiatzi in sus, \'enind in contact cu premaxilarele. Oasele nazale au aproximativ o treirne clin lunginrea obi5nuitl ; ele iSi plstreazir insi lirlimea aproapc normalfl. inlre oasele frontale gi ]acrimale este l5sat un gol tliunghiular. AcesLea din urmii sr arLiculeazS cu premaxilarele, excluzincl aslfel maxilarele de la orice legirturd cu nazalele". Agadar, chiar conexiutrea uuora clintre aceste oase eslc schimbat5. Se mai pol adluga gi alte deosebiri; astfel, planul condililor occipitali este oarecurn modificat si muchia terminal[ a pl-emaxilarelor formerazzi un arc. De fapt, fa!5 de cranir.rl unui bou comult, aproape nici un singur os nu prezintir exact aceeagi forrni gi irttregul craniu are un aspect uirniLor clc cleosebiL.
6n1 J"ldnr. de l'lrrslitul pt'dsentCs par dittr:rs srru{rnls, vol. \rl, 18:15, p. 333. I'etrtrtt Bt'azilia, r'ezi Contples llertrlrrs tlirr 15 irrnie 18'16; vtrzi Azara, Quudrupbdes rltt Paraguag,vol.II, p. 359 gi 361. 6a) .Sr'/rrleirtast:lttilel, 18{)-1, p. t0l. Nathusius afirm5. c[ fornra craniultti, caractelisticl vitelor niata, apare riterrrlirtrt lir r-ite cornute erlr'opcne, tlirr', rlupir cu[l voln vcdca ulterior, el glege;te plesttpunind cai aceste vite nrt i,,inrr,rr zrr o liisi distirrctir. Prof. \\I5'rnan. tlin Oanrblidge, Statele I'ni[e, rni informeazir. ci molunul comLln prezintd ,r nlonritruozitatc sirrrilirrii, nurni[ir tle pescari,,morun buldog". Dttpi nunleroase iuvestigatii diu La ])lata, pt'of. \\'.r-nrarr crrnchirlc tle irsernenca cir vileh niata i;i transmit particularitiitilc sau fortneazi. o rasri. 651 Uber .\rt des :rtltnten Europ. -Ilirir/cs, 1866, p. 28. 861 Desurltliue Ctrl. of Ost. Collect. ol Coltege of Surgeons, 1.S53, p. 62-1. \n Delineutiotts c,f !hc Or-Tt'ibe, \-ase1, 2 plezerttat rur desen al acesLni clAr.riu, tlrrpir care anr trimis prof. Riititnever o fotografie.

CAUZELE VARIATIEl

81

Intre anii 1783 gi 1796, Azara a publicat prima not[ scurtl despre aceastS, care a atrut amabilitaLea si culeag[ infornialii pentru mine. afirmi insit r:[ 1le la 1760, in apropit'rc cle Buenos Aires acester vitc,. erati consir'leratr: tlrept cririoziLlti. Nrr se cunoagte exact originea lor, dar aceasta trebtrie sir fie ulterioard anului t552, cind vitele cornutc au fosL introduse aici penlru prima oar[. Seilor trfuniz nri infou-neazit cd se presupune c[ rasa a luab nagtet'e la inciirrnii de Ia sricl cie La Plata. Chiar pinl tn ziua dc azi vitele crescute in apropierc de La Plata sc arafi mai ptr{in civilizaLc, prin faptul cir sinL mai sirlbatice decit vitele corntrLc comune, i:rr clacir \-aca este stinghcrit[ prca des, ea igi abartcloneazri cu ugurin[a primul r.itc'I. Rasa se reprocirrce foarte fidel; astfe'I, un taur' gi o i'Ac5. niata proclrtc tn mod inrrariabil rritei niata. Astl"izi rasa cltireazl de ce.l pulin un secol. O irtcrucigare tnlre rin taur niata gi o vacl comunS, ca gi incrucigarea in\.ersri, procluce clcrscendenli cu caractere internrediare, caractenrl niala fiincl tnsd foarLe 1lrorltintat. ConLrar pirerii generale a agricultorilor, in c:lzuri analoge exist5 - clupi seiior i\{trniz clovacla cvident[ c:i, atunci cind o vacfl niata este incrucigatir cu un tanr colnl.ln, efr igi transmiter particularitii{ile nrai putc'rnic decit o face barrnrl iiiata cincl cste lncrucigat ctt o t'aci comun[. Cind iarba este desLtil de inaltri, aceste vite se ]trflnesc cu ajutonrl linibii gi al cenrlui gtrrii, Lot atib de bine ca gi vitele corruinc. In tin-pul rnarilor sece.te ins5, cind in Panipas pier atit de rnulte aninralc, rasa niata se g:l.segte intr-un mare dezavanLaj gi ar dispflrea daci r]u s-ar avea grijil de ca. Astfel, ritele cornute, corrrune, ca gi caii, se ilot men{ine in vialir rupincl crrr buzele ranrurile copacilor'gi trestiile, ceea ce vitele niata nu o poL face, perntru cir buzeler lor nu se unesc; de aceea s-a conslatat c[ cle pit'r inainLea vitelor coruute conlune. Aceasta imi parer cir ne aratd binc'cib cie pu[in sinLem in rn[sur'[ sI apreciem, clupI obiceiurilc nornrale ale untii anirnal, carc) sint conditiile ce apur numai la lungi inten'ale cle tinip gi clc care poate dt'pinde ralifatea sau dispari[ia acestuia. Acest fapt araLi cle asen]cnea in ct: fel s-ar fi ploclns prin selec{ie na briral[ ilrlflturarea nrodificflrii nia ta dac[ acerisl"a ar f i apiirut in stare natural[. DripI cc) ar]r descris rasa seniimonslruoasfl cle vite niata, mir vt-ri refcli la urr tatir alb, adus, parc-se, clin Africa, care. a fost expus la Londla in 1829 gi a fost desenat cu succes de dl Han'ey ut). Acest taur ayea o cocoagir pi coam[. Pieic'a grigii avea url aspect neobignuit, fiind irnp[rlit[ in clou[ cute paralele, inLle picioarele anterioare" Copifele laterale elarr leplilate in fieca.re all gi cregte:rtr pin[ Ia o lungime de 12,70 cm sarr 75,24 crn. At ea oc]ri foarte ciuda'!i, rcttiarcabil cle proenrinen{i, ,,sen}5nind cu o bil[ intr-o cup5" gi dind astfel anirnahrlui 1;osibilitatea dt' a privi crl egal[ trgurin!5 in toaLe dirccliile; ptipila ii el'a micit qi oval5, sau rnai bine-zis in fornrfl cle paralelograln cll capeLele retez'ate gi plasatir de-a curnrezigril globului ocular. Printr-o reprodncere pi o selec{ie aterrtir s-ar fi puttrt oblincr dirt ricest animal o rasl nou[ 5i bizar[. Am nreditat adeseori asupra cauzelor probabile datoritei cit'ora, inaiule vreme, fiecare disLricL al Marii Britanii ajullsese sd aibri propr.ia sa rasl cie viLe cornute ; problema este p oate gi mai complicat[ in cazul Afric:ii de Sucl. $tint

rasi; Don F. Muniz din I-uxan.

6?S

Lt,ndon's Xlagazine
gugii.

of

Nat.. Hist., vol.

I,

1829, p. 113. Sint prezcntal.e descne separate ale atrimalului, copi-

telor, ochiultti gi piclii

6

c.

2662

VITE

CORNI.JTE N{ARI

1c1p] cir cliferenlele pot fi par{ial atribuite descendenlei din specii ldistincte; 1(,eastir cauzri est,e in.sd departe de a fi suficientS". Oare micile cleosebiri de climi ti in natura plgunii din diferitcle clistricte ale Marii Britiinii alr deLcrminat iliferen1g .nt.JpJnzdtoare la vitele cornute? Ant v[zul c5, in diversele parcuri britlnice, vitele semisllbatice nu sint identice in colorit sau talie gi cI a fost nevoie clc un oarccare gracl de seleclie pentru a le rnen{ine prtre. Este aproape siglr c,ti hr.ana ablndentfl, datd in decurs de multe generzrlii, afecteaz[ direct talia rasei G8). Este de asemenea sigur ci grosimea pielii gi ipirnrl sint direct inflgen{ate de clirni. Astfel, Roulin oe) afirmi ch pieile vilelor cornute s5lblLicite clin stepele calcle americane (I-lanos) ,,sinb intotdeauna mai ugoare decit cele ale vitelor cornute clescute pe platoul inalt al oragrilui Bogota, care Ia rindul lor sint inlerioare ca greutate gi ca desime a pirului celor ale vitelor coruute care s-a1 silblticit pe inXllimile Paramos". Aceeagi deoscbire s-a observat _la pieile r-itelcr crescute in insulele friglrroase Faikland gi pe cimpiile temperate Pampas. Lorv ul remalcat to) c[ vitele care tr[iesc in pdrlile tnai ttmcde ale Nlarii Britanii au p[rul mai lung gi pielea mai groas[ decit alle vile britanice. Dac[ comparim vilele cornrite rnult arrieliorate, hrlnite in staul, crt rascle mai silbatice, iu., daci compardm rasele de munte cu cele de $es, nll ne putem indoi c[ o yia{d activf, care cluce la folosirea liber[ a membrelor gi a pldniinilor, va afecta forma gi propor{iile intregului corp. Este probabil ca unele rase, ca vitele semimonstruoasc niata, gi unele caractere, ca lipsa de coarne etc., s[ fi ap[rut brusc, clatoriti unui fapt pe care in ignoranla noastr[ il putem denulni varialie spontanI. InsS chiar in acest caz este necesard un fel de seleclie rudintentarS, iar aninralele astfel caracterizate trebuie separate, cel pu{in parlial, cle celelalte. $i de aceasta s-a avut grij5, uneori chiar in regiunile mai pulin civilizate, la care ne-am fi agteptat ce[ mai pulin ; este cazul vitelor niata, chivo gi al celor fdrd coarnc din America de Sud. Nirueni nu se indoiegte c5, intr-o perioadd recentS, prin selec{ia metodicir s-au oblinut realizhri uimitoare, prin modificdri aduse vitelor noastre cornute. In cursul procesului de seleclie metodicd s-a intimplat clteodatl s{ se f1 profitat cle der,iatii structurale mai puternic pronun{ate decit simplele deosebiri indir,idu a le, clar nemeritind totu gi in nici un caz denu mirea de monstrtt ozit5li. Astfel, renumitul taur long-horn Shakespeare, degi se trbgea din tulpina Canley pr,15, ,,riu a mogtenit, cll excep{ia coarnelor, aproape nici o_trds[tur[ a rasei iong-horn" tt). Totugi folosit de dl trorvler, acest taur i-a ameliorat foarte mult resa de vite. Avem de asenlenea rnotive sX credem c5, aplicatl incongtient, in misura in care nu a existat nicicdat5 vreo intenlie bine definitd cle a ameliora sas a mcdifica, rasa, selec{ia a modificat in decursul lremii majoritatea vitelor noastre ccrnute. Intr-adevdr, incfl din timpul domniei lui Henric al VII-lea, prin acest Ilroces ajritat de o hrand mai abundent5, toate rasele hritanice de ges a1 crescrit considerabil in talie gi au devenit mai precoce ?2). Nu trebtiie uitat faptul ch in fiecare an numeroase animale trebuie sacrificate, astfel cd fiecare
uu)

6r)

I-on', Donresticated Anintals of the British Isles, p. 2$4. f,!tirrt. tle I'Institut prdsentis par diuers sauonls, vol. VI, 1835, p. 332. ?o) llint. cle I'lns[itgt prisentds par diuers sluants, vol. \rl, 1835, p. 304, 368 elc. ,t) Youu|t, On Cctttlc, p. 193. O descriere complet[ a acestui taur a fost luati din N{arshall.
tr) Yotrtrtt, On CutLle,

p.

116. Lordul Spencer a scris despre acelagi subiect.

83

proprietar trebuie s[ hot5rascd care ti'ebuie sacrificat gi care poate fi plstrat pentru reprodticere. DLrpir cunl a rernurcat Youat{, in {iecare district existir o prejudecatd in fuvoarca rasei indigene. in acest fel, anirnalele posecllnd calitir{ile ccle mai prelirite in ficcare district, oricare ar fi acestea, r'or fi mai cles conscrvaLe gi fft'l:r indoi:rlii ca aceast[ sclec{ie nemetodicd va afecta cu timpul caracterul in[rcgii rase. Se poate prine insri lntrcbarea dacd acest fel de selec{ie prirnitir'5 a putut fi practicrrtfl de silbatici ca cei clin Africa de Srid. Vorn vedea intr-un capitol ulterior despre selec{ie cd, intr-o anurnit:i m5surS, acest lucnr s-a intinrplat fflrl indoiaki. De accea, exaniinind originea nurneroaselor rase de vite cornrite cal'e au traiL pe tirnpuri in diversele districte ale lfarii Britanii, conchidem c5, clepi nricile tleoscbiri de clinrir, Itranri etc., ca gi obiceitiriie de via{[ mociificate, a jtitatc cle corela{ir, de cregte.re, precun} gi aparilia iritiniplitoare - din cauze Itecunoscute - a unor devialii structurale considerabile gi-atr jucaL probabil toate rolul lcr, totu$i, poate chiar rnai hotlritoare in producerea diferitelor riise britanice a fost acea conser\rare intirnpl5toare in fiecare district a auinralelor inclivicluale pretuite in mod deosebil. de fiecare proprietar. De irrdatir ce se fornrau, in oricare district, cloud sau mai mulLe rase, sau cind se introduceall noi rase care se trlgeau din specii distincte, tncnrcigarea lor, mai ales dacri erzr ajrrtata de o oarecare selec{ie, trebuie sd fi lnmnllit nurndrul raselor nrai vechi gi sh le fi modificat caracterul.
OI Voi trata acest subiect pe scurt. Majoritatea autorilor consideri oile noastre domestice ca trlgindu-se clin mai multe specii distincte. Dl Biyth, care s-a ocr,pab in mod scrios de ercest subiect, este de pirere cir in prezent exisLir paisprezece specii shlbartice, dar ,,c[ nici rrna dintre ele nu poate fi identifica[5 ca fiincl slrir-

mogul \rreuneia clintre nenurnlratele rase clomestice". Dl Gervais crede cir existir gase specii de Ouis ?3), dar cir oile noastre domeslice fornr eazir, rrn gen rJistinct, acurn complet clispilmt. Un naturalist gennau ?a) este de pr"rrere ci oile noasire se trag din zece specii ini{ial distincte, din care nrimai ur}a rnai [r'5ie3le in stare sirlbaticir ! Sfidind cu curaj tot ceea ce se cunoagte despre rispinciirea geograficS, un alt obserrrator ingenios ?5), care totugi ntr esbe naLuralist, cleduce c[ numai oile clin ]Iarea Britanie se trag din unsprezece forme endenlice britanice ! Intr-o ascmenea stare de iremedial:ild incertitucline ar fi inutil pr:ntru scopul meu sd prezint o descriere am[nun[iLd a diferilelor rase. Scr pot acliruga insd citeva obscrva!ii. Oile au fost domesticite dintr-o perioadi strlveche. Rtitimeyer tu) a glsit in locuin{ele lacristre clin Eh'etia rcsturile unei ra.se mici, cu picioare inalte gi srrb{iri gi ctt coarne ca cele de capr5, cleosebindu-se astfel oarecunl de orice las[ cnnoscuti ln prezent. Aproape fiecare {ar[ igi are rasa sa caractcristicir, iar in
73,1 l;lyLh, despre genul Ou15, 1n Annals and X[ag. ol Nat. Historg, vol. YlI, 1811, p. 261. ln plivinta tru'udirii rasclor, r'czi cxcr:lentul articol al lui Blyth din Lantl ontl lYuter,1867, p. 134 ;i 150. Gervais, 11rsl. r'ttLl. r{as nuurtmil'tt'cs, 1855, vol. I, p. 191. ze; Dr. L. Fitzingcr, Ulter die Rcrssen des zahtnen Schafcs, 1860, p. 86. zs1 J. Anderson, ll.ecreations in Agriculture and Natural Historg, vol. II, p. 264,. 7s) Pfahlbauten, p. 127 qi 193.

multe rase, deosebindtt-se foz.,rte mulL intrc e le. flna dintre l'ii:r,le cele nrai puternic marcate este o rasit orientala cu coaclii ltrngir, cel'e, dtrpS I)rrllas. con{ine. clorrizeci de vertebre gi e atit de incirrcati de griisinte inctt r:neori t:tt,a;ezatir pe un cdrucior pe care animalul il trage dup[ sine. Cu Loale ci .,rcStr. oi sint ciasificaLe de Fitzingcr ca o formd indigeni clistincfS, elc poart[, I,r'in urechile lor pleogtile, senlnul tinei indelungate doniesficiri. L:l fel sinL gi ,,ilc cel'e Au rnase rnari cle grdsime pe crupi gi au coada irt "qt&re ntclimeutar5. \-ririr.talea de Angola n rasei cu coadd lungi are niase cririoase clc grlsime t_" t'cafri gi sub firlci tt). Intr-o lucrare admirabil[ t8) despre oile cle l-Iimalaia, dl Fit,rclgson clerclr.lce din r[spindirea diversclor rase cit, ,,iil nrajcriIatca faze]or ei, clezr-oltalea cozii esLe un exemplu de degenerare a aniuralelor ltrin excclen{5 irlpine". Coarnele prczirttd o diversitate de caracLere fzirri sfirsit. Astfel, tru Lare.ori ele lipsesc ntai ales la femele, sau rtneori sint in nttrniir de patrtt -sau chiar cic opl". Atr-rnci ciird sinL numeroase, coarnele ies dintr-o creasti a ostrlui frontal cat'e este inil{atir in rnod caracteristic. Este remarcabil fapttil cii rnultiplicarea c,oarnektr,,este insolil-[ in general de o lin5 foartc lung[ gi de ca]ilate inferioari" t'). .\ce.asLri corela{ie este tottrgi departe de a fi gencral5. Astfel, de exemplrt, dl Forlte's nlri inforrncazir ci, in Chile, oile spaniole seanriltti, prin linI gi prin toate eclelalte caraclere, cu rasa lor parental[ merinos, afar:i cloar de faptul c5, irt loc cie clou[ coarne, ele au in general patru. Exislenta rinei pe'reclii de marnele este un caracter generic:ll genului Ouis, precr m gi al niai niultor fot'nie inrudite. 'l'otugi, dup5 cunl rcntarci dl Hodgson,,,acest cat'acter nll esLe absolut constant nici chiar la oile r.eritabile gi pure, clci cie mai tnulte ori am r''iizttt oi t,agia (o lasi doniestic[ cle la poale]e Himalaieri) avlnd patru mamele" to). Acest fapt este cu aLiI nrai t'errrarcabil, cu cil se;tie cS,alunci cind orice parte sau organ este prezenL in nuruIr redris comparativ cu alte gnrpuri inntdite, ot'gantil respcctiv este de obicci supus rinei varialii reduse. Prezen{a adincil,urilor interdigitale a fosb de ascnlenea consideratl la oi ca o tr5sdturd generic[. Isidore Geoffroy tt) a aritat insir cit aceste adincituri sau pungi lipsesc la ttnele rase. Existir o llriternicl tendin![ la oi ca acele caractere cAre se l]are ci au fost rlgbindile in slare domestic[ fie si se lege exclttsiv de sexttl nasculin, fie sd se clezvolte mtilt rnai mult la acesL sex clecit la celilalt. Astfel, la lnttlte rase coarncle lipsesc la oaie, cu toate ci aceasta se intimpl[ ciLeodatl gi la fernela mriflonrrhii s5lbaLic. I-a berbecii de rasl valahi ))coarnele ies aproape perpelldicttlar rlin osuJ frcnl-al gi iau apoi o frurnoasfl form5 spiral[ ; la femele e]e ie s clin cap aproape in unghi drept gi se rdsucesc apoi intr-un mod neobignttit" tt). Dl I{oclgson afirmir c[ JroLul extraordinar de arcuit care este atit de d-ezr-oltat la ltai rnulte raser striine e caracteristic nrimai berbecului pi este, dupS cite se pare, l.ezultatul donresticirii 83). Aflu de la dl Blyth cd actlmularca de grlsime la oile (,u coada grasl ciin cinrpiile indiene, este mai mare Ia mascul decit la femelS,

ntultc {iiri eristi

ma"i

t') \'ttttult, Ort Slu:ep, p. 12(). i8l JournrLl ctf the Asicrtic Soc. of l)engaI, vol. XVI, p. 1 0{)7 qi 1 016. is) \'oucLtt, Ott Slrcep, p. 142-169. ot1 Journal Astat. Soc. of Bengcil, vol. XVI, 18'17, p. 1 f)15. E1) Hrsl. nat. gdtt., vol. IlI, p. 435. t') \'ouatt, On Sheep, p. 138. 331 ,Iournal Asictt. Soc. of Bengal, vol. XVI, 1847, p. 1 015 qi 1 016.

VARIATIA

LOR

85

iar Fitzinger 8a) ob*cen'i c5, Ia rasa african[ cu coamd, coama t ste rnai rlezvoltatit la berbec clecit la ozrie. Ca gi vitele cornute, diferitele rase de oi prczintfl deosebiri constitulionale. A-.tfel, rasele ameliorate ajung la maturitate Ia o virst[ timpurie, fapt ce se clatoregte, ciupir ctrln a ar[tat dl Simonds, perioadei medii tinrpurii cle dentilie. Diferilele rase s-alr adaptat diferitelor feluri de plguni gi cliferitelor clinrate. Astfcl, cle exeuiltlrr, trinreni uu poate cregte oi de Leicester in regiuni muntoase. tunde oilor de Cheviot le nrerg*e bine. Dupd clrm a remarcab Youatt, ,,in toate districtele Nlzrrii Britanii gisim diferite rase cle oi adrnirabil adaptate regiunii trnde triiesc. Nirneni nn le cunoagte originea; ele sint incligene, fiincl legate de sol, pdgune pi cle Jocul pe care pasc; ele par s[ fie formate de acest loc gi pentnt acesta"tt).Nfarsher]l povestcqteso) c[ o turmd format[ din oi grele cle Lincolnshire si oi n$oare cle Norfolk fusese crescutd pe o p5$une intinsir, din care o palte era ioasit, bcgatl qi unreclfi pi o alta mai ridicat[, mai uscatir gi cr-r iarba aspr5. Db fiecarc datd cind turma era l5satd in libertate, ea se sc'para : oile grele se trlgcau spre solul hogat, iar cele u$oare spl'e soh.rl uscal., cu care 'rau ohignuite. Astfel c5,,,cu toate cd exista iarbl in abunrlc'n{ir, cele dou.i rase se lineau tot aLiL de separate ca ciorile falir cle porlrrnbei". In clecrlrsul rinui luns gir cle ani, nt'rneroase oi au fost aduse din diferite pdrti ale lumii la Grlciina Zoologicl din Lortdra, dar, dupd cum remarc[ YouaLt, care) s-a ocupat cle aceste anitrtale in calitate de veterinar,,,putine din ele rau c'hiar nici una nll n-roare de feJrri aftoas5, dar sint ftizice; nici una din cele pror.cnite clintr-o clintl caldfl utt rezisLl in al cloilea an, iar cind nror, pl5minii le sint tube.rculiza{i" sz;. trxisti dovezi foarte sigure c[ raselor englezegti de oi nulerr]ergc bine in Frantatt). S-a constatat ci este irnposibil si se creascl anumite rase cle oi chiar in unelc p5r{i ale Angliei. Astfel, la o ferm5" de pe malurile riului Ouse, oile deLeicester ntureau atit cle repecle cle pleurerzi. tn), incit proprietanrl nu Ie-a putuL {ine; oile cu pit'lea nrai groas[ rl-au fost insi niciodatI afectate. Inainte vrcrne, pcrioada de gesta{ie era consideratI clrept lrn caracter atit cle inr-ariabil, incit o presupusi diferen{[ in aceast:i prir-int5 clintlc'lup gi ciine era considerati ca un senln sigur de cleosebire spec'ificir. Am r'5zut insir cri perioada este ntai scurt[ la rasele ameliorate cle porci gi la rasc.le nrai r-nari cle bovine clecit la celelalte rase ale acestor auimale. $i din excelenla surs5 a lui Herntann \'on Nathusius $tim acurneo), cb at.unci cind oile rnerinos gi de
8a) llc.s.sclr de s zrihnrcu sc/rrrfes, p. 85; liurr"rl Eco11c)111rt ctf Norfrtll:, vol.

7i.

Ii, p. 13ti.
1.i2;-r.

tu.) \'otrrrlt, On Shaep, p.

1E58,

1312.

Asupra aceluiagi subiect vezi excelentele obscrvalii clin,,(iirltiener"s (ihlonicle",

p.868. licspre expcricntcle cu incluci;arca oilor (lhcviot cu Lcicester, vczi Youtrtt, p. tt) \'ottctll, Ort Sheep, ntiLir, p. 4111.
aa,)

I)l \Ialingie-Nouel, ./curnal Il. Agric.

I)usL'J.

Scic.,

vol.

XI\', 1853,1t.2I4. Tradus, clcci aplobal

Soc., Intp.

de o

rrare autori-

tate, dl

e0.1

tn) 7'\rc \'t'terirrtrlr,r, vol. X, p. 217. () trarluccrc a lrrrtrilii salc c,st.c prrrzentat.ir in Brrl/.

86

Southclou'n sint {inute timp indelirngat in exact aceleagi condi{ii, ele se cleosebesc prin perioada meclie cler gestalie, dupd cum reiese din tabloul urnrltor :
Oile merinos Oile Southdown
Junritate-slnge Merinos qi Southdown 3/-1 singe Southdorvn
150,3 zile

141,2 146,3
1

,, ,, ,,

15,5

7/8 stnge Southdown

744,2 ,,

Aceastii diferen{5 gradatil Ia animalele cle singe incrucigat, avind diferite I)roportii de singe Southdou'n, nr arati cit de strict au fost transnrise cele dou[ periozrdc clc gcstatie. N:rthusius oJrservi c[, deoarece oile de Sorrthclou,n cresc cu o repiditate renrarcabilil dupi nagtere, nll este surprinzltor ca dczvolLarea lor crnbrionari sri fi fost scrirtatz"r. Este, desigur, posibil ca deosebirca clintre cerlc clour"r rase s[ se datoreascir faptului cH ele se trag din douii specii parentale clistincte; deoarece precocitatca oilor cle Southdown a format insl ohiectul tutrci atcrr[ii deosebite clin partc'a cre,scitorilor, este mai probahil ca deosebii'(]n sii fie rezultatril acestei atenlii. In sftrgit,, fecrinclitatea diferitt'lor rasc se rlcoscbeglc nrrilt, unclc fatincl in general cile doi sau trei gemeni la o naStere. In aceas[ii piivin!5, ciuclatele oi de $anhai (cu urechile lol trunchiate gi nrdirurentare Ei nrrsurilc lor mari, concavc), expuse receut la Glirdin:i Zoologicit, r;i'crit lur cxtmplu rc'marcabil. Oilc sint poatc mii u$or afectaic dt'actiunca clirectii a conclitiilor de via{ti ei,rora lc sint supnsc, clecita1;roape oricrire alt aninral dolnestic. Dupir Plllas .i, nlai rcr:r'rlt, clripi Ilrnrau, oile iiirghize cu coada gras5, atunci cind sint crescute in Prrrsia tinrp de citeva qencra{ii, degenereazl gi masa lor de grlsintc dispare lrt'ptat, ,,atil de iniportantl pare si fie iarha slracd gi amarl a stepelor pentt'u dezvoiLarea lor'". Pallas face o rrfirrna{ie analogi ln legiturir cu una clintre rasele din Cliriicclr. Ilurnes afirmir cd rasa ]<arakul, care produce o lin[ fin;i, crealI, ncaglri 5i r-aloloasS, igi pierde lina sa caractcristicfl,t) cind este dr:s5 d.in regiunea sa piroplirr, clin l,propiere c'!e Buhala, in Persia sau ln alte t'cgiuni. 'foLitgi, in toate aceste caznri este posibil ca o modificare de orice natur:I in conditiile de via{ii sLi provoace r.ariabilitate gi, ca urmare, pierderea \/relinui calacLer, gi nu ca anunrite concli{ii sir fie necesare pentru dezvoltarea.tnuntitor crr.t'lrctertr. Cirldura rnArc pare. si actionezc totugi direct asupra linii. Astfel, s-au publicat nuri multe rapoart.e asupra rnoclificdrii pe care o sufer[ in Incliile de Yc-.t oile introduse din Europa. Ilr. Nicholson, din Antigua, m[ inf'ormeazi ci dupii a treia generalie aceste oi igi pierd lina de pe intregul corp, cu exceplia cclcii cle pe gale; anirnalul are atunci aspectul unei capre cu un gterrglLor de picioalt-', nlrrclar,. pe spinare. Se spune cX o moclificare similari are loc pe ccasta cle vt:st a Africii nt). Pe de alti parte, pe cimpiile calde ale Indiei trhiesc
ri1.l I'.Lrnirn, 7'raucls in Siberin (trad. englezl), vol. I, p. 228. In legituri cu Pallas tlcspre oile cu coada Srasir, cilez clin dcscrierca lui Anderson Slrcep of l?rzssia, 1794, p. 3.1. In legiituni cu oile clitr Ct'intceu, t'rrzi Pallas, 'l't'rutls ltlatl. cnglezri-), r'ol. II, p. 454. Pentru oile calachiul, vczi llurnes, 7-rat,els itt Lir.tl:h:tru, r'ol. lIl, p. 1Ii1. e?) \'t,zi rirl)ortul dircctorilor {,onrpaniei Siet'ra I.eone, dupir cntn csle citat de \\"hite in Grrutrdir'tt of llrm, p. 1i:. ir lrr3rrtrrli i.:u nrodifici-rrilr: suleritcl tle oi in inciiile 11e \t-:sl, r'czi (lo asrrlllL.n0a I)t'. I)ar"y, itr.tr'i1ltr. Airu.

.l}!t,!.,Jtlttt'tirll.iittt'18ir2Ircntt.uafiltnatiiieltiij{oulirr":.vzi}!t:m.daI'Ittsti|ut1ltt'sentds ii:r, p.
lt17.

lf

VARIATIA LOR

multe oi purtitoare de lin[. Roulin afirm[ c5, dac6 in r'5ile joase pi incdlzite ale Colclilierilor niieii sint tunqi de indatd ce llna le-a crescnt de o anumitd grosime, clupir aceea totul merge normal ; dacd nu sint insd tungi, lina se desprinde in fomr5. de smocuri $i, trlterior, nu le mai cregte decit un pdr scurt, lucios ca acela al caprei. Acest rezultat curios pare s[ nu fie decit o tendintfl exageratd, natrrralir rasei mcrinos, deoarece, dupd curn afirmd o mare autoritate, lordul Sornen'ille,,,dup[ {uns, lina oilor noastre merinos este intr-atit de Lare gi de aspr'5, incit es{.e aproape imposibil sH se presupund cd acelagi animal poate avea o linit atit cle diferitir din punct de vedere calitativ fatd de cea care s-a tuns; pe mbsuri ce timpul se rdcegte, lina igi recapltd insi calitatea, devenind moale". Curtoscincl faptul c[ la oile de toate rasele lina constd in mod natural din pdr rnai lung Si nlti aspru, care acoperd o lind rnai scnrtd gi mai moale, rnodificarea pe care o suferl deseori llna in climate calde nu este probabil decit un caz de clezvoltare inegal5. Astfel, chiar la oile care, ca gi caprele, sint acoperite cu p[r, se poate girsi intotdeauna o mich cantitate de linl (lanugo) declesubtul acesLtriaes). La oile sdibatice de munte (Ouls montana) din America de Nord existd anu al o schirrbare analog[ a blinii : ,,lina incepe sd cadl la inceputul primflverii, Ilsind in locul ei rln invelig pdros asemhndtor celui al elanului; este o schimbare de un caracter cu totul deosebit fa{5 de ingro$area obignuith a blSnii sau a pirnrlui, conltlnd iarna tut,uror animalelor cu blanfi -- cle exemplu calul, vaca etc. - care primS.vara iSi schimbd blana de iarn5" nn). Dup[ cum s-a ohst'rvat chiar in unn mite regiu ni ale Angliei gi dupl cu m s-a dovedit prin nioliciunea cleosebitl a linii aduse din Australia de Srrcl, o rnicf, diferen[5 de c]inrir sau de priqune afecteazd uneori intr-o micd mdsurd calitatea linii. Dupir clln] aralI Youatt in mod insistent, trebuie notat insH c[ tcndinta spre rnoc]ificare pol;tc fi in general ziid5rnicit[ printr-o selec{ie atent[. Dupi ce ciiscutd acest subiect, dl Lasterye rezumd faptele astfel : ,,Nfen{inerea ]a Capul Bunei Speran{e, in nilaltinile olandeze gi in clima aspr[ a Suediei, a rasei merinos in puritatea ci cca mai desdvirgitd aduce un argument in plus principiului meu invarialril r:li se pot cregte oi cu lind fini oriunde existl oameni muncitori $i crescltori inteligett{i". Nimeni cUntre cei care cunosc citugi de pu{in acest subiect nlr se poate indoi czi sclcc{ia nrertodici a realizat nrari nrodificdri la mai multe rase de oi. Exemplul ccl mai izbitor este oferit, ponte, de felul cum au fost arneliorate de cirtre trllman, oile clc Southclorvn. Seleclia incongtientd sau intimpldtoare a produs cle a selnenea, clupfl cum vo]n vedea in capitolul despre seleclie, in mod lenb un efcct, considerahil. Nirneni dintre cei care vor studia ceea ce s-a scris clespre accst subiect _- de exemplu lucrarea d-lui Spooner - nu va contesta cit incntr:igarca a modificat in mare mflsurd unele rase; pentrn a obtine insfl rtrlifot'mitatca unei rase incrucigate, o seleclie atentl sau ,,o plivire riguroasfl", dupi cun] se cxpriin[ acest autor, este indispensabil5 nu).
nt) \'ttuatt, Ott Slicep, 1;. ('i9, unde este citat lordul Somcrville. \'ezi p. 117, despt'e pt'czenta littei sub pirr. l-'esple lina oiiur australietre, p. 185. Despre selcctia cale impiotlici orice Lcndintir dc tttoilific:trt:, vczi p. 7(),
177, 120 qi 1tifi.
eay
e51

Audubon qi l3achman, The QuaclrupCtlcs of North Anterica, 1846, vol. V, p. 305. .IuurnaI c,f R. Agric. gttr . ttl Ettgland, vol. XX, partea a2-a, W. tl. Spooner despre reproducerea incruci;ati.

CAPRE

lntr-un niic nrrmhr Ce cazuri, au apirut brusc rase noi. Astfel, in 1791 in Jilssrchu-setts s-a n;iscut un herhccu! cu picioare scurte gi incovoiate 5i spinrrr'('a ir;no., ca un ciinc hasc':t. Din acest ttnic miel s-a obtinut rasa semimon:ti'uc;asd alter sau cncona. Pcntru c[ aceste oi ntl pot s5ri peste imprejmriiri, s-a r-.t't'zrit cir elc vol fi valoroasc; e.u fost insd inloctrite de oile merinos gi astfel t,sLr,r'rriinnlc'. AcesLe oi sint remarcabile prin transmiterea caractertrlrri lor intr-trn 11,(-r{ir:tiLrlcfidel,incitcolonelulHurnphrey"so) nu aattzit nicioclat5,',,cuexceptia urrr;i sineur c?,2 inc,loiclnic" clevreunberhcc sau o oaieancona care sit nu fi produs rlesr.cndcli{i ancona. Cind accste oi sint incrucigate cu alte rase, descendenlii, cu t'ai'L'cxccp{ii, in loc -"i ai}:l"r un caracter'intertnediar, seam5nd perfect ctl rtntil r:lir:[r'c pirrin{i; s-a inLlmplat c]riar ca Lrnulidintre gemeni s[ semene clt un plrinte si ct.l dc-al cioilea crr cekiialt. S-a observat, in fine, ,,cil attrnci cind sint inchiser in !rlcr,r'i cr] eilc ci, oile ancona stau laolaltS,'scparinclu-se cie restul tttrmei". Un caz mai intcrresant a fost consemnat in raportul juriului rnarii eri.'ozilii (1851), qi anrinre rragterea in 1828, la ferma Mauchamp, a untti berbecu! meririos lcn;arcahil prin lina sa lung5, netedS, dreaptd gi nr5t5soas5. Pin[ ln 1833, cil (lraux a crescut destui asemenea berheci pentru a servi intregii sale tttrnle ti clriph all.i ci[ir-a ani el a fost in mdsur.{ si vindl reproduc5tori din notlA sa lasir. Lina ace stor oi estc. atit cle deosebill gi cle t-aloroasS, inciL se rrinde cu 250,1, rriai sclrrnp dcciL cea mai buni Iinri rnerinos; chiar lina animalelor jtrrnltatesinge esle I'r]oroash gi animalele sint cunoscrtte in Fran{a strb dernurnirea de rntrinos tlc ,,l\,Iauchanip". AcesL fapL este interesant. arltincl cutn, in t]enet'al, orict' rievia{ie s[nictrila][ insernnati este insolitd c'lc alte devia{ii. Asffel, prirnul htrbec gi descencientii sii irneclia!i eratt de talie mic5, cll capul nlare, gitul 1rir,g, pieptr:l lngust $i fl:rncuri lungi; dal aceste defecte att fost inl5turate prin incrnici$Iri juclicica.sc gi plin seleclie. Llna lungd pi netedd era cle aselnenea in corela{ii: cu coarncle netede ; pi deoarece coarnerle gi pfirul sint strucLuri omologe, putem inlelegc sensul acestei corerlalii. flaci rasele l\(auchanlp gi rncona ar fi aplnit Rcunr un secol sau clouie nu am Ii avut nici o informatie ln lcg.'turI .(,:rr r;aqterea Ior' gi fiir-[ incloia]zi cir mulli naturali,5ti ar fi insistat, ln sltc,cial in cazul ra.sci tr{aricharnp, cd fiecare dintre ele se trage clin vreo formh rtriginarir necunoscutl sau ci s-a incruci$at ctl accasta.
L]APRE

trrnra cercetlrilor recente ale d-lui Brandt, majoritatett natrtraligtilor :irrt acun.t rle ar:ord cd toate caprele noastre se trag clin Capra aeqagrus din munlii ^\sit-i, anrr:stecat[ poate cu specia indian[ inruditS, C. fulconeri, din India "). in ciroca neoliticii, in Elvelia, capra dornesticfl era rnai comnn[ clecit oaia gi lcr'r.stir rasii foarte veche nu se deoselrea in nici o privin[[ de cea comund acum lrr l:.ivetiri nt). in prezent, numeroasele rase care se glsesc in cliferite p5r!i ale iurrrii ric rlcoseltesc mult intre ele. Totugi, in rnhsttra tn carer s-a verificat acest
eoS
e71

in

Isirlore (lcofflov SainL-Ililairc, IIi-st. nat. (tdndrale, I'ol' lII, p' 87' DI Rl1-th ([,anrl unrl \ltuler, 1tt{)7, p. 37) aj uns Ia rt conclrtzic sitnilat'I ; cstc insd. de pilere ci anumite rase orientale se tragl poate parlial din

J'ltillso.itlt. l'ruttstLctiotts, I-ondt'a,

1.3113,

p"

68.

rr'lilici-ul
eB)

asiatic.

IlUtirrrc5'er, l'Ialtll'tttttert, 1t. l 2i.

CAPRE

lucrn tn), ele sirrt toate pe deplin fecuttde atunci cind sint incrucigate. Rasele sint G.Clark t00) a descris opt forme distincte introduse numai in insula Mauriciu. Urechile unei rase eran enorm de clezr.oltate, avind (nrSsurate de dl Clarh) o lungime de nu mai pu{in dcr 48,26 cm pi o ldlirne de 12,06 cm. Ca gi la r,itele cornute, ucerele acelor rase cere sint mrilse in mod regulat se dezvoltfl considerabil gi, dupir crirn obsen'5 cll Clark,,,nu rareori le vezi sfircul ngerelor atingind solul". Cazurilc' urrliItoare nrelitii sti fie semnalate, deoarece reprezintd mocluri neobignuite de variatie. Dripd Goclron 1ol), Ia diferite rase tugerele se deosebesc foarte mrrlt ca form.{, fiind alungite. la capra cornun[, emisferice la rasa de Ang-ora gi hilobulare gi cliverqente Ia caprt'le de Siria gi Nubia. DupX acela5i autor, masculii anuniitot' rase gi-arr pic'rdut obignuitul Ior miros nepiircuL. I-a una dintre lasele. ittcliene, rr)asculii gi fcmelele au coarne cle formc foarte diferite 102), iar la citeva rase femelelc sint lipsite de' coartre 10s). Dl Ramu din Nancy, md informeazl c:i, acolo, multe clintre capr.e au o percche de apendice piiroase Ia partca de sus a gitului, lungi cle 70 mnr ;i cu un cliametru de aproximativ 10 mm, care, ca aspect erLcrior, seanrdnI cu apenc'licele descrise nai sus, de pe falca porcilor. S-a crezut cd pt'ezen[a g5-uiilor sau a Elanclelc',r inter'digitale Ia toate celt' patnr picioare reprezintri clenrente caracteristice qenului Ouis gi, cd absen{a lor ar fi caracteristicl genuhii Capru. Dl Hodgson a constatat insi ch ele existd Ia picioarele antcrioare ale nrajolitl{ii caprclor de Ilirnalaia ton). Dl Hodgson a mlsurat intestinele a doirI capre cle rasi Dugu gi a constataL cd Iungimea intestinului gros fa{[ cle cea a celui stib{ire :]cr deoseJrca considcrabil. l,a Llna clintre aceste capre. cecul ar.c:r o lungimer cle 31J.02 crm. iar Ja cealaltd nu mai pu {in dc I 1 ,4 cln.

atit de nunreroase, incit dl

100)

t0t) Dc I'esltbcc, vol. I, p. 406. Dl Clarh se referi de asemenea la forma ugerelor. Gorclon afirni cti, la rasa nubiani, scrotul cstc inrpir'[it in doi lobi, iar cll Clark prezinti o dovaclri anruzatrti a acestrii fapt, gi anunre cL a viztrt la Nlauriciu un lap cle lasa lluscat cumplrat la pre! male clrept o capli bunl cle nruls, Probabil cd aceste difercnle in privinla sclotului nu se datot'esc clescendenle'i clin difelitc specii, clcoar-ecc cll Clar'li afiltul-r cr1 accastS. parte variazti rnrrll ca formir. lor; Dl Clark, Annals and Ll[ctg. o/ I'c/. IIist., r'ol. II, scria a 2-a, 1848, p. ltti1.
10e; Desmarcst, DncrTcI.

ee) Gordon, L)e l'esp\ce, r,ol. I, p. 402. A/?nols and fuIag. ol Nal. Ilisfo.ry, vol.

II

(seria a2-a),18,18, p. 363.

mithotl, ;nantntuloqic, p. 4E0.

Soc.

ro4) Journ{rl

ol ,lsiutic

ctl l}cngul , r'ol. \\rI,

1S47,

p. 1 {)20 Ei 1 i)2ir.

CAPITOLUL AL IV-LEA

IEPURII DOMESTICI-)
Iepurii domesttci se trag din icpurele de uiztrind sdlbalic - Dnmcsticirea di.n uechime Selaclia din uechime - Icpurii de tulie mdre cu urcchile pleo;tile - Rase dilerite - Curactere osc[ldtlte - Ori|inea rasei de Hintalaict - Un caz curios de ercditate - It'purii sulbdticili clitt Jamaica gi rlin insulele FaIkIancl - Iepurii srilbciticili tlin Port,'t Santo - Cardctere osteolt,gice - CranirLl - Crcrniul iepurilor cu o sinyJLtrii ureche pleo;titci - Varialiile craniului o)talogc deosebirilot dinlre rli.lerite specii cle iepuri de cimp - Vcrtebrele * Sternul - Scapula Eltctele lolosirii Si nelolosirii asupra pn porliilor membrelor' ,si ct rpului Capacilalea crdniului ;i dintensiunea redttsci. a creierultti * Rezumal despre modilicarile Ia iepurii domesticili.

Toli naturaligtii, dup[ cite ptiu cu o singurd exceptie, sint de pirere cil cliversele rase domesticc de iepuri se trag din specia srllbaticd comund. De lu('cca voi descrie aceste rase crl rnai mult5 grijd decit in cazurile anterioare. Profesorul Gervais 1) afirmil cd ,,adev5ratul iepure sdlliatic este mai mic

clecit cel domestic ; proporliile corpullri slu nu sint absolut accleagi ; are o coadd ntai Inicd, iar urechile mai scurte gi acoperite cti p5r rnai cles. Frird sd mai vorbirn cle colorit, aceste caractere constituie tot atitea indicalii contrare plrerii dupd care aceste animale tlebuie intnrnite sub aceea$i clenunrire spt'cilic[". Putini naturaligti vor fi de acord cu acest autor cA asemenea diferenle neinsemnate sint totugi suficiente pentru a separa iepurele silbatic cle c:el cloniestic ca specii rlistincte. Ar fi fost intr-ade\/i"lr extraordinar clacd in decurs de mai mlrlte generatii stricta captivitate, perfecl.a domesticire, hrana nenaturalS, Ei reproducerea rrrmflritd cu grijd IrLr ar fi avut un efect oarecare. Iepurele de casd a fost doniesticit dintr-o perioadl strdveche. Astfel, Confucius clasific[ pe iepuri printre animalele demne de a fi sacrificate zeilor gi deoarece el prescrie inrnullirea lor,
') Pentru a nu lngrcuna tcxtul prin repetarea prea flecventi a terurenului ,,icpure de vizuinl", menlionim cd prin iepure (ln engl. rubbil) lntelegem iepure de vizuinl. Cealalti specie este iepurele de cimp (ln engl. ftare) qi
cst

e mcnlionat ca atarc (Ar. lrad.). rl Dl P. Gervais, His. nat, de mammifLres,7854, vol. I, p. 288.

IEPURI DOMESTICI

probabil c[ in China ei erau domesticiti incfi 4. p. acele timpuri. Iepurii sirtt men{iona [i cle rnai mul{i clintre autorii clasici. In 1631, Gen,aise Markham scrie : ,,Nu Le uita, cil la alte vite, la forma lor, ci Ia valoarea lor. S^a-ti alegi nuniai pe ceri mai mari gi mai frumogi masculi pe care ii poli obtine. In ce prir-r'5te valoarea pierii, cea niai de pret este considerati cea care are amestecate t'g'al firele alkre pi negre, celer negre adumbrind totugi oarecum pe cele albe. I),lana sir fie deas[, hrng5, neterdS gi lucioas5;... la corp ei sint mult mai gragi si rrrai mari; gi, in tirnp ce altc piei valoreazd" doi san trei pence *),a lor pre{uieqte doi ;ilingi". Din aceastf, clescriere arn[nun{itfl ne dlrn seama cd iepurii cenugiuargintii existau in Anglia pe acele timpuri. $i, ceea ce este mult mai important, este c[ ne dilm scarna cir pe acea vreme se clSdea o deosebit5 aten{ie cregterii ri sele.c{iei iepurilor. In haza autorit[[ii mai multor antori vechi (ca Scaliger. clin 1557)" Aldrovandi clescrie, in 1637, iepuri de diferite culori, unii ,,ca un ir'pure de cin,p", $i adaugd ci P. \ralerianus (care a murit foarte b[trin, in 1558) a r-iizut la Yerona iepuri cle paLm ori clt ai nogtri 2). $tiut fiind fapLul cI iepurele a fost domesticit intr-o perioadd lndepdrtat[, tleJrrrie si ciruLlim forma parental[ originar[ in emisfera nordic.l a lumii vechi gi numai tn regirrnile ternperate, rnai calde. Aceasta pentru cI iepurele nu poate tlrii f[r:i proteclie in lirri alit de reci ca Suedia gi, cu toate c[ el s-a s5lblticit pe insula tropicalli .Iamaica, ar:olo nu s-a inmullit nicioCat[ considcrabil. El rristi de multri vlenle in p[rlile temperate, mai calde, ale Er-rropei, citci iit rrai rnrrlLe [dri atr fosL gflsite resturi fosile 3). Iepurele domestic se silbtiticegLe ugor in accste {f i qi, atunci cincl rase de diferite culori sint ISsate in liberLate, ele revin in general la culoarea cernngie obignuit[ n). l)acir sint prinSi rle tineri, iepurii silbat,ici pot fi dornesticili, cu toate cI acesI proces este in general foarte anevoios 5). Diferitele rase domestice sint deseori incrucigate Ei se crede c5. ele sint clestul de fecnnde intre ele. S. poate dernonsl.ra cd existi o gradalie perfectd cle la rasele domestice cele rnai mari, cu urechi enorm de dezvoltate, pini la iepurele siilbatic contun. F-orma parentali trebuie s[ fi fost un anirnal care iSi *_ sltpir vizuina, obicei care - dupl cit am putut afla nu este comtln nici unei alLe,specii din marele gen Lepus. In Europa se cunoagte cu certiLudine numai o singurh specie sllbaticfl, insir iepurele (dacd este iepure adev[rat) de pe nruntele Sinai prezinl"[ tl$oare cleosebiri falir de cel din Algeria, astfel incit aceste forme au fost considerate cle unii autori drept specii distincte6). Asemenea mici dcosebiri ne-ar ajuta ins[ prea pulin in explicareA deosebirilor mai considerabile, caracteristice diferitelor rASe clomestice. Dach aceste rase se trag din dou5 sau mai multe specii
r.stL.

*) 12 pence :, t qiling; 20 gilingi : o liri sterlinn (N.

:,y

trad.).

I--. Aldroandi, De quaclrupedibtts digitcrtis, 1637, p. 383. Pentru Confucitts care a studiat subicctul, in Cottage gardener din 22 ian. 1861, p.250.

;i G. tr[arkham,

nezi un autor

3) Ox'cn, Ilritish .Ilossll ,rl{crmrnal.s, p. 272.

4; Bechstein, Nclrrrgesch. Deutscltlortrls, r'ol.

cLr

I,

18()1,

p. 1*133. Am primii" infornta!ii similare in legitura

51 Pigeons cutd Raltbits, de lil. S. Delamer,1854, p. 133. Sir J. Seblight (Obserttulions oIL Ittstirtct,1E36, p. 10) insi:tri cu tilrie asupra acestei tlificulti!i. Dificultatca nu este insi invaliabilit; astfel, am prirnit doui'r infomra!ii dcspre succcsul cleplin in domesticirea iepurelui silbatic ;i reproducerea accstttia. \-czi rle asentt'nca l)r'. I'. Broca i11 .f rtrlrn.el de yslulsiologic, r'ol. I I, p. 368. 6) Gervais. II[st. tttLt. r]cs mctmrnifCrcs, vol. I, p. 2112.

-\nglia gi Scolia.

VARIATIA LOR

93

74 cm, ,,deplgind astfel orice iepure prezentat la vreun concrlrs". Am constatat c5, la un iepure s5lbatic comun, luneimea celor doud urechi de la un virf Ia celdlalt era de 19,35 cm, iar l5lirnea de numai 4,7 cm. La iepurii nrai mari, greutatea corpului gi dezvoltarea urechilor sint calit5lile pentru care se oblin prernii gi care au fost seleclionate cu grij5. Iepurele de culoarea celui de cimp sau, cum este uneori dennntit, iepurele belgian, nu se deosebegte intru nimic clr exceptia culorii, de celelalte rase mari; dl J. Young, din Southhampton, Lln mare crescltor al acestei rase de iepuri, mH informeazd insi cH, la toate exemplarele examinate de 1, iepuroaicele nu aveau decit gase mamele; $i la fel au fost cele dou5 iepriroaice care all intrat in proprietatea mea. Dl B. P. Brent m[ asigurd totugi c5, la alli iepuri domestici, numirttl mamelelor este variabil. Iepurele silbatic comun are intotdeauna zece
?) Vezi intercsantul memoriu al d-rului P. Broca despre acest subiect, publical ln Journ. d.e Phgs. al lui Brolvn-Sdquard, vol. II, p. 367. 8) Craniile acestor rase sint descrise pe scurt ln Journal ol Horticullure din 7 mai 1861, p. 108.

strlns inrudite, acestea au fost, cu exceptia iepurelui comun, exterminate in stare s5lbatic5, ceea ce este foarte pulin probabil, dacd linem seama de tenacitatea cu care rezisl[ acest animal. Din aceste citeva ratiuni putem deduce linigtiti cd toate rasele domestice se trag din specia sdlbaticd comun[. Cunoscind insH sllccestll uimilor oblinut in Flanla de cregterea de hibrizi din iepurele rle cimp gi cel de vizuind t), este posibil ca uncle dintre rasele mai mari, de culoarea iepurelui cle cintp, s[ fi fosb modificate prin incrucig[ri cu acest anirnal, clegi aceasta ntl este probabil, din cauza marii difictilt5li de a realiza prinra incnrcigare. 1'otupi, deosebirile principale in ce prir-egte scheletul cliferiteior rase clomestice nlr pot proveni, dupi cum vom vedea indat5, dirrtr-o lncrucigare cu iepurele de cfinp. Ilxistl mrrlte rase care igi transmit caracterele rnai mulL sau mai pu{in fidel. Toat.{ lumea a v[zut iepurii enormi cu urechile pleostite prezentali la expozitiile noastt'e. Pe continent sint crescute diferite subrasr., ?$& clrrn sint aga-ntlmita rasd andaluz5, care se pare ci are capul mare cu frunLea rotuncl5 gi care atinge o talie mai mare decit a oricdnri alt nearn ; o alt[ rasl mare pariziand, denttmiLd de Rouen, are capul pdtrat, iar aga-numitul iepure patagonez are urechi rernarcabil de mici gi capul mare gi roLund. Cu toate c.i nu am v[zut toate aceste rase, mii catn indoiesc cd ar exista vreo deosebirLr rnarcat[ intre formele craniilor lor 8). Iepurii din Anglia cu urechile pleogtite cintlresc deseori 3,63 kg sau 4,54k9 gi a fost expus unul care cintdrea 18 funli, in timp ce un iepure silbatic, deplin dezvoltat, nlr cintdregte clecib 1,47 kg. Capul sall craniul tuturor iepurilor mari, cu urechile pleogtite, exanrinali de mine, esbe mult mai lting decit lat fa!5 de iepurele de vizuind sdlbatic. Nlultora dintre ei le atirni sub gitlej cute transversale de piele, care se pot intinde pini ce aproape cd ating capetele filcilor. Ilrechile lor sint dezvoltaLe in mod prodig"ios gi atirn[ de ambele p[r{i ale fe{ei. in 1867, a fost expus un iepure cu..l. dori5 trrechi mdsurind intinse orizontal de la virful uneia pinl la virful celeilalte 55,9 crn, fiecare ureche avind ldlimea de L3,7 cm. In 1869 a fost explrs unul ale c[mi urechi, m[surate in acelagi fel, aveau lungimea de 58,,1 cm pi ldlirnea de

ItsPURI DONIEST'ICI

I]tanlele. Icpurele de Angora este rernarcabil prin lungimea pi fine{ea bl5nii sale, ciil'e chiar pe tllpile labelor are o lungime considerabilS. Aceastd rasd este sinQt{t'a care se de'osebegte prin calit5{ile sale mintale, chci se pare cd este mult mai sot'iabila decit cclelalte,iar masculul nu aratl nici otenclinlirde a-gi omori puiie). ]li s-att adris de la Moscova doi iepuri vii, aproximativ de talia speciei silbatice, insir cti blanh lungd gi moale, diferiL[ de cea a iepurilor de Angora. AceEti iepuri Illoscovi[i aveau ochii roz gi erau albi ca z[pada, cu excep{ia urechilor, a dou[ llcte itr :ipropierea nasului, a suprafe{ei sriperioare gi inferioare a cozii ;1i a targilor srtperiori, care erau negri-cafenii. Pe scurt, ei erau colorali aproape ca a$a-nurnilii iepriri cle Himalaia, care vor fi descrigi indat5, gi se deosebeau de acegtia nttmai plin caractenrl blirnii lor. Mai sint alte doud rase, gi anume iepurii celllrgiu-argintii gi,,$itigila", care igi nrenlin cu fidelitate culoarea, dar care nu se deosebcrsc in nici o alti privin[[. Se poate menliona, in fine, iepurele Nicard sAtt olandez, care variazi la culoare gi este remarcabil prin talia sa mic5, unele exeniplare cintdrincl numai 0,56 kg; iepurii de aceasti rasd sint doici excelente pentru alle soiuri ntai delicate 10). Anumite caractere sint remarcabil de oscilante sau sint slab transmisibile cle cdtre iepurii domcstici. Astfel, un crescdtor lnri spune c[ de la soiurile de talie mai lnic[ nu a oblinut aproape niciodat5 ca tolii puii dintr-o nagtere sd fie cie aceeagi culoare. l)espre rasele niari cu urechile pleogtite, un mare specialist tt) spune cI ,,este imposibil sI fie reproduse fidel la culoare, insl prin incrucigare judicioasi se poate realiza foarte rnult in aceastl direc{ie. Amatorul ar trebui s[ gtie' cum sinb reprodugi iepurii sdi, adicd culoarea plrintilor lor". Totugi, clupI cum von] vedea indat5, anumite culori sint transmise fidel. Cutele de sub gitlej nu sint strict ereditare. Iepurii clr urechi pleogtite, care atirn5 culcate de fiecare parte a fe{ei, nu prezintd de loc cu stabilitate acest caracter. Dl DelaIlrer ohservd ci1 ,,in cazul iepurilor oblinuli de amatori, cind ambii plrinli sint perfect formali, avind urechi tipice gi semne frumoase, progenitura nu iese invariabil aidoma". Cind unul sau chiar ambii pirinli au urechile,,ln visl[", adicd iegite in afari in unghi drept, sau cind unul sau arnbii p5rinli sint ,,half-lopS", adicd nu au de'clt o singur5 ureche pleogtitS, exist[ o probabilitate aproape tot atit Ce mare ca descendenlii sd aiba ambele urechi pleogtite, ca pi in cazul cintl anbii pdrinli ar fi avut aceste caractere. Slnt informat ins5 c5, dac[ arnbii plrinli au urechile drepte, nu existd aproape nici o posiLrilitate ca descendenlii si aibh ambele urechi pleogtite. La unii iepuri cu o singurd ureche pleogtitS, accasta este mai lata gi mai lungd decit urechea care st5 drept 12), astfel cd avem cazul neobignuit al unei lipse de simetrie. Aceast5 deosebire in pozi\ia gi clirnensiunea celor doud urechi indicl probabil cd pleogteala urechii rezultd din Irrngimea pi gretitatea mare a acesteia, favorizatd, fdr[ indoialir, de sl5biciunea rritr gchilor decurgind din nefolosire. Anderson ls) menlionea z6, o ras[ avind numai o singtird ureche gi profesonrl Gervais o alt5 ras[ lipsitd de urechi.
ol Horticulturc, 7961, p. 380. Idem, din 28 mai 1861, p. 169. rL| Idem, 1861, p. 327. Tn privinla urechilor, vezi Delamer clespre Pigeons and Rabbils, 185,1, p. asernenea, Poultrg Chroni.cle, vol. II, p. 499, gi idem pentru anul 1856, p. b8G. le) l)elamer, Pigeons and Rctbbils, p. 136. Vezi de asernenea Journal ol llorticullure, 1861, p.375. 13) An Account ol the dilferent kintls ol Sheep in the Russian Dominions, 7794, p. 39.
Lo)

s) JoLrnrul

1.41

de

RASA DI] HII,IALAIA

95

Trecem actlm la rasa de Himalaia, numitd uneori rasa chinezi, polonezd salr ruseasc5. {cegt! iepuri frumogi sint albi sall, uneori, galbeni, cu -e*ceptia urechilor, nasului, picioarelor gi a fe{ei superioare a cozii, care sint, toate n.gi.-

trig. 5. Iepure cu o singurS. ureche pleogtitfl (half-lop).

(Reprodus din lucrarea lui Delamer).

Fig. 6. Craniul iepurelui silbatic.

In

nrdrime naturali.

mit mai multe informatii in sensul cd se reproduc fidel. Dupe semreie lor simetrice, au fost clasifica{i mai intii ca specii distincte $i a., primit provizoriu
numele de L. ni"grtpesla). Ciliva buni observatori crecl cd au putut descoperi o deoLa) Proc. Zootog. Soc.

cafenii; deoarece ei au insd ochii

r_o$ii,

pot fi considera{i clrept albinogi. Am pri-

din 28 iunie 18b7, p.

1b9.

Itr,PUilI DOIv'IilSf'ICI

sebire in obiceiurile acestor iepuri pi au sllstinut cu tdrie c[ ei formeazd o noue slrccie. Originera acestei rese este atib de ciudat5, atit prin ea insdgi, cit gi prin fiptul c[ arrinci,r o oarecare lumini asupra legilor complexe ale eredit5lii, incit rrierill s[ fie prezentatfl amlni-rntit. Este necesar s5 se descrie insd mai intii pe scurt alte douI rase : iepurii cenugiu-argintii sau stropili cu argintiu (silver ,.prigs) ari, ln general, capul gi pir:ioarele negre, iar blana find gi cenugie este inspicati cu numeroase fire lungi, negr'gi alhe. Ei se reproduc absolut fidel gi au fost linuli tinrp indelungat in cresc5torii. Cind scap5 gi se incrucigeaz5_cu iepuri comrrni -_dupd cit ni-a informat dl Wyrley Birch, de la Wre'Lham Hall _- produsul nlt este un anlcstcc al celor doud crtlori, ci aproxintativ jumdtate clin pui seam[n5 cu unul dintre p5rinli, iar cealaltd jumdtate cu celSialt. In al cloilea rincl, iepurii pingila salr cei cenugiu-argintii domestici (voi folosi primul nume) au blana scurt5, mai deschisS, cenngie sau de culoarea ardeziei, inspicaLd cu fire Iungi, negricioase, de culoarea ardeziei sau albe. ts). Acegti iepuri se reproduc absolut fidcl. In 1857, un autorto; afirrna c5 a ob{inut iepuri de Himalaia in modul urmdtor : rl avea o rasd de gingila cat'e fttsese incrucigatl cll iepurele negru comun gi descendenlii lor erau fie negri, fie gingila. Acegtia din uimd au fost iarlgi incruci,"sa!i cu alli iepuri gingila (care de asernenea fuseserd incruciga!i cu iepuri cenrrgiu-argintii) gi din aceastd incruciSare complicatd au fost ob{inu{i iepurii ciin Hinalaia. Aceste afirmalii gi altele similare, l-au hotirit pe DI BartletL ,') si facI o incercare atentd la Grddina ZoologicS, _ con-

statincl cd prin sin,pla incrucigare dintre iepurii cenugiu-argintii gi Singila el putea prodfce intoLdea.una ciliva iepuri de Flimalaia ; gi, cu toatd aparitil _lor brusc5, CacS erau {inuli separa{i, acegtia din urmi se reproduceau absolut fidel. Am fost insl asigurat recent ci iepurii cenllgiu-argintii puri de orice subrasl produ c citeodatir iepuri de Himalaia . La nagtere, iepurii de Flimalaia sint complet albi gi sint atunci adevhra{i albinogi; in clecnrs de citeva luni ei capdtfl insl treptat pe urechi, nas, picioare gi coacl5 o culoare inchis5. Totugi, ttneori, dupd ctlm md informeazd dl W. A. Wooler pi rev. W. D. Fox, puii au la nagtere o culoare cenugie foarte deschisd pi dl Wooler rni-a Lrimis exemplare din acest fel de blan5. Nuanta cenlr$i. gitpare totugi cind animalul ajunge la maturitate. Astfel c[ la ace.sti iepuri de Himalaia exist[ o tendinfd, strict limitat[ la prirna tinerele, cle a ret'eni la culoarea tulpinii parentale adulte, cenugiu-argintie. Pe de alt[ parte, cind sint foarte tineri, iepurii cenlrgiu-argintii gi gingila prezintd ttn contrast remarcabil fa{d de cei de Himalaia in privinla culorii, deoarece se nasc complet negri ; dobindelc ins[ curind culorile caracteristice, cenlrgii sau argintii. Acelagi lucru se intimpl5 gi Ia caii de cnloare cenligie, care atita timp cit sint rninji slnt, in general,aproape negri; devin ins[ curind cenlrgii gi apoi din ce in ce mai albi, pe m[surd ce imbitrinesc. Ca urntare, regnla general5 este ci iepurii de Himalaia se nasc albi gi clevin ulterior de culoare inchisd pe anllmite pdrli ale corpului, in timp ce cei cenugiu-argintii se nasc negri gi ulterior capltd un aspect inspicat ctl alb. In ambele caZuri apar totupi citeodatd gi exceplii de naturd direct opusd. Astfel
151

Journal ol llorticttlture din I aprilie 18(i1, p"

135.

rs) Cottage Garclener, 1857, p. 141. rz; Ol Bartlett, ln Proc. Zoolog. Sctc., 1861, p. 40.

i(ASA DE HIIIALAIA

ot
JI

uneori - dup5 cum aflu de Ia dl. W. Birch - in crescdtoriile cle iepuri se nasc pui de iepuri de culoat'e crem. Aceste tinere aninrale clevin insi, pind in cele din tut'm5, negre. Pe cle altd palte, dupd cum afinn[ un arnator c:u experierltl tt), iepurii dc Flimlrlaia produc uneori la o nagtere un singur prri negru, iar ercesta, in nrai pulin de douii luni devine complet alb. S[ rezunitim intreg acest caz curios : iepurii cenugiu-argintii silbatici pot fi considerali ca iepuri negri care) clevin cenugii intr-o perioadd tirnpurie a r-ietii. Cincl sint incntcigali cu ierpuri cornuni, s parc cri descenden{ii nu au culoli amestecafe, ci seatnlnti cn nnul dintre plrinli ; in aceast[ privint[ ei searnlnri cu variettilile negre gi albinotice ale rnajoritdlii mamiferelor, care ili transnrit deseori culorile in acelagi fel. Cind sint incrucigali cu iepuri pingila, aclicri cu o subvarietate ntai dcschisl, puii sint la inceput albinogi curafi, insfl devin curind de culoarc inchisi pe anumitc pirr{i ale corpului gi sint denurnili atunci ie:puri de Himalaia. 'fotugi, la inceput puii iepurilor de Flirnalaia sint uneori fie cenuSii deschis, fie coniplet negri, in anrbele cazuri ei devenind, dup5 un anrrmit timp, albi. Intr-un capitol viitor voi prezenta un mare nurndr ae fapte arhtind ch, atunci cind doul variel[li sint incrucigate, anrbele deosebindu-se prin culoare de forma lor parentali, existd o tendin![ puternici la tinerele animale sir revini la culoat'ea inilial[. $i, ceea ce este foarte remarcabil este cli aceastfl r'evcrsiunc survine citeoclatii nu inainte de naqtere, ci in Limpr-rl cregterii animalului. Deci, dacir s-ar putea dovedi cI iepurii cenugiu-argintii gi gingila sint descendentii uuei incrucigirri intre o valieLate neagri gi una albinoticl, cu culorile intinr atnestecate - presupunelre care nu este lipsitl de probabilitate pi este inllritir de faptul cI, in crescdtolii, iepurii cenugitr-argintii proch-rc uneori ptri albicrem, care pin[ in cele din urrnd devin negri -, atunci toate faptele paradoxale plczentate nrai slrs in legltur.{ clr schirnbarea culorii la iepurii cenugiuargintii .si la descenclerltii lor de Himalaia s-ar incadra in legea revet'siunii, sut'r'enind Ia diferite perioade de cregtere gi in diferite grade, fie la varietatea parental5 ini{ial neagr5, fie la cea inilial albinotici. Este de asemenea renrarcabil cd, degi apari{ia lor este atit de brusc5, iepurii de Himalaia se rerprocluc fidel. Deoarece insd cind sint tineri ei sint albinopi, cazul se incadreaz{, intr-o regulir foarte generald, albinismul fiind binecunoscut ca ptrternic ereditar, de exemplu la goarecii albi, Ia multe alte rnamifere gi chiar la florile albe. S-ar putea pune ins[ intrebarea : pentru ce revin la culoarea neagrS, urcchile, coacla, nasnl pi picioarele gi in schimb nu revine nici o altl parte a corpului ? Aceasta clepinde, dupd cite se pare, de o lege general valabil5; gi antime, s-a constataL cI acele caractere care sint comnne mai nnrltor specii ale unui gen - gi aceasta inrplicd de fapt o ereditate indelungatd de la vechitrl strflmog al genului - rezisti varialiei, sau, dac[ sint pierdute, reapar mai persistent decit caracterele care sint limitate la anumite specii. Or, la genr"rl Lepus marea nrajoritate a speciilor au urechile gi fala superioard a cozli colorate in negru. Persistenla acestor scnlne se vede lns[ cel mai bine la acele specii care devin albe in timpul iernii. Astfel, in Scolia, L. uari.abi.Ii.s le) are in blana sa albl de iarnl o nuanld de culoare pe nas, iar virfurile urechilor ii sint negre;
L8\ Plvnomenon in Ilirrtctlayan Rabbits, 7n Journal of llorticttlture, 27 ian. 1865, p. 102. rn) G. R. Waterhouse, Na/ural Historg ol Mammalia: Rodenls, 1846, p.52,60 gi 105.
7

c.

28gz

IEPURI DONIESTICI

colorate decit restul corpului. Astfel, diferitele semne colorate de pe iepurii de Hinralaia devin mai clare cind acegtia inibdtrinesc. Pot adduga urmdtorul caz aproape analog : deseori iepurii obtinuli de amatori au o stea albd pe frunte; de asenlenea, in tinerele, iepurele de cimp englez comun are, tn general, o stea asenrdudtoare pe frunte, dupd curn am observat personal. In Europa, atunci cind iepurii de diferite culori sint ldsadi in libertate gi sint pugi astfel in conditiile lor naturale, ei revin, in general, la culoarea cenugie initialfl. Parlial, aceasta se poate datori, dup[ cum s-a observat recent, tendinlei tutttror animalelor incrucigate de a reveni la starea lor primitir'5. Aceastd tendin!5 nu predomin[ ins[ intotdeauna. Astfel, iepurii cenugiu-argintii trdiesc in cresc[torii gi cu toate cd sint cresculi aproape in stare naturali, r[min neschimba{i. O crescitorie nu trebuie sd fie populatd lns[ cu iepuri cenugiu-argintii gi cu iepuri comuni, cdci, in acest caz, ,,in ci[iva ani nu vor mai supravietui decit iepurii cenupii comuni" ,o). Cind iepurii se sdlbiticesc in alte {[ri, in conditii noi de viatd, ei nu revin totdeauna la culoarea lor inilial[. I n Jamaica, iepurii silbiticiti sint descrigi ca fiind ,,de culoarea ardeziei, puternic nuantatd cu stropituri de culoare albd pe git, pe umeri gi pe spinare, degradindu-se pind la alb-albastrui pe piept gi pe abdomen" rt). Pe aceast5. insul5 tropical[, conditiile nll erau insd favorabile inmul{irii lor gi niciodatd ei nu s-au rdspindit prea mult. Dupa cum aflu de la dl R. Hill, in prezent ei au displrut, din caLrza unui mare iucendiu care a cuprins pddurile. De mai multi ani, iepurii s-au sdlb5ticit pe insulele F'alkland gi in anumite regiuni ei sint numerogi, insd nu se r5spindesc mult. Majorilatea au o culoare cenugie comund, un numlr mic sint - dupl cum md informeazd, amiralul Sulivan - de culoarea iepurelui de cimp gi mulli altii sint negri, deseori cu semne albe, aproape simetrice, pe fa!5. De aceea dl Lesson descrie varietatea neagrd ca pe o specie distinct[, sub numele fls I'^epus magelIanicus, ceea ce este, dupl cum am ardtat in alta parte, o eroare zz). In timpurile recente, vindtorii de foci au populat cll iepuri citeva din insuli[ele exterioare ale grupului F'alkland gi, dup[ cum aflu de la amiralul Sulivan, o mare proportie din iepurii de pe insulila Pebble sint de culoarea iepurelui de cimp, pe cind pe insulila Rabbit o mare proporlie sint de culoare alb[struie, care nu se vede in vreo altd parte. Nu se gtie de ce culoare erau iepurii care au fost p5r[sili pe aceste insulile. Iepurii care s-au sdlbdticit pe insula Porto Santo, in apropiere de Nfadera, meritd o descriere mai amdnuntita. In 1418 sau 7419, J. Gonzales Zarco ar) a avut din intimplare pe vapor o iepuroaich, care a f[tat in timpul
and Rabbits, p. 114. Gosse, Sojourn in Jamaica, 1851, p. 441, dup6. cum este descris de un excelent observator, dl R. Hill. r\cesLa cste singurrl caz cunoscut ln care iepurii s-au sitblticit lntr-o !ar5. calcli. Ei pot fi totugi crescu[i la Loanda (vezi Livingstone, T'raDels, p. a0\. Dupi cum mi informeazl dl Blyth, ei se reproduc bine lu unele pnr[ii ale Indiei. 22; Darwin, Journal ol Researches, p. 193; gi Zoologg ol the Vogages of tlte Beagle; Mammalia, p. 02. 231 herr, Cotlections ol Vogagcs, vol. II, p. L77, p.205 pentru Cada }Iosto. Dupi o lucrare publicatd. la Lisabona in 7777, inLitulatd, Historia Insulana gi scrisd de un iezuit, s-a dat drumul iepurilor Ln1420. Unii autori slnt de
211

la L. ttbetanus urechile sint negre, fa[a superioarl a cozii negru-cenugie, iar tilpile labelor cafenii ; la L. glaciali.s, blana de iarnd este alb curat, cu excep{ia tirlpilor ,si virfurilor urechilor. Chiar la iepurii de diferite culori, obtinuti de amatori, putem observa deseori o tendin![ ca aceste p[r!i sd aparh mai inchis

20; Delamer despre Pigeons

pdrere cd insula a fost descoperittr

ln

1413.

IEPURI SALBATICITI

cdl5toriei pi cdreia i-a dat drumul cu puii shi pe insuld. In curind aceste animale s--au inmultit atit de mult, incit au devenit o pacoste, provocind, de fapt, abandonarea coloniei. Dupd tretzecr gi gapte cle ant Cada Mosto ii descrie c-a fiind in numdr extrem de mare, ceea ce nu este surprin zdtor, pe insuld netrdind nici un animal de pradd sau vreun mamifer terestru. Nu cunoagtem caracterul iepuroaicei-marne ; ea fusese insd probabil de rasa domestic[ co*,rn[. Peninsula.spaniol[ 9* ul-d. a plecat Zarco este cunoscutd ca fiind plini de iepuri din specia comun[ sdlbaticd incd din cea mai indepdrtatd perioadd istoiicd. 5,i deoar_ece acegti iepuri erau !ua!i pe bord ca hran5, nu estb probabil ca ei s[,ii fost de vreo rasd special5. Cd rasa era bine domesticitd este dovedit de faptul c5- iepuroaica a fdtat in tirnpul cdl[toriei. La cererea mea, dl Wollaston a adns cu el, in alcool, doi dintre acegti iepuri sdlbdticili, iar ulterior dl W. Haywood mi-a trimis incd trei exemplare in saramurd gi doud vii. Cu toate cd au fost prinse in perioade diferite, aceste gapte exemplare semhnau mult unul cu altul. Aspectul oaselor lor ardta ci ei erau pe deplin adul[i. Cu toate cd condiliile de via{5 de la Porto Santo sint, in mod--evident, foarte favorabile iepuritoi, fapt dovedit de inmullirea lor extraorclinar-de rapid5, totugi ei se deosebesc in mba izbitor prin talia lor rnicd de iepurele sllbatic din Angiia. Patru iepuri din Angliat mdsurali de la incisivi la anus, au variat in lungime intre AS,1S cm gi 'o {5,08 cnl, pe cind doi dintre iepurii din Porto Santo nu aveau decit lungime de 36,83 cln -38,10 cm. Dar descrepterea taliei reiese in modul cel mai-.lut din analizarea greut5lii. Astfel, patru iepuri silbatici din Anglia aveau in medie ciLe 1,5 Kg: pe_ cind unul dintre iepurii din Porto Santo care a tr5ib timp de p_atrtr ani in Griidina Zoologicd, ins6 care sldbise, cint5rea numai ZdgrGB g. Un reailtat gi rnai corect se poate obline prin compararea oaselor bine cur5lite ale mcmbrelor unui iepure de Porto Santo omorit pe insul[, cu aceleagi oase de la un iepure sdlbatic din Anglia, de talie mijlocie; acestea se deosebeau in porpor{ie cu ceva mai pulin de cinci la nou[. Agadar, iepurii de Porto Santo au scdzttt in lungime cu aproape 7162 cm gi cu aproape jumdtate din greutatea corpului za): Lungimca capului nu s-a redus in raport cu corpul. Capacicatea cutiei craniene este, clup5 cum vom vedea mai jos, neobignuit de variabilfl. Am preparat patru cranii gi acestea sem[nau intre ele mai mult decit se aseam6nd in general craniile iepurilor silbatici din Anglia ; singura deosebire structuralfl pe care o prezenLau consta in faptul cd apofizele supraorbitale ale oaselor frontale erau nrai inguste. Prin culoare, iepurele de Porto Santo se deosebegte considerabil de iepurele comun. Astfel, suprafala superioard este mai rogcatd gi este rareori preiflratd cu peri negri sau cu virful negru. In loc de a fi de un alb curat, gitlejut gi anumite pdrli ale suprafetei inferioare sint in general cenugiu deschis sau plumburii. Deosebirea cea mai remarcabile este insh la urechi gi coadd. Am examinat numeroase piei proaspete de iepuri din Anglia gi marea coleclie de piei din diferite tdri, de la British Museum; toaLe aveau fala superioard a cozri gi virfurile urechilor acoperite cu blan[ neagr[-cenugie gi in majoritatea lucrdrilor aceast[
'4,1 Ceva asemd.ni.t.or s-a intirnplat pe insula Lipali, unde, dup[ Spallanzani (Vogage d.ans les d.eu* Siciles, cifat' de Godron, De I'csplce. p. 364), un liran a dat drumul la clfiva iepuri care s-au tnmul[it 1n mod prodigios, dar cum spune Spallanzani, ,,les lapins de l'ile de Lipari sont plus petits que ceux qu'on 6l0ve en domesticlt6,,.

IEPURI DOMESTICI

ca unul dintre caracterele specifice ale icpurelui. Or, la cei pitpte iepuri de Porto Santo, suprafala superioari a cozti era loScatf,-rafenie, iar virfurile urechilor nu aveall nici o ttrm[ de bordurfl irerigrl. Aici sintem ins[ in fala unui fapt neobignuit" Astfel, ln iunie 1861 am rxarninat doi dintre acegti iepuri trimigi recent la Grldina Zoologic[ gi care a\-eau coz|Ie gi urechile colorate dup[ clrm am ar5tat mai stls. Cind ins5, in
cleosebirc este prezentatd

explimaL cd, ei pdreau a fi mai curind nigte gobolani rnari decit iepuri. Ei-aveau obiceiuri nocturne inlr-un grad neobignuit pentru iepuri, iar sirlblticia lor nu a fosb nicioclatir citugi de pulin infrinat5. Astfel, direcLorul grldinii, dl Barblett, nt-a asigurat c[ nu a avut nicioclat[ vreun animal nrai sdlbal,ic in grija sa. Acesta estc un fapt neobignuit, avind in vedere ci iepurii respectivi se trag dintr-_o ras[ donteitic5. Am fost atit de surprins de acest lucru, incit, am rugat pe dl FIal'lvood s[ se intereseze la fala locului dacd acegbi iepuri erall foarte incomodati cle c[tre vizitatori sau erau urmirrili de ulii, de pisici satt de albe aninrale ; nu se intimpla ins:i nirnic din toate acestea gi sirlblticia lor nti a puLut fi atribuitl nici unei cauze. Ei trdiesc atit in regilrnea central5, mai inaltfl gi stincoasl a insulei, cit gi in apropierea stincilor de la marginea m[rii $i, fiincl cxcesiv de speliogi gi fimizi, apar rareori in regiunile rnai joase gi cultivate. Se pare cd aiegLi iepuri fac intre patru gi gase pui la o nagtere iar sezonul lor de repryducere este iulie gi august. In fine, gi acesta este un fapt foarte remarcabil, dl Rartlett n1 a rerigit nicir:dat5 sd facl pe acegti doi iepuri, ambii masculi, sit se asocieze salr s[ se reproducd cn femele de diferite rase, care all fost de repctate ori inchisc cu ei. Dacii isloria acestor iepuri de Porto Santo nu ar fi fost cttnoscuL[, majoritatca niituraligtilor, observindu-le talia mult redus[, cttloarea lor, roScati Pe parlea de dcasupra gi cenugie dedesubt, coada gi urcchile f[r[ r'irftrri negre' i-ar fi clasificat ca o specie distincta. Punctul lor de vedere ar fi c[pltat o serioas[ confirmare cind i-ar fi vdzut vii in Gr[dina zoologic[ gi clnd ar fi aflat cI au ref u zaL sd. se lmperecheze cu alli iepuri. Acest iepure care f[rii nici o incloiald cir ar fi fost aslfel Clasificat ca o specie distinct[, cu siguran![ c[ igi are originea rrtrmai dupir anril 1420. in fine, din cele trei cazuri de iepuri care s-att s5lb[ticit pc irisulele Porto Santo, Jamaica gi tralkland ne d[nr seama c5, in conclilii noi Itc vialir, aceste animale nrl revin la caracterul prirnitiv sau nu $i-l pitsLreazta, ciup[ culn afirmh in general majoritatea autorilor.
CARACTERE OSTEOLOGICE

feltlrarie 1865, rni-a fost trimis cadavntl unuia dintre ei, ttrechile ii erau vizibil lrolclate gi suprafala superioar[ a cozrL era acoperitd cu blanl neagr5-cenugie, ial corpul intreg era mult mai pulin rogcab. Agadar, in mai pulin de patru ani ricest^eicrnplar igi redobindise, in clima britanic5, culoarca specificd a bllnii sale ! in timp ce Lrhiau in Grdclina zoologic[, cei doi mici iepuri de Porto Santo prczentau Lrn aspect evident deosebit de acela al formei comttne. Ei erau extraorclinar de sdlbatici gi activi, astfel inclt, vflzindu-i, ntlmeroase persoane s-au

iliporLanLe nll variaz[ niciodat[, iar pe de alt[ sclieletului s-au fundamentat deseori speciile fosile, variabilitatea craniului

DacS ne amintim, pe de o parte,

cit de des se afirm[

cd p:ir[ile sLrucburale parte pe ce deosebiri mici ale

5i

DEOSEBIRI

LA

SCHELET

101

altor oase la iepurele domestic meritl toath aten{ia. Nu trebuie sI presupunem c[ deosebirile mai importante, care vol' fi descrise indatS, caracterizeazil in nrocl st.rict o rasd oarecare ; tot ce se poate spllne este cd ele sint in general prezenttr la anumite rase. Trebuie s5 a\rem in vedere cH seleclia nu a fost aplicalt"r pentm a fixa un caracter oarecare al scheletului gi c[ animalele nu au trebuit sd se nren{inI ele insele in condi{ii uniforme de via{5. Nu putem explica rnajoritatea deoscbirilor in cc privegte scheletul ; vom vedea insd cd propor{iile crescute ale corpului, datoritd ingrijirii atente gi selecliei continue, au afectat capul intr-un anumit rnod. Chiar alunqirea gi pleogtirea urechilor au influenlat intr-o micl:r ni5surfl forma intregului craniu. Lipsa de migcare a modificat, se par], hr ngimera relatir'5 a membrelor in comparalie cll aceea a corpului. Ca o normfl de compara{ie, am preparat scheletele a doi iepuri srilbatici din Kent, al unuia de pe insulele Shetland gi al unnia de la Antrim, din Irlancla. Deoarece toate oasele acestor patru exemplare, din localitdli atit de indep5rtate, semdnau mult intre ele, neprezentind aproape nici o deosebire apreciabil[, se poate conchide c[ oasele ieprirelui silbatic au, in general, un caracter uniform. Am examinat cu griih craniile a zece iepuri mari cu urechile pleog(lop-earecl) 5i a cinci iepuri domestici comnni. Acegtia din urm.{ se deosetite besc de cei cu lrrechile pleogLite numai prin faptul c:i nu au corpul sau Llrechile atit de mari, acestea sint totr-rgi mai mari decit Ia iepurele sdlbatic. S[ ne ocupftn mai intii cle cei zece iepuri cu urechile pleogtite. La toli acegtia craniul este remarcabil de altrngit fa{[ cle lI{irnea sa. La un iepure silbatic, lungimea craniului era de 8 cm, iar la un iepure nlare, obtinrrt de amatori, de 10,9 cm; l.ltirnea cutiei craniene cra la ambii aproape exact aceeagi. Chiar lulnd ca norma de comparatie partea cea mari lati a arcului zigomatic, craniul ieprrrelui cu urechile pleo,5tite este cu trei sferluri de tol mai luns decit lat. Inillimea capuhri a crescut aproape in aceeagi proporlie cu lun.qimea ; numai l[limea nu a crescut. Oasele parietale qi occipitale cuprinzind creierul sint mai pulin arcuitc clecit la iepurele shlbatic, atit in sens longitudinal, clt qi in sens transversal, astfel cI forma craniului este oarecum diferitS. Suprafa{a este mai aspr5, sculptatir mai pulin curat, iar liniile de suturd sint mai pulin proeminente. Degi craniul iepurilor nrari clr urechi pleogtite este mult mai alungit fala de lirlirnea sa in con'rparalie eu cel al iepurelui sllbatic, totu$i, fa!5 de dirnensiunile corpului el este cleparte de a fi alungit. Ieptrrii cu urechi pleogtite pe care i-am exaniinat, degi nu erau gragi, erau de douh ori mai grei decit exernplarele sdlbatice; craniul era insl foarte departe de a fi de doud ori mai lung. Chiar dacl hriim norma mai corectS" a lungimii corpului de Ia nas Ia anus, craniul esle in medier cu o treime de tol mai scurt decit ar trebui s[ fie. Pe de alt[ parle, Ia micul iepure silblticit de Porto Santo capul este, in raport cu lungimea corpuIui, cu aproximativ ttn sfert de tol mai lunq. Aceastfi alungire a craninlni fa{d de l5time o consider ca pe un caracter universal, nu numai la iepurii mari cu urechi pleogtite, ci la toate rasele artificiale, clup[ clml se vede bine la craniul iepurelui de Angora. La inceptrt arn fost foarte surprins de acest. fapt pi nu mi-am putut inchipui cum a putut domesticirea s[ producd acest rezultat r.rniform. Explicalia poate sf, rezide ins5 in faptul cd timp de un nnmdr de genera{ii rasele artificiale au fost tinute in strictl capCRaNrr:r.

1n

IEPURI DOMESTICI

tivitate gi cd nu au avut decit pu{ine ocazii sH-gi exercite fie simlurile, fie inteligenta sau mugchii voluntari. Ca urmare, dupd cum vom vedea indatd mai am5nunlit, creierul nu s-a mflrit fa!5 de dimensiunile corpului. Deoarece creiernl nu s-a mdrit, nu s-a mlrit nici cutia osoas[ care il conline, iar prin corela{ie aceasta a afectat, evident, l5timea lntregului craniu de la un cap[t la celdlalt.

Fig. 7. Craniul iepurelui cu ambele urechi pleogtite. In mirime naturalI

Fig. 11. Craniu, ln mi,riure naturald al unui iepure cu o singurd ureche pleogtiti (half - lop) ar5.tare ale meatuiui auditiv de

tlnd directiile diferite de

dezvol-

doui plrli qi distorsiunea generali consecutivd a craniului. Urechea stlngd a animalului (partea dreaptI a figurii) era pleogtiti lnainte.

cele

La toate craniile iepurilor mari cu urechi pleogtite, plilcile supraorbitale sau apofizele oaselor frontale sint mult mai late decit la iepurele sdlbatic $i, in general, ele sint mai proeminente. La arcada zigomaticS, punctul posteior sau cel mai proeminent al osului malar este mai lat gi mai bont ; la exemplarul din figura 8, aceasta se vede intr-o misurd remarcabild. Acest punct se apropie mai mult de canalul auditiv decit la iepurele silbatic, dupl cum reiese cit se poate de clar in figura 8; aceasta depinde insd mai ales de direclia schimbat[ a canalului. La diferitele cranii, osul interparietal (vezi fig. 9) se deosebegte mult ca form[; in general el este mai oval, adicd mai prelungit pe linia axului longitudinal al craniului decit la iepurele s5lbatic. Marginea posterioar[ a,,plat-

DEOSEBIRI

LA

SCHELET

103

formei ridicate de form5 pdtratSrr zs) a occiputului, in loc sI fie trunchiatd salr Ll$or proeminentS, ca la iepurele sdlbatic, la majoritatea iepurilor cu urechile pleogtite este ascutitS, cd in figura I C. Fald de dimensiunea craniului, paramastoidele.) sint, in general, mai groase decit la iepurele sdlbatic.
/ffiil,,'\^
-;n-n,-"-

\tr'm,Vf \[SW/

dryA a

Fig. 9. Capdtul posterior al craniului arittna osut inteiparietal. In mdrime naturall. A, lepure sdlbatic; B' iepure sdlbdticit din insula P. Santo, llngl Madeira i C, iepure mare'cu urechile pleoqtite.

Fig. 8. O parte din arcada zigomaticd ardtlnd captrtul proemlnent al osulul malar al meatului auditiv. In mlrime naturali. Imaginea de sus : iepure silbatic. Imaginea de jos : iepure de vizuin[ cu urechile pleogtite, de culoarea iepurelui de clmp.

Fig. 10. Foramenul occipital. Mirime naturald. A, iepure silbatic; B, iepure

mare cu urechile Pleoqtite.

"mm"
Fig.12. Vertebra atlas. In mdrime naturali. Suprafala inferioarS., ve-

oblicd. Sus, iepure sdlbatic; jos, iepure mare, de vizuintr de

dere

naturald. A, iepure silbatic; B, iepure

Fig. 13. Vertebra

treia cervicali. Mdrime

culoarea celui de clmp, eu urechile pleoqtite ; c, procesul supramedian, atlantoid ; D, procesul inframedian.

mare de vizuini de culoarea celui de cimp cu urechi pleogtite ; aa, suprafata inferioard; DD suprafata anterioari., articular[.

Foramenul occipital (fig. 10) prezintd citeva deosebiri remarcabile. Astfel, iepurele sdlbatic, marginea inferioard dintre condili este considerabil gi aproape la unghiular escavatd, iar marginea superioare este crestate adinc $i pdtrat ; din aceaste cauzd axul longitudinal dep[gegte axlll transversal. Dimpotrivfl, la
z5; Waterhouse, Nal.

Hist. XIammalia, vol. II, p. *) ,rprocesul paramasLoidei" (N. ed. ruse).

36.

la l

IEPURI DOil{ESTICI

craniul iepr-rrilor cu urechi pleogtite axul transversal depflgegte pe cel longiturlinal. Intr-acler'5ro Ia nici unul dintre aceste cranii marginea inferioarfl dintre condili nu era atit Ce escavatir ; Ia cinci dintre ele ntt exista crestitrrla patratd superioarS, la trei exista o ulrnl de crest5turl $i numai Ia dou5 era bine dezvoltati. Aceste deosebiri in forma foramenrilui sint remarcabilc, avlnd in vedere c[ prin el trece o stnrcturii atit de importantfl ca midttva spinirii, degi, aparcnt, conturul acesteia din urm[ nu este afectat de forma orificiultri de trecere. La toate craniile iepurilor mari cu urechi pleogtite canalul auditiv osos este in nrod vizibil mai mare decit la iepurele sllbatic. I'a Lln cranirt lung de 10,9 cnr gi care de-abia dep[gea in l5lime cranittl unui ieptrre sdlbatic (care a\-eA lungimea de 8 cm, diametrul mai lurrg al canalttltti era exact de douti ori ntni mare. Orificiul este mai comprimat gi marginea sa din Pfrtca cea mai apropiatii cie craniu este mai ridicatl decit partea exterioar5. Intregtrl canal este orientat mai anterior. Dupir cunl se gtie, la cregterea iepurilor cu urechile pleogtite, lungimea urechilor, pleogtirea gi aplatisarea lor de-a lunqrtl fe{ei constituie semne principale de ameliorare, astfel cd aproape ntl incape indoial[ cd marea modificare a dimensiunii, formei gi orientflrii canalulrti osos auditiv, comparativ cu iepurele sirlbatic, S datoregte selecliei continue a indivizilor cu trrechi din ce in ce mai mari. Influenla urechii exterioare asllpra canalttltti osos auditiv este ar5tatS clar la craniile iepurilor (arn examinat trei) ctl o singur[ ttreche pleogtit[ (vezi fig. 5), la care o ureche std drcapt5, iar cealalt5, mai lungd, atirnd i.r jos; pentru c[ la aceste cranii exista o deosebire clari in forma gi direclia canalului auditiv osos, pe ambele laturi. IJn fapt mult mai interesant este cd orientarea schimbatd gi dimensilrnea m5riti a canalrrlui auditiv osos au afectat ugor, pe aceeagi latur5, structura intregului craniu. Prezint un desen (fig. 11) al craniului nnui iepure cu o singur[ urec]re pleogtit5. Se poate observa c[ sutura dintre oasele parietale gi frontale nu merge strict perpendicular pe axul longitudinal al craniului. Osul frontal sting dep[gegte pe ce] drept, iar marginile postcrioare gi anterioare ale arcadei zigomatice stlngi, de partea urechii pleoStit., sint situate pulin mai in fa![ decit oasele corespunzdtoare de pe partea opusI. Chiar falca inferioarfl este afectat5 gi articulaliile ei nu sint chiar simetiice, cea rlin stinga fiind situatd ptrlin anterior fa!5 de cea din dreapta. Acesta mi se pare un caz remarcabil de corelalie de cregtere. Cine ar fi presupus cd, prin {inerea nnui animal timp de mai multe generalii in captivitate, ceea ce a dus la nefolosirea mugchilor Lrrechilor, cit gi prin seleclia continud a inclivizilor crl urechile cele mai tungi gi mai late, sd fie astfel afectate indirect, aproape fiecare suturl a craniului, precum gi forma filcii inferioare ! La iepurii mari cu urechi pleogtite, singura deosebire observatd la falca inferioard fa!5 de cea a iepurelui silbatic este cd marginea posterioar5 a ranturii ascendente este mai lati gi mai incovoiatfl. Dinlii nu prezintd \rreo deosebire la nici Lrna clintre f[lci, cu excep{ia faptului c5 incisivii mici cle dedesubtul celor mari sint relativ ceva mai lungi. Molarii au crescut in dimensiuni proporlional c1 cregterea in l[lime a craninlui, mdsuratd de-a curmezi5trl in dreptul arcadei zigomatice, iar nu proporlional cu lungimea sa sporit5. I-inia interioar[ a alveolelor molarilor de pe falca superioard a iepurelui s5lbatic formeazd, o linie perfect dreapt5, iar la unele dintre cele mai voluminoase cranii ale iepurilor cu irrechi pleogtite aceastd linie este vizibil curbatd tn[untru. La rtnul dintre exem-

DEOSEBIR1

LA

SCHELET

101'r

plare, intre molari $i premolari existd un molar suplimentar cle fiecare parte a fdlcii superioare; acegti doi din{i nu corespund ins5 ca climensiune. $i cleoirece nici tln rozltor nu are gapte molari, aceasta nu este decit o monstruozitate,
degi destul de curioasi.

Celelalte cinci cranii de iepuri domestici comuni - clintre care citeva se apropiau prin dimensiuni de cele mai mari cranii deserise rnai sus, iar celelalte nu depSgeau decit pulin pe acela al iepurelui s5lbatic -- meritir si fie men{ionate nttrnai pentru faptul cd prezintd o grada{ie perfecti a tuturor deosebirilor specificate mai slls, deosebiri existente intre craniile iepulilor rnari c1 ,-,r.,ihi pleogtite pi cele ale iepurilor silbatici. Totugi, in conformitate cu dimensiLln_ca sporiti a urechilor exterioare, la toate cele cinci cranii pl5cile supraorbitale sint oarecum mai mari gi de asemenea, la toate canalll alditi" este mai mare decit la iepurele silbatic. La unele cranii, curbnra marginii inferioare a foramentrlui oCcipital nu este atit de accentr-rat5 ca la iepuiele sllbatic; Ia toate cinci ins5, curbura superioar[ este bine dezvoltata. Ca propor{ii generale gi prin majoritatea celorlalte caractere, ca gi in cazul ultimelor cinci cranii, craniul iepurelui de Angora este intermediarl intre cel al celui mai mare iepure cu urechi pleogtite gi cel al iepurilor sflbatici. El n11 prezintX decit un singur caracter neobignuit. Anume, cu toate cd este considerabil mai lu ng decib craniul iepurelui sdlbatic, l5limea sr, m5slratri intre fisurile posterioare supraorbitale, este cu aproape o treimc mai micd clecit la c el sdlbatic. Craniile iepurilor cenupti.-arqintii, plnrsi /a gi de Htmalaf,a sint mai alungite decit al celui shlbatic, cu plScile sllpraorbitale mai late. In alte privinle ele nu se deosebesc insfl decit pu{in, cu exceplia faptului cI curblrile superioare gi inferioare ale foramenului occipital nu sint atit fle aclinci sau atit de dezvoltate. Craniul iepurelu i moscouit nu se cleosebegte aproape de loc de acela al iepurelui sdlbatic. La iepurii sdlb[tici{i cle Porto ^ Santo, pl[cile supraorbitale sint, ln general, mai inguste gi mai asculite clecib la ieplrii nogtri
sdlbatici.
Deoarece ciliva dintre cei mai mari iepuri cu urechi pleogtiLe al cdror schelet l-am preparat aveau culoarea'apropiatd de aceea a iepurilor de cinrp gi deoarece aceste din urmd animale au fost recent incrucigate in Fran{a - arpn cum se afirmi cu iepuri de vizuinS, s-ar putea crede cd unele diltre iaracterele descrise mai sus prov^in dintr-o incrucigare cu iepurele de cimp. f[cut{ intr-o perioadl indeplrtatd. In consecin{5, a- exa-inat cranii de ieplri'de cimp, insd nu am putut obfine in acest fel nici o explicalie a particularitSlilor craniilor:iepurilor de vizuin[ mai mari. Acesta este totugi un fapt interesant pentm c[ iluitreazd legea dtrpd care varietSlile unei specii dobindesc adeseori caiacterele altor specii de acelagi gen $i, comparind la British Museum craniile a zece specii de ieppri de clmp, ofr constatat cd ele se deosebeau unlrl de altul mai alei prin aceleagi caractere care variaz[ gi la iepurii domestici, gi anume : prin propor{iile geneI.?1., prin forma gi dimensiunea pl5cilor supraorbitale, prin forma- extremit5tii libere a osulrti malar gi prin linia de sutur5 care separ[ basele occipitale gi frontale. De altfel, dou[ caractere eminamente variabile ale iepureiui domestic, 5i anume conturul foramenului occipital gi forma ,,platforrnei ridicate" a occiputului, erau de asemenea variabile in doul cazuri h aceeagi specie cle iepure
de cimp.

1n6

IEPURI DOMESTICI

cle porto Santo pi la una dintre formele cele mai mari de iepuri cu urechi pleogtite. Ambii aveau, ca de obicei, gapte vertebre cervicale gi doudsprezece iertebre dorsale cu coaste, insd in loc de gapte aveau opt vertebre lombare. Acesta este un fapt remarcabil, avind in vedere cI Gervais indicd $aptg v_ertebre lombare petttru intregul gen Lepus. Se pare cd numdrul vertebrelor caudale diferd cu doud sau tiei; nu m-am ocupat insd de acestea, fiind greu de numdrat cu exactitate. La exemplarele s5lbatice, marginea anterioar[ a arcului neural variazd' ptrlin la prima vertebrd, sau atlas, fiind fie aproape neted5, fie previlzutl' cu o i"i.a upoiire atlantoidi supramedian5. Am desenat un exemplar (tlg. 12) cu cea mai mare apofizi (a) pb care am vdzut-o ; se observd cit de micff gi cit de diferitd ca formd este aceasta fatd de cea a unui iepure mare cu urechi pleogtite. La acesta din urm5, apofiza inframediand (b) este de asemenea mai ilrop"orlional mult mai groas[ gi mai lung5, iar aripile au un contur ceva pHtrat. pe suprafala sa inferioard, aceastd vertebrh are, la iepurele s[lbatic (fig. 13 Aa), o apofiz5 transversalh dirijatd oblic posterior $i constd dintr-o singurd t_ija ascutitd ; la vertebra a_ patra, aceastd apofizfl .ri. ugor bifurcatd median . La iepurii mari cu urechi pleoqtite, lPofi* (Ba) este bifurcatd la a treia vertebrfl, ca la cea de a pa!1a a iepurelui t3lilatic. Vertebra a treia cervicald se deosebegte insfi mai evident la iepurii s5lbatici gi la cei cu urechile pleogtite (Ab, Bb) dacd se compari suprafetele articulare anterioare. Astfel, la iepurele s5lbatic extremit[tile apofizelor anterodorsale stnt mai rotunjite, pe cinA la cel cu urechile pleogtite ele sint trifide, cu o gaur5 central5 adinc[. L; iepurele cu urechi pleogtite, canalul medular (F?) 6ste mai alungit in direc{ie tfansversal5 decit la iepurele silbatic, iar canalele arteriale sint Ie o formd pulin diferit[. DupI pdrerea mea, aceste citeva deosebiri la a treia vertebr[ cervicald meritd toat[ atenlia.

VnnrseRELE. Numdrul vertebrelor este constant la toate scheletele pe care le-am examinat, cu doud exceplii, pi anunre : la unul dintre micii iepuri slbdticiti

A rnnre VERTEBRA cnnvrcerA. Privit[

Pnrna vERTEBRA oonser-A. La iepurele sdlbatic, apofiza spinoasd, variazd' ca Iungime, fiind uneori foarte scurt[, ins[ in general mai lung[ declt jumdtatea celel de-a doua vertebre dorsale. La doi iepuri mari cu urechi pleogtite avea insd trei sferturi din lungimea celei de-a doua vertebre dorsale.
apof.iza spinoasd a celei de a noua vertebre este aproape imperceptibil mai groas[ decit cea a celei de-a opta vertebre, iar apofiza spinoasd a celei de-a zecea vertebre este vizibil rnai groas[ gi mai scurtd decit cele ale tuturor vertebrelor anterioare. La iepurii mari cu urechi pleogtite, apofizele spinoase ale celei de-a zecea, a noua gi a opta vertebre (gi, inir-o mai mic[ mdsurd, a celei de-a gaptea) sint mult mai"grouir gi de o formd oarecum diferit[ fa![ de cele ale iepurelui sdlbatic. Astfeicd aceastd parte a coloanei vertebrale se deosebegte considerabil oa aspect de aceeagi parte a iepurelui sdlbatic gi seamdnd indeaproape, in mod interesant, cu aceleagi vertebre lle unor specii de iepuri de cimp. La iepurii

NouA Fr A zECEA vERreenA ronserA

. La iepurele silbatic,

DEOSEBIRI

LA

SCHELET

107

de Angora, de Himalaia gi de gingila, apofizele spinoase ale celei de-a opta gi a noua vertebre sint ce\ra mai groase decib la iepurii s5lbatici. Pe de altd parte, la unul dintre iepurii s5lbdticiti de Porto Santo, care prin majoritatea caracterelor se indep5rteazd. de iepurele silbatic comun intr-o directie exact opus[

ffi
trig. 14. Vertebre dorsale, de Ia a 6-a la a 10-a inclusiv. ln mirime naturaltr. Vedere laterali. A, iepure silbatic ; B, iepure mare de vizuind, de culoarea celui de clmp denumit iepure
spaniol,
de culoarea celui de

tuffi

Fig. 15. Osul terminal al sternului.

In mirime naturall. A, iepure silbatic; ts, iepure de vizuini de culoalea celui de clmp, cu
urechile pleoqtite. C, iepurc spaniol

mitnfii articulare din B a rupt ln mod accidental gi a

prezentat ca atare.)

cimp (N. B. Unghiul din partea stlngi a extrefost fost

lW
\[J

(ffi W
D

TA

Fig. 16. Acromionul osului

B, C, D, icpure mare, cu urechile pleoEtite.

ln

mirime naturali A, iepure sdlbatic.

scapular.

celei luate de iepurii mari cu urechi pleogtite, apofizele spinoase ale celei de-a noua $i de-a zecea vertebre nu sint citugi de pulin mai mari decib ale celor citeva vertebre anterioare. La acelagi exemplar de Porto Santo nu existl nici o urme de apofizil lateral5 anterioard la a noua vertebr5 (vezi gravura 14), care este c:lar dezvoltat5 Ia to{i iepurii sdlbatici din Anglia gi incf, mai evidentl la iepurii mari cu urechi pleogtite. La un iepure semisilbatic din Sandon

IEPURI DOIftr,STICI

Prrrli'u), spofiza hemalS era destul de bine dezvoltatd in partea inferioard a celei (lt'-a clouflsprezecea vertebre dorsale, ceea ce nu amvdzut ]a nici un alt exemplar.
\rentnnREl-E LoMBARE. Am afirmat cI in doui cazuri au existat opt in loc de Sapte vertebre lombare. La scheletul unui iepure sdlbatic din Anglia gi al unui ieprrre silblticit de Porto Santo, a treia rrertehrh lombard avea o apofiz6, hemald,
de

I)e cincl Ia patru schelete de iepuri mari cu urechile pleogtite, gi la iepurele Flinralaia aceeagi vertebrH avea o apofiz[ hemald mai bine dezvoltat[.

Bazlxur,. La patru exemplare sdlbatice, acest os era aproape absolut identic ca formir ; la mai multe rase domestice se pot distinge ins[ ugoare deosebiri. La iepurii mari cu urechi pleogtite, intreaga parte superioard a osului iliac este mai rlrcaptfl sau mai pulin evazatd, in afar5 decit la iepurele s5lbatic, iar tuberozrtatea de pe buza interioar5 a pdrlii anterioare gi snpelioare a osului iliac este lclativ mai proeminenti. SrEnNur,. Cap5tul posterior al osului posterior sternal la iepurele sdlbatic (fig. 15, A) este sub{ire gi Lrgor l[tit. La unii iepuri mari cu urechile pleogtite (B), acesta este rnult mai l5tit spre extremitate, pe cind la alte exemplare (C) el iSi pdstreazd aproape aceeagi l5lime de la un cap5t Ia altul, fiind insd mult mai gros la extremitate.
Scepure. Din acromion iese o apofizd"in unghi drept, care se terminH intr-o protuberan![ oblic[. La iepurele sdlbatic, aceasta din nrmi (fig. 16, A) vat'iazd pulin ca form5 gi dimensiune, dupd cum variazfi gi virful acromionului in ce prive.ste ascu{imea gi lfllimea lui in partea sitnatd imedi:,t sub tija rectangular[. In aceste privinle ins[, r'aria{iile la iepurele sdlbatic sint neinsemnate, pe cind la iepurii mari cn urechi pleogtite ele sint considerabile. Astfel, la unele exemplare (B), protuberanla terminal5 oblicd se transformfl intr-o tijd scurt5, formind nn unghi obtuz cu tija rectangular5. La un alt exemplar (C), aceste doud tije inegale formeazd aproape o linie dreapt5. Virful acromionului variazra mult in Iungime gi ascu!ime, dupl cum se poate t'edea in figurile B, C gi D.

rrtrmai crestele oaselor pe care se inser[ mugchii variazd, ca formd gi c[ numai p[r{i de micd importanld se modificd in stare domesticS. Nimeni nu va afirma, de exemplu, c[ forarnenul occipital, atlasul, sall vertebra a treia cervical5 sint pirti de nrinimi irnportant5. Daci diferitele vertebre ale iepurilor sdlbatici
26)

relor ar fi necesitat o muncl prea obositoare pentru a fi comparate cu mai multi grijd. Am descris toate deosebirile pe care le-am observat la schelete. Este imposibil sI nu fii izbit de gradul inalt de variabilitate sau plasticitate a multora clintre oase gi se poate vedea cit de gregitf, este afirma{ia adeseori repetatd cd

MnMenBLB. La acestea nu am

putut descoperi nici o varialie.

Oasele picioa-

Acc;ti iepuri s-atr srilbiticit

de

lrilc. I)upd cum am fost informat de paznicul de vinitoare, ei i;i au originea din iepuri domestici de diferite cLrlori carc au fost lirsali ln libertate. Culoarea lor variazi, lnsi mulli slnt colorali simetric, fiind albi cu o dungfl pe spinare ;i cu urechile qi anurnite semne pe cap de culoare neagrS.-cenugic. Corpul cste oarecum mai lung
decit cel al iepurilor comuni.

foarte mult tirnp la Sandon Parl< ;i iu altc locuri din Straffordshire qi Shrops-

EFECTELE FOLOSIRIT

$I

NEFOLOSIRTI

109

gi ale celor cu urcchi pleogtite, ale cfu'or desene au fost prezentate, ar

specii distincte.

in stare fosilS, paleontologii ar fi

declarab

f[r[

ezitare

cI

fi fost girsite ele au aparlinut unor

EF'ECTELE Fot,osrRrl $I NEroLosrRII

eAnlilon

toate rasele domestice au corpul tnai mare decit iepurii sdlbatici, iar rasele c., .,iechile pleogtite atl o greutate cu mai mult de clori5 ori mai mare decil. acegtia. Deoarece un animal mic trebuie sd-gi exercite simlurile, inteligenla gi instilctele in aceeagi mdsur5 ca gi un animal mare, nll ar trebui in nici 11n -caz s5, ne agteptdm ca un animal de dott[ satt de trei ori mai mare decit un alLul s5 aibir un creier de doud sau cle trei ori mai voluminos,r). or, dupi ce am cintirit corpul _a patru iepuri sdlbatici gi pe acela a patm iepuri rnuii, dar neingri$ati, cu_urechi pleoptite, am constataL cI in meclie, ca greutate, cel sllbatic sLI Tatrri cle cel cu urechile pleogtite in proporlie de 1 la, 2,I7, iar ca lungime rnedie a corpului, in proporlie de 1 la 1,4I, pe cind din punctul de vedere al capacit[lii
27)

zind labele, din cauza greut5lii cur5lirii atitor oscioale), a crescut la iepurii mari cu urechile pleogtibe in aproape aceeagi proporlie,'agadar, in propqrtie_corespunzdtoare cu greutatea corpului pe care trebuie s[-l poarte. Dacfl ludm lungimea corplllui drept mlsurd de compara{ie, membrele iepurilor mar.i au crescut ca. lungime cll un lol gi jumdtate mai pulin fald de propor[ia cor.espunzdtoare. Apoi, dacd ltrlrn ca tn[surii cle comparalie lungimea cranir,rlui, care {uPd cum am vdzrtt nu a crescut ca lungime in^proporlie ior*.p,r nzdtoare fa![ 9. lrngimea corpului, se va constata cd fa1[ cle cele aie ibpurelui silbaLic, merirbrele iepurilor mari sint mai scurte cu o jumdtate plni la trei sferturi cle {ol. i1 consecinld, orice mlsurd de cotnparalie am adopta, oasele mernbrelor iepurelli mare cu urec}i pleoglite, degi ct'escut ca greutate, nu s-all lungit tn prbporlie deplind fatfl de celelalte p5rli ale scheletului. Presupun c[ acest fapt .. pout. oplica P{n via!^a inactivd pe care a dus-o tirnp de multe genera[ii. -$i nici scapula nu s-a lungit in proporlia corespunzdtoat'e fald de lungimea sporit[ a corputui. Capacitatea cutiei craniene este un caracLer mai in-Leresatrt, d. care am fost indemnat si md ocup prin faptul cd am constatat, dupd cum am afirmat rnai sxs? cd Ia toli iepurii domeslicili lungimea craniului a c-rescut foarte mult fa![ de l[limea sa in compara{ie cu cea a craniului iepurilor sdlbatici. l)acri apt fi aylL un nutndr mare de iepuri dornesLicili de aproximativ aceeagi talie c1 accea a iepurilor sdlbatici, at'fi fosL o sarcin[ trgoare ie se mdsoarc gi^s:i se compale capacitatea craniilor lor. Or, ntt am avut asemenea exemplare. intr-aciev[i., uproup.

de lungime dintre oasele aceluiagi picior 5i picioarele anterioare gi posterioare a rlmasip.oape acelagi ca gi la iepurele sllbatic. Ca greutate ins[, oasele picioarelor posterioare par sei n1 se fi mlrit ln proirorlia corespu nzAtoare celor ale picioarelor anterioaie. Greltatea intregului corp la iepr-rrii rnari examina[i de rnine era cle la cloul ori pip[ la dc dou[ ori pi jtrmltate rnai rnare clecib cea a iepurelui srilbatic, ilL gr-e1tatea oaselor mentbrelor anterioare gi posterioare, Iua.l.e impreun[ (eicltr-

I a iepurii mari cu urechile pleogtite, raportul

of the Brain etc. of Man etc., cornunicatd. la lfrib. Association, 1862; in privinla pdslrilor, vezi proc. Soc. din 11 ian. 1848, p. 8.

Yezi observafiile profesorului Olven desple acest subiect, in lucrarca sa desprc Zoologicctl signilicance
Zoolog.

110

IEPURI DOMESTICI

craniene, proporlia este de 1 la 1,15. Vedem deci cd in ceea ce privegte capacitatea cranian[ gi, in consecint[, dimensiunea creierului, aceasta nu a clescut declb in mic5 mdsur[ fa![ de talia sporith a corpului. $i acest fapt explicd ingustimea craniului fa{5 de lungimea sa la toli iepurii domestici. Ir jumdtatea de sus a tabelului urm5tor am prezentat mf,surdtorile. craniene a zece iepuri sllbatici, iar in jumdtatea de jos, pe aceea a unsprezece rase complet domesticite. Deoarece acegti iepuri se deosebesc atit de mr,rlt prin talie, este necesar s5 se adopte o mdsurd dup[ care sd se compare capacitatea craniului lor. Ca cea mai bund mdsurd am ales lungimea craniului, pentru cd la iepurii dupd cum am ardtat mai mai mari a crescut in aceeagi pro- corpul. Deoarece ins5, ca sus - ea nu parte a corpului, craniul porlie cll oricare altd variaz[ ca lungime, nici acesta gi nici vreo altd parte nu constibr-rie o m[sur5 perfest[. In prima coloand de cifre, h-rngimea maximd a craniului este datd in centimeLri gi zecimale. hni dau seama cd aceste mdsur5tori pretind o mai mare exactiLate decit este posibil sd se dea gi am gdsit cI metoda cea mai ugoar[ este aceea de a inregistra lungimea exact5 pe care a ardtat-o compasul. Coloana a doua gi a treia indicd lungimea $i greutatea corpului, ori de cite ori acestea au fost luate. Coloana a patra arat5. capacitatea cranian5, mdsuratl prin greutatea alicelor cu care s-a umplut craniul nu se pretinde c5. aceste greutd{i sint exacte cu aproxirn:rlie de citeva grame. "si coloana a cincea se aratd capacitatea pe care ar trebtri In sir o aibd prin calcul craniul, dupi lungimea sa, in comparalie crr cea a iepurelui :iLlbatic nr. L. In coloana a gasea se vede diferenfa dintre capacitatea reald gi cea calculatd, iar inLr-a gaptea se arat[ procenLul de cregtere sau de descreptere. De exemplu, deoarece iepurele sdlbatic nr.5 are un corp mai scttrt gi lnai ugor clccit iepurele silbatic nr. L, ne-am fi putut agtepta ca gi craniul sdtt sd aibh o capacitate mai mic5 ; capacitatea realfi, exprimatd prin greutatea alicelor c:te de 52,5 g, aclic:i cu 5,82 g mai pu[in decit a primuh-ri iepurc. Comparind insir acegti cloi iepuri clupir lunginrea craniului lor, constatlm c[ la nr. ]. craniul rrre luuginre a cle Scrn {oli gi la nr. 5 de 7,5I cm. Conform ercestei proportii, creir.nrl itpurelui nr. 5 ar fi trebuit sii aibd o capacitate de 51,78 g de alice, cirre clcpii5egte capacitatea rc.alir, clar ntimai cu 2,28 g. Or, prezentind cazul iutr-un alt fel (.r, in coloan:l a YII-lea), la fiecare sut[ de gl'ame, creiertrlui luccstui rnic iepurc nr.5, ii lipsesc numai patru gl'ame aclici, comparativ cu iclrtrrele nr. 7, cl ar trcbui s[ fie mai greu cu 4,%. Am ]uat iepurcle nr. 1 ca nrirsur[ de compara{ie pentru motivul c[, dintre toate craniile avind o lungirne nreciie cleplin[, acesta are cea mai mici capacitate, asLfel cd este cel mai pulin far'.n'itJtilrezultatuluipecarevreau sd-l demonstrez, gi anume cd la to[i iepuriiinciclung domesticili creierul s-a redus ca volum, fie in mod absolut, fie fat[ de Iunginrea capului gi corpului, in compara[ie cu creierul iepurelui sdlbatic. Dacd ag fi luat ca mlsur[ iepurele irlandez nr.3, rezultatele la care ag fi ajuns arfi fost oareclrm mai izbitoare. Sir revenim la tabel: primii patru iepuri sdlbatici au craniul de aceeagi lunginre gi diferd numai pr-rlin din punctul de vedere al capacit5tii. Iepurele Sandon 1nr.4) este inLeresant pentru c5, degi in prezent este in stare sdlbaticd, se gtie cI se trage dintr-o rasl domestic[, dupfl cum se mai vede din coloritul slu neobignuit gi din corpul sdu mai lung; totupi craniul gi-a reclrperat lungimea nor-

EFECTELE FOLOSTRTI

$r

NEFOLOSTRTI

7lr

male $i capacitatea deplin[. Urm[torii trei iepuri sint silbatici, ins[ de talie mic5, gi toti au o capacitate craniand u$or micgoratd. Cei trei iepuri sllbdticiti de Porto Santo (nt.8-10) prezintd o situa[ie neclar5. Astfel, ca talie, corpul lor este mult micgorat; de asemenea, intr-o mai micfl m5surfl,gi craniul, ca lungime gi capacitate real5, in comparalie cu craniul iepurilor sdlbatici din Anglia. Dac[ comparhm insd capacitatea craniand la cei trei iepuri de Porto Santo, observdm o diferen![ surprinzHtoare, care nu este de loc in raport cu mica diferen{[ in lungime intre craniile lor, gi nici - dupd cit pot s[-mi dau seama - cu vreo deosebire intre dimensiunile corpurilor lor; am neglijat insi s[ le clntSrim corpul separat. Nu presupun cd la acegti trei iepuri, trdind in conditii similare, materia cerebrald poate s[ difere in mdsura indicatd de deosebirea intre propor[iile capacitdlilbr lor craniene gi nici nu gtiu dacd un creier poate con[ine^rnutt mai mult lichid declt un altul. De aceea nu pob aduce nici o l5murire a acestui caz. Privind jumdtatea de jos a tabelului, care exprim[ m[surdtorile la iepurii domesticili, vedem c[ la toli acegtia capacitatea craniand este mai micd, insd in mdsuri cu mult mai diferite decit s-ar fi putut presupune dup[ lungimea craniului lor fatd de acela al iepurelui sdlbatic nr. 7. La linia 22 sint indicate mlsur5torile medii la gapte iepuri mari cu urechi pleogtite. Se ridicd acum problema dac5, la acegti gapte iepuri mari, capacitatea craniand medie s-a m[rit in mflsura in care ne-am fi putut aptepta dupd talia mult sporitd a corpului lor. Ne vorn strddui sd rf,spundem in doud moduri la aceastd problemd: in jumltatea de sus a tabelului avem mdsurdtorile craniului a $ase iepuri mici s5lbatici (nr. 5 Si constatdm cd, in medie, craniul lor este cu 0,45 cm mai scurt decit-10)al primilor trei iepuri sllbatici de cel pe listd, iar din punctul de vedere al capacit5tii cu 5,46 g rnai mic. Cei gapte iepuri mari cu urechi pleogtite &u, in medie, lungimea craniului de "1.0,44 cm gi capacitatea de 68,10 g. Agadar, aceste cranii au crescut ca lungime cu mai mult de cinci ori fat[ de cit s-a redus ca Iungime craniul celor $ase iepuri mici sdlbatici. De aceea ne-am fi putut agtepta ca craniul iepurilor mari cu urechi pleogtite sd fi crescut, din punctul de vedere al capacitetii, de cinci ori fa![ de cit s-a redus capacitatea celor gase iepuri mici ; gi aceasta ar fi dus la o capacil.ate medie sporitd, de 27,30 g pe cind cregterea medie real[ nu este decit de 9,2 g. Ap oi, iepurii mari cu urechi pleogtite au corpul de aproape aceeagi greutate gi ^dimensiuni ca gi iepurele de cimp comun, insd capul le este mai lung. In consecintfl, dac[ iepurii cu urechi pleogtite ar fi fost in stare sdlbatic[, ne-am fi putut agtepta ca gl craniul lor sd fi avut aproape aceeagi capacitate ca gi craniul iepurelui de cimp. Or, realitatea este cu totul alta, deoarece capacitatea medie a celor dou5 cranii de iepuri de cimp (nr. 23 gi 24) este atit de mare fatd de capacitatea medie a celor gapte cranii de iepuri cll urechi pleogtite, incib aceste din urm[ cranii ar trebui s[ fie cu 2Lo/o mai mari pentru a ajunge la mflsura celor ale iepurelui de cimp zs). Am ardtat mai inainl"e cd, dac[ arn fi avut multi iepuri domestici cu o talie la fel cu cea a iepurelui sdlbatic, ar fi fosb u$or sd se compare capa") S" pare c[ aceasti misur[ este mult prea redusi, deoarece Dr. Crisp (Proc. Zoolog. Soc., 1861, p.86) lndici 72,6 g ca greutate reali a creierului unui iepure de cimp ctntdrind 3,18 Kg gi 7r5 g ca greutatea

IE,PURI DOX{ESTICI

citatea lor cranian[. Or, iepurii de Himalaia, de Angora gi cei moscovili (nr. 11, 12, 13 din tabel) nu au corpul decit pu[in mai mare gi craniul numai pulin nrai lung dectt animalul silbatic gi vedem cd la ei capacitatea cranian5 real5 este mai micl decit la animalul sdlbatic gi mult mai micd decit cea stabiliL[ prin calculul (coloana a 7-a) bazat pe diferenla de lungime dintre craniile lor. Ingustimea cutiei craniene la acegti trei iepuri putea fi vdzutd, in mod clar gi stabilit[ prirr mdsurdtoare exterioar5. Iepurele gingila (nr. 14) este u Il animal clr mr,rlt tnai mare decit iepurele s5lbatic, totugi capacitatea sa cranian[ nu deplgegte decit clr putin pe acea a iepurelui sdlbatic. Iepurele cle Angora nr'. 13 prezinb[ cazul cel mai remarcabil : prin culoarea sa alb[, cut'at[ gi lungirne:r bllnii sale mdtdsoase, acest animal poart[ pecetea unei dornesticiri indclungate. El are Lrn cap gi un corp considerabil mai lung decib iepurele silbabic, dar capaciLatea sa craniand reald este mai micd decit chiar cea a micilor iepuri silb[ticili de Porto Santo. DupI lungirnea craniului, capacitatea (vezi coloana 7) este numai jumltate din ceea ce ar fi trebuit s[ fie. Am pistrat in via!5 acest animal, care nu era nici bolnav gi nici idiot. Atit de mult m-a surprins acest caz aI iepurelui de Angora, incit am repetat toate mdsurirtorile gi le-am gisit corecte. Am comparat, de asemenea, capacitatea cranian:i a iepurelui de Angora cu cea a iepurelui silbatic, pe baza altor mirsuri gi anume dup5 lungimea pi greutatea corpului gi dupl greutatea oaselor membrelor. DupS toate aceste mdsuri, creierul pare s[ fie ins[ mult prea tnic, degi nu atit de mult ca atunci cind se utiltzeazd, mlsura oaselor ntembrelor. Acest din urmd fapt s-ar explicao probabil, prin a ceea ci membrele acestei rase de mnlt clomesticite s-all redus mult ca greutate din caLrzL\ vielii inactir.e, dnse vreme indelungat5. De aici deduc cI la rasa de Angora, care se splrne ci se deosebegte de alte rase prin faptul cI este mai linigtita gi nrai sociabil5, capacitatea craniand a suferit o reducere intr-adevdr remarcabil5. Arn ar[tat rnai sus in primul rind cd la rasele de Himalaia, de Angora gi moscovitl, capacibatea craniand real[ este mai rnicir decit la iepr,rrele sdlbatic, cu Loate c[ in privinla tuturor dimensiunilor ele sint animale relativ mari ; in al doilea rind, c[, la iepurii mari cu urechi pleogtite, capacitatea craniani nll a crescnt niciclecum in aceeagi proportie in care s-a redus capacital,ea craniani la iepurii sllbatici mai mici; in fine, ln al treilea rind, c[ la aceiagi iepuri rnari cu urechi pleogtite, capacitatea craniand este mult inferioari celei a iepurelui de cimp, un animal aproape de aceeapi talie. Din toate aceste fapte, cu toate diferenlele remarcabile in ce privegte capacitatea craniand la iepurii mici de Porto Santo gi la iepurii mari cu urechi pleogtite, conchid c6, la toti iepurii indelung domestici[i, creierul fie cd nu s-a rnirit nicidecu m intr-o prop orlie corespu nziltoare cu lungimea crescind[ a capului gi cu talia mdrit[ a corpului, fie ci s-a redus fa!5 de dimensiunile ce le-ar fi avut dacd aceste animale ar fi trdit in stare natural5. Dacd {inem seam[ cd iepurii, din cauz[ cd timp de multe generatii au fost domesticili gi linuti in strictd
cleierului unui iepure clntirind 1,5 Kg, adic[ aceeaqi greutate ca gi iepurele nr. 1 de pe tabelul meu. Or, confinutul in glame al craniului iepurelui nr. 1, din tabelul meu, este de 58,52 8; Si, dupi raportul de 125 la 210 indicat de Dr. Crisp, craniul icpurelui cle cirnp ar fi trebuit sir cottfini 97,92 g dc a]icc in loc de 87,3 g (la cel mai mare iepurc de cirnp clin tabelul tneu).

Et.ECTELE FOLOSIRII

$I

NEFOLOSIRII

Lt3

captivitate, n1 gi-au putut exercita inteligenta, instinctele, sim[urile gi mi$cdrile voluntare fie pentru a sc[pa de diferite pericole, fie pentru a-gi c[uta hrana, putem conchiile c[ creierui lor tre]ruie s[ fi fost slab exersat gi ci, in consecin!5, i-a dezvoltat mai slab. Veclem astfel c[ organul cel mai important pi mai complicat

rrlrrtltv l--!ll
[,ungimea
Capaci-

VI
Capacitatea calcuDeose-

Iepuli silbatici gi sernisilbatici

Numele rasei

Lunginr

corpului

craniultti

de

la

Greutatatea tea intre- craniului craniului,

lati

Procent calculat birea dupir dintre ca- dupi lungimea lungimea pacitatea craniului, care

la

incisivi
anus

gului
corp

misuratii

cu alice

fafi

de

acel al iepurelui

cranianS. reall gi

cea cal-

nr.

culati

ierul ssls u$or sau

aratl

cit

clt cremai mai

grcu fa{i. de cre-

ierul iepurelui silbatic nr. 1.

It,pure sllbal"ic, Iepure sirlbatic, Iepure sirlbatic,

Irlanda Ie.pure domestic, siilbirticit, Sanclon 5. Iepure sllbatic, varictate

cornund, exemplar nric,
b.

Shetland

I{cnt Insrrlcle

I
i

44,2
8 8
B

7,502

64 64 65

47 43,2

2;ef mai greu fati de nr. 1.

I
I

64 f
39,4 1,258

I I
I

,U+

57 60 62 59 50 55

b/
62

215

I(ent

7,87 7,49 7,18

n.)l

2,7
118

tf mai

ugor

Iepure silbatic, de culoare gilbuie, Scolia 7. Iepure argintiu-cenuqiu, excrnplar mic, crescitoria Thetf ord Iepure silbiticit, Porto Santo I\'Iedia celor
Santo

b/ cl
DI 59

3 o/o
3 o/o 2 o/o

mai ugor

1'3
8,1 4r9

8. 9.

mai greu mai greu

nrai ugor
ugor uqor

7,49

16o/o

10.

I o/o mai
7 o/o

3 iepuri
domestici

Porto
7,37 52,1 54 58

3r9

mai

Iepuri
11.

Icpure de Himalaia

72. Iepure moscovit 13. Iepure de Angora

8,89 8,26 8,89

9,27 10,4 10,4 10,33 70,4 10,9 10,80

43,18
-19,5

63

r,oos
1,388 3,775 3,472 3,288

trt

7l
66

nn lsl
13,1

12 o/o

55,9
62,2

t4. Iepure Einqila

17.
18.
19.

15. Iepure rnale cu urechi pleogtite 16.

63,5 63,5

46 66 67 76 67
7B

7l
74
B3

25,2 8,6
1,31

24 54

mai ulor o/ mai uqor

13 o/o

]i nai

uqor ugor ugor ugor ugor ugor upor

18o/o 21 o/o 4 /o 7 o/o

20. 27. Iepuri mari dc cnloarea celui de cimp

,),)

'r',

'rt,

'rt,

trt,

:
61

83 82 83

7r3
14,3 3r7 62 12,3

:
2,829
3,285

80
74

at

B3 7B

mai mai mai 16 !f mai

5 olo

I o/o mai

mai

mai ugor

9,77
10,43

62,53

74
nt t+

3,9 8,6

mai ugor mai ugor

I{edia celor 7 iepuri mari cu urechi plcoqtite de tnai sus 23. Iepure rle cimp (L. timidus),

83

11lzo

un exemplar englezesc 24. Ident, exetnplar german

9,16
9,70

B6

96

din toatir organLzalia este supus legii diminuf,rii in dimensiuni prin nefolosire, Sd rezumdm acum modificeile mai irnportante pe care le-au suferit iepurii domestici, precum $i cauzele acestora, in mdsut'a, destul de redtisi, in care le putem cu noa$te. Prin alimentarea cu hrani abu ndent[ $i nutritivd, migcaie pulind gi seleclionarea continu[ a indivizilor celor mai grei,
8

e.2662

11{

IE,PLIRI DO}iI.STICI

greutatea raselor mai mari a sporit mai mnlt decit dublu. Luate imprettn5, oasele membrelor au crescnt in greutate intr-o proporlie corespunzdLoare ctl greutatea sporit[ a corpnlui, ins[ picioarcle posberioare au crescut mai pulin clecit cele anterioare; ca lungime acestea n-au crescut in proporlie corespu\rirtoare, ceea ce se poate s[ se datoreasci lipseri de migcare potrivitd. Ol datf, cu talia sporitd, vertebra a treia cervical[ a dohirrdit caracterele proprii ale celei de a patra, iar vertebrele a opta gi a lloua clorsale cn cipdtat, de asemenea, caracterele proprii verteblei a zccca gi ale celor urm[toare. La rasele mai mari, craniul a crescut in lungime insf nu in pl.oportie corespllnzdtoare cu lungimea sporiti a corpului. Creielul nu s-a nr[riL corespunz5tor ca dimensiuni; de fapt, chiar s-a rcdris $i, in consecin!5, cutia cranianl a rlmas ingustdPrin coreladie, aceasta a afectat oasele felei gi intreaga lungime a craniului. Inacest fel, cranitrl a dobindit o ingusfime ca.racteristicd. Din cauze necunoscute, apofiza supraorbitald a oaselor fronLale gi crtremiLatea liberi a oaselor malare ,-u., l5tit, iar la rasele mai rnari foramenril occipital este in general mult mai pu{in nAin. scobit clecit Ia icpr,rii siilhatici. Antirnite pirli ale_scapulei 5i baiele terminale ale sternului au dcr-cnit foarte t'ariz:hilc ca formd. Prin selectie urechile s-au mdrit enorrn ca lungime gi l5lime; greutatea lor 5i, continud,'in probabil, acelapi timp nefolosirea rntigchilor lor le-au f[cut sd se pleogieascd, ceea ce a afectat pozilia gi forma canah,ilui osos auditiv ; prin corelalie, acesta la rindul sflu a afeclat, inlr-o rnic[ nl[srtr5, pozilia aproape a fiecdrui os din partea superioard a cranitilui gi chiar pozilia condililor fdlcii inferioare.

CAPIT'OLUL AL V-LEA

PORUMBBII
Enumerarea

DOMESTICI
ind.iuiduald.

si descrierea dileritelor rase - Variabilitatea

- Varialii

;#::;:";,;,1!,'J',,",":^;:::',:i,"::";,;,:::;":,,\i.^'.uiix', ,:"1';:::'"::,":::i:,,;:.{,::;;;, - Culoarea ;i pulul - Picioctre palmate si incdllate - Despre electele nelolosirii Lungimea picioarelor tn corelctlie cu lungirnea ciocultti - Lungintea sternului, a scapulei si a clauicttlei - Lungimea aripilor - Rezuntatul deosebirilor dintre
remigelor si lungintea aripii

dileritele rase.

M-am hotdrit s[ studiez porumbeii domestici cu o cleosebith griji clin motivul cd s-a dovedit mult mai clar decit la oricare alt animal domesticit din vechime, cA toate rasele de porumbei se trag dintr-o singur[ tulpini cunoscute. In al doilea rind, pentrucd despre porumbei s-au scris incd de rnultl vreme numeroase tratate in diferite limbi, astfel cd sintem in mdsurd sI urmdrirn istoria diferitelor lor rase. $i, in fine, pentru c[, din cauze pe care le putem partial intelege, gradul de variatie este extraordinar de rnare. Detaliile vor p[rea deseori plicticos de amenuntite; nimeni insd dintre cei care vor intradevdr se inteleag[ mersul modificlrilor la animalele domestice $i mai ales nirneni dintre cei care au crescut porumbei $i au observat marea deosebire dintre rase $i modul fidel in care majoritatea igi perpetrteazd. fornra nu se va indoi cd aceastd minu{iozttate este justificatd. Cu toat[ dovada clard cd toate rasele se trag dintr-o singurl specie, nu m-am pufut convinge decit dup[ citiva ani cA intreaga deosebire dintre rase a ap[rut de cind porllmbelul de stincd sdlbatic a f ost domesticit pentru prima da ti de om. Am crescut rasele cele mai deosebite pe care mi le-am ptrtut procttra ln Anglia sau pe continent gi din toate am preparat schelete. Anr primit balguri .)
'; Termen prin
care specialigtii lnleleg impdierea sumari pentru cercetlri gi transporL

(N.

trad.).

116

IJORUMBI]II DO}{ESTICI

din Persia, precum gi un mare numdr din India gi din alte p[r!i ale lumii ). De la admiterea mea in doui dintre cluburile londoneze dc crescltori de porumbei, am primit cel mai amabil ajutor din partea mttltora dintre cei mai eminen{i amatori'). Rasele de porumbei care se pot deosebi gi care se reproduc fidel sint foarte numeroase. D-nii Boitard gi Corbie 3) descrirt in detaliu l22 de forme gi elr a$ putea adluga mai multe f orme europene necllnoscute lor. .Iu decind dupd balgurile care mi-au fost trimise, in India existS. mtrlte rase necllnoscute in Anglia gi Sir W. Elliot m[ informeazl" c[ o coleclie irnportat[ de un negustor indian la Madras, de Ia Cairo gi ConsLantinopol, con{inea tnai rnulte forme necunoscute in India. Nu md indoiesc c[ existd mult mai mult cle 150 cle forme care se reprodnc fidel .si care au nllme distincLe. in nlarea lol nlajoritate, ele nu se deosebesc insd intre ele decit prin caractere neinsemnatc. Nu mi voi ocupa de asemenea deosebiri aici, limitindu-md la caracterele structttrale mai i-portante. \,'om vedea indatii ci existi totugi deosebiri imporLante. Am examinat admirabila coleclie de columbide de la British Museuln ,i, clt exceplia unui mic numhr de forme, ca Dtdunculus, Calaenas, Goura etc., afirm fdr[ ezitare cd unele rase domestice ale portlmbelului de slinc5 se deosebesc prin caracterele exterioare tot atit de mult ca Si genrilile naturale cele mai distincte. Putem c5uta in zadar printre cele 288 de specii citnosctlte n) tln cioc atit de mic Si de conic ca acela al porumbelului jrrcirtor cu fa{a sctlrtd; unul atit de lat gi scurt ca acela al harb-ului; unul atitcle lunQ, drept 5i ingust, cu enormele sale carnncule, ca at porurnbelului cirldLor englez; o coacl5 atit de desf5gurath gi ridicat5 ca aceea a celui rotat, sau un esofag ca ztl celui gttgat. Nu pretind nici o clipd cd rasele domestice se deosebesc prin toatl organizalia lor in aceeagi m[suri ca genurile naturale mai distincte. M[ ref er nrt mai la caracterele exterioare, pe baza cdrora - trebuie sd recllnoagLem - au fost
1) Onorabilul C. \Iurray mi-a trimis ciin Persia cttcva exemplare foarte veloroase, iar consulttl briLanic, dl Iieith clespre porumbeii din acca !ar[. Slnt foarte indat.oraL lui Sir \\:alter l]lliot din lladras gi pentru mulLe infolmalii in privinla lor. Dl l3l5'th mi-a pus cu pentru o coleclie imensi de balguri generozitate la dispozilic vastcle sale cunogtinle in legiturd cu acest. subiect ;i cu alLele in legituril cu acesta. Rajahul Sir James Brooke mi-a trimis exemplare clin Rorneo; de asemenea consulttl britanic, dl Srvinhoe, tle la Amoy clin China qi dr. Daniell de pc coasta de vest a Aflicii. 2) Dl B. P. Brent, binecunoscut pentru clileritele sale contlibu!ii la literatura dcspre piisiri'ile cle curte, m-a ajutat ln toate privinlcle timp de mai mulli ani; <le asernenca qi dl Tcgctme-ver rn-a splijinit, cu o neobositi. amabilitate. Acesta clin urmii, cale cstc binecunoscut pentru lucrirrile sale clcspre ptisirrile dc curle gi care a crcscuL porurnbei pe scard mare, a revizut acest capitol, precurn qi pe cele urmirtoarc. Dl ilult mi-a ar'[tat mai lnainte coleclia sa inegalabilir de porumbei guqali gi mi-a clat citeva exemplare. Am avub acces la colcclia cl-lui Wicliing' carc confinea un asortiment de forme mai mare dcclt s-ar fi putut veclca oriunde ln altir parte, iar d-sa rn-a ajutat intotdeauna in modul cel mai generos cu exemplare qi infornralii. Dl Flaynes ;i dl Corker nli-au dat cxemplare din admirabilii lor porumbei cilitori. Slnt de asemenea indatorat d-hri Iiarrisou \\'eir. $i ln nici un caz nu trebuie si trec cu veclelea ajutorul primit cle la d-nii J. 1\{. Eaton, Baker, Evans, J. Baily jun. din Nlount Strcet; acestuia din ulmi li sint indatorat pentru clteva excmplare valoroase. Iiog pe toli acegti domni s[ acccpte mui]umirile mele sincere qi cot'diale. 3S Les p[geons tle uclilre el rle colcmDier, Paris, 1824. Timp de.{5 tle ani, siugura ocupalie a d-lui Corbid a fost Ingrijirea porumbeilor aparlinind ducesei de Berry. ISonizzi a dcsclis un rnarc numir de varietdli colorate din Italia ; Le uaricLziont dei. colombi domestict, Padova, 1873. a) Cottp d'e,il sur I'OrrIre cles pigeons, de prinlul C. L. Bonaparte, Paris, 1855. Acest autor stabiieqte 288 de specii grupate ln 85 de gcnuri.

Abbot, mi-a comunicat informaliuni

DE,SCRIEREA RAStrLOR

177

indicate in cm.

capiLol ulterior principiul selecliei, a$a cum a fost aplicat de c[tre om, vom r-t'dea clar cle ce deosebirile dintre rasele domestice sint aproape intotdeauna iirnitate la caracLere exterioare, sau cel pulin exterior vizibile. Datorit,S nu mflru]ui de cleosebiri gi grada[iilor acestor deosebiri intre cliferitele rase, am considerat indispensabil ca ln clasificalia urm[toare sI cieosebesc grupe, rase gi subrase, la care trebuie addugate variet[li gi subvarieti!i, toaLe tlansrnilindu-pi caracterele in mod riguros. Chiar la indivizii din aceeagi subvarietate, dacir sint cresculi timp lndelungat de amatori diferi!i, se pot recunoagte nneori linii diferite. Dacd formele bine caracterizate ale difcritelor rase ar fi fosb glsite in stare sllbatic5, fdrfl indoiald cil toate acestea ar fi fost clasificate ca specii distincte gi mai multe dintre ele ar fi fost ctt singuran!5 considerate cle ornitologi ca apar[inind unor genuri distincte. Din cauza modului in care rlumeroase forme trec dintr-una intr-alta, o buni clasifical'e a cliferitelor rase domestice este extrem de dificil[. Este insd curios ci ne lovim de exact aceleagi dificult[!i gi cI brebuie s[ ne conformflm aceloragi reguli, ca gi in clasificarea oric.irui grlrp natural, dificil, de organisme. S-ar prrtea adopta o ,,clasificare artificial5", care ar prezenta mai puline dificult5{i clecit o ,,clasificarc natural[" ; in acest caz s-ar intrerupe ins[ multe afinit5{i eviclenLc. Formele extreme p ot fi u $or definite, ins[ f ormele intermediare $i clificile ne distnrg adesea definiliile. F'orme care se pot denumi ,,aberanLe", trebuie rtneori incluse in gnipe ciirora nu le apartin in mod precis. Trebuie folosite caractere cle toate felurile, dar ca gi la pis[rile care trfliesc in stare natttral5 -- caracterele ciocului sint celc mai bune gi mai u$or de apreciat. Nu este posibil sI se cintircascii importanla tuturor caracterelor care trebuie Itrate in cottsiderare pentnr a constitui grupe gi subgrupe de egal[ valoare. In sfirgit, o grupe poal. conline numai o ringu.[ iasd, iir o altd grip5, definit5 rnai Putin distinct, poate conline mai mulbe rase gi subrase ; in acest caz, ca gi in caztrl clasificirii speciilor naturale, esLe greu s[ nu se acorde o importan{[ prea mare nurnirului cle forme pe care l. poate conline o grupd. Niciodatl nu anl fiicut misurltorile dup[ ochi $i, cind vorbesc despre o anrr mitl parte ca fiind rnare sau mic[, mi refer intotdeauna , ca m5surd de comparalie, la ponrmbelul de stinc[, Columba liuia. Dimensiunile slnt

stabilite totugi majoritatea genurilor de

plslri. Cind vom discuta,

intr-un

5; f)coarece m[ reler atit clc cles la mirrimca porumbeluhri cle sLinci, sau C. liuirr, este cazul si dau meclia misurdlorilor a douI pirsiiri silbaticc, pe carc dr. Eclmondstonc a avut gcntile]ea sI mi le trimitl din insulele Shetland.
cm

pini la capitul cozii la glanda uropigiand ,, ,, ,, ,, ,, ,, d" la virfrtl ciocului la capitul cozii ,, rectricelor ,, aripilor din virf in virf ,, aripii st.rinse Ciocul, lungirnea de la virful ciocului la baza penaLi ,, grosimea mlisnrati verlical la capitul distal al nirilor ,, lifirnca, mlsuratii in acela;i loc, l)icioat'ele, lungimca dc la capitul tlegetului din mijloc (firi gheari) pinir la capdtul distal al tibiei lungimea dc la capiitul degetului din mijloc pinri la capitul degetului postelior (firi ghcale) ,,
Lungimea de la baza pcnatl a ciocului

36,20

2r4l
25,45
11173 2,35 1,96

0,58 0,40
1,96

5,13

Greutatca, 220,48

1I

PORUMBEII DOMESTICI

Voi prezenta acum o scurtd descriere a tuturor raselor principale. Tahloul de mai jos va putea ajuta pe cititor sd le cunoasc[ numele gi afinitdlile. Porumbelul de stinc[, sau Columba liuta (incluzind sub acest nume rloui salr trei subspecii sall rase geografice indeaproape inrudite, care vor fi clescrise ulterior), poate fi considerat cu incredere, dupi cum vom vedea in capitolul urm5.tor, ca fiind forma parentald comun[. Numele in caractere italice din dreapta paginii ne indich rasele cele mai distincte, sau pe acelea care au suferit cele mai_ mari modificdri. Lungimea liniilor punctate reprezintd aproximativ gradul de deosebire dintre fiecare ras6 gi tulpina parental5, iar nu mele plasate rinul sub altul in coloane aratfl legltura mai mult sau mai pulin strinsd intre rasele respective. Distanlele dintre liniile punctate reprezintd aproximativ gradul de deosebire dintre diferitele rase.
CILUMBA
Grupa I
Grupa
subgrupe

LIvIA

SAU PORUMBELUL
7

II

Grupa

DE III

STIXCA

1
i

I
i

sub-

grupe

Kali-Par
i
I

juc[tor
persan
i

i-----.Murassa
i

Bussolah

i{
I
I

!i
!i

Bagadotten
I I

juc[tor
bo!an
I t I I I I

Scanderoon

ii

I
I

i
Dragon
guqat

",o1,'ro
i

jucdtor
comun
i

gugat

german
I

i i olandez
_____

de Lille
i
!

Pigcon
Cygne
i

ri
i
i
I

hsYqw

orr cqf

i
I

;; ;,
i

I
I r I I I

-_ _______-_i

rtrrcrrl engJlezesc

cdldtor
englezesc

Roman

Ilarb

jucdtor

cu

indian

cu

iacobin

fala scurld

spate crel

i x.G ss! S S F.S R F

O-.\S-:R)

{-:ooh-.i

ItcdH'

' 3*
6F.
<a

e'
R'

GR,UPA

(!

Aceast[ grup5 nu cuprinde decit o singurd ras5, aceea a porumbeilor gu $ati. Dac[ se ia subrasa cea mai puternic caracterizat{, $i anume porllnibelul gu$at englez ameliorat, aceasta este poate cea mai deosebitd dintr"e toate rasele de porumbei domesticiti.

DESCRIERI]A RASF,LOR

Rasa I. pont-iuBEr cuEATr. (Pouter pigeons, itt englez5; Kropftauben, in gerntan[ ; Gt'ossesgolgcs sau botrlans, iu francezfl). Esolcrqul rnare, cle-crbiu scparat cle gu$d, deseori umllat. Corpul si pi"ci"oarele alungtte. Ctocul tle dtmensi-tttti- moderute.
Cirrd are glr$a cornplet unrflatir, porumbelul gugat.englez prezintl up aspect i'nLr'-adevfli surprin zdLar. Obiceiul de a-gi umfla putin gtl$a

Subrasa I.

,,iirir;ii]rflr
ttli

r,\li

ll

tli

l1

6). F'orma Fig.17. Porurnbelul dc stlnci. sau coluniba liuia porumbeilor clomestic'i!i' parentali. a tuturor

este comun trituror porumbeilor clornestici, dar la acest portlmbel este dus de aceea a altor i;";*i;;;, in afard, cle dimensinne, gu$a nu se deosebegteprintr-o gituitur[ po.rrnbei; ea este insfl separaLi mai-pulin gllt de esofag Dianetrul plrlii sr-ipcrioare a esofagului este foarte n]are' chiar pind 'bjic[. foarte aproape cle^cap. f,a o paslre de-a mea, ciocul era ingropat aproape
au fost executate cu mare clescn a fost esecnlat rlupir o yrasiire :troarti. T.llmitoarclr: $ase desene cll regctmeier. sc poate afirma cu deplini lncreatenlie clc cibre cll Lrikc \yells, clupit pisitli vii, alcse de cittre dc pulin exagerate' clere ei, la cele Fase rase carc au fost desenate, caracLcrele ttu au fost citu;i
6)

Accst

i20

PORU}{BEII DOMESTICI

complet a Lu nci cind esof agul era complet extins. Mai ales cind sint iritali, masculii igi umfld grr $a mai mult decit femelele gi se fudulesc exercitlnd aceastir capacitate. Dac[ o paslre nu vrea sd se ,,joace", pentru a utiliza exprcsia tehnic5, amatonrl, luindu-i ciocul in gttr[, il umfld ca pe tln balon, dtrpI clln] am vd,zut eu insumi : gi atunci pasflrea, umflati de aer gi de mindrie, sc plimbh !an{og[, menlinlndu-gi talia m5rea{5 cit poate mai mult timp. Deseori porumbeii gugali zboard cu glrga umflat5. Dupd ce Lrna dintre pds5rile mele a lnghilit o porfie serioasfl de mazdre gi api, am auzit cum mazdrea ii zornlia in guga umflat5 ca lntr-o b5gic5, in timp ce pas[rea zhnra pentru a-gi revdrsa mazdrea gi a-$i hrhni puii aproape acoperili cu p ene. Cind zboard, acegti porllmbei iSi lovesc partea de sus a aripilor Llna de alta, fdcind astfel un zgomot ca cle aplauze. Porumbeii gugali se tin remarcabil de drept gi corpul lor este sublire gi alungit. ln leglturd cu aceast[ formd a corpului, coastele le sint ln general mai late gi r.crtebre,le mai nllmeroase decit la alte rase. Din caLrza felului lor de a se {ine, picioarele lor par mai lungi deciL sint in realitate, degi fa{5 de cele ale speciei C. If"uia picioarele gi labele lor sint de fapt mai lungi. Aripile par mult alunoite, ceea ce nu este de fapt adev[rat, dacd ele slnt mdsurate in legirLurir cu lungimea corpului. Ciocul pare, de asemenea, mai lung; de fapt insl cl este ceva mai scurt (cu circa 0,76 dintr-un cm) in proporlie cu dimensillnea corpului gi fa!5 de ciocul porumbelului de stlncd. Cu toate cir nu este vohlminos, porurnbelul gugat este o pasire nlare; am nristtrat p nul care avea 87 ,6 crn intre virfurile celor doud aripi gi 48,26 cm de la r,ilfrrl ciocului pinfi la capdtul coz|i. La u n porumbel de stincl sirlbatic de pc insulele Shetland, aceleagi mdsur[tori au dat numai 71,76 cm gi 37,46 cnr. Existii multe subvariet5li de porumbei guga!i, cle diferite culori, dar nu m[ voi ocupa de ele.
Poruntbelul gttsat olandez. A"cesta pare si fie forma parental[ a ponimbeilor nogtri gugali englezi, ameliorati. Am crescttt o pereche, clar b[nuiesc ci nn erall pflsdri de ras5 pur[. Ei sint mai mici declt porumheii gngali eng,lezi gi in toate caracterele lor sint mai pu{in bine dezvolta!i. Neuineister r) spune c[ aripile le sint incrucigate deasupra coz7i, dar nu ajung pind
S

nbr asa

II.

la extremitatea acesteia.
S

o poitocald rnare care i s-ar fi oprit foarte aproape sub cioc. Aceasti bile umflatd este reprezentatfl ca ridicindu-se la aeelagi nivel cu virful capului. Are ntrmai clegetul miilociu incillat. O varietate a acestei subrase, numitd' claquant, este d escris[ de cl-nii Roitard gi Corbie. Ea ipi umfl5 numai pulin gu sa gi se caractertzeazd. prin obiceiul de a-$i lovi violent aripile una de alta deasupra spatelui, Lin obicei pe care lnLr-o mic[ mdsurd il are gi ponrmbelul gugat englez.
?; Das Gonze de.r Tuubanzncht, \\'cimar, 18137, planqele 11 qi 12' 8; Boitald gi Corlri6, f,ps pirlcrtn.s etc., p. 177, planqa 6.

III. Porumbelul guSat de Li"IIe. Cunosc aceastd rasl numai e;. Ca form5 general5, el se apropie de porumbeltrl gugat olandez; din clescrieri esofagul umflat cap[tI insd o form[ sferic5, ca gi cum porurnbelul ar fi inghilit
nbrasa

DESCRIEREA RASELOR

721

S rr b r a s a IV. Porumbelul gugat german, comun. Cunosc aceast5 pasdre numai din desenele gi descrierea meticuiosului Neumeister, unul dintre pu{inii autori care atl scris despre porumbei gi in care dupi .i am constaLat se poate avea inl,otcleatlna incredere. Aceastd suJtrasi pare si fie foarte diferitd. ParLea supet'ioar5 a esofagului cste mult mai pulin ciestins[. pas[rea

Fig. 18. Gugatul englezesc (English pouter).

belul de stincil comun. Rectricele sint foarte lungi, totugi virfurile aripilor strinse dep[..sesc capritul c.ozti, iar.lungimea aripilor Oe ta un virf la altlt, precum Si lungirnea corpultti sint mai mari decit la ponrmbelul gugat englez.
GRUPA II

se {ine mai pu{in^dreapt5, nll are labele incillate, iar picioarele gi ciocul ii sint mai scurte. In toate aceste privin{e, ea se ipropie .u formd d. po*rm-

Aceast[ grupir inclucle trei rase, gi anume porurnbeii c5l5tori, romani gi barbi, er'-ident inrudili intre ei. De fapt, intre anumili porumbei cdldtori 5i romani exist[ grada{ii de tt'ecet'e atit cle insensibile, incit este nerroie sI se stabileascd o lirnit[ arbiLrarl intre ei. Prin rase striine, de Ia porumbelul cdl5tor se trece in mod treptat la porumbelul cle stinc5. Totugi, claci poprmbeii cdl5tori gi porurnbeii barbi bine caracteriza\i (r'ezi deseneli.lg gi 20) ar fi

122

PORUN{BEII DOMESTICI

existat ca specii silbatice, nici Lrn ornitolog nll i-ar fi plasat impreund in acelagi gen sau inrprer-rn[ cu porumbelul de stinc[. Ca regul[ generalil, acest gnrp se- poatc recllnoapte prin faptul c[ are ciocul lung, cu pielea de deasupra ndrilor turnefiati gi deseori camnculatl sau rugoas5, iar cea clin jurul ochilor dt.zgolit5 gi cle ascnlenea canlnculat[. Gtrra ii este foarLe largl gi picioarele mari. Totu5i, barbul, care trebuie clasificat in acelagi gnrp, are ciocul foarte sr,.urt iar unii ponrrnheri romani au foarte pulind piele dezgolitd ln jurul ochilor.
Resa
clragons).

II.

*), pigeons Lurcs, PonuMsur cArAroRI. (Carriers ; Tiirkische Tauben

t"n

Cior:ul alunqit, tngust, ctsculf"t; ochti. tnconiurali de multd piele dezgoli.td, general carunculatd ; gttttl Si" corpul alungf"te.

Porumbelul cdldtor enqlez. Acesta este o pas[re frumoasS, n are, cu penaj des, in general de culoare inchis[, cu gitul alungit. Ciocul este stibtiat gi de o lunqime uirnitoare. Astfel, la un exenrplar cl avea lungimea de 3,55 crn de la baza penatl pin[ la virf ; deci aproape de douX ori mai lung decit ccl al porumbelului de slincd, care nu m[sura decit 1,95 cm. De cibe ori corrrpar ca propor{ie vreuna dintre p[r{ile porumbelului cdl5tor cu parlea rcspectir'[ a celui de stincd, iau ca mdsur[ de compal'a{ie ltrngimea corpului clc la haza ciclcului la capltul cozir. $i dupI aceastI mlsurS, cioctil nntti IrorrrrnJ:el ciilirtor era cu aproape 1.,27 cnt mai lung declt al celui de sLincii. Ilcse.ori ntzixilanrl superior este IIgor arcuit. Limba cste foarLe ltrrlg5. I)ezloltarea pieii carunculate sau a caruncltlelor din jurul ochilor 5i dc deasu pra n5rilor, precu m gi de pe ma ndibu la inf erioard, este prodigjoas5. Mdsura.ie longitudinal, la unele exemplare pleoapele erau exact de doud ori mai Iungi decit la porumbelul de stinc5. Orificiul exterior satl fosa ndrilor era de aremertea cle dori[ ori mai lungir. Gura deschisl avea in ltartea cea mai larg[ o llilirne cle 1,90 cm, pe clnd la porurnbelul cle stlnc[ nu este decit cle 1,01 cnt Aceastd mare l5lime a gurii se vede la schelet din marginiler lisfrtnle ale rltmultri mandibulei inferioiire. Capul este plat Ia virf gi ingust intre orbite. I-abele picioarelor sint mari gi grosolane. Astfel, la doui exemplare lungirnea mlsttratd de la capltul degetului posterior pin[ la capittul degetului mijlociu (f[r5 gheare) era de 6,6 cm ; proporlional fa![ de ponrmbeh-rl de sllncir, aceasta ieprezint[ o dep[gire de aproape 0,63 cm. Un pommbel cfllitor foarte frumos a mirsurat B0 cm intre virfurile aripilor. Pdsiirile din aceast[ subrasd sinl prea valoroase pentru a fi folosite ca porumbei cXlStori.
Dragoni"i"; porumbei.i. cdldtori. persani". l)ragonul englez se cleoserbegte de porumbelul cil5tor englez ameliorat prin fapttrl ci este mai mic in toate ilirnensiunile sale ; apoi are mai putine caruncttle in jtrnrl ochilor gi deasupra n[rilor, iar pe mandibula inferioar[ acestea lipsesc. Sir \\'. trlliot mi-a trimis clin Madras un porumbel cilfltor de Bagdad (rrneori tlenumit Khandesi), al c[rui nnme dezviluie originea sa persan[ 5i care
S rr
*1 ln erli[ia germand aceasti ras:i eslc denumiti l]otentuuhen (N.
trrtd.).

Snbrasa I.

brasa

II.

DESCRIEREA RASELOR

723

aici ar fi considerat ca nn _foarte prost dragon. Avea corpul de talia polrmbeltrlui de stinc5, ctl ciocul ceva mai lu ng, mlsurin d 2,i4 cm de la virf pind la haza p_enati. Pielea din jttrul ochilor era numai u$or camncglat[, p btnA cea de deasupra ndrilor era destul de carunculat[. Onorabilul C. ^Murrav uri-a trimis de asemenea doi porurnbei chldtori direct clin Persia ; acegtia aYeatl aproape accleagi caractere ca r'pasdrea de Madras, fiind aproape tot

)..t

N* mls
*:r s
:-'Fig. 19. Cdldtorul
TuilEtgtttlr Hg.rE !t

englezesc (English carrier)

atit de mari ca. 5i po_rtlmbelrtl cle stincd; la unul dintre exemplare

atingea ins[ lungimea de 2,92 c-m; pielea de deasupra nf,r'ilor era nrrmai pu!i1 carunculatS, iar cea din jurul ochilor aproape de loc.
S rr b r a_:s a III. B- aqadotten-Tauben ui. Iut I{eumei.ster (Pavclolten-Tauben sau Hocker-Tauben). Datoritir amabilitdtii cl-lui Baily jrin., arn primit 1n exentplar morl din aceastd rasi neobiqnuitH, adusi dip" Gerrnania. Ea este cu siguranlir inrttdit[ cu porumbeii romani, totugi, dat[ fiind stricta sa afinitate cu porurnbeii c5l5tori, este mai potrivit sd o descriem aici. Ciocll este h'rng pi incovoiat san intors in jos intr-un mod cu totul remarcabil, dup5 cum se vede din desenul care va Ji prezentat ulterior, cind voi trata clespre ichelet. Ochii sint inconjurali de o band5 latd de piele de culoare rogie aprins[, care este ca gi cea de -remarcabil de deasttpra ndrilor - moderat carunculat5. Carena sternall este proeminent5, fiind indoit[ brusc ln afar[. Picioarele gi tarsele sint foarte h-rngi, tnai mari declt la portrrnbc-.ii ciil5tori englezi d; prima calitate. Intreaga pasiire este mare, insd, proporli91al fald cle" dirnensirtnea corpultti, remigele gi rectricele sint scurte. U" poprmbel de stilcd sirlbatic mult ntai mic avea rectriceJe lungi de ll,7 crn, pe cind la ponmbeii Baga-

ciocLrl

PORUMBEII DON{ESTICI

dotten mari aceste pene de-abia dep[geau lungimea de 10,4 cm. Riedel e) observir ci at:eastd pas[re este foarte tdcutd.
S u b r a s a IV. Porttmbelul cdldtor de Basrah. Sir \V. Elliot mi-a trirnis clin Ilach'as dotrd exernplare, nnul in alcool, iar cel5lalt ca balg. Ntrmele inclici originea persan.l a ponrmbelului. El este foarte preluit in India gi este considerat ca o ras[ distinctd de cea a porumbelului cilfltor de Bagdad, care formeaz[ cea cle-a doua subras[ din clasificarea mea. La inceput am biinuit cI acestc dou:i subrase ar fi putut fi formate recent prin incrucigtiri cll alte rase, cu toate cX allrecierea de care se bucurd face aceast[ presupllnere neverosimiki. Intr-un tratat persan 10) ins[, care se crede c[ a fosb scris acum vreo sutir de ani, rasele de Bagdad gi de Basrah sint descrise ca diferite. Porunrbelul c[]iitor de Basrah are aproximativ aceleagi dimensiuni ca gi ponr mbelul de stinc[ sdlbatic. F'orma ciocului, cu pulinfi piele carunculatd deasupra ndrilor, plcoapele mult alungite, glrra latd m:isuratd in inLerior, caprll ing'ust, picioarele proporlional pu{in mai lungi decit Ia porumbelul de stincl gi aspectul general aratl cI aceastfl pas[re este in mod neincloielnic un porumllel cril:itor.'fotugi, la unul dintre exemplare ciocnl era exact de aceeagi Iungime ca Ia ponrnrbclul de stinc5. La celdlalt exemplar, ciocul (ca 5i cleschizratrtra nirrilor) nu era decit cu foarte putin mai lung, adicd cu 0,20 cm. Cu toate cd existii o bandl considerabilfl de piele dezgolit[ gi ugor canrnculatd in jurul ochilor, cea de deasupra ndrilor nu era declt foarl.e pulin rugoasi. Sir \V. Elliot nri informeazti c.5, la pasdrea t'ie, ochii par remarcabil de mari 5i proeminenli $i acelagi fapt este menlionat in tratatul persan ; orbita osoasd insir este pulin mai mare decit cea a porumbelului de stincfi. Printre cele citeva rase care mi-au fost trimise clin Madras de cltre Sir W. tr,lliot, era o pereche de KaIt Par, pds[ri negre cu ciocu] u$or alungit, cll pielea de deasupra nririlor oarecum plind gi cu pulinfl piele dezgolil.[ in jurul nchilor. Accastir rasl pare inrudit[ mai indeaproape clr portrrnbclul cliirtor decit oricare alt[ ras5, fiind aproape intermecliari intre pot'untbeltrl cilitor de Basrah ri ponrmbelul de sttnch. Nnnrelc date, in diferite pdrli ale Europei gi in India, diverselor neatnttri de ponrntltei citlirtori, indicd toate ca origine a acestei rase Persia sarl liirile invecinate. Chiar clacl nu linem seamei de KaIi. Par ca fiind de origine indoielnicri, meritfl o atenlie deosebit[ faptul cd avem o serie, intrerupti de mici trepte, cle la ponlmbelul de stinc5, trecind prin cel de Basrah (al cdrui cioc uneori ntr cste mai lung deciL cel al porurnbelului de stinc5, cu pielea din junrl ocliilor dezgolit5, iar deasupra nirilor foarte ugor umflatfl gi carunculatd), apoi prin subrasa de Bagdad gi prin dragoni, pind la porumbeii nogtri cilStori englezi anreliora{i, care prezint[ cleosebiri atit de uimitoare fa!.{ de portlmheltrl de stincir sau Columba liuirt.
s1 10)

nfu Tuultcntttchl, I'lm, 1ti24, p.

12.

.\cest tretat a fost scris de Sayzid l\'Iohamed }Iusari, care a mnrit in 1770. I)atolitri ntarii anrabilitd{i a lui Sir \V. trlliot, anr o traducere a accstui curios tratat.

DESCRIEREA RASELOR

125

Rese III. PontrrrnElr RoMAwI (Runts ; Scanderoons ; die FlorenLiner Tauben gi Hinkeltauben ai lui Neumeister ; pigeon bagadais, pigeon romain). Ciocul lung, masi.u ; corpul mare.

ln ceea ce privegte clasificarea, afinitllile gi denurnirea porumbeilor romani, domnegte o confuzie inextricabil[. Mai rnulte caractere, in general destul de constante la alli porumbei, ca de exemplu lungirnea aripilor, a cozri, picioarelor gi gitului gi dimensiunea benzii de piele dezgolitd din jurul ochilor, sint la pommbeii rornani extrem de variabile. Atunci cind pielea dezgoliLir de deasupra nlrilor gi din jurul ochilor este considerabil clezr.oltat[ gi carunculat5 gi cind dimensillnea corpului nu este prea mare, tranzilia inLre porumbeii rornani gi cei cllitori se face pe nesimlite, astfel incit deosebirea tlinLre :rcegLia este ctr totul arbitrarl. Acest fapt se vede de asernenea din numelc carer li se dau in diferite pdrli ale Eurclpei. Totugi, lulnd formele cele mai distincte, se pot cleosebi cel pulin cinci subrase (unele dintre ele cuprinzinil r-:u'iet5{i krine pl-onunlate) care diferd prin caractere structurale atit de irnportante, incit in sLare natural[ ele ar fi considerate ca specii bune. S tr b r a s a I. Scanderoon at autorilor englezi (die Florenliner gi Flinl<ell"auben ai lui Neu meister). Plsirile din aceast[ snbrasl, clin carc am ar.u b una rrie gi de atunci am mai vl.zut alte dott5, nu se deosebesc de porumbeii Bagaclotten ai lui Neumeister decit prin faptul cI au ciocul mult niai pu{in curbat in jos gi cir pielea dezgolit[ din jurul ochilor gi de cleasupra n[r'ilol nu esLe aproape de loc carunculat5. I\I-am simlit totugi obligat. sri plasez porurnbeii Bagaclotten in rasa II, adicir in cea a porumbeilor cIlSbori, iar pe cei de care ne ocupdm aici in rasa III, adic[ in cea a porumbeilor rornani. Porumbelul Scanderoon are o coadd foarte scurt5, ingustd gi riclicatd, iar aripile sinb extrem de scurte, astfel incit primele pene primare nu sinb mai lungi decit cele aie nnui mic porurnbel jucdtor ! Gitul este lung, mult lncovoiat, carena sternal[ proeminentd gi ciocul lung (2,92 cm de la virf la baza penaL[), gros, vertical, ugor incovoiat. Pielea de deasupra n5rilor este tumefial-fl, necarunculatl, iar cea dezgolit[ din juml ochilor, lat[ gi ugor carunclrlab[. Picioareie sint lungi, cu lahele foarte mari. Pielea gitului, rogu aprins, prezinbS. deseori o linie mediand dezgolitd, cu un petic ro$u dezgolit la capltul distal al radiustrlui aripii. NISsuratI de la baza ciocului pind la r5ddcina cozh, pasdrea rnea era cu 5.08 cm urai lungir clecit porumbelul de sLinc5. Coada m[sura iirsl numai 10,16 cm pe clnd a porumbelului de stinc[, care este o pas[re mult mai micl are o lungime de 11,73 cm. Porumbeh-rl Hinkel sau Florentiner al lui Neumeister (tabelul XIII, fig. 1) concorcl[ cu descrierca de mai sus in toate caracterele specificate (ciocul nu este rnen[ionat), cu exceplia faptului afirmat in rnod cxples de Neumeisber ci gitul este scurL, pe cind la scanderootrul nrelr era remarcabil dc lung gi incovoiat. Agadar, poru mbelul Hinkel constituie o varietate bine pronuntat[.
S u b r a s a II. Pigeon cggne Ei" Pigeon bagdadats aI lui. Boi.tard Si" Corbte (Scanderoon-ul autorilor francezi). Am avut doui p5s5ri vii din aceastir subras[, iruportate din Franta. Ele se deosebeau de prima subras[, aclici de adeviratul scanderoon, prin lungimea mult mai mare a aripii gi a cozii, prin ciocul mai

PORUMBI]II DOI,{ESTICI

scurt, $i prin fapLul c[ pielea de la cap era mai carunculatS. Pielea glbului este rogie ; lipsesc insfl petele dezgolite de pe aripi. Una dintre pds5rile rnele truisura 97,8 cm intre virfurile aripilor. Luind ltingirrea corpului ca m[surfl de corlrparalie, cele doui aripi erau cu nu mai pu{in de 12,70 cm mai lungi deciL cele ale porumbelului de stlnc[ ! Coada era lungi de 15,88 cnl deci cu 5,72 crn mai lungd decit cea a scanderoonului, p?sIre aproape de aceeagi mirime. Ciocul este ntai lung, mai gros gi mai lat decit al pommbelului de stinc5, in raport cu mirirnea corpului. Pleoapele, nlrile gi deschizdtura interioard a gurii sint toate proporlional foarte rnari fati de porumbeii cdlirtori. Laba piciorului, nt[surat5 de la capirtul degetului rnijlociu pinl la capdtul celui posterior era. de fapt, Iutrg[ de 7,24 cnr aclici cu 0,81 cm mai lung[ clecit cea a porumbelului de stincd, proportional cu rndrirnea relativd a celor doul pdslri. S u b r a s a III. Porumbef.i spani"oli sau romani.. Nu sint sigur dac[ am dreptate plasind acegl.i porlrmbei ronrani intr-o subras[ c]istinctfl. Totugi, dac[ h-ritn tn considerare p[slri bine caracterizate, fird lndoial[ c[ separalia este corectd. AcegLi ponrrnbei sint p5s[ri grele, masive, cu gitul, picioarele gi ciocul mai scurte decit la rasele anterioare. Pielea de dcasupra nlrilor este lumefiatil, nu ins[ carunculat[, iar pielea dezgoliLfl din juml ochilor nu este prea lat[ gi nunrai ptrlin carunculatl ; arn vizri b chiar un frurnos porumbel, aga-numit spaniol, care apl.oape ch nu avea de loc piele dezgoliti in jurul ochilor. Una dintle cele douir varietS{i care se pot vedea in Anglia gi care este cea mai larl are aripile. gi coada {oarte lungi gi seanrirni foarte mult, cu ultima subrasir; cealaltir, cu aripile gi coada mai scurte, este, dupir cite sc pare, Ptgeon romaf.n ordinai"re al ltii Boitald gi Corbie. Acegti ponrmbei romani tind sd trenrure ca cei rotali gi zboarl prost. Acum ciliva ani, dl Gullir.erlt) a expus Lln porumbel roman cintdrind 0,83 Kg Si - clupS curn nrd informeazh dl Tegettneier doi porumbei romani din sudul Fran{ei au fost expugi recent la Crystal Palace, fiecare cintdrind cite. 0,97 Kg. Un porurnbel de stincl foarte frurnos din instrlele Shetland nu cintdrea decit 0,410 Kg. S u b r a s a IV. Tronfo aI lui Aldrouandi (porumbel ronran de Livorno ?). in lucrarea lr-ri Aldrovandi, publicat[ in 1600, existfl o gravurfl grosolanl in lentn, reprezentind ull porlrmbel italian rnare, clr coacla ridicatii, picioare scttrte, corp masiv gi ciocul scurt gi gros. lVli-am inchipuit c[ acest din urrni caracter', atit de anornlal la aceast[ grup[, nu era ciecit o reproducere gregiti de pe Lrn desen prost. in lucrarea sa publicatd in 1735, Mbore spunea insi cd are Lln pol'Lrmbel rornan de Livorno al cimi ,,cioc era foarLe scurt pentru o pas[re atit de marc". ln alte privinle, pasirea hri N'Ioore semlna cu prima subrasX, satt Scanderoon, avind gitul lung gi incovoiat, picioarele lungi, ciocul scttrt, coacla ridicatfl gi f5r[ mnlte caruncule la cap. Agadar, pdsiirile lui Aldrovandi gi ale lui trIoore trebuie s[ fi folmat doul r.arietziti distincter care par sI fi displrut acu m din Europa. Sir W. Elliot mI inforrncaz[ insir c[ a r,Izut la Nladras nn porurn]rel roman cu ciocul scurt, importat clin Cairo. S tr b r a s a V. Mttrassa (porumbel tmpodobtt) de Madras. Sir W. Elliob mi-a trimis clin I'Iadras balguri ale acestor frumoase p[sdri pestri{c. Ele sint
LL1

I)ctulLrg Cltonir:le,

vol. II, p.

573.

DESCRIEREA RASELOR

127

pLrlin mai mari decit cel mai mare porumbel de stinci gi au ciocul mai lung gi mai masiv. Pielea de deasupra nirilor este oarecum plinl gi foarte Lr$or carlrnclllat5, ial imprejurul ochilor au pulin5 piele dezgolitd ; labele sint rnari. Aceastd ras[ este intermediar5 intre porunrbelul de stincd pi o varietate nerelrgith de ronlan sau cl1l5tor. I)in aceste ciLeva descrieri r.edem ci la porunrberii romani, ca gi la cei clliitori, se observli o Lranzitie ugoar[ de la ponrmbelul de stincir la cei mai mari gi nrai masivi porumbei romani ai nogtri (subrasa'fronfo se indepdrteazf,, fornrincl o raruuri distincth). Lanlul de afinit5{i gi multe puncte de asemdnare intre pol'tinrbeii ronrani gi cei cdl5tori nr[ fac insl sd cred ci aceste dou[ rase llu se trag din porumbelul de sLincii prin linii independente, ci lrrin vrelln stlirnrog comun, dupl cum se indic5 in tabel, care dobindise tlr:,j21 un cioc destul cle lting, pielea de deasupra nirilol ugol tumefiatl pi in jurul ochilor pu{inir piele ciezgolitI gi ugor camnculat5.

Rese IV. Benett (Barbs; Indische Tauben; pigeons polonais). Ci.ot:ttl scurt, Iat pi tnalt: tn iurul ochtlor o bandd latd de ptele dezgolttri pi curLtnculatd i [ttelea d.e deasupra ndrilor uor tumefiatd. ingelat cle fortna clt totul neobignuitir a ciocului foarte scnrt, nu nri-am afinitate dinlre aceastd ras[ ;i cea a ponrmbeilol ciilirbori pin[ ce dl Brent nu mi-a atlas atentia asrrpra accstrri fapt. Ulterior, ch,rpl ce am rrxaminat porumbclul cllltor de Ba sralt, rni-am cla t seiima c[ nu ar fi ttevoie de plrrzr multe rnodificdri pentru a-l transforma in barb. Acest punct cle vedere lirivitor la afinitaLea barbilor cu porumbeii crildtori este sprijinit pe deosebirea analog5" dinLre porumbeii romani cu ciocuri scurbe gi cei cri ciocuri lungi, $i, rriai puLernic incd, de faplul c5, in primele 24, de ore dup i iegirea lor clin g:1oa ce, puii de barbi gi de clragoni searn[nd mai mult intre ei decit clr fiuii ponimheilor de alte rase toL aLtt de distincte. La aceastl virstd timpurie, ltrngirnea ciocului, pielea tumefiat[ cle deasupra nlrilor destul cle cleschise, deschizdtura gurii gi dimensitrnile labelor sint aceleagi la arnbele rase, desi rnai tirziu aceste pitr{i clevin foarte cliferite. \'edem astfel c,d embriologia (cum poate fi, eventual, clenumitl compara{ia anirnalelor foarte tinere)intrd in joc: in cla,sificarea variet5lilor domestice, ca gi in cea a spcciilor in stare uatural5. Anratorii cornpard, cu oalecare drepLate, capul gi ciocul barbului cu cele ale cfildlragului. Dacd barbul ar fi fost glsit in stare natural5, el ar fi fosL incr,driiL cu siguran![ inlr-un gen nou, creat pentru el. Corpul erste pulin mai nlarc decit cel al porurnbelului de stincd. Ciocul eiste insi mai scurt cu peste 0,50 cni; cu toate cI este niai scurt, este mai gros, aLit vertical cit gi orizontal. Din ciiuza curburii in afarh a ramurilor maxilarultri inferior, ln interior gllra esle foarte lalgii, in propor{ie de 0,6 la 0,4 fa!5 de cea a porlrmbelului de stinc[. Intreg capul este ]at. Pielea de cleasupra nlrilor este tumefiatd, dar nu canlnculatd, cll excep[ia p[sflrilor de prirna calitate, la care ea este pulin carunculatir la bltrinele, iar banda de piele dezgolil[ din junrl ochilor este lati gi foarte carunculatfi. tineori este atiL de dczvoltat5, incib o pas[re apartinlnd d-lui I{arrison Weir aproape c5, nu putea s5. ciuguleascd hrana de pe sol.
clal, seanl:r de strinsa

PO]TTJIII][II DOI,iESTICI

La utl exenrplar, pleoapele eirau aproape de doufi ori mai lungi decit cele ale Ilonrmi:elului cie sLinc[. Picioarele sint grclsolane si puLernice, proporlional insir ptr{in rtrai scurte decit la ponrmbelul cle stlnci. Penajul este in general cle ctrloare inchis[ gi uniform[. Pe scurt, barbii pot fi numili porurnbei cildtori

'\

Irig. 20. Barbul

englezesc.

cu ciocul scurL, fiind in iiceeagi relalie fa![ d* porumbeii clldtori ca gi porumbelul Tronfo al lui Alclrovandi fa {5 de cel roman.
GRUPA

III

Aceastd grupi este artificiali gi include o coleclie eterogenf, de forme disLincfc. La cxentplar.e bine caliLcLerizabe cle ciiferiic t'ase, 3 poate fi definitd prin ciocul care cste rnai scurt decit la porumbeltrl de stincei gi prin pielea din jurul ochilor, cal'e nu este prea dezvoltatl.

Rese V. PonuunEII RorATI. S u b r a s a I. Poruntbeit rotalt europent (European Fantails; Pfauentauben; trernbleurs). Couda desf dSttruld. (in euantat), tndreptcttd t-n sus, lormatd clin lTunuerlase pene; glanrla ttropigi.and" utrofiatii; corpul Ei ci"ocul relatiu scurte.
La gentl Columba, rrurnirrul norrrrr.l de, rectrice este de 12. Porumbeii rota{i au irrsi (dupi cum s-a afirniaL) de la 12 pin[ la 42, dupi d-nii Boitardgi Corbie. La una dintre pirsdrile nrele proprii aIn numlrat 33, iar la Calctrba dl Blythu) a numdra t 34 dc rectrice la o coad[ f"mperf ec:td. Drip5 cum rnii informeazd
r21

Annals atul llIug. ol Ial. Ilistory, vol. XIX, 7847, p.

105.

DESCRIEREA RASELOR

129

Sir W. Elliot, la Nlaclras rnlsura este cle 32. in Anglia numlrul cle rectrice pulin preluit decit pozilia pi desf5$urarea cozri. Penele sint aranjate in rind dubltr, neregulat, iar desflgurarea lor permanent[ in form[ de evan Lai gi pozi{ia lor verticalfl stnt caractere mai remarcabile decit numlrul lor crescut. Coada este capabil5 de aceleagi migcdri ca gi la alli porumbei gi poate fi
este insfl mai

r'll

Fig. 21. Porumbelul rotat englczesc.

ldsatd ln jos, aga inciL s[ mflture solul. Ea pornegte dintr-o bazd, rnai l5rgiti clecit la al{i porumbei gi la trei sc}relete s-au g[sit una sau dou[ vertebre coccigiene suplimentare. Aln examinat numeroase exemplare de diferite culori gi din diferite liri negdsind nici o urmd de glandfl uropigian[ ; gi acesta este un caz curios de atrofie 13). Gitul este subtire gi l6sat pe spate. Pieptul esLe lat gi proeminenb. Labele sint mici. Jinuta pdslrii este foarte diferitd de cea a altor porumbei. La p5s5ri de bunS calitate, capul atinge rectricele, care, in consecin!5, adeseori se bolesc. De obicei acegti porr,rmbei tremurd mult gi gitul lor are o migcare exbraordinar5, inapoi gil inainte, care pare convulsivS. Pisdrile de bun[ calibate au un mers neobignuit, ca gi cind micile lor labe ar fi inlepenite. Datorit[ cozilor lor dezvoltate, ele zboari prosb cind bate vintul. \/arietd{ile de cnloare lnchis[ sint in general mai mari decit porumb eil albi rotali.
13) Aceasti glandi se gisc;te la majoritatea pisirrilor; Nitzsch afinnir insir (in Plerglographie, 7840, p. 55) cri ca lipsegte la douii specii de Coluuiba,la rnai multe specii de Psittacus, la citevtr specii de Olrs gi la majoritalea sau la toaLe pisirile clin farnilia sLrulului. Nu poate fi o coincidenll intimpl[toare cii cclc clouii specii rle CoIumba, care sint lipsite de glancla uropigiand, au numilul neobi;nuit de 16 rectrice gi searninii in accastS. privinli

cu porumbelul rotat.

I-

c.

2662

PonuNrsnir DoMEsrici

intre cei mai buni porlimbei rota{i gi cei comuni care existfl acunt in Anglia este o deosebire considerabild ln privinta pozi{iei 5i a dimensirrrrii cozh, a portului capului gi a gitului, a migcdrilor convttlsive ale gitului, A felului de a mer"ge gi a l5limii pieptului, aceste deosebiri dispar treptat in a$a m[surd, incit este imposibil sd se constituie mai mult decit o singurh suJtrasS. Totugi, l\[oore, veche gi marcantd autoritate in materie 1a), spune cri in 1735 existau doud feluri de porumbei tremurdtori (shakers) cu coada lat[ (adicd porumbei rota{i), ,,unul avlnd gitul mult mai lung gi mai sublire clecit cel5lalt". De asemenea, dl B. P. Brent mI inf ormeaz5 cd exist[ un porumbel rotat german cu Lln cioc mai gros gi mai scurt.
Cu toate cd,

Porurnbel rotat de laua. Dl Swinhoe mi-a trimis de la An or', din China, halgul unui porurnhel rotat aparlinlnd unei rase care se ;tia cd fusese adus6 din Iava. Acesta era de o culoare neobignuit5, diferit5 cle cea a oric[rui porurnbel rotat elrropean, iar pentru un rotat, avea ciocul remarcabil de scurt. Cu toate cd era o pashre de buni calitate pentru neamul sdn, nu avea decit 74 rectrice. La alte plsdri din aceastl rasd, dl Swinhoe a num[rat ins[ intre 18 gi 24 de rectrice. Dintr-o schi!5 rudimentar[ care nri-a fost trimis[ este evident cd coada nu este atit cle desflgurat5 sau de riclicat5, nici chiar ca la porumbeii rota!i europeni de calitate inferioar5. Pas[rea ili scutur5 gitul ca $i porumbeii nogtri rotali gi are o gland[ trropigianil bine clezvoltatd. Dupd cum vom vedea ulterior, p orlimbeii rota!i erau cuncscu!i in India inainte de 1600 gi putem presuplrne c[ porumbelul rotat de Iava reprezintd rasa in starea ei timpurie gi mai pulin amelioratd.

Snbrasa II.

YI. PonuMBELUL ruRBrr $I BUFNIIA (Trirbit and Owl ; Nlowen-Tauben ; e cravate). Penele diuergente de-a lungul pdrlii antertoare a gtl.ulut Si a pi"eptului; cfocttl f oarte scurt, uertical relati.u gros; esolagul putin largit.
Rese

pigeons

Porumbeii turbili gi buf ni{5 se deosebesc pulin intre ei prin forma capului ; primii au creast[, iar ciocul este altfet curbat. Totugi ei pot fi gmpati aici impreun[ in mod convenabil. Aceste pdsflri frumoase, dintre care unele sint foarte mici, pot fi imediat recunoscute dupI penele neregulat_divergente in forml de gulera$ pe partea anterioar[ a gltului, in acelagi mod, ins[ intr-un grad mai red.,s, Ca-gi de-a lungul cefei porumbelului iacobin. Ei au remarcabilul 6l.,icei de a-$i u mfia in mod continu" pi pentr\ scurt timp partea superioard a esofagului, ceea ce provoacd o migcare a ouleragutui. Cind se umfl5 esofagul ru nei p[sdri moarte, se constatl c5 este mai mare decit la alte rase 5i cd rlu.rf. afiL cle distinct separat de gug5. Ponrmbehil gugat igi umfl[ atit gttga propriu-zis5, cit gi esofagul ; cel turbit ili umfl[ numai esofagul, intr-o mIsurd nruit mai mic5. Ciocul turbitului este foarte scurt, fiind cu 0,71 cm mai scttrt clecit cel al pommbelului de stinc5, propor[ional cu dimensiunea cot'pului lor
14)

Vezi cele cloui eclilii excelente publicate de dl J. II. Eaton tn 1852 gi 1858, intitulate A Treatise

on

Fctrtcg Pigcans.

DESCRIEREA RASELOR

131

iar la ciliva porumbei bufnilir adugi de cll E. Vernon Flarcourt din

era chiar mai scurt. Totodatd, ciocul este mai gros vertical, gi poate mai lat decit cel al porumbelului de stincd.

T'u nis

ceva

::!.ii t-Z'

Fig. 22. Porumbelul bufnili african (African owl).

Rese VII. PonunteELUL JtrcAroR (Tumbler culbutants).

Tiimnrler sau Burzel tauben

In ttmpul zborului. se dd peste cap ; corpul general scurt, uneori" ercesi.u de scurl pi conic.

tn

general

mic;

ciocul tn

Aceastd rasd poate fi tmp5rlit[ in patru subrase, pi anume : persanS, de Lotan, comund gi jucdtori cu fala scurtd. Aceste subrase includ numeroase varietili care se reproduc fidel. Am examinat opt schelete de diferite forme d. porumbei juc[tori gi cu exceptia unui exemplar imperfect gi indoielnic acestea aveall numai gapte coaste, fald de pommbelul de stinc[, care are opt.
u lr r a s a I. Porumbei.i iucdtori. prrro'ri. Am primit de la onorabilul C. N'furray o pereche de asemenea porumbei direct din Persia. Sint oarecum mai mici decib porumbelul de stincS, aproximativ de dimensiunea porumbelului comun, albi gi pestrili, cu labele u$or penate gi ciocul de-abia perceptibil, mai scurt dccit al celui de stincd. Consulul britanic, dl Keith Abbott, ffid informea zd c5, diferenla in lungimea ciocului este atit de neinsemnat5, incit numai arnatorii persani experimenta{i pot distinge acegti porumbei jucdtori de cel indigen comun. El imi comunic5 c5 ei zboari foarte sus, in cirduri, gi se dau bine peste cap.Citeodatd unii par si ameteascl gi cad la pimint, asem[nindu-se in aceastd privin!5 cu unii dintre porumbeii no$tri jucdtori.
S

PORUMBEiI DOMI]STiCI

satt decit cel comun. Proporlional, ciocul este numai cu pulin mai scurt gi relativ mai sublire declt la porumbelul de slinc[. Cind sint scuturate ugor gi l[sate jos aceste pdsdri incep imediat s[ se dea peste cap gi continu[ aga, pini ce sint luate de jos gi calmate, ceea ce in general se face suflindu-li-se in fa!5, ca atunci cind o persoan[ este degteptat[ dintr-o stare de hipnotism sau mesmerism .). Se afirmd cd, dacfl nu sint luate de jor, ele continufl s[ fac[ tumbe pinfl mor. Exist[ numeroase dovezi in privinla acestor particularitdli remarcabile. Ceea ce face insd ca acest caz s[ fie mai demn de atenlie, este faptul ch obiceiul a fost mogtenit incl dinainte de 1600, deoarece rasa este l5murit descrisi in ,,Ayeen Akbery" tu). Dl Evans a linut la Londra o pereche importatd de c[pitanul Vigne gi m-a asigurat c[ i-a vdztt ficlnd tumbe in aer, precum $i pe sol, in modul descris mai sus. Totugi, Sir W. Elliot imi scrie din Madras cd, dup[ informaliile primite, ei fac tunrbe numai pe sol sau la o foarte micd indllime. El menlioneazd, de asemenea o alt[ subvarietate, denumitd Kalmi Lotan, care nu incep sI se dea peste cap decit dacd sint atingi pe git cu un beligor sau cu o nuia.
u b r a s a III. Porumbei.t iucdtori. enqlezi, comuni. Aceste pdsflri au exact, aceleagi obiceiuri ca giporumbelul juc[tor persan, ins[ se dau peste cap mai bine. Paslrea englezd este pulin mai micfl declt c3a persanfl gi are ciocul evidenL mai scurt. Comparat cu porumbelul de stincl gi fa![ de dimensiunea corpului, ciocul este mai scurt cu 0,38 cm pind la aproape 0,5 cm ; nu este insS mai sub{ire. Exist[ mai multe varietd{i ale porurnbelului juc[tor comun, gi anume : Baldheads (pleguvi), Beards (bdrbogi) gi Dutclt RoIIers (rostogoli olandezi). Am crescut ciliva dintre acegtia din urm5. Capul acesLora prezint5 diferite forme, gitul este mai lung, labele incdllate gi fac tumbe inLr-o mdsurS. extraordinar5. Dup[ cum observd dl Brent tu), ,,la fiecare citeva secnnde ei se dau peste c&p, executind cite o tumb[, doul sall trei de fiecare datd. Ici gi colo, o paslre executd o migcare de rotalie foarte rapidd, invirtindu-se ca o roatl ; uneori igi pierde insd echilibrul, cSzind tn mod oarecum dizgralios gi, in acest caz, dacd se lovegte de vreun obiect se rdnegte"'.'Am primit din M:rdras citeva exemplare care se deosebesc cu u gurinld prin lungimea ciocului. Dl Brent
S

S rr b r a s a II. Porumbei"i. de Lotan sau Lowtun; porumbeii jucdtori" rc5lrr. tnrlteni. Aceste pis5ri prezint5 unul dintre cele mai remarcabile obiceiuri saLl instincte ereditare care alr fost inregistrate vreodatd. Exemplarele care nti-art fost trimise din Madras de Sir W. Elliot sint albe, cu labele ugor penate ;i cr-r penele de pe cap intoarse; sint pulin mai mici ciecit porumbelr-rl de stinc[
le

') Nlcsrnerism - o stare de transi determinati de un hipnot.izrtor. Tcoria magnetismului animal a lui F. A. N{esmer (1733-1815). (N. trad.). 1'r) Traducerea englezI a d-lui tr. Gladwin, edilia a 4-a, vol. I. Ob]ceiul porumbclului de Lotan este descris de asemenea ln tratatul persan la care ne-am referit mai sus, publicat acurn vrco 100 de ani; la acea dati, porumbeii de Lotan erau ln general albi gi cu creast[ ca qi astizi. Dl Blyth descrie aceste piisirri ln Annals and Mag. ol Nat. Hist., vol. XIV, 7847, p. 104; el spune ci pot fi vrizute la orice rlcgustor de plsirri din Calcuta. t8) Journal ol Horticulture din 22 oct. 1861, p.7$.

DESCRIE,RUA RASELOR

mi-a trimis un exemplar mort al unui ,,Ffouse-tumbler" (jucdtor de casi) 1?), o varietate scolianh care, prin aspectul general gi prin forma ciocului nu se deoscbepte de porumbelul jucltor cornun. Dl Brent afirmd cd, in general, aceste pisdri incep si se dea peste cap ,,aproape imediat ce pot zbura bine, la virsta de trei luni ele se dau bine peste c&p, ins[ incf, zboarl, cu energie; la cinci sau $ase luni, ele fac tumbe in mod excesiv, iar in al doilea an rentrnt5, in general, si mai zboare, din cau 26, cd se dau prea mult peste cap gi prea aproape de sol. Unele pdshri zboard in cird, executind cite o tumbh completd la fiecare ciliva metri, pind cind sint obligate sH se ageze din cauza amelelii gi a epuizflrii. Acestea sint dennmite porumbei jucStori aerieni (airtumblers) Sr, in mod obignuit, fac doudzeci pinfl la treizeci de tumbe pe minut, fiecare tumbd separatd gi complet5. Am nn mascul ro$u pe care l-am cronometrat in doud sau trei rinduri, gi am constatat cd face patruzeci de tumbe pe minrit. Alti porumbei se dau altfel peste cap.Astfel, la inceput ei fac o singur[ tumbd, apoi una dubld, pind ce tumbele devin o rostogolire continud, care pune cap[t zborului; dacd zboard ciliva metri, ei se dau peste cap $i se rostogolesc pin[ cind ajung la pdmint. In felul acesta, unul clintre ai mei $i-a g[sit moartea, iar un altul $i-a rupt piciorul. Multi dintre acegti porunrbei se dau peste cap la numai citiva cm de la pdmint gi fac doud sau trei tumbezburind de-a curmezigul porumbarului lor. Ei sint denumili porumbei juc[, tori de casd (House-tumblers) prin faptul cd se dau peste cap in cas5. Tumba pare sd fie lln act asupra c5ruia ei nll au nici un control; pare o migcare involuntar5, pe care ei fac impresia cd incearcd sd o impiedice. Am vlzut o pasdre zburind citeodatd, in efortul ei, un metru sau doi drept in sus; impulsul de a se da peste cap o trdgea inapoi, in timp ce ea se strdduia sd zboare inainte. DacS sint speriate brusc, sau daci se gdsesc intr-un loc strdin, ele par mai pulin capabile sH zltoare decit dacfl sint linigtite in porumbarul lor obignuit. Acegti porumbei jucitori de casd (House-tumblers) se deosebesc de cei de Lotan salr de cei teregLri indieni prin faptul cd nu trebuie scuturali pentm ca sI incea pS sd se dea peste cap. Rasa a f ost f ormat5, probabil, prin sirnpla seleclionare a celor mai buni porumbei jucdtori comuni, cu toate ci este posibil ca ei sd fi fost incmcigali in vreo perioadd indepdrtat[ cu porumbei de Lotan.
S u b r a s a I\r. Porumbei.i iucdtori. cu lala scurtd. Acegtia sint nigte p5s5ri uimitoare gi formeazd gloria gi mindrig multor amatori. Prin ciocul lor extrem de scurt, asculit gi conic, prin pielea de deasupra ndrilor numai ptrlin dezvoltatd, ei aproape cd, se indepdrteazd. de tipul columbidelor. Capul este aproape ca un glob, tegit in fa{5, astfel incit unii amatori spun 18) cd acesta ,,seamln[ cu o cireag5, avind un gr5unte de orz infipt in ea". Aceasta este rasa cea mai micl de porumbei. Dl Esquilant avea un pleguv (Baldhea d) albastru, in virstd de doi ani, care cintdrea pe nemincate numai
17)

Vezi descrierea porurnbeilor ,,Ffouse-tumblei"'cresculi la Glascow, ln

Cottage Gurdener, 1858,

p.

285.

De asemenea memoriul d-Iui Brent, ln Journal ol Hort.,1861, p. 76. tt) J. lI. Eaton, Treali.;e o4 piqeons, 1852, p, 9,

PORUMBEII DOMESTICI

0,77 kg, iar alli doi cite 0,19 kg. Am vdzut cd un porumbel de stincd silbatic cint[re;te 0,40 kg, iar unul roman 0,97 kg. Porumbeii jucitori cu fala scurtd au o linut5 remarcabil de dreapt5, cll pieptul proeminent, aripile ldsate in jos gi labele foarte mici. La o pas[re bine dezvoltatd, lungimea ciocului de la virf pind la baza penatd nu era decit de 1,01 cffi, pe cind la un porumbel de stincd sdlbatic ciocul este exact de doud ori mai lung. Deoarece acegti porumbei juc5tori au corpul mai scurt decit porumbelul de stincd comlrn, ei trebuie sd aib[, desigur, ciocul mai scurt ; fa{d de dimensiunea corpului, ciocul este ins5 mai scurt cu 0,7L cm. Apoi, de asemenea, labele acestei plsdri sint de fapt cu 1,14 cm mai scurte dectt labele porumbelului de stinc5, iar

proporlional cu dimensiunea corpului, cu 0,53 cm mai scurte. Degetul mijlociu nlr are decit 12 salr L3 scutele (solzi) in loc de 14 sau 15. Nu rareori remigele primare sint in numdr de noud in loc de zece. Porumbeii juc5tori cn fala scurtd, ameliorali, aproape c[ gi-au pierdut capacitatea de a face tumbe ; existd totu5i mai multe descrieri de cazuri autentice in care citeodatfl ei s-au dat peste cap. Existd mai multe subvariet5li ca Baldheads, Beards, Mottles (pestrili) gi Almoncls (migdalii); acegtia din urml sint remarcabili prin faptul ci nu doblndesc Lrn penaj perfect colorat pin[ ce ltu au ndpirlit de trei sau patru ori. Existd motive sd se cread[ cd majoritatea acestor subvarietdli, dintre care nnele se reproduc fidel, au apdrut dupd publicarea tratului lui Moore in
ceea ce privegte intregul grup al porumbeilor jucdtori, este imposibil sd se conceapd o gradalie mai perfectd decit cea pe care o am acum in fala mea, de la porumbelul de stinc5, prin cei persani, cei deLotan gi cei jucdtori comuni, pind la uimitoarele pdsdri cu fala scurt5, pe care, judecind numai structura exterioar5, nici un ornitolog nll le-ar situa in acelagi gen cu porumbelul de stincd. Deosebirile dintre treptele succesive ale acestei serii nll sint mai mari decit cele care pot fi observate intre porumbeii de stinc[ comuni (C. Ii.uia) adugi din diferite [dri.
1735 re).

In fine, in

Ras.q.

YIII.

PonurtnErr INDTENT cRETr pE spArE

(Indian F'rillback)

Ci.ocul foarte scurt; penele tntoarse.

't

Sir W. Elliot mi-a trimis din Madras, in alcool, un exemplar al acestei pdsiri. Ea este cu totul diferit5 de pommbelul cre! pe spate deseori expus in Anglia. Este o pas[re nricu{5, aproximativ de dimensiunea porumbelu]ui jticirtor comun, insd cu ciocul, in toate proporliile sale, asemdn5lor cu cel al porlrmbeilor nogtri jucitori cu fala scurt[. I\4[surat de la virf pin[ la baza penatS, ciocul nu avea decit 7,17 cm. Pe tot corpul penele sint incovoiate
lo; Tratatul

dlui J. M. Eaton,

edifia din 1858, p.

76.

DESCRIEREA RASELOR

135

sau buclate spre spate. Dacd acegti porumbei ar fi ap[rut in Europa, &$ fi crezut c[ nrl reprezintl decit o varieta'te monstruoasd a porumbelului nostru juc[tor ameliorat. Deoarece in India nu se cunosc insd porumbeii jucfitori cu fa!a scurtd, cred cd trebuie sd-i clasific ca o rasd distinctd. Aceasta este probabil rasa pe care Hasselquist a vdzut-o la Cairo in 1757 gi despre care se spunea ci ar fi fost introdusd din India.

Fig. 23. Porumbelul juc[tor

englezesc cu

fata scurtd (Short-face English tumbler).

Rese

; Penele gttului. f ormeazd o

facoBrN (Iacobin

fX.

Zopftaube sau Perriickentaube

nonnain).

glugd.; aripile

pi

coadd stnt lungi

ciocul

relati.u scurt.

Acest porlrmbel poate fi recunoscnt cu ugurin{5 dupl gluga S&, care ii invelepte aproape complet capul gi care se inchide in fala gitului. Gluga pare sd nu fie decit o exagerare a crestei de pene intoarse de la spatele capului, care este comund multor subvarietd{i gi -qa-re la Latztaube'o) este intr-o stare aproape intermediard intre glugH gi creastd. Penele glugii sint alungite. Atit aripile cit gi coada sint de asemenea mult alungite. Astfel, aripa strinsd a Iacobinului este cu 3,18 cm mai lungi decit cea a porumbelului de stinc[, clegi pasdrea este pulin mai mic[. Luind ca normd de comparalie lungimea corpului f[rd coadd, fa!5 de aripile porumbelului de stinc5, aripa sa itrinsi esfe cu 5,72 cm mai lung5, iar cele doud aripi, mdsurate de la un virf la celdlall, cu 13,34 cm mai lungi. Ca temperament, aceast5 pas[re este neobignuit de linigtit5, zburind sau plimbindu-se, dupd cum au observat
20)

Neumeister, Taubenzuchf, tab. 4, fig.

1.

136

PORUMBEII DOMESTICI

de altfel Bechstein gi Riedel in Gerrnania 21). Acest din urmd autor a remarcat gi el lungimea aripilor gi a cozii. Fa!5 de dimensiunea corpului, ciocul este cll aproape 0,50 tm mai scurt decit la ponrmbelul de stinci, insd deschiderea interni a gurii este mult mai larg5. GRUPA IV

Pisdrile din acest grup pot fi cara cterizate prin asemdnarea lor cu porumbelul de stinci in ce privegte toate punctele importante ale structurii gi mai ales in privin{a ciocului. P orumbelul tambur constituie singura rasd bine pronunlatir. Dintre celelalte numeroase subrase gi variet5li, nu voi semnala decit citeva dintre cele mai distinct, pe care le-am vd,zut gi urmdrit eu insumi.
Rase

bour,

[.

ponUMBELUL rA\IBUR

(Trumpeter

glor-rglou).

Trommeltaube

; pigeon tam-

Iului de stt ncd.

La baza cioculut se alld un smoc de pene buclate f.nainte; pi"cioarele boqat tncdllate; gungurttul f oarte caractertsti.c; mdrtmea depdEeEte pe aceea a porumbe-

Aceasta este o rasf bine precizatd, cu un gungurit caracteristic, cu totul deosebit de cel al oriclrui alt porumbel. Gunguritul este repetat rapid gi este continuat timp de citeva minute ; de aici numele lor de tambur. Acegti porumbei sint de asemenea caracteriza[i printr-un smoc d. pene alungite care se bucleazfl inainte, deasupra bazei ciocului, pi care nu se inttlnegte la nici o alt[ ras5. Labele sint atit de bogat incdllate, incit alr aproape aspectul unor mici aripi. Ei sinL nrai mari dectt porumbelul de stincd ; proportional ins5, ciocul este aproape de aceetrgi dimensiune, iar labele sint relativ mici. Aceastd rasd era perfect caracterizaLd pe timpul lui Moore, in 1735. Dl Brent afirmi cd existd dou5 varietlti, care se deosebesc prin mdrime.

Ress

;1.
prin structurd de Columba liuia
sdlbati.cd.

lfu

se deosebeSte aproape de loc

S u b r a s a I. Porumbei,i" ri,zd"tori. (Laughters). Dimensiunea mai micd dectt a porumbelulut de sttncd; gunguri"tul f oarte caractertsti,c. Dat fiind cd aceast[ pasdre, degi mai micd, coresplrnde " aproape prin toate proportiile sale p orumbelului de stinc5, nu ag fi crezut c[ meriti s[ fie menlionat[ dacd nu ar fi avut un gungurit deosebit, acesta fiind un caracter presupus rareori variabil la pdsiri. Cu toate ci gunguritul porumbelului t'izdtor este f oarte dif erit de cel al porumbelului tambur, totugi unul dintre porllmbeii mei tamburi obignuia si emitd o singurd not5, ca cel riziLor. Am crescut doufi variet5li de porumbei rizdtori, care se deosebeatt numai prin faptul cd una dintre ele avea pe cap o coroand de pene.
2r; Riedel, Die Taubenzucltt,lE24, p.26. Bechstein, rYcrfulyeschichle Deutschlands, vol. lV, p.36, 1795.

DESCRIEREA RASELOR

737

cl-lui Brent, p lingd cd emitea o notd deosebitl, mai glrngura lntr-un mod neobignuit gi pl5cut. Atit d-lui Brent, cit gi tnie, ni s-a pirut cd aceste sunete seamdn5. cu eunguritul turturelei. Ambele variet[li vin clin Arabia. Aceast[ rasfl era cunoscutfl de Moore in 1735. in 1600, in,,Ayeen Akbery" este menlionat un porlrmbel care pflrea cd spune ,,Yak-roo", $i care probabil cd apar{inea aceleiagi rase. Sir W. Elliot mi-a trimis, de asemenea, din l\{adras un porumbel denumit Yahui, care se zice cd ar fi fost adus din lleca gi care nu se deosebegte ca aspect de pommbelul rizitor ; el are ,,o voce profundd gi melancolic5, pdrincl a pronunla .,Yahu", deseori repetat". Yahu, yahu inseamn[ O ! Doamne, Doamne; gi in tratatul s[u, scris cam acum 100 cle ani, Sayzid l\{ohamrned Musari spune ci aceste pis[ri,,nu slnt r-inate (cu goimi) pentru cI repetfl numele Domnului atotputernic". Dl l(eith Abbott rn5 informeazd insi cd in Persia porumbelul comun este nu mit Yahoo.
Cea cu capul neted, pe care o datorez gentilelei

Porttmbelul cu spate cre! (Common Frill-back; die Strupppuli"n mai lung dectt Ia porumbelul cle stt"ncd ; penele tntoarse. taube) . Ctocul Aceasta este o pasflre rnult mai mare decit porumbelul de stinc5. gi cu ciocul pulin mai lung fa!5 de corp (adici cu L,01 cm). Penele, in special tectricele au virfurile increlite in sus sau spre spate.
S

ubra

a II.

S u b r a s a III. Porumbelul cdlugdrild (nuns; Pigeons coquilles). Aceste pirsitri elegan Le sint mai mici decit p orumbelul de stinc5. Ciocul, cu toate ci, are aceeapi grositne, este cu 4,31 cnr mai scurt deciL la porumbelul de stinci gi, propor{ional cu dimensiunea corpului, cu 0,25 cm mai scurt declt la acesta. La pui, scutelele de pe tarse gi degete sint in general de culoare neagrdplumburie. Aceasta constituie un caracter remarcabil (cu toate c5 se observd intr'-o nrai mic[ mdsurd gi la alte rase), deoarece la orice rasd culoarea picioarelor in stare adultd este foarte pulin variabilfl. in doud saLr trei cazuri am ntrm[rat in coadh 13 sau 14 rectrice, la fel ca la rasa care aproape cd nu se poate distinge, denu mit[ Helmets [porumbei cu cascl]. Porumbeii cdlugirite (nuns) sint colora{i simetric, cu capul, remigele primare, coada gi tectricele de aceeagi culoare neagri sau rogie gi cu restul corpului alb. Aceastd rasf, Si-a phstrat acelagi caracter din 1600, cind a scris Aldrovandi. Din l\,Iadras am primit pdsdri colorate aproape la fel.

(Spots;-Die Bkisstanbeni pigeons heurt6s). Aceste p[s[ri sint nnmai cu foarte pulin mai mari decit porumbelul de stinc5, au ciocul pu{in mai mic in toate dimensiunile sale 5i labele evident mai mici. trle sint colorate simetric, crl o pati pe frunte, cu coada gi tectricele caudale de aceea$i culoare, restul corpului fiind alb. AceastS. ras[ exista
Porumbei"i. pdta[i,

Subrasa IV.

intimpl[ de altfel gi astdzi.

in

167622),

iar 1rr. t735 l\{oore rernarcd cd ea se reproduce fidel,

a$a cum

se

S u b r a s a V. Porumbei.i, rf.ndunele (Swallor,vs). Mdsurate de la virful unei aripi la virful celeilalte, sau de la capfltul ciocului la cel al cozii, aceste
2r) Willughby, Ornithtlagg, eclitatd de Ray'

138

PORUMBEII DON{ESTICI

Capul gi aripile sint de aceeagi culoare, restul corpului fiind alb. Se zice c5 are un zbor deosebit. Aceastfl ras5, care a apirut in Germania, pare sX fie recentS, totugi dateazl dinainte de 1795, fiind descrisfl de Bechstein.
Pe ling5 diferitele rase pe care le-am descris, au existat recent sau existl Germania gi Fran{a alte trei sau patru forme foarte distincte. ln primul rind, porumbelul Karmeliten, sau carmel, pe care nu l-am vlzut; cl este descris ca fiincl de mici dimensiuni, cu labe foarte scurte gi cu un cioc extrem de scnrt. In al doilea rincl, porllmbelul Finnikin, care acum a dispirrut clin Anglia. DupI tratatul lui N'Ioore ,t), publicat in 7735, el avea un smoc de pene la partea posterioar[ a capului, care co]rora cle-a lungul spinirii aserlenea coamei calului. ,,Inainte de a o cilca, el zbura deasupra porumbilei, ocolincl-o cle trei - patru ori, bitind clin aripi, apoi se intoarce gi zboarl in sens contrariu tot de atibea ori". Pe de alt5 parte, cind porumbelul Turner (ocolitor') ,,vrea sz-i calce porumbi{a, el nu o ocolegte decit intr-un singur sens". Nu gtiu dach se poate da cl'ezare acestor afirma{ii extraordinare, 1ns5, dupi cele ce am r'5zut in leg[Lur[ cu porumbelul jucitor terestnr clin India, putem crede in transmiterea ereditard a oricdrui obicei. D-nii Roibard gi Corbid clescriu un porumbel ,n) care are curiosul obicei de a plana in aer un timp considerabil, fdri si dea din aripi, iutocmai ca o paslre de prad[. Apdrutd inc5 din tirnpul lui Aldrovandi, din 1600, nlr s-a putut lSmuri nici pini astlzi confuzia care existd in descrierile publicate despre porumbeii Draijers, Smithers, Finnikins, Turners, Claqners etc., care sint toli remarcabili prin felul lor de a zbura. Dl Brent md informeazd ci a vdzttt in Germania o pasdre aparlinind uneia dintre aceste rase care, bdtinclu-gi aripile atit de des, $i-a r'Stimat rcmige.le; el nu a v[zut-o insi zburind. Un exemplar vechi, impliat, al untri porumbel Finnikin din Bril"ish Museum, nu prezintd nici un caracter bine pronunlat. in al treilea rind, in unele tratate cste menlionat ttn porumbel neobignuit, cu o coadl bifurcatd ; dupS cum este descris pe scurt gi clesenat cle citre Bechstein zs), coada acestuia are in totul structrtra celei a rindunicii. Acest porumbel trebuie s[ fi existat cindva, cici Bechstein este un naturalist prea bun pentrtr a fi confundat vreo specie clistinctl ctt portrmbelul domestic. -ln sfir5it, la Philoperisteron Society din Londra-zo) a fosL expus recent un ponrmbel extraordinar, adns din Belgia gi care,,unegte culoarea unui porumbel arhanghel crr capul unuia bufni{5 sau barb, particularitzttea sa cea mai izbitoare fiind lungimea extraorclinard a rectricelor gi remigelor, acestea din urmfl incnrcirsinclu-se Cincolo cle coadI, ceea ce ii d[ aspectul unui gigantic l[stun (Cgpselus) sau al unui uliu cu aripi lungi". Dl Tegetmeier imi comunic[ cd aceast5, pasirre nu cinLfu'ea declt 0,28 kg gi m5sura 39,37 cm cle la virful

iar labele pi picioarele sint de asemenea rrai mici. Ciocul aproximativ de aceeasi lungime, dar pulin mai sub{ire. ln totul, aspectul lor general se deosebegte considerabil de acela al porumbelului de stincd.
pu{in -este
voln rninos,

pisiri sint mai mari decit porumbelul de stinc5. Corpul

este insh

mult

mai

inci in

23)

Edifia lui J. nI. Eaton (1858) a lucrdrii lui l\Ioore, p.

98.

sa) Pigeon pattu plougeur. Les pigecns etc., p. 165. 25) A'nlargeschiclile Dcutscltluncls, vol. IV, p. 47,
201

Dl W. B. Tegetmeiet', Journal ol Hortit:ttllurc,20 ian.

1863,

p.

58.

VARIABILITATE INDIVIDUAT,A

139

ciocului pinfl la capfltul cozii gi 82,6 cm intre virfurile aripilor i or, porumbelul de stinc[ sd]batic cint[regte 0,41 kg gi m[soard 38,f0 cnr de la virful ciocttltri la capitul cozii, iar intre virfurile aripilor 67,94 cm.

de importanld extrem de redusS. Nlulte dintre genurile de Columbi.dae admise de cltre ornitologi nu se deosebesc lntre ele intr-un gracl mai mare. filind seanr[ de acest fapt, flrd indoial5 c5, dac5 ar fi fost gisite in stare slbatic5, mai multe dintre formele domestice cele mai bine caracterizate ar fi fost plasate in cel pulin cinci genuri noi. S-ar fi creat astfel un nou gen pentlr a incllde p.orllmbelul gtlSat englez ameliorat; un al doilea gen pentru porumbeii cdldtori gi rom_anl (acesta ar fi fost un gen mai larg gi mai cuprinzdtor, clprinzlncl portlmbeii romani spanioli comnni fdrl carllncllle, porumbeii romani iu ciocll scurt ca Tronfo gi porumbelul cdldtor englez ameliorat) ; un al treilea gen ar fi fost format pentru barbi ; Lrn al patrulea pentru cel rotat $i, in fine,'al cincilea pentru porumbeii cu ciocul scurt, fdrd caruncule, ca turbi{ii gi cei jucdtori cu fala scurt[. Celelalte forme domestice ar fi putut fi incluse 1n acelagi gen cu porumbelul de stincd sdlbatic.
VARIABILITATE INDIVIDUATA ; VARIATII REMARCABILE

Am descris pind aculll to{i porlrmbeii pe care ii cunosc, adiugind alli ciliva, pe baza relatdrilor ficute de autorit[li clemne de incredere. Fentru a le determina afinit[{ile gi gradul q. deosebire, i-am clasat ln patru grupe, a treia grupl fiind insl artificial5. Formele examinate de mine constituib 11 rase, care includ mai multe subrase. $i chiar acestea din urm[ prezintd deosebiri, clrora, daci ar fi observate in stare naturald, li s-ar fi atribuit cu siguran{i valoare de specie. Subrasele conlin de asemenea multe varietiti stricf ereditare. Agaclar, in total trebtrie s[ existe, dupl cum arn r.-"r.ui utai inainte, peste 150 de fortne pe care le putem deosebi, degi in general prin caractere

Deosebirile pe care le-am examinat pini acum sint caracteristice u nor rase distincte. Exist[ insd gi alte deosebiri, fie limitate la indivizi, fie deseori observate la anumite rase, f[rd a fi insi caracteristice acestora. Aceste deosebiri individrrale- sint importante, fiindcd in majoritatea caznrilor ele pot fi fixate gi acumulate prin capacitatea de seleclie a omului $i, in modul acesta, o rasd existent[ poate fi considerabil modificatd sau se poate forma o noud ras5. Amatorii nu observd gi^ nu selccli oneaz1. decit deosebirile neinsemnate, dar care sint extern vizibile. Intreaga organizalie este ins[ atit de legatfl prin corela{ia de cregtere, incib o modificare a unei pdr{i este deseori iniolitn de alte modificiri. Pentru scoptil propus de noi, toate felurile de modificiri sint de egald i.portan![ gi dac[ acestea afecLeazh o parte a corpului care de obicei n u vartazd, devin de mai mare i*p orta n{[ decit o modificare la vreo parte er,ident[. In prezent, orice devia{ie'vizibili cle caracter la o ras[ bine rtnniIizaLd este respinsd ca un dcfect. Nu inseamnd ins[ citugi de pu{in c:i in tirnpurile de demttlt, inainte ca rasele bine pronunlate sd se fi format, asemenea cleviilii .1 f_t fost respinse; dimpotrir.S, cle ar fi fost pflstrate cu arcloare, ca reprezentind o notttate, gi ar fi fost apoi incet sporite prin procesul selec{iei incon$tiente, dupd cu m vont vedea ulterior, ln mod clar.

740

PORUMBEII DOMESTICI

tice din aceeagi regiune. SI incepem cu remigele gi rectricele primare. Trebuie sd arht[m insl mai intii - unii cititori necunoscind poate acest fapt - c5, la pdsdrile silbatice, nu mdrul de remige gi rectrice primare este in general constant gi caracterizeazS nu numai genuri intregi, ci chiar familii intregi. Atunci cind rectricele sint neobignuit de numeroase, ca de exemplu in cazul lebedei, ele pot varia ca numdr. Aceasta nu se aplicd insd diferitelor specii qi genuri de Columbidae, care (dupd cite gtiu) nu au niciodatd mai pulin de 12 rectrice sau mai mult de gaisprezece; cu rare exceplii, aceste cifre caracterizeazd suhfamilii intregi 2?). Porumbelul de stincd are 12 rectrice. Dup[ cum am vdzut, la rotali numlrul variazd, intre 12 gi 42. La doi pui din acelagi cuib am numdrat 22 gi 27 de pene. Porumbeii gu gali sint f oarte susceptibili de a avea rectrice suplimentare gi in diferite ocazii am vdzut la propriile mele pdsdri 14 sau 15 rectrice. Un exemplar al d-lui Bult, examinat de dl Yarrell, avea 1'7 rectrice. Am avut un porurnbel cdlugdrild (Nun) cu 13 rectrice rsi altul cu 14, iar la Lln porumbel cu cascl (Helmet) o rasd care aproape cd nu se poate distinge de pommbelul cdlugdri!f, - am numirat 15 gi am mai atzit de alte asemenea cazuri. Pe de altd parte, dl Brent avea Lln porumbel dragon care toat5 viala nu a avut mai mult de 10 rectrice, p cind unul dintre dragonii mei, care se tr5gea din cel al d-lui Brent, nu avea decit 11. Am vdzut un porumbel jucitor pleguv (Bald-head) cu numai 10 rectrice, iar dl Brent a avut un jucltor aerian (air-tumbler) cu acelagi nurndr de rectrice, ins[ altul cu 14. Doi dintre acegti din urml jucitori cresculi de dl Brent eralr remarcabili; urrul prin faptul cd avea cele doui rectrice centrale pulin divergente, iar celdlalt pentru c[ avea cele doud rectrice exterioare cu 0,93 cm mai lungi decib celelalte. Astfel, in ambele cazuri coada prezenta tendinla de bifurcare, insd in doud moduri diferite. Aceasta ne aratl clrm, prin seleclie atent5, s-ar fi putut forma o rasi cu coadd de rindunicfl, ca cea descrisd de Bechstein. in ceea ce privegLe remigele primare, la Columbtclae numdrul lor este intotdeauna - dupd cum am putut afla - cle noud sau zece. La porumbelul de stincl el este de zece. Am vdzut insh nu mai putin de opt jucdtori cu fala scurtd cu nuniai noud remige gi aparilia acestui numdr a fost observat[ de amatori datoritd faptului cd numirul de zece remige primare albe constituie una dintre caracteristicile porumlelu{ui jucitor pleguv cu fala scurtS. Totugi, dl Brent avea un jucdtor aerian (nu cll fata scurtl) care la ambele aripi avea cite 11 remige primare. Dl Corker, eminentul crescdtor de porumbei clldtori premiali, m5 asigurd cd unele dintre pds5rile sale aveau 11 remige primare la fiecare arip5. La doi guga{i am vd"zut cite 11 remige de fiecare arip5. Trei amatori m-au asigurat cd la Scancleroons au v[zut cite
27) Coup d'eil sttr I'Ordre des piQeons, de C. L. Bonaparte (Comptes rendus), 1854-1855. Dl Blyth, in Annals ol Nat, Hist., vol. XIX, 1E47, p.41, menlioneazi ca Lln caz neobignuit,,cd, din cele doui specii de Eclopistes, care slnt indcaproape lnrudite intre elc, una are paisprezece rectrice, pe cind cealaltl, porumbelul pasager nord-american, nu are decit numdrul nolmal de 12.

Am fdcut numeroase misuritori ale diverselor p5rli ale corpului la diferite rase. La pdsiri de aceeagi ras5, aproape cd niciodatd n-am gdsit aceleagi cifre, diferentele fiind mai mari decit cele intilnite de obicei la speciile s[lba-

VARIABILITATE INDIVIDUALA

141

cnrbura maxilarului superior. La doi porumbei rindunicd am constatat o mare deosebire in l5{imea gurii. Am vSzut ciliva porumbei rotali de prima calitate cu gitul mult mai lung gi mai sublire decit allii. Se mai pot menliona gi alte cazuri analoge. Am vdzut cd Ia toli rota{ii (cu exceplia subrasei iavaneze) glanda uropigiand este atrofiatl Si pot adduga cd aceastd tendin![ spre atrofiere esLe atit de ereditarS, incit unii metigi pe care i-am crescut din rota[i gi gugali nu aveau glanda uropigian[. De asemenea, la unnl dintre numerogii porumbei rindunicd pe care i-am examinat, precum gi la doi porumbei cdlug[ri{5, glanda turopigiani era inexistent5. Deseori la aceeapi rasl numdrul scutelelor de pe degete variazl, $i uneori el difer[ chiar la picioarele aceluiagi individ. Porumbelul de stlncd de Shetland are cincisprezece scutele pe degetul mijlociu gi $ase pe cel posterior, dar am vfzut ttnul roman cu gaisprezece scutele pe degetul mijlociu gi opt pe cel posterior ; am vdzut de asemenea Lln jucdtor cll fafa scurt5 cu numai 12 gi cinci solzi la degetele respective. Porumbelul de stincd nu are membrana interdigital5 mulL dezvoltatd ; am avut insd upul -pdtat gi unul cdlug[ri!5 cu membrana intinzindu-se 0,63 cm de la bifurcalia celor doud degete tntertoare. Pe de altd parte, dupi cum se va arita ulterior mai amdnuntit, porumbeii clr labele penate au in general bazele degetelor ertertoare unite prinbr-o membran5. Am avut un juchtor de culoare rogie care avea un glrngurit deosebit de cel al semenilor s5i, apropiindu-se ca ton de cel al porumbelului rizdtor ;
aceastd pasdre mai a\rea obiceiul de a umbla cu aripile ridicate gi elegant arcuite, intr-un mod pe care nu l-am v5zut la nici un alt porumbel. Este inutil sd mai spun ceva despre marea variabilitate, la aproape toate rasele, in dimensiunea

12 remige. Deoarece ins5 Neumeister afirmi cd la porumbelul roman de trlorenla, inru dit cu Scanderoons, remigea mediand este deseori dubld, numdrul de 12 se poate s5 se fi datorit faptulu,i cd doud din cele zece remige primare ave.au cite dor-rd rahisuri la o singurl pand. Remigele secundare sint greu de ntt mirat, ins[ numlrul ]or pare sd varieze intre 72 gi 15. Cu siguranld cd lungimea aripii gi a cozii fa{d de corp, preclrm gi lungimea aripilor fald de coadd , variazd ; am observat acest fapt in special la porumbeii iacobini. I'a admirabila colec{ie de gugali a d-tui Bult, aripile pi coada variau foarte mult in lungime, iar uneori erau atit de alungite, incit pdsdrile aproape cd nu se puteart line in picioare. La lungimea relativd a primelor citorva remige primare nu am observat decit un mic grad de variabilitate. Dl Brent imi comttnic5 observalia sa cd forma primei pene variazl, foarte pulin. La acestc ultime puncte, varialia este insd extrem de redusd fa!5 de deosebirile care pot fi observate la speciile naturale de Columbide. La cioc, am vdzut deosebiri considerabile intre pdsdri de aceeagi ras[, ca porumbeii iacobini gi tamburi, reprodugi cu grij[. La cei cdldtori existd deseori o diferenld remarcabilS in gradul de sub{iere gi de curburd a ciocului. Aceastd diferen{i se observd cu claritate in cazul multor rase. Astfel, am avut dou 5 linii de barbi de culoare neagrd care se deosebeau in mod evident prin

corpului, colorit, incdllatul labelor gi

in

buclarea penelor de

la

ceaf6. Pot

112

PORUMBEII DOMESTICI

ntentiona insd un porumbel jucitor remarcabil 28), expus la Crystal Palace, care avea pe cap o creastd neregulatl de pene, oarecum asem[ndtoare smocului de pe capul giinii poloneze. Dl Bult a crcscttt o porumbitfl iacobin cu penele de pe coapse allb de lungi, incit atingeau solul, precum gi un mascul cu aceeagi particularifate, insii intr-un grad mai redus; din aceste doud pdsiri el a oblinuL altele la fel caracterizate, care au fost expuse la Philoperisteron Society. Am crescut Lln porumbel metis care avea penele fibroase, iar remigele gi rectricele atit de scurte gi de imperfecte, incit paslrea nu putea zbura nici chiar la inillimea de un picior. Penajul porurnbeilor prezint[ multe particularitSli ciudate gi ereditare. Astfel, jucdtorii-migdali (Almond-Tumblers) nu dobindesc penele perf ect pestri{e pind ce nu au nipirlit de trei sau patru ori, iar juc[torul-zmeu (KiteTumbler) este la inceput pdtat negru gi ro$u avlnd aspectul dungat, insd ,,cind igi leapid5 penajul de cuib, devine aproape negru, in general clt coada albdstrie gi cu barbele interioare ale remigelor primare de culoare rogcat5" 'n). Neumeister descrie o ras[ de culoare neagr[ cu dungi albe pe aripi gi un semn alb ln formd de sernilund pe piept. Inainlea primei neptrtiri, aceste semne sint in general rotii-ruginii, iar dupd a doua salr a treia ndpirlire ele suferd o modificare; remigele gi cregtetul capului devin de asemenea albe sau cenugii 30). Este un fapt important - gi cred ci aproape nu exist[ exceplie la regul[ cd acele caractere speciale pentnr care este preluit[ fiecare rasd sint eminarnente variabile. Astfel, la rotat numirul gi direclia rectricelor, linuLa corpului gi tremurarea sint caractere foarte variabile ; la gugali, gradul ln care igi umfl5 gu $a gi f orma gugii umflate ; la cel cdldtor, lungimea, ingustimea gi curbura ciocului, precum $i cantitatea de caruncule; la jucdtorii cu fala scurtd, lungimea redusd a ciocului, proeminenla frunlii gi linuta getreral[ tt), iar la jucdtorul migdaliu culoarea pcnajului ; la jucitorii comuni, modrrl de a se r[sturna ; la barb, l5{imea gi lungimea redusd a ciocului, precum gi cantitatea de caruncule din jurul ochilor ; la romani, dimensiunea corpultti ; la turbi{i, guleragul ; in sfirgit, la tamburi, gunguritul, precum gi dirnensitl nea srnocului de pene de deasupra n5rilor. Aceste caractere distinctive gi seleclionate ale diverselor rase sint toate eminamente variabile. Exist5 Lln alt fapt interesanb in legdtur[ cLt caracterele diferitelor rase. Astfel, aceste caractere sinb deseori mai puternic manifesbate la pas[rea mascul[. Cind masculii gi ferneiele porumbeilor chl[tori sint expugi in cugti separate, se vede clar cd, carunculele sint cu mult mai dezvoltate la nrasctrli; am vdzut totu=si o porumbi![ cil[toare, aparlinind d-lui Haynes, care era puternic carunculaL5. Dl Tegetmeier m[ informeazl ci din cei 20 de barbi aparlinind d-lui P. H. Jones, masculii aveatt in general cele rnai mari caruncule oculare. Dl Esquilant crede de asermenea in aceast[ regulS, dar cll H. Weir, un cunoschtor eminent, are oarecare indoieii. Gugalii masculi ipi destind gll$a mult mai mult decit femelele; am vilzut totugi o ponrmbi![, aparlinind d-iui
28) f)escris
201 7'1rc

;i clesenat in Portltrg Cltrctnicle, vol. III, 1855, p. ti2. Pigeon lJoc,k, dc dl B. P. Brent, 1859, p. 41. aol Die stuurlttilsige Tattbe. Das Ganze dcr Tctubenzut:Ift (dupi cdilia gclmani, N. lrarl.), p.21, tabelul 1, fig. 4. tLl l.reatise ol llrc Almond-Tumbler, de J. \I. Eaton, 1852, p. 8 et passim.

VARIATII NEOBI$NUITE

1.43

Evans, care igi umfla gu$a in mod excelent, dar acesta este un caz neobignuit. Dl Harrison Weir, un crescd tor cu sllcces de rotali premiali, md inf ormeazd, cd pislrile sale mascule all deseori un numdr mai male de rectrice decit femelele. Dl Eaton afirm[ 32) cd dacl un jucdtor mascul gi unul femel5 slnt de aceeagi calitate, femela valoreazfl de dou[ ori atilia bani; gi deoarece intotdeauna porumbeii formeazd perechi, necesitind astfel nn numdr egal din ambele sexe pentru reproducere, aceasta pare sd indice cd la femelfl calitatea superioarh este mai rard decit la mascul. Nu existd nici o deosebire intre mascnli gi femele in ce privegte dezvoltarea guleragului la turbi{i, a glugii la iacobini, a smocului la tamburi gi rdsturnarea la j ucdtori. Pot ad5uga aici un caz oarecllm diferit, gi anume : existenla in Franla 33) a unei variet5{i de gugali de culoarea vinr.rlui rogll, la care masculul este in general v5rgat cu negru, Pe cind femela IlLl este niciodatd astfel vdrgat5. Dr. Chapuis observ[ de Asemenea tn) c6, la anumili porumbei de culoare deschis5, masculii au penele striate cu negru $i cI la fiecare n[pirlire aceste striuri se mdresc, astfel cd pind in cele din urmd masculul devine pitat cu negru. La cllirtori, carunculele, atit de Ia cioc cit .si din jurul ochilor, preclrm gi la barbi cele din jurul ochilor, continui s[ se dezvolte cu virsta. Aceastd intensificare a caracterului cu inaintarea ln virst5, $i rnai ales deosebirea dintre masculi gi femele in diferitele privinle arfltate mai sus, alcdtuiesc fapte remarcabile. Intr-aclevdr, la porumbelul de stincl inilial nu existd la nici o virstd vreo deosebire sensibile intre cele doul sexe; de asemenea, in intreaga familie a Columbidelor existi rareori vreo deosebire puternic pronuntate tt;.
CARACTERE OSTEOLOGICE

altele rar, totugi ntr se poate spune cd vreuna este absolut caracteristic5 pentru o anumitd ras5. J inind seama ch rasele domestice puternic pronunlate au fost formate mai ales prin selec{ia efectuat[ de cdtre om, nu ar trebui s[ ne agteptdm si glsirn la schelet deosebiri mari gi constante. Aceasta deoarece amatorii nu observ[ gi nici nu dau atenlie modificdrilor structura]e ale conformaliei interne. Nu ar trebui sd ne agtepLlm nici la mod-ificdri ale scheletului din cauza obiceiurilor de via![ schimbate, pentru c[ raselor celor mai distincte li se dau toate posibilit5{ile ca sd-gi contintte aceleagi obiceiuri, iar raselor
32)

In ce privegte scheletul diferitelor rase de porumbei, exist[ multfi variabilitate. Cu toate cd la anumite rase, anumite diferenle apar frecvent, iar

A Trealise etc., p. L, pigeon

10. Piglectns

33)
un)

Roitard gi Corbi6, Les

etc., 7824, p. 773.

Vogcrgeur Belgc,18ti5, p. SZ. ln,,Dcsccnt of \'Ian" (ed. a 6-a, p.466) am dat, ln baza autoritS[ii d-lui Tegetmeier, citeva cazuri curioase de pisiri argintii (adicri albastru foarte deschis), care sint in general fernele, precum gi privitor la ugulinla cu cale o ras5. astfel caractcrizati poate fi produsi. Bonizzi (vezi Variazioni dei columbi

domtstici., Padova, 1873) afirmd ci deseori anumite pcte de culoare sint diferite la cele doui. sexe qi ci anumite nuan[e sint mai comune la polumbile declt la porumbeii masculi. 35) Prof. A. Newton (Prr,tc, Zoolo11. Sor'.,1865, p.716) observi cI nu cunoa;te nici o specie care si prezinte vreo diferentiere sexttald rernarcabili. Dl \Yallace rnl informeazi insi ci la subfamilia Trelonidelor, sexcle se deosebesc deseori considerabil prin culoare. \rczi de asemenea Gould, Handbook to tlte Btrtls of Australltr, vol. II, p, iC9-14!t, despre diferenlele sexuale

la

Columbidae.

144

PORUMBEII DOMESTICI

mult modificate nu li se permite niciodatd s5-gi procure in libertate hrana Ior proprie in diferite feluri. Comparind scheletele de Columba li.uia, oenes, palumbus gi turtur, care sint clasificate de c[tre toli sistematicienii in doud sau trei genuri distincte, ins[ lnnrdite, constat de altfel cd deosebirile sint extrem de neinsemnate, clr siguran![ mai mici decit intre scheletele unora dintre cele mai distincte rase domesfice. Nu am avut posibilitatea s5, apreciez in ce mdsur[ scheletul porumbelului de stincd silbatic este constant,
din motivul cd nu am examinat decit doufl asemenea schelete.
besc

Cnexrul. Oasele individuale, in special cele de la baza craniului, nu se deoseprin forma lor. Prin proporliile sale, prin forma gi direc{ia relativd a oaselor, intregul craniu se deosebegte ins5 foarte mult la unele dintre rase, dupd cum se poate vedea dacd compardm desenele craniilor porlrmbelului de stincd (A), al jucdtorului cu fala scurt5 (B), al cdldtorului englez (C) gi al cdl5torului Bagadotten al lui Neumeister (D), toate desenate de profil, in mdrime natural[. La cilStor, pe lingd alungirea oaselor felei, spaliul dintre orbite este proporlional putin mai ingust declt la porumbelul de stincS. La Bagadotten, maxilarul superior este remarcabil de arcuiL gi oasele premaxilare sint proporlional mai late. Lu porumbelul jucdtor cu fata scurtS, craniul este mai globular; astfel, toate oasele felei sint mult scurtate, iar fruntea craniului, precun gi oasele nazale descendente, sint aproape perpendiculare ; arcul maxilo-jugal gi oasele premaxilare formeazd o linie aproape dreapt5, iar spaliul dinbre unghiurile proeminente ale orbitelor este adincit. La barb, oasele premaxilare sint mult scurtate gi porliunea anterioarl este mai groasd decit la porumbelul de stincd, de altfel ca gi partea inferioari a osului nazal. La doi porumbei c5lug[ri!5, bralele ascendente ale premaxilarelor erau pulin atenuate aproape de capete gi la aceste pdsdri - ca gi la altele citeva, de exemplu la porumbelul pdtat creasta occipitald de cleasupra foramenului era cu mult mai proeminentd decit la porumbelul de stincd. La numeroase rase, suprafala articularfl a maxilarului inferior este proporlional mai micd dectt la porumbelul de sLincfl; in special la partea exterioard a suprafelei articulare, diametrul vertical este considerabil mai scurt. Nu cumva acest fapt se poate explica p rin folosirea mai rcdns[ a maxilarelor, datorit[ hranei nutritive date finp indelungat tuturor portlmbeilcr foarte ameliorali? La romani, c5l5tori gi bartri (gi intr-un grad mai redus la mai multe alte rase), toatd latura maxilarului de lingd capdtul articular este indoit[ spre interior intr-un mod foarte remarcabil, iar marginea superioari a ramului, dincolo de mijloc, este r5sfrintd intr-un mod tot atit de remarcabil, in comparuti. cu maxilaml porllmbelului de stinc[, dup[ cum se poate vedea din desenele al5ttrrate (fig. 25). Aceastd rdsfringere a marginii superioare a maxilalului inferior este legatd in mod evidenL de deschizdtura neobignuit de mare a gurii, a$a cum am descris-o la porumbeii romani, c[l5tori gi barbi. Rdsfringerea la capul unui roman, vdzutd. cle sus, poate fi bine observa Ld in figura 26; aicl se poate vedea, de ambele p[r{i, un larg spaliu liber intre unghiurile maxilarului inferior gi ale oaselor premaxilare. La porumbelul de stincd gi la mai multe rase domestice, unghiurile maxilanilui inferior se apropie de a mbele p5r!i de oasele premaxilare, astf el c[ nu mai rdmine nici un spaliu

DEOSEBIRI OSTEOLOGICE

745

liber. Gradul de. curburi in jos a jumitilii distale a maxilai'ului inferior se dcoscrbegte, de asemenea, la unele rase, inLr-un grad extraordinar, dupl cum se poate vedea in figura 27 la pommbelul de stincd (A), la jucdtortil cu fala scurte (n;

(
Fig. 24. cranii
de

belul srilbatic rle stinci, columba liui.a; B, juciitor cu fafa scrrrtii;

C, cilitor englezesc; D, cdlltor de BagarloLtcn.

porumbei vizute lateral. ln mdrimc naturali. A, porum-

o'fl

;,1i#,1":i:T:l,ilnifi';::11'j.,ii.,1..x:illi";.Il',,T.i::.

gi la cdldtorul Bagadotten al lui Neumeister (C). La unii romani, sinrfiza mandibulei inferioare este remarcabil de solicl5. Nimeni nu ar fi adrnis cu ugurinlii faptul cA mandibule deosebindu-se atlt de mult prin diferitele caractere ardtate mai sus, ar fi putut apar{ine aceleiagi specii.
10

- c. 266?

146

PORUMBEII DOMESTICI

Vnnrnnno, Toate rasele au cite 72 vertebre cervicale tu). La un porumbel cdl5tor de Basrah, din India, a 12-a vertebrd avea insd o micl coast[, lungl de 0,63 cm, cu o perfectd articulatie dubl5. Vertebrele dorsale sint intotdeauna in numlr de opt. La porumbelul de stincd toate opt poartd coaste, coasta a opta fiind foarte sublire, iar a gaptea neavind nici o apofizd. La gupa{i toate coastele sint extrem de late, opt vertebre avind coaste; a opta coastl fiind foarte sub{ire iar a gaptea neavind nici o apofizS. La trei dintre cele patru schelete pe care le-am examinat, coasta a opta era de doud sau de trei ori mai lati decit la porumbelul de stlncS, iar perechea a gaptea avea apofize distincte. La multe rase nu existau declt gapte coaste, cum am constatat la gapte din opt schelete de divergi porumbei jucdtori precum gi la mai multe schelete de rotati, turbiti gi cdlugdrite. La toate aceste rase, perechea a gaptea de coaste erau foarte mici gi fflrd apofize, deosebindu-se in aceastl privin{5 de aceleagi coaste de la porumbelul de stincd. La un porumbel jucdtor gi la un cdl5tor de Basrah, nici chiar a $asea pereche nu avea apofize. Hipapofiza celei de-a doua vertebre dorsale variazd mult in dezvoltare, fiind uneori (ca la mai multi porumbei jucdtori) aproape tot atit de proeminent[ ca qi cea a celei de-a treia vertebre dorsale ; cele doufl hipapofize tind astfel s5 formeze lmpreund un arc osificat. Dezvoltarea arcului format de hipapofizele celei de-a treia gi a patra vertebre dorsale variazd, de asemenea in mod considerabil, ca gi dimensiunea hipap of.rzei celei de-a cincea vertebre. Porumbelul de stinc[ are 12 uertebre sacrale. La diferitele rase acestea variazd, insd in numdr, dimensiune relativd gi in insugirea de a fi ugor deosebite. Porumbeii gupati, cu corpul lor alungit, au 13 sau chiar 14 vertebre gi - dupd cum vom vedea imediat - ei mai au un numlr suplimentar de vertebre caudale. Romanii gi cil[torii au in general num[rul firesc, de 12; la unul roman insd, precum gi la cel cdl5tor de Basrah, aceste vertebre nu erau decit in numdr de unsprezece. Porumbeii jucltori au fie unsprezece, fie dou[sprezece sau treisprezece vertebre sacrale. La porumbelul de stinc6, uertebrele caudale sint in numdr de gapte. Cei rota{i, care au coada atit de mult dezvoltatd, au opt sau nou[ - in unul din cazuri aparent zece vertebre - $i sint ceva mai lungi decit la porumbelul de stincd, iar forma lor variazd, considerabil. Gugatii au de asemenea opt sau noud vertebre caudale. La un porumbel cdlugdrit5 Si la unul iacobin am vdzuL opt asemenea vertebre. Cu toate cd sint p[slri -atit de mici, porumbeii jucdtori au intotdeauna numdrul normal de gapte vertebre ; la fel gi cdlitorii, cu o singurd exceplie la care nu erau decit $ase. Urmdtorul tabel rezumativ aratd devia{iile cele mai remarcabile de la numdrul de vertebre gi coaste pe care le-am observat :
86) Nu slnt sigur dactr am indicat ln mod corect diferitele feluri de vertebre. Am observat lnsd cd tn aceasttr privinftr diferili anatomigti adopti reguli diferite qi cum eu utilizez aceia;i termeni in comparalia tuturor scheletelor, aceasta sper ctr nu va avea nici o importanttr.

DEOSEBIRI OSTEOLOGICE

Porumbelul
de

stlnci
72

al d-lui Bult
72

Por.

guqat

Por. jucitor
roller olandez
72

Por. cildtor
de Basrah
72 Cea de-a 12-a are o

Vertebre cervicale Vertebre dorsale

Coaste dorsale

micl coasti
8 7

8 8

8
I

Vertebre sacrale Vertebre caudale

a 7-a pereche fird apofize

apofize,
L2
7

a 6-a pereche

cu

8 a 6-a qi a 7-a pereche

cu apofize

a 6-a gi a
apofize
1L
7

pereche fhri

7-a

a 6-a gi a
11
d

pereche firi apofize

I

7-a

8sau9
42 sau
43

14

Numlrul total de vertebre

38

mai alungit. Gaura obturatoare este uneori, ca la nllmerogi porumbei juc[Lori, mai putin dezvoltatd decit la porumbeltrl de stincd. La majoritatea porurnbeilor romani unghiurile osului iliac sint foarte proeminente. La oasele extremitd{ilor nu am plltut descoperi nici o deosebire, afard numai de lungimile lor proporlionale. Astfel, de exemplu, la un gu$at metatarsul avea lungimea de 4,79 cm iar la un jucdtor cu fa{a scurtd numai 2,41 cm. Aceastd diferen{5 este mai mare declt cea corespu nzdtoare diferenlei de mirime a corpului lor; picioarele lungi la gugat gi labele mici la jucdtor sint insd caractere seleclionate. La unii gll$ati, osul scapular este cu putin mai drept decit la porumbelul de stincd, iar la unii j ucltori este $i mai drept, avind $i virful mai pulin alungit. In gravura in lemn din figura 28 sint ar[tate osui scapular al porumbelului de stlnc,A (A) gi al jucdtorului cu fata scurtd (B).Apofizele de la virful osului coracoi.d, care primesc extremitdtile claviculei, formeaz[ la unii jucltori o cavitate mai perfect[ decit la porumbelul de stinc[; la gugali, aceste apofize sint mai mari $i de form[ diferit5, iar unghiul exterior al extremitltii coracoidului, care este articulat cu sternul, este aproape drept. La gugali, cele dou5 brate ale clautculei. sint mai pu[in divergente fa!5 de lungimea lor decit la porumbelul de stincd, iar simfiza este mai solid[ $i rnai ascutitd. La rotali, divergenta celor dou[ brate variazd in mod remarcabil. In figura 29, desenele B Si C reprezintd. claviculi a doi rotali. Se observ[ c[ in desenul B divergenta este pu{in mai micd decit la clavicula micului jucltor cu fala scurtd (A), p. cind in desenul C divergenfa esfe egal5 cu cea a pommbelului de stinc[ sau a celui gu$at (D), cu toate ce aceasta din urmi este o pas[re mult mai mare. Conturul extremiti{ilor claviculei variazf, foarte mult, acolo unde ele se articuleazd la coracoide. La osul sternal, deosebirile de f ormd sint neinsemnate, cu exceptia dimensiunii gi a conturului glurilor care sint uneori mici, atit la rasele de dimensiuni mai mari cit gi la cele mai mici. Uneori, aceste gduri sint, fie aproape rotunde, fie alungite, cum este deseori cazul la porumbeii cdl5tori. Citeodatl gflurile posterioare sint incomplete, rdminind deschise in spate. Apofizele marginale care f.ormeazd g[urile anterioare variaz[ foarte mult in dezvoltare. Partea

Bazi"nul se deosebegte foarte pulin la diferitele rase. Nlarginea anterioard a osului iliac este totugi uneori mai uniform rotunjitd de ambele pdrli decit la porumbelul de stinc[. Ischionul este de asemenea in mod frecvent putin

PORUMBtrII DOMESTICI

in ce privegte. graclrrl cie conr-exitatr', aproape perfect plat5. La unii indivizi, manubriul esIe oareculn mai proeminent ciecit la allii, iar ponrl situat imediat sub el r.ariazii foarte mulI ca dimensiune.

fiind uneori

p()sLcrioar'5 t1 0sului sternal cliferd nrult.

\u\ tf,\\
u\',\\ Fig. 26. Craniul clc porumbcl ronran privit

r$ilt
EW

de deasupra. In mirimea natural[ arritind marginile risfrintc ale por.{iunii clistnle a rnaxiiarului infcrior.

0t

tl

ftr lI

4[
U@
Fig. 28. Oase scapulare. In tnirime naturalir A, porumbelul de sLinci ; B, shortfaccd Tumbler.

infelior. ln rni.rirne nattrr.ali. A, porumbelul de stinci: ; B, jucatol cu fafa scurtri C, cikitor de Bagaclottcn.
;

Fig. 27. Veclcre latcrali a maxilamlui

Fig. 29. - naturali Furcula (iadegul). ln mirime A, jucdtor cu fa[a scurtl ; B, C, polumbelul rotat : D, porumbelul
gu$at.

DE cntr$rERE. Prin acest termen inleleg faptul ch inLreaga or.ganiin a'sa fcl legatl, incit atunci cincl o partr tn,i.rd, r'ariazir $i nit., 1iXr.tri. Nu puLcnt sptllle insl deciL rareori, sau chiar nicioclat5, care anlme dinl,re cele dond varia{ii corelate trebtrie consideratd cauz| $i care efcct, sal dacri anrbele rezulth din vrc'o catlzr"t contunS. Pentru noi, ptln;tul inLercsant estc ci, aLunci cind anleltol-ii, prin selec{ia continuii a micilor r-aria{ii, a1 modificat i1 mare mdsur[ o anul]]ild parte, deseori au produs neintenlionat $i alte modificiiri. 7t1\ie este

f,onnrelA

CORELATIA

DE

CRE$TERE

74s

35 cm. I-rtnqirnea fantei care formeaz[ orificiul extern al nirrilor r,ariazh cu Iungirnca ciocultti, nu insii in proporlie corespunzdtoare. Astfel, hiincl ponrmhelul rJe slincir ca tnlsur[ de col]rpi.lralie, la un jucitor cu fa!a scnrt.'i orificiul nu s-a scttrtat in proporlie corcspunzitoare fa{I de ciocul stiu foarte scurt. Pe de altir parte (li accasta nu s-ar fi putut prer.ede:r), la trei cill"rtori englezi. Ia c:5l5torul Bagadolten gi Ia un rornan (ptoeon cggnc) orificiul era cu peste o zecime de cm mai lu nq clecil ar rezulLa clin lungimea proporlionalir a c.iocrrlui fa!5 cle ccl al portttnbeluhri cle stincri. f,a un cHlltor, orificiul nririlor era cle Lrei ori mai lung deciL la porunrbelul de slinc[, cu toaLe cii, in prir-in[a corpului gi il lungimii ciocttitti, aceastii pasire nu a\rea nici m5car dublul dimensiu nii porumbelultri clc stlncd. Act'aslir alungire a orificiului ndrilor pare sI fie par[ial in corelalic crr li,r'gire:r suprafclei de piele carunculat[ de pe ma-rilanrl superior 5i de deasrrpra irirrilor; $i acesta este un caracter seleclionat de c:itrc antaLori. Apoi, de ltselnenea, bancla cle piele lat5, dezgolit[ gi caruncu]atH din jurul ochilor cll5torilol ri harbilcr', cste un caractcr sc'lectionat gi - in corel:i{ie evidenLi ctl acersLa - pleoapele, m[surate longitudinal, ari proporlional rnai nrrrlL cleciL dublul hrns,imii celor ale ponrmbelului de stincd. Nlarea cleosebire (vezi sravura in lemn nr. 27) in curburii rnaxilanrlui
0,

De exemplu, ciocul cste u$or supus acliunii selecliei $i, prin mdrirea sarr mic$oral'ea ltrngimii lui, limha cregte sau se rednce de asemenea, ins[ nrr in proporlie col'espllnztiLoare. Intr-ader.irr, dacd luim ca mlsur:I cie conlpara[ie porttmbelul cle sLinc5, la un barb gi la un jucdtor cu fa{a scurt[, ambii cu ciocrrri foarte scurLe, limba nu s-a scnrtat in aceeagi proporlie pe cind la doi cirl[tori gi la trn rolnan, pfoporlional fa![ cle cioc, limba nu s-a lungit srrficient. Astfe], la rrn cil[tor e'nglez de prima calilate, ciocul mdsurat de Ia virf la baza pcnatl era exact dt'trei ori ntai lttng declt, al unui jucitor cu falrr scurti de hunir califate, insl linrJ:a errl numai cle doulr ori gi ceva mai lungi. Lirnba variazi insli inclependent cle cioc. Aslfel, la un cilirtor cu un cioc lung cie 3,0.1 cm lunqimea linrbii era cle 7,70 ('rri, pe cind la un roman cu lunqimea corpului gi clistanla dintre virftrrile aril,ilor, eq:ile cu cele ale cril[tonrlui, ciocul era ]unq cler 2"34 r'm, iar limba era cle 1,85 crn. Agadar, la acesl. roman limba era de fapb rnai lungi clcctL a cdlltorttltli, clcgi acesta clin urrni are ciocul lung. Linrba romanului era dc asemenea fottt'te lati la ritclicin:"r. Dintre cei doi romani, ciocul rriruia era ntai lung cu 5,B t ( In decib al celuilalt, pe cind limlta era mai scurtd crl

inferior la

de stincS, la cel juc[tor gi Ia ccl cfllirt,or cle Bagadottt'n sLir evidcnL in raport cu curbnra -rnaxilarului supcrior gi mai
portr

mbelul

nr. 26) oaselor prcmaxilare, ci ctr l5timea p5r{ilor" cornoasr ri moi ale maxilartiltti superior, (rare sint intotdeauna acoperite cle rnarginile maxilar ulrri inferior. La gr-rga{i, alungirea corpulni este un caracter selec{ionat pi -- clupl curn rlm r'5zttt - r:oastele au devenit in general foarte late, iar pcreche.a a gaptea
Efrar'ura

p5rlii mijlocii a ntaxilanrlui inferior (r.ezi gravura in lemn ni'. 25) nrr este insi in s[rictzi corclalie cu l5{imea sau divergen{a (clupi cr]m sc vede clar in

ales cll unghiul format de arcada maxilojugald cu oasele premaxilare. l-a cll5tori, Ia rontani gi Ia barbi, r5sfringerea neobi5nuitf, a marginii superioare a

l.-' 0

PORUMBEII DOMESTICI

este prevhzutd cu apofize. Vertebrele sacrale $i caudale au sporit ca num5r ; osul sternal de asemenea a crescut in lungime (nu lnsd, in lnd,llimea crestei) cu 1,01 cm mai mult decit ar rezulta din volumul mai mare al corpului, in comparalie cu cel al porumbelului de stinc5. l,a rotali, lungimea gi numdrul vertebrelor caudale au sporit. Deci, in timp ce variatia Si seleclia au progresat Lreptat, structura internh osoasd gi forma exterioard a corpului au fost modifica te intr-o anumitd mdsur5, in mod corelat. Cu toate cd deseori aripile gi coada variazd ca lungime independent una de alta, este aproape imposibil s[ te indoiegti cd in general ele tind s5 devind prin corelalie mai lungi sau mai scurte. Aceasta se vede clar la Iacobini gi incd gi mai clar Ia romani, la care unele variet5,ti au aripile pi coada foarte lungi, pe cind altele le au foarte scnrte. La Iacobini, lungimea remarcabilS a rectricelor gi remigelor nu este un caracter care si fie seleclionat in mod intenlionat de arnatori. Acegtia incearcd insd de secole, cel pulin din 1600, sd lungeasc[ penele intoarse de la git, astfel ca gluga sd cuprindd mai complet capul; se poate astfel bdnui ch alungirea remigelor gi rectricelor este in corelalie cu alungirea penelor de la git. Pornmbeii jucdtori cu fala scurtd au aripile scurte, aproape in proporlie corespu nzdtoare cu dimensiunea redusd a corpului lor. Avind in vedere cd nurriSrul remigelor primare este un caracter constant la majoritatea pislrilor, este remarcebil c[ acegbi jucdtori alr in general numai nou[ remige prirnare ln loc de zece. Am observat personal acest fapt la opt pdshri, iar ,,Original Columbarian Society"ez; a redus penfnr porumheii pleguvi (baldheads) standardul remigclor mediane albe de la zece la nou5, considerind nedrept ca o pasdre care are numai noui remige sd fie descalificatd din motivul cd Ilu are zece remige mediane albe. Pe de altl parte, la cdl5tori gi la romani, care au corpul mare gi aripile lu ngi, s-au obsen'at citeodatd u nsprezece remige
primare. Dl Tegetmeier m-a informat despre un caz curios gi inexplicabil de corela{ie, gi anume : porlrmbei de toate rasele care la maturitate sint albi, galbeni, argintii (adich foarte slab alb[strui) sau cenu;ii (dun), se nasc aproape golagi, pe cind porumbeii de alte culori se nasc bogat acoperili cu puf.Dl Esquilant a observat totugi cd porumbeii c5l5tori tineri de culoare cenugie nu sint atit de golagi ca tinerii barbi gi jucirtori cenugii. Dl Tegetmeier a vdzut doud pdsdri tirrere clin acelagi cuib produse de pirin{i diferit colorali, care se deosebeart foarte mult prin gradul in care erau acoperite la inceput cu puf. Am observat Li n alt caz de corelalie care la prima vedere pare cu totul inexplicabil, dar care, dupd cum vom vedea intr-un capitol viitor, poate fi explicat intr-o oarecare mdsur5 prin legea varia{iei identice a pflrtilor omologe. Cazul consti in faptul c5, atunci cind labele sint foarte inc5ltate, rdd[cinile penelor sint unite printr-o membrand gi aparent in corelalie cu aceasta celc doud degete exterioare sint unite printr-o considerabil5 extindere de piele. Am observat aceasta la foarte multe exemplare de porumbei gugati, porumbei rinduncle, juc5tori*rolleri (roller-tumblers) (faptul a fost de asemenea observat Ia aceastd rasd de cdtre dt Brent) gi intr-un grad mai redus la alti porumbei

incllla!i.
3?)

Tratatul lui J.

N'I.

Eaton, edifia 1958, p.

78.

DESPRE EFtrCTELE NEFOLOSIRII

Labele raselor mai mici sau mai mari sint, desigur, mai mici sau mai mari decit cele ale porumbeilor de stincd, insd scutelele sau solzii care acoperd degetele sau tarsele s-au mdrit sau s-au micgorat nu numai ca dimensittni, ci gi ca numdr. Voi da un singur exemplu : pe degetul posterior al unui roman am numdrat opt solzi gi numai cinci pe cel al unui jucdtor cu fa{a scurtd. La p5slrile in stare natural5, numdrul de solzi constituie in general un caracter constant. DupS cit se pare, lungimea labelor pi a ciocului sint in corelalie ; deoarece nefolosirea pare sd fi afectat ins[ dimensiunea labelor, acest caz va fi discutat

mai

j os.

DESPRE EFECTELE NEFOLOSIRII

disculia urmdtoare asupra propor[iilor relative ale labelor, sternului, claviculei, scapulei gi aripilor, voi spune in prealabil, pentru a da oarecare incredere cititorului, c[ toate mlsurdtorile mele au fost efectuate in acelagi fel gi cd ele au fost flcute flrd cea mai micd intentie de a fi aplicate scopului

ln

de mai

jos.

citorva cazuri), nu pinS la rdddcina cozii. Am mai misurat fiecare pasdre intre virfurile extreme ale aripilor gi lungimea pdrtii terminale strinse a aripii, de la extremitatea remigelor primare pind la articulalia radiusului. In fine, am m5surat labele fdr5 gheare, de la capdtul degetului mijlociu pind la capdtul degetului posterior, iar tarsul gi degetul mijlociu le-am mdsurat impreun5. In fiecare caz am luat ca termen de compara[ie mdsurile medii a doi porumbei de stincl din insulele Shetland. Tabelul urmdtor aratd lungimea real[ a Iabelor la fiecare pashre, precum $i diferenta dintre lungimea pe care ar fi trebuit sd o aib[ labele dupd dimensiLlnea corpului fiecdreia, comparativ cu dimensiunea corpului gi lungimea labei porumbelului de stinc5, luind ca termen de comparatie (cu citeva exceplii specificate) lungimea corpului de la baza ciocului la glanda uropigianS. Am preferat aceastl normfl de calcul din cauza variabilit[tii lungimii cozii. Am fdcut insd calcule -similare, luind ca mdsurd lungimea de la virful unei aripi la virful celeilalte gi de asemenea, in majoritatea cazurilor, de la baza ciocului la capitul cozii gi rezultatul a fost intotdeauna foarte asemfln[tor. Pentru a da un exemplu: prima pas5re din tabel fiind un jucdtor cu fala scnrt5, este mult mai mic[ decit porunrbelul de stincl gi are, natural, labe mai scurte ; din calcul s-a constatat insd cd labele ei sint mai scurte cu 0,27 cm in comparalie cu labele porumbelului de stincd, proportional cu dimensiunea corpului acestor dou[ pdsdri, mdsurate de la baza ciocului la glanda uropigian5. Apoi, cirrJ acelagi porumbel jucdtor gi porumbel de stlncd au fost comparati dupd lungimea aripilor sau dupd lungimea extremd a corpurilor,

Am mlsurat maj oritatea pdsdrilor care au intrat in posesia mea de la baza penatl a ciocului (lungimea ciocului inshgi fiind atit de variabil5) pinl la capdtul cozii gi pind la glanda uropigian5 ; din nefericire insd (.t exceplia

152

T'abelul
porunrbri eu cioeul

I
Difcrenla dintre lungimea rcalir a labclor ;i cea calculatir proporlional cu
lungimea labclor 9i dinrensiunea corPului la porumbelul tle stincir

in

general nrai scurt dceit

al

ponrnrhelului de stine[. propor{ional cu dimensiunca corpului lor'1

Lurrgirrtea

Numele rasei
I
I

rcali
a labelor
.l
I

NIai scurL cu
5,13
EQQ

\ IIai lung

cu

Porumbelul dc stinc[ sirlbatic (m5'surittoarc ntedie) Ponttltbeljuclitor plerspv cu fa{a scttt'ti

t).2i
0,4()

juctitor rnigdaliu cu fala scurti jucittor, coIofanir ro;ic juciLor Ple.sttv' conltln
jucirtor rollcr
cozii
)

,1r06
1..14

0,4u 0,77 0,45 0,15 0,43 0,02 0,38 0,05 0,15 0,45
0,:lB
0'3,S

jucirtor, rogu comtttl (tt-tlsurat pini la cap:itttl

,. ,:

,,
"

turbit
,)
tt

,, ,, ,i .. .: ,,

Iacobitr

tatnbur, alb

rotat (mtisural pinri la capitrtl cozii)

,,

Pestt'i!

,otii, va,lietr',.,. "t ii,,*rt;,! indian cu sPatr,rle cre!

riziilor
bat'b

'r

0,()

0,llJ
0,07
0,()ir 0,10

Poi'rr
)

utbel cilu g:it'i!a

) ., ,,
,,

0,07
(-t,Ll7

tr

,.

,.

pltat
rindunicd., rolu albastru ,r'

ti

,'

0,05 0..t7
{). 1 ir

Numdrul de exemplare
i) Dinelsiunile
-qilri

,' ), ,,

gu;at

0,07 0,27

,. gcl'Inan cil[tor de Basrah

dlte in
,'tlt,

on
fir,

Tabelul I I
I'orumlrei ctr cirrcttt mai lttng dccit

al

porunrbclulrri tlc stinrl, prcpor{ional crt dintcnsiulrea eorputui lor

Lunp4irnea

Numele rasci

rcalir

a labelor

Ditcrcn[a clintre lttngitrl ea reali a labelor $i cea calculati, ltroporlional cu Inngimea labelor Ei climensiunea corPului la porumbelul dc stincl nlai scurt cu I Mai lung cu

Pommbclul cle stinci silbatic (niisurittoare r. eclic) Porttmbcl ciiliitor

,,
!)

;),l J

tr
,,

6,6() 6,60
i1,10

I I

0,78
0,63

i
I I

0,53
().15 7,12
(1,9,tr

,, ,, ,, ,,

t,

Scancleroon, alb roman

), ,,

dl'agon I3agaclotten

3,72
;- 11 lrLl
7

Pigeon cygne

,l-l-, nql

i
I

t.
I

{1,73

6,98

0,68

l_I

Nunrirul de cxemPlare

DESPRE,EFECTELE NEFOLOSIRII

153

indicate de compas, clecit si fie date cu aproxima{ic. In prima coloani clin acestr: doui tabele apare lungimea rt'all a labelor la 36 de pirshri apartinind cliferitelor rasc, iar in celelal[e clouii coloanc se inclici cu cit sint labele prea scurLe sau llrea lungi, dup[ ntlrinca plsilii gi in comparalie cll porumbelul de stincir. In prirnul tabel, douirzcci q1 cloufl de exen]plare att labele mai scurte in nrt'clicr cu pu{in peste 0,25 cm (exact 0,27 cnl), iar cinci exemplare au labeler irt nredier cu fclarte pu{in mai lungi. si arlurne cu 0,L7 cnt. Citeva din aceste clin urmi cazuri pot fi insri explicate. '\stfel, de exc'mpltt, la guga{i picioai'clc gi labele sinL selcctionatc pentru hrngime 5i astfel orice tendin{I natrrralir spre o rccltrcel'e a lun,timii lat;elol er fi fosI contracaratd. Atunci cincl Ia ponrmhclul rindunich gi Ia barh, pe lingfl ntlsura cle compara{ie trtilizat[ (adici lungirnca r:orpului de Ia cioc Ia a'lan(la uropigiani) s-a aplicat oricare alt5 misurii, s-a constatat ci labele erau pt'ea rnici. In ct'l dc-al doilea tabc'l a\-em opt pirsiri cu ciocul rnult mai hrrig clecit al porumbelului de stinc5, atit efectiv cit ri propor'[ional clr dirnensiunea corpului; de asenlenea aceste pislri au li picioarcle de o lunEinte tot atit cle prollun{at[ gi anurne, propor{ional in rnedi. ., 0,73 cm. In tahclul I se arati cd ciocul esl,e pl'opor{ional mai sctirt declt la porunrbelul de stincS. f'rebuie ins[ s:i afirm aici cI existi citeva exccp{ii parliale. Astfel, ciocul porunr};elului eng-lez cu spatele crc{ este abia perccptibil rnai lring., jar cel al pot'rrmbclulrri cirllitor cle Basrah este de aceeagi lunginre sau plr{in nrai lung clecit cel al porurnbelului de stinc[. La porrlmbeii pSta{i, Ia linclunele qi la rizltori, ciocul esLe cll foarte ptt{in mai scurt sau propor'fiona] de aceeagi lungime, clar nrai dclicat. Cu toate acestea, hta te inrpreurrir, act'ste cloui tabele indicrir clar o oarecare corela{ie lntre lungimea ciocuhri ri dirnensiunea labei piciolului. Cresciitorii de vite corntlte qi de cai sint cle pft'ere ci eristi o legdturl analogii intre hrngimea tnembrelor gi cap; ei afirnr[ ci lrn cal de clrrse cu capul rrnui cal de povarir, sall un oqar cu capul riuui hulclog ar fi o rnonslnrozitatc. Deorlrece pol'umbeii oblinu{i tle antatori sint tinuti in general ln mici volicre 5i sint hr.[ni{i. din abtrndent[, ei treltuie 51 se deplasr.ze nrult rnai pufin clc'ciL poruntbelrrl clc sLincr"t shlbatic. A$adar" trebuie acceptat ca fozirte probalril cir redricerea clirnensiunii labelor Ia 22 de pdsdri din tabelul I a fost provocatl de nefolosirea lortt) gi c5, prin corela{ie, aceastd redrrcere a aclionat asupl'a ciocului marii maiorith{i a lthsdrilor din acelagi tabel. Pe de altl parte, atqnci cind prin selectia continttf, a cre;terilor neinsemnate in lunqirne, iiocul a cler-enit nnrlL rnai lung, labele picioarelor, degi nefolosite, aLr devenit de asemenea, prin corela!ie, mult rnai lungi in compara[ie clr cele ale ponrnrbelnlui de stinci sIIIlatic. Deoarece la porumbelul de stincfl am mhsurat labele de la capitul degetului mijlociu la c5lciiul tarsuhri, am flcut calcule analoge $i la cele 36 de pirs.iri de mai sus, rezultattrl fiincl ac:elagi, gi anume : cll tot atit de pu{iner exceplii ct'l gi in caznl anterior. la rasele cll ciocul scurt clegetul mijlociu impreunii cu
38) Intr-un mod. analog, clar opus, antttnitc qrupuli naturale cle Colurnbicle, avinri oiricciuri rnai telestre declt alte grupuri inmdite, au labele pic:ioarelor. ntili rrrari. \'r'z.i Cottl't rl'ail srtr I'C)rtlrr:. ilps i)irlDons, de principcle Ronapartc.

s-a constat?,t de asemenea cI labele juc5tonrlui sint nrai scurte cLl aproape aceleagi propor{ii. Imi dau seama c[ mlsurfltorile necesitI o mai nlare pr..iri,, cle cit este posibil, insh a fost mri u$or si se noteze in fiecare caz misurirtorile concrete

1l_4_

PORLIMBEII DOML,STICI

mod invariabil mai scurt decit Ia porumbelul de stincd. Voi prezenta numai un singtrr tabel cu lungimile calculate de la baza ciocului la glanda uropigian[, pentru cI rezultattil in acest caz reprezintd aproape o meclie a rezultatelor obtinnte prin celelalte doufl metode.
Lunslmea sternului

tarsul s-au redns ca lungime, pe cind Ia rasele cu ciocul lung lungimea a crescut, dcgi nu atit de uniform ca in cazul anterior, fiindcd la citeva varietlti de ponrmbei romani lungimea picionrlui este foarte variabil5. Porumbeii oblinuti de amatori sint linuti in general in voliere destul de nrici $i, chiar cind nu sint linuti in voliere, nu sint nevoiti s[-gi caute hrana. Agadar, timp de rnulte generalii ei trebuie s[-gi fi folosit aripile incomparabil mai pulin decit porumbelul de stlncd sllbatic. Ca urmare, imi pale probabil ca toate pdrlile scheletului folosite la zbor s.{ fie gisife micporate. In privinta sternului, am miisurat cu grijd lungimea sa maximd la t2 pishri de diferite rase gi la doi pcrumbei de stincd sdlbatici din insulele Shetland. Pentru compara{ie proporlional5, am incercat la toate cele 12 pdsdri trei feluri de mdsur5tori, gi anunte: lungimea de la baza ciocului la glanda uropigian5, de la baza ciocului la capdtul cozii Si lungimea intre virfurile extreme ale aripilor. fn fiecare caz rezultatul a fost aproape acelagi gi s-a constatat c[ sternul este in

Numele rasei

Pot'umbel de stinci srilbatic Scanderoon billat Cilitor Bagaclotten Dragon Calirtor

5,72 7,77 7,71

Barb
1,52

5,97

Cilugdrifa

5,77
I

0,43
1,04 0,88 0,77

6,22
6,98 5.21

Jucitor

cu

fa!i scurti

Iacobin Englez cu spatc cref Rinclunici

GuEat german

i I

5,99 5,91 6,10 6,22

0,86 0,39 7,37 0,55

1,09
0,,13

Acest tabel arate c[, la aceste 12 rase, sternul este in medie cu o treime de cm (exact 0,84 cm) mai scurt decit la porumbelul de stinci, proporlional cll dimensiunea corpnlui lor. Astfel, sternul s-a redus cu o $eptime pind la o optime din intreaga sa lungime, ceea ce constituie o reducere considet'abil[. I-a 2l de pislri, inclusiv cele 12 de rnai sus, aIn m[surat de asemenea proerninenla crcrstei sternului fa!5 de lungimea s3, independent de dimensiunea corpului. La doud din cele 2l de pis5ri, proeminenta crestei era aproape egalS ct cea de Ia porumbelul cle stincS, iar la $apte Pgs5ri era mai accentuatI. La cinci clintre aceste gapte (la un rotat, doi sianderooni si doi cflldtori englezi), aceast[ proerninen!5 mai acc:entuatd poate fi explicatfl, intr-o oarecare mdsurd, prin faptul cd pieptul proeminent este admirat gi selec{ionat de chtre -La reslul de 12 p5s[ri, proeminenta era mai mic5. Urmeazd de aici amatori. c[ in comparalie cu porumbelul de stinc[, se observd Ia creasta sternalS o tendin!5 rigoard, dar nesigurd de a se reduce ca proerninenti intr-o mflsurd mai mare clecit s-a redus lungimea sternttlui fald de dimensiunile corpului. Am mdsurat lungimea omoplatului la noud rase diferite cle dimensiuni mari gi mici gi (adoptind aceea$i m5surd ca inainte) la toate anl constatat cd omopGtul era proporlional mai scurt decit la poru mbelul de stincd sdlbatic.

DESPRE EFECTtll.Il NEFOLO-SIRII

155

la Lrn porlrmbel l-onran care intre virfurile aripilor misura 97,77 cm, clavicula nu era decit cu pulin mai lungd (cu bralele aproape tot atit de divergente) decit la un porumbet rte stinc5, care mdsura 66 cm intre virfurile aripilor. La un barb, care prin toate dimensiunile sale era putin mai mare decit acelagi poru mhel de stinc[, clavicula era mai scurth cu 0,63 crn . La u n gu gat, clavicu la nu se alu nqise propor{ional cu lungimea crescutd a corpului. La un jucdtor cu fa{,a scirrt[ care mhsura 61 cm intre virfurile aripilor, deci cu 6,35 cm mai pu{in dccit porumbelul de stinc5, clavicula nu avea dccit abia doud treimi din lirng-iniea claviculei acestuia.
Vedem astfel clar cd sternul, omoplatele si clavicula sint toate propor{ional reduse ca lungime. La aripi ins5, gdsim cea ce Ia inceput apare ca un rezultat complet diferit gi nea gteptat. Trebuie s5 remarc a ici ci nu mi-am ales exemplarele, ci am folosit toate mdsurStorile f5cute de mine. Lulncl ca mdsurh cit: ccrr,paratie lungimea de la baza ciocului la capltul cozii, constat c5 din 35 de pdsdri de diferite rase,25 au aripile propor{ional mai lungi gi zece proporlional mai scurte decit porumbelul de stinc5. Din cauza lungimii frecvent corelate a rectricelor gi rernigelor, este nrai bine sd se ia ca misur[ de comparalie lungimea de la baza ciocllui la glanda uropigiand. $i dupd aceasti mdsurd, din 26 dintre aceleaEi pisiri care friseserl mdsurate in acest fel, 2l aveau aripile prea lungi gi numaicinci Ie aveap pl.ea scurte. La cele 2l de pdsdri, lungimea aripilor deplgea in medie cu 3,3[i cnr pe aceea a aripilor porumbelului de stinc5, pe cind la cele cinci aripile nu erau mai scurte decit cu 2 cm. Deoarece eram foarte mirat cd aripile unor pis[ri

Reducerea in lungime se_ apropie in medie foarte mult de 0,50 cm sau, aproximativ, de a noua parte din lungimea omoplatului porumbelului cle stincd. La toate exemplarele pe care le-arn comparat, bralele clar,iculei erarr fa{d de dimensiunea corpului mai pulin divergente decit la p orlr mbelul de stinc[ gi intreaga clavicul5 era proporlional mai scurtd. Astfel,

in strictd captivitate s-au mdrit atit de frecvent in lungime, mi-a i.reclt prin gind cd aceasta nu s-ar datora decit lu ngimii mai mari a remigclor ; a $a se intimpl5 cu siguran{5 in cazul iacobintrltii, care are aripi de o lungime niobignuiti. Deoarece in aproape fiecare caz mdsurasem aripilb strinse, am sclzut lungimea acestei pdr{i terminale din aceea a aripilor intinse, oblini1d astfel, cu o precizie aproximativd, Iungimea aripilor intre capetele celor dorid racliusuri, ceea ce ar corespunde la bra{ele noastre cu distan{a de la articulalia unei miini la cealaltS. Astfel misurate, Ia aceleagi 25 de p5sdri aripile au dat cle astd datd tln reztrltat cu tottrl diferit. Astfel, la t7 pSsdri aripile.ia,t prea scrir.tg fa{d de cele ale porumbelului de stincd gi numai la opt prea lungi. t)intre aceste opt pdsdri, cinci aveau ciocul lungas) gi acest fapt inaice poate "faptul c5 exist.i o oarecare corelalie intre lungirnea ciocului gi cea a oaselor aripilor, Ia fel ca aceea dintre labele picioarelor gi tarse. Scurtarea humenrsului gi a radiusului
ci, lingi aceste cinci p5.sIri, doui dintre ccle opt erau barbi, care dupl cum am ardtat - trebuie clasificaLe in acclasi gmp cu cIl[torii gi cu romanii cn ciocul lung. Barbii pot fi denumili ln mod just porurnbei clldtori cu ciocul scurt. S-ar pdrea, dc aceea, ci ln clrsul reducerii ciocr.rlui
pe acea lunginre excesivi care este
8e,)

Mel'iti poate si fie rnentionat faptul

lor, aripile gi-au menlinut putin din

qi strimogilor lor.

caractcristici mdelor lor celor mai apropiate

156

PORUMBL,II

DOJVTESTICI

poate fi atribuit5, probabil, nefolosirii, ca in cazul omoplalilor gi al claviculei la care sint atagate oasele aripilor. Pe de altd parte, Iungirea rcrnigelor $i, in consecin!5, expansinnea aripilor de la un virf la altul este complet independentl de folosire sau nefolosire, Ia fel c:a gi cregterea p5rnlui sau a linei Ia ciinii nogtri l5logi san Ia oile cu linfl lung5. Rezumind, putem adrnite cu incredere cd h-rngimea sternului, deseori gi proeminenla cresLei sale, lungimea omoplalilor gi lungimea claviculei au fost toate reduse in climensiuni fa{5 de aceleagi p[r!i ]a porumbelul de stinc5. $i presupun ci aceasta se poate atribui nefolosirii sau Iipsei de exerciliu. In general, aripile mirsurate de la capirtul radiusului s-au redus de asemenea ca lungime; datorit[ insl cre$Lerii sporite a remigelor, aripile, mdsurate de la virf la virf, sint de obicei mai lungi decit la porumbelul de stlncS. Labele picioarelor, precum gi tarsele impreun[ cu degetul mijlociu s-au redus de asemenea in majoritatea cazurilor; gi aceasta se datoregte. probabil, folosirii lor reduse. Existenla unei oarecare corelalii se vede ins[ mai c]ar decit efectele nef olosirii. Avem de asemenea o vagd indica{ier a u nei corelalii similare intre oasele principale ale aripii rii ale ciocului.

la cele gaptesprezece p[sdri

REZUI\{ATLII, PI]NCTEI,OR DE DEoSEBIRE IxTNB DIFERITELE RASE DOMESTICE

SI PASARILE INDIVIDUALE

Ciocul impreuni cll oascrle felei se deosebesc in mod remarcabil prin lungime, l5!ime, form5 gi curbur5. Craniul se cleosebegte prin f orml gi foarte mult prin unqhiul forrnat de nnirea oaselor premaxilare, nazale pi maxilo-jugale. Curbura maxilanrlui inferior qi r[sfringerea marginii saler superioare, precum gi deschizitura gurii se deosebesc intr-un mod foarte remarcabil. Limba variaz[ mult prin lungime, atit in mod independent, cit gi in corelalie cu lunqimea ciocului. f)ezvoltare'a pielii dezgolite gi carrlncttlate de deasupra niirilor gi din jrrrul ochilor variaz[ inLr-un grad extrem. Pleoapele gi orificiile externe ale nfrilor variazl in lungime gi itrtr-o anurnitd m[surd

sint corelaLe cu gradul de dezvoltare a carunculelor. Dimensiunea $i forma esofagului gi a gugii, precllm gi capacitatea lor de a se clilata difcr[ intr-o Lrriag[ misuri. Lungimea gitului variaz5. O datd cu fortna variabil5 a corpttlui, vanazd. l[limea gi num5rul coastelor, prezen[a apofizelor, numlrtrl vertebrelor sacrale gi lunqimea sternului. Num5rul Si dimensillnea vertebrelor coccigiene variazd, dupd cit se pare, in corela[ie cu dimensiunea crescuL[ a cozli. Dimensiunea gi forma perfora{iilor din stern, precum dimerrsillnea gi divergenta bralelor clar,iculei difer5. Glanda uropigiani variazd in dezvoltarea ei gi este ttneori complet atrofiatfl. Direc{ia gi lungimea anumitor pene au fost mr-rlt modificate, ca ii cazul glugii iacobinului gi al guleragului turbitului. In general, remigele gi rectricele s,ariazd ca lungime, uneori ins5 independent una de alta gi de dimensiunea corpului. Numirul Si pozitia rectricelor variaz5 intr-un mod exceplional. Remigele primare pi secundare variazil citeodat5 ca nttnt[r, dupl cit se pare, in corelatie cu lungimea aripii. Lungimea piciorului gi dimensillnea labei $i, in legiturd cu aceasta din urmd num[rul de sctttele, r'ariazd toate. O membrani de piele unegte uneori bazele celor douI degete interioare gi aproape inr-ariabil, cele doul clegete exterioare, atunci cind labele sint incillate.

REZUNIATUL DE,OSEBIRILOR

I)imcnsiunea corpului diferd foarLe muit. Aslfei, se crinogtea un ponimbcl roman care cint[rea de cinci ori cit un juc[torcu fa[a scurtfl. Oudle se deosebesc prin dimensiune gi form5. Dupd Parmenliera0), unele rase folosesc mulLe paie la cclnstruirea cuibului, iar altele mai puline ;_ nu am putut gisi ins[ vreo confirmare recentd a acestei afirmalii. Durata incubaliei oudlor este uniformd la toate rasele. Perioada la care unele rase igi dobindesc penajul caracteristic gi la care intervin anumite schimbiri de culoare difer5. Misura in care puii de poruntbei sint acoperili cu puf la iegirea din gdoace diferd de asemenea ,.si este corelatd inbr-un mod curios cu crilorilul penajului. Exist5 cele mai curioase deosebiri in ce privegte felul de a zbura gi anumite misciri ereditare, ca lovirea aripilor intre ele, rdsturnarea in aer sau pe pdmint, pt'ecum gi modul de a face cttrte femelei. Dileritele rase se deosebesc prin comporLament. flnele rase sint foarte tdcute, iar altele gunguresc in modul ccl mai ciudat. Degi, dupir clrm vom vedea ulterior mai complet, caracternl multor rase s-a menlinut fidel timp de ma i multe secole, existl totu gi o mult mai mare variabilitate individual5 la rasele cele rnai constante declt la p5sdrile in sfare naturald. Aproape cd nu existi exceplie la regula cd cele mai mari varia{ii le alr acele caractere care sint astd,zi cele mai preluite, clrora amatorii le acordi cea mai mare atenlie gi care, in consecinld, sint in curs de ameliorare prin seleclie continu[. Acest fapt este admis in mod indirect de c[tre amatori atunci cind se pling ci este mult mai greu s[ aduci la gradul dorit de perfecliune porumbeii foarte specializa{i, decib aga-numilii porumbei de amuzament *), care nu se deosebesc intre ei decit prin culoare ; aceasta pentru cS, odati dobindite, culorile speciale nu sint susceptibile de ameliorare sau de sporire continu5. l)in cauze cu totul necunoscute, unele caractere se leagi mai put,ernic de sexttl masculin decit de cel feminin, astfel cd la anumite rase se obsen'd o tendin{i spre apari{ia unor caractere sexuale secundareal), care nu exist5 citugi de pulin la porumbelul de stincd inilial.

'lcurntirtcli, 1/isl. nat. gdlt. rles Pigeons et tles Gulltnacis, vol. I, 1813. p. 17r,i. .) In englcztqLe toy (jucirrie) (N. tratl.), 41) Acest termcn a fost utilizat de John Hunter pentru asemenea deosebili structurale lntre masculi femcle care nu sint direct legate de actul de reproducere, cum ar fi coada piunuhri, coarnele cerbului etc.
401

CAPITOLUL

AL

VI.LEA

P0 ttUMBEI

(urmare)

rase din Colurnba livia - Fecunditatea raselor cind stnt tncrucisate - lLeuersiunea Ia penaiul porumbelului de sttncd sdlbatic - Circumstanlele lauorabile lormdrii raselor Vechimea sl isloricul raselor principale lllodul cum au fost f ormate rasele Seleclia

Despre tulpina parentald a diferitelor rase domestice Obiceiuri - .Rase sdlbatice ale porumbelului de stincd - Porumbeii comuni - Douezile clescendenlei dileritelor

Seleclia inconstientd. - Grija crr care amatorii seleclioneazd pd.sdrile Linii usor rliferite -

':,':::'J;;:':#:;:,":

;:::;;' :,Ti,'*!i"J',lui,!,'!" *i,,'ilT"*

intermediare

- Anumite

rate ca indivizi de aceea$i rase descrise in ultimul capitol ar fi de micd insemndtate dac[ nu s-ar fi tras toate dintr-o singurd tulpind sdlbatic5.
Chestiunea originii lor prezinte de aceea o importanld fundamentalfl gi trebuie in mod aprofundat. Nici u nul dintre cei care au in vedere marea deosebire dintre rase, care cunoa$te cit de vechi sint unele dintre ele $i cit de fidel se reproduc ele $i in prezent, nu va considera aceaste disculie de .? prisos. ln mod aproape unanim, amatorii sint de phrere cd diferitele rase se trag din mai multe tulpini sdlbatice, in vreme- ce majoritatea naturaligtilor cred cd toate se trag din Columba li.uia, sau porumbelul de stinc[. Bine a observat Temminck ') Si dl Gould mi-a f5cut aceea$i remarcd ce strdmogul inilial trebuie sd- fi fost o specie care trlia $i cuiblrea pe

Deosebirile dintre cele 11 rase domestice principale $i pdsdrile conside-

discutat5

faleze; $i pot adiuga cd trebuie sd fi fost o pasdre sociabild, pentru ce toate rasele domestice sint foarte sociabile $i nu se cunoa$te nici una care sd cuibdreascd sau sd trdiascd de obicei in arbori. Era evident modul neindeminatic in care unii pommbei, linuli de mine intr-un pavilion de vard din
r; Temminck, //lsl.
nat. gCn. des pigeons etc., vol.

I, p. 191.

I'ORU.\IBiIII I)O}iiJSTICI

Iicate : in aval cie lat. 28o 30', nlalut'ile Nilului sint pe o nlare distanld verticale, astferl cd, alutrci cincl apelc rsiuL, niali, porurnbeii nu se pot ldsa pe mal pentlu a bea gi dl Skirving a vdzut cle lepeLate ori circluri intregi .ur. se l5sau pe apI gi berau in tirnp ce pluteau in josul fluviului. Vlzute de li Oistant[, aceste cirduri setnirnilu cu sLoluri de pescinrgi pe suprafala rn[rii. f)aczi \/I'ero rasli dornesticir s*ar fi tras dinti'-o spec.ie nesociabild sau care cuiblrea satl triia in arbori a), cu siguranlii cd ochii p[brunzdtori ai amatorilor ar fi descoperit vl'eo urm[ a utrui obicei primitiv atit ile cleosebit. Intradeviir, a\renl motive sai crerdetn c[ in sl,are ilomestic[ obiceiurile primitive sint pdstlate tirnp indelungat.AsLfel, la rn[garul comun veclem vesbigii ale vielii sale plirniLive din degert in puternica sa aversitine cle a trece p.:in cel mai ntic cLlrs cl9 apir gi in ltlricerea sa de a se tivali in praf. Aceeagi aversiune puternici de a tt'ece o api est.e inLilnit[ gi Ia clmil[, care a fost domesticit[ din l.imprrri foarte indcpfu'Late. Cu toabe cir sint atit cle dornesticili, atunci cind slnt speria[i purceii s(-] ghemuiesc, uneori, incercind astfel s[ sc ascttnd5 chiar intr-utr loc deschis gi gol. Cind clogca emite strigltll de alarm[, pttii de curc[ gi citeoclatd chiar gi cei de giinir fug gi incearcd s[ se ascund5, inlocrnai ca prrii de poLirniche satt de f.azani, pentlu ca marna lor s5-gi poaLi lua zborul, lltcru pentru care ea gi-a pierrlLrf capacitatea. in lara ei de bagtin5, rala americanii (mtisk-duck) (Cairina moschata) se urcd gi deseori trdiegte in arbori 5) gi, ctr toate ci sint pis[ri aLit dc inclolente, acestor rale domesticite ,,le place s[ se calere pe virfurile gurelor, ale ziclurilor etc. gi, daci li se permite s[-gi petreaci ttoaptea in cotelul giinilor, in general femela se va duce sd se suie aldturi de gdini, r5loiul fiind insi prea greu ca s[ se calere acolo cu ugurin{5" u). $tim cf,, oriciL de bine si de regLrlat esLe hrinit, ciinele, intocmai ca gi vulpea, ipi ingroapii hrana cle prisos gi il vedem invtrtindu-se cle citeva ori pe co\ror, ca gi cind ar cilca in picioare iarba peubnr a-$i face un culcug; il mai vedem riciind caldarimul gol cu labele dirrapoi ca pentrn a-gi acoperi cu pdmint excrementele, cu toale c[, dupi piirerea mea, aceasta nu se realizeazd, niciodat5, chiar acolo rrncie exist.{ plmint. in bucuria cll care mieii gi
2) Am aflat de la d-ra Buchley, prin Sir O. Lyell, ci nn num5.r' cle polumbei cilitori metigi linuli mulli ani ln apropie:'e de T.onclln sc lrisau ziua in mod regulat pe nigte arbori din vccindtate gi dup[ ce au fost deranjali ln porumbaml lor, de faptul cir li s-au luat puii, au stat gi noaptea in pomi. 3'1 Annals urtLl XIur1. rii Xut. I7ist., selia a 2-a, vol. XX, 1857, p. 509; qi intr-un volum recent al Journal ol

alll'ol)iet'e:t tttttti nuc: bhttin, se lSsatr citcccial"li pe rantrrrile lli mai dezgglite r). 1'otu gi dl R. Scot Skirving md inf orrneazi ci in trgiptul de sus t vdzut deseori cilduri .cle_ poruntbei _ cfiI'e preferatt s.i se lase- pe-arbori scunzi*(nu insei pe palmieri) de'cit pe colibele rle lu L ale indigeniloi. Dl Blyth s) a ibst asigulaL cd, in Inclia, C. Iiui,a vat'ictatea tntermedia trdiegte uneori in arbori. Pot prezenLa aici un cLlz curios in carc constringerea a clus la obiceiuri modi-

the Asiatic Societg. a) In ltrcriu'ile clespre porumbel scrise clc amatoli csLe explimat[ uneori pilerea grcgitl ci speciile pe care naturaligtii Ie dcnutnesc porumbei tcre;tri (in contrast cu ponrmbeii alboricoli) nu triiesc qi nu cuibiresc ln copaci. In acelca;i lucriili sct'ise de atlratot'i se afilml ci in difcrite pir'li ale lumii existl specii silbatice care seamlnii cu pritrcillalele rase dolnesticc. ,\semcrnca spccii sint ins:i cornpleb necunoscr-rte naturaligtilor. 5) sil R. Sr:lionrbrrrgk, in .IourntLl ti. Ge ogrctpli. soc., vol. XIII, .l84.1, p. lt2. 6) Rev. E. S. Diron, ()rntunerttal poullrg, 1843, p. {i3 gi 66.

ASCENDENTA LOR

161

iezii se stling laolalt[ gi se zbenguiesc pe cel mai mic delugor vedem un vestigiu al obiceiurilor lor alpine anterioare. Avem de aceea motive serioase sI admitem cI toate rasele dornestice de porumbei se trag fie din una, fie din mai rnulte specii care au trlit Ei au cuibirit pe faleze gi erau de naturfl sociabil[. Dat fiind c[ numai cinci sau gase specii silbatice au aceste obiceiuri gi se apropie intr-o ,mai mare rn5surh de stmctura porumbelului domesticit, le rroi enumera aici. in primui rincl Columba leuconota, care seam[nd la penaj cu anumite varieteti dotneslice, cu deosebirea pronun{at[ gi care niciodatd nu ingeal5 c[ prezrntd, o bandl alb5, transversalS. pe coadl, la oarecare distant[ de extremitatea ei. De altfel, aceast[ specie trliegte in mun[ii Himalaia, aproape de limita zdpezii eterne gi de aceea, ciupi cum a observat dl Blyth, este pr-rtin probabil ca ea sh fi fost str5mogul raseior troastre domestice, care prospereazf, irr !5rile mai calde. In al doilea rincl, C. rupestris din Asia cenfralb, care este intermediar[ ?) intre p. Ieuconota gi C. Iiuta, gi are aceeagi coadd coloratS ca gi specia precedent5. In al treilea rind, Colttmba lf.ttorali"s, care, dup[ 'femminck, igi face cuibul gi tr[iegte pe falezele arhipelagului rnalaiez. Acest porumbel este alb, cu excep{ia unor pir{i din arip[ gi a virfului cozii, care sint negre; picioarele sint de crrloare vinhtS, caracter neobservat la nici un pommbel domestic aclulL. Nu ar fi fost insi nevoie si mentionez aceast[ specie, sau pe aceea indeaproape jnruclit[ C. Iuctuosa, pentru c[, de fapt, ele apar{in genulrri Carpophaga. In al patrulea rind, Columba gui"nea, care se tntinde din Guineca a) pinfl Ia Capul Bunei Spera nle ,si tr'fiegte in copaci salr pe faleze, dupd natura teritoriului. Aceastd specie aparline genuh,ri SIri.ctoenCIs al lui Reichenbach, fiind insl indeaproape inruditl cu Columba. intr-o oarecare mdsur[ ea searriirn[ la colorit Cu anumite rase clomestice qi se pare c5. a fost domesticit[ in Abisinia. Dl Mansfield Parkyns, care a colectat p[s[rile din acea lard gi care cunoagte aceast5 specie, m[ informeazra insfl ci aceasti pdrere este gregit5. De alt,fel, C. guinea este caracneobigtertzatd, prin faptul c5 rpenele gitului all virfurile sectate in In al nuit, caracter care nll a fosl, rernarcat la nici o rasfl domestic5. ^mod cincilea rind, Columba oenes din Europs, care trdiegte in copaci gi cuib[regte in gduri fie in scorburile copacilor, fip in glurile de pe sol. In ceea ce privegte caracterele exterioare, s-ar putea ca aceast[ specie s.{ fie strdmogul mai mulLor rase domestice. Degi nu se incrucigeaz[ u$or cu adevlratul porumbel de stincl, descenden{ii acestei specii sint ins5, dupl curn voln vedea indat[, hibrizi sterili, gi nu existi nici urm[ de asemenea sterilitate aLunci cind rasele domestice slnt lncrucigate intre ele. Trebuie observat de aserienea c5, dac5, i-potriva oricirei probabiliteti, ar fi si admitern cd oricare din cele cinci sau $ase specii de mai sus ar fi st,rdmogii unora dintre porumbeii nogtri dornestici, nu s-ar aru nca nici cea mai rnicd luminS, asupra deosebirilor principale dintre cele 11 rase, cele mai puternic pronuntate.
7; ,,Proc. Zoolog. Soc.", 1859, p. 400. 8; Temminel<, Hist. nat. gdn. des Pigeons, vol. I ; de asemenea, les Pigeons, de d-na I(nip qi Temminck. In Crtttlr ri'ctti. . . ., Ilonapartc este lnsi de p[rere ci sub acest nurne sint confundate doui specii lndeaproape lnrudite. 'fernminck afirml c[ C. leucocephala din Indiile de Vest este un porumbel de sttncd; slnt lnsi informat de

dl

Gosse cd. aceasta este

eroale.

Ll

a.

2682

PORUTIBEII DOIIESTICI

Ajungem aoum la cel mai bine cunoscut, porumbel de stincfi, Colurnba in Europa ca tipul cel mai reprezentativ al porumbelului de stincd gi pe care natnraligtii il consider[ ca fiind strdmogul tuturor raselor domesticite. Aceastd pas5re corespunde, prin fiecare caracter esenlial, raselor care nu au fost decit ugor modificate. Ea se, deosebegte de toate celelalte specii prin culoarea saralbastr[-ardezie, cu dou[ dungi negre pe aripi gi cu tirti{a_ (sau degertul) alb5. Pe insulele Faroe gi Hebride se vdd clteodatd p5s5ri la care dungile negre sint inlocuite cu doul sau trei pete negre; aceastl form5. a fost numitd de Brehm,e) C. amaliae, ins[ nu a fost acceptat[ de ornitologi ca specie distinctd. Pe insulele Faroe, Graba to) a observat o deosebire intre dungile de pe aripa dreapt[ gi de pe cea stingd ale aceleiagi pls[ri. O altl formd, pu[in mai distinctd, este silbatic[, sau sdlblticitd pe stincile Angliei gi a fost denumit[ in mod indoielnic de cfltre dl Blythtt) C. affi"ni.s; in prezent el lru o-mai considerd insl ca specie distinct[. C. at'fi.ni.s este putin mai mic[ decit p6rumbelul de stinc[ de^p^e insulele scoliene gi are un aspecl foarte deosebit, datorit5 faptului c5 tectricele li sint impestri[ate cu negru, cu semne asemln[toare intinzindu-se deseori pe spinare. Caracterul pestrit constd din cite o pat[ mare neagr5 pe cele dou5 p5r[i ale fiecdrei pene, dar mai ales pe partea sa exterioard. Dungile de pe aripile adeviratului porumbel de stincd gi ale variet5lii pestrile se datoresc de fapt unor pete similare, degi de dimensiuni mai mari, car-e trec simetric de-a curmezigul remigelor primare gi al tectricelor mai mari. lmpestrilarea apare deci numai printr-o eitindere a acestor scllllle Ile alte pnrli ale penajului. Pisdrile pestri[e nu tr[iesc numai pe coastele '\rtgliei, cdci Graba le-a g[sit pe insulele Faroe, iar W. Thompsonlz) spune c5 la IsLil'chiar jumdtate clintre porumbeii de stincd sllbatici erau pestriti. Colonelul Iiing, clin Hythe, gi-a populat porumbarul cu pdsdri tinere silbatice pe care ;i 1e-a i)rocurat personal din cuiburile de pe insulele Orkney ; mai multe exemplare, p c care a avut amabilitatea sI mi le trimitd, erau toate evident pestrite. Din faptul c[ pdsdri pestrile apar in trei localit5li distincte, ca insulele Fat'oe, Orkney gi Islay, in amestec cn adevdratul porumbel de stinc[, ne ddm sealna cd nu se poate acorda nici o importan![ acestei varia{ii naturale a
Ii.ui.a, care esl,e deseori considerat
p

enajrilui. Principele C. L. Bonaparte 13), Lln mare fdrimitdtor al speciilor, enumerl cu semn de intrebare ca specii deosebite de C. Ii.uta pe C. turricola clin Italia, C. rupestris din Dauria gi pe C. schtmperi. din Abisinia. Aceste pflsdri nu se deosebesc insd de C. liuta decit prin caractere de cea mai neinsemnat[ valoare. La British Musenm existi un porumbel pestri!, pr-obabil C. schimpert al lui Bonaparte din Abisinia. La acegtia se poate adduga C. gAmnoclcclus al lui G.R. Gray, din Africa de vest, care este pulin mai deosebit gi are relativ mai multl piele dezgolit[ in jurul ochilor decit porumbelul de stinc5. Din informalia prinritd de la Dr. Daniell, este insl indoielnic dacd aceasta este o pasdre sdlbas) Ilandbuch der I'laturgesch. Vdgel Deutschlands. t01 Tagebuclt, Rei.se nach Fdr6r 1830, p. 62. rLS Annals and Mag. ol Nalt Hist., vol. XIX, 7847,p.102. Aceastf excelenti lucrare despre porumbei meriti
1'r) lralural Historg ol lreland, Birds, vol. II (1850), p. 11.Pentru Graba, vezi referinla anterioard. L3) Coup d'eil sur I'Ordre des Pigeons, Comptes Rendus, 1B54-1855.

sa fie consultati.

ASCENDENTA LOR

163

deoarece pe coasba Guineei se cresc porumbei comuni (pe care i-am examinat). Portrmbelul de stinc[ s5lbatic din India (C. i.ntermedi.a a lui Strickland) a fost adnris in mod mai general ca specie distinctd. El se deosebegte in special prin tirtild, care este cle culoare albastrl in loc sd fie albd ca zdpada; ins[, dtrpd cum mi informeaz1, dl Blyth, culoarea variaz5, fiind uneori alburie. Cind aceast[ form[ este domesticit5, apar pflsdri pestrile, intocmai cum se intimpld in Europa cu ader'5rata C. Iiuta sdlbaticd. Vom avea, de altfel, lndatfl dovada c[ tirtila albastrd gi alb[ este un caracter foarte variabil gi Bechstein la) afirm[ c[ la porumbeii comuni din Germania acesta este cel mai variabil dintre toate caracterele penajului. Se poate conclude deci cd C. i.ntermedi.a nu poate fi clasificatd ca o specie distinct5 de C. Ii.uf"a. I-a Madera existd un porumbel de stincd pe care ciliva ornitologi il b[nuiesc a fi deosebit de C. If.ui.a. Am examinat numeroase exemplare colectate de d-nii E.V. Flarcourt gi Mason. Ei sint, pulin mai rnici decit porumbelul de stincl din insulele Shetland gi ciocul lor este evident mai subtire, insl grosimea ciocului variaz[ la diversele exemplare. La penaj existd o diversitate remarcabilS; unele^exemplare slnt identice ln ce privegte fiecare pand (vorbesc dupd o compara{ie realfl) cu porumbelul de stincd de pe insulele Shetland; altele sint pestrite, ca C. affiltis de pe falezele Angliei, dar in general mai pronuntat, inLregul spate fiindu-le aproape negrlt ; altele sint identice cu aga-numitul C. inlermedfa din India prin nuanta albdstruie a tirtilei ; in fine, altele au aceastl parte de o culoare albastr[ foarte deschis.l sau foarte inchisl gi sint de asemenea pestri{e. O atiL de mare variabilitate nagte puternica bdnuiald cd aceste pds5ri ar fi porunrbei domestici care s-au sdlbdticit. Din aceste fapte reiese, fdrl indoiald, c[ C. Iiuia, C. affi"nis, C. i.ntermedi-a gi formele nrarcate cu un semn de intrebare de cdtre Bonaparte ar trebui sd fie incluse toate intr-o singurd specie. Dar atita timp cit deosebirile dintre rasele mai bine pronun{ate pob fi explicate, este complet indiferent dacd aceste forme sint sau nu astfel clasificate sau dac5 vreuna dintre ele sau chiar toate sint strdmogii diferitelor neamuri domestice. Nimeni dintre cei care compard porumbeii comuni cresculi in diferite piirli ale lumii nu se va indoi cd acegtia se trag din una sau mai multe variet[ti silbatice de C. Iiui.a, menlionate mai sus. Inainte ins[ de a face citeva obsen'atii asupra porumbeilor comuni, trebuie aritat cd in multe {dri s-a constat c[ pomrnbelul de stincd poate fi ugor domesticit. Am vlzut c[, acum mai bine de 20 de ani, colonelul King gi-a populat porumbarul sdu de la Hythe cu pdsflri tinere sdlbatice luate de pe insulele Orkney gi de atunci ele s-au inmultit considerabil. Nleticulosul Macgillivray 16) afirmd cd pe insulele Hebride a domesticit complet Lrn pommbel de stincd sdlbatic; de asemenea s-au inregis-

tic5,

a domesticit un porumbel de stlnci sirlbatic pe insulele Shetland. D-nii James Barclay gi Smith din Uyea Sound afirml cd porumbelul de sttnc{ silbatic poate fi uqor domesticit, iar primul dintre cei doi domni afirmi cd pislrile domesticite se reproduc de patru ori pe an. Dr'. I-arvrence Edmondstone md infortneaz[ ci un porumbel de stinci sdlbatic a venit qi s-a stabilit ln proumbarul s5,u din Balta Sound de pe insulele Shetland gi s-a reprodus cu porumbeii s[i; el mi-a dat de asemenea qi alte exemple de porurnbei de stincl silbatici care au fost pringi qi cresculi de mici gi s-au reprodus in captivitate.

14) A'CIlurgeschi.chte Detttschlurtds, vol. IV, 1795, p. 74. L\ IIistorA ol Britislt lStrds, vol. I, p. 2i5-28,1. Dl Andrew Duncan

164

PORUMBEII DOMESTICI

pe insulele Shetland acegti porurnbei s-rru reprodus in porumbare. Dupd cum m[ informeazl cipitanul Hutton, Irorumbclul de stincd sdlbatic este ugor domesticit in India gi se reproduce u$or cu forna domestic5, iar dl Blyth t0) afirmd cd pdsirri silbatice vin deseori Ia porumbare gi se amestec[ liber cu locuitorii acestora. In vechiul Ageen Akberg sti scris c5, dacd se prind ciliva porumbei shlbatici, ,,li se al5turir repede altfl nrie din ncamnl lor". Porumbeii comuni (dovecot-pigeons) slnt cci care sint linuli in ponrrnbare in stare semidomesticit[ ; nu li se dd o aten{ie speciald, iar ei igi procr-rr[ singuri hrana, erxceptind vremea foarte aspr[. In Anglia gi, dup[ lncrarea d-lor Boitard gi Corbi6, in Franla, porumbelul comun seam[nd perfect cn varietatea pestri!fl a speciei C. Ii.uia; am vdzut insl porumbei comuni aduqi din Yorkshire care nu sfnt de loc pestrili ca porumbelul de stincl silbatic cle pe insr-rlele Shetland. Dupi ce au fost domesticiti de colonelul King timp de rnai bine de doudzeci de ani, porumbeii comuni pesbriti de pe insulele Orkney se deosebeau pulin intre ei prin culoarea inchisd a penajului gi prin grosimea ciocultti, cel mai sublire cioc fiind cu pu{in mai gros decit cel mai gros al porumbeilor de Madera. Dupd Bechstein, in Germania porlril]belul comun nu este pestri!. In India ei devin deseori pestrili, uneori tlrcali cu alb gi dupl cum rn[ infortneaz[ dl Blyth, tirtila devine de asemenea aproape alb5. Arn primit de la Sir J. Rrooke cltiva porumbei comuni care proveneau din insulele Natunas de Sud din arhipelagul tnalaez gi care fuseserh incruciga{i cu porumbei comuni dc Singapore. Acegtia el'an mici, iar varietatea de culoarea cea mai inchisS. era foarte asem[nltoare cll variet5lile pestrile de cnloare inchisi cu tirtita albastrl de Maclera ; nu aveau insd ciocul atit. de sublire, degi era hotflrit mai strblire decit al porumbeluh,ri de stinci de pe insulele Shetland. Un porumbel comun care mi-a fost trimis de cll Swinhoe din Foochow, din China era de asemenea relativ mic, f[r[ sir se deosebeasc[ ins5 in nici o alt[ privin![. Prin amahilil.atea d-rultri Danicll, am primit de asemenea patm porumbei comuni vii din Sierra Leone 17). Acegtia erau tot alit de mari ca pi ponrmbelul de stincfl de Shetland, cu corpul chiar mai masiv. Unii dintre ei erau identici in ce priveEbe penajnl cu porumbelul de stinc[ de Shetland, insd crl nuanlele meLalice, p?I'-s, pulin mai slrllucitoare; altii aveau tirtila albastri gi semdnan cu varieLatea pestriti de C. intermedia din India, iar unii erau atit de pestrili incit plrean aproape negri. La aceste patru p5s[ri ciocul se deosebea putin prin lungime ; la toate el era insd in mod hotdrit mai scurt, mai masiv gi mai puternic decit Ia porumbelul de stinci sllbatic de pe insulele Shetland sau decit la porumbelul comttn englezesc. Contrastul devenea mare cind ciocul aceltor pls[ri africane era comparat cu cel mai sublire cioc al exemplarelor s5lbatice de Madera, pritnttl fiind cu o treime rnai inalt decit ultimul. Astfel, oricine ar fi fost tentat la inceput s[ clasifice aceste pisdri ca pe o specie distinctI. Totugi, intre varietd[ile de mai sus se putea stabili o serie de o grada{ie atit de perfectd, incit era evident irnposensul

trat mai multe informalii in

c[

sibil s[ fie

separate.
qivol. din 1857, p.5I2.

18) ,tnnal.s and lVIag. ol Nat. Historg, vol. XIX,7847, p. 1tl3 17) Porumbeii dornestici de forma comund sint mentionali

ln Description ol the Coast of

Guittea

de

John
o

Barbut (p.215), publicati in 1746, ca fiind destul de numeroli [pe coasta Guineeil; dupi denumirea pe care

poarti,

se spune cd. au fost importati.

ASCENDENTA LOR

165

distincte, adrnit totugi cd aga-numi{ii porumbei de amuzament, nu se deosebesc in afar[ de culoare, declt pulin cle porumbelul de stinci gi se trag din aceast[ pasdre. Prin porllmbei de amuzament se inlelege in Europa pdsdri ca porumbeii pitati, porumbeii cdlugiri![, cascd (helmeLs), rindunicd, preoli, cdluglri, porlelan, gvabi, arhangheli, pieptogi (breasts), pavdzd (shields) etc., precum pi mul[i allii in India. Ar fi Lot atlb de pueril sd se presupunfl ci to:rte aceste p[sdri se trag din atitea tulpini sllbatice distincte cit ar fi sd se presupund acelagi lucm pentru numeroasele variet5li de agrige, pansele sau dalii. Totugi, toate aceste forme se reproduc fidel gi multe dintre ele includ subvariet5{i care de asemenea igi transmit caracterul in mod fidel. Ele se deosebesc foarte mult, atit intre ele cit gi d" porumbelul de stlnc5, prin penaj gi mai pulin prin dimensitrnea gi proporliile corpttlui, prin dimensiunea labelor gi prin lungimea gi grosimea ciocului. In aceste privinle, s deosebesc intre ele mai mult decit porumbeii comuni. Degi putem admite linigti{i c[ atit porumbeii cornuni care variazl, foarte pulin, cit gi porumbeii de amuzamdnt care variazd intr-un grad mai mare, in conformitate cu domesticirea lor mai inaintat5, se trag din C. Ii"uia (incluzind sub acest nume rasele geografice sdlbatice enumerate mai sns), totugi problema devine cu mult mai dificild dacd linem seamh de cele unsprezece rase principale, a c[ror nrajoritate a fost profund modificat5. De altfel, se poate ar[ta prin dovezi indirecte de naturd perfect concludentl cd aceste rase principale nu se trag din atlt de multe tulpini sdlbatice. Acest fapt o dati aclmis, pulini vor fi cei care vor contesta ci ele se trag din C. Ii.uta, care seamflnl cu aceste rase atit de mult prin obiceiuri Si prin majoritatea caracterelor care variaz1. in stare natural5 pi care au suferit cu siguranli un grad considerabil de

rezurnat : Columba liuta shlbaticd, incluzind sub aceas{[ clenumire C. afffnis, C. inlcrrr,edia gi alte rase gografice cu o afinitate gi mai apropiatii, se extinde pe o regiune vast5, de la coasta de sud a Norvegiei gi de la insulele F'aroe pinl pe coastele Mdrii 1\{cditerane, pind la Madera gi insr.rlele Canar.e, gi pind in Abisinia, India gi Japonia. Ea vartazd foarte mult in privinla penajului, in multe locuri fiind pestri{5 cu negru gi avind tirtita sau degertul albe sau albastre; variazd de asemenea putin prin dimensiunea ciocului gi a corpului. Porumbeii comuni, de care nimeni nu se indoiegte cd se trag din trna sau mai multe dintre formele silbatice indicate mai sus, prezintd o mai largd serie de varia{ii in ce privegte penajul, dimensiunea corpului gi lungimea gi grosimea ciocului. Se pare cd existd un oarecare raport intre culoarea albastr[ sall albfl a tirtilei gi temperatura {5rii in care tr5iesc porumbeii sdlbatici, precum gi cei comuni. Astfel, in pdr{ile n ordice ale Europei aproape toli poru mbeii comuni au tirtita alb5, ca aceea a porumbelului de stincd sdlbatic european, pe cincl aproape toli porumbeii comuni din India au tirti{a albastr5, c& C. intermediu silbaticd indian[. Deoarece in diferite !5ri s-a constatat cd porumbelul de stinc[ sdlbatic poate fi u$or clomesticit, pare extrem de probabil ca in toatd lumea, porumbeii comuni sii se tragi din cel pulin doud tulpini sdlbatice gi poate din mai multe. Ins[, dupd cllm tocmai am vdznt, acestea nll pot fi clasificate ca specii distincte. In legdtur[ clr variatia speciei C. Ituf,a, putem merge un pas mai departe fdri sd ne temem de contraziceri. Acei amatori de porumbei care sint de plrere c[ toate rase]e principale, ca gugatii, cdl5torii, rotatii etc., se trag din tulpini inilial

ln

166

PORUA,TBEII DOMESTICI

r'ariatie, ca in cazul porumbeilor de amuzament. Vom vedea de altfel indat[ cit dc excep{ional de favorabile au fost condi{iile pentru o mare parte; dintre modificdri Ia rasele ingrijite mai cu aten[ie. Motivele invocate pentru a conchide c[ diferitele rase principale nu se trag din tot atitea tulpini initiale gi necunoscute pot fi grupate in urmltoarele $ase
at'gumente:

In prtmul rind: dacd cele unsprezece rase principale nu rezult5 din varialia unei specii oarecare impreund cu rasele sale geografice, ele trebuie sd se trag5 din mai multe specii ini{iale, extrem de deosebite; aceasta deoarece nici un grad de incrucigare intre numai $ase sau gapte forme sllbatice n-ar fi putut prodnce rase atit de deosebite ca porumbeii guga{i, cdl5tori, romani, rotali, turbili, jucdtori cu fala scurtS, iacobini gi tamburi. Cum ar putea incrucigarea sd fi produs, de exemplu, ur gugat sau un rotat, dacfl cei doi strimogi iniliali preirp.rgi n-ar fi poiedat caiaCterele remarcabile ale acestor rase ? Imi dau seama ch, urmind pe Pallas, unii naturaligti sint de p[rere c5, independent de caracterele mogtenite de Ia fiecare dintre phrinti, incrucigarea determinfl o puternic[ tendin!5 spre varia[ie. Ei cred cd ar fi mai u$or sI obtii Lln porllmbel gugat sau rotat din incrucigarea a dou[ specii distincte, din care nici una sd ntl posede caracterele acestor rase, decit sd-i oblii dintr-o singurd specie oarecare. Nu pot gdsi declt puline fapte favorabile acestei teorii gi nu cred in ea decit intr-o mic[ m5sur[ ; voi reveni'ins5, intr-un capitol viitor, la acest subiect. Pentru scopul nostru de fa![, acest punct nu este esenlial. Problema care ne intereseazd este dac5 numeroasele caractere noi gi importante au apdrut satt nu de clnd omul a domesticit pentru prima dat5 ponrmbelul. Conform punctului obignuit de vedere variabilitatea se datoregte condiliilor modificate de via{5, iar dupd teoria lui Pallas variabilitatea sau apari{ia de noi caractere este datorit[ unui efect misterios al incrucig5rii a doud specii, nici una dintre ele neavind caracterele ln chestiune. Este posibil ca, intr-un mic numdr de cazuri, rase bine pronunlate s[ fi fost formate prin incrucigare ; de exemplu, se poate ca barbul s[ fi fost format printr-o incrucigare intre un c5lstor cu ciocul lung, avind caruncule oculare mari, gi vreun porumbel oarecare cn ciocul scurt. Este aproape sigur cd multe rase au fost modificate intr-o oarecare mflsurd prin incrucigare gi cd anumite variet5li eare nu se disting decit prin culori particulare au rezultat din incrucigdri intre varietdli diferit colorate. De aceea, dupd teoria cI rasele principale iSi datoreazd, deosebirile descendentei din specii distincte, trebuie sH admitem c[ cel pulin opt sau noud sau, mai probabil, o duzin[ de specii, avind toate acelagi obicei de a se reproduce gi a tr[i pe f.al"eze in colectivitate, fie c5 incd exist5 undeva, fie cd au existat'cindva, all dspflrut ca p[sdri sdlbatice. Avind ln vedere cu citd griji s-au colectat in toatl lumea porumbei sf,lbatici gi cit de bhtitoare la ochi sint aceste plsdri, in special cind trdiesc pe stinci, este extrem de pulin probabil ca opt sau noud specii care erau domesticite incd de mult5 vreme gi deci trebuie s5 fi trdit in vreo tari cunoscut5 de demult s5 existe inc5 in stare silbaticd pi s[ fie necunoscute ornitologilor. Ipoteza c[ asemenea specii au existat mai'inainte, insi s-au stins, este ceva mai probabild. Extinclia in timpul perioadei istorice a unui nrtmdr atit de mare de specii este o ipotez[ indrdznea\d,, avind in vedere cit de micfl influenlH a avut omul in exterminarea porumbelului de stincd-comun, care seam[n5 prin toate

ASCENDENTA LOR

767

obiceiurile sale cu rasele domestice. In prezent, C. Iiuf.a existd gi prosper eaz| pe micile insule nordice Faroe, pe multe insule din aproperea coastei Sco{iei, in Sardinia, pe_ lirmurile Mdrii I\{editerane pi in centrul Indiei. Amatorii gi-au inchipuit citeodat[ cI cele citeva specii presupuse parentale erau inilial limitate la insule mici gi cd astfel ele ar fi putut fi ugor exterminate. Faptele pe. care tocmai le-am prezentat nu sint ins[ favorabile probabilitetii e xtinciier lor, chiar pe insule mici. $i nici din ceea ce se cunoagte in legdturd cu rdspinclirea pdsdrilor nu este-prob-abil ca insulele din apropierea Europei sd fi fost populate de specii particulare de porumbei. DacS admitem c[ indepdrtatele insule oceanice ar fi fost patria presllpuselor specii parentale, trebuie sd ne reamintim cd, de demult, cdlfltoriile pe mare erau plicticos de incete gi cd pe atunci vapoarele erau prost aprovizionate cu hrand proasplt5, astfel cd nu ar fi fost u$or sd te intorci cu p5sdri vii. Am menlionat cdl5toriile pe mare de demult pentrucd aproape toate rasele de porumbei erall cunoscute dinainte de 1600. Agadar, presupusele specii sllbatice trebuie s[ fi fost capturate gi domesticite inainte de aceastd datd. In aI doi"Iea rtnd: teoria cd principalele rase domestice se trag din mai multe specii iniliale presupune, implicit, cd mai multe specii erau pe vremuri atit de complet domesticite, incit se reproduceau Lrgor in captivitate. Cu toate cd majoritatea pds[rilor sdlbatice pot fi u$or domesticite, experienla ne aratfl. c5. este greu s5 le faci s[ se reproducd u$or in captivitate, degi trebuie sd recunoagtem c6 aceasta este mai u$or in caztl porumbeilor decit in acela al majoritetii celorlalte pis5ri. In ultimele douh sau trei secole, nlrmeroase pdsiri au fost tinute in voliere, insfl aproape nici una nu a fost addugatd la lista noastrd de specii complet domesticite; totugi, in baza teoriei de mai sus trebuie sd admitem cd, in timpurile de demult, aproape o duzini de neamuri de poru mbei, necunoscute acum in stare sSlbatic5, eralr complet domesticite. In aI treilea rtnd: majoritatea animalelor noastre domesticite s-au sdlbdticit ln diferite p[r[i ale lumii ; datoritd probabil pierderii parliale a capacitd{ii lor de zbor, p[sdrile s-au sdlbdticit insi mai rar declt mamiferele. Am gdsit totugi relatdri ardtind cd gdina comnnd s-a sdlbdticit in America de Sud gi poate ln Africa occidental5, precum gi pe mai multe insule ; intr-un timp, curcanul era aproape s5lblticit pe malurile riului Parana, iar bibilica s-a sdlb5ticit complet la Ascension gi in Jamaica. In aceastd din ulmd insuld, pdunul ,,a fost" de asemenea ,,introdus gi ldsat in p5rdsire" (marooned). In comitatul Norfolk rala comun5 pleac[ de acasd gi devine aproape silbaticH. Hibrizi intre ra{a sdlbaticd gi cea american[ (Cairi.ni.a moscata) s-au sdlbdticit gi au f ost impu gcali in America de Nord, in Belgia gi in apropiereh Mdrii Caspice. Se spune c[ gisca s-a sdlbdticit ln La Plata. Pommbelul comun s-a silbhticit pe rinsulele Juan Fernan dez, Norf olk, Ascension, probabil Madeira, pe coastele Scoliei $i, dup5 cum se afirmi, pe malurile riului Hudson din America de Nord 18).
ra; In legituri cu porumbeii silbiticili, pentru insula Juan Fernand,ez, vezi Bertero ln Annal. des Sci. vol. XXI, p. 351. Pentru insulele Norfolk, vezi rev. E. S. Dixon ln Douecote, 1857, p. 14, clupl dl Gould. Ncf., Pentru Ascension mra bazez pe comunicarea in manuscris primiti de la dl Layard. Pentru malurile riului Ffudson, vezi Blyth ln Annals of Nat. Hist., vol. XX, 1857, p.511. Pentru Scolia, vezi Macgillivray, Brttislt Birds, vol. I, p.275; de asemenea, Thompson, Nal. IIist. of lrelctnd, Birds, vol. II, p. 11. Pentru rale, vezi rev. L.l. S. Dixon, Ornamental Pottllrg, 1847, p. 122. Pentru hibrizii sdlbdLicili din lale comune qi Cairinia moscata, vezi Alclpbon.

16s

PORUN{BEII DOI,{ESTICI

Cit de diferitd este insd situa{ia cind revenim la cele 11 rase principalc deporumhei, care duph unii antori, s-ar trage din tot atitea specii distincte !Nimeni nu a pretins vreodat[ cd vrellna dintre aceste rase ar fi fosb gdsitd in stare sdlbaticf in vreo parte a lumii ; totu$i ele au fost trasportate in toate ![rile, iar runele dintre ele au fost aduse inapoi in lara lor de bagLin[. In conceplia ce toate rasele sint produsul varialiei, putem in{elegc de ce ele nu s-atl silbdticit pentru cd marele grad de modificare pe care l-ar.t suferit aratd cit de indelungat Si cib de complet alr fost ele domesticite; gi acest fapt le face inapte vietii ln
aI patrulea rtnd: dac[ preslrpunem ci cleosebirile caracteristice clintre cliferitele rase domestice sint datorite descendentei din mai tnulte specii primitive, trebuie sI conchidem cI in vechime omul a ales pentrtt a domestici, inbenlionat sau din intimplare, cel mai anormal asortiment de pol'umbei. Inlr-aclevlr, nu existil indoialfl cd acea specie asemdndtoare cu pds[ri ca gugalii, rotalii, cilltorii, juci Lorii, turbilii etc. ar fi anormalX in cel mai inalt grad, in comparalie cu toli membrii existenli ai mapii familii a porurnbeilor. Ar urma deci iA admitem cd, pe timpuri, omul nu numai cI a reugit sd domesticeasc[ complet mai multe specii foarte anormale, dar c5, de atunci, acestc specii s-au stins, sait cel pulin in prezent sint necunoscute. Aceste dublu accident este atit de improbabil, incit existenla presupusd a atitor specii anormale ar trebui confirmatl prin cele mai indiscritabile dovezi. Pe cle altd parte, dac[ toate rasele se trag din C. Iiuia. putem inlelege - dupd cum se va explica mai complet ulterior - cllm orice devlalie stnrctural[ nelnsemnatfl care ar ap[rea la lnceput ar fi sporil,li ln mod continuu prin plstrarea indivizilor cu caracterele cele mai puternic pronunlate. $i deoarece for[a selecliei ar fi aplicatd in conformitate cu fantezia omului, iar nu pentru binele p[s[rii ins[gi, gradul de der-iatie acrtmrtlat[ ar fi cu siguran![ de o natur5 anormal[, in-compara{ie cLt structltra porumbeilor care tr"Siesc itt stare naturald. lVl-am referit mai sns la faptul remarcabil c[ deosebirile caracteristice ]dintre principalele rase domestice sint eminamente variabile. Vedem clar acest'ilucru in muiea deosebire ln numlnrl de rectrice Ia rotat, in dezvoltarea gugii la gti$ati, in lungimea ciocului la jucitori, in starea carllnculelor la cdldtori etc. DacS aceste caractere sint rezultatul varialiilor succesive acumulate prin seleclie, putem lnlelege de ce sint, ele atit de variabile, pentrlrcfl acestea sint tocmai perlite care all variat de la domesticirea porumbelului 5i sint de aceea inc[ susieptibile si varieze. De altfel, aceste varialii au fost recent gi incti sint acumttlate ptin selectia efectuath de citre om gi de aceea ele nu sint inc5 solid fixate. In a[ ctncilea rtnd: toate rasele domestice se tmperecheazla ugor intre ele slnt pe deplin descendenlii lor gi - ceea ce este tot atit de important - fdcut numeroase metigi experienle care sint acest fapt am iecunzi. Pentru a verifica consemnate in nota de mai jos, iar dl Tegetmeier a f [cut recent experienle
sdlbitdcie.

In

qi Selys-Longchamp, Hgbrides dans Ia Famille des Anatides. Pentru giscd, Isidore Geoffroy 11isl. nat. gdn., vol. III, p. 498. Pentru bibilici, vezi Gosse, I{aturali.sl'.s SoTottrn in Jamatca, p. )21' Saint-Hilaire, pdun, Si Birrls of Jamaica, pentru detalii mai complete. Am vdzut pe insula Ascension bibilica silbatici. Pentru psrt Rogal, p, 42, scrisi de o autoritate competenti ln materie, dl R. Hill. Pentru curcan rnd' bazez vezi A week at pe o comunicare verball; m-am convins c[ nu era un ,rcrlrassow" (numele unei pisiri sud-americane din familia curcanilor, N. frad.). ln privinla giinilor, voi prezenta referinla ln capitolul urmitor.
Am.erican Ornithologg

ASCENDIINTA LOR

169

similare, oblinind aceleagi rezultatele). Meticulosul Neumeister afirmi c[ atunci clnd se incruciSeazd pommbeii comuni cll cei de oricare alt[ ras[, metigii sint extrem de fecunzi gi vigurogi,o). D-nii Boitard gi Corbi6zr) afirm[ in bazi marii lor experienle c5, cu cit rasele care se incrucigeazl, sint mai clistincte, cu atit mai fecunzi sint descendenli-i metigi. Admit cI teoria iniliatd pentru pri*u datd de Pallas este foarte probabil5, dac[ nu chiar efectiv doveditd. Dupn aceast[ teorie, speciile indeaproape inrudite, care incrucigate in stare naturall sau atunci cind au fost capturate pentru prima dat[ ar fi fost intr-o oarecare mdsurd sterile, dupd o lungi perioad[ de domesticire igi piercl aceastd sterilitate. Totugi, daci {inem seama de marea deosebire dintre rase ca gugalii, c5litorii, romanii, rotalii, turbi{ii, juc[torii etc., fecunclitatea lor perTectfi sau c]riar sporit[, atunci cind sint incrucigate reciproc ln modul cel -ii complicat, clevine un argument puternic in favoarea ipotezei cI toate se trag dintr-o singlrd specie. Acest argtrment devine mult mai puternic cind afldm laiet intr-o nota zz; ioate
r0) Am lntocmit un lung tabel al diferitelor incruciqdri efectuate de amatori lnLre diferitele rase domestice lnsi cd meriti sd fie publicat. Am fdcut personal mai multe lncrucigdri ln acest scop gi toate s-au dovedit perfect fertile. Am reunit intr-o pasdre cinci dintre rasele cele mai distincte gi cu ribclare le-ag fi putut
care nu cred

de dl James Flunt), un hibrid mascul clin Turtur uulgari.s gi un porumbel domestic ,,s-a Imperecheat cu mai multe specii diferite de porumbei 9i de turturele, lnsi nici un ou nu a fost fecund". Hibrizii clin C. aenas qi ggmnophtalmos erau sterili. In llIag. ol Nat,.tftsl. al lui Loudon, vol. VII, 1834, p. 154, se afirmi cd. un hibrid mascul (din Turtur uulgaris mascul 9i ?. risoria femeld de culoare crem) s-a tmperecheat timp de doi ani cu ?,. risorla o Icmel5, care a f[cut multe ou[, toate lnsi sterile. D_nii Boitard .,si Corbid (Les pigeons, p. 235) afirmi cd hibrizii din aceste doui turturele sint invariabil sterili, atiL inter se ctt gi cu oricare din pirinlii lor puri. Experienla a fost lncercati de dl Corbid, ,'avec une espdce d'obstination", precum gi de citre cll Nlauduyt qi de clt Vieillot. Temminck a constatat, de asemenea, cd. hibrizii rezultati din aceste doui specii sint complet ster.ili. De aceea, ctnd Bechstein (Nalurgesch. Deutsclilands, Vdgel, vol. IV, p. 101) afirmi ci hibrizii din aceste doud turturele se propagtr i'nter se tot atlt de bine ca 9i cu specii pure gi clnd un corespondent al jurnalului Field (lntr-o scrisoare din

s-a lncrucigat cu un dragon, dar nu a ficut niciodati oui. Bechstein afirmd mai departe (p. 26) cd porumbelul domestic se va lmperechia cu C. pcrlumbus, Turtur risoria $i f..uttlgaris; nu se sptine insi nimic despre fecunditatea hibrizilor, ceea ce s-ar fi mentionat daci faptul ar fi fost constatat. La GrridinaZoologicd, (raport 1,{. S. comunicat

p. 44).Turbilii (Riedel, p. 26) au fost lncrucigali cu gugali gi cu iacobini, prccum qi cu un librici iacobin-tambur (Riedel, p. 27).Acest din urm[ autor a f[cut totugi clteva afirmalii vagi (p. 22) despre steri]itatea turbililor ctnd slnt lncrucigafi cu alte anumite rase lncrucigate. Am totugi o oarecare lndoiali in ce prive;te corectitudinea explicaliei acestor fapte prezentattr de rev. E. S. Dixon, dupi care, uncori, ca indivizi pirsiirile slnt sterile atlt la [urbiti, ctt qi la alte rase. 20) Das Ganze der Taubenzucht, p. 18. 2t) Les Pigeons etc., p. 35. 22) Porumbeii domestici se lmperecheazd ugor cu C. aenas, lnruditi (Bechstein, Naturgesclt. DegtschIands, vol. IV, p. 3). In Anglia, dl-Brent a f[cut de mai multe ori aceeagi lncruciqare; puii erau Insi predispugi sd moari la vlrsta de zece zile, iar un hibrid pe care l-a oblinut (din C. acnas gi un cilitor deAnvers, mascul)
mie

doui sau trei cazuri dc sterilitate la descendenlii anumitor rase lncmciqate intre cle. I,istor (Dcts Ganze cler Feldtctubenzucht,1831, p. 15) afirmi ci metigii din barbi gi rotali slnt sterili. Am clovcclit cd. aceastd afirmalie este gregitd, nu numai prin lncrucigarea acelor hibrizi cu alli numeroqi hibrizi clin acecagi provenienli, ci gi prin proba mai severd a lmperecherii de hibrizi frate qi sord inler se; gi acegtia s-au dovedit pe deplin fcculzi. Temminck a afirmat (Hist. nat. gCn.des Pigcons, vol. I, P. 1tl7) cn turbitul sau porumbelul bufni!d nu se incmcigeazi ugor cu alte rase; totugi turbifii mei, cind au fost l[sali ln libertate, s-au lncrucigat cu jucitori migclalii qi cu tambgri. Acelagi lucru s-a lnlitnplat (rev. ij. S. Di:ion, T'he Douecote,p.107) lntre turbili qi porurnbci comuni qi ctilug[rili. Am incrucigat Lurbi[i cu barbi, cum a fdcut gi dI Boitard (p. 34), care afirmi cir hibrizii crau foarte fecunzi. Se gtie ci hibrizii dintre un turbitgiunrotat s-au reprodus inler se (Riedel, Taubenzucht,p.23 gi Bcchstein, A'cr/rzrrTcsch. Deutschl.,vol. IV,

uni astfel, f[r[ lndoiald, pe toate. Cazul a cinci rasc distincte cu fecunditatea intacti care au fost contopite este important, pentru cd Gllrtner a aritat ci existd o regull foarte generalri - nu ilsd universali cum credea el - dupi care lncrucigirrile complexe dintre mai multe specii sint excesiv de sterile. \u am gisit comunicate dectt
laolalti

170

PORU]\{BEII DOMESTICI

cazlrrile pe care le-am consemnat) cd nu se cunoagte aproape nici un caz bine c onstatat de hibrizi din doud specii bune de porumbei ca fiind fecunzi i"nter se :r u c,hiat" atunci cind sint incrucigali cu ttnul dintre pdrinli de rasi pur[. I n ul Saselea rf.nd: dac5 excludem anumite deosebiri importante gi caractt,r'istice, r'asele principale se aseamdn[ foarte mult, in toate celelalte privinle rr f it intre ele cit gi cu C. Ii,ui,a. Dupd cum am ardtat mai inainte, toate sint ('nlinamente sociabile ; tuturor le displace sd se lase din zbor pe copaci, sH tliiiascd gi s5 cuibdreascfl pe arbori; toate fac doud oud, ceea ce nu este o regul5 riniversald la Columbi.de gi - duph cite gtiu - toate au nevoie de aceeagi perioadei de timp ca s5-gi cloceasc[ oudle; toate pot suporta aceleagi mari dife1t'n{e de climd ; toate prefer[ aceeagi hranfl gi sint foarte avide de sare ; toate (cu exceplia, dupi cum s-a afirmat, a porumbeilor F'innikin gi Turner, care rlu se deosebesc mult prin vreun alt caracter) au acelagi fel particular de a face curtc femelelor ; in fine toate (ct exceplia tamburilor .si rizdtorilor, care de asemenea nlr se deosebesc" mult prin vreun alt caracter) gtlnguresc in acelagi fel particular, deosebit de glasul oricdrui alt porumbel sdlbatic. Toate rasele colorate prezinti pe piept aceleagi nuanle metalice particulare, caracter care este departe de a fi general la porumbei. Fiecare rasi prezinti aproape aceeagi extindere in ceea ce privegte varialia culorilor rsi la majoritatea raselor se observd aceeagi corelalie neobignuitd intre dezvolLarea pufului la pui gi viitoarea cttloare a penajului. Toate all aproape aceeagi lunginre proporlional5 a degetelor gi a remigelor primare ; caractere care sint predispuse sd varieze Ia diferilii membri ai genului Columbidelor. La acele rase care prezintfl vreo devialie structura]d lcmarcabilit, ca la coada rota{ilor, la gu$a guga{ilor, la ciocul c5l5torilor 5i al juc[torilor etc., celelalte phrli r[min aproape nescltimbatc. Or, toti naturaligtii vor fi cle acord c[ ar fi aproape imposibil sI se aleagi din oricare familie o duzinil cle specii naLurale care s[ semene mult ca obiceitrri gi strttcburd general[ gi totugi sI se deosebeascl foarte mulL numai prin citeva caractere. Acest fapt se explicH prin teoria selecliei naturale. Astfel, la fiecare specie natural5, fiecare modificare structurald succesiv[ este conservatd nttmai pentru cS este folositoare. $i atunci cind asemenea modific[ri se acumuleazd intr-o mare mhsur5, ele implicfl o schimbare considerabil5 in modul de viatH, ceea ce duce aproape cu siguran!5 la all-e moclific5ri stnrcturale in toat5 organizalia. Pe de altd parte, dacfl diferitele rase de porumbei au fost produse de om cu ajutorul selec{iei '"si al varialiei, putem inlelege ugor cum este posibil ca ele sf, se mai asemene inci prin obiceiuri gi prin acele nllmeroase caractere pe care omul nu a ciutat sd lc modifice, de
10 nov. 1858) face o afirmalie similari, s-ar pirea ci trebuie si existe vreo gregeali oarecare, deqi nu-mi dau seama care anume, pentru cd m[car Bechstein ar fi trebuit si cunoascd varietatea albd" a speciei 7. ri.soria. Ar fi un fapt firi precedent ca aceleagi specii si producl uneori descendenli ertrem de fecunzi, iar alteori ertrem desterili. lnraportull,I.S. dclagridinaZoologiciseafirmicdhibrizii dinTttrtur ttulgaris;isuralensis qi din T. uulgari.s gi Ectopistes migratoriu.s erau sterili. Doi hibrizi masculi dintre ace;tia din urml au fost lmperecheali cu pirinfii lor puri, anume Turtur uulgaris qi Ectopistes, qi de asemenea cu ?. risoriu |i cu Col[mba aenas; au fost produse nulncroase ou5, insi toate erau sterile. La Paris au fost oblinuli hibrizi (Isid. Geoffroy St.-Hilaire, IIistnctt. 11irt., vol. III, p. 180) din Turtur auritus cu T. cambagensis 9i cu ?. surafensis, insi nu se spune nimic despre fecunditatea lor. La Gridina Zoologicd din Londra, Goura coronata qi Vi.ctoriae au produs un hibrid care s-a imperecheat cu G. coronata pur[ qi a ficut ctteva oui care s-au dovedit sterile. In aceeaEi gridini, ln 1860, Colnmbo llgmnoplialmos ;i maculosa au produs hibrizi.

REVERSIUNEA

LA

CULOARE

777

vreme ce ele se deosebesc intr-un grad atit de prodigios prin acele pdr{i care i-au atras atenlia sau au pl5cut fanteziei sale. Pe lingd punctele enttmerate mai sus, prin care toate rasele domestice seamdn5 cu C. Ituta sau intre ele, existd unul care meritd o atenlie speciald. Porumbelul de stincl sdlbatic este de culoare albastr5-ardezie, aripile avincl 99"4 dungi transversale ; tirtita vartazd la culoare, la porumbelul european fiind in general alb5, iar la cel indian albastr5; coada are o dungd neagri aprbape de capdt, iar barbele exterioare ale rectricelor exterioare sint tivite cu alb, iu exceplia virfurilor. ln afard de C. Ii.ui.a, aceste caractere combinate nu se intilnesc la nici un porumbel sdlbatic. Am examinat cu grijd marea coleclie d. porumbei de la British Museum Si am constatat cd dunga de culoare inchisd de la capdtul cozli este comun[ pi cd bordura albd a rectricelor exterioare nu este rar5. Am mai constatat insd c[ tirtita a]bi este extrem de rard gi cd cele doud durrgi negre de pe aripi nu apar la nici un alt porumbel, in afard de C. Ieuconota alpin pi de C. rupestris din Asia. Dacd revenim acum la rasele domestice, exist5 dupd cum mi-a atras aten[ia eminentul amator, dl Wicking un fapt foarte remarcabil, gi anume : de cite ori apare o pasdre albastrd lf vreuna djn rase, aripile prezintd in mod invariabil cele doud dungi negre 8). Remigele primare pot fi albe sau negre, iar intreg corpul poate fi de orice culoare, insd cele doud dungi negre apar cu siguranld dacd tectricele sint albastre. Am vdzut personal sau am obtinut dovezile demne de incredere ardtate mai jos rn; c[ existd pdsdri albastre cu dungi negre pe aripi, cu tirtila fie alb5, fie de un albastru foarte deschis sau inchis, cu coada avind o dungd terminal[ neagrd gi cu penele exterioare tivite exterior cu alb sau cu o culoare foarte deschisd, la urmltoarele rase : porumbeii gu$ati, rotali, jucdtori, iacobini, turbili, barbi, cildtori, romani
Existi o exceplie la reguli qi anume la o subvarietate de porunrbel rindunici cle origine germand, care' este desenatd de Neumeister qi care mi-a fost aritatI cle dl Wicliing. Aceast:i pasirc este albastrii,
nu are lnsl dungile negre de pe aripi; totuqi, pentru scopul nostru - urmirirea clescendcntci raselor principale - , aceasth exceplie are cu atit mai pulini lnsemnitate cu cit porumbelul-rindunicii sc apropric mult ca structuri de C. liuia. La multe subvarietdli dungile negre slnt lnlocuite prin dungi de diferite culori. Desenele prezentatc de Neumeister sint suficiente pentru a arita cd, dacd numai aripile slnt albastrc, apar 9i dungile negre de pe aripi. 'n) Am observat pisiri albastre cu toate semnele menlionate mai sus la urmltoarele rase, care pi.reau sd fie perfect pure qi care au fost prezentate la diverse expozilii : guqali, cu dungi duble, cle culoare neagri, pe aripi, cu tirtila albi, dungi de culoare lnchisi la capitul cozii Ei margine albd la rectricele exterioare. Turbili, avlnd toate caracterele de mai sus. Rotali, la fel, tnsd unii cu ttrtila albistrie sau albastru curat. Dl \\'icking a oblinut rotali albagtri din doi porumbei negri. Porumbei cilitori (inclusiv porumbcii Bagailotten ai lui Nelmeister) cu toate semnele de mai sus ; doui din pislrile pe care le-am examinat aveau tirtila albd, iar alte doui albastri; marginea albi a rectricelor exterioare nu era prezenti la tofi. Dl Corlier, un mare crcscitor, mi asiguri cir, dacd porumbeii cdlitori negri slnt lmperechea[i timp de multe geneia]ii succesive, descendenlii devin rnai lntli cenugii, apoi albagtri cu dungi negre pe aripi. Porumbei romani de ras5. alungitd aveau acelea;i semnc, tnsi tirtila era albastru deschis, iar rectricele exterioare aveau marginile albe. Neumeister deseneazS. marele porumbel roman de F-lorenla de culoare albastrd cu dungi negre. Iacobinii slnt rareori alba;tri, insd am primit infor.malii autentice despre aparilia tn Anglia a cel pulin doud cazuri din varietatea albastrd cu dungi negre. Dl Brent a crescut iacobini albagtri care proveneau din doud pdsiri negre. Am vizut jucitori comuni, atit indieni cit ;i englezi, .,si jucdtori cu fala scurti, de culoare albastri cu dungi negre pe aripi, cu dunga neagrd la capdtul cozii gi cu rectricele exterioare tivite cu alb; la tofi tlrtila era albastrtr sau albastru extrem de cleschis, niciodati absolut albi. Barbii gi tamburii albagtri par si fie extrem de rari, lnsd Neumeister, care poate fi crezut, deseneazi. varietili albastre din ambele rase cu dungi negre pe aripi. Dl Brent mi informeazl, cd. a vdzut un barb albastru qi, dupi cum slnt informat de dl Tegetmeier, dl H. Weir a oblinut o datd un barb argintiu (adic[ albastru foarte
cleschis) 23;

din rloui piisiri

galbene.

PORUMBEII DOMESTICI

din trei variet5{i distincte, tamburi, rinduinic[ gi mulli alli porumbei de amuzament, care, fiind indeaproape inrudili cu C. Iiuta, tu meritd s5 fie enumera{i. Aceste rase, dupd cum am observat cu grijd in fiecare caz, par sd se reproducfl fidel. Vedem astfel cd la rase pure, de toate formele cunoscute in Europa, apar uneori p5sdri albastre cu toate semnele caracteristice lui C. Ituta gi care nu se intilnesc la nici o alt[ specie sdlbatice. Dl Blyth a fdcut gi et aceeagi observalie in leglturd cu diferitele rase domestice cunoscute in India. Anumite varialii ale penajului sint tot atit de comune la C. Ituia s5lbaticd, la porumbeii comuni gi la majoritatea raselor mult modificate. Astfel, la toate, tirtila variazd, de la alb la albastru, in Europa fiind de obicei albi, iar in India ln general albastrh 25). Am vlzut c5 ln Europa C. Iiuf.a s5lbatici gi porumbeii comuni din toate phrlile lumii au deseori tectricele superioare pdtate cu negru, iar atunci cind sint albastre, toate rasele cele mai distincte slnt citeodatd pestrile in exact acelagi fel. Anr vdzut astfel guga{i, rota{i, cdldtori, turbiti, jucdtori (indieni gi englezi). rindunic5, pleguvi (bald-pates) gi alli porumbei de amLrzament albagtri gi pestri{i, iar dl Esquilant a vdzttt un porumbel roman pestri!. Din doi juc5tori albagtri de rasd purl am oblinut o pas5re pestrili. Faptele prezentate pini aici se referd Ia aparilia lntimpldtoare, la 'rase pttre, a Llnor pisflri albastre cu dungi negre pe aripi, precum $i a unor pdsdri albastre gi pestri{e. Se va vedea ins[ acum c5, atunci cind se incrucigeazd dou[ pdsiri aparlinind unor rase distincte, din care nici Lrna nlr are (Si probabil cd nici nu a avut timp de multe genera[ii) vreo urmi de albastru in penaj sau vreo urmd de dungi pe aripi sau celelalte semne caracteristice, ele produc frect'ent descendenti metigi de culoare albastr5, uneori pestrili, cu dungi negre pe aripi etc., sau, dacl acegtia nu sint de culoare albastrS, au totugi diversele semne caracteristice mai mult sau mai pu{in net dezvoltate. Am f ost indemnat sd cercetez acest subiect de faptul cd d-nii Boitard gi Corbi6. zo) au afirmat c5, din incntcighri intre anumite rase, rareori se ob{ine all.ceva decit porumbei sdlbatici *) sau porlrmbei comuni, care, dupd cum gtim, slnt phs[ri albastre cu semnele caracteristice obipnuite. Vom vedea ulterior ci, independent de scopul nostru prezent, acest subiect este de un interes considerabil, aga cd voi expune pe larg rezultatele incercdrilor mele. Pentnr experimentare anr ales rase care, atunci cind sint pure, produc foarte rar pdsbri de culoare albastr5 sau cu dungi
coad5.

pe aripi gi pe

Pornmbelul chlugiri!fl este alb, cu capul, coada gi remigele primare negre; el forme,azd o rasd stabilizatfl incd de prin anul 1600.- Am incrucigat un porumbel cilugdri!5 mascul cu o porumbifi jucdtoare comund de culoare rogie, aceastd din urmi varietate reproducindu-se in general fidel. Astfel, nici unul dintre
zr; Dl Blyth mi informeazd. cd, toate rasele domestice din India au tlrtila albastrd; acest fapt nu este lnsd invariabil cdci posed un porumbel Simmali de culoare albastri foarte deschisi, cu tfrtila perfect alb5, pe care mi l-a Li'inris Sir. \". EllioL din Nladras. Un porumbel Nakshi, albastru-ardezie gi pestri!, are clteva pene albe numai pe tirtild. Al[i ciliva porumbei inclieni aveau un mic numir de pene albe limitate la tirti!i gi acelaqilucrul-am observat la un polumbel ciliitor din Persia. Rotatul iavanez (adus la Amoy qi de acolo trimis mie) are o ttrtili perfect alb5. 28) Les Pigeons ete.., p. 37, *) ltt text numele francez ,,biset" (N. lrad.).

REVERSIUNEA

LA

CULOARE

173

q5rinti nu avea vreo urm[ cle albastru in penaj sau de dungi p. aripi gi coadl. Trebuie sd l5muresc in prealabil faptul c5, in Anglia, juCdtbrii cbmirni sinb rareori albagtri. Din incrucigarea de mai sus am crescut mai mulfi pui: unul tot_spatele de culoare rogie, insl cu coada tot atit de albastrl ca gi a pomrn3v_e1 belului de stinc[ ; dunga terminali era totrigi absent5, insi rectricele exferioare erau tivite cu alb ; al doilea gi al treilea semdnau cu primul, la ambii coacla prezentind insl o urmd de dung[ la caplt ; al patrulea pui era cafeniu gi aripile prezentau o urmd a dungii duble ; al cincilea avea tot pieptul, spatele, tirtila gi coada albastru deschis, ins[ gitul gi remigele primare eiau rogcate ; aripiie prezentau douh dungi distincte de culoare rogie ; coada nu era dungatd, ins[ penele exterioare erau tivite cu alb. Am incrucigab aceasth ultimd pasile, curios colorat5, cu un metis de culoare neagri cll descenden![ ,complicatd, gi anume dintr-un barb negru, un porumbel pdtab gi un juc[tor-migdatiu. Astfei, cei doi pui produgi din aceasLl incrucigare aveau singele a cinci variet5li, clintre care nici una nu avea vreo ttrm[ de albastru sau de dungi pe aripi sau pe coad[. Unul dintre cei doi pui era negru-cafeniu cu dungi negre pe aripi ; cel5lalt era cenugiu-rogcat cu dungi rogcate pe aripi, mai deschise decit, restul corpului, cu tirtita albastru deschis gi coacla albistruie, cu o urml de dung[ terminal[. Dl Eastg"'l) a imperechiat doi jucdtori cu fala scurt5, gi anume : un porumbel pltat (splash) gi o porurnbi![-smeu (kite) (nici unul dintre ei nefiind aibastru sau dungat). Din prima nagtere el a oblinuL o paslre de culoare perfect albastrd, iar dintr-o a doua, o pas[re argintie sau albastru deschis, ambele prezentincl evident, in conformitate cu toate analogiile, semnele caracteristice obignuite. Am incrucigat doi barbi nra sculi negri cu doui porumbile pdtate rogii. Porumbilele aveall intreg corpul gi aripile albe, cu o pate pe frunte, iar coada gi tectricele rogii ; aceastd rasd exista cel prrlin de prin 1676 $r se reproduce acum perfect fidel, cum se gtie cd era caztrl in 1735tt). Barbii sint pdsdri colorate uniform. avind rareori chiar o urml de dungi pe aripi sau coadh, gi sint cunoscute ca reproducindu-se foarbe fidel. Metigii oblinuli din aceastd incrucipare eralr negri sau aproape negri sau cafeniu inchis sau deschis, uneori ugor tdrca{i cu alb. Dintre aceste pdsdri, nu mai pulin de gase aveau dungi duble pe aripi ; la doul dintre ele dungile eran foart,e evidente $i complet negre ; la gapte, pe tirtit5 au apirut citeva pene albe, iar la dou[ sau trei exista o urm[ rle dr,rng[ terminald la coad5; la nici una insd rectricele exterioare nu erau tivite cu afu. Arn incrucigab barbi negri (din doufl linii excelente) cu rotali cle ras[ pur5, albi ca zdpada. In general, rnetigii erau complet negri, cu puline rernige primare 5i rectrice albe ; al{ii erau de culoare cafeniu-rogcatd inchisd, iar attii albi ca zdpada; nici unul nu avea vreo urmd de dungi pe aripi sau tirfi!5 alb[. Am imperechiat apoi doi dintre acegLi metipi, pi anume- o pasare cafenis gi una neagr5. Descendenlii lor prezentau dungi slabe pe aripi, dar de un cafeniu mai inchis decit restul corpului, iar la o a doua nagtere din aceiagi pirinli a apdrtrt o pasSre cafenie cu mai multe pene albe, limitate la tirti![. Am incrucigat un dragon mascul brun-cenupiu (dun) dintr-o familie care fusese de aceastd culoare, fdrl dungi pe aripi timp de mai multe generalii, cu
27) Treatise

on Pigeons, I858, p. l4S. tt) J.Moore, Columbarium,7735,ln edilia lui J. M. Eaton, 1852, p.21.

PORUI{BEII DOMESTICI

ax prezentat pe aripi urme de ilabe, dar precise. Am inirriciSat un mascul roman uniform colorat ro$u cu o porumbild tambur alb[, gi descenden{ii aveau coada albastr5-ardezie, cu o dungd la capdt gi cu r..tricele exterioare tivite cu alb. Am incrucigat de asemenea o porumnip tamburpestri!5, alb 5i negru (dintr-o altd linie decit precedenta) c1 un mascul jucdtormigdaliu. Nici nnul nu prezenta vreo urmd de albastru, de tlrti!5 alb[ sau de d.ungd la cap5tul cozii; pi nu este probabil ca strflmogii acestor doud pds[ri s[ fi nrezentat, timp de multe generalii, vreunul dintre aceste caracter6, pentru cit nici ntl am auzit vreodatd in aceasti de vreun tambur albastiu, iar jucitorul metl migdaliu era de rasi pur5. {ard coada metisului rezultat din Totugi iucntcigare era albistruie, cu o dungd neagr5, Iatd la capdt gi tirtila complet albit. Se p_oate observa in mai multe din aieste cazuri, cl prima cai. prezintl tendinla de a deveni alb[ prin reversiune este coada. $i aceastd persiitenld a culorii la coadl 5i tectrice'n) nu va surprinde pe nici unul dintre cei care s-a1
ocupat

I porumbitd barb uniform coloratd in ro$u (oblinutd din doi barbi -dungi Descendenlii

negri).

stls aveau intregul spate qi aripile exact de aceeagi culoare albastrd ca n porllmbeltrlui de stinci shlbatic de pe insulele Shetland ; dunga neagr5, dubld de pe aripi era tot atit de pronun{at5; coada era identicd prin toatJcaracterele saie, iar tirti{a era de un alb curat; capul, ca gi partea ventrald, era de un albastlr, ntai deschis decit la porumbelul de stinc5, insd nuanlat cu ro$u, fapt datorit fdrl indoial5 porr-rmbelului pdtat. Agadar, cei patru bunici de rasd pur5 pi anume doi barbi negri, tln porrtmbel pdtat rogu gi un iotat alb au produs o pasere avind culoarea general[ albastrd a speciei Columba lf.uta shlbalicd, pt...t- gi toate semnele caracteristice acesteia. Fxpunerea d-lor Boitard gi Corbid la care m-am referit mai sus ar fi aproape suficienti in ceea ce privegLe rasele incrucigate care produc frecvent ^pdsdri albasLre impestrilate cll negru, asemlnitoare in toate piivinlele atit .., pbr.,n belul comun, cit pi cu varietatea sdlbaticd pestrild a -porumbelului de itinc[ ; I'oi da insd trei cazuri de apari[ie a unor asemenea peseri din incrucigdri, in care unul singur dintre p5rin{i sau bunici era albastrul insi nu pestri!. Am incrucigat un mascul turbit albastru cu o porumbi{d tambur alb5 ca iepada gi in anul ttrmitor 9u Llna_jucdtoare clr fala scurtd de culoare inchis5, cafeniu plumburitt. Descendenlii din prima incrucigare erau tot atit de pestrili ca gi oiicare
tn) Af putea cita numeroase exemple, lns5. cloui vor fi de ajuns. Un metis ai cirli bunici erau 1n turbit alb, un tambul alb un rotat alb ;i un gugat albastru era complet alb, afard de citeva pene de pe cap gi aripi, insl toat[ coada ;i tectricele erau albastru-cettu;iu inchis. Un alt metis ai cdrui patru bunici erau un porumbel rornan rogu, un tambur alb, un rotat alb gi acelagi guqat albastru, era peste tot de un alb curat, afari 4e coadl gi de tectricele superioare, care erau de un gllbui deschis, gi a unei foarte vagi urme cle dungri dubld de aceeagi culoare grilbui deschis pe alipi.

Ultimul caz pe care il voi prezenta este cel mai curios. Am imperecheat o metisl barb-rotat cu un metis barb-pdtat (spot), nici unul dintre acegti metigi neavind vreo ttrmd de albastru pe ei. Trebui-e sd avem in vedere cd porumbeii barbi.albagtri sint excesiv de raii. Apoi, dup[ cum am mai afirmat, porumbeii p[tati er-au perfect caracteriza\i in 1676 gi se reproduc absolut fid;l ; la fel este c,aztl 5i cu rotalii albi, astfel incit nu am auzit niciodat5 ca rotalii sd procreeze pdsdri de vreo altd culoare. Totugi, descendenlii celor doi metigi de llai

cll

incruciparea porumbeilor.

REVEITSIUNE,A

LA

CULOARE

porumbel comun, iar cei dintr-a doua atit de intens pestrili, incit erau aproape tot atit de negri ca gi porumbelul de stinc5 de l\fadera pestri! de cea mai inchisd nuan!5. O altd pasire, ai cdrei strdbunici erau un tambur alb, ur rotat alb, un

phtat I'o$u de culoare albd, un roman rogu gi gugat albastru era albastru-arcl ezie gi pestri{, exact ca un porumbel comun. Pot adduga aici o observalie f5cut5 de dl Wicking, care are o mai mare experien!5 in cregterea de porumbei de diferite culori decit oricine din Anglia : la orice ras5, o datd ce apare o pas[re albasLrd sau albastrd gi pestri![ avind dungi negre pe aripi, $i i se permite cd se reproduc5, aceste caractere sint transmise atlt de puternic, incit este extrem de greu

sI le elimini.

colorate in diferite feluri, insfl cri de atunci au variat in exact acelagi rnod, pentru a lua colorittrl lui C. Iiuta; aceastd ip otez1, nu explicd ins5 citugi de pu[in aparilia unor asemenea culori sau semne, cind rasele sint incrucigate. In a doua ipotez[, putem presupune cd speciile primitive erau toate de culoare albastrd gi aveau dungi pe aripi, precum pi aJte semne carActeristice speciei C. Ii"ui.a; este o presupunere foarte pulin probabild, deoarece in afard de aceastir unic[ specie, nici Lln membru existent al Columbidelor nu prezintd aceast[ comhinalie de caractere ; pi ar fi imposibil sd se gdseasc[ un alt caz in care mai multe specii identice in ce privegte penajul sd se deosebeasc[ totugi atit de mult prin caractere structurale, cum este cazul gugalilor, rota{ilor, cdlfitorilor, jucitorilor etc. in fine, in a treia tpoLezd, putem pr.ir,p"ne c5, degi au fost cresc.,ie cu atita grijd gi sint atit de preluite de amatori, toate rasele trigindu-se din C. Ii"ui"a sau din mai multe specii primitive s-au incrucigat in decurs de doudspr ezece sau dou5zeci de generatii cu C. liuta, dobindind astfel tendinla de a produce

tulpini primitive, trebuie sd alegem intre urm5toarele trei ipoteze: prima presuptlne c[ altl datd existau cel pu{in opt sau noud specii care inilial erau

Ce urmeaz[, deci s5 conchidem din aceatd tendin!fl prezent5 la toate rasele domestice principale, aLit cind sint pure cit $i, in special, cind slnt incrucipate intre ele, de a produce descendenli de culoare allbastrd cu aceleagi semne caracteristice gi variind in acelagi fel ca pi Columba liui.a? Dacd admitem ci toate aceste rase se trag din C. Ii"ui"a, nici un crescltor nu se va indoi cd aparitia intimpl5toare a unor p[shri albastre astfel caracterizate nu se explicd prin binecunoscuttrl principiu al ,,inapoierii" (,,throwing back") sau reversiunii. Nu cunoagtem cu certitudine motivul pentru care incrucigarea determind o atlt de puternicd tendinti spre reversiune; in capitolele nrm[toare se vor da insfl nllmeroase dovezi in leghturd cu acest tapt. Este probabil cd ag fi putut cregte chiar timp de u n secol barbi negri, porumbei pdtali, cdlug5ri{e, rotali albi, tamburi etc. curali fIrH sd oblin o singur[ paslre albastrd sau dungatS. Totugi, incrucipind aceste rase, am oblinut in prirna gi in a dona genera{ie, in curs de numai trei sau patru ani, un num5r considerabil de pui de porumbei de culoare albastrd mai mult san mai pulin evidentd Si avind majoritatea semnelor caracteristice. Cind se incrucigeaz[ pdsdri negre cu albe sau negre cu rogii, s-ar pdrea cd la ambii pdrinli existd o u$oard tendinld de a produce descendenli albagtri gi c5, atunci cind aceastd tendinld este combin atd., ea biruie tendinla separatfl a fiec[rui pdrinte de a produce descendenli negri, albi sau rogii. Dacd respingem ipoteza cd toate rasele de porumbei sint descendenlii modificali ai speciei C. Iiuia gi presupunem cd acesbea se trag din mai multe

PORUi\'IBtrII DONIESTICI

ca atiL cle multe specii sd mai existe incd undeva, dar sd fie necunoscute ornitologilor, sau s[ se fi stins in decursr-rl timpurilor istorice, cu toate ci omul a avtit atit de pulini influen![ in exterminarea speciei silbalice, C. Ii.ui"a. In aI doi.Iea rtnd, improbabilitatea ca in Limpurile de demult omul s[ fi domesLiciL complet specii atit de nurneroase gi s5 le fi flcut s[ devind fecunde in captivitate. In aI tiei.Iea rtncl, c[ aceste presupuse specii nu s-au sdlbiticit nicdieri.- fn al patrulea rt"nd, faptul extraordinar ca omul sd fi ales pentru domesticire, intenlionat sau din intimplare, mai multe specii cu caracbere exlrern de anormale; in plus, caracterele stucturale care fac ca aceste presupuse specii de anormale s[ fie acum foarte variabile. in aI ctnci.Iea rtnd, faptul cd, degi se deosebesc prin multe caractere stnrcturale importante, toate rasele produc metigi complet fecnnzi, pe cind hibrizii care au fost produgi chiar intre specii'indeaproape lnrudite din familia porumbeilor sint sterili. In aI ;aselea rtnd, remarcabilele afirmalii prezentate mai sus asupra tendinlei la toate rasele, atit pure cit gi incrucigate, de a reveni prin nrirneroase gi neinsemnate detalii de colorit la caracterul porumbelului de stincd s5lbatic gi de a varia in mod asemdndtor. La aceste argumente se poate adduga extrema improbabilitate ca sd fi existat inainte vrelne rir] numrir cie specii care sd se fi deosebit mult lntre ele prin citeva caractere,dar care, prin alte caracere sfructurale, prin glas gi prin toate obiceiurile, s[ semene intre ele tot atit de mult ca gi rasele domestice. Dac[ {inern bine seamf de aceste diferite faptc gi algumente, ar fi nevoie de un numir covirgitor de dovezi

plsirri albastre cu diferitele semne caracteristice. Am spus cd trebuie s[ presupunem c[ fie.care ras5 s-a incrucigat cu C. Ii"uta in cursul a doudsprezece sau ce.l mrrlt douirzeci de generalii, pentru cd nu existd nici un motiv s5 se creadd cl descendenlii incruciga{i se relntorc vreod.atfl la vreunul dintre str[rnogii lor indepirtali printr-un numdr mai rnare de generalii. La o rasd care nu a fost incrucigati decit o singurd datd, tendin{a spre reversinne va deveni, natural, din ce in ce mai reclusd la generaliile succesive, cdci la fiecare generalie va exista din ce in ce mai pulin din singele rasei strdine; cind ins[ nu a avut loc nici o incrucigare ctt o rasi distinctd gi la ambii pdrinli existd o tendintd s[ se reintoarc5 la un caracter de mult pierdut, aceastd tendin@ - oricite consideraliuni poate fi transmis5 nediminuatS. timp de nenrlmflrate c'ontrare am putca a\/ea generalii. Aceste doud cazuri distincte de reversiune au fost deseori confunclate cle cei care Au scris despre ereditate. Avind in vedere, pe de o parte, improbabilitatea celor trei ipoteze pe care tocnrai le-am discutat gi, pe de altd parte, cit de simplu se pot explica faptele in baza principiului reversiunii, putem conchide c5. aparilia intlmpl5toare la toate rasele, atib la cele pure cit $i, in special, la cele incrucigate, a unor p[s[ri albastre, uneori pestrile, cu dungi duble pe aripi, cu tirtila albi sau albastr5, cu o dungd la cap[tul cozir gi cu rectricele exterioare tivite cu alb adttce un argurnent de cr)a mai mare importan!5 in favoarea ipotezei c5 toate rasele se trag din Columba liuicr, incluzind in aceastd denumire cele trei sau patru variet5ti sau subspecii silbatice enumerate mai sus. Sd rezumdrn celc $ase argumente de mai sus, opuse p[rerrii cX principalele rase rlomestice se trag clin cel pu{in opt, nond salr poate chiar o duzin[ de specii, fiindcir altminter:i, incnrcigarea unui numlr mai mic nll ar produce dcosebirile caracteristice clintre cliferitele rase. In prtmul rtnd, improbabilitatea

RF,VER.SIUNEA

T,A

CULOARE

777

oriciL de mare de a admite originea lor comun[. Cind inLram pe tirnpuri in volierele mele gi priveam pfls[ri ca gugalii, clldtorii, barbii, rotalii gi juc[torii cr,l fala scurt[, nll In[ putearn convingc c[ toate se trag din aceeagi fulpind silbaticir gi cit, in consecinlil, intr-nIt anurnit sens, omtil a creat aceste modifici,ri rernarcabile. Din acest rnoLiv m-am ocupat de problema originii lor pe larg, dupd p[rerea unora chiar prea pe larg. in fine, in far-oarea plrerii cii toate rasele se trag dintr-o singurir tulpinfl stii fapLul ci Columbu li"uta este o specie incd existentd gi foarte rlsplndit[, care poate fi gi a fost domesticilfl in diferite ![ri. Aceastfl specie seam[nd, prin majoritatea caracterelor structurale gi prin toate obiceiurile sale, precrrm $i, ttneori, prin fiecare detaliu al penajnlui, cu diferitele rase domestice. Ea se incrttcigeaz[ ugor cu acesLea gi produce descendenli fecnnzi. Variazd in stare naLtrralls0) gi mai ales cind este semidomesticiti, clupd cum se vede clacl se compar[ porumbeii de Sierra Leone clr cei indieni sau cu cei care par s[ fi sllb[ticit pe Nladera . Colttmba ltuta a suferit o varialie mai accentuatd in cazttl nu Inerogilor poru mbei dc amuzament despre care nimeni nu presupune c[ se trag din specii distincte. Totugi, unii dintre acegti porumbei de amuzament gi-au Lransmis ficlel cat'acterul timp de secole. De ce sd eziLdm attrnci cle a credt: in exisLenla acelni grad rnai mare de varialie necesar producerii celor unsprezece rase principale ? Trebuie sir avern in vedere c[ la doufl dintre rasele celcr rnai puternic pronrtnlaLe, gi anume la porumbeii cilStori qi la jucitolii cu fala scurt[, forrnele exlreme pot fi legaLe de speciile parenLale prin deoscbiri gradate', nll mai mari decit cele care pol fi obserrrate intre porllmbeii comnni care triliesc in diferite !5ri sart inlre diferitele neamuri de ponrmbei de amuzament ; gi acesl,e gradatii trebuie atribuite cu siguranld varialiei. Se va arita aclrln cti irnprejurdrile au fost eminamente favorabile modificirrilor porurnbelului prin variatie gi seleclie. Dupi cum mi-a atras atenlia profesot'ttl Lepsius, cel mai r.echi docurnent in legiturl cu porumbelul in stare dornestic[ apare in timpul celei de-a cincea dinastii egip tene, aproximativ prin anul 3000 i.e.n.31) ; dl Birch, de la British N{useum, m[ informeazir ins[ cir pol'umbelul apare pe o list[ de mincare datind din dinastia anterioarri. Ponrmbeii donreslici sint menlionali in Genez5, Levitic gi 'Isaia32). Dup[ curn afkirn
ao; in legitturi cu subiectul general al varialiei, meriti rcmalcat c5. nu aumai C. Iiuia plezinti ruairuultc fortne s:ilbaticc, considerate de unii natulaligti drepL specii gi de allii drept subspecii sau sirnple valietiti, ci 9i sitcciile mai multor genuri inrudite sint in aceeagi situafie. Dupi curn mi-a ari[at dl I3lyth, acesta este cazul

care s[ tte facir sir adntitenr cir rasele dorncstice principale se trag din mai multe tulpini prirnitive ; gi nlr exisL[ absoh-rt nici o asem3n3a dovadl. P[rcrea cI principalele rase domestice se trag din mai multe tulpini sIlbatice a apirut f [r'[ incloial5 din aparenta improbabilita te ca asemenea mari ntodificlri stnrcturale s[ se fi realizat din momentul cind, pentru prirna datit, omrtl a domcsticit porumbelul de stinc5. $i nici nu sint surprins cle ezilarea

gcnurilor Treron, PrLlumbtts ;i ?-rrrlur. 3r) Denkmdler, partea a II-a, p. 70. tzS T'lte Dortecote, clc rev. Il. G. I)ixon, 1851, p. 11-13. Adolphe Pictet (in Les ttrigines intlo-europd,enlrcs. 1859, p.399) afirmii cir in vechca lirnbl sanscriti existl intrc 25 gi 30 de nurne pentru porumbel, plecum ;i alte 15 sau 16 nulne pcrsarle; nici unul dintre acestea nu se intilnegte in limbile europene. Acest fapb inclici
vcchimea dornesLicirii porumbelului
12

in

OlienL.

c.2862

178

PORUMIJElI DUMES'fIC{

cului iSi avea ingri;iLonrl s[rt favorit de ponrmbei. Din timpul lui Willughll', din 1678, gi pind in ziua de asL[zi, s-au publicat in Anglia, precum gi in Gennania gi Franla, numeroase Lratate despre porumbei. Acum vreo sutt:r de ani a fosL scris in India un tratat persan gi autorul nu l-a consideraL ca pe nn lucnr dc rind, clci il incepe cu o inr-ocare solemni : ,, in numele Domnrilui, bun gi iert[tor". in Europa gi in SLatcle Unite, multe ora$c mari igi au o.r.,in soci..ti11ile Ior de amatori pasionali de ponrrnbei; la Londra exist[ in prezent trei asen]errea societ5{i. Aflr-r de la dl l3lyth c[, in India, locuitorii din Delhi ;i din alLe clteva ol'a$e mari sint amatori pasionali. Dl. Layard mri informeaz[ ci in Ceylon se cresc maiorilatea raselor cunoscute. Dr'pI dl Srvinhoe, din Amol', gi dtrpi dr. Loc'khart, din $anhai, in China sint crescu{i cu grij[, in special de citre bonzi pi de preoli, porumbei c5litori, rota!i, jucdtori gi alte variet[li. Chinezii fixeaz[ tln fel de fluier de rectricele ponrmbei.Jor lor, ca.re produce Lln sunet pllcut atunci cind cirdul sc'roLegte prin aer. In Egipt, riposatul r\bbas-paga era un mare amator de rotali. La Cairo pi ConstanLinopol sint crescr"rli rnulli porlrrnbei gi - dupl ctiltl aflu de la Sir W. Eltiob acegtia au fost recenb introdugi in sudttl Incliei de citre negusLori indigeni ;i- vinduli la preluri ridicate. Afirma{iile de mai sus aral5 in cit de rnulbe ![ri gi cit de mult5. vreme numerogi oameni s-an devotat ctr pasiune cregterii porumbeilor. Asculta!i cum scrie in ziua de azi un amator entu ziasL : ,,Dac[ ar fi posibil ca nobilii gi oamenii de Iume sir-gi dea searna ciL de mtilL5 satisfaclie gi clesfltare le pot da juc[torii nrigcliilii, atunci cind incep s[ inleleag[ insugirile aiesLor pdsdri, crecl c[ nu ar e,xista tiproepe nici un nobil sau orn de lume fdri voliera sa cu jucltori migdalii" tu). NIullumirea astfel ob!inuti este de o i*portan![ primorclialS, petilt'ti cir dct,ermind pe amatori s5 noteze cu grij[ gi s[ pislreze fiecare mic[ devialie structural[ care ii surprinde. Porurnbeii sint deseori lilu{i toatl via!5 in sfrictd captivitate, Itu au parte de hran5 natural5, variat5, iar deseori au fost
33) Tratl ucerea

olandezii eratr tot atit de pasionali dupd poruinbei, ciL fuseserii romanii inainte Yreme. Dupit cite se pare, rasele care se cregteau in decursul secolului al cinci.sprezecelca in Europa gi in India se deosebeau intre ele. ln cillttoriile sale clin 7677, T'avernierr \-orbegLe, ca gi Chardin in 1735, de nurnirul uriag de porumbare din Persia; prinlul adaugl cil, cregLinilor nefiindu-le perrnis s[ lini ponimbci, unii dirttre oamenii clc rincl se f[ceau mahomedani in acest singur scop. I)upir cum se mcntioneazra in tratatril lui Nfoore, publicat in 1737, irnplraLul l{aro-

ditt PliniusB), pe timpul romanilor se pldteau prelr,rri imense pentru poruinbei : ,,Au ajr-rns chiar la situalia ca s5 le poatl calcula pedigriul gi rasa". Pe la 1600, in India, porumbeii erau foarte preluili de citre Akber Khan; curtea riucea cu ea in toate pirtile 20 000 de pdsiri, iar negustorii cump[rau coleclii valor.oase. Istoricul crirlii spune : ,,Nlonarhul Irannlui Si Ttiranului i-au trimis ciLeva rase foarLe rat'e. Incrucigincl rasele, metodd.ui. r., a fost niciodati practicat[ inainte, ma jestatea sa le-a imbu ndt5lit in mocl surprinzitor" to). Aktrer Khan poseda gaplesprezece neamuli distincte, dintre care opt erall preluite numai pentru frumuse{ea lor. Dupir Aldrovandi, cam prin aceeagi rpoc[ de pe la 1600

in englczd, 1601 , cartea a X-a, cap. XXXVII. cle F. Gladwin, editia in quarto, vol. I, p. 27A. tt) J. \I. l..aton, 7'reutise rtn llrc 'llrttoncl Tuniltler, 1851, Prefa!a, p. \'I.
t*) A).".tr r\libcly, tradus

ISTORIA PRINCIPALELOR

RASE

r'9

mutali dintr-r,rn climaL in altul ; gi toate aceste schirrbdri in condi{iile lor de via!5 trebuie sI fi provocat variabilitate. Porumbeii au fost domesticili timp de aproape 5 000 de ani gi au fost cresculi in nllmeroase locuri, astfel c[ nutn[rul produs tn stare domestic{ trebuie s[ fi fost uriag. Aceasta constituie un fapt de mare importanti, cleoarece fayorizeazta in mod evident posibilitatea apariliei intimpldtoare a unor modificlri strucburale rare. Varialiile ugoare trebuie si fi fost f5r'5 indoial5 obserr,ate $i, in cazul cind erau preluite, ele art fost ulterior p[strate si propagate deosebit de lesne. intr-adevdr, spre deosebire de orice alt animal domestic, porumbeii pot fi u$or imperechiali pe viald $i, cu toate ch sint {inuli laola}l"d cu alli porumhei, sint rareori infideli unul altrria. Chiar atunci cind masculnl igi calcd jurdmintr-rl matrimonial, el nu igi pdrdsepte permanent consoarta. Arn crescnt in aceleagi voliere mulli porumbei de diferite rase, gi nu am ob{inut niciodati vreo pasdre care sd nu fi fost de rasd pur5. Un amator poate deci s5-gi selec{ioneze gi si-gi imperecheze pdsdrile cu cea mai mare u$tlrin{5. El va vedea de asemenea bunele rezultate ale grijii sale, deoarece porllmbeii se reproduc cu o rapiclitate extraordinard. El poate sd sacritice ugor pdsdrilc de calitatc inferioar[, gtiut fiind cd, atunci cind sint tineri, ele constituie o hranl
excelentS.
ISTORIA PRINCIPALELOR RASE DE PORUMBEI
s6)

Inainte de a discuta modul gi treptele parcurse in formarea raselor principale, este recomandabil s[ se precizeze citeva dctalii istorice, pentrtt c[, olicil de pu{in s-ar gLi, totursi se gtie mai mult despre istoria porunrbelului dectL despre cea a oric[rui alb animal domesticit. Unele cazttri sint interesante, dovedind cit de inclelungat pot fi propagate varietilile dotnestice, clt exact acelea;i salt aproape aceleagi caractere. Alte cazttri sint gi mai interesante, ardlind clt de incet, dar persistenL, au fost rasele consiclerabil moclificate in cnrsttl generaliilor' succesive. In ultimul capitol am afirmat c[ taniburii gi riz[torii, ambii atit de remarcabili prin glasul lor, par sd fi fost perfect caracterizati in 1735 $i, dtrpit cit se pare, rizfltorii erau cunosculi in India inainte de 1600. In 1676, porum]reii pdta{i erau colorali exact curn sint acurn; la fel si porurnbeii c[lug[ri!5 pe timpul iui Aldrovancli, inainte de 1600. Inainte de 1600, jucdtorii comuni gi cei teregbri prezentau in India aceleagi extraordinare particularit5li de zbor ca gi in ziua de astirzi, ei fiind bine descrigi ln Ageen Akberg. Poate c[ aceste rase existatt incl de mai multi vreme ; gtim numai c5 ele eralr perfect caracterizate la datele arltate mai sus. Longevitatea medie e porumbelului domestic este probabil de cinci sau $ase ani $i, daci este &$?, unele dintre aceste rase gi-att plstrat perfect caracterul timp de patruzeci sau cincizeci de generalii.
Gu$eTr. In mdsura in care o foarte scurtd descriere servegte drept comparatie, aceste p5s[ri par sd fi fost bine caracterizate pe timpul lui AldrovandisT), inainte de 1600. In prezent cele douI caractere principale care determin[ valoarea pdsirii slnt Iungimea corpului gi lungimea picioarelor. In 1.735, N'Ioore
36.;

Deoarcce

in discutia urniiitoale vorbesc deseoli de timpul prezent,

1858.

trerbuie sii arirL c5. acesL capilol

fost complet.at in

3?) Ortilltuktgie, 1,$A0,

vol. lI, p.

3d0.

180

PORUMBEII DOT{ESTICI

spllnea (vezi edilia d-lui J. N'I. traton) - gi acesta era tln amator dc plirntrl rat g - cX a rrhzut oclatfl o pasire cucorpullungde50,80 cnt, ,,ctl toabecii 43,18 sarr 45,72crn sinL considerali ca o foarte bun[ lttngime"; a vlzrtt de ascrnenea picioarelungideaproape 17,7lcrn, degiunpiciorde L6,51satt 17,13 cm,,trebuieadrniscaavindoclimensiunefoarte bun[". I)llsult,crescilorul cle gugali cu cel tnai mare succes clin lurne, m[ infornteazfl cit in prezent (18;8) lttngiiuara stanclard a corprrlui esLe nu mai pulin cle 15,72 c:m ; el a ntlsttrat ins[ o pasirre avincl ltingime a cle 48,26cmgi a auztLd,ealleleavind50,30 gi 55,9ctn, dar se indoie;te de aclevt"trltl acc:sfor ultime afirrnalii. Lungimea standard a piciorttlttieste acLIm cle17,7 8 crn, insri dl Bult a m[surab recent la doul din propriile sale p5slri picioare cle L9,05 cnr. Aslfe.l c5, in cei 123 de ani cili au trecttt din 1735, nu a sur.vcnit aproape nici tl cregtere in lungimea standarcl a corptrlui ; 43,18 sau 2A,32 cm crau considerali mai inainte o foarte bun.i lunginte, iar aculr 45,72 cm este standardtrl rninirn. I-rtngimea picionrlui pare insd si se fi m:irit. Aslfel, Iloore ntl a vlzut nicioclaL[ vrcunnl care sri ajungl la lunqimca de 17,78 om, pe cind astlzi sfanclardurl ersle cle 19,05, iar clouii dintre plsirrile d-lui ISulf a\reau picioare de 19,05 cm. Atnt'liorat'ca extreln de rech.rsd la g.-uga!i, in cnrsul ulbimilor 123 cle ani, ctt exceplia ltrngirnii piciorului, poate fi explicati in parte prin faptul c[ - dup[ g.Lrlll in[ inlormeazd anrtl 176538) a ani. pin[ Ot nutt - ei au fost neglijalirnodi, acurn 20 sau 30 desubliriPritr apl'oapc golage in loc de picioare interr.enit o schinthare de 5i prerferale picioale mai rrigttroase 5i mai inc[l{ate. fiind RoreTr. Prirna nrenliune despre exisl.enla acesLei rase apare in India, inainte de 1600, in Ag een Attberg Bs) ; j udecind dtrp[ Aldror-an cli, la acea da L[ rasa era neclrroscuL[ in Eul'opa. in 1677, Willughby vorbegte de ntt rotab cu 26 cle rectlice; in L73ir, l\{oole a vlztrt nnul cu 36 de pene, iar in 1821t d-nii BoiLard gi Cgrbie afirrnir ci in l,-ranta se pot u$or g[si^1l5slri cll 42 cle rcctrice. ln prezr:nt, in Anglia nu se d[ atiLa atenlie numlrttlui de recLrice cib clirccliei Yertical.: gi dcsf[gurl:rrii cozli. f,inula general[ a pis[rii este acunt cle ascl]lenea nulL preluitri. Vechile clescrieri sint insuficiente peutrtr a arlta dacti in accste rrltinre privin{e s-a rcalrzaL o rnai marc ameliorare; cste insir aproape sigur c[ aceasLa s-ar fi obscn.at dac.l inainte \rreme ar fi existat, ca actlnl, rota[i ctt capll afingind coacla. in ceea ce privegte linuta, roLalii cal'e existti astirzi in tndia arati probabil in ce stare se afla rasa Ia data introducerii lor in Europa. Ciliva clintre ace$tia, clcspre care se spune c[ au fosL adugi din Calctrtta gi pe .ui* i-am !in1t r.ii, sint in mod eviclent inferiori plsirrilor noastre de expozi[ie. Rotatul iavanez prezint5 aceeagi deosebire de linutfl ,gi cu boate cI la pir.sirile sale cll Srvinhoe a n.,rn[rat 18 gi 21 de rectrice, un e*entplar de prirna calitate care mi-a fost trimis nll avea decib 74 rcctrice. IecoerNr. Aceastfl rasl exista inainte de 1600. Judecind insd clup5 desentrl prezentat de Aldrovandi; gluga era departe de a acoperi capul atit de perfect ca in prezent. Pe atunci nici capnl nu era alb gi nici aripile gi coada ntt erau atib
38)

u,)
1847,

A Treatise on Domestic ?igeorLs, dcclicati d-lui n'Iayor, 1765, Prcfata, p' XlY. Ifl Blyth a publicat tracluccrea lnei pirti din Aueen Akbar in Annals. cuLcI trIcrg. o/.,\tal. Hist., vol' XIX,

p.

10.1.

ISTORIA PRINCIPALELOR

RASE

181

de lungi; accst clin urrnd caracter se poate s[ fi fost insi trecut cn vederea de cltre arListul neindeminatic. In 1735, pe timpul lui I'Ioore, iacobinul era consiclerat ca cel tntri mic soi de ponrmbel gi se pal'e cir avea ciocul foarte scurt. Re,iese deci cti, fie iacobinul, fie celelalte l'ase cu care acesla fusese cornparat atunci, trebuie si se fi rnodificat consiclerabil din acea vreme. Intr-aclevdr este eviclcub cir clescr.ierta lui 1\Ioore (li trebuie avub in vedere c[ el era un cttnosciiLor de plinra clasir) nu se poate aplica iacohinilor nogtri cle ast[zi ln ceea ce privegte rndrimea corpului gi lunqimea ciocului. Judecind dup[ Bechstein, rasa $i-a dobindit de-abia in 17!.)5 caractenrl sdu actual.

Tunnllr. Au torii mai vechi, care au scris despre porumbei, au presupus in general c[ [r-rrltitui erste ponrmbelul Cortbec]< al lui Aldrovandi ; dacir ar fi fl$a, esle cu toLul exlt'aordinar faptul cii gulerapul nu a fost observat. De altfel, ciocul porumbelului Coltbeck este clescris ca semdnind rnult cu cel al iacoltinului, ccea ce indicti o rnodificare la una din aceste doui rase. Turbitul, cLl guleragul s[u caracteristic gi ptirtind numele siu actual, este descris de Willughby in 1677 gi cioctrl se spune c[ ar fi fost ca cel al cdlcl[ragului ; o buni compara{ie, aplicabild ins[ actrm mai degrab[ ciocului barbtilui, Subrasa clenumitd brrfnilri (ou'l) e'r'a bine cunoscutl de timpul lui }{oore, in 7735.
JucA:ront. Jucirtorii comuni, precum gi juc[torii terestri, desir'lrgi{i in privin{a turnbclor, existau in India inainte de 1600. $i pe acel timp in India se clSdea, pale-se tot alita aLenlie ca gi ast1,zi, diver:selor moduri de zbor, cazboml de noapte ascensiunea la rnare inil[inre Ei modtrl cle coborire. in 1555, Belonco) a v.{zut in Papltlagonia ceea ce el clescrie ca pe,,uil lucru foarte nou, gi anume ponrmbeii care zburau atit cle sus, incit ii pierdeai din vedere gi se intorceau la ponrmbanrl lor flr:i s[ se fi desplrlit". Acest fel de zhor este caracteristic jucltolilor nogtri cle astizi. Este insd clar czi Belon ar fi menlionat tumbele, dacd porumbeii clescrigi de el le-ar fi f5cut. in 1600, juc[torii nu erau crlnosculi in Europa, ei nefiind nrcn[ionali cle c[tre Aldrovandi, care descrie zboml ponrmbeilor. In 16.37, Willughby se refer[ la acegtia pe scurt, ca la porurnberi mici, ,,cal'e in aer par ca nigte mingi". Pe acea \rreme, rasa cu fala scurtd nu exista, c5ci \\'illughby nll al fi Lrecut cu t'ederea p5s[ri atib de remarcabile prin dimensiunea lor rcclus[ 5i prin ciocul lor scurt. Putem chiar urmflri unele dintre stadiile formirrii acesLei rase. Astfel, in 1735 Moore enumeri corect calit[{ile principale prin care ea exceleaz[; nu descrie insfl cele citeva subrase qi din acest fapt dl Eaton declucell) c[ juc[tonrl cu fala scurt[ nll ajunsese atunci la deplina sa perfecliune. I'foore vorbegte chiar despre iacobin ca fiind cel rnai mic porurnbel. Treizeci de ani rnai tirziu, in 1,765, in tratatul cledicat lui l![ayor, jucStoriirnigdalii sint descrigi am[nunliL. Autorul insd, un excelent amator, afirmd in nrocl cxpres in prefala sa (p. XIV) c[, ,,prin marea grijI qi cheltuial5 acordate cregterii lor, ei au ajuns la o atit de mare perfecliune gi sinb atit de deosebili de ceea ce erau acum 20 sau 30 de ani, incit un amator bdtrin i-ar fi condamnat clin singunrl nroLiv cd nu sint cum se credea cir trebuie sli fie, pe cind se ocupa
401

at\

L'.flistoire de Iu nature des OistcLu:t, p. 1'rr.ul ise. ott Piqeons, 1652, n. 64,

314.

182

PORUMBEII DOMESTICI

$i el de porumbei". S-ar pdrea deci c[ in acel timp a intervenit o schimbare -brusc5 in caracterul juc[torului cu fala scurt[. $i avem motive sd oar.c.tm presupunem c[ pe atunci a apdrut o pas[re piticd semimonstruoas5, ca form[ parentald a diferibelor subrase cu fala scurtd. Bdnuiesc aceasta pentru c[ jucitorii cu fala scurt[ se nasc cu ciocul (controlat Plin mhsur5tori precise) iot atit de scurt, fa!5 de dimensiunile corpului lor, ca gi la pasdrea adult[. $i in aceastd privin!5 ei se deosebesc foarte mult de toate celelalte rase, cale dobindesc cu incet.,i, in timpul cregterii, diferitele lor calit[li caracteristice. Incepind clin 1765, o oarecare schimbare a avut loc intr-unul din caracterele principale ale jucitonrlui cu fa{a scurtd, gi anrtnre ln lungimea ciocului. Amatorii mdsoarfl lniiatea ,,cap gi cioc", de la virful ciocului pini la collul anterior al ochiului. Prin anul 1765 un ,,cap gi cioc" care in mod obignuit era lung de 2,21 crn era considerat buna2), iar astdzi nn ar trebui s[ depipeascf, \,57 cm; ,,este totugi posibil", dupl curn mirturisepte candid dl Eaton, ,,ca o pas[re s5 fie considerati pllcuti sau acceptabil[ la 1,90 cffi, iar dacd depigegte aceastd lungime
trebu ie privitii ca nedemn[ de aten!ie''. Dl Eaton af irm[ cd in cursu I vielii sale nu a vdzut mai mult de doud sau trei ptis[ri ale c5ror ,,cap gi cioc" s5 nu depdgeasc[ lungimea de I,27 cm ; ,,cred totugi c[ in cursul unui numdr lric tle ani ,,caful gi ciocul" vor Ii scurtate gi c[ p5sdrile cu un ,,c&P gi cioc"

cle 1.,27 cm nu vor fi considerate ca o atit de mare curiozitate ca ln prezent". Avind in vedere su ccesul shu in oblinerea de premii la lxP ozitiile noastre, nu incape indoial5 ci pirerea d-lui Eaton merit[ atenlie. In sfirgit, ctin faplc'le prezentate mai sus se poate conchide c5, inilial, juc[torul a fost introdus in Europa din Orient, probabil mai intii in Anglia, pi cd el sem5na atunci cu jucdtorul comun englez sau, mai probabil, cu juc[torul persan sau inclian, cu ciocul abia perceptibil mai scrirt decit cel al porumbelului comun. ln ceea ce privegte jucdtorul cu fala scurtfl, care nu se gtie dacd existd in Orient, toat[ modificarea uimitoare a dimensitrnii capului, ciocului, corpului, labelor gi a linutei generale s-a produs fdr[ indoiald ln cursul ultimelor doud secole, printr-o seleclie continu5, ajutat5 fiind probabil de nagterea unei pds[ri semimonstruoase, ln preajma anului 1750.
Ponr-rmErr RoNrAxr. Nu se poate spune nimic aproape in ce privegte istoricul lor. Pe timpul lui Pliniu, cei mai mari porumbei cunosculi eralr cei din Campania $i, bazindu-se numai pe acest fapt, unii autori afirmd c[ ei erau romani. Pe fimpul lui Aldrovandi, in 1600, existau douI subrase ; una dintre ele ins[, cea cu ciocul scurt, s-a stins de atu.nci din Europa.

Bener. Cu toate afirmaliile contrare, imi pare imposibil s[ recunosc barbul din clescrierea gi desenele lui Aldrovandi; totugi, in 1600 existau patru rase care erau f[r5 indoial5 inrudite atit cu barbii, cit gi cu c[ldtorii. Ca sd arlt cit de greu esLe sI recllnoascd unele dintre rasele descrise de Aldrovandi, voi preZenta diferitele opinii in legiturd cu cele patru forme numite de el C. i.ndtca, C. cretensi,s, C. gutturosa gi C. persi"ca. Willughby era de p[,rere
or)

J. lI. LaLon, 7'reatise on the llreedtng

32.

anct n,Ionaging

of tlrc Almond-Turnblar, 1851. Compari p. V diu

prcfafi, p. 9 qi p.

ISTORIA PRINCIPAI-ET-OR

RASE

183

Columba i"ndica era u lt turbit, pe cind eminentul amator, dl BrenL, c[ et'a un barb de calitate inferioarS. C. cretensis cu ciocul scurt gi o urnfldpe ntaxilarul stiperior nu poate fi recunoscut. C.guttnrosct (fals denumit), ttira care prin rostrunt breue, cressurn et tuberosurn imi pare c[ se apropie mai rnult cle Jtarb, dl l3rent este de pdrere c[ este un cll[tor. In fine, in ceea ce privegte C. persi"ca e.t tttrcica, dl Brent crede - $i eu sint cle acord cll el - cfl-este un cirliitor ctt ciocttl scurt gi cu foarte priline caruncule. in 1687, barbul era cunosctit in Anglia Ei Willughby ii descrie ciocul ca cel al turbitului. Nu este insi de cl.czu L ca harbii siii sI fi avut cioc ca plsdrile noastre cle ast[zi, clci un tibset'r'atot'atit de minutios nll ar fi omis sd observe marea Iui l5!ime.
crcde

c[

Ponurtstrt-ut- cArAroR ENGLEZ. in zad,at putem cfluta in lucrarea lui Aldrovanrii vreo pasi.re care sd sernene cu cildtorii nogtri prerniali. C. persi,ca eI lurctr:a al acestui autor se apropie cel mai mult de cdldbor, insd se pare cd pas[rea avea ciocul scurt gi gros; de aceea trebuie s[ fi sem[nat prin acest cal"acLet' crt barbul gi sd se f i deosebit foarte mult de pornmbeii noELri cil[tor.i. Pe Limpul lui Willughby, in 1677, putern recunoapte cil5torul in mocl clar, totugi el adaugl : ,,Ciocnl nu este scurt, insd are o lungime moderat5", descri('re pe care niureni nu ar aplica-o porumbeilor nogtri cilfltori de asLizi, atil de biitdtori la ochi prin lungimea extraordinard a ciocului lor. Vechile denumiri clatc porumbclului cil5tor in Europa gi diferitele nume utilizate acum in India aratl cir, inifia], pontrnbeii cdl5tori au r.enit din Persia ; gi descrierea luiWillughby s-ar putt'a aplica aclmirabil ponrmbelului cdldtor de Basrah, a$a cum cxistl el astizi la l{adras. in tirnpurile mai recente putem urmdri ln mod parlial nrersul modific[rii portrmheilor cilStori englezi. Astfel, in 1735 Moore spune: ,,Un c:ioc de 3,81 cm este considerat lnng, cu toate cI exisbd porumbei cll5tori de foarte bun[ calitate la care ciocul nu deplgegte 3,I7 cm". AcesLe plsiri trehuie sd fi seminab sau sd fi fost pulin superioare pommbeilor cll5tori descrigi mai sus, care se g[sesc ln prezent ln Persia. In Anglia ,,exist[ ln prezcnt ciocuri - dupd cum afirmi dl Eaton ae) - a c[ror lungime (de la marginea ochiului la virful ciocului) este de 5,43 crn, gi cibeva ciocuri chiar cle 5,08 cm".

Din aceste detalii istorice vedern c[ aproape toate rasele domestice principale existau inainte de 1600. IJnele rase, remarcabile numai prin culoare, p&r sd fi fost identice cu rasele noastre prezente, altele foarte asemdndtoare, altele foarte cliferite, iar altele s-au stins de atunci. Mai pulle rase, ca porumbeii F'innikin gi Turner, cel cu coada de,rindunic[ al lui Bechstein gi carmelitul, par s[ fi ap5rut gi sd fi dispdrut 1n cursul aceleiagi perioade. Oricine viziteazit iicllm o volierfl englez[ bine populati va remarca cu siguran{[ ca formele cele mai distincte masivnl p orumbel roman, c5l5torul cu ciocul s[u uimitor de alungit $i cu carlrncule mari, barbul cu ciocul s5u scurt gi lat gi cu caruncnle oculare, juc5torul cu fa!a scurt[ cu ciocul mic gi conic, gugatul cu guga sa lnare, cu picioarele gi corpul lungi, rotatul cu coada r.erticald, larg desf[cutd pi bine penat5, turbitul cr-r guleragul gi cu ciocul scurt gi bont, precum gi iacobinul
aB) TrecLtise

on

Pigeons. 1,352,

p.

4L,

184

PORU}IB1.II DO.\lESTICI

Lrtl gluga sa. Or, dac5 aceeagi p_ersoand ar fi putut arlrnca o prir.ire asupra porumbeilor crescri{i de Akbcr Khan in India gi cle Aldrovancli in Europa, iitainLer cle 1600, ar fi vizut iacobinul cn o glug[ mai pulin cles[r,lr$i15, Lul.bitll, pare-se, f[rd Qttleragul sflu, gttgatttl cu picioarele mai scnrte gi in toate priyinlcle mai pulin renlarcabil (dac[ gugatul lui Aldrovandi ar fi sernlnat cu r-echca lornr[ germanl), rotatul cu Lln aspect rnult mai pulin neobignlit gi c1 mult mai ptrline rectrice; ar fi v[zut admirabili jucirtori-zbur[tori, insri ar fi cdutat in zadar ciudatele rase cu fala scurtd ; ar fi vdzut pls[ri inlldil.e cu barbi, insti este exlrern cle indoielnic daci ar fi intilnit chiar barbii no$tri cle azi; in sfirgit, ar mai fi gisit cdlsLori cu ciocul gi carunculele incomparabil ntai p1!in derzvoltaLe decit la cil5torii nogtri englezi. Observabonrl ar ii puLub cla.sifica rnajoritaLea t'asclor in aceleagi gnrpuri ca pi in prezent, insi cleosebirile inlre grupe erall atttnci mult mai pulin pronunlate decit in prezent. Pe scurt, in aceastit perioacl[ timptrrie, diferitele rase nu se diferenliaserl de strlmopul priruitiv corntln, porumbelul de stincd stilbatic, intr-un gracl atlb de mare ca asteizi.
I{oDUL Ix cann S-AU FoRn{AT PRINCIPALELE RASE

Votn eramina actlm mai indeaproape stadiile probabile prin care au trecuL principalele rase ln procesul lor de formare. AtiLa Lirnp cit porllmbeii sinL linu!i sernidomesticili in porumbare, in lara lor de bagtinir, fdrl si se clea yreo atenlie selecliei gi iniperecherii lor, ei nn sinb susceptibili cle varialii rnai mari clecit C.Iiuia. AsLfcl, aripile pot deveni pestri{e cu neg-ru, tirtila poaLe fi albastri satl allll 5i de asemenea, climensiunea corpnlui poate fi yariabil[. Cincl insl porlrmbeii comttni sint transportali in {5ri aLit cle cliferiLe ca Sierra Leone, arltipelagtrl malaez gi l\{adera, ei slnt supugi unor noi conditii cle r.iatti;i par, in consecinli, sI trarieze intr-un grad ce\ra mai rnare. Cincl, penb1l-pl[cerea de a-i obset"va satl a ntt-i ISsa si se rdtilceascii, porrimbeii sint linu1i 1n slricLir captivitatc, ei sint cu siguranld suptigi, chiar in clima lor cle bagtilir, snor condilii fcrarte diferite. AsLfel, ei nu mai pot obline cliversitatea nafural5 a hranei - 5i ceea ce este probabil mai i-portant *- sin^t ltlirnili abunclent, fiind in acela gi timp impicdicali si facl mulLd migcare. in aceste condilii ne-am ptttea a;Lc'pta sd gIsim, prin analogie cll toate celelalte animaie dornestice,Lrn ry?i Inale grad de variabilitate individuald decit la ponrnrbelul silba Lic ; chiar a$a se lntimpld. Se pare cd lipsa de migcare tinde si redpc[ dirnensiunca labelor gi a organelor de zbor gi apoi, prin legea corela{iei de cregtere, este afectat, drrpir citc se pare, gi ciocul. Din ceea ce vedenr c5. se inLimpls cifeoclatd in volierele noastre, putem conchide cd varialii brug[e sau moalficlri brt q;e (sports), c&, dc exentplu, aparilia unui mo! de pene pe cap, a picioarelor incirl{a te, a ttnei noi nttanle de crtloare sau a unei remige sarl recLrice slplimentare trebuie sit apari la rare intervale in decursul secolelor care s-au sc,.irs cle cild portl nrbelul a f clst domesLicit pentnr prima clat[. in prezent, asemenea ,,moclificflri brtlgtc" (,,sports") sint, in general, respinse ca clefecte; se flce insi atit de mtilt mistcr din cregterea porumbeilor, incit, dacir a aplrut ipLr-ader.ir o nlodificare hruscd t'aloroas[, modul cum s-a produs aceasta este linut deseori secret. Nu existd aproape nici o probabilitate ca acum mai ntult de o suLd cincizeci de ani s[ fi fost inregistratd istoria vreunei asemenea modificiri brugte
,"si

FORN{ARE,A RASE,LOR

18l'r

porunthc'l atit o mare vat'iahiliLate indir,iclualir ;i inlirnplittor r.aria[ii brugLc, usoare rnodificIr'i rezult:rte clin folosirea reclusir ir anrrmitor pirrli, ajutalir de efeclele corelatiei de cregLere. tr5r[ seleclie ins.{, acesic cauze nu ar proclrtce cleciL uIt rezultat nelnsemnat sau chiar nici unul, deoarece ftiri un aselnenea ajutol cleosebirile de tot felul ar disp[rea din urmiitoarele clouI lnotive. trtai intii, clintr-un grup de porumbei sfln[logi .ti viguro.si, pEsirile tinere care sint t[iaLe pentru a fi mincaLe sau care mor sinL mnlb mai nurneroaso clecit cele crc'scuLc pinii la maturiLate; asLfel c:i, dacri un individ avincl vreltn caracter parLictrlar nu ersLe selec{ionaL, el risc:"r in rnare rnilsuri si fie exLerittinat. In al cloilera rincl, chiar clacl un ascrneneir inclivid nu cste clisl-rus, parLicularitatea resllectir'[ ar disp[rea in general prin libera incrucigare cu al{i })olrnmbei. S-ar putca totupi inLimpla ciLeodatii crl, clatoritii acliunii unor conclilii de viatd deosebite gi uniforrnc, aceeagi varialie sii aparH in mod regtrlat, in care caz ea s-ar menline independent de seleclie. Totul se scltirnlti insl aLunci c'incl seleclia intrl in juc, aceasLa fiind piaLra fnnclarnenlali in fot'marea unor rase noi; gi, ch-rp[ curr am virzut mai sus, penLnr ponlmbel iinprejurirrile sint eminamente farrorabile selecliei. Cind o pas:-ire prezentind vreo varia{ie b[Lfltoale la ochi a fost pirstratri gi descendenlii ei au fost selec!iona!i, impereche'ali cu grijir gi iarigi inmul{iti gi aga mai departe, in decnrs de generalii succesit'er, principiul este atit de evident, incit esLe inutil sd sc mai spun[ cer,a despre el. Aceasta se poatc numi seleclte metodicd, pentru c[ crescittol'ul arc in vcclere scopul clar de a pistra un caracLer care a apflrut efecliv sau urlr)[repLe s[ creeze l'rc]o ameliorare pe care a concepnt-o dinainte in mintea sa. O altir form[ cle selec[ie, care este c]riar mai importantd, aproape cd nici nu a fost obsen'ald de cltre autorii care atl discuLat acest subiect. Aceast[ form[ poate fi nurnit[ selecli.e i"nconSti"entd", deoarece intervine atunci clnd cresc[torul igi seleclioneazra pfls[rile in mod incongtient, flrl intentie gi firr[ metodl ; incet, clar si*-itr, el produce totugi un reznh at impprtant. NIa refer la efectele care rezultir din faptul c[ fiecare arna[or mai intii iSi procur[ gi apoi creste pisflri cib mai bune posibil, dupa indemtnarea sa gi in conformitate cu utoclelul cle perfecliune al fiecirrei perioade succesir.e. El nu doregte s[ modifice rasa in mod permanent; el nu are in vedere viitorul incleprirtat gi nici ntt conteazti pe rezultatul final al acumulirii lente, in decurs de multe gencralii, a tlnor u$oare modilictiri succesive; el e mul{umib dacl are un soi bun de anirnale;i mai nrult decit rnullumit daci igi poate infrece rivalii. Cind in 1600, pe timpul lui Aldrovancli, amatorul igi admira propriii s[i iacobini. guga{i sau cirl:itori, l nu se gindea nicicdaLir ce vor der.eni descendenlii acestora 1n 1860; el al' fi fost nrirert dacd ar fi putut vedea iacobinii nogtri,

(sports). De aici nu rezultfl lnsfl cilugi depulin c[ inaintevreme, cindpoi'urnbelul strferisc ntult tnai pu{irre varia{ii, ascrr}enca nrodificdri bnrsLe sir fi fosL respinse. Sintcnr in completr"r Itecunostintir a cauzei fiecdrei varia{ii bru;Le si aparenb spollLanc, precum ;i A act'lrlr infiniL cle nunreloase dcosebiri neiuserrinaLe clinLre pisirrile clin aceeagi familie. iutr-un capiLol urmiiLor vonr veclea insri cL toaLe variatiile cle accst fcl par sti fie rezultatul indirect al unor oarecare lnodificdri in concli{iilcr cle via [d. Nc-atn pul"ca aglepLa clcci c3, dupir o lungl clc.mesLicire, sd r.edern la

cit ri

PORLJITBIT-I1 DOX{tr,STTCI

alungit al cilStorului, ciocul scurtat al juc[torului cu fala scurt5, piciorul alungiL al eugatului, gluga mai perfect inchis[ a iacobinului etc., care constituie modificirri reraliz:rfe de la Aldrovancli incoace, sau chiar dintr-o perioad[ mult mai recent5. Astfel, degi au fosL linute in aceeagi clim5 gi tratate, in toate privinlele intr-un mod cit mai uniform posibil, acestc diferite rase s-au modificat in noduri dr:osebite gi chiar direct opusc. Orice rnodificare neinsemnatir in lungirea sau scurtarea ciocului, in luneimea piciorulLri etc., a fosL fdrfl lndoial[ indircc't gi rrsg provocati de vreo modificare a condiliilor la care a fost sripusl paslrea. Rezultatr.rl final trebuie s.{-l atribuim insl _- dup[ cum
reiese evident din accle cazuri pentru care avem vreo sursl istoricd -_ selecliei continue pi acumuliirii multor varialii succesive, neinsemnate. In ceea ce priveSte ponimbeii, ac[iunea selecliei incongtiente depinde de un principiu universal al naLrlrii umanc, gi anume de rivalitatea cu vecinii

englezi ameliorali gi gugalii nogtri; ar fi negat probabil c5 ei desccnclentii propriilor sale rase admirate pe vremuri gi nu i-ar fi preluiL sint pentru nici un alt motiv,,decit", dupl cum s-a scris in 1765,,,c[ nu sem[nau 3u ceea ce se consiclera ca bun atunci cind era gi el amator de porumbei". Nimeni nlr va atribui ac{iunii direcl"e gi imediate a conditiilor de viali ciocul

cil[torii nogtri

noptri, de dorinla de a-i intrece. Aceasta o vedem in fiecare modi trecitoare, chiar in imbrlcimintea noastr[ gi il face pe amator s[ se strdduiasc5 s[ exagereze ficcare particularitate a raselor sale. O mare autoritate in leg[tur[ cu ponrmbeii no) spune: ,,Amatorii nu pot gi nu vor s[ admire un model mijlocin, adic[ jum[tatc-jumltate, adici nici 3$&, nici a$a ; ei adrnirl insi cxtremele". Dupir ce observI cd amatorul de juc[tori birbogi (beard) cu fa{a scurtl ili dc;regte pis[rile cu trn cioc cit mai scurt gi c[ amatontl de jucitori b[rbogi cu fa{a lung[ le vrea clr cioc foarte lung,^ splrne in legdLur5 cu u nul de ltr ngirne intermediar[ : ,,Nu lti face iluzii. Ili inchipui oare o clipl cI amatonri de juciitori cu fala scurt5 sau lung[ ar accepta o asemenea paslre drept cadou? Cu siguran!5 cd nu; arnatorul de juc[tori ctt fala scurtH nu i-ar aprecia fnrmnselea, iar amatorul de juc[tori cu fa{a lungd ar jura c[ nu folosegte la nimic etc." In acesbe pasaje cornice, scrise cu seriozitate, vedem principiul care a condus pe amatori gi care a dus la modific[ri atit de mari Ia toate rasele domestice care sint preltrite numai pentru frumttselea sau ciudilenia Ior. In cregterea ponrmbeilor, modele dureazl timp indelungat; nu putern modifica stnrctura unei pflsirri la fel de repede cum schimbd moda imbr[c5inintea. tr[r[ indoial[ ci pe timpul lui Aldrovandi guqadul era cu attt mai preluit cu cit igi dilata mai mult gu$a. Totugi,'moda se schimbd intr-o anumiti mdsur[. Astfel, amatorii se ocup[ mai intii de un caracter structural gi apoi de un altul ; de asemenea diferite rase sint mai pre{uite in epoci diferite gi in liri diferite. DupH cum observd autorul citat mai sus, ,,moda vine gi se dr-rce; in ziua de azi un adevdrat amator nu se mai injosepte s5. creascd pdsirri de amuza ment". Totu;i, exact acesl.e ,,amlrzamente" sint crescttte acum cu cea mai mare grijd in Germania. Rase care in prezent sint foarte preluite in India sint considerate in Anglia ca fdrS valoare. trdrd indoial[ c6, atunci cind sint
aa;

Eaton, Treatise on Pigeons, 1858, p.

86"

I]ORN,{ARE,A RASELOR

1rq7

neglijate, rasele degenereazh;putem admite totugi ci, atit timp cit sint men{inute in acelea$i conditii de viali, caracterele odat[ dobindite sint parlial pzistrate timp indelungat gi pot forma punctul de plecare pentm o viitoare orientarc a selecliei. Nr-r trebuie obiectat insi acesLui aspecL al ac{iunii selecliei incongt,iente cd amatorii nu ar observa deosebiri exl.rem de rnici, sau cii nli le-ar plsa de accstea. Numai cei care au avut legdturi cu amatorii pot si-si dea bine seama de prccizia capacit[tii lor cie discernimint, dol-'inditir prin practica indelungatd, gi de grija gi mtinca 1je carrr o acorcl[ pirsirriior lor. Am cunoscut un amator cat'e igi sttrdia zi der z,r ctl toat5 grija pIs[rile pc-.ntru a hotflri pe care si le intperecheze gi pe care sir le resping[. Observali cit clc diticil pare acest suhiect pentru unul dintre amalorii cei mai strllucili gi mai experimcn[ali. Astfel, cll Eaton, cigtigdtorul a nllmeroase premii, spune : ,,V-ap atrage in mod special atentia s[ nu cregteli prea multe variet[li d. porumbei, cdci astfel veti crtnoagte cite pulin despre toate rasele, nimic ins[ din cc trebuie sI se glie dcspre una singur5".,,Este posibil sd erxiste un mic numlr de am:rtori carc si aibi o buni cultoagtere generalii a clifrrri{ilor pomrnbei obtinuti de :tmatori; sint insi rnulti care lucreazi amlgindu-se cu preslll]ulterea cd gtiu ceea ce nu gtitt". \Iorhind exclusiv de o subr-arietate a unei rzlse, anllme de juc[torttl nrigclaliu cu fa{a scurL5, dup[ ce spune c5 unii amatori sacrific[ toate calit5lile pentru a obline un cap gi un cioc bun gi ci al{i amatori sacrificf totul pentru penaj, el remarc[: ,,Unii amatori tineri, care sint prea lacomi, caul5 s5 oblin5 toate ce'le cinci calit[li dintr-odati gi recompensa lor este c[ IlLl ob{in nimic". Dupi cum aflu de la dl Blyth, in India porumbeii sint de asemenea selecliona{i gi impcrecheali cu cea mai mare grij[. Nr-r trebuie sir judeclm micile divergenle dintre varietl{ile existenLe care ar fi fosL pre{uite pe timpuri dupl cele care sint pre{uite astirzi, dupd formarea atiLor rase, fiecare cu propriul s[r.r grad de perfeclie, mentinut uniform prin nunleroasele noastre expozi{ii. Ambilia celui mai energic amator poate fi pe deplin satisficutd de dificultatea de a depdgi al{i amatori in ce privegte rasele de acum sLabilizate flrd a incerca si creeze o alta nouir. Poate ci cititonrlui i-a trecut chiar gi pinfl acurn prin minte o dificult,ate in leg5turi cu capacitatea de selectie, gi anllme motivul care i-a fdcut pe

pronlln{ata pentnt a atrage ochiul diseriminator al vreunui amator din vechime, peutrtt ca apoi selec{ia incongtientd efectuati timp de mulLe generalii, adic[ dorinla amatorilor succesivi de a-$i depdgi concurentii, s[ fac[ resbLrl. In ctt'l,ul rotatului putem presllpune cd primul sbr[mog al rasei avea coada numai pulin ridicatl, crim se poate t'edea acrrm la anumili ponrrnbei romani nu). cLI tln numSr pu{in sporit de remige, cum se intimpli acnm citeodat[ la porurnbeii cilugiri{[. In caztrl guga{ilor, putem presupune c5" un porumbel oarecare
*)
ou)

amatori s[ incerce penlru prima oar[ sX creeze rase atit de bizare ca gugatii, rotalii, cilStorii etc. T'eoria selecliei incongtiente inl5LurI tocmai aceast[ difictrltate -). Nu avem cleclt sd presupllnem cd a apdrut o varialie suficienL de

FIr[ indoiali ci nici un amator nu a ficnt intentionat accastir incercare (N. Trad.). \-ezi desenul lui Neurrreister al romanului florentin, tab. 13, in I)as GcLnze der Taubenzttclt!.

PORrillllIrII

l)OIll,STICI

$i-a clilaLat qu$a pu{in nlai lrlult tlecil alti porumbci, crrm esLe acum cazul intr-o ntit:li tru"tsttt'ti c:u e'sofagril turbitirlui. Nti cunoil$Lcrn originca jucitorulrri cointln; JltlLcm preSlt|.ruilc insr:t cli o pa"siu'er s-a nisc:trt cu vreo alecliune oarecAre a creientlrti. ('rrre o flir.:ca sl"r j'acii Itinrlre irr aerr a6), iar lnainLc de 1600 ponlnrbeii care se rcrilliircau prin ft'lui clcoscbit t-lc zLroi' cll'riu foarte ltre{uili in Inrtia, liind, din orrlirtui inrpitralultri r\kl-rer liir:rir, clrr:sa[i crr sirguin{[;i imperercirea{i crr gr:ij[. In cazttrilc de mri stls:rm pfr.sllprrs cir:r ap5ruL rnai intii o variatie bruscli, cicsLnl cle er-iclenLir pcnLnr a aLraqc r,iLcn{ia allaLonrlui ; clar nici chiar aceastir aparilie brtrsc'I in caclrul llroct'srrlui rlc r-alia{icr nrr ersLe neccsarfl pcnl-ru fornlal'ea utlei l'aso noi. Cilld acce:t5i rrsir tic llonrniliei a losL plisLratir purir gi reprodtrs:i Lirnp intltlultq:iL clc ciiLle rloi sr'ril nrai rnulli arnatori, se pot rccunoagte deseori u$oat'er cler,st'bili iti c.r.dr.ril Iiniei. Ani vi,rzriL asl.fel in posesia ulrci llersoane iacobini de pritrta caliLatc ('rir"c se deoseberlu cu siguran[:i intr-o nricl misrir[ prin mai niulLc cat'acrtc'r'e de cei crescrrti cle o aitli presoanli. Am avul, ci[iva excelen{i barbi clesr:cilclcnti dintr'-o pcreche care cigLigase lln prcmiu gi un all. grup care sc trtigea clini,r-o farnilic crcscuL."r unLer.ior de renrrmittrl ainator Sir: John ScrbrighL. Ace;Liil -ser cleosel.leau in nrocl er.icient prin forina ciocului; deosebit'ile cratr insir" atiL rlc tteinsemnaLe, incit nu pol" fi riesclise prin cuvinLe. Dc itsL.tncltea, jiiciltot'ui ('ornun enq.lcrz sc dcoscllcsle inLi'-o rnrisrrr'."r ceva nrai Inare d. juc[Lorul o]aticlcz, aliL prin lrrnginrt'a ciocului ciL gi prin {orrna capuIui. Nu se poa Lc erplica cc anri lrle a provotrt rrrai inLii aceste mici clcosebili, clupli cilln nu se poalc explica dc cre rirl om are nasrrl lunq gi uir altrrl scrtrt. La lirriile car.r: att l'ost, [iiurIc clisLincLe Limp inrlclungat cle ciitre difcri!i alltiltori, rtsenlenctl dcoseltili sinb aLiL rit: cornunc, incr't ele ltu 1to1, fi cxplicaLc prin faptul ca pitslrik: rlcsc la irtccrput pcn[nr rcprodtrcelc crau inifial LoL atit de cleosebiLe c u nt sinl. iu prerze nt . iirprlisl{in trcbrrie ciiu La L[, f 5rl"r incloiali, in faptul c.i in ficclli'er caz s-a aplicat o sclecl;ie dc o naLurl"r pu{in tleoserbit[; aceasLa pentt'tt cii nu exisIit tioi amaLori care sir aihir acelca;i eusturi $i, in consccin![, nn e'xis["li doi care sir prefcrc gi sir seler!ioneze cxacI aceleagi pris[r'i, atunci cind le aleg li le irnpereche:zir crr grijir. I)e.oal'Lrce este naLural ca fiecare si-gi adrnire propriile salc pirsriri, ornul continuil rlrrrreu s[ cxagcl"r.,re, prin selc'clie, ot'ice parLiculariLr'r!i neinscmnaLe po care lc-ar a\-ca eremplarerle sale. Accasta se va intirnpla in stlccirtl ln cazul anr:rLorilor carc locuiesc ln {irri cliferite gi c:ire ltu i5i conrpalii plisirriie sarr nu fincl sprc un nivel cornnn cle perfec{ie. Astfel, o cla ti"t ce o simplir linie a f osb folrnatri, selectia incongLienba tincle ln mocl persisLc'ttL, sr"r sporeascr"r graclul cle cleoserlaile, Lransformincl linia intr-o subt'asti $i, pinir irr ctrle din uri]]r"l', aceasLa inLr'-o rasli bine pronllnfati. Principir.rl corelatici cler cre$Lcre nu Llebuie lrierdLrb niciodaLd din vcclere. l)upi cite se parc, clin catlza folosilii recluse nrajor.iLatea ponrmbeilor au lahe mici gi priit corclatie, Itare-se, ciocul lc-a clcvenib cle ilsemenea mai scurt. Ciocul este un organ care icse in er.jrlt:n[ir gi, cle indaL[ cc cleviner l]ercepi.ibil
401 Dl \Y. J. lloolc clir o clcsclicrc conrplcti a jucr'rtolilor l-crcgtli cliit Inrlia (Iiulirrtt f,IcdictLl Gcr:eLle,ian. ;i febr. 1873);i spitnc cli itrlepitrtl baza cleiclului unui ponrrnbcl obilnuiL si clindn-i acict hidt'ocianic cu stricnini, liprovoacitmiicitt'iconvrtlsivccxaclcaacclcaalcjucirLolr-rh,ri.L-u ponrnrbrl cit'uia i sc inlepase creielul s-a vindccaL complet, dar a rlmas dcfinitiv cu obicciul dc a se da din cind in cincl peste ca1t.

}IOIT}{AREA

RASELC]i1

Iti acesL {tl, dtrpir uIt Linip, Lulpinilc 1;arcuLalc rnai 1tu{in arnelioraLe gi rnnlte grade inIcrtnediarc l'orrttate, trllcliol se sLing. AcesL luci'tr s-a inLimplat in cazrtl gtrgattrlui, Lurbiftrlui gi tanrbur.ulrri, gLiuL fiincl cli lrccsLe rase foarLe ameliorate au t'itntas aculn fr"irr"r uic:i u verigli cal"e sii le lc:ge sli'ins fic urla de alta fie de Itot'unibelul cle stincir prirnitir.. De fapL, in alLo {irli, uncle nu s-a dat acecagi..itell[ie sau rrnclc nu li1;rel.alaL ar:eca-si r]toclir, forrnelc vcchi fie cI auputut rlrnine ttcntodil'icate Lirnp incleltinEa[. fic ct'i s-au nioclificral. numai inLr-o mic[ nltisrit'5, gi avclll asLfel rineor.i posibili[aLea sir legirsiru verigile cle leglturii. Acesta esLe c-]azul, in Persia;i lnclie., al .iucirtonrhri;i al c[llLorrrhri, care acolo sc deose'besc ttttmai pu{in prin propor{iile cioculrii rlcr pol'umbelul de stincfl. Apoi cle asemeuea in fal'a, uncle rolaLrrl:irc uncori numai ltaisprezece rectrice gi coada rmrlt tnai prr{in liclica[[ si clesfl:rcutir deciL la prisr"irile noastre amelioraLe; asLfel cti pasirrea iar':itrczir folmcazii o veligt"l iltLfe un rotab cle priina calitate $i porurnbelul dc sLincir Ocazional, peritt'tt o caliLaLe 1t:rrticirlurii oaLecarc, o ras[ poate fi plstratfl in sLare aproapc nernociificetd, in acereali [ar[ irnpreurrl cu dci'ivali san subrase foarLe moclifica tc', prer[uiLe pentru vreun crarActer clist,inct. Avem exernple dc acest fel in Angli:r, unde jucitonrl cornrrn, c.1rc este pre[uit numai pentru zborttl siru, IItt se cleosebcgte nnrlL dc forrna sa parental[, jucltonrl oriental, pe cincl jtr cllorul cu fa{a scrrrLri a f ost prodigios nroclificat ciatorit[ prelriirii acorclaIe nu zbonrltri siiu, ci altor ca]iLirli alc sale. insir jucitorul iltur[tor european comun (cornrnon-flying turnbler) a Si incerput s[ se ramifice in

mai sctirL, rlmaLorii t'cr incerca aploape crl siguran!5 sit-l reclrrcii gi rnai mult, prin sclec{ia conlinui r-l prisl"irilor cu ciocul cel rnai scurL; concomitent, la alte stibrase, al{i amatori ince:ircir si-l lungeasci, dupi cum gLirn cir a fosb de fapL caztrl. O clatli cu lungirea cioc:rrliri, lirnba s-a lungit consiclerabil, clupI ctlnl esLe ;1i cAZul lticoapelor, claLoritir dezr-oltflr'ii, ciin ce in ce mai mari a cal'tlnctrlelor oculat'er. Ntrnuirirl scrrIeiol variazI cu clinre'nsiunca reclusir saLi s1;oriL:"t a labciot', tttrtrtilnrl de rcrnige prirnar.c diferi cn iiingirnea aripii gi la gtl,aL ntitltr"lrul vet'LcJ;relor sacralc esLe rnhriL o claLii cri lunqirea cor])pl1i. r\ceste cleoscbiri stltictur.alc, irnpoltanLc gi colelaLe, rlu calacterizeazI in nrod inv:rriabii vreo anutriitt"t rasir; tlacir insir ar 1i fost lLraLe in se:,rrlri gi se'leclionate ctl tot trLit,a griiir ca pi rlcoscbirile crrtcrioare nrui cvicle.nLe, nu exisbii apr'oape nici o incloialir ci s-ar fi aitrns ca elcr s[ clevinir conslanlc. Amatorii ar fi creat ctl sigtrran{ii o t'ltsit clt' jrrciirLori crr uoui in loc clc zrce rcmige prirnare, avincl in t'edere ciL cle des apalc cifra cle rlolrr"r, firlir \-r'eo clor.in{ii clin parLea lor $i, de fllpL, in cazttl taricL.{[ilor cu alipi albe, r:hiar inrpolriva dorinlei ior. In mocl sinrilat', dacir r-et'Leblelc ur fi lost vizibile gi ain:rLolii s-irr fi ocupat clc elc, ctl sigtrranlir cI uIt uurlSr srrpliurcrntar ar fi I'osL fixa.L cu rrgurinlli la o;tr5at. Dacir acesLc' tlin tirnli canrcLcrcr Al'fi clrrr'enit constanLe, llu am fi binuit rricioc'la-15 cri ele {uscscll"i la inceprrL ftialLe r-aritibilc sau cii ele au apdrut plin cot.el:.t!ie, itttt'-unul diir cazuri o datli cu ltrnqinrca reclusli a aripiloi., iar. irr celirlalt corlconriLent crl lu ngirnca corltultri. Petltrtt a in{elc:ge cunl s-:tu scpar:iL principaiele rase clornestice in mocl clisLirtcL rttra cle alta, este iinpoll.anL sir a\rorn in vedere cii amaLorii incearcir in mclcl constant sti reproclur:ir plisirrile cclc rnni ltune ri cr-r, in consecin{:i, la fit't'tlle geltcra{ie, celc inferiorllc in 1ri'ivin[a calitl"rlilor cerute sinL neglijate.

l1i0

l'jOl{ U1\'1tsEII DO},'lllSTICI

subrase putin cliferite, cum sint jucatorul englez comun, roller-ul olandez (Dptch rollcr), jucltonil d.e casd de Glasgow (Glasgorv house-ttlmbler), juczitorul bdrhos cu fa{a lung[ (long-faced beard ttrmbler) etc. In decurs de secole, afarii numai dacd rnocla.nu se va schimba considerabil, aceste strbrase se vor ranlifica prin proccsrll lent gi insensibil al selecllrii incongtiente gi se vor mociific:r fntr-un grad clin ce in ce mai rnare. Dupi un timp, verigile perfect graclate care leagE acrim toate aceste subrase vor dispirea, pentru c[ vor fi iere obiect pi vi fi greu s[ se p[streze nn nrim[r atit de mare cle subvariet5ti intermediare Principiul dir,ergenlei, impreunh cu extinclia mttlLor forme intermediare existente anterior, eite atit de irnportant pentru inlelegerea originii raselor c1;mestice, precum $i a speciilor in sLare natural5, inciL voi trata acest subiect ceva mai pe larg. Cea de-a treia gnrpd principal5 include cilltorii, barbii pi romanii, cnr. sint innrdili in mocl ciar intre ei, fiind toLugi uinritor de deosebili prin mai nulLe caractere importante. Dup[ conceplia prezentat[ in capitolul interior aceste Lrrri rase se Lrag, probabil, dintr-o rasd necunoscrtLS, avind Lln caracter intermecliar, iar acearia din urmd din porumbelul de stlncd. Se crede cI deoscbirile Ior caracteristice se datoresc diferi{ilor crescdtori care, intr-o perioacl[ tirnpurie, au adrnirat diferite calit5li sLructrirale gi apoi, in baza pritcipiului recunoscllt al admiraliei extremclor, au conLinuat cu cregterea celor preferind ciocul -^ni bune pirsiri, fdr[ nici r.rn gind la viitor : arnatorii de cril[tori arnatorii de barbi preferind ciocul scttrt gi grol ctl lung cu mulle caruncnle, mul|: caruncule ocnlare, gi amatorii de porumhei romani llepreocLrpindu-se cle cioc san de caruncule, ii t,umai de dirnensiunca gi greutatea corpttlui. Acest proces trebuie sd fi dus la neglijarea gi disparilia definitivd a pds[rilor anterioare, ilferioare pi intemediare; uitf*l s-a intimplat c[ in lLrropa aceste trei rase sint aclrm atit cle extraorclinar de deosebite.,ra cle alta. In Orient insd, de unde au fost aduse initial, mocla a fost diferitd gi acolo vedcnr rase care leagd cflldtorul crnglez, foarte'rnodificat, d. porumbelul de stinc[, precllm gi altele care, intr-o anurliL[ mlsur[, leagd cdlftLorii de romani. Privind inapoi spre vremea lui Alclror-andi, constatdm c[ inainte de 1 600 existau in Europa paLru rase indeeproape inlrclitc cu cdlfltorii gi barbii, pe care insfl autoril5lile cornpetente nrt_le pbt i,i..trtifica acum cu barhii gi cirlltorii de azr; gi nici porurnbeii romani ai lui Aldror-apdi n1 pot fi identificuli .., romanii nogLri actuali. Cu siguran![ cd cele patr.u rase nll r-. d.o..bean intre eie nici pe deparLe atit cib se deosebesc rasele noastre eristente de cdLitori englezi, barbi gi romani. Totul esLe exact cum ar fi treblit sir se prevad5. Dac[ am putea stringe toli porumbeii care au Lr[it vreodati, clinainte de epoca romanilor gi pin[ in ziua de astdzi, ar trebui s[ firn irt mdsurir s5-i grup[m pe mai mult-e litrii, plecind de Ia porumbelul de sLinci parenl-al. F'iecare linie ar consta din trepte aproape irnperceptibile, inbrerttpte citeoclatd de vreo varialie ceva mai accentuatd sau de I'reo modificare brusc[ gi fiecare ar atinge punctul culminant prin una dinbre formele prezente, foarte nrodificate. Se va cbnstata c5, clintre numeroasele verigi anterioare, unele s-au stins in ruod complet, fiir[ s[ ]ase urmagi, pe cind altele, cu toate cd s-au stins, ar putea fi recunoscute ca str5mogii raselor existente. ^ Am auztL caracterizindu-se drept citrdat faptul cd uneori aflflm despre extinclia localir sau completl a Llnor rase domestice, ln timp ce nu gtim nimic

FORI,{ARt,A RASELOR

11rl

a.proape de loc prin lungimea relativd $i forma remigelor primare, prin lungimea relativd a degeLului posterior sau prin' obiceir,rri ca cel de a trdi ;i de a culberi in arbori. Obiecliunea de mai sus clovcde$Le ins[ cit de gregit este inleleasd teoria selecliei. Caracterele seleclionate dup[ capriciul omului este irnprobabil sti selrlene cu deosehirile p[strate in condi{ii naturale, fie prin faptul cd ri.rt direct utile fieclrei specii, fie cd se afld in corelalie cu alte sLiucturi modificate pi folositoare. Pin[ ce omul nu se]eclioncazi pdsdri care se cleosebesc prin lungirnea relal,ivi a rc-'migclor sau a degetelor etc., nll trebuie sd se agtepte nici o rnodificare a acesLor plrti. I)e altfel, omul nlr ar puLea face nimic clace din intimplare aceste plrli nu al' r.aria in stare domesticS. Nu pot afirma cu certi-

boal[ gi rrioarlt. Atn attzit obiecLindtr-se ci forrnarea diferitelor rase dornestice de pommbei nrl elucideazf originea speciilor sdlbatice de Columbide, diferenlele lntre ele 1efiind de aceeagi naturti. Raseler dornestice, cle exemplu, nu se deoserbesc cle loc sau

despre originea lor. S-a pus intrebarea : cum pot fi compensate aceste pierderi .si chiar rnai mult decit compensate, deoarece gtim cd, din tirnpul romanilor incoace, raseie aproape ale tuturor animalelor domesticite s-au inmul{ib considerabil? Putenr inlelege insfi aceasti contracliclie aparentl cu ajutorul punctului de Vedere exptls aici. Extincfia unei rase in Limpurile istorice este un eveniment clc'naLuri szi fit'obsen-at. Dar modificulrea tleptatir gi aproape insensibiki a unei rase prin selec{ie incongtienti gi divergenla ei ulterioarld, fie in aceeagi !ar5, fie -- ceea ce este mai obignuit -- in [[ri indephrlate, in dor-r5 sau mai multe linii; apoi transforrnarea treptatd a acestor linii in snbrase $i, mai depalte, in rase bine pronun{ate slnt evenirnente care ar fi observate rareori. I\Ioar'l-ea ttnui arbore care a atins dimensitrni gigantice esLe inregisLrat[, dar cregterea lenti a arborilor mai mici gi sporirea nurnlrnlui lor nu atrage aLenlia. ln conforniitate cu credin{a ir ,nu..u forli a selecliei gi in rnicir for'la directi a condiliilor cle vil'rt:i modilic:ate, care nu pror,'oacd clecit yariabiliLatea sall plasticitatea Qeneral5 a organizalici, nu esLe surprinzdtor c[ porurnbeii cotnrtni all rilmas neschirnbati din Limpr-rri itnerrnoriabile sau cd unii pollmbei de aturtzatnent care ntt se deosebesc de porumbelul comlllt prin aproape nimic altceva decit prin culoat'e gi-au men[iirut acelagi caracter in decrirsul a nii mulLe secole. intr-adet'itr, o clatd ce ,,rr,,i dintre alegti porumbei de arnuzament a devenit frttmos pi sirnetric coloraL (d. exernplu clnd s-a oblinr-rt un porurnbel plLat ctl cot'oan5 pe c&p, cu coacia gi Lectricele uniforrn colorate, restul corpulni fiind alb ca zlpada), n-ar mai fi de dorit nici o moclificare sau ameliorarc. Pe de altir parLe, ntt este sttrprinzlLor c[ in cursril aceluiagi interval cle timp, porumbeii nogtri foarte ameliorali au suferit modificdri uimitor cle mari, deoarece in privin{a lor dorinla amatorului nll cunoagte limite gi nu existi nici vreo limiti cunoscttld a variabilil,[tii c'aracterelor lor. C* poate opri pe amator sI doreascl s[ dea pol'tlrnbelului cilIlor un cioc din ce in ce mai lung sau juc[torului un ciclc din ce in ce tnai scttrt ? Limita exLremd a variabilit5{ii ciocului nici nn a fost inc[ aLinsii, clac[ o aselltcrnea limit[ exist5. Cu toatii rrlarea ameliorare realizatd, in_tirnpurile t'eccnte la jucitonrl rnigdaliu cu fa[a scurLd, dl E,aton spune: ,,'feretltrl este incti deschis penLru noi concurenli, aga crrrn a fost si acu- o sutl cle ani". Aceastir afirmalie esLe poate exagerat[, pentnr cii puii tuturor raselor. foarte ameliorate de pis[ri ob{inute de ainatori sint extrem de predispugi la

792

PORUI,{BEII DOIUESTICI

tudine cd acesta este cazttl, cu toate ci am v5zut urme de asemenea variabilitate la rcmige qi clr siguran!5 la rectrice. Ar fi un fapt ciudat dac[ lungimea relativi a clegclului poslerior nrl ar varia niciodatl, gtiind cit cle variabil[ este laba, atit ca"lunginre cit gi ca nnm:ir cle scutele. In privinla faplului cI rasele doliestice n1 trliesc gi nu cr.ribdresc in arbori, esLe evident c[ amatorii nrt s-ar oclrpa gi nici nll ar selec{iona vrerodat[ asemenea modific[ri tle obiceiuri. Am virzlt insir c5, in trgipt, ponlnrbeii clrora pentrtr tl n motiv oarccare nll le place sd se lase pe colibele joasc, de lut, ale incligenilor, sint cleterminali in *oA obligatoriu, chip5 cit se pare, sI se lase in cirduri pe arbori. Ptltern clliar afirma c[, c]ac5 rasei. noastre dorneslicc s-ar fi modificat mult sub vt'cunul clin aspectele aritate mai sns $i dacir s-ar fi putub dernonstt'a ci amal,orii nu s-atl ocripat niciodat[ cle asemenea puncte sau c5, ele tttr sint in corelalie cu alte caractere seleclionate, faptul ar fi prezentat, ln baza principiilor suslinute in acest capitol, o serioas[ dificulLate. S[ rezurnlm pe scurt u]Limele doul capitole despre portlmbei. PtrLem conchide c1 increclcre cii, degi se cleosebesc rnr.tlL intre ele, toatc rasele domestice se treg cliu Coluntba ltuia, incltizind sr.rb iLcest ntinle annmite rase sllbaticc. Deosejiirile clinh'e acestea din urm5 nu arunc[ insi absolut nici o lunrind asupra caracterelor care clisting rzrsele donrestice'. La fiecare rasd sau ^.r.nrplarele inCir,iduale sint ntai variabile decit ]a plislrile in subras[, uneori ele variazd in mocl bnrsc gi putc'rnic pronunlat. stare natural[; $i Aceast[ plasticitate a organizaliei rezult5, clupir cit se parc, cli.n condilii modi{icate de r-ia!5. Nefolosir.a a redns anumite pirrli ale corpului. Corelalia de cregtere leag[ in aga miisurh p5rlile organiza!ic-'i, incit aLunci cind tlna din ele variazl, tn.:iori in acelagi Limp gi alte pnr{i. O clatl ce s-au format mai urltlte rase, inclrcigarea lor r:eciproc:iajtitir proccsului de rnodificare gi a produs chiar snbrase noi. Dupli cunt insr-r, la conslnrirea nnei cl[diri, firrir arla constrltcLolrlui pietrele sari clrdmizile singr-rre sint de pulin folos, Lot aslfel Ia producerea de raie noi selec{ia a consLituif forla conducltoare. AnraLorii poL acliona prin seleclie atit aslrpra cleosebirilor individuale ercesiv cle mici, cib gi asupra acelor deosebiri mai nrari, nurniLe rnodific[ri bnrqte (sports). Seleclia esLe trrmdr.it[ metodic atunci cincl amatclntl incearcl sii amc'liorcze sau s[ rnoclifice o ras[ in conformitate cu o miisrird cle perfeclitrne sLabiliti dinainle ; erl aclioneazi, nemetodic sal incongLient, aLunci cincl incearcit ptrr gi simpltr sir crea-sci pisiiri cib mai bnne, firfl i'reo dorin{ir sau inlen{ie cle a rnodifica rasa. Progresul selec{iei cluce aproape inevitabit la neglijarea gi ta exLinclia definitivir a forlreior anLerioare gi niai pulin ameliorate, precunl gi a rnr,rltor veligi interntediare din fiecarer linie iung5 cle clescendenlir. '\ga s-it intilnplat ca rnajoriLaLezt raselor noastre prezenL. rfse deosebebsci aLit de uirniLor ttna de alta, precllm $i de porunibeh.rl de stinc5 strdmogesc.

AP ITOLT]

L AL \/ I I-LEA

GAII\I
oitrl,il,ii,,!'iX"f,i'1,,",";:,:#;::r'i ,!,il',ii':",:;:::!:"';:,i:: ^ii"l,'J,,!'iii',',',' -" culoarea tulpinii strdmo;e;ti Reuersiunea la - Varialii analoge - Istoria ueche :,::;:,'::: _ i:,";::,";,':::i:?:;," :i::: ,:n:::::;::i;,::'l;,,'ul"' ;,,?i1f,i"",1,""::?:, rrertebre etc. - Efectele folosirii;i nefolosirii anumitor pd.rli - Corelalia de cre;tere.
bankiua

0,,

tere sr-rbordonate unele altora, in baza cdrora s5 poatd fi clasificafe in grupe subordonate altor grupe. Ele par s[ se fi ramificat de Ia un tip unic, pe drumnri independente gi deosebite. Fiecare rasd principald indlude subvarietSli ciiferib colorate, care, in majoritate, pot fi propagate fidel; ar fi insi inutil s5 le descriem. Am clasificat diferitele glini molate ca subrase ale giinii poloneze i am insd serioase indoieli dac[ acesta este un aranjament natural, prezenLind o
r; Anr itttocmiL accst tablou sinoptic din diferite surse, dar tn special din informatiile care mi-au fost furnizate de cdtre cll Tegetmeier. D-sa a avut amabilitatea s[ revizuiasc5. acest capifol gi, clatc fiincl binecunoscutelc sale cttnogtinle, afirmatiile prezentate aici pot fi acceptate cu incredere. Dl Tegetmeier m-a zrjutat de asemcnea in toate felurile posibile, obLinind pentru mine informatii qi exemplare. NId folosesc de aceastir ocazie pentru a exprima cordiale multuntiri d-lui Il. P. Brent, un binecunoscut autor dcspre griini, a[it pentru permanentul siu ajulor, clt gi pentru numeroasele exemplare pe care mi le-a diruit.
13

Deoarece unii nattrraligti nu sint poate familiariza\i cu principalele rase de gdini, este recomandabil si prezint o descriere concis[ a acestora 1). Din ceea ce am t'5zut gi am citit in legdturd cu exemplarele aduse din diferite p5r{i ale lumii, sint de pdrere cd majoritatea formelor principale au fost introduse in Anglia, insd cd multe subrase sint probabil incl necunoscute aici. Nu pretinci c[ disculia ce Llrmeazd, cu privire la originea diferitelor rase gi la deosebirile caracteristice dintre ele, este completd; ea poate prezenta insi un*oerecare interes pentrtt naturaligti. Dup[ cite imi dau seama, nu se poate face-o clasificare natural5 a raselor. Ele se deosebesc intre ele in diferite grade gi nu prezint[ c,al.ac-

c.

2661

194

GAINI

adevdratd afinitate sau rudenie de slnge. Esbe aproape imposibil si nu se insiste asupra naturii comune a unei rase ,si daci anumite subrase strdine ar fi fost creicute pe scar[ mai mare in aceastd !ar5, ele ar fi fost ridicate poate la rangul de rase principale. Mai multe rase au un caracter anormal, adicd se deosebesc prin anumite puncte de toate galinaceele shlbatice. La inceput am impdrlit iasele in normale gi anormale ; rezultatul a fost insd cu totul nesatisfdcdtor.

1. Rase nr ruprA. Aceasta poate fi considerati ca rasa tipic5, ea nedeviind declt pulin de Ia GaIIus banktua s5lbaticd sau mai corect numitd feruu' gineus. Cioc puternic; crastd sirnpl5 gi erect5 ; pinteni lungi gi asc,ulili; penele itrins lipite de corp; coada cu numdrul normal de 14 pene; oudle deseori de culoare galben desChis (pale buff) ; comportarea extrem de curajoasd, Tuttifestatd chiar de g6ini gi de pui.Exist5 un numdr neobipnuit de varietdli, diferit colorate, ca cle eiemplu rogii cu pieptul negru sau cafeniu, cu aripi de ra!5 (Duckrvings).) negre, albe, plugate etc., cu picioarele de diferite culori. 2. Rese MelaszA. Corpul mare, cll capul, gitul Si picioarele alungite; portul drept; coada mic5, l5satd in jos, formatd in general din 16 pene; creasta Si carlrncrilele mici ; lobul urechilor gi fata rogii; pielea gdlbuie; penele strins iipit. de corp ; penele guleragului scurte, lnguste gi tari ; ouile deseori de culoat'e gnlb.tr deschis^ (buff)l puii dobindesc tirziu penele; comportare s5lbatic5. De
origine oriental[.

3. Resa oe CocsrNcHrNA sau $eNHal. Talia mare ; remige scurte, arcuite, f oarte ascunse in penaj moale, pufos ; abia capabil5 de zbor; coada scurtd, formatd in general din 16 pene, dezvoltatd tardiv la masculii tineri; picioarele groase, lnc5llate ; pintenii scurli, grogi ; unghia degetului median turtill gi lati ;

i,

rareori se dezvolte un deget suplimentar ; pielea gdlbuie ; creasta gi cerceii bine clezvoltati ; craniu cu un $ant median adinc ; foramenul occipital aproape tripnghiulai, alungit in plan vertical ; glasul caracteristic; ou[le rugoase, de culoare galben deschis; comportare extrem de linigtit5. De origiue chinez5.

4. Rese ne DoRKTNG. Talia mare ; corpul indesat gi compact ; labele cu un deget suplimentar ; creasta bine dezvoltatS, foarte variabili ca form[; cerceii bine dezvoltati ; culoarea penajului variazd,; craninl remarcabii de lat intre orbite. De origine englez5. Gdina albfi de Dorking poate fi considerath ca o subras[ distinct5, fiind o pasdre mai putin masivd. 5. Rase spaxrorA (fig. 30). lnalt5, cu linuth maiestoas[ ; tarsele lungi ; creasta simpld, adinc din1at5, foarte mare ; cerceii foarte dezvoltati ; lobii Lrrgchilor mari, impreund cu fa!a, albi. Penajul negru, cu luciu verde; constitulie delicat5, deseori creasta fiind vdtdmatd de ger ; oudle albe, netede, mari ; la pui, penele apar tirziu, iar tinerii cocogi iSi aratd caracterele mascule 5i cintd la o iirstfl fraged5. Nu clocegte. De origine mediteranean5.
*)
NoLa

dupi edilia rusi :

penele

strllucitoare de pe aripi amintesc oglinda

de

la rale (N. lrad.).

DESCRIEREA RASELOR

195

Glinile andaluze pot fi clasificate ca o subras[ ; ele sint de culoare albastrtr-ardezie $i p_uii lor sint bine penali. O subrasd olandezi mai micd, cu picioare scurte, a fost descrisd de unii autori ca rasd distincti.

6. Rnsn DE Henreunc (fig. 31). Talie morleratd; creasta turtit5, prelungitd spre spate, acoperitd cu numeroase virfuri mici; cerceii de dimbnsiuni

Fig. 30. [Cocoq din rasa] spanioli de gdini.

dei.atd de Hamburg, de origine olandezd, cu linii transversale de culoare inchisd de-a curmezigul fiecdrei pene gi cu corprrl pulin mai mic. Ambele aceste subrase includ variet[li aurii gi argintii, precum pi alte citeva subvariet5li. Giinile negre de Hamhurg au fost produse dintr-o incrucigare cu rasa spaniolS.
7

moderate ; lobul auricnlar alb ; picioarele albdstrii, sub{iri; craniul cu virfurile ramurilor ascendente ale premaxilarului gi cu oasele nazale pu[in separate intre ele ; marginea anterioard a oaselor frontale mai putin adincitd decit de obicei. Nu clocegte. Existd dor-rd subrase: cea pai.etatd (spangled) de Hamburg, de origine englezd, cu virful penelor marcate cu o patl de culoare inchis5 ; cea t ncon-

care conline partea anterioarh a creierului; ramurile ascendente ale oaselor premaxilare gi apofizele interne nazale sint mult scurtate; orificiul n[rilor

. Resa uolerA sAU poroxnzA (fig. 32). Capul cu un mot de pene mare, rotunjit, rezemat pe o proeminen{[ emisferic5 a oaselor frontale,

196

GAINI

este ridicat gi de formd semilunarl ; ciocul scirrt ; creasta lipsegte sau este micS gi de formd semilunar[; cerceii sint fie prezenli, fie inlocui{i printr-un smoc de pene in f orm[ de barbi ; picioarele albastru-plu mburii ; deosebirile sexttale apar tirziu.Nu c.locegte. Exist[ mai multe yariet"Sti frumoase care se cleosebesc prin culoare gi mai pulin in alte privin{e. Urmltoarele subrase se aseamlnd prin faptrrl ci au molul nrai rnult sau mai pulin dezvoltat, cu creasta -- cind existl -- dc f orrni semilunarS.

Fig. 31. [Cocoq din rasa]-de giini de Hamburg.

Craniul prezintd aproafie aceleagi particularitS{i sLructurale remarcabile ca pi la adevirata gdini polonezir. S u b r a s a (o) Sullan. Ras[ tnrceasci semiinind cu gdinile poloneze albe, cu un mot gi o barbl ntari gi picioare scurte gi bine inclllate; coada este previzuti cu pene suplimentare in forrn[ de seceri. Nu clocegte 2). S tr b r a s a (b) Ptarmi"gctn. Rasii inferioarS, innrditi tndeaproape cu cea anterioar[, alb5, relativ mic5, cll picioarele foarLe inc5l{a.Le, cu molul ascutit ; creasLa micir, in forrnl de cup5. ; cerceii 1nici. Su brasa (c) Ghoonrloolt. O alt'd rasii turceascii, avind un aspect neobignuit ; neagrl gi f5rd coad5, cu molul pi barba mari ; picioarele incdllate ; apof.izele interne ale celor dou[ oase nazale vin in contact una clr alta, datoritd conrpletei atrofii a ratnurilor ascendente ale premaxilarelor. Am ydzut o rasi inruditl din Turcia, albii, {rir[ coad5. S rr b r a s a (d) criue-cuur. Rasd francezir cle talie rnare, aproape incapabilfl de zbor, cn picioare scurte gi negre; capul mo!at, cn creasta prelungin2) (iea nrai buni descriere a glinei sultan este cea
a

d-rei \Yatts, in ?fte Poultrg Yard, 1856, p. 79. Datoritl

arnabilitlfii d-lui Brent, am examinat

ciLeva exemplare din aceastl ras[.

DESCRIEREA RASELOR

197

Subrasa (r) Gdina cu coarne. Mot mic; creasta prelungiti in doui virf uri mari, rezematd pe dou I proeminenle osoase. Subra sa (l) Haudun. Rasd francez5, de talie mijlocie; picioare scurte cu cite cinci degete bine dezvoltate; penajul pdtat ln mod invariabil cu negrll,

Comportare linigtith

du-se in doud virfuri sau coarne, nneori pulin ramificatd, asemdnltor coarnelor unui cerb ; atit barha cit gi cerceii sint prezenli; oulle de dimensiuni mari.
3).

Iiig. 32. [Rasa] polonezi de giini.

alb ;1i galben-pai; capul prevlzut cu un mot, p o creastir tripl5 plasatd transversal ; atit cerceii ciL ri barba, prezente o). S n b r a s a (fi Guelderland. Fdrd creasti; pe cap se spune c[ are un mo! longitudinal de penc moi, catifelaLe; nlrile au, se pare, formd semilunar5; cerceii bine dezr"oltati ; picioarele incdl{ate ; culoare neagri. Provine din America de Nord. Giina de Brecla pare sd fie indeaprroape inrudite cu aceasta.

8. Resa B.qxrent. Originard din Jap onia u), este caracterizatd, numai prin talia sa mic[; {inuta curajoasi gi dreaptS. Eristd mai multe subrase,
3) O bund clescriere cu clesene a acestei subrase este prezentatr-r
1862,

p.
5;

irr .Iritrrttol of Horticttlture din 10

iunie

206.

a; O descricre insolitit clc desene a accstei p. 186. Uniiautoridcscriu cleasta ca bicornuti.

rase este prezentatii in Journal of Hortictrlture din

3 iunie 1862,

Dl Crarvfut'cl, -Dcscr'ipt. Dict. rtl'tltc Irtdicut Islunds, p. 113. Ilantantii sint mentionati, clupii cum tneazii dl Brich dc la ]Jritish Jhrserrnr, intr-o vcchc etrciclopcclic local:i japonrrzti.

m[ infor-

1gg

GAINI

ca cea de Cochinchina, de lupt5, gi bantamii Selright, dintre care unele au fost formate recent prin diverse incrucig[ri. Rantamul negru are craniul de o formd diferit5, cu foramenul occipital ca acela al glinii de Cochinchina. aproape cd nu meritd numele de ras5. Examinind vertebrele caudale, oribine lgi va da seama cit de monstruoas5. este aceastd ras5.

9. GArNt rAnA conoA. Acestea au Lln caracter atit de variabil 6), incit

10. GAINI rlRiroans sAU sAnttoann. Sint caracterizate prin picioarele aproape monstnros de scnrte, astfel c[ ele se migcd mai degrab[ slrind decit umblind; se pare c[ nu scurmd plmintul. Am examinat o varietate birmand care avea craniul de o formd oarecum neobiSnuit[. 11. GAINI cRETE sAU cAFRE. Comune in India, cu penele ondulate spre spate gi cu remigele primare gi penele codale imperfecte; periostul negru.
GArNI nArAsoasn. Penele mdtdsoase ; remigele primare gi rectricele imperfecte ; pielea gi periostul negre ; creasta .si cerceii de ttn albastru-plumburiu inchis ; lobul auricular nuanlat cu albaslru ; picioarele subliri, deseori

t2.

prevdzute cu

un deget suplimentar; talia relativ mic[.

13. GArxl DE cur,oAREA FuNTNGINIT. Rasir indian5, avind aspecLul ciudat unei phsdri albe minjitd cu funingine, cu pielea gi periostul negre. Numai al femelele sint astfel caracterizate.
aceastd expunere sinoptic[ vedem cd diferitele rase se deosebesc considerabil intre ele gi ar fi fost pentru noi tot attt de interesante ca 5i porllmbeii, dacd ar fi existat dovezi tot atit de conving[toare c[ se trag loate dintr-o singur5 specie parental[. Mujoritatea amatorilor sint de pflrere c[ ele se trag din mai multe tulpini ini{iale. Rev. E. S. Dixon ?) susline ctr t5rie acest aspect al problemei, iar un amator se ridic[ chiar in conl,ra concluziei contrare, punind intrebarea : ,,Nu ne dIm oare scanla ci in aceast5 atitudine se infiltreazS spiritul Deistului,?". Cu excePtia ciLorva, majoritatea naturaligtilor, ca Temminck, sint de plrere ci toate rasele se trag dintr-o singurS. specie; asupra unui asemenea punct autoribatea conteazd insi prea pulin. Nesocotind legile rdspindirii geografice, amatorii cerceLeazS' toaLe col{urile lumii ca surse posibile ale tulpinilor lor necunoscute. tri gLiu bine c[ diferitele neamuri se reproduc fidel, chiar in ce prirregte culoa'rea. Ei afirnld ins[, dupd cum vom vedea, pe baza Llnor motive foarte slabe, cd majoritatea raselor sint extrem de vechi. Ei sint puternic impresionali de marea deosebire clin Lre rasele principale gi intreabd cu tirie dac[ deosebiri de clim5, hrani satt tratament au putut s[ producd p5s5ri atit de deosebite ca maiestoasa ghind spaniolI neagr[, micul gi elegantul Bantam, grcoiul cochinchinez cu multele sale particularttd{i gi rasa polonez5 cu marele s[u rno[ gi cu craniul sriu proeminent.

Din

6) 7)

Ornamental and. Domestic Poultr1l, 1848. Ibidem.

ASCENDENTA LOR

199

Cu toate ch amatorii admit gi chiar supraestimeazd efectele incrucig[rii diferitelor rase, ei nu iau insd suficient in consideralie probabilitatea nagterii intimplStoare in dccurs de secole a unor pdsdri cu particularit5li anormale gi ereditare. Ei trec cu vederea efectele corela{iei de cregtere, ale folosirii gi nefolosirii indelungate a pdrlilor corpului gi ale unui oarecare rezultat direct al hraneigi clirnei schimbate, cu toate cd nu am gdsit dovezi suficiente asupra acestui din urmS punct. In sfirgit,dupd cite gtiu,eitrec cu tolii complet cu vederea subiectul cap ital al selecliei incongtiente sau nemetodice, cu toate-'c[ iSi dau prea bine sea ma cd p5s5rile lor se deosebesc individual lntre ele gi cd, selec[ionind in decu rs de citeva generatii p5sdrile cele mai bune, ei igi pot ameliora tulpinile. Un amator scrie e) urmitoarele : ,,Faptul ci pind recent amatorul nu s-a preocupat decit prea pulin de pds[rile de curte, completamente limitate Ia sfera de interes a producltorului care se ocupa cu aprovizionarea pielei, ar sugera el singur improbabilitatea ca s[ se fi acordat o atenlie constantd gi neobositd reproducerii necesare dezvoltdrii la descenden{ii a douS rase oarecare a Llnor forme transmisibile care nu apar la pdrin{i". La prima vedere, acest lucru pare ader'5rat. lntr-un capitol viitor despre seleclie se vor prezenta ins[ numeroase fapte dovedind cd fn epoci foarte indepdrtate se practica la rase umane abia civilizate, nll nnmai o reproducere atentd, ci gi o realfl seleclie. ln cazvl gdinilor nu pot prezenta nici un fapt direct care s[ arate c[ seleclia se practicd din timpuri strdvechi; insd la inceputul erei cregtine, romanii cregteau ga se sau gapte rase, iar Columella ,,recomandd in mod special neamurile cu cinci degete pi urechi albe, ca fiind cele mai bune" n). In secolul aI X\I-lea , in Eu rop a erau cu noscu te gi descrise mai mu lte rase, iar in China, aproape in acelagi timp, existau gapte soiuri cu nllme diferite. Remarcabil este cd in prezent locuitorii sernisllbatici de pe una dintre insulele Filipine au nt me localnice distincte pentru nll mai pu{in de nouh subrase ale g5inilor de luptd 10). Azara rt), care a scris pe la sfirgitul secolului trecut, afirmd cd in interiorul Americii de Sud, unde nu m-a$ fi agteptat s5 se acorde cea mai micl grijd p5slrilor de curte, se cregte o rasd cu pielea $i oasele negre, considerati ca prolifich gi cll carnea bund pentru bolnavi. In prezent, oricine a crescut pdsdri de cnrte gtie c5 este imposibil s[ tii distincte mai multe rase, afar[ ttumai dac[ sexele se separ[ clr cea mai mare grijd. Se va pretinde oare cd acele persoane care in timpuri indepdrtate gi in !5ri semicivtlizate $i-au dat osteneala si menlinfl rasele distincte pe care de aceea le preluiau nu ar fi distrus clteoclati p5siri inferioare gi nu ar fi pSstrat citeodatd pdsdrile Ior cele mai bune ? Aceasta este tot ce se cere. Nu se pretinde cd pe timpuiile de demult cineva ar fi intenlionat sd formeze o rasd noud sau s5 modifice o rasi rreche in conformitate cu \rreun nou model de perfeclillne. Cel care se interesa de phsdri de curte nu-gi dorea deciL sd obtin5 gi ulterior sd creascd pe cit posibil celc mai bnne pdsSri. Insd pdstrarea intimpl5toare a celor mai bune pdsiri nrodificd cLl timpul rasa tot atit de sigur, ins[ nu tot atit de
8) Ferguson, Illustrated Series of Rare and Prize Poultrg, 1854, p. \'I, Pr.cfali. e,) Ilev. ll. G. Dixon, in Ornamental Poultru, p. 203, analizeazd lucrarea lui Coltimella. rol Dl Cralfurd, On the Ilclati.ort of ttrc Domesticated Animals to Ciuilizution, tipirit.i separat, prezentata pentru

prima dati la Oxford, ln fata llrit. Assoc., in

7t) QttadrupDdes du Paraguay, vol.

1860.

II, p. 324.

GAINI

lapid ca stlec{ia metodicd din zilele noastre. Dacd o persoand dintr-o sutd sau clintr-o mie s-ar ocupa de reproducerea pds5rilor sale, aceasta ar fi desLul, 1;entru c[ pzis5rile astferl ingrijite ar deveni curind superioare celorlalte gi ar forma o noud linie. $i aceastd linie, dupd clrm s-a explicat in capitolul trecnt, pi-ar spori inceb deosebirile caracteristice, pentru ca in cele din urmi si se transforrne intr-o noud subrasi sau rasd. Rasele sint ins5 deseori ncglijabe citva tinrp gi se irrrlut[{esc; ele igi pdstreazd. totupi parlial caractenrl gi ulterior p ot reveni din nou la mocld qi p ot fi ridicate la Lr n nivel de p erf ecliu ne mai riclicat decit cel anterior, dupl cum s-a intimplat de fapt foarte recent cu glinile poloneze. Dac[ totugi o rasd ar fi complet neglijatl, ea ar disp[rea, crlm s-a intirnplat recent cu una dintre subrasele poloneze. Ori de cite ori, in decursnl secolelor trecttte, ar fi apdnrt o pas.lre cu vreo structurd pulin anorrnal[, ca de exemplu cu un mot ca de ciocirlie pe cap, ea ar fi fost probabil pistratd din drag*ostea de noutSli care face pe unele persoane din Anglia szi plstreze giini l[r[ coad5, iar pe alte]e in India s[ creascl g[ini cre{e. Si dup[ un timp oarecare asemenea aparilii anormale ar fi pisbrate cu grij5, fiind preluite ca un semn al puritllii gi al excelenlei rasei. Acnm optsprezece secole, in baza acestui principiu, romanii pre{uiau al cincilea cleget gi lobul auricular alb la gdinile lor. Astfel, dupd phrerea mea, nu existd nici o greutate de neinvins pentnr a deduce ci toatc rasele se trag dintr-o singrir[ tulpinir parental5. Aceasta se poate deduce: din aparilia intimpldtoare a unor caracLere anorrnale, chiar dac[ la inceput acestea nu sinl decit neinsemnate; din efectele folosirii sau ncfolosirii p5rlilor corpului ; poate pi din efectele directe ale climei gi hranei nodificate ; din corela{ia de cregtere ; din reversiuni intirnpldtoare la caractere vechi gi dcnrult pierdute ; din incrucigarea de rase, cincl mai multe fuseser[ formate; dar, mai ales, din selec{ia inconptienti continuat[ in decurs de multe genera{.ii. Se pozrte indica oare o specier trnic[ din care sil putem presupune pe htrnti dreptate c[ se trag toate rasele'? GaIIus banki"ua pare sI indeplineasci toate cerin{ele. Am prezentat mai slls o expunere cit se poate de nepdrtinitoare a argurnenLe.lor in farroarea originii nrultiple a cliferitelor lase. Voi prezenta acurn pe acelea in farroarea descendenlei lor comune din G. bankiua.
descriu mai intii pe scurt toate speciile de GaIIus crrnoscrite. G. sonnerelii nu se intinde ptnd in pirr{ile septentrionale. ale Indiei. DrrpI colonelul Sykes tr), lu diferite altitudini ale munlilor Ghauts ea prezint[ doui varietirti puternic pronunlate, meritind poate s[ fie detrumite specii. Se crcdca intr-un timp cI aceastd specie este tulpina primitivd a tutlrror raselor noastre domestice, ceea ce arath c5, din punctul de veclere al stnrcturii generale, ea se apropie foarte mult de gdina comund ; guleragul ei constl insfl parlial din lamele cornoase cu totul particulare, drrngate transversal cu trei culori. Nu am vlzrrt nici o descriere autentic5 a vreunui asemenea caracter care s[ fi fost ohser\.at la vreo rasl domestic5tt).Aceast5 specie se deosebegte de asemenea

Estc nimerit insh

s[

rz) Prlc. Zoolog. Srrr:., 1832, p. 151, 13) Aceste pcne au fost descrise de dr. \Y. Ilarshall, Der Zoolog. Garten, aplilie 1874, 1-r. 124. Am examinat pcuele unor hibrizi obtinr.rti in Gridina Zoologicl, clin masculul G. sonncrnlir Ei o giinii de luptir ro;ie; ei prezentau adcviratul carat:tcr al ar:clor de la G. sonnerrtlii, in afali de lanrelclc col'tloAse. care crau nrnlt nrai rnici.

ASCENDT,]NTA LOR

2r)1

foarte mult de-ghin_a comun5, prit faptul cd are creasta fin serat[, iar gale1e (lo11s) lipsite de ader'5rate pene de gulerag. Are un glas complet diferil. in India ea se incrncigea.zd ugor cu giinile domestice gi dl Blyftr to; a crescut aproape 100 de pui hibrizi; ei erau insh gingagi gi au rnuiit in majoritate tineri. Cei care att fost cresctr{i, cind se incrucigau inter se sau c1 oricare dintre plrin{i, erau complet sterili. Cu toate acestea, la Gr5dina Zoologic[ unii hibrizi din 3rceiagi pirinli nu eralr chiar atit de sterili ; dupir cum am fos1 informat de dl Dixon, d-sa a fIcut, cu ajtitorul d-lui yn11ell, cercetdri speciale in legdtrrrzi cu acest subiect gi i s-aLr dat asigurdri cd din 50 cle ou[ nu alr iegit decit cinci sau $ase pui. ToLupi, unele dintre aceste p:isiri hibricle au fost incrucigate cu tlntll dintre pirintii lor, gi anume cu un bantam, procllcind ciliva pui extrem de debili. Dl Dixon gi-a procttrat de asernenea citeia clintre aceste pdsiri gi le-a incntcigat in diferite feluri; toate erau insri rnai mult sau mai pulin sterile.-Expgrienle aproape similale au fost incercaLe recenL pe scarir mare la Grddina Zoologicir, cu aproalle acelagi rezultab 15). I)in 50O cle ouri ob{inttte din diferite prime incmci$Iri gi hibrizi intre G. sonnerati-i., banki-ua gi uaritls, nu au iegit decit 72 ptri, dintre care nurnai trei erau produspl hibrizllor tnter se. Din aceste fapte gi ciin deosebirile sLructurale nuternic pronttnfate, menlionate mai sus, intre gdina dornesticri ri G" sonnerati.t, putem respinge aceast5 din ttrmd specie c{l fiind strlrnogul oric:irei rase dornesLice de g5ini. Ceylonul are o gain[ specificl insulei, pi anurne G. sIanlegi,i. Accastd specie se apropie atit de niult de giina clornestic[ (cu excep{ia culorii cresLeri), incit d-nii Layard gi Kellaert16) ar fi considerat-o dupd cum md infor.meazd ei ca pe ttna dintre fulpinile parentale, ti:lcri nrr ar fi fosl, glasul ei cu totul fleosebib.Cu *i G. sonneratti, aceasLd paslre se incruciSe,az[ ri$or cu giini clornesLice, viziteazA chiar ferme izolate pi calci gdinile. Doi hibrrzr, un mascul gi o fe'mel[, de provenient[ similar5, alr fost girsili de ciLrc dl ]'IiLforcl comirlet sterili. Ambii au mogtenit glasul particular al spcciei G. stanlegii. Dupd loatc probabilit5lile, nir:i etceastS specie nu poate fi deci acceptatl ca una din tulpinile inrliale ale

prestlpune cd ea si fi fost strdrnogul vrelrneia din accste rase. Totugi, dupd ctrm m-a inforniat dl Crawfurd 17), se crcsc in mod obignuit hibrizi clin masculnl de G. uartus gi giina comun[, care sint pdstrali pentru rnarca lor fnrmusele; ei sint lns5 in mod invariabil sterili, degi nu acesla a fosL cazul unora cresculi la Grddina Zoologic5. Se credea cindr-a cd acegli hibrizi aparlin unei specii distincl.e gi au fost denumiti G. deneus. Dl Blyth gi al[ii sint de pdrere cd G. temmtncktils)
u; \-ezi de asetnenea o intt'resatttii sc'risoare a d-hri Illyth desltrcr pirsirile cle curte clin Inclia, din Gerclner's Cltronicle, 1851, p. 619. 15) I)l S. J. Salter, ln Nalurul Historry lleuieru clin aprilie l8(i3, p. 276. 10) \-trzi de asemenea, Iucrarea d-lui Layard in --tnnrrl.s ctruI )Iog. ,.,[ \'at. Histonl , scri:r a 2-a,
62.
cle asemenca

In Iava $i pe insttlele situate spre est, pin[ la lrlores, tririegte G. uuri.us (sau lurcalus), care se deosebegte de rasele noastre prin atiLea caracLere (penaj r-erde, creasta nedinlatd gi un sinqur cercel rnedior), incit nimeni nu poate

glinii

domestice.

vol. XI\', p.
r81

rzl \-czi

lucrrlrea cl-lui Craufurd, I)escript. Dict. ol the Indtan Islanrls, 1856,

18.19,

113.

Dcscrisl de cll G. Il . Cirat.. I)ro(. :uoh,g. Snc.,

p.

{i2.

GAINI

este necunoscuth) este un hibrid similar. Sir J. Brooke mi-a trimis citeva balguri de gdini domestice din Borneo gi dupd cum a observat dl TegeLmeier - pe coada ttneia existau dungi transt ersale albastre ca acelea pe care le-a r'[zut pe rectricele hibrizilor din G. uarf.us cresculi la Gr[dina Zoologic[. Dupd cit se pare, acest fapb aratl cd unele dintre gdinile din Borneo au fost u$or afectate de incrucigdri cu G. uarttts; acesta poate fi insfl Lrn caz de r,ariatie analogd. Me pot referi in treacdt Ia G. Qiganteus, menlionat5 at,it de des in lucr5rile despre pdshri de cr rte ca specie sdlbatich. Marsden insl 1e), primul care a descris-o, vorbegte despre ea ca despre o ras5 domesticfl; gi exentplarul din British Mu seu m are evident aspectnl u nei varietSli domestice. IJltima specie care trebu e menlionatd, gi anume Gallus banki"ua, are o r5spindire geograficd mult mai inLinsd decit cele trei specii anterioare. Ea tr5iegte in India de nord, spre vest tocmai pind la Sind $i se ridici in Himalaia pini Ia altitudinea de 1279,20 m tr[iegte de asemenea in Birmania, in peninsula malaez{, in liirile indochirreze, in insulele trilipine gi in Arhipelagul rnalaez, extinzindu-se spre erst tocmai pind la Timor. In stare sdlbaticl aceast[ specie variazd considerabil. Dl Blyth md informeazd c[ exemplarele, atit mascu]e cit gi femele, aduse din apropierea rnunlilor FJirnalaia siirt pulin rnai cieschise la culoare decit cele din alte p5r{i ale Indiei, pe cind cele din peninsula malaezl ri din Iava sint mai vitt colorate decit pirsXrile indiene. Am vizut exemplare din aceste !5ri gi deosebirea in culoarea penelor guleragului era er-ident5. Pe piept gi pe git, gdinile malaeze erau de o nuan{[ mai roqcat5 decit cele indiene. in general, masculii malaezi aveau lobii auriculari rogii, in loc sI fie albi, ca in India ; dl Blyth a r'5zut lnsfl un exemplar indian fdrl lobul auricular clrept alb. La exemplarele indiene, picioarele erau de un albastnr-plumburiu, pe cind la cele malaeze gi iavanezeprezentau tendinla de a fi galbene. La prirnele, dl Blyth a constatat c5 lungimea tarselor varia in mod rernarcalril. Dupi Temminck zo), exemplarele de pe insula Timor se deosebeau de rasa Iava, formind o rasl Iocalfl. Aceste diferite variet5li silbatice nu au fost clasificate inci drept specii distincte. Dacd ulterior ele \ror fi astfel clasificate, dupir crim pare proltahil, faptul va fi absolut firri insemn[tate in ceea ce privtgte descendenla raseJor noastre domestice gi dcosebirile dintre ele. G. bunki.ua sllbaticir seanrinii in cea mai mare mdsurd cu rasa noastri de lupt5, rogie cu pieptul ncgru, alit la culoare cit gi in toate celelalte privinle, afari de faptul c[ este mai nricd gi poarti coada mai orizontal. La multe dintre raseie noastre, pozilia cozii este insfl foarte variabil5. Irrtr-acle\-Hr, dup[ cum imi comunic5 cll Brent, Ia gdinile malaeze coada este foarte inclinatd, Ia cele de lupt5'gi la alte citeva rase este ridicath in sus, iar la cele de l)orking, la bantami etc., ea este mai mrilt decit ridicath in sus. DupI dl Blyth mai existl o deosebire, constincl in fapt.ul c5, la prima ndpirlire, penele gr-rleragului la G. banktua nu sint inlocuite timp de dotr5 sau trei luni prin alte pene de gulerap, ca la p5sflrile noastre dornestice,
re) Pasajul din \Iarsden cste citat dc cll llixon in lucrarca sa I'rtullrg l:)ook, p. 17(i. Nici un onrilolog nu mai clasificl actrm aceasLi pasirc ca pe o specie distincti. 20) Cttup d'eil gdndral sur I'Inde Archipelctgique, vol. III, 1849, p. 177; vezi dtr asemenea cll lJlyth in Indtan Sportin Reuieut, vol. II, 1856, p. 5.

(a cdrei istorie

ASCENDENTA LOR

ci prin pene_ scttrte, negricioase 2). Dl Brent a remarcat totugi cd aceste pene negre rdmin la _paslrea sSlbaticd dupd dezvoltarea penelor de jos ale gulera$ului iar la pasdrea domestici apar o datd cu ele. Agadar, singura deosebire estL cd Ia pasdrea silbaticd penele inferioare ale guleragului sint inloclite mai incet decit. la pas[rea domestic5. $tiut fiind insd cd nneori captivilatea af.ecteazd" penajul masculin, aceast[ deosebire neinsemnat[ nu poate fi consideratl ca avind vreo i-portan!5. Semnificativ este faptul cd, dup[ cltm au observat dl Blyth gi allii, glasul mascttlului gi al femelei de G. banki ua seamdni indeaproape cu glasul ambelor sexe ale g[inii domestice comune ; ultima not[ la cintecul pIs5rii silbatice, este insd ceva mai pu lin prelungit5. Cdpitanul I{1tton, bine clrnoscut pentru cercetlrile sale in legiturd cu istoria natural[ a Indiei, m[ informeazd ci a vdzut mai multe gdini incrucigate, provenite din specia sflbatic[ gi benlamul chinez. Aceste g[ini hibride se reproduceau u$or cn bantami, clin pecate lnsd nu au fost incrucigate i.nter se. Clpitanul Hutton a crescut pui clin oue de GaIIus banki.ua gi, cu toate cd la inceput acegtia eralr foarte silbatici, ulterior s-au imbllnzit intr-atit, inclt se imbulzeau in junrl picioarelor sale;nu a reupit sd-i creasch pinl la matttritate, dar, dupi cum spune 1, ,,nici unui galinaceii s[lbatic nu-i merge bine dac[ este hrbnit la inceput clr boabe tari". Dl Rlytlt a intimpinat de asemenea_nrari greutSli ca sd creascd pe G. bankiua in captivitate. liotugi pe insulele Filipine, indigenilor probabil cd le reugegte mai bine acest luclr pentru ci ei lin cocogi silbatici ca sd lupte cu pdshrile lor de luptd domesti cerr). Sir Walter Elliot rni informeazd c1,_giina ttnei rase clomestice indigene din Pegu ntr se poate distinge de g5ina G. banki,ua sllbatic[ gi indigenii princl in -oO constant cocogi sdlbalici, ducind cocogi domestici sH se lupte cu ei ln plduri ,r). Dl Crar,vfurd observh cd s-ar putea deduce din etinroiqqie c[ g[ina a toit mai intii domesticil"S de cltre malaezi gi iavanezi rt). Un fapt cilrios, de a c[rui veracitate anl fost asigurat de citre dl Blyth, este Ca exemplarele sdlbatice de Gallus banki,ua aduse din {5rile de la est de golful Bengal se domesticesc mult mai ri$or decit cele din India. Existd de alliel gi alte fapte paralele, pentru cl cum a observat Humboldt cu - dupdttneori o aptitudine mult mai mulld vrcme in urmd -. aceeagi specie manifestd mare la inrblinzire intr-o {ard decit in alta. Dacd presupunem cd G. bankiua a fost mai intii domesticiti in N{alaezia gi rrltericr introdusd in India, sintem in mdsurd s[ in{elegem o obserr.atie ficut[ de dl Blyth, gi anume c5 gdinile domestice din India nri seamind cu G. banki"ua sllhaticl din India mai mult decit cu cele din Europa.

Din a semdnarea extrem de mare la culoare, la structnra general5 gi in special la glas, dintre rasa gdinilor de tupti gi specih sllbaticd GaIItts bankiua: dupX {ecunditatea acesteia din urmd cind este incrncigat5 (in misura in care acest lucru a putut fi constatat), dupl posibilitatea de domesticire a ei, gi dupd fapttrl cI r-ariaz5 in stare shlbatic:i, putem considera clr incredere c[ Gal[us banktua reprezintl tulpina parental5 a celei mai tipice dintre rasele domestice
:r1
22)

Dl Blyth, in Annnls and Mag. of Naf. Irist., seria a 2-a, vor. I, 184g, p. 4b5. (lrarvfurd, Descrilt. Dict. of Intlian Islands, 1856, p. 112. 23,) Aflu de la dl Blyth ci in llirmania pislrile silbaticc sc incrucigcazd in mod constant cu cele domestice,

putindu-se vedea forme neregulate de tranzitie. 21) Ibident, p. 113.

20-l

GAINI

gi anume a glinii de Iupt5.Este semnificativ faptul cd aproapetoli naturaligtii din India, ca Sir W. trlliot, d-nii S. N. Ward, Layard, J.C. Jerdon gi Blyth 25), care cunosc indeaproape'G. banki"ua, sint de pdrere ci este strdmogul majorit5lii sau al tuturor raselor noaslre domestice. Admilind insd cd, G. bankiua este strdnroqrtl rasei de ltrptd, s-ar putea totugi sustine ci alte specii sdlbatice au fost tulpinile celorlalte rase domesfice gi c[, degi sint necunoscute, aceste specii exist[ inci in vreo lard oarecare sau au disphrut. Extinclia mai multor specii de g[ini esLe totugi o ipotezd improbabild, tinind seama cd patru specii cunoscutenn s-au stins din regiunile cele mai r.echi gi mai dens populate ale Orientului. De fapt, nu existl nici un alt neam de pasdre domesticitd a cirei formd parental5 sdlbaticd s[ fie necunoscttt5, care sd se fi stins. Pentru a descoperi specii noi de GaIIus sau pentru a redescoperi unele specii vechi, nu este nevoie sd cdutdm in ltinlea intregir, cum fac deseori amatorii. Dup[ cum a observat dl Blyth zo), galinaceele tnai mari au in general o rispindire restrlnsd. Acest fapt este ilus[rat foarte clar in India, unde genul GaIIus trdiegte la poalele munlilor I-Iimalaia gi este inlocuit la altitudini mai mari de Gallophasis, iar mai sus inc5 de Phasianus. Este exclus ca Australia gi insulele sale s[ fie considerate ca patria Lrnr)r specii necrunoscu[e ale gernului. De asemenea este tot atit de pulin probabil ca GaIIus sd tr[iasc[ in America de Sud 2?), ca gi sI gisegli colibri in lumea veche. Judecind clupl caracterul celorlalte galinacee din Africa, nll este probabil ca GaIIus sI fie un gen african. Nu este caztrl sd cercetlm regiunile vesLice ale Asiei, fiindcir d-nii Blyth si Crawfurd, care s-alr ocupat de acest subiect" sc indoiesc c[ GaIIus ar fi existat vreodatd in stare s5lbaticd chiar atit de departe spre r,est ca in Persia. Cu toate cd cei mai vechi autori greci vorbesc de g[ind ca de' o pas5,re persan5, acest fapt nu este probabil decit o indicatie a traseului in-,portului ei. Pentru a descoperi specii necunoscute, ar trebui s[ cercelim India, {5rile indochineze gi pdrlile nordice ale Arhipelagului lfalaez. Regiunea cea rnai prohabil[ este por{iunea sudicd a Chinei. ins[, dupd cum mi informeazl
In JIaclrus Journ. of Lit. and Scicnce, \'ol. XXII, p.2, vorbind clesprc G. bankiua, cIl Jerdon spune cd ,,ea este, firrii indoialii, originea majorititii varietitilor glinilor noastrc conrune". f'entru cll 1315'th, vezi interesantul sirr arLicol dinGardner's Chron.,1851, p. 619;li in Annal.s und llcrg. of Nal. Hist., vol. XX, 1847, p. 388.
26) Gordnerrs Ch.ronicle,

zsl

1851, p. 619.

Sclatc'r. emincntii autoritate, pe care l-am consultat in legdturd cu accst subiect, estc dc piirere cd nu nl-am exprinrat cu prea rnultir tiirie. Cunosc faptul cri un vechi autor, Acosta, vorbegtc despre giini ca trlind in America pc tirnpul descoperirii acesteia: ,si tnai recent, pe la 1795, Olivier de Serres vorbegte despre giinilc silbatice din pidulile Guianci, carc crau probabil p[siri silbdticite. Dr. Daniell tmi spune cd, dupil pirerea sa, giinile s-au srilb.iticit pc coasta cle vest a Aflicii ecuatoriale ; totu;i, se poate ca ele si nu fie gdini aclevdrate, ci galinacee

';z;

Dl

aparlinincl genului Pftcslrlus. \'echiul cdlitor Balbut. spune c[ pisirile de cufte nu sint indigene in Guineea.
Cnp. \\'. .\llen (,\'arrcdirte of Niger E.xpeclition, 1848, vol: II, p.,+2) desclie giinile silbatice de pe Ilha dos Rollas, o insuld din apropiere cle St. Thomas de pe coasta de vest a Africii; ittdigenii l-au informat ci acestea au scipat cu multi ani in urmi de pe o corabie naufragiat5: ele erau extrem de sdlbatice, aveau ,,un lipdt cu totul diferit de acela al gdinii domestice". iar aspectul lor era pulin schimbat. Deci, cu toate afirmaliile incligenilor, este destul de indoielnic ca accste pds[ri sd fi fost intr-adevdr gdini. Este sigur cd gdinile s-au sdlbdticil pe mai multe

t-n priceput cunoscitor, dl F'ry, a informat de dl l-ayard printr-o scrisoare ci gaiinile carc s-au sdlbriticit pe insnla Ascension, ,,an revcnit aproape toate la culorile lor prir-nitive ; cocoqii la ro;u Ei negru, iar giinilc la cenu;iu furruriu". Din ncfcricire insl, nlr cunoagtem culoarea pisirilor care au fost lisatc in libcrtate. S-atr mai silblticit girini pe insulele Nicobare (l3lyth, in Ittdian Irit:ltl, 1858, p. 62) ;i pe insulele Laclrones
insule. (,\nson's \;oyage). Se cretle ci acelea care au fost gisite pe insulele Pellew (Crawfurd) sint griini sdlbirticite. in sfirgit, afimrd ci s-au silbriticit gAini in Noua Zclandi; nu qtiu insi daci aceasli afilnralie este exactl,
se

REVERSIUNE ANALOGA

205

dl Blyth, timp indelungat s-au exportat din China balguri, iar pdshri vii sint crescute in aceasti lard pe scari mare in voliere, astfel c5 orice specie indigend de Gallus ar fi clevenit probabil cunoscutd. Dl Birch, de la British Musetrm, mi-a tradus pasaje dintr-o enciclopedie chinezd publicati in 1609, insd compilat[ dup5 documente mai vechi, in care se spllne cd glinile sint fiinle ale vestului gi cd ele au fost introduse in est (adicd in China) in timpul unei dinastii cu 1 400 de ani i.e.n. Orice s-ar putea crede despre o datd atit de indepdrtatS, vedem cd regiunile indochirreze gi indiene eraLr considerate altfl dat5 de cltre chinezi ca fiind sursa gdinilor domestice. Din aceste diferite considerente reiese c5, pentru a descoperi speciile care au fost inainte vreme domesticite, dar care sint aclrm nectinoscute in starea lor sdlbatic5, trebuie si cercetim centnrl de r[spindire .) al genului, adicd pdrlile sud-estice ale Asiei. Mnjorilatera celor mai actual experimentati ornitologi considerd insd cd descoperirea Lrnor asemenea specii nu este probabilS. Examinind problema dacd rasele domestice se trag dintr-o singuri specie, (;. banki.ua, sau din mai mnlte, nu trebuie s[ trecem complet cu vederea importan{a probei de fecunditate, dupd cum nu trebuie nici s5 o exagerim. Nlajoritatea raselor noastre dornestice all fost atit de des incrucigate, iar metigii lor au fost cresculi pe o scari atit de mare, incit este aproape sigrir cd, dacd ar fi existat o oarecare sterilitate, ea ar fi fost descoperit[. Pe de alt[ parte, cind cele patru specii cunoscute de Gallus sint lncrucigate intre ele sau cind - cu exceplia speciei G. banktua - sint incrucigate cu gdina domesticd, ele produc hibrizi sterili. ln sfirgit, in cazvl giinilor nu avem dovezi aflt de concludente ca in cazul porumbeilor cd toate raiele se trag clintr-o singurd tulpind primitiv5. in ambele cazuri argu mentul fecundit5tii trebuie admis ca avind o oarecare valoare. De asernenea, in ambele cazuri existl improbabilitatea ca omul sd fi reugit in timpurile de demult si domesticeascl complet mai multe presupuse specii (-njoritatea acestor presupuse specii fiind extrem de anormale in comparalie cu rudele lor naturale), toate fiind in prezent fie necunoscute, fie stinse, cu toate cI forma parentald a nici unei alte pdsdri domesticite nu a dispdrut. Cdutind tulpinile parentale presupuse ale diferitelor rabe d" porumbei, sintem insd in mdnoastre la specii avind obiceiuri particulare ; obiceiurile gdinilor nll se deosebesc insd cll nimic in mod marcat de cele ale altor galinacee. in cazul porlrmbeilor, &ffi ardtat cd pdsdrile pure de toate rasele, preclrm gi descendenlii incrucigali din rase distincte, seamdn[ deseori cu porlrmhelul de stincd sdlbatic sau revin la el prin coloritul general gi prin fiecare semn caracteristic. La gdini intilnim aspecte de naturd asemindtoare, dar mai pulin puternic pronunlate, pe care le vorfr discnta acum.
REVERSTUNE gr vARTATIE

surl sd limitdm investiga{iile

axerocA

Deseori sau in mod intimpl5tor se pot intilni pdslri de rase ptrre, de luptd, de Malaezia, Cochinchina, Dorking, bantami, precum gi - dup[ cum aflu de la Dl Tegetmeier -gdini mdtdsoase care sint aproape idenbice ln privinla penajului cu G. banktua s5lbaticd. Acesta este un fapt care meritd toati atenlia
*) La Darrvin ,,present metropolls", (N. Trad.),

206

GAINI

nile asLfel colorate sint numite de amatori rogii cu pieptul negru. Rasa de Hamburg propriu-zisi are un penaj foarte diferit; tolugi, dupS"cum m[ informeazd dl Tegetrneier, ,,marea dificultate de a cregte Cocogi- din varietatea paietati auriu este datoriLd tendinlei lor de a avea pieptul negru gi spatele rdgu,,. 4i_rngind la m:tttiritate, nrasculii albi din.as.le Bantani pi de Cochin.hinu dobindesc deseori o nuanli gnibuie san galbend de gofran, iar la cocopii bantami negri"), la virsta de doi sau trei ani, penele mai lingi ale guleragulii devin de obicei rogcate; citcodatd, la acegti din urmfl bantami, ,,.]hiu1. prin nlpirlire aripile devin de culoarea bronzului sau cu Llmerii chiar rogii". Agadar, in aceste citeva cazuri vtdeur chiar in tintpul vielii unei singure p:isdri o tendin!5 clarl de reversiune la culorile speciei G. banki.ua. Nu amAutif ca la gdinile spaniole, poloneze, la cele irlcondeiate de Hamburg gi Ia alte citeva rase riai pulin comune si fi_apirut vrcodatd o pasdre rogie cu piept,ul negru. In baza experien{ei mele cu porumbeii arn f5cut urmdtoarele inclrcig5ri. Mi-am ucis mai intii toate p[sdrile proprii, altele neexistind in apropierea locuinlei mele. Mi-am procurab apoi, cu ajutorul domnului Tegetmeiei, un coco$ spaniol ne_grl_l de_prirna calitate gi gdini din urmdtoarele.aie pure r A. llptl albe, de Cochinchina albe, poloneze paietate argintiu, de Hainburg paiet^ate argintiu, de Flamburg incondeiate argintiu gi mdiSsoase albe. La nici ina dintre aceste rase nu exista vreo urml de rogu. De altfel nici nu am auzit sI fi apdrut \rreo pa_nir rogie, dacl rasa este linuti pur[, cu toate c[ aga ceva ar fi fost foarte probabil in cazul raselor albe de lupti gi de Cochincirina. Dintre nllmerogii pui pe care i-am oblinut din cele gase incnciE[ri de mai sus majoritatea erau ne'91i, atit la puf cit U la primul penaj ; ciliva erau albi gi foart. pulini erau pestrili alb cu ne gru. Dintr-un lof de 11 oi5 hibride provenite Ae ta gdinile albe de luptd gi de Cochinchina incrucigate cu cocogui spaniol negru, gapte dinl.re pui erart albi gi numai patru negri. Menlionez acest fapt p.titr,-t a ardta cd culoarea albd a penajului este puternic ereditard gi cd par.iea cu privire la forla dominantd a masculului de 2-gi transmite culoarla nu este intotdeauna corect5. Puii au iegit din gdoace in prim[var5, iar pe la sfirgitul lunii august mai rnulli dintre tinerii cocogi au inceput sI prezinte o schimbare care la unii dintre ei s-a accentuat in cursul anilor urmdtori. Astfel, o tinSrd pasdre mascul[ dintr-o giind polonezl paietatd argintiu avea primul penaj negru de c5rbune, iar la creasti, mot, cercei gi barbd imbina catacierele ambiior ferit ll; ta virsta de cloi ani insir, remigele secundare au fost puternic gi simetrii maicate cu alb gi oriunde la G. bankiua penele guleragului itnt rogii, la aceastd pasdre eralr negre-vetzui de-a lungul rahisului, ingust tivite cu negrll-cafeniu gi apoi larg tivite cu galben-cafeniu foarbe deschis. Astfel, in loc de negru, aspectul general al penajului devenise deschis la culoare. In acest caz,cu inaintarea in Yirsti a intervenit o mare modificare, nu insh o reversiune la culoarea rosie a speciei G. banki.ua. Un coco$ cu o creasld regulatd in formd de trandafir, provenitd fie de la gdina de lJamburg_paietat5, fi* de la cea incondeiatd arginliu, era la inceput de asemenea complet negru. In mai pu{in de un an ins5l .u gi 1n lltimul caz,
o

dac[ ne gindim cd aceste rase sint clasificate printre cele mai distincte. GIi-

ra) DI HerviLt,

t't

T'lt,t poultrg llook, de W. B. Tegetmeier, 1g66,

p.

24g.

REVERSIUNE ANALOGA

207

pcnele guleragului atl devenit albicioase, pe_cind cele laterale, au dobinditj o culoare pronunlat galben-rogcatd ; gi aici vedem primul simptom de t*r*rri,,ne. Acelagi lucrtl s-a intimplat pi cu alli ciliva cocogi tineri ; nu este insd neyoie sd-l mai descriem aici. Un crescdtor a semnalat'n) cd a incrucigat dor,rd gdini de Hamburg incondeiate argintiu clr Lrn cocog spaniol, oblinind un numir"de pui, toli negri, cocogii avind gulerapul auri.u, iar gdinile cafeniu. Agadar, in alest caz exista de asemenea o tendinld evidentl spre reversiune. Doi cocogi tineri provenili din g[ina mea de lupLd albd erau la inceput albi c_a zlllada ; ulterior, unul dintre aceptia a dobinclii pene de culoare portocaliu descllis, mai ales ln pir{i, iar celilalb uIr penaj bogat li frurnos de culoare por1ocaliu-rogcat pe git, in plirli gi pe tectricele superioare ale aripilor. Aici avem iarirgi o reversiune mai pronunlat5, degi parlialir, la coloritul speciei G. banktua. De fapt, acest al doilea coco$ era colorat ba ur ,, cocog de luptd ptle,, de calitate irrfcrioar'[. Or, dupi culn mH informeazl, dl Tegetmeier, aceasti subras[ poate fi produsti acum Pr_in incrucigarea unui cocog de luptd rogu cu piept negiu cu o gdinl de luptd albd, iar subrasa,,pile'o astf.el produsd poate fi uttlrior Ir.opagat[ fidel. Astfel, constatdm aici faptul curios cd atunii cind sint incruci$ali cu g[ini de ltrpt[ albe, cocogttl spaniol negru lucios gi cocogul de luptd rog.t .L pieptul negm prodr-rc descendenli de aproape aceleagi culori. Am crescut mai multe pisdri provenite din imperecherea intre gdina mItdsoasd albd gi spaniol. Toate eran negre asemenea cdrbunelu-i gi toate -cocogtil igi manifestau descendenla prin creasta gi oasele negricioase ; nici Lrna tru mogtenise a$a-nulnitele pene mdtdsoase gi nebransmiterea ereditard a acestui caraiter a fost observat[ de allii. Penajul gdinilor nu a variat niciodatS. Pe rndsprl ce cocogii tineri imbdtrineau, penele guleragului unuia dintre ei deveneall galben-alburii, semlnind astfel in mod considerabil clr hibrizii gdinii de Hamburg; celdlalt deveni o pasdre atiL de splendidd, incit o cuno$tifte a mea a pdstrat-o gi a irnpiriat-o nutnai pentru frumuselea ei. Cind se plimba maiestoas5, serndna tntrlt cll GaIIus bankiua sdlbaticd, avind insl penele cle un ro$u mai inchis. La o comparalie atent5, se observa o deosebire considerabild, gi anume cd remigele primare gi secundare erau tivite cu negru-v erzui, in loc sd fie tivite cu ctrlori brttne inchis sau rogii, ca la G. bankiua. Spaliul de-a curmezigul spatelui care^poarti pene t'erzi inchis, era de asemenea mai lat, iar creasta era negricioasl. In toate celelalte privinle, chiar gi in ce privegte debaliile mdrunte ale penajului, exista cea mai deplini concordan![. Era cu adevirat surprinz5tor compararea t.cestei p[s5ri mai intii cu G. bankiua, &poi cu tatdl sdu, cocogul spaniol negru-verzui lucios, gi cll mama s&, mica. gdinl mdtflsoas5. alb5. Acest caz de reversiune este cu atit mai extraordinar, cu cit se gtie incd de multI vreme cd rasa spaniol5 se reproduce fidel gi cd nu s-a inregistrat nici ur1 caz in care sd fi apdnrt Ia aceastd rasd vreo pani rogie. Gdina mdtdsoasd se reprodttce de asemenea fidel gi se crede ci este o rasi veche, deoarece, inainte de 1600, Alclrovandi se referl probabil la aceastd ras5, descriind-o ca acoperitd ctl lin5. Ea este atit de deosebitd prin numeroase caractere, incit unii autori au considerat-o ca pe o specie distinctd; totugi, cind este incrucigat[ cu gdina
2e

Juurnal ol llorticulture din 14 ianuarie 1862, p. 325.

20s

GAINI

spaniol[ ea prodnce, dup[ cllm vedem acum, descendenli semdnind mult

cu

G. banlti"ua s5lbatic5. Dl Tcgetmeier a fost atiL de arnabil ca sI repete, la cererea mea, incrucigarea dintre 1n cocog spaniol gi o glin[.miitisoasd, oblinind rezultate similare. Astfel, el a crescut ln acest fel, pe lingl o gdind neagrd, gapte cocogi, toli avind col'plll de culoare inchis5, cu guleragul de culoare mai mult sau mai pulin ro$upori ocaliu . In anul nrmdtor, el a imperecheat gdina neagrd cu unul dintre fralii ei gi a oblinut trei cocogi tineri, to{i colora{i ca gi tatdl lor, precum gi o glind neagrd pitat5 cu alb. Gdiniie din cele $ase incrucig[ri descrise mai sus ntl prezentau aproape nici o tenclinlI cle reversiune la penajttl cafeniu pestrit al fernelei de G. bankiua' toLugi, o g[ind alb[ de Cochinchina, care la inceput Lra de un negru-cdrbune] a devenit upor cafenie sau ca funinginea. Pe mdsurS. ce imbdtrineau, mai multe glini care firseser[ mult tirnp albe ca zdpada dobindeau citeva pene negre.iO gXine provenind din una alb[ de lupt[, care mulL timp fusese complet neagri cu luciu verde, avera la virsta de doi ani citeva dintre remigele primare de un alb-cenugiu li pe corp o mullime de pene garnisite la virf sau ingust pi simetric tiviLe cu alb. Md agteptam ca, in timp ce erau acoperili cu Puf, unii dintre pui s[ fi dobindit dungile transversale atit de comune la galinacee; aceasta ntl s-a intimplat ins[ in nici tinul din cazuri. Ntrmai doi sau trei aveau la cap culoarea iogu-cafeniu. Am avut nenorocul sd pierd aproape toli puii albi ob!in1!i din primele incrucigdri, astfel c[ la nepoli negrul prevala ; culoarea lor era insd foarte cliferitd, unii fiind de culoarea funinginii, al{ii pesbri[i, iar un pui negricios cu pernele citrdat tivite la virf gi dungate cu cafeniu. \ioi adiuga aici citeva fapte ln legdturd cu reversittnea gi cu legea varialiei analoge. Dupd crim s-a afirmat intr-un capitol anterior, aceastd lege implicd faptul cI variet5{ile unei specii imit[ deseori specii distincte dar inrudite $i, dupd punctul de vedere pe care il suslin, acest fapt se explicl in _baza _p_rincipiului- cti speciile inrudite se trag dintr-o singur[ f orm[ initialS. D-nii Hewitt $i R.Orton au observat c[,6lnc[ in condiliile climatului nostru se impiedicd clr grijir orice incrucigare, gflinile mitdsoase cu pielea gi oasele negre degen^ereaiil, aclici revin la culoarea obignuit[ a pielii gi oaselor gdinii comtlne. In (iermania to) s-a observat o ras[ disLinct[ cu ot]se negre gi cu penaj negru, nu m5Ldsos, care de asemenea degenereazra. Dl Tegetmeier m5 informeazit cd, atunci cind sint irtcrucigate rase distincte, se ob[in deseori giini cu penele insemnate sau incondeiate cu linii inguste, Lransversale, de culoare mai inchis5. Acest fapb poate fi parlial explicat prin reversiunea directd la forma parental5, gnina ianki,ua. lntr-adevdr, aceastd paslre are fala superioarir a penajului fin lmpestrilat[ cll cafeniu inchis gi cu galhen-rogcat, cu o amestecituri de culori partial qi neclar dispusd in linii iransversale. Tendinla spre incondeiere este probabil mult intdritd prin legea varialiei analoge, gtiut fiind c[ glinite din alte specii d,e GaIIus stnL mai clar inconcleiate, iar gdinile multor galinacee aparlinind altor genuri, cu m ar fi
Die Htiluter- ttnd Pluuenzuchl , I"Jlrn, 1827, p. 7i. PenLru afirmaliile d-lui Helvitt in legiturS. cu giinile nriLdsoase albe, vezi Poultrg Book, de W. B. 'fegetmcier, 1866, p. 222. Stnt indatorat d-lui Orton pentru o
ao1

scrisoare

ln legituri cu

acelagi subiect.

REVERSIUNE ANALOCA

potirnichea, au Ilenele ittcotrcleiate. Dl 1'egetrncier mi-a cornunicat de asemeneil cd. degi porutnbeii dornestici prezint[ o atit de mare diversitate de colorit, niciodatti nu veclem la ei pene incondeiate sau paietate. Ne putem cxplica acest fapt prin legea varialiei analoge, deoarece nici portirnbelul de stinc[ sdlbatic si nici vreo specie lndeaproape inruditd nu au asemenea pene. Aparilia frecvent.I a incondeierii la pisiri incrucigate explicd probabil existenta subraselor ,,cuc" la lasele de luptfi, poloneze, cle l)orking, de Cochinchina, andahize gi Bantant. Penajttl acesLor pirsdri este albastru-ardezie sAu cenugin, cu fiecare pan[ dtingatd transversal cu linii mai inchise, semlnind astfel intr'-o anumibd rnisurir ctr penajul cucuh-ri. Jinind searna ci la nici o specie cle Gallus masculul nu este cilu;i de pri{in dungat, cste rrn fapt neobignuit ci Lrn penaj ca acela al cucului si fi fosl, deseori transmis rnasclrlului, in special la rasa de g[ini cuc-Dorking. traptul esbe cu aLlb rnai neobignuil cu cit la rasa cle Hamburg inconcleiati atirirr gi argintiu, la care incondeierea este caracteristich rasei, fiasculul nu este aproape de loc incondeiat, acest fel de penaj fiind limitaL la femel5. Un alt caz de varialie analogd il constituie aparilia de subrase paietate la g5inile de Harnbnrg, poloneze, malaeze gi Bantam. Penele paietate au la virf tl n semn de culoarc inchis[ in { ormi semilunar5, pe cind penele incondeiate au mai multe dungi transt'crsale. AspecLtrl paietzrt nu poate fi atribuib reversiunii Ia G. banki"ua pi - dupir cum aflr.r de la cll Tegetmeier-- nici nu decurge din itrct'ucigarea de rase distincLe, ci este un caz de varialie analog[; aceasta pentrtr cit trtrtlLe galinacce au pcnLr p:rietate, de exernplu f.azannl comriir. I)e aceea rasele paietate sinL deseori numite glini-, ,fazani". Un alt caz de varialie analogli la mai multe rase domcstice este inexplicabil: in timp ce sinb acoperi[i cn puf, puii gflinilor spaniole negre, ai celor Cc luptd negre, ai celor poloneze negre gi ai banLamilor negri au to{i beregata gi pieptul alb gi deseori pulin alb pe alipi st;. Redactorr-rl lui Poultrg Chroni.t:let') observd c[ toate rasele care in mod normal au lobii auricttlari rogii produc citeodati p5s5ri cu lol:ii auriculari atbi. Aceast[ observalie se aplicd in mod special la rasa de lupt[, care dintre tcate rasele se apropie cel rnai mr"rlt de G. bankiuct; gi am viizut cd la aceasti sprecie care trliegte in stat'c natural[ lobii auriculari varia zd la culoare, fiind rogii in ![rile rnalaeze gi, ln general, insd nu invariabil, albi in India. Inclteincl aceastl parte a subiecLulrri rneu, poL repeta 1:ir cristir o specie conrltnr"r cle Gallus variabill, {oarle rispindiLd, gi anulne G. banktua. Aceasta poate fi upor clonrersbicit5, prin incrucigare cu glini cornune procluce clescenden{i

fecunzi qi prin intreaga sa structur5, penaj ri glas seam[nfl mult ctr rasa de' ltrpLd ; dc aceea ea poatc fi clasificat:i fr"ir[ grijn ca tulpina acestei rase, care este cea mai Lipic5 las[ domeslicif[. Arn vflzul. clt de gri]u erstc sI se admit[ c[ a]te specii, astdzi necunoscute, ar fi fost sLr5rnogii ceicrllalte rase domestice. $tinr din asemiinarea clintrcr rnajoritatea caracterelor stnrcturale gi a obiceiurilor gi din rnodul :rnalog in carc variaz[ cd toate rasele sint foarte indeapr.oape inrtidite. Anr vdzut de asemenea c6, in mod intimpl[tor san obignuit, mai multe dintre rasele cele mai distincte searuln[ mr-rlb la penaj cu G. banlti"ua gi c[ clesceudenlii incrucigali ai altor rase, cal'e sint alLfel colo31;

Dixon, ()rtrqnrcrLtal atttl Dontestic PottIIrlJ, p. 25:1,

3'2,1

guson despre Prize Poultrg, 82) Poultrg Chronicle,

11

p. 260. vol. II, p. 77.

;i 335. I)entru giinile din

rasa de

lupti, I'ezi I:cr-

2r0

GAINI

rate, prezilltd o tendin![ nrai mult sau mai pulin pronunlatd de a reveni la acelagi penaj. CiLeva dintre rasele care par cele mai distincte gi care au cele mai puline probabilititi de a se fi tras din G. banki.ua, cum sint gdinile poloneze - cll craniile lor proeminente gi pulin osificat, - precum gi cele de Cochinchina - cu coada lor imperfectd gi cu aripile rnici poarLd prin aceste caractere semnul evident al originii lor artificiale. Este bine cunoscut faptul ci in ultirnii ani seleclia metodicl a ameliorat considerabil gi a fixat mtrlte caracLere. Si avem toate motivele sI creclem c5 seleclia incongtient5, continuat5 timp de multe generalii, va fi sporit persistent fiecare noul particularitate, dind asLfel nagtere unor rase noi. De indat[ ce dor-r[ sau trei rase att fost formate, incntcigarea a intrat in joc, schimbindu-le caracberul gi mirindu-le numdrul. DLipI o descriere publicat[ recent in America, giina de Brahmaptttra prezintd Lln bun exemplu de ras[ creaL[ recent printr-o incrucigare gi care se po:rte propaga fidel. Binecunoscu{ii bantami Sebright constituie Lrn alt exemplu similar. De aici se poate conchide c[ nu numai rasa de iupt[, ci toate rasele noastre se trag, probabil, din varieLaLea malaez[ san indianl a speciei G. bankiua. Daci esLe 3$&, aceasti specie s-a modificat considerabil de cind a fost domesticitd pentru prima oar5, lns[, dup[ cum voi ardta mai jos, a fost timp suficient pentru aceasta.
ISToRIA
cATxTT

Riitimeyer nu a gdsit nici Lr n f el de resturi de glini in vechile locuinle lacustre din Elvetia ; dupd Jeitteles ins[ 33), asemenea resturi all fost cu siguran![ g[site in asocialie cu animale disp[rute gi clr resturi preisLorice. Este de aceea curios cI g5ina nu este menlionat[ in vechiul testamenb gi cd nici nlr apare pe vechile monurnente egiptene. Nici Homer, nici Hesiod (p. la 900 i.e.n.) nu vorbesc despre ea. Gflina este ins5. menlionatfl de c5tre Teognis gi Aristofan intre anii 400 gi 500 i.e.n.; ea apare pe unii dintre cilindrii babilonieni din secolele VI gi VI I i. e. n., cilindri din care dl Layard mi-a trimis o amprentd ; de asemenea gi pe morrnintul harpiei din Lycia, de prin anul 600 i.e.n. Agadar, dup[ cit se pare, gi'rina a ajuns in Europa in stare domestici prin secohil VI i.e.n. Pinh in tirnpul erei cregtine, ea a inaintat gi nrai cleparte spre vest, gi se gtie c[ ILrliu Cezar a glJit-o in Anglia. ln India ea trebuie sd fi fost domesticilir pe vremea cind au fost scrise Legile
ssS Die ttorgeschichtliclrcn Alterthrinter, parLea a II-a, 1872, p.5. In Ilaces of IIun,1E50, p. 37'1, Dr. Pickering cI capul;i gltul unei giini elau purtate intr-o procesiune care ducea ,tributtil lui Tutmes al IIl-lea (1445 l.e.n.) ; dl Birch de la llritish. \Iuseum se indoiegte insir cd desenul reprezintii intr-adcvir capul unei girini. Irste necesard o oarecare precaulie ln legiturl cu absenla desenelor reprezentlnd giini de pe monumentele egiptene, avind ln vedere prcjudecata puternicd gi foarte rrispinclit[ tn conLra acestei pisdri. ]lev. S. Ilrhardt mi informeazir cir, ln prezent, majoritatea triburilor pigtne de pe coasta de est a Africii, inLrc -1' ;i 6" la sud de ecuator, au o avelsiune fali de girini. Indigcnii de pe insulele Pellcrv rcfuzii s5. rninince girini, la fel ca gi indienii clin unele regiuni alc Amcricii de Sud. Pentru istoria veche a giinii, r'ezi de asemenca \rolz, )Seitrtige rttr littltttrgeschichte, 1852, p. 77; gi Isicl. Geoffroy St.-ililairc, IIist. nat. 91d,rt., vol. III, p. {i1. ln lncrarca sa On the llelatiott'ol J)omes{ir:nterl At'Lirttals to Ciuilizatiott, dl Crarrlurcl prezinti o adrnirabilI istorie a girinii: lucrarea a fost prezcntati la Oxford in 18ti0, in fala Rrit. Assoc., fiind ulterior publicati separal. Citcz din ea despre poelul grec'feognis 9i despre Inormintul harpiei descris de Sir C. Fcllorves. Citez dintr-o sclisoale a d-lui l3l-vth in leglturl cu legile

spune

lui lIanu.

ISTORIA LOR

2tr

800 i.e.n. intr'-adc\.irr', acesLe. legi interziceatt sd se rndnince gdini domestice, curn am arltat inainte, se poate' acorda incredere vechii enciclopedii chineze, gdina a fost domesticitir cu ciLeva secole rnai cler,renre, pentru cd se spllne c[ ea a fost introdusd in China dinspre vest, prin anul 1400 i.e.n. Nu existi suficicnt material pentru a se urrn5ri istoria diferitelor rase dislinctc. Canr pe la inceputul erei crer$tine, Columella menlioneazd o ras[ de luptir cu cinci degetc gi citer.a rase provinciale ; ntr gtim ins[ nimic despre ele. El se refrrrri cle asemenea la glini pitice; acestea nu pot fi insi aceleagi cu Jtantamii no5lli, care duph cum a arhtat dl Crawfurd - au fost introdugi clirr J:rponia, in ll:rrrl,am din Iava. Dup[ cum m[ informeazf, dl Birch, inbr-o t'ecltcr enciclopcclie jallonezi sc vorbegte despre o gdin5 piticd, probabil adev5t'atttl banLatu. In enciclopedia chinez[ publicat[ in 1596, insfl compilatd din cliferite stu'srr, unele foar'1e vechi, sint menlionate gapte rase, inclusiv cea pe care Altl nunti-o acum slritoare sarl tiritoare, precum gi g5inile cu penele, oasc'le .si carnen nggre. in 1600, Alclrovancli descrie gapte sau opt rase de glini gi acesta esle cel mai r,echi docnment din care se poate deduce virsta raselor tronstre europene. Galltts turcictts pare sir fie cu sigulanlri gdina de I-Iarnburg ittcondeiatti; insir dl Brenl., un foarle priceput cunosc[tor, este de pdrere c[ Altlrovli ndi ,,il desena L, in rn ocl evident ceea ce a vdznt din intimplare gi nu 1tc t't'l tttai bun excrinl-rltl al lasei". I)i: fapL, dl Brent consid'erir c5 toate giinile Itri Aldlor'unr,li nu sinL rle r':rsr"l purir. EsLe ins[ mult mai probabil c[ toate t'asele troaslt'e s-iiir anielioraL gi s-arr rnodificat mult de pe timpul lui Aldrovatrcli, 1'lentltt cir rltr vreln(- ('r) gi-a c-laL osleneala si execute apitea clesene, el ar. fi cit tita L 1;r'obabil sir-gi pl'ocrlrc) c.xemplare caracteristice. Totugi, g5ina militsoasir exisLa pt: atunci in starea ei de ast[zi c?, aproape sigur, pi g[ina cu lteuele crelc sau intoarse. Dl Doxon 3a) considerd giina de Padova a lui Alclror-andi,,th'eirl o varietale a girinii poloneze", pe cind dl Brent este de lrlrercr cti era utai curincl inruclit[ crr g5ina malaezd.Particularit5lile anatomice ale craniultri llrsei poloueze aLr fost observate de P. Borelli in 1656. Potadduga t:it in 1737 se cnnogtea o subras:i polonezd, qi anume cea paietat[ auriu. .Indecincl ins[ dupir descliere,a lui Albin, creasta era atunci mai mare, motul tle pene rnult mai rnic, piepLul p[tat mult mai grosolan, iar abdomenul gi coapseler tnult rtrni llcgl'e; o glinir polonezir paietat[ auriu in aceast[ stare nu ar avea acurn nici o valoare.

ltri N[;.rtru, aclir:ri, dupir Sir W. Jorres, prin anul 1200 i.e.n., insd dupd dl II. Wilson - o au I oritale mai rccentfl in materie - numai prin anul
fiind pemtise tnrnrai ccle sllbatice. Dac5, dup[

DItrERENIri

Ix srRUcruRA ExrEnsA gI INTERNA

VARIABILITATE TxoTVTIUaIA

.q.

RASELoR;

(iirirtile au fosL supr.lse la diverse condilii de via![ qi, dup[ cum aln vdzut mai sus, r-r existat suficient Limp pentru o nlare variabilitate gi pentru acliunea lentir a selecliei inconqtiente. Deoarece exisb[ motive terneinice in favoarea corrcepliei c[ boate lasele se Lrag clin Gal/us bankiua, merit[ s[ descriem cu oare3a) Ornuntentul cLnd l)onustit: IiLrultry, 1847, p. 185; pcntru pasajele traduse din Columella, vezi p. 312. Pentrt. hartrbr.n'gii aulii, vezi llbin, Ntrlrrrcl Ilislorg ol Birds, 3 vol. cu plange, 1731-1738.

t1,

GAINI

cal'e arnlnutrlinre principalele puncte de deosebire. Incepincl cu oulle gi puii, nui rroi ocupa in continuare de caracterele sexuale secllndare, $i apoi de deosel-ririle dinLre rase in ceea ce privegte structura externd .si scheletul. Voi da arnSnrrntele de mai jos penLru a demonstra in special cit de variabil a devenib irproape fiecare caracter in concliliile vielii domestice.

OuALs. Dl Dixon observl as) ci ,,fiecare gdin[ are o particularitate indir-idLral[ in ceea ce privegte forma, culoarea gi dimensiunea <lului, care, atiba l-irnp cil. rlmine sinitoasd, nu se schinibd niciodatd, in tot cursnl vielii sale. ,\ceastd particularitate este tot atit de bine cunoscut5 cle cei care obignuiesc sii-i string[ ouile, ca gi scrisul celei mai apropiate dintre cunoptinlele lor". Cred cI aceast[ observalie este in general adev[ratd $i, dac[ nu se cregte ull numdr mare de g[ini, oulle fiecdreia pot fi aproape intotdeauna recunoscute. Nalural c[ ouile raselor cle talii diferibe se deosebesc rnult prin dimensiuni; nu insf,, dupi cit se pare, in raporb sLrict cu talia giinii. Astfel, gdina malaezl esLe mulb mai mare decit cea spaniol[, insd tn general ea nu produce ou[ afiL de merri. Se pare apoi ci bantamii albi fac oud mai mici declt alli bantami tu), iar pe de alt[ parte, dupl cum aflu de la dl Tegetmeier, g[inile albe de Cochinchina fac cu siguran!5 oud mai mari decit cele galben deschis (buff) de Cochinchina. Totugi, ouile diferitelor rase variazi consideraltil in privinla caracterului. Dl Ballance afirm[ 3?), de exemplu, cd ,,puicile sale malaeze din anul trectrt au fdcnt ou[ de aceeagi mdrime ca cele ale oric[rei rale gi cti alte g[ini malaeze in virstd de doi sau trei ani au flctrb ouI nttmai cu foarte pu'!in mai mari decit oul unei g[ini Bantam bine dezvoltate. Unele dintre ele erau tot atit cle a]be c:r gi cele ale gdinii spaniole, iar altele varian de la culoarea crem deschis 1;in[ la galben inchis intens sau chiar pin[ la cafeniu". F'orma varaizS de aserltenea, cele doud capete fiind mult mai egal rotunjite la gbinile de Cochinchina decit la cele de tuptl sau poloneze. Gflinile spaniole fac oui mai netede decit cele de Cochinchina, ale cdror oud sinL, in general, granulate. La aceastl din urnr[ ras[ gi in special la cea rnalaezfl, coaja oului tinde sd fie mai groasir clecit la rasa de luptd sau la cea spaniol[; insti gdinile de Nlinorca, o subrits[ rr celei spaniole, fac, pare-se, onI mai tari decit adevlratele g[ini spaniole 38). Culoarea difer[ considerabil. AsLfel, girinile de Coc]rinchina fac oud galben deschis (buff), cele nralaeze de Lrn galben mai deschis, variabil, iar cele de lupt[ de un galben pi mai deschis. Se pare c[ ouile de o culoare mai inchis5 caracterizeazd. rasele care au fost aduse recent din Orienb sattcaresint incd lndeaproape innrdite cu cele care trdiesc in prezent acolo. Dup5 F'ergtrson, culoarea girlbenugulni, c2 gi a cojii oului, diferl pulin la subrasele de lupt5. Dl Brent mi infornreazi de asemenea c[ gflinile de Cochinchina de culoare inchis5 ca a potirnichii fac oui mai inchise la culoare decit celelalte snbrase de Cochinchina.
Ornatnental unrl l)orttestic Poultrg, p. 752. 36) Ferguson, despre llare Prize Poultrg, p.297. Aflu c5, in general, nu se poate avca incrcdere ln acest ar.rtor. El plczinti, totugi desene, plecurn gi rnulte infonnafii despre ouir. \-ezi p. 34 ;i 2l3ir, clespt'e ortdle g[inilor
35)

clin rasa de luptl.

Vezi Portltrg Book, cle dl Tegetmcier, 186ti, p. 81 ;i 7.S. Ttte Cottage Garclener din oct. 1855, p. 13. Despre grosinrea cojii ouirlor girinilor din rasa cle lupt5, vezi N'Iowbray, On Poultrg, ed. a 7-a, p. 13.
381

37;

DIFERENTELE DINTRE

RASE

213

Gustul gi suculen{a oului diferir cu sigulan{i la diferitele rase. ProductiviLaLea diferitelor rase esLe foarte difcritir. G[inile spaniole, poloneze gi de Harnburg $i-au pierdut instinctul clocitului.

sint nneori galben deschis sau de culoarea lernnului de stejar gi cir toli cei cle aceastd ultimi culoare care au fost {inuli sub observalie erau masculi. PLrii gdinilor galben deschis de Cochinchina sint de un galben auriu, ugor de distins cle cei de culoare mai deschisf, ai gdinilor albe cle Cochinchina, gi sint deseori dungali longiLridinal cu nuan{e inchise, iar puii giinilor de culoare arqintic ca scortigoara de Cochinchina sint aproape intotdeauna galben deschis. Cincl sint privili intr-o lumind special5, puii ghinilor albe din rasele de luptd gi de Dorking prezint5 u neori (dupi dl Brent) urme vagi de dungi longitudinale. Girinile complet negre gi anume cele spaniole, cele negre de lupt5, cele negre poloneze gi bantamii negri, prezinl[ un caracter nou, puii lor avind pieptul pi bereg:rtzr rnai mult sall mai pulin albe, uneori cu pulin alb gi ln alte pirli. Atunci cincl au ptrful alb, puii spanioli prezintS qi ei trneori (Brent) penLru citva tirnp primele pene adevdrate cu virful alb. Caracteml prirnorclial dungat esLe phstlat la puii celor mai multe subrase de luptd (Brent, Dixon) ai rasei de Dolking, ai subraselor de Cochinchina de culoarea pottrnichii gi a lagopusului (Brent), nu ins5, dup[ cllm am v1,zut, ai altor subrase ; de asemenea la puii ra sei malaeze asemiindtoare fazanului (Dixon), insd dupd cit se pare, nu ai altor g5ini malaeze (ceea ce md snrprinde foarte mult). LJrmdtoarele rase gi subrase nu sint aproape de loc, sau chiar de loc dungate longitudinal. Astfel, girinilc de Flamburg incondeiate auriu gi argintiu, nu se pot distinge aproape de loc una de alta in ce prir,egte puful (Brent), ambele avind Lln mic nunrr"lr de pete inchise pc cap gi la tirtitS, citeodat[ cu o dungd longitudinald (Diron) pe ceaffl. Nu am vlzut decit un singur pui de rasa de Hamburg paictatd argintiu gi acesta era neclar dungaL de-a lungul'spatelui. Puii polonezi paictali auriu (Tegetmeier) sint de un cafeniu-rogcat cald, iar cei paietali argintiu sint cenugii, uneori (Dixon) stropili cu ocru pe c&p, aripi pi piept. G[iniie cu c pi albastru-g5lbui au puful cenu giu. Puii de bantami Sebright (Dixon) sint de Lrn cafeniu inchis uniform, pe cind cei de bantami de lupt5 rogii cu
*.; Nutnele unei pdsdri sud-americane din familia curcanilor (n*. lrad.). Inforrna{ia mea, care este foalte departe de a fi pcrfecti, asupra puilor cu puf, provine mai ales din lucrarea cl-lui Dixon Ornamental and Dom-estic Poultrg. D-nii B. P. Brent gi Tegetmeier mi-au conunicat multe fapte prin corespondenll. Voi indica in fiecare caz sursa informaliei prin numele respectiv intre paranteze. Pentru puii gdinilor albe mtrtisoase, vezi Pottltrll Boolt a lui Tegetmeier, 1866, p.22I.
3e)

Pulr. Deoarece atunci cind sint acoperili cu puf, puii aproape ai tuturor galinaceelor, chiar ai pdsirilor negre curassow .) gi Lagopus, sint du ngali longiLudinal pe spaLe (caracter din care, la virst5 adult[, nici Lrnrll dintre serXe nrr pistreazir nici o urm[), s-ar putea presupllne c[ puii tnturor glinilor noastrcr domestice ar urma sd fie dunga{i in mod asemflnltor 3e). 'IoLugi, nlr ne-an] fi ptitut agtepta la a$a ceva ciL[ vreme penajul adu]t al ambelor sexe rr suftrrit o atit de mare rnodificare incit s[ deiinn complet alb sau neqnr . La girinile albe de diferite rase, puii sint uniform alb-gilbui, trecind la gdina mitisoasir crl oasele negre intr-un galben de culoarea canarr"ilui. Acesta era ca rl general gi al puilor de gflini albe de Cochinchina ; aflr.r ins[ de la dl ZurhosL cii acegLia

GAINI

r-edem

pieptul cafeniu sint negri, ctt ceva alb pe beregatir gi pe Jriept. f)in acestefrrpLcr cI puii tineri de ciiferite r"ase gi chiar cei ai accleiapi raser prirrr:ip:rle se deosebesc mult prin invelipul de puf gi, cu toaLe cI clungile longiLrrclinalc caractertzeazd, puii tntnror galinaceelor sdlbatice, ele clispar la nrai urtilte rasc clontestice. S-ar putea admite ca regul[ generalir cii, cu cit penajui aclu]t -sc dcosebegte mai nrult de cel al speciei G. bankiuct adulte, cu atil rnai conrpleL gi-au^ pierdut puii dungile. In ceea ce privegte perioada din via{ir in care cArrctcreler proplii fiecrirci rase apar pentrtt prima dat5, este evident c[ sLructuri ca degetele suplimentarc trebuie sI se formeze cu nlult inainte de nagterc. La griinile :poloneze, proeminenta exblaordinarl a pdr{ii anterioare a craniuhli esle bine dezvolLatl inaintc ca puii si iasd din oua0); molul ins[, cale se sprijind pe proeminen{ir, este ntai intii slab dezvoltat gi nici nu ajunge la dimensiunea sa deirlinir pirri in al cloilea an. Cocopul spaniol este remarcabil prin creasta sa aclmirabilir si aceasta se dezvolt[ la o virstd neobignuit de timpurie, astfel c:d la virsta drr numai citeva sdptdmini tinerii masctrli se pot distinge cle fermele, deci mai devremer decil, Ia alte rase; de asemenea, ei cintfl foarte de tirnpuriu, c]ai]t pe la virsla de $ase sdpt[mini. La subrasa olandezd a gdinilor spaniole, lobii auricu]ari albi se clezvoltd mai devreme clecit la rasa spaniol5 cornunSot). Rasa cler Cochinchina este caracterizatd, printr-o coadi scurt5, iar la cocoSii tineri coada se dezvoltir neobignuit de tirzin nt). Rasa giinilor cle luptl este binecnnoscnt[ pentru caracteml s[n agresiv gi cocogii tineri cint5, bat clin micile lor aripi gi se lupt[ lntre ei cu ind5rfltnicie, chiar cincl sint inc[ sub inglijirea nramei lorou).IJn autor scrieaa) : ,,Am observat de seori puii clocili de o g[inii, aproape nepena{i inc5, complel. orbi din cauza luptei ; perechile rivale stltcau posomorite prin colltiri ri iSi reluau lupta de indatd ce recdpdtau plima razit, de ltrminr"l". Annele gi firea agrcsivd a tuturor masculilor cle galinacee servesc cviclent scol)11lui de a pune stiJlinirr,r pe femele, astfel ch tendin{a la puii nogtri din'r'asa de lupt[ cle a se bate la o virstd extrem de fraged5, nlt este numai inutilii, ci gi d[nn[toare, ei suferinrl nrult din cau za rd,ntlor. Antrenamentul Ia luptd in tirnpul vtrsteri fragede poatc fi natural la Gallus banktua silbatic5. Deoarece omul a conLinuat lnsd in decur"sul a multe genera{ii seleclionarea cocogilor celor mai a.gresivi, este mai pro}rabil ca agresivitatea lor sd fi fost mdritd in nrod artificial, fiind Lransmis5 in mod nenatural tinerilor pui masculi. De asemenea, este probabil ca dezvoltarea extraordinard a crestei la cocogrll spaniol s[ fi fost transmis[ in acelagi mocl, fdri intenlie, tinerilor cocogi. Intr-adevdr, pe amatori nu i-ar fi interesat fapl,ul c[ p5sdrile tinere aveau creste mari ; ei ar fi seleclionat insfl pentru reproducere adullii care aveau creasta cea mai frumoasl, .indiferent clacri ea era sau nu dezvoltatl de timpuriu. IJltimul punct care trebuie obsen'at aici este c5, degi puii gdinilor spaniole gi malaeze sinL bine acoperili cu pnf, adea0)

Dupd cum aflu de Ia dl Tegetmeier; vezi de asernenea Prc,r. Zoolog. Srrc., 1,-S56, p. 366; asupra dezvoltirii taldive a molului, vezi Poultrg Chronicle, vol. II, p. 132. 41) Asupra acestor puncte, vezi Poultrg Chronicle, vol. III, p. 166 ;i Tcgetmeier, Pttultrg Boolt, 1806, p. 105 9i 121. rz) Dixon, Ornamental and Dornestic Poultr11, p. 273. as) Ferguson, On Rare and Prize Poultrg, p. 261. {a) Mowbray, On Poultrg, edilia a 7-a, 1834, p. 13.

DIFERENTELE DINTRE

RASE

275

viratele pene sint dobindite la o virstd neobignuit de avansatd, astfel cd un timp oarecare plsXrile tinere sint parlial golage gi sint predispuse s[ sufere
de frig.

CrnrcrpRn sEXUALIT sECUNDARIT. La f orma parental5 GaIIus banki"ua, cele doui sexe se deosebesc mult prin colorit. La rasele noastre dornestice, deosebirea Itu este niciodati mai accentuat5, ci adeseori este mai redus5, fiind foarte variabil[ c]riar la subrasele aceleiagi rase principale. Astfel, la anumite g[ini din rasa de ltrptd deosebirea este tot atit de mare ca gi la forma parental[, pe cind la subrasele albe gi negre nu existd nici o deosebire in privinla penajului. Dl Brent m[ informeazd, cd a r'5zttt douii linii de pdslri de lupti rogii cu pieptul negru ai cdror cocogi ntt se puteau distinge intre ei, pe cind g[inile erau la una dintre linii cafenii de culoarea potirnichii, iar la cealalti cafeniu-g:ilbui. IJn caz asem5rt[tor a fost observat la liniile plsdrilor de luptd rogii cu pieptul cafeniu. Giina rasei ,,de lupti cu aripi ca de ra![" este ,,extrem de frumoasS.,' $i se deosebegLe mult de g[inile tuturor celorlalte subrase de lupt[; in general insl - ca in cazul p[sirilor de lupt5 albastre gi cenugii gi in cel al unor subvariet5{i ,,pile" de lupLd (pile-game) - se poate ohserva un raport destul de apropiat intre masculi gi femele in ceea ce privegte varia{ia penajuluias;. Un raport asemlniitor este de asemenea evident a tunci cind co mpardm diferitele r.ariet[ti ale rasei de Cochinchina. La gdinile poloneze paietate auriu gi arginbiu, precllm gi la cele gilbui, existd o mare asemdnare generald intre sexe in ce privegte culoarea gi semnele intregului penaj, bineinleles cll exceptia guleragului, a molului gi a blrbii. O considerabilfl asemdnare existd de asemenea intre cele doui sexe la glinile paieLate cle FIamburg. Pe de altd parte, sexele gdinilor incondeiate de Ifanrburg- se deosebesc evident, incondeierea caracteristic[ glinilor fiind aproape absenLir la masculi, atit la varietatea aurie cit gi la cea argintie. Dupd cllm am v5zuL mai slrs, nu se poate stabili insd ca regulS general5 cd pflsirrile mascule nu au niciodat[ pene incondciaLe, deoarece pdsirrile cucDorking sint,,remarcabile prin faptul cd all aproape aceleagi semne la ambele sexe". Este un fapt neobignuit cd masculii anumitor subrase gi-au pierdut nnele dintre caracterele lor masculine secundare $i, din cauza marii lor asem[ndri in ce privegte penajul ctt femelele, ei sint deseori denumili,,cu pene de giin5" (hennies). Existd o mare diversitate de pdreri in ce privegte faptul dacl acegti masculi sint intr-o oarecare misurl sterili; ci acegtia sinb uneori par{ial sterili pare evident c0), dar aceasta se poate datora cosangvinizSrii prea apropiate. Dat fiind cd mai mulLe dintre acesle subrase clr aspecL feminin s-au propagat timp indelungat, este evident, c[ acei masouli nu sint cu totril sterili gi c[ intregul caz este foarte diferit de cel al femelelor b5trine care dobindesc caractere masculine. Din cauzd, cd masculii gi fernelele de rash Banl.am Sebright tivili auriu gi argintiu sint colorali la fel gi c[ masculii nu au nici gulerag gi nici rectrice filfiiboare in formd de secer[, ei nu se pot deosebi unii de allii decit prin creastfl, cercei
45) Yezi descrierea completi a varietililor rasei cle lupli ln Poultrg lSook a lui Tegetmeier, 1866, p. 131. Pentru giinile cuc-Dolking, p. 97. co; DI Hewitt in Poultrg Bool; a lui Tegetmeier, 1866, p. 246 gi 156. Pentru cocogii de lupti cu coadl de gtrini, vezi p. 131.

216

GAINI

gr'rinI dreptb girini adcvdrate gi clin caLrza acestei greqeli 5i-au picrdut vialaa?). Cu toate cir sint acoperi{i cll pene de girinir, cocogii sint,,pls[ri indrdznele 5i lulajul lor a fost cleseori dovediL"; s-a publicaL chial'o gravttt'it a tllltti invirlgILor cclebru cu ccladil de girinir. Dl l'egetmeiet'nt) a lnregistrat cazv"l rctnarcabil rl ,lnui cocog de luptir roslr cu pieptul cafenirt care, clttpit ce a dobindit penajul perfect masculin, s-a :rcoperit in toamna ut.mltoare ctl 1lc'ne de gdin[ ; el ntl $i-a pierdul insir gllisul, pintenii, puLcrea gi nici product,ivitaLca. Aceasti pas[re gi-a pdslrat acelagi caractcr timp dc cinci ani $i a olllinuL clescendenli atit cu pcne de g[in[ cit ri cll per]e milsculine. Dl Grantley F. Berkelel'povcsle;be iarul gi nrai neoltignuit al rinei linii renumite de ,,g5ini dc ltrptl-clihor (polecaL)", care aproape Ia fiecare clocire producea Lln siitgttr coco, ctt aspecl, cle glin[.,,MArca particularitate a unuia dintre ace$ti cocoqi consta in faptul cir, in decursul anjlor el nu era intotdeauna coco$ clt aspect de giinir gi nu avea intoicleauna culoarea zisi de dihor, adicd neagrl. r\slfel, dtrpi ce intr-un an r{\-ea penajul cle dihor ;i de girin[-coco$, el nipirlca, ceipiitind ripoi tln penaj complet masculin, ro$u cr-l pieptul negru, pentnt a reveni in anul urmdtor Ia pena jul anterior" oo). Am aliitat in Origi.nea speci.i,Ior clr, in ceea ce privegte caracterele sexuale secunclare, ele pot s5 se deoseheasci nrtrlt la speciile aceluiagi gen gi sh fie neobignuit clc variabile la indivizii aceleiagi specii. Dup[ cum. am v[zut mai sus, Ia fcl se intirnlllir cu rasele de gdini, in ce privegte culoarea penajului, dttpX cunl la ferl esle pi cr,r cclelalte caractere sextlale secnndare. In primtrl rind, creasta se cleosebepte mult la difc'ritele raseso) gi forma ei este etrtinatnente caracteristicl fieciirci rase, cu excep{ia celei de Dorking, cireia all}tltorii ntl i-au stabilit inch folma c'rcstti gi nu i-au fixaL-o prin seleclie. Creasta sirnpld gi adlnc dinlatd rcprczilltir forma tipicil 5i cea mai comun[. Ea se deosebegte mult, prin dimensirine, fiincl extrent de clc.zr-olfati{ in giiinile spaniole, ial lil o ras[ localS nunliLI ,,scufie ro5ic" (Red-caps), uneori ,,depdgeqte in fa{[ l5{imca de 7,62 cm $i lttngimea de 10,16 cnt, ntlsuratl pin[ la capXtril virfului din spate" st;. La nnele rase creasta este dubli $i, cincl celc douir capete sint sttdaLe inlpreunS, ea f ormeazh o ,,crea.stl-r-crrrp[" (cup-c'ornb) ; la ,,crea.sta-tra ndafir" (rose-contb) ca este turtild, acoperitir cu mici proeminenle gi dezr,'oltat[ spre spate ; la girirra cu coarlle gi crduc-c&)ur sc tel'min[ prin dou[ coarne; Ia giinile de Brahma iu crreaslfl cie piirrn esle triplir ; la cele malaeze este scurt5. gi trunchiatS, iar la cele cle GuelclerlanC Iipsegte. La rasa dc luptI cu cittcuri (Lasselled) citeva pene lungi se ridicd din parlea posterioar5'a crestei, iar Ia mulbe rase creasta este
a7)

;i pinteni. Rcccnt, o subrasi de Hamburg cu coadi de gdinil era foarte preluit5. Exist."r clc asernena o rasii de lupti la care masculii gi femelele se aseam[nd lr tit c'[e mult, incit in arena de lupti cocogii .si-au luat adversarii ctr pene de

TIte h'ielcl din 20 aprilie 1861. Autorul spune cri a

vizut o jumitatc

cle-

duzini de cocogi astfel sa-

clifica!i.
a8; lrroc. ctl Zoolrtrt. Sr.,c. clin martie 1861,

p. 102. Gravura coco;uh.ti cu coatli tle giini la care tocmai

d-sa

ne-aln l't'ferit a fost prezcntati ln fala societi{ii. ay 'l'ltc Ficlrl din 20 aprilic 1861. 50) Slnt inclatorat cl-lui Brent pentru o descrierc cu schite a tuturor variatiilor crcstei cutroscute de plecum si, cle asemenea, petrtru cele in legdturl cu coacla, care vor fi aritate indatd. 6t) Poultrll Boolt, cle Tegetmeier, 1866, p.234.

DL,OSI]BIR]

STlXT]AI,E

inlocuiLl cu un rno! de pene. Atunci cind este pulin dezvoltat, rnolul pornegte dintr-o masi cdrnoasS, lnsfl cind el este foarte dezvo]tat pornegte dintr-o-proeminen{[ entisferic[ a craniului. Aceastri proerninen{[ este aLit cle mult den'oltatd la cele mai bune glini poloneze, inclt am r'[zut pisiri care aproape ci nu-gi puteatt ciuguli hrana de pe jur; pi un autor german afirmlsz) cd ele sint, expllse in consecin!fl ca sd fie atacate de. uliu. De aceea, astfel de structuri monstnioase ar fi inl[turaLe in sLarc natural[. Ccrcerii rrariazd de asemenea mull ca dimensittne, fiind mici la rasa malaezd gi la alLe citeva rase; la anumiLe subrase poloneze ei sint inloctti{i printr-un mal'e smoc de pene, clenumit barbi. Guleragul nu se deosebegte mulL la diferitele rase ; el este ins[ scurt $i rigid la gdinile malaeze gi lipseqte la rasa ,,hennies". f)at fiind cH pdsdrile mascule din antrmite ordine prezinL[ pene de forrne extraordinare, ca cle exemplu rahisuri nttde crt discuri la cap51, etc., meriti si prezentlm urmirtonrl caz: La GaIIus banktua shlbatic[ pi ]a griinile noastre domestice, barbele care ies de fiecare parte a extremitltilor penelor din gulerap sint nnde, nefiind acoperite cu barbule, astfel cd ele seamlnl cu nigte tepi. Dl Brent mi-a trimis lns[ citeva pene de gulerag scapulare de la un cocog Linir de lupti din varietatea Birchenarip[-de-ra{[ (Duckrving), la care barbele nude sint cdtre virf dens acoperite ctr barbule, astfel cI aceste virfuri, care erau colorate inchis cu un luciu metalic, eratr separate de p5rlile inferioare printr-o zonit, fransparentd de formd simetric[, formatfl din por{iunile nude ale barbelor. Din aceast[ cauzd,o virfurile eolorate a\reau aspectul unor mici discuri metalice separate. Penele in formir de secerl ale cozii, care sint in numir de trei perechi gi sint eminamente caracteristice sexului masculin, se deosebesc mult la diferitele rase. in loc s[ fie lungi gi fi]fiitoare, curn sint la rasele tipice, la unii cocogi de l{amburg ele au forrna de iatagan, la rasa de Cochinchina sint t-'xtr'm de scurte, iar la rasa ,,Ffennies" rlu sinL de Ioc dezvoltate. La rasele de Dorking gi de luptd aceste pene sint linute in sus, ca gi intreaga coad[, iar la cea malaez[ gi la unele pds[ri de Cochinchina ele sint l5sate rnult in ios. Subrasa sultan este caracterizatl, printr-un numdr suplimentar de pene Iaterale in formi de secer[. Pinbenii variazd, mnlt, fiind plasali mai sus sau mai jot pe gambfl; ei sint foarte lungi si asculili la rasa de lupt[ gi bonli gi scurli la cea de Cochinchina. Aceste din nrmd p[sdri par s5-gi dea seama cI pintenii lor nu formeazil arme eficace, deoarece, cu toate ci uneori folosesc pintenii, elc lupt[ mai adesea _- dupl cum m5 informeazi dl Tegetmeier apu cindu-se gi scttturindu-se reciproc cu ciocul. DupI cu m m[ informeazir dl Brent, unii cocogi de lupti indieni, primili din Germania de cdtre d.-sa, au trei, patru satt chiar cinci pinteni Ia fiecare pi6ior. Unii cocogi de Dorking au de asemenea cite doi pinteni la"fiecare picior 53), iar la p[sdri din aceastd ras[ pintenul este plasat aproape pe exteriorul piciorului. Intr-o veche enciclopedie chinezd sint men{iona{i pinteni dubli. Aparilia lor poate fi considerati ca un caz de r.aria{ie analog5, pentm c[ nnele galinacee s5lbatice, cunr esle de exempltr P olg plectron-ul, au pinteni d u bli.
sz1

Llie llilhner- ttnd P't'auenzucht, 7827, p.

11.

Poultry Cltronicle, vol. I, p. 595. Dl Brent m-a informat despre acela;i fapt. In legitur:i cu pozilia pintenilor la cocogii de Dorking, vezi Cottage Gartlener din 18 septembrie 1860, p. 380.

53)

GAINI

general, disting sexele la galinacee, dotnestice par si fi fost transferate cie la un ser la cel5lalt. La toaLer speciiler (it afar[ de Tttrntr), masculttl este iulolclc:runa cel mai fnrmos, aLunci cincl intre mascul gi femel[ existi vreo dcosebire eviclent[ in prir-in{a penaju]ui. La rasa de Hamburg paietatl auriu, eilina e,sLe insir tot atiL de frumoasi ca gi cocogul gi incomparabil mai frumoasd rleciL gliina oricirrei specii naturale de GaIItLs, astfel cI aici un caracter masculin rr fosL transl'cluL fenrelei. Pe de altl parte', la rasa cuc de Dorking gi la alte lase cuc, inconcleierea penaiului, care la Gullus este un aLribut feminin, a fost lrarnsfer:r[d ia ntascul. In baza principiului varialiei artaloge, acest transfer nici nu este surprinzfltor, deoarece la rnulLe qennri de galinacee masculii sint dungli{i sau incondeiali. La majoritalea acestor pdsiri, diferitele ornamente tlc pe ('ap sint mai deplin dezvolt:rte la mascul cleciL la femel5; la giinile polonez.e insri, mo{rrl san pilnlituful de pe cap care la mascrtl inlocuiepte creasta, t'ste la ferl cle clczr-oltat la anrbele sexe. La masculii unor albe anumite subrase, cal'e, clin cauzl cir g:iinA ale un mic mot, sinb denumite molate-ciocirlie (larkc'r'cstcd), ,,o sinquri cleastfl verlical[ inlocuiegte uneori aproape complet ntolrrl" un). Din zicest ultim caz qi in special din anumite fapte care vor fi prer.enlaie inclal"ir in legirturir cu proeminenla craniului la glinile poloneze, rnolul la aceastir din rrrm[ ras[ trebnie consideraL ca un caracter feminin care a fost Lransferat la mascul. Dupir crrm glirn, la rasa spaniol5 masculul are o creastd imcnsii gi aceasta a fost parlial transferatil femelei, creasta ei fiind neobignuit cle mare, nu insii dreaptii. La rnsa de lr,rptl, caracLerul curajos gi sdlbatic lll ntasculului a fosL transferaL intr-o rnare meisuri femelei $), care are nneori r,hiar gi pinte.ni, caractel erninarnentc masculin. Sint inregistrate multe cazuri dtr g:iini {ecu nde previzu Le cu pini"eni $i, dupir Bechsteit uu), in Germania pintc.nii gi"rinilor m.il"Ssoase sint unerori foarLe lungi. El men{ioneazl de asemenea o altri nrsll caracteriz:rLir prin aceeapi particulat'itate, la care gfiinile sint excelcnle ou[toare, insl igi dcranjeraz[ gi-gi sparg oulle din cauza pintenilor. Dl Laylrrcl 5z) ne-a prezentat o descriere a unei rase de gdini din Ceylon carc a\-rarr pielea, oasele gi cerceii de culoarc neagrd, ins[ cu pene obignuite si care nu poL ,,fi nrai bine descrise dccit comparindu-le cu o gdind albd trasl lllintr-un horn plin de funingine; Lolugi - adaug5 dl l-ayard - este remarcabil ca o pasirre mrrsculii clin varietatea cle cnloarea pur[ a funinginii, s[ fie tot atiL cle rarri ca gi Lln cotoi tricolor". Dl Blylh a constatat cd aceeagi regul5 eslc r-alabilir pentnl aceasti rasir, in apropiere de Calcutta. Pe de alt[ parte, rnasculii li femelele din rasa europeani cu oasele negre gi cll pene m[tisoase nu se deosebesc intre ei. Agadar, la una dintre rase pielea gi oasele negre, precurn 5i acela;i fel de penaj sint ccjmune ambelor sexe, pe cind la cealaltd rasS aceste caractere sinb limitate la sexrtl feminin. In prc'zcnt, toate rasele de g5ini poloneze au marea proeminen{5 osoasd Ir craninlni, care conline o parte din creier ri pe care se reazeml. molul,

iulumitt cnrar:tcre:rle giinilor noaslre

.Iudecincl cltipir cleosebirile care,

in

5a;

l)ixon, Orttcunerttrtl rtntl l)onrcstic Poullrtl , p, 'l.)n $; Dl Tegehneier rnl iufolrneuzir ci girinile dc Iuptii, s-a constatat, sini atlt de combative, lnctt, ln
genclrrl. acunt cste obiceiul sit sc cxptttii fiecarc gitittl intr-o cn;cL separald.
56)
57)

^\'aftrrycscltichlc I)t:ttlscltlurtrls,

vol. III

(179:l),

p.

3311

On tlrc Orttitltologg of Ceglon,

ln Annals and I'Iag. ol l,{nt. History, seria a 2-a, vol. XIV (1854),p. 63.

9i 407.

DEOSEBIRI EXTERNE

279

cQtil de dezvoitn tI la amhe]c sexcr. irtainte vrerme, in Germania, nrrlrrii craniul glinii aYCll tlccrt 1lt'tteminen{ir. Blrrmenbacl, ut), cfire s*A ocupat in 1-lorl special clc parl"icrilarilli{ile anorntalc la animalelc donrestice, afirml"r in 1.305 cir la fcl se intinlplase;i acclaSi fapt fuscser obsen-at cle RechsLein mai inainte, in 1TgJ. Acesl diir rrt'ntit lttltttt'lt clt'sct'is cu glijir c{cctrrle unui mo! asull'it cranirrlrri 1rr trtintai in c{tzttl giiltilot', ci fi }lr ra{c, gigIc 5i canari. AnLoi'rrl afilmir cr-1. cllrr.rri lli g-irini nlo{til tttt esLc foltt'Ier dt'zvolla L, el se spriiinri p0 o 1r;-rsli grasI, iar. lltttnt:i t:intl cste follt'Ic clezr,olLaL se sprijin[ inLoLdeauna pir o prdcminenlir osorlsr'I clc dinlettsittne r-aril'.]tilit. El clescrie cu a-rijri particuiaiil.i{ilc acesl-ei proeminetltc; str ocitpit de asrnlcnea de efectelc foi'nrci rnociificaLe a creienrlui

astrpra intelecLtrlui accstor piisilri gi coutesti afirmalia lui Pallas ci acestea ar {i proaste. trl l-elnalc[ lpoi in mod special cI nu a observat liciodati aceastI procmitrell[ir la p.isilrile mascttlc. Rezrrlt[ dc aici ff,rl"r nici o indoial.{ cri acesl. caI.s.cLei' lieollilnriiL al cranirrltri giinilor polonc.ze a fost Iiuritab pe r.remuri, in Gernrilttia, la senrl fentirtin gi cit t'l a fosL lransferat ar:rim ]a rnascrili, deycnind aslfe'l conturl antl;elrtr sexe.
1)LlOSIlBITtlLll Il\1'lrRNIt, 1NI)IjPI'.NDUN1'Ir DII SIIX, Dl\l'RIl
n-A,SE

;I I\DIviZI

cit cttloarea este v:iriabil:i la loate atrirnalcle noasLre tlorncstice. Crr toate accsl,cra, citiva clistingi arnat.ol'i:trt aLit cic pulini incredr:re in yurirl.riliiaLe. incil- Au strslinrit cir sttbrasele principaie alc raseri de lupl5, care llu so rlr,,ose}csg iptrc ele decit_prirl ctiloarc, se tr:rg din spccii sirlbatice distincte. incl'ucigarea pricinuiegte dcscot'i citrda Le ntodificliri de culorlre. I)l feg-etrneiel' rpir inforncazl c5, aLunci cincl sc incnicigeazii glinigalbene (huff) cu giini albc cle Cochinchina, I"ii dintre pui slnt invariabil negri. Dupri dl }3rent, gflinilc albe gi negre de Cochinchina produc ciLcodat[ ltui de culoare albastru-arclezie $i -- 6lpir cum imi conrrrnicii dl T'ege[nreier aceca;i culoare rezulLS clin incr,,.igor.ru ilc g[ini alhe cle Cochinchina ctt spaniole negre sa.u :r ghinilor illbc dc Dorking ctt ,iegre de l\{inot'ca 5e). Uir bitn obscrt'aLor oo) afirmir cli o glinl cle Hambur.g p.ieLaLl argintiu de pt'irna calitate gi-a pierdut. Llcptat calitff{ile cele mui caricteristice ale rasei, prin fapttrl cr"r i-a clispdrut bordura neagr'5 a pernelor, iar picioarcle
Ilttttdltttch der uarqleiclt. :ltttttornie, 1805, p. .35, notd. Dl TegcLrneier, care cli i1 proc. Zor.tl6g. Sec. din 25 not'. I llijG o clescriere foat'Le interesantd a claniilol giiinilor poloncze, necunoscincl rapoltul lrri 13echstein, corrtestir afilttta]ia lui BlLrtnenlraclt. PenLru Bechsteirr, vezi Ialrrrqe.scftichte DeutscfiItltrls, \,o1. IIi (17ii:j), p. 3gSl, ttotd. Pot adiuga czi la prirna expozilie de pistiri de curte clc la Grldina Zoologici clin rnai 18.15 ar1 viznt cileva giiini, dcrlrtmite g-iini de llt'iezlaud, la care fcrnclele crau modate, iar coco;ii elau previrzu!i cu creast5. 6s) Oottuqe Gurtlener din li ianuaric 1860, p. 21ti. 0o; Dl \\'illiarns, ltrtr-o comunicare linuti la Soc. tle Istorie nat. clin f)ublirr, citati ln Ctilagt: Garrlener din 1856, p.
161. 58)

'Ialia difcrli fctat'te tutrlt. Dl Tt'gtrtmcier u oltstrrt.ut o ghirrri l3r'ahrna care c'intirca i3,17 hi1 gi un fl'umos coco$ rnAlatz clcr i[,53 kg, pe cinrl un bantatn Sebright clc plima calitate nrt cinLlregte mai rnult clcr 0-4atkg'. Priri serleclie metodicir, talia tlltorttr dintre rascle iroastre a cl'cscltL consiclel.ibil in trltirnii doulzeci dc ani, pe cirtd cea rI allol rase a fost, rnrrlL I'cclusii. Aru virzut mai sus t'it clc ntrtlL Yat'iltz.it cttloi'rrea cltilir in ca<-llrrl:rcclt,iagi rase.,\sIfcl, gl-iru cai G. bttnltiuct sirlJral-ir:li vitt'iazl"t nuntiii pulin in crr prir.egte culoarea ri rnai gLirn

,')

t\

GAINI

i s-an schimbat din albastru plumburiu in alb. Ceea ce face lnsd cazul remarcabil, cste ch aceast5 tendin![ existh in singe. Intr-adevdr, sora glinii de mai sus s-a schimhat in acelagi fel, insd inlr-nn rnod mai pu{in marcat, iar puii oblinuli de la aceastd din urmd gdin[ erall la inceput cle un alb aproape cttral,,,dar ndpirlind dcvenir5 negri cu citeva pene paietate, clt desene aproape gterse". A$ndar, o noui"r varietate a aplrut in acest fel neobignuit. La diferitele rase, pielea se deosebegte nrult Ia culoare, la ghinile comune fiind alb5, la cele malaeze gi de Cochinchina galbenfl, iar Ia ccle mltlsoase neagr[, imitlnd astfel, dupd clrm observi dl Godron 61), cele trei tipuri principale de piele ale speciei umane. Acelagi autor aclaugi cir, dat fiind ci diferile neamuri de glini trdind in p[r!i indepHrtate gi izolate ale lunrii au pielea gi oasele negre, aceastd culoare trebuie sr"r fi apinrt la diferite epoci *si in diferite locuri. Forma ri tinuta corpului, preclrm gi f orma capului dif erd mult. Ciocul variazl pu{in prin lungime gi curbur5, lnsd incomparabil mai pulin decib la p orumbei. La ma joritatea giinilor mo{ate, ndrile prezinti o particularitate remarcabil5, fiind ridicat e gi avind conturul de f orm5 semilu nard. La gdinile cle Cochinchina, rcmigele primare sint scnrte, iar la un mascul care trebuie s[ fi avnt de doui ori greutatea unr-.i G. banki-ua, aceste pene erau de aceeaqi Iungime ca la accast[ din urmd specie. Am numlrat, cu ajrtLorul d-lui Tegetnreier, remigele primare la treisprezece cocogi gi gdini de diferite rase ; la patru dintre ele, si anume la dou[ de HamburQ, una de Cochinchina gi Llna lranlam de h.rpt[, am gflsit zece, in ]oc de numlrul nornral de nottd remige; la numbr5toare am urmat insi practica amaLorilor, Itesocobind prima remigd primard minuscul5, lungd de-abia de 1,90 cm. Aceste pene se deosebesc considerabil prin lungimea lor relativd, cele tnai lungi fiind a patra, a cincea san a gasea, iar a treia fiind fie egald, fie considerabil mai scurl.[ decit a. cincea. La speciiie galinacee silbatice, lungimea relativl gi numdrttl remigelor gi rectricelor principale sint extrem de constante. Coada se deosebegte mulL prin pozilia sa erectd gi prin dimensitlne, fiind micii la gdinile malaeze gi foarte mic5 la cele de Cochinchina. Din treisprezece g[ini de diferite rase pe cal'e le-am exarninat, cinci aveall nttm5rul normal de 14 rectrice, incluzind in acest numitr cele doufl pene mijlocii in formI de secer5; alte $ase (un cocog cafru, uuttl polonez paietat auriu, o gdin[ de Cochinchina, Llna Sultan, una de lupta gi llna malaezd) aveau cite 16, iar dou [ (.tr coco$ bfltrin de Cochinchina gi o g5in[ malaez5) aveau cite 17 pene. Gdina fdrd tirti!5 nu are coad5, iar ulta care se afla itt posesia lnea nu avea glanda uropigiand ; depi coccisttl era extrem de imperfect, pasdrea avea r,esligiul unei cozi cu dou5 pene destul de lungi, ln pozitia caudalelor exterioare. Aceastd pasdre provenea 'dintr-o familie in care rasa, dupI cum mi s-a splls, s-a p5strat fidel timp de dou[zeci de ani. Adeseori insh gdinile fir5 tirti!5 produc pui cu coadd 6r). IJn eminent fiziolog 0a; a vorbit recent despre aceasl5 rasi ca despre o specie distinctS, dar dacd ar fi examinat defor1fi51), p. 4,12. Pentru aparili:r in Anterica tlc Strd a g[inilor cu oaselc negre, vezi Tloulin, ,1Idrrr. cle I',Lcad. des scient:e.s, vol. \rI, p. 351 ; qi Agala, QuuclruTtD,des drt Parugrtug, vol. lI, p. 324. O giini cleatir care nti-a fost trimisl din l\Iadras avea oasele negrc.

6\ D; I't,s1tiu,

irr

0z;
63)

l)l Ficrvitl, in Ptniltrg Bool; a lui Tcgetmeier, 1866, p. 2i31. I)r, Rroca, ln Journal de Phys. a lui Brolvn-Sdquard, vol. II, p.361.

I)I],OSI]RIRI IlX'f]iRNI]

mai mult decit alte

Inatia coccisului nu ar fi ajurts niciodati la aceast[ concluzie. El a fost i1dus, probabil, in eroare de afirma{ia care poate fi g[siti in unele lucrdri cd, in Ceylon, giinile fiir[ coadd se gdsesc in stare sllbaticd ; am fosb asigurat ins[ de dl Layard gi de dr. Kellaert, care au studiat lndeaproape p[slrile din Ceylon, cd aceastd afirmalie este absolut fals5. Tarsele r,ariazil considerabil ca lungime, fiind, fa{5 de femur, mulL mai Iungi la rasa spaniol5 gi la cea crea!5 gi mai scurte la cele mltlsoase gi bantam declt la G. banhiuct silbaticl ; la aceasta din urmd ins5, dupd cum am vdzut, tarsele variazf, ca lungime. 'Iarsele sint deseori penate. Li multe rase labele sint prevdzute ett degete suplimenLare. Se pare c5 gdinile poloneze paietate anriu on) au membrana dintre degeLe foarte dezvoltatra-; cll Te.qebmeier a observat aceasta la o pas[re, ceea cc mie nu mi s-a intimplat la ,,it exentplar pe care l-am examinat eu. Prof. Ifoffmann mi-a trimis schila labei unei giini din rasa comu n[ din Giessen, avind intre cele trei degete o membrani intinsi pind la o treime din lungimea lor. Se afirmi Gb) c[ li rasa de Cochinc_hina degetul mediart este aproape de dou[ ori mai lung decit cele lal.erale gi deci mult mai lung deciL la G. banki,ua sau la alte g[ini; n., am observab ins[ acest fapt Ia douI exemplare pcr care Ie-am examinat. La aceastd ras5, gheara degetuh-ri rnedian este surprinzltor de latd gi turtit5, insd intr-un grad Griabil Ia doud pdsdri pe care le-am examinaL; la G. banltf.ua nu existd decit o urmd a acestei stmcLuri a gheareri. Dup[ cll n] mI inf orrneazli rll l)ixon, glasul diferd pu{in la aproape toate rasele. Rasa de Malaczra 66) rrrrr un cintec puternic, profuncl, pulin pielungit,, ins[ cu diferen{e indivicluale considerabile. Colonelul Sykes observd ce cocogul domestic Kulm, din India, nu are glasul strident gi clar al pislrii engleze 5i,,vocea sa pare sd se extind[ intr-un mocl mai limitat". Dr. Flooker a fost f^rapat de ,,{ipdt-ul prelungit, asemdnltor unui urlet" al cocogilor din Sikhim6t). Cintecul cclor de Cochinchina este binecunoscut pi grotes-, diferit de cel nt cocogului comtln. Temperamentrll diversclor rase esbe foarte diferit, r'ariincl de la cel sdlbatic gi provoc[tor al cocogului de lupti pinl la cel extrem cle pagnic al rasei de Cochinchina. Se afirrnd cit aceasta din rlrm5 ,,pagte intr-cr mai mare mdsurd cleciL oricare altd varietate". Gdinile spaniole sufer[ de inghe{
ra se.

lnainle de a trece la examinarea scheletului, trebuie observal, graclul de deosebire intre G. banktua gi diferiteie rase. IJnii autori vorbesc despre rasa spaniold ca despre una dintre cele mai distincte rase gi ca aspect general a$a gi este; deosebirile sale caracteristice nu sint insd importante. Prirr slatura ei inalt5, prin coada ei l5satir, avind peste paisprezece rectrice, precum gi prin nlolul gi cerceii sdi mici, rasa nralaezfl imi pare mai distinctd ; cu toate acestea o subrasS. ntalaezd are aproape exact culoarea speciei G. bankiua. Linii autori considerd gdina polonezd ca foarte distinctd ; dup[ clrm aratd insd craniul
oa; I)ixon, OrncLmental PottlLry, p. 1325. 65) Pottltry Cltronicle, vol. I, p. 485. Tegetmeicr',

care pagte, ibid., p. 46. 66; I.'erguson, despre

6?)

Ponltnt IlooA', 1866, p. 41. Dcspre rasa cle Cochinclri6a

Pri:e Poultrq, p. 87, Col. Sykes in Proc. Zor,tlog. Soc., 1832, p. 151. Dr. I{ooker IIin'talctgan Jourrtnl.s, vol. I, p. l}14.

222

GAINI

pr"octliut'ttt Ii pcl'{ol:rL irt rnocl ttelegulnt, trrl. este u rersil scrnirnonstruoasri. Prin oascle {rontale adinc brr"rzduLe, prin foranrenul occipital de formd parLicrtlar[, rcrnigeie: scurte, coada scrirLl"l cu peste paisprezece penc, gheara laL[ ru dege|,ultri lleclian, ptrrtrjtrl pufos, orrile rueoese gi de culoare inchis[ gi tnai.rles prin gllasrrl slu caracLer.isLic, l'asrr cle Cochinchina esLe prollatrril cea tnui rlistinctl dintre Loa[,e rasele. I)acir \rl'crtna dintre rasclc nclastre se L,rage din vreo sltecie nccilnoscut:i, clistinctl de G. bunkiua, aceea este pro]rabil rasa de Cochinchina ; sunra dor.czilor nu esLe insir favolabill ucestui punct tle t-ecleLt'. '['otte deosebilile cirracteristice rascri de Cochincliina sinb rnai inttlL satt ttrli pu!in r.ariabilc gi pot fi identifica[,e, inLr-o rn[suril mai rnal'e sitti nlai ntic:ir, gi la alLe rasc. O suJrrasli searnInir foiu'te nrult la culoarc cu (;. bcutkiua. Picioalt'le inczil[ate-, previrzute deseori cu un de'get sriplirnentar, :irilriltr incupaitile tlc zltor, cnr'a(rLerirl ext,r'ein dc linigLiL indicii o clourcsLicirc inclr:lungatit.,,\ceste pilsi'rri vin tlin Chinu, uudc gtinr ci incir din tin-r1luli sfliivechi planLerle gi animalcle irlr fornurL obiectul unei atcn{ii ertruordinarc gi ttncle, in conseciulii, ne puLern agfepta sir gdsinr rase cloinestice profuncl
si"ut

nrodilica Lc. Deosebiri osteologi.rc. Anr erarninaL 27 de scheleLe gi 53 de clanii de cliferite I'ase, inLre crlre Lr.ei de G. bailtiucL : aproape jurniitaLc clinlre acester cranii le-anr ob!inrrt prin rnrahilitrrtcr-r ci-lui T'cgctnreier'gi Lrci cliut.rc schclcte de la

cll

E5,t.on.

(la tlitttt'ttsiune, (ruluui srr deosebc5[e I'oarLc rnulL la diferiLc l'r,rs6r, i:.1 girinilc urai niari ckr Cochinchina fiincl de douii ori rnai lung dt'ciL la cele I3anLum, cleri l5!iirir:i llu cste dc doui ori inni rnarc. Oasele cle la baza cluniului, clc Ilr Ioranteniti ocr:ipitrrl la capiiLtrl anLelior (inclusiv oasele irS,Lrutc ri pterrigoiclienc;, iiu o 1'onnli ahsoluL irleniic."r Ia Ioate craniile; llr fel ri rnaxilartrl itrfcrior. La {'r'unItr se obsclvi clcseori rlcost:bili irrtl'c mascrrli gi {ernelc, ^irgoale cartzate, c'\,iclcrnL, cler 1;rezerrla nro{Lrlui. In ficcai'e caz iuu u':lniul clr G. bunki,ua ctr nrirsurfi dc comltaralie. I-a paLrrr prislri clc irrp[.ir, la o gl"linir rnailcz.i, ln Lin cocog af'r'icitti, Ia lrrl ('oco\s crc[ din ]'[aclrrs 5i l:r tlouli griini rniitirsoase cil oasele negrr) nti s-il consIutaL nici o deoscibire r]al'e sii rnerite atenlie. Iiorma fnrnlii iuIr'c orbittr diferii con,sidenibil la Lrei cr-rcoEi spanioli: ]a unul ca csl.c cclttsiclel'abil Irrllitir, ])i) c'inti lu r:cilal{i cloi ea csLc pu Iin procnrinenIi, cu rin ;ari[ tueciirrn aditrc, in tin]t) co craniirl g-irinii esttr rreIccl. La Lrci cranii dc Bantcutti Sebr["qht cfri$LcLul t'sLe rnai globrrlar ri clescinde spre oi:i:ipuL rnai hrusc deciL la G. brLnkiua. La un lJarrlarn sau slrilol din l3irrnania, aceieugi caractcre sinb mai ptrternic pronuntate gi supraoccipiLalLr4 este lnai asculiL. La un IJ:rntatrl rteeru, crartiul nn csle afib de globular, iar forarnenul occipital cstefoarLc rnarc, ar,'iltcl aproapc acelagi conLur Lriuneiriular ca cel al lasei dr: Cochincltina ciir'o \-a. fi clesclis inilel-[. La acesl, craniu, ccle clouir ramuri ascenrlente ule lrrer]]arilanrlui sinL clepIgite inLr-un rnod neobigntiiL cle apofize]e osului nazal; tieonrrce nLr rrm r.irzub dccib rin singur cxernplar', rineie din acc'stc dcosebiri pot li individuale. ;\m cxririinat gapte cranii cle plsiii'i de Cuchincirinr-;i l3r'ahrna (o, r'risI irtcrticigaIir, airlopiindu-se ruuib de cea dc Cochilrchinlr). In punctul rtndc ralrlurile nsceirdenIe aic i)t'elnaxilarulr-li se rer,izernir pe osrrl ft'cittLal, suprafalet erslc foarle turtitfl;i din aceast[ rleplcsiuuc se intincle spre spate un gan!
ctrJc

DEOSE,BIRI OSTEOI-OGICE

223

median adinc, pinfl la o distanlir variabilir; niarginile acestrii gan{ slnt oarecur]r proeminente, ca gi cre$tetul craniului la spatele pi deasupra orbitelor. Aceste caractere sint mai pu{in clezvoltate la girini. Ira[ir cle dimensillnea capulni, pterigoidele Si apofizele maxilarului inferior sinb niai laLe decit la G. baiki,uct; la fel la rasa de Dorking, atunci cind este de climensiune rnare. f,zr r.r-rsa clc Cochinchina, biftrrcalia terminal[ a hioidului este cle doul ori rnai lat[ clecit la G. banki,ua, pe cind lungimea celorlalte oase hioicle este numai in propor[ie de trei la doi. Caracteml cel rnai rernarcal:il const[ insi in forrna forarnenulrri occipital. Asffel, la G. banki.uct (A) Lilirnea deprige;tc iniillimea gi conLunrl esLe aproape circul&r, pe cind la rasa de Cocirinchina (B) conLnnrl r:sLe apt'oape triunghiular gi lungimea cleprigegte lir{irnea. Aceeagi forrnir apale de ase}re1ea la Bantamul negru, la care ne-arn referrit mai sus, gi ceva,,retnr-rnirtol sg lloate veclca la rtnele ptisiri cle l)orking gi inLr-o lnic."r mirsurir la citcva altc l'ase. Anr examinat trei cranii de glini cle Dorkiltg, clinlre crare urla apar.linea srtbrasei albe, gi singurul caracter care rneritfl att:nlie este ]irtirnea oasclor. frontale, care au la mijloc un gan[ moderat cle nlare. Astfel, la rrn craniu care avea mai pulin de o datir gi jumirtale lunginea celui cle G. banktua, lllinrea dintre orbite era exact dubl5. Am examinat ltatm clanii de pdsiri dr: Hamburg (masculi gi femele) din subrasa inconcleiatl $i unul (rnascul) din strbrasa paietat5. Oasele nazale sint relnarcabil de indeplrtate intre ele, insir intr-o m:isurir variabil5 ; in consecinli, intre virfurile celor clou5 ramuri ascenclente ale oaselor premaxilare (care sint pulin caIII scurte:) gi intrc aceste rantrtri gi oasele n:rzalcr rlmin spa{ii ingttste, acoperiLe cu membrane. Suprafilla osului fr.on[,al pc care se reazetn[ t'amttrile premaxilanrlui este ugor concav5. IrIrd indoialli ch acesLe particularit[ti sint in strins[ corela{ie clr cleasta latir, LLirtit[ irr f ormd de trandafir, caracLerisLicir rasei de Hambur:g. Am exa_minat paisprezece cranii cle pds[ri de rasd polonezd gi cle alte rase molate. f)eosebirile intre ele sint extraordinare. Si ne ocultirn rnai irrtii de noui cranii de la diferite subrase de g[ini engleze de ras[ polonezI. in desenele alflturate de cranii vlzute de sus gi pu[in ob]ic se poate observa proeminenla emisferici a oaselor frontale 68) la craniul unci g:rlni polonezc ctr molul alb (B) gi la cel cle G. banltiua (el. in figura 35 silrt pr ezentaLe comparativ secliuni longitudinale ale craniului unei giini poioneze gi ale uneia de Cochincltina de aceeagi talie. La Loate gdinile poloneze, proentinenfa ocupd aceeagi pozilie, dar se deosebepte nrult prin dimensiune, la unrrl rlinLlc cele noud exemplare ale mele fiind extrern de rnic5. Graclul cle osificure e proeminenlei este foarte variabil, porliuni rnai nari sau mai rnici cle os fiincl inlocuite prin membrand. La n nul dintre exernplare nu era clecit un singur. orificiu deschis, lnsi in general exisb['multe spalii cleschise, tle diferitc foLi-pc, osrrl formind o relea neregrltab[. in general, se pisbrea 25. o band[ rnediarnl'r osollsir, longitudinal5, arcuitd; la unul din specimene nlr exisl5 ins[ absolul, nici url os pe toatH proeminen{a, astfcl incit, crir[lat fiind gi r'[zut der sus, cranirrl
\tezi descrierea cu gravuri in lemn a craniultri glinilor poloncze, clc cll Tcgctrneicr', in lrroc. Zoolog. Sttc., 1856. Pentru alte referinle, vezi Isid. Geoffroy Saint-IIilailc, I/isf. gd.tt. des (ur(trrTalies, vol. I, p. 2ti7, Dl C. Dareste bdnuieqte (Reclrcrches sur /es conditiotts cle Ia uie ctc., I-ille, 1861], p. 3(i) cri proentinep!a 1u esLe formatd de oasele frontale, ci de osificarea mcrnbranei drzra ntctter.
88)

27 nov.

G,A.INI

Pl'ezelrIa aspectul unei cLlpe deschise. Modificarea intregii fornre ilterioare a craniului este surprinzdtor de mare. Dup[ cllnl se vede din cele doufl secliuni longitudinale care meritir o examinare atenti, creierul este rnoclificat lp mod

0
A,

l;ig.

313.

Gitrla occipitali. In nriirimt'nrrlrrralii

rie Cochinchina.

Gallrrs bunA'ipa, silbaticr : R, cocog

Irlin

r.astr]

trjg'. -ll. Clanitr, viztrI rle sus, intr'-o ltozilic lrrr{irr oliliri. hr tttirrittre naturaii r\, GLtlltts lturtl;iL,cr,

sirlllltit' ; 13, cocos Irlirr lustr I ltolorrt'zli

ffi"
@i.,&
1lli11i111s

t'rr rrroI irll.r.

ryryA
celvicali,
naLuu'

viiitrLir lilteral. In

liig-. ll7. A qasea vct'tclrrir

"" ",,1 ; ::,,Jli

"ij'ii:::ir,l,

lr',;:"o

coresptlnzdtor. Din celc frci car:itirti in care poaLe fi inipdr{it cr.aniul, cea superioar[ $i antet'ioarit este mai l]rult modificat[. Ea este r]lult mai ntare decit la craniul de aceleagi dimensiuni al raseri de Cochinchina $i se intinde Inult dincolo de septtrl interorbital ; lateral insii este ntai pulin aclincd. Dupd

DEOSEBIRI OSTEOLOGICE

225

plar era bine dezvoltat5. La acest al doilea exemplar intreaga suprafa!5 internd a cavit[lii posterioare se deosebegte ca form5, intr-o anumitS mdsur5, in acelagi fel. Am f5cut sec{iuni ale altor doul cranii, gi anume al unei gdini poloneze cu proeminenla dezvoltat[ neobignuit de pu[in gi a uneia sultan la care era putin mai mult dezvoltat5. Cind aceste douh cranii au fost agezate tntre cele dou5 din desenul de mai jos (fig. 35), s-a putut urmdri o gradalie deslvirgitd in configuralia fiecdrei pdrli a suprafelei interne. La craniul glinii poloneze cu o proeminen![ mic5, muchia dinbre cavitatea anterioar[ gi cea mijlocie era prezentd, insd scund5, iar la gdina sultan aceast5. muchie era inlocuit[ printr-un ganf situat pe o largd proeminen!5. In mod natural se poate puns intrebarea dacd aceste modifichri remarcabile ale formei creierului af.ecteazd, intelectul gdinilor poloneze. Unii autori au afirmat cd acestea sint extrem de proaste, insl Bechstein pi dl Tegetmeier au ar[tat c5, in general, acest lucru nu este exact. Bechstein 6e) afirmd totugi ch a avut o glin[ polonezd care ,,era dementd gi rdtdcea nelinigbitd toat[ ziua incoace gi incolo". O g[ind care mi-a aparlinut era solitar5 in obiceiurile ei gi deseori era alit de absorbit[ in visare, incit se putea pune mina pe ea. li lipsea de asemenea in modul cel mai neobignuit facultatea de a-gi reglsi drumul, astfel c5, dac5 se abitea la 91,44 m de locril unde i se didea hrana, era complet pierdut[ gi incerca cu incdp5linare s[ porneasci intr-o direc{ie gregitd. Am mai primit gi alte asemenea descrieri de gdini poloneze care pflreau proaste sau seimiidioate to). S[ revenim ]a craniul g[inilor poloneze. Partea posterioar5, v6,zutd din exterior, se deosebegte pulin de cea de la G. bankiua. La majoritatea g[inilor', apof,iza posterior-lateralfl a osului frontal $i apof.iza osului scamozal se intilnesc gi se osific[ aproape de extremit5lile lor. Totugi, aceastfi unire a dou[ oase Iru cste constant[ la nici o ras5, iar la unsprezece din paisprezece cranii de rase molate, apofizele erau complet distincte. Atunci cind nu sint unite, in loc si fie inclinate anterior, cd la toate rasele comllne, aceste apofize coboarl in unghi drept spre maxilarul inferior $i, in acest caz, axa mai lungl a cavit5tii osoase auriculare este de asemenea mai perpendicular5 decib la alte rase. Cind apof.rza scamozald este liber5, in loc sd se l5rgeasc[ la virf ea s) reduce intr-un virf extrem de subtire gi asculit, de lungime variabili. Oasele pterigoide pi pdtrate nu prezint[ nici o deosebire. La capetele lor posterioare, oasele palatine sint pulin mai curbate in sus. Oasele frontale, ante6e; Nrrlurgeschiclie Deutschlanrls, vol. III, 1793,p. 400. 701 The Flckl din 11 mai 1861. Am plimit comuniciri in acelagi sens
15

culn aflu de ia dl 'I'egefrneier', aceastS. cavitate este conrplet ocupatd de creier. La craniul rasei de Cochinchina gi al tuturor gdinilor obignuite, o puternici muchie osoas[ internd separh cavitatea anterioard de cea central5 l aceasti muchie lipsegte insl complet la craniul pdsdrii poloneze desenate aici. La craninl rasei poloneze, forma cavit5{ii centrale este circr-rlar5, iar la cel al rasei de Cochinchina este alungitfl. Forma cavitdlii posterioare, precum gi pozilia, dimensillnea gi numdrul orificiilor pentru nervi se deosebeic mult la aceste douh cranii. O depresiune pdtrunzind adinc in osul occipital la rasa de Cochinchina lipsegte complet la craniul unei g[ini poloneze, pe cind la un alt exem-

din partea d-lor Brent gi Tegetmeier'.

c.2662

GAINl

rioare proeminen{ei, sint, ca gi la gainile de l)orking, foarte late, insd de o l5{ime variabil5. Oaselc nazale sint fie indepdrtate, ca la rasa de Hamburg, fie cd aproape se ating intre ele, iar intr-un caz erau concrescute. F'iecare os nazal propriu-zis se prelungeqte in fald prin doud apofize lungi, de aceeagi

parte. In milime naturalf. A, cocog Idin rasa] polonezi; B, cocoq [din rasa] de Cochinchina; cranii alese pentru comparalia cu craniile precedente, fiind aproape de aceeagi
Inanrne.

Fig. 35. Secliune longitudinali prin craniu vizut dintr-o

Fig. 36. Craniul vizut de sus gi pufin oblic [al- raseil de giini cu coarne. In miirime naturald (in posesia lui Tegetmeier).

lungime, care formeazi o furc[, insi la toate craniile de gdini poloneze, afarh de unul, apof.iza interioard era considerabil scurtat5 $i pulin intoarsfl in sus, insi in mod variabil . La toate craniile, afarl de unul, cele doud ramuri ascendente ale premaxilarului, in loc se se ridice printre apofizele oaselor nazale gi sd se rezeme pe osul etmoid, sint mult scurtate gi se termind printr-un virf bont, pulin intors in sus. La craniile la care oasele nazale se apropie foarte mulb unul de altul sau sint concrescute, ar fi imposibil ca ramurile ascen-

DEOSEBIRI OSTE,OLOGICTi

t()1

dente ale premaxilarului si ajung[ pin[ la oasele etmoide gi frontale. Vedem deci, cd insigi legdtura relativi a oaselor a fost modificat5. Ca urmare, dupd cit se pare, a faptului c[ ramurile premaxilarului gi ale apofizelor oasel or nazale sint intoarse pulin in slrs, orificiile externe ale ndrilor sint ridicate gi dobindesc un contur semilunar. Trebuie sh tnai spun citeva cuvinte despre unele dintre rasele mo{ate str5ine. Craniul unei gdini molate turcepti, albe, fdr[ tirti{5 era foarte Lrgor proeminent gi numai ptrtin perforat, iar ramurile ascendente ale premaxilarulr-ri erau bine dezvoltate. La o alt5 rasd turceasc5, denumitd Ghoondook, craniul era considerabil proeminent gi perforat, ramurile ascendente ale premaxilarului eratt atit de atrofiate incit nu iegeau in afarf, decit cu 0,16 cm, iar apofizele irrterioare ale osului nazal erau atit de complet atrofiate, incib suprafa{a din care trebuiau sd iasfl era complet netedd. Vedem deci aici c[ aceste clouir oase sint extrem de mult modificate. Am examinat doud cranii de gdini sultan (o alti rasd turceasch). La craniul femelei, proeminenla era rnult mai mare decit la mascul, iar la ambele cranii ramurile ascendente ale premaxilarului eratr foarte scurte gi porliu nea nazal5 a apofizelor interioare ale oaselor nazale era concrescutS. Aceste cranii de g[ini sultan se deosebeau de craniile glinilor poloneze engleze prin faptul ci in fala proenrinen{ei, oasele frontale nll erau late. Ultimul cranitt care meritd s[ fie descris este unic gi mi-a fost imprumutat de dl Tegetmeier. Acesta seamdn[, prin majoritatea caracterelor sale, ctr tln craniu de glinl polonezd, insd nu prezintfl marea proeminenli frontali; totugi are doud ridicdturi rotunjite de o altd natur5, situate mai spre fa!5, deasttpra oaselor lacrimale. Aceste curioase ridicdturi, tn care nu intr[ creierul, sint separate intre ele printr-un $ant median adlnc, perforat de citeva orificii minuscule. Oasele nazale sint relativ dcpSrtate intre ele, avind apofizele interioare gi ramurile ascendente ale premaxilarului intoarse in sus ,si scurtate. FIrd indoial5 cir cele doul ridic5turi suportl cele dou[ prelungiri mari, in f ormd de coarne, ale crestei. Din cele de mai sus vedem in ce mod surprinzdtor variazfl unele dintre oascle craniului la girinile mo{a te. Neasemdnindu-se cu nimic din ceea ce se vedc in naturS, proeminenla poate fi denumit[, intr-un auumit sens, rnonstruoziLaLe. Dat fiind insd c[ in cazuri normale aceast[ proerninenli nu este vltini5toare plsirii gi ci ea este strict ereditar5, cu greu ar putea fi considcratd in alt sells drept monsLruozitate. S-ar putea constitui o serie incepind cu g[ina mStSsoasd cu oase negre, care al'e un mot foarte mic, sub care craniul nu este strlbdtut dccit de Lln mic num5r de orificii minuscule, ins[ fdrir vreo altd rnodificare structuralS. De la acest prirn stadiu "putem trece la gdini cu mot de mhrirne tnodcrat[, care, dupd Bechstein, se reazem5 pe o masd cdrnoasii, insl fdrh nici o proeminen{[ a craniului; pot adduga cd am vdzut pe capul unei rale molate, sub molul de pene, o masi similar5, cdrnoasi sau fibroasl, fdrl s[ existe de fapt nici o proeminen!5 la craniu, care devenise insi pulin mai globular. Cind a ju ngem, in fine, la gdini cu molul f oarte dezvoltat, craniul deline foarte proemincnt gi este stribltut de o mullime cle spalii deschise, neregulate. Rnportul int,inr dintre rno! gi dimensiunea proerninen{ei osoase reiese dintr-un alt fapt. Astfel, dl TegeLmeier m[ informeazd c[ dac[ se aleg pui de curind eclozali prezentind o mare proerninen!5 osoas[, cind devin

228

GAINI

m5rirea molului, cu care acegti crescdtori au avut un succes uimitor, neintenlionat, ei au flcut totodatd ca craniul sI devin[ surprinzdtor de proeminent ; prin corela{ie de cregtere, ei au afectat in acelagi timp forma gi raporturile reciproce ale oaselor premaxilare gi nazale, forma orificiului nazal, l[timea oaselor frontale, forma apofizelor postlaterale ale oaselor frontale gi scamozale, direc{ia axei cavit5{ii osoase auriculare $i, in fine, configuralia intern[ a intregului craniu, impreun[ cu forma creierului.

adulli ei vor avea Lln mot rnare. Nu incape indoial5 cI inainte vreme crescdtorii de giini poloneze nu se ocupau decit de mot gi nu de craniu. Totugi, prin

VsRrnsnn. La G. banktua exist[ paispre zece vertebre cervicale, gapte dorsale cu coaste, dupd cit se pare cincisprezece lombare gi sacrale, precum gi $ase caudale ?1) ; cele lombare gi sacrale sint ins[ atit de sudate impreuni, incit nu sint sigur de numlrul lor, ceea ce face dificild comparalia numirului total de vertebre la diferitele rase. Am vorbit de $ase vertebre caudale pentru cd cea de bazd este aproape complet sudat[ cu pelvisul; daci vom considera insd cd existd gapte vertebre caudale, acest num5r corespunde la toate scheletele. Dup[ cum s-a ardtat mai sus, num[rul vertebrelor cervicale pare sI fie de 14, insi din 23 de schelete intr-o stare care sd permitd o examinare, la cinci (la doud d in rasa de lupt5, doud din cea de Hamburg incondeiate gi unul din cea polonezh), cea de-a 14-a vertebrd era prevdzuti cu coaste mici, insd perfect dezvoltate cu o dubl5 articulalie. Prezenla acestor mici coaste nu poate fi consideratd de mare importan!d, deoarece toate vertebrele cervicale sint prevdzute cu rudimente de coaste ; dezvoltarea lor la cea de-a paisprezecea vertebri reduce insd dimensiunea canalelor din apofizele transversale, Ei face ca aceastl vertebrd s[ fie exact ca prima vertebr[ dorsal[. Ad[ugarea acestor mici coaste nu afecteazl, numai cea de-a 14-a vertebrfl cervical5, deoarece coastele primei adevdrate vertebre dorsale sint de obicei lipsite de apofize ; la citeva dintre schelete insd, la care a l4-a vertebrS. cervical5 avea mici coaste, prima pereche de coaste adev[rate avea apofize bine dezvoltate. Dac5. ne d[m seama c[ vrabia nu are decit nou[ vertebre cervicale gi lebdda 23,2), nu este cazul s[ ne mir5m c[ numdrul de vertebre cervicale la gdini este, dupl ciL se pare, variabil. $apte vertebre dorsale sint prev[zute cu coaste, iar prima dintre aceste vertebre nu este niciodath sudat5 cu urmhtoarele patru, care sint, in general sudate impreun5. La o gdinl sultan, primele doul vertebre dorsale erau totugi libere, iar la doud schelete a cincea clorsald era liber5. In general, a $asea este liberl (.a la G. banktua), uneori insd numai la capdtul sdu posterior, unde vine ln contact cu a gaptea. Exceptind un coco$ spaniol, a gaptea vertebrl dorsalS, ra sudatd in toate cazurile de vertebra lombard. Astfel, aceste vertebre dorsale media ne sint su date intr-o mdsurd variabil5. Num[rul normal de coaste adevdrate este de gapte. La' doud schelete de glini sultan (la care a 74-a vertebrd cervical5 nu era prevdzutd cu mici
zr; Se pare cI nu am indicat corect diferitele grupe de vertebre, pentru c5. o mare autoritate ln materie (Transctct. Zoolog. Soc., vol. V, p. 198) indici la acest gen 16 vertebre cervicale, 4 dorsale, 15 lombare gi 6 caudale. Am folosit lnsl aceia;i termeni la toate descrieriie ulterioare.

dl W. I(. Parker
?2)

Ntacgillivray, British Birds, vol. I, p. 25.

DEOSEBIRI OSTEOLOGICE

ins[ opt perechi ; cea de-a opta pereche p6rea sH se fi dezvoltat p e o vertebrfl corespu nztnd cu prima vertebrd lornbarl de la G. banktua, iar por{iunea sternal5 atit a celei de-a gaptea cit gi a celei de-a opta coaste nu ilungea plnd Ja stern. La patru schelete, p 2 cdror a 74-a vertebr5 cervicald se dezvoltaserS. coaste, existau opt perechi, inclusiv coastele cervicale. La u n cocog de lupt[ ins5, a cdrui cea de-a t4-a cervical[ era prev[zutd cu coaste, nu existau decit $ase perechi de coaste dorsale adev[rate ; cea de-a $asea pereche nu avea apofize pi semlna astfel ctt a gaptea pereche de Ia alte scheleie, iar dup[ cit se poate aprecia din aspectul vertebrei lombare, la acest coco$ de lupt[ o intreagl vertebr[ dorsal[ cu coastele ei lipsea. Vedem astfel c[ coastele variaz[ intre $ase gi opt perechi (dac[ se {ine seam[ sau nu de mica pereche legat[ de-a t4-a vertebr[ cervical[). Deseori a gasea pereche nu est-e prevdzutS" cu apofize. La rasa de Cochinchina, porliunea sternald a celei de-a gaptea perechi este extrem de lat[ gi complet osificat[- Dup[ cym s-a afirmai anterior, este aproape imposibil s[ se ntlmere vertebrele lombosacrale; cu siguran![ ins[ c[ ele nu corespund ca form5. gi num5r la diferitele schelete. \rertebrele caudale seam[n5. mult Ia toate scheletele, singura deosebire constind in faptul c[ cea bazald, este uneori sudat[ cu pelvisul gi alteori e nesudatd. Chiar ca Iungime ele aproape c[ nu variaz6, nefiind mai scurte la rasa cie Cochinchina decib Ia alte rase, degi aceasta are rectricele scurte; totugi, la Lln cocog spaniol vertebrele caudale erau pulin alungite. La trei ghini f[ri tirti![, vertebrele caudale erau in num5.r mic gi erau sudate impreun[ intr-o mas5 inform[. La vertebrele individuale, deosebirile structurale sint foarte mici. La atlas, cavitatea condilului occipital este fie osificat[ in form[ de inel, fie deschis[ la marginea sa superioar[, ca la G. banki.ua. Arcul superior al canalului spinal este, iri conformitbte cu forma foramenului occipital, pulin mai arcuit la rasa de Cochinchina decit Ia G. bankiua. La mai multe schelete se poate observa o deosebire, nu de mare importan!5 insd, care incepe la a patra vertebr[ cervical[ gi devine maxim[ aproximativ la a gasea, a gaptea lau a optt vertebr[. Diferenla const[ din faptul c[ apofizele hemale descendente sint fixate de corpul vertibrei printr-un fet de supbrt. Aceast[ structuri se poate observa la rur.l" de Cochinihina, polonez5, la unele de Hambu{$ $i, probalil, -$l la altele ; ea lipsegte sau este pr.u pu[in dezvoltat[ la rasele de luptd, de Dorking,
coaste) existau

stnt mai puternic dezvoltati la rasa de Cochinchina decit la vertebrele corespunz5torie ale gdinii de luptd sau ale speciei G. 'banktua.
Bazrxur,. Acesta se deosebegte la diferite schelete printr-un mic num[r de caractere. Mai intii, marginea anterioard a osului iliac pare si aib5 un contur foarte variabil. Aceasta se datoregte mai ales gradului in care marginea -este concrescptd in partea sa medianfl cu creasta vertebrelor; conturul mai diferd, totp gi, gi plin faptul cd la bantami este mai tnrnchiat, iar la anumite rase mai iott njit .t..tt ta cea de Cochinchina. Conturul foramenului ischiatic diferd considerubil, fiind aproape circular la bantami, oviform la bankiua sau de o forml ovald mai regulatd la unele schelete, c& cel al rasei spaniole. Curbura

tala dorsal[ a

spaniold, Bantam $i

cet"ei de-a $asea vertebre cervicale,

la mai muite alte

rase pe care le-am examinat. Pe supra-

trei plncte p_roeminente

GAINI

obturatoare este, de asemenea, mai pu{in alungitl la unele schelete dectt la altele. Capltul pubisului prezint[ cea mai mare deosebire. Astfel, la banki-ua nu este aproape de loc ldrgit, iar la rasa de Cochinchina este considerabil gi treptat llrgit; este apoi mai pulin l5rgit la alte citeva rase gi brusc l5rgit la bantami. La un bantam, capitul pubisului se intinde foarte pu!in dincolo de extremitatea ischionului. La aceasti paslre, intregtrl bazin se deosebegte considerabil prin proporliile sale de cel al speciei G. bankiua, fiind proporlional mult mai lat fa{[ de lungimea sa.

Srpnxur. Acest os este, in general, atlt de deformat, incit, este aproape irnposibil s[ i sc poatd compara forma in mod exact la diferitele rase. Extremiiatea triunghiularl a apofizelor laterale diferl considerabil ca form[, putind fi aproape echilateral5 sau mult alungild. Marginea frontal5 a carenei este mai mult sall mai pu{in perpendicular5 gi rrariazi foarte mult, ca gi curbura capdtului posterior gi forma platd a suprafelei inferioare. Contunrl apofizei manubriale variazi de asemenea, fiind cuneiform la banki.ua gi rotunjit la rasa spanioiS. Clauicula diferd prin faptul cd esLe mai mult san mai pulin arcuit[ se deosebegte foarte mult gi - dupi cum se poate vedea din figurile date - se deosebea ins[ pu{in la prin forrna paletei terminale; forma acestei pirli cloui schelete de bankiua sllbaticd. Coracoi.dul nu prezinti nici o deosebire cale s[ merite atenlie. Omoplatul vanazh ca formI, fiind de o l[tirne aproape nniforrnl Ia banlti.ua, mulb mai lat la mijloc la gflina polonez[ gi brusc ingustat spre virf la doud gdini sultan. - Am comparat cu grij[ fiecare os separat al piciorr-rlui gi aripii de la banltiua sllbatic[ cu cele ale urmitoarelor rase, pe carc le-am consiclerat ca putlndu-se deosebi de aceasla cu mai mulLi probabilitate: g[inile de Cochinchina, de l)orking, spanioie, poloneze, birmane, Bantam, indiene crele gi m5L5soase cu oasele negre. Era intr-ader'5r surprinzdtor s[ vezi cit de desSvirgit semlna ficcare apof.izra, articulalie gi orificiu, cll toate ci"L oasele se deosebeau f oarte mult pr in dimensiuni. Concordanla este ctl mult mai perfecti la aceste oase decit la alte pdrli ale scheletului gi flcind aceast[ afirmalie nu m[ refer la grosimea gi lungimea relatir'5 a diferiLelor oase, deoarece tarsele all variat considerabil in ambele privinle ; celelalte oase ale membrelor au variat insh pulin, chiar in ce privegte lungimea lor relativS. In sfirgit, nu am examinat un num[r suficient de schelete pentru a putea spune dacd vreuna dintre deosebirile de mai sus, cu exceplia celor de la craniu, e,ste caracteristic[ diferite]or rase. Se pare cd unele deosebiri sint mai comune la anumite rase decit la altele. A$u, bunioar[, prezenta unei coaste suplimentare la cea de-a l2-a vertebrd cervical5 Ia rasele de Hamburg gi de luptd gi l[limea capltului pubisului la cea de Cochinchina. Apoi, ambele schele[e de g5ini sultan avearl clte opt vertebre dorsale gi la ambele capiitul omoplaLului era pu{in rotunjit. in ce privegte craniul, gantul median profund la oasele frontale gi foramenul occipital alungit vertical par sd fie caracterisbice rasei de Cochinchina; la fel, marea lirlime a oaselor frontale la rasa de Dorking. Rasa de Hamburg este caracterizatd, prin separatia virfurilor ramurilor ascendernte ale uaselor premaxilare gi nazale gi spaliile libere dinLre ele ; de asemenea gi prin faptul cd partea frontal[ a craniului nu este dectb pulin adincitd,

E,FF,CTELE NE,FOLOSIRII

23t

Forma globular[^a pdrlii posterioare a craniului pare caracteristic5 bantarrilor dantelali. In fine, proeminenla craniului cu ramurile ascendente ale premaxilarelor parlial atrofiate, impreund clr celelalte deosebiri indicate mai sus, sint caracterislice eminamente g5inilor poloneze gi altor glini molate. Rezultatul cel mai remarcabil al examindrii scheletului constd in marea variabilitate a tuturor oaselor, cu excep!ia celor ale extremitSlilor. Intr-o anumiti mhsurd, putem inlelege cd scheletul variazd, atit de mult ca structlrfl pentru cd ghinile au fost sllpuse unor condilii nenaturale de via!5 gi in acest fel intreaga lor organizatie a devenit variabil5. Crescdtorului ii este insfl indiferentl orice modificare a scheletului gi nu seleclioneazd, niciodatd intenlionat vrellna din aceste moclificiri. Dac[ omul nu s-a ocupat de caracterele exterioare - ca numdrul de rectrice gi remige gi lungimea lor relativ5, care la p5sdrilc s5lbatice sint ln general constante - aceste caractere variazd, la g5inile noastre domestice la fel ca gi diferitele pdrli ale scheletului. IJn deget suplitncntar este un ,,punct" la rasa Dorking gi a devenit un caracter fixat; el este insd variabil la cea Cochinchina gi la cea m[t5soas5. La majoritatea raselor gi chiar a sttbraselor, culoarea penajului gi forma crestei sint caractere eminamente fixate. f)ar la rasa de Dorking aceste puncte nu au format obiectul tinei preocupdri qi ele sint variabilc. Cind vreo modificare a scheletului este corelatl cu vreun caracter exterior preluit de citre offi, aceastd modificare a fost sltprtsl f[rd intenlie acliunii selec{iei gi a devenit mai mult sau rnai pulin fixat5. Vedem aceasta la remarcabila proeminen{d a craninlui pe care se reazem[, molul de pene al gdinilor poloneze gi care, prin corelalie, a afectat alte pdrli ale craniului. Acelagi rezultat il constatdm la cele doud proeminen{e pe care se reazemd coarnele girinii cornute gi in forma turtit5 a frunlii la craniul rasei de Hatnburg, ce urmare a ,,crestei-trandafir" turtitl gi latd a acestei rase. Nu gtim citu gi de pulin dacd coastele suplimentare, conturul modificat al foramenului occipital, forma modificat[ a omoplatului sau a extremit[tii claviculei sint corelate in t'renn fel oarecare cu alte structuri sau dacd aceste varia{ii au ap5nrt din condilii gi obiceiuri de via!5 modificate, la care au fost stipltse g5inile noastre. Nu existd insd nici rrn motiv s[ ne indoim cd aceste diferite modific[ri ale sclteletuliri au putut deveni, fie prin seleclie directd, fie prin seleclia unor structuri corelate, tot atit de constante gi de caracteristice fiecdrei rase ca talia gi forma corpului, culoarea penajului gi forma crestei.
EtrECTEI-E NEFoLoSIRII eAn',TTTon

Juclecincl clupi obiceiurile galinaceelor noastre europene, ln mediul ei natural cle viatd GaIIus bankiua igi folosegte picioarele gi aripile mai mult decit g5inile noastre domestice, care zboard, rareori, afar[ de zborul spre locul de crtlcare. Gdinile mirthsoase gi cele crete nu pot zbura de loc din caLrza remigelor lor imperfecte gi existd motive sI se cread[ c[ ambele aceste rase sint foarte vechi, a stf el cd de multe generalii strdmogii lor nu au putu L zbura. De asemenea, gflinile cle Cocl-rinchina, din cauza aripilor scurte gi a corpului lor greu, cu greu pot zbura pin[ la o priijinfl joasd pe care dorm. Din acest motiv ne-am fi putut agtepta ca la aceste rase, mai ales la primele dou[, oasele aripilor sd fie considerabiJ reduse, ceea ce nu este insd cazul. Dupd ce am dezarticulat

232

GAINI

oasele, am comparat cu grijd la fiecare exemplar lungimea relativd ; celor doud oase principale ale aripii cu cea a speciei G. banktua, constatind cn srlrprinclere cit de exact a fost p5strat5 aceeagi lungjmg relativl (cu excePlia tarselor). Acest caz este curios, fiindci ne aratd cit de fidel pot fi mogtenite

gi

curi{at

proporliite unui organ, chiar dacl acesta nlr a fost pe deplin folosit timp de inui *ult. generalii. Am comparat la mai multe rase lungimea femurului gi a tibiei cn humerusul gi cu ulna, comparind apoi de asemenea aceste oase cu cele ale speciei G. bankf.ua. Rezultatul a arltat cd la toate rasele (cu exceplia siritorulli birman *) care are picioarele anormal de scurte) oasele aripii sint pu{in scurtate fa{5 cle oasele picioarelor. Reducerea este lnsd atit de neinsemnrie, incit poate fi datoritd exemplanrlui de comparalie de G..banki.ua, care u".u, din ini-implare, aripile pulin mai lungi decit de obicei; astfel cd mdsur[torile rlu merith sd fie prezentate. Merit5 insS notat cd gdinile m[tlsoase gi cele crele, care sint complet incapabile de zhor, a\reau aripile ntai pultn red_use fz,1[ de picioare Oectt aproape oricare alt5 ras[ ! Am vdzut la _porumbe_ii clomestici c[ lungimea oaselor aripilor este pulin redusS, pe clnd remigele primare sint pu{in crescute in lungime. Este, agadar_, posibil, degi ,improbulil, .u la gfinile m5t[soase gi la cele crele orice tendinld spre reducerea din carza n.totosirii a lungimii oaselor aripilor s[ fi fost infrinatl prin legea compensa{iei, cle cregterea redusd a remigelor $i, ca Llrmare, de nutrilia sporitd. tot*gi la ambelb aceste rase s-a constatat cd - judecind dupi standardul de lungime al sternului sau al capului fa![ de aceleagi p[r!i la G. banki.ua lungimea oaselor aripilor este pu{in redusd. In primele clotrd coloane ale tabelului de mai jos este prezentatd greytatea realI a oaselor principale ale piciorului gi aripii la douHsprczece rase. In coloana a treia se d[, 1n procente fa{[ de G. bankiua, r&portul dintre greutatea oaselor aripii gi cea a oaselor picionrlui (lu G. bankiua acest raport este reprezentat prin cifra 100; zs;. In acest tabel, la primele opt p[shri aparlinind unor rasedistincte, observdm o reducere marcat[ in greutatea oaselor aripii. Cea rnai mare redricere, cu 33% din greutatea proportional[ normal5, aparc Ia ghina indian5 crea{[, care nll poate _zbura. La urmdtoarele patru pIs5ri, inlre care gi ghina m[tdsoas[, incapabil[ de zltor, vedem c[ greuiatea aripilor este puti" sporitd fald de cea a picioarelor. Trebuie menlionat insl cd, dac5 din oricare cauzd greutatea picioarelor acestor pdsdri s-a redns, aceasta ar putea cla falsa aparenti a unei sporiri a greut[{iirelative a aripilor. Or, o reducere de aceast[ naturh a ap5rut cu siguran!5 la g[ina siritoare bir"man[, ale cdrei picioare sint anormal de scdrte ; tot astfel gi la cele doul glini de Hamburg gi rn5tdsoas5, ale cdror picioare, degi nu sint
*)
?B)

flcut calculul pentru coloana a treia. La G. bctrtkiua, oasele piciorului fali de oasele arii:ii sint, ca greutate, ln raport de 86 : 54 sau (omilind zccimalele) de 1C0 : 62; la rasa de Cochin-

But'mese JumPcr (N. lrad.). Ilste bine si se explice cum a fost

china cle 311 :1(j2 sau de 1C0 : b'2;ra cea de Dorking de 557 :248, sau de 100 : 44 ;i aqa mai departe pcntru celelalte de Corase. Oblinem astfel selia c1e 62,52,41 pentru greutdlile relative ale oaselor aripii la G. Darrliiua, la rasa de 62 pentru greutatea oaselor aripii la G. bankittcr, oblinem clrinclrina, clc I)o1lii1S etc. I-uincl acum 100 in loc printr.-o alti reguli de trei g3 drept greutatea relativl a oaselor aripii la rasa de Cochinchina, 70 la cea de Dorking gi aga mai cleparte pentru restul coloanei a treia din tabel.

EFECTELE NEFOLOSIRII

233

greut[lile oaselor piciorului fa!5 de cele ale speciei G. bankiua, in conformitate cu singurele doud mdsuri de comparalie pe care le puteam folosi, gi anume lungiTabeIuI

scllrte, sint formate din oase remarcabil de subliri gi u$oare. Nu fac aceste afirmalii j udecind dupd simpla impresie vizuali, ci dup[ ce am calculat

I
Raportul dintre
greutatea oasclor aripii gi acea a oaselor picioru-

Numcle raselor

Greutatea reald a temurului qi tibiei

It o

Greutatea

realii a humc-

rusului
I
D

ulnei

,si a

Iui, in

compa-

rafie cu G. battkiuu
% 100
B3

1. rasa dc Cochinchina 2. ,, de Dorking 3. ,, spanioli (I,iinot'ca) 4, ,r polonezi, paietati auriu 5. ), cle luptir, cu piepo.
7.
B.

Gallus

bankipa

mascul sl]batic mascul mascul mascul mascul mascul

517

3,5
10,ir 16,3
72

20,5 36,5
28,1 79,7 19,3 15,2 72,6 73,2 3r5

7o

ti)
ID

9r5 9,4

,) ,,

tul

negru

n80 79 67 108 106 108 103

malaezS.

femelI
mascul mascul

sultan

A'

716

indiand crea{i.

9.

10.

72.

77. ,l
,,

de Hamburg (incondeiati)

de siritor birman
,, t,

5,8
214

femeli
mascul

10,3
714

6,7
5r1

mitisoasi (cu oase negrc)

femeli
femelS

5'8

3,6

prea grele. Aceasth pasere era insd foarte mare, cintdrind 3,23 kg, cll toate cd era foarte slab5, iar oasele picioarelor erau de zece ori mai grele decit ale gdinii shritoare birmane ! Am incercat sd stabilesc lungimea oaselor atit ale piciorului cit $i ale aripii fa{d de alte p[r!i ale corplrlui $i scheletului, dar la aceste pds[ri domesticite de atita vrerne intreaga organizalie a der.enit atit de variahil5, incit nu se poate trage nici o conclllzie precis5. De exemplu, picioarele
zt1 Dl Blyth (in -Annals and Mag. of i{at. Hist., seria a 2-a, vol. I, 1848, p. 456) indicd 7,47 kg ca fiind greutatea unui mascul adult de G. bankiua; din ceea ce anr vdzut lnsi din balgurile gi scheletele de di-

aceste mdsuri de comparatie, oasele piciorului la aceste patru pdsdri sint evident cu mult mai u$oare decit la oricare alt5 ras5. Se poate conchide deci ce in toate cazurile in care, din vre o cauz\ necunoscut5, greutatea picioarelor nu s-a redtls mult, greutatea oaselor aripii s-a redus fa![ de cea a oaselor piciorului in comparatie cu cele ale speciei G. banki.ua. $i imi dau seama cA aceastd reducere a greut5lii poate fi atribuite fdrd grijA lipsei de folosinld. Pentru ca tabelul cle mai sus sA fie complet satisfflcdtor, ar fi trebuit s[ ardt cd Ia primele opt pishri oasele picionrlui nu au crescut, de fapt, in greutate in disproportie cu restul corpului. Dar acest lucru nll-l pot ar[ta, necunoscind, dupd cum anr ar[tat mai sus, greutatea speciei Bankiua shlbaticer\. De fapt sint tentat sd bbnuiesc cd la ghina de Dorking, nr. 2 din tabel, oasele piciorului slnt relativ

mile relative ale capului $i sternului aceasta deoarece nu cllnosc greutatea corplrllli la specia G. bankf"ua, care ar constitui o mai bun5 mdsur5. Dupd

feriLe rase, md indoiesc cd cele doui exemplare ale mele de G. I,ankiua au clntdrit atit de mult.

234

GAINI

cocogului de l)orking de mai slls erau clr aproape 1,90 cm mai scurte propor{ional cu lungimea sternnlui gi cu peste 1,90 cm prea lungi proporlional cu lrrngimea craniului, 1n comparalie cu acelea;i p5r{i la G. bankiua. ln t.abelul II de mai jos rredem in primele doul coloane lulrgimea sternuIui gi inlllimea maximd a carenei sale, de care sint legali mugchii pectorali. In
TabeIuI I I
I

Lungimea

Numele raselor

sternului

i
I
I

hretti*.u
carenei sternului

Raportul dintre tnril[imea carenei

gi

lungimea

sternului, in
comparalie cu G. bankiua
o/ /o

i'*
l

Gallus bankiua
.f.

1. rrrsa de Cochinchina 2. de Dorking

spaniola
polonezS. 4. 5.
6. 7.

10,67

3,56

mascul mascul mascul mascul

rnascul

74,80 77,65 75,49 12,88

3,9'l
5

100 78
8.1

cle

m'laezi

luptd

14,10
12,95
11

fenrelii
nrascul

4,64 3,81 3,9L 3,81

90 87
81

8.
9.

sultan cle girini crelc

,35

slritori birmani
de Hamburg

mascul

10,80

fcmeli
tnascul

10. 11.

72.

,, ,, de gdini nrltisoase

femelI femeli

7,77 12,90 11,56

12,90

3,45 3,05 2,16 3,56

5,27

87 90 84
81
E1

B1

2,56

66

coloana a treia este prezentat raportul dintre inilliniea carenei .si lungimea sternrrlui, exprimat in procente in comparatie cu acelagi raport de la G. banktuaTs). Examinind coloana a treia, yedern cI in fiecare caz inillirnea carenei fa{5 de lungimca sternnhii, in comparalie cu G. banlti"ua, este in general redus[ cLr 10 -20%. Gradul de reducere variaz[ insfl n]ult, in parLe ca urmare a stdrii sternulni deseori deformat. La glina m[tdsoas5, care nu poate zbura, carena este clr 34To mai scund[ decit ar fi trebuib s[ fie. Aceastfl reducere a carenei la toate rasele explicd prol:abil rnarea variabilitate a curburii claviculei $i a formei extremititii sale sternale la care ne-am referit mai sllt I'{edicii sint cle plrere cd forma anormal5 a girei spinlrii, observatd atit de des Ia femeile din clasele mai inalte, rezult[ din faptul c[ rnu$chii lega{i de aceasta nu sinb pe deplin exercitali. La fel este caztrl giinilor noastre donrestice, deoarece ele igi folosesc numai plrtin mtrgchii pectorali; din celg 25 de sternuri examinate de mine, numai trei erau perfect simetrice, 10 erau moderat strirnbe, iar 12 erau cleforrnate intr-un grad cxtlenr. Tot.ugi, cll Romanes crecle cd deforma{ia este datoritl faptului ci in tinere{e giinile igi reazemd sLernul de stinghia pe care se cocoat5 la cnlcare. in cele din urm5, in privinla diferitelor rase de gdini putem conchicle cA principalele oase ale aripilor s-au scllrtat probabil inbr-o mflsurd foarte mic[ $i ce ele alt devenit, cu siguran{fl mai ri$oare clecit oasele picioarelor la toate
75) Coloana

a treia este calculati dupi plincipiul aritat tn nota infrapaginal^ 73,

CORELATIA

DE

CRESTERE

rasele la care aceste din urmd oase nu slnt anormal de scnrte sau clelicate; de asemnea, c[ in mod invariabil carena sternului, de care sint legali mugchii pectorali, a devenit mai pulin proeminentfl, intreg sternul fiincl extrem de predispus deform[rii. Aceste rezultate le putem atribui folosirii rednse a aripilor.
CORI]LATIA DE CRE$TERE

Voi rezuma aici ptilinele fapte pe care le-am adunat in legdLur[ cu acest putin cnnoscut insi i*portant. La g5inile de Cochinchina gi de luptfl existl poate un oarecare raport intre culoarea penajului gi nuanla inchisfl a coiii ou lu i. La giinile sulta n p enele suplimentare codale in f orm[ de secerd sint, dupd cit se pare, in raport cu supraabundenta generalfl a penajului, dupi cllm se vede clin picioarele incillate, molul gi barba mari. La doud gflini f5rd coadh pe care le-am exaniinat, glanda uropigian[ era atrofiat5. Dupd cum observ[ dl Tegetmeier, un mot mare de pene pare s5 fie insoliL intotcleauna de o mare reclucere sau de o absen!5 aproape total5 a crestei. O barbi bogatd este insotitI de asemenea de cercei redugi sau de absen{a lor.Aceste din urmd cazuri par sH intre in caclrul legii compensaliei satt al echilibrului de cregtere. Deseori o barbI bogati sub maxilarul inferior corespunde cu prezen[a excrescenlei de pe cregtetul craniului. Cind creasta are o formd neobignuibS, ca la gdinile cornrite, spaniole gi de Hamburg, ea afecteazd" in mod corespunzd,tor craniul de sr-rb ea ; gi am v[zut cib de remarcabil este acest caz la gdinile mo{ate, atunci cind molul este foarte dezvoltat. O datd cu proeminenla oaselor fronLale, s modifici consiclerabil gi forma suprafelei interioare a craniului, precum gi a creierului. Prezenla unui rno! influen{eazir intr-un mod necunoscut dezvoltarea ramurilor ascendente ale osului prernaxilar gi a apofizelor interioare ale oaselor nazale, precum $i forina orificiului exterior al nirilor. trxistd o clard gi curioasd corela{ie intre molul cle pene 5i starea de osificare imperfect[ a craniului. Aceasta se aplica nu nlrrnai la aproape toate gdinile molate, ci gi ralelor molate, precum $i, dupd cum m[ informeazra cll Gunther, gigtelor mo{ate din
subiecL
Germ

care constiLr-rie molul cocogilor polonezi seamlnd cll cele din gulera; gi se deosebesc considerabil prin forma lor de cele din molr-rl femelei. La cocog, gitul, tectriccle aripilor gi galele sint bine areoperite cu pene ca cele din gulerag gi s-ar pirca ci penele de aceasti fcrml s-att intins, prin corela{ie, plnl la caprrl cocogului. Acest detaliu este interesant pentru c5, degi ambele sexe ale unor galinacee sdlbatice all capul impodobit la fel, totugi exist[ deseori o diferen{5 in dirnensiunea gi forma p"enelor care coirstituie molul. in plus, in unele caznri, ca acela aI lazanilor aririi Anrherst masculi (P. ptctus gi amher"si sliae), existfl un raport strins in ceea ce privegLe culoarea gi structura, intre pernele de pe cap gi cele de pe gale. S-ar p5rca, de aceea, ci accleagi legi au cieLerminat sfar-ea penelor de pe cap gi corp, atit in cazul speciilor care tr[iesc in concii{ii natrirale, cit gi in cel al phshrilor care au variat in stare donrestic5.

in sfirgit, penele

nia.

CAPITOLUL aI VIII-Iea

RATA-GISCA-PAUNULPE$TII AURII -comund.

CURCANUL ALBII{ELE DOMESTICE

- CAI,IARUI - BIBIL]CA DE MATASE - VIERMII

de

gi nefolosirii asupra oaselor membrelor. Gisca. GiSte domeslicite d.in uechime - Mica lor uariabilitate - Rasa
Seuastopol.

Rala. Diferitele rase - Mersul domesticirit - Originea lor din rala sd.Ibaticd. - Deosebiri tntre d.iferitele rase - Deosebiri osteologice - Efectele folosirii

Piunul. Originea rasei cu ttmeri

Curcanul. Rasele de curcani Efectele climei asupra curcanilor.

negri. speciile

\
din Statele Unite -

- Incrucigd.ri cu

Bibilica, Canarul, Pegtii aurii, albinele domesticc.

\Iicrmii de mitase. Speciile qi rasele lor - Domesticirea lor dirt uechime Griia in seleclionurea lor - Deosebiri tntre dtferitele rase, in stadiile de out de omid"d gi de cocon - Ereditatea caracterelor - Aripi imperfecte - Instincte pierdute - Cuructere corelatiue.

B,ATA

Ca gi

in cazurile anterioare, voi descrie pe scurt principalele rase domes:

tice de rate
gi

Rasa 1. Rala domesttcd comund. Aceastd rat[ variazi mult in culoare propor{ii gi se deosebegte de rala silbaticd prin instincte $i caracter. Existd mai multe subrase : 1) Subrasa de Aylesbury, de talie mare, albe, cu ciocul Si picioarele galben deschis gi cu sacul dermic abdominal mult dezvoltat. 2) Subrasa de Rouen, de talie mare, de culoarea ralei silbatice, cu ciocul verde sau pestri!, cu sacul abdominal mult dezvoltat.3) Subrasa molatd, cu un mot mare de pene pllfoase, frumoase, rezemat pe o mas5 cdrnoas5, sub care craniul este perforat, Molul unei rate pe care am importat-o din Olanda avea diametrul

RATA DOMESTICA

6,35 crn.4) Subrasa de Labrador (sau canadiand, sau de Buenos Aires, sau est-indiani), cu penajr-rl complet negru, ciocnl mai lat fa![ de lungimea sa decit la ra{a silbatic[ gi ouile ugor nuanlate cu negru. Poate cd aceast[ subras[ ar trebui s[ fie clasificatd ca ras5. Ea include doufl subvarietdli : Llna pe care am linut-o vie, tot atit de mare ca gi rala domesticd comunfl; cealalt[
mai micd, deseori capabil5 de zbor 1). Presupun cI aceast[ din urmd subvarietate a fost descrisl in trran[a 2) ca zburind bine, ca fiind cam silbatic5 gi alind, cind este g[tith pentnr mas5, gustul ralei silbatice ; totugi aceasti subvarietatc este poligam5, ca gi celelalte rale domesticite, gi diferitd de rala sdlhatic[. Accsle ralc de Labrador negre se reproduc fidel, ins[ dr. Turral prezint1 un caz in care subvarieLatca francezd a produs pui cu citeva pene albe pe cap Si pe git pi cu o pat[ de culoare ocru pe piept, atit in caz:ul speciilor care trdiesc in condilii naturale, clt gi in cel al piisdrilor care au suferit varia{ii in stare clomesfic[.

indelungaLi otiind aproape fdrd incetare, intocmai ca gi gdinile denumite vegnic oultoare a). Resn 3. Rala momi"loare (CaII dttck). Remarcabil[ prin talia sa micfl gi prin extraordinara limbulie a femelei. Ciocul sDrrrt. Aceste pisdri sint fie albe, fie de culoarea ralei sdlbatice.
rasele gi pare Rafa ptngutn Aceasta este cea mai remarcabil5 dintre toate si fie originarl din Arhipelagul Malaez. Ea merge linlndu-pi corpul extrem de drept gi cu gitul sub{ire intins drept in slrs. Ciocul destul de sctrrt.

Rasa 2. Rala cu ciocul tncouotat. Aceast5 pas[re prezint[ un aspect extraordinar din c&vza ciocului incovoiat in jos, iar pe cap are deseori Ll n mot. Culoarea albl este cea comunS, ins[ unele sint colorate ca ralele sdlbatice. Este o ras[ foarte veche, fiind semnalatd ln 1676t); iSi dovedegte domesticirea

Rese

4.

Coada ridicath in sus conlinind numai 18 pene. Femunrl gi metatarslrl alungite.

Aproape to{i naturaligtii sint de acord c[ diferitele rase se trag din rala sllbatic5 comund (Anas boschas) ..). Pe de alt[ parte, majoritatea amatorilor adopt5, ca de obicei, un puncL de vedere foarte diferit r). Exceptind cazul cind am nega faptul cd domesLicirea prelungitl timp de secole poate afecta caractere atit de neimportante cum ar fi culoarea, talia $i, intr-o mic[ m5srrr5, dimensiunile proporfionale, precuin pi dispozi\ia mintald, tu existd absolut nici un motiv de indoial[ c[ rala domesticd se trage din specia s[lbaticl
t) PouItrA Chronicle, vol. II, 1854, p. 91 gi vol. I, p. 330. 2) Dr. Tulral, ln Bull. Soc. d'Acclimat., r,ol. VII, 1860' p. 5'11. 3) Onitttol(gA a lui \\:illughby, editatl cle Ray, p. 381. Aceastii rasil a fost de asemenea desenati de ,\lbin in 1734, in .\al. IItst. ol Ilirds, vol. II, p. tl(j. 4) 1". Cllvier spune ln Annales du ll.[usd.um, vol. IX, p. 128, cit nunrai nirpirlirca qi incubalia lmpiedicd trcestc rale sii sc oud.. Dl Il. l). Rrcnt face o observalie similari in Pottltrll Chronicle, r'ol. IlI, 1855, p. 512. ** ) AstIzi Anas plathgrhgnciros (.lf . trarl.). 5.; Rev. Il. S. I)ixon, Ornarnentul and Domestic Potrltrg, 18'18, p. 117. Dl B. P. Brent, in Poultrg Cltronicle, vol. IlI, 1E55, p. 512.

DEOSEBIRI

EXI'E,RNE,

239

comunh, pelttrtt cd ele nu se deosebesc prin nici un caracter important. Ar-em cileva dovezi istorice in privin{a epocii $i a evolu{iei domesticirii ralei. Ea nn era cunoscutS.0) r'echilor egipfeni, evreilor din timpul vechiului testament gi grecilor din perioada homericS. Acum vreo optspre zece secole, Columella t) gi Varo vorbesc despre necesitatea de a line ralele in larcuri acoperite, ca gi glinile silbatice. Agadar, pe acea vreme exista pericolul ca ele s[ plece in zhor. In plus, planul recomandat de Columella celor care doresc s[-gi inmul{eascd stocttl de ra{e, constind in a stringe oud de ra{d sdlbaticd $i a le pune sub clogc5, demonstreazd,, dupd cum observd dl Dixon, ,,cil pe acea vreme rala nll devenise locatar naturalizat gi prolific al cur{ii de p5sdri romane". Originea ra{ei domestice din specia shlbatic5 este recunoscutd, dupd cum a observat demult Aldrovandi, in aproape toate limbile europene, prin faptul ci amhelor li se aplicd acelagi nume. Rala sllbaticl are o largfl rdspindire, din mtrn{ii Himalaia gi pin[ in America de Nord. Ea se incrucigeazd u$or cu pasdrea dcmesticd gi descenden{ii hibrizi sint pe deplin fecunzi. S-a constatat, atit in Anierica de Nord cit gi in Europa, cd rala sdlbaticl se poate domestici gi reproduce cll ugurin{5. Aceasti experientd a fost incercatd cu grijI in Suedia de c[tre Tiburtius, care a reugit sd creascd trei generalii de rale sdlbatice. Dar acestea, degi au fost tratate ca gi ralele comllne, tru gi-au modificaL nici mdcar o singurd pan5. Puii sufereau prin faptul c5 li se permitea s5 inoate in ap5 rece 8), astfel dupd cum se gtie c5 este caztl puilor ratei domestice comune, degi acest din urm[ fapt este ciudat. ln Anglia, url observator meticulos gi bine cunoscut e) a descris in am[nuntime experienlele sale, repetate adesea cu succes, in legdtur5 cu domesticirea ra[ei s5lbatice. Se pot crepte u$or pui din oui clocite de o gdini Bantam; pentru a reugi, este insd indispensabil sd nu se pun[ sub aceeagi clogcd oud de rald sdlbaticd gi de ra!5 domesticd, c5ci, in acest caz, ,,puii de ra!5 silbaticl mor, l5slndu-pi fralii mai vigurogi tn ingrijirea neturburatd a mamei lor adoptive. Deosebirea intre obiceiurile puilor iegili de curind din ou aduce dupd sine cu siguran![ u n asemenea rezultat"'. Puii de ra{5 sdlbatic5 erau de la inceput compleL domesticili fat[ de oamenii care ii ingrijeau, atita timp cit acegtia purtan aceleagi haine, precum gi de asemenea fa![ de ciinii qi pisicile casei. Ei se repezealr cu ciocul chiar la ciini, pentru a-i goni din orice loc pe care il doreau ei. Oamenii gi ciinii strlini ii sperian insi mult. Deosebit de ceea ce s-a lntimplat in Suedia, dl Hewitt a constatat c[ intotdeauna, in decurs de doud sau trei generalii, caracterul puilor sdi se schimba gi se inriutdlea, degi se urmdrea cll mare grij5 sd se impiedice incrucigarea cu ra{e domestice. Dupd a treia genera{ie, pds[rile sale gi-au pierdut linuta ele6) Cralvfurd despre Relntir,trts ol Domesticeted Animals to Ctuilization, citit la Oxforcl, in 1860, ln fala Asocialiei Rritanicc. ?) Durcau de la [,Ialle, ln Annales de Scienees Nal., vol. XVII,'p. 164; vol. XXI, p. 55. Rev. E. S. Dixon, Ornurnentcrl Pctultry, p, 118. Dupir cnm obscrr'5. Yolz in Ileitrrige zur Iiulturgeschicltlc, 1852, p. 78, pe

vremea lui AristoLcl nu se cnno;tcau ralelc c.lomestice. 8; Citcz accnstir dcscriere din Die Enten- und Scluuunenttcltt, I-'hn, 1828, p. 143. \'ezi Audubon, Ornitltologicttl l)ioqrnphg, ro7. III, p. 168, clespre clomcsticilca ralelor pe riul llississipi. Pentru acelagi fapt, in ,\nglia, vczi dl Naterton, in IIag. ctl Nnl. .f1lsl. al lui Lontlon, vol. VIII, 1835, p. 5-12; ;i dl St. John, I4/l1d Sporls arrrl \:al. IIist. of tltq Hiqhlanrl.s, 19i[6, p. 129. e) Dl E. Hervitt, itt .Iournal ol IItirticu,lturc, T862, p. 77li; 1863, p. l)l).

240

RATA DON{ESTICA

gant5 a speciei sdlbatice, incepind sd dobindeascd umbletul ralei comune. Talia n s-a mdrit cu fiecare geneialie, iar picioarele au devenit mai pulin fine. Gulerul alb din jnrul gitului r5loiului s5lbatic a devenit mai lat gi mai pulin regulat gi unele dintre remigele primare mai lungi au devenit mai mult sau mai pulin albe. Cind s-a intimplat aceasta, dl Hewitt $i-a distrus aproape toate ralele gi gi-a procurat ou5 proaspete din cuiburi de ra{e s[lbatice, astfel ci el nu a crescut niciodatd aceeapi familie timp de mai mult de cinci sau $ase genera{ii. Pds5rile sale au continuat s5 form eze perechi gi nu au devenit niciodatS poligame ca rala domestic[ comunS. Am prezentat acesteam[nunte pentru c5, dupd cite gtiu, aspectele modificdrilor survenite la p5s5ri silbatice crescute timp de mai multe generalii in stare domesticd nu au fost inregistrate niciodati cu atita grijd de cdtre un observator competent. Acesie consideralii duc la concluzia cd nu existfl indoialfl cd ra{a silbaticd este strdmogul formei domestice comune; gi nu este nevoie sd cdutdm la alte specii tulpina raselor mai distincte, ca ralele pinguin, momitoare (caII duck), cu ciocul lncovoiat, mo{ate gi de Labrador. Nu voi repeta argumentele folosite in capitolele anterioare in leg5lurh cu improbabilitatea ca omul sd fi domesticit in timpurile de demult mai multe specii, care de atunci au devenit necunoscute sau s-au stins - cd ralele nu sint ugor de exterminat in stare sdlbaticd ; cd unele dintre presupusele specii parentale sd fi prezentat caractere anormale fa{5 de toate celelalte specii ale genului, cum este cazul ralei cu ciocul incovoiat gi al celei pinguin; faptul c5, in mdsura in care se gtie, toate rasele sint fecunde atunci CtnA sint incrucigate to) ; faptul cI toate rasele au in general aceeagi comportare, instinct etc. Se poate reline insd urmitorul fapt in leg[turl cu aceastd problemX: in toatd marea familie a ra{elor nttmai o singurd specie, A. boschai mascul, are cele patru rectr\e mediane lntoarse in sus. Or, la fiecare dinlre rasele domestice menlionate mai sus existd aceste pene intoarse in sus $i, in baza presllpunerii ch acestea se trag din specii distincte, trebuie sd admitem c5 inainte vreme omul a nimerit specii care aveau toate acest ca' racter astlzi unic. De altfel, dup[ cum am vrazut in cazul celei mai mari gi al celei mai mici rase (ra{ele de Rouen gi cele momitoare) pi dupd cum afirml dl Brent lt) cd este cazul ralelor cu ciocul incovoiat, subvariet5lilefiecdrei rase sint colorate aproape exact ca pi rala s6lbatic5. Dup[ cum m5 informeazd aceast[ persoan5, ea ; incrucigat .rn i51oi alb de Aylesbury cu o ra![ neagrS. de T ]ubrador gi in timpul iregterii lor unii dintre pui au dobindit penajul ratei silbatice. ln ceea ce privegte ralele pinguin, nu am vl,zut multe exemplare, . dar -colorat exact ca-rall silbaticd ; SiI James Brooke mi-a trimis nici unul nu era halguri din Lombok gi Bali, din Arhipelagul Malaez ; cele doud femele ins[ trei erau mai deichise gi mai rogcate la culoare decit rala silbaticfl, iar r[{oiul se
Anr citit mai multe expuneri in legtituri cu fecunclitatea diferitelor rase atunci cind sint lncrucigate. Dl Yarrell m-a asigurat c[ ralele momitoare gi cele comune sint pe dcplin fecunde intre ele. Am lncruciEat rale cu ciocul incovoiat cu rale comune, precum qi o rali pinguin cu una de Labrador; qi ralele incruc;gate erau complet fecunde, cu toate ci nu se reproduse erd inter se, astfel cI cxPcrienla nu a fost ficuti pe deplin. Unele rafe pinguin ;i de Labrador hibride au rost din nou lncruci;ate cu rale pinguin, iar ultcrior le-am lmperecheat inter se gi erau extrem de fecunde.
10)

rr) Portltrg

Chronicle,

vol. III, 1855, p.

512.

EFECTELE FOLOSIRII

$I

NEFOLCSIRII

241

deosebea

prin aceea cI avea inLreaga suprafa{[ inferioard gi superioar[ (cu exceplia gitului, a tectricelor cozii, a cozii gi aripilor) cenugiu-argintie, fin incondeiat[ cu linii cle culoare inchisd, semdnind indeaproape cu anumite pirli ale penajului r5loiului s5lbatic. Am constatat insd c[ acest r[toi era identic in privin{a tuturor penelor cu o varietate a rasei comune pe care mi-am proclrrat-o de la o ferm[ din Kent ; intimpldtor am vdzut gi in alte pdrli exemplare similare. Meritfl inregistrat faptul apariliei unei la!e, crescntf, intr-o climd atit de deosebitd ca cea a Arhipelagului Malaez unde nu existii specia silbatic5, cu exact acelagi penaj ca cel care poate fi inbilnit intimpl[tor la ralele de la f ermele noastre. Se pare totu gi cI clima Arhipelagului Malaez tinde si produc[ la ra{6 o mare variabilitate, deoarece Zollinger 12, vorbincl de rasa pinguin, spllne cd la Lombok ,,existd o neobignuith gi mirtunat[ varietate de ra!e". LIn rdtoi pinguin pe care l-am {inut viu se deosebea de cei ale clror balguri mi-au fost trimise din Lombok prin faptul cd avea pieptul pi spatele parlial colorate brun-castaniu, semdnind astfel mai mult crl r5{oiul
sdlbatic.

Din aceste diferite fapte gi mai ales din faptul cd rdtoii tuturor raselor cu rectricele incre{ite gi ai anumitor subvarietdli ale fiecdrei rase seamdnd uneori prin penajul general cu rala sdlbaticd, putem conchide cd toate rasele se trag

din A. boschas. Voi semnala acum citeva dintre particularitdlile caracteristice ale diferitelor rase. Oudle vartazd, la culoare, unele rale comune avind oud verzui-cleschis gi altele cornplet albe. Primele oud ale ralei negre de Labrador din fiecare sezon sint nuanlate cu negru, ca gi cum ar fi fost minjite cu cerneal[. Un bun obsert'ator m-a asigurat cI ra{ele sale clin dceasti rasd au fdcut intr-un an oud aproape complet albe. Un alt caz curios ne aratd ce fel de varia{ii neobignuite gi ereditare apar uneori. Astfel dl Hansell tt) relateazd cd a avut o ratd cornun[ care f[cea intotdeauna oud cu gdlbenugul de culoare cafenin-inchis, ca cleiul topit, gi cd puii rezultati fdceau acelagi fel de ou5, astfel cI rasa a trebtiit
distnr sh.

Ra{a cu ciocul incovoiat este foarte remarcabile (vezi desenul craniului, gratura in lemn nr. 39) gi ciocul sdu deosebit a fost transmis ereditar cel pulin din 1676 incoace. Aceast5. stmcturd este evident analogd cu cea descrisS. Ia porumhelul cil[tor Bagadotten. Dl Brentla) spune c5, atunci cind ra{el: cu ciocul incovoiat sint incrucigate cu rale comune, ,,sint produgi mulli ptri cu tna xilarul superior mai scurt deciL cea inferioar5, ceea ce cauzeaz\. deseori moartea pdsdrii". La ra{e, mo{ul de pene de. pe cap nu este o raritate la rasa adevdrat-mo{at5, la cea cu ciocul incovoiat, la neamul de ferrnd comun, precum gi Ia o ra{[ care nu avea nici o'alt5 particularitate gi care mi-a fost trinrisd din Arhipelagul NIalaez. Molul este interesant numai in mflsura in ca]'e afecteazd craniul, care devine astfel pu{in mai globular gi este perforat cie nu meroase orificii. Ra{ele momitoare sint remarcabile prin extraordinara lor limbti{ie. Rdtoiul nu face decit sH sisiie ca rd{oii comnni; totugi, clnd este
12) ,Ionrnal

ol the Intlian Arcltipelago, vol. V, p. 334. rtS The Zoologist, vol. VII, VIII, 1849-1850, p. 2 353. La) Poultrg Chronicle, vol. III, 1855, p. 512.
2662

16

c.

RATA DOMESTICA

imperechiat cu rala comund el transmite descendentelor femele o puLernicd tenciin!5 de a rnic[i. La inceput pare surprinzltor ca aceastd limbulie sI fi f ost dobinditd in starea domesticS. Glasul variazd insd Ia diferitele rase. Intr-aclev5r, dl lJrent 15) spune ch ralele cu ciocul incovoiat sint foarte limbtrte gi cd cele de Rouen scot ,,un {ip[t grav, puternic gi monoton, ugor de I'ectlnoscut de cdtre o ureche experimentatd". Deoarece limbulia ra{ei ntomitoare este foarte utild, aceste pIs[ri fiind folosite ca momeal[, calitatea aceasta s;e poate sd fi fost accentuati prin selec{ie. Colonelul Hawker spllne, de exemplu, cd dacd ntl se pot obline ra{e silbatice tinere care sI serveascl drept momeal5, ,,alege ca inlocuitor ra{e domestice dintre cele mai gil5gioase, chiar dacd culoarea lor ntl ar fi ca cea a celor sllbatice"tu). S-a afirmat in mod gregit cd ralele momitoare iSi clocesc oudle in mai pu{in timp decit ralele comune 1?. Ra{a pinguin este cea mai remarcabilS dintre toate rasele. Portul gitului pi al corpului ei sub{ire este clrept, aripile mici, coada intoarsl in sus, iar femurul gi metatarsele sint considerabil mai lungi decit la rala silbaticd. La cinci exemplare examinate de mine nu existau decit 18 rectrice in loc de 20 ca la rala sdlbatic5; Ia ra{ele de Labrador am gdsit de asemenea numai 18 gi 19 rectrice. La trei exemplare am g5sit pe degetul mijlociu 27 salr 28 de scntele, pe cind la doud rale s5lbatice am gdsit 31 gi 32. Atunci cincl rala pinguin ests incruci$at5, & transmite puternic descendentilor forma particulard a corpului gi mersul sdtt. Acest fapt era evident la citiva hibrizi oblinuli la Grldina zoologic[ din una dintre aceste pds[ri gi gisca egiptean[ ") (Anser aegupti.acus) gi de asetnenea la ciliva metigi pe care i-am oblinut intre rala pinguin gi cea de Labrador. Nu md surprinde prea mult faptul ci unii autori suslin ci aceastd rasd trebtiie si se tragd dintr-o specie necrTnoscutd gi distinct5. ins5, clin motivele prezentate rnai strs, imi pare mult mai probabil ca ea sd fie descendenta speciei Anas boschas, mr-rlt modificatl prin domesticire intr-o climd nenatural[.
CARACTERE OSTEOI,OGICE

Craniile diferil"elor rasc se deosebesc foarte pu{in atit intre ele clb gi de craniul ralei sSlbatice, cu exceplia lungimii proporlionale gi a curburii prema xilarelor. La rala momiLoare, aceste din urmi oase sint scurte, iar linia tras5 de la extremit5{ile lor pin[ la cregtetul craniului este aproape dreaptd, in loc sd fie concavd ca la rala comund, astfel incit craniul seamdn[ cu acela al unei gigte mici. Dupi cun'r se vede in desen, la ra{a cu ciocul incovoiat (fig.39) aceleagi oase, p-icum pi maxilarul infBrior, s incovoaie in jot in rnodul cel mai rernarcabil. La rata de Labrador premaxilarele sint pulin mai late decit la rala sdlbatic[ gi Ia doud cranii de la aceastd rasd muchiile de fiecare parte a osului supraoccipital erau foarte proeminente. La rala pinguin, premaxilarele sint relativ mai scurte decit la ra{a s5lbaticl gi apofizele inferioare paramastoidiene mai proeminente. La o ra{5 olandezd motat5, sub molul
16)

t7) Coltulle Gurclener', clin

ru)

t5) Poultrg Clvctnicle, vol. II[, 1855,p. StZ. In legritur[ cu ra[a de Rouen, vezi clitto, r,ol. I, 1854, p. 167. Col. F{awl<cr, Instructions to tlourtg Sportsmen, citat de dl Dixon itt Ontamental Poultrg, p. !25.

I aprilie

1861.

Accgti hibrizi au fost tlescri;i de tll

10.

Selys-Longchamps

XII. nr.

in Bu//elins

Acad. Ilog. rle Brurelles, vol.

DEoSEBIRi

LA

SCI{ELET

243

enorm, craniul era de o formd pu{in mai globular[ gi perforat de doufl deschizhturi mari. La acest craniu, oasele lacrimale erau impinse mult inapoi, astfel cI au dobindit o formd diferit5, atingind aproape ap oflzele posterioare laterale ale oaselor frontale, in acest fel completind aproape orbita osoasd a ochiului. Dat fiind cd oasele pltrate gi pterigoide au forme atit de complexe gi sint in raport cu atit de multe alte oase, le-am comparat cu grijd la toate rasele principale, ins[ in afari de dimensiune ele nu prezentau nici o deosebire. VenreenE gI coASrE. La unul dintre scheletele ratei de Labrador existarr cele 15 vertebre cervicale obignuite gi cele noud vertebre dorsale obignuite, prevdzute cu coaste; la cel5lalt schelet erau cincisprezece vertebre cervicale gi zece dorsale cu coaste. Dupd cit se putea aprecia, aceasta nu se datora numai faptului cd pe prima vertebrd lombard se dezvoltase o coast5, pentru c[ la anibele schelete vertebrele lombare corespundeau perfect in privinla num[rului, formei gi dimensiunii cll cele ale ralei silbatice. Doud schelete de rale momitoare (Call duck) aveau cite cincisprezece vertebre cervicale gi cite noud dorsale, iar la un al treilea schelet a$a-numita a 15-a vertebr[ cervicald era prevdzutl, ctr mici coaste, fdcind f,n totul zece perechi de coaste. Aceste zece coaste nll corespund ins[ pi nici nu se dezvoltd din aceeagi vertebrd ca cele zece ale ralei de Labrador men{ionate mai sus. La rala momitoare, la care cea de-a 15-a vertebrd cervicald era prevlzut5 cu mici coaste, apofizele hemale de pe cea de-a I4-a vertebr5 (cervical5) gi a l7-a vertebrd (dorsal[) corespundeau apofizelor de pe cele de-a I4-a, a 15-a $i a 18-a vertebre ale ra{ei sdlbatice, astfel cI fiecare dintre aceste vertebre dobindise o structur[ proprie celei posterioare ei ca pozi{ie. La cea de-a opta vertebrd cervical5 a ace}eiagi rale momitoare (fig.40, B), cele doul ramuri ale apofizei hemale sint mult mai apropiate una de alta decit la rata sllbaticd (A), iar apofizele hemale descendente sint mtrlt scurtate. La rala pinguin, din cauza sldbiciunii $i a [inutei drepte, gltul pare, in mod gregit, cd este (dupd cum s-a constatat prin mdsurfltoare) mult alungit, ins[ vertebrele cervicale gi dorsale nu prezintd nici o diferen![ ; totu$i vertebrele posterioare dorsale sint mai complet sudate de pelvis decib la rata sllbaticd. Ra{a de Aylesbury are 15 vertebre cervicale gi 10 dorsale prevdzute cu coaste, insi in m[sura in care s-a putut urmiri, ea are acelagi numlr de vertebre, lombare, sacrale gi caudale ca gi rala silbatic5. La aceeagi rat[ (fig. 40, D) r,ertebrele cen'icale erau mult mai late gi mai groase fatd de lungimea lor decib la cea sllbatice (C), in aga mdsur[, incit am fost de pdrere cd meritd s[ prezint o schi!5 a celei de-a l2-a vertebre cervicale a acestor doul pisdri. Constat[m din afirmaliile de mai sus c[ uneori cea de-a 15-a vertebr5 cervical5 se modific5, transformindu-se intr-o vertebrd dorsald, gi, atunci cind se intimpl6 aceasta, s modific[ gi toate vertebrele invecinate. Vedem de asemenea cd nneori se dezvoltfi o vertebrd dorsald suplimentar[ prevdzutd cll o coastd, numdrul de vertebre cervicale gi lombare rflminind., dup5 cit se pare, cel obignuit. Am examinat dilatarea osoasd a traheii la masculii raselor pinguin, rotnitoare, cu ciocul incovoiat, de Labrador gi de Aylesbury; ca forrnd, aceasta era identici la toate.

hATA

DOMESTICA

Baztxur, este remarcabil de uniforrn . La scheletul ra{ei cn ciocul incovoiat partea anterioar[ este insi mult indoitd induntru iarla rasa de Aylesbury

re"
a

%^

ffW^

MW
rime naturall. A, Gullus bankiua, sllbatic; B, giini [de rasa] polonezl paietati; C, giinl [cle rasil spanioli; D, giina de Dorcking.

Fig. 38. Extremitatea furculei (iadeqului) vizute lateral. In m5.-

miirime naturali. A, a opta vertebrii cervicali a unei rnle sdlbatice ; B, a opta vertebrti cervicali

Fig. 40. Vertebre cervicale. ln

a rafei momitoare, vizutir de deasupra; C, a 12-a vertebrii cervicalii a ralei sllbatice, vizuti lateral; D, a 12-a vertebrticervicald a ralei de Aylesbuly.

Fig. 39. Craniu, v5.zut lateral [depigind cu circa 1/6 mirimea natural[]. A, rald silbaticri : f3, rali cu ciocul fncovoiat.

gi la alte citerra rase forarnenul ischiatic cste mai pulin alungit. La stern, claviculd, coracoide gi la omoplat deosebirile sint atit de mici gi de variabile, incit nu merite se fie men{ionate, in afard de faptul cI la doud schelete de rale pinguin portilinea ter nrinal5 a omoplatului era nult nricgorat5. Nu s-a observat nici o modificare a formei oaselor picioarelor $i aripilor. La ralele pinguin gi Ia ccle clr ciocul incovoiat falangele terminale ale aripilor

EFECTELE FOLOSIRII SAU NEFOLOSIRII

245

sint insd pulin scurtate. La rala pinguin, femurul pi metatarsul (nu ins[ tibia) sinb considerabil mai lungi decit aceleagi oase la rala silbaticd gi decit oasele aripilor la ambele p[sdri. Aceasti alungire a oaselor picioarelor se poate vedea la pas[rea vie gi este fdrd indoial5 in legdturi cu rnersul ei caracteristic de drept. Pe de altd parbe, la o rald mare de Aylesbury tibia era singurul os al piciorului pulin alungit fa!5 de celelalte.
DESPRE EFECTELE FOLOSIRII INTENSE SAU REDUSE A MEMBRELOR

La toate rasele, oasele aripilor (mdsurate separat dup5 ce au fost cur5{ate) au devenit pulin mai scurte fa{d de cele ale picioarelor, in comparalie cu aceleagi oase la rala silbatic5, dupd cum se poate vedea in tabelul urmdtor :
Lungimea femu-

rului, tibiei
impreund.
cm

gi

rusului, radiusrilui

Lungimea hume-

Denumirca rasci

metatarsului,

;i

metacarpului,

lmpreunir
cm
23,70 26,49

Raportul

Rtifoiul srilbatic
Rasa
cle

Aylesbury

Rala silbatici (un

,, ,, ,,

molati

(olandezi)

pingnin
momitoare

18,13 2,91 20,96 18,08

15,75 77,40

21,96 ,9 'A
19,73

,,

alt exemplar-)

domesticS. comuni.

20,70

25,57 27,18

100 :129 100 :120 100 :119 100 : 123 100 : 125 700 :747 100 : 138

Observdm in tabelul de mai sus c6, in comparalie cu rata sdlbatic5, reducerea in lungime a oaselor aripilor fa{[ de cele ale picioarelor, degi micd, este general5. Cea mai micd reducere este observatl la rata momitoare, care are capacitatea $i obiceiul de a zbtra in mod frecvent. Dup[ cum se poate vedea din tabelul de mai jos, exist5 o mai mare diferenli relativd la greutate intre oasele picioarelor gi ale aripilor :
Greutatea femuDenumirea rasei Greutatea hume-

rului, tibiei
D

gi

rusului, radiusuluj

mctatarsului
ft

gi metacarpului
D

Raportul

tt

R{loiul silbatic
Rasa de Aylesbury cu ciocul incovoiat ,,

3,5
10,8
6

6,5
13,1 10,5

100:179
700 :724 100 :149 100 :133 100 : 120 100 : 117 100 :163 100 :173 700 z 724

Rala sllbaticd (un alt exentplar)

,, ,, ,, ,,

molati

(olandez[)

7,3

9,3
5r9 10,8 6,1
713

pinguin de Labrador
momitoare comund

o,

4r9

3,5
4r3

,, domesticir

8,3

10,9

Greutatea considerabil redusd a oaselor aripilor la aceste pdsdri domesticite (adic5 in medie ?5% din greutatea lor proportionald normald), precum gi lun-

RhfA

DOMESTICA

gimea putin redusi fa{d de oasele picioarelor poate proveni nu dintr-o scidere reald a oaselor aripilor, ci din greutatea $i Iungimea crescllte ale oaselor picioarelor. Primul dintre cele douI tabele urm[toare dovedegte cd, fald de greutatea intregului schelet, greutatea oaselor picioarelor a crescut erfectiv ; cel de-al cJoilea tabel aral5, insf, cd, dupS acelagi standard, greutatea oaselor aripilor s-a redus efectir'; agadar, dispropor{ia relativd dinLre oasele aripilor gi ale picioarelor, fatd de cele ale ratei sllbatice, care rezultd din tabelele de mai sus, este datorit[ par{ial greutltii gi lungimii crescute a oaselor picioarelor gi par{ial greutitii gi lungimii reduse a oaselor aripilor. In ceea ce privegte urmdtoarele doud tabele, trebuie s5 incep prin a afirma c[ le-am verificat luind un alt schelet de rald silbaticfl gi unul de ra![ domesticl comun[; comparind greutatea tuturor oaselor piciorului ct toate cele ale aripii, rezultatul a fost acelagi. in primul clin aceste tabele vedem ch in fiecare caz gretrtatea reali a oaselor piciorului a crescut. Ar fi fost de prevdzut ca, o clatd cu cregterea sau descregterea greut5{ii intregului schelet, oasele picioarelor sd
Grcutatea intre-

gului schelct (N. B. Un metatars gi laba

au fost indepirrtate
Denumirea rasei
de la liecare schelct,

Greutatea

femulultti,

fuscserl pierdute in metatarsului mod accidental in

dou5. cazuri)

clin motivul ci

tibiei

Ei

Raportul

g\ Riloiul sllbatic
Rasa de A5'lesbury ,, mofatd (olandezl) ), pingnin ,, monritoare (de Ia dl Fox)
55,3 726,5 92,7 57,3

3,5
10,8 7,3

47,2

4,9 3,6

000 100t) 1 000 1000 1000

1
I
I

64 85
7g

86
7g

Greutatca scheletului,

Greutatea
humerusului
ra,:liusului, qi nretacarpului
DJ

ca mai sus
g

ol

Rirfoiul silbatic
Rasa de Aylesbury

), ,, ,, ,,

molati

55,3 726,5

6,J
13,2

000

(olandezl)

q,

c|?
ir,9 6,6
t)

plllgurn
momitoare (de la dl Baker') momitoare (de la dl Fox)

57,3 60

1000 1000 1000

1

000

115 105 105 103 109

47,2

1000

729

devind prapor{ional mai grele sau mai ugoare. Greutatea lor mai mare la toate rasele fa{i de celelalte oase nu poate fi insi explicatd decit prin faptul claceste pdsdri dcrrestice gi-au folosit picioarele urnblind $i stind mult mai mult decit cele sdlbatice, pentru c[ ele nu zboarf, niciodat5, iar rasele oblinute prin selec{ie artificialS inoat 5, rareori. In tabelul al cloilea vedem, cu exteplia unui singur caz, o redLicere vedit5 a greutltii oaselor aripilor, ceea ce a rezultat fir[ indoial[ din folosirea lor redus5. Singurul caz exceptional, $i anume al uneia dintre ralele momitoare, nu este de fapt o exceptie, deoarece aceast[ pasHre

.)

A-

avea permanentul obicei de a se deplasa in zbor; am r'5zut-o zr de zi cum se ridica de pe terenurile mele gi zbura timp indelungat ln cercuri cu diametrul de peste o mil[. La aceast[ ra!5 momitoare nu numai cI oasele aripilor nlt au sc5zut in grentate, dar au crescut fa!5 de ralele silbatice; gi aceasta decurge, probabil, din faptul cd toate oasele scheletului sint remarcabil de u$oare gi subliri. Am cint[rit in fine clavicula, coracoidele gi omoplatul unei rale s[lbatice, ca gi ale unei rale domestice comune, gi am constatat cd greutatea lor fa{[ de cea a intregului schelet era diferiti, in raport de 100 Ia 89, intre prima gi cea de-a dona rat5, ceea ce dovedegte cd, la rala domesticd, aceste oase s-all redus ctl llYo fa![ de greutatea lor proporlional5 normal[. Fa!5 de lungimea sa, proerninenla carenei sternulni este de asemenea mult redusi la toate rasele doniestice. Aceste modificiri au fost fdr5 indoial5 provocate de folosirea redusir a aripilor. Este bine cunoscttt faptul c[ mai multe p5s5ri aparlinind unor ordine diferite gi locuind pe iirsule oceanice au aripile foarte reduse ca dimensiuni gi sint incapabile de zbor. Am sugerat in Ori"qi"nea speciilor cd,, deoarece aceste p[s[ri nu sint urmflrite de vreun dugman, scurtarea aripilor a fost provocatfl probabil de o nefolosire treptatd. Este probabil deci cI in stadiile timpurii ale procesului de reducere asemenea plsdri au semdnat cu ratele noastre domestice in ceea ce privegte starea organelor lor de zbor. Acesta este cazul giinrrgei de ap[ (GaIIi.nuIa nesf"otis) d. pe insula Tristan d'Acnnha, care ,,poate filfii pr-r{in, insd igi folosegte evident picioarele gi nu aripile ca mijloc de salvare". Or, dl Sclater le) constati ci la aceast[ pasire aripile, sternul gi coracoidele sint mai scttrte, iar carena sternului este mai scundd in comparalie cu aceleagi oase la giinuga european[ (G. ch'loropus). Pe de alt[ parte, h"rngimea oaselor coapselor pi ale pelvisului a crescut, a primelor cn 8 mm fald de acealegi oase la glinu ga de ap[ comun5. Deci aproape aceleagi modific[ri au apdrut gi la scheletul acestei specii naturale, numai cd acestea au fost duse pu{in mai departe, de exemplu la ratele noastre domestice, gi presupun c[ in acest din urmd caz nimeni nu va contesta cd ele arl rezultat din folosirea redusd a aripilor gi din folosirea sporitl a picioarelor.
GTSCA

Aceastd pasdre meritd oarecare atentie fiindc[ aproape nici o altd paslre sau mamifer domesticit din vechime nu s-a modificat atit de ptrlin. $tim c[ gigtelc au fost domesticite din antichitate, din anumite versuri din Homer, precum gi din faptul ci acestb p5sdri erau linute in Capitoliul din Roma (388 i.e.n.), fiind consacrate Junonei, ceea ce inseamn[ de asemenea indepdrtabl antichitate20). CI gi gisca s-a modificat intr-o oarecare mdsur[ putem deduce din faptul cd naturaligtii nu sint unanimi in ceea ce privegte forma sa parenp. 261. J. E. Tennent, 1859, vol. I, p. 485 ; de asemenea J. Crarvfurd, despre Relalion ol Domest, Animctls to Ciuilizcttion prezentatd in fala Brit. Assoc., 1860 ; vezi de asemenea Ornamental Poultrg de trev. E. S. Dixon, 1848, p. 132. Gisqa ee figura pe mqnumentele egiptene pare sd fi fost glsca rogie egipteani.
201

tsS Proc, Zooloq. Soc., 1861,

Ceglon, de Sir

sa de culoare intunecatfl constituie o priveligte binecunoscutd celor care au trecut prin strimtorile Jdrii de Foc gi pe la insulele tralkland. IJnele gigte sint mo{ate gi regiunea craniand de sub mot este perforat5, dupd cum s-a arltat mai sns. O subrasd cu penele intoarse de la partea posterioar[ a capului ri a gilului a fost forniatd recent /). Ciocul variazd pulin ca dimensiune .si este cle o nuan![ mai galbend decit la specia sdlbaticd, insd cu]oarea lui, precum gi culoarea picioarelor sirtt pu{in variabile ,t). Acest din nrmd fapt meritd toat[ aten{ia, avlnd in vedere c[ culoarea picioarelor gi a ciocului sint foarte utile in stabilirea deosebirii diferitelor forme sllbatice inrudite indeaproape 'n). La expoziliile noastre sint prezentate doud rase : cea de Embden gi cca dc Tolrlouse; ele nu se deosebesc insi decit prin culoareao). Recent a fost importat[ din Sevastopol tt) o varietate mic5 gi neobignuitd, cu penele de pe rtmeri (dup5 cum aflu de la dl Tegetmeier, care mi-a trimis citeva exemzr; Ilacgillivray, ISrittsh Ilirds, vol. I\', p. 593. zzl Dl A. Strickland (Annals and XIalt. of Na/. .I/lsl., seria a 3-a, vol. III, 1859, p. 122) a crescut citcva gi;te sllbatice tinere gi a constatat c[ sint identice prin obiceiuri qi prin toate caracterele cu gigtele domestice. 23) Yezi de ascmcnea FJunLer, Esscrys, editate de Owen, vol, II, p. 392.
2a)

sau patnt specii sdlbatice europene indeaproape inrudite 2t). Nfarea majoritate a cunosc[torilor competenti sint convingi cd gigtele noastre se trag din gisca salbaticd cu picioarele cenugii (Anser ferus), ai cirei pui pot fi ugor domesticili zz;. In 1849, cind a fost incrucigat5 cu gtsca domesticd, aceast5 specie a lrrodus la Gr5dina Zoologicl descendenli pe deplin fecunzir"). Yarrell za) a observat ci partea inferioard a traheii gigtei domestice este uneori turtitl gi cd uneori baza ciocului este inconjuratd de un inel de pene albe. La prima vedere, aceste caractere par sI constituie indicalii serioase ale unei incmcig5ri, intr-o perioad[ oarecare, cu gisca crt fruntea albi (4. albi.f rons). La aceast[ din urmzi specie, inelul alb este insi variabil gi nu trebuie sd trecem cu vederea legea varia{iei analoge, clupd care o specie poate si dobindeascd unele dintre caracterele speciilor inrudite. Dal fiind cd ln stare domesticfl lndelungatd gisca s-a dovedit atit de pulin flexibild in organiza\ia sa, meritd poate si fie ardtat gradul de varia{ie pe care l-a suferit. Talia gi productivitatea au crescut 25), iar culoarea ei variazi de la alb Ia intu necat. Mai mul{i observatori ,u) au afirmat ci giscanul este mai aclesea de culoare albd decit gisca gi cd la bltrinele devine aproape invariabil alb; tot a.a se prezenta insl forma parental'd, A. ferus. Legea varialieianaloge poate si fi intrat aici iar5gi in joc. Intr-adevdr masculul aproape alb ca zdpada al gigtei de stincd (Berni.ela antarctf"ca) stind pe malul mdrii aldturi de consoarta

tald silbatic5, degi dificultatea se datoregte in primul rind existenlei a trei

Yarrell, British Rirds, vol. III, p. 742.

'u) L. Lloyd, in Scanrlinauian Acluenlures, vol. II, 185.1, p. 413, spune cd gisca silbatici face intre cinci gi opt oud, adic5. mult mai puline decit face gisca noastri dornesticzi. 26) Rev. L. Jenl'ns pare si fie primul care a flcut aceasti observalie ln a sa British Animals. \'ezi tle asernenea Yarlell qi Dixon, in ()ntctnrcntal Pottltrg, p, 139 Ei Gardener's Clu'onicle,7857, p. 45. zz; Dl. Rartlett a prezentat in fata Zoolog. Soc., in fcbr. 1860, capul qi gitul unei pislri astfel caracterizate. zal \\'. Thomson, Nalttral Historg ol lreland, vol. III, 1851, p.31.Rev. E. S. Dixon mi-a dat oarecare infonnalii asupra culorii variabile a ciocului gi picioarelor. 2e) Dl A. Stricliland, ln Annals and Jl[ag. ol Nat. Hist., seria a 3-a, vol. III, 1859, p. 722. 30) Poultrq Chronicle, vol. I, 1854, p. 498; vol. III, p. 210.

a1 The

Cottage Gardener, din

4 sept.

1860,

p.

348.

PAUNUL

24t)

plare) mult alungite, increlite gi chiar r5srrcite in spirall. N'Iarginile acestor pene devin pufoase prin divergen{a barbelor gi barbulelor, astfel c[ seamind intr-o oarecare m5sur5 cu cele de I-.e sllu,tele lebedei negre australiene. Aceste pcnc sint de asemenea remarcabile prin rahisnl excesiv de srrb1i.. gi transparent, despicat in filamente fine, care, dup[ ce pe o anumitfl por{iune sint libere, se contopesc uneori din nou. Este curios ch aceste filamente sinL acoperite de ambele pIr{i in mod regr,rlat cu puf fin sau cu barbule, exact ca cele ale barbelor penelor. Aceastl structurl a penelor este transmisd pdsdrilor hibride. La Galhts sonnerafii, barbele gi barbulele se contopesc, formind pl[ci sukr{iri gi cornoase de aceeagi naturi ca cea a rahisului; la ace.ast[ varietate de gigte, r'ahisul se clesparte in filamente care dobindesc barbule, asemdnindu-se astfel cu barbelc veritabile. Cu toate c:I gisca domesticfl se cleosebegte putin de orice specie silbatic[ cuncscuti, totugi gradul cle varia[ie pe care l-a suferit este neobignuit de mic in compara{ie cu majoritatea anirnalelor dome.sticite. Acest fapt poate fi explir:at irr part,e prin aceea c[ selec[ia nll a intrat in joc decit in micl misnr[. Plsiiri de toate ferlurile care reprezintl nunleroase rase ciistincte sint preluite ca anirnale favorite sau de pocloabd; nimeni nu alege tnsri o gisc[ ca anirnalul s[u favorit "si de fapt in multe limbi insugi numele ei este un termen de clefflimare. Gisca este preluitd pentru dimensiunile gi gustul siu, pentru albeala penelor sale care ii sporesc valoarea, precum $i pentru prolificitatea gi blinde{ea sa. Prin toate aceste caractere qisca se deosebegte de forma parental5 sdlbaticd pi acestea sint caracterele care au fost seleclionate. Chiar in antichitate, gllrmanzii romani preluiau ficatul gigtei alpe, iar in 1555 Pierre Belon 3z)vorbegte despre clou5" variet[li clintre care una era mai mare, mai fecundl gi de o culoare mai bund decit cealalt[ ; el afirrnl in mod expres cd crescdtorii pricepufi se. ocupau de culoara bobocilor, astfel ca s[ gtie pe care s5-i pdstreze gi sd-i seleclioneze pentnr reproducere.

plulruI,
P5unul este o alt5 pastire cale in stare domestic[ aproape cd nu s-a lnodificat, exceptind faptul cI nneori este alb sau tdrcat. tll Waterhouse mI inf ormeazi c5 a comparat cu grijfl balguri de pishri silbatice indiene gi de pduni domestici gi a constatat cI erau identice in toate privin{ele, afard de faptul c5 pcnajul piunilor domestici era poate ceva mai des. Este indoielnic

in mare m5sur5 selec{ia treptat5 gi formarea de noi rase. Exisf[ un fapt ciuclat in leglLuri cu pdunul,5i anume aparilia inl,impliitoare in Anglia a formei ,,I[cuite" (,,japanned") sau ,,cu r]merii negli". In baza marii autoritdti in materie a cl-lui Sclater, aceastd forrnd a fost caracterizatd
ce lrnpiedici
oo\ az1 L'hisktire rle Iu nature des Oiseaur, de P. Belon, 1855, p. tSO. ln legiturl cu faptul ferau ficatul gi;telor albe, vezi Isid. Geoffrol' St.-IIilaire, /fts/. nttt. 11tirt., vol. III, p. 58.

lui Alcxandru cel Nlare, sau din cele introduse ulterior. La noi, aceste phs[ri nu se reproduc cu multS ugurin{5 gi sint linute rareori in numdr mare, ceea

dacfl pSsirrile noastre se trag din cele care au fost introduse in Europa pe timpul

ci romanii

pre-

I'AUNUL

recent ca specie distinctd, sub numele de Pauo nigripennf"s, care - dupd pdstare silhatic[ in vreo {ard oarecare, urmeaz[ rerea autorului - unde estcs[ fie gdsiti in necunoscutS. Nlasculii acestor pdsiri nu ins5 in India, cu siguran{d lflcuite se deosebesc in mod vfldit de p[unul comun prin culoarea remigelor lor secundare, a penelor cle pe nmeri, a tectricelor aripilor gi ale coapselor gi prin faptul c[, dupd plrerea mea, sint mai frumogi. Ei sint ceva mai mici decit rnasculii comnni $i, dupl cunt aflu de la onorabilul A. S. G. Canning, in lupt[ sint intotdeauna invingi de c[tre acegtia din urm5. Femelele sint mult mai cleschise la cnloare decit cele comune. Dup[ cum mI informeazd dl Canning, ambele sexe sint albe clnd ies din ou gi nrr se deosebesc de puii varietfllii albe clecit prin faptul c[ an o nuanld Lrandafirie particulard pe aripi. Cu toate ci apar bnrsc in cirduri de p5uni comuni, p[sdrile lflcuite se reproduc fidel. Degi aceste pdsflri nu seamlnh cu hibrizii care au fost oblinuli din P. cri.status cu muticus, totugi intr-unele privinti ele prezint[ un caracter intermediar intre aceste douh specii; dup5 pdrerea cl-lui Sclater, acest fapt favorizeazi punctul de vedere c[ ele formeazfl o specie distincti gi natura]e tt). Pe de altfl parte, Sir R. Heron afirmd tn) c5, dupd cite igi aduce aminte, aceasti rasl a apdrut brusc in marea populatie de pduni tircali, albi gi comuni, ai lordului Brownlow. Acelagi lucru s-a intimplat gi la cirdul lui Sir J. Trevclyan, compus in intregime din f onna comuni, precum gi la populalia de p[uni comuni gi tircati ai d-]ui Thornton. Este remarcabil faptul cd in aceste dou[ din urm5 cazuri, pflunii cu umeri negri, degi sint plsdri mai mici pi mai slabe s-alr inmul{it,,pin[ la extiriclia rasei care exista anterior". Am primit de asemenea prin dl Sclater o inforrnalie din partea d-lui Hudson Gurney, dupd care cu mulli ani in urmd acesta a ob{inut o pereche de pduni cu umeri negri din forma comnn5, iar un alt ornitolog, prof. A. NewLon, afirmd cd, cu cinci sall $ase ani rnai inainte, o pasdre femeli:, in toate privinlele similard femelei formei cu Lrmeri negri, a fost produsd dintr-o tulpind de piuni comuni din posesia sa, care timp de peste dou dzeci de ani nu fusese incrucigatd cu pdsdri din vreo alt5 linie. Dl .Ienner Weir md informeazd c5, la Blackheath, un p5un era alb in tinerele, dar mai tirziu a dobindit treptat caracterele varietdtii cu umerii negri; ambii s[i pdrinli erau piiuni comuni. In fine, dl Canning a prezentat cazttl unei femele din aceeasi varietate, care a aphrut in Irlanda intr-un cird de pduni obignuiti tt). Agadar, avem aici in Anglia gapte cazttri bine controlate de p[shri ldcuite care au apdnit in timpurile recente in cirduri de piuni comuni. Aceasti varietate trebuie sd fi apirut de asemenea pe vremuri in Europa, deoarece dl Canning a vizut o ilustralie veche, iar revista,,Field" se referd la o alta, in care esLe reprezentatd aceasth varietate. Aceste fapte par s[ indice c[ p5unul lIcuiL este o varietate puternic marcatd sau ,,o modificare bntsc5" (sport), care tinCe sd apari oricind pi in multe locuri. Acest punct de vedere este confirrnat de feptul cd ptiii sint la inceput albi ca puii rasei albe, care reprezinti fdr5
33) Dl Sclater clespre pir.unul cu umeri negri de la Latham. Proc. Zoolog. Soc. clin 24 aprilie 1860. intr-o vrerne, cll Slvinhoe era de piirele (1Dis, iulie 1868) cd acest soi de giini-p[uni se g[sea in stare silbaticir in Cochinchina ; ulterior insri d-sa m-a informat ci are mari indoicli asupra acestci cliestiuni. 3a) Proc. Zoolog. Soc.
355 The

din 14 aprilie

1835.
cu

I'ield din 6 mai 1871. Sint mult inclatorat d-lui Canning pentru informa[ia in legiturd

aceste

pisiri.

CURCANUL

indoial5 o variatie. Dac5. pe de altd parte, admiLem cI pdunul l[cuit este o specie distinct5, trebuie sir prestlpunem cI in toate cazurile cle mai sus rasa comund s-a incmcigaL cu aceastd specie ln vreo perioadd anterioard, insl c[ a pierdut orice urm[ a acelei incrucigiri gi cf, descendenlii acestor pdsdri au redbbindit totugi brusc gi complet, prin reversiune, caracterele speciei P. nigri,penn'i"s. Nu am amzrt de nici un alt caz aselndnfltor in regnul animal sau vegetai. Pentru a ne da sea ma de totala improbabilitate a nnei asemenea intimpl5ii, ar trebui si presupllnem cd intr-o perioad[ anterioard oarecare, o ras[ de ciini s-ar fi incrucigat cu Lln lup, dar cd a pierdtrt orice nrmd a caracterului de lup gi c[ totugi, in aceeagi !ard, intr-un timp nu prea indelungat, acea rasd de ciini a dat nngt.re, in Sapte cazuri, unui lup desdvirgit in fiecare din caracterele sale; mai trebuie de asemenea sd presuptlnem cd in doul dinLre acele cazuri lupii nou produgi s-atl inrnul[it ulteriorin mod tpontan, in aga m[surd incit s-a ajuns la extinc{ia rasei parentale de ciini. Cind a fost irnportatl pentru prima datd o pasdre atit d.e remarcabil[ ca P. niqripennts, ea ar fi rea]izat un pre! consiclerabit ; este deci improbabil ca ea si fi fost introdusd in t[cere gi ca ulterior istoria ei s[ se fi pierdut. In general dovezile imi par, atit mie .it gi lui Sir R. Heron, ca fiind decisive in favoarea faptului cd rasa l5cuit[ sau cu umeri negri este o varialie prodtrsd din vreo cauzd necunoscut[. Din acest punct de iedere, faptul cel mai remarcabil care a fost vreodatl inregistrat constd ln apari{ia biuscd a unei forme noi, atit de asemdndtoare cll o specie bun[, incit a ingelat pe unul dintre ornitologii actuali cu cea mai vastd experien![.
CURCANUI,

Pare destul de bine stabilit de citre dl Gould s6) cd, in conformitate cu istoria primei sale introdttceri in Europa, clrrcanul se trage dintr-o formd mexicand sblbaticd care fusese domesticiLd de indigeni inaintea descoperirii Amelicii gi c5, in prezent, el este in general clasificat ca o ras[ localS gi nir ca o specie distinct5. Oricum ar fi, cazul meritd aten{ie pentru cd in Statele Unite curbanii salbatici rnascrrli dau ocol curcjlor domesbice care se trag din forma mexican[ ,,$i sint in general acceptati de ele cu mare pl5cere" tr). S-au publicat de asemenea mai multe descrieri ale Llnor pdsdri tinere oblinute in Statele lJnite din oud ale speciei sdlbatice, care se incrucigau pi se amestecal cu rasa comund. Aceeagi specie a fost crescutd in mai multe parcuri din Anglia. Rev. W. D. Fox gi-a pr_ocurat din doud asemenea parcuri, pdsdri care s-a,, incrucigat u$or cu forma dornestic5 contun[ $i, dupd cum md informeazd ulterior, iimp -de mul{i ani curcanii din vecindtatea sa prezentau s"emne evidente ale originii lor incrucigate. At'em aici cazul unei rase domestice modificate printr-o inirucigare clr o resd sau specie sdlbaticd distinctd. In 1802 dl MichauxsB) blnuia
st| Proc. Zortlog. Soc.,8 aplilie 1856, p. 61. Prof. Baird este de pirere (dupn cum este citat in pottltrg Rooli, al d-lui Tegctmcier', 1866, p. 2tl9) c5. cnrcanii noptri se trag dintr-o specie din Indiile de vest, in prezent stinsir. lnsI pe lingl irnprobabilitatea ca o pasdre sd se fi stins de vreme lnclelungati ln aceste mari gi luxuriante insule, se pare (dupi curn vom vedea indatd) ci curcanul degenereazd in Indiile de vest gi acest fapt arati cd. inilial nu triia in linuturile tropicale joase. 37,; Audubon, Ornithologicctl Ilicgrcrphg, vol. I, 1831, p.4-13 gi Nalura/lst's Librarg, vol. XI\r, Bi1ds, p. 138. 38) F. \lichartx, 7'rauels in Norlh Atnerictt, 1802, trachlcel'ea englezd, p. 277.

252

CURCANUL

cH curcanlrl domestic comun nu s-ar trage numai din specia din Statele Unite, ci gi dintr-o forml sudic5; el merse pinfl la a crede c[ cttrcanii englezi Si francezi se deosebeau prin faptul cd avealr proporlii diferite din singele celor doud forme parentale. Curcanii englezi sint, mai mici decit ambele f orme sllbatice. tri nu s-au modificat mult, ins[ se pot distinge citeva rase, ca acelea de Norfolk gi de Suff olk albd gi ardmie (sau de Cambridge), care, atu nci cind sint impiedicate sd, se incrucigeze cu alte rase, se reproduc fidel. Dintre aceste rase, cea mai distinct5 este cea a curcanului de Norfolk, mic, r'iguros, de culoare neagrfl gtears5, nneori cu pete albe in jurul capului, ai cirui pui sinL negri. Celelalteraseaproape ci nu se deosebesc intre ele, cu exceplia culorii, iar puii lor sint in general irnpesbrilali cu cafeniu-cenngin pe tot corpul 3e). Tectricele codale inferioare variaz1, ca num5r, iar dupd o superstilie germani curca face tot atitea ou[ cite pene de acest fel are curcanlrl no). Albin, in 1738, gi Temminck mult mai recent au descris o rasd fnrmoasi, galbend inchis, deasupra cafenie gi dedesubt alb5, cu un mo[ mare de pene moi, pufoase; pintenii masculului sint rudimentari. In Europa, aceast[ ras[ s-a stins de mult timp; recent ins5, a fostintrodus de pe coasta de est a Africii un exemplar viu care inch iSi pdstreazd molul, acelagi colorit general gi pintenii rudimentari at). Dl Wilmot a descris a2) un curcan mascul alb cu un mo{ format din ,,pene lungi de aproximativ 10,16 cm crl rahisul nud, la cap[t cu un smoc de puf moale alb". Multe dintre p[sdrile tinere au mogtenit acest mot, ulterior insd el a c[,zut sant a fost ciugulit de celelalte p[sdri. Acesta este Lln caz interesant, cdci cu oarecare grij[ s-ar fi putut, probabil, forma o noud rasd gi un mot de acest fel ar fi fost intr-o anumitfl m[sur5 analog celui al masculilor mai multor genuri lnrudite, ca E,ttplocomus, Lophophorus gi P auo. In parcurile lorzilor Porvs, Leicester, Hitl gi Derby s-au tinut curcani sdlbatici, care se crede cd, au fost introdugi din Statele Unite. Rev. W. D. Fox $i-a proclrrat pdslri din primele doud parcriri de mai su s gi m[ inf ormeazS" cd ele se deosebeau putin prin forma corpului gi prin penajul dungat de pe aripi. Aceste pSsbri se deosebeau de asemenea de cele ale lordului Hill. IJnele dintre acestea din urm5, tinute cie Sir P. Egerton la Oulton, cll toate cd fuseseri impiedicate s[ se incrucigeze cu cnrcani comuni, &u produs uneori p5sdri de culoare mult mai deschisl, clintre care una era aproape albd, fdrd a fi ins[ Lln albinos. Acegli curcani sernisillbatici, prin faptul cd se deosebesc pulin lntre ei, prezintd un caz analog celui al vitelor cornute silbatice, linute in diferitele parcuri britanice. Trebuie sh presuprlnem c[ asemenea deosebiri arf rezultat din impiedicarea incnrcig[rii reciproce libere intre plsdri tr[ind intr-o regiune intins[ gi din condiliile modificate la care au fost slrpuse in Anglia. In India clirna a determinat, dupi cite se pare, o gi mai mare rnodificare la cltrcan, acesta fiind desll. S. Dixon, 1848, p. 3.1 . vol. III, 1793, p. 309. rr; Dl Bartlett ln Land and Water, 31 oct. 1868, p. 233; qi dl Tegetrneier, ln TIte Fielcl, din 17 iunie p. 46. az) Gardener's Chroni.cle, 7852, p. 690.
3s1

Ornanrcntal Pottltrg, rle rcr'.

40) Bechstein, Nalurgeschichte Deutschland.s,

1869,

CANARUL

253

cris de dl Blytlt nt) ca ,,foarte degenerat ca talie, absolut incapabil sd se ridice in zbor", de cnloare neagrd gi cu apendicele lungi pendente de deasupra ciocului enorm de dezvoltate. BIBII]ICA

Unii naturaligti sint astdzi de pirere cd bibilica domesticitd se trage din I)ittmida ptilorhgncha, care tr5iegte in regiunile foarte calde gi parlial extrem de aride ale Africii de est. Ca urmare., in aceast5 lard ea a fost supusd unor condilii de viald exfrem de diferite. Totugi, ea aproape cd nlr s-a modificat de loc, cu exceplia penajului care este colorat fie mai deschis, fie mai inchis. Este un fapt neobignuit cd in Indiile de vest $i pe coasta de nord-est a Americii de Sud, intr-o climd caldd gi totugi umedd, aceastd pasilre igi modificd culoarea mai mult decit tn Europa ac;. Bibilica s-a silbdticit complet in Jamaica gi San Domingo ou) gi s-a redus ca talie, iar picioarele ei sint negre, pe cind picioarele pdslrii indigene africane sint, se pare, cenugii. Aceastd micd modificare meritd notatl din caLtza afirmatiei des repetate ch toate animalele sdlbhticite revin invariabil prin toate caracterele la tipul lor inilial.
CAITARUI-/

Deoarece aceastfi pashre a fost recenL domesticit5,,4i anume in ultimii 350 de ani, variabilitatea ei merit[ atenlie. Ea a fost incrucigatd cu noud sau zece alte specii de ltrfngi"Ili.dae gi unii dintre hibrizi sint aproape pe deplin fecunzi ; nn avem insd nici o dovadd cd a fost creatd vreo rasd distinctd din asemenea incrucig5ri. Degi canarul este recent domesticit, totugi au fost produse numeroase variet5li. Astfel, chiar inainte de 1718, o listd de 27 de variet5!i a fost publicatd in Franla e0), iar in 1779 London Canary Society a tipdrit un nomenclator al calit5tilor apreciate, astfel cd seleclia metodicd a fost practicatd timp indelungat. Cele mai rnulte variet[li nu se deosebesc decit prin culoare gi prin semnele de pe penaj. Unele rase se deosebesc totugi prin form5, ca de exemplu canarii mo{ati (hooped) sau aplecati (bowed) gi canarii belgieni cu corpul mult alungit. Dl Brent a?) a mdsurat unul dintre acegti din urml canari gi a constatat cd era lung de 20,32 cnr, in timp ce canarul shlbatic nu este decit de 13,33 crlr. Existd canari mola{i gi este curios cd, dacd se irnperechiazb, doul p5s5ri molate, puii, in loc sd aib[ mo[uri foarte frumoase, sint in general pleguvi sau au chiar o rand pe cap as). S-ar pdrea astfel cd molul
Ij. ISlyth, in ,tnnals and LIcLg. o/ Nal. Ilist., 1847, vol. XX, p. 391. Roulin face aceastfl observa!ie 1n ]lId.m. des diuers sauants, I'Acad. des Sciences, vol. VI, 1835, p. 3,19. Dl Flill, din Spanish Tolvn, imi dcscrie intr-o scrisoare cinci varietirli dc bibilici din Jamaica. Am vizut variet[li neobignuite, de culoare deschisl, aduse clin insulcle Rarbados -si Dcmerara. a5) Pentru St. Don-ringo,vezidl ,\. Salle, ln Proc. Zoolog. Soc., 1857, p. 236. In scrisoarea sa, dl llill mi-a atras atenlia asupra ctrlorii picioarelor plsirilor sirlbiticite din Jarnaica. a0; Dl B. P. Brent, The CancLrg, British Finclrcs, etc., p. 21, 30. a7) Cottage Gardener din 11 clec. 1855, p. 184; se prczinti aici o descliere a tuturor varietifilor. Pcntru numcroase rnisuritori de plslri sdlbatice, vezi dl I]. \Iernon llarcsurt, ibicl., 25 dcc. 185ir, p.223. a8) Bechstein, Nalrtrgesch. der Stubenudgel, 1840, p. 243; vezi p. 252 despre cintul ereditar la canari. In privinfa plepuviei lor, vczi clc asernenea \\r. I(idd, l'reatise on Song-Birtls.
d4)

nt)

PE$TII AURIi

s-ar datora unei stdri morbide oarecare, care sporegte pin[ la tln grad vltant[tor atunci cind cloud pfls[ri sint imperechiate in aceastd stare. trxist[ o ras[ inciillatfi gi o alta cu un fel de gulerag cre! de-a lungul pieptului. Mai merilfl atenlie un singur alt caracter prin faptul c[ este lirnitat la o unic[ perioad5 a vielii gi ci este strict ereditar pentru aceeagi perioad5. Este vorba de culoarea neagri a remigelor gi rectricelor la canarii premiati; ,,aceast5. culoare nu este insl pistrati clecit pini la prima nipirlire, iar o datd ndpirlite, p5s[rile iSi pierd aceast5 particularitate" nn). Canarii se deosebesc mult prin temperament ii caracter, piecum $i, intr-o mic[ mdsur5, prin cintat. Ei fac ou[ de trei sau patnt ori pe an. PE$TII AURII
1n afard cle mamifere gi pdsiri, numai puline anirnale aparlinind celorlalte clase mari au fost domesticite. Pentru a demonstra ins[ c5 exist[ o lege aproape general5 dupd care anirnalele sint supuse varialiei atunci cind sint luate din condi{iile lor naturale de via![, gi c[ prin aplicarea selecliei se pot forma rase, este necesar si spunem citeva cuvinte despre peptii aurii, albine gi viermi de mbta se. Pesilii aurii (Cgpri"nus auratus) au fost introdugi in Europa acllm numai doud sau trei sccole; in China ei au fost insd linuti ln captivitate din timpuri

indeplrtate. Ju decind dup[ r'ariatia analogfl a altsr pegti, dl Blyth uo) b[nuiegte cI pcSLii colorali auriu nu apar in stare natural5. Acegti pegti tr[iesc deseori in condilii foarte nenatnrale, iar variabilitatea lor in ceea ce pri.zegte culoarea, dimensiunea gi citeva puncte structurale importante este foarte mare. Dl Sauvigny a destris gi a pre zentat desene colorate a nu mai pulin de 89 de variet5!1 ;r). Multe dintre aceste variet5li, ca pegtii ctt aripioare codale triple etc., ar Lrebui totupi denumite monstruozit5{i; este ins[ greu sd se trag[ o linie clari intre varialie gi monstru ozitaLe. I)eoarece pegtii aurii sint cresculi ca ornamcnL sau curiozitate gi deoarece ,,cltinezii sint tocmai poporul care a putut s[ separe o varietate oarecare ivitd in mod intimpl[tor gi in cadrul ei ie ti potrivil gi inrperechiat pegtii" sz), s-ar fi putut prevedea cd seleclia a fost practicatl pe scari mare Ia formarea de rase noi; gi, de fapt, a$a s-a intimplaf. intr-o veche lucrare chinezeascd se splrne c[ pegtii cu solzi stacojii au fost obtinu!i pentlr prinra dat5 in captivitate in timpul dinastiei Sung (care a inceput in 960 e.n.) ,,gi cI in prezent ei sint cresculi in toate pdrlile in familii, ca ornamenL". intr-o alti licrare gi mai veche se spune c[ ,,lu existd gospoddritr in care sI nu se creasc[ pegtele auriu, pentnr a concura in privinla culorii lui, ca surs5 de venit etc." ut) Cu toate cd eristd numeroase rase, este curios faptul c[ deseori variatiile nu sint ereditare. Sir R. Heron 5') a crescut mulli dintre
ao;
r11

\V. Iiidd,

Treutise

on

Song-Rlrds,

p.

18.

sol T'he Intliun ItieItI, 1858, p. 255.

ozl

Yarrell, British I'isftes, vol. I, p. 319. Dl Blyth, in The, Intlian h'ield, 1858, p. 255. '53) \\:. F'. llayers, Chlnese Noles and Qteries, aug. 1868, p. 5r1 lrroc. Zoolog. Soc. din 25 mai 18'12.

123.

ALIJiNELE

DOIVIES].ICE

2i5

ace$ti pepti, punind intr-un bazin separat pe toli cei diformi, c& de pildl cei f5r[ aripioare dorsale gi cei prer.Szuli cu aripioard anal[ dublfl sau cu coad5 tripl5 ; acegtia insd ,,nll au produs o proporlie mai mare de descenden{i diformi clecit pegtii perfecli". Trecind peste o diversitate aproape nesfirgit[ de colorit, gdsim cele mai extraordinare modificlri structurale. Astfel, din circa dou:i duzini de exenlplare aduse Ia Londra, dl Yarrell a observat ciliva cu aripioara dorsal[ tntinzindu-se pe mai mult de ju mitate din spinare, allii avind aceastfl aripioarl redtrsi la cinci satl $ase radii gi unul fdr5 aripioard dorsal[. Aripioarele anale sint uneori duble, iar coada este deseori triplS. Aceastfl din urmi deviatie structurald pare sI aparl in general ,,ltr detrimentul cornplet sau partial al I'reunei alte aripioare" uu) ; insd l3ony de Saint-Vincent 56) a vhzub la Madrid pegti aurii prer'[zuli cu aripioari dorsalfl gi coad5 triple. O varietate este caracterizatd printr-o cocoa$5 pe spate, lingd csp, iar rev. L. Jenyns 5z) a descris o rrarietate extrem cJe neobignuit5, introdusd din China, de forml aproape globular[, ca un Diodon, cu ,,partea cirnoasl a cozii ca 5i cum ar fi fost complet tdiat5, aripioara codald fiind plasatd pulin in dosul celei dorsale gi imediat deasupra celei anale". La acest pegte, aripioarele anale si codale erau duble, aripioara anal[ fiind atagatd de corp in linie verticald ; ochii de asemenea erau enorm de mari gi bulbucali.

ALBINNLE DO}IDSTICE Albinele au fost domesticite din antichitate ; daci starea lor poate fi consideratd ca realmente dornesticd, deoarece igi cautd singure hrana, cu exceplia unei mici pdrli care in general li se dd in timpul iernii. Locuin{a lor este stupul, care a inlocuit scorbura de copac. Albinele au fost transportate in aproape toate collurile lumii, astfel c5 clirna ar fi trebuit s5 producd efectul direct de care ar fi fost capabil5. Deseori se afirmd cI in diferitele pdrli ale Marii Britanii albinele se deosebesc prin talie, culoare pi temperament, iar Godron 58) spune c5 ele sint mai mari in sudul Franlei decit in celelalte pdrli ale acelei !dri. S-a afirmat de as menea cd, atu nci cind micile albine cafenii din Burgundia superioard sint transportate ln La Bresse, ele devin intr-a doua genera{ie mari gi galbene. Aceste afirma{ii au ins5 nevoie de confirmare. in ceea ce privegte talia, se gtie c5 albinele produse in faguri foarte vechi sint mai mici, datoritd faptului cd celulele au devenit mai mici din cauza vechilor pupe snccesive. Cele mai mari autoritdti *) in mqterie sint de acord c[ -cu exceplia rasEi sau speciei ligure care va fi men{ionatd indatfl nici in Anglia pi nici pe continent nu existd rase distincte. Existd totugi, chiar in aceleagi
Yarrell, Ilritish -F'ls/rcs, vol. I, p. 319. Dict, c/ass. r/'hi.st. nut., vol. \r, 1t. 276, 571 Obseruutions in nat. hist., 1846, p. 211. In ,4.nnals and XtIag. of l/al. IIist., 1860, p. 151, dr.
551
661

Gra-v-

clescris

o varietate aproape similarir, clar lipsitl de aripioar.ir dorsali. 68) De l'espice, 1859, p. +Sg. ln privinla albinelor din Burgundia, vezi dl Gdrard, articolul Esplce.
225

in

Dict. uniuersel tl'histoire naturelle. 5e; Vezi in Journal ol Horticulture 7862, p. ,

la o intrebal'e a mea; de asernenea dl Revan F'ox, in ditto, p. 284.

-242, o discutie in leglturti cu acest subiect, ca rispuns

i,)

ALBINELE DOMESTICE

colonii de albine, oarecare variabilitate de culoare. Astfel, dl Woodbury afirnr[60) c[ a vdzut de mai multe ori mhtci ale formei comune, inelate cu galben ca gi mdtcile rasei ligure gi mdtci ale acestei din urmd rase, de culoare inchis[ ca albinele comune. El a observat de asemenea varia{ii in culoarea trintorilor, fdrd deosebire corespunz5toare la rnhtcile sall la lucrdtoarele aceluiagi stup. Rdspunzindu-mi la intrebdrile mele asupra acestui subiect, marele apicultor l)zierzon imi spune 6') ci albinele din unele tulpini sint hot[rit de cnloare inchisS, pe cind altele se remarcd prin culoarea lor galben5. In diferite regiuni, albinele par sI se deosebeasc5 prin obiceiuri, pentru cd Dzierzon adaugd: ,,Dac5 multe colonii cu descendenlii lor sint mai tentate sd roiasc5, pe cind altele sint mai bogate in miere, astfel incit unii apicultori pot chiar distinge albinele care roiesc de cele culegitoare de rniere, acesta este nn obicei care a devenit o a doua naturl a lor, cauzat de modul obignuit de a line albinele gi de hrana pe care o pot culege in regiune. Ce diferen!5, de exemplu, Se poate observa in aceastl pfvin{5 intre albinele de pe Liineburger Heide gi cele din aceastd {ar5 !" . . . ,,Indepdrtind matca bhtrind gi inlocuind-o cu una tinird din anul curent, aceasLa constituie o metod[ infailibild de a impiedica roirea celei mai puternice colonii gi de a preintimpina producerea de trintori ; dar dacd acelapi mijloc ar fi acloptat la Hanovra, el nu ar fi desigur de nici un folos". I\{i-am procurat un stup plin de albine moarte din Jamaica, unde ele se naturalizaserd de timp lndelungat $i, comparindu-le cu grijd, Ia microscop, cu albinele mele, nu am putut descoperi nici o urmir de deosebire. Aceastd remarcabile uniformitate la albina cle stup, oriuncle ar fi ea linu t5, poate fi explical[ probabil prin marea dificultate, sau mai bine zis imposibilitate, de a plrne in joc seleclia prin imperecherea rrnor m[tci anumite cu anumili trintori, pentru cI accste insecte nri se impreuneazd. dectt in timpul zborului. $i nici nu s-a inregistrat vreun caz (cu o singurd exceplie par'{ial5) de persoand care s5 fi separat gi crescut albine dintr-un stup in care lucrdtoarele sI fi prezentat vreo deosebire apreciabili. Pentru a forma o noufl ras[, separarea acesteia de alte albine ar fi, dupl curn gtim, indispensabil5 ; de la introducerca albinei ligure in Germania gi Anglia s-a constatat ins[ c[ trintorii se deplaseazh cel pu{in doud mile cle la propriile lor stupuri gi se incrucigeazd. de seori cll mdtcile albinci cornune or). Cu toate cd este pe deplin fecuncl[ atunci cind este incrucigat[ cu forma comunS, albina ligur[ este clasificat[ de majoritatea naturaligtilor drept specie distinctS, in tinrp ce al[ii o socobesc ca o varietate ; nu este cazttl insl s5 menlion5m aici aceast[ form5, avind in vedere cI nll existd rnotive sd se suslin5 cd ea este produsul unei domesticiri. Albinele egiptene, preclrm gi alte albine sint clasificate de dr. Gerstdcker ut) - insd de nici un alt cunoscdtor competent -drept rase geografice; el igi bazeazd. conin special pe faptul cd in anumite districte, cum sint Crimeea gi Rodos, cluzia
oo;

1'oati increderea poate fi acorclati accstui cxcclenL observaLor; vczi Journal ol Ilrtrtictrllttre din
i39.

1-1

iulie 1863, p.

6t) Journal ol Ilorltcrtlturc din 9 sept. 1862, p. 463; in lcgirturir cu accla;i subiect, vezi dl Itleine (11 nov., p.613), care rezuml in scnsul cir, dcgi existii o oarecalc variabilitate la culoaLe, in Gei'mania nu sc poate dctccta nici o dcosebire constantl ;i percepLibild intre albine. 0z; Dl \\'oodbury a publicat mai mult.e asemenea descrieri in Journul of llnrticttlfurc, 1E61 ;i 1t62. 63) Anrrals antl XIug, o/ Nal. Hist., selia a 3-a, r,ol. |.I, p. l'i39.

VIERMII DE MATASE

257

aceste albine variazd atit de mult la culoare, incit diferitele rase geografice IioL Ii stlins legate intre ele prin forme intermediare. M-am referit la un singur caz de separalie gi pdstrare a unei anumite colonii de albine. Dl Lowe uu) $i-a procurat citeva albine de la un ![ran de la citeva rnile de Edinburg gi a constatat c[ ele se deosebeau de albina comun[ pril lntrt cd perii Ae P9 cap gi torace erau de culoare mai deschisfl gi mai abundenli. Putenl fi siguri cd de la data introducerii albinei ligure in Marea Britanie aceste albine nu {useserd incrucigate cu aceastd din urml form5. Dl Lowe a reprodus aceastd varietate, ins[ din nefericire el nu a separat colonia de celelalte albine ale sale gi dupd trei generalii noul caracter se pierduse aproape complet. Totupi, addugd el, ,,un nrare numlr de albine mai pdstreazd, inid ui-e slabe ale coloniei iniliale". Acest caz ne aratl ce ar fi putut, probabil, fi efectuat printr-o selectie atentd pi indelung continu atra, aplicat[ exclusiv lucrdtoarelor, pentru c5, dupd cum am v tazut, mhtcile gi trintorii nu pot fi selecliona[i gi imperecheali.

VIEBMII DE MATASE
Aceste insecte ne intet'eseazd din niai multe puncte de vedere, in special pentru cd ele prezintd o mare variabilitate in prima perioadfl a vielii, varia{iile mo$tenindu-se in perioada respectivd. Dat fiind c5. valoarea viermilor de mitase depinde exclusiv de gogoa$5, fiecare modificarE in structura gi calitSlile acesteia a fost urmdritd clr grijI gi au fost produse rase deosebindu-se mult prin gogoag[ gi aproape cle loc in stare adultd. La rasele majoritd{ii celorlalte animale domestice, tinerii seamdnd indeaproape intre i, in timp ce adullii se deosebesc mult. Ar fi inutil, chiar dacd ar fi posibil, sd se descrie toate numeroasele forme de viermi de rndtase. In India gi China existd nrai multe specii distincte care produc rr,Stase folositoare gi unele dintre ele sint capabile sd se incrucigeze Li$or cu viermele de mdtase comun, dupd cum s-a constatat recent in Franla. Clpitanul Hutton 65) afirmi cd in toatd lumea au fost domesticite cel pulin $ase specii gi este de pdrere cd viermii de mdtase cresculi in Europa provin din dou[ sau trei specii. Aceasta nu este insd p[rerea mai multor cunoscdtori pricepuli care s-au ocupat in mod particular de cregterea acestei insecte in F'ranta, corespunztnd de asemenea prea pulin cu unele fapte care vor fi prezentate indat[. Viermele de mdtase comun (Bombgr mori) a fost introdus la Constantirropol in secolul al Vl-lea, de unde a fost dus in Italia gi in L494 in Franta uu). 'I'otul a fost favorabil variatiei acestei insecte. Se crede cd ea a fost domesticitd in China incd de prin anul 2700 i.e.n. Insecta a fost crescutd in condilii diferite gi nenaturale de via{d gi a fost transportatd in multe !5ri. Existd rnotive sd se creadd cd natura hranei date omidei influen!eaz\ intr-o anumit[ mdsur[
The Cottage Gardener din mai 1860, p. 110; gi ditto ln Journal ol Horticulture, 7862, p.242, c3)'1'ransitcl. Entomolt,g. Soc., seria a 3-a, vol. III, p. 143-173 9i p.295-331. 66) Godron, De l'esplce, 1859, vol. I, p. 460. Vechimea viermelui de mdtase tn China este datd autoritilii lui Stanislas Julien.
LI
c47

ln

baze

c.2662

25S

VIERMII DE \{ATASE

caractelrl rasei Gz). Dupd cit se pare, nefolosirea a ajutat la sistarea dezvoltflrii aripilor. Cel mai impoitant element in producerea numeroaselor rase modificof. care existl in prezent a fost ins[, f5rd indoial[, marea atenlie care s-a a c ordat Limp indelu ngat in multe {5ri fiecirei varialii promi!5toare. Este binecunoscufir grija care s-a acordat in Europa selec{iei celor mai bune gogoqi de oud constituie ;i celor mai buni fluturi pentru reproducere 68), iar produclia fScut investigatii Franlei. Am ; indelelnicire clistins5 in anumite phrli ale prin dr. Falconer 5i am fost asigurat c5, in India, indigenii dau tot atlta atenlie procesului cle seleclie. In China productia de ou5 este restrins[ la anumite dirtri.te favorabile gi cresc[torii sinL oprili prin lege sd producd mdtase, astfel 6e). ca toatd atenlia lor sd fie consacrat[ in mod necesar acestui singur obiect Detaliile de mai jor in leg5ttrr[ clr deosebirile dintre diferitele rase sint luate, atlnci cincl nu se indicd contrarul, din excelenta lucrare a d-lui Robinet?), lucrare care se distinge prin grija pi vasta experien!5 a autorului. La diferitele rase, oudle variaz[ piln culoare, formi (rottinde, eliptice sau ovale) 5i dimelsiune. Ou5le fdcute in sudul Franlei in iunie, iar in provinciile centrale in iulie rru eclo zeazl, dccit in primivara urm[loare ; gi este inutil, spune dl Robinet, S[ le expunem nnei Lemperaturi treptat crescute pentrtr a face ca omida s[ se dezvoltc repecle. Citeodat[ totupi, ffr5 vreun rnobiv cunoscut, sint produse grupe cle nui, care incep irnediat sd sufere rnodificdrile specifice gi eclozeaz\, in i..ittr de 20 pin[ ]a 30 de zile. Din aceste fapte, precum $i din altele analoge, se poate conchicle cd viermii de mitase din rasa Trevoltini, din Ibalia, ale c[ror onilzi eclozeazd intre 15 gi 20 de zile, ntt formeazd, in mod necesar, dupd cum s-a afirmat, o specie distinct5. Cu toate cd rasele care trdiesc in ![ri temperate produc oud care nu pot ecloza imediat prin c5ldurd artificiald, totugi cind oudle sint luate de acolo gi crescute intr-o {ard caldd ele dobindesc treptat caracterul de dezvoltare rapid5, ca la rasele de Trevoltini tt). Ourzr. Acestea variazh mult prin dimensiune gi culoare. Tegumentul este in general alb, uneori impestrilat cu negru sau cenugiu gi citeodat[ complet negt.u. loLugi, dupd cum afirmd dl Robinet, culoarea nu este constantd, nici chiar la rur.'absolut cnrate, cu exceplia rasei tigrate (tigrd.e), numitd astfel pentru c[ este dungatd transversal cu negru. Doarece culoarea general5 a omizii nu cste in cor.elalie cu ca a m[tdsii zz), crescltorii nu dau aten[ie acestui caracter care nu a fosi fixat prin selec{ie. ln lucrarea sa la care ne-am referit anterior, c[pitanul Iluttona afirmat categoric c[ semnele de culoare inchis[ ca de tigru
oz; \'ezi obscrr.aliile prof. \Vestood, Gen. Hearsey gi alfii la qedinla din iulie 1861 a Societilii de entomologie din Londra. 68) Vezi, de exemplu, Il. A. de Quatrefages, Etucles sur les maladies actuelles du Yer d Soie, 1859, p.10. de) Sursele afirmaliilor vor fi indicate in capitolul despre selcclie. 70) JlIcLnueI de l'iclucateur de Vers d Soie, 1848. ?1) Robinct, ibid.,, p.72 gi 318. Pot adS.uga ci ouile viermilor dc mitase nord-americani duse pe insulelc Sanrlwich au produs fluturi la perioade foarte nercgulate, iar fluturii astfel produqi au fdcut oufl chiar inferioare ln accasti privinli; unele au eclozat in zecc zile, iar altele numai dupi multe luni. Fdr[ indoiali ci ptni in ccle din urmi s-ar fi oblinut un adevirat caraqter prccoce. Vezi reccnzia din Atheneum, 7844' p. 329 a articolului Scenes in the Sandwich lslcnds de J. Jarvcs. zz1 7'he art ol rearing Sillt-uorrns, tradus din Count Dandolo, 1825, p. 23.

DEOSEBIRILE LOR

25s

In Europa,-omiziie nlpirlesc A. obicei de patru ori inainte de a trece ln stadiu-l de gogoa$d ; existd insd rase ,,4, trois mlles", iar rasa Trevoltini n[pirlegte de asemenea numai de trei ori. S-ar putea crede cd o deosebire fiziolo$ice ltit de importantd nu ar fi apflrut in stare domestic[. Dl Robinet ?a) afiimi ins5 95,p. de o parte omizile obignuibe igi les uneori gogogile numai clupI trei nhpirliri, iar pe de alt6 parte ,,presque toutes les races a trois mues que nolrs avons exp6riment6es ont fait quatre mues a la seconde ou A la troisidme annde, ce qui semble prouver qu'il a suffi de les placer dans des conditions favorables pour leur rendre une faculte qu'elles avaient perdue sous des influences moins favorables".
GocoapA. Transf ormlndu-se in gogoag5, omida pierde circa 50% din greutatea sa ; gradul pierderii este insd deosebit la diferitele rase, ceea ce este i-portant pentru crescdtor. La diferitele rase, gogoa$a prezintl deosebiri caracteristice. Astfel, ea poate fi mare sau mic5, aproape sfericd gi fird contraclie, ca la Race de Loriol, sau cilindricd gi la mijloc cu o giLuire profundd sau superficiald, sau poate fi mai mult sau mai pu{in asculiti la ambele capete sau nurnai la unul. Mdtasea variazl, prin finele gi calitate gi prin faptul cA poate fi aproape albd, insh de doud nttanle, sau galben5. In general, culoarea mdtSsii nr-r este strict ereditar5, lnsd in capitolul despre seleclie mi voi oclrpa de un fapt curios, anllme cd, in decurs de 65 de genera{ii, numdrul de gogogi galbene a fost redus
,t) Transact. Ent. Soc., p. 153 qi 308.
,n)

care apar atit de des in timpul ultimilor ndpirliri la omizile de diferite rase sint datorite reversiu nii, deoarece omizile mai multor specii sdlbatice de Bombg r tnrudite sint insemnate gi colorate in acest fel. El a separat citeva orriizi tigrate gi in prirnlr.ara urmdtoare (p. '/-.49,298) aproape toate omizile oblinute din acestea erau vdrgate inchis, iar la a treia generalie culorile au deveniL 5i mai inchise. Culoarea fluturilor oblinuli din aceste ornizi t3) a devenit de asemenea mai inchisS, semdnind cu cea a speciei sdlbatice B. huttoni. DacI acceptdm punctul de vedere cd semnele ca de tigru se datoresc reversiunii, este de inteles gi persistenla cu care sint transmise. Cu mai mulli ani in urm5, d-na Whitby gi-a dat toatd osteneala sd creascd viermi de m5tase pe scar[ intinsd gi m-a informat c[ unele dintre omizile sale aveau. sprincene de culoare inchisd. Acesta este, probabil, primul pas spre reversiunea cdtre semnele ca de tigru pi am fost curios s[ aflu dacd un caracter atit de neinsemnat s-ar mogteni. La rugimintea mea, e3 a separat, in 1848, 20 dintre aceste omizi, reproducind apoi fluturii respectiv.i, (inuli de asemenea separat. Din numeroasele omizi astfel produse, ,,fiecare, f[rd exceplie, avea sprincene, unele de culoare mai inchisd gi mai hotdrit marcate decif celelalte, insd toate aveau sprincenele mai mult sau mai pu{in clar vizibile". Citeodatl apar omizi negre printre cele de felul comun, insd intr-un mod atit de variabil, incit, dupd dl Robinet, aceeagi rasd-poate produce intr-un an omizi albe, iar in anul urmdtor multe omizi negre. Am fost totugi informat de dl A. Bossi din Geneva cd, dacd aceste omizi negre sint oblinute separat, ele reproduc aceeagi culoare, insh gogogile pi fluturii oblinuli din ele nu prezinti niCi o deosebire.

Robinet, ibid., p. 377.

VIER.MII

DIi

N'IATASE

in Franla la o ras[ de la 1OOoiuu la l35o7oo. l)up[ Robinet, prin seiec[ie atentd in culsul ulLirnilor 75 de ani, rasa albl nLrmi[.{ Sina,,est arrir.ee d uu tel etat de puretd, qu'on ne voit pas un seul cocon jaune dans des millions de cocons bla ncs" ,t). DupI cum se gtie, uneori gogogile sint complet lipsite de mdtase, gi totuEi produc fluturi; din nefericire d-na Whitby a fosb impiedicatd de un accident sd verifice ereditatea acestui caracter.
Sraotut, ADULT. Nu pot gdsi nici u rl exemplu de deosebire constant[ ntt exist[ la fluturii raselor celor mai distincte. D-na Whitby m-a asigurat c[-declaralie -ea gi am primib o nici o deosebire intre diferitele rase crescute de similar[ din partea eminentului naturalist dl de Quatrefages. Cdpitanul.Hutton spurne de ur6-.r,ea ?6) c[ fluturii tuturor raselor variazf, mulb la culoa-re, ins[ i,rproape in acelagi mod inconstant. Avind in vedere cit de mult se deosebesc gogogile la diferitele rase, acest, fapt este inLeresant gi poate fi, probabil, explicat prin acelagi principiu ca gi variabilitatea fluctuantd a culorii omidei gi anume prin faptul c[ nu a existat nici un motiv pentru selectionarea gi perpeluarea vreunei variatii parliculare oarecare. Nlasculii de Bombycide silbalice ,,zboarra repede ziua gi seara ; femelele sint insd de obicei greoaie pi inaclive" ,r). La nrai mulli fluturi din aceastl familie femelele au aripile atroliatc; nll se cunoagte lns[ nici Lln caz in care masculii sd fie incapabili de zbor, pentru c5 in acest caz specia s-ar fi putut perpetua cu greu . La fluturii de m5Lase, ambele sexe au aripi imperfecte Si zbircite gi sint incapabile de zbor. Exist5 totugi o urmd de deosebire caracteristic[ inlre cele doud sexe. Astfel, degi, comparind un numdr de masculi gi femele, nu am descoperit nici o deosebire tn dezvoltarea aripilor lor, bobugi am fost asigurat de d-na Whitby cd nlascrilii fluturilor crescuti de ea igi foloseau aripile niai mult decit femelele gi puteau sd filfiie in jor, insd niciodatd in sus. Ea af irml de asemenea c[, atunci cind f emelele ies pentru prima datd din gogoag[, au aripile mai pulin dezvoltate decit masculul. Totugi, gradul de imperfec{ie al aripilor variaz[ mult la diferiLe rase gi in conditii diferite. Dl Quatrefages tt) spune cd a v[zut un nllm5r de fluturi cu aripile reduse la o treime, o pdtrime sau o zecime din dimensiunile lor normale, sau reduse chiar la simple cioturi scurte gi dreptl,,Il me semble qu'il y a la un v6ritable arrdt de deveIoppement partiel". Pe de alt[ parte, el descrie fluturii femele de rasa Andrd Jean ca avind ,,leurs ailes larges et etaldes. Un seul prdsente quelques courburers irrdgulidres et des plis anormalrx". Dat fiind. c[ fluturii de mltase ca gi cei de toate rasele ob{inuti din omizi sdlbatice, in captiviLate, au deseori aripi irnperfecte, aceea.si cauzd, oricare ar fi ea, a aclionat probabil gi asupra fluturilor de mltase, ins[ nefolosirea aripilor lor in decurs de atitea generatii a intrat, cltip[ cum se poate h5nui, de asemenea in joc.
?5; ?7;
Scrc.,

Robinct,ibid., p. 306-317.

78) Transact. Ertt. Soc.,

p. 317. Ilustratiilc lui Stephen Haustellato, vol. II, p. 35. Vezi de aselnenea clpit. Hutton,
sur lcs maladi.es du Ver & Soie, 1859, p. 304 ti 209.

Transact. Ent,

ibid., p. 752.
7tS Etuttes

DEOSEBIRILE LOR

261

Fluturii multor rase nu igi lipesc oulle de suprafata pe care le depun tn), ceea ce deriv5, duph clpit. Hutton 80), numai din faptul c[ glandele ovipozitonrlui sint slSbite. Ca gi la alte animale de rnult dornesticite, instinctele s-au modificat gi la
viermele de rndtase. Cind sint agezate pc rln dnd, omizile comit deseori cttrioasa gregeal[ de a der.ora baza frunzei pe care stau gi, ca urmare, cad jo.; dup[ dl Robinet s1), ele sint ins[ capabile si se tirasc[ clin nou in sus pe trunchiul dudului. Uneori chiar aceaJtl capacitate dd gre$. lntr-ade\.iir, dl I'Iartins s2) a a$ezat citeva omizi pe un arbore gi cele care cldeau nu mai erau capabile sI se urce din nou in copac, pierind astfel cle foame; ele erau incapabile chiar sd treach cle pe o frunzi pe alta. Unele dintre rnodific.irile suferife de viermii de mitase sint corelate. Astfel, oudle fluturilor care produc gogogi trlbe gi ale celor care procluc gogosi galbene se deosebesc pu{in prin nuanld. De asemenea picioarele abdominale ale omizllor care fac gogogi albe sint intotdeauna albe, pe cind ale celor care fac gogoSi galbene sint, invariabil galbene se). Am viizut c5 omizile cu dungi inchise ca de tigru produc fluturi de nuan{ri rnai inchisir derciL alli fluturi. Pare hine stabilit 8a) cir, in F'ran!a, omizile care produc mitase alb5, precum gi anumite omizi negre atr rezistat mai bine deciL alte rase la boala care a devastat recenf districtele sericicole. In finc, rasele se mai deosebesc priir constitulia lor. Astfel, in climatul temper':rt unele nu se dezr.olLS atib de bine ca altele, iar solul urned nrl vaLimfl in mocl egal toate rase]e tu). Din aceste cliferite fapte consLat[m c[ viermii de mdtase, ca gi animalele superioare, r'ariazd mult prin dornesticirera indelungat5. Afl5m de asemenea faptul mai important cri anumite varialii pot aplrea la diferite perioade ale vietii gi cd acestea se pot rnogteni la perioadele corespunzltoare. $i vedem, in fine, cd insectele po[ fi supuse rnarelui principiu al selectiei.

QuaLrcfages, Etudes clc., p. 214. Ent. Soc., p. 151. 817 X'Iarutcl rle. I'Cducateur eLc., p. 26. 8r) Godron, De I'esp\ce, p. 462. 83) (,uatlef ages, Etudes etc., p. 12, 201)
801 'I'ransctct. 8a)
851

7e.;

Robinel, XIunttel etc., p.

RobincL, ibicl., p.
15.

;i

21,1.

3()3.

CAPITOLLIL

AL

IX-Iect

PLANTE CULTIVATB: CEREALE

$I LEGUME

Observatii prelimirtare asupra numdrului Si tnrudirii plantelor cultiuate primii poEi i.n cullura plantelor. Rd.spindirea geogrctficd. a plantelor cultiuate. cercale. Indoieti eslrpra numdrului de specii - Griu: uarietdli - variabilitate indiuiduald - fnsu;lri biologice schimbate - Seleclie - Istoria ueche a uarietd.lilor. Porumb i Inarea ltti uarialie Acli.unea d.irectd a climei asupra porumbului.

bi.re

altele foarte uariabtle - Nu se incruci;ectzd - Bob * Cctrtof i: numeroase uartetdli de cartof i - Yarietd.li care nu se deosebesc d.ectt pulin tntre ele, cu erceplia tubercutilor
Caractere ereditare.

ofl,?Y"o:;inT";,::;'!':i,':':'r",!:"::'x::ii^,'!"'iolluiy,r;::;i';:,,:::: "r, la diferitele soiuri, tn special la pdstd.i Si boabe. Unele uarietdli sint constante,
-

In ce privegte variabilitatea plantelor cultivate nu voi intra in atlt de nlull"e amdnunte, ca in cazrtl animalelor domestice. Subiectul este plin cle ^ mari dificultdli. in general, Jrotanigtii alr neglijab varietdlile cultivate, ca fiind nedemne de atenlia lor. In mai multe iaiuri, forma ini{ial5 sdlbatic[ este necunoscutd sall indoielnicS, iar in alte cazuri este aproape i-posibil cle distins plantulele oblinute din seminte rirt5cite cle plantele inti-adevdr sdlbatice, astfel c5 nu existi nici o mlsur[ de comparatie sigur5, pe baza cdreia sd apreciem $radul oric5rei presupuse modificdri. Nfulti botanipti sint de pdrere cA mai multe dintre plantele noastre cultivate de demult s-au modificat atit de projund, incit astdzi este imposibil de a recunoa$te formele parentale initiale. Tot atit de dificil5 este problema dacfi vreunele dinLre aceste plante se trag dintr-o singuri specie sall din mai multe specii inextricabil amesLeca{,e prin incruciS5ri $i varia{ii. Deseori varialiile se transform[ in monstru oztLil\i, neputind fi distinse de acestea, iar pentru scopul nostru monsLlrozit[{ile sint de pulind insemndtate. Multe variet5{i se inmullesc numai prin altoi, muguri, butagi, bulbi etc. 5i deseori nll se gtie in ce mdsurb particulariLfllile tor pot fi reproduse prin semin{e. Se pob reline totugi citeva fapte importante pe lingi
?

264

PLANTE CULTIVATE

care, in eele ce urmeazd, vor mai fi prezentate gi alte fapte. Unul dintre scopurile principale ale urmdtoarelor doud capitole este de a ar[ta cit de multe caractere au devenit variabile la plantele noastre cultivate. Inainte de a intra in amdnunte este cazul de a prezenta citeva obserrratii gt'nerale in leg[turfl cu originea plantelor cultirrate. Dl Alph. de Candolle 1) intr-o admirabil5 disculie asupra acestui subiect, in legdturd cu care el prezintl trimifoare cunogtinte, de o listh a celor mai folositoare plante cnltirrate, in nrrmir cle 157. El este de pdrere cH dintre acestea, 85 sint aproape sigur cunoscute in starea lor silbatic5, ins5 alli cunosc[tori competenli 2) au serioase lndoieli in aceast[ privint[. Dl de Candolle este de acord c[ originea a 40 dintre ele este indoielnicd, fie datoritd unui anumit grad de cleosebire pe crlre ele il prezint[ fa{5 de nrde]e lor cele mai apropiate in stare sSlbaticil. fie probabilit[{ii ca acestea din urmH s[ nu fie intr-adevdr plante sdlbatice, ci scdpate din culturS. Din totalul de 157, numai 32 sint considerate de dl de Candolle ca fiind complet necunoscute in starea lor ini{ial5. Trebuie insi sI remarcim cd in lista sa el nu include o serie de plante care prezint[ caractere slab definite, ca diferitele forme de dovleac, mei, sorghllm, fasole, dolichos, ardei gi indigo. De asemenea, nici florile nn Ie include gi se pare cet) mai multe dintre florile cultivate de multfl vreme - cum sint anumili trandafiri, crinul imperial comun, nu se cunosc. in stare silbatic[. chiparoasele gi chiar liliacul f)in cifrele comparative prezentate mai sus, precum gi din alte argllmente foarte serioase, dl de Candolle conchide cd rareori plantele au fost atit de mult modificate prin cultur5, incit ele s[ nu poatl fi idenLificate cu forma lor inilial[ shlbaticd. Avind in vedere cd sdlbaticii nu gi-au ales, probabil, plante rare pentnt a le cultiva, c5, in general, plantele folositoare se remarcd gi cI ele nu ar fi putut vegeta in degerturi san pe insule indepdrtate gi recent descoperite, imi pare curios din acest punct de vedere ca atit de multe dintre plantele noastre cultivate sd nu fie incl cunoscute sau sI fie cunoscllte in mod indoielnic in starea lor sllbaticd. I)ac5, pe de alt5 parte, multe dintre aceste plante au fost profund modificate prin culturS, dificultatea dispare. Dificultatea ar dispare de asemenea dac[ plantele respective ar fi fost exterminate in decursul progresului civilizaliei; dl de Candolle a demonstrat insd c[ aceasta s-a intimplat probabil nuntai rareori. Din moment ce o plant5 a fost cultivatd intr-o !ar5, locuitorii semicivilizali nu ar mai avea nevoie s[ o cante pe toatS suprafala !5rii gi astfel s[ provoace disparitia ei, $i chiar dacfl acest lucru s-ar fi intimplat in timpul tunei foamete, semin{ele in stare latentd ar fi fost l5sate in pdrnint. Dr-rpd cum a remareat incd de demult Humboldt, Iuxurianta silbaticd a naturii din !5rile tropicale coplegegte slabele eforturi ale omului. ln regiunile ternperate de mult civilizate, unde intreaga suprafa!fl a solului a fost mult modificaLS,, nu poate exista indoiald cI unele plante s-au stins. Totugi, de Candolle a ar5tat c[ toate plantele clrnoseute din istorie ca fiind cultivate pentru prima dat[ in Europa, inc[ mai exist5 aici tn stare sdlbatic5.
t1 Gdographie botanique raisonnie, 7855, p. 810-919. 2) Rccenzia d-lui Bentham ln Hort, Journal, vol. IX, 1855, p. 1313, intitulati Historical Noles on cttltittcrted Plants, de dr. A. Targioni:lozzetLi. Vezi de asemenea Edinhurqh Reuieur, 1866, p. 510. 3) Hisl. No/es, ca mai sus de Targioni-TozzeLti.

OBSERVATII PRELIMINARE

265

in starea lor actuald,_pentru cd altfel ele nu ar fi fost remarcate gi pieluiie ca fiind comestibile. Duph cit se pare ins5, acegti autori nu au linui seama de foarte numeroasele rapoarte prezentate de c5l5tori in legdtur[ cu alimentele recoltate de sdlbatici. Am citit o descriere asupra silbaticilor din Australia, care, in timpul unei foamete fierbeau multe vegetale, in diferite feluri, in speranta de a le face mai inofensive gi mai hr[nitoare. Dr. Hooker a gdsit locuitorii unni sat din Sikhim pe jum[tate morli de foame, suferind grora" din cauzd. cd mincaserl rddflcini de Arttm 5) pe care le pisaserd gi le l[saserh sd fermenteze mai multe zile pentru a le distruge par{ial toxicitatea ; ei fierbeau gi mincau multe alte plantc vdt[mdtoare. Sir Andrew Smith m[ informeazb, cd in Africa de srtd, in timp de foamete, se folosegte un mare num5r de fructe gi de frunze suculente gi in special r[ddcini. De fapt, indigenii cunosc propriet5lile rtnui nlare num[r de plante, dintre care unele au fost constatate in cursul foametelor ca fiind comestibile, iar altele v[tlmitoare sdn[t[!ii sau chiar mortale. Sir Andrew Smith a intilnit rrn grup de membri ai tribului Baquana care, fiind expulzati de pe teritoriile lor de cltre zulugii victoriogi, au trdit ani de zile hr5nindtl-se ctl rfid[cini satt frunze de mic[ I'aloare nutritiv5 gi care le dilatau stornacul, domolindu-le durerile cauzate de foame. Ei ardtau ca nigte schelete ambulante gi sufereau ingrozitor de constipalie. Sir Andrew Smith mh informeaz[ de asemenea cI in asemenea ocazii inctigenii iau ca o indicalie pentrtr ei ingigi ceea ce mdnincl animalele sdlbatic. Si in special pavia nii pi alte maimule. ProprietSlile nutritive, stimuiative gi medicinale ale majorit5lii plantelor c_elor mai putin promitdtoare au fost descoperite probabil pentru prima oard de silbaticii din fiecare !ar5, prin nenumdrate experienle ficute din nevoi stringente, cu reztrltate care all fost transmise mai departe prin tradi{ie. La prima vedere pare inexplicabil ca in trei colluri indepdrtate ale lumii, oameni neinstruiti sI fi descoperit, dintr-o mullime de plante indigene, cd frunzele plantei de ceai gi mat6 pi boabele de cafea conlin o esen![ stimulativd gi nutritiv5 care se gtie acum cd din punct de vedere chimic este aceeagi. Tot astfel ne putem da seama c[ s5lbaticii care sufereau de constipa{ie acutd ar fi observat dacl vreuna dintre rddlcinile pe care le mincau aclioneazd. ca purgativ. Cunoagterea intrebuinldrilor aproape a tuturor plantelor o datordm probabit faptului c5 omul a existat ini{ial in stare barbar[ si cd a fost deseori obligat de lipsuri grave sH incerce s[ m5nince aproape tot ce se pr-rtea mesteca gi inghitri. Din ceea ce ctt noagtem in legdturd cu obieeiurile silbaticilor din multe pdrti ale lumii, nu exist5 motive de a presupune cd cerealele noastre au existat inilial in starea lor prezent5, atit de valoroasfl omului. S[ examin[rn un singur. cotrtinent, gi anume Africa : Barth 6) afirmd cd intr-o mare parte a regiu nii
4) Consitlirotions sur les cCrittles, 1842, p.:J7. Gdogr. I3ol., 1S55, p. g30.,,plus on suppose l,agriculture ancienne en remontant A une dpoque d'ignorance, plus il est probable que les cultivateurs avaient choisi des espdces olfrant A l'origine m0me un avantage incontcstable". r; Dr. Flooker mi-a comunicaL aceastl informalie. \tezilde asemenea lucrarea sa Himalagan Journals, vol. II, 1854, p. 49. &
61

Loiseleur-Deslongchamps {) gi de Candolle au observat ctr plantele noastre cultivate gi in special cerealele trebuie s[ fi existat inilial aproape

D-nii

TrauelsinCentrqlAfricu,trad.engl.vol. I,p.529gi390;r'ol. II,p.29,265t270,Livingstone,Trauels,p.bb1.

PLANTE CULTIVATE

centrale sclavii string in mod regulat sbminta unor ierburi sSlbatice, Penni.setum dtstichum, iar intr-un alt district a r'5zut femei stringind seminlele de Poa, balansind un fel de co$ prin finea{a hogat5. Ling[ Tete, Livingstone a observat indigenii stringind slminta unor ierburi sdlbatice, iar mai departe, spre sud, indigenii folosesc in mare misur5, duph cum mI informeazra Anderson, sdmin{a fiartd in ap[ a unor ierburi, care are dimensiunea semin{ei pentnr canari. tri mlnincd de asemenea gi rddlcina anumitor trestii. Toatd lumea a citit despre bogimanii care vagabondeaz[ gi scot din pdmint diferite rdd5cini ctt ajutorul unui par intdrit la foc. Se pot ar5ta cazuri similare de stringere a serlin!elor de ierhuri silbafice gi in alte phr{i ale lumii t). Fiind atit de obignuili cu legumele noastre excelente gi cu fructele noastre savuroase, cu greu ne putem inchipui ci rdddcina fibroasd a morcovului gi a pdstirnacnlui shlbatic, lSstarii mici ai sparanghelului silbatic, merele gi prunele shlbatice etc. ar fi putut fi vreodatd preluite. Cu toate acestea, din ceea ce cunoagtem in legiturd cu obiceiurile silbaticilor din Australia gi din Africa de Snd, ntr trebuie s5 avem vreo indoial[ in aceast[ privin!5. Locuitorii Elveliei din ep oca de piatrl recoltau pe scarfl mare mere p[dure!e, fructe cie porumbar, goldan, mdceg, boabe de soc (elderberries), jir Si alte fructe sllbatice 8). Jemm-v Rutton, un indigen din fara de Foc de pe bordul vasului Beagle, a remiircat ci coacdzele pggre, proaste gi acide din Jara de Foc erau prea dulci pentru gustul siiu. Duph ce, trecind pI'in multe gi grele incerclri, au constatat care anume plante sint folositoare sau pot fi flcute folositoare prin diferite metode de preparare, locuitorii salbatici din fiecare {ar5 au filcut dup5 un anumit timp primul pas pentru cultivare'a lor, plantindu-le in apropierca Iocuinlelor. l,ivitrgstone e) afirml ci silbaticii din tribul Ratoka l5sau uneori pomii fructiferi silbatici sI rhminir in griclinile lor gi uneori chiar ii plantau, ,,ur obicei neintilnit niclieri printre indigeni". Du Chaillu a viizut ins[ un palmier gi al{i ciliva pomi frucLiferi silbatici care fuseserd plantali, acegti pomi fiind considerati ca proprietate particular5. Pasul urrr]5tor in cultivare ar fi constat in sem[narea seminlelor de plante folositoare, ceea cc nu necesita clecit pu{ind premeditare; gi cum solul de pe ling6 colihele indigenilor 10) este deseori intr-o oarecare mdsurd ingrSpat, mai devreme sau rnai tirziu:lr fi putut sri apard varietiti ameliorate. De asernenea o varietate sllbaficir gi neobignuit de bun[ a nnei plante indigene a putut sI atragi aten{ia vreunui birtrin gi inlelept silbatic, care astfel a transplantat-o sau i-a sem5nat semin{ele. Este sigur cd se glsesc intimpl[tor variet5li superioare de pomi frucLiferi sdlbatici, ca in cazul speciilor americane de mhcegi, pruni, ciregi, vild de vie gi nuci, enume
t) De exempltt, atit in r\tnerica de Nord, cit gi ln cea cle Sucl, dl lJdgervorth (Jr.,rirn. Proc. Linn. Soc. vol. \rI, Bot. 1862, p. 181) afirmd ci in degcrturilc Punjabului femeile sdrace string,,cu o mriLuricir in coguri cle paie" s:imin{a a patru gcnuri cle ielburi ;i annme Agrostis, Panicum, Cenchrus Si Penntselum, prccum gi siminla

altor patru genuri aparlinind unor alte familii. t) I'rof. O. Ileer, Die Pllan:en der Plahlbautett, 1866, din ).crrialrr. \oturlorsc:h. Gt'sellschctlt, 186ti : Dr. I{. Christ, in Rutimeyer, 1)ie l"cLunct dcr Pt'cthlbauten, 1861, p. 226. e) Trauels, p. 535. Du Chaillu, Adttentures in Equatorial Afri"cn, 1E61 p. 445. , r0) In Jara cle Foc, locnrile unde se aflau mai lnainte colibele picilor ro;ii, putcau fi rccunoscul.e cle la mare distanll prin colorit.ul vercle viu al vegetaliei indigene"

OBSERVATII PRELIMINARE.

267

care il cultivan foarte ru dimentar, ca in anumite p5rli ale Americii. Aceste {dri produc de fapt plante care sint folositoare omului silhatic, gi dr. Hooker tu) enumerd numai in Australia nu mai pulin de 107 asemenea specii. Aceste plante ntl atl fost ins[ ameliorate gi in consecin!5 nu pot concrlra cu acelea care au fost cultivate $i atneliorate timp de mii de ani in lumea civilizat5. CazttI Noii Zelande, frulnoasa instilS cdreia incd nri-i datorflm nici o plant[ larg cultivatd, poate pfirea ca fiind opus acestui punct de vedere, debarece atunci cind insula a fost descopcritd indigenii cultivau mai multe plante. Toli cercetdtorii sint ins5 de plrere c5, dupd tradi[iile indigenilor, primii colonigti polinezieni all adus cu ei serninte Si rdddcini, dupd clrm au adus gi ciinele, pe
LLI Amcrican Acqd. ol Arts uncl Scitnccs,l0 aplilie 1196(), p..tr13. Dox'ning, The.Frufls of Antericu,784b,p.261. 7!) Jountals ol Erpeditions in Attslrahrr, vol. II, 1841, p.2t\2.
13)

masei sentiputrezite. S-a remarcat deseori 1) ci nll datordm nici o singurfl plantd folositoare Atrstraliei sau Captrlui Bunei Speran{e (!dri in care speiiile endemice abund[ intr-un mod ctl totul excep{ional), Noii Zeelande, sau teritoriului Americii situat la srtd de fluviul la Plata, iar dup[ unii autori nici Americii de la nord de Mexic. Nu cred ca vreo plantI comesLibil5 sau valoroasd, cu excep[ia ierbii canarului -), sI fi provenit din vreo insuld oceanic[ sau nelocuitS. Dacb aproape toate plantele noastre folositoare indigene in Europa, Asia gi America de Sud -ar fi existat inilial in starea lor prerzentd, absen{a completd a unor plante folositoare asenldnfltoare in ctrprinsul marilol teritorii cle care s-a voriit nrai sus ar constitui intr-adevlr un fapt sttrprinz[tor. insd dacd aceste plante au fost modificate gi ameliorate prin culturd atit de mult incit sd nu mai sernene cu vreo altd specie natural5, putem in{elege de ce !5rile amintite nu ne-au dat plante folositoare, deoarece aceste {5ri erau locuite fie de oameni care nu cultivau de loc phmintttl - ca in Australia gi Capul Bunei Speranle - fie de oameni

rate de prof. Asa Gray u). Downing se referi de asemenea la anumite variet5ti sdlbatice de ,,hickory" (Carga), ale cdror fructe sint ,,mnlt mai mari gi rnai gustoase decit la specia comun[". M-am referit la pomii fructiferi a-ericani, din motivul c[ in acest caz nu avem indoieli dacd varietdlile respective sint sall nu scdpate din culturd. Transplantarea oricSrei variet5li sup-erioare' sau sem[narea seminlei sale nu implicd mai mult5 prevedere decii ne-am pu!.ea agtepta sd fi existaL intr-o perioadd de civiliza{ie primitivd. Chiar sdlbaticii australieni ,,&u o lege dupb care li se interzice s[ scoat[ din pdmlnt vreo plantd producdtoare de seminle dupd ce a inflorit". Sir G. Grey t"i nu a vrazut ca aceast5 lege, conceput[ pentru p5strarea plantei, sd fi fost vreodatd cdlcatd. Ac.elagi spirit il intilnim in superstilia indigbnilor din Jara de F'oc, dupd care uciderea pdsflrilor acvatice foarte tinere va fi urmatd de ,,multd ploaie, -zdpadd gi yint puternic" tt). Pot adiuga ca exemplu de prevedere la p op oarele cele mai shlbatice faptul c5, atunci cind indigenii din lara de Foc g[seic o balenfl arun_catd pe {5rm, ilgroapd mari por{iuni din ea in nisip, iar in timpul -ei deselor perioade de foamete, i vin de la mari clistanle pentru restuiile

Darrvin, Journal ol

1r) De Candolle a clasificat faptele in moclul cel m:ri interesant In Giogr. IJti. sa, p. f)86. a
t5')

Researcfte.s, 1845,

p.

215.

") Plmlaris cctnariensis (A'. trad.). Flora ol Attstralia, Introducere, p.

CX.

PLANTE CULTIVATE

care l-au p[strat ctr inlelepciune in cursul lungii lor cdl[torii pe ocean. Polinezienii se rdtdccsc atit de des pe ocean, incit aceastd m[suri de prudenld i-ar fi venit in minte oric[rui grup care vagabondeaz[. Agadar, primii colonigti din Noua Zeeland,l, ca gi colonigtii errropeni de mai tirziu, nu ar fi fost prea tentati sir cultive planlele indigene. Dupd de Candolle, provin din Nlexic, Peru gi Chile treizeci gi trei cle plante folositoare, ceea ce nu este suprinz[tor dacd ne amintim starea civilizat[ a locuitor ilor acestor !5ri, care practicau irigalia arLificiald gi sdpau tuneluri prin roci dure fdr[ ajutorul fiemlui sau a prafului de pugcl gi care, dupd cunl vom rredea intr-un capiLol viitor, au recunoscut pe deplin in ceea ce privegte animalele gi probabil gi in ceea ce privegte plantele - importantul principiu al selec{iei. Citeva plante provin din Rrazllia. Primii cdl5tori, Vespucitis gi Cabral, descriu aceastd !ar[ ca fiind dens polilrlatd pi avind culturi. In America de Nord 16), indigenii cultivau porumbul, tot felul de neamnri

vie, nucul, dudul, rndrul sdlbal.ic

de dens ca gi Asia sau Europa, este probabil cd plantele indigene - vila de gi pmnul na$tere duph o inde- ar fi datde lungath cult.ivare la o mullime de variet5li, unele ertrern deosebite de forrnele lor parentale ; iar plantele sc[paLe din culturi se l]are cd au cauzat in Lumea Nou5, ca pi in cea Veche, multii nednmerire in privin{a natr-rrii lor distincte gi a originii lor 1t).

de dortleci, fasolea gi mazlrea, ,,toate diferite de ale noastre", precum gi tritunul. $i nu este tocmai justificat de a presupune c[ nici Lrna din plantele noastre de azi nu se t,rage din aceste forme nord-americane. Dac[ Arnerica de Nord ar fi fost civilizati un timp tot atit de indelungat gi populat5 tot atit

CBnparp. Voi intra acunl in am5nunte. lrr Europa se cultivd patru genuri de cercale : griu, secard ) orz gi or'[2. Autorii moderni cei mai cornpetenli u) admit existenta a patrn, cinci sau chiar gapte specii distincte de griu, una de secar5, trei de orz $i dou[, trei sau patru de ovd,z. Astfel c[, in total, cerealele noastre sint clasificate de diferiti autori ca zece-cincisprezecre specii distincte. Acestea au dat nagterle Itr o rnullirne de variet[li.'lrebuie renrarcat fapttrl c[ botanigtii nu sint to{i de acord asupra formei parentale. iniliale a oric[reia dintre ele. De exemplu o rrare autoriLate in materiett) scrie in anul 1855: ,,Noi lngine nu ezitim cltugi cle putin de a ne exprima convinqerea, hazatd, pe dovezile cele mai
Pentru ()anada, vezi J. Cartier's, Vollage in 1534; pentru Florida, r'czi cdlitoriile lui Nar\raez gi Ftrr. rlinand de Soto. Am consultat acestea gi alte descricri de vechi cdlStorii -in niai multe coleclii generale gi de aceea nu inclic ln tnocl prccis paginile. Pentru mai multe informafii, vezi de asemenea Asa Gray, in American Journal ol Science, vol. XXIV, noienrbrie 1857, p.441. Pentru tradiliile indigenilor din \oua Zelandi, vezi Orarvftrrcl, Gronurrctr ntvl Dict, ctf tlrc hIalag Language, 1852, p. CCLX. L?) Yezi de excrnplu, observaliile d-lui Hervett C. Natson despre prunele, ciregele sdlbatice Ei nrerele noastre pdrlrrre{e 1n Cgbele Britannica, \'61. I, p. 330, 3lJ4 etc. Van Mons (in Arlres I'ruitie.rs, vol. I, 1835, p. 444) declari ci a gisit tipurile tuturor varietdIilol noastre cultivate la plantule silbatice, insd el prir,'egte apoi aceste plantnle ca tot atitea forme iniliale. lE) Vczi A. dc Candollc, Gdogr. liol., 1855, p. 928 et seq, Gotlron, De I'Espdce, vol. II, 1859, p. 7(); \'letzger, Die Getreidearten etc., 1811. ro; Dl Rentham, in recenzia sa intitulati I/isf. Noles on Cultiuatecl Plants de dr. A. Targioni-1'ozzeI,Li, ln Jrtrtrrrol ol Ilrtrt, Sor,, vol. IX, 1855, p. 133. Ill md informeazd, cA iqi nren{ine inci ac.eeaqi opinie.
16)

GRTU

269

c[ nici Llna dint,re aceste cereale nu existI sau liLt a existat intr-adevfu' sllbaLic[ in starea lor actual:I, dar c[ toate sint varietirli ctrltivabe de specii care cresc acum in mare abunden!5 in Europa de sud sau in Asia vestic5". Pe de alti parte, Alph. de Candolle ,o) a prezenLat dovezi abundente in sensul c[ griul comnn (Trittcum uulgare) a fost g[sit in stare silbaticd in diferite pdrli ale Asiei, nnde nu existl probabiliteti ca el s[ fi scflpat din cultur5. $i exist[ oarecare greutate in observalia d-lui Godron c5, dac[ am presupune c[ aceste plante ar fi sc[pate din culturi 21), cunoscind c[ ele s-au
demne de incredere.

inmul{it in stare sdlbatic5 in decurs de mai multe generatii, continua lor asem[nare cu grlul cultivat aratd cd acesta din urm[ gi-a pdstrat probabil caracterul s5u inilial. Puternica tendinld ereditar[ prezentatl de majoritatea variet5lilor de griu este ins[, dup[ cum vonl vedea inda td, mult subevalua bd. Trebuie atribuiti de asemenea multl greutate unei observatii a profesorului Hildebrand zz), cd atunci cind seminlele sau fructul unor plante cultivate posedfl insugiri nefavorabile lol ca mijloc de rdspindire, putem fi aproape siguri c[ ele nu iSi mai pdstreaz5 starea lor initialS. Pe de alt[ parte dl de Candolle insist5 cu t5rie aslipra frecventei aparitii in Austria a secarei gi a unui soi de ovdz, intr-o stare aparent sdlbatic5. Cu exceptia acestor douI cazur\, care sint ins5 pulin cam indoielnice gi cu exceptia a doud forrne de griu gi a ttneia de orz despre care el crede cd ar fi fost gdsite in stare intr-adevdr sdlbaticfl, dl de Candolle nlr pare sd fie pe deplin satisfdcut cu celelalte descoperiri mellionate cu privire Ia formele parentale ale celorlalte cereale ale noastre. In privin{a ovizului, dupI dl Buckmann ") Auena fatua sllbatic[ din Anglia poate Ii transforrnatd prin cultivare atentd gi seleclie de ciliva ani ln forme aproaFe identice cu doud rase cultivate foarte dinstincte. Intregul subiect al originii gi caracterelor specifice de deosebire ale diferitelor cereale este extrem de dificil. Vorn fi poate in mdsurd sd judecdm ceva mai bine dupd ce vom exe mina gra dul de varia{ie suf erit de griu. Metzger descrie .sapte specii de griu, Godron amintegte ciuci, iar De Candolle nu rnai patru . Este probabil ca, p lingd f ormele cunoscute in Europa, sd existe pi alte forme puternic caracterizaLe, in alte pdrli mai indeplrtate ale lumii. Astfel, Loiseleur-Deslongchamps'*) vorbegLe de trei noi specii sau r-ariet5li trimise in Europa in 1822 din Mongolia chinez5, specii pe care le
consider[ ca fiind indigene in acea !ar[. Moorcroft zs) vorbegte de asemenea de griul Flasora din Ladakh, ca fiind foarte curios. Dach acegti botanigti care cred cd inilial au existat cel pu{in gapte specii de griu all dreptate, atunci gradul de varialie suportat de griu in starea de cultur[, in privinla oricdrui caracter important, a fost foarte redus. Dacd ins[ initial nu atl existat decit

2oS Gdogr. Bot., p. 928. tntregul subiect este discutat ln amlnunt ;i cu o competenli remarcabil[. z1; Godron, De l'espCce, vol. II, p. 72. Acum cl|iva ani, excelentele lnsi gre;it interpretatele observalii :rlg rl-ltri Frbre au fricut pe mulli si creadi ci griul este un descendent modificat al genului Aegilops; dl Godron a dovedit i1s[ (vol. l, p. 165) prin experienle atente cd primul pas ln aceastS. serie, adic:a Aegilops triticoides este un hibrid intre grlu qi Ae. ouata. Frecvenla cu care apar ln mod spontan aceqti hibrizi gi modul numai treptat ln care Ae. triticoir/es se transfornri ln grlu adevlrat las5. oarecare lndoieli tn privinla concluziilor d-lui Godron. 2\ Die Yerbreiturtgsmittel tler Pflanzen, 7873, p. 12928) Report to British Association for 1857, p. 207. 2a) ConsidCrati.ons sur les CCriales, 78'42-43, p. 29. 2t7 Trauels in the Himalagan Prouinces etc., 1841, p.221.

270

CEREALE

Patrtt satl mai puline specii, atunci este evident c[ variet5lile au apdrut atit de puternic ntarcate, incit ele au fost considerate de cdtre cunoscdtoiii compet_en{i ca aparlinind u nor specii distincte. Dar din cauza imposibilitdtii d; a decide care forme ar trebui considerate ca specii gi care anrime ca varietdli, este inutil de a enumera in.lmdnunt deosebirite dintre diferitele soiuri degriu. In general, organele vegetative se deosebesc pu{in intre ele ,u) ; unele soiuri cresc insi strins laolalt[ gi drepte, pe cind altele se rdsfirl gi se tirdsc pe sol. Paiul diferd atit prin faptul cd este mai mult sau mai pulin gol in inierior, cit gi prin calitate. Spicele,t) se deosebesc prin crrloare gi form5, putind fi patrunghiularc, comprimate sau aproape cilindrice, iar spicule{ele difer[ prin apropierea dintre ele, prin pirozitatea lor gi prin faptul c[ sint mai mult sau mai pu{in alungite. Prezenla sau absenla aristelor constituie o deosebire bdtdtoare la ochi, la anutnite graminee servind chiar drept caracter de gen ,t), degi, dupd ctlm remarcil Godronze), prezenla acestora esie variabild la anumite ierburi sdlbatice gi in special la acelea, cum sint Bromus secali.nus gi Loli.unt temulentum, care cresc de obicei amestecate cu cerealele noastre cultivate gi care au fost astfel stlptise ctrlturii in mod neintenlionat. Roabele se deosebesc intii prin dimensiune, greutate gi culoare, prin fapul c[ la un capit sint mai mult sau mai pu{in ptrfoase, prin faptul c[ pot fi netede sau zbircite, aproape globulare, ovale sau alLrngite, prin textura internl care poate fi fiaged5, tare sau chiar aproape cornoas[ - pi, in fine, prin proporlia de gluten pe care
to), aproape toate rasele sau speciile de griu variazd intr-un mod alrsolut paralel la bob, care este pufos sau glabru, la culoare, la spiculele, care sint cu sau fdr[ ariste etc. Cei ce sint de p[rere c[ toate soiurile se trag dintr-o singurd specie sllbaticd pot explica aceastd varialie paraleld prin rnogtenirea unei constitulii similare gi a tendinlei de a varia in acelagi fel; iar acei care cred in teoria general5 a descenden[ei cu modificalii poL extinde acest punct de vedere la diferitele specii de griu, dacd acestea au existat vreodatl in stare naturald. Degi ptr[ine dintre variet5lile de griu prezintd vreo deosebire bitdtoare la ochi, nu mdrul lor este totugi mare. DalbreL a cultivat timp de treizeci de ani intre 150 gi 160 de soiuri gi, cn exceplia calit5lii bobului, ele s-au reprodus toate fidel ; de asemenea colonelul Le Couteur avea peste 150 de vaiietltri, iar Philippar tt) avea 322. Deoarece griul este o plant[ anual5, vedem astfel cit de strict sint mogtenite in decurs de mai multe generalii numeroase deosebiri neinsemnate de caracter. Colonelul Le Couteur insistd cu tirie asupra aceluiagi fapt. In incercdrile sale insistente, incunundte cu succes, de a obline noi variet5li, el a constatat cd existd numai un singur ,,rnod sigur de a asigura cregterea de soiuri pure, gi anume acela de a le cregte din boabe izolate sau
26) Col. J. Le Couteur despre Vurieties ol wheat, p.28, 7g. 2?) Loiselenr-Deslongchamps, Consirld,ruti(rns sur les CCriate.s, p. 11.
28)

o conlin. DupI cllm a rentarcat Godron

2s)

3\ De I'esplce, vol. II, p. 75.

Vezi excelentul raport ln Journ. ol Botang al lui Flooker, vol. VIII, p. 82, not[. De I'espdce, vol. II, p. 73.
Cons itlCrations

31) Pentru Dalbret qi Philippar, vezi Loiseleur-Deslongchamps, Le Couteur despre grlu, p. 6, 74-17.

sur les

CCrCaIes,

p. 45 gi 70.

GRIU

271

au un caracter cu mult mai constanb decit altele. Colonelul Le Couteur a fost obligat sri inlirture ca incorigibil deviate unele dintre noile sale subvariet[li, pe care le bdnuia ca fiind produse dintr-o incrtrcigare. Pe de alt[ parte, maiorul Hallett es) a clenlonslrat cit de uimitor de constante sint unele varietdli, cu toate cd nu sint vechi gi cu toate c[ sint cultivate in diferite {5ri. Din proprie experienli, N{crtzger 36) prezinti citcva fapte interesa nte in legltur[ cu tendinla de a varia. Astfel, el descrie trei subvarietS[i spaniole - in special una cunoscntd in Spania ca fiind constantd - care in Germania nu gi-au dobindit caracterul lor specific decit in timpul verilor cilduroase ; o altl varietate s-a menlinut fidel5 numai pe sol bun, insd dupd ce a fost cultivatd timp de 25 de ani a devenit nrai constant5. El rnenlion eaz\, clou5 alte subvariet5li care la inceput el'alr inconstante, dar care .- obignuindu-se ulterior, dupd cit se pare fdrd nici o seleclie, cu noile lor terenuri gi-au pistrat caracterul lor propriu. Aceste fapte dovede'sc ce modific5ri neinsemnate in condi{iite de via{d provoaci variabilitatea gi aratd, mai departe, cd o varietate poate sd se obignuiasci cu noi condi{ii. La inceput sintem tentali s5 conchidem impreun[ cu Loiseleur-Deslongchamps cd griul gulLivat in aceeagi lard este supus unor condilii remarcabil de uniforme. Ins[ ingrdg[mintele diferd toLugi, sdmtn{a este dus[ de pe un sol pe altul gi, ceea ce este cu mult mai i-portant, plantele sint expuse cit mai pulin posihil Ia lupta cu alte plante, fiind astfel in mdsurd sX vegeteze in diverse condilii. In stare naturald, fiecare planlS este limitatd Ia o anumitd staliune gi la Lrn anumit fel de hrand pe care o poate smulge de la alte plante de care este inconjuratd.
a:; \'ezi lucrarea sa despre Pr:c|i.gree tnwheat,1862; ln 1869, precum gi alte publicatii.
de asemenea lucrarea

in rnodul acesta cll Shirreff a avut nor ocul de ; obline in vielii sale gapte noi varietdli, care sint crescute acllrn pe scardlargd in multe p5r{i ale Marii Britanii un). Ca pi in cazul multor altor plante, unele varietiili - atit vechi, cit gi noi larg cultivate.
decttrsul

nu ar fi f ost niciodatd descoperit decit de un ochi indeluno experimentat pentru acest lucru. Astfel, colonelul Le Couteur istorisegtett) cd intr-un lan din propriul sdu griu, pe care il considera cel pulin tot afit de cura t ca oricare dintre acelea ale vecinilor s[i, profesorul La Gasca a gisit 23 de soiuri, iar profesorul Henslorv a observat fapLe sinrilare. Pe lingd asemenea varialii individuale, apar ttneori brusc forme suficient de bine marcate pentru a fi preluil.e gi a deveni

din spice izolate gi de a continua planul seminind apoi numai produsul celor mai productive spice pentru a crea astfel Lrn stoc". Nlaiorul Hallett 32) a mers insd mai deparLe, $i prin seleclia continu I a plantelor din boabele aceluiagi spic tintp de generalii succesive, a creat ,, Genealogia griului" (qi a altor cereale), in prczertt renumit[ in multe p5r!i ale lumii. Marele grad de variabilitate la plantele aceleiagi varietSli este un alt punct interesant, care

cititl ln fala Asocialiei Britanice

331 YcLrictics ctl Wlteat, Introclucelc, p. VI. In a sa Rural EcortLtng ol Yorlisltirc, vol. II, p. 9, Marshall observl cii ,,in fiecare lan cle griu existd tot atita varietate ca qi intr-o cireadri de vite". 3a) Gurdener's Clvrtnicle and Arlricttltural Gazette, 7862, p. 963.

35) Gardener's Chroni.cle, noiembrie 1868, p. 1199. 38) Getreidearten, 1841, p. 66, 91, 92, 116 gi 117.

CEREALE

Ciriul dobindegte repede noi obiceitrri de via!5. Soiurile de primiivarii gi de toamn[ sint clasificate cie Linne ca specii distincte, ins[ dl Nlonnier tt), a dovedit cI diferenta dintre ele nu este decit temporarS. El a .semdnat primdvara griu de toamn5, dar dintr-o sut5. de plante numai ipatru au produs boabe coapte; acestea au fost senrdnate gi resem[nate gi in trei ani s-au ob[inut plante care pi-au copt toate boabele. Invers, aproape toate plantele ob{inute din griu de prim[vard care fusese semdnat in toamn[ au pierit de ger; citeva au fost insd, salvate gi au produs boabe, iar in trei ani aceast[ varietate de prim[vard a fost transformat[ intr-o varietate de toamnd. Nu este, deci surprinzdtor c5, intr-o anumiti mdsurS, griul se aclimaLizeazd, repede gi cd boabele aduse din tdri indepdrtate gi semdnate in Europa, la inceput sau un timp chiar mai indeIungat 3s), cresc altfel decit varietitile noastre europene. Dup[ Kalm 3e), primii colonigti ai Canadei au constatat cd ierr{ile de acolo sint prea aspre pentru griul de toamni adus din F'ranta gi c[ verile sint deseori prea scurte pentru griul de primdvarS. Ei considerau c[ in acea {ar[ cultura griului nu este posibil5, pinl ce gi-au procurat griu de primdvard din pdr[ile nordice ale Europei, care a reugit bine. Este binecunoscut c[ propor[ia de gluten diferl mult ln functie de climat. Greutatea bobului este de asemenea afectat[ rapid de condi[iile de clim5. Loiseleur-Deslongchamps oo) a semdnat in apropierea Parisului 54 de varietSli oblinute din sudul trrantei gi de pe t[rmurile Mdrii Negre. Dintre acestea, 52 au produs bobul cu 10 pind la 40o/o mai greu decit bobul parental. El a trimrs apoi aceste boabe mai grele inapoi in sudul F'rantei, unde au produs ins[ imediat griu cu boabe mai u$oare. Toli acei care s-au ocupat indeaproape de acest subiect insistd asupra adaptdrii strinse chiar in aceeagi tar5 a numeroase varietdti de griu la diferite soluri gi conditii climatice. Astfel, colonelul Le Couteur ar) spune : ,,Ceea ce di fermierului posibilitatea s[-gi pl5teasc[ arenda este modul in care potrivegte fiecare soi cll fiecare sol, atunci cind seam6n[ o anumitS. varietate ; gi aceasta nu ar putea sd o fac5 dacd ar incerca s[ creasc[ all. soi care ar pdrea mai bun". Aceasta, poate, se datoregte partial fapului c[ fiecare soi se obignuiegte cu condiliile sale de viat5, &$& dup[ cum Nlelzger a ardtat cd se poate cu sigurantd intimpla, ins5 in cea mai mare parte se datore$te, probabil, deosebirilor inndscute dintre diferitele varietd{i. S-a scris mult despre inrdutdlirea griului. Este aproape sigur cd dimensiunea bobului, calitatea fdinii, epoca de inflorire gi duritatea pot fi modificate de climd gi sol. Nu exist[ irrs[ nici un motiv de a crede ci o intreagi subvarietate oarecare se poate transforma vreodatd intr-o altd subvarietate distinctd. Ceea ce
t7) Citat de Godron, De I'esp\,ce, vol. II, p. 74. Dup{ Metzger (Getreidearten, p. 18), acelaqi este cazul secarei de primdvari gi de toamnd. 381 Loiseleur-Deslongchamps, CirCcLles, partea a II-a, p. 224. Le Couteur, p. 70. Se pot adduga Ei alte rapoarte. 8s1 Trauels in Norlft America, 1753, 1767, trad. engl., vol. III, p. 165. partea a II-a, p. 179-183. rt) On the Yarietes ol Wheat. Introducere, p. VII. Vezi l\'Iarshall, Rural Economg of Yorkshire, vol. II, p. 9. In privinta cazurilor similare de adaptare la varietd[ile cle o\iz, vezi clteva lucr[ri interesante tn Gardener's Cfuonlcle and Agric, Gazette, 1850, p. 204 gi 219.
ro1 CCrCaIes,

273

In ce privegte incrucigarea naturald a diferitelor variet5li, dovezile sint contradictorii, ins[ cele rnai multe sinb impotriva apari{iei sale frecvente. Mulli autori suslin cd fecundarea are loc in floarea inchisd, insd din propriile mele observalii sint convins c[ acest lrtcru nu se intimpl[, cel pu{in la variet[tile de care m-am ocupat. Deoarece voi discuta acest strbiect in alt[ lucrare, el poate fi trecut c., vederea aici.
In concluzie, toli autorii sint cle acord c[ au ipe.ut, numeroase varieb[!i de griu, insd cI deosebirile dintre ele sint fdrd itnportan![, afarA de cazul cind unele dintre a$a-numitele specii sint considerate drept varietdti. Acei care sint de pirere cd initial au existat patru pind la gapte specii silbatice de Trf.ti.cum in aproape aceeagi stare ca in prezent igi bazeazd, pdrerea in special pe mal'ea vechime a diferitelor forrnena). Un fapt irnportant pe care l-arn aflat recent din admirabilele cercetdri ale lui Heeraa), este c[ locuitorii Elve{iei cultivau 1nc5, din epoca neoliticd nu mai pu{in de zece feluri de cereale, pi anume cinci soiuri de griu, dinLre care cel putin patru sint considerate, in general, c& specii distincte, trei soiuri de orz, unul de Panf.cum gi unul de Selaria. Dacd s-ar pute:r dovedi ci la primele insepuluri aler agriculturii fuseser[ cultivate cinci soiuri de grir-r gi trei^cle o7'2, anr {i dcsigur obligali si consiclerdm aceste forme drept specii disLincte. Insl"r, clupl curlr observd Heer, chiar in epoca neoliticd agricultura realizase dejar progresc considerabile, penLru c[ pe lingl cereale se mai cultivau mazlrea, macul, innl pi, dupd cil. se pare, merii. Din faptul c[ una dinLre varietdtile de griu era aga-ntimitul griu egiptean gi din cit se gtie despre lara de bagtinir a speciilor Pantcum pf Setari.a, precum gi din natura bunrienilor care cregteau pe acea vreme amesbecate cu cerealele, se poate de asemenea deduce cd locuitorii lacugLri fie cI intretineau inc[ legdturi comerciale cu citeva popoare din sud, fie cd inilial ei ingigi erau colonigti proveniti din sud. Loiseleur-Deslongchamps nu) pretinde c6, dac[ cerealele noastre au fost considerabil modificate prin cultivare, buruienile care cresc de obicei amestecate cu ele trebuie s[ fi fosL la fel de modificate. Acest argument aratd ins[ c[ principiul selecliei a fost complet trecut cu vederea. Dup[ cunl m[ informeaz[ dl H. C. Watson gi prof. Asa Gray, pdrerea lor este c[ asernenea buruieni nu au variat sau cel pulin c5 in prezent nu variazf. prea rnnlt. Cine poate pretinde tns[ ci acele buruieni nu variaz[ tot atit de mulL, ca gi plantele individuale din aceeagi subvarietate de griu ? Am vbzut mai sus cd variet[tile curate de griu cultivate pe acelagi ogor prezinLX numeroase variatii mici, care pot fi selec{ionate gi inmullite separat gi c[ uneori apar varialii mai puternic pronuntate care, dupd clrm a dovedit-o dl Shirreff, meritd pe deplin a fi cultivate
4\ On the Vurieties ol Wheat, p. 59. Dl Shirreff spune (gi nu se poate indica o autoritate mai competent[ ln materie) : ,,Nu am v5.zut niciodati vreun bob care sd se fi ameliorat sau degenerat prin cultivare, astfel lnclt modificarea si treactr asupra recoltei urm5.toare". (Gard. Clvon. and Agricult. Gazette, 1862, p. 963.) {3) Alph. de Canclolle, GCogr. BoI., p. 930.
aa) Pllanzen
as) Les
18

dupd Le CouLeuraz), pare s[ se intimple este c[ o anume subvarietate dintre numeroasele care pot fi descoperite oricind in acelagi lan este mai productivfl decit celelalle 5i ch treptat aceasta inlocuiegte varietatea care a f ost semlnat5.la inceput.

der PlalilbtttLlerr, Ciriales, p. 94.

1866.

c.

2862

271

CERE,ALE

extensiv. Numai dupd ce se va acorda o egal5 atenlie variabilftetii gi selecliei bnruienilor, \ra putea avea vreo valoare argllmentul constanlei acestora sub influenla culturii neintenlionate. In conformitate cu principiile selecliei putem inlelege cum este posibil ca la diferitele varietl[i de griu ctiltivate, organele vegetative sei difer e atit de pu{in. Intr-adev5r, dacfl ar aplrea o plantd cu frunze neobignuite, ea ar fi neglijat5, afar[ numai de cazul in care boabele ei ar fi superioare in acelagi timp prin calitate sau prin clinrensillne. In antichitate, Columella gi Celsus recomandau insistent nu) selectarea boabelor pentru senrin[e gi dupd cllm spune Velgiliu :,,Am vrazuL semintele cele mai mari, care degi sint ingrijite /degenereazd, dacd anual miini harnice/ nu aleg pe cele mai mari". Putem ins5 cu drept cuvint si ne indoim cI in timpurile strdvechi s-ar fi aplicat seleclia metodicd dacd ne d5m seama ciL[ greutate au intirnpinat Le Couteur gi Hallett in aceasbd operalie. Cu toat5 marea importanld a principiului selec{iei, tofngi rezultatr-rl redus realtzat de om prin eforturile sale nelncetate a?) tirnp de mii de ani, cu scopul de a face plantele mai productive sau boabele mai nntritive decit eralr pe timpul vechilor egipteni, pare si pledeze puternic impotriva eficacit5lii acestui principiu. Nu trebuie uitat lnsi c[ in fiecare perioadd succesivd starea agriculturii ,si cantitatea de ingrdg[minte furnizatd solului au fost acelea care au determinat gradul maxim de productivitate, pentru c[ nu ar fi posibil de a culliva o varietate foarte productiv5, dac[ solul n-ar conline o cantitate suficientl din elementele chimice necesare. $tim ast1,zr cd intr-o perioadi foarte indepirtat5 omnl era suficient de civilizat pentru a-$i cultiva solul. Agadar, griul a putut fi ameliorat rnult[ vreme pin5 la acel grad calitativ posibil de oblinut in sLarea agriculturii din acea vreme. O categorie mic[ de fapte int5re;be acest punct de vedere al ameliordrii incete gi treptate a cerealelof noastre. In cele tnai vechi locuinle lacustre din Elvelia, de pe timpul clnd oamenii nu se serveatt decit de unelte din crenlene, griul cel mai larg cultivat era un soi caracteristic, cu spic gi boabe remarcabil de mici a8). ,,In timp ce boabele formelor actnale de grlu atl in secliune o lungime intre 7 pi 8 nrm, cele mai mari boabe din locuin{ele lacustre au 6, rareori 7 mm, iar cele mai mici numai 4 ntm. Spicul este rnult mai ingust, iar spicule{ele sint a;ezate rnai olizontal decit la formele noastre actttale". La fel este gi ca zul orzului; soiul cel mai vechi gi mai larg cultivat avea spicul mic, iar boabele erau,,mai mici, mai scurte gi mai apropiate intre ele decit la cel ce se cregte astdzi; fird palee ele aveau lungimea de 5 mm, iar l5limea abia de 3 mnt, Fe cind cele ale orzului ce se cregte in prezent au lungimea de 6 mm gi aproape aceeagi l5!ime" on). Heer este de plrere cd aceste variet5li de griu gi orz cu boabe mici sint formele parentale ale anumitor variet5li inrudite existente, care alr inlocuit progenitorii lor iniliali. Heer prezint[ o interesant[ expunere a primei aparitii gi a dispariliei definitive a mai multor plante care fuseserd cultivate in Elvetia, mai mult
Citat de Le Couteur, op. cit., p. 16. 4t) A. de Candolle, Giogr. Ilctt., p. 932. ot) O. llccr, Die Pflanzen der Pt'alttbauten, 1866. Pasajui urmitor este meyer, Die Ituuna der PlcLhlbauten, 1E61, p. 225. ae,; Fleer, citat, de Carl Vogt, Leclttres on Man, trad. engl., p. 355.
as)

citat de dr. Christ ln dr. RUti-

PORTJMB

275

perioada elvetic5-roman5, iar apoi s-a stins. IJn al doilea soi era rar la inceput, insir ulterior a devenit mai frecvent. Un al treilea, griul egiptean (7. turgid"im), |u corespunde exact nici unei variet5{i existente gi era rar pe timpui epocii de piatr5. Un al patnrlea soi (f. di,coccum) se deosebegte de toate varietelle cu noscute ale acestei f orme. Un al cincilea soi g . monococcum) se gtie c[ a erxistat pe timpul epocii de piatri nunrai din descoperirea unui singur spic. Cel de-al gaselea soi (T. spelta) nlr a fost introdus in Elve{ia decit -in .pocu de I:ronz. Pe ling[ soiul de orz cu spicul scurt gi cu bobul mic s-au mai bultivab alte dou5, dintre care unul era foarte rar pi semdna cu soiul nostru comun de Vzi {H. disttchum). Secara gi ov5zul au fost introduse pe timpul epocii de bronz, boabele de ovdz fiind pulin mai mici declt acelea prbduse de varietdlile existente la noi. Mactrl' et'a cultivat pe scard mare pe timpul epocii de piatrd, probabil pentru uleiul sdu ; varietatea care exista insd pe acea vreme este necunoscutl astdzi. O mazrare ciudat5, cu boabe mici, s-a menlinut din epoca de piatrfl pini in cea de bronz, stingindu-se apoi, iar o fasole ciudat5, de aJemenea cu boabe mici,_ a apdrut in epoca de bronz gi s-a men{inut pind pe timpul romanilor. Aceste cletalii au aerul unor descrieri fdcute de paleontoiogi despre apari{ia, raritatea crescindl gi extinc{ia definitivb salr moditicarea ipeciilor fosile incluse in stadiile succesive ale nneri forma{ii geologice. In fine, fiecare trebuie si apre cieze singur iacd -este mai probabil cd diferitele forme de griu , orz, secarii gi ot'irz se trag din zece pin[ la cincispr ezece specii, majoritatea Ior fiind in prezent necunoscute sau siinse, ori dac5 ele se trag din patru sau cinci specii care, fie cd semdnau indeaproape cu formele cultivate in prezent, fie cd eratt aLit de diferite, incit nu pot fi identificate cu acestea. In aiest din urrnd caz trebuie sd conchidem cd omul cultiva cerealele inc5 intr-o perioadd foarte indepdrtatd gi cd inainte vreme el practica un oarecare grad de seleclie, ceea ce in sine nu este improbabil. Am mai putea apoi adrnite cd atunci clnd griul a fost cultivat pentru prima datd, spicul gi boabele au crescut rapid ca dimensiune, la fel ca gi rdd5cina morcovului gi a plstirnacului silbatic despre care se gtie cd se mdresc repede ca volum in stare de culturS. PonuMeul sAU GRIUL INDIAN (Zea mags). Botanigtii admiL aproape in unanimitate ci toate soiurilc cultivate aparlin aceleiagi specii. Porumbul este fflrd indoiald 50) de origine. americanfl gi era cultivat de indigeni pe tot continentul, din Noua Anglie pin[ in Chile. Cultura lui trebuie sd fi fost extrem de veche, cdci TschudiEl) descrie doud soiuri stinse sau neclrnoscute in prezent in Peru, care au fost luate din morminte vechi, dup[ cib se pare anterioare dinastiei incagilor. O dovadd gi mai puternic[ a vechimii porumbului constd in faptul cd am gdsit pe
Vezi lunga expunere a lui Alph. de Candolle ln G6ographie Bot., p.942. ln leg{turi cu Noua Anglie, vezi Silliman American Journal, vol. XLIV, p. 99. 611 Treruels in Peru, trad. engl. p. 1,77.
50;

ptltin abundent, in decursul perioadelor anterioare gi care in general se deosebeau intr-o mlstrr[ mai mare sall mai micd de variet5lile existente la noi. Griul caracteristic ctl spicul gi boabele mici la care am fdcut aluzie mai sus era soiul cel mai comun in timpul epocii de piatr5; el s-a menlinut pind in
sau_ mai_

CERE,ALE

coasta Perului 62) ptiuleli de porumb impreun[ cu 18 specii de molugte marine recente, ingropate intr-o formalie geologicd de litoral ridicaLd cu 9el putin 85 cle picioare deasupra nivelului m5rii. Ca urmare a culturii strlvechi a porumbului, au apirut nllmeroase varietdli americane. F orma primitivl nu a fosb inc[ clescoperifh in starea sa sdlbaticd. S-a afirmat, ins[ f[ri dovezi suficiente, c[ in Brazilia cregte in stare silbaticd un soi deosebit ss), ale c[rui boabe in loc sd lie nude sint ascunse intr-o palee tungl pin[ la 22 mm. fiste aproape sigur cI in forma inilial[ boabele trebuie s[ fi fost astfel protejate 5a), ins5. - dupI cum aflu de Ia prof. Asa Gray gi dupd cllm se afirnr[ ln douI publicatii - seminlele variet[lii braziliene produc porumb fie comun, fie cu palee. $i nu este probabil ca atunci cind este culbivat[ pentru prima datd, o specie sllbaticil sd varieze atit de repede gi intr-o a$a de mare rnfisurd. Porumbul a variat extraordinar de muit. I\Ietzger 55), care a acordab o atenlie special[ culturii acestei plante, distinge 12 rase (Unterart) cu nlrmeroase subvarietflli ; dinbre acestea din urm[ unele sint destul de constante, altele complet neconstante. Inlllimea diferitelor rase r.ariazei de la 4,57 -5,48 rn pitica descris[ de Bonapicioare pin[ Ia numai 40,64 -45,72cm ca Ia o varietate lo,,s. Intiegul gtiulete varrazd ca forrni fiindfielung gi ingust, fie scurt 5i gros, fie ramificat. La o varietate gtiuletele este de patru ori mai lung decit la un soi pitic. Pe gtiulete boabele sint agezate in 6 pinl la 20 de rinduri, sau sint a$ezal,e neregulat. Boabele sint colorate alb, galben deschis, portocaliu, rogll, violet sau sint elegant dungate cu negru 56) ; uneori, pe acelagi gtiulete sint boabe de douI culori. Intr'-o mic[ coleclie am constatat cd un singur bob dintr-o varietate cintlrea aproape cit gapte boabe dintr-o altl varietate. F orma bobului variaz[ foarte mult, fiind foarte plat, aproape globular sau oval ; mai ]at decit lung sau mai lung decit lat; f[ri virf sau terminat printr-un dinte ascutit, acest clinte fiind uneori incovoiat. O anumitd varietate (rugosa a lui Bonafous, care eslc cultivatl pe scard intins[ in Statele Unite sub numele de porumb dulce) are boabele curios zbircite, dlnd lntregului gtiulete un aspect neobignuit. O alti varietate (cgmosd a lui Bonaforis) poartS gtiulelii atit de inghesuiti, lncit, esLe denumil[ ,,meis d bouquet". Roabele unor varietlti conlin multd glucozfl in loc de', amidon. LTneori, printre florile femele apar gi flori tnascule ; dl J. Scott a observat recent cazvl mai rar al unor flori femele intr-o panicul[ mascul5 adevlrat5, precum gi flori hermafrodite 6?). Lzara descrie 58) o varietate din Paraguay ale cdrei boabe sint foarte fragede gi afirm[ cd mai multe varietdli
52) Geoloaical Obseruutions
53,;

on

South America, 1846,

p.

49.

Acest porumb este desenat ln aclmirabila lucrare a lui Bonafous, fllsf. l,{ctt, du ,4/ais, 1836, planqa V bis, gi in Jorrrnat oi Ilort. Soc., vol. I, 18.16, p. 115, unde se prezintl un raport asupra rezultatu]ui sem[natului boabelor. Vizlnd &c"st soi de porumb, un ttn5.r indian din tribul Guarany a spus lui August St.-Flilaire (vezi cie Canilolle, Giogr. IJot.,p.951) cn acesta cregtea ln stare silbatici in pddurile umede din lara lui de baqtin[. In prctc. Boston Soc. I/ist. ciin 1g octombrie 18-12, dI Teschemacher d[ informalii despre semdnatul boabelor. 5{) Nloquin-Tandon, EtCments de 1'Cratoktgie, 1841, p. 126. 65y Die Getreictearten, 184I, p. 208. Am modificat citeva dintre afirmaliile lui IIefzger, ln conformitate cu cele ficuLe de llonafous ln marea sa lucrare I{isI. t{al. du Mais, 18:16. 56; Godrory I)e I'esplce, vol. II, p.80.Alph- de Candolle, Ibi.dem, p.951. 571 '|'ransuct. I3ot. Soc. ol Edittburgh, vol. VIII' p. 60.
581 Vogages

dans l'AmCrique Mdritlionale,

vol. I,

747.

PORUT,IB

).1i

modificare. Soiurile inalte, cultivate la latitridinile sudice $i, in consecin{5, supuse unor c5lduri ntari, necesitl intrc $ase gi gapte luni pentru a-$i coace boaberle, pe cind soiurile pitice cultivate in climate nordice gi mai reci nu necesiti decit intre trei gi patru luni 6'). Peter Kalm u'), care s-a ocupat in mod special de aceastd plant5, spune cd in Statele Unite, inaintind de la sud spre nord, planLele se reduc constant ca dimensillne. Roabe aduse de la latitr-rdinea de 37", clin Virginia, gi semSnate la latitudinea dc, {3o - 44", in Noua Anglie, produc plante ale cdror boabe nrr se coc de loc sau se coc numai cu foarte mare greutate. La fel este cazul boabc'lor aduse din Noua Anglie in Canada, la latitudinea de 45' - 47'. Dindu-le la inceput mare atenlie, dupi ciliva ani de cultur5 soiurile sudice igi coc boabele in mod desivirgit gi in regiunile nordice, astfel cd acesta ar fi u n caz analog aceluia al transf ormdrii griuhii de primlvar[ in griu de toamnd gi invers. Atunci cind llorumbul inalt gi cel pitic sint plantali impreund, soiurile pitice sint in plini floare inainte ca celelalte sd fi produs o singurh floare, iar in Pennsylvania porumbul pitic igi coace boabele cu $ase siptdrnlni mai devreme decit porumbul inalt. Metzger menlion eazl, de asernenea un porumb european care igi coace bobele cu patru sdptdmini mai devreme decil. tln alt soi european. Avind in vedere aceste fapte care aratd atit de clar o aclimaLizare ereditar'5, putem fi de acord cu Kalm, care afirm5 c5 in America de Nord porumbul gi alte citeva planLe au fost treptat cultivate din ce in ce mai spre nord. To{i autorii sint de acord cd pentru a pdstra variet[lile de porumb curate, ele trebuie plantate separab, astfel incit sd nu se incrucigeze. Efectele climei europene asupra variet5lilor americane sint foarte renlarcabile. Metzger a oblinr-rt boabe din diferite pirti ale Americii gi a cultivat mai mtr lte soiuri in G erma nia. Voi da u n reznmat al modificdrilor ohservate in unul dintre cazuri ut) $i anume al unui soi inalt (Breitkorniger Mais, Zea altissima) adus din pir[ile mai cilduroase ale Americii. In primul an, plantele erar] inalte de 3,65 IrI gi s-au copt un mic nu mdr de boabe ; boabele de pe parlea inferioarh a gtiuletelui gi-au p.{strat fidel forma, lnsd boabele de pe partca sttperioard s-att modificat pu{in. In a doua generalie, plantele aveau indllimea de 2,74 m pinfl la 3,04 nr ;i boabele s-au copt mai bine, depresiunea de pe partea
60) Bonafous,
601

nici 0

pot fi gltite in diferite feluri. Varietdtile se deosebesc foarte mlrlt prin prccocitate gi rezist5 in mod diferit la uscdciune gi la ac{iunea vinturilor puternice un). La plante in stare natural[, unele dintre deosebirile de mai sus ar fi considerate cu siguran{5 ca avind valoare de specie. Contele Rd afirnti ch boabele tnturor varietltilor pe care le-a cultivat dobindesc in cele din urmd culoarea galben5. Bonaf ou s u0)a constatat insd c[ majoritatea acelora pe care le-a seminat 10 ani consecutivi gi-au pdstrab fidel propriile lor culori; autorul adaugl cd pe r'5ile Pirineilor gi pe clmpiile piemonteze s-a cultivat timp de mai bine de un secol un pornmb alb, care nll a suferit

Ilisf. Naf. du .il/nls, p. 31.

lbidem, p. 31.

61)

glezi ln manuscris.
63)

\{etzger, Getrei.dearten, p. 206. u') P. I{alm, Description ol lVlaize, 1752, ln Swed"ish Acfs, vol. IV. Am consultat o veche traducere enGetreidearten,

p.

208.

278

PLANTE CULINARE

exterioard a hobului aproape dispdruse gi frumoasa culoare initialir albir devenjse mai cenugie. Unele dintre boabe au dcvenit chier galbenc gi prin forma lcr, care acum ra rotundS, semdnau cu portlrnhul comrtn european. La a treia Eenera{ie displrrrse aproa-pe toatb asembnarea cu forma parental5 americand ini{ial foarte distinctS. In a [asea generalie, acest ponrmb semlna perfect cu o varietate europeand descris5 ca fiind a dona subvarietate a celei de-a cincea rase. Cind $i-a publicat Metzger cartea, aceastl varietate incl mai era cultivatd in apropiere de Heidelherg gi nu se ptrtea distinge de soiul comun decit printr-o cregtere pulin mai viguroasS. S-au ob{inut rezultate analoge din cultivarea unei alte rase americane, ,,porlrnibul dinte-alb" (white-tooth corn), Ia care dintele aproape cd a disp5rut chiar din a doua generatie. O a treia ras5, ,,porumbul puilor" (chicken corn), nu s-a modificat atit de mult, lnsd boabele au devenit mai pu{in netede gi transparente. In cazurile de mai sus boabele au fost transportate dintr-o climl caldd intr-una mai rece. trritz Mtiller mI informeazd. insd cd o varietate piticd cu boabe mici gi rotunjite (Papagaienmais), introdus[ din Germania in Brazilia de sud, produce plante tot atit de inalte gi boabe tot atit de turtite ca gi acelea ale soiului cultivat in Brazilia in mod obignuit. Aceste fapte prezintd exemplul cel mai remarcabil pe care il cunosc de acliune directl gi prompt5 a climei asupra unei plante. Era de agteptat ca indllimea tulpinii, perioada de vegeta{ie gi coacerea boabelor sd fi fost astfel afectate; surprinzdtoare este ins[ modificarea atitde mare giderapid[ pe care au suferit-o boabele. Totugi, cunoscind cd florile - ca gi produsul lor, seminlele - sint rezultate ale metamorfozei tulpinii gi frunzelor, orice modificare a acestor din urmi organe ar putea si se extind5 prin corelalie gi la organele de fructificare.
I,EGUME

Vanze (Brassi.ca oleracea). Se gtie cit de mult se deosebesc prin aspect diferitele soiuri de varzd. Datoritd efectelor culturii gi ale climei, pe insula Jersey, o tulpin5 a crescut pin5 la inll[imea de 4,87 m $i ,,l5starii de primivard de la virf erall ocupati de un cuib Ce colofan[" ; tulpinile lemnoase au frecvent in5llimea de 3,04 m pind la 3,65 m gi sint folosite acolo ca grinzi6n) gi ca bastoane. Ne amintim astfel cd, in anumite {5ri, plante aparlinind ordinului ") cruciferelor (care in general cuprinde plante ierbacee) t. dezvoltd totugi ca un arbore. Oricine poate aprecia diferenla dintre varza verde gi varza rogie cu o singurl cdp6{ini mare ; se mai cunosc de aselnenea Yarza de Bruxelles, cu numeroasele c5pd[ini mici; conopida italiand (broccoli) gi conopida comttn5, cu florile lor mai nu meroase gi atrofiate, incapabile de a prodtt ce slminld gi strinse intr-un corimb dens in loc de un panicul deschis; apoi varza de Savoia, cu frunzele sale bdgicate gi zbircite i varza crea!5 de iarni (borecoles) gi cea nemleascI (kails), care se apropie cel mai mult de forma parentald shlbatic5. Existd de asemenea diferite soiuri cu fru nze crete gi laciniate de culori atit de firrmoase, incit Vilmorin enumeri in catalogul sdu din 1851 zece varietSli care
a\ Cabbage Ti.mber, Gardener's Chronicle,1856, p. 744, citat din Hooker, Journal executat dintr-o tulpin[ de varzi este expus la muzeul din I(ew. *) astizi familie (N. lrcd.). ol Rotang. Un
baston

VARZA

2i9

nu sint preluite decit ca plante decorative. Unele soiuri sint in general mai prr[in cunoscute, cum ar fi Couue Tronchuda portugh ez\,, cu nervurile frunz.elor mult ingrogate, gi gulia, cu tulpinile deasupra solului m[rite, alcdtuind mase mari de forma napilor, precum qi noua ras[ recent format[ 6u) de gulie incluzind de pe acun] nou[ subvarietdli, la care partea-mdritd se gdsegte in pimint, ca la napii porcegti. Degi, dupd cu m vedem, existd asemenea mari deosebiri in ce privegl,e forma, dimensiunea, culoarea, dispunerea gi modul de cregtere al frunzelor gi tulpinii, iar Ia conopide in ce privegte tulpinile florifere, este ins[ demn de remarcat cd, florile, capsulele gi semintele nu prezintd decit deosebiri extrem de neinsemnate sau chiar nici o deosebire 66). Am comparat florile tuturor soiurilor principale, constatind c[ acelea de Couue T ronchuda sint albe qi pulin mai mici decit la varza comun5, iar acelea cle conopid[ italiand de Portsrnouth arr sepale mai inguste pi mai mici, precum $i petale +ai putin alungite; la nici o altd varzd nu s-a putut descoperi vreo cleosebire. In ceea ce privegte capsuIele, acestea nn diferd decit la gulie, fiind pulin mai lungi gi mai inguste decit de obicei. Am constituit o coleclie de seminle alcituitl din 28 de soiuri diferite care, in majoritatea lor, nu se puteau disbinge intre ele, iar atunci cind exista vreo deosebire aceasta era excesiv de, mic[ ; astfel, seminlele diferitelor conopide vizute in masl sint pulin mai rogcate, acelea ale verzei cre{e timpurii de Ulm sint pu{in mai rnici, iar acelea ale verzei crete de Breda pulin mai mari decit de obicei, nu insd nrai mari decit seminlele verzei silbatice de pe coasta firrii Galilor. Ce contrast in gradul de deosebire, dacl compardm pe de o parte frunzele qi tulpinile diferibelor soiuri de varzh cu florile, capsulele gi seminlele lor, iar pe de alb[ parte organele corespllnz[toare la varietdlile de porumb gi grir-r ! Explicalia este evident[ : la cerealele noastre numai sdminta este preluilir gi varialiile ei au fost seleclionate, pe cind la varzd,, s[min!a, capsulele gi florile au fost cu totul neglijate, in timp ce multe varialii folositoare la frunze gi tulpini au f ost remarcate gi plstrate tnc5. de f oarte mult5. vreme, .varza fiind cultivati incl de pe timpul vechilor celli 6'). Ar fi inutil de a da o descriere sistemaLizat1, ut) n numeroaselor rase, subrase gi variet5li cle varz[,. Se poate ins[ menliona cd dr. Lindley a propus recent6e) un sistem bazaL pe starea de dezvoltare a mugurilor foliari terminali gi laterali. Astfel : I. toli mugurii foliari sint activi gi deschigi, ca la \arza sdlbatic5, cea creald etc. II. Toli mugurii foliari sint activi, formind ins5 c[pdtini ca la varza de Bruxelles etc. III. Nurnai mugurele foliar terminal este activ, formind o chpdtinX, ca la varza comund, cea de Savoia etc. IV. Numai mugurele foliar terminal este activ gi deschis, ctt majoritatea florilor atrofiate gi suculente, ca la conopida comund gi cea italianS. V. Toli mugurii f oliari sint activi gi deschigi, cu majoritatea florilor atrofiate gi suculente ca la conopida italian[ cu ldstari.
Journal de la SociltC Impiriale d'Horticulture, 1855, p.254, citat din Gartenflora, Ap. 1855. De I'espdce, vol. II, p. 52; I{etzger, Sgsl. Resclveihung cler KuIt. Kohlarten, 1833, p. 67) Rdgnier, De I'dconr,tmie publtque des Celtes, 1818, p. 41j8. 68) Vezi de Candolle senior, ln Tronsacf. ol Hort. Soc., vol. V ; l{etzger, Kohlctten etc.
65)

66) Godron,

6.

6s) Gardener's Chronicle, 1859,

p.

992.

2.q0

PLANTE CULINARE

varzd. Cu toate cd dacd sint ferite cu grijd de incnrcigare majoritatea soiurilor se reproduc fidel, totu.si straturile de simin!5 trebuie examinate anual, penLru cd se g5sesc, in general, citeva plantule false. Forla ereditd{ii se poate vedea insl chiar in acesb caz, deoarece, dupd cum remarc5 I\fetzger?2) cind vorbegte despre Yarza de Bruxelles, variatiile se menlin in general in cadrul subspeciei de care apar{in, adicd in cadrul rasei principale. Pentru c:t oricare soi sd poat5 fi reprodus fidel, nu trebuie sd existe insd nici o modificare importantd a conditiilor de via![. Astfel, in !5ri calde varza nrr formeazi c5p5lini, acelagi lucru fiind obserr-at -;i la o varietate englezd crescutf, in vecindtatea Parisului 73) intr-o toamni extrem de cald[ gi umed[. So]ul foarte sirac afecteazd, de asemenea caracterele anumitor varietSli. Maioritatea autorilor sint de p5rere cd toate rasele se trag din varza s5lbaticd gdsitd pe coastele apusene ale Europei. Bazlndu-se pe temeiuri istorice gi de altH natur5, Alph. de Candolle ?n) afirmd categoric ci doui sau trei forme inde'aproape inrudite - in general clasificate ca specii distincte gi care incd vegeteaz5 in regiunea mediteraneand - reprezint1, strimogii diverselor soiuri crrltivate, astdzi amestecali laolaltd. La fel cum am vdzrrt deseori la animalele rlomestice, prcsuptrsa origine multipl5 a verzei nu aruncl nici o lumin5 asupra deosebirilor caracteristice dintre formele cultivate. Dac5 soiurile noastre de varzd se trag din trei sau patru specii distincte, orice urmd de sterilitate care ar fi pul"ut exista inilial intre ele a dispdrut acum, deoarece nici una dintre variet5{i nu poate fi pdstrat[ distinct5, fdrd o grijd scnrpuloas[ de a preveni incrucigaren reciprocS.
?o)

de

Aceasti ultimd varietate este noud gi st5 in acelagi raport fa!5 de conopida jtalian5 obignuit5, ca gi varza de Bruxelles fa{5 de cea conrun[; ea a apdrr-rt bt'ttsc intr-o rdsadni![ de conopidd italiand comun[ gi s-a consLal,ab cd igi transrnite fidel interesantele caractere nou dobinditg. Principalele soiuri de varzd existd cel pulin de prir secolul al X Vl-lea ?o), astfel ci numeroasele modifichri structurale au fost rnogtenite timp indelungat. Acest fapt este foarte i-portant pentru cd ne indicd necesitatea unei cleosebite gt'iji pentru a preveni incrucigarea diferitelor soiuri. Voi da o clovadd. Am crescrtt 233 de plantule din diferite soiuri de varzf, care fuseserd plantate in ntocl intentionat aproape unul de altul; din aceste plantule, nu mai pu{in de 155 eratl evident tnr[ut5lite gi hibridizate gi nici restul de 78 nu erau toate reproduse pe deplin fidel. Este indoielnic dacd multe variet5li permanenLe Au fost formate din incrucigdri intenlionate sau intimpldtoare, deoarece s-a constatat cI asemenea plante incrucigate sint foarte inconstante. Totugi, un soi denurniL Cottager's Kai.I, a fost produs recent din incrucigarea verzei crele comune cu varza de Bruxelles, reincrttcigat[ apoi cu corropida italianfl purpurie tt). Se pare c[ acesta se reproduce fidel. Plantele crescute de mine nu erau insl nici pe departe atit de constante in caractere ca alte soiuri comune

Alph. de Candolle, GCogr. Bot., p. 842 qi 989. 7t) Gardener's Chrani.cle, februarie, 1858, p. 128. zzS Kohlarten, p. 22. ?3; Godron, De I'espAce, vol. II, p. 52; Metzger, Kohlarten,
7a) GCogr. Dof.,

p. 22.

p.

840.

VARZA

281

tu), celelalte forme .f)up5_punctul de vedere adoptat de Godron gi Metzger cnltivate din genul Brassi.ca se trag din doul specii, B. napus gi B. rapa, iar ch,rpi al{i botanigti, din trei specii; al{ii insd inclind serios spre pSrerea cd toate aceste forme - atit sdlbatice, cit gi cultivate trebfie consid-erate ca o unicd specie. Bras,si.ca. nqpus a dat nagtere la doud-ntari grupe, gi anume la grupa napilor suedezi (care_ se crede a fi de origine hibridd) 'ul Si ia giupa rapilei (Colia) ale cirei seminle produc ulei. Brassi ca rapa (a lui Koch) a dat de isemenea nagtere la doui rase, 5i anume napul comun gi rapi{a oleiferd. Cu tot aspectul lor exterior atit de diferit, dovada este_ne_obignuit de clard cI aceste din nrmfl plante aparlin aceleiagi tpecii. Astfel, Koch gi Godron alr observat cd pe sol necultivat laPrJ igi pierde rdddcinile sale ingrogate, iar cind rapi{a gi napii sint semdnali laolaltl ei se incrucigeazd in aga mdsur5, incitaproape nici o singurd plant[ nn iese fidel ?'). Prin culturd, Metzger a transformat rapila bienal5 iau d-e toamn[ in rapild anual[ sau de prim5r'ar5, varietS{i pe care unii autori Ie considerau ca specii distincte 78. Produclia de tulpini de forma napilor, constituie un caz - varia{ie analogd la treimari gi cdrnoase, considerate ih general de forme care sint ca specii distincte. Dar aproape_ nici o modificare nlr pare s[ se poatd doblndi atii de u$or ca o ingrogare suculent5 a tulpinii sau a r[d5cinii, adicd o rezervd de substanle nutritive pys4 deoparte pentru viitoarele necesit5li ale plantei. \redem uc.it lucru la ridichile noastre, la sfecla noastrS, la mai pulin cunoscuta lelinfl ,,c1 rdddcind ca de nap" "), pt.cum gi la o varietate italiand de* molur[ ..). DI Buckman a dovedit recent pril interesantele sale experienle cit de repede pot fi mdrite rddicinile pdstirnacului silbatic, cum de altfel Vilmorin a dovedit-o 5i in^cazul morcovului 7e). In starea ei de culturH, aceast5. din urmd plant5 nu se deosebegte prin aproape nici un caracter de morcot'ul englez silbatic,^ in afard de luxurianla sa generald sau de dimensiunea gi calitatea r5ddcinilor. In Anglia se cultir'5 inJe zece varietdti deosebite prin cttloarea, forma gi calitatea rfidflcinii gi care se -cazuri reproduc fidel prin sdmin!5 ao). Deci atit la morcov cit gi in multe alte ca, bunHoar5, la numeroasele variet5[i gi subvariet5li de ridichi - acea parte a plantei care este preluit[ de om apare gregit ca fiind singlra care sd fi variat.
_
75) Godron,

De I'esplce, \'ol. II, p. 54; Metzger, I{ohktrten, p. 10.

76) Garrlener's Chronicle

and Agricult,

afirnti c[ a plantat o varietate de varzd. (8.

Gazette 1856, p. 729. \ezi ln oleracea) 1n apropierea napilor

lncrucigate a obtinut napi suedezi. Aceste din urmi plante verzele gi cu napii, chiar ln specia B, napus. 771 Gardener's Chronicle etc., 1855, p. 730. 78) nletzger, Kohlarten, p. 51. ') Api.um graueolens \ar. rapaceum (N. trad.). t*) ltoeniculum uulgctre var. azoricum (N. frarl.).
ze)

ar trebui

d.e

1868 , p. 27b. Autorul sdlbatici (trl. rapa) gi din plantulele aceea si fie clasificate lmpreun[ cu

special ibid.,

Aceste experienle ale lui Vilmorin au fost citate de mulli autori. IJn eminent botanist, prof.

Decaisne, a exprimat recent lndoieli asupra acestui subiect, bazate pe propriile sale rezultate negative; acestea nu pot fi lnsd considerate de egalfl valoare cu rezultatele pozitive. Pe de alti parte, dl Carri}re a afirmat recent (Gardener's Chronicle, 1865, p. 1754) ci a luat simlnld de la un morcov sdlbatic care cregtea departe d.e orice

teren cultivat 9i chiar in prima generalie rdddcinile plantulelor sale se deosebeau, fiind tn formd de fus, mai lungi, mai moi qi mai pulin fibroase declt acelea ale plantei sllbatice. Din aceste plantule el a oblinut mai multe variet[!i distincte.
80) Loudon, Encgclop.

ol

Gardening,

p.

835.

PLANTII CULINARE

Aclev[rul este ci nu au fost seleclionatedecitvarialiile acestorp[r!i gi cur]r planlulcle mogteneau tendin{a de a varia in acelagi fel, modificdrile analoge atr fost seleclionate in rnod repetat, pinI ce s-a realizaLin fine o modificare consic]r'ra]tila. In ceea ce privegte ridichea, semirnind sdmtn{a de Raphctnus raphartistrum sllbatic[ intr-nn sol bogat gi selectionind continuu in decnrs de citer-u generalii, dl Carridre a oblinut numeroase varietnli foarte asemfln[toare ltrirr rridicinile lor cu ridichea cultivatd (R. sattuus), precum gi rninunata r-arietatt, chinezd R. caudatus (vezi Journal d'Agriculture pratiqtte, vol. I, 1869, p. 159: rle asemenea, o lucrare separatd Origine des Plantes Domestf.ques, 1869). Raphanus raphantstrum gi R. satiuus au fost deseori considerate drepl. spr.c'ii clistincte $i, clatoritd deosebirilor dintre fructele lor, chiar ca genuri dis[inctc. Insh prof. Hoffman (Bot. Zei.tung, 7872, p. 482) a arltat cii aceste deosebili. oricit de remarcabile ar fi, sint treptate, fructul de R. caudatus fiincl interitrtcliar. Cultivind n. raphanistrum in decurs de rnai multe generalii (ibtrlem, 1873, p. 9), prof. Hoffman a oblinut de asemenea plante avind fructe ca ac.lta ale speciei R. sati.uus. MazAnse (Ptsum sattuum). N'Iajoritatea botanigtilor consider[ maz[rea clt grldind ca fiind o specie distincti de mazlrea de cimp (P. arucnse). Aceasta clin ulm[ existi ln stare shlbaticd in sudul Etrropei, insi strimogul inilial al mazlirii de grhdin[ a fost descoperit de un singur colec{ionar, dupd spusele sale, in Clirneea 81). DupI cum md informeaz[ Rev. A. Fitch, Andrew Knight a inclucigat maz1rea de cimp cu o binecunoscutd varietate de grldini, mazdrca pl'usianfl, gi incrucigarea pare s[ fi fost pe deplin fecund5. Dr. Alefe]d a studiat 82) recent cu grijfl genul gi dupd ce a culLivat cca 50 de variet[li, conchide cir toate acestea aparlin cu siguran!5 aceleiagi specii. Este interesant faptul lrr care ne-an referit mai sus c5, dup5 O. Heer 83), mazdrea descoperit5 in locuin{cle lacustre din Elve{ia din epocile de piatrA gi de bronz apar[ine trnei t'alit'tirli stinse, cu boabe extrem de mici pi innrdit[ cu P. en)ense sa:n maz[relt clc cimp. Variet5lile mazdrii de cimp comllne sint numeroase.si se deosebesc considerabil una de alta. Pentnr conlparatie am plantat in acelagi tinrp 41 de varieLii{i engleze gi franceze. Ele se deosebeau foarte tnult atiL prin indl{ime, avincl dt' la 75,24-30,48 cm pini la2,43m.n),-cit gi prin modul de cregtere gi perioada dt'
nratura{ie. Unele se deosebesc prin aspectul general, chiar atunci cind au inil{intt'r-t rle nrrmai 5,08 cm sau 7,62 cm. Tulpinile maz[rii prusi.ene sint mult rarnificate. Soiurile inalte au frunzele mai mari decit cele pitice, nu insd in aceeagi propor{it' r:tr in5llimea lor'; soiul pitic Haf.r's Dwarf Monmouth are frunze foate mari, iar Pois nai.n hdtif, precum gi soiul de talie mijlocie BIue Prusstan are frttnzelc aproximativ cit douI treimi din dimensiunea soiului celui mai inalt. La Dunct1; Alph. cle Candolle, G6ogr. bot., 960. fll Bentham (Hort. Journ., vol. IX, 1855, p. 141) estc de pir.'re czi rnazirea dc griclini qi dc cinrp aparlin aceleiagi specii; in aceasti plivinfi el sc deosebeste cie dr. Targiotri. 82) Botanische Zeitunt, 1860, p. 204. as; -Die Pflan:en der PfahlbcLutt'rt, 1866, p. 23. 8a) O varietate nnmiti l?ouncila atinge aceasti inillime, dupi cum alirmi dl Gordon tn ?ransact. H'',rt. Sric., Seria a II-a, vol. I, 1835, p.374, din care lucrare am luat citeva fapte.

MAZAREA

283

croft, foliolele sint relativ mici gi pulin asculite ; la Queen of Dusarls sint pulin rotunjite, iar la Q.ueen of England, late gi mari. La aceste trei soiuri de maz5re, micile deosebiri la frunze sint inso{ite deu$oare deosebiri de cnloare. La planta tindrd de Pois geant sdns parchemin, care are flori purpurii, foliolele sint tivite cu ro$u, iar la toate celelalte soiuri de mazire cu flori purpurii, stipelele sint

nuanlate cu ro$u. La diferitele r.arietiti, nna, doud sau mai multe flori intr-un mic m[nunchi sint situate pe acelapi peduncul; gi aceasLa reprezint[ un caracLer considerat Ja unele legtiminoase ci avind r.aloare de sp.ii.. La toatc varieL5tile, florile seamdnd mult intre ele, cu excep{ia culorii gi dimensiunii. Ele sint in general albe, nneori purpurii, insl culoarea este inconstantd chiar la aceeagi varietate. La Warner's Emperor, care este un soi inalt, florile sint aproape cle douS ori mai mari declt la Pois nai.n hdti"f, insi Hatr's Dutarf Monmouth, ale clrei frunze sint mari, are gi florile mari. La Victori"a Marrotu caliciul esl"e mal'e, iar la Btshop's Long Pod, sepalele sint relativ inguste. La nici un alt soi nlr exitd vreo deosebire la floare. i P5st5ile ,.si boabele, care la speciile naturale prezintd caractere atiL de constante, se deosebesc considerabil la varietSlile cultivate de mazdre; acestea sint p5r{ile pre{uile gi in consecin!5 seleclionate. Varietatea Sugar peas sarr Pois sCIns parchemin se remarcl prin pdstlile subtiri, care, cind sint tinere, sint gdtite gi mincate intregi; li in aceastd grupd, care, dupi dl Gordon, include Llnsprezece snbvarietSli, plstaia este cea care cliferd cel rnai mult. Astfel soiul Lewis's If egro-podded pea are o pdstaie dreaptS, lat5, netedX gi purpurie inchis, cu teaca nu atit de sub{ire ca Ia celelalte soiuri. Pistaia unei alLe varietSli este extrem de curbat5, aceea a varietHtii Poi.s geant este foarte ascutit[ la capdl, iar la varietatea ,,d grandes cosses", boabcle se vld prin teaci in mocl atlt de evident, incit, mai ales cind este uscatd, pdstaia aproape cd nu poate fi recunoscut[ ca fiind de mazdre. La varietdtile obignuite, pistdile se deosebesc de asemenea nrult prin dimensiune ; apoi prin culoare, pist5ile uscate ale soiului Woo df ord's Green Marrow fiind de un t'erde viu, in loc de cafeniu deschis, iar cele ale maz[rii cu pdstaia purpurie avind culoarea exprimat5 prin numele variet5lii; prin netezime, aceea a soiului Danecroll fiind remarcabil de lucioasd, in timp ce plstaia soiuItri .lfec plus ultra este aspr5 ; prin aceea cd este fie aproape cilindricS, fie latl sau turtith ; in fine, prin faptul c[ este ascu{itd la capdt, ca la soiul Thurston's Reli-ance, sau foarte trunchiatH, ca la American Dwarl. La mazdrea de Auuergne pdstaia este curbatd iar la Queen of the Dwarf s gi Ia mazflrea Sci"mttar are o formi aproape eliptic5. Prezint aici desenele (fig. 4l) a paLrtr dintre cele mai distincte pdstii produse de plantele culLivate. de mine. La bobul de mazdre gdsim toate culorile de la alb aproape curat pin[ la cafeniu, galben gi verde intens ; la soiurile de sugar peas avem aceleagi culori, impreund cu rogul care trece de la un purpuriu fnrmos pinh la gocolatiu inchis. Coloralia este fie uniform[, fie in puncte, strialiuni sau marrnoratil, in unele cazuri depinzlnd de culoarea cotiledoanelor ce se vdd prin tegument, in altele de insugi inveligul exterior al bobului. Dupi dl Gordon, pdstdile conlin, la diferitele variet5li, de la 11 salr 12 boabe pind la numai 4 sau 5 boabe. Cele mai mari boabe au un diametru aproape dublu decit al celor mai mici, iar acestea

tsl

PLANTE CULINARE

clin urmi nu aparlin soiurilor celor mai pitice. Boabele se deosebesc mult prin folmh, putind fi netede gi sferice, netede gi luncuiele, aproape ovale la soiul

In privin{a valorii deosebirilor dintre variet5lile principale, nu poate fi indoial5 ci, dacd unul dintre soiurile de Sugar peas inalte - cu florile purpurii, t ecile membra noa se, subliri, de f ormh neobignuit5, continind boabe mat'i.

Qtreen of the Dtnarf s gi aproape cubice gi

zbircite la multe dintre soiurile mai mat'i.

piticilorl. II. American Dwarf Ipitic americanl.'III. Thurston's reliance (increderea lui Thurston). IV. Pois g6ant sans parchemin (mazire gigantS. firi plstaie). a. Mazilrea Dan O'Rourke. b. Mazdrea Queen of Dwarfs. c. Knight's Tall
wh ite

Fig. 41. Pistdi gi boabe de mazire.

ffituffi ffi
*""o*u

,th.

,ruc

ffi\

I,

Queen of Dwarfs [regina

1T;;;n",T;J1,1,tff l' J;#ll,'.^t

ru

i Kni ght)'

prrrprrrii inchis - ar cre$te in stare sdlbaticl alsluri de soiul scund Queen ol ine-nwarf s - cu flori albe, frunze rotunjite verzi-cehugii, pdstaia in formd de iatagan, conlinind boabe, lunguiele, netede, pal colorate, care devin matttre la o epoc5 diferitfl - sau alSturi de vreunul dinLre soiurile gigantice, ca Chantpion ol England -cu frunze mari, p[stdi asculite gi boabe mari, verzi, zbircite li cle forrnri aproape cubicb - toate cele trei soiuri ar fi caracLerizate ca specii

distincte. Andrew Knight es) a observat cd variet5lile de mazdre se menlin f oarte fidele pt'ntru c[ nu slnl incrucigate clr ajutonrl insectelor. In aceaste privin!5, aflr-i
es;

Plril. Tract., 1799, p.

196.

MAZAREA

28;

de la dI Masters din Canterbury, binecunosctttul creator al mai mult,or soiuri noi, cd anumite variet5li au r[mas constante un timp considerabil, ca'de ''mai exempln Knight's BIue Dwarf, care a aplrut prin anul 182086). Cel mare numir de variet5li au ins:i o existen![ neobignuit de scurt[. Astfel, Loudon observ[sz) cI ,,soiurile care erau foarte apreciate in 1821 ,asthziin 1833, tru mai pot fi gdsite nic[ieri" ; tot astfel, comparind listele din 1833 cu cele din 1855, coustat cd aproape toate variet5{ile s-au schimbat. Dl l{asters mS."informeazi cd natura solului face ca unele varietflli s5-gi piardl caracterul. Ca gi la alte plante, anumite variet5li se pot reproduce fidel, in vreme ce altele arati o tendin![ hoblritd de a varia. Astfel, doud boabe deosebite prin formd, una rotundl gi cealaltd zbircit[, au fost g[site de cdtre Dl l\Iasters in aceeagi pdstaie, insd plantele oblinute din soiul zbircit alr prezentat rnereu o tendin[[ puternic[ de a produce boabe rotundc. Dl Masters a obtinut, tot dintr-o plantd a unei alte varietflli, patru subvarietdti distincte care aveau boabe albastre gi rotunde, albe gi rotunde, albastle gi zbircite gi albe gi zbircite; gi cu toate c[ a semhnat aceste patru varietS{i scparat timp de mai multi ani consecutivi, fiecare soi a reprodus toate cele patru soiuri amestecate laolalt[. In ceea ce privegte varieLi{ile care nlr se incrucig eaz\. reciproc in mod

natural, am constatat c5, deosebindu-se in aceasti privin!5 de alte leguminoase, mazdrea este pe deplin fecundd flrd ajuLorul insectelor. Am v1,ztrt totugi c5, ln timp ce sugeau nectarul, bondarii apdsau in jos carena gi se acopereau cu un strat atit de gros de polen, inclt nu se putea s[ nu-l lase pe stigmatul urmdtoarei flori vizitate. Totugi, varieteti distincte crescind aproape una de alta rareori se incrucigeazb,; gi anr rnotir.e s[ cred c[ aceasta se datoregte faptului cd in l\farea Britanie stigmatul este dinainte fecundaL de polenul aceleiagi flori. Horticultorii care cresc mazlre de sdmin{d pot astfel planta variet[ti distincte aproape una de alta, f5rd consecinte reale ; gi este sigur, dupd cum am constatat personal, cd in aceaste condilii s5min{a poate fi pdstratd fidel timp de cel putin citeva generatii tt). Dupd cu m m[ inf ormeazd dl Fitch, el a crescut o anumitd varietate timp de 20 de ani, r'arietate care s-a reprodus intotdeauna fidel, cu toate cd cregtea lingd alte r-ariet5li. Prin analogie cu fasolea,^m-a$ fi agteptaL eo) ca intirnplfltor varietilile astfel sitr-rate s[ se fi incrucigat. In capitolul al Xl-lea voi da insd dou[ cazuri in care aceasta s-a intimplat dupd cLlm se pare (intr-un mod care va fi explicat ulterior) prin faptul cd polenul uneia dintre varietdti a aclionat direct asupra semin{elor celeilalte. Nu gtiu dacd multe dintre variet5lile noi care apar continuu se datoresc unor asemenea incrucigdri intimpldtoare. $i nu gtiu nici dac[ scurta existen!5 a aproape tuturor numeroaselor varietdli este rezultatul unor simple schimbdri de modd sau consecinta constitutiei debile a acestor variet[ti, cauzatra de faptul c[ ele sint produsul unei autofecundiri indelung continuate. Se poate totugi observa c[ mai multe dintre varietilile lui Andrerv Knight care au rezistat timp mai indelungat decit majoritatea soiurilor au fost ob{inute spre sfirgiLul secolului trecut prin
Soc. Agricultural Papers, vol. lV, p. 87. Am publicat detalii complete ale experienlelor ln leg[turd cu acest subiect ln Gardener's Cltonicle din octombrie 1857.
8e)

1826, p. 153. p. 823. 88) Vezi dr. Anderson ln acelagi sens, ln Rath
88) Gardener's )\'Iagazine , vol. I, 8?) Encyclopaedia ol GcLrdening,

25

286

PLANTE CULINARE

incrucigdri artificiale. Dupd cite gtiu, unele dintre ele erau inc5 viguroase in 1860 ; astdzi ins[, in 1865, un autor e0), vorbind despre cele patru forme din r-arietaLea n7eruow a lui Knight, spunea ci acestea au oblinut Ltn mare renume insfl cir gloria lor a trecut. Nu voi vorbi cleciL pulin despre bob (Faba uulgarts).). Dr. Alefeld a prezentat el) scurte caracterizdri diagnostice pentru 40 de variet5li. Oricine a vdzut o coleclie de bob trebuie sh fi remarcat marile deosebiri de form5, grosinre, lu ngime si lfllime prop orlionald, culoare gi dimensiune, prezentate de senrinlele acestei plante. Ce contrast intre sdminla bobului mare de soiul **) gi aceea a bobului cailor ***) ! Windsor Ca gi in cazul mazdri| variet5{ile noastre existente au fost precedate in Elve{ia, pe timpul epocii de hronztr), de o r.arietate neobignuitir, astizi stins[, care producea boabe foarte mici es).
descenden{ei acestei plante, deoarece varietdlile cultivate se deosebesc extrem de pulin prin aspectul lor exterior de specia s5lbaticd, care poate fi recllnoscutd de la prima vedere in lara ei de bagtin5 se;. Variet[lile cultivate in Marea Britanie sint numeroase, Larvson es) descriind 175 de soiuri. Am plantat 18 soiuri in straturi al6turate, constatind c[ tulpinile gi frunzele lor nu se deosebeatt deciL pu{in gi cd in mai multe cazuri exista o tot atlt de mare deosebire intre inclivizii aceleiagi varietSli ca gi intre feluribele variet5li. F'lorile erau cliferite ca fot'm5, iar la culoare variau intre alb gi purpuriu ; nu variau ins5 in nici o alt[ privin![, afarir numai de faptul c[ la unul dintre soiuri sepalele erau pulin altrngite. A fost descrisd o varietaLe ciudat5, care produce intotdeauna dottl feluri de flori : unele b[Ltrlc gi sterile, iar altele simple gi fertile eG). Fructele de asemenea se deosebesc, insfl intr-o m[sur[ mai rnic[ ,t). Varietir{ile sint preclispuse in mod foarte diferit atacului gindacului de Colorado nt). Pe cle altir parLe, tLrberculii prezint[ o extraordinar de mare diversitate. Acest fapt concordd cu principiul dup[ care p5rlile r.aloroase pi seleclionate ale tutnror produselor ctrltir.ate prczint5 cel mai mare grad de modificare. Tuberp. 387. ") Vicia labu (N. trad.). s,7 Ronplanclia, f., 1862, p. 3.tr8. **) Vicia f aba var. nteoalospernn . windsoriana (N. trad.), f ***) Vicia faba var. eEtina (N. lrad.). e2; Hecr, Die Pllanzen dcr Pfaltlbcruten, 1866, p.22. ee; Dl BcnLham md informeazd,cd. ln I'oitou qi inpirlilelnvecinate din Franla, varietilile de Pftaseolus uulqaris sint ext.rem de nunteroase qi atlt de diferite, lnctt au fost descrise de Savi ca specii distincte. Dl Bentham este de plrere ci toate se trag dintr-o specie orientali necunoscuti. Cu toate ci varietilile se deosebcsc atit dc rnult prin talie ;i prin simtnli ,,existd intre ele o aseminare remarcabili tn caracterele neglijate ale frunzelor 9i florilor qi ln special la bracteole, caracterul acestora din urmi fiind firi insemndtate chiar in ocirii
ea;
e5)

sol Gardener's Cltrontcle, 1865,

botanif tilor".

88) Walsh, The American Entontologisf, 1869, p. 160 ; dc asemenea, S. Tenney, The Arnerican l,laturalist, rnai 1871, p. 77I.

Researches, 1845, p. 285. Sabine ln I'ransact. Hort. Soc., vol. V, p. 249. Synopsis of the Vegetable I'roCucls of Scotland, citaL tn Brilr.sh ltarming cle Wilson, p. 312. e0; Sir G. l\{ackenzie, ln Garclener's Chronicle, IB4b, p. 7g0. ez) Putsche gi Ver[uch, Versuch einer Monographie d.er Kartoffeln, 1819, p. 9 gi 15. Vezi de asemenea dr. Arrderson, Recreations in Agriculture, vol. IV, p. 325.

Darwin, Journal of

CARI'OFUL

287

culii se deosebesc nrult prin dimensiune, precum gi prin form5, putind fi globulari, ovali, turti{i in form[ de rinichi sau cilindrici. La o varietate din Peru tnberculul este descris ee) ca fiind absolut drept, lung de cel pulin 15,24 cm, gi nll mai gros decit un deget. Ochiurile sau mugurii se deosebesc prin formI, pozilie gi culoare. Modul in care sint ageza\i tuberculii pe rdddcini sau rizomi esfe deosebit. Astfel, la Gurken-Kartoffeln acegLia formeazd o piramidl cu virful in jos, iar la o altd varietate se ingroapd adinc in pdmint. Chiar gi rdd[cinile se intind aproapc de suprafa!5 salr se infundd adinc in pdmint. Tuberculii se deosebesc de asemenea prin netezime pi culoare, fiind la exterior albi, rogii, purpurii sau aproape negri, iar la interior aibi, galbeni sau aproape negri. Ei se mai Ce osebesc prin gust gi calitate, fiind fie apogi, fie fdinogi ; apoi prin perioada lor de maturitate gi prin capacitatea de a putea fi pdstra{i timp
indelu ngat.

Ca gi Ia multe alte plante care s-au propagat timp indelungat prin bulbi, tuberculi, butagi etc., aclicd prin mijloace prin care acelagi individ este supus ttn timp oarecare unor condilii diferite, plantulele iegite din seminle de cartofi prezinti in general nenumdrate mici deosebiri. Chiar atunci cind sint inmullite prin tuberculi mai multe varietdli sint departe de a fi constante, dupl cum se va vedea in capitolul despre varialia muguralS. Dr. Anderson 100) gi-a procurat seminle de la un cartof purpuriu irlandez care cregtea departe de orice alt soi, aga c[ cel pu{in in aceast[ generalie nu s-ar fi putut lncruciga. Cu toate acestea, nllnteroascle plantule iegite din seminte variau in aproape toate privin{ele posibile, astfel incit ,,aproape c[ nu existan doul plante exact la fel". Unele dintre plantele care semdnau mult in ceea ce privegte pdrlile aeriene produceau tubercttli exbrem de diferili, iar unii tuberculi care la infdligare aproape c[ nu se puteau distinge unul de altul, se deosebeau mult prin calitate atunci cind erau fierli. Chiar in acesb caz de extrem[ variabilitate, tulpina parentald are o oarecare influen![ asupra progeniturii ; astfel, cea mai mare parte dintre plantule sem[nau mai mult salt mai pulin cu cartoful irlandez parental. Cartofii renifonni trebuie clasificali printre rasele cele mai perfec{ionate gi mai artificiale ; gi totugi, caracterele lor pot fi deseori riguros reproduse prin s5mint[. O mare autoritate in naterie, Dl Rivers 101), afirrn[ c[ ,,plantulele din semin{e ale carfofului reniform cu frunze ca de frasin prezintd intotdeauna o puternic[ asernirnare cu strdmogul sdu. Plantulele de ,,fluke-kidney" sint pi mai interesante prin asem5narea lor cu forma parental5 ; intr-adevdr, observlnd timp de doud sezoane un mare numdr dintre acestea, nu am putut obsenra nici cea mai ncinsemnatfl deosebire, fie in precocitate sau productivitate, fie

in

dimensiu

nca sau f orma tuberculilor lor"

ss) GcLrtlener's Chronicle, L862,

L00S

p.

1052.

Soc, Agricult. Papers, vol. Y, r0t7 Garrlener's Chroniclc, 1863, p. 343.

]]ath

p. I27 Si Recreations in Agriculture, vol. V, p. 86.

CAPITOLUL aI X-Iea
FRUCTE

PLANTE (continuare) ARBOIiI DECORATIVI __ F'LORI

Fructe - Yila de uie: uaria{ii tn caractere diuerse Si netnsemnate - Dudul Grttpul portocalilor - Rezultctte curioase din tncruci;d"ri - Piersici Si nectarini - Varialii mugurale - Varialii, anuloge - Relaliile cu migdctlul - Caisul - Prunul - Varialia simburilor - Cire;ul: uarietdli curioase - Mdrul - Pd.rul - Cdp;unile: amestecul formelor originare - Agri;ul: spcrirea constantd a climensiuni"i fructelor - Varietdli de agri; - A,-ucal - AIttrutI -- Cucurbitacee : uimitoarea lor uurialie. Arbori decoralivi : Gradul Si felul lor de uartalie - Frasinul - Ptnul - Pd.ducelul. Flori : Origineu multipld a multor soiuri - Varialia caracterelor constitulionale - FeIuI uarialiei - Trandafirii: tliferite specii cultiuate - Panseaua - Dalia Zambila: Istoricul si uctrialia zambilei.

VtTa DE vIE (Vi.tis utnifera). Cele mai competente autorit5li in materie considerd vila noastrd de vie ca Lrflglnclu-se dintr-o specie astd,zr silbaticd in Asia de apus, care in epoca de bronz cre$tea de asemenea sdlbaticfl in Italia t) $i care a fost descoperitd recent intr-un zdcdmint de tuf din sudul Franlei 2). Considerind nllmdrul de f onne semisdlbatice ce se gdsesc in sudul Europei, in special cele g5site intr-o p[dure din Spania pi descrise de Clementes ), Lrnii au bori se indoiesc totttgi serios de originea unicd a Varietdlilor noastre cultivate. Cunoscind insd c[ I'ita de vie se inmullegte spontan prin slmin{fl in sudul Europei gi cd numeroase soiuri principale ipi transmit caracterele prin s[mintfl a),
1866, p. 28. 2) Alph. de Candollc, Gdojr. Bot., p. 872; Dr. A. Targioni-TozzcLLi, ln Journal Ilcrt. Soe., vol. IX, p. 133. Pentru vila de vie fo;illi descopcriLd de Ilr. G. Planihon, vezi Nal. .t/rsl. Reuiew, aprilie 7865, p.224. Vezi de asernenea valoro.rsclc lucrlri l.le cl-lui cle S:rpolta de:pie lI'ertiarg Plauts ol France.

r) Hcer, Pllanzen der Pfuhlbauten,

3) Godron, De I'espice, vol. II, p. 100. a) \'czi o dale de st,anii. asupra experienlelor

d-lui Vrbert, de Alex. Jordan, ln Mdm. de l'Acad,

de

Lgott, vol. II, 1852, p.

r9

108.

c.

2869

't

c)o

FRUCTE

in tinrp ce altele sint extrem de variabile, cll grell s-ar putea ca nllmeroase fornte cliferite sclpate din cultur[ sd nu aparl in {5ri in care aceastd plant[ a fost cuilir-at[ din cele mai vechi timpuri. Din nu mdrtrl de variet5li care a crescut c,onsiclerabil din timpul primelor date istorice, pu tem deduce ci vila de vie variazd rnult atunci cind se reproduce prin seminle. Aproape in fiecare an se

ltrocluc noi varieti{i de serd, a$a cum, de exemplu, fdrd vreo incruci$are, dintr-o i-i1n c,t stnrgriri negri s-a ob{inut in Anglia o varietate aurie 5). \ran Nlons 6) a oblinut o mullime de varietdli din sdminla rtnei singure vile complet separatd de toate celelalte, astfel ci cel putin in aceastit generatie nu ar

fi putut exista vreo incrucigare; plantele astfel obtinute prezentau ,,les

anaiogies de toutcs sortes" gi se deosebeau prin toate caracterele posibile,

atit la fructe, cit pi la frunze.

VarietSlile cultivate sint extrem de numeroase gi contele Odart nu se indoiegte c[ in toat5 lumea pot exista 700 sau 800 gi poate chiar 1 000 de varietdtil dar ch mai pu{in de o treime prezintd o oarecare valoare. In catalogul frtictelor criltivate in grddina horticol[ din Londra publicab in 18'12, sinb enumerate 99 de variet5li. Numeroase variet5li apar oriunde se culbivl vila de r,ie. Astfel, Pallas descrie 24 de varietdli din Crimeea, iar Bnrnes menlioneaz|, 10 ciin Kabul. Clasificarea varietdlilor a incttrcat mult pe autori gi contele Odart a fost obligat sd adopte sistemul geografic. Nu voi intra ins[ in acesL suhiect gi nici in proble-a numeroaselor gi marilor deosebiri dintre variet[li. Pentru a ardta diicrsitatea variabilit5tii acestei plante voi indica numai citeva caractere felurite gi neinsemnate, luate toate din mult apreciata lucrare a lui Odart ?). Simon a impdrlit vila de vie in doud grlrpe principale: o grupl ctt frunzele pufoase gi una cu frunzele glabre. El admite insd cI la o varietate, Rebazo, filnzele sint fie pufoase, fie glabre, iar Odart (p . 70) afirm[ c[ la unele varietd{i frunzele au numai nervurile pufoase, iar la altele nttmai frttnzele tinere rint pb.roase, in timp ce cele bdtrine stnt glabre. Vila de vie de soiul pedro-Ximines (Odart, p. SOZ) prezint[ o particr.rlaritate Aup4 care poate fi l.eclrnoscuti indati dintie nenumlrate alte variet[li gi anume faptul cd atunci cind frlctul este aproape copt, frunzele se ingllbenesc pe nervuri sau chiar pe intreaga suprafadd. Varietatea Barbera d'Asti este puternic marcatl prin mai multe curubt.re (p . 426), intre care gi ,,prin faptul c[ unele frunze, gi intotdeauna cele din partea inferioard a ramurilor, devin brusc de un ro$u inchis". Clasificincl vila cle vie, mai mulli autori au lsazat principalele lor grupe pe for.ma boabelor, care sint fie rotunde, fie lunguiele. Odart admite gi el valoarea acestui caracter. Exist5 totugi o varietate Maccabeo (p.71) care produce deseori pe acelagi ciorchine atit boabe mici gi rotunde, cit Sl boabe mari gi lunguiele. Ar.,mili struguri denumili Nebbiolo'(p. 429) prezint5 un caracter constant, suficient p.rtrr, a fi recunosculi, gi'anume,,ugoara aderen{5 a p[rtii de pulp[ care incoriloard simburii cu restul bobului, cind acesta este tfliat transversal". Se menlioireazl o varietate renanl (p. 228), care se dezvoltfl bine pe sol nscat. La aceasta. flrclnl se coace bine, ins[ dacd ploud mult in momentul coacerii,
6)
8) 7)

Gurdeners's Chronicle, 1864'

p.

488.

Arbres fruitiers, vol. II, 1836, p. 290. Odart, Ampdlographie uniuerselle, 1849.

DUDUL ALB

2gl

sint suficiente pentru a ardta prin cite detalii neinsemnate, structurale gi constitu{ionale, variaz1, vila de vie. Pe timpul cind in Fran[a bintuiau bolile vilei de vie, anumite grupe de varieteti bdtrine s) au suferit mult mai mult de manfl decit altele. Astfel, ,,grupa Chasselas, atit de bogatd in variet5li, nu a prezentat nici o singurd exceptie fericit5". Anumite alte grupe au suferit mult mai pu{in, veritabila vi!5 bdtrind de Burgundia, de exemplu, a sclpat relativ ugor de boald, iar varietatea Carmi.nat a rezistat de asemenea atacului. Tot astfel, vitele de vie americane, care apartin unei specii distincte, in F'ran[a au scdpat complet de boal5. Vedem astfel cd acele varietdti europene care rezistd cel mai bine bolii trebuie sd fi dobindit intr-o mic[ mdsurd aceleagi particularitfl{i
constitutionale ca gi specia americanS.

tind sd putrezeasc5. Pe de alt[ -parte, fructul unei variet5{i elve[iene (p.243) este preluit pentru cd rezistd unei umidit5li indelungate. Aceastd din urml varietate inmuguregte primdvara tirziu, totugi iSi. coace fructele de timpuriu, iar alte varietdti (p. 362) au inconvenientul de a cregte prea repede sub ac{iunea soarelui de aprilie gi in consecin!5 suferd din cauza ingheluriior tirzii. O varietate stiriand (p. 254) are pedunculii fragili, astfel c6 deseori ciorchinii sint smulgi de vint gi se pare cd aceastd varietate atrage in mod special viespile gi albinele, iar alte variet5{i au pedunculii puternici care rezist5 vintului. S-ar putea da multe alte caractere variabile, ins5 faptele de mai sus
boabele

Duoul are (Morus alba). Mentionez aceastd plant[ pentru cd a variat intr-un mod neobservat la alte plante, in ce privegtb textuia gi calitatea frunzelor care sint apte de a hr[ni viermii de mdtase. Aceasta s-a intimplat insd numai cu acele varialii ale dudului care au format obiectul unei ingrijiri, care au fost seleclionate gi au devenit mai mult sau mai pulin constante. Dl de Quatrefages e) descrie pe scurt 6 soiuri cultivate intr-o singurd vale din Franta. Dintre acestea, soiul amlurouso produce frunze excelente, ins[ este rapid abandonat pentm c[ produce multe fructe amestecate cu frunzele; soiul antoftno produce frunze adinc crestate, de cea mai bunl calitate, insd nu in cantitate mare ; soiul claro este foarte cIutat pentru frunzele sale care pot fi culese ugor ; in sfirpit, soiul raso are frunze viguroase, in cantitate mare, insd are singurul inconvenient cI este cel mai bine adaptat pentru viermii dupd cea de-a patra ndpirlire. D-nii Jacquemet-Bonnef ont din Lyon observ[ totugi in catalogul lor (1862) cd sub numele de roso sint confundate doud subvarietdli, una avind frunzele prea groase pentru omizi, cealaltd fiind pre[uit[ pentru faptul cd l.snzfle pot fi culese ugor, fdrd a se rupe scoarta ramurilor. In India, dudul a dat de asemenea nagtere' la numeroase variet[fi, gi mulli botanigti sint de pflrere cd forma indian5 constituie o specie distinctd. Royle observh 10) insd c[ ,,atit de multe varietdti au fost produse prin cultur[, incit este greu de a stabili dacd toate apartin unei singure specii" ; ele sint,
Vezi de

Dl Bouchardat, ln ,,Comptes Rendus", 1 decembrie 1851, citat In Gardener's Chronicle, 1852, p. 435. asemenea C. V. Riley, despre felul cum scapi de atacurile filoxerei rin mic num5.r de variet.lti ale vilei de vie americane din grupa Labrusca: Fourth Annual Report on the Insects of Missouri, 7872, p. 63, Ei tr'ifth Reporf, 1873, p. 66. e1 Etud.es sur les maladies actuelles du Ver d. Soie, 1859, p. 321. ro1 Productiue Resources of India, p. 130.

a;

FRUCTE

clupd cum adaugd el, aproape tot atit de numeroase ca pi variet5{ile viermelur de mdtase.

Gnupul poRrocAt,rloR. Aici ne lovim de o mare confuzie in privinla deosebirii de specie gi al originii diferitelor soiuri. Gallesio tt), care gi-a devotat aproape intreaga sa via!5 acestui subiect, consider[ cd existd patru specii, pi anume portocalele dulci gi cele amare, l5miile obignuite gi cele dulci, gi ci fiecare dintre tlc a dat nagtere unor intregi grlrpe de varietdti, monsbruozit[li gi presupu;i hibrizi. O serioasd autoritate in materie rz) este de pdrere c[ aceste patnr specii renumite sint toate variet[{i ale speciei sdlbatice Ci.trus medtca, insd cd Ci.trus decumane*), care nu este cunoscutd in stare silbatic[, este o specie distinct[ : totugi, caracterul distinct al acesteia din urmi este plls la incloial5 de un alt autor, ,,d mare autoritate in asemenea probleme", - d-rul Buchanan Hamilton. Pe de atte parte, Alph. de Candolle 13) - gi nu poate exista un cunoscdtor mai competent - consider5 ca suficient[ dovada cd portocalul (el se indoiegbe c5 soiul amar gi cel dulce formeazd specii distincte), ldmiiul obignuit gi cel dulce au fost g5sili in stare sdlbaticd gi cd in consecin!5 sint soiuri distincte. El menlioneazd alte doud forme cultivate in Japonia gi Java, pe care le clasificii in tnocl neindoielnic ca specii; vorbegte apoi cu oarecare indoial[ de ,,grape-frttit" (Citrus decumana) care variaz6, mult gi care nu a fost glsit in stare silbaticit. In fine, el considerd unele forme ca Adam's apple gi Bergamotte, ca fiind probabil hibride. Am prezenLat pe scurt aceste conceplii pentru a ardta celor cal'e nu s-all ocupat niciodatd de asemenea subiecte, cit de dificile sint. Ar fi de aceea inutil pentru scopril meu de a schi[a deosebirile remarcabile existente intre diferitele forme. Pe lingd greutatea care apare neincetat in a stabili dacd formele descoperite in stare sdlbaticd sint intr-adevlr indigene sau sint provenite din culturd, multe ciintre formele care trebuie considerate ca varietdli igi transurib prin slmin!5 caracterele intr-un mod aproape des[virgit. Portocalele dulci gi amare nu se cleosebesc prin nici un caracter mai important, cu exceplia gnslultti fructelor lor, ins[ Gallesio la) este pe deplin convins cI ambele soiuri se pot reproduce prin s[min![ cu o precizie absolutd. In consecin{d, dupir regula sa sinrplX, el le clasificd drept specii distincte, la fel cllm procecleazd, ctt rnigdalul dulce gi amar, piersicul gi nectarinul**) etc. El admite totugi c[ pinul ctt scoar[a moale procluce nu numai puie{i cu scoar![ moale, ci gi unii cu scoarla tare, astfel c[ pulin mai multl for!5 in puterea ereditdlii ar ridica dupl aceaslri regul5, pinul cu scoarla moale la rangul unei specii originare. Afirmalia Iu i Macfayden tu) c[ simburii portocalelor dulci produc in Jamaica portocali fie
tt1 Traiti du Citrus, 1877. Tcoria della riproduzione uegetale, 1876. Citez mai ales din aceasti a doua lucrare. tn 1839, Gallesio a pubticat in folio GIi agrumi dei giardini bot. di Firenze, ln care plezinti o curioasi diagramd a presupusei relatii dintre toate formele. rz; Dl Bentham, Reuiew of tloctor A. Targioni-Tozzetii, ln Journal of Hort. Soc., vol. IX, p. 133.

*) Dupi denumirea actuald, C, paradisii N'Iacfad. (N. frad.). r\ Geogr. Bol., p. 863. La) T'eoria della riprodttzione uegetale, p. 52-57. **) Persica uulgaris var. nucipersica (N. trad.). rs1 Hooker, Bot. Misc., vol. I, p. 302 ; vol. II, p. 111.

GRUPUL PORTOCALILOR

293

ch.rlci fie amari, clupd natura solului, este probabil gregitfl. Intr-adevdr, cll Alph. cie Candolle nth informeazd c[ de la publicarea marii sale lucriri, el a primit informalii din (iuiana, Antile gi Mauriciu in sensul c5 in acele tinuturi portocalii dulci igi transmit fidel caracterul. Gallesio a constatat c[ portocalii cu frunza ca de salci.e") gi cei clin varietatea Ltttle Chtna gi-au reprodus frunzele gi fructele Ior caracteristice, insi puietii oblinuli din seminle nu erau la inillirnea calitltii p5rin{ilor lor. Pe de alt5 parte, portocala cu carnea rogie nu se reproduce prin sdrnin![. Gallesio a remarcat de asemenea cd s[minla altor citeva variet5!i neobignuil"e a reprodus pomi cu o fizionomie particulari, semlnincl parlial cu f ormele I or parentale. Pot menliona un alt caz : Portocalu I cu f runze ca de mirt.-) esle considerat de toti autorii drept o varietate, insd ca aspect general el este foarbe dcosebit. Timp de mulli ani el nu a produs nici un fruct in sera tat[lui meu, pin5. ce ln fine a produs unul gi pomul obtinut clin acest fruct era idenlic cll forma sa parentald. O alLi dificultate gi mai serioasd in deterrminarea rangului diferitelor forrne const5 in faptul c5, dupl Gallesio 16), portocalii se incrucigeaz[ reciproc in mare rn5surI, f.d,y6,, ajutor artificial. Astfel, el afirmd categoric. cd simburii luali cie la lrinriii obignuili (C. Iemonum), crescind in arnestec c u pomul de chitrit (C. medi.ca| considerat ln general specie distinctS, produc o serie gradatil de variet5li lntre cc-le doui forme. Apoi, clin simburele unui porLocal dulce care creglea lingd l5mii ohignuili gi pomi de chitrfl, a fost produs cle asemenea tin portocal din soiul Adam's apple"'). Asemenea fapte ne fac sd ne. decidem cru greutate daci Lrebuie sd consider5m aceste forme drept specii sau clrept varietd,ti, pentru ci se glie astlzi c[ specii necontestate de Verbascum, Ctsttts, Primula, Saltr etc. se incruci$eazd deseori in stare natural[. Daci cie fapt s-al' putea dovedi cir plantele din grupul portocalului obtinute din aceste incrucip[ri ar fi nrlcar parlial sterile, aceasta ar constiLui un argument puternic pentru a le considera drept specii. Gallesio afirmi cd a$a gi este, insl el ntl cleosebegte sterilitatea prin hibridizare cle sterilitatea prin efectele cullurii ; gi distruge aproape aceastfl afilma{ie printr-o alta ") gi anume c[ atunci cind a fecundaL florile portocahilui comun cu polenul nnor uari"etdli necontestate ale porLocalului, s-au prodtis fructe monstruoase, care contineau ,,putini pttlpd gi nici un sirnbure sau simbrrri imperfecti". Ace,sL grup de plante ne exemplificfl douI fapte foarte irirportante in |tzioiogia I'egetal[ : in primul rind, Gallesio 18) a fecundat tln portocal ctr polenul rinui lirmii ohipnuit gi fructul produs de planta rnamd avea o dungd proetninenL[ a coajei, ca aceea a nnei l5mli; mai semina cu lflmiia atit la cttloare, cil gi la eust, insfl rniezul era ca la portocalfl gi conlinea nttmai simburi irnperfecli. Posibilitatea ca polenul unei annmite variet[li san specii szi afecteze clirecl fructul proclus de o alti varietate sau specie este un subiect pe care il voi discufa

in m od detaliat ln capitolul urm[tor.

*) Cilrus aurantittm var. srrllcifolic (.1/. trad.). **) Crlrus artrantinm var. nryrtifollnm (-l{. trad.). t\ T'eoria della riprcduzione, p. 53. '*') Grape-fruit (t/. lrad.). rz; Gallesio, T'eoricL della riproduzione, p. 69. La1 lbirlem, p. 07.

FRUCTE

lor hibridd nu a fost verificatd) dintre un portocal gi un l5mii obignuit sau un pom de chitrS, au produs pe acelagi pom frunze, flori gi fructe atit specifice formelor parentale pure, cit pi de naturl amestecatl san incrucigatfl. Un mugure luat de pe oricare dintre ramuri gi altoit pe un alt pom produce fie unul dintre soiurile pure, fie un pom capricios, reproduclnd cele trei soiuri. Nu-mi dau seama daci pomul de chitr5, care conline in acelagi fruct segrnenli de pulpd cu gust diferit 20), constituie un caz analog. Va trebui sH revin insd asllpra acestui subiect. Voi incheia cu o scurtfl descriere fdcutd de A. Risso zl) asupra unei variet[ti neobignuite a portocalului comun. Este varietatea Ci.trus auranti.um lruetu Dartabtli, care produce pe tinerii l5stari frunze ovale, rotunjite, pdtate cu galben, cu pe{iolii aripati in formh de inimd; cind aceste frunze cad, ele sint urmate de fluttze mai lungi gi mai inguste, cu margini ondulate de nn verde deschis impcstritat ctr galben, cu pelioli nearipali. Cit timp este tin5r, fructul are forma tu nei pere, este galben, dungat longitudinal gi dulce, dar pe m[surd ce se coace el devine sferic, galben-rogcat gi a mar.
competente in nu a fost glsit niciodatd in stare silbatic5. El a fost introdus din Persia in Europa ctt pu[in inaintea erei cregtine $i pe atunci existau numai puline varietd{i. Considerind cI piersicul nu s-a rdspindit mai devreme din Persia gi cd nu are nume sanscrite sau ebraice pure, Alph. de Candolle ,r) este de pirere cI el nu este originar din Asia occidental5, ci c[ a venit din terua incogni.ta a Chinei. Totugi, presupunerea c[ piersicul este un migdal modificat care $i-a dobindit relativ recent caracterui actual ar explica, dupd mine, aceste fapte. In baza aceluiagi principiu, nectarinul, descendentul piersicului, nu are decit pu{ine nrr me indigene gi a devenit cunoscut in Europa intr-o perioadh gi mai tirzie. Constatind ch un pom obtinut din semin[ele nnui rnigdal dulce fecundat cu polenul unui piersic a produs fructe foarte asemdn[toare acelora ale piersicului, Andrew Knight 2s) a bdnuit cd piersicul este un migdal modificat ; gi aceasti pflrere a fost adoptatd de diferili autori 2a). O piersicd de prima calitate - de formd aproape globular5, formatd dintr-o pulpi moale gi dulce, care invelegte un simbure tare, foarte brhzdat gi u$or turtit - fdr[ indoiala c[ se deosebegte considerabil de o migdald cu simburele moale, ugor brdzdat, foarte turtit gi alungit, protejat de un strat dur de pulpl verzuie gi amar5.
r0; Gallesio, Teoria della riproduzione p. 75 qi ?6.
20) Gardener's Chronicle, L841,

Cel de-al doilea fapt remarcabil este

c[ doi presupugi hibrizi 1e) (c5ci natura

Prnnstcur

NscrenINUL *) (Amggdalus persica). Autoritdtite cele mai materie sint aproape unanim de acord in a recunoagte c[ piersicul

qi

p. 613.

zt) Annales du Musiant, vol. XX, p. 188. *) Nectarinul este o varietate de piersic (Persica uulgaris var. nue.ipersica) cu fructele netede, nepdroase

(N. '\

Trad.).

22) Gcogr.

Bot., p. 882.

Transactions of Hort. Soc.,

acest,ui hibrid.

vol. III, p. 1 gi vol. IV, p. 396,

p. 532.
LTn

precum qi nota de la p. 370. trste prezentat

un dcsen colorat al

2a) Gardener's Chronicle, 1856,

autor, probabil dr. Lindley, remarcl perfecta serie care poate

Ii formati lntre migdal

gi piersic. O altd serioasii autoritate ln materie, dl Rivers, care al'e o atlt de vasti experienld, b[nuie;te serios (Gardener's Chronicle, 1863, p. 2i) c[ daci piersicii ar fi ldsali ln stare naturall, cu timpul ei ar dcgenera ln migdali cu pulpi groasd.

PIERSICUL

SI NECTARINUL

2s5

ntltam tu) a atra s in mod special atenlia asupra faptului cd simburele n,igdalului este mult mai turtit decit cel al piersicului. La diferitele varietd{i Ce ntigdal, sin htrrele se deosebegte insd foarte mult prin gradul in care este comprimat, prin dirnensiune, formd, duritate gi prin adincime a brazrlelor, dlp5 cum se poateve dea din desenul aldturat (fig. 42rnr.4-8) al soiurilor pe care le-am putut colecta. La simburii piersicului (fig. 42,nr.1 -3) se poate vedea de asernenea ._? gradul de ttrrtire pi alungire variazd,; astfel, simllurele piersicii Chinese Haney. (ry,3)este mult rnai alungit gi mai turtit decit cel al migd-alului de Smirna (nt. 8). Dl Rivers din Sawbridgeworth, ciruia ii sint indatorat penllr u nele dintre exemplarele desenate mai sus gi care are o atit de mare e*p.rien{d horticol5, ryi-a atras aten{ia asupra mai multor variet[li care leag[ migclalll rle piersic. In Franla existl o varietate denumiLf, Peach-Almond, pe care dl Rivers a crrltivat-o mai inainte gi care este corect descrisd intr-urr catalog francez, ca fiind ovald 5i rrmflat5, cu aspect de piersic5, avind un simbure taie, inconjurat de un invelig cdrnos, care este uneori comestibil 2G). In Reuue ilorttcole a apdrut recent o afirmatie interesantd a d-lui Luizet 27), dup[ care Lin PeachAlmond altoit pe ul-l piersic a produs intre anii 1863 gi 1864 numai migdale. insd in 1865 a produs 6 piersici gi nici o migdald. Comentlnd acest taft, dl Carridre cileazd cazul ttnui migdal_cu flori bdtute care, dup[ ce a fdclt timp de mai mulli ani migdale, a produs brusc tinrp de doi ani suciesivi fncte sferice, clrnoase, asemdnitoare piersicii, revenind ins[ in 1865 la starea sa anterioard gi producind rnigdale mari. Apoi, dup[ cum aflu de la dl Rivers, piersicul chinezesccu flori bitute seamind cu migdalul prin felul de cre_gtere gi prin flori ; fructul este mult alungit gi llrtit, cu carnea atit amar5, cit 5i dulce, ins5 comestibil5. Se pare cd in Chila existi o caiitate mai brin5. De la acest stadiu, un singur pas ne duce la piersicile inferioare, ca acelea care se ob{in uneori din sdmin{i. De exemplu, Dl Rivers a semdlat un numdr de sin:buri depiersic[ adugi din Statele Ilnite, nnde fuseserd colecta{ipentru portaltoiuri; unii dintre pomii oblinu{i astfel proci.,ceau piersici care ni.u., un aspect_ fcarteasem5ndtorcu af migdalelor, fiind mici gitari, gia cdrorptrlpd nu se muia declt toamna foarte tirziu. Van Monsza) afirm5 de asemenea cd a crescut o datd dintr-un simbure de piersicl un piersic avind aspectul unui arbore sdlbatic, ctt fructe ca acelea ale migdalului. De Ia piersicii de calitate inferioard, ca acei pe care tocmai i-am descris, putem ajunge Cu mici tranzilii prin piersicile de calitate inferioard la care pulpa aderd de simbure, pini la -soiurile noastre cele mai bttne 9i mai suculente. Din aceast[ gradalie, ain cazurile cle varialie bruscd men{ionate mai sus, precllm pi din faptul c[ piersicul nu a fost descopeiit in stare sdlbaticfl, imi _pare cd ipoteza cea mai probabil[ este c[ piersicul se trage din migdalul ameliorat pi modificat intr-un -mod minunat. Un japt se opune totugi acestei concluzii: Un hibrid ob{inut cle Knight din nligdalul dulce fecundat cu polenul piersicului, degi a proclus flori .,, p,,I1in

Dl.

Be

Jcturnol of Hort. Sr.rc., vol. lX, p. 16g. Nu qtiu dacii aceasta estc acecagi varietate ca acea mentionati rcccnt (Gard. Chron. 1865, p. 1 7b4) clc citre dl Carridre sub nltmclc de Per.sicct intermerlia; se pare cL aceastd varietate este interrnediarii plin toate caractercle sale intre migdal ;i piersic, lrroclucind in ani succesivi fncte cu totul difcrite.
26)

25)

27; 28)

Citat ln Gard. Chron., 1866, p. g00. (.itat ln Jaurnal de la Soci<iti Imp. rI'Horticulture, 7g1b, p.

23g.

296

FRUCTE

polen sau chiar lipsite de polen, a flcut totugi fnrcte, fiind fecrtndato dupd cit se parr', de un nectarin, invecinat. IJn alt hibricl oblinut dintr-un migdal dulce fecundat cu polenul nnui nectarin, a produs in primii Lrei ani flori irr,perfecLe, ulterior tns[ flori perfecte, cu polen abundcnt. Dac[ acest grad redtts de sterilitate nu poate fi explicaL prin Lineretea pornilor (Si aceasta cauzeazd

Fig. 42. Sirnbuli de pie.rsici gi migdale, ln nt:ilimc 'naturali, vizuli din parlea ascu{itl. 1. Piersici.englezeasc5.
comuni. 2. Pielsici chinczeasci cu flori britute, stacoiii.

3. Picrsicl-micre chinezeascii

dald englczeasci. 5. Nligdalir dc Barcelona. 6. Aligdalri de Malaga. 7. 1\'Iigdal6 franluzeasci,cu coaja moalc. 8. Migdali de Smirna.

(Peach Honey).

4.

n'iig-

deseori o fecunditate redus[), prin starea monstnroas5 a florilor sau prin condi{iile la carcr all fost supllgi pomii, aceste doul cazrrri ar prezenta un argument valabil inipotriva ipotezei cd piersicul se trage din migdal. Indil'erent dacd piersicul se trage sau nu din migdal, cl a dat cu siguran{ir ne$tel'e nectariuelor sau piersicilor nctede, dupl cum sint denumite acestea in Fran{a. MajoritaLea variet5lilor atit de piersic, cit, gi de nectarin se reproduc fidel prin sdmin{[. Gallesio ,n) afirmri cA a verificat aceasta in leg[turd cu opt
t0) Teoria rtella riproduztone
uegetale, 1816, p^ 36.

PIERSICUL

SI ^\ECTARINUI,

297

rase de piersic. Dl Rivers s0) a dat citeva cazttri izbitoarcr din propria sa experien{5 ; $i ste gtiti L cI in America de Nord se ob{in in nrod constant piersici

huni din semin{e. Multe dintre subvariet5{ile americane se reproduc fidel sau aproape fidel. Astfel se comporth hundoard piersicul cu flori albe, mai rnulti picrsici cn fructe galbene gi cu simburii liberi, acei cri pulpa fructului rogie gi cu simburii aderenli (blood clingstonc), piersicul fteallr gi cel lemon-cli,ngstone. Se cunoagte, pe de altir parte, un piersic cll simbure adelent (cltngstone) care a dat nagtere la unnl cu sirnbtrrele. liber (freestane)st). In Anglia s-a observat cir puielii rnogtenesc de Ia phrin{ii Ior flori de aceeagi dimensiune gi culoare. Totugi, contrar agteptdrilor, deseori unele caractere nu sint mogtenite, cum este cazttl prezenlei gi formei glandelor de pe fru nze 32). In privin{a nectarinilor se gtie c5 in Arnelica de Nord atit cei cu simburi aderenli, ciL gi cei ctt simburi liheri se reproduc prin sirrnint5ss). In Anglia, noul ncctarin- I lb .in ctin sflmin{a vechiului nectarin alb, gi dl: Riverssa) a inregistrat mai multe asernenea cazv,ri. (lonsiderind pulernica tende piersici cit gi de nectarini ; considerind apoi anuntitt'. tleosebiri constitu{ionale 35) u$oare in natura lor gi marea c-leosebire clintre frunctele lor atit ca aspect, cit gi ca grist, nu este surplinzitor ca acegti pcmi sI fi fost consiclcra{i de unii autori ca apar{inind unor specii distincte, degi ei Ilu difcrir prin alte caractere $i, dupi curn mii inlol'nte:izit dl Rivers, atunci cind sint tineri chiar nici nu se pot deosehi. Gallesio nu are nici o intloial5 cd acegtia sint distincti, insd Alph. de Candolle nlr pare absolut sigur cle identitatea lor ca specie, iar nn eminent botanist 36) a sus{inut foar'Ie lecent r'I nectarinril ,,constituie probabil o specie distinct[". I\'feritd poate sh prezentfun toate datele in leg:iturd cu originea ncrctarintilui. Prin ele ingile faptele sint cnlioase gi va trebui sir ne referim la ele atunc:i

din{[ ereditarh prezentatd atit

cind se va discuta importantul subiect al varia{iei mugurale. Se nfirlni 3?) cd nectarinul de Boston a fost ob{inut dintr-un simbure de pielsich gi cI acesb nectarin s-a reprodus prin sdmin{fl ae). Dl Rivers afinni 3e) r:ir. din sirn]tu lii a trei varietlli distincte de piersic el a ob{inuL trei varietbti de nectarin gi in ttnul din acestc cazori nn cregtea nici un nectarin in apropierea piersicrilrri parental. In alt caz, cll Rivers a ob{inut dintr-un piersic un necLarin gi in ocnera{ia urmirtoare un alt nectarin din acest nectarin40). X{i s-au con-lunicat gi alte cazuri similare, p care ins[ nu este nevoie s[ le prezint. Dl Rivers a inregisirat $ase t:azuri contralii, incliscutabile, in care sirnburii cle ncctarin au plodu s
to) Gctrclener's Chronicle.,

p. 7i4. Downing, The Fruils of Arnerica, 7845, p. 475, 489, 492, 494 ;i -196. \:ezi dc asemenea fr. \Iichanx, "t) 7'rrrL,els itt \'. Amcricct, tracl. englezl, p.228. Pentru cazuri similare tn Franta vezi Godrott, /)e I'espDct, vol. II, p.97. 'tt) I3rickell, l/cif. I/r.sl. of ,V. Carctlina, p. 102 qi Downin$, Fruit Trees, p. 505.
t4) Clurdener's
35)

,r)

Dl Ilivers,

1862, p. 1195. Garclener's Cltronicle, 1859,

Chroricle, 1E02, p. 1196.

c1e

tu)

3') tt)
to)
ao)

l'icrsicrrl gi nectarinul nu reu$esc tot atit (iodron, De l'cspice, vol. II, p. 97. 'l'runsact, Hort. Soc., vol. \rI, p. 394, Dorvnirrg, Fruit Trees, p. 502. Gardener's Chronicle, 1862, p. 1195.
,Iuttrnal rtf llorticulture,
r,>

bine ln acelagi sol; vezi Lindle-v, Ilor'lirrtlture, p. 351.

februarie 1866, p. 102.

298

FRUCTE

piersici (cu sirrburi atit liberi cit gi aderenti). In doud din aceste cazuri, nectarinii parentali fuseserd obtinuli din semintele altor nectarini nt). In ce privegte cazul mai curios al piersicilor maturi care produc brusc nectarine prin varialie muguralS (sau prin devialie - sports - dupd cum splrn gr[dinarii), avem numeroase dovezi; se cunosc astfel cazuri cind unul gi acelagi pom a produs atit piersici, cit gi nectarine, sau fructe jumdtate-jumdtate, adich fructe jumdtate piersicd veritabil5 Si jumdtate nectarinl veritabilA. In 1741, Petre Collinson a inregistrat primul caz al unui^piersic producind o nectarindor), iar in 1766 el mai adaugd alte doui cazuri. In aceeagi lucrare, editorul Sir J. E. Smith descrie cazul gi mai interesant al unui pom din Norfolk care producea in mod obipnuit atit nectarine, cit gi piersici des[r'ir;ite, insl timp^de doi ani unele dintre fructe au fost jum[tate-jumdtate. In 1808, dl Salisburynt) inregistreazd alte, $ase cazuri de piersici carc) produc nectarine, citindu-se trei variet5li : Alberge, BeIIe Cheureuse gi RogaI George. Rareori pomul din ultima varietate a reugit s[ producd ambele feluri de fructe. Dl Salisbury mai men{ioneazd, de asemenea un alt caz al unui fruct jurndtate-ju nr[tate. In 1815 a fost plantat la Radford in l)er.onshire on) un piersic crt simburii aderenli, curnpdrat ca aparlinind soiului The. Chancellor. In 1824, dupd ce produsese anterior nurnai piersici, a f[cut numai pe o singr-rrd rarnur[ 12 nectarine. In 1825, aceeagi ramurd a produs 26, iar in 1826, 36 de nectarine gi 18 piersici. Lina dintre piersici era pe o laturd tot atit de glabr[ ca gi o nectarinri. iar nectarinele erau mai mici decit cele din soiul Elruge, insd de cLrloare tot atit de inchisft. La Beccles, un piersic Rogal George a5) a produs un fruct ,,trei pdrli clin cl fiind piersic[ gi o parte neclarin5, complet distinct[ atit ca aspect, cit pi ca gu st". Liniile de separa{ie erau longitudinale, dupir cu m se vede in gravu ra pe lemn. Un nectarin cregtea Ia 4,57 m de acest pom. Profesortil Chapman afirmh a6) cd a vdzut deseori in Virginia piersicri

foarte b[trini fdcind nectarine.

Un colaborator al reviste,i Gardener's Chronicle afirmS. cd un piersic plantaL cu 15 mai inainte a?) a produs in anul acela o nectarind intre dotrf piersici; in irnediata apropiere cregtea un nectarin. In 1844 48), un piersic Vanguard a produs printre fnrctele lui obignuite o singLrri nectarind rogie din soiul Roman. Se afirmd cd dl Calvet'ts) a oblinut in Statele Unite, din seminle, un piersic care a prodtrs atit piersici, cit gi nectarine.
crl Dl Rivers, lnGarrlener's Chroticle,
1rrre, 186(i, p. 102. 421 CorresporuIent'e of Linnaeus, 1821, p. a3) Trunsact. Hort. Soc., vol. I, p. 103,
aa)

Journal of Horlicul-

7, 8 pi

70.

Loudon, Gurdencr's Mag., 1826, vol.

53,
597.

I, p.

477.

p. a6) Ibidem, 1830, p.

as) Ibidem, 1828,

az) Gardener's Chronicle, 184"1,, p. 617. aa1 lbidem, 1844, p. 589. {s1 Phgtologisl, vol. IV, p. 299.

PIERSICUL

SI NECTARINUL

299

apropiere de Dorking 60), o ramur5 a unui piersic din soiul T eton d.e Venus, care se reproduce fidel prin sdmin!5 51), a i5cut piersici ,,care atrag _a!en!!a prin virful lor proeminent, preclrm gi o nectarind pulin mai mic[, insd bine forrnatd pi perfect rotund5". Cazurile anterioare se refer5 toate la piersicii care produc brusc nectarine. La Carclew 5') a apdrut insd unicul caz al unui nectaiin oblinut din s[minl5 cu 20 de ani mai inainte gi nealtoit vreodat5, care a produs Lrn fnrct jumdtaie piersic5, jum5tate nectarinh, ulterior producind o pieisicd des[virgit5. SI rezumdm acum faptele de mai sus: Avern dovezi concludente de existenta unor nectarini produgi din simburi de piersic gi de piersici produgi din simburi de nectarin ; de pomi producind piersici gi nectarine; cle piersici producind brusc, prin variatie mugurald, nectarine (din ale c5ror r.-in!e au iegit nectarini), precum gi fructe parlial nectarine, parlial piersici; in sfirgit, cunoaptem cazul unui nectarin care a produs mai intii un fnict jumhtate-jumdtate, iar ulterior piersici adevdrate. Deoarece piersicul a apirut inaintea nectarinului, dupd legea reversiunii ne-am fi putut agtepta ca, prin rrariatie mugural5 sau prin seminle, nectarinii sH produci mai frecvent piersici clecit piersicii nectarine, ceea ce nu se intimplS ins[ citugi de pu[in in realitate. Pentru aceste transformdri s-au dat doud explicalii. Astfel, dup[ prima. in fiecare dintre aceste cazuri, pomii parentali au fost hibrizi bB) intre piersic 5i nectarin, revenind prin varialie mugural[ sau prin reproducere clin sernin{c. la una dintre forrnele parentale prire. Prin ea insdgi, aceastd ipotezi este plauzlbild, cu noscind cd piersicu I Mountaf,neer, oblinut de Nnight din pieisicul r9'$.u Nutmeg fecundat cu polenul nectarintrlui Vi,olette hdtiue;), produce piersici; se pare ins[ cd acestea sint uneori glabre gi au gustul nectarinei. S[ nu pierdem insd din vedere cI in lista anterioard nu mai pulin de gase variet5{i bine cunoscute gi mai rnulte varietd{i nedenumite de piersic au produs o datd brtisc, prin varia{ie mugural, nectarine desdvirgite. Ar fi, agadar, foarte riscat de a considera drept hibrizi toate aceste varietdli ale piersicului, care au fost cultivate ani de zile in multe regiuni gi care nu prezintl nici r-r urml de origine amestecat5. O a doua explicalie constl in faptul c[ fructele piersicului ar fi fost afectate clirect d* polenul nectarinului. Fdrd indoial5 cI aceasta este posibil, dar nu se poate aplica aici, deoarece nu avem nici mdcar umbra vreunei dovezi cI o ramurd care a produs fructe direct afectate de polen strdin ar fi fost atit de profund rnodificat5, incit sd continue sd producd gi ulterior muguri din care sd iasd fructele noii forme modificate. Se gtie astf,zi c[ atunci cind un mugure de pe un piersic a produs o datd o nectarin5, in rnai multe cazuri aceeagi ra mur[ a continuat ani de-a rindul sd produ cI nectarine. Pe de atti parte, nectarina Carcletn a produs mai intii fructe jum[tate-jum[tate pi ulterior piersici curate. Putem deci accepta cu incredere punctul comun de vedere cd nectarinul este o varietate a piersicului care poate fi produs[ fie prin variatie mu60) Gardener's Chronicle, 78b6,
51.;

ln

p.

531.

Godron, Dc I'cspbce, vol. II, p. gZ. 52) Gardener's Chrontcle, 1856, p. 531.
63) 6a)

Alph. dc Canclolle,
Thonrson,

Gdogr.

Bof., p.

886.

in

Encgcktp.

of

Gardening

a lui Loudon, p. g11.

300

FRUCTE

guralS, fie prin shmin{5. In capitolul urmitor vor fi prezentate numeroase cazuri analoge de varialic mugnralS. Variel[{ile piersicului gi ale nectarinului merpj pe linii paralele. La arnindoi, soirirjle se cleoschcsc intre ele plin culoarea pulpei lrucfrrlui care poate fi albti, ro$ie sau galben[, - prin laptul cir au simburii aclerenli -sau liberri, prin florile rnari sau tnici, ctl anrimite albe deosebiri calacterisLice, gi ltrin fnrnzele cu.ll't) sint serate $i ffu'[ glande, sau crenafe gi prer'5zute cu glancle globuloase. sau reniforme uu). Cu greu putem explica acest paralclisrn prin presupltnerea cI fiecare varietate cle uectarin sc trage clintr-o vlrrietate corespunzltoare ric. picrsici. Astfel, cu toate c[ nectarinii nogtri se trag clr sigriran!.{ din diferite soiuri cle piersici, totugi un nrare num[r sint clescenden{ii alLor nectarini. Atunci cind sint reproclugi, ei variazH atit de mult, incit cll greu prrtenr adnrite explicalia de mai sus. Numinrl varietd[ilor de piersic a crescut consiclerabil din tirnpul erei cregtine, cind nu se cunopteau cleciL intre douir gi cinci valietirli uu), ia.r nectar:inul era necunoscrtt. Pe ltngi variet5lile care se pfire cii exisLir in China, Dorvniug clesclie tn plezcnt in Slatele tlnite 79 de v:.rriet5{i cle piersici inclie=ene gi introdnse, iar acrrrri ci{iva ani, Lindle,v 5?) a enumerat 764, de variet[[i de piersici gi cle ncctarini cultivati in Anglia. Am inclicat mai srls punctele principale ale deosebirii clintre diferitele varietrili. Chia.r atunci cind sint produse din soiuri distincte de piersici, nc'ctarinele au inlctdr.lrllna un qust caracterisIic gi sint glabre gi nrici. Piersic:ile cu simburii aderen{i gi cele cu si'nrburii liheli, care se cleosebesc prin faptul ci pulpa coapti acler'.1 putcr-nic de sintbure sau se separl ctt ugurin{[ de acesta, se mai deosebesc de asernenerr gi 1;l'in cai'acIerul simburelui insugi, accl al piersicilor ctr sinrburele liher sau care se tope5{e iu grrr[ fiind adinc fisurat gi cu laturile fisurilor mai netede clecit ]a a.cel al pie'rsicilor cu simbu rele aderent. La diferitele soiuri, florile nu sc ciec.'scitesc nuniai prin clinrensiulre. Astfel, ia florile mai nrari petalele au o altir iornr5., sint nrai inrJ:rical e gi in general rogii la centru gi de culoare descliisii sl)l'e rnal'gine, in tirnp ce la flor ile rrai mici, nrargina petalei cste de olricei coloratr'i rnai lnchis. O t'arietate ere flori aproape albe. Fr.nnzele sint mai mult sall nrai 1:ulin serate gi sint fie lipsite de glande, fier cu glande globulare sau renifc;r'me ut), iar ci[iva piersici, ctrnl ar fi soiul Brugnen, au pe acela.si pom frunze cu slanrle atiL glohulare, cit gi reniforrne5e). Drrp[ Robertson60) frunzele glanclu]ciasr,r ale unor' pomi sint susceptil:ile sI se b5*sice gi nu sint prea mrilt expuse rn:;nei, pe clncl frtinzele flird glande ale altora stnt mai supuse risucirii, nianei ,si atacrilui afidelor. VarietS{ile se mai deosebesc la maturitate prin modul ln ciire fnrctul se plstreaz5 ;i prin robuste{ea plantei, acestei ultime-condi{ii dindu-i-sc o aten[ie specieiri in Statele Unite. Anumite varietS{i, ca aceea Bcllegarde" rczistir nrai
of Ftttit in Garden of Hort. Scc., 18.12, p. 105. A. Talgioni-TozzeLti, Journal Hort. Soc., r:Ol. IX, p. 767. Alph. de Candoll<:, Giogr. Bof., p. 8.35. 571 Transact. Hort. Soc., vol. \', p. 554. Vezi de asemenea Carridrc, Dcscription et clcrssificr,Ltion de uaridlis
55't Ctttalogue

tu) Dr.

de P4chers. 68) Louclon, EncgclLtp. of Gardening, p. 907. r0; Dl Carridte, ln Gardener's Chronicle, 1865, p. 7754. 60) Transccl. flnrl Soc., vol. III, p. 332. \:czi de aserncnea Gurdener's Chronicle, 1805, p. 27!, la;i sens. Dc asemt:net Journrtl ol Ilorticultute din 26 septenrbrie 1805, p.254.

ln

ace-

CAISUL

301

bine for{[rii in sere decit altele. Cea mai remarcabilS dintre toate varietdtile este piersica turtiL[ chinezd, care este atit de turtibd spre virf, incit aici simburele nu mai este acoperit decit de o pieli{5 aspr[ gi nu de un strat c[rnos61). O alti varielatc chinezd, numit[ Honeg-peach, este remalcabil5 prin faptul c[ fructnl se terminh plintr-un virf lung gi asculit ; frunzele nu au glande gi sint distan{at dinlate 62). Varielatea Emperor of Russia este o a treia varietate neobignriit[, deoarece are frtinzele adinc gi dublu serate gi fructul aclinc cr[pat, cll o jr-rmitate considerabil rnai proeminent[ decib cealalt[; ea este originarl din America gi puir:lii din seminte mogtenesc frunze asemzinlLoare 63). ln China, piersicul a produs de asemenea pomi cll flori bStute, prelui[i decorativi, dintre care in Anglia sint cunoscute acum cinci variet[li ctt ca

flori, variind cle la alb cLrrat, prin trandafiriu, pin5 la purpuriu intens 6a). Urra dintre aceste varieL5[i, denumitd Camelia flowered, face flori cu Lln diametrr de peste 5,72 rrn, pe cind acelea ale soiuriior care dau fructe ntt dep[gesc in cel mai br-rn caz 3,18 cm in diaruetru. trlorile piersicilor cu flori hdtute

au calitatea neol:ignuit[ uu) de a produce frecvenb fructe dr"rble sau chiar Lriplc. Irr fine, existri rnotive serioase pentru ipoteza cI piersicul ar fi un migdal profund modificat. Oricare ar fi insd originea lui, nu existd indoial5 c[ in decursul ultimelor 18 secoie, piersicul a produs numeroase r.arietflti, unele dintre ele puternic caracterizaLe, aparlinind atit nectarinului, cit gi piersicului propriu-zis. Cetsur (P runus armeni.aca). Este in general admis cd acest p orn se trage dintr-o singuri specie, care se gdse$te in prezent in stare silbatic[ in regiunea Caucaznlui 66). f)in accst, puucl. de vedere, varieLdlile merit[ atenlie, pentru cI ele ilustreazfl deosebirile care, dupI presupunerile ttnor botanigti, au valoare de specie la rnigdal gi la prurr. Cera rnai bun[ monografie despre cais este a d-lui Thompson 67), care descrie 17 varietiti. Anr v5zut c[ piersicul gi nectarinul variazd intr-un mocl strict paralel. La cais, care formeazd un gen inrudit indeaproape, intilnim cle ascmenea varialii analoge celor de la piersic gi de la prun. Variet5lile se deosebesc considerabil prin forma frunzelor, care sint fie serate, fie crenate, uneari la baz[ cu stipele auriculate, gi uueori cu glande pe pelioli. Florile sint in gcneral ia fel; la varietatea Masculine sint insfi rnici. Fructele variazd mrilt prin dintensiune, fornrd gi prin sutura Jlulin pronun!at[ sau absentd, apoi prin pielila care poate fi glabri sau pufoas[, ca la caisa-portocal[ gi prin pulpa care ader[ la simbure ca la acest din urini soi sau se separd ugor ca la caisul turcesc. La toale aceste deoseLriri observdm cea mai strins5 analogie cu varietXlile piersicrilui gi ale nectarinului. Si in cazul prunnlui la sirnbure avm deosebili nrai importante, acestea fiind considerate ca avind valoare de specie. La unii caigi, sirnburele este aproape sferic, la allii foarte turtit, fiind
u1) 'f'rcrnsocl.
62)

IIort. Soc., I\r, p.512. Journal of Horticrtllure, B septembrie 1853, p.

1BB.

63) TranscLct. Hort. Soc., vol. VI, p. 412. 6a) Gartletrcr's Chronicle , L857, p. 216.
85)
00,;

Journal ol I{ort. Soc., vol. II, p. 283. Alph. de Candolle, Gdolr. Rot., p. 879. 87) Transact. Hort. Soc., seria a II-a, voi. I, 1835, p. 56. Vezi de asemenea Cat. of Fruit in

Gartlen of Hort.

Soc., editia

a III-a,

1842.

301

FRUCTE

ascutit la virf sau bont la ambele capete pi uneori dorsal canelat sau cu o muclrie asculitd de-a lungul ambelor margini. La varietatea Moorpark gi in general Ia cea H emski.rke, simburele prezintl un caracter neobignuit, fiind perf orat de la un cap la altul d,e un minunchi de fibre. Dupd Thompsolt, caracterul cel mai constant gi mai important const[ in gustul miezului simburelui, care poate fi amar sau dulce. Totugi, in aceast5 privin![ avem o diferen!5 gradatd, pentru cd la varietatea Shipleg miezul e f oarte amar, la acea H emsktrke mai putin amar decit la alte soiuri, slab amar la cea Royal gi ,,dulce ca o alun5." la cele cle Brerla, Angoumots gi altele. In cazul migdalului, unele nari autorit5li in rnaterie sint de plrere cd gustul amar indicd o deosehire de specie. In America de Nord, caisul Roman rezistd la ,,frig gi la condilii defavorabile, in care nici r"rn alt soi, cu exceptia variethlii Masculine, nrr ar putea reugi, iar florile suport[ un ger destul de aspru fdr[ a fi vdtdmate" ut). Dup[ dl. Riversoe ), pu ielii de caigi oblinuti din seminte nu deviazl decit pu[in de la caracterul rasei lor, iar in Fran{a, varietatea Alberge se reproduce in mod constant prin semin{e, cu pu{ind varia{ie. Dupd Moorcroft to) la Ladakh se cultivd zece variet5li de cais foarte diferite una de alta, toate reproducindu-se prin seminle, cu o singurd exceptie care este altoit5.

PnuNul- (Prunus insi.titia). Inainte vreme, porumbarul (P. spinosa) era considerat str[mogul tutnror prunilor nogtri. Ast5zi, insd, aceast[ cinste a fost acordatd speciei P. insflilfa sau goldanului, care se g[se$te ln stare s5]batic5 in Caucaz gi in nord-vestul Indiei gi e naturalizat ln Anglia zt). Dup[ unele observa{ii flcute de dl Rivers ?2), este foarte probabil ca ambele aceste forme, pe care unii botanigti le considerd drept o singur5 specie, sd fie str[mogii pnrnilor nogtri dcmesticiti. Se pare c5 o alti presupus[ formfl parental[, P. domesti.ca, poate fi g[sitd in stare sdlbaticd in regiunea Caucazului. Godron observd ?3) cd variet5{ile cultivate pot fi impdrlite in urmdtoarele dou[ grup e principale, pe care le presupune cd se trag din doud tulpini ini[iale : varietltile cu fructul lunguiet gi simburele ascutit la ambele capete, cu petale inguste, separate gi cu ramuri verticale ; variet5lile cu fructul rotunjit, cu simburii bonli la ambele capete, cu petalele rotunjite gi cu ramurile rdsfirate. Din ceea ce gtim despre variabilitatea florilor la piersic gi despre modul diferit de cregtere la divergii nogtri pomi fructiferi, este greu de a se acorda multi irnportan!5 acestor din urm5 caractere. In ceea ce privegte forma fructului, avem dovezi concludente cd ea este extrem de variabild : Downing tn) aratd prin desene cI prunele fdcute de doi pomi din s[min![ din variet5lile Red gage
68)
6s1 701

Downing, The Fruits of America, 1845, p. 157; ln privinla caisului Alberge ln Franla, vezi
Gardener's Chronicle, 1863,

153.

p. p.

364.

Trauels in the Himalagan Prouinces, vol. I, L847, p. 295. ?\Vezi o excelentS. disculie asupra acestui subiect ln Hervett C. 'Watson, Cgbele Britannica, vol. lV, p.

80.

?2) Gardener's Chronicle, 1865,

7\ De l'espice, vol. II, p. 94. Despre

27.

bot.,

p. 878. De

originea pomilor nogtri, vezi de asemenea Alph. de Candolle, Giogr. asemenea, Targioni-Tozzetti, ,IourncLl Hort. Soc., vol. IX, p. 164. De asemenea, Babington,

Manual of Brit. Botang, 1851, p. 87.

simlnla varietllii

74) Fruits of America, p. 276, 278, 284, 310 gi 314. Dl Rivers a oblinut (Gard. Chron., 1863, Prune-PAche - care face prune mari, rotunde, rogii, pe tulpini groase gi robuste care face fructe ovale, mai mici, pe tulpini atit de sub[iri, inclt slnt aproape pendente.

p. 27) din un arbust

PRUNUL

303

gi Impertal gage oblinute din Greengage sint mai alungite decit cele ale variet5lii Greengage. La aceasta din urmd simburele este lat gi bont, in vreme ce simburele varietdlii Imperial Gage este ,,oval gi ascu{it la ambele capete". Acegti pomi se deosebesc de asemenea prin modul lor de cregtere : ,,varietatea Greengage este un pom cu internodii scurte, cu creptere lnceat5, cu portul rdsfirat gi mai degrabd scund", in timp ce descendentul s[u, Imperial Gage ,,cregte ugor, se inal{d repede gi are ramuri lungi, de culoare inchis5.". Renumitul prun Washtngton face fructe globuloase, insi acelea ale descendenlilor s[i din varietatea Emerald drop sint aproape tot atit de lunguiele ca gi pruna cea mai lunguia![ desenath de Downing, gi anume pruna Manning. Am strins o micd coleclie de simburi de la 25 de soiuri, constatind o tranzi{ie gradat[ cle la simburii cei mai honti pin5 Ia cei mai asculiti. Deoarece caracterele seminlei sint in general de mare importan{d sistematic5, sint de pdrere cH merit5 sd prezirrt desenele celor mai distincte soiuri din mica mea colec{ie, din care se p oate vedea c[ simburii diferitelor soiuri se deosebesc in tnod surprinzdtor prin dimensiLlne, contur, grosime, proeminenla muchiilor gi starea suprafelei. Meritd notat c[ forma simburelui nu este intotdeauna in corelalie strictd cu aceea a fructului. Astfel, pruna Washtngton este sfericd gi turtitd la virf gi are un simbure putin alungit, in timp ce fructul variet5lii Goli"ath este mai alungit gi cu simburele mai scurt decit al varietitii Washi.ngton. De asemenea, prunii Denger's Vi,ctori.a gi Goliath fac fructe foarte asemdn5toare ca form5, ins[ cu simburii foarte diferili. Pe de altd parte, prunii Haruest gi Black Margate, care se deosebesc foarte mult intre i, au totugi simburi foarte asemin[tori. Variet5lile prunului sint numeroase gi fructele lor se deosebesc considerabil prin mdrime, form5, calitate gi culoare, putind fi de un galben viu, verzi, aproape albe, albastre, purpurii sau rogii. Exist5 u nele varietd{i ciudate, cum este cea dubl5 sau siamezfl, prcum gi pruna f[r5 simbure; la aceasta din urm5, simburele se gdsegte intr-o cavitate larg5, inconjuratS. numai de pulp[. Clima Americii de Nord pare neobignuit de favorabild producliei de variet5li noi gi bune gi Downing descrie nu mai pu[in de 40 de variet5[i, dintre care gapte de prima calitate au fost introduse recent in Anglia ?5). Citeodatd apar variet[{i cu o adaptare ereditar[ pentru anumite soluri tot atit de puternic pronunlatd ca gi in caztsl speciilor naturale care cresc pe formaliile geologice cele rnai distincte. Astfel, in America, spre deosebire de aproape toate celelalte soiuri, varietatea Imperial Gage ,,este deosebit de bine adaptatd solurilor u$oare gi uscate, in care multe alte soiuri iSi pierd fructele", pe cind pe soluri grele gi bogate, fructul este deseori fdr[ gust ?6). Intr-o livadh nisipoas[ in apropiere cle ShrewsburU, tatil melr nu a reugit niciodatl s[ oblin[ o recolt5 chiar mediocrd din varietatea Wine-SoLrr, pe clnd ln alte pdrli ale aceleiagi provincii, precum gi in provincia sa de bagtin[, Yorkshire, aceastd varietate produce fructe din abundente. Apoi, una din rudele mele a incercat in zadar, in repetate rinduri s[ creascd aceastd varietate intr-un district nisipos din Staffordshire.
?61

?6)

Gardener's Chronicle, 7855, p, 726. Downing, Fruit Trees, p. 278.

rl4

FRUCTE

D. Rivers a prezent at ??) u n nu m5r de fapte interesante, ardtind clt de fidel sc reproduc multe variert5li prin sdminld. El a sem[nat stmburii a 20 cle lr:rrri{e de Greengage pentru a cregte portaltoi gi a observat cu grijd puielii; ,,to{i aveau lSstari glabri, muguri proeminenli gi frunzele lucioase ale varie-

ti{ii

Greengaoe, insii la rrrajoriLatea lor frrinzele gi spinii erau mai mici". ExistS ciouir soiuri de Damson, unul din Shropshire cu ldstari pufopi gi altul din Kent ('u lirsl"ari glabri, ambele deosebindu-se numai pulin in alte privinle. Dl Rivers a rnai sem[nat apoi citeva banile de Kenti.sh damson; toti puielii aveall llstari

#N K

Fig. 43. Slmburi

de

lateral. 1. Golivancd. 2. Prun[ de Damasc din Shropshire.

prune, ln mlrime naturall, vlzuti

3. Renclod[ vindti. 4. Prund de Orl6ans. 5. Elvas. 6. ,,\rictoria" a lui Denyer. 7. Pruna diamant.

glabri, insl la unii fructul era oval, la allii rolund sau aproape rotund gi la ci{iva dintre ei fnictul era mic $i, afar[ de faptul cir era dulce, sem[na indeaproape cu fnrctul cle porumbar sllbatic. Dl Rivers mai prezintd gi alte citeva caztiri interesante de ercditzrte. Astfel, el a crescut B0 000 de puieti din sflmin{a prunlrltii germalt comrirl Quetsche gi ,,nu a putut g[si nici unul care s[ varieze citupi de prifin la frunze sau aspecl". Fapte similare au fost observate la prunul Pettte ll[i.rabelle. Se gtie totugi cd acest din urm6 soi (ca gi Quetsche) a produs citeva variet5li bine stabilizate, ins5, dupd cum observd dl Rivers, ele aparlin toate aceluiagi grup ca gi Mirabelle.
Ctnegur (Prunus ceresus, aui.um e tc.). Botanigtii sint de pdrere cd ciregii nogtri cultivati se trag din una, doud, patru sau chiar mai multe tulpini shlbatice 78). Din sterilitaLea a 20 de hibrizi oblinu{i de dl Knight din varietatea MoreIIo fecundati cll polenul cireguhlj Elton, putem deduce cd trebuie sI existe cel pulin dou[ specii parerttale, deoarece acegti ]ribrizi au produs in total 5
775

Grrrdener'sClvoniclc,1863,p.27.

In PontologiePhgs.,p.346,sageretenurneri.cincisoiuricare
Dorvning,

se pot repro-

duce

in Franla prin stimint:i. \-ezi de asemenea

Fruit
877

Trees of America,

p.305,312 etc.

78) Compali cu Alph. cle Candol\e, Gdogr. bot., p. vol. IX, p. 163; Godron, De I'esplce, vol. II, p. 92.

; Bentham qi Targioni-Tozzelti ln Hort. Jurnal,

MARUL

305

cirege, dintre care nurnai Llna avea simbure 7e). DupH un sistem care pare natural, dl Thornpson to) a clasificat varietltile in doul gnrpe principale, luind ca bazd caracterele florilor, fructelor gi frunzelor. Unele variet5li care dupd aceasti clasificare sint foarte indepflrtate intre ele devin ins[ pe deplin fecunde cind sint incrucigate; astfel, ciregul Kni.ght's Earlg Black este produsul unei incruciglri intre douI asemenea soiuri. Dl Knight af irmh cir ciregele pomilor oblinuli din semin[e sint mai \rariabile decit cele ale oriciinri alt porn fructifer t'). In catalogul societdlii horLicole din annl 1842 sint enu merate 80 de varietlti. Unele variet5{i prezintd caractere neobignuite. AsLfel, floarea ciregulut Cluster con{ine Jrind la 12 pistile, dintre care majoritatea se atroflazb,. Se pare cd acestea produc intre doui gi citrci sau $ase cirege reunite laolaltd pe un singur peduncul. La ciregul Ratafi"a, mai mulli ltedr-rnculi florali ies dintr-un peduncul comun, lung de peste 2,54 cm. Fructul variet5lii Gascogne's Heart are virful prelungit in forml de globul[ sau picdturS, iar cel al varietdlii maghiare Gean are carnea aproape transparentd. Ci.reapa llamandd este ,,ur fruct cu un aspect foarte bizar", fiind foarte turtitd la virf gi la ltazd, cu baza adinc brdzdatd gi agezatd pe un penduncul puternic gi foarte scurt. La cireaEa de Kent simburele aderd atit de puternic cie peduncul, incit poate fi smuls din carnea ciregei, ceea ce face ca acest fruct sI fie foarte apt penLru a fi uscat. Dupd Sageret gi Thompson, CireEul cu lrunze de tulun produce frunze gigantice, lungi de peste 0,30 m, uneori chiar cle 45,72 cn) gi late de 0,15 m. Pe de alt[ parte, ci"reEul pletos nv este preluit decit ca ponl decorativ, fiind, dupd Downing,,,un pomugor incintdtor, cu ramuri subliri gi pletoase, acoperite cu un frunzig mic, aproape ca de mirt". ExisL[ de asen]enea o varietate cu frunze ca de piersic. Sageret descrie o varietate interesantd, Ie griotti.er de Ia Toussaint, care face simr-rltan, chiar ptnd in septembrie, flori gi fruct e prezentind toate gradele de ntaturitate. Fructul acestei variet5li, de calitate inferioar5, std pe un peduncul lung gi foarte sublire. Se face ins[ extraordinara afirmatie cI toate ramr-rrile folifere ies din muguri florali. Exist5, in fine, o deosebire fiziologicd importanth intre acele soiuri de ciregi care fac fructe pe lujeri tineri sau bdtrini; Sageret afirml ins5, cd, ln grldina sa, un cireg de varietatea Blgarreau a f[cut

fnrcte pe lujeri cle ambele virste

8').

MAnur, (Pg rus malus). In privinla originii mdrului, singura lndoial5 a botanigtilor este dacd, pe lingd P. malus, doud sau trei alte forme sdlbatice indeap roape inrudite, gi anu rne P. acerba pi P. praecor sau P. paradi.si.aca,
'n) 'l'ransact. Hort. Soc., vol. V, 1824, p. 295. 801 lbidem, seria a ll-a, vol. I, 1835, p.248. 8L1 '1'ransact. Hort.,Soc., vol. II, p. 138. 811 Aceste diferite afirmatii sint luate din urmitoarele patru lucrlri, ln care, dupi pdrerea mea, se poate avea incre dere : Thompson, ln llort. Transact,, vezi mai sus ; Sageret, Pomologi.e Phgs., 1830, p. 358, 364, 367 qi 379 ; Catalogue ol the Frttit irt tlrc Garden of Hort. 9oc.,1842, p. 57 gi 60; Dolvning, The Fruits ol America, L845, p. 189, 195 qi 200.
20

-c

.6262

FRUCTE

trebuie sd remarcSm ci acest lucnt apare aproape exclusiv printre variet5tile cultivate in Rusia" tu). Un alt mdr rusesc, Astrahanul alb, ar"e proprietatea neobignuiti de a deveni transparent atunci cincl este copt, intocmai ca unele soirrri de mere pddurete. La varietat ea api itoile, fructul are cinci muchii proeminente, de la care igi trage gi numele, la varietatea api noir el este aploape negru, iar la twtn cluster ptppin fructele sint deseori reunite in perechi ";. Pomii diferitelor soiuri se deosebesc considerabil in ce privegte perioaclele lor de infrunzire gi inflorire. Astfel, in livada mea, r,arit'tatea Court Penclu plat infrunzegte atit de tirziu, incit in cllrs cle tnai multe prirnlveri anr crezut cI pomul murise. Cind este in plind floare, mlrul Ttlltn nu are aproape nici o frunz[, pe cind mdrul p[duret din Cornwall are atiL de rnulte frunze in acea perioadd, incit florile aproape cd nu se mai vdds'). La unele soiuri, fruclul se coace Ia rnijlocul verii, iar la altele Loamna tirziu. Aceste citeva deosebiri de infrunzire, inflorire gi fructif icare nu sint neap[rat corelate, pentru c5, dup[ cum a remarcat Andrew Knight 8e), nimeni nu poate aprecia - dupl inflorirea tirnpnrie a unui nou puiet ciin slmint[ sau dup[ scuturarea timpurie a frunzelor sau dup5 schimbarea timpurie a culorii lor - clac5. pomul ili va coace de timpuriu pi fructele. VarietS{ile se deosebesc nrult prin constitu!ie. Ser pfie prea bine c[ verile noastre nu sint suficient de calde pentrn varietatea IJewtotun Ptppttr *'u), care este mindria livezilor din apropierea New-York-ului; acelagi este "si cazul mai
(citat lnGard. Ohron.,18{'i2, p.215) cI P. ntcthts cu frttctttl siu aproape cn pcduncuiul lung gi cat'e lipsegte cotnplet din insulele \Iadeira, (lanare gi se palc gi din Portugalia. Acest fapt intdlegte pilerea ci cele doud fortue ln discutie meliL[ sri fie denunrile spccii. Caracterele c:rle le separi sint insi de micd importanti;i din cele despre care se Etie ci variaz5;i la alti pomi fructifcri cultivafi. aa; \'ezi Journ. of llort. Tour, bg Depulatiort of tlrc Caledonian Hort. Soc., 1823, p. .159. s01 H. C. Watson, Cgbele Britannica, t'ol. I, p. 334.
Et)

nu nlerite se fie considerate drept specii distincte. tJnii autori 83) presupun cd P. praecofr ar fi forma parentalS a soiulLri Dtuarl Pararlise care, datoriL[ faptului c[ rddlcinile sale fibroase ntt pEtrund adinc in pdnrint, este utilizat in mare m5suri pentru altoire; se afirni[ insl t*) ci soiul Paradtse nu se reproduce fidel prin sdrnin[5. Minrl pidure! con]un r,ariaz[ considerabil in Anglia, insd se crede c5 multe dintre varietiti provin din seminle sclpate din culturi 85). Marea deosebire intre r,'arietdlile nernunt[rate ale m[rului se cunoapte examinind modul de cregtere, forrna frunzelor, a florilor gi mai ales a fructelor. Sirnburii sau semin{ele se deosebesc de asenrenea considerabil (dupd cu m gtiu din experientir ) prin f orm5, dimensitt ne gi culoare. F mctul se poate minca sall prepal'a in cliferite feluri gi se poate plstra nnnrai citeva sSptdmini sau timp de aproape doi ani. Un mic nutnflr de soiuri i^u fmcLul acoperit cu o secretie pr5foas5, denunriti bruniri, c& aceea de pe prrrne i ,,$i

l).

I-orve afit'nrir ln Irlora of Nladeira

sesil sc intinde rnai spre sud decit P.

cLcerba

86; Loudort, Grtrt[ener's lllag1azine, vol. YI, 1830, p. 83. az; \'ezi Calulogue of Fruit in Garden of llort, Soc., 18-12, qi Dorvning, American Frutt Trces. 88) Loudorr, Garde,ner's n'lagazine, vol. l\i, 1828, p. 712. 8eS The Cullure ol the Apple, p. 43. \ran NIons face acceaqi observatie clespre pir, Arbres fruitiers,

vol. II,
Soc.,

1836, p.

41,1.

e0,; Lirrdley, Horticulture, p. 116. \'ezi de asemenea Iinight desplc m5.r, ln Transact. ol Hort. vol. \'1, 1t. 229.

307

multor variet5{i p" care le-am adus de pe continent. Pe de altd parte, varietatea Court of Wi,ck rettgegte bine in clima asprd a Canadei, iar varietat ea CaIui.IIe r_2uge de Mf.coud face tt neori dou[ recolte in acelagi an. La varieta tea Burr Knot, ratnurile sint acoperite cu rnici excrescenle care emit r[ddcini atit cle tlgor, incit o ramurh cu muguri florali poate ti infiptfl in p[mint, unde se inrldicineaz[, 5i poate face citerra fructe chiar in cursul primllui an D. Rivers a descris recent e2) nigte pomi din simin{5, valorogi pril faptul "). c[ r[d5cinile se intindeall aproape de suprafala soluh-ii. Unul dintie ei se l"emarca prin in5llirnea sa extrem de redus[, ,,forrnind un tufig inalb tle nunai ci{iva cm". Multe YarietS{i sint expuse ciupercilor vitdm[Loaie, in special in unutnit. soluri. Insh cea ntai ciudati particirlaritate constitulional[ este poate aceea c[ soitrl Winter Maietin nu este atacat de Coccus; Lindley nu) afirmd cd intr-o lir''adI din Norfolk infectatd de aceste insecte, soiul Maieli.n nu a fost aLacat, cy l9ate cd porlaltoiul pe care era altoit a fost afectat. Knight face o afirrnalic similard in privin{a untti mir de cidru pi adaugd ci a vizttt o dati aceste insecte exact deasupra portaltoiului, insi cd dupn trei zile ele displruserl complet. Acest mdr fusese oblinrit insi dinLr-o inCrucigare iltre soiurii.e Golden Harueg gi Si"berian Crqb gi cred c[ acesta din urml este consiclerat de unii autori ca aparlinind unci specii distincte. Renttntittrl mlr Sl. Yalerg nu trebr-rie trecut cu vederea. La acest lr5r float'ea are un caliciu dublu, cu 10 divizuni gi 14 pistile acoperite de stigmate oblice foarte vizibile, fiind lipsitX de stamine sau corol[. F'mciul est,e straigulat ll mijloc gi este format din cinci loji, acoperite de alte noud loji e*). f''iina liptit de stamine, pomul necesitd fecundarea artificial5, gi astfel felele din SL. Valery se duc in fiecare an sd polenizeze florile 1,,faire ses pommes"), fiecare dintre ele insentnindu-gi fructul s[n cu o panglicf. Deoarece ie folosegte polen diferit, fructele diferi gi ele ; avem aici u n caz de acliune direct[ a polenului striin ?supra plantei marne. Aceste mere rnonstruoase conlin, dupl cllm am vizut, 14 loji, iar pe de altd parte varietatea Pigeon applenb) n., ai. decit patrr' loji in loc cle cinci cite au toate merele comune. Aceasta este fdr[ incloiald o deosebire demn5 de remarcat. In catalogul de meri publicat in 1842 de Societatea horticoll sint enumerate 897 de varietdli. Deosebirile dintre majoritatea acestora sint insd de interes
sr1 7-ransact, Hort. Soc., voi.
e2)

I, 1812, p. 120. Journal of liorticLtlture, 13 martie 1g66, p.

T'ransact.

194.

siberian pentlu portaltoi 9i nu a gdsit decit cle-abia Lgto atacati d.e Coccns. Riley aratl (Filth Report on Insects ol Missouri, 1873, p.87) ci ln Statele Unite uncle varietiti cle meri atrag foarte mult insecla Cocctts, iar altii foarte puLin. In ce plive;le un alL diun[tor foarle deosebit, gi anurne omida unui flutur1- (Carpocapsa pomonellq), Walsh afirmi (The American Entomologist, aprilie 1869, p. 1U0) ci varietatea X1ctic[en blush ,,cste compleL lipsiti de viermii mi.rului". La fcl este, dupi cit se pare, cazul altor valietiti, in tirnp ce altele sin[ ,,susceptibile in mod special atacurilor acestui mic ddunitor',. s\ XICn. de Ia Soc. Linn. rle Pari.s, vol. III, 1825, p. 1ti,l Seringe, Bultetin Bol., 1g30, p. lll. ;i s5) Garclener's Chronicle, 1849, p. 24.

ce pare ciudat) ci cenuga sa conlinea 50Jf calciu, pe clnd cel al mirului silbatic nu continea nici 2B%. Dl Wade (Transact. \'ew Zealand Institute, vol. l\', 1871, p. 431) a crescut ln Tasnrania puieti clin siminla Bitter Sweet

vol. lV, p. 68. Pentru cazul Knight. vezi vol. IV, p. 5I7. Clpd a apirut Cocczs pentru pt'ima dati in aceastS. !ari, se pare (vol. II, p. 163) cn era mai vitlmitor merilor pidureti portaltoaie decit rnerilor altoiLi pe acegLia. S-a conslatat ci la N'Ielbourne, in Australia, miiul ),Iajr:tin d.e asemenea nuesle atacat de Coccus (Gurd. ChrotriclL:, 1871, p. 1065). S-a analizat acolo lemnul acestui pom ;i este pr.obabil (ceea

")

Hort.

Soc.,

FRUCTE

relativ redus, ele nefiind strict ereditare. Nu se poate obtine, de exemplu, diu siminla varietdtii Ribston Pippin un pom de acelagi soi gi se pare cd Sisler' Ri.bston Ptppi"n era un mdr alb, semitransparent, cu gust acnr, sau mai bine zis un mdr pfldure! mare nu). Totugi, s-a preslrpus gregit ci in caznl majorit5lii variet[lilor caracterele nu sint intr-o oarecare mdsurS ereditare. In doud loturi de puie[i din simint5, obtinuti din douI soiuri bine marcate, vor apare mulli ponri f5r[ valoare, asemdn5tori merilor pldureti. Astdzi se gtie cd cele doul lotr-rri lru nunai ch se deosebesc inLre ele in mod obignuit, dar gi seamin[ intr-o anumitd mdsurd p.irin{ilor lor. De fapt, vedem aceasta la mai multe subgrupe de Russels, Sweetings, Codli"ns, Pearmains, Reinettes etc.s7), care se trag toate, dupd cit se pare (de multe se gtie chiar sigur), din alte varietflli cu acelagi nume. PAnur (Pgrus camnTultis). Nu este nevoie s[ vorbesc mult clespre acest, porn, care variaz[ mult in stare silbaticd gi extraordinar de mult in culturS, in ceea ce privegte fructul, florile gi frunzele. Unul dintre cei mai renumi{i botanigti din Europa, dl Decaisne, a studiat cu grijir numeroasele variet[ti nt) Ei, cu toate c[ mai inainte el credea c[ acestea de trag din mai multe specii, astdzi este de pdrere cd toate apar{in unei singtrre specii. Autonrl a ajuns la aceast[ concluzie prin faptul c[ la diferitele varietirli a constatat o gradalie perfectd intre caracterele cele mai extreme. Aceast[ gradatie este atit de des[virgitS, incit el sustine cd este imposibil de a clasifica varietitile dup5 oricare metod[ naturalS. Dl Decaisne a oblinut ntulli pomi din seminlele a patru soiuri distincte gi a inregistrat cu griji varia[iile ficcdruia. Cu toatd extrema lor variabilitate, se gtie acum in mod pozitiv cd multe soiuri igi reprocluc prin sdmintd caracferele cele mai importante s0).
CAequxrre (Fragari.a).Acest fruct este interesant prin numdnrl de specii care au f ost cultivate gi repede ameliorabe in ultimii 50 sau 60 de ani. Oricine ar compara frr-lctul uneia dintre cele mai mari variet[ti prezentate la expozi{iile noastre cu cel al fragilor de pddure sllbatici sau, ceea ce ar fi o conrparalie mai just5, cu fnrctul pulin mai mare al fragilor americani sdlbatici de Virginia, gi-ar ptrtea da seama ce mintrni a realtzat horticultura 'oo).^ Numdrul de varietdli a crescut de asemenea in mod surprinzdtor de rapid. In 17 46, in F ran{a, unde acest fruct era demuit cultivat, nu se cunopteau clecit trei soiuri. In 1766 se introduseser[ cinci specii, aceleagi care se cultivd gi ast[zi, insd nu se produseserd declt cinci varietiti de Fragaria uesca, cu ciLeva sr-rbvariet[li. In prezent, varietd{ile diferitelor specii sint aproape nenlrm[rate. Speciile
nu)

R. 'l'homspon, 1n Gardener's Chronicle, L850, p.

788.

p.263. Downing, FruiI Trees, p. 130, 134, 139 etc. London, Gardener's Magazine, vol. VIII, p.317. Alexis Jordan, De I'origine des diuerses uaridtd,s, ln X[dm. de l'Acud. Irrtp. de Lgon, vol. Il, 1852, p. 95 gi LL4. Gardener's Cltronicle, 1850, p,7741 788.
s87
1001

e?; Sagclet, Pomologie phgsiologique,1830,

Comptes llendus,

6 iulie

1863.

p. 804; 1857, p. 820; 1862' p. 1195. n{ajot'itatea celor mai mari fragi cultivati se trag din F. grandiflora san chiloensis gi nu am vizut nici o descriere a lor in stare sdlbatici. Soiul fuLelhuen's Scarlet (Downing, Fruits, p. 5')i) are ,,frucle imense de cea rrrai rrrare dimensiune", care aparlin speciei care se trage din F. uirgittiana ; dupl cum aflu de la prof. A. Gray, fructul acestei specii este numai cu putin mai mare decit cel al speciei h-. uesca, adici fragii nogtri comuni, de
pirdule.

ee) Gardener's Cht'orticle, 1856,

cAPsuNrLE

309

vin fragii I'erzi, care se trag din specia europeand F. collina, pulin cultivali in Anglia. A treia specie este Hautboi.s, care se trage din specia elrropeanfl F.
elati-or. Cea de-a patra specie purpurie se trage din

dintre ele fiind ins[ considerate de unii botanigtidrept specii. In al doilea rincl

in primul rind din fragii de phdure sau alpini cultivali, care se trag in Europa gi America de Nord. Dup[ clasificarea lui Duchesne, exisld opt variet5li sdlbatice europene de F. nesca, mai multe
constatt

din F.

uesce, indigend

indigeni, r[spinditI in toatd America de Nord. A cincea este specia chilianS, descenclentI din tr. chi.Ioensfs, care cregte pe coastele de vest ale regiunii temperate dinAmerica de Nord gi de Sud. In fine, specia Ananas sau Carolina (incluzind OkI Blaclts) care a fost consideratd de majoritatea autorilor drept specie distinct5 sub nttnrele de F. grandillora gi care se zice c[ cregte in Surinam, ceea ce este o eroare evident5. Cea mai competent[ autoritate in materie, dl Gray, considerzi aceasti formd ca fiind numai o rash puternic marcati a speciei tr. chf.Ioensic ror). Majoritatea botanigtilor considerfi aceste cinci sau $ase forme ca fiind specii distincte. Aceasta este ins[ indoielnic, deoarece Andrerv Knightl02), care a oblinut nu mai pu{in de 400 de soiuri de fragi hibrizi, afirmfl cd F. ui.rgf.ntana, chi.Ioensi.s gi grandillora ,,Se pot reprodnce impreun5, la intimplare" $i, in conformitate cu principiul varialiei analoge, el a constatat ,,c[ variet5ti similare se pot obline din sSrninta oricdreia dintre ele". De la Andrew Knight incoace exist[ numeroase dovezi suplimenl2rg roe) asupra incrucigdrii spontane intre formele americane. De fapt, cele mai alese variet5{i existenle la noi le datordm u nor asemenea lncmcigflri. Knight nu a rerrgit sd incrucigeze fraga de pldure european[ cu Anteri.can Scarlet sau Hautboi.s. Dl Williams din Pitntaston a reugit totu gi, insd descendenlii hibrizi din llautbois, clegi att fructificat bine, nu au produs niciodat[ seminle, cu o singurl exceplie care a reprodus forma parental5 fuifo1ifl5 toe;. I\taiorul R. Trevor Clarke md informeaz6 cra a incrucigat doud soiuri din grupul ananas (Mgatt's B. Qtteen gi Keen's Seedling) ., fraga de pddure gi Hautbots gi ci in fiecare caz el nu a oblinut decit o singurd plantul5 din sdmin!5 ; una din ele a fructificat, insfl era aproape steril5. De W. Smith din York a oblinut hibrizi similari, clr rezultate tot atit de nesatisf5c[toare 105). Vedem astfel lffi) c5 speciile europene gi cele americane nll pot fi incrucigate decit cu oarecare greutate. Este ins[ indoielnic dacfl hibrizi suficient de fecunzi pentru a merila s[ fie cultivali vor fi vreodat[ produgi astfel. Faptul este surprinzdtor, pentru c[, dupd cum aflu de la prof. Asa Gray, aceste forme nu sint stnrctural prea distincte, iar in linuturile unde cresc in stare sllbaticd ele sint nneori legate intre ele prin forme intermediare, care cu greu se pot deosebi.
ui.rgi.nf.ana
tot) L. de Lamberlye, Le Fraisier, 1864, p. 50. 102) l'ransact. Hort. Soc., vol. III, 1820, p. 207. 1031 Vezi un raport al prof. Decaisne gi al altora, ln Gardener's Chronicle, 1862, p. 335 gi 1858, p. 172; qi lucrarea d-lui Barent ln Hort. Soc. Transactions, vol. VI, 1826, p. 170.
t06S

F.

r01) Transact. Hort. Soc., vol. \r, L824, p. 294. Journal of Horticulture, S0 decembrie 7862, p.779. Vezi de asemenea dl Prince,

ln

acelaqi sens. .Ibfdem, 721.

1863, p. 418.

lm) Pentru dovezi suplimentare, vezi Journal of Horticulture,

decembrie 1862,

p.

:lrl

FR

UCTE

Cultura intensivfl a c[pgunilor este de dat[ recentS, iar variel[tile cultir-ate pot fi clasificate, in majoriLatea cazurilor, ln una dintre formele iniliale, ar'ltate mai sus. Deoarece fragii americani se incrucigeazd, atit de u$or Di spontan, nu incape indoial5 c[ in cele din urmd ei se vor confunda ln mod inextricabil. Constat[m, de fapt, cI in prezent horticultorii nu se tnleleg intre ei in ce grilp s[ situeze citeva dintre varietdti, iar un colaborator al revistei,,Bon Jardinier" din 1840 observ[ cd inainte vreme era posibil de a c]asifica toate varie[[{ile intr-o specie oarecare, lns[ aclrm aceasta este imposibil cn formele americane, noile r.arietdli englezegti umplind complet lacunele existentel0?). Amestecul a dou[ sau mai multor forme iniliale, despre care avem toate motive]e de a crede c[ s-a produs la unele dintre productiile noastre cultil'ate de demult, vedem cd se produce de fapt qi ast[zi la c5p.strnile noastre. Speciile cultivrte prezintd unele variatii care merit5 atenlie. \rarietatea Black Prince, provenit5 din slminla variet[{ii Keen's Imperial (aceasta din trrmd fiind ob{inutd din s[minla unor cdpgune alb e, white Caroli.na) este remarcabilfl prin ,,suprafa{a ei de culoare inchisd gi lucioasd gi prin faptul ch prezint"d. un aspecL diferit de al oricirui alt soi" roe). Cu toate ch la cliferite varietbti fructul se deosebepte atit de mult prin form5, dimensiune, cttloare gi calitaLe, a$a-numita siminth (care corespunde intregului fruct la prun), cn exceplia faptului c5 este mai mult salr mai pulin infipt[ in pulpl, dupl p[rerea lui De Jonghg roo) este absolut la fel la toate variet5lile. Aceasta se poate explica prin faptul ci sdminla nu are nici o valoare gi, in consecin!5, nu a fost supus[ selecliei. Fraga are de regul5 frunze trifoliate, insd Duchesne a ob{inut in 1761 o varietate a frag[i de p[dure europene cu frunze simple $i pe care Linnd a ridicat-o cu oarecare indoialS la rangul de specie. Plantele din s[rninta acestei variet5li, ca pi acelea ale rnajorit[{ii varietitilor care nu alr fost fixate prin seleclie indelungatS, revin deseori la forma obignuitd saLI prezintfl stdri intermediare 110). O varietate obtinutd de dl Myatt 111), care se pare cd aparlinc uneia dintre forrnele americane, prezint5 o varialie de naturd optts5, avind frunze cu cinci foliole. Godron gi Lambertye men{ioneaz6, de asemenea o varietate de tr. colli"na cu frunze 5-foliolate.
CArpuNe Red Bush Alptne (una d"in secliaf . uesca) nu produce stoloni. Aceasti remarcabil5 devia{ie structural[ se reproduce fidel prin seminle. O alt[ sttbvarietate, White Bush Alpine, este la fel caractertzati, ins5, atunci cind se reproduce prin seminle, deseori ea degerereaz[ gi produce plante cu stolonltrz). Se pare cd o clpgund din seclia ananas americanS de asemenea nu face decit pulini stolonill3). S-a scris mult despre sexul c[pgunilor. VarietaLea tipicd Hautbois poarL[ organele mascule gi femele pe plante separate tln) gi ca urmare, & a fost denrt107;

Comte L. cleLantbertye, LeFraisier,p22L gi 230.

108)

fransnct. IIort. Soc., vol. VI, p. 200. tos) Gardener's Cl'tronicle, 1858, p. 773.
110;

Gorlron, De I'espice, vol. I, p.

161.

Chronicle, 1851, p. 440. rrz; G. Gloede, ln Gardener's Chronicle, 7862, p. 1053, 113; Downing, Fraffs, p. 532.
rrLS Gardener's
111;

Barnet in Hort. Transactions, vol. VI, p. 210.

CAPSUNILE

311

mite de Duchesne cli.oi.ca; deseori ea produce ins[ flori ]rermafrodite, si Lindley tts; a oblinut curind o formd autoprolific[, reproducind asemenea plante prin stoloni gi distruginrl in acelagi timp formele mascule. Celelalte specii prezintd deseori o tendin!5 spre o separatie imperfectd a sexelor, clupS clrm am observat la plantele suplise unui regirrr f orlat de ser5. Mai multe varietSli engleze$ti care i" Anglia nll pI'ezintX o asemenea tendin{[ atunci cind sint cultivate pe soluri bt.rgate, in clin.a rrord-arnericanS tl6), produc de obicei plante cu sexe separate. Astfel, in Statele Unite, s-a observat ci un intreg pogon de Keen's Seedli.ngs era aproape steril prin absenta florilor mascule; de regul[ insi mai adeseori plantele rnascule covir$esc pe cele femele. Ciliva membri ai Societ5lii horLicole din Cincinati, special desemnali pentru a cerceta aceastd problem[, cornunic[ : ,,pttline varietS{i au florile perfecte la arnbele organe sexnale" etc. Cultivatorii cu cel mai mare succes din Ohio, la fiecare gapte rinduri de ,,pisttllata" sau plante femele, planteazl un rind de plante hermafrodite, care ofer[ polen pentru ambele feluri, ins[, din cavza epuiz[rii lor prin produclia cle polen, aceste plante fac mai puline fructe decit plantele femele. Variet5{ile se deosebesc prin constitulie. Unele dintre cele mai bune soiuri englezegti, ca soiul Keen's Seedlings, sint prea putin robuste pentru anumite pdrli ale Americii de Nord, acolo unde alte varietdti englezegti gi multe altele americane reugesc pe deplin. Acel fruct splendid, the Bri.ttsh Queen, nu poate fi cr-rltivat decit in puline locuri - atit in Anglia, ctt gi in Franla - gi aceasta depinde dup[ cit se pare, mai mult de natura solului decit de climfl. Un renumit grddinar spune c[,,nici Irn muritor nu ar putea cregte varietatea Brittsh Queen la Shrubland Park, afarl de cazul in care toatd natura solului ar fi modificat5 1u). I-a Constanti,ne este unui dintre soiurile cele mai viguroase gi poate rezista jernilor ruseqti, insl este ugor ars de soare, astfel cd nrl reugegte pe anumite solttri, atit in Anglia, cit gi in Statele {Jnl1s tta). C[pguna-ananas trilbertPtne ,,necesitd mai mr"rlti apI decit oricare altS varietate gi dac5 plantele au suferit o dati de secet5, ulterior ele nlr mai sint bune aproape de nimic, sau chiar de nimic" rrs). Cdp$Lrna Cuthill's Black Pri"nce prezintd o neobignuitd su sceptibilitate de a fi atacatd de mand. Astfel, s-au inregistrat nu mai pu{in de gase cazuri in care aceastfl varietate a suferit grav, in timp ce alte varietdli, crescind foarte aproape gi tratate in exact acelagi fel, nu all fost atacate de loc de aceastd ciupsrsfi tzo). Epoca de coacere se deosebegte mult la diferitele varietd{i, unele dintre ele, apar{inind grupelor de pddure gi alpine, produc chiar o succesiune de recolte in decursnl intregii veri.

Acntgut (Ribes grossularta). Cred c[ nimeni -n-a pus la irrdoial5 c[ toate soiurile cultivate se trag din planta silbaticd purtind acest nume, gi care este
tL1:. Garclener's Chronicle, 1817 , p. 539. u6,; Pentru diversele afirmatii ln legituri cu fragii americani, rrezi Downing, Fruffs, p.52.1 ; Gardener's Chrctnicle, 7843, p. 188 ; L847, p. 539; 1861, p. 777. ttt) Dl D. Beaton ln Cottage Gardener,1860, p. 86. \rezi de asemenea Cottage Gardener,1855, p. 88, gi multe surse. Pentru continent, vezi F. Gloede, ln Gardener's Chronicle, 1862, p. 1053. alte 11t; Rev. W. F. Radclyffe, ln Journcil of Hort., 14 martie 1865, p.207. ttn) Dl H. Doubled.ay, ln Gardener's Chronicle, 1862, p. 1101. Lzo:r Gardener's Chronicle, 1854, p. 254.

372

FRUCTE

comune in Europa centrald gi de nord. De aceea este recomirndabil s[ indiciim pe scurt toate punctele care au variat, cu toate ci ele nn sint de Inare importanld. DacS se admite c[ aceste deosebiri se datoresc culturii, autorii vor fi poate mai pu{in dispugi s[ presupun[ existenla unui mare nnm[r de forme parentale sdlbatice, necunoscute, ale celorlalte plante culLivate ale noastre.lgriqttl nu este menlionat de autorii din perioada clasicfl. Turner vorbepte despre el in 1573, iar Parkinson, in 1629, indici opt varietlti ; catalogul Societirlii horticole din 1842 prezintfl 149 de varietdli, iar listele pepinierigbilor din Lancashire par s[ includd peste 300 de nume t'1). Gflsesc in Gooseberry Grower's Register din 1862 c[ 243 de variet5li distincte au fost premiate la diferite perioade, astfel c[ un numlr enorm trebuie s[ fi fost expus. Fdrh indoialir c[ deosebirea dintre nllmeroasele varietSli este f oarte mic5. Clasificind insir fructele pentru Societatea horticolS, dl Thompson a constatat c[ existfl mai pulind confuzie in nomenclatura agrigului decit in a oricdrui alt fruct. El atribuie aceasta ,,marelui interes arltat de cltre crescdtorii de fnrcte pentru expozi{ii gi pentru descoperirea unor soiuri cu nume gregite", ceea ce arat[ cd toate soiurile, oricit ar fi ele de numeroase, pot fi recunoscute cu cerbitudine. Tufele se deosebesc prin modul lor de cregtere, putlnd fi recte, divergente sau pendule. Perioadele de infrunzire gi inflorire diferl una fald de cealaltd atit in mod absolut, cit qi relativ. Astfel, varietatea Whitesmilh produce flori timpurii care, nefiind apdrate de frunze, dup[ cit se spune nu ajung niciodatd la fructific2pg rzz). Frunzele variazd, prin dimensiunea, culoarea gi profunzimea Iobilor; ele sint pe fald glabre, pufoase sau pdroase. Ramurile sint mai mult sau mai pu[in pufoase sau spinoase ; ,,varietatea Hedgehog ") igi trage numele din aspectul neobignuit de spinos al l5starilor gi fructelor sale". Pot arlta ci ramurile agrigului silbatic sint netede, cu exceptia ghimpilor de labaza mugu-

rilor. Ghimpii sint fie foarte mici, pulini pi simpli, fie foarte mari 5i tripli ; uneori ei sint rlsfrinli gi foarte tali la bazd. La diferitele variet5li, fructele variazd, ca abundente, perioadd de coacere gi prin persistent5, uneori continuind s[ atirne pind ce se zbircesc; de asemenea, variazf, foarte mult ca dimensiune, ,,unele soiuri avind fructul mare in cursul unei perioade foarte timpurii
de cregtere, pe cind altele

fiind mici pind aproape de coacere". F'ructul variazd' putind fi rogu, galben, verde sau alb (pulpa unei anrtmite mult la culoare, agrige de un ro$u inchis este gdlbuie) ; varia zd, apoi la gust gi poate fi glabru sau pufos. Totugi, pu[ine dintre agrigele rogii sint pufoase, 2$& cum sint multe dintie aga-zisele agrige albe, iar prin faptul c[ fructele utrui soi sint foarte spinoase, acesta este denumit Henderson's Porcupine. La douI dintre soittri, fiuctele coapte capdtd un aspect brumat. Fructul mai variazS prin grosimea gi nervurile pielei gi, in sfirgit, prin forma lui, care poate fi sfericd, elipsoidal[, ovoidi sau obovoidfi tza). Am cultivat 54 de variet5li de agrig gi, linind seama cit de mult se deosebeau acestea prin fruct, plrea ciudat cit de mult semdnan florile lor. Numai
121)

r22)
t\

Loudon, Encgclop. ol Gardening, P.930; li Alph. de Candolle, Gdorg. Bof.' p. 910. Loudon, Gardener's Magazine, vol. IV, 1828, p. 112.

Porc spinos (N. trad.).

123)

Dl

Thompson prezint[ o descriere completi a agri;ului

sus,

ln

?ransact. Hort. Soc.,

vol. I,

seria a II-a, 1835,

p. 218, din care am luat majoritatea laptelor de mai

AGRI$UL

313

la puline flori am putut descoperi t'reo urml de deosebire in dimensiunea gi culoarea corolei. Caliciul difer[ intr-o m5surd pulin mai mare, la nnele soiuri fiind mai ro$u decit la altele, iar la unul dintre soiurile cu agrige albe gi glabre el'a neobignuit de rogu. De asemenea, caliciul se deosebegte la diferite soiuri gi prin faptul cd partea bazald poate fi glabrd, linoasd sau acoperiti cu peri glandulogi. Merit5 notat cd spre deosebire de ce ne-am fi putut agtepta de la legea corelaliei - o agrig[ glabrd gi rogie avea un caliciu remarcabil de pdros. Florile soiului Sportsman au bractee colorate foarte mari, ceea ce constituie cea mai neobignuitd devia{ie structuralS pe care am observat-o. Aceleagi flori au variat de asemenea prin numdrul de petale gi uneori prin numlrul de stamine
pi de pistile, avind astfel o structurfl semimonstruoasfl gi totugi producind numeroase fructe. Dl Thompson observS. cd la agriga Pasti.me ,,pe laturile fructului sint cleseori atagate bractee suplimentare" rz+1. Punctnl cel mai interesant din istoria agrigei este cregterea constant[ a dimensiunii fructului. Manchester este metropola amatorilor gi anual se distribuie pentrtt fructul cel mai greu premii de la 5 shillingi la 5 sau 10 lire sterline. Gooseberry Grower's Register apare anual, cel mai vechi anuar cunoscut dateazd din 1786 gi este sigur c[ inc5 mai inainte cu ciliva ani s-au linut adundri pentru adjudecarea premiilor 125). The Register din anul 1845 prezint[ o dare de seam5, a 1,71 de expozilii de agrige {inute in anul acela in diferite localitdti; gi acest fapt aratd pe ce scar5 intins[ se cultivau agrigele. Se spune 126) c[ fructul agrigei sdlbatice cintflregte aproximativ 7,08 g, insf, prin 1786 erau expuse agrige cintdrind 15,5 g, astfel cd greutatea era atunci dubl5, iar in I8I7 ea atinsese 40,30 g gi 1,10 g, pentru a mai cregte pinri in 1825, cind s-a atins greutatea de 48,05 g gi 1,03 g. ln 1830, soiul Teazer cintirea 49,60g gi 0,84 g; in 1841, soiul Wonderful cint[rea 49,60 g gi 1,03 g; in 1844, soiul London cintdrea 54,25 g $i 0,77 g, in anul urmltor 55,80 g .5i 1,03 g, iar in 1852, in Staffordshire, fructul aceleiagi varietdti atinsese greutatea neobignuitd de 57,35 g gi 0,45 g ttt), ceea ce face 58,06 g, adic[ intre gapte gi opt ori greutatea fructului silbatic. Constat cd, un fruct mic, cu o circumferintd de 16,51 cm are exact aceeagi greutate. Agripa London (care a cigtigat in 1852, in total, 333 de premii) nu a mai atins niciodat[ pin[ anul acesta, in 1,875, o greutate mai mare decit aceea la care ajunsese in 1852. Este posibil ca agriga sd fi atins acum cea mai mare greutate posibild, afard numai dacd in viitor nu va apare vreo varietate nou[ gi distinct5. Aceastd cregtere treptatd gi in general constanth in greutatea fructului, incepind din ultima parte a secolului trecut gi pind in 1852, este probabil in

mare parte datoratd metodelor perfec{ionate de culLurd, cdrora astdzi li se acordd cea mai mare grijd. Astfel, ramurile gi r5ddcinile sint tiiate, solul este

rtn) Catalogue of Fruits ol llort. Soc. Gard,ens, edilia a III-a, L842. rzs; DlClarksondinManchester,despreculturaagriquluilnLoudon, Gardener'sMagazine,vol.IV,1828,p.482. 126) Downing, Fruits ol America, p. 273. 1277 Gartlener's Chronicle,\844,p. 811, unde este prezentat un tabel; gi 1845, p. 819. Pentru greutitile maxime oblinute vezi Journal of Horticulture,26 iulie 1864, p. 61.

rKULI

E,

compostat $i afinat gi numai citeva bace sint ldsate cle fiecare tuf5 128). Este ins[ f5r[ indoiald cd aceasti cregtere se datoregte in cea mai mare parte selecliei continue a acelor plante din sdmin{5 care au fost constatate ca fiind din ce in ce mai capabile sd producd fructe atit de extlaordinare. Desigur c[ in 1817 soirtl HighwalJman nu ar fi putut produce fructe ca acelea ale soiului Roari,nq I-,i.on din 1825. $i cu toate c[ acesta din rtrmfl a fost ctrltivat de rnulte persoane in nurneroase localit5{i, nu ar fi putut ob{ine triumful suprern realizat in 1852 tlcr agriga Lonclon.

Nucur (J uglans reqia). Acest pom, ca pi alunul comun, aparlin unui ordin foarte diferit de cel al plantelor cle mai sus gi de aceea ii men{ionhm aici. Nucul cregte in stare sdlbatic[ pe munlii Caucaz gi Hirnalaia, u ncle dr. Hooker 12e) a g[sit fructul pe deplin crescut, insd ,,tare ca o nucr"r de hickorv" *). Dupd cum nrd inforrncaz[ dl de Saporta, el a fost grisit ln stare fosil[ in forma{iile ter{iare clin Franla. In Anglia, nucul prezint[ deosebiri considerabile in ce privegte forma pi dimensiunea fructului, grosimea coajei gi a inveligului extern; aceastfl ultirnd ittsttgire a dat nagtere unei varietSli pretioase nurnite ,,cu coaja sub{ire", care suferd ins[ de atacurile piligoilor tto). Gradr-rl in care miezul urnple coaja variazd mult. in Fran{a exisie o varietate denumiti strugure sau nucd-ctorchirtci, Ia care nucile cresc ln ,,grupllri cle cite 10-15 sau chiar 2A laolaltfl". La o altl r-arietat, p acelagi pom sint fnrnze cle diferite forme, ca la carpenul heterofil; acest pom este de asemenea demn de remarcat prin faptul ci are ramuri pletoase gi face nuci mari, alungite, cu coaja sublire 131). Dl Cardan 'a descris ln amflnunlime tsz; unele particularitirli fiziologice neobigntrite ale varietd{ii care infrtrnzegte in iunie gi cal'e isi clezr'oltI frunzele gi florile cu patnr sau cinci shptflnlini mai tirziu decit variet:,i!ile comunc. Aceast5 r'arietate -clegi in ltina august este aparent in exact aceeagi stare de dezvoltare ca gi celelalte soiuri _- igi menline frunzele gi fructul pinl mult nrai Lirzru, toamna. Aceste particularitf,{i constitulionale sint striCb ereclitare. ln sfirgit, nucul care este in mod nornral monoic, uneori nu reugegte s[ producd nici o floare
rnasculine
133).

AruNur (Corglus auellana). Majoritatea botanigLilor includ toate variet5lile in aceeagi specie, alunul sdlbatic conrun rs+). Involucrul se deosebegte considerabil, fiind extrern de scurt la soiul Burr's Spantsh gi extrem de lung la aluna groa sd (f ilberl), la care este contractaL pentru a impiedica aluna de a c[dea. AcesL fel de invelig apdrfl de asemenea aluna de pis5ri ; s-a observat
tzsl Ilirnalauan ,Journals, vol. lI, 1854, p. 334. Nloorcrof L (Trauels, vol. II, p. cultivate in Ca;mir. *) hicl<orv : arbori din genul Carga (N. lrad.). L3o) Gardener's Chronicle, 1850, p. 723. 131.; Lucrarea tradusi in Loudon Gardener's IVIag.,1829, vol. \t, p.202.
132;
1331

t") Dl Saul clin l,ancaster'. in Louclon Garrlener's Xlagazine, vol. III,

1828,

p.

421 qi vol.
1aO) clescrie

X,

1834,

p. 42.

patru varietlti

Citat ln

Gardener's Chronicle, 7849, lbidem, 1847, p. 54L qi 558.

p.

101.

134; Detaliile urm[toare slnt luate rlin Catalogue of Fruits, 1842, ln Garden ol Hort. Soc., p. 103 ; ;i din Loudon, Encgclop. ol Gardening, p. 943.

CUCURBITACEE

astfel 135) cl piligoii (Parus) trec peste alunele groase (filbert) gi atac[ pe cele rnari (cobs) $i pe cele comune care cresc in aceeagi livadS. La soiul fi.Ibert purpuriu, inr,eli$ul este purpuriu, la filbert i.ncreli"t, el este in mod curios laciniat, iar Ia filbertul ro;Lt, pelicula miezului este rogie. La unele variet5li coaja este groasH ; la aluna Cosford, ea este insfl sub{ire, iar la o varietate este alb5struie. Alu na insdqi se deosebegte mult prin dimensiune gi f orm5, fiind or,-oidal5 gi conrprimatS la ltlbert, aproape rotundd gi foarte mare la cobs gi la alunele spatriole, lunguia![ gi striatl longitudinal la aluna Coslord gi in patru muchii obttrze la cea Downton Square. CucuneIrAcEE. Mult[ vreme aceste plante au fost desconsiderate de cltre botanigti. Nunleroase variet[li au fost luate drept specii gi, ceea ce se intlmpl[ tnai rar, diferite forme care trebuie considerate specii bnne au fost clasificate drept variethti. Datoritd admirabilelor cercetdri experimentale ale distinsului botanist dl Naudin 136), problema acestui grup de plante a fost elucidatl recent in mare rndsnr5. Timp de mul{i ani, dl Naudin a observat $i a experimentat asupra a peste 1200 de exemplare vii, adunate din toate collurile lumii. In prezent sint recunoscute $ase specii din genul Cucttrbi,ta, dintre care au fost crrltivate gi ne intereseazi numai trei specii, gi anume C. martma gi C. pepo care cuprind dovleci, tidve, dovlecei, r'egetable marrow * ), precum gi C. moschata. Aceste trei specii nu sint cunoscute in stare silbaticd, ins[ Asa Gray ttt; prezint[ motive. r'alabile ln sprijinul ipotezei c[ unii dovleci stnt de bagtin[ din America de Nord. Aceste trei specii sint indeaproape inrudite, au acelagi aspect general gi, dupS Naudin, nenumdratele lor varietdli pot fi intotdeauna recunoscute dupir anumite caractere aproape fixe. Dar mai inrportant este c[, atunci cind sint incrucigate, aceste specii nu fac serninte sau fac numai serninle sterile, in tirnp ce variet5{ile se incrucigeaz5 spontan lntre ele cu cea mai rnare ugurin!5. Naudin insistl (p. 15) c5, deqi aceste trei specii au variat prin nrrmeroase caractere, totugi varialiile s-alr produs intr-un mod atlt de analog, incit variet5filepot fi aranjat e in serii aproape paralele, dupd curn am vd,zut la f ormele eriului, la cele doui rase de piersici gi in alte cazuri. Cu toate cd nnele variet5{i an un caracter inconstant, totugi altele - atunci cind sint crescute separat, in conditii de via{ir trniforme -- slnt, dup5 cum insisti Naudin in mocl repetat (p. 6, 16, 35), ,,dour5es d'une stabilite comparahle a celle des espdces les rnieux calactdrisdes". O anumiti varietate, I'Orangit (p. 43,63), igi transmite caracterele atit de puternic, incit atunci cind este incrucigatd cu alte variet5li, coplegitoarea majoritate a plantulelor din sflminld ies totugi fidel. Referindu-se la C. pepo, Nariclin (p. 47) spune ch rasele sale ,,re different des espdces veritables qtt'en ce qu'elles peuvent s'allier les unes aux antres par voie d'hybriditd, sans que leur descendance perde la faculte de se perpetuer". De-ar fi s[ ne incredem numai ln deosebirile externe gi s[ renuntfun la proba de sterilitate, ar urma ca din varietdlile acestor trei specii de Cucurbf.ta sd fie formate
1351
136.;

*)
L3?7

Gardener's Chronfcle, 1860, p. 956. ,fnnales rles Sciences l{aturelles Botaniques, seria a IV-a, vol. Soi de dovleac ovoid (N. tratl.).
American Journal

VI, 1856, p.5.

of

Science, seria

a II-a, vol. XXIV, 1857, p. 442.

316

FRUCTE

o nrultime de specii. In prezent, mulli naturaligti dau, dupI mine, prea pulind inrportan{5 probei de sterilitate; este totugi probabil ca, dupd o indelungatS culturi ;i varia{ie, sterilitatea reciproci a speciilor distincte de plante sI fie eliminatd, dupei cum avem toate motivele de a crede c5. s-a intimplat in caztl animalelor dotnesticite. $i nici nu ar fi justificat s[ preslrpunem ci in cazul plantelor de cultur'5 varietd{ile nu dobindesc niciodati un mic grad de sterilitate reciproc5. Aceasta o vom vedea mai complet intr-un capitol viitor, in (:are anumite fapte sint prezentate ln baza autoritdlii competente in materie a lui GArtner gi Kolreuter r38). Formele de C. pepo sint clasificate de Naudin in gapte seclii, fiecare conlinind varietdli subordonate. EI considerd aceastd planti ca fiind probabil cea mai variabil5 din lume. Fructul unei variet5[i (p.33,46) poate avea o valoare de peste 2 000 de ori mai mare decit valoarea fructnlui alteia ! Atunci cind fructul este de dimensiune foarte mare, numdrul fructelor produse este mic (p. 45) iar cind este de dimensiune mic5, produclia este bogat5. Nu mai pulin surprinzdtoare (p.33) este varia{ia formei fructului; acesta, la specia tipici este evident ovoid, dar poate deveni fie alungit pinl la cilindric, fie scurtat pinf, la forma unui disc turtit. Avem de asemenea o diversitate aproape infinitfl a culorii gi a stdrii suprafetei fructului, a consistenlei coajei gi pulpei, precum $i a gustului pulpei, care poate fi extrem de dulce, fdinoasd sau amlruie. Simburii se deosebesc intr-o micd mlsur[ prin formh gi surprinzdtor de mult prin dimensiune (p. 34), avind de la 6 sau 7 pind la peste 25 mm lungime. La varietltile erecte, care nu se tirdsc sau se aga![, circeii (p. 31), degi inutili, sint fie prezenti, fie reprezenta{i prin organe semimonstruoase, fie complet inexistenli. Circeii sint absenti chiar la unele r.arietdti tiritoare, la (:are tulpinile sint foarte alungite. Un fapt neobignuit (p. 31) este cd la toate

varietS{ile cu tulpinile pitice, frunzele sint foarte asemln[toare ca form[.

Acei naturaligti care cred in irnuabilitatea speciilor sus{in deseori, chiar cazlll formelor celor mai variabile, cd acele caractere pe care ei le consider5 ca ar,ind valoarea de specie nu se schimb5. Voi da un exemplu luat de la un autor congtiinsie5 rse) care, bazindu-se pe lucrflrile d-lui Naudin, scrie : ,,?u milicu de toutes les variations du fruit, les tiges, les feuilles, les calices, les corolles, les dtamines restent invariables dans chacnne d'elles". Totugi, descriind Cucurbi"ta pepo (p. 30), dl Naudin spune : ,,Ici, d'ailleurs, ce ne sont pas seulement les fruits qui varient, c'est aussi le feuillage et tout le port de la plante. Ndanmoins, je crois qu'on la distinguera toujours facilement des deux autres espdces, si l'on veut ne pAs perdre de vue les caractdres differentiels que je m'efforce de faire ressortir. Ces caractdres sont quelquef ois peu marquds : il arrive mme que plu sieurs d'entre eux s'effacent presgue entirbrement, mais il en reste tou jorlrs quelques-uns qui remettent I'obsert,ateur srlr Ia voie". In privin{a imuabilitetii aga-ziselor caractere de

in

ltt) Gartner, Bastardeneugung,lB4g, p. 8? qi p. 169, in legdturi cu porumbul ; despre Verbascunt, ibidem, p. 92 ;i 181 ; de asemenea, lucrarea sa Kenntnis der Befruchtung, p.737. Cu privire la Nicotiana vezi I{iilreuter, Zweite Forts., 7764, p. 53, cu toate ci acesta este un caz putin diferit. rrel Dl Godron, De l'espdce, vol. II, p. 64.

CUCURBITACEE

317

specie, trebuie notat acum ce impresie diferitd produce acest paragraf fa{5 de cel din opera d-lui Godron citat mai sus. Voi adduga o alti observalie: naturaligtii afirmd in mod continuu c[ nici un organ i-portant nll variazi; dar spunind aceasta, ei se invirtesc in mod incongtient intr-un cerc vicios; c5ci, dacd Lln organ, oricare ar fi el, este foarte variabil, el este considerat ca fiind lipsit de importantd, ceea ce din punct de vedere sistematic este corect. Atit timp ins[ cit constanla este consideratl drept criteriul importanlei, va trece multd vreme inainte de a se putea demonstra cd un organ i-portant este inconstant. Forma mdritd a stigmatelor $i p ozr\ia lor sesil[ la virful ovarului trebuie considerate ca fiind caractere importante, fiind folosite de Gasparini pentru a separa anumili dovleci (pumpkins) ca gen di.sti.nct. Naudin spune insl (p. 20) cd aceste pdrti nu sint constante gi c[ la florile variet[lilor Turban din specia C. martma ele igi redobindesc uneori structttra obignuit5. Apoi, tot la C. marima, pin[ la 213 din lungimea carpelelor (p. 19) care formeazd turbanul ies in afara receptaculului, care este redus Ia un fel de platform5. Aceast5 structur[ deosebit5 apare insd numai la anumite varietdti gi se transform[ treptat in forma comun5, la care carpelele sint aproape complet inchise ln interiorul receptaculului. La C. moschata, ovarul (p. 50) variazd, considerabil ca form5, putind fi ovoid, aproape sferic sau cilindric, mai mult sau mai pulin umflat in partea superioar[ sau strangulat la mijloc, drept sau curbat. Cind ovarul este scurt gi ovoid, structura interioard nu se deosebegte de aceea a speciilor C. marima $i C.pepo; cind insi este alungit, atunci carp elele nu ocuph declt por[iunea terminal[ umflatd. Pot adduga cI la una dintre varietdtile de castravete (Cucumi.s sattuus), fructul conline in mocl regulat cinci carpele in loc de trei reo). Presupun c[ nu se va nega c[ aici, la majoritatea plantelor, avem exemple de mare variabilitate la organe de cea mai mare importan![ fiziologicd gi de cea mai mare important5 pentru clasificare.
Sagerebtet) gi Naudin au constatat cI in ceea ce privegte castravetele (C. satiuus), acesta nu poate fi incrucigat cu nici o altd specie a genului gi de aceea el este fdr5 indoialS o specie distinctd de cea a pepenelui galben. Aceast[ afirmalie

botanigtii au fdcut 30 de specii distincte ! ,,$i nu aveau nici cea mai vag[ cunogtin!5 despre mullimea de f orme noi care all apdru b pe timpul lor". De altfel, crearea unor atlt de numeroase specii nu este citugi de pulin surprin1{0) Naudin, Tn Annales des Sc.
LnL)

de a le distinge".Variet[lile pepenelui galben par sd fie nenumdrate, cunoscind el le imparte ln zece seclii, conlinind numeroase subvariet5li care se lncnrcigeazd, reciproc cu cea mai mare upurin{d 143). Din formele considerate de Naudin drept variet5li,

va apdrea in general inutil5, dar afl5m totugi de la Naudin 142) c[ existd o rasd de pepeni galbeni al chrei fruct seamdnd atit de mult cu cel al castravetelui, ,,atit extern, cit gi intern, incit, cu excep[ia frunzelor, este aproape imposibil

c[ dup[ gase ani de studiu Naudin nu le-a dat de capit;

Na/., seria a IV-a, Bot., vol. XI, 1859, p.

28.

MCmoire sur les CucurbitacCes, 1826, p. 6, 2f . r'21 Flore des Serre.s, octombrie, 1861., citat ln Garclener's Chron., 1861, p. 1135. Am consultat deseori ;i am luat citeva fapte din memoriul lui Naudin despre Cucumis, din Annales des Sc. iv'a/., seria a l\i-a, Bot.., vol. XI,
1859, p. 5.
143;

Vezi de asemenea Sageret, Xldmoire, p.

7.

318

ARBORI

valoroas[ este fructul gi,_ de regul[, ea este cea mai'modificatir. Unii pepeni galbeni sint nu mai de dimensillnea unor pru ne mici, allii cintlresc pini, la 30 kg, iar o varietate are fructul stacojiu ! Un altll r., are diametr.uj mai mare de 2,54 cm, insfl uneori este h-rng de 0,91 rt, ,,incol[cindu-se in toate direcliile ca trn garpe". Un fapt neobignuit este c[ la aceastd ultilli varielate, mulLe piir'li ale planLei tulpinile, pedunculii florilor fernele, loltpl central al frunzelor gi rnai ales ovarul gi fructul copt prezint[ toate o plternicd tendinli cle a se altrnqi. Mai multe variet5{i de p.pen. galben silb iirLeresante prin fapttrl ci dobindesc trdsdburile caracteristice ufu unor specii clistinc[e gi chial alc unor genuri distincte, degi inrudite. Astfel, p.p.nele-garlte seamdn5 oarecllm ctt fructul de Trichosanthes angui.na. Am vizut cft alte iariet[ti seamln[ mult ctt castravetele, iar stmburii unor varietdli egiptene ap semintele atagateS. o porliune a pulpei, ceea ce este caracteristic inllritor forme sllbzrtice. In sfilgit, o varietate de pepene galben din Alger este ilLeresant[ prin faptul c[ atunci cind este copt, aceasta se cunoalte ,,prinLr.-, dislocare spontanl gi aproape brus ch", cind apar dintr-odab[ crdpzifuri aclilt,i $j fructul se desface in buc5li, ceea ce se intimpl5 cu C. momord.ica silbaticri. in fine, dl Naudin afirm[ pe bund dreptate c[ aceast5,,producere extraor.rlinar[ de rase gi variet5ti de cdtre o singur[ specie, precrrm gi perrnaneula ],r' cind nu este tulburatri prin incrucigdri sint fenomene care incit[ la reflexit.",
ARBORT FOr_,OSrTORr Sr DECORATTYT

ztitoare, dac[ lirlern seama cit de strict le sint transmise caracterele prin sitrllin![ gi cit de minttnat se deosebesc prin aspect.,,Mira est quiclem fbtiorur]r et habitus diversitas, sed multo magis fructuuil" *), spune i,[n,rdin. Partea

Arborii meritd sd fie examinali in treacdt, penLru cd. prezinti nuuler"oasi varietlti, deosebite prin precocitate, mod de cregtere, frunzig gi scoar![. Astfrl. catalogul d-lor Lawson din Edinburg conline 21 de variet[{i de frasin corlrir]} (Frarinus ercelsior), dintre care unele se deosebesc mult prin scoarla lor, r,&r.tpoate fi galben5, dungall crt alb rogcat, purpurie, plin[ de verllcozitir{i su]r spongioz5[ rac). in pepiniera d-lui Paul se cultivd nu mai pulin de 84 cle r-arirt[ti de Iler ter). Dupd cum am putut constata in cazul arborilor, toate yalietllile inregistrate s-all produs brusc printr-un singur act de varialie. Tilrirlt
indelungat necesar crepterii multor generalii gi mica valoare atribuitd r-aricir,lilor cttrioase explicd de ce modificdrile succesive nu a1 fost acumulate pi'i:r selec{ie; rezttlLd de asemenea cd aici nu avern de-a face cu subvarieta{i srrlt,,rdonate variet[lilor, acestea fiind subordonate la rindul lor unol gprpe Sp])r.rioare. Totu$i, Pe continent, unde pddurile sint mai bine ingrijiLe deciL in Apgii,,.
*)
1aa; La'1

telor" (N.

,,Este uittritoare aceasLir divet'siLate a fmnzelor;i a aspectului, dar lrarl.).

e ;i mai uimitoare tlir.clsitirlt,.

I-ourlon Arboretum

et Fruticetum, vol. II, p. lLl7.

p.
10g(i.

Gtrrtle ner's Cltronicle, 1866,

ARBORI

Alph. de Canclolls rao) spnne c[ nll existd silvicultor care s[ nu caute seminle din varietatea pe care o considerd ca cea mai valoroas5. Arborii nogtri folositori an fost rareori supugi vrerlnei modificdri considerabile de condilii ; ei nu au primit ingrdgiminte bogate gi soiurile englezepli cresc in clima lor proprie. Examinind totugi straLurile dc puieti din pepiniere, se pot obsen.a in general deosebiri considerabile inLre ei. Tot astfel, cdl5torind prin Anglia am fost surprins de deosebirile de aspect dintre aceleagi specii in gardurile noastre vii gi in plduri. Deoarece plantele variazd. atit de mult in stare silbaticI, chiar unlli boLanist competent i-ar fi grell sd se pronunle dacd, dupI cnm cred en cI este cazLtl, arborii din gardtrrile vii variazd mai mult decit acei care cresc intr-o pldurc seculard. Cultir.ati de c[tre om in p[dure sau in garduri vii, arborii sint pugi in condilii de cregtere diferite de acelea in care ei ar fi in mlsur[ s[ reziste in mod nattiral unei mullimi de concttt'enli, adic[ nu slnt supugi unor conclilii strict natura]e. Chiar aceasLd neinsemnaLl mcclificare ar fi suficient[ pentru a face ca descendentii oblinuti din sdminla unor asemenea arbori sd fie variabili. Chiar dacd arborii nogtri sentisllbatici sint sau nu mai variabili decit arhorii crescind in p[durile lor de bagtin5, ntl p oate exista nici o inCoialzi cir ei au produs rin mai mare nunitr de varia{ii structuraler, neobipnuite gi puternic marcate. In ce privegte modul de cregtere, cunoagtem varietSlile pletoase satl pendente de saicie, frasin, nlnt, stcjar gi tis[, prccum $i de alli arbori, 9i acest aspect pletos este uneori ereditar, dcpi intr-un mod neobignuit de capricios. La plopul Ae Lombardia.) gi la anumite varict[li fasLigiate sau piramidale de piidttcc-:i, ienuperi, stejari eic. avem un fel opus de cregtere. Stejarul de Hessarn'), renumit pentru portul sdu fastigiat gi pentru dimensiunile sale impresionante, ntl seam[nd apfoape de loc ca aspect general cu stejarul comun i ,,tru este sigur cd ghinda la produce plante cu acelagi port ; unele plante ies totugi la fel ca arborele parenlal". Se pare c5 un alt stejar fastigiat a fost gflsit in Pirinei, irt stare sdlbatic[, ceea ce constituie un caz surprinz5tor ; in general, el se reproduce atit de fidel prin s[min!5, inciL I)e Candol]e l-a considerat ca o specie distingfIrae). Ienuperirl piramidal (J. suectca)r.) igi transmite de asemenea caracterele pr.in slmin!5 ras;. Dr. Falccner m5 informeaz[ c[ la grldina botanic[ din Caicuta cdlclur:a male a flcut ca nrerii s5 devin[ fastigiati. Veclem astfel c[ 150). acelagi rezultat decurge atit din efectele climei cit gi din cauze necttnoscttLe [n ce privegte frunzigul, intilnim la arbori frunze variegate care sint deseori ereciitare, flrnze de un purpuriu inchis, sau rogii ca la alnn, dracil[ gi fag, la aceste dou6 specii din urmd culoarea fiind uneori puternic, alteori slab ereciitar[ 1b1). mai fntilnim apoi frunze adinc crestate gi frunze acoperite cu ghintpi
Bot., p. 1 096. *) Plopul negru pirarniclal (N' ltat1.)' La?) Gurttener's Cltonicle, 1842, p. 3(i
la8) Loudon, Arboretum et Fruticetum, **) J. comntunis L. vitt'. suecictt Ait.
Lns.'

Lool GCogr.

vol. III, p' (N. tratl.).

clescrie

1731.

150; cle5Lcre.

Ihirlem, vol. l\', p. 2489. Godron (De I'esp1ce, vol.

J1urnal of

ll, p. 91)

patru valieldti d.e Robinia, interesante pentru fclul lor

de

Lstl

a Horticttllttal

p. 1083. Verlot, Sur la

'1-nur, bg CaleclotticLn llorl. Soc., 1823, Prod.uction des Varidtds, 1865, p. 55, referitor

p. 107. Alph' dc Candollc, Gdogr. Bot',

la dracill.

320

ARBOR.I

ca la varietatea de IIer, denumitd, feror, care se pare c[ se reproduce prin siinrinld tsz;. De fapt, aproape toate varietdtile neobignuite prezintd o tendin{ri nrai mult sau mai pulin puternic marcat[ de a se reproduce prin s5min{[t;':). Dtrpi Bosc 15a), acesta este intr-o anumit[ mdsurl caznl celor trei l'ariet[{i de ulm, gi anume cel cu frunze late, cel cu frunze ca de tei gi ulmul cu rarnurile tortuos rdsucite, la acesta din urm5 fibrele lemnului fiind rdsucite. Chiar in cazul carpenului ( Carptnus betulus) heterofil, care are pe fiecare ramurl fnrnze de dou5 f orme, ,,mai multe plante obtinute din slmin!5 gi-au pdstrat toat e aceeagi particularitate" rss). Nu voi mai adluga decit un singur alt caz deosebit de varialie la frunze, gi anume aparilia a dou[ subvarietdti de frasin cu fnrnzt' sirnple in loc de penate, care in general ipi transmit caracterul prin sflminlr-i ts0;. Aparilia variet5{ilor pletoa se gi piramidale la arbori apartinlnd unor orclint foarte diferite, precum gi a arborilor cn frunze adinc crestate, variegate 5i purpurii, dovedegte c5 aceste deviatii structurale trebuie sd rezulte din anumitr. legi fiziologice foarte generale. Anumite deosebiri in ceea ce privegte aspectul general gi frunzele, nu mai puternic marcate decit cele ardtate mai sus, au fdcut pe unii observatori serio5i s[ considere drept specii distincte anumite forme cunoscute asthzi numai crl simple varietflli. Astfel, un platan cultivat de multd vreme in Anglia era considerat aproape de toat[ lumea ca fiind o specie nord-american5, ins5, duph cun] md informeaz[ dr. Hooker, s-& stabilit acllm prin documente vec]ri ci estc o varietate. Tot astfel, Thuia pendula sau filiformrs era consideratd de obser'vatori seriogi ca Lambert, Wallich pi altii, drept specie bunfl ; astd,zi se gtic insi cd plantele ini[iale in numdr de cinci au apdrut brusc intr-un r5sacl (1t'

plantule din seminle oblinute tn pepiniera d-lui Loddige, din T. orientalt.s. iar dr. Hooker a prezentat excelente dovezi cd, la Torino s[minta de T. pendul,t a reprodus forma parental5, T. orientalis t5z). Oricine a observat cum anumite exemplare de arbori infrunzesc gi pierd frunzele mai devreme sau mai Lirziu decit altele din aceeagi specie. La Tuileries existfl un castan silbatic renumit prin faptul cd lnfrunzegte cu mult nrai de timpuriu deciL ceilalli, iar ling5 Edinburg se afl5 un stejar care igi pdstreazi frunzcle pinl foarte tirziu. Aceste deosebiri au fost atribuite de unii autori naturii solului. Arhiepiscopul Whately a altoit insd un pdducel timpuliu pc tunul tardiv gi viceversa, constatind c[ ambele grefe gi-au pdstrat perioacltlc lor proprii de infru nzire care se deosebeau prin aproximativ doud slpt[nrini. ca gi cind ar fi crescut inc[ pe propriile lor tulpipitoe). Existfl o varietate de ulnr de Cornwall .) care este aproape sempervirent gi este atit de delicat, incit
Loudon, Arboretum et Fruticetum, vol. II, p. 508. \"erlot, Des uaridtis, 1865, p. 92. lra; Loudon, Arboretum et Fruticetum, vol. III, p. 1 376. ri') Gardener's Clvonicle, L841, p. 687. tuu; Godron, De l'esplce, vol. lI, p. 89. In Loudon, Gardener's LIag,, vol. ;i desenat un frasin stufos, variegat, cu frunze simple, originar din lrlanda. ru') Garclener's Chronicle, L863, p. 575,
153)

152;

1i8,)

*) Ulmtts foliacea Gilib. \^r.

Citat din lioyal Irish Academy, in

Gard.ener's Chronicle,1841, p.767. cornubiensis (West.) Rehd. (N. frarl.).

ARBORI

l5starii sint adesea distnrgi de ger. De asernenea, variet5lile cle cer (0.cerri.s) po1 fi clasificate in caduce, semisempervirente gi semper-r'irente 15e).
interes in problerna r,ariabilitntii nrai mari a arborilor nogtri din gardurile vii,

Ptrul (Pinus

syluestrts).

M[ refer Ia acest albore pentru ce prezintl

fa{[ de acei crerscuti in concli{ii strict naturale. IJn autor bine informal t0o) afirrir ci in pidurile clin Sco[ia, uncle cregle spontan, pinul prezintd puline

variet[!i, insi,,,cincl m:;i rnu]Le genera{ii au fost produse cleparte de locul lor de hagtinri, el variazi mrilt ca pclt gi frunzig, precum gi prin dirnensillnea,

forma $i culoareu conrrrilol sale". Este aproape sigur cd varietritile cle munte gi cle cirnpie se cleosebesc prin t aloarera lemntrlui lor gi c[ se pot reproduce fidel prin sirriinli. AsLfel se justificri obsen'alia hri Loudon, clupi care,,deseori o \;arietaLe este tot iitit cle irnportant[ ca gi o specie, iar uneori chiar cu mult nrai importan[.{" rat). De rnern{ionat ci acest arbore rnai variazi citeodatl in ce privegte url calactei'r,lestul rle insemnat. Astfel, in clasificarea coniferelor, sectiile sint stahilite clupi crlm in aceeagi teacd sint prinse dou5, trei sau cinci fnrnze. Pintrl nostm nu are de regulil deciL dou[ fnnrze, insd s-au observat pi exernplare cu ciLe tt'ei fnrnze inLr-o Leaci 162). Pe lingd aceste cleosebiri la pinii senricultiva{i, nrai eristir in cliferite p[rti ale Europei rase naturale saLl geografice cale au I'ost consiclerale cle ciliva autori ch'ept specii distincte 163). Loudon164) considcrir cir P. Stttrrtilio inrpr.eunri cu diferitele lui subvarietali - ca muqhus, nuna e-tc., cal'e se de.osebesc rnult cincl sint plantate pe soluri diferile gi care ,,nu se rgproduc plin senriu[e clecit le.Jativ fidel", nu ar fi decit varietdli ale pirnrltri conlun si dac'5 aceast:r s-ar dovedi ca fiind cazul ar constitui un fapt interesant, cloveclincl cli nanismul din cauza expunerii indelungate la o clim[ aspr[ este inLr'-o oal'ecal'c m[sulti ereditar.
PAoucEt-ur (Crutaegus orgacanlha) a variaL nmlt. Pe ling[ nesfirgit,ele varialii rnai rnici ale folnrei frunzelor gi ale climensittnii, durittitii, consistentei nrai rnulL sau nrrii pu{in cilrnoase: gi fornlei bacelor, Loudon 165) enumerd 29 de varie.iir{i binc'niarc'ale. Pe ling[ acelea care sint cultiva[,e pentrtt florile lor
fnrrnoase, mai existir altele cu bace galbene-aulii, negre gi albicioase, altele cu bace linoase gi eltele cu shimpi incovoia{i. Loudotr obsen'5. pe drept c[ motivul principal pentru care priducelul a produs rnai multe varietSli decit rnajoritatea altol arbori cste c[ pepinierigtii seleclioneazra orice varietate rernarcabil5 din imensele rizoare de plantule cultivate anual pentru garduri vii. Florile de piducel con{in cle obicei intre unul gi trei pistile, insd la dou[ variet5li nurnite monoglJna gi sibiricct ntr existd clecit un singur pistil. D'Arso afirrnd cI in Spania plducelul comun prezintl in mod constant acest caracter 166). Existfl de ase1-'e,
16a1

l,o.r.i.r.r, Arboretum et Fruticetum, pentru uhn, vezl vol. IiI, p. ()ttietu:r'' s Oltrortit:lc, 181!), p. |i22. rbl) Arbore[um. et Fruticetum, r'ul. l\-, 1;. 2 15().
162) Gut'dencr''

1 37ti

; pentru stejar, p.

1 816

Clu'otticlLr,

Ifiir2, p.

t]91].

104;

\'czi I)r. (ihlist, Beitrdge zur Kenntnis Europdischer Pinus-Arten, Flora,1864. El aratl c[ ln Obet'-En.

grrrlirr. P. sLlluestris ;i P. rtlorttttntr sint. Iegate piin verigi intcrnr:cliarc. L61) Arboretum et Fruticeturn, vol. I\r, p. 2 159 ;i 2 189. $s; Arboretum et Fruticetum, vol. II, p. 830. Loudon, Gardener's fuIag., vol. VI, 1830, p. 166) l,orrtlon, Arboretum et Fruticetum, vol. I[, p. u31
2l

711.

FLORI

ntenea o varietate care este apetal5 sau cu petalele reduse la simple rr-rdimente. Rerrrimitul p[ducel de Glastonburg infloregte gi infrunzegte! spre sfirgitul lui clecernbrie, cind poartd bace provenind dintr-o inflorire anterioat5 toz). Meritd notat c[ atunci cind sint tinere, mai multe varietdti de pdducel, precum gi de tei gi de ienupdr, se deosebesc foarte mult prin frunzig gi aspect, ins[ in decurs de 30 sau 40 de ani devin extrem de asemdndtoare 168), amintindu-ne astfel de binecunoscutul fapt cd Cedrus Deodara, cedrul de Liban gi cel de Atlas pot f i deosebiti cu cea mai mare u gurint[ cind sint tineri, ins[ numai cu multd greutate la b5trine[e. PIJANTE CULTIYATD PE}TTRU FLORI

Din diferite motive nu voi insista prea mult asupra variabilitetii plantelor cultivate nllmai pentru florile lor. In itarea lor actualS, mulbe dintre soiurile noastre preferate se trag din doud sau mai multe specii incrucigate gi amestecate. Acest singur fapt ar fi suficient pentru a ingrellna detectarea deosebirilor datorate variatiei. Astfel, de exemplu, este sigur cd, trandafirii, petuniile, calceolariile, fuchsiile, verbinele, gladiolele, mugcatele etc. all avut o origine multipld. IJn botanist care s[ cunoasc[ bine formele parentale ar fi probabil in mdsuri sh descopere unele deose.biri structurale ciudate la descendentul lor hibrid gi cultivat, gi ar observa fdrh indoiald multe particularitS{i constitutionale noi gi interesante. Voi da citeva exemple, toate in leg[turd cu mugcata gi imprumutate mai ales de la dl Beck roe), un renumit cultivator al acestei plante. Unele variet5li necesitd mai multd aph decit altele; unele ,,nlr suportl crilitul dacd se abuzeazd cind li se taie din flori"; altele, cind sint transplantate in ghiveci, aproape cd nu ,,arat[ nici o rdddcind in afara bulgdrului cie pdmint"; o varietate are nevoie de a fi tinutd un anumit timp in ghiveci pentrtr a da tulpina floral5; unele varietdti infloresc bine la inceputul sezonului, iar altele la sflrqitul lui ; se mai gtie in fine cd o varietatg rzo) rezist[ ,,chiar la cildura maximd gi minimd necesard ananasului, ffird a se ardta mai etiolat.i decit dac5 ar fi stat intr-o serd obignuitd, iar varietatea Blanche Fleur pare s.i fi fost f5cut[ cu scopul de a cregte iarna, stind in repaus toatd vara, iutocmai ca gi mul{i bulbi". Aceste diverse particularitdti constitutionale ar permite unei plante in stare natural5 sd se adapteze unor conditii gi clime foarte diferite. Din pu nctul de vedere care ne preocupd acum, florile nu ne interesea z li decit in mic[ mdsur5, deoarece ele au fost cultivate qi seleclionate aproape exclusiv pentru culoarea Ior frumoasS, pentru dimensiunea gi contttrttl lot' des[virgit, ca gi pentru modul lor de cregtere. Nu s-e poate indica aproape nici o floare multh vreme cultivat[ care sI nu fi variat considerabil in aceste cal'actere. Ce-i pas[ horticultorului de forma gi structura organelor de fructificare. dacd acestea nu mhresc efectiv frumusetea florilor ? Ins[ cind aceasta se intintpld &$&, florile se modificd in caractere importante ; staminele gi pistilele pot
1oz,;

Loudon, Gardener's IVIag., vol. IX, 1833, p.

123.

$47 lbidem,
L6s1

vol. XI, 1835, p.

503.

Gerrlerter's Clrronit'Ie, 1845,

p.

623.

Cottage Gardener, 1860, p. 377. ,-l-[nb, lrr Gardener's Chronicle, L8-15, p. 226. Queen rzo;

D. Ijeaton it

\'ezi dc ilsenlcneil dl fJecli,

clespre aspectttl vat'ict:itri

FLORI

323

fi transformate in petale gi petale suplimentare se pot dezvolta ca la toate florile bdtute. Procesul selecliei treptate prin care florile au devenit din ce in ce mai b[tute, fiecare pas clin procesul transformdrii fiind ereditar, a fost inregistrat in mai multe cazuri. La a$a-numitele flori duble ale compozeelor, corolele florilor centrale sint foarte modificate, modifichrile fiind ereditare. La cdldirug[ (Aqui.Iegia uulgaris), unele starnine slnt transformate in petale de forma nectariilor, incastrate perfect una in alta, insd la o anurnitl varietate sint transformate in simple petale 121). La primulele ,,hose i-n hose" , caliciul devine viu colorat gi se mdregte, astfel incit seamdnd cu o corold. Dl W. Wooler m5 informeazd, cd aceastd particularitate este transmisibild, pentru ch incrucigind un polianthus comun cu unul avind caliciul colorat 172) unele dintre plantule au mogtenit timp de cel putin $ase generalii calicir-rl colorat. La bdnutii.) hen-andchicken capitulul principal este inconjurat de o coroand de capitule mici, dezvoltate din mugurii situa{i in axilele scuamelor involucrale. S-a descris un mac minunat, ale cdnri stamine au fost transformate in pistile gi atit de strict a fost mogtenit[ aceast[ parlicularitate, incit, din 154 de plantule din seminle, numai una singur[ a revenit la tipul obignuit gi comun rza). Existd mai multe rase de creasta cocogului (Celosia cristata) plantd anual[ la care tulpina florall este in mod remarcabil ,,fasciat5" sau turtit[ ; Lrna dintre ele a fost prezentati la expozilie 1?4) avind ldtimea de 45,72 cm. Rase pelorice de Glorinia speciosa gi Anlirrhi.num maius pot fi reproduse prin seminte ; acestea se deosebesc foarfe mult de forrna tipic[, atit, prin structur5, cit gi prin aspect. O modificare mult mai importantd a fost inregistrath de Sir William gi dr. ][ssks1 tz6) Ia Begoni.a fri.gi"da. Aceastd plantd produce normal in aceleagi fascicule atit flori masculine cit pi femele, iar la florile femele periantul este slrper. Dar la grddina botanic5 din Kew, o plantd a produs, pe lingd florile normale, pi flori care constituiau tranzitii treptate spre o structurh perfect hermafrodite, la aceste flori periantul fiind infer. Pentru a arflta importanta acestei modificdri din punct de vedere al clasificXrii, voi cita ce spune profesorul Harvey : ,,dacd o plantd cu asemenea flori ar fi apdrut in stare natural5 gi dacd un botanist ar fi colectat-o, el nu numai cd ar fi agezat-o intr-un gen distinct de cel al begoniei, dar ar fi considerat-o probabil chiar ca tipul unui nou ordin naturalo'. Intr-un anumit serls, aceast[ modificare nu poate fi considerat5 drept monstru oz\tate, pentru ci structuri analoge apar in mod natural gi la alte ordine, ca la Sarifragaceae gi Arislolochi.aceae. Acest caz devine mai interesant prin observalia d-lui C. W. Crocker c[ plantulele din seminfe de flori normale au produs plante cu flori hermafrodite gi periantul infer in aproape aceeagi proportie ca gi planta parentald. F'lorile hermafrodite fecundate cu propriul lor polen erau sterile.
rzr1 lloquin-'l'andon, Elintents de Thatologie, 1841, p. 213. rzzl \'ezi cle asetnenea, Cotlctqe Gurdener, 18(i0, p. 133. *) Bcllis perenrtis L. (l'. trad.) rza,; Cilat cle Alph. cle Candolle, IJibl. Urtiu., noiembric 1802, p. 58. rzal IinighL, Transact. Hort. Soc., vol. I\', p. 32?.
tz57 Rolcttticcrl

)Iugazirte, tab. 5160, fig. 4; Dr. I'Ioolter, in Gurdener,s Chron., 1860, Ir. 190. Prof. Flalvey

ln

Gardener's Cltron., 1860,

p. 145; Dl Crocker, 1n Gard. Chron., 1861, p.

1C92.

FLORI

Dacir horticultorii s-ar fi ocupat gi de alte modifichri stlucturale pe lingir acelca cle valoare decorativ[ gi dac[ le-ar fi seleclionat gi reprodtts, s-ar fi ob{inrr l- cu sigtrran!.i o niullime de r-arietiti curioase ; gi acestea gi-ar fi transnris probabil crlraclercle atit de fidel, incib culLivatorul s-ar fi inbristat ca pi in cazrrl legumelor, atunci*cind*lrrtregul slu r[zor,'nu ar fi-prezentat un aspect runifornr. Flolicultorii s-au ocupat in unele cazuri de fntnzele plantelor lor, crcinci dcscnele cele mai elegante gi sinretrice de alb, rogu gi verde, care, ca in cazul rnti"scatelor, sinL nneori strict ereditare ttu). Oricine examineazd, in nrocl obignriit flori cle cultur[ intensir'5 clin grldini gi sere va observa numeroase cleviatii stnrcturale. I\{ajoritatea aceslora trebuie insd considerate drept simple nlonstluozith{i gi nu sint interesante. decit in mirslrra in care arati cit de plasticri devine organiz-nlca 1;lantei in condi{ii de culturh intensiv[. Din acest punct de \-ederr', lucr:iri ca T erutologie a plofesorului Moqr-rin-Tandon sint foarte instnrcLivr..
exemplr,rl unui numir de forme consiclerate ln general clre1;t specii, c& R. centifoli.a, gallica, alba, dantascena, spi.nosissima, brut:leutu. indica, semperflorens, moschata etc., care au variat in rnare nilsuri pi s-au incnicigat reciploc. Genul Rosa este cnnoscut ca dificil $i, cu toate ca unele dintre formele cle rnai sus sint recunoscute de to{i botanigtii ca s1;ecii clistincte, rltclc sint indoielnice. Astfel, in ce privegte formele britanic', l3rhington acimite 17 specii, iar Bentham numai 5. Hibrizii unora dintre speciiler ccir: tnai clistinctc _-[de exernplu din n. inrlica fecundat[ cu polenul tle R. cenlilolict - produc s[nrin!5 abundent5. Afirrn aceasta in baza autoritltii in n.aterie a cl-lui Rivslc tzz), din a clrui lucrare am extras rnajoritatt.a datelor cle rnli jos. Cunoscind cd aproape toate formele iniliale aduse clin difeTnXr-r-raIrIIrII. Accste

flori oferi

rite lIri au fosl incrucigate pi reincntcigate, nu este de mirare ca Targioni1'ozztl,Ii, r'olhincl dcspre trandafirii comuni din gr5clinile italiene, sX obserr-tr ch ,,[trra de b:r5tinri gi fornra precis:i a tipului silbatic al rnajoritdlii lor sint problenrr: inr'[ ncrezolvnlg" rza). Totugi, referindtr-se la R. tndica (p. 68), dl Rir-ers sl)r.rne cir un obsen'atol atent poate in gencral sd recunoascit desccnclen{ii fiecrimi gnrp. Acela;i autor vorbegte deseoli de trandafiri ca fiincl inLlucitva hibridizati; este ins[ evidenl cI in foarbe multe cazr.tri deosebirile datoratt' varia{iei pot fi asLizi cieosebite nurnai prin decluc{ie de cele datorate hiblidizf ii. Speciile au variat atit ca plante din s[mint[, clt gi ca plante oblinute clin muguri, astfel dc nruguri modifica{,i fiind deseori denumi{i de qr[dinari ,,moclificriri bnrgte (spor'ts)". In capitolul urmfltor voi discrita pe larg acest din urtnti subiecL gi voi alita cd varialiile. mugurale pot fi reproduse nu ntrmai prin aitoiLe, ci deseori gi prin sdmin!f,. Ori de cite ori apare un nolr trandafir avind un caracter neobignuit pi oricum ar fi fost produs acel trandafir, dacd face sernin{e dl Rivers (p. a) se agteapl[ clr incredere ca aceasta sd devin5 Lipul parental al unei noi familii. Tenclinla de a varia este atit de puternic[ la unele soiuri.
1;67

attlii

cle

-\lph. tlr (.anclolle, Gdogr. Bot., p. 1083; Cardener's Clvon., 18{i1, p. 1ll.l. Ereditalea zonelor albe ;i pc flunzele rnu;catclor dcpinde in ntare tnirsuri de ttah-rt'a solului. \'ezi Ill lJcaton in Jourturl of'IIttrli{i-l
.

cttllurc, 1ti61, p.
rz?7

'l'. Rivels, Rose Amateur's Guide, 1837, p. 2i. L?81 Jottrnal Hort. Soc., vol. I\, 1855, p. 182.

FLORI

ca la Vi"llage Mu[d (Rivers, p. 16), incit atunci cind este cultivat pe cliferite soiuri el r-ariazra alit de mult la culoare, incit s-a crezut c[ formeazl mai mtrlte soiuri distincte. Nun-iirul total al soiurilor esle foarte mare. Astfel, in catalogul sr"ru pentnr anrrl 1829, dl Desportes enumer'5 2562 de soiuri cultivate in Franla; f5r[ indoia]ir insir c[ o nrare ltalte a acestora este nrai rnult nonrinal5. Ar fi cle prisos sd precizirm nulrleroasele deosebiri dintre difcrifele soiuri; se pot rr;cn{ioua insl citeva particularit5li constitu{ionale. I\Iai rnril!i trancirfiri francezi (Rivcrs, p. 12) nu pot trii in Anglia. Lin excelenb horticultor r7n) obserr'I c5. : ,,ir aceeagi grldinl chiar', Iln trandafir care nu produce nimic llng5 un zid expus spre sud va trhi ling5 unul expus spre nord. Acesta este cazul soirrlui Paul Joseph de aici, care cregte r.iguros pi infloregte fnrrnos lingl un zid expLrs spre nord. T'inrp de trei ani, gapte plante nu au produs nirnic ling[ un zid expus spl'e sud". Mul{i trandafiri pot fi forta{i, ins[ ,,mul!i sint complet inapti for{Irii, printre care este gi soiul General Jacquerninot" rso). Din efectele incrucigilii gi ale varia{iei, dl Rivers prevecie cu entuziasm (p. 87) czi va veni zitra in cale toli trandafirii nogtri, chiar gi Rosa nTuscoscl, vor a\-ea frunze sempcl'virente, flori splendide qi parfumate, precurn gi insugirea de a inflori din iunie gi pinh in noiembrie. ,,Aceasta apare ca o perspectiv[ indepirtalS, ins.{ in grirclinririt stdnrinla realizeazd. minuni", crirn de altfel cu siguran{ri cii a ri realizat minu ni. I\IelitX poate s[ redlnr pe scurt binecuttoscuta istorie a rrnrii gnrp de lranclafiri. In 1793, ci{iva trandafiri s5lbatici scolieni (n. sTrrnosissrma) au fost transplantati intr-o grdclin[ tst;. t]nrrl dintre acegtia a flcut flori r;$or colorate cu ro$u, din care s-a obtinut o planti cu flori semimonstnroase, clc asenleneil colorate in ro$u. Din sernintele acestor flori au iegit plante cu flori senriinvoalte $i, plin selec{ie continni, s-au oblinut opt subvariet5li in circa nour"i sau zece ani. hr clecurs cle mai 1nrlin de 20 de ani, acegti trandafiri br-rttrli sc:o{icui au sporil a[il de nrult ca numdr de exemplare gi soiuri, incit dl Sabiue a descris 26 cle valiet[[i bine marcate, clasate in opt sec{ii. Se pare cr1 in 1841 t8,), clin

pepinierele clin apropiere de Glascorv se puteau procura 300 de valietS!i, descrise ca roze, purpurii, stacojii, rogii, tnarmorate, bicolore, albe gi galbene gi cleosebincltr-se mult prin dirnensiunea gi forma florii.

Pexseetle (Viola tricolor) elc. Istoria ar:estei flori pare s[ fie desttrl cle Jrine cunoscuLi. In 1687 ca se afla cultivatl in griclina Evelinei, fir[ sh se fi dat insir nici o atenlic variel"i{ilor pinri in 1810-1812, cind lady tlonkc inrprcund cu dl f,ee, rcnrrmitul pepinierist, art inceput cu clrc-l'gie culttira panselelor, asLfcl ci in cufs cle citiva ani se pulcau cumpira 20 de variet5{i tsa;. Carn prin acelaqi timp, in 1813 sau 1814, lordul Gambier a recoltat ciLeva plante silbafice, pc care g-rlclinanrl sXu, r1l Thomson, le-a cultivat inipleun[ cu citeva varietili
178)

Rev. \\'. |. Radcliffe, l.n,Journul of Horticullurc, din 14 rnaltie 1865, p.207.

rs:; J. C. Loudorr, An Encllclop. of Plartts,1B41, p. 443. rsa; Loudon. ()ctrr[ener's Magazfute, t'ol. XI, 1835, p.4'27; de asemenea Journul of Ilorticttllrrrc clin 11 eprilie
1863. p.089.

raol Gardencr''s Chrorticlc, 1861, p. 46. rsrl Dl Szrbine, ln T'tcursact. Httrl, Soc.,

vol. lV, p.

285.

326

FLORI

horticole comune, realizind curind o ameliorare. Prima mare modificare a fost transformarea liniilor de culoare inchisd din centrul florii intr-un ochi sau cenlrtt de culoare inchis5, cum nu se mai vdzuse niciodat[ pind atunci, dar care este considerat acum ca una dintre condiliile principale pentru o floare de prima calitate. In 1835 s-a publicat o carte consacratd coniplet acestei flori gi se puteau cumpdra 400 de variet5li cu nume distincte. Din aceste fapte imi-parc ii aceastd plantfl meritd si fie studiatd, mai ales pentru marele contrast dintre florile mici, neardtoase, alungite, neregulate ale panselei sdlbatice qi florile frumoase, plane, simetrice, rotunde, catifelate, cu diametrul de peste 5,08 cIrI, admirabil gi diferit colorate, gi care sint prezentate la expoziliile noastre. Clnd m-am interesat insfl mai indeaproape, am constatat c5 degi variet5lile erau atit de recente, totugi domnegte multd confuzie gi indoiald in privinla originii lor. Floricultorii sint de pdrere ch variet5lile 184) se trag din mai multe forme sdlbatice, gi anume V. tricolor, Iutea, grandtflora, amlena gi altatca, mai nlult sau mai pulin incrucigate. $i cind am cercetat lucrdri de botanicd pentru a stabili dacb aceste forrne ar trebui considerate drept specii, am gdsit aceea=si indoiald gi confuzie. Vf"ola altaica pare s[ fie o form[ distinct5, insd nu gtiu ce rol a jucat la originea variet[lilor noastre; se pare cI a fost incruciSatfl cll V . Iutea, V. amoena n5). Acum este consideratd de toli bcltanigtii ca o varietate natrrral5 a speciei V. grandiflora, iar atit aceasta, cit gi V. sudetica s-au dovedit a fi identice cu V. Iutea. Aceasta din urm5 gi Y. tri.color (inclusiv varietatea sa admisS, V. aruensi-s) sint considerate ca specii distincte de cfltre d-nii Babington gi Gay tau;, care s-au ocupat in mod special de acest gen. Deosebirea specificd dintre V. Iutea qi lri color este ins[ bazat[, in special pe faptul c[ una eite strict peren[, iar cealaltd ru, precum gi pe alte citeva diferen{e mici 5i neinsemnate la f orma tulpinei gi a stipelelor. Bentham unegte aceste dou ir forme, iar o inaltd autoritate in materie, dl H. C. Watson 18?), spune cd ,,P de o parte Y. tri.color trece in V. aruensis, iar pe de alta se apropie atlt de mult de V. Iutea gi V. Curti.si.i, incit aproape cd nu le mai poti distinge". DupI ce am comparat cu grijd numeroase varietdti, am renuntat la aceastd incercare, fiind prea dificil5 pentru cine nu este botanist de meserie. Majoritatea variet5lilor prezintl caractere atit de inconstante, incit - atunci cincl cresc in sol sdrac sau cind infloresc in afara sezonului lor normal de inflorire ele produc flori mult mai mici gi mai diferit colorate. Cultivatorii vorbesc de anumite soiuri cd sint remarcabil de constante, dar prin aceasta ei nu vor sd spun5, ca in alte cazuri, cd soiurile igi transmit caracterele prin sdmin!5, ci c[ planta individual5 nu se schimb[ mult in stare de culturd. Principiul ereditS{ii se aplicd totugi intr-o anumitl mdsur5 chiar varietSlilor labile ale panselei sdlbatice, fiindc[ pentru a obline soiuri bune este indispensabil de a semdna seminle de soiuri bune. Totugi, in aproape toate rdsadnilele mari reapar prin reversiune citeva plantule aproape silbatice. Comparind variet5lile cele mai
Britanni.ca, t'ol' I, 7847, p. 181. rso; CiLat clin Annales dcs Sciences, in suplimentul la Bot. XIag., vol. I, 1835' p. 159. ra71 Cgbele Britannica, vol. I, p. 173. \'ezi de asemenea dr. Herbert despre modificiri in culoare la exemplarele transplantate gi rlespre varialiile naturale ale speciei V. grancliflora,in T'ransact. Ilort' Soc', vol. IV, p. 19.
185)

raa; Louclon, Gardener's nlagazbre,

vol. \-llI, p. 575; vol. IX' p. Sir J. Il. Smith, English Flora, vol. I, p. 306; H. C. Watson,

689. Cgbele

FLORI

s27

alese cu forrnele sdlbatice mai indeaproape inrudite, constatdm cI - pe ling[ deosebirea in dirnensiunea, conturul gi culoarea florilor - acestea se mai deosebesc uneori prin forma frunzelor gi citeodatd prin lungimea gi l5limea sepalelor. In special meriti atenlie deosebirile in forma nectariilor, avind in vedere cd acele caractere care provin din acest organ au fost mult folosite pentru diferen{ierea majorit5tii speciilor de Viola. La un mare numdr de flori pe care le-am comparat in 1842, am constatat cI la cele mai multe nectariile erau drepte ; la altele, cap5tul era pu{in intors in sus, in jos sau in interior, pentrua Iua forma unui cirlig; la altele, in loc de a avea forma de cirlig, la inceput se tntorceau in jos in unghi drept, iar apoi spre spate gi in sus ; Ia unele, capdtul era considerabil l5rgit; in fine, la altele, parteabazald era adincit5, devenind ca de obicei turtitd Iateral spre cap5t. Pe de altd parte, Ia un mare numdr de flori pe care le-am examinat in 1856 la o pepinierd dintr-o altd parte a Angliei, nectariile nu variau aproape de loc. Or, dl Guy afirmd cd in anumite districte, in special ln Auvergne, nectariile variet[tii V. grandiflora sllbatic[ variaz1, tocmai in modul pe care l-am descris. Din aceasta putem oare conchide cd varietd{ile cultivate men{ionate mai intii se trag toate din V. grandiflorc gi ci, degi are acelagi aspect general, al doilea lot se trage din V. tricolor ale c5rei nectarii sint, dup[ dl Guy, susceptibile la o varia{ie mai mic[ ? Sau nu este oare mai probabil ca ambele aceste forme sdlbatice, in alte conditii, sd varieze in acelagi fel gi grad, dovedind astfel cd ele nu trebuie considerate ca specii distincte?

care au scris despre variatia plantelor s-au referit la dalti, pentru cd se crede c[ toate varietltile se trag dintr-o singur[ specie gi ci toate au apdrut in Franla de la 1802 incoace, iar in Anglia incepind din 1804 '88). Dl Sabine observl cd ,,a fost nevoie de un oarecare timp de cultivare inainte ca planta indigen[ sd-qi piardi calitdtile fixate gi sd lnceap[ s[ treacl brusc Ia acele modificdri care ne incint[ acum atit de mult" 18e). Forma florilor s-a modificat considerabil, de la turtit[ la globular5. Au apdrut rase asemdn[toare cu Anemone gi Ranunculus tno), care se deosebesc prin forma qi dispozilia florilor; de asemenea, rase pitice, din care una nu are decit 45,72 cm in indllime. S[minta variazfl mult ca dimensiune. Petalele sint fie colorate nniform, fie pltate sau dungate gi prezint[ o diversitate aproape infinit[ de culori. De la aceeagi plant[ s-au ob{inut plantule de 14 culori diferite'n') totugi, dupl cum observ5 cll Sabine, ,,multe plantule iau culoarea p[rintilor". Perioada de inflorire a fost considerabil grdbitd, probabil prin selectie continu[. Scriind in 1808, Salisbury spune ci pe atunci daliile infloreau din septembrie plni in noiembrie, ins[ in 1828, citeva noi varietdti pitice au incepub sd infloreascd in iunie tn'), iar dl Grieve md inforrneazd, cd. varietatea Zelinda din grS,dina sa, piticd gi purpurie, este in plin[ floare prin mijlocul lunii iunie, gi uneori chiar
D al,ta. Aproape
rsa; Salisburv,

toti autorii

ln

Transnct.

Hort. Soc., vol. I,

1812, p. 84, 92.

O varietate sernibituti

a fost proclusi la

lla-

drid, ln

1790.

r8s) ?'ransdct. Ilort. Sot:., vol. III, 1820, p. 225. 1e0) Loudon, Gardcner's Xlaguzine, vol. \rI, 1830, p. 77. lel) Loudon, Encgclop. of Garulenitry, p. 1035. tez) Transact. Ilort. Soc., vol. I, p.91 gi Loudon, Gatdener's Mag., vol.

III,

1828, p. 179.

32S

FLORI

nlai de tinrpuriu. lntre anumile r.ariet5li au mai fost obsert-ate mici clcosebiri constitu{ionale. Astfel, unele soiuri reu$esc mult mai bine intr-o parle a Angliei cleciL intr-al[a le3). S-a remarcat de asemenea cI unele varietl{i necesitI mltlt rrrai rnul[i umiditate deciL altcletea). trlori ca garoafa, laleaua comnnd gi zambila, despre care se clecie cti sc tr-ae fiecare dintr-o unici forml silbatic[, prezinti nenuntlraLe t'at'ieL5!i, dccsebinclu-se aproape exclusiv prin dimensillnea, forma gi culoarea florilor. Aceste plante - pe ling,f a]te citeva cultivate clin \Iren]uri s[rlvechi gi care s-arl reprodus timp indelungat prin buta.si, tnarcote, bulhi etc. - devin atit de r-ariabile, incit aproape fiecare plantI noui ob{inutd din sirnin{5 fornteaz[ o noul rrarietate ,,p care, dac5 ar trebrri s[ le clescrient separat - cluptl ctll]l scria b[trinul Gerarde in 1597 - ar fi s[ r.ostogolim piatra lui Sisif sz-tu sit num[rdm boabele nisipului mdrii".
Zenrnne (Hgaci"nthus ori.entalis). Nteritfl s[ dirm o scurlzi relatare clespre aceastd plant[ care a fost introdus[ in Anglia din OrienL in 1596'ou). Pelalele florii iniliale, spune dl Paul, erau ineuste, zbircite, asculite pi de o texburl clelicatS, iar astlzi sint late, netede, solide gi rotunjite. Natura erect5, grosimea gi lungimea intregului spic, precunl gi dimensiunea florilor s-ilu rndriL toate. CuloriL s-au intensificat gi air devenii rnai t'Arial-e. in 1597, Ge.rarde etltllnera 4 r'arietlti, iar in 1629 Parkinson nrrurlra opt. Ast[zi, r'arietS{ile sinb foalte numerorse gi ar pritea deveni gi mai numeroase clupl un secol. Dl Paul observi c[,,este interesant de a compara zambilele din 1629 cu ace]ea din 1864 gi de a nota ameliorarea. Ar.r trecut de atunci 235 de ani gi aceasL:i floare simpl5 sel've;te a ilustra importantul fapt c.i formele initiale ale naturii nu rimin fixe 5i stabile, cel pulin atunci cind slnt ctrlbivatc. Privincl extremele, nu trcbuie totrrqi s[ uitim cti au existat stadii intermecliarc care sinL in rnajoritale pierclute 1;entnr noi. Daci natura iSi pcrmite uneori un salt, rtret'sttl este insl dc regulir incet gi treptat". trl adaug[ c[ ,,in mintca cul[ivatorului trebuie sir existc un ideal cle frurnusele, pentru realizarca cflruia el lucreazd ctl capul gi cri rnina". Vcdcm astfcl cit de clar apreciaz5 dl Paul, un cultivatot' cal'e a reugit aclmirabil cultivarea acestei flori, actiunea selectiei metodice. lntr-r,rn tratat curios $i, dup[ cit se pare, demn de incredere, publicat la Arnsterclam'nu) in 1768, se afirrn[ c[ pe atunci se cuno$Leau aproape 2 000 de soiuri de zambile; in 1864 ins[ dl Paul nu a g[sit in cea mai Inare gr5clinii din Haarlent clecit 700. in acest tratat se spllne c[ Ilu se cunoagter nici un caz in cat'e vreo varietate s[ se fi reprodus fidcl prin s[rnlntir. Totugi, soiurile alber

produc acum tnt) aproape intotdeauna zambile albe, iar ce'le galbene se reproduc alrroape fidel. Zambila este interesant5 prin faptul cI a dat nagtere la I'arieiati cu flori albastre, roz gi galben distinct, toate de nuanle vii. Aceste trei
Gorclener's Chron., 1813, p. 87. Cottage Gurdener, din fi aprilie, 1856, p' 3;3. Dl Ijaivre di o descriere interesanti a variatiilor succesive ale pliurulei chiuczclli, dc la introducerea ei irr f'.rrlopa prin anul 1820, in lleuue dcs Couts Scientifiques, iunie 1fi(i1), 11.,12|i. 1e5) Cea mai buni qi mai complctri descliere a acestei plantc pe care arn intilnit-o este cea a rculttnitttltti Irorticrrltor cll I'aul, clin Waltham, publicati in Gurderter's ChrorLir:Ie, 18ti'1 , p. 312.
1sa.;

Dl \\:ildnran, in

1sa;

1e6)

rsz.;

Des Jacinthes, de leur anatomie, reproduction et culture, Atnsteldatn, Alph. de Candolle, Gdogr. Dot., p. 1082.

17fi(i.

FLORI

:.i29

culori primare nlr apar la variet[tile vreunei alte specii gi chiar la speciile distincte ale aceluiagi gil, iar nneori ele nici nu apar toate. Degi diferitele soiuri de zanrbile, in afarS de culoare, se deosebesc numai pulin una de alta, tottrgi fiecare soi are caracterul sdu individual, care poate fi recunoscut de un ochi foarte exersat. Astfel, automl tratalului din Amsterdam afirmi (p. 43) cI unii floricultori experimenta!i, ca renumittrl G. Voorhelm, rareori dIcleau gre$ in a recunoagte numai dup[ bulb fiecare varietate clintr-o coleclie de peste 1200 de soiuri ! Acelagi autor men{ioneazd, citeva varia{ii neobignuite. Astfel, zarnbila procluce de obicei $ese frunze; exist[ ins5 un soi (p. 35) care aproape niciodatd nll are mai mult de trei frunze, un altul cu cel mult cinci, in Limlt ce alte soiuri produc regulat gapte sau opt frttnze. O varietate denumitd La Corgphde prcduce invariabil (p. 116) dou[ tulpini florale uniLe la un loc gi acoperite cu o membran[. Tulpina flora]5 a unui alt soi (p. 128) iese din p[minb intr-o teacd colorat5, inaintea apariliei frunzelor $i, in consecin![, este susceptibil5 de a suferi de ger. O altd varietate emite intotdeauna o a doua ttrlpin[ floral5, dup[ ce prima a inceput s[ se clezvolte. In sfirgit, zambilele albe, ins[ colorate in centrul corolei cu rogu, purpnriu, sau violet (p. 129) prttrezesc cel mai Lr$or. Se t'ede deci c5, atunci cind este indelung cultivat[ gi tratat[ cu grij5, zambila, ca gi numeroasele plante tratate mai sus, prezrnLra multe varialii
neobisnuite.

In ulfimele doud capitole am ardtat, mai mult sau mai pu{in in amdnunt, gama de varia{ii gi istoria, pe cit ne este clrnoscutd., a unui numdr considerabil de plante cultivate in diferite scopuri. Unele dintre plantele cele mai variabile

- fasolea, ardeiul, meiul, mdturile etc. - art fost trecute. ctt t'ederea, deoarece botanigtii nu sint de loc de acord care soiuri trebuie considerate clrept specii gi care anllme drept variet5{i, iar speciile parentale silbatice ne sint necunoscute tnt). Numeroase plante de multd vreme cultivale in ![rile tropicale, ca bananierul, au prodlls numeroase variet5fi, dar pentru cir rlu itu fost niciodaLl descrise cu griji acestea au fost de asemenea trecute ctt r.edcrea. S-au prezenlat totugi un nnrn5r suficient gi poate mai mult decit suficient de cazvri, astfel incit cititorul sd fie in m[surd s[ aprecieze natura gi intensitaLea marii variatii suferite de plantele cultivate.

rea;

Alph. de Candolle, Giogr. Dof., p.

983.

CAPITOLUL aI XI-Iea
DESPRE VARIATIA MUGURALA $I DESPRE AI'{UMITE MODURI ANORMALE DE REPRODUCERB $I VARIATIE
d.upd aspectul fructului modificat-La

Varialia mugurald Ia piersic, prun, cire;, vifd. de uie, agri;, coacdz Si bananier, floriz camelii, azalee, uizanteme, trandafiri etc.Despre protlucerea coloritului lu garoafe - Varialii mugurale Ia frunze - Varialii prin drajoni, tuberculi gi bulbi. Despre lalelele pdtate - Varialiile mugurale se

clttzii si rezumat.

transformd treptat, ce urmare a condiliilor de uiald schimbate - Hibtizi de grefd - Despre segre{Jarea caracterelor parentale la librizi din sdmtnld, prin uarialii mttgurale - Despre acliunea clirectd. sau imediatd a polenului strdin asupra plantei materne - Despre efectcle unei fecunddri anterioare asuprct descendenlilor urmdtori ai animalelor femele -- Con'

Acest capitol va fi consacrat in special unui subiect important din multe puncte de vedere, $i anume varialiei mugurale. ln acest termen includ toate acele modificdri brugte de structurd $i aspect care apar citeodatd la mugurii floriferi $i foliari ai plantelor mature. Grddinarii numesc asemenea modificdri ,,sports' ', ceea ce este, dupd cum am observat anterior, o expresie gregit _aleas5, ea fiind deseori aplicat[ unor varialii puternic marcate ale plantelor oblinute din slmin!5. Deosebirea dintre reprodlrcerea prin s[mln{[ $j cea pe cale vegetativd nu este atit de mare cit s-ar pdrea la prima vedere. Intr-adevdr, intr-un anllmit sens, fiecare mugur este un individ nou $i distinct. Asemenea indivizi sint ins5 produpi prin formarea de diferite feluri de muguri, f[r5.ajutorul vleu.nui aparat special, pe cind semintele fecunde sint produse cu ajutorul a doud elemente seruale. Modific[rile care apar prin varialie mlrgurale pot fi reproduse, in general, in orice mlsurd prin altoire, butagi, bulbi etc., pi uneori_chia.r gi prin simin{d. Citeva dintre producliile noastre-cele mai frumoase gi folositoare au apdrut prin varia{ie mugurald. PinI ln prez-ent, varia{ii mugurale nu au f ost observate decit in regnul vegetal. Este insd probabil cd daci animale compuse, cum sint coralii, ar fi

3:J',2

\TARIAJ-IA N{UGURALA

fost supuse unei domesticiri indelungate, ele ar fi variat prin muguri, pentm cti in multe privinle ele sint asemdnStoare plantelor. De exemplu, orice caracter nou sau cleosebit prezentat de un animal compus se reproduce prin oculalie, a$a cum sc intimpld cu hidrele de diferite culori gi cum a aritat dl Gosse cI este cazttl unei variet5{i neobignuite a unui coral veritabil. Varietdli ale hidrei all fost de asemcnea altoite pe alte variet5li pi gi-au pdstrat caractenrl. Voi prerzenta in primul rind loate cazurile de varialie mugurald pe care le-atn putut adttna, ardtind apoi importanla lor t). Aceste cazuri dovedesc cir unii autori, cum este Pallas, gre$esc atunci cind atribuie orice variabilitatc,, incntcig[rii unor rase distincte sau unor indivizi aparlinind aceleiagi rase, ins[ pu{in deosebi{i unul de altul; gre$esc de asemenea gi acei autori care atribuie orice variabilitate numai actului sexual. $i nici nu putem explica toate cazurilc cle aparitie a unor noi caractere prin varia{ie mugural[ pe baza principiuhri reversiunii spre caractere de mult pierdute. Cine doregte s[ judece in ce mlsurzi fiecare varialie particulard este cauzatd direct de condiliile de viald va lrebui s[ ref]ecteze serios asupra cazurilor care urmeazd s[ fie prezentate imediaL. Voi incepe cu felul in care rrariatiile mugurale se prezint[ la fructe, p entnr a trece apoi la flori gi in sfirgit, la frunze. Ptsnsrcur (Amg gdalus persi.ca). In capitolul precedent am prezentat cazurile unlri piersic-migdal gi unui migdal cu flori bitute care au prodns brusc fnrcte mult asemdnhtoare cll piersicile adevdrate. Am ar5tat de asemenea numeroase cazuri de piersici ce produc muguri care, dezvoltindu-se in rarnuri, au produs nectarine. Am vdzut cd nu mai putin de $ase variet5li de piersic denttmite, precum gi multe altele nedenumite, au produs astfel mai nlultc variet5{i de nectarine. Am ar5tat c[ este foarte pu{in probabil ca to{i acegti piersici, dintre care unii apar{in unor varietiti vechi gi care s-au reproclrrs cu milioanele, sd fie hibrizi intre piersic pi nectarin; totodatfl amar[tat cd a atribui acliunii directe a polenului t'reunni nectarin invecinat proclucerea intimplirtoare de nectarine pe piersici este in contradic{ie cu orice analogie. Mai multe cazuri sint foarte interesante, mai intli pentnr c5 fnrctul astfel produs a fost uneori partial nectarind gi parlial piersicd ; in al doilea rind, pentm c[ aslfel de nectarine produse brusc s-au reprodus prin sdminld ; in al treilea rind, penlnr cir nectarinele sint prodnse din piersic atit prin simin!5, cit gi prin nruguri. Pe de altii parte, sdminta nectarinei produce uneori piersici, gi am r.lizut un caz in care un nectarin a produs piersici prin varialie nnrguralh. Deoarercc piersica este cu sigurantd varietatea cea mai 'veche"sau primar5, prodncerea de piersici din nectarini - fie prin sdminld, fie prin muguri - s-ar putea considera ca un caz de reversiune. Anumiti pomi au fost descrigi de asemenea ca producind fdr5 deosebire piersici sau nectarine, ceea ce poate fi considerat drept o varia{ie nrugurald dusi la cel mai inalt grad.
t) De la publicarea primei editii a acestei cirfi, anr constatat cii in excelenta sa lucrare Production et liration des varietis, 1865, dl Carribre, qeful pepinielelor lluzeului de istorie naturali, a clat o listri de varialii mugurale mult mai completd decit a mea; deoarece acestea se referi. insi la cazuri care au apirut in liranla, am lisat lista mea cunl cra, addugind clteva fapte de la dl Carri0re s;i de la altii. Cine dore;te sI studicze subiectul in amdnnnt va trrrbui s:i consulte lucrarca cl-lui Carrilre.

FRLIC'I'8,

333

Grosse mtgnonne a produs ,,dintr-o rarnur[ modiIicatti bnrsc (sportinq) soiul Grosse mignonne tardf"ue, ,,o varietate dintre cele mai bune", &l cirei fruct, tot atit cle bun ca acela al pomului parental, se coace cu douf slptirriini mai tirzitr 2). Tot prin variatie mugural5, acelagi piersic a prodtrs soitil trurlg grosse mtgnonne. Nectarina mare rogcatl a lui Hunt ,,fl
pit'rsicu

La Montreuil,

ap5rut din nectarina mic[ rogcat[ a lui Hunt, insd nu din reproducere prin
shniint5

" t).

Pnuxrr. DI Knight afirmh cd un prun in virstd de 40 de aui din soiul fuIagnurn bi.nunr galben, care produsese intotdeauna fructe obignuite, a produs o ranrur'[ care a clat prune Magnum bonum rogii a). Dl Rivers din Sar,vbridgervot'tlt n,[ infotrneazi (ianuarie, 1863) cd dintre 400 sau 500 de pruni din soiul purlruriu Earlg Proli"fi"c, care se trage dintr-o varietate francez[ veche gi face

fructe'purpnlii, un singur pom a produs pe la virsta de 10 ani prune de Lln galben t.iu. In afard de culoare, acestea nu se deosebeau in nici o privin{[ de prunele celorlal{i pomi, insd erau deosebite de oricare alt soi cunoscut de pnlne
galbene'). Ctnngur. (P runus cerasus). DI Knight a inregistrat (ibtdem) cazLt I u nui circg Mag-Duke tare, degi nu a fost niciodatfl altoit, a produs intotdeauna pe o ramurl fructe ce se coceau mai tirziu gi erau mai lunguiele decit fructele clc pe celelalte lanntli. Au mai fost descripi doi ciregi )lIag-Duke din Scolia, cu ran,uli pr-rrtind fnrcte lunouie{e ;i foarte bune care, ca pi in cazul lui Knight, sc coceatt in mod invariabil cu cloui s[pthmini rnai tirziu clecit celelalte cirege 6). Dl Cat'riere (p. 37) prezintd numeroase cazuri analoge, precllnl gi cazul unui gi aceluiagi pom care ficea trei soiuri de fnrcte.
VrT,r Dn vIE (\rflis utnf"/era). lntr-un caz, soiul Fronti.gnan rregru sau purput'iu a p-rcdus in deculs de doi ani succesivi (gi fird indoialfl in mod pernranent) mkicli{e cu stnrguri Fron{.ignan albi. Intr-un alt caz, pe acelagi pedun-

cttl, boabele inferioare ,,erau de soiul Frontignan de cnloare neagrfl bine pronun!at.i", iar acelea de lingd peduncul erau albe, cu excep{ia uneia negre $i a ttneia dungate ; pe acelagi peduncul erau in total 15 boabe negre gi 72 albe. La LrIt alL soi de struguri, in acelagi ciorchine erau boabe negre gi ruginii ?). Conlele Odart descrie o varietate care pe acelagi peduncul produce deseori boabe mici gi rotunde, precum'"si boabe mari pi lunguiele, cu toate c[ forma boabei esle in general un calacter fixat 8). Iatd un alt caz interesant prezentat
!1 Gurtlctrcr's ()]rrtrticlc, 1tl5 l, p. 821. Lindle5', Guide to Orthard, cl.upa cunr este citat in (]urdent'r's Chron.,1852, p. 821. Pentrn EttLly ntignonrrc perLclt, vezi (iardetter's Chron., 186,1 , p. 1 2o1.
3.1

n)

TrtLnsuct.

5; \-ezi de asemenea Gurdencr's Clvotticle, 1803, p. 27. 81 Gardener's Cltronicle, 7852, p. 821. 71 Gurdener's Chronicle,7852, p. {i29; 1856, p. 648; 186:1, p. 98ti. Alte cazuli sint date de flratrn rTescence, in lloy. Soc. Bot. Mem.., 1853, p. 314. 8) Anrytlogruplie ctc., 18 19, p. 7 L.

Hort, Soc., vol. Il, p.

16i).

in

lirjrrrrc-

334

VARIATIA NIUGURALA

de dl Carribre e), aceastd excelent[ autoritate in materie. O vild de Hamburg negru (trrankenthal) a fost tdiath $i a produs trei drajoni. Unul dintre acegtia a fost butdgit gi dupd citva timp a produs struguri cu boabe mrilt mai mici, care se coceau intotdealtna cel putin cu doud sdptlmini mai devreme decit ceilal{i. Dintre ceilalli doi drajoni, unul producea in fiecare an struguri frumogi, pe cind cel5lalt, degi fructifica din abundentd, nu producea decit pulini struguri copti gi acegtia de calitate inferioar5. AcHtgut (Ribes grossulari.a). Dr. Lindley to) a descris cazul dernn de remarcat al unei tufe care f Scea in acelagi timp nu mai ptilin de patru feluri de boabe, $i anume: pdroase gi rogii; netede, mici gi rogii ; verzi; gaibene nuanlate cu brun. Ultimele dorid feluri aveau un gust diferit de cel al boabelor rogii, iar simburii erau de criloare rogie. l'rei ramuri ale acestei tufe cregteau aproape una de alta ; prima a fdcut trei boabe galbene gi una rogie ; a doua ramurd patru gaibene gi una rogie; iar a treia, patru rogii gi una galben5. Dl Laxton m5 informeazf, de asemenea c5 a vizut un agri$ de soiul R;d Warringlon avind pe aceeagi ramurd atit fructe rogii, cit gi galbene. CoacAzut (Rtbes rubrum). O tuf[ cumpdratd ca fiind din varietatea Qhampagfr, caracterizat{. prin fructe roz, rntermediare intre rogii gi albe, timp de 14 ani a produs atlt pe ramuri separate, cit $i pe aceeagi ramurd boabe rogii, albe gi roz rt). Se nagte firegte bdnuiala c[ aceastd varietate se trage dintr-o incrucigare intre o varietate rogie gi una alb[ gi cd, transformarea de mai slrs se poate explica printr-o reversiune la ambele forme parentale. Dar avind in vedere cazul complex al agrigei, ardtat mai sll s, aceast[ ipotezd este indoielnic[. In Franla, d ra-.,ra Ointr-o tufi de coac|z ro$u in virsti de vreo 10 ani a produs aproape de virf cinci boabe albe, iar mai jos, printre boabele rogii, una jumdtate rogie gi jumdtate albd 1r). De asemenea, Alexander Braun 18) a vdzut deseori ramuri de coacd,z alb cu boabe rogii. PAnul (Pgrus communfs). Dlrreau de la Malle afirmd cd florile Lrnor pomi dintr-o veche varietate, Dogenne galeutr, art fost distruse de ger, iar in iulie au ap[rut alte flori care au produs $ase pere. Acestea seminau exact la piele .si gust cu fructul unei variet5li distincte, Gros dogenne blanc, insi ca formi se asemdnau cu cel al varietltli Bon-chretten; nu s-a stabilit dacd aceastd varietate nou[ putea fi reprodus5 prin altoire. Acelagi autor a altoit un pdr Bon-chretten pe un gutui, gi acesta a produs, pe lingfl propriul s5u fruct, o varietate de fruct aparent nou5, de o form5 neobignuit[ gi cu pielea groasi gi asprd 1a). MAnul (Pgrus malus). In Canada, ur pom din virietatea denumitir Pound Su;eet a produ. tu), intre douh dintre propriite sale fructe, un m[r care
Gardener's Chronicle, 1866, p. 970. Gardener's Chronicle, 7855, p. 597 qi 612. LL| Gardener's Chronicle,lB42, p. 873; 1855, p.646. ln Chronicle, p. 8?6, dl P. I\Iackenzie afirml c[ tufa continud inci si fac[ cele trei soiuri de fructe,cu toate cI nu slnt la fel ln fiecare an". 72) Ileutte llorticole, citatd ln Garclener's Chronicle, 7844, p. 87. r3) Rejuuenescence, in Nature, Rog. Soc., Bot. Memoirs 1853, p. 314. 7r) Comptes Rendus,vol. XLI, 1855, p.804. Cel de-al doilea caz este dat tn baza autorititii in materie a lui Gaudichaud, ibidem, 1852, vol. XXXIV, p. 748. 1s) Acest caz este publicat ln Gard.ener's Chron., 1867, p.403.
sS roS

FRUCTE

era bruniu-rogcat, mic, de form[ diferitl gi cu Lrn peduncul scurt. Cum in apropiere nu cregtea nici un pom cu mere brun-rogcate, acest caz rlu poate fi explicat, dupl cit se pare, prin ac{iunea directd a unui polen strdin. Dl Carridre (p. 38) semnaleazd un caz analog. Voi da mai jos cazuri de meri care produc in mod regulat fructe de doud soiuri sau fructe jumfltate-jum5tate. Se presupune, probabil pe drept cuvint, c[ acegti pomi sint de origine hibridd gi cd fmctele revin la ambele f orme parentale.

Bexextnnul (Musa saptentium).Sir R. Schomburgk afirm[ cI Ia San Domingo a vdzut un racem de bananier Fig Banana care avea cdtre baz6, 125 de fructe din soiul propriu. Acestea erall urmate mai sus pe racem, ca de obicei, de flori sterile, deasupra c5rora se glseau 420 de fructe avind un aspect foarte diferit gi care se coceau mai de timpuriu declt fructul propriu. Degi mai mic, frnctul anormal semlna mult cu cel de Musa chinensis sau cauendi-sftir, consideratd in general ca fiind o specie distincte ").
FIJORI S-au inregistrat multe cazuri cind o plantd intreag5, o singurd ramurd sau un rnugllr a produs brusc flori, care se deosebeau de tipul propriu prin culoare, form5, insugire de a fi invoalte sau prin vrelln alt caracter. Uneori, jum5tate de floare sau un segment mai mic igi schimbd culoarea.

CentnrIa. Specia cu frunze de mirt (C. mgrttf olia) gi dou[ sau trei varieteti din specia comund slnt cunoscute a fi produs flori exagonale pi imperfect dreptunghiulare, iar ramurile producind asemenea flori au fost reproduse prin altoire 1?. Varietatea Pompon face deseori ,,p&tru soiuri distincte de flori : flori albe curat gi flori p[tate in centru clr ro$u, care apar amestecateimpreund; apoi flori i-pestritate cLr roz gi flori roz, care pot fi pdstrate separat cu destul[ certitudine altoind din ramurile care le poartd". S-a vdzut de asemenea o ramuri a unui arbore bdtrin din varietatea de culoare roz,,revenind la culoarea alb5 curat5, ceea ce se intilnegte mai putin frecvent decit cazttl cind se pierde aceastd culoare 18).

a f[cut un singur mdnunchi de flori a]be curate le) gi dl A. Clapham, utr

pepinierist din Bedford, ffi5 informeazd c6, tat5l s5u a altoit un pdducel purpuriu inchis pe unul alb, care timp de mai multi ani a fdcut, mult deasupra altoiului, buchete de flori de culoare alb[, roz gi purpuriu inchis.

CRarescus oxyACANrHA. Se

cu noa

gte un pdducel trandafiru inchis care

Azerce INDICA. Aceastl plantl este cunoscut[ ca producind deseori variet5[i noi prin muguri. Am vdzut personal mai multe cazuri. Un exemplar
LBl

,Iournal of Proc. Lirut. Soc., vol. II, 13ot., L7) Gurderter's Chronicle, 7847 , p. 2(17 . 18) Flelbcrt, :lrmLrgllit{accuc, 1838, p. 3(j9.
Ls1

p.131.

Gurtlener's Chronicle, 1tl{3, p. 391.

VARIATIA NIUCURALA

astfel originea acelei frur nroase varieteti". Pe o altd plantd de A . ind. uari.egata s-a produs o floare des[virgitd de A. f.nd. Iateriti"a. Agadar, ini{ial, atit gledstanesii. cit pi lateritia au apirut f[rX indoial[ ca ramuri de A . ind. uari.egatazo; modificate brusc (sporting).
I{terscus (Pari"ti.um-) Tri"cuspis). La virsta de citiva ani, ct plantul5 din s[rninla acestei plante a produs la Saharunpore 21) citeva ramuri ,,care aveau ft'ttnze gi flori foarte diferite fa!5 de forma norrnal[. Frunza anorlna][ esfe rnult mai ptrlin divizat[ gi nrr este acuminatS. Petalele sint considerabil mai mari gi absolut intregi. Pe spatele fiec[rei lacinii a caliciulr-ri existi in stare proaspltl o glanclir evident[ rnare, lune-uiald, plin5 cu o secrelie viscoas5.". Dr. Iting, crare trlterior a preluat conducerea acestor grddini, m[ informe.az\, c5,la un arbore

A. ind. gledstanesii. ,,atit de tipice, cib e posibil ca sd, fie produse, evidenliind

de Azalea i"ndtca uari.egatd prezentat la expozitie avea un mdnunchi de flori de

cat'actenrl in rnod surprinzdtor, crescind ca o tufi gi producind flori gi fmnze setnlrrind ca forrn[ cu acelea ale unei alte specii, P. ti-Ii.aceum. O mic[ ramtrr[ iegind din aceasth tuf5 in apropiere de sol a revenit la forma parental5. Anrbele forme s-alr reproclus pe scar[ rnare prin butagi in decurs de cltiva ani men{inindu-se perfect constante.

de Pari"tium tri.cuspi"s (probabil exacb aceeagi plantd) care cregtea acolo, o ranrur'[ s-a ingropat probabil in nrod accidental in pdmint. Aceastd ramurl gi-a schirnbat

Alrs,aa RosEA. O nalbd cu flori hdtute, galbene s-a transformat brusc, intr'-un an, in nna cu flori simple, albe curate, iar ulterior o ramlrr[ avind florile iniliale b:ilule gi galbene a reap[rut in rnijlocul ramurilor cu flori sirnple gi albe22). **). Aceste plante rnult cultivate par extrern de susceptibile PelancoNtuu valia+rieri rnugurale. Voi da nunrai citeva cazuri bine narcate. Gtirtner a vdzut 23) o lrlarrtl cle P. zonale, cu o ramur[ avind muchii albe. rnenlinute constant ani de zrle, gi care a fdcut flori cle nn rogu mai inchis decit cle obicei. In general, Ilc asemenea ranluri florile diferl pu{in satt nll difer[ de loc. Aslfel, un atttorza) a ciupit l[stanrl principal al unei plantule clin s[min![ cle P. zonale gi aceasta a dat trei ramuri care se deosebeau prin dimensiunea gi culoarea frunzelor $i a ttrlpinilor lor, ins[ pe toate acesLe ramuri ,,florile erart identice", cll exceplia ci cele mai rrr?t'i erau din varietatea cu tulpina verde, iar cele mai mici din aceera cu frunzele varicgate. Ulterior, aceste trei varietd{i s-att reproclus $i all fost

clistribrrite. La o varietate cu flori portocalii-stacojii, denumitd compactum, s-au vYazut nrulte ramuri gi chiar nnele plante intregi producind flori roz25). IIiII's llector, care este o varietate cu flori de nn rogll deschis, a produs o ra:u.1

i.xpr.rsir la FlolL. Sr-rc., London. llaporl ln Gurtlener's Chron,,7844, p. 337.

') Sinonirn vechi penLru f{ibiscus (N. llatl.). Dl W. Rell, Rot. Soc. of Ilclinburghl tnai 1863. 2)\ Rettue lIortfuctle, citati in Garr[ener's Chrotticle, 7845, p, ** ) llugcatele (N. trad.). r3) Bastarderzeugung, 1819, p. 76. zaS .lorrrttul of Ilorticulture, 1861, p. 33(i. rr,1 \Y. l). '\yres, in Gurdcner's Chronicle, 7812, p. 336.
zr7

475,

FLORI

.lJ/

A.cesta pare si fie ttn caz dc reversiune, deoarce H|.II's Heitor era provenit[ din szimlnla rtnei varieLa!i liliachiiru). Iatd un exemplu mai bun de reiersiune: o varietaLe rc'zultind dintr-o incrucigare complicat5, dupd ce a fost reprodusd prin sirnin![ timp de cinci generalii, a produs prin iarialie rnugur al[ trei variet:ili foarte disLincte, care nu se puteau deos-ebi de u..i" planie ,,clespre care se Stia c[ au fosb cindva strlmogii plantei respectit." zz)-. Dintre toate mlr$catele, Ro//isson's [Jntque pare sI repiezinte modificarea cea mai bruscd (sportlue); originea ei nu este cunoscutd in mod pozitiv, ins[ se crede c[ ar fi hibridi. Dl Salber din Hammersmith afirmd zs)- ci el cunoagte personal c[ aceasL[ varie.tate pr-rrpurie a produs varietatea liliachie, cea ioz-stacojie sau conspi-cuum_gi cea rogie sau coccineuln. Aceasta din urm[ a produs de ur.rn.n.u varietatea Rose cI'amour', astfel ci din Ro//isson's (Jni(lue a\bparut prin varialie Inuguralii, in_Lotal, patru variet5li. Dl Salter observi c[ aceite patru varietili ,,pot fi consiclerate acLlln ca fixate, cu toate c[ uneori ele produc ftori de culoaI'ea iniliall. Anul acesLtt, ln acelagi rndnunchi, cocci.neum a fdcut flori de trei ctrlori diferit,e, ._g!ii, loz gi liliachii, iar in alte rndnunchiuri eralr flori jumState rogii, jumdtate liliachii". Pe llngl aceste patru varietd{i, se clrnosc alte dosl r,'arieLdti staco_jii cle (Jnique, ambele prodircind uneori flori liliachii, identice ctr Ro//isson's Uniquezs), insd ccl pulin una dintre acestea nu pro\rine din yarialie tnrtgural5, ci se pare cI este oblintrtd din sirminla varieta[ii Ro//insson's Uitqytto). In comertsl) existl de asetnenea alte doud varietdli pl1in diferite, de origine Irectlnoscttl li, apar [inind var. Ro//inss on' s U ni"que. Agadar, avem un caz complex 5i curios de varialie atlt mugurald, cit gi prin s[min!5 az). Iatd un caz gi mai cornplex: dl Rafarin afirrnii ce o varietat. i" flori roz-deschis a produs o ralrllll'it crt flori de culoare ro$u inchis.,,S-au luat butagi de la aceasti rlodificare bruscl.i" (sport), ,,din care s-aLl oblinut 20 de planle care au inflorit in 1867, cind s-a constatat c[ nici tnlcar doud nu semdnau intre ele". Astfel, unele sem[ttrlrt ctl foi'ttla parental5, altele cu modificarea brusc5 (sport), iar unele flceau arubele soitrri de flori gi chiar la aceeagi floare se observiu $i-petale roz gi rogiisu). S-a constatal cI o plantd sdlbaticl in Anglta, Gerani.um priteise, atunci cind este cultivatd intr-o grddinS, produce pe aceeagi plantd flori atiL albastre

murd cu flori liliachii gi unele mdnunchiuri cu flori atit rogii, cit gi liliachii.

gi albe, cit pi dungate cu albastru gi albrg.

CHnvsINTHEMUNI. Aceastd

LiL

ob{intrtii de

la t'amurile

dl

plant[ suferd deseori modificdri brugte (sporfs) sale laterale, cit gi uneori la drajoni. O plant[ di; ratrrinp, Salter, a produs prin varialie mugural5 g^ur. soiuri distincie
Lg72,

'u, a*t. P. Ayres, ilt GrLrelener's Chronicle, L842, p. Zg1. tt) Dr. llaxrvell Masters, pop. Science Reuiew, iulie, 281 Grtrclcner's Cltronicle, 1861, p. 96g.
to) W. Paul, in Garclener,s Chron,, 1g61, p. g6g. }LS lbidem, p. 915. 3t; I'eulru alte cazuri de varialie rttugurali la
2e) Ibid.em,

p.

2b0.

1861, p.915.

aceeagi varietate, veziGardener's Chronicle, L86I, p.57g, 600, 925. I'errLlr: alte cazut'i tlisLincLe de varialie mugulali la genul Pelu.rgoniutn,yezi Cottctge Gard-ener,1860, p. 194. aa,) Dr. Ilaxrvell llaste's, pop. Science Reuiew, iulie, 1872, p. 2b4. 341 l{ev. W. T. I3ree, in Garclener's Magazine, al lui Loudon, vol. VIII, 1832, p. g3.

2! '.

r,, 26ti9

VARIATIA NIUCURALA

cinci deosebindu-se prin culoare gi unul prin frunze, toate fiind acum fixatess). O varietate denumitd, cedo nulli face flori mici gi galbene, insd de obicei produce ramuri cu flori albe; un exemplar v[zut de profesorul T. Dyer a fost expus Ia Societatea horticold. Variet5lile care alr fost introduse pentru prima datfl din China erau attb de variabile, ,,incit era extrem de greu de spus care a fost culoarea inilialfl a varietdtii gi care este modificarea brusch (sport)". Aceeagi plant[ producea intr-un an numai flori brune (buff), iar in anul nrmdtor numai flori roz) pentru ca apoi s5. se schimbe din nou sau s[ producd in acelagi timp flori de ambele culori. Astflzi, toate aceste variet5li fluctuante sint pierdute gi cind o ramur5 se modific[ brusc (sporls) pentru a deveni o noul varietate, in general ea poate fi reprodusd gi pdstrat5 fidel. Ins5, duph cum obsen'd dl Saltei, ,,fiecare modificare l-rrusc5 (sporl) ar trebui incercat5 temeinic pe diferite soluri inainte ca ea s[ poat5 fi consideratd ca fiind intr-adevlr fixat5, deoarece s-au cunoscut multe asemenea modificlri, care au revenit clnd au fost plantate in compost bogat. Dacd se acordfl ins[ suficientd grijd gi timp pentru incerc[ri, nu vom avea decit un risc mic in legltur[ cu vreo eventuald, dezamflgire ulterioar5.". Dl Salter m[ informeazfl c[ la toate variet5lile de Chrgsanthemum modr-rl cel mai comun de variatie mugurald constd in producerea de flori galbene. $i cum aceasta este culoarea primordial[, aceste cazuri pot fi atribuite reversitrnii. Dl Salter mi-a dat o listi de gapte crizanteme de culori diferite care au produs toate ramuri cu flori galbene, insfl trei dintre ele s-au schimbat brusc in alte culori. La orice modificare a cu.lorii florilor, frn nzele se schimb5 in general in mod corespunzdtor, devenind mai deschis sau mai inchis colorate. O alt[ plant[ compozee spontan5, Centaurea cAanus, atunci cind este cultivat[ in gr5din[, produce deseori pe aceeagi r5d5cin5 flori de patru culori diferite, gi anume albastre, albe, purpuriu inchis gi pestrile36). Florile de Anthemi.s variazl, de asemenea pe aceeagi plante sz;.
TnexoaFIRI. Se gtie salr se crede c[ multe varietlti de trandafiri au apdrut prin r.ariatie nlugural[tt). Rosa muscosq comund, cu flori b5tute, a fost introdusl din Italia in Anglia prin 1 735 un). Originea ei este necu noscu t5, insh j u decind prin analogie ea provine probabil prin variatie mugural5 din trandafirul de Provence (R. centi.f olia), pentru cd se gtie c5 de mai multe ori ramuri de Rosa muscosa comunfl au produs trandafiri de Provence, complet sau parlial lipsili de mugchi.) ; am vdzut personal unnl dintre aceste cazuri, iar mai multe altele au fost inregistrateeo;. Dl Rivers rni informeaz1, cd a ob{inut doi sau trei trandafiri din clzrsa Prouence, din sdminla unei vechi Rosa muscosaar) cu flori simple, acesl. din urmri soi fiind produs in 1807 prin varialie mngural[ din Rosa muscosct
J. Salter, TIrc Chrgsanihemum: its Historg and Culture, 1865, p. 41 etc. ln Gard.ener's XIcLg., al lui Loudon, vol. VIII, 1832, p. 93. 37; Ilraun, Geschichte der Natur, B. vol. II, p. 123. as; T. Rivers. Rose Amateur's Guide, 1837, p.4. a0; Dl Shailer, citat ln Gtrclene,r's Clvott., 1848, p. 759. *) Prin ,,mugchi" se inlelege formaliunea caractcristicl de frunzigoarc de forma rnuqchilor eare acoperl peliolii, pedunculii gi caliciul gi care provin din transformarca glandelor pedicelate (N. tratl.). aol Transact, IIort. Soc., vol. IV, 1822, p. 137 GcLrtlener's Chron., 1842, p. 422. ; 4r,; Vezi tle asemenea Loudon, Arboretum, vol. lI, p. 780.
36.;

uu)

f3ree,

FLORI

339

comlrne. Rosa muscosa albd a fost de asemenea produs[ in 1788 dintr-un ldstar din varietatea rogie comun[. La inceput era colorati roz deschis, devenind ins[ albd prin altoire continuS. Prin t[ierea l5starilor care produseser5 aceast[ plant[ cu flori albe, an ap[rut doi ldstari debili, iar mugurii de pe acegtia au produs frumoasa Rosa muscosa dungatS. Pe ling[ vechea plant[ cu flori rogii gi simple Rosa muscosa comun[ a mai produs prin varialie mllgural[ vechea varietate cu flori stacojii, semiinvoalte, precum $i pe cea cu frttnze ca de salvie, care are flori de ,,o forrnd delicatd ca de scoicd gi de o frumoasd cttloare roz", dar care,,astlzi (L852) este aproape stins5"n').S-a vdzut o Rosa muscosa albd care a flcut o floare jumdtate alb5, jumdtate rozas). Cu toate ci mai multe variet[li de -Rosa muscosa au ap[rut f5r[ indoiald prin varialie mugllral[, cel mai mare numdr sint provenite probabil din slmin![. Intr-adevdr, dl Rivers rn[ informeazd, c[ plantele sale din slminla vechii ftosa muscosa cu f]ori simple au produs aproape lntotdeauna aceeagi specie. Dupd cum am v[zttt, aceastd plantd cu flori simple era produsttl prin varialie muglrrald al unei Rosa muscosa cu flori bdtute, introdusd inilial din Italja. Din cele arltate nrai sus gi din faptul cd Rosa muscosa de Meaur (de asemenea o varietate de R. centif olia)un) a apdrut ca o nrodificare bruscd (sport) a rtnei ramnri a trandafimlui comun de Meaur, reiese c[ Rosa muscose ini{ial[ a fost probabil produsul variatiei mugurale. Prof . Caspary a descris cu ingrijire a5) cazul unei variethti de $ase ani, cu flori albe, care a emis mai multi drajoni, dintre care unttl era spinos gi a produs flori rogii, lipsite de mugchi, exact ca acelea ale trandafirulut de Prouence (R. centifolia) ; un alt l5sLar a fdcut ambele soiuri de flori, prcttm $i flori dungate longitudinal. Pentru c[ acest trandafir fusese altoit pe trandafirul de Prouence, prof. Caspary atribuie modificdrile de mai sus influenlei portaltoiului, ins5 din faptele de mai sus gi din altele care vor mai fi ar[tate, varialia mllgtlral[ impreun[ cu reversiunea constituie probabil o explicalie suficient5. S-ar putea cita mnlte alte exemple de trandafiri care variazil prin reprodtrcere vegetativ5. Se pare c[ trandafirul de Prouence a apXrut in acest felnu). DI Carriere afirm[ (p. 36) c[ el cunoagte personal cinci variet[ti produse astfel de c5tre baroana de Pr6vost. Un trandafir Belladonna. cu flori b[tute gi vitt colorate a produs prin drajoni trandafiri cLt flori albe, atit semib[tute cit gi aproape simpleez), iar unii drajoni de la trn trandafir dintre acegtia din urmd att revenit la trandafiri Belladonnt perfect caracteriza\i. La San Domingo, r,'ariet[!i de trandafiri chinezegti reproduse prin butagi revin deseori dup[ un an salt doi la vechiul trandafir chinezescas). S-au inregistrat numeroase cazuri de trandafiri ale cdror flori deveneau brnsc dungate, sau care iSi schimbau parlial caracterul. Astfel, unele exemplare din varietatea Comtesse de Chabrillant,
n,) 'foaLe afirmaliile in legiit,uri cu oliginea diferitelor varietiLi de Rosa musco.sn slnL prczentate pe baza autoritiLii in rlatcrie a d-lui Shailer, care s-a ocupat impreuni cu tatil siu de reproducerea initial[ a acestor fJori. \ezi
Gurdener's Chronicle, 1852,
431

p.

759.

Sclriften der Pht1s.-Oekon. Gesell. zu I{drtigsberg, 3 tiehruarie, 1865, p. 4. \'ezi cle asetnenea Iucrarea cl-rului Caspar-v in Transactions ol tlrc Ilort. Congress ol Amsterdam, 1865. a67 ()rtrdcner's Clvr-tttit:Ie, 1852, p. 759. a?1 Transact. Hort. Soc., vol. lI, p. 242. {8; Sir Ii. Schombulgk, Proc. Linn. Soc. Bot., vol. II, p. 132.
455

, p. 56'1 . aal l'ransact. FIorL. Soc., vol. Il , p. 212.

Garde,ner's Chroricle, 18-15

340

VARIATIA NIUGURAI-A

care in mod normal are florrroz) au fost prezentate la expozitie in 1862as) avind flori cu peLe stacojii pe foncl roz. Am v[zut trandafiri din soiul Beautg ol Bi.Ili.ard care aveall Lln sfert sau chiar o jum5tate de floare aproape alb[. Nu rareori rnlcegul austriac ( R. Iutea) uo) produce ramuri cu flori de un galben curat ; prof . Henslow a vizut o floare care era pe jum5tate de trn galben curat, iat'eu am vilzttt pe o singurd petal[ dungi inguste, galbene, restul petalei avind culoarea

ardrnie obignuit[. Cazurile de mai jos sint foarte interesaltte. Dupd cunl m[ infnrnreaz[ dl Rivers, el avea un trandafir f.rancez nou, cu l[stari netezi, frunze de un t'erdecenugiu deschis gi flori semibdtute de un ro$u deschis ca de carne, dungate cu ro$Lr inchis. In mai multe cazuri, pe rarnuri asLfel caracterizate, a aplrut brrrsc vechiul gi renumitul trandafir denumil, Baronne Prd.uost, cu l[sbarii sai viguroqi prev[zuli cu ghimpi gi cu florile b[tute, foarte mari, uniform gi bogat colorate. Agaclar, in acest caz ldstarii, frunzele gi florile gi-au schimbat toate dintr-o dat[ caractenrl prin variatie mugural[. DupI Dl Verlot 51), o varietate dentinrit[ Rosa cannabf.foli.a, care are foliole de formfl neobignuit[ gi se deosebegte de toli membri familiei prin faptul cd frunzele sint opuse in loc de a fi alterne, a apdrut brrrsc in grfldina palatului Luxemburg, pe un exemplar de R. alba. In sfirgit, pe vechiul soi A imee Vibert |Joi.sette, dl H. Curtis0z) a observat ,,rrn lSstar repent" pe care l-a altoit prin oculalie pe Celine, $i astfel a fost produs pentru prima datd nn trandafir urcltor Aimee Vibert, care a fost ulte-

rior

reprodus.

vedea la garoafa Sweet-William diferit colorate crescind pe aceeagi riddcin[; anl observat (D. barbatus) flori personal in acelagi milnunchi patru flori diferib colorate gi nuanlate. Doud soiuri de garoafe (I). cargophgllus etc.) variaz[ uneori prin marcote, unerle soiuri arind
DreNrHUS.).

In mod obignuit se pot

un caracLer af ib de pulin constant, incit floricultorii le denunte sc ,,catch-flowers" ut).

Dl Dickson a discutat cu pricepere ,,schimbarea" (running) garoafelor parlial colorate sau dungate, spunind cd nrt poate fi explicat[ prin compostul in cat'e

sinb crescute: ,,clin aceeagi floare curat[ vor iegi rttrele marcote ptlre gi altele irnpure, chiar atunci cind accsLea sint supuse absolut aceltriagi tratam_enL. Deieori, nnrnai o singur[ floare apare influenlat[ de pitare sau nttanlare diferitd, restul iegind complet pure" sa;. Aceastfl transfot'n]are a florilor pestrite este dupi cit se pare u\ caz de reversittne mugural[ la culoat'ea trnifornli ini-

tialfl a

Vcli menliona pe scurt alte citeva cazuri de varialie ntttgttrali, pentru a zrr[ta cit de multe plante aparlinind multor ordine au variat prin florile lor; gi s-ar putea aclduga rnulte alle cazuri. Am v5zut pe aceeagi plant[ de gura letrlui (Antlrrhi.num maius) flori albe, roz gi dungate, iar pe o varietate cu flori rogii
as7

speciei.

Gctrdener's Clvonicle, 1862, p. 619.

60;
61)

Flopkirk, Flora Anomala, p. t67. Sur Ia Production et Firation d.es Vari4tds, 1865, P. 4' 62) Jourrtcrl of Ilorticulture, martie 1865, p. 233.

*) Garoafcle (l/. trcd.).

p. 55.

531

Gardener's Chronicle, 7843, p. 135.

6,7 lbir[ern, 1812,

FRUNZEI SI

LASTAR.I

arn observat ramuri cu flori dungate. Pe o micsandrl cu flori bdtute (Matthi"ola i.ncana) am r'5zut o ramurd cu flori simple, iar pe o varietate de micgunea (Cheiranlhus cheiri) cn flori purpuriu murdar gi bdtute, o ramuri care revenise la culoarea ar[mie obignuitir. Pe alte ramuri ale aceleiagi plante, unele flori eraLl diviza[e exact la mijloc, o jumiitate fiind purpurie, cealaltfl arimie, iar spre centrul accloragi flori, unele dintre petalele mai mici erall prtrptrrii, clungatc longiLudinal cu arlmiu, sau ar[mii dungate cu purpuriu. S-a vizut Lt I] ciclantens5) care avea flori albe gi roz de douh forme, una dintre ele semdnincl cu linia Perstcum, cealaltI cu linia Coum. La Oenothera btenni"s s-au obsen'at 56) flori de trei culori difcrite. Llneori hibridul Gladf.olus colui.If.i" face flori rtnifortn colorate. S-a inregistrat u n caz, sz) in care toate flolile de pe o plantd gi-au schimbat astfel cnlclarea. S-a v5zrit o Fuchsiaut) care avea doud feluri de flori. Mtrabili.s ialupa este eminamente susceptibil[ de modificlri brugte, fdcind rtneori pe aceeagi racl5cini flori rogii, galbene gi albe curate, iar altele de diverse combinalii ale acestor trei culori 5e). Dup[ cum aratfl prof . Lecoq, plantele de Mi"rabili.s care fac flori extraorclinar de variabile lgi datoresc probabil originea, in majoritatea cazurilor, incrucigflrilor dintre variet[!i colorate diferit.

Pin[ acu m ne-am ocupat de modif icdrile fru ctelor gi datorate varialiei mugurale, incidental fiind semnalate gi citeva n'rodiflorilor ficdri deoserbite la frunzele gi llstarii de trandafiri gi de Hi-bi.scus gi intr-o mai micri m5sur5 la frunzele de rnngcate gi cle crizanteme. Voi addr-rga actlm alte citeva cazurr cle varia{ie a organelor iegite din muguri foliari. Verlot 60) afirmi cr"r pe Arali.cr trtloliatA, cal'e normal are fnrnze trifoliate, apar deseori rantnri crt frunze simple cle diferite forme, care se pot reproduce prin mrrgtrri satt prin altoire gi au dat nagtere la mai multe specii nominale. In privinla arborilor avem date istorice numai pentru puline dintre numeroasele variet[{i cu fnrnzig cnrios sau decorativ; este insi probahil cri mai multe dintre acestea all aprinrt prin varia{ie mugural[. Iatd ttn caz: drrpi cum afirnrI dl Mason, un frasin bdtrin (Frarinus ercelsf"or) de pe teritoriul NeclontlIui,,& purtat timp cle mul{i ani o ramurd cu un caracter complet diferit de restul arhorelui sau de al oriclnri alt frasin pe care l-am vizrit, avind internodii scurte ,si frr-rnzig des". S-a constatat c[ aceastd varietate putea fi reprodus[ prin altoaic6l). Varietdlile cn fmnze lobate ale unor arbori - cum ar fi salcimul galben *) cn fnrnze ca de stejar, vi{a de vie cn frunze ca de pdtrunjel gi in special fagrrl cu fru nze ca de ferig[ - sint susceptibile s[ revin[ prin mrrguri la f ormele comuneur). Fninzele ca cle ferig[ ale fagului revin uneori numai par{ial, ramrtrile prczentind ici-colo luieli cu fnrnze obiqnuite, cu fr-unze ca de ferigri, precum 5i
F'nuNzn pr lAsrent.
tu)
uu)

Gardener's Cltroniclc, 18{i7,

p.

235.

Griltner, Bastarderzeugung, p. l3()5. tr) I)l I). Ileaton, in Crttlaqt: (iltrdt:rter, 18(i0, p. 250.
ut)

()rrrdcttr:r's Cltronicle, 185(), p. 536.

un)

vol. lII,
uo)

Rraun, i?or7 Sor. Bot. )[em.,1853, p.315. Flopkilk, FIora anomala, p. 164 ; I-ecoq, Gdogr. Rot, de l'Europe, 1854, p. 405; ;i De Ia Ficondation, 1862, p. 303.

Des Varidlis, 18{i5, p.

5.

6r)

W.
Lcrbtr

Nlason,
r

in

Gart{ener's Clrron., 1813,

p.

871i.

')
ur)

nurt tulug11 rr.t ides (l/. lrarl.). Alex. Ilraun, /lory. Soc, IJrtt. Xlem.,1853, p. 315;

Gnt'dener's Chron.,1847,

p.

329.

342

VARIATIA L,IUGURALA

cle diferite f orme. Asemenea cazuri se deosebesc numai pulin de aga-nllmitele yarietfi{i eterofile, la care arborele are de obicei frnnze de diferite forme ; este insl probabil c[ majoritatea arborilor eterofili provin din seminte. trxist[ 5i o subvarietate a salciei pletoase cu frnnze rdsucite in spirale. Dl Masters afirrnfl c5. un arbore de acest soi Ain grddina sa s-a men{inut fidel timp de 25 de ani, pentrtr a emite apoi drept in sus un singur l[star cu frunze planeut). Arn observat" deseoii pe fagi gi pe alli arbori lujeri gi ramuri clr frunzele cornplet dezvoltate, inainfe ca frun zele de pe alte ramuri sd se fi deschis ; 5i cum nu exista nimic in pozilia sau caracterul lor care si explice aceastfl deosebire, presupun c5 ele ari ap[rut ca varialii mugurale, intocmai ca gi varietSlile timpurii sau tardive de piersic gi nectarin. Plantele cripLogame sint susceptibile varialiei mugurale. Astfel, pe aceeaqi ferigfl, frondele prezinti deseori devialii structurale remarcabile, iar sporii (care sint de natrira mugurilor) luali de pe asemenea fronde anormale reproduc cu o fidelitate remarcabil5 aceeagi varietate, dupd ce trec prin stadiul sexuat6a). In privinla culorii, prin varialie muguralS. frunzele devin deseori marginate, pdtate Jau impestrilate cu alb, galben gi ro$u, aceasta ap[rind uneori chiar la plante in stare natural[. Totugi, panagarea frnnzelor apare 5i mai des la plante produse din sdrnin!5, remarclndu-se chiar la cotiledoanele sau la frunzele germinative uu). Au avut loc disculii nesfirgite pentru a se stabili dacd pana$area trebuie consideratd ca o boal[. Intr-un capitol viitor vom vedea c5 aceasta este mr-rlt infh-renlati cle natura solului - atit in cazul plantulelor, cit gi in acel al plantelor rnature. Plantele care au devenit panagate pe clnd.eral plantule lransmit in general acest caracter prin sflmln{5 unei mari proportii a descenden66). lilor lor ; dl Salter mi-a dat o listilde opt genuri la care s-a constatat aceasta Sir f'. Pollock mi-a dat informalii mai-precise : el a seminat sdmin!6 de Ia Lrn exenrplar panagat de Ballota nigra caie fusese ghsit in stare spontan5; 30% din piantrile au iegit panaqate. Semlnindu-se apoi s[min{[ de la acestea din utmfi, 60% au apii'ut panagate. Atunci cind unele ramuri devin purt5toare de frunze panagate prin varialie mugural5 si cind se incearcd si se_ reproducfl varietatea piin sfmin!5, plintele iezultate sint rareori panagate. Dl Salter a constatat aceasta la specif din 11 genuri, la care cel mai mare numdr de p_lante oblinutc din shminlf s-au dovedit a avea fru nze yerzr; totu gi, citeva dintre acestea erau ugor variegate, sau complet albe, ins[ nici una nlt merita s[ fie p5strat5. Plantele panagate produse inilial prin sSmin![ sau prin muguri se pot reprocluce in general prin oculalie altoire etc. ; toate sint insi sus_ceptibile sI ievinfl prin variadie muguralfl la frunzigul lor inilial. Aceastd tendinld diferh totugi mult chiar-la variet5lile aceleiagi specii. Astfel, de exemplu, varietatea dungatd auriu de EuonAmus iapontcus,,este foarte susceptibil5 s5 revin5 la ..u i.r frunze verzi, pe cind varietatea dungatd argintiu nu se schimbd aproape niciodatfi"ut).Am vfizut o varietate de IIer, ale c[rei frunze aveau o pat[ cenDr. N{. 'f. Xfasters, Rogal Institution Lecture, 16 martie 1860. Vezi curioasa lucrare a dlui \\r. I<. Bridgman ln Annals and n'ta11. menea, cll J. Scott, Bot. Soc. Edinburgh, 72 iunie 1862. s5) Journal of llorttculture, 7867, p. 336 ; Verlot, Des VatiCtds, p' 76. 60) \'erlot, Des Variitds, p. 74, 67) Gardener's Chron., 1844, p. 86.
63)
0e;

ol Nat. Hist., decemblie

1861

; de ase-

DRAIONI, TUBERCULI SI BULBI

343

mulcat[ gi la alte citer.a plante, pana$area este in general insotitd de tln oarecare gracl de nanism, dup5. cum se vede bine la mugcata din varietatea Dandg. CinA asemenea varietdli pitice revin brusc (sporf) prin l5stari sau drajoni la frunzigul obignuit, statura pitic[ totugi rdmine6s). Este remarcabil faptul c[ plantele reproduse din ramuri care au revenit de la frunze panagate la frunze -obignuiteun) nu seaminS. intotdeauna - sau niciodat5, dupd cu m afirmd un observator - perfect cu planta ini{ial[ clr frunze simple, la care apdruse ramlrra cu frunze panagate. Se pare agadar c5, trecind prin varialie muguralS. de la frunze simple la panagate gi inapoi, de la pana*sate la simple, planta este in general afectat[ intr-o anumitd m[sur5, astfel incit ea dobindegte tln aspect

tral[ galben[. Aceasta revenise parlial, dar omogen la frunzigul obignuit, ast_fel c[ pe aceeapi ramur[ se aflau mai mulli lujeri cu frunze de ambele feluri. La

pulin diferit.

VAR,IATII MUGURAIJE PRIN DRAJONI, TUBERCUI-,I SI BUIJBI Toate cazurile de varialie mugural[ la fructe, flori, frunze gi l5stari relatate mai slls s-au referit numai la mugurii de pe tulpini gi ramuri, ctt exceplia citorva cazuri de varia{ie mugurald prin l5stari radiculari Ia trandafiri, mupcate 5i crizanteme, semnalate intimpl5tor. Voi prezenta acum citeva cazuri de variatie in urma reproducerii prin muguri subterani, adic5 prin llstari radiculari, tuberculi gi bulbi. De altfel, nu exist[ vreo deosebire esenliald intre mugurii aerieni gi strbterani. Dl Salter mI informeazh c[ doul varietflti panagate de PhIofr au fost oblinute prin l[stari radiculari. Nu ag fi considerat cI acestea merit[ sd fie menlionate, dac[ dl Salter nu ar fi constatat dupI incercdri repetate cd nu le poate reproduce prin ,,butagi de r[dicin5.", in tirnp ce ?ussilaga larlara panagat[ poate fi fir[ grijI reprodusd astfelzo). Aceast[ din urm5 plantd poate s[fi apirut insd astfel panagat[ din sdmint5, ccea ce ar explica stabilitatea mai rnare a caracterului siu. Dracila (Berberf,s uulgari.s) prezinti un caz analog. Astfel, existd o varietate binecunoscut[ cu fnrcte f5r[ s[min!d, care se poate reproduce prin butagi sau marcote, ins[ la care drajonii revin intotdeatlna la forma comunS care produce fructe cu s[mint[ tt). Tatdl melr a incercat aceastd experien![_ de repet-ate ori gi intotdeauna cu acelagi rezultat. Pot men{iona aici c[ porumbul gi griul produc uneori variet5li noi din portaltoi sau rdd[cind, ca de altfel gi

trestia de

zahdr?z).
Chron, 1861, p.
968.

68) Gardener's

dungate, vezi de asemenea Gard. Chron', 1867, p. 1 000. ?1; Anclerson, Recreetions in Agriculture, vol. V, P. 752. ?2) Pentru griu, vezi P. Shirreff , Improuement ol the Cereals, 1873, p. 117 . Pentru porumb gi trestie de zahiir, Carrigre, ibid.em, p. ,tr0, a2. In privinla trestiei de zahirr, dl J. Caldrvell din \'Iauricitt spune (Gard. Chron., lgi4, p. 316) cn tresLia Ribbon,,a produs aici din acelagi Lizom, ln mod brusc, o trestie perfect verde gi una perfecl rogie. Arn velificat aceasta personal, viizincl cel pulin 200 de cazut'i in aceeagi plantalie. Faptul a risturuat complet toate ideile noastre preconcepute, dupir care diferenta de cttloale ar fi permanentit. l'ransformaLea rtnei tt'esLii dungate intr-u1a verde nu era neobignuiti, ;i nimeni nu cledea ln schimbarea acesteia lntr-una roqie. Dar c[ ambele

?s) Ibtdem,1861, p. 433 ; Cottage Garclenar,1860, p. 2. zo'y Dl Lemoine (citat lnGard. Chron.,1867, p. 74) a obselvat recent cir Sgmphrylum cu frunzc variegate nll sc poatc reprocluce prin diviziunea radiculalir. El a constatat de asemenca cit din 500 de plante dintr-un Pltlos' ctt flori dungate care se reproduseseri prin diviziune radicularii numai gapte sau opt air produs flori dungate. Despt'e rnuscate

VARIA'TIA }II'GT'RALA

Vom trata acum despre tuberculi. La cartoful cornlrn (Solanunt [uberottn sinqur mugure (sau ochi) variaz1, uneori gi produce o noul varietate, dar alteori, ceea ce constituie rrn caz mult mai deosebit, toli ochii unui tubercul varia zd in acelagi fel gi in acelagi timp, astfel inclt intregul tubercul dobindegl"e lln caracter noll. S-a observat, de exemplu, c5 un singur ochi dintr-un tubercul tle la vechiul cartof Frtrtg-fold, care este o varietate plrrpurie, a clevernit albtt). Acest ochi a fost scos gi plantat separat,.si de atunci acest soi alb s-a reprodus pe scard mare. Cartoful Kemp este in mod normal alb, ins[ o trllantl din Lancashire a produs doi tuberculi rogii gi doi albi. Soiul rogu a fosb reprodus in modul obignuit, prin ochi, gi gi-a pflstrat culoarea ; constatindu-se cd este o valictate mai productir.I, aceasta deveni curind larg cunoscutd sub numele de Taglor's Fortg-fold':).Vechiul cartof Fortg-folcl este, dupi cum s-a ar[tat, o varietate purpurie. Ins[ o plant[ cultivat5 multd vreme in acelagi teren a produs, nlr numai un singur ochi alb, ca in cazul de mai sus, ci un inLreg trrbercul alb, care de atunci a f ost reprodus gi se menline fidel zs). S-au lnregistrat mai multe cazuri in care mari porliuni din rinduri intregi de cartofi pi-au schimbat pu{in carac.sum),

terul

?6).

Daliile care se reprodnc prin tuberculi variazd. mult in clirna c[lduroasd din San Domingo; Sir R. Schonburgk prezintd, cazul ,,variet[{ii flutur", care pe aceeagi plant[ a produs in al doi]ea an ,,flori bhtute gi simple, cu petale atit albe, tivite cu castaniu, cit gi de nn castaniti-inchis, uniform" tt). Dl Bree menlioneazd de asemenea o plantd,rcare flcea douI feluri de flori uniform colorate, precum $i un al treilea fel care reunea ambele culori frumos amestecate"tt). Este descris un alt caz al unei dalii cu flori purpurii care a produs o floare alb[, du ngatd cu pu rpuriu tn). Avind ln vedere cit de indelungat gi pe ce scarl intins5 au fost cultivate multe plante cu bulbi gi cit de numeroase sint varietdtile prodrrse din s[min!5, este posibil ca aceste plante sI nu fi variat atit de mult prin lisLari, aclicri prin produclia de noi bulbi, pe cit ar fi fost de agteptat. Dl Carridre a dal totugi citeva cazuri la zambil5. S-a inregistrat de asemenea cazul unei r-arietdli albastre, care in decurs de trei ani consecutivi a dat urmagi producind flori cu centrul alb80). O alti zambil[ avea sr) in acelagi mdnnnchi o floare de un roz desdvirqit gi una perfect albastrd. Am vdzut un bulb producind in acelagi Limp un peduncul sau un m[nunchi cu flori curat albastre, un altril ctr flori cnrat
evcrrirrrentc sir se iutinrple la accea;i planti era de necrezut. Gisesc totuqi in Fleischmann, Report on Sugar Cultiuation in Louisiatta lor 1848, publicat d,e American Patent Oflice, ci faptul este mentionaL; autolul spurle insi cii

nu a vtizuL niciodatd accst caz". 73\ (]urd. Chron., 1857, p.

741

662.

Ibidr:nt, 1841, p. 814. 75) Ibit{em, 1857, p. 613. 761 Iltirlcrtt. 1857, p. 679. Pentru alte descrieri similare, vezi de asemerlea Philips, -FIisf.

ol

Yegetables,

vol. II, p. 91. 77) ,lourtt. of Proc. Lintt. Soc., vol. II, Bot., p. 132. ?8) I-outlon, Gard. Xlaq., r'ol. VIII, 1832, p. 94. 7e1 Gard. ()hron., 185(), p. 536 gi 1842, p. 729.
801

Des Jacinthes etc., -\msterdam, 1768, p. 722. 8r) Gurrlcr,';'" Clvotticlc, L845, p. 2L2.

DRAJONI, I'UBERCULI

$I

BI]LBI

345

ro$ii, iar un al treilea cu Ilori albastre de o parte gi flori rogii de cealalti, precunl gi crl numeroase flori dungate longitudinal cu ro$u gi albastru. Dl John Scott m[ informeaz1 c[ in 1862 Imatophgllurnmi,ni.atumdin Gr5dina botanicir din lldinburg a produs un drajon care se deosebea de forma normalfl prin faptul ch frunzele erau dispusepe dou5 rinduri in loc de patru. Frnnzele erau de asemenea mai mici, cu suprafa{a superioar[ proeminentd in loc de canelat5. La reproducerea lalelelor se ob{in plante din seminle, denumite selfs salr breeders, ctt flori,,de o clrloare de fond simpli, albd sau galben[. Fiind cultivate intr-un sol uscat gi relativ sdrac, acestea devin pestri{e sau variegate gi produc varietili noi. Timpul in care ele pot sd del'ind pestrite variazir de Ia 1 la 20 de ani sau mai mult, iar uneori aceastd modificare nLr are loc niciodat5"tr). Culorile pestrile sau variegate care dau valoare tuturor lalelelor sint datorate varialiei nrugurale. Astfel, deqi soiul Bgbloemen, precrrm gi alte clteva, all fost ob{intrte din mai multe plante mamd (breeders) distincte, totugi toate tulpinile Baguet se trag, dupd cit se pare, dintr-o singur5 planti mamd sau plant[ din sdmin![. Dupii plrerea d-lor Vi]morin gi Verlot 83), aceastfl varia{ie mugural5 esLe probabil o incercare de a reveni la acea culoare nnifomi5 care este naturald speciei. Totugi, cind este tratatl cu ingrdq[minte prea bogate, o lalea care a derrenit pestri!5 este susceptibild sd-gi piardfl printr-o a doua reversinne culorile sale variegate. Unele soiuri, ca Imperatri.r FlorLrrn, sint mult mai susceptibile decit altele cle a-$i pierde caracterul pestrit gi dl Dickson susline8a) c[ acest fapt poate fi explicat tot atit de ptr[in ca gi varialia oric[rei alte plante. El este cle p[rere cI floricultorii englezi, prin grija de a alege slminla cle la flori pestrile in loc de a o lua de la flori simplu colorate, &u redus intr-o oarecare rrtisurd tendinta florilor devenite pestri{e de a-gi pir.rde acest caracter sau de a suferi \:reo reversiune secundar[. DupX dl Carridre (p. 65), Iris niphtum se cornport[ aproape la fel, ca gi multe lalele. In decurs de doi ani consecutivi, toate florile timpurii dintr-un strat de T'i"griclia conchi"floras') semdnau cu acelea ale vechii T'. pauonfa, ins[ florile nrai tardive gi-au dobindit culoarea lor normal[, gi anume un galben frumos, p[tat crr stacojiu. S-a publicate0) o descriere aparent autentic[ a douzi forme de Henterocalli.s, considerate in general ca fiind specii distincte pi care s-au transformat trna intr-alta. Intr-adev[r, rlddcinile de H. fulua cu flori mari, brune, fiind divizaLe gi plantate in alt loc, pe un sol diferit, au produs f/. llaua cu flori mici, pl'crrum gi citeva forme intermediare. Este indoielnic clac[ asemenea cazuri ca acesta din urm5, precum $i transfornrarea lalelelor pestri{e gi a garoafelor pestrile (adic[ ret'enirea mai mult sau mai putin complet[ Ia o cnloare uniformS), ar trebtri clasificate ca variatii mugurale, sau ar trebui plstrate pentru capitolul in care tratez acliunea direct[ a condiliilor de via{5 asupra organisnrelor. Totugi, cee.a ce cazurile relatate au comun cu varialia mugurall este cd modificarea se efeettteazi prin muguri gi nu prin reproducere din sdmin!5. Pe de alt[ parte
Louclon, Encgclopaet{ia of Gardening, p. 1021. tt) Prodttction des Variitis, 1865, p.63. tt) Gtrrd. Olrrrtrticlt', 1,!-l 1, p. 782: 1,842, p. 55.
8r) tu) tu)

Ibident, 1li1!t, p. 565. Transact. Linn. Soc.,

"'ol.

II, p.

354.

VARIATIA

NTUGURALA

ins5, existi o deosebire, constind in faptul c5 in cazuri normale de variatie mugurald numai nn singur mugure se modific[, pe clnd in cazurile de mai sus toli mugurii de pe aceeagi plant[ s-au modificat impreund. La cartof am vdzut un caz intermediar, cind toli ochii unui tubercul gi-au schimbat simultan
caracterul. In incheiere vom da citeva cazuri apropiate care pot fi considerate fie ca varialii mugurale, fie ca acliune direct[ a c:ondiliilor de via{5. Atunci cind Hepati.ca comun[ este transplantatd din pidure, chiar in decursul primului an florile igi schimbd culoareatt). Se mai gtie c[ r'arietdlile ameliorate de pansele (Vtola trtcolor), atunci cind sint transplantate, produc deseori flori foarte diferite ca dimensinne, formd gi culoare. Astfel, de exemplu, am transplantat in plind floare o varietate mare, uniform coloratfl purpuriu-inchis, pi ea a produs apoi flori mult mai mici gi mai alungite, clr petalele inferioare galbene. Acestea au fost urmate de flori cu pete mari purpurii gi in cele din urm[, spre sfirgitul aceleiagi veri, de florile iniliale, mari, de un purpuriu inchis. Ugoarele modificdri suferite de unii pomi fructiferi datoriti altoirii gi realtoirii pe diferite portaltoaiess) erau considerate de Andrerv Knightee; ca fiind indeaproape inrudite cu modifichrile brugte ale ramurilor (sporttnq branches) sau cu varialiile mugurale. Avem apoi cazLtl pomilor fructiferi tineri care igi schimbd caracterul pe mlsurd ce imbdtrinesc. Astfel, perii din slmlnt5 igi pierd cu virsta spinii gi igi imbundt5lesc gustul frttctului. Tot aga pi atunci cind este altoit pe varietatea comund, rnesteacdnul pleLos nu dobindegte un port pletos des[virgit pind ce nu imb[trlnegte. Pe de alt[ parte, voi prezenta mai jos cazul unor frasini pletogi care au dobindit inceL gi Lreptat rtn mod erect de cregtere. Toate aceste modificdri care depind de virstd pot fi comparate cu acelea la care ne-am referit in capitolul anterior $i pe care le suferh in mod natural mulli arbori, ca bundoar[ cedrul Deodara gi cedrul de Liban, care, in tinerele sint diferili, iar la bdtrinele sint foarte asemln[tori, la fel ca unii stejari gi citeva varietd{i de tei gi de piducel e0).

IIIBRIZI DE GREFA
Inainte de a prezenta un rezumat asupra varialiei rnugurale, voi discuta gi ciLeva cazuri anormale care sint in legdturd mai mult sau mai pu{in strlns[ cu acest subiect. Voi incepe cu cazul celebru al speciei Cgttsus adami, o formd internrediard sau Lrn hibrid intre doud specii foarte distincte C. Iaburnum $i C. purpureus. Acest arbore a fost deseori descris gi de aceea voi fi cit se poate de scurt. In toati Europa, pe soluri gi in clime diferite, prin florile gi frunzele lor ramurile acestui arbore au revenit brusc gi in ,.p.tate rinduri la cele aori speeii parentale. Este surprinzdtor de a vedea amestecate pe acelapi arbore
in Reurre Horticole (1 decemblie 1866, p. a57). El a insepe pdducei (epine s) cultivati ln ghivece. Aceste altoaie produceau ldstari care avcau scoarla, mugurii, frunzele, petiolii, pebalele qi pedunculii florali foarte diferiti de aceia de Aria. Listarii altoiti erau mult mai vigulogi ;i au inflorit mai timpuriu decit acei de Aria nealtoiti.
BihI. Uttit:ers., Geneva, noiembrie 1862 : pentru tei etc.,
87) Godron,, De I'Esp\ce, !ol. II, p. 84. ea; Dl Carridre a descris recent un caz extraoldinar

lat de doui ori altoaie de Aria uestita

&sl Transact. Hort, Soc., vol. II, p. 160. e0; Pcntru cazurile stejarilor, vezi Alph. de Candolle,ln Lotrdon, Gard. Ma|., vol. XI, 1835, p. 503.

HIBRIZI DE GREFA

347

mdnunchiuri de flori de un ro$u inchis, de un galben viu gi purpuriu pe rarnuri ctt frulze gi ctt moduri de cregtere cu totul diferite. Uneori acelaqi racbm poart[ douX feluri de flori. $i am vdzut o singurd floare imp5rlit[ exact in doud jumdt-ati, o parte fiind de un galben viu, iar cealaltd purplrrie, astfel ch o jumltate din vexil era galben gi mai mare, iar cealaltd jumdtate era pnrpurie gi mai micd . La o altd floare intreaga corol5 era de un galben viu, inse caliciul era exact pe jumdtate purpuriu. La o alt5 floare, una dintre aripile de un rogll mllrdar ale florii avea o dungd ingustd de un galben viu. In sfiigit, la o altd floare, tlna dintre stamine care devenise u$or foliacee era jumdtate galben5, jumdtate purpurie. Agadar, tendinla spre segregarea caracterului sau spie reversiine afecteazd, chiar pXrli sau organe izolate nt). Faptul cel mai interesant in legdtur[ cu acest arbore este cd in starea sa intermediarS, chiar atunci cincl cregte in apropierea ambelor specii parentale, el este complet steril, insd cind ftorile devin de un galben ctlrat sau purpuriu curat ele produc sdmin!5. Cred cd la florile galbene plstdile prodtrc nlrmdrul complet de seminte; in orice caz, ele produc sfuur un numdr mai mare. Doud plante ob{inute de dl Herbert din asemenea seminlesz) au prezentat o nuan!fi purpurie pe pedunculul florilor, insd mai multe plante crescute de mine sem5nau prin fiecare caracter cu Cgtisus laburnum comun, ctl exceplia faptului cd unele dintre ele aveau raceme remarcabil de lungi; aceste plante erall perfect fecunde. Este un fenomen surprin zitor ca asemenea puritate de caracter gi fecunditate sh fie brusc redobindite, o plantd provenind de la o form[ atit de hibridizatd gi steril5. La prima vedere, ramuriie cu flori purpurii par sd sernene intocmai cu acelea de C. purpureus, ins5 Ia o compara{ie atentd arl constatat cd ele se deosebesc de specia tipicl prin faptul cd lujerii sint mai grogi, frunzele pulin mai late gi florile pulin mai scnrte, clr corola pi caliciu de un purpuriu mai pulin viu; apoi, partea lsazald a vexilului prezintd clar o u rm[ de patd galbend. Agadar, cel pulin in acest caz, florile nu iSi redobindiserd pe deplin caracterele tipice gi in conformitate cu aceasta elc nll erau perfect fecunde. Astfel, numeroase pdst5i nu conlineau senrinle, unele nu produceau decit una singurd gi foarte puline con[ineau dou[ seminle, in timp ce numeroase pdst5i de pe un arbore de C. purpureus tipic din grdclina mea conlineau trei, patru sau cinci seminle bune. Pe llngh aceasta, polenul era total imperfect, o mullime de grdunli fiind mici gi zbircili. Acesta este un fapt neobignuit pentru c5, dupd cum vom vedea indat[, polenul de la florile de un ro$u murdar 5i sterile din arborii parentali era ca aspect exterior intr-o stare mult mai bun5, conlinind foarte pulini grdun[i zbircili. Cu toate c[ polenul florilor revenite la culoarea purpurie era intr-o stare atit de proast5, ovulele erau bine formate, iar semin{ele coapte mi-au incollit bine. Dl Herbert a oblinut plante din slminla florilor purpurii revenite, care se deosebeau foarte pulin de C. purpureus. Citeva plante pe care le-am ob{inut in acelagi fel nu se- deosebeau de loc de C. purpureus tipic, nici prin caracterul florilor gi nici prin cel al intregii tufe.
el) Pentru fapte analoge, vezi Braurr, Rejuuenescence, ln llog. Soc. Bot. X4em.r 1853, p. 320 Ei Gard. Chron., 1842' p. 397 ; de asemenea, Braun, ln Sitzungsberichte der Ges. naturforschencler Freunde, iunie 1878, p. 63.
s2) Journal of

lIort. Sor., vol. I1,1847, p. 100.

VARIA]']A

N{UGI.JRAI,A

Prof. Caspary, pe continent, a examinat ot'ulele florilor sterile gi de rtn ro$u mtrrdar de la mai nrulte exemplare de C. adami "), gisindu-le in general monstntoase. La trei plante examinate de mine in Anglia, ot,ulele erau de asemenea monstruoase, nucleul variind rnult ca forml gi iegincl ln mod neregulat dincolo cle inveiigurile normale. Judecincl, pe de altl parte, dupd aspectul Ior exLcrn, gr[untii cle polen erau remarcabil de buni, ernilind repecle tuburile polenice. Prin repcLatc numlr[tori la rnicroscop a grlun{elor proaste, prof. Caspary a stabilit czi nunrai 2,5o/o din griun{ii cle polen l1u erall buni, ceea ce l-cprezint.{ o proporlie mai mic[ decit la polenul a trei specii tipice de Cgtisus din cu]turir si anunre C. purpureus, C. Iaburnum gi C. alpinus. Ctr toate ci dupd aspect polenul cle C. adami. este bun, dupir observaliile d-lui Nau clin na) pe Mtrabilts nu urmeazil c5, el ar fi eficient din punct de vedere funclional. Faptul cd ovulele de C. adami sinL nronstruoase gi c[ polenul este aparent sdnltos esLe foarte inLeresant, pentru cd reprezrnLd contrariul fa{[ de ce se intimpl[ cle obicei nu numai la majori[atea hibrizilor,u), dar gi la doi hibrizi din acelagi gen, gi anurne C. pLlrpLtreo-elongalus gi C. alptno-Iaburnum. Astfel, dupi clun s-a observat de cltre prof. Caspary, c2 gi de mine insumi, la ambii acegti hibrizi ovulele erau bine formate, p-e cinO mritli grlunli de polen erau anormal dezvoltali. lntr-acleveir, prof . Caspary a constatat c[ lzr cel din urm[ hibrid 20,3o/o din grf,un{i gi la primul nu mai putin de 84,8o/o din grlunli nu el-alr buni. Aceastfl stare neobignrrifir a elementelor reproductive mascule gi femele la C. adami. a fost folosit[ de prof. Caspary cir argument irnpotriva ipotezei cd aceastfl plantl ar fi Lln hibrid obignuit proclus clin sdminld. Tlebuie s[ ne reamintirn ins[ c5 la ]ribrizi, ovulele nu au fost nici pe departe atit de frecvent examinate ca polenul gi cl eltr pot fi rnult mai des imperfecle decit se presupune in general. Dr. E. Bornet din Antibes rnI informeaz5 (prin dl .I. Tra]rerne 1\Ioggridge) cI la hibrizi de Cislus ovarul este deseori deformat, in unc.le cazuri ovulele lipsind complet, iar tn altele fiind incapabilc cle fectrndare. S-arr prezentat mai mulLe teorii pentnt a explica originea speciei C. adami gi a Llansform[rilor pe care le sufer[. Unii autori atribuie intregul caz varialiei nrugrrralrr. finind insh seama de marea deosebire dintre C. Iaburnum gi purpureLIS, care sint specii naturale, precun] gi cle sl"erilitatea formei intermediare, acesL punct de vedere poate fi respins din capul locului. Vorn vedea inclat[ c[ la plante hibriclc, cloi ernbrioni cu caractere diferite se pot dezvolta inluntrul aceleiagi serninte, reunindu-se. S-a presupus cti C. adanti a aplirut in acest fel. Mrrlti botanigti strstin c[ C. adami" este un hibrid produs in mod normal din s[minlir 5i ci a revenit prin nruguri la cele douir forme parentale ale sale. Degi rezultatele negatir.e nu sint de mare valoare, totugi trebuie mentionat c5 Reisseck, Caspary gi cu mine am incercat in zaclar s[ incnrcigdm C. Iaburnum cu C. purpureus. Cind am fecundat primul cu polenul celni de-al doilea am fost aproape de slrcccs, pentnr c[ s-au format capsule, ins[ dupd 16 zlle de ]a vegtejirea flcrlilor, acestea au clzut. -fotugi, p[rerea c[ C. adamt este un hibrid produs
sr1
sa1

\'rzi Trartsact. ol llort.

Congress

of Amstertlam,7865; majoritatea informatiilor

de

mai jos le datorez lnsd

sclisorilor pt'ol'. (.aspat'r'.

e5;

Nouuelles Archtues du lllustium, \'ol. I, 1.r. 113. Vezi, ln accaslii plivint:i, Nzruclin, ibidem, ;t. 741.

iJIBRIZi DL GREFA

spontan intre acestc'douI sprccii este intiritir de faptul c[ asenlenea hibrtzl au nrai ap[nrt i:r acest gen. Astfe], intr-un grup de C. elongatus din s[min!5, care cregtca alll'oilpc clc C. [)urplrreus;i carrr a Iost probabil fecurtdat de acesta ctt ajutonil insectclor'(gLiu din experient[ ci ele joac[ ttn rol important in fecttttdarea lui C. luburnum) a apflrut hibridul steril C. purpureo-elongalus nu). 'I'ot astfel, dupd cum nr5 informeaz[ dl Waterer, intr-nn rizor cie plante din shminlit a apzirtrt spontan C, alptno-Iaburnum al lui WaterereT). Avem, pe de alti parte, darea de seami clard gi precis[ prezelttat[ ltri PoiLeau ea) de cILre dl Adam, care a obtinut planta, prin care aratd cI C. atlami nu este un hibricl obignuit, ci ersLe ceea ce se poate numi un hibrid prin altoirc., adic[ produs clin lesutul celular unit a doud specii distincte. Dl Aclaru a introclrrs in mod obignuit Lrn ochi de altoi din scoar{a de C. purpureus intr-uu portalf,oi de C. Iaburnum gi rnugurul a r[mas in stare latentl timp de un ail, aga crun se intinrpl[ deseori. Ochiul de alLoi a prodtrs apoi nttmel'opi mtrguri gi lujeri, clintre care unul a crescut rnai erect gi rnai viQttros, ctl ft'ttnze mai mari clecit la C. purpureus gi a fost in cotrsecin{ir reprodtrs. Or, nrerit[ notat in mod special cI aceste planLe au fosL vindute de d] Adanr, inainte ca ele sI fi inflorit, drepL o varictate cle C. purpureus, iar darea de seam5 a fosL prrblicatd de Poiteau clupi ce florile infloriseri, ins[ inaintc ca ele si fi prezentat tedinla lor remarcabila cle a reveni la cele doud specii parentale. Agadar, nll existd nici un motiv imaginabil pentnr falsificare gi este greu de a concepe cunt s-ar fi produsvreo eroarees). I)ac[ admitem ca acle,r'iratd darca de seamI a d-lui Adam, trebtrie sl accerptlm faptul extraordinar cI doul specii distincte se pot uni prin tesutul lor celular, producind apoi o planld ctt frunze gi flori sterile de caracter intermediar, intre altoi gi portaltoi, precum gi rnuguri susceptibili de ret'ersittne, agadar, pe scurt, o plant[ care sd sen]ene in toate prirrintele importante cu tln hibrid oblinut in mod obignuit pe cale sexttatd.

Voi prezerfta in cele ce urnreaz[ toate fapLele pe care le-am ptttttt adtrna asupra I'ornrlrii hibrizilor intre specii sau varietflti distincLe, f[r5 intervenlia organelor sexuale. DacI aceasLfl formare este posibilS, dup[ ctlm sint actlrn convins, atunci rcprezinli un fapt de cea mai mare imporLant[, care va ]tloclifica mai clevrerne, sau ntai tilziu cortcepliile fiziologilor astlpra rerproducelii sexttate.
Illaun, in Bot. IVIem. Roy. Soc,, 18iril, p. XXIII. Acest hibricl 1u a fost descris niciodali. l)rin fruuziq, epocl de lnflolirc, strittrile de culoare tnchisi de la baza vexilului, pilozitatea ovarului ;i prin apl'oape orice all caracter, el este in tnod sigttr itrt,ermediar intre C. Iabuyttttnr gi C. ulpirttts; la culoarea florilol se aplopie lnsl rnai ttrult de printa specic, dat' ale ]acenrc mai lungi clecil aceasta. Am vizut mai sus ci 20,3 ori ditrt,re griuntii de polen . sint normal fornrati gi firi valoare. Cu toate cI nu cregte la mai rnull de 27,43 m sau 36,57 m de ambele specii paretrtale, planta mea nu a pro4us i1 cursul alumitor sczoane nici o simfirli bun[, lnsir ln 1866 ea a fost neobiqnuit de fccttttcl.{ 9i racentele sale lulgi au ploclus de la una pirrl la paLlu capsule. Nlulte dintre capsule nu conlitreau nici o sitnitllii bunri, insl in gelelal ele contineau o singurS. sirmintir aparent buuii, uneori doul si lntr-uu caz Lt'ei sctttill[c bttne. L--ncle dint,re accsLe senrinle au lncol[iL;i arn obtinut din ele doi albori, dintre care unul seatnirnti cu fot'ma prczent[; celi]alL cste rcrnarcabil de scund ;i cu frunzc mici, irtsii pini aculll nrt a inflot'it' s8') Annctles de Ia Soc. de I'Httrt. de Paris, vol. VII, 1830, p' 93. ,t) ht Gctrclene,r's Chrottit:1t,,78it7, p. 382, 400 se dri o desclicre a unui CrTlistt.s lnbtt|rtttrrl conltln pe cal'e s-atl inscrat altoaie de C. purpureus ;i care clobindesc treptat caracLerul de C. udurttt; ttrt attr itrsit nici o ittcloiali cit C. ru[turri 1 fost vildlt cunrltirllrtomlrri, cilre lru era un bolanist, clrepL C. purprtrt]ll.s. r\lll cottstllLat ci't acreasta
eo)
e7)

s-a

ln

LirrtplaL itttr-ttrt

alt

caz.

350

VARIATIA I{UGURALA

Se vor prezenta apoi un numdr suficient de fapte dovedind cd segregarea sau separarea caracterelor celor dou[ forme parentale prin varialie mugurald, culrr este cazul lui Cgtisus adami, nu reprezintd un fenomen neobignuit, degi este demn de a fi remarcat. Vom vedea mai departe cd fie un intreg rdzor de plante, fie numai jumflt,ate, sau o por[iune chiar mai mic5, poate reveni in acest fel.

Renumitul porLocal Bi.zzarri.a Orange prezint[ un caz sl.rict paralel cu acel al lui Cgti.sus adami". Grldinarul care in 1644 a ob{inut Ia Florenla acest pom a declarat c[ era o plant[ din s[min![ care fusese altoitd ; dupI ce altoiul a disp5rut, portaltoiul a inmugurit gi a produ s Btzzarria. Gallesio, examinind atent nrai multe exemplare vii gi comparindu-le cu descrierea prezentati de autorul inilial al acesteia, P. Nato 100), afirmd cd pomul produce in acelagi timp frunze, flori gi fructe idenLice cu acelea ale portocalului amar gi cu acelea ale chitrei de Floren[a; de asemenea, face gi fructe compuse din cele dou[ soinri, acestea putind fi atit amestecate extern sau intern, cit gi separate in diferite feluri. Acest pom poate fi reprodus prin butagi qi igi pdstreazfl caracterul diversificaL Aga-numitul portocal trifacial de Alexandria sau Smirnaror) se&m[n5 in general clr Bizzarri"a de care se deosebegte numai prin faptul c5 portocala este dulce; aceastfi portocald dulce gi chitra sint unite in acelagi fruct sau sint produse separat pe acelagi pom, despre a c6rui origine nll se cunoagte nimic. In privinla soiultri Bizzarri-a, rnulli autori sint de piirere cd este un hibrid prin altoire. Gallesio crede pe de alt5 parLe cd este un hibrid obignuit, cu insugirea de a reveni par{ial, prin muguri, la cele douI forme parentale. De altfel, am s,6,zut cd speciile acestni gen se incrucigeazd" deseori sponLan. Se gLie c[ atunci cind iasomia panagatd se altoiegtepe soiul comun, por'taltoiul produce uneori muguri cu frunze panagate. Dl Rivers a vd.zut, dupI cu]n m[ informe azra, asemenea cazuri. Acelagi lucru se intimplfl cu leandrul l02). In haza informaliei prirnite de la un prieten de incredere, dl Rivers afirrnit, cb, nigte muguri ai unui frasin cu frunze anriu variegate care fuseserd inserali in frasini comuni au murit cu tolii afarfl de unul, insd tulpinile acestor frasini au fost afectatetot), producind lujeri cu frunze variegate atit deasupra, cit gi dedesubtul punctelor de inserlie a lamelor de scoar!5 cu mugurii mor[i. Dl J. Anderson Henry mi-a comunicat urm5torul caz aproape similar : Dl Brown, din Perth, a obserrra t cu mulli ani in urm5, tntr-o vale din Scolia, un frasin cu f runze galbene. Altoind muguri de la acest arbore pe frasini comuni, acegtia din ttrmd au fost in consecin![ afectali, proclucind frasinul clr frunze pdtate, Breadalbane. Aceastd varietate a fost reprodusfl gi $i-a pdstrat caractentl in ultimii 50 de ani. F'rasini pletogi au fost de asemenea altoili- pe portaltoaie afectate, devenind in mod asemdn[tor variegati. S-a dovedit in mod repetat ch mai multe
100,)

p. 116, el vorbe;te ca gi o eroafe.

rlrrm, 18(iir.
102)

Gallesio, Gli Agrumi dei Giard. Bot. Agrar. di Firenze, 1839, p. 11. lntr-al sran Traite du Citrus,1811r cincl fructnl cor.npus ar consta tn parte dintr-o l6rnlie, ceea cc este, dupl clt se parr

totl Garcl. Chron.,1B55, p.628. \'ezi de asenlenea Prof. Caspary, tn Transact. Hort. Congress ol Amster-

Glrtner (I]astarderzeugurTg, p. 611) di multe infr,,rrnatii asupra acestui subiect. rorl O descliere aproapc sirnilar'l a fost dati de Brabley, ln 7724, ln lucrarea sa Treatise on Husbandrg,
vol.

I, p.

199.

iIIBITIZI DE GRtrF,\

351

specii de Abuttlon pe care

variegate
sus
104).

a fost altoit A.

thompsonii variegat

au

deveniL

prin

Mul{i autori consideri pana$area ca rezLt ltat al nnei boli, cazurile de mai putind fi considerate ca fiind rezultatul direct al inoculSrii unei boli sau al unei infirmit5li. Aceasta a fost aproape dovedit de cfltre Morren, care, in excelenta sa lucrare la care tocmai ne-am referit, aratd cI chiar o frunzd introdusd cu peliolul shu in scoarta portaltoiului este suficientfl pentru a-i transmite acestttia panagarea, degi frunza piere curind. Chiar unele frunze complet formate pe portaltoiul de Abuti.Ion sint citeodatd afectate de altoi gi devin variegate. Dupd cum vom vedea ulterior, pana$area este foarte influenlatd de natnra solului in care cresc plantele gi nu pare improbabil ca orice modificare in sevi sau tesuturi cauzatd, de anumite soluri fie cd o numim boald, fie cd nu - se poaLe intinde de la bucata de scoartd in care s-a fdcut altoirea la portaltoi. ins5 o modificare de acest fel nu poate fi consideratd ca fiind de natura unui hibrid
altoire.

Existd o varietate de alun cu frunze de un purpuriu inchis ca acelea ale fagului ardmiu. Nimeni nu a atribuit bolii aceastd culoare, care nu se datoregte, dup[ cit se pare, decit intensificdrii unei culori care se poate vedea deseori la frunzele alunului comun. Cind aceast[ varietate este altoitd pe alunul comuntou), uneori ea coloreazd., dup5 cllm s-a afirmat, frunzele de sub altoi. Depi dovezile negative nu au mare valoar, pot adduga totugi cd dl Rivers, care a avut sute de asemenea arbugti altoili, nu a vlzut niciodat5 un asemenea caz. GArtner too) citeazi doud descrieri separate asupra unor ramuri de vi![ de vie cu struguri negri gi albi care fuseserd reunite in diferite feluri (de exemplu, au fost despicate longitudinal gi apoi alipite etc.). Aceste ramuri au produs atit ciorchini distincli de stnrguri din cele doud culori, cit gi ciorchini cu boabe dungate sau de culoare intermediar5. In unul din cazLtrt, inslgi fmnzele erau variegate. Aceste fapte sint cu atit mai remarcabile, cu cit Andrew Knight nu a reugit niciodatd s[ obtini struguri variegati prin fecundarea soiurilor albe cu polenul soiurilor negre, cu toate c5, dupd cum am vdzut, el a oblinut plante din seminle cu fructe gi frunze variegate, fecundind o varietate albi cu varietatea variegat[ de struguri negri de Alep. Gdrtner nu atribuie cazurile de mai sus decit varia[iei mugurale. Este ins[ o ciudat5 coincident[ faptul c5 numai ramurile care fuseserS. altoite tntr-un annmit mod au variat in acest fel, iar H. Adorne de Tscharner afirm5 c5 a oblinut de mai multe ori rezultatul descris gi c[ il poate ob{ine oricind doregte, despicind gi unind ramurile in modul descris de el. Nu ag fi citat cazttl urm5tor dac5. autorul lucrlrii Des Jaci.nthesroz) nu m-ar fi impresionat nu numai prin vastele sale cunogtinte, dar gi prin corectitudinea sa. El spune c[ bulbii de zambile albastre gi rogii pot fi tdia{i in douh gi crescu{i impreun5, emilind astfel o tulpind comund (ceea ce am vdzut eu insumi) cu flori
10{.y

\Iorrett, I}ull,

de I'Acad..R. des Sciences de BeIgique, seria a

II-a, vol. XXVIII,1869, p. 434. De

asemenea,

Nlagntrs, Gesellschaft naturforschender

187L. De asemenea, Bot. 105,y Loudon, Arboretum, r-ol.

106)

reunde zu, Berl in, 21 februarie Zeituno, 24 februarie, 1871.

b'

IBTL; ibidem, 21 iunie 1870 qi 17 octombrie

l\', p.

2595.

Baslar derzeu gung.

toz,;

Amsterdarn, 1768,

p.

1'24.

3;2

VARIATIA NIUGURALA

de cele doul culori pe laturile oplrse. Faptul demn de]remaroat este insfl cI florile alr uneori cele dou5 culori amestecate laolaltfl, ceea ce face ca acest caz si fie analog cn acel al stnrgurilor de culori amestecate de pe rantrrile de vi![

alipite'

cazul tranclafirilor se presupune cd, mai mul{i hibrizi au fost formali prin altoire, insfl din cauza frecvenlei varia{iilor mugurale existd serioase lndoieli in privinla acesLor cazuri. Exemplul cel mai demn de incredere din cite cunosc esLe cel inregistrat de dl Poynter tot), care mI asigurl printr-o scrisoare
cle absolrrta exactit:rte a afirmaliei. Cu citiva ani mai inainte, Rosa deuoni"ensis fnsese altoit[ pe un trandafir alb de soiul Banksi.a alb. Din punctul altoirii, nrrrlb rrrnflat, unde soiurile deuoni"ensis gi Banksia lnc[ mai continuau sd creascl a apirrtrt o a treia ramurh care nu era nici de Banksi.a purd gi nici de deuoniertsi.s pur[, insi care a\rea ceva din caracterul ambelor. Astfel, florile semlnau cu acelea ale varietdlii denurniLi Lamarque (una dintre varietSlile Noisettes), fiind insi supcrioare calitativ acestora din urm[, iar llstarii se asemdnau prin tnodul lor de cregtere cll acei ai trandafirului Banksi-a, cu exceplia faptului c[ cei rnai lungi gi nrai vigurogi eran prevdzuti cu ghimpi. Acest trandafir a fost expus in fala comitetului floral al Societ5lii horticole din Londra. Dr. Lindley l-a exarninat gi a conchis cX a fost produs cu siguranta din amestecul de R. banksi.ae cu vreun trandafir, cum ar fi R. deuoni"ensis,,,pentru cd, in timp ce toate pdrlile deveniserl cu mult mai viguroase gi mai mari, frnnzele eratt intertnediare intre trandafirul Banksia gi Tee". Se pare c[ cei oare cresc trandafiri gi-au dat mai inainte seama c[ Lrandafirul Banksia af.ecteaz6, uneori alli tlandafiri. Cunoscind cd noua varietate a d-lui Poynter este intermediar[ prin fnrctele gi frunzele sale intre porLaltoi gi altoi gi deoarece ea a aplrut in puncful altoirii. este foarte pulin probabil ca aceastfl varietate s5-gi datoreascd originea rtttei simple r,arialii rnugurale, independent de influenta reciproc[ a portaltoiului gi

altoitrlui. in sfirgit, in legdtur[ cu cartofii, dl R. 'frail a afirmat in 1867 in fa{a Societ[tii botanice din trdinburg (dindu-mi ulterior informalii rnai completc) c5, cu mai mulli ani in urm5, el a despicat, ln jumdt5ti, aproximativ 60 de cartofi albagtri gi albi, prin ochii sau mugurii lor, alipind apoi cu grij[ jumlt[lile 5i disLmgincl in acelagi limp ceilalli ochi. Unii dintre acegti tubercrili astfel reuni{i alr produs plante cu tuberculi albi, iar allii cu tuberculi albagtri; din unii au icgit insfl piante cu tuberculi in parte albi, in parte albapLri, iar din patrtt sau cinci planle cu tuberculi impestrilali in mod regulat cu cele doud culori. Putent conchicle c[ in aceste din urmii cazuri, din concregterea mugurilor tdiali in dou[, adic[ din hibridizare prin altoire, s-a format o tutpin5. ln,,Botanischc Ze.itung" (16 mai 1868), prof. Hildebrand prezintd o dare de serarnl cll un desen colorat a experienlelor sale asupra a doul variet[ti de cartofi, care in acelagi sezon au fost constatate ca avind caracter constant, gi anume : un carLof ro$u, pulin alungit cu pielea rllgoas[ gi unul ab, rotttnjit gi netecl. Ifl a inserat reciproc mugurii ambelor soiuri, distrugind ceilalli muguri. S-au oblinut in acest mod dou[ plante, fiecare producind Lln tubelcul avind un caractcr in[ermecliar inlre cele doud forme parentale. Acela obtinut din llltl108)

Gnrdener's Chron., 1860, p.672, cu o gravuri pe lemn.

HIBRIZI DE GREFA

353

gurul ro$u altoit pe tuberculul alb era la un cap[t rogu gi rugos, 3$8 cum ar fi trebuit sd fie intregul tubercul, dacd nu ar fi fost afectat; la nrijloc el era neted cu dungi rogii, iar la celSlalt capdt era neted gi complet alb, ca gi portaltoiul. Dl Taylor a primit mai multe descrieri de cartofi care fu seserl altoili prin bucdli in formd de pand dintr-o varietate, inserate in alta, pi cu toate c[ era sceptic in privinla acestui subiect, a flcut totugi 24 de experienle pe care Ie-a descris in mod amdnun{it in fala Societdlii }rorticole 10e). El a oblintrt in acest fel nlrlllel'oase valiet5li noi, unele care seminau cu altoiul sau cu portaltoiul, altele avind un caracter intermediar. Mai multe persoane all asistat la scoaterea din pdmint a tnberculilor acestor hibrizi prin altoire, gi una dintre ele, dl Jamesot, un nlare negustor de cartofi scrie astfel : ,,Era un lot atit de amestecat clrm nu mai vfzusem niciodat[ inainte gi nici n-am mai vdzut de atunci incoace. Cartofii erau de toate culorile gi formele, unii foarte uri{i gi unii foarte flumogitt. Un alt maltor spune: ,,unii erau rotunzi, al{ii reniformi, cu ochi roz, blltali gi impestri{ati cu ro$u gi ptrrpuriu, ,de ,toate formele pi dimensiunile". Unele dintre aceste variet5{i au fost g5site ca fiind valoroase gi au fost reproduse pe scarl intins[. Dl Jameson a ]uat cn sine un cartof ntare, blltat, pe cal'e l-a tiliat in cinci buchti gi l-a reprodus, oblinind cartofi rotunzi, albi, rogii gi bil{a{i. Dl F'itzpatrick a adoptat un plan O't.ti1tto) : el a altoit laolaltd nu tuberculii, ci tulpinile tinere ale Lrnor varietdli care produceau cartofi negri, albi gi rogii. Tuberculii produgi de trei dintre aceste plante gemene sau alipite erau colora{i lntr-un mod extraordinar. Astf el, unul era aproape exact j um5tate negrtl, jum5tate alb, ln aga fel incit vdzindu-I, unele persoane aveau impresia c5, doi cartofi fuseserfl tliati in doui gi reuni[i; alli tuberculi erau jum5tate rogii, jumdtate albi, sau bdlla{i in mod curios cu ro$u gi alb sau clr ro$u gi negru, dupd culorile altoiului Si portaltoiului. Mdrturia d-lui Fenn este de rnare valoare, gtiind cd el este,,urr binecunoscrtt producdtor de cartofi" care a oblinut numeroase varietdti noi, incrucigind diferite soiuri in mod obignuit. El considerd cd s-a ,,dernonstrat" c[ prin altoirea tuberculilor se pot produce varietSli noi, intermediare, cu toate ci se indoiegte ca asemenea variet5li sd se dovedeasc[ valoroass rn). El a f5cut numeroase incercdri gi a prezentat rezultatele, expunind cliferite exemplare in fa{a Societ5lii horticole. Nu numai cI tuberculii erau afectali, unii fiind neLezi gi albi la un capflt. gi mgogi gi rogii la celllalt, dar gi tulpinile gi frunzele erau moclificate in ceea ce privegte modul de cregLere, culoarea gi precocitatea. Dup[ ce alr fost reprodugi in decurs de trei ani, unii dintre hibrizii prin altoire prezentau inc[ la vrej noul lor caracter, deosebit de acela al soiului de la care se luaser5 ochii. Dl Fenn a dat d-lui Alex. Dean 72 tuberculi din a treia generalier, pe care acesta i-a reprodus, convertindu-se astfel in adept al hibridiz[rii prin altoire, dupI ce anterior fusese cu totul sceptic in aceasti direclie. Pentru comparalie, el a plantat al5turi de cei t2 tuberculi folmele
loe) \-ezi Gartl, Chron., 1869, p. 220. tto1 Gurt{. Chron., 1869 p. 335. rtLl 67114. Chron., 1809, p. 1018, cu observatiile doctorului NlasLers despre aderarea porliunilor unite. Yezi

de aserrronea ibidem, 1870, p. L277 Si

23

283.

c.2662

354

VARIA]'IA MUGURALA

parentale pure, constatlnd cd multe dintre plantele produse din acei tuberculi t") erau intermediare tntre.cele dou[ forme parentale, in ce privegte precocitatea, inillimea, rectitudinea,*internodiile gi robustelea tulpinilor, preCum gi in_ ce privegte dimensiunea gi culoarea frunzelor. Un alt experimentator, dl Rintoul, a altoit nu mai pulin de 59 de tubercnli, care se deosebeau prin f orm[ (unii fiind renif ormi), prin netezime gi culoarelttt).*NIuilte dinLle plantele asLfel produse ,,erau f orme intermediare in ceea ce privegte tuberculii, precum,si vrejurile". El descrie cazurile mai
deosebite.

In 1871 am primit o scrisoare de la dl l\ferrick din Boston, S.U.A., care afirm[ c5 ,,dl F earing Burr, Lln experimentator atent gi autor al unei c[r!i foarte apreciatc, The Garden Vegetables ol America, a reugit sI producd cartofi distinct pestrili, in mod evident hibrizi din altoire, prin inserarea de ochiuri de carLofi albagtri sau rogii in corpul unor cartofi albi, dup[ ce in prealabil au fost inl[turali- ochii acestora din urm[. Am vizut cartofii, care aveau un aspect foarte ciudat". Ne vorr ocupa acum de cxperienlele executate in Germania de la publicarea lucrfrii prof . Hildebrand incoace. Dl Magnu s descrie t'n) rezultatele numeroaselor incercflri efectuate de cl-nii Reuter gi Lindemuth, ambii atagali pe ling[ gr5dinile r.egale din Berlin. tri au inserat in cartofi albi ochi de cartofi rogii gi viceversa. In acest fel au fost oblinute multe forme diferite, avind atit caracterul mugurcltri inserat, cit gi cel al portaltoiului; de exemplu, unii dintre tuberculi erau albi cll ochi rogii. In anul urmltor, dl Nlagnlrs a prezentat aceleiagi societ5[i (19 noiembrie L872) produsul altoirilor dintre carLofi negri, albi gi rogii efectuate de dr. Neubert. Ele au fost executate nu prin unirca tuberculilor, ci a tulpinilor tinere, dupd cum fdcuse gi dl Fitzpatrick. Rezulbatul a fost remarcabil prin faptul c[ to{i tuberculii astfel produgi aveau un caracter intermediar, degi in grad diferit. Aspectul cel mai interesant il aveau cei intermediari intre cartofii negri gi cei albi sau rogii; unii dintre cei albi gi cei rogii erau jumdtate de o culoare, jumdtate de cealaltfl culoare. La urmltoarea gedinfd a societ5lii, dl Magnus a comunicat rezultatele experien{elor doctorului Fleimann, de altoire laolaltd a tuberculilor cartofilor rogii de Saxonia, a celor albagtri gi a celor albi alungili. Ochii erau indepdrta{i printr-un instrurnent cilindric gi inserali la alte variet5li in gduri corespunz5"toare. Plantele oblinute in acest fel au produs un mare numdr de tuberculi intermediari tntre cele dou[ forme parentale, in ce privegte forma gi culoarea atib a c[rnii, cit $i a piclilei. Dl Reuter a experimentat 1'5) inserind por"{iuni din cartoful alungit White Meri.can in unul de Black Kidneu. Ambele soittri sint cunoscute ca fiind foarte constante gi deosebind.u-se intre ele nu nnmai prin form[ gi culoare, dar gi prin faptul c[ ochii soiului Black Ki.dneg sint mul{i afundali, pe cind cei ai soiului Whi"te Meri.can sinL situali superficial gi de o formd diferit5. Tuberculii
1r2) Gardener's

Chron 1871, p.

837.

LLl) Ibidem, 1870, p. 1506.

tL4) Sitzungsberichte der Gesellschaft naturf orschender Freunde zu Berlin,17 octombrie 1871. tL') Ibidem, 1? noiembrie 1874. Vezi de asemenea excelentele obscrvalii ale d-lui Magnus.

HIBRIZI DE GREFA

355

prorJugi de acegbi hibrizi erau intermediari ca form5. gi ctiloare, iar unii clinl,re ei, care sem[nau la formfl cu altoitil (adicd soiul Meri"can), aveau ochii mult afurrclali;;i de aceeagi formd ca gi ai portaitoiului, adic[ ai soiului Black Kidneg. Cred ci oricine va exarnina cu atenlie_reztlmatul prezentat aici al experienlelor efecbuabe de nurnerogi observatori din diferite !5ri, se va convinge c[, illtoind in cliferite feluri doul r'arieliti de cartofi, se.poL,proclllce plante ]ribride. 'I rebuie rernarcaL c[ mai mulli dintre experimentatori sint horticultori ctr preg[-

hibrizi prin altoire gi chiar de ugurinla producerii acestora. Singura posibilitate cle a evita aceastd concluzie este de a atribui simplei variatii mrtgurale toate numeroasele cazurl inregisbrate. Dup[ cum aIn vlzut in acest capitoi, f5r[ indoiald c[ uneori, dar nu frecvent, cartoful variaz[ la reproducerea prin rnuguri. Trebuie linut ins[ seaml in mod special c[ producdtori de cartofi experimentali, a cSror indeletnicire este de a descoperi noi varieL[!i, .i-?u exprimat uimirea fald de num[rul de forme noi produse ca urmare a hibridizdiri prin altoire. S-ar putea susline c[ numai operalia altoirii, gi nu unirea a dotr[ soiuri, ar fi aceea care ar cavza un grad extraordinar de varialie nurgural5. Acestei obieclii i se poate rdspunde indat[ prin faptul cI cle obicei cartofii se reprocluc prin tiiierea tuberculilor in buc5li gi c[ unica deosc'bire in cazul hibrizilor prin altoire este cd fie o jumitate, fie un segtnent mai ntic sau tlll cilindnr eite plasat in conbact nemijlocit cu lesutul nttei alte varietili. De alLfel, in clou[ cazttri, tulpinile tinere au fosb altoite impreun[ gi plantele astfel unite au clat aceleagi rezultate ca gi atuttci cind au fosb unili tuberculii. Urr argument de cea mai nlare greutate este c[ atunci cind se produc varietlti prin sirnpl[ varialie mugurald, ele prezinti deseori caractere cu tottll noi, pe iina in numeroasele cazLrrL de mai sus, hibrizii prin altoire au, dup[ curtr insistd gi dl l\Iagnus, ur caracter intermediar intre cele dou[ forme folosite. Este tle rrecrezut s[ fi ajuns la un asemenea rezultat, dac5. unul din soiuri nlr l-ar fi afec Ia L pe celilalb. In blicare mod ar fi fost efectuat[ altoirea, hibridLzarea prin altoire a{cc1,eaz5, caractere cle toate felurile. Plantele astfel ob{inute produc tr-rbcrculi care au culorile, forma, starea suprafelei, pozilia gi forma ochilor foarte ciiferile cle ale pirinlilor, iar dupd m[rturiile a doi observatori atenli, acestcr planLe sint de asemenea intermediare in ce privegte anurniLe parLictlarit[li Lonstitulionale. Trebuie linut seama c[ la toate variet[lile de carlof, ttrberculii se deosebesc intre ei mult mai mult decit oricare alt[ parte a plantei. Cartof ril prezintd cea mai bund dovad[ a p osibilit[tii f ormirrii rie hibrizi prin altoire. Nu trebuie ins[ sd trecem cu vederea darea de searnd asupla oliginii iairrosului Cgtisus adctmi. a d-lui Adam, care nrl avea absolut nici Lln ttrotiv de ingeldciune, precun gi darea de seami cornplet paralel[ astipra originii pot'tocalrrltii Bi.zzarria, arnbele plante avind ca origine hibridarea prin altoile. $i nu trebuie subevaluate cazurile in care ciiferite varieL[li sart specii de vi{i de vie, zambile sau trandafiri au fost altoite unele cu alLeie ,si au proclus fornte internrecliare. trste evicient cd hibrizii prin altoire pob ii produgi tuult niai u$or in cazvl Ltnor plante cum este cartoful, declt in cazttl altora, cn, de eiemphr, pomii nogtii fructiferi comuni. lntr-adev[r, aceglia din ttrm[ au fost
cle

tire gLiinlific[ gi unii dintre ei sint mari producdtori de cartofi, care, cu tot sceptlcisrirul lor anterior, s-au convins pe deplin de posibilitatea producerii

J Cl)

SEGREGAREA CAR-A.CTERELOR

altoi{i cu milioanele, in decurs de multe secole, gi cu toate c5 altoiul este deseori u$or afectat, este foarte indoielnic dacd aceasta nu se poate explica doar printr-o nutrilie mai mult sau mai putin abundent5. Totugi, cazurile de mai sus imi par s[ dovedeascd c[ hibridarea prin altoire poate fi afectatd in anumite condilii' necunoscute. Dl Magnus afirmi cu mult[ dreptate cd hibrizii prin altoire seam5n5 in toate privinlele ctt hibrizii din sdmin!5, inclusiv merea lor diversitate de caracter. Exist5 totugi o excep{ie parlial5, conslind in faptul cI la hibrizii prin altoire, deseori caracterele celor doud forme parentale nn sint amestecate in mod omogen. In mod mult mai obignuit, aceste caractere apar in stare segregat5, adicd pe segmente, fie la inceput, fie ulterior, prin reversiune. S-ar p[rea astfel cd elementele reproductive nu sint tot atit de complet amestecate prin alboire ca prin reproducere sexuat[. DupI cum se va ardta de indatd, segregarea de acest fel nu apare insd citugi de pulin rar la hibrizii din saminlI. In sfirgit, sint de pirere c5 trebuie admis cd din cazurile de mai sus afldm Lrn fapt fiziologic de mare important5, gi anume cX elementele care contribuie la producerea unei fiin{e noi nu sint formate neaplrat de c[tre organe]e mascule gi femele. Ele sint prezente in {esutul celular intr-o ascmenea stare, incit se pot impreuna fdrd ajutorul organelor sexuale gi in acest fel sh dea naqtere unui nou mugur care s[ aibd din caracterele celor doud forme parentale. I,A HrBp"IZrr DIN SAUTINIA, pntN YARTATTE MUGURAT,I.
Voi prezenta acum un numdr suficient de cazuri pentru a ar5ta c[ segregarea prin varia{ie mlrgural5 poate aplrea la hibrizi obignuili, oblinuli din s5minld. Gdrtner a oblinut hibrizi dintre Tropaeolum minus gi T. maiusl'6), care au produs la inceput flori intermediare intre cei doi pdrinti - ca dinrensiune, culoare gi structurd insd ulterior, in cursul anului, unele dintre aceste plante au produs flori asemdndtoare in toate privinlele cu forma matern5, in amestec cu flori care iSi mai pdstrau incfl starea intermediar[ obignuit5. Un hibrid dinLre Cereus speciosi.ssfrnus pi C. phgllanthus "T), plante cu aspect f oarte diferit, a produs in primii trei ani tulpini unghiulare cu cinci laturi, iar apoi nigte tulpini turtite ca acelea de C. phgllanthus. Kolreuter indici de, asemenea cazuri de Lobelia gi Verbascum hibride care au produs mai intii flori de o culoare, iar mai tirziu, in timpul anului, flori de o altd culoare "8). Naudin "e) a ob{inut 40 de hibrizi din Datura laeuts fecundati de D. stramonium. Trei dintre acegti hibrizi au produs numeroase capsule, din care o ju-m5tate, rrn sf ert sau un segment mai mic eralr netede gi mici, ca gi capsula de D. Iaeuis pur5, restul fiind spinoase gi mai mari, semdnind cu capsula de D. stramonium purd ; din una dintre aceste capsule compuse s-au oblinut plante semdnind in mod desdvirgit cu ambele forme parentale.
rr0; Baslarderzeugung, p. 549. Este totu;i lndoielnic claci aceste plante Lrebuie clasificate ca specii sau
varieLziti.
ca

DESPRE SEGR,EGAREA CARACTERELOR PARENTALE

tr7) Ibidem, p. 550.

1L3) Journctl de Ph.gsiqte,

vol. XXIII, 1873, p. 100. Act. Acad. tln) Nouurlles Arcliues du Musium, vol. I, p.49.

St. Pelersburg,L78l,

part. I, p.249.

HIBRIZI DE GREFA

357

Sir trecem acum la varietdli. In Franla a fost descris "o) un mdr ob[inut di.n srimtnld, preslrplrs a fi hibrid, care face fructe la care una din jumdt5li este nrai mare decit cealalt[, de culoare rogie, cu gustul acid gi cu o aromd deosebiti, cealalti palte fiind verde-gilbLrie gi foarte dulce ; fructtrl se pare ci nu conline aproape niciodat[ seminle pe deplin dezvoltate. Presupun ci acesta nu este acelagi pom prezentat de Gaudichaud 121) in fala Institutului francez gi care pe aceeagi ramurir avea doud soiuri distincte de mel'e, unul din soirrl Rei,nette rouge, iar celdlalt semflnind cu soiul'^Rei.nette cunada iaundtre. Aceast[ varietate cu fnrcte de doud soiuri poate fi reprodusd prin altoaie gi continuS. s5. producS, ambele soiuri ; originea sa este necunoscutd. Rev. J. D. La Touche rni-a trimis un desen colorat al unui mdr pe care l-a adns din Canada. La acest m[r, jum[tatea care inconjoarS. gi cuprinde caliciul gi inserlia pedunculrtlui este vercle, iar cealaltd jum[tate este cafenie gi cle natura mlrului plmme qri"se, cu linia de scparalie dintre cele dou[ jum[td{i exact definitd. Pomul era altoit gi cll La Touche este de pflrere cd ramurile care fdcuserfl acest rnflr curios alr iegit din punctul de jonc[iune a altoiului cu portaltoiul. Dac[ acest fapt ar fi fost stabilit, caztl ar fi intrat probabil in clasa hibriztlor prin altoire ariltatfl mai sus. Ramttra poate sd fi iegit insi din portaltoiul care fusese produs f[r[ incloiald din sirmin![. Prof. I-I. Lecoe, care a f[ctrt un mare numlr cle incrucig[ri lntre variethti de ll[trabi.Its ialapa'"') diferit colorate, constatl c[ la plantele din s[min!5,, crrlolile se combina rareori, insi f.ormeazd, dungi distincte, sau o jumdtate de floare este de o culoare gi jumfltate de o alta. Unele variet5li fac in mod regulat flori dungate cu galbeu, alb qi rogu, ins[ plantele din asemenea variet[ti produc cit,eoclatl pe aceeagi ridlcin[ unele ramuri cu flori uniform colorate, cle toate cele trei culorile, alte rarnuri cu flori colorate junr[tate-jumdtate gi altele cu flori marmorate. Gallesio'2u) a incrucigat reciproc garoafe albe gi rogii, iar plantele iegite din s[rnin{[ aveau flori drrngate, insS rtnele dintre plantele cu flori dungate au f[cut de asemenea gi flori complet albe sau complet rogii. Unele dintre aceste plante au produs intr-ttn an numai flori rogii, iar in anul urmStor flori clungate; sau invers, dup[ ce au fficut timp de doi sau trei ani flori dungate, unele plante au revenit, fdcind exclusiv flori rogii. Meriti poate menlionat cd am fecnndat Purple Sweet-pea (Lathgrus odoratus) cu polen de Painted Ladg de culoare deschis5, gi plantele oblinute din sdmlnla aceleiagi capsule nlr aveau un caracter intermediar, ci semdnau perfect unuia dintre phrinli. \{ai tirziu, in cursul verii, plantele care la inceput ficuser[ flori identice cu acelea ale soiului Pain ied Lady au produs flori dr-rngate gi pfltate cu purpuriu, arhtind prin aceste semne mai inchise o tendin{fl cle reversiune cfltre varietatea matern5. Andrer,v l(night'2n) a fecundat, dou[ vile de vie cu struguri albi, cu polen de vi![ de Alep, care are gi frtrnzele gi fructul inchis variegate. Rezultatul a fosL cL la incepnb plantulele tinere nu erau variegate, ins6 in cursul verii ur"m5toare au cleverrit toate variegate. in afarfl cle iceasta, multe au
tzol L'IIernrds, 1-t ianuarie 1837, citat ln Loudon, Gard. Mag., vol.

rir)

XIII, p.230.
L8t)2,

C.onlirlcs ,llcndrrs, vol. XXXIV, 1852, p. 7.10. tzt1 Giogr. Bot. de I'Europe, vol. lIl, 1115,1, p. '105; ttt) Traitq du Citrus, 1811, p. 45. Lz1) Trensact. Linn. Soc., vol. lX, p. 2ii8.

;i De Ia Ficondation,

p.

i302.

3s8

ACTIUNEA DIRI]CTA A ELE]\IF,NTT]I,UI N,lASCUI-IN ASUPRA FORIIF-I T,IATERNE

produs pe aceeagi tr.rlpin[ ciorchini cu strueuri numai negri sall numai albi sall plumhurii clunga{i cu alb sau alhi gi punctati cu dungi minuscule negre; pe acelasi pccluncul se puteau deseori glsi struguri de toate aceste culori. Voi ad[uga cazul foarte curios a doi embrioni concrescnli, de caractere diferite, conlinuli in aceeagi siimint[; ri acesta nu este un caz de varialie muh"rrral6. Un distins botanist, dl G. H. Thwaites "t) afirmi c[ o simin{I 11e Fttchsi(r coccinea fecundat[ cle F. fulgens continea doi embrioni si constituia ,,o adev[ratfl pereche dc gemeni vegetali". Cele douS plante produse din cei doi embrioni ,,crau extrem de diferite ca aspect gi caracter", clr toate cI ambele sem.inau cu alli hibrizi clin aceiagi p[rin{i gi produgi in acelagi timp. Aceste plante gemene,,erau strins concrescute sub cele douI perechi de cotiledoAne, inbr-o singurfl tulpin[ ci]inclricf,, astfel c[ ulterior aveau aspectnl cle ramnri

ale nnui singur trunchi". l)ac[ cele doud tulpini, in loc de a pieri, ar fi crescut pind la inlllirnea deplini, s-ar fi produs un hibrid ciudat de amestecat. Un pepene galben metis descris de Sageret'26) a apflnrt poate in aeest fe}, pentrtt c:i cele dou[ ramuri principale care au ierit din doi muguri cotiledonari au produs fmcte foarte diferite: pe una dintre ramuri fnrcte ca cele ale varietllii pat.erne, iar per cealaltf, ranrurS, intr-o oerccsre misurd, c& ccle alc varietltii rnaterne, aclicl pepenele galben de China. 1t.' majoritatea aeestor cazuri de varietiti incrtrcigate gi in unele cazrrri cle specii incruciqate, culorile specifice celor doi plrinli au aplnrt la plantele clin sdmin![ cle indati ce acestea au inflorit pentnr"prima clat5, fie srib o formi de clungi sau segmente mai mari, fie sub form[ cle flori sau fnrcte intregi de cliferiLe soiuri procluse cle aceeagi plant5. ln aceste cazuri nll se poate spr.ne cir aparilia celor douli c.ulori se datoregte in mod strict reversiunii, ci unei oarccare incapacitnti rle c.ontopire. Totugi, cind florile sau fntctele procluse mai'tirziu - in timpul aceluia5i an, in clecursul anului rlrmltor sau in gene-

ratia urmfltoare - devin dungate sau jumlLate-jum[tate etc., segregarea ce]or cloud culori este in mod strict un caz de reversiune prin varia{,ie mngurald. Nu este citugi cle pulin clar daci numeroasele cazuri inregistrate de flori gi fnrcte dungate sint datorate hibridzirii rsi reversinnii anterioare, ca, de exemplu, Ia piersici gi nectarine, Rosa muscosa etc. Voi ar[ta intr-trn capitol viitor c[ in eazul animalelor hibride se gtie c[ acelagi individ si-a schimbat caractt'rul in timprrl cregterii, pentru a reveni la caracterul aceluia dintre p.lrin{i cu carcl nlr a sem[nat la inCeput. In sfirgit, clin diferitele fapte prezent,ate pind acurn, nu poate exista indoialfl ch acelagi exemplar de plantd hibrid5 satl rnetis5 revine nneori prin fmnzele, florile gi fructele sale, total sau prin segmente, Ia ambele forme parentale.
DESPRE ACTIIINEA DIRECT;, SAU IilTEDIATtr A EIJEMENTUIJUI I\IASCUIJIN ASUPR,A FORMEI MAIER,NE

O alt[ categorie importantd de fapte trebuie examinatz-r aici, in prinnrl rincl pentnr c[ aeestea sint de o mare importan!5 fizio]ogicfl, iar in al doilca rirrd pentru cd s-a presupus c[ ele ar explica unele cazuri de variatie muguralir.
1e5;

ttsl

-4.ruials

rtntl

)Icty1.

of Nal. I1rsl., rnartic

18 t8.

Pornologic PhgsiologtT, 1830,

p.

126.

ACTIUNEA DIR]]CTA

A ELEMENTLILUI MASCULIN ASUPRA FORIIEI

MATERNE

359

are loc in mod obignuit, ci asupra unor anumite p5r{i ale plantei femele sau, irr cazttl animalelor, asupra progeniturii ulterioare a femelei cu un al doilea rnascul. Pot afirma in prealabil cI la plante ovarul gi inveligurile ovulelor sint in mod evident p[r!i ale femelei gi nu s-ar pubea anticipa asupra faptului ciach ele all fost sau nu afectate de polenul ttnei variet[li sau specii strdine, ctr toate cd dezvoltarea embrionului influntrul sacului embrionar din interiorul ovulului gi ovamlui depinde fdr[ indoial5 de elementul masculin. S-a observat incfl din 1729t'?) cri, Atunci cind erau plantate aproape una cle alta, varietiilile albe gi albastre de maz[re se incrucigau reciproc prin mijlocirea, fdri indoialfl, a albinelor gi cI toamna se gdseau in aceeagi pdstaie boabe albastre gi albe. in secolul nostru, Wiegrnann a fdcut exact aceeagi observa{ie. Acelagi rezultat a nrmat de mai multe ori atunci cind o varietate cLl boabe de o culoare a fost incrncigabl artificial cu o varietate diferit colorat5'28). r\ceste afirmalii l-au decis pe Grirtner, care era foarte sceptic in privinta acestui subiect, s[ incerce cu grii5 o lung[ serie de experienle. trl a ales variet5lile cele nrai constante gi rezultatul a ardtat in tnod concludent c[ atunci cind se folose5te polenul nnei variet[li diferit colorate, culoarea pielilei maz[rii este rnodificatS. De atunci, aceastd concluzie a fost confirmat5 prin experienlele efectuate de Rev. J. M. Berkeley "n). 1n tirnp ce experimenta pe ynazire cu scopul precis de a determina influenla polenului sl-ririn asupra plantei nram5, dl Laxton clin Stamforcl a observat recerrt 1uo) un important fapt suplimentar. El a fecundat mazrarea dulce inaltS, care face pdstii verzi foarte strb{iri ce devin cafenii albicioase cind se usuc5, cu polenul maz[rii cu pSstdi purpurii, cu tegumentul foarte gros, gi care devin cle un plrrprlriu-ropcat deschis cincl sinb uscaLe. Dl Laxton a cultivat maz[rea cltrlce in:rlti timp de 20 de ani gi nu a vXzut sau au zit ca aceasta sd fi produs vreodatti o pistaie purpurie. Totugi, o floare fecundatd cu polenul variet[lii cu pfistdi purpurii a produs o phstaie nuanlat[ cll ro$u-purpuriu, p care dl Laxton a avut ama bilitatea sd rni-o of ere. O p ortiu ne lu ng[ cle aproxirnativ 5,08 cm cltre virfrrl pdstiii gi una mai micii lingd peduncul eran astfel colorate. Comparincl aceast[ cnloare cll aceea a pdstlii purpurii, dupi ce ambele pist5i fuseserd nrai intii uscate $iapoi muiate inap[, s-a constatat cdlaambele culoarea este absolut identic[, fiind lirnitatd la celulele situate imediat sub tegumentul exterior al p[st5ii. De ascntenea, r'ah.ele pirstflii hibride erall in rnod sigur mai groase qi mai rezistente decit acelea ale plsllii plantei mame, insri este posibil cI acesta s[ fi fost Lrn caz intlrnplittor, deoarece nu gtiu in ce rrtlsurl grosimea valvelor este un caracter variabil Ia mazhrea dulce inalt[. in stare uscatfl, boabele rnaz[rii clulci ina]te sint cle un cafeniu-verzui deschis, acoperite cu ptincte dese de un prirpuritr inchis, atit cle minuscule, incit nu pot fi vlzute deciL cu lupa. Dl Laxton nu a vdzut gi nici nu a auzit vreodat[ ca accasti r-arietate sd fi produs o boabl purpurie, insl una dintre
L27\ Philosophical Transact., vo!.

M[ refer la acliunea directl a ele.mentului masculin Ittl asupra ovulelor,

cum

XLIII,7i,1,4-45, p. 525.

rza; Dl (ioss in Transa,;t. Hort. Soc., vol. V. rzs) Gurd. Chrott., 1854, p. 104.

p.234;;i Giirtner,

Bastarderzeugung,lS-19, p. 81 ;i499,

t3o) Ibidem, 186G,

p.

900,

ACTIUNEA DIRECTA

A ELEMENTULUI MASCULIN ASUPRA

FORA,{EI MATERNE,

boabele unei p5st5i era de o culoare frumoasd gi uniformd, purpuriu-violetd, iar a doua era neregulat nuantatS, cu purpuriu deschis. Culoarea af.ecteazd, inveligul exterior al bobului (acesta are doul invelipuri). Deoarece, in stare nscat5, boabele variet5lii cu p[stdile purpurii sint de un galben-verztti deschis, la prima vedere s-ar p5rea cI aceast5 moCificare remarcabil5 a culorii hoabelor din p[staia hibridd nu ar fi putut fi cau zat\, prin acliunea direct[ a polenului varietdlii cu pdstaia purpurie. Dacd linem ins[ seama cd aceastd din urm[ varietate are flori purpurii, semne purpurii pe stipele gi p[stdi purpurii, apoi cd tnazdrea dulce inall.S are de asemenea flori gi stipele purpurii, precum gi puncte microscopice purpurii pe boabe, cu greu ne putem indoi ci tendinla la ambii pSrinli de a produce culoarea purpurie a modificat in mod combinat ctrloarea bobului din p[staia hibrid[. Duph ce am examinat aceste exemplare, am incrucigat aceleagi dou[ variet[li, constatind c[ boabele dintr-o p[staie, insfl nu gi plstlile insegi, eran nuanlate gi colorate cu rogu-pllrpuriu mult mai b[tdtori la ochi decib boabele din p5stdile neincrucigate, care fuseser[ prodnse in acela.si timp, de aceleagi plante. Ca precau[ie a$ putea observa cd dl Laxton mi-a trimis diferite alte plante de mazdre hibrid5, pulin sall chiar considerabil modificate la culoare. In aceste cazuri, mociificarea se datora ins[, dup[ cu m b[nuise dl Laxton, culorii modificate a cotiledoanelor, vdzutd prin inveligurile transparente ale boabelor ; gi cum cotiledoanele sint pdrli ale embrionului, aceste cazuri nu sint citu gi de pulin demne de a fi remarcate. S[ revenim acum la genul Matthtola. Polenul unui soi de micsandrfl afecteazd, uneori culoarea seminlelor unui alt soi folosit ca plantfl mam5. Prezint cazul urmdtor, clr atit mai mult, cu cit Gartner s-a incloit de afirmalii similare, fdcute anterior de al{i observatori, in legdturS cu micsandra. IJn binecunoscttt horticultor, maiorul Trevor Clarke, m[ informeaz5 13t) cd seminlele micsandrei bianuale clr flori rogii, Matthi.ola annua (Cocardeau a francezilor), sint de un cafenin deschis, iar acelea ale micsandrei cu ramuri purpurii din varietatea Queen (M. incana) sinl. negre-violet. El a constatat cd atunci cind florile micsandrei ro.sii erall fecundate cu polenul micsandrei purpurii produceatt cam 50% seminle negre. El rni-a trirnis patru capsule de la o plant5 cll flori rogii, dintre care doui fuseser[ fecnndate cu propriul lor polen gi conlineau semin{e cafeniu deschis, iar celelalte doud fuseser[ incrucigate cu polenul soiului purpuriu gi con{ineau serninle intens colorate cu negru. Aceste din urml seminle all produs plante cu flori purpurii, ca gi tat5l lor, pe cind seminlele de culoare cafeniu" deschis au produs plante obignuite cu flori rogii. Semdnind seminle similare, ffisionrl Clarke a observat acelagi rezultat -pe o scar5 mai mare. In acest caz, dovada acliunii directe a polenului unei specii asupra culorii seminlelor unei alte specii imi pare concludent5. Gallesio 132) a fecundat florile unui portocal cu polenul l5miiului gi unul din fructele astfel produse a prezentat o dungd longitudinal5 de coaj5, avind cnloarea, aroma gi alte caractere ale l5miii. Dt Andersott tut) a f ecundat tl n
ra) Vezi de asemenea o
comunicare a acestui observator

cititl la

Congresul internalional de horticulturd

gi botanicd de la Londra, din 1866. tzzy Traitd du Citrus, p. 40. 138) frdn.sact. Hort. Soc., vol. III, p.318. \rezi, de asemenea, vol. \r' p.65.

ACTIUNEA DIRECTA

ELET,IENTULUI MASCULIN ASUPRA FORMEI MAT]]RNE

361

galben care avea carnea verde, cu polenul unui soi cu carnea stacojie; la doul dintre fructe, ,,o modificare sensibild era perceptibil5, iar alte puir,t fructe erau schimbate pu!in, atit intern, cit gi extern". Seminlele frunctelor menlionate mai intii au produs plante avind calit5lile ambilor pdrinli. in Statele Unite, ttnde cucurbitaceele sint cultivate pe scai5 intins5, txistd o crcdinld PoPlrlar[."n)..5 fructul este direct afectat de polenul strdin; gi arn primit o informalie similar[ inJegdturd cu castravetele ln Anglia. Sp crecle-c5 strugurii a1 fost afecta!i in acest fel la culoare, dimensiune gi foim5. in Franla, 11n rTr1,g,-,r. ctr zeama de culoare deschisd a fost coloratd dup5, lncruciqare cu polenul soiului de culoare inchisfl Tetnturi.er, iar in Germani&, o varietate a.'.a boabe afectate de polenul a doud soiuri invecinate, unele dintre boabe fiind numai par{ial afectate sau pestrile'35). S-a observat incd din 1751 136) cd varietltile de pommb diferit colorate, atunci cind cregteau aproape unele de altele, igi afectair reciproc boabele, ceea ce constituie acum o credint5 popularl in Statele Unite. Dr Savi'r?) a incercat cu griil experienla: el a semdnat impreuni ponimb cu boabe galbene gi negre gi pe acelagi gtiulete, unele dintre boabe erall galbene, lneli ne-qre Si unele p_estrile, boabele diferit colorate fiind aranjate neregulat sau in rinduri. Prof. Hildebrand a repetat_ experienla 138) luind precaulia de a se asigura c[ planta mam[ este tipic5. Un soi cu boabe galbene a foit fecundat cu "polenll untli soi ctl boabe cafenii gi doi gtiule{i au produs boabe galbene amestecate cu boabe de o culoare violetd, murdard. Un al treilea gtiJlete ng avea decit boabe galhene, insd o parte din cocean era colorat cafeniu-rogcat.A$nclar, aici avem de-a face 99 i-portanta influen[[ a polenului str5in, extinsd pinti Ia ax. In Canacla, dl Arnold a variat experienla in mod interesant: ,,o floare femelf, a fost strpllsd mai intii acliunii polenului unei variet5li galbenc gi apoi aceluia al unei varietSli albe i rezultatul a fost un gtiulete Ia- care fiecaie bob era ln partea de jos galben gi in cea de sus alb" 13e). La alte plante s-a observat uneori c[ descendenlii incrucigali au prezentat influenla a douh soiuri d. polen, dar 1n acest caz cele doud soiuri au afectat planta mamh. Dl Sabine afirmd "0) ci a vdzut forma aproape globular[ a capsllei de Amargllts utttata rnodificatd prin aplicarea polenului unei alte .p..ii Ia care capstrla are unghiuri noduroase. In cazul unui gen inrudit, binecunoscntul botanist Maximowicz a descris in amdnunt rezultatele interesante ale fecnnddrii reciproce a speciilor Lilf.um bulbiferum gi L. dauuri.cum. Fiecare specie a produs fructe diferite de ale sale proprii, insd aproape identice cu acelea ale speciei purtitoare de polen. Din nefericire, s-a examinat c1 grijd nnmai
f-)ep-ene

altor
N,I.

134) Prof. Asa Gray, Proc. Acad. Sc., Boston, vol. IV, 1860, p. 21. Am primit relatdri ln acela;i sens d.in partea persoane clin Statele l'nite.

135) Pcntru cazul din Franla, vezi Journ. Hort, Soc., vol. I, seria noui, 1866, p. 50. Irentru Germania, vezi Jack, citat in Botanicul Gazette a lui Henfrey, vol. I, p.277. Rev. J. tr{. Berkeley s-a referit recent la un caz din Anglia, in fata Societitii horticole din Londra. u0; Pftilosophical Transactions, vol. XLVII, lTbt-b2, p.206. raz; Gallesio, Teoria della Riprod.uzione, 1816, p. g5. raa; Bol. Zeitung, mai 18C8, p. 326. 13e) \'czi Dr. J. Stockton-Hough, ln American Naturalisl, ianuarie L874, p.29.

t+o) T'ransacl.

Ilort,

Soc.,

vol. \r, p.

69,

ACTIUNEA DIRECTA

A ELEMENTULUI MASCULI}{

ASUPRA FORIVIL,I }IT\TEIINE

fructul acestei din urmd specii, la care semin{ele erau intermecliare in dezvoltarea aripilor lor tot). Fritz Mtiller a fecundat Cattlega leopoldf. ct polen de Eptdendron cinnabarinum $i, ca urmare, capsulele au conlinut foarLe puline semin{e. AcesLea, rltrpii descrierea clat5,prezentau insfi unul dintre cele mai surprinz[toare aspecte, a Llibuit de citre bot.anigtii Hildebrand gi Maximowicz ac{iunii directe a pole-

a incrucigat Rhododendron dalhousi.ae cu polenul cle R. nuttalli.i, care este una dintre speciile cele mai nobile ale genului gi cu florilc cele rnai mari. ALunci cind prima specie a fost fecundati cu propriul siu polen, cea mai mare capsuld produs[ m[sura 3,17 cm in lungime gi 3,81 cm in circtrmferin!5, pe cind trei dintre capsulele planLelor care fuseserir fecttrrdate cu polennl speciei n. nuttallii. aveau lungimea de 4,12 cm pi circumferin{a de nu mai pr1lin de 5,08 crn. Efectul polenului str5in era aici limitat, dupd cit se pare, numai la sporirea dimensiunii ovarului. Dup[ cunr sc vecle din cazul urmhtor, trebuie insi sH fim pruden{i cu presupune.rea cd dimensitrnea a fost transmis[ de Ia pHrintele mascul la capsula plantci femele. Dl Henry
a fecundat Arabtsblephctrophpllla cu polen de A.sogeri. gi capsulele astfel prodnse, a clror m[surltori gi dcsene cletaliate d-sa a fost atit de arnabil sd mi le trintitir, aveatt toate dimensiunile mult mai mari decit acelea produsc in mod natural, fie cle specia parental[ masculii, fie de cea femelir. Vom vcdea intr-un capiLol viitor c[, independent de caracterul oric[ruia dintre p[rin{i, la plantelc hibride organele de vegetalie se dezvolt5 uneori pln5 la o clinrensiune ntonstruc;as[, astfcl cd dimensiunea mai mare a capsulelor din caznrile de rnai sus poate

ntrlrri de Epi.dendron'o'). Dl Anderson Henry'n3)

conslitui un fapt analog. Pe de alt[ parte, dl de Saporta rn5 informeaz[ cI o plant[ femeld de Pistctci.a I)ere izolat[ este foarte susceptibilI de a fi fecunctratit cu polenul plantclor inr.ecinate de P. terebinthus gi c[ in acest caz fructele: au ttumai jumltate din dimensiunea lor specificir, fapt pe care ci-sa il atribuic: influenlei polenului de P. terebi.nthus. Nici tln caz de acliune direct[ a polenului unei varietli{i asr:pra allcia r}u este mai bine dovedit sau mai interesant decil, cel al rnirnrlui comu n. Aici fnrclul provine clin transforrnarea p[r!ii inferioare a caliciului pi a pirlii superioare a peduncttlului floral 1an), asLfel incit cfectul polernului str[in s-a extins tlincolo de limitele ovarului. in prima perioadd a secchilui trecut, Braclley a irtregislrat cazttri de meri astfel afectali, iar alte cazuri sint nrenlionate in volrtme mai vechi din Philosophical Transacttons'n5). in unul dintre aceste caznri, un mdr Russeting gi un soi al5turat gi-au afectat rcciproc fructele, iar ir-r altul, un mdr neted a afectat un soi cu coaja rugoasfl. S-a mai prezentat gi
rtt| BulLdeI'Acud. Intp.de St. Pitersbourg,vol. XVII,p.275,1872. Autorul prezintiinformatiiasupraacelor cazuri de la 'Solanaceee, in care fructul este afectat de polen strdin; nu am intrat insi ln detalii, avind in vedere ci nu pare ca planta rnamir s[ fi fost fccundati artific.ial. ttzl Bot. Zciturtlt, septembrie 1868, p.631. Pentru pirerea lui nlaximowicz vezi lucrarea mcntionaLl mai sus. LasS Journcil ttf llorticulture,20 ianualie, 1863, p. 46. rra; \rezi in aceastit plivinli lnalta autoritate in materie a prof. Decaisne, intr-o luclat'e traclusi in Journ. Ilort, Soc., vol. I, seria nouir, 1866, p. 48. 1$1 \'ol. XLIII,7744-45, p.525 ; vol. XLV, L747-48, p. 602,

ACTUNEA DIRECTA A ELEMENTULUI MASCULIN ASUPRA FORMEI MATERNE

cazLrl a doi rneri 'nB) foarte diferi[i, crescind aproape unul de altul gi care f[ceau flructe asemdndtoare, ins[ numai pe ramurile invecinate. Este totusi aproape inutil s.I mai cit[m aceste cazuri sau altele., dup[ acel al mdrului Sl. V alerg, ale cdnri flori, din cauza avortdrii staminelor, nu produc polen gi sint polenizate de fetele din vecinltate cu polen de mai multe soiuri. Acest m[r face frtrcte,,dcosebindu-se t,nele de altele prin dimensiune, arom[ gi culoare, sem[nind insd prin caractere cu soiurile hermafrodite crl care att fost fecnndate" tn7). ln cazul plantelor aparlinincl Lrnor ordine foarte diferite, am arltat rnai stts, in baza autorit5{ii mai multor observatori excelen{i, c[ atunci cind plantei femele aparlinind unei forme distincte i se aplicH polenul unei anumite specii seru variet[li, aceasta canzeazd uneori modificarea inveligurilor seminlelor, a ovarului sart frttctului, inclusiv a caliciului gi p5rlii superioare a pedunculului mirrului, precum gi a axei gtiuletelui de porumb. Uneori intreg ovarul sau toate serninlele sint afectate in felul acesta, iar alteori nnmai un anumit numdr cle scminle, c& in cazul mazdrii, sau nurnai o parte a ovanrlui, ca la portocala dringald, la strugurii gi la porlrmbul pestri!. Nu trebtrie presupus cd vreun efect clirect sau imcdiat decurge in mod invariabil clin folosirea de polen strhin. Aceasta este departe de a f.i cazul gi nici nu se gtie de ce condilii depinde rezultatul. Dl Knight 148) afirm[ in mod expres cd, desi a incnrci$at mii de meri ri tle alli pomi fnrctiferi, nu a vilzut niciodat[ fructul afectat. Nu exist[ nici cel mai mic motiv de a admite ci o ramrlri care a proclus sdmin!5 sau fructe direct modificate de polen striin ar fi ea ins[gi afectat5, in asemenea m[strr5 incit ulterior si producS muguri modificati; judecincl dupl Ieg[tura temporar[ dintre floare gi tulpin5, este greu ca a$a ceva sd fie posibil. Ca llrmare, turnai foarte puline sau poate chiar nici unul dintre cazurile de varia{ie rnugural[ la fnrctele pomilor ardtati in prirna parte a acestui capitol pot fi explicate prin actiunea polenului strdin, pentru c[ asemenea fructe au fost reprocluse in mod obignuib prin altoire. Este de aserrlenea evident cd rnodificflrile culorii la flori, care intervin neap[rat cu mult inainte ca acestea sii fi fost gata de fecundare, precum gi modificdrile in forma gi culoarea frunzelor, atunci cind acestea se datoresc apariliei mugurilor modifica{i, nu pot avea nici un fel de raport clr ac{iunea polenului str[in. Dovezile acliunii polenului strdin asrrpra plantei mame au fost prezentate foarte anr5nunlit, avind in vedere c[ aceast5 acliune este, dupfl cunr vom vedea tntr-u n capit ol viitor, de cea mai mare imp ortan![ teoreticfl gi c[ ea consLituie prin ea ins[gi un fapt remarcabil $i, dup[ cit se pare, anormal. E,vident c[ din punct de vedere fiziologic este important c[ elementul masculin nu afecteazd, potrivit propriei sale funcliuni, numai germenul, ci in acelagi timp gi diverse alte pdrti ale plantei mame, la fel clrm el afecteazd acelagi organ al descenden[ilor din seminle din aceiagi doi pdrinli. Af]dm astfel c.l uIl ovttl nlr este indispensabil pentru receptionarea influenlei elementului
ra61 Transact. Hort. Soc., vol. \r, p. 65, qi 68. \rezi de asemenea Prof. Hildebrand, cu un desen colorat in Ilot. Zeitunrl, 15 mai 1868, p. 327. Puvis a adunat (De Ia DdginCration, 1837, p. 36) mai multe cazuri ; nu este lnsi ln toate cazurile posibil de a face o distinclie intre acliunea directi a polenului striin qi variatiile mugurale. uz; 'I'. de Clermont-Tonnerre,ln X[dm. de Ia Soc, Linn. de Paris, vol. III, 1825, p. 164. l+8) Trctnsact. of Hort. Soc.. vol. \r, p. 68.

ACTIUNEA DIRI]:CTA

E,LEMENTULUI N,TASCULIN ASUPRA FORMEI MATERNE

masculin. Aceastfl acliune directd a elementului masculin nu este ins[ atit de anormal5 cum pare la prima vedere, deoarece ea intr[ in joc la fecundarea obignuitI a multor flori. GArtner a sporit treptat nlrmdrul de grdun{e de polen, pind ce a reugit si fecundeze o Malua gi a dovedit 14e) cd numeroase gr[unle sint mai intii folosite la dezvoltarea salr, dtrpd cum se exprimd el, la saturalia pistilului gi a ovantlui. Apoi, cind o plantd este fecundat[ de o specie foartc: dislincL5, se intimpl[ deseori ca ovarul s[ se dezvolte complet gi rapid fdrd si se formeze sernin{e, sau, se intimplfl cd inveligurile semin{elor sd se formeze firrti ca in interionrl lor si se dezvolte vreun ernbrion. Recent, prof. Hildebrand a arhtat tuo) de asemenea c[ ]a fecundarea normal5 a mai multor orhidee ac!iuneA propriului polen al plantei este necesard dezvoltdrii ovarulni gi cI aceastti dezvoltare are loc nll numai cu mult inainte ca tuburile polenice sd fi ajuns la ovule, ci chiar inainte ca placentele gi ovulele sd se fi format. Agadar, in caznl acestor orhidee, polennl actioneazd, direct asupra ovarului. Pe de altd parte nu trebuie sd supraestim[m eficacitatea polenului in cazvl plantelor hibride, penLru ci nn embrion se poate forma excitind prin influenla sa tesuturile inconjur[toare, pentnr ca apoi sH piar[ la o vlrst[ foarte timpurie, gi astfel sh fie trecut cu vederea. Se mai gtie de asemenea cd Ia multe plante ovarul se poate dezvolta pe deplin, degi polenul este complet exclus. In sfirgit, dl Smith, fostul custocle al gr[dinii botanice din Kew, a observat (dupd clrm afh-r prin dr. Hooker) la o orhidee Bonatea spectosa faptul neobignuit cd dezvoltarea ovarului poate fi realizat5 prin iritarea mecanich a stigrnatului. Totugi, clin num[rul de grflunle de polen folosite ,,pentru satnrarea ovarului gi a pistilului", apoi din caracLerul general al form5rii ovarului gi a inveligurilor semintelor la plantele hibride care nu produc semin{e, precum gi din observaliile docLorulr-ri Hildebrand asupra orhideelor, putem admite c5 in majoritatea cazurilor umflarea ovantlui pi formarea inveligurilor seminlelor sint cel pulin ajutate, clac5. nu cattzal.e in lntregime, de acliunea directfl a polenului, independent de inlen'entia germenului fecundat. De aceea ln cazurile ar5tate rnai sus nu puLerrn dccit s[ admitem capacitatea accesorie a polenului de a influenla forma, dimensilr nea, culoarea, textnra etc. anumitor p5rli ale plantei mame, at unci cind polenul se aplic[ unei specii san variet[li distincte.
Se trecem acum la regnul animal. Daci ne-am putea imagina cd aceeaqi floare ar procluce serninle in decurs de mai mulli ani consecutivi, atunci nu ar fi prea snlprinzYator ca o floare al cdrei ovar a fost modificat de polen strfiin s[ producl in anul urm5tor, cind este autofecundatS, descendenli rnodificali de influgnta masculind, anterioar5. La animale au ap[rut de fapt cazttri foarte analoge. ln cazul dcseori citat din relatarea lorclului Morton tut), o iapd castanie aproape pur singe arab a f5cut un hibrid cu un quagga; ulterior, ea a lost trimis[ lui Sir Gore Ouseley gi a produs doi minji cu un arm5sar negru arab. Acegti min ji erau parlial murgi (dun) gi eralr dungali pe picioare mai vizibil decit hibridul aclevflrat gi chiar clecit quagga. Unul dintre cei doi minji avea gitul
rts| Baitrrige zur l{enntnis der Befruchtung, 1844, p. 347-35L. r:'c; Die Fruchtbildtrttg der Orchideen, ein Beneis fiir die doppelte Wirkung des PoIIens, Botonisclte Zeitunq, nr. et urnr., ll0 octombric 18ti3 qi 1 august 1865, p. 2,19. 1;1) Phr/os. 'I'ransocl., 1821, p. 20.
J-l

ACJ]IUNEA DIRECTA

A ELEMENTULUI MASCULIN

ASUPRA FORJ\{BI trIATL,RNE

365

$i 1l!. pnrli ale corpului vizibil dungate. Dungile de pe corp, ca sh nu- mai rlorblm despre cele de pe picioare, sint extrem d1 rare la toate neamul.ile cle cai djn Europa (r'orbesc dupd ce m-am gcup_at indelung cu aceasth problemd), 5i sint aproape necunoscute la caii arabi. Ceea ce facJ cazul gi mai interesant este cd la acegti minji pdrul coamei semdna cu acel de quaggo, iiin.l scurt, rigid gi erect. Nu poate exista deci indoial5 cI quagga a afbctaf caracterul descendenlilor ob{inu!i ulterior cu calul arab negiu. Dt Jenner Weir mi info rmeazra de un caz absolut paralel : vecinul s5u, df Lethbridge din Blackheath, are cal oblinut de lordul Mostyn dintr-o iapd care ficuse anterior un n-finz 'n cu un qllagga. Acest cal este murg, cu o _dungd de culoare inchisd cle-a lungll spindrii, dungi slabe pe frunte intre ochi, dungi vizibile pe pdrlile interioire ale picioarelor anterioare, pu{in mai slabe pe cele posteriour" gi flri clungi pe Lrmeri. Coama cregte mult jos pe frunte Cecit la cal nu insd atit de jot 1nui ca ]a_ quagga sau la zebrd,. Copitele sint proporlional mai lungi decit la &t, astfel incit potcovarul care a potcovit pe.ntru prima dat5 a-cest animal Sl nu gtia nimic despre originea sa a spus : ,,Dacd nu a$ fi vdzut cd potcovesc un .31, ag fi crezut cd potcoveam un mdgar". - In legdturd cu variet5lile animalelor noastre domestice s-au publicat multe lapte asem5ndtoare gi bine dovedite'62), iar altele mi-au fost comsnicate, ardtind clar influenta primului mascnl asupra progeniturii fdcute de marnd cu alti Inasclrli. Este suficient sd citez un singtr eiemplu, arnintit gi in Phtlosophi-cal Transacti"ons dupd o lttcrare a lordulul Morton : Dl Giles a imperecSeat o scroafi din rasa de Essex Black and white, apar{inind lordului Western, crr un mistret de culoare castaniu inchis. ,,Porcii produgi aveau atit aspectyl mistrelului cit gi al scroafei, insd la unii dintre ei culoarea castanie a mistrelllui domina puternic". Dupd ce mistre{ul murise de multi vrerne, scroafa a f ost imperecheatd ctl Lln vier din rasa ei, Black and whtte - un soi care este cunoscut ca reproducindu-se foarte fidel gi care nu a prezerrtat niciodati vreo cnloare casLanie - gi totugi, scroafa a produs ciliva purcei care erau insemnali in rnod
_

tt') Dr- Alcx. Harvey despre A remarkable Ellet:t ol Cross-breed.ing,1851. Desprcphgsiologg ol Breeding, de dl Reginald ()rton, 1855. Intermarriage, d.e Alex. Walher, 1837. L'hdrid.iti Naturelle, de ctr. prosper I-ncas, vol' II, p.58.Dl W. Sedgrvick in Brilfsh and Foreign Med"ico-chirurgical Reuieut, iulie 1803, p. 1g3. l3'onn in Geschichte der Natur,1843, B. vol. II, p. 127, a adunat mai multe cazuri in leg[tr.rrd cu iepe, sclo:rfe ;i ciini. Dl W. C. L. xlartin (I/lsforg ol the Dog, 1845, p. 104) spune ci garanteazi personal cle influenta pirintelui mascul asupra fitlrilor ulterioare cu alti ciini. Un poet francez, Jacques Savary, care a scris in 1605 despre ciini, cuno;tea accst fapt neobi;nuit. Dr. Ilorverbanl( ne-a prezentat urmd.torul caz edificator : o calea neagrd fdri p[r, de Barbar5', a fost fecundati. pentru prima oard, ln mocl intimpldtor, de un ogar metis, cu p1r lung cafeniu. Ija a ficut cinci cdtei, dintre care trei erau fdri pirr, iar doi erau acoperiti cu pd.r scurl cafepiu. Data urrnitoare
ea a fost clatl la un ciitte
Late

tlin cil[cii fitati

mrtltti tati. in

aceste apcndice.

Illust. Landwirth' Zeitung, 1SGu, 17 noiembrie, p. 143. N'Ieriti semnalat faptul cir felmierii clin suclul Rraziliei (dup[ cum aflu de la Fritz Nli.itler) gi de la Capul Bunei Sperante (clupn cum am auzib de la doga persoane 4e increclere) sint convinSi ci iepele care au firtat o dati catiri, daci sint clate ulterior la amrisari, si't apte sji fete minji dtrngati ca ;i calirii. Dl Wilckens din Pogarth prezintd (Jahrbuch Landwirtschaft, tI, 1g69, p. 325) un caz analog. I-n bet'bec merinos cu doi lobi mici sau doui piei atirnind pe git a fost irlperechcat in iarna di' 1861- 62 ctt mai multc oi merinos. Toate au f[tat miei cu asemenea lobi pe git. ln prirnirvara anului 1g62, berbecul a fost ucis. Lltet'ior', oilc au fost date la alfi berbeci melinos, iar in 1863 la berbeci de rasa Southdorvn, din carc nici unul nu avea lobi pe git; totugi, pini ln 1867, mai m.ulte dintre oi au produs miei avind

cle 13arbary, negru ;i firi p[r, ,,lns5. riul fusese intplantat in mam[ gi iari;i apl.oape jumisentitnau cu rasa de Barbary curat.5, cealalti jumiitate cu progenitura cu par .scrrrl a pritext, am ardlat un caz cu porcii; unul tot attt de edificator a fost publicat recent in Gcrnrania,

coNcluzrr $r REZUMATUL CAPITOLULUI

vizibil cu aceeagi culoare castanie ca gi cei din prima fdtare. Cazuri similare s-au intimplat atit de des, incit crescltorii prudenti evit5 s[ dea o femel[ de bunl calitate a oricdrui animal la un mascul inferior, din cauza influentei negative pe care ei s-ar putea agtepta sd o aibd pentru progenitura ulterioar5. Unii fiziologi au incercat s5 explice aceste urmdri remarcabile ale u nei fecunddri anterioare prin faptul cd imaginalia mamei a fost puternic afectatd; se va vedea ins[ ulterior cd existl motive foarte slabe pentru asemenea ip oteze. Alti fiziologi atribuie acest rezultat leg5turii intime gi liberei^intercomlrnicalii a vaselor sanguine ciintre embrionul modificat gi mam5. InsI analogia cu acliunea polenului strdin asupra ovarului, inveligurilor semin{elor gi a}tor pirli ale plantei manie intdregte puternic p5rerea c5 elementul masculin la animale aclioneaz5 direct asupra femelei, gi nu prin embrionul hibrid. La p5sdri ntr exisl[ nici o legStur[ strins[ intre embrion gi mam[. Totu gi, un observator atenl., dr. Chapuis, afirmd t53) c6, la porurnbei, influen{a primului mascul poate fi nneori remarcat[ la seriile urmltoare de pui ; aceast[ afirmatie necesit[ insd o confirmare.
CONCLUZU

$I

R,EZIIMATUIJ CAPITOI,UIJUI

Faptele prezentate in ultima jum[tate a acestui capitol meritd a fi luate serios in consideralie, pentru cd ele ne aratd in cite feluri, numeroase gi extraordinare, impreunarea unei anumite forme cu o alta poate duce la modificarea descendentilor ob{inuti prin sdmin!fl sau a mugurilor produgi ulterior. Nu este nimic surprinzdtor ca descenden{ii speciilor sau varietililor incrucigate in mod obignuit s[ fie modificati ; este ins[ curios cazul a dou[ plante din aceiagi s5min!fl care sint alipiLe gi se deosebesc intre ele. CazuI esLe uimitor cind, dupd ce lesutul celular a doud specii sau dou5 variet[li s-a ttnit, se formeaz[ un mugur care preia caracterele ambilor pdrin[i. Nu este nevoie insd s[ repet aici ce s-a spus mai inainte despre acest subiect. Am vdzut de asemenea cd in cazul plantelor, elementul masculin poate afecta in mocl direct lesulurile mamei, iar la animale poate duce la modificarea progeniturii sale viitoale. In regnul vegetal, descendenlii dintr-o lncrucigare intre douI specii sau variet5li realizatd fie prin sdmtn{5, fie prin altoire, revin deseori - intr-o m[sur'[ mai mare sau mai mic5, in prima generalie sau in una ulterioard -. la cele dou[ forme parentale. Aceastd reversiune poate afecta fie in intregime floarea, fructul sau mugurul foliar, fie numai o jumdtate sau un segment mai rnic al unui singur organ. Totugi, asemenea segregare a caracterelor depinde, dupd cit se pare, mai curind de o incapacitate de unire, decit de reversiune, deoarece florile sau fructul care sint produse pentru prima dat[ prezintl in nrod segmentar caracterele ambilor pdrinti. Diferitele fapte ardtate aici trebuie examinate cu atenlie de oricine doregte sd cuprind[ sub un singur punct cle r-edere numeroasele moduri de reproducere prin inmugurire (gema{ie), diviziune gi pe cale sexuatS, precum gi regenerarea p[rtilor pierdute, varialia, ereditatea, reversiunea gi alte asemenea fenomene. Voi incerca spre sfirgitul celui cle-al doilea volum s5 unesc aceste fapte laolaltd prin ipoteza pangenezer.
rstl Le Pigeon Yogageur Belge, 1865, p.
59.

coNcLUzII Sr REZUMATUL

CAPTTOLULUT

.ffi/

pilor, prin rnodul in care se efectueazd cregterea, ca gi in ceea ce privegte nat.,ra c5ldr5toare sau pletoas[ ; de asemenea , frunzele s-au schimbat devenind uneori variegate, apoi ca formd, perioadd de infrunzire,si a$ezare pe axd. Mugurii de toate felurile produpi pe ramuri obignuite sau pe tulpini subterane, simpli sau mult modificali gi plevizuli cu o rezervd de nutrilie ca la tuberculi gi bulbi sint toli susccptibili la varia{ii brugte, de aceeagi naturd generald. In lista de mai sus, mttlte ciintre cazuri sint datorate, f[rd"indoial5, reversiunii la caractere care nu au f ost dobindite printr-o incrncigare, insi care erau cindva prezente gi care de atunci au f ost pierdute pentru u n timp mai lung sau mai scurt, ca bun5oard atunci cind un mugur de pe o plantd panagati prodnce frunze unicolore, sau cind florile diferit colorate ale crizantemei revin la culoarea inilial5, galben5. Nlulte alte cazuri incluse in listd se datoresc, probabil, faptului c[ plantele sint de origine hibrid5 gi c[ mugurii revin fie complet,_fie prin segmente la una dintre cele douI forme parentale tun). PuLem bdnui c[ tendinla puternicd a crizantemei de a produce prin varialie mugurali flori diferit colorate rezultd din aceea ci variet5lile au fost cindva intenlionaL satt inlimpl5tor incrucigate; gi acesta este cu siguranld cazul cu unele soiuri de Pelargoni"um. La fel poate fi, intr-o mare mlsur'5, gi cazul varialiilor rnugurale ale daliei gi al ,,culorilor amestecate" la lalele. Cind insd o planta revine prin varialie mugurali la cele doud forme parentale ale sale sall numai la una dintre ele, uneori ea nlr revine pe deplin, ci dobindegte un caracter oarecu m nou, fapt pentru care am dat exemple gi pentru care Carridre mai prezint['55) un alt exemplu la cireg. Cu toate acestea, multe cazuri de varialie mugurald nu pot fi atribuite rcversiunii, ci aga-numitei variabilit5ti spontane, intilnite atit de obignuit la plantele cultivate oblinute din s5min{d. Cunoscind c[ o singurd varietate de crizantetnd a prcdus prin muguri alte $ase varietSli.si c[ o singuri varietate de agrig a f[crrt in acelagi timp patru soiuri distincte de fructe, este aproape imposibil cle adntis c[ toate aceste varia{ii sint datorate reversiunii. Dupd clrm s-a ar[tal, inLr-un capitol anterior, este foarte greu de crezut ca toli lumerogii picrsici care au dat muguri de nectarine s[ fie de origine hibrid5. in sfirgit,
154) Merit; sii atragem atenlia asupra diferitelor cii prin care florile qi fructele devin dungate sau pesl,ri!e. in prirnr.l rincl, acliunea clirectir a polcnului unei altc varietili sau specii, ca in cazurile ar:itate ale portocalilor gi pommbului. In al doilea rinrl, prin lncruciglri ale primei gcneralii, clnd ct lorile celor doi pirinli nu se contopesc ugor, ca la Mirabilis gi Dianllrus. in al treilea rind, la plantele lncruciqate ale unei generalii ulterioare, prin revcrsiune produsi fic prin reproduccrc vegetativd, fie prin reproducere sexuatS. In aI patrulca rintl, prin reversiune la r:n,caract.er nedobindit inilial printr-o hrcruciEare, dar carc a fost pierdut timp indclungat, ca in cazul varietdlilor cu flori albe, care, dupi cum vom vedea mai tirziu, clevin deseori dungate cu alt5. culoare. In fine, existi cazari, ca atunci cind sint procluse piersici care au o jumitate sau un sfert de fruct aseminitor cu o nectarind, la care modificarea pare sf, fie datorati sinrplei varialii prin reproclucere vegctativd sau sexuatd. L55) Production des Varidtds, p. 37.

In prirna juni[tate a capitolului cle fala am ciat o lung[ listi a plantelor care - prin variatie mugural5, adicd independent de reproducel.ea prin s[min!5 - fnrctul s-a modificat brusc ca dimensiune, culoare, aromd, pilozitate, form[ pi perioadd de maturitate ; florile gi-au modificat de asemenea forma, cttloarea, calilatea de a fi b[tute gi foarte rnult caracteru] caliciului; ramurile tinere sau llstarii s-au modificat prin culoare, prin prezenla ghim-

la

368

coNcluzrr sr

REZUMATUL CAPITOLULUT

in asemenea caztrri, ca acel al speciei .Rosa muscosa cu caliciul ei neobignlit, al f randafirului cu frrtnze opuse, al lui Imanthophgllum etc. nu iexistd nici
_

in acest fel nu se pot distinge prin vreun caracter extern de plantele din sdmint[ ; acesta este cazul indeobgte cunoscut al varietfltilor de trandafir, de azalee pi de nllmeroase alte plante. Meritd semnalat cd toate plantele care au produs varia{ii mugurale au variat de asemenea considerabil prin sdmin!5. Plantele care au variat prin reproducerea vegetativ[ apar{in la atit de multe ordine, lnclt trebuie sd deducem cd aproape fiecare plantl ar fi predispus5. varialiei, daci ar fi pusd in condilii corespunzdtoare de excitare. In mdsura in care putem aprecia, aceste condi[ii depind mai ales de cultivare indelungati 5i perfeclionat5, pentru c[ aproape toate plantele din lista de mai sus sittt perene gi au fost reproduse pe scar[ intinsd, pe multe soluri gi in clime diferite, prin butagi, grefe, bulbi, tuberculi gi mai ales prin altoire. Cazurile de plante anuale variind prin muguri sau producind pe aceeagi planth flori diferif colorate sint relativ rare. Aslfel, Hopkirk 156) a v1.ztrt aceasta la Conuoluulus tri.color gi nu este cevjl _neobignuit la Balsami.ne gi la speciile anuale de Delphini.um. Dupd Sir R. Schomburgk, plantele din regiunile temperate mai caldb, atunci cind sint cultivate in clima toridd din San- Domingo, sint eminamente susceptibile varialiei mugurale. Dl Sedgwick m[ inforrneazd cd Rosa muscosa care a fost deseori plantat[ la Calcuta, i$i pierde acolo intotdeauna acele frunzigoare caracleristice, asemindtoare mugchiului. Schimbarea de climd nu este insd citugi de pu{in o conditie necesard pentru modificare, aga dupd cum vedem la agr.ig, coaclz gi in multe alte cazuri. Plantele tr5ind in condiliile lor naturale sint foarte rar predispuse varialiei mugurale. S-au observat totugi frunze variegate gi in asemenea condilii. Am dat un exemplu de astfel de varialie la un frasin plantat in scop decorativ. Este insd indoielnic dacd un astfel de arbore poate fi considerat ca trdind in condi{ii strict naturale. Gdrtner a vdzut flori dc culoare albi gi rogu inchis din aceeagi rdddcind de Achillea mi"Ilefoltum s[lbatic[, iar prof. Caspary a vdzut o Vi.ola lutea absolut sdlbaticd f5cind flori de doud culori gi de dimensiuni diferite'6t). Avind in vedere c[ plantele sdlbatice sint atit de rar susceptibile varialiei mugurale, ln timp ce plantele intens cultivate gi reproduse timp indelungat prin mijloace artificiale au produs multe variet5li prin aceasth formd de repioducere, sintem indemnali sd considerdm fiecare caz.d.e varialie mugurald ca reztrltat direct al condiliilor la care a fost supusd planta. $i sintem indemnali la aceasta de urmitoarea serie de fapte : toli ochii aceluiagi tubercul de cartof varrazf, in acelagi fel; toate fructele de pe un prun purpuriu devin brusc galbene; toate fructele de pe un migdal cu flori b5tute devin dintr-o datfi asem[nltoare piersicilor; toli mugurii de pe pomii altoili sint intr-o foarte mic[ mdsur[ afecta{i d. porLaltoiul pe care au fost altoili ; toate florile nnei pansele transplantate igi schimb[ pentru citva timp culoarea, dimensiunea gi forma. Pe de
156)

o specie salt varietate cunoscutd de la care caracterele respective sa fi putut proveni printr-o incrucigare. Toate aceste cazuri trebuie str le atribuim apariliei de caractere absolut noi, prin varia[ie mugurald. Varietf{ile care au apdrut

Illord Anomeltr, p.

164.

r5?)

Scftri/ten der Phgs.-Oekon. GeseII. zu Kdnigsberg, yol. VI, 3 februarie, 186b, p. 4.

CONCLUZII SI REZU,\IA]'UL CAPiTOLULUI

369

alb[ parte, plante din aceeagi varietate pot fi cultivate in doui rd.zoare al5turate, evidenb in exact aceleagi conditii, gi, dupI cum insist[ Carridre tut), acelea dintr-un t'5zor vor putea prodllce multe varialii mugurale, pe cind acelea din celllalt nici nr[car una singurS. f'ot astfel, in fa{a unor cazuri ca cel al piersicului - care, dupfl ce a fost culLivat cu zeclle de mii timp de mulli ani in numeroase !5ri gi dupd ce a produs in fiecare an rnilioane de muguri, toli supugi la exacrt aceleagi condilii, totugi, la sfirgit, produce brusc un singur mtlgur ctt toate caracterele sale considerabil transformate sintem obligali s[ conchidem c[ transformarea nu este in raport direct cu condiliile de via!5. Am vdzr-rt cd variet[file produse din s[min!5 gi din muguri se aseam5nl atit de rnult prin aspectul lor general, incit nu se pot deosebi. Dupd cum atunci cincl sint produse prin simin![ anumite specii sau grupuri de specii, sint tnai variabile decit alte specii sau genuri, tot astfel se intimpl5 gi la unele varialii mugurale. Astfel, crizantema Queen of England a prodr-rs prin acest din urm[ proces ltu mai pulin de $ase varietSli distincte, iar mugcata Ro//isson's Untque patnr varietiti; Rosa muscosa a produs de asemenea mai multe varieL[ti. Rozaceele au variaL prin reproducere vegetativ[ mai mult decit oricare alt grllp de plante. Aceasta se poate datora ins[ in mare parte faptului cl mernbrii atit de nurnerogi ai acestui grup au fost cultivali timp indelungat. T'otugi, in cadrul aceluiagi grup, piersicul a variat frecr,'ent prin reproducere vegelativfl, pe cind rnhrul gi plrul altoili gi cultivafi pe scard mare all 1rt'ezentat, tlupii cit arx putut afla, extrem de putine cazuri de varialie
nru gu ra

li.

Legea varialiei analoge erste valabil[ la varietdtile produse prin muguri, ca.si la cele produse din sdmin!5. Astfel, mai multe soiuri de trandafiri s-au tt'ansf orma L brusc (sported) in Rosa muscosa, mai multe soiuri de camelii au dobindit o {orrn5 hexagonal5 gi cel putin gapte sau opt varietdti de piersic au produs nectarine. Legile eredit[tii par s[ fie aproape aceleagi atit ta varietdlile ob{inute clin s[min![, cit gi pe cale vegetativf. $tim cit de obignuit intr[ reversiunea in joc in ambele cazuri gi cnm aceasta poate afecta intreaga frunzd, intreaga floare sau intregr,rl fruct, sau numai por{iuni din acestea. Atunci cind tenclirtla spre reversiune afecteazd mai multi muguri de pe acelagi arbore, acesla se acoper[ cu diferite soiuri de frunze, flori sau fructe; nu existd ins[ nici un motiv cle a admite cd asemenea variet5li fluctuante au apdrut in general din serninle. Este bine cnnoscut cd dintr-un num[r de variet5li oblinute din seminle, nnele igi transmit caracterul mult mai fidel prin seminle decit altele. La fel se intimpl5 gi cu varietfllile oblinute pe cale"vegetativ5, une]e pdstrinclu-gi caracterul prin inmuguriri succesive, mai fidel decit altele; s-au dat exemplele a dou5 soiuri de EuonAmus variegate gi de anumite soiuri de lalele gi mugcate. Cu toat[ produclia bruscfl de varietfli pe cale vegetativ5, caracterele astfel dclbinclite pot fi transmise uneori prin seminte. Dl Rivers a constatat c[ in general Rosa Inuscosa se reproduce prin seminte gi caracterul ei specific a fost transmis prin incnrcigare de la o specie de trandafir la o alta. Nectarina cle Boston care a aplrut ca o varialie mugural[ a produs prin s5mint[
rig1 Prttdrtctiun des Variitds,
24

p. 58, 70.

a. 2662.

CONCLUZII

$I

REZUN{ATUL CAPITOLULUI

,-) neclarinir incle:rproape inruciitd. Pe de alti parte, plante din slniinta ullor r.arict[li oblinute pe cale vegetativd s-au dovedit extrem de variabil. tun). \rrr auztt de asemenea de la dl Salter c5 semintele luate de pe o ramurd ctt iirunze variegate prin varialie mugural[ transmit foarte slab acest caracter, pc cincl multe plante clin s[min!5, variegate, igi transmit acest caracter la o

nrare proporlie din descendenti. Cu toate c[, dup[ cum se vede din listele anterioare, am fost in m5surd sii adun un mare num5r de caznri de variatii mugurale $i, cercetind lucrdri str[ine de horticultur5, a$ fi putut probabil aduna incd multe alte cazuri, numdrul lor total este totugi neinsemnat fa![ de numdrul variet[lilor obtinute clin s[min![ . La descendenlii din s[min![ obtinuti din plantele cultivate mai r-ariabile, varialiile sint aproape infinit de numeroase, deosebirile fiind insd in general mici ; nlrmai la lungi intervale de timp apare cite o modificare puternic marcatd. Pe de alti parte, un fapt neobignuit gi inexplicabil este c5, in cazul varialiei prin reproducere vegetativ[, depi variatiile apar relativ rar, acestea sint deoseori sau chiar in general pronuntate puternic. M-am gindit c[ aceasta este poate o iluzie gi c[ la muguri apar deseori modificdri neinsemnate care sint trecute cu vederea sau care nu sint inregistrate, fiind lipsite cle valoare. Ca urmare, m-am adresat la doui mari autoritdli in materie, gi

arllrme d-lui Rivers [pentru ipomii fructiferi gi,d-tuf Salter pentru flori. DI Rivers nu este sigur, ins[ nu-gi amintegte s[ fi observat varia{ii foarte mici la mugurii de fructe. Dl Salter m[ informeaz[ c[ asemenea variatii apar intr-adevdr la flori, insi dacd sint reproduse ele iSi pierd, in _general, in anul urmdtor, noul lor caracter; el este totugi de acord cu mine c[ de obicei varialiile mugurale dobindesc dintr-o dat5 un caracter hotflrit 5i permanent. Cu greu ne putem indoi cd aceasta este regula dac[ ne gindim la unele cazutr ca Cel al piersicului observat cu foarte mult5 grijd, de la care au fost reproduse r-ariet[li din s[min![ atit de neinsemnate, dar care, prin variatie mugurald, au proclus de repetate ori nectarine gi (dupd cite am aflat) numai de doui ori vreo alt[ varietate, $i anume piersici Earlg Grosse Mignonne gi Late Grosse Mignonne, care nlr se deosebesc de pomul parental prin aproape nici un caracter, clr exceptia perioadei de maturitate. Spre surprinderea mea aflu de la dl Salter c[ el aplic[ principiul selectiei plantelor variegrrte care se reproduc prin muguri gi c[ in acest fel el a ameliorat ionsiderabil $i a fixat mai multe varietdli. EI m[ informeazfl c[ la inceput o ramurS. produce deseori numai pe o parte frunze variegate 5i c[ fru_nzele nu sint iniemnate decit cu o margine neregulatd sau cu citeva linii albe gi galbene. Pentru a ameliora gi a fixa asemenea variet[li, el considerd necesar cl" a proteja mugurii de la baza frunzelor celor mai distinct marcate gi_ de a nu-i r:.,1r, uci,,ce decit numai pe ei. Urmind cu st[ruin![ acest plan, in decurs de trei sau patru ani succesir,'i se poate obline in general o varietate distinct[ gi fixat[. ln sflrgit, faptele prezentate in acest capitol dovedesc cit de rnult se aseamiln5, ltrin toate funcliunile lor, germenul unei semin{e fecttndate, cu mica masi.r celulari care formeazd un rxugure ; acestea se aseamlnd atit prin forla
1;u.;

Calriire, Production des Yaridtds, p.

39.

coNcl,uzn $ REZUMATUL CAPITOLULUI

371

lor ereditari manifestatd prin reversiune intimpl5toare, cit gi prin capacitatea lor de a varia in general in acelagi fel, in confoimitate cu aceleigi legi. Aceastd asemdnare sau, mai bine zis, identitate de caractere se vede in modul cel mai clar din faptul cd tesutul celular al unei specii sau al unei variet5li, atunci cind este altoit pe Lln altul, poate da nagtere unui mugur cu caracter intermediar. Am vdzut c[ variabilitatea nu depinde de reproducerea sexuat5, cu toate c5 este mult mai des concomitentd cu aceasta decit cu reproducerea vegetativ5. Am v[zut c[ variabilitatea muguralfl nu depinde numai de atavism sau reversiune la caractere de mult pierdute sau la caractere dobindite anterior printr-o incrucigare, ci apare deseori in mod spontan. Dacd ne intreblm insi care este cauza unei anumite varialii mugurale, ne pierdem in indoieli, fiind tentati in ttnele cazuri s5" considerdm ca suficientd acliunea directd a condiliilor de mediu, iar in alte cazuri s5 resimlim o profund[ convingere cd acestea nll au jucat decit un rol cu totul subordonat, de o importanlit nu mai mare decit a scinteii care aprinde o masl de materie combustibil[.

CAPITOLUL aI XII-Iea

EREDITATEA
ditatea';:":,"'::,,i,i'i,'J0,,i,,:;i;:i!"-;:::;:,':':i,li,ilT,"i,'i,;,:::::';
crciitar - ParticttluritaYi
tLle ocltitrltLi lransmis

I'T:j,',"i,;,il,i;

e ertdittu' - BoIile cciultti - Lortgeuitate ,)!,'li!"i,,;n1:;;:;::::";:::,":';::',i,""i;,',:,i1,'I1",!1,"',""",:,', i:,';::;'x,,"',i:,ii'J'',,'n'Ii,'i,"i,, fd.rd. asemenea afeclirtni - Ercditntc slabd;i l'ltrcluanld:161n76ori plinEiLtori, tn nanisnt. tn coloritul frttctelor ;i aI florilor - Oulaarecr cailor - Arelransmiterea erctlitarii tn anumite cuzuri - Trattsrrlitereo e.rcrliluriL a strttcturii;i u oltic.eiurilor impiediccttd de condiliile neftuorabile dc uialri, de uurictbilitcttcrL rurc sc rcpctiL ttcincelut ;i cIe rcuensirrne - Conchtzii.

Subiectul eredit[tii este foarte \rasl gi a fost tratat de mulli autori. O singur5 lucrare, De I'Ildrddttd Naturelle a doctorului Prosper Lucas, cuprinde nu mai pu[in de L562 de pagini. Noi trebuie sX ne limitdm la anumite puncte care au o relalie importantir cu subiectul general al varialiei, atib la plantele gi animalele domestice, cit gi la cele silbatice.). Este evident cd o varia[ie care nu este ereditar[ nu arunc[ nici o luminfl asupra originii speciilor gi nici nu este de vreun folos omului, cu exceptia cazului plantelor perene, care pot fi propagate prin muguri. DacI animalele gi plantele nu ar fi fost niciodatfl domesticite gi nu ar fi fost observate decit cele sllbatice, nu am fi anzit probabil niciodatb, zicdtoarea cA ,,din ceva asembnltor se nagte ceva asemdn[tor" **). Afirma[ia ar fi tot atit de evident[ ca gi aceea c[ toli mugurii de pe acelagi arbore sint la fel, cu toate c[ nici una dintre aceste afirmalii nu este riguros adevflratd, pentru ci, dup[ curn s-a remarcat deseori, probabil nu existl doi indivizi absolut identici. Toatc animalele sdlbatice se recunosc intre ele, ceea ce arat[ cd exist5 o oarecare diferen!5 intre ele. f'ot astfel, cind ochiul e bine exersat, ciobanul igi
*

*) In *) ln

engleze;te, ,,natural procluction" (N. trad.). englezcgte, ,,like begets like" (N. trad.).

374

EREDITATEA

cunoa$te fiecare oaie, iar omul poate deosebi un cunoscut al sdu intre nrilioane gi milioane de al{i oameni. Unii autori au mers atit de departe, incit au afirniat c[ prodlrcerea de diferenle nelnsemnate constituie o functie a for{elor generatoare tot atit de necesar5 ca gi producerea de descendenti asemdnfltori pflrintilor. Dup[ cum vom vedea inbr-un capitol ulterior, teoretic acest punct de r.ederc nu este probabil, cu toate c[ practic el rdmlne valabil. Ztcdtoarea,,din ce\-a asemdnltor se nagte ceva asemdndtor" i$i are de fapt originea in credinlt.r absolutd a crescdtorilor de animale c[ un animal cu calitflli superioare sau inferigare igi va reproduce in general specia ; dar insdgi aceastd superioritate sau inferioritate arat[ c[ individul respectiv s-a abdtut ugor de la tipul s5u. lntregul subiect al ereditdlii este minunat. Cind apare un nou caracter, de orice naturd ar fi, el tinde in general sd devind ereditar cel pu{in temporar',

insd cite o dat[ in modul cel mai persistent. Ce poate fi mai extraordinar decit ca o particularitate neinsemnat[, initial neasociatl speciei, s[ fie transmisd prin celulele sexuale mascule sau femele - atit de mici, incit sint invizibile cu ochiul liber , &poi prin modific[rile neintrerupte suferite de-a lungul - ou, pentrn ca s[ apar[ in cele din urmd ln descendentul evolutiei din nter sau devenit maLur sau chiar foarte b[trin, cum este cazul anumitor boli ? Sau, de asemenea, ce poate fi mai admirabil decit faptul bine stabilit c[ minusculul ovul al unei vaci bune de lapte va genera un mascul, iar o celuld a acestuia in nnire cu un ovul va genera o femel5 care, ajuns[ la maturitate, va avea glande mamare voluminoase, producind lapte din abudentd Si chiar de o calitate deosebit6 ? Cu toate acestea, dupX cllm bine a remarcat Sir H. Holland 1), ceea ce este intr-adevdr surprinzdtor nu este faptul c5 un caracter este mogtenit, ci faptul c[ vreodat[ vreunul din caractere nu s-ar mogteni. Intr-un capitol viitor, consacrat unei ipoteze pe care am numit-o pangenez5, se va incerca sd se arate modul prin care caracterele de toate felurile sint transmise din generalie in
generatie.

Cltiva autori 2) care nu s-au ocupat cu istoria natural5 aLl incercat sI arate cI for{a ereditd{ii a fost mult exagerat5. Crescitorii de animale ar zimbi insd de o asemenea naivitate $i, dacd ar consim{i sd rdspund5, ar putea si intrebe dacd imperechind doud animale cu insugiri inferioare ar exista vreo posibilitate sI se obtin[ vreun premiu. Ei ar putea intreba dacl arabii semisdlbatici au fost condugi de notiuni teoretice pentru a line genealogia cailor lor. De ce s-au linut gi publicat in mod meticulos genealogia vitelor Shorthorn, iar mai recent a celor de rasfl Hereford ? Este oare o iluzie cd aceste rase cle animale recen t imbunitdlite transmit in mod sigur excelentele lor calit5li, chiar dacd sint incrucigate cu alte rase ? Oare fdrfl un motiv serios

au fost cumpdrate la pre{uri imense gi exportate in aproape toate col[urile lumii vite Shorthorn, pldtindu-se 1000 de guinee pentru un taur ? S-au tinut de asemenea genealogiile ogarilor, nume de ciini ca Snowball, Major etc., fiind tot atit de cunoscute amatorilor de curse de ciini, cz qi acelea de Eclipse gi Herod pe cimpurile de curse de cai. Mai lnainte se tineau chiar gi pentru cocogii de
t) llledical
Noles and Reflecfions, editia a

z; Dl Buckle, ln Historg ol Clvilizafion, lgi exprimi lndoiala ln aceasti^ chestiune, din cauza lipsei de statisrici. \rezi gi dl Bowen, profesor de filozofie morald, ln Proc. American Acad. of Science, vol. V, p. 102.

III-a,

1885, p,267.

EREDITATEA

375

genealogii care se extindc'au pe un sercol inurm[. Crescdtorii din Yorkshire gi Cumberland ,,p[streazd gi tipdresc genealoeiile" porcilor pi pentm a arita cit sint de apreciate aceste animale de rasl purl pot mentiona c[ dl Brown, care a cigtigat la Birmingham in 1850 toate premiile intii perntru rasele mici, a vindnt lordului Ducie o scroafd gi un vier tineri cu 43 de guinee ; ulterior, numai scroafa a fost vindutd cu 65 de guinee preotului F. Tltur.by, care scrie : ,,Mi-am scos foarte bine pre[ul scroafei, r,inzindu-i produsele cu 300 de lire gi mai am acum de la ea patnr scroafe de pr[sil[" 3). O dovadi excelent[ a superiorit5lii ereditare sint banii grei ce au fost plntili intotdeauna pentru animalele de rasd. De fapt, toat5 arta cregterii animalelor cle la care s-au oblinut asemenea rezllltate exceplionale in curiul acestui secol, depinde detransmiterea ereditar[ a fiecdrui mic detaliu de structur[. I)ar mogtenirea nu e sigur[, pentru cd dach ar fi fost sigurd, atunci arta crescdtomlui n) s-ar fi redus la o certitudine, nel5sind decit un cimp prea mic acelei indemin[ri gi st[ruinte admirabile a oamenilor care au creat prin succesele lor nn durabil monument in realizarea stdrii prezente a animalelor noastre domesticite. Este aproape imposibil ca in citeva rinduri sd se poatd imprima in mintea celor ce nu s-au ocupat cu acest subiect o deplind convingere asupra for{ei eredit5lii, convingere ce nu se dobindegte decit cu incetul, prin cregterea de animale, studiind numeroasele tratate apdrute despre diferitele animale domesseama, m-aul influ enlat in cel mai inalt grad. La intervale rare sau numai o date - de doud ori in istoria lumii, s-au ivit la un individ, om sau animal domestic, anumite particularitdli care au reapdrut insi la mai mulli dintre copiii sau nepotii lor. Astfel, totr cei gase copii gi doi nepo[i ai lui Lambert, ,,omul arici", a cdrr-ri piele era dens acoperitd cu protuberanle cornoase ce n[pirleau periodic, an avut toli aceeagi particularitate 5). Obrazul gi corpul acoperite cu p5r lung, precum gi dentilia defectuoas[ (la care md voi referi mai jor), au apdrut la trei generalii succesive ale unei familii siameze. Dar acest caz nu este unic. Astfel, o femeieu) cu obrazul complet acoperit cu pdr a f ost expus5 la Londra in 1663, iar un alt caz s-a ivit recent. Colonelul Hallam 7) a descris o rasfl de porci cu d oud picioare, ,,membrele posterioare lipsind complet", deficien!5 care a fost transmisi la trei generatii. De fapt, toate rasele prezentind vreo particularitate neobignuitd ca de exempln porcii monocopita{i, oile Mauchaffip, vitele ,,niata" ete. sinL cxemple de lndelungat[ ereditate a unor rare devialii stnrcturale. Dac[ ne gindim cH anumite particularit5li exceptionale au apiinrt astfel Ia u nul singur din milioane de indivizi, to{i supt4i in aceeagi tar[ acelora$i
3)-In privinla ogarilor, vezi Lorv, Domestic Animals ol the British Islands, 1845, p.72L. Pentru cocogii luplitori, vezi Tegetmeier, The Poultrg 80ok,1866, p. 123. Pentru porci. r'ezi Youatt, On the Pig, editia Sidnel', 1860, p. 11 qi 22. a) Cecil, The Stud Farm, p. 39. 6) Philosophical Transaetionsr!755,p.23.N-arnv[zut decltrelatdri de a doua mlni despre cei doi stldnepoti. lntr-o lucrare la care mi voi referi adesea ulterior, dl Sedgrvick spune ci au fost afectate patlu generalii, ial din fiecare generalie numai masculii. 0) Rarbara Van Beck, al"clrei portret figureazl ln Woodburn, Gallerg ol Rare Portraits, vol. II, 1816, dupd cum mi informeazl Rev. W. D. trox. 7) Proc. Zoolog. Soc., 1833, p. 16.

lupti de soiuri renumite

tice gi discutind cu crescdtorii. Voi alege citeva fapte care, dup[ clt imi dau

ERE,DITATEA

conditii generale de viatd, Si apoi cd aceeagi particularitatc neobigrtuitl a apirnrt cite o dat[ ]a indivizi trlind in condi{ii de via{d foarte diferitcr sintem nevoi{i sd conchidem cd ase meneA particularit[{i nlr se datoresc acliunii dire cte a conditiilor mediului, ci unor legi necunoscute care ac{ioneazi asupra organiza{iei sau constituliei individului gi c[ apari{ia lor nu std de loc in leg5trrri tot atit de strinsh cu condiliile de via{[ ca gi viata inshpi. DacI este aga si clacl aparilia aceleiagi caracteristici neobignuite Ia copil gi pdrinte ntt poate fi atribuitX faptului c[ ambii au fost supugi aceloragi condilii neobignuite, atunci problema urm5toare merit[ s5 fie luat5.in consideralie, ea arfltind c[ rezultatul nu sc poate datora unei simple coincidente, dupfl cum au prcsupus unii autori, ci cd el trebuie sd fie o urmare a mogtenirii Ce cdtre membrii aceleiapi fanrilii a unui element comun in constitulia lor. Sd presllpunem cir o anurnit.{ afecliune apare inLr-cr populalie mare in medie de 1/1 000 000, astfel ci probabilitatea,,a priori" ca un individ luat la intimplare sI fie afectat in acest fel este numai de 1/1 000 000. S5 presupuncm cd populalia const[ din 60 000 0000, fiind compusS, sh zice,m, din 10 000 000 de familii, fiecare alind cite $ase membri. La aceste cifre, prof. Stokes mi-a calculat c[ probabilitatea ca Ia 10 000 000 de familii s[ nu fie nici m5car o familie in care ti n pdrinte gi doi copii s5 fie afectali de particularitatea respectivfl, este mai mic[ de 8 333 000 la 1. Se pot cita ins[ numeroase exemple in care mai mulli copii imprer"rnl cu vreunnl dintre pflrinli au fost afectali de aceeagi particularitate rar5. $i in acest caz, mai ales dac[ in calcul se includ gi nepo{ii, prohabilitdlile contra unei simple coincidente devin prodigicase, aproape incalcrilabile. ln anumite privinle, dovada eredit5{ii este gi mai eviCent['clach ]uIni in consideralie reaparilia unor particularitS{i neinsemnate. Dr. Flodgkin mi-a vorbit cindva despre o familie de englezi, in care, in curs de ntai multe generalii, unii membri aveau o singurl guvi!5 diferit colorat[ cle rcstul piirului. Am cunoscut un irlandez care avea pe partea dreapLl a capului o guvi!5 mic[ albd ln mijlocul plrului s[u de culoare inchis[. trl m-a asigurat cd bunica sa avusese o guvi!5 similarl pe aceeagi parte, iar maml-sa pe partea opusd a capului. Este insfl de prisos cle a mai da exemple ; crice nuan{fl similar[ a expresiei - des observatd atit la pdrinli, cit gi la copii - ne aratd acelagi lttcru. De ce combinalie curioas[ de structur[ f.tzrc[., de caracter mental gi de educalie depinde scrisul cuiva ! Totugi, oricine a rentarcat, desigtrr, Inarea asemilnare intimpl[toare intre scrisul tathlui gi al fiului, ctt toate c[ nu tatdl a inv[lat pe fiu sd scrie. Un mare colectionar de autografe m-a asigtrrat cd in coleclia sa exist[ rnai multe semn[Luri ale tat5lui gi fiului care aproape nll se puteau deosebi una de alta decit prin data lor respectivd. In Gertnania, Hofacker vorbepte despre mogtenirea scrisului gi s-a afirmat chiar cI atttnci cind biieliienglezi inva!5 in Franla s[ scric, ei iSi menlin in mod firesc feltrl englezesc de scris. Pentru o afirmalie atit de extraordinarfl este ins[ ner.oie cle dovezi suplirnentare 8). Dupd clrm insist[ renumitul Hunter gi Sir A. Carlisle, ttmbletrtl, gesturile, vocea gi linuta general:i sint toate ereditare'). Tat[l metr tni-a colntl8) Hofaclier,Uberd.ieEigenschalten etc., 1828,p.34. InlegituricuFranta. explrncrealuiPariset lnComptes Rendus,1847, p. 592. e) Hunter, citat in Harlan, X,IerI. Il.esearches, p. 1130, Sir A. Cariisle, PhiL Trattsact.,\8L4, p.91.

EREI)ITATEA

377

Voi da un exemplu observat de mine personal gi care este curios, fiind vorba de u n tic in legitu rh cu o a nu mit[ stare de spirit, gi a nu me emolia plscut5 . Un bdiat avea curiosul obicei ca in momente de mul[umire s[-gi migte repede degetele, paralel, iar cind era foarte emolionat s5-gi ridice miinile pe obraji Ia nivelul ochilor, migcindu-gi degetele in continuare. Chiar cind acest b5iat ajttnsese aproape b[trin, cind era foarte mtrllumit rezista cu greu acestui tic pe care insfl il ascundea din cauza absurditdlii ]ui. EI a\rusese opt copii. Dintre acegtia, o fat5, la virsta de patru ani Si jumdtate, iSi migca degetele exact la fel cind era mul{umit5, gi ce e inc[ mai curios este c[ atunci cind era foarte emolionatd igi ridica ambele miini la obraji, migcindu-gi in continuare degetele exacl cllm ficuse tatdl sdu, uneori continuind gestul chiar cind rdminea singur5. In afarl cle acest om gi fiica s2, nrr am mai antztt de nimeni care sd fi avut acest ciudat obicei, iar imitalia este exclus[ in caztrl acesta. Unii autori s-au indoit cd acele insugiri mentale complexe de care depind geniul gi talentul ar fi ereditare, chiar atunci cind ambii pdrinli sint la fel de dotali. Dar studierea valoroasei lucrflri a d-lui Galton asupra Ereditd,li.i gentuluf..) va spulbera orice indoial5. Din nefericire, in ceea ce privegte ereditatea nu importi cit de diruniitoarc poate fi o insugire sau o structuri daci ea este compatibile cu viala. Citind nulneroasele tratate 11) asupra bolilor ereditare, nimeni nu se poate indoi de aceasta. Cci vechi impflrt5geau cu tdrie aceastl pirere seu, clupI crrrno erprirni Ranchin, Omnes Graect, Arabes et Lati.ni. tn eo consentiunt"'). O lungi listd cle tot felul de demonstralii ereditare gi predispozitii la diverse boli ar putea fi prezentati. Dup[ dr. Garrod, 50% din cazurile de gutl observate in spitale gi o proporlie gi mai rnare din practica particulard sint ereditare. Se gtie cit de des se perpetueazd alienalia mintal5 in anumite familii, unele cazuri citate de dl Sedgwick fiind groaznice. Astfel, este cel al unui chirurg al cdrui frate, tata gi patrtr unchi paterni erau toli alienati, ultimtrl sinucigindu-se; cel al ttnui evreu ai c[rui pdrinli gi $ase frali gi surori erau to{i nebuni, precum gi
10.)

rricat cileva cazurl edificatoare. Intr-unul dintre acestea, un om a murit in timpul fragedei copildrii a fiului s5.u, iar tatil meu care nu a ydzuL acest fiu decit matur gi suferind, declara cd i s-a pdrut cd vechir-rl s5u prieten se sculase din mormint, cu toate obiceiurile gi purtdrile sale foarte caracteristice. Deprinderile neobignuite devin ticuri gi existd numeroase exemple de natura lor ereditar5, ca in cazul des citat al tatdlui care dormea de obicei pe spate cu piciorul drept de-a curmezigul celui stlng gi a cdnii fiicfl avea inc[ din leagdn, gi cu Loatc inccrclrile de a o dezv5{a - exact acelagi obicei'o).

Gt'nius. (.1/. trad.). gi le-am gisit ca fiind cele mai utile sint : marea lucrare a dr. Prosper J.,ucas Traitd de I'Hdrdditd Naturelle, L8'17; N. Sedgrvick in British and Foreign )[etlico-Oltirurq. Reuieut, aplilie gi iulie 1863; irr accstc articole csle citat dr. Garrod ln lcgiturl cu gnta. Sir Hcnry Hollancl, Il[ed.icul Noles ancl Rellectiotts, etlit.ia a III-a, 1855. Piorry, De I'IIirdditC dans les Maladies,18l(). Aclants, A Philosophical Treatise on Hered.itarg Pecularities, eclitia a II-a, 1815. Dr. J. Steinan, 1843, studiui Hereditarg Diseases. Yezi Paget,ln XIedical 1'imes, 1857, p. 1i)2, dcsllrc eretliLatea c:tnccrului; Dr. Gould, ln Ploc. ctf Americutt Acud. o/sciences din 8 noiembrie 1g53, citeazi un caz cttrios de hetnoragic ereditarri timp de patnr genelatii. F{arlan, Merlical Researches, p. 5{,)3. '*) Toti grecii, arabii qi latinii stnt de acord cu aceasta (N. /rad.).
11,1

of tlrc Emotions. *) in englezeqLe Ilereclitarg

Gilou de lluzareingnes, De Ia Gindration, p.2S2. ^\n citat un caz analog in caltca nrcaTIrc Erpression

Lucririle pe care le-am citit

FRF,DITATEA

care gregeala incumbd descendentului gi nu mamei ; lntr-o regiune a districtului Yoikshire, fermierii au continuat s5 selec[io neze vitele cu partea dinapoi dezvoltatd, pin5 ce au realizat un neam denumit ,,cu

alte cazuri in care mai mulli membri ai aceleiagi familii s-alr sinucis in decurs de trei sall patru generalii succesir.e. S-au inregistrat cazuri de epilepsie, tuberculozf,, astm5, piatr[ la bdgicd, cancer, emoragii grave la cea mai mic5 r5nire, mame fdr[ lapte gi nagteri anormale mogtenite. ln aceastd clin urmd privin!fl pot menliona un caz ciudat., comunical.
de un bun observator t'),

in

fost pierdute in fiecare an la fdtare". frecvenl. fatal[ vacii $i numeroase vaci au fost In loc de a da dltalii numeroase despre diversele deformalii gi boli ereditare, m[ voi limita la un singur organ, cel mai complex, cel mai delicat gi probabil cel mai bine cunoscut din corpul omului, gi anume ochiul cu p[rlile sale accesorii "). Sd incepem cu acestea din urmd : Am primit informatii asupra unei familii in care un pdrinte gi copiii suferfl de ptozd, palpebral[ intr-un astfel de mod, incit nu pot vedea fdrd s5-gi arunce capul inapoi. Dl Wade din Wakefield mi-a comrrnicat caztl analog al unui om ale c5rui pleoape nu prezentau aceast[ deformalie la nagtere pi, dupd cit se gtia, starea lor nu se datora eredit5lii, ins[ pleoapele au inceput s[-i atirne cind era cr.rpil mic, dup[ ce suferise de convulsinni, gi el a transmis aceast5 afectiune la doi dintre cei trei copii ai sii, dup[ cum se putea vedea din fotografiile intregii familii care mi-au fost trimise o dat[ cu aceastl comunicare. Sir A. Carlisle ") indic[ o cutfl pendular[ a pleoapelor ca fiincl ercditar[. ,,lntr-o familie" spune Sir H. Holland tu) - ,,in care tat6l avea o alungire curioasd a pleoapei superioare, gapte sau opt copii s-alr nlscut cu aceeagi deforma{ie, care lipsea la alli doi sau trei copii". DupS clun aflu de la Sir J. Paget, multe persoane au in sprincene doud sau trei fire de p[r mai lungi decit celelalte. Chiar o asemenea particularitate atit de neinsemnatd se perpetu eazd. cu certitudine in anu mite familii. In ceea ce privegte ochiul lnsupi, dl Bowmann, cea ntai mare autoritate din Anglia in acest domeniu, a avut amabilitatea s5-mi comu nice urmdtoarele observalii asupra unor anumite i*p erfectiuni ereditare. Mai intii hypermetropia sau vederea anormal de lungf,. In aceastd afecliune, in loc ca organul s[ fie sferic, el este prea turtit din fa!5 spre spate gi deseori mult prea mic, astfel c[ relina e adus5. prea in fa![ pentru focarul umorilor. In consecintd, pentru o vedere clard a obiectelor apropiate gi deseori chiar gi acelor lndeplrtate este nevoie de o lentil5 convex5. Aceastfl stare apare congenital sau la o virstd foarte fragedd, deseori la mai mulli copii dirr aceeapi familie in care unul dintre pdrinli a avut-o'0). ln al doilea rind, miopia sau vederea scurt[, in cale ochiul eite ovoid gi prea lung din fa!5 spre spate. In acest caz, retina e situatl
12; Nfarshall, citat de Youatt ln lucrarea sa On Catile, p. 284. 13) S-ar fi putut alege aproape orice alt organ. De exemplu dl J. 'l'omes, Sgstem of Dental Surgerg, editia a 1873, p.Ll4, di mai multe exemple lnlegituri cu din[ii; de asemenea, mi s-au comunicat gi altele.
t+1 Philosoph. Trctnsctct., 7874, p. 94. L6) iltedical Noles and. Reflections, editia

erup[ o]andez[". Dar,,dimensiunea monstruoas[ a crupei vilelului a

II-a,

a III-a, p.

33.

ro; Dupi cum aflu de la dI Bowmann, aceasti afecliune a fost bine descrisi gi consideratd ereditari de dr. Donders din Utrecht, a cirui lucrare a lost publicati ln limba .englezd. tn 1864 de citre Sgdenham Societg.

EREDITATEA

379

in dosul focarului gi adaptat5 deci pentrtt a vedea distinct numai obiecte foarte apropiate. In mod obignuit, aceast[ stare nLI este congenital[, dar apare la tinerele, predispozilia fiind bine cunoscrttd ca transmisibil5 de la plrinte la copil. Modificarea formei de la sferic5 la ovoidal5 pare a fi consecinla imediatI a ceva asemIn[tor inflama!iei inveligurilor sub influenla cdreia
acestea cedeaz1,, gi existS motive de a se presuplrne cd deseori poate avea originea in cauze care aclioneazd aslrpra individului bolnav ")o putind apoi deveni transmisibilS. Dl Bowmann a remarcat c5 atunci clnd ambii p[rinti sint miopi, tendinla ereditar[ in aceastd directie este crescutd, fflcind ca unii dintre copii sd devin5 miopi la o virsti mai fragedd sau intr-un grad mai mare decil, pdrinlii lor. In al treilea rind, strabismul e un exemplu bine cunoscut de transmisie ereditar[. Deseori, aceast5 afectiune este rezultatul unor defecte optice ardtate mai sus, dar formele ei mai primare gi mai necomplicate sint, intr-o bun[ mdsur5, de asemenea transmisibile in cadrul unei familii. In al patrulea rind, cataracta sau opacitatea cristalinului care se observi de obicei la persoane ai c[ror pdrinli au suferit gi ei de aceast[ boalfl gi deseori la copii, la virste mai fragede decit fusese cazul la pirinti. Clte o datd, mai mult decib un singur copil dintr-o familie sufer[ de aceastd boal5, in timp ce la unrtl dintre p5rin{i sau la una dintre alte rude cataracta se prezint[ sub forma ei senilS. Cind mai mulli membri ai unei familii din aceeagi generalie suferd de cataract[, se observd deseori ch boala incepe cam de la aceeagi virstd. A$a de exemplu, inLr-o familie pot suferi de aceastd boal5 mai mulli copii sau tineri, iar intr-alta mai multe persoane de virsth mijlocie. Dl Bowmann md informeazd" de asemenea ch a vdztrt uneori la mai mulli membri ai aceleiagi familii diferite defecte, fie la ochiul drept, fie Ia cel sting, iar dl White Cooper a remarcaL deseori particularit[li ale vederii limitate la un ochi, reapdrind la acelagi ochi la descendent 18). Cazurile urmdtoare au fost luate din valoroasa comunicare a d-hti W. Sedgr,vick qi din lucrdrile doctorului Prosper Lucas'n). Amauroza f,ie congenital5, fie sun'enind tirziu in via{[ gi cauzind orbire totale - este deseori ereditar[ ; ea a fost observati la trei generatii succesive. Absenla congenital[ a irisului a fost de asemenea transmis[ de-a lungul a trei generalii, iar irisul fisurat .) la patru generalii, in acest din urmd caz fiind limitat[ la bdrbalii din familie. Opacitatea corneii gi micimea congenital5 a ochiului * *) alr fost mogtenite. Portal ne raporteazfl un caz curios, in care un tatfl gi doi fii orbeau de cite

ori capul le era aplecat in jor, datoritfl probabil alunec[rii cristalinului gi a capsulei lui, prin pupila neobignuit de mare, in camera anterioarfl a ochir,rlui. Orbirea de zi sau vederea imperfectd la lumin[ vie este ereditari ca gi orbirea de noap Lc, a dicd incapacitatea de a vedea f 5rd luminfl puternicS. Dl Cunier
a semnalat u n c'az din aceast5 din urmd deficient5, care a afectat 85 de membri
rz; Dl Giraud-'l'eulon (ln Reuue des Cours Scientifiques, septembrie 1870, p. 625) a adunat recent numeroase dovezi statistice, aritlncl cI miopia se datoreqte obiceiului de a privi obiectele de la mici distant[; c'est Ie trauail
rissrrlrt. r1c 7tri.s. rul t,iLaL de dl I{erbert Spencer, ln Principles ol Biologg, vol l, p.244. le) -flrilr-tft trnd Foreign XIet[ico-Chirurg. Ret,ietu, aprilie, 1861, p.482-186 ; L'Hirid.liaf., vol. I, p.391- 408. *) Culctborrtu iriunu (l/. Irad.). **) Xlicroftalnia (if. frad.).

ER F]I)ITATEA

ai aceleiagi familii in decurs de gase generatii. Curioasa incapacitate cle a distinge culori, numit[ daltontsm, e notoriu ereditard gi a fost urmdritii cle-a lungul a cinci genera{ii, in care fusese limitatl la sexul feminin. In leg[turd cll crtloarea irisului, este bine cunosclrL cir lipsa de pigrnent esLe ereclitar[ la albinogi. Culoarea diferit5 a irisulrii rrnui ochi fa{n clc' ce]dlalL, precultt si irisul p[tat, sint de asemenea ereclitare. In ]raza afilmaliei doctorului Osborne'o), dl Sedgrvick mai dd urmdtorul exemplu curios de ereclitate puternic[ : Intr-o familie, 16 fii gi 5 fiice au avut cu tolii ochi ,,care inritau in miniat,urd dispozi\ia [asem[n[toare] solzilor de broasci testoas5 de pe spatele unor pisici". I{ama acestei familii numeroase avea trei surori gi un frate cu aceiagi ochi, iar acest caracter se tr[gea de la mama lor, care aparlinuse unei familii ln care transmiterea caracterului respectiv la urmagi era bine cunoscutii. In fine, dr. Lucas remarc[ cu emfai[ c[ nlr existd nici o insugire a ochiului care sd nu fie supusl anomaliilor gi nici una care sh nu fie supusd legii ereditdlii. Dl Bowmann admite veracitatea general[ a acestei teorii, care desigur c5 nu implic[ mogtenirea neapirat[ a tuturor defectelor; aceasta ar ptttea s[ nu se intimple chiar dac[ a mbii pdrinli au suf erit de o anomalie transmisibilS ereditar in majoritatea cazurilor. Chiar daci nu s-ar fi observat nici Ltn caz de transmitere ereditarl a bolilor gi malfolmaliilor la om, s-ar fi constatat multe exemple de acest fel la cai. $i aceasta era de agteptat, deoarece caii se inmullesc mult mai repede decit omul, sint imperechiali cu grijS gi sint foarte apreciali. Am consultat multe lucriri, din care rezulti surprinzltoarea unanimitate a r.eterinarilor din toate !5rile in privin[a transmiterii ereditare a diferitelor tendinle morbide. Autori cu mare experien![ expun in amlnunt multe cazuri neobignuite gi afirm[ c[, contractura picioarelor ctt Ilunleroasele maladii ce o inso{esc - ri.ng-bones, curbs, spli.nts spaui.n, otrncler gi slibirea picioarelor anterioare, roerirzg sau broken gi /1zick wtncl, melaf noza, oflalmia specificd gi cecitatea (rnarelc veterinar francez Huzard nlerge atit de departe incit spune c[ s-ar pul.ea forma rapid o ras[ oarb[), cri.b-bi.ting. iibbing gi caracterul n5r[vag - sint neindoielnic ereditare. YouaLt rezumd ziclnd c[ ,,aproape ntt exist[ boal5 de care suferi caii care si nu fie erediLar5", iar dl Bernard adaugfl cd teoria dupd care ,,aproape c[ nu existi vreo boal[ care s[ nu intre in patrimoniul ereditar cigtigl pe zi ce Lrece noi suslin[tori"t'). Acelagi lucnt se intimplS gi Ia bovine in ceea ce privegtc Lnbercnloza, dentilia bun5 sall proastd, fine{ea pielii etc. f)ar s-a spus destul gi chiar prea mult despre boli. Andrew Knight afirrnd din propria lui experient[ c5. bolile sint creclitarc la plante, pi aceastd afirmalie estc confirmatI de Lindley").
20,1 Acest caz a fost publicat de r1r. Oshonre, preqeclintc al Ilo)'x1 College of l'hysicians din Irlancl.a, ln Duhlitt XIedical Journal, 1835. 21) '\ceste diferite citate sinLluate din urmiitoarelecirti;iarlicolc: YouaLt, The Horse,p. 35 qi220. l,awrence, The Horse, p. 30. I{at'l<eeli, un excelent alticol din Gard. Chronicle,185:1, p. 92. Dl f3urcke, Jottrttctl of 17. Agricol. Soc. of Engluncl, vol. \', p.511 . Encgclop. ol tlural Sporfs, p.279. Girou de Ruzareignues, Philosoph. Phgs., p. 215. Yezi urtnirtoarele arlicole din I'hc \teterinarg: Robelts, vol II, p. 114 ; \{. }Iarrimpoey, vol. II, p. 387; cll Iiarkcek, vol. I\', p. 5 ; Youatt dcsprc gu;ir, in l)ogs, r'ol. \', p. 483; Youatt, r'ol. \-[, p. 06, 348,.1I2; cll Iiernard, vol. XI, p. 539; dr. Samesreuther, On Cattle, r'ol. Xll, p. 181 ; Pelcivall, vol. XIII, p.47. Cu privire la orbirea cailor, vezi cle asemenea o serie de autolititi in rnilrea lucrare a dr. P. Lucas, vol. I, p. 399. Dl Bakcr, ln The Veterinarg, vol. \III, p. 721., ciLeaz.ir un caz edificator de lerlere imperfectd ereditar[ Si cle jibbing. 2r) Knight, Thc Culture ol the Apple and Pear, p.34. Lindley, Ilorticulture, p. 180.

IiR I]I)ITATF, A

381

DupI ctlltl ttttt vizuL, insugirile rele sint ereditare. Din fericire, sdn[tatea, vigoarea gi longevitalea sint cle asemenea ereditare. Se gtie cI se obignuia oclinioarl, t'incl se ctirnpitt'au anuitdli pl5tibile in tot timpul vielii titulaillui, si se aleag.i o 1it'rsolrtr[ dinlr-o familie irr care mulli membri trdiserd pin[ la o virsti exLretrt de inairt[ati. Calul de curse englez oferd nn exemplu excelent pentru transmiLerera ereditar[ a vigorii gi rezistentei. Calul Eclipse a procreat 334, iar King I It'rod 497 de clgtig[tori de prernii. Termenul de ,,cock-tail" se refet'.l la trn ceil de ras[ aproape pur5, cu numai 1/8 sau 1/16 de singe impur in vinele sale; gi totugi ar,r fost prea pu{ine cazuri cind vreo mare cursi se fi fost clgtigat[ cle asen]cnea cai. Pe distanle scurte, acegtia sint uneori la fel de ittli ca ;i caii cle rasi pcrrfccL puri, dar, dupd clm afirmfi marele antrenor cll Robrbtt, ei tttl strfltil cleficicnt gi nu pot iin. pasul mult timp cu ceilalli. Dl l-awrence obse't'l'li cle asemctlea cd ,,nu s-a intmptat poate niciodbtd ca .,n cul trei sferturi singe sil-gi Ii llutuL menline dtstanla intr-o curs[ cle doul mile, allturi de cai pur singe". Cecil a constatat cd ori de cite ori cai neclnosculi, din p[rinli care nu au fost celebri au cigtigat in mod neagteptat alergdri mari, ca cle pildd Priam, se poate dovedi intotdeauna cd se trag din ambele pdrli, de mulbe generalii, din strdmogi de prim ordin. lntr-un periodic veterinar german, baronul Carneronn someaz[ pe adversarii calului de cllrse englez sd nllnleascii un singttr cal btrn de pe continent care sI nu aibd in vinele sale cit de pulin singe al rasei cle curse englezetu). ln ce privegte transtniterea numeroaselor caractere neinsemnate, dar infiniL cle variatc prin care se deosebesc rasele de animale gi plante domestice ntt mai esle neYoie si r.orbim cleoarece ins[gi existen{a unor rase persistente dovedegLe ltu Lerea crrcditiitii. Totugi, citeva cazuri speciale merit[ sd fie luate in consideralie. S-ar putea presupune ci"l devierile de la legea simetriei n-ar fi ereditare. Dar Anderson 2a) relatcazii cir un iepure de casd a niscnt o datd cu alli pui unul cu o singurl urc'che gi de la acest animal s-a format o rasd care producea mereu ieptrri ctr o sittgttt'ir ureche. El menlioneazd, de asemenea o c5{ea cu un picior lipsir cal'e a claL tragLere la mai mulli cdlei cu acelagi neajuns. Din expunerea Itri Ilofacker'5) rczulLri c[ in 17Bl s-a semnalat intr-o p[clure clin Germania ttn cerb ctl tln sitlgtll'corn, in 1788 au fost r'5zuti doi cerbi, iar ulterior, a1 fost obselva{i clin alt in an mai nrulli cerbi cll nr} singur corn numai pe partea dreap[i a capultii. O vac[ $i-a pierdut un corn in urma unei infeclii'z6) gi a tt[scttt tt'ei r-ilei care aveau toli pe aceeagi parte a capului, in locul unui corn, utl trtic ciot osos legat numai de tegnment; dar aici pdtrundem in subiecttil transtniterii ereditare a mutildrilor. Un om stingaci gi o cochilie cu spirele invirtite invers constituie devieri de la starea asimetricd normald gi se gtie cI aceste devicri sint ereditare.
13/ At'csLc dale sint.

dl Dalvill,

in

itrale tlin ut'tttitLoarele lucriri, in orclinc a [urmltoare] : Youatt, 7'he IIorse, p. l8;

I'fte Velerinarg,vol.

\'ltl, p.50. Cu plivirelaF,obson,

.vez,i T'he

The Horse, 1.32!"

p. 9; Cecil, TIte Slud Farm, 1851 ; taron (.arneronn, citat in The IteleriytaTy, t,ol. X, p. 2+) Ilecreations in Agriculture erld Nal. 1/isl., vol. I, p. 68. 25) IJeber die Eigenschalten eIc., 1828, p. 102. 20) Ilronn's Gescltichte der \ cttttr, vol. I I, p. 132.

Ieterincu'g, r'ol.

lll,

1t.

580; cll Larvr.ence,

50().

EREDITATEA

ap5rute la miini gi la picioare sint deosebit de susceptibile de a se transmite, dup5 cunl au remarcat diverpi autori. Polidactilia prezintl grada[ii"), cu o serie*de trepte, de la un simplu apendice cutanat, lipsit de oase, pind la o mlnd dubld. Dar existd uneori un deget suplimentar atit*de perfect inzestrat cu un os metacarpian $i posedind toli mugchii, nervii gi vasele sale, lncit nu este observat la prima vedere, ci doar cind se numflrd degetele. Cite o dath apar mai mr-rlte clegete supranumerare, insd de obicei numai unul, astf el incit numdrul to Lal al degetelor este $ase. Acest deget suplimentar poate fi fixat de marginea intern[ sau de cea externi a miinii, reprezentind fie Lln deget mare, fie unul mic, cazttl din urmd fiind cel mai ffecvent. In general, daloritd legii corelaliei sint afectate in mod similar cele doud miini gi cele doud picioare. Dr. Burt Wilder a consemnat tt) un mare nurn[r de cazuri gi constat[ cd degetele supranllmerare sint mai comune la miini d ecit la picioare, iar birbalii sint af ecta{i mai des decit femeile. Ambele aceste fapte se pot explica pe baza a doud principii, care ln general par sd se verifice. Primul principiu este cd dintre dou5 p5r[i, partea cea mai specializatd, este cea mai variabild, iar in cazul in spe!5 bra{ul este mai specializat decit piciorul. Al doilea principiu este c[ animalele mascule sint mai variabile decit cele f emele. Prezenla unui numdr de degete mai mare decib cinci constituier o anomalie, deoarece in mod norrnal acest numdr nu este depflgit de nici u n mamif er, pasflre, sau reptil6 actuale. Cu toate acestea, degetele supranurnerare sint puternic ereditare; ele s-au transmis de-a lungul a cinci genera[ii gi in anumite cazuri, dupd ce dispdruse in una, dou[, sau chiar trei genera{ii, au reapdrut prin reversiu ne. Aceste fapte devin cu atit mai demne de a fi remarca te, dupfl cum a subliniat profesorul Huxley, cu cit se gtie cd in majoritatea cazLrrilor persoana afectat[ de polidactilie nu s-a c[sfltorit cu una afectatd similar. ln asemenea cazuri, copilul din a cincea generalie nu ar avea decib a 32.a parte din singele primului slu strdmog hexadactil. Alte cazuri sint, gi mai edificatoare prin faptul c[ afecliunea se accenLueazd cu fiecare generatie, dup5 cllm a arltat dr. Stnrthers, degi in fiecare generalie persoana afectat[ s-a c5sdtorit cu una neafectatd. Mai mull, decit aLiL, aceste clegete adilionale sint adesea amputate curind dupd nagLere pi n-au putut decit rareori s[ fie intlrite prin Lrz. Dr. Struthers de urmhtorul exemplu : in prima generatie a apdrut numai la o min5 un deget suplimentar ; la a doua generatie, la amhele mlini ; la a treia, trei frati aveau afectate ambele miini, iar unul dintre frali Lrn picior; la a patra genera{ie toate patru membrele erau afectate. Totugi, nu trebuie s[ supraestim[m f orla ereditdtii. Dr. Struthers afirmd c[ netransmiterea ereditard gi de primd aparilie a degetelor suplimentare in familii ce nu fusr-.strii afectate rnai inainte este mult mai frecvent[ declt transmiterea ereditar5. De asenlenea, rnulte alte devialii structurale de natur[ tot atil, de anorroLIDAcTILIA. Degetele supranumerare
2?) Acest punct a fost discutat pe larg de Vrolik lntr-o lucrare publicati ln limba olandezd, din care Sir J. Paget a avut bunivointa sd-mi trercluci unele pasaje. Vezi, de asemenea, Isidore Geoffroy St. Hilaile, Hist. des Ano-

rnalies,

vol. I, 1832, p.

684.

287 Xlassachusetts

Med. Soc., vol.

II,

no. 3 ; Si Proc. Boston Soc. of Naf. I{isl., vol.

XlV,

1871,

p.

15.1.

EREDITATE,A

383

mal[ ca $i degetele suprarllrmerare - ca lipsa de falange'n), articulalii inglogate, degete strlmbe etc. - sint puternic ereditare, fiind la fel de susceptibile la intermitenle alternind cu reaparilii, degi in astfel de cazuri nu existl uo). vreun motiv s[ se presupun[ c5. ambii phrinli ar fi fost afectati in acelagi fel Degetele suplimentare au fost observate atit la negri cit gi la alte rase umane, precllm gi ta mai multe animale inferioare, fiind ereditare. S-au descris $ase degete la picioarele posterioare ale. tritonului (Salamandra ui"stata) gi se afirmd id alr apdrut gi la broagte. Meritd atentie faptul cd tritonul clr gase degete, degi aclult, pdstrase unele dintre caracterele sale larvare, deoarece r5m5sese lncfl o parfe din aparatul s[rt hioidian, care de obicei se rezoarbe complet in cttrsuf metamo rf.ozei. T'rebuie de asemenea remarcat faptul c5, la om, diferite structuri r'5mase in stare embrionard sau a c[ror dezvoltare s-a oprit, de exemplu perforalia v5lului palatin, uterul dublu etc., sint insotite db policlactilie'). Se gtie c[ la trei generalii de pisici s-au mogtenit gase degete la picioarele posterioare. La mai multe rase de gflini, degetul posterior este

picioarele posterioare, dar la rasele mai mari se dezvoltd de obicei, degi imperfect, un al cincilea deget. Caii au normal numai un singur deget complet dezvoltat gi rudimente ale celorlalte; s-au descris totugi cai cu doul sau trei copite ieparate la fiecare picior, fapte analoge fiind observate la vaci, oi, capre gi porci 3u). Existd cazul faimos, descris de dl White, al unui copil de trei ani cu un

du6lu gi se tiansmite fidel, a$a clrm se constatd atunci cind se incruciSeazh ut). La animalele care au in mod rasa Dorking cu rasele cornune cu patru degete normal mai pu{in de cinci degete, num5rul acestora se ridic[ uneori la cinci, in special la membrele anterioare, degi rareori dep[gegte acest num[r ; aceasta insil se datoregte dezvolt5rii unui deget care exista intr-un stadiu mai mult sau mai pulin rudimentar. Astfel, ciinele are in mod normal patru degete la

deget mare dublu, incepind de la prima articula{ie. Dl White i-a inl[turat acestli copil degetul mai mic, prev[zut cu unghie, dar spre uimirea lui degetul a crescut din nou gi a format o noul unghie. Ulberior, copilul a fost dus la un
Dr. J. W. Ogle prezintl un caz de mogtenire a unor falange deficlente timp de patru generalii. El adaugi indicalii ln legiturl cu diferitele articole recente asupra ereditllii, Brit. and Foreign Med.-Chirurg. Reuiew,
2e)

Pentru aceste diferite date, tezi Dr. Struthers, Ecli"nburgh New. PhiL Journal, iulie 1863, ln special ln leg6tur[ cu intreruperile in linia descenclenlei. Prof. Huxley, Lectures on our Knowledge of Organic l{ature, 1863' p. g7. Cuprivire la ereditate, vezi dr. Prosper Lucas, L'Hdrid.itd Nal., vol. I, p.325. Isid. Geofftoy, Anom., vol. I, p. 701, Sir A. Carlisle, In PhiI. Transact.,1814, p. 94. A. Walker, despre Intermarriage, 7838, p. 140, citeazd un caz de cinci generalii, ca Ei dl Sedgwick, Brif. and Foreign Medico-Chirurg. Reuiew, aprilie 1863, p. 462. Despre ereditatea altor anomalii ale extremititilor, vezi dr. H. Dobell, vol. XLVI Xledi.co-Chirurg. Transactions, 1863 ; de asemenea, N,Ir. Sedgrvick, op. cit., aprilie 1863, p. 460. Cu privire la d.egetele suplimentare la negri, vezi Prichard, phgsical Historg ol Mankind. Dr. Dieffenbach (Journ. Rogal Geograph. ^Soc., 1841, p. 208) spune ci aceastd anomalie este rari la polilezienii din insulele Chatham ; am auzit de asemenea despre mai multe cazuri la hinduqi 9i arabi. sry Nleckel si Isd. G. St. Hilaire insisti asupra acestui fapt. Vezi de asemenea M. A. Roujou, Sur quelques
so)

aprilie

1872.

Datelc d.in acest paragraf shttluate din Isictore Geoffroy St. Hilaire, Hist. d.es Anomalfes, vol. I,p.688Goodrnan citeaz6. in Phi1. Soc. of Cambridge,2S noiembrieI8T2, cazul unei vaci cu trei degete bine dezvoltate la fiecare dintre membrele post.erioare, in afara rudimentelor obignuite; vilelul oblinut cu un taur normal avea degete suplimentare. Acest vilel a dat nagtele la timpul s[u la doi vitei cu degete suplimentare.
33.;

Analogies dtr 7-ype lrumain, p. 61, publicat, cled, 32) The Poultr.rl Chroniclc, 1854, p. 559.

ln Journal of the Anthropolog.

Soc,

of Paris, ianuarie 1872.

693.

Dl

EREDITAl'I]A

chilurg ernincnl din Londra gi degetul mai recent crescut a fost inlirLtrrat de la articulalia bazald,, dar din nou a crescut gi a format o unghie. Dr. Struthers rnen{ioneazd, cazul cresterii din noll parlial, a nntti deget mare sr-rplimentar care ftisese arnputat la un copil de trei luni, iar defunctul dr. F'alconer mi-a comunicat un exemplu asem[nltor. In ultima edilie a acestei h-rcrdri am citat cle asemenea un caz de cregtere din noll, dupd amputare, a unui deget nric suplimentar, dar fiind informat de dr. Bachmaier c5, la o sesiune a Societ[tii de antropologie din Mtinchen, mai mulli chirurgi eminenli pi-au exprimat lrlarea lor indoiat[ in prir;inla afirmaliilor mele, am mai flcut cercet[ri speciale. Informaliile complete oblintite astfel gi insolite de un desen al mlinii irr s;larea ci:rctuall atr fost prezentate lui Sir J. PageL, care a ajuns la conclttzia ch. gradul de regenr.rare in cazul acesLa nu este mai mare decit ceea ce se lntimpli trneot'i cn oaselc nolntale, in special cu humerusul, cind se ampttteaz[ la o virslit tinirr[. In continuare, Sir J. Paget nu este in totul satisf[cut de faptele arnintite de dr. WhiLe. Astfel stind lucrurile, este necesar s[-mi relrag pdrerea expusii anterior cu mult[ rezervfl, bazatl, mai ales pe presupusa regenerare a degetelor suplimentare, gi anume cX dezvoltarea ocazional[ a acestor degete la onl constiluie un caz de reversiune la Lln strdmog cu organizalie inferioar5, inzestrat cu rnai mult de cinci degete.
voi referi acllnt la o categorie de fapte indeaproape inrudite cu cazurile obignuite de ereditate, degi intrucitva diferite. Sir H. Holland 3a) spune cti fra[ii gi srrrorile din acereagi familie sufer5 frecvent de aceeapi boalfl particular[, adesea zrproxima biv la aceeagi virst5, degi boala nu apdru se mai inainte in familie. trl scrnnaleazl apari{ia diabetului la trei frali care eratt strb virsta de zece ani, remarcincl c[ copiii din aceeagi familie manifest[ in bolile obigntriLe de copii aceleagi sirnptome particulare. Tat5l meu mi-a povestit cazttl a patm frali care au murib la virste intre 60 gi 70 de ani, in aceeagi stare de com[ extrem de special[. Am citat exemplul apariliei de degete suplimentare la patnr copii clin gase, intr-o familie la care pin[ atunci nu se manifestase polidactilia. Dr. I)evay aratf, 35) c[ doi frali s-au c[sdtorit cll doul sttrori, r'eri$oarele lor prirnare, nimeni din cei paLm gi nici vreo ruclti de-a lor nefii.nd alhinogi. Tottlgi, cei gapLe copii proveni[i din anrbele clsltorii au fost albinogi perfecti. lJne]c clintre aceste cazuri, dup[ cum a aritat dl Sedgwick uu), sint probabil reztrltatul rcversiunii la un strlmog indepdrtat, despre care nll avem nici o cunogtint5. Toate aceste cazuri sint atib de direct legate de ereditate, incit nu incape indoiali c[ ace$Li copii au mogtenit o consfitutie similard de la pirintii lor gi, fiincl pugi in condilii de via![ aproape similare, nu'este de mirare c[ all fosl afectali in acelagi fel gi la aceeagi perioad[ a vielii. Mojoritatea faptelor citate au avut drepL scop sd ilr-rstreze forla eredit5lii, dar aculn trebuie sir ne ocup[m de fapte grLrpate, Pe cit permite subiectul, pe sslegorii gi care ne arati clf de slab5, de capricioas[ sall de deficient[
3a1 )Ietlicul rYoles and llefleclions. 1839, p. 24, 31. \er.i de asemenea dr. P. Lucas, L'Hiriditi vol. ll, p. 313. 35) Du d.anger des Mariages Consanguins, editia a II-a, 1862' p. 103. e0) Brilfsh und h'nreign X[edico-Chirurg. Reuiew, iulie 1863' p. 183, 189.

I{[

Nat.,

EREDITATEA

erecti, dupd care toli au devenit pletogi ca pi p[rintele lor. Un piersic cu ramuri pletoase, c& cele de salcie plingdtoare, s-a constatat c[ se reproducea intocmai prin seminle o0). In sfirgit, intr-un gard viu din Shropshire a fost gdsitd o tisd (Tarus baccata) pletoasd sau mai curind culcat[ ; era o plant[ masculS, dar una dintre ramuri purta flori femele gi producea bace. Aceste bace semdnate au dat nagtere la 17 arbori, avind cu tolii exact acelagi aspect deosebit ca gi arborele parental nt).
37,;

semdnltoare. La arbori, portul pletos sau pendent este puternic ereditar in unele cazuri, iar in altele, f[rd vreun motiv sesizabil, este slab ereditar. Am ales acest caracter ca exemplu de ereditate capricioasfl, pentru c[ este cert cd nu e propriu speciei parentale gi pentru ci cele dou[ sexe, fiind formate pe acelagi arbore, ambele tind si transmit[ acelagi caracter. Chiar dacd presuplrnem c5 au avut loc in unele cazuri incrucigdri cu arborii vecini de aceeagi specie, nu este probabil ca toate plantulele s[ fi fost astfel afectate. La Moccas Court existd un stejar pletos renumiL; multe din ramurile sale ,,au 30 de picioare lungime gi nu sinb mai groase pe toatd lungimea decit o fringhie obignuit5". Acesb arbore transmite, intr-o m[sur[ mai mare sau mai mic5, caractenrl pletos tuturor puielilor sdi; unii dinLre sbejarii tineri sint atib de flexibili, incit trebuie sprijinili cu araci, iar allii nu manifestd tendinla de a deveni pletogi decit dup[ virsta de 20 de ani 38). Dl Rivers mi informcazd c[ a fecundat florile unui nou soi belgian de pdducel pletos (Crataeous ofrAa.cantha) cu polenul unei variet[li rogii nepletoase; trei arbugti tineri, ,,asLrazi in virstS. de $ase sau gapbe ani, manifestl o tendin![ vddit[ de a fi pletogi, dar incd nu au ajuns ca planta matern5". Dup[ dl Mac Nab tn), puie{ii unui mire! mesteacdn pletos (Betula alba) din Gr5dina botanic[ din Edinburgh au crescnt in primii 10 sau 15 aui
a

este Llneori forla eleciiLltii. Cind apare pentru prima datd o noud particularitate, nu putem niciodat6 sd prevedem dac[ va fi mogtenit[. Dacd ambii p[rinli prezint5 de la nagtere aceeagi particularitate, exist5. o mare probabilitate ca ea s[ se transmit[ cel pulin la unii urmagi. Am vdntt ci pana$area frunzelor se transmite mult mai slab prin seminlele luate de pe o ramur[ care a devenit patat[ prin varialie muguralfl, declt prin seminlele oblinute de la plante care erau panagate inc[ din stadiul de plantule. Se gtie cd la majoritatea plantelor puterea de transmitere depinde de o anumit[ capacitate inn[scutd a individului. Asbfel, Vilmorin ") a oblinut dintr-o balsamin[ cu un colorit deosebit citeva plantule, care semlnau toate cll planta mamd; dar dintre aceste plantule unele nu transmiteau caracternl nou, in timp ce altele il transmiteau tnturor descendenlilor lor timp de mai multe generalii succesive. Vilmorin a constatat de asemenea la o varietate de trandafir cd din gase plante numai dou[ au fost capabile s[ transmit5 caracterul dorit. $i se mai pot cita numeroase cazvri

38)

\''erloL, La product. des Varidtis, 1865, p. 32. Loudon, Gcu'd. XIcLg., voi XII, 1836, p. 368.

3e; a0;

Verlot, op. cit., 1865, p. 94. l3ronn, Geschichte der l{atur, vol II, p. 121. Dl Meehan cileazd. un fapt simiiar ln Proc. I{at. of Phila-

dclphiu, L872, p. 235.

rr) Rev.W.A.Leighton, FloraolShropshire,p.497; deasemenea,Charlesworth, Mng. o/Nal. Hist., vol. I,

1837, p. 30. l'osed arbori pleto;i oblinuli din aceste scrninle.

25

c.2662

EREDITA'TEA

S-ar putea crede c[ acesbe fapte ar fi strficienle pe:rtru a-sLabili ca pt'tlilllbill mogtbnirea strictfl in toate cazurile a portului pletos. Dar s[ pririm Si celrilalt aspect. Dl Mac Nab ") a semlnat seminle de fag pletos (It uotts sgluati.ca), dar nrl a oblinut decit fagi obignuiti. Dl Rivers, la cererea IltL'A, a crescnt 1n nurnirr de puieli provenili de la trei variet[li de ulrn pletos, cel pulin nltil din arborii parentali fiind astfel situat, incit nu se putea incnrciSa iu nici nn alt ulm. Cu toate acestea, nici unul dintre arborii tineri care a\-eatr acrinr unnl sa u dou[ picioare inlllime nn manif esta nici cel mai mic seltln cie port pletos. Dl Rivers a sern[nat cindva peste 20000 de setninlc'de frasin irt.Loi (Fratci.nus ercelsior) gi nici un singur p,uiet nu prezenta nici cea mai ntic.i irrrn[ .ie caracter pletos, iar in Germania, dl Borchme]rer a crescut o mie dt' plic!i, oblinind acblagi rezultat. Cu toate acestea, dl Anderson de la Gr[dina in irolanicti din Chelsea, sem[nind seminle dc la ttn frasin pletos care se giisean'). 1780, a oblinut rnai nttrlli arbori plgto$i Cambridgeshire incir dinainte de anul f)e ar.*.n.a, prof . Henslorv mir inf ormeaz[ c[ unii puie{i provenili dintr-tr rl frasin pletos fernel clin Grldina botanici din Cambridge au fost la inceput ugor pletogi, clar ulLerior au clevenit erecli. Este probabil ca acest din ut'tnti or:bou., carle transmite tntr-o oarecare mhsurh portul sdu pletos, s[ fi proveuit pe cale vcgeLativ[ clin aceeapi tulpind inilial[ de la Carnblidgeshire, Pe _cincl lrasini pletosi si fi avut altd origine. Cel mai interesant caz, care dove"tti cit de capricioasir este transmiLer"ea ereditarl a caracterului qletos, rni-a de!te tosi conllrnicat cle dt Rivcrs: O varietate a altei specii de frasin (F. Ienli.sci' pletoasd, ,,$i-? pierdtrt latf"a), in virstir cle peste 20 cle ani, gi care cindva a fost deosebit de erect[, ins5. puielii pro\-t'de nnrlb caracterul. fiecare ramurfl fiind ni{i clin senrinlclc sale erau complet culcali, tulpinile lor nericlicindtt-se nlai mult cld5,08 crn dcasupra solului". Astfel, varietatea pletoasi a frasinului comtlll, care timp inclelungat a fosL intens inmullitir prin muguri nu a transrnis, dupl dl Rivcri, caracterul s5.u niciunui puieb din cei pesLe 20 000 oblinu[i, in tinrp ce varietaLea pletoas[ a unei alte specii de frasin care nici nll a putub s[-gi pristr.eze propriul s5u caracter pletos, a transmis puielilor s5i caracterul pletos, S. pot cita multe asemenea fapte, care aratd cil, de capricios este in aparen{il principiul ereclit[tii. Toli puielii provenili dintr-o varietate de dracil[ (Berberi.s iulgari.s) cp fprnzele ropii, au mogtenit acest caracter, ln timp ce nttnlai aproximaLiv o treime din puielii fagului rogll (Itagus sgluatica) aveau frttnze ptrrpnrii. DinLr-o sut[ cle puieli ai unei variet5li de Cerasus padus ctt frtrctul galben, nici u nul nu f dcea fructe galbene, in timp ce din puielii varietl{ii "din pLrie{i atl pdstrat acesb d. Cornus mascula cr frucLe galbene, nlrmai I lI2 caractcr nn). in sftrgit, toate plantele oblinute de tatil meu dintr-un ller' aqgi;oli.um cu bace galbene care cregtea silbatic produceau bace galbene. Vlmorin nt) a observat intr-un strat de Saponarta calabrica o varietate extrem cle piticir ri a cultivat din ea un mare num[r de plantrtle, dintre care unele
nr)
nr)
{'l)
45)

chiar in mod

exagera

Verlot, op. ciL., p.

93.

Pentru toatc aceste clatc, r'ezi Lottdon, Gard. X'IaqcLzine, vol. X,183,1, p. 408, 18(l; Acestc date sint luate din Alph. de Candolle, Gdogr' Bol.. p. 10[J3.
38.

;i vol. lX,

1833, p.597.

Ycrl<rt, op. cit., P.

EREDITATEA

387

seltlAnau parllal cLl p[rintele lor. S-au ales seminlele acestora, ins[ nepo{ii variet[!ii de Saponarf.a calabri.ca ob{inu{i nu mai erau de loc pitici. Pe de^ali5 pat'te, atttot'ttl a observaL o varietate slab dezvolLatd $i tlfoasd de Tagetes si"qnata oare cregtea in mijlocr-rl varietililor obignuite, cu care probabil se intprciga, pentrtt ci majoritatea plantelor provenite din s[rninla acestei plante aveatl caractere intermediare, in afard cle dou5 care semdnau perfect cn p[rintele lor; seminlele luaLe de la acestea doul din urml reprodlcear-r atit cle bine noua varietate, inciL de attrnci aproape cd nu a mai fosb nevoie de seleclie. trlorile transmit coloritul lor in mod exact sau foarte capricios. Ilulte flori anuale sint constante. Astfel, am cumpdrat din Germania seminlele a

am oblinut 140 de plante conforme clr varietatea parentalS, clr o singurd e_".9pt]9. _Spunind aceasta, trebuie insd sd precrzez s5. n-am putut distinge decit 20 de soiuri din cele 34 de subvarietdli diferit denurnite i nici coloritul florilor nu corespllndea intotdeauna cu numele inscris pe paciret. Sprn totugi cI plantulele att fost constante, deoarece in fiecare din cete SO Ae rindiri scurte, tozrte eratl identice, cll o singurd exceplie. Mi-am procurat apoi pachete de seminle germane conlinincl 25 de varietili denumite de Astir - atlt obisnrtite, cit gi crele din care am oblinut 124, de plante. ln afar[ cle t"r", to1t9 prezentatt fidel caracterul variet5lii respective ; gi am considerat ca nefidel reproclttse chiar acele plante ale ciror llori at.,ai, cloar o nuan!5 de
culoare necorespunzitoare.

34 de sttbvaliet5li denumite ale ttnei rase de micsandre (Matthtola

cLnnua) gi

Canterbtlry, care s-a ocupat tn mod deosebit de aceastd planLd, m[ informeazi c[ cea mai fidel5 este varietatea alb5. Zambtla, atunci cind este inmul!it[ prin semin[e, este exlrem de inconstantd in privinla culorii, dar ,,zantltrlele albe, inmullite prin seminle, dau aproape totcleauna plante cu flori albe" a7). Dl MasLers mI informeazl, cd, varietdlile gaibene reproduc de asemcnea culoarea lor, clar in nttanle cliferite. Pe de alt[ parte, varieidlile roz gi albastre, ultima fiind cttloarea naLural[, nu sint nici pe deparl.e atit de fidele. De aceea cll Masters mi-a remarcat : ,,vedem cd o varietate de gridin[ poate sd cloblndeascfl tln caracter mai permanent deciL o specie natural5". Trebuie insi adiugat c[ aceasta are loc in condilii de culturd, deci in condilii schirnbate. La multe flori, in special la cele perene, nimic nu este mai variabil decit cttloarea florilor plantelor oblinute din seminle ; sint binecunoscute in acest sens verbinele, garoafele, daliile, cinerariile gi altele a8). Am sem[nat semin461

Este cttrios faptul cd variet5lile albe transmit acest colorit mult mai fidel decit orice alLti varietate. Acest fapt este probabil strins legat cu cel observat de Verlot t"), gi anume cd florile care sint fn mod normal aibe variaza rareori in sensul moclific[rii coloriLului lor. Arn constatat c[ r.arietitile albe cle Delphini"um consoli"da gi de micsandril slnt cele mai fidele. intr-ader,[r, este suficient sd parctlrgem lista de seminle a unui horticultor, pentpr a constata marele nttm5r de variet5li albe care pot fi inmullite prin seminle. DiferiLele variet[li colorate de Lathgrus odoratus sint foarte fidele, insd dl Nlasters din

4i) Alph. de Candollc, Gdogr. ,Bol., p. 1082. rs; \'ezi Ccttlage Gtrrdener, T0 aprilie 1E60, p. 18 gi 10 sept,cmbrie 1861, p. 456 ;

Verlot, op. cit., p.

5g.

; Gard. Clvon., 18-15, p. 102.

EREDITATEA

confuzie l,otal5. in majoritatea cazurilor, cttloarea extrem de variabild a plantelor oblinute din seminle se datoregte, probabil, in cea mai mare parLe incruci;lrilor dinbre variet5lile diferit colorate ln cursul generaliilor auterioare. Esbe iproape sigur ci aceasta este explicalia in cazul tuberozei (Polganthus) gi al primulei colorate {Pri.mula ueri.s gi P. uulgaris), daL fiind strttctnra lor ieciprbc climorf[ an). Desple aceste plante, horticultorii splln c[ nu se rep]:od9c nici-oda t[ fidel prin seminle, iar dac5 se iau mdsuri de prevenire a lncrr-rcigfllilor, nici una hinbre acesLe specii nu mai este ncapdrat foarte variabil[ in privinla culorii. Astfel, am cultivat 23 de plante dintr-o primulfl pttrpurie, bare a fost autopolenizat[ cle dl J. ScoLt ; 12 plante au fost purpurii de_ diferite nuanle gi numai cinci au revenit la crtloarea obignuit5, galben[. Am cultivat de ase-"n.a 20 de plante provenite dintr-o primul5 rogie intens, tratatd in mod asem[n[tor de cll Scott, gi Loate au fosl. aidoma la culoare cli plantamamd, ca gi cet 72 de nepoli, cu o singurd exceplie. Chiar la cele mai variabile flori, fiecare nuan![ delicatS. de culoare poate fi probabil permanent fixatd,

lele a 12 variet[li de gura leului (Antirrhi"num maius) gi _rezultattrl a fost o

astfel incib s[ poat[ fi transmis[ prin seminle, prin cultivarea in acelagi sol, prin seleclie indelungat[ gi mai ales prin evitarea incrucigzirilor. Trag aceste concluzii clin observarea Lrnor specii auuale de nemligor (Delphi.ni.um consoltda gi D. aiacis), din ale cflror seminle ies in mod obignuit plante cu o divcrsil,ate cle culoare a florilor mult mai mare declb la oricare alLi plant[ cunoscut[ mie. 'I'otu gi, plocurindu-mi seminle de la cinci variet[[i gerrma ne D. consoltda, numai noub plante din cele 94 oblinute alt fosL diferite falir de varictaLea respectiv[, iar plantele din seminlele a gase variet[li de D. aiacts a1 fost fidele, inLocmai ca gi micsandrele menlionate mai sLls. Un hotanist

clistins susline czi speciile anualc de Delphini.um se autofecttndeazb' inLotdeauna. De aceea voi -er,{iona c5.32 de flori de pe o ratnurd de D. cortsolida, izolate printr-o relea, au produs 27 de capsule, conlinind in medie 77,2 seminle ii..ur., in tlmp ce alte cinci flori de sub aceeagi relea, cale au fost fecundate artificial in aielagi fel cum trebuia s[ se efectueze acest proces de c5tre albine in cursul neincetatelor lor vizite, au produs cinci capsule cu o medie de 85,2 seminle de bun[ calitate. Aceasta dovedegte c[ acliunea insectelor este necesar[ pentru fertiliLatea deplinfl a acestei plante. Se pot .it1 fapte analoge c1 priiire la incrucigarea multor altor flori, cum ar fi garoafele etc., ale citror variet[li variazfl mult in ceea ce privegte culoarea. Atlt la anirnalele noastre dornesticite, cit pi la flori, nici un caracter nu este mai variabil dccit culoarea gi probabil cH la nici un animal in mai mare mlsur[ clecit la c:rl. Totugi, se pare c5, cu o oareeare atenlie in cursul cre$terii, se poL forma in scnrt timp rase de orice culoare. Flofacker prezint1' rezttltatul incmcigdrii a 2L6 iepe de patru culori diferite cll armdsari de aceeagi culoare, fir[ a se line seima de coloritul str[mogilor lor ; din cei 216 minji n[scg!i, numai 11 nlr au mogtenit culoarea pdrin{ilor lor. Apoi, Autenrielh gi Ammon afirm5 c[ dup[ doud generalii se nasc in mod sigur minji colorali
r.r

nif orm
{e1 60)

oo).

I)arrvin, Journal ol Proc. Li.nn. Soc. Bot., 7862, P. 94. I{ofacker, Ueber die Eigenschaften elc., p. 10.

EREDITATEA

389

in ciLeva cazuri rare, rtnele caractere particulare nu se mogtenesc, probabil fiindcfl forla eredit5lii este prea puternic5. Creschtorii de canuii m-alr bsigurat c[ pentru a obline o pas5re bund, de culoare galbeni ca paiul, nu este nevoie a se irnperechea doi canari de aceastd culoare, deoarece coloritll devine atunci prea puternic sall chiar brun; dar aceastd afirmalie este contestatd de alli crescltori. De asemenea, da9[ se imperecheazd. doi canari mo!a!i, puii mogtenesc rareori acest caracter 51). Aceasta, deoarece la pdsdrile mo{ate in spatele capului, acolo unde penele se indoaie pentru a forma -o1ul, [rdmine Ln mic spaliu de piele dezgolitd, care atunci cind ambii- pfirinli posedf, acest caracter devine excesir., i?t_mo{ul propriu-zis nu se clezvolt5. Dl Hewith, vorbind despre gtiinile Bantam Sebriqht r'irgate, spllne ,r) t ,,nu cunosc cauza acestui fapt, iu. aIn convingereu 95 pds5rile cele tnai distinct vdrgate produc adesea descendenli foarte deparLe de perfecliune in privinla desenului lor, in timp ce p[sdriie pe care le-am prezentat la expozilie gi care au avut de atitea ori succes-au fost oblinrrte prin lmperecherea unor pdsdri puternic vdrgate cu p[sdri la care acest caracter abea ap[rea". Este un fapt curios ch degi in aceeagi familie apar adesea mai mulli surdontuli 5i degi verii lor 5i alte rude sint adesea in aceeagi situalie, totugi p[rinlii Ior sint rareori sr,rrclo-mu{i. Pentru a da numai un singur exemplu, din .Li 148 de elevi care se giseatt in aceeagi perioad5 la Instituiul de rr.,lo-mu{i din Londra, nici unul ntl avea p[rinli suferind de aceeagi afec{iune. Tot astfel, daci ull sttrdo-mttt, blrbat satt femeie, se cisdtoregte cu o persoan[ sin[toas5, c_opiii lor sinb rareori surdo-mu[i. Astfel, in Irlanda, din -203 copii provenili din asemenea cdsdtorii, numai unul singur era surdo-mut. Chiar Oa^ce ambii p[rinli au fost surdo-muli, ca in cazul a 4L de cdsdtorii din Statele Unite gi gase din lrlanda, nlr s-au ndscut decit doi copii surdo-muli. Dl. Sedgwick ut), comentind aceast[ irtteresantd gi fericitfl deficientd a forlei de transmitere in linie direct5, observd cd ea s-ar datora poate faptului cd ,,insugi excesul ar fi rdsturnat sensul acliunii vreunei legi naturale a dezvoltdrii". Dar in actuala stare a cunogtinlelor noastre este mai sigur s[ considerim acest caz ca fiind plrr gi simplu de neinleles. Degi rnulte monstruozit5li congenitale slnt ereditare, dupd cllm se poate vedea din exemplele pe care le-am dat, la care trebuie sd se adairge faptul recent semnalat al transmiterii timp de un secol al buzei de iepure cu ierul gurii despicat ln chiar familia autorulni citat ua), totugi alte malformalii se mi'gtenesc rar sau chiar de loc. Din aceste din urmd, cazuri, multe se datoresc Llnor traumatisme ale uterului sau chiar ale oului gi se pot clasa printre traumatismele neereditare sall mutil5ri. La plante se poate Llgor cita o lungi listd de monstru ozitd\i ereditare de naturd foarte gravd gi foarte diferit5, gi nu avem nici trn motiv a presupune c[ monstruozit5lile sint cattzate prin leziuni directe ale seminlei sau ale embrionului.
611

Bechsteinrl'Jaturgesch.Deutschlands,

ci dupii p:irerca sa aceste date sint colecte. 52) W. B. 'fegetrneier, The Poultrg Book,

vol. l\r, p.462. Dl Brcnt, un mare amator de canari, md informeazd

1866, p. 2.15.

53; British and Foreign Lled.-Chtrur17. Reuieut, iulie 1861, p. 200 204. Dl Seclgrvich a dat detaiii atit cle complete in legituri cu acest subiect, cu referinle ample, astfel inclt nu mai trcbuie si mi refer la alte autorititi. sa; Dl Sproule, Ilrittsh lIedicallournal, 18 aprilie 1863.

0()

EREDITATEA

In privinla eredit5lii structurilor mutilate, prin leziuni, sau alterate prin boli, pini de curind nu se ajunsese la vreo concluzie precisi. S-au practicat o serie de mutilieri unui mare numdr de generalii, f[ri a se obline nici un rczultat erreditar. Godron observd ut) c[ diferite rase unlane gi-au scos incisivii supcliori din timpuri imcrnoriale, gi-au tliat articulalii ale degetelor, gi-au factil gziuri imcnse in lobii urechilor satr prin n[ri, s-au tatuat, gi-au fdcut incizii aclinci in diferile plrli ale corpr.rlui gi totugi nu existl nici un motiv sir se creacl[ c[ aceste mutilSri au fost vreodal5 mogtenite uu). Adeziunile clatoraLc inflarnalici gi semnele provocate de mica variol[ (gi mai inainte multe generalii consecutive trebuie s[ fi avut semne de variol5), r]Ll sint ereditare. Irr prir,inla evrcilor, ffii s-a confirmat de citre trei medici de religie mozaicd cli circumcizia care a fost practicat[ din vremuri strdvechi nu a produs efecLe ereditare. Blurnenbach afirmd tottr$i ut) c[ in Gerrnania se nasc adesea evrei in condilii ce fac ca circumcizia sir fie dificild. Acestora li s-a dat un nlrme care inseamn[,,nilscn!i circumcigi", iar profesonrl Pleyer m[ informeazd c5 gi Ia lJonn se intimpld asLfel de cazuri, accgti copii fiind considerali ca favorili speciali ai lui Jehova. Arn aflat der asenlenea de la dr. A. Newman de la Guy HospiLal clespre nepoLul nnui circumcis care se glsea in aceeagi situa{ie, clegi tati,rl stlu nu fuseso circumcis. Esle posibil insfl ca toate accste cazuri sd nu fie clecil, coincidente, deoarece Sir J. Paget a vrazut cinci fii ai nnei cloamne gi un fiu al unei surori a ei cu prepuluri aderente, iar unul dintre acegti blieli cl'a a{cclal, inLr-un rnod,,care al plrLea fi considerat identic cu ccl plodns de obicei prin circumcizic"; cu toaLe accsLca, nu esLe nici o bInuialir c[ ar fi existat sirrqe evreesc in familia acestor dotrir surori. Circu mcizta esLe practicat[ cle crlLle rrulltomedani, dar dinLr-o epoc[ tnult mai recent[ decit evreii. Dr. Riedel, rcziclcnL adjuncL din insrrlcle Celebcs de Nord, imi scrie c[ b[ie{ii de acolo rrrnbili goi de la virsta cle $ase pinfl Ia zece ani, gi astfel a puLut s[ obserr.e c[ mulli clintre i, degi nu to!i, au prepulurile mult reduse ln lungime, fapt pe care el il atribuie efectelor mogtenite ale operaliei. in regnul vegetril, stejaiii Si alti arbori au purtat gale din timpurile cele mai rrechi gi tobugi nu procluc excre-scenle ereditare. $i mr-rlte alte asemenea fapte ar mai puLea fi citate. In ciuda cazurilor negative de mai sus, avenl acum dovada concludentl cd efectele operaliilor sint nneori ereditare. Dr. Brown-Sequardut) rezum[ in felul nrmXLor ollser\.aliile sale asupra cobailor, gi acest rezumat este atit de i-porlant, incit il r.oi cita in intregime: 1. ,,Aparilia epilcpsiei la animale ndscute din pdrinli epileptici, ca urmare a lez[rii mlcluvii spin[rii. 2. Aparilia epilcpsiei gi la animalele ndscute din pdrin{i devenili epileptici in trrma section[rii nervului sciatic.
u,) De I'Esptce, vol.
56) 1'otr,r1i, cll

II,

1859, p. 299.

Nctherell atilmi (in Nalurc, decembrie 1870, p. 168) ci aLunci clnd a vizitat acum 15 ani pe indicnii Siorix, a fosl informat ,,de Lrn mcdic care a petrecut mult timp in mijlocnl acestor triburi ci nneori se nigtea un copil cu aceste semne. Acest fapt a fost confirmat de funcfionalul guvernului S.l-..A, pentruproblcmele indienc". 571 Philasoplt. Il[ct1t., vol. lV, 1799, p. 5. 58) Proc. llogcl Soc., vol. X, p. 297. Communicatiott to the Brith. Assoc., 7870, The Lancet, iauuaric 7875, p.7. Citatelc sint exLrasc clin accsl din urrni arLicol. Se pare c[ Obcrsteiner (Sfriclcer's X(ed. Jahrbilcher, 1875, No.2) a confirrnat observaliile lui Brown-Sdquard.

EREDITATEA

3. O schimbare a formei urechii la animalele niscute din pdrinli la care aceasti schimbare a fost efectul unei diviziuni a nervului cervical simpatic. 4. inchiclerea parlial[ a pleoapelor la animale n[scute din pairinli la care aceasLl stare a pleoapelor a fost cauzat5 fie prin seclionarea nervului simpaLic cerr.ical, fie prin ablalir-rnea ganglionului cervical snperior. 5. Exoftalmia la animalele nflscute din pdrin{i la care o leziune a corpului restiform a provocat iegirea in afar[ a globului ocular. Acest fapt interesant l-am v[zut personal de mai multe ori, constatlnd transmiberea st5rii morbide a ochiului la patnr genera{ii. La aceste animale modificate prin ereditate, cei doi ochi au fost exoftalmici, degi la pdrinli de obicei numai un ochi era exofLalmic, deoarece leziunea fusese provocatl in majoritatea cazurilor rrumai la unul din corplra. resttformia. 6. Hematoarne gi gangrena uscatd a urechilor la animalele n5scute din pirinli la care aceste alterdri ale urechilor au fost cartzate printr-o leziune a c:orpnlui restiform ling[ virful calamusr-rlui. 7. Absenla a dou[ degete din cele trei ale piciorului posterior gi uneori a tuturor trei la animalele ai c5ror pflrinli gi-au mincat clegetele picioarelor posterioare der.enite insensibile in urma seclionflrii nttmai a nen'ulni sciatic sau gi a nervului crtrral. Uneori in locul absenlei totale a degetelor, lipsea la pui numai o parte clin trnul, doui sau trei degete, degi la pririnte lipseau nu numai degetele, dar chiar picionrl in intregime (parlial mincat, parlial distnrs prin inflamare, ulceralie sall gangren[). 8. Aparilia diferitelor stdri morbide ale tegumentultri gi p[rLrlui de pe ceafa gi fala animalelor nflscute din pdrinli care au avttt alterflri similare ale aceloragi p[r!i, ca efecte ale unei leziuni a nervului sciatic". Trebuie menlionat ln mod special c[ Brown- Sdquard a crescut timp de 30 de ani multe mii de cobai din animale care nu fuseserri opera te gi nici unul dintre acegtia nu an manifestat tendinla spre epilepsie. Tot asLlel, nu a observat vreun cobai n5scut fdrd degete la picioarele posterioare, care si nrt fi fost clescendentul unor pdrinli care gi-au ros degetele in urma seclion[rii nervnlui sciatic. El a observat clr grijd exemple din acesL din urm[ caz gi a vfzut un nrrmlr gi mai mare. Totugi, Brorvn-Sdquard consider[ asemenea cazuri ca fiind una dintre cele mai rare forme de ereditate. Un fapl. gi mai interesant este,,c[ nervul sciatic la animale congenital lipsite de deg_ete a mogtenit capacitatea de a trece prin loate diferitele stdri morbide care au aplrut la unul dintre pdrinlii s[i din momentnl divizririi nervului sciatic, plnd dupd reunirea sa cu cap[t,ul periferic. Nu este vorba deci numai de mogtenirea capacit5lii de a efc'ctua o acliune, ci de capacitatea de a efectua o serie de acliuni intr-o anumitfl ordine".

La maj oritatea cazurilor de ereditate menlionate de Brown- Sd quard, numai unnl dintre cei doi p5rinli fusese operat gi a fost afectat. El conchide exprimindu-pi pirerea ci ,,ceea ce se transmite este starea morbidd a sistemr-rlui fir\:os", datoritir operaliei fdcute asupra pdrinlilor. Dr. Prosper Lucas a adunat o Iung5 list[ de leziuni ereditare la animalele inferioare. Citeva exemple vor fi suficiente. Astfel, o vacl a pierdut un corn intr-un accident, urmat de supuratie ; ea a ndscut trei vilei lipsiti cle un corn

392

EREDITATEA

itr aceeagi parte a capului. Este aproape indubitabil cd la cai exostozele picioarelor, cattzaLe de prea multl circulalie pe drumuri dure, sint ereditare. Blumenbach citeaz1, cazul unui om cu degetul mic al miinii drepte aproape complet tliat gi care de aceea se chircise ; fiii sfi aveau acelagi deget, la aceeagi min5, cltircit in mod similar. Cu 15 ani inainte de a se cdsdtori, un soldat $i-a pierdut ochiul sting ca urmare a u nei oftalmii pnrulente, gi ambii s5i fii all fost microftalmici pe aceeagi parte un). In toate cazurile nnde un pirinbe a avut trn organ lezat intr-o parte gi doi sau mai mulli din descendenlii s[i s-au n[scut cu acelagi organ afectat pe aceeagi parte, sint foarte mari $anse ca s[ nu fie o simpl[ coincidents.Chiar atunci cind se nagte numai un singur copil cu exact aceeagi parte a corpuh-ri afectatd ca la plrintele s[u care sufeiise o leziune, existd, $anse destul de mari ca aceasta s[ nu fie o coincident[. Astfel, prof. Rolleston mi-a comunicat doud cazuri de acest fel pe care le observase, gi anLlme doi b[rba{i - unul cu o rand adincfl la genunchi, altul clr o ran[ la obraz - ai ciror copii s-au n[scut avind exact in acelagi loc o patd sau o cicatrice. S-au citat multe exemple de pisici, ciini gi cai, cu cozile, picioarele etc. amputate sau r[nite care all produs descenden[i avind aceleagi pirli slab dezvolbate; cum insd nu rareori asemenea malformalii apar spontan, toate aceste cazuri ar putea s5 fie datorate coincidenlei. Exist[ totugi un argument contrar, $i anume cd ,,sub vechile legi fiscale, ciinii cioblnegti erarr scuti{i de taxe numai dacd nu aveau coad5, cle aceea li se tdia intotdeauna coacla" eo) i iar astdzi mai existd incfl rase de ciini ciobdnegti care se nasc intotcleauna fir[ coadfl. In sfirgit, trebuie s5 se admiti, ir special dupI publicarea observaliilor lui Brown-Sdquard, cd efectele leziunilor, mai ales cind sint urmate de boli sau poaLe exclusiv cind provoacir boli, slnt uneori
ereditare ut).
CAAZE DE NETR,AI{SMITERtr EBEDITARA

Un mare numSr de cazuri de netransmitere ereditar[ se explic5 prin principiul c[ degi existd o puternic5 tendinld ereditarS, ea este infrint[ ^cle condiliile de via![ ostile sau nefavorabile. Nimeni nu se agteaptd ca porcii nogtri ameliorali, dacd ar fi siliti timp de mai multe generalii sh circllb liber gi sd scormoneascd p5mintul dup[ hran5, s[ transmitd tot atit de fidel botul Si picioarele lor scurte, precllm gi tendin{a lor de a se ingrdga. Caii de trac{iune firegte cI nu vor transmite mult timp talia lor mare 91 membrele lor masive, dacd ar fi sili{i sd tr[iescd inbr-o regiune rece, umedd gi muntoas[ ; avem intr-adev5r dovada acestor degenerdri in cazul cailOr care s-all sdlbdticit pe
6e)

p. 484. Pentru Blumenbach, vezi articolul mentionat mai sns. \:ezi de asemenea Dr. P. Lucas, Traitd de l'Ilirdditi naf., vol. ll, p. 492. De asemenea, Transact. Litut. Soc., vol. iX, p. 323. Unele cazuri culioase sint citate de dl RackerinYeterinarg,volxlll, p.723.Alt caz culios este menlionat in Anncdes tles Sciences Naf., seria I, vol. XI, p. 324. 60) Stonehenge, The Dog, 1807, p. 118. 61) Ilalofagcle ataci de obicei barbele pirfii mediane ale celor doui rectrice centrale gi cum bar.bele slnt congenital redusc intrucitva de aceasti parte a penelor, pare extrem de probabil, dupl cum remarci dl Salvin (Proc. Zoolog. Soc., 1873, p.429), ca acest fapt si se clatoreze efectelor mogtenite ale mutildrii prelungite timp indelungat.

Acestdinurm[cazestecitatdedlSedgwick,inBrllishanclForeign L,Iedico-Chirurgl.Reuiew, aprilie

1861,

NETRANST,TITERE,A

F,RI-I)i]'ARA

393"

insulele Faikland. Ciinii errropeni aclesea nu mai transmit in mocl ficlel caracterele lor in India, iar in regiunile tropicale oile noastre pierd lina dupi ctteva genelalii. Se pare deci cri existi o strinsd relalie intre caracterul annmitor p5grrni gi eredilatea cozli rnflrite la oile cu coacl[ groas[, care forrneazd una din cele mai r.echi t'ase clin lume. Am r'flzut c[ la plante varieLilile tropicale cle porumb pierd caracterele lor proprii in curs de doul sau trei genera!ii, atunci cind sint ctrltir.ate in Europa; la fel se intimpl5 cri varietdlile europene cultivate in Brazilia. Varietillile troastre cle varzra, carc la noi se inmullesc atit de fidel prin semin{e, nu pot forma c[p5{ini in regiunile calde. Dupi,r Carridreu'), fagul gi dracila cu frunzc pLlrpLrrii transmit caractererle lor mulL mai pu!in fidel prin setnin[e: in unele r.listricte deciL in altele. in concli{ii schimbate, anumite caractere biologice pcriodice inceLeazf, curind a fi eleclitare, ca, de pilclii,perioada de nraturitate la griul cle vard ,5i der iarn5, la orz gi la miz[riche. La fel se intimpla gi la atrimale.A$a, cle exetnplu, o persoanl in ale clrei afirmatii m[ pot lncrede gi-a procurat oui de ra![ Aylesbrlry, a$adar din oragul unde ralerle sint lirrtrte in cas[ gi ou[le eclozate ciL mai devreme pentru piala Londrei. Ralelc crescuLe din aceste oui inLr-o regiune indepir.taLd a Angliei au scos primii pui la 21 ianuat'ie, pe cincl ralele obignuite, linute in iiceeagi curte gi ingrijiLe in acelaEi fel, ntt scot pui inainte de finele lunii martie; aceasta aratli cI perioada de eclozare este ereditard. Dar nepo{ii acestor ra{e Aylesbury gi-au pierdut insugirea cle incubatie timpurie gi gi-au eclozat oudle in acelagi timp cu ra[ele obipnuite clin aceeagi localitate. Nfulte cazvri de netransmitere ereditari se datoresc se pare condiliilor de via{5 care provoaci merell noi varialii. Am v[ztrt c[ atu nci clnd se seamlnl semin{e de pdr, prun, mdr etc., plantele rezultate mogtenesc in general un atlumit grad de aseminare familiald. In amestecul acesta apar in mod obignuit gi ctfeva sau uneori mai multe plante f5r[ valoare, cu aspect sllbatic, apalilia lor putlnd fi atribuit[ principiului reversiunii. Dar nu se va gisi aproape nici o plantd din s5min![ care s[ semene perfect cu forma parentalzt ; acest lucnr se poate explica prin rcaparilia variabilit[tii sub influenla condiliilor de via!5. Cled cd aceastl explica{ie este valahilfi, deoarece s-a observat c[ unii pomi fructiferi se reproduc fidel atit timp cit cresc pe rddflcini proprii. DacH insd se altoiesc pe alte tulpini, ceca ce alecteazd, vddit starea lor naturald, ei produc plante clin szimin![ care variazir mrrlt, deviind prin multe caractere de la tipul parentalut). Dupi cum s-a alirtat tn capitolul al IX-lea, I"Ietzger a constatat c[ anumite soiuri de griu adtise din Spania gi cultivate in Germania nu s-au re1-rrodus fidel mulli ani, dar in cr.le din urm5, cind s-au obignr-rit cu noile lor condilii, au incetat sir mai fie variabile, adicfl au cizut clin nou sub influenla forlei eredit[tii. Aproape toate plantele care nu pot fi leproduse cu oarecare siguran[fl prin seminle reprezint[ soiuri care au fosL propagate de rnu]t timp prin mugnri, butapi, marcote, tuberculi etc. gi care, prin Lrrmare, au fost aclesea expuse in crrrsul a ceea ce se poate nurni 'r'ia{a lor indivicluali unor condi{ii cle via{ir foarte diverse. Plantele propagate asLfel devin atib de variabile, inciL manifestl chiar varialii rnlrgurale, dupd olrrn arn vdzut in capitolul precedent. Pe de altl parte,
621

63; Dorrning,

Production et Firation des Varidtis, 1865, p. 72. Fruits ol America, p. 5 j Sageret, Pom. Phgs., p. 4li, 72.

EREDITATEA

anirnalele noastre domesticite de obicei nu sint expuse in cursttl vielii lor indivicluale unor asemenea condilii extrem de diverse ,si nu slnt suscepl.ibile si manifeste o variabililate atib de mare; de accea ele nu pierd capacitatea de a LransmiLe majoritatea trdslturilor lor caractet'istice. Din obsen'aliilc dc mai sus asltpra netransmiterii ereditare a caracterelor, au fost desigur excluse rasele incrucigate, deoarece diversitatea lor depinde mai ales de dezvoltarea inegal5 a caracterelor provenibe de la p[rinlii sau de la strimopii lor.
COl\-CLUZII

ereditar[ a rlnor noi caractere dintre cele mai cliverse, normale sau anormale clltrn[toare sau utile, indiferent daci afecteazd. organe dintre cele mai impnrl tante sau dimpotrir'5, dintre cele mai neinsemnate. Pentrtr ca vreun caracter special s[ fie ereditar, este adesea suficienb ca numai unul dintre plrinli sii-l posede, a$a cum s-a inLimplat ln majoritatea cazurilor de transmitere a celor ntai rare anomalii. Dar forla de transmiLere este extrem de variabilfl. Dintr-cr scrie de indivizi care se trag clin aceiagi pirinli gi care au fost tratali in acelasi fel, unii manifcsLi forla de transmitere in mocl perfect, pe cind la allii ea este cu totul deficienLd; gi aceast[ cleosebire nu se poate explica. Efecte]e leziunilor sau rnutilf,rilor sint uncori crcditare. Vom vedea intr-un capitol viitor cd folosirea sall ncfolosirea indelungatl a unor pirli produc efecte ereditare. Chiar acele caractere considerate ca fiincl cele mai variabile - ca, de pild5, cololitul - se transmit cu rare excep{ii mult mai constant decit se crede de obicei. Intradcv[r, ceea ce uimegte in toate cazuri]e nLI este faptul c[ se transmiLe vretln caracter, ci c[ forla eredit[tii poate citeodat[ suferi un egec. In misttra in care le cunoagtem, pieclicile in calea eredit5lii constart in primul rind din circumstanle potrivnice caracternlui particular respectiv ; in al doilea rind, ele constatt in condi{iile cle via{[ care provoacd neincetab o nottfl variabilitate 5i, in sfirgit, tiin incmcigarea unor varietirli distincte tn curs de citeva gerteralii anterioare, impreund cu reversiunca salr atavismul, adicti tendin!a copilului de a sem[na mai curind cu bunicii sau cu unii sLrdmogi mai indepdrtali decit cu pirinlii s5i. AcesL din nrmd subiect va fi discutat in capitolul urm[tor.

S-a

ar[tat la inceputul acestui capitol cit de obignuiti

este transmiLerea

CAPITOLUL aI XIII-Iaa
EREDITATEA
(c

ontinuare

REVEITSIUI\E SAU ATAVISM

floare sctu fruct; tn tliferite p(rrli ale corprtltti : au'luirL;i ctttirtttLl - ActLrl tncruci;drii, o cauzd directit tle reuersiune; diferite cu;Lrri Ltc reL,ersiune rcferitocrre Ia instimde - Alle ccrttzc imerliate cle reuersiune - Carctctere Itrlctttc - Cctructere se tucLlc secundare -- De:uoltrtre itteqal<i a cclor dottd- prirli ale corpttlui - 'Lpariliu crt inaintcu'eu trt uirstd e unor curaclere deritttntl dintr-o tncruci;ctre Ettftrionul ctt totLlc cttructerele salc ltdetile, un obiect mittut'tctt - Jlonstruozititti - Flori pelorice datorite, irt uttele cazuri, reuersitrnit.

Diferile frtrtne de reucrsiune - Reuersiunea la rase pure sau netrtcrttci;ate, cct lct porttntbti, pdsdrt domesltce, uaci gi. cti fdrtL co(rrne) Ia planle de culturd. - Rcrrersirtneq lct arLincLle ;i plutile srilltitticite. - Ileuersiunea Ia uarietrili ;i specfi incruci;ate Reuersiunea pritt iuntttllirc uegetatiud st pe segnrcnte la
aceea;i

N'Iarele priucipiu al ereditirtii care urmeaz[ a fi discutat in acest capitol a fosL reclrnoscrrt de critre agricultori $i autori cle cliferite naliuni, dupi cum se \rcde clin termenul gtiinlific atautsnt, derit.at din cuvintul atauus - str[mo$ i din din acel francez pas en arridre*') ternrerrii englezi reuersion sau thrawing-back.); gi din accle germane Rricksch/ag ***) sau Rilckschritt****). Atunci cind un copil seamflnii mai rnult clr \rrelrnul din bunici decit cu ingigi pirintii s5i, atenlia nu ne este prea mult atras5, cu toate c[ in realitate faptul e foarte remarcabil. Sintern insir pe drept cuvint mirali atunci cind copilul seamen5 cu vreun str5mo$ indepirtat sau cu vreo rucli de cleparte, dintr-o linie colateral[ a familiei; Si in acesL ultim caz, fenomenul trebuie atribuit descendenlei tuturor membrilor familiei dintr-un strimog comun. Atunci cind numai Lrn pdrinte prezintl, vreun caracter recent dobindit gi in general transmisibil ereditar, iar descendentul nn rno$tenegte acest caracter, caLrza poate consta in faptul c5 celilalt phrinte posede capacitatea de transmitere predominant5. Cind insd ambii p5rinli posed5 un
*) Aruncare lnapoi (N. lrad.). ") Pas inapoi (N. trad.).

* ") Revcnire (N. trarl.). *i *) ['as lnapoi (l/. frad.).

:;96

LRI-t)IThTliA

('aracter similar, iar copilul, indiferent din ce cauzl., nlr mo$tenc$te caracLerul I'r'sllectit', ci seamdnd bunicilor, sintem in prezenla unuia dintre cele mai sirnple t'rrzuri de reversittne. ConsLatim mereu un alt caz de atavism, chiar gi rnai sinrplu, cll toate c5. in general nu e inclus in aceasti categorie, gi anume cind litrl seam[nfl mai mult cu bunicul mamci clecit cu cel al tatllui, in ce privegte \-reun anumit atribut masculin, cum ar fi \rreo particularitate a birbii la om, a coarnelor la tattr, a ouleragului *si cresLeri la coco$ sau clrrn ar fi anumite boli, lirniLate in mod necesar la sexul masculin; intr-ade\'5r, deoarece mama nu poate poseda satr prezenta asemenea atribute masculine, copilul trcbuie sI le ttrogteneasc[, prin slngcle ei, de la bunicul shu din partea mamei. Cazuriie de leversiune pot fi impflrliLe in douii caLcgorii principale, caro ins5 uneori se contopesc: in primul rind cele ce apar la o varielate sau rasd care Itu a fost incmcigat[, dar care prin varialie a pierdut vrelln caracter ce-l posedase clndva gi care reapare ulterior. Categoria a doua cuprinde toate cazurile in care fie un individ cu Lln caracber distincb oarecare, fie o ras[ sau o specie s-a incrucigat in vreo perioadil anterioarS. gi Ia care un caracter provenit din Acea incruci5are reapare deoclat5, dupd ce displruse in cursul nneia sau mai multor genera[ii. Ar mai putea fi constituit[ gi o a treia categorie, care difer[ nrtmai in modul de reproducere, cuprinzlnd toate cazurile de reversiune realizate prin reproducere vegetativi gi deci independente de generalia propriu-zisi, sexuat[. S-ar putea constitui chiar pi o a patra cateeorie, care si includ[ reversiunile segmentare la aceeagi floare sau fnrct, preclrm gi la diferite pir{i ale corpului la acelagi exemplar cle animal, pe m5sura imbitrinirii lui. Pentru scopul nostru, primele clor-rd categorii principale vor fi insd suficiente.
REVERSIUNEA SPRE CARACTEREI-,tr PIERDUTE, CAZTJIJ FORMEITOR PURE SAU NEINCRUCI$ATE

lX

Exemple preenante din aceastd primi categorie au fost prezentate in capitolul al Vl-lea, unde am vorbiL despre reaparilia ocazionalS la rase de ponrmbei de diferite culori a unor p5shri albastre avind toate semnele caracteristice speciei .sdlbatice Columba li.uiu. S-au mai prezentat cazuri similare la p5sflri domestice. In ceea ce prir.egte mlganrl comun, putem fi siguri c[ aparilia ocazional[ a unor dungi pe picioare reprezintd Ltn caz de simpl5 reversiune, cunoscind cd picioarele strdmogului lui s5lbatic sint aproape totdeauna dungate. Deoarece in paginile urmitoare voi fi obligal s[ mX refer din nou la aceste cazuri,
Speciile de origine din care se trag bovinele $i oile noastre domestice au avut flrl indoialir coarne, ins[ astdzi sint bine stabi]izate mai multe rase fdri coarne. Totugi, la aceste rase - ca brin5oard la oile Southdown - ,,nu e ceva nerobignuit ca printre mieii masculi sX g[sirn unii cu mici cornile". Coarne]e care I'capar astfel citeodaLi la alte rase f[r[ coarne cresc,,pinlla dimensiunea lor complet5" sall sint atagate ln mod curios numai de piele, atirnincl ,,slab ln jos sau clzind" 1). Bovinele de rasi Galloway rii Suffolk sint fdrl coarne de vreo
1) Yor.ratt,

lc voi lua acllm ln

seami,.

On

Sheep,

p. 20, 234. Acelaqi caz dc coarne prinse foartc slab, apirind citcodati la rase fir5. coarne,
362.

a fost observat in Germania; Bechstein, Naturgesch. Deutschlands, vol. I, p.

REVERSIUNE,A

397

culoare brun[ sau de un negru spdldcit", dar chiar^pe timpul 1ii David se vorbea de annmite turme ca fiind albe ca zdpada. in timpurile clasice oile din ppania sint descrise de mai mul{i autori ahtici ca treg.., rogii sau rogcateu). In prezent, cele mai ameliorate gi mai valoroase rase d; oi, .u cele de Southrlolvn, nasc citeoclatd gi chiar frecvenL miei parlial colorali, iar unii complet negri, degi s-a avut mare grijI sd se lmpiedice aceasta. In cursul secolului trecut, incd clin limpul renumituiui Buk.well, oile de rasS Leicester arr fost crescute cu cea mai scrupuloas5 grij5, pi totugi nneori apar miei cu fa{a cenugie, cu pete negre, sall complet rlegri n). Aceasta se intimpld gi mai frecvent in cazul raielor mai, pttlin ameliorate, cum este aceea de Norfolk 5). in legdturd cg aceasbir tendin!5 a oilor de a reveni la culori inchise, pot menliona (cu toate cd in acest fel intru in problema reversiunii raselor incrucigate, precum gi in subiectll predominan{ei) cd Rer'. W. D. Fox a fost informat cd gapfe oi albe de rasd Solthdown date la tln aga-zis berbec spaniol care avea doue mici puncte negre pe p5rli .au produs 13 miei, to{i complet negri. Dl F'ox e de pdrerb c[ acest berbec aparlinea unei.rase pe care o delinuse gi el insuSi Si care aiea intotdeauna pete negre gi albe gi constat5 cd oile de Leicester incrucigate cu berbeci din aceast[ ras[ produc intotdeauna miei negri; el insugi a continuat in crlrs de trei generalii sd reincrucigeze aceste oi incrucigate cu nnele oi albe de rasd Leicesier, dar inLotdeauna ctt acelagi rezultat. Tot d-lui Fox i s-a comunicat de cdtre un prieten de la care i$i procurase rasa p[tat[ cI gi acesta a continuat in cllrs de pase sa1 gapbe generalii si incrucigeze lasa ptitatd cu oi albe, dar cu toate acestea se produceau invariabil miei negri. Fapte similare ar pr-rtea fi pre zentate in legdtur[ cu rasele fdrfl coadd de la diverse animale. Dl Helvibt 6) afirm5, de exemplu, cd puii oblinuli din nigte gdini flrd coad5 considerate ca'fiind de o calitate afit de bunb, incit obJinuserii Lln premiu la o expozilie -,,tntr-un numdr considerabil de caznri aveau penele din coadd complet dezvoltate". Fiind intrebat, cresc5torul inilial al acestor plslri a afirrnat cir de cind a inceput s[ le creasci ele au produs deseori glini cu coadfl, dar c[ acestea produceau din nou pui fdrd coad[. Cazttri analoge de reversiune apar ,;i in regnul vegetal. Astfel, ,,din seminle de la cele mai frumoase varietilli de pansele de cultur[ (Vi,ola tricolor), ies freivent plante absoh-rt s5lbatice, attt in privinla frunzelor', cit gi a florilor" ?). ln acest caz ins5, reversiunea nu se face spre caractere existente intr-o perioad[ foarte veche, pentru c[ cele mai bune varietSli existente de pansele sint de origine relativ recent5. La majoritatea legumelor noastre de culturd existd o
e1 Youatt, 0n Cattle, p. LSb,Ii4. 3) Youatt, On Sheep,1838, p. 17,745. o) Am fost informat clespre accsL fapt. de Rev. W. D. fiox, care il clelinea din excelenta sursi a d-lui \Yilmot. Vezi de asemenea observatii asupra acestui subiect intr-nn articol din Quarterlg Rettietu, 1849, p. 395. 5) Youatt, p. 19, 284.

fiind prinse foarte slab 2). Exist[ motive de a crede ci la inceputul domesticirii lor, oile erau ,,de

100 sau 150 dc ani, ins5. ocazional se nagte cite un

vilel cu coarne, cleseori

acestea

6) Tegetmeier, The Poultrg Book, 186ti, p. 231. ?) Loudon, Garclener's )\fagazine, vol. X, 1834, p. 3gG m-a asigurat de ascrtenea cit aceasLa se intirnpll uneori.

; un gridinar

clr multd experienf

i in aceasti problemi

EREDITATEA

oarecare tendin![ de reversiune c[tre ceea ce se cunoapte a fi, salt se presllpulle rl fi, starea lor originar5. $i aceasti tendin!5 ar fi mai er.identfl daci in general graclinarii ntr ar supraveghea rlsadnilele lor gi nu ar srnulge plantele false adic[ revenite la forma silbaticd.). S-a remarcat deja cX un mic nnmlr de exemplare cle meri gi peri oblinuli din s[mln!5 seam[nd in general, f5r[ insS s[ fie idcntici, cu pomii silbatici din care se trag. In culturile noastre de napi 8) gi morcot'i, cleseori clter.a din planfe infloresc prea devreme, iar r5ddcinile lor sint in general tari gi aloase, ca la speciile parentale. Cr,r aiutorul unei mici seleclii exccutatfl in curs de citeva genera{ii, rnajoritatea plantelor noastre de cultnri, ar putea fi probabil readusc la o stare silbaticei sau aproape s5lbalic[ fird \rreo schimbare serioasd a concliliilor lor de viat5. Dl Buckman a realtzaL aceasta cu pdstirnacul e), iar dl ilervett C. Wertson, dupi cum md informeazd d-sa, a seleclionat in curs de trei generalii ,,cele mai divergenfe plante cle varzd crea!5 scotian[, care este poate una dinfre cele mai putin modificate varietSli cle varzl ; $i chiar la a treia generalie nnele dintre plante s-au apropiat foarte mult de formele stabilizate astdzi in Anglia pe lingl vechile zich-rri de castele gi denumite indigene".

REYERSIUI{EA I-,A ANIMALE

$I PLAI{TE SAI,gAtfCrtn

gi plantele in curs de reversittne gi bruqte a condiliilor lor de vialit nu alr fost supuse unei modific:iri considerabile care s[ fi putut pricinui aceast[ tendin![. F'oarte diferit e ins[ cazul anirnalelor. gi plantelor care s-au sllblticit. S-a afirmat repetat gi in modul cel mai categoric de cdtre divergi autori c[ anirnalele ;i plantele sirlbatice t'evin in mocl invariabil la tipul lor specific primiliv. EsLe ins:i ctirios pe cit de ptrline dovezi se sprijin[ aceastl plrere. I\fulte dintre animalele noastt'e domesticite ntt al' putea subsista in stare sdlbatic5. Astfel, cele mai lmbuniL[lite rase dc porumbei

In cazurile examinate pin[ acum, animalele

nu vor,,vina" sau c[uta propria lor hrani. Oile nu s-au silb5licit niciodatl, pentru cd ar fi fost distrus^e clb aproape orice animal de pracliil0). in mai rnulte cazuri, noi nu cunoagtem speciile primiLive din care descind anirnalele Si nu putem spune nicidecum dac[ a fost sau nu cazul nnei rer.ersiuni de un grad mai apropiat de forma originar[. Nu se cunoagte in nici un caz care] antlme varietate a fost lisatl mai intii in liberlate ; probaltil ci, in unele cazuri, ntai multc variet5li s-au s[]bflticit pi numai incrr,rcigarea ar tinde s[ gteargfl cat'actertrl lor propriu. Atunci cind se s5lblticesc, animalele gi plantele noastre dontesticite trebuie s[ se expund intotdeauna unor noi conditii de rriat[, deoarecer, cllm bine aremarcaL dlWallacerr), ele trebuie s5-gi oblin[ hrana gi sint expuse concurenlei cu formele incligene. In aceste condilii, dacd animaleile clomcsticite uu ar stiferi
rogues : pungag, termen tzitnl dc grldinari (.N'. Iracl.). 8) Gartlcrter's Chronicle, 1855, p. 777. e1 Gardener''s Chroni.r:Ic, 1802, p. 727. rc; Dl l3oner volbe;te (Chamois Hunting, ecl. a II-a, 1800, p. 92) despre oile din Alpii Bavalczi caLe deseori se sdlbirticesc. I)ar, flcincl la ccrerea rnea noi ccrcetirri, a glsit cli ele nu se pot sLabiliza 5i in geueral pier clatorita zipezii ce le ingheat.ir pe linir; cle au lticrcluL de asernenea abiiilatea necesalit de a se citirra pe pante abrullte, inghe!ate. intr-o singuri ocazie douir oi au supravictuiL iernii, dat' mieii lor au pieriL. 11) Vezi cileva excelente observatii asupla accstui subiect ficute de citre cll Waltace in,Iournul Prttc. Littrt. .Soc., r'ol. I II, 185u, p. 0tt.

') hr original

REVERSIUNEA

399

vreo schirnbare de vrelln fel oarecare, t'ezultatul ar fi absolut oplls concluziilor la care s-a ajttns in aceastd lucrare. Cu toate acestea, nu m5 indoiesccd simplul fapt al sdlb[licirii animalelor gi plantelor cleterminl intr-adevdr o oarecare tendin![ de reversittne spre starea primitir'5, care a fost totugi mult exageratd de
tu

nii

ar-rtori.

Voi examina pe scurt cazurile menlionate. Nu se cunosc strdmogii iniliali nici ai cailor gi nici ai bovinelor ; gi s-a ar5lab in capitolele precedente ci u..gtin art cipltat diferite ctrlori in diferite {5ri. Astfel, in America de Sud, caii sdlb5ticili sint in general de cttloare castanie, iar in esb, cafenii inchis ; capetele le-au devenit tnai mari gi mai grosolane, aceasta pufindu-se datora reversiunii. Nu existi nici o descriere amXnun{it[ a caprei sdlbdticite. Ciinii care s-all sllb[ticit in diferibe tirri n-att dobindit aproape niciieri un caracter uniform; ei descincl insd, probabil, din diferite rase domestice qi ini{ial clin mai mnlte specii distincte. AtiL in_ Europa, cit gi ln La Plata, pisiciler sllbdticite sinb indeobgte dungatc, in unele cazttri ele crescind neobignuii de mari, dar fdrd si difer. piir, r,reli alt caracter cle animalul dornestic. In Europa, atunci cind iepuri domestici cle diferite culori sint llsa{i in libertate, ei lgi recaplt5 in g.tr..ul coloritul animalului silbatic. Nu incape nici o indoiald cd aieasta s. inLimpl5 intr-adev5r, dar trebuie s[ ne reamintim c[ animalele ciudat colorate sau bdt5toare la ochi ar suferi mulL- din partea animalelor de pradi gi din faptul c[ ar fi mai u$or impugcate ; cel pu{in, aceasta era plrerea unei persoane care a incercat sd-gi poptrleze pddurile sale cu o varietate aproape alb[. Dacd ieplrii domestici ar i'i distrugi in acest fel, in loc de a se transforma in iepuri sdlba-tici, ei ar fi inlocuili de ace$ti iepuri. Am vizut cd iepurii silbdticili din Jamaica gi in special cei din Porto Santo att dobindit noi culori gi alte noi caracteristici. Cazul iel mai bineclrnosctrt de reversiune, pe care se hazeazd probabil conceptia larg rfspinditd a universalit5lii acesteia, este cazul porcilor. Aceste animale s-au setniticit in Indiile de Vest, America de Sud gi in instrlele F'alklancl gi in toate aceste loclri ele all dobindiL culoarea inchisd, plrul lepos gi collii mari ai mistrelului, iar pttii $i-au recipdtat dungile longitudinale. Dar chiar in cazul porcilor,Roulin descrie animalele semis[]batice din cliferite pdrli ale Americii dA Sgd ca fiind in Inele, privin{e diferite trnele de altele. Se afirmi astfel ci in Luisiana porculrz s[lbiticit diferl pulin ca folm[ gi mult in ce privegte cn]oarea, de animalll domestic, dar nu seamln5 prea mult cn mistrelul erlropean. in cazul porumbeilor gi al pislrilor domesticers), nu se gtie care varietate a fost ldsat[ in libertate mai intii gi nici ce caractere au dobindit plslrile silbiticite. in Indiile de vest, bibilicile par sd varieze mai mulb in starea s5lbalic[ decit in cea domestic5. in ce privegte plantele sdlb5ticite, dr. Hooker rn), a insistat categoric asupra slabelor dovezi pe care se sprijind credin{a general5 in reversiunea spre starea
12) Dureau clela }lalle,inCompies /lcnr1us, vol. XLI, 1855, p.807. Din afirmatiile cle mai sus, autorul conchide cii porcii srilbrticiti din Luisiana nn descind ctin srrs sclo/a culopeanii. 13) Cirpitanul \\r. Allen in cartea sa Erpedition on the Niger afirmii cir pe insula Annobon s-au sdlblticit pitsirri domcstice care Ei-au schimbat atit folrna, cit gi glasrrl. Dcscricrea este atit de slabl gi vagri, incit nu am creztrt ci meriti a fi rcltroclusir. Giisesc, insl acun, cii l)nreau de la Xlalle (CampLes Renrtus, vol. XLI, 18b5, p. 690) prezint.ti acest caz ca ull bun exernplu de reversiunc la rasa initialii gi ca o confirmarc a afirmatiei qi mai vagi fdcuti lnci clin antichitate cle cltrc Varro. Lt) Flora ol Australia, 1859, Introclucere, p. IX.

100

EREDITATEA

Plata, ca anghinarea rnic5 sau cardonul (Cgnara cardunculus). Orice boLanist care a r'5zut-o crescind acolo, in mase imense, pin5, Ia inlllimea spatelui calului a fost frapat de inf[ligarea sa deosebitfl. Nu gfiu lnsd dacfi aceast[ plant[ se deosebegte prin vreun caracter important de forma sa spaniol[ de culturd, despre care se spune c[ nu este ghimpoasl ca descendentul s5u american. De asemenea, ntr gtitt dacd ea difer5 de specia sHlbatic[, mediteraneand, despre care se afirm[ cd nu ar fi social5 (ceea ce se poate clatora numai condiliilor in care cre$te).
REYEI{IRtrA SUtsYARIETATII-,OR,, RASELOP" $I SPECIILOB LA CARACTERE PROYENITtr DIN-TR-O INCRUCI$ARE

lor inilial[. Godron 15) descrie formele silbatice de napi, rnorcovi gi lelin5. In cultur5, aceste plante abia difer[ de prototipr,rrile lor silbatice, cu exceplia suculenlei gi a dimensiunilor mai mari ale unor anllmite p5rli - caractere care, fdrd indoial5, ar fi pierdutc de plantele de pe terentiri sdrace sau in lupt5 cu alte plante. Nici o plantri de cultur[ nu s-a silbdticit in aga de mare m[surd in La

Atunci cind un individ avind o anumit[ particularitate evidentd se unegte cu un altul din aceeagi subvarietate care nu are particularitatea respectiv[, aceasta reapare deseori Ia descendenli, dup[ un interval de citeva generatii. Cu siguranli ci oricine a observat sau a auzit din bltrini despre copii semdnind mtrlt ctt ttnttl dinbre bunicii s5i sau cu vreo rud[ colateral5 mai indepdrtati, ca aspect, aptitudini mintale sau prin acel caracter atlb de fin gi complex : expresia felei. Foarte multe anomalii structurale gi boli tu), din care s-arl dat exemple in capitoh-rl anterior, Au fost introcluse intr-o familie de un p[rinte, reaplrind apoi in progeniLur[, dupi trecerea a douI sau trei generalii. UrmItorul caz nti-a fost comunicat dintr-o surs[ serioas[ gi cred cd i se poaLe acorda toat5 increderea : O cltea pointer a nlscut gapte pui, dintre care patru erau insemnali cu albastru gi alb, culoare atit de neobignuit5 la pointeri, incil s-a crezr-rt ci ca s-a imperecheat liber cu unul dintre ogari gi, in consecinld, toli puii au fost condamnali a fi ucigi. S-a permis ins[ paznicului de vindtoare sl relind unul dintre ei, ca o curiozitate. I)oi ani mai tirziu, Lrn prieten al stdpinuItri vrazu c5lelul gi declar[ cri acesta era imaginea lns5gi a bltrinei sale c5lele pointer, Safo, singurul poinLer alb gi albastnr de oblrgie pur[ pe care l-a v[zut vreodat[. Aceasta a dr-rs ]a o cercetare am5nun!it5, care a doveclib cd acest c[!el era str5-str5nepotul lui Safo, astfel c[, dr-rp[ cllm se spune in rnod obignuit, el nu avea deciL l116 din singele ei. N{ai pot da un alt exemplu care mi-a fost comunicat de citre dl R. Walker, un mare crescdtor de hovine din Kincardineshire. trl a cumplrat un taur negru, fiul unei vaci negre, cll picioarele, burta gi o parte din coadd albe, iar tn 1870 s-a n5scnt un vilel, str[-str[-strfl-str5-str5nepotul acestei vaci, colorat exact in acela.si mod ciudat, toli urmagii intermediari fiind de culoare neagr5. In aceste cazuri, aproape c[ nu se poate pune la indoial[ faptul cd Lrn caracter rezultind dintr-o incrucigare clr Lrn individ din acecagi varietate a reapdrut dupd trecerea a trei generalii intr-un caz gi a cincigenera{ii in celilalt caz.
,6) De I'Esp\ce, vol.

p. 448 Ei 188.

II, p. 54, 58 qi G0. rs; Dl Sed,Snick prezinti multe cazuri in .Brills/r and Foreign XIed.-Chirurg. Reuiew, aprilie gi iulie

1863,

REVERSIUNEA

401

Cind se incrr-rcigeaz[, dou[ rase distincte, este bine cunoscut cd tendinla clescenclenlilor de a reveni la una sau ambele forme strirmogegti este puternicir, ea nren[inindu-se in curs de mai multe generalii. Am vdznt personal cea mai clarii clovaclir & ocr-'sLui fapt. atit la porumbei incruciga{i, cib gi la difelite plante. Dl Sidncv 1?) declar[ ci dintr-o generalie de purcei f[Lali de o scroaf5 de rasd Essex, cloi eratr imaginea inslgi a vierului de ras[ Berkshire care fuserse utilizat cu 28 de ani inainte penlru a transmite rasei dimensillnea gi constittilia sa. La ferma de la Bctley l-Iall am remarcat unele giini prezentind o mare asem[nare cu rasa malaez[ gi cll Tollet mi-:r cornunicat c[ in urmd cu 40 de ani gi-a incrucigat pirs5rile sale ctt unele plslri de rasd m:rlzrezd gi c[ degi la incepirt a incercat sd se clcbararse ze de caracteristicile acestei rase pin[ la urm5, tn disperere, a renuntaL, deoarece caracLeml malaez reaplrea mereu. Aceasti puleluicl tcnclinld cle reversiuue la rasele incnrcigate a clat loc la disctilii f[ril sfir5it in ceea ce privegte numlrul de generalii dr-rpd care, in urma tunei sittgure incrucigiri cu o ras[ diferitl sau cn un anirnal inferior, rasa poate fi cousider':rLd pur'5 gi in afara oricflrui pericol de reversiune. Nirneni nu igi inchipuie cir ar fi suficicnt mai pulin cle trei genera{ii, iar majoritatea crescltorilor cred c[ gase, $apte sau opt sirtt nccesare, unii mergincl chiar rnai departe te). Nu se poaLe sLabili ins[ nici o lcge care s[ precizeze in cit timp va clispare tendinla de reversiune atit in cazul rinei rase conLaminate cle o singur[ incnrcigare, cib gi in cazul cind animalele de jumltate singe slnt imperecheate timp de multe generalii in vederea creirii unei rase intelmediarc.Aceasta depinde de puterea cu care gi-au transmis caracterele celc douh forme parentale, de gradul de diferenliere dintre ele, precurn gi de condiliile de viali la care sint supugi descendenlii incrucigali. Trebuie s[ fim insri foarte atenli de a nu confunda aceste cazuri de. reversiu ne la caractere dobindite prinlr-o incmcigare, cu acelea din prima catcgorie, in care reiipar caractere inilial comune ambi.Ior pdrinli, dar pierdute in cursul nnei pelioadc anlcrioare; asemenea caractere pot reveni dtip[ un num5r aproapc neliniitat de genera{ii. Legea reversiunii e tot atlb de puternicd la hibrizi, in caztrl cind ei sint suficient de fertili pentm a se inmulli intre ei sau atunci cind sint imperecheali in mod repetat cu vrennnl din tipurile parenl.ale pure, a$a cllm este cazul la metigi. Nu e nevoie de a cita exemple. Aproape fiecare din cei care au lucrat pe plante in aceast[ problernd, clin timpul lui Kolrcuter gi pin[ azt) aLr insistat asupra acestei tendin!e. Gdrlner a inregistrat cibeva cazuri interresanbe, dar nimeni nll a ar[tat exemple mai edificatoare decit Naudin tn). Tendinla ciifer[ in intensitate la diferite grupuri gi depinde parlial, dupd cum vom vedea inda t5, de faptul

dac[ plantele pdrinli au fost cultivate tinrp inclclungat sau nu. Cu toate c[ tendinla spre reversiune este foarte generali la aproape to{i metigii gi hibrizii, nu poate fi consideratt:r invariabil ca o caracteristic[ a acestora, & putind fi st5pinit[ printr-o seleclie continuatd timp inde'lungat. Aceste problenre vor fi

rrl In eclit.ia sa Youatt, On the Pigs, 1860, p.2i. loi flr. f). I-ucas, Ildrid. Ncl., vol. II, p. 314, 892: vezi un bun articol practic asupra accstci chestiuni ln Gtud. Chrolrlclc, 1856, p.620. Ag putea adluga un numir enorm de referinte, clar ele ar fi inutile.
Ie) I{iilreuterprezinti cazuri culioase in Dritte Fortsetzung,li66, p.53,59 gi in binecunoscutele sale lllemoirs on Lcuulera and Jalapa. Gd.rtner, Bastard.erzeugung, p, 3i.447 etc., H. Naudin ln Recherc,hes sur I'IIgbriditi, Noulc/1c,s Archiues du lllusium, vol. I, p. 25.
26

e.

2BE2

402

EREDITATEA

insd discutate a$a cum trebuie intr-un capitol viitor despre incrucigare. Din ceea ce vedem in legdturd cu puterea gi extinclerea reversiunii atit la rasele pllre, ctt gi atunci cind variet5lile sau speciile sint incrucigate, pulem deduce cd prin reversiune pot reapare caractere de aproape orice naturd, dupI ce acestea fuseserfl pierdute timp foarte indelungat. Dar de aici nu rezult[ ci anumite caractere vor reapdrea in fiecare caz. Aceasta nu se va intimpla, de exemplu, atunci cind o ras5 este incrucigatd cu o alta, inzestratd cu predominan!5 in transmitere. Uneori, puterea de reversiune lipsegte total, f[rd ca s[ putem stabili motivul acestei lipse. S-a afirmat astfel cd intr-o familie francezd in care timp de gase generalii 85 din cei peste 600 de membri ai sdi srifereau de cecitate nocturn[, ,,Ilu a existat nici un singur exemplu de asenlenea afecliune la copiii pdrintilor
care

nll sufereau de aceasta"

20).

REYER SIUI{EA PRII\T IXTTUT-,1IRE YE GETATIYA REYEBSIUI{E PARTIAI-,4, PE SEGMENTE, I,A ACEEASI FLOARE SAU ACEI-,A$I FRUCT SAU LA DIFERITE PARTI ALE CORPUIJUI ACEIIUIA$I AI{INIAI]

cazuri de reversiutte mugural[ independente de reproducerea prin seminte, c3, bunfloard, cazu l cind un mugllr foliar de la o varietate panagatd, crea!5 sau laciniatl igi reia brusc caracterul Lipic, apoi cazul cind pe un trandafir din specia Rosg muscosa apare un trandafir Prouence sau cind o piersici apare pe un nectarin. In unele dinLre aceste cazuri, numai o jum[tate din floare sau fruct, sau un^ segment mai mic, sau numai simple figii iSi reiau caracterul lor anterior. In acesbe cazuri avem reversiunea pe segmente. Vilmorin rt) noLeazd. mai multe cazuri de plante din s5min!5 la care florile alr revenit la culorile lor iniliale prin dungi qi pete. trl afirmS cX in toate cazurile asem5nitoare trebuie sd se formeze mai intii o varietate albd sau de culoare palid[, iar cind aceasta s-a reprodus citva timp prin seminte igi fac citeodatd aparilia plante cu flori v5rgate, care, cu ingrijire, pot fi inmullite ulterior prin seminle. Dupd cum se gtie, dungile gi segmentele Ia care ne-am referit mai sus nu sint datorate reversiunii la caractere provenite dintr-o incrucig:rre, ci la caractere pierdute prin varialie. Dr-rpd cum insistd Naudin t,) in cercetiirile asupra disjuncliei caracterelor, aceste cazuri se aserndnd insi mult cu acelea ardtate in capitolul al Xl-lea, in care plante incrucigate au produs flori gi fructe jumdtatejumdtate sau vlrgate, sau au dat din aceeagi r[dicin[ diferite feltiri de flori asemdndtoare celor doud forme parentale. Multe animale bdllate intrd, probabil, in aceasti categorie. Cazuri ca acelea ce vor fi ar5tate in capitolul despre incruciglri rczulti probabil din incapacitatea anumitor caractere de a se contopi
(Jitat de dl Sedgwick in Med.-Chirurg. Reuieut, aprilie 1861, p. 485. Dr. H. Dobell, ln Med.-Chirurg. XLVI, d5. uncaz analogintr-ofamilienumeroasl, in carein curs de cinci generalii s-au transmis mai multor membri clegete sau lnchcieturi ingrogate, dar o dati ce acest defect a disp,irut el nu a mai apirut
z0) Transactions, vol.

In capitolul al Xl-lea s-au arltat mulle

niciodatir. 2r) \rerlot, Des Variitis, 1865, p. 63. 2z) Iiouuelles Arthiues du X,Iusi.um, vol. I, p.25. Alex. Brautr. este, se pare, de aceeaqi p5.rere.

(ln

Rejuuenescence,

Roy Soc.,

1853, p. 315)

REVERSIUNEA

403

cu u$urirrtl pi, ca urmare a acestei incapacit5[i de contopire, descendenlii seam[n5. perfect fie cu unul dintre p[rin!i, fie intr-o parte cu unul gi in altd parte cu cel[lalt. Atil, timp cit acegtia sint tineri, ei au un caracter intermediar; inaintind ins5 ln virstd, ei revin total sau pe segmente la una sau la ambele forme parentale. Astfel, exemplarele tinere de Cgtisus adami sint intermecliare la frunze gi flori intre cele doud forme parentdle, dar cincl irnb[trinesc, mugurii revin mereu, par[ial sau total, la ambele forme. Cazr-rrile ardtate in capitolul al Xl-lea c-u privire la schimbdrile ce au avut loc in timpul cregterii la plantele incrucigate de Tropaeolum, Cereus, Datura gr Luthgrus sint toa'Le asemdndtoare. Cr-rm insi aceste plante sintu ltibrizi din plima generalie gi deoarece mugurii lor incep sd semene dupfl un timp pdrinlilor gi nu bunicilor lor, aceste cazuri nu par la pii-a vedere si poatd fi inclttse in legea reversiunii, in sensul obignuit a[ cuvitrtrlui. Cu toate acestea, deoarece modificarea e efectuat[ pe aceeagi plantl printr-o succesittne de generalii mugurale, cazurile respective pot fi incluse in aceast[
categorie.

Cazuri analoge au fost observate gi in regnul animal gi sint cu atit mai interesante cu cit ele apar la acelagi individ, in sensul cel mai strict al cuvintllui 5i nu ca la plante, printr-o succesiune cle generalii mugurale. La animale, actul reversiunii, dacd el poate fi ast,fel caracterrzat, nu se infdptuiegLe intr-o intre.agl generalie, ci nttmai in primele perioacle de cregtere ale aceluiagi indivicl. Am incrucigat, de exemph-r, mai multe gdini albe cu un cocog negru $i, itr prirnul &D, mulli dintre pui erau perfect albi, pentru a cipdta ins[ pene negre in cel de-al doilea an. Pe de alti parte, unii dinlre puii care la inceput erau negri in al doilea an atl devenit bdllati cu alb. Un cunoscnt crescdt,or 2s) afirmd cd o gSind Brahmer tircat[ care are ceva singe de g[in[ Brahma de culoare deschisl ,,produce citeodat[ o puicd bine tflrcat[ in prirntil &tr, dar care aproape sigul igi va schimba in brun penele de pe umeri, pentru ca intr-al doilea an sh uife cu totul alte culori decit cele iniliale". Acelagi lucru se intimpld gi cu giinile Brahma de culoare deschisl, dac[ nu sint de rasd purd. Am observa L lazuri similare la descendenli incruciga{i din porumbei de diferite culori. Dar iatir un caz gi mai edificator: Am incrucigab un porumbel turbit care are o cravat[ formal[ din pene r[sfrinte in jos pe piept cu un porumbel tambur. Unul clintre puii astfel oblinuli nu avea la inceput nici o urmd de cravatd, dar dup5 ce gi-a schimbat de trei ori penele, i-a apdrut pe piepb o cravatd micd, inJa pcrfecL distinct5. Dupd Girou2a), vileii oblinuli de la o vac[ rogie cu un taur negru sau de la o vac[ neagrd cll un taur ro$Ll se nasc deseori de culoare rogie, inJe ultcrior devin negri. Am o c5tea, provenit[ clintr-o ci1lea terrier albl gi un bulclog de culoarea vulpii; ca pui ea era absolut albd, dar cam pe la $ase ltini i-a aplrlt un punct negrti pe nas gi pete cafenii pe urechi. Cind era pulin mai in virst6 a fost gra\r rdnit[ pe spate, iar pdrul care i-a crescut pe cicatrice era de culoare cafenie, prclvenind, probabil, de la tatll s[u. Aceasta e cu atit mai interesant cu cib la cele mai mirlte animale de culoare tnchisl pdrul care cregle pe o ..,p.ui fald rdnit[ este arb.
24)

za; Dl Teebay in dl 'I'egetmeier, The Poultrg 8ook,1866, p. 72. Citat de Hofacker, Aber die Eigenschalten etc., p. 98.

.101

EREDITATE,A

generaliile imediat precedente. Existd ins5 gi caractere care reapar clteodat[ in acelagi fel, dar dupi un interval de timp mult mai lung. Ast{el, vileii unei rase de bovine fdr[ coarne, originard din Corrientes, degi la inceput sint conrplel lipsili de coarne, in stare adultl capitd citeodaLd coarne mici, indoite gi slab aLagate, care in anii urmdtori se ftxeazd uneori pe craniu zs). Cocogii de ras5 Bantam, albi gi negri, care in general se reproduc fidel, la b[trtnele capdtd ciLeodati un penaj galben sau rogu. A fost descris, de exemplu, Lln coco$ negnl de rasd Bentam de primd calitate, care timp de trei ani a fost absolut negm, penfnr ca apoi s[ devind an de an din ce in ce mai ro$u. I\Ieriti notat cd de clte ori aceast5 tendin![ de modificare apare la un coco$ de Bantanl, ,,ea se poate dovedi ln mod aproape sigur ca fiind de natur5 ereditar[" ,u). Cocogul albastru-marmorat de ras5 Dorking (sau cocogul cuc), ta bitrinelc, poate clpdta la git pene galbene sau portocalii, in locul guleragtilui slu proprir.r, albastrtr-cenu$iu zz;. Deoarece Gallus banki.ua e colorat in ro$u pi portocaliu, gi cttnoscind c[ pdshrile gi bantamii de ras[ Dorking descind din aceast5 specie, nu ne putem indoi cd modificarea in penajul acestor pdsirri, produsd uneori crr vit'sLa, rezulll dintr-o tendint[ a individului de a reveni la tipul primiLiv.
IXCNUCI$AREA CA

in cazttrile de ntai sus, caracterele care reapar cu virsta eriiri prezente la

CATJZL DIRECTA

REYERSIUNII

Este de mulL timp binecunoscut c[ hibrizii gi metigii revin deseori, dup[ un interval de dou[ pin[ la gapte sau opt generalii (dupi unii auLori c]riar gi dupl mai multe genera{ii), la ambele sau la nna dintre formele parentale. Dar, clupl pdrerea mea, nu s-a dovedit niciodatd pind in prezent c[ faplul incrucigarii creazd, prin el insugi un impuls spre reversiune, manifestat prin reaparilia nnor caractere de mult pierdute. D ovada constd in anumite particularitl [i care nu caractertzeazd. pe plrinlii imediali, gi deci nu pot proveni de la ei, dar care apar in mod frecvent la descendenlii a dou5 rase, atunci cind ele sint incrucigate. $i aceste particularit[li nu apar niciodatd, sau extrem de rar, la aceste rase, atlt timp cit ele sint excluse de la incmcigare. Deoarece aceastfl concluzie imi pare foarte ciudatd gi original[, voi ardta detaliat dovezile respective. Peutru prinra oarr=i al,cntia mi-a fost atrasl asupi'zr accst,tri subiecb de cirLle rl-nii BoiLalcl gi Corbid, gi ca Llrmare anr ficrit. nunreroase expe::iente. tri mi-au afirmat cI, incruci;ind anumite rase de porrrnrbei, rezultau aproape inr.aliabi! pisS.ri colorate cui pi C. li.u,.a sdlbaticl sau porumbelul obigntiit, adic[ albastru de ardezie cu doufl dungi negre pe arini, uneori pfltate clr negnl, ahclomenul alb, coada durrgatd cu negru gi penele exterioare tiVite cu alb. In capil,oiul al \rl-lea au fost dcscris.e amfrnunfit rasele pe care. ]e-am incrucigat, precun] qi rezultaLele remarcabile oblinute. Am ales porlrmbei aparlinind rinol' r&se strirvechi gi pure, ca.I'e nu aveau nir:i cl urmd de albastru sau \rreull erlt, semn din cele arltate ntai slls. Cind au fost ins[ incruci$ati, iar metisii lor reincruci;i:rli, arl
251 Azara, Bssars
261

AcesLe tlate

}Iisl. Nat. de Paraguay, vol. II, 1B01, p. 372. slnt citate de dl Tegetmcier, in The Poultrg B<tok, 1866,
97.

p.

248, ln baza afirmatiilor

ct-lui Hcrvitt.
)71

lbidem, 1866, p.

REVERSIUNEA

dorrd subrase de ratl moscerLli (Cairi,ni"u moscltata), gi anurne albe gi de cnloarea ardeziei, iar accstca, dupir cum sint informat, se reproduc pure sau aproape pure. Iler'. W. D. I.-ox imi spune ins5 c[ prin imperecherea unui r5!oi a]b cu o ralri cle culoal'ca arcleziei s-au oblinut intotcleauna pilslri negre tflrcate cu alb, ca rala moscatit sllbaticri. I'Ii se cornunicd din partea d-lui Blyth c[ hibrizii oblinuli din canar gi sticlete au aproape inlotdeauna pene dungate pe spate; $i aceaslir tltingare probabil cir plovine de la strirmog, de la canaml silbatic. Am vl"rzut in capitolul al I\Llea c[ aga-numitul iepure de Hinralaia cu corpul alb ca zlpzrcla gi cu trrechile, llasul, coacla gi picioarele negre se reprocluce absolut ficlel. Se $Lie cI aceas[[ ras[ a fost creati din irnpreunarea a doud varietiili de iepuri cenugii-argintii. Cincl o iepuroaicfl de Himalaia a fost incnrcigatir cu Lrn iepure de culoarea nisipului, s-a oblinut un iepure cellugiu-argintiu ; gi acesta este un caz evident de reversiune la una dintre variet[lile str[mogeqLi. Puii iepulelui clin Hirnalaia se nasc albi ca zlpada gi semnele inchise nu apar decit dupl citr-a Limp, dar citeodatir acegti pui se nasc cll o culoare deschisfl, cenugieargintic, care rlisparcr clup[ scurt timp. A$adar, ln acest caz, avem in prima perioaclii a vic{ii o rrr.ni[ de rerversiunc la variet[li parenlale, independentir rle vreo irtcruciqare leccnt[. in capitohil aI lll-Iea s-a arilat ci pe. vremuri unele res' de bovine clin reg-irrtrilc' tnai sllbatice ale Nlarii Britanii erau albe, cu urechi de culoarer inchisfl gi c[ aLil" bor.in('lc linute in stare sernisdlbaticd in anumite parcuri, cit si acelea

oblinut deseori prislri colorate mai mult satt mai pufin clar in albaslru de aldezie, cu unele sart cu toate scnulele caracterisLice proprii acestui penaj. Voi reaminti cilitor"ulrri un c,az al rrnui porlrmbel care aproape cd nu se putea distinge de speciu sirllt:rIir:ir de Shc'tlancl gi care era clcscendentul cc]ei de-a doua generalii a rrnrti porurribel cu punct rogu, a ttnuia rotat $i a doi ponrmbei negri ,,Berb". Dacir aceqti porumbei reprodugi puri ar fi da[ nagterc unui porumbel de crrloarea porurnbelului sirlbatic, C. Iiui.a, aceasta ar fi fost aproape un miracol. Arn fost i.slfel inclenrnat si fac experienlele pe g[ini, ar[tate in capitolul al VII-lcra. Anr seleclionat rase pllre, stabilizate de mult timp, la care nu exista nici o urrn.i clc rogtt. f.'otugi, la mai mulli dintre metigi au aplrtit pene de aceastl culoare, iar o pr,slre adrnirabild, descendent[ dintr-un cocog negru spaniol $i o glinir alb-nrirtiiso:rsi, avea aproape exact culoarea speciei sllbatice Gallus banki.ua. Toii cAre cunosc ceva clespre cregterea pds[rilor domestice \ror admite c"l sc puleau cicgLc zeci de mii de p[s5ri spaniole pure sau pdsiri albe nrlllsoase, pule, f[rir cn s[ apar[ o singur[ pan[ rogie. traptul prezental pe baza informatiei clatl de dl Tegr:trneier despre frecventa aparilie la metigii gflinilor a unor pene t[rcate sau cu dungi transversale, ca acelea obignuite ]a multe galinacee, apare de asemenea ca un caz de revcrsiune la un caracter posedat anterior de vreun strlmog inclepirrtat al familiei. Datorit[ gentile[ei acestui excelent obsen'ator, am avtit ocazia tie a exanrina cilcva pcne din guleragul gi coada unui hibrid provenit dinlr-o girinir comunir gi o specie foarte distinctil, GaIIus uari"as. Aceste pene erau viirgate Lransversal, iutr'-un rnod foarte vizibil, cu albastru metalic inchis gi cenugiu, caracter ce nu ar fi putul" proveni de la nici unul dintre p[rin{ii sii. Am fosl informat dc cr"iLre dl B. P. Brent cd incnrcigind un r5!oi alb de ras[ Aylesbury cu o ra![ neagrd, aga-zisi de Labrador, anrbele rase fiind pure, el a oblinrrt un pui tle rirloi foaltc asetniru[Lor unui r5{oi sillbatic (A. boschas). trxistd

/t06

EREDITATEA

care s-au silhiticit complet in douI plrti indepdrtate a]e lumii, sint tot astfel colorate. IJn crescfltor cu experiern![, dl J. Beasley clin Northamptonshire 28), a incnrcigat citeva vaci de ras[ \\IesL Highland, alese ctl griji, ctt tauri ctt coarne scurte, cle ras[ pur[; t,aurii erau rogii, roEii ctr a]b satl de un murg inchis, iar r,acile cle rasfl Highlancl erau toate de culoare rogie, ctl o tendin!fl spre o nuanlI 6eschis[ sa1 gfllbuie. Un mare numir dintre descendenlii astfel produgi erall insir albi sau albi clr urcchi rogii, fapt asupra cflruia dl Beasley atrage atentia ca fiind demn rie remarcat. Avind in vedere c[ nici unnl dintre pdrin{i nu era alb gi c[ animalc]e erall de rasi purd, este foarte probabil ca in acest caz descendenlii s[ fi revenit in urma incnrcigirri la crtloarea vreunei rase strimogegLi strrivechi gi sentisllbatice. In aceeagi categorie intrd, poate, gi cazttl urmdtor : in starea lor s[lhatic5, r'aci]e au ugerele pulin dezvoltate 5i nu prodrrc nici pe departc atit lapte cit dau animalelc noastre clomestice. Avem deci motive de a crecle ,o) c[ animalele ob{inute prin imperecherea a cloud rase, ambele bune cle lapte, ca cele de rasd Alderney gi Shorthorn, se dovedesc deseori fdr5 valoare dirr r cest pttnct de vedere. In .,rpitol.'l despre cal s-au prezentat argumentc in sprijinul p5rerii c[ rilsa ini{iaii era dungatfl gi murgl gi s-au dat detalii, aritlndu-se c[ in toate piirlile Iurnii apar frecvent la cai dungi cle culoare inchis[ pe gira spinirii, de-a clrmeziqul picioarelor Si pe umeri, unde ele sint nneori dtlble sau triple, iar citeodati chiar Si p. fata gi corpul cailor cle toate rasele gi culorile. Dungile ap_ar insi cll rnaxinrl-fr-ecven![ ta diferitele neamuri de murgi. La minji, ele se v5d citeoclatir clar-, ins[ ulterior dispar. Culoarea murgfl "si clungile sint l-ratrsmise in mod putcrrnic abunci cind nn cal cu accstc caracterel e incntci;at, crr altrrl de orice alL icl. Nu arn fost insfl in mlsur[ s[ dovedesc cd din incntciqarea a dottt't rase tlistincte, filrd ca vreuna dintre ele sI fie murgfl, ar iegi in gencral mrrrgi v5rgali, cu Loate c[ aceasta se intimpl[ citeodatti. Pic,ioarele m[ganrlui sint deseori drrngale, ceea ce poate fi consiclerat ca o 30), care reversirrne la forma parentalir sllbatic[, Equus taeni,opus din Abisinia tn general este astfel clungat. La animalul domestic, dungile _de p_e umeri sint citeoclat[ chible sau bifurcate Ia capiit, ca la anumite specii de zebre, Si existl motive cle a crede c[ mlnzul e mai frccvent dungat pe picioare decit animalul ailul;. Ca gi tn cazul calnlni, nu am oblinut nici o dovadd clar5 ci tncruciSarea cle rase c,lifcrite cle mhgari ar face si apari dungilc. Dar s[ ne ocupim acum de rezultatul incrucigflrii caltlltti ctt m5gartll. Cu toate ci in Anglia catirii nu sinb nici pe departe atit de numerogi ca mlgarii, am virzrrt mulf mai mul{i dintre ei cu picioare dungate gi ctl du ngile mul b rrlri evidcn1e declt la vreuna din formele parentale. Asemenea catlri sint in general cle culoare deschis[ gi ar putea fi considerali ca fiind cenugiu-rogca{i. iirLr-rr1sl dintre ca.zr,ri, dunga de pe umeri era adinc bifurcatS la capdt, iar in a I L c&z s cea sta era dublS , degi imbinat5 la centru . Dl }[artin citeazd, cazul p11i catir.spaniol puternic zebrat pe picioarest) gi obserr'5 c[ ]a catiri exist:l o
Cltr,trt. and Aglricultural Guzclle , 1866, P. 528. zs) Ibidem, 1801|, p. 313. xI[ br,rcrrr cl un crcsc:itor de bovine cu atiLa cxpelicnti ca dl Willortghby Wood (ibidem,lEGti, p. 1 216) admite principiul meu ci o ilrcrucigare creeazI o tendintI sprc t'cvelsiune. 30) ScLttcr, ln l>roc. Zoalog. Soc', 18G2, l). Lt).1. 311 Historll ol the IIorse,"'"p.21'2.
28) Gorr.lenar's

REVERSIUNEA

407

inarcatd predispozi{ie de a fi astfel dungati pe picioare. Dupd Roulin a2), ln America de Su d asemenca du ngi sint mai frecvente gi mai evidente la catiri declt Ia migari. Vorl:ind clespre acele animale, dl Gosse 33) spune c5, in Statele Unite, ,,1& u n numdr f oarte mare, poate la nond cazuri din zece, picioarele sint marcate jur-imprejur cu dungi transversale de culoare inchisd". Cu mul{i ani in urnt[, am vdzut in Grddina zoologic[ un curios hibrid triplu, dintr-o iap[ mlrrg[ cu un hibrid provenit dintr-un mdgar mascul gi o zebrl femelf,. La bltrlne{e, acest animal nu mai avea aploape nici o dung5, ins[ directortil m-a asigurat c[ in tinerele el era dungat pe umeri gi avea dungi slabe pe flancuri pi pe picioare. Ilentionez in special acest caz) ca un exemplu c[ dungile slnt mult mai evidente ]a tinere{e dectt la b[trine{e. Ctrnoscind cd. zebra are corpul gi picioarele dungate in mod eviclent, ne-anr fi putut agtepta ca hibrizii intre. acest animal gi m[gar si aibi picioarele, intr-o anumit6 mlsur5. dr-ingate. Din figurile prezentate de dr. Gray in Knowsley Gleanings ,.si mai clar ciirr cele date de Geoffroy gi F. Cuviersa), reiese insd cd picioarele sint mulL rnai vizibil marcate decib restul corpului, $i acest fapt se poate explica numai prin aceea c[ milgarul ar ajuta prin forla sa de reversiune la implirnarea acestui caracter clescendentului sdu hibrid. Quagga.) e dungat de jur irnprejur ca o zebril pe toat[ partea din fa![ a corpului, dar nu are cle loc nici dungi, nici Lrrme cle astfel de dungi pe picioare. La l'entlnritul hibrid ob{inut de lordtil Morton tu) dintr-o iapi castanie de ras[ arab5, aproape pursinee, gi un quagga mascul, clungile erall ins5 ,,mai ptrternic definite ri mai inchise deciL acelea de pe picioarele hli quegga". Iapa a fost datd ulterior la ull anrt[sar arab de culoare neagr5 gi a nlscut doi minji, ambii fiind - clrrpi cum s-a aritat anterior - dunga{i in mod clar pe picioare, unul clintre ci avincl cle asemenea dung-i pe git $i pe corp. Equus i"nclicus 36) e caractertzat printr-o dungl pe gira spinflrii ;i prin lipsa dungilor pe umet'i sau p('picioare, insfl urrne ale acestor din urmd dungi se pot vedea citeoclat[ chiar gi la adulti sz), iar colone]ul Poole, care a avut multe ocazli de a oltserva asenlenea fenomene, mH informeazfl cX Ia naEtere. capul gi picioarele minzului sint frecvent dungate, dar c[ dunga de per umeri Iru e atlb de eviclent[ cit la mlgan-rl domestic. Cu exceplia aceleia de pe gira spinlrii, toate acestc' dungi clispar ins[ curind. tln hibrid ob{inut la I{nowsley t*) dintr-o femelii de aceastri specie gi un mdgar domestic avea toate cele patru picioare in mod er.iclenL dtrngabe transversal. precum,"si trei dungi
prisentds par d,iuers sauorrls d I'Acadimie Rogale,1835, p. 338. Letters trorn Alctbcrmr, L85!t, p. 28(). s+7 lltstoire -l{af. des mammiflres, vol. I, 1820. ') Un anitnal patruped sud-afi'ican, interrrrecliar intre migar gi zebrl, astizi apfoape extinct (t/. lrnd.). 35) Pftilosoph. 7'ransact., t82!, p. 2i). 36; Sclatc.r, in Proc. Zooloq. Srrc., 1862, p. 163; aceastir specie este calul Ghor-Kfutr din N. \r. Incliei a fost ;i irecvcnt clenumiti de I)allas -{lr,nrionus. \'ezi de asentenea excelenta lucrare a d-lui Rlyth din Journol of Asicttic
331

t\ I\tem.

Sttcictr.l

of Bengtrl, vol. XX\-lll, 1E60, p.

229.

spccic silbaticir de nrlgar, aclcvriratu] Equus ftcmirxrrs sau liiurvl , calc dcqi in mod obiqnuit nu ar:e dungi pe umeli, uneori sc parc ci lc poate avea; acestea sint uneori cluble ca la cal qi la migar. \'ezi articolul d-lul Blyth citat tnai sus;i ir-r Indian Sporting Rarieut,185ti, p. 320. prcculn gi accl al colonclrrlui Ilarnilton SrniLh in l'ol. Lihrurq, f/irrscs, p. ii58 si in Dicf. Class. d'IIist..lfaf., vol. Ill, p.5(i3. 38; Figulat in I)r'. .1. I... Gla;', Gleanings lrom the Knonsleg Xlenageries.

3?)

0 alt.l

E,RF-DITATE,A

scrrrtc pe fiecare umdr, 5i chiar citeva dungi pe fa![, ca la zebrra ! Dr. Gray tui informeazd cir a r'5zut un al cloilea hibrid din aceea.si ascenden{d, dungait in rnocl asemdnitor. Din accste fapte vedem c[ incntcigarea mai multor spercii de cabalinc: tinckr in mod marcat s.I provoace aparilia cle clungi pc diferite pdr{i ale corpului ;i in special pe picioafe. Deoarcce l1u glim dac[ forrna str.lmogeascl a gcnului t'ra clungliLl, aparilia drrngilor nu poate fi atribuit[ declL in inod ipotetic revcrsirrnii. I)ar dacii se line seama de numeroasele cazuri neincloielnice gi cle senlnele de cliferile culori care au reaplrut prin rcversiune in expcrienfele mele pe porutnbei incrucigali gi glini, majorilatea persoanerlor vor ajungc la acecaSi concluzie in legiturl cu eenul de care aparline calul ; gi in rcest caz trebuic sir aclmitem c[ strlmogrrl gnrpului era clungat pe picioare, pe umeri, pe fatli gi probabil pe toL corpul, ca o zetsrd.. In sfirgit, prof. Jaeger a prezentattn) un caz interesanL la porci. trl a incrucigat rasa japonezi sAtI mascat[ cu rasa comuni germanir, iar clescendcnlii a\-cau Lln caracLer intermediar. El a reincrucigat apoi unul clintre accgti rnr:tigi crl rasa ptrr5. japonezir, gi in gcneratia astfel produs[, unul dintre prlrcci seinrina prin toate caracLerele sale cu un porc sdlbatic, at'ind r'ltril lung, urechilc drepIe gi fiind vtirgat pe spate. Trebuie avut in t'eclere ci purceii de rasl japonezii nu sint viirga{i gi cti au riLnl scurt gi urechile deosebit de pleostitc. O tenclin![ similar5 in redobindirea de ci]ractcre cle mtilt pierdutee valabiki chirrgi la instinctele aninralclor incruci"sate. Existir unele rase clc girini denumiler ,,etern ouitoare", pentrtr ci gi-au pierdut instinctril clocitrilui; aLiL de rar clocesc zrccste gIini, incit s-all publicat note despre cazuri cincl g[ini din asemenea l'ase au cirznt clogti ao). Cu toate acestea, specia strdmoscilsc[ era dcsigur hunir clocitoare, iar Ia piisiirile sdlbaticc aproape nici un instinct ntt este atit de puternic ca acesta. S-au inregistrat totugi atilea cazuri tn care desce.nden{i incnrcigali a dou5 rase neclocitoare s5 fi devenit foarte bnne clocitoarc, inciL reapari{ia accstui instinct trebuie atribuil"it reversiunii prin incnrcigale. Un autor nlerge atit de departe, incit spune ,,c[ o incrucigarc intre cloui varietri!i neclocitoare produce aproalle invariabil un rnetis cal'r) dervine clocilor cu o remarcabil5 regularitate" nt). Urt alt autor, dup5 ce dn un exe.rnplu cdificator, obscrv[ cd faptul nn poate fi explicat decit dupI principiril: ,,clou[ ncgtrtive fac un pozitiv". I{u se poate insd susline c[ g[inile oblinute dintr-o incrucigare a dorri l'ase neclocitoare igi lccapirtl ln mod inva3sS

eo;

Daru,in'sclrc Theorie und iltre StellLtng zrr XIorul und IleIigton, p. Eir. In Poultrg Clnonicle, vol. IIi, 1855, p.4i7 se dau cazuri de glini clocitoarc atit din rasa spanioli,

cit

gi

din cea

polonez5. 41; Tegetnreier, ?fte Poultrg 13o0k,1866, p. 119,163. Autorul care vorbrgte dcspre cele doui negative (,.Journal of li[ort.",18G2, p. 325) afirml ci din douii scrii de pui obtinutc dintr-un coco$ spaniol ;i o giini de rasi l{amburg dungatl algintiu - ambele, rase neclocitoare - nrr mai putin dc;apte din cele opL glini din aceste douir scrii de pui,,s-au nrirtat clocitoare lndirrirtnice". Pt\'. Il. S. Ilixon (Ornumental Poultry, 18{8, p.2il{)) spune ci puii de girinri oblinu!i din incmci;area clc pis[ri aurii Ei ncgre de rasii. polonezzi, sint pIslri,,clocitoare bunc;i statornicc". Ll lj. ['. I]r'cnt nu"r ilifol'nrtrazir cir a obfinuL clocitoare bune, incruci;ind lasa chrngatir dc Ilamburg cu ct:a poloilcza. irt I',,,uiitg Chrontcle, vol. lI I, p. 13, se me n!ioneazi o pasire lncruci;aLi, pror,ctritri ciiutt'-tttr coco; spaniol cic lasri ncclocitoale;i o glinir clocitoarc de rasi. de Cochinchina ca fiind o ,,merni cxcmptrarir". Pe clc alt:i parle, se clir in Cotir'11,, (iurrlcner,13ii0, p. 3S8, un caz exccptional al unei glini prodrtse dintr-rtn cocol spaniol gi o giini neaglii

poionczJ.

;i eare nu

clocea.

REVERSIUNEA

409

riabil instinctul pierclut, dup[ cum nu se poate susline c[ gflini]e sau porumbeii incnrciEa[i iSi recap[tI invariabil penajul rogu sau albastrr-r al prototipurilor lor'. Aslfel, am oblinut rnai mulli pui de la o gdind polonez[ imperecheat[ clr un cocog spaniol, rase neclocitoare, gi nici una dintre gdinile tinere nu au aritat la inceput vreo tenclin!5 de a cloci, insfl una dintre ele, singura care a fost nrenlinut[, a cilzut cloqc[ in al treilea an pe propriile sale ou[ gi a scos o serie de pui. Agaclar, avem aici un caz de reaparilie cu virsta a unui instinct primiLiv, in acelagi fel curn am t,5zut cd penajul rogu al lui GaIIus banktua este redoblndit nneori, pe mSsura inaintirii in virst5, de cdtre gHini cle diferite specii atit incrucigate, cib gi de ras[ pur5. Strdrnogii tuturor animalelor noastre domestice aveau inilial, cu siguran{5, o fire slilbaticd, aga cd atunci cind o specie domestici e incrucigat5 cu o specie distinctir - fie ci animalul respectiv e domesticit, fie cI e numai inrblinzithibrizii sinL deseot'i atit de silbatici, incit acest fapt nu poate fi explicat decit dupit principiul ci incrucigarea a cauzat o inapoiere par{iali la firea strirmogeasc[. Astfel, contele de Powis a importat cindva din Inclia citeva bovine cu cocoag[ complet clomesticite, pe care le-a incrucigat cu rase englezegti aparlinind unci specii clistincte. Administratorul sdu mi-a comunicat, ftir5 s[ fi fost intrebat, clt de ciudat clc silbatici erau hibrizii. Mistrelul errropean gi porcul domestieit chinez sint aproape sigur specii diferite. Sir F. Darwin a incnrcisat o scroafl din aceastl ultim[ specie ctt un mistret alpin care clevenise extrem cle'blincl. PLrii itisI, cu toate c[ aveau in vine singe pe jumritate domesticit, crau ,,extrern de sirlbatici in captivitate gi nu voiau sH mlnince lituri cn porcii englczegli cornuni". in Inclia, iipitanul Hutton a incnrcigat o capri iriblinzitir cu turrl stilhaticfl din Hinra]aia gi imi spunea cit de sulprinz5tor cle sirlbatici eratt ds-sgcn(lentii lor. Dl Flewitt, care avea o vasth erperien![ in iircnrcigalcer clc fazani rnasculi imblinzili cu g[ini din cinci rase, indici,,silblticia extraoltliuarl" clrept caracterul tuturor descendentilor az), insl cri am rrlzut o exceplie la aceast[ reguli. Dl S. J. Salter ea), care a c,rescrit un numir male de hibrizi din[r-o gtiinft de rasd bantam cu un GaIIus sonneratii", afirni:"r c[ ei erau ,,to!i extt'etn de sllbatici". Dl Waterton aa) a crescrrt citeva ra!e silbalice din ou.1 clocite clc o ra![ comun[, iar puii au fost lisa{i sI se incnici;ezc liber - atit inLre ci, cit gi cu ralele domestice. Acegtia erau,,jum[tatc silbatici, jum[tate domestici, veneau la ferestre pentnr a fi hrdnili, dar dddeau Covaclir de o neincredere cu totul deosebitd". Pe cle altl pat'te, catirii, provenili din cal gi mdgar, fdrl indoialS ci nu sint cilu;i de pulin sdlbatici, cu toate c[ sint ctrnosculi pentru incirpir{inarea gi nirflvia lor. Dl Brent, care a incrucigat canari cu multe soiuri cle fringilide, nu il obsen'at, duph cu m m[ informe azd., ca hibrizii si fi f ost deosehi t cle stilhatici. Dl Jenner Weir. care are o gi mai nlarcr experien!5, e de plrere conrplet opus5. Astfel, el observd cd scatiul e cel mai blind dintre fringilide, clar cI rnetigii lui sint in tinere{e tot atit de silbatici ca gi pds[rile de curind prinse gi sint deseori pierduli prin crforturile lor continue de a fugi. Se cresc deseori hibrizi inLre ralele cor]mne gi cele moscate (Cari.ni.amoschata) gi am fost asigrrrat
'- )
'r3

'I'egctrncier, The Poultrg Book, 1806, p. 165, 167. A'nlrrlnl Historg Reuiew, 1863, aprilie, p. 277
E.ssay

tlr

nn l{ulural Ilistorll, p. 917.

EREDITATEA

nici la cea moscat5. Nu se cunoagte nici un caz in Europa sau Asia in care aceastd rlin urm[ ra{5 s[ fi fugit gi s[ se fi sllbdticit, cu exceplia cazului men{ionat de Pallas, de la Marea Caspicd, iar rala domesticl obignuitd se sdlbdticegte numai ctLeodat[, in regiuni unde abundd mari lacuri gi mlagtini. Cu toate acestea, s-au inregisLrat un mare nunrlr de cazuri nu) de hibrizi dintre aceste doud ra!e, lrnpu gcali in stare complet silbatici, degi se cresc atit de pu{ini hibrizi in comparatie cu pis5rile de ras[ pur5 din ambele specii. Este pulin probabil ca vrertnul dintre acegti hibrizi sd se fi silb[ticit prin faptul cd a provenit din imperecherea ralei moscaLc cu o rald intr-adevdr sdlbaticd ; gi se gtie cd acesta nu ar fi putut fi cazLtl in America de Nord. Agadar, trebnie sI deducem c[ zrceste rale gi-au redoblndit prin reversiune atib silbaticia, cit gi puterea Jor leinnoitd de zbor. Aceste din urrnfl fapte ne reamintesc de declaraliile fdcute atit de frecvent de cSlStori de prin toate pflrlile lumii despre starea de clegradare gi firea shlbat.ici a raselor umane incnrcigate. Nimeni nu va dezmin{i faptul cd au existat mtrlli mulal,ri minuna{i gi clr firi bune gi c[ aproape nu existfl un neam cle oameni mai blinzi gi rnai cumseca de decib locuitorii insulei Chiloe, care sint piei rogii amcstecali in cliferite proportii cu spanioli. Pe de altd parte, cu mulli ani in urm[ pi cu mulf inainLe de a m[ fi gindit la subiectul de fa!5, am f ost surprins de faptul cfi in America de Sud oameni de descendent5 complica l,[ clin negri, piei rogii gi spanioli aveau rareori, oricare ar fi fost caLrza, o expresie pldcut[ az;. Dup[ ce vorbe$te despre un metis din Zambezi descris de c:itre portrrghezi ca un rar monstnr de cruzime, Livingstone, o autoritate de necontestat, observ5 cd ,,este inexplicabil de ce astfel de metigi ca acesta sint cu mult mai cruzi clecit portughezti, dar acesta este f[r[ indoial5 cazul". Un locuitor i-a rernarcat lui Livingstone c5 ,,Dumnezeu i-a fdcut pe albi pi Dumnezetr a ficut pe neeri, dar dracul i-a fdcuL pe metigi"nt). Atunci cind dou5 rase, ambele infcrioare sint incrucigabe, progenitura pare a fi remarcabil de rea. Astfel, generosul Humboldt care nu avea nici o prejudecat[ impotriva raselor inferioare, vorbegter in terrneni foarte tari despre firea rea gi silbatic[ a oamenilor Zamk:o, aclic5 metigi dintre pieile rogii gi negri ; alti observatori an) au ajuns gi ei la aceeagi conclnzie. Din aceste fapte putem dednce, poate, cd starea de degradare a atitor metigi se datoregte parlial reversiunii la o stare primitiv6 gi sSlbaticd, pricinuitd de actul incrucig[rii, chiar dac[ aceastd stare s-ar datora in prirnul rind condiliilor morale defavorabile in care ei trdiesc

de trei persoane care au linut astfel de p5s5ri incrucigate cd ele nu erau sllbatice. Dl Garnett a5) a observat insd c5 hibrizii s[i erau silbatici gi manifestatt ,,inclinatii migratoare", din care nu existd nici urmfl la rala obignuitd gi

in

general.
a5)

Dupd cum afirmi cll Orton in P/rgsiologg ol Breeding, p.

12.

de $stys-Longchamps se rcferd (Bulletin Acad. Rag de Brurelles, vol. Xll, nr. 1i ) la peste gapte din ace$ti hibrizi, impu,scati in L-h'etia;i Flanta. \'1. Deby afirmi (Zoolagist, vol. \-, 18-15-(i, p. 1 '245) cir mai multi asemenea hibrizi atr fost impu;cati in difcrite pirti ale Eelgiei gi ale Frantci cle Nord. Audubon (Ornitholug Biographll, , vol. III, p. 1{i8), vorbind rlespre acersLi hibrizi,spune ci in America de Nord ,,ciincind in cind, pleacd qise sSlbiticesc
compJeL". az) Journal
48)

eo;

l{. Il.

of

Rcseurclrcs, L845,

p.

77.
139.

Erpedilion to lhe Zambezi, 1865, p. 25, 150. nt) Dr, Rroca despre Hgbridilg in the G"nus Homo traducerea englezd, 1864, p.

REVERSIUNEA

RECAPITUIJAREA CAUZEI.'OP, IMEDIATE CABE DUC IJA REVEBSIUI{E

Ne este cu neprrtint[ de a determina vreo cauze imediati a reversiunii, atunci cind animale sau plante de rasd purd recapit[ caractere de mult pierclute, atunci cind, de exemplu, mlganrl comnn se nagte cu picioare dungaLe, cind o rasd pur5 de porumbei albi sau negri produce Lrn pommbel de culoare albastr[-ardezie, sau cind o pansea cultivat5, cu flori ntari gi rotunjite, produce din simint[ o planbf, cu flori mici,si lungriier{e. Cincl iusd animaIele se sllb[ticesc, tenclinta spre reversiune - care existl f5r ir indoial5, clcpi a fost mulb exageratfl este uneori, intr-o anumiti m[suri, explicabili. Astfel, la porcii silbiticili, expunerea la intenrperii favorizeazd probabil cregterea pirnilui {epos, dupl cum se gtie cd este cazul cu pdrul altor animale domesticitei, iar coltii, prin corelatie, vor tinde si se clezvolte din noll. I)ar reaparilia dungilor longitudinale colorate, la ptirceii shlbdtici!i nr.r poate fi atribuitI acliunii directe a conditiilor exterioare. In cazul acersta, c& gi in multe altele, Iru putem spune decit c[ orice schimbare in modul de via![ pare s[ favorizeze o tendinld, internd sau latent[ a speciei, de inapoiere la s[arca sa plimitir'5. Se va ardta lntr-un capitol viitor cd pozilia florilor la vilful axei gi pozilia senrinlei iu capsuli clett'r'mind uneori o tendin{[ spre rer.ersiune; qi acerasta clepinde, dup[ cit se pare, de cantitatea de sev5 sau ]rranfl pe care o primesc rlluglrrii florali gi semin{elc'. De asemenes, p ozi\ia rnugtrrilor pe ranruri sau pe r'[rldcini determinl citeodatS, dupI cum s-a ar[tat mai inainte, transmiterea c:aracterului propriu la r.arielaLe sarl re\-ersinnea acesLeia la o stare attLerioar'[. Anr r'5zut irt ultimul suhcapitol c[, atunci cind se incnrcigeaz.i douI l'ase' sau specii, existI cea mai putelnici tendinlir pentnr reaparilia la clersceuclenli a unor caractere de mult pierdute, c'are nu existau la nici unul clintre plrinli
sau dintre strimogii imedia{i. Atunci cind slnt lmpretinali doi porunrhei albi, rogii siru negri din rase hine stabilizateo descenden{ii lor niogtcntscr aproape sigtir aceleagi culori. Cind ins[ se incrucigeazd pommbei de cu]ori cliferite, for{ele opuse ale ereclit[!ii par s[ se neutralizeze reciproc gi tendinla inerentri ]a ambii

de a procluce descendenli de culoare albastrd-ardezie devine prcrlotnit'trrnt[. La fel se inLiml;ll gi in mai multe alte cazuri. f)ar, de exeurltlu, cincl rirflgarul este incnrcigat cu Equus ittdicus sau cu calul, care nu alr picioarc rlungate, iar hibrizii au dungi evidentc pe picioare sarr chiar pe fa!I, tot ce se poate spune este c[ se clezvoltd o tendin{5 inerentd sl]re ret'ersiunc, printr-cr tulhtirare oarecare in organisnr cauzaL.{ der actul incntcig[rii. O altl form[ de reversiune mull, rnai ohiEnuitd gi, de fapt, aproape universal5 la descenden{ii unei lncnrcigdri este rer.ersiunea la caractcrele proprii ale uneia dintre formele parentale pure. Ca reguld generald, clerscendenlii incruciga{i ai unei prirne generalii sint aproape intermecliari intle plrintii lor, dar nepo{ii gi gene.raliile succesive revin in mocl continuu, infr-o nt[suri lnai rnult sau mai putin mare, Ia unul sau la ambii strimogi. \Iai mulli atttot'i alr sustinut c[ hibrizii si metigii posecli toaLe caracterele ambilor p[rinli necolltopite, ci numai arnestecate in proporlii diferite. in diferite pirti ale corpultti, sau, dupi cu m s-a exprimat Naudin to), hibridul e un mozaic viu , in care
60; Nouur:lles Archipes clu XIusium,

plrinli

vol. I, p.

151.

EREDITATEA

t'ltrtnenlele riiscortlante sint amestecate atit de complet, inc.iL ochiul nu le lloate dist,inae. Aploape nu lncape indoialS ci intr-nn sens oarecare aceasta ('sIe aclet'."tt'at, peittru cd putcm vedea la un hibrid elernente ale ambelor specii st'Qt'trQitidtt-ser pe scgtncnte tn aceeagi floare sau in acelagi fnrct, printr-un l)loces cle auLoatraclie sarr ar.rtoafinitate, aceastd segregare ar-lnd loc prin rcpl'otlttcet'e sexuati sau vegetativ5. Naudin crede de asemenea cI segregarea celor tlottl"t cltrntcttLe sliu esettle specifice este in rnocl special suscrepLibil.{ sir:rparii in tuateria rept'ocliic[ivir mascu]ii gi femel5, gi in acest fel explicir el tenclinla aproiipe generalit cle rcversiune la generatii hibride, succesive. Acesta ar' f i deci l'eztrltatul tratitritl al unirii polenului cll ovulele, in ambele, elementele l celcin $i specii f iind scgregate prin autoafinitate. Pe de al Li parLe, da ci s(' inlirrrplir ca polenul care include elementele unei specii s[ se uneascd crr ovulelt, cc inclucl elementele celeilalte specii, starea intermediari sau hibricl5 va mai ii inc5 mcn{inutir, neavind loc nici o reversiune. Dupd cum imi inchipui, Ar fi insi tnai corecL s[ se spunl cd elementele ambelor specii parentale existl irt ficcare hibricl in stare dubl[, adicf, atit contopite laolalt5, ciL gi cornplet separate. Voi incerca s[ arlt in capitolul despre tpoteza pangenezei cilm acest Ittcrtt esLe posihil qi se poate presupune c5 exprimd termenul de ,,esen![ specificI" sAu ,,elcment spccific". Ptincttrl de vetlerl'e al lui Naudin, astfel cum este expus, nu poate fi insi aplicat reapari[iei caracterelor pierdute de multi \rreme prin varia{ie gi aproape cit nu c aplicabil nici rasclor sau speciilor care, dupd ce au fost incrticigatc intr'-o 1tt't'ioaclit anterir-rar[ cu o form[ distinctd gi dupS ce au pierdtrt cle iiturrci ot'icc ut'nui a iitcntciglrii, produc totugi citeodat[ un inciivicl care rc.r'inc la fortna ittcrticigat[ (ca in cazul strS-str5-strinepotului c5lelei pointer Srpho). Cel ntni simpltr caz de reversiune, gi anume acela al unui hibrid sau metis revettit la cirl'actcrrele bunicilor sdi, e legat printr-o serie aproapc perfectir dc cazill exlrem al ttnei rase de pur singe care redobindegte caractere ce au fosI ltierdutei in clccursul sccolelor; sintem astfel tenta!i sir cleducern c5. toate cazurile se inrilrlcsc cu siguran!5 prin vreo leg[turd comunfl oarecare. GlirLner credea c[ numai plantele hibride foarte sterile prezintl o tenclinlit de ret.ersiune la formele lor parentale. Aceastfl plrere gregit[ ar putca fi, poate, explicatii prin natttra genurilor incrucigate de Gdrtner, deoarecc el adnriLe cit tenclinla diferfl la diferite genuri. Afirmalia c de asenrenea contrazisir in mod direcb cle obsen'aliile lui Naudin, precum gi de faptul notoriu c[ ntctigi pcrfect fertili prezint[ aceastd tendin![ intr-un srad ridicat $i, dupri inst"ili 1-.iu'crca lui Gdrtner, chiar mai ridicat decit hibrizii 51). Gtirtncr zrfirmi mai departe c[ reversiunile apar rareori la planle hibride, oblinute din specii ce nu au fost cultivate, dar pe de altd parte sint frecvente la spcciile care au fost multi vreme cultivate. Aceast[ concluzie explicI o cririoasir contr^aclic{ie : Ifnx Wichitra 52), care a lucrat exclusiv pe shlcii necultivatc, nu a r-izttL nicioclaLS. r'reunc,?12 cle rer.ersiune gi merge atil. de dcparte, incit sirspecteazir pc congtiinciosul Gdrtner de a nu-$i fi protejat suficient hibrizii clt polenr I
5L) Bastarderzeugung, p. 5tj2. 62) Die Bastardbefruchtung... der Weiden, 1865,

p.23. Pentru observatiile lui G:irtner asupra itccstui

subicct.,

vczi lltrstarderzeugung, p. 4i4,

582.

REVERSIUNEA

cazttri organiza{ia satl constitulia sint cu siguran{5 tulburate, riegi

diferiL
bB).

speciilor pat'entale : de altd parte, Naudin, care a experirnentat in special pe _pe cttcttrbiLacce $i pe alte plante de culturd, insist[ ntai energic decit oti.".. "tt autor asupra t.cnclinlei de reversiune la toli hibrizii. Concluzia c[ sLarea speciilor parentale afectatfl de crllturd este Ltna dintre cauzele irnediate ce clrrc la reversittne concordd bine cu cazul invers al animalelor domesticite ;i al plantclor de cnltur[ susceptibile reversiunii atunci cind se shlbdticesc, pent.u ca in altbelc

in

mocl

reaparilia este cauzaLd clirect sau indirect de moclilicarea condiliilor lor cle yial1. La rase incrttcigaLe, actul insugi al incrucig[rii ducc in mocl sigrir la lcdoJ,,inciirea de caractere de rnulb pierdute, precum $i a acelora clerivate ciin vl.crrilel clintre cele doui fornre parenlale. Condi{iile modificate ca rlrmal'e a cultrrrii, precult gi pozilia relafir'[ pe plant[ a mugurilor, florilor gi seminlelor, ajuti toate in mod evident_.la irnprin.auea acestei tenclinle. Reversiunea poate- aplrca prin reproducere fie sexuatS, fie vegetativd, in general in montentul nagter.ii, clar uneori nrttnai cri inaintarea in virst5. Pot fi astfel afectate numai seglrrenlc sau porlitrni din individ. Este desigur surprinzdtor ca o iiinld sd se nasce senrirpind in anuntite caractere unui strdmog indepdrtat cu dou[ sa-u trei generalii sau in ttnele cazut'i ctt sttte sau mii de generalii. In aceste cazuri se ,ice de bbicei c.i copiltrl mo$5g11cgte asenlenea caractere direct de la bunicul s[u sau cle la sfrlbuni mai inclepdltali. I)ar acest punct de vedere e aproape de neconceput. Dacii presuptlnetl] insl c[ fiecare caracter derivi exclusiv din tatl sau rnairir, clar cd in ambii phrinli multe caractere sint de un lung gir cle generalii in stale lafent5. aLunci cazurile de rnai sus devin explicabile. Intr-un capitril viitor', la care tli-ail; referit cle curincl, se va exanrina in ce fel se pot concepe astfel de caractere.
CenectBnn LATENTE. Trebrrie s5 explic ce se inlclege prin caractere latente. Cel tt,lti c.''irlent cxemplu e oferit de caracterele sex,-,iI. secunclarc. In fiecrrrg fen'ell exisL[, pare-se, in stare latent5 toate calacterele rniiscnle ser:rilclare, ca 5i in fiecare ltlascul toate caracLerele fenrele secundale, gata cle a se clezr.olta in anttmiLe condilii. IlsLe binecunoscut cd rin rriarc nriniii cie pls[r'i fernele -_ - gflini, diferriti fazani, poLirnichi, piunile, rale etc. - alunci cind sinl ltirlline, bolnave sall opcrate, dobindesc multe din caracterelc mascuie sccundare ale speciei, sau chiar toate aceste caractere. in cazul firzinilelor, s-a observat ci fenomenul apare rnult rnai lrecvent in cursul anumitor ani, clccit in allii er;. Se cunoagte cazul unei rale in virstd cle zece ani, cale a clobinciit complei atit penajul de veiri, cit gi cel (re iarn[ al r5loiului uu). Waterton uu) prezintii cazul
ut) it, cttlioasa lttcrat'e asllpra diferitelor forme produse d.e aceea;i specie de fltrLuri in rlifer.ite sezoanc (Scrison.'. Diomorphismus der Schmetterlinge, p. 27 qi 28), prof. Wcissmann ajLrnge la conclrrzia sirnilari cii olicc cauzi cat'e tulbura ot'ganistttul, ca de exempltr expunerea pupelor la cilduri sar,r chiar scuturarea lor frecyenti, creeaza

In sfirgit, am t,5zuL c[ la rase pllre reapar deseori anumite caractcre, firrd si le putem al.ribui vreo cauz6, imediat5; cind ins5 aceste rase se s5lb[Licesc,

o tenrlilrli s|19 rcr-orsi une. 54.1 Yalrell, PItiI. Trunsact.,1,827,p.268; Dr. Hamilton, ln Proc. ZooI.ioc.,1862, p.23. 555 Arch.iu. Skanrl. Beitrlige zur Naturge.scft., VIII, p. 3g7--413. 561 In.Essays on Nal. Hist,,1838, dl Hervitt di cazuri similare la fdzinite in Journul of IlorticLtlftzle, 12 iulie 18tr4, p.37. Isidole Geoftroy Saint-Hilaire, in.Essais de Zool. GCn. (,,suites A l]uffon", 1842, p.4g6-513), a adu-

EREDITATEA

sex opus. Dupd cum vorn vedea intr-un capitol viitor, problema caracterelor latente este atit de important5, incit voi mai da un exemplu.Multe animale au partea dreapt[ gi stingd a corpului dezvoltatd inegal. A$a este cazul binecunoscut al pegtilor plali, la care o parte difer5 de cealaltd in grosime gi culoare, precum gi
nat
asetnenea cazuri la zece feluri diferiLe de pislri. Se pare c[ Aristotel cunogtca bine modificarea dispoziliei rnintale la gdini b[trlne. Cazul cdprioarelol femele care capirtl coarne e aritat Ia p. 513. 6zS Cottaoe Gardener, 1860, p. 37g. sa1 Art de laire eclore elc., Ll4g, vol. II, p. 8. sol Sir I{. Ilolland, A,Iedical Noles and. Refleclions, edilia a III-a, 195b, p. 31.

(lut'ios al unei gdini care incctind s5 ou5, a dobindit penajul, glasul, pintenii gi firea belicoasd a cocogului; in prezenla unui dugman ea,igi infoia guleragril gi r:ra gata de hrptfl. Astfel, la aceastl gdind fiecare caracter, pin[ chiar gi instinctul pi felul de lupt[, trebuie sd fi r[nras in stare de laten{[, atit timp cit ovar.ele sale continuau sd funclioneze. Se cunosc femelele a doud soiuri de ciprioare, cdrora Ia bdtrinele le-au crescut coarne, iar Hunter observd cd ceva cle naturi analog[ se poate vedea gi la speta umand. Pe de altd parte, este notoriu c[ la animalele mascule caracterele sexuale secttndare sint mai mult sau mai pulin complet pierdute atunci cind acestea silt stipuse casbrdrii. Astfel, dupd cum aratd Yarrell, dacd se castreazd un coco$ tln[r, acesta nu va mai cinta niciodat5, apoi creasta, b5rbia gi pintenii nu-i r.or. mai cregte complet, iar guleragul va lna un aspect intermediar intre adevdratul gtrlerag de coco$ gi penele ghinii. S-au inregistrat cazurr de captivitate, care deseori influen!eazh, aparatul reproducltor, cauzind rezultate -asemdn[foare. Tot astfel, caractere specifice femelei sint de asemenea dobindite de mascul. Astfel, claponul ia obiceiul de a cloci gi a cregte ptii gi ceea ce e mai curios este cd hibrizii masculi complet sterili dintre fazani gi gdini procede az\, in acelagi fel; ,,bttcttria lor e sd observe cind gdinile igi pdrdsesc cuibarele, pentm a prel_ua ei ftinclia de clogc5" sz;. Acel admirabil observator, Rdaumur ut), afirmir c[ dupd ce a fost lintit mult timp ln singurdtate gi intuneric, un cocog poate fi inv5lat sd aibl griji de puii tineri; el emite atunci Lrn strigdt special gi i;i p[slreazd tot restul vietrii acest instinct matern nou dobindit. Numeroasele cazuri bine stabilite de mamifere mascule care al5pteazd aratd cd glandele lor mamare rudimentare relin aceast[ capacitate in stare latentS. Vedem astfel c[ in multe cazuri, sau probabil in totalitatea cazurilor, caracterele sectindare ale fiec5rui sex se g5sesc la sexul opus in sLare latent[, gata s[ se dezvolte in cazul unor condilii speciale. Pr-rtem astfel inlelege, cle exemplu, clrm esle posibil ca o vach bun[ de lapte sd poatl transmite calitelite sale prin descendentul s6u mascul viitoarelor genera{ii. Intr-adevdr, pritem ti convingi ch aceste calitSli sint prezente, degi in stare latentd, in masculii fiecirei generalii. La fel este gi cazul cocogului de luptl care poate transmite superioritatea s&, ca vigoare gi curaj, derscendenlilor s5i masculi, prin descenden{a sa femel5, iar la om se gtiese) c[ boli ca hidrocelul, ]imitate la sexul masculin, pot fi transmise nepotului prin fiic5. Asemenea cazuri prezint5, dup5 cum am remir.c&t fa inceputul acestui capitol, exemplele cele mai simple de reversiune, explicabile prin conceplia c5 anumite caractere comune bunicului gi nepotului der acelagi sex sint prezente, degi in stare latentS, in pdrintele intermediar de

REVERSIUNEA

415

ropode sau crustacee, partea dreaptd gi cea sting5 sint extrem de diierite. Astfel, marea majoritate a speciilor sint dextre, cll rare; gi intimpl5toare reversiuni in dezvoltare, gi numai citeva sint in mod normalr-'senestre, insd anumite specii de_,Bulimus gi multe Achati.nellae ot) sint tot atit de frecvent senestre ca gi dextre. Voi da Lln caz analog din marele grup al articulatelor : La Verrucaui) cele doui laturi sint atit de uimitor de diferite, incit fdrd o diseclie atentl este extrem de greu de recunoscut por{iunile corespunzdtoare pe laturile opuse ale corpultti. Faptul cd partea dreaptd sau cea stingi este aceea care suferd o modificare atit de mare se pare c5 aparline hazardului. Cunosc o plant[ oa) la care floarea se dezvoltd in mod inegal, dupfl cum e situatfl intr-o parte sau alta a axului. in toate cazurile anterioa-re, intr-o perioad[ timpurie de cregtere, cele doud pdr{i sint perfect simetrice. De cite ori insi o specie e susceptibil5 de a-gi dezvolta mai mult una dintre cele doul p5r!i, putem deduce cd posibilitatea pentru o asemenea dezvoltare exist5, degi in stare latent5, gi in partea nedezvoltati ; gi cum o reversiune a dezvoltdrii apare citeodatfl la diverse specii de animale aceast[ capacitate latentd este probabil foarte obignuit5. Cele mai bune gi totugi cele mai simple exemple de caractere in stare lat9n![ sint poate acelea prezentate anterior, in care puii de gdind gi de porumbei oblinuli din incrucigarea pdsdrilor de diferite culori sint la inceput de o culoare, dar dupd un an sau doi ei capdtd pene de culoarea celuilalt perinte. in acest caz, esfe evident cd tendinla spre o schimbare a penajului existd in stare latent[ la pui. La fel e cazul gi la unele soiuri de bovine fdrd coarne care la bdtrine{.e dobindesc mici coarne. Bantamii albi gi negri de ras5 pur5, precum gi alte citeva r?s9 de giini preiau uneori cu virsta penele rogii ale speciei parentale. Voi adduga aici un caz oarecum diferit, care leagd intr-un mod remarcabil doui clase de caractere latente. Dl Hewitt6a) avea o excelentd giind Bantam dungatd auriu, de ras[ Sebright pi care, imbltrinind, s-a imboln[vit de ovare gi S]-a asumat caractere masculine. La aceastd rasd, masculii se aseamdnd femelelor din toate punctele de vedet'e, cu exceptia crestei, a bdrbiei, pintenilor gi instinctelor. Ar fi fost deci de agteptat ca gdina bolnav5 sd dobindeascd numai acele caractere mascule care sint proprii rasei; ea a dobindit ins5, in plus, pene in coadd bine arcuite in formd de secerS, lungi de cel pulin 30 cD, un fel de $a de pene pe spate gi gulerag pe git, podoabe care, dupd cum afirmd dl Hewitt, ,,ai fi fost considerate ca odioase la aceastd rasd". Se gtie cI pis[rile Bantam de rasd
60,; Vezi Steenslrup despre Obliquitg of Floundes, ln Annals and Mag. of .Nal. Ifisl., mai 1865, p. 361. In Originea speciilor am redat in rezumat explicatia lui }Ialm asupra acestui curios fenomen. ut) D.. E. von \Iartens, ln Annals and lltag. of Nat, Hist., martie 1866, p. 20g. 02) Darwin, Balanidae, Ray. Soc., 1854, p.499; vezi de asemenea observatiile anexate asupra dezvoltlrii tparent capricioase a membrelor toracice de pe partea dreapti gi stingd la crustaceele superioare. 83; Nlormodes ignea : Darrvin, Fertilization ol Orchids, 1862, p. 251. 641 Journal of Horticulture, iulie 1864, p. 38. Prin amabilitatea d-lui Tegetmeier am avut ocazia s5. examinez aceste pene extrem de interesante.

in_ceea ce privegte forma inotdtoarelor, iar in timpul cregterii tinerilor pegti, utr ochi se sucegte in mod treptat de la partea inferioard spre cea supeiioar5 uo). La majoritatea peptilor pla{i, partea sting[ e cea oarbd, la unii insd cba dreaptd, degi uneori se dezvoltd in ambele cazuri pegti ,,reveni{i sau gregili", iir la Platessa llesus partea superioarfl este fie cea dreaptS, fie cea stingf. La gaste-

-l Irl

EREDITATEA

StbligirL 65) iSi au originea prin anul 1800, provenind din incrucigarea tinui I3antanr obignuit cu o gdind de rasi polonez[, reincrucigat cu un Bantarn cu coacl[ de girin[, rasa fiind seleclionatd cu grij5. Agadar, nu incape nici o indoialti cit pc,nele in form[ de secer5 gi guleragul care au apdrut b5trlnei g[ini provenr.riu fie Ce la glina de ras[ polonezS, fie de la Bantamul comttn. Vedem astfe] cir la accast[ g[ini se gdseau in stare latentd nu numai anumite caractere masc'uline proprii Bantamilor de ras5 Sebright, dar gi alte caractere masculine plovenife de la primii str[mogi ai rasei, indep[rtali cu peste 60 de ani ; caracterc le lente gzita de a se dezvolta de indatd ce gdinii i s-au imbolndvit ovarele. Din aceste cibeva cazuri trebuie admis c[ anumite caractere, insugiri gi instiircte pot exisl,a latent intr-un individ sau chiar intr-o succesiune de indivizi. firr'l ca si putem detecta prezenla lor nici prin cel mai neinsemnat indiciu. ALrr nci cind se incrucig eaz\, gdini, porumbei sau bovine de diferite culori, iar clescrrnden[ii lor igi schimbd culoarea pe misur[ ce imbdtrinesc, sau cind porllmJrelLrl LurbiL caplt[ dupd a treia ndpirlire colereta caracteristic[, sau cind BanLanrii de rasi puri ipi asum5 parlial penajul rogu al prototipului lor, putem fi siguri cir la exemplarul respectiv aceste calitdli erau prezente de la inceput in sLare latenL[, tot astfel cum caracterele fluturelui sint prezente in omid[. Dac[ aceste animale ar fi produs descenden[i inainte de a cdpita cu virsta noilcr lor caracterc:, nimic nu e mai probabil decit cd ei ar fi transmis aceste caractere unora din descendentii lor, care in acest caz ar fi primit in aparenf[ asemenea caracLere de la l:u nicii lor sau de la progenitorii mai indep5rta{i. Am fi avu t zrlunci rin cl\z de reversiune, adicd de reaparilie la copil a unui caractet'striilnogesc, de fapt prezent in pirrinte, degi in stare complet latentd in timpul tinelt:fii acestnia. Astfel, pntem conchide linigtili cd aceasta se intimpld in caztil triLuror rctelsiunilor la descendenli oricit de lndepdrtali. Aceastl conceplie a latenlei in fiecare genera[ie a tnturor caracterelor care apar prin rever.siune este de asemenea int[rit5 prin insdgi prezen[a lor, in u nele cazuri nnmai in timpul primei tinere[i, salr prin aparilia lor mai frecvent[ gi rnai clari la aceast5 virstd decit in timpul maturitdtii. Am vizut c[ acesta este adeseori cazul cll dungile de pe picioarele gi felele mai multor specii de cabaline. Iepurele de Himalaia produce citeodatH, prin incrucigare, clescendenli care se reintorc la rasa parentalS cenugiu-arginlie gi am mai r'5zttt c[ la animale de rasd pur[ in prima tinerete reapare Lrneori blana cenugie cleschis. Putcrm fi siguri c[ pisicile negre vor prodrtce ciLeodat[, prin reversittne, pisici l"igrzrte, iar pe pui negri de pisic5, cu un pedigriuffi) cunoscut ca pur de mult tirnp, \,or i:lpirea aproape intotdeauna urme slabe de dungi, care dispar ulterior. Bovinc fair[ coarr]e, de ras[ Suffolk, vor produce ciLeodati, prin ret'ersiune, arrirnale cornule, iarYouatt0z) afirmd cX chiar la indivizi f.drd coarne ,,se poate des simli, la o virstd fraged5, rudimentul unui corn". Flri indoial[ c[ la prima vedere s-ar pdrea extrem de improbabil ca Ia fiecare cal al fiecfrei generatii s[ existe o capacitate gi o tendin{[ latenti de a produce dungi, cu t.oate cI acestea pot s[ nu apard niciodat[ intr-o mie de
65,; 66.;

Tegetmeier, The Poultrg Book,1B66, p. 241. Carol Yogt, Lectures on men, traducerea englezi, 1864, p. 411.

87)

On Cattle,

p.

774.

REVERSIUNEA

477

din diferen{a inLrc formele impreunate, fdcind ugor de detectat asemlnarea descendentttltti ctt bunicii sau cu strdbunii mai indepdrtali. La anumite boli, reversiunea este de asemenea, dupi curn a ar[tat dl Sedgr,vick, o regul5 aproape invariabil5. Trebuie deci sd conchidem cI o tendinld spre aceasti form5 speciatX de transmitere constituie o parte integrantfl a legii generalc a eredit5!1i.
\'IoxsrnuoztrAll. Oricile poate fi de acord c[ un mar.e numdr de excrescenle monstruoase gi de anomalii mai pulin importante se datoresc unei intrertiperi a dezvoltdrii, adicl persistenlei unei condilii embrionare. I\{ulte monstruozit5li nu pot fi insd explicate in acest fcl ; deoarece anumite pdrli din care nici o urm[ uu poate fi detectatd in embrion, dar care apar uneori la alli reprezenbanli din aceeagi clasd de animale, pot fi cu drept cuvint atribuite reversiunii. In cartea mea Descent of Man (edilia a II-a, cap. I), am tratat acest subiect pe cit posibil de complet gi nu voi mai reveni aici asupra lui.

indefinit de generalii dinlii incisivi rudimentari care nu stribat niciodati prin gingii. _ La sfjrgitul capitolului urmdtor voi da Lrn rezunrat al celor trei capitole precedente. Cum ins[ aici s-a insistat in special asupra unor cazuri izolaLe gi eAiticaLoare de reversiune, ag dori s[-l pun in gardd pe cititor impotriva presupunerii cd reversiunea se datorepte Llnor combinalii de imprejurdri rare sau accidentale. Atunci cind Lln caracter pierdut timp de sute de generalii reapare pe nea$teplate nu e nici o indoial5 c[ o asemenea combina{ie trebuie s[ fi avut ]oc. Insd reversiuni la_ generaliile imediat precedente pot fi observate in mod constant, ccl pulin la descendenlii celor mai multe impreundri. Acesta e Lrn fapt recunoscnt in mod ttniversal in cazul hibrizilor gi al metigilor, dar s-a recunoscut numai

generatii ; ca ia fiecare porumbel alb, negru sau de alt[ culoare, care gi-a putu L transmite culoarea proprie timp de secole, s[ existe o capacitate latentl ]a penaj de a deveni albastru pi de a fi marcat clr anumite dungi caracteristice; ca la fiecare copil dintr-o familie cu gase degete, sd existe Capacitatea de a produce un deget suplimentar ; $i la fel gi in alte cazuri. Cu toafe acesteao este tot atit de probabil ca Lrn organ inutil gi rudimentar sau chiar numai o tendinli de a produce un organ rudimentar s[ se mogteneascd in clecursul a milioane de generalii, dupd cum se gtie cd poate fi cazul la o mullime de organisme. De asemenea, este tot atit de probabil ca, in cursul a 1 000 de generalii, fiecare porc domestic s[-gi fi menlinut capacitatea gi tendin{a de a-gi dezvolta, in condilii prielnice, col{i mari, sau ca tindrul vilel s5-gi fi menlinut timp de un numdr

Atunci cind florile care au in mod normal o structurd neregulatl devin regulate sau pelorice, modificarea este in general consideratd de botanigti ca o inapoiere la slarea primitivd. insd dr. Maxrvell Masterrut), care a expus acesL subiect attL de bine, observi cd atunci cind, de exemplu, toate sepalele unui Tropaeolum devin verzi pi de aceeapi form5, in loc de a fi colorate gi una din ele prelungiLir intr-un pinten, sau cind toate petalele unei Linaria devin simple
68,) A'ttlurct Ilistora Ret,ieut, aprilie 1863, p.258. \'czi de asemenca conferinla sa.RogaI Institution, martie 16, 1860. l)esprc acelaqi subiect vczi lloquin'fandon, Eldments de Tdratologie,784l, p. 184, 352. Dr. f'eyritsch a adunat un mare numi.r cle cazuli foarte inLeresante, Sitzber. der kdniglichen Akad.emie d"er Wissenschalt,

vol. LX, Viena, ;i in special vol. LX\|I, 1872, p.

27

7'25.

c.2662

.i 1B

EREDITATEA

$i regulate, asemenea cazuri se pot datora numai unei opriri_ in dezvoltare ; d.oai..e la aceste flori, in stadiul cel mai timpuriu toate organele sint simetrice gi dac[ ar fi oprite in acest stadiu de cregtere, ele nu ar deveni neregulate. Dacd iotugi oprirea ar avea loc intr-un stadiu Si mai timpuriu de d.ezvoltare, rezul' tatui ar fi un simplu smoc de frunzeverzigi nimeni nu ar numi aceasta tln caz de reversiune. Dr. Masters caracterizeazf,primele cazuri la care s-a referit drept o pelorie adevlrat5; alte cazvri, in care toate pdrlile corespunzilLoare dobindeic o neregularitate similar[, ca atunci cind toate petalele unei flori de Li.naria iau forma d" pinteni, le consider[ drept pelorie neregulatd. Nu avem nici un drept de a atribui aceste ultime cazuri reversiunii pind ce nu se va dovedi ci forma parenlal[, cle exemplu a genului Ltnari"a, avea toate petalele in formi de pinteni; deoarece o posibilitate de acest fel ar putea rezulta din extinderea unei itructuri anormale, in conformital-e cu legea p5rlilor omologe care tind sd varieze in mod similar gi care va fi discutatfl inbr-un capitol urmdtor. Dar ctlm ambele f orme de pelorie apar frecvent pe acelapi exemplar de Li"nari.aon), ele slnt probabil intr-o oarecare rela{ie strins[ una cu alta. Pe baza conc_epliei _cd peloria reprezinth numai rezultaLul unei opriri in dezvoltare este greu de in[eles cum un organ oprit intr-un stadiu foarte timpuriu al cre$l.erii poatg atinge deplina sa perfec!1e funclional5, sau culn o petald, preslrput? n.fi astfel opritd' ar dobindi iulorile sale strdluciLoare gi ar servi drept invelig florii, sau o stamind ar produce astfel polen eficient. $i totugi aceasta se intimpl4 .t flori pelorice. C[ pelorismul nu se datoregte unei simple variabilit5li intimpldtoare, ci fie unei opriri in dezvoltare, fie reversiunii e un fapt pe care-l putem deduce dintr-o obr.rrru{ie a lui Ch. Nlorrento), in sensul cd unele familii care au flori neregulate ,,revin deseori prin aceste cregteri monstruoase la forma regulatd, in timp ce niciodatd nu vedem ca la vreo floare regulat5 si se produc5, structura unei flori
neregulate".

Dupd cu m se vede din urmdtorul caz interesant, unele flori au devenit, prin reiersiune aproape sigur, mai mult sau mai pu[in pelorice. Corgdali.s iuberosa tipicd are una din cele dou5 nectarii necoloratd, lipsitd de nectar pi numai pe jum5tate din dimensiunea celeilalte, deci, intr-o anumit5 mdsur[, in stare rudimentar[ ; pistilul e incovoiat spre glanda perfect[, iar inveligul format din petalele interioare se indepdrteazd, de pistil gi stamind numai intr-o singurd direltrie, in a$a fel incit atunci cind o albin[ suge nectaria perfect[, stigmatul pi siamina s5 fie expuse pi sd se frece de corpul insectei. La mai multe genuri inrudite indeaproape, ca la Dielgtra etc., exist[ doud nectarii perfecte, jupl g.um albina firtitrt este drept gi invelilul se indep5rteazd, de ambele P[rti, Corgdalis t.uberosa, iug. din una dintre nectarii. Am examinat mai multe flori de -care ambele nectarii erau egal de dezvoltate gi conlineau nectar. Aici vedem la numai redezvoltarea unui organ parlial avortat ; dar prin aceastfl redezvoltare, pistilul devine drept, iar inveligul se indep drteazl. in ambele direclii, astfel c5 aceste flori au doblndit stnrctura perfectl attt de bine adaptatd pentru acliunea insectelor la Di"elgtra gi la rudele sale. Nu putem atribui aceste modificdri
6e)

zo;

Verlot, Des Varidtis, 1865, p. 89 ; Nauctin, Nouueles Archiues du Musium, vol. I, p. 137. In discutia sa despre anumite Calceolarii pelorice curioase, citati ln Journal of Horticulture,24 februarie

1863, p. 152.

REVERSlUNEA

419

coadaptate nici intimpldrii gi nici variabilit5tii corelative; trebuie s[ le atribuim reversiu nii la o stare primordial5 a speciei. trlorile pelorice de P elargoni.um au cele cinci petale asem[ndtoare din toate punctele de vedere gi sint lipsite de nectarii, ?$? incit ele seamdn[ cu florile simetrice ale genului indeaproape inrudit, Geranium. Dar staminele alterne sint uneori lipsite de antere, filamentele scurtate riminind ca rudimente; gi in aceastd privin!5 florile seamdnd cu florile simetrice ale genului Erodtum, de asemenea indeaproape inrudit. In consecin!il, putem s[ cons-iderdm florile pelorice de P elargontum ca fiind revenite la vreo f ormd primordial5, care ar fi strdmogul celor trei genuri inrudite : Pelargoni.um, Gerani.um $i Erodi.um. La forma peloricd a speciei Anti.rrhf.num maius, denumitd pe drept cuvint ,,minun&", florile tubulare pi alungite difer[ uimitor de acelea ale gurii-leului obignuite; caliciul gi gura corolei constau din gase lobi egali gi includ gase stamine egale, in loc de patru inegale. Una dintre cele douh stamine suplimentare este evident f ormat[ din dezvoltarea unei papile microscopic de micd, care poate fi g5sitd la baza buzet superioare a florii de gura-leului conrunS, la toate cele 19 plante examinate de mine. Faptul c[ aceastl papil5 este un ru diment al unei stamine a fost bine demonstrat prin diferitele grade de dezvoltare la plantele provenite din incrucigare intre gura-leului comund gi cea peloricd. De asemenea, un Galeobdolon luleum peloric care cregtea in grddina mea avea cinci petale egale, toate dungate ca gi buza inferioard a florilor normale, gi con[inea cinci stamine egale in loc de patru inegale. Dl R. Keeley, care mi-a trimis aceast5 plant5, m-a informat insfl c5. floiile diferi foarte mult, avind corola cu patm pinfl la pase lobi gi trei pin[ la gase staminett). Cum ins5 membrii acestor douh mari familii de care aparlin genurile A nti.rrhtnum gi Galeobdolon au flori in mod normal pentamere, cu unele pdrli confluente gi altele suprimate, in nici unul drn cazuri nu ar trebui sd considerdm cea de-a $asea staminfl gi al gaselea lob al corolei ca datorindu-se reversiunii, tot astfel dup[ cllnl nu putem sd considerdm ca atare petalele suplimentare ale florilor dr-rble din aceste doud familii. Cazul este insl diferit cu cea de-a cincea stamind de la gura-leului peloric[, produsd de redezvoltarea unui rudiment intotdeauna prezent gi care, in ceea ce privegte staminele, ne aratd probabil starea florii in vreo epocd str5veche. Este de asemenea greu de crezut ci celelalte patru stamine gi petale ar fi putut ajunge la perfeclia deplin5 ca structur5, culoare gi funcliune, dupl o oprire in dezvoltare la o virsti embrionarfl foarte fraged5, daci aceste organe nll ar fi trecttt in mod normal, in vreo perioadd anterioarS, printr-un cich-r similar de cregtere. in consecinld, imi pare probabil ca strdmoguf genulu i Anttrrhi.num sd fi avut intr-o epocd indepdrtatd cinci stamine gi sI fi fdcut flori asemdnitoare intr-o oarecare m[sur[ cu acelea produse astd,zi de forma peloric5. Concluzia cd peloria nu reprezintd o simpl5 monstru ozitate, independent de existenla vreunei forme anLerioare a speciei, e intdrit5 de faptul cd aceast[ strtrcturfl este deseori puternic ereditard, a$a cum este cazul la Antirrhinum gi Glori.ni.a pelorice gi uneori la Corgdalis solidaTz) peloricd.
?11 Pcntru alte cazuri de ;asc diviziuni la florile pelorice ale Labiatelor gi Scrophulariaceelor, vezi NloquinTandon, Tiratologie, p. 192. 7r) Godron, reLiplrit <Iin XI{moires de I'Acaddmie de Stanislas, 1868.

I]REDI'fA'fEA

sfirgit, trebuie s[ mai adaug c[ s-aLI inregistrat multe cazLrrl de flori cale in general nu sint considerate ca pclorice, dar la care annrnite organe s-alt innnrllit anormal. Deoarece o inmullire a organelor nu poate fi considera L[ ca o oprire in dezvoltare gi nici ca datorindu-se redezvoltdrii de rudimente, pentru cd nu existS. astfel de nrciimente, gi cunt aceste pirti suplimentare pu n ltlanta in leg[Lurir mai apropiat[ cu ruclele ei naturale, ele ar trebtti s5 fie consiclerate ca reversiuni la o sfare primordial[. Aceste citeva fapte ne arati inLr-un mod interesant cit cle intim sint legate intre ele anumite st[ri anormale, gi anulr]e : opriri din dezr.oltare care fac ca anumite organe s[ devin[ rudimentare sall s5, fie complet suprimate; redezvoltalea unor organe, astdzi in stare mai mult sau mai pulin rudimentar[; reaparitia de organe din care nu poate fi detectatd nici o urm5. In cazul animalelor, la acestca se rnai poate adduga prezenla in tinerele gi dispari[ia ulterioari a anurnitor caractere, care uneori sint mentinute toat[ viala. Unii naturaligti privesc toate aceste structuri anolrnale ca o revenire la sLarea ideald a grupului c[ruia aparline fiinla afectatii ; e greu ins[ de conceput ce vor s[ in{eleagA prin aceastfl expresie. Alti naturaligti sus!in, cu mai rnulL[ probabilitate gi clarviziune, c[ trdsdtura comlln[ a celor citeva cazuri de mai sus este o revenire efectivii, de*si parlialfl, la structnra sLr[bunului ancestral al grupului. Dac[ acest punct de vedere e corect, trebuie s[ credem c[ un foarte mare trumdr de caractere susceptibile cle evolulie stau ascunse in fiecare organism. Ar fi ins[ o gre,seal5 de a prcsupllne ci numirul e tot atit de nlare la toate fiinlele. $Lim, de exemplu, cI plante din rnai mulLe ordine devin ciLeodatl pelorice. S-au observat ins[ mtrlL mai multe cazuri la Labtatae gi la Suophulartaceae decit la oricare alt ordin ; pi numai in gcnul Linuria din Suophulariat:eae, nu mai pulin de 13 specii au fost derscrise ca fiind in aceast[ situatiett). Cu aceast[ conccplie astlpra naturii florilor pelorice gi linind seama de anumite monstru oziLd\i ln regnul animal, trebuie s[ conchidem cd str[mogii majoritdlii plantelor gi animalelor au l5sat aslrpra germenilor descendenlilor lor o amprentS" capabil[ de redezvoltare, cu toate czi de alunci acegtia au fost profund modificali. Germenul fecundat al unui animal strperior supus nnei serii atlt de vaste cle modificSri, de la celula germinald gi pin[ la b[trinele, agitat conLinuu de ceea ce QLratrefages ntimegte atit de bine,,le tottrbillon vital", reprezintd poate obiecLril cel mai nrinunat al naturii. Este probabil c[ nu exist[ nici Lln fel de modificare care sd afecteze unnl dintre pdrinli gi care s[ nu lase entbrionului o amprent[ oarecare. Dar dupf doctrina reversiunii, aga cum e prezentatd in acest capitol, embrionul devine un obiect cu mult mai minunat. Intr-adet'[r, pe lingd modific5rile vizibile pe care le sufer[, trebuie sd ct'edem cI embrionul ctiprinde caractere invizibile, proprii anrbelor sexe, atit p5rlii drepte, ciL gi celei sLingi ale corpnlni gi totodat[ proprii unei linii lungi cle strdbuni masculi qi femeli, indep[rtali cu sute gi chiar cu mii de gencralii de timpurile prezente. $i aceste caractere, ca gi literele scrise pe lrirtie cu cerneal5 inr,'izibil5, sint gata s[ se clezvolLe ori de cite ori organismul e tulburat de anumite condilii cunoscute

in

sau necllnoscute.
73.,;

Iloquin-'fandon, Tdratologie, y.

180.

CAPITOLUL aI XIV-Iea EREDITATEA (continuare) : C0I\STANTA CARACTERULU. DOMII{AIITA. LIMITAREA Priil\ SEX. OORESP0I{DEr\TA VIRSTEI
Constan[a caracterttltti nu pare sd. fie dutoritit uechimii ereditdlii. - Dominanla transmisiunii. caracterclor Ia indiuizi clin aceea;i. familie, Ia rqse ;i specii incruci;ate, deseori mai puternicdla ttnul clin sene dcctt la celdlalt, iar uneori datoritd aceluicL;i caracter, prezent ;i uizibil Ie o rusit gi latent lct cealaltd. - Ereditutea limitatd prin ser.- Caractere noi dobindite de animalele noastre domesticite, deseori lransntise numai Ia un singur sefi, uneori pierdute de un singur set. - Ereditatea la perioade corespLtrtzd.toare ale uielii. - Importania acestui principitt in embriologie; a;a cum se manifesld la animalele domesticite; a;a cum se aratd Ia aparilia ;i disparilia bolilor eretlitare; uneori suruenind mai deureme la copil dectt Ia pd.rinte. - Rezumatul celor trei cupitole precedente.

In ultimele doui capitole s-au discutat natlrra $i forla ereditetii, circumstan{ele care se interplln forlei sale, precllm gi tendinla la reversiune, cu multele gi remarcabilele sale contingente. In capitolul de fa!5 vor fi tratate, pe cit de larg imi vor permite materialele, alte citcva fenomene inrudite.
CONSTANTA CARACTERULUI

Exist5 o credin![ generald printre cresc[torii cle animale, dupd care, cu cit un caracter a fost transmis de o rasfl timp mai indelungat, cu atit mai complet va continua sA fie transmis. Nu doresc sA contest veracitatea presupunerii ce ereditatea cigtig5 in for!5 nlrrrlai priltr-o continuitate indelungatd, insd md indoiesc dac5 aceasta se poabe dovedi. Intr-un anllmit sens, aceast[ presupllnere nu reprezintd nimic mai mlrlt clecit ceva de la sine in{eles. Intr-adev5i dac5 nn caracter oal'ecare a rdmas constant timp de mai multe generatii, este probabil cd la fel se va intimpla pi mai departe, in cazul cind condiliile de via!5 rdmin aceleagi. De asemenea, dacd urmflrind imbundt5lirea unei rase se urm[re$te un timp oarecare excluderea tuturor indivizilor inferiori, evident ce rasa

122

EREDITATEA

\-a tinde sd devind mai pur[, deoarece timp de mai multe genera{ii nu a fost incrncigatS. cu vreun animal de calitate inferioar5. Am vdzut mai lnainte, fdr[ a fi insi in m[surd sI ghsim gi vreo canzd, a fenomenului, c5, atunci cind apare rtn caracter nou, uneori el este constant de la inceput, alteori fluctueaz6, mult, iar alteori nu poate fi de loc transmis. Acelagi lucru se intimpl5 gi cu totalitatea nricilor deosebiri care caracterizeazd o nouh varietate, unele dintre ele transrnilindu-se de la inceput mult mai fidel decit altele. Chiar la plantele care se inmullesc prin bulhi, butagi etc., care, intr-un fel, pot fi considerate ca fdcind parte din acelagi individ, se gtie prea bine c[ anumite varietdli relin gi transmit prin generalii vegetative succesive mult mai fidel decit altele caracterele nou doblndite. In nici unul dintre aceste cazuri gi nici in cele urm5toare nu pare s[ existe vreo relalie intre forla cll care Lln caracter este transmis gi timput in care s-a transmis. Unele variet5li - ca zambila albd gi galbend gi varietatea alb[ de Lathgrus - igi transmit culorile mai fidel decit variet[lile care gi-au menlinut culoarea natural5. In familia irlandezfl menlionatd in capitolul al XII-lea, coloritul particular in trei culori al ochilor a fost transmis mult mai fidel declt oricare culoare obignuit5. Oile de ras[ Ancona gi Mauchamp, precum gi vitele ,,niata", care sint toate rase relativ rccente, prezint5 forle eieditare remarcabil de puternice. Se mai pot cita mrilte cazuri similare. Dat fiind c5 toate animalele domesticite gi plantele de culturd au fost slrptrse varialiei, degi ele descind din forme primitivesdlbatice,care fdrl indoial5 cil iSi rnenlinuser[ acelapi caracter dintr-o epoc[ foarte indeplrtat5, ne d5m seAma cd aproape nici ttn grad de vechime nu poate asigura transmiterea absoItrt ptrr[ a unui caracter. I)e altfel, in acest caz se poate spune cd modificdrile condiliilor de vialri sint cele care determin5 anumite schimb[ri, gi nu cd forla eredit[lii dd gre$, ins[ in fiecare caz de insucces trebuie sd fi intervenit vreo canzd. oarecare, internd sau extern[. Se va constata in general cd organele sau pdrlile care au variat la organismele animalelor noastre domesticite sau care continud lnc5 sd varieze, adicd acelea care nu reugesc s5-gi menlind starea lor anterioar[, sint cele care difer5 gi la speciile naturale ale genului respectiv. Deoat'ece, conform teoriei descendenlei cu modificlri, speciile aceluiagi gen au fost modificate din momentul desprinderii lor din strdmogul comun, urmeaz[ c5 au variat tocmai caracterele prin care speciile difer[ una de alta, pe cind alte pdrli ale organizaliei au rdmas neschimbate. $i s-ar putea deduce cd tocmai aceste caractere variaz5 acum, in condiliile vielii domestice, sau c[ ele nu sint mogtenite din cauza mai micii lor vechimi. In stare naturald, varialia pare sH fie ins[ intr-o oarecare legdtur[ strinsd cu condiliile de viald modificate, iar caracterele care au variat deja in asemenea condi{ii ar fi fost apte sd r.arieze in cazul schimhdrilor gi mai mari survenite prin domesticire, independent de vechimea lor mai mare sau mai micd. _ Constanla caracterului sau forla eredit5lii a fost deseori apreciatd dupd dominanta anumitor caractere la descenden[ii incruciga{i rezulta{i din rase distincte. Aici intervine insd dominanla in transmitere, iar aceasta, dupd cum vom vedea indat5, este cu totul altceva decit for{a sau sldbiciunea ereditelii';.
ditC naturelle,

1) Vezi Youatt, OnCaile, p.92,69,78,88, 163 gi Youatt, On Sheep,p.325, De asemenea, Dr. Lucas, L'Hird-

vol. II, p.

310.

CONSTAN]'A CARACTERULUI

423

S-a observat deseori ch rasele de animale care locniesc in {dri sdlbatice gi muntoase nu pot fi modificate in mod stabil de cltre rasele noastre imbundt5tite; pi cum acestea din urmd sint de origine recentd, s-& crezut cd vechimea mai rnare a raselor mai sdlbatice a fost cauza rezistenlei lor la ameliorarea prin incrucigare; insi aceastd rezisten!5 este mai probabil cd se datoregte stmcfurii gi constituliei lor, ele fiind mai bine adaptate condiliilor inconjurfitoare. S-a constatat ci atunci cind plantele sint supuse pentru prima oard culturii, ele iSi transmit caracterele fidel, adic[ nu variazil timp de citeva generalii, ceea ce s-a atribuit caracterelor sLr[mogegti puternic moptenite. Dar cu tot atita probabilitate, dacd nlr chiar cu mai mult5, aceasta poate fi consecinla conditriilor modificate de viald, care necesitd un timp indelungat pentru acliunea lor crtmulativS. Cu toate aceste consideratii, ar fi poate pripit de a se nega c5, cu clt slnt transmise timp mai indelungat, cu atlt caracterele devin mai puternic fixate. Eu cred insi cd problema se reduce la urmhtoarele : orice fel de caracLere, noi sau vechi, tind s[ fie mogtenite, iar acelea care au rezistat deja tuturor influenlelor potrivnice gi au fost transmise fidel vor continua in general sd reziste $i, in consecin{H, s5 fie fidel mogtenite. DOMTNAI{TA

lX

r:nIN.SMTTEREA CARACTERUTTUT

Atu nci cind se incrucig eazd indivizi aparlinind aceleiagi familii, dar suficient de deosebiti pentru a fi recunoscu{i, sau clnd se incrucigeazd doul rase sau specii cu caractere bine marcate, rezultatul obignuit, dupd cum s-a arltat in capitolul precedent, este cI in prima generalie descenden[ii sint fie intermediari intre pdrinlii lor, fie asemdn5tori cu unul dintre pdrinli printr-o anumit[ parte gi cu celilalt pdrinte prin alta. Aceasta nu constituie insl citugi de pu{in o lege invariabili, pentru cd s-a constatat in multe cazuri c5 anumili indivizi, rase gi specii domini ln transmiterea asemdndrii lor. Acest subiect excelent tratat de Prosper Lucas 2) devine insl extrem de complex prin faptul c[ dominanla in transmiterea caracterelor este uneori egal6 la ambele sexe, iar alteori mai puternicd la un sex decit la celilalt; se mai complicd de asemenea prin prezen[a caracterelor sexuale secundare, care fac dificil5 comparalia raselor incrucigate cu pdrinlii lor. S-ar pdrea ci in anumite familii Lrn anumit str5mog (Si dupd el allii din aceeagi familie) au avut o mare forld ln a-gi transmite asem5narea pe linie b5rbdteasc5. Altfel nu putem inlelege cum aceleagi trfls5turi au putut fi transmise atit de des, dup[ c5s[torii cu atitea femei, ca in cazul impilralilor Austriei $i, dupd Niehuhr, acelagi a fost caztrl calit5lilor intelectuale la anumite familii romanes). Se credea) ci renumitul taur Favorit ar fi avnt o influenli dominant5 asupra rasei cu coarne scurte. La caii de curse de rasd englezeasc5 s-a remarcat de asemeneas) ci annmite iepe au transmis, in general, propriul lor caracter, in timp ce alte iepe de singe tot atit de pur au permis sI domine caracterul
2)
3,) 47

L'Hirddttt nctturelle, vol. lI, p. Lt2-720.

Sir H. Holland, Chapters on mental Phgsiologg, L852, p.
Gart{ener's Chronicle, 1860,
23-1.

p.

270.

u) Ol X. FI. Smith, Obseruations on Breeding, ciLat ln Encgclop,

ol Rural Sporls, p.278,

EREDITATEA

narea asllpra ttttttror celorlalte rase, gi in special datoriti acestei capacit5li rasa este atit de prelrritd la exporto). Godine a ardtat cazul curios al unui berbec dintr-o rasit de oi de Ia Capul Bunei-Speran{e asemdndtoare cu caprele, care, fiind incruciSat cu oi din 12 alte rase, a prochrs clescendenli care apioupe c[ nLl se puteatt distinge de el irrsugi. Insi atunci cind dou5. dintre acbste ^oi jumirtate singe att fost imperecheate cu un berbec de rasd merinos, ele au proclus miei asem[nltori rasei merinos. Girou de Bnzareingues?) a constatat cd -atunci cind oile din dor-r[ rase franluzegti erau inclucigate in curs de mai multe generalii stlccesit'e ctl berbeci de rasd merinos, fetnelele uneia dintre rase pierdeau .nrulterul mult mai u$or decit femelele celeilalte rase. Str-rrm gi Girou au citat cazuri 3na_loge la alLe rase de oi gi bovine, la care dominanla se transmitea nrin partea b[rblleasc[. Am fost asigr-rrat insd, dintr-o sursd demn5 de increclere, cd atunci cind in America de Sud vitele,,niata" sinb incrucigate cu vite comune, dominanla e totugi mai puternicl prin linia ferneli, cu toate c[ rasa ,,niata" e dominanii indiferenb dac[ sint u Llliza\i masculi sau femele. Pisicile ,,Nlanx" sint fird coadl 5i au picioarel. posterioare lungi. l)-nil \Vilson a incrucigat un cotoi din aceastd rasd cu pisici comune gi din 23 de pui 17 erau lipsili de cozi; clnd insfl o femel5 ,,N{anx" a fost incrucigafd cu cotoi comuni, toli puii aveau cozi, cle.si in general acestea erau scurte gi imperfecte 8). Fdcind incrucig5ri reciproce intre porumbei gugali gi rotali, rasa gugatfi pdrea s[ domine asupra celei rotatc, prin ambele sexe. Aceasta ins[ se clatoregte, probabil, mai cttt'ind slabei capaciteti fide transmitere ereditarf] la rota{i decit vrennei neobignuit de puternice capacit[li la u-uga{i, pentru cd -am obseivat cd barbii alt de asemenea dominan!5 asupra rota{ilor. Se pare c5 sl[biciLrnea in transmitere Ia rotali este gencral5 e), cu toate c[ resa este foarte veche. Am obsen'aL insir o excep{ie la aceastd regul[, gi anrrme la o lncrucigare intre un porumbel rotat 5i unul ririto.. Cel rnai curioi caz d,e slabii capacitate la ambele sexe cunoscut de nline e acela al porumbelului tambur. AceastX ras[ este binecunoscutl de cel pulin 130 de ani gi se reproduce absolut pur5, clupd cum am fost asigrrrat de acei care au crescut timp indelungat mulfe asemenea pdsdri; ea se caracterizeazra printr-un plmdtuf de pene neobignuit deasupra ciocului, printr-un mo! pe cap, un gungurit absolut diferit de al oricirei alte rase gi prin picioare puternic penate. Am imperecheat ambele sexe ale acestei rule^ cu porllmbei tulbili din doud subrase, clr jucdtori-migdalii, cu pdtrali gi cu romapi,
') Cu coarne scurte (l/. lrad.).
Fenlru viLele niata,
6) Cit.nt de Rronn, Gescltichte d.er Natur, vol. II, p. L70, \rezi Sturm, lJber Rassen, 1g25, p. 104 -102. ve-zi Journal of Researchesr l84b, p. 146. 7; Lrrcas, L'Ildritlitd naturelle, vol. II, p. 7L2. 8) Dl Orlon, phgsiologg of Breerling, 1g55, p. 9. e; Boitard et Colbi6, Les pigeons, 1824, p. 224.

Adevdrul principiului dominanlei reiese nrai clar atunci cind sint incruci-, gate rase distincte. Este in general recunoscut c[ rasa amelioratl Short-horns *) clegi relativ recent5, posed[ totugi o puternic[ capacitate de a-pi imprima asemd-

tatilui. Dup[ cum am aflat de la dl C. M. Brown, un renumit ogar negru numit Becllamite,,avea toli puii shi in mod invariabil de culoare neagr5, oricare ar fi fost culoarea cdlelei", insd acest Bedlamite ,,avusese o dominan![ a culorii ncere in slngele s5.u, atit din partea tatllui, cit $i a marnei".

DOI\{INANTA

IN

TRANSATITERE

425

oblinind mulli metigi pe care i-am reincrucigat ; degi mo{ul gi picioarele penate, au fost mogtenite (cum e in general caztrl la majoritatea raselor), tu am r'5zut nicioclatd t'reo urmd de pdm[tuf deasupra ciocului gi nici n-am auzit gungurittrl caracteristic al tantbuntlui. Boitard gi Corbie'o) afirmd cd acesta este rezultatul invariabil al incrucip[rii porllmbeilor tamburi cu alte rase. Cu toate acestea, Neumeistet") declar'fl cir in Germania, degi foarte rar, au fost oblinuli metigi care erau prcvizu{i cu plrnlluf gi care aveau gunguritul caracteristic tambnnrlui. O perechc din acegLi metigi cu plmirtuf pe cal'e i-am irnportat nu au gungulit insd niciodatir in acest fel. Ill Brent afirmi") cir clescenclenti lncmcigali ai ttntti porttn-rbel tambur all fost incnrciga!i in curs cle trei genc.ralii cu porurnbei tamburi, pinir ce metigii aveau 7 lB din acesb singe in vinele lor, dar cu toate acestea pdnid,tuful de cleasul;ra ciocului nn a apdmt. Pdntltuful a aphrut la a patra genet'a[ie, clar clegi pls[i'ile avcau de acum 15116 singe de tambur. tot nu aveau gunguritul acestuia. Acest caz aratzi clar marea diferenll clintre erediLate gi domirtant[ ; cleoarece, aici este vorba cle o rasi veche, bine stabilizatd, care iEi transmite lidel curacte'rele, dar care prin incruci$area cu oricare altl ras[ prezinLil cea mai slab[ capaciLate de transmitere a celor clouri calitir!i caracteristice principale ale sale. Voi mai da inc[ Lrn caz Ia gdini gi ponrnrbei, care si demonstreze capacitatea de transmitere slabd salr viguroasd a aceluiagi caracter cfltre descenden [ii incruciga'pi. Rasa de gdini mitlsoase *) reproduce ficlel gi existd motive de a crecle cd este o rasei foarte veche. Cind am Crescut insh un mare num[r de metigi dintr-o glinil rndtlsoas[ gi un coco$ spaniol, nici unnl nu a prezentat mdcar o urnr[ din caractenrl aga-zis mltlsos. Dl Flewitt afirmd de asemenea cd in nici un caz pc'nele mritlsoase nu sint transmise de aceastd rasi, atunci cind este lncrucigati cu oricare alti varietate. Din numeroasele pds[ri crescute de dl Orton qi provenitc dintr-o incnrcigare intre un cocog mdtisos pi o giin[ de rasd Bantam, trei au avut pene m[tlsoasctu).Este sigur deci c[ numai rareori aceast[ rasl are capacitatea de a-gi transmite penajul specific descendenlilor sdi incnrcigali. Pe de alt[ pat'te, existd o subvarietate m[tdsoasi de porumbei rota{i, la care penele sint aproape la fel ca Ia giinile mdt[soase. Am vdzut mai sus ci porunrbeii rotali, incrtrcigali fiind, posedi o deosebit de slabi capacitate in transmiLcre a calitfl{ilor lor generale ; ins5 subr.arietatea rn[t[soas[, incnrcigatd cLr oricare alt[ rasii de climensiuni mai nrici, transrnite invariabil penele sale
mitdsoasetn).

Binecrinoscrttul horticultor dl Paul m[ informeazl c[ a fecundab rrarietatea de nalbi Black Pri"nce cu polen de la varietatea Whi.te Globe gi a mai fecundat reciproc t-arieL[lile Lemonade gi l]laclt Prtnce, dar nici o plantir iegiti din aceste trei incnrcigtiri nu a nroptenit criloarea ncagrir a varielirlii Black Prince. Apoi, cll Laxton, care a avut o atit de vast[ experien{[ in incruciglri de mazdre, irni scrie cI ,,de ct[e ori s-a efectuab o tncnrciEare intre mazflr'ea cu flori albe gi aceea
10) Zes Pigeons, p. 168, 198. 11) Dos Grtnze der Taubenzucht, 1837, t\ The Pigeon Book, p. 46.

p.

39.

*) ltr

englezeste ,,silh

fon''' (.ly'.

trait.).
224.

13) Pftysiologg ol Breeding,

p.22l. dl Hcrvitt, in The Poultrg Book de Tegetmeier, 18C6, p.

r+; DoiLarcl gi Corbir, Les Pigeons, 1824, p. 22ti,

EREDITATEA

ctr flori purpurii, san intre mazilrea cu seminle albe gi aceea cu seminlele p5tatt' purpuriu, cafenii sau rrerzui, descendenlii par sd piardd aproape toale caracteristicile varietirlilor cu flori gi semin{e albe ; gi acest reztrltat a fost oblinut atiL in cazul in care aceste r.arietSli au fost utilizate ca p5rinli purtitori de polen saLr producS"tori de semin!e". Legea dominan{ei intrd in acliune atunci cind se incntcigeazd atiL specii, cit gi rase sau indir,izi. Gdrtner a ardtat neindoielnic'5) cd acesta este cazul la plante. Spre a cla un exemplu : cincl se incrucigeaz[ Ir{i"cottana paniculata cu l{. ui"ncaeflora, caracterul speciei l/. paniculata este aproape complet pierciut Ia lribricl ; daci, ins5, l/. quadri"ucLluts e incrucigatfl clr l/. utncaeflora, aceastd ciin urm[ specie, care in caznl de mai sus era atit de dominant5, aproape cI dispare la rindul ei stib for{a speciei t/. quadrtualuts. E demn de remarcat cI dominanla in transmitere a nnei specii asupra alteia este, dupfl cum aratd Gdrtner, absolut independentd de facilitatea mai mare saLr mai micd cu care una fecundeazd pe
cealaltS.

La animale, gacalul predomin5. asupra ciinelni, dup5 cllm afirm[ F'lourens, care a executat multe incruci.slri intre aceste animale; la fel era gi cazul vdzut de mine, al unui hibrid dintre un gacal gi un ctine terier. DupS observaliile lli Colin gi ale altora, nu m[ pof indoi c[ mdgarul predomind asupra calului. In acest caz, dominanla este mai puternicd la m5garul mascul decit la cel femel, a$a inclt catirul provenit din m[garul mascul seamdn[ mai mult cu m5garul clecil. cel din arm[sar gi m[g5ri!d16). Judecinfl dup[ descrierile d-lui Hewittl?) pi dupI hibrizii vizuli de mine personal, fazanul mascul are dominan!5 asupra glinii. In schimb, in ceea ce privegte culoarea, aceasta din urml are o capacitate cle transmibere considerabil5, hibrizii oblinuli din cinci gdini de culori diferite deosebindu-se f oarte mulb la pena j. Am examinat mai demult, la Grhdina zoologic[, nigte hibrizi curiogi dintre varietatea Pingutn a ralei comune gi gisca egipteanfl (Anser aeggpti.acus) ; cu toate cd nu voi afirma cd varietatea domesticitd a predominat asupra speciei sdlbatice, totugi ea a imprimat puternic forma sa erect5 nenatural[ asupra acestor hibrizi. irni dau seama cd unii autori nlr au atribuit astfel de cazttri dominanlei unei specii, unei rase sau unni individ, care gi-au imprimat caracterul asupra
Bastarderzeugung, p.256,290. Naudin (Nourrrlles Archiues du lILtsd.unt, vol. I, p. 119) dn rtn exemplu clc dorninantir la Drrturrr strutnonium, cind accasla e incrttciqatii ctt alt.e douir specii. llregrrarrf 16; Flourens, Longduitd humaine, p. I14, dcspre;acali tncmcigati. in lcgirtr.rrir crt difercnla dintrc caLirtrl din rnasculul miigai ;i cel din mascr-rlnl cabalin, inri dau scama ci. ca a fost atribLriti, in gcneral, tatilui ;i mamei care i1i tlansmit calacterele in rnocl clifcriL. (-olin, carc a dal (in Traitd Phus. Corrtlt., vol. li, p.537-53!l) cea mai completi descricre pe cal'c arn intilnit-o asllpl'il acesl.or hiblizi reciproci, susline Cu tiric cir tnitgarttl dolnin:i in ambele lncruci;i.ri, insi intr-un glad clifetit. AceasLa este de asenlenea si conclttzia lui Iilortrens gi a lui Ilechslein in Naluroeschichle Deutschland.s, vol. I, p. 294. Coada calirului din tatir cabalin e mult tnai asem:initoare cozii cle cal dccit celei cle migar, ccca cc s-a explicat prin faptul ci masculii ambelor specii transmil ctt mai multir vigoare aceastir parLe a structulii lor ; un hiblicl complcx insii, pe care l-am vizttt la Gridina zoologicli, ;i care clescintlei'r dintr-o iapri ;i un hibrid migar-zebri, scrnirna mull la coadi cu mama sa. rz; Dl FIcr,r,itt, care arc atita experientir in cle;terea acestor hibrizi, spLlne (Pottltrg Ilook de dl 'l'egctmeier, 1866, p. 165-167) c[ la toli hibrizii capul cra lipsit de caruncule, de creasti;i de lobii urec]rilor ;i ci toti seminau mult cu fazanul in ce plive;te forma cozii ;i conturul general al colpului. Acegti hibrizi au fost obtinufi din giiini cte diferitc rase gi un fazan mascul; insi un alt hibrid, descris de dl I{ervitt, obLinut dintr-o fizrinilii qi un coco; impes' trilat cu argintiu de rasi 13antarn, poseda o crcastl;i carttncule rudimcntare.
L57

DON{INANTA

IN

TRANSMITERE,

Arn

transmiterea caracLerelor. In concluzie, citeva drn cazr,rrile de mai sus, de exemplu cel al porumbelului tambttr, dovedesc cd existd o mare diferen{5 intre simpla ereditate pi dominant[.Aceast[ din urmfl for!5 ni se pare, in ignoranla noastr5, cd in majoritatea cazurilor aclioneazd intr-un mod cu totul capricios. Unul gi acelagi caracter, chiar dac5 anormal sau monstruos - ca, de exemplu, penele rn[tdpoate fi transmis de diferite specii prin incrucigare, fie cll for{[ domisoase nantfl, fie in mod deosebit de slab. Este evident cd in toate cazurile in care dominanla nu este mai puternicd la u n sex decit la celSlalt, o f ormh de rasfl puri, indiferent de sex, igi va transmite caracterul cu for![ dominant[ asupra unei forme metise, care deja este variabild"). Din diferitele cazuri de mai sus putem conchide c[ numai vechimea unui caracter este departe de a face ca acesta sd fie neap5rat dominant. In nnele cazuri, dominanla pare sd depind[ de prezenla vizibil[ a unui caracter in una dintre cele doufl rase ce sint incrucigate gi prezenla latentd salr invizibild a aceluiagi caracter in cealaltd rasd ; gi in acest caz este natural s[ fie dominant acel caracter care e potenlial prezent in ambele rase. Avem astfel motive de a crede ci existi o tendin!5 latentd la toli caii de a fi de culoare izabel gi dungati ; gi atunci cind un cal de acest fel
7\
n7 L'Hdreditd. nat., r'ol. lI, partea a II-a, cap. l. Bastarderzeugunq, p.2C'4-266. Naudin (Nouuel/es Archiues du Xlusiunr, vol. I, p. 118) a ajuns la
ace-

descendertlilor incrucigali, ci unor reguli ca aceea dupd care tatSl ar influen{a caracterele exLerne, iar mama organele interne sau vitale. InsI marea diversitate de regtrli prezentatei de divergi aritori aproape ci dovedegte netemeinicia lor. Dr. Prosper I-ucas a dezbitut pe larg aceastd problem[ gi a ar5talls) cd nici una din reguii (gi eu ag putea aclduga $i altele pe ling5 cele citate de d-sa) nu se aplicd trttttror animalelor. Reguli asemlnitoare au fost enunlate gi pentru plante, insl Gdrtner''n) o dovedib c[ sint toate gregite. Dacd ne limitdm punctul de vedere la rasele domesficite ale unei singure specii, sau poate chiar la speciile aceluiagi gen, unele dintre aceste reguli pot r[mine in picioare. Se paie, de exempltt, cd la incmcigarea reciproci a diferitelor rase de g5ini, masculul transmite in general culoarea'o); am vlzut ins[ gi exceplii evidente. S-ar pdrea c[ berbecul igi transnrite in general coarnele gi lina descendenlilor s5i incruciga{i, iar taurul prestanla sall absenla coarnelor. In capitolul urmitLor clespre incrucigare, voi avea ocazia sd ardt cd anumite caractere nu se contopesc decit rareori sau chiar niciodat[ prin incrucigare, dar cI sint transmise intr-o stare nemodificat[ de la una dintre forrnele parentale. N{[ refer aici la acest fapt, pentru cd uneori el este insolit unilateral de dominant5, care cap5t5 astfel falsa aparen!fl a unei forle neobignuite. \/oi ardta in acelagi capitol cd ritmul ln care o specie sau o ras[ absoarbe sau face sd dispar[ o a]ta prin incrtrcigilri repetate depinde in primul rind de dominanla in

leagi concluzii.

zr; \"ezi unele observatii ale cl-lui \Yilson asupra acestei probleme in leglturi cu oile, in Gardener's Chronicle, 1863, p. 15. \lultc cxemple rcmarcabile cu rezultate aseminitoare slnt prezentatc de dl }lalingie-Nouel (Jottrn. R. Agricult. Soc., vol. XI\', 1853, p. 220) in legituli cu lncrucigiri lntre oi de rasd englezegti qi franluzegti. hl a consLatat cti a obtinut infltrenta dolitir a raselol englezegti, incruci;ind intenfionat rase frantuze;li metise cu rase
engleze;ti pure.

20) Cottage Garr{ener, 1850,

p.

707, 13i.

EREDITATEA

e incrucigat cu unul de altd culoare, se zice c[ descenden{ii vor fi aproape cu siguran{5 dungali. Oile au o tendin!5 latentd similard de a deveni de culoare inclrisd ; gi am vdzut clr ce for!5 dominantd un berbec cu clteva pete negre igi coloreazi descendcnlii, atunci cind e incrr-rcigat cu oi albe de diferite rase. Toli porumbeii prezintl o tendinli latentd de a deveni de cnloare albastr5-ardezie, ctl anllmite semne caracteristice, gi se ,.stie c[ atunci cind o pas5re astfel coloratl e incrucigatd cu una de orice alt[ culoare este extrem de greu ca ulterior nnanla albastrd si fie inllturatS. TJn caz aproape paralel il prezintd acele gdini negre de rasd Bantam care imbdtrinind dezvoltd o tendin{5 latent5 de a dobindi pene rogii. Existi insl exceptii la aceastd regul5 : astfel, rasele de vite flri coarne posedd o capacitate latent[ de a dobindi coarne, gi totugi, cind acestea sint incrucigate cu rase cornute, ele nu produc invariabil descendenli cu coarne. Intilnim cazuri analoge gi la plante. Unele flori dungate, degi pot fi reproduse fidel prin semin{e, au totugi o tendin!5 latentd de a deveni colorate unifornr, dar o datd ce plantele au fost incrucigate cll o varietate colorati uniform, ele nu vor_tnai produce niciodatd dupfl aceea plante din simin{5 cu flori dungate22). In unele privinle, un alt caz este gi mai curios: unele planLe cu floripelorice au o tendin![ latenti atit de puternicl de a reproduce florile lor, in mod normal neregulate, incit aceasta se inttmpl5 deseori prin muguri atunci cind o planl[ e transplantatd in teren mai sXrac sau mai bogatts). Am fecundat gi eu guraleului peloric[ (Antirrhtnum maius) descrisl in capitolul anterior, cu polenul formei comune, iar forma comund cu polen peloric. Am crescut in acest fel douir r[sadnile mari de plante din s[min!5, dintre care nici una nu era peloricl. Nau din'n) a ob{inut acelagi rezultat incmcigtnd o Li.nari.a p eloricl .i f orma comun[. Am examinat clt atenlie florile celor 90 de plante cle A nti.rrhinum incrucigate din cele douS r[sadni{e, constatind cd stmctura lor ntr a fost citugi de putin influenlati prin incrucigare, afar[ de puline cazurL in care rudimentgl minuscttl al celei de-a cincea stamine, care e intotdeauna pre zent, era mai mult satl chiar compleb dezvoltat. Nu trebuie presupus cd aceastd completi inl5turare a stnrcturii pelorice la plantele incrucigate poate fi explicat[ prin vreo incapaciLate de transmitere ; deoarece, anl crescut o mare rdsailni!5 de plante oblinute dintr-un Anli"ruhi,num peloric fecundat artificial cu propriul siru polen, iar cele L6 plante, singurele care alr supravieluit iernii, erau tot atit de perfect pelorice ca gi planta parental[. Avem aici un bun exemplu de marea diferenld existent[ intre ereditatea unui caracter gi capacitatea de a fi transmis descendcnlilor incrucigali. Plantele incrucigate care semSnau perfect cu guralcultri comun[ au fosL ldsate s[ se insiminfeze singure, constatind cd din 127 de plante astfel rezultate 88 eralr gura-leului comun5,'don[ aveau Lln caracter intermediar intre forma normal5 gi cea peloricd, iar 37 erau perfect pelorice, fiirrd revenite la structura nnuia dintre bunici. La prima vedere, acest caz pare a fi o excep{ie a regulii tocmai enun{ate, dupd care un caracter prezent la una dintre forme gi latent in cealalt5, este transmis in general cu forld dominantd atunci cind cele dou5 forme se incrucigeaz5. Intr-ade\rdr, la toate Scro22)

\rerlot, Des Yaridfds, 1865, p. 66. 23) Nloquin-Tandon, Tdratologie, p. 191. 2a) l,trouuelles Archiues du nlusdum, vol. I,

p.

137.

LII{ITATIA PRIN

SEX

429

incrtrcigate de Anttrrhtnum, tendinla de a produce flori normale sau neregulate, ca acelea ale gurii-leului comnn[, a prevalat in prima generalie, pe cind tendinla spre pelorism, care pare sd clgtige for{[ prin interpunerea nnei genera{ii, a pre\ralat intr-o rnare misur[ la a doua serie de plante din s[min{a. In capitolul despre pangenez[ se va examina cum este posibil ca Lln caracter sd cigtige for!5^ prin interpunerea unei generalii. In general, subiectul dominanlei este extrem de complicat din urmitoarele carrze: marea varialie a forlei dominanlei la diferite animale, chiar in ce privegte acelagi caracter; existenla ei ln egal[ m[sur5 la ambele sexe sau (cum e frect'ent cazul la animale, nu ins[ la plante) mult mai puternic[ la Lln sex decit la cel5lalt ; exisLenla caracterelor sexnale secundare ; transmiterea lirnitati prin sex a unor caractere, aga dup5 clrm vom t'edea indat[ ; existenla anumitor caractere care nu se pot contopi; pi uneori poate efectele unei fecunddri anterioare a mamei. De aceea, nu este snrprinzitor ca nimeni s[ nu fi reu git pinl acum s[ intocmeasci reguli generale asupra subiectului donrinanlei.

phulari"aceele gi in special la genurile Anti.rrhi.num gi Li"naria, exist[, dupi cum s-a ardtat in capitolul anl.erior, o puternicd tendin![ ]atentd de a deveni pelorice. Exist[ ins5 de asemenea, dup[ cum am vdzut, o tenclin{5 gi mai puternic5 la toate planLele pelorice de a-$i redobindi structnra lor normald, neregulatS. La aceleagi plante avem agadar doul tendinle latente opuse. Astfel, la formele

EREDITATEA IJIMITATA PNTX' SEX

Deseori la un sex apar caractere noi, care sint ulterior transmise aceluiagi sex in mod exclnsiv, sau intr-un grad mult mai mare decit cchiilalt sex. Acest subiect este important, pentru c[ anumite caractere sextrale secundare nelegate direct de organele de reproducere slnt prezente in mod vidit la diferite specii de animale in stare sdlbatici, atit superioare, cit gi infcrioare. La animalele noastre dornesticite, astfel de caractere difer[ deseori considerabil de acelea cale caracterizeazd, cele douI sexe ale speciei parentale; gi principiul eleditdlii limitate prin sex explicd cum aceasta este posibil. Dr. P. Lucas'u) a ardtat cd atunci cincl o particularitate nelegath in nici un fel de organele de reproducere apare la vreunul dintre pSrin{i, ea este deseori transmisir fie exclusiv descendenlilor de acelagi sex, fie unui nuntdr mult mai mare dinLre acegtia, decit dintre cei de sex opus. Astfel, in familia Lambert, proeminenlele cornoase de pe piele au fost transnrise de tatd numai fiilor gi nepolilor sdi. La fel s-a infimplat gi in cazLtll de iclrtioza, de degete slrpranumer.are, de lips[ de degete gi falange, iar intr-un grad mai redus, in caztrl diferitelor boli, in special daltonisnr gi diatezl hemoragicir, aciicI predisp ozi\ia extremd de singerare abundentd gi necontrolabil5 din rilni neinsemnate. Pe de altd parte, mamele au transmis tirnp de mai multe generalii, numai fiicelor, degete supranlrmerare sall lipsi de degete, daltonism pi alte particularit5li. Agadar, chiar aceeagi particularitate poate s5 devind legata de unul din sexe gi sI fie moptenitd timp indelungat numai de acel sex, iar tn anumite caznri, leg5tura poate fi
zs| L'Hdrdclitd nuturelle, vol.

II,

p. 137-1i15.

\-ezi;i celc patru menrorii ale d-lui Sedgl'ick, la care ne

vont

referi imediat.

430

tsREDITATEA

nllllt mai frecventd, cu unul din sexe deciL cu cel5lalt. Aceleagi particularitfli pot de asemenea s[ fie transmise fdri deosebire oricdrni sex. Dr. Lucas prezint[ alte cazuri, ar[tind cd uneori masculul igi transmite particularitdlile nurnai fiicelor sale, iar mama numai fiilor. Dar chiar in acest caz vedem cI ereditatea este intr-o anumit[ misur5, degi in mod invers, dirijat[ de sex. Dup[ ce a cint[rit toate dovezile, Dr. Lucas ajunge la concluzia ci fiecare particularitate tinde sd fie transmisd intr-un grad mai mare salr mai mic sexului la care aparc mai intii. DupI clrm am ariltat in altd parte ru), exist5 insd o regul5 mai precis5, in general valabilfl, gi anume: la oricare dintre sexe, varialiile care apar mai tirziu in decursui vie{ii, in perioada cind funcliile de reproducere slnt active, tind sd se dezvolte numai la acel sex, pe cind varialiile care apar pentru prima datd de timpuriu in viala vreunuia dintre sexe slnt de obicei transmise ambelor sexe. Sint insd departe de a presupune cI accasta esLe singura cauzra determinant5.
Se

pot da aici citeva cletalii din numeroasele cazuri aclunate de dl Sedgwick tt) Dintr-o cauzd necunoscntfl, daltonismul apare rnult mai des la bdrbali decit la fernei. Astfel, din cele peste 200 de cazuri obsen'ate de dl Sedgwick, 9/10 se refereau la blrbali. Ins[ aceasti afecliune este eminamente susceptibild de a fi transmisd prin femeie. in cazul prezentat de clr. Iiarle, membrii a opt familii inrudite erau atingi de daltonism in decurs de cinci generalii. Aceste familii constatt din 61 de indir,izi, dintre care 32 cle bdrbati ; dintre acegtia, 9116 eran incapahili de a distinge culoriie, iar din cele 29 de femei, numai I ll5 era astfel afectatd. Cu toate c[ in general daltonismul este astfel legat de sexul masculin, totugi inLr-un caz in care a apdrut mai intii la o femeie, a fost transmis ln decurs de cinci generalii la 13 indivtzi, to\i de sex feminin. DupI cum se gLie, o diatezl hemoragicS, deseori insolit5 de reumatism, a afectat numai pe blrbali in dccurs de cinci genera{ii, fiind transmisd totugi prin femei. Se spune cd falangele deficiente la degete au fost mogtenite numai de femei, in curs de zece generalii. Intr-un alb caz, un bdrbat cu o asemenea deficien![ atlt la miini, cit gi la picioare fiicd, insil la a - a transmis aceasLil particularitate a sa la doi fii gi ocind cele 7 fiice treia generalie, din 19 nepoli, 12 fii aveau defectul familial, pe nu-l aveau. In cazurile obignuite de limitare sexuald, fiii gi fiicele mogtenesc particularitatea, oricare ar fi aceasla, cle, la taLi sau mam5, transmilind-o copiilor de acelagi sex, dar in general, in cazul diatezei hemoragice, deseori al daltonismului, precum $i ln alte citeva cazuri, fiii nu moqtenesc niciodat[ particularitatea direct de la ta[i, insi fiicele transmit tendinla latent5, apa incit ea nu se manifesLl deciL la fiii fiicelor. Agadar, tatil, nepotul gi str5-sLr[nepotul vor prezenLa o particularitate pe care bunica, fiica gi str5-strlnepoata au transmis-o in stare latenb[. Avem, prin urmare, dup5 cum observd dl Sedgu'ick, un dublu fel de atavism sau reversiune, fiecare nepot primind gi dezvoltind particularitatea, dupd cit se pare, de la bunicul s5u, iar fiecare fiicl primind tendinla in stare latentd de la bunica sa. Din diferitele fapte inregistrate de d-nii Dr. Prosper Lucas, Sedgwick gi allii, nu poate incflpea nici o indoial5 cI anumite particularitdli care apar prima
p.
26) Desceti of ]Iurt, editia a doua, p. 32. 27) Despre limiLarea sexuali. la bolile ereditare, Brit. antl Fctr. f,Ied.-Cltirnrg. Reuietu, aprilie,1861, p. 477, iulie L98, aprilie 1863, p. .145 9i iulie, p. 159. De asemenea, in 1,867, On the Influence of age in Hereditarg Disease.

LIMITAT]A PRIN

SEX

431

datd la unul dintre sexe, degi nu sint in nici un fel necesar sau invariabil legate de acel sex, tind puternic sI fie mogtenite de descendenlii de acelagi sex, insl sint deseori transinise in stare latentd prin sexul opus. Reveuind acum la animalele domesticite, constatlm cS anumite caractere care nu sint proprii speciei parentale sinl deseori limitate la Lrn singtrr sex gi rnogtenite numai de acesta ; nll cunoagtem ins[ istoria primei aparilii a unor aselnenea caractere. In capitolul de'spre oi, arn r'[zut cd masculii artumitor rase difcri foarle mult de fernelc prin forma coarnelor, acestea lipsind de la cile femele ale anumitor rase. De asemenea, mai difer[ prin dezr-oltarea grlsimii la coadi gi prin conturul frun!ii. Judecind dupl caracterul speciilor sllbatice inrudite, accste diferenle nu pot fi explicate prin preslrpunerea ci ele provin din forme parentale distincte. ExistS de asemenea o mare diferen![ intre coarnele celor dou[ sexe ]a o ras[ indianl cle capre. Se pare ci taurul de zebu are o cocoag[ mai mare decit femcla. La ogarul scolian cele dou[ sexe difer[ ca m[rime mai mult decit la oricare altl varietate de ciinitt) $i, judecind prin analogie, mai mult clecit la speciile parentale initiale. Coloritul special din trei culori, aga-nunrit ,,solz de broascfl lestoas5.", se intilnegte foarte rar la cotoi, masculii acestei variet[li fiind de o nuan![ ruginie. f)eseori, la diferite rase de gdini, masculii diferd consiclerabil de femele; pi aceste diferenle sinb departe de a fi acelea,"si care disting cele doufi sexe a]e speciei parentale Galltts bankiud $i, ln consecin![, ele au ap[r:ut prin domesticire. La anumite subr-ariet5li ale rasei de lupt5, avem cazul neobignr-rit al gdinilor care se deosebesc intre ele mai nrr-ilt deciL cocogii. l,a o ras[ indian5 alb5 nuan[atd cu negrlr, g[inile all invaliabil pielea neagr'5, iar oaselc sint acoperitc clt un periost negru, p cind cocogii nn sint niciodatl sau nrtmai extrem de rar astfel caracteriza\i. Porumbeii oferd un caz gi mai interesant, deoarece in toati marea lor familie, cele doui sexe se deosehesc numai rareori lntr-o mdsurd mai mare, iar la fornra parental5 C. Iiuia, masculii nu se pot distinge de femele. Cu toate acestea, am v[zut c[ la porumbeii gugali masculi, insugirea caracteristici de a-$i umfla gu$a este mai puternic dezvoltat[ declt la femel5, iar la anumite subvariet[li numai masculii sint p[tali sau striali cu negrlr ori difer[ intr-alt fel la culoare. Cind porumbeii cdlsLori englezegLi masculi gi femele sint expugi in cugti separate, diferenla in dezvoltarea carunculelor de deasupra ciocului gi din juml ochilor este evident5. Agadar, avem aici cazuri de aparilie a Ll nor caractere sexuale secundare la rasele domesticite ale unei specii la care asemenea diferen{e sint in rnod natural cu totul absente. Pe de altfl parte, unele caractere sexuale care apar[in speciei sllbatice sint uneori complet pierdute sau loarte mult diminuate in condiliile vie{ii donrestice. Vedem aceasta in mica dirnensiune a coltilor la rasele ameliorate de porci, in comparalie cu aceia ai mistrelilor. tr,xistd subrase de giini la care masculii au pierdut frumoasele gi bogatele rectrice, precum gi gulera$ll ; gi altele Ia care ntl exist5 nici o diferenld de culoare inLre cele doud sexe. In unele cazuri, penajul vlrgat care la galinacee este de obicei atributul gS,inii a fosl transmis la cocog, ca la subrasele cuc. Intr-alte cazuri, unele caractere masculine au fost parlial transmise la femele, a$a cum ar fi splendidul penaj paietat cll aur al gdinii de
z8)

W. Scrope, Art of Deer Stalking, p.354.

.132

EREDITATEA

I'ase Hamburg, creasta mdrit[ a gainii spaniole, dispozilia belicoasl a g[inii luptdtoare gi pintenii bine dezvoltali care apar citeodat5 la gdinile de diferite rase. La ghinile poloneze, ambele sexe sint impodobite cu Lln mot, acel al masculului fiind format din pene asemdndtoare celor din gulerag, ceea ce formeazi un nou caracter masculin la genul GaIIus. In general, Oupe ctt pob aprecia, caracterele noi sint mai susceptibile s[ aparfl la masculii glinilor noastre decit la femeletn), pentru a fi apoi mogtenite exclnsiv sau mai puternic de c[tre mascr-rli. In fine, in concordan![ cu principiul eredit5lii limitate prin sex, conservarea gi intnullirea caracterelor sexuale secundare la speciile naturale nll prezintil nici o dificultate specialfl care ar deriva din acea formd de seleclie denumitd de noi seleclie sexuald.

EREDITATEA IJA PER,IOADE CORESPUNZATOARE ALE YIETII Acesta este Lrn subiect i*portant. De la publicarea Ortgtni.t speci.itor nlt am vdzut nici lrn motiv de a md indoi de adevdrul explicaliei date acolo pentru una dintre cele mai remarcabile realit5ti din biologie, pi anume diferenla dintre entbrion gi animalul adult. Explicalia este c[ varialiile nu se produc in mod necesar sall general intr-o perioad[ foarte timpurie a crepterii embrionare 5i c[ asemenea varia{ii sint mogtenite la o virst[ corespunz5toare. Ca o consecint[ a acestui fapt, embrionul rdmine numai ugor modificat, chiar dupi ce forma parentalfl a suferit modificiri considerabile. Astfel, embrionii unor animale foarte diferite care descind dinbr-un strdmog comltn rdmin din multe puncte de vedere i-portante asem[ndtori unul altuia gi probabil gi strimopului lor comun. Pubem astfel inlelege de ce embriologia arunci o lumind vie asupra sistemului natural de clasificare, care ar trebui s5 fie pe cit posibil genealogic. Cind embrionul duce o via!5 independentd,, adic[ devine larvir, el trebuie s[ se adaptezecondiliilor inconjurdtoare cA stnrctur[ gi instincte, independent de acelea ale pirinlilor sii ; gi principiul ereditdlii la perioade corespllnzltoare ale vielii face posibil acest lncru. De fapt, acest principiu este inbr-o privin{[ atib de evident, incit el scapl atenliei. Ar,.em u n trum[r de rase de animale gi plante care, comparate lntre ele gi cu formele lor parentale, prezint[ diferenle remarcabile atit in starea lor imaturd, cib gi ln cea maturfl. Privili la semin{ele diferiLelor feh-rri de mazrare, fasole, porumb care se inmul{esc fidel gi observa{i ctt de mult difer[ intre ele ca dimensiune, culoare gi formd, p cind plantele adulte nll se deosebesc intre ele decib pulin, Soiurile de varzb., pe de alti parte, diferd foarte mult la frunze gi in modul de cregtere, dar aproape de loc la simin!5. in general, se va constata c5, la plantele de cultur5, diferenlele la diferite perioade de cregtere nu sint strins legate in mod obligatoriu una de alLa, deoarecc rinele plante se deosebesc pu{in lntre ele la maturitate, ins[ se pot deosebi mulb prin semin{ele lor; gi invers, plante mult deosebite pot produce seminle care aproape nu se poL distinge intre ele. La mai mulle rase de g[ini descendente dintr-o singurl specie, difcrenlcle la oui gi la puii inci acoperili cu puf, la penajul
2e;

Am dat in Descent of nlan (editia a 2-a, p. 223) destule dovezi

c5.

rnasculii

sint de obicei mai variabili

declt femelele.

LA PERIOADE

CORESPUNZATOARE

433

primei gi urm[toarelor nipirliri, preclrm pi la creasti gi caruncule, sint toate ereditare. La om, particularitdlile dinlilor de lapte gi ale celor definitivi (despre care am primit detalii) sint ereditare, iar longevitatea e gi ea deseori mogLenit[. Tot astfel, maturizarea timpurie, inclusiv dezvoltarea prematurd a dinlilor la rasele de vite gi oi ameliorate, preclrm gi aparilia prematurfl a caracterelor sexuale secundare la anumite rase de g[ini, toate acestea aparlinind aceluiagi subiect al eredit5lii la perioade corespunzdtoare. Se pot cita numeroase cazuri analoge. Fluturele viermelui de mdtase ofer[, poate, cel mai bun exemplu deoarece, la rasele care igi transmit caracberele fidel, oudle difer5 ca dimensiune, culoare gi f orm5, apoi omizile, care ndpirlesc de trei sau patru ori, se deosebesc la culoare (avind chiar un semn de culoare inchisd in form[ de sprinceand) gi in privin{a pierderii anumitor instincte, iar gogogile difer5 ca dimensiune, form[, culoare gi ca]itate a m[tdsii, toate aceste deosebiri fiind urmate de diferenle minime sau aproape imperceptibile la fluturele matur. Se poate splrne insd c[, dac[ in cazurile de mai sus o noul particularitate este mogtenit5, aceasta trebuie sd fie in stadiul corespunzdtor de dezvoltare, pentru cd un ou sau o s[minld nu p of sem5na decit u nui ou sau u nei seminle, iar cornul unui bou matur nu poate semdna decib unui corn. Cazurile urmXtoare arat5 gi mai clar ereditatea la perioade corespunzdtoare, pentru cI ele se referl la particularit5li care ar fi putut surveni, dupd cit ne d[m seama, mai devreme sau mai firziu in viald gi cu Loate acestea sint mogtenite la aceeagi perioad[ la care ele au apdrut pentru prima oar5. in farnilia Lambert, excrescenlele ca de porc spinos alr apdrut la tat[ g^i la fii la aceeagi virst5, adici la aproximativ nou5. s[ptdmini de la nagteres0). In famiiia cu pilozitaJe extraordinar5, descris[ de dl Crawfurd"), in decurs de trei generalii s-au n5scut copii cu urechi pdroase; tatdlui a inceput s[-i creascil p[r pe corp la virsta de $ase ani, fiicei oarecum mai devreme, adici la un an, gi la ambele generalii dinlii de lapte^ au apirut tirziu, dinlii permanenli fiind ulterior neobignuit de defectuogi. Intr-unele familii, pdrul clrunt s-a transmis la o virsti neobignuit de timpurie. Aceste caztri se apropie de boli mogtenite la perioade corespunzdtoare din via![, problemfl la care md voi refcri imediat. Este o particularitate bine cunoscutfl a porumbeilor jucdtori-migdalii, ca deplina lor fnrmusele gi caracterul special al penajului s[ nu apard decit dupd ce pasdrea a n5pirlit de dou[ sau trei ori. Neumeister descrie gi ilustreaz[ o pereche d. porumbei la care intregul corp este alb, afard de piept, git gi cap ; dar la primul penaj toate penele albe au margini colorate. O altd rasd este gi mai demn5 de a fi remarcatd : primul s5u penaj e negru cu dungi rogii-ruginii pe aripi gi un semn in formd de semiluni pe piept. Aceste semne devin apoialbe gi rimin a$a in cursnl a trei sau patru ndpirliri, ins[ dupd aceasti perioadfl, albul se intinde pe tot corpul iar pas5rea iSi pierde frumuseteau'). Canarii
Pritchard, Phgs. Hist. o[ f,Irut l{ittd, 1851. r,ol. l, p. :1.1 9. 3t) Embassg Io Ihe Ccturt of Autt, r-ol. I, p. 320. A treia generafie e <lcscrisir de c:ipitanul Yule ratiue of Iltc mi.ssiolr to the Court of Aua, 1855, p. 94. 321 Dus Gctnze cler Taubert:ttcht, 1837, p. 2'1, tab. l\', fig. 21 p. '2L, tab. I, fig. 4.
301 28

in

.N'ar;

c.

2662

{ar
=J=

EREDITATEA

cle pre! au aripile gi coada negre. ,,Aceastd culoare nll se men{ine ins[ decit pin[ la prima n[pirlire, astfel ci ei trebuie expugi inainte ca schimbarea sd aibi loc. O datd cll n[pirlirea, particularitatea dispare. Bineinleles c[ toate

pds[rile descinzind din aceast5 familie au in primul an aripile gi coada negre"33). A Iost prezentat un caz curios gi oarecum analog3n) al unei familii de ciori s[lbatice, pdtate, care a fost remarcatd pentru prima dat[ in 1798 lingd Chalfont, gi care in fiecare an de la acea dat[ gi plnd la perioada notei publicate, adicd pin[ in 1837,,,a avut mai mulli pui colorali parlial negru gi alb. Aceast[ p[tare a penajului dispare insi la prima n[pirlire, dar printre tinerele familii urmdtoare existd intotdeauna ciliva pui p[tati". Aceste modific[ri ale penajului care sint ereditare la porumbei, canari gi ciori, la diferite perioade corespunz5toare ale vielii, sint remarcabile pentru c[ speciile parentale nu sint supuse rinei asemenea modific5ri. Bolile ereditare prezint[ in unele privinle dovezi mai pulin valoroase dectt cazurile premergftoare, pentru c[ bolile nu sint neap[rat legate de vreo modificare sLructuralfl. In alte privinle ins[, ele sint de mai mare valoare, pentnr cd epocile lor alr fost observate cu mai multf grij5. Anumite boli par sd fie comunicate copilului prinLr-un proces asemdnitor inocula[iei, copilul fiind afectab de la inceput ; asemenea cazuri pot fi trecute aici cu vederea. Mari categorii de boli apar de obicei la anumite virste, preclrm coreea in tinerele, tuberculoza in prima jumdtate a vielii, guta mai tirziu gi apoplexia gi mai tirziu ; gi acestea sint mogtenite, firegte, la aceeagi perioadd. Dar chiar la boli din aceast[ categorie s-alr inregistraL cazuri, ca de exemplu de coree, care arath c[ o predispozilie neobignuit de timpurie sau de tardivd la aceast5 boald este ereditarlus). In majoritatea cazurilor, aparilia unei boli ereditare este determinati in nlare mlsurd de anumite perioade critice in viata fiec[rei persoane, precum gi de condilii defavorabile. Exist[ multe alte boli care nu slnt legate de vreo anumibd perioad[, dar care tind, fdrfl indoialS, s[ apard la copil cam la aceeagi virsti la care a fost atacat pentnr prirna dat[ pdrintele. O intre.agi pleiad[ de inalte autoritlti din antichitate gi moderne poate fi citatdinsprijinul acestei afirmalii. Ilustrul Hunter a crezut in aceasta, iar Piorryuu) avertizeazil pe medic s[ supravegheze atent copilul in perioada in care p[rintele a fost atacat de vreo boali gravd ereditar[. Dup[ ce a adunat cazurr din toate sursele, Dr. Prosper Lucastt) afirm[ c[ afecliuni de toate felurile, degi nelegate de vreo anumit5 perioad[ a vielii, tind s[ reapar5 la descendenli in acea perioadd in care au ap[rut pentru prima datfl la plrinte. Deoarece subiectul este important, ar fi bine s[ cit[m citeva exemple, numai ca ilustralii pi nu ca dovezi, pentru dovezi urrnind s[ ne referim autorit5{ilor menlionate mai sus. Unele dintre cazurile urmdtoare alr fost alese pentru a ar[ta cd atunci cind se produce o micd deviere de la regul5 copilul e afectat ceva mai devreme deciL perintele s5u. in familia Le Compte, orbirea a fost mogtenitd in decurs de trei generatii gi nu mai pulin de 27 de copii
33)

Kidd,

'l'reatise on the CancLrg, p. 18.

34) Charlcsrvorlh, XIag.

ol -l{al. I/isl., vol. I, 1837, p. 167. tt) Dr. Prosper Lucas, L'Hdrdditdnaturclle, vol. II, p. 773. tt| L'Hdrdditd dans les ntaladies, 1840, p. 135. Pentru Hunter vczi Harlan, XIerl. Ilesecrrclrcs, p. tz1 L'Hdriditi naturelle, vol. II, p. 850.

530.

LA PERIOADE

CORESPUNZATOARE

435

piele, numitti pityriazis versicolor; ,,strict limitatI la b[rbalii farniliei (cu toate cI cra transmisi prin femei), boala aplrea de obicei la ptibcrtatc gi clisp[rea pe la virsta de 40-45 de ani". Cel de-al doilea caz se refer[ la paLru fr"ali carc, pe la virsta de 12 ani, stifereau aproape silptdminal de grave dureri de cap, care nu se potolean decib in p ozi\ie culcat5, intr-o camerii intunecat5. Atit tatll lor, cit gi unchii paterni, bunicr-rl patern gi fra{ii acestuia, sufereau cu to{ii la fel, de dureri de cap care incetau la virsta de 54-55 de ani la toli cei se atingeau acea virst[. Nici una dintre femeile farniliei nu a fost afectat5an).
38) Sedgrvick, llrit. ancl h'or. fuIed.-Chirurg. Ileuieu, aprilie, 1961, p. +gS. ln unele rapoarte numirul de copii ;;i nepoli e dat ca fiind de 37 ; aceasta pare s[ fie lnsi o gregeall, judccind dnpl lucrarea publicatl pentru prima oari ln Bultintore ]lcd. cutd Pltgs. Reg., 1809, din care dl. Scdgu'ick a fost atiL de amabil si-mi trimiti

$i nepoti au fost afectali cu tolii cam la aceearsi virstd. Orbirea incepea, in general, sd progreseze cam pe la 15-16 qni, culminind cn totala pierdere a vederii cam pe la virsta de 22 de anis'). Intr-un alt caz, tatdl pi cei patru copii ai sfli au orbit la virsta de 21, de ani, iar in altril, o bunicd a orbit la virsl,a de 35 de ani, fiica sa la 19 ani gi cei trei nepoli la virstele de 13 gi t2 anise). La fel gi cu surzenia : doi frali, tatdl lor gi bunicul patern all surzit cu to{ii la virsta...de 40 de anioo). Esquirol de citeva exemple izbitoare de alienalie mintal5 care apirea la aceeagi virstfl la un bunic, un tatfl gi un fiu, care s-au sinncis cu tolii canl pe la virsta de 50 de ani. Se pot cita multe alte cazLtri, ca acela al unei intregi familii care a lnnebunit la virsta de 40 de anin'). Alte afecliuni cerebrale Lrrlneaz[ uneori aceeagi regulfl, ca de exemplu epilepsia Si apoplexia. O femeie a mtirit de aceasth ultimi boalS la virsta de 63 de ani, una dintre fiicele sale la 43 de ani, iar cealaltir la 67. Aceasta din urmd a avut 12 copii care au tnurit toli de meningiL[ tuberculoasdaz). i\'Ien{ionez acest ultim caz pentrn cd ilustreazd cazul frecvenb al unei schimbiri in natura precis[ a unei bclli ereditare,^ degi aceasta af.ecLeaz1, acelagi organ. In aceeagi familie, asLma a atacat mai mulli rnemhri la virsta de 40 de ani, iar in alte familii, in timpul copil5riei membrilor s[i. Cele mai dif erite boli - angina pectorald, piatra la ve.zici pi diferite boli de piele au apirut in generalii succesive Ia aproape aceeagi vilsL[. Deqetul cel mic-al unui on] a inceput, din motive necunoscute, si se chirceasc:i spre palm[ gi acelagi deget a inceput si se chirceasc[ la fel gi la cei doi fii ai sdi la aceeagi I'irst5. Dtrreri nevr:rlgice curioase gi inexplicabile au cattzaL cam la aceeagi virsfl suferinle insuportabile atit p[rin{ilor clt gi copiiloro3). Nu voi mai da decib inci douI cazuri interesante, ilustrind atit disparilia, ciL gi apari{ia bolii la aceeagi virst5. Doi frali, tatil lor, uncliii lor paterni, gapte veri gi bunicul lor patern au fost afccta{i in acelagi fel de o boald de

copre.

3e; Prosper Lucas,

401

L'Hdrttl. nal., vol. I, p.

400.

Sedgwick, ibidem, iulie 1861, p. 202. 41.; Piorry, p. 109 Prosper Lucas, vol. II, p. 759. ; ar) Prosper Lucas, vol. II, p. 748. a3) Frosper Lucas, vol. III, p. 678,700,702; Sedgwicli, ibidem, aprilie 1863, p. 449 gi iulie 1863, p. 162 ; Dr. J. Steinan, -Essay on llereditarg Diseases, 1843, p.27,34. aa) Aceste cazuri sint citate de dl Sedrvgick ln baza celor ariitate de Dr. Stewart ln Mecl.-Chirurg. Rettiew, aprilie 1863, p. 449 qL 4i7.

+JO

EREDiTA'TEA

Cilind cazurile de mai sus gi multe alLe cazur.i inregisLrale de boli care a:r snrvcnit in curs de trei sau chiar mai rnulte generalii, la mai ntrilli menrbri ai ace.leiagi farnilii, Ia aceeagi virstd, gi in special cazrtt'i de afecliuni lare, Ia care ccincidenla nu poate fi atribuit[ intimpl5rii, este imposibil a te incloi cir c'xist[ o puternicd tendin!5 de transmiIele ercclitar[ a bolii la perioacle cot'espunzitoare ale vierlii. Cind regula d[ gre$, boala poate sun'eni utai c',evrcrrte la copil decit Ia plrinLe, excepliile contrarii fiind mult ntai rar"e. Dr. Lticas a5 se refer[ ]a rnai multe cazuri cle boli ereditare surveninrl la o perioadfl tnai Limpririe. Anr clat deja un exernplu evidcnt de orbire in clecurs clc trei generalii gi dl Bou,'man observ5 cd aceasta se intirnpld cle5gefi cu cataracta. La cancer, pare s[ existe o particularfl predisp ozt[ie penLrtr o mogLeuire rnai timpurie. Sir J. Paget, care s-a ocrrpat in mocl special de acest subiect gi a catalogat u n mare nnmlr de cazurr, nr5 inf ormeazti cll, dupir plrerea S?, in noui cazuri din zece generalia ulterioard sufer'[ de aceas[[ boalir la o perioadit rnai tinrpurie decit cea anterioar5. Fll adaugl c[ ,,iil cazitt'ile in care rclalia esbe invers[, adici't atnnci cind membrii genera{iilor ulLerioarc au cancet'ril la o virstir mai inaintatd decit predecesorii lor, crecl ci"r se va constata ci pirrinlii necancerogi ar trliL pin[ la adinci b5trinete".A$aclar, longeviLatea unui pirrinle ncafectat pare s[ aib[ capacitalea de a influc'nla perioada faLal[ la descenclen{i ; $i asLfel avem, dupi cit se parc, un alt clcrnent de contplexitate
Acele fapLe care ne arat[ c[ pelioada de mogtenire a anumilor boii avanseazfl adesea sint importante in lcgaturi cu teoria general5 il r'lescenden{ei, pentnr cd, in lumina lor putem consiclera probabil ca acelagi lucru sii se intirnple: gi in cazul rnociific[rilor structurale obignr-rite. Ilezultatul final al unei luttgi serii de asemenea devansflri ar duce la gtergerea treptalii a carac:tr:re'lor proprii embrionului gi larvei, care 3r ajunge astfel s[ semene din ce in ce ntai mult cu fornla parenlal[ maturd. Ins5, orice stntcttrr[ care rtr fi utili ctubrionului sau larvei ar fi conservat[ prin distrtrgerea, la acest stacliu de creglcre, a oricinri individ care ar manifesta vreo tendin![ de a-$i pieldc caracterul propriu la o virsti prea timpurie. In fine, din numeroasele rase de plante de culturi gi de anitnalc domestictr la care seminlele sau onile, tinerii sau bdtrinii difer[ atiL unul cle altul, cil gi dc acei ai speciilor parentale, din cazurile in care noi caracLct'e att ap[rut la o anunrit.{ perioadS, fiind apoi mogteniLe la aceeagi perioadi gi clin cc cunoagtem in legirtur[ cu boala, trebuie s[ admitem aclevdnrl marelui principiu al eredit[lii la perioade corespunz[toare ale vielii.
R,IJCAPITUIJAREA CEI..,OR TREI CAPITOIJE PRECEDDI{TE

in

cr

erlita

t.e

Oricil. de puternic[ ar fi for{a eredit[lii, ea perrnite apari{ia conLirtud a noi caractere, deseori mogtenite de ont, de animale inferioare gi cler plante. Aceste caracLere pob fi folositoare sau d[nn[[oare, fie ele cle o intporlantir redusd - o anumit5. nuan![ de cttloare la o floare, o guvi!5 de pdr colorat[ altfel, un simplu gest - fie ele de mai mare itoportan{5, c& atunci cincl este
+s7

L'lldrdtlitd nat., vol. II, p.

852.

RECAPITULARE,

437

afectat crcierttl sau tln organ atit de perfect gi de complex cpm e ochiul, fie de o naLttrit allL de gravi, incit sd merite denumirea de monstlr ozitate, sau atit cle partictrlat'ir, inclt s[ ntt apar[ in rnod obignuit la nici lnul dintre membrii aceleii',5i clasc ttattirale. In ttenumirate cazvri, este suficient pentru mogtenirea ttncri paltictrlariti"rli ca rtnul singur dintre pdrinli s[ aibl acel cu.u.i... '\numite incg-ali[Ili inLre cele dotrd p[r!i a]e corpului pot fi transmise, cu toaLe c[ :tcest lrtcnt cste in contradiclie cu legea simetriei. ExistS slficiente clor-ezi t:it t'feet,ele rnutil[rilor gi ale accidente]or sint citeodatl ereclitare, in special sall })oate exclttsiv atrtnci cind sint urmate de boalfl. Nu poate exista incloial[ asupra {aptului c[ efectele nefaste ale expunerii lnc]elungat. a pdrintelili Ia conclilii dflrin[toare sint nneori transmise deicenclen{ilor. Dilpe cum iovedea intr-rin capitol urmiLor, la fel este cazul gi cu efectele folosiiii sal nefolosirii tlnor ol'Qane sau a unor insugiri mintale. Obiceiurile perioclice sint de ascmenea tt'aiismiser, dar clupd cit se pare, in general, cu pulin5 for![. Sintetu, prin urmare, indetnna{i s[ considerdm erediiatea clrepi o regul[ gi neereditnLera clrcpt o anomalie. ins[, in ignoranla noastr[, aceas^td for{X ni se pare cd aclioneaz[ in mod capricios, transmilind un caracter in mod ine,.iplicalil dc puteruic satl slab. Una gi aceeagi particularitate portll pendenf al arbolilor, penele tnliLisoase' etc. poate fi mogteniL[ puteriric sa11 nemogte- grup sau chiar de cliferili indivizi nitI cle diferili nrerrlbri a.i a.ccluiaEi t-ri aceleiagi specii, ctl ttiaLe c.{ acegtia siitt LraLali in mod iclentic. in acest din urmd, ca.z vedem cir forla cle Lransmitere nu este decit o insugire incliviclualir. Dupr-r cltm se comporLir caracLct't'le izolate, tot astfel se contportfl gi nlmel'oasele mici clifelenle concuLt'ttte cat'e rleoschesc subvariet5lile sarl rasele, deoarece, lnele clinlre acestea se pot inmtrlli tot atil. de ficlel ca speciile, pe cind pe altele llg se poa-ter conla. i\cecali legulir se aplicli gi la plantele reproclgsg prin bulbi, brrL:tgi eLc. gi cal'e, inlr-urt anumit sens, fac parte din unul gi acelagi indiyiil, citci ttnelc t'ltt'ieLIti, prilt gqnerltii vegetative succesive, igi rnen{in sau rnogtenesc caracterul nirrlL tnai fidel deciL altele. LInele caractere care nu sint proprii speciei pal'entale au fost cLl sigpran{[ ttroStenite clintr-o epocfl extrent de indepdrtatl gi cleci se pot considera ca fiincl solicl fixale. Este insir indoielnic dacd duraLa eredit5lii, prin ea insdgi, asigrrrli cotlsLanla cilracLenrlui, cu toate ci orice caractc-'r Lransmis timp indblurtgat in nlod fidel, ttctttodificat, are eviclent $ansa si mai fie transmis ficlel aLit l.irtrp cib conciiliile cie r.iatd r[min aceleagi. $tirn cI numeroase specii, triind in condi{iile lor ttatrtrale, gi-au mcntinut acelagi caracter tirnp cle nenutilitrate epoci, rlttr o tlal[ clomeslicite s-au rnodificat in rncldul cel mai divers, ctl alLc cttvinle ltu ir.rr reu5it s[ transmitfl forma lor ini[ial[. A$adar, nici gll caracter.nu Ilarc:t fi absolut fixat. Deficien{a eredit[{ii ltoaLe fi erplicat[ ciLctlda Lii pr-in corrcliliile de via!5 opuse dczvolt[rii antrrnilol caracteie, dar tnai_ adesea plin condiliile cal'e cletenninl apari{ia neincetat[ a noi gi Ll$oare moclificiri, cil in cazrrl plantelor cr,rltir,ate prin altoire. in acest clin uim E caz, ntt cs;te t'ot'bll cle o cleficicn[ir conrpletl a eredit[tii, ci cle faplul c.5 noi caractere sint in tnoci I)erlttatient sttpt'aadiitrgate. Intr-ttn nrtrndr reclus cle cazuri in care anrbii pirlin{i sinb caracLeriz:iti in mod similar, ereclitatea pare sI cigtige aLita crter'gic ltlin ac{iunca conrhinatir a celor doi pdrinli, inclt iSi conbracartazra i. ro1;r'ia sA f rir{l"r, rezultatul fiind o nouI modificare.

438

EREDITATEA

faptului cd rasa a fost cindr.a incrucigat[, copilul semdnind bunicului sau vreunui str[mog mai indepdrtat, de slnge strlin. In alte cazuri, in care l'asa nu a fost incrucigatfl, dar a pierdut prin varialie vreun caracter strdnrogcsc, acesfa reapare uneori prin reversiune, a$a incit pirinlii par s[ nu fi rcugib s5-gi transmit5. propria lor asernlnar-e. In toate cazurile putem insir conchide cll toafil siguranla cd toate caracterele sint mogtenite de c5tre copil cle la pdrinlii s[i, ttnele dintre ele fiind latente in pdrin{i de exemplu caracLerele sexuale secundare ale unui sex in celilalt. Atunci cind dupd o lungd succesittne de generalii vegetative, o floare sau un fnrcb se separd in segtnenLe distincte avind culorile sall albe atribute ale ambelor forme parentale, nll incape indoial[ ci aceste caractere existau in stare latentl in mugurii antet'iori, degi atunci ntt puteau fi detectal.e sau puteau fi descoperite numai in amesLec intim. Acesta este cazul animalelor provenite prin incru cigare gi care, inaintincl in virstil, manifestd uneori caractere provenite de la unul dintre cei doi pdrinli ai lor, caractere din care la lnceput nu se putca obselva nici o urnr5. Anumite monstruozitd{i care seamdnir cu ceea ce naturaligtii numesc forma tipici a grupului respecLiv intr5, pare-se, in aceeagi lege a reversiunii. Este, fir'[ indoialil, tin fapt surprinzltor cd elementele sexuale mascrile pi fernele, c[ mugurii gi c]riar animalele pe deplin dezvoltate igi menlin caracterele timp de rnai mr-rlte generalii in caztrl raselor incrucigate gi tinrp de mii cle generalii in caznl raselor pure, ca pi cum aceste caractere ar fi scrise cu cerneali invizibild, fiind gata s[ reapari oricincl, in anumite condilii. Nu gtim exacb care sint aceste condi{ii. Insi, orice cauzra care tulburlr ol'ganirarea sau constiLulia parc a fi suficientd. O incrucigare imprim5, fnr[ indoial5, o puternicd tendin!fl cirtre reapari{ia de caractere de mulb pierrlute, atit corporale, ctt gi mintale, In cazul plantelor, aceasl,d tendinli este mult mai puternic[ la acele specii care au fost incrucigate dupd o lungh cultivare gi ale c[ror constitulii atr fost deci tulburate afit prin cultur[, clt gi prin incrticigare, decib la speciile care au tr:iit intotdeauna in conclilii naturale gi au fost de atunci incrticigate. De asemenea, o inapoiere a anirnalelor domesticite gi a plantelor de culttrr[ la o stare sllbatic5, favorizeazra reversiunea ; dar in aceste condilii tenclinla la reversiune a fost mult exageraLS. ALunci cincl sint incnrcigali indivizi care diferi intmcitva, dar apar{inind aceleiagi familii, sau cind sint incrucigate rase ori specii, deseori una clinlre pdrli predomind aslrpra celeilalte in transmiterea caracterelor. O rasl poate avea o pu Lernic5 for!5 de transnritere ereditard gi cu toate acestea, atunci cind e incrucigat[, poate s[ cedeze in fala dominanlei oricirei alte rase, dupl cum am v[zut ln cazul pommbeilor tamburi. Dominanla in transmitere poa Le fi egal[ la cele doud sexe ale aceleiapi specii ; este ins[ aclesca mai prr Lernic5 la trnul dinl,re ele. Ea joac[ un rol important in determinarea ritmului in care o ras[ poate fi modificatii sau complet absorbit5 prin incrucig[ri repetate cu o alLa. Numai rareori pr,rtem spune ce anume face ca o ras[ sau o specie s[ fie dominanti asupra alteia ; aceasta depinde insl uneori de acelagi caracter cal'e este prerzent gi vizihil la unul dintre piirinti Si latent sau potenlial la celirlalt. Caracterele pot apare pentru pr:ima dat[ la oricare dintre sexe ; ele apar insl rnai des la rnascul deciL la fcmeld, pentru a fi apoi transmise descenclatoregLe

ln multe cazuri, nereugita pdrinlilor de a-$i transmite

asem5narea

se

RI]CAPITULARE

439

dorninanla in transmiterea caracterelor, care poate fi limitati la Lrn singur sex sau comunl la ambele sexe. in al paLrulea rind, transmiterea lirnitatd prin sex, in general la acelagi sex la care caracterul ce se mogtenepte a aplrut pentrtt prima oar5 ; gi aceasta depinde in multe cazuri, probabil chiar in majoritatea acestora, de aparilia noului caracter intr-o perioadd relativ tirzie a vielii. In al cincilea rind, ereditatea manifestat5 la perioade corespllnz[toare ale vielii, crr ^oarecare tendin![ sple o dezvoltare mai timpurie a caracterului ereditar. In aceste legi ale ereditd[ii, aga cum se manifest[ ele in condiliile domesticirii, I'edem o larg[ posibilitate pentru producerea prin variabilitate gi seleclie naturali a tlnor noi f ortne de specii.

tate, o atlt de minuantl succesittne de caractere. ln sfirgit, cu toate c[ mai rlmin inc[ multe puncte obscure in legiLurl cu ereditatea, putem considera legile de mai jos ca fiind clestul de binc sLabilite : in primul rind, tendinta fiecdrui caracter nott salt vechi de a se transmite prin seminle sau pe cale vegetativ5, cu toate cd aceast[ tendin{d de transmitere este deseori zdcllrniciL[ de diferite cauze cunoscute sau necunoscute. In al doilea rind, reversinnea sau atavismul, care depinde de faptul c[ transmiterea gi dezvoltarea sint forte distincte ; ea aclioneazd in moduri _gi gradt difgrite, uiit la reproclucerea sexuati, cit pi la cea vegetaLiv5. in al treilea rind,

den{ilor de acelagi sex. ln acest caz, putem fi siguri cd particularitatea respectivi este intr-adevdr prezentd la sexul opus, deEi in stare latentd. Deci, prin fiica S&, tatil poate transmite orice caracter nepotului siu ; gi invers, Inama igi poate transmite caracterele nepoatei sale. Afl5m astfel - gi acesta este ttn fapt important - c[ transmiterea gi dezvoltarea sint forle distincte. fJneori, aceste doud forle par s[ fie antagoniste satl incapabile de a se combina in acelagi individ ; deoarece s-all semnalat mai multe cazLrrr in care fiul nu a mogtenit un caracter direct de la tatil s5,u pi nici ntt l-a transmis direct fiului sdu, ci l-a primit lnsfl transmis prin mama sa neafectat[, transmilindu-l apoi prin fiica sa neaf ectat5. Datorit[ eredit[lii limi tat[ prin sex, vedem clrm au apdrut in stare natural[ caracterele sexuale secllndare, conservarea gi acumularea acestora depinzind de ritilitatea lor pentm oricare dintre sexe. La orice virst[ ar apare pentru prima dat5 un nou caracter, el r5mine a descendenli, in general, in stare latent5, pin[ ce acegtia ajung ]a virsta cind acest caracter se dezvolt5. In general, cind aceastd regul5 de gre$, copilul manifestd caracterul mai de timpuriu decit il manifestase la rindul sltt pdrintele. T.n baza acestui principiu al eredit[lii la perioade corespunzdtoare, putent inlelege de ce majoritatea animalelor prezintfl, din germen gi pind la maturi-

CAPITOLUL

AL XY-LIJA

DESPRE INORUCI$ARF]
Libero tncrttt:i,sure rectprocd Sttrge diferenlele tlintre r(selc tnrurlite - Cind nunttrul membrilor celot doud rcse ce se amestecd este inegal, una ciltsoctrbe pe cealctltit - Vita:ct absorbliei csle tlaterntirtcttd rIe dontinanla |ransmisiei, tle cctttdiliilc tle uiald ;i rlc sclec-

'ji,,T,',",'i!,i";,,T":::,,;':;:i,"#;:,::,,',",";::;u:i::,;i;'::i'i,ij,', iiii,'X,",',,'::"::::r;,,?';,0,:,i IcL irttliuitl - Despre modificarea raselor uechi ;i forrnarca de rrci rase prin incrucirscrre -Uttele rctse incrtrci;ctte se reproiuc ftdel de la prima lor formutie - Despre incrucirsrtrco
rle spec.ii cllstincte in legdturri cu fornrarru de rase domestice,

fJlsgutincl reversiunea $i clominanla a trebuit neaperat se prezint in cele dou[ capitole anterioare multe fapte in legirtur[ cu incrucigarea. ln capiLolrrl de fa!5 voi examina rolul pe care il joac[ incnrcigarea in cloul direc{ii opuse: nlai intii in uniformizalea cariicterelor $i, ca Lrrmare, in irnpiedicarea folmirrii de noi rase ; in al cloilea rind, in rnodificarea l'aselor vechi satr forrnarea de rase noi gi internlecliare printr-o rrombinare a caracterelor. Voi ariita de asenlenea c[ anumite caractere nu se pcll contopi. EfecLele reproducerii liltere $i necontrolate lntre ulernbl'ii ilceleiasi val'ie)t[[i sau intre varietlti inrudite indeaproape sint irnportante I cle sint ins[ atit de eviclente, incit nu meritd sd fie discutate mai rnult. IncnrciEarca libelii reciprocii este acerea care - aLit in stare natural[, cit .si in stare donresticd--dA uniformitate indivizilor aceleiagi specii sau varietSli, atLrnci cincl ace$tia triliesc amesteca!i gi nu sint expugi vrennei catrze care s[ produc[ r'ariabilitatcr excesivir. inrpiedicarea incrLrciplrii libere $i imperecherea lntenliorla[[ cle auintale individuale formeaz[ piatra trnghiular[ a artei crescdtomltri. Nici u n oln cu mintea intreagl nu s-ar a$tepta s[ amelioreze sau sd modifice in vretrn ferl o ras[ sau si men{ind o rasd veche purd $i distinct[, clacil r]u ili separ[ animalele. Sacrificarea anirnalelor inferioare din fiecare generafie este echivaIenti cu separarea lor. tn ![r'ile sllbatice sau semicivilizate, uncle locuitorii

DESPRE INCRUCI$ARE

CA O CAUZA A CONSTANTEI

CARACTERULUI

cehii precedent, efectele unei incrucigdri intimpl5toare vor fi sporite de vigoarca gi fertilitatea sporiti a descendenlilor incruciga{i, dovezile in acest sens fiind date ulterior; gi aceasta va duce la lnmullirea mai rapida a metigilor decit a raselor parentale plrre. Daci l5s5m rasele distincte si se ittcnrcigeze liber, rezulbatul va fi un prodris eterogen. Ciinii din Paraguay, de exemplu, sint departe de a fi u nif ormi gi nu mai pot fi asociali raselor lor parentalen). Caracterul pe care un grup de animale incrucigate il va dobindi pin[ la urm[ va trebui s5 depind[ de mai mtrlte condilii neprev[zute, gi anume de nnm[nrl relativ al indivizilor altar!inind celor douI sau mai multe rase care au fost l5sate sd se amestece, cle dorninanla nnei rase asupra celeilalte in transmiterea caracterului gi cle condiliile de viat[ ]a care sint supuse. DacH doud rase amestecate sinL la inccpul in numdr aproape egal, mai devreme sau mai tirziu ele se vor contopi pe deplin, dar nu atit de devreme cum ne-am putea agtepta daci ambele rase ar fi in toate privinlele egal de favorizate. Calculul urmitor dor.ede$te c[ a$a se Si intimpl5s). Dacd s-ar fonda o colonie compusd dinl,r-un num[r egal de albi gi negri gi daci presupunem c[ acegtia s-ar cdsdtori fdrl discriminare intre i, ci sint egal de prolifici gi c[ la fiecare 30 dintre ei s-ar na$te ri ar muri
Comntunications to the lloard of Allriculture, vol. I, p. 367. of Ilepcrts. Nrirl/r ol EnglnrLrl, 1808, p. 200. 37 Sriugetiere uon Puragucrg, 1830, p. 212. a) Rengger, Siiugetiere elc., p. 754.

ntt all posibilitatea de a-$i separa animalele, nu existi niciodatfl sau rareori mai mult de o singuri rasd din aceeagi specie. Pe vremuri, nici chiar in Statele Unite nu existatt rase distincte de oi, pentru ci toate fuseserl amcstecate laolaltd'). Celebnrl agronom Marshall') observd cI ,,oile !inute in !arcuri, precum gi turmele plstorite in regiuni deschise, prezint[ ln general o asemSnare., dacl nu chiar o uniformitate de caracter la indir.izii fiecdrei turme", deoarece ele se reproduc in mod liber gi sint impiedicate de a se incruciga cu oi de alte soiuri, pe cind in regiu nile neingrddite din Anglia, oile nesupraveghea te, chiar din aceeagi turmd, sint departe de a fi pure sau uniforme datoritfl amestecttltti gi incrucisdrii a unor rase diferite. Am vdzut cd vitele sentisilbatice din diversele parcuri britanice prezintd caractere aproape uniforme, dar, nefiind amestecate gi incrucigate timp de multe generatii, ele diferi intr-o micd misur[ intre ele. Nu ne putem indoi c[ numdrul extraordinar de varietdli gi subvarietrili de porumbei, care se ridic[ la cel pu[in 150, e datorit parlial faptului ci, contrar altor pdsf i dornesticite, odatfl imperechea{i, porumbeii rdmin perechi pe viald. Pe de altd parte, rasele de pisici importate in Anglia dispar curincl, pentrtr cd din cauza obiceiurilor lor nocturne gi vagabonde este aproape imposibil de a impiedica libera lor incmcigare. Renggeru) prerzintd un caz intelesant in leg5turd crr pisicile din Paraguay : In toate regiunile indepirtate ale {drii, ele att dobindit, clupd cit se pare din cauza efectelor climei, ur caracter special ; in apropierea capitalei ins5, aceastd modificare a fost impiedicatir datoriti faptului c5, dupi cllm afirm[ 1, animalul indigen s-a lncmcigat in mod frecvent cu pisici i-portate din Europa. in toate cazurilc ascmdn5toare

r)

2) Reuiew

5,1

White, Regular Gradation in L,Ian, p.

146.

DESPRE INCRUCT9ARE

CA O CAUZA A CONSTANTEI

CARACTERULUT

443

cite unul pe &tr, atunci, ,,dupi 65 de ani, numdrul de albi, negri gi mulatri va fi egal. Duph 91 de ani, albii ar constitui o zecime din nurn[rul total, negrii o alt[ zecinte, iar mulatrii, adicfl oamenii de grade interrnediare de culoale, op L zecimi. Dupd trei secole nu ar mai exista nici a suta parte din albi". Atunci cind una dintre cele doud rase amestecate depdpegte cll mult ca num[r pe cealaltd, aceasta din urmd va fi curind total sau aproape total absorbit[ gi va disp[rea6). Astfel, in insulele din Oceanul Pacific -au fost introdu$ipe scar[ mare porci gi ciini europeni, gi in curs de 50 de ani?), rasele indigene au fost absorbite dispirind ; rasele importate -60 fuseser5 ins[, flrd indoialfl, favorizate. $obolanii pot fi considerali ca anirnale semidomesticite. Ciliva gobolani egipteni (Mus alerandrinus) au scdpat din Grldina zoologicd din Londra $i, ulterior, timp indelungat, ingrijitorii grddinii prindeau frecrrenf gobolani incrucigali, la inceput jumdtate singe, apoi avind din ce in ce mai pu{in caracterul gobolanului egiptean, pind cind, in cele din u rmI, orice ttrmd a acestuia dispiruset). Pe de altd parte, in unele sectoare ale Londrei gi in special in apropierea docurilor, unde sint introdugi in mocl frecvent noi gobolani, se poate intilni o varietate nesfirgiti de forme intermediare intre gobolanul cafeniu, negru gi cel egiptean, toate trei fiincl de obicei socotite drept specii distincte. S-a discutat deseori cite genera{ii sint necesare pentru ca prin incrucir5ri repetate o specie sau rasd sI absoarbl o altae); nlrm[rul necesar a fost probabil mult exagerat. Unii autori au suslinut cd o duzin[, doudzeci sau chiar gi mai multe generalii sint necesare ; dar aceasta apare de la sine ca improbabil, c[ci Ia a zecea generatie nu ar mai exista in descendenli decit I ll 024 clin singele str[in. Gdrtner a constatatl0) c5, la plante, o specie poate fi fdcutd sI absoarne o alta in Lrei pind la cinci generalii gi crede ci aceast[ operalie poate fi realizatd intotcleauna in curs de $ase pin[ la gapte generalii.-Totugi, intr-nn caz, Kolretrter") r,orhe$te de faptul c[ descendenlii din Mi.rabtli.s uulqaris incrtrcigatir ctr M. Iongi"flora au sem[nat timp de opt generalii sriccesive atit de mult ctl aceasta din urmd, incit cel mai scrupulos observator putea cletecta ,,\'i,X aliqtram notabilem differentiam" *) sau, dup[ cum spune 1, a reugit ,,&d plenariam ferc transmutationem" * *). Aceastd expresie arat5 insd Le actul absorbliei nu a fost nici chiar atunci absolut complet, cu toate c[ plantele incrtrcigate nlr mai conlineau decit 11256-a parte de M. uulgaris. Concluzl1le Llnor observatori atit de meticulogi ca Gdrtner gi Kolreuter sint mult mai valoroase decit cele la care au ajuns f[rd scop gliinlific crescitorii. Descrierea cea rltai precis[ pe care am intilnit-o e prezentatii de Stonehenge'2) gi e ilus6) Dr. W. F'. Edrvarcls, in Caractires Psgcholog, des Races Humaines, p. 24, este primul care a atras atenlia asupra acestui subiect, pe care l-a tratat cu pricepere. 7) Rcv. D. Tyerman gi Bennett, Journal of Vogages, vol. I, L82I-1g2g, p. 300. 8) D. S. J. Salter, Journal Linn. Soc., vol. VI, 1862, p. 71. e; Sturnr, Aber Rassen etc., 1825, p. 107. Bronn, fit Geschichte der Natur, vol. II, p. 175 dd un tabel rle proporliile singclui dupi incmcigiri succesive. Dr. P" Lucas, L'Hirdditi naturelle, vol. II, p..308.
101

rr) lfoua Acta Pehr:p.,

Bastarrlerzeugung,

p. 463, 470. 7794, p. 393; vezi de asemenea volumul

precedent.

") ,,cliferenfa abia perceptibili" (At. trad.). * *) ,,sir duci pinl la Lransformarea aproape completi,, (tf . lrad.). tt| The Dog, 7867, p. 179-184,

DESPRE INCRUCI$,.\RE

CA O CAUZA A CONSTANTI]I CARACTERULUI

tratd cu fotografii. Dl Hanle-v a lncmcigat o cd{ea de ogar cu un bulclog, descendenlii fiind rcincrucigali la fiecare generalie succesivd cu ogari cle primfi calitate. Drrpi ctlm observti Stonehenge, s-ar putea prcsuprrne ln rnocl natural cd ar fi net'oie clc mai mr-tlte incruciglri pentm a scilpa de forma greoaie a btrldogttltii, insir l{ysLerics, strd,-strfl-strlnepoata unni brilciog, nu mai prezentir absoh-rt nici o ul'Ini"t a acestei rase in aspectul s5u exterior. '\Lit e&, cit. gi Loli ceilalli din aceeaSi ceneralie erau de altfel ,,lipsili in rnod renrarcabil de cor'polenlii, fiind totugi pe cit cle iu!i, pe atit de inteligenti". Cred c[ ternrc.uul inteligent se refet'i Ia incleminarea de a prinde prada. Hysterics a fost data la rln fiu al ciinelui Bedlamite, ,,dar rezultatul cclei de-a cincea incnrcigirri crecl c[ nu este, pin[ in prczent, mai saLisf[cdtor decit al celei de-a patra". Pe cle altd parte, Fleischrnann") aratd cit de persistente pot fi Ia oi eft,ctele unei singure incnrcigdri. El arat[ cd ,,oile iniliale, cu lina de proasta caliLaLe (din Germania), au 916 de fire de linl pe crnz; rasa amelioralir clin cea cle-a treia sau a patra incrucigare cu oi rnerinos a produs cca 1 333 de fire, cca dintr-a 20-a fncnrcigare 4 500, iar merinosul de rasd absolu t purl intre 6 666 gi 8 000". Agadar, oile comune de ras[ eerntarii, incrrrci$ate snccesir. clc 20 de ori cu oi merinos, ?u fost clcparLe clc a tlobiudi o lini a Lit de fin5 ca a cerlor de rasd pur5. in toale cazrrrile insil, ri[rnrr] absorbliei va clepincle ln nlare misuri de condiliile cle via{i far-orii}tilt' rtnui auttmiL caracler'. Putem hlnui c5 ar e:xista o tendin!5 constant[ cle clcgcnel'are lll lirta ttte'rinos in clinra Germaniei, care ar ltutea fi prer-c.,nitii nrrnuii printr-o atentd selt'c!ie. $i in acest fel s-ar putea poate explica cazul inlel'tsanL de mai stls. \''ilcza absorbfiei Lrebuie s:i depincl[ r1e asemenea cle ntr-lsul'a diferenlei pet'ceptibile irrLre cele clouI forme care stnt incrucigate qi, in special. drrph cllm insisti Glirtner, cle clominanla in translniterrer a unei forme asupla celeilalte. Am vizttt in capitolul precedent cd una clintre cele clouir rilse franceze de oi, ltrin incrucigarc'a cu merinos, $i-a pierdtrt caracte'Lul mult. mai incet deciL cealaltli,, iar cazul oilor cornune germane la cAre se rcferir FleischInann poaLe fi in aceasLli prirrinlri asemlndtor.'l'rebuic sit cxisLe in l,oaLe c'tzrlrile, inlr-o mi"tsurri nrai maro sau mai micil, o Lenclin[ir de rervr-.r'siune [inr1t rle mtrlLe generatii succesive, gi probabil c[ acesb fapt este acela cal'e a cleterminaL pe trnii autori sii suslinir cI e nerroie cle 20 sau chiar de mai nnrlte gellera[ii ltentrtt (:it o ras.i sil absoal'b5 o alta. Examinind rezu]tatul fiual al ar]tesLecttltti inLrr douI sarr rnai nrulte rase, nLr trebuie sir uiL[m c[ actul incnrcig[rii Linde prin el insugi s[ r'eraclucd caractcre de mu]t pierdute gi care rnr sint proprii f ormelor parentale irnecliaLe. In legdturi cu influen{a condiliilor de viald asullru oi'ic[ror clouir rase care slnt llsate sir se incrucigezer liber, aceste l'ase l.or fi, clupi toateprobabiliL5!ile, inegal afectate de conclitiile de via!5, ceea ce va moclifica rezultaLrrl, in afar[ c],e cazul cli anrbelc raso slnt indigene gi obignriite de mulL tinrp (:u {ara in care trilicsc. Chial la rasele indigene nu se intimplir clc'ciL rtrreori sau r:hiar niciodat[ ca ambele si fie tot atit de bine aclapLaLc condiliilor inconjrilri toat'er, in spcrcial a t rr rtci cind sint l5sa te s5 crircrile liher, l'ir rir \rl'co slillraral [)trpir cunl c citat in (,. H. llacl<nighL gi I)r. H. lladdert, True I)rinciples ol I]reetlirtg, 1ti(;ir, p. 11.

DIISP]tIj I\CRUCISAREA IN]'IN{PLA'TJARE A I'UT'UROR

ORGANISI\IEI-OR

caractertrlui clefinitiv al produsului din amestec. Nimerti nu poate spune cit timp ar fi necesar pentm ca nn astfel de gmp de animale incrucigate s[ capete inLr-un spaliu limitat un caracter uniform^; prrtem fi siguri ci pinl in cele din nrml cle vor deveni trniforme prin liber.a incrttcigare gi prin supravieluirea celor nrai apti ; dar, dup[ currr se poate cledpce clin observaliile antet'ioare, caracterele astfel dobindite rareori sati chiar niciodaLd ntt vor fi exact interrnediare intre acelea ale celor clou[ rase parentale. Itr ceea ce pt'ivergLc diferen{ele foarLe mici prin care sint caracterizali inAivizii aceleiagi subvarieLit{i sau chiar ai variet5lilor inrtrdite, este er-iclenL ci libera incrucigare Ie \ia face culind s5 dispar5. F-ortnat'ea cle noi varietdli independent de serleclie ar fi astfcl impiedicatS, afar[ dc cltzrtl cind aceeagi varia{ie ar reapare in rnocl continuu prin ac{iunea rtnei catize carcr si o predispun[ puternic. Putem cleci conchide ci libc.ra incruciSare a jucat in Loate cazurile un rol important in imprimarca unei uniforrnittili dc caracter tuturor membrilor aceleiagi rase clomestice gi aceloragi specii nattil'ale, fiincl totugi in mare m[sur[ suborc]onatd cle selec{ia natural5 Si de aclitinea clilccLi a condiliilor inconjurdtoare.
ESPR,E PoSrBrrrrrATEA

veghere aternt[, a$a cum este in general cazttl raselor care sinl. kisate sd se ittcrttcigeze. Ca o cotrsecin!5, seleclia natural5 r'a intra intr-o anumiL[ m[surd in acliune, cei tnai apli vor supravielui, gi aceasta va ajuta la cle.terminarea

lmcnucr$ARrr IxriupLAroARE A TUTUROR ORGAI{IS}IELOR

S-ar putea pulte insii intrebarea: este posibil oare ca libera incnrcigare sit se proclucti in cazul planterlor gi animalelor hermafrodite? Toate anirnalele sttperioare gi lttrtinele insccle ce au fost dorresLicitc au sexe seltarate gi Lrebuie inevitabil sit sc' inipretr neze pentm fiecare nagterc.. In ceea ce privegLe incmci5at'ca hertnaflodi{ilor, subiectul este prea vast ltentnr volumul de fa!5. Arn claL insir in Origf.nea speciilor un scurt rezunrat al motivelor care rnd determinir sit crecl c[ toate organismele se incrucigeazl intlmpldlor, degi in nnele cazttri poate cd numai la ltingi intervaier de tirnp'n). Voi reaminti trtttnai fapLrrl cli ltumcroase plante, cll toate ci sint sLluctural herm:lfrodite, funclional sint rtnisexuate ; a$a sint acelea pe care C. K. Sprengel le clennmegter dtchogame, la care polenul gi stigmalul aceleiagi flori se maturizeazit, la perioade diierite, sau acelea numite de mine rectproc cltmorf e, \a care polenul florii ntt estcr altL sir fecutrdezc sLigmatul aceleiagi floli, sau, tot astfel, numeroasc'le platrLe ctt disltozitive rnecanice curioase, care impiedic[ in mod eficace autofectinclarea. Exisl-ii toLugi nmlte plante hermafrodite cal'e nu stnt ciLugi de 1tu!in special consLruite pctrLru a favoriza incrtrcigarea reciproc5, dar care se amesteci tolugi intre elc, aproape tot atit deliber ca gi animalele cn sexe separate. Acesta este, clirltir cunt gLiu din experienlele ce am fdcut asupra ktr, cazul I'erzei, al ridicltilor' gi cepei. Chiar !Sranii din Liguria spun cd verzele trebuic oprite de a se
1{.) [n legirtulri cr-r lrlantcle, Dr'. Ilildebrand a publicat o lucrare admirabi]i asupra acestui subiect (Die Gesclilechter'lterlheilung bei den Pllcutzen. 1867), in care ajunge la accleagi concluzii generaie ca ;i minc. De atunci au aPirLtt divcrsc altc tlatate asupra aceluiagi subiect, in special acelea ale lui Ilermann \Iiiller qi Delpino.

4l

tl

DESPRE INCRUCI$ARE,A INTINIPLATOARE

A TUTUROR

ORGANISMELOR

Pe de altl parte, unele plante de cultur5 rareori se incrucigeazd sau chiar niciodat[, ca de exemplu mazdrea comund gi Lathgrus od.oratus ; gi cu toate acesLea florile lor sint cu siguran{5 adaptate fecundlrii incrucigale. Se zice ce*) variet[tile p5tl5gelelor rogii, gi vinete (Solanum) gi pimeniu | (Pimenta uulgaris ?) nu se jncrucigeazd niciodatd, chiar cind cresc una ling[ alta. Trebuie avut ins5. in vedere cd toate acestea sint plante exotice gi nu gtirn cllm s-ar conrporta in lara lor natal[, unde sint vrzrtate de insecte corespllnzltoare. In ceea ce privegte mazdrea comund, &D constatat cI in aceastd larir ea se incrucigeaz[. rareori, datoritd fecund[rii premature. Exist[ totugi untle plante care in starea lor natural[ par sd fie intotdeauna autofecr-rndate, cnrt ar fi Ophrgs apif era pi alte citeva orhidee; aceste plante prezint[ totugi cele mai evidente adapt5ri pentru fecundarea incrucigat5. Se crede de asemonea cl un mic num^51 de plante nu produc decit flori inchise, nurnite cleistoganre, care nu_pot fi in nici un caz incrucigate. Multd vreme s-a crezut cd aga se intirnpl5 cu Leersia orgzoi.des'7), dar se gtie acum cd aceastl iarbd produce citeoclatl flori perfecte, care dau seminle. Unele plante - atit indigene, cit gi aclimatizate - nlr produc flori decit rareori sau chiar niciodat[, iar dac[ infloresc nu produc niciodat[ semille, cp toate acestea, nimeni nu se indoiegte c[ plantele fanerogame nu ar fi adaptate pentru a produce flori, gi florile pentru a produce seminle. Dacd acest lucru ntl_ se produce, sintem de plrere cI in conditii diferite asemenea plante gi-ar indeplini funclia car^e le e proprie sau cd au fflcut aceasta in treiut gi c[ o vor mai face iardgi. Inbaza-unor consideralii similare, cred cI florile din cazurile anormale citate mai sus, care in prezent nu se incrucigeazd, ar face-o totugi uneori in alte condilii sau au f[cut-o in trecut, mijloacele pentru efectuarea incrucig[rii fiind in general incd menlinute, gi ele se vor incruciga din nou intr-un viitor oarecare, afari de cantl cind ele ar dispdrea. Numai prin acest mod se pot explica multe puncte din structura gi ac[iunea organelor rbproduc5toare la plantele gi animalele hermafrodite, ca de exemplu faptul cd niciodat[ organele mascule gi femele nu sint atit de complet inchise, incit sd fach accesul din afard imposibil. Putem conchide deci c[ cel mai important din toate mijloacele de uniformtzare a indivizllor aceleiagi specii, adicd acea capacitate de a se incruciga reciproc in mod intimpl5tor, este prezent sau a fost prezent in trecut la toate organismele, cu excep{ia, po&te, a unora dintre cele mai inferioare.
DESPRE ANUMITE CARACTERE CARE NU SE CONTOPBSC

,,indrigosti" una de alta. Gallesiotu) observh c[ in familia portocalilor ameliorarea diferitelor soiuri este impiedicatd de incrucigarea lor continud gi allroape obignr-ritd. Acelagi lucru se intimplfl gi la numeroase alte plante.

Cind doud rase sint incrucigate, caracterele lor se contopesc de obicei in mod intim: unele caractererefuzd insd sI se contopeascd gi sint transmise in formd nemodificatd de cdtre ambii sau de cdtre unul dintre pdrinli. Cind se imperet'S Teoria della Riproduzione Vegetale, 1816, p. 12. \rerlot, Des VariCtCs, 1865, p. 72. u) Duval Jouve, l3uII. Soc. Bot. de France, vol. X, 1863, p. tg+. In legiturl cu florile perfect dezvoltate care dau seminte, vezi dr. Ascherson, In Bot, Zeitung, 1864, p. 350.
16,;

DESPRE ANUIUITE CARACTERE CARE

NU SE

CONTOPESC

447

cheaz[ goareci albi cu cenugii, puii stnt fie billali sau complet albi, fie cenugii, nu ins[ de o nuan![ intermediard; tot astfel gi in cazul cind sint imperecheate turturele albe cu Lurturele gulerate comune. Despre cregterea rasei de gdini de lupt[, un n]are specialist, dl J. Douglas, observS, : ,,Pot prezenta aici un fapt ciudat : Daci incrucigezi o gdinl de luptd neagr[ clr una alb5, oblii p[siri din ambele rase cle cea mai curati culoare". Sir R. Heron a incrucigat timp de rnai mtrlli ani iepuri de Angora albi, negri, cafenii gi gdlbui pi niciodat5 nu a oblinut acesLe culori amestecate la acelagi animal, insd a ob{inut deseori toate ccle patru culori la aceeagi generatie de pui"). Din cazuri asemdnltoare, in care culorile celor doi pdrin{i sint transmise descendenlilor absolut separat avem tot felul de gradalii, pind la fuziunea completd. Voi da un exernplu: Un birbat cu fa[a snrcadd gi p[rul bdlai dar cu ochii de culoare inchis[, s-a cds[torit cu o femeie cu p5rul gi fala de culoare inchis[. Cei trei copii ai lor aveau pirrul balai deschis, dar la o cercetare mai amdnunlit[ s-au gdsit vreo duzin[ de fire de plr negrc r'Sspindite prin p5rul bdlai de pe capetele ior. ALU nci cind ciinii baseli gi oile de Ancona (ambele rase avind picioarele pipcrnicite) se incrricigeaz1, cu rase obignuite, structura descendentilor nu este intermediar[, ci se a seamdnd cu unul dintre phrinli. Cind animale fdrd coadd sau f[r[ coarne sint incrucigate cu animale normale, S intirnpl[ deseori, dar in nici un c,az in mod invariabil, ca descenden{ii sd fie prevdzuli cu aceste organe in slare pe'r'fecl[ sau s[ fie complet lipsili de ele. Dupd Rengger, caracterul golag al ciinc'lui de Paraguay este transmis perfect descendenlilor metigi sau nlr este transmis de loc; am vdzut insd o exceplie parlial5 la un ciine cu aceasti ascendent5, a cdrui piele era in parte pdroas[ gi in parte golagd, cele douI p[r{i fiind separate in mod distinct, ca la un animal b5l{at. Cind se incrucigeazd g5ini cle rasd Dorking cu cinci degete cu alte rase, puii au deseori cinci degete la un picior gi patru la celilalt. Unii porci incrucigali, oblinu[i de Sir R. Heron dintr-Lln porc unicopitat pi un porc comun, nu aveau toate cele patru picioare de un singur tip intermediar, ci doud picioare erau prevdzute cu copite despdrlite normal iar doud cu copitele dintr-o bucatd. Cazuri asem[nltoare au fost observate gi la plante : maiorul Trevor Clarke a incrtrcigat micsandra anual5 micd, cu frunze glabre (Matthiola), cu polenul unei rnicsandre bianuale mari, cu flori rogii gi frunze aspre, numitl de francezi cocardeau, iar rezultatul a fost cd o jumdtate din plantele ohlinute din seminle avearr fnrnze glabre, iar cealaltd jumdtate frunze aspre, dar nici una nll avea frunze de un caracter intermediar. Din cregterea lor inaltd pi viguroas[ s-a r'[zut c[ plantele glabre erau produsul variet5{ii aspre gi nu in mod a cciclental al propriului polen al plantei mame'n). La generaliile urmdtoare
I,.xlras tlinLr-o scrisoare din partea lui Sir R. Heron, care mi-a fost datl de tll Yarrell. ln legiitur[ vczi Annal des Sc. /Val., vol. I, p. 180 ; am auzit de asemcnea cle alle cazuri similare. Despre turturele, iloilard qi Corbie, Les Pigeons etc., p. 238. Pentru giinile de lupti, The Poultrg Book, 1866, p. 128. Despre iricrucigiri de giini firrl coadi, vezi l3echstein, Naturges. Deutschl., vol. I1I, p. 403. Bronn, Geschichte der l,{atur., vol. Il, p. 170, dL cazuri similare la cai. Despre lipsa pirrului la ciinii incrucigati din America
r8.;

cu

goarecii,

de Sud, vezi Rengger, Sciugethiere uon Paraguag, p. 152; am vdzut tnsl la Grddina zoologicd metigi clintr-o tncruciqare sirnilari., care erau fie golagi, fie pirogi sau parlial plrogi. Pentru incrucigiri de gitini de rasi Dorking cu alte griini, vezi Poultrg Clronicle, vol. II, p. 355. Despre porci incrucigali, un extras dintr-o scrisoare a

lui Sir ll. I{oron cirtre dl Yarrell. Pentru alte cazuri, vezi P. Lucas, HCrCditC naturelle, vol. I, p. 2I2. Le) Ir^Llernut. Hort. and Bot. Congress of London, 1866.

DESPRE ANL]IVIITE, CARACTERE CARE

NU SE

CONTOPESC

din incrucigdri reciproce intre Antiruhi"num peloric gi cel obignuit, preiinta trn caz aproape paralel ; deoarece in prima generalie Loate plantele seminau fortuei comune, iar in generalia urm5toare, dintre 137 de plante, numai doud aveall ttn caracter intermediar, celelalte seminind perfect fie cn forma peloric5, fie cu cera comun[. De asemenea, maiorul Trerror Clarke a fecundat micsandra ctl flori rogii menliortaL[ mai slls cu polen de la o micsandrd purpurie Queen. Aproape o jurn5tate din plantele oblinute abia se deosebeau la aspect cle planta maml gi nrr se deosebeau citugi de pulin in ce privegte culoarea ropie a fiorii ; cealalti jtimdtate avea ins[ flori de un purpuriu bogat, foarte asemlndtoare ctl acelea ale plantei paterne. Geirtner a incrucigat multe specii pi varietdli cle Verbascum cu flori albe gi galbene gi aceste culori nu s-au contopit niciodald ; descgndenlii aveati insd fie flori de un alb curat, fie de un galben curat, primele fiind in proporlie mai mare''). Dr. Herbert a ob{inut, dup[ cum rn[ informeazd, mtrlte planLe de napi suedezi incruciga{i cu alle doul varietiti; acestea nu au produs niciodati flori de nuan!5 intermediar5, ci intoLdeauna ca acelea ale unuia dintre pirin{i. Am fecundab o varietate purpurie cle Lathgrus od.oratus-ale cdrei flori au stindardul rogcat-purpuriu inchis, iar aripioarele gi carnea violete -- ctl polen al varietdlii Painted ladg, care are stindardul cle o culoarc cirepie palid5, iar aripioarele si carnea aproape albe, gi din aceeragi pdstaie arn oblinut cle doui ori plante sem5nlnd perfecf ambelor varietdli, majoritaLea semlnlnd taLiilLri. Atit de perfectd era asemdnarea, incit ap fi crezut c[ intervenise vreo gregeal5, dacd plantele-care la inceput erau identice cu varietatea paterni, aclicri varietatea Patnted ladg nu ar fi produs mai tirziu, in cursnl sezonttlui dtipii cum s-a flori - purpuriu tnchis. ardtat intr-un capitol anterior -clin pirtate pi dungate cu Am cultivat nepoli gi strlnepoli aceste plante incrttcigate, ei continuind sri semene cu varietatea Painted ladg ; la generaliile ulterioare ins5, plantele alr devenit relativ mai pdtate cu purpuriu ; tolugi, nici ttna nu a revenit complet la planta mamd inilial5, cu flori purpurii. Cazul urmdtor esLe pu{in mai diferit, dar prezintf, acelagi principiu : Nandin") a cultivat numerogi hibrizi intre Li.narta uulgari.s galbend gi L. purpurea purpurie 5i in ctlrs de trei generalii succesive culorile au rdrnas distincte in diferite p5rli
care descenden{ii din prirna oeneralie searnlnd perfect unuia dintre pdrinli, ajungem printr-un mic pas inainte la acele cazuri in care flori diferit colorate gi iegite din aceeagi r5d5cin5 seaminir ambilor pdrin{i, iar prin incl un pas la acelea in care aceeagi floa.re sau acelagi fruct este dungat sau pdl.at cu cele dou5 culori parentale, poart[ o singur5 dungd de culoarea uneia dintre formele parentale, sau au vreo altl tr5sdturd
307. I{tjlreuter (Drrlle Forlsetzun7, p. 34, 39) a oblinut lnsi nuanle intermediare clin incruci;iu'i asernirnritoare la genul \terbascunt, In legituri cu napii, vezi Herllert, Arnargllitluceae,lS3T, p. 370.
2L) Nout,elles Archiues du trIttsdum, vol.
20) Bastarderzeugung, p.

oblinute ciin sdminta varietdlii incrucigate cu frunze aspre, all apdrut citeva planter glabre, dovedind c[ acest caracter de frunze glabre, degi incapabil de corttopirel cll caracterttl de frttnze aspre sau de rnodificare a acestuia, s afla totugi permanent in stare latent[ la aceasti familie de plante. Nttmeroasele plante, la care m-am referit anterior, pe care le-am oblinut

ale aceleiagi flori. De la cazuri ca cele de mai slrs, in

I, p.

100.

I\( Ii{'(.1r.\Rrrr c-A o c,\t.rz.\ A xIoDIFICARII

RASIrt,oR

caracteristic:1 a iltres[ot'lt. La ltibrizi gi metigi se intimpli in mocl frecvelt sal chiar obig;rttrit ca o ltlit'tc a corpr-ilui sir semene nrai rnult sau nrai p1lin urtrri pirlintt, iar ctrnlaltir 1t:rr.te celuilalL pirintc. Aici s-al' llitt't'lt t'ir intr[ clin nou in joc o oarecare rr:zistenlli lzr fuziuue saLl' cc0a 0tr I'el'ine la acelagi lttct'tt, o oarecare afiniLate nnrtualir iptre zrtomii organici cie acceagi nat,ttrit, pentru c[ altfel toatc pii'{ile corpului ar avea lrl caracLer Ia ft-l cle intet'mediar. Tot astftl, atunci cincl clescenclenlii clin hiblizi satl rleLiSi cill'c ittt ci ingigi un caracter apr.oape intermediar revin conplet sau fragmeutar la sLr'[rrrogii iot'" trebuie s[ intre iri joc ltlincipiul afiniL[!ii aLomilor sirllilari 5i al l'cptiisici celor diferi{i. Vorn rcvcrri in capitalirl clesprc pungenezir asrrpra accsLui principiu, cal'e pal'e a fi exLrem de gcner.al. - I)il1rli clllll it insistat cti Liil'ie Isiclorc Gcoffloy Sb.Hilaire, la anipr:rle csle citrttln (le i't'lllat'cttL faptrrl cri transmitcrea cat'acLclelor {'irr[ contopire se llrocluce foarte I';ilI' litttnci cincl spcciile sint incnrcigatc. Cunosc o singurti exceplie, anrttne la hiblizii plocltrgi irt starr: natural5 intre cioara obignuit[-gi ceLt yinittl (Coruus (:orone gi C. cornLrc), cArc sint insi spec:ii inruclite incleapptr,p,., necleoscbinrltl-se cleciL lllin culoare. I)tr alLfcl, rlu rrnr intilnit nici lllt caz bipe r.erilicat cle transtniLei.c a ttnol'caractcrc [f[rir conLopire], la incnrcipirri inLre cior-rI l'ase fortnattl ittclt'L cic ctitt'e onl prin seleclie gi care, de ac:e('a, seaurrinri inl-r.-g olll"ec[tl'e ttrtisttt'it c'ti spct'ia uaLut'ali, nici chiar cinci rrna clintle I'olme L.ste ltrrLcr'ttic clottrina ntii tlstlpl'a celeilalte. Cazrrri ca acerlea in c:iu'c c:lileii clin acecagi fillale sealll:-"lnil tttrtit t:tt clouii rase clistincte sint probabil claLoraic supr.afeLa!ie'i, :rdic'il inlluenlei a cloi ta{i. 'I.oater caracterclc. c-rnurnerate ntai sus cat'e,sinL tr.ansrnisc in mod perfcct tlllol'a r:linLre clescenclenli, gi nu altora cgrn ar i'i crrlorilt: distincte, pielca golagir, caracLerul neLerl al fnrnzelor, abscnla coalnelor- sA1 1 cozrl, 616rgeLc strplimcnLarc, peloris;rn, sLnrcLrrrS piticfl eLc. - se gtie cI i]p :rpirlr-rt ttlatc lrt urocl bt'usc, la excrnpl:rrc dc animale gi plante. Din ;rccst fapt gi tlitl nrtlneroftsele rnici cliferen!e cumulate care disLing rasele Ei speciile clonrtlstice tlna clc al[a Si care ItLt sfutL supuse acestei f orme speciale clc tr.ansmi tei'er, ptrLern coilcltide cil aceasta at'e o legiturd oarecare cu aparilia bnrsc[ a caracterclor clesprc cal'e este vor.ba. DllSPR,Il ltODrFrCARnA RASIILOR VriCHr gt FORIIAREA Dtr RASE NOr PRrIT IXCnUCTSARE

brrldogrtl, in scoptil cle a imprima ogariior curaj gi tenaciLutc. I)upir cr.rnt,rnr aflat de la Rev. W. D. Fox, antrmi{i ciini poi,nter ari fosL incrtrcipali cu copoi "), pentru 1 ler da irnpetu ozlLaLe gi vitez5. Anunritor neramuri de gdini cle ras[ D-orking li s-a aplicaL o ttgoar.i irtfuzie de singe de glini de itipLI gi pcrsonal amcunoscut tln lnare crt:scittot' de porumbei care, inLr-o singurl ocazrc, a incrncigat pot'upl*1 irr cngiezclLe, I'ox liorinds (N.
!9-e.:6dl Trad.).

Pini aici ile-aIt1 ocupat in special cle efect.elc incnrcig[rii in clcterrninarea tlnifot'mitItii ctll'i]cterttltri ; trebuie sir plivirn Acunl ltzultall opits. Nrr .ilcape indoialI ci nttmai cil ajutonrl unei scleclii rigtrloasc tinrlr cle c1[cva g.,treraiii itlct'ticiSarca a fosL tttr factor ltulernic in modifical'ea raselol r'echi gi in liornrarea de noi l'ASCr. l,ordttl Orfolcl gi-a incrucigat o c,latii renunritu sa haitti clc: ogari cu

l)ESPRri l\(-lil,'ClSAIilt CA

() CAUZA A trrOl)il:l(,\lrtI

tt

\\t:t.olr

beii s[i turbili clr barbi, in vederea oblinerii unci lirlinri nrai nrari a ciocului. In cazurile de mai sus, anumite rase au fost incrucigate o singurir datl in scopul modific[rii l'rettttui trnunrit caracter'. f)ar ]a rnajoriLal-ea raselor an]eliorate de porci, cal'e aculn se reproduc fidcl, s-au fircut incnrcigriri repefate. A$a de exemplu, calitatea excelenti a rasei de llsscx amerlioratl sc clatorersle incruciglrilor repetate clr rasa napolitanS, probabil inrpreuni cu o oarecarc infuzie de slnge din rasa chinezd22). 'fot astfel gi la oiler noasLre englezegti, aproape toate rasele, cu exceplia celei clc Southdown, au fost foarte mult incrucigate i ,,de fapt aceasta a fost isloria principalelol noastre raso" 23). Pentnr a cita un exemplu, rasa Orfordshire Dotuns este considerati acrint drept o ras[ stabilizati'n). Ea a fost produs[ plin anul 1830 din incruci;area ,,r'asci Hampshire $i, in citeva cazuri, a oilor Southclown cu belbeci de ras[ CoLsrvolcl". Cit despre berbecul Hampshtre, el a fost oblinLrt din incnicigirri repcLatc inLrc oile de Hampsltire cu acele de Southclown, iar rasa Cotsrvolcl cu linir lrrngi :t fost amelioraLti prin incrucigiiri cu rasa Leicester, care, In rindul ei, pal'e sir fi fost rezultatttl incrucig[rii mai multor rase de oi cu linir luna[. Dup[ ce cxanrineazd diferiLe cazuri care fuseserrl inregistrate cu glijI, dl Spoonel conchicle cri ,,dintr-o judicioas[ irnperechere de animale incrucigate este practic posibil rle ir stabiliza o noui ras5.'0. Pe confinent, istoria mai multor rase cle vite gi a alLor animale inct'ttcigate a fost bine stabiliti. Pentru a da un exc'mpltr : dup[ 25 de ani clt: cregtere atent[ de vite, adic[ dup[ $ase sau $apter gencrlalii, regelc Wiirle.nbc,rgului a produs o ras[ noufl de vite cornrtte printr-o incnrci$are intre rasele olandezli 5i elvelian5, combinate cu alte rase2s). G5ina lSantam de ras[ Sebright, care se reproduce tot atiL de fidel ca oricare alt soi de g[ini, a fost forntatir acun] r'r'eo 60 de ani printr-o incnrcigare colrtplicatdzG). Rasa Brahrnas de culoare inchisi, cAlc este considerat[ de unii crescitori ca fiind o specie distincti, a fost flri incloial[ recent format[ in Slatele Unile"), printr-o incrucigare intre lasele Chittagong ri Chochin. La plante, este aproape sigrrr cii napul suedcz a provenil dintr-o incrucipare qi, dinLr-o sursl denrnzi cle incleclere, s-a luaL cuno$Lin{ir de istoria unei varietlti cle griu obtinutS din dour"i varieLri{i foalte dis[incte gi carer, dupir ce a fost cultivaL[ tinrp cler gase ani, a prerzenLaL o probirsLabil[28). Pin[ recent, cresciitorii prudc:nti Si cu crxpcrieulir, firir a fi inrpotrivll unei singure infuzii de singe str[in, er':.ru aproape in unaniniitate c,onvin$i cir incercat'ea cle a forrna o ras[ nouil, inLermediar[ intre douir rase foarte diferite, era zadarnic[ ; ,,ci se ag:ilatr cu o ternacitate plinir de superstilii de doctrina puriLilii singelui, considerind-o ca singurul refusiu unde poal-e fi grisit[ adev[rata sigtrranli "rs;. l_)e altfel, aceasti convingere nu c.rA lipsil"[ tle sens : intrPi gs, 1817, p. 3i, -1'2. YouaLt, Ort the I'ig, irt etlitia S. Sitlney, 18ti(), p. 13. \'ezi excelenta luct'at'c a tl-h"ri \\'. (1. Spooucl ticspre crc$tcrea plin incnrci;:rrc, in Jout'tttLl Ikttlcrl Agricuti. partea a II-a; r'czi de asettrencu un articol tot atlL de bun al cl ltri (lh. I{otvard, in Garriener's Soc., vol. \\, Cltrotticle, 18tj0, p. 320. 2a) Gartlener''s ()ltrrtniclt, 1r\57, p. (j49 si 652. 25; Ilu\etin t{e Ia Soc. d'Acclimci., 18ti2, vol. IX, p. 4t)13. }'enil'u altc cazrrli vczi dc aselnenea ti-nii \Ioii za;

zi) llichalclson,

;i Gayot, Du Beuf, 18ti0, p. X\XII. 261 Poullrg Ohrrttticle, r'ol. I I, 185.1 p. ,

3ti.

zz; W. 13. 'l'egetmeier, 7'\rc Poullrg Book, 186(i, p. lifi. 287 Gardener's Cllrotticlc, 1fi52, p. 7(iir. 2e) Spooner ln Journul IlogtLI '\grir:trlltrt'ul Soc., vol. XX, pru'Lea

a ll-a.

)iisP1{1. iN(.uucl$ARE,

cA o cALizA A

x,ioDiFicARrr

RASELCTR

451

derabil penLru consllmul imediat. S-a constatat insd cd pentru l'eproducere acestg animale sint complet inutile, pentru c5 degi ele au Lln caracter uniform, procluc toLugi, timp de mai mulLe generalii, descendenli surprinzftor de variali. Crescltorul ajurtge astfel la disperare gi conchide ci nu va pulea forrna nicioclatir o rasi interntediarfl. Din cazurile prezentate pind acum, precum gi din altele care atl fost inregistrate, se pare c[ e nevoie numai de rhbdare gi, dupd curn spune dl Spooner, ,,natura nu opune nici o barier5 unui amestec reigil ; cll fimpul, cu ajutorul selectiei gi al unei epuriri atente, este practic posillil sit se creeze o ttouii ras5.". In rnajoritatea cazurilor, dupd gase sau papte generalii rezultattrl ntttlt sperat va fi ob{inut; dar chiar atunci este de aqteptat citeodat[ o revet'sirtne sali o deficien![ in menlinerea fidel[ a rasei. incercarea \ra da insir cu siguran!5 gre$, dacl condiliile de viati sint hotlrit clefavorabilc , caracterelor oricdreia dinLre rasele parentaleto). Cu toate c[ nepolii gi generaliile urmiLoare ale animalelor de ras[]incnrcigatfl sint in general extrem de variabili, au fost observate unele exceplii curioase la aceastd regul5 - atit la rase, cit gi la specii incrucigale. Astftl, Boitard gi Corbidsl) afirmti cd dinfr-trn porumbel gugat gi unul roman ,,\'& aparc un Caualier, Pe care l-am clasaL printre porunrbeii de ras5 puri, deoarece el tlilnsrniIe toate calit[lile ttrnragilor s[i". Redactorul lui ,,Poultry Chronicle"tr) a cresctlb cibeva gdini albastrii provenite dintr-un cocog spaniol negnr gi o girind de rasil tnalaez5 ; gi acestea pi-au menlinrrt fidel culoarea, ,,generalie dr-rpl generalie". Ilasa de ieprrri de Himalaia a fosb formati cu certitudine clin incnrcigurea a clotti subvarietS{i ale iepurelui cenlrgiu-arginliu gi, cu toatc ci gi-a asuntat brusc caracterul s5u prezenb, care diferl mulL cle acela al ambelor rase parentale, totugi de atunci s-a furmullit mereu, u$ol gi ficlel. Am incrucigat citeva rale de ras[ Labrador gi Pinguin, reincrucigind apoi metiqii cu rale Ptngui.n. Ulterior, lnajoritatea ralelor oblinute in curs de trei generalii aveau un caracter aproape unifolrn, fiind cafenii, cu un semn in forrnl de semilund pe parbea inferioar[ a pieptului gi cu citeva pete albe la baza ciocului ; agadar, crr ajuLorul unei mici seleclii s-ar fi puLut u$or crea o nou[ ras5.. In legatuli cu variet5tile incrtrcigate de plante, dl Beaton obserr'[tt) c[ ,,incmcigarea exLraordinarl realizat[ de lVlelville intre -varza crea{[ sco{ian[ gi valza timpurie este tot atib de fidel5 gi veritabil[ ca origicare alta irrregistraLS"; in c'azLtl acesta ins[, s-a practicat, fflr[ indoial[, seleclia. Gdrtner3a) a dat cinci cazrrri dc hiltrizi Ia care progenilura s-a menlinut constantd, iar hibrizii dinLre Dianthus armeria $i D. deltoi"des arl rlmas fideli gi nniformi pin[ la a zecea genera.r;ic..
eo,1 \"ezi Colin, Traiti de Phgs. Comp. des Animaur Domestiques, vol. II, p. 536, uncle acest subiecl bine lratat.

adev[r, atunci cind doufl rase distincte sint incrucigate, descendenlii din prinla genera{ie au, ln general, un caracter aproape uniform; daruneori niciacesta llu e cazttl, in special la ciinii gi la giinile incmcigate, puii lor fiind uneori chiar de la inceput foarte variali. Deoarece animalele de rasri incrr-rcigat[ sint in general vigur.oase gi de dimensiuni mari, ele an fost crescute in numir consi-

este

ar; Ies Pigecns, p. 37. azl \'ol. I, 1854, p. 101. sa) Crtttage Gartlencr, 1956, p. 110.
34) Bastarderzeugung,

p.

553.

t)IJSP]IIi I\(-11I]CISARI] CA () CAIIZA A IIOI)II:I(]ARII

RI\Si)I.()II

Dr. Flerbert tni-a ar[tat cle ascn]enea un hibrid clinl,rc tloui sptcii clt,-[,oasa c]are cle ia prirna lui t'ealizare, a r.irrnas constant tinrp de cil,er.a generalii. Am r'5zttt in plirnul capit.oi czi diferiLeic soiuri rier ciini se trag apl'oapo sigur din mai tnulte specii. la fel fiintl 5i cazul vitelor, al polcilor' gi al alLoranintale domesticite. Deci, inc,rr:cipa,rea cle specii strdnroSegti ciistincte a inceput probahil sI intre in ac:liune: ia folnlalca rasclor noas[r'e prczenle intr-o perioadl indeph'tati. Din obsen'a{iile lui Rtitirncyer, nu incape incloialli cd acelagi a fost gi cazul vitelor; in rnajoliLatea cazurilor insd, o {orm[ trebuie sir fi absorbit satt clcsfiin{at o alta, pentru ci nu csLe probabil ca oamenii semiciviltza\i s[-gi fi dat osteneala nec('sarir sI mcriilice prin selec{ic furma lor arnerstecat[, incrucigaL[ gi instabi]ti de anima]e. Crr toa[-e acestea, acele anilna]e carc eratl cele rnai bine aclaptate concliliilor iol cie vialir trehuie sir fi supravieluit prin seleclie ttaLttralli 5i, 1n lrc(.rit fel, firll"r indoiali t:ri incnrcigalea trebuie s[ fi ajtrtat deseori inclirecf la foi'malc'a raseloi'primitivc clon:esLicite. in ccea ce privegte animalele, incrucigarea cle specii distincte nu a avrit, in vl'ernrrrile reccntc, decil. pulin efect san chiar nici un cfc.c{- asupla {'ormirii sau rnoclificdrii raselot' troaslrc. Nrr se Stie incir dac[ cele citeva slte.cii de viermi ctre. rniitase care atl fost t.ecent inc'ruci5ale in Irran{a \:or 1;roduct' rase pelntanentc. La plantele care pot fi inrnul{ile plin a}Loaie gi butagi hibriclizalc.a a flcut rninttni, ca si la multe soiuri de Lranciafiri, r'oclociench'oni, rnrigcate, calceolarii gi pelunii. Aproape Loate aceste planle pot {i, in ruajoritatea lor, ugol'inmr.rllite prin seminte, dar nutnai extrem cie prrline satr chiar nici una nu sc replochrc ficlel prin seminle. Unii autori sinL de pzirerc cir incrucigarea este cauza principal[ a variabilit5tii, adicd a apariliei cle caractere absolut noi. Unii:iu nrers aLit cle dtpart, incit au considera'r-o ca fiintl sinqura cattzil. Accast[ conchrzree infirmald ins[ de fapLele plezentate in capitolul clespre r'arialia mugural5. tr indoieinic[ plrerea ci anrtnrite caractcrc care nu stnt prezente la nici until dintre 1tIrin{i satl la strirnto$ii lor ili au deseori originea in incrricigirri; este proba}lil totugi c[ uneori a$a sc inlimpl[. Acest subiecL urnre'azi sir 1ic discruLaL nrai bine inLr-un capi[ol viitor asuprq cauzelor variabilitii{ii. In capitolul al XIX-lea sr) \'i-r da un rczunrat concis al acestui capitol, prectlm gi al cetlor trei care urmeazi iniprerrn[ cu citeva observalii asupra

hibridizirii.

CAP I7-}LLI

L ai XY I-lta

CAUZELE CARII STINJENESO LIBERA IIVCITUCI$ARE A VARIETATILOR. INF'LUEI{TA VTETII DOMESTICF] ASUPRA FERTILITATII
,,,,,.,,!,|,|!,,i|,|,i,,,,'.,,,,,,,),,,,,|,,,|,i,!,,:.,'i,:,,,,:,,,|:,,,,,,;:,,i',,;,;,:,i,,

- \'ttt'itttiti rlt: rlrttt t't,nsiicrute crr .s1r'r ilt: t'itttI .sitt/ inclircrrsalc. - \'urictt'tli tie poruntlt, Verbascutlt., ttctllrti, doultti, ytt'1tcni sr lrrlarr, t'ctrc tlcuitt, ii'ttr-o tutuntitti nrtisrrrri. rtt'iproc sttr ilt: - \'!rt!rr r{otrvstit'ti clitrtittri Ictul!ttltL .sprc .slclilr lnle ttrtturuld cL slti'ciilor cind sittl ittcrur:i.strlc f)csltte sptrirtrr
tlotrtcsticu si t'trlturri.
lcr

lililritii

lrt ttttirttulc ;i pltttrlc

rrclriclrrci,sate

, prin ricrlit

planLe sinb, cu cxtl'crn de putine exceptii, foartc prolifice, in unele cazuri chiar mai rnult clerc:iL l'asele pal'enLalc pure. Dripii cunl \'Iorlt \-edea in capitolul urm[tor, descendcntii oblinrrti clin asl-fel de incr.rciqirri sint de asemenea, in general, mai vicurogi gi rnai fertili dccib pr"u'intii lor. Pe cle alLi parte, speciile incrucigate, precum $i derscenclenta lor hibridir s;irtt iutr'-o oarccare mdsur'[ aproape invariapil sterile ; gi aicri se parcl cii cxisli o (leosebire rniire gi de netrectrt intre rase $i specii. Importanla acr.slui subiect in legirturir cll oliginea speciilor este evi-

Aturtci cind sint iucrucigate, rasele riomesliciLe cle aninrale $i de

denL[ $i \'orr] nrai re\-eni ul Lcrior iislrpri.r ei. Din nefericire, numai foarLe plltinc ohservlltii precist: ilu fost f[cute asupra fertilit[lii anirnalelot- $i plantelor metisc in culs de mai mulle generatii succesive. f)r. Brocat) a rer].larcat c[ nimeni nu a obserr.at dac5, de excmphr, ciinii metigi reproduqi inter se sinb fertili in rnocl indefinit. Cu toate acestea, daci printr-o observalic atenL[ se descoper[ vrco urtnfl de sterilitate la descendentii formelor natnrale incruci$ate, se consideri cir deosebirea lor ca specie este doveditd. f)ar atltea rase de oi, vite, porci, ciini qi giini au fost incruci11

Journal cIe Ptrysiolrrglc, r'ol. II, p. 385.

cAU7,E CARE ST'lN.lENrlS(r I\C,]rUCI$AREA

V,'\RIETATTT.OR

Sate $i r.eincrucigate in diferite feluri, incit orice sterilitate, daci ar fi existat, ar fi fost clesigur remarcat5, fiind d[undtoare. Dac[ cercetirn fertilitatea variet:itilor incrucigate, apar multe motirre de indoiald. Ori de cite ori Kolreuter gi rnai ales Gdrtner, care num[ra exact seminlele din fiecare capsuli, observau cer nrai mic[ nrmI de sterilitate la [produsul incmcigdrii dintre] doul planLe, oricit de aproape innrdite ar fi fost ele, cele dou[ forme erau clasific'ate de indat[ clrept specii diferite. Dach aceastfl regul5 ar fi respectatl, cu sigurant[ c[ nn se va mai dovedi niciodatl c[ variet[{ile incrucigate sint in \rreo mtisrtr[ oarecare sterile. Arn r'lzut mai sus cI anumile rase cle ciini nu se impercrchcaz[ u$or; nu s-a observaL ins5. dacd odatfl imperecheali ei produc numdnr] normal de pui gi dacd acegtia din trrmil sint perfect de ferlili inter se. Dacri am presupune insfl ci s-ar putea constata exisl,en{a unni grad oarecare cle sterilitate, biologii ar detluce pur gi simplu c[ aceste rase au descins din specii strdmogegti distincte ; gi ar fi aproape imposibil de a se d.etermina dacfl aceastir explicalie este sau nu cea adev5rat5. Giina Bantam de ras[ Sebrig]rt este mtrlt mai pulin prolific[ decit oricare alLi rasfl de glini gi descinde dintr-o incrucigare a doul rase foarte distincte, reincrncigate cu o a treia subvarietate. Ar fi ins[ extrem de pripit de a deduce c[ pierderea fertilit5lii ar fi legatd de originea sa prin incrucigare, ea putind fi rnai degrab[ atribuit[ indclungatelor reproduceri in cadml restrins al rasei sau unei tendinle inn[scute spre sterilitate, corelate cu absenla guleragului gi a penelor codale in form5 de secer5. Inainte de a ar[ta cele citeva cazuri inregistrate de forme ce trebuie clasate drept varietSli, fiind intr-o oarecare mdsurd sterile la incrucigare, pot menliona c[ gi alte cauze pot uneori impiedica libera incrucigare a varietfltilor. AsLfel, ele pot fi prea diferite ca talie, cum e cazul anumitor soiuri de ciini gi de g5ini. Reclactoml lui ,,Journal of Horticultr-rre etc."2) spune de exemplu cii el poate line gdini Rantam impreutrd cn rase de talii mai mari, fdr5 perricol serios de a se lncrnciga, nu ins[ crl rase mai mici, cum sint cele de lupt5, Hanrburg etc. La plante, o diferen[5 in perioada de inflorire servegte pentm a menline variet5lile distincte, a$a curn este in cazul diferitelor soiuri d" porumb gi de griu : astfel, colonelul Le Couteur3) observ[ cd ,,griul de Talavera, inflorind mull mai devreme declt oricare alt soi, va continna cu siguran!5 sd se reproduc[ pur". In diferite p5r!i ale insulelor Falklanr], vitele ie despart in cirezi de diverse cr.rlori; acelea din linuturile mai inalte, care sint in general de ctrloare albd, se reproduc de obicei, dupd cum m[ informeazil Sir I. Sullivan, cu trei luni mai devreme decit cele din cimpie; gi aceasta tinde eviclent sd impiedice cirezile de a se amesteca. Se pare c[ anumite rase dornestice prefer[ sd se imperecheze cu indivizi din aceeagi ras5. Acesta e Lln fapt de oarecare important[, fiind un pas spre acel sim! instinctiv care ajut[ in a men{ine distincte speciile in stare sdlbatic[, indeaproape lnrudite. Avem in prezent numeroase dorrezi cd, dac5 acest sim{ nu ar exista, s-ar produce ln mod natural rnult mai mulli hibrizi. Am vizut tn primtrl capitol cnm ciinelui ,,alco" din Mexico ii displac ctinii de alte
2) Decembrie, 1863,

p.

484.

8; Despre The Varieties

ol

Wheat, p. 66.

c{uzt:. cARrr s]'INII1NES(. l)ialtLjCl$.\RIIA

VAIilIITATILQR

golagi dcr Paraguav scr anrestecti mai pu[in ugor cu rasele erlropenc, deciL acestca clin urm[ intre e]c. Se pa1e c[ in Germania, cd{eaua $pi! prinregte rnzri ugor vulpea decit pe:rl!i ciini. In Anglia, o c5!ea Dingo australiana a aLras nrascrrlii de vulpe sllbatic[. Aceste cliferenle in instinctul sexual 5i in forta rlt' atlactie a cliferitclor rase pot fi ins[ datorate total desccndentei lor clin specii clistincte. In Perraguay, caii au rnult.{ libertate, gi un excelcnt observatora) esLc de plrerrc c5. acei cai blgtinagi care sint de aceeagi culoarc gi de aceeagi talic preler[ sd se asocieze impreun[, iar c[ aceia care au fost importa{i in Paragrr{y clin Entre Rios gi Banda Ori"ental preferfl de asemeneA s[ se asocieze intre ei. In Caucaz, gase subrase de cai au primit ntrme diferite, iar un ploprietar localnic de r-az5t) afirrnri c5, de.si trliesc in libertate, caii a trei din acesle rase re'f uzir aproape intoldcau na si se amestece gi s[ se incnr cileze, atacindu-sc chiar unii pe allii. S-a rernarcat c5 intr'-nn district cu oi grele Ia Lincolnshire gi oi ugoare de Norfolk, ambele aceste rase, deri fuseserii crescute impreun[, odatd ldsate libere, ,,in scurt timp se separarl pin[ ]a ultirua oaie", cele de Lincolnshire trdgindu-se spre solul bogaL, iar cele cle Norfolk spre solul uscat gi s[rac ; $i atit timp cit iarba este clin abunden{ir,.,,cele doul rasc se lin tot attt de sepalat curn se tin ciorile cle porumbtri". in acest caz, obiceiurile diferite tincl sd rnenlinir rasele rlistincte. Se spune c[ pe ulla din insulele Faroti, nu mai mare -) in clianietru, oile negre indigene, pe jumdtate sdlbacle o jurnitate cle mili tice, nu se arnestecau de bunir voie cu oile albe strline. Un caz mai curios il constituie oile semimonstluoase de Ancona, de origine recent5, care ,,au fost observate ci alunci cind sint prrse in larc cu all,e oi, se {in impreun[, separinclu-se cle restul Lrrrmei"6). In ceea ce privcgte cerbul lopr"rtar, cirre tr5ie;te in starc scmidornesticit[, cll I]ennctl"?) afirnr[ c[ nu se gtic ca tut'mele cle animale rlc culoare inchisi qi cele clc culoare cleschisil care au fost {inute imprcrrnl timp inclelungat in pridurile l)ean, Higir Nleaclorv gi Nerv Forcst s[ se fi amesl-ecat vreoclat[. Putem ad:iuga cr"l, tlup[ ciL se pare, cerbii de cu]oare inchisi au fost adugi pcntnr prima clat[ din Non egia de c[tre Jacob I, pentrtt vigoarea lor mai lnare. Arl importat din insula Porto Sant o doi dintre iepurii cle cas5" silbltici{i care, clup[ cunr se aratl in capitolul al lV-lea, se deosebesc de iepurii comuni. Ambii s-au dor-edit a fi masculi, gi cu toate c[ all trlit ciliva ani irr Grirclina zoologic[, conducltonrl acesteia, di Bartlett, a lncercat in zaclar sil-i facii sir se reproducir clr diverse soiuri irnbllnzite. Nu se poate stahili ins[ dacf acest refuz de a se reproduce sc datora fie vreunei modificiri a instinctului, fie exlremei lor silb.{ticii, fie captir.it[lii care i-a fflcut sLerili, culn se
rase,

iar ciinii

inLimplil adeseori. Pe ctnd tmperecheanr tn scop experirnental niulte dintrer ccle tnai distincLe rase de porLlmbei, am avut. cleseori impresia cr"l deSi aceqtia er"att credincioqi

a) Rengger, Siiugethiere Don I'araguag, p. 336. 5) Vezi un rnernoLiu de d-nii LhelbetLe;i cie Quatrefirges tn Bull. Soc. rf'AccIimat., r'ol. \-lil, itrlie 1861, p. 312. *) O mili englezri : cca 1,6 lirn (N. trad.). 6; Despre oilc cle Nolfolk, vezi Xlarshall, Rural Economg of Norfolk, vol. II, p. 136. Yczi Rev. L. Lantlt, Descriplion of Farod, p. liO. Desplc oile de ,\ncorrzl, .vezi Pltil. Transaction, 1813, p. 90. ?) \Yhile, Nal. f/isl. of Selboulne, eclitati cle I3ennett, p. 39. ln leg[turii cu originea cerbului de crrloltt'e lnchisi, vezi dl E. P. Shirley, Some Account ol English Deer Parks.

leg-ilurii lor conjugalc, ei mai conservarr o oarccarLr atraclie fa{ir cle proplia Ior t'llsit tkr pol'umbci. Ca rrrmare, arn intrcbat pe dl \\ricking, cal'e .1\reA rnt tnai lltarc trttnt[r clc rasc difcrite decib oricine alLu] ciin Anglia, dacr"r c.l cstt' clc ltitt'crt'c cir porurrtberii ar prerfera s[ sc imperec]rezcl crr propriul lcir soi, preslrlrtrnirttl cit r'lr exisLa destui nrasculi gi clestule fenrele t'lin toate soiurile. I.'iri'ir t'zilllt'c, cl rni-a ritslttrns cll c convins c[ aga s-ar inLimpla. S-a oJrsclvat dest'ori ciL ltot'trml:telul corlun pare a avea o realir atersiune fa![ cler rase]c ob{inntr'dc atnutot'iS), clepi ci tic,*cincl, frirl indoiaiil, c:u tolii clintr'-un strirmop comun. Iler'. \\'.D.Iiox tuit ittlot'mt:azit cii in circhrrilc sale dc gi5te, celc albe gi cele comulle cltinerzeSti sel {in separat unele cle:llLeie. Aceste fapter 5i informatii, clegi rtnele dirtIrc crlc nlr pot fi c]or-cdite deoal'cce sint llazuIc nttmai I)] piirerea unor obsen-atori erpcrimentati, araIti cir clatoril-[ cliferitelor obignuin{e uuerle 1'ase clomestice tincl sir se linri inLr'-o rinurnit[ tnisrrrl separate, iar altele prefer[ sli ser impc'rec]reze cll pr.opriul lor soi, la fel ca 5i speciilc in stare naturali, clegi intr-o mult mai nricii nuisrrrl"r. Nrt cttnosc nici un caz Jrine dovcdit de sterilitaLc la animale', ('iil'e sl"r clerivr clin inclucigarea drr lasc clomeslice. Ar'lnd in t'edere mAl'('a difererrfir de stnrcfrrr'[ dirrlre unele rase-, clc ponimhci, g5ini, polci, ciini ctc., ac]sL fapt eslcr extritordittar ri conLrasteazir cu sLerilitatea rrrtiltor specii na turale indeallloiille inrttdite atttttc'i cind accstera. sint incrttcigetc; \'on] incelca insi sir arit:inr rrlterior c[ acest fapL nu estc atiL cle cxlraoldinar dLrp[ cum pat'e ia prima vcck'r'e. De altfel, ar fi nimcrit si"I reaminlim aici cir m[sura cleosebiri]or externe dintrcr dorrri specii nu L-'o indicalie sigurir penlm a preverckra clacl cle se vor reprodrice impreun[ siin ltu, unelc spt:cii indeaproape inrudite fiincl c:ornplet steli]e cind sint incruc:iga Le, iar alLe specii extrem de cliferitc u nele clc alLele fiind irrtr-o oarecare m:isurI fertile. Am arirtat mai sus c."r nici un caz rlc sterilita[t la raso incrucrigate Illl sc inLenteiazri pe dovezi satisfricirLoale, insl A\reilt l-ol-u5i un caz carc, ]a prina veclere, pare demn de incredere. Nu sc poAtc. cita o siu'sri mai atrl-olizalri clecit dl Youatte), cal'e afirm[ c[ inainte vrernc" la Lancashirc, se fitceatt dese incrucigiri intre r,ite L,rnghor.n si ShorLhorn; re.zultatul primei incrrrcigiri era ercelent, ins[ produsul era insLabil; la a treia s?iu a patra gcneralie, r'acile nu erau bune c1e lapte; ,,in afarri de aceasta, era foarte nesigur dac:i vacile \ror concepe; ;i chiar o treirne clin vaci, dintre cAre unele rnetise, nll all ssnsepuL". r\ccasta palc la prima t'cderc o bunl dor.aclll. Dl \\rilkinson afinn[ insirlo) cii o ras[ provenilt"t clin eract acecagi incltici$arc s-il stalri]izaL efectiv in alti parLe a Artgliei; gi dac[ fertilitatea i-ar fi fost cleiicientii, aceasta f[r[ incloiald c[ s-ar fi rernrarcat. I)c altfcl, preslrpunind cd dl Youatb gi-:ir fi dor-cdit pttnctul slrr cle vedere, s-ar puLea sustitte cii sterilitatea se clatcx'r'gte in intregirne faptului c[ cele douli rase parentale descinrl din specii ini{ial clistincte.

in cazul plantelor, Gri,rtner afirmfl c[ a fecundat 13 gtiule{i (li trlterior, alli nou[) cle I]e un ponlmb pitic cu seminle galbencrr) cu pole'nul unui porumb lnalt cu seminle ro$ii, $i un singur gt,iulete a proclus nurnai cinci scmin{e bune.
8; Iicr'. Il . S. I)ixon, T'I'ic Dauccolr:, p. 155; Ilcchstcin, Nalrzrgc.scft. l)culscltlqnds. r-cll. l\-, p. 77. Callle, p. 202. ro.y Dl J. Williinson, in Ilemarks atldressed lo Srr J. Sebrigltl, 182(), p. liS. rtl flctsturderzeugung, p. 87; 109; vczi cle asclncnea labelul de la sfir';ilul volurnului.
e1

C,.\IIZI] CARE S]'INJNNESC TNCRLICl$Ai{EI\ \IARIT'--|ATILOR

Cu toale cI ar:este pl:rnte sint monoice Si nu necesit[ castrare, totugi a$ fi hilnuit cir a itltct'r-cuib vreun accident cle manipulare, clac:i Gdrtner nu ar fi a f it'tn:l t in tnocl special c[ timp de mai muili ani a crescu t a ceste dol H valie:titti itriprcttnit gi cli ele nu s-au incnrcigat in mod spontan. Avind in veclere insir cir accslc plantc sint monoice, c[ au polen abrindetnt, gi cri silL bitle'cttnoscriLe ca incnrciginclu-se in general liber', caiul cle nrai r,,r rlrirc expli'-rabil ntllnfti in l)lc.sttptlnefea ci cele cloui varietlti sint, intr-o 11umiL[ pr[sdr5, t'eciproc stclile. Plantele hibricle ob{inute din cele cinci semille cle ntai srrs eil811 dtr slt-ttcLuri intcrmediar[, extrem cle variabile gi lterfeci fertile12). De allfel, nici prof. Flildebrancl13) nu a reugit sI fecuncleze flbrile fernele alc unci planLe aYind grlunle de crtloare bruni cll polen dinLr-lrn angmib soi cu ertiunle galbene, ctl toate cI all-e flori de pe aceeapi plant[, care friseserh fr.crrpii.rte c1 prollt'itrl lr,ir polen, Atl prorltts seminle bune. Crecl cir nimepi n1 gi-ar putea i-ncltipui cli aceste varict[li clc. ponrmb ar aparline unor specii disiincte, clar dact"t hibrizii ar fi fost citu5i de pulin sterili, f[r[ inr]oialf cir Giir.Lner i-ar fi clasat imcdia [. ca atat'e. Pot ohsert-:t aici c5, in ceea ce privegte speciiler neindoieltlicc, lltl existir neap[rat t'reo legirtur."r sLrinsd intre steri]iiatera unei prirne itrcrttcripl"ri'i 5i aceea a tlcsceudenlilor hibrizi. Unele specii pot fi incr.ucigate cu ugtrlin[it. cittt' llroclltc hibrizi complet sLerili; alLcle nu pot fi incrucigate r]ecit ctt ltlal.tc mare gt'c'tttttLe, insl hibrizii o clat[ proclupi sint intr-o oarecare rndsur.i fertili. Nu ctlilosc insir nici un c,az analog celui al porumbului, adic[ al nnei primc incrttciS[ri rea]izate cu greutate, dar produc,iricl hibrizi perfect fertilila). Cazul lll'nlirtor este rnult mai remarcabil gi firi incloial[ cir a surprins pe Giirtner, a c.{l'tri fertn[ clorinlii era cle a rnarca in mocl clar dtosebirea in#e sllt'cii 5i r-nrie'Lirli. Tirnp de 18 ani el a execulal, un numlr foartc ]1arc cle expet'icrttte sletttil Verbascurn, incruci5ind nu rnai pri{in rle 1 085 tlc floli si lrrrlli-ctt t'incltr-le solllinlcle. I'hrlter clintre iicestc rrrperie.n!c au r:onstat riin incr:u6ig.-ireir clc vat'ictl{i albc gi galbene - atit dc la V.Igchnilis, c,il qi rlt: l1 \1. blrtltaric -_ cu altc ttotlit specii 5i cu hibrizii lor. I{imeni nu s-a incloit cri ntrarrlelc cu f]rlri aiber gi grlherne alc acestor dou[ specii sint realmenter variet[li, gi ric fapL Gdrtner. a obtinu t in cazrtl ambelor specii clte o varietete ciin siniinla r:elc'ilalte. In dotli dintrc ltrcrirrile salc15) el afirm5 in mocl ckrr c[ inci'ucigiirile ciintre flori coloratc simil:ir procittc rnai multe seminlc decil, acelea dinlle flori cle cllori diferite I aSadar" r'arietatea cll flori galbene clin oricare clipfre ccle clold spccii (5i ittYcrs, r-at'ierLatea ctl flori albe), fecunclatri cu polcrtul proprieri sale virriet5li, prothtcc ntai multe semin!e deciL in cazul cin?i este flcuiiclatir clr pcrlenril valitrLlitii ttlbe; $i la fel esfe cazul cind sint incl'6ciqatc spccii cle clifcrrite ctrlot'i. IlezulLatele generale pot fi vr-rzutc in tabr:lLrl clt Ia sfirgiLll r-olgnlultri sittt. intr-rinul clintie cazuriiu), autornl prezintl cleLaliiic cle ntai jur;
13) I),t1. Z, iitu?q, 18{i,c. p. 1i27. 11) llai inlrirrtc, rll i'lrillrlf opina (,(ltrt'tl. ()ltrotr., 1lil-t8, p. 771) cli tk'sctrnrlt'rrtiitlitrtr.-o irrr:t'rrcisarc inLlc anunrite lrri'icLriti clc gr.iu cltr.cncrrrr stclili Ja a pat.ra gcrticIaf ic ; itr pt'tzctrt, cl lrrliliilc insi ([trtltt'oitctttcttt r-tf the Otrcrils,

L2; lliLIcnt p. 87 i77. ;i

1r7ii) cir sc itr5r:ilrsc.

L51

crlol

litnnlttis tktr I)eiruchtung, p. 737;

Brtskrrrler/,eugung,

clorrit I'at.ictl'rti, virzi p.3t)7. t61 Ilus[urderzcugung, p. 210.

p. {)2, 181. I)espre obtinclga clin scminte

C.AII7,I:, CAR]] S1'IN]IlNi]SC i\CRUCI$AREA VARIETATILOR

treJtuic sir ldmuresc lns[ in prealabil cH Gdrtner, pentrtt a errita exagerat'ea graclului cle sterilitaLe la lncrucigdrile sale, compar[ intotcleauna ntttndrttl mari-m ob{inut dintr-o incnrcigare cu numdrul mediu proclus de planta-maniit lrtrr[. ValictziIea albir de la V. Igchntti.s, fecundat[ natrtral cu propriul siu ;rcrlcn, a claL, lu o medie rle 12 capsule, cite 96 de senrin{e bttne, pe cind20de 1'lrn'i fccundate crr ltolenul variertirlii g-albene ale aceleiagi specii, au dat ca ntlm[r' ntari.nt nunrai 89 cle scminle bunc, astfel cI avetn, dupI scat'a uti]izatI cle obicc'i cle Giirlner, plopur'lia cle 1 000 la 908. Ag fi fosb de pirere c[ o atit de rnicir tliferen{[ in fecunditate s-ar fi putut explica prin efectele d[unltoare ale castrririi necesarc. Gdrtner arat[ insfl cH atrinci cincl variet.alea albfl a lui V. Igchni-ti.s rr fost pentrlr prima clat[ fercundatir cu varietatea albd a lui V. blattari,a gi apoi cu variet.ate'a galllen[ a acestei specii, ea a produs semin{e in proporlie de 622 la 438; gi casLral'ea s-a eferctuat in ambele aceste cazrtri. SterilitaLea care reztrlt[ insl din incrncigarea r,ariel5tilor de diferite culori ale aceleiagi specii este tot atit de mare ca 5i aceea cat'e apare in multe cazuri cind sint incrucigate specii distincte. Din nefericire, Gflrtner nu a comparat decit rezrtltatele primelor impreun[ri, neco]xparincl gi sterilitatea celor dotrI grupe de hibrizi produse rlin varietatea albir a lLri \/. Igchrti"ti.s fecundat[ de variet5{ile albd gi galbenit ale ltri V. blatturtu, clci este probabil ca erle sI se fi deosebit din acest punct
rerzultatele unei serii de experien{e pe Verbascum, execriLate de el in Gr[dina boLanic[ din trdinburgl?). El a repetat cil,eva clintre expericrnlele lui Gdrtner pe specii distincte, ins[ nu a oblinut decit rerzultate variabile, unele afinnativc, insfl mai mrilLe contradictorii. ToLuSi, acestea nu pal'suficiente pentm a rlstut'na conclttzia la care a ajuns Giirtner' in baza expelien{c:lor executate pe o scari mai mare. Dl Scott a experimenLal,

de

veclere.

Dl J. Scofl mi-a prezenlat

capsule. in scop comparativ, considerincl c[ numflrttl mecliu de seminle bttne din fiecare capsul[ este 100, a constatat cI ins[gi aceasti varietate galbenfl, fiincl fecunclal[ cle varietatea alb[, a produs din paple capsule o medie de 94 cle serninle. In baza aceluiagi principiu, varietatea alb[ a lui V . Ig chni"ti"s, feculclaLir cu polenul slu propriu (din $ase capsule) Si cu polenul variet5lii galbene (opt capsule), a produs seminle in proporlie de 100 la 82. Varietatea galben[ clc V. thapsus, fecunclatl cu polenul s[tt propriu (opt capsule) gi c_tl cel al varietiilii albe (nurnai clou5 capsule), a produs seminle in proporlie de 100 la 94. in fine, r'arieLatera albir cle V. blattari"a, fecttndatd cu propriul sltr polen (opt capsule) gi cu acel al variet5lii galbene (cinci capsule), a produs seminle in proporlie de 100 la 79. Agadar, in fiecare caz, impreunflrile de varietiti coloratc similar ale aceleiagi specii erau nrai fertile decit impreundrile de variet[ti cliferit colorate. Gruplnd toate cazurile imprenni, diferenla de fertiliLate cste cler 100 la 86. S-au fdcut citeva incercflri suplimentare, 5i 36 de imprelrnlri de varietrilisimilar colorate au produs 35 de capsule bune, pe cind 35 de impreunlri cle variet5li diferit colorate nu au produs decit 26 de capsule bune.
rz; De atunci, rezultatele au fost publicate ln Journ. Asiutic Soc. of Bengal, 1867, p.
145.

dc asenterlcrr:r asupra fertilitilii relative a ititprettnflrilor dintre varietirli ale ace.leiagi specii, sirnilar gi diferit coloraLe. Astfel, el a fecundat $ase flori din varietalca galbenzi a lui V. Igchnitis cu polenul lor propriu 5i a oblinut $asc

CAUZtr, CARF STINJtrNESC INCRUCISARI]A \/ARIE,TATILOR

459

Pe ling'5 erxlterien{ele cle mai sus, V. phoeni.ceum cu flori de culoare purpurie incrttciSa Lh ctl o varietate de culoare roz gi cu una de culoare albd din aceeagi specie ; ace'ste clou[ varietSli au fost de asemenea incrucigate intre ele, 5i toate acest.e inrpreu nirri au produs mai puline semin{e decil V. p'lrceniceum fecunclaf crt polen propriu. Din experien{ele d-lui Scott rezultd -deci ci la gennl Verbascum, r'arietilile colorate similar gi diferit ale aceleiagi specii se comportir llt inct'ucigal'e ca specii indeaproape inmdite, insl distinctett). Accsb fapt remarcabil de afinitate sexuald a variet[lilor colorate asem[nltor, observat cle Gdrtner gi de dl Scott, nu este poate o intimplare atit de rar5, considerind ci nimeni altul nu s-a ocupat de aceasth problemd. Cazul rtrmdtor merit[ sii fie menlionat, pentm a ar5ta, intr-o oarecare mdsurd, cit de greu esLc de a se evita gregeala. Dr. FIerJterL'e) a observaL c[ din seminle de plante crescind aproape nnele de altelc se poL ob{ine cu siguranld diferite variet5li duble gi colbrate diferit de nalhe (Allhaea rosea). Fiind informat c5 horticultorii de la pepinierele care produc seminle pentru comer! nu-si separh plantele, mi-am pio-urat seminle a 18 varietiili cu nlrme precizate; dintre acestea, 11 varietl[i au produs 62 de planLe, toate perfect fidele variet5lii lor, iar qapte au produs 49 d-e plante, din care jrrm[taLc erau fiderle si jumdtate false. Dl Masters, din Canterbur], mi-a prezentat n n caz gi tnai pregnant. El a luat seminle dintr-u n stra L mare, cu 24 de r,'aliet5li denumite, plantate in rinduri foarte apropiate, gi fiecare varietate s-a reprodus fid.el, avind. numai uneori o nuanfd, diferit[ de culoare. Or, la rtalb5, polenul care este abundent, devine matur gi se imprdgtie aproiipe total, inainte ca s[igmatul aceleiagi flori sd fie gata cle a-l primi zo), 5i cttru albintrle acoperite cu polen zboar[ neincetat de la o plant[ la alta, s-ar lliirea ci varietllile iuvecittate ntt ar putea evita incnrcigarea. Clm insi aceasta lrtl s-a intirnplat, Am considerab probabil c[ polenul fiec5rei variellli a avut tltull. m:ri lllare prttere pe stigrnatul propriei varietzili decll. pc acel al tuturor celorlalLe; tltt am insir nici o dovadir in acest sens. Dt C. '.furner din Slough, binecrrnoscttt pentru succeslrl s[u in cultivarea acestei plante, rn5 informeazd t-tslrpra fapLrrltri cd floarea b[tut5 impiedicl accesul a]binelor la polen gi stigmat; 'i el constatlt cii este greu de a incrucipa aceste flori, chiar gi artificial. Nu gtiu

:I fost

r8; [lazurile ut'miitoarc, datc de l{tjlrcutcr in Dritte Fortsetzung a s?, p. 34, 39, par la pr.ima vedcre sd cotlfirtue ltotirlil. afirmatiile d-lor Scott;i Giirtncr;i intr-o oarccare rndsuri a,sa ;i treblie. Din nenumirate obserYatii, Iitilreut.er afirtn:i cir inscctcle cluc fird incetarc polen cle la o specie gi varietate clc Verbascurn la alta, ;i ett pot cotrfirma pet'sottal accastit afirmatic; totu;i, el a conslatat ci varietitile albi ,si galbenl d.e VerbcLscurn lllclrttilis crc;tcau tlescot'i anrestccatc itr stat'c silbalici. trl a cult.ivat de ascrrcltca in grlclina sa, tirnp cle patnt ani, rtn nunrr'tl coltsiderabil de ltlantc din acestc cloui virlicteiti 5i prin scminte ele s-au mcltinut ficlcl ; cind lnsi lc-a incrtrci;at, cle au ltrotltts flori cle culoarc intcrmecliari. S-ar fi putut d.eci crcde cL ambelc varietiti au avr.rt desigur o rtrtti putcrnici afinitate electivi fati de polenul propriei lor. varietdti, rlccit fali cle polenr.rl celeilaltc, aceasti afinitate electivir a fiecirei specii pentm propliul siu polen fiincl, pot adiuga, o forti perfect de bine dovcdiLi (licilreuter, Dritte Fortsetzung, P. 39 gi GiilLner, Bustarderzeugung, passim). \raloarea cazurilor de mai s'ts este insir mulL redusS. de numeroasele experiente ale iui Grirtner, pentru ci., spre deosebire d.e Kdlreuter, el nu a obt.inut nici o sirlgr:r[ datir (Baslarderzeugung, p.3{J7) vreo nuant5. intermediari clin incruciqarea varictritilor cle I/crbasctlnt cu floli de culoare alb[ ;i galbeni. Astfcl, faptul cd varietdtile albi gi galbcni rzimin fidele culorilor lor nu clovede;Le ci ele nu ar fi fost fecundate reciproc de polenul dus de insecte de la una la cealalti. tsr AmoryIIit{cLceae, 1837, p. 366. Gtirtner a ficut o observatie similard. :0) I{dlreuter a observat pentru prima dati acest fapt, ln MCm. de l'AcacI. de St. pCtersbourg, vol. III, p.727. \ezi de asemenea C. K. Sprengel, Das entdeckte Geheimnis, p. 345.

LAUZT;. cARt.t

rlNlr:NI:sc I\('RIl( ts,\Rit,.\

\'ARIUf'ATII.OR

tiacit erplicalia datti \ra llrnuri comple't fap Lul cI r'alietili crescind foar.Le al)l'oapc unele cle alterler se inmullesc atib der fidcl prin sernin{e. (,aztrriler ttrtn[toare mcril[ sti fie arri[aLc, elc fiind in lcg."rturir cu formelt: tltotloicc tlal'o Iltl tte'cesit[ castrarea gi clcci nu priL fi r-iit.rirnate de aceasta. Girclr ric Tltrzareittgties a incrucigat ceea ce el conside.rir drept trei r-ariet[!i cie clor-lecirt) ii afirrriti cir ftrcittrdarea lor reciproc[ esLc rnai gl'ca in func{ic der cierosc.bir.ilc l)r] ctlt'e le prczintir. imi clart teatr-,a cit cle inrllerfecL au fost cunoscutc pinli t'cccuL fortnelct acestui grup. SagereL") insr:r, caro le-a clasat in cgn{'glrtri[-ate t'tr feltilitatea lor recipt'crcti, considerr[ cclc trci forl]re n]en{ionaLer lnai sus cirepL vat'ietirli, ctlln o face dc alLfel gi un specialisL mult mai cunoscnl, pi anurne tll Nauclin'3). Sagerel,zc) a obscn.at la anumili pepcni o Lenclintir mai pronun{atl dt'cit la al{ii de a se menline fideli, indiferent dc cariz[, iar cll Nariciin, car.e a llt'ttl o atit de irne'nsi experienlir asupra aceslui ertilt, mil inforrtreaz[ cti, Crrp[ piirt't'c'lt Sfl, anrtmite variet[{i sc incnrcigeaz[ inLre clc nrai ligor dcr:it, alLelc ciin acerea5i spccie; e'l tru a cloveclit insi adcr'5rul acesLci concluzii, una clintrc marile g-r'ctlti"t{i fiincl ft'ecr-ettla ar'ortare a polcrnului riin imprejurinrilc Parisulrii. Crr toate acestea, auLontl a crescriL Lirnp clc gaptc ani, aproapc uncle de alLelr., atrnmiLe fot-me cle Cttrulltts, crlc, pu Lincl fi lnr:rrrcig:rLe artificial srr cea nrai rlare ttgurintd gi producind descendenli ferlili, el'au clasiiicate drept valieL.ili; cind ins[ aceste fornre nu eraLl incr.ucigate artificial, e]e se rnenlineau ficielc. Pe cle albi ltarLe, chip[ cum insisti dl Naudin in rnocl repctat, mtilbc ulLe rrar.ieL[!i din ace'lr.gi gnrp se incrucigeaz[ crr atita usurinlir, incit claci nrr sint crescrrtr: tleparte rtnele cle altele, c'le nu pol, fi rrlellfinrrte c'il-ugi de pu[in fidcl. Se poatc ciLa aici un alt c'az, de$i oarecirm clifcrit, ca fiind foarLc intcresant ri bazai, ltc o ercelenL[ mlr'lurir'. Iiolrcuterr rltsctrie detaliat c'inci r.ariet[li dc Lttttlu colltut"), cal'e au fost iucrucigaLe reciproc:. clesccnricn{ii avind caractenll itttcrtnctiiar' gi Iiincl Lot aLil, dc ferLitri ca gi p[rin[ii Ior'. Din acest fapt, I{direrrter a dcclrrs cit c.le c.ratr intr-adevilr varieLdti, fapt cle cEu'c, clupr"r cit ant pritirt arfla, ttimeni lttl parc s[ sc indoiascir. El a mai incrucigat reciltroc aceste cincivarietirli cu IJicoti.ancL gluttnosa, producind hibrizi foarte sterili, insi :lct'i ohlinu{i din \-ar.pe,renni,s, utilizali ca plant[ tat[ sari rlarnil, nri errlu ltLit de stcrili ca ]ribrizii celorlalte plitntc variet5li26). Aqadar, capacitaLea seriiale"l :r acestei unice r':lrie21; A-nunrc Iilu'ltcrrittc, Prrslr.s,sr,il, (]irutrutorrs. Jttttrrl. dc.s Sc. l'rr1., r'r.rl. \\1, 1S3:t. p. ii9lr si 1( 5. zzl )Idmoire sur les Cucttrbi.taceae, L826, p. .1{i 55. 1i 23) .lttnalts rle.s Sc. -\'rrl., Scria a l\--:r, r,ol. \'1. J[. \urrrlil consirlcli accsIc 1'rrlnrc ca fiin<1, iirlii ir"rcloialir,
pr:po.
8.

vrtrictiti de Cucut'bitct
255

Zwette Iiortsetzung, p. 53, atiici A,icotiana najrtr Ltulqat'is; (21 percruii.s; (i3) [rr.ttstllt,utrirrr; (1) o subvrrrictaLc a nccstcia clin urrni1' (i>) ma.ior latifrtl. fI. alb. 20; Iitilt'cttter a fosl irLiL t1c imprcsiontrL cle acest fapt, incit a b:irrtril- t:i inlr-una cliutrc cxpclientclc sale s-a attlcstecat clilt irrLinrplare putiLt polcn de l'. glttLiuosu cu acel de viLr. 7rrrerurl..:, ajutirtd astfcl foltei ci dc fectrntlurc. f tiu acum insi in nrocl coucluclcttt cle la Giltncr' (Bttstarderz., p.3.1 ;i 43) cr'r polenr.rl a douri spccii nu :.ictioncazi niciodtttir tntpreund asltpra unci a treia specii. Cu atit rnai putin efect va avea polenul unei specii clisLincLe arnestecaL ctt polcnttl propriu al unei plante, dacir. acesta din urmir se afli in cantitatc suficienli. Singnrul efect al arnestecttlui a clottii fcluri de polcn esle tle a produce in aceeaqi capsuli seminte care sii producir plante, clintrc carc unele sI scnrene cu unul dintre pirinti, iar celelalte cu celilalt pririnte.

'4) Mdm. Cucurb., p.

S'II]Ri LII'A'I'EA

a ltri N. qltttirtosct"). AcesLe fer.1;Lt' in lt'girLtrrtl cu itlantele araIli cir, lntr'-un nul]]i"ll' r'erJtis r'lc r:azuri, ittsuEilile scxualc zrle atruuriLcii'r-alie'Iir!i au lost atit de mii]t niociificritr', incit ele se incrricigt'azi intre ele cu mai pu!in[ ugurinli gi produc rnai prrlinir sirninll clecit altc varieLii{i r.le aceleiagi specii. Vom veclea indatir c[ funcliiinile sexrialc ale celor nr:ii rnulte animale gi plante sint in mocl cieoscbiL expuse inflr:cn{ei condiliilor de viatri la care sint supuse. $i \'om discuta nrai jur, Ire scui't, inllLrcnta combiitatir a rcestni fapt pi a alLora asripi'a cliferenfei cic feltiliIaLe intle r-ariet[!ile incrtrci5rLe ;i speciile incnrcigate.
cic aceea
DO}TT]STICIREA ]TI,IMINA TENDINTA SPRE STERILITATI', CARI' IISTI' GENERAI,,A LA TNCRUCI$ARI'A SPtrCIILOR
r\ceas;tir ipoLczir a Iosl crllusir pcnLlu pritna clafi"r cle ciLre Pallaszs), gi u lost adoptlitir dc rlai rntil{i arrtori. Nrr lroL girsi aproape nici un fapL clirecL in sprijiritil ei. I)in ncftlicile insir aLii, in cazul animalelor', cit gi al 1;lanlclor'-._ nitneni nu a comparat l'ertiiiLaIea vi,ll'ietir{ilor de mulLir \-l'ernc clomesticiLer, aLtrnci cincl ele sinL inci'uciga[,e crl o specie clisLinct[, r]rr ferl.iliLeltea spccie'i llalentale sl'ilbatice, cincl aceasLa estc incnrcigata in rnocl similar. Nimeni nu a companrL, rtre erernplrr, fcrl"iliLatcri lui Gallusbanktua $i a girinii clomesLicc clncl acL.sLr'a sint inr:nrcigliLe cu o sprrcie clislincl[ cle Gallu.s sau der Phastan u.s; 5i cxperienla 1'csllccLir-ir ar intimpina. in toate cazurile, rnulter clificulLirti. I)ureatr cie la IIiillc, care a sIucliaL atii. de aLenL literatura clasicli, eifirmh2e) ci pe timpul lomanilol catinrl c()mlnr era proclus cu mulb mai mult[ g-rcutate decif in zilele noasLlcr; nu gtiu insii clac[ se poate a\rcrl incrc'clerc in aceasLir alirmatie. LIn caz rnuiL rnai irni;ortrint, derl oarecunl clifcriL, este prezenLaL cier (11 Gi'otrnlan,lro) : PlenLc cunoscriLe prin cral'acLeml lor intcrtnerdiar si prin sLcrliliLaLt'a lor ca fiind hibrizi intrc Aegf"Iops ;i griu s-au pcrlpeLuaL in starc cle crrlIrrril clin anul 1857 cLr o crr:Stere rapicld. e f ertilitdltt, tlur uurictbilci Iu Itecure qeneraltc. I-r ir patla gt:ner':ilie plantele ili rnen[iuerau irtcit carAcLerul inLerrmccliar Si (lt'r-eniserir tot. aLiL de fertile ca fi gliul comull cle crrlturit.
:z;l)iScoLtafirt.trtt'itcr.ltoilstt.r.aLiiirrlcglrttit'l'tcttstt:i.i]itll|claabsoltttia1lt'iltr
p.
,*i7)

tir{i a fosl, friri incioialir rnorlificat[ intr-o anumitd misurS, pentru a se aprollia

: acrstc obscrvutii

stltriitt[cItll)0(]tIl.0tllScrl[talrirttlr'rtitsirrri|r.irrriLi;i,tltl1illt.tls|'t'lI er'arttt-ttt]trlrliiicr.Li]cctt1lttltltttti]tllttcltlllt1lr'irtrtrllt
lncn0a o citrbotica cucrrlui

:tcrltlsLa|a|_ot,afiitttifotrr'Lester'i1ir;nrtaccllr1iltfost,itrslicitzttlt.i|ot'r-a1lllltrtcrtr1ii;iisostile,ob|itttrttl
stltrtillte]eacesLei1llltrr|c.'\ceastitr.lir'ieta|crlecittbrl[ic

or.gatlclcttliIscttlt,ascirtittrlitotrt'ctlilrtoa['t1lttttc[c]tcic asctlrirtiii|tliit'citrfttttctiegiplrr'tialt.ttstr'tic[trricrtactllealrlcftlr'Irtcilongistilc'Aaclal' tlclot'clttttli1tll'trt.lcotrrllitlatcitrllclctlrsiflrtliI'e.irrt.otrsccitlLit,t.tttcsLcstrrpt'irrziitot.caaces|cflor'isitfies1lttIrLln ;i int.i'rrn grarI r'irlicut auLofclLilc. is) .lr'1. ,lccrd. Sl. Pi'fu,r.';l:rrr'7, 178,:, pirrtca rr II-rt, p. ti I ;i 10t). :e.) -lniirrlr'.s rlcs (Seliil l), Ir. (i1. ^Sc. Nrrl., r-ol. \\l ao; 1irr11. IJttt. Soc. lt: Iiruttt:r', 27 rlccetrtblie, 18{i1, vol. \'l I l, p. 612.

lui Pallas pare extrem de prrLcrnicl. capitolele anterioare am aritat cd diferitele rase de ciini descincl clin mai trrulte specii s[lbatice; acelagi este probabil gi cazul oilor. Nu poaLe cxisLa Itici o indoial[ cd Zebu sau boul indian cu cocoage aparline r',n.i specii distiucte de vitele europene, acestea din urmd descinzind, cle alLfel, itin do1:i forme care pot fi denumite specii sall rase. Avem clovezi serigase cir porcii ttogtri domesticili aparlin cel pulin la doud tipuri specifice, Sus icrofa gi S. indtcus. O analogie mulL exlinsfl ne conduce ,,c,,rn la piirerea cd, clacl aceste diferite specii inrudite ar fi fosl. incrucigate chiar atunci cl1d i1r fost imblinzite pentru prima oard, ele ar fi prezentat atib la primele lor imprettn[ri, cib gi Ia descendenlii lor hibrizi un gratl oarecare- de sterilitate. Cu toate acestea, diferitele rase domesticite care se trag clin ele sint astlzi toaLrr, pe.i! se poate consLata, perfect fertile impreunii. Dacir se poate avea incredere in acest mocl de a gindi, care pare a fi s5nilLos, trebuie sn ucfunitenr Lco1i:r lui Pallas, in sensul c[ domesticirea continuat[ timp indelungal", tinde sli elimile acea sterilitate naLurald a speciilor incnrcigate in stelrea lol. initialir.

in

Dor-ada irldirectd in favoarea teoriei

DESPRE ORE$TER,IIA FDCluNDrrATrr pnrlT Dol'rESTrctRu

gr ouliftvARrt

_ Se poatc examina aici, pe scttrt, cregterea ferLilitslii prin clornesticirc, independent de incrttcipare. Acesb subiect aLinge inclire'ct clouli sau tr"ei llurrc,tg in legltur[ ctl modificarea organismelor'. A$o, dupii cu]n e rernalcaL iJLrffep de mulLtl)t anirnalele domestice se reprocluc anual mai cies gi prodrrc nu'li mttlli plli la o nagbere decit animalcle sllbalice de aceea5i specie; uucor.i t,lc se reproduc de asemenea la o virstfl mai timpurie. Aproape cir nu ar mai mcrila s[ se dea atenlie acestui caz) daci unii autori nu ar fi irrcercat in ulLirurr] timp sii arate c[ ferLiliLatea cregLe gi descregl.e invers proporlional cu canlitatea de hrand. Aceastl teorie ciudatl a provenit, pe ci[. se pal.e, din faptul c[ unele animale hrlnite excesiv, pl'eculn pi multc leluri dc plante clesctrter pe terenut'i ercesiv de bogate, cum ar fi qrirnczi drr brilcgar, clevin sferile. Voi avea ins[ ocazia de a reveni inclat5 asupra accstui riltim punct. Auimalele noasLre domesticite, carc all fost obignuite tirnp inclelunqat cu o hrurrir regulati gi copioasd fdr[ s[ facl eforbu] de a o cfuita, sinb aproafe firrir excep{ie mai fertile decit animalele sllbatice corespunzitorrre. Este un fapt noloriu cit de frecvenb se reproduc pisicile gi ciinii pi ci{i pui lac la ficcare iiagtere. Se zLce c[, in generalo iepurele de vizuind se reproduce de pattru oli :-rnuai gi prodttce de ficcare dat[ cel mulb gase pui ; iepurele de cas[ se reproduce insir !e gase-rsapte ori, fdcind de fiecare ciatfl intre patru gi r,trsprezece pui, iar cll Harrison Weir m-a informat despre un caz in care la o nagtere au fost pi'odugi 18 pui, care au supravieluit cll tolii. Ner-[sLuica*), clegi in gencral eslc {inLrtl intr-o capbivitate atit de riguroas[, este mai prolifici decit presupusul ei strimog sdlbatic. Scroafa sllbatic[ este remarcabil de prolific5, reproctrucina fost

lsid. Geoffloy St.-Hilaire, Hist. Nature|Ie Gdnirale, vol. III, p. 47(i. De cincl acest manuscris trimis la tipar, a aplrut in Ilerbert Spencer, Principles of Biologg, vol. II, 1S(j7, p. 'lir7 si ulrnitolrlelc un

3r1 CiLaL de

sLucliu complet asupra accslui subiect. *) lisLe vorba dc nevistuica rlornesLiciti folosiLii la vinat

(l/.

lra11.).

trltcuNDl fATE,{

.1

ilJ

gliLrl si infrilleasc[ rlai mtr]te fire pi fiecare spic sir producir mai lrulte Qlitttttle cleciL pe tln sol bogat srlu sit ob!inir o recoltil ltogat[ cler rlazirrer sau cle fasole pe sol sit'ac. Semin{elc cliferi aLit clc mult ca lrrrlrir', ilcib erstc
s:.) I'etrlt'u ciini qi pisici cLc., vezi llcllingcli, in Annal. des Sc. iYcl., Selia a ll-ir, Zoolog., vol. \ll, 1t. 155. l'crrft'tt ncvitstttici. lJechslcin, liaturgeschicltle DcLLlschlands, r'ol. T, 1801. p. 780 ;i 7{}ir. I)clttru icllLrr.i rtc clctto, p. 1 123, 1 131 ;i Rt'ot.ltt, Geschictte der Nrtlttr, t.ol. IiI. p. 1)1). l)cnli'u oile 4c r111te, tlcttg, p. 1{)2.'izui':i, I)e't.u ferLilifatea strroafei sdlbaLicc, r'czi Ilechstein, Nnlurgescltichte De.utschlands, r-ol. I, 18()1, p. 5ljl. l,e1t.r'u por.cul donresLic, Yott:rtt, On Pig, ccliLia Sidncy', L8[i0, p. tj2. in legirtr.rlir cu Laltouirt, r'czi ,\cer.bi, I'rru,els to 1rc N,r.l/r Cttpe, Lraduccrca iu etrglczit, vol. lI, p.222. Pentrr.r vacile cle nnrnte, r'ezi Hogg, Ott Sheep, p. 2(i3.

siilbaLic C. Iiuta, clar rasele cotnpleb clomesLicite sinb aproape de dou:i gr.i nrai ferlile deciL pol'tlmbeltrl colrlult; ciucl insri acesta e linut-in colivic gi hr.irnit abttnclenL, el devine tol. aLit de fertil ca gi pol'urnbeii de casii. Afiu cle 1a judec[tortrl Caton c[ in Stalele Unile curcanul sdlbalic nu ltrocreeaz[ la virsta de tln Al1, a$a culrl o fac inr-ariabil curcattii ciomesticili. Dintre pirslirile clomesticer, ntlttlai piunila esLe, dupi unii auLori, relativ mai fcrtiiit in starc s[lbaLici, irl patria sa inclian[, declL in liuropa, unde este crpusir ulei cline mult mai reci 33). In ceea ce privegle plartLelt', ninreni nu s-ar agtepta ca pe uu sol si-rrac

dtt-se deseori cle clou[ ori atrual gi n[scind inLre patru gi opt pui, uneor.i chiar 12. I)ar sct'oafa dornestic[ se reproclnce reguiat de -dou[ oii pe An si s-al t'ept'otluce 5i tttl.ti dcs dacir ar fi l[sat[, iar o scroafii cal'e ar pro{uce mai ptrlin cle opL pui la o n:rEtcre ,,nll rnai valoreaz[ mllt; cu cit ; ipgrir5at[ mai repeclc penLrti ttrlcelat', cu atit este mai bine". Cantitatea c]e hrirntt infltren!eazit felLiliLatea aceluiali inclivid. AsLfel, oile cal'e Ia munte p11 procluc nicioclaL[ mai mulb cle un rniel ]a o uagtere, procirrc cleseori g.nr.tri cincl sirrL aclttse la pIgtrnile din clrnpie. Se pare cI aceastir diferen![ nu r. claLoregbe frigultri de la altitudini mai lnari, cleoarece se spune cir oile gi alte anintirle domestice sinl extrem dc prolilice in L"ponia. De asemenea, viala gl.ea inti|zie perioacla de leproducere a anitnalelor. intr-aclevirr, in insulele clii- nor4ul Sco{iei s-a constatat cit este dezavanLajos de a se lirsa vacile inainte cle virsla de ltatlLr ani sir nascr"r vilgiaz). Plszirile plezinLli o gi rnai btrrtl clot'adir tie cl'r'gt('r'o a fert,ilitir[ii p1i1 clgnersticire : astfel, g:iina din specia sirlbaLicir Galltts bunki"ucr face intlg $ase pi zece otti"t, tlll nrtnrir cal'e peutt'tt o gl"rin[ clomesLicit:u'fi cousiclerat ca o riintica toatir. Ra!a silbaticir face inbre cinci gi zece ou[, pe cincl cea clorngsticri fuce in cttt'sttl tlntli_an inLreg 80 gi 100. Gisca cenugie. silbaticir inLrc cinci 5i opt ottti, iar cea domestici inlre 13 gi 18, ouind ;i a doua oari. Dlpti ci,t1^a t'emarcat dl Dixon,,,mincarea aleaszi, ingrijirea gi cilclura moderatir pr.odlc o inclinare spl'e fertilitatc carl clevine inLr-o anumitr"r lrisrrlir creditarir". N1 $til, c]ac1 p ol'tr rnheltrl colnu n semiclomcsLiciL c mai l erLil clccif p oru rtrbglul

domestice, lfacgillivrn5', ,lirllish Ri.rtls, r'ol. \-, 1t. 3i, ;i Die Enlgrt, p. g7. I)c'lr. gi;te sirlbatice, L. Lloyd, ScantlincLuitLrt Acluenlures, vol. Ii, lfiir-1 , p. .1 Lil; pentpr gi;te dorncslicitc, Rcv. lj. S. Dixon, Ornantcntctl Poultrg, p. 139. Desirrc cre;Lerca cle porurnbei, .l 'istor, Dcts Gatne cler 'I'tLubenzuclrl, 1,Sll1, 1r.46, ;i 13oitard;i Cnrbitl, Les Pigeons, p. 158. in legilurd cu priuuii, rlupii'l'entrnincli (ltist. Nat. Cl6p. cles I,igco's etc., 181i3, r'ol. II, p.41) gitina fucc pinr-r Ia 20 dc ouir, clar clupi .Jerclon ;i un alt autor' (cital in 1'cg.tt.rrcicr', po'ullrg Book, 1li6(i, p. 280 ;i 282), ca trtt facc acolo dccib patru pinii la opt. sau nouir oui. i5. Poullru Zipolr sc zicecir in,'\nglia atl'face citrci sau;ase, clar un alt aulor afilurir ci face intre opt. ;i clourisprezcce ouir. raLe stilbalice

p. lir6. Pclttru

83) Pen[ru ottitle do GtLllus btrttkit,u, vozi Rl-vt.h,

in -trurrrls

crttil )[tr.rJ.

of Aal. IIisl., soria zr

Il-a, r',1. ].

1E1g.

;i

trI:CUNI)ITATI]A

g*reu cle a apreci:I acest nLlmlr, ins5 compal'ind straLurile de ntorcovi clintr.-o ritsadnilii ctt pl..lnLele srilbalict', plimele par si proclucS. cle doui ori rlai ltulte st'minlc. \rarza rle ctrliurit a pror-lus de trei ori mai mulLcr silicve cler:iL val'zil sitlbaticl"r tle pc stincile din SouLh Wales. Exce.sul rle bacer proclus clc sllararlghelul cle culLrrrli fa![ de planta silbaticl esLe enot'm. trir1li incloialir cii mrrltc planLe iutens cultivate cum ar fi de cxemplu perii, ananu.gii, l,-iinanicrii, tt'csLill cle zahiir etc. sinL apl'oape sau toLal sLcrile. Sint insir clispus sit atribui aceas[.ti steri]itate hranei excesive sALr al[.ol conrlilii ncl]atulale; r'oi reveni insir asupra acestui subiect. in rrncle caztit'i -_ currl ar fi la porc, iepure cle casir ctc. gi la acclrr pliinlc cal'o sint. preltiile penLt'u slmln!:r lor seleclia clilecLl a inclir-izilol lnui l'erlili a sltoriL ltrob:lbil rnull. ferLiliLatea acestora ; si aceasta s-r',r 1;uLt.ir iritirlrpla iticlit'c'c[, irt touLe cazurile, prin rnai mirrea posibilitutc dc a siit;i'r.lvicltri a u nol.a dinLrc ntrmerogii clcsce.nclcrn{i ai inclir-izilor rlli i f t rtili. iirsi, Ia pisici. trevlsLuici gi ciini, pl'ecrlnr 5i la planLc ca nlorco\rii, r'rrzri 5i sl)alangilcIttl, r'tit'c ittt sitti. prt'{uite penLlrr ferLiliLaLea 1or, se:leclia rlu a ltutrrL iucli rL.'t,il trn rol strJtoi'douat, ir.r ferLilitatea lor spolitii Lrel-luie nl-,r'ibuitri r:oittii[iilrlr tlc via{li nlai far-orabile in carc arl triiit tirrip inclelungaL.

CAPITOLUL aI XVII-Iea
DESPRE EF'ECTELE FAVORABILE ALE iUCnUCI$ARII O1 Dr EF'ECTELE OAUUATOARE ALE REPRODUCERII

inrnp rNDrvrzrr ixnprpRoApn iivnunrlr

^",,,u?!';':::,:,7;:::,iJ,i",,J"JiJ,,';:,'i:'"',,#l;"!,lli!,',,jT,:o',';,;,?;:::"u',' ,!?!i',i',ii ddttnd'tortre ale repraduccrii i.ntre indiuizi tndcaproape inrudili - Vite reprodusei,. tn catlrul rudeniei aproptute - Vite pe jumdtate sdlbatice linute timp tndetungat Ln acelea;i"parcuri Oi - Cerbi lopd,tari - Ciini, iepuri, porci - OmuI, originea auersiunii sale fal(t de cdsdtoriile incestuoase - Gdini Porumbei Albine de stup plante, consideraliuni generale asupra auantajelor prouenite rlin tncruct$are - Pepeni, arbori fructiferi, soiurt de m'azdre Si uarzd, grtu ;i arbori forestieri Di.mensiunea crescutit ct plantelor hibride, nedatoritd.
erclusiu sterilitdlii lor -- Despre anumite plante normal sau anormctl incapabile de autofecundare, dar fertile, attt prin partea masculd. cit gi prin cea femeld, atunci. cind stnt tncruci;ate cu indiuizi distincli din aceea;i specie sau d.in altd. specie
Concluzie.

. Cregterea -in vigoare a organisrnului, provenit5 din incruci$area ocazionald intre inclivizi.de aceeagi varietate, dar aparlinind unor familii rlistincte, sau intre variet5li distincte, nu s-a discutat atit de mult gi atit de des, pe cit s-alr discltat efectele ddundtoare ale reproducerii intre indivizi prea iricl^eaproape inrudili. Dintre acestea dotld, primr-rl punct este cel mai irnpoitant, intrdcft clovezile sint mai concludente. Rezultatele ddundtoare ale reproducerii intre inclivizi in{gaproape inrudili stnt greu de detectat, pentru ie.le se acrlmuleazb, incet gi diferi mult in intensitate la diferite specii, pe cind efectele fayorabile care uiIte3zd' aptoape invariabil ttnei incrucigiri sint de la inceput r,5dite. Ar trebui insd inleles in mod clar cd, in ceea ce privegte menlinerea caracterului, a\rantajul reproducerii intre indivizi inrudili-indeaproape este indiscr-rtabil pi deseori con]p.eniselzil efectul d[undtor al unei pierderi neinsemnate in vigoarea organismului. Intreaga problemd prezintd, o oarecare importan!5 in legdtur[ cu subiectul
30

- c. 2662

AVANTAJELIT, INCRUCI$ARII

domesticirii, pentru c5 reproducerea indivizilor prea indeaproape innidili stinghere$te ameliorarea raselor vechi. Problema este i*portanti penlru c[ vine in legfltur[ in mod indirect cu hibridizarea gi posibil cu extinclia speciilor, in cazul cind vreo form[ oarecare a deveniL atiL de rar5, inciL n-au mai rlmas din ele dectt un mic numdr de indivizi, intr-un spaliu linriLat. De asemenea, are importanli in ce privegte influenla incruciglrii libere prin glerrgerea diferenlelor individuale, dindu-se astfel uniformilate de caracLer inclivizilor de aceeagi rasd sau specie. Dac5 in acest fel se ob{ine o r.igoare gi o fertilitate suplimentard, descendenlii incrucigali ser r.or inmulli gi vor predomina, rezultatul final fiind cu mtrlt mai mare decit ar fi fosL in alL caz. In fine, problema cste de rnare interes in ceea ce privegte omul. De aceea voi discuta acest subiect in mod a mphr. Deoarece faptele care dovecle'sc efeclele dflunltoare ale unei reproduceri intre indivizi indeaproape inru diti sint mai nlimerorlse, clegi mai pu lin conclu dente decit acelea in lerg[tur'[ cu efectele favorabile ale incrtrciglrii, voi incepe cu discutarea primelor in legitur[ ctt fiecare grllp de fiinle. Nu exist[ nici o greutafe in a preciza ce se in{elege prin incrucigare ; nll este insl de loc u$or a o face in ceea ce prive$te ,,reproducerea in interionrl soiului" sall .,intre indivizi inmdili prea incleaproape", pentm cir, dupl crrm \rom \-edea, diferitele specii de animale sint infh,renlate diferit de acclagi grad de reproducere intre indivizi indeaproape inruditi. lmperecherea unui tatfl cu fiica sa sau a mamei cu fiul, sau imperecherea dintre fra{i cu surori, daci este continuat[ timp de mai multe generatii, este forma de reproducere in cadrtil celci mai apropiate rudenii posibile. Unii specialigti competenli, c?, de exemplu, SirJ. Sebrighl,, sint de p5rere c[ imperecherea unui frate cu sora sa este mult mai apropiatft decit aceea dintre p[rinli gi copiii 1or, pentru cd atunci cind tatll se imperecheazl cu fiica, el se incrucigeaz5, dupd cum se spune, numai cu jumdtate din singele sln. Urm5rile unei reproduceri intre indivizi inmdili indcraproape gi conLinuate timp prea indelunga t sint, dup5 cu n] se crede ln general, pierderea in dimensiune, in vigoarea constitutiei gi in fertilitatc, insotitl uneori cle o tendinld spre diformitate. De obicei, imperecherea rlrdelor celor mai apropiatc in curs cle don[, trei sau chiar patru generalii nu este urmat[ de efecte ddr-rndtoare evidente. Mai multe cauze impiedicir insd cle Lectarea acestora, c& de exemplu faptu I c[ inr[uti[irea este foartc trepLatd gi greuLatea de a face distinclie intre asemenea efecte direct d[unfltoare gi cregLerca inevitabi]ir a oricdror tendinle morbide care ar putea exista in stare latent[ sau aparenti la pirinlii inruditi. Pe de altX parte, efectul favorabil al unei incrnci;[ri, chiar dac[ nu a a avut loc vreo reproducere intre indivizi foarte indeaproape inrudili, este aproape intotdeauna imediat evident. trxistd motive serioase de a crede, pi aceasta era gi pirerea lui Sir J. Sebright t), nnul dintre observatorii cu cea mai vastl experien!5 - c[ efectele dlunltoare ale reproducerii intre indivizi indeaproape inmditi pot fi infrinate sau chiar evitate prin separarea timp de cibeva generalii gi supunerea la conditii diferite de via![ a indivizilor inruditi. Aceastd concluzie e suslinut5 acum de multi crescdtori; dl Carr'), d* exemplu, observd ca pe un fapt binecunoscut c[,,o schimbare a solului gi climei determini o modifir)
The

Art ol Improuing

27 The

Historg ol the Rise and

the Breed elc., 1809, p. 16. Progress ol the Killerbg etc., Flerds, p. 41.

NEAJUNSURILE CONSANGV]NIZARII

467

logi atribuie efectele ddun[toare exclusiv combinaliei gi cregterii continue a tendinlelor morbide contune ambilor pilinli ; ;1i nu lncape indoial[ cd aceasta este o sursd activ[ de nepl[ceri. Din nefericire este prea bine cunoscut cd oameni, ca gi diferite animale domestice, inzestra{i cll o constitulie proasti gi cu o puternicd predisp ozt\ie ereditarl la boli, dacl nu sint chiar bolnavi, sint pe deplin capabili sI se reproduc.d. Pe de altl parte, reproducerea intre indivizi indeaproape inrudili produce deseori . sterilitate; gi aceasta indicd cu totul altceva decib cregterea tendinlelor morbide comu ne ambilor pdrinli. D ovezile ce se vor prezenta imediat .m[ conving cd existd o mare lege a naturii, o lege care cere ca toate organisrnele sd beneficieze dintr-o incrucipal'e ocazionald cu indivizi cu care nu sint inrudi{i lnd.eaproape prin slnge gi c,5, pe de alt[ parle, reproducerea indelungatd cu indivizi inrudi{i indeaproape este dlundtoare. Diferite consideralii generale m-au influenlat mult, conducindu-md Ia aceast5 concluzie, ins[ cititorul se va btzui probabil mai mult pe fapte gi pe opinii speciale. Autot'ilatea observatorilor cu experien!5 este de oarecare valoare, chiar dac[ ei nu prezint[ motive pentru suslinerea plrerii lor. In prezent, aproape to{i cei ce au crescut multe rase de animale gi care atr scris despre acest subiect __ cum sint Sir J. Sebright, Andrew KnighL gi alliia) -_ gi-au exprimat cea mai fermd convingere asupra imposibilit5lii unei indelungate reproduceri intre indivizi inruditi indeaproape. Acei care au compilat lucriri asupra agriculLurii gi au avut sbrinse legdturi cu crescdtorii cum era perspicacele Youatt Lolv gi uttii - pi-au splrs in mod ferm p[rerea- in acelagi ^r.nr. Bazincltr-se i; mare mdsur[ pe informalii din surs[ francezit, Prosper Lucas a ajuns la o conch.rzie similard. Distinsul agronom german Hermann von Nathusius, autorul celui mai bun tratat pe care-l cunosc asupra acestui subiect, este gi el de acord. Deoarece va trebui s[ citez din acest trataL, pot afirnia ci, pe ling[ faptrrl c[ Nathusitts cunoapte am5nunlit lucriri scrise in toate lirnbilc despre agricullurl gi cunoagte pedigrir-rrile raselor noastre englezegti mai bine decit major"itatea englezilor, el a importat multe dintre anirnalele noaslre arneliorate, fiind el insugi un cresc[tor cu experient[. Dovada efectelor ddundtoare ale reproducerii dintre indivizi indeaproape inrudi{i poate fi oblintitd cel mai u$or in cazul animalelor clrm ar fi giinile, porumbeii etc. __ care se inmullesc repede pi care, fiind {inute in acelagi loc, sint supuse aceloragi condilii. M-am interesaL la foarle mul{i crescdtori de
3) Pentru Andrew l{night, vezi A. Walker, Intermarriuge, 1838, p.227. Tratatul

care poate tot atib de mare in constitulie, ca gi aceea care ar rezulta dintr-o inf.uzie de singe proaspdt". Sper s[ ar5t intr-o lucrare viitoare cS prin ea insdgi consangvinitatea ntt are nici o valoare, dar cd ea aclioneaz6, exclusiv prin organisme inrudite, care au in general o constitulie asemdn[toare pi care au fost supuse, in cele mai mult.e cazurt, unor conditii similare. Faptul cI reproducerea intre indivizi inrudili in gradul cel mai apropiat ar avea ca Lirnlare directd efecte d5undtoare a fost negat de multe persoane, rareori ins[ de vreun crescltor cu experien{[ gi, dupl cite qtiu, niciodati de vretinril care s[ fi crescut pe scar[ intinsi animale care se repr"oduc repede. N{ulli f.rzio-

lui Sir J. Sebright a

fost tocmai citat.

AVANTAJELE INCRUCI$ARII

liorate sau a celor oblinute de amatori igi preluiesc propriile lor soiuri gi sint cu totul refractari efectu[rii unei incrucipiri care, clupi pirerea lor, ar comporta riscul stric5rii rasei. Prelul de cumpirare al unei ltisdri de prima calitate din alt soi este ridicat, iar schimbirile sint anevoioase. Totursi, dupl cit mi se sptlne, toli cresc[torii - cu exceplia acelora care, in scopul incrucigdrii, tin asemenea pdslri in numdr mare gi in diferile locuri - sint forlali dupd un timp oarecare s[ fac[ acest pas. Un alt considerent general care m-a influentat foarte mult este cd dintre toate animalele gi plantele hermafrodite despre care s-ar putea crede c[ s-au fecundat ele ingile in mod perpetuu, fiind astfel supusetirnp indelungat reproclucerii in cadrul cel mai restrins al rudeniei, nu existh, dupi cite am putut afla, nici o singuri specie la care structura s[ asigtrre antofecnndarea. Dirnpotrivd, dupd clrrn se aratd pe scurt in capitolul al XV-lea, existfl intr-o mullime de cazuri adaptiri evidente care favanzeazil sau duc in mod iner.iLabil la o incmcigare intimpliltoare intre un hermafrodit gi un alLul de aceeagi specie ; $i, dupi clt ne ddm seama, aceste structuri de adaptare sint total lipsite de valoare fald de orice alt scop. Nu incape indoial[ c5 la vite reproducerea intre indivizi inrudili extrem de indeaproape poate fi continuatir tirnp indc.lungat in mod avantajos in ceea ce privegte caracterele externe gi fir[ vrelrn efect ddtrndtor evident in privinla constituliei. S-a citat deseon cazvi vitelor Longhorn ale lui Bakewell, care s-au reprodus mult timp in cadrul rndeniei apropiatc. Youatta) spune totugi c[ rasa ,,dobindise o constitulie delicatX, incompatibil5 cu o ingrijire normal5" gi cd, ,,inmultirea speciei nlr era intotdeauna sigur[". Vitele Shorthorn prezinl[ ins5 cazul cel mai interesant de reproducere intre indivizi inrudili indeaproape. Aga, de exemplu, faimosul taur Favorit (el insugi descendentnl trnui frate vitreg qi al unei surori din Foljambe) a fost imperecheat cu propria sa fiic5, nepoati gi strdnepoatd, astfel incit produsul acestei din urmd irnpreundri, adicd str5strd-nepoata, avea in vinele sale 15116 sau 93,75o/o din singele taurului Favorit. Aceast[ vac5 a fost imperecheatd cu taurul Wellington, care avea in vinele sale 62,5% din singele lui Favorit $i a dat nagtere Clarissei. Aceasta din urmd a fost imperecheat[ cu taurul Lancaster, care avea acelagi singe in proporlie de 68,75% gia produs descendenli valoropi 5). Cu toate acestea, Collings, care a crescut aceste animale gi care era Lrn suslinltor convins al reproducerii intre indi41 Cattle, p. 199. 6) Prezint aceasta pe baza afirmatiilor lui Nathusius, din Aber Shorthorn Rind.nieh, '1857, p. 7I (vezl de asemenea Gardener's Chronicle, 1860, p. 270). Dl J. Storcr, un mare crescS.tor de vite, m[ informeazd insi ci ascendenla Clarissei nu e bine doveditd. In primul volum din Herd Book ea e trecutii ca avincl Ease descendente din Favorit, ,,ceea ce era o gregeali evident:i", iar in toate editiilc ulterioare ea era mentionatl ca avind numai patru descenclcnle. I)l Storer se indoiegte chiar .si de acegtia patru, avind in ved.ere c5. nu se indicl numele tnamelor. in plus, Clarissa nu a nS.scut ,,decit doi tauri qi o juncand, iar ln generatia urmitoare progenitura ei s-a stins". Cazuri analoge de reproduceri intre indivizi inruditi lndeaproape sint prezentate intr-o broguri publicati de dl C. Nlacknight gi dr. H. N{adden, On the true Principles ol Breeding, N,Ielbourne,

asemenea pdsdri gi pin[ in prezent nu am intilnit nici un singrlr om care s5 nu fie pe deplin convins c5. o incrucipare ocazionald cu un alt neam clin aceeagi subvarietate ar fi absolut necesar[. Mnjoritatea cresc5torilor de pdslri foarte ame-

Australia, 1865.

NEAJT]NSURILI] CONSANGViNIZARII

vizi inrudili indeaproape, a incrttcigat o dat[ rasa sa de vite cu unindivid de rasd Galloway gi vacile clin aceastfl incrucigare alr oblinut cele mai mari premii. Cireacla lui Bates era consideratd ca cea mai renumitl din lume. Timp de 13 ani el a reprodtts-o in caclrul rudeniei ceiei mai apropiate, insfl in urmdtorii 17 anr, cu toate ci avea cea mai bun[ p[rere despre t'aloarea rasei sale de vite, a infuzat toLugi de trei ori singe proasp[t in cireada sa gi se zLce cd nu a fdcut-o pentru a ameliora forma animalelor sale, ci din cauza fertilit[lii lor reduse. Phrerea personal5 a d-lui Bates, Cupi cum a fost redat[ de un crescdtor celebru 6), era ci ,,degi reproducerea in interiorul rasei intr-un soi de proastd calitate inseamn[ ruin[ gi distrugere, totugi acest obicei poate fi nrmat fird grijI in cadrul anumitor limite aLunci cincl p[rinlii astfel inrudili se trag din anima]e de prim5 calitate". Vcdem astfel cd in cazul r.itelor Shorthorn a existat intr-o mare mdsur[ reproducerea intre indir-izi inrudili indeaproape. Ins5, Nathusius, dup[ ce a studiat cu cea mai mare atenlie arborele genealogic al acestora, afirml c[ nn a ptrtut gasi nici un caz in care vreun crescdtor sd fi urmat cu strictele acest procedeu in dccursul intregii sale vieli. AtiL din acest studiu, cit pi din propria sa experien![, el conchicle cd reproducerea intre indivizi inrudili indeaproape este necesar[ penlm innobilarca rlliSi, dar cI in execntarea acesteia este nevoie de cea mai mare griiii, clin cauza tendin{ei spre sterilitate gi sl[birea rasei. Se mai poate adiuga c[ o alld inalti autoritate t) afirmfl cd mult mai mul{i vilei sint fdtali schilozi de cltre vacile Shorthorn, decit de cltre orice alt[ ras[ de vite reprodus[ intr-o mai micd m[sur[ in cadrul restrins al rudeniei. Cu toate c[ la vite, prin seleclionarea cLr grij[ a celor mai bune animale (dupn cum natttra o face in rnod eficient prin legea luptei), se poate continua mult timp reproducerea intre indivizi indeaproape inruditi, totugi efectele favorabile ale unei incnrcig[ri intre doud rase, oricare ar fi ele, se aratd imediat prin dimensiunea gi vigoarea mai mare a descendenlilor sau - dupd cum imi scrie dl Spooner - ,,lncrucigarea de rase distincte imbundt5legte fdr5 indoial5 vitele pentru micelar". Asemenera animale incrucigate nu &u, desigur, nici o valoare pentru crescdtor. Ele au fost insi produse ani indelungati in mai multe pdrli ale Angliei pentru a fi tiiate 8) gi valoarea lor este ast[zi atit de mult recunoscutS, incit la erxpoziliile de vite grase s-a format o clasd separatd pentru primirea lor. Cel mai bun boti gras din marea expozilie de la Islington din 1862 a fost un animal incrucigat. Vitele pe jumltate siilbatice care au fost linute in parcurile britanice probabil timp de patru sau cinci sute de ani sau chiar mai multd vreme au fost prezentate de Culley gi allii ca un exemplu penfru reproducerea timp indelungat in cadrul aceleiagi cirezi, fir[ urmiri diundtoare. In ceea ce privegte vitele de la Chillingham, rdposatul lord Tankerville recunogtea c[ ele erau slabe reproGardener's Chronicle, 1855, p.477, qi 1860, p. 270. Vezi tabelele qi arborele in Nathnsius, Rinduieh, p. i2-77. t) D.. \\rright, JourncLl of llogul Aqricult. Societg, vol. \-Ii, 1846, p.204. Lln crescirtor de vite Shorthorn din Irlanda plin de sttccese, cll J. Downing, mi informeazra cra crescltorii marilor familii de Shorthorn le ascund cu grijit stet'ilitatea ;i slaba lor constitutic. Ul adaug[ cir dl Bates, dupi ce a crescut cileada sa prin rcprocluceri ln interiontl rasei timp de ciliva ani. ,,a picrdut intr-un singur an 28 de vilei numai din cauza slabei lor constitulii". genealogic foarte clar prezentate 0)

Dr. Willoughby \{oocl, in

8) Youatt, Despre uite, p. 2\,2.

.170

AVANTAJELI], INCRUCISARII

dtrc[toare n). Reprezentantul s5.u, dl Hardt, apreciazd, (intr-o scrisoare adresatb mie in mai 1861) c[ inLr-o cireadir de circa 50 de capete numdrul mediu anual de vite t[iate, rtcise prin lupte sau mrlribunde est,e de aproximativ zece, adicir una clin cinci. Cunoscincl c[ cireada este menlinut[ la aproape acelagi numdr. mecliu, ritmul anual de cregtere Lrebuie si fie de asemenea aproximativ de unu la cinci. Pot adtiuga ci taurii se angaj eazi in lupte furioase, pe care actualul lorcl Ternkcrville mi le-a descris in mod grafic, astfel cd va exista intotdeauna o seleclie riguroasii a masculilor celor mai vieurogi. In 1855 mi-am procurat cle la Dl Gardner, reprezentanttrl ducelui de Hamilton, urmitorul raport in privinla vitelor silbatice linute in parcul ducelui din Lanarkshire, care are o intindere de cca. 809400 m2.). Numdrul vitelor variazd tntre 65 gi 80, iar nnmflnrl ucis anual(presupttn cii din toatc cauzele) este inl.re opt gi zece, astfel cd ritrnul anual cle cregtere nll poate fi mai mare cle unu la qase. ln America de Sud insd, unde cirezile sint in stare semisilbaticd gi prezintd deci un termen destul de bun de comparatie, cregterea natural[ a vitelor clintr-o ,,crstancia" este, dupl Azara, de la o treime la o pfltrirne din numdrul l,otal, sall de unu la trei sau patru; gi acerasta se rcferea, f[ri indoialS, exclnsiv la animalele adulteo bune de consum. Vitele britanice scmisitlbatice care s-au reprodr-rs lntre ele timp lndelungat intre limitele aceleiagi cirezi sint cleci relativ mult mai pulin fertile. Crr toate cd intr-o !ar5 lipsit[ de irnprejmuiri ca Paraguayul, trebuie s[ se producl oar]care incnrciglri intre diferitele cirezi, totugi, chiar gi aeolo, locuitorii sint de pirere cir introducerea ocazionali de animale din localit5li indep[rtate este necesarri penLru a impiedica ,,dereenerarea in privinla mdrimii gi sc:iclcrea ferLilitdtii" .o). Reducerea mirimii pe care o avearr odinioarr"r vitele de Chillingham gi Hamilton trehuie s[ fi fost extraordinar5, deoarece prof. Riitimeyer a ardtat c[ ele sint aproapc sigur descenden{ii gigantului Bos primi,genius. F'ir.i indoialf, ci aceastit sc[dere in m[rime poate fi aLribuit[ in mare m[suri condi{iilor de via{[ mai pulin favorabile, totugi nu se poate splrne cir animalele care hoin[resc prin parcuri lntinsc gi sint hrinite in timpul iernilor aspre pot fi considerate ca fiind supuse

unor condi{ii foarte defavorabile. La oi art existat deseori reprocluceri in cadml aceleiagi turme, conLinuate timp inclclungat; nu gLiu ins[ dac[ rudele cele mai apropiate au fost irnperecheate atlL cle des ca in cazul vitelor Shorthorn. Tirnp de 50 de ani, d-nii Brown nn au introdus nicioclatd singe proaspdt in excelenta lor turm[ de rasd Leicester. Din 1910, dl Barford a procedat dupd acela$i principiu cu Lurma sa Foscote. El afirmi c[ o experien![ de jumitate de secol l-a convins c[ atunci cind doui animale indeaproape inrudiLe au o constitulie lntru totul s[ndtoasii, reproducerea in interionrl rasei nu deterrninl degenerarea, dar adaugii c[ ,,r]u se laud[ cu rezultatul reproducerilor in cadnrl rudeniilor celor mai apropiate". In Franla, tttrma
de rasii Naz s-a reprodus l.imp dc 60 de ani flri introducerea untri singur berbec stririn 1t). Cu toaLe acesLea, majoritatea marilor crescitori de oi au protestat
e1 Rcport lh'ittsh. ,4ssoc., Zooloq. Sccl., 1838. Azala, Quadrup?des du Paraguag, vol. tl, p. 35,1 si 308. 11) I'enlnr cazul d-lol Rrown, vezi Gord. Clu'ot'ticlc,1855, p. 2{i. Pentru turma Iroscot.e, Garcl, Chron., 1860, 11G. l)enLm tulrna Naz, llu/1. rle Ia Sot. d'Acclimat., 1860, p,477,
10,;

I).

NE,AJUNSURILE CONSANGVINIZARII

471

12). impoLrirra reproducerii timp prea lndelungat intre indivizi inrtrdili indeaproape Cei mai renir nrit crescirtoi' recent, Jonas Webb, a linut separat cinci familii pentpr experimentare, ,,pirstrind astfel distanla uecesarS. de rudenie intre i.*""re;, gi, ceea ce esle probabil de mai mare i-portan![, tttrmele separate au fost slrpuse ttnor condilii oarecLlln diferite. negi cu ajutonrl unei selec{ii atenLe reprodrlcerea la oi, in cadrul ttnei

inrrrcliri apropiatc, poate fi conLinuat[ rnnlt timp f[r[ vrelln efect d[un[tor eviclent, totuti deseori fermierii au incrucigat rase distincte pentru a obline anirnale pentru mlcelar, ceea ce aratir clar c[ un avantaj de_ttn anumit fel este oblintit din acest procecleu. Avem in accast[ chestittne excelente informalii din puit.u cl-lui S. Dmce tn), cal'e dil in amlnunlime nurndrttl comparativ a patru inr. pure gi al uneia incruci;ate, care pot fi intrelinute pe acelagi teren, ar5tind gi produclia lor respecLivir cle linii gi carne. O inaltd autoritate, dl Pusey, rezumd iezlltaielc in fani pentrr-r o egaki durat[ de timp, gi anttme (neglijind moneda divizionarii) pentni r?sa Critsrvold 248 cle lire, pentru cea de Leicester 223 de lire, de Solthclorvl 204 lire, cle Flampshire Downs 264 de lire, iar pentru cea incrucigat[ 293 de lire. Un fost creschtor repufat, lordul Somerville, afirmd c[ oile iale d* jumiLate singc clin rasele RSreland gi spaniol[ erau tnai mari decit oile cle rasi furl Ryelanct gi clcciL ccle pure spaniole. Dl Spooner incheie excelenta sa lucraie de.spie incrtrcigare afinnincl c[ existl un avantaj pecuniar intr-o judicioas[ t.prudtrcc.re inciucigat[, in special cincl rnascttlul e mai mare decit
femcla
15).

1nelL. dintrer parcurile noasLre britanice sint foarte r.echi, m-am gindit c[ trcbuie sa fi exislat in cazul cerbilor lopirtari (Ceruus dama) linuli acolo o indelllgat[ r'eltrochrcele intre inclivizii inrticlili indeaproape. F[cind ins[ investigalii, am aflat c[ exislli o pl'acticir crirentl de a introduce singe notl, prin procuir,i.u de cerbi clin alte parcuri. Dl Shirley 16) care a studiat am[nttn{.it problema intrelinerii ccrbilor, aclmiLe c[ in u nele parcuri, din tirnpuri memorabile nu a mai avut loc nici un amestec cic singe JLrein. El conchide insd cI in cele din turm[ reproclucerea constantir in interionrl rasei va fi cu siguran!5 in detrimentul -cirezi, ctL toate c[ aceasta va necesiLa mult timp pinfl ce se Va dovedi. intregii lle aiifel, cincl constatS.m, cum se inlimpl[ in mod constant, c[ introducerea de singe proaspit a fosb de cc:r mai mare utilitate cerbilor - atit prin ameliorarea talfti, .it si o nrp..tului lor, clar mai ales plin servicitrl ce l-a adus inl[turind tara rahitismlili, clacfl nu gi a altor bo]i la care sint expugi uneori cerbii atunci cind sinc[ o incrucigare j"9ic[ gele nu le-a fost schimbaL - cred mainu poaLt' erista incloial[ aceasta este, mai demare insemnitate gi cil iioas[ cu o rasd bun[ este de cea \rrerne sau mai tirziu, intr-a clevdr esenliali prosperiLirlii olictirui parc bine ingrijit.

Clm

Rernlmilii copoi ai d-lui Nle'ynell atr fost plezentali ca o dovadd a faptrilui cd r.eprociucerea intre indivizi inrudi!i incleaproape ntl e rtrmatd
1'r )

Natlrusitts, Rinduieh, p. 05, YortatL, Despre oi,

GtLrtlener's Chronicle, 18ti1,

P. ,l i|5.

13)

p. 631.

,Iourncil R. Aqric. Soc., vol. Xl\-, 1853, p. 212. tt) I-olcl Scrtncrville, Facts on Sheep and IIusbrLndrg. l)l Slrcrotrcr in Journul of llogal A11ric. Soc. of Ettqluncl, vol. X\, nartea a II-a. \'ezi de a.selnLrllca cxcelcnta lucrare asupra rrceluia;i subiect a d-Iui Challes Flox'ard, in Gctrtlencr's Clronicle, 1860, p. 321. tu) I'.r'elyn P. Shirle5', Some Account ol Engltsh Deer Porks, 1867,
tn)

472

AVANTAJELE INCRUCISARII

O singurh incrucipare cu un soi distinct de copoi le-a redat fertilitatea gi a inlSttrrat tendin[a de deformare a cozri. Am cunoscut detaliile unui alt caz in leg[ttrr[ ctt copoii, in care femela a trebriit sd fie linutd cind a fost datd la mascul. Avind in vedere cit de rapid[ este inmullirea natural5 a ciinelui, sint greu de inleles prelurile mari ale tuturor raselor mult ameliorate, care implicd ln mare m[sur[ o indelungatl reproducere in cadnrl rudeniei apropiate, exceptlnd p5rerea c[ acest procedeu reduce fertilitatea li sporegte predisp ozilia la jigodie gi la alte boli. IJn cunoscut specialist, dl Scrope, atribuie in mare mflsuri raritatea ciinilor de vinhtoare scolieni gi degenerarea acestora in ceea ce prir.egte talia, reproducerii in cadrul unui grad apropiat de rudenie (pulinii indivizi clin acea ras5, care existau pe timpuri in intreaga !ar5, fiind toli inruditi). La toate animalele de rase foarte amelioraLe existfi o oarecare dificulLate in a le face sd se reproducd rapid gi toate suferd mult din cauza constituliei delicate. Un mare expert in iepuri de cas5 tn) spune cd ,,iepuroaicele cu urechi h-ingi care slnt deseori prea ameliorate ca ras[ sau sint forlate in tinerele si fie prea mult valorificate ca reproducitoare devin deseori sterile sau tname rele". Ele igi abandoneazd, deseori puii, astfel ci e nevoie de iepuri-doici ; nu in{eleg ?ns5 s[ atribui toate aceste rezultate ddunfltoare reproducerii intre indivizi inru dili indeaproap e 20). in ceea ce prive$te porcii, crescdtorii sint aproape unanimi asupra cfectelor ci[u nitoare ale reprodricerii dintre indivizii inru dili indeaproape ; mai mult poaLe decib in privinla oricdrui alt animal mare. Dl l)nrce, Lln mare gi prosper crescitor de porci de rasd ameliorat[ de Oxfordshire (o rasfl incrucigatl), scrie :
p. 77b-188. t8) The Art ol Improuing the Breed, p. 13. in legituri cu ogarii scolieni, vezi Art ol Deer Stalking, p. 350-353. *) In interiorul rasei (A-. trart.\.
p. 327. Dl Ruth prezintd (The X[an'iage of I'{ear Kin,1875, p. 302), luate din Bulleltn d.e I'Acad. R. d.e nIdd. de IlelgiqLte (vol. lX, 1866, p. 287,3(;5), mai multc afirmatii ale d-lui Legrain in legriLuri cu incruciqarea in decurs dc cinci sau $ase generatii succesive a ullor iepuri de cas5, frati qi surori, neat'ind ca urmare nici un rezultat dirunlitor. Am fosL atit de surprins de acear;td. relatare gi de invariabilul succes al experientelor d-lui I-egrain, incit atn cerut unui distins naturalist din lSclgia sd. sc intereseze daci dl Legrain era un cercetS.tor demn de incrcdere. Din ri'Lsptrnsul plimit am aflat c5. deoarccc s-au exprimat incloieli asupra autenticititii acestor experieltc, a fost numitti o comisie de invcstigalie ;i ci la o ;eclintir urmitoare a socie[dtii (RuII. rle I'Acarl. R. cte ]lIicl de Belgique, 18[i7, serin a III-a, vol. I, nr. 1 p.5), clr. [ilocq a rap()]'la[ ,,qu'il dtait matiriellement impossible que II. Legrain ait. fait les expiricnces qu'il anttonce". Nu s-a claL nici tnr rispuns satisflcdtor acestei acuzalii publicc.
zo; 1?) Stonehenge, The dog, 7867,

de nici un efect d[un5tor, iar Sir J. Sebright a aflat de la el cI deseori a reprodus astfel de animale provenite din tatfl gi fiic[, mamd gi fiu gi rtneori chiar din frali gi surori. Ogarii au fost de asemenea mult incrucigali in cadntl mdeniei apropiate, cei mai buni crescdtori fiind de acord cd aceastd operalie poate fi dusd foarte departe tt). Sir J. Sebrighg ts) declard ins[ cd in urma reprodncerii ,,i.n-and-i-n" "), prin care el inlelege imperecherea intre fra{i gi surori, a vdzut realmente descendenlii Llnor cockeri puternici degenerincl in c[lelugi de salon slabi gi pipernicili. Rev. W. D. Fox mi-a comunicat cazul unui mic nttmdr de copoi care, fiind linu!i mult timp in aceeagi familie, deveniserd foarte progti reproducdtori, avind aproape to{i o ingrogare osoas[ la coad[.

Lsl Cottege Gardener,1861,

NEAJUNSURILE CONSANGVINIZARII

vieri dintr-o alt[ turm5, dar din aceeagi ras5, constitu[ia nu fi menlintttit'(. Dl Fisher Hobbs, creatorul renumitei rase ameliorate de Essex, pi-a irnp5rlit stocul sdu de animale in trei familii separate, in acest mod menlininclu-gi rasa tirnp de mai bine de 20 de ani, ,,prin seleclie judicioasd din trei f ami.Ii"i dtsttncte ",.). Lordul Western a fost primul care a importat Lrn vier gi o scroafi napolitani. ,,El a incrucigat descendenlii acestei perechi numai in interiortrl rasei pind ce rasa era in pericol de a se stinge, ceea ce reprezintd un rezu ltat sigtrr (dupd cu m remarc[ dl Sidney) al incrucigSrii intre indivizii inruditi ilrdeaproape". Lordul Western a incnrcigat apoi porcii sii napolitani cu vechea ras[ de Essex, fdcind primul mare pas spre rasa amelioratd de Essex. Iat[ Ltn caz mai interesant : Dl J. Wright, un binecunoscllt crescdtor, a incnrcigat 22) acelagi vier cu fiica, nepoata, strinepoata sa gi aga mai departe, pind la a Eaptea generalie. Rezultatul a fost cd in multe caznri descendenlii nu s-au tnai putut reproduce ; in alte cazuri ei an produs pri{ini purcei viabili ; dintre acepLia, multi erau deficienfi, lipsindu-le chiar sim[ul de a srrge, iar cind incercau sI se deplaseze nu pnteau merge drept. Meritd notat in mod special faptul cl ultimele doui scroafe produse din acest lung gir de reproduceri tntre indivizi inrudili au fost trimise la alti vieri, avind mai multe f[t5ri cle porci slndtogi. Cea mai bund scroaffl din punct de vedere al aspectului exterior produsl in intreg curslrl acestor gapte genera{ii a fost una din ultimul stadiu al descendentei; insl fdtart-'a respectivd nu a constat decit din aceastS. unicl scroaffl. Ea nu s-a puLut reproduce cu tatdl sdu, ins5 a flcut-o de la prima incercare cu un strhin de singe. Agadar, ln cazul d-lui Wright, reproducerea timp indelr-rngat pi intre indivizii inrudili extrem de aproape nu a afectat forma exterioarfl sau valoarea tinerelor animale, lnsi la multe dintre ele a afectat in mod serios constitrilia generald, capacitatea mintalI gi in special funcliile reproductir-e. Nathusius prezintd zs) u n caz analog gi chiar mai pregnant ; el a adus din Angli.r o scroaf[ gestantfl din rasa mare de Yorkshire, reproducind apoi descenden{ii in curs de trei generalii prin incrucigarea in interionrl aceleiagi rase. Rezultatul a fost de'favorabil, tinerele animale avind constitulia debilfl gi fertilitatea slibitX. Una dintre ultimele scroafe, pe care o consiclera ca fiind un animal bun, dtrpd irnperecherea cu unchiul ei (care era cunoscut ca fiind fertil cu scroafe din alte rase) a f[tat $ase purcei, iar a doua oarh numai cinci purcei debili. El a imperecheat apoi aceastfi scroaf[ cu un vier dintr-o rasl mic5, neagr[, pe care il adusese de asemenea din Anglia gi care, imperecheat fiind cu scroafe din rasa sa, produsese intre gapte gi noud purcei. Ca rezultat, scroafa din rasa mare, atit de neproductivd cind fnsese imperecheat[ cu unchiul sdu, a produs cu vierul mic de cnloare neagr[ 21 de purcei la prima fdtare gi 18 la a doua, aga incit in cursul unui an ea a prodr-rs 39 de binere animale excelente. Ca pi in cazul mai multor altor animale mentionate mai sus, chiar dacl nici un efect ddundtor nu este perceptibil din incrucig[ri intre indivizi inrudi{i mai

.,fdr[ un schimb
poate

de

21)

Youatt, On the Pig, edilia Sidney, 1860, p.

30

; p. 33 citat din

Druce

; p. 29 despre cazul lordului

\Yestcru.

Journal of RoryaI Agricttlt. Soc. of lingland, vol. VII, 1848, p. 205. n) Aber Rinduieh etc., p. ?8. Col. Le Couteur, care a flcut atit de mult pentru agricultura de pe insula Jersey, lmi scric ci avind o frumoasi rasi de porci i-a reprodus foarte lndeaproape intre ei, tmperechind de doui ori frati gi surori, dar aproapc tofi puii aveau convulsii Ei mureau subit.
221

47,1

AVANTAJELE INCRUCI$ARII

mlrlt sau mai pu[in indeaproape, totugi, pentru a cita cuvintele d-lui

field pentnt cei mai buni porci prezentati), ,,incrucigdrile sint favorabile fermierului din punct de vedere al beneficiului, oblinindu-se un corp mai mare gi o creglere rnai rapidi. Pentru mine insd, care vind un mare numdr de porci pentm scopuri reprodrtctive, gdsesc ci aceasta nu corespunde, fiind nevoie de mulli ani pentru a ob{ine din nou oarecare puritate de singe(6 zer. Aproape toate animalelc men{ionate pln5 acum tr5iesc in cirezi sau grupuri gi masculii trebuie si se imperecheze des cu propriile lor fiice, pentru cd ei alunq5 masculii tineri, precum $i toli intrugii, pind ce, din caLtza bdtrine{ei sau a pierderii vigorii, sint obligali s[ cedeze in fala vreunui mascul mai puternic. De aceea este probabil ca animalele ce trd,esc ln grupuri s[ fi devenit mai pulin susceptibile efectelor dlun[toare ale reproducerii intre indivizi inrudili indeaproape decit speciile nesociabile, astfel incit sd poati trSi in grupuri, f[r[ a dluna descendentilor. Din ncfericire, nu pbim dacd un animal nesociabil, ca pisica, ar suferi intr-o mai mare m[sur[ in urma reproducerii intre indivizi inrudili indeaproape, deciL celelalte animale domestice ale noastre. Dar, dup[ cit am putut afla, porcul nu este strict sociabil gi am vdzut cd el pare expus in mod special efectelor diunirtoare ale reproducerii intre indivizi inrudili indeaproape. In cazul porcului, dl Huth atribui. (p.285) aceste cfectefaptrilui cd ei,,au fost cresculi mai ales pentru grdsimc", sau cI indivizii seleclionati avuseserd o constitulie slab5 ; trebuie si nu pierdem insd din vedere ci marii cresc[tori sint acei care all prezenLat cazuriler de mai stis gi ci ei sint cu mult mai familiariza\i cu cauzele care probabil stinjenesc ferliliLatea animalelor lor, decib pot fi oricare alte persoane. In cazul omului, efectele reproducerii indivizilor inrudi{i indeaproape constituie un subiect foarte dificil, despre care voi vorbi pu!in. trl a fost discutat de divergi autori, din multe puncte de vedere'u). Astfel, dl Taylor,u) a ardLat cd la rase foarte diferite, in cele mai indepflrtate p[r{i ale lumii, c5sltoria intre rude - chiar intle rude indep[rtate - este strict interzis[. trxist5 totugi multe exceptii la aceast[ regnlfl, care sint ar[tate pe larg de c[tre dl Fluth 2?). Este o problem[ curioas[ cum de au ap[rut aceste interdictii in timpurile vechi gi barbare. Dl Taylol inclind a le atribui faptului cd efectele d[uniltoare ale cils5toriilor consangr-ine au fost remarcate gi incearcd in mod ingenios sd explice anumite anomalii aparente gi anume faptul ci interdictia nu se extindea in mod egal la rudele din partea bdrbiteasc[ gi la cele din partea femeiasc[. El admite
2a) Sidne-v despre porc,

Coate (care a cigtigat de cinci ori medalia de aur anuald la expozilia ch-rbului din Smith-

p.36. \-ezi de

asernenea

nota de la p. 34. De :rsernenea, llichardson despre porc,

1817. p.2t).

Dr. Dally a publicat un excclent articol (tradus in ArLtlvopologicctl lleuiew, 1864, mai, p. 65), criticinrl pe toti autorii care au suslinut ci efecLele diunittoare sinL inerente clsitoriilor consangvinc. tr[rd indoiala ca rntrlti sr.rstinitori ai acestei teorii ;i-au dlLrnat propriei lor teze prin inexactit:iti. r\stfel, s-a afirrnat (Deva-v, Du Danger des Xtlariages eLc.,1862, p. 141) c[ legislatia statului Ohio a interzis c:isitoriile intre veri I ca rispuns la cercetiri fiicute in Statele Unite, am fost asigurat insi ci aceastl afirrnatic nu este aedit o inventie. 26) Vezi inLeresanta lucrare despre Ilarly Historg ol Man, 18C5, capitolul al X-lca. zz1 The lVIarciage ol l{ear Kin, 78i5. Cred insl cd dovezile prezcntate de dl l{uth asupra acestui punct ;i asupra altora ar fi fost mult. mai valoroase daci s-ar fi referit numai la lucrilile oamenilor care s5. fi locuit rnuit timp in lara respectivii ;i care au dat, dovadi de judecati gi circurnspectie. \'ezi de ascrnenea dl W. Adam, On Corrsanguinity in }larriagc, in ltortnigtttlll llctriew, 1805, p. 710. Ilc asclnerlea, F{ofacker', Ubcr die Etgenschalten etc., 1828,
25)

\EATUNSURILE CONSANG\TINIZARII

475

totugi ci ar fi ptrtut intra in acliune pi alte crallze, cum ar fi extinderea aliantelor amicale. Pe cle altI parte, dl W. Adam conchide ci interzicerea ciszitoriilor intre rttde gi aversiunca cu care acestea sint privite slnb motivate prin confuzia ce ar apare astfel in transmiterea de propriet[li gi prin alte motirre mai obscure. Nu pot lnsfl ac:cepta aceste puncte de vedere, linind seama ci incestul este prir.it cu aversittne cle c[tre silbatici, cum sint cei din Australia gi Arnerica de Sud rt), care ntl au propriet[li de llsaf ca mogtenire gi nici sirnliminte morale rafinate care ar putea f.i lezate gi care, dupI toate probabilit[tile, nrl reflecteazd asupra efectelor d[unltoare indepirtate ce le-ar ptitea evea asupra progeniturii ior. DupS dl Huth, simldmintul este rezultatul indirect al exogamiei, astfel, atunci cind acest obicei inceta la vrettn trib oarecare, acesta deveninci enclogam, cu clsltoriile strict limitate in cadnrl aceluiagi trib, nu esLc irnprobabil ca vreun rrestigiu al fostului obicei s[ se fi menlinut, gi aslfel c5s[toriile intre rucle apropiate s[ fie interzise. in legiturl clr exogamia lnsirpi, dl ]\{ac Lennan crede ci ea a survenit din raritatea femeilor, datoriti ucidcrii copiilor der sex feminin, ajutatfl poate gi de alte caLtze. A fost ar[tat clar de cdtre dl Huth ci la om nu existir nici un sim![mint instinctiv i-potriva incestului, dupi cum nn exist[ nici la anirnalele gregare. $tim de asemenea clt de u$or orice prejudecatd sau scntiment se poate transforma in aversittner, dupd cum se vede la hindugi in legriluri cu obiectele cat'e ping[resc. Degi se pare cI la om n-ar exista un puternic sirn{:-rmint ereditar impotriva incestului, pare posibil ca ln timpurile primitive oanlenii s[ fi fost mai att'agi de femeile str'5ine clecit de acelea cu carc trliau in mod obignuit ; tot astfel, dupi dl Cupples 2e), ogarii der viniitoare masculi sint mai atragi de fernele sLrdine, pc cind femelele preferi ciini cu care s-ari mai imperecheat. Dacd nn asemenea simliinrint ar fi existat altdclat[ la oH, acesta ar fi dus la o preferin!5 pentrtr cirsdtorii in afara nrclelor cerlor mai apropiate gi ar fi f osL intlrit prin faptul c[ descendcnlii din asernenea cls[torii ar fi supravieluit in nunrlr mai mare, a$a cum am fi tcnLa{i, prin analogie, s[ credem cl :lr fi fost cazttl. Nr.r se \ra $ti niciodat[ ctt siguran!fl dacfl aceste c[s[torii consangvine, aga ctrm sint ele permise la naliuni civilizate, gi care in caznl animalelor domesticc ntl ar fi considerate ca reproduceri intle indir.izi innrdili indeaproape, au vreo ttrmare d[unirloare, pin[ ce nu se va face un recensdmint in acest scop. triul metl, George Daru'in, a fdcut tot ceea ce se poate in prezc.nt, prinLr-o investigalie statisticl to) ; din cercetdrile sale proprii, gi din acelea ale dr. I,titchell, a aittns la conclttzia c[ dovezile despre vrcun efect dlundtor asLfcl cle.terminat sint contraclictorii, dar ci eler indicl in general cI efectclc dlunltoare sint f oarte mici. In cazul g[inilor se poate cita o serie intreagi cle specialigti care sint impotriva reproducerii intre indivizi inruclili prca indeaproape. Sir ,T. Sebright afirm5 categoric c[ a fdcut multe inccrclri Si cri, astfel Lratate, gdinile sale au devenit lungi in picioare. mici la corp Si slaht' clocitoare n). Prin
:8) Sir G. Grey, Jonrnal ol Erpeditions into Australta. vol. il, p.
2.111

of

; si Dobritzhoffer,

On

the Ahipones

Sou|h America.
2s) Descent 30) Journcrl

of nlurt, cclitia a 2-a. p.

of
Stutislir:n1 Soc.,

112.1.

tt) 'the Arl of Intprouinq the llreed, p.

iunic 1875, p. 15il:

13.

tri Ilortniclhtltl lleuiew, iunicr 187ir.

AVANTAJELE INCRUCI$ARII

incrttcigdri complicate gi prin reproduceri in interiorul rasei, el a creat renu mita ra sd de glini Sebright Bantam ; de atu nci s-au f dcut nu meroa se reproduceri reciproce ale acestor animale in cadrul rudeniei apropiate gi in prezent ele sint recunoscute ca fiind slabe clocitoare. Am v5zut gdini Bantam argintii, descin zind direct din cirdul [ui Sir J. Sebright], care au devenit aproape tot atit cle sterile ca gi hibrizii, deoarece in acel an din doui cuibare de ottd nrt a iegit nici un singur pui. Dl Hewitt spune c[ sterilitatea masculilor la aceSfi Bantami este, cu rare exceplii, in cea mai strins[ legdturd cu pierderea annmitor caractere secundare masculine; el adaugd : ,,Am observat, ca reguld general5, c[ chiar cea mai neinsemnat5 devialie de la caracterul feminin ia coada coco$ului Sebright - de exemplu alungirea clr numai \,27 cm a celor dorrl pene codale principale aduce cu sine o fertilitate sporite((sz). Dl Wright sa; afirm[ cI dl-Clark, ,,ai cflrui cocogi de luptd erau atit cle bine cunosculi, a continuat s[-i reproducd din propria lor familie pinl ce au pierdut combativitatca, stind sd fie mdcel5rili fdrd a opune vreo rezisten![ ; ei erau atit cle redrrgi ca sLaturd, incit cintdreau sub greutatea necesarfl pentru cele mai bttne prernii ; realizindu-se insd o incrucigare cu cocogul d-lui Leighton, ei gi-au rccigLigat curajul gi greutatea avute mai inainte". Trebuie avut in vedere c[ inainte de a se bate cocogii de lupt5 sint intotdeauna cintdrili, a$a incit nimic nu e ldsat imaginaliei in ceea ce privegte cregterea sau reducerea greul[tii. Se pare c[ dl Clark nu a reprodus din frali pi snrori, care este cel mai vdtlmtitor fel de impreunare, gi, dupl incercdri repetate, el a constatat o mai mare scddere tn grbutate Ia progenitura provenit[ din imperecherea tatilui cu fiica declt la aceea din imperecherea mamei cu fiul. Pot ad5uga cd cunoscutul ornitolog dl Eyton din Eyton, care este un mare crescdtor de gdini de ras[ Grey Dorking, r-& informat c[ acestea devin cu siguran{[ mai mici pi rnai pulin prolifice, in afar5 de cazul in care se obline ocazional o incrucigare cu o alti linie. Dtrpir cil Hewitt, acelagi efect se observ[, in ce privegte dimensiunea, gi la glinile
de rasir malaez5
3a).

Un arttor cu experient[ tu) observd c6, dupd cllm se gtie, acelagi amator nrttnai rareori iSi menline timp lndelungat superioritatea pisdrilor sale; el aclatrgtl c[ acesta se datoregte, f[ri nici o indoial5, faptului ci intreaga sa poplrlalie ,,e de acelagi singe", este deci indispensabil ca amatorul sd-pi procure din cind in cind o pasire din altd linie. Aceasta nu este insl necesar pentru acei care cresc cite o populalie de gdini in diferite locuri . Astfel, dl Ballance, care a crescttt g[ini de ras[ malaezl timp de 30 de ani gi a cigtigat cu aceste pIs[ri mai rnnlLe prernii decit oricare alt crescdtor din Anglia, spune cd reproducerea in
cadrul aceleiagi rase nu pricinuiegte neapSrat degenerare; ,,totul depinde de felul in care aceasta este executatd". ,,Planul meu a fost sI {in cinci sall gase linii se3') TIrc Poultnl
335

Llook,

W. B.

Tegetmeier, 1866,

p.

245.

Journal ltogal Agricult. Soc., 1846, vol. VII, p. 205 ; vezi de asemenea Ferguson, On the Fowl, p. 83 gi 317; apoi Tegetmeier, The Poullrg Book, 1866, p. 135, ln legiturd cu mi.sura in care crescitorii de cocogi ric lupti au cotrstaLut ci pot risca reproducerea ln cadrul inrudirii apropiate, adici in mod ocazional, a unei gdini cu propriul si.u fiu, ,,ace;tia erau insri atenti ca s[ nu repete acest fel de reproducere". 84) \\r. I3. Tegetmeier, The Poultrg Book, 1866, p. 79.
355

The Poultrg Chronicle, 1854, vol.

I, p. 43.

NEAJUNSURILE CONSANGVINIZARII

477

parate, sd produc anual aproximativ intre dou5 gi trei sute de pui gi s[ seleclionez pentru tncrucigare cele mai reugite pds[ri din fiecare linie. In acest fel lmi asigur o incrucigare capabil5 sd impiedice degenerarea" 36). Vedem deci c[ printre crescdtorii de ghini existd p[rerea aproape unaniml c[ atunci clnd g[inile sint tinute in acelagi loc, reproducerea in cadrul unei inrudiri dusl la nn grad de care nici nu s-ar tine seama in cazul majorit5lii patrupedelor, este urmat[ repede de efecte ddundtoare. In plus, existi o pirere general admis[, cd puii ob[inuti din incrucigflri slnt cei mai vigurogi gi mai u$or de crescut tt). Dl Tegetmeier, care s-a ocupat ctt multd congtiirtcrozrtate de giini de toate rasele, spune ee) cd cele de Dorking, care sint l5sate sd se imperecheze cu cocogi de rasd Houdan sau Crdveceur, ,,la inceputul prim[verii produc ptii care - din punct de vedere al m[rimii, vigorii, maturitdtii timpurii gi calit[lii corespunzdtoarepie{ei-depigesc pe cei ai oricdrei rase pure pe care an} crescut-o vreodatd". Dl Hewitt dd ca regul[ general5 pentru g5ini, sporirea taliei datoriti incrucipirii. E,l face aceastd observatie dup5 ce afirmd c[ hibrizii dintre fazan gi ghind sint mult mai mari decit oricare dintre pdrinli ; de asemener:, hibrizii dintre f.azanii aurii masculi gi fdzdnita obignuitd ,,sint cll mulL mai t:u ri clecit oricare dintre pdsdrile parentale" ut). Voi reveni indatd la acest subiect al taliei sporite a hibrizilor. Dup[ cum s-a ardtat mai sus, cresc[torii sint unanint de pirere cH la porumDef este absolut indispensabil, cu toate greutdtile gi cheltuiala inerent5, s[ se incrucigeze din cind in clnd pdslrile de valoare cu indivizi dintr-o alt[ linie, dar aparlinind, bineinteles, aceleiagi variet5li. Trebuie menlionat c[ attinci cind talia este unul din caracterele dorite, cum e cazul la porumbcii gu$atioo), efectele ddunltoare ale reproducerii intre rude apropiate se obserr'5 mult mai devrerne decit atunci cind sint preferate p[sdri de dimensiuni mici, cttm sint porttmbeii juc[tori, cu fala scurt[. Este remarcabile extrema delicatete a raselor foarte mult ameliorate oblinute de amatori, ca acegti porumbei jucltori sau ca porumbeii cdl5tori englezi ameliorati; ei sint expugi la multe boli gi deseori mor in ou sau la prima ndpirlire, ouile trebuind in general, s[ fie clocite sub mame adoptive. Cu toate c5 aceste pdslri valoroase au fost supuse in mare m[sur[ gi in mod invariabil reproducerii in cadrul inrudirii apropiate, cred totugi cI extrema delicatele a constituliei lor nu poate fi complet explicat[ in acest fel. Dl Yarrell md informeazi c[ Sir J. Sebright a continuat s[ reproducd nigte porlrmbeibufni![ in cadrul rudeniei apropiate pinl ce, din cauza extremei lor sLerilit5ti, era pe punctul de a pierde chiar intreaga familie. Dl Brenl ar) a incercat sd producd o ras[ de porumbei tamburi incrucigind un astfel de porumbel cu o porumbit[ obignuitd gi relncrucigind fiica, nepoata, str[nepoata gi str[-str5nepoata cu acelagi porumbel tambur mascul, pini ce a oblintit o pasire cu 15116 din singele tarnburului; dar atunci experien[a a dat gre$, deoarece ,,intpreunarea
ae;
371

W. B. Tegetmeier, The Poultrg Book, 1866, p.

79.

The Poultrg Chronicle, vol. I, p. 89. 88) Ibidem, 1866, p. 210. 8s) The Poultrg Book, 1866, p. 167 ; Si The Poultrg Chronicle, vol. ro; J. 1\{. Eaton, A Treatise on Fancg Pigeons, p. 56. tr1 The Pigeon Book, p. 46.

III, 1855, p. 15.

AVANTA-IELE lN'CRUCI$ARII

reproduccre intle inclivizi inniclili indeaproape. Deoarece stupul e de{inut de o singur'fl {emcl[, s-ar fi putut crede cI descendenlii ei rnasculi gi femeli s-ar reprodrrce intotdeauna intle ei, ar,ind in veclere irr special faptul ch albinerle din diferite slupuri sint ostile uncle altora, o lucr[toare stririn[ fiind aproape intotdeallna atacat[ cind incearcl s[ iirtre intr-un alt slup. Dl Tegetmeier a ar5tab insl aa) c[ acesL insLinct nu se aplicI latrintori,cdrora lisepermite sI intre in oricc sLup, a$a incib nu existfl o implobabilitate a priori. ca o nratc[ s[ primeasci un trintor strlin. Faptul c[ imprerrnarea are loc invariabil qi obligatoriu in zbor (in cursul zborului nuplial al m[tcii), pare s[ fie o precaulie special5 pentru preve.nirea reproclucerii continue in catlrul mdeniei apropiate. Oricum ar fi, de la introclucerea in Anglia li Germania a r:rsei ligurice dungati cu galben, exper-ienla a ardtat c[ albinrrle se incnrcigeazir liber : dl Woodbury, carc a introdus albinele ligulice in Devottshire, a conslataL intr-un singur sezon c[ trei fanrilii, la distanle cle trna pin[ la cloui mile de strrpii sli proprii, au fost incrtrcigate de trintorii siri. Intr-rrn anumit caz, trintorii ligurieni trebuie sd fi zburab pe de-asupra oragului Exeter pi pe dca supra mai multor stupi intermediari. Intr-o alt5 ocazie, mai rnulte mlLci ncgre comune s-au incrucigat. cu trintori ligurici la distanle de una pin[ la trei mile Si jumltate a5). Prax:re. Daci o singur[ plant[ dintr:o Spocie noud este introdusd intr-o lali oarecarc gi daci acea plarrt[ se propagd prin serninle, in curind vor cregte nrul{i indivizi din acc'a plantr"r, asLferl cd daci insectele corespunzdtoare sint prezente, va avea loc incrucigale a. Nu ne vom ocufla aici de arbori sau de alle plante inlroduse recent cal'e nlr sc inrnullcsc prin seminle. La plantele introcluse de tnult exist5 un procedeu aproape general de a se face clin cincl in ctnd schirnburi de seminle, rnijloc plin care indivizi care au fost supugi la condilii diferite de viald (ceea ce, dupl cunl arn vrizrrt la animale, reduce efectele cl[unltoare ale reproducerii intre indivizi inruclili indeaproape) slnt introdtrgi ocazional in fiecare district. In ceea ce privcgte inclivizii aparlinind aceleiagi subvariet5li, G:irtner, a cirui meticrrl ozttate gi experien![ clepilpesc pe acelea ale tutrtror celorlalli observatori, afirml a6) cir a rernarcat de nrulte oli bunele efccte ale acestei acliuni, mai ales ln cazul genurilor erxotice, a cfu'or fcrlilitate este oal'ecuIn sliltiti, aga clllnl
a?) Das Ganze
431

irrLre ruckr alit cle apropiatc a oprit reproducerea". Neumeister',), care are multfl t xperient[, afirm[ cle asemcnea ca clescenclenlii din pommbehrl comun cu diferitr., alte l'ase sint,,irt gencral pdsriri foarte fertile gi viguroaser". Tot astfel, d-nii Boilard gi Corbie nt), dupd o experienli de.15 de ani, recomandl amatorilor sd-gi incrLrcigozelasrcle lor cle amuzament,pentru ci dac;i nu rerlgesc sd creeze pds5ri interesanLe, vol'reLigi in schimb ilin punct de t'cdere matcrial, ,,deoarece s-a constatat cd rnetigii sinL nrai ferLili decit porumbeii cle ras:i pur5". M[ voi mai refe'ri doar la 1n:5 un aninral, gi anllme la albina de stup, avind in vedere. ci un dislins entomolog l-a plezcntat drept un caz irtevitabil de

der

TcLubenzucht, 1837,

p.

18.

Les Pigeons, 1824, p. 35.

aa) Proceedings EtLtomolog. Soc.,

6 august

1860,

p.

126.

a'y Journul of llorticultttre, 1861, p. 39, 77, 158, ;i 1864, aa1 Beitrd.ge zur Kenntnis der Befruchtung, \844, p. 366.

p.

206.

PLANTE AUTOSTERILE

479

este cazul la Passiflora, Lobelia gi Fuchsia. Flerbert spune de asemenean'); ,,Sint de pdrere cI anr ob{inut rezultate mai bune polenizind floarea de la care am dorit s5 oblin sdmiulri cll polenul altui individ de aceeagi varietate satt cel pttlin al altei flori clecit cu polenul sdu propriu". l)e asemenea, profesorul Lecoq a constatatc[ descendenlii incrucigali sint maivigurogi gi mai robrtgti decit pdrinlii lorot). Nrr se poate avea insd decit rareori incredere deplind in afirmalii generale de acest fel. Am inceput de aceea o lungi serie de experiente, continuate timp de aproape zece ani, care sper c[ vor ardta in mod concludent efectele favorabile ale incmciglrii a douI plante distincte din aceeagi varietate, precunr gi efectele d[undtoare ale atitofecunci[rii continuate tirnp inclelungat. Se va arunca o lumin[ clard asupra Llnor probleme ca aceea a motivului pentru care florile sint aproape invariabil astfel construite, incit sir permiti, sd far.orizeze sau si

a doi indivizi. Vom inlelege in mod ciar de ce gi dioice, de ce existl plante dihogame, dimorfe gi trimorfe, precum gi multe alte cazuri de acest fel. Intenlionez s5 public in ctrrind o dare de seami asupra acestor experienle gi nu pot prezenta aici decit un mic nnm5r de caznri exemplificatoare. Planul pe care l-am
necesite intpreunarea exist[ plante monoice

nrmat a fost de a cregte plante ln acelagi ghiveci, in ghivece de aceeagi dimensiune sau plantate aproape unele de altele, in teren deschis. Am urm5rit cu bdgare de seam[ sI exclud insectele gi apoi s[ fecundez unele din flori cu polenul aceleiagi flori, iar altele cle pe aceeagi plantd cu polenul unei Plante distincte, ins5 invecinaLe. In mtrlte din aceste experienle plantele incrucigate au produs mult mai multe seminte decit plantele autofecundate; gi nu am v5zut niciodatd

cazul invers. Serninlele autofecnndate gi cele incrticigate oblinute astfel au fost lSsate s[ germineze pe nisip nmed, in acelagi vas de sticl[. Cind seminlele att germinat, ele au fost plantate in perechi in p5rlile opuse ale aceluiagi ghiveci, cll o separalie Ia suprafat['intre ele, fiind astfel plasate, incit sd fie expuse in mod uniform la luminfl. In alte cazuri, seminlele autofecundate gi cele incrucigate, au fost semdnate pur gi simplu in pdrlile opuse ale aceluiagi mic ghiveci. Pe scurt, am urmat diferite proccdee, dar in fiecare caz am ltrat toate precau!ir-rnile la care m,am putut gindi, pentru ca cele doul loturi s[ fie la fel de favorizate. Cregterea planteloioblinirte din seminlele autofccundate gi din cele inct'ttcigate a fost obscrvat[ cu aten{ie, de la germinare gi pini la maturitate, la specii aparlinind la 52 de gennri, iar diferenta in modul lor de cregtet.e gi in rezistenla la condiliile dcfavorabile a fost, in majoritatea cazurilor, evidentd gifoarte sensibild. E,sfc i*portant ca cele doud loturi de seminle sd fie semilnate in pdrlile opuse ale aceluia.si ghiveci,astfel ca plantulele din seminle s[ lupte intre ele; deoarece, dac5 slnt sem[nate separat in tercn abtrndent gi bogat, ntt mai existd deseori decit o rnic[ cleosebire in cregterea lor. Voi descric pc scurt doud dintre primele cazuri observate de mine. $ase senrinle incmcigate gi $ase autofecundate de Ipomoea purpurea, de la plante tratate in felul dcscris mai sus, au fost plantate cle indati ce au germinat, in perechi ;;i in pdrlile opuse a douS ghivece, punindu-li-se araci de egalS grosime pe care sI se lncol[ceasc5. Cinci dintre plantele incrucigate all crescut de la inceput
a7) Amargllidaceae, p. 371. e\ De Ia FCcondalion, erlilia a II-a,

1862,

p.

79.

.18

AVANTAJELE INCRUCi$ARII

rnai repede decib plantele autofecundate opuse. Cea de-a $asea era ins[ debil[ gi citva timp a fost intrecut5, dar pinl la urm5. constitulia sa mai s5ndtoas[ a prevalat gi gi-a depdgit antagonistul. De indatd ce fiecare plantd incrucipat[ a atins virful aracului de 2,I3 m, a fost mdsuratd gi perechea sa gi rezultatul a fost ci attrnci cind plantele incrucigate aveau indllimea de 2,73 m , cele autofecundate atinseseri iniltimea medie de numai 1,63 m. Plantele incrucigate au inllorit ceva mai ndevreme_ $i mai bogat decit cele autofecunclate. In pdrlile opuse ale unui alt ghiveci" umic s-a sem[nat un mare numiir de serninle incrucigate gi autofecundate,- astfel ;incit ele au avut de luptat pentrti plopria lor existen{d ; clte un singur arac a fost dat fiecirrui lot. $i aici, planfele inclucigate qi-au ardtat superioritatea de la inceput ; ele nu au atins niciodati virf ul aracului de 2,I3 m, dar fa[5 de plantele autof ecu ndate indlfinrea lor medie stitea intr-un raport de 2,73 m fa!5 de I,57 m. Experien{a a fost. repetatd in curs -de mai multe generalii succesive, care au fost tratate exact in acelagi fel gi cu aproape acelagi rezultat La a cloua generalie, plantele incrucigate care au fost din nou incrucigate au produs 121 de capsule cle ,.semin!e, pe cind cele autofecundate gi reautofectrndate nu au produs decit 84 de capsule. CiLeva flori de hVli"mulus luteus au fost fecundate cu propriul lor polen, iar altele au fost incruciqate cu polen de la plante distincte care cregteau in acelagi ghiveci. Seminlele au fost semdnate des in pdrlile opuse ale unui ghiveci. La inceput, plantulele erau de aceeapi indltime, dar cind tinerele plante incrucigate erau inalte de 1,27 cffi, cele autofecundate erau numai de 0,63 cm. Acest grad de inegalitate nu a durat ins5, pentru cd atunci cind plantele incrucigate aveau o indllime de 11,43 cm, cele autofecundate erau numai de 7,62 rnentinindu-gi aceastfl diferen[i relativd pinice cregterea lor a fost completd. Plantele incrucigate ar[tau mult mai viguroase decit cele neincrucipate gi au inflorit inaintea lor ; ele au produ s, de asemenea, un numlr mult mai ntal'e de capsule. Ca gi in cazul anterior, experienla a fost repetatd in curs de citeva generatii succesive. Dacd nu ag fi supravegheat aceste plante de lVli.mulus gi Ipomoea in tot timpul cregterii lor, nu mi-agi fi inchipuit c[ este posibil ca o diferen{[ aparent atit de mic5, cons[ind tn provenienta polenului luat de la aceeagi floare sau de la o plantd distinct[ crescind in acelagi ghiveci, sd fi putut produce o diferen{[ atit de surprinzdtoare in cregterea gi in vigoarea plantelor produse astfel. Din punct de vedere fiziologic, acesta e un fenomen dintre cele mai remarcabile. S-au publicat o multime de dovezi in legflturh clr avantajele oblinute din incrucigarea de varietdti distincte. Sageret ae) vorbegte in repetate rinduri gi in termeni categorici despre vigoarea pepenilor oblinuli din lncrucigarea diferitelor variet5li, adlugind cd acegtia pot fi mai u$or fecundati clecit pepenii comuni gi produc numeroase seminle bune. Iat[ mdrturia unui gridinar englez so):,,Vara aceasta am avut mai mult succrs cu cultura mea de pepeni, care nu erau proteja{i, obtinu{i din seminte dc hibrizi (adich metigi) din fecundatie
+e7

60)

Mimoire sur les CucurbitacCs, p. 36,28 qi 30. Loudon, Gard. IlIag., vol. VIII, 1832, p. 52.

PLANTE AUTOSTERILE

incrucigati, decib cu vechile variet5li. Descenden[ii a frei hibridizlri diferite (it special urta, la care p[rinlii eralr doud dintre cele mai deosebite varietXli pe care le-am putut alege) au dat fiecare o produclie mai mare gi de mai bunl calitate decit oricare din cele 2A sau 30 de varietd[i stabilizate". Andrew Knight st; era de pirere c[ plantele sale din varietdti incrucigate de meri au prezentat o mai mare vigoare gi fertilitate, iar dl Chevreul 52) se refer[ la extrema vigoare a unora din pomii fructiferi incrucigati oblinuli de

dl

Sageret.

Incrucigind reciploc mazdrea cea mai inaltd gi cea mai scundS, Knight $) zice: ,,Am avut in aceastd experien![ rrn caz interesant de efecte stimulatoare ale incrucigdrii raselor : deoarece, varietatea cea mai scund5, care rareori dep[gea 0,60 m in indl{ime, a crescut pind la 1,82 m, pe cind indl{imea f ormei mari gi lttxuriante s-a redus nurnai foarte pu!int'. Dl Laxton mi-a dat mazdre de sdmln![ produs[ din incrucigdri intre patru soiuri distincte gi plantele astfel oblinute erau extraordinar de viguroase, fiind in fiecare caz cu 0,30 m pinl la 0,60 m sau 0,91 m mai inalte decit formele parentale crescind al[turi de ele. Wiegmannua) a executat numeroase incrucigdri intre mai multe varietdti de varzd gi se exprim[ cn mirare despre vigoarea gi inhltimea metigilor rezulta{i, calit5{i care au provocat uimirea tuturor grddinarilor. Dl Chaundy a crescu t un mare numir de metigi, plantind laolalt[ gase varietSli distincte de varzd. Acegti metigi all prezentat o diversitate infinitl de caractere ; ,,imprejurarea cea mai inberesant[ a fost insd c[, in timp ce toate celelalte verze obignuite pi nemlegti din pepinierd au fost disbruse de o iarn[ aspr5, acegti hibrizi nu alr suferit decit pulin, aprovizionind bucdtiria aLunci cind alte verze nu se puteau oblinet t. Dl Nfaund a expus in fa[a Societ[lii regale de agricultur[ u5) specimene de griu incrucigat impreunfl cu varieL[lile lor parentale, gi redactorul afirml c[ ele aveaLr un caracter intermediar, ,,lmpreund cu acea rrigoare superioari in cregtere, care esbe, dup[ clt se pare, rezultatul unei prime incrucig[ri atib in regnul vegetal, cit gi ln cel animaltt. De asemenea, Knight a incrucigat mai multe varietdli de grlu 56), gi splrne ,,cil in anii t795 gi 1796, cind aproape inbreaga recoltd de cereale din insul[ a fost distrusd de rugin[, in acel districb nurnai singurevarietfllile astfel oblinute au scdpat, cutoate cd fuseser[ semdnate pe mai multe soluri gi in situalii diferite". IatH Lrn caz remarcabil : Dl Clotzschut) a incrucigat Pinus sglueslris cu P. ni.gri.cans*), Quercus robur"*) cu a. pedunculata***), Alnus gluti"nosd cll A. incana,
Soc., vol. I, p. 25. Annal. des Sc. ly'af., seria a III-a, Bot., vol. \-I, p. 189. 531 Philosophical I'ranscLctions, 1799, p. 200. 5\ Uber die Bastartlerzeugung, 1828, p.32 gi 33. Pcntru cazul d-lui Chaundy, vezl Loudon,
527

ut) l.ransact. IIort.

GcLrcI.

IIag.,

vol. \rII,1831, p.696.

65) Gardettttr's 561

Clvotticle.

1.S,16,

p. 601.
201.

Plilosoltlt. 7'ransttct. 1799, p.

Citat din 8u11. llot. Soc. Iirancc, vol. II, 1855, p. 327. *) Sinonim. vechi cu P. nigra (){. trart.). r*) Autorul se referir la Q. pelrueu, carc odinioari era considcrat ca o varietate de Q. r.tbttr (N. lrad.). ***) Sinonirn cu Q. robur (I'. lrarl,;.
57)
31

c.

2662

r\\iANTAJELE

INCTTUCTgARII

L-lrttus calrtpeslris ctt U. effysa, iar serniulelc fecunclaLc incrucigat, pr.ecrirl gi serninlele arborilor parentali puri, alr fost semlnate toate in n..ingi timp Si in acelagi loc. Rezultatul a fost c[, dupl un interval de opt ani, hibrizii ..nu cu 113 rnai inalli decit arhorii puri. Faptele ar[tate rtrai stls se refer[ la variet5li neindoielnice, cu exceplia arborilor incnrciSali de Clotzsch, care sint clasali de diver$i botanigti rfiept l'?s9, sullspecii sau specii, toate puternic rnarcate. Este cert cX trin.izii acleverali oblinuli din_specii complet clistincte cigtigl deseori in dirnensiune gi yigoare constitulionalI, cll toate c[ piercl in fertilitale. Ar fi de prisos de a cita \rreun fapt, pentru cd toli cercetdtorii -- Koireuter, Gdrtner, I{erbert, Sageret, Lecoq 5i Nartclin au fost iritpresiona[i de uimitoarea rrigoare, in5l{ime,-climensinne, viLalitate, precocitate gi rezistenlir a proclr-rgilor lor: hibrizi. G.drtner b8) rezumd convinqcl'ea sa asupra acestui punct in termenii cei nrai categorici. Koirelter un) prezinLl nlrnieroase rnlsur5tori precise ale greut5{,ii gi inll{imii hibrizilor s5i in comparalie cu ltlt'tstlr.lLorile ambelor_forme parentale gi vorbegte c1 surprindere despre', ,,statura portentosa" Si ,,ambitus uaitissi,mus ac altitudo t,ald"e conspi.cuQ". Gdrl-nt:r 5i Ilerbert atl obsen'aL tolugi citcva exceplii de la regll5 in cazul hibrizilor foarte sLerili, ins5 excepliile cele rnai eclificato*r. sint preZenLate de IIax \\iichurr uo), care a constatat c[ sllciile hibriclc aveau in gerleral o constiLulie delicatd, crall pitice gi cu o longevitate scizut5. Kcilreuter explicti considerabila cregtere in dimensiunile r[ddcinilor, trunchiurilor etc. hibrizilor s[i, ca rezultat al unui fel de compensalie a sterilit5lii lor, la fel ca gi nrtrlte animale castrate care sint mai mari dbcit tr*r.ulii perfec{i. T a prima vedere aceasti concePtie parc extrem de acler.tiratI gi a fost acceptaie de divergi aulori 61). Gd,rtner 62) a observat ins[ in mod juciicios cd e foarte gleu de a o admite in totalitatca ei, deoarece la mulli liibrizi nll existi paralelisrn intrc gradrrl lor cle sterilitaLe gi dimensiunea sau vigoarea lor crescpti. Exenrplele cele mai pregnantc clc clegtere luxuriantl au fosiobservate la hibrizi care nlr eratl cu tottrl stclili. La g'enul Mirabflis, anumi{i hibrizi sint neobignlit de feltili, climcnsiunile lor exccplional cle luxuriante, ca gi ridlcinile enorlie ur), fiind transmise progeniLurilor lor. In toate cazurile, icrzultaLul se clatort'gte in parte economiei cle hran[ gi de fortir vital5, prin ac{ir-rnea imperfcct[ sau inexistentl a organelor sexuale,^dar m:ri ales legii generale a efectelor far-orabile reztrltate dintr-o itrct'rtcigar:e. intr-adevir, *.i'itio atenlie speciali faptLrl cd animalele 5i plantcle mcLise, cal'e sint atiL de departe de a fi s-terile, incit fertilitatea lor e dtrseori chiar nr5rit5, au climensiunea, robuste{ea gi vigoarea constituliei in general crescttte, a$a dupd cum s-a ardtat mai inainie. trste clestLrl de remarcabil ca o creqtere a vigorii gi dimensiunii s[ aibi astfel loc in eventualit:i{ile oPuse aie fertilitSlii abit crescute r.it gi oiminuate.
D51

(iiit'irrcr, l)ti:;!iLt.lct:(:rritunq, p. 259, 518,

it2(i

, 17|.t3, p. 2g ; Dritte I"nr1set:unq, p. 4 I 5i {)tj; Act. Acad. St. petersburg, p. 251 ; I{oua Acttt, 779'3, p. 3!1 gi 39,1 ; ,,Nova Acta', 171)5, p. 316 ;i 323. 60; Die llttstrLrlbt:frttclttttnq etc., 18(i5, p. 31, 41 ;i ,, 01.)
5e1 ltor[sct:unr1
,|

;i

rirrnirtoalcle.
Lig.2,

paltea a II_a,

}Iar, \Yichru:r est.r cornplet cic acoltl cu

accst

}1. J. JJcrl<ele\', in Journ, of IIort. Soc., iartualie 62) Ilasturrltt':tttqtttrq, p. 3g.l it26 , ;i 528.
63,;

18C6,

p.

pnnct de vedere. (Bustctlbr:ft'ttcltltrrtg1, p. l:l) ca si Rev.

70.

Iicilrotrtcr', Noarr Acta, 1,71)J, p. 316.

PLANTE AUTOSTERILE

IlsLe pellecL cie i.rine slabilit ot) ca iribrizii se reproduc invariabil tuai ugol' cu oricare ciinLle pirinlii lor puri gi deseori mai Lrgor cu o specie distinctl decit

iutre ei ingigi. I-Ierbert e dispus s[ explice chiar gi acest fapt prin avantajele obfinuLe rlintr-o incrucigare. Gdrtner il explic[ ins[ mai just prin faptul cd polenul gi proltabil ovulele hibridului sint intr-o oarecare mlsuri vicittte, pe ctna polenul gi ovulele ambilor p[rinli puri sau ale unei terle specii sint sitn[toase. Cu toaLc acestea, existl citeva fapte bine stabilite gi demne a cle fi remarcate care arafi, clup[ cum vom vedea indat[, ci o incrucigare plin ea ins[tsi tincle, firS indoial[, sI sporeascI sau sI restabileascI ferLilitatea hibrizilor. :\ceeagi lege clup[ care descendenlii incrucigali atit ai variet[tilor, cit gi spcciilor sint mai mari decit f or mele parentale este valabil5 intr-tt n mod ai cit se poaLe cle cvident atlt la animalele hibricle, cit gi la rletigi. DlBartlett, care ar-e o aLit de male experien![, spune : ,,E,xistl o cregtere sensibilzi in dimcnsiu ne la t oli hibrizii a nimalelor vertebrate" . El entt mer[ ap oi mu lte cazuri de mamifere, inclusiv maimule, preclrm gi diferite familii de pis[ri 65).
DESPRE AI{UMITE PI-,ANTE HERMAFRODITE CARE NECESITA IX }TOD I{ORMAI-, SAU ANORIIAI] FI]CUNDAREA CU POI,EN DI] LA I]N INDIVID DIFERIT SAU O SPECIE DIFERITA

Faptele ce vor fi prezentate acllm se deosebesc de cele de mai stls, auLosteriliLarLea nefiincl in aceste cazLrrr rezulbatul u nei indelungate reproclttceri intre inctivizii inrudi{i indeaproape. AcesLe fapte sint totugi in leglttn-ir (ru subiectul nostru de fa![, deoarece o incmcigare cu un individ clistinct se aratir a fi necesarir sau avantajoasd. Cu toate c5, sint hermafrodite, plantele dimorfe pi tlimorfe trebuie incrucigate reciproc, o grtrpl de forme de c[tre cealaltl, pentru a fi complet ferlile gi in unele cazuri pentru a fi clt de ciL fcrlile. Nu ag ii observab ins[ aceste plante, dac[ nu ar fi exisLat urmdtoarele cazttri ar[tate de dr. Hildebrand uu) : Primulasfnensis este o specie dimorf[ reciproc[. Dl Hildebland a fecttndat 28 de flor.i din ambele forme, fiecare cu polenul celeilalte forme, gi a oblinut numirul conpleb d.e capsule conlinind in medie ciLe 42,7 seminle; aici avem o fertilitaLc .onrpl.tii gi norrnal[. trl'a fecnndat ap oi 42 de flori din ambele forme ctl polenrrl aceleiagi forme, clar preluat de la o plantfl clistinctfl, $i toate au produs capstrle in conlinilcl medie nrimai cite 19,6 seminte. In sfirgit, $i aici ajLrngem la puncbul care ne intereseazd direct, el a fecundat 48 de flori din ambele fotrne cu polen cle la aceeagi form[, luat de la aceeagi floare, ;i a oblinut in acest caz numai 32 de capsule, conlinind in meclie cite 18,6 seminle, adic[ cu una mai pulin clecit in^cazul preledent. Apadar, la aceste impreunlri nelegitime actul fecundirrii este maipu[in asiguraf gi fertilitatea pulin mai redus[ cind polentrl gi ovrilele aparlin aceleiagi f-iori, declt atunci cind apar{in la doi indivizi ciistincti din aiceagi form[. Dr. Hildebrand a fdcut recent experienle analoge cu fornra longistild cle la Orali.s rlsea., oblinind acelagi rezultat 6?).
6a; Gartrrer, I)cLstarder:cugrlnll) p. 43(). 65; Citat de cir. Iluric in Proc. Zoolog. Soc., 1870, p.40. 66) Bolanische Zei|utto, ianuarie 18ti-1' p. 3. 6?) t"Uonalsbericht tlkurl. Il:isscn., 13erlin, 1866' p. 372.

AVANTAJELE INCRUCi$AR11

nici o1i-ngu15 capsul5, clr toate c[ sfigmatele ftiseserl strdbdtute de tuburiie polinice. Dl Robertson l\lunro de ]a Royal Botanic Gardens din Edinburg mir informeaz[ de asentenea (1864) c[ 120 de flori tot din aceastfl specie, fecundale de el cu propriul lor polen, ntt au produs nici o singur[ capsul[, ins[ opt flori fecundate cu polenul speciei O. dtuari"catum au produs pabrll capsule frumoase. Tot astfel, intre douil.si trei sute de flori de O. di"uari"catum fecnndate cu propriul lor polen, ntt au dat nici o capsuld, insd 12 flori fecundate de O. lleruosum au produs opt capsule frttnroase; agadar, avem aici trei specii total autosterile, avincl organele rttasculine ..si feminine perfecte, dupi cum rezult[ din fecundarea lor reciprocd. ln aceste cazttri, fecundarea a fost efectuatd cu ajutorul unei specii distincte. Dupi cum voln r.edea insi indatd, plante distincte oblinute din seminle de Onci"di"um fleruosum gi probabil gi de alte specii ar fi fost perfect de capabile s[ se fercrt ncleze reciproc, c5ci acesta este procesul natural. De asemcnea, dl Scott a glsit cd polenul unei planl,e de O. mf.uochi.Ium era eficient atunci cind a fecundat cll el dou5 specii distincte ; a mai constatat c[ ovulele erau bune, ptrLind fi fecttndate de polenul uneia din acesLe specii, precunr gi cle polenul
68) lnterrraLional Flort. Congless, l,ondra, 1866. 6s) Pr'oc. llttt. Soc. of EJinbttrglt, mai,1863; aceste observatii sint prczcntate
162.

de surprinzdtor ar fi, ele nu produc nicioclatd nici mdcar o singlr[ iX-tn1l ctl propriul lor polen. De alLfel, in unele cazuri polenr-rl gi stigrnatul plantei ins[gi aclioneaz[ reciproc in mod vdtimfltor unul aslrpra celuilalt. 1\,Iajoi.itnt.u faptelol care nrureazf sd fie prezentaLe se referd la oihidee; voi incepe totLrgi cu o plantr apartinlnd nnei farnilii foarte diferite. 63 de flori de Corgdalis cal)ct de pe plante diferite au fost fecunclate cle dr. Hildebrand ut) ctl polenul altor plante din aceeapi specie, oblinindu-se 58 de capsttle, cuprin zind fiecare in nredie cite 4,5 seminle. Dr. HlAef rand a fecrtndat apoi reciproc 16 flori produse pe acelagi racem, neoblinind ins[ 9..i! trei-capsule, dintre care numai una singur[ conlinea doud seminle bune. In line, el a fecundal 27 dc flori, fiecare cu polenul sdu propriu ; cle asemenca, a l5sat 57 de flori s[ fie fecundate in mod spontan gi aceasta s-ar fi intimplat flrd indoialfl dacd ar fi fost posibil, pentrtt c[ anterele nu numai cri atingcau stigmatul, dar dr. Hildebrand a vdzut cum tuburile polinice l-au pltnrns. $i totugi, aceste 84 de flori nll au produs nici o singur[ capsulfl cu setnin{e ! Acest caz este foarte instniclir., pentru c[ ne aratl cit de diferit[ poate fi ac{irrnea aceluiagi polen, dupd cum esLe plasat pe stigmatul aceleiagi flori, pe ac.la al altei flori de pe acelagi racem sau pe acela al unei plante diferite. NIai multe cazuri analoge au fost observate la orchidee exotice, ln special cle dl John Scott as). Onci.di.um sphacelatum are polen eficient, dl Scott fecundind cr-r el doui specii distincte ; ovulele sint de asemenea capabile de fecundare, cllnoscind cd ele au fost u$or fecundate de polenul speciei O. d"iuaricatum.'I'otugi, celg o suti pinfl la doui sttte de flori fecundate de propriul lor polen nll au proclus

S-a descoperit recent c[ anumite plantc nu pot fi fecundate clr llolenul aceleiagi plante atiba timp cit cresc in lara lor de bagtind, in condilii troturale. tr'le sint nneori atlt de incapabile de autofecundare, incit degi pot fi sgor feculclate de polenul unei specii distincte sau chiar al unui gen ctistinct, tot|pi, oricib

gate in Jottrnnl ttf Proc, of Linn. Soc., vol. \'III, 13ot., 1864, p.

in rczurnat, iar altcle slnt adir,i-

PLANTE AUTOSTERILE

485

informeaz5

aparlinlnd tob de O. nticrochilum; nu au putr-rt fi ins[ fecundate de polenul acelciagi plante, cu toate cd tuburile polinice au strdbdtut stigmatul. IJn caz analog a losb inregistrat de c[tre dl Riviere t0) la doud plante de O. cauendishi"anum cal'c erau autosterile, dar care se fecundau reciproc. Toate aceste cazttri se refc'r[ la genul Onci"dium, dl Scott a constatat ins[ c[ Marillarf.a atro-rubens era ,,total nesusceptibild de fecundare clt propriul s[u polen,,, dar a fecttnclat o specie cu totul distinct1,, M. squalens gi a fost fecundatd de aceasta. Ctinoscind cir aceste orhidee au fost crescute in condi{ii nenaturale, in sere, anl concltis c[ autostcrilitatea lor se datoregte acestei cauze. F'ritz l\,Itiller md
Lrnei alte plante

Or^tcidi.um fleruosLlm2 care acolo este endemicd, atit, cu propriul siut polen, cit gi cu acela luat de la plante distincte; primele plante erau toale sLerilc, pe clncl cele fecundate cu polenul oricdrer alte plante de aceeagi specie erau fcrlile. In cursul primelor trei zile nu a existat nici o diferen!5 in ac{iunea celor doui feluri de polen ; acela pus pe stigmatul aceleiagi plante s-a separat in moclul obignuit in granule, emilind tuburi care au pdtruns in coloand ,.si apoi camera stigmatici s-a inchis, dar numai acele flori care au fost fecundate cu polen luat de la o altd plantd au produs capsule de simint[.Cu o altd ocazie, acesLc experienlc au fost repetate pe o scare mai mare, oblinindll-se acelagi rcztrltat. trritz \{tiller a constatat c[ alte patru specii endemice de Oncidtum erAu clc asemenea complet sterile cu propriul lor polen, dar fertile clt polenul oricirrei alte plante; tot astfel, uncle dintre ele, fecundate fiind cu polenul ttntti gen foarte diferit, cnm ar fi Cgrtopodium gi Rodri"guezi.a, au produs capsule clr seminle. Oncidi.um crispum diferd ins[ de speciile de mai sus, variind mult in autosterilifatea sa ; astfel, nnele plante au produs capsule frumoase cll propriul lor polen, iar in alte doul sau trei cazuri n-arl reugit sd o facd. Fritz Miiller a remarcat cX acele capsule produse d.e polenul luat de la o floare distinct[ de pe aceeagi plantd erau mai mari decit acelea produse de cdtre polenul aceleiagi flori. La Epidendrum cinnabari.um, o orhidee aparlinind unei alte secliuni a familiei, alr fost produse capsule frumoase prin polen propriu, dar dupd greutatea lor ele nu conlineau decit aproximativ jumdtate din numdrul seminlelor con[inute in capsulele florilor ce fuseser[ fecundate cu polenul unei plante distincte $i, tntr-unul din cazuri, cu polenul unei specii disbincte. De altfel. o foarbe mare proporlie de semin{e $i, in unele cazuri, chiar aproape toate seminlele produse din polenul propriu al plantei erau lipsite de embrion. Unele capsule de Mari.Ilaria autofecundate se gdseau intr-o situalie similari. O alt[ observa{ie f[cut[ de trritz 1\"Itiller trebtrie remarcatl ln mod deosebit : Ia dift'r'itc orhiclee, polenul propriu al plantei nu numai c[ nu reu$e$te s[ fccundeze floarea, dar aclioneaz[ pi asupra stigmatului, care Ia rindul lui influen!eazd, polenul in rnod r'Stdmdtor sau otr[r'itor. Aceasta se constatd dupd suprafala stigmatului in contact cu polenul gi dupd polenul insugi, care in trei pin[ la cinci zile devine brun inchis, iar apoi putrezegte. Decolorarea pi descompllnerea nu sint cauza.Le de criptogame parazite, acestea nefiind observate de Irrantz I\,'Iriller decit irrl,r-un singur caz. Aceste modific5ri se pot u$or ardta punind in acelagi Limp gi pe acelagi stigmat polenul propriu al plantei gi cel al unei
70)

din slrs-nuuriLa

ins[ c[ a fecundat la Desterro, in Brazilia, peste o sut[ de flori

Prof. Lecoq, De Ia I;i.conrLation, editia a ll-a, 1862, p.76.

AVANTAJELE INCRUCI$ARII

planle clistincte din a.ceeagi specie sau din altl specie gi chiar dintr-un gen f oarte indcp[r-tat. Astfel, pe stigmatul u ntti Onci"di"um fleruosum s-art apezat alirtuli unnl de altul polcnul propriu al plantei gi cel al unei alte plante; dupir cinci 211e, acesta din urm[ era perfect proaspdt, pe cind polenr-rl propriu al plantei era bnrn. Pe de alt[ parte, cind polenul de la altfl plantd de Oncf-clf.um fleruosum gi de la o plant[ de Epiclendrum zebra (n.tp. ?) a fost pus pe acelagi stigmat, cele douI feluri de polen s-au con]portat exact in acelagi tnod, grftunlii separindu-se, emi{incl tuburi gi strlpungind stigmaLul, aslfel ct-t, clup[ un intet'r'al cle 11 ztle, cele douir mase polenice nll puleau fi deosebite tlna de alt:r cleciL prin cliferenla caucliculerlor lbr care desigur c[ nu sr,rfer5 nici o modificare. in flus, F'ritz triiiilcr a fiicuL un mare nnmflr de incrucigirri intrc orhidee aparlinind unor specii gi genuri distincte, constatind cil in toater caztlrile in care florile nu slnt fecnndate, pecluncnlul lor incepe s[ se vegtejeasc[, gi aceasLd ve$Lejircr se intinclc incct in sus pinii c, clup5 un interval de ttna satt douit sirpL[mini, gi intr-un anumit caz intre $asc gi gapte s[pt[rnlni, gcr:menii cad ; clar chiar in acest clin urmfi caz gi in majoritatca altor cazuri, polentll 5i s[igrratul au rlrners in aparenlii proaspete. Totugi, citeoclat[ polentrl devine brttniu irt general pe sultrafala exterioarl gi nu in contact clr stigmatul, a$a ctlttl este totdeatrna cazul cincl se aplic[ polenul propritr al plantei. trr'itz },Itiller a observat acliunea toxicir a polcnului propriu al plartLei Ia rrrai srls-mcn{ionatele Oncidi.um fleruosum, O. unf.corne, O. pubes ( ?), prcculn gi la clouir alte spccii neprccizate. De ascmenea, la dou[ specii de Rorlrtgttezta, la clouii clc l{o/ylta, la una de Burli,ngtoni"a gi la uir al patrttlea gen din acecagi grrrpir. in toate aceste cazuri, cu exceptia ultimr"rlui, s-a dovedit, clnpii ctlm era de agtcpLat, ci florile erau fertile cu polenul unei plante ciis;tincte dirl aceeagi specie. Nunteroase flori ale unei specii de lVofy/fa au fost fecundate cu polenul Ain acelagi racem ; in doud zile toate s-au vegtejit, germenii all inceput sd se stringd, masele de polen au devenit brune inchis gi nici un singur grltlnte dc polen nu a emis vreun tub. Agadar, la aceastd orhidee, acliunea vltirmdtoare polentrlui plantei insflgi este mai rapidd dectt la Onci"di"um flerttosum. Alte racem an fost fecundate opt ^ flori din acelagidoud din aceste flori au cu polenul unei plante distincte, fost disecate, constatindtr-se c[ de acceagi specie; stigmatele lor erau p[trunse de nenllmlrate tuburi polinice gi cd germenii celorlalte $ase flori se clezvoltaser[ bine. t]lLerior s-au fecundat multe altc flori cu propriul lor polen gi in citeva zile toate cddeau moarte, pe cind citeva flori din acclagi racem care fuseseri ldsate pur pi simplu nefecundate nu all c{.zrtt, rdmintncl mult timp proaspete. Am vdzut cd la impreu ndri incruciga Le intre orhidee extrem cle ciife,rite, polenul a r[mas mult timp neclescomplls. In aceastd privin{[ I,{otgli"a s-a comportat insd altfel, pentru ci atunci cind pole.nul _s5u a fost plrs pe stigmatul unui Onci"df.um fleruosum, atit stigmattrl cit gi polenul art devenit repede de culoare brun5 inchis, ca gi cind s-ar fi aplicat propriul polen al plantei. Fritz Mtiller sugereazd cd, deoarece in toate aceste cazrtri polenul plantei insigi nu este numai incapabil de fecundare (impiedicind astfel efcctiv autofecunclarea), dar impiedicd de asemenea (dupd cllm s-a constatat in cazul lui IIotglta gi al lui Onctdium fleruosurn) acliunea polenului ttnui individ clistinct apliiat ulterior, ar fi un avantaj pentru plantd ca propriul s[u polen s[ clevind

PLA\TIi

ALJTOSfI:RILii

clin ce in ce mai cl[un:itor, gcrmenii fiind a.stfel repede omoliti ; ca urmare, planta nu ar Inai face risipa de a-gi hr[ni o par[e a ei, care rrinir la urm[ nu
ar

fi de nici un folos.

lndepflrtat inrudili. Vom trece acu m Ia caznri f oarle analoge acelora pe care tocmai le-am prezentat, ins[ care difer[ prin aceea cd numai anumili indivizi ai speciei sint autosLerili. Accast[ autosterilitate nlr depinde cle fapLul c[ polenul sau ovulele ar fi intr-o stare improprie fecundlrii, amlrc,le fiind constatate ca cficacc la impreunarea cu alte plante de aceeagi specie sau cu o specie distinctzi. F'aptul c5" unele plante au dobindit o constitulie atit cle neobignuit[, incit pot fi fecundate mai Lrgor de polenul unei specii distincte decit de cel propriu, este exact contrarul celor ce se intimpl[ cu toate speciile obignuite. Intr-aderrir, la acestea din urm5, cele dou5 elemente sexuale ale aceleiagi plante sint flrl indoial5 capabile de a acliona ugor una asupra celeilalte, lns[ sint astfel constmite, incit slnt mai mult sall mai pulin incapaLrile de fecnndare atunci cind sint impreunate cu elementele sexuale ale unei specii distincte gi produc hibrizi mai mult sau mai pulin sterili. Gflrtner a experimentat cn douH plante de Lobelf"a fulgens aduse din clouri locuri diferite gi, fecundind cu el pe L.cardi"nalfs gi L. sgphtli.li.ca a constatat tr) c[ polenul lor era bun; ovulele lor eralr de asemenea bune, fiind fecunclaLe de polenul aceloragi doufl specii: aceste dou5" plante de L. fulgens nu au putut fi ins[ fecundate de propriul lor polen, a$a cum se poate face. in geueral, c]il cea mai mare ugurin!5, la aceste specii. De asemenea, Giirlner 73) a staltilit cir polennl rinei plante de Verbascum ni,grLrm, crescut5 intr-ttn ghiveci. cra capabil de a fertiliza pe V. Igchni.tis gi V. austri.acum, iar ovulele puteari fi fecundal.e de polenul speciei V. thapsus, insd florile nu all putrrt fi fecundate de polenul lor propriu. Kolreuter indicl de asemenea ?4) cazul a trei plante de grfldind
71) .Ienuische

Aceiagi naturalist a gisit in Brazilia trei exernpi:rre ale unei Ettinonia crescind aproape una de alta. trl a fecundat 29 de lloriceic de pe una clin ele cu propriul lor polen gi acestea nll au fdcut nici o sinprrrl capsulir. 30 de floli au fost apoi fecundate cu polenul unei plante disfinctc (una din cele trei) gi nLI au produs decit doufl capsule. In sfirgiL, cinci flori au fost fccr,rndate cu polenul de la o a patra plantd care creptea Ia o oarecare distanlir si toate cinci au produs capsule. Fritz i\Itiller crede c[ cele trei planLe care cregteau una aproape de alta erau probabil iegite din semin{ele aceluierEi p5rinl.e pi, fiind inrudite apropiat, ele ac{ionau foarte slab una asupra alteia. Acest punct cle vedere este foarte probabil, pcntru c[ de atunci autorul a aritat intr-o lncrare remarcabill t1) c[ in caztrl unor specii braziliene cle Abutilon care, sint autosterile, daci se planteazi printre ele ciliva hibrizi cornplecgi, acegtia sint rnult mai pu{in fertili inter se in caznl cind sint indeaproape fnruditi, decit dacl sint

Zcilschrift Ftir l'nlularlss., \'ol. VII, p. 2'2, L8i2 gi p. 441 qi 1873. O mare parte din acest

studir.r a fost tradus

54

in American l{uturaltst, 7874, p. 223. 72) ,Bastcrrrlerzeugung, p. (t4, 357. t3) Ibidcm, p. 357. ?4) Zweite l"c,rtsetzung, p. 101, Dritte Forts., p. 40. De asemenea, dl Scott a fecundat deflori dc J'rrlrn.scrirn phoenicertm. inclusivdou[varietiti.neoblitrindnici o singttrlicapsuli.

cu propriul lor polcn

]lulti dintre gt'tlttntii

488

AVANTAJELE INCRUCI$ARII

de Verbascttm phoentcerrm, care timp de doi ani au dat numeroase flori; el a fecundat clr succes aceste plante cu polenul a nll mai pulin de patru specii ciistincte, ins[ nu a oblinut nici o singurd slnrinli prin fecundarea cu propriul lor polen, in aparent[ bun; mai tirziu, chiar aceste plante, precum gi altele oblinute din sdmin![, au luat ttn caracter deosebit de fluctuant, fiind temporar sterile de partea masculin[ san feminind sau de ambele pir{i, iar uneori fertil de ambele p[r!i; doud dintre aceste plante au fost ins[ perfect fertile in tot timpul verii. La Resede odorata am gisit anumi{i indivizi complet sterili cu propriul lor polen ; la fel gi la Reseda lutea indigen5. Plantele autosterile din ambele specii erau perfect fertile cind se incrucigau cu polen de la orice alt individ din aceeagi specie. Aceste oJrserva{ii vor fi publicate ulterior intr-o altfl lucrare in care voi ar[ta de a. semenea c[ seminlele trimise de Fritz Miillerr, proO u sJ de exemplare de Eschscholtzi,a californtca, care erau complet autosterile in Brazilia, au produs in Anglia plante care nu erau decit foarte pulin antosterile. Se pare ?5) c5 anumite flori de pe anumite exemplare de l.,i.li.um candidum pot fi fecu ndate mai u gor de polenul unui alt individ deciL de al lor propriu. La fel este cazul .si cu variet[lile de cartofi. Astfel, Tinzmartr tu), care a fdcut multe incercdri cu cartoful, spune c[ uneori polenul unei alte varietdti ,,exerciti o puternicd inflLren![ gi am gdsit sorturi de cartofi care nu produc sdmin{[ prin fecundarea cu polenul propriilor lor flori, dar produc atunci cind acestea sint fecundate cu alt polen". Totu,"si, se pare insd cd nll s-a dovedit dacl polenul care nlr a reugit sd aclioneze pe stigmatul propriei flori era el insugi bun. Se gtie de mult c5 la genr-rl Passi"flora, mai multe specii nu prodnc fructe decit dac[ sint fecundate cu polen luat de la specii distincte. AsLfel, dl Mowbray ??) a constatat cd nu poate obline fructe din P. alata $i P. racemosa deciL fecundindu-le reciproc, una cu polenul celeilalte. Fapte similare au fost de asemenea observate in Germania gi Franta ?8). Am primit dou5. informalii in sensul cI P. quadrangulari"s nu produce niciodat[ fructe cu propriul sil-r polen, dar a produs din belgug atunci cind a fost fecr,rndabd clr polen de P. coerulea sau, in alt caz, cu polen de P. eduli.s. In alte trei cazuri insd, aceast[ specie a dat fructe din belgug atunci cind a fost fecnndatd cu propriul s5u polen, in unul din aceste cazuri autorul atribuind rezultatul favorabil temperaturii din ser5,care a fost mai mare cu 50-100 F'ahr. decit temperatura anterioar5, dup[ ce florile fuseserd fecundate tn). In leg[tur[ cu P.Iaurtfolia, un clrltir.ator cu multd experient[ a remarcat recent e0) c[ florile ,,trebuie fecundate cu polen de la P. c,oerulea sau de la vreun alt soi comun, pentru cd propriul lor polen nu le
fecunde azd"
.

de polen Ei-au emis tuburile, dar numai putini dintre ace;tia au pitruns stigmatele; un oarecare efect redus a fost toLu;i produs, numeloase ovare devenind ceva mai dezvoltatc: Journttl Asiatic Soc. Bengcrl, 1E67, p. 15t). ?5) Iluvernois, citat de Grirtner, Ilastarderzeugung, p. 334.

i$) Gurdener's Chroniclc, 7846, p. 183. 77) 1'ranscrct. Hort, Soc., vol. \rII, 1830, p. 95. zal I'rof. tr,ccoq, De kt Fdcondatiori, 1845, p. 70; Gzirtner, Bastarderzeugung, p. C'l. ?s) Gardener's Chronicle, 1868, p. 1 341. 807 Gardener's Clronicle, 1806, p. 1C68.

PLANTE AUTOSTE,RII-E

489

EdinbLrrg $i, cu toate cd au fost fecundate irt mod repetat cu propriul lor polen, ele nu ilu produs nicioclatl \'reo s[min![. Aceasta s-a inlimplaL insl imediat la LoaLe aceste Lrei specii, atnnci cind planbele au fost incruci;ate intre ele in diferite feluri.'frei plante de P. coerulea, dintre care dou[ cregteatt in Grfldina botanicd, au cler-enit fertile prin simplul fapt al polenizflr'ii cu polentrl trneia dintre celelalle. Tot astfel, acelagi rezulLat a fost oblinut gi cu P. alata, insl numai cu o singur[ planl[ clin trei. Pentru c[ aici au fost menlionate alitea specii arrtosterile clc Pctssi"flora, ar tnai trebui aritat ci florile speciei anltale P. gracili-s, sint aproape tot atit de fertile cll propriul lor polen ca gi ctt acel al unei plante distincte; astfel, 16 flori autofecundate spontalt Atl prcldtts fntcte conlinind in medie citc 21,3 seminle, iar fructele a 14 flori incntciSate conlineA u 24,1 seminle. Pentru a reveni la P. alata trebuie si ar[L c[ aln plirnit (1866) cileva detalii interesanle de la Roberfson i\{unro. Trei planLe, dinlre care Lrlta din Anglia, &r fost deja men{ionate ca fiind autosterile inveterate 5i dl \'Ittnro mir informeaz5 clespre mai multe altele care, dup5 incercflri repetate timp cle mai mulli ani, au fost constatate ca fiind in aceeagi situalie. Totugi, in alte locuri aceast[ specie produce ugor fructe atunci cind e fecrtndat[ ctl propriul s5.u polen. La TaymouLh Castle exist[ o plantS. care fusese mai inainte altoit[ de cflLre dt Donaldson pe o specie distinct[ cu nume necunoscttt gi care de atunci a produs in abunden![ fructe, fecttndat[ fiind cll propriul s[u .polen. Agadar, aceastd micd .si nenatural[ modificare in starea acestei plante, i-a redat autofertililatea ! Citeva din plantele ob{inute din seminlele plantei de la Taymouth Castle s-au dovedit a fi sterile nll numai cu polenul lor propriu, dar gi cll polenll nnui alt exemplar salr al unor specii distincte. Polenul plantei de la Taymolth nu a reugit sd fecundeze anumite plante de aceeagi specie, dar a rerigit cu o plant[ din Grfldina botanic[ din Edinburg-. Au fost crescute plante din seminleie acestei ultime inrpreun[ri gi citeva din florile lor au fost fecundate de dl \{unro cll propriul lor polen; s-a constatat ins5 ch acestea sint tot atit cle incapabile de autofecundare dupfl clrm s-a dovedit a fi inbotdeaun? $i planta mam5, cn exceplia cazului cind a f osL fecundat5. de planta altoiLl de la Taymouth gi c1 exCeplia cazului cind a fosL fecundat[ de plalte iegite din propriile sale semlnle, ?$& dup[ cum vom vedea indat5. Intr-adevdr, dl Munro a fecundat 18 flori cle pe aceast[ planti-mamd incapabilfl de atrtofecundare, ctt polen de la plaltele iegitc din s5minla s&, de asemenea incapabile cle artbofecttndare, ob!initrct, oriclL cle remarcabil ar fi faptul, 18 capsule frttmoase, pline de s5min!5 excelent[ !Nuaminttlnitlaplanteniciuncazcaceldela P. alata, care s5 ne arate atiL cle bine cum completa fertilitate sall sterilitate atirnir cle astfel -cle catze neinsemnate gi misterioase. Faptele prezentate pin[ aici sint in legdturS. cu fertilitatea mult redusfl ,u., .otnplet elinrinat5 a speciilor pllre, atunci cind ele sinl. fecttnclate cu propriul
Jounctl of proc. of' Lipl . Soc., vol. \:iII, rlin Udinbitrgh, vol. 1X, P. 39t).
8L) 186

Cele mai complcrte detalii despre acest subiect all fost date insi de d-nii Scott gi Robertson llrrnro s1); exemplare de Passillora rrcemosr, P. coerulea gi P. ala[a au inflolit imbelgugat lirnp de mulli ani in Gr[dina botanici din

1, p. 116ti. Dl ilobertsou Jlrttrro in Zr'nrts. Bttt.

Soc,,

190

AVANT'A

It:]-II

I\CRUCISARII

Ior polen, in comparalie cu fertilitatea lor in cazul fecunddrii de c5tre indivizi satr specii distincte; cazLrrL foarte asemdn5toare au fost observate ins5 si Ia hibrizi. Herberb afirrnd 8') c5, avind inflorili in acelagi timp noul hibrizi de Hi.ppecrstrum de origine conrplicatd gi trdgindu-se din mai multe specii, a constaiat la acegtia c5 _,,aproapc fiecare floare atinsd cu polen de la alt hibrid a produs seminle din abunden!5,iar cele atinsecuproprir-rl lor polen fie c5 au daL complet $re$, fie cd $i-atr format incet cite o capsulii mai micl gi cu mai puline seminie". trl adaugd in ,,Horticultural Journal" ci ,,primirea polenuluiunui alt Hippeastrum incrucigat (oricit de complicat[ ar fi incmcigarea) de clLre ori^care floare dintr-un anumit grup de flori, va opri cu siguran{[ fructificarea celorlalte". intr-o scrisoare p; cire mi-a scris-o in 1839, clr. Herbert md informeaza ci incercase deja aceste experienle timp de cinci ani consecutivi, repetindl-le trlterior in mod jnvariabil gi oblinind acelagi rezultat. trl a fost astfel inclemlaL s[ fac[ o incercare analog[ cu o specie pur5, adici cu Hf"ppeastrum auli.cum, pe care o introdusese de curind din Brazilia. Planta a proclus patru flori, dintre care trei au fost fecttndate cu propriul lor polen, iar a paLra cu polenul unui hibrid triplu dintre fI. bulbulosum, H. regi.nae $i H. ui.ttatum. Rezdltatul a fos1 cd ,,ovarele primelor trei flori au incetat curind sd mai creascS, gi dup5 clbeva zile au pierit complet, pe clnd capsula fecundatfl de hibrid a progresat repede gi viguros spre maturitate, producind slmin!5 bun5, care a incollit u$or". Acesta este dupd cum obserr'[ Flerbert, ,,un fapt intr-adevdr bizar", dar nu atit de bizar pe ciL apirea atunci. Ca o confit'mare a acestor comrrnic5ri pot adiuga cd, dupi indelungate experienle cu incntcigarea speciilor de Amargllis (Htppeastrum), dl M. Mayes m) spune: ,,ne ddm bine seama cir nici speciile gi nici hibrizii nu vor proclule simint5 atit de mult[ din propr"iul lor polen, cit din acel al altora". De asemenea, pi dl Bidwell din Nerv South Wales se) afirmi cd Amargllis belladonna dd mai multe seminle atunci cind e fecundati cu polenul de Brunswi.rlia (dup[ unii autori Amarglli.s) iosephtnae sau B. multtftora decib atunci cind e fecttndatd cu propriul s5u polen. DI Beaton a polenizat patm flori ale unu iCgrtantltus cu propriul s[u polen gi paLru cu polenul de Vallota (Amargllis) purpurea. Dnpd gapte zrle,,,acelea care au primit propriul lor polen gi-ar-r incetinit-cregterea gi pin5 la urmd au pierit, iar acelea care au fost incrucigate cu VaIIota s-au menlinttt"tu).Aceste din urmd, cazuri se referl totugi la specii nelncmcigate, ca cele prezentate anterior in leg5turl cn Passi.florele, Orhideele etc., gi sint menlionate aici numai prin faptul cd plantele aparlin aceluiagi gmp al Amargllidaceae-lor. DacH in experienlele sale pe Htppeastrum-i hibrizi Herbert ar fi gdsit cd numai polenul de la doul sau trei forme a fost mai eficient asupra antrmitor forme decit propriul lor polen, s-ar fi putut argumenta ce acestea, prin ascendenla lor amestecat5, au avut o inrudire reciprocd mai apropiati decit celelalte. AceastS explicalie este insd inadmisibil5, pentru cd incerc[rile
ez) Amctrgllidaceae, 1837, p. 371. 83; Loudon, Gardener's Magazine,

vol. XI, 183b, p.

260.

135. plantele astfel produse au fosL prezentate Soc, de horticultura, dar ficind cercctiri arn aflat cr din nefericire ele au rnurit in iarna urmitoare.

8a) Garclener's Chron., 1850, p. 420. 85) Journal Hort. Soc., vol. \', p.

CONCLUZIE

toare. Pot acliruga un caz analog gi intercsant din experienlele executate de Rev. A. Ral'son din Bromley Common pe ciliva hibrizi complecgi cle Gladiolus. Acest incltniinatic horticultor era in posesia unui numirr de varietfl{i franluzepti care se deosehcau una Ce alta numai prin culoarea Ei mlrimea florilor, toate trdgindu-sc clin Gandaucnsis, un vechi gi binecunoscnt hibrid, presupus s[ se fi trrrs la rintlul h-ri din G. nutalensis fecundatd ctt polenul speciei G. oppositillorusaal. DupI incerclri repetate, dl Rarvson a constatat ci nici ttna din varietdti nu formcazir sirnrin!fl cu propriul sdu polen, degi acesta e luat cle la plante clistincte, clin aceeasi varietatc (care se inmnlliseri cu siguran![ prin bulbi), dar cti toate au clat seniin{e din plin cu polenul olic[rei alte varietlti. Voi da clouI exemple : t'arieLatea Ophi"r rlu a plodus nici o capsul[ cu propriul slu polen, clar fecundat[ fiind ctr variet[lile Jani.re., Brenchlegensis, \/u/cai.n gi Linnd a produs zece capsule frulnoase; polcnul cle la Ophir era insii bttn, cdci fiind fecnnciati cu 1, varietatea Li.rute:r proclu s gaptc capsule. Pe de alLi parte, aceas[,[ clin trrm[ r'arietate era total slerilir cil pl'opriul s.lu polen care, dupri cunr am vdzrit, et'a perfect eficient laOphir. In anul 1861, dl Ran'son a fecundat ln total 26 de flori de pe $ase variet5{i ctt polen preluat de la alte varietili gi absolut fiecare floare a produs o frnmoas[ c:ipsuii cle scminle, pe cind 52 de flori cle pc aceleagi plante fecundate in acelasi tirnp cu prollriul lor polen nu au proclus nici o singurd capsul[ de seminle. In unele cazuri, dl Rawson a fecundat cu polern de la alte variet[ti ntrmai o serie de flori din inflorcscen[ir, in mod alternativ, iar in alte cazuritoateflorile situate numai pc o latrrrl a inflorescenlci, restul dc flori fiind fecundate ctt propriul lor polen. Am r.izut aceste illanLer cind capsulele erau aproape coapbe gi curiosttl lor aranjarnent m-a convins de indatd pe deplin cI din incrucigarea acestor hibrizi s-a rr:aliznt ttn av:rnLaj imens. in fine, arn aflat ctre la clr. E. Bornet din Anl.ibes, care a flcut nllrneroase experienle cu tncruci$area speciilor cle Clstus (nepublicind inci rezultatele), cH atunci cind oricare clintre hibrizi slnt fertili, ei pot fi considerali c,a dioici in ceea ce plir.egte functia ; ,,pentru c[ florile slnt intotdeauna sterile cind pistilul esbe fer:unclat cu polen iuzrt cle la aceeapi floare sau de la flori de pe aceeagi plantd. trle sint tnsi deseori ferrl-ilc clacfl se utilizeazl, polen de la un individ distinct, de acecagi natlrrir hibrida, sau de la un hibrid ob{inub printr-o incrucigare reciproc5.".
Coxcr,uzre. traptril ci r-rnele plante sint autosterile, cu toate c[ ambele lor elernente sexuale sint in sLare buni de reprodltccre apare la prima vedere impotriva oricirrei analogii. In ccea ce prirregbe speciile, putem conchide c5 toli indis,izti care sint in aceastir siLua!ie, degi tr[iesc in condilii naturale, gi-au dobindit antosteriliLa Lca pentru a se impiedica in mod efectiv autofecundarea. Cazul se aseamlnh mult cu accl al plantelor dimorfe gi trimorfe san heterostile, care pot fi perfcct fecundaLe numai de plante apar{inind unei forme diferite gi nu indifeDi D. Peaton it Journal of Hort., 1861, p. 453. Lecoq (De la FdcondiLd, 1862, p. 369) afit'md ius[ cd $ G. curdinalis; clar accasta estc contrantl cxperientei lui Herbert, carc a constatat ci spcciilc attterioare nu au llutttt fi incmcigate.
sa; acest hibricl a descils clin G. psiltacinus

au fost facuLe reciproc, inainte gi inapoi, pe nouS hibrizi diferili, iar o tncmcigare, oricunl ar fi f5.cut5, s-a dovedit intotdeauna ca fiind foarte folosi-

r92

AVANTAJELE INCRUCI$ARII

rent - ca in cazurile anterioare *- de citre oricare alt individ al speciei. Unele clin aceste plante heterostile sint complet stcrile cu polenul luat de la aceeagi plantl sau form5. In ce plivegte speciile spontane din care numai anumi[i indivizi sint autosterili (ca Resedea lutea), este probabil cd acegtia au devenit autosterili pentru a se asiqura fecundarea incrucigat5 ocazionald, pe cind al[i indirrizi au rltnas autofertili pentru a asigura propagarea speciei. Cazul pare a fi paralel cu acel al planbelor care, clup[ cum a descoperit I-Ierman Mriller, produc dou[ forme : una avind flori mai b[titoare la ochi pi cu strttctura adaptat[ fecunddrii incrucigate cu ajutorul insectelor, iar cealalt[ cu flori mai putin remarcabile gi adapLate autofecundirrii. Autosterilitatea unora din planLele de mai sns este totugi in ftrnclie de condiliile la care au fost supuse, curn este cazulla ,Eschscholtzi"a, \a VerbascunL phoeni"ceuln (a cflrei sterilitate variaz[ dupil sezon) gi la Passi,flora alatq, care gi-a recuperat antofecunditatea cind a fost altoit[ pe un grlrp diferit. In cele citeva cazuri de mai sus, este interesant de observat seiia Lreptatd de plante autofecunclate, incepind cu acelea care procluc numdrnl complet cle semin{e, clar din care ies plante de staturi mai mic[, pind la plantele care produc putine semin{e, zpoi mai departe la acelea care nu prodnc de loc serninle, clar au ovarele oarecum clezvoltate gi, in fine, pin[ la acelea la care polenul gi stigmatrrl propriu aclioneazd. trnul asupra altuia ca o otravfi. E,sbe de asermenea interesant de obsertrat cle ce cliferen{[ minimi ln natura polenului san a ovulelor trcbuie sd depindl totala atrtosterilitate satt totala autofecunditate la uncle din cazurile de mai sus. Fiecare individ din speciile autosterile pare a fi capabil sl producfl numdrul complet de semin{e atunci cind este fecundat de polenul oricirtii alt individ (cu toate cil, judecincl dupS cazurile prezentate in leglturd cu Abuti.Ion, nrdele cele mai apropiate trebuie exceptate); dar nici un singur individ nu poate fi fecundat cu propriul sdu polen. Deoarece fiecare organism se deosebeqte intr-un grad neinsemnat de orice alt individ al aceleiagi specii, fflr[ indoial[ c[ la fel se petrec lucrurile gi cu polenul gi ovulele lor, iar in cazurile de mai sus trebuie sd adrnitem c[ autosterilitatea gi fecunditatea completi depincl de asemenea cliferenle neinsemnate la ovule gi polen, fdrd ca aceste elemente s[ fi fost diferenliate lntr-un rnocl special fa!5 de altele ; pentru c[ este imposibil ca elementele sexuale a multe rnii de inclivizi sI fi fost specializate fa{[ de fiecare alt individ. Totugi, in unele cazuri cle mai slls, ca de exemplu la anumiLe Passit'lore, o oarecare diferenliere intre polen gi ovule, suficientir fecuncl5r'ii, este oblinutd numai utilizind polenul unei specii distincLe. Acesta ins[ este probabil rezullatul faptului c:i ase'menea plante an devenit oarecum sterile din cauza concliliilor nenaturale la care au fost supuse. Animalele exotice captir-e in menajerii sint uneori in aproape acceagi stare ca giplanLele incapabile cle autofecunclare descrise mai sus; asLfel, dup[ crrrn \rom vedea in capitolul lrrmltor, annmite rnairnu [e, carnivolele mai mari, urai rnulte fringilide, gigle gi fazani se incrucigeaz6, impreun[ tot atib cle u$or gi chiar mai u$or decit se reprodr-rc indivizii aceleiagi specii. De aselnenea se vor cla cazuri de inconrpatibilita Le sexu al[ intre anu mitc animale domesbice tna scn]e gi f emele, care sint tolugi fertile atunci cind sint irnperecheate cu oricale alt inclivid cle
acelagi soi. S-a arltat

la inceputul acestui capitol ci incrucigarea de indivizi apar{inind unor familii distincte ale aceleiagi rase sall unor rase sau specii diferite

CONCLUZlL

193

cle oricine cale a stucliat acest subiect. Conser:inlele d[unltoare ale unei indelungate reproduceri in cadrul l'udeniei apropiate nu sint tot atib de ugor de recunoscut ca efectele favorabile ale incrucigirrii, pentnr ci inriut5{irea este treptat5. Cu toate acestea, p5rerea generalf a celor care au cea mai mare experien{i, in special in cazul animalelor care se inmullesc rc:pecle', este cd efectele d[unltoare urmeazd rea]mente in tnod inevitabil, rnai clevreme sau mai tirziu, dar intr-un tempo diferit, la diferite animale. F iirfl indoial5 cd o p5rere gregit5, ca gi o superstilie, poate fi foarte rlspinditl; este totugi greu de presupus cI atili observatori atenli s-au ingelat cu tolii, dupl atita munc5. gi cheltuial5. Un animal mascul poate fi uneori irnperecheat cu fiica, nepoata, strlnepoata gi a$a mai departe, chiar pln[ la a gaptea generalie, fir[ vreun rezultat defavorabil evident. Nu s-a incercat insi experienla imperecherii de frali pi surori, ceea ce este considerat ca incrucigarea intre rudele cele mai apropiate, timp de un num[r egal de ge-

d[ desccndenlilor climensiuni sporite gi consbitu{ii mai vignroase, precum $i, cu exceplia speciilol incrucigate, fecunditate crescut5. Dovada se bazeaz6, pe mdrtttria ger"rcrall a crescitorilor (trebuie sd se noteze cd aici nu vorbesc de reztrltatele cltiun[toare ale incmcigdrii intre indir-izi inmdili incleaproape) gi este exemplificaL[ in mocl practic prin valoarea mai ]nare a animalelor incnrciSate in vederea consumului irnediat. Rezultatele far.orabile ale incrucig[rii au fost de asetnenea demonstrate la unele animale gi la nurreroase plante prin ins[pi cint[rirea gi mflsnrarea lor. Cu toate cd nnele animale pur singe sint evident inriut[lile prin incrncigare in ce privegte calitilile lor caracteristice, nu pare s5, existe vreo excep{ie la regula cI ar.antaje de fehrl ardtat mai sus sint ob{inute in acest mod chiar dac[ anterior nlr a existat \-l'eo reproducere in cadrul unei inrticliri apropiate. $i aceastir reguld se aplicir la anirnale ca bovinele gi ovinele, care rezistS. mult timp la reproduceri in cadml celei mai apropiate^ inm diri de singe. In cazul speciilor incmcigate, clegi cll rare exceplii, dimensiunea, r'igoarea, precocita[ea gi rezistenla sporesc, fertilitatea se pierde intr-o m[sur[ mai mare satt mai mic5. Ava ntaj ele arhtate mai su s nu ar putea fi atribuite principitth-ri compensalieri, pentnr c[ nu existfl nici un paralelism apropiat intre dimensiunea gi vigoarea sporit[ a descendenlilor hibrizi gi sterilitatea lor. Pe dcasrtpra, s-a dovedit in mod clar, cir metigii perfect fertili dobindesc aceleagi avantaje ca gi hibrizii sterili. La animalele superioare se pare c[ nu exist[ adapL[ri speciale pentnr a asigura incrucig[ri ocazionale intre familii distincte. Este suficienti ardoarea masculilor care duce la o concnrent[ intensl intre ei. Chiar ]a animale gregare, care trliesc in grupuri, masculii bfltrini gi dominanli sint deposedali dupd Lrn timp oarecare, gi ar fi o simpl[ inLimplare ca un membru indeaproape inmdit, din acee'agi farnilie, s[ fie succesorul victorios. Structura multora dintre animalele inferioare, cind sint hermafroditc cste de aga natur5, incit sd impiedice fecundarea ovulelor cu elementul mascul al aceluiagi individ, astfel incit concursul a doi indivizi este necesar. in alte cazuri este posibil cel pulin accesul elementului masculin al u nui alt individ. La plante, care sint fixate in sol gi nll se pot deplasa din loc in loc ca animalele, existd numeroase adaptdri pentru fecnndflri incrucigate de o deosebiti perfecliune, dupi cum a fost recunoscnt

+91

AVANlAJF.LE I\CRLICI$ARI

neratii. trxist[ cele mai bune molive de a clcc]e c[ tininci nrerublii :rcelei:rgi familii in grupuri distincte, mai ales dacd ele sint supuse unor condilii oal'ecriln cliferite de via![, prin incrucigal'ea ocaziona]f, a aceslor familii erste posibil ca ezultatele ddunltoare ale reproducerii in cadrul ruclenie'i apropiate s[ fie mult eduse salr total eliminate. Aceste reznltabe constau in sciidelea vigorii conslitulionale, a dimensiunii gi a fcrtilitntii ; nu intervine. ins[ in nrod inclispensabil vreo inrlut5lire in forma general[ a corpului sau in ce prive5te alte calitrili valoroase. Am vdzut la porci c[, degi acegLia au det,enit sLerili prin impc'i'echerea intre ntde apropiate, totu;i, dupi o indelungat[ reproducel'e in caclnrl nidt.niei apropiate, au fost produse animale de prima calitate. Cincl avea loc o lrierclere a fertilit5lii, aceasta nu pilrea niciodaLd sd fie absolut[, ci numai in leg[turd cu animale de acelagi singe. Agadar, aceast[ sterilitate este intr-o anlrmitd mlsurri analog[ cu aceea a plantelor autosLerile, care nu pot fi fecundate de propriul lor polen, fiind ins[ perfect fcrtilc cu polenul oricinri alt individ al aceleiagi specii. Aceasti sterilitate de natur[ speciall, fiincl unu] din rezultatele unei indelungate reproduceri in cadml rudeniei apropiate, dovedegte cit acest fel de reproduceri nu aclioneaz5, numai prin combinarea $i sporirea diverselor tendinle morbide comune ambilor plrinli, pentru cI animalele cu asemcnea tendinle iSi pot in general perpeLua specia dacd in momenLnl respectiv nu sint realmente bolnave. Cu toate cd desccnden{ii ce se trag din rr-rdele de singe cele mai apropiate nu prezintl in mod obligaLoriu o inrfut[lire in structulir, totugi unii autori cred cI ei sint eminamente predispugi la deforma{ii; gi aceasLa este probabil, intmcit tot ceea ce reduce for{ele vitalc ac{ioncazir in acest mod. Exemple cle felul acesta au fost inregistrate in cazul porcilor, al copoilor gi al altor citeva animale. In sfirgit, dac[ examin[m diferitele fapte prezentate aici care ne araL[ clar ci incrucigarea este urmat[ de efecte favorabile gi mai pu{in clar ch reproducerea intre indivizi innrdili indeaproape este urrnaL[ de efecte dflun[toalc pi daci avem in vedere cI la foarte multe organisme s-all prev[zut dispozitive complicate in vederea imprcunhrii ocazionale intre indivizi distinc{i, este aproape dovectit5 existenla unei mari legi a natnrii, clupi care incrucigarea animalelor gi planteior neinrudite indeaproape estc foarte folosil,oale gi chiar nccesarS, iar reproducerea in cadrul nrdeniei apropiate prelungit[ timp de mai multe genera{ii este ddunltoare.

CAP ITOLU

L al XV I I I-Ica

DESPRE AVA|{TAJELE $I DEZAVAT{TAJELE COr{DITTIL0R DE VIATA SCHIMBATE. STBRILITATEA DII{ DIFERITE CAIJZE
Despre auantajele realizate din schimbdLri neinsemnate tn condiliile de uiald. Sterilitateu prouocatd de conLIi{ii schimbate, la aninuLle, i.n lara lor de origine qt i.n menajerii - Llamifere, pd.sdri;f insecle - Pierderee carecterelor seruule securu[are;i a instinctelor - Cctuze de sterilitctte -- Sterilitate Ia animale domestice din cau:a condiliilor schimbale - Irtcompatibilitate serttcrl(r Ia animule indiuiduale - Sterilitatea Io plante din cauza condiliilor t{e uiald. schimbate - Contabescenlct cuilerelor -- Xlottstruozitd.tt, ce o cauzd a sterilitdlii - F'Iori bdtute - l'-rucle fdrd. sdntnld - Sterilitate din caLrza clezuolldrii ercesiue a orgunelor uegelatiue - Slerilitate din cuuze tttntullirii pe cale uegelatiud, cotttinuatit tirnp indelungut- Sterilitatea incipientd, c(Luza primordicLliL a florilor bdtute .,si a fructelor fdrd stirntnld.

DESPRE AYAIT{TAJET,F PROVE\TITE

Ix coxDrrrrlp DE vrATA

DIII

SC}IIMBANT NEINSEMI{ATE

la

Examinind dacir se cnnoa$te vreun fap b care ar putea explica concluzia care s-a ajuns in capitolul anterior, $i anume cA din incrucigare rezulLe avantaje $i cil exist[ o lege a naturii ca toate organismele sA se incrucigeze intimplltor, mi-a pdnrL probabil ca a\rantajele realizate din schimblri neinsemnate in conditiile de via{[ s[ poat[ servi acestui SCop, fiind un fenomen analog. Nu existfl doi indivizi, gi cu atit mai pulin doud variet[li, a ciror constitulie gi structur[ s[ fie absolut asemiin[toare. $i atunci cind germenul unlria este fecundat de elementul rnascul al altuia, putem crede cI el este influenlat intr-un mod oarecum asemen[tor ca atunci cind un individ este supus unor conditii schimbate intr-o mdsurd neinsemnat5. F dr5 indoial[ ce fiecare a observat influenla remarcabil5 a schimbdrii de localitate asupra convalescenlilor gi nici un medic nu se poate indoi de adevHrul acestui fapt. I\Iicii fermieri, care nll posedd decit pulin pdminf, sint convingi c[ vitele lor ar profita foalte mlllt

DESPRts AVANTAJE,LI] PROVI]N]]'E,

DiN CONDITII

SCIIIMBATtr

rlinLr-o schimbale de pflgune. In cazul plantelor exist5 dovezi puternice cd, se poate ob[ine un marc avantaj prin mutarea de seminte, tubet'cule, bulbi gi butasi dintr-un sol san dintr-un loc in altul, clt mai diferit pcisibil. Pdrerea, bine interneiatd sau nu, cd in acest fel plantele profitS, a fost snslinut5 in mod ferm ptnd ast[,zi, inc[ din timpul lui Columella, care a scris la scnrt timp dup[ inceputul erei cregtine; gi ea predomin[ incd in Anglia, Franla gi Germania t). In 1724 r) Bradley, Lrn obsen ator perspicace, scria : ,,Odat5 ce arl reugit s[ oblinem un bun soi de s[mint5, ar trebui s5-l punem cel pu{in in dou[ sau trei grupe, acolo unde solurile gi situaliile sint pe cit posibil diferite, qi in fiecare an s[ le schimb5m intre ele; in acest fel sint de pdrere c[ seminlele igi vor menline calitatea timp de mai mulli ani. Neutilizind aceastfl metodd, mulli fermieri alr dat greg cu reco]ta lor gi au fost in mare pierdere". trl arat5 apoi propria sa experien!5 practich in aceastd problemd. Un autor modern a) afirmfl : ,,Nimic nu se poate stabili mai clar ln agricultur[ decit c5 prin cregterea conLinu[ a oric[rei varietflli in aceeagi regiune aceasta este pledispusI unei degenerdri calitative saLl cantitative". Un alt autor afirm[ c[ a sem[nat pe acelagi cimp, foarte aproape una de alta, doud -cle aceeagi provenienld, dintre care rtnul fusese loturi cle seminle cle griu celilalt la o distanli oarecare, gi diferenla in crescut pe acelagi teren, iar lavoarea recoltei din seminlele celui de-al doilea lob a fost remarcabil5. Un domn din comitatul Surrey, care s-a ocupat timp indelungat ctl cregterea griului in vederea vinderii lui pentru sdminlil gi care a oblinut pe pia{5 in mod consLant preluri mai mari clecit allii, m-a asigurat c[ el considerl ca indispensabil5 schimbarea continufl a seminlelor sale gi ci in acest scop el line dotrl ferme care diferl mult ca sol gi altitudine. In leg[turl cu tuberculii de cartof, observ c[ procedeul de a-i schimba este urmat in prczent aproape in toate pirlile. Nlarii crescitori de cartofi din Lancasltire obipnuiau mai inainte s[-gi procLlre Luberrctrli din Scolia ; ei atl constatat ins[ c5. ,,un schimb cu linuturile ml[;Linoase gi utceuersc este in general suficient". Odinioar[ in F'ran!a, recolta de carlofi din \rosgi se redusese irt cursnl a 50 sau 60 ani de la 120-150 la 30-40 de bugeli.), $i renunritLrl Oberlin atribuie, in mare m[surI, rezultalele surprinztitor de bune realizate de el schimbirii tuberculilor a). Dl Robson 5), un binecunoscuL horticultor cu experien!5, afirm5 categoric, c[ a constatat personal avantajele hot[r itoare oblinute prin proctlrarea 6ulbilor de ceap5, tuberculilor de cartofi gi a diverselor semin{e de acelagi soi, de pe diferite soluri gi din regiuni indepdrtate ale Angliei. El afirm[ mai departe
1) l,entru -\1glia, vezi mai jos. Pentlu Gcrrnania, vezi \'Ietzger, Getreit[ecu'Ien, 1841, p.63. Pentru Flanfa, Loiseleur-Deslongchamps (Consitldruti.ons sur 1es cdrdules, 18.13, p, 200) c15. nrtmeroase referiute asupra acestui srrbiect. Pentru liranta mericlionali, r'ezi Godt'on, Florulct Juuenalis, 1854, p. 28.

2)

p. 217; peutru a dotta afirmatie, vezi qi 1850, p. 702. Asupra accluia;i subiecl, vezi cle asemenea Rev. D. \Yallier, Pri:e Essctu of Higttlttncl Agric, ,Soc', vol. II, p.200. I)e asetncnea, llarshall, ,"flinrrles of Agrtcullure, noiembrie 1775. *) 0 ttnitute de mdsurd pentru grtne : 36,3 liLri. 4) Obcr.lin, nlenutirs, tlatl. cnglezl p.i3. Pentru Lancashire, vezi llarshall, llet,iew of Ileports, 1808, p' 295. 57 Coltuge (inrdener, 1856, p. 186. Pentru atirrnatiilc ulterioare ale d-lui Robson, \'ezi Jountcrl of llorticulture,lS febnrarie 1866, p. 121. Pentru obselvaliile d-lui '\bbey despro altoire et"c., ibidem, 18 iulie 18ti5, p. 44.
3) Gurt[ener's Clrontcle ancl Agricutt. Gazetle, 1858,

A General Treatise on I'Iusbandrg, vol. III, p.

58.

DESPRE AVANTAJELE PROVENITE

DIN CONDITII

SCHIMBATE

497

la, plantele ce seo inmultesc prin butagi, cum ar fi Pelargoni.um gi in special Dahlta, se obfin ar,antaje evidbnte prin procurarea, de planle de aCeeagi varietate, care au fost cultivate intr-un alt loc sall ,racolo unde suprafala soh,rlui permite, S[ se ia hutagi dintr-un anumit sol gi s[ se planteze in altul, pentru a permite schimbarea ce pare atit de necesar[ bundstdrii plantelor". El sus{ine c[ dupd un anumit timp o schimbare de aceasbd naturd ,,este impus[ crescdtorului, fie cd acesta este preg5tit pentru aga ceva, fie c5, nll". Observalii asem5ndtoare au f ost fdcute gi de dl Fish, un alt grddinar excelent, dup[ care butagii din aceeagi varietate de Calceolaria, pe care i-a ob[inut de la un vecin, ,,au dat dovadd de mult mai multd vigoare decit unii dintre ai sdi proprii, care fuseserl tratali exact in acelagi fel". El a atribuit aceasta exclusiv faptului cd plantele sale deveniser5,,intr-o anumitd mdsurh epuizate sau obosite de solul lor". Ceva de aceastS. naturd pare s5 se intimple la altoirea obignuitd sau prin ocula{ie a pomilor fructiferi ; astfel, dupd dl Abbey, altoirea obignuitl sau in ochi prinde in general cu mai multd ugurin!5 pe o varietate salr chiar o specie distinctd sau pe Lrn portaltoi altoit anterior decit.pe o plant[ oblinutd din semintele variet[lii ce urmeazd sd fie altoit5. El crede cii aceasta nu se poate explica pe deplin prin faptul c[ portaltoaiele respective sint mai bine adaptate la solul gi clima locului. Trebuie adflugat ins[ c5. variet5{ile alLoite obignuit sau in cchi pe soiuri foarte diferite, de,5i se pot prinde mai u$or gi pot cregte la inceput mai vigutos decit atnnci cind sint altoite pe portaltoaie indeaproape inrudite, mai tirziu devin deseori nesdn5toase. Am sLudiat experienlele atente gi minutioase executate de dl Tessier 0) in scopul de a combate pdrerea general5 cd din schimbarea s[minlei se obtin rezultate favorabile ; el aratd cu certitudine c[ aceeagi slmin!5 poate fi cultivatd cu grijd la aceeagi fermd (tt., se aratd dac[ exact pe acelagi sol) timp de zece ani consecutivi, fdr[ pierdere. Un alt excelent observator, colonelul Le Couteur ?), a ajuns la aceeagi concluzie, dar el adaugi in mod expres, in caz cti aceeagi s5mintd urmeazd a fi lutilizatd, cd ,,aceea care a fost produsd pe sol ingrlgat intr-un an cu bilegar devine sdmin{[ bun[ pentru un sol amendat cu calcar i $i c[ devine la rindul ei sdmin![ bun[ pentru p[mint prcparat cu cenugd, apoi pentru plmint ingrdgat cu bilegar amestecat pi aga mai departe". Aceasta este de fapt o schimbare sistematicd de sdmintd, in cadrul aceleiagi ferme. In general, conceplia suslinut[ timp indelungat cle mulli cultivatori, dupd care din schimbul de seminle, tuberculi etc. rezultd avantaje, pare destr"rl de binc intemeiatfl. Pare aproape de necrezut c[ avantajul provenit pe aceastd cale s5 poatl fi datorat semintelor, mai ales dacd ele sint foarte mici, prin faptul cd intr-un anumit sol se obline un element chimic oarccarc, care lipsegte in alt sol, in cantitate suficientd pentru a influenla intreaga cregtere ultcrioard a plantei. Deoarece dup[ incoltire plantele sint fixate de acelagi loc, s-ar putea crede cd ele ar prezenta mai clar efectele favorabile ale unei modificdri decib animalele care se deplaseaz[ continuu dintr-un loc intr-altul; $i, dupd cit se pare, acesta este gi cazul. Deoarece viala depinde de un joc neintrerupt al celor mai complexe for{e sau const[ chiar din acesta, s-ar pirea cd acliunea fortelor
a) lldnt. de I'Acad. des Sciences, 1790, p. 209. 7) On tlrc Vurieties of Wheat, p. 52.
32

ci

c.

2682

J98

DE,SPRE AVANTAJELE PROVENITE

DIN CONDITII

SCHI}IBATE

respective este stimulat5 intr-un fel oarecare de modificlri neinseninate in conditiile la care e supus fiecare organism. Dupi cum observi dl Herbert Spencer 8) toate fortele din naturi tind spre un echilibru, Ei pentru via{a fieclnri organism este necesar ca aceastS tendin![ s[ fie infrinat5. AcesLe princte de vedere, precum gi faptele de mai sus arunc[ probabil lumind, pe cle o parte, asupra efectelor favorabile ale incrucig[rii rrrselor deosebiLe, germenril fiind astfel ugor modificat sau influenlat de forle noi, iar pe de altd part.e asupra efeclelor d[utritLoare ale incntcigirii intre indivizi inrudili lncleaproape, eiect prelungit timp de multe generalii, in cursul cirora germenul este influen{at de un mascnl avlnd aproape identic aceeagi constitu{ie.
STERII-,ITATEA PROYOCATtr. DE CONDITII DE YIATA SCHII{BATE

\roi incerca s[ arlt acum c5., anima]ele gi plantele, aLunci cind sinL scoase din condiliile lor naLurale, deseori igi pierd intr-o oarecat'e mlsr-rr5 ferlilitatea salr devin complet sterile; gi aceasta se intimplii chiar atunci cind condiliile nu s-au schimbat prea mult. Aceast[ concluzie nll estc in mod necesar opusd aceleia la care tocmai am ajuns, gi anume c[ schirnblrilc pu{in importante, de alta natur5, sint favorabile organismelor. Subiectr-rl nostru de fa![ este de oarecare important5, fiind intim leg:it de cauzele variabilitltii. El este poate indirect in leg[turd cu sterilitatea speciilor incrucigatc. Astfel, clupd cum anumite modific[ri ugoare in condiliite cle via![ sint favorabile plantelor gi animalelor, iar incrucigarezr de variet[li sporegte mirirnea, vigoarea gi fertilitatea descendenlilor 1or, tot astfel, pe de alt[ parte, anrrmite alte modificlri in corrdi[iile de via![ provoac[ sterilitate; gi clrm aceastd sterilitate poate rczulta de asemenea din incrucigarea de forme sau specii mult modificate, avcm o serie paralel[ gi clubl[ de fapte care, dupa cit se pare, sint lir strinsi legdturd unele cu altele. Este bine cllnoscut fapLul c[ multe animale reftrz[ sI se reproducd in captivitate, cu toate cI sinL perfect lmbltnzite. In coirsecinfii, Lsiciore Geoffroy St. Hilaire e) a f[cut o distinclie felm[ intre animalele imhlinzite care nu se

reproduc ln captir,'itate ,si animalele intr-adevlr domcslice cat'e se reproduc ugor, in general chiar mai ugor dec'it in slare naturalS, dtipti cunl s-a ardtat in capitolul al XVI-le a. Estc posibil gi in gcncral u gor de a imblinzi rnajoritatea animalelor, insd experienla a arILa"t ci este greu cle a lc face s[ se r"eproduc[ in mod regulat sau chiar cib de clt. Voi discuta acest subiect ln amdnunlime, prezentind ins[ numai acele cazLln care par cele mai edificatoare. N[aterialele mele provin din notile r[spinditer prin diferite lucr[ri gi in special dintr-un raport intocmit pentru mine din amabilitaterr funclionalilor Societ[lii zoologice din Londra ; are o t aloare deosebit[ pentru c[ art'rl[ toate cazurile in decursul
In Prirtciples of Biologu, 186.tr, vol. II, cap. X, dl Spcnccr a cliscutat pe larg 9i in mod compeLent tn intregime. ln prima editie a lucriirii mele Origirt of Spccies, 18i9, p. 2(i7, arn vorbit rlcspre efectcle favorabile ale modificfilor neinsernnate ln conditiile de via![ qi ale reproducelii incrucigatc, cit gi despre efectc]e ddundtoare ale schimbirilor importante ale conditiilor;i ale tncruci,sirii unol foi'mc foartc clifcrite, ca qi despre o serie de fapte ,,unite unele de altele prin vreo lcgituri cornunl, dar necunoscutir, care este in raporL esenlial cu
acest subicct

8)

principiul

cle via!5.".

0) .Essais de Zoologie Gdndrale, 1841,

p.

256.

DESPITE AVANTAJELE PROVENITE

DIN CONDITII

SCHIIUBATE

499

celor nou[ ani, din 1838 pinl in 1846, in cale anim:,iele au fosl I'izr-iLc inrperechindu-se firrir a procluce descenclett!i, precuilr gi ciizriliie in cal.e, cir-ii-ra cit se 5Lie, ele nu s-atl imperecheat niciociaL[. Am coreclilt acesL r.apoi't in mzinuscris dupa^rapoartele anuale publicate ulLerior', pinf in anul 1865 10). Irr irdmirzrl:ila lucrare a d-rulLri Gray, Gleanings lrom the lVlenagertes ol Knowsleg Hall, sint prezentale mulLc lapte asupfil lcl.rlocir.rcelii ia animale. De asemenea am flcut invesligalii speciale pe lingir ingrijitonrl plsirriior clin vechea Gradin[ zoologicfl din Surrey. Ag vrea sli spun in preitlalril cri o ugoar.ii modificare in tratamentul animalelor determinl ri neori o nlal'e cliferentl in fertilitatea lor; gi este qlobabil c[ rc'zttlLaLele obscrvate in cliieriLele nienajerrii sd nu fie asemlnatoare. InLr'-adev[r, utrt'lc attiinllc clin glirciina noasLrit zaolagicl all deveniL mai productive incepinci ciin arirrl 1846. lJin r':iporLril liii F. Cr-rvier despre Jardin des Piantes 11), reiese de ascrmL'nca eviclent cI acolo animalele se reproduceau mai inainfc (ju mull tnai grcu ticcit la noi; aga de exemplu, in grtrpul ralelor, care csLe foaltc ploiific, iiumai o singitrir sirecie a produs pui in acea perioadd. Cazurile cele mai rernarcabilc sinb ofr:r'ite irrsi de animzllele cl'cscute in {ara lor nzllal5 gi care - ciegi sinl pcrfecL inlblinztLe, ailsoiut sirriir[o*se gi au oarecare libertate - sint total incapabile dc a sL' r'eplocltice. Rerlggel'12), care s-ir ocupat in Paraguziy iu special de acest slibie'ct, indicit bsase patnii-rede irr aceastd situalie gi metrlioneazia alLe douit sriu trei czlrc se repl'oclric exlrcrn dc rar. In admirabila sa lucral'e clcspre Anulzoane, cll B:lLes ilrsistir cu tirric asupra unor cazuri sinrilalc tt). trl obselvl cd lipsa cle reproducei'e la rne.nriferele gi pdslrile incligene cotnplcL irnblinzrLe lintite de indieni, nu itcl:rLe fi deplin explicatd prin ncglijenla sau inclifcren{a accslor':r, dco:lrece crircaniil ,si gdina sint linuli gi crescu!i cle cliferite tribuli inclepfu'tate. In aproape toatc p5rlile lurnii de exemplu, in interiorul Africii gi in ciLeva insule clin Poli- sint foarte nezua inrbiinzi - blgl"inagiirellgesc decitantatori de anicioclat[ p:rLrr-ipeclc gi pirsirri indigene, rareori siiu si ]e reprodric5. - ins[ nu Cel mai notoriu caz de animal cat'e nu se lcproclucc in capLiviLatc este cel l,l elefantului. Elcfan[ii sint lintili in tturnlr ]nare in India, {i,ralor de oricinc, untle trlicsc pinl la virste inaintate gi sint sufic:ienb cle vieulogi perr;Lnr muirca cr(]a uuii grea. Totugi, cu foarte pu{ine cxceplii, nll se gtie ca r,r'codatii sir se fi inipcrcchcrrt, dc;i atit masculii, cil, gi fernelerle rirt pelioada lor proplie cie inrpr:r'echrrc:. Dacir inaint[m insl pu{in mai spre est, la Ava,::f15nr de la dl Cu,wfr,ircltn) cL,,rcpr"oclucerea in stare domeslic5, sau cel pulin in starea scmiclornc'sticl in cr]r'e sinl linute in general fernelcle ciefanLului, est e o inlinrplirc cic toa Le zilcle" ; dl Crawfurd ne rnaiinforrneaz[, ci, dupI pfu'elclr sr, dilelcn[ri tlr,J:uic u{,r'iJxliLir
r01 De la apalitia plinrci editii a acestci lucrirri, dl -sclirtcr a publicat (.ProcceL[ing. Zool(;g. Soc., 1868, p.623) o listi a speciilor de matnifere care s-au reprodus in griitlini din anul 18{8 pinit ln 1367 inclusir.. Dintre artiodactile s-au linut 85 de spccii, qi dintre accstea una clin 1,9 s-a reprodus cel putin odaLi in culsul celor 20 de ani; din 28 de marsupiale s-a reprodus una din 2,5 ; clin 7-1 de carnivorc s-a rcprodus rrna din 3 ; clin 52 de rozitoare s-a reprodus una din ,l ,7 ;i din cele 75 de specii de QutLr[rtuntne, s-a rcprodus una din 6,2. LL) Du Rut, Annales du trIusdum, 1807, vol. lX, p. 120. t2) Stiugeti.ere uon Paraguag, 1830, p. 49, 106, 118, 12.1 ,2A1.,208, 249, 265 9i 327.

rE) The Naturaltst on the Amazons, vol. I, 1863, p. 99 Lal Embassg to the Court of Aua, vol. I, p. 53'1.

;i

193

; vol. II, p. 113.

DESPRE AVANTAJELE PROVF]I'IT'IJ,

DIN CONDITII

SCH]I{}JATE

exclusiv faptului c[ la Ava 'femelele lsint ilSsate s[ hoinhreasci prin p[dure intr-o oarecare}ibertate. Pe de alt[ parte, din relatarea episcoputui Heber tu), riuocentl captiv pare sh se reproduc[ in India mult mai ugor decit elefantui. Patru specii sdlbatice din genul calului s-au reproclus in Europa, cll toate c[ aici ei au fost supugi unor mari schimbdri in deprinderile lor naturale de via![ ; speciile au f ost lnsd ,in-. general incrucigate. Mnjoritatea membrilor familiei porcine se-ieproduc ugor in menajerii gi:chiar porcul cle Recl River (Potamochoerus peni"ci"Ilatus), din cimpiile toride ale Africei de Vest, s-a reprodus de dou5 ori in Gr[dLnaezoologicl. 'Tot aici, pecariul (Dicotgles torquatus) s-a reprodus de mai multe ori, insd o altd specie D. Iabi.atus, degi imblinzit pin[ la semidomesticire, pare si se reproduc[ atit de rar in {ara lui de origine, Paraguay, incit, dup[ Renggertu), cazul necesitd confirmare. Dl Bates obsirvd c5, tapirul, degi in linutul Amazoanelor este deseori imblinzit de indieni, nu se reproduce niciodat5. Dup[ cum reiese atit din rap oartele anuale ale Grddinilor zoologice, cit gi din ,oSpicuirile" din menageria lordulul Derby, rumegltoarele se reproduc in general foarte ugor in Anglia, cu toate c[ sint aduse din [[ri cu clime foarte diferite. Cu excePtia plantigradelor, carnivorele se reproduc (degi cu exceplii capricioase) cu aproape jumdtate mai pulin Lrgor decit nrmeg[toarele. Numeroase specii de Feli.dae s-au reprodus in diverse menajerii degi au fost aduse din clime diferite gi {inute in strictl captivitate. Dl Bartlett, actualul director al Grddinii zoologice 1?), observ5 cd leul pare sd se reproducd mai des gi sI producd mai mulfi pui la o nagtere decit oricare alt[ specie a familiei. El adaugd c5, tigrul rareori s-a reprodus, ,,insd existd mai multe cazuri bine dovedite in care tigrul femel5 s-a reprodus cu lenl". Oricit de curios ar p[rea faptul, multe animale se impreun eaz\, in captivitate cu specii distincte (cu care produc hibrizi) tot atit de ugor sau chiar mai ugor decit cu propriile lor specii. Informindu-ne la dr. Falconer gi la al{ii, se pare c[ in India tigrul nu se reproduce in captivitate, dergi se gtie cd se imperecheazra,. Dl Bartlett nu cunoagte ca ghepardul (Felts jubata) sd se fi reprodus vreodatl in Anglia i s-a reprodus ins5. la Frankfurt. Nici in India, unde acest animal este tinut in numdr mare pentru vinltoare, el nu se reproduce; de altfel, nu se de nici o silin{d s5-l facd sd se reproducS, pentru cI nnmai acele animale care in stare sdlbaticd au vinat pentru ele inpile sint folositoare gi meritd sd fie dresate 18). DupI Rengger, dou 5 specii de pisici s5lba tice din Paraguay, degi conrplet imblinzite, nu s-eu reprodu s niciodatS. Cu toate c[ multe dintre felide se reproduc cu ugurin{5 in Grddina zoologicd, totrigi z[mislirea perioadd de noui ani, se mentioneaz1, diferite specii care au fost observate cd s-au i-perecheat de 73 de ori gi fdrd indoiald c5. acest act a trecut de multe ori neobservat. Totu gi, din a ceste 73 de imperecheri nu au rezultat decit 15 napteri. Carnivorele din Grhdina zoolog"icd eralr pe timpuri nrai pulin
755 Journal, vol. 7, p. 2L3. r8) Sriugettere, p. 327. r77 On the breeding of the Larger Feltdae, Proc. ZooL Soc., 1861, p. 140. 18; Sleeman, Ramblcs in India, vol. II, p. 10.

nu urmeazd nicidecum intotdeauna imperecherii. In

rap

ortul privind

DFSPRE A\/A\TAJF,I-L, PROVENITE

DIN CONDITII

SCHI}'IBATE

5t)l

considerabil[ in aceastd chestiune". Mulli membri ai familiei Canidae se reproduc ugor in captivitate. Ciinele silbatic din India.) este unul dintre aninialele cele mai greu de imblinzit din India pi totugi o pereche linutd acolo de dr. Falconer a nlscut pui. Pe de alt5. parte, vulpile se reproduc rareori, gi nu am auzit niciodatl de aga ceva in leglturd cll vulpea european5: totugi, vulpea argintie din America de Nord ( Canis argentatus ) s-a reprodus d e citeva ori in Grddina zoologicd ; chiar pi vidra s-a reprodus acolo. Oricine gtie cit de u$or se reproduce nev5stuica semidomesticit[, degi este inchisd in cugti foarte mici, iar alte specii de Vf.uerra gi Paradotrurus refuz1, in mod absolut si se reproduc[ in Grddina zoologicd. Genetta s-a reprodus atit aici, cit gi la Jardin des Plantes, productnd hibrizi. De asemenea Herpestes lasciatus s-a reprodus, ins5 am fost asigurat mai demult cI H. grtseus nll se reproduce niciodat5, cu toate cd existfl mulli indivizi in Grddina zoologicd. Carnivorele plantigrade se reproduc mult mai greu in captivitate decit alte carnivore, neputindu-se g[si nici un motiv al acestui fapt. In raportul privind o perioadfi de noud ani se afirmfl cd urpii au fost vdzuli imperechindu-se I$or in Grfldina zoologic[, dar s-au reprodus extrem de rar inainte de 1848. In rapoartele publicate de la acea dat5 se aratd cd trei specii au n[scut pui (intr-unul din cazuri hibrizi) gi se povestegte, ca o minune, cd ursul polar alb a n5.scrrt pui. Bursucul (Meles tarus) s-a reprodus de mai multe ori in Grddina zoologici. Nu am auzrt insd ca aceasta sd se fi intimplat altundeva in Anglia, iar acest eveniment trebuie sl fie foarte rar, cunoscind cI un caz survenit in Germania a fost considerat ca meritind sI fie inregistratle). Dup[ Rengger, .l{asua-ul indigen din Paragria}, degi linut in perechi timp de mulli ani gi perfect domesticit, nu se cunoagte sI se fi reprodus sau sd fi zlrdtat vreo pasiune sexual5. Dupd cum aflu de la dl Bates, acest animal sau Cercoleptes nu se reproduce nici in regiunea Amazoanelor. DouH alte genuri plantigrade, P rocgon gi GuIo, cu toate ce in Paragriay sint deseori imblinzite, nu se rcproduc niciodat5. In Grddina zoologicd, speciile -l{asua gi Procgon au fost r'5zute i*perechindu-se, insfl nu all ndscr"rt pui. Cunoscind c6 iepurii de casi, cobaii gi goarecii albi domesticili se reproduc atit de abundent in captivitate strict[ gi in clime variate, s-ar putea crede c[ majoritatea celorlal{i membri din ordinul rozdtoarelor s-ar fi reprodus in captivibate, ceea ce nu c ins[ cazul. Merith notat, ca un fapt care ne arat5. cum capacitatea de reproducere este uneori legatfl de afinitate, cd unicul rozdtor din Paraguay, care acolo se reproduce usor gi a produs generalii succesive, este Caui.a aperea; gi acest animal este atit de aproape inrudit cu cobaiul, inciL
') In
le1 \Yiegmann, ,{rchiu

expuse la aer gi frig decit in prezent, gi am fost asigurat de cf,tre dl Miller, fostul director, cd aceasld schimbare de tratament le-a sporit considerabil fertilitatea. Dl Bartlett - Si ntt existd un cttnoscdtor mai competent spune: ,,Este remarcabil cd leii se reproduc mai u gor in menajerii ambulante decit tn Grddina zoologicd, Probabil c5 permanenta emolie pi enervare produse cle deplasarea din loc in loc sau de schimbarea aerului, pot avea o influen{5

engleze;te ,dhole'

: CrLnis dttkltunensis (N. trad.). ftir Ncilurgeschiclie, 1837, p. 7(t2.

Dtr'.SPRIl AV.A,NTr\JEI.ll, PliO\/ilNITh, DI).i CONDITII SCIIII.,IRATF.

tt) lf",r-qgtl,,t'-,1r'lfcrr ctc., p. 276. I)esprc asccnrlcnta cobailor, vczi de ascnlenea Isicl. tjcoffroy St.-Flilaire, ,I/ls/. l:af. Gy'rt. '\m t.r'intis tl-lui II. Dcriny din l,ccds piduchii pe carc i-anr strins de pe ,fperea sllbaticl din I,a Plata gi el nt-a intortnat cii apartin ttnui gcn distinct. clc acela care se gise;Le pc cobli. Aceasta e o dovacli irnportantit ci :lperca trit sstc asccudetrttrl cobaiului gi rncriti a fi aritatir, pcnLru ci ulii autori presllpun in mo4 eron:rt cI cobaiul, rie cincl a fost clorncsLicit, a clevenit steril cinri este incruciqat, c1 Aperea. 21) Cu toatc cii cxistettta lui Leporidcs, clttpit cuur a fost dcscris cle cirtrc clr. Broca (Journcil cle phgsiultqie, vol. II, p. 370), a fost negaLir in nt<ltl categor;c, totrtgi dr. Iiige:rux (Anlrcrls ctntl lluqttzine of Nu16,aI IIistorg, vol. XX, 1.8G7, p. 75) afilmir cri icpttt'clc de cimp ;i ccl de vizuinir an ntiscut hiblizi. 22) Aurlubon si Ilachman, (Juildrupcds of Ar;rlft Americo, 18'16, p. 268. 23) Loticlon, nItt1\. of Nat, IIist., vol. I\, 183ii, p. 571 ; Auclubon ;i []ac]rman, euadrupc1s of ir/crth Artlerictt, p. 221 . 2a) frlourcns, Dc I'Ittstiuct ctc., 1815, p. 88. *) llaimu{ii cu bot,rrl lurrg ca rlc ciine (N. lrnd.). :s.; \'ezi AttrLuctl llaports Zoolctq. Soc., 1355, 185ti, 1803, 1864; ziarul 'I'imes, clin 10 arrgnst 1g4Z; li.loure's, l)t I'Ittslittcl, p. 85,

{t'iros (ric mai ntulte- c-'t'i), go:rrecele de Berberia, lemineul, gingila gi agouti (Dasllprocta aoutt), lot dcr mai ntulLe ori. Acesta clin nrmil s-a reprodLrs cle asemeIl('ir gi in P:iraquay, clt'5i puii s-au nliscut mor{,i gi deformali,ins[ dupir cll Bates, atiini:ilrrl nu se t'eproclticrr nicioclatti in Arnazonia, cu toater cd este deseori tittttt. pe lingri casii tn starc domestic[; nici Paca (Coelogengs paca) nu se reltroclucc acc.rlo. fdu crecl ca in Europi, icprrrele de cimp s[ se fi reprodus vreoclatir in captivitaLc, cu tortc cI, cluph o afirmalie rec,ent[, el s-a incrucigat cu ieptrrele t1e vizitinir2l). Nu aln auzit niciodatd ca pirgul sir se fi reprodus in r:nptiviLatc. Ve'vcritelc plczinL[ insi un caz gi mai curios : cll o singurl exceptic, nici o specie nti s-a lerproclus in Grirclina zoologicd, degi nu mai pu{in de i4 inclivizi ctrc Sciurus palmururT? au fost linu{i impreun[ timp cle mai muldi ani. Apoi, S. cinerea a fost t'IzuL irriperecirindu-se, dar nrr a ndscut pui gi nu se gtie cra accastti spct'ie sr"t sc fi replodus vrcoclatir, nici chiar atunci cind a fost complet imblinzitl in Amclica, !nra ei natal5 22). In menajeria lordului Derby tr5ii.t u in nu mr"ir ma re mu l Lc f clu ri de rreverile ; cll Thomson, directorul, mi-a comunicat cii tijci uilA nlt s-a rerprodus vreoclatl acolo $i, dupd cite gbia, nici irr altl parte. Nrr {tnt arrzit nicioclaLir ca verrel'ita englezeascii s[ se fi reproclus in captivit*tc. lnsli sltccia care s-a rcproclus il.- -nli multe ori tn Grirclina zoolog-ici esLe aceoA la care ne-alr) fi agteptat cel nlai pulin, gi anume veverilir zlrttr[toare (Sciilropterus uolucella): ea s-a rcprodris de citeva ori gi llngi Bir'tningham, insii fctncla nu a nr"iscrrL niciodatir rnai mrilt de doi pui la o f[Lar.g pe cind irt America, {*ra ri cle origine, ea n.{gtea intre trci gi $ase pui2a). ln t'rpcrtul pc o pet'iorrlii rle noul eni al Grriclinii zootrogice se afirmri cri maimtilclc se impcrccheazii extrcm cle ugor, clar cu toate c.i se lin foarte mulli irrclivizi laolalLir, in aceastir pelioadi nll au fosL dcciL gapLe rragLeri. Ntr am avzit dccit cle o singriri maimrr[ii american[, un uistiti, care s[ se fi reprodus in Europaze). I)uph Fiourctls, un NIucacLts ni"rscut la Palis, precum si mai multe specii din acest gcn, au nllscut la Lonilra prii ; in special Macacus rhesus aratir pletutindeni o cleosebitir capacitate clc a se leprocluce in captivitaLe. Hibrizi tlin rc:esl g-.en All fost nli:;ctt!i atit la Paris, cit gi la Londra. Babuinul arab *) slu CrlnorcphcLhts hamarlrlJas'u) Ei lrn Cercopf.thecus s-all reproclus in Grldina

in mocl gre$it cd ar fi folma parental5 a acestuia20). Unele rozdtoarc clin GriltXina zooiogicii s-au irnperecheat, dar nu au nflscut niciodatd pui; lrltelc nir:i lttl s-all impclecheat; citeva ins.i s-arr reprodus, clrm ar fi porcul
s-A crcztrt

DESPRE AVANTAJELE PROVENITE

DIN CONDITII

SCHIA{BATE

503

zoologicii, ial ultinra spccie ln menajcria ducelui de Norclthumberland. I'Iai multi memht'i ai familici lemrrrienilor au n[scut hibrizi in Grfldina zoologic5. iVlult mai intercsanL cste laptul cI maimulele nu se reproduc dectt foarl:e rar atunci cirrcl sint in captivitatc, chiar in lara lor de bagtin5. Astfel , Cebus azarae cste cleseoi'i gi total irnblinzrL in Paraguay, insd Rengger 26) spune c[ el se reprodtrcc atit de rAr', incit nu a v[zut nicioda ti mai mult de dou[ f emele cale sit fi nlscut pui. O observalie similard a fost f[cr-rtd in legdturd cu maimu{ele, calc sinL llecvenL imhlinzitc de indigenii din Brazilia 2?). In regiunea Amazoanelor, accste animalc irnblinzile sint crescute atit cle frecvent, incit dl Bates plirnlilnchi-sc pe strrizile orr,gului Para, a numlrat 13 specii; el afirmd insd cd nu sc curto.tgte ca ele sit se fi reprodus r.reodati in captivitatert).
PAsAnr. in anrimite plivin{e, unele p.ls5ri prezint[ dovezi mai concludente decit patrr-petielc, prin faptul clr se reproduc mai repede gi c5, sint crescute in nrimII' ntai tnarczs). Am vizut cr"l rinimalele carnivore sint mai fcrtile in captivilate clcciL niaioi'ititlca cclorlalte ruatnifet'c. Invers este caztrl pdsirrilor carnivore. Astfcl, sc ziceao)ciitt E,uropa au fost utilizaLe pind la 18 specii Idepflslri] pentru vintitoarea cu goimi gi rnai multe aitele in Persia gi Indiasl); acestea au fost linute in !ara lor cle origine irr condiliile cerle mai bune .si au fost utilizate timp de gase, opt sau nou[:init,); lotupi nu existir nici o evidentir ca ele s[ fi niscut vreodat[ pui. Cunoscind c'ir oclinioar[ aceste pdsiri erau prinse de tinere gi cti mare cltelluialir - fiincl importate din Islanda, Norvegia gi Suedia -, nu poate inc5pcit nici o inCoirl[ ci t:le. s-ar fi inmultit dac.{ ar fi fost posibil. Nu sc cunoagle ca vreo pusirre dc pnlda sI se fi irnperecheat in Jardin des PlantestB). Nici un soim. \'ulttrr srrr bufni![ nu a prodr-rs vreodatd oud fecundate in Gr[dina zoologicS. s*Lr in vecltce grldinl clin Surrey, cu exceplia untri condor gi a unlri uliu (Mtluus ni,r1r:r), in Gririiina zoologicri. Totugi, ln Griidina zoologicfl mai nrtrlte specii Aqtttla fuscn, HcLliaetus leucocephalus, Falco ttnnunculus, tr. sub3a) rrenbuteo gi Buteo uulgaris fost virzute imperechintltr-se. - au un vinderel (Falco ttnnunculus') Dl Nlorris intr-o s-a reprodus lioneazd ca un fa.pL unic clYr volier[. IJnica specie cle bufnili clespre care se gtie c[ s-ar fi imperecheat in Grdclina zoologici, esLe huhurezul (Bubo murtrnus); $i aceastir specie prezintr'r o tenciin{ir specirlir cle a se repl'oclrice in captivitate ; deoarece la Arundel Castle, o pereche !inutri intr-o stare rnai apropiati cle cea natural.l ,,decit a fost
elc., p. 34, ;i 19. Art. IJlazil. Pannq C4r'Io1t, p. 303. za1 The Nalurrilisl on !|rc ,lrl?rt:or?.s, r'ol. I, p. 99. zs,; De la apalitia plirnei cditii a acestci luclriri, dl Sclnter a publicat (it Proc. Zoological Soc., 1869) o Iist:i a speciilor clc pitslri cltc s-&Lr lcproclus in Glirtlina zoologicii, din 1818 pini in 18G7 inclusiv. S-au tinut acolo 51 de specii dc Coluutbcte,8() ric speci i clc -{nsr:r'c.s;i, in ambele acesLe familii, o specic Ia 2,6 s-a replodns ccl putirr o dal'i lrr 2(t rte ani. Din 8li dc spccii tle Gtrllitttte s-a leprodus una la2,i, din ir7 Grutllrte s-a reprodus una la {),
271

26) Sriugeticlr

din110 ?relrctnorcss-areprocllrsunrrla 22,din178 Passeres s-alcprodus unala2514, din{}-1 .lct:ipilrcs s-alept'odus urra la -17; din Zir de Picariue ;i tlin 35 dc Ilerodiones nici o specie nu s-a reprodus. 301 Eucgclctit. of Rttral Sprtrts, p. 691. 31) Dupil sil A. Ijulr.rcs lCultoul etc., p. 51), in Sinde, opt specii sint utilizate Ia vindtoarea cu ;oinri. 3r; Loudor-r, )irr.t1tt:inc of l'riftrrcrl IIistorq, vol. \'I, 1833, p. 110. 33,; F. (iuvier, ,lruralcs tltt JIusdum, vol. iX, p. 128.
34) ll.lrc Zoolugisl, vol.

\'lI_-\'Ill,

1819-50, p.

2 048.

54, {

DESPRE AVANTAJELE PROVENITE

DIN CONDITII

SCHIMBATE

r-reodat5 soarta unui animal lipsit de libertatea sa"s5) $i-a crescut chiar proprii s[i ptri. Dl Gurney a dat un alt exemplu de aceeagi specie cle bufni{[ care s-a reprodus in captivitate, gi mai inregistreazd, cazul unei alte bufnile, Strir passeri"na, care de asemenea se reproduce in captivitate sG). Dintre plsdrile granivore mici, numeroase specii au fost linute imblinzite in !5rile lor de origine, trlind timp indelungat; totugi cea mai inalt[ aul.oritate in privinla pds[rilor de coliviest) observ[ c[ inmtrllirea lor este,,neobignuit de grea". Canantl ne arat[ c[ nu exist5 nici o greutate inerenti ca aceste pdsdri s[ se reproduc[ Lr$or in captivitate, gi Audubon spuness) c5, Fringi,Ila (Spi"za) ctri"s din America de Nord se reproduce tot atit de perfect ca gi canarrl. Dificultatea [reproducerii] la multe fringilide care au fost linute in captivitate este cu atit mai remarcabild, cu cit se pot men{iona mai bine de o duzind de specii care all dat hibrizi cll canari; dar aproape nici una dintre acestea, cu exceplia scatiultri (Fringilla spinus), tru s-a reprodus cu propria sa specie. Chiar botgrosnl (Loria pgrrhula), degi aparline unui gen distinct, S-& reprodus tot atit de frecvent ctt canarul , ca gi cu propria sa speciese). In ceea Ce prir.egle ciocirlia (Alauda aruensis), am aflab de p[sdri care au trdit timp de gapte ani intr-o volier5, dar care nu au produs niciodatd pui : gi un mare amator de pirslri din Londra m-a asigurat c[ nu a cunoscllt niciodati vreLrn caz ca aceste rrdsiri sd se fi reprodus; un caz a fost totugi inregistrata0). In raportul Societ5{ii z(}ologice pentru o perioadl de noul ani, sint enumerate24 de specii cle insessori*) care nu s-au reproclus gi dintre acestea se glic cd nnmai patm s-ar fi impelecheat. Papagalii sinL piisdri cu via{a exceplional de lung5, Humboldt menlionind cazul curios al unui papagal din America de Sud care vorbea limba unrri trib indian displrut, astfel c5, aceastS. pasdre pdstra unicnl vesLigiu al unei limbi pierdute. Chiar gi in aceastl !ar5, existd motive de a crede et) cd au fost papagali care ari trflit pind la vlrsta de aproape 100 de ani, dar cu toate c.Yr au fost {inuli in Europa in numdr mare, totugi ei se reproduc atit de rar, incit s-a considerat, cd evenimentul merit5 s[ fie consemnat in cele mai serioaser publicatiiaz;. Totugi, cind dl Buxton a reprodns un mare numflr de papagali in Norfolk, trei perechi au facut gi crescut zece pui in cursul a doui sezoane ; gi acest succes poate fi atribuit vielii lor libere aB). DupS Bechstein ac), P sittacus erithacus din Africa se reprodnce in Germania mai des tleciL oricare altd specie, iar P. macoa face citeodatd ou5. fecunde, dar rareori reugegte
Knox, Ornithological Rambles in Susser, p. 91. 38) TIrc Zoologist, vol. VII-\.'III, 1849-50, p. 2 566; vol. IX-X, 1851*1852, p. J207. 37) Bechstein, Nalurgeschichte der Stubenuilgel, L840, p. 20. 38) Ornitholcgical Biographg, vol. V, p. 517. 3e1 Un caz este consemnat ln The Zoologist, vol. I-II,1843-1845, p.453. In legitur[ cu reproclucerea de fringilide, vol. III- l\r, 1845 -6, p. 7 075. Bechstein, Stubenudgel, p. 139, vorbeqte despre botgrogi care lsi fac cuiburi, dar se reproduc rareori. a0) Yarrell, Historg of Britislt Birds, 1839, vol. I, p. 472.
35)

reprodus

in lrranla. Vezi de asemenea Report. Ilrit. Assoc. Zoolog., t843. as) Annals and )l'Ictg. of NcLt. Ilist., noiembrie, 1868, p. 311.. u) Stubenui)gel, p. 105, 83.

*) -Insessorcs, pisiri cu picioarele adaptate la mers qi cocotat, numite gi Passeres (N. frad.) al) Loudon, lllagazine ol Nat. Historg, vol. XIX, 1836, p. 347. a2) Illdmoires du Musdum d'Hist Nal., vol. X, p. 314 aici sint raportate cinci cazuri de papagali care ;

s-au

DESPRE AVANTAJEI,E PROVENITE

DIN CONDITII

SCHIMBATE

505

sI le cloceasc[; aceast5 pas5re are totupi instinctul incubaliei uneori atit de puternic dezvoltat, incit ea clocepte oud de gdini sau de porumbei. ln Grddina zoologic5. Si in.vechea grldind din Surrey, un mic numdr de specii s-au imperecheat, dar nici una nu s-a reprodtts, cu exceptia a trei specii de papaqali mici cu co_ada lungd. Mult mai remarcabil este faptul pe care il delin de lalif n.-Schomburgk, cH in Guiana papagali de doud feluri sint deseori luali de indieni din cniburi 5i cresculi in numir mare; ei sint atit de bllnzi, incif zboard, liber pe lingir case gi vin cind sint_ chemali spre a fi hrdnili, intocmai ca gi porumneii. Totngi, sir R. Schomburgk nu a auzit de nici un singur caz in care aceptia s[ se fi reprodusnu). _ Ii Jamaica, un naturalist localnic, dl R. Hilinu;, spune- c5,,nici un fel de pisdri nu se suplrn mai u$or clependenlei fa![ de om ca Lribul papagalilor, dar pin5 acllm nll se cunoagte nici Lrn caz caIr, pnpugal sd se fi reprodtrs in aceast[ viald domestic5.". Dl Hill mai indicd un nurniir- de alte pds[ri localnice imblinzite in Indiile de Vest ,5i care nu se reproduc niciodatri
in aceastd
stare.

Marea familie a porumbeilor prezintfl un contrast izbitor fa!5 de papagali: in raportul Grhdinii zoologice pe o perioadd de nouh ani, sint inregistrut. 13 specii care s-au reprodus gi, ceea ce este mai demn de notat, numai dold au fost rrilzute imperechindu-se fdrd vrelln rezultat. De atunci, fiecare raport anrial dd, cazrrri. diferi{i porumbei ce se reproduc. Cei doi admirabili po.r-^de bei irrcoronali (Goura coronata pi G. ui.ctorLae) au produs hibrizi. Totugi, ctup[ cttm mI informeazfl dl Crawfurd, peste o duzind de pisiri din prima specie atr fost lintrte intr-un parc din Penang, intr-o climd perfect co.eipt, nzdtiare, insi ntr s-atl reprodus nici o singur[ dat5. Calumba mtgiatorla, tn {ara ei natalS, America de Nord, face invariahil douI ou[, insi in menajeria lordulgi Derby nu a f[cut niciodat5 mai mult de unul. Acelagi fapt a fost observat gi la
C. leucocephalaor).

totugi, specia noastr[ englezeasc[ rareori face mai mu]t de zece oud in captivitate, pe cind numlrul obignuit la f.azanii sdlbatici este de 12 la 20^t). Atit la galinacee, cit gi la toate celelalte ordine, exist5 exceplii insemnate gi inexplicabile in ceea ce privegte fecunditatea in captivitate a anumitor specii $i gennri. Astfel, cu toate cd s-au f[cut multe incercdri cu potirnichea comunS, ea s-a reprodus numai rareori, chiar cind era crescut[ in mari voliere, iar femela ntr iSi clocegte niciodatd propriile sale oudae). IPflsdrile din] tribll american cle Guani sau Cracidae sint imblinzite cu o ugurin[5. rema.Cabild, fiincl ins[
45) numeroasele
aa1

de a se reprodrtce in captivitate. Acesta este ln special cazul fazanilor;

Mrrlte genuri de galinacee prezinLf, de asemenea o capacitaLe rcmarcabild

slnt crcscute fn abundentd in toat[

Dr. Hancock observS. (Charlesworth Mag. of Nat. fftsl., vol. II, 1838, p. 4g2), ,,este cuLios c[ dintre prisiri utile de baqtini in Guiana, nu se gdse;te nici una care si fie prisitir cle in4ieni, degi giinile

!ara. llteek ctt Port Rogat, !8bb, p. 7. a7) Audubon, Americnn Ornithology, vol.

III, p. 288 qi 382. ,lnnals und nIag. of lt,crt. Ilist., vol. Xll, 1843, p. 453. Alte specii de potirnichi s-au reprodus ln mod ocazional, ca dc exemplu cea cu picioare rogii (P. rubrct) cind a fost tinut[ intr-o curte nrare ln Franla (vezi Journal de Phgsique, vol. XXV, p. 29$ gi in 1856, ln Grddina zoologicd.

V, p. 552 gi 552. a8) Xlowbray, On Poultrg, editia a \rII-a, p. 133. ae) 1'emminck, ,t/isl. .l/al. Gdn. des Pigeons etc., 1813, vol.

DESPRI] AVANTA.]ELE, PRO\/ENITE

DIN CONDITII

SCHII'IBATE

nu pierdutl. DupI cum m[ informeazd Rev. E. S. Dixon, cele mai multe pdsdri dc balt[ pot, fi imblinzite cu o remarcabi][ rrgurin![; mai multe dintre ele trliesc ins[ pu{in tirnp in captir.itate, astfel cil sterilitatea lor in aceast[ stare nu este surprinzdLoare. Cocorii se reproduc mai ugor dcclt alte genun: Grus monttgresi"a s-a reproclus de citeva ori - atib la Paris, cit gi in Grfldina zoologicfl - ca qi G. ctnerea in acest din urm[ loc $i G. anttgonela Calcutta. DinLle alli mernbri ai acestrti marc orclin, Tetrapterir paradi.sea s-a reprodtrs la Knon'slcy, un Porphgri"o in Sicilia Si GaIItnuIa chloropus in Griidina zoologic5. Pe de alLI parte, mai multe. p[sili aparlinind acestrri ordin nu se reproduc in Jamaica, locul lor de baptinfl, iar Psophta, cu toate cd e [inutd de. indienii din Guiana pe linga casele lor, ,,se gtie c[ rareori s-a imperecheat sau chiar niciodal5" tu). Nlemblii marii familii a ra{elor se reproduc tot atit de u$or tn captivitate gi Columbae Si Galli.nae, ceea ce nu s-ar fi putut b5.nui, avindu-se tn vedere czr obicciurile lor acvatice pi r:il[toare, precum si natura hranei lor. Chiar acum
I'.ev. E. S. Diron, I'he Douecote, 7851, p. 243-252. Temminck, flr-sl. Iiut, Gdn. des Pigeons, etc., vol. II, p. 456 qi 458; vol. III, p. 2,73 gi 47. sr; IJates, T'he lJqltrrnli.sl on lhe Amazons, vol. I, p. 193; vol. II, p. 112. sa;'l'emrninck, -Ilist. I{rtt. Gin. des Pigeons etc., vol. II, p. 125. Pentru Tetrao urogctllus, r'ezi L. Loyr-l, Iriclcl Sporfs of Norlh of Eurrtpe, vol. I. p. 287 ;i 314, ;i lu11. de lct Soc. rI'Acclinutl., r'ol. \rlI, 1fl0[), p. 6ft0. Pentru T. sutticus, Thornson, Nal. IIist. of Irrlane(, vol. II, 1"850, p. 49. Pentrtt T. cuptdo, IJoslon ,Iournol of A-al. .I/isi, vol. III, p. 199. 5a) l\Iarcel de Scrres, Annales des Sciences Nalrrrclles, seria a 2-a, Zoolog., vol. XIII, p. 175. ut) Dr. I{ancocli, \n Charlcsutotth lllctg. of Nat. Hist., vol. II, 1838, p. 4t)1 ; R. Hill, A neek ctt Part llogal, p. 8; I'. L. Sclater, Guitle tct lhe ZoolctQical Gardens, 1859, p. 11, 12; Dr. Gral', 'L'he linowslrry lltrtngtrie, 184(), pl. Xl\'; I-. Blyth, Report Asiatic Societll of Bengal, mai 1855.
51) 50)

reproducdtoare foarte slabc in aceast[ !arduo): in Olanda ins5, fiind ingrijite cu Jtirqare de seamii, mai multe specii alr fost fdcute odinioar[ sd se reproducir l'elativ u$ol'sr). Asemenea pflsirli, din acest trib, sint deseori linute de inclieni perfect imblinzite in {ara lor de bagtinfl, insd ele nu se reproduc niciodatiror). Juclccincl dupir modul lor de via!5, s-ar putea agtepta ca cocogii siilbaLici sd nu se leproclrrcfl in captivitate, mai ales c[ se spune cd aceste p[s5ri tinjesc curind ;i mor53); s-au inregistrat toLugi multe cazuri in care ei s-au reprodus; astfel, cocopul cle munte (Tetrao urogallus) s-a reprodus in Gridina zoologicd, in Norvcgia, se reproduce in cnptivitate f5r[ mare grel]tate, iar in Rusia s-au crescnt cinci eeneralii succesivr'. Tetrao tetri.r s-a reprodus de asemenea in Nor'r.egia, T. scolicus in Irlancla, T. umbellus la lordul Derby gi T. cuptdo in America de Nord. Aproape cd nu se poaLe imagina o mai mare schimbare in obiceiuri clecit aceea pe care trebuie s-o sufcre membrii familiei strutului atunci cind sint finuli in mici larcuri, intr-o clim[ temperatS, dup5 ce hoinlriser[ liberi irr degerturi gi pe cimpii tropicale sau prin pddtrri dese. Tolugi, aploape toate speciile all scos frecvent pui in diferitele menajerii erlropene, chiar gi Casuartnus bennetti"i din Noua Irlancl[. Cu toate c[ in sudul Fran{ei strutul african este perfect sirnlLos gi trlicrgte timp indelungat, totugi el nu face niciodatir mai mult de 12 pinir la 15 otr5, pe cind in {ara lui de origine face intre 25 gi 30 de ortzi un). Ca qi la veverila zburdtoare, la fb,z\,ni![ gi la doud specii de ponrmbei americani, avem aici incd Lln caz de fecunditate sllbitd in captivitate, clar

DF-cPRE AVANTA.ItrLU PROVENIII:, IJrN C()NDITII SCIIIIJII:\TIl

it()7

cle a se reproduce in captivitates?). Aceastl afirma{ier estc insl probabil prea riscatd. Capacil.atea de reproducere variaz[ uneori la inclivizii aceleiagi spccii. AsLf el, Au dubon 58) a {inut timp de mai hine cle opt ani nigte eigte silbatice (Anser canadensi.s), fdr[ ca sI se imperecireze, pe cinrl alli inclivizi ai acelciagi specii au scos pui in cel de-al doilea an. Cunosc numai un singrrr cri z it.t intreaga familie, in care ospecic refuz[ in mod absolut s[ sc rcproclnc:"r in captivitAte, gi anttme DendrocAgna ui"duata, degi, dupfl sir R. Sc]rombur'ck 5e), eA este u$or imblinzitir gi cleseori crescutri de cltre inclienii din Guiana. hr fine, in ceea ce privc;te pescirru;ii, cu toate ci acestia au fost tinrr!i ln numir mare in Gridina zoologic[ qi in I'echea grlclin[ din Snrcy, nll se curroagtc nici un cAz c]e imperechere sart reproclucere inainte de anul 1848, ins[ de atunci incoace, pescirnrgul argintitt (Larus argentatus) s-a reprodus cle multe ori in Grldina zoologic[ gi

citva timp, peste cloud duzini de specii s-au reprodus in Gliidina zoologic5, iar dl Selys-Longchamps a mentionat producerea cle hibrizi cliir 44 de cliferili membri din aceastit familic, la care profesonrl Nerrvbon a mai adftugat incd citeva cazuri 56). Dl Dixon afirm[ c[ nu existi in ]umea intreagi o giscir care sir nu se poatd domesbici in sensul stricl, al cnvintului, adic;ri sii fie capabil5

E,xistil motive de a crede ci insectele slnt afectate clc captivitate, ca 5i arrimalelc supet'ioare. Intr-adevirr, este bine cunoscut r:ir Sphtnotilele se reproduc t'al'eori cind sint astfel tratate. LIn entomolog din Paris 60) a tinrit 25 de eremplare la Saturnta pgri, dar nrt a rc--lrgit sri ob{inir nici rrn sinqur ou fccrrndat. IJrr num[r de femele de Orthosta munda si nl[an'testra srro.so plocluser in captivitate erau neatrlgfltoare pentnr masculi ut). Dl NervpolL a crescu l, aproape 100 de indivizi din dou[ specii cle I'anessa, clar rrici unul nlr s-a impelec]reat; aceasta se poate datora totu$i obiceiuhri lor de a se impelechea tn zJrolut). in Inclia, dl Atkinson nu a reupit niciodatd sir facti ca flutrirelc de mltase Tarroo si se rcprodr.rei in captir.itate$). Se pare cir un numtir cle fluturi, in special dirr Sphtngi"dae, dac[ ies toamna din cocon .si nlr la timpul lor propriu, sint complet stcrpi, insir acest caz este incH oarccum obscur ut). Indepenclent cle faptul ci multe anima.le nu se lrnpr:'r't.r'hr-'az[ in captir.itate sart cI se imperecheazd, dar nu nasc pui, exi.stir dor.ezi cle o alti natur"[, in scnsul cd funcliunile lor sexuale stnt tulhirraLc. Intr-adevirr, Ia pisirlile mascule din captivitate, s-au inregistrat multe cazuri cle pierclere a penajului lor caracteristic. Astfel, ctneparul comun (Ltnota cannabina), atunci cincl e inchis in colir.ie, nu capit[ pe piept frumoasa culoare plri'puric, iar o plesure (Emberiza passeri.na) iqi pierde cttloarea neagr[ de pe cap. O Pgrrhula gi un Oriolus rnasculi au fosL vlzuli adoptind penajul modest al pirsiirii femt.le, iar Falco ctlhi.dus
Prof. Nervton 7n Proceedings ol the Zoological Society, 1800, p. 336. 57) The Douecote and Auiaru, p. 428. 58) Ornithological Bioqraphg, vol. III, p. 9. 6s) Geographical Jattrnnl, vol. XITI, 7844, p. 32. 60) Loudon, Xlagazine of Natural IIistorg, vol. V, 1832, p. 153. 6r) Zoologisl, vol. V-VI, 7847 -8, p. 1 660. 627 Transact[ons Entomological Sociatq. vol. IV. 1845. p. 60. 63) Transacttons Linnaeus Sociclg, vol. VII, p. 40. 0e; \rezi o lucrare interesanti a d-lui Nel'man. in Zoologisf, 1857, p. 5 764; 9i cir. \Yirllacrr, lhe EtttomologiccLl Societg, 4 iunie, 1860, p. L19.
66)

la

Knowsley.

ln

Procecclings

of

DESFRE AVANf'AJELE PROVENITE

DIN CONDITII

SCHIMBATE

jeriei din Knowsley, m-a informat cd a vdzrtt deseori fapte analoge. Coarnele ttnui cerb mascul (Ceruus canadensi.s) s-au dezvoltat defectuos in cursll c[l[toriei prin America, ins5 la Paris a produs apoi coarne perfecte. Cind z5mislirea are loc in captivitate, puii se nasc deseori morli, mor curind sau slnt deformali. Aceasta se inttmpl[ frecvent ln Grddina zoologicd, precum gi - dupd Rengger la animalele in captivitate din Paraguay. Deseori laptele mamei lipsegte.-De asemenea, putem atribui tulburdrii fgnciiunilor sexttale gi apari[ia frecventd a acelui instinct monstlros, care face pe lnamfl s[-gi der.oreze propriii sdi descendenli ; un caz misterios de perversiune, dup[ cum apare la prima vedere. S-att prezentat mai sus suficiente dovezi pentru a demonstra cd, atunci cind 91nt penl.rtt prima dat[ in captivitate, animalele sint deosebit cle susceptibile a suferi in ce privegte sistemele lor reproductive. La inceput sintem in mocl natural dijRuSi sI atribuim acest rezultat deficienlei s[nitdtii sau cel pulin a vigorii. Din acest punct de vedere nu poate fi admis in nici un caz, dac[ ne gindim cit de sflnitoase, viguroase gi longevive sint multe animale in stare captiv5, c& papagalii, goimii utilizali la goimdrit, gheparzii f olosi{i la vin[toare gi elefanlii. Organele reproductive insegi nu sint bolnave, iar bolile de care mor de obicei animalele in menajerii nu sint acelea care af.ecteazd. in vreu n fel oarecare fertilitatea lor. Nici un animal domestic nu este mai explts bolilor decib oaia, gi totugi ea este remarcabil de prolific6. Incapacitatea t,nbr animale de a se reproduce in captivitate a fost uneori atribuitd exclusiv unei deficienle a instinctelor lor sexuale, gi aceasta ar putea s[ intre uneori in joc. Nu existfi tnsd nici tln moLiv evident ca acest instinct sd fie susceptibil in mocl special de a fi afectat la animale complet imblinzite, bineinlelei cu exceplia cazurilor cind este afectat in mod indirect, prin faptul cd sistemul reprodu-ctiv este el lnsugi deranjat. f)e altfel, s-au men[ionat numeroase cazuri d; diferite animale care se imperecheazl" u$or in captivitate, dar nu zdmislesc niciodatd, sall dacd z[mislesc gi produc pui, acegtia sint mai pulini Ia numflr declt ar fi normal la specia respectiv5. Desigur cd inlregnul vegetal instinctul nu poate juca nici un rol, gi vom vedea indatd cfl:atunci'cind plantele sint scoase dir conailiite Ior naturale, ele sint afectate in aproape acelagi fel ca gi animalele. Schimbarea climei nu poate fi cauza scdderii fertilitfllii, pentru c[ in timp ce multe animale importate ln Europa din clime extrem de diferite se reproduc ugor, multe altele sint complet sterile, atunci cind trdiesc in captivitate ln lara lor de bagtin5. Schimbarea hranei nu poate fi cauza principal5, deoarece stru{ii, ra[ele gi multe alte animale care trebuie sd fi suportat o mare modificare ln aceast[ privin![ se reproduc ugor ; p[slrile carnivore sint extrem de sterile in captivitate, pe clnd cele mai multe mamifere carnivore, cu exceptia plantigradelor, itnt moder-at fertile. Nici cantitatea de hran[ nu poate fi caLrza. Astfel animalelor valoroase ]i se dau cantit5li suficiente gi nu existd nici un motiv pentru a presupune c5 li s-ar da mult mai multi hranfl dectt se d[ animalelor noastre, de soi, cire isi mentin
65) Cgelop,

a revenit Ia penajul unei vlrste mai mici tu). Dl Thomson, directorul mena-

p.2iL ; Rronn
vol.

Yarrell, Briti.slt Blrds, vol. I, p. 506; Bechstein, Stubeudugel, p.

(Geschichte VIII, p. 3ir0.

18b ; philosoph. Transactiotts, \772, der Natur., vol. II, p.96) aadunatun numir de cazuri. Pentru cazul cerbului vezi Pcnng

DE,SPRE AVANTATELE PROVENITE

DIN CONDITII

SCHI]UtsATE

509

intreaga lor fertilitate. In fine, in cazul elefantului, al ghepardului, al cliferililor goimi gi al multor animale care sint lSsate sd ducd o viatl aproape liberl in lara lor de origine, putem deduce cd lipsa de migcare nu este singura cauz\. S-ar pdrea cI orice schirnbare in obiceiurile vie{ii, oricare ar fi acesbe obiceiuri, dacd sint destul de importante, tinde sd influenleze intr-un mod inexplicabil capacitatea de reproducere. Rezultatul depinde mai mult de constitu[ia speciei decif de natura modificdrii, anumite grupuri complete fiind afectate mai mult decit altele; exceptii vor apare ins[ intotdeauna, unele specii din grupurile cele mai fertile refuzind sd se reproduc5, iar unele din grupurile cele mai sterile reproducindu-se cu ugurint5. Am fost asigurat cd acele animale care de obicei se reproduc ugor in captivitate, rareori se reproduc in Gridina zoologicd inainte de un an sau doi de la introducerea lor. ALunci cind un animal in general steril in captivitate ajunge totugi s[ se reproduc5, se pare c[ puii nu mogtenesc aceast[ capacitate. lntr-adevdr, dacd aga ar fi fosb cazuI, diferite patrupede gi pdsdri care sint valoroase pentru expozitii ar fi devenit comune. Dr. Broca afirmd chiar 66) cd multe animale din Jardin des Plantes, devin sterile dupfl ce au produs pui timp de trei sau patru generalii succesive ; aceasta s-ar putea ins[ datora incrucigdrii in cazul rudeniei prea apropiate. E,ste un fapt remarcabil c[ multe mamifere gi pdslri au produs in captivitate hibrizi tot atit de ugor sau chiar mai u gor, decit gi-au reprodus propriul lor soi. Au fost date multe exemple de acest fel 6?), gi ne reamintim astfel de acele plante care in stare de cultur[ ref.uzd, s[ fie fecundate de propriul lor polen, dar pot fi ugor fecundate de polenul unei specii distincte. ln fine, trebuie sI conchidem, oricit de limitatd este concluzia, c[ condiliile modificate de viatd au o deosebit[ capacitate de a influen{a in mod d[unitor sistemul reproductiv. Intregul caz este foarte ciudat, pentru c[ degi aceste organe nu sint bolnave, ele devin astfel incapabile de a-gi executa propriile lor functiuni sau le executS. in mod imperfect.
STE R,I I-,,I TATEA

Ix unua coNDrTrrr.,oR

ANIMAIIE I-/OR, D OME STI CI TE scrrrMBATE

pulin important[. Acele ordine de patrupede gi p[sdri care se reproduc.gl mai u$or in menajeriile noastre ne-au dat cel mai mare num[r de animale domesticite. In *ui toate p[r[ile lumii, sdlbaticilor le place sd imblinzeascd animale 6s) gi dac5 oricare dintre acestea ar fi fdcut pui in mod regulat, fiind in acelagi timp gi folositoare, ele ar fi fost de indatb domesticite. Dac[ atunci
Journal de Plrysiologie, vol. II, p. 347. Pentru dovezi suplimentare, asupra acestui subiect, vezi F. Cuvier, 7n Annales du n'IusCum, vol. XII, p. 119. oa; Se pot cita numeroase cazuri. Astfel Livingstone (Trauels, p. 2L7) afirmi ci regelui tribului Barotse din interiorul [continenLului] care nu a avut nicioclatd vreo legiturd cu albii, ii plicea extrem de mult si imbllnzeasci animale, toate antilopele tinere aducindu-i-se lui. Dl Galton md informeazd. cd. membrilor tribului Damaras le place de asemenea si lini animale favorite. Indienii din America de Sud aveau acelaqi obicei. Cdpitanul Wilkes afirmi ci polinezienii din insulele Samoa lmblinzeau porumbei, iar dl Mantell mi informeazd' cd. bigtinaqii din Noua
667

ceea ce privegte animalele domesticite, cunoscind c[ domesticirea lor depinde in mare mflsur[ de faptul c[ se reproduc ugor in captivitate, n-ar trebui sd ne agteptdm ca sistemul lor reproductiv s[ fie influenlat de vreo modificare

ln

67)

Zeland\ lineau diferite pisiri

DI].SPRF, AVAN'TA]EI-E PITOVH\ITE I)IN

CONDITII

SCHIJUBATE

uind sLlpiriii ior tnigi'au irr alte llili s-ar fi constatat de asemenea ci aceste sinl capabiler de a lezisla la divelse climate, ele ar fi fost considerate r:li fiincl pi rniti vliloloase; gi se pare c[ animalele care se reproduc ugorin captir-ita[c, pol lczisla in gencl'al la condilii clinraterice diferite. Un numlr redus clr arrinrale dornesticiLc, ca rerlul pi cirmila, prezint[ o exceplie la aceastl regulS. llultc diritrc atrimtilelt-' noastrc dornesLicife pot suporLa fdrl o diminuare a fectintlitir[li condi[iile cele mai nenatulale; a$a de exemplu iepLrrii de cash, ct.rJraii pi ttr:v[stuicile se reprocluc in cugti foalte strirnte. Pulini ciini europeni rlc olicc ras[ pot rezisl:r clirnei ciin Inclia firr[ sd degenereze, dar, dup[ cum spune dr. f.ulconer, attta Limp cit suplavie{uiesc, ei igi menlin fecunditatea, iar' clupir clr. I)aniell, la lel se tnlimplir gi cu ciinii englezegti cale sint dugi in Sierra Lcone. Girina oligirtar:1 din junglele toricle ale Incliei devine mai fecnnd[ decit lr-rsa sa parenlall in orice parLe a lumii, pinir departe spre nord, cdtre Groen]anda gi Siberia clc rtord, unde aceastS. pastire nu se mai leprocluce. .\tit g[inile, cib gi porurnbe:ii pe cal'e i-arn primit ln cursul toamnt'i dire.ct din Sierra Leone, elarr irnedii,t gaLa sI se imperecheze 0s;. Am vrizttt de asemenea ponrmbei repl'ocltrcindtr-sc tot utiL de ngol' ca gi rasele comune, ptni intr-un an de la data Ia care fuseseri iiclLrgi din rergiunea NilulLri srtperior. Bibilica, originarir din degerttilile toride gi uscate alc Ai'ricii, face un mai mare numlr de ou:i atunci cind triiegLe in clirna noastrir umedir gi rticoroas[. T'otugi, in ccindi{ii noi, anirnalele noastre domesticite prezint[ uneori semne de fecrinditate lecitrsii. Ilotrlin afirm[ cI in vdile toride ale Cordilierilor ecuatoriali, oile nlr sint pe dcplin fecnncleto) gi, dupit lordul Somerville?1), oile merinos pe care le-a inrporLnL din Spania, la lnceput nu erau perfect fertile. Se zice72) c[ iepele cl'escrrLr: in grajd cu lrranir uscatd gi scoase apoi la plgune, la inceput nli se repl'ochrc. l)up[ cl]n] am vfzut, se zice cir p[uni{a nu face atitea oud in Anglia ca iu India. A Lrebuit mulL timp canarului ca sd devini pe deplin feculd gi chiar in prezcnt, pirsirrile de reproducere de primd calitate sint rarett). In provincia Dclhi, toricl[ gi uscat[, oulle de curc5, degi sint agezate sub o gdin5, sint exllerm de silscep tibilc sii dea gre$, a$a dupd cum imi comunicl cl-rul F'alconcl'. Dup.i Roulin, gigtele clusc pe platoul inalt al Bogotei fiiceau rareori oud Ia inccpub, ierr nai lirziu firceilu num:ri puline ouit; nici dinh'-un sfert din aceste our"t nu iegeau prri, iar jrrnrltate dirrtre puii oblintr[i mtircau, intr-a doua generalie; ac:csle gigLe el'iru mai fecunde, iar attrnci cind Roulin scria, el^e erau pe cale sir de.vin[ tot atiL de fecunclc ca gi gigtele noaslre din Europa. In legdtr-rri clr vakra orasuhri Quito, cil Orton spune ?a) : ,,singurele gigte din aceastd vale siirt pu fineic cal'c au f ost impoltate din Europa, gi acesLea refttzd, s[ se inrtrulleascl". Se afii.rnl cii in arhipelagul Filipinelor gisca nlr se reproduce pi nici rniicar nu facc oir[ tt). Un caz rnai curios este acel al g[inii care, dupl
rrnimriler
6e1 t'cntlu cazuri analoge la girinir, vczi R6aumrr, L'Art dc faire d.clore etc., \i49, p.243; qi col. S5'kes in Plt.tc. Zttclog. Scc., 11J32, etc. in legritru'ir cu guiinile carc nu se reproduc in regiunile de nord, vczi Latham, IJrsl. t,f I)irtls, r'ol. YIII, 182lj, p. 169. ?o) Xlntoircs par tlittcrs s(rrrrrnls, ,lcud. rfcs Scicltcr"s, vol. \'1, 1835, p.347.

71)

Youalt, An Sheep, p.

181.

Trcatise tttt crtltlt:, 1776, p. 72. l:iechstein, SluDcnr,6gel, p. 2ttr2. 'n) 'l'lte Arules und the Antazon,1tt70, p. 107. ?61 t.t'tirvfur:d, Descriptiue Dicl. of tlrc lndian Islunds, 1850, p. 1a5.

") J. llills, 23,;

DESPRE AVANTAJELE PROVENITE,

DIN CO\I)I:III

SCHI\I]]ATE

511

Roulin, atunci cincl a fost introdusd pentru prima datd la Cusco, in Bolivia, nu s-a reprodtts, riar apoi a devenit pe deplin fecund[, iar rasa englez5 de gdin5 cle lupLii, introdusi de curind, nll a ajuns inca la cleplina ei feclnditate, considerindu-se ca un caz fericit clnd se ob{in doi sau trei pui clintr-un cuibar. In I-luropa, captivitatea in spaliu restrins are un efect eviclent aslrpra fecunditetii gdinilor. Astfel, in F'ranla s-a constatat cd la giinile cdrora li s-a lisat mtrlL[ ]ibertate, numai 20% din ou5. au dat greg; atunci cincl au avut rnai pu{inh libertate au d?t gr9! 40oA, iar in cazttl unei captivitdli in spaliu restrins, 6,0o/o nu au dat pui'u). Vedem astfel ci condiliile de via![ nenaturale gi modificate produc un oarecare efect asllpra fecunditdtii celor mai domesticite animale ale noastre, in acela gi fel ca animalele sdlbatice, degi intr-o mdsur[ mai mic i. Nu rareori se pot gisi anumili masculi gi anumile femele care nu se reproduc impreunr"l, cu toate cI ambii sint cllnosculi ca perfect fecunzi cu alli masculi srlu cu alte femele. Nu avem motive de a presrrpune c[ aceasta se datoreazd fap tului cii animalele in cauzra au f ost supuse vreunei modificdri in modul lor de via![, gi de aceea asemenea cazuli nu pot fi in legltur[ cu subiectul nostru de fa{ir. Se pare cd motivul rezidS. intr-o incompatibilitate sexual5 inn[scutd a pcrechii cal'e este impreunati. Mai multe cazuri mi-au f ost comu nicate de d-nii W.C. Spooncr (binecunoscnt penLru lucrarea sa despre reproclucerea incrucigatl), tr'yton of Eyton, Wicksted gi de alli crescdtori, in ipecial de dl Waring clin Chelsfield, in legdturd cu caii, cu vitele, porcii, ogarii, alte rase cle ciini gi cu porumbeii tt). In aceste cazttri, femelele care s-air dovedit anteriot' sau ulterior fecunde nu au reu.sit s[ se reproduc[ cu anumili masculi, cu carc se Llt'mlrea in mod special s[ fie imperecheate. O modificare in constitulia femelei poate si fi survenit nneori inainte de a fi dat[ la Lrn al doilea mascul; iu alte cazuri ins5, aceast[ explicalie nu poate fi suslinut5, pentnr c5 o femel5 cunoscttt[ ca fertil5 a fost imperecheatd fdra succes de gapte sar.r opt ori ctl acelagi mascul, cunoscub de asemenea ca fiind perfect fertil. La unele iepe de trac{iune care uneori nu se reproduc cu armlsari plrr singe, dar care ulterior s-au reprodus cu armlsari de tracliune, dl Spooner e clispus sd atribuie nerellgita forlei sexuale mai reduse a calului de curse. Am aflat ins5, prin dl Waring, de la cel mai mare cresc5bor de cai de curse actual, cd ,,se irrLimpls in mod frecveht ca o iap[ si fie dat[ de mai multe ori in cursul unuia sau a cloui sezoane la un anumit armisar de for!5 recrinoscubd gi totugi s5 se dovecleascd sterill, ulterior iapa t'eproducindu-se imediat cu un alt armbsar". Aceste fapte meriL[ a fi inregistrate, pentnr cI ele arat[, ca gi numeroasele fapte anterioare, de ce diferen{c nt'insemnate de consbitu[ie depinde deseori fecundiLatea unui animal.
STERIIJITATEA I'A PI-'AI{TE TX UNMA CONDITIILOR Dtr YIATA SCHIMBATE $I DIN AI.,.TE CAUZE

In regnul vegetal elrar f recvent cazuri de sterilitate simil:rre celor din regnul animal aritate mai sus. Siibiectul devine insd neclar din caltza mai multor circumstanle care se vor discr-rta indatd gi anume : contabescenla anterelor,
?6)
7?)

BuII. de la Soc. d'Acclimatation, vol. IX, 1862, p.380 qi 3S4. l'entru porumbei, vezi dr. Chapuis, Le Pigeon Vogageur Belger 1865, p.66.

) I j

DESPRE AVANTAJELE PROVENITE

DIN CONDITII

SCHIMBATE

ciupit cum numegte GArtner o anumitd afec{iune, monstruozit5lile, florile bfltute, frtictele mult mdrite gi inmullirea prin muguri continuatd timp indelungat sau
intr'-n

Este binecunoscut faptul ch multe plante din grddinile gi serele noastre cu toate ch sint menlinute in cea mai perfectd stare de s[ndtate, nu proclttc seminle decit rareori sall niciodati. Nu m[ refer la plantele crirora nu le cresc decit, frunze, fiind linute in prea mare Lrmezeald sau chldur[, sall dinclu-li-se prea multe ingrhg[minte, pentru c[ acestea nu infloresc gi cazul poate fi complet diferit. De asemenea, nu m[ refer la fructe care nu se coc din lips[ de cdldurd sau care putrezesc din cauza prea marii umiditdli. Multe ptante t.xotice ins5, cu ovulele gi polerrul aparent perfect s[ndtoase, nu dau slmin!fl. Dupi cllm gtiu din propria mea observalie, in multe cazuri sterilitatea se datoregte numai absenlei insectelor corespunziltoare care sd ducd polenul la stigmat. Daci excludem insfl cele ciLeva cazuri indicate chiar acum, existd mutie plante al c[ror sistem reproductiv a fost serios afectat de condiliile de via![ modificate la care all fosb supuse. Ar fi lipsit de interes sd intr5m in prea multe detalii. Linne a observat de mult[ vremeza) cd plantele alpine, care in stare naturald sint pline de semin[e atunci cind sint cultivate in grddini produc seminle puline sau nlr produc de loc. Apar ins[ deseori exceplii. Astfel , Draba sgluestris, una dintre cele mai tipice plante alpine, se multiplic[ prin semin{e in grddina d-lui H. C. Watson din apropierea Londrei, iar Kerner, care s-a ocupat in special de cultivarea plantelor alpine, a constatat c[ atunci cind slnt cultivate, acestea se disemineazl, in mod spontanze). Numeroase plante care cresc in mod natural in sol turbos sint complet sterile in grddinile noastre. Am observat acelagi fapt la mai multe liliacee, care au crescut totugi viguros. Dup[ cum am observat personal, prea multe ingrdgdminte fac ca u nele plante s[ fie complet sterile. Din aceast[ cauz\' tendinla spre sterilitate variazd, la diferite familii; astfel, dupfl G[rtner8o), la cele mai multe Gramineae, Cruciferae gi Leguminosae, cu greu se pot da atit de multe ingrdgdminte, incit plantele s[ se resimt[ pe cind plantele suculente gi bulboase sint cu ugurin!fl afectate. Extrema slricie a solului este mai putin aptd s5 determine sterilitatea ; l,otugi plantele pitice de Trifoli.um mi"nus gi T. repens, crescind pe o poiand cosit[ des gi niciodatd gunoitd, ou fosL constatate de mine ca neproducind nicio slmin{5. Temperatura solului gi sezonul.in care planLele sinb udate all deseori un efect vizibil asupra fertilitdlii lor, a$a dup[ cLrm a observat Kolreuter la Mi.rabi.Iis tt). Dl Scott, de la Grddina botanicd clin Eclinburg, a observat c[ Oncidi.um diuaricatum nu a dat sdminld fiind crescut[ intr-un cog in care a vegetat totugi bine, dar era capabil[ de fecundare intr-un ghiveci in care era ceva mai multd umiditate. Timp de mul{i ani dupd inlroclucerea ei, Pelargoni.um fulgidum a produs seminte in abundent5, devenind apoi
Acls, vol. I,7739, p.3. Pallas face aceeagi observalie ln Trauels,, trad. englezd, vol. I, p.2g2. d"er Alpenpflanzen,1864, p. 139. Watson, Cgbele Britannica, vol. I, p. 131. Dl D. Canreron a scris de asemenea despre cultura plantelor alpine ln Gard. Chronicle,1848, p. 253 gi 268, menlionind citeva dintre acestea care fac siminld. eo1 Beitrage zur Kenntnis der Befruchtung,1844, p. 333. 81) Noua Acta Petrop., 1793, p. 3g1.
zs;
78) Sruedish

n mod excesiv.

A. I(erner, Die l{ultur

5I-I ,tTII-IT-\-I'].,A I)ITOVOCA

I'r\ DE (-O\DITII

SCHiX{RA'I

F]

51il

sterilS ; asItizi cstt ittsti l'ertili sz), clacI in Limpul iernii e {inuf[ intr-o ser:i uscat[ ri caldl. '\lLc r-alit'Lti[i cle Pelarqonf-ttm sint sterile, iar altele fecuncle, flr[ ca sl"I ptrtetlt atl'ibtri vl'eo r:attzti acestui fapt. Foarte mici rnodific[ri in pozilia tttrei plante, Jltttlioat'ir clacl e sfldill pe o ridic[turd de teren sap la b-aza ei, deLct'rnitrit tttrcrot'i LoaL.1 difcrenla in capacitatea ei de a procluce semin[e. DupI cit se l)rlt'e, Leurpet':ttttt'a al'e o influen![ mult mai puternic[ aslpra fecunitif"ri[ii lllantelor decit asupra acelt'ia a anima]elor. Este totuqi surprlnz1ttor la ce sr:hirliJlirri pttL I't'zisIit citeva platrLer, f[r[ sa-gi reduc[ fertiiitatea. Astfel, Zeplirunthes r:undi.rlu, orist-inar[ cle pe malurile moderat calde ale riglpi La Plata, st: atrLotliscrninettzi in l'egitinea toridI gi uscati clin apropierea oragLlItti Linta, iat' itt Yr-rllishilrr rezisli la ce.le mai aspre geruri; am r,'[zub semin{e cttlese din capsttle care lLtseselir acoperite de z[pacl[ timp cle trei sdptIrnini ri). Berberis\\/tLlli-cltli cle pe coastcle calcle ale munlilor Khasia din India esLe n,er.[[.[nraLli clt'celc tnai asprt] gerttri ale noastre;i ipi coace fructele in r.erile noasLrer ritctlt'oase. I)rc'sttpttn tottrgi ci sLerilitatea multor plante strfline Lreblie explicaLI lrrirl schirnbarea cle clirn[. AsLfel, liliactrl persan gi chinez (Syringu periica $i S. r:llnnertsis), clegi perfcct robugti in Anglia, nu procluc niciodata vreo s[mi1hi; liliactil col]tun (5'. uulqari"s) r'odegte la noi destul de bine, insfl in unele p[r!i alrr (ieruraniei capstik:le nu cclnlin niciodaL[ seminle8a). Cileva cazuri cle piante lltrIostcl'ile I]lcll!ionaLt'itr r:apitolul Lrecut ar fi putut fi introduse aici, deoarece stiu't::l lor pat'e sli st'tlitLoreascf condiliilor la care atr fost supuse. SttsttellLibililatea unor plante de a fi afectate in fecunditatea lor cle concli{ii tlgol' rlroilificaLe este cu atit mai remarcabil[ cll cit polenul, o clatir intrat irt pt'ocesttl cle foltttalie, nu este ugor cle r'[t[mat; o planbd poate fi Lransplanl-aLti, o I'tttlittlit ctt boltoci de flori poabe fi tliat[ gi pus[ in ap[, gi toLugi polentrl se va nr.tLttt'izu. I)e asemeltea, polenul odat[ mabur poate fi p[strat timp de slpLlntini 5i c'hiat'lttrtis'). Organele femelc sint maisensibile; deoarece Gdrtner86) a collsLataI cit, :tt.tttrci cincl planLele dicotiledonate sint transplantate cu birqat'e de searnit petrtru a nu se vegteji citugi dc pulin, ele nn pot fi decit rareori {e'cttnclate; actasLa s-a inLimplaL chiar cu plantele din ghivece, daci rad[cinile it'geatl prin gatila din funcl a ghiveciului. ln citeva cazuri ins5, cunt ar fi la Di(tilalis, tlanspl:rtrLarera nrr a impiedicat fecundarea gi, clup[ m5rturia lrri Ilarr z, aLunci cintl f3rassi cu rapa este srnuls[ cu r[dicini gi pusd in ap[, seminlelel se coc tottrEi. I-a ntai tnulbe planLe rnonocotileclonate, florile cu cozile b[iaLt'si pltsc in api. 1tt'ocluc cle asemcrnea scmin[e. Presupun c[ in aceste cazur.i llorile 1'ttseser:i cleja f ecu ncla Le, deoarece l-IelberL 87) a consta tat la Crocus c[ plarltelc poL fi rleillasate salr rnuLilaLe dupI actu] fcrcund[rii, semin{ele dezvolLinclLr-se tottrgi llcrf'ecL; dacfl sint ins[ Lransplantate iuainte de a fi fecundate, aplic'area llolenului \ra fi farir elect.
E:7 Crtltuge (iut'derter, 1t3ir6, 11. 1-1 8:r; Dr. I lerberL, Arrtut,tlllidtLcecre,
8a.y

;i l{)9. p. li(i.
564.

Giiltncr, []eilriiqe :ttr

lienntn

()rtrtletter's (.)ltrrtrtit'1c, L8l-1 , 1t. 2Lr.>; 1850, subiccL in Ltr t,trriubilild des Espice.s, 18(ifi, p. 15b.

Ei'1

is eLc., p. 5ti0 ;i

p. 470. |aivre prezinti ull bun rezunlat asupra

acestui

tu) lleitrilgt:rir liennturs. ctc., p.2ir2;i lll3li. 8i1 Jotrrnul ol'Hot.l, Sor,,, \.o1. il, 1E17, p.83.
:661

33

c.

<'t

CONTABESCENTA

Plantele care au fost cultivate tirnp indelungat in getreral pot suporta diferite gi importante schimb5ri fdrfl s[-gi reduc[ fertilitatea, tns[ in majoritatea cazurilor. nu poate fi vorba de modific[ri de clim[ atit de mat'i cum pot sup orta animalele domesticite. E ste remarca bil c[ ln aceste situalii, multe plante sint atit de afectate, incib proporlia gi natura constituen{ilor lor chimici este modificatfl, fecunditatea rlminindu-le totugi intactS. Astfel, dtrp[ cum mi informeaz[ dr. Falconer, exist[ o mare diferen![ tn calitatea fibrei de cinep[, in cantitatea de ulei din seminlele de in, in proporlia de narcotin[ fald de rnorfin[ in mac, in cea de gluten fa![ de amidon in griu, atunci cind aceste plante sint cultivate pe cimpiilc salr in munlii Indiei. Totugi ele r[min toate perfect fecu nde.
CONTABI]SCENTA

Prin acest termen, Gdrtner a caracterizat starea special[ a anterelor la anurnite plante, stare in care se zbircesc sau devin brune gi dure, nemaicon!inind polen bnn. Cind slnt in aceastd stare, ele seamlnfl exact cu anterele celor mai sterili hibrizi. ln disculia sa asupra acestui subiecb, Gfirtner 88) a ar[tat c[ plante din numeroase ordine sint afectate cibeodali in acest mod, dar Cargophgllaceae-e\e gi Lili.aceae-ele sr-rfer5. cel mai mult, $i la aceste ordine cred c[ trebuie adflugat gi Eri.caceee-ele. Contabescenla este variabil[ in diferite grade dar pe aceeagi plant[, toate florile sinb afectate in general aproape in aceeagi m[sur5. Astfel modificate, anterele sint ln ]robocul florii intr-o perioadd foarte timpurie gi rdmin in aceeagi sLare in bob timpul vielii planLei (nt a fost irrregistratd decit o singur5, exceplie). Afecliunea nu poate fi lecuit[ prin nici o schimbare de tratament gi se propag[ prin butagi etc. gi poate chiar prin
semin{e. La plantele contabescente, organele femelc fie cd slnt rareori afectate, fie cd se remarcd printr-o precocitate deosebit[ a dezvoltdrii lor. Cauza acestei afecliuni este indoielnic[ fiind deosebit[ ln cliferiLe caznri. Pin[ in momentul cind ant citit expunerea lui Gdrtner', &il atribuit-o mi se pare cI la fel ca gi lJerbert, tra-

tamentului nenatural aplicat plantelor, dar permanenla [contabescentei] in condilii nodificafe gi faptul c[ organele fernele trtt sint afecbaLe pareincornpatibil cu acest punct de vedere. Apoi, faptul cd mai multe planLe enclemice atl devenib contabescente in grddinile noastre pare la prima vedere tot atil. de incompatibil ; Kcilreuter crede insi c[ acesta e reztrltatul transplant[rilor. Plantele contabescente de Di"anthus giVerbascum glsite in stat'e sirlbaLic[ de cdLre Wiegmann cregbeau pe un dimb uscat gi sterp. Faptul c[ planbele exotice sint predispuse ln mod special la aceast[ afecliune parc de asemenea s5. arate c[ ea este determinatS. intr-un fel oarecare cle tratamenbul lot' nenatural. In unele caztrri, cum ar fi La Silene, cea mai probabilS se pare ci cste explicalia lui Gtirtncr, dup[ care contabescen{a ar fi determinat[ Ce o tendint[ inerentd a speciei de a deveni dioic[. Pot ad[uga o alt[ cauzir gi annme fecunddrile nelegitime ale plantelor heterostile ; deoarece am observat c[ plantele aparlinind a trei specii de Primula gi de Lgthrum salicari.ct, obtinute din planLe fecunda881 Beilrage zur Iienntnis etc., p. 117 ;i unn.; Ktilreut,cr, Ztueite l.'or[sctzttrtg, ir. 10 sct:trrtg, p. 57. HerberL, Amargllidctcea(,p.355. \Yicgnlanll, Uber die Bastardet':eLlgttng, p. 2i.

;i

121

; Dritte lior[-

STERILIT'ATEz\

IJ)

te nelegitim cu poleuul propriei lor forme, aveau citeva antere sau toate
l.erele

anconstitrrie o cattz[ suplinlentar5, pentrtt c[ multe plante de Di.anthus gi Lobeli.a care fuseseri oblinute din semin{e autofecundate au avut anterele in aceast[ stare. AcesLe cazut't ntr sint ins[ concludente deoarece ambele genuri sint predispuse din alle c,aLtze, acestci afecliuni. De asemenea apar cazuri inverse, adic5 plante care au organele femeler atinse cle sberilitafe, iar organele mascule perfecte. Di.anthus iaponicus, o Passtflora rsi Nicoliana atr fost descrise de c[tre Gdrtncres) ca fiincl i1 aceasti stare neobignuitS.

in stare contabescent5. Este posibil ca $i autofecundarea s[

IroNSTRUOZrralrr_,n, CAUZA A srttRrr./rriTrr

Nlarile deviatii de struclur5, chiar cind organele reproductive^ insdgi nu sint afectate in mod serios, determind uneori sterilitatea plantelor. in alt-e cazuri ins[, plantc'le pot avea o monstnrozitaLe extrem de pronunlatd gi toLugi iSi pot men{ine intreag-a lor fecundiLate. Gallesio, care a avut clr siguran!fl o Inare experient[ no), atribuie cleseori acestei cauze sberilitatea, dar se poate b[nrri cii in uucrle clintre cazurile relatate de el sterilitatea era cauza, gi nu rezul_ talul cregLelilor monstmoase. Curiosul mlr St. \ialery, face fructe, insfl produce rareori senrinte. Florile uimitor de anorrnale cle Begonta frigtda, desCrise anterior slnt sterileer), degi par a fi capabile cle frucbificare. Sezicesz) cd speciile dc Pri.mula, la care caliciul este rritt colorat, slnt deseori sLelile ins[ eu ]e-am cllnoscut ca fiincl ferLile. Pc de alt[ parte Verlot d[ mai multe cazuri de flori prolifice care se pot inmulli prin seminte. Acesl.a a fost cazul unui rnac care a devenit monopetal prin imbinarea petalelor salees). Alt mac neobignuit, cu staminele inlocLrite pr:in numeroase mici capsule suplimentare, se reproduce tot prin scminle. Aceasta s-a inttmplab gi cu o pianti de Sarf"fraga geum, la care serie de carpele supranumerare, at'ind ovule pe marginea lor, se clezvoltaser[ intre staminc:le gi carpelele normale ea). In fine, in ceea ce privegtc florile pelorice, care se dep5rteazS" intr-un mod atit de surprinz5tor de stmctura natural5, acelea de Li.nari"a uulgaris par in general si fie mai rnult sau mai pulin sterile, pe clnd acelea descrise anterior, de Anti.rrhinum maius, sinb perfect fertile atttnci cind sint fecundate artificial cu propriul lor polen gi sint sberile in stat'e natural[, pentruci albinele nu se pot introcluce in ingusta floare tubular5. Dupd Godrones), florile pelorice de Corgdalis solida sinI uneori sterile gi alteori fecttnclaLc, pe cind acelea de Glorf,nia sint binecunoscute ca proclu8s) llrLsttu'derzcLtgurrg,

p.

35(i.
G7.

s0) T'eoricL dellu lliprot[uzione, 1816, er)

e3)

p. 8,1. 1'raiti tIu Citrus 1811, p. st; Dl C. W. Croclier, ln Gtu'dener's Clrorticlc, 1861, p. 1092. \'erlot, Des
Varidtds, 18(i5,
ElJ.

p.

80.

el; I'rof. Allmarr, tsr.it. Assoc., citat ln Phgtologist, vol. lI, p. 483. Prof. Harvey m-a informat pe baza autorititii d-lui Anclrels, carc a descoperil: planta, ci aceasti monstluozitate se pntca inrnulti prin seminte. ln legilturi cu rnacul, r'czi plof. Goepperl, dupi cum e citat in Journal of Horticttlture, T iulie 1863, p. liL. s5) Contptes Rendtts, 19 deccnrbric 1864, p. 1 039.

\"erlot, ibident, p.

STE.RILITATEA

tive inslgi nu sint serios afectater.

mugcatele noastrc cle seri, floarea central[ rlirt itrflorescen![ este cleseori peloricfl gi dl \,{asters rn[ informea zra ci a incert'aL in zadar, Lirnp cle rnai mulli ani, s[ ohtind sflmln[[ de la aceste flori. Itu, tle asemc'ltea, am f[cLrt multe incercflri zadarnice, dar cil-eodal:i reugeam s[ le fecttndez cu polenul unei floli normale a unei alte valieL[ti; Ei, in mocl reciproc, atn fectrndaL cle citeva ori flori normaler cu polen peloric. Nurnai o singur[ clat[ rlll] r'eLrSif sI ob{in o planLI clintr-o floale peloricd fecunclafi cu polenul unei flttri ltelorice de Ia o alLir t'alieLater; se poate ins[ ad[uga cri planLa nu prezenLa ttitnic deoseltit in slructura ei. PrrLem conchide deci cI nu se poate stabili o legtrlI generalli, itts[ fir[ incloialI cI orice devialie irnporLantii cle la structttl'a normalit clttce: cleseori la irnpoten[i, sexualS, chiar clacil ol'ganerle'reprodrrc-

c'irtcl seminle

in abtinden[zi. La

FI]ORI BATUTE

Cind statnineler sint transformate in petale., planta cler.ine sterrilri der partea rnascttlS, iar cind atiL staminele, ctt si pistilele sinb astfcl rnodificate, lllnnLrr devine contpleL sLeril[. Florile simetrice, avincl nunleroasc staminc 5i peLale sint cele mai suscepLibiler s[ devin[ b[tule, dupa crint rezulLir ltoaLe din I'a1ttul ca toaLe org-attele mulLiple: sint cele nrai supus('r.ariabilitri{ii. Dar rrneot'i clevirr Jllttrte gi florile care nLt au decit ciLeva starnine, precurlr ri florilc elsimeLlice, drrpl cum e'stc: c.azul cu U/er gi cu Antirrhinum. I-a Composi,Lue, ceea ce se in{elcgc prin flori bltute eslc: produsul clezr.oltirii r}nolrrale. a corolei florilor' cetltrtlle. AcesL caracter este u neori legat cle prolificiLate eG), snu rle c:r'e5Lerea cotltintti a a rei florale. Caracterul cle floale b[lu tir r.sLe pri Lcrnic e.rcclitar. DrrltI crtilI ollsern'l Lindleye?), nimeni nu a produs floli birLute plin pl'omovare.a 1;erfeclei srinaLili a plantei. l)irnpotrir.ri, concliliile nenaLurale dt' r'ia!.1 far.ot'izaazl aparitia ior'. ErisLa unele motive cle a presupune ci serninlele lxistrate rnrrlti atti sattt sentin{ele considerate ca fiind irnperrfccL fecundaLe proclrrc nrai ntttlLe flori blttttt' clerciL sentinlerle perfe,ct fecrrnclater e8). O cultrrrli t.onIirtrra t.li tinrll inrlelrrngaL itttt'-utt sol bogat pare si fie stirnrrlenLul cel rnai obignrriL al ttct'sltti Ienomctr. S-:r observat cti o narcisl b[[tit[ gi tin .,l nthem[s nobili"s birLut LransplantaLe ittLr-utt sol foarle s[rac au cleveniL simple'e); gi :lnr vrizut o ltrimttlir albli cotnplet b[luLI devernind perrnanent sirnplI prin irnplrlilea ri Lranslllantareit ei in Limp ce era in plin[ inflorire. Prof. Lt. ]Iorlen a obserr.at cri itt:t'sb cal"acLer al florilor gi pana$area frunzelor sin1. stirri antagonisLe, insr"r, in trltimttl fimlt Att fost inregistrate aLit de mulLe exceplii la r"eg-ul[100), incit clegi irt getteral vlltiLrill, n nu poafe fi consicleratd ca fiinct invariabilir. Panagalea pAI't' s[ t'czultc in qeneral dintr-o stare cle sl[biciune' sAu atrofierer a plantei, ri dat:i itnrbii plrin{i sint panaga!i, o rnare proporlie clin planlele oblinute rlin
Cltronicle, 186(i, p. ti81. ") 7'ltettnt o[ ]Iorticullrrre, p. l]l]3. '*) Dl liairrvcather in 7'r'ari.strct. IIrtr[. Soc., vol. IlI. p. ,l()6. l]osse, citaL de I]r'9nn, Gescl1t:hle r1e1 Nrrlrrr', vtrl. l!,1t. ii. I)espt'tl cfectcle inliiltrrilii a-ttlcrelor, vezi cll Leitncr in Sillintan, Norlft Anrcrtcan JuLtrrLal of Science, p. J7; ;i \"ctlot, I)es I'uridtds, 1865, p. 81. vr,ri. \\lll, ee; I-intlley, '1'lteLtrg of Horticttilrrre, p. 333. 1o01 Gurtlener's Chronrcle, 1865, p. (i2{J; 18(i6, p. 291) ;i 730; ;i Yerlot, I)es IcLridtds, yt. 75.
e61 Gtu'de.ner's

FI-ORI BATL]TI]

517

determitlti la inccprrt o tenclinla spre sLerilitate, iar apoi, pe Lnru pripcipirlrri (rolnpensa{iei, organeler reproductil'e, neindeplinindti-gi firnclilnile Ior p.oprii, sc tra ns,f ormfl in lletale sau f orme'azli petale supliinentare. Acest prrnct cle t'eclct'e a lost strslinut in ultirnul timp de cfltre A[ Laxtonloa), care; prezentat ca7'ul nrai mttltor exemplare de rnazire, care, dup[ ploi ipclc.lungate 5i abttnclcnte, Au inl'lorit a doua oarei gi au prcldtrs flori bet,,t..
FRUCTE
org-ane

clescl'is alIirrlatri 101) citc'r'a flori perfect bitute, asem[n[toare rn11grlrilor, pl.orlrtse in tttttnitl' Illal'e clc' plante salbatice, pipernicite, cle Genti.ctna cimareIIn,,,r,,.., cre$Leatl p('tllI tlirnb srirac 5i calcaros. Arn observat cle asemenea o ten4illri letir spl'o i:lc'sL caracler la florile ttnei plante der picionrl cocogulli ale unui caslan salhatic ri tttltti clocotig (/iarurrtcttltts repens, Aescultts pcrui.ct gi StapRglec), care cregtearr in conrlilii foat'Le nefavorabile. Profesorul I-ehmann rozl a glslt mai multe ptantt' sirlb:rtice ctl flori b[Ltrte. care creqteau in apropierea -unui izr.or fierbinLc.. in lcglitttrti ctt tartza cat'e clefe'rmin[ caracberul bltirt al florilor, caracter care, dtrpli ctllll Ve'deill, aPal'e in impre.juriri foarte diferite, voi incerca s[ arit mai jnt ci cea miti prohabil[ erplicalie consLi in faptul c.{ concliliile nenaturale

sltrtirl{il Piel' in g'erlcral la o virst[ fraged[. S-ar putea agadar. clecluce cI acesl cal'Actet',,bitttt" al florilor', care reprezintd sLarei antagbnisL[, apare in mod obiSntrit rlintl'-till exces de hrand. Pe cle alt[ parte, se pare cii solrrl extr.ern 4e slrac po:t Lt' illicitltli, cleli rareori, caractcrul ,,b[tut'i al florilor. Astfcl, arn

FAni

sEMrNTtr

clegi sinL constitlite dil foartc cliferite dirl punct cle veclere omolog, fie .e sinL complet sterile, lie c'a llrocittc t'xLrem de pu{ine sernin!e.. Acesta este cazul notoriu al celornrai bttne pere, smocltine 5i sLruerrri, al ananagilor, bananelor, arb6relrri cle lriittc, r'ocliilor, L1t,at'olei, cttt'tnaletlor ;i al ciLorva membri ai familiei pot-Lgcalrrlli. \rarit:Lirlile inferioare ale aceloragi fmcle produc semin{e in mocl bbignlit sarl ocaziotrzl to+). Cei urai mul{i horticultori considerd dimensilnea mare gi dezvolLarea anol'tnalti a fnrctului drept cauzd, iar sterilitatea drept rezlltat, dar. dtrpI ctlln Yom t'eclea inclatS, punctul cle r.eclere invels este mai probabil.

lltrlte clintre frtrcteler noastre cele rnai de pret,

STtrRILITATIJ

IN UR}TA DEZYOI,TARTI
YEGETATI\Ttr

]IXCESIVE

oRGAN-F]I]OR

PIanLele care, incliferen[ din ce cauzit, cresc prea luxuriant gi procluc i1 nrocl excesiV frttrtze, Lttlpine, stoloni, lSsLari, Luberculi, bulbi r-'tc., uneor.i nu infloresc satl, claci inflot'esc, nu produc seminle. Pentru a face ca les-Lrmele esl-o1or7

(irrrdetter's ()ltrttnrcle, 184i'i, p.

llot'iltrl lrritutc. '\ct'asLi pitret'e e atloptatri cle Carridrc, Production et I-'ir. les 10r) (,itat rlc GArlncr', I)aslrrrdt r:eueur1q, p. 5(i7. rl)tt1 ()rrrderter's Chretrticlc, 18(i(i, p. g01.
104,1

(i28. in

acesL

articol

am. sug-erat teor.ia

prezcntati ntai srrs asupra aparitici Vuridtes, 1g65, p. (i7.

Lintller'. T'lrcorry rtf Hrtrticulture, p. li5-17g ; Goclron, De I,Es.;tict:, r,ol. Il, p. 106 ; Piclicling, .Rnce.s ttf )ltrtt; (iirllesio, 'f'srtriu della lliltrodtt:iont,:, 1816, p. 101 110. \Icyen ( 1lei.>^c Lmt clie .Elr|e, partt'a a ll-a 1r. 211) ttfirnrri cri la }Ianila, o t'arictatc tle banane e plinil cle serninfe, iar Charnisso (Hooker,s I)ct[. XIisc., r'ol. I, p. 310)

)Id

STERILITATEA

pene sd produc[ seminte tn clima gi asLfel, cind alr crescut o treime

li

torid[ a Indieri, este necesar a le opri se taie sau li se mutileazdtulpinele

cregterea gi pivo{ii

Este poate mai plauzibil cd planLele care se inmultesc in mare m[surd printr-o metodf, in spe!5 prin mnquri, nu alr forld vitald sau materie organizaLd suficientir pentru cealalt[ metodd de reproclucere sexuat5. Mai mulli clistingi botanigti gi bu ni cunosc[tori in clomeniul practic sint de pirere ci innml{irca prin butagi, stoloni, tuberculi, bulbi etc., continuatd timp indelungat, independent de orice dezvoltare excesir-[ a acestor pirli, este cauza faptului cd multe plante nu reugesc s[ produc[ flori sau produc nnmai flori sterile ; este ca gi cum ele ar fi pierdut obignuinla reproducerii sexuate 10e). Flr[ incloial5 cI dac[ se inmul{esc in acest fel, multe plante sint sterile, dar din lipsi cle dovezi suficiente nu voi cuteza sh exprim pdrerea cd indelungata continual'e a acestei forme de inmullire ar fi caLtza reald a sterilitdlii lor. Putcm decluce f5r[ nici un risc c[ plantele se pot inmulli prin muguri in clecttrs cle lungi perioade de timp fdrir ajutorul reproducerii sexuate, prin faptul
clcscrie

La fel se inLimpld gi la hibrizi. A$a de exemplu, prof. Lecoq tou; avea trei plante de Mirabili"s care, degi cregteau luxuriant pi infloreau, crau complet stelile; insl dup[ ce una dintre ele a fost lovitd cu un bif pin[ ce nu aumai t'itmas decit citeva ramuri, aceasta a produs de indat5 seminle bune. Trestia tle zah.lr care cre$te viguros gi produce o mare cantitatc de tulpini suculente, clup[ diferili observatori nu produce niciodath semin{e in Indiile de rrest, Malaga, India, Cochinchina, insula N{auriciu sau ln arhipelagul malaez lot). Plantele care produc un num[r mare de tuberculi sint de asemenea susceptibile de a fi sterile, 3$? cum se intimpl5 intr-o anumitd mHsuri cu cartoful comlln, iar dl Fortttne nr[ informeaz5 cd cartoful dulce (Conuoluulus batalas), dupl cite a v[zut, nu produce niciodatd seminle in China. Dr. Royle toe; observ[ c5 in India, Agaue utuipara, p sol bogat, produce in mod invariabil bulbi, nu insl gi seminle, iar pe sol s[rac gi intr-o clim[ uscatS" rezultatul este invers. Dupd dl F ortune, in China, un nnm[r' extraordinar de bulbili se dezvolt5 in sublioara frunzei de ,,yam"*), iar aceastd plantd nu face semin{e. In aceste cazuri, ca gi in cazul florilor bdtute gi al fructelor fdrh seminle, este indoielnic daci sterilitatea sexuali rezultat5 din conclilii modificate de via!5 reprezintd, cauza primordial[ care duce Ia dezvoltarea excesivd a organelor vegetative, cu toate cd anttmite dovezi ar putea fi prezentate in favoarea acestui punct de vedere.

radlcini|61 ros;.

o varietale de arbore dc piine din insulele llariane, cu fructc mici, continind

perfccte.

In

T'rauels

in

Betkhura, Burns vorbe;te cle rociia care producc seruintc

in

serninte carc sint deseori Xlazendcl'an, ca rle o parti-

cularitate rernarcahili.
105) Ingledew, in Transact. of Aori.cttlt. cutd ]oa| De Ia Fdcondcrtton, t862, p. 308.

lIort.

Soc.

of Indiu, vol. lI.

107; Hooker, I)ot. ,11isc., vol. I, p. 99 Gallesio, Teoria della Riproduziofie p. 110. Dr. J. de Cordemoy, ; , T'ransact. of tlrc /i. Soc. of Xluuritius (seria noui) vol. VI, 1873, p. 60-67, prezinLi un mare numlr de cazuri cle plante care nu fac tticiodati seminte, inclusiv rnai multe specii indigene din insula ]Iauriciu. 108) Transact. Litut. Soc., vol. XVII, p. 563. *) yam : Dioscorec (N. trad.). 10e; Godron, De I'Esplce,vol.lI, p. 106;I-Ierbert dcspre Crocus,lnJournal ol Hort. Soc., vol. I, 1846, p. 254; din ccle ce a vdzub ln India, dr. Wight este de acord cu acest punct de vedcre ; X'IcLdras Journal of Lit. and Sci.erLce, vol. IV, 1836, p. 61,

ln

STERILITATEA

519

plante alpine urc[ ln munli deasupra altitudinii la care pot produce semin{e 110). Cind cresc in pdguni de mnnte, anumite specii de Poa gi Fesluca se inmullesc, dupf, cum imi comunic5 dl Bentham, aproape exclusiv prin mici bulbi. Kalm prezint[ un caz rnai curiosttr) al mai multor arbori americani care cresc atit de abundent in terenuri ml[gtinoasc sau in plduri dese, incit sint cu siguran!5 bine adaptati acestor locnri, dar care totugi aproape niciodatd nu produc seminte ; ins5 atunci cind acegtia cresc din intimplare, in afara mlagtinii sau a pidurii, sint incdrcati cu seminle. Iedera comunl poate fi g[sit[ in nordul Suediei gi al Rtrsiei, dar nu infloregte gi nu produce fructe decit in provinciile sudice. Acorus calamus se extinde pe o mare por{iune a globului, dar face atit de rar fructe perfecte, lncit acestea nu au fosb vizute decit de cdtre un mic num[r de botanigti, iar dupd Caspary, toti griun[ii s[i de polen sint fdr5 r'aloare 112). Hgperi.cum calgci.num, care se inmul{egte prin rizomi cu atita ugurint[ prin tuf[rigtrrile noastre gi este aclimatizatf, in Irlanda, infloregte abundent, dar numai rareori produce seminle, gi aceasta nnmai in unii ani ; planta nu a produs vreo s[min![ nici cincl a fost fecundat[ in gr[dina n]ea cu polen de la plante ce cregteau la oarecare dista nld . Lg si"machta nummulari"a, care e prevdzut[ cu stoloni Iungi, produce atit de rar capsule cu seminte, incit prof. Decaisne ttt), care s-a ocupat in mod special de aceast[ plantd, ntr a vdzut-o niciodat[ cu fructe. In Scolia, Laponia, Groenlanda, Germania, gi in New-Hampshire din Statele Unite, Care'r rtgi"da cleseori nlr reugegte s[-gi perfecteze seminle]g tte;. Se zice ch \linca minor, care se rispindegte in mare parte prin stoloni, nu produce fructe aproape niciodat[ in Anglia t15), ins[ aceastd plantfl necesiti ajutorul insectelor pentru fecnndarea ei gi insectele potrivite pot s5 lipseascd sau s[ fie rare. Jussf.aea grandi"flora s-a aclimatizat in sudul Fran{ei gi s-a r[spindit atit de mult prin rizomii s[i, incit a stinjenit navigalia pe ape ; nu a produs ins[ niciodatfl seminle fsr'Li1s tto;. Hreanul (Cochlearia armora.cia) se rdspindegte cu persistenld gi este aclimatrzat in diferite p[r!i ale Europei, 1ns5. cu toate c[ face flori, acestea rareori produc capsule. Prof. Caspary m5 informeazd c5" a observat aceast[ plant[ din 1851, insd nu i-a vl,ztrt niciodat[ fructele, 65o/o din grdunlii shi cle polen fiind inactivi. Ranunculus fi.cari.a comund produce rareori seminle in Anglia, Franla sau Elvetia, ins[ in 1863 am observat seminle la mai multe plante ce cregteau pe ltng[ casa meau?). Se mai pot da gi alte cazuri analoge
rro; Wahlcrnbolg indicii opt specii ln aceastir stare in muntii l.aponici : vczi suplitnentul la I-ottr in Luplcutd, de Linnaeus, tradus cte Sir. .I. E. Smith, r,ol. II, p.274 -280. trL) Trauels in Norlft Anrcrica, trad. englezi, vol. III, p. 175. rrz; In legiturl cu iedera gi cu Acorus, vezi dr. Bromfield in Phgtologtst, vol. III, p. 376. De ascmenea, Lindley gi Vaucher despre Acorus; vezi qi Caspary, ca mai jos. LL3) Annal des Sc. Ncf., selia n 3-a, Zool., vol. lV, p. 280. Prof. Decaisne se referi de asenenea la cazuri analoge, la mugchi qi licheni, in apropierea I'arisului. rra; Dl Tuckermann, ln American Journal of Science, a lui Silliman, vol. XLV, p. 1. ns; Sir J. E. Smith, Englislt Flora, vol. I, p. 339. rre; G. Planchon, Flora de Montpellier, 7864, p. 20. 117) Despre lipsa seminlelor ln Anglia, vezi cll Crocker ln Gardener's Weeklg Magazine, 1852, p. 70; Yartcher, Hist. Phgs. des Plantes d'Europe, vol. I, p. 33. I-ecoq, Gdographie Bot. d'Europe, vol. IV, P. 466; dr. D. Clos,

c[ acesta este cazul multor plante care trebuie s5 fi supravieluit timp indelungat in stare natural5. Deoarece am mai avut ocazia sh m[ refer mai inainte la acest subiecl, voi prezenta aici faptele pe care le-am putut aduna. N{ulte

ST[,RILITATi],4

cclot'cle tnai stls, ca de exemplu anumili mtr5chi li licheni ctAre pg.,lrr I'gst, r-irzrr{i niciodati fructifictnd in Franla. Citeva din aceste plante endemice gi aclinra LizaLe, clevin sLt lile probabil clin cartza inmullirii excesive pe cale \regeLaLir.l:r, ri plin incapaci[ate.a co rlectrrge de aici in prodtrcerea gi hr[nirea semin{elor. Stcri]il,atea alLor illapLe clelrinde insi mai probabil cle contliliile speciale in care tr[iesc, ca in cazs l leclcr.ii in regiunile nordice ale Europei gi al arborilor clin ntla$Linilt SLaIel6r'L]niIe. 'I-ottrgi aceste plante trebuie s[ fie in unele prir.inle. c.rcep{iona] cle bipe:rclillttate' sLa!iunilor pe care le ocup5, deoarece ele ili rnen{in lgctryile 1t1i1 ll1tLa inrpotrir.a unei mullimi de concuren[i. In fitle, steriliLatea inainLatl care inso{egte cleseori craracIelrrl cie flgri lllttrLer sau o clezvolLare excersiv[ a fructelor sulr,ine rareoli dinIr.-rl datii. Se ollset'r'[ o tendintir incipienLi, iar cotrtinuarea selecliei cornpleleazir lezrrltatul. trxplicatia care pare cea mai probabil[ gi care leag[ laoialt,ri toate lapteler de mai stls, aducindtr-le in cadrul subiecLului cle ta1.l, cgnstli in faptirl ci anttnlite condi{ii modificate gi nenaturale de via{ir dcterrninii in plirrtrrl Iind o tendin[[ spre sterilitaLe gi, ca urn]are a acesLe.ia, olganclcr fle replo?i,,,,,,r.e nernaifiind in mfisur5 si execttLe pe deplin func'liunile Ior proprii, r]eLelrninl-r o proYizie cle matcrie organizatd care nu mai este necesa;it clezyglLit'ii semip{elor, ci se sctlrge fie in acester organe, f[cinclrr-le foliact'e, I'ier in fl'rrcIe', Lrrlpipi, tuberculi etc., mirindu-le dirnensiunea gi suculenta. Este ins[ ltrobabil cil, indepenclenL de orice sterilitate incipienLS, existir url antaqonisrn inLre ccle douh forme de reproducere, prin sflmin{ri gi prin rnuqrrri, al-irnc.i cincl \-relna clintre e'le esle dtrs[ ]a extrem. Decluc, mai ales clin caiuriler cle mai ios, cri st(,lilita Lea incipient[ i oacl u n rol intportanl in caracter.ril birLrr L al f]orilor. 5i in celelalLe cazttt'i indicate. Atunci cincl fecunr,liLatca cst.r. ltielCrr L.i cu LoLril clin alLI cauzd, aclicI din hibriclare, exist.i clupir cunt afirntir (iiirtnerl18)o puterr]icfl Lendin{ti ca florile si devinl bituLe gi aceastl Lc.ndinlri este .ir..clitarS. In pltts, estc notoritt c.I la hibrizi organeler mascule deyil sLepile ilaiuLea organelot' fentcle, iar la florile bdtu Ler staminele sinL acclea cale clevin nrai intii foliacee. Acest trltirn fapt e clernonsLrat de florile masr:ule ale planterlor clioice, carc, dtrpI Gallesio ttn), clevin rnai intii bltuter. I)e' ascr]]erlea, (iiirtner. 120) insisli cleseori c[ chiar la hibrizii total sLerili, care nu procluc nici o s[rnin{5, florile clatt in general capsule sau fructe perfgcte, faltL obselr'uL cler asenlenea de repel"ate ori de cflbre Naudin la Cuarbilucerte, aslfel cir ltlodrrcerea de frtrcte la planLe devenite sterile din orice carrz[ csLe crltlic.altilii. I(itlt'ettter $i-a exprimat de aselnenea ttentlrginiLa sa uimire lalir cle rlirnernsigllcrr ri dezvoltarea lttberculilor la anurnili hibrizi iii to!i experitnenLatol'ii 121) arr
in
Attrtctl. des Sc. Nnl., seria a 3-a, Bot., vol. X\"II, 1852, p. 129; acest ultirn autor sc rcferii la alte cazuri atraloge. \'ezi irl special rlespre aceasti planti;i despre alte cazuri innrclite, prof. Caspar'5-, l),'e \,uphar, in Ahhand-

t.ittrlrlrlttilspcciittnasitrt1rlir;iccalaltirbirLtttli,sitrLitrcrLtcigatc,lribriziirrratritcst'ittrt'xtretlldeI11arct'crltIirltii
'irrce

Irtrtqert Nnlru'rrrrssertscltuftliclter (iesellschaft ztt IIalle, vol. \1, 1g70, p. 40, 7lt. 1781 Ilttslrit'dct:euQunr1, p. i(ii-r. Iii)ll'cuter (I)ritte l;ortsetzuttg, p. 73,87 ;i 119) arati rle 1sc1lclca cir aLulgi

floli

lre) 7'eoriu delh lliprotltrzione Veg., 7g16, p.

birtute.

73.

r'-oS Bustarderzeugung,
1211

p.

573.

Ibidem, p, 527.

STI]RILITATF,A

52'l

l'cmarcat lttrterrtica Lendin{[ a hibrizilor de a cregte prin rird5cini, stoloni sarr IIstali. r\r'incl itr vecle're c[ plantele hibride, care] prin natura lor sint rnai mulb satt tnai ptr[in stcrile, tind astfel s[ produc[ flori bitute;c[ au p[r'!il] care inclucl sr"tmin{a, adici fructul, perfe'ct dezvoltaLe, chiar cind nu con[in nici o slminld; cti ttnerori procluc riiclflcini gigantice; c[ tind aproape invariabil s[ crcasci in nlare ttuisttt'il plin lilstari gi altc mijloace analoge. finind searna de aceasta gi t'tlttoscincl ditl lltllneroasele fapte prezentaLe' in primele pIrli ale acestui capitol cit, expttse unor conclilii anormale, aproape Loate org"anisrnerle tincl sd clevin[ mai rntrlt sau tnai pu{in sterile, se pare cI ipoteza cea rnai probabilir e'ste c[ la plantclc cle cttlLttr[, sterilitatea consLitue caLtza stimu]atoare', iar florilc blttttte, ft'ttctele'sttculenle f[r[ seminle $i, in unele cazuri, organele r.egel-atiye foarte clezvoltate etc. sint rezultate indirecLe, care, in cele ntai nllte cazuri, sint rnull sporite de c[tre om printr-o continu[ seleclie.

CAPITOLUL aI XIX-Iea
REZUMATT]L IILTIMELOR PATRU OAPITOLE. OU OBSERVATII ASUPRA HIBRIDANN
Despre efectele tncruci;drii - Influenla dontesticirii asupra fccuttditdgii -- Incruci;area tntre inrliuizii, inc{eaproape tnrtttlili - Rezultutcle fauorabile ;i dtiuttdtoare ale condiliilor dc tttcrld nudificate - \'crrietdlile incruci;ale carc nu sint inuuricftil fccunde * Diferenla dc fecunrlitcrtc tntre specii ;i uarietitli incruci;ate -- Concluzii in legitturd, cu l:.briduratL - Enpliculii in legdlurd" ctt hibriclarea, prtn progenitura nelegitimd a plantektr heterostile - Sterilitatca speciilor tncruci;ate tlatoritd" unor diferenlicri limilate Iu sistantul reprctdttctitt, nettcttnutlate prin selectie noturcLlit - Llotiue pcntrtt cart t,arietdlile donrcstice Itu sfnt rcctproc stcrile * PrecL Inarea importattlti datd. rliferenlei cle fecundttnte tntre specii tttcruci;ute ;i. uariet(tli tncruci;crle -, Cottclttzic.

S-a ardtat in capitoltil al XV-lea ce atunci cind inclivizi clc aceea$i varietate sau chiar cle variet5li distincte sint l[sali sh se incnrcigeze liber se obline in cele din urmi o uniformitate a caracterelor. IJn numdr redlls de caractere slnt totugi incapabile de a fuziona. Acestea sint tnsl f[rd importan![, fiind deseori de o naturd semimonstruoas5 $i apdrind brnsc. Deci, pentru a mentine pure rasele noastre domestice sau pentrll a le ameliora prin seleclie metodic5, este necesar in mod evident ca ele s[ fie linute separat. Totugi, dupd cum vom vedea intr-trn capitol viitor, un intreg grup de indivizi poate fi modificat treptat prin seleclie incongtient5", f5r[ a-i separa in loturi distincte. Unele rase domestice all fost deseori modificate intenlionat prin Lrna sau doud incrucigflri cu vreo ras[ inntdit.{ sau, uneori, chiar prin incrucigiri repetate cu rase foarte deosebite ; dar in aproape toate aceste cazur| o selec{ie continuatd timp indelungat gi cu griji a fost absolut necesari, datorit5 variabilit5tii excesive a descenden[ilor incnrcigali, calrzat5 la rinclul ei de principiul reversiunii. Totugi, in citeva cazuri, metigii au conservat un caracter uniform de la prima lor aparilie. Atunci cind doud variet[li sint lSsate se se incrucigeze liber, iar una este mult mai numeroasd decit cealalt[, prima va absorbi in cele din urmfl pe cea

REZUN{ATUL UI-TIIll:LOR

PA'fltU

Cr\PITOLE

tlc-lt tltltta. I)ac[ ambele varietlti ar exisla in numir aproape egal, este probabil ci \-ll tl't'cle tln Lirnp considerabil pinI Ia dobindirea unui caracLerr trnifoln, iar ('lll'tlclertil realizal in cele din ttrm[ r'a depincle in mare m[sur[ cle dominan{a irl Lt'ansttriLc're gi cle condiliile cle via![. lnLr-aclev[r, natura acestor condiiii \-tl favot'iza in g-eneral o varietate mai rnulL clecil per cealalta, astfe:l cir ya inLra irt ioc trrt fel cle selcc!ie natural[. Afari de cazul in carc clescenclenlii incruciget!i a1 fi saclilica!i cle om f[r[ cea mai rnicfl discriminare, r'a iutra intr-o oarecare misttl'it in ac!itrne $i o selectie nemeLodic[. I)in aceste considera[ii pptem clecllce cir lltttttcli cind clouI satl mai intt]te sltecii inrudite incleaproape au intrat pentr-rr lllirlra clatir in llosesia aceluiagi trib, incrtrcigarea lor ntl a influen{at caractet-pl tlescendenlilor clin generaliile viiLoare intr-o mlsur[ atil cle rnare pe ciL s-a pl'estlptls deseori, degi in ttnele cazuri a avut probabil un efecL consiclelahil. C1 regtrl5 general[, clomesticirea sporegte fecunclilatera animalelor gi planIelor. Ea elimini tendin{a spre sterilitate contttn[ speciilor ]uate pentru ppirua oi'rr[ dirt starea rlaLtrral[ gi incrucigate. Nu ar.em nici o dor.acl5 direct[ a.srrpl.a acesttti din ttrm[ punct. CLrnoscind c[ rasele noastre cle ciini, vite, porci etc. clescincl aproape fir'[ indoialfl din forme primitir.e distincte ; gi cLlm ace'stc l-ase sinL aslilzi pe deplin fecunde inlre ele sau cei pulin inconrparabil rnai fecttnde decit majoritaLea speciilor incrttcigaLe, putem accepLa aceastir concluzig cu toa La increrderea. Atr fosL prezetttate din belgug dovezi cir incrucigarea sporegte mlrimea, r-iQoarea gi fecttncliLatea dcscendenlilor. Aceasta este valabil aLunci c:incl nu it erxistat o incrttcigare anterioar[ in cadrul unei innrdiri apropiate, gi se aplicri iltclivizilor cle aceeagi varietaLe ins[ aparlinind unor familii diferite, precum ri tr not' r'ariet[!i, strbspecii sau c]riar specii distincber. ln acest din rirm[ aai. ('tl toate c:i dirnensiunea cregte, fecunclitat,ea scacle, insir cregt,erea Laliei, r'igor-ii ri re.zistentei mttltor hibrizi nu poaLe fi exltlicatir nurnai pe baza principitrltti colnpenst-rrii prin inactivitaLea sisLentului rerltroductir'. Unele plantcr spottLane, altele ctrlLivate gi alLele de originc hibricl[, degi perfect sinlLoase, pol fi Lotal artLosterile; gi la asemerlea plante fecunditaLea poate fi pror.ocatri nttrnai prin incrltcigarea cu alli indivizi de aceeagi spercie sarr cle o specie clisLinct[. Pc de alL[ parte, incrucigarea indelung-atri inLre nrde]e cele rnai apropiate t'edttce r;igoarea c:onstitulional[, precum gi m[rimea gi fecunclitaLea descenclen{ilor', cltrcincl ttne'ori la rnalformaliuni, dar nu neapdrab la o inr[ut[lire a forrnei satr strttcLtrrii. Aceast[ deficien![ in fecunclitate arati cir rezultatele d[un[Irtare a]e incrucig[rii sinl independernte dc sporirea Lendinlelclr morbide comllnc ambilot' parinti, cu toate c[ aceast[ sporire este, fira indoiala, deseori foarte tliiun[toare. P[rerea noastri cd incrurcigarea intre indivizi innrdi{i indeaproapc are ttrmiri d[trnltoare se hizuie intr-o anumit[ mdsur[ pe practica unor cr]scatori cu t'xperien[[, in special a ace]ora care au crescut multe animale din l'ase cal'e se inmttllesc repede; se bizuie ins[ cle asc.ntenea pe' mai multe expcI'ien{e inlegistratc cu grii[. I-a unele animale s] pozrter aplica tirnp indelungat firlir clezavantaje incrttcigarea intre indivizi incleaproapcr inrriditi, prin selec[ia irttlivizilor celor tnai vigurogi gi s[nltopi; clar mai clerrrentcr sau rnai tirziu urttte'azti c'fectele dirun[toare. Acest,ea survin insli atif cle inceL gi treptat, incit scallI u$or observaliei, dar pot fi recunoscube prin modul aproape, instanLaneu

RhZUNIATUL TJLTL\lIlr.OR PATRU CAPITOLE

52i-t

in care mlrimca, \rigoarea constituliei $i fecunditatea sint recigtigate, atunci cind animalele care au fosL incrucigate tinrp indelungat in cadrul rudeniei apropiatc sint incrucigaLe cru o familie distinct5. Aceste clorrri mari clase tle fapte, gi anume avantajele re.zultate din iucruci$are gi clezar,antajele rerzullafe clin incrucigarea dintre indivizi inruclifi incleapl'oapr, irnpreun[ cu consicleraliile asupra nenum[ratelor adaptlri de pretutinderrri clin naturir care cleLernrini, f.avortzeazd. sau cel pulin permit o itnpreunare inlirnplzitoarc a unor indivizi clistinc{i, duc la concluzia c[ exisffl o lege a naturii ca organisnrele' sri nrr se autclfecundeze la infinit. Aceast[ lege a fost sugerafri penLru prinra oarl in rnocl clar de Andrerv KnighLt),it 1799, in legiLur[ cu plantele gi nu mult clupi aceea, Kolreuter, un obsen'ator perspicac'e, rlrrpii ce arati cil cle bine I,Ittluaceae-le sint adaptate incrucig[rii, se intreabri ,,an id aliquicl in lcrcessu habeat, quod hujuscemodi flores nunqualn proprio suo pulvel"e, sed sernper eo aliarunt suae speciei impregnentur, merito quae'riLur ? Certe natura nil facit frrisLra-). Avind in vedere cite organe rudimentare 5i inutile existi, D puLen incloi cle cele sprrse de KdlreuLer, in sensul c[ natura nu face nimic in zadar'. Esle LoLugi incontestabil c[ argumentul dedtrs din ne]nLinrflratele clispozitive care f.avorizeazYa iucruci$area este de cea mai mare greutaLc. Rezultatul cc.l mai i-portant al acestei legi este ci ea duce la uniforntizarea caracLerului inclivizilor cle aceeagi specie. In cazul unor hermafroditi, care probabil se incrucigeaz[ reciproc numai la lungi intervale de tirnp, pt'ecuur gi in cazul animalelor uniseruatc care, tr[ind in localitili oarecum separale, nu se pot intilni gi imperechea decil in mod inlimpl[tor, vigoarea gi fecundiLaLea sporiL5 a clescenclenlilor incruciEali va tinde in cele din ttrm[ s[ produc[ o rrniformitaLe de caracter'. I)ac[ trecem ins[ de limitele aceleiagi specii,incruci$area liberi este impiedicat[ de legea steriliL[tii. in cluLarea de fapte care ar puLea elucida caLrza efecLelor favorabile ale inclucig[rii gi a erfecf elor cliu nritoare ale itrcrucig[rii intre indivizi inru dili indeaproape, am vlzut ci eristri mai intii o p[rere veche gi foalte r[spintlitri, cir animale'le ;i plantele prolitl dirr rnodificirri tteinsemnate in concliliile lor cle viata ; gi s-ar plrea c[, intr-un fetl oal'ecum analog, g-errnenul este stimula[ irt mod rnai eficace de c[tre clertrentul masculin provenit de la un indivicl distincL, deci ugor modificaL in natura s&, clecit de acel provenit cle la un mascul avincl exact aceea$i constitu{ie. Pc de alta parte, s-au prezentat numeroase fapte cal'e au arlLat clrr aLunci cincl animalele sint supuse captivitltii pentru prima dat[ chiar in fara lor de origine, clegi li se acordd multir libertate, funcliunile reproduclloare k-. sint deseori mult sl5bite sau cornplet anulate. Unele grupuri cle animale sint rnai afectaLe decit altele, insfl dupI cit, se pare cu exceplii capricioase la fiecar-e grup. tinele aninrale nu se imperecheaz[ decit rareori sau nicio1't'ctttsuctiotrs 1)hil. St,c., 1791), p. 202. Pentlu Iii)lrcuter, vezi Mem. de I'Acatl. rle S1. Pdtersbourg, \,o1. IIl,18o9 (publictrL in 1811), p. 197. (litintl tenrarcabila lucrare a lrri (1. K. Splengcl, I)ns enttleckte (ieltelrnnt.s etc., 171)i3, esLe intelesant dc a obscrva ciL rlc rlers accsL observator exlraoltlinal de pelspicacc nr.t a inteles iutrcaga insrurnit.ate a sLnrcturii florilor pe c:rro a rlescris-o alit de lline, nt-iu{elegerea rczullincl clin cauzi cir Itu avca pef-

t)

nrancnt in I'crlcrc chcia ltroblcrrrci, a<lici tcllosul obt.inut clin incrucisltrea plantelclr intliviclrtalc tlistitrcle. t;,,1'.stc dcrstul sa sc ltunir problcnra tl:tci nu sr ascrrnr'rc ceva inr dosul faptului ca florile clc ttccla;i gt-tr rru srr fccuntleazi cu polen llropliu, ci sc fccuudcirzi intotdc'auna ctt polcnul altor floli tli r-r propriile lor spct'ii. I'istc sigul ca n:rturrl nu fnce nimlc in zatlar"' (l-. lrrrrl.).

526

RE,ZUNIATUI- tlLTIl.{ELOR PhTRU Cr\PI'I'OLti,

data in captivitate; :rlbele se inrperecheazd ugor', dar niciodatd rru concep sau Irllmai rareori. Caracterele secundare masculine, funcliunile $i instinctele materne sinL uneoli afectate. La plante s-au observat cazttri analoge atunci cind atr inceput s[ fie culti\rate pentnr prima datd. Probabil ci florile noastre bdtute, fltrctele sttculente far[ semin[e gi in unele cazuri tuberculii foarte dezvoltali etc. le datordm sterilitirlii incipiente de natura aritati mai sus, combinatd cu o nutrilie abundentir. Animalele care au fost domesticite timp indelungat gi piantele culLivate de mulb timp pot rezista, in genelal, u nor rnali schinrb[ri ale condiliilor lor cle via{5, cu o fecunditate nealterat[, clegi atit animalele, cit gi plantele sint rtneori ugor afectate. La animale, capacitatea oarecum rari de a se reproduce ugor in captivitate, impreuuf cu utilitatea lor', au determinat in ntare mdsurl rasele care au fost clomesticite. in nici ull caz nu ptttem spune cll prt:cizie care este cauza fccundit5lii recluse a untti anirnal cind este capturat penbnr prima dat[ sall a unei plante cind este cultivatir pentrlt lntiia oar[ i putenr deduce numai c[ aceast[ cauzh rezidd intr-o modificare de un annmit fel ale condiliilor naLurale de viat5. Remarcabila susceptibilitate a sistemului reproducdtor la asemenea modific[ri - o susceptibilitale neintilnit[ la vreun alt organ - se pare cd are o mare influen{i astlpra variabilitetii, dupfl cum vom vedea intr-un capitol viiLor'. Este imposibil si nu fii impresionat de dublul paralelism dintre cele clouir clase de fapte la care tocmai s-a fdcut aluzie. Pe de o parte, micile modificiri in condi{iile de viatir Ei incrucigirri intre forme sau varietlli ugor modificale sint folositoare in cee.1 ce privegte fecunditatea gi vigoarea constil.ulionalh. Pe de alb[ parte, modificlrile mai insemnate satt de o natur[ diferit5 ale conditiilor de viat[ gi incrucigirrile inLre forme cal'e au fost incet, dar mult modilicate de cauze natut'ale - cu alte cttvinte intre specii - sint foarte ddunitoal'e in ceea ce privegte sisternul reproducltor gi, intr-Lrn numlr cle cazuri, in ceea ce privegte vigoarea constitu[ional5. Poate acesb paralelisrn s[ fie intimpl5tor ? Nu cttmva indic[ mai ctrrinc] o leg[Lurl realii oarecare ? Dup[ cllnl Lln foc se stinge dacd nu e a!i[at, Lot astfel, dtrpl Herbert Sperncer, for{ele vitale tind in mod continuu spre o stare de echilibru, clac[ nu sint tulburatc sarl reinoite prin acliunea aitor forle. Intr-un mic numirr de cazuli varietltile Lind s[ se mcnlin[ distincte, din caLrza epocii lor diferite der reproducsre, din cauza deosebirilor niari de talie sau din cauza preferinlei sexuale. Insd incruciqarea de variet,[{i nu numai c[ nll se reduce, ci iu general sporegte fecunditatea primei ilnpreunlri gi a descenden{ilor rnetigi. Nu gLirn in mod pozitiv dac[ toate variet5{ile dornestice care se deosebesc intr-o mai mare m[sur5 sint irrvariabil foarte fectinde atunci cind sint incruc.igate. Ar fi nevoie de muib timp gi multir osteneald pentrtt experien[ele necesare gi survin multe greut."r!i, curn ar fi desccndenla dife.ritelor rase din specii inilial distincte gi indoielile dac[ unumiter forme ar brebui s[ fie clasate ca specii sar-r ca varieLlti. Tobugi, marea experien&i a cresc[torilor practicieni dor.cde$te cil mirrea rnajoritate a valiet[lilor chiar dacir ulterior itnele s-ar dovedi a rlu fi in mod nelimitaL fecunde inter se - sint cu mult rnaifecunde cirtd sint incrucigaLe, deciL covirgitoarea majoriLale a speciilor naturale inrudite indeaproape. Au fosb prezentzrte totugi cibeva cazuri i'cmarcabile, tliu sursa Ltnor excelen{i observatori, care arat[ cI la plante, anumite forme care

HIBRIDARE

527

trebuie si fie clasate neindoielnic drept variet5li, produc mai pu{ine seminle cind stnt incrucigate, decit este firesc pentru specia parental5. Forlele reproducdtoare ale altor variet5li au fost modificate in a.sa m5surd incit, atunci cind sint lncrucigate cu o specie distinct[, ele sint fie mai fecunde fie mai pulinfecunde dectt pSrintii lor. Cu toate acestea, r5mine incontestabil c[ varietitile dornesticite de animale gi plante, care difer[ foarte mult ca structurd una de alta, dar care descind fflrd indoial[ din aceeagi specie inilial5, ca rasele de gdini, porumbei, multe legume gi o mullime de alte organisme domesticite, sint extrem de fecunde cind sint incrucigate; gi aceasta pare s[ formeze o adevlrat[ barierd de netrecut intre varietdtile domeslice gi speciile naturale. Dar, dr-rpd cum voi incerca s[ arlt acum, deosebirea nu este attt cle mare gi coplegitor cle important[ pe cit s-ar plrea la prima veclere.
I]ESPRE DDOSEBIREA Dtr F-ECUNDITATE IXTNN VARIETATT

sr sPllcrr lxcnucr$ATE

ovulul nu este niciodat[ fecundat gi nu se formeazd, niciodati vreo capsul[ de seminle, pin[ la completa fecunditate. Nu putem evita concluzia cd anumite specii sint complet fecunde atunci cind sint incrucigate, decit hotdrindu-ne s[ calific[rn drepL variet[[i toate formele care sint pe deplin fecunde. Acest inalt grad de fecunditate este insr"r rar. Totugi, plantele care au fost supuse Llnor conditii nenaturale sint nneori modificate in mod atit de deosebit, incit sint mult mai fecunde clnd sint incrr,rcigaLe cu o specie distinctir decit atunci cind sint fecundate de propriul lor polen. Succesul in efectuarea unei prime impreunlri intre doud specii gi fecunditatea hibrizilor lor depinde intr-o mlsurh foarte mare de condiliile favorabile de via!5. Sterilitatea innlscutd a hibrizilor din aceeagi ascendenld salr cresculi din aceeagi capsuld de seminle, deseori difer5 mult

in aceastd lucrare nll este locul potrivit pentrtt a trata pe larg subiectul hibridiz[rii, despre care am prezentat in Ori.gi"nea speci.i.Ior un rezumat destul de complet. Yoi enumera aici pur gi simplu concluziile generale pe care se poate conta gi care sint in legdtur[ cu problema noastrfl de fa!i. In prtmul rind, legile care guverneaz[ producerea de hibrizi sint identice, sau aproape identice, in regnul vegetal gi cel animal. In aI doi"Iea rtnd, sterilitatea speciilor distincte, atunci cind sint impreunate pentru prima dat5, precum gi aceea a descendentilor lor hibrizi, trece in mod treptat, printr-un num[r aproape infinit de trepte, de la zero, atunci cind

In aI treilea rtnd, gradul de sterilitate la o prim[ lncrucigare intre dou5 specii nu corespunde intotderauna inLocmai aceluia al descendenlilorlorhibrizi. Astfel, se cunosc multe cazuri de specii care pot fi incrucigate cu ugurinld, dar care produc hibrizi excesiv de sterili gi dimpotriv5, unele care nu pot fi incrucigate decit cu mare greutate, dar care produc hibrizi destul de fertili. Acesta este un fapt inexplicabil in conceplia c[ speciile au fosL inzestrate in mod special cu sterilitate reciprocl pentru a fi menlinute distincte. In aI patrulea ri.nd, gradul de slerilitate diferd deseori la doud specii lncrttcigate reciproc. Astfel, prima poate fecunda ugor pe cea de a doua, insi aceasta

in

gr^ad.

528

HIBRIDARE

incapabil5, dup[ suLe de incerclri, de a fecunda pe prima. aceleagi cloru-i specii cli{crir uneori de gradul steriliLatii lor. Aceste cazuri sint de asernel}ea complet. inexplicabile dupI concep{ia c[ sterilitatea esfe o inzestrare specialS. In aI ci.ncilea rtntl, gradul cle sterilitate al primelor incruciglri gi al hibrizilor corcspuncle intr-o anurnitfl m[sur[ cu afinitatea generald saLl sisLematicl a formelor care sinL impreunate. Astfel, speciile ce apar{in unor genuri distinctc nrtrnzri rareori pot fi incnrcigate, iar cele apar'linind rrnor familii distincle, niciodatir. Paralelismul este totugi departe de a fi compleL, pentlu cit o mul{irne der spercii inruclite inclc'aproape nu se irnprt'u neazd, sau se impreuneaz[ c:u ext,rem[ greutatc, pe cind alte specii, foarte diferite Llna de alLa, pot fi incrucigaLer cu perfecLit trsulin[[. $i dificullatea Iincrtrci;.{r'ii] nu depinde nici de dil'elenle c:onstitutionale obiSnuiLc., pentru cd, plante anuale gi perene, arbori cu fnrnzr. ci.zitloare sau \-e$nic verzi, pltrnte ce infloresc la anotimpuri diferiLe, planLe din stzr{itrni cliferite gi plante care r.egeteazi in climatele ccle mai opuse, pot fi deseori incruciEate. Se pare cd greutatea sau ugurinta Iincnrcigririi] dt'pincle exclusiv de consbittr{ia sexuall a speciilor care sinb incnrcigaLe, sau cle afinitatea fe1" 5sXuall e'lectir'[, adicl ,,Wahluerwcndschaft" a lui G:irtne.r'. Crinoscincl cI speciile nu sint rnoclificate decit rareori sau niciodat[ nurnai in ce privegte un sittettr caracLer', firir ca in acela5i timp si fie modificate multe alte car.acte.r'e gi deoarecer afinitatea sistr.rnaticit include toa te asemln[rile gi deosebirilc vizibiler, oriccr cliferen!11 in constitulia sexual[ clintre doui specii erste, natural, in relalie nrai rnult sau rnai pr-r{in strins[ cu pozilia lor sistematicir. In ul Suselea rtrtrl, esLe posibil ca la prima incrucigare sterilitat,ea speciilor gi aceea a hibrizilor s[ depind[ intr-o anumitS" mflsur5 de cauze dislinc:te. l,a speciile l)ure, organele reproducritoare sint in perfectd conditie, p cind Ia hibrizi ele sint cleseori vizibil degenerate. Un embrion hibrid, care are ceva clin conslitulia tatlilui $i a marnei sale, este supus la conclilii nrnaLuralc atita timp ciL e hrirniL in uter, in oui, sall in slminla formei materne gi cunoscind cli concli[irrnile nernilLulale produc cleseori st,erilitate, organele reproducirtoare ale hibriclului pnL fi afcc[aLe in nrocl clefinitiv la aceastl virst[ timpurie. ;\ceasLI cauzri nu ale insl nici o leg[tur[ ctt sterilitaLea primelor impreLrulri. Num[rul nricgora t de clescendenli clin primele lmpreun[ri poate rezulta cleseori, curll este uneori cu sigurant[ caztl, din moartea prematurd a celor mai mtrlli rlintre ernblionii hibrizi. Vonr vedea ins[ irnediat c[ exist[, dup[ cit se pare, o lege de o natrrrl necunoscutfl care face ca descenden[ii din itnpreunlri nefertile s[ fie eri ingigi mai mult sau nrai pulin sterili; gi asta e tot ce se poaLe sputrt' in lllezent. In uI Supteleu. r'i-nrl, hibrizii ;i metigii prezint[, cu acea mare exceplie a l'ec:undiLirtii, cea mai izbitoare concordant[ in toate celelalte privinle gi anurne in legile arsem[nIrii lor- cu cei cloi pirinli, in tendin{a lor de reversiune, in variabilitaLea lor'5i in absorbirea lc-rr plin incruciqiri repetate cle vreuna clin forntt.le parenlale. Dup[ ce am a.iuns la aceste concluzii, am fost indernnat sii cercelez uII srrbiecL care elucideazra in mod considerabil problema hibridrzdrn gi anurne lecrrndiLatea plantelor heterostile sau dimorfe ;i trimorfe, atunci cind sint trnitc
I

clin urur[ poate

)e asernenea, hibrizii produ gi din incrucigdri reciproce intre

fi

}III}RII)ARE

529

ilegitim. Am avttt de mai multe ori ocazia s[ mh refer la aceste plante gi poL da aci un scurt rezllmat al observatiilor mele. Mai mul te plante, aparlinind unor ordine distincte, prezinL[ cloui f orme care existi in num[r aproape egal gi care nu diferd decit prin organele lor reprodttclLoare, o forrnd fiind longistild cu stamine scurte, iar ceal:itte brer.istild si ctl slamiue ltrngi, ambele avind gr[unlii de polen de dimensiuni diferite. L; plantele trimorfe exist[ trei forme care de asemenea se deosebesc pril lupgimea pisLilelor gi a staminelor lor, prin dimensiunea gi culoarea g.eunlilor dc polen, prectrm pi in alte ciLeva privinle; deoarece la fiecare din acesLe trei lor'me existd doui feltrri de stamine, sint in total gase feluri de stamine gi trti feItrri rle pistile._Aceste organe sint astfel proporlionate in lungime inul fa{[ de altul, incit la oricare din cele dou[ forme, o jum[tate din stamine stau in acelagi nivel cu stigmatul celei de a treia forme. Am ardtat gi rezult.atul a fosL confirmat gi de alti observatori - c[ pentru a obline o deplin[- feculditate la aceste plante, este necesar ca sLigmatul uneia din forme s[ fie fecundat cu polen luut de Ia staminele de iniltime corespunz[toare de la cealalt[ form[. Agadar, la speciile dimorfe dou[ impreun[ri, care pot fi numite legitime, sint complet fccttnde gi dou5, care pot fi ilegitime, sint mai mult sau mai pulin sterile . La ip.ciile lrimorfe, $ase impreundri sint legitime, sau complet fecunde gi doudspr.ezece nelegitime gi mai mult sau mai pu[in sterile2). StcrilitaLea care poate fi observat[ la cliferite plante dimorfe 5i trirnor.fe atutrci cind acestea sint fecundate nelegitim, adicd cu polen luat de la stamine cal'e nll corespund cu lungimea pistiluh-ri, diferd mult in grad, putincl ajunge pin[ la o sterilitate complet[ gi absolutd, exact in acelagi fel crm se intimpla la incrttciSarea intre specii distincte. Dup[ cum gradul de sterilitate din ac^est din ttrmra caz depinde foarte mult de condiliile de viald mai mult sarr mai ptrlin favorabile, la fel am constatat gi la impreundrile nelegitime. Se glie foarLe bine c[ dac[ pe stigmatul unei flori se pune polen de la o specie distincbd gi daca ullerior, chiar dupI un interval considerabil de timp, se aplicd pe acelagi stigmat proprir-rl sirtr polen, actiunea acestuia este atit de puternic dominanti., incit in general ea anihileazd efectul polenului str[in : acelagi esbe cazvl gi cu polenul cliverselor forme ale aceleiagi specii, polenul legitim fiind puternic dorninanb fa![ d. polenul nelegitim, atunci cind ambele feluri d. polen sint aplicate pe acelagi stigmat. Am verificat aceasta fecr,rndind mai multe flori, mai intii nelegitim, iar dupd douizeci gi patru de ore legitim, cu polen luat de la o variefaLe coloratS. intr-un fel deosebit gi toate plantele oblinute eran sirnilar colorate; aceasta arat5. ci polenul legitim, degi aplicat cu dou[zeci gi patru de ore mai tirzir.r, a distrus complet sau a impiedicat acliunea polenului nelegitim aplicat anterior. De asemenea, clupfl cum la efectuarea incrucigdrilor re-iproce lntre aceleagi douI specii exist[ uneori o mare diferenld inLre rezultate, acelagi lucru se intimpl[ gi la plantele trimorfe. Aga de exemplu, forma mezostil5 de Lgthrum sctli"caria a putub fi fecundatd nelegitim cu cea mai mare ugurin![ cu polenul de per sbaminele mai lungi ale formei brevistile, producind multe seminle, dar
2) Ob;ct'vatiile utele On lhe ChtLrttcler and the lttlt r'id-lit:e ttuture rf the Offspring I'ront lhe illegitinutlc Llttiutt of Dimorp]tic ctrttl T'rintorph"ic Plants att fosL publicate it .Iournal of Linncr.eun Soc., r'ol. \, p. l]ii3. llezLrnratul prezentat aci cste apt'oapc acelali c:alc a lrltirrut in etlit.ia a tj-a a lr-rcrirrii Otigirt of Slr'cies.
r,'.2602

IlI

il t{ I l),,\lil i

fot'rna br-cr.istilir nu a produs nici o singrrrti stimin!.i cincl a fosL ftrcrrnclat[ [cu polcnui] cle pe slnmincle mai lungi ale formei mc.zosl,ile. In toate aceste plivinle, formelc aceleiagi specii bune imprcrunate nclegitint, se conlpor[ir in absrrltiL acelagi fel ca gi clorrir specii clisLincte atunci clnd sinL incnrcigaLer. Aceasta m-a indernnat s5" observ cu brigarc de seam5, timp de lxt lt'u ntti, multc plante clin seiminlit, oblinute clin mai niult,e inrprcunlri nelegiLime. RezitiLatul principal esLe cii ucesLe planLe, a$a-nrrrniLe nelegitime, nu sinL complet fccnnclc. Este posibil ca din specii dimorfe. s[ se oblin5 plant.e nclegil-ime aLit, longistilcr ciL gi br.ervistile, iar clin plante Lrimorfe, tclate trei fortttt'lo nclcgiLinrc. Acestea poL fi apoi corect tmpreunaLe intr-trn mod lergilim. O cliiL[ ce s-a filcuL ace'st lucnt, nu cristi nici un n]oliv aparcnt ca ele s.i illl protltrcii toL atiL clc ntultc seminle ca rsi plrinlii lor, cind au fost legilim fccunda[i. 'l'ciLugi, lticrut'ilcr nu sc intimplir aga, planteler liincl ttiate nefertile, iusl in gracl cliferi[, tittelc fiincl in aga mlsur[ gi atiL clc ilemediabil sLerilc, incib nu au procitis lirnp de ltaLrti ani nici o singurti slmint[ sau m[car o capsulir. Acr.sLe plante nelegitime, cale sinL atiL cler sLerile, de'gi att fost intpreunate recipi'oc in rnocl It'gitinr, pot fi conlilaraLe in rnod slrict cu hibrizii cincl sint incruciga{i trLter sc; gi estc liine curloscut r:it de stcrili sint in general acc5lia. Ire cle alLir purte, cincl un hibrid erste inct'ucigat Lru \rl'eirna clin speciile parentalc pul'e, sterilitatea ersle cie ol:icei mult reclus[ gi tot astfel este cind o ltlantir ttclegitinrir e'ste fecunclatI cle o planti legitirn.{. I)upli curn sterilitatca hibriztlor nu esLe int,o{cleauna in lcgltur[ cli grrrtiLatr-'rl lealizlrii plimeri incnrci;5ri ctritttler tlouit specii palentaler, tot astfel s-a consLatuL c[ sLe.r'ilitatea anuntitor planLe nelerg-il,ime el'a neobigrrriiL tlc nlarc, pe cintl sLerilitaLc'a irnprerrnirrii clin carc cle an plovenit nu era niciclercum accentuat[. La hibrizii oblinu{i clin aceeagi capsulil, graclul de steriliLaLe are o variabilitate inniscutS; acelagi lucru se obscrrvh in mod pronunlat gi la planLele nelegitimc. in sfirgiL, mul{i hibrizi inflorcs,c ahtritclenl, gi pcrsislenL, pe clncl alli ltibrizi, tnai sLerili, lrrocluc pu!ine flori gi siriL nigLc pitici slabi qi prirp[diti. Cazuri eracL sirnilare se plocluc;i la descenrkrnfii nelc'giLimi ai tliferite]or plante dimorfe gi trimolfe. Cu tcate cir exislir cea mai cornplctzi idenLiLal,e irttre planLelt ncicgit,inre ri hil-lr'izi in cecA ce prive'pLe caracteml gi compolLar-ea, aproape czi nu este exagcrat tlc a sus[ine cit plantele nt'legifime sinf hihrizi, prorlrrgi insir in c'ach'ul acr-lerirrpi spccii lrrin inipl'errnarea nepoLliviL[ a anuutiIor forrne, pLr cincl hibrizii obigrnri{i slnt plotlugi clinLr'-o irnpreunare nepoLrivitri intre aga-numitele sltecii clislincte. Am l.Izrrl deja cit existri, in Loate privinlele, cea mai mare ast-'mlnart: intre primele impreunirri nelegifinre gi plimelc incrucigirri inLre specii clistincLe. AccasLa \ra devtni poatc mai evident printr-un exernipltr: s[ prr]supunem c[ rur l:otanisL a grisit clor-rI variet[li bine caracLerrzaLt (gi ascrr]er]ea r.arieLlti existi) aparlininri folmei longistile de Lgthruln salicaria trimorfir gi ci:r a hoL[rit sir incerce ca llrin incrucigare sii cleLermine dac[ nrr cumva aceste r.arieLiti slnt cle fapt specii clislincte. Ei zll constata c[ acestea nu au produs declt aprorinratir- o cincimc din numlrul normal de seminle gi cd s-au conrpclrtat, in LoaLe celel:rll-c privinle arirtate mai sus, ca gi cinci ai' fi lost rlouI specii clislinctc. Insi pentnr a fi sigur cle ac:easLa, el va cregic pianlc clin seminlele prcsupus hibriclizalc 5i ar conslziIa cii accsLea sinL nigLe piLici prlpldi{i gi complet sterili, conlporlindu-se in toate celelalte privin{e ca hibrizi obignuili. trl

lllBRIl)r\RI:

5:t I

cliferenlelor lirnitate la sistemele lor reproducltoare. In baza principiului dupf care esfe necesar ca. omlrl sii-gi linir separaL varieta[ile sa]e domestice in timp cc le selec{ioneazil gi le amelioreazit, ?l'fi desigLrr folosilor variet[lilor in stare natural[, aclic[ speciilor incipiente', dacir ele ar evita contopirea, fie prin averrsiune sexualfl, fie prin sberilitate reciproc5. Ca urmal'e, alit mie cib gi altora ne-a pdrut la un momenL clat probabil c[ aceas'LI sterilitate s-ar fi dobindit prin selectiune natura]5. Din acest punct de r,'edere trebuie si presupllnem c[ o nuanll de fccunditat,e mai reclusl a ap[rut mai inLii in mod spontan, c& oricare alta rnoclificare, la anumili indivizi ai ttnei specii cind au fost incrurcigali cu alli indivizi ai aceleiagi specii gi c[ apoi, treinsemnate grade succesive cle sLerililate, fiind avantajoase, s-au acuntulaL cu incelul. r\ceasLa apare cll atit mai probabil dac5 admilem cl diferenlele sbructurale clintre formele de plante dimorfe gi trimorfe, clrm ar fi lungimea gi curbura pistilului etc., au fost coadaptate prin selecliune naturall. InLr-atleviir, dac[ sc admite aceasta, aproape cir nu putenr evita exLinderea aceleiagi concluzri Ia sterilitaLea reciproc[. De alLfel, sLerilitaLea poatc fi dobinditl ltlin selecliune natural[ pentrtr alLe foarte diferite scopuri, ca

conclttzier clacI hrlrn in consideralie acele incrucigriri reciproce in care-. mascu]ul runei spe'cii ntt poate fi imprettnaL, satr numai cu mal'e greutate se poate irnprettlla cu femela utrei a cloua specii, in timp ce inclucigarea invels[ poaLe fi efecLualii cu cea mai mare ugurin![. Gdrbner', acel excelenL obserrvator, a conchis cle asemetlea ci atunci cind sirrt incrucigate, spcciile sint sLerile clatoriLil

ar ptlLea sri strs[iuli atunci c[ a doveciit efectiv, ln concorclan!5 cu p.lrerea general5, cI cele clouI r-arietdli ale sale sint specii tot atit clc bune gi de distincte ca gi oricare alle]e pe lunle ; ar Ii ins[ compleL gregit. F'aptclc al'[taLe mai sus in le'g[tur:5. cll plantele climorfe gi trimrtrfe sinl imporlanLe, intlucit ele ne arat[ in primul rind c[ proba fiziologicl a fecunditntii t'ctluse, atit la primele incrucigiri cit pi la hiblizi, llu formeazi un criteriu al deosebirii speciilor ; in al doilea rincl, pentru cii putem conchicle c[ exisIt"t o leg[tur[ ltecunoscut[ care unegte sterilitaLea impreunf ilor nelegitirne cu aceea rI descendenlilor lor nelergiLimi gi sirttcm indemna!i s[ extindem acelagi puncL cle t'erclere asupra prirnelor incrucigtiri gi asupra hibriziltir; in al treilea rind, pentru c[ gisim-gi aceastaimi pare a fi cle o inrportanlir special[-cI poI cxisLa dorrI sart trei lorme ale aceleiagi specii carc sir nu difere sub absoluL nici ull aspccL in stt'rtcLur[ sau constitulie, in leg[tur[ cu concliliile e.xterioare gi totugi sir fie sterile cind sinL impreunate in zrnumite feluri. intr-adev[r, trebuie s[ ne reaminlim c[ imprertnarea elemeutelor sexuale ale indivizilor cle aceeagi formil, cle exemplLr a cloul forme longisbile, ersl,e aceea care detc:rmin[ sterilitatea, pe cind impreunarea elementultri sexual propriu a dou[ forme distincte este fecttndl. Agadar, la prima vedere caztrl eipal'e exact conlrariu fa![ de ceea ce se intimpl5 la impreuniirile obignuite inLre indivizii aceleiagi specii gi la incnrciglrilcr dirtLre specii ciistincte. Este totugi indoielnic dac[ aceasta este inLr-adevar nga, insl r]u r-oi insista asupra aceslui su]:iect obscur. I)in exantinat'ctr plantelol climorfe gi trimclrfe putem LoLLrgi rletluce ca probabil c:ri sLerilitaLera speciilol distincte incrucitaLe $i a progeniturii lor hibriclc, rlcpinde exclusir. de uatula elementelor Ior sexuale gi nu cie \rrL.o cleosebirer in struclut'it sau constiLrrlia lor general[. Sinlem condugi, de asemene]a, la aceeagi

I'IIBRIDART]

contrariu teoriei selectiei naturale ca gi teoriei crealiei specialc, cd la inclucigirri reciproce elementul mascttlin al unei forme sI devind nefecund cu o a doua form5, pe cind, in acelagi timp, elementul masctrlin al acestei a cloua foi'rne sd fie in m[suri si fecundeze u$or prima form[; aceastd situalie special5 a sistemtrlui reproduc[tor nu ar fi putub in nici un caz ft folositoare oric5reia din cele douh specii. Examinind probabilitatea ca selectia naturalfl sr"l fi intrat in acliune f[cind ca speciile sd devin[ reciproc sterile, se va consl"ata cd una din ccle mai mari dificultlli const[ in existenla numeroaselor gradalii trtptate cler la ferrLililaLea ugor redusd pind la sLerilitatea absolut[. In baza principiului explical mai slls, se poate admite c[ o specie incipienl[ al' beneficia, clacti prin incrucigarea cu forma ei parental5 sau cu vreo altl varietate, ar' Ii devenit intr-o mic[ mdsurd sLeril5, pentru cd in acest fel ar fi produgi mai pttlin clescendenti basLarzi gi inrdut5lili, care sa-gi amestece singele cu noile specii in ctu's de formare. Acela cal'e lSi va da insd osteneala s[ reflecteze astlpra treptelor prin care acersL grad de sterilibaLe ar putea fi ridicat prin seleclie nattrral[ la acel grad mai inalt, comlrn e.tit de muitor specii, gi genelalizat la speciile care s-att diferentiat la rangul de gcn sau familie, \'a glrsi acest subiect extraot'dinar de complex. I)upI o maLur[ reflecliuncr zlln irnpresia cd aceasLa nu s-a puLut realiza prin seleclie naturall. SI lulrn cazrrl oricSror douir specii care atunci cind sinL incrucigate produc desc:crndenli pulini gi sterili. Ce a pr,rtut oare s[ fi favorizat supravieluirea acelor indir,izi car] sinL clota!i, din intimplare, intr-o misurd pu{in mai mare cll nefecu nditate reciproca gi care s-au apropiat astfel cu un mic pas de sterilitatea absolut[ ? 1'ottrgi, dacl se aplic[ teoria selectiei naturale, un asemenea pas tre.buie s[ se fi pt.odtts in mod continuu la multe specii, penlnr c[ o mullime slnt reciprocr c'omplet sterile. La insectele sterile, asexuate, avem rnotive de a crecle cI modiliclrile in sLrucLura gi fecunclitatea Ior s-au acumulat cu incetul prin selr-.clie natttrali, claLoritfl fapttrlui c.{ ln felul acesta s-a creat indirect un avantaj conlunit5lii clreia ii aparlineau, asupra altor comunitlti din aceeagi specie. I)acd insi un animal oarccare care nu aparline unei comunit5!i sociale devine inlr-o rnicfl m[sur5 steril atunci clnd este incmsigat cu \rreo alti varietate, cl Itu va beneficia in acest fel de vreun avantaj gi nici nu va transmiler

la insectele asexuate in lsg5tur[ cu economia lor social[. In cazul plantelor, flolile tuarginale ale inflorescenlei de Cdlin (Viburnum opulus) gi acelea de la virftrl spicultri de Ceapa ciorii (triluscart connosum) au devenit bdtdtoare la ochi $i, dup[ ciL se pare, in consecin!5 sterile, pentru ca insectele sd poat[ clescoperi ugor gi vizita florile fertile. Dac[ incercdm ins[ sX aplicdm principiul selec[iei naturale la clobindilea sterilit[!ii reciproce de cltre specii dist incte, ne izbim de mari greut[li. in primul rind, se poate observa c[ in regitrni separate trliesc deseori gnrpuri de specii sall de o singur[ specie, cal'e cind sint aduse la un loc gi incrucigate, se constatd c[ sint mai rnult satt tnai pulin sterile. Este insfl clar cd nu ar fi fost nici un avantaj pentrtr asemenea specii separate s[ devini reciproc sterile gi in consecin!fl acea sla Iltt s-ar fi putuL realiza prin selec{ie natural5. S-ar putea insd arglrmenta cri dacii o specie devine steril[ cu vreun anllme contpatriot, sterilitatea cu :rlle specii ar urma ca o consecinld nccesard. In al doilea rind, este tot afit cler

}IIBRIDARE

inclirect vreun :rvantaj altor indivizi de aceeagi varietate, care sir cluc[ asLfe] la conservareA lor. Ar fi ins[ de prisos de a discuta aceast5 chestiune in detalirr, deoalecc a\.ent dove'zi concludente cd la plante, sterilitatea speciilor incrucigate se daLoreELc cu siguran{i unui principiu oarecare, absolut independent de sele.c{ia latural[. Ciiirlncr fi Kolrtuter au dorredit c[ in general la tln mal'e nr mitr cle sltccii se ltoafe forma o seri', de la speciile care cind sint incruciSate pt'cdrtc puline seminler, pin[ la speciile care nu procluc niciodatti nici o singrrr[ s[minlii, fiincl toLugi afectate de polenul anumitor alte specii, c[ci germenul se umfli. Esler cr,iden[ imposibil der a se selectiona indivizii cei mai steri]i care atl 5i incetab s[ procluc[ seminle, astfel c[ aceasti culmc a sterilitatii, cind singur germenul este inlluenlat, nu a ptrtut fi realizatd prin seleclie, iar din faplul cI legile care guverneaz[ diferitele grade de sterilitate sint atit de rtniforme in intregul regn animai gi vegetal, putem deduce cd, oricare ar fi ea, cauza este aceeagi sau aproape aceeagi in toate cazttrile. Dac[ speciile nu au cleveniL reciproc sterile prin acliunea cumtt]atir'fl a selecliei naLurale $i, dac[ din consideraliile anterioare gi din altele mai generale putem conchide linigtili cI erle nu a].1 fost inzestrate cu acest caracter printr-uu act cle crea{ie, tlebuie s[ deducem c[ sterilitatea a sttn'enit in mod incidental in cursul lentei lor formalii in legdturd ctt alte moclific[ri necunoscute in organizalia lor. Prin apalilia intimpl5toare a unei insugiri inleleg cazttri de felul acelora cincl bunIoar.1 cliferite specii de animale gi plante sint diferit infllenlate cle otr[r'uri, Ia care nu sint exptlse in condilii natttrale, aceastzi diferen![ de susceptibilitate fiind eviclent legat[ de alte deosebiri necnnoscttte in organrzalia lor. Dc asemenca, insugirea diferitelor soittri de arboli de a ptrtea fi altoite pe o specie, pe alta sau pe o a treia specie, difer[ mult 5i ntl estc dle nici un folos acelor arbori, dar esl,e Iegatd de diferenlele'stntcturale satt frrnclionalc in lesutul lor lemnos. Nu trebuie s[ fim surpringi de sterilitatea ce rezult[ intimpl5tor din incruciglri intre specii clistincte, adic[ intre descenclen{ii modificali ai unlii strflmog comlln, dac5 tinem seama cit de ugor este afecLat sislemul reproclucltor de diferite calrze, deseori de modific5ri extrem cle neinsemnaLc in condi{iile de viat[, de incrttcigdri intre indivizi prea indeaproape innrditi, precum gi de alli factori. Este bine s[ ne amintim cazut'i ca acelir de la Passi"flora alata, care $i-a redobindit autofecunditatea prin altoirc cu o sltr.cie distinct[, apoi cazurile plantelor care nornlal sau anormal sint autosterrile, clar pot fi ugor fecundate prin polenul unei specii distincte pi in fine cazurile acelor exemplare de animale domestice care iSi rnanifest[ reciltroc incontpatibilitatea serttalS. Ajungem acum, ln fine, la puncful propriu-zis al discutiei: cum se facc ci - Cr, ciLer.a erceplii in cazul plantelor - varietfl{ile domesticite (.o acelera ale ciinelui, griinilor, l)onrrnbeilor, mai multor arbori fructiferi gi ale legurnelor) care difer[ mai mu]L unele cle altele prin caracterele lor exterioare decit mtrlte spert.ii bnne, sinL perfect fecunde, sau chiar excesiv de fecunde cind sint itrct'tlcigatc, pe cind speciile incleaproape inrudite sint aproape invariabil intr-tttl anrimit grad sterile? PuLcm da, intr-o oarecare m[surd, tln r[spuns satisfdcltor acestei intreb[ri. ]'recind peste faptul c[ m5sttra in care douI specii se deoscbesc exterior nu estc o indica{ie sigurd a gradrrlui de sterilitate reciproc[,

I II

T]RIDARII

l st'IneItea clifereu{e neconstiLriind nici in cazul r.arietfllilor ul] indiciu sigur., itirtr cit la spcc:ii cauzA sLerriiitSlii consti exclusiv in cliferentierile constiLuliei lot' st'xutilr'. Or', conditiile la care au fost sripuse animalcle clomesLiciLe si ltlatrtt'lc cullivaLc Au ttr-tiL o tendin![ atiL de reclus[ de a moclilica sistemul t't'1tt'odttcl-tLor in setnsul dc a conclucc la steriliLaLe r:eciprctcir, incit AVem rnotive f oitt'tt' lttrLct'nice cle a admil-c' terorirr clirect opus.{ a hii Pallas, cluprh cat'e itscltlcltea concli{ii in g'enel'al elinrinti aceastii fendin![, astfel cii clesctnclenlii tlorneslir:ili ai speciilor care in starca Ior naturalI ar fi intr-o oarecare nrirsttri ste'rik., cind sinL incruc'igati, clevin impreun:i pellect fertili. l,a plelnte, c'trltir-at'ea esIc atit ilc clepa.rtc clc a imprima o tenclinlii spre sterilifal"e ret'iprocit, incit in mai mtrlIe cazuri bine stalrilite ]a care ne-arn referit clescori, auumite specii au fosL afectate intr-rrn mod foarte diferit; asLfel, ele au der'enit auLosterile, mt'n{inindrr-gi in acelagi timp capacitaiea cle a fecrrncia gi a fi fecundate dc spc'cii disLincte. I)ac[ se. admite teoria lui Pallas a e]iminirii sLerilitir[ii prin domesticirer inclelungat[ -- gi ea poate fi cu greu rcspinsi clevine irnprobabil in cel mai inalL grad ca in mod normal condilii similarcr sti proclucti gi toLodaL[ s[ elimine aceeagi Lendint[, cu toate c[ in anumite cllzut'i, la specii c'u o consLiLu{ie speciall, sterrilitatea poaLe cit.eodaL[ si fie gi astfcl proclusit. Astfel, clup[ pirrerea mea, putem sI inlelegem cle cc la animaleler clomcsLicit.e nu s-au prodrrs varictiti care s[ fie reciproc sterile gi de cc la planLe nu se cullosc deciL prr!ine cazLti asemlnltoare, obselvate dc G:irtner' la anrtmitc valietflti de pommb gi Verbasc.um, de alli experimcntatori ]a variett"rti dc clor.leci gi pepeni, iar cle Kolreuter la un soi der tutun. In ccea ce privegte rnrieti{ile care au luat nagLere ln starc naturalii, cste apl'oape flirl niclejde de a aqtepta s5. se clove.cleascd in mod direct c[ ele au devcniL reciproc str-'rile.. DacI s-ar puLea descoperri m[car o urm.{ de sterrilil.ate, asellr-'IrcA r-arie'tir[i Ar fi riclicaLe de indat[, de apl'oape oricare naturalist, la rangul dc spt'cii clisLincte. Daczi, cle exemphr, afirm:rlia lrri Griltner c[ fornrele clc scinLeiu{ir crr flori albastre gi rogii (Anagallis aruensis) sinL sterile cind sinL inc'r'ucisiatc s-ar confirma pe deplin, presuprin c[ toli botanigLii care suslin aculn pe clir-c'rsc motive c[ aceste c]orrI forme sinL numai variertlti ncstabile, al aclrniLe cle inclart[ cI er]e sint spccii distincLe. DifictrlLaLea reall"r a subiectului nosllu de fa![ nu const5, dup5 citirnipare, in a gifsi motivul pernLru care r,arietitile domestice nu au deveniL reciproc slerile', cincl sint incr"ucigate, ci in a explica de ce aceasta s-a produs in mod atit dc general la variet.{!ile naturale de inclatzi ce ele au fost modificate lntr-o nrr"rstrrir suficientir 5i permanenti pentnr a fi clasate drept specii. Sintem cleparte de a. cunoagte in mod precis caLrza; putem vedea ins[, cI datoritir lupLei lor penlru exisLen![ cu numerogi concurenti, speciile trebuie s[ fi fosl sup Lrse in cu rsul a lu ngi perioacle de timp la condilii de via!5 mai unif orme decit acelea la care au fost supuse variet5{ile domesticj $i aceasta poate foarte bine s[ fi cleterminat o mare cliferen!fl in rezultat. Intr-adet'[r, gtim cit de obignuit animalele gi plantele silbatice devin sterile, atunci cind sint luate din condiliile lor naturale gi supuse captivitSlii, iar fr-rncliunile reproduc5toare ale organismclor cal'e au trdit intotdeauna in condilii naturale ,si s-au modificat cLr incetul in accste condilii, slnt probabil in acelagi fel, excesiv de sensibile influenlei unei tncrucig5ri nenaturale. Pe de altd parte, formele domesticite

IIIBRIDARI],

cal'e prin sirnplLrl falt t al clorncsticirii lor sc dovcdesc a nu fi f ost inilial foarLc sensihilc ia modificiri ale conctriliilor lor dc vialir gi cr:il'c acum pot r(,zista in gt'net-:tl cu fecunclitatca nemicgoraLI in modific[ri i'epclatc ale concli{iilor, tle-itn} ptrLea agtepta sii proclucri r-arieti!i, alc cilror for'{er leproducSLoare sli fic prrlin expllsc influcn{ei diunriLoare ale acLului incrucisirrii cu alte varictirIi (:at'e nu ]uat uu5[clc irr acela,.si fcl. Dtipii ciL irni parer, antrmili naLuraligti au prrs; r'ec'enL prr.a ntare accenL iic tlifelen!a de fecunclitaLe intre varictirti gi specii, cind sint incnrcigale. Unelc specii inrudite cle arbot'i titt poL fi altoiLe unele pe alleler, insi t.cirite r-aliclrililc pot fi astfel altoite. Llncle animale sint aifec:tate intr-rin mrirl clr LoLul difelit der aceca$i oLrar-[, ittsit pinir de crrrincl nu s-a cunclscut nici un caz asenr.iuirtor' Ia. r'arieLili; astizi ins[ este clovecliL cir irnunitatea falir r]c anuniite otllit'ttt'i estc uneot'i corelatl ctl coloritul inciivizllor de aceeagi sltecie. in ecneral, perioiida clc gcstalie diferir rtrtilL la cliierit,e .specii, clal pinI clc crrrincl r]u s-a obsen'at o asemenea diferen![ Ia varicti{i. Inl,r'e o specie gi alta cle acclagi gen avem deci cliverse clc'oscbiri fiziologice, la care pot fi acl[ugater {riri inrloia]ir gi altelc care nu apal', slAu apar cxLrem rie rax' in cazul r-arierLir{ilor. Aceslcr deosebiri depincl, clupir cii, se pare, toLai sair in ntal'e parte der alter diferente cle constitutier, exacL in acela5i fel dupir cunt gi sterilil-atea spcciilor incnrcigate clepincle cler clifercnlele limibate la sistc:mul sexual. Dc cc Lrebuie ca aceste clin rrrrnil clifert'c'n[c, oriclL de utile al fi ele in a mcnline cleoscbirea intre viettiitoarcler aceleiagi reeiuni, szi fie consicleratc cle o imporlan{ir atiL r}c capitalfl in cotrtpara{ie cu alLc cliferern{e intimpl5toare gi funclionale? Nrr se iroate da uIl rlspttus satisflcirtorla ace.ast[ intrebare. Agadar, fapttil cii varictir{ilc dornestice foarte distinctc sinL, cu l'are excep{ii, perfect fertile cind sinL incruci;ate gi pt'ocluc clescenden{i fertjli, pc r:incl specii incieaproape int'r:riiLe sint, cu rare exccltlii, rnai tnult sarr nrai ptrlin sLerile, rlu constituie nici irt, ciepartc o obicctitlne clc Lernrul, la teolia dcrscr.ndenlci comlure a speciilol inmcliLe, clupi cu nr apare la llrima vedere.

CAPITOLUL

al

XX-Iea

SELECTIA EF'EOTUATA DE CATRE

OM

Seleclia este o artd dificild. Seleclia metodicd, incon;tientd Si tmturald. Rezultatele selecliei metorlice - Precauliile in seleclie - Seleclia Ia plante - Seleclia efectucttd" de popoarele anti.ce gl semtciuilizate - Atenlia datd deseori unor caractere fdrd. importanld - Selecli.ct incon;tientd - Pe md.sura schimbd.rii. treptate a condiliilor, s-au schimbat ;i animalele noastre domesticite prtn acliunea selecliei incon;tiente. Influenla diferililor crescdtori (6uprcr aceleict;i subuarietdli

marile moclificriri ale organelor celor mai preluite de

Efectul selecliei incon;tiente (rsLrpra plantelor

om.

Efectul selecliei, doueclit prin

Forla selectiei, exercitat5 de om sau pusd in actiune in mod natural prin Iupta pentru existen!5 $i supravieluirea ulterioard a celor mai apti, depinde in mod absolut de variabilitatea orga nismelor. F5r[ variabilitate nimic nu poate fi infriptuit; diferente individuale neinsemnate sint totugi de ajuns pentnr actiune $i constibuie probabil principala $i unicul mijloc pentru producerea de noi specii. Disculia noastrd asupra carrzelor gi legilor variabilitetii ar trebui deci, in ordine strict5, s[ preceadfl prezentul subiect, ca $i problema ereditltii, incrucigdrii etc., insd din punct de vedere practic, ordinea de fa{d a fost g[sitii ca cea mai con\zenabili. Omul nu lncearc[ se pro\:oace variabilitatea, degi el realizeazra neintenlionat aceasta, expunind organismele la noi conclitii de viatd gi incnrciqlnd rasele deja formate. Dar o datd ce existd variabilitate, ea proclllce minuni. Afard de cazul cI se exercit[ o oarecare selec{ie, amestecul liber al indivizilor de aceea$i varietate gterge curind nricile diferente care se ivesc gi imprinrS. uniformitate de caracter intregului grup de indivizi, aga clupfl curn am \-iznt rnai inainte. ln regiuni izolate, eipuneiea indelungate la condilii cle via{i diferite poate producre noi rase fdrfl ajutortrl selecliei. Voi reveni insl intr-un capitol viiLor asupra acestui subiect al aclirrnii clirecte a condi{iilor de viati.
Cincl animalele sau plantele se nasc cr.l vreun nott caracter, evident gi ferm ereditar, seleclia se reduce la conservarea unor asemenea indivizi gi la lmpiedi-

SE

I-lrcl

LA

notl satl vreo superioritate a rtnui caracter r.echi sint la inceput slab pronunlal.e ;i Iltl sint puternic ereditare; gi nrrmai atunci seleclia intimpin[ mari greut tili. Timp de rnulli ani trebuie exercitatri o rlbdare inf lexibild, cea mai subtil5 capacitate de discern5mint gi o judecatd s[n[Loasri. Un obiectiv stabilit clinainte irt mod clar trebuie linut in mocl const:rnt in fala ochilor. Pulini oameni sint inzestra{i cll toate aceste condi{ii, nrai ales cu aceea cle a sesiza difet'etrte foarte mici, iar judecata s5n[toasir nu poate fi dobindit[ decib prin experien![ indelungatS, dar dacir vrerrna din aceste calit[!i ar fi lips5, munca cle o via{[ intreagd poate fi zadarnicl. Am rimas uimit cind crescitori I'enumili a c1ror indeminare gi iudecatd au fost dovedite prin succesul lclr la expozitii, mi-art ar[tat anima]ele lor care pdreau toate la fel gi mi-au inclicat motivele lor de a imperechia un anumit individ cu altul. Importanla triarelui principiu al selecliei consti in special in aceast[ capacitate de serlec{ionare a cliferentelor aproape imperceptibik', care se constat[ totugi a fi tt'ansmisibile gi care poL fi acumulate pin[ ce rezultatul devine er.ident in ochii oric[rui observator. Principiul selectiei poafe fi imprirtiL conr.enabil in lrei categorii. Selecli.a metodi.cd este aceea dup[ care se conduce ornul ce se str[duiegte in mod sistematic s[ modifice o rasi in conformitate cu un model oarecare prestabilit. Selecli"a i"nconStientd este aceea care re'zrrlL[ din laptul cI oamenii plstreazd in mocl natttral indivizii cei mai valorogi gi clistmg pe cei nrai pulin valorogi, ftirir nici un gind cle a modifica ri.lsa ; gi flrii indoial[ c[ acest proces determin[, cu incetul, mari schimb[ri. Seleclia incongLicntl se transform[ trepLat in seleclie metodicfl gi numai cazurilc extrerner pot fi separate in mod distinct ; astfel, acela care p[streaz[ trn animal util sau perfect, in general il va reproduce ln speranla cle a obline cle la el descendenli cu acelagi caracter. AtiLa timp insl cit nu are un scop pre.determinat de a ameliora rasa, se poate sptrne c[ el seleclioneazd. incongtientt). In sfirgiL, avem seleclta naturald. care presupune cd indivizii cei mai apti penLru condiliile complexe gi schimb[toare in decttrsttl vremurilor la care sinb supugi, in general supravieluiesc gi igi reproduc soiul. La formele domestice, seleclia natural5 intr[ in acliune intr-o oarecare m[sut'd independent de voinla omului gi chiar in opozilie cu aceasta.
SEIJECTIA METODICA

a incrucislrilor', astfcl ch nu mai e nevoic de adlugat nimic astrpra acestui subiect. ln marea majoritate a cazurilor ins[, un caracter
cal'ea ulterioard

Din expoziliile noastre de patrupede gi de rase de pf,s[ri oblinute de amatori poate vedea clar ce a reahzat omul in Anglia in timpurile recente prin seleclie se metodic5. in ceea ce privegte vitele, oile gi porcii, dator5m mnrea ameliorare unei ltrnqi serii cle nume binecunoscute ca Bakewell, Colling, trllman, Bates,
1; Terrnenul -celeclie incon;tientii a fost contcsLat pe rnotivul cii ar const.itui o conlradictie uezi ins5. unele observatii excelcnte in aceastir problernii, ale prof. I{uxlcy (N'a1. IIr.sl . Llt:uiew, oct., 186.1, p.578) care remarci i:i-t attttrci cind viulul ingriirnide;te clune dc nisip el rnrrtir lisclectioneazir inconqtient griiunti de nisip de aceeagi dirnensiune, din pieti'i;ul de pe plajii.

SEI,}IC'i'IA XIETODICA

539

Jonas Webb, lorzii Leicester gi Western, Fisher, Hobbs $i allii. Autorii in domerniul agliculLurii sint unanimi in ceea ce privegte forla selecliei. S-ar putea cita un mare num[r de afirmalii in acest sens clar sinf suficiente doar CiLeva. Youatt, un obsen'ator p[trunzS.tor gi experimentat scrie2) c[ principiul selcrclit'i estc ,,acela oare d[ putin!5 agricultorttltti, nu nttmai sd modifice caracterul Lulnlei sale, ci sir-l schirnbe cu tottrl". tTn mare cresc[tor de vite Short|o113) sprrne: ,,Cresc5torii moclerni att adus o mare imbunlt5lire in anatornia urniirului la vitele Shorthor.n de ras[ KeLLon prin corectarea defectului la articula{ie san incheietura umlrului, gi prin agezarea mai convenabilfl a capului umrinrlui Ia omoplat, umplind attf.t golul clin dosul lui. . . In prir,iuta ochiului, moda a variat in timp; odatI era clutat ochiul mare gi holbat, iar alLdctatft ochiul somnoros gi afundat, clar aceste extreme s-atl contopit in aspecLul mecliu al nnui ochi deschis, clar gi ploemiuent, crl o privire blind[". S.i ascrrlfflm apoi ce spune] rtn excelent cunosc[tor al porcilora): ,,Picioarcle nu trebuie s[ fie mai lungi deciL atlta cit s[ impieclice animalul de a-gi tiri burLa pe pirmint. Piciorul este cea mai pu{in profitabilir porliune a porcului gi cleci nrr avenl ner.oie decit atiL cit este absolut necesar pentrtt sustinerea restului corpului". Oricine poate compara ntistretul ctl orice rasl amelioratd de porci gi va vedea cit de eficace all fost scurlate picioarele. Cu exceptia cresc5torilor, pr-rliner persoane igi datt seama de grija sistenraticd ce se are ln selerclionarea animalelor gi de necesitatea de a se a\rea o viziune clar[, aproape profetic[ in viitor. Sint cunoscttte inderninarea gi juclecata lorclrrlui Spcncer, .nr. scrie u) r ,,lnainte ca orice om s5 inceapir s5. creasc[ r'ite sart oi, esLe foarte cle dorit ca el s[ se ltot[rasc5 asupra formei gi caliti,rlilor pe care dol'Lrqle s[ le oblinii 5i s[ urmireascri cu perseverert![ acest obieclir"'. Vorbinrl clespre uimitoale:r ameliorare a. oilor cle t'as[ Nel-Leicestet', efccttral[ de Bakelve.ll Si rirntagii s[i, lordul Somervillcr spLinc: ,,S-Ar pirrea c[ ntai inlii atr tlesenat o forntir perfect[ c5reia i-au clat apoi via![". Yotrtrit 6) insisti asrrpra llccesitdlii cle a r-erifica anual fiecale turrnil, pentnt c[ esLe sigur cir tnulte animale \:or clegenera" de la modelul de perfec{iunc pe care crescitortrl gi l-a stabilit in mintea sa. S-au stabilit inc[ de mult[ vreme (1780-1790) reguli, chiar pentrtr o pasilre atlL de pulin imporl.antd cum este canarul fixindu-se tln model de perfeclie, in conformitate cu care amatorii londonezi atl incercat s[ creascd clivcrsele subvariet[li ?). Un rnare cigtig[tor de premii la expoziliile de porumbei 8), descriind ponrmbelul jucfltor-migdalat cu fala scrtrt5, sptlne : ,,Exist5 lnul[i amatori cle mina intiia cdrora le place in mocl special ceea ce se numegte ciocul cle scatiu, care este foartc fntmos. Altii spun cd se ia o cireagd rotundS, bine dezr,oltat[ ,.si un grflunte de orz; plasind apoi judicios griuntele gi infiginclu-l in cireagti, se va forma, cum s-ar spune ciocul. Asta ntl este lns5 totul pentru c[ sc va forma un cap gi un cioc bttn, presuptrnlnd numai - ctlm am
2) Ott Slrccp, 183ft, p. 00. 3; Dl J. Wlight clcspre r-iLclc Shorthrinr

ir Journul of liltgul Agricttlt.

Scrc.,

r'ol. \-ll, p.20E,2119.

4) II. D. Ilichardson, On Piqs, \847, p. 41. 5) Jortrnrrl of llogril Agricullurctl Sotiatg, r'ol. I, p. 24. 6; On Sftccp, p. 1111), 520. 7) Loudon )lugcLzine of l,{trtural Historg, vol. \'llI, 1835, p. 6L8. 8S A Treatrse cin the Art of Breeding lhe Almond Tumbler, 1851, p. 9.

54rt

SELF CT]A

spus mai sus - c[ aceasta s-a ficut in n]od judicios. Altii iau un grdunte dc ovtiz, dar cttm sint de pflrere cd ciocul de scatir-r este cel mai frumos, ag sffltui pe amatorul neexperimentat sH obtin5 Lrn cap de scatiu gi s[ $i-l p[streze pentru observalia sa". Oricit de uimitor de cliferite sint ciocurile de ponrmbel salbatic gi de scatiu, scopul n fost f[rd indoialir aproape realizat in ceea ce privegte. forma exterioard gi propor{iile. Artirnalele noastre trebuie examinate cu cea rnai mare griiri nu numai cit sint in via!5, dar - dupd cum observ[ r\nderson e) - gi cr'lclar,relc lor trebuie cercetate aminunliL, ,,pentru ca clintre descendenti sir se creasc[ numai acei care, dup[ vorba m[celarului se taie bine". La vite s-a avlrt in vedere cu succe.s ,,fibra c[rnii" gi faptul de a fi bine impdnat[ cu grisime 10), iar acumularea nrai lltare sau mai mic5 de grdsime la abdomenul oilor noastre a fost realizatir cu succes. La fel este gi cazul glinilor; astfel, vorbind despre gdinile cle Cochinclrina, care se pal'e cH variazd. mult in calitatea ctirnii, un aritor 11) scrie : ,,Modul cel mai bun este sd se cumpere o pereche dc cocogi tineri, frali, s[ tai runul din ei, s[-l gitegti gi s5-l servegti ; daci este mediocru, f[ la fel cu celila]t gi incearcfl din nou; dacfl e ins[ fraged gi savuros, fratele sdu \ra corespundc ca reproducfltor in scopul obtinerii cle ,,animale pentru carne". S-a aplicat la ieleclie marele principitr al diviziunii nru ncii. in auu rnite regiuni 12), ,,cregterea taurilor este limitat5 la un numlr foarte restrlns cle persoane, care, devotinclu-gi toat[ atenliunea accstui sector, sint in mlsur[ de a furniza, an de an, o clas[ de tauri care imbun[tltesc in mod consLant lasa g-neral5 a regiunii". Crepterea gi inchirierea berbecilor a fost, dupl cum se gLir, timp indelungat o sursH principal[ de cigtig a mai mu]tor crescltori proeminernli. Acest principitr a fost impins pini la extrern la oilcr merinos in ttnele plrti rle Germaniei tt). ,,Atit de importantI este consicler-atir serlectia corcctI a anirnalclor de reproducere, incit cei rnai buni proprietari de trirme nu se incrccl in propria lor judecatfi sau in aceea a ciobanilor lor', ci uti]izcazir persoane denurnite ,,clasificatori de oi", a ciiror meserie este de a se ocupa in mod spccial cu acest aspect al administr[rii mai multor turme, pentru ca astfel sd mentin[ gi dac[ e posibil s5 amelioreze la miei cele mai bune calitili ale ambilor pilin{i". In Saxonia,,,cind mieii sint lnt5rca{i, fiecare este plasat pe rind pe o mash, pentru ca lina gi forma sa s[ fie minulios observate. Cei mai buni sint seleclionali pentru reproducere gi Ii se aplicd un prim semn. La virsta de un &t, inainte de a-i tu nde, are loc o alt[ examinare amlnu n{itir a celor insernnali mai inainte ; acei la care nu se g[se.ste nici Lln defect, primesc un al doi]ea semn iar restul este conclamnat. Citer.a luni mai tirziu se cxecutfl un a] treilea ri ultim examen am[nu ntit ; berbecilor gi oilor de prima calitate li se aplic5 u Ir al treilea gi ultim semn, ins5 cel mai mic defect este suficie'nt pentnr a determina respingerea animalului". Aceste oi slnt crescute gi apreciafe in mod aproape exclusiv pentnr finelea llnii lor, iar rezultattrl corespnncle muncii clepusc Ia seleclionarea lor. Au fost inventate instnrmente pentru m[surarea exactI a
s') Ilecrecdion.s
ro.;

ln Aqricultttre, vol. I I, p. 409.

227.

u) Fergusott, Prize Poultrg, 1854, p. 208. 12) Wilson in 7'ransactittrt IIighland Agriculf. p. 29. ^Soc., citat ln Gard. Chronicle, 1844, 13; Simons, citat in Gard. Chronicle, 1855, p. ti37 ; pentru al doilea citat, vezi Youatt, On

Youatt, On Cattle, p. 797,

Sheep,

p.

771.

SllI-l:CTr,\ tIIITODICA

grosinrii firelor; gi ,,s-a pl'ochrs o lin[ austriac[, ]a care dotr[sprezece fire erau egale^in grosimc cu unlll singur de la o oaie de ras[ Leicester". in toal-ir lumea, oriunde se prodnce m[tase, se acord[ cea mai mare griji Itr seleclionarea gogogilor din carc s[ se oblin[ fluturii pentru reproducere. Un cullivator aLent la) examineazl de asemenea fluturii gi distruge pe cei ce nu sint perfecli. l)ar ceea cc ner intereseazh mai indeaproape esle cd anumi.te familii clin Franla se rieclic[ proclucerii de ou[ pentru vinzarels). In China, in apropiere dc $anhai, locuitorii a douri mici regiuni au privilegiul de a produce ouh pentru intregul linut inconiurirtor gi in scopul de a-gi dedica tot timpul acestei ocnpatii li se interzice plin lege de a produce mfltase 16). Grija pe care crescltorii de frunte o depun cu imperecherea pds[rilor lor este surprinzirtoare. Sir John Sebright, al c[rui renume a rdmas cunoscut prin ,,Bantamul SebrighL" consacra de obicei, ,,dou[ trei zile cu examinarea, consu]tarea gi discu[ia cu un prielcrn, iu scopul de a stabili care dintre cinci sau $ase p[siri era mai bun[" tt). Dl Btrlt, ai c5rui porumbei gugali au cigtigat atit de mulLe premii, fiind exportali iir America de Nord sub supravegherea untti om trimis in acest scop, inri spunea c.l reflecta timp de citeva ztle inainte de a imperechea ficcare pereche. Putem dcci inlelege sfatul unui eminent amator care scrie 18) : ,,A$ clori s[ v[ atrag aici in mod special atenlia de a nu avea prea multe varietdli de porumbei, pentrtr c[ altfel ve[i gti pu[in despre toate, insl despre nici una ceea ce tlebuie 5t,irtt". ,,PosibiliLatca de a crepte'foaLc soiurile' clepdgegte, dupd cit se pare, capacitaLea minlii omencqti ; esLe posibil si existe ciliva amatori care au bune cuno$Linle generale clesprc p on, mberii de cultur[ ; sint insd mult mai mul{i care iSi inchipirie c[ clrnosc ceea ce nll glitt". Ca]itatea nnei subvariet5ti a portlmbeilor jucitori-migdalali constir in penaj, !inut[, c&p, cioc gi ochi; este insl prea llt'ezumlios pentnr un incepirtor s[ incerce si oblind toate aceste insugiri. lfare,le ctrnoscS.tor menlionat mai sus spune : ,,Exist5 tineri amatori care sint pl-ea lacomi, incercind s[ oblinir clintr-o datl Loate cele cinci insugiri de mai sus ; i'ecompeusa lor este cI nll ob[in nimic". Vedem astfel c[ chiar cregterea de poplmbei nn este o art[ simpli. ]Ioclul pretenlios de a exprima aceste precepte ride ntl va obline premii. ltclate provoca - I)up[ cumzimbelul, dar acel ceceea ce selec{ia metodicd a realizat pentru s-a menlionat clcja, animalele noastre, ester doveriit in mocl strficient de expoziliile noastre. Atit cle mllL schimbate crau oile apar{inind unol'a clintre crescfltorii mai vechi, ca Bakervell gi lordul Western, incit mulLe persoane nu au ptrtut fi convinse ci ele nu furer.rfl incrucirsate. DupI ctiln observ[ dl Corring]ram1'), Prin seleclie riguroasl impreunatfl cu incrucig5.ri,porciinogtriau sttferit in u]timii doudzeci de ani o cornple}i meLamorfozra. Prnna expozilie perrlrtt pSsdri de cttrte a fost organizaIl tC GrnAina zoolog-icir in 184o gi ameliorarea reahzaLs de atunci a fost mare. Dgp[ c1n] mi-r,l couirtnicat dl Barly, nrarele cunoscfltor, s-a hotirit dinainte
tr) Robinet, '['ers d
Sore, 1818, p. 271. Quatrefages, Le.s maludies du Yer d Soic, 1859, p. 101. ie 1 \I. Sirnon, in -Brr/1. c[e Ia Soc. d'.LccIimatation, vol' IX, 7862, p.22L. t') The Poultrg Chrorticle, vol. l, 18ir4, p. (i07. 1t) J. lI. Eaton, A'I'retilise on l;rrncq Pigeons,1852, p' Xl\', $i A Treatise on the Almond Tuntble.r, 1851 , rs7 Journctl llogctl Agricullural Societg, vol. \'I, p. 22,

tt)

11. 11.

SE,LE,C]T

IA

ca creasLa cocogrrlui- spaniol sir sLera vertical gi in patm sau cinci ani toate pds[t'ilc bunc a\-eau cr.easta erectl; s-a hot5rit ca cocogul polonez sI nu aib[ creast[ sillt caruncule gi ast6.zi o pasflre astfel inzestratl ar fi imediat desca]ificatd ; s-au comatrdat b[rbi gi in cincizeci ;i ;apte cle cotele exprise de curind (1860) la CrysLal Palace, toafe plslrile aveau birbi. La fel a fost gi in multe alte cazuri. In toate cazurile insii, cunosc[forii comandi numai ceea ce se produce uneori intimpl[tor gi ce poate fi ameliorat gi fdcut constant prin seleclie. Estc bine cru noscuti cregLerea consLantd ln greutate a g[inilor, curcanilor, r'alelor gi gigLelor in rrltirnii cilir.a ani; ,,ra!ele de 2,72 kg sint acum ceva obi.snuit, irt timp ce media cra inainle de 1,8L ". Deoarece Limpul necesar penlrrr a t'ealiza o moclificare clerseori nu a fosL inregistrat, meritir poate menlionat cit i-att trebtrit d-lLri Wicking treispre zece :lni pentm a pune un cap alb cura L pe ttlt corp d. porurnbel jtrclLor-rnigclalat,,,lln triumf" rpLule un alt amaLor',,,drr carc poatc fi cu clrept cr.rvint mindru",o'). Dl 'folleL de la }3erxlley Hall a selectionat t'aci, gi in special tauri care se tr[geau diit r.aci bune dc lapte, cu unicul scop de a amcliora vitele sale pentnr prodtrclia cle brinz[. trl controla in mod consLanb laptele cu lacLomelnrl $i, dupd cum m-a informaL, tn opt ani el a sporit produclia in proporlie cle patnr la trei. IatirAcunluncaz culios zt) de progres constant dar incet, cu rezultatul nclc('rIizat inc[ complct : in L7B4 a fost introdus[ in F'ran{a o rasir de vierrni dc m[tase, clin care o suti dintr-o mie nu arl reugit s[ producir gogopi albe; asliizi ins5, cltrpii o se'leclie aLe-nLir Limp cle gaizeci pi cinci cle generalii, I)r'ol)or[itr dc gogogi galbene a fost leduszi la treizeci gi cinci dintr-o mie. La planbc, seleclia a fost aplicati ctr aceleagi bune rezultaLcr ca gi la animalrr. Proccsrtl esle insir mai sirnplu, deoarece in marea majoritate a cazurilor plantele posedl ambele sexc. 'I'ofugi, la cele mai multe forme este nccesar de a avea tot atiba grij[ cle a impiedica incnrcigflrile, ca gi la animale sau ]a plantelc uniscxuater, insfl la rtnele planLe, c:r la m:lzitre, aceast[ grijri nu este necesar5. La toate plantelc ameliorate, natnral cu exceplia acerlora care se inmullesc prin mugnri. butagi etc., este aproape indispensabil de a examin:r plantele ob{inute gi cle a distruge pe acelcra care sc inclepiu'tr-.az[ de liprrl corespunzlLor'. Aceasta se numegLe inl[turarea planLelol rele.) gi esLc cle fapt o form[ cle seleclie, cir gi lnl[Lural'ca animalerlor inferionrc. I{clrficulLori gi agriculLoli cll cxperric.nlir incleamnei neincetab st"t se pIslreze cele mai bune plante pcntnr prochiccl'L]a cle scminle. Cu Loalc c[ dersc'ori planLele prezintir r,arialii mulb mai vliclite clecit animalele, esLe totugi in gcrnelal nevoie de cca mai mare zrtcntie pentlu a sesiza orice modificare neinsemnat[ gi favorabiki. Dl i\fasLers 22) po\reslegtc curn in tineretca sa ,,consacra, cn rribdare, multe ol'e" pentru descoperirea deosebirilor' la maz[rea destinzrtir penLru semin{e. Dl Barnel2s) obserr'[ c[ r'echea clpgunir stacojie a.meric:rn[ a fost ctrltivatir timp cle mai bine dc un secol f5r'[ a produce o singttt'[ varieLatc; iar un alt autor observ[ cit de neobignuit, a fosl faptul cir,
:01 PLtttltrq Clu'otticlt:,

vol. II, 1855, p. 596. 21; I sicl. Gcof [r'ov St.-I{ilailc H ist. \ at. Gi,u., , ') in cnelezcrrLc ,,roguinq" (A'. lrar[.). 2)1 ()rrrdtrter's Cltrorticlc, 1l3ir(), p. 198. tt) 'l't'unsrrctiotts Hrrt. Soc., vol. \'I, p. 152.

vo]. I l, p.

254.

qt

.t i ( 't I.\

Ir.

.\\'ilcil

l \Tti

atunci cind grriclinarii atr incerptrt pentrtr ltritna clatit s[ se ocupe de acest fruct, el a incepuL si r,arieze ; aclev[rul este f5r[ incloial5, c[ el a variat intotdeauna, dar c[, pinir ce varialiile neinsemnate nu au fost selectionate gi inmullite prin seminle, nu a fost oblinut nici un rezultat vizibil. La griu, diferenlele de cea mai ugoar[ nuanli au fost descoperite gi seleclionate ctt aproape tot atita grijI ca gi in cazul animalelor superioare, de exemplu de cltre col. Le Cotrteur gi mai ales de c[Lre maioml Hallett. Ar merita sir ddm ciLeva exemplc dc selectie metodicl la plante, insd de fapt, marera ameliorare a tuLurol vechilot' noastre plante cr"ilLirrate poate fi atribuit[ selecliei indelungate, parlial metodic[, parlial incongtient[. Am arItat intr-un capitol anterior cum a fosl crescut[ greuLatea agrigei prin selectie gi cr-rltur[ sistematicii. F'lolilc panselei atr cigtigat de asemenea in dimensiune gi in regulariLaLea conturului. In legiturd cu Cinerari.a, dl Glenny 2a), ,,& avut ctrrajul ca atunci cind florile erau alit neregulale cit gi stelate gi de o culoare prea pulin definiLi, s5. fixeze Ltn model considerat atunci ca exagerat gi imposibil de realizat, afirmindu-se c.i dac[ acesba ar fi vreo dat[ atins, nu am fi intru nimic cigtigali cflci s-ai. stricn frumuselea florilor. trl a suslinut tot,rrgi c[ avea dreptate gi rezultatul a dovediL c[ a$a a fost". Caracterul blttrt al florilor a fost realizat de mai multe ori prin seleclie atent5. Astfcl, dupi ce a semitnat timp de ciliva ani seminle de Anemone coronarta, Rev. W. Williamson25) a gisit o planLi cu o petalir suplimentard; el a sem[nat sflmin{a acesteia gi perseverincl in aceeagi clirec[ie a obtintrL multer variert[li ctt gase sau gapLe rinduri cle pelale. f'randafiml simplu scotian a clervenit birtrit gi a produs opt varietd{i bune in nouI sau zece ani26). Campanula de CanLerrbury (Campanula mediunt) a clevenil bdLutir prin seleclie alentir in curs de patru genera!1i,r). Prin culturi gi seleclier atenli timp de patrtt ani, dl Buckman zs) a transformaL plstirnacul silbatic inLr-o nou.i gi bunl varietate. Prin selectie continuat[ in decurs de mai mtrlli ani, mattirilatea timpurie a mazdrii a fost gr[bil5 cu zece plni la doudzeci pi una de ziler 2e). Un caz mai curios ni-l oferd sfecla, care de Ia cultivarca ei in F'ran!a, aproape c[ $i-a dublat productia de zahdr. Aceasta s-a realizat prin seleclia cea mai aLentii, grt:utatea specific[ a rSdlcinilor fiind verificat5. regulat gi rfid5cinile cele rnai bune fiind p[sLrate penbru producerea de slmin{530).
ST'I,I'CTTA }'IIIICITUATA UP POPOARII)I,,8 ANTIC]E $r SD}TICIVILIZATE Cunoscincl c5. astrizi se acorcl[ atiL de mare important[ seleclieri animalegi plantelor, s-iir putea obiecta c[ seleclia metodicir n-ar fi fost practicat5 lor in antichilater. Lln dislins naturalist conside'rd absurd de a se presupune cd
rtl'Ilctrticullttre, 18{i2, p. litil}. 15) 1'r'ttttstrtt. IIort. Soc., vcll. I\-, 11. 13ft1. :6t Ibirlem. p. 285. ri1 Ilcv. \\'. lJrotnchcad in Guri. Cltrortit'Ir, 1817, 11. 55(). 281 Gard. Cltrotit:le, 1tt(i2, p. 721. 2e) I)r'. Anderson in 7'he llce, r-ol. \-[, p. !)6; I)l IJarnes il (]urcl. Clvrnricle, 1841, p. 17(i. 30; (ioilron, De I'Espice, L8i>!1 , vol. II, 11. (i9; (iartl. Clvonitla, 185,1 , p. 258.
241 ,l otrt'tttLl

SIiLE(l'lIA I..{ P()P(),\}il:I.1: Sjr,\'IICI\/lI IZAl Il

I)opoarele semicivtlizate ar fi practicat vreun fel oarecare de seleclie. F'[rd irldoial[ cI principiul a fost recunoscnt in mod sistematic gi urmat intr-o mult tllai mare md,stlrl in trlLima suti de ani decit in oricare perioacl5 arnterioarir, olr{ininclll-se Ltn l'eztlltat corespunzdtor, ins[ dupd cum vom veflea imediat, ar fi o mare gregeal[ de a se prestlptllle cI importanla selectiei nu a fost recllnoscltl ;i cd ea nu a fost aplicatfl in cele mai str[vechi timpuri gi de popoare semicir.ilizate. Ag sptlne irl prealabil c.i multc din faptele ce se vor prezenta acrrm aratd ttttmai cir odinioarti se luau attttmile precaulitrni la rc.produCere : gi rlacii acesta esle cazttl, aLttnci ctl sigLrran![ ci intr-o oarecare misur[ se practica seleclia. Yom a\rea mai jot posibilitatea de a aprecia mdsura in care seleclia, efectlatS trrtmai in rnocl inlirnpl[tor cle cittr.e rtn mic num[r de locuitori ai u nei !5ri, a produs cu incetul Ltn efect considerabil. Intr-trn pasaj bine ctlnosctlt din capiLolul treisprezece al Genezei, sint claLe legi pentrtr infltten{area culorii oilor, care se credea pe atunci posibilir gi se spune 95 rage]e pestri{e gi cele de cnloare inchisd erau linute separat. Pe timpril lui f)avid lina era comparati cll zdpada. Youatt tt) care a diicutat toate pasaje-le din vechitll testament in legdturl cu reproducerea, conchide cd pe acele vremlri ,,unele din cele mai bune principii de reproducere trebuie si fi fost indelung $i stdruitor aplicate". in conformilate c,i cele prescrise de Moise s-a orclonal : ,,SI nu-ti lagi vitele tale si zlmisleasc[ cu un neam diferit"; se cumpirau insfl catiri t'), sstfel cir in acea perioad[ strdveche alte nalii trebtiie si fi incrucigat calul cu miigarul. Se spurte tu) c[, cu ciLeva generalii inainte de rdzboill troian, Erichthonius avea mttlLe iepe de prlsil[, ,,care prin grija gi aprecierea sa i1 alegel"ea armdsat'ilor au prodtls un neam de cai superior oricdruia din {[rile inyecinate". Homer (Cartea a V-a) vorbegte de caii lui Eneas ca fiind oblinuli din iepele care_ fuseserl date la armisarii h-ri Laomedon. in ,,Republica;', Platon spune lui Glaucus:,,Vdd c[ cregti la casa ta foarte mrilli ciini de r,initoare. -I'e ingrijeSti de reproclucerea gi imperecherea lor ? Nu existd intotdealna printre animalele de singe bun citeva care sinL superioare celorlalte?". La acestea Glatt ctt s riispu nde afirmativ un). Alexandru cei Mare a ales cele mai bu ne vi Le irrdiene peubru a le trirnile in N{acedonia ca s[ imbr-rndt5leasc[ rasa as). Dupir Plinitrss6) regele Pyrrltlts avca o ras[ de boi deosebit de valoroas[ gi nu aclmitea ca tarrrii gi vacile s[ se imprellneze pind Ia virsta cle paLru ani, pentru ca rasa si tttt degenereze. in Georgicele sale (cartea a III-a) Virgil d[ ," sfaL toL atit de serios ca gi acela pe care l-ar putea da orice agri-ultor moclern, penLnr seleclionarea cu grijd a rasei de pr[sil5 : ,,sd se noteze tribul, genealogia gi tntil, care sd fie pdstrat ca blrbatr-rl cirezi'' ; s[ se insemne progenitura ; sd se seleclioneze oi de culoare albfl cea mai curatd gi s5 se examineze dacd limbile lor sint negricioase. Arn vizut cI romanii lineau genealogia pommbeilor lor gi ac'esLa ar fi fost un proceden firri sens, dac[ nu s-ar fi avut cea mai mare grijd la rept'odttcerera lor. Coltunella dI instrucliuni detaliaLe in Iegltrrrd cu creglerea
Ort Sheep, p. 18. \'olz, Ileitt't)ge :ur IittltLtt'rleschichte, 1852, p. 17. :irr7 llitfortl , Ilistot't1 rtl (irt'cce, vol. l, p. 3*) D.. I)ally, tlachis ln Anllrt.rtltologicttl IleLtieu, nrai
::':1
351 it71

18ti,1,

p.

1(t1.

\-crlz, Ileitriiyle etc., 18ir2, p. fi0. 861 Ilislorg of ltte World, cap. 4ir.

SELECT]A

LA

POPOARELI] Str}{ICIVILIZAI'L,

54it

g[inilor : ,, Glinile de reproduccre sit fie de aceea de o culoai'e aleasl, cu Lln corp robust de formi pltrat[, ctl pieptul plin, cu capete mari gi cll crestele erecte rsi de criloare rogie aprinsil. Cele mai bune sint considerate cele care a1 cinci degeLe" az). Dup[ Tacit, cellii se ocupatt de rasele animalelor lor domestice pi Cezar.afirmd cd ei plflteau xegustorilor preluri mari pentru cai blni, importa{i38). In ce privegte plantele, Virgil ,roin.gi. despre seleclionarea anualf a celor mai mari seminle, iar Celsus spune : ,,acolo unde griul gi recolta sint mici, trebuie si alegem cele mai bune spice de griu gi din ete se punem deoparte sdminla noa str5' ' tn). Coborind cursul vremurilor, putem fi concigi. Cam pe la inceputul secolul-ri al nou[lea, Carol cel Mare a ordonat in mod expres furrclionariloi s[ aibd mare grijl de armlsarii sii gi dacd vreunul s-ar dovedi prost sau bitrin, s5-l prevesteasci din timp, inainte ca acest armeisar sd fie dat la iepe a0). Chiar intr-o !ar[ alit de pulin civilizat[ ca Irlanda in secolul al nouilea, animalele din anumite localit5li, sau cele care aveau un caracter particular, erau preluite. Aceasta ar reiegi din anumite versuri strdvechi nt), in care se vorbegte despre Lln pre! de rdscumpdrare cerut de Cormac. Se spune astfel : Doi porci din porcii lui Mac Lair, Un berbec gi o oaie, ambii rotu nzi gi rogii, I-am adus cu mine de la Aengus. Am adus cn mine un arm[sar gi o iap[

Din frumoasa herghelie a lui Manannan IJn taur pi o vacd albl de la Druim Cain.

In anul 930 Athelstan a primit in dar cai de curse din Germania gi a interzis exporltrl de cai englezegti. Regele John a importat din Flandra ,,o slti cle armlsari alegi" az). La 16 iunie 1305 prinlul dc Wates a scris arhiepiscopllli de Canterbttr], nrgindu-l si-i imprumute orice arm[sar cle soi gi piomilind s[-l inapoieze la sfirgitul anuluia3). trxist5 numeroase docutoetrte^ clin perioade str5vechi ale istoriei Angliei in leg[Lr,rri cu imporbul de animale alese de diferite feluri gi clespre legi ridicole contra exportului lor. Sub domniile regilor Henric al gaptelea pi al optulea s-a ordonat ca de ziua sfintului N{ihail migistralii s[ cutreiere cimpiile necultivate gi pr oprietSlile comunale .si sir distrlrg[ ioate iepele sub o anumiti talie ar;. Unii dintre primii nogtri regi au promdigat legi contra t5ierii ber:becilor de rasl bunfl inaintea virstei de gapte ani, aitfel Ce acegtia s[ aib5 tintp s[ se reprocluc[. in Spania, cardinalul" Ximenes a emis in 1509 regttlamente asupra selecli"ei. de berbcci buni pentnr reproducere at).
37) ()urdener's Cfuonicle, 1848,
34,;
ao,1

p.

323.

Reguier, De I'Economie rles CeIIes, 181g, p. 4g7, 503.

nlichel, Des llaras, 1861, p. 81. 41) Sir W. Wilcle, ln llssay on (JmvLnufacturecl
+.r1

"n)

L,

Couteur on Wheat, p. 15.

:lnimal

llernains etc., 1800,

140.

p.

11.

Col. Hamilton Smith, )lut, Littrcty, vol. XII, Horses, p. 135,

N{ichel, Des HcLras, p. 90. 13alier, Itistctrg of tl'te llorse, Vctcrinarg, vol. XII, p. 423. 45) Abbd Carlier inJournol de pl4lsiquc, \.o1. XXI\r, 17g,1, p. 1g1

431

ar;

l)l

despre strlvechea selecLie

a oilol si e sursa rnea cle inforrnaLii

clespre

erau uciqi.

acest rnernorin conlinc multe informalii faptttl cI in Anglia berbccii tineri nu

85 -

e.

2662

SELECTIA

LA

POPOARELE SET\{ICIVILIZATE

rstt' cea mai grea gi ea se ob{ine cle la plantele cele mai sdn[toase gi mai viguroas", ltrescriind apoi reguli de a se l5sa pe plante nn mic numdr de flori pentru sdmin![ ; itgaclar, acum doud srtte de ani, in gr5dinile noastre de flori se dldea atenlie chiar unor asentenea detalii. Pentnr a arita cd seleclia s-a aplicat pe tScute in loctrri unde nu te-ai fiagtelrLat, pot adiuga cd pe la mijlocul secolulni trecut, intr-o parte incleplrtatl a Americii de Nord, dl Cooper $i-a ameliorat printr-o seleclie atentl toate legumele sale, ,,astfel cd ele erau rnult superioare acelora ale oricXror altor persoane. Cind, de exempln, ridichile sale erall bune de consutnat, el lua zece sau doudspr"ezece dintre acelea de care era cel mai mullumit gi lc planta la cerl pulin 97,44 n distanld de altele care infloreau in acelagi tirnp. La fel igi trata el toate cerlelalte plante, variind condi{iile dupS natura lor"nt). Iu rnarea lucrare despre China, publicatS in secolul trecut de cdtre iezuili care este in cea mai mare parte compilatil dupd vechile enciclopedii chinezegti, 5i se spune c[ la oi ,,ameliorarea rasei constd in alegerea cu deosebitl atenlie a rnieilor destinali reproducelii, in a-i hrini bine gi a line turmele separat". Aceleagi principii erart aplicate de chinezi la diferite plante gi pomi fructiferi nt). Un edict imperial recomandd alegerea semin{elor de dimensiune remarcabil5; gi seleclia et'a practicat[ chiar de miini irnperiale. Astfel, se spune cI Ya-mi, sau orezul imperial, a fost remarcat intr-o epoc[ strflveche de impdratul Khang-hi Ire un ogor gi ci a fost p[strat gi cultivat in grddina sa, iar de atunci acel oreza devenit prelios, fiincl singurul soi care poate cregte la nord de Marele Zid n ). Clriar Ia flori, dripI tradiliile chinezegti bujorul arborescent (Paeonia mouta.n) a fost cultivat tinrp de 1400 cle ani, oblininchr-se lntre 200 $i 300 de variet5ti, care sint ingrijite cu clragostc, aga cunr lalelele erau pe timpuri lngrijite de citre olandezi uo). Trecincl acurn la popoarelc sernicivilizate pi la s5lbatici, din cele ce am vdzut in mai mulLe pl'rrli ale Americii de Sud uncle nu exist[ ingr[diri gi unde animalele sint de mic[ valoare, m-arn gindit cd acolo nu existd absolut nici o preocupare pentrtr cre$tereia gi seleclionarea animalelor, ceea ce in mare mdsur5 este rucier.[rat. Roulinsl) clescrie ins[ o ras[ golagfl de vite din Columbia, care nu este lasatd si se inrnulleasc5 din caLtza constituliei delicate. Dupi Azara 52), in Paac1

Se zrce c[ itrt,inle de anLll 1600, inrpiraltil Akbar I(han ar Ii ,,ameliorat rtrlntirahil" porumbeii sdi prin incrucigarea raselor; $i aceasta implici neaplrat rr selectie atent[. Cam in aceeagi perioadl olandezii s-au ocllpat cll cea mai mare 3r'ijn de cregterea acestor pds[ri. In 1555, Belon spune c[ in Franla bunii gosltcclari exantineazit culoalea bobocilor lor de gisch pentru a obline gigte cle t'uloAl'e alb[ gi de rase mai bune. In 1631, Markham spune creJc[torutui,,S5 rrleagir cei mai mari gi mai fmmogi iepuri de cas5" gi intrl in detalii am[nunlite. Chiar in legdtur[ cu scminle'le de plante penLnr grddina de flori, Sir J. Ffanrner, scriind plin anttl 1660 nu), spr-ine c[ ,,la alegerea seminlelor, cea mai bun[ simin![

Gattletter's Citroticle, 1843,

p. 389.
451.
cu

a?) Comuniccrtions

of Aoriculture, citat ln Phgtologia d-rului Darwin, 1800, p. a8) X,Iimoires sur les Chinois, 1786, vol. XI, p.55, vol. V, p. DU 1. to
BocLrd

as) Recherches sur l'oqriculture des Chtnois, de L. d'Hervey Saint-Denys, 1850, p. 229; in legriturii lrlrang-hi, vezi lluc, Clinese Empire, p. 311. 0o; Anderson
525

in Linn. I.ran:;ctct., vol. XII, p. 253. i'r; Utrm. cle l'Acad. (divers savants), vol. \'I, 1835, p.
Des Quadrupddes du Para7uaU, 1801,

3133.

vol. II, p.

3iJ3, 37{.

SELECTIA

LA

POPOARELE SEMICIVILIZATE

54i

raguay caii sc nasc deseori cu pdr ondulat gi nefiind pe placul indigenilor, acegtr cai sint ucigi. Pe de alt5 parte, Azara afirmd c5. un taur fdr[ coarne, nlscut in 1770, a fost p[strat gi $i-a propagat rasa. Am fost informat de existenta in Banda Oriental a unei rase cu p[rul intors, iar extraordinarele vite niata au apdrut pentru prima datd in La Plata, unde de atunci au fost linute separat. Astfel, in aceste !5ri, atit de pulin favorabile unci.,selectii atente, anumite variet[[i remarcabile au fost p[strate, iar altele au fost de obicei distruse. Am vd,zut de asemenea c[ uneori locuiborii introduc pe proprietSlile lor vite proaspete, pentru a preveni efectele ddun[toare ale incruciglrii intre indivizi inrudi{i incleaproape. Pe de altd parte, am aflat din sursd demn[ de incredere cd indigenii Gauchos din Pampas nu iSi dau niciodatd vreo osteneal[ sd aleag5 cei mai buni tauri sau arm[sari pentru reproducere gi aceasta explicd probabil de ce vitele gi caii au un caracter remarcabil de uniform in toat5 imensa intindere a republicei Argentina. in ce privegte vechile continente, in degertul Saharei ,,tuaregul este tol atlt de atent in alegerea mehariului sdu de reproducere (o frumoas[ ras[ de dromader) ca gi arabul in aceea a calului sdu. Pedigriurile sint transmise gi mulli dromaderi se pot mindri cu o genealogie mult mai lungd decit a descendenlilor arm[sanrlui arab, Darley" ut). I)upd Pallas, mongolii se str[duiesc s[ creasc[ iaci sau bivoli ctt coadd de cal, cu cozi albe, pentru cd acestea sint vindr-rte mandarinilor chinczi ca ap[r5toare de mugte gi aproape gaptezeci de ani dup[ Pallas, Moorcroft a constatat c[ animalele cu coada albd incd mai erau selec-

lionate pentru reproducere 5a). Am v[zut in capitolul despre ciine c[ sdlbaticii din diferite pirli ale Amcricii de Nord gi ale Guianei igi incrucigeazd ciinii cu Cani.dae sdlbatice, aga cum, dupl Plinius, o fdcean gi vechii gali. Aceasta se fdcea pentru a da ciinilor lor puterc gi vigoare, tot astfel cum astdzi ingrijitorii marilor crescdtorii (dupd cum am fost informat de dl Yarrell) igi incrucigeaz1" uneori nevistt-ticile de viniltoare cu dihorul silbatic, ,,pertru a le face mai rele". f)upd Varro, alt5datd mdgarul silbatic se prindea gi se incruciga cu animalul domesticit pentru a ameliora rasa, in acelagi fel cum astizi indigenii din Iava igi duc vitele in phduri pentru a le incnrciga cu banteng-ul sdlbatic (Bos sondaicus) uu). In Siberia de nord, la ostiaci.), ciinii variazd ca desen in diverse regiuni, dar in fiecare localitate ei sint p[tali cu negru gi alb intr-un mod remarcabil de uniform uu); gi numai din acest singur fapt putem deduce existenta unei reproduceri atente, cu atit mai mr-rlt cu cit ciinii dintr-o localitate sint renlrmili in toatl lara pentru superioritatea lor. Am auzit despre anumite triburi de eschirnogi care se mindresc cu atelajele lor de ciini de aceeagi culoare. Dupi cnm m5 informeaz5 Sir R. Schomburgk ut), in Guiana ciinii indienilor Turuma sint, foarte
ut)
5a.;

T'he great Sahara, de rev. H. B. Tristram, 1860, p. 236. Pallas, Act. Acad. St, Petersburg, 1777, p.249; l{oorcrofl gi Trebeck, Trauels

in

the Himalagan Pro-

uince.q. 18-11.

siy 6iLat din Raffles, in lnrllan lticld, 1859, p. 196; pentru \rarro vezi Pallas, ul supra. '; I'opor din Siberia occidentali (N. frart.). 56) Ernan, Trauels itt Siberia, traducere ln englezi, vol. I, p. 453. sz; \-ezi cle asemcnea Journul of 11. Geograph. Soc., I'ol. XIII, partea a 2-a, p. 65.

',J\

SLLECTIA

LA

POPOARELE SE1\iiCIVILIZATE

tanr cll o anumitd

intins[ ca obiecte de sc]rimb ; prelul unui ciine bun esLer act'lagi ca gi cel pl5tit pentru o nevast[. tri sint linuli intr-un fel de cugc[ pi irrclienii ,,sint foarte atenli s[ impiedice impreunarea fernelei, cind aceasta este irt f'aza de rut, cu un ciine de calitate inferioar5". Indienii spuneau lui Sir Robert cir clacd un ciine se dovedegte prost sau inutil, el nlr esle ucis ci l5sat sd moarti clin totalii lipsd de ingrijire. Aproape nici un popor nu este mai sdlbatic decib truegienii .) dar am aflat de Ia dl Bridges, ca tihetul misiunii, cd ,,atunci cind acegLi silbatici au o cdlea mare, puternici gi vioaie, &u grijd de a o da la un ciine bun gi au chiar grijd de a o hrlni bine, astfel ca puii ei sd fie puternici gi Jrine f[cu!i". In interiorul Africei, negrii care nlr au avnt legdturi cu albii sint foarte preocupa!i de a-gi ameliora animalele; ,,i aleg intotdeauna masculii mai mari gi rnai puternici pentnr reproducere", membrii trihului Malakolo erau incintali cle promisittnea lui Livingstone de a le trimite un taur, iar ciliva dintre mcmbrii tribului Bakalolo au dus in interiorul ldrii un cocog viu tocmai de Ia Loanclaut). La Falaba, dl Winrvood Reade a observat un cal neobignuit de frtimos clespre care regele negrtl l-a informat c5 ,,proprietarul era cunoscut pentru iscusinla sa in cregterea cailor". Mai la sud, pe acelagi continent, Anderson afirm[ c[ a ctllloscut rtn negrll dintribulDamara care a dat doi boi frumo.si penLru rin ciine care i-a pldcut. Indigenii din tribul Damara sint foarte incintali de a poseda turme tntregi de vite de aceeagi culoare qi iSi preluiesc boii dupd nrririmea coarnelor acestora . ,,Tribul Namaqua are o adevdratfl manie pentru u r] atelaj cle aceeagi cttloare gi aproape toate popoarele din Africa de Sud iSi preluiesc vitele imediat dup[ nevestele lor, fiind mindri de a poseda animale ce par de ras5".,,Ei nu folosesc decit rareori sau nici o datd un animal frumos ca animal de pot'ar5." u'). CapacitaLea de discerndmint a acestor sllbatici este uimitoare, pulind recunoagte cirui trib aparline orice animal. Dl Anderson md mai informeazf, cd, indigenii imperecheazd. deseori nn anumit Prelttili
gi folclsiti pe scar[

lazo de la \rega, un descendent al incagilor, ca fiind practicat in Peru inainte ca lara s5, fi fost subjugatfl de cdtre spanioli 60). In fiecare an incagii organizau mari vin[tori cu care prilej toate animalele sllbatice erau gonite de pe o suprafa!5 imens[ cdtre un punct central. In primul rind, animalele de pradd erau distruse ca fiind ddundtoare, apoi Guanacos gi Vi.cunas sdlbatice erau tunse, animalele b[trine, mascule gi femele, erau ucise, iar celelalte puse ln libertate. Diferitele neamuri de cerbi erau examinate, cei bdtrini, masculi gi femele, fiind de asemenea ucigi, ins[ ,,femelele tinere cu un anumit numdr de masculi, alegi clintre cei rn:ri frumogi gi puternici" erau ldsali ln libertate. Deci, aici avent o selec{ie efectuatd de offi, care ajutd selec{ia natural5. Incagii urmau agadar
') Locuitorii din
58; Livingstone,

c[tre un popor semicivilizat, salr de fapt de citre oricare popor, pe care l-am glsit citat, este acela aritat de cltre Garci-

vac5. Cel mai curios caz de selec[ie de

Ftrsl trauels, p. 191, 439, 565; vezi cle asenrenea Erpttlitiott to the Zambc=i, 1865, p. lrcrrlru \n caz analog in legituri cu o rasi. bunl de capre. 5e) r\nclcrlson, Trauels rn Sorrl/r Africcr, p. 232, 318, 319. u0) Dr. \'avasseut', ln llttlt. de Ia Sociiti cl'Acclimatatfon, vol. VIII, 1861, p. 136.

J'tu.a de li'oc (Patagonia), (.1/. lrarl.).

4g5,

SELf

CTIA LA POPOAREI-E SI]I{ICIVILIZATE

549

s-a iscat o t'ie concurcn!5 pentru posesia ei, ea realizind un pret considerabil"uo). in leg[tur[ cu oile, chinezii prefei5 berbccii fdrd coarne, iai taiarii ii preferd cu coarnele in spiral5, cei f[r[ coarne fiind considera{i c[ pierd cura,iul6s). Unii

in lara cafrilor britanic[, mugetnl unei junci a provocat atita admiralie incit

sistemtrl exact contrariu aceluia de care sportivii scolieni sint acuzali cd-l aplici, omorincl in tnod constant cei nrai frumogi ccrbi gi cauzind astfcl degeneiarea lntregii rase61). in ce privegt_e nrmcgltoareie clomesti ce lamq. Si alpaco, i. timpul incagilor ele el'au separate dupi colorit gi dacl din intirnplare intr-o -tlrmfl se ndSLea Yretln animal de culoare nepotrivit5, el era eventual p11s fn alt5 turmd. In genul Aucheni.a existd patnr forme dintre care Guanaco gi Vt cuna se aflri in stare sllbaticd Si slnt firi indoial5 specii clistincte, iar lama gi alpaca sint ctrnoscnte nttmai in stare domestic5. Aceste patru arrimale par atif de diferite, incit majoritatea naturaliglilor, in special acei care au sLudiat acestc animale in lara lor natal5, sus{in ci ele sint specii dislincte, cu toate c5 nimeni n1 prctinde sX fi v5ztit \-reo lama sau alpaca silbatic5. Totugi, cll Leclger, care a sttrdiat indeaproape aceste animale atlt in Peru cit gi ln timpul exportului lor in Atrstralia 5i care a f[cut multe experienle in legdtur5 cu inmullirei lor, aduce argumente62), care imi par concluclente, in sensul cd lama este descendentul domesticit al guanaco-ului, iar alpaca acel al vicunei. $i acum cincl ,5tim ch aceste animale eratl crescrtte 5i seleclionate in mod sistematic c1 multe secole in urmd, nu e nimic surprinzhtor in marea schimbare pc care au suferit-o. Mi g-a p[nrt la u n moment dat probabil c5, degi popoarele antice gi cele scmicivilizate s-atl octrpat poate cu ameliorarea in trdsdturile esenliale a animalclor lor mai folositoare, ei ar fi neglijat totupi caracterele neinsemnate. Natura rtmand e ins5 aceeagi in toatir lumea; moda domnegte pretutincleni gi omll este clispus s[ preluiasc[ orice se intimpl5 sd posede. Am r'[zut c[ in America de Sud vitele niata, care desigur cd nu au fost fdcute utile prin fala lor scurt5 5i ndrile rhsfrinte, au fost totugi p5strate. Membrii tribului Damara din Africa cle Sttd igi preluiesc vitele pentru uniformitatea culorii gi pentm coarnele enorm de lungi. $i t'oi arlta acum cfi aproape nu existd particularitate la animalele noastre cele mai folositoare, care din cauza moclei, unei supersti{ii sau din oricare alt motiv, s[ ntt fi fost pre{uiLd gi in consecin{d pdstrat[. ln leg..[turd cu vitele, Youatt arat50:) c[ ,,o veche cronicd vorbegte despre 100 de vaci albe cu urechi rogii, certtte drept compensalie de c[tre principii din Jara Galilor de Sucl gi Nord. Dacd vacile erau de culoare inchis[ sau negre, trebuia s[ li se dea 150". Agaclar, in lara Galilor se dddea atenlie culorii inainte de subjugarea acestei !5ri de citre Anglia. in Africa Centralil, Lrn bou care atinge plmintul cu coada este ttcis, ia.r in Africa de Sud, unii membri ai tribului Damara nll rndninci carnea ttnui borr bil{at.Cafriipreluiescun animal cu glas muzical gi,,la o vinzare

membri ai tribului Damara nu mlnincd carnea oilor fdrd coarne. In privinla cailor, la sfirgitul secolului al cincisprezecelea, animalele de culoare liart pommd,
ut) The triatural Hislorq of Dee Srde, 1855, p. 476. az| Ilttll. tle Ia Soc. t['AcclirnakLlion, I'ol. \rII, 1860, p. 457, 631 Caille, p. 4E. 61) (iildLoriile lui Livingstone, p. 576. r\nderson, ,,Lalte Nganli", 1856, p. ZZZ. ln leg-dturri cu vinzarca din lara c:tfrilor, \,czi Quarterlg
65)

I'Idntoires

ttll'les

Rettictrt, 1860, p. 139. Cl'tinois (rle icztrili), 1786, vol,

XI,

1t. 57.

:).-) |

SE,LECTIA INCON$TIENTA

erau foarte preluite in Franla. Arabii au un proverb : ,,tu cump5ra niciodat[ un cal clr patru picioare albe, c[ci el igi poartd giulgiul cu sine" 00) ! arabii dispreluiesc de asemenea, caii murgi. De asemenea, in ce privegle ciinii, Xenofon gi allii din timpurile antice aveau preferinle pentru anumite culori gi ,,ciinii de r-in[toare albi sau de culoarea ardeziei nu erall apreciati" ut). Trecind la pis[rile de curte, vechii g^urmanzi romani erau de pdrere c[ ficatul unei glgte albe era cel mai gustos. In Paraguay, giinile cu piele neagrd sint crescute fiind considerate mai productive gi cu carnea cea mai indicat[ pentru bolnavi ea). Dup[ cum sint informat de sir R. Schomburgk, in Guiana indigenii nu m[ninc[ carnea sau ou 5le de g5in5, insii doud rase sint linute sepalat numai ln scop decorativ. In trilipine se cresc nu mai pulin de nott I subvarietdli ale rasei de g5ini de lupt[, fiecare cu numele ei, astfel cd ele trebuie s[ fie reproduse separat. Datorit[ modei, sall ca un indiciu al puritSlii slngelui, in Europa se d5 astlzi o deosebit[ atenlie ce]or rnai neinsemnate particularit[li a]e anirnalelor noastre cele mai folositoare. Se pot da mrilte exemple, lns[ douI vor fi de ajuns : ,, h comitatele de vest ale Angliei, prejudecata contra unui porc alb este aproape tob atit de puternicd ca gi aceea din Yorkshire contra unuia negru". Se zice de Lrna din subrasele de Berkshire c5 ,,albul trebuie s5 fie limitat la patru picioare albe, o pat[ albd intre ochi gi la citeva fire de p5r alb in dosul fiecflrui um[r". Dl Saddler avea ,,trei snte de porci, fiecare insemnat in acest fel"un). Cam pe la sfirgitul secolului trecut, vorbind despre o modificare la una din rasele de vite de Yorkshire, Marshall spune c[ ,,coarnele au fost considerabil modificate in timpul ultimilor dou5zeci de ani, fiind la modd un corn curat, mic gi asculit" to). lnti-o regiune a Germaniei, vitele de rase de Gfoehl sint preluite pentrtt numeroase calitili; ele trebuie s[ aib[ ins[ coarnele de o crtrbur5 gi nuan![ anumitd gi dac[ iau o direclie gregit[, se aplicfl mijloace mecanice. Locuilorii ,,consider5 de cea mai mare importan![ ca nlrile taurultti si fie de culoarea clrnii gi genele de culoare deschisd ; aceasta este o condilie indispensabil[. Un vilel cu n[rile vinete nu s-ar cumplra, sau s-ar cumpira la un pre! foarte redtts"tt). De aceea, s[ nu spun[ nimeni c[ vreun punct sau caracter, oricare ar fi el, este prea neinsemnat pentru o preocupare metodicd gi pentru a fi seleclionat de cfltre crescltori.
SEI-,ECTIA INCON$TIENTtr.

Dup[ cllm am explicat de mai multe ori, prin acest termen inleleg pdstrarea de cdtre om a celor mai valoropi gi distrugerea celor mai pu{in valorogi indivizi, fdr[ vreo intenlie de a modifica rasa. Este grell de a prezenta dovezi dirccte privind rezultatele ce decurg din acest fel de seleclie; existd insfl din abunden![ dovezi indirecte. De fapt, exceptind cd intr-un anumit caz omul
oo; F'.
021
681

\'Iichel, Des Haras, p. 47, 50. Col. Hamilton Smith, Dogs, in Nal. -Lib., vol.

X, p.

103.

Azara, Quadrupbdes tlu Paraguag, vol. II, p. 6e) Edilia Sidney a lui Youatt, 1860, p. 24, 25. 70) Rural Economg of Yorkshile, vol. II, 182. zr; Nfollet-Gayot, Du Rettf, 1860, p. 547.

324.

SELECTIA INCONSTIENTA

;.);) I

aclioneaz5 intenlionat iar in altul firfl intenlie, exist[ pulind difelen!fl intre seleclia metoclic[ gi cea incongtient5. In ambele caztrri omul pdstreazl aninalele ce-i sint, cele mai utile sau pl[cute gi clistruge sau neglij eatir. pe celelalte. Ins[ f[r[ indoialf c[ un rezultat mult mai rapid decurge-)din seleclia metodicd de c[tre gr[dinari gi decil. din cea inconptient5. Plivitul plantelor nereugite VIII-lea a tuturor iepelor distrugerea prin lege in timpul domniei lui Henric al strbdimensionate, sint exernple ale unui proces contrariu selec{iei in inlelesul obignuit, 3l cuvintului, dar care duce la acelagi rezultat general. trfectul distnrgerii indivizilor avind Lrn caracter particular cste bine exemplificat prin necesibatea uciderii tuturor mieilor avind pe ei vreo rtrml de crtloare neagrd, in scopul de a menline turma albd ; de asemenea prin reducerea taliei medii a b5rbalilor din Franla in timpul rdzboaielor distmg[toare ale ltri Napoleon, in care mul{i blrbali inalli au fost ucigi, cei scttnzi fiind lflsali sI devini tali de familie. Aceasta esLe cel pulin conch.rzia a cltorr-a clin cei care au studiaL indeaproape efectele serviciului militar obligatoriu ; gi este sigur cd din timpul lui Napoleon norma lnillimii pentru arrnat[ a f ost reclusd in dou I salr trei rinduri. Seleclia incongLientd se amestec[ cu cea metodic[, astfel c[ este aproape imposibil de a le separa. Cind inainte vreme vreun amator remarca din intimplare pentru prima datd un porumbel clr un cioc neobignuit de scurt, sau unul crl rectricele neobignr"rit de dezvoltate gi degi a crescttt p5s5ri dintre acestea clr intenlia precisd de a tnmulli varietatea, tottrgi el ntl a putut avea intenlia de a creea un porumbel jtrc[tor cu fala scurtl sau un porttmbel rotat, fiind departe de a $ti dacd a fdcut primul pas spre acerst tel. f)ac[ ar fi putut vedea rezultatul final ar fi fost plin de mirare, insd - dupir cit cllnoagtem obiceiurile amatorilor - probabil nu gi de admiralie. Porumbeii nogtri cdlStori, barbi gi jucdtori cu fa{a scurtd au fost foarte mult modificali in acest fel, dupl cum putem deduce atit din dovezile istorice prezentate in capitolele despre porumbel, cit gi din comparalia pdsdrilor aduse din !5ri lndepdrtate. La fel a fost gi in cazul ciinilor ; astfel, copoii nogtri de azi diferd de vechiul ciine de vinltoare englez, ogarii nogtri au devenit mai ugori, iar ciinele scolian pentru vindtoarea de clprioare a fost modificat gi ast[zi a ajuns rar. Apoi buldogii nogtri se deosebesc de aceia care pe vrelnuri erau utilizali pentrtt a h[itui taurii, iar ciinii nogtri pointeri gi de Terra l{ova nu se aseam5n[ indeaproape cu niciun ciine indigen care se gdsegte astdzi tn lzirile de ttncle art fost adugi. Aceste modificlri au fost realizate parlial prin lncruciglri, dar in fiecare caz rezultatul a fost guvernat de cea mai strictti seleclie. Nu exist[, totugi nici un motiv de a presupune cd omul a creat in mod intenlionat pi rletodic rasele, exact cllm sint ele ast5zi. Pe m[surd ce caii au clevenit mai iu!i, iar terenul de vinfltoare mai cultivat gi mai putin accidentat, s-au dorit gi s-alr produs copoi mai iu!i, probabil insi fdrfl ca cineva sd fi previzut clar ceea ce vor deveni acegtia. Pointerii gi seterii nogtri, ultimii trigindu-se aproalle sigur din cockerii mari, au fost mult modificali in conformitate cu moda gi cu dorinla de vitezi crescut[. Lupii s-au stins, ca gi ciinii pentru vin[toarea de lupi, cerbii au devenit mai rari, taurii uu mai sint h[itui!i, iar rasele corespunzltoare
*) ln
englezegte

,,roguing" (lf. lrad.),

J:) Z

SE'ECTIA INCON$TIENTA

rlc ciini au rispuns acestor schimbdri. Putem fi insd aproape siguri cd atunci, de exenrplu, cind taurii nu au mai fost hliluili, nimeni nu $i-a zis: ,,imi voi c'r't5te acurn ciini de talie mai mic[" gi astfel s[ creeze rasa de azi. Pe m[surfl ce se schimbau condiliile, oamenii iSi moclificau incet gi incongtient cursul
st'lct'!ici.

La caii de culse, selec{ia pentnr r,iLezir a fost urmat[ metodic gi in prezent caii nogLli iSi clep[gesc ugor str[mogii. Talia sporitd gi aspectul diferit al calulrri de cul'se crnglezesc a ficut pe un bttn ohset'vator din India sd se intrebe : .,Plivind caii nostri cie curse, ar putea cineva, in acesb an, 1856, sd conceapl c[ ei sint lezull,atrrl unci irnpreun[ri clintrc calul arab gi iapa african[?"rr). Aceastir nroclificare a fost, probabil, efectuati in mare mrisur'[, prin seleclie incongtienl5, adicir din dolinla generald de a crepte, in fiecare generalie cai cit mai Jruni posibil, combinatd cu dlesajul gi hrana bogat[, fdr5 insd vreo intenlie de a le da aspectul lor actual. Dup[ Youatt ?3), introducerea pe timpul lui Olivel Crornr,vr.ll a trei renumili armdsari din orietrt, a influenlat rapid rasa englezcascl, ,,astfel c[ lordul Harleigh, un om din vecltea gcoald, se plingea cd dispare rapicl calul de talie mare". Aceasta este o excelenti dovad[ de citd grijI Llebuie s[ se fi pus in urmdrirea selecliei, peutru c[ f[r[ asemenea grijI toate rurmele unui atlt de mic adaus de singe rds[ritean ar fi fost repede absorbite

;i pierdute. Cu toate c[
dei

clima Angliei nu a fost niciodatd considerath ca deosebit

favorabil[ calului, totugi seleclia metodicd gi incongtient5, continuat5. timp inderlungat, tmpreun[ cu aceea practicati de cdtre arabi mai niult5 vreme gi clin timpuri mai vec:hi, a s{irgit prin a ne da cea mai bunS ras5 de cai dinlume.

]'Iacaulay?a) observd i ,,DouH persoane a cdror autorita'Le in asemenea subiecte este linutir in mare slimir, dtrcele de Newcastle gi Sir John F'enwick, s-au pronunlat c[ cea mai nenorocitfl mirloag[ importatfl vreodat[ din Tanger ar procluce o progeniburd mai excelentd decit se poate agtepta de Ia cel mai bun armdsar din rasa noastr[ indigen5. Ei nu ar fi putut ti$or crede cd va veni un timp cind prinlii gi nobilii clin ![rile invecinate vor fi atit de ahtiali sH oblin[ cai din Anglia pe ctt alr fost vreodatS. englezii sX oblin[ cai din Africa cle Nord". Calul Iondoncz cle povar5, care diferd atit de mull, ca aspect de orice specie natural[ gi care prin talia sa a surprins atit de mult pe numerogi prinli clin Rlslrit, a fost format probabil prin seleclia, timp de multe generalii, in Flandra 5i Angli&, & animalelor celor mai grele gi mai puternice, fdr[ ins[ cea mai mic[ intenlie satr speran!fl de a crea un cal ca acel pe care il vedem astdzi. Dacd ne intoarcem la o epocfl lndeplrtat5 a istoriei, vedem la statuile antice grecegti, dup[ cum observd Schaafhausen ?5), un cal tot atit de neasem[n[tor calului de curse ca gi cclui de povarh gi diferit de orice rasi existent[. Rezultatele selecliei incongtiente intr-un stadiu timpuriu sint bine eviden{iate prin diferenla dintre turmele ce se trag din aceeagi ras5, dar crescute separal de crescitoli atenli. In aceastd privinl5 Youatt prezintfl un excelent exemplu clr oile apartinind d-lor Buckley gi Burghers care,,timp de peste cinzeci de ani au fost reproduse pur din rasa initialS a d-lui Bakewell. Nu existl
") '") ?41
757

T'he Irulian Sporttrto Ileuieut, vol. T'he lIorsa, p. 22.

I, p.

181

The SfitcI F'arm, de Cccil, p. 58.

Historg of Ertqland, vol.

I, p.

316.

uber

Besttittdigkeit der Arten.

SELECTIA INCON$TIENTA

DCJ

nici o b[nuiall in mintca cuiva, cit clc pulin familiarizat ar fi ctr acest subiect, ci proprielanrl vreuneia din cele douil turme ar fi deviat in vreunul din caznri de la singele pur al turmei d-lui Bakeu'ell gi totugi diferenla intre oile din posesia celor doul liersoane este atit de mare incit au aspectul a cloufl variet5{i cu totul cliftlite" tu). Am r'5zut la porumbei mai multe cazuri analoge gi bine preciza te. Anr avut, de exemplu, o familie cle barbi ce se trdgeau din barbi crescuti rnult[ vren]e de sir J. Sebright gi o altd familie crescutd mult timp de u n alt arnator, cele dou 5 familii deosebinclu-se in mod clar una de alta . Nathusius - Ei rlu se poate cita un martor mai compebent - observl c[ degi vitele Shorthorn sint in aparen{[ remarcabil de uniforme (afari de culoare), totugi un anumit caracter gi dorinlele proprii ale fiecdrui crescitor se imprimd vitelor sale, astfel cd diferitele cirezi se deosebesc intrucitva una de alta tt). Prin seleclia atentd f icut[ de dl Tomkinr za) vitele de Heref ord au dobindit, curlnd dupd anul 1769, caracterul lor actual bine marcat, iar recent rasa s-a scinclat in dou5 ramuri, una din ele avind fata albfl gi deosebindu-se pulin de cealalL5, pare-setn), $i in citeva alte privinli: nu exist[ insd nici un motiv sd se cread[ c[ aceastl scindare, a c[rei origine este necunoscut[, s[ fi fosL inten[ionatl ; ea poate fi atribuit[ ctt mult mai rnultd posibilitate faptului c[ diferili cresc5tori s-au ocupat cle caractere diferite. Tot astfel, in 1810 rasa de porci Berkshire se schimbase foarte mult fa!5 de ceea ce fusese in 1870, iar de la 1810 incoace au ap[nrt cel pulin doud subrase distincte purtind acelagi nume 80. Avind tn vedere cit de repede se inmul{esc toate animalele pi c[ unele trebuie anual sacrificate iar altele pistrate pentru reproducere, dacd fiecare crescfltor stabilegte in mod congtient, in cursul unui lung $ir de ani, care anirnale trebuie sh fie pdstrate gi care sacrificate, este aproape inevitabil cd felul s5u incliviclual cle a r.edea a influenlat caracterul animalelor sale, f[rd ca el s[ fi avut vreo inten{ie de a modifica rasa. Seleclia incongtient5, in sensul cel mai strict al cuvintului, adicd pistrarea animalelor rnai folositoare '.si neglijarea sau sacrificarea celor mai pu{in utile, fdrfl vreun gind pentru viitor, trebuie si fi fost practicath in mod intirnpl5tor inc[ din timpurile cele mai indepdltate gi printre popoarele cele mai primitive -). Silbaticii suferi cleseori de foamete gi uneori sint izgonili prin rdzboi de la casele lor. ln asemenea cazuri, aproape c[ nu exist5 indoiald cd ei igi vor salva animalele cele rnai folosiboare. Cind fuegienii sint impingi defoamete, ei igi omoarHpentru hran5" mai curincl femeile b[trine clecit ciinii, zicind, dupi cum am fost asigurati, c[ ,,fermerile b[trine sint f[rd folos; ciinii prind vidre". Aceeagi jtrclecat[ sdn[toas5 clr siguran![ c[ i-ar face ca atunci cind sint gi mai ameninlali de foamete s5-gi p[slreze ciinii mai folositori. Dl Oldfield, care cttnoagte atit de bine pe hdgLinagii din Australia, m[ informeaz5. c[ ,,to[i sint foarte bucurogi sd oblind un ciine european pentru vin[toarea de canguri gi se cunosc mai multe cazuri cind tatil $i-a omorit propriul sdu prunc pentru ca mama sa sA poatd
Youatt, On Shecp, p. 315. Aber ShorLhorn Rindt,ieh, 1857, p. 51. tt) Lorl', Domesticttted Animals, 18-15, p. 363.
?61

tz7

7s) Quaterlg Reuieut, 1844,

00.1

p. 392. H. r'on Nathusius, Vor.stttrlien... Schweineschiidel, ') in englezegte ,rbarbarous" (N. lrarl.).

1864,

p.

140.

SELECTIA INCON$TIENTA

acela care cregte acum sdlbatic in Jura er). Este evident cd perele descrise cle Plinins erall calitativ ctl mult inferioare perelor noastre cle azi. Ne putern cla seama gi in alt fel de efectele continu5rii timp inclelung:t a selecliei gi culLiv[rii. Astfel, s-ar putea agtepta cineva sd oblin[ un mdi de prima calitate clin s[min{a unui _-St p5dure{ stu o pard delicioasd ce se topegte in gurd din pdrul silbatic ? Alphonse de Candolle m[ informeazd cd a t,dzut reient la Ro-n intr-un mozaic antic, reprezentarea unui pepene i gi cum romanii care eral atit fe_gurmanzi nll vorbesc despre acest fruct, el deduce ci pepenele a fosL mllt imbundtfltit ln epoca clasic5. Trecind Ia timpurile mai recente, menliondm ci Buffons2), comparind florile, fructele gi legumele ce erau cultivate pe vremea lui cu nigte desene excelente executate ctl o sutd cinzeci de ani mai inainte, a rdmas surprins de marea irnbun[t5lire ce fusese reahzat5, observind ci aceste flori gi Iegume de odilioar[ ar fi respinse astd,zi nu numai de un horticultor ci gi de un grddinar de la !ar5. Din timpul lui Buff on opera de ameliorare a continuat 1; mod constant gi rapid. Orice horticultor care comparfl florile noastre d.e azt cu acelea ce figureaz[ ln cirli publicate nu de rnult, este surprins cle modificarea prodlsl. Vorbind despre variet5lile de Pelargoni-um crescute de dl Garth npmai cu 6olirzecr 5i doi de ani mai inainte, un binecunoscllt amatorss) observfi: ,,ce firrori arr provocat ! se spunea cd am atins cu siguran![ perfeclia, dar astdzi nu se mai uil.{ nimeni Ia vreuna din florile de atunci. Datordm, totugi,recunogtin!5 acelora care atl vdzttt ce era de ficut gi au f[cttt-o". Scriind despre aceeagi floare 8a), dl Paul, binecunoscutul horbicultor, iSi reamintegte cd in iinerele .iu incintat cle figurile din opera lui Sweet i ,,cE slnt ele ins[ ca frumuse{e in comparalie clr Pelargoni.um de azi? Nici aici natnra nu a progresat prin salturi ; amelior-area a fost trepLatS gi dacd am fi neglijat acele progrese gradate, am fi fost lipsili
81)

rilor lacugtri din Elve{ia, dupd cum s-a arhtat intr-un capitol anterior. Astfel, atrtorul ne aratd cd seminlele variet5lilor noastre actuale de griu s orz, oyirz, mazdre, fasole, linte gi mac depdgesc ca dimensiune pe acelea care erau cultivate in Elvelia, in epoca neolitici gi cea de bronz. ln-epoca neolitici aceste popoare strSvechi posedau de asemenea un mdr pddure! cu mult mai mare decit

este dovedit

alapta cdtelugul atit de pre{uit". Altd ras[ de ciine ii trebuie australiatrtr.ltti pentru vindtoarea de oposumi gi de canguri gi alta fuegianului pentlr prinsul pegtilor gi al vidrelor, iar conservarea intimpldtoare in cele Ooue ldri a animalelor celor mai folositoare, duce in cele din lrmd Ia formarea a doua ra se foarte distincte. Inc[ din zorile civilizaliei, la plante trebuie in general sh fi fost clltivat[ in fiecare perioadfl cea mai bunl varietate cllnoscutd-, ale cirei seminle trebuie s[ fi fost nneori sem[nate, astfel ci trebuie sI fi existat o onr..n.. selec{ie clintr-o epocfl extrem de indep5rtat[, fdrd insfl vreun model de perfeclilne dinainte stabilit sau vreun gind pentru viitor. Astizi, noi benefibiern h. o seleclie urmatd intimplitor gi incongtient timp de mii de ani. Acest luc'r

in mod interesant de cercet[rile lui

Oswald Heer asupra locuittr-

Vezi de

asemenea

8z) Pasagiul

Dr. Christ ln pfahlbauten a lni R0timeyer,

p. 77.

1861,

p.

e citat din Bul/. Soc. d'Acclilnat., 185g, 837 Journal of llorticulture,1862, p. 3g4.
8a) Gardener's Chronicle,

226,

lBS7, p. 85.

SELECTIA

de m[rerlele rezultate acLuale". Cit de bine apreciazl gi ilustreaz[ acest horticullor crr expelien[ir for'{a trepLa[[ gi acumulatir'[ a selecliei !La fel a progresat gi dalia ca fnrmuse!c, linia ame'liorlrii fiind dirijatfl de rnodir gi cle modific5r ile sur.cesir-e suferiLe cu incetul dc floar'.er). O modificare constantI gi treptat[ a fost obsen-atir la mulLe alte flori : astlel, dupl"t ce clescrie r-ariet.ir{ile rnai insemnate rle galoafe cal'e se cultivau in 1,813, un bdtrin horticultortu) adaugd : 2garoafele din acea vrerne nu ar fi folosite acum nici m[car ca flori de borclur[". Imbundtiilirc.at atitor flori gi numirul de varietiti care atl fosf obtinute sint cu atit mai remarcabile cu cit :rfl[rn c[ cca nlai veclic gr-5.din[ de flori cllnoscutl in Europa, gi anume cea de la Parlor.a, clateazi lllrntai c'lin anul 15458?).
EFECTEI,E SDI]ECTTEI DOVEDITE PRIN FAPTUI-, Ca eanlrl,n CEr-,E }TAI PRETIIITE DE OM PREZINTA CEI,E MAI MARI DEOSEBIRI

deosebirilor clintre varietSlile speciilor distincte:, preltrite pentru difcrite p[r!i, ca frunzele, tulpinile sau tuberculii gi semin{ele, fructele sau florile. Oricarc ar fi partea pe care ornul o preluiegte cel mai mult, se va constata ci acea parte prezintl cele mai mari deosebiri. Sageret observfl cd ]a pomii cultivali pentm s[minla lor, fructele sint mai mali dccit la specia parentald, pe cind la aceia cultivali pentru semin{erle lor, ca nucii, alunii, migdalii, castanii etc. sdmin{a ins5gi este mai mare : gi el explic[ accst fapt prin aceea c[ tirnp de multe generalii s-a acordat o deosebit[ atenlie gi s-a seleclionat cu grij[, in unul din cazuri fnrctul gi in celilalt s[min!a. Gallesio a f[cut aceea.si obsen atie. Godron insist[ aslipra cliversil"dlii tuberculilor tle cartofi, a bulbilor Ia ceap[, a fructultri Ia pepene, ctt pi asupl'a marii asernrdnlri a celorlalte p[r!i la aceste plante 88). Pentru a aprecia justelea p[rerii mele personale, aslrpra acestui subiect, am cultivaL numeroasc variet5li ale acele'iagi specii aproape una cle alta. Comparalia diferenlei dintre organe foarte cleosebite este inervitabil vag[ ; voi da de aceea rezultatcle oblinr-rte numai intr-un mic nurndr cle cazttri. Am r'[zut mai inainte, in capitolul nori[, ciL cle mult se cleoscbesc variet[lile de varzl ]a frtrnze gi tulpini, care sint organeler scleclionate, pi cit de mulL se aseam5nd acestea la' flori, capsule gi sinrinlli. La gapte variet[ti de ridichi, rircldcinile se cleosebeau foarte mulb la culoare gi formir, ins[ nu a pritut fi clescoperitd nici o deosebire la fnrnzele, florile sau serninlele lor. In schimb, ce contt'ast aapare dacd comparim florile variet[lilor acestor douil plante cll acelea ale oric[ror spccii cultivate in grldinile noastre cle flori in scop decoratir', sau tlach compardm seminlele lor cu acelea ale variet5lilor cle poruilb, mazlre, fasole etc., preltrite gi cultivate pentm sflminla lor. S-a arhtat in capitolul nonl cd varietdtile de mazdre
85)
885

enf[,

Forla selecliei continuatc timp indeluneat, fie ea metodiczi sau incongtisau de anrbele feluri cornbinate, reiese bine, in mod general, din comparalia

Vezi comunicarea cl-lui Wildman la

Journal of Horttcullure, oct. 1805, p.
Prescott, Ilistorg of lIerico, vol.

Societea cle

Horbiculturi in

Gcrrdener's Chronicle, 1813,

p.

86.

87)

p. 47; Gallesio, I'eoriu dellcL RiproclLtziotre, 1816, p. 88; Godron,.I)e I'Es1';bt,c,1859, vol. II, p. 63, 67, 70. In capitolele mele zcce gi unsprezece am clat detalii despre cartof ;i pot confirma obscrvatiuni similale in legiturl cu ceapa. Arn at'ritat de asetnenea in ce misttr.l N:ruclin este de
88) Sageret, Pontologte Phgstologique, 1830,

II,

239. p. 61.

acorcl

in legituri cu varietilile

pepenclui.

SELECTIA

sc cleosebesc nrirnai pulin intre ele, cu exceplia indllimii plantei ; ele se cleosebcsc moclerat prin forma pdstlii qi foarte mult in ce prir.egte bobul de maz[re, f oate acestea fiind puncte selecfionate. Totuqi, r.ariethtile de Pois sons perclrcmin se dcosebesc rnult mai rntrlt la plsfaile lor, care se mdninc[ gi sinL de aceea preluite. Am cultivat douflsprezece varietS[i de faso]e obignuitd ; una singurir, soiul Dx'alf Fan s-a deosebit considerabil ca aspecL general; cloui s-arr ,lcosebit la culoarea florilor, una fiind Lrn albinos, iar cealalt[ fiind complet gi nu p:rr'lial purpurie ; mai multe s-au deosebit considerabil la forma pi clirnensiuneA pistlii, dar cu mult mai mult la bobul de fasole, care este partca preluit[ gi stlt'clionaLil. F'asolea Toker, de exemplu, ale sdminta de clouI ori nrai lung[ gi rnai Iatir decit sfuninla de bob, fiincl totodat[ mult mai sub{ire gi de o forml clifclit5. Yariet[lile de agri$e, dupfl curn an fost clescrise rnai inainLe, se dcosebesc mult la fructe, insfl aproape imperceptibil la floli sau la organele vegetative. La pmn, de asem.enea, deosebirile par s[ fie mai mali la fructe decit la flori sau la frunze. Pe de alt[ parte, sdminla cle c[pguni, care corespunde ctr fructr-rl prunului, nu se deosehegte aproape de loc, pe ctnd fnrctcrle, - adici receptacolul mirrit - oricine gtie cit de mult se deosebesc la diferitele variet[ti. La rneri, peri gi piersici, florile gi frunzele cliferl considerabil, dar clupI cit pot aprecia, nu in aceeapi mdsur[ ca fructele. Pe de altl parte, piersicii chinezegti crr flori b[tuLe arati cd la acepti pomi s-au format varietdti care clifer[ mai mulL la flori decit la fmcte. Dac5, dupd cum este foarte probabil, piersictrl este descenclentril modificat al migdalului, o moclificare surprinzdtoare a fost efectuatfr la aceea;i specie, la inveligul clrnos al primuh-ri gi la simburii celui din nrm[. Atunci cind pirrlile slnt in strinsfl legitur[ una cu alta, ca slminla gi inveligul c[rnos al frucLului (oricare ar fi natura lor omolog[), modificdri]e uneia din parli sint insolite de obicei de modificdri la cealalt5, degi nu neapdrat de acelagi grad. La prun, de exemplu, unele varietlti produc prune care sint aproape la fel, dar cal"e includ sirnburi extrem de diferili ca formd $i, invers, alte variet[ti produc fructe diferite, ins[ cu simburi care de-abia se pot distinge intre ei ; in general, cu toate c[ nu au fost niciodatd obiectul selecliei, slmburii se deosebesc nrulb la cliferitele variet5li cle prune. In alte cazuri, unele organe carc nu sint evident inrudite, printr-o oarecare leg[turfi necunoscut[ variaz1, impretun[ gi sint in consecin!fl expuse - fdrfl vreo intenlie din partea ornuh-ri - de a fi afectate in mocl sirnultan de seleclie. Astfel, varietSlile micsanclrei (Mattliola) all fost seleclionate nnmai pentru fnrmuselea florilor lor, insd serninlele se deosebesc mult la culoare gi intrucitva ca dintensiune. Variet5lile l[ptucii au fost seleclionate numai pentru fnr nzele lor, totu gi procluc seminle care cle asemenea se cleosebesc la culoare. In general, prin legea corela{iei, cincl o varietate se deosebegte foarte mult de celelalte varieti{i printr-un caracter oarecare, ea se deosebegte intr-o anumitS. mflsur[ pi prin ntulte alte caractere. -\nr observat acest fapt cind am cultivat lmpreunfl multe rrarietdti din aceeagi s;pecie. Astfel, obignuiam s[ intocmesc mai intii o listfl de variet5lile cele nrai rleosebite la frunze gi felul de cregtere, apoi o listi a acelora care se cleosebeart ccl mai mult la flori, apoi la capsule gi in fine la sdminla matur5, constatind r.'ir aceleagi nume se intilneau, in general, in dou5, trei sau patru liste succesive. 'fotugi, cea mai mare deosebire intre varietdfi era intotcleallna prezentat1., dupd r,lt am putut aprecia, de acea parte san organ pentru care planta era cultivatd.

SELECIlA

)Dt

Dacii ne gindim c[ fiecare plant[ a fost cultivatd la incepi-rt pcntru cd el'a folositoare omului pi c[ varialia sa a fost Lin eveniment ulterior, deseori mult mai tirziu, nu putem explica diversitatea mai mare a p5r!ilor valoroase prin presllpunerea c[ inilial au fost alese speciile dotate cu o tendinli specialfl de a varia intr-un anumit fel. Varialiile pdrlilor valoroase trebuie sd le atribuim faptului c[ tocmai aceste varialii au fost sttccesiv pdstrate gi astfel in mod continuu sporite, p cind alte varialii, cu exceplia acelora care au apdrut in mod inevitabil prin corelalie, au fost neglijate gi pierdute. Pr-rtem deduce deci, c[ prin seleclie indelung continuaLd,, majoritatea plantelor ar putea fi fricute si producd rase tot atit de diferite una de alta prin oricare caracter, crt gi cele diferite astizi prin acele pdrli pentru care sint preluite gi cultivate. La animale nu vedem ninric de acest fel; nu au fost insh domesticite un suficient numlr de specii pentru o comparalie just5. Oile sint preluite pentru lina lor gi lina se deoscbegte mult mai mult la diferitele rase decit plrul la vite. Nici oile, nici caprele, nici vitele europene gi nici porcii nu sint preluili pentrtt viteza sau for{a lor; gi nu avern rase care s[ difere in aceste privinle cum sint caii de cursc gi cei de povar5. Ytteza gi forla sint insd preluite la c5mile gi la ciini; gi avem la primele, dromaderul rapid gi c5mila greoaie, iar la cei din urm5, ogarul pi dogul englezesc. Ciinii sint insfl preluili mai mult pentru calitdlile lor mintale pi simlurile lor gi oricine gtie cit de mulb diferh rasele in aceste privinle. Pe de altd parte, acolo unde ciinele este {inut numai pentru a servi ca hran[, ca irr insulele polineziene gi in China, el este descris ca un animal extrem de stupid ee). Blumenbach observi c[ ,,mttl!i ciini, cum e ciinele pentru bursuci, au o construclie atit de caracterisbicfl gi atit de potrivith pentru scopnri speciale, incit cu greu m-aqi putea convinge cd acea inf5li5are surprinz[toare a fost o consecin[[ lntimpl5toare a degenerdrii"'o). Dacd Blumenbach ar fi meditat aslrpra marelui principiu al selecliei, el nu ar fi utilizat termenul degenerare gi nu ar fi fost surprins cd atit ciinii cit gi alte animale s-all adaptat in mod excelent pentru serviciul omului. In general, putem conchide c5 indiferent care organ sau caracter este cel rnai preluit - fie frunzele, tulpinile, tuberculii, btilbii, florile, fructele sau semin{ele plantelor, fie talia, forla, viteza, lnveli$ul p[ros sau intelectul anirnalelor - acel caracter r.a fi gflsit aproape totdeauna c[ prezintd cea mai mare variabilitate, atlt calitativ[ citgicaintensitaLe. $i acest rezultatpoate fiatribuit f5r[ griji faptului ci omul a plstrat in cursul unui lung gir de generalii varia{iile care-i eralr utile gi a neglijat pe celelalte. Voi incheia acest capitol cu citeva observalii asupra unui subiect importarrL. S-a presupus c[ la animale ca giraf a, & cdrei iritreag[ structur[ este admirabil coordonatd unor anumite scopuri, toate pdr{ile au fost modificate simultan ; gi s-a afirrnat c5, in baza principiului selecliei naturale, aceasta este aproape imposibil. Dar, argumentind astfel, s-a presupus in mod tacit c[ varia{iile trebuie s[ fi fost brugte gi mari. Fdrd indoial[ c5 dacd gitul unui rumegdtor s-ar lungi dintr-o datfl foarte mult, picioarele dinainte gi spatele vor trebui sd fie intdrite gi modificate in mod simultan. Nu se poate insd nega cd unui
tn) ,o)

Gordon, De I'Espice, vol. II , p. i7. The Anthropclogicctl Trecilise r,l' Blumenbach, 1856,

p'

2{t2.

SELECTlA

animal

nralelc astfel u$or modificate s-ar glsi pe timpul unci foarnete intr-un mic ar-antaj, avind posibilitatea de a se hrlni cu frlrnze cle pe ramurile mai inalte gi astfel de a supravielui; citeva imbuclluri mai mult sau mai pulin in fiecare zL reprezintd toatd diferenla intre via!:i gi rnoartc. Prin repetarea acch-riagi proces, cit gi prin incrr,rcigarea intimplStoare a supravieluitorilor, va exista un progres, oricit de incet gi de fluctuant ar fi 1, spre strnctura adrnirabil coordonatfl a girafei. Dac[ porurnbelul jucltor cu fala scnrt5, cu micul s5u cioc conic, capul globular, corpul rotunjit, aripile scurLe gi picioarele mici caractere care apar toate in armonie - ar fi fosb o specie naturali, intreaga sa structurd ar fi fost privit[ drept bine adaptatd vielii sale; in cazul de fa{ri gtim insfl c[ cresc[torii flrd erperien!fl sint indernnali sil se ocupe pe rind cle diferitele puncte gi s[ nlr incerce s[ irnbun[t[leasc:i intreaga structur5 clintr-o dat5. Privili ogarul, aceea imagine perfectd a graliei, simetriei Si vigorii ; nici o specie nabural[ nu se poate liiuda cu o structur[ mai admirabil coordonatl : capul asculit, corpul svelt, pieptul pttteriric, abdomenul supt, coada ca de gobolan gi rnembrele lungi gi musctrloase; totul adaptat pentru vitezl extrenr5. gi pentru doborirea pi'5zii slabe. ins[, clin ceea ce vcdem in legdturS. cu variabilitatea animalelor gi din cite glim despre metoda urmatd clc diferite persoane pentnr ameliorarea animalelor lor - unii ocupindu-se in special cit: un anume punct, allii de alt punct, iar allii corecLlncl defecte prin incrucigflri, gi a$a mai departe - putern fi siguri c[ dacfl arn putea vedea lunga linie de str[buni a unui ogar de prirna caliLaLe, pinI la strdmogul slu silbatic, asem5ndtor lupului, am avea in fa![ un nuln[r infinit de cele mai fine gradalii, Llneori la un caracter, alLeori la altul, toate insit conducind spre Lipul nostru perfect dc astdzi. Cu aceeagi pagi mici Ei lndoielnici, uatura a progresat, dupfl cunl sintem indreptir[i{i s[ credem, in granclioasa sa cale dc imbun5LSlire gi dezvoltare. Un ralionamenl. asemirn[tor poate fi aplicaL tot atit tle bine Ia organe separate ca gi la intreaga organiza{ie. Un auLor a suslinuLnt) t'ecent c5. ,,ntt estc pl'obabil nici o exagerare cle a presupune c[ pentnr a imbtrn[t[li cit de cib un ol'gail ca ochiul, el trebuie imbunltntit in mod simultan in zece feluri difcrite. $i improbabilitatea ca orice organ complex sI fie produs gi adus la perfeclie in modul acesta, este o improbabilitatc asem[nitoare ca natr-rr[ gi grad cu accea de a p roduce un p oem sau o dernonstralie rna Lematicd aru ncincl la intimplare litere pe o mas5.". Dacd ochiul ar fi modificat brusc gi considerabil, fdr[ incloialfl cir multe pirli ar fi modificate simultan, pentrtt ca organul s[ r[rninii
f

inte,

i s-ar putea ltrngi foarte pu[in gitrrl, capul, limba sall picioarele dinafird vreo modificare corespunzdtoare in alte pirli ale corpului, iar ani-

E ins[ oare acesta cazul cu schimb[rile mai rnici ? trxisLi persoane care ntl poL vedea clar decit la lurnin[ slab[ pi aceasL5 condi{ie depinde, cred, de sensibilitatca anormal[ a retinei, care se gLie c[ este ereditar[. I)ac5, de exempltt, o pasdre ar trage vreun folos din faptul c[ \'ede bine in amttrg, l.o!i indivizii
srl Dl J. J. llurphy in cuvintul siu de deschidere a Societitii cle Istoric Nalurali din llelfast, dupi
e redat
curtr

olositor.

ilrftig tiin 19 noiembrie 1EC6. DI }lurphy urmeazS. acceagi lilie de ar$umenLare contra vederilor mele redatc anterior', curn a ficut-o cu precaulie llev. (1. Prilcharfl, pregedintele Societirtii Ilcgale de Astronomie, in prcdica sa (Suplimcnt, p. 33) lintiti la Asocialia Ilritanicr't, la )'ottinghant, in l8(10.

in

Belfctst ly'orl,hern

SELECTIA

559

cu retina cea rnai sensibil[ ar rell$i cel mai bine gi ar a\-ca cea rnai mare probabilitate de a supravielui. $i de ce s[ nu fie, de asemenea conservali acei care din intimplare u., ocliiul ins[gi ceva mai mare sau pupila capabilfl de o mai mare ditaia{ie fie c[ aceste modific[ri sint strict simultane sall ntt ? Acegti indivizi s-ar incruciga ulterior gi i-ar contopi avantajele lor respective._ Prin asemenea u$oare *oditlceri snccesive, ochiul ttnei pds[ri diurne ar fi adt:s la condilia aceiuia al unei bufnile, care a fost deseori prezentatd ca un excelent exe*plu de aclaptare. I\{iopia care este deseori ereditar[ permite unei persoane s[ vad[ clar un obiecL minuscul la o distan{5 atit de micd incit ar fi indistinct ochilor normali; gi aici este vorba de o capacitate oblinutd brusc, care ar putea fi util[ i1 anumite situalii. Fuegienii de pe bordul vasului Beagle puteau cu siguran![ vedea obiectele indephrtate mai clar decit marinarii nogfrl, cu toatd practica lor indelungatd. Nu gtir-r dacd aceasta depinde _ de sensibilitatea sall h..upucitatea de acomodare a ochiului. Este insd probabil ca_.aceastd capacitate O. a vedea la distan![ s[ fi fost u$or sporitd prin modificdri succesive de ambele f eluri. Animalele amfibii care p of vedea atib in ape cit 5i in aer, necesiti gi posedi ochi construi{i, dup[ cum a ardtat dl Plateau e2), dup[ f{P3torul plan i ,,.orn..u este intotdeauna pland, sau cel pulin foarte turtith in fala .iirtulinulLri gi pe un spaliu egal cu diametrul acestei lentile, in timp ce pXrtrite laterale poi ii foarte curbate". Cristalinul este aproape complet sferic iur r-orile au aproape aceeagi densitate ca pi apa. Pe mdstrr[ ins[ ce un animal ^din ce in ce mai acvatic in obiceiurile sale, se pot ivi succesiv terestru devine moclificfiri f oarte mici, mai intii in cnrbura corneei sau a cristalinului, ap oi in densitatea umorilor, sall invers, aceste modificflri fiind favorabile animalului in timpul cit este sub ap5, fdri a prejudicia serios capacitatea sa. vizual5 in aer. Este O'. sigur imposibil de a presupune prin ce c[i s-a realizat inilial la vertebrate struC=tura fundamentalfl a ochir.rlui, pentru cd nu cunoagtem nimic Cespre acest organ la primii strdmogi ai clasei. In legiltur[ cu animalele inferioare, stlrile de tran ziite prin care piobabil cd a trecnt ochiul la inceput_ pot !i i10int). cate cu ajutolrlanafogiei, dupi cum am incercat s[ arlt tn ,,Originea Speciilor"

er) Despre vederea Peglilor 9i

a anirnalelor amfibii, tradus in Annals and

X[aguztne of naturul Histotg,

vol. X\rIII, 1866, P. 469.

sal Editia a [i-a, L872, P. 644.

CAPITOLUL aI XXI-Iea

SBLBCTIA
(continuare)
Modul cum seleclia naturald" afecteazd. formele domestice - Caractere ce pa.r de ualoare nei.nsemnatd sint deseori de reald. importanld Condiliile fauorabile selecliei de cd.tre om - USurinla tmpiedicdrii. Lncrucisdrilor Si natura condiliitor - Atenlia deosebitd Si perseuerenla st'nt indispensabtle - Producerea unui mare numdr rte indiuizi este d.eosebit de fauorabilri - Nu se formeazd.rasedistincteatunci cindnuse apltcd.nicioseleclie-Animalele foatte anteliorate sint susceptibile de degenerare - Tendinla omului de a tmpinge Ia ertrem seleclia fiecd.rui caracter, ceea ce conduce Ia diuergenla caracterelor, rareori Ia conuergenla lor - Curacterele care contirufi. sd. uarieze tn aceeasi direclie in care ele au mai uariat - Diuergenla caracterelor tmpreund. cu disparilia uarietdlilor intermed,iare duc la diferenlierea raselor noastre domestice .- Limita capacitdlii de seleclie - Importctnla duratei de timp - Modul tn care au luat na;tere rasele domestice Rezumat.

MODUL

ln cenn

CELOR,

MAI APTI,

sEl,ECTtA r{ATURAI,A sAU supRAvrETUrREA Atr.ECTE AZA. FORMEI-/E DOMESTICE

Aceastd problemd ne este pufin cunoscut5. Cunoscind insh ce animalele {inute de sdlbatici trebuie s5-gi procure in tot timpul anului, total sau in mare m[surd, propria lor hran5, aproape c5 nu incape nici o indoial[ c[ in diferite [dri, variet[{ile care se deosebesc prin constitulie $i prin diferite caractere au reu$it cel mai bine $i au fost astfel selectionate in mod natural. De aci rezulte poate c[ pu[inele animale domesticite {inute de s5lbatici igi insugesc, dupd cum s-a remarcat de cdtre mai multi autori, aspectul sllbatic al stlpinilor lor, seminind de asemenea speciilor naturale. Chiar in {5rile civilizate de mtlltS, vreme, cel pulin in regiunile lor mai sdlbatice, selec[ia naturalS. ac[iorreazd cu siguranld, asupra raselor noastre domestice. Este evident cd variet5lile arrind obiceiurile, constitutia $i structura foarte diferite vor fi acelea care vor reugi cel mai bine pe munti gi in cimpii cu p[puni bogate. De exemplu oile ameliorate de rase Leicester au fost duse pe vremuri pe dealurile Lammenmuir. Un proprietar de oi inteligent a relatat insd cA ,,p5gunile noastre
38

e.2862

SELECTIA NATURALA

aspre $i sdrace nu au fost in mdsur5 sd intrelin5 oi atit de voluminoase, ctll'e in mod treptat s-au redus la un volum din ce in ce mai mic ; fiecare g-crleralie fiind inferioard celei precedente; cind primdvara era asprd, rareori tltai mulb de doud treimi din miei supravie{uiau ravagiilor princinlite de f trrtttli" La fel gi in cazul vitelor de mu nte din nordul {[rii Galilor gi din -t). insulele Hebride care s-all constatab a nu fi in m[surd si reziste incru.igerii ctt rasele de cimp, mai mari gi mai delicate. Descriind caii din Cau ,lo, rrattrraligti f.tancezi au remarcat c[, fiind supugi vicisitudinilor extreme ale "utl climei, trebuind s[ pascd pe pdguni sdrdc[cioase gi fiind expugi pericolului permanent al lupilor, supravietuiesc numai cei mai puternici gi n,ui vigurogi z). Oricine trebuie s[ fi fost impresionat de grafia desdviigitd, de"puterea gi vigoarea cocogului de lupt5, cu aerul lui curajos gi inclrd cu gitlll lung "n"7, 5i totugi solid, clr corpul compact, cu aripile puternice gi strins apiopiate d; ..u.p, cu pulpele musculoa.sg, ciocul puternic, masiv la bazd, pintenii compac{i 5i ascu{ili plasatiios pe picioare pentru a da lovitura de graiie gi cu penajul crompact, lucios, cu aspect de zale, servindu-i ca apdrare-. CocogLrl d; tupte englezesc a f ost insi ameliorat nu numai prin selec{ia a tentl a omului in decurs de mai mulli ani,.ci, in plls, dupd clrm a remarcat dl Tegetmeier s) gi printr-un fel de seleclie naturald, pdsdrile cele mai puternice, mai active gi -ui curajoase ripunindu-gi, generalie dupi generalie, adversarii in arena cocogilor gi servind ulterior ca_ progenitori ai raiei lor. Acelagi fel de seleclie dubl5 a intrat in io. in cazul porumbelului cdl5tor, cunosCind cd in cursul antrenamentului lor, plsdrile de calitate inferioar[ nu relgesc sd se intoarcd acas5. gi se pierd ; agadar, chiar f[r[ seleclia omului, numai pererit. de calitate superioar[ iSi inmullesc rasa. Odinioar[ in Marea Britanie aproape fiecare regiune iSi avea propria sa rasi de vite 5i de oi ; ,,ele erau indigene solului, itimei Si pegunitor localitltii unde pdgtea.u ; ele^ plreau sd fi fost create pentru aceste Londilii gi de c[tre aceste conditii e). In acest caz sintem insd incapabili de a descurtu if..tele actiunii directe ale condi[iilor de viald, ale oblgnr-rin{ii sau deprinderii, ale selec[iei naturale, precum gi ale acelui fel de seieclie care am vd.zut cd e aplicatl uneori gi incongtient de cftre om chiar in perioadele cele mai primitive ale istoriei. SA privim acum acliunea selecliei naturale asupra caracterelor speciale. Cu toate cI este greu de a rezista naturii, totugi omul se impotrivepte deseori fortei ei pi uneori cu succes. Din faptele ce urmeazd, a fi prezentate, re va vedea de asemenea c[ seleclia natural5 ar influen{a puternic multe din formele noastre domestice, dacd acestea ar fi ldsate fdri protec{ie. Acest punct este foarte interesant deoarece in acest fel afl5m c[ diferen{e ce par d; o importan{[ foarte redusS. ar putea determina, fdrd indoial5, supiayietuirea unei forme, cind aceasta este obligatd s[ lupte pentru propria sa existen{e. Poate c[ unii natttraligbi s-au gindit, cum m-am gindit gi- eu cindva, ci Ae$i selec[ia in condi{ii naturale ar determina structura tuturor organelor importanie,
t)
2)

3)
4)

citat de Youatt, on sheep, p. 32b. vezi de asemenea youatt, an Cattle, p. 62-6g. Dnii Lhebette qi De Quatrefages, 1n IiuII. soc. d.'Acclimat., vol. vIII, 1961, p. 311. The Poultrg Book, 1866, p. 123; dl Tegetmeier, The Homing or Canier pigeon, LB7l, p. 4b-5g. Youatt, On Sheep, p. 312.

SELECTIA NATURALA

563

totugi ea nu ar putea afecta caracterele considerate de noi ca de rnicd importanla ; aceasta este insd o gregeald la care sintem in special expugi din cauzd c[ nu gtim care anume caractere sint de valoare real[ fieclrei fiinle vii. Cind omul incearcd s[ producd o rasl cu vreun defect serios in structurd sau it luportul rec.iproc dintre diferitele pdr{i, el d[ parlial sau complet gre$, sau intimpini mari greutflli ; de fapt i se opune o formi a selecliei naturale. Am vdzut cd in Yorkshire s-a fdcut cindva o incercare de a produce vite cu crupe enorme, dar vacile piereau atit de des la napterea vileilor lor, incit incercarea a trebuit abandonatd. In legdtur[ cu cregterea porumbeilor jucdtori cu fala scurt[, dl Eaton spune u) | ,,Sint convins c[ au pierit in ou pdsdri cu un cap gi Lln cioc mai reugit decit la acelea care au fost scoase vrebdatd din g5oace, din cauzd. cI pasdrea cu fala foarte scurtfl nu poate ajunge cu ciocul la coaja oului pentru a o sparge, astfel c5 piere". Iatd ui caz mai curios, in care selec{ia naturald nu intrd in j oc decit la lungi intervale de timp : in cursul anotimpurilor normale, vitele Niata pot pagte tot atit de bine ca gi altele, uneori ins5, ca intre anii 1827 -1830, cimpiile din La Plata sint expuse la secete indelungate gi p[gunile sint arse ; in aceste imprejuriri, viteie gi _.uii obignui{i pier cu miile, insd mul[i supravie[uiesc totugi hrdnindu-se cu lujeri, trestii etc., ceea ce vitele Niata nu pot face atit Oe bine, din cauza mandibulelor lor intoarse in sus gi a formei buzelor lor; astfel, dac[ nu sint ingrijite, acestea pier inaintea celorlalte vite. Dupd Roulin, existd in Columbia o rasl de vite aproape golage, numitfl Pelones care reugesc in regiunea lor de bagtin5, torid5, dar care s-au constatat a fi prea delicate pentiu mun{ii Cordilieri ; in acest caz, insd, selec{ia natural[ nu determind aeiit rdspindirea varietdtii. Este evident cd o multime de rase artificiale nu ar putea supravielui in stare natural5 ; a$a bun5oard ogarii italieni, ciinii turcegti gola$i gi aproape fird dinli, porumbeii rotali care nu pot zbura bine in contra unui vint puternic, porumbeii barbi gi g[inile poloneze, cu vederea stinjenitfl de carunculele de la ochi gi de marele mot de pe cap, taurii gi berbecii f[ri coarne care nu pot lupta cu al[i masculi gi au astfel o posibilitate redusS. de a avea descenden{i, plantele f[r[ sdmint[ gi multe alte caz:uri asem[ndtoare. In general coloritul este considerat de c[tre naturalistul sistematician ca un caracter lipsit de important[: in consecinld, s[ vedem in ce m[sur[ el af.ecteazd, indirect formele noastre domestice gi in ce mlsur[ le-ar afecta dac[ aceste forme ar fi expuse intregii forle a selecliei naturale. Va trebui sI ar[t intr-un capitol viitor ci anumite particularitfl{i constitu[ionale clintre cele mai cirrdate care implicd o susceptibilitate fa{[ de acliunea anumitor otr[vuri, sint in corela{ie cu culoarea pielii. Voi da aci un singur caz intemeiat pe marea atttoritate a prof. Wyman; astfel, el mdinformeaz[,cd, fiind surprins de faptul c[ to{i porcii dintr-o parte a statului Virginia erau negri, a intreprins cercetdri gi a constatat c[ aceste animale se hr[neau cu rdd[cinile plantei Lachnanthes ti.nctori.a care le coloreazd, oasele in roz. Aceastd plantd mai prbvoaci c[derea copitelor la porci, insd nu gi la varietdtile negre ale acestora. De aceea, dupd cum a remarcat unul dintre proprietarii de cirduri *), ,,noi alegem indivizii negri din_ fiecare f[tare pentru a-i cregte, pentru ci numai acegtia au
5) Treatise on the Almond Tumbler,1851, p.
33.

') ln

englezegLe

,,squatters" (N.

"rcd.).

564

SE,LECTIA

$anse sA trdiasc5". Agadar, in acest caz selec{ia artificial5 gi cea natural[ Iucreaz5 minl in min5. Pot adduga c[ in Tarentino, locuitorii nlr tin decit oi negre, pentru cd acolo cregte abundent Hg peri.cum crtspttm. Aceast5 planti nu vatS.m[ oile negre ins5. omoard pe cele albe in aproximativ doui sdptlmini 6). Culoarea pi predisp ozt\ia la anumite boli par sd mearg5 mind in mind la om dar gi la animale. Astfel,ciinii terieri albi suferfl mai mu]b de jigodia mortald deciL cei de orice alti culoare ?). Prunii din America de fNord sint predispugi la o boal5 pe care Downing 8) nu o atribuie insectelor, soiurile cu fructe purpurii fiind insl cele mai afectate ; autorutr afirrnd : ,,nu am crinoscut niciodat[ vreun caz in care variet[lile cll fructe verzi sau galbene sI fi fost infectate inainte ca alte soiuri si fie acoperite cu noduri". Pe de attfl parte, in America de Nord piersicii sufer5 nrult de o boal5 numiti ,,yellows" care pare a fi proprie acelui continent gi ,,cind boala a apirut pentru prima datd, mai mult de noul zecimi din victime au fost piersicile cll carnea galben6. Soiurile cu carnea albd au fost mult mai rar aLacate, in unele p5rli ale {5rii clriar niciodat[". In insula Mauriciu , trestia cie zahdr albl a fbs t in u]timii ani atit cle grav atacat[ de o boalS incit multi plantatori all fost nevoili si rennnle la crepterea acestei variet[li (cu toate c5, pentru incercare, au fost aduse din China plante proaspete), gi s[ cultive trestii rogii e). Agadar, dacd aceste plante ar fi fost forlate s[ lupte cu alte plante concurente gi cu dugmani nu poate exista indoial5 cI culoarea cdrnii sau a pielilei fructului, oricit de neimportante ar fi considerate acesLe caractere, ar fi determinat in mod riguros existenla lor. Susceptibilitatea fa{5 de atacurile parazi\ilor este de asemenea in leg5turd cu culoarea. Puii albi sint cu siguran![ rnai expugi cdscatului.) cauzat de un vierme parazit din trahee 10). Pe de altd parte, s-a constatat din experienld c[ in F'ranla omizile care produc gogo$ile albe rezistd mai bine la ciuperca mortal5 decib acei care produc gogogi galbene tt). F'apte analoge au fost observate gi la plante : o ceapd nou5 gi frumoas5, importatfl din Franta, degi plantat[ in apropierea altor soiuri, a fost singura atacatl de o ciuperc[ parazitilrzl. \Ierbina albi este predispusl in mod special fdinlriils). In apropiere de l\{alaga, in prima perioadi a bolii vitei de vie, cel mai mult sufereau soiurile verzi, ,,iar sbrugurii rogii sau negri nu sufereau de loc, chiar cind erall amestecali cll plantele bolnave". In Franta, grupe intregi de variet[li de vi![ de vie erau relativ imur, pe cind altele, ca Chasselas, nu au prezentat nici o singurd exceptie fericit5 ; nlr ptiu lns[ dacd s-a observat vreo corelalie intre culoare gi susceptibilitate la boal5 ra). S-a aritat intr-nn capitol anterior cit de curios de susceptibild la f5inare este o varietate de cdpguni.
u) Dr.Heusinger, Wochenschrilt ltir die Heilkunde, I3erlin, 1816, p.27.t). ?.1 Youatt, Oh the Dog p. 232. t) T-he l;ruit-trees of Americct, 18.15, p.270; pentru piersici p. 466. s) Proc. Ilogctl Soc. of Arts and Sciences of XIuuriti.us, 1852, p. LXXXV. ') ln englezeEte ,,gapes" (N. Trad.). 10) Gartlener's Chronicle, 1856, p. 379. tt) Quatrefages, )Ialadies Actuelles dtt Ver d Soie, 1859, p. 18, 214. 12) Gardener's Chronicle, 1851, p. 595. 131 ,IounruI of llorticulture, 1852, p. 476. Lal Gardener's Chronicle, 1852, p. 435, 691.

SELECTIA NATURALA

f)evonshire existl o prejuclecatti contra porcilor de culoare alb[, crezindu-se c[ soarele Ie produce b[gici atunci cind sint scogi din cote! te; gi am cunoscllt un om care din acelagi motiv nu linea, in Kent, porci de culoare albi. Uscarea florilor Ia soare pare de asemenea si depindl in mare misur5 de culoare; astfel, mugcatele de culoare inchisi suferd cel mai mult, iar din diferite clescrieri reiese clar c[ varietatea cloth ol gold.) nll rezistd unei expuneri la soare de care profiti alte varietdti. Un alt amator afirmi c[ nu numai toate verbinele cle culoare inchisd sufer[ de soal'e, ci de asemenea gi cele purpurii : ,,soiurile de culoare mai deschis5 rezisti mai bine gi culoarea albastru deschis este poate cea mai bunfl dintre toate". La fel este pi cazul panselelor (Vtola trtcolor); vrelnea cSlcluroasd convine variet[lilor pltate, insd distnrge frunroasele ornamentalii ale altor soiuri ln). in Olanda, s-a observat c[ in timpul unui sezon extrem de friguros, toate zambilele cu flori rogii erau de calitate inferioarir. I'Iul{i agricultori cred c[ grlul ro$u este mai viguros in clirnatul nordic clecit griul alb 20). La animale varietri{ile albe. sint cele rnai expuse de a ^fi atacate cle animale gi p[sirri cle pradd fiind cele rnai bfltl:rtoare la oc:hi. In unele pnr{i ale Franlc.i pi Ge.rmaniei, uncle abundi ulii, oamenii sint sfitui{i s[ nu tin[ ponrmbei albi pentruc[, dupI cum spune Parmentier, ,,este sigur c[ clintr-un stol p[s5rile albe cad primele vicLirne ale uliului". Irt Belgia, unde s-au constituit atlt cle multe societ5li pentru cre.sterea ponlmbeilor cil[tori, culoarea albfl este penLru acelagi motiv evitat5 21). In timp ce pescuia prof. C. Jaeger 22) a gisit patm ponrmbei care frrseser[ omorili de goimi gi toli erau albi; cu alt[ ocazie a examinat cuibul unui goim gi penele porumbeilor care fuseserfl pringi erau toate cle culoare alb[ sau galbenir. Pe de altl parte, se spune ci r.ultuntl mare (Falco oss[t'ragus l-inn.) de pe coasLa de vesL a Irlanclei iqi alege gdinile
15; 13echsLein, I'nlrur'r/csch. Deulscliands, 1801,
10)

'l'uringi& tu), Iocuitorii nu agreeaz6. vitele de culoare cenugie, albd sau deschisfl, pentru cir acestea sint mult mai chinuite de diverse soiuri de mugte decit vitele de cuJoare Lrrun[, rogie sau neagr5. Un negru albinos a fost remarcat rc) ca deosebit de sensibil la mugcdturile insectelor. Se spune ci in Indiile de 1r.t; rz)" numai aceler vite cornute sint apte pentru muncS, Ia care o bund parte a corpului este coloratii in negru ; cele de culoare albi sint teribil cle chinuite de insecte gi in comparalie cu cele negre sinL slabe gi apatice".

Este sigur cir in multe cazuri insectele regleazd rdspindirea gi chiar existpnla auimaleloi superioare atita tirnp cif tr5iesc in condi[iile lor naturale. In stale clotnesticii, animalele de culbare cleschis[ sufer[ cel mai mult. In

in

vol. I, p.

310.

Prichartl, Phys. IIist. of Mankind, 1851, vo[. I, p.224. rz; G. Lerr'is, Jouruttl of Resiclcttr:e in ll'est Indtes, Hotne and Col. Librar'5', p. 101J. 18.1 YouatL, On tl're Pig, in editin lui Sidney, p.'21 . ^A.rn prezentat fapte analogc in r:azul speciei unlano, in lucralca ntea l)c,scentt of )Icut,lld. a 2-a, p. 195. *) in romine;te ,,Lochitir cle arrr" (Iy'. trad.'1. re) Journctl rif Horticttlirrre, 1862, p. 17(l: '198: 1865. p. J60. in leqirturir cu panseaua, GcLrdtner's Chronlcle, 1863, p. (i28.

Icttr Cultute, 1?ti8, p. r-rl3; desprc griu, Guldener's Cltronicle, 18.1(i, p. fi53. zr; \Y. Ii. TegcLrneler, 7'lte Fitll,25 febr. tSllS. ln legirtuli cu girinilc rleg,..re, vczi un citat in '['holnson, Nal. I/r.s/. ol Ireland, 1819, r'ol. I, qr. 22. zz; In Sachen l)alrr,il's contla Wigand, 187-l , p. 70.
20) I)e.s ,Iucinthr:s. tle

.) rr

l)

SELECTIA NATURALA

negre, astfel c[ ,,s5tenii eviti pe cit posibil de a cregte plsiri de aceastd cr.rloare". Dl Daudin 23), vorbind despre iepurii de casl albi {inuli in crescirtorii in Rusia, observd c[ acegti iepuri sint dezavantajali prin culoarea lor, deoarece sint mai expugi atacului, fiind mai vizibili de la distanlH pe nopfile Iuminoase. O persoand din Kent, care nlr a reu git s5-gi populeze p[durile cu u n soi viguros de iepuri de vizuinl aproape albi, explicd in acelagi fel disparilia lor rapid5. Oricine va observa o pisicd alb5 furigindu-se dupfl prada s&, iSi va da tndatl seama in ce situalie dezavantajoasd se gdsegte. Cireaga albl tdtdrasc[, nu este atit de des atacatfl de pds5ri ca alte soiuri, ,,datorit5 fie culorii i, care se aseamhnd atit de mult cu cea a frunzelor, fie fructului care, intotdeauna de la distan{5 pare necopt". Zmetrra galben5, care se reproduce in general purd prin semin{e" este foarte pulin atacatd de pls[ri, care fdrd tndoial5 c[ nu le gdsesc pe gustul lor, astfel nn este nevoie de plase in locuri unde nimic altceva nu poate proteja fructul rogu" rn). Cu toate cd pentru grddinar aceastd imunitate este un beneficiu, in stare natural[ ar constitui un dezavantaj, atit pentru cireagd cit gi pentru zmeur5, deoarece diseminarea depinde de pdsiri. Am observat in cursul mai multor ierni c[ nnele exemplare de IIer cu bace galbene, care fuseser5 oblinute din slmlnla rtnni arbore g[sit de tatdl meu in stare sdlbatic5, au rdmas pline de bace, in timp ce pe exemplarele invecinate tipice nu se putea vedea nici o bacd stacojie. Un prieten md informeaz1, cd un scoru$ de munte (Pgrus aucuparfa).) care cregte in grddina sa face bace care degi nu slnt diferit colorate, sint intotdeauna devorate de plsdri inaintea celora de pe alli arbori. Agadar, aceast5 varietate de scoru$ de mnnte s-ar disemina mai ugor,'iar varietatea de IIer cu bace galbene mai pulin Ll$or decit variet5[ile comune ale acestor doi arbori. Independent de culoare, uneori s-a constatat c[ anumiLe diferen{e neinsemnate sint importante pentru plantele cultivate, diferenle care ar fi de cea mai mare importan{fl dac5 aceste plante ar avea de dus singure lupta lor pentru existenld fald de numerogi concurenli. Mazdrea cll p[staia sub[ire, dennmitd poi.s sans parchemfn este atacatd de p5s5ri ,u) mai mult decit mazdrea comttn[. Pe de alt[ parte, in grddina rnea, mazdrea cu plstaie purpurie cu coajd sublire a scdpat de atacurile pi[igoilor (Parus maior) mai bine Cecit oricare alt soi. Nucile cu coaji sub{ire suferl de asemenea foarte mult din caLrza piligoilor 'u). S-a observat c[ aceleagi pds[ri treceau pe deasupra alunilor cle cultur5, p care ii favorizau in acest fel, distrugind numai celelalte soiuri de alune ce cregteau in aceeagi livade 2t). Anumite varietflli de peri au scoarla moale gi acegtia sufer[ grav din cauza gindacilor care perforeaz5 lemnul, pe ctnd altele se gtie cd rezistfl mult mai bine atacurilor lortt). In America de Nord netezimea fructului sau lipsa pufului de
237

BuU. de

Ia

Soc.

d'Acclimat, 1860, vol. III, p.359.

2a) TranscLct. Hort. Soc., qi 1863, p.245.

vol. I, Ser. 2-a,

1835, p. 275. Despre zmeurd, vezi Gard. Chronicle,1855, p. 154,

') Astizi

SorDrz.s

25) Gardener's Chronicle,

uucuparia (N. trad.\. 1843, p. 806.

26) Ibid., 1850, p. 732. 27) Ibid, 1960, p. 956. 28) .L De Jonghe, 7n Gardener's Chronicle, 7860,

p. 120.

SELECTIA NATURALA

i)o

pe acesta, au mare inportan!5fald de atacurile gdrgdrilei,,,care este un dugman neinduplecat al tuturor fnrctelor netede, cu sirnburi" gi cultirratorul este deseori contraiiat de a Ie vedea aproape pe toate sau in mod frecvent chiar in intregime cl,zind. din pomi cind sint nttmai pe jumitate sau pe dou[ treimicoapte". Nectarina suferd deci mai mult decit piersica. O varietate deosebitt a ciregului Morello, culbivat[ in America de Nord, este mai susceptibile de a fi r'5t[matd de aceastd insect[, decit alli ciregi, flrd ca aceasta si se poat[ atribui vreunei cauze 2e). Dintr-o cauz\" necunoscut5, anumite variet[ti de meri se bucuri in dif erite p5r{i ale lu mii, dup[ cum am vdzut, de marele avantaj de a nu fi infestate de Coccus. Pe de altd parte, a fost inregistrat un caz particular in care afidele au atacat numai perele Winter Nelis, neatingind nici un alt soi din intinsa livad5 de pomi fructiferi to). Existenta unor minuscule glande pe frunzele piersicilor, a nectarinelor $i a caigilor, ar fi considerat[ de boLanigti ca un caracter de cea mai micd i-portant5, fiind prezent sau absent la subvarietflli indeaproepe inrudite care se trag_din acela;i arbore parental. trxistfl totugi dovezi valabile 31) cd absenla glandelor duce Ia infectarea cu man5, foarte v5tfimhtoare acestor pomi. O deosebire de arom[ sau in cantitatea de sr-rbstanld nutritir'5la anumite variet[li, face ca acestea s[ fie atacate de diferili dugmani mai cll ldcomie decit alte variet[[i ale aceleiagi specii. Cild[ragii (Pyrrhula uulgari.s) vatimd pomii nogtri fructiferi devorind mugurii floriferi, o pereche de asemenea peseri fiind vdzute" despuind in vreo doufl zile un prun mare de aproape toti mugrrrii", ins5. anumite variet[li sz; de meri gi pdducel (Crataegus orAa"cantha) sinf in special expuse de a fi atacate. Un caz remarcabil a fosb observat in grddina d-lui Rivers, in care doufl rinduri de pruni de o varietate specia][ 33) au trebuit protejate cu grij[, fiind de obicei despuiate in timpul iernii de toli mugurii, pe cind alte soiuri care cregteau in apropiere, scdpau de atac. RddAcina (sau tulpina lngrogatd) a napului suedez al lui Laing, este preferatd de iepurii de vizuin[ pi de aceea sufer[ mai mult declt a]te variet[li. Iepurii de cimp gi cei de vizr-rinfl mdnlncl secara comund inaintea soiului St John's Day, cinA acesLea cresc impreunii un). 1n sudul F'ranlei cind se creeazil o livadd de migdali se seamdn[ simburi de migdale amare, ,,pentrtt a nu fi devora.[i de goaiecii de cimp" tu) ; vedem astfel utilitatea substanlei amare la rnigdale. AlLe mici diferenle care ar pdrea cu totul lipsite de importan!5, ff,r5 indoialfl ci adnc uneori mari foloase atit plantelor cit gi animalelor. l)upi cum s-a ardtat mai sus, agrigul de soiul Whitesmith dA frttnzele mai tirztu decit alte varietiili gi cum in felul acesta florile rflmin neprotejate, deseori flrctul avorteazd. Dup[ dl Rivers 36) la o varietate de cireg petalele slnt foarte rd,sfrinte in afarfl gi ca urmare, s-& observat cH un cer aspru ii distruge
Dorvning, Fruit-trees of Norlh America, p. 266. 501 ; despre cireqi, p. 198. Chronicle, \849. p. 755' 3r) Journal of Horticulture,26 sept. 1865, p.254; pentru alte referinte vezi capitolttl X. az; Dl Selby tn Mag. of Zoologg and Botany, Edinburgh, vol. II, 1833, p. 393. a3) The Reine Claude de Ravay, Journal of Horticulture, 27 dec. 1864, p. 511. sa; Dl Pusey, in Journ. of Rog. Agricult. Soc., vol. VI, p. 179. Pentru napii suedezi,
2e)
301 Gardeners

vczi Gard.

Chro'

nicle, L847, p. 91. 35) Godron, De I'esplce, vol. II, p. 98. 367 Gardener's Chronicle, 1866, p. 724.

568

SELECTIA

r-arietate este !9art9 productivS, intr-o oarecare mlsuid clatorit[ faptului cd spicele fiind distribuite la inlllimi diferite deasupra solului, ele iint mai qulin ingr5mddite. Acelagi observator susline c[ la variet5lile erecte aristele divergente ale spicului servesc in a amortiza gocurile atunci cild spicele se ciocnesc intre ele din cauza vintului tt). Dacd mai multe variet5[i ate unei plante sint crcscttte laolaltfl, iar sdminla este recoltat5 de-a valm-a este clar cd printr-un fel de seleclie naturald soiurile mai viguroase gi mai prodgctive vor predomina treptat asllpra celorlalte. Dupd pdrereicolonelujli Le iouteur B8), aceasta se intimpld in lanurile noastre de griu, pentru cd dupd cum s-a ardtat mai inainte, nici o varietate nu este uniformd ln privinla c^aractertrlui. Dupd cum am fost asigurat de horticultor, acelagi lucm i-ar intimpla gi in grldinile noastre de flori, dacX seminlele diferitelor variet5ti nu ar fi pistrate leparat. Cind oudle radelor silbatice gi a celor domestice ii.rt clocite laolaltd, piii cle ra{[ sdlbatic[ pier in mod aproape invariabil, fiind mai mici gi neclpdtindpartea
S-_u, prezentat tln nttm[r suficient de fapte care aratd cI deseori seleclia natural5 impiedic[, insd uneori favorizeazd, puterea de selec{ie a omllui. Aceste fapte ne dau, de asemenea, o leclie pielioasfl gi anume cd ar trebtii s[ fim extrem de precauli cind apreciem care anllrne caractere sint importante pentru animalele 6i plantele in stare natnrald, care au de luptat p.trtp existenla lor depinzind de condilii asupra cdrora sintem profund neilnoscdtori.

in acelagi timp, la o altfl varietate cu petalele rlsfrinte in5untru stigmatele nu atl fost citugi de pu{in vitlmate. Paiul griului teuton este remarcabil de inegal ca inillime gi un observator competent crede c[ aceast[
stigmatele ;

lor potrivitd de hranl 3e).

CONDITIII]E FAVORABILE SELECTIEI ARTIFICIALE

Posibilitatea selectiei se bazeazd pe variabilitate ; gi aceasta, dupd cum vom vedea in capitolele urmdtoare, depinde mai ales de condi{iile modificate de via![, fiind lnsd guvernat[ de legi infinit de complexe gi necrinoscute. Chiar cind este continuat[ timp indelungat, domesticirea determind uneori numai o variabilitate redus5, culn este cazul gigtei gi a curcanului. Totugi, micile deosebiri care caracterizeazd. pe fiecare individ, animal sau plantd, ui fi slficiente in maioritatea cazurilor, probabil chiar in totalitatea lor, pentru producerea unor rase distincte prin selec{ie atentd gi prelungit5. Ne c15m r.u-u ce poate tealiza seleclia, degi aclionind asupra Lrnor simple diferen{e inclividuale atunci cind familiile de vilei, oi, porumbei etc. din aceleagi rase, au fost crescute s-eparat t_t-p de un num[r de ani de cdtre diferite persoane lipsite de orice dtlrin![ de a modifica rasa. Vedem acelagi fapt in diferenla dintre ciinii de vinltoare din diferite districte ao), precum gi in multe alte cazuri asemdn5toare. Pentru ca seleclia s[ produc[ vreun rezultat, este evident cI incrucigarea intre rase distincte trebuie impiedicatd ; de aici reiese cd ugurinla imperecherii
37) Garrlener's Chronicle, 7862,
38.; {)n
aoS

p. 820,
p.
405.

821. 77g.

tlrc Yarieties of Wheaf, p. 59. as; Dl Hervitt ;i alfii, ln Journ. of llorticuilure, 1gri2, p.
Ettctlclop.

of llurol

Sporl.s,

SELECTIA NATURALA

selective, ca in cazul porumbelului, este foarte favorabil[ selecliei artificiale, pe cind dificultatea acestei imperecheri, ca in cazul pisicilor, impiedich formarea de rase distincte. Aproape in baza aceluiagi principiu, vitele de pe mica insul[ Jersey s-au imbunatSlit in ceea ce privegte calitdlile lor de producdtoare de Iapte, ,,cu o rapiditate ce nlr ar fi putut fi oblinutd intr-o lard atit de mare ca F'ranla a1). Cu toate cd pe de o parte incrucigarea liberl este un pericol pe care oricine il poate vedea, pe de alt[ parte reproducerea intre indivizi inrudili prea indeaproape reprezintd un pericol ascuns. Condi{iile nefavorabile de vialil anuleaz[ forla selecliei. Rasele noastre de vite grele ameliorate gi de oi nu s-ar fi putut forma pe pdguni de munte gi nici caii de povard nu s-ar fi putub ob{ine pe un pdmint arid gi inospitalier ca insulele Falkland, unde chiar cailor ugori din La Plata le scade repede talia. Mai multe dintre rasele englezegti de oi se pare c[ nu se pot pdstra in F'ran!a, pentru cd de indatd ce mieii sint in![rca!i, vigoarea lor descregte pe m[surd ce cregte cdldura verii a2) ; gi tot astfel, ar fi imposibil de a se da la tropice o lungime mai nlare linei oilor. Totugi, seleclia a menlinut rasa merinos aproape pur[, in condilii foarte diverse gi nefavorabile. Forla selec[iei este atit de mare incit unor rase de ciini, de oi gi cle p5s5ri de curte, de talia cea mai mare gi cea mai mic5., porurlbeilor crl ciocul lung sau scurt gi altor rase cu caractere opuse, li s-au sporit calitdlile caracteristice cu toate c[ au fost tratate exact la fel din toate punctele de vedere, fiind supuse aceleiagi clime gi hr[nite cu aceeagi hran5. Seleclia este ins[ opriti sau favorizatd, de efectele obiceiurilor sau deprinderilor. Porcii nogtri uimibor de ameliorali nu ar fi putut fi formali niciodat5 clacd ar fi brebuib ca ei s[-gi cante propria lor hrand, iar calul de curse englezesc pi ogarul englezesc nu ar fi putut fi ameliorali pind la actualul lor model de perfecliune f[rd un antrenament constant. Deoarece devierile evidente ale structurii apar rareori, ameliorarea fiecdrei rase) este in general rezultatul selec{iei unor neinsemnate diferente individuale. f)e aceea, aten{ia cea mai incordat5, cea mai ager5 observalie .si o perseverern!5 neinduplecat[ sinb indispensabile. Este de asemenea foarte important de a cregte nrul{i inclivizi din rasa ce urmeazd a fi amelioratS, pentru c[ in felul acesta va exista o mai mare posibilitate pentnr aparilia de varialii ilr direclia dorilir, iar indivizii variind intr-un mod necorespunzdtor vor putea u$or fi daticleopartesalr distnrgi. Pentrlr ca un mare numlr de indivizi sd poatl fi ob{inu!i este ins[ necesar ca condi{iile de via!5 sd favorizeze propagarea speciei. Dac[ p[unul s-ar fi inmullit tot atlt de ugor ca gi gdina, zil fi avut pin5 acum lnulte rase distincte. Ne d[m seama de importanla folosirii in selec{ie a unui mare uurn[r de plante din faptul c[ pepinierigtii intrec aproape intotdeauna pe amatori la expozilia cle noi variet5li. In 184548), s-a evaluat c[ in Anglia se oblinea anual din seminle intre 4000 gi 5000 de mugcate gi totugi rareori se ob{inea vrco varietate hotirit ameliorat5. Pe terenurile d-lor Carter din Essex, unde se cresc pentnr s[mln![ pe suprafele de hectare, flori ca Lobeli.a, Nemophila, Reseda etc.,,,ru trece aproape nici un an fdr5 s[ se ob{in[ citer,a
nt)
1r)
43)

(-ol. Le Couteur', Journal llotl. Agricult. Soc., vol. I\r, p. 43.

)Ialingie-Nortel, Journal R. Allrtcult. Soc., vol.
(iardener's Clvoni.cle, 10,45,

XIV, 1853, p.215,27i.

p. 273.

570

SELECTIA

noi soiuri sau sd se realizeze vreo ameliorare a soiurilor vechi" nn). Dupd cum observl dl Beaton la Kew, unde se cresc din sdmint[ multe plante comune, ,,se vdd noi forme de Laburnum, Spireea. gi de al{i arbugfi" nu).La fel se intimplS la animale; vorbind despre oile dintr-o parte a districtului Yorkshire, Jlarshall 46) spune cd ,,aparlinind unor oameni sdraci gi fiind mai slraci gi fiind mai ales in turme mici, ele nu pot fi niciodat[ ame]iorate". F'iind intrebat cum a reugit s[ aibd intotdeauna ogarul de prima calitate, lordul Rivers a rdspuns : ,,Cresc mulli gi spinzur mttl{i". Dupd cllm sp unea altcineva ,,acestA era secretul sLlccesrrlui sdu gi acelaqi lucrtt se va constata $i in cazL;l gdinilor prezentate la expozilie; concuren[ii care au succes Ie cresc in numdr mare gi pdstreazd pe cele mai bune" n'). Din acestea rezult[ c[ aptitudinea de a se reproduce la o virst[ timpurie gi la intervale scurte, crrm e caztrl porumbeilor, iepurilor etc., ugureaz[ selec{ia prin aceea cd rezultatul devine repede vizibil gi perseverenla in munci este incurajat[. Nu poate fi intimplXtor c5" marea ma joritate a plantelor agricole gi culinare care au produs numeroase rase sint anuale sau bienale gi in consecin{d capabile de propagare rapid[ gi deci de ameliorare. Yarza crea{[, sparanghelul, anghinarea comuni gi cea de Ierusalim, cartofii gi ceapa trebuie exceptate, fiind plante perene ; insd ceapa se inmullegte ca gi plantele anuale gi, cu exceptia cartofului, nici una clin celelalte plante mentionate nu au produs Ia noi in tar.{ mai mult cle una sau dou 5 variet5{i. DupI cum aflu de la Dl Bentham in regiunea Mediteranei, nnde deseori anghinarea se obline din semin{e, existd mai multe soiuri. F drh indoiald c[ pomii fructiferi care nu se pot inmulli rapid prin seminle au produs o mul{ime de varietd{i, nu insi rase perrnanente gi dac5 judec5m dup[ rdtndpi[ele preistorice, aceste variet5li au fost produse intr-o perioadfl relativ tirzie. O specie poate fi foarte variabil5, fdrh insl s[ formeze rase distincte daci. dintr-un motiv oarecare, selec{ia nu va fi aplicatd. Ar fi greu de selec{ional. micile varialii Ia pegti in mediul lor natural gi cu toate cd crapul este extrem de variabil gi form eazd obiecLul unei deosebite preocupdri in Germania dupI cum aflu de la lordul A. Russel nu s-a format decit o singur[ ras[ Jtine cari.cterizatd, gi anllme Sptegelkarpf en.) Si aceasta este separatd cu grijl de soiul comlln cu solzi. Pe de altd parte, o specie indeaproape inrudit5, pegtele auriu, prin faptul c[ este crescut in mici recipiente fiind obiecttrl unei deosebite prcocupiri din partea chinezilor, a produs rnulte rase. Nici albina, care a fost semidomesticit[ din timpuri extrem de lndepirtate gi nici cogenila, cal'e a fost cultivati de indigenii mexicani ae) nu au produs rase. Intr-adevdr, ar fi imposibil de a imperechia matca cu un anumit trintor gi foarte grell de a imprettna cogenilele. Pe de alt[ parte, viermii de mdtase au fost supugi unei seleclii riguroase gi au produs o mul{ime de rase. Pisicile care din cautza obiceiurilor lor nocturne nu pot fi seleclionate pentnr reproducere, nu prodttc, dupS culn
aa)

Journal of Horticulture, 1862, p. 157.

1860, p. 368.

a5) Cottage Gardener,

Reuiew of Reports, 1808, p. 406. a7) Gartlener's Chronicle, 1853, p. 45. a) Crap oglindl (l{. lrarl.).
aa|

rs; Isidore Geoffroy Saint-Hilaire, I/isf. Nat.

GCn.,

vol. III, p.49, On the Chochineal Insecl, p.

46.

CONDITIILE FAVORASILE,

JIL

s-a men[ionat anterior rase distincte in aceeagi !ari. ln orient ciinii sint privili cu aversiune gi reproducerea lor e neglijat[ ; in consecinld, dup[ cum observd prof. Moritz Wagner ae), acolo nu exist5 decit un singur soi. In Anglia, mdgarul variaz[ mult ln colorit gi talie; cum ins[ acesta este un animal de micd valoare gi crescut de oameni sdraci, nu a existat nici o seleclie gi nu s-au format rase distincte. Nu trebuie s[ atribuim climei inferioritatea migarilor nogtri, pentru cd ln India ei sint de o talie chiar mai micd decit in Europa. Totul se schimb5 insd cind mdgarulr-ri i se aplicfl seleclia. Dupd cum slnt inf ormat (f ebr. 1860)

de dl W. E. Webb, C. E., ling[ Cordova mdgarii slnt reprodugi cu grijd, un animal de prflsild atingild prelul de 200 lire gi acolo ei au fost ameliorati lntr-un mod extraordinar. In Kentucky au fost adugi (pentnr producerea de catiri) mdgari din Spania, Malta gi Fran{a; ,,acegtia eralr in medie rareori mai inalli de cca 1,40 m ; locuitorii din Kentucky ins[, printr-o deosebitd ingrijire, i-au ridicat la L,50, uneori chiar la 1,60. Prelurile plStite pentru aceste animale splendide, c5ci intr-adev5r aga erau, dovedesc cit erau de cdutate. fJn mascul foarte renumit a fost vindut cu peste o mie de lire sterline". Acegti m[gari selecliona[i sint trimigi la expozi{iile de animale, o zi fiind fixatd pentnr expllnerea lor uo). Fapte analoge au fost observate la plante. Astfel, in arhipelagul malaez, arborele de nucgoar5 este foarte variabil, insl nu a existat nici o seleclie gi nu exist[ rase distincte ut). Reseda comunl (Reseda odorata) avind flori nebdt5,toare la ochi gi fiind preluitd numai pentru parfumul ei, ,,a rdmas in aceeagi stare neameliorat5, ca atunci cind a fost introdusfl pentru prima oar5"or). Arborii nogtri comuni de pldure sint foarte variabili, dup5 cum sepoate vedea in orice pepinierd mare ; insi pentru c5 ei nu sint pretuili in acelagi sens ca pomii fructiferi gi fiindc[ nu produc seminle declt tirziu in via[5, nu li s-a aplicat nici o selec{ie; ln consecin!5, dupd cum observd dl Patrick Mathewr ut), ei nu au pt odrts rase distincte, infrunzind la diferite perioade, atingind diferite tnirllimi gi producind lemn apt pentru diferite scopuri. I{u s-au ob{inut la noi declt clteva variet[li curioase gi semimonstruoase, care fdrfl indoial[ cd au aplrut dintr-o dat5, a$a ctlm le vedem acllm. Unii botanigti au sus[inut cd plantele nu pot avea o tendinld atit de puternic[ de a varia pe cit se presupune in general intrucit multe specii crescute timp indelungaL inGrddini botanice, sau cultivate, f[rd inten[ie an de an, in amestec cu grinele noastre, nu au prodlrs rase distincte ; aceasta se explici insi prin faptul cd micile variatii nu au fost selectionate si propagate. Sd se cultive pe scar5 mare o plant[ care cregte astdzi intr-o Grddinfl botanic5, sau vreo buruiand comund oarecare $i apoi un grddinar perspicace sd vegheze pentru a descoperi orice mic[ varietate gi si-i semene slminta; gi atunci, dacfl nu se vor produce rase distincte, argumentul va r5mine valabil. Importanla selec{iei reiese de asemenea dacfi examin[m caracterele speciale. Astfel, la majoritatea raselor de g5ini s-a urm[rit forma crestei gi culoaDie Darwi.n'sche Theorie und das Migrationsgesetz der Organismen, 1868, p. 19. C5pit. nfarryat, citat de l3lyth ln Journ. Asiatic Soc. of Bengal, vol. XXVIII, p. 229. st; Dl Oxley, Journal of the Indian Archipelago, vol. II, p. 645. szl Dl Abvey, ln Journal of Horticulture, 7 dec. 1863, p. {30. aa1 On l{aual Timber, 1831, p. 107.
+sS
50.1

SELECTIA

oricare alta 5a), culoarea poate. fi fixat5. in timpul formlrii sau ameliordrii unei rase, se constatd intotdeauna la tnetnbrii acesteia o mare variabilitate a acelor caractere clrora li se dd o aten{ie special[ pi la care orice minim[ ameliorare se nrm5r'egte cu rivnri gi se selectioneazfl. Astfel, lungimea ciocului, forma capului gi penajul la porurnbei j,,cltori cu fa{a scurt[, lungimea ciocului gi guleragul la porumbeii cllitori, coada gi tinuta Ia rota{i, fala alb[ $i creasta Ia glinile spaniole sau lungimea urechii la iepurii cu ureclti lungi, sint caractere eminamente variabile. La fel stau lucrurile in fiecare caz gi prelurile mari care se pl[tesc penblu animale de prima calitate doveclesc greutatea de a le aduce plnl la cel mai inalt grad de perfeclie. Acest subiect a fost discutat de amatorisu) gi premiile mai mari ce s-au acordat raselor mult anreliorate, in comparalie cu cele acordate pentru rase. vechi care in prezent ntt sint in curs de ameliorare rapidS, au fost pe deplin justificate. Discutirr,d caracterul mai pulin uniform al vitelor Shorthorn ameliorabe gi al cailor cnglezegti in colnpara{ie, de exemplu, cu vitele nelnnobilate din Ungaria sau caii din stepele asiatice, Nathusius face66) o observatie similar5. Aceastl lips[ cle uniformitate Ia p[r{ile care sint in crlrs de seleclionare depinde in special de f orla principiului reversiu nii ; ea depinde insd de asemenea, intr-o anu mitd nr[sur[, de continuarea variabi]itetii pf,rlilor care au variat recent. Trebuie si admitem c[ aceleagi p5rli continud s[ varieze tn acelaEi fel ; dacd nu ar fi ?$&, nrt ar putea exista ameliorare dincolo de un grad timpuriu de perfec{ier gi noi gtim cd o asemenea ameliorare nu este numai posibil5, ci este ceva

rase; ins[ la gdinile de rasfl Dorking moda nu a cerut niciodatd uniformitatea crestei $i a culorii gi in prir'inta acestora domnepte cea mai mare diversitate. La giinile de aceastl ras5. purfl gi la ce]e foarte inrudite, se pot vedea creste in trandafir, creste duble, creste in cup5, etc., prccum $i culori de toate feluril, pe cind alte caractere, ca fornra generalfl a corpului gi prezen\a nnui deget suplimentar, au fost urmHrite gi sint iuvariabil prezente. De asemenea s-a stabilit ci Ia aceastl ras6, ca si la

I'ea penajului, care sint foarte caracteristice fiec[rei

Ca o consecin![ a variabilit[lii continue gi in special a reversiunii toate rasele mult ameliorate degenereazd curind dac5 stnt neglijate sau dac[ nu sint supuse ttnei selec{ii neintrerupte. Youatt prezintl, un exemplu curios in acest. sens, in legdtur[ cu niste vite linute mai de mult in Glamorganshire; in acest caz ins[ vitele nu att fost hr5nite cu suficient5 grijd. ln tratatul s[u despre cal, dl Baker rezumd astfel : ,,ln paginile precedento trebuie sd se fi obseriat c5 ori de cite ori a existat neglijen!5, rasa s-a inrdutd{it proporlional" ur). Dac[ s-ar permite unui numdr considerabil de vite, oi sau alte animale ameliorate din aceeagi ras[ s[ se reproduc[ ]iber intre ele, fird nici o selec{ie, dar fdrd \rreo schimbare in condi[iile lor de viat5, nu poate exista nici o indoial5 cd dup5 douizeci sau o sut[ de generalii ele ar fi foarte departe de gradul de perfeclirtne al soiuIui lor; ins[ din ceea ce vedem Ia multe rase comttne de ciini, vite, giini, porurnbei etc., care fdrd vreo ingrijire speciald gi-au mentinut timp indelungat aproa0+1

obignuit.

Chronicle, vol. II, 1854, p. 150. De asemenea vol. I, p.32.1, vol. lII, p.215. 1855, decembrie, p. 771,1862, p. 248, 323. 56\ Aber Shorlhorn Rinduieh, 1857, p. 51. u') The. Ve.terinarg. vol. XIII, p. 72o. Pentru vitele de Glamorganshire. vezi Youatt, On Cuttle, p.5\.

Dl Bailv ln The Poultrg

55) Cottage Gardener,

SELECTIA DUSA

LA

EXTREM

c/J

pe acelagi caracter nu avem nici un motiv s[ credem cI ele s-ar indepdrta contplet de la tipul lor. Existi o credinld general[ printre crescdtori c6 orice caracter se poate fixa prin transmitere eredifar[ indetungat[. ln capitolul paispr ezece am incercat ins[ sI ardtlm c[ aceast[ concepfie se pare c[ se poate formula in urmltoarea expritnare : toate caracterele, oricare ar fi ele, dobindite recent sau vechi, tind a fi transrnise, insd acelea care au rezistat deja timp indelungat tuturor influenfelor potrivnice, vor continua, ca reguld generald, sI reziste acestor influen{e gi in consecin![ vor fi transmise fidel.

TENDINTA O}IULUI DE A DUCE SEI,ECTIA PI}SA T,A O LIMITA EXTREMA In procesul selecliei exist5. un principiu important gi anume c5, in rnod aproape invariabil, omul vrea s[ meargd plnd la extrem. Agadar nu existl o limitd in dorinla lui de a cregte anumite rase de cai gi ciini cit mai iuli posibil, dar altele cib mai puternice posibile, anumite rase de oi pentru extrema finele a linii pi altele pentru extrema ei lungime. El dorepte s[ produc[ fructe, grine, tuberculi gi alte pdr{i utile ale plantelor, cit mai mari gi mai bune. La animalele crescnte pentru agrement, acelagi principiu este chiar mai puternic, pentru cd moda, duph cum vedem la hainele noastre, merge intotdeauna la extrem. Acest punct de vedet'e a fost recunoscut in mod expres de cdtre amatori. S-au dat exemple in capibohrl despre p orumbei, dar iatl incfl unul. Dup[ ce a descris o varietate comparativ nou[ gi anume, Arhanghelul, dl. Eaton observ[ : ,,nu-rni pot da seama ce intentioneazd amatorii s[ fac[ cu aceast[ pasdre, dac[ intentioneazd s5.-i readuc[ capul gi ciocul la acel al porumbelului jucdtor, sau ]a acel al porurnbelului cdl[tor; de a-l ldsa cum l-au ghsit nu inseamnd a progresa". Vorbind despre g[ini, Ferguson spune : ,,particularit5{ile lor, oricare ar fi ele, trebuie neapdrat sh fie pe deplin dezvoltate ; o micl particularitate nu reprezintd decit urilenie, avind in vedere c[ incalcd legile existente ale simetriei". Astfel, discutind calit[tile subvariet5lilor canarului belgian, dl Brent observ[ : ,,Amatorii merg intotdeanna la extreme gi nu apreciaz[ calit[ti nedefinite" ut). Acest principiu care duce neap[rat la divergenla caracterelor, explicd starea actual[ a diferitelor rase domestice. Ne putern da astfel seama cum este posibil s[ se tragd din aceeagi tulpind atit caii de curse cit gi cei de povar5, ogarii gi dogii englezeEti, opugii unii altora in privinta fieclrui caracter, variet5li atit cle distincte ca gdinile de Cochinchina gi cele Bantham, salr porumbeii c5litori cu ciocurile foarte lungi gi cei jucdtori cu ciocurile excesiv cle scurte. Pe mlsurd ce fiecare rasl esbe incet ameliorat[, variet[{ile inferioare sint mai intii neglijate iar in cele din urm[ dispar. Cu ajutorul documentelor vechi gi a variet[lilor intermediare ce mai exist[ inc[ in t5ri unde au predominat alte mode, putem nrm[ri in citeva cazLLri gi in mod parlial modific[rile treptate prin care au trecut anumite rase. Selectia metodicfl sau cea incongtientfl, tinzind intotdeau na spre un punct extrem, impreunfi cu neglijarea pi disparitia ]entd a formelor
sa,;

J. NI. Eaton, A

Treatise on Fancg Pigeons,

p.

82

; Ferguson despre

Rare and Prize Poultrg,

p. 162;

dl Brent ln

Cottage Gardener,

oct. 1860, p. 13.

SELECTIA DUSA

LA

EXTREM

intermediare gi mai putin preluite, constituie cheia misterului prin care omul a produs asemenea rezultate uimitoare. Dirijat[ pentrtr a fi util[ unui scop, selectia'a dus in citeva cazuri la convergenta caracterelor. Dupd cum bine a aritat Nathusius 5g), toate rasele ameliorate gi diferite de porci, se apropie mult una de alta prin picioarele pi prin boturile Ior scurtate, prin corpurile lor mari gi rotunjite, aproape f5r[ p[r gi prin micii lor colti. Vedem un oarecare grad de convergen{d la conturul asemin5tor al corpului vitelor ameliorate apartinind unor rase diferite60).Nu cunosc alte asernenea cazuri. Divergenta continuatl a caracterelor se datoregte faptului ci aceleagi p[r[i continul sd varieze in aceiagi direc{ie ; gi intr-adevdr existd o dovad[ clard a acestui fapt, dup[ cum s-a arltat mai sus. Tendinta spre simpla variabilitate sau plasticitabe general[ a organizatiei poate fi desigur mogtenitd chiar numai de la un singr-rr p[rinte, dupd cum s-a ardtat de cdtre Gdrtner gi Krihlreuter prin oblinerea de hibrizi variabili din doud specii dintre care una singur[ era variabild. Este de la sine probabil ca atunci cind un organ a variat intr-un anumit fel, s5 varieze din nou in acelagi fel, dacd conditiile care au cauzat initial variatia rdmin aceleagi, in m5sura in care se poate aprecia. Acest fapt este admis in mod tacit sau expres de toti horticultorii; astfel, dacfl un grddinar observi la o floare o petal[ suplimentarfl sau dou[, el este convins cd in citeva genera{ii va fi in m[sur[ s[ ob{ina o floare bitut5, incdrcatd cu petale. Ci{iva din puietii ob!inu{i din s[minta stejarului pletos Moccas erau atit de culcali incit de fapt se tirau pe plmint. Un puiet din sdmin{a unei tise irlandeze piramidale sau erecte este descris ca-deosebindu-se considerabil de forma parentald, ,,prin exagerarea cregterii in formd de piramid[ a ramurilor sale"ut). Dl Shirreff care a avut mare succes in oblinerea de noi soiuri de grlu, observ[ cd ,,o varietate bund poate fi consideratd fdrd grij[ ca fiind premergdtoare uneia gi mai bune" ur). Un mare crescdtor de trandafiri, dl Rivers, a fdcut aceeagi observatie in leg5tur5. cu trandafirii. Vorbind despre progresul viitor al pornilor fructiferi Sageret63), care avea o mare experien{d, observi c[ principiul cel mai important este:,,cu cit plantele s-au indep[rtat mai mult de tipul lor initial, cu atiL mai mult vor tinde si se indephrteze de el". Se pare c[ existd mult adevdr in aceastd observatie, pentru ci in nici un alt fel nu putem intelege diferenta surprinz5toare intre variet5ti in ce privegte phr{ile sau insugirile ce sint pre[uite, in timp ce alte pdr[i aproape cd igi men{in caracterul lor ini{ial. Discu{ia de mai sus ne face in mod firesc s5 ne intreb5m care este limita varialiei posibile a oricirei pdr[i sau insugiri gi, ca urmare, dacd exist[ vreo limitd pentru ceea ce se poate realiza prin selec{ie. Se va putea obtine vreodatl un cal mai rapid decit Eclipse ? Vor putea vitele gi oile noastre premiate sd fie gi rnai mult ameliorate ? Va putea o agrig[ sd ctntdreascd vreodat[ mai mult decit acea produsil de soiul ,,London", in 1852 ? Va produce oare sfecla, in Fran0o;

1$61,

p.

ssl Die liassen des Schweine.s, 186l), p. 48. \rezi ctteva excelente observalii asupra acestui subiect ale d-lui Quatrelages Unitd de I'Esplce llumaine,
119.

6r; \rerlot, Des YariCtds, 1865, p. 94. ez; Dl. Patrick Shirreff In Gard. Chronicle, 1858, p. 771. cEl Pom. Phgs., 1B30, p. 106.

SELECTIA DUSA

LA

EXTREM

J/C

zahdr ? Vor putea varietd[ile viitoare de griu gi alte grine sd produci recolte mai bogate decit variet5lile noastre de azr? Nu se poate r[spuncle in mod pozitiv la aceste intrebdri ; este ins[ sigur cd ar trebui s[ fim prudenli inainte de a rdspunde negativ. In anumite direc{ii de varia{ie, limita a fost probabil atinsd. Youatt este de pdrere cI reducerea oaselor la unele dintre oile noastre a fost dusd deja atit de departe inctt ea determinS. o Inare sl[biciune a constitutieiee;. Avind ins5 in vedere marea ameliorare obtinut[ recent la viLele, la.oile noastre gi in special la porcii nogtri precum gi uimitoarea cregtere in greutate la gdinile noastre de toate neamurile in ultimii ci!iva ani, ar fi indr[zne! de a afirma c5 a fost atins[ perfecliltnea. S-a spus adeseori cd Eclipse nu a fost gi nu va fi niciodatd dep[git ca vitezd, de vrenn alt cal. Cercetind ins5, constab cd cei mai buni cunosc[tori sinL de pirere cd in prezent caii nogtri de curse sint mai raptzr6\. Incercarea cle a produce o nou[ varietate de griu mai productiv[ decit numeroasele soiuri vechi, ar fi pdrut pin[ de curind absolut fdr[ speran[[ ; aceastS. varietate a fost ins5. redrzaLd de cdtre maiorul Hallet, printr-o selec[ie atentS. ln ce privegte aproape toate animalele gi plantele noastre, acei ce sint cei mai calificali sI aprecieze nu cred cI punctul extrem de perfec{ie a fosL atins, chiar la caracterele care au fost aduse la un lnalt grad de calitate. De exemplu, porumbelul jucitor cu fa{a scurt[ a fost f oarte mult modificat ; totugi dup[ cum spune dl Eaton 66), ,,cimpul este tot atit de deschis noilor concurenli, ca gi acum o sut5. de ani". S-a spus in repetate rinduri c[ la florile noastre s-a atins perfeclia, dar un tip gi mai perdec{ionat a fost repede oblinut. Aproape nici un fruct nu a fosb mai ameliorat decit c5pgunile gi totugi un mare cunosc[tor observa0z) c[,,ru trebuie ascllns faptul ca sintem deparLe de limitele extreme la care am putea ajunge". F'[r[ indoial[ c5 exist[ o limiti dincolo de care organizalia nlr poate fi modificat5 in mod compatibil cu sdn[tatea gi viala. De exemplu vtteza maxi-

ta, un procent nrai mare de

nr5 de care este capabil un animal terestru a fost poate reahzat[ de caii nogtri de clrrse de azi, dar dup[ cum bine a observat dl Wallace6s), problema care ne intereseazd ,,ilu este dacd vreo modificare indefinit[ gi nelimitat[ in vreuna saLr in toate direcliile este posibild, ci dacd acele deosebiri care se produc in naturd s-ar fi putut produce ca urmare a acumul5rii prin selec[ie a varia{iilor". $i nu incape indoiald c[ in cazul formelor domestice, multe pdr{i ale organiza\iei de care omnl s-a preocupat au fost modificateastfel intr-o mai mare mlsur[ decit p5r{ile corespllnzdtoare la speciile naturale ale aceloragi genuri sau chiar familii. Vedem aceasta la forma gi la talia ciinilor gi a cailor nogtri ugori gi grei, la ciocul gi multe alte caractere ale porumbeilor nogtri, la dimensiunea gi calitatea multor fructe, toate in comparalie cu speciile apar[inind aceloragi grupuri naturale. 'fimpul este Lln element important in formarea raselor noastre domestice, intrucit permite sd se nascd nenumlrati indivizi gi cind acegtia sint supugi diferitelor condilii, devin variabili. Seleclia metodicd a fost practicatd in mod
65)

Youatt, On Sheep, p. 521. Vezi de asemenea Stoncherge, Brilfsh Rural Sporfs, edilia 1871, p. 384. 86) A treatise on the Almonrl Tumbler, p. L. 0z; Dl J. de Jonghe, ln Garc[ener's Chronicle, 1858, p. L73. 88) Contributions to the Theorg of I'latural Selection, ed. a 2-a, 187t, p. 292.

64)

/t)

SELECTIA DUSA

LA

EXTRENI

domesticite or). Cu greu este posibil d9 .u supraestima efectele selecliei aplicate intimpl[tor in diferite moduri gi locuri in decursul a mii de generalii. Tot ceea ce gti- gi mai ales tot ceea ce nu gtimzo) despre istoria mariimajorit5{i a raselor n"oastre, chiar a celor mai moderne, confirm[ pdrerea c[ procluc.rea lor prin ac{iunea selecliei incongtiente gi metodice, a fost aproape insensibil de inceatf. Cind.itr."u se octlp[ ceva mai indeaproape decit in mod obignuit de cregterea animalelor sale, este aproape sigur cd el le va ameliora intr-o mici mdsur[. In consecin{[, ele sint preluite in imediata sa vecindtate gi sint reproduse gi de allii, int tr[slturile lor caracteristice, oricare ar fi eleo vor fi apoi incet dai colstant sporite, uneori prin seleclie metodic5 gi aproape intotcleauna prin seleclie incbnEtientd. Irl cele din urm5, o linie cui. meritS denumirea de subvarietate clevine ceva mai larg cllnoscutd, cap[tfl un nume local $i apoi se rispindegte. Rdspindirea trebuie sil fi fost extrem de inceatd in timpurile vechi gi mai prlin civilizate ins[ ast[zi este rapid5. Pin[ ce noua rasd igi va fi asumat un caracter oarecum distinct, istoria ei, aproape neobservat[ la timpul sdu, va fi complet uitat[; intr-adevdr dupi cum spung Low ?1), ,,gtim cit de repede se gtergl amintirea u nor asemenea evenimente". De indatd ce o noul rasi este astfel formatd prin acelagi proces ea este susceptibil5 s[ se despart[ in noi linii gi subvarietd{i. Aceasta debarece diferite variet[li sint convenabile gi preluite in diferite concli{ii sau circumstanle. Moda se schimb5, clar dacl o modl ar dura chiar numai un timp nu plea lung atlb de puternic este principiul ereditltii, incit un oarecare efecb va ti pfobabil imprirnat rasei. Astfel, num[rul varietd{ilor continud si creasc5. gi istoiia ne aratl cit cle extraordinar s-atl inmullit din timpul primelor cronicizz). Pe mdsur[ ce fiecare varietate este produs5, formele anterioare, intermediare gi mai pulin valoroase
6e.)

intimpldtor dintr-o epoc[ indepdrtat5 gi pind in ziua d,e azi, chiar de popoare senricivlltzate, gi odinioari ea trebuie s5 fi produs un oarecare efect. Seieclia itrcottgtientl trebuie sd fi fost gi mai eficace. Intr-adevdr in cursul unei perioacle indelungate, exemplarele de animale mai valoroase trebuie sd fi fost citeodatd plstrate, iar cele mai pulin valoroase, neglijate. De asemenea, in decgrsul tinrpului in special in ![rile mai pulin civiliiafe, diferitele varietd[i trebuie s[ fi fosb mai mult sau mai pu{in modificate gi prin seleclia natlrald. Degi asppra acestui subiect nu avem decit pu{ine dovezi sau chiar nici Llna, se crede totu$i lt general cd noile caractere devin cu timpul fixate, iar dupd ce au rdmas mult^limp fixate, pare posibil ca in condilii noi sd redevind clirr nou variabile. Incepem s[ ne dim vag seama cit de mult timp s-a scurs de cind omul a .domesticit animale gi a cultivat plante pentru prima datd. In era neoliticd, cind casele lacustre din trlvelia erau locuite, mai multe animale erall deja clomesticiLe gi diferite plante erau cultivate. Lingvistica ne spllne ci intr-o perioadd ltit de indep[rbat5, cind limbile sanscrit5, greac5, latinS, gotic5, celtd gi slavonl inci nu se ramificaserd din limba lor parental5 com.t nE, arta pluglritului gi a insiminlIrii pdmintului erau aplicate gi principalele animale- fuJeserd cleja

IIax Nliiller',

Science

zo; Yonatt, On Catile,

727

of Languaqe, 1861, p.

2211.

p. 116, 128. ?17 DomesticcLted Animals, p. 188.

Volz, Beitrtige zur Kulturoeschichte,1852, p. 99 et passim.

SELECTIA DUSA

LA l:Xllttl,\l

vor fi neg*lijate gi \'or pieri. Dacd o ras5 nefiirrd preluitd cste ntentinut[ intr-r-rrl num[r 1]]ic de inclivizi, clisparilia ei unneazei aproape inevibabil, mzri devreme saLr nlai t.ilziu, clin caLtze accidentale dc distrLlget'e sau pt'in repr.odtlcel'eir irlLt'e inclivizi incleaploapc inruditi ; Si acesta esLe LlIl evcniment cat'er, iu cazttl raselor bine caractcrrzaLe atlagc atenlia. Nagterea satl proclucerea unci noi ra.sc clomestice esLe rin proces atit de tncet incit el scapi atenliei; moai'tea satl distrugel'ea ei este ins[ comparativ bruscd, est.e deseori inregistratI gi cind se prodtlce prea

tirzitr,

Mai mul[i autori au trasat o larg[ delirnitare iuLrc raselc artificiale 5i cclc naLuralc. Acestca din nrrn[ atr un caracter mai uniform, avind inti'-o n]are ntiisur[ aptirenla cle specii naturale gi sinL de origine strive'che. Ele se iuLilncsc in general in ![ri mai pulin civilizate gi au fost pirobabil mtrlt nroclificate prin se]gclie naturalil gi nurnai intr-o mic[ misurl prin selecfia incongtient[ gi rnetotlicir a omuhii. Tirnp indelunga t ele au f osb de aseinenea influen!:tte de cortdiliile fizice alc regiunilor in care locuiau. Pe de alt[ parte, n$& nttntite]e rase arLificiale nu au un cal'acLer attt cle r-rniform, iar unele au LlIr caracter semitnonstruos, cllm stnt de cxemplu ,,terierii cr-r picioare strimbe atit cle folosiLori vin[torii cle iepuri de vizuini?t) baselii, oile de Ancona, boii niata, glinile poloneze, pol'tlmbeii rota{i etc. tr[siturile caracberistice ale acestot'a aLI fost in general dobinclite clintr-oclatir, cu toate c[ rilLerior au fosb in multe cazllri int[rite prin selec[ie atenL[. I)erspre alLe rase cum sinL calul de cttrse eilglez, ciinii terrieri, rasii g[inilor de h-rpL[ englezl"r, ponlrnbeii cil[tori de Anvers etc. care trebuie cu sigttranlti s[ fie denuiniLe arLi{iciale, fiincl consiclerabil rnodificate pr-in seleclie n}]toclicfl gi incrucigare nu se poate totugi spune c[ atl tln aspect nenatural; gi dttpI pdrerea mea nu poate fi trasatd o linie clistinct[ intre rasele na Lrtt'ale gi
arbificiale.

esLe ttuerot'i regretaLS.

Nu esLe surplinzltor ca rasele domestice s[ prezinte in generai lln aspect diferit cle al speciilor natnrale. Omul seleclioneaz[ gi propagfl modificlrile irrttnai in folosul gi pe glrstul slu gi nu pentru binele fiin{ei ins[gi. Atenlia sa este abrasl cle rnoclificlii puternic marcate care au apflrut dintr-o datf, clatorit[ vreunei cauze irnpolLairte care a tulburat organizalia. El se ocupI aproape exclusiv de caractereic extelioare. Dar atunci cind rell$egte s[ nloclifice organe itlterne, cit de exemplu atunci cind reduce oasele gi p[rlile nefolositoare, incarc[ r'iscet'ele cu gr[sirne, rnaturizeazd,rnai de tirnpuriu etc., existi serioase probabilif[ti cir in a..lngi timp el va sl[bi constitulia. Pc de altd parte, cind un animal trebuie s[ lupLe toatir viala sa cu mutli concurenli gi dugrnani in condilii neinchipuiL cle complexe gi expuse schimbdrilor, modificdrile cle cea mai diferitir natur[ in organelb int..tle plecum gi in caractere eXtr:rile, in fttncliunile gi relaliile reciproce ale pairlilor, vor fi riguros puse la incercare, pflstrate sau respinse. Deseori ieleclia natural[ impieclic[ incerc[rile de ameliorare relativ slabe gi capricioase fdcuLe de orn ; gi clac[ nu ar fi aga, rezultatr-rl efortului slu ar fi gi nrai diferit cic acel al naturii. 'foLugi, nu trebuie s[ supraesLimdm cliferenla dintre speciile_ naturale gi rasele clomeslice. Cei mai experimentali uaturaligLi au discutat deseor.i dacli acestea clin urrn[ clescind clin una sau mai multe rase strfunopegti gi aceasta arat5. clar cir nu exisl[ o diferen![ palpabili intre specii 5i rase.
73) 37

I3laine, Encyclitp.

of Rural Sports, p. 213.

c.

2662

SELL,CIIA

Rasele domestice se inmrrltesc mull mai ficlel gi rezisti Linip rnulb rnai indeIungat deciL sint dispugi sd aclnrit[ cei rnai rnulli naturaligLi. Cresc[torii r]Lr au nici o incloiall in aceastir privin![. intleabir uI] ol]r cale n crescuL timp inclelungat vite Shortholn sau Ilerefolti, oi LeicesLel satt Sou[]rclol'n, eirini tle ras[ spartiolir sau cle luptri, porttmhci jtrciitori sau cila.tori, clacri accsLe rase nti a.r'descinde din strtinrogi cotnuni, gi el i;i va b:-rte prol-rabil joc clc tine. Crescirtoi'itl t-.sLcr cle acorcl ci zrr putea spera sr"r procltrcir oi cu lina niai fin[ satr niai lungl gi cu constitrrtii mai bune, glini ntai frunroasrr sau porurnbci cirl:rLori ctr cioculi cr'\,a nrai Iungi, perceplibil nuntai t-rchirrlui exersaL, gi asLfel sli aibri succes lii o cxpozilie. Va merge ins[ nunrai pinir aici gi r]u n]ai ckparLe. El rlu so eirtclc'g[c la ceeer ce rezrrlLir clin acurllularea tirnp foarte indelungaL a nrrrltol ucinscnrnate lnotlificiu'i sirccesir,e; gi nici nu sLr gindcAte la existeirta attlet'ioarii a nunler'oase valietitli care unesc verigile fiecrirci linii dit'e.rgentc ale clesccrrtkrn!ri. El conr:hidc, clultI crrn] s-a ardLat in capitoleler anLerioare, cd toaIer laselc prinripale cle care s-a ocupat atita tirnp sinb produc{ii plirnitive. Pe cle altii parLc natriliilistrrl sist.ematiciarr care in general nu gtie ninric desprt'arla crescliloiului car{-r l}r.r pretinde n $Li cind gi cunl s-au fornraL cliferitele rase clonrestice, crll'('nrr:ir fi puLut vedea gradatiile inte'rmecliare peutru cr"I {rcrstea Iru exisL[ in 1il'czetrt, r]u are LoLugi nicri o indoial[ c[ acesLe lase tlescind clintr-o singur[ sulsii. IuLleabi-l insir ducr"r speciile naturale indeaproapc inrudiLc, pe calc le-a strrctriab, rlu ar clescitrde clintr-un strlmog cornun, $i la rinclul siru va rcspinge poltLt'accirstrl iclrre cu tlispre!. Apadar naturalistul gi crescItolul pot invrita uutrl clc la cclllalt o lerctie folositoare.

REZUIIAT ASUPR,A SDLIIOTTITI ARTrFrOlALlt

Ntr poate exista incloiall cI sc:iectia nretodicir a realizat ;i va realiza rezu]tate uinritoarr.. Ila a fost practicatir ocazioual in anLichiLaLc gi esLe incit pracLicatd cle. polloal'e sernicivilizate. Au fost luate in cotisicleralie,si s-au nrodificab atit caracterc clc cea mai nrare inrportan![ cit gi ali"ele'de t'aloale ncinsernnati. Nu mai este nevoie s[ r'cpet aici cc s-r sl]us dc alilt'a oli clcspt.cr rolul p. crat'e l-u jucat seleclia incongtienL[. Astle], constatiitit for{a acestei selec{ii in deosebirea dintre Lurnrcle cal'e rru fost crescute separaL si in modifict'rrile lcntc suferiLe cle nrulte anirnale in aceeagi !ar[ pe utilsulir cc condi{iilc s-au rnodilicab lreptat silu cind arceste atrirnale au fost transltorlatc intr'-o !ar[ s[r'[in5. Constattirn apoi efectekr conrbinate ale selecliei nreLodicrr $i a celt.i iucongLienLe in nrarea diferentiere a acelor pirlti satt iusupiri calc sinl. preluite de oI]l cornparativ cu p:lr{ilc care nu sint pre{uitc gi cltr care in cousecin![ or]tul uu s-u ocupat. Seleclia natrrralli deternrinti dcseori putt're'a tler sc'lec'{ie a onlului. Uneori gregim cincJ ne inchipuim cir acele caractere carc sint cottsiclet'ate ca neinsemna.te de c[tre naluralistul sistenralician nu pot fi alccLalc de lupLa penLrtr e'xisIc'tttti gi nu pot fi influenlaLe de sele'ctia naturali; cazLtrr rr:marcabile att fosl insir prezenLate, care aratl cit cle mal'c este aceastl gregealS. Posibilitatea intriirii in aclirrne a selectiei derpincic clc variabilitate gi aceas[a este cleternrinat.l in pritnul rincl, dupii cul]r vor]r r,eciea rnai lirziu, de rnoclificili in condi{iilc dc via{[. Selectia cler.inc uneori glea satr cltiar irnposibil[, clacI concliliile sint opLrse caractenrlui doriL sati calita{ii cloriLe. Utreori era estrr trtrpie-

SELEC

fIA

dical,,ir cle {'r.ctrniliLateir rcclusi gi cle consLilir[ia slIbiL[, t:are clc,c:tit'g dirl I'tPi'oclucer.ea itrrlelung conIinrraLir inL.r'e inclir,izi indt'tiltroLli]er itrt'tttii!i. PenLt'tt clt stltt'tia lrcLotlicir sir rerr;clrscti, sinl absolut Iiccest)-rr ct'ii tttlti itx,tro itterl{ie gi rlist:cr'nirmint, conrltinafer crr o lirbcllii'e neobosiLil;ucelcugi caliL[!i, cLr toaLe cit titi sillL irrrlispgrlsaltilc. sinL fol;rLe lolositoale gi in cazul st'1t'c!iei iitcor-rgtientc. Es[.e iri;t.oapL. ne(.esr1 sli srr cl'elrscir un rnui'r nrrrllil tie ilttlir.izi, pcntrtr cir in ft'liil:,c:tr-ctii t'tt erisla 9lrui ill:s'r. ltlobaitiliLate ca sir uplirir viiriri{iile cic nliLt-tt'li tloril,it gi cl l'itcale intlivitl cu ctl uu:i nrit: deIcr'I sarr itrtr'-o oill'r'clle nr.isttt'l"t infeliol s.1 fit' lgol.r'gs1tins. As:rdar', Linrllril rstc ull e'lt'titcttL irnltot'L:ittL al sttctt'sitltti. Asll'tl, lr,pr.grlrrCc'rea lu tt vilsLli i.inipul'ic 5i la iut.t-.t'r'itle scttt'Le cste de asolll('llctl {ltY0r.abilir scopului. IiSrrrin!a irnperccrher ii selecl-ir-r a elniinalelot' st]ti [irrt'r'ea lot' i1tl.-rrn rpi1i,, lirriiLaL estc l'ar-olubili, cil un irtrpeclitncnL al lilttrci itit't'Llc'iglili. Oritrl{e gi ori dc ciLe ori seleclia ut' t'sL,: l)i'i1cl-it.llit, ntt se fclt'rneltzit t'l}sc distiticIc, i1 Lcr.itor.ill l'cspecLir-..-\tunr:i c'irrcl rlri sc da aLen{ie t'Lcuttci plir'fi tl coi'Jlt:liri sau \rrerrnr:i instrgili oaI'ccarc, at'csIcli I'ie cit, l'ittnirt rrernodificaLt'. lic cii rr:iliazti i11Lr-u1 rpgcl 11('i'cgulat, in Linrp ('r rliLc pirlli si all"c ittsit5iri ltot fi critisidei'ailil ;i perrlranenL ntgclificli Ie'. I )ar', ('ii ul'r]]arC: rr Lrrnclilt!ei si)rt) t'eYe l'siiltti: gi s])l'e ta,liabiliLater contintrir, sc collst.ut.ir cir at:t'le plii'ti r:llrc sittL in cttrs dt'atrtcliol'iil'0 yapiclir ltrin sclcc!ie, r,ariuzli rle itsL.lltcnLrii f'oat.ttr liltilt. itl cottsec'jti{I cliii'ii lrttitltlilelc folrr.tt- anteliorate sint ncgli.iiitc, ele clegcrlelcilzra ctrrincl. Ntt :tvctII irtsii Itlotive clt a r:recle ci e.feclele rinei selec!ii incielttnqate Ar'fi culirtci gi crirttplt't ilitt'rlrttt', rlac[ c:orrdiliilc cle vis [ir a1- t'itntint' lttrt'ltragi. Orrrrrl Lindc cil inLoLtlearrnu ca at.il, utcLorlic ciL Ei iitcotigLit'ttL sli lneat'gil pipir la exLr'0lt] cu selt,c!ia caliLri!ilor rrtilc si pl[ctrte. Acesla 'st(- lrl] lllincillitr ir11ror.LanL, dcoar(,(:{-. tluce la dir-ergcn[a continttI u ciil'a.cLet'elot', itti' iit c'iLeva 1orl., cazlrpi, l:r Lrorlvel'genla accslola. Posibiliiat.eir clivergcn[ei c:otrtiirtic st' blrzr:,azra |)tr Lcntlin!a Iicr:lirci plrli sau oi-er1lt de il conLittua st-t r-aric'ze in lir:claEi fel i,r r':,r.c a variaL clej:r. 1)r'in:rnreliorarcacolls'.:rntit gi LreptaLi'r la tnlrlLe a;tiiliitle gi prlanLe 1tc 1lt:r.ioncle inrlclrrneaLr'" srr rlorrecle.sLe cir lrtcrttrile sit inIiir;illir iir actsL i'el. Pr-irrcipipl di'r'ei'gr:n{ei cAl'irct('reior contJtinat cru ncg-lijai'e:l gi clispali!ia tleIiniLir-il a iu lrrror vill'itrIa{ilor anLericlare, itiLcrnrecliat'e 5i lltr f irl Ilre!riite, cxplicI graclul tlc deoseitile ri ri:rLtrla rlistincLl a tlir,et'sclot'tloast.rt'l'tlsu. Cu Loiite cit pini'r la tral'e ltc:estca ltcnLr.rr airurniLe (:ilracttre anl aLins poaIe lirriita t:xLt'etriii poL fi rtrorlificaLc, Lottrgi avelrl, t,oaLe urotir.ele de rt ct'erle cir iit rnlljcli'iLiiteii t:azui.ilor sipl-t'r1 rieparLe cli a fi aLins aceaslir limii,ii. in finc, tlitr diferenla g1'glisLir iplr.e selrclia aplicab[ clc.orn gi crru aplicaLa der naLitt.i, ilttLr'l]l ilrttrlegc tle ce rasele domr:stic.c stitleosebesc dcseori-.11*r nir:i rlc cillt] irtLoLdcatltlii -prin trspttctul l,l,- gentr.al de speciilc naIuralc c]u ci,rl'e sinL irtdeaitt'ot]Pe ittt'tttlitc. -acersI iu crrpilgi ca 5i in alte pirli, ar]r volitiL clesiirc st-'lc:c!ie ca cle foi'tir sgprLrrllit, LgLirSi lc[irrnca ei rlcpinde in rnotl abso]rrt cle ceeA ce, in ignoranla noaslrir rtr11pipt r-a1ial:tilibaLe sponLa nii sau inLinrltllLo:it'e. Sir prestllltlllelll c:i trn alSiLgcL esLc gltligaL si cousLruiascii Lill ccjificiri din pieLle necioplite clzttte der pe s1 libr.upL. l.'ollnA fiec[r:ui flagrnenL poaLe fi trtrnlit[ intinrpl.lLoare, Lgtri;i lceasLii fgr.nrir ii fosL tlcrterrruiirali clc {ol'{ar glaviltitii, clc naLrtt'a 1'o1:ii 5i de iirclilarea alt;u1.,Liilui, atiicI clrr coirdilii L:are cltpind cle ltrgi ttatttrale; Iltl exisLir ilsi nici g lela{ir intre accsLe legi gi scoptil ltcrttt'tt cal'e fiecale ft'agmetll r.sLe rrtilizat rIe t:91stytrcL6r'. lp acelagi fcl, r.ttrialiile {it'clrei Iiin{e sinL deLertrli-

Sr;I.EC'l Ir\

nate de legi fixe pi imuabile; acestea nu au insl nici o relalie cu structul'a vie incct prirr forta selecliei, fie ea naLrrrali sau artificial5. Dacir ar'hitccLrrl nosLru rl retigit s[ ridice Lin rr]are edificitr utilizind fragiitettLtrle bt'ttLc, colfttroase pcnLru arcade, pietrcle mai Iungi penLru grinzi ii aga ntai dcplti"te, ar Lreri:tti s[-i acintirlm inclcminarca rnili rnult declt dac[ ar fi utilizaL pietrc fasonate pcntrtt scopurile respective. La ferl esLe gi in cazul selecliei pr.aclicale de ont sall de niLull"r. Intr-acler.[r, clegi variabilitatea este neccsari in urotl indispensabil, totugi cind privirn rin organism oarecare, extrem cle cotnplex gi acirnirabil adaptat, I'ariabililatea se reduce la o pozilie cu totul subordonal[ ca inrporlan![ in comparalie cu seicclia, tot asifel dupd cum forma ficc:Imi fragtnetrL de piatrir uLiliziit der presupusul nostrlr arhitect este lipsitir dc imporLan{5 in comparalie cu miiiestria acestuia.
ctil'(. cs[,tr clirditir

CAPITOLUL

al XXII-Iea

CAIJ 7-,ELE VARI

V

ABILITATII

uriultilitateu rtrt tnsoleste neapdrtLt reprot[ucere a - Onuzele atribuite rIc ditterli Lrittor i - Diftrenlele ituliuitltLale - \'uriubilitulea de oricc fcl tkLtLtritd conr[iIiilor le uicrlti.scltirnbrLte - Despre naturo unor eserneneu schirt'Lltdri -- CIirtt{t, lvttne, crccsttl tla ltrtuti - Schrrn-

n'Littld

srrfrcre nte - Efcctcle alloirii asuprcl uaricLbilitdlii pku'ttclrtr rlirt,stiFormcle domestice.se oDrrsnuic.sc ctt cctnt[iliile motlificcLte - Despt'e clcliu]t(e (Icumultttit,d a cont{iliiktr scltitnbale - Ileprorlttct'rca intre inclittizi tndecLproape itrrtulili ,si imcLginr(in n7trn1ei, presLtpuse e couz( utriabilittrlect - itrcruci;oree ce o cauzd. cL rtltcu'i!ici dc noi crrrctctere - Yu'iabilit(tleu rletermitrctlti r{e cuttcsteutl carctc[eraI' r ;i de I eutrsiutte Dcspre modLrl 1i perioorla aclittnit ctru--elttr care, direct sau int{irect, prirt sistenml i"-

bdri neinscmnate sfnl

p r t t Ll u

ri I o

r p r ott o crc d u ar

i o [t i I i t ctt

c ct

Yom examina acum, p cit posibil, calrzele variabilitltii api'oape tl tli\rersale ale formelor noastre domestice. SLrbiectul esle obscur, ins[ poate fi util, dovedind ignoranla noastr[. Unii autori, ca de exemplu f)r. Prosper Lttcas, consider[ variabilitatea ca o intimplare neccsar[ reproclucerii $i ca o iegc fttndamentali in aceea$i rniisur[ ca $i cre$terea sau ereclilatea. Altii ati incurajat recent $i poate neintenlionat, acesL punct cle \redere vorbind ciespre ereclitate gi variabilitate ca fiind principii egale $i antagoniste. Pallas stistinea, gi tl avtiL ciliva aciep!i, c[ variabilitabea depincle exclusiv de lncrucigarea de fot'ute pt'imordial distincte. Alti autori atr'ibuie valiabilitatea unui exces de ltranS, iar' la animale unui exces ai activit[lii frzice exercitate sau de asemenea erfecLerlor unei clime mai blinde. Este foaite probabil ca toate acestea s5. constituie cau.ze efective. Sint insfl de plrere cd trebuie sd adop[fun Lrn puncL cle vedere mai larg $i se conchidem cir organismele tind sd varieze attrnci cind sint stlptlscr, in cllrs de mai multe generatii, vreunei schimb[ri oarecare in conditiile lor cle via!5 ; felul de \rariatie care rezult5 clepinzind in cele mai multe ca^ri intr-o mflsurl clr mult mai mare cle natul'a sau constitutia organismnhti, der:tt de natura condi[iilor modificate.

cAUZLLTT V.\run nil.tTAl II

'\r:ci uriLoli crrire consitlcr-[ cI csle o le'gc u uaIttrii cii {'icrcat'e inclivitl sI s(' deosebeasci inLr-o nricri rnlsrrrir cle olicare alLirl ar putca sus{ine uparcnt, ]lt l-rtini circpt:itr., cii a$a se intirnplI nu nunrai lli toaLt':rrtinrale]e rltirncsIicitt' 5i plarttele ct:ltir-aLe, ci gi llr toate orglrnisnrele in sIare irritttra][. I)rin ltrnga sa l)r'r,i'lii'ir, laponirl t'unrialtc gi clrnunrcgle fiecare l'c'r], cu Lolte cil tlulrir cuI]r oltsi'i'rri Linnd, ,,a tlisLingt unul de altril iri ASemellea nrullimc^inri clepflgea intclcq('r'r'a, petrLrtr cI ci er':iLl (]a frrrnicilt'intr'-ittt ftrltticar'". In Gerrnania rrnii 1rIsLori rru cigLigaL pariuli rccunoscind lieurre oaie rlinLr-o Ltrrni:-i cle o sutit rlc oi l)c cr.rrc lc t'[ztrserrl prinra tlatir cu rlolrii s:-tlttinrini inainLc.$i toLu;i accrtstli t'lliriciliiLt'rlc a riistinqe iiici nu poate ii contparatti cLr accra pe cal-c ;i-l,ti tlobintliL-o liorticrrilor.ii. \'erloL nientioneazir ull gridinal cll'e 1tuLea clisIius't' inainLe (lr.' infloi'irc 1;0 soirili dc carrrelii .si :l-u af irnraI r:utcg-olic cI renrtu'ilLrl Jtirtrin flot'nr' \/oclrltt'lni, ca.l'c culf ir-a pestc 1 200 r'urietiiti clc zu ttil-rili:, Irl sc irrgt'lu a])roape niciodatir c'incl l'ecunoSIea fiecurc r-arictaLc nurn:ri tlupii btilir. 'fleltr"iit' rle ci sli conclriclenr cir clegi riutri ochi neex('r'sat atit bulbii za rnltilt'i ciL ri tiilpinilr, 5i fnruzele carrrcliei par rbsulr.rI rlc nctleoscl-',i[, boLu.si in rcalitnIt' se ricose bt'sc t). I)coarccc Linne a conrpara L ca nrrnrirr renii cu f rrrnicilt', poL aclSuga cii {icrcarc furnicit i5i cunorrgte -cerrrenii riin acet'ri5i comuniLaLt'. Arn tiLts rlc t'iLcva oli {rrrnici tlr-r uceca5i spccie ([rornicrL rulrt) rlc lu itn frrrttic:tr la altul locuitt' tltipli t'if srr pirrea tle zecr tlc rnii rle furnici ; sIr'irirtiielau insI inrecliat tlt'scopelili gi ornorili. Arrr lual" apoi ciLcr-a Irrrnici tlinLr'-url crrib foarLc lnarc qi le-atii lrrrs irrlr'-o sticlir prrLernic palfrrnraLri cr.r Assn focli"rk4 iar chipir cloulzeci gi lxrlrLr rle ole le-unr inairoirL la locagrrl lor; cle atr losl nrai infii anreninlate cle scttictrii Ior', lipoi curinrl recrinclscuttr gi I[sai,c sli Lrcar:I. f)eci, ficcarc frrrnicl $i-a recunoscut. ctt c'elLiLudine senlcrtrul siru, indcpcnclctit de rniros; gi dac[ toute furnicilc clin licccnSi cornrrnitate nu ilu vrcrin scrnn tle rccurloagte're sau vl'co parolir, cle Lrt'hrrie sti-gi prezinte lecipl'oc sim{rrrilor lol'r'r'euu oarecare caractct' rlifcrential. Neaserni"rnaiea tlinLre fl'atii sau sut'or-ilt acele.iaqi farrrilii Ei ciintre plantele icgil"rr din acererigi capsuli cie scrliultr poziLe fi par'{ial erplicati prin conLopirea inegitlii a c'al'acferelor cerlor doi pirriri{i gi pr-in recuperarca rnai rnult satl rnai prr[in cornplctir pr'in revcrsiunc a ci]racterelor ancestlale ale oriciireia clin prir{i. I)ar in aci':;t fel noi llu {'actni cltcit sii tlcplasirrii difictrllatea nrai inapoi in tinrlt pcntnr cir lreJluit, sir ne inlrt'bfun cc oilr-r'a flcrit 1;e lxirinli sau peprogenitorii lol sit :i{. ricosehe:isr:ir rrirril cic llt.rrl? I)t nit'i, pitrt'rca 2) cI exist[ o
1)1)c.s./ir,'j;l11lr..r,ctt',.-\tlts[ct,.|lttir.17(l.l.lr.1jj;\r-ci.lr.r|.
rlrtcto:'rtl \\','! r :l;rt r,l.

].iI)!tt;*1,'i,,tit7tIt:]ItiIlt.l'.tt'llqltrt't'l't'li

it1rlt.sit\ittlilt.t.[.r1rrilrritlt'i'ir-itiLcttcii'cL:...J'ltilitl;ltrl1llr|itltttil'.tLtrl.rlisiir<;iLlit[ictltltl''.

cAU7.t, l.t:. \'n

L\ltII-l

l-"\T1I

Lerrclin{li intuiscu Lir de a t aria indeperrdent cle diferentele exterioare, pare la prittta vetlel'r' 1;t'obabilir. l)r'rr chiar senrinlele hrflnite in aceeagi capsr.rlI nu sint supuse unol'condifii absolul, unifolme, rleoarece ele iSi trag hrana din diferite puttct.c; 5i vonl r'eclea infr-rrn capitol viitor ci aceasti diferent[ este uneori sttficit'nLli ltcutt.tt a influen{a caracLerul r-iitoarei platrter. Deosebirea ntai mare intre copiii consectrLivi ai acelciagi familii, in comparalie cu gerrnenii carc deseori sc asearniinii infr-un mod atit de ext,raordinar prin aspectul exterior, prin dispozilia nrinLal[ gi prin consLiLu!ie, dor,.eclegte dupI cil se pare c5 starea p[riulilor in nrorncntul e'xact al concepliunii sarr natura dezvolt[rii ulterioare embrionar.e, au o influern{ir tlilecLI gi puternicl asupra caractenrhri de.scenden[ilor'. Cu toa I e acestea, tlac.i rellectIrrt asupra diferenlelor individuale intre organi:itric in starer naLtrralit, dupir curn se vede din faptul c[ fiecare animal sllbaLic iSi cttnoagLe sentenrrl, gi clac[ rerflecLiirn asupra diversitirlii infinite a nullteroaselor r-ariet[{i ale'formelor noasLre clomesLicite, putem fi tenl"a!i sd proclanr[rn - degi tlup.i piri'erca r]rca in rnorl gregiL - c[ r'ariabilitatrra trebuie consicleraLit ca un fenomen final, neaplral, conclitionat de reproclucere. Aceri auLoli carc ntlolrLir acest ullim puncrL cle vedere ar nega probabil cd ficcare variatic in partrr iSi are propria sa cauz[ cleterminant[. Cu toate cI puLen-r rarerori ttrm.iri relalia exactI intrc cauz[ gi efect, totupi consiclerentele ce vor fi prezenlale inclat[ duc la concltrzi:r c[ fiecare modificare trebuie sd aibir proplia sa cauzr"l distinctfl gi c[ nu este rezullatrrl a ceea ce noi numim orbegte, intinrplare. L.h'miitonrl caz remarcabil nri-a fost comunicat cle dr. William Oglc. Dotri feLe g-.cnrene, in toate privinlele extrem de asem[ndtoare, aveatr clergelcle rnici la ambelc miini incovoiate gi la ambii copii al doilea premolar al clcrnLilie'i definitir.rr de sus clin partea dreapt[, era deplasat; acest dinte in loc dc'a fi aliniat cu ceilal{i dinti, cregtea pe cenrl gurii in dosul primului pretnolar. Nu se cunoagtL,(:A vrcuuul tlin pririn{i sau vreun alt membru al familiei sir fi prczenlaf o asemenea pa.rticrrlalitate, insd lln fiu al uneia din aceste fete avea acelagi dinfe cleplasaL in tnod ascnt[n[tor. I)eoarece amhele fete erau afecLatc irt exacrL acelagi fel, ideera inLirnplarii este imediat exclus[. $i sintem obligati sti adrniLern cir trebuie s[ fi eristat vreo cauz[ precisl gi suficienti care, clac[ s-ar fi proclus cle o su1.5 cle ori, ar fi dat la o sutl de copii degete incovoiate $i dinti premolari cleplasali. Este de'sigur posibil ca acest caz sa se fi datorat levcrsiunii la t'retrn str'[mog de mulL uiLaL pi aceasta ar sl[bi mult valoarea argurnenLului. Arn fost inclernnaL sit rnd qindesc la probabilitaLea reversiunii, pentru cli dl (iallon mi-a volbil, de rrn alf caz al unor fete gemene n[scute cu degetelc lor rnici ugor incot'oiater, pe carcr ler-au mogtenit de la bunica lor din parIera tnattte'i. Vom cranrina acum argumentele gcnerale care inri par sI aib[ mare greutate, in favoarca punctrrlui rle r.edere cI r-aria{iile cle toate feluri.le gi gradele
qrre ccci llrrissc ptrlaitrc, ltr fait n'crr cst ;llrs tnoins exilct : on ne ntc I'it prts lilcotrltl. ie I'ai ylt, et j'cn ai t'tt cl'arttt'es anillogues tlllrrs rrrrl praticJr.rt,. (.t's rk'rrr .i rrurrar.rr tltaicnt aussi totrs <lertx asthttratiqurs, crL rrsthtrratitlrtcs a ttn erffloy'abltr clcglti. Ot'igirutircs

laicnL sorrvrnt, sans dLlc plis rit lrrrls irc'cis I irrtixris ils rt'ett tipt'oLtvrticnt A I'at'is. lliru trricux, il lcur strffisait
(|tga9,I1t|.I.trttltttt1.ltlttt't\Lt'trgrrili'istltltttt'sa[tltc1ttcs

affait't':;.iisl-tl.aietttl'trttat't1ttit1ttct.tlt't.,iltt,sIttt'a]ittslcut'itaietltfttlreSt'eS,qttettatrsti'altLresilsitllicrrt rlc lorrs Illtdtrouri'tics rL'oD1lt'tssiott".

C AIJ 7,8;,L,F,

\IA

IABILITATI I

elt: sint cu rnult mai obi.snuite ]a animalele gi plantele clonresticiter cleclt la cclcr sirlbat,ice3), iar in cazul plantelor monstnrozit[tile ar fi tot, atit tlt' lterceptibile in sLarc s:-rlbaticS, ca gi in culLur[. In stare natural[, inclivizii aceleria$i specii slnt supupi unor condilii aproape uniforme cleoarece ci sint riellros nrcnlinuti in staliunile lor proprii de o rnullime de collcurenli, anirnale 5i plante, fiincl cle asenrenea de mult timp oltignui{i cn condi{iile lor clc via{ir ; nu se poate spllne insl cX ei sint supugi Lrnor condilii pe deplin urriforme ri sint preclispuSi Si a I'aria intr-o anumit[ rnlsnrS. Condiliile in care sint crescute formele noastre donrestice sint foarte diferite. Astfel, acestc fonne slnt ap[ratc cle concurenf[ gi nu numai ci au fost scoase din condiliile ]or nalurale gi din {ara lor tle baql,in[, dar sint frecvent duse dintr-o regiur]e intr-alta, rrnde sirrL cliferit tratate, a$a c5 ele rareori rdmin mulL timp slrpuse unor condi{ii intnr Lotul sirnilare. Ca rlrnlare, cll foarte rare exceplii, formele noastre clomestice r.ariaz[ cu tuult mai mult declt speciile naturale. Albina de stup, care se hriner;Lc singur[ gi care i.:i continu[ in cele mai mu]te privin{e obiceiurile ei de via![ naturalfl, est,e cea mai pulin variabil[ dintre toatc animalele domesLicite gi probabil cI clupti albind urmeazir gisca ca mai prrlin variabil[ ; insil chiar gisca variaz[ mai mult decit aproape oricare pas[re sllbatic[, astfel cir nu i se poate stabili cu perfectir certitudine afinitatea cu \-l'eo specie natulali. Aproapc cI nu se poate inclica nici o singurd plant[ cu]tival5 timp indelungat gi inrrrulliLX prin serninle, care si nu fie foarte variabil5. Secai'a comund (Secale cerecile) a dat mai puline gi mai putin marcate varietriti dectt aproapr) oricar-t: alt[ plant[ cultivatln) ; este lns[ indoielnic dac.{ varietii[ile sec.u'ei, cea rnai pulin valoroas[ clin toate ccreale]e noastre, au fost observate cu atcntie. \rarialia muguralh, care a fost cliscutatfl pe larg intr-un capitol anterior, ne arat[ c[ r'ariabilitatea poate fi complet indepenclentd de inmnllirea prin seminle-5i de asemenea cle reversiunea la caractere ancestrale de mult pierdute. Nimeni nu va su sline c[ aparilia bru sci a u uui trandafir Rosa muscosa pe u n tranclafir Plortence este o re\renire Ia o stare anterioar5, cunoscind c[ aspectril de mugchi al calicitilui nu a fost observat la nici o specie natural[. Acelagi argurnenL se poate aclucc gi in cazul frunzelor panagate gi laciniate; gi nici apari{ia necLarinelor pe piersic nu poaLe fi explicath in haza principiului reversiunii. Varialia mugurald ne intereseazil insl rnai indeaproape, pentnr cI apare mult mai frect'ent ia plantele foarte perfectionate cultivate de mai mult timp clecit la alte plante cle cultur[ mai putin perfeclionate gi s-au obsen,at foarte pu{ine cazuri bine precizate la plante cresclncl in condilii strict naturale. Am dat exenplul ttnui frasin care cregtea in parcul unui proprietar; gi uneori se pot r.edea ranruri de fag si de al{i albori care infmnzesc la alte epoci decit celelalte ra3) Isicl. Geoffroy SL.-Hilaire, Hist. des Attomalies,

re oreanism gi in special strdniogii s[i. Ninrcni nu se indcliegte c[ fonnele domesticite sint mai variabile ciecit organisrnerle care nrt au fost nicioclatl scoase din concliliile lor naturale. I\,[onstlttozitir{ile se transform[ treptat atit cleinsensibil in simple varia{ii, incit t'sltr irnposibil clc a le separa. $i to{i acci ce au stucliat nronstntozilirtile sint
('a

:ini

clircct sAu indirecb cauzate de condiliile cle r.iatfl la care a fost sripus fic-

rle plrerc

c[

vol. III, p. 352; lloquin-Tandon, Tdratologie

udg6-

lale,

18-11.,

r; Ilctzger, Die

p.

115.

Getreirlcarten, 1841,

p.

39.

CAUZELE VARIABILITATII

585r

mtlri ale arborclui. Dar arborii de p5dure din Anglia nu pot fi consiclerali ca triincl irt r:ondi{ii :rbsolu L naturale, cleoarece puie{,ii sint cresculi gi protejali in pepirtit't-e gi trebuie deseori tlansplantali in locnli unde in rnocl nalural- nu cresc arhori sirlb:rtici din specia respectivii. Ar fi Lrn miracol ca un rniceg clintr-ttn garc-l t'iu sI llrocluc[ prin varia{ia mugural5 o Rosamuscosa, sau dacl un
pol"urribar sittl nn cireg sirlbaLic ar procltlce o ramurl cu fmcte de fo1rn5 gi c1]oa1e diferite fa![ cle fructul tlbignuit. ]{iracoltil lrr fi gi rnai ntare clac[ s-ar constata cti aceste ramriLi variabile sint capabile cle a se inmulli nu numai prin altoire, ci_ttncori gi prin serninle; gi totugi cazuri anaioge s-au proclus la mul[i clintre arborii gi plantele noastre ierbacee de culturh intensivzi.

Ntrmai prin aceste difcrite consicleraliuni devine probabil c[ variabi]itatea cle orice fcl este determinat[ clirect sau indirect cle condilii de via![ nrodificate. San, pentrtt a prezenta cazul sub un alt punct cle vederc, nu ar exista variabilitate daci ar fi po-sibil cle a supune pe toli inclivizii unei specii timp de ntai urltlLe gcneralii, unor concli{ii de viatri absolut uniformc.
DTISPBII NATURA SClIIiuBAnrlon lrv CoNDITTIIiE DE \TTATA CAITID PROYOACA \TARIABIITITATI'A

Dintr-o epocai indepirrtati gi pind in zirra de azi in clirne gi condilii pe cit cle diferite posihil, organismele de toate felurile all vzrriat atunci cincl au fost dornesticite sau c:ultir-aL'e. Vedem aceasta la mul[e rasc clornestice cle patrupede gi p5s[ri, apar'linind cliferitelor ordine, la pegtii aurii, la vicrmii de mltase $i la multe soiuri cle plante, crescrtte in ciiferrite pirli ale lumii. In clegcrlurile Africei cle Norcl, cttt'uali;l a prodtis treizeci gi opt de varietirti; in cimpiilcr mirnoase zrle Indiei este notoritt ciL cle multe varielili de orez gi cle o mullinle cle alte plante existir ; intr-o singur[ insul[ dirr Polincsia indigenii cu]tivir cioriSzeci gi patru de vat'ict[!i dc arbore cle piine, acela$i num[r dc valicrldli de bananieri pi clouirzecl gi clotri variet[li de Arum; in Inclia pi Europa dudul :r prochrs nruiLe variet5ti care ser\resc ca hrani vierrnelui de. mStase, iar in China $rizeci gi trei de valietS.{i de bambus sint utilizate pentm scopuri ciomestice 5). Aceste fapte, precunt 5i nenrtmlt'ate altele ce ar putea fi ad[ugate, arat[ ci aproape orice rrodificare in condi{iile cle viatd este suficientii pentru a produce variabilitate, diferite scltimbir:i aclionind asupra diferitelor organisme. Anclrerv KnightG) a aLribuit r.ariatia, atiL Ia aninrale clt gila plante, unei hrane abundente sart utrei clirtte mai favorabile dccit acelea naturale pcntm specia respectir-5. O clinrl mrii biind[ este ins[ departe de a fi neccsar5. Astfel fasoiea care este deseori vititnatir clc inghe{urile noastre de prim[r':rr5, precum gi piersicii care necesit5 ad[postul rinui zid, au variat mult in Anglia tot aga cum a variat gi portocalttl in Italia cle ttorcl, undc de-abia poate vegeta z). Degi faptul nu are legHturd
5) Despt'e curtnal, r'ezi

\-ogel,
Soc.,

F. Ilatrtilton,

TrcLnsact.

I'inn.

n'Iag, rtf Ncl. Ilisl. a ltti Loudon, \'ol. \r, 1832, p. -181. De asemenea Illlis, Polgnesian Resctrrcftes, vol. I, p. 370, 375. Dcspre douilzeci de varictirti de Pandanus ;i alti pomi din insulele }Iariane, yezi Hoctker's 11iscellang, vol.I, p. 308. l)espre barnbus ln fihina,'vezi IIuc, Chinese Ernpire, vol. II, p. 307. 6) ?'rcuiise cn the CuIIure af lhe Apple etc., p. 3. ?) Gallesio, Teoria dellu riproduzione ueg., p. 725.

AttrtcLls cutcl Xfag. of lral. Hist., 1854, p. 460. Despre varietdtilc inclicne, dr. vol. XI\', p. 296. Desple varietitilc cultivate in 'I'a|iti vezi dr. Bennett, i1

CAUZI:lLI,. \'AR IABIT.Il'ATII

tlit't'cLit cti sttbiccttll ltostru clc fatir nu putem trece cu r.eclerea cI plallele gi tttolttgLele din regitrnile alcLice sin{. c-leose,bif de r-atiabilc8). I)e altfel, g lroclilictll'tr a c'lintt'i irt selIS ma.i mtilL sati ttiai prrlin^favorabil rlu piu'e sii fie rrna cliu t'iittzt'le cclt' trlai ltttLet'trice ale r-rii'iahilitntii. lrrLr'-aclevl-rr, iri ce ltrir-egLe 1tla1Lele Alplt. I)t'(larttlolle at'aLii in ttiotl repcll't in,,Gdoei'aphie BoLnpiq,,1," cti c'cl tllai lltitl'c lltll])r"tr ric vlilicLir[i :,i]c unr.i plantr. s-a pro(ltri in !anr de bagLini rl acestt'ia, tlnrle in ceie tttai ntttlLe'cazttri a fost c:ultir.atri iintp mai ilclcllrigat. Iist.c incirlielnic c-lacit o schitnbare in natr;i'a hr':inei ar fi; carrzr-l puLer.iiicir il Yat'iabiliLirlii. '\pt'oape nici lln attinral clorlesticiL llu a vltliat rnai rnrrlt rlecit I)orLlttlbeltrl satl gliina, ittsit ht'atra lor, in special aceea 1pol'lrlJreilor- fea;t1 autelioi'a[i, este in gencral acer.agi. Nici viLc]er -cau oilc noasil'. n,, nu fosf sul)ilsc Vt'ettttci ttt.lri sc'hirnblili itr aceastit plir.in{ir. In toater aceste cazuri insir, hlu1u tsLer probabil n"lttlL mai ptr{in r.ar"iaIti decit aceea cAl'r] el'a conssuratir rler specic in sLarea t.i natural."re), I)inl|e l-oate cazLtrilc carc procltrc t'ariahilitatea, exccsrrl cle hral[, sr.]ri1rJlaLir satl lltt in nattlt'a ei, cstt. 1ti'obal,ril cca ntai prr[errnici. Acesl punct cle r-etlercr a fosL suslinttl clc '\trdren'I(nig-ht ir"r iegirLrrri r-'u plantelc gi asLzili este. sus[iltrtli de Schleidett, itt special in leglLrrrir crr elcnlenLclcl enol'ganice clin hr.alrito). Ir.ntltt a cla ttnci plilnLe tnai rnlrltli ltlanI in mairii'itaLea cazuli]or erste srrfic,ient cle:l o crt'5tt'st'llaraL gi asLft.l a inrpicdica altc plante cie a susLrage Ir'apa rle la r'[clirtrinile ei. l'lstt: sttt'pt'inzliLot', tiirpI cum anl viizuL cleseori, cii-cle r,igrrros sc dezYolLit spcciilc tlrtastt'c silltlrtice conrtrnL. aLrinci cincl sinL plaptal-c izglat. insi iltl intl'-tttr sol prca ingrirgat; crrgterea scparatir estet de fapL plilrtrl p2s sprer cttlLtrrit. Irt afilrrlatia tle rnai jos a unui lnarr) procluclLol itc .seltin{c-rle toa Lc soiLrriltl t'ottstatiinr cxpuller.ea opusului conc'cp!iei drrpl care excesrrl rle hranli pritrinuiegte vltt'iltbilitaLcall): ..T,u noi cstt'o t'egi,lir irivalialtilir ca aLrrlr,i cilrcl clorittt s[ 1ll"tsIt'im tln soi firlel rlin olicc frl rle sl:rnlin{ri, si"l-l cregIc1r pc tlll scll st"irac, ftirir irrgripirrtinLc' ; cincl cregtertt insir ptnLrrr crantiteiLe, piricecl.ili contraritt 5i tincori ne cliitn g-t'uz:rr- tlc a fi fircirL-o". I)er asenlcnea Ca1iie1e, cal'(' avea o tnare crpcrien{ir in legt"rl.trrr"t cr.r seniintcle cle flori de gri:rdinii spgnct:,,Otr l'el-llarqtle clt 8ellel'al qltt'les 1;lanLes clc vigueur lllg1r1.1111a soltt cellcs qtri consert'ent le rtiieux letrrs t':tractdl'es". ln caztll aninralelclt', citip.-t cunl obsen'ir Ilechstein, lipsa de excrci{iu srrficient a jur:a[, poaLe'uIl rol inrportant in produce]rea variabiliLltii, inclepenclcnt de efecLele tiirectc alt'neutiliziirii oric.{niia clintrer oreane. Prrtern constata ln trtocl vitg- cil ittttnci t'irld fltridele organizatc 5i nuLriLjve ale corprilui nu silt utijizate' in Lintprrl crc5Lcrii sarr prin uzul'a iestrLru'ilor', eler vor fi in e.rces; ;i ctllll cl'e$[c.t'ea, ht'atlA 1i t't'1lt'ocittc'ct'ea sint 1tt'occse inIirn inrucliLe, agcrsb exceclelI ill'pttIea Ltrlbttiit a.t"{itttrea plopt'it: a orga.tre]or reproclriciiIoare fi in colsecil!li
d; \'tzi tltt'rttot'i ttl rlot'Ioi trltri IIool.:cl rk'slrie plantrlc lilctict'in 1,irirr. ll'ttrnstrcl., r-ol. \\lll, ltaltca a ll-a. I)l \\-oorl$'aIcl - si iitr crnrr rlirrtt'ttlttr'11 'l'r'r'rr!isr, 1)',1(i. l). i :ri). ca {iinri rlcosrltit tlc srrl.rrrse vur.iittiri. 9,1iiecllsttiit,ill'\''tt!ttt.ritstltir|t!i'tItl',\!ti|,ttli.i),|t'l strbicct. I'-l alirrrirr cll (,rilolt,r,:l r.lt,iirlilor. sii vltljazi. r'rr Iolrlr' t.li li st' rtlr ltlitrri rritii'<llnrr:. 101 'l'iit [)!r'tt! ilt St']ttr'i,it'rr. lllttltislr rlc Ile nlit'r'. t,'l if , l). 1i'i]: r',.'z.i rle irs(,n]('llril .\lcr. lllarrrr. ip /jri 5ot,., 1Siii. p. illli. -1 ltrtu,!r.s. Iior 1l1I}lriiiiltl'rlrsilirrl.riitl}ilrlr[rlrt.ilt(iril.r1.()|L;t,ttir.lt'.1'|il(i.1l. YttIit:!c,,, lftr i. li. il1.

CAU ZT:L.I1. Vr\ RIA

BII-ITATII

587

neap[t'at viLliri]tiiiLr,Ler. Gisca gi cui'canul arr fost bine hrirni{i tirrrp cle niai nrulLe {ii ii I oLti;i :r lr t'aLiu t f oar'te prr{in. Pomii nogtri fnr ctif eri gi pla ntele: noustre ctrlittrrc, ('arc sint :r.lit cle variabile, i'.u f'ost cultivatc ciin tirnpuri sLl:ivt'citi 1i ctr trruLc rrir incli prirr-lcsc rnai rnulLli hranti decit ln stzrrca lor natural[, IoLu$i lt't'ltttic sir fi lllinrit tinrp clcr nrrrlLe g-.enelatii aproapc aceera$i cantitatc; s-r.r' ;rtrteu clcde cI clc s-ar fi obigrrrri{- (:lr hrana ercesivri. Totrigi ciup.{ cit pot apt't't'ill, in gcnet'al p[r'c'r'cn lui Iinight cir cxcesul de hran[ cste rrna clin carrzele celc nliri prrtcrrticr: ale valiabilititfii, este rrcrosirnilii. I)ivct'stlc uoasLt'c plantc r:irllivate', fie cti au pliniiL sau nu prea nirrltl Itt'itni'i, r.i u f t;sL t ori te suptis{r ir'r cliferibc felrrri de schirnbiri'i. Pomii fltrcLiferi sirtt all,oil.i pc tiift'r'iti pcx'IrilLoi ti cr.escrr{i per diferite soluri. Sernrintelc plantelor culitxtLr'$i a.qlicolc sinL clirse din lr.rc in loc, iar in cursrrl ultimului secol asolatttcntele t'ulLulilor troastre ri inglirgrrnrintcle rrtilizater Au fosL considerabil moQenr,'t'li

iir afer'Ill tur'rrtIertrl r iitorilor cle'sccndcn{i. S-ar putea dcntonsLra insl ci nici Itrana ext:t'sirli ri nici ltrisostrl clc fltricle organizaIe a.le corprrlrii r]rl prochrc

rlif iclr It'.

Schintbiit'i tteinsenlrlirLc rlc traLarnent sinL unerori srrficiente pcntnr a cleterntitut r-ar.iabiliLaLea. Sirrrlrltil fapt c[ rrproape toate'plantele noasLre de cu]tur'[ gi atiitnalele tlotnesIit:ile au r':rritrt preLu Iintlcni gi inLotcleauna, ne cluce la rlceasLii cont'lrrzie. Sc'nrin{c'irraLt'de la arborii nogtr.i cle p.idure con}uni, crcsctr{i iu cliutattrl lor naLttral. l[r'ii niu]Le ingriigflnrirrte sau f[r'ir s[ fie tratate altificial in \-l'eull alt I'el. proclttc puieli caler varilizr-"t fonrte mulL, clupri cum sc'r'ecle in oricc itepinir-'r'[ l]laic. Anr ilrirtaI intr'-rrn capitol antt'riol cit clc multe varieLit{i cttt.irrrtse gi ltine preciz:itc arr fost plocluse'cler plclucel (Crataequs orryucantha) .si [.oiri;i ac(-'sL albust nLr a fosL supirs aproal]cr nici unei ctilturi. In SLraffordsltire, tl]] erarninaL cu grijli rrn rlrrlr'('nrrnrirr cle plantc clin speciile Geranium pluu:ttrtt ri G. pryrcnri"(utlt calc r.ru llr.r fosL niciotlati suprise trneri largi culturi. Act's[-c plautt's-.{1rr rasliindiL irt nrclrl spontrn pi'in scrnintc clinIr-o gritdini olri$nri![li intr-o plantalie de'scltisir, iar planterle asLfel rezulLute inr r-liriat in ['rJ)r'oal)r'ficcl.lrt'(::ll'AcLer', atiL la f]oare cit. fi la fnrnz[, inlr'-o rnisurS pe care llu ant virzttt-o nicioilatir tleplipi[a; gi totu;i acesle lrlarrte nu au putuL fi supuse t'r'euttci rnriri schinrbiri in conditiile lor'. ln legitLulil cu aninralcle, Azara a obserr-at cu nlare surprindei'e12) c[ in Linrlt ce caii sitlhirtici{i clin Panrpas sint inLoLcleauna de rina clin fre'i culoli, iar r-iLcle inIoltlt'uuna de o ctrloare rrtril'orntl, totugi, cind acestc animale sint clcscttIe in eslunri,tts neirtgi'liclite', clegi sinL [inute intr-o sLare. care aproape c[ nu poutc fi ntintitit clonresticiti ri sinl supusr', dupi cit se pare, Llnor conclitii apr'oaprr itlenl-ic:e clr ri atrrnci cind sint sirlbil"icite, cle prezint[ totu;i o mare clir,crsilaLe de t'ulori. La fel si in India, uncle ntai nrulte specii de pcgti cle api dulcc sint tratati in mocl ai'tificial riumai plin faptul c[ sinL crescu{i in nrari brzinc ; lict'iisLit nric:ii schirnJ:are este ins[ suficienti pentru a provoca o nlare vririabilitaIt 13). in lcgirtrrlli ('il vrliahili[a.lca pomilor rncriLit aten{ie citer-a fapte asupra efectcloi'altoilii. [,rihliiis a[irnrir cri alrrnci cinc-l anumili peri sint altoili pe gtittitt,lts tltt I)ttt rrttttuti, 1t'.\ ,1. \'ol. i l, 1r. il 11). lir1,\l't.ltllrrntl rlcspi'c Ogitrittl!rtc ititlitrrtc. .\srrrlic lic,scrirclrls, r'ol. \lX,
L)S ()trttrlt

irartca a Il-a, 1839, p.2C0,2(i8r 313.

CAt'Zlrl l: \.\RL\nlil

f,\TIl

variabiliLatca este astfel cleterminati cleoarcce aici caltza const[ in natura foalte difcritli a ltortall"oiului gi a altoiului. Mai mulle varietili nord-americane cle llrtln gi piersic sinL binecunoscute pentrtr faptril ci se reprocluc fidel plin sentin{e. Irtsit l)ou'ning afirrnzirs) c[ ,,atunci cind se ia Lln altoi cle la unul ciin ace5tr portri gi se grcfeaz[ pe un alt portall.oi, se constat[ c[ acest pom altoit iti piercler curioasa lui proprietate de a produce aceeagi variebate prin semin{e li devine ca Lo{i ceilalli pomi altoili" ; cu alte cuvinte, plantele iegite din sintin{rr lrri clcvin foarte r.ariabile. tln alL caz rnerit[ sf, fie prezc:nt,at: r'arietatea La]iincit A ntlcttlui infnrnzcgLe intre 20 aprilie gi 15 mai gi plantele din s[min![ n]ogtencsr' invariabil acela$i obicei pe cind mai rnulte allc varietlti dc ntrc infrunzcsc irr iunie. Dac[ se oblin plante din s[minla varietirlii Lalandc altoitd pe altl r-ariettrte ce infrunzegte tot in rnai, aceste plante vor infrLrnzr la cliferite date., chial gi pinir la 5 iunier0) cu toate c[ atit portaltoirrl gi altoiul au ace]eagi insugiri clc a infrunzi de timpuriu. Asemenea fapte sint de nalur[ a arflLa c[ r'ariabilitatt,a depinde de cauze obscure gi neinsemnate. I{-agi putea referi aici la aparilia in p[cluri gi in locuri necultivntc a ur]()r' r.ariethti noi gi valoroase de griu gi de pomi fructiferi, ceea ce pare Ia prima veclct c rtn fenolnell anormal. In Franta, un nlrm5r considerabil dintre cei mai buni pcri au fost descoperili in p[duri ; gi aceasta s-a lntirnplat atit de cles, incil. Poitearr afirmfl cI ,,r'ariet[!ile ameliora Le ale fructelor noastre cultir.ate slnt rarrori oblinute cle pepinierigti"rz;. Pe de alti parte, in Anglia nu s-a inregistrat nici Lu] caz in care un pdr bun s[ fi fost glsit in slare silbatic[ ; Si cll Rivers ntir informeaz5 cri cl nu cunoagLe decit un singrrr caz la meri gi anume. r'arietatea Br.ss Poolc, care a fosL dcscoperiti intr'-o p[dure din Nottingltamshire. AceasLir clcosebire inLre cerle dou[ tflri poate fi par{ial explicaL[ prin c]ima tnai favorabilri a Frantei dar mai ales prin marele nurnlr de puieli din sflmin{ir care apar acolo in piduri. Deduc cd acesta este cazul dintr-o observa{ie fiicutir de un griiclinal francezls), crire considerd drepL o calamitate na{ionalii faptul cd un numir atiL cle tnare de peri sinb tiia{i ca lemne de foc inainte ca ei si fi rodit. Noile r-ar.ietdti care apar astfel in pdduri degi nn Arr putut primi hranil excesir'[ trebuie cri au fosb supuse unor condi{ii brnsc modificate; este ins[ foarte indoielnic cLlcrt aceasta este cauza producerii lor. Totugi aceste varit't[li sc trag probabil toatele;
ral t'iLal de Sagcle t, Pont. Pltgs., 1830, p. .{l}, I)ecaisnc nu credc lR accrtstir atirmaLie. tt) T'lte fruits of Anterica, 1845, p. 5.
ro;

ttti, serninlele lor produc un mai mare numlr de varieL.{li decit produc seurinlcle aceleiagi varietili de p[r clnd este alLoit[ pe un p[r shlbaticla).Cunoscinrl c[ pnirui gi gutuiul sint specii clistincte, degi destul de mult inrudiLe incit si poat[ fi u$ol'alLoite gi s[ reltgeascl aclmirabil nu este surprinzitor faptul c'ii

rz; Dl '\lexis Jordan menlioneazri paLru excclcnli peri glsili ln pircluri in I'-ranta, semnalind gi alte crrztrri (l{drn. Acad. de Lyon, vol. II, 1852, p. 159). Observatia lui Poitealr c ciLaLir itr Gard. )Iag., r'ol. I\', 182S, p. 385. \tezi Garcl. Chronicle ,1862, p. 335 pentru un alt caz de o nouri valietate tlc p:ir gisit. in Fratrta, lntr-un garrl viu. Dc ascnrcnea pentru un alt caz, vezi Loudon, Encgclctp. of (]crrtlcttittg, p. 001, dl llivers nri-a rLrt inf olnratic siurilari. 18) Duval, Ilistoire du Potrier, 1849, p. 2. 1e) Decluc ci acesta este faptul clin afirma[ia lui Yan \Ions (Arbres Fruitiers, 1835, vol. I, p. 4-16) cir ei glise;te in pricluri plante semirnincl cu toate rasele cr.ritivate, atit de peri cit $i de mcri. \-An l\Iotrs consiclerd insa accste variet[li silbatice drept specii initiale.
cr

Dl

(.arclan

In

Comples Rendtts, dec. 1848, citat

in Gard. Chron[cle,

18,19,

p.

101.

c..\u ztaLE vA

]r r

ABr r-n',\ J'rl

din vechi soiuri culLivate iu livrrzi invecinate, fapt care explic[ variabilitatea Ior; gi daLoritir marclui nurnhr de poili care vat'iazd, vor exista intotdeauna mari patts., in f:rvoarea apariliei titttii soi valoros. in America cle Norcl, uncle pornii fnrctifeli apar flecvent in locuri necultiv:ite, p[rul Washington a fost gzisiL intrgard viu gi picrsicul Emperor lntr-o piclule'o). In ceea ce privegte griul dcscoperirea unor noi varietirti in locuri neculLivatea fost consickrrat[ de unii autori") ca o inLimplare obignuiti. Astfel griul Fenton a fost firrir indoiald descopc.rit intr-o carierS, pe un rnorman de bazalt descompLrs dar inLr-o asemenea siLua{ie planta primea probabil suficientir hrani. Apoi griul Chidhaln a fost obfinut ciintr-un spic girsit intr-un gald vilr, iar griul Hunter a fosl clescoperrit llngri un clnirn clin Scolia; nu se spuncr irrsir claci aceasLL ulLimir vai'ietate cregLea acolo unde a fost gdsita22). Nu avern rnijloace suficienLe cle a aprecia dac[ forrnele noaslre donrestice se \'or obignui vreodatii atit de cornitleL cu conditiile in care tr[iesc ln prezent, incit s[ inceteze cle a varia. De fapL ins5, formele noastre dornestice nu sinL supuse niciodal-i timp indeiungaf unol' conditii uniforme gi este siqur cr"r cele nrai vechi planle cultivafe precum gi animalele uoastre continu[ s[ valiezc, ciici toate au suferit recenL arneliorlri rnarcate. 'fotugi in ciLeva cazuri unele plante s-au obignuib cu noile condilii. Astfel Nletzger', care a cultivat in Germania timp cle mulli ani nllrneroase variet5li de griu acluse din diferite ![riet), afirrnii c[ unelc soiuri erau Ia inceput extlcrn cle r.ariabile, dar t.repLat (intr-unul clin cazuri dupd un interverl dc doudzeci gi cinci de ani), au clcrt.c'nit constante ,5i nu pare cI aceasta ar rezrilta din selectia forrnelor n-Iai constanLe.
tun

DESPRL ACTTUT{DA CUMUT.,ATT\,-A A COr{DrTtrLOR Dtr VrATA MODTFTCATTI

Avem motive serioase de a crede c[ influenla condiliilor modificate se acumulcaz[, aslfel cI nu se produce nici un cfecL asupra unci specii pini ce ea nu a fosL slrpusri timp de mai multe generatii cultivirii sau domesticirii coutinui. Experienla trnivcrsal[ ne aratl c[ florile nrl r.ariaz[ atunci cincl sint introcluse pentru priura oari in gr[dinile noasLre, dal', cu foarte rare exceplii, pinir in ccle clin urm[ foate rrar.iazl inbr'-o rn[surli mai mal'e sau tnai micir. Itttr-un nric nutnzir de cazuri s-a inrcgistrat nrimlrul nrcesar dc generalii, precuni fi etapele succesive in evolu{iar varialieri, curn este cazul des citat al daliei2a).Nurnai de cnrincl, clupir o ctilLivare cle ci{iva atri (1860), Zi-nnia a inceput sir varieze intr-o mdsur[ rnai marr'. in primii gapte salr opt ani cle cultir-are inlensi, binulii de Srvarr River (Bruchgcorne iberi"di.f o/i a) gi-arr metrtinu L cuioarea lor ini{ialit ; ulterior ea a variab in liliachiu, purpuriu gi alte nuanle minore 25). Faptc similare au fost inregisi,rate in legfltur'[ crr l,randafinrl scolian. Discutind despre variabilitatea planLelor', mai rnul{i irorLicullori cu experien!5. s-all exprintat in general ln acelagi sens. Dl Sal[cr26) observ5: ,,oricine gLie ci dificultaLe'a principall
20,;

l)orvning,

.fjr

ttit-7'rets

of

Nt,r'lh Artrcrica,

zt1
2'21

(itrrrl. Cltrotticlc, 1E17, p. 2JJ.

p. 422; Iiolcl , itr

?r'nrtsact.

IIort.

Scrc.,

vi.il.

\-I, p.

-1

12.

(lrtrtlerter's Chroniclc, 1811, p. 3E3; 1850, p. 700; 185"1, p. 650. Die Gctreirlearten, 18-1li, p. [i6, 776, lLi. e4; Sabine, ln Hort. 7'r'ttrtsuct., vol. III, p. 225; Ilronn, Geschiclie der \iutur, vol. II, p. 11!). 255 Journal ol Ilorticullure, 1ti(i1, p. 112; Despre Zintria, Garrlener's Clrroricle, 18tiO, p. 852. 265 TIrc Chrgsanthernurn, its IIislorg, 1S(if,, p. 3.
211

590

CAt'ZFrLll \/AltlALllI-ITAJ II

gi este de a nlpc cu forrna gi culoarca iniliala a specie-'i*) de a fi cu attrn{ia itrt't,t ilaL[ pcntru a o]:selva orice varilrlie naLrilali bruscit a sentintei siitt rt trtl'tlLltci aceasLa o clafit ob!irtuili, oriciL dc. nricir i-lr fi scitintblti'ea, l'rtzLtlLattrl clcpintlt tlt' ftorLicultonrl insugi". Dt de Jonuhe, care a:tvttt atiLa retr;itI in pr.otltlccl'cil tlt' noi variertlli cle pertr gi fragitt) obsen-l-i in legtiLtir'[ cu 1tt'irnele: ,,Exi-*Lti ilrr all llrincipiu, dupir care cu ciL un Lip a inccirrrL sir r.ariezc rtrai ntult, ctt ttLiL ltiai tttlrtt' gst,e tenclin!:r lui de a conLinu:r r-ali:rlia pi ctr ciL a vat'iaL rniii tttrtlL de la Lilrtil ini!ial, cu r:lIiL e'sLe n-rai disprrs de a \r:tria gi rruii clel)at'tt". I)e fapL :'itn tlist'rrIriI rleja acest rrlLinr purlct:rLunci cincl arI] [r'aLaL clespre cii]llrciLuteu otrtttltti (lt'ri spbri priu selcc{id fiecalt: inodil"icrre, in utocl crrntirr,,,,, ltt ace'eagi clireclic. I'lLr-ltcler'[r, aceasLir clrltaciLaLe clepintle cltr r-:rrial.iiliLlrtea ltleliirtgitei, cle ttct't'ltsi naLrtr[ gencralir. \'ilitrolin28), ct'l nlai leirtttniL hclrLictrlLor francez, strslittc t'liirrt' cii alrrnci cind o r,rtriatie palLir:ritrrllii esle clot'i15, pt'iintrl 1-ras esIc dt tI tllct' ( ir planl-a sir varieze in oricc fel ar fi 1i sir sc cotitintte sele'c!iotlareil inclivizilol t'r'i mai r,aria.bili, chiar clacii eri variaz.-r itt clilerc{ic nccltilitit. ln lcltrl rtcesta, o tllrtit ce cal'acrtcrlrrl firat al specici estr. clislocat, vari:i!ia clot'itir \:a apiit't) nlai clt't'tt'jllt sAu rnai tirzi rr . l)eoarecc apr'oape toaLc' aninraleler noilsLt'e att fosL clontesLiciLtt inLr'-tl cl)ot'l exLl'em cle incleprilt:,rLir, clesigul cir nu puLern spune clac:li clet att vtlt'ilit t'c1lt iit sau inceL, atunci cincl arr fosL srrpuse ultor-noi condi!ii. I)r'. Ilac:hrlt:lttzt') irl'it'lltir insri cti 1r'irzut curcani plorrenili clin ouitlc spccici salltaLicc', cill'e 5i-:ir.t pieltltit nuanlr.le lrreLalice, cler.eniud p[tati cu alb la a treia Qeuel'iilie. I)l ]'rlt't'elll lll-ir inf or.mat acrrrnl mulli :rni c'ri ralele sirlbatice ci'escttIe pc iactrlile tlin lilit'r'trl St. James gi care, dLrpI cil- sc pare, I]u fttseset'it niciod:iLil iltct'ttci;att ctt I'tttt dornt:stice gi-au pierclu L clupI citeva genera [ii pcllitjrrl lol' cl,t]'acLerisLit:. [-n r'\celent obse5'aLor30) care it cpescut deseoli rate clin oilirlt' pllsitlei sftllllttit't' si carc gi-a lLrat Lonte precaulirrniler ca sii nu aibl lou nici o ittct'ttc:iiat'c t'tr t'rttli clomesi-icc a prezenLaL, dtrpI cunt s-t zrrirta L attLerioi'. drf alii cottiltleLe r.t.clll)t'ir modilicIrilor pe cal'e acesLe lu!e. k: srrferir trepLaL. trl n cor]sLaLut. c'li Iltl l)(tilL.-' cregLe acesLe ra!g pul'e rnai nrulL dc cinci silu glsrr 53-rrttrt.lt !ii ,,alt,tttiiitct'i t'1,.' deveneau 1'rult nrai pu!in frtrrnoasc. Gulcrul alb din,jtri'ul g;iLttlLri llt{tiirtltri s[lbaLic clevenea rnai lat gi nrai ncregulaL, izrl pe ariltilt' ltohociloi' tlc t'litri apl-lreau per]o albe". De [rsenlol]rii, ele (:1'egLt:ati in clintertsitttti, pit'iulrlclc lt' devcneau rnai pulin finer pi ili picrdeau linuLa lor clegetntil. S-:itt l)I'octit'liI af ulci ouri proaspete cle la rale sirlbaticc', dar s-a obtintrL din llotl ltct'lrt;i rezrrlLaL. ln iiccste caznri, al ralei si al curcanrtltti, \'L'tieIIt cli anirnalclc 5i planbclc nLr se indcp.fu'Leazir clc la tipul lrtr pliiniLiv pinr"r ce Il! ittt fosL stll)tisc ilonresticirii Lirnp de citeva generalii. Per clei altri palLe dl Yarrell nt[ ittl'otrneazfr, c[ rli.nqo*ul australian crescut in Griclina zoologicii a pt'ocltrs :tpl'oal)c
:

invariubil clin prima generalic prli insemna[i cu alb gi cu a]te cttlori; Accstt' exemplnre de clingo fuseserii probabil plocuraLer cle lu indigenii care ii lin in slare scmidoinesticitir. Este clesigur un fapb remalcabil cit rnodificitrca coll27

*1 irr errgleze 5te ,,sitot't" (J. lrtLd). 1 (iirrlerrer's Ohrttit., 1|i55, p. itJ. ,lotirntil ol' Iltrtit'ttllttrc, 1l rii:ti. 18(lir, 1r. ",; '. 28) (.itaL rlc \-rllot., Dts Yitriilis ct.c., 1ft(iir, p' 2S.
2s1 E.t,rgrtitrr.;.tion ol' tlte ()luLrtrcleristit:s rif' (]etteru QIt(tt :;piri(s, (,itarltrsLrltt. 1,\iJ, 11. i aol l)i tlc',vitL, ,lttrtrtttrl of Ilortittrllttrc, tE(i13, p. iil).
1.

Cr\tlZL:Li- VARIABILITATIl

cliliilor sir nu pr'o(llrcI la incepuL dupi cit putern \:eclea, absolut nici un efect, clar ca ulterior sri clete'r'mine schimbarea caractcrului speciei. Voi incerca in capiLolul despre pangcnezir sir aduc oarec:ire llmuriri asrrpra acestui fapt.

Sir l'c\-.uinr acurn la cauzele care se presupun ci procluc valiabiliLal,r:a. cle pr"u'ol'e cir reproducel'ea intrc inclivizi inrleaproaL.re igltrcli{i intplirnir acerast[ tenclinlir gi drice ]:r prodricerea cie inonstlrroziLir[i. In capitoltrl $apLespi'czece au fosL pre.zenLalt ciLer-a fapLc ar'[tind cI, clupl"r c'iL se parc, rnoltsLrttoziLltilc sinL uncori risLfcl produse Ei Iru 1to:iLe inc[pea indoial5 cir rcllroducorc& intre inclir-izi incleapr'oape innitli[i cleLernlinri o lccunclitaLe sctiztitl gi o constitu[ie slribitir, ceea ce poaLe ciucrr ilsLfel l:r r,ariabilit,ate; Iltt am insir clovezi strficientc in aceasLir privinfir. Pe cle alLir partc, clacI r'r]producerea lntre indivizi incleaproape inruclili nrr e tlusi pin.i la o lirniLir vlit[nuitoare ea esLc clcpart e' cle a cleLermina valiabiliLa [.ea tinzind szi fixeze

Unii atrLoi'i31) sint

Exisla mai inainle o pirrcre gr.urrral[, cal'c inai este incri inrpfu't[piLir tle runele persoane, c[ inracinatia rnaniei influenleazr"r copilul in pinl.ecele eit,). EsLe erviclctrt ci acesL puncL de veclerre nu esIe:rplicaltil anirnale]or inferrioare care cklptnl ouit nelcctrnclate, precum cle asemenea tric:i plantelor. in sccolul trecut, cloclorul Williarn Hunter a conlunicat La,t[]tri nreu ci tirnp cle rnai rnulti aIli, la o lnare tnaterniterter londonezi, fiecare fernerie ela intrelratii inairtte tle nagtere clac:i vrerun fapt oaltecalc a iurpresion:iL-o in niod special, rr"rspunsul fiind conserntrat in scris, dar nu s-a coustaLat in nici url caz vreo coincitien!5 intre raispunsul ftnreii gi vreo slnrclurir anormall oarecare; cind ins:i femeia h-ta ctrnogtin{.i cle natura strui:Irrrii, ea sugcra clescori \-r'co nouli cattz[. Credinta in pu Lerrea imaginalicri rnamei a ap[rut poate de la aseminarea copiilor clintr-o a cloua cr"ts[t orie clr tatirl anterior, ceea ce se inlimplfl cti siguran{[ citeodati, in concorrianlir crr faptclc preze'ntaLe in capitolul unsprezece.
lxcnucr$ARtrA oA o LrALrzA ,\ YARIABII,,IiI'i.TIr

cal'acLenrl fiecil'ei r:rse.

lntr-o prirnI partc {t :lcesLui capiLol s-a arirLat cI Pallastt) $i citiva al!i cI variabi]ita Iea se clatoregte exclusiv inci'trcig[rii. DacI aceasLa inseanlni"I ci noi caractere nu apar nicioclati in niocl sponLan Ia lxsel ttoasLre clomest,icc gi cI elc provin l-oafc clirect cle la antttnite specii sLrlmogegli, Leoria nu poatc fi decif absurd[, pe.ntnr cir ea presupul]rr c[ animalele ca ogalii iLalieni, nropgii, buldogii, pol'unrbeii gugati gi cci rota!i eLc. au putuL exista in sLare natrrralir.'feoria poaLe insernrur cu totul alLcer.a gi allulltc cii itrct'ttcigarea clc spccii disLincLc c.sle singura cauzir a primci aparilii cle noi caracLcre gi crYr f alir accsL ajutor on]ul nu ar fi putut f orma clif critele salc rase. I otuli tlcoulecr. rrne]e citracte.re noi au aplrut in anuurile cazut'i prin
natulaligLi sus[in
31; I)t'vlt5', Ittrirtrlt's Ot,111;11111111uis, p. t)7, 125. ln culsrrl tlisc:rtiilor attt gisit rloi slttt Lt'tri niitlrlltli;Li ('are ^1 crau rlc ltr:ccasi llirclc. 3r,; Ittrller a ltlezeniliL irrirrnreiiLe corrcltrrlcrrlc irnpotli vit rrcr.'slri opitrii, Elt,itt:trls of'1)lti1s., Lratittclcrert tn ettgleza, r'ol. Il, 18-l 2, p. 1 l0;. 33) ,1cl. ,Irrrr1. .Sl. i)elersltttrLl , i78o. llrtlt. rr ii-x, p. 8,1r ctc.

varialie nruguralli, puLeil] conchide cu ccrtiLrrclinc c[ incrucigarca I]u ersLe ne'cesari variabiliLir!ii. I)e :rltfei esle sigur cI lasele diferiLelor auinrale. ca iepu-

CAUZI:l lr

\-r\11

I\BllllhJJI

rele, porumbelul, rata etc. precurn $i varictdtile mai rnultor plante slnt descendentii moCifica{i ai unei singure specii s[lbatice. Este totugi probabil c[ incrucigarea a clou[ forrne, rlna clin ele sau ambele dornesticite sau cultivate Limp indelungft L, mirregLe vuriilbilita Lea descenden filor, independent clc arnestecr-rl caracterelor provcnind din cele dou[ forme parerrLale ; gi aceasta inseamn[ c[ lntr-adev[r apar noi caractere. Nr-r trebr-rie tns5. uitabe faptele prezentate in capitolLrl treisprezece, care doveclesc clar ci actul incrucigdrii dtice deseoli la reaparilia sau revci'siunea unor caracLcre de rnult piercluLe, gi in rnajorital,ea cazttrilor ar {i irnposibil de a se clistirrge inlr'e re:rparilia dc cr]raclere lrschi gi plirna aparilic a rinor curaclele absolul noi. Noi sau vechi, ele ar fi dc lapb noi pentlti rusa llr crtre cle au reapllrut. Gdltner declar[tn) - gi experien{er sa este de cea mai n].are valoare inLr-o aselnenea problerni cil ai;unci cind a incrucipat planbe indigenc care llrr fuseser[ ctrlLivaLe nu a remarcat nici o singurS. dat[ vreun caracLer riou llr descendenli, dar din modul cu totul deosebit in care caracterele provenite clc la pirinli erau conr.binate, ele apdreau uneori ca noi. Pe de alti parLe, el aclmite c[ noi calacLere apflr'eau irrtlmplirLor a Lunci cind incnrciga plante cultivabe, ins5. este serios dispus s[ atribuie aparilia acesLora variabilitltii obiSnnite gi in nici Lril cttz incniciglrii. O coucluzie contrarie irni apare insir nrui prohabilfl. Dup[ I(cih'euber, hibrizii din genul ]l[trabi"Iis varil zd,itt rnotl aproape infinit gi autonrl clescrie caractere noi gi neobignuibe la forma scminlelor, la cttloarea anlerelor, la cotiledoane care sinb de dimeirsiuni imense, la parfr-rmurilc noi pi foarte caractelisLice, precum gi la florile care se deschid cle Limpririrr in cursttl anotimpului gi caie se inchicl noaptea. In legiLurfl cu Lln lot ilin acegbi hibrizi, el obscrv[ cir acegtia all prezentat caractere exact opuse acelola la care s-ar fi putut aglepta de l:r ascendenla lor35). In legtitur:i cu u..tugi gen, prof. Lecoqs6) se exprirni categoric ln acr.lagi sens, afirmincl c[ rnulli dintre hibrizii de Mi.rabi.li.s jalapa Si M. mullit'Ioro ar pubea fi ugor confundali cu specii distincte, ad[ugind c[ ei se deoscbesc intr-cr mai tnare nr[surii clc M. ialapa cleciL celelalte specii ale gcnului. f)c riscmenr'rl HerberL, a derscristt) anumi!i hibrizi de Rhododendron ca liind ,,attt de deosebi"li" de toli. ceilalli. la frunze, cr pi cind ar fi fosL specii rlifeli1.c". Experienla obirnuitii a horticulLorilor dovedegLc cri incrucigal'ea Ei reinclucigarea tle planLe distirrcte dar inruclite culn sint speciile de Petunta, Cttlceolaria, Fuchsi"ct, \rerbena ebc., deLcrmin5. o r.ai'iabilitaLe excesiv[; aparitia cie caractere absoh-rt noi esLc deci plobabilii. Dl Carridress) a discutat recent acesb subiect, afirmind c[ Ergthrina ui"stagalli. a fost inmullit[ timp de rnulli ani prin seminfe, dar nn a procltrs nici o varietate ; ea a fost apoi incruciga L[ cu ,8. herbacea cu cale se inrudea gi ,,rezistenla a fost invinsi, fiind produse varietdti ct-t flori de dirnensiuni, forme gi culori exLrem de diferite". De la opinia general[ gi aparent bine interneiabd, c[ incnrcigarea speciilor disbincL, pe ling[ faptul cd arnestec[ caractcrele, sporegLe considerabil gi varia311

35) Noua Acta St. Petersburg, 7794, 36) Dc. ltt I'ticondtLtion, L86'2, p. 311. 371 tl,rrutrgllidaceae., 1837, p. 3ti2.
38,;

llastarderzeugung, 1t. 219, 255, 295.

p. 378;

L-i95,

p. 307, 313, 316;

1.787,

p.

407.

IJxlras din Galtl. Chronicle, 18ti0, p. 1081.

Cauzm.a vARTABILiI'A'1 il

bilitatea, s-a tras probabil fapbul cd unii botanigti au lners atit de dcpartc incit au suslinutse) c5. atunci cind un gen nu consti decil dinlr-o singrrri specie, aceasta nu vzrliaz[ niciodalii cind este cullir-ati. Afilmalia f[cut[ irt mod atit de general nlr poate fi admisfl, este insl probabil ader,[rat cd variabiliLabea gentirilor monotipice atunci cind sint cultivate este itt genet'al rnai tnici decit acea a genurilor care includ numeroase specii gi accrasla este cu tolul independenL de efectele incruciglrii. Am arltat in Ortgtnea specii.Ior ci sprciile aparlinind unot'genuri rnici produc in general, in stat'e naturalS, un num[t' mai redus cle variet[!i decit acelea aparlinind genttrilor lttari. Este probahil deci ca speciile genurilor mici s[ produc[ mai pu{in valietiili in stare tle ctiltttr[ clecit^speciile varinbile ale genurilor mai mari. In prezent nu avem dovezi suficienfe c[ incntcigeirea speciilol' care l]Il au fost niciodatl cultivate duce la aparilia de noi ca,ractere, insi tltrpfl cil sc pare aceasLa se intirnpld la specii care all devenit intr-o oarecal'e misttrfl deja variabile prin cultivare. A;adar, incrucigarea poate fi un elemettt probabil puternic in provocarea variabilit[tii ca oricat'e alLi rnoclificare in concliliile de via![. DLrp[ cum am observat anterior, rareot'i avem insi posibilitatea de a face deosebire inlre aparilia de caractere intr-ader,5r noi gi reaparilia clc caractere de mulL l.imp pierdute, trezite prin acLtrl inct'ttcisirii. Voi cla trn exemplu de dificultatea de a distinge asemenea cazttri. Speciile de Datura pot fi impdrlite in dou[ secliuni: acelea cu flori albe gi tulpini verzi gi acelea

cu flori purpurii gi cu tulpini cafenii. Nattdina0) a incrttcigat Daturct laeui.s Si D. feror, arnbele aparlinincl secliunii albe $i a produs 205 de hibrizi. I'-iecat'e din acegti hibrizi a\,'eau tulpini cafenii gi flori pllrpurii, astfel cti ei scnrdttatt clr speciile cerleilalLe secliuni ale genului pi nu celor doi p[rinli ai lor. Naudin a fost atiL cle surprins de acest fapt, incit s-a hot[ril s[ observe cu hlgartr de seaml arnbcle specii parentale. El a descoperit aslfel c[ plantele pure ob-

{inute din seminler de D. feror aveau, imediat dupi gerntinare, tttlpina de cttloare purpurie inchis5, care se intindea de la tinerele r[dicini pinl la cotiledoane gi c[ aceastfl nr,ran![ rdminea ulterior, cind planla imb[Lrinea, intotdeauna ca un inel in jLrrul bazei tulpinei. In capitolul treisprezece arn ardtal insd c[ rnenlinerea sau exagerarea unui caractel' pl'ecoce este atit cle intirn legat[ cle reversiunc, incit depindc in mod evident de acest principiu. Deci, ar trebrri probabil s[ privim florile purpurii gi tulpinile cafenii ale acestor hibrizi llu cu tloi caracLere datoriLe variabilit[tii, ci ca o revenire la o stare anLerioard a vrcunui progenitor strflr'echi. Independenl, de aparilia de noi caractere in urma incrttcigirrii, s-ar pufea aclduga ciLeva cuvinte la ceea ce s-a spus in ctrpibolele antet'ioztre detspt'e colllbinalia gi transmiterea inegal5 a caracterelor proprii cclor doui fornte parenLale. Cind se incrucigeazfl dou.il specii sall rase, descendenlii clin prima generalie sint in generral unifornri ; cei produpi ulterior prezinta ins[ o diversitate de caracter aproape infinit[. Kolreuteral) spllne cd cine doregte sd obtin.i din hibrizi 1n nurnirr nesfirgiL de varietd{i trebuie s[-i incnrcigezer gi sii-i reincnrcigeze.
VllI, p. 405. Puvis in lucrarea lni De (landolle seniol', dnpli ctttlr estc cital ht Drc. C/rts.s. rL'IIist. Nnl', vol. De IcL Digetftratiott, 1837, p. 37' a disculat acela;i pttt-tcl. ao7 Comptes -llcitt1u.s, 21 noietubrie, 186'1, p. 838. a1; Noua Aclu St., Petersburg, 1794, p. 391.
3e,1

AccasLa a fost piirereir

sa,

J8

c.

2662

59J

CAUZELE VARIABILITA'III

ma[iile de mai slls, nu a reugit niciodat[ s[ realizcze o imprerinare dincolc-l de acest punct, insd Max Wichure.ut), a irnpreunat $asc specii distincte de s5lcii intr-un singur hibrid. Sexul speciilor parentale afect eaz1t inLr-un mod inexplicabil gradul de variabiliLate al hibrizllor. Intr-adevdr Gdrtneree) a constatat in repetate rinduli cI atunci cind un hibrid era utilizat ca tal5, iar ca mamd era folositd vreuna din cele doui specii parenlale sau vreo a treia specie descenden{ii erall mai variabili decit atunci cind actrla$i hibricl erA utilizat ca mamd gi vreunul din plrintii puri sau cea cle-a freizr specie ca tatd. AsLfel, plantele din s5mint[ obtinute din incnrcigarea lvi Dianthus barbatus cu hibridul D. Chi.nensi-barbatus erau mai variabile decit acc'lea oblinrite din acest clin urm[ hibrid fecundat de D. barbatus pur. h'Iax Wichura a5) insistir energic asupra unui rezultat analog la silciile sale hiblicle. Gdrtncra6) afirmi tle asemenea cd gradul de variabilitate cliferd uneori la hibrizii oblinuli din incnrciglri reciproce intre aceleagi doud specii. $i aici, singura riiferen{l este c[ una dintre specii a fost utilizatd mai intii ca tatd Si apoi ca mam5. Veclem in general ci, independent de aparilia de noi caract,ere, variabilitatea generaliilor succesive incrucigate este extrem de complex5, in parLe din cauzi cir descendenlii preiau inegal din caracterele celor doud forme parentalc gi in special din cauzil tendintei lor inegale de a reveni la asemenea caractere sall la acelea ale unor strdmogi mai indepdrtati.
DESPRE MODUI., SI PERIOADA DE ACTIUNE

Existd de asemenea o Inare variabilitate atunci ciucl hibrizii sau rnetiEii sint redugi sau absorbiti prin incrucigiri repetate cu \-r'euna din forrnele parentale pure ; un mai mare grad de t'ariabilitate atunci cind trci specii distincte sint contopite prin incrucigdri strccesive gi cea mai mare variabilitate atunci cind sint contopite patru specii. Gdrtner,a2) din a clrui surs[ au fost prezentate afir-

CATJZFIOR CARI' PROVOACI

YARIABII]ITATEA

sau dezvoltare s-a produs efectul. Vom vedea in cele douir capitole urm5loare cd divergi factori ca hrana abundentl, influenta unei clime diferite, utilizarea sau neutilizarea intensificatd a piirlilor etc., acfionincl timp de ciLeva genereilii, modificd cu siguran!5 intreaga organizalie sau anurnite orgarle. $i mai clar, c[ cel putin in caztrl variatiei mugurale, modificarea nu s-a putut efecLua prin sisternul reproduc[tor. In leg[tur[ cu roluljucat cle sistemul reproducdtorin determinarea variabilit5tii, am vdztrt in capitolul optspre zece c[ chiar mici modificdri in conclia2) Bastarderzeugung,
as)

Acesta este Llll subiect extrern de obscur gi aici llu este nevoie s[ examindm dacd variatiile ereditare se da toresc fap tuhri c[ anumite pfu'li sint afectate dupd ce au fost formate, sau dac5 sistemul rcproducirtor a fost afectat inaintea fonnlrii lor ; $i in primul caz, sir vedcm la ce perioad[ de cregtele

p. 507, 5L6, 572.

Die Bastardbefruchtung etc., 1865, p. 24. aa) Die Bastarderzeugung, p. 452, 507. a5) Die Bastardbefruchtung, p. 56. 467 Die BastarderzeugurTg, p. 423.

ACTIUNI,A DEFINITA

CONDITTILOR

I)I] VI.\TA

____

59'-r

mulbe dintre plantele noastre de culturfl intensivd pot avea polenul intr-o stare inr[ut[tit5, tobugi, dup[ cllm am v[zuL rnai lnainte, ele prodric rnai multe seminle gi tot astfel, animalele noastre dornesticite din timpuri str'5.vechi sint mai prolifice decit speciile corespunzdLoare in stare naturald. Pdunul este aproape singura pasS.re care se crede a fi mai pulin fecund[ in stare domesLici decib in stare naturalS. gi el a variat intr-un grad remarcabil de mic. Din aceste consideralii s-ar pdrea cd modificlrile in condiliile de via!5 duc fie la sterilitate, fie la variabilibate, sau la amindortS, gi nr cd sterilitatea provoacl variabilitatea; in general este probabil c[ orice cauz5. care afecLeazd organele reproduc[toare va afecta in acelagi fel prodtrsul lor, adic[ descendenlii astfel n[scu!i. Perioada vietii la care actioneaz[, cauzele determinind variabilitatea este de asemenea un subiect obscur, care a fost discutat de diferili atitoriae).
a7)
+a1 as,;

acest fapt se armontzeazd cu modul gi gradul aparenL capricioase, in care diversele grupuri de animale pi plante vartaz1, in stare dornestic[. Kolreuter4?) a fost frapat de paralelismul dintre variabilitaLea excesivl a hibrizilor, cind sint incrucigali pi reincrucigali in cliferite feluri (acegti hibrizi avind forfele lor reproduc[toare mai mult seu mai pulin afectate) gi variabilitatea plantelor cultivate din tirnpuri indepdrlate. l\[ax Wichuraas) a mers un pas mai departe gi aratfl c[ la rnulLe plante intens cultivate, ca zamblla, laleaua, primula, gura leului, carLoful , .varza eLc., pentm care nlr existi nici un motiv de a le considera ca hibridizate, anterrele conlin rnulli griunti de polen neregulali, in aceeagi stare ca gi la hibrizi. El constat[ de asemenea gi la anumite forme silbatice, ca la rnulle specii de Rubus, aceeagi coincidentfl intre starea polenului gi un inalt grad de variabilitaLe; insS la R. caestus gi R. idaeus care nu sint specii foarte variabil, polenul este sirn[tos. Este de asemenea binecunoscut cI multe plante cultivate, ca bananierul, auarlasul, arborele de piine gi altele menlionate anterior, i$i au orgauele reproducdtoare aLit de serios afectateincit slnt in general complet sterile gi judecind clupir marele num5r de rase cultivate care exist[, atunci cind aceste plante produc seminle, plantele oblintrte trebuie sd fie exLrem de variabile. Aceste fapt,e aratl c[ exist[ un oarecare raport intre starea organelor reproducitoare gi o tendin!5 spre variabilitate ; nu trebuie s[ conchidem insfl c[ raporbul este riguros. Cu toate c[

liile de via![ au o for{5 remarcabile in provocarea unui grad nrai mare sau mai mic de sterilitate. Pare deci probabil ca fiintele procluse de un sistem atil de ugor influentabil s[ fie ele ingile afectal.e sd nu poat[ mogteni sau s[ mogteneasci peste m[surd caracterele proprii p[rin{ilor lor. $tim cI anumitc grlrpuri de organisme, cu anumite exceplii in fiecare grlrp, au sislemele lor reproducdtoare mult mai u$or afectate de condilii modificate clccit alte grupuri aga bun[oari la p[s[rile carnivore sistemul reproducirtor este mai rr$or afeclat decit la rnamiferele carnivclre, gi la papagali mai ugor clecit la porunrbei;

Dritte Fortsetzuttg etc., 1766, p. 85.

Die Ilastardbefruclttttrtg etc., 1865, p. 92; vezi de ascrncnea Rcv.
80.

]I. .I. flerkcley asupra aceiui:t;i subiect,

subiect

tu

Journal of llogal Hort. Soc., 1866, p.

Dr. P. Lucas a prezenLat un isloric al opiniilor asupra aceslui

: Ilered. Nnl., 1847, voi. I,

p.175.

CAUZI]LE

\TAR.1,\]]

i,1I.,\'I'TI

Nu exist[ incloial[ c[ in uncle cazuri cle nroclificiiri clatoritc aclitrnii clirecte:r schinrbirrii condiliilor gi oare sint ererditarc (cazriri ce \ror fi prezentate in capiLolul urmS.tor') calrzelc au:rctionat pe animalul matur sau aproapc rnatur'. Pe cle alth parte, monstrrioziLirtile care nu poL fi separate distirrcL de varialiile mai pulin irnporbante sint deseoi'i provocaLe cle fapltrl c[ ernbrionul esLe r'5tdmat in tttcrul mamei sau in ou. Asbfel I. G-:offroy St.-Hilaire uo) afirm[ ci femeile siirace cal'e lucreazI grt-'u in Lirnpul sarcinii, precurn gi mamele cle copii ilegilimi cu mintea tulburaL[ cle aceast[ silualie, pe care sint forlate s[ $i-o ascund[, sinb cu mult rnai prcdispuse sii clca naglerer la rnongtri, ciecib ferncile mai avute. Cind ouile de gdin.i sint plasatc verrtical, sau cincl sint tratate in rrreun alt mocl nenaLural, proclrrc frecvent pui monstruogi. S-ar p."rrea totupi ci monstrtrozitSlile cornplexe sint produse mai cles intr-o perioaclir oarecunl mai Lirzie dectl intr-una foartc Linipurie a r.iclii ernblionare. Aceasta ar putea rezulLa intr-o oarecal'e nrlsrir[ din faptiil cir o parte care a fost vdtdnraLI intr-o perioaclii tirnpulie afecteazI plin cregLcrea ei anorrna]11 alt.e plrti clezvoltate ulterior, ceea cc ar fi mai pulin probabil si se prodticii la p[rlile r,Sliimate intr-o perioad[ mai tirzicsl). Ciucl olicare palte szru orga.n der,ine ntoustruos prin atrofiere, rdminein gerneral rin nrdiment care ile aratl cle asemrnea cir clezvoltarea sa lncepuse clej:1. Uncori insectele au antenele sau picioai'ele inL.-o starr: monslruoas[, iar larverle lor nu au nici antenc qi nic:i picioalc; gi dLrp[ crrni crede Quatrefagess2) in aceste cazuri sintem in mlsuril s[ aplecit'ttt perioacla precisi la care cursul normal al dezvoltflrii a fost tulburat. N:rtura ltranei dati uncri omizi afecLcazir ins[ uneori ctrlorile flutureltri, firr'."r ca onrida inslgi s[ fie afecl,ati; pii]'r cleci posibil ca alte caractere ale insecLei rnature s[ fie indirect rnodificate prin larvir. Nrr exisl[ nici un motiv de a presupune cI organele care au der.eniL rnonsLnloASe an fosL intotdeauna afectaLe in timpul dezrroltirrii lor; caLtza poater s[ fi ac{ionaL asupra organizaliei inLr-un staditr mult mai timpuriu. Este chiar pr-obabil ca elementele sexuale nrasculine, sall cele feminine, sau amindoui sir fie tifectate inajnle cle impreullarea lor, in aga fel inciL s[ duci ]a modificlri aler organelor clezvolLaLe intr-o perioaclir tilzie a vielii, aproape in acelagi fel cum un copii poaLe mo$berni de la tatirl s.iu o boall care r]u apale decit la b[trinele. In concordan{[ ctr faptele prezeutaLe rnai srls, care doveclescr c[ in multe c:izuri existi o legltrrrt"r sl.rins[ lntre variabilitatea gi sterilitateil clectrrgincl clin condilii modificaLe, putem conchide cI cavza cletermitrantir aclioneaz[ deseori in perioada cea mai timpurie posibil gi anurr]e asupra elementelor sexuale, inainte ca fet:uudarea sd aibd loc. Din aparilia variatiilor muguralc putem deduce cle ascilnerlea ca probabil c[ o afectiune a elementului sexual ferninin s[ poatl determina variabilitaLea, deoarc'ce un rnugure pare a fi analogul unrii ovul. Elemr:ntul masculin par"e s[ fie ins[ ce] putin vizibil nrult nrai cles afcctaf cle condilii moclificatc ciecit elementul fetninin sau ovulul. Astf el, glirn din afilrnaliilc lui Gdrtncr gi Wichura cir u n hibricl utilizat ca tat[ gi incrucigat cu o specie pur[, r]ir rin mai mare grad de
II ist. des tLttortttL/rc.s, vol. I I I , p. ,199. Ibid., vol. III, p. 392,502. Cele clteva menrolii ale d-lui Darcste, la calc r)c lon) rcfcri rnai jos, sint o scrioasl valoare in legirturl cu acest subiect. oz; \'ezi interesanta sa lncrare nlifumorphoses tle l'Ilomme etc., 1ti62, 11. 129.
50

5r)

de

CAUZI],T,Ii VARIABILITATII

597

variabiliLattr clrscenclcnlilor. cleciL clti acelagi hiblid titilizat ca mam[. Lr fine, este cert ca variabilitatea poate fi tlansrnisir prirt oricare din cclc douir elemcnte sexuale, fic cli a lost sau nu inilial sLimulatir in aceste elemente; infr-aclcrviir, Kolrerutel gi Grirtncrs'r) au consLatat cti atr-rnci cind cloul specii cll'au incrttci5ate, clescerndenlii deve'ncau valiabili, dac[ \rreuna clin specii era variabilS.
ItIlZLriltAT

Din faptele prezenlate in acest capitol pu Lem conchide c[, degi este atit general[, r'ariabiliLatea organismelor in slare clomesticil nu depinde inevitabil cle vi:t!5, ci rezulL[ clin condiliile la care au fosL suprrgi plrintii. Schimbiri cle orice lcl in condiliilc de vialir, fie ele chiur exlrenr de ueitrsemnate, sint desrrori sLrficiernLe pentrtr a provocrl r'ariabiiitafea. Hraua excesivl constituie poaLc cauztl stirnrriatoalc cea. urai cficacc. .t\nirnalele gi plantele continui sit fie variabile trn [,irnp foartc inclclungaL clc la prima Ior domesbicire, insii conclifiile la carc sint supusc uu rflmin iicioclaIi mulb timp absolut constante. ln decttrsul tinrpului ele se pot obignui cu anrimrtc modific5ri, pentrtr a deveni astferl tnai ptr!in variabile gi este posibil c'a aLunci cind sint domesticite pentnr prinra oar[ s[ fi fost chiar nrai variabile deciL in prezent. Existir clove'zi serioase c[ forla condiliilor modificate se acumuleazra, aslfel c[ doud, trei sau mai multe generalii trebuie supllse la noi condilii inainLe ca vrelrn efect sl fie vizibil. Incrucigalea tle forme clistincte care au devenib deja variabile, sporegle la dcscendenli tenclin[a spre o variabilitate ulterioard prin aurestecul incgal al caractelelor ceior doi pirlinli, prin reaparitia de calactere cle mult pieldut,e 5i prin apali!i:"r rle carACLerrrr absolul, noi. IJnele varia{ii sint provocate clc acliunca direct[ a concliliilor incclniuritoare asupl'a intregii organiza!ii, satr nrirnai asupra unor anumiter pirrti ;alL,e varialii par s[ fie in mocl inclilect cauzabe prin fapLul c[ sistemul lerproclucilfor este afectat, clupir cul]t gtint cd este cazul la diferite fiin{e carc devin sterile atunci cind sint scoase clin conclitiile lor naturale. Cauzele cal'e provoacd r.ariabilitatea actioneazd asupra organisrntrlui adult, asupra rrmltrionului gi probabil asupra elementelor sexttale, tnainte ca fccundarc.a s[ fi fost efectrratii.
clcr

6s)

Dritte Forlsetzung, etc., p.

123

Bastarderzeugung,

p.

249.

CAPITOLUL aI XXIII-Iea

ACTIU]\EA DIRECTA $I DEF'II{ITA A COI{DITIILOR EXTERNE DE VIATA

(J;oare modif icf i in rlimensiunea, colorilul, proprietdlile chimice Si ln starea fesuturtlor plantelor rlatorile acliunii rlefinite a condiliilor n'Lodifieate - BoIi locale - llIodificdri cuidcnte daloritc nmdificdrilor de clinui, hrond ctc. - Penajul pds(rrilor af'ectat de o alimentulte speciald 1i de inocularea cu otratt(t - llIoluEte tereslre - Il'Iodificdrile organismclor in sture naturald prin acliunea dtfittitd a condiliilor exterioare - Compara{ie Intre arborii americani :si turoputi - GuIe - Efecte ale ciupcrcilor Ttarctzite - Consideralii contrarii. credinlei in inftttcnln ptr.tt'rnic(t rt condiliilor schintbate - Serii paralele de uarie-

tdli - -Grat[ul de uariulie ,rr1 ss1's-sptrttde grut[trlui rIe modificare a condiliilor nurqrtrald - XIons[ruozitd!i produse clc Iratctmcnlul nentturctl - Rezumat.

Vari.a{ie

Dac[ ne tnLrebdm de ce un anu]rit caracter sau alttrl a fost modificat in concliliile vie{ii domcsLice, in majoritatea cazurilor stntem tntr-o totalfl obscrrritate. I,Iulli naturaligti, in special din $co:lla francez1,, atribuie orice modificare,,all monde arnbiAnt", adic[ climei schimbate, cu toate diversitdlile ei cle cildur[ $i frig, umiditate $i usclciune, lumin[ $i electricitate, apoi naLurii solului $i diferitelor feluri $i carltiteti de hran[. Prin termenttl acliune

dcfinitfl, dupI cnm este uLilizat in acest capitol, inleleg o acliune de asemenea natur[ incit atunci cind multi indivizi de aceea$i varietate sint supu$i timp de citeva generatii vreunei schimbdri speciale ln condiliile lor de via![, toti sau aproape to[i indivizii sint modifica!i in acelagi fel. E,fectele obignuin{ii, sau utilizdrii sau neutilizlrii crescut5 a diferitelor organe, ar fi putut fi incluse in acest termen; ar fi insl mai potrivit de a discula acest subiect intr-un capitol separat. Prin termenul de acliune nedefinitd inleleg o actiune care face ca un individ sd varieze intr-un sens gi un alt individ intr-alt sens, dttpfl ctlm vedent deseori la plante $i animale, dup5 ce acestea au fost suptlse timp de citeva generatii unor conditii de via![ schimbate. Cunoaptem insi mult prea pulin despre cauzele $i legile varialiei pentru a face o clasificatie corect[.

ACTIIJNEA DEFINI]

i\ A CONDITIII,OR I)I]

VIATA

Aclirrnea coltdifiilor modificate, ducind la rezultate definite sau ncrlefinilc. r'stc o prol:lt:ntir ctt toLul clistinclI de efectele selecliei. intr-aclevir, selec{ia clepinde cle cotlsel'\'area de cltre orrr a annmitor indivizi, sau de supl'a\-eQherea lor in clifelite circumstante complexe $i naturale gi nu are nici un fel clc Icgirtrrrd cu cauza inilial[ a fiec[rei variatii particulare. Voi prezenta mai intii in rnod detaliat toate faptele pe care le-arn ptrttr I silinge gi care alatS ca probabil faptul c[ clima, hrana etc. au aclionai atil der dcfinit gi dc puternic asupra organiza{iei formelor noastre domestice, incit sr-tbvarieLirli sau I'ase au fost formabe in acest fel, f5rh ajutonrl selec{iei artificiale sau natttrale. Voi arlta apoi faptele gi considerenl.ele opuse acestt,i conclttzii gi in cele clin urm[ vom cintdri, pe clt de nep[rtinitor posibil, ar'gumentele arnbelor p[r!i. l)ac[ tte glndim cd in fiecare {ard din Europa exislir rASc distinctc clin mai toate animalele noastre domesticite, gi care alticlat[ e'xistau chial in fiecarc legirrne a Angliei, sintem la inceput foarte dispugi sI le atribuiru originca ttclirrnii dcfirtite a condiliilol fizice din fiecare {ar5; $i aceasta a fost conc-iuzir, rnttltor atttori. Trcbuic sd a\rem insfl in vedere c5 in fiecare an omrrl trebuit' sir aleagir aniinalele care trebriie p[strate pentru reproducere gi acclea cal'r. trebtrie sacrificate. Am r.[zut cle asernenea ci atit selec{ia metoclic[ cit sii cea incongLientir a fost pracLicatfl inainte vreme gi cd in prezenb este practicatI ttneori cle cltre rasele celc mai inapoiate, intr-o mdsurl mult mai mare decit ne-am fi putut agtepta. Este grcu cleci de apreciat in ce mlsurd deosebirile de condilii, de cxemplu clintre diversele regiuni clin Anglia, alr fost suficientc pentrtt a modifica rasele care au fost crescute in fiecare dintre ele. Crinoscincl cii Itumel'oase anitnale gi plante silbatice s-au rdspinclit timp indelungat pt toaL[ intinderca t{arii Britanii gi lnci iSi mai men{in acelagi caracter, s-iir ptttea susline cI cliferen{a de condilii dintre diversele regiuni nu ar fi putul modifica intr-un mod sensibil diversele rase indigene de vite, oi, porci gi cai. Aceeagi clificrrltate de a deosebi efectele selecliei naturale de acliurlea defiuitir a c:onditiilor extet'ioarc, esbe intimpinatd intr-un mod gi mai accentuat atunc.i cind contparitn spec:ii indeaproape inrudite vieluind in doui !5ri, cum Ar' fi America de. Nold gi truropa, care nu diferd mult ca clim5, natura solului etc.. pcntrtr c[ in acest caz seleclia natural[ a aclionat in mod inevitabil gi riguros, tirnpuri foarLe indelungate. Profesorul Weissmann a sugeratt) c[ atunci cind o specie r.ariabi][ pirLnrnclc intr-o regiune nouir gi izolat5, degi varialiile pot fi de aceea$i natur[ gencralir ca gi inainLe, este totrrgi improbabil ca ele sli se producl gi in aceastd regiunt in aceeagi proportie. Din incrucigarea neincetatfl a indivizilor variabili, specia r-a tinde, dupfl un timp mai lung sau mai scurL, sd capete un caracter aproal](, rrniform ; lns[ datoritfl faptului c[ proporlia indivizilor care variazl" in diferite felrrri nu este aeeeagi in cele dou[ cazuri,^rezultatul final va fi producerea a cloufl forme oarecum diferite una de alta. ln asemenea cazuri, ani gregi dacri ni s-ar p[rea c[ anumite modificdri definite ar fi provocate de condilii, cind in realitate elc nu au fdcut decit sd provoace variabilitatea nedefinitS, varialiile fiind insd ca nlrmhr proporlional ugor diferite. Acest punct de vedere ar putea
t)
Uber den Einfluss der Isolierung auf die Artbitd"ung, 1872.

ACTIUNEA DEFINITA

A CONDITIILOR l)E

VIATA

explica oareculn faptul cd animalele domestice care au locuiL inainte vreme in diferitcle regitrni ale N,Iarii Britanii, precum gi vitele semisirll:dLicite !inute pinfl cle curincl in cele citeva parcr-rli britanice, se deosebeau intr-o rnicl mdsur[ une]e de alLele ; aceste animale erau oprite de a ltoinili pe tot cuprinsul ![rii gi cle a se incruciga reciproc, ins[ se incntcigau liber inliuntrul fiecirrei regiuni sau parc.
Consiclclind clificultatea de a aprecia ln ce mistir[ condiliile schimbate au cauzat moclific[ri definite de structurS, ar fi util de a prezenta un num5r cit mai mare de fapte, care s[ arate c[ diferenle de condilii e'xtrern de mici in cadrul aceleiagi !5ri, sau in cursul diferitelor anotimpuri produc cu siguran{5 un efecb consiclerabil, cel pulin asrrpra varietililor care sint deja intr-o stare instahill. Florile cle ornament sint potrivite acestui scop, pentru cir e]e sint foarte r-ariabile gi sint obsen'ate cu atenlie. Toti horticultorii recunosc rtnanim cd anurnite rrariel5li sint afectate de citre diferen{e minime in natura compostului in care sint crescute, de solul natural al regitrnii, precum gi de anotimp. Aslferl, rrrl cnnoscdtor indeminatec, scriind despre galoafele comune gi cele Picoteez), se intreab[ : ,,unde s-ar putea t'edea garoafa Amtral Curzon avind culoarea, dirnensiunea gi vigoarea pe care o are in Delbl'shirc ? Unde poate fi gdsiLil varietatea Flora's Garland la fel ca la Slough ? Uncle le poate merge mai bine florilor viu colorate declt la Woolwich gi la Birmingham? Totugi, clr toate cI ficcare dintre ele poate fi ingrijitl cle cei rnai iscusi{i cultivatori, aceleagi variet[li nu ating in douh din aceste regiuni un gracl egal de perfec!ie". Acelagi autor recomand[ apoi fiec[rui cultivator -s[ tinl cinci fe]uri diferite clc soluri gi de lngr[g[minte,,,gi s[ incerci si satisfaci poftele respective ale plantelor drr care: te ocupi, penLru c[ f[r5 aceastii grii[ orice speran[5 de succes general r,a fi zadarnicfl". La fel este cazul dalieis); soiul Ladg Cooper reugegte rarcori in apropierea Londrei, dar ii merge admirabil lutr-alte regiuni, pe cind albe r,ariet[ti se comport[ tocmai invers ; exist[ apoi allele care reugesc tot atit cle bine in diferite situalii. Un gr5dinar iscusila) afirm[ c[ gi-a procurat butagi dintr-o veche gi binecunoscutd varietate de r-erbind (pulchella) care, prin faptul cd s-a inmullit intr-o situa{ie diferit5, prezenta o culoare de nuan![ pulin deosebitl ; cele dou[ varietili au fost inrnullite apoi prin butagi, fiind separate cu grij[, dar in al doilea an aproape cd nu se puteau distinge intre ele, iar in cel cle-al treilea an nimeni nu le mai putea dcosebi. Clima iire) o influenld special[ asupra anumitor varielnti cle dalii. Astfel, 1841 doLr5. r'ariet[ti erau exceplional cle bune, ins[ in anul urm[tor acein leagi varietdti eran exceplional de proaste. Un amator celcbru 6) afirnri cd in 1861 multe variet5li de trandafir au iegit cu caractere atit de deviate, ,,tncit era aproape i*posibil de a Ie recunoagte gi nu rareori s-a crezut c[ crescdtorul igi pierduse socoteala". Acelagi amator6) afirmd cd in 1862 douI treimi dintre plantele sale de Pri.mula aurtcula au produs m5nunchiuri centrale de flori,
2) Gardener's Chronicle, 1853, p. 183. 3) Dl Wildman, Florf cultural Soc., 7 febr. 1843, referat 1n Gard. Chron., 1843, p. 86. a) Dl Robson, ln Journal of Horticttlture, 13 februarie 1866, p, 722. 6) Journal of Horticulture, 7867, p. 24. e) Ibid., 1862, p. 83.

AC'IILINIIA t)LTFJNIT'A

CONI)T-[

IIJ.OR

D]l

VIATA

aceste mdnunchiuri fiind slrsceptibile de a nu se nrentine fidel. EI adaugi c[ in unii ani, anumite variet5li ale acestei plante se dovedesc bune iar anul ttrtnibor toate sint pl'oaste; gi exact contrariul se intimpl[ cu alte variet5li. In 1B<t5 reclactorttl revistei,,Galdener's Chronicle"t) obseir,S cib de curios .ri. faplul cir in acel &il, multe Calceolari.a tinde'au sI capete o forml tubrilarri. Soiurile pirtate cle panselee) nu-gi caphtI caractcrnl lor propriu pind ce nu se incilzegte \/remcr, pe cind albe varietXli igi picrd frumoasele lor desene de inclatir ce se intintplfl aceasta. Fapte analoge all fost observate la frnnzc. Astfel, dl Beaton afirrn5e) c[ l"imp cle gase ani a crescut la Shruhland doudzeci de mii rie exemplare dirr siimin{ir de mu gcati ,, P Ltnch" gi nici u na nu a avut flu nze pa na gate, ins[ la Surbiton, in Surrey, o treime gi chiar rnai multe plante clin acee'agi variet,ate crau mai ntult sau ma.i prrlin panrigate. Solul unei alte legiuni din Surrey plczint[ o puternicl insugire cle a canza pana$area, dupi cllnl reiese din informaliile primite clin partea lui sir F. Pallock. Verlotto) afirmir cd soiul panaqat de cdpguni igi menline caracterul atit timp cit este cultivat in[r-un sol oareclrnl uscat, ins[ il piercle curind daci este cullivab intr"-un sol rear.Sn sau umed. Dl Salter, care este binecr-rnoscut pentni succesul sdu in cultur:r plantelor panagate, mI informeaz5 c5 in 1859 au fosL plantate in glr"rclina sa giluri de cirpguni in felul obignuit, gi intr-unul din giluri, la difei'ite distante, mai multe planLe au der-enit sitnultan pana.gate ; dar ceea ce a flcu t cazul rnai extraordinar este cii acesbea au devenib panagate exact in acclagi fel. Aceste plante ari fost indep5rlatrr, dar in ctrrsul Llrnr5lorilor trei ani au clevenit panag:rte alte plante din acelagi $ir, in nici Lin caz nefiind afectate pl:rntele ctrin vreunul clin sirurilc iuvcciur Ie. o . .r ? lnsugirile chimice, rnirosul gi lesuturile planLclor sint cleseori motiificat,e de o schimbare care ne pare neinsemnat[. Se zrce cI in Scolia cucuta l]tl prodttcc conicinir. Rird[cina cie Aconi.tum napellus devine inofensiv[ in clime reci. ProprietSlile meclicinalc ale lui DLgitali"s sint rrgor influenlate de cultrirS. Pistacta lenti.scus cregLe in abunden!5 in sudu^l F'ran!ei, ceea ce inseamni cd clinra ii convine, ins5, nu produce mastic. In Europa , Laurus sassafras iSi pierde nrirosnl caracteristic pe care il arcr in Amelica de Norcitt). S-ar putea cita nrulIe fapt.e sirnilare gi acestca sinL remarcabile deoarece s-ar ptrtea crede c[ anumili compugi chinrici nu ar fi decit pulin susceptibili de a se schimba calitativ salr cantitatir'. Lemnul salcimului (Robtnia) clescut in Anglia este aproape firl valoat'e, curl] este gi cel al stejanrlui crescut la Capul Bunei-Sperantet'). Dupir cum aflu de la dr. F'alconer, cinepa gi inul prosper'5. gi"produc in abunden![ senrinle pe cimpiile Indiei ; firele lor sint insl sf[rimicioase gi f[ri valoare. Pe
7) Gut'dener''s Chronicle, t845, p. 660. 8) Ibid., 1863, p. 628. s) Journal of Hort., 1861, p. 64, 309. 10) Des Varidtds etc., p. 76.
11) Engel, Sur /es Propriitds Mdrlicales des Plantes, 1860, p. 10, 25. Despre modific[ri ale mirosului plantelot, uezi expcricnfele lui Dalibert, citate de I3eclrman, Irnentiotts, vol. II, p. 344; ;i Nees, ln Ferussac, BttII. des Sc. Nat., L824, r'ol. I, p. 60. In leglturd cu rubarba eLc., uezi de asemenea Gardener's Chronicle, 1849, p. 355; 1862, p. 1123. 12) Hooker, Flora Indica, p. 32.

ACTII,INEA DEFINITA

CONDIT.IILT]R

DE

VIATA

603

tle altri l)arte, irr Anglia cinepa nn produce acea substan!fl rfiginoas5 care in India cste attL de iarg utilizat[ ca narcotic. I\Iici clifc:renlcr cle culturl si dc climI inf]uenleazd foarte mult fnrctul pepenelui galltetr. I)e acee{i, clupI Naudin, este mai recomandabil de a ameliora un soi
vechi dccit cle a introcluce unul nou intr-o localitate oarecare. Lingd Paris, s6min{a pcpenelui galltcn pers{lI} produce fructe inferioare celor mai proaste soiuri de pe piall, lnsii kr lJolclearrx ea produce fructe delicioasels). In fiecare an sint adtise in CaEmir semin{e rlin Tibetln) c:are produc fructe cintdrind intre 1,81 gi 4,53 kg, insl plantele produ se in a.nul urmdtor din semintele ob{inute in Cagnrir dau frr"rcte cintirrind numai intre 0,91 gi 1,36 kg. Este bine cunoscul. cE r.arietalile americane de mere produc tn {ara lor de origine fruct,e splcndiclc, gi I'iit colorate, ins[ in Anglia acestea sint cle calitate inferioard gi .t* culoale gtearsir. In Ungaria exist? rnulte variet[li cle fasole, remarcabile peutrtt lrtimuse{cra seminlelor lor; Rev. N,I. J. Berkeleytu) a constatat insd cir in Anglia acestt-'u nu-gi pot phstra aproape niciodati frumusetea gi in unele cuzuri culourea esLe fourte mult rnodificat[. In leg[turd cu grir-rl, am v5zut in capitolul noiiS ce efect remarcabil a produs asupra greutS{ii cerealelor transportul lor clin norclul ln sudul Frantei gi invers. Pe cincl omul nu poaLe percepe nici o schimbare la plantele sau animalele stipuse nnei clime sau unui tratament diferit, insectele pot percepe uneori o mociificare pronun!at5. In India a fost adus cite un cactui ctin-Cantbn, Manila, I\fauriciu gi clin sere]e grddinei Kew ; acolo se mai g5sea de asemenea gi Lrn soi aga-rtumit indigen, care fusese adus inainte vreme clin America de Sud. 'I'oate a ccste pla ntc aparlin aceleiagi specii gi prezinLi acelagi aspect, insd cogenila rlu plosper[ decit pe solul indigen, pe care ii merge minunat de binet0). I{trrnbolclt observStz) c5 albii,,nlscu!i in {5rile calde um}rl5 cu picioarele goale f[r'i ir. suferri ceva in acelagi apartament in cal'e Lrn european, recent clebar"cat, cste expus atacurilor insectei Puler penetrans". Aceastft insectd, pree bine cunoscuta ,,chigoe", este deci in m[sur5 sii cleosebeascil ceea ce cea mai derlicat[ analiz[ chirnici nu e in mdsurd sh descopere, gi anunle diferenla dintre singele gi lesutul nnui ellropean gi acelea ale unui alb ndscut la tropice. Discernlmintul de care dd dovadd chigoe nlr este insd atit de surprinzhtor pe cit pare la lnceput, pentru c5. dupI Liebigtt), singele oamenilor cu tcnuri diferite emit un miros diferit, degi acegtia triiesc in aceeagi !ard.

localitdti, indllimi suru clime, ca indicincl influenla condiliilor exterioare asupra corpului rtman. Nu ludrn in consiclerare bolile limitate la anu mite rase umane, deoarece constitulia r:rsei poate jtica un rol mai i-portant, iar aceasta poate s[ fie la rindul ei determinatl de cauze necunoscute. In aceast[ privin!6 boala Pli.ca Polonica*)
Se pol. nota aici pe scurt boliler caracteristicc anumitor
13) Naudin, Annrtlts rlc Sc. .\'n1., seria

a1-a, Bot., vol. XT, 1859, p. 81. Gardener's Chronicle, 1859,p,464. la) lloorcrofL,'I'ruuels eLc., vol. II, p. 143. r5) Gardenr:r's Cltronicle, 1861, p. 1 113.
161

Ilovle, Prctrluctiue

t71 Personul norrotiue,

rcsources aI Indict, tracl. englezd, r'ol.

p.

59.

V, p.

101. Aceasti afirmafie a fost confirmati de Karsten (Bei-

trug zttr l{ennlnis der llhynclutpriott.' \Ioscova, 1864, p. 39) Si allii. L8) Organic Chemistrg, traclucerelnenglezi, editia I, p. 369. '; in germani : Weichselzopf ; ln rusegte : Koltun. (l{. trad.).

ACTiTJNF,A DI-]FINITA

A CO\I)IIII],OR III]

\/IAJ'A

lareori pe germanii care loctriesc in veciniLatea Vistulei, unde atit de mul{i polonezi slnt grav afectali gi nici pe nrgi nu-i atac5, despre care se ztce c'ri s-ar trage ctrin aceeagi tulpind inilial5 ca pi poloneziit,). Altitudinea deternrinii cleseori aparilia boalelor. Astfel, in 1\{cxic frigurile galbene ntr se extind peste 924 n-retri, iar in Peru, oamenii sint ataca{i de uerugas numai intre 600 gi 1 600 mctri cleasupra nivelului mdrii ; gi s-ar putea cita multe cazuri similare. O crrrioasi boal5 de piele, denumitd Ie Bouton d'AIep atac[ aproape pe fircare copil indigen gi trn mic nnmdr de striini la Alep gi in regiunile invecinate; gi pare oarecum bine stabilit cd aceastd boal[ curioas[ depinde de faptril c:i se beau anumite ape. ln mica gi s5nhtoasa insul5 Sf. El-ena, scarlatina este tot atit de temutfl ca gi ciuma gi fapte analoge alr fost observate in Chile gi Mexic 20). Chiar in diferite departamente ale Fran[ei s-a constatat c[ dir,ersele infirmitSli care fac recrutul inapt sen'iciului militar, sint rirspinclite cu o remarcabiln inegalitate, ceea ce dovedegte, dupi cu m observi Bou din, cI mtrlte din ele sint endemice, ceea ce altfel nu s-ar fi bflnuit nicioclatri2'. Oricine va stuclia distribu{ia bolilor, va fi foarte stirprins de a constata ce diferenlieri nelnsemnate tn condi{iile lnconjurltoare guverneazd, nattira '"si gravitatea bolilor de care omul este cel pulin temporar afectat. Modificdrile la care ne-am referit pini acum sint extrem de mici $i, clrrpir ciL prrtem aprecia, in majoiitatea cazurilor ele au fosL cauzate de cliferenler de condilii tot atit de mici. Asemenea condilii, aclionind insfl in cursul u trei serii de generalii, vor produce, poate, un efect pronrinlat. La plante, o schimbare considerabil[ a climei produce uneori un rezultat vddit. Am ardtat in capitolul nou[ cazul cel mai remarcabil pe care 1l cunosc, adic[ cel al variet5lilor de pomflb, care fiind trausferate clintr-o !ar[ tropicalS intr-una mai rhcoroasd sau invers, s-au niodificat foarte mult in curs cle numai dorrri sarl trei generalii. Dr. Falconer mI informeazd c[ a r,5zut nrirrrl englezesc Ribston-pi"ppf.rt, un stejar de F{inia}aia, precum 5i spcc'ii de Prunus gi Pgrus, care in regiunile mai calde ale Indiei cloJrindesc Loate un caracter fastigat sau piramidal. Acest fapt estc cu atlt mzii interesant cu cit o specie chinezeasc[, tropical[, de Pgrus cregte in rnod ttatural in ace'st fcl. Cu toate cir in aceste cazuri felul schimbal de cre$tere pare sX fi fost clilect cauzat de chlclura mare, gtim ci mulli arbori fasLiga[i sint originari clin ![rile temperatc. in Griclina botanici din Ceylon m[rulzz,,emile nutnerogi l[stari sub[erani, care dau nagtere in mod continnu unor mici Lulpini care formeaz[ o vegetalie in junrl arborelui parental". Varief[lile cle varzra cale in Europa produc c[p5!lni, in anumite ![ri tropicale2s) nit produc de acestea. La Gridina botarric[ din l(ew, Rhododendron cili"atum a produs flori cu mult rnai mari gi mai deschis colorate decit acelea pe care le face la locul s[u cle bagLin[ din
Priclrard, Pltgs. Ilistorg of X'Ianliirtd, 1851, r'ol. I, p. 155. Darwin, Jottrnal of Researches, 1845, p. 434. tt) Aceste afirmatii asupra bolilor stnt luate din Giograplie et StatistiEte n'ldr{icale, a doctontlui Boudin,
tn) to)
1

este

situati intr-o pozitie aproape intermediarfl;

deoarece aceastl boal5 atach

857, vol.
"- )

I, p. XLIV gi LII; vol. II, p.

315.

Ceglort de sir J. Il. Tennent, vol. I, 1859, "") Godrorr, De I'Espicc, vol. lI, p. 52.

p.

89.

AC',l

IUNItA l)r:trl\t',tr\ A co).lt)lrIII-.)R t)ti VI.\'l .\

fnrnzele ca clulat[ gi florile ca aspect2s). Din faptele prezentate in primul capitol, nu poate exista indoial[ c[ in India ciinii europcni se iurirtrtl{esc nu nuniai irt privinta instincterlor'lor ci gi ca strucLrrrir. \Iodificlrile pe care lc sLtfer[ sint insri de a$a nattiri, incit s-ar pr,rtea claLola partial reversiunii la o forml primitiv5, ca in cazul animalelor silbflficiLcr. In unele pnrli ale Indiei cllrcanul derr,inc mai mic, ,,cll apendicele ct'-i atii'nI cle cJeasupla ciocului enornr de dezvoltaf"s0). Am r.[ztrt c'ib cle curind igi pierde rala sllbatic5 adev[ratul ei caracter atunci cinc] este dornesticilir, ca cfect rtl hranei abundente sau schirnbate sau clin caLtza lipsei de migcare. in itrsulelc Falklantl, c:alul descregLe repede ca talie din cauza actiunii clirecte a clirnei rirnerle gi a pagunilor slrace. Din informaliile primitc', acesfn pare s[ fie inLr-o oarecal'e nt[sur[ gi cazul oilor din Aus[rulia. Clima inflrren{eazI in mocl ck'finib inveligul phros al aninralelor'. in Incliile de Vest, in curs cltr trei generarlii sc prodtrce o mare schimbare a linii oilor'. Dr'. Falconcr afirnuisl) c5 afnnci cirrd dogul gi capra din Tibet sint adLrgi clin rnun{ii I{imalaia in Cagmir, ei igi pierd lina lor fin5. I-a Angora, nu nuntai caHorticulturul Societg, vol. VII, 1852, p. 7I7. Jotrrnctl rif Horticttltural Soc., vol. I, p. 160. 26) Yezi I-c(roq, clesprc piloziLaLca plantelor, GCogruphie Bof., vol. p. 261 ; cll llasLcls clcsprc Opntiia in Garrl. Clvonicle, 18.16, p. 444. 271 I,urtt. Pltgs., p. 136.
261

Hooker2a) aproape cd nu ar fi recunoscut specia nnmai clup5 floli. S-ar putea prezeltta multe fapte similare in leg[turd cLl culoalcra pi dirncnsiLnlea florilor. Experien{elt lui \/iinrorin gi:ile lLri Btrckman asupra mclrcovilol gi pirstirnacilor dovede'sc cd hmna abundent[ procluce un efect definit gi ci'editar asupra r[cl[cinilor', aproiipe frird nici o all[ rnodificare la celelalte pirti alc plantci. Alauntil influeu!r'a25. dilect culoat'ea florilor cle Hydrungea2s). Clinra trscal[ pare s[ favorrzeze in generzil pilozrtaLea plantelor. Gtiltner a constatat c[ plantele hibricie de \/erbascum devin extrem de linoase cind sinb cre.scute lir glrivece. Pe de altii par[e, dl l\Iasters afirni5 cd Opunti.a leucotricha ,,cl'escutd la clldrir[ r"rmecll este cornplet acoperit[ de frumogi peri albi, particularitate pc cal'e nu o prezintl cle ]oc la cdldur[ uscaLi",u). Din propria sA exptrlien{i, SagereLeT) clir ciLer-a exetrtple de mici variatii, de cliferite feltiri, care nn rne.riIri a fi specificate cletaliat, mentinindu-se numai atitatimp cit p)antcle stnL cre,scute in antimite soluli. Odart, care insisl[ asupra pern]anenlei varietf{ilol stnrgurclui, aclmite28) cii unele r-arietir(i, atunci cincl cresc in clinrate diferiLe sau sint traLate in mocl ciiferit, variaz[ intr-o micd nrdsuri,ca butriloari in ntranla fluctuhri Ei epoca de coacere. Unii atrtori au negat cd altoirea ar deLerrnina cea rnai neinsemnati modificare a altoiului ; existd totugi suficiente dovezi crir fructul este uneori afectab intr-o mic[ mdsur'fl ca in5r'ime gi gust,

muntii Himalaia, astfel lncit dr.

2a) Journul of

III, p. 287, 2(.17 I Gil'Lnet', I3astttltlcr:.,

28t Ampdlogruphie, 18.19,

2e,;

p.

1U.

Giillner (Ilastardcrz.t p.606) a il(itlllat aproapc toatc fitpLcle inregisLrate. Aridrerv Iirright lirr ?'rartsacl. Hort. Sttt., vol. II, p. 160) illclgc atit rte clepartc irtcil sustinc cir lrutine varietili sint absolut pclrruurctrtc ln caractcre, cincl se inmul{csc prin rnugLn'i sau altoiric. ao; Dl Blyth, ln Anlrnls and ,'l1ag. of A'cl. Ilist., vol. \X, 1847, p. 391.
3r1 Nalurctl

Ilistory

llcLtiew, 1862,

p.

113.

606

ACT'IUNE,A

DEFINITA A CONDITIILOR DE VIATA

pr+ 9ut gi clinii ciob[negti pi pisicile au p[r fin pi linos, gi dl Ainsworth'z) atribuie desimea linii iernilor aspre, iar lustrul mdtdsos ve.ilor calde. Burnes afirrnd categorictt) c[ oiie de Carachiul tgi pierd lina lor caracterisLicl, neagr[ gi buclat5, atuttci cind sinb duse in alt[ regiune. Am fost asigprat .,e ch]ar. in interioml Angliei lina a doui rase de oi s-a schirnbat pulin,"prin faptul cd turmele- au pSscuL ln localitdti diferite tn). S-a afirmat dintr-o sursa cle incredere ss) c[' fiind linu{i timp de mai mul[i ani in minele adinci de c[rburri di1 Belgia, caii_ se acoper[ cu pdr catifelat, aproape ca acel al clrt,i{ei. Aceste cazuri silf probabil in strins[ legltur[ cu schimbarea natural[ a plrului a nimalelor., iarna gi vara. Au aphnrt citeodatd variet5li f5r[ p5r ale mai mlltor animalc, dotnestice, insd Ilu exist5 nici ull rnotiv de a crerle c[ aceasta ar fi in vl.r,r.r legitur[ oarecare cll natura climei la care au fost supuseBo). La prirna vedere s-ar p[rea probabil c[ talia mirit5, tendinla spr.c ingrI$are, maturitatea timpurie gi formele moclificate ale vitelor, oilor gi por:cil9r' nogtri ameliorali, au rezuitat direct din hrana lor abunclentl ; aceasta cslc opinia mai mulLor experli competenli gi probabit cI intr-o tnare rnisur.ir rcprezinb[ adev[rul. In ceea ce privegte forma nu trebuie sir pierclent ciil vc99tg influenla mai puternic[ a utilizlrii mai redrise a membreloi pi pl5rninilor.. Vedern de altfel ca in ce privegte talia, seleclia esle, pe cit se paref ,,n facLor. mulb -?i _puternic decit hrana abundent5. Inlr-aclevir dupi cum mi-a r.emarcat dl Blyth, nllmai astfel putem explica existenla in aceeapi !ar[ a raselor celor mai mari gi celor mai mici de oi, a girinilor de Cochinchino gi girinilor BanLam, a micului porumbel jucdtor gia marelui porumbel rolnar], iotl !in1[i impreund gi hrdnili abundent. Totugi, fdri indoiil5 c5, ilclependent -cie ltiItzarea sporitd sau redtts[ a pfr[ilor, animalele noastre dornesticite au fosl. ptodificate de condi{iile la care au fost slrpuse, fdrd ajutorul selec{iei. Prof. PrriLimeyersT) arati, de exemPlu, cd oasele patrupedelor domestice pot fi cleose5ile de cele ale animalelor sdlbatice prin starea suprafelei gi a. aspectului lor general. Este aproape imposibil ca citind excelentele ,,VorsLuclien" 1le lui Nattr,trt,rs ea), s[ te indoiegti c[ la rasele de porci mult ameliorate, hrana aburnrlenL[ a procitis un efect vhdit asupra formei generale a corpului, asupl.a l[limii capului pi felei gi chiar asupra dinlilor. I{athtisitts insist[ mulb asupra cazulsi unui porc prir singe de rasd Berkshire, care la virsta de dou[ luni a fost atins cle o boaln a aparatului digestiv gi care a fost men[inut pentru observa{ie pinii la virsta de noudsprezece luni; la aceast5 virstd el $i-a pierdrit mai rnulte trils5tlri caracteristice ale rasei, cdpitind un cap lqng gi ingust, relativ rnare pcntpr corpul s5.u mic, precum $i picioare alungite. ln acest caz, ca gi in altele iit.r-r,, dac[ anumite caractere se pierd, poate prin reversiune, in cursul lnui anlmit
Journal of ltoy. Gaographical Soc., vol. IX, 1g3g, p. 275. 33) Trauels itt llokhara, vol. IlI, p. 151. 3a) Despre influenta pdqunilol mldgtinoase asupra linii; uezi de asemenea Goclrop, L'Espbce, vol. 35) Isidore Gcoffroy Saint-Hilaire, Hist. l{at. Gdn., vol. III, p. 43g.
325

II,

y:.

'22,

30) Azara a ficut citeva obset'r'afiuni juste asupra acesbui subiect, QLtudrttpides dtt Purugttctg, vol. I I, p' 337. \'ezi un raport asupta unei farnilii de qoareci flrir plr produqi in Anglia, proc. Zattlog. S,'.,c., 1850, p. 3li. 37) Die Fauna der pfaltlbauten, 1g61, p. 1b.
3a1 Schweineschddel,

l864, p.

gg.

,\(l'llUNEA. I)1,|l\11'A A (.()).iI)ITIII.OR DIl, VIAIA

607

tratament, nu trebuie sit plesupunern ci acele caractel.e arr fost pro(luse ini[ial direct printr-un trafamenb opus. In caznl iepurclLii care s-a siilbdticit pe insula Polto-Santo, sinLern la inceput Ioarte tenta{i sit a blibuirn intreagir schintbare (talia mult lecirrs[, nuanlele modificate ale l:l[nii gi pierclerea anumitor somue caractelislice) acliurrii clefinite a noilor conclilii la iare a fost supus. in toate:isenlenea cazuri trebuie sit tinenr in plus seama de teuclinla de reversiune c5tre str[mogii nlai rnult sau mai pr-rlin incleprirtali, precum gi de seleclia naturalfl a celor rnai fine di-

Natura ht'anci dc:Leltnirt[ uneori in mod , hot[i'iL anumite particularil5{i, satt este in sLrins[ relalie cu acestea. Pallas tr afirmaL clc nrult ci oile de Siileria cu coacl5 grasir degenereazra gi igi pierd enormele lor cozv atunci cind sint lnclep5rLate clc pe anumite pliguni saliner, iar Erntanae) a afirmat rece,nt cI ncclagi Ittct'tt se produce gi cu oilc din l(ilghizia cincl sinl aclnse la Olc.,nburg. Este binecunoscLtL, cti clin cauzL\ consumS.rii seminlei de clnep[, cirldlr:rgul gi alLe p[sziri clevin negre. Dl Wallace mi-a co]nLlnicat fapte similzrre mull. mai I'elnarcilbile. hrdigenii din regiunea Arnirzonului hr[nesc papagalul verde conlu n (Chrgsolis f estiua I-,inu.) cu griisimea Lrnor mzrri pegl"i^ sihirizi gi plslrile asffel tratate devin frumos pdtate clr pene rogii pi galbcne. In arhipelagtil rnalaez, indigenii clin Gilolo schimbr:r lnLr-un fel asenrfln5tor culorile Lrnui alt papagal, Lorius garrulus Linn., gi procluc aslfel pe Lori rajah (regele l-ory). Cind acegti papagrrli din insulele rnalacze gi din America de Sud sint hrrinili cle clLre indigeni cr-r alimenter vegetale naturale ca orezul gi bananA, ei igi pasLreazii culorile lor proprii. Dl Wallace a ilrregistrateo) de asenlenea un fapb pi mai ciuclat: ,,Indienii (din America de SLrcl) posed5 o arl[ curioas[ de a schirnba culolile penelor rnultor p[s[r'i. Ei smulg penele de pe p5rlile ce doresc s[ Ie coloreze gi inoculeazit rarla proasplt[ crr secreti:r lilptoas[ din pielea rinei rnici broagLe riioase. Penele cresc apoi de o culoare galbend strilucitoare gi se zice c[ dac[ sint smulse clesc- din nou de aceeapi culoale, f5r[ vreo nou[ opeladie". Bechsteinot) nu se incloiegte cd izolarea de lumind influen!eazta, cel pu{in temporar, coloritul pflsdrilor de colivie. Se gtie foarLe bine c[ cochiliile nroluptelor terestre sint afectate de abunclen{a de calcar ctin cliferite regiuni. Isiclore Geoffroy Saint-Hilairea2) arat[ cazul speciei Helir lactea care a fost clrrs[ rcrccnt din Spania in sudtrl Fran{ei gi la Rio Plata gi care in arnbele lriri prezintir ircurn un aspect clistinct; nrr se .stie insfl dac[:lcesta estcr trn rezuiLaL al hranei sau al clirnei. In leglLur'[ cu stridia comttn5, dl Bucklancl nrii informeazi c[ el poate in generai sa distingl scoicile din cliferite regiuni; stridii tinele aduse din fara Galilor gi puse in bancurile de stridii incligene, ln scurtul inLerval de doud luni tncep s[ capete caracter de <tnatiDesD. Dl CosLaaa) a inregistlat urL caz rnult mairemarcabil de aceeagi natur[ gi anumc : scoici tinere luate cle pe lSrmurile Angliei gi plarsate in 1\'Iarea 1\IediteranS pi-au rnodificat inredi:rt modul de cregtere, formind radii proeminente
in Siberia, tladuccrea in englez[, vol. I, p. 22ti. Traucls ort tlrc Amazon ancl I:lio Negro, p,294. al) Nrrlurgeschiclttc der SttLbenudgel, 1840, p. 2ti2, 308. 4r) "Flisf. I,{at. Gdn., vol. i il, p. .I02. ar) Bull. de la Socidtilnplrialer{'Actlimatatiott, vol. VIII, p. 351.
co;
3s1 'l'ruuels

feren!ieri.

A. It. \\tallacc,

608

ACTTUNEA I)t:rrr\1'r'A

.{ coNt)rllllolr

l)11 VL{TA

$i divergente, ca acelea de pe valvele adevdratelor stridii rnecliteraneene. Un exemplar de lcoici cal'e prezenta ambele forme de cregLere a fost prezentat in fa{a ttnei societ[li la Paris. ln sfirgib, este binecunoscnt ci omizile hrirniLe cu hrand diferit[ dobindesc ttneori o culoare diferitfl, san procluc fluturi care se cleosebesc la crrloarc aa). Ar fi s[ depigesc zrici propriile mele ]imit,e clacd asi discu La in ce m[surd clrganismele in stare rtaturali sint modificate in mocl clefiniL de c[tre condiliile schirnba Le. In Origi.nea Specittor am prezenta t 1n sclrL renrrna t al fapLelor in leglLtlrit ctr acest ptrnct gi am aritab inflLrenla luminii as11pra coloritultri pirslrilor, a vieltrilii in apropierea mdrii, asupl'a nuaplelor fntupecate ale ittsecLelor_gi asupra suculenlei plantelor. Dl Herbert Spenc-erab) a discltat recent cu n-[rlt[ pricepere, clin ptrnct de t'cdere general, intreg acest slbiecL. El susline, de exernplu, ci la toate animalele tesuturile externJ gi interne sint afecbate cliferit de condiliile inconjurdtoare gi ci ele diferri i1r'aliabil in stluctttra lor intimi. 'I'ob astferl, suprafelele superioare gi inferioare ale frunzelor', prectlm gi ale_ttrlpinilor gi peliolilor, atunci cind acestea iau funclia gi oclpl pozilia ft'unzelclr, sint in condilii diferite fa![ cle lumind etc., gi, -cllp[ cit se pare, iu consecin![ difer[ ca structur[. Dar, dupd cum admite cll Herbert Spencer, este foarte greu ca in toate cazttrile de acest fel, sd se fac[ cleosebir.el illre efecLele acliunii cle'finite a condi{iilor fizice gi acumularea prin serleclie latlral[ a varialiilor ereditare utile organismului pi care au apdnrt indepelclent cle acliunca definiLir a acesLor conditii.
Degi aici nu lle ocuplnl crt acliunea definit[ a condiliilor cle via!5 asupra ot'ganismelor in stare naLtrrals, pot afirma c[ in ultimii ciliva ani s-air oblinrrl. multe dovezi asupl'a acestui subiect. A$a de exernplu, in SLatele Unite s-a dovedit in mod clar, in special de citre dl J. D. Allen c[ la pdsdri, pe mdslrl ce inairltrim de la uorcl spl'e sttd, multe specii se deoscbesc ca nuanli, mirrirnea corprtltti, a cioctrltri gi lungituea cozri, gi se pare cd aceste clecsebir.i irebuie atribtrite acliurlii direcle a fermperaturiis). Voi da ttn caz oarecurn analog in lergiiturir ctl plantele : dl N{eeltan a7) a comparat dou[zeci gi nouit cie soiuri cle irbor.i atrlericani ctt t'uclele lor ettt'opene cele mai apropiate, toli crescincl foarte aproape trnii de allii 5i in conclilii cit ruai asemlndtoarc. La speciile aniericane ei ccrrrtat5, cu extretn cie l'are exceplii, r,rrmdtoarele : frunzele cad mai clevr.ene, tnainte de a clclea capdtir o cttloare mai vie gi sint mai pulin dinlate sau serate; mugurii sint mai mici ; arborii cresc in mod mai neregulat gi all mai pu{ini
aal Yezi o descricre a expcrientelor d-lLri Gregson asupra lui ADraras grossultu.iuta, Proc. Enton.tolog. Soc., 6 ianuarie 1862; acestc exl.tttt'ictrt.e art fost cottfilmaLe cle cll (lrccniug, in Proc. ol the Northent Entomol1g. Soc., 28 iulie 1862. Despre cfecLclcr ltrauci asupra ornizilor, vezi un curios raport al cl-l1i \licliely, i1 Bal1. de Iu Socidte Irttp. d'Acclittutt', vol. \'Ill, p. 563. PentrLr fapte analoge clin Dahlbont clcsltr.e Hgmenoptera, vezi Wcstrvood, Jlotlerrr Clrts.s. of IttsL'r:ls, vol. II, p. 9li. Vezi cle asernenea dr. L. M<iller Die Abhtittgigl;eit tler Insel:1e2, 1867 nu) 7'1rc Principles of llictlogg, vol. iI, 1866. Capitolele de fatii au fost scrise lnainle dc a fi citil lucrarea cl-ltti llel'bert Spenccr, astfel ci tru am fost ln misurri sI o utilizez, cum a; fi fitclt-o, in caz cotrtrirritr. +6,) PIof. \\'eisstttatr ajunge la aceeali concluzic in legirtuld cu anunriti fluturi elropeni in I'algroasa sil lpcr'.I're, L.ibcr tkn Stttsrur-/Jtrr:Li.rphisnuts, 1875. IIir pot referi cle asenlenea la luclirrile urui nrtrltor alti aptori aslpl'a sttbiectttltti dc fatii; dc exemplu la Grrle und schlcchle Arten, cle Iierner, 1866. a?S l,rt,c. Actrtl. X:nf. Soc. of Philatlelpltiu,28 ianuarie 1gfi2. 1t.70.

ACTIUNEA DEFINITA

A CONDITIILOR DE VIATA

lujeri gi in sfilgit seminlele slnt mai mici; toateacestea in comparatie cu speciile europene corespunzdtoare. Considerind acllm c[ acegti arbori corespunzdtori apar{in mai multor ordine distincte gi c[ ei sint adaptali unor sta[iuni foarte diferite, este greu de presupus cd. deosebirile dintre ei le sint de vreo utilitate in
continenLul vechi sau noll ; chiar dac[ este &$?, asemenea diferenle nu au putut realizate prin seleclie natural[ gi trebr-rie atribuite acliunii indelung continuat[ a unei clime diferite.

fi

nici copacului, fiincl probabil rezultatul direct al acliunii luminii, intocmai cum merele de Nova Scolia sau Canada sint mai viu colorate decit merele englezegti. Dupd ultimele verificlri ale lui Osten Sacken, nu mai pu!in de cincizeci gi opt de soiuri de gale sint produse de c[tre Cgni.ps gi subgenurile sale, pe diferite specii de stejar, iar dl B. D. Walshot) afirm[ c[ el poate aditrga multe alte exemple la list[. O specie american[ de salcie, Saltr humilts, poarti zece feluri distincte de gale. Frunzele ce pornesc de la galele diferitelor silcii englezegti se deosebesc total ca form5 de frunzele naturale. Lujerii tineri de ienuperi gi de pin produc, cind sint inlepati de anumite insecte, excrescen{e monstruoase asem[n[toare unor flori sall unor conuri de brad gi din acelagi motiv florile unor plante se schirnb[ cornplet ca aspect. Galele se produc in toate p[r{ile lumii. Din cele citcva ce mi-au fost trimise din Ceylon de dl Thwaites, unele erau tot a$a de simetrice ca o floare compus[ in mugure, altele erau netede gi sferice ca o boab[, unele erau protejate de [epi lungi, altele invelite cu lin[ galben[ formatS. din lungi fire celulare gi altele cu peri in smocuri regulate. Structura intern[ a unora din gale este simpld, a altora insfl este foarte complicatd. Astfel, la gala comunfl, dl Lacaze-Duthiersnn) reprezintf, grafic nu mai pulin de gapte straturi concentrice, compuse din {esuturi distincte gi anume epidermic, subepidermic, spongios, intermediar, apoi stratul protector tare format din celule lemnoase curios ingrogate pi in fine masa central[ plin5. de granule de amidon din care se hr[nesc larvele. Galele sint produse de insecte din diferite ordine, ins[ majoritatea sint prodtrse de anumite specii de Cgntps. Este imposibil de a citi disculia d-lui Lacaze-Duthiers gi a te indoi ci secrelia otr[r,itoare a insectei provoac[ cregterea galei ; gi oricine gtie cit de virulent[ este otrava secretatd de viespi gi albine, care apar{in aceluiagi grup ca gi Cynips. Galele cresc cu o rapiditate extraordinar[ gi se zrce cd ele ating dimensiunea complet[ in citeva zlleuo); este sigur cd ele sint aproape complet dezvoltate inainbe ca larvele si iasl din ou. Avind in vedere cd multe insecte de gale sint extrem de mici, picfltura de otravd
Vezi excclcnLa lucrare a dlui IJ. D. Walsh, ln Prctc. Entomolog. Soc., Phi.Iadelphia, decembrie 1866, p. 28.1. in legirt.uri cu salcia, vezi ibid, 1864, p. 546. asl vezi admirabila sa llistoire des GcLIIes, in Annal. des Sc. l,iat. Bot., seria a 3-a, vol. XIX, 1853, p.273. 60.) Itirby gi Spcnce, Eriomologg, 1818, vol. I, p. 450. Lacaze-Duthiers, ibid., .p. 284.
39

Ger.B. O alt[ categorie de fapte care nu sint in leg[tur[ cu plantele de cultur[, merif[ atenlie. NII refer la produc{ia de gale. Oricine cunoapte acele formaliuni cttrioase, de culoare rogie aprinsd, piroase, de pe trandafirii sdlbatici, precum gi diferitele gale ale stejarului.'Unele dintre acestea din urmd seamS.n5 cu un fruct, avind o parte de culoare roz, intocmai ca a mirului roz. Aceste culori vii nu pot fi de nici o utilitate, nici insectei care produce gala gi

+s;

c.

2602

610

ACTIUNEA DEFINITA

A CONDITIILOR DE

VIATA

trebuie s[ fie excesiv de minuscr'I5 ; ea nll aclioneazd probabil dectt astlpra a una sau doul celule care fiind anormal stimulate se m[resc rapid printr-un proces de autodiviziune. Dupd cum observ5 dl Walshu'), galele prezint[ caractere bune, constante gi definite, fiecare soi rnenlinindu-se tot atit de fidel formei ca gi oricare organism independent. Acest fapt devine gi mai remarcabil dacd afl[m, de exemplu, c[ gapte din zece soiuri diferite de gale produse pe Sali.r humi.Ii.s, sint produse de diptere de gale (Cectdomgdae) care, ,,cu toate cd apar{in unor specii complet distincte, totugi se aseam[n[ attt de mult incit in aproape toate cazurile este greu, gi in multe cazuri chiar imposibil, de a distinge insectele matnre Llna de altas'). Potrivit unei analogii foarte rdspindite putem deduce linigtili c[ otrava secretatd de insecte atit de indeaproape inrudite intre ele, nu se deosebegte mult in natttra ei; totugi aceast[ neinsemnatd deosebire este suficient[ p.nlr., a produce rezultate foarte diferite. in citeva cazuri, aceeagi specie de Ceci.domfidae produce pe o specie distinct[ de salcie, gale care ntl se pot deosebi. Cgntps fecundatri"r este deasemenea cllnoscuta c5 produce pe cer*), pe care de obicei nu-l atacI, exact acelagi soi de gale ca $i pe stejarss). Aceste din urm[ fapte doveclesc, dup[ cit se pare, cd natura otr[vii este un factor mult mai puternic in determinarea formei galei declt caracterul specific al arborelui pe care aclioneazd. Cunoscind cd secrelia otrflvitoare a insectelor aparlinind diferitelor ordine are insugirea specialir de a afecta cregterea diferitelor plante; cunoscind apoi c[ o nelnsemnal[ diferent5 ln natura otr[vii este suficienti pentru a produce rezultate foarte diferite gi cunoscind in fine, cd compugii chimici secretali de plante sint snsceptibili in mod special de a fi modificali de condilii de viatfl schimbate, putem admite posibilitatea ca diferite pdt'li ale unei plante s5 fie modificate prin acliunea propriilor sale secrelii modificate. Sd compardm de exemplu calicinl cn aspect de mttgchi gi lipicios al unui trandafir Rosa muscost care apare brusc prin varialie mugural5 pe ttn trandafir de Provence, cu gala in formd de mugchi rogu care cregte pe fntnza inoculat[ a unui trandafir s5lbatic, avind fiecare firigor ramificat simetric ca Lln molid microscopic, cu tln virf glandular gi secretlnd o gumd rnirositoarebn). Sau sd compardm piersica, cu pi-elila ei pdroasd, cu inveligul ei cdrnos gi cu simbnrele ei cu coaja tare, cu una clin galele mai complexe, cll strattirile ei epidermice, spongioase gi lemnoase, lnconjurfud lesutul plin de grantile de amidon. Aceste structuri normale gi anormale prezintd evident un oarecare grad de asemdnare. Sau sd reflectdm iardgi asnpra cazurilor ar[tate mai sus ale papagalilor c[rora li s-a i*podobit penajul ct culori vii printr-o oarecare modificare a singelui lor, provccat[ de ilimentarea lor cu anumi{i pegti, sau prin inocularea locald cll veninul unei broagte riioase. Sint departe de a dori sd suslin c[ tranclafirul Rosa muscosn, coaja tare a simbureltii de piersic5, sau culorile vii ale pds[rilor se datoresc efeCtiv vrelrnei modific[ri c]rimice a sevei sau a singelui. Aceste cazuri de gale
611 Proc. Entonnlog. Soc. Philadelphia, 18G4, p. 558. sr; Dl B. D. Walsh, ibid., p. G33 gi decembrie 1866, p. 275.

*)

sa; Duthiers.

Quercus cerris (N. batl.). Dl B. D. Walsh, ibid., 7864, p.

545, 411, 495

qi

decenrbrie 1866, p. 278; vezi de asemenea Lacaze-

6a) Lacaze-Duthiers

; ibid., p. 325,

328.

ACTIUNEA DEFINITA

A CONDITIILOR DE

VIATA

611

S-t 4.. papagali sint insd excelent potrivite pentru a ne ardta cit cle puternic gi de ciudat poate s6 fie afectatd structura de cltre factorii externi. Cu astfel d; fapte in fa{a noastrS, rtr trebuie s[ ne surprindd aparilia oricdrei modificlri in orice orga nism. Ag putea s[ md refer aici Ia efectele remarcabile produse nneori de ciupercile parazite asupra plantelor. Reissekus) a descris ,,u Thesium atacat de un AecLdi"um $i care s-a modificat foarte *.rit, dobindind citer.a din trdsiturile caracteristice ale Ltnor specii, sau chiar genuri, inrudite. Se presuplrnem, spune Reissek, cI ,,starea determinatd inilial de ciuperc5 ar devetri .onrtantd in clecursul timptlltri ; in acest caz, dac[ planta af ti descoperitd crescind in stare s[lbaticd, ea ar fi conside_rati drept specie clistinct5, sair chiar apar{inind nnui notr gen". CrLez aceast[ observalie pentru a ardta cib cle profunA gi totugi cib de natural aceast[ plant5 trebuie sd fi fost modificatd cle cdtre ciuperca p-arazitd,. Dl Meehan56) afirmd de asemenea ci trei specii de Euphoibta pi..r- pi Portulaca oleracea, care in stare naturalS cresc crilcate, clevin erecte aturrci cind sint atacate de Aecidium. In acest caz Euphorbia ntaculata devine noduroasd, cu rdmurelele. relativ_ glabre gi cu frunzele de o form5 moclificatd, apropiindu-se in aceastd privin![ de o specie distinctd, E. hgpericifoli.a.

FAPTE

$I CONSTDERATII OPUStr COI{CEPTIEI DUPA CARE CONDITIILE DE VIATA ACTIONEAZA IX }TOD PUTERNIC LA PRoDUCEREA
DE MODIF'ICANT STRUCTURAIJE
DEFI}TITE

M-atn referit la -netnsemnatele diferenle care existd intre speciile trdind in stare naturald in diferite !5ri, in condilii cliferite ; gi la inceput ilntent tentali si atribuim asemenea diferen{e, probabil cleseori C,, drept cuvint, acliunii definite a condiliilor de meditr. Trebuie avut ins[ in ".d.r. cd existd multe animale gi plante larg rflsplndite, care aLI fost supuse rinei mari cliversitdli de climi gi care totugi au pistrat o uniformitate de caractere. Dupi c1m ,-u obr.rvat anterior, unii autori explic[ variet5lile plantelor noastre culinare gi agricole PIi"..acliunea definitd a condiliilor la care an fost slrplrse in diferitele p["r!i ale Marii Britanii. Astfel, in fiecare comitat din Anglia se gdsesc insi aproximativ cite doul sute de planteut), care trebuie sd fi fost sup,ise un timp extrem de lndelungat ttnor diferenle considerabile de climi gi rot gi c1 toate acestea nu se deosebesc intre ele. Tot astfel, unele animale gi plante sint rdspinclite pe o mare parte a lumii gi igi pdstreazd totugi aceleagi caractere. Degi s-atl prezentat aici o serie de fapte cu privire la aparilia unor boli locale cu tottrl speciale gi la modific5rile ciudate ale stnrctuiii piantelor provocate de olrava inocttlat[ deinsecte gi de alte cauze analoge, existd tolugi o mullime de var.ia{ii - ca de exemplu craniul modificaf al-ai boului niata Si al buldogului, coarnele lungi ale vitelor cafre, degetele unite ale porcului unicopitat, creasta imens[ gi craniul protuberant ale g5inilor poloneze, gr]ga porlrmbelului gtrgat, precllm $i o mullime de alte cazuri similare pe care cu greu le Ltnnaea, vol. XVII, 1843; citat cle Dr. II. T. I{asters, Rogal Institution, 6 martie, 1860. Proc. Acarl. lvnl. sc. Ptiladetphict, 76 iunie 1874 si 23 iulie 1g75. 67; I{ewett C. \\ratson, Cgbele lJritannicq, vol. I, L847, p. 11,
661 65)

ACTIUNEA DEFINITA

A CONDITIILOR DE VIATA

putem atribui ac{iunii definite, in sensul precizat anterior, a conditiilor externe cle via![. F'dri indoiald c[ in fiecare caz trebr-rie sd fi existat o cauzl stimulativ[. Constatind lns[ c5" dintre nenumirali indivizi supugi unor condilii aproape siurilare numai unul singur este afectat, putem conchide cd constitulia individLrlui este de rnult mai mare i-portan!fl decib condiliile la care a fost expus. Intr-adevir, se pare c5 exist5 o regril[ general5 dupI care varia{iile evidente apar rareori gi numai la unul singur din milioane de indivizi, cu toate cd, dupd cum ne putem da seama, toti trebriie s[ fi fost supugi aproape aceloragi condi[ir-rni. Deoarece existl o trecere treptat[ gi insensibil[ de la varialiile cele mai puternic pronunlate la cele mai neinsemnate, sintem indemnali prin acela gi ralionament ca fiecare mic[ varialie s[ o atribuim mult mai nrult diferentelor inn[scute ale constitu!iei, oricnm ar fi fost ele provocate, declt acliunii definite a condi{iilor de mediu. La aceeagi concluzie ajungem daci examinilmcaztrrile la care ne-am referit anterior, privitoarer la g[inile gi porumbeii care au variat gi vor continua fdrd indoial[ s5. varieze in direclii de-a dreptul opuse, cu toate cd aceste animale au fost linute timp de multe generalii in aproape aceleagi condilii. Aga de exemplu, unele se nasc cu ciocul, aripile, cozTle, picioarele etc. pulin mai lungi, iar altele cu aceleagi pirli ceva mai scurte. Prin selectia indelungatd a unor asemenea ruici cliferenle individuale care apar Ia p[sdri linute in aceeagi volier5, s-ar putea forma cu sigr-rran!fl rase foarte diferite ; gi seleclia indelung continuat5, oricit de important este rezultatul ei, nu face altceva decit sd conserve varia{iile care survin a$a dupd cum ele ne apar nou5, in mod spontan In aceste cazuri vedem c[ animalele domesticite variazd. printr-un numdr nesfirpit de' particularit5li, cu toate cil sint tratate pe cit de uniform posibil. Pe de al[5 parte, existl cazuri de animale gi plante care degi au fost supuse Llnor condilii foarte diferite, atit in stare natural[ cit gi domestic[, au variat aproape in acelagi fel. Dl Layard mI informeaz[, cd, a observat la cafrii din Africa de Sud un ciine care semdna in mod neobignuit cu ciinele arctic al eschimopilor. In India, porumbeii prezinl[ aproape aceleagi mari diversit[li de colorit ca gi in Europa. Arn vlzut gi eu pommbei p[ta{i sall numai dunga{i, precllm $i porumbei cu p[rtile laterale ale corpului albastre pi albe, din Sierra Leone, Madera, Anglia gi India. Noi variet[li de flori sint produse in mod continuu in diferite pdrli ale Marii Britanii, dar multe din acestea au fost constatate de c5tre arbitrii la expoziliile noastre ca fiind aproape identice cu variet[{i vechi. in America de Nord au fost prodngi un numdr enorm de pomi fructiferi gi legume culinare noi. AcesLea se deosebesc de variet[lile europene in acelagi mod general cum se deosebesc inLre ele diversele varietdti obtinute in Europa ; gi nimeni nu a pretins vreodat[ c5 in America clima a imprimat numeroaselor varietdli americane vrelln carac{.e.r general, dupl care ele ar putea fi recunoscute. Totugi, din faptele prezentate anterior in baza informaliilor dlui Meehan in legdturi clt arborii de pldure americani gi europeni, ar fi pripit sd afirm5m ch varietdlile oblinute in cele dou5" continente nn ar dobindi intr-un timp foarte indelungat un caracter deosebit. Dl \'Iasters a inregistrat un fapt58) remarcabil care se referd la acest subiect. Astfel, el a cultivat numeroase plante de Hi.bi.scus sgri.acus din seminte
58) Gardener's Chronicle, 1857,

p.

629.

ACTIUNE,A DL,FINI'I'A

A CONDITIILOR DE

VIATA

recoltate in Carolina de Sud gi in Palestina, uncle plantele parentale trebuie sI fi fost supuse Lrnor condilii foarte diferite gi plantele obtinute clin seminlele aduse din cele doud localiti{i s-au separat in doul linii similare; una cu fntnze obtuze gi flori purpurii san carmin pi cealaltd cu frunze alungite gi flori de ctiloare mai mult sau mai pulin trandafiric. Din cazLtrile de serii paralele de valiet5li, prezentate in capitolele anterioare, putem deduce influenla dominantS a constituliei organismului aslrpra acliunii definite a condiliilor de via{5, ceea ce constituie un subiect irnltortatrt care va fi tratat nlterior, mai pe larg. S-a ardtat c[ subvarietfl{i ale diferite]or soiuri de griu, dovleci, piersici gi alte plante, gi intr-o mlsur[ mai mic[ subvarietflli de giini, porumbei gi ciini, se aseam[q[ satt se cleosebesc unele dc altele intr-un mod strict corespu nzvator sau paralel. In alte cazuri, o varietate a unei specii se aseam5.nir cu o specie distinctfl, sau varietdlile a doul specii distincte seamln5 una cu alta. Cu toate cd aceste asem[nIri paralele se datoresc deseori, fir[ indoial5, nnei reversiuni la caracterele anterioare ale unui str[mog comun, totugi, in alte cazuri, cind pentru prima dafd apar noi caractere, asem[narea trebuie atribuitd mogtenirii unei constitulii similare pi, ca Irrmare, a rtnei tendinle de a varia in acelagi fel. Putem vedea ceva asemflndtor in caztrl cind aceeagi monstruozitate apare gi reapare de mai multe ori Ia aceeagi specie de animal gi, dupi cllm mi-a remarcat dr. Maxwell N{asters, la aceeagi specie de plantS. Putem conchide cel pulin c[ gradul de modificare pe care l-au suferit animalele gi plantele in stare domestic[ nu corespunde cu mdsura in care acestea au fost supuse unor condilii schimbate. Deoarece cunoagtem mult mai bine ascendenla p[s[rilor domesLicite decit a majorit[lii patrupedelor, s[ aruncim o privire pe listl : in Europa, porumbelul a variat mai mult decit aproape oricare alt[ pas[re; totugi el este o specie indigenl qi nu a fost supus vreunei schimbflri extraordinare a condiliilor. Gdina a variat tot atit, sau aproape tot atit ca gi porumbelul gi igi are originea in junglele calde ale Indiei. Nici p[unul, originar din aceeagi !ar[ gi nici bibilica care trdiegte in degerLurile africane, nll au r.ariat de loc, sau an variat numai la colorit. Curcanul din NIexic nu a variat decit putin. Pe de alt[ parte, rala, b5gtinagd in Europa, z proclus citeva rase bine pronunlate ; $i cum aceasta este o pasflre acvatic[, ea trebuie sd fi fost supus[ unei mult rnai serioase moclificdri in obiceiurile ei decit porun]belul sau chiar g[ina, care au variat totrigi intr-o misurl mult mai Inare. Gisca, originar[ din Europa gi pas[re acvatic[ ca gi ra{a, a variat mai pulin deciL oricare altd pas[re domesticit5, cu excep{ia piunultri. ^ Varialia mugurali este de asemenea important[ din acest punct de vedere. In citeva cazLrrt, ca atunci cind toli ochii aceluiagi tubercul de cartof, toate fructele aceluiagi prun, sau toate florile aceleiagi plante au variat brusc gi in acelagi fel, s-ar putea sustine c[ varialia a fost provocat[ in mod definib de vreo schirnbare oarecare in condiliile la care au fost supuse plantele; totugi, in alte cazuri o asemenea recunoa5tere este extrem de dificilS. Deoarece prin varia{ie mllgural[ apar uneori caractere noi care nu se intilnesc la spcciile parentale sau la vreo specie inrudit[, putem respinge ideea, cel pti{in in acesfe caztrri, c[ aceste caractere stnt datorite reversiunii. Agadar, ar merita sd cugetlm in mod serios asupra unui caz remarcabil de variatie mugurala, ca de exentplu acel al piersicultii. S-au cultivat milioane de astfel de pomi in diferite phrli ale

614

ACTIUNEA DEFINITA

A CONDITIILOR DE VIATA

Iumii. Acegtia au fost trata{i in cliferite feluri, alr crescut pe rild5cini proprii gi altoifi pe diverse portaltoaie, au fost planta{i separat ca exemplare tip, pugi pe spalier sau sub sticll gi totugi fiecare muglrre al fiec[rei subvarieL5{i pirstreazl fidel caractcrele soiului s[u. Uneori ins[, la lungi intervale de timp. rin pom din Anglia sau unul din clima cu totul diferit[ a statului Virginia, r-a ploduce un singur mugure din care va iegi o ramur5 care produce mereu nectarine. Dup[ clrm se gLie, nectarinele se cleosebesc de piersici prin netezimea, dimensiunea gi aroma lor, diferenla fiind atil de mare incit unii botanigti au susliirut ci piersicul gi nectarinul sint specii distincte. Caracterele astfel bnrsc dobindite sinb atit cle constante incit o nectarind produs[ prin varia{ie mugrlral5 s-a innrr-iltit prin s[min!h. Pentru a ne feri de presuplrnerea ch exist[ vreo deosebire oarecare inLre varialia mugurald gi cea prin seminle, trebuie s[ avem in r-eclelt, cir nectarinii au fost de asemenea produgi din simburele piersicei gi invers, s-au procius piersici din simburele nectarinei. Or, este oare posibil de a concepe coirditii externe mai asemdnltoare decit acelea la care sint supugi mugurii aceluiasi pom? Totugi, Lrn singur mugure din multele mii de pe acelagi pom a proclus prin faptul ci acelagi mugtire floral a produs Lln fruct, din care o jumdtate sarr un sfert este tiectarinS", iar cealaltfi jum[tate sau celelalte trei sferturi pie.rsicir. De altfel, gapte sall opt variet5{i de piersic au produs nectarine prin varia{ie mugural[; fdrl indoial[ ch nectarinele astfel produse se deosebesc pulin unA clt
alta, dar ele sint totugi nectarine. Trebuie s5 existe, desigrlr, vreo cariz[ oarecarc. inLernfl san extern5, care stimtileazl mngurele de piersic5 in sensr]l de a-gi schirnJra natura. Nu-mi pot inchipui insi vreo categorie de fapte ma.i nimerite pentnr a ne impnne convingerea c[ ceea ce noi numim condilii externe de viat5, in multc cazuri joac[ rtn rol ctt totul netnsemnat in relalia cu oricare varia{ie particulari. in comparalie cu organizalia salr constitrilia fiinlei care variazS. Din lucrdrile lui Geoffroy Saint-Hilaire gi mai recent din acelea ale lu i Dareste gi allii, se gtie cd dac[ ouSle de gdinl sint scuturate, plasate vertical. perforate, acoperite parlial cu ulei de in fiert etc. ele produc pui rnonstnrogi. Agirrtar, s-ar putea spune c[ aceste monstruozlt6\i sint cauzate dire ct de ascmelrea condilii nenaturale, ins[ modificfirile astfel produse nu sint de natuni definitil. tln excelent observaLor, dl Camille Daresteun), observ[ ,,ci diferite]e feluri de monstruozitdli nu sint determinate de cauze specifice ; factorii externi care modific[ dezvoltarea embrionului aclioneazfl numai in sensul de a cauza o pcrturbare -- o deviere in cursul normal al dezvoltdrii". El compard rezultatul crr ceea ce vedem la boli.A$a de exemplu, o rhcire bruscl a timpului afecteazh numai unul dintr-un mare numdr de indivizi, cauzind o rflceal[ sau o amigdalit5, Lrn reumatism sau o inflamatie a pl5minilor salr a pleurei. Agentul contaminator aclioneaz5 in acelapi feluO). Putem lua Lln caz gi mai specific: gapLe. porumbei att fosb mugca[i de gerpi cu clopo!ei6') ; unii au suferit de convulsiuni ; la unii s-a coagulat singele, iar la al[ii acesta era perfect fluid ; unii prezentau
6s) Xldmoire sur lcL Production ortificielle des n[onstruositris, 1862, p. 8 - 12; Recherches sur les Conditions clc.. chezles Monstres, 1863. LIn rezumat al experientelor lui Geoffroy este prezentat de fiul slu ln Vie, Trauaur ctc., 7847, p. 290. 60) Paget, Lectures on Surgical Pathologg, 1853, vol. I, p. 483. 6L1 Researches upon the Venom of tlte RatUe-snake, ianuarie 1861, de dr. I'Iitchell, p. 67.

brtisc, f[rd vreo cauzb, aparent5, o nectarind,. Cazul este insd pi mai remarcaJril.

ACTIUNEA DEFINITA

A CONDITIILOR DE

VIATA

615

puncte de echim ozd, pe inim5, allii pe intestine etc. gi allii nu prezentau nici o ieziune vizibil5 pe nici un organ. Se gtie c[ bhutura excesiv[ catlzeazi diferite boli diferililor oameni, ins[ la tropice, efectele alcoolismului diferd de cele provocate lntr-o clim[ receu'); $i in acest caz vedem influenla definitd a condiliilor contrarii. Se pare c[ clin faptele de mai sns ne putem forma tot atlt de bine o idee despre ntodul cum condiliite externe ac{ionea.z[ direct, degi nu in mocl definit, asupra detcrmin[rii modificlrilor structttrale, ca gi crin] ne-am putea-o probabil forma incl mult tirnp de aici inainte.
BEZUMAT

Din faptele prezentate in acest capitol reiese f[r[ lndoial[ cd modificdrile extrem de mici in condiliile de via![ aclioneaz6. uneori, gi probabil chiar deseori, intr-un mod clefinit asupra formelor noestre domestice. $i cum aclirlnea condi{iilor schimbate in provocarea variabilit5tii nedefinite este cttmulativ[, tot astfel poate fi gi acliunea lor definiLd. Deci, din condiliile modificate aclionind in decursul unui lung gir de generalii, decurg probabil modificdri strrictttrale considerabile gi ctefinite. In citeva canLrri s-a produs repede un efect pronunlat asupra tuturor, sall aproape tuturor indivizrlor care au fost sllptlgi unei schimb[ri sensibile in clim5, hrani sau alte condilii. Aceasta s-a intimplat oamenilor din Europa in Statele Unite, ciinilor din Europa in India, cailor ln insulele F'alklanO, aiteribelor animale, se pare, la Angora, stridiilor strdine tn l{ediberana gi porumbului transportat dintr-o clim[ intr-alta. Am vf,zub ci compugii chimiiiai Lrnor planLe gi starea [esuturilor lor sint ugor afectate de condilii schimbate. Se pare cd existl un raport intre anumite caractere gi antltnite conditii, astfel cd dacd acestea din urm[ sint schimbate, caracterul este pierdr'rt,3$2 cllm se lntimpl[ cll coloritul florilor, cu starea Llnor plante cu]inare, cu fructul pepenelui, cu coada oilor din rasd, ctt coada gra15 pi cu lina deosebitd a altor oi. Produclia de gale gi schimbarea penajului la papagalii hrflni{i ctr alimente deosebite san inocilali cu otrava unei broagte riioase, ne dovedesc cit de mari gi de misterioase schimbdri in structurd .si colorit pot constitr-ri rezultatul definit al modificdrilor chimice in lichidele sau lesuturile nutritive. in prezent gtim aproape cu certitudine c5" organismele in stare uatural[ pot fi moclificate in diferite feluri definite, de cltre condiliile la care au fost supuse timp indelungat, ca tn cazul p[s[rilor gi al altor animale din nordul gi sudul Staielor lJnite gi al arborilor americani, in comparatie cu reprezentanlii lor din este ins[ extrem de greu de a face deosebire intre rezulEuropa. In mu{t" "u"rri tatul definit al concliliilor schimbate gi acumularea prin seleclie natural[ a varia{iilor indefinite care s-au dovedit utile. Dac[ unei plante i-ar prii mai TYlt s[ creascd inLr-un loc umed decit intr-unul uscat, din acliultea directh a mecliului inconjur[tor ar putea rezulta o modificare corespunz[toare_ a constiLuliei sale, cu tbate c5. nu avem motive s[ credem ch variatii in sensul doriL ar ap[rea mai des la plantele dintr-o staliune ceva tnai umed[ decit obignuit, decit Ia alte plante. Dac[ staliunea este neobignuit deuscatl sau de umedd, vor apd,rea .rn.oii varialii de natur[ a adapta planfa intr-o mic[ m[sur[ la condilii de viat[
ozl

Di Sedglvick ln British and Foreign Medico-Chirurg.

Reuiew, iulie 1863,

p.

175.

ACTIUNEA DEFINITA

A CONDITIILOR DE

VIATA

direct opuse ; de aceasta avem motive de a ne convinge din ceea ce constatiinr efectiv in alte cazuri. Organizalia salr constitulia fiinlei supuse acfiunii condiliilor schimbuitt, este in general un element mult mai important in determinarea naturii varialiei. decit inslgi nalura acestor condilii schimbate. Acest fapt este dovedit prin aparilia in condilii diferite a unor modificdri aproape similare gi aparilii in aproape aceleagi condilii a Llnor modificdri diferite. Avem gi mai bnne clor-ezi despre aceasta, prin faptul c5 varietdli strict paralele sint deseori produse clin rase distincte, sau chiar din specii distincte ; de asemenea, prin frecr-e1tu reaparilie a aceleiagi monstruozit[!i la aceeagi specie. Am v5zut de asemeneir c[ gradul ln care all variat pdslrile domesticite nu este in strins5 rela{ie crl gradul de modificare a condi{iilor la care acestea au fost suplrse. S[ revenim la varia{iile mugurale. Daci reflectdm asupia milioanelor clr muqttri produgi de numerogi arbori, inainte ca vreunul dintre muguri s[ fi t'ariaL, rdminem nedumerili asupra cauzei precise a fiecirei varia[1i. S:i nc reamintim de cazul prezentat de Andrew Knight al prunului magnum bonunt galben in virsti de patruzeci de ani. Acesta este o veche varietate care s-a IJopagat timp indelungat prin grefe pe diferite portaltoaie, pe tot cuprinsui Iruropei gi al Americii de Nord gi la care un singur mugure a produJ odatri brttsc Lrn magnum bonum rogu. Trebuie s[ avern de asemenea in veclere cd varie.t[ti qi chiar specii distincte, ca piersicii, nectarinii, caigii, precum gi anumite variet[li de trandafiri gi camelii, care degi sint separate printr-un numdr imens cle genera{ii de vrenn strdmog comun pi degi sint cultivate in condilii diferite. atl produs totugi prin variatie mugural[, variet[li foarte asemdndtoare. Dacri reflectim asupra acestor fapte, sintem adinc p[trungi de convingerea c[ in a semenea cazttri natura varialiei depinde nu mai in micd m5sur5 de condiliile la care a fost supusd planta gi nici in rnod special de caracteiul ei indiviclual, ci mttlt mai mult de natura sau constitulia ereditard a intregului gmp de fiin{e inrudite cie care aparline planta respectiv5. Sintem astfel for{ali s[ conchidenr c[ in majoritatea caznrilor, condiliile de via!5 joac5 un rol suborclonat in determinarea oric[rei modific[ri particulare, asemdn[tor aceluia pe care il joacl o sclnteie atttnci clnd o mas[ de combustibil izbucnegte in fl[cdri, natura fliicirii depinzind de ma beria combustibild gi nu de scint eieo3). F'5r[ indoiald c[ fiecare variatie neinsemnat5 trebuic s[-gi aibd caLrza ei detcrminat5. Este insfl tot at,it de imposibil de a incerca sd descoperim cauza fiecireia, ca gi de a preciza de ce frigul san o otravi afecteazd un om altfel deciL pe un altul. Chiar ln cazul modific5rilor rezultind din acliunea definitd a condiliilor de via!5, cind toli sau aproape toli indivizii care au fost supugi aceloragi condi{ii sint afecta{i in acelagi fel, rareori putem constata relalia precisl
intre sau neutilizarea accentuat[ Se va vedea cle asemenea cd anttmite r.ariatii stnt legate prin corelalie, precum gi prin alte legi. Deocamdat[ nti putem explica mai departe nici cau zele gi nici natura variabilit5tii organismelor.

a diferitelor organe producc un efect ereditar.

^cauzil In capitolul urmltor

gi efect.

se va ardta

ci utilizarea

63) Prof. \Yeissmann pledeazii energic pnismus der Schmetterlinge, 1875, p, 40-43.

ln favoarea acestui punct de vedere ln lucrarea sa Saison- Dimar-

CAPITOLUL aI XX/V-Iea

LEGILE VARIATIEI
,i.ii
rlin

- F0LOSIREA $I NEF0LOSIREA etc.

-

zarea

,o);::ifili::","i,,iii,!i,": ":;:::::':";;,:,::iT"i,'iii:,:,#{::,'!'fi:,lXiiIa ufiimale ;i plante Diferite metocle prin care se poate realiza accasta Opriri
Organe rurlimentare.

dezuoltere

ln m[sura in care imi va permite dificultatea subiectului, voi exantina atit in acest capitol cit gi ln urm[toarele dou[, cele citeva legi care gll\rerneazl, variabilitatea. Acestea pot fi grupate dupd cum urmeazd : efectele folosirii gi ale nefolosirii, inch-rsiv obiceiurile schimbate gi aclimatizarea, sistarea dezvoltdrii, varialia corelativd, coeziunea pdr{ilor omologe, variabilitatea pdrlilor mulbiple, compensalia cregterii, pozilia mugurilor fa!5 de axa plantelor gi in fine, varia{ia analog5. Aceste ctteva subiecte se leagd unul de altul, ?$& incit deosebirea lor estc deseori arbitrar5. Ar fi preferabil s5 discutdm mai intii pe scurt acea for![ coordonatoare gi reparatoare care, lntr-o mdsur5 mai mare sau mai mic5, este comuni tuluror organismelor gi pe care fiziologii o nu meau inainLe vreme nisus f ormatfuus. l3lumenbach gi allii ') a., insistat c[ principiul care permite unei hidre tdiate in bucirli s[ se dezvolte in doui sau mai multe animale perfecte, este tot ace]a care face ca la animalele superioare o rand s[ se vindece printr-o cicatrice. Cazurt.z ngela al hidrei sint evident analoge diviziunii spontane sau inmullirii prin sciziparitate a animalelor inferioare, precum gi inmuguririi plantelor. Intre aceste cazuri extreme gi acel al unei simple cicatrice avem toate gradaliile. Prin sectionarea picioarelor $i a cozii unei salamandre, Spalla nzani 2) a oblinut in curs de trei luni gase recolte din aceste membre, astfel c[ 687 de oase perfecte
1)

An

Essag on Generation, traducelea ln englezi, p. 18

p.

Pagct, Lectures on Surgical Pathologg, 1853, vol. I,

79.

209.

-)

Art Essag on Animal Reproduction, trad. englezd, 1769, p.

618

I,ECILE YARIATIEI N1SU5 FORMATIVUS

au fost reproduse cle cltre rrn animal in cursul unui an. ln orice punct s-a scc{ionat membrul, s-a reprodu s exact nu mai partea care lipsea gi nu mai mult Cind se inl[trtrI rtn os bolnav, uneori unul nolr ,,clobindegte treptat forma corespunz5tc)are gi toate le,qr"iturile mugchilor, ligamentelor etc., devin tot atit cle complete ca pi inainte" 3). Aceasb[ forlir clc regenerare nu aclioneazd. lnsX intotdeauna perfect. Astfel. coada rergeneratfl a ttnei gopirle se deosebegte de coada normal[ prin fonnli solzilor, la anumiLe ortoptere picioarele posterioare mari se reprodnc mai ntici *,1. iar la animalelc superioare, cicatricea albfl care unegte marginile unei rdni aclini'i nu e formatfl c]in 1;ielc perfectd, deoarece lesutul elastic nll se produce clecit nitrlt rnai tirziu u). Rlunrc'nbach spune cd ,,activitatea acestui nisus formati.utts este in laporL invers cu virsfa corpului orgarizat". De asemenea for{a lui este la animale crt atit ntai Inare cu ciL acestea sint situate mai jos pe treapta clt organizalie; gi animalele cle pe o treapt[ inferioari corespund embrioni]or animalelor superioare, aparlinincl aceleiagi clase. Observaliile lui Nervporto) oferii o bunfl exemplificare a acestni fapt. Astfel, autorul a constatat cd ,,miriapodele. a clror cea mai complctzi dezvoltare aproape cd nu depdgegte larva insectelor perfecte, i$i pot regenera picioarele gi antenele chiar pini la ultima Ior nlpirIire" ; la fel o pot face gi lan-ele insectelor veritabile, nu insd - cu excep{ia unui ordin - insectcle mature. Salamandrele corespllnd ca dezvoltare mornrolocilor sau larvelcjr,batracienilor flr[ coad[, gi ambele posed[ intr-o mare m[surii capacitatea de regenel'are, cu exceplia batracienilor maturi fdr[ coad5. Absorblia joacir cleseori un rol important in repararea leziunilor. Atunci cind se rupe un os gi capetcle de la rupturd nu se unesc, aceste capete sint absorbite gi rotunjite, astfel cir se formeazd. o fals5 incheieturS,, sau dac[ capetele se unesc dar se incalec[, p[rlile proeminente sint indepdrtate prin absorbli.'). IJn os dislocat igi va forma un nolr locag. Tendoanele si vinele varicoase cleplasate iSi scobesc noi ganluri in oasele pe care apasd. Ins5, dtrp[ cum obsen-d Virchow, daci absorb{ia intrX in acliune in timpul cregterii normale a oaselor. pe mdsurl ce osul cregte plrlile care in tinerele sint compacte se escaveazl, pentru a primi lesritul rnedular. Dac[ incerc5m s[ inlelegem numeroasele cazuri tipice de regenerare ajritatd de absorblie, trebuie sX ne reamintim c[ aproape toate plrtile organizaliei sufer[ o constantd reinnoire, chiar atunci cind ele iSi menlin aceeagi formri, astfel c[ partea care nu este reinnoitd este susceptibil[ de a fi absorbit[. LInele cazuri, clasate de obicei in aga-zisul nisus formattuus, par Ia prima vedere s5 apar{in5 unei categorii distincte, pentruc[ in aceste cazuri nu numai cI se reproduc stmcturi t'echi, dar se formeaz[ gi structuri noi. Astfel, dupd inflamalie se dezvolt5,,nlembrane false", prev5zute cu vase sangvine gi limfatice gi cu nen i. In felul accsta, atunci cind un fetns scaph din trompele fallopiene gi cade in alrclomen, .,natura vars5 o cantitate de limf5 plastic5, care se
.

Carpenter, Prirtciples of Corttp. Phgstologg, 1854, p.479. a) Charleslor-Lh, XIug. of Ncrl. -[l.sl., vol. I, 1837, p. 145. 5) Pagct, Lrctures on SurgicrLl PrLIfutIoqU, vol. I, p. 239. 0; Citate de Clarpentcr, Conut. Pltgs., p. 479. 7; Ilxpunerea Prof. llarey asupra capacitltii de coadaptare a tuturor pirLilor organizatiei este excelenti. La mcLcltirte animeile ,1873, cap. lX. \'ezi de asemenga Paget, Leclures eLc., p:257.

31

LF.GILE VARIATIEI N/SUS FORA{ATIVUS

619

formeazI intr-o men]brand ojganizatd., bogat prevdzuth crr vese, sangvine" $i fetttsul e hrirnit ciLva tirnp. In anumiLe cazuri de hiclrocefalie, locurile-deschise gi periculoase din craniu sint completate cu oase noi, care se intbin[ pril suturi perfect din{iite a). \{ajoritatea fiziologilor ins5, ln special cei cle pe continent, att renun{at asl5zi la credinla in limfa plasticd sau blastem gi Virchorvs) srisline cI ot'ice strttctttr[, notti satt veche este formatd prin proliferarea celulelor preexistente. Din acest punct clc vedere, membranele false, ca gi tumorile canc.roase sau alte Lrtrnori, ntt sint cleclt dezvoltlri anormale ale cregterilor normale 5i astfcl ptrtem inlelegc cle ce ele se aseamdnd cu structurile invecinate ca de exemplu cind in cavitilile seroase,,o falsd membranl dobindcgte rln invelig epitelial ex:ict ca acela care acoperd membrana seroas[ origina][ ; aderenlele irisr-rlui poL clcveni neqre, clupI cit se pare prin procluclia de celule pigmentare ca la Lruea" to). De.si nu' fntotcleattna llerfecta, capacitatea de regenerale este fdrd indoial[ tttr admirabil disllctzrLl, gal.a la diversele eventualitili, chiar la acelea care n1 se prezinLI clccit foarte rartt). Aceastl capacitate nu esLe totugi mai gimitoare declt crc$Lerea 5i clczvoltarea fiecdrei fiinlb, in spccial ale acelorlu .u.. se inmlllesc prin sciziparitate. Acest subiect a fost menlionat aici penLm cd putem deduce cd atunci cinci oricare parlc sau organ este foarte m[iit ca climensirine sall complet sriprimat prin r.ariatie gi selec{ie continuii, forla coorclonatoare a organrz?,{iei tincte'sit readuci toate p5r{ile in armonie unele cu altele.
DESPRtr EFECTEI/tr FOIJOSIBII

$I NEFOI-.,OSIRII A ORGAI{EI,.,OR

ACCENTTIATE

Este binecunoscut, gi vom prezenta imediat dovezi, cd folosirea sau actirritatea crescut[ a organelor intdregte mugchii,glandele, organele senzoriale etc. 5i cti, pe de alti parte, nefolosirea duce la slilbirea acestora. S-a dovedit experimental de ciLre Ranke 1') ci debitul sangvin este mult sporit spre orice parte cal'e execr"ttd un travaliu gi scade din nou cind acea parte se aflf in repags. Ca tlrlnare, ciac[ travaliul este frecvent, vasele cresc ca dimensiune gi paitea respccliv[ este mai bine hrinit[. DupS Paget 13), pirul lung, cles gi de culoare illchis[ care cregte ctLe o datd chiar la copii mici in apropierea suprafelelor persistent inllatnate sau a oaselor rtipte, se explicd de asemenea printr-un clebil- .sangvin sporit spre acele pirli. Cind T:{unter a introdr-rs pintenul unui cocog in creasta acestuia, care este bogat prev5zrltd cu vase sangvine, intr-nnul din cazuri pintenul a crescnt in form6 de spiralfl pin[ la o lungimt de 1b,24 cm iar in alt caz a crescut drept^ inainte ca rrn corn, astfel incit pasdrea nu mai puLea atinge soltll ctt ciocul. In conforrnitate cu interesantele observnliuni ale
8) Aceste cazuri sint prezentate de Blumenbach in lucrarea sa.Essag on Generation, Celullar Pathologg tradus de Dr. Chance, 1g00, p. 27, 14L. 10.; Paget, Lectures on pathologg, vol. I, 1g53, p. 357.
eS

p, b2, b4.

Lr1
121

lbidem, p.

150.

Dte Illut|ertheilung elc.rderOrgane,1871, citat de Jaeger, In SachenDarutir-t's,7874,p.4g. nea FI. Spencer, 7'1rc Ptirtciplcs of Biologg, vol. lI, 1866, cap. 3-5. L}S Lcctures on Palhctlogg, ISb3, vol. I, p. 71.

\'ezi

cle aseme-

620

LEGILE VARIATIEI

clltri Sedillot 1n), atttnci cind se inl5turd o por{iune din unul dintre oasele piciorului unui animal, osul asociat se dezvolt[ pin[ ce atinge volumnl celor cloriii oase, ale c[ror funcliuni trebuie sd le indeplineascd. Aceasta se vede rnai binr la ciinii cdrora li s-a scos tibia ; osul vecin, care este aproape filiform gi n1 Ar(. nici o cincime din dimensiunea celuilalt, dobindegte cur.ind o dimensiilne egalir satt mai mare decit acea a tibiei. La inceput este greu de crezut c5 greltritea sporitfl, aclionind asupra unui os drept, ar putea ca prin cregterea gi reOucerea alternativd a presiunii sd facd ca singele si curgd mai ugor prin vasele carr. strdbat periostul gi astfel si furnizeze mai multh hrand osului. Totlpi, obscrva{iile prezentate_ de dl Spencer 15), asupra intdririi oaselor incovoiate ale copiilor rahitici de-a lungul laturilor concave, t face s[ credem c[ aceasta este posibil. !.Sanatul trunchiului unui arbore sporegte in mod sensibil cregterea {esrrttrlui lemnos in p[rlile snpuse tensiunii. Prof. Sachs este de pirere, din tnoti.'.. pe care le indic[, c[ aceasta se datoregte faptului cd presiunea scoarlei copacplui este relaxat[ in aceste pdrti, gi nu debitului sporit cle ser'[ provocat de miscarea triunchiului, dupd cum suslin Knight Si H. Spencer 16). lesr-rtll d1r:, lemnos, se poate insd dezvolta f[rd ajutorul vreunei migclri, dtLpd cum veclept la iedera strins fixat5 pe un zid vechi. In toate aceste cazvri, .it. foarte gr-c1 de a deosebi efectele selecliei continriate timp indelungat, de acelea care rteclrg din activitatea crescut5 a pdrtii respective sau direct din vre-o altir cauzd. DI H. Spencer rz).recunoagte aceasti dificultate gi di ca exemplu spinii arborilor gi cojile nucilor. In aceste cezLrri, avem de-a face cu rin lesui Iemnos extrem cle dttr, f[rd posibilitate de migcare gi, care nu pare a fi prodtis de vreo altfl cauzit direct sLimulatoare. Considerind ins[ cd duritatea acestor p5r[i este de evidentit utilitate plantei, putem considera rezultatul ca datorit probabil selecliei a$aziselor varia{ii spontane. Oricine gtie c[ munca grea ingroag[ epiderma miiniior gi cind afldm _.1 lu copii, mrrlt inaintea nagterii, epiderma- este mai groasd pe palme $i pe tllpile picioarelor decit pe oricare attd parte a corpLrlui, drlpd cum a observat cu admiralie Albinr-rStt), sintem natural dispugi sd'atribuirn aceasta efectelor ereditare ale ttnei utiliz[ri sau presiuni lndelungate. Sintem tenta{i sI extindem acest punct de vedere chiar gi la copitele patrupedelor. Cine va putea pretinde insfl de a fi in mflsurd sd determine intrucif seleclia natura][ a putut contribui la formarea unor structuri de o importan![ atit, de eviclenta pentru animal ?
Se poate constata cd la membrele megtegugarilor care exercitl cliferite meserii, intrebuinlarea intdregte mugchii gi atunci cind un mugchi este intlrit, tendoanele gi crestele oaselor la care el este atagat, se dezvoltS; gi acesta trebuie s[ fie de asemenea cazul vaselor sangvine gi al nervilor. Pe de alt5 parte, cincl trn membru nu este folosit, ca la fanaticii din Orient, sau cind ner v*ul care il alimenteazd. cll energie nervoas5 este efectiv distnrs, mugchii se atrofiaz5.
ra1 Comptes Rendus, 26 septembrie, 1864, p b:Jg. rr; H. Spencer, TIrc Principles of Biology, vol. II, p. 243. LB) Ibid., vol. II, p. 269. Sach, ?erl-book of llttung, L87b, p.734. rt) H. Spencer, l'he Principles of Biologlt, r'ol. II, p. 27J. rs) Paget, Lccturts on PalhologlJ, vol. II. p. 209.

EFECTELE FOLOSTRII

$I

NEFOLOSIRTT

627

Ca si in cazvl variabilitdtii generale ;i nedefinite, se pare ci pentru oblinerea unui rezultat apreciabii, trebr-rie ca mai multe genera[ii sd iie supuse unor obiceiuri schimbate. G[inile, ralele gi gigtele noastre dontestice $r^-au pierdut aproape capacitat.ea de zltor, nll numai ca individ, ci gi ca ras5. Intr-adevhr, nu vedem cer o g[in[ tinlrd s[-gi ia zborul atunci cind este speriat[, &$& cum o face trn tin5r fazan. Aceasta m-a fdcuf sb compar cu atenlie oasele membrelor la g[ini, ra!e, porumhei gi iepuri, cu aceleagi oase de la speciile parentale silbatice. Deoarece dimensiunile gi greutdtile au fost prezentate pe larg in capitolele anterioare, voi recapitula aici numai rezultatele. La porumbeii domestici, lungimea sternului, proeminenla carenei acestuia, lungimea scapulei gi a claviculei, precum gi lungimea aripilor m5surat[ intre capetele celor doud radiusuri, s-au redus toate fa![ de aceleagi plr{i ale porumbelului silbatic. Totugi, remigele gi rectricele s-au lungit, ins[ aceasta poate avea tot atit de pulin[ legdturd cu folosirea aripilor sau a cozti, ca gi lungimea pdrului unui ciine cu migcarea pe care acesta a f[cut-o de obicei. Cu excep{ia raselor cu ciocul lung, picioarele porumbeilor s-au redus ca dimensiune. La giini, creasta sternultti e mai putin proeminent[, fiind deseori deformat[ sau monstrttoasS, iar oasele aripilor au der.enit mai Ll$oare fali de oasele picioarelor gi apar pulin mai scurte in comparalie cu acelea ale formei parentale, GaIIus banktua. La ra{e, creasta sternului este afeclat[ in acelagi fel ca pi in cazurile anterioare. Claviculele, coracoidele gi scapulele sint reduse ca greutate fa{d de intregul schelet, oasele aripilor sint mai scurte gi mai ugoare, iar oasele picioarelor sint mai lungi gi mai grele, atit in rraloare absoluti cit gi fa![ de intregul schelet, in comparalie cu aceleagi oase de la rala silbaticd. Reclucerea ln greutate gi in dimensiune a oaselor din cazurile de mai sus, este probabil rezultatul indirect al reacliei mugchilor sl5bi{i asupra oaselor. Nu am reugit si compar remigele ra{ei imblinzite cu a celei s5lbatice, insfi Gloger 21) afirm[ c[ la rala s5lbaticl virfurile rentigelor ajung aproape pind la cap5tul cozii, pe clnd la rafa domestic[ deseori aproape c[ nu ajung nici pin[ la baza ei. El atrage de asemenea atentia asupra grosimii mai mari a picioarelor gi spune c5 membrana interdigitald pentru inot este redus[; nu am fost ins[ in misurd s5 identific aceastd ultim[ deosebire.
Phgs., trad. englez,a,p.54,597. Prof. Reed a mentionatl.Phgsiological and Anat. Iieseatches, p. 10) de atrofia membrelor la iepuri, dupd distrugerea nervului. un caz curios
1e)

Tot astfel, cind ochiul este distrus, nervul optic se atrof.iazd, uneori chiar in decurs deciteva lunitn). Proteus este prevdzut atit cu branhii cit gi cu pl5mini gi Schreibers 20) a constatat cI atunci cind animalul era obligat si trdiasc[ in apd adinc5, branhiile se dezvoltau de trei ori mai mult decit dimensiunea lor obignuitd, iar pl[minii erau parlial atrofiali. Pe de alt5 parte, cind animalul era obligat s[ trliasc[ in ap[ pu[in adinc5, pl5minii deveneau mai mari gi mai vasculariza\i, pe cind branhiile dispdreau mai mult sau mai pulin complet. Asemenea modificlri sint ins[ pentru noi de o valoare relativ micd, pentru c[ de fapt nu stim dac5 ele tind sd devind ereditare. fn multt ca^tri esist[ motive de a considera cd folosirea rednsd a diferitelor organe a afectat la descendenti pftrfile corespunzdtoare. Nu existd insd dovezi valahile c[ aceasta se intinrplS vreodatl in cursul unei singure gencra[ii.

lliiller,

:01 21)

Citat de Lecoq, in

Gdographie Bot.,

vol. I, 1854, p.
74.

182.

Das Abtindern der Vdgel, 1833, p.

622

LEGILE VARIATIEI

, La iepurele domesticit, corpul, impreund cu intregul schelet, esbe i1 gener.l I tttai mare 5i mai greu decit la animalul silbatic pi olsele picioarelor sir]t i)r.r_,llorlional mai grele; insd oricare normd de comparalie s-af adopta, nici saselc llicioarelor 5i nici scapulele nu s-au lungit in aceeagi proporlie cu dimensiunilc sllorit e ale scheletului. Craniul a devenit in mocl pronunlat mai ingust gi clip ttl:isur[lorile capacit5lii lui, ardtate anterior, putem conchide cd aceistd ing,,rt:tt'e rezulti din dimensiunea redusd a creieruhii, ca efect al vielii mintale inactive dush de aceste animale in strictd captivitate. Am vdztL in capibolul opt cd fluturii viermilor de m[tase care a1 fost {inuli timp de rnai multe secole in strictd captivitate, ies din gogoage c1 trripile defornlate, incapabile de zbor, deseori foarte reduse ca cliirensitine gi, cltrp[ Quatrefages, foarte rudimentare. Aceasti stare a aripilor se datorepie 1ro:rte in mare mdsurl aceluiagi fel de tnonstrtrczitaLe carc afecteazfl clese"or.i lepidopterele sdlbatice crescute artificial din cocon, sau poate fi parlial datoritri rtnei tendin{e inet'ente, comun[ femelelor multor Bombyciclae, de a -ur.u aripile inlr-o stare rnai mult sau mai pulin rudimentard; efeCtr-rl poate fi insd parlierl atribuit nefolosirii indelung continuat[. Din faptele de mai stts reiese fdrfl indoial5 cI la anirnalele noastre donresticite din timpuri strdvechi, annmite oase au crescut sau s-au micgorat ca dimensiune gi greutate, datoriti folosirii intense sau reduse, insd Oupe cum s-a arltat in capitolele atrterioare, ele nu s-all moclificat ca formd sau stnrcturir. La animalele care tr.aiesc i_n libertate gi care sint cite o dat[ expr]se unei aprige conctlren{e, reducerea tinde s[ fie mai mare, aceasta constituind Lln avantaj prin economisirea dezvoltdrii oric5rei p5r{i inutile. Pe de altd parte, la animaleie dornesticite, abundent hrdnite, se pare c[ nu existl nici o .cono1nie de cregtere gi nici vreo tendin![ spre eliminarea pdr{ilor de prisos. Voi reveni insfl nri,pro acestui subiect. Revenind acum la consideraliuni mai generale, I{athusius a ardtat c[ la rasele ameliorate d. porci, picioarele gi ritul scurl.ate, forma condililor articllari occipitali 9i pozitia f5lcilor, cu caninii superiori iegili in mod cu totul anolmal i1 fala caninilor inferiori, pot fi atribuite faptului c[ aceste p5r!i nu au fost pe deplin exersate, deoarece rasele mult perfeclionate nu se deplase azd, in clutar.ea de hran[ gi nici nll scormonesc pdmintul cll riturilelorinelaterr).Aceste moc]ificdri structurale, care sint toate strict ereditare, caracterizeazd, mai multe rase atneliorate, astfel c[ ele nu au putut proveni dintr-o singurd tulpini 4omeslicd. In legdtttrd cu vitele, prof. Tanner a observat c5 plSminii gi ficatll raselor ameIiorate ,,s-a-Ll redus considerabil ca volum in compara{ie cu acelea ale animalelor avind deplind libertate ,t) ; gi reducerea acestor organe af,ecteazd. forma general5 a corptrltli. Cauza reducerii pl[minilor la animalele foarte ameliorate care fac pulini migcare, este evidentfl, iar ficatul este afectat poate de hrana ntttrilivd gi artificial[ care le formeazd, in mare m[sur[ subzistenla. Dr. Wilckcns afirm[ ze) de asemenea cd, datoriti obiceiurilor lor diferite de viald, rasele de mttnte gi de cimpie ale mai multor animale doniesticite se deosebesc intre ele
22)
1,31J.

Nathusius, I)re llcssen

I'rof. l.ncas sustine ;i

23)

Journal of

de.s Sr:hrueine.s, 1800, p. 113, 57. \torstudten . . . Schweinescltiidel, 1864, p. 103, 130, exlincle concluziiie lui von Nathusius : Der SchcicIel des Il,Iaskenschueines. 1870. Agricttltttre of lligttlcuttI Soc., iulie 1860, p. 32L.

2a)

Landutirth. Wr:chenhlatt, No. 10. vezi tn Darvin.

EFECTELE FOLOSIRII

$I

NEFOLOSIRII

623

prin diferite p[r!i ale corpului, ca de exemplu prin ltrngimea gitului 5i a picioaielor din fa![, cib gi prin forma copitelor. Este indeobgte cunoscut cd atunci cind;o arterd esbe ligaturatl, ramurile anasLom o"aie fiincl forlate s[ transmit[ mai mtilt singe, cresc in diametru ; $i aceast[ cregbere nu poate fi explicatl printr-o simpld_ extindere, deoarece perelii lor devin mai rezistenli. In ceea ce privegte glandele, .sir J. Paget bbseive c[ ,,atunci cind un rinichi este distrris, cel[Ialt devine deseorl mult mai mare gi execut[ o munc[ dubl["zu). Dac[ comparflq ugerele

vacilor de mult5" vreme domesticite, cib gi acelea ale anumitor rase de capre, care ating aproape pdmintul, cu aceleagi organe de la auimalele sdlbatice sau semidomeiti.it., constat[m o mare diferenll in ce privegte clinensitlnea gi capacitatea lor de secrelie . La noi, o vac[ br-rn[ produce zilnic peste 22,45-I sau 22,80 I de lapt, p cind Lrn anintal cle prim[ calitate, linut de exemplu de negri clin tribul Damara din Africa cie Sgd z0), ,,I'areol'i d[ mai mult de "!,,L4 *.r '!,,7I I pe zi, iar dac[ i se ia viterlul, t'efuzfl absolub s[ dea lapte". Buna calitate a vacilor noastre gi acea a antimitor capre, o putem atribui in parte selecliei continue a celor mai bune animale de lapte, gi in parte mogtenirii activit[tii sporite prin acliunea ornultti a glandelor
secretoare.

Este notoriu c[ miopia este ereditari gi am vlztrt in capitoltil doisprezece, din cercet[rile statistice ale cl-lui Giraud-Tenlon, c[ obiceiul de a privi obiecte apropiate, cletermin[ o tendinlri spre miopie. Veterinarii sinb ttnanim de P5tg. .e din cauza potcovirii gi mersului pe drumuri pietruite, caii sufer[ de bolf5, de umfl[turi osoase la picioare gi la chigita etc. gi sint aproape tot atit de unanimi c[ o tendinld spre aceste deformalii este ereditar'[. Inainte vreme' in Carolina de Nord caii nu erau poLcoviti Si s-a afirmat c[ ei nu sufereau de aceste boli ale picioarelor ").

f)upd cit se gtie, toate patnipedeJe noastre domestir:ite descind din specii cu .rt..hil. ridicate. Totu$i, priline soiuri se pot cita, la care cel pulin o rash s[ n1 aibir urechile pleogtite. Pisicile din C]rina, caii din ttnele phrti ale Rusiei, oile ciin Ibalia pi din alte p5rli, odinioar[ cobaii din Germania, caprele gi vitele clin India, iepurii de vizuin5, porcii gi ciinii din toate !5rile cu civilizalie veche, au urechile pleogf ile. Dtip5 cu nt a observat dl Blyth, la animalele s[lbatice care iSi uLilizeazil urechile drept pilnii pentru a prinde orice sunet trecdtor gi in special pentru a dctermina direclia din care vine, nu existd nici o specie cu urechi pleogtite, cu exceplia elerfantului. Deci, incapacitatea cle a ridica urechile este intr'-un luumit ferl cu sigriranli un rezultat al clomesticirii. Aceastd incapacitate a fost atlibuil5 de diferiti autoriza)
251 261

Hilaire, Yogage dctns Ia Prouince rle Gogaz, vol. I, p. 77.

2?) p8)

Anderssbl, Tlauels in Sollh Africa, p. 318. Pentru cazuri analoge in Amclica de Sud, vezi Aug' St'-

Lectures on Surgical Pathology, 1853, vol. I , p. 27.

Bricliell, -l{al. Hist. of t'orlh Carolina, 1739, p. 53. Livingstone, citat de Youatt, Ott Sht:ep,p.I42. Hodgson, ln Journcil r',f Asiatic Soc. of Bengal, vol' XYI, p. 1006 etc. etc. pe de alti parte, dr. Wilckens pledeazi energic impotriva plrerii ci pleoqtirea urcchilor 1g47, este rezultatul nefolosirii lor ... Jahrbuch der deutschen Viehzucht, L866.

624

LI]GILE VARIATIEI

gi acest caracter cregte treptat in operele epocei romane". Gordon a remarcat gi el c5. ,,porcii vechilor egipteni nu avealr urechile mdrite gi pleogtite" uo). Este insfl remarcabil c[ pleogtirea urechilor nu este insotit[ de vreo redticere in dimensiune; dimpotrivd, animale atit de diferite, ca rasele de iepuri de amatori, anumite rase de capre indiene, prepelicarii nogtri favorili, copoii gi alli ciini, au urechile enorm de alungite, astfel c[ s-ar pdrea c[ greutatea lor le-a f5cut s[ se pleogteasc5, la aceastd. cauz[ ad[uglndu-se poate gi nefolosirea. La iepurii de vizuin5, pleogtirea urechilor foarte alungite a afectat chiar gi structura craniului. Dupd cum mi-a remarcat dl Blyth, nici un anirnal sdlbatic nu are coacla incol5cit5, insd porcii gi citeva rase de ciini au cozile foarte incirligate. Aceast[ diformitate pare deci a fi rezultatul domesticirii, lnsi este indoielnic dacfl e legatd in vreun fel de folosirea mai redus[ a cozIi. D gp[ cu m se gf ie, epiderma miinilor noastre se ingroag[ u gor de mu nc5 grea. Intr-o regiune a Ceilonului oile au ,,calozitil\i cornoase care le ap[ri genunchii gi care rezullfl din obiceiul de a ingenunchea pentru a pagte ierburile scurte gi prin aceasta se deosebesc turmele din Jaffna de cele din alte pdrli ale insulei" ; nu se aratfl insfl dacd aceastd particularitate este ereditar[ tt). Membrana mucoasd care cdptugegte stomacul se afld in continuarea pielii exterioare a corpului ; nu este deci surprinzltor ca textura acesteia s5 fie afectatS. de natura hranei consumate, dar alte schimblri gi mai interesante urmeaz[ in acelagi fel. De foarte multd vreme Hunter a observat ci inveligul mugchiular al stomacului unui pescdmg (Larus tri.dactglus) care fusese hrdnif timp de un an mai ales cu grdunle, era ingrogat. Dup[ dr. Edmondston, o modificare similar[ apare periodic in insulele Shetland, la stomacul lui Larus argentatus, care prim5vara viziteaz1, sem[n[turile de griu gi se hrdnegte cn boabe. Acelagi observator atent a remarcat o mare schimbare a stomacul u nui corb care a f ost hrdnit timp indelungat cu alimente vegetale. In cazul unei bufni[e (Stri"r grallaria) tratatd similar, Men6tries afirmd cd forma stomacului era schimbat5, c[ epiteliul intern devenise pielos gi ficatul igi m5rise volumul. Nu se gtie dacd aceste modificiri ale organelor digestive devin ereditare in decursul generatiilor az). Lungimea crescutl sau redusfl a intestinelor care rezult1,, dupd cit se pare, din regimul alimentar schimbat, este remarcabil5, deoarece caracterizeazd. anumite animale in stare domesticit[ gi de aceea trebuie s[ se transrnitd ereditar. Sistemul absorbant complex, vasele sanguine, nervii gi mugchii se
2s; Naturalist's Librarg, Dogs, vol. II, 1840, p. 104. aol De I'Espdce, vol. I, 1859, p. 367. 3r) Ce11loit, de Sir J. E. Tennent, 1859, vol. II, p. 531. 32) Pentru afirmatiile de mai sus, vezi Hunter, Essags and Obseruations, 1861, vol. II, p. 329 dr. Edmond; ston, dupl cum e citat in Bilisft Birds a lui N{acgillivray, vol. V, p. 550. Nldndtries, dupi cum este citat de Bronn, ln Geschichte tler Arcrlur', vol. II, p. 110.

neutiliz[rii urechilor, animalele protejate de om nefiind obligate in mod obignr-rif sd le uLllizeze. Col. Hamilton Smith 2n) afirm[ c[ in vechile reprezent[ri ale ciinelui, ,,cu exceptia unui caz din Egipt, nici o sculptur[ de la inceputul erei grecegti nu a reprezentat ciinii cu urechile complet pleogtite; acei cu urechile pe jumitate pleoptite lipsesc din sculpturile cele mai vechi

OBICEIURILE

DE VIATA

MODIFICATE

625

modificb in mod necesar o clatd cu intestinele. Dupd Daubenton, intestinele unei pisici dornestice sint cu o treime mai lungi decit acelea ale pisicii stlbatice europene. $i ctl toate ce aceaste specie "nu este strdmogul animalului domestic, totupr, dup[ culn a remarcat Iiiclore Geoffroy, diferitele specii pisici sint atit de aproape iururlite inciL comparalia este probabil jusid, de S-ar pafga c[ lungimea sporitfl este datorit[ faptuiui ce pisica domesticd este mai pu[in strict carnivord in regimul sdu alimentar Oectt orics ip..i. de felini s[lbatic[' Aga de exemplu, am vdzut in Franla o p_isicd care -'-in.u legume cu toL atiLa pl5cere cum minca gi carnea. bupd' Cuvier, intestinele poicului domesficit depdgesc propor{ional .,, m_ult lungimea acelora . La iepurele de vizr-rin-5 imblinzib sau sdlbatic, m"oclificarea este ale mistre[ului. invers[ gi probabil cd rezultl din hrana substanlial[ clati iepurelui domesticit s).
TRANSMITEREA EREDITAR,A A OBICEIUBIIJOR DE YIATA MODIFICATE

in aga rn[sur5 cu instinctul, incit nu rroi face aci decit sd reamintesc cititorr-rlui cazuri ca acelea ale gradului de imblinzrre a animalelor noastre domesticite, pinda gi aportul ciiniloi, faptul cd acegtia nu atacl animalele mai mici crescute- de. orn Ei aga mai cleparte. Ror.ori se poate spune in ce mds'rd aceste schimbiri trebuie atribr-iiLe unei sirnple obignuinle si in ce mdsu.d datoresc selec[iei indivizilor care all variat in sensul dorit, indepe'dent se de condiliile speciale in care aLr fost {inu!i. Am vdzut c[ animalele pot fi obignlite cu un regim alimenLar schirnbat; se pot da insd ciLeva exernple suplirnertate. Pe insulelJ polineziene gi in Clina, ciinele este hrdnit in mod exclusiv cu hran[ vegetal[ gustul pentru acesL Si fel de alime't esbe intr-o oarecare m[surd erecribar*;. ciirii nogtri cle vin[_ toare nu se aLing de oasele vlnatului clr pene, in tirnp ce majoiituL." celortalli ciini le devoreazd cr-r ldcomie. ln unele pertri ate lumii oile alr fost hrii'ite in mat'e m[surd cu pegte. Porcul domesbic m5nincd cu pldcere orzul ; insi c[ mistrelul . il dispreluegte gi aceasbd aversiune esLe intr-o ,. ,p.rrr* oarecare m[surd erediLar6. Astfel, nigte purcei sllbatici cresculi in captivitate au ar[tat aversittne fa![ de aceste grdunte, pe cind allii din aceeagi firare s-au delectat cu. ele35). Una din rudele mele a crescut nigte purcei dintr-o scroafd cle ras[ chinezeasc[ cll un rnistre{ alpin. Acegtia tieiau in libertate intr-un parc gi erau atit de bllnzi incit venealr ia case penLru a fi hrlnili ; nu s-ar fi aLins ins[ de lSturi, care erau devorate de atli- porci. Oclatd .. i n animal se ;ti$nuiegbe clt un regim alimentar nenatural, ceea ce nu se poate in timpul tinerelii sale, ii displace hrana sa specific5, a$; clrm realiza decit Spallan z,ani a constatab in cazul ttnui porumbel care a foit hrdnit ii-p indiungui ., carne. Indivizii aceleiagi specii se obigruriesc mai mult salr mai puliil ugor
se contope$t_e
33.1

In ceea ce privegte capaciLs{ile mintale ale animalelor, acest subiect

vol. ill, p. 427, 44I.

3a,1

Aceste afirrnatii in legiturd cu intestinele sint luate

din lsidore Geoffroy Saint-Hilaire, .Flisl. Nat,

3gB.

Gdn.,

Gilbert \Vhit.e, .i\al. ,t{isl. Selbarne,1g25, vol. II, p. l2I. tt) Burdach, Traitd ile Phys., vol. II, p.267, citat cle dr. p. Lucas, HCrid.. ly'al., vol. I, p.
40

c.

2BB2

D:O

LEGILE VARIATIEI

cu o hranfl nou[. Astfel, se afirmfl cI Lr n cal a invltat repede s[ mlnince carne, pe cind allul ar fi pierit mai curind de foame declt s[ se infnrpte din acest alimenttu). in stare naturald, omizile de Bombgr hesperus se irrlnesc cu flunzele de Cafe di"able, dar dupd ce atl fost crescute pe Ailanthus, ele rlu s-alr mai atins de Cat'd, di.able gi au murit cle foame tt). S-a constatat c[ este posibil de a obignui pegtii mrrini s5 trdiascd in api clulce; cum insl asemenea modificdri la pegti gi alte aninu,le marine au fost observate mai ales in stare naturald, ele nu aparlin cle fapt subiectului ta{ie gi de maturitate, cit gi epoca gi frecventa actului de reproducere, au fost toate considerabil modificate in conditiile vielii dornestice. La gisca egipteand s-a putut inregistra ritmul schimblrii epocii reproducerii t.). Rii{oiul sllbatic se irnperechiazS" cu o singurS femel5, pe cind r[{oiul domestic e poligam. Anumite rase cle g[ini gi-au pierdut obignuinla de a cloci. l\Iersul calului gi felul de sbor al anumitor rase cle portimbei art fost modificate gi sint ereditare. La St. John's River, East Florida, unde V allisneria s-a aclimatizat in n.)are misuri, vitele, caii gi porcii s-au deprins sd pascir sub apd. Prof. Wyman a observat cum vacile iSi lineau capetele cufundate in ap[ ,,Lrn timp care r-alia intre cincisprezece gi tleizeci pi cinci de secunde" tn). Glasul se deosebegte ntult la anumite soiuri de gdini gi porlimbei. Unele variet[ti sint zgomotoase
noslru. Dupi cum s-a arltat

in

capitolele anterioare, atib perioada de ges-

iar allele tfcute, ca rala ademenitoare gi cea comun5, spilul gi pointerul. Oricine gtie cit de rnult se deosebesc rasele de ciini in felul lor de a vina gi in felul de a urm[ri diferitele feluri de vinat sau de dugmani ai vinatului. La plante, perioada de rregeta{ie se schimbd ugor gi se mogtenegte, acesta fiind cazul la griul de prini[var'[ gi de toamnd, la orz gi la mizdriche ; vonl reveni ins[ indat[ asupra acestui subiect in paragraful despre aclimatizare. IJneori, intr-o uoud clirn[, plantele anuale devin perene, ca in cazul micsandrei gi a rezedei in Tasmania, pe care l-am aflat cle la dr. Hooker. Pe de altir parle, plantele perene devin uneori annale, ca ricinul in Anglia gi, dup[ afilrnaliile cflpitanului Mangles, multe variet5li de pansele. Din s[min{a de Verbascum phoeni.ceum, care cle obicei este o plantl bianuald, von Berg a0) a obtinut varietdti anuale gi perene. Anumili arbu gti cu frunze c1,zdLoare, in t[rile calde au devenit cu fnrnze persistenteot). Orezul necesit[ mull[ ap5, insd in India exist[ o varietate care poate fi cultivatd fIrI irigalie az). Anumite varietdli de ovdz gi de alte cereale de ale noastre sint mai bine adaptate la anumite soluri nt). Se pot prezenLa nenunrdrate fapte similare in regnul animal gi in cel vegelal. Aceste fapte sint mentionate aici, pentru cI ele ilustreazd deosebiri analoge la specii naturale indeaproape inrudite, gi pentnr cd asemenea
3u)

Acest

caz;i altele citeva sint prezentate de Colin,

Phusiologie comp. tles animaur dontestiques, 1854,

vol. I,

p. .126.

Dl Nlichely cle Cayenne, in BulI. Soc. d'Acclimat., vol. \"III, 1861, p. 563. tt) Qrratrefirgcs, Unitd de l'EspAce Humaine, 1861, p. 79. tn) The, Anrcrican naturalist, aprilie L874, p.237.
3?)

no)

F'loru, 1835, vol.

II, p.

nr)
ot)
n3)

Alph. de Canclolle,

504. Gdographie Bot.,

vol. II, p. 1078.

19.

Ro5le, Illuslrations of the Botang of tlrc Himalagu, p. Gardener's Chronicle, 1850, p. 204, 2Lg.

ACIIMATIZAREA

627

obiceiuli de via![ schimbate, datorite obignuinlei sau acliunii directe a condiliilor exterioat'e, satl aga-zisei variabilit[ti spontane, pot dlce la mocli{icirri
sfrucLurale.

ACIJIMATIZAREA

Observa[iile anterioare ne duc in mod natural la subiecLul mult controversat al aclimatizdrti. Exist5 doud intreb5ri distincte : Se deosebesc oare varieL5lile ce se trag din aceea$i specie in ce privegte insugirea lor de a triri in diferite clime ? $i in al doilea rind, daci ele se deosebesc, crim s-a proclus aceast[ adaptale ? Am vlzut c[ in India ciinilor europeni nu le -erge bine gi se afirmi aa) cd acolo nimeni nu a reu git s[ menlini in via!5 Lrn ciine cle Terra Nova. S-ar putea ins[ argLlmenta, gi probabil pe drept cuvint, cI acestc rase nordice sinf specific deoscbiLc fa![ de ciinii indigenl cirrora ]e pricrgte in India. Aceeagi observalie ar putea fi ficLrLI in leglturl cu diferitele nu) rase de oi, clin care - dupi YouatL - nici un singur indivicl adus ,,dintr-o clim[ caldi nu rezisl5 mai mult cle 2 ani" in Grhdina zoologic5. Oile sint totugi capabile dc a se aclimatrza inLr-o oarecare mdsnr'5. Astfel, s-a constatab cd oile rnerittos crescute la Capul Bunei Speranle sint mult mai bine adaptale pentru India decit acelea aduse din Anglia ao). Este aproape sigur cd toaLe rasele de giini se trag dintr-o singr-rr[ specie, irrsfl rasa spanioli, dc,spre care aveln motive set'ioase s[ credem cd iSi are originea in apropierea htzirii lVlediterane at), suferS" de ger mai mult decit, oricare alLd rasd, cu to:ite cd in Anglia ea este atit de fnrmoasd gi viguroas[. Fluturele viermelui cle niriLase Arrindg introdus din Bengal gi cel de Af.Ianthus adris din provincia ternperratir Shantung din China, aparlin aceleiagi specii, dup[ cum putenr clecluce din identitatea omizilor, a coconilor gi a formelor lor mature aB). ToLrigi, ei se deosebesc mult prin constitutie, f orma indian[ ,,prosperind nu nrai la ]atiLudini calde", iar cealalt[ fiind foarte robust[ gi rezistent[ la frig gi trl ploiiie. Plantele sint mai riguros adaptate la clim[ declb animakle. In st arre domestic[, acestea din urmd rezistS. la diferente climatice atit de rilali, inciL glsim aproape aceleagi specii la {[rile tropicale gi in cele temperate, pe cind plantele culLivate sint foarte deosebite. Se deschide deci un cimp rnui larg de cercetare in legdtur[ cn aclimatrzarea plantelor deciL cu aceea a aninralelor. Nu este exagerat de a afirma cd pentru aproape fiecare plantl care a fost cullivat[ timp indeh"rngat, existd variet5{i inzestrate cu constitri{ii aclaptate Lrnor clirne foarte diferibe ; voi alege numai citcva cazttri mai remarcaltile, cici ar fi obositor de a le enulnera pe toate. In America de Nor.cl s-au ob{inut nttmcrogi porni fructiferi gi in publica[iile horticole de exernplrr in cea a lui Downing - sint prezentate liste de varietfllile care rezist5 cel mai bine climei aspre din statele nordice gi din Canada. Multe variet5li arnericane
tilt"lt.Errer esL, Journal of Soc. of Bengal, vol. III, p. 19. a5) Youatt, On Sheep, 1838, p. 497. aB) Iloyle, Prod. Resources of Indi.a, p. 153. a7) Tegetrneier, Poultrg Book, 1866, p. 102. 18) Dr. R. Paterson, intr-o lucrare comunicati SocietAlii Botanice Canadiene, citati tn
noiembrie 1863.

Reader, 73

n23

LEGILE VARIATIEI

tle caldd pentru aceste variet5li. Pomi fructiferi cu diferite constitulii iSi au de asemenea originea in Europa ; nu li se dau insd prea multS atentie, lrentru c[ aici pepinierigtii nu aprovizioneazra linuturi intinse. P[rul Forelle infloregte de timpuriu gi s-a observat atib in F'ran{a ciL gi in Anglia, ci atunci cincl florile apar - gi aceasta este perioada criticl - ele rezistd complet nev[tlmate unui ger de 18' sau chiar t4" F'ahr..), care a distrus florile complet cleschise sau in mugure la toate celelalte soiuri de peri 50). Dupd cum gtim dintr-o foarte bunl sursl 51), aceastd insugire a florilor de a rezista la frig gi de a produce ulterior fructe nu depinde in mod invariabil de vigoarea generald i constituliei. Inaintlnd spre nord, se constatd cd num5rul varietzi[ilor capabile de a rezista climei scade rapid, dupd clrm se poate vedea clin lista varietSlilor de ciregi, meri gi peri care pot fi cultivate in vecin5tatea Stockholm-ului 52). Prinlul Tmbelkoi a plantat experimental in cimp deschis, ling[ Moscova, rnai multe varietili de p[r, dar numai una singur5, Poi"re sans Pepins, a rezistat frigului iernii 53). Vedem astfel c[ varietfltile noastre de pomi fructiferi diferd sigr,rr intre ele in ceea ce privegte adaptarea lor constitu{ionalS la diferite clime, intocmai ca speciile distincte ale

cle pdr, prlln gi piersic sint excelente in lara lor, dar pind de curind nu s-a cunoscut aproape nici una care s[ fi reugit ln Anglia, iar in ceea ce privegte nrerii ae) nici o singurd varietate nll a reugit. Cu toate c[ variet5lile americane pot rezista unei ierni mai aspre decit ale noastre, la noi vara nu este destul

cele din urmd gi la calitatea grlunlelor produse. Rev. M. J. Berkcley a serninat griu din India $i a oblinut ,,cele mai slabe spice", pe un sol care ar fi produs cu siguranlh o bun[ recoltd de griu englezesc uu). In aceste cazuri, variet[tile au fost transportate dintr-o clim[ mai caldd intr-una mai rece. ln car.,l invers, ca atunci -cind in insulele Indiilor de Vest s-a introdus griu direct din Franta, acesta nu a produs decit spice complet sterile sau numai cu doud. sau trei boabe mizerabile, pe cind al5turi, semin{ele din Indiile de Vesb au produs o recoltd enorm5" uu). Iat[ Lln alt caz de strict[ adaptare la o climfl pulin mai rece: Atunci cind un soi de griu, care in Anglia poate fi utilizat tot atit de bine ca varietate de prim[var5. sau toamn5., a fost semdnat ln clima mai caldd din Grignan, in Franla, el s-a comportat exact ca gi cum

insi pin[ in

La mtilte plante, adaptarea variet5lilor la climd este adesea foarte strictd. Prin incercdri repetate s-a dovedib astfel ,,cd pu[ine, sau poate chiar nici una, di-ntre variet[{ile englezepti de griu sint adaptate cultivdrii in Scolia" un). In acest caz, la inceput nereugita se refer[ numai la cantitate,

aceluiagi gen.

ar fi fost un veritabil griu de toamnd 57).

4s) Vezi observatiile ediLorului,

*) Respectiv --7,7o qi -10' (N. 501

ln

Gardener's Chronicle, 1848,

p. 5.
Decaisne.

lrad.).

ul) J. de Jonghe, din Bruxelles, in Gard. Chronicle, L857, p. 612. 5t) Ch. llarLins, Vogage Bot. C6tes Sept. tle Ia NoruAge, P. 26. 531 JourncLl de I'Acad. Hort, de Gard,, citat ln Gard, Chronicle, 1859, p.
517

Gard. Chron.,1860, p. 93.S. Observaliile editorului gi un

citat din

7.

Gard. Chronicle, 1851, p. 396.

55)

56)

Ibid., 1862, p. 235. Dupi l.abat, citat in Gard. Chronicle, 1862, p. 23i-t. rz; D-nii Edwards Ei Colin, Annal. des Sc. Nal., seria a 2-a, Bot., vol. V, p.

22.

ACLIMATIZAREA

Botanigtii slnt de p[rere c[ toate varietdlile de porumb aparlin aceleiagi specii ; gi am vdzut cd in America tle Nord, cu ciL inaint[m spre nord, varietd{ile cultivate in fiecare zonra produc flori pi seminle in perioade din ce in ce mai scurte. Agadar, variet[lile inalte gi sudice care se maturizeazd" incet ntl rellgesc in Noua Anglie, iar varietd{ile din Noua Anglie ntl merg in Canada. Nu am gdsit nici o afirmalie in sensul c[ variet5lile sudice ar fi vltdmate satt distruse de frig, la care varietdlile nordice pot rezisba nev[t[mate, cu toate cd aceasta este probabil ; producerea variet5lilor care infloresc gi fructifici de timpuriu, merit[ s[ fie ins5, consideratfl ca o form[ de aclimatizare. Dup[ Kalm, s-a constatat c[ in America este posibil de a cultiva ponrrnbul din ce in ce mai spre nord. Dupd cum afl[m din dovezile prezentate de Alph. de Candolle, in Europa, cultnra porllmbului s-a extins de la sfirgitul secolului trecut, clr cca 145 km mai spre nord, de la limitele ei anterioare ut). Pot cita, dupd Linnd 5e), un caz analog gi anume c[ in Suedia, la tutunul oblinut din seminle indigene, semin{ele se coc cu o lunfl mai devreme gi tutunul este mai pulin expus s[ dea gre$ decit cel oblinut din seminle str5ine. Spre deosebire de pommb, limita practicd a culturii vilei de vie s-a retras pulin mai spre sud inc[ din timpul evului rnedirruo) ; aceasta pare insd sd se datoreascS. comerlului mai usor de ast[zi, fiincl preferabil s[ impor[i vin din sud declt s[-l produci in regiunile nordice. Totugi, faptul c[ r,ita de vie nn s-a extins spre nord aratd c5 aclimatizarea nu a f[cut nici tin progres timp de mai multe secole. Existfl totugi o deosebire rnarcantd in constitulia diferitelor varietSli, unele fiind robuste, pe cind altele, ca mu scatul de Alexandria, necesitind o temperaturd foarte ridicaL[ pentru a ajunge Ia coacere deplin5. DupS Labat6l), vila de vie adus5 din Franla in Indiile de Vest reu gegte extrem de greu, P cind cea importatfl din Madera sau insulele Canare se dezvoltd admirabil. Gallesio prezint[ o remarcabilI descriere despre naturalizarea portocalului in Italia. Timp de mai multe secole, portocalul dulce s-a inmullit exclusiv prin altoire gi suferea atit de des de ger tnclt trebuia prote.;at. DupI genrl puternic Ain t709 gi mai ales dupfl cel din 1763 au fost distnrgi atilia pomi incit ati trebuit s[ fie cultivali atlii din sflminla de portocale dulci, gi spre surprinderea locuitorilor, s-a constatat cd fructele lor erau dtrlci. Pomii astfel cultivali erau mai mari, mai productivi gi mai rezistenli declt soiurile vechi ; $i ast5zi ei se cultiv5 in mod continnu din sHmln![. Astfel, Gallesio conchide c[ [pentru nattrralizarea portocalului in Italia] s-a realiza L mult mai mult in decurs de circa 60 de ani prin producerea accidentald de noi soiuri, clecil. se realizase timp indelungat prin altoirea vechilor varietdli u'). Pot adduga c5 Risso 63) descrie unele varietd{i portugheze cle portocali ca fiind extrem de sensibile la frig, gi, ca mult mai delicate decit anumite alte variet5li.
58)

Giographie Bot.,

p. 33i. t739
'10,

un caz analog la plante de bumbac, crescute in \-erv .Iersey din slrnintl din Carolina. 0o; De Candolle, Gdograplie Bot., p. 339.
6r) Gard. Chronicle, 1862, p. 235. 6r) Gallesio, Teoria detla lliprodu:ione f eg., 181"6, p. 125 63) -Bssai sur I'Ilisl. des Orangers, 1813, p. 20 etc.
;

5e) Sruedfsir Acfs, traducere engleza,

vol. I. I{alm, in lncrarea sa Trauels, vol. lI, p. 1ti6, plezinti

,si Traiti rltt Citrus, 1811, p. 359.

630

LEGILE, VARIATIEI

Pier:sicul era cunoscut de Teofrast din anul 322 i.e.n.un). Dupd stlrsele citl tc de dr. F. Rolle 6s), cind a fost pentru prima oar[ introdus in Grecia, el'a clclicat gi chiar in insula Rodos nu f5"cea decit intimpl[tor fnrcte. Dacd aceasta t ste adevirat, piersicul trebuie sd fi devenit mult mai rezistent, cunoscind cir in ultimii doud mii de ani el s-a extins in regiunile centrale ale Etrropei. lir prezent, cliferitele variet[li de piersic se deosebesc foarte mult in privinla reziiLenlci. Astfel, unele variet[li franceze nlr reu$esc in Anglia, iar in vecin[tatea Parisului, fru.ctele variet[{ii Pauie de Bonneui.I nu se coc decit foarte tirzip, chiar cincl cresc pe spalier i ,,de aceea, nu este potrivit[ decit pentrtr o clim[ sudic5., foarte cald["uu). Voi prezent.a pe scurt citeva cazuri: O varietate cle Magnolia grandi-flora produsd cle dl Roy, rezist[ la o temperaturd ctt ciLeva grade mai sciztltl clecit aceea la care poate rezista oricare alt[ r'arietale. La ca.me]ii exist[ o nlar.e cleosebire in ce privegte rezistenla. O anurnit[ varietate a Lrandafirultri Noi.sette a rezisLat la genrl puternic clin 1860 ,,neatinsi gi ner':itlmat-d, in miiIocnl distnrgerii geneiale, ale altor tranclafiri noi"settes". La Ner'v York ,,tisa irlanclezd esie foarte rezistentfl, ins5. tisa comuni este sttsceptibil[ s[ ciegere tie la bazd". Pot adfluga c[ existl variet[li de cartof dtilce (Conuoluulus batatas) cere sint potrivite fio climelor mai calde, fie celor mai leci 6?). S-a constatat c5 plantele menlionate pin[ acum stnt capabile de a rezista in mocl neobignuit la clldurd sau frig, atunci cind sint matnre. Caztrrile rtrmltoare se referd ins[ la plante tinere. S-a ohservat ut) c5. dupfi iarna neobignuit cle aspr[ din 1860-61, intr-un mare rdzor de Araucarta Linere, cle acccagi yirstf,, care cregteau aproape unele de altele gi expttse ln mod egal, ,,in mijlocll celor care mrlrealr, r[mlseser[ numerogi indivizi ast]pra cirot'a gerttl ntl avusese nici un efect". DupS ce s-a referit la acest ctz gi la altele similarc, clr Lilclley face u1mfltoarea observa[ie : ,,Printre lecliile pe care formitlabila iarnd trecuti ni le-a dat, este qi aceea c[ indivizii aceleiagi specii de rlante sint r.emarcabil de diferili, chiar gi in sus{inerea de a rezista frigtrlui". In noaptea de 24 rnai 1836, in apropiere de Salisbury, & fost un ger puternic gi toat[ fasolea yercle (Phaseolus uu[garrs) dintr-un r|azor a fost distrus5, ctl excep-lia- ttneia ctrin treizeci, care a scflpat complet6e). ln aceeasi zi a lunii. ins[ in anttl 186'1, a survenib un qer aspr,-i in Kent, cu carc prilej doufl rinduri de fasole rogie (P. multi' florus) di; gr[clina mea, ce conlineau 390 de plante de aceeagi virstl gi la fel de explrse, iu fost innegrite gi distruse, cu exceplia a aproximaliv o duzini cle plante. Dintr-un rincl allturat lde ,,fasole pitic5 Fulrner" (P. uulgaris) nu ; sc[pat decit o singur5 plantd. Patru zile mai tirziu a srtrvenit nn ger 5i mai putcinic gi din cluzina de plante care scdpase inainte, numai trei au mai supravieluit. Acestea nn erau mai inalte sau mai viguroase declt celelalte. plante tinere
6{) Alph. cle Candolle, Gdogrophie Bot", p. 882. 65) Cft. Darutin's Lehre uon der Entslehung etc., 1862' p. 87. 661 l)ecaisne, ciLat ln Gard. Clvonicle, 1865, p. 271. 87) Pentru magnolia, vezi Loudon, Gard. nfaq., vol. XIII' 1837. Pcntru camelii ;i trancl\irivezi Gard.. Chron., 18ii0, p. 384. Pentru tis[, ,Iournal of Hort.,3 martie 1863, p. 174. Pcntru carLoful dulce vezi Col. von Siebolcl'

ln

Gard Chronicle 1855, p. 822. 08; Editorul, Gurr{. Chron. 1861,

6e)

Loudon, Gurd. I'1a91., vol.

p. 239. XII, 1836, p.

378.

ACLIMATIZAREA

pi totugi au scdpat complet, fdrd s[ li se brunifice nici mlcar virfurile fntnzelor. Era cti neputin![ s[ privegti aceste trei plante inconjurate cle surorile lor moarte, innegribe gi ofilite, gi s[ nu vezi dintr-o privire cd ele se deosebeau considerabil prin capacitaLea constitulionald de a rezista gerului. In aceastir lucrare nll esbe locul potrivit pentru a ar[La ci plantele silbatice din aceleagi specii, crescind in mod natural la diferite alLitudini gi latitttdini, se aclirnattzeazd, intr-o anumitd m[sur5, dupl cllIn s-a dovedit prin comportarea deosebiti a lor, atunci clnd sint crescute din slmin{fl in altl !ar5. In Origtnea speciilor, rn-am referit la citeva cazuri gi ag putea ad[uga multe altele. Un singLtr caz este de ajuns : dl Grigor, din F'orres?0), afilmd c[ ,,puielii de pin (Pinus sgluestrisl) oblinu[i din seminle de pe continent se deosebesc mult de cei din pidurile Scoliei". Diferenla este perceptibil5 la puielii de un an gi rnai mulb la cei de doi ani. Ins[ efectele iernii asupra cregterii tn cel de-al doilea an face ca puielii de pe continent s[ devin[ aproape ttniform gi complet cafenii, v[blmindu-i in aga mlsuri incit prin luna martie nu se mai pot vincle cie loc, pe cinci plantele provenind din pinul scolian indigen, avind acelagi tlatarnent gi crescind alfltr.rri de celelalte, degi sint cortsidcrabil mai mici, sint relativ mai puternice gi complet verzi, astfel incib v5zuLe de la o mil5, rizoarele unora se pob deosebi de ale celorlalte". F'apte indeaproape similare all fost observate la puielii de laricc. . In Europh sc preluiesc numai variet[tile viguroase, pe clnd cele delicate care necesit[ mai mult[ c[lclurl, sint in general neglijate; intimpldtor apar ins[ gi dintre acesLea din urrn[. Astfel Loudon?1) descrie o varietate de ttlm de Cornwall care este aproape senlpervirenb[ gi ai c[rui l5sbari sint deseori distrugi de inohelurile cle toamn[, asLfcl c[ lemnul este de micl valoare. HorLicultorii gtiu cl unele varietflli sinl mulb mai delicate clecib altele. Asl.fel, toate variet[lile de broccoli"') sinb rnai delicabe declb cele ale verzei ; exisL[ ins[ o mare diferenld in aceasti privin![ intre subvarieta{,i de broccolt, soiurile roz gi purpurii sint ce\ra mai rezistente decit soitil alb de Capul Blrnei Speranle, ,,ins[ nu se poate conta pe ele dacl termomebrul coboar[ stlb 24"F.", iar soiul Walcheren este mai pulin delicat decit acel de Capul Bunei Speran{e, gi existl numeroase variebflli mai rezistente la frig mult mai aspru decit acesb soi ?2). ln India, conopida dd rnulb rnai mrilt[ simin!5 decit varza 73). Si dlim un exemplu la flori: s-a constatat ci unsprezece pletnte obtinute dintr'-o nalbi ntimitd putea Queen of the\Nhi"tesTa) erau mult mai delicate decit ciiverse alte nalbe. S-ar presupune cd tuturor variet[lilor delicate le-ar mergc mai binc. in clirne mai calde cleeiL a noastr[. Este binecunoscttt cd Ia pomii frtrcLiferi, ca de exemplu
cabile

; el a arlus in tarl mai multe plante din sudul Spaniei qi din Africa de Nord, cultivtndu-le ln Anglia' alituri de specirnene din districtele nordice gi a constatat o mare diferenlti, nu numai in rezistenla lor in timllttl iernii, ci qi in comportarea unora din ele in timpul verii. ,r) Arboretum et Fruticetum, vol. III, p. 1 376. ') broccoli (sau conopidi italianl) : o varietate de conopidi de iarn:i qi de primirvari timpurie, ale c[rei virf uri qi tulpini sint de culoare verdc (N. lrcrd.). ?r) Dl Robson, in Journal of Hrtrticulture, 1861, p. 23. ,t) Dr. Ilonavia, Ileport of the Agr. Ilort. Soc. of Oudlt., 1866.--.,o) Cottage Gardencr, 1860, 2"1 aprilie, p. 57.

,o) Gardener's

Chron., 1865, p.699. Dl G. \Iarv indicl (Gurd. Chron.,1870, p.895) un nnmitr dc cazuri remar-

632

LEGILE VARIATIEI

sc!1mbd treptat, an dc an, perioada sa devegetalietu). Puline mugcate pot iezista cirlclurii prodtrsd cle sob5, ins[ dupd cum afirmd un grldinar extrem de capabil, r-arietatea AIba multi.flora ,,rezistd toatil iarna temperatrlrii maxime gi minime centtS. de ananas f[rd sii pard mai alungite decit dacd ar fi stat lntr-o serd obignrrit5, iar varietatea Blanche lleur pare s[ fi fost creat[ special pentn a cregte iarna, ca multe plante cu bulbi, Ei a fi toatH vara in repaus" tu). Nu poate exista aproape nici o lndoialfl ci mngcata AIba multiflora are o constitulie foarte diferit[ de aceea a majorit5lii celorlalte variet5ti ale acestei plantl; ea ar rezista probabil chiar unei clime ecuatoriale. Am vdzttt, dup[ Labat, c[ pentm a reugi ln Indiile de Vest, vila de vie griul trebuie aclimatizate. Fapte similare au fost observate la Maciras. Astfel 5i ,,dotti pachete de seminle de Reseda, unul adus direct din Europa gi celdlalt oblinut din Bangalore (u nde temperatura medie este mllt mai ic[zlth decit la Madras), au fost seminate in acelagi timp. Ambele au germinat la fcl debine, ins[ primele au pierit toate la citeva zile dupd ce au iegit ctin plmint, iar ultimele sttpravieltriesc 1nc5, fiind plante robuste .si s5ndtoase. S-a constatat apoi cI seminlele de napi gi morcovi oblinute la Haiderabad merg mai bine la I\[adras dccit semin{ele din Er-rropa sau de Ia Capul Bunei Speran!e",r). Dl J. Scott, de la Gr[dina botanic[ din Calcuta, D[ informeazd, cd.seminlele c]e Lathgrus odoratus, adttse din Anglia produc plante cu tulpini groase gi rigide gi cu frunze mici, care rareori infloresc gi niciodati nu produc semin'fe, iar plantele ob{inttte din seminle franceze infloresc foarte pulin gi toate florile sint sterile. l. 9" 1lt5 parte, plantele ob[inute din Lathgrus odoralus crescut in apropiere de Darjeeling, in nordul Indiei, dar provenirrd ini{ial din Anglia, pot fi iultivate cu stlcces pe cimpiile Indiei; ele infloresc gi dau seminle din belgug, iar tulpina lor este elastic[ gi ag5[dtoare. Dup[ cum mi-a remarcat dr. Hoolker, in citeva din cazurile de mai sus, succesul mai mare ar putea fi atribuit faptului ci seminlele alr fost mai bine coapte intr-o clim[ mai favorabi]5. Acest punct de vedere nu poate fi ins[ extins la atit de multe caznri,rinclusiv la planLele care fiind cultivate intr-o climl mai caldd dectt aceea din patria de origine devin adaptate unei clime inc5 gi mai calde. Putem deci conchicle linigtit c5, intr-o anumit[ mdsurd, plantele se pot obignui cu o climh mai calc]i salr mai rece decit fclima corespunzdtoare propriilor lor sLaliuni], cu toate cd ultimul caz a fost observat mai frecvent.

Ia piersic, anumite varietdli rezistd mai bine Ia forfarea in serd decit altele ; ;i aceasta aratd fie o maleabilitate a organizaliei fie o diferenld constitulional5. S-a observat c[ acelagi exemplar de cireg, atunci cind este forlat iSi

Vom examina aclrm mijloacele prin care se poate realiza aclimatizarea anulne prin aparilia de varietd[i cu o constitulie diferit[ gi prin efectele 5i aclaptdrii. ln ceea ce privegte noile variet[li, nu exiit[ nici o clovad5 cH o modificare in constitu{ia descenden{ilor s-ar afla neap[rat in vreo relalie direct[ cu natura climei in care au trdit pdrin[ii. Dimpotriv5, este sigur cH in aceeagi
!841, p. 2g1. Cottage Gardener,20 martie 1860, cildura sobii. Vezi Gard. Chron., 1845, p. 226. 77) Gardener's Clvonicle, 1841, p. 439.
z0;
76) Gardener's Chronicle,

Dl. Beaton, ln

p. 377. \rarietalea

Queen

Mab rezist[

d.e asemenea la

ACLIMATIZAREA

633

Aclimatizarea poate fi reahzaLd in mod incongtient, fdrl vreo inten{ie precisl din partea omului de a obline o varietate mai rezistentd, ci numai prin cultivarea din semin[e a ttnor plante delicate gi prin incercarea intimpldtoare de a le culLiva din ce in ce mai spre nord, ca in cazul griului, al portocah-rlui gi al piersicului. O problem[ mult mai grea este de a gti in ce misurd aclimatizarea animalelor pi a plantelor ar trebui atribuitd transmiterii ereditare a obiceiurilor de via[i. Este grelr de admis cd seleclia naturalfl s5 nu fi intra,t in multe cazuri ln joc gi s[ nu fi complicat rezultatul. Se gtie cd oile de munte rezisti vremii aspre gi viscolelor care ar distruge rasele de clmpie, insi aceste oi au fost tncii din fimpuri str[vechi astfel expuse, in decursul cflrora toli indivizii delicali ar.r fost clistnrgi, pflsLr"indlr-se numai cei vigurogi. Acesta a fost gi cazul viermilor de milase Arrindy din China gi India; gi cine poate spune ln ce m5snrX selec{ia naLural5 a pLrtub parbicipa la formarea celor douh rase care in prezent sint adaptate unol clime atit de diferite ? La prima vedere, pare probabil ch numerogi pomi fnrcliferi, atit de bine adaptali verilor calcle gi iernilor reci ale Americii cle Norcl in conlrast cu slabele rezr-rltate ce le-au dat in clima noastrd, au devenit adaptali prin obignuin![. Dac[ reflectdm ins[ la mullimea de plante din sirrnin![ oblinute anual in acea lard gi la faptul c[ nici Lrna nu ar reugi dac5nu s-ar nagte cu o constitulie poLrivit5, este posibil ca simpla obignuinlh sd nu fi ajtrtat intlu nimic la aclimatizarea lor. Pe de altd parte, cincl afl[m c5 oile merinos, crescute de nu prea multe genera{ii la Capul Bunei Speranle gi cd unele planlc europene cultivate numai de citeva generalii in regiu nile mai leci ale Inclici, r'ezist5 in pirrlile mai calde ale acelei !6ri mult mai bine decit oile sarl seminlerle aclrtse clirect din Anglia, trebtiie sI alribuim obignuin{ei o oarecare infhrcn!i,r. Siritem condugi la aceeagi concluzie, cind afl5m de la Naudin t8) c[ rasele de pepeni, dovleci gi tidve, care au fost cultivate timp lndelungat in norclirl Eriropei, sint comparativ mai precoce gi necesit[ mult rnai pulind cdlrlurd pentnr coacerea fructelor decit variet5lile aceloragi specii aduse recent clin regiunile tropicale. In clecurs de foarte puline generatii, bbignuinla produce un efect marcant in transformarea reciprocd a griului de primlvarfl gi toamn5, a orzului $i a mdzdrichii. Acelagi lucru se intimpld, dupd cit se pare, la variet5lile de ponrmb care atttnci cind sint aduse din statele Ce snd ale Americii la noi sau in Germania, se obignuiesc curind cu noile lor sta[iuni. I.a soiurile de vi![ de vir'. duse din Madera in Indiile de Vest, unde pare si le mearge mai bine decit plantelor acluse direct din Fran[a, constatdm un oarecare grad de
78)

regiune apar variet5li atit rezistente cit gi delicate, din aceea gi specie. Noile variet[li ce apar astfel in mod spontan, se adapieazd in dou[ mociuri la clime Lrgor diferite" In primul rind, ele pot avea capacitatea de a rezista ca plantule sau ca plante matnre unui frig intens, cum este cazul pflrului moscovit, de a rezista unei cilduri excesive ca unele soiuri de mugcat5, sau ca florile lor sd rezisLe nnui ger asprLr, ca pirul ForeIIe. In al doilea r1nd, plantele se pot adapta unor clime foarte diferiLe, plin inflorirea sau rodirea mai timpurie sau mai tirzie in ctrrsul anotimpuhri. In ambele aceste cazttri, capacitatea de aclimatizare prin acliunea omului constfl numai in selec[ia gi p[strarea noilor variet[li.

Citat de Asa Gray, ln American Journal of Science, seria a 2-a, ianuarie 1865, p.

106.

634

LEGILE VARIATIEI

aclimatizare
semin!e.

a individrihii,

independent

de aparilia de noi variet5li

din

plantele ce sc inmullesc pe cale vegetativ5, obignuinla rareor.i produce vreun cfect gi dtrpi cit se pare, aceasta nu aclioneazl deciL prin generalii succesivc, sexuate. Prunus laurocerdslls, dafinul, leandnrl etc. gi anghinarea de Ienrsalim se inmullesc prin bu tagi sau tuberculi, sint astlzi probabil tot atit cle delicatc in Anglia ca gi atuttci cind au fost introduse pentru prima oarir; ;i acesta pare a fi gi cazul cartofului, care pin[ recent nll a fost decib rareorj inmul{it prin siminlir. La plantele ce se inmullesc prin simin{5 gi la animale, nri va exista decif o slaLr[ aclimatizare sall nici una, afard de cazul cind indivizii mai viguropi sint plstra!i in mod intenlionat sau incongtient. F'asolea a fost deseori prezentatir ca un exeniplu de plant[ care nu a devenit mai rezistenti cle Ia introducerca eri in Anglia. Afl[m totugi, dintr-o sursi demn[ de incredereso). cd nigte. semin{c foarte frumoase aduse din striin[tate, au produs plante. ,,care atl inflorit foarLe abunclent, insh florile au fost mai toate aproape alroi'tivc, pe cind plantele c.lin semin{e e.nglezegti, crescute al5turi, au proclus pirsttii din abundenlir" ; gi aceasta pare s[ indice un oarecare grad de aclimatizare la plantele noastre enqlerzesti. Am v[zut de asemenea cH plantulele de f'asole apal' cite o clatir crl o pronlrn{atii capacitate de rezisten![ Ia ger. Nimeni insd, dupli cite qtiu, nu a seprnet vreoclatfl asemenea plante rezistente pentnr a inrpitdica incntciglri inttmplStoare gi nu a recoltat slmin{a lor, repetind a.ceasLir operaliunc an de an. S-ar putea totugi obiecta pe drept cuvinb c[ selec{ia naturalS. ar fi trcbnib sli aih[ un efec,t pozitiv asupra rezistcn{ei fasolci noastrer, pentrtt cii inclivizii cei mai scnsibili trebuie sH fi fost distnrgi in timpul ficc[rc'i primlveri aspi'e, rlminind in via![ numai cei mai r,'igurogi. Trebuie avut insir in r.edere c[ rezLt lLatul rezistcrnfci sporite nlr ar consta cleclt in fanLul c[ gr[clinarii, care sint intoLcleattna neribddtori cle a obline recoltfl cib mai devreme p osil,il, gi-ar semlna seminlele cu citeva ztle mai devre me decit inain Le. Cu m insd perioada insilminldrii de.pinde mult de natura solului gi de altitudinca fiecdrei regirrni gi variazd dup[ anotimp, gi cum deseori variet5li noi au fost introcluse din str[inltate, putem fi oare noi siguri c5 fasolea noastrd nu este oarecllm mai rezistentti ? Cercetind vechile lucr[ri despre horticulturd, nu allt fost in mdsur[ s[ clau un r[spuns satisf[c5tor acestei chestiuni.
*) \'itcle indigene slnt mr,rlt mai bnne decit
?e) PenLru China,

E*perienlit obignuiLfl a agricultorilor este de oarecare valoare gi deseori ei indeamn[ la pruclen{5, atunci cind se incearc[ produsele unei ![ri in alt[ !ar[. Autorii antici :ri scrierilor de agricultur[ din China recomand[ pdstrarea si cttlbivarea varieL[{ilor proprii fiec[rei regiuni. In perioada clasicd, Colrrmella scria : ,,Vernaculum pecus peregrino longe praestantitis est" ") tr). Imi dau seanla cI incercarea de a aclimatiza animalele sau plantele a fost considerat[ clrept o himer[ zadarnici. FdrS indoiald cd in majoritatea cazurilor tncercarea merit[ sir fie astfel considerat[, dac[ este f[cutd independent de produccrea cle noi variet5li inzestrate cu o conslitulie diferiti. L:r

cele strdine (N. frar1.).

de Plulsique, r'ol. \XI\',

so;

vezi nlimoire sur les Chinots, vol. XI, 1786, p. 60. Columelia e citat de Carlier in Journcrl
1781.

Dnii IIardy gi fiul, ltt Garrl.

Chronicle, 1856, p. 58g,

DEZVOLTAREA OPRITA

635

faptele prezentate aici aratd cd degi obignuinta ajutd intrucitva la aclimaLizare, totugi aparilia unor indivizi cu constitulii diferite este ttn factor cu mult mai cficient. l)eoarece nu s-a inregistrat nici un singr,rr caz la animale sau la plantc, ca inclivizii mai rezisLenli sd fi fost lndelung $i persistent seleclionali, cu toate cir asernenea seleclie este acceptatri ca inclispensabil[ pentnr ameliorarea oric[nli alt caracter, nu este de mirare cir omtil nn a f5crit decit pulin penLrn :iclirnafizalea animalelor domesticite gi a plantelor cullivate. Nu este tottrgi cazul s[ ne indoirn c5" in stare naturali, noi rese gi noi specii nu

ln general,

s-ar adapta la climate foarte diferite, prin varialie, ajutati de obignuin![ reglatd de scleclia natural[.
OPR,IRI

;ii

IX i

DEZVOI,TARE: OR,GANE R,UDIMEN'TARtr

$I

ABORTIYE

rioase inclt s[ nrerite a fi numite nronstruozit[!i, nu sinL rare la animalele domesticite; cum ins[ acestea se c]eosebcsc mrrlt de. orice sLructtir[ norlnal[, nlt meritd sd fie menlionate decit in trecere. AsLfel, intregul cap poate fi reprezentat printr-o proeminen{ir moale ln f orm5 de mamelon gi membrele prin simple papile. Accsl-c nrr.limente de membre sint uneori ereditare, dupd cum s-a observat la un ciine 81).

Modificf

structurale datorite dezvoltdrii oprile,

atit de mari sau de se-

I'Iult.c anornalii mai putin i-portante par s[ fie clatorite opririi in dezvol[arc. Exceptind cazul virt[mirii directe a embrionului, rareori gLirn care poate fi cauza opririi. f)in fapLul cd organul afectat este numai rareori complet, avortat, un l'ridiment fiinct in gencral pristrat, putem deduce c[ in general aceast[ cairzii nu aclioneazl tntr-o perioadi embrionar[ extrem clc timpurie. La o ras[ chinez[ de oi, urechile externe sint reprezentate prin simple vestigii, iar la o alt[ rasI, coada este reclusii ,,la un nflstr:rel srifocat,parcii, de gr5sillte"s2). Ciinilor gi pisicilor flr5 coatl.l le-a rdmas un ciot din aceasta. La anuruite rascl de g[ini, crersLa gi carunculele sint reduse la nigte ruclimcnfe, iar la riisa de Cochinc:hina apl'oape cei nu exisl[ decit nigte rtidintente de pinteni. La vitele f[r:i cor'u'Ilr-. r]e ras[ Suffolk,,,la o virstir fraged[ se pot simli prin piprlit nrdimente cie conrne" tt), iar la specii ce trS.iesc itt stare natural5, dezvolLarca t"clativ rnare a organelor ruclinrentare inlr-o perioadfl timpurie a vie{ii estc'. foarte: caraclcristic[ pentm asemcnca organe. La rasele de vile gi oi f[r[ coarne s-a obselvat un alLfel cle nrdinrcnte neobiqnuite gi anume minuscrtle cornile atirnincle. alagatc numai de piele gi care sint deseori lepficiate pentrtt a cregte din nolr. Drrpi Dcsmarest tn), la caprele fdrd coarne, protuberanlele osoase, care de fapt suslin coarnele, existd numai ca simplc rudimente. La plantcle crilLivate, nu rareori gisim petalele, staminele gi pistilele reprezentate prin nrdimente, intocmai ca acelea care se obserr'5 la speciile nattt81)

Isitl. Gcoffroy Saint-Flilaire, Ilisf. Naf. des

Anomaltes,1836,

vol. II, p. 2t0,223, 221,395.

Philosoph.

Tt'ansucliorts,
831

l7ii, p.

313.

az; I'allas citat de Youatt, On Sheep, p. 25.

Youatt, On Cuttle, 1834, p. 74. 'lIrllutt[. 1820, p.483, vczi p.500 clespre zebul indian care iqi leapldi coarnele. In capitolul trci au fost prtzcntate cazuri sirnilare la vitele europetle.
8a1 Ettcgcl,tn.

IJJO

LI:GILE VARIATIEI

rale. La fel se intimpl5 gi cu totalitatea semin[elor din multe fructe. Astfel, in apropiere de Astrahan existd un strugure numai cu rlrme de simburi,,,atil de mici gi plasali atit de aproape de peduncul inciL nlr se simt cind se mdnincd stntgurele" 8t). Dupd Naudin, la anumite variet[li de dovleac circeii sint reprezentali prin rttdimente sall prin diverse formaliuni monstruoase. La broccoli gi la conopid5, cel mai mare nnm[r de flori slnt incapabile de expansiune gi crrprind organe rttclimentare. La ceapa ciorii (Muscari. comosum) spontan5, florile superioare pi centrale sint viu colorate, 1ns5 rudimentare; in cultur[, tendinla spre avortare merge sprcr bazd, gi spre periferie gi astfel toate florile devin rudimentare, lnsd la florile inferioare, staminele gi pistilele abortive ntt sint atit de mici ca la cele superioare. Pe de altd parte, la Viburnum opulus silbatic florile exterioare au organele de fructificare intr-o stare rudimentar[ gi corola esLe mare ; in culburd insd, modificarea se intinde spre centru gi toate florile sint afectate. La composee, aga-zisul caracter b[tut al florilor constd dintr-o mai mare dezvoltare a corolei floricelelor centrale, inso[it[ de un oarecare grad de sLerilitate; gi s-a observats6) c5. inaintarea caractemlui bdtut se intinde invariabil de la periferie spre centnr, adicfl de la florile radiare, care con[in atit de des organe rudimentare, spre acelea ale discului. Pot adduga ca avind legdturd cu acest subiect, c5 la Aster s-a constatat c[ seminlele luate de la florile periferice au produs cel mai mare num[r de flori bltutesT). Tn cazurile de mai sus exist5 o tendin!fl naturalfl la anumite pdrli de a fi nrdimentare gi in condilii de culbur5, aceast[ tendin![ se extinde fie spre axa plantei, fie invers. Este demn de remarcat, ca ardtind cum aceleagi legi guverneazd modific[rile pe care le suferi speciile naturale gi variet[lile artificiale, cH la speciile de Carthamus din familia Composi.tae se poate urm5ri o tendin{5 de avortare a papusului, care se extinde de la periferie spre centrul discului, ca gi aga-numitul caracter bitut al florilor, la membrii aceleiagi fantilii. Astfel, dup5 A. de Jttssieu 88), la Carthamus creti.cus avortarea este numai par[iald; ea este mai extins[ ins[ la C. Ianatus, deoarece la aceastd specie numai doud sau trei dintre seminlele centrale slnt prevdzute cu papus, cele inconjuritoare fiind complet glabre sau prev[zute cu ci[iva peri ; in sfirgit la C. ti"nctori.us, chiar semin{ele centrale sint lipsite de paplls gi avortarea este complet[. Atunci cind la animalele gi plantele in stare domestic5 dispareLrn organ, liisind numai un rttdirnent, pierderea a fost in general brusc[, ca la rasele fird coarne sau coad[ gi asemenea cazuri pot fi chsate ca monstru ozitd\i ereditare. In citeva cazurl insd, pierderea a fost treptat[ gi parlial efectuatd prin seleclie, cum este caztrl crestei gi carunculelor rudimentare la anumite ghini. Am vizut de asemenea c[ aripile unor p[s[ri domesticite s-au redus in-' tr-o mici mdsur5 prin nefolosire gi tot astfel marea redncere a aripilor la anumi[i fluturi de viermi de mdtase, rdmagi cu simple nrdimente, a fost probabil
Organele rudimentare sint extrem de comune la speciile in stare natural5. Dupi cum au observat mai mulli naturaligti, asemenea organe sint in
Pallas, Trauels, traducere englezd, vol. I, p. 243. Dl Beaton, ln Journal of Horticulture, 27 mai 1861, p. 133. 87) Lecoq, De Ia Fdcondation, 1862, p. 233. 88) Annales du XIusdum, vol. VI, p. 31g.
sel
85)

ajutatd de

nefolosire.

DEZVOLTAREA OPRITA

637

general variabile deoarece fiind inutile, ele nu sint reglate de seleclia naturald gi sint mai mr-rlt sau mai pulin susceptibile de reversiune. Aceeagi regulfl se

aptic[ fdrl indoial[ p[rlilor care au devenit rudimentare in condiliile vielii domestice. Nu cnnoagtem treptele, in starea natural5, prin care au trecut ol'ganele rudimentare pentru a fi reduse pin[ la starea lor prezentfl. Constati;d ins5. neincetat, la specii din acelagi gruP, gradaliile cele mai fine intre starea rudirnentar[ gi cea perfect[ a ttnui organ, ajungem la p5rerea c[ trecerea trebuie sd fi fost extrem de treptat[. Este indoielnic dac[ o schimbare structuralS. atit de abrupt[, ca pierderea brusc5 a unui organ, ar putea vreodatd s[ fie util[ unei specii in stare natural5, deoarece condiliile la care toate organismele sint strict adaptate se schimbd de obicei foarte incet. Chiar dac[ inir-aclev5.r, plintr-o oprire in dezvoltare, unui anumit individ i-ar dispare brnsc un organ, incrucigarea reciproci cu ceilalli indivizi din aceeagi specie.va tincle si producir reaparilia par[iald a organului, astfel c5. reducerea definitivfl a acestnia nu ar putea fi efectuatd decit prin vreun alt mijloc. Punctr-rl de vedere cel mai verosimil esbe c[ o parte astd,zi rudimentard a fost alt5datd, datoritd modului de via![ schimbat, clin ce in ce mai pulin f olositd, fiind in acelagi timp redus[ ca dimensiune prin nefolosint[, pin[ ce a devenit in cele din urmd complet nefolositoare gi de-prisos. Cum ins[ majoritatea pflrtilor sau organelor nu Jint puse in acliune intr-o perioadd timpurie a vielii, nefolosirea sau activitatea micgordtl nu va cluce la reducerea lor pind ce organismul nu aj unge la o virst5 oarecum inaintat[ ; gi in baza principiului eredit5lii la virste corespunzdtoare, reducerea va fi transmisd descendentilor in acelagi stadiu inainlat al cregterii. Partea sau organul iSi va reline astfel in embrion dimensiynea lui complet5, a$a dup[ clrm gtim c[ este cazul nrajorit[lii rudimentelor.

De indatd ce o parte devine inutil5, un alt principiu, $i anume acela al economiei cregterii, intr[ in joc. Intr-adev[r, pentru un organism expus unei concuren{e dirze este un avatrtaj de a economisi dezvoltarea oricdrei pdrli inutile gi indivizli avind acea parle mai pulin dezvoltatd vor avea un mic avantaj asupra celorlalli. Ins[, dup5 cllm judicios a observat dl Mivart, din moment ceo parte este 1nutt redusa, .cotro-ia realizabl printr-o nou5, reducere este cu totul neinsemnatd, aslfel c[ partea respectivl nu poate fi afectat5. de c5tre seleclia naturald. Aceasta este eviclent valabil dacd partea este formatl dintr-un simplu lesut celular, implicind un consum redus de hran5. Cum se poate efecttra atunci irora reducere a unei p[r!i deja oarecum redus5 ? Ce aceasta s-a produs de repetate ori in stare natural[ se vede din numeroasele gradalii care existd intre organele in stare perfect[ gi simplele lor vestigii. Cred ci dl Romanes 8n) a contribuit cu mult la l[murirea acestei probleme dificite. Punctul sdu de vedere, in mlsura in care poate fi prezentat in ciLeva cuvinte, este urm5torul : toate p5r[ile sint intr-o oarecare mlsurd variabile, iar ca dimensiune ele oscileaz5 in jurul unui punct mediu. Agadar, cind din oricare cauz6, o parte a inceput si se reduc5, bste foarte pulin probabil qu varia{iile sI fie tot atit de mari in direc[ia creg-a terii ca in c-ea reducerii. lntr-adev[r, reducerea anterioar[ arat[ cd condi{iile
rn) Am sugerat in Nallre (vol. VIII, p.4321 505) cn la organismelc supuse unor conditii defavorabile, toate plrtile tind spre reducere qi ci ln aceste conditii, ori ce parte care nu e pistrati de seleclia naturall la dimenln Nature siunea ei model, va descregte tncet dar in mod. constant, datoriti lncruciqirii. In trei comunicdri ulterioare, prezinti punctul sdu de vedere completat. (L2 martie, 9 aprilie gi 2 iulie 1874) dl Romanes lgi

il38

LECILE VARIATIEI

loLugi uneori in dinli imperfecti care strlbat prin gingii gi sint acoperili de smal!; gi uneori acegtia cresc pin[ la o pdtrime sau chiar o treirne din lungimea caninilor armisarttlui. Nu gtiu dacd la plante redezl'oltarea organelor l'Lrdimerrlare se prodttce mai frecvent in stare de culLur[ decit in stare natural5. Un caz ttprc este poate pdrul, care in sbare silbaticS are spini constind clin ramuri gi care ii servesc drept protec{ie, pe cind la pomul cultivat, spinii se retrans{orrni in ramuri.

redttcere deciL spre cregtere,va duce incet dar in rnocl persistent la reclucerea sa. In ceea ce privegte aLrofia completi gi definitivd a unei pirrli, Ltn principiu clist.inct intrd probabil in acliune, principiu care va fi discr-rtat in capitohii despre pa ngenezi. La animalele gi plantele crescute de or, nn existl lupta asprl gi neincetata pentru existen![ gi principiul economiei nu intri in acliune, aslfel ci reclucerea unui orgiin nu va fi ajuLatd in acest fel. intr-aclevdr, este atit cle departe (la acesta sI fie cazul, incit intr-un mic num[r de exenipkr, organe care sint in rnod natural in starre ruditnentard la speciile parentale, se reclezr.olL[ parlial Ia descendenlii domesticiti. Asbfel vacile, ca gi ma;oritatea celorlalLe rrirneglLoareau de faptpaLru mamele func[ionale gi doud rudimentare ; la animalcle noasLre clomesticiLe, acestea din urml se dezvoltl insd consiclerabil gi dau lapte. Un cLrz analog esLe prezenLat poate de mamelele atrofiaLe, care la masculii animalelor domesticite, inclusiv la onr, in citeva rare ctrzuri au crescut pinl la climensitlnea lor complet[ gi au secretat lapte. Picioarele posterioare ale ciineILri au in mod nafural rudimentele unui al cincilea deget, iar la anumite rase tnari, aceste degete, degi incf rudimentare, se dezvolt5 considera]ril gi sint llrevIzute cu gheare. La gdina comlln5, pintenii gi creasta sint in stare rudiment:rr5, insd la anr-imite rase ele devin bine dezvoltate, independent de virstii gi de boala ovarelor. Arm[sarul are canini, insl iapa nll are decit nrmele alveolelor, care, dup[ clrm md informeazd, eminentul veterinar, dl G. T. Brown, conlin deseori anu mili minusculi noduli osogi, neregulali. Acegti noduli se dezvolt[

Iltt au fost favorabile dezvolt[rii sale, ins[ nu existi nimic care sd opreascd varialiile in direc[ia opus5. Dac[ a$a stau lucmrile, incrucigarea incleiungat[ It mulbor indivizi previzuli cu un organ care oscileazd in nrai mare rndsuri ipre

CAPITOLUL al XXV-lea

LEGILE VARIATIEI (continuare). VARIABILITATEA OORELATIVA

,,, ai,!,1!t';iil'"^lo',',n'::':',,:;,',i',il"oii,,',',n!"i!,,,i1,,:'::::',:i::r-,n,l,i"jli,','i,,*:,,':,:'i:! Pictoarele penate Ia pd.sdri dobtndind structura aripilor - Corelalia irire ccrp ;i ertremitdli; tntre piele ;i apendicele t{ermice: tntre organele ttederii. ;i ttuzultti - Ilot[ificdrile coreluliue Ia organele plantelor - Monstruozitdlt corelati.ue - Corclalia tntre crattitt .,\i urechi"* Craniul Ei molul de pene - Craniul;i coarnele--Corelclia cre;terii contpliccrti de efectele acumulate ale selecliei naturale - Corelalia dintre culoore ;i particttlurildli
constitutionale.

Toate p5rlile organizaliei sint intr-o oat'ecare miisttrti legate intre ele ; leghtura poate fi insfl alit de neinsemnatS. incit aproape c[ nll exislti, ca la anirnalele compuse gi la mlrgllrii de pe acelagi arbclt'e. Chiar la animalcrle stlperioare diferitele pirli nlr sint citugi de pulin legate inlim intre ele, una dintre pXrli pr*rtincl fi complet suprimatd sau putind deveni monstrtioasS., fdrl ca \rreo utte parte a corpullri sd fie afectat[. In ullele cazuri insd, cirrd una din pnrti variazd' allumite alte pdrli variaz[ de asc)rnenea intotdeatllla, sati aproape inlotdeauna, in mod simultan; in acest caz ele sint supuse legii varialiei corelative. inf11:gr-rl corp este adrnirabil coordonat pentru obiceiririle proprii vielii fiecxrui organism gi se poate splrne, dup[ cum insisl[ dr-rcele de Argyll in lucrarea sa ,,Reign of Law", ci este corelat in acest scop. Tot astfel, la grupurile_mari de anim;le anu mite structuri coexist[ intotdeau na , ca de exemplu o f orm5. particr-rlar5. de stomac gi dinli de formfl particular[; gi tntr-ttn antimit sel]s se poate spune c[ asemenea sLructuri sint corelate. Aceste cazttri nll au ins[ neapdrat le.gdtur[ cu legea ce rlrmeazd sd se discute in capitolul cle fa![, pentrtt cl r,, glim dzrc[ varialiile iniliale sall primare ale diferitelor pirrli erau corelate in ir.,tr fel oarecarc ; modificdri neinsenrnate sriLr difelenlc individuale aLl putut fi plstrate, mai intii la nna din p5rti, apoi la o alLa, pile ce a fost dobinOite stlrctura definitiv[ gi perfect coadaptati ; voi reveni indat[ insl la acest

LF.GILE VARIATIEI

dotr[ parti corelate variazd mai lnLii gi produce o modificaie in cealalt[, sal dac[ varia{ia ambelor pnrli reprezint[ efectele vreunei cauze comune oarecare. Pentru noi varialia corelativ[ este un subiect important, pentru ci atunci cind o parte este modificati prin selectie continuat5, de c[tre om sau naturi, alte parli ale organizaliei vor fi inevitabil modificate. Din aceastl corelalie pare sri de_curgd cd la animalele gi plantele noastre domesticite, variet5lile t u i. cleosebesc una de alta declb rareori sau chiar niciodatd nnmai piintr-un singur
caracLer.

strbiect. Apoi, de asemenea, la rnulte grupe de animale numai masculii sint inzestrati cll arme satl impodobili cu culori vii gi aceste caractere sint evident intr'-o oarecare corela{ie cu organele reproducdtoare masculine, pentru ch atunci cind acesbea din urmd sint distruse, acele caractere dispar. S; arltat insi in capitolul doisprezece cd absolut aceeagi particularitate se poate lega la orice virsLd de oricare din sexe^ transmilindu-ie ulterior exclusiv la acelagi sex, la o virstd corespunz[toare. In aceste cazuri, ereditatea este limitatl atil. cle sex cib gi de virst5; nu avem insd nici un motiv s5 presupunem cd inilial caLtza varialiei a fost neapdrat legat[ de organele reproducdtoare sau de viista organismului afectat. ln cazurile de adevdratd varialie corelativd, putem uneori s[ ne cl[m seama denatura acesteileg[turi; in majoritatea cazurilor ins|. ea ne este ascunsd S_i cu sigtrran![ c[ difer[ in diferite cazurl. Rareori putem spune care din cele

Unul dintre cele mai simple cazuri de corela{ie constd in faptll ch o modificare care apare intr-un stadiu timpuriu de cregtere tinde sI influenleze dezvoltarea ulterioarl a aceleiagi p5r{i, precum Si a altor pir[i intim iegate cle aceasta. Isidore Geoffroy Saint-Hilaire afirmd t) c[ aceasta se poate obr.rrru la monstruozit5{ile din regnul animal, iar Moquin-Tandon 2) observ5 cd, clupl cum la plante axa nu poate deveni monstruoas[ fdr[ a afecla intr-un fel oni.care organele ulterior produse din ea, Lot astfel anomaliile axiale slnt aproape intotdeauna insolite de devia{ii structurale ale pdrlilor dependente. Vorn- vedea indati c[ la rasele de ciini cu botul scurL, anumiLe schimbdri histologice ale elementelor bazale ale oaselor opresc dezvoltarea acestora gi le sctirteazi, aceasta influenlind pozi{ia molarilor dezvoltali ulterior. Este probabil c[ anumite modificiri la larvele insectelor af.ecteazd structura insectelor matnre. Trebuie insfl si fim atenli a nu extinde prea departe acest punct de vedere, cunoscincl cI in cursul normal al dezvolt[rii, anumite specii t-rec printr-o serie extraordinard de schimbdri, pe cind alte specii indeaproape inrudite, aj ung la maturitate cu structura putin modificatd. Un alt caz simplu de corelalie este acela in care o dat[ cu cregterea sau redltcet'ea dimcnsitrnilor intregului corp, sau a vreunei anumite p5rtil anumite organe cresc sau descresc ca numdr, sau sint altfel modificate. Astfel, crescdtorii de porumbei au confinuat s[ seleclio neze porumbeii gugali pentru lulgimea corpului gi am vd,zut cd vertebrele lor au crescut in general nu numai ia numdr, ci 5i ca dirnensiune, o datd cu cregterea l[[imii coastelor. Portrmbeii
ln dispozitia sistemului nervos la moluqte. \ Eldments de Tdratologie Vdg., L841, p.
vol. IIf , p. ggZ. in lucrarea sa On the Morphologg of the Cephalous Xt[ollusca din phil. Transctct., 1853, p. 56, prof. Huxley aplicd acelagi principiu la explicarea diferentelor remarcabile, degi normale,
18. L1 Hisl. r[es Anontulies,

VARIATIA CORELATIVA

641

dimensiune a corpurilor lor ; gi tobodatfl coastele precum gi remigele lor primare sin b in general in nurndr mai redus. Porumbeii rotali au fost seleclionali pentru cozile lor mari gi larg desfhcute, cu rectrice nunteroase; gi de asenlenea, verLebrele c:rudale" &u clescut ca uumlr gi dimensiune. Porumbeii c[laiboli au fosl selecliona[i pentru lungimea ciocr-tlui; Si limbile le-au cievenit mai Iuugi, degi nu in stricf[ concordzinfi crr Iungimea ciocului. La aceasli r-rlfirna rirsi, preclin] gi la altele cu picioarele rnari, num[rul scutelelor de pe degete esle rnai rnerrc decit la rasele cu picioarelc mici. Se pot cla mulbe caluli slnilare. in Germrinia s-a observat c[ perioada de gestatie este rnai lung[ la raselc de vite rnari decit la cele nrici. La rasele noastre foarte ameliorate cle toate felurile, perioaclele cle miituritate gi cie l'elrloducere au devenit mai timpurii in ceea ce privcgle vlrsta anirnalului,;;i in concordant[ cu aceasta, dinlii se dezvolLii aclirn rriai devLeme decit tnainle, aslfcl c[, spre surprindereir agricr,rllorilor, nlr se nrai poaLe acorda inclcdere vechilor reguli de a aprecizr virsta unui aninral dupa starea clin{ilor sli 3).

jucltori au fost selectionati pentru mica

YARIATIA COREIJATIVA A PAR,TII'OR OMOLOGE

mali ai bralului. La mai multe rase distincte d. ponrmbci gi glini, picioarele gi ccle rloul degete exterioare sint imbelgugat penate, in aga fel inciL la porumbeh-il tanrbur
3)

punzdtoare satt omologe din partea dreapti gi sLingl a corpultri este ccl mai sinrplu caz in legitur[ cu aceastd problernd. AceasL[ simetrie d[ ins[ dc'seoli gl'e$, ca in cazul iepurilor de vizuin[, care au o singur[ urechg, al cerhrilor cLr un singur corn, sau al oilor cu mai multe coarne gi care urlcori au un corn suplirnentar pe o parbe a capului. La florile carc au corole regulate, toate petalelc viiriazd, in general in acelagi fel, dupl cum vedem la nrodclul coniplicat pi simc'tric al garoafei chinezegti. La florile neregLrlate ins[, cu toate c?a pelalele sint. firli indoialir omologe, accast[ sitnetrie d[ descori gr"e$, ca in c'.\zul valietirlilor de Anti"rrltinum sau gura leului sau al acelei varietirli de fasole (Phaseolus) ale c[rei flori au un stindard alb. La verLebrate, rnernbrele antc'rioare gi postei"ioare siu.t omologe gi tind sI varieze in acelagi fel, dupd cum vedem la lasele de cai gi cle ciini cu picioarc lLrngi gi scurte sau groase gi subtiri. Isidore Geoffloya) a atras atentia asripra tendintei de aparitie la om a dcgetelor slrpranllnlcrrrre, nu nurnai cle part ea dreaptfl pi sting[, gi nu numai la nrembrcle sr-rperioale, ci gi la cele infelioare. Meckel a insistat 5) asupra faptului cd atunci cintl rntigchii bra{ului cleviazii (:ir numlr sau dispozilie de la tipLrl lor propriu, ci aproapc intolcleauna iniila pc cei ai piciorului, qi invers, mtigchii picionrh-ri cal'e varirizr"i imit[ nrirgchii nor-

Plr[ile care sint omologe tincl s[ valieze in acelagi fel, ceea ce este de a$tepdeoarece, iutr-o perioadir timpurie de dezvoltare ernbriortarir, aserxenea pdrli sinb identice ca fot'mir gi stntcturi gi sinL supuse in ou pi ln uter Lrnol'conditii similare. La cele mai tnulte rase de animale, simetria organelor corcs-

tat,

Prof. J. B.

{) Hist. des Anomalies,

5)

Simoncls, On the Age of tlrc vol. I, p. 674.

Ax,

Slrcep et,c.,

cita[ in Gard. Chron., 1854, p.

588.

Citat de Isid. Geoffroy, iDid., vol. 3, p.

635.

41

- c. 2662

LEGILE VARIATI]]I

ele au aspectul de rnici aripi. Dl Her,vitto), o excelentd au Loribate in materie, a consbatat c[ la g[ina Bantam incdlfat5, ,,cizmele" sau penele care cresc pe partea exterioar[ a piciorului gi in general pe cele dou[ degete exterioare, dcp[geau ca luneime rernigele, intr-un anumit caz misurind 24,13 cm ! Dupi cllln mi-a comunicat dl Blyth, aceste pene de pe picioare sint asem5n[toare crt remigele prirnare gi sint cu totul deosebite de puful delicat care cregte trt mocl nattiral lte picioarele unor pis[ri ca bunfloar[ cocogul sllbatic gi bufnilele. S-ar ptrtea deci pl'esuplrne ci excesul de hran[ a produs in primul rind supraabundenla ltenajr-rlui pi c[ apoi legea varialiei omologea dus la dezvoltarea de pene pe picioare intr-o pozitie corespunzind celor de pe aripi, adicl in partea cxterioari a tarselor gi a degetelor. Mi-am intflrit aceast[ pdrere prin rrrm[torul caz curios de corela{ie, care timp indelungat mi s-a pflrut cll totul inexplicabil : astfei, la orice ras5. de porumbei ctt picioarele inclllate, cele doud degete exterioale sint partial unite prin piele. Aceste doui degete exterioare corespund celui de-al Lreilea gi al patnrlea deget al nostrtr ?). Apoi, la aripa porumbelului sau a oricitrei alte p[s5ri, prirntrl gi al cincilea deget sint avortate, cel de-al cloilea este rtidimentar pi poartd aga-zisa ,,aripd bastard[", iar degetul al treilea gi al paLrulea sint complet unite gi invelite inpiele, formind impreuni extremita tea aripii. A5adar, la p orll rnbeii cu picioarele inciltate, nu nu niai c[ suprafa{a exterioar[ sriport[ LIn $ir de pene lungi, asemdn[tor rcmigelor, dar chiat'aceleagi degete care la arip[ sint complet unite prin piele, devin parlial unite prin piele la picioare. Astfel, prin legea varialiei corelative a pdrlilor omologe putem in{elege curioasa legdturd clintre picioarele incal{ate gi mernbrana clintre cele doui degete exterioare. Anclreu' Knight s) a relnarca t c[ fa{a salt capul gi membrele variazd de obicei impreunir ln ce privegte proportiile generale. S[ compar[m, de exemplu, picio:rlele unui cal de tracliune cu a,le unuia de crirse sau ale unui ogar cu acelea ale utrui dog englezesc. Ce mons[ruos ar pdrea Lln ogar cll capril nnui dog ! Br-rlclogtil de asfiizi are totugi picioare subtiri; acesta este insl rrn caracLer recent seleclionat. Din misurdtorile prezentate in capitolul gase, vedem c[ la mai multe rase de porumbei, lungirnea ciocului gi dimensiunea picioarelor sint corelate. Dupil curn s-a explicat anterior, explicalia care pare a fi cea rnai probabiki este c[ nefolosirea tincle in toate cazurile s[ micgoreze picioarele, prin corclalie ciocul devenincl in acelagi tirnp tnai scurt, insd la citeva rase la care Iu nginrea ciocLrlui a f ost un caracter selec!ionat, picioarele, clepi nefolosiLe, au crescti L ca dimensiune prin corela{ie. In cazttl urm[tor se vede c[ o corelalie de un anumit fel existd intre cioc gi picioare. I\tai multe exemplare au fost trimiser d-lui Bartlett, la diferite date, ca hibrizi intre ra{e gi gflini. Atn r'5zttt una din aceste pdsiri $i dtip[ cum era de agteptat, acestea erau ra!e obignuite intr-o stare semirnonstruoasS, Ia care membrana inot[toare inLercligital[ lipsea complet sau era f oarte redusir pi ciocul era ingust gi prost forniat.
7'1rc Poulh'y llook, de W. f3. Tegetmeicr, 1866, p. 250. Naturali;tii au prireri difcritc in privinfa omologiei degeLelol pisirlilor, insd multi sustin pnnctul de vedcre at'irtat nrai 8us. Asupra act-slui subiect, vczi dr. lt. S. IIorsc in Annals of the Lgceum of Nnl. Ilist. of l{ew York, vol. X, 1872, p. 10. a; A. \\tailier, On Intermarriage, L838, p. 16().
7.;

u)

VARIATIA CORELATIVA

La porumhci, odatl cu lungimea ciocului se lungesc atit limba cit gi orificiile nlrilor. T-,ungirea orificiilor nflrilor este insi poate intr-o corelalie mai strirrsi c,u dezr.ollarea pielii increlite sau a carunculelor de la baza ciocului, penu'u c.i a Lu nci cind in j urul ochilor existd multe caruncule, pleoapele sint mult rndriter sau chiar dublate ca lungime. DLrp[ cit se pare existd o oarecare corelalie chiar la culoare inlre cap 5i extrenrit5ti. Asbfel la cal, o stea sau o pat[ mare albd pe frunte este in general insolit[ de picioare albee). Adeseori, la iepurii de vizuin[ gila vitelealbe, exisl[ pete de culoare inchis[ atib pe virful urechilor cib gi pe picioare. La ciinii

negri gi rogcali de diferite rase, petele ro$cale de deasupra ochilor gi de pe picioare mel'g aproape invariabil impreund. Aceste din urm5, cazuri de colorit col'elativ se datoresc reversiunii sau varialiei analoge - subiecte la care voi reveni ulterior - ins[ aceasta nll determin[ neap[rat problema corela{iei lor iniliale. Dl H. W. Jackson rn[ informeazi c[ a observat sute de pisici cu picioare albe, constatlnd c[ toa tt' sin b rnarcate mai mult sau mai pulin aparent, cu alb p e piept gi p0 git. Felr,rl cum urechile imense ale iepurelui de vizuin[ crescut de amatori aLirnl in fa![ gi in jos, pare datori[ par{ial nefolosirii mugchilor gi partial greut[lii gi lunqimii urechilor, care au fost mdrite prin selecfie timp de mai multe genera{ii. lns5, o datfl cu dimensiunea crescut[ gi direclia schimbatd a urechilor, nlt ntlmai cd meabusul auclitiv osos s-a schimbat ca aspect, direclie gi foarLe mtrlb ca dimensiune, dar inLregul craniu a fost ugor modificat. AceasLa se poate t'edea clar la,,half lops", adicd la iepurii de vizr-rin[ numai cu o singuri ureche cdzttti in fa!5, la care plrlile opuse ale craniului nu sint strict simetrice. Acesta irni pare un exemplu curios de corela{ie intre oase tari gi organe atit, de moi gi fleiibile, precum pi aLiL de neinsemnate din punct de vedere fiziologic, ca urechile cxterne. Flr[ indoialfl c[ rezultatul se datoregle in mare rn[sur5 simplei ac!iuni mecanice, adicd greutd[ii urechilor, in baza aceh-riagi principiu cltipl care craniul ttnui copil este cll ugr-rrinll modificat prin apdsare. Pielea gi anexele ei, ca plr, pene, copite, coarne gi dinli, sinL ornologcr pe intreg corpul. Olicine ptie c[ culoarea pielii gi cea a p[rului variaz[ cle obicei tmpreun5. AsLfel, Virgiliu sfdtuiegte pe pistor s[ vad[ daci nu cumva gtrl'tr 5i limba berbecului sint negre, in care caz mieii nu ar fi absoh-rt albi. Se spriner cl culoarca pielii gi a plrului, precu m gi mirosul emis de glandele pielii ar fi in leg[Lurflt), chiar la aceeagi rasfl cle oameni. ln general plrul variazd' pe tot corptit in ace'lagi {el, ca lunginte, finele gi ondulalie. Aceeagi regul[ se aplic[ la pgtt', ?tup[ cnm I'edem la raseie danLclate gi increlite, atib de glini cit gi d_e porumbei. La cocogul cornun, penelc de la git gi din p[rlile laterale sinL intotdeauna de o fornr[ special5, numite gulera$.La rasa polonezd, atnbele sexe slnt caracterizaLe printr-un rnoI de pene pe cap gi prin corelalie, la mascul aceste pene iatt forma it" gulerag. Cu toate ce remigele gi rectricele provin din pirli neomologe, ele variazl irnpreuni ca ltrngime, astfel c[ porurnbeii cu aripi Iungi sau scul'Le, att in general cozi lungi sall scurLe. Cazul porumbelului iacobin esfe mai curios, remige'le gi rectricele fiind remarcabil de lungi ; gi aceasta a apdrut dup[ cib se
e;
spune 'l'|rc liurrier und tlte l,JcLtnralisl,

vol' I,

1828, p. 456. O persoanl care s-a ocupat cu aceastd problcuri inti

albe.

10) ()odron, Sur 1'Jl.s1-r)cc,

c[ aproximativ trei pittrirni din caii cu fala albir au picioare vol. lI, p. 2L7.

LEGILE VARIATIEI

pare

in corelalie cu penele alungite gi intoalse din dosul gitului, cale formeazi

gluga.

Copitele gi p5r'ul sint an]xe omologe gi Azarall) - un observator atent :ifirmfl c5. in Paraguay caii de dilerite culori se nasc deseoli cu pdnrl cre! gi rirsuciL ca acela de pe capul untii negrtr. Aceilsti particularitate este puternic erediLar5. Ce este ins[ r'emarcabil, esLe cra copitele acestor cai sint ,rabsolut ca acelea ale unui catir'". Pirrul din coama gi coada lor este de asemenea in mod invariabil mai scrir'[ clecit de obic:ei, avind o lungime de numai 10,16 pin5 la 30,48 cm. Agaclar, lungirnea gi increlirea plrului, dtip[ cit se pal'e, sint aici in corelatie, ca gi la negri. In legltur5 cu coaruele r:ilor, Youatl12) observ[ cra,,la nici o rasi de valoare nu se intilnesc coarne rnultiple, chre iir general epar corelate cu o linl foarte Iung[ gi grosolan[". lVlai mulle rase tropicale de oi, care sint acoperite cu p[r in loc de lin[, au coarne aliroape ca acelea ale unei capre. Sturmu) declar[ in mod expres c5 la diferite rase, cu cit esLe lina mai creald cu atlL coarnele sint mai rdsucite in spilalir. in cripitoh,l trei, in care s-au prezentat alte fapte analoge, arn vlzut c[ pirlintele rasei \{auchan}p, atib de renlrmit[ pentru lina s&, avea coarnele de o forrnd parlicular[. Locuitorii din Angora afirmlte) c[,,numai caprele albe cu coarne au lin:r in gtrr-i{e lungi gi ondulate, zrtit de admirate, cele firrl coarrle avind lina comparativ scurt5.". Din acesLe cazuri putem deduce c[ p[rul sau lina gi coarnele tind s[ r'arieze intr-uu rtrod corelativtu). Acei care au incercat url tratament hidroterapeutic iSi duu seama c[ frecventa aplicare de apd rece stimuleazii pielea ; $i tot ceea ce stimtieazd, pielea tinde si sporeascd crepterea plrului, dripf cunl se vede bine din cregterea anormal5 a pdrului in apropierea vechilor suprafele inflamrrte. Apoi, profesorul Low16) este convins c[ la diferitele rase de vite britanice pielea groasl gi p[rtil lung depind de umiditatea climei in care tririesc. Ne pr-iLenr da astfel seama cum o clim[ umed[ poate sri ac{ioneze asupra coarnelor ; in primul rind direct asupra pielii $i a p[rului, gi in al cloilea ririd, prin corelalie asupra coarnelor. lnplui, prezenlasauibsen{a coarnelor, atiL in cazrrl oilor cil $i a viLelor, aclioneazd printr-o oarecare corelatie asupra cranitilrri, a$a dtip[ crirr se va arlta lndat5. In legflturd cu pdrul gi dintii, dl Y:rrr.11tz) a constatat absen{a mai multor dinti la trei ,,ciitri egipteni", golagi, precum gi la un terier golag. Cel mai mult alr suferit incisivii, caniuii gi premolarii, insh intr-un ctz lipseau toli dintii, cu excep{ia marelui molar triberctrlar de fiecare parte. La offi, s-au inregistrattt)
du Paraguag, vol. II, p. 333. p. 42. B) e ber ,l?asscrr, I{reuzungcn etc., 1825, p. 24.
tz1 On Slrcep,
0ucLtlt'rtpCdcs
1a) Citat din Conolly,ln The Indiun Field, lebruarie 1859, vol. II, p. 266. rsl in capitolul trei am spns ci ,,pirul gi coarnele sint atit cle strict, corelate lntre ele, lnclL ele tind si

rt)

varieze lnrpreun:i.". Dr. Wilckens (Daratins T'hcoric, Jahrhttcltder Detttsclten Viehzucftt, 18C6, caietul I) tmi traduce vorbele cu ,,lang uird grobhaarige Thiere sollen gcneigtcr sein, lange und viele Horner zu bekonrmen" pi apoi cu clrept cuvint conLestii aceastir propozitie ; ce am spus ins5. in realiLate, in conforrniLate cu sursa tocmai citatd, poate fi, crcd, accepLat ctr lncredere. r8) l)omesticated animals ol tlrc British Islands, p. 307, 368. Dr. Wilckens pledeaz[ (Landwirth-Wochenblatt, rr.10, 1869) ln acclaqi sens, ln legituri cu animalele dornestice din Germania. r7) Proceedings Zoolag. Soc., 1833, p. 113. 18) Sedgwicl<, Brit. cLnd Foreign foIedico-Chirurg. Reuiew, aprilie 1863, p. 453.

VARIATIA CORELATIVA

645

mai multe cazuri remarcabile de chelie ereditar[, acompaniatir de lipsa ereditar5, complet[ sau parlial5, a din{ilor. Pot prezenta un caz analog, comunicat mie de dl W. Wedderbnrn, a Linei familii hinduse clin Scinde, Ia care ln curs de patnr generalIi zece b[rbati aveall in total pe ambt'le maxilare numai patru dinli incisivi, mici gi slabi gi opt molari posteriori. B5rbr{ii astfel afecta{i aveau foartc pulin plrpe corp giau chelit,foarte detimpuriu. Ei sufereau de asemcnea foarte mult de usc[cinnea excesir'5 a pielii pe vreme cllduroasi. Este remarcabitr cd nu s-a ivit nici nn caz in care vreo fiicl sX fi fost astfel afectath gi acest fapt imi reaminte$te c[ inAnglia bdrbatii sint mult mai predispugi cle a cheli decit femeile. Cu toate c[ in familia de mai sris fiicele nu stnl, niciodatf, afectate, ele transmittotugi tendinla fiilor lor, gi nLr s-a ivit nici un cazin care lln fiu s5 transmit5 aceasta fiilor s[i. Astfel, aceastl afecliune nu apare decit Ia generalii alternative, sau dup[ lungi intervale. de timp. Dup[ cl] Sedgn'ick, exist[ o leg[tur5 similar5 intre pir gi dinfi gi in accle cazr]ri rarein crre pr"ri'ul a fost reinnoit la b[trinele, cfici aceasta ,,a fost de obiceri insolit5 de o relnnoire a din[ilor". Am men[ionat mai inainte in acest volu m cd ma rea redu cere a climensiu nii collilor la vierii domestici este in strlns[ leg5tttrd cn reducerea perilor. datoritI rtnui anumit grad de protectie gi cd reapari{ia collilor la vierii care s-atl sdlbiticit gi sint complet expu gi la intemperii, depinde probabil de rea parilia perilor. Pot adfluga, degi aceasta nu este in strictir legirtrrrd crt problema noastri de fa!5, c[ un agricultorto) afirm[ cS,,porcii cu pulin pIr pe corp sint cei mai preclispugi si-pi piardd cozile, dovedind o sl[biciune in stntctura tegumentari. Aceasta se poate evita prin incnrcigarea cu o ras5 mei p5roasi". In cazurile precedente, lipsa ^pflnrlui gi deficienla dintilor ca num[r sau dimensillne par sd fie in legirtur5. In cazurile urmdtoare, p[nrl anormal de ahundent este de asemenea in legdtur[ cn Iipsa sau excesul din[ilor. Dl Crau'fttrclzo) a vdzut la curtea birmand u n om in virstd de treizeci de a ni care avea intreg eorpul, cu exceplia suprafelelor plantare ale miinilor gi ale picioarelor, acoperit cu un pdr drept gi mfltdsos, care pe umeri gi pe gira spinlrii era lung de 72,70 cm. La nagtere, nnmai urechile ii erau acoperite. trl ntl a ajuns la pubertate gi nici nu a pierdut dinlii de lapte pinfl Ia virsta de dorr5zeci de ani, cind i-an iegit cinci dinti pe maxilarul superior (pzrtru incisivi gi un canin) gi patru incisivi pe maxilanrl inferior, to{i clinlii fiind mici. Acest om a avut o fiic[ care s-a n5scut ctt p5r in urechi gi curind pirtil i s-a intins pe tot corpul. Cind c5pitanul Yule2l) a vizitat curlea, aceastfl fat[ era aclultir gi prezenta un aspect straniu, chiar nasul fiindu-i acoperib crt p5r des "si moale. Ca gi tatdl s5.n, ea nu avea decit dintii incisivi. Regelc a mitrrit cu greutate rtn om ca s[ se c[sltoreasc[ cu ea gi unul din cei doi copii ai s[i,un bliatdepaisprezece luni, avea p[r care ii cregtea din urechi, barb[ gi must5li. Aceastfl stranie particularitate a fost deci moqtenitd timp de trei generalii, ctr molarii iips[ la bunic gi mam[; nu se putea gti atunci dac5 acegti din{i vor lipsi de asemenea $i copilului. ln Rr,sia, s-a ivit cle curind un caz paralel, cu tln om cle cincizcci gi cinci de ani si fiul s[u, care aveau obrajii acoperili ctr p[r.f)r. Alex. Branclt mi-a
ts) Gard. Chronicle, 1849, p. 205. 20) Embassg to the Court of Atrc,, vol. I, p. 320. 2r) l{arratiue of cr r'llission to tlrc Cctrtrt of Aua in 1855, p. 94.

LEGILE, VARIATIEI

Lrirnis o descriere a acestui caz impreunh cu mostre din pflrul extrem de fin clc pe obraji. Ornului ii lipseau clinli, neavind declt patru incisivi la maxilarul inferior gi cloi la cel superior'. Fiul sdn, in rrirst5 de aproximativ trei ani nn are dinli, clt excep{ia a patnr incisivi infcriori. Dup[ cu m dr. Brandt obsen'fi in sc't'isoarea So, cazul se datoregte ff,rfl indoial5, sistlrii dezvolLhrii p[nrlui gi a din{ilor. Ne ddm sealna aci ciL de independente de condi{iile normale cle existentit trebuie sd fie asemenea sistdri, cnnoscind ci rriata unui {5ran rns este cit s('poate cle diferitd de aceea a unui incligen din Rirmaniarr). Iati un caz oarecum diferit ce mi-a fost comunicat de dl \\'allacc, care il de{inctr cle la un dentist, clr. Purland: Iulia Pastrana o dansatoare spaniol5, ela o femeie remarcabil cle bine ficutd, ins5. avea o barb[ clezrsi, rnr]scrrlinh gi o fntnte ptiroas[; ea a fost fotografiatd gi pielea sa impiriati a fost expusS. Ceea cc intereseazd insi, este faptul c[ ea a\rea atit la maxilaml superior cit gi Ia cel inferior ciLe un dublu rind de dinli neregula!i,un gir fiind plasat inhunLnrl celuilalt, din care clr. Purland a luat un mulaj. Din cauza denti{icie'xcesive gura ii iesea in afar5, iar figura avea url aspect de gorilS. Aceste cazuri, cit gi acelea ale ciinilor golagi ne reamintesc bine faptul cl cele cloui ordine de mamifereEdentatele gi Cetaceele - care slnt cele mai anormale in ce privegte inr-elisul lot' dermic, sint totoclat[ cele mai anormale prin lipsa sau excesul de din{i. ln general este admis cd organele rreclerii gi ale auzului sint omologe atii intre ele cib gi ctl diferitele anexe dermice, astfel incit aceste p5r{i sint susceplibile cle a fi anormale in mod corelat. Dl white co$rper spune cii ,,in toate cazurile cler microftalmie dubl[ care i s-au adusla cunogtin!5, a constatat in ace]agi timp gi o dezvoltare defectuoasl a sistemului dentar". Anumite forme de orbire par sii fie asociate culorii plrului. Astfel, un blrbat cu pf,r negru gi o femeie cu p[nrl de culoare cleschish, ambii cu constiLulii sHnhtoase, s-au c[sltorit gi au avttt nou[ copii, toli n[scu!i orbi. f)intre acegti copii, cinci ,,cu pdml de culoare inchisfl,"si cu irisul cdprui erall atingi de amaurozi, iar ceilal{i patnr, cll p[rul cle crtloare deschis[ gi cu irisul albastm, au atut corelat atit antaurozra cit gi cataract[". S-ar putea prezenta mai multe caznri care arat[ ch existi o oarecare leg.lturi intre diverse afecliuni ale ochilor gi ale urechilor. Astfcl, I-iebreich afirm[ ci clin 241 de strrdo-muti din Berlin, ntl mai pu{in de paisprezece sufereatl de boala rar[ numitfi retinith pigmentar[. Dl \Vhite Cowper fi dr. Ealle au remarcat cH incapacitatea de a distinge diferite culori, sarl daltonismul, ,,este deseori asociatd cu o incapacitate corespunzfltoare de a distinge sunete]e muzicale" ,t). IatI rrn caz mai cnrios : dac5 pisicile albe au ochi alba gtri, ele sint aproape irrtoLdeauna snrde. Am crezut mai inainte cI aceast[ regul[ este invariabil[, tnsi am aflat de clteva exceplii autentice. Primele douI note au fost publicate tn 1829 gi se referd la pisici englezegti gi persane. Astfel, Rer'. \Y. T. Bree a\rea o pisicfl persan[ gi afirm[ cS,,dintre descendenlii produ,.si ]a una gi aceeagi naqtere, acei care erau complet albi ca gi marna lor (cu ochi albagtri), erau ca ri ea invariabil surzi, pe cind acei care a\reau pe bland cea mai mich patd de
22) Datorcsc amabilititii d-lui Chauman din l)etersburg, excelcntele fotoqrafii ale acestui om gi a fiulr.ri sirrr, care au fost ulterior expuse la Paris gi la Lonclra. 23) Acestc afirmatii sint fircute de cll Sedgrvicl<, in \Ierlico-Chirttrg. Reuiew, iulic 1861, p. 198 ; apr. 1lt(J3, p" 455, 458. Liebreich e citat de prof. f)errav ln )Iurioges Consanguins, 1862, p. 116.

VARIATIA CORELATIVA

617

cttloare, avea tt Lot al"iL de invariabil auzul norm al rn). Rer'. \V. Darr,vin Fox m[ informeaz.{ c[ a t'[zut peste o duzind de cazuri de aceastI corelalie Ia pisici englezegl.i, persane gi daneze ; el adaug[ ins[ cd ,,dupI cum arn observat de mai multe ori, dacd unul din ochi nu este albastru, pisica aude. Pe de altd parte, nll am vtizu t niciodatl vreo pisicfl albd cu ochii de culoare obignuit[ care s[ fi fost surcl[". Tirnp de douizeci de ani dr. Sichel ,u) a observat fapte sirnilare in Franta; el prezinlii un caz rernarcabil in care irisul dupl patnr luni a inceprit s[ se inchidi la culoare gi atunci pen[ru prima dat[, pisica a inceput si aud[. Acest caz de corelalie la pisici a fost considerat de multe persoane ca surprinz[tor. Nu existfl insl nimic neobignuit in rela{ia dintre ochii albagtri gi blarra albri; Ei aln vizut deja ci organele vederii gi ale anzului sint deseori afectate ln mod sirnultan. In cazul cle fa![, caLrza consti probabil dintr-o rlgoard oprire a clezvoltdrii sisternLrlui nervos tn legdtur[ cu organele cle sim!. In cttrsul primelor ncxri zrle, cit timp au ochii tnchigi, priii de pisic[ par s[ fie cornplet surzi ; am ficul un zeomot puternic, zlng[nind un virtrai $i o IopSticd aproape de capetele lor, atit ctncl dormeau cit gi cind erau treji, fdr[ a procluce vreun efect. Iucercarea nu Lrebuie f5.cutd strigind aproape de urechile lor, pentru ci, chiar aLunci cind dorm, ei sint extrem de sensibili Ia migcarea acnrlui. Or, atiba timp cil ochii continu5 sh fie inchigi, irisul este f[rd lndoial5 albastru, clci la toli puii de pisici pe care i-arn vdzut, aceast5 culoare rlmine clLva timp, dup[ ce pleoapele se deschid. Prin urmare, daci presupu nenr c[ dezr.olLarea organelor vederii gi auzului este opriL[ in stadiul pleoapelor inchise, ochii ar rhmine permanent albagtri, iar urechile ar fi incapabile de a percepe suneLul; $i astfel am in{elege acest caz curios. Totugi, cleoarece culoarea bl5nii este determinat[ cu mult inaintea nagterii gi curn a]blstrirnea ochilor -si albea{a bl[nii sint evident legate intre ele, trebuie sd admitem c[ o cauzi primari oarecare aclioneazfl intr-o perioad[ mult mai timpurie. Exemplele de variabilil"ate corelativ5 date pinfl aici au fost luate mai a]es din regnul anirnal. Vom trecc acurn la plante. F'nrnzele, sepalele, petalele, staminele gi pistilele sint toate omologe. Vedem c[ la florile bfltute, stamine]e gi pistilele variaz[ ln acelagi fel, luind forma gi culoarea petalelor. La cildflnrga bltrr Li (Aqutleota uulgari"s) verticilele succesive ale staminelor sint transf ormate in cornete, care sint incluse unul intr-altul gi seamfln[ cu petalele adeviraLe. La florile ,,hose-inhose", sepalele irnit[ petalele. ln une]e cazuri, florile gi frunzele variaz[ impreun[ la culoare, ca bunioar[ la toate varietzi{ile maz[rii comune cu flori purpurii, Ia care se poate vedea o patH ptrrpurie pe stipele. Dl F'aivre afirm[ cir Ia variet[lile de Prtmula sinensis culoarea florii este in corclatie evidentfl cu culoarea suprafe{ei inferioare a frunzelor, addugind ci varietdlile. cu flori franjurate au aproape intotdeauna calice voluminoase, in form[ de balon26). La alte plante, frunzele gi fmctele sau semintele variaz[
2a) LoLrclon, )luq. of Nal. fli.s/., vol. I, 1829, p. C6, 178. Yczi de ascmenea dr. P. Lrtcas, L'II(t'(d. \'u1., vol. I. 1t. -128, desprc surzcnia errclitarii la pisici. Dl Larvson 'fait afirnli (I'alure, 18711, p. 13213) cti ntturiti coloii sint astfel afectati; irceasLa tlcbuie sri fie insi o gencralizarc pripitri. Priurr.tl caz iuregistrat in Anglia rle tll []ree se rcfcrir la o fcmelir ;i dl lrox rrrir informcazir cir a crescutpuidintr-o pisicir albii cu ochi alba;tri, care et'a coltl-

plct surdli ; el a obscrr,at de

asL:rnenea alte fcmcrlc in ar:eea;i situatie. 25) Annales rles Sc. Nal., Zoolog., Selia a 3-a, 1847, vol. YIII, p. 239. !61 lleuue tles Cours Scientifiques, ir iunie 1869, p. 430.

LEGII-E VARIATIEI

aripa{i, iar rilterior frunze alungite cu pelioli lungi gi nearipa{i, este legal cle remarcabila moclificare ca formii gi natnr[ pe care o sufer[ fnrctul in de-cursul dezr.oltirrii sale. ln exemplul trrm[tor, culoa.rea gi forma petalelor sint in apa.renld coreIate, amhele depinzinrl de starea timpului. Un observator specializat in aceastai problern5, scricsl): ,,In ctirsul auttlui 1842 am observat cd fiecare dalie a cdrei ctilotre avea vreo tendinli spre sti.cojiu a\rea petalele adinc sectate, in a$a nriisttr[ inciL acestt:a aveau aspectul unrri ferdstrfiu, in unetre cazLwi crestfilurile avincl o aclincime dc mai bine de 0,63 cnr'6. Tot astfel, daliile care au virfrrrile petalelor de o culoarc cliferiti de aceea a restului florii sint foarte variahile, pi in anumi{i ani unele flori satr chiar t,oate florile devin uniform colorate; s-a obsen'at la- mai mrrlte variet5liez) c.l atunci cind se intimpl[ acest lucru, peta.lcle igi pierd forma lor'trarticulari gi cresc mult mai lungi. Totu$i, aceasta se clatore$te poate reversiunii la specia strdmogeasc[, atlt in privin{a culorii cit gi a formei. In aceastit rlisculie clcsprc corela!ie, ne-am ocripat pinl acnrn de caznri in cere putem in{clege parlial legritura intre pirrlile corelate. Voi prezcnla irrsti acilm cazttri in c:ire. nu putem nici micar presJrpune natura leg5turii serr llll o lltttcm vedca deciL inLr-un mod foarte obscur. In lucrarea sa aslipra monstrtloziLil{ilor, Isidore Gcoffroy S*int-Hilaire insist533) ,:eue certaines anomrilies r:oi'xisLent rarcmcnt cntr'olles, d'autres fldquemment, d'autres enfin presque consLnmme'ltt, malgrd la diffdrence trds grande de leur nature, et quoiqir'elles
27)

cste ttn bun cxemplu. S-ar putea prcsltpune c[ curiosul caz descris de Risso to), al ttnei varietliti clc portocal cire pe tinelii l5stari prodrtce fnrnze rotunjite cu pelioli

iilpt'ertnii Ia culoare, a$a cum se intimpl5 la o varietate curioasX cle paltin cu frttnzc palide, care a fost recent descrisd in Frantart) $i la algnul cu frunze pttrpurii, la care fnr nzcle, coa ja nllinei gi mcmbrana din jurul simburelui sint tr.rate colorate purpuriu "). l)upii dimensiunea gi aspect.ul frunzelor puielilor, poniologii pot prezice, tntr-o oArecare m[sur5, naturA probabild a fructelor, pctrtrtt c[, clup[ cum remarcfi Van I\{ons2e), varialiile fnrnzelor sint i1 general irtso{iLe cle oarecare moclificriri ale florii gi in consecin![ ale fructu]ui. Li pepent-'le ,,scl'pent" care are un frnct lngust gi sinuos de aproape 0,91 m lungime, trrlpina plantei, pedunculul florii femele ,5i lobul mijlociu al frunzei, sint toate rlrrnglte intr-un mod remareabil. Pe de altd parte, mai multe varietiti de cltctlt'bitacec, cu tulpini pitice, produc toate, dupl cum observri Naridin, fnlnze dcr rceeagi formir particuh.r"ii. Dl G. I\{alv mH informeazd c[ toate varietdlile clt: mtipcate stacojii care,au fntnze chircite_sa-rr imperfecte, alr de asemenea gi flori clrircitc; cliferenlr clintr"e varictatea ,,Brilliant" gi nrcla sa ,,Tom Thumb,,

28; \'erlot 2e; rtrDre.s

Gardencr's Chroniclc, 18C4, p. 1202. citeazl alte clter.a cazrrri. Des Variitis, 1865,

p.

72.

8r) Gardener's Chronicle, 7843, p. 877.

30]t Annales

fruitiers, 1836, vol. i I, p. 204, 226.

du Jlrrs/rrnl, vol. XX, p.

18,1;'r,

188.

stl Ibirlcm,
831

p.

1()2.

ltrisl. des ilncnttLllcs, vol. IIl, p. 402. \:ezi dc asemenca Camille Dareste, etc., ltir;3, p. 10, 48.

Recherches

sur les Conditions

VARIATIA

CORE,LATTVA

649

cazuri de boli corelate. Ce poate fi mai curios gi mai de neinleles decit fapttil prezentat mai sus, in baza autorit:"rlii cl-lui Tegetmeier, c5 ponrmbeii tineri de toate rasele care la mal,uritate rru penajuri albe, galbene, albistre-argintii sau cafeniu deschis, ies din ou aproape goLrgi, pe cind ponrmbeii de alte culori sint la nagtere acoperi{i cu mtrlt puf ? S-a observat atit in Franla cit gi in Angliatn) gi eu insumi am vdzut - cI pirunii albi sinb mai mici decit soiul comun colorat, gi aceasta nn se poate explica prin coneep{ia c[ albinismul ar fi intotdeauna insolit de sl5bicittne constitulional[, deoarece cirtilele albe sau albinotice sint in general mai mari decit forma comun[. Si revenim Ia caractcre mai i*portante. Astfel, vitele niata din Pa mpas sint remat'cabile prin fruntea scurt5, boturile intoarse in sus gi maxilarele inferioare incot'oiate. La cranin, oasele nazale gi premaxilare sint mult scurtate, maxilarelc sint exclttse cle la orice legiturfl cu nazalele gi toate oasele sint ugor modificate, pini chiar gi suprafa!a occipitalului. Din caznl analog al ciinelui, cAre va fi prezentat ulterior, rezultd ch scurtarea osului nazal gi a oaselor adiacente este probabil cauza imediatd a celorlalte modifichri ale craniului, inclusiv incovoierea in sus a maxilarului inferior, cu toate cd nu putem um5ri fazele in care aceste modifieiri au fost efectuate. G[inile poloneze au un mot mare de pene pe cap gi craniile lor sint perforate de nulneroase orificii, astfel cd se poate infige un ac in creier flri sd se atingX vreun os. L:r ralele gi giEtele molate, care de asernenea au craniul perforat, este clar cd aceastd deficien[fl osoas[ este legatfl in vreun fel oarecare de molrrl cle penc. Unii autori ar considera acest caz ca un fenomen de echilibru sau cle cornpensa!ie. Am ardtat in capitoh-rl despre gflini, cd la giinile poloneze molril tle pene a fost la inceput probabil mic ; prin seleclie continud el s-a m5rit, fiind agezat apoi pe o mas[ fibroas[, iar pin[ in cele din urm5, devenind gi mai mare, craniul insugi a devenit din ce in ce mai proeminent, pind ce a dobtndit strttctura sa extraordinarH de azi. Prin corelalie cu proeminenla craniului, forma gi chiar legdtr,rra reciproc[ a oaselor premaxilare gi nazale, forma orificiuIui n5rilor, ldlirnea frontalului, forma proceselor postlaterale ale oaselor frontale gi scuamozale gi direclia car.itdtii osoase a urechii, au fost toate modificate. Configr,rralia internfl a craniului gi intreaga form[ a creierului au fost de asemenea modificate intr-un mod intr-adevdr snrprinz[tor.
3{.;

prrissent parailre compli.tement f.ndipendan{es les unes des autres". Veclcnt ceva analog la anumite boli. Astfel, la o afecliune rar[ a capsulelor rcnale (ale chror afcclirrni sint ltecunoscute) *), pielea se bronzeazil, itr la sifilisul crcditarclup[ cum m[ inforrneazfi sir J. Paget atit din{ii de l:rpte cit gi cei din a dotta denl.i{ie prciatr o forml special5 - caracteristicH. Pr:of. Rolleston mI informcazi't, cle asemenea, c[ incisivii sint =si uneori prevdzu!i crr o bordurl vascl!'ln larii in corelalic cu formarea intrapulmonarfl cle nocluli. alte caznri cle ftizie si de cirnozi, unchiilc gi virfurile degetelor se ineroa gc in fornr[ de ghindc. Cred cI nu s-a dat nici o explicalie acestor cazuri, precum gi multor alte

') Este vorba tle fapt tlc capsrrlcic suprarenalc gi de boala lui Adrlison, dc naturl tuberculoasri (l{. trad.). Ilcv. Ir,. S. [)ixon, Orttolnenlal Pttultrl1, 1848, p. iIL ]sidorc Geoffroy, IIist. Anomolics, r'ol. I, p.211.

II|GILE

VARIATIEI

DtrpI acest caz al glinii poloneze ar fi de prisos s[ mai fac altceva decit sa tu.l refcr la detaliile daLe anterior asupra moclului prin care la diferite rase de g:iini, forma nlodificat[ a crestei a afectat craniul, producincl prin corelalie pe suprafa!a s&, creste proeminente gi depresiuni. La vitele gi oile noastre, coarnele sint ln strinsd leg[turd c1 dirlensiunea cranitrltri $i cu forma oaselor frontale. Astfel, Cliness) a constatat c[ craniul unui lle'rbec ctt coarne cinLiirca de cinci ori mai mult decit acela al unui berbec f[ra coarne, cle aceeagi virsbir. Cind vitele igi pierd coarnele, oasele frontale sint ,,cfl ll1!ime, consiclerzrbil reduse spre {east[o', iar cavitSlile intre pl5cile osoase ,,ir,, sirlt atiL de adtnci, si nici nu se intind dincolo de frontale,, tu).

oarecare; pi dintre clescendenlii acestora, acei care erau cei mai bine inzestra!i in vreo privin{[ oarecare au continuat sd se inmul[eascd mai departe, progresinrl nleretl, tlneori tnbr-o direclie, alteori in alta, cdtre stnictura excelent Coorclonat[ a elanultri mascul. Pentru a clarifica aceasta trebuie s[ reflect[nr. dupl cum s-a ardtat in capitolul dou dzeci, asupra treptelor probabile prin care "aii nogbri de curse gi de povarl au ajuns la starea lor de perfec{ie cle astdzi. Dacl ne-am pttLea intagina intreaga serie de forme intermediare dintre nnul clin :lceste animale gi un strhmog primitiv neameliorat, am r.edea la fiecare eeneralie-: tln mare nttmlr de animale inegal ameliorate in intreaga lor stnrcturd, uneori pulin mai tntrlt intr-un caracter, alteori in altul, totugi in general apropiindu-se treptat prin caracterele lor de caii de curse gi de povard din zilele noastre, cal"e sint atit de admirahil adaptali intr-un caz pentru vitez5 gi in cel5lalt pentrur
tra c!iu ne. t') On tlrc lJrceclino of Domestic tlrtimcils, 1829, p.
36)

sint, in mrtlte cazttri, efectele variabilitetii corelaLive, ale folosirii accentuatg 1 plrtilor gi a actrrnul[rii prin seleclie natural5 a aga-nurnitelor varialii spontaner. Ptrtem imprumttta tln exelnplu de la dl Herbert Spencer, cal'e observi ie atunci cind elanLrl irlanclez a dobindit coarnele sale enorme cinLdrind peste o sutfl de livre, trebuie s[ fi fost indispensabile numeroase modificiiri structurale coor.clonate gi anunle : tln ct'anitt mai ingrogat pentm a purta coarnele; verlebrele cen'icale inLIriLe, coordonaLe cu ligamente intdrite; vertebrele dorsale mirr-jLc pentrtt a sttporta gittrl, coordonate cu picioarele anterioare ppternice; toatc aceste p[r{i fiind pre'vlzttte cLl mttgchi, vase sanguine gi nerr.i coresplnzdLort. Cum de s-atl ptrtLrL realiza atunci aceste modificiri structurale achniiabil cool-donate ? Dtrpi teoria pe care o sus!in, coarnele elanului mascul au fost realizate ctt incelttl prin seleclie sexttal5, masculii cei mai bine lnarma{i invipgind pc' cei mai slab inarmati $i liislnd un nnmlr mai mare de descendenli. N11 .ri. insh ciLugi de pulin necesar ca diferitele p5r{i ale corpului s[ fi variat in rnocl sirnultan. F'iecarc tnascttl prezint[ caracteristici individuale, gi in aceeagi regiutte, acei care aveau coarne ce\ra mai grele, giburi mai viguroase sau corplri mai pttternice, sau acei care erar cei rnai curajogi, pi-au asigrirat un mai mare ngnllr cle citrLe, at.incl in cotrsecin{fl un mai mare num[r de descenden{i. I)escenderl{ii au rno$tenit intr-o misurii mai mare sau mai mic[ aceleaqi calitili, s-a1 incrttci;at inLimpll'ltor intre ei san ctr al{i indivizi variind in yreun fel favorabil

Ar fi bine s[ ne oprirn aici gi sd observflm ciL de inextricabil

arnestecate

ii.

Yorratt, On Cattle, 183.I.

p. 28:-t.

VARIATIA CORELATIVA

Cu toate c5 seleclia natural[ binde astfels?) s[ dea elanului mascul strttctura sa actnal[, este totugi probabil ca efectele ereditare ale folosirii gi ale ac{iunii reciproce ale unei p[r!i asLrpra alteia sd fi fost tot atit de importante, dacfl nu chiar mai importante. Pe misur[ ce coarnele cregteau treptat in greutate, mugchii giLului, lmpreun[ cu oasele pe care se inserau, atl trebuit s5 creascd ca dimensiune gi soliditabe, gi aceste parli trebuie sd fi avut repercusiuni asupra capului gi picioarelor. De asemenea, nu trebuie si trecem cu vederea c5, iudecind prin analogie, anlrmite p[r!i ale craniului gi ale extremit[lilor trebuie sd fi tins de la inceput s[ varie ze in mod corelat. Gretrtatea sporitl a coarnelor trebuie si fi aclionaf direct asupra craniului, in acelagi fel ca atunci cind un os din piciorul unui ciine este lnlirturat, celilalt os care trebuie s5 suporte lntreaga greutate a corpului se ingroag5. Dar din faptul prezentat in leglturd cu vitele cu 5i fdri coarne, este probabil ca, in baza principiului corelaliei, coarnele 5i craniul sd ac{ioneze nemijlocit unul asupra celuilalt. In fine, cregterea gi uztlra ulterioarh a mugchilor gi oaselor mhrite ar necesita o alimentare sangvin[ sporith 5i in consecin!fl o hran[ sporit[, aceasta la rindul s[u avind nevoie de o capacitate m[riti de masticalie, digestie, respiralie gi excrelie.
0OREI,,ATIA DINTRE CLTL,OARE $I PARTICIILARITAITI,E COI{STITUTIONALE

Dupd o veche credin![, la om existd o legdtur[ intre ten gi constitulie, gi constat c[ rrnii dintre cei mai buni specialigti mai impirt5gesc pi astizi aceastd credin!ir38). Astfel, dr. Becldoe aratdse) in tabelele sale cI exist[ ttn raport intre preclispozi\ia la tuberculoz[ gi crtloarea pirului, a ochilor gia pielii. S-a afirmatao) ci in armata francezfl care a invadab Rusia, soldalii din sudul Europei, ctt tenu] de cnloare inchis5, au rezistat mai bine gerului intens decit acei din nord crl tenul de culoare mai deschisd ; asentenea afirmalii sint ins[ susceptibile de
eroare.

In capitolul al cloilea, despre seleclie, am prezentat mai multe cazuri ciovedincl c[ la animale gi la plante diferenlele de culoare sint in corela{ie cll diferenlele constitulionale, dupi cllm se constati din imunitatea mai mare sali mai mic:i la anumiLe boli, la atacurile plantelor gi animalelor parazite, la arsura

soarelui gi la ac{iunea anumitor otrdvuri. Atunci ctnd toti indivizii unei anumi[e r.arietiili posed[ o imunitate de aceastd naturS, ntt putem gti dacd aceasta este in vreo corelalie oarecare cu culoarea lor. Cind lnsd mai multe variet5li similar colorate ale aceleiagi specii sint astfel caracterizate, in timp ce alte varietflli
azl Dl Herbert Spencer (Principles of Bioloqu, L864, vol. I, p.452,468) adopti un punct de vedere diferit ;i intr-un anumit loc obse6'i : ,,Avem motive de a crede c[ pe mdsurd ce facultilile esenliale se inmulfesc' gi pe rnisurd. ce numilul organelor care coopereazri la o anumiti funcliune crelte, echilibrarea indirecti pt'in selcctie naturall devine tot mai putin capabild de a ploduce adaptiri specifice, rdminind pe dcplin capabild numai de a mentine st.area generald corespunzitoare a constituliei fati de condit.ii" . Aceasti conceplie, dupa care seleclia naturali nu poate ajuta clecit putin la moclificarea animalelor sttperioare mi surprinde, avind in vcdere ci seleclia efectuatd cle c[tre om a realizal, firl indoiall mult, in cazttl marniferelor gi al pisirilor

noastre clomesticite. sal Se pare c5. dr. Prosper Lucas nu crede intr-o asemenea leg[turii, L'Hdrdd.l{41., vol. 3e1 Britrsh XIedical Journal, 1862, p. 433. a0) Boudin, Gdographie Xtlidicale, vol. I' p. 406.

II' p. 88-94.

652

LEGILE VARIATIEI

frLrcte de culoare vercle sau galbenti. Pe de alt[ parte, piersicii cu carnea galbeni de diferite soiuri sufcrii clc o altri boald mult nrai mult decit rrarietdtile cu carnea alb[. ln Insulzr N{arrriciu, lresLia cle zahirr rogie este mu]t mai prtrin afectat[ cle o boal5 particular[ decib trcslia albfl. Cepele albe gi verbinele a]be sint cele tnai expttse menei, iar in Spania stntgurii cu boabele verzi sufer5 de Jroala vi{ei mai mult deciL variet[tile de alte culori. Mugcatele gi verbinele de culoare inchisir sint mai pilite cle soare clecib variet5lile de alte culori. Se considerd c:i soiurile ropii de griu sint mai rezistente decit cele albe, iar zambilele cu flori rogii alr suferit mai mtilt ln Olanda, in cursul unei anumite ierni, declt varietdlile cle alte culori. La animale, tericrii albi suferi cel mai mult de jigodie, puii de g[ind alhi suferd mai mult de un vicrme parazrt in traheele lor, porcii albi de insolatie gi vitele albe tle mugLe ; ins[ in F'ran!a, omizile viermelui cle mdtase care produc gogo$i albe au suferit mai pu[in de ciuperca parazitb, cu efect mortal decit acelea care procluc mtitase galben5. Cazurile de imunitate fald de acliunea anumitor otrdvuri vegetale, in legitur'[ cu cttloarea, sint rnai interesante, ins[ slnt in prezent total inexplicabile. In baza celor comunicate de prof. Wyman, am dat de,ja exemplul re,marcabil cu porcii din Vir"ginia, care sufer5 grav din cauza consumdrii rdddcinii de Lachnantes ti"nctori.a, crr exccptia celor de culoare neagrd. Dupd Spinola gi alliial), hrigca (Polgoonum fagopgrunt) infloritd este foarte vdtdui5toare porcilor cle culoare alb[ sau cu pcte albe, dacd aceptia slnt expugi la argila soarelui ; planta este insl inofensiv[ pentru porcii negri. Dup[ doui relat[ri, in Sicilia HUpertcum crtspum este otrl-rvitor numai pentru oile albe, c[rora li se unrfl[ capetele, le cade lina gi deseori mor ; dupd Lecce insd, aceastd plantd nu este otrdvitoare deciL cind cregte in rnlagtini, ceea ce este plauzibil, cunoscind cit de u$or este influenlat plincipiul toxic la plante de condi{iile in care acestea cresc. In Prusia Orientalfl s-au publicat trei lucrdri despre caii albi sau cu pete albe care s-au inrholnlvit grav fiindc[ au mincat rn5zdriche atinsd de rugind pi de manir, fiecare buci{icir de piele cu pdr alb inflamindu-se gi cangrenind. Rev. J. Rodwell m[ informeazra c5, tatdl sdu a dus cincisprezece cai de povarri pe un cimp cu m[zririche parlial invadatd de afide negre, f[rd incloial5 atinsir de nrgin5 gi probabil de man[. Cu douI excep[ii, caii erau murgi gi roibi cu pete albe pe fa![ gi pe chigi{5, .si la acegtia numai pdr[ile albe s-alr umf]at gi s-au

altfel colorate nu sinf la fr:l cle favorizate, trebuie sI admitem existenta unei corelalii de acest fel. Astfel, in Sfatele Unite pnrnii cu fructe purpurii de diferite soiuri sint cu mrrlt mai afectali de o anumitfi boal[ decib variet5lile cu

acoperit de coji sup[rltoare, pe cind cei doi murgi fdrd pete albe au scipat complet nevitirma!i. In Guernsey, caii care mdntnc[ p[trunjelul ciinelui (Atthusa clynapium) sint uneori violent purgali gi aceastfl plantd mai ,,are un efect cleosebiL asupra nasului gi buzelor, producind cr[phturi gi ulceralii profunde, in special la caii cu botul alb"a2). In Ieglturd cu vitele gi independent de ac[iunea vreunei otr[vi, Youatt ti Erdt au publicat cazuri de boli de piele cu mari tul41) Acest fapt ;i cazurilc urmiitoare sint luate, daci nu se afirmi contrariul, dintr-o foarte interesantl Irrcrare a prof. Heusinger, din Wochenschrilt liir Heilkunde, mai 7846, p.277. Settegast (Die Thicrzttcht, 1868, p. 39) spune ci oile albe sau pitatc cu alb suferi ca gi porcii gi chiar mor daci minlnci hrigci, pe cind indivizii

cu lina de culoare neagri sau tnchisi nu sint afectati citugi de putin. cz; Dl llogford, Tn \teterinarian, citat ln The Field,22 ianuarie 1861, p.545.

VARIATIA CORELATIVA

653

bur[ri constitufionale (intr-un caz, dup[ expunere la argila soarellii), afectind fiecare din puncbele care aveau vreun fir de p[r alb pe ele, dar llsind nevdtdmate celelalte p[r{i ale capului. Cazuri similare alr fost observate gi la cai aB). Vedem astfel c[ pe ling[ marea deosebire dint,re porlirini]e de piele cu p5r
alb gi acelea cu

pir de orice altfl culoare, treJruie cit crxistir $i o ]nare deosebire consbitu{ional[ oarecare, in corelalie cu culoarea plrr.rlui, penl.ru ci in cazurile mentionate mai sus, otr[vurile vegetale au produs febrl, umflarea cripr:lui, prectlm $i alte simptome sall chiar moartea, tuturor anirnlrlelor albe sau pState
cu alb.

es1

Edinburgh ueterinarg Journal, octombrie 1860,

p.

347.

CAPITOLUL aI XX\rI-Iea

LEGILB VARIATIEI

(continuare). REZTJMAT

Contopireu pdrlilor omologe - Variabilitalea pdrlilor multi.ple ;i omolttge- CompenstrlitL cre;terii - Presiunea mecanicd -Vuriu{ia ccruzctt(t de pozilia relatit,ir ct florilor falir de urd rsl n sernrnlelor in ot)ar - \turietdli analolye sau paralele - Ile,zumalttl ttltimelor trt:i caoitole.

cor[ToPTREA PaRTIOR OMOr.,OGtr

Geoffroy Saint-Hilaire a explrs cindva ceea ce el nunrea la loi de I'afftni.te de sof. pour sot, care a fost ciiscutal[ $i iluslrat[ de fiul siu lsidore in leg[turd clr mon$trii din regnul animal r), precum $i de 1\{oqLrin-Tandon, in ce priver$te plantele rnonstruoase. AceastS. lege pare s[ implice cii pirr[ile omologe se atrag una pe alta gi apoi se unesc. trdra indoialfl cir exislri tnulte cazuri uimitoare in care asemenea parli se contopesc intim intre ele. Aceasta se poalc vedea cel mai bine la mon$Lrii cr-r dou[ capete unite rrirf in virf, fat[ i]r fa![, sau spate in spaLe ca tn chipul lui Iantrs, sau oblic prin dou[ laturi. Intr-trn caz in care dou5. capete erau unite aproape fa![ in falir, ins[ pulin oblic, s-au dezvoltat patru urerchi, iar per Lrna din p[r!i s-a dezvoltat o fa![ completi care era e\rident format[ clin contopirea celor dou[ jrtm[Lati de fe!e. Oli cle cite ori sint trnite doud corpuri salr dou[ capete, fiercare oS, mugchi, vas sau nerv de pe ]inia cle ioncliune pare sd-gi fi clutat corespondentul ctr care a fuzionat in mod complet. Lereboullet 2), care a studiat cLl atenlie dezvolbarea rnon$trilor dubli la pe$ti, a observat in cincisprezece cazuri treptele prin care. dou[ capete s-au contopit treptat inLr-nnul singur'. I'tajoritafea cunoscS.torilor compeLenli sint astdzi de p5rere c[ in toate asemenea cazttri, pdrlile omologe nu se atrag una pe alta dar ci, dup[ curn spune dl Lowne t) : ,,Deoarece unirea are ]oc inainte ca difet1 Irist.
des

Anonmlies,1832, vol.

2) Corrtptes Rendus, 1855,

I, p. 22,537-556 ; vol. p. 855, 1 029.

in the Xluseum of
the

II

i, p. ,1(i2.

s7 Catalogue of the T'eratological Selie.s

R. CoII. of Surgeons, 187'2, p. XVI.

656

LEGILE VARIATIEI

I'entierea organelor distincte sI se fi produs, aceste pfu!i se fornreaz[ in continuare cu alta". El adaugh ci probabil in nici un caz organele deja dilelenliate nu se contopesc ctt ccle omologe. Dl Dareste nu se exllriinir a) foarte hoLiilit in conLra legii sot pour soi, clar conchide spunincl : ,,On se rcnd palfaitcnrent compte de la fot'rrtation cles ntotrstres, si I'on admet que les embryons qLri se soudenb appartietrnent d uu mdrne euf i {u'ils s'unissent en mdme temps qu'ils se forntent, et qtic la soudure ne se produit que pcndant la premiere periode cle la vie ernbryonnaire, celle ou les organes ne sont encore constituds que par des
blasLdrnes homogdnes". Oricare ar fi rnijloacele prin care se realizeazS, fuziunea anormalfl a pirtilor omologe, asemenea cazuri cxplicl prezenla frecr,entd a organelor care sint cltrble in tinrpul perioadei embrionare (gi toatd via{a la alli membri niai pu{in evolua{i ai aceleiagi clase), dar care se unesc ultclior prinLr-tin proces normal intr-un singur organ ,,rncdian". N{oqriin-Tandon 5) prezinLl o listi lungi de cazuri din regnul veget:il, care aratd cit de frecvent prirlilc onlologe, ca frunzele, peLalele, staminele gi pistilele, florile, precum gi agregatele de p[rti omologe, ca mugurii gi fructele, se contopesc atit normal cit gi anornral, perfect simetric

una intr-alta.

YARTABTLTTATEA PaRTTLOR i\[UrJTrpr-,/E

SI O]IOLOGE

Isidore Geoffroy 6) insisLd c5, atunci cind oricare parte sau orgun se rcpetl cle mai mr-rlte ori la acelagi anirnal, acestea sint in mod special stisccpiibile sI varieze, atit cm num[r cit qi ca strucLur5. In ceea ce privei;tb nurn[r'ul, afirma{ia poate fi considerat[, dupi mine ca pe deplin demonsLrat[, dor,ada provenind insl irr primul rind de la organismele triind in condiliilc lor naturale, de carc nu ne vonl ocupa aici. Oi:i de cite ori aslfel de p5rli ca verbebrele sau clin{ii" radiile pegLilor, pclrcle diir rectricele pds[rilor, sau petalele, stamincie, pisJilele gi sernin[ele sint foarte Itumeroase, numlrul lor este in general variabil. Iu ccea ce plivegte structura p[r[ilor multiple, dovada variabilit[lii lor nu este aLit de conch-rdent[. Probabil insd cd aceasta se daLoregte, in m[sura in care se poatc creclc, faptului c[ pirlile multiple fiind de mai micd i-portanli fiziologici decit pIrlile sitnple, structura lor a fost tn consecin!5 mai pulin riguros p[slrat[ de c[tre selec[ia natural[.
COIVIPEI$SATIA CRD$TER,II SAU BCHII-,IBRAREA

latl de Goethe gi de Geoffroy Saint-Hilaire in aproape acelagi timp. Ea implici ci atunci cind pcntru clezvoltarea Lrnei p[r!i este ritilizatl mulL[ materie organizat[, celelalte plrli slnt insuficient hrdnite gi devin mai rcchise . I''Iai mulli
a1 Archiues de Zoolog.

Aceast[ lege, in rn[sura in care se aplicl la speciile natrirale, a fost formu-

autori, gi in special botanigtii, sint de acord cu aceast5 lege, insd altii o resping. Dup[ cit pot aprecia, legea este uneori valabil[, ins5. inrportanla ei a fost
6) T'iratologie
3)

Erpdrimentale, ianuafie 7874,

p. 78.

VdgdtcLle,

784L, cartea III.

Ilist.

des Anonmlies,

vol. IIi, p. 4, 5,

6.

(-O\'TOIJIRL,A

PAIT'I

iLOR

C)\{OLOCi

t)D /

probabil exageraL[. Este aproape i-posibil de a face o deosebire intre efectele presupuse ale unei asemenea compensalii gi efectele unei seleclii indelungate care poate duce la m[rirea rinei anumite pdrli gi simultan la reducerea alteia. In orice caz, nu poate exista indoiali c[ un crgan poate fi considerabil mdrit, fdrd o reducere corespunz[toare a unei p[r!i aldturate. Pentru a reveni la exemplul nostrtt anterior al elanului irlandez, Se poate pune intrebarea care anulne parte a suferiL, ca o consecint[ a imensei dezvoltdri a coarl]elor ? S-a observat deja ci lupta pentru existent[ nu intervine puternic ]a formele noastre ciomesLicite gi in consecint[, principirrl econorniei cregterii va intra rareori iir acliune, astfel c[ nu trebuie s[ ne agteptTrn s[ g[sim la aceste forme frecvente clovezi de compensalie. Exist[ totugi citeva asemenea cazuri.
Moquin-Tandon descrie o fasole monstruoas5t) la cal'e stipelele erau enorm de dezgi aparent ca o consecint5, foliolele erau complet avortate. Acest caz interesant cleoarece el reprezinLYa starea naturalS pentru Lathgrus aphaca, este cLI stipelele mari gi cll frunzele reduse la simple fire care servesc drept circei. De Candollet) a remarcat c[ variet5lile de Raphanus satf.uus clr rdd5cini mici produc numeroase seminle continind mult ulei, pe cind cele cu rlddcini mari nu sinb productive in ce privegte uleiul ; gi la fel este gi cu Brassi ca asperi"foli"a. Dup[ Naudin, varietdtile de Cucurbi.ta pepo care au fructe mari dau o recolt[ slab[, pe cind cele cu fru cte mici produc fructe in numdr enorm. In fine, in capitolul optsprezece am incercat s[ ardt c[ la multe plante de cultur[ tratamentul nenatural opregte acliunea completi gi proprie a organelor reproduc5toare, ele devenind astfel mai mult saLL mai pulin sterile. In consecin![, ca o compensa!ie, fructele se mdresc considerabil, iar la florile bfltute numlrul petalelor cregte foarte mult. In ce privegte animalele, s-a constatat c[ este greu de a produce vaci care s[ dea mult lapte gi care apoi s[ poat[ fi bine ingrdgate. La giinile cu moluri gi b[rbi mari, creasta gi carunculele sinb in general mult reduse ca dimensiune; exist[ lns[ gi exceplii la aceastl regul[. Absenla completS" a glandei uropigiene la porumbeii rotali este poate in legltur[ cu marea dezvoltare a cozti.

voltate

PRESIU}TEA MECANICI DRITPT CATJZL

A NIODIFICARILOR

In cileva caznri exist[ motive de a considera c[ sirnpla presillne Inecanic5 a afectat anumite slructuri. Vrolik gi Webere) suslin c[ forma capului uman este influen{atfl de forma bazinului matern. La diferite pis5"ri, rinicltii difer[ mult ca forml gi St. Ange 10) este de pdrere cd acest fapt este determinat de forma bazinului, care la rindul ei este fdrd indoial5 in strinsd leg5turd cu capacitatea lor de locomolie. La qerpi, viscerele sint bizar deplasate in comparalie cu pozi[ia lor la alte vertebrate gi aceasta a fost atribuit[ de unii autori alungirii corpului gerpilor. Aici ins5, ca gi in multe cazuri anterioare, este imposibil
7\ T'drulologic \',t'1 ., Ed. a 2-a, 1875, p. 2(t2.
1t. 1,1(i.

\'ezi de asemenea cartea rr.ea The Mottctnents crttc[ Habits of Climbing

Plants,

8) Xlimoires tlu llrts& un clc., vol. \'III, p. 178. e; l'richard, i)/rys. lIist. ol' )Iankind, 1851, vol. l, p. 32.1. 10) Annale.s dc.s Scicnces Nclrrlcllcs, seria I, vol. \IX. p.327.

LEGILE VARIATIE,I

lezulbat oblinut ciirect in r.cest mod de ricela clecurgind din selcclia nafr:r'e-lil. Goclron 11 suslintrl-11) cI avortarea pintcnr'lr-i in partea inte.rioarri la florile cle Corgdalis este plicint,itir cler faptul c[ inLr-o perioad[ foarte tiurpurie de crepl-crc, cincl mugurii se rflati in pdmint, acegLia erarl strins ples:i{i tunril de altul gi cle l"r,lp'in[. Unii botinigti sint clc pdrcre c[ dcosebirea neobigntiil[ in ce plivcgte fornta seniinlti gi a corolei ]a florile interne gi exLcrue alc anrrmiLor compozec gi rinrbeliftrre se dafore;Le presiunii la care sinb supuse florile inberne ; aceast[ concluzie, este insir incloiclnicX. F'aptele prezentate mai slrs nti se rcferir la forilele ciomesticite gi cie aceea nu ne interc.scazti in mod slrict. Iatr-r irisl un c?tz mai potrivit: II. i\itiller12) a arltat c[ la rasele de ciini cu {a!a scult5, unii ciinLre tnolari sint plasali intr-o pozilie prLlin ciiferitl cle acer]a lre cr.re o ocupi la alli ciini, in special la acei cal'e au bolul ahingit, gi dupri crlm aeuLorul observS, orice schimbare ereclilalir in aranjamentril clinlilor melitir atenlinnc, avind in veclere i*portanla lor' pentrtr c:lasificatic. Acelistir diferenlri d. pozilic sc datoregte scultdrii anumitor ca rirrnare', li1--sc'i de spaliu, iur scrirtarea rcztrlti dinlr-o oese faciale gi stare spcciali gi anorrnalir a cartik,siilor enibrionare ale c'nselor.
clc

a desprindc

r-rir

VARIATIA CAUZATA DE POZITIA REI-,ATIYA A FLORII,OR FATI Dtr AXA

sr A

SBMTNTETTOR

IX OVen

flori pelcirice gi s-a arltat c[ producerea lor es[e datoritl lie clezvoltiirii oprite, fie reversitinii la o starer primordialfl. ]''Ioquin-Tandon a renrarcal sir florile clc la virful tulpinii principale sru al unei rarniiri lertci'ale sinL mai susceplibilc cie a tier.eni pelorice ciectt
capiLoh-rl-Lreisprczt'ce au tost tlesclisc. ciifcritc cele latcraletu) $i intre alte exemple, el preizinta pe cel de la Tettui.um campanuIatum. La alli lab ja t I cultivat ir de mine, Galeobdolan luteum, florile 1: elorice

ln

erall produse intotciearrna la virful tulpinii, unde dc obicci nu se afl:i flori. La mugcati, o si"ngurd floarc clin mlnunchi cstr- clcseori peloricri gi timp de mai ntulti ani am obsc'rvat c[ aceasta se prodtice invariabil la floarea ccntral5. AceasLa ersle o intlnlirlare atit de frccvcntI inciL un obsen atortn) ciii rntnrele a ze('e variet[li care inflolesc in acelagi timp gi la cal'e floarea din centru rra peloricli. 1nIimplirtor, in af:irir cle flciarca ccntrall, intr-rin rndnunchi pot fi gi alte flori pcloricc, gi in acest ctz Ccsigrir c.i crelel:lll,e trebriie sir fie laterale. AcesLe flcri sint interesante penLru c[ nc i-.r:atI cr;n] intrcaga strucLrirl este coi'elzrtI. La niu gclita comun[, srrpal& sripet'iotri este transformat[ intr-un ncctarin care esLe rinit cu pencluncuhil florii, ccle doul pcta.le sripet'ioare difer'5 pulin ca form[ de cele trei inferioare gi sint ma.t'cate cu nliante de ct;loare inchisir, iar starninelc cresc trepLat in lungirnc gi sint orientate in sus. La florile pelorice necterir:l s1's1'lg2z5, to:,'Le pclrlcle' cler,in idenLice atit la formI cib gi la criloere, irrr slamintle sint in gc:ncril rcdtise ca nr,tnlr;i clevin cirepte, astfel c[ inLrcaga floare seam[nir cu ecea a gcnt]h'i iliruclit, Erodtum. Corelalia
LL| Cr,,mples ,llcnrftl.s, dccembrie 1S(i.l, p. 1():19. P1 Abcr fdtale lirrcftilrs, \1'tirzburgrr Ilcdizin. Ztilschrift, 18[i(), r'ol.

tt)

I, p.

2(i5.

7611110109ie

Ir(.gilale, p. 192.

La|

Jounml of Horliculture, iulie 2, 1861, p. 253.

POZITIA RELATIVA

PARTILOR

intre aceste schirrrbiiri este evidentfl atunci cincl uutnai una din cele dotiI petale superioiLr.e igi piclrJe semnul cle culoare inchis[, dcolirece in :icest caz neclariu] n1 avorlcazi in intrcgime, ci se recluce de obicci rnult ca lungj*9tu): l\Io1re1 a descris"lo) o floare crr Lotr,rl neobigntiiti de Calceolaria, in forml 4e plciscri, lLrngti cle apit)epe 10,16 cm gi care era . apro?.,pe c:omplet peloricd.,; .o.r.,g[.ea ltr riirlnl planiei, avinci cie fieiare parte cile o floare normal[. Prof. WesLriottcl a clesc1islt), cie asemcltea, tlei flori 1-,c:lolice sirnilale care octtpau o pozi{ie centrall pe ranrulile florale. La genril Phalaenopsis dintre orhidec,

fioarea terrinilal[ devine peloric5. Ai1 oirscryat, la ren Laburnum cd. aproi"pe a patra parte din raceltlea produs flori terminale care iii piercltiserii s1r,'ctura papilionacee. Acestea atl fost prodtise drrpa ce aproapo Lolite celckilLe flori clc pe aceleagi raceme se vegLejiiera. Exernplar.ele cete nrai 1;ci'fect pelorizaLe aveati $lse petale, fiecare cll dungi rr.g.. ca acelea de p. riir.olarcl. Carcna pare s[ fi rezistat mai bine modificlr"ii cleitL celcl:-rll"e petale. DLrtrochet a clcscrisls) tiI] cL'iz absolut similar in Frallu gi crcd c[ aceslea doirir sinL singurerle exemple de pelorism, care au fost s.*nnlnl. la Laburnwn. I)u t.rochet obsen l c[ racemele acestui arbusl, ntt prodtrc propriu-zis o lloare ferminal[ asLfel c[ (inLocmai ca la Galeobdolon) pozi[ia, .o li slructrii.ir. florilor sint ambele anotnalii, carc desigur c[ sirlt iniudite irifr-lin fel orirecare. Dr. \'Iaslers a descris pe scurt o alli plant[ legtrminoasirtn) gi apupie o spr.cie cle Lrifoi, la care florile stlperioare gi centrale erau regr,rlate iol iSi picrduser[ strtictrira lor papitionacec. La unele dirr aceslc plante au plolifere L gi capittilele. ^ ip sfir-giL, Linari.i prodr-,.. dou5. feluri cle flori pelorice, _tlna avind petale simple, cealattX aviirciu-le pc toaLe pintenatc. Drrp[ ctlm observ[ Naticiin20), n1 rareori cele cloui. folme apar pe aceeagi planli, insl in acest caz forma pintelat[ este sifriat[ aproi,pe inr.ariabil la vilful inflorescen{ei. Tendin!1 ca flolriea ferminalir seu ccntralS de a devetti pelolicl mai frecvent decti, celel:rlte flori, rezultl probabil din fapLul c5. ,,mtlgttrcle situat la capritll unui lu jcr primegte cea hai mult[ sevl ; el produ_ce tin ]dst;rr tnai gi vigl1uros clecii,..i siiua[i mui jos"rt;. Am discritat leg[tura dintre pelorisnr mod normal po]ili" cellral[ drL fiirirl cir se crinosc cileva plrrnte care prodtlc_in bttoat. terminalir cleosebit[ ca stnrctur[ cle celc]atcrale, dar maiales petlLru cazul clc mli jo., in care constat[m o t.enclin![ spre variabiiitate sau reversittne, ln lcgirtrrrl"cu aceeaEi pozilic. Un lnare c,irnosilitor in materie de Primula auri' ,ilorr1, iifirmii c[ aLunci cincl \rreuna clin accste prirnule prodtrce o floare laLer:rl[, aceasla igi rra nrcnline :]proiipe sigrir carirctentl, ins[ cind floal.ea cregte ciin centnil plantei, ori.or. ar trebui sit fie cttloarea ma.rginii, ,,este tot atiL

i-o

cc,nslaLat

c[

fecunclarea cu acelagi polen a florilor centrale 9i laterale de muqcati sau de gi obseralte plantc foar.Le arnelioratc, proLcjinclu-Ie, natulal, dc insect,e, semitnindu-se apoi separat seminlele vat'iazl mai mulL. vindu-se clacir unul sau ccl.ilalt, grup dc plante astlel oblinute, 16) CiLaL in JourntLl of llorticttllure,24 febr' 1863, p' 152' L7'y Grrt,tlener's Cluotticle, 1806, p.012. I'cntru PImIaenopsfs, vczi ibid',18(t7,p'2IL' rs) Ildtnoires . . . rlcs Y!.gittnr, 1837, vol. Ii' p. 170.
15.;

,\r mcrita si. se incerce

Nouuel/es Atchiue.s r1u ilusdurlt, t'ol' I, p. 137' von llohl, The VeqetcLble CcII, traclucere ln englezti, 1852, p.76. 22) I1ev. Ij. II. I)ornbrain it Jt,urn. of llort.,1861, tr iunic. p' 171;25 iunic', p.234;1862, 29 apr',
20.)

rs) Journctl of llorticulture,23 iulie 18G1' p. 311.

11; Flugo

p'

83'

LE(,1LI]

VAiTIATI,E,I

anterioarl. Cazul tirmlLor esl,e rnai interesant: N{etzger2a) a cultivat in Germania mai mulle soiuri de ponrmb aduse din regiunile mai calde ale Americii, constatincl, dupti cum s-a arltat mai sus, c[ in doud sall trei genera{ii boabele s-att schimbat consiclerabil ca formd, dimensiune gi cnloare, iar in ce privegte cloul rase, auLorul afirm[ in mod expres cd in prirna generalie, in timp ce boabele dirt partea de jor a fiecdnri gtiulete gi-au menlinut caracterul lor propriu, boabele ccic mai de sus incepuser[ cleja s[ dobinderasci acel caracter pe care la a tleia genera[ie l-au clobindib toate boabele. Deoarece nu cunoagtem forma str[mogeasc:,i a porumbului, nu putem spune dacli accste schimblri sint intr-un fel oarecare in legdtur[ clr rcversiunea. In cele douI cazuri urntltoare reversinnea intr.{ in joc, fiincl determinatir cle pozitia semintelor in capsul[. Ifazdrea BIue Imperial esle clescendenta variert5fii BIue Prussi,an, avind ins[ boabele rnai mari gi pdstdile mai late decit sLrdmo$ul ei. O., cll Masters, din Canterbury, care este un observator meticrrlos gi un cresciitor de noi variet5{i de mazdre, afirm[ t5) c[ varietatea BIue Impertal prezinLi totdeauna o tendint[ puternic[ de a reveni la fornra ei parenturl5 gi c[ reversiunea ,,are loc in felul urtnlLor : ultima (sau cea mai de sus) mazlre din pdstaie este deseori ntult mai nticd decit celelalte ; gi dac5. aceste boabe mici de mazlre sint recoltate cu atentie gi semdnate separat, proportional mult mai multe dintre ele vor reveni la forma lor intial[ decit acelea h-rate din celelalte plrli ale p5stdii". De asemenea, dl ChaLe26) spune c[ crescind micsandre, el a reugit s[ oblin5 optzeci la sutd din plante cu flori bitute, prin faptul c[ a l5sat si dea sett) f i'r:tt,;t.t l. Li;rtr. So,c., t ol. X\l l i, 1861, p. 3C0. Die Getrcii{turlen, 1815, p. 208, 2()9. )51 Gurderter's Clvonicle, 1850, p. 1l)8. 20,1 (.iLal ln Gardetter's Ohrttnitlc, 1S('(i, p. 71.
2at

\.el'osiniil sit apar.tin[ oriclrcri alLe clase, ca gi aceleia c[reia ii apartine de 1apt". Acesta esLe un fapt atit de binecunoscut incit unii horticultori ciupesc regulat m[trunchiul cenLral cle flori. Nrr imi dau seama daci la variet[[ile foarte ameliolate devirrrcra rninunchiului central de flori de la tipul s[u propriu se datoregte reversiLrnii. Dl l)ornbrain insisl[ ci la fiecare valietate, oricare ar fi imperieclia cea mai comunir, aceasta este in general exagerat[ la m[nunchiril r:entral. AsLfel, o varietate are ,,uneori defeclul de a produce o rnic5" floricicd vet'de in centlul florii", ins[ la florile centrale aceasfa ia o dimensiune excesivfi. La unele flori cenLrale care mi-au fost trimise de dl Dombrain, toate organele florii aveau o stluctur[ rudimenLar'5, climensinne foarte redus5 gi culoare vercle, estfel cir inc5. printr-o micd modificare ulterioarir ele s-ar fi transformat in ['r't-ttrze rnici. In acest caz constal[m clar o tendinlf spre prolificare, termen pe care trebuie s[-l erxplic pcnLlu cci ce nlr s-au ocupat niciodat[ de botanic5 gi care inseamn[ producerea u nei ramriri, unei flori, sau a unui gnlp de f lori dintr-o alti flo:rre. Or, dl Masters2s) afirm[ cd floarea central[ sau cea superioard a unei plante este iu general cea mai predispusl la prolificarc. Astfel, la variet[!ile de Pri-ntula auri.cula. pierderea caracterului lor particular qi tendinla spre ltlolificare, precurn gi tendinla spl'r'o prolificare cu pelorism, sint toatc legate ittrpretttr[ gi sinL clatoriLe fie opr.irii in clezvoltare, fie reversiunii ]a o stare
(-le

\TARIA-I'IA A\A]-OCA

minle numai citeva clin rarnurile secundare; in plus, ,,in momentul extragerii semin{elor, partea superioarii a p:istflii este separatI gi push de o parte, avind in vedere constatarea c[ plantele ce ies din seminlele situate in aceastfl por{iune a pflstlii dau flori simple in proporlie de optzeci la sttt[". Or, produclia de plante cu flori simple din siimin{a plantelor cu flori b[tute este un caz evident de reversiune. Aceste din urm[ fapte preclrm $i leg[tura dintre pozilia centralit a florii gi pelorisrn sau prolificare, aratd printr-un mod interesant cum o nticfl diferent5, $i anume o libertate ceva mai mare sau mai mic[ in afluxul sevei spre o anumitI parte a plantei, determin[ importante modificdri strtrctura]e.
\IARIA1'II ANAL,OGtr SAU PARALEIiE

Prin acest termen inteleg faptul c[ unele caractere asem5n5toare igi fac uneori aparilia la mai multe varietiti satt rase care se trag din aceeagi specie gi mai rar la descendenlii unor specii foarte distincte. Aici nu ne vom ocupa ca pin[ acum de cauzelc varialiei, ci de rezultate]e ei; totugi, aceastl disculie nn ar fi putut fi mai nimerit introdus[ in altfl parte. In ceea ce privegte originea lor, gi nc[ininil s:lrnd de sLrbdiviziuni minr\re, cazLrcile devarialie analog[ pot fi grtrpate in douri categorii principale : tnai intli acelea datorate unor cauze necunoscute actionincl asupra organismelor sirnilar constituite gi care au variat, in consecin!il, intr-un mod sinrilar; in al doilea rind, acelea datorite reapariliei de caractere care alr apartinut unor str'[mogi rnai mult sau mai pulin indep[rta!i. Aceste doui categorii principalc nu pot fi insd deseori separate decit in mocl teoretic gi dup5 cunl \rom vedea inclat[, ele trec insensibil una lntr-alta. ln prima catorie de varialii analogr, care nu sint datorite reversiunii, avem numeroasele cazuri cle arbori aparlinind unor ordine foarte diferite gi care au prodr-rs variet[li pletoase sau piramidale. Apoi, fagul, alunul gi dracila att produs varietflli cu frunze purpurii gi dupii cum remarcl Bernhardi"), o mullime de plante, pe cit de distincte posibil, au produs variethti cu frunze adinc sectate gi laciniate. Variet[li de la trei specii distincte de Brasstca au tulpinile, sau aga-nrrmitele r5.d[cini, m[rite in form[ de mase -qferice. Nectarinul este descendentril piersicului, iar varietfllile de piersic gi de nectarin prezinti un paralelism remarcabil, avincl fnrctul cu carnea alb5, rogie sau galbenfl, simbttrele lipit sau nri de carnea fructuh.ri, florile mari sau mici gi frunzele serate sau crenate, previlzLrte cu glande sferice sau in formd de rinichi, salr total lipsite de glande. Trebuie remarcat c[ nu fiecare varietate de nectarin a luat caracterttl de la o varietate corespunzltoare de piersic. De asemenea, diferitele variet5[i ale caisr.rlui, gen indeaproape innrdit, se deosebesc aproape in acelagi mod paralel. Nu existd nici un motiv de a presupune c5. vreuna din aceste varietSli a redobindit numai caractere de mult pierdute; gi la majoritatea lor cu siguran![ cd nu este cazul. Trei specii de Cucurbita au produs o mullime de rase al cdror caracter corespunde intr-a ga mdsur[ incit, dupd cum insist[ Naudin, ele pot fi aranjate in serii aproape strict paralele. Mai multe varietdli de pepene galben sint interesante, ele asemflnindu-se prin caractere importante cu alte specii din
zt1 Aber

den Begriff der Pflanzenart, 181)1, p.

14.

6fi2

I-EGILE VARIATIEI

acelr.gi gen sau din genuli inrriditc.AsLfel,rtna dinLre variet[{i are frttc[i;l l,tiL ie l.sem[nf,tor,atil la cxtcrior cil gi la int,c'rior, fructulti castruive'telt,i - specie cottiitlet clistincL[ - inciL aproirpe c[ r,u se poate cleoscbi c]e accsta ; o a]ta variertate are rin frnct lung, cilinciric, rirsucindu-se ca tin gi,rlic, Ia alLir r-ar"ietate simbul'ii aclerr[ la porlir-ini ele pulpci, ir.r' la alta, fructrillcopt cl'apI brusc ii se dcsface in itucir!i. $i toelte acesIe pr.rrticrrlaritir{i rleoscJ:it, cler rc]rnarcr,bilc -sint (:r;racteris-

tice speciilor aparlinincl unor gcnuli inrtidite. Cu greu pritem explica, prin reversiunea la o siirgurir forml anccstral[, aparilia iinor altit cle mulLc ciiractere ncobignuite; trebriie sd aclrrritcnr ins5 c[ toli mernbrii fnmilici nu moptenit de la un striibun incleplrtat o constit,ri{ic aproape asetnlnhtoare. a..,,1lerle noastre gi miilte alLe planter 1;r'czinlI cezriri asemlnltorre. La aniriiale a\.cm rrriti puline cazuri de variatie zrni.logit inCependenti cle reversiunea directi. Vcrcicrn ceva cle ecest fel la asern.inal'ea ciintre rasele cle ciirr.i cn botul scurt ria ulopgii gi buldogii, la raselc cle gilir:i, ponrrrhei gi canai'i cu picioarele illcillnte, la cr:ii rle cele m:ii cliferite rasc avinti z',cceapi gami cler crilori, precnm $i la toli ciinii nrgri gi rogca{i ca'r'e au pete rogcate la ochi gi pe piciolire ; in acest din rlm[ ciz) s-ar puLea insi ca rtrt'crsiunea s:i fi jricat run rol.I-olzs) a observat c5 intti nrulte rase de vite slnt ,,i[ ceargaf"*), adlicir au o bandfl laLir albii in julLil corpului, asern.inil,oare uuui ceargif ; acest

caracler este pritei'nic ci'eclil,ar' gi uncori provine dintr-o incrucigare. Iiste poatc prirnul llas la reversir.inea sprc u11 tip anteriot', cunoscincl cS dripir ctint s-a rirltat in capitolul trci, r.ilekr albe cu urechilc, picioarelc gi I'irful cazli Ce cuIoare inchisS, eu erisLat anterior' gi act!m cxistti? in stale sirllrlLiciti sau sernisllh[Licil,I in mLi mtiile p[r!i alt: ltimii. ln cea cle-a rloua niai'e categorie gi antlme a r'::r'ia{iilor analcglc datorite reversiunii, cele nrai brinc exernple sinb oferite de porumhei. Astfel, la riscle: ccle ntai dislincte apar inciclcn[.al subvarietlli colorate exact ca porlinr]:clrrl cle stinc[ parentai, cu clungi negre pe aripi, cll plrtile corptiltii albc, coarla cti clungi transvelsalc etc., qi nimeni nu se poate indoi cI aceste caractcre se cia-

toresc reversiunii. Le fci este caztrl clctaliilor de nric[ impot'tentS.Astft'], ponrrnbeii turbili arr cozilc albe, ins[ uneori se nagte cite o pasilrt: ct] coada rlc culoare inchisl gi cti clr.rngi transvcrsale i porumbeii gu$a!i au rerrigele Frirnare cle culoare albii, dar nu rarerori apare ciLe o pesirre ,,slt'ct'c1-fleightcci", aclic[ cu citeva clin primcle renr,ige Ccr criloare inchisil. In accste crzuli i]\rel]l caractere pi'opl'ii pomrnbclului de stincir, ins[ noi pentru rasa respectivi, ap5rincl ln mocl evidcnt prin reversiune. La unele varietirti dotneslice, clrrngile de pe aripi, in loc cle a fi pul' gi simplu negrer ca ia porurnbeii der stincir, sinl frnmos tivite cu diferite por'{irini colorate, gi in acest caz ele prezintil o analogie izbitoare cu dungile de pe aripile antimitor specii siilbatice ale act'lcia;i frrrilii, ca cle exemphr Phaps chalcoptera. $i aceasta se poate explica prohabil prin faptul c[ tozrte speciile fanrilit:i sc trag din acclagi strirmo$ inCcpiirtat pi c[ art o tenclin{ir cle a varia in acelagi fel. Poate c[ astfel putem inlelege cie asemenea fapLul c[ r-rnii ponlmbei riz[tor:i gungurcsc aproape ca turturerlcle gi cti mai niri]Le rase prezinti anurnite particulalit:i{i in zbonrl lor, cunoscind cI anriurite spccii
28) Dorttesttcated Animals, 1845,

*) tn

p.

351.

englezegLe ,,sheetecl"

(N.

lrad.).

VARIATIA ANALOG,\

ca pqnrrnllt'ii 9,,;:i{i. In ntoci obignuiL se glscsc anunrite senrne colorate care caracterizeazTa constanb toatespeciile unui Sil, clar care difer[ totugi mult ca nuant[; Si acelagi lucnt sc iitLirnplii gi la vzu'ieL5lile dc Jloninrbci. Astfcl, in loc ca penajtil general s[ Iicr:rlbasLt'u, ctt clungile de pe ai'ipi negre, existi variet5{i albe ca zipacla cn clrrngi rogii, Lirecrirn gi vzirietili negle cu clungi albe, iar la alte varietdli clungile de pc arii-ri sint, riupir curn aln vizrit, elegant zonate cu diferite nuanle. Porttnrbehil punctat este caiacterizat prin penajul ln lntregime alb, insfl cu cilc: ull ptr.nct 1:e {runte $i pe coad[ ; accste pir{i pot fi insd rogii, galbene sau negle. La portimJrclul de sliilcli, precllili 5i la nir'lLe r,arietdti, coacla este rilbastrd cu rnarginile ciin afar[ ile petrelor cxLer.ioErrc l lbe, insir la subvarictatea pol'un]belultri ciilugiir avem un sLil cle colorl,{ie inr-ers, coada fiind alb[, cu exceplia rnarginilor din afar[ ale penelor exteilior:re care sint negle2e). I-a ciLeva specii cle p[sirri, cle cxenrplr,r lu pesc[rugi, antimite pir{i coloraLe apal'cil gi cum ar fi aproal)e cornplet spll5cite gi exact acerlagi aspect l-am oltsttLt-at la clunga tcrnrin:il[ cie culoare inchisli de pe coada anrimitor pol'umbei, pl'cctim gi la inLreg penajul anumitol variet[{i de ra{e. Se pot ardta fap.tc analoge clin regnril vegetal. IItilLe sttbvnrieL[li cie porunrbei &u pene intoarse gi relativ mai lungi in pltrlca posLerioiir[ a capultri, gi accasta c]Lr siguranlri cii nll se datoregte rer.ersiLrnii li'r specia parentalir, orlre nu Irlezintei nici o urnr[ cle o asemer].ea strncturir. Dacir llc'. rcamiutitn toLr,;i cir irrLilninl subvarietl!i del gIini, curcani, canari. ra{e .si gisle ctt rno{uri sr,u pene iutoar-se pe cap gi clacii avern in vedere cd nu se poiitei indica aproapc nici o singrird mare gnrpi naturalfl cle p5s[ri din care ciliva mcinbri sd nlr aiir[ un smoc cle pene pe c.lp, pu bem blnui cii reversittnera la vreo formf, exlrern cle inclep.lrtat[ a intrat in acliune. i\[ai ttrulLe rase de g.iini nu peneler paietate seu incondeiate, gi acestea nu sc IroL trage din spccia parental[, Gallus banktua, riegi estc sigur posibil ca uu stt'iilttrn inclcl;irltat al acestci specii s[ fi fc',st paictat gi un rltul incondciat. Cunr insir niirlte qalinacee sint 1-raietril,e sau inconcleiate, cste nrai probabil[ exitlica{ia cl sele tnai rnr:lte rase domcstice de girini s[ fi dobinclit acest fel clc 1"'ettaj de la toli mcmbrii familicri care arl moglenit o Lendin{[ cie a varia intr-utr mocl asernrin.ltor'. Acela5i principiu poate exirlica cle ce oile din anumite l'iise sinL fitr[ coal'ne, la fel ca fenrclele ziltor nimegltoare cavicol'ne, cle ce anunlitc 1;isici clornestice all nrici smocuri cle plir pe urechi ca acelca ale ri5ilor. qi cle ce craniile iepurilor clc r.izuinil domesLici se deosebesc cleseori unul de altul plin aceleagi caractere plin care se deosebesc craniilc cliferitelor specii clirr genul Lepus. Nu voimai reantinti dccit un sirrqtrr alt caz care a rnai fost cliscutat. Astlel, crrnoscind cir strirno;ul silb:rtic al inigaruhii are cle obicci picioare clungate. puLem fi siguri cd a1;ar-i[ia intiurplltoare a clungilor pe picioarele mlgarului
:e1 lJechstein, Nalur.qeschichte l)aulschlanrls,

natura!: (ca C. torquutri"r gi C. paluntbus) prezint,[ cit:clilenii in ace::st:i privinla. In alte caztit'i, in loc cle a iinita o specie ciistincl[, o rrrsii se :iscanrrinh ctl o alt5 rasir oarecale. Aslfel,:inurni{i ponrnrbei romani trernurir pi igi ridici lrgoli coaclrt cl-t cei t'ota{i, iar turbilii igi rirnflir partea superioalii a c'sofagului

vol. lV, 1795, p.

l)1.

LI]GII-I,- \/ARIATIF,I

omestic se datoregte revcrsiunii. lnsfl aceasta nu explicl de ce capdiul de jos al dungilor de pe urnir este uneori incloit in unghi sau prilin bifurcat. Tot rrstfel, cind vedem cai murgi sau de alte cnlori cu dungi pe gira spin5rii, umeri li picioare, sintem indemnati sh aclmitetn, din motir-ele ardtate mai inainte, ,:[ ?,1. reapar prin r.eversiune la forrna parental[ sllbaticir a calului. Ins5, atunci cind caii au dou[ sau trei dungi pe umeri, una din ele fiind ttneori bifurcatd la capltul de jor, cind arr dungi pe fa!5 satl cind sint ugor dungali ca minjii I)e aproape tot corpul, cu dungile indoite in unghi gi apezate una sub cealaltl pe frunte sau bifurcate neregulat pe alte pdr{i, ar fi pripit sd atribuim asemenea calActere atib cle diferite reapariliei acclora proprii calului s5lbatic strlrnogesc. Cunoscind cir trei specii africane ale gcnului sint foarte dungate; $tiind apoi, rlupl curn atn v5zut, c5 incnrcigarea spcciilor nedungate face desecri ca descenr.lenlii hibrizi s[ fie dungati in mod v[dit, pi avind de asen]cnea in I'edere cd :lctul incrucigdrii provoacl cn siguran{i reaparilia de caractere de mult pierdute, este mai verosirnil ca dtrngile menlionate mai sus si nu se datoreascd reversiunii la calul s5lbatic, care este specia parental5 imediatd, ci rer.ersiunii la strdmogul dungat al intregului gen. Am discutat mult acest subiect al varialiei analoge pentm cI este incleobgte cunoscnt c[ varietfllile unei specii seautflni deseori cu specii clistincte, ceea ce constituie un fapt in concorclan{ir perfect[cucazurile de mai sus gi explicabil prin teoria descenden{ei. In al cloilea rind, pentrtt c[ aceste fapte sint inrportante, ele ar[tind, dup[ crinl s-a lemarcat intr-un capitol a.nterior', c[ ficcare varia{ie neinsernnatl es'te quvernat[ de o lege gi este determinatI intr-un grad mult mai mare de uaLura condiliilol la care a fost supus5 fiin{a cc variazh. In al treilea rind, pentm c[ aceste fapte sint intr-o anumit[ mdsurl in leglturl cu o lege mai general5, adic[ aceea pe care dl B. D. \A,alshto) a denumit-o Legea uariabi.Iitdli"f. egalf.zatoare, exprimind-o astfel : ,,DacI orice caracter dat este foarte variabil la una clin speciile unui grup, acesta va tinde s[ fie variabil gi Ia speciile inruclitc ; gi dac[ orice caracter dat este perfect constant la o specie dintr-un gmp, el va tinde sd fie constant gi Ia speciile inrudite". Aceasta m[ face s[ rearnintesc o discu{ie din capitolul despre selec{ie, tunde s-a ardtat ci la rasele domestice care sint acnm in ctirsul unei amelior5ri rapide, cel mai mult variazd acele pdrli sau caractere care sint cele mai preluite. Aceasta unneaz[, natural, dirt faptul cH acele caractere recent seleclionate tind in mod continnu sd.revinl la tipul lor anterior, tnai pulin ameliorat, gi c[ acestea sint inc[ sub acliunea aceloragi factori, oricare ar fi ei, care au f[cut s[ t'arieze pentru prima dat[ caracterele in chestiune. Acelaqi principiu se aplic[ gi speciilor naturale, deoarece, dup[ cum am afirmat in Ortginea speciilor, caracterele generice sint mai pulin variabile decit cele specifice. Acestea din urml sint acelea care au fost modificate de varialie gi seleclie natural5, din perioada in care toate speciile apar{inind genului s-au ramificat de la un strilmog comun, pe cind caracterele generice sint acelea care au rlmas neschinrbate dintr-o epocd rnult mai indepdrtatfl gi in consecin!5 sint astdzi mai pulin variabile. Aceastd a firma{ie ne apropie mult de legea variabilit5tii egalizatoare a d-lui Walsh. Se poate adduga cd rareori caracterele sexuale secnndare servesc la caracterid
30) Proc. Entomolog. Soc.

of Philadelphia, octonrbrie 1863, p.

213.

\/APTATTA +r1r

r11

A\'AI.)r]A

zarea genurilor distincte, pentru c[ de obicei, aceslea se deosebesc mult la speciile aceluiagi gen gi sint foarte variabile la indivizii aceleiagi specii. De asemenea, am vdzut ln capitolele anterioare ale acestei lucrhri clt de variabile devin caracterele sexuale secundare ln stare domestic[.

RtrZUNIATUL CEI-,OR, TREI CAPITOIJE A}{TEBIOARtr ASUPRA I-,EGILOR YARIATIEI

In capitolul doudzeci pi trei am vdztrt cI uneori, gi chiar deseori, condiliile schimbate ac{ioneaz[ intr-un mod definit asupra organizatiei, astfel c[ toti, sau aproape to{i indivizii astfel expugi sint modificali in acelapi fel. Un rezultat mult mai frecvent al modific[rii condi{iilor, fie cd acestea aclioneazd direct asupra organiza{iei' sall indirect^ Prin sistemul reprodtrc[tor, este ins[ variabilitatea indefinit5 gi fluctuantd. In ultimele trei capitole s-au discutat citeva din legile care regleaz5 o astfel de variabilitate. Folosirea mai intensd mdregte dimensiunea mu gchilor, impreu nd ctl acea vaselor sanguine, a nervilor, ligamentelor, a crestelor oaselor gi a intregilor a oase la care sint inserali mu gchii. Activitatea funclionalir mai accentuat5 mdregte dimensiunea diferitelor glande $i intlreste organele de sim{. Presinnea sporitd gi intermitent[ ingroag[ epiderma. O schimbare in natura hranei

modific5 uneori epiteliul-stomacului gi mdregte san reduce lnngimea intestinelor. Pe de altd parte, nefolosirea continud sl[begte pi reduce toate p5rlile organiza\iei. Animalele care timp de mai multe generalii nlr au f[cut decit putinfi migcare, ou pldminii redugi ca dimensiune "si ca o urmare cavitatea toracic5, precum gi intreaga form5 a corpului devin modificate. La pdsdrile noastre de mult domesticite, aripile au fost pulin folosite gi sint ugor reduse ; odat5. cu reducerea acestora, s-au redus gi carena sternului, scapula, coracoidele 5i claviculele. La animalele domesticite, reducerea unei p[r!i prin nefolosire nu este niciodatd atit de inaintat[ incit s[ nu rdmind decit un rudiment. Avem insd motirre de a crede c[ aceasta s-a intimplat deseori in stare natttral5, in acest caz efectele nefolosirii fiind ajutate de econontia de cregtere, impreund cu tncruci$area reciproc[ a mai multor indivizi variabili. Cattza acestei diferenle dintre organismele in stare natural[ gi cele in stare domestic[ constd probabil [in faptul c[ la organismele domesticite] nu a existat suficient timp pentru vreo m-oaiticare foarte mare gi c[ principinl economiei de cregtere nu intr[ in acliune. Dimpotrivfl, structurile care sint in stare rudimentar[ Ia speciile parentale, uneori se redezvoltd parlial la formele noastre domesticite. Asemenea rudimente, ce igi fac uneori aparilia in condiliile stflrii domestice, par s[ fie intotdeatlna rezultatul unei opriri brugte a dezvolt[rii; ele sint t.otugi interesante, pentru cI arat[ c[ n.rclimentele sint vestigiile unor organe cindva perfect dezvoltate. Obiceiurile f.izice,periodice gi cele mintale, degi acestea din urmi au fost aproape complet trecute cu vederea in aceastfl lucrare, se modific[ in stare Obmeitice gi modific5rile slnt deseori ereditare. Asemenea obiceiuri schimbate la un organism, in special cind trliegte o via!5 liber5, ar dttce adesea la folosirea acc-entuatd sau redus[ a diferitelor organe gi in consecinld la modificarea

LEGILE VARIATIEI

nJ. c-orpuhri gi in c?.zvl membrelor anterioare gi posterioare. T'bt astfel se intimplX gi cu organele veclerii ."si auzului. A$a cle eiempln, pisicile alhe cu ochii albagtli sint ap_l"oape intotdcatina surde. Existd rrn raport elidenL in tot corpul. Itltlg. Plele_5i clil'ersele anexe dermice ca plrul, penele" copitele, coarpele ri clinlii. In Paraqtlay, caii cu p5ml ondulat, au coplt.le ca acelea ale catiprlui, llna 5i coarnele oilor t'ariazd cleseori impreund, ciinii f:irh pllr arr clentilia incontplet5, iar oamenii excesiv de 1t[ropi au clentilia anormal5, prin lips5 sau prin exces. Pds5rile cu rernigc_lungi au cle obicei rectrice lungi. Atiinci iin4 pe fartea ext_erioard a picioarelor gi a degetelor porumbeiloi cresc pene lungi, celc clopir degete exterioare sint unite printr-o membran[, intregul picioi t.inzlnci si dobincleascfl stntctura aripii. Existi nn raport eviclent-intre molrrl de penc de pe capul c:liverselor gtiitri ri uimitoarea moclificare, a craniilor lor ; si iritr-o mai micd mhsrtrd intrc urechile mtrlt a.lungite si pleogtite ale iepurilor cle rrizuinir 5i conformatia craniului lor. La plante, frunzele, dir.erse p5r!i ale florii gi fprctul variazil dcseori impreun.i, in mod corelativ. In rrnele caztiri constat:im o corelalie, fHr[ a fi in mflsur[ si presuprrnen] m[car care esLe natrtra raporbului, ca in cazul corela{iei dintre cliyerse monstplozitd\i gi boli. La fel esLe eezul cli culoarea porumbelului adtilt fn legitlrir cu prezenla pufrrlui de pe pas[rea tinir[. S-au citat numeroase exemple curioese de particularit[li constitulionale in corela{ie cu culoarea, c? btrndoar[ imlnitatea indivizilor de crtloa.re fa![ de anumite boli, fa![ de atacririle parazililor gi de acliunea anumitor toxine vegetale. Corelalia este un subiect i*portant. Intr-ade\.5r, constatlm in mod continuu la specii d omestice gi lntr-o mai mic5 mlsuri Ia rasele domestice, ci anumite pdrli au fost considerabil modificate pentru a servi unui scop util oarecare. Constat[m ins[ ai]roape invariabil ch Ei alte p5r!i au fost cle asemeneil mai mult sau mai pulin rnodificate, f5ri ca s[ putem clescoperi vreu n avantaj in aceastX modificare. F[rd indoial[ cH in legdturd cu acest ciin urmirplnct est.e nevoie cle mare pmden{[, deoarece este greu sd ne bizuim prea mulL pe slabele noastre cuno$tinte in lcgirtrrri cu utilitatea diverselor plrdi ale o.gonizaliei. Din ccca cc aln vizut ins5, pntern fi convingi cd mplte rnoclificdii nu sint direct uLile, ele ap[r-incl in corelalie crr alte moclific[ri utile.

lor. Prin obiceiuri indclrrng continuate gi mai ales prin nagterea intimplf,toare a tlnor indivizi cll o constitrrtie pulin diferit5, animalele domestice gi plantele cultivate se aclimatizerazir intr-o m5surd oarccare, aclicd se aclaptcazri rinrii climat diferit tle acel proprir,r speciei parentale. ln baza principiului variabilitetii corelative, luat in inlelesll slu cel mai Iar$, atr-rnci cind tttta ciin pnrli variaz[, celelalte pdrli variazl simlltan, sal tt na drtp5 all.a . Astfel, Il It -organ modificat intr-o peiioad[ embrionari timplrie, afecteazl alte piirli clezvolta.te ulterior. Atunci cincl un organ, csm ar fi ciocrri, se lunqepLe satt sc scrtrt eazit, pflrlile al[turate sau in .or.L1i., ca limha gi ot.ificiul ndrilor, tincl s[ r-arieze in acelagi fel. Cind intregul corp se mlregte sal sc nricSoreazfr, se moclificir dir.erse p5r{i. Astfel la ponirnbei, coastele * mlresc sau se redttc ca lllrmlr fi ldtime. Pdrlile ornologe, care sinL iclentice fn timpr;l primei lor clezvolLtiri gi sint supuse unor conclitii similare, tind sd varieze irr acelagi mod sau intr-rrn ntod corelat, ca in cazul prirlii clrepte $i a celei stingi

VARIATIA ANALOGA

La inceptitirl dczvolfirrii lor, p[rlile otnologe furzioneazd clcseori. Organele mulLiple gi ornoiogc sint preclispusc in rriclcl special cle. a vtiria c..r nlin'[r giprobabil ca forrnli. Dco:-l'ccc alinrcnta.r'ea ctr materie organizatir nu este nelimitatS, principiul colrqlens:r!it'i iuLrir citeoclali in acliuue, istfcl cI atunci cincl una clin pirr'li csLe consirteriibil dezr.oltat[, prirlile invecinate sint apte a fi reduse; accst principiu cste insri plohiibil de ntulL mai micir importan!5" decit principiul rniri genrral rrl ccononiiri clr;tcrii. Uneori pirlile tnli influen{eazd pdr\ile aldturaLer prin sinrpl.l lrlesirriir r-)iccanic[. La 1,lrnLe, pozi{ia flori]or pe ax[, precum gi a senrinlclor in o\-rir', rirrcc uneoli, printr.-o circtila{ie mai mult sau maipulin libcril a sevci, la inocliiiciri :;tn,cLtir:ilc ; ins[ i]semenea nrodificiri sint deseori rli-ntorate rcr-elsiunii. lft;tiificiirile, oricr.rn ar fi e'le procluse, slnt guverna.te inLr-o:-rnunrilri rnirsrrr.ir tlc ricea for!:i coorctronatoare, srri &g?r-numitul nisus formatiutts, crrril cste tltr I'apL o rriruilgitir r:r acelei siniple forme cle reproducere prczen tatl clc nirilte t;rganis,nc inferioare in capaciLatea lor cle inmullire prin scizipariLalc gi inrnr-igril'ire. Lr fine, cfectele lcgiior cir-l'e gtit.ernc-'a25. direcL sarr inclil'ccL valir.bilita Ierr pot f i nnllt rcglate prin sck"c!ir,r artifici:ild, fiind detcrnrinaLe cic sclcctirr nr Luliiiir irl rnlsurat tn cere niociificirile prielnice oricilrei resl sinl" favorizlr [,e .si cele cliri nStoare irnpicdicate. Rusele riomeslicc ciu'e se Lr::g ciin aceeagi specie sau clin Coui sau maimtilter specii inruclilcr, sinL srrs{:r.pLibile tie a reveni Ia calacLere provenite de la str5nlo$r1l lor corrlr;n; gi clrn] cle rnr;gIenesc o consLiLulic oarecum similard, sint apte sir vuriczc in licela gi fe l. \rar:iet5lile analog;e pror:in deserori clin aceste douri cilrize. Dl.c'ii reflectirur rsripra celor ciLeva legi de mai stis, oricit de irnpelfr.ct lc-:irn iiilcleee, gi cl;lcli avenl in vedere cit cle mult mai r[ntine cle dcscoperil, rlr.r tr.cbr,ie s[ nc sur']irincl[ modul complicat gi de neinterles in care folmelc norstlc tiorncsLicc r.ti I't,til:l- si inc[ cotrtinul sb t-ariczc.

CAPITOLUL aI XXVII-Iea

IPOTEZA PROVIZORIE

PANGEI{EZET

Obseruulii preliminare - Prima parle: h'aptele care trebuie tntrunite sub un singur pttrtct tle uedere;i anume diferitele feluri de reproducere - Regenerarea pdrlilor ctmputate Hibrizi pritt ctltoire- Acliuttea directd a elementului" masculin asupra celui feminin De'zuoltorea - Independenla funcltonald. a unitd[ilor corpului - ltariabititatea -Ereditatea Renersiunea Partea a doua: Enunlarea ipctezei - In ce mcisurd. presupunerilc neces,are sint improbabile - Erplicalia cu ajtilorul tpotezei, u rliuerselor gtupe fle fapte specif icule in prima pctrte Concluzie.

^ In capitolele anterioare au fost discutate mari categorii de fapte, ca acele referitoare la varialia mugural5, la diferitele forme ale ereclitfitii, la cauzele $-l legile varia[iei gi este evident c[ aceste subiecte preculr] gi diferitele moduri de reproducere sint intr-o legdtur[ oarecare. Arn fost indemnat, sall mai curind forfat, sd-mi formez un punct de vedere care, intr-o anumitd mdsurl, leagd acesbe fapte printr-o metodd tangibild. Oricine ar dori s[-gi explice, chiar intr-un mod imperfect, cum esle posibil ca un caracter poseclai de vreun strdbun indep[rtat s[ reapar5 brusc la descendenti; cum po1 fi transrnise la copil efectele folosirii crescute saLl reduse ale unui membru ; cum poate acliona elemenLul sexual mascul nu nulnai asupra ovulelor, ci citeoctat[ $i asLlpra formei Inaterne; cum poate fi prodlrs un hibrid din impreunarea lesutrilui celular a dou[ plante, independent de organele generatoare ; cllm poate fi reprodus un membru exact pe linia de amputatie, neaddugindu-i-se nici prea mulb,_ nici prea pulin; cum poate acelagi organism se fie produs prin procese atit de deosebibe ca inmugurirea $i inmullirea prin seminle ; gi in- sfirgit, cum se face c[ dintre doud forme inrudite, una trece in cursul dezvolt[rii sale prin cea mai complex[ metamorf.ozd, iar cealalld nll, cu toate cd in stare maiuri ambele sint identice in fiecare detalill al structurii lor. lmi dau seama cd punctul meu de vedere nu este decit o ipotezra provizorie sau o speculalie; clar pind ce se va prezenta una mai bun[, ea va servi pentm a stringe lao]altd o mrrl{ime

670

IPO'TEZA PANGENEZEI

de fapte care in prezent, falii vreo cauzit eficientir, sint, l:isaLe fir[ legirltrrir inLt'e ele. Dupir culn obscn'[ \Vhcrvell, istoricul gLiiir!e]ol incluctive, ,,dcseori ipotezele pot fi Litile gLiinlei, chiar atritrci cind sint inLi'-o or-.rccat'e mirsrilir incomplete sau chiar grcgii-e". Din acest ptirtct de veclere nili voi incumctrr sir forrnulez ipoteza pangenczei, care presrillline cI fiecare palt separati clin intreaga organizir!ie se reproduce pe ea insdgi. Aqaclar, ot,ulele, sJ.crrlraLozoiztt, gr5.unlele de poleu, oul sau sirmin'[a fecrindnte, pl'ecrim gi nri'gtirii, incltid gi const:rtt dintr-o rnuilime de gelrneni elirriirrali de ficcare parte sau rinilate sepalat[1). in prirna parLe voi enrurlera, p clb de scurL posibil gnrl;ele cte fripte carlc par s5. necesite o leg:iLur[ intre ele; rinumite subiecte care riu au fost incl discutate, vol trebr-ri insir s[ fie Lratate disproporlion:il cle king. in parLea a doul,r r,oi prezenta ipoteza, gi clLrpir ce voi exarnina in ce misurir supoziliile necesrlrc sint ele lngile improbabiie, \'orrr vcdea dacl este util s[ prind difcrilele fapte sub Lln singtrr ptinct clc veclere.

PARTEA I
impdltiti in doud categorii princil;ale, sexuat[ pi asexuab[. Aceasta din urtnii se efecf u eazia in cliferite lerluri, priu f ormar-ea de diferite felLrri de muquli gi prin sciziparil:iter, aclicl prin dir-iziunc spoutani san artificial[. Se glie ci, atunci cind uncle dintre animaleic inft'r'ioarc sint tdiate in mai multe buc[!i, elc se reproduc in tot atili indivizi pcrft:cli. Astfe], Lyoncl a tliat un -lfais, sall vielme de apti dulce, in aproape patru zcci tle buca{i pi toate acestea au derrenit anitnale perfecte 2). Este itlobabil cii la unele protozoare diviziunea s[ poatl fi dus[ rnulL mai cleparte; ri la unek' clirttre planterle inferioare, fiecare celul[ rerproduce f orma pu rentali. Johunnes i\,ftilkrr cra de pirere ci ar exista o serioas[ deosebile iritre innritgrllire $i r]iviziune, pentnrcl
Reproduccrea poafe fi
1; Aceastri ipotezi a fost aspru criticatl de rnu]ti autori ;i est.c corcct s[ inclic arlicolele mai irnportante. Cea rnai bunir lucrale pe cale arn virzuL-o estc rt profesorului Delpino, intitulalii ,,Sulla I)arrviniaua 'l'eoria clella Pangenesi", 1800, a cirei traducere a apiimt itr,,Scientific Opinion", din 29 seirL. 1tj{19 li irt nuntclcie urmitoare. lll respinge ipoteza, insii o critici in rnod ncpiir'linitor gi am grisit criticilc suirr foarte utile. Dl \iivalL (,,Gerresis of Species", 1S71, cap. \) ulrneazl pe I)elpino, neaducind insi nici o noul'r obic,cfiunc dc vrco greutatc o:trcc:,rc. l)r. Rastian (,,T'he13eginningsof Life", 1872, vol. II,p.98)spunc cii ipoteza ,,AIlitrenr:ricurinrlcaorelicvi a vechii filozofii decit ca un atribut corcspunzd.tor a noii filozofii a evolulici". Ul aratd cir nu ar fi trcbuit sii lntrebr-rinlez terrnenul de ,,pangenezir", eI fiind lntlebuintat antcrior dc dr. Gross intt'-uu rrlL scns. I)r. Lionel lJcale (,,Nature", 1t mai 1S71, p.26) ridiculizcazi intreaga teorie cu rnultii asprime ;i crl oarccare drcptrrLc. l'rof. Wigantl (,,Schrilten der Gesell. der gesammlen NaLurlvissenschaften zu }Iarburg", yol. iX, 18,'ti) consicierii ipoteza ca ncgLiintificl gi flr'ir valoare. Dl G. lI. Leu,es (,,I.ollrrighLly Itcvierv", 1no\'. 1ti08, p. 5t3) pare si o considere ci al putca fi utiki; el aduce rnultc critici justc intr-un spirit cu totrtl rtepr"u'Linitirr. l)upir ce dcscric valoroascle sale experien[e (,,Proc. Iioyal Soc.", vol. X1X, p.3:r3), in leg[turi cu interLransfuzia singelui clifcritclor varietif-i de iepuri, dl F. Galton conchide spunincl cii dupi. lriirerca sil rezultatcle salc infirurS., fari umbri de incl,lialS, doctrina pangenczei. EI mi informeazir cir ullerior publiclrii sale 1i-a conlinnirL expelicnlele pe o scarir Ei tnai lnare, pe incii dona gcncratii, firrl'r ca vrclln serntl oarecare dc metisare sli. se aratc ia forrr'le numerogii descendenli. (.n siguranlri c[ m-a; fi agt,cptal ca gcrnulclc sir fi fust prezeulc in sitrge, insir aceasta tru este o pat'Le necesarii a ipotezei, care se aplici cr:ident la piantc ;i la anittralelc infclioare. intr-o sclisnarc ciLrc,,Nature" (27 aprilie, 1871, p. 502) dl Galton criticl de ascrnenea diferitc cxpresii incorccte intrcbuintate de mine. Pe de alti parte, tnai nrulti autori s-au exprimat favorabil deprc ipotezl; nu estc cazul insii s[ le iudic alLicolele. Agi putea insii sri rnir refcr la lucrarea doctorului lloss ,,The Graft Theory of Discasc ; being an appiication of NIr. I-rarlin's h5,poLhesis of Pangcnesis", 1872, avind in vedere cd el prezintir citcva argumcntc oliginale gi ingenioase. z) (.itat de Pagct, Lectures on Pallu,Iogy, 1853, p. 159.

IPOTEZA PROVIZORIE,

PANGtrNEZEI

671

in acest din rirrnf caz, oricit de mic[ ar fi por{iunca divtz'aLit., ea este triaicomplet dezvoltaLa ciecii. uii mllgllr, ciire repreziril"[ o folnialie ntai Linitrfl. i\'Iajoribatea fiziologilor sinl irrsir convingi asldzi cir cele dou[ procese sinl similale irt esen!5.3). Profesorr-il Hu xley observS. cri ,,cliviziunea lllt este i.|iroii]le nimic mai mult clecit un mod partictilar de inrnugurire", iar prof. I{. J. Cllrrk iit'tilfl in mod amlnuir!iL c[ exisLa tineoli ,,trr] con]pronris intre atiLoclivizitine pi iiimugtiril.e". Cind ult rnembnr esle anrputri[ sau cirrd inlregtil corp esle tliilit in dottit, se zLce c[ exlrenrilrllile t[ilitc irunugr-iresca); gi culn papila ciu"e se fortneaz[. mai intii consll:r dinLr-Lrn lesut celul:ir neciiferenliat, ca iicel care fot'nreliz:-i ritr mttgtlr obignuit, expresia esl.c, dtipa cit se par"e, corecLfl. Ptitem veclea gi intr-un alb rnocl rapoi'Ltil clinLre cele clor-iir procese. AsLfel, 'Irentblcl,t tt obserrvat la hidrii, c5. dripl amptiLi.re, r'efacerca caprilLli a fosL opriLa de i;icii.Lit ce animalul

a dat gemr-ile 5). trxisti o gradalie aLit de pcrfect[

inLre produclia plin scizip:iriLiibe a doi sarl rne-,i rnrilli inclir-izi complerli Si l'egenerarea uirei iczitini chitir foarte mici, incit este inrposiliil de a te indoi cir cele dou[ procese ntt sliit lcgate inLre ele. Deoarece in fiecare sLadiu cle cleglere o parfe arnputatl cste in]octlitl ctt Llna in acelagi stadiu de dezvollale, trehuie s[ admitern cu sir J. Pa.get c[ ,,in ceea ce privegLe capacitatea de dezvolLr,i.c din ernbt'ion, ea csLe identicd ctt aceea manifcstat[ in regenerarea leziunjlor; clr alte crr\,'irlLe, c[ :,celeagi for[e care realizeazl inilial perfeclia, o gi restribilesc i;trinci cind t-cel:sta esle pierdr.rL["u). Putern conchirJe, in fine, c[ diferitele forme der inmullirc vegetaLir-zi, sciziparitatea, r.egencrarea leziunilor gi dezvc;lLarea sint de fapL l'ezulLaLelettneiil giacr,leiagi for'le.
REPRODUCER,EA StrXUATA

Unirea a clouir elemente sexuale pare la prima t'cclere sit stabileasc[ o deosebire netir inLre leilroclucerea sr:xuatir pi cea asexii:-,tit. insii conjugerea algclor, proces pi'in carc conlinutcle a clouI ccltilc sL] tlnesc inLr^-o singut'[ tnirs[ clipabil[ de clezvoltare, dLtpii r:il, se pare nc pI'ezint[ pt'intul pas si]rc itnpre'ullaree scxtlatir. Astfe'I, in rncmoriul slu rlsripla impereclterii zoctspolelor ?), Pringsheirn arat"i cl1 conjue-rirea se LransforrnS. trcpLat intr-o vt't'il-altilh reproducere sexuath. De allfcl, cazuriler cle paltenoeeur.zfl, asLtizi bine sttrbiliLe. ciovctlcsc cii clecsebirea intre reploducelea sexuatl gi cea []r:scxuatt't tttt es[-e nici pe Cclt:ti'te riiL cle mal'e 1te ciL s-a crczut anterior, ck'oirrece ctleod:rLit - gi in unele c'tzL:ti chi:,r in mocl frecvent, .-_ din ovuie se dczvolt[ fiinle pcrfectc flri col]ct,rstrl tLi,.sctilr.rltri. La mrijoritatea anirnalelor infcrioalc, gi chii:r la ni:mifere, ovtrleie prezint5
)1a11 . rrf Ncl. IIi:;lorr1, scria a 2-a, r'tll. XIX, 1857' p. 231) lnmugurilca Lrec aproallc imltclccpLibil utra intr'-alta". Dl \Y. C. ln lcgirturr-r c1 ilfuzeliilc, cir ,,cliliziunea $i ]Iirror (-flirrrrl.s unrl )luri. 1rf Nrrl. -I1is1, seria a 3-a, vol. \I, p. 32S) araLit clc ascntrllca cii llt;Lrtltrrltrlc, deoscbirea cc s-a fiicuL inLre dir-iziunc qi inrtrugurirc nu cste funcl.irnrentalir. \'ezi cle asctt-tcttca lrttrarca I'r'Of. (.lark,,,IIind in Nalnre", Nc*' York, 1.!(15, p. (12, 1l'1 . 4) \tezi 13onnct, CEut,rt,s d'IIi:;t. Ncl., vol. \', 1,S71, p. 33ft, pcntm observafiilc aslllira intnrtguririi membrelor

3)

Iir.

Lachrnan obscrvir clc aserrrenea (zlnnnls ctul

anrputatc ale salanati<h'clor. 5; l'nget, Leclurcs ort Patlnlrryyg, tt)53, p. 158. e) Ibidem, p. 752, 164. z; 'I'radus in Annals and tllag. of ,\'af. Hist., aprilic 1870,

p.2i2.

11'O'l'Lt7.A PRC)\TIZORII:

PANCIL:\i:ZEI

o urln[ de capacitate partenogenetic5, pentru c[ f5rd a fi fecundate, ele trec prin primele stadii de segemenlares). De alLfel, clupd cum sir J. Lubbock a ar[tat la inceput gi dupd cum Siebold o admite gi el astdzi, pseudoovulele care ntl necesit[ a fi fecundate, ne se pot deosebi de ovulele adev[rate. Leuckart afirrn[ de asemenea c[ sferele germinale ale larvelor de Ceci.domgan) se formeazd in interiorr,rl ovarului, insd nu necesitfl a fi fecundate. Trebuie de asemenea observat cd in cazul reproducerii sextrabe, ovulele gi elementul rnasculin au aceeagi for{[ de transrnitere la clesccndenli, a fiechruia din caractercle unuia sau a celuilalt dintre pdrinli. Vedem aceasta in mod clar atunci cind hibrizii sint imperecheati inter se, cat'acterele ambilor br-rnici aplrind deseori, complet sau partial, la progeniturfi. Este grepit de a presllplrne c[ mascnltil transmite anumite caractere, iar femcla altele, ctr toate c[, din motive necunosctrte, unul dintre sexe are ttneori, flr[ indoiald, o mult lnai rr]arc fort5 de transrnitere decit celalalt. Unii autori au sus{inut totugi, c5" un mugur se deosebegte in mod esenlial de un gerlnen fecundat, prin aceea c5. reprodnce intotdeauna caracterul perfect al formei parentale, pe cind germenii fecundali dau nagtere unor fiinte variabile. Nu existS, insir o atit de mare deosebire. Astfel, in capitolul unsprezece atl fost prezentate numero{.}se cazuri care au ardtat c5, uneori din muguri ies plante care aLl c:iractere cu totul noi, iar varietdlile astfel produse se pot inmulti un timp oarecare prin muguri gi uneori prin sdnrinld.'frebuie admis totugi cil fiinlele produse pe cale sexuatfl sint mai susceptibile s[ varieze decit acelea produse asexuat gi voi incerca s5. dar,r rnai jos o explicalie parlial[ a acestui fapt. In ambele caztrri, variabilitatea este determinat[ de aceleagi cauze generale gi este guvernatir de aceleagi legi. Urmeaz[ deci cd varietiilile noi provenite din muguri nll se pot deosebi de acelea provenind clin seminle. Cu toate c5. varietirlile provenite din muguri igi men{in de obicei caracterul in curs de generalii mugurale succesive, ele revin tottigi citeodat5, chiar dupI o lung[ serie de generalii mugurale, la caractenrl lor anterior. AceasLii tendin!5 spre ret'ersiune a mugurilor este unul dintre cele mai remarcabile puncte din numcroasele puncte de acorcl care exisLi iutre descendenlii proveniti din reproducerea vegetativd gi cei clin reproducerea sexuat[.
Totugi, intre organismele produse sexuat gi asexuat, existd o deosebire foarte general[. In cursul dezvollirii lor, prirnele trec clintr-un stadiu foarte inferior la stadiul cel mai inalt, dupd curn veclern Ia rnetamorfozele insectelor qi a multor alte animale, precllrlr gi la metamorfoza ascuns[ a vertebratelor. Pe de alt5 parte, animalele ce se inmullesc asextiat prin muguri sau prin sciziparitate, igi incep dezvoltarea in acel stadiu in care inlimpl5tor se afli animalul care emite muguri san se autodivide, gi deci nrr trec prin unele din stadiile inferioare de dezvoltareto;. Dup5, cum r.edem in numeroasele cazttri de ,,generalii alternante", ele deseori progres eazd ulterior ca organizatie. Vorbind astfel despre genera{ii
l.ischoff, riupa curn e citat dc von Siebold,, Aber Parthnogenesis, Sllzrtng dermalh.phgs. Clcsse, I{tinchen, p. 210. \tczi de asemenea Quatrefages, Annnles de Sc. l{at. Zooloq., seria a 3-a, 1850, p. 138. s) Ott the Aseruul Reprocluctiot't of Cecidomgde Lctruae, tradus in Annals trnrl IIa11. of I,{at. IIist., tnartie 1866, p. 1$7, f.i\. r0; Prot'. Allman (Transact. ff. Soc. of Edittburgft, vol. XX\|I, p. 102) vorbeqte ln mod precis despre aceastl cirestiurrc itr lcglturii cu hidroizii ; el spune : ,,Irxistii o lege nnivcrsalti in succcsiunea zooizilor, dupi. carc nu are rticiorlrrti loc vrco trrilcare retrogradri in ac.cstc sct'ii".
4 rrov. 1871,
s7

IPOTEZA PROVIZORII]

PANGEN]]ZEi

673

alternante, ett ul'Inez pe acei naturaligti care le consider[ in esen![ ca un fenorrrrl de inmrtgurire intem[ salr de inmullire prin sciziparitate. Totugi, dup[ dr. L. Radlko{ettt), unele planLe inferioare, ca de exemplu mrigchii gi anumite alge, strferS. o tnetamorf.ozra regresivS. atunci cind se inmul[esc asexriat. In ceea ce privegle cauza finalir, putent intelege intr-o oarecare m[sur[ de ce fiintele care se inrnullesc prin rnuguri nu trebuie sd treaci prin toate stadiile initiale de dezvoltare'. Astfel, la fiecare organism, structura dobindit[ in fiecare stadiu trebuie sir se adapLeze condiliilor de via!5 respective; gi dacd existd loc care sl perrnitd viettiirea a ntttncrogi indivizi intr-un stadiu oarecare cle dezvoltare, sistemul cel mai simplu ar fi ca ei s5. se innrulleasc[ in acest stadiu, fdr[ ca prin clezvoltarea lor s5 revin[ mai intii la o sLructur[ anterioar[ sau mai simplS, care poate s[ nu fie corespunzitoare condiliilor de mediu existente in acel

Din consideraliile de mai sus putem conchide c[ deosebirea intrc reproducet'ea sexuaL[ gi asexuat[ nu este nici pe departe atit de mare pe cit apare la prima vedere ; deosebirea cea rnai important[ const[ in faptul c[ Lln ovul nu poabe conLinua s[ tr.iiasc[ gi s[ se dezvolte complet decit dacd se unegte cu elementul masculin ; insd dupd cLlm reiese din numeroasele cazuri cle partenogenez[, chiar aceast[ deosebire este departe de a fi invariabilfl. De aceea, ajrrngern itt tnoci natural s[ ne intreb[m care poate fi pin[ ]a urm5 caLrza necesit[fii concursului cr,lor dou[ elemente sexuale la reproducerea obignuit5. Seminlelc gi oulle sint deseori foarle utile ca mijloc pentru diseminarea plantelor gi anirnalelor gi pentru conservarea acestora in stare latentfl trnul sau mai mulli ani; ins[ semintele salr ouile nefecundate, precum gi mugurii desprinpi, ar,fi Lot atil de utile ambelor scopuri. Putem totugi indica dou5. foloase irnporLante lealizate din imprerrnarea celor dotr[ sexe, sau mai bine-zis a doi indivizi aparlinind sexelor opuse; astfel, dup[ cum arn arltat intr-un capitol autct'iclr, structura fiecdrui organism pare sd fie special adaptatd penLru impreulrarea, cel pulin inLirnplfltoare, a doi indir.izi. Atunci cind clatoribd conclitiilor schimbate cle via![ speciile devin foarte variabile, libera incrucigare reciproc[ a indivizilor variabili tinde s[ merrlin[ fiecare formf adaptaL[ locului s[u propriu in naturir; $i incrucigarea nu se poaLe efectua decit prin reproducerea sexuatd ; este insfl exbrem de indoielnic, dacl realizeazl. suficienti importan{[ pentru a explica originea inilial[ a raporturilor sexuale. ln al cloilea find, am demonsLrat printr-un mare numir de fapte c[, dup[ cum o neinsemnat[ modificare in conditiile de viatd este favorabilfl fiecdrei fiin{e, tob astfel, in tnocl analog, esbe favorabild gi modificarea ef ectua Li in germen prin impreunarea sexuat[ cu un individ distinct. Observind nulneroasele dispozitive, larg extinse in acest scop ln toatd natura, gi considerind vigoarea cresclrti a organisrnelor incrucigate de toabe soiurile, cum s-a dovedib prin experienle - dupIreproclucerii indelung continuatS. directe - precum gi efectele cilundLoare ale intre indivizi lndeaproape inruditi, arn ajuns la p[rerea c[ avantajul astfel cigtigat este foarte rnare. f)e ce germenul care inainfe de fecundarc a suferit o oarecare dezvoltare inceteaz[ de a progresa gi piere, dacd elementul masculin nu aclioneazd, asupra
1r) -,lnnals urttl IIag. of
43

momenb.

l,al.

111s/.,

seria

2-a, vol.

\X,

1857, p. 153-,155.

c.

2662

WO'II',ZA Pt{O\rIZORIl-

A PAN(;llNllzI'.I

lLri; gi invers, de ce elementul Inasclllin cale in caztil ulror iusecte reu$e$te s5 se rnenlin[ in via![ tirnp de patm sall cinci iir]i, gi irr cazul ri nor plante timp de mai mulli ani, de asemellea piere dac[ nu aclioneazi asupra germenului sau nu se unegte cu el ? Acerstea sint inLreblri c[rclra nn li sc poate r5spunde cu certitudine. Este totugi probabil cii dacfl nu sint intpreunate, anibele elernente sexnale pier, numai din moLivul c[ conlin pt'ea pu!in[ rnaterie formatir,[ pentru o dezvoltare independcnL5. Quatrefagcs a arllat la 7'eredo72), drip[ cllm Prevost gi Dumas au ar[tat nrai inainLe la alLe :ininralc, cd pentru a fecunda un ovul este nevoie de mai mulb de un sperrnatozotrJ. Acest fapt a fost ardLat de asemenea de Newport 13), c&l'e a dor-edit prin nunleroase erxperien{e cd atunci cind oudlelor de batracieni li se aplicir Lrn foarLe rnic nunrfu'de sperrnaLozorzr, ele sinb numai parfial fecnnd:rte gi nici ult etubrion lnr so dezvol[i vreod:rtl complet. Viteza de segmentare a oului cstc clc asr-inlelleA determinat:i de nLrtnlrul cle spertuatozoizt. Aproape aceleapi rezullatc nu fosL oblinute la plante de cdtre Kolreuter gi Gdrtner. Acesb din urm[ congLiincios obserr.aLor a constatat dup[ incercdri succesive asripra trnei Malua, cu grdLinli cle polen din ce in ." mai llumero$i 1n), c[ nici chiar tlcizeci dc gr[unli tier polen nlr au fecundat o singur[ sdmin{[; cind s-au pus insl patruzeci de grlr-inli pe stigrnat, s-au format cibeva seminle mici. La Mtrabi"Ii.s, griiun{ii de polen sint exlraordiuar cle nrari gi ovarul con{ine numai un singur ovul. AccsLe coirdilii au deterntinat pe Naudinlt) s[ fac[ urm[toarele experienle: o floare a fosl, fccrrnclat[ cu trei grdunli $i a reugit perfect ; doulsprezece flori au fosL fectrnclzrte cu cite cloi grlunti, iar gaptesprezece flori cu cite uu singur gr5unLe, gi clintre acesten nutnai cite o singr-rr5 floare din fiecare lot $i-a dezvoltat cornpleb serninlele. Meritii notat in mod special cd plantele produse clin aceste douii. seminle ntt au atins niciodat[ dirnensiunile lor specifice, producind flori rernarcabil cle mici. Din aceste fapte vedertr clar cir cantiLatea cle materie formativd partictilar[ conlintrtd in interiorLrl spermatozoizrlor gi al gr5unlilor de polen, este un elenrent esenlial in acLul fecunclafiei, nu numai penlnr completa dezvoltare a semintei, ci gi pentru vigoarea plantei prodtrs[ din asemenea seminte. Veclem ceva asentdndtor la anumite caznri de partenogenez[, aclicd atunci cincl elementul rtrasculin este cornplet cxclus. Intr'-adevIr, Jourdan tu) a consLatat c[ dirt circa 58 000 de ou[ depuse cle flLrturi dc viermi rle rnflLase, nefecrirtclali, rnulte au trecut prin primul stadiu embrionar, rlovetlind astfcl c[ el'ell capabile clcr au todezvoltare, insir numai dou[zeci gi noirf din inl.regLrl numlr au produs omizi. Acelagi principiu al canLit[[ii pare s[ fie valabil chiar la inmul{irea artificial[ prin scrzLL2) Artnules dcs Sc. .l{n1., seria a III-a, 1850, vol. XIII. 13) Transact. Pltil. Soc., 1851, p. 196, 208, 210; 1853, p. 215, 247,

zur Kennllris etc., 1844, p. 345. t5) Nouuelles Archiues du XIusiLttn, vol. I, p. 27. 16; DupI cum este ciLat de Sir J. Lubock in l/al. Hist. Reuieu, 1E62, p.315. Weijenbergh a crescut de aserlrorlea (Nature,21 dec. 1871, p. 119) douir generalii succesive din femele nefccuntlale ale utrui alt lepidopter Liparrc rltspur. ,\ceste fernele nu au lrrodlrs deciL cel rnult a clouizecea parle din nurni.rul [otal obignuit dc ouir gi multc oul erau flrii valoai'e. in plus, omizile obtinute din accsLe ouir ncfecundat,e ,,aveall rnult mai pulinl vitalitate" decit acelca din oudle fecundatc. La a trcia generalie parLenogcnetici nici un singur olr ltu a produs vreo omid[.

L4) lleitrage

IPOTEZA PRO\/IZORIE

PANGENEZE]

675

paritate. Astfel, Haekel 1?) a constatat c[ prin t[ierea in buc.iti a oudlor segmentate gi fecunclate sau a lan elor cle Sipltortophorue (meclu ze), cu cit ltucir{ilc eratl rnai rnici, ctt :rtiL rnai incel, era ritmul cler clezvoltarr., iar larvele aslf el pt'()dttse errau cu atit ntai imperfecte gi mui predispuse la rnonstnrozitlti. I)e aceea, pare probabil c[ la elementele sexuate separate, cantitatea insuficientI de matelie formativd esLe ca:uza principald a lipsei capacit[lii unei existenlcr prelungiLe gi a dezvolLlrii, afar[ cle cazul cind aceste elemente se colnbin[, sporindu-gi astfel reciproc volunrttl. Conceplia c.i sperrnatozoizn tut func{iunerr de a transmite via![ ovrilului pare ciudat[, err,irrcl in veclere cti ovulLrl nefecuud:iL cste viu gi in general supus unui oarecare gracl cle clezvoltare indepenclenti. Asbfel, dttpI culn se vecle, r'eproducerea sexuatr'r gi asexuntii nu se dcosebesc in tuod esential ; gi anl ar[Lat rnai inainte cd reproduclia asexrratir, capacitatea de regenerare gi tlezvolLarea sint toate pir[i :rle uneia gi aceIeia gi mtrri legi.
RE

GEI{ERAREA PARTIIJOR AI\TPI]TT\TE

Acest subiect merit5 de a rnai fi discutat inc[ pulin. O mullinte cle aninralt: inferioare gi citeva vertebraLe posed.l aceastir uimitoale capacitate. Spallanzanr a t[iat, de exemplu, picioarele gi coada aceleiagi salamandre clc $ase ori Ia rind, iar Bonnettt) a fdcut-o de opL ori; gi cle fiecare clati nrenrbrele' au crescrrt din nou, exact pe linia de ampu talie, cu nici o parle lips[ s..ru in plu s. La rrn arrinral inrttclit, AroIotI, s-all retezat prin nlugcat'e un rnenrbnr, cul'e a crescut din nou intr-un ttrod allormal; cind insd: acesta i-a fost anrpulat, cl ii l'tlsL inlocrrit cu un nrembru perfecltn). In aceste cazurt, noile rnenrJrre cresc tlin rlou gi sc dezvolL[ in acelagi fel ca gi tn cazul dezvolt[rii normale ale unui unimal tinirr. De exemplu, la Amblgstoma lurida se dezvolt[ mai infii trei degele, altoi al patrLrlea gi in fine la picioarele posterioare cel cle-al cirrcilea ; gi exact a$a se dezvolLl gi membrul crescut din nou 20). Capacitatea de regenerare este in genelal mtilt rnai nlare in tincle{ea unui animal, sau iu cursul primelor stadii ale dezvoltirii srrle deciL la nraturitate. Larvele sau mortnolocii batracienilor iSi pot regcnera rnenrbrele pierclute, ins[ adullii nu au aceast[ capacitate tt). Cu exccplia nnui singur orclin, insectelt: rnature nu se poL regenera, pe cind larvele rnultor specii au aceasti capacitate. Ca reguld generald, aninralele inferioare sint capabile s[-gi reproclucii plrtile pierdute nrulL mai Llgor deciL cele clr o organiza{ie superioald. Miriapodele oferil o btrni ilustratie a acestei reguli; existd ins[ unele exceplii curioase. Astfel, se afirrnd c[ nernerlienii, cu toate c[ alr o organizatie inferioar5, au o
L7) Entwickelungsgeschichte der Siphonophora, 1869,
18.;

p.

73.

Spallanzani, An Essng on Aninwl Reproduction, tradus de Dr. \Iaty 17G(), p. 79. Bonnet, CEuures d'Hi.st. Nal., vol. V, partea I, editia a 4-a, 1781, p. 3,13, 350. le; Yulpian, citat de prof. Faivre, La uariabiliti des Esptces,1868, p. 112. 20) Dr. I']. Hoy, T'he American Naturallsl, scpt. 1871, p. 579. zr) Dr. Giinther, ln Anulontg of uertebrates, a lui Owen, vol. l, 1866, p.567. Spallanzani a ficut obsen'alituri similare.

iPOl'llZ.\ l'l{()\'lZ-()ltIIl

.\ l).\\(;i:NlrZJ:I

capaciLate redus[ de regenerare. La vcrtebratele superioare, ca pflsdrile $i nramiferele, capacitatea este extrem de limitatl 22). ln cazul acelor animale care pot fi tliate in dotiI satt ciopirlite ln bucbti, fiecare fragmcnt reproducind in intregime animalul, capacitatea cle regenerare trebuie s.1 fie r[spinditd in tr-rt corpul. Se pare tottrgi ch existi mulL adev[r in punctul de vedere suslinut de Prof. Lessona "), clttpti care aceast[ capacitate este in general localizatd gi special[, servind la inlocuirea p[rliior care sint in special preclispuse cle a fi pierdr.rte de fiecare anitnal in parte. Cazul cel mai remarcabil in favoarea acestni punct de vedere esLe acel al salamandrei Lerestre care, dupI Lessona, nu-gi poat.e reproduce p5rlile pierdute, pe cind o alth specie al aceluia.si gen, salamandra acvatic[, a]"e ciupt'i ctim arn vizttt, o capacitate de regenerare extraordinarl ; gi acesL anirnal este etninamenle cxpus s[ i se reteze prin mu gcare cle cdtre alli triLoni membrclt', coada, ochii gi maxilarele2a). Chiar la salamanclra acvaticfl, capacitatea cle regenerare este intr-o oarecare mdsur[ localizatra. Astfel atunci cind dl Philipeaux'u) a extirpat intreg rnernbrul anterior impreunir cu scapula, capacitatea de regenerare a fost complet pierdut[. Un fapt remarcabil, in opozilie ctr o regul[ foarte general[, este de asemenea c[ formele tinere ale salamandrelor acvatice nu posed[ capacitaLea cle a-gi reface membrele in aceeagi mflsur[ ca adultii *); ntt gfiu ins[ dac[ aceste folme nu sint mai acl.ive, sau pot in \/reun alt motl s[ evite mai ugor pierderea incmbrelor decit adullii. Di"apherlmera femorula, ca gi alte insecte cle acelagi ordin, igi pot reproduce in stare matur'[ l,iciotrele care din caLtza lungimii lor sinb desigur predispuse l.ielderii, ins[ capacitatea de reproducere esLe locaItzafb, (ca gi in cazul salamandrti). Intr-Ldev5r, dr. Scudder 2?) a constataL cd atunci cind membrul esLe inliturat imp,reuni cu arliculli!ia trohanto-femltrali, el nu s-a mai refflcut. Cind un crab este prins cle unttl clin picioare, acesta se separS. de corp de la zir[iculalia brzald", fiind ullerior inlocuiL de un notl picior; gi se admite in generel ci acesta este un dispozil"iv s1:ecial pcnbrtr siguranla animalului. In sfirgit, in legiriur[ cu mo]ttgtele gasLeropocle, care aLl binecunoscu La captrcitate de a.-$i reproduce capul, Lessona are t ti cI acestea sint foarte expuse Ia retezarea capului prin mugcltura pe$Lilor, t.rsi.rtl corpr,lr-ri fiind ap[rat cle coihilet. Chiar Ia plante t'eclent ceva ascm[ttIt.ol irl fapLul c[ frunzele nec.lz[toare pi tulpinele tinere nn all capacitatea cle t'cgeneral'e, aceste pirli fiind Ll$or inlocuite prin cregterea unor noi mtrguri, l-e cind scoarta arLrorelui gi [csuturile trunc]riului de sub scoar!5. au o mare capacitate de regenerare, din caLrza cregterii lor in cliarnetru pi a riscului cle a fi roase de animale.
rz; i1 1853, a losL prezcntat la Hull, in fala Asocialiei Blitanice, tttr sLltrz care i9i pierduse tarsul. afjrtultrdu-se cir eI;i-areproclus clc trei ori acest rnembru, care plcsupun cir a fost pierdut de ficcat'c dati din car.lza bolii. Si1 J. PageL m[ inforrneaz;- ci se indoicllc oarecum de fapLcle inrcgisLrale de Sir J. Simpson (XIonLltIy Journal ol

.Llledical Science,Iiciinblrgh, 1848, seria noui, r'ol. Il, p. 890) clespre rcgenerarca la om a tnembrelor in pintecele mamei. 23) Atti della Soc. ItaI. di Sc. .l{ct., vol. XI, 1809, p. 193. tn) Lessona afirrni cii aga este cazul, ln lucrarea menfionati mri sus. Vezi de asemeuer The Americart triaturalist, septembric, 1871, p. 579. 25) Comptes lierulus, ocL. 18(iti, gi iunie 1867. 261 13olnct, CEttltres.flisl. Ncl., vol. \', p.294, citaL de I'rof. ltollestotr in rctnarcabila sa cotlfclinLd clirl a 36-a ledintii anuali a Asociatiei \Icdicale IJritanicc.
271

Proc. Ilostort

Soc.

of lrnl.

.t11s1.,

vol. \II, 1868-69, p. 1'

IPO'I'I;.ZA P]lO\']ZORIL A PANGF,NI]ZIII

HIBRIZI PRII{ AIITOIRE

I)in nenumiratele incerc[ri flcute in toate pdr{ilc lumii, se gtie c[ mugurii pot fi altoi{i pe un portaltoi gi cii plantele astfel obtinritc nu sint afectate intr-o mai mare tniisur[ cleclt se poate cxplica prin schimbarea nutritiei. De altfel, plantele din slnrin{ei oblintrte din a.semenea hibrizi prin altoire, nu preiau caracterul portaltoiului, ctt toate ch sint mai prcdispuse si r.arieze decit plantele din aceeaSi varielate ca gi altoiul, care crcsc pe r[dicini proprii. Un mr]gur poatc de asemelleA s[ se transfornte intr-o nouI rrarietate foarte distinct5, firi ca vreun alt InuQtir de pe aceeagi plantd s5 fie c'itugi de pti{in afectat. Putern deci deduce, de acord cu p[rerea generi:l[, c[ fiecare mrrgrir este un individ ciistinct gi cd elementele formaLive nu se propag[ in afari de p5rlile ce ulterior se dezvolt[ din e]. Totugi, in capilolul r.rnsprezece, in scurta descriere asupra hibrid[rii prin altoire anr vlzut cI mugurii conlin cu siguranlI materie formativd care se poate combina ctteoclatl cu aceea conlinut[ in lesuturile unei varietSli sarr specii distincte, producind astfel o planti intermediar[ intre cele douI forme parentale. Am tnai \'[zul. in cazul cartofului cd tuberculii produgi dintr-un ochi al unui soi altoit pe un tubercul de un alt soi, sint intermediari la culoare, dimensiune, formfl gi starea suprafetei gi ci tulpinile, frunzele gi chiar anumite particularitflli constittilionale, ca precocitatea, sint de asemenea intermediare. Prin aceste cazuri bine stabilite, p&re suficient dor.edit cI hibrizii prin altoire atr fost de aselnenea proclrrgi la Laburnum, la portocal, la vita de vie, Ia trandafir etc. Nu gtim insi in ce condilii aceastI rar[ form[ a reprociucerii este posibil[. I)in aceste citeva cazut'i cttnoagtem faptul i-portant c[ elementele formative capabile de a sc contopi cu acelea ale unui individ distinct (Si aceasta este caracteristica principalS a reproducerii sexuate) nu sint limitate la organele reproducfltoare, ci sint prezcnte in mtigurii gi in tesutul celular al plantelor, acesta fiind Lrn fapt de cea mai rnare irnportan{5 fiziologic5.
ACTILTI{EA DIRECTI.

A ]TLEMDNTULUI MASCULIN' ASUPRA FEMEI]trI

str5in af.ecteazd uneori dircct planta mami. Astfel, cind Gallesio a fecundat o floare de portocal cu polen de l[mii, fructul at'ea dungi absolut caracterisLice coajei de l[mlie. Mai mulli observatori att corlstatat c[ la mazrare culoarea invelipului seminal gi chiar a p5stiii erau direct afectate de polenul unei varict[li distincte. La fel a fost cazttl fructului de m[r, care const5 din modificarea caliciuIui gi a p5rlii superioare a pedunculului floral. ln cazurile obignuite, aceste pirli

In capil.olul

unsprezece

am prezenl,at numeroase dovezi cd. polenul

sint formate in intregime de citre planta mam[. Vedem aci cd elemente]e formative con{inute in elementul masculin sau in polenul unei variet5li, pot influen{a gi hibrida {esuturile parlial dezvoltate ale unei varietS.ti san specii distincte, gi nu partea care este de fapt adaptatd a fi afectatd,, adicd ovulele. Arn ajuns astfel la jumfltatea drumului spre un hibricl prin altoire, la care elementele formative con{inute in {esuturile unui individ se combin[ cu acelea continute in lesuturile unei variet5{i sau specii distincte, dind astfel nagtere

IPOTEZA PROVIZORIE

PANGENEZEI

eminine. La Animalelc care ntl se reproduc clecit aproape mature gi ale c5ror pdrli sint in acoil perioacl5 toate complet clezvoltate, este aproape imposibil .u .1.-entul Iltasctrlin sh afercteze direct femela. Avem insri cazulanalog giperfect cle bine stabiliL, rl elementrtltri masctrlin afecLind (ca Ia quagqa gi la"iapa lordulli Nforton) femela sall oYttlele salc, in aga fel incit atunci ciira aceasta este fecundati de lrn alt ntascttl, cicscenclenlii ei sint afecta{i gi hibridali de primul mascul. Explica-{ia ar. fi simplir clac[ spermat ozoizii s-nr putea rnenline in rriatfi in corpul femelei in ctlrstll lungtrltri interval care uneori trece intre cele houd acte de fectrndare; nimeni nrt va presupune insl cd acest lgcru este posibil in cazul animalelor superioare.
f

tlne'i noi forme intermediare, independent de organele sexnale rnasculine sal

DEZYOLTAR,EA

Germentrl fecttndat ajunge Ia maturitate printr-un mare numdr de modific5ri, care sint fie neinsemnate gi lente, ca atunci ctnd copilul cregte si clcvine adult, fie mari gi brugter, ca Ia metamorfozarea maiorithlii insectelor. lntre aceste doul extreme avem_toate gradaliile, chiar in cadml aceleiagi clase. Astfel, clrrpI cllIn am artitat. sir J. Luhbock2s), existfl o insect5 efemerd .ur. ndplrlegte de peste doudzeci cle ori, suferind de fiecare dati o micd dar hotdrltfl modificare structural5 ; gi dup[ ctlm rnai observ[ antoml, aceste modificlri ne aratd probabil stadiile normale ale dezvoltlrii, care la majoritatea celorlalte insecte sint ascunse gi precipitate sau strprimate. La metamorfozele obignuite, pdrlile gi organele pa. sI se transforme in pdrtile corespunz[toare stadiului de- dezvoltare urm5bor. trxist[ insil 5i o alti forrn5 cle clezvoltare, numitir de Prof. Owen metagenezfl. In acest ca7.) ,,p5r{ile noi ntl slnt modelate clup5 suprafa{a interioarl 'a celor vechi. Forla plastic5 gi-a schimbat mersul acliunii. lni'eligril exterior gi tot ceea ce dldea forma 5i caracterele individului precedent, pier gi sint IepSdate, fird a fi transforrnate in p[r{ile corespunzltoare ale noului individ. Aceasta se datoregte rtntti nou gi distinct proces de dezvoltare etc."ze). Metamorfoza se transforntI totrrgi treptat gi atit de insensibil in metagenez5, incib cele dold procese n1 pot fi separal,c in mod distinct. In ultima -oOlficare, de exemplu u...u pe care o strfer5 ciripeclele, canalrrl alim_entar gi alte citeva organe se modeleazi pe pHr{ile preexistenLe, ins5 ochii vechiului gi noului anirnal se dezvolt[ in pirli .o-pt.t diferite ale corpului ; vlrfurile membrelor mature se form eazb, in5untrul *b-brelor larvei gi s_e poate spune cd se metamorfozeazd" din ele, insi pdrlile lor bazale 5i lntregtrl torace se dezvolt5 intr-un plan situat in unghi drept t"ate ae membrele 5i toracele larvei ; gi aceasta se poate numi metagen eie. !n d^ezvoliarea ttnor echinoderme, procesul metagenetic este dus pin5 l; extrem, astfel cd in al doilea stadiu de dezvoltare, animalul este format aproape ca un muqur in interiorul animalului din primul stadiu, acesta din urm[ fiind apoi Zvirlit
Purtlrctroqenes[s, 1819, p. 25,2$. Prof. I]rrrlcv are clteva excelente obscrvatiutri ()Ieclicul 7'ines, 1ti56, p. 637):rsttpra acestni subiect. in lcgittttrit cu clezvolt.arca stclelor clc mare Ei aratd cnn mctantorfoza se tlansfoi,rnir flgptat itr get'rninatie sari foltnalc de zooizi, care cste rle fapt acclagi lucru ca mclageneza.

") 2e1

'f'runsuct.

Litttt,

Soc., vol.

XXI\',

1E613,

p.

(i2.

IPOTE.7A PROVIZORII]

PANGENEZ,EI

679

ea o hain5 uzat[, uneori pflstrindu-gi totugi pentru scurt pendente to).

timp

vitalitate inde-

f)acti astfel, prin metagenez[, in ]oc de un singur inclivicl s-ar dezvolta ntai mul{i in interiorul unei forme preexistente, s-ar putea vorbi de o alternan!5 cle generatii. Tinerii astfel dezvoltati pot semdna nlulL cu forma parentalh ce ii con{ine. ca in cazril lan.elor Ce Ceciclomuo, sau se pot deosebi de aceasta intr-un grad surprinzltor, ca ]a multi vicrrni paraziti sau Ia medttze. Aceasta nu constituie lns[ \'reo deosebire esen{ialir in l]roces, cum de altfel nu o constituie nici amnlitudinea sell caractenrl brusc al schimb[rii in metamorf,oza insectelor. ' lntreaga problem[ a clezvoltflrii este cle o mare i*portantl pentnt subiectll nostnr cle fat5. Atunci cincl vreun organ, bunloarfl ochirrl, se formeazfl in mod metagenetic intr-o parl,e a corpului nncle, in cursul stacliului anterior de clezvoltare nu exist[ oehi, trebuie s[-l considerim ca o forma{ie nott[ gi inclependcnt5. Degi din punct cle veclere al structurii gi funcliei, formaliunile noi si cele vechi coresl'mnd, independcnta lor absoluti este gi mai evidentfi atnnci cind mai multi indivizi se formeaztr in interiorul unei forme anterioare, ca ln cazul alternantei cle gene.ratii. Acelagi principiu i-portant intr[, probabil, in mare misurl in ac{iune chiar in caznl crcgterii aparent contintte, dupl cum vom vede Ia examinarea ercdit5tii modificlrilor la virste corespunzitoare. Printr-o alt[ gnrnir de fapte, absolut distinct5, ajungem la aceeagi concluzie adic[ ]a inclepenclenta pdr{ilor clezvoltate succesir'. Este binecunoscttt cH multe animale apar{inind aceluia$i ordin gi deci nedeosebindu-se mult intre ele, trec printr-o clezvoltare extrem de variat[. Astfel, anumi{i gindaci, care nlr se deosebesc in mod eviclent in vreun fel oarecare de alli gindaci din acelagi orclin, sufer[ ceea ce s-a numit o hinermetamorfoz[, adic5 trec printr-un stadiu tirnprrritr complet diferit cle aeel obisnuit de larva vierrniform[. Fritz ]\{iiller observ[ c[ in acelagi subordin al crustaceelor si anume Maeroura, racrtl de riu iese clin ou in a.ceoasi formfl pe care 5i-o p[streaz1, in mod definitiv, tin[nrl homar are pieioarele bifide ca Ia Musis, Palaemon apare in form5 de Zoea, iar Peneus in formit de Nauplitts; gi orice naturalist stie cit de mult se deosebesc aceste forme lan'are una cle altast). Dup[ ctrm observ[ acelagi atttor, alte crustaeee pornesc de la aeelaqipunct $i airrng aproape la acelasi sflrsit, insfl se deosebesc considerabil in faza mijlocie a dezvolt5rii lor. Se pot eita cazuri gi mai remarcabile in leq[turir cu Eihtnodermata. ln )eg[tttrd cu medtt zele, Prof. Al]man observX:,,Clasificarea hidroizilor ar fi un Iucnr relativ u$or dac[ - ctlm eronat s-a afirmat -- medu zoiz,ii din acelaqi gcn s-ar trage din polipoizi din acelagi gen $i, pe de alt[ parte, dacI polipoizi\ de acelagi gen ar da intotdeauna qagtere t nor me.duzoizi de acelagi gen". I-a fel obsen'[ $i dr. Slrethill Wright, ,,In cicltrl vital al hidroizilor poate lipsi orice fazl, de planuloid, polipoid sau mednzoid"s'). DupI concep{ia in general aeceptatH astdzi de cei mai buni natttraligti ai nogtri, to{i membrii aeeluiagi ordin sau aceleagi clase, ca de exemplu mednzele
ao; Pr.of. .L Rca-v Greene, 7t Recr,'rd of Zttoloq. Lil., a lui Gttnther, 18115, p. {i25. ar.; F-ritz \Iiiller, Fiir Darwin, 18(i l, p.65, il. Lea mai mare atrtoritatc tn materic de crttstacee, I:ldrvarcls,

insist[ (Anna|

rlc.s,Sci.

f'Lof. ]lilncNnl., seria II, Zoolog.,r,ol. III, p.322) tislt])ra cliferentei in metaurorfoza gctrurilor
r,,f

tndeaplolpc ttrt'tttlitc. 3r) l,ref. ,\llnra1, i1 --lrrrirrls ttnrl )lt:t1.

vo1.

I'rrl. lIist., selia III, vol. \lll,

135fi

18[i4, p.

3l8; dr. S. Nright,

iDfrl.'

\-lll,

18(l

1, p. L2i. \-ezi rlc' ilscrnr)rlca p.

pt:trtt'tt afilnrrltii analoge ale

ltti

Sars.

IPOTEZA PRO\riZORIll A PANGIl.NEZr:l

satl crustaceele macrtlre, se trag dintr-un str[mog cornun. in timpul descendentei lor, accgtia s-atr diferenliat foarte mulL ca stnrcturS, insl aLl tIstrat multe ptttlcfe colntlne; 5i accasta s-a produs cu toate c[ a1 trecut gi inc5 n:ai trec prin metamorfoze extt'aordinar cle diferite. Acerst fapt ilustreaz[ L,t- n1 se poafc mai bine cib cle inclependent[ este fiecare stnrctuf[ de accea care o precicle gi clc aceea care o urmeazi in cursul dezvoltrrii.

INDI]PENDENTA FI]NCTIOI{ALA A DLEME}{TtrI,,OR SAU A UNITATILOR CORPIILUI

nard33) spline cir fiecare organ al'e viada sa proprie, autonornia S&, putindu-se clezvolta fi reprodrtce independent cle lesuturile al5turate. O tnare agtoritate qermanS, Virchorvsa), afirml inci pi mai categoric ci fiecare sistem const[ ,,dintr-o enrlrm[ masd de centre minuscule cle acliune . Fiecare element are propria sa aclitrne special[ gi chiar daci igi clerir,'[ de ]a alte p[r!i stimulentul la activitate. tottrgi iSi efectu eazd singur indeplinirea atribuliilor . Fiecare celulS fibroasil epitelial[ gi mt'scularl duce un fel cle existenld parazitard fa![ cle restul corprrlui . Ficcare corpuscnl osos posecld A. fapt condilii de nytri{ie. proprii lui insugi". DupI cum observi sii J. Paget, fiecare element igi trliegte tirnpul slu stabilit gi apoi lltoat'e, fiind inloclit iupd cc a fost inldturat satl absorbit to).-Presuprinc c[ nici un fiziolog nu se indoiegte cd, de, e_xempltr, fiecare corpuscul osos al degetulr-ii miinii r. d.or.begte de corpuscrtlttl corespttnzhtor din articulalia corespunzdtoare a clegetuftri Oe ta picior gi ntr poate fi indoialfl czi chiar acei corpuscu]i pe latririle Jor.rp,rnz[toaie ale corpultri se cleosehesc, degi sint de naturft ap.oape iclenticS. A..nsth icleltitate aproape cornplet[ se manifestd in mod curios in cazvl multor boli, in care exact aceleagi puncte cle pe partea dreapti gi stingd a corpului sint afectate irr mod similar. Astfel, sir J. Pagets6) prezintl un desen al unui 5taztn bolnal., la care osttl a crescttt irttr-o fornr[ clintre cele mai complicate, ins5 ,,fdrd sd existe nici trn sinqur punct sau linie pe una din pIrli, caie s[ nu fie reprezentate pe cealaltd parte, tot atit de exact ca gi cum s-ar reflecta intr-o ogiind5". Aceastd concelllie a vietii independente a fieclrui element minriscll al corpulni, este sprijinild de un nlare numdr cle fapte. Virchor,v insist5 cA se poate imbolndvi uu-singtlr corpuscul osos sau o singurd celul[ a pielii. Dupi ce a fost grefat_pe urecllea unui borr, pintenul unui cocoga tr5it opt ani, clobindind o greritate de 396 grame gi surprinz[Loarea lungime de douXzeci $i patlr centimetri, astfel.incit capul_boului pirea c[ poartd trei coarnes?). fJnui poicl r-u grefat coacla in mijlocul spatelui giaceasta gi-a recflp5tat sensibiliiatea. Dr. Altiertt) a inserat o
tt)
36'1

Fiziologii sint de acord c[ intregul organism consti dintr-o mulline de pdrli elementare, intr-o mare m[snr5, independente una cie alta. Claucle IJer-

Ti.s.su.s

Yirtants, 1866,

p.

3t1 Cellulrtr Pathologg, traclus de Dr. Chance, 860, p. 14,18,83, 460. 3;1 I'aget, Surgical Pathologg, vol. I, 1853, p. 72-1'1.

22.

Ibid., p.

1t).

37; Vezi interesanta lucrare prof. a Nlanlegazza, De.gli innesti "r) De la Production Artificielle d.es Os, p. 8.

Animalt etc., \Iilano,

1g65, p. 51,

tabl.

3.

IPOTBZA PROVIZORIL,

PANGF,NEZEI

bucatl de periost din osul nnui ciine tin5r sub pielea nnui iepure gi aceasta s-a dezvoltat intr-un os veritabil. S. pot cita o mullime de asemenea fapte. Prezenla frecventh ln tumorile ovariene a p[ruhii gi a dinlilor perfect dezvoltali, chiar
a unora din a doua dentilie3e), sint fapte care ducla aceeagi conclnzie.Dl Lawson Tait se refer[ la o tumoare in care ,,s-au g5sit peste 300 de din{i, care inmrilte privinle se asemdnau din{ilor de lapte", precum Ei la oalt5tttmoare, ,,plind de pdr, care crescuse gi c5zuse de pe o mic[ buc5lic[ Ce piele, nll mai mare ca r.irful degetului meu cel mic. f)ac[ ar fi crescut pe o suprafa![ asemflndtoare de pe pielea capului, cantitatea de pdr din tumoare ar fi necesitat aproape o viatl intreagd ca sh creasc5 gi s[ cad[". O chestiune mai indoielnicd este dacl fiecare din nenllmlratele elernente autonome ale corpului este o celulS sau prodtisul modificat al unei celule, chiar daci se dH termenului o definilie atit de larg[ incit sd includd gi corpurile in formd de celul5, fdrh pereti gi f[ri nucleea0). f)octrina omni.s ceIIuIa e ceIIuIa este acceptat[ pentru plante gi este larg rdspinditH in ce privegte animalelent). Astfel Virchow, marele suslinltor al teoriei celulare, recunoscincl ci exist5 dificult5ti, susline cd fiecare atom de lesut deriv5 din celule, care la rlndul lor provin din celule ce au existat anterior, iar acestea din urml derivd ini{ial din otl,pe care atornl il considerd ca o celul5 mare. Oricine este de acord c5 celulele care igi mai p[streaz[ aceeapi naturd se multiplic5 prin diviziune sau proliferare. Cind ins[ un organism sufer5. mari modificdri strr"rcturale in cllrsul dezvolt[rii, trebuie de asemenea s[ fie mult modificat[ gi natttra celulelor, care la fiecare stadiu se presupun a proveni direct din celulele existind anterior. Partizanii teoriei celrrlare atribuie aceastl schimbare u nei oarecare f or{e inerente pe care o posed[ celulele, gi nu vrelrnui factor extern. Altii suslin cd celulele gi lesuturile de toate feluril. pot fi formate din limfi plastici sau blastem, independent de celulele preexistente. Oricare ar fi punctul de vedere corect, se va admite de oricine cd corpul constd dintr-o mullime de unit[li organice, toate avind atributele salc spccifice gi fiind intr-o anu mitd m5surd independente de toate celelalte. Vom putea deci utiliza indiferent care din termenii celule sall unit5li organice, sau pur gi

simplu unitd!i.
YARIABII,ITATE $I EREDITATtr

Am r'5zut in capitolul doudzeci gi doi cd variabilitatea nu este un principitt de acelagi ordin ca via{a sau reproducerea,ci rezLtllI din cauze speciale,in general clin condilii schimbate aclionind in curs de generalii sttccesive. Variabilitatea fluctuantd astfel produs[ pare s[ fie datorit[ in parte faptului cd sistemul sexual este cu ugurin{[ afectat, astfel c[ deseori el devine impotent ; $i chiar atunci cind nu este influen{at atit de serios, adesea el nu retr.segte s[-rsi indepliae; Isidore Geoffroy Saint-Hilaire, f/isl. ctes AnomcLlies, vol. II, p. 540, 560,562 ; \'ilchotr', ibid., p.484. Larvson 'f ait, The ?atlrcIoqg of Diseases of the Ouories,1874, p.61, 62. a0) Pentru cea mai lecenti. clasificatic a celrtlelor, vezi Ernst l{aecliel, Generalle Xtorpholog., vol. II, 1866'

p.275.
nr; Dr. W. 'Iurner, The Present Aspect of CeIIuIar Pathologg, Edinburgh Medical Journal, april 1863.

IPOTEZA PROVIZORItr

PANGENEZEI

neascfl func{iuuea sa specificd de a transmite fidel descendentilor caracterele pdrin{ilor. Dupd cum vedem in cazurile de varialie mugural[, variabilitatea nu este neap[rat legatd de sistemul sexual. Cu toate c[ rareori sintem in m5surit s[ urmlrim natura leghturii, firfl indoialS cH multe devia{ii structurale rezultd din condilii schimbate, aclionind direct asupra organiza{iei, independent de sistemrtl reproduc."rtor. Putem fi siguri cle aceasta in unele cazuri din care s-au dat mai multe exemple, cind toti sau aproape toli indivizii care au fost supuri in mod similar schimb[rilor, sint afectali intr-un mod asem5ndtor ri clefinit. Nu este ins[ cituqi de putin clar cle ce descendentii sint afectali prin lapttrl cI phrinlii au fost slrpugi unor condilii noi, gi de ce tn majoritatea cazrlrilor este necesar ca mai multe generalii s[ fi fost supuse aceloragi condilii. Apoi, cum putem noi explica efectele ereditare ale folosirii sau nefolosirii anrrmitor organe ? Rala clomesticiti zboar1, mai pulin pi umblfl mai mult clecit rala sdlbaticfl, gi oasele membrelor i s-atr redus sau au crescut in mod corespunztrtor in comparatie cu acelea ale ra{ei sdlbatice. LTn cal este dresat pentnr anumite feluri de mers gi minzul mo$tenegte migcdri similare involuntare. Iepurele clc vizuinfl domesticit se imbllnzegte prin captivitate strictrl, ciinele devine inteligent prin asocialia sa cu omul, ciinele de vinltoare este dresat sd aduc[ vinatul; li toaLe aceste insusiri mintale gi fizice sint ereditare. Nu este nimic mai uimitor in tot domeniul fiziologiei. Cum poate folosirea sau nefolosirea unui anumit membru salr a creierului si influ en\eze o micd masi de celule reproduc[toare, situat[ intr-o parte indep5rtat[ a corpului, in a$a fel incit fiinta ce se dezvoltd din aceste celule s[ mogteneascfl caracterele unuia sau ale ambilor pdrinli ? IJn riispuns chiar incomplet Ia aceastd intrebare ar fi satisficItor. ln capitolele consacrate ereditfltii s-a arltat cir o mul{ime cle caractere nou dobtndite, favorabile sau dflunritoare, de cea mai mici salr cea mai mare importan!5 vit,al[, sint deseori transmise fidel, deseori ehiar qi atunci cind numai un singur pririnte posedfl vreo nou5 particularitate ; li in general putem con-

chide c[ ereclitatea este regula, iar neereditatea anomalia. In une]e cazuri un caracter nu este mogtenit, deoareee condiliile de via{[ sint in opozilie directi crr dezvoltarea lui, iar in multe cazuri din cauza conditiilor care pricinuiesc necontenit o nou[ variabilitate, ca in cazul pomilor fnrctiferi altoiti si al florilor de culturd intensH. ln restul cazurilor, lipsa ereditfllii poate fi atribuitl reversiunii, prin care copilul, in loc de a sem[na cu pirin[ii, seam5nfl bunicilor sau unor str5buni mai indepdrtali. Ereditatea este guvernatd de diferite legi. Caracterele care apar pentrtr prima dat[ la o anlrmitfl virstfl tind s[ reapar5 la urmagi la o virstfl corespunziltoare. Dese.ori caracterele clevin leqate de anumite anotimpuri, reapdrind Ia descendenli in acelagi anotimp. Dac[ ele apar la unul din sexe relatir. tirziu in via![, tind s[ reapar6 exelusiv la acelagi sex gi in aceiagi perioadd

a vietii. Principiul reversiunii, Ia care ne-am referit recent, este ttnul dintre cele mai uimitoare atribute ale eredit[tii. El ne dovedegte cd transmiterea untti caracter gi clezvoltarea lui - care de obicei merg impreunir gi cleci ntl pot fi diferenliate - sint forle distincte ri aceste forle sint in ttnele cazuri chiar antagoniste, fiecare din ele aclionind in mod alternativ asupra genera[iilor

IPOTEZA PROVIZORIE,

PANCENEZEI

683

stlccesi\re. Rc'vtlt'siLlIiea tlu este un eveniment rar, care s5 depindI de vreo c'onrbina{ie neohignuitei sau favorabil5 cle circumstan{e, ci sg. procluce attt cle rt'gtllat la animalele gi planlele incrucigate gi atit de frecvent Ia rasele neincrucigate, incit constittlie in mod evident o parte esenlial[ a principiului ereditiitii. SLirn c:[ mor]ificarea concliliilor este capabild de a .iocn caractere de mult lliet'dtttt., ca in cazttl :rnirnalelor care se sdlblticesc. Actll incrucig5rii in el instr.si poscdl lntr-o mare mlsuri aceast[ forld. Ce poate fi mai r,r.piinzirtor- decib accle caractere care au dispflmt de zeci, de srlte, sau chiar cle mii de genela!ii, sit reaparir dintr-o dati perfect dezvoltate, ca ln cazul porumbeilor gi al giinilor,atttnci ctnd rasele se reproduc pur gi mai ales cincl sint inclrcigate, sarr ca in caztt I du ngilor de zebri p e ca ii mu rgi gi in alte a semenea caturi? Mu I te monstrtrozitir!i intrl in aceeagi categorie, ca bundoar[ aceea cind organele rudimentare se dezr-olt[ din nou, sau cind un organ pe care credem cd tieblie s[-l fi posedat \rreun strimog lndep5rtat al speciei, aai clin care nlr a mai rdmas nici m[car tln rtlcliment, apare brusc din nolr, cum este cazul celei de a cincea stamini Ia ttncle Suophtrlertaceae. Am v5zut pln[ acum c[ reversiunea aclioneazi ln cazLtl reproclucerii pe cale vegeLativd gi gtim cd nneori aclioneazd in timpul creSLerii acelttia.si exemplar de animal, in special ins5 nu exclusiv cincl atcesta are o ascenden{[ lncnrcigatS, ca in rarele cazuri clescrise ale gdinilor, porumbeilor, vitelor gi iepurilor care pe mdstird ce inainteazd in virst5-, revin Ia culorile vreunnia clintre pdrinli sau stribunii lor. DupI ctlm am explicat mai inainte, ajungem Ia p5rerea cd fiecare caracter care reapare intimpl[tor este prezent intr-o form[ latentd, in fiecare genera{ie, in aproape acelagi mod in care caracterele secundare ale sexului opus etite in stare latentfl la animalele mascule gi femele, fiind gata s[ se dezvolte clacfl orgattele replodtrcltoare sint lezate. Aceastl comparalie intre calacterele sexuale secultdare latente la arnbele sexe gi alte caractere latente, este cu atit mai potrivitf, cll cit cunoagtem cazul unei g5ini care a dobinclit citeva din caracierele masctlline ale ttnui str5bun indepHrtat, gi nu ale propriei sale rase, ea prczentind asLfel, ln acelagi timp, redezvoltarea unor caractere latente cle ambele feluri. Ptrtem fi siguri c[ ln orice vietate zac o mullime cle caractere de mult pierdute, gata de a se dezvolta in condi{ii prielnice. Cum putem face ca aceastd uimitoare 5i obignuitX capacitate de reversiune - aceastd pntere de a reinvia caractere de mulb pierdute sH o putem inlelege gi sd o legdm cle alte fapte ? -

PARTIIA A

If-a

Am cutttnerat mai sus faptele pe care oricine ar dori sH levadd unite printr-o leg5turl inteligibilfl. Aceasta este posibil dac[ facem presupunerile de mai jos gi se poate spune mult in favoarea presupunerii principale, iar presupuneiile secun_dare fot de asemenea fi sprijinite prin diverse consideraliuni fiziologice. Se a clmiLe in general cd celulele sau unit5{ile corpului se inmullesc prin aivizirtne sall proliferare, pflstrindu-gi aceeagi natur[ pi cd ptn5 in cele din urmfl ele se transformfi in diferite {esuturi gi substanle ale corpului. Pe lingd acest mijloc de inmullire, presuplrn c[ unitS{ile emit granule minuscule care sint irnprlgtiate ln tot sistemtrl ; fiind alimentate cu hran[ corespu nzdtoare, acestea

/rcJ

IPOTEZA PRCVIZORIF] A P,\NGE,Nt]Z}1I

prin autodiviziune gi pind la rrrm[ se dezvolt5, der.enind unit[ti asetn[nltoare acelora din care alr provenit inilial. Aceste granule pot fi numite gentule. trle se string in toate p5rlile sistenrului, pentnr a constitr-ri elementele srrruale, iar in generalia urrnltoare dezvoltarea lor formea.zri o nouit fiinll. trle sint ins[ de asemenea capribile de a se transmite in stare latent[ gencratiilor viitoare, in care se pot dezr.olta. Dezvoltarea acestora depinde der lmprellnarea lor ctl alte celule partial dezvoltate sau in stare ndscindd, care le precede in cursul normal al cre$terii. Atunci cind rrom discuta acliunea direct[ a polenului asupra {esuturilor plantei mame, se va l'edea de ce am utilizat termenul de impreunare. Se presupune c[ gemulele sint emise de fiecare unitate, nu nunrai in stare adultft, ci gi in timpul fiecirui stadiu cle dezvoltare a fiec5rui organisrn ; nu insd neapdrat in cttrsul intregei existenle ale aceleiagi unit[!i. Presupun, in fine, cH ln starea lor latenti, gemulele au o afinitate reciproc[ una pentru alta, ceea ce duce la agregarea lor in muguri sau in elemente sexuale. Deci, nu organele reprocluc[toare sau mugurii sint acelea care genereazd noi organisme, ci unit5{ile din care este compus fiecare individ. Aceste presupuneri constituie ipoteza provizorie pe care am numit-o parrgenez[. Concep!ii, in multe plivinle sirnilare, au fost expuse de divergi autori a2). Inainte de a arflta, mai intii, in ce m5surd aceste presrrplrneri sint probabile prin ele ingile, gi in al doilea rind in ce mdsuri ele leagl gi explicd diferitele grupuri de fapte de care ne ocupdm, ar fi poate util de a da un exemphl pe cit de simplu posibil, al ipotezei. Dacd unul dintre protozoare este forrnat materie dintr-o micir dupfl cum - gelatinoas5,apare sub microscop - sau o gemul5,masl dede oricareomogenl parte gi gi emise o particul5 minuscul[, hrHnit[ in condiliuni favorabile, va reproduce intregul tot. I)acI insi suprafelele superioare gi inferioare s-ar deosebi prin texturi atit intre ele cit gi de porliunea centrall. atunci toate cele trei p[r!i vor trebui s[ emitfl gemule, care atunci ctnd sint agre.gate prin afinitate reciproc.{ vor fortna tnugttri sau elemente sexu ale, dezvoltindu-se in cele din urmf, lntr-u n orga nism similar. Exact acelagi punct de t'edere poate fi extins la unlll dintre animalele superioare, degi in acest caz) in fiecare staditr de dezvoltare, multe mii de gemtrle trebuie emise de diferite plrli ale corpului, aceste gemule clezvolfindtt-se
se inmultesc
nzl Dl G. FI. Len'es (Fortniolttlg Reuiew, 1 noiembrie 1868, p. 506) scrie in Iegirturi cu nutnirrul clc autori eare au prezentat puncte de vcdere aproape similarc. Acum nrai bine de douit mii de ani, Aristotcl a combdtttt u1 punct cle vederc de acest fel, care, clupi cutn mii informeazii dr. W. Ogle, cra sttstittttt de Hipocrate qi altii. lrr il,isdont of Goil (edilia a 2-a,1{)92, p. 68), }lay spune cit ,,ficcare pattc a corpulr.ti pare s[ se stringl laolaltii 5i sI contlibuie la producerea seminlci". Jloleculele organi.ce ale lui Buffon (11isl. .\:al. Gdn., ediLia din 1749, vol. II, p. 54, 62, 329, 333, 420, 42i.) par, la prima vedere a fi identicc ca gcmulele ipotezei tnele; clc sitrt insi esential diferite. Bonnet (CEuttres d'Itist. .l{at., vol. V, partea I, 1781, crlitia a -1-a, p. 331) vorbe;tc despre membre ca avind. germeni adaptat.i pentru regenerarea tuturor piertierilor posibilc ; nu este itts5. clat clac[ aceqti gcrmeni slnt presupuqi a fi aceiagi cu cei din interiorul mugurilor gi ai organelor scxuale. Pt'of. Orvcn spunc (Armtomu of Itettebrates, yol. IlI,1868, p.813) cd. el nu leuqc;te sd vadi vreo difct'enti fundanrentald. intre punctul de vederc

pe careilsnstinelnParlhenogenesis(1849,p.5-8)gipecarellconsiclcrriaculncaeronat, liipotczameaa pangcnezci, Irrsir rrrr clitic aratri (JourrLul of Anat. anrl Phgs., rnai 1869, p.441) cit tle diferitc sint ele in lcalitate. (lredeatn tnai 'inainfe cii,,nuit[tilcfiziologice" alc lui HelberL Spenccr (Prittciples of lSioloog, vol. I, eap. IV 9i VIII, 1863-64) silt icl,enlice cu getnulele rnele, insi" acnrn ;tiu c'i nu este cazul. In fine, dintr-o recenzie a lrtt:t'iit'ii de fati a Prof. \lantegazza (Nourrrr Antologia, Maggio 1868) se pale ci el a previzut in tnod clar doctrina pangenezei (in lrtcrarea sa
Elementi di Igiene, ed. a 3-a, p. 540).

11r()

l'l:/-:\ I'il()\/IZ(JRlll

A PAN('lr\1,7.1

,1

in

Dup.i culrl am r.[zut, fiziologii sustin c[ fiecare unitate a corpului, degi depincle intr-o rnare m5sur[ de celelalte, este totodatS, intr-o oarecare mdsurd, independenL[ sau antonom[ gi are capacitatea de a se inmtrlli prin diviziune. Fac un pas rnz,i deparLe gi presuplrn c[ fiecare unitate emite gemule libere care sc irnprlgtie in tot sistemul, fiind capabile, in condi{ii corespLlnzittoare, s[ se dezvolte in rrnit[li similare. AceasL[ presllpunere n-ar putea fi considerat5 ca neintcmeial-[ gi improbabild. Este evident cd elementele sexuale gi lnugurii ciinlin materic formativfl de vreun fel oarecare, capabild de dezvoltare. $i gtirn acum din produclia cle hihrizi prin alLoire cI o materie similard este imprdStiatl prin toale lesuturile plantelor gi c[ se poate combina clr aceea a nnei IIte plante ctistincLe, dind nagtere unei noi fiin!e, cu care.cter intermediar. $tiut cle asemenea c5. elementr-rl rnasculin poate acliona direct asupra lesuturiior parlial derzvoltatc ale planLei rname, precum ,.si asupra progeniturii viitoare a aninralelor fenrele. Materia formativ[ care este astfel irnprdgtiat[ in toate lesuturile plantelor gi care este capabil[ de a se dezvolta in fiecare unitale sau parte, trebuie s[ ia nagtere acolo printr-trn mijloc oarecare ; pi principala mea presllpunere este c[ aceastd materie const5 din particule minttscttle san genrule, emise de fiecarc unitate sau celuli a3). f'rebuie si presupun mai cleparte c[, in starea lor nedezt'ollatd, gernulele sint capabile de a se innurlli considerabil prin diviziu ne, ca organisme independente. Delpino insist[ c[ ,,este incompatibil cu orice analogie de a admitc lnrnullirea prin diviziune la corpltscule, la fel ca la seminle satl la muguri". Aceastf obiecliune ])are ins5 ctirioas5, deoarece Thuret aa) a vd,zttt zoosporii unei alge divizindu-se, fiecare jum[tate incollind. Haeckel a divizat oul segmenttrt al unei sifonofore in mai multe buc5li, care apoi s-atl dezvollat. $i nici climensiunile extrern de mici ale gemulelor, care aproape cI ntl se pot c.leosebi prin naLura lor de organismele inferioare cele mai simple, nu fac improbabild cregterea gi inmul{irea lor. O Inare autoritate, dr. Beale at), spune cd ,,fiecare celul[ rninuscu][ de ferment este capabil[ de a enlite muguri saLl gemule, cll u n dia rnetru mulL rnai rnic de 0,0000254 crn gi dup[ pdrerea s3, acestea sint capabile cle subcliviziune, practic ad i.nfi.ni"tnm". O particuld de materie de vr:riol5, atit de minuscul[ incib s5 poatI fi ptrrtatl de vint, irebuie s[ se innrulleascl de mri]Le ruii de ori ilttr-o persoan5 astfel
de pesta r.itelor este introdtisit

ordinea norrnal:i nIscind5.

succcsilrnii,

in unire cu

celulele preexistente

in

stare

inoculati; la fel cste gi cu materia contagioas[ a scarlatinei ao). S-a constatat a?) recent cir diicl o cantitate infirn[ de excrelie mucoasi de la tln animal atins

in singele unui bott s[n[Los,

aceasta se inmul-

't.r1 l)l I-9rv1c a obscryal (Jotrrttul rtf Que cltetl Xlicrostctltical CIub,23 sept. 1870) anumite nroclificiiri rctnarcabile i1 !espturilc lurvei nnci rnngtc, ceca cc il face sii creatli ,,cii este posibil ca orgalle 9i organisrne si se dezvolte uncori pr.in agregarca tle genrule exccsiv clc nrinuscule, ca i1l6rlca pe care le implicl ipoteza cl-lui Darlvin". aaS Anrttrlc.s rles,scicncc.s Nnlulel/es, sclia a 3-a, l3oL., vol. XI\'1850, p' 244' 451 Disease. ()crtrts, p. 20. 46; Vezi cit.eva lucrirri inleresantc asupra accslui subiect ale dr. 13eale, ln Iletliccrl Times aruI Gazetle, I sept.

18ti5, p. 273,
cz;

3:10.

Al treilea raport al

Cotnisici lcgale penLru pesta bovinclor, citat

in

Gardener's Clrotticle, 188{i, p.

'1'16.

IPOTEZA PROVIZORIE

PANGENtr,ZEI

formarea unei gemule. Dacd ne gindim insd cd Lrn cub cle 0,0002-54 cm este mult rnai mic decit orice grlurrte de polen, ovul sau mugur, ne pulerlr da seama ce ntlmlr imens de gemule poate conline unul dintre aleste cgrpuri. Gemulele provenite din fiecare parte sau organ tlebuie sri fie conrplel inrprdgtiate in intreg sistemul. $tim, de exemplu, cd chiar Llrl frsgnerlt rninuscul dintr-o fnrnz[ de begonie va reproduce intreaga plantd gi 1oL astfel, dac[ un vierme de apd dulce este cioplr[it in buci{ele rnibi, ficcaie dintr.e ele va reproduce intreg animalul. Avind in t'edere dinrensiunea extrem cle rnicir a gemttlelor, precum gi permeabilitatea tuturor !esr, [.urilor organice, cor-nltleta imprlgtiere a gemulelor nu este surprinzltoare. '\vem un bLrn erxernplil cl materia poate fi r-rgor transferatd dintr-o parte a corpului inLr-alta, f[r5 :rjutorul vaselor, intr-un caz inregistrat cle sir J. Pageb al unei cioamne, al chrei pirr. iSi pierdea culoarea la fiecare atac succesiv de nevralgie, recirp[tind-o apoi in curs de citeva ztle. Totugi la planLe, gi probabil gi la aninralele compusc ctlm sint coralii, de obicei gemulele nu se imprigtie din rnugure in rnrlgrire,

legte atit de rapid incit in scurt timp, ,,intreaga mas[ sanguin[ cintirirrd mr-rlte kilo$rame este infectat[ gi fiecare mich particuld din acel"singe conli1e destll[ olrav[ pentru a transmite, in rnai pulin de patruzecl gi opt de ore, boala unui alt animal". Relinerea fn acelagi corp din frageda tinerele gi pin[ la bitrinele a gemlrlelor in stare liberd gi nedezvolLate, a1' p[rea improbabil5 ; ar Lrebui sd ne reamintim ins[ cit timp zac seminlele tn p[mint in s-tare latcntd, preclrm $i muglrii in scoarla arborelui. Transmiterea din generalie in generali. upur. gi"mai "" inlprobabild, insi aici trebuie s[ ne reamintim iarili c[ multe oigun." ru climentare gi inutile au fost transmise in cursul unui numiir nesfirgit dJ gcnertrlii. Vom vedea indafd ctb de bine aceasl[ transmitere inclelungr,ie a {u-,,1,ior nedezvoltate explic[ rnulte fapte. I)eoarece genlulele sint emise de fiecarc unitate sall grLtp cle rrnitlli sintiIare din Lot corpul, toate fiind con{inute in cele mai mici oille, pl.ecum gi i1 fiecare spcl'matozord sau gr[unLe de polen, gi ctrnoscincl cd unelb anima e pi plante produc un nllm5r sr-rrprinz[tor de granule de polen gi de ovule o8), n1m[rtil $-l micimea gemulelor trebuie s[ fie ceva de neconcepu b. ConsiclerinO insl cit de minuscule sint gemulele, gi cite participd la formaiea celei mai mici granlle a oricirei substanle obignuite, aceastfl dificultate in legiturd cu genlrlele llu este de netrecut. Din constatdrile lui sir \\t. Thomson, fiul m.u Gcorge ir gdsit cd un cttb de sticlei sau de ap[ de 0,000254 cm t1e]tuie sir .onlini intre 1 6 gi 1 31 de rnii cle miliarde de molecule. triir[ inci oiak:r ci molecJlele din care esLe formab ttn organism sint mai nrari, fiind mai complexe decit acele:r ale unei substan{e anorganice gi probabil cd trebuie multe molecule peplrtr

asl Dl F. Buckland a gisit 6 867 8,10 icre lntr-un morun (Land ancl Water, 1868, p. 02). TJn Ascctris produce cit'ca tj4 milioane de oud (Carpentcr, Corttp. Phgs.,1854, p. 590). Dl J. Scott dc la Grddina botanici din Edinburg a calculat, ca gi mine, la ni;te orchidee britanice numirul de seminte dintr-o capsuli cle Acropera (Fcrtiliztrtion of' Orchids, p. 3{4) qi a girsit ci este de 371 250. Or, aceasti planti produce mai nulte flori intr-un racern gi

multe raceme lu cursul unui sezon. La un gen lnrudit, Gongora, dl Scott a vizut douizeci de capsule produse intr-un singur racem ; zece ascmenea raceme la Acropera ar prod.uce peste gapLezeci ;i patru cle ntilioale
de seminte.

_ _lalzA

PROVIZORIT

A PANc;TrNllzEI

687

cale o plecede in ordinul normal al dezvoltdrii este sprijinitd de multe analogii. In toate cazurile obignuite de reproducere sexuat5, elementele masculine gi feminine au cll siguran!5 o afinitate rcciproc[ unn penLru alta. Astfel, se crede c[ exisLS" aproxirnativ zece mii de specii de Composi"tae gi nll poate exista indoialS cir dac[ s-ar pulre polenul tuturor acestor specii simultan siiu succesiv pe sLigrnattrl oricflreia dintre specii, aceasta va alege cu siguran{a flt'5 gre$ propriul s5u polen. Aceast[ capacitale electivd este cll atib nrai interesant[, cu cit ea trebuie s[ se fi dobindit de cind r]umel'o:rselc specii ale acestui rnare grup de plante s-alr rarnificat din strlbr,rntrl comun. Oricare ar fi conceplia asupra natulii reproducerii sexuate, rnateria formativi a fiec[r'ei pdrli conlinr-rt[ in ovul gi in elernentul masculin actioneaz1, una asupra celeilalte in haza ttnei legi oarecare a afinit5lii speciale, &$" incit p[rlile corespunzdtoare se influenleazd. una pe alta ; astfel, un vilel produs de o vac[ cu coarne scurte cu un taur cu coarne lungi, vil avea coarnele afectale de irnprennarea celor dou[ forme, iar descendenlii a doufl pdslri cu coztLe diferit co]olate \/or avea cozile afecLate. DupI cltm insistir mai mtilli fiziologi ae), diversele lesuturi ale corpului arat[ clar o afiniLate pentru sribstan{ele organice speciale, fie naturale fie strdine corpului. Vedem accast:r la celulele rinichilor care atrag Lireea clin stnge, la otrava curare care afecLeazi anumili nervi, la Lgtta uesicatoria care atac[ rinichii gi la toxinele diverselor boli, ca variola, scarlatina, tnsea convulsivS, ripciuga gi turharea, care atac[ anurnite pnrli precise ale corptrlui. S-a preslrpus de asernenea cd dezvoltarea fiec[rei gemule depincle cie impreLlnarea sa cn alt[ ceh-il[ sau unitate care tocmai $i-a inceput dezvoltarea gi care o precede in ordinea normal[ a cregterii. Am vdzut clar in partea consacrat[ acerstui subiect, ci materia folmatir.ii din polenul plante]or - care dupd ipoteza noastrl const[ din gernule - se poate impreuna cu celulele parlial dezvoltate ale plantei nlame, pe care le poate rnodifica. Deoarece, dupd cit se glie, lesuturile planlelor sint formate numai prin proliferarea celulcrlor preexislente, trebuie sii conchidem ca gemr"rlele provenite din polen strriin ntr se clezr.olt[ pentru a forma iroi ccrluic separate, ci pltrund gi rnoclificir celulele in stare niscind5 ale plarrtei rnarne. Acest proces poabe fi comparat cu acela care se produce in actul cle fecr,rndarr: obignuitir, in Limpul clrcia conlinuLul tuburilor polinice pdLrunde in sacul ernbrionar inchis in interiorul ovulului gi cletermind dezvoltarea embrionului. In conformitate cu acest punct de vedere, se poate spune in mod precis cir cclulele planLei mame sint fecundatc cle c[tre gemulele provenite din polenr-il strlin. In acesb caz, ca gi in toate celelalbe, gemulele polrir,ite trebuie s5. se combinc in ordinea convenitfl cu celulele in stare n[scindi preexislente, daLoritii afinitdlilol lor elective. O deosehire neinsemnatfl in niitur:r lor, inlre gemtiie gi celu]ele in stare n[scind[, nll rir imniedica cltugi de pulin impreunarea lor reciproc[ gi dczvolLarea lor, deoarece in cazul
e0.1

ci se m[rginesc la pdrlile ce se dezvoltd din fiecare mugure, separat ; $i nu se poate da nici o explicalie a cestui fapt. Presupusa afinitate electivd a fiec[rei gemule pentm o anumit[ celuli

Paget, Lectures ort Ptttlrclogll, p.27

Claude l3ernard, Des ?issus Viuants, p. L7i, 2L0, 337;

; \'irchow,

CeIIuIar Patlutlog1g, tradus de dr. Chatrcc, p.723, 126,294:' lltillc'- Phgsiology, traducelea englezi, p. 29{J.

688

IPOTIIZA PRO\/IZORTlj

PANCJLNLZEI

reproducerii obignuite gtim bine cd aselnenea neinsemnafe diferenlieri ale elementelor sexuale favorizeaz1, in mod sensibil impreunarea $i dezvoltarea lor ulterioard, precum gi vigoarea descenden[ilor astfel produgi. Cu ajutorul ipotezei noasLre am fost in m[sur[ pin[ acum sd l[murim putin problemele care ne stau in fa![ ; trebuie insi mfli'turisit c5 multe puncte r[min lnc[ cu totul dubioase. Aslfel, este inutil s[ ne intrebdm in care perioadd de dezvoltare fiecare unitate a corptrlui igi emite gemulele, intregul subiect al dezvoltdrii diversetror' lesuturi fiind incd departe de a fi clar. Nu gtim dacd gemulele se adunir ptlr gi simplu, prin anumite mijloace gi la anumite epoci, in interiorul orgatlelor reprociucltoare, sau dac[ cltrp[ ce sint astfei aclunate sle se inmullesc acolo in ruod rapicl ; debitul sanguin spre aceste orgarle, la fiecare epoc[-de reproducere, pare si faci acest luciu probabil. $i nici nu ptim de ce gemulele se string pentlu a forma mugtiri in andmite locuii precise, L..u ce duce la dezvoltarea simetrici a arborilor gi a coralilor. Nu aiem nici Lln mijloc de a stabili dac[ LtzLlra obignuit5. a lesuturilor se reface cu ajutorul gemulelor sau numai prin proliferarea celulelor preexistente. Dac[ gemulelJ silt astfel consutnate, dupl cum pare probabil din legitura intimd dintre repararea ttzurii, regenerare gi dezrroltare gi in special din schimbdrile periodice in culoare gi structur[ suferite de multe animale mascrile, aceasta ar putea artlnca o oarecal'e lumini asupra fenornenelor bitrine{ii, cu capacitatea sa redusd de reproducere gi de reparalie a leziunilor, preclrm gi asupia problemei nel[murite a longevit[tii. Faptul c[ animalele caitrate, care nir emit nenum[rate gemule in cursul aclului reproducerii, nll au viala mai lung[ decit masculii perfecli, pare s[ contrazicd pirerea cd gemulele sint consunlate la repararea norntal5 a lesuturilor uzaLe, in afari de cazul c5, dupi ce gemulelc se adr-rnd in numiir mic in interiorul organelor reproducdtoare, ele se inmullesc acolo in mod considerabil uo). Din asemellea cazLrrt, ca acela al pintenului rinui cocog care a crescut enorm attrnci cind a fost grefat in urechea unui bou reiese ca probabil cI aceleagi celule sau unit[ti pot tr5i timp indelungat, continuind s[ se inmulleasc[ f[r[ a fi moclificate ln urma contopirii lor ctr orice fel de gemule tn stare liberd. Un alb punct indoielnic este mdsura in care unit5{ile sint rnodificate in timpul cregterii lor normale, prin absorbirea din lesuturile lnconjurdtoare a unei hrane dcosebite, independent de impreunarea lor cu gemule de o naturi distinct[ ut). Vom aprecia aceastd dificultate amintindn-ne ce formalii complexe gi totugi simetrice sint produse de celulele plantelor, atunci cind acestea slnt inoculate cu otrava unei insecte galicole. Este admis sz) in general c[ la animale, diferitele excrescenle gi tumori poliploide sint produsul direct, prin proliferare, al celulelor normale care au devenit anormale. Dup[ cum observ[ Virchow 53), in timpul cregt.erii gi restabilirii normale a oaselor tesuturile suferh o serie intreagd de permutalii gi substituiri. ,,CelLrlele cartilaginoase se pot transforma printr-o modificare direct[
507 Lt interesanLa sa lucr:ire On Comparatiue Lonqedtg in Man rtn,Me Loruer Antmals,1870, p. 33, 77 I)rof. I{ay Lanl<cster a clisculaL celc cileva ltuncte ln crarc nc-anl referil aici ca fiind in legiLurri cr-r pangeneza. t1) Dr. Iloss se referi la acest subicct, in lucrarea sa Grnfl Tlrcrtrg of Disertse ,1872, p. 53.

etc.,

5r; \-irchow, Ccllular Pathttlogg, tlircl. cle dr. (,hance, 1860, p. 60, 16,2,215, 14I,454, szl lbid., p. 412-426.

TPOTF'Z.A PROVIZORIE

PANGENEZEI

689

celule cle mlduv[, rdmlnlnd ca atare, sau se pot transforma mai intii in lesut osos $i apoi in lesub medular, sau in fine ele se pot transforma mai intii in m[duvl gi apoi in {esut osos. Atlt de variabile sint transformdrile acestor tesuturi, atib de mult inrudite, gi totugi atit de complet distincte in aspectul ior exterior". Cum ins[ aceste lesuturi iSi schimbfl natura la orice virst[- fdr[ vreo schimbare evident[ ln nutrilia lor, in conf ot'mitate cu ip oteza noa strd trebuie sI presupunem cd gemulele provenite dintr-un gen de tesut se combin6 cu celulele unui alt gen gi provoacd astfel modific[ri sttccesive. Avem motive serioase de a presupune c[ pentru dezvoltarea uneia ;i aceleiagi unit[[i sau celule este nevoie de mai multe gemule, pentru c6 altfel nu putem inlelege insuficienla unui singur sau chiar a dou[ sau tlqi gr5u nte de polen sau speimat ozotzi. Sintem ins[ departe de a gti dac[ gemulele tuturor uniiallor sint in stare liber[ gi separate una de alta, sau dacd unele sint de la tnceput unite in mici grupuri.A$u de exemplu, o panl este o formatiune conlplex[, gi cum fiecare parte separatI este strsceptibile variafiilor ereditare, ionchid c[ fiecare pan[ produce Lr n mare num[r de gemule ; este insd p osibil ca acesbea s[ se uneascfl intr-o gemul[ compusd. Aceeagi observa{ie se aplic[ gi petalelor florilor, care sint uneori structuri foarte complele, cu fiecare ridicdturd sau adincitur[ ticluitd cu un scop special, astfel c5 fiecare parte trebuie s[ fi fost modificat[ separat, modificbril-e fiind transmise. In consecin!5, in conformitate cu ipoteza noastr5, din fiecare celul[ sau unitate trebuie s[ fi fost emise gemule separate. Considerind ins[ ci uneori vedem o jumitate de anterd sau o mic[ poiliune a unui filament c[ devine petaloid[, sau c[ portiuni sau numai simple benzi ale caliciului iau culoarea gi textura c.orolei, este probabil c[ la petale, gemulele fiec5rei celule nu sint grupate impreun[ intr-o gemuld compusd, ci iint in stare liber[ gi separate. Chiar intr-un caz atit de simplu ca acel al unei celule perfecte, cu continutul ei protoplasmatic, cu nucleul, nucleolul gi perelii s[i, nu gtim dacl dezvoltarea sa depinde sau nu de o gemul[ compus[, provenitd din fiecare din pdrti 6a). Dup[ ce am cdutat sd demonstrez c[ cele citeva presupuneri de mai sus sint inti-o oarecare mdsur[ suslinute de fapte analoge, gi dupd ce m-am referit la citeva dintre punctele cele mai indoielnice, vom examina in ce mdsur[ ipoteza aduce sub un singur punct de vedere diversele cazuri enumerate in partea intii. Toate formele dJ reproducere trec treptat dinfr-una intr-alta gi se acordd in produsele lor; este inti-adevlr imposibil de a deosebi organismele_ produse prin muguli de cele produse prin diviziune sau prin germeni fecundati ; asemenea organisme sint predispiise la varialii de aceeagi naturd 5i la reversiuni de acelagi"fel gi cum, clupe ipoteza noastr6, toate formele de reproducere depind de grupur.u gemulelor provenite din intregul corp, sintem in mdsur[ sd in!elegdn acest t[-ur.ubil ]cord. Parteno geneza nu ne mai surprinde ,$i dac[ qlt am fi cunoscut ntarile avantaje rezultale din impreunarea elementelor sexuale provenite de la cloi indivizi distincli, ne-am mira de ce partenogeneza nu s-a produs mai des decit este cazul. Dupd toate teoriile obignuite ale reproducerii ior-ur.u de hibrizi din altoire gi ac{iunea elementului mascttlin asupra {esu-

in

vezi citeva excelente critici asupra acestei probleme ale lui Delpino qi ale d-lui G. H. Lewes, In Fortniglttlg Reuiew, 1 noiembrie, 1868, P. 509.
ory
44

- c. 2602

IPOTEZA PROVIZORIIT

P;\NGENEZEI

Li'r iloi' pianLci mame, precum $i asupra progeniturii viitoare ale animalelor femele, constituie mari anomalii, ins[ in lumina ipotezei noastre, acestea sint inteligibile. De fapt, organele reproducdtoare nll creeazil elementele sexuale ; ele nu fac decib s5 determine intr-un mod special gruparea gi poate gi inmullirea gemulelor. Aceste organe aLr totugi de executat, irr,preunS. cu p[rlile Ior accesorii, func{iuni importante. Ele adapteazS. unnl sau ambele elemente pentru o existen[[ temporarfl independent[ gi pentru impreunarea reciprocl. Secretia stigmatului ac{ioneaz[ asupra polenului unei plante 'de aceeagi specie intr-un mod cu totul diferit de acela la care ac{ioneaz[ asupra polenului unei plante apartinind unui gen sau unei familii distincte. Spermatoforii cefalop odelor sint structuri extraordinar de complexe, care mai inainte erau luate drept viermi paraziti, iar spermatozoizli unor animale posedfl. insugiri care, observate la un animal independent, ar putea fi atribuite instinctultii condus de organele de simt, ca bun[oar[ irtsupirea spermatozoizilor unei insecte de a-$i glsi drumul in minusculul micropil al ovulului. Antagonismul care a fost indelung obsen'at 55), cu anumite exceplii, intre creptere gi capacitatea de reproducre sexuat[ 56), intre repararea leziunilor gi

inmugurire, iar la plante, intre inmultirea rapid5 prin muguri, rizomi etc. gi productia de seminte, se explic[ par{ial prin faptul cd gemulele nu sint in numdr suficient pentru ca aceste procese sd fie executate simultan. Aproape cd nlr exist[ un fapt mai surprinz[tor ln fiziologie decit capacitatea de regenerare; de exemplu, c& un melc s5-pi poatd reproduce capul, sau o salamandrS. ochii, coada gi picioarele, exact in punctele de unde au fost taiate. Asemenea cazuri se explicd prin prezen{a gemulelor provenite din fiecare parte gi diseminate in tot corpul. Am aflat c5 acest proces a fost comparat cu acel al repar[rii prin recristalizare a collurilor rupte ale unui cristal; aceste dotrd procese au numai atita comun intre ele c[ in unul din cazuri c&uza eficierrt[ este polaritatea moleculelor, pe cind in celilalt, aceast[ cauzl, const[ in afinitatea gemulelor pentru anumite celule in stare ndscind5. lnsd aici ne lovim de dou[ obiec{iuni care se aplicd nu numai la r'egenerarea unei pirli, sau a unui individ tdiat in doud, ci gi lnmul{irii prin sciziparitate gi inmuguririi. Prima obiectiune este c[ partea reprodusd se afl5 in acelagi stadiu de dezvoltare ca gi fiin{a care a fost operat[ sau tdiatfl in dotid, iar in cazttl mugurilor, cd noile fiinle astfel produse sint in acelagi stadiu ca acel al pdrinteltii cal'e inmugurepte. Astfel, o salamandrl nraturd, cdreia i s-a tdiat coada, DU reploduce o coadfl larvard gi tot astfel un crab nu reproduce un picior larvar. In cazul inmuguririi, s-a arS.tat in prima parte a acesttri capitol c[ noua fiin!5 astfel produs5 nu merge inapoi ca dezvoltare, cu alte crivinte, nu trece prin acele stadii mai timpurii prin care trebuie s[ treacd germenul fecundat. Totugi,
Dl Ilci'bclL Spencer (Principles of Biologg, vol. Il, p.430) a discutat aminunfit acest antagonism. Se;tic cir somonul se reproduce la o virsti foar'lc timpurie. Dupii Irilippi qi Dumdril (Annals and X'Iag. of liat. Hist., seria a 3-a, 18C6, p.757), tritonul ;i siredonul sint capabili cle rcproducere, in timp ce i;i plstreazi incir
60)

ss;

branhiile larvarc. Ilrnst Ilaeckel a obscrvat reccnt (nlonutsbericlil Akad. Il'rss. Bcrlzn,2 febr. 18C5) caznl surprinzdtor aI unei mcduze cu organcle reproducdtoare active, care producc prin inmugurirc o forml cu totul diferitd de nreduzi, aceasta din urmir avind de asemenca capacitatea de reploducerc sexuatd. Krohn a ar[tat (Anncils and XIag. of trlat. Hisl., seria a3-a, vol. XIX, 1862, p.6) c[ anumite alte meduze, {iind sexual mature, se inmultesc prin inmugurire. Vezi de asemenea I(6lliker, nlorphologie und Entwtcklungsgeschicltte des Pennatuli(.enslammes, 1872, p.12'

IPOTEZA PROVIZORIE

PANGENEZEI

691

provenind din celirlele care vin imediat in ordinea succesiunii. DacS se admite punct de vedere, avem un rispuns suficient la cele doul obiectiuni de rnai sus. In orice caz, pangeneza pare s[ arunce o lumind considerabil[ asupra exlraordinarei capacit[ti de regenerare. Din aspectul ar[tat mai slrs, reiese c[ elementele sexuale se deosebesc de muguri prin faptul c5 ele nu contin celule in stare ndscind[ sau gemule intr-un stadiu oarecum inaintat de dezvoltare, astfel cd la inceput se dezvoltfl numai gemulele apartinind stadiilor celor mai timpurii. Deoarece animalele tinere gi cele inferioare au in general o capacitate de regenerare mai mare decit anirnalele mai b5trine gi mai evoluate, s-ar pdrea c[ ele lSi pdstreaz[ mai u gor celulele in stare n[sclnd[ sau gemulele partial dezvoltate, decit animalele care au trecut deja printr-o lungd serie de modificdri in dezvoltarea lor. Pot ad[uga aci cir degi ovulele pot fi gdsite la majoritatea sau la totalitatea animalelor femele la o virstd extrem de tirnpurie, nu existfl motive sh ne indoim c[ gemule provenite din plr[i modificate in cursul maturit[tii pot trece in ovule. In ceea ce privegte hibridarea, pangeneza concord5 bine cu majoritatea faptelor constatate. Dupd cum s-a ar[tat mai sus, trebuie sd admitem cd pentrtr dezvollarea fiec5rei celule sau unititi este nevoie de mai multe gemule. Din fenomenril partenogenezei ins5, gi mai ales din acele cazuri in care Lln embrion nu este decib par{ial f ormat, putem deduce c[ elementul f eminin contine in general gcmule in numlr aproape stificient pentru o dezvoltare independent5, a stf el ci a Lu nci cind acest element este unib cu elementul masculin, gemulele sinb supraabnndente, Or, atunci cind doud specii sau rase sint incrucigate reciproc, clescendenlii de obicei nll se deosebesc, gi aceasta arat[ c[ in conformitate cri conceplia cI ambele contin aceleagi getnule, elementele sextiale au aceeagi putere. In general, hibrizii gi metigii au de asemenea caractere intermediare intre cele dou d f orme parentale, totu gi ei se aseam[ni uneori mult cu Lrn pirinte in ce privepte una din pirti Si cu celilalt p[rinte in ce privegte
acesL

inmril{irii prin sciziparitate, in scopul inmul{irii rapide a organismului la o epoc[ a vietii in care aceast[ inmultire poate fi intretinut[ pe o scard n]are. Aceste consideratii ne duc la convingerea cd in toate asemenea cazuri,o rezervd de celule in stare n[scind[ sau de gemule par{ial dezvoltate sint pdstrate, local sau in tot corpul, pentru acest scop special, gata s[ se combine cu gemulele

organismele care au fost operate sau care se inmultesc prin muguri, dup[ ipoteza rroasLr5, trebuie si con{ind nenlrm[rate gemule produse de fiecare parte se.u unitate din primele stadii de dezvoltare; gi astfel, de ce oare asemenea gemule nu reproduc partea amputatd sau intreg corpul la un stadiu timpuriu gi corespunzitor de dezvoltare ?, A doua obiectiune, asupra cdreia a insistatl Delpino, este c[ tesuturile, de exemplu ale unei salamandre sau ale unui crab matur, cS.rora li s-a amputat un mernbru, sint deja diferenliate gi au trecut prin intregul mers al dezvoltdrii ; pi curn pot oare asemenea tesuturi, in conformitate cu ipoteza noastr5, sSatragi gemulele pdr[ii care nrmeaz[ s[ fie reprodus[ gi s[ se combine cu aceasta ? Ca r[spuns la aceste doul obiec{iuni, trebuie s5 ne amintim dovada care a fost adus5, in sensul cd cel putin intr-un mare numdr de cazuri, capacilatea de regenerare este o factiltate localizatl, dobindit[ in scopul repardrii leziunilor' speciale la care este expus5. fiecare fiin{5 in parte, iar in cazul mugurilor $i a

6e2

IPOTEZA PROVIZORIIJ

PANGENEZEI

altri parbe, sau chiar in intreaga lor sbnrcburfl. Acest fapt nu este greu de inleles, dacf, admitern c[ in germenul fecundat gernulele sint in numlr supraabundent gi cd acelea provenind de la un pdrinte pot avea un oarecare avantaj in ce privegte numlrtil, afinitatea sau vigoarea, ersupra acelora provenincl de la cel[lalL plrinte. Forrnele incrucigate prezintfl uneori sub forrn[ de dungi gi pete, culoarea gi alte caractele ale oric[ruia dintre p5rinli. Aceasta se intimpl5 la ltrima generalie sau, prin reversiune, la generaliile mugurale sau seminale urm[toare, fapt despre, cal'e s-au dat mai multe exemple in capitolul, unsprezece. In aceste cazuri Lrebtiie s[-l urm[m pe Naudins?) gi s[ admitern'ci ,,esen{a" sau ,,elementul" celor dou[ specii - termeni pe care i-ag traciuce cu gemulele pentru propria lor formi gi c[ se separl astfel in dungi sau pc.tc au o afinitate clistincte; gi atunci cind in capitolul cincisprezece s-a ciisctitat incornpatibilitatea anumitor caractere cle a se uni, s-au prezentat rnotir,e pentru a se adrnite o asemenea afinitate reciproc5.. Cind dou[ forme stnt incrucigate, nu rareoli se constat[ cI una clintre ele esbe dontinantd asupra celeilalte la transmiterta caracterelor sale ; $i putem explica aceasta, presuptrnind din nou c[ acea forniir are un oarecare avantaj asupra celeilalte ca nrrm[r, ca vigoare salr in afinitatea gemulelor sale. Totugi in unele cazuri, anumite caractere sint prezente la una din forme gi latente la cealaltd. A$a de exemplu, existS, o tendintl latent[, la to[i porumbeii sI devin[ albagtri gi atunci cind Lrn ponrmbel albastru eslc incrucigat cu unul de orice altd ctiloare, nuan{a albastrd este in general clonrinant5. Aceastd f ormd de dominantd va cdplta o explica{ie clar5, atu nci cind vom ajunge Ia consideraliile despre reversiune. Atunci cind dou[ specii distincte sinL incrucigate, este indeobgte cunoscut c[ ele nu produc numdrul intreg sau normal de descendenli gi despre aceasta nu putem spu lle decit cd, dupd cum dezvoltarea fiecdrui organism depinde tle asemenea afinit5{i bine echilibrate ce exist[ intre o multitudine de gemule gi unele celule in stare ndscind5, nu trebuie sI fim citugiclepu{in surpringi, ca amestecul gemulelor provenite din clou[ specii distincte duce la o deficient[ par{iald sau completi a dezvoltirii. In privin{a sterilit5lii hibrizilor produgi din impreunarea a doui specii distincte, s-a arS.tat in capitolul noudsprezece c[ aceasta depincle in mocl exclusiv cle faptul c[ organele reproduc[toare sint afectate in mod special. Nu gtim ins[ de ce aceste orgar]e sint astfel afectate dupfi cum nlr gtim de ce condiliile nenaturale de via{5, degi compatibile cu sinfltatea, determinS. sterilitatea, sau de ce consangvinizarea continuath sall impreunlrile nelegitime ale plantelor heterostile, prodric acelagi reztiltat. Concluzia c[ numai orgattele reproducitoare sint afectate, gi nu intreaga organizatie, concordS, perfect cu capacitatea intactd sau chiar sporitd a plantelor Itibride de a sc inmul{i prin muguri. lntr-acle\'5r, in conformitate cu ipoteza noastr5., aceasta implici faptul c[ celulele hibrizilor emit gernule hibridizate care se string in muguri, dar nu ret:gesc s[ se adune in interiolnl organelor reproclucdtoare peutru a forma elementele sextiale. Tot astfel, cind sint plasate in condilii nenaturale, multe plante nrl rer:gesc s[ prodric[ seminle, insi se pol ugor inmul{i prin muguri. Vorn vedea indatd c[ pangeneza se acorcl5 bine
021

:{czi cxcclcni.a

sa discutie asupl'a accsLrri subicct

ln

triouuelles Archiues

du Iulusdum, vol,

I, p.

151.

IPOTEZA PROVIZORIE

PANGENEZEI

693

cu puternica tendin{5. spre reversiune prezentat[ de toate animalele gi plantele

incnrcigate.

ca atunci clnd copilul cregte devenind matur, pot fi numeroase, brugte gi neinsemnate, c& in cazul tnetamorfozei anr-rmitor insecte efemere, sau pot fi puline pi puternic marcate, ca la majoritatea celorlalte insecte. Fiecare parte nou formatfl poate fi modelat[ in interiorul unei p[r[i corespunzdtoare care exista anterior, in care caz ea va apare - gregit dupd pdrerea mea ca fiind dezvoltat[ din vechea parte, sau poate fi formati in interiorul unei plrli distincte a corpului, ca in cazurile extreme de metagenezd,. A$a de exemplu, Lln ochi se poate dezvolta intr-un loc unde nu a existat mai inainte nici un ochi. Am vhzut de asemenea c[ in cursul metamorf.ozei lor, organisme inrudite ajung uneori aproape la aceeagi strucLnr[, dLrpil ce au trecut prin forme foarte diferite ; sau invers, dupi ce au trectrt plin aproape aceleagi forme timpurii, ajung la forme mature cll totul diferite. In aceste cazuri este foarte greu de a accepta punctul de vederc obignuit c[ ceh-rlele sall unit5lile formate mai intii, posedd capacitatea inerenti, indepenclent de orice factor exterior, de a produce structuri noi complet diferite ca form[, pozilie sau funcliune. Toate aceste caznri devin insfl clare in baza ipolezei pangenezei. In fiecare stadiu de dezvoltare unitSlile emit gemule care, inmullindu-se, sint transinise descendenlilor. De indatd ce o anumit[ celulfl sau unilate se dezvolti parlial la descendent, ea se unegte cu gemula celulei nrmitoare sau metaforic vorbind, este fecundat[ de aceasta gi a$a mai departe. Organismele au fost insir deseori supuse, intr-un anumit stadiu al dezvoltdrii lor, unor condilii de viat[ schimbate, fiind in consecinld ugor modificate, iar gemulele emise de asemenea pdrli modificate vor tinde sb reproduc[ pdrli modificate in acelagi fel. Acest proces poate fi repetat pini c, intr-un anumit stadiu de dezvolbare, structura phrlii respective devine foartc schimbatd ; aceasta nu va afecta ins[ neapdrat alte p[r[i, formate anterior sau ulterior. 1n acest fel, putem inlelege independenla structuralfl remarcabilii la metamorfozele succesive gi in special la metagenezele succesive ale multor animale. ToLugi, in cazul bolilor care sttrvin la bdtrinete, ulterior perioadei obignuite de procrealie, gi care totr-rgi sint uneori ereditare, cllm este caztrl bolilor creierului gi ale inimii, trebuie sil presuprtnem c5. organele an fost afectate Ia o vlrst[ bimpurie gi c[ la acea perioad[ au emis gemule afectate, dar cH afecliunea nu a devenit vizibilS sau d[undtoare clecit dup5 cregterea prelungitd, in sensul strict al cuvintului, a organului respectiv. In toate modificlrile strucLurale care survin in mod regulat la b[trinele, vedem probabil efectele cregterii tulburate gi nu ale adev5ratei dezvolt[ri. Principiul forrndrii independente a fiecflrei p5r{i datoritfl impreun[rii lntre gemulele corespllnzitoare gi anumite celule in stare nflscincli, impreun[ cu supraabundenla gemrllelor provenil"e de la ambii p[rin!i gi autotnmullirea ulterioar[ a gcmillelor, elucideaz[ un grup cu totul deosebit de fapte, care privite din orice punct de vedere asllpra dezvolLdrii, apar foarte ciudate. Me refer la organele deplasate sau sporite ca num[r ln mod neobignuit. Dc exemplu,

Fiecare organism ajunge la maturitate printr-o perioadH mai lu ngd sau mai scurti de cregtere gi dezrroltare. De men[ionat c[ termenul ,,cregtere" este limitat la simpla cregtere in dimensillne, iar prin termenul ,,dezvoltare" inlelegem structura modificat[. Modific[rile pot fi mici gi insensibil cle lente,

691

IPOTEZA PROVIZORIE

PANGENEZEI

a inregistrat cazll curios al unui pui de g5in[ monstlros 9tr trn perfect picior drept suplimentar, articulat de partea st{ngd. a bazinulgi. Pegtii atrrii au deseori inotltoare suplimentare plasatb in diferit6 pdr{i ale corprrlui. Cind se rupe coada unei gopirle, uneori se reproduce o loane dlbl5, iar cind piciorul unei salamandre a fost divizat longitudinal cle cdtre Bonnet. s-atl format citeodat[ degete strplimentare. Valentin a v[tdmat extremitatea caudal5 a unlli embrion, care trei zile mai tlrziu a produs rudimentele unli pelvis dubhr $i a tlnor picioare p-osterioare duble os;.-Atlnci cind broagtele de toate felurile se nasc cu membrele duble, aga cllm se intimplfl lneori, dupi Gervais 60), dublarea nu poate fi datoritd unei fuziuni complete a doi embrioni ctl exceptia membrelor, pentru ce larvele nu au membrb. Acele gi args ment se poate aplicaor) anttmitor insecte care se nasc cu picioare sal antene slri;limentare,, pentru cd acestea sint metamorfozate din larve apode sau lipsite debntene. Alphonse Milne-Edwards62) a descris cazulclrrios al unui crustaceu la care un ped_trnctll ocular purta in loc de un ochi complet numai o cornee itnperfecti $i clin centnrl c[reia s-a dezvoltat o porliune a unei antene. S-a iniegistrat cazul6s) ttnrti om care la ambele dentilii avea cite un dinte dublu in locul celui de-al doilea _incisiv sting, particularitate pe care a mogtenit-o de la blnicul sdrt patern. Se ctlnosc mai multe cazttri6a) de din[i suplirnentari care s-a1 clezvoltat in orbita ochiului gi mai ales la cai, pe cerut guiii. Citeodatd p[1rl apare in situa{ii crtrioase, ca,,1n interiorul substan{ei Creienrlui"cb).Anumite rnr. de oi poartd pe frunte o mullime de coarne.' S-au observat pin[ la cilci pinteni Ia ambele picioare ale unor anumite gdini de rasd de luptd.-La gdina poionezi. masctllttl este iTPodobit pe cap cu un mot de 1lene ba a.celei clin -guleragul git, pe eind femela are i. ln gi gdinile inc[l{ate, pe cap un mot format din pene obignlite. Li-poprnrbeii apg pe partea exterioari a picioaielor $i degetelor pene ca a,celea de p_e aripi. Pot fi deplasate chia.r p5rlile exterioare ut. nc.teiagi lene, ca la giscg {e S3vastopol la care barbulele se dezvolti pe filamenteie divizate ale ra.chisului. Pe cioturile degetelor amputate ale omului?t) apar uneori unghii imperfecte ; gi este interesant cH Ia saurienii serpentiformi, ia.^e prezinti o serie de membre din ce in ce mai imperfecte, dispar mai intii termina{iile falangelor, ,,ghiarele Jiind deplasate la r5m[gilele pfoximale gi chiar la p5r{i care nu sint falange" ut). Cazuri analoge sint atit de frecvente Ia plante incit ele nu ne snrprincl prea mult. D_eseori apar petale, stamine gi pistile supranumerare. ln partea inferioari a frttnzei compuse de Vicia satf.ua, am vflzut o foliolfl inlbcuita
58) Proc. IJoston Soc. of Nat. Hist., republicat ln Scientific Opinion,l0 noiemblie 186g, p.4Bg 5e) Todd, Cgclop. of Anat. and plrys., vol. IV, lg4g-SZ, p. g7b. 8o) Comptes Rendus, 14 noiembrie 1865, p. 800. o1) Dupi ctlrn a observat Quatrefages ln Mdtamorphoses de I'Homrne ete.,1862, p. 12g. 63) Giinther, Zoolooical Record, 1864, p. 279.

dr. Elliot

Coues 58)

63; Sedgrvick,
6a)

ln X,Iedi.co-Chirurg. Reuiew, aprilie, 1g68, p. 454. Isid. Geoffroy Saint-Hilaire, .F/isf. d.es Anomalies, vol. I, 1832, p. 435, 657 ; vol. II, p. 560. 65) \'irchorv, CeIIuIar Patlrclog11, 1860, p. 66. 68) Iliillcr, Pltgs., traducere englezi, vol. I, 1833, p. 407. lJn caz de aceasti natur[ mi-a fost comunicat
ut)

rcccn t.

artd

PIu1s.,

I)r' Iriilbringer, Die Knoclrcn etc. bei den nrai 1870, p. 286.

schlangentihnlichen Saurten, recenzat

in

Journctl

of

Ana.tont,

IPOTEZA PROVIZORIE

PANGENEZEI

695

printr-un circel ; gi un circel posedd multe proprietd[i particulare, ca migcare spontanfl gi iritabilitate. Caliciul dobindegte nneori culoarea gi textura corolei, in intregime sau in chingi. Sta minele se transform[ atit de des in petale mai mult sau mai pulin complete, incit asemenea cazuri sint trecute cu vederea ca nemeritind vreo atentie. Cunosctnd ins[ ci petalele au de indeplinit funclii speciale gi anume sd protejeze organele pe care le invelegteo sH atragd insectele, gi rrtr in puline cazuri s[ le c5l[uzeascd intrarea prin dispozitive bine adaptate, cu greu ne putem explica transfortnarea staminelor in petale numai prin hrana nenatural5 sau imbelgugatd. De asemenea, se poate constata uneori cd marginea unei petale contine unnl dintre cele mai des5virgite produse ale plantei gi anume polentrl. A$a de exemplu, la o specie de Ophrgs am vdzut cX masa de polen, care are o structurd foarte complexd, era dezvoltatd pe marginea nnei petale srrperioare. S-a observat c[ segmentele caliciului mazdrii comune se pottransforma parlial in ca.rpele conlinind ovule, virfurile lor fiind transformate in stigmate. Dl Salter gi dr. Maxwell I\tasters au gdsit polen in interiorul ovulelor de Passiflora gi de trandafir. Mugurii se pot dezvolta in poziliile cele rrai nenaturale, ca de exemplu pe petala unei flori. Se pot cita numeroase ifapte
analoge
68).

asemenea fapte ca cele de mai sus. DupI teoria pangenezei, gemulele organelor deplasate se dezvolt[ ne la locul lor prin impreunarea cu celule sau grlrpe de celule nepotrivite, care se afl5 in stare n[scind5 ; gi aceasta ar decurge dintr-o micd modificare a afinit5lilor Ior elective. Nu ar trebui s[ fim prea surpringi de fapttrl cd afinit5lile celulelor gi a gemulelor varia zd, dac[ ne reamintim de nu meroa sele caznri curioase, mentionate in capitolul $aptesprezece, de plante care ref.uzd, in mod absolut de a fi fecundate de propriul lor polen, cu toate c[ sint foarte fecunde cu polenul oric[rui alb individ al aceleiagi specii gi, in unele cazuri, numai cu acel al uneispecii distincte. Este evident c[ afinit[tile sexlrale elective ale ttnor asemenea plante - pentru a intrebuinla termennl utilizat de Gdrtner - au fost modificate. Considertnd c[ celulele pdrlilor allturate sau omologe sint fdrd indoial5 aproape de aceeagi naturfl, ele vor fi in mod special srrsceptibile de a dobindi prinvarialie, 1na de la alta, afinit[lile elective. Astfel putem inlelege, intr-o anumitd m5sttr5, asemenea cazuri ca : o mul{ime de coarne pe caplll anumitor oi, mai mulli pinteni pe picioarele unor gdini, pene ca de gulerag pe caPll masculilor altor neamuri de gilini, pi porumbei avind la picioare pene ca cele de pe aripi, precllm gi membranS. interdigital5, piciorul fiind omologul aripii. Deoarece toate organele plantelor sint omologe $i pornesc dintr-o ax5 comun[, este natural ca ele s[ fie, preclispuse in mod special la deplasare. Trebuie observat cH attlnci cind oricare parte compus5, cllm ar fi un picior sau o anten5 suplimentar5, se dezvoltd intr-un loc nepotrivit, nll este nevoie pentru aceasta decit ca primele clteva gemule s[ se fixeze intr-un loc nepotrivit, deoarece in cnrsul dezvoltirii lor, acestea vor atrage alte gemule ln sttccesiunea coresptlnzltoare, ca la regenerarea unui membru amputat. Clnd p5r{ile care sint omologe gi structure.l

Nu gtiu cum privesc fiziologii

Yig.,7B4L, p. 218, 220,353. I]entru cazul mttzitrii, vezi Garrlencr's Chron. cu polenul clin interiorul ovulelor, vezi dr. trIasters ln Science Ret:iettt, octombrie 1873' 1g66, p. SgZ. in leg[LLrri p.,369. ilev. J. ]I. Berkeley clescrie un mugur dezvoltat pe o petall de C/arkia, TnGardener's Chronicle,28 aprilie 1366.
68) N'IoqLrin-Tanr1on, Tdrrilologie

fl96

IPOTEZA PROVIZORIE

PANGENEZEI

similare, ca rrertebrele gerpilor sau staminele florilor poliandrice etc., se repetl cle numeroase ori la acelagi organism, gemulele indeaproape inrudite trebuie sa fie extrem de nttmeroase, ca $i punctele in care ele ar tfebui si se uneasc[ ; 5i in conformitate cll punctele de vedere de mai sus, putem inlelege intr-o It ntt mitd mdsur[ J.ggu ltii Isidore Geoffroy Saint Hilaire, dup[ carJ p5rlile cAre sint deja mulliple sint extrem de susceptibile s5 varieze ca numdr. Dup5 cum am incercat sI demonsLrez, variabilitatea depinde adesea de faptul c[ organele reproducdtoare sint afectate in mod vhtdmdtor de condilii schimbate, gi in acest caz, gemulele provenite din diferite pdrli ale corpultii sint probabil grupate in mod neregulat, unele excesiv, altele deficient. N1 se lloate spLlne dac[ _o supraabunden![ de gemule ar duce la dimensiunea spor.itir a vreunei pdr{i, dar ne putem da seama c[ deficienla ]or parlial5 ar putca pricinui modificlri considerabile, f[r5 sd ducl neapdrat la avortarea contqlet[ a p[r!ii respective. lntr-adevdr, dtipd cum piantele sint u$or hi]rriclate dacd se excltlde propriul Ior polen, tot astfel gi in cazul celplelor, clacir gemtrlele care sttcced in mod corespunzdtor ar fi absente, aceste celile s-ir combina probabil uSor ctl alte gemule inrudite, dupl c1m tocmai am yirzlt la organele plantelor deplasate. In cazrtl varia{iilor provocate de ac{iunea directS. a condiliilo1 moclificate. din care s-atl dat citeva exemple, anumite pirli ale corpului sint clirect rfectate de noile conditii^gi in consecin!fl emit gemtile modificate, care sint transmise descendenlilor. In concep{iile obignuite asupra accstor problerne, este 4c neinleles cum condi{iile modificate, ac{ionind asupra embrionpftii, tinirpill i salr adultului, pot cauza modificlri ereditare. De asemenea, dupI conceptiilc obignr-iite este tot atit de nelnleles sau chiar gi mai de neinleles, c1m pot fi rno,.stenite efectele folosirii sau nefolosirii indelungate ale nnei plr{i, sau insrrSirile fizice sau mintale modificate. Aproape cd nu se poate ridica o problcprir tnai dificild. Pupe conceptia noastrl ins[ nu a\rem clecit s5. preilpunem cd anumiLe celule devin plna in cele din urrnzi strtictural modificate gi c[ acestea ernit gemule similar modificate. Aceasta poate avea loc la orice perioacli de clezvoltare, modificarea fiind mogtenitl la aceeagi perioadd, pentru ce gemulelc modificate se vor impretrna in toate cazurile obignriite cri celule pricedente corersptrnzdLoare, dezvoltindu-se in consecin!fl ]a aceeagi perioad[ la care modificarea apdrut_ pentru prima dat[. In ceea ce piivcgte tleprinderile minfale sau instinctele, sintem atib de profund necunoscdtori ai legdturii dintre creier !i capacitatea de gindire, incit nu gtim in mod pozitii dacl o deprindere fixati prodttce vreo modificare a sistemuhri nervos, cu toate cti aceasta pa-re foarte probabil. Cind insfl o asemenea deprindere sau altd iiistrgire mintal[ sall demenla sint ereditare, trebuie sI aclmitem c[ o modificare real[ oarecare este mogtenitd o'g) gi in conformitate cu ipoteza noastrd, aceasta implic[ c[ gemulele provenite din celulele ner\-oase mociificate sint transmise descendenlilor. ln general este tl.eru, ca un organism sI fie supus timp cle citeva generalii trnor condilii sau deprinderi modificate petrtru ca orice modificaie astfel clcrbirrclitl sI apard la descendenli. Aceasta se poate datora intr-o oarecare
oel Veai utrele observafii

ln acest sens ale lui Sir H. Holland 1n nledical No/cs ale sale, 1g3g, p.

32.

IPOTEZ,A PROVIZORIE

PANGENEZEI

697

mdsurd faptului c[ la inceput modificflrile nu sint destul de evidente pentru a atrage atenlia; insd aceastS. explicalie nlt este suficient5 gi fapLul nu-l pot explica clecit prin presupunerea - care dupd cum \rom t'edea in capitolul despre reversiune este puternic sprijinit[ - c[ gemulele provenind din fiecare unitate salr parte nemodificatd sint transmise in mare nu mdr genera{iilor succesive gi c[ gemulele provenite din aceeagi unitate dup[ ce a fost rnodificat5, continuS s[ se inmulleasc5 in aceleapi condilii favorabile care au provocat prima dat[ modificarea, pln[ cind in cele din urmd ele'clevin desLul de numeroase pentrtt a coplegi gi a inlocui vechile gemule. Putem semnala aci o dificultate : am r,5zut c[ existfl o importanL[ deosebire irr frecvenla varialiilor - nu ins[ gi in natura acestora _- la plantele inmullite prin reproducere sexuat[ gi asexuatS. In mdsura in care r,'ariabilitatea depinde de acliunea imperfect5 in condi{ii modificate a organelor reprocluc[toare, ne putem da de indatd seama de ce plantele inmulllte asexuat trebriie s5" fie rnai pulin variabile decit acelea inmullite sexriat. In legilurl cu acliunea direct[ a condiliilor modificate, gtim c[ organismele provenite din muguri nu trec prin f.azele mai timpurii de dezvoltare gi clcci in acera perioad[ a vielii, cind structura este cel mai ugor modificati, ele nu vor fi supuse dirrerselor cauze care provoacd variabilitatea in acelagi fel cum sint sripugi embrionii gi formele larvare tinere ; nu gtiu insfl dacd aceasta este o explica{ie suficientl. In leg[tur[ cu varialiile datorite reversiunii, existl o deosebire asem[niitoare intre plantele care se inmullesc prin mneuri gi cele care se inmullesc prin sernin{e. I\{ulte variet5li se pot inmulli in mod sigur prin musuri, insfl in general, sau int'ariabil ele revin prin seminle la formele parentalc. Agadar, plantele hibriclate se pot inmul{i in orice m5surd prin muguri, insi ele sint susceptibile in mod continuu reversiunii prin seminle, sau cll alte cnvinte pierclerii caracterulni lor hibrid sau intermediar ; nu sint in m[sur5 sir prezint rrici o explica{ie satisfflcdtoare acestor fapte. Plante]e cu fru nzele varicgate, soiurile de Phlor ctt flori dungate, soiurile de Berberts cu fructe flr[ simburi, se pot inmulli toate prin muguri luali de pe tulpini salr de pe ramtiri, insd rnugurii de pe rXd5cinile acestor plante pierd in mod aproape invariabil caracterril lor pi rerrin la starea anterioar[. Acest ultim fapt este cie asemenea inexplicabil, afar[ de cazul cind mugurii care se dezvoltd din rldlcini sint tot atit de deosebili fa!5 de cei de pe tulpini, pe cit este un mugur de pe tulpin[ cle un altnl, gi glim cd acegtia din urm[ se comportd ca organisme independente. Vedem, in fine, cd dupS ipoteza pangen ezei variabilitatea depincle de cel ptrlin doul grupuri distincte de cauze. In primul rind lipsa, excestll gi deplasarea de gemule, gi nedezvoltarea acelora care au fost mult timp in stare latenti, gemulele lnsdgi nesuferind nici o modificare; pi asemenea schimbdri explicfl .u prisosint5 o bund parte din variabilitatea fluctuanti. In al doilea rind, acliunea directfl a condiliilor modificate asnpra organizaliei gi efectele folosirii sau nef olosirii accentuate a p[rlilor. In acest caz, gemulele clin unit[lile modificate vor fi ele ingile modificate, gi odati suficient de numeroase, vor inlocui vechile gemule gi se vor dezvolta ca noi structuri. S[ revenim acum la legile eredit5lii. Dacd presuplrnem c5 un protozoar onrog-en, gelatinos, variazh gi dobindegte o culoare rogcat5, o plrticicl minus-

698

IPOTEZA PROVIZORIE

PANGENEZEI

crtl6 separatd iSi va menline, natural, aceeagi culoare pe m5sur5 ce cregte pinI la dirnensiunea deplin[ ; gi avem aici cea mai sirnpla formI a eredit[lii to;. Exact acelagi punct de vedere poate fi extins la unit[lile infinit de nurneroase gi de diverse clin care este compris intregul corp al unuia dintre animalelcsupcrioare, particulele separate fiind gemulele noastre. Am discutat suficient,prin implica!ie, importantnl principiu.al ereditS[ii la virsta corespunzltoare. Elcclitatea lirnitata de sex gi de anotimp (d. exemplu anirnale devenind albe iarna) poate fi in{cleasl dac[ admitem cd afinitdfile elective ale unitatilor corpului sint u$or diferite la cele dou5 sexe in special la maturitate, gi la unt,l sau la a.rnbele scxe in anotimpuri diferite, astfel incit aceste unitSli se linesc cu gemule diferite. Trebuie s[ ne reamintim c[ in disculia despre deplasarea anormal[ a organelor ne-am dat seama c[ este cazul s5 admitem cd asemenea al'initdli elective slnt lesne modificate. Va trebui insd sd reviu curind asupra eredit[lii sexuale gi sezoniere. Aceste citeva legi pot fi deci explicate intr-o mare mdsur[ prin pangenez[ pi nici o alt5 ipotez[ nll a fost prezentat5. incil plnd in prezent. La prirna vedere apare ins5 o obiecfiu ne de nelnlHtu rat i-p otriva ip otezet noastre gi anume cd o parte sau un organ pot fi inlSturate in curs de citeva genera{ii succesive gi c[ dapd opera(ia nu este urmat[ de boal5, partea pierdutd reepare la descendenli. Inainte vreme se tdia coada cailor gi ciinilor in curs de mai multe generalii fdr[ nici un efect ereditar, degi dup[ cum ani r'[zut, exist[ oarecare motive de a admite c[ la anumi{i ciini ciobdnegti Ii1 sa cozti este datorit[ unei asemenea erediteti. Circumcizia a fost practicat[ cle evrei incfl din timpr.rri indepdrtate gi in majoritatea cazurilor efectele opereliei nu sint vizibile la descendenli, degi unii afirmd c5 uneori apare de fapt un efect ereditar. Dac[ ereditatea depinde de prezen{a gemulelor impr[ptiatc, provenind din toate unit[lile corpului, de ce amputarea sau mutilarea u nei p[r!i, in special dacfl este efectuat[ la ambele sexe, nll afecteazfl ln mod invaiiafit clescendenlii? in concordan[5. cu ipoteza noastr5, rdsptrnsul probabil estc cI gemulele se inmullesc pi sint transmise in cursul unui lung gir de generalii, a$a dupfl cum vedetn la reapari[ia dungilor zebriforme la cal, la reaparilia la om a rnugchilor qi a altor structuri proprii strdmogilor sdi inferior organizr{i, precum gi in multe alte asemenea cazuri. De aceea, mogtenirea indehing^ continuat[ a unei pdrli care a fost indepdrtatd in curs de multe genera{ii nu este o anomalie rea.l5, pentru cH gemulele provenite anterior din acca parte se inmultesc gi se transmit din generalie in generalie. Nu am vorbit pin[ acum decit de inl5turarea pdr{ilor, atunci cind aceasla nu este unnat[ de o acliune morbid5; cind insl operatia are o asemenea urmare. cste sigur cI deficien{a este uneori mogtenitS. Intr-un capitol anterior s-au dat exemple ca acela al unei rraci la care pierderea unui corn a fost urmati de supuralie gi ai cdrei vilei au fost lipsi[i de un corn pe aceeagi parte a capului. Dovada care nu aclmite ins5 nici o indoial5 este aceea prezentatd de Brown-Sdquard in legdtur[ cu acei cobai care, duph ce li s-au sec[ionat nen'ii sciatici, gi-au ros propriile degete cangrenate gi in cel putin treisprezece
Acesta estc punctul dc vcderc al Prof . F{aeckel, ln Generelle X[orpholaqie (vol. II, p. 171), care spune : ,,I.ecligcler spezifisch constituierten N{aterie int elterlichen und im kindlichen Organistnus. die Theilung dieser Nlaterie bei der Fortpflanzung, ist die tirsache der Erblichkeit".
70)

liclr die pat'lielle IdentitAt

IPOTEZA PROVIZORIE

PANGENEZEI

cazuri descendenlilor lor le lipseau degetele de la picioarele corespunzdtoare. In mai multe dintre aceste cazuri, mogtenirea pdr[ii pierdute este cu atit mai remarcabiltl cu cit un singur p5rinte era afectat. $tim insh c5" o lips5 congenitald este deseori transmisd de la Lln singur p[rinte ; a$a de exemplu cind vitele fdri coarne de orice sex sint incrucigate cn animale perfecte, descendenlii sint deseori f[r[ coarne. Cum putem explica deci, in concordan{[ cu ipoteza noastr5, faptul c[ mutil[rile sint uneori puternic ereditare dacd ele sint urmate de acliunea bolii ? R[spunsul este probabi] c[ in cursul procesului reparator, toate gemulele plrlii mutilate sau amputate sint atrase treptat spre suprafa{a bolnavd nnde sint distruse de cdtre acliunea morbid5. Trebuie ad5u gate citeva cuvinte despre avortarea completd a organelor. Cind o parte se micgoreazfl din cauza nef olosirii preh: ngit[ timp de mu]te generalii, principiul economiei de cregtere impreund cll incrucigarea reciprocd vor tinde, dupd crlm s-a explicat anterior, s[ o reducl gi mai mult. Acest fapt nu va explica insl completa sa u aproape completa desfiintare, de exemplu, a minusculei papile de {esrrt celular reprezentind un pistil, saLl a unui minuscul nodul osos de mirime microscopici, reprezentind un dinte. DupI conceptia noastrS, in anumite cazuri de suprimare incomplet5, in care un rudiment al unei p[r!i reapare citeodatd prin reversiune, gemulele imprdgtiate gi provenite din aceastfl parte, trebuie sd mai existe inc[. Trebuie deci sd presupunem cd celulele, in unire cu acelea care au format anterior rtrdimentul, nu au afinitate fa![ de asemenea gernule, eu excep{ia cazurilor intimpl5toare de reversiune. Cind lnsd avortarea este complet5 si definitivi, fir[ indoial5 cd gemulele ins5gi pier. Aceasta nu este de loc improbabil, pentru ci degi in fiecare vie[uitoare este hr[nit un numdr enorm de gemule active gi de mult latente, trebuie totugi sI existe o limit[ oarecare a numdrului Ior; gi pare natural ca gemulele provenite din pir[ile reduse gi inutile s5 fie mai predispuse sd piarfl decit acelea provenite proaspdt din alte p[r!i care sint incd in plinfl activitate funclional[. Ultimul subiect care trebuie discutat gi anllme reversiunea, se bazeazd pe principiul c[ transmiterea gi dezvoltarea slnt for{e distincte, degi in general ele aclioneazl in legflturd una cu alta ; $i transmiterea gemulelor cu dezvoltarea lor ulterioard ne arat5. cum este posibil acest lucru. Vedem clar deosebirea Ia numeroasele cazLtri incare unbunic transmite nepotului prin fiica sa, caractere pe care aceasta nu le posedd sau nu le poate poseda. Este util insd, inainte de a merge mai departe, s[ spunem citeva cuvinte despre caracterele latente sau dorminde. hfajoritatea sau poate toate caracterele secundare, care aparlin unui sex, zac in stare latent[ in celilalt sex, adic5 gemulele capabile de dezvoltare in caracterele sexnale secundare, masculit, existfl la femel5 ; gi invers, caracterele feminine la mascnl. Avem dovada acestui fapt in anumite caractere masculine, atit fizice cit gi mintale, care apar la femel[ atunci cind ovarele din cau za bdtrinelii. ln acela5i ii sint bolnave, ro., cind ele nu mai funclion "aid ca forma coarnelor la bou fel, caractere feminine apar Ia masculii castrali, sau absen[a coarnelor la ierbii castrali. Chiar o ugoard modificare a condiliilor de via![, datorit[ captivitdlii, este uneori suficient5 pentru a impiedica dezvoltarea caracterelor masculine la animalele mascule, cu toate cd organele reproduclt,oare nlr le sint permanent v[t[mate. In numeroasele cazuri in care caracterele masculine reapar periodic, ele sint latente in alte perioade, ereditatea

IPOTEZA PROVIZORIE

PANGE,NEZEI

limitatd de sex gi de anotimp fiind tn aceste cazuri combinatS. Tot astfel, caracterele masculine zac in general in stare latent[ la animalele mascule pinri ce ele ajung la virsta potriviti pentru reproducere. Cazul curios, ardtat mai irtainte, al unei g[ini care a dobindit caracterele masculine ale rinnistrdmo5 indepdrtat gi nu ale propriei sale rase, ilustreazS, legdtura intimd dintre caracterele sexuale latente gi rerrersiunea obignuit5. La acele animale gi plante care in mod obignuit produc mai multe forme, ca la anumili fluturi descrigi de dl Wallace la care coexist[ trei forme ferninine gi o form[ masculind, sau ca la speciile trimorfe de Lgthrum gi Orali"s, gemulele capabile de a reproduce aceste diferite forme trebuie si existe in
stare latentI la fiecare individ. Uneori slnt produse insecte care au o jumdtate sau un sfert din corp ca acel al masculului, iar restul de jum[tate sau trei sferturi, c& acelal femelei. In asemenea cazuri, cele dou[ jum5t5li sint uneori foarte cliferite ca stnrct,ur[ pi sint separate una de alta printr-o linie precisS. Deoarece gemulele provenite din fiecare parte sint prezente in fiecare individ de ambele sexe. cll siguran!fl c[ afinit[lile elective ale celulelor in stare niscindd sint acelea care in aceste cazuri diferd anormal in cele doud pdrli ale corpului. Aproape acelagi principiu intr[ in joc gi in cazul acelor animale, ca de efemplu la anlmite gasteropode gi la Verruca dintre ciripede, care au in mod normal cele doui p[r{i ale corpului constrnite dupd un plan foarte diferib gi la care totugi un num[r aproape egal de indivizi au una dintre p6r!i modificati in acela $i
fe.l remarcabil. Reversiunea,

manifestd la fiinte oricnm s-ar propaga acestea, prin mriguri san prin semin{e, gi poate fi uneori obsen'at[ chiar la acelagi individ, odat5 cn inaintarea in virst5. Tendinla spre reversiune este deseori pricinuiti de o schirnbare a condifiilor gi in modul cel mai sirnplu, de incrucigare. La prima generalie, f ormele incrucigate au in general un caracter aproape intermecliar intre cei doi pSrinli, insi la generalia urmdtoare descendenlii revin de obicei la unul sau la ambii lor bunici gi uneori la strdmogi mai indeplrtali. Cu m putem explica aceste fapte? Dupd teoria pangenezei, fiecare unitate dintr-un hibrid trebuie s[ cntitir din abunden![ gemule hibride, deoarece plantele incrucigate pot fi ugor gi abundent lnmullite prin muguri. ln baza aceleapi teorii ins5, gernulele latente provenite de la ambele forme parentale pure sint de asemenea prezente, gi cunr aceste gemule igi pdstreaz1, starea lor normal5, este probabil ca ele si fi fost

in sensul obignuit al cuvintului, aclioneazd atit de neintrerupt, incit ea formeazd o parte esenliali a legii generale a eredit5lii. Ea se

in m5surd sd se inmulleascd abundent in timpul vietii fiechmi hibrict. ln consecin{d, elementele sexuale ale unui hibrid vor conline atit gemule pure cit gi hibridate; gi cind doi hibrizi se imperecheazd,, combinarea gemulelor

pure provenite de la unul din hibrizi cu gemulele pure clin aceleagi pdr{i provenite de la celilalt, ar duce neapdrat la o completd reversiune a caractemlui ; gi poate cd nu este prea riscant de a presupune c[ gemulele nemodificatc ri nevltdmate, de aceeagi naturd, sint in special apte s[ se combine. Gemulcle ])ure in combinalie cu gemulele hibridate ar duce la o reversiu ne par{i:rl[. In sfirgit, gemulele hibridate provenite de la ambii p5rinli hibrizi ar reprocluce

IPOTEZA PROVIZORIE

PANGENEZEI

701

pur $i sirnplu forma ini{ial[ hibridfl ?1). Toate aceste cazuri gi grade de reversiune apar neincebat. S-a ar[tat in capitolul cincisprezece cI anumite caractere sint antagoniste gi nu se contopesc Lrgor. Deci, cind se incrucigeazd, dou[ animale cu caractere antagoniste se poate intimpla foarte bine ca numai la mascul s[ lipseasc5 num[rul suficient de gemule pentru reproducerea caracterelor sale particulare, sau numai la femel5, pentru caracberele ei particulare. In acest caz, gemulele latente provenite din aceeagi parte a vreu nui str[mog indepdrtat, ar putea s[ oblin[ u$or ascendenta gi s[ provoace reaparitia caracterului de mult pierdut. De exemplu, cind se incrucipeazfl porumbei negri gi albi sau g[ini negre .si albe culori care nu se contopesc u$or in primvl caz reapare citeopenajul-albaslru, provenit evident de la-porumbelul de stinc5, iar in dat[ cel5lalt caz penajul rogu, provenit de la cocogul d. jungl[ silbatic. La rasele neincrucigate, in conciilii care f.avorizeazra inmultirea gi dezvoltarea anumitot' gemrile latente, urmeaz[ acelagi rezultat ca atunci cind animalele se sIIb[ticesc pi revin la caracterul lor primitiv. Dup[ cllm se gtie ci pentru fecundare este nevoie de mai mulli spermat ozoizi sau grdu nte de polen, tot astfel pentrti dezvoltarea fieclrui caracter este necesar un anumit numdr de gemule. Aceasta, precllm ,.si faptul c[ timpul favonzeazil inmul{irea gemulelor, vor explica poate cazurile curioase ale anumitor boli care apar in mod regulat la generalii alternative gi asupra cflror insist[ dl Sedgwick. Aceastl explica{ie este de asemenea valabilS, mai mult sau mai pu{in strict, gi la alte modificdri slab mogtenite. Deci, dupfl cum am auzit spunindu-se, anumite boli par sd cigtige fort[ prin intreruperea lor timp de o genera{ie. Dupd cum s-a arltat anterior, transmiterea gemulelor latente in decurs de mai multe generalii este ea ins5gi mai putin probabil[ decit pdstrarea timp indelungat a organelor rudimentare sau chiar numai a unei tendin{e de a produce un rudiment. Nu exisl[ ins[ nici un mobiv de a presupllne c[ gemulele latente pot fi transmise salr propagate la infinit. Organismul nu ar putea intretine gi hr[ni un num[r infinit de gemule provenite din fiecare unitate a fiecdrui str5mog in cursul lungului gir de modificlri gi genera{ii, oricit de minuscule gi numeroase ar pdrea ele s[ fie. Nu pare insd improbabil ca, in conditii favorabile, anumite gemule s[ fie pdstrate pi s[ continuie si se inmulteasc5 un timp mult mai indelungat decit altele. In fine, prin conceplia prezentatd aici, ob[inem f5r[ lndoial5 o oarecare explicatie a faptului surprinzdtor c[ un copil se poate indepirta de la tipul ambilor s[i pdrinli, semdnind cu bunicii s5i, sau cu strdmogi de aclr m multe sute de generalii.
CONCLUZI.E

Ipoteza pangenezei, dupfl cum se aplicfl la diferitele mari categorii de fapte discutate mai sus, este fflrd indoialfl extrem de cornplexd ; la fel sint ins[ gi faptele. Presupunerea principald este ci toate unit5[ile corpului, pe ling[ faptul cir au capacitatea in general admisl de a se inmnlli prin ciiviziune,
71) In privinta acestor observalii, eu urmez de fapt pe Naudin, care vorbegte despre elementele sau esenlele celor doui specii lncruciqate. Vezi excelentul sdu memoriu ln Nouuelles Archiues du Nlusdum, vol. I, p. 151.

i 0')

IPOTEZA PROVIZORIE

PANGENEZEI

emit gemlrle minuscule care sint impr[gtiate prin tot sistemul. $i aceastd preslipunere nici nu poate fi consideratd ca fiind prea indrdznete, deoarece gtim din cazurile de hibridare prin altoire c[ in lesuturile plantelor exist[ o materie formativ[ oarecare, capabil[ de a se combina cu aceea con[inuti intr-un alt individ gi de a reproduce fiecare unitate a intregului organism. Trebuie s[ presliplrnem insfl mai departe, cd gemrilele cresc, se inmullesc $-t se grup eaz\. in muguri gi in elemente sexuale , dezvoltarea lor depinzlncl de impreunarea lor cu alte ceh-rle salr unit[li in stare n[scind5. Se consideri de asemenea c[ ele se pot transmite in stare latentd generaliilor succesive, ca semintele in sol. La un animal superior organizat, gemulele emise de fiecare unitate diferit[ a intregului corp trebuie s[ fie neinchipuit de numeroase gi minuscnle. Fiecare unitate a fieclrei p[r!i trebtiie s[-gi emifii gemulele, pe m5surh ce se modificd in clrrstrl dezvoltdrii; gi gtim c[ unele insecte sufer'[ cel pulin douSzecv de metamorf.oze. Aceeagi celulS. poate ins5 sI continuie 'mult timp s[ se inmulfeasc[ prin diviziune gi chiar s[ se modifice prin absorbirea de hrand deosebit5, f5r[ s[ ernit[ neapdrat gemule modificabe. De altfel, toate organismele conlin multe gemlrle latente provenite de la bunicii lor gi de la strlmogi mai indeplrta!i, nu insfl de la toti str[mopii lor. Aceste gemule, aproape infinit de numeroase gi de minuscule, sint conlinute in fiecare mugur, ou, spermatozoid.si gr[unte de polen. Se va afilma ci este imposibil sd se admit[ aga ceva, ins[ numirul gi dimensiunea nu sint decit dificult[ti relative. Existd organisnte indep endente care sint de-abia vizibile sub cel mai puternic microscop gi germenii lor trebuie s[ fie extrem de minusculi. Particulele de materie infeclioas5, atit de mici incit pot fi suflate de vint sau se pot fixa pe hirtie netedii, se inmul{esc atiL de repede incit in scurt timp infectea zd intrecul corp al unui animal mare. Ar trebui s[ reflecthm de asernenea asupra numlrului gi micilor dimensiuni admise ale moleculelor care complln o particulS. de materie obignuit5. De aceea, dificultatea de a admite existenla gemulelor atit de nllnteroase gi de mici cum trebuie sI fie dup[ rpoteza noastrd gi care la incepr-rt pare de neinvins, nu are mare important[. Fiziologii admit in general cd unit5{ile corpului sint autonome. Eu merg un pas mai departe gi presupun cd ele emit gemule reproducdtoare. Astfel, un organism nu igi reproduce tipul ca un tot, ci fiecare unitate separatd igi reproduce tipul sdu. S-a spus deseori ce cdtre naturaligti c5 fiecare celulS a unei planteare capacitatea poten{iala de a reproduce intreaga plantd. Aceastd capacitate o are insd numai in virtutea gemulelor ce conline gi care provin din fiecare parte. Ctnd din vreo cauzd, oarecare, o celuld sau o unitate este modificatS, gemulele provenite din ea vor fi modificate in acelagi fel. DacI ipoLeza noastrh este acceptatfl in mod provizoriu, trebuie s[ considerlm toate formele de reproducere asexriatd ce se produc la maturitate sau in tine.re{e, c& fundamental a celea gi gi depinzind de gnrparea reciprocd gi de inmu llirea gernulelor. RegeIterarea unni membru amputat gi vindecarea nnei r[ni constituie acelagi proces executat par{ial. Mugurii par s[ continl celule in stare n5sclndfl, aparlinind acelui stadiu de dezvolta.re la care are loc inmugurirea, aceste celule fiind gata s5. se nneascd cu gemulele provenite din celulele imediat urm[toare. Pe de altd parte, elementele sexuale nu contin asemenea c,elule in stare n[sclndi gi

IPOTEZA PROVIZORIE

PANGENEZEI

703

elementele masculine gi f eminine luate separat nll conlin un ng m5r suficient de gemule pentru o dezvoltare independent5, cu excep{ia cazurilor de partenogenez[.Dezvoltarea fiec[rei fiinle, inclusiv toate formele de metamorfoza gi meta genezd, depinde de prezen{a gemulelor emise la fiecare perioacl5 a vielii Si de dezvoltarea lor la o perioadd corespunzfltoare, in unire c^u celulele precbdente. lg poate sPune c[ asemenea celule sint fecundate cle gemulele car.e vin imediat in ordinea dezvoltdrii. Astfel, actul fecunddrii obignJite gi dezvoltarca fiecdrei p[rti din fiecare fiinli sint procese indeaproape analoge. Copilul, in sensul strict al cuvintului, nu cregte pentru a deveni uir adult, ci .on1in.. gerlnenii care se dezvoltd incet gi succesiv, formind adultul . La copil ca gi ta adult, fiecare parte dA nagtere aceleiagi pdr{i. Ereditatea trebuie iolsideiata ca o simpl5 f orm[ a cregterii, ca diviziunea unui organism u nicelllar inferior organizat. Reversiunea depinde de transmiterea de la strlmog la descenden{ii sli a gemulelor latente care intimpldtor se dezvolt[ in anumite condi{ii curroscrtte sau nectlnoscute. Fiecare animal gi planta pot fi comparate cu trn rrazor plin de semin{e, din care unele incol{esc repede, unele rdrnin inactive un timp oarecare, iar altele pier. Este mult adevdr in expresia pe care o auzim .l gmul poarti in constitutia sa seminlele unei boli ereclitaie. Oricil de impcrfectl recullosc cd ar fi aceastd incercare a mea, dupi cile gliu nu s-a fdcut nici o alti incercare de a se reuni intr-o singurd conceplie aceste ciLeva mari categorii de fapte. O fiinld organic5 este un microcosm, un mic univers fortnat dintr-o mul(ime de organisme neinchipuit de minuscule gi lumeroase ca stelele cerului, gi care se propage ele ingile.

CAP IT'OLU

L aI XX\/ I I I-Iea

OOIICLU'-III
Domesticirea

distinctd a caracterelor - Disparilia raselor - Condiliile fctuorabile selec{iei artificictle- Vechimea unor anumite rase - Problema dacd fiecare oarialie particulard a fost hotdrttd, dinainte tn mod special.

- Natura gi cauzele uariabilitdlii -

Seleclict

Diuergenla

gi

nalura

Deoarece la aproape toate capitolele s-au adiugat rezumate $i curn in capitolul despre pangeneze s-au discutat recent diferite subiecte ca formele de reproducere, ereditatea, reversiunea, cauzele $i legile variabilitltii etc., voi face aci numai citeva observatii generale asupra concluziilor mai imp ortante care au fosb trase din multiplele detalii prezentate in aceaste lucrare. ln toate p5r[ile lumii silbatiaii reu$esc sd irnblinzeascA ugor animalele siilbatice; $i in orice regiune sau insuld, aceste animale au fost probabil gi mai ugor irnblinzite la primul contact cu omul. Strpunerea complet[ fa![ de om depinde in general de faptul daci animalul este sociabil in obiceiurile sale gi dac[ omul este acceptat ca geful turmei sau al familiei. Pentru ca ull animal s[ fie dornesticit, el trebuie s5 fie fecund in condi{ii schimbate de via{[ gi acesta este departe de a fi intotdeauna cazul. Un animal nll ar fi meritat munca de a fi domesticit, cel pulin in timpurile str[vechi, dacd nu ar fi fost folositor omului. Ca urmare a acestor condi[ii, numflrul animalelor domesticite nu a fost nicioclat[ mare. In privin{a plantelor, am arltat in capitolul nou5. cllm au fost probabil descoperite mai intii diferitele lor utiliz[ri, preclrm gi primele incerc[ri de cultivare. Cind omul a domesticit pentru prima oar[ un animal sau o plantd, el nu a pulut $ti dac5 acestea se vor dezvolLa gi se vor inmul{i, fiind transportate in alte {[ri gi de aceea el nlr a putut fi astfe] influenlat in alegerea pe care a fdcut-o. Vedem cd adaptarea strict[ a renului sall a c[milei la {inuturi extrem de reci gi respectiv extreln de cilduroase, nu a impiedicat dornesticirea lor. Omul a putut gi rnai pu{irr sd prevadi dacd animalele gi plantele sale vor varia in generaliile urm5toale gi dac[ vol' da

CO\CLI.IZ]I

acesLa uagtet'e ullot'ttoi t'asc. rLsl"i'ti, cii])i,ciLl.Lca rc[ir,s:.r riu r,ar.iabiligigtei ntl a inrpiedicat clomesticirea c,i incir clinlr-o epoc[ incir-pilr.tata. 3 Cu extrem de puline exceplii, toate unirniilele gi plantelc clornesilciLc cle mtrlt tirnp, atl variat ntult. Indiferent in ce clinr[ sau 1;euti'rr (.al-e scop sint ac'estea clescttte, ca hran[ pentt'tt om satt anitnal, penLrri por-alir siil r,lpitoetrr, pentnt imbr[cilminte satt simpla plilcere, in toa.Le rlcc]sLc circuprstan{e 1u fosL produse rase care se deosebesc inLre elc tn:li nrult clcciL follnelrr c:lre in starcra naturalI sint clasificaLe ca specii dift'rite. Ntr gLirn cic ce anunriLc aninlale pi plante au Yariat mai mult deciL altelc, in stare clonieslicir, clup.l (:1r]] np glinr de ce rtnele all devenit mai steriler clectt aitele iu conciilii rle vialir nroclificate. Trebuie s[ apreciem ins[ graclul cle r-ariillie suferit cltr o]'ganisnterle noastr.g cttlLivatc, in special prin ntttnitt'ul gi graclLri cieosc,birilor tlintre laselg crril'g ari fosL fortnate, gi deseori putern vedea clal c[ rririlte l'iisc clisLincter nr] trri fost formate petrtrtr ch rtSoarele r.ariatii succesivc nrr alr fost, pclsistetrL ricpltitlate; pi asenlellea varialii nli vor fi niciod:rLir acurllrrlate. riat.ii ull aninral sau o planLd nti este obserr.atd cu aten'[ic, preluitd gi linirti in nrirnirl t]l:lt'r'. Variabilitatea fluctuantl gi dup[ cil. pot aprecia inlinilri a formc]or noastt'e dornesticiLe, cu alLe cuvinte plasticiLaLea aljroiipe- a inti'cgii lol org-aniza\1i, este una dintre cele tnai iniporbanle leclii pe cai'e le invli[i1nr din nirult'roasele cletalii prezentate in prrimc'le capiLolc tlle acesLci lticrlri.'I'ot,rr5i, rirnilralele 5i plantele dornesticite atr putut fi crr greu strprise rrnoi'nrai nr:it'i r11ociilicirli in condiliile lor de via{i clccit atr fost ntulLc specii naLr:r'ult' ilr gslstil peinceLateIor ntoclificlri geologice, geogl'afice' gi clirnatice la care :i fosL sriprrs int.r'egul glolr pirnintesc. Organismele dotnesLicitc au lost insir adrrsea Sril-r1psc rinor itlorri{'iiilri ttrai brtiSLe gi unor condilii uniforme ntai ptilin continuc. (lr,ngscincl crir cilrul a domesticit atit de mulLe auimale gi planter rillar'fiilirrd rrnc)r'clase fo:'.r'Le diferite, gi cd el clesigur nu a ales ctt un instincL profctic accrle specii crrlc \'or r':rria cel mai nttllt, plllcm cleduce cri, dac[ sint supusc rilloi coilclilii anr,ioge, boaLe speciile naturale vol'varia in mec;ic in acelagi gr"ad. Pu{ini oa.nleni poL sus{ine asLiizi cii animalele gi pl:rntclc au {os;l cru:tct cri o tendin{ir de i} vat'ia, care a t..imas timp iitdelu l;gat in statc lat entii, 1;t'ntni cil ii ntir. [-olii din posLeritaLe sii poatl oblinii, rle ercnll:iu, ]'ase rrr.'obisnuiIc rlc eirini, l]orumhei sau canari. Din difcriLe cattze, esLc^gl'eil dc aprcc:ir,it grarirrl de nioclil'iclrr"e sul'eliL cle formele troasLrer tlomestice. In urrele cazuli f ornla jliil'cnLalir ini{ial[ s-a sLins satl nu poaLe fi recunoscut[ ctt cerLiLudinc clin c:auz[ cir l]rrrsullugii stii clesceuden{i s-au moclificat atit cle rnult. in alte cazuri, iiuirii ce au inri riornest.icift, dotrit satt miii ntulLe forme incleaproalie inruciiLt's-i,.rr inclticigiiL, fiintl aslfcl gretl de apreciat in cc mdsur[ caractenl] dcscendr:nlilor acLuatri tlebuie atribuiL varialieri pi in ce inlstir[ influcnlei ciiferitelor lonnc. ilarentale. insii g-racltil, in care rasele no:rstre cionreslicite :ru fost moilificl,tc i;rin iucrricigurc:r ric sltccii distincte, a fost probabil rnulL exagerat ctre rinii arrLoli. Cilir-a indivizi rlinLr-o fot'm[, rat'eori ar putca afecta in mod l]ermrrnenl, o itll-i"r forrnir cerc cxist.{ iri nttmirr tnai lttare; intr-adevIr, flrir o sclec{ic atentii ril'r}tir singclui stririn ar' fi culind pierclLrtir; gi rarerori trebtiie sti se fi acor.tia[ :lsclntne]a i].Icnlie in lirripurile primitivc pi barbare, cind pent,ru prinru oarir anirnalele noasllc au fost

irr leiLrl
taLe

domesticite.

CONCI-UZII

i (\;

cazttl g.iiriilor. CrescliLorii Lrec cu vedrrrea irnprohabilit.atea donrcsticirii rnrrltol specii intr-o crpocii prirnitivir gi barbarS. tri nri lin sel;nrI cle inrplobabilil"aLea exisLen'[ei uIt(]r sp.ecii sirlbatice l.tscl}rlI}riLoiire cu rasele noastle clornestice' cle azi cat'e ar fi fost foulLe anolmale in cornpal'alie cu toli sernenii lor. L,i sus{in c[ anumite specii care au existat lnLerior', s-au stins sau sinl acllni necunoscute, clegi fusescr[ cunoscuLe oriirtio:irri. Prestr])unel'ea unei:rtiL dc rnari extinc{ii recen[,e trtt (:onsLiLuicr o ciificuitate iit ochii lor, penLnr cir ci llrl aprcciaz[ pl-obabiliLaLca acesteiri in func{it'de r^rgirrinla sllu clificulLaLea extinr:liei altor forrne sirlbaLice indcaproapc inludiLe. In fiue. rlcsc'ori ei ignoreazi atiL de compleI intregul suhiecL al rispindirii geogr':rfice, ca gi cind accrrisLa ril fi rezultal ul Dc5i ciin moLivele Locmai arirLale, erst,e cleseori greu de a aprecia in nrorl jusL gr:itlril cle nrotiificurer suferib cirr forruele noastre ctromesLicite, ucesta llcxlte fi toLr-rgi sLabilib in cazttriie in crire'. scr gtie c[ toale r:.isele se tlag tiinLr'-o singur[ specie, ca ln caztil ponlrtrbclului, ra{ei, iepurelui cle casir gi zrp}'oape ('rr cct'l-iturlinc r,i giiinilor; prin un:ilogie, acesL lucru poate fi stabiliL lntr-t) alnrnlitir tnitsulri $i pcntnr animalelc clomesticiLc care se trag tiin diferite foi'rne sirlbuticc. l)tt:li citepLi detaliile prezenLate in capiLolele anLerioare Ei rlunrerousc'lc 1r-rcrlri publicaLe, sau dac[ sttzrtr:zi diferitelc noastre expozilii, esfe irnposibil sir rlu fii prolund irnpresionat de exlrema variabilitate a animalelor noasLle doinesticii,e gi a plantelor no:rslre cultivate. Nici o parte a ol'ganizttliei nu scapi terndin[t'i de a varia. In general, variatiile afecteaz[ p[rlile de micI imporLan!5 vitalii sau fiziologicfl, ca pi in cazul diferenlelor carc exisL[ intrc speciile incieaproatr)o innidiLe. Intle rasele aceleiapi specii existS. deseori o rnai nlare difercnt[ in cc plil'cgte acerste caractere neritrsemnate der:it intre speciilc naLrira.le ale acelui:rgi gerl, dupri curn a ardlat Isiclore Geoffroy c[ este ci\zul cu talia gi dupl culn cste deseori cazul cu coloritul, texLura, fornra etc'. :rle. piilului, penelor', coarne'lor gi alLor Anexe dcrntice. S-a afilrnab rleseori ci p[rlile inrportante nLr variaz[ nicioclatzi iu stare domesLicir, ins[ aceasta esl.r: o eroal'e total[. Privi{i craniul porctrhri la oricare clin rascle loaltc ameliorate, cLi conclilii occipitali gi alte p[rti foarLe trtociificate, sau i;r'ivi{i craniul boului niata. De asemenea, obsen'a!i la rlifelitele rase clc iel rrli de casl r:r.aniul alungit, cu foramenul occipital, aLlasul pi alte vertebre cervicalcr diferit forrnalc. La girinile poloneze inLre.ager fornr[ a creierului impreuillr cu craniul au fosb rnoclificate, iar la alte rase de g[ini nuntdrul clc vertebre gi forrnelr: r'ertebrelor cc't'r'icale au fost modificaLe. La anumili p oru mbei, f orma ma xilantlui inf erior, lu ngimea rela tivi a limbii, dinren siu nea nirrilor gi a pleoapelor, numflnrl gi forrna coastelor, forrna gi dintensiunea esofaeului, an varia t toate. La a numite ma ntif ere, lu ngimea intestinelor a crescu L
iirt

In cazul ciineltti, bottlui, porclilui al altor clLeva aninralcr, exisLI ntotir'c =si serioase clc a crecle cii tri:ii multe ciintler r':isele noastrc se tlag clin prololil;rrli s[lbatice ciir;tincte; toLugi, ci{iva natrrrali;Li gi rntilli clesciiLori au extins intt'-o miisut'li nejtist.ifical[ crcclin{a irtLr'-o origine multipl[ a anirnale]ol' noitslre dotnersticite. (lrescit,orri reltrzli sti plivcascti intreaga llroblenrI ciintl'-rin singrrr pttllcL clc veclere. Arn arizit i)r. cine\':r carc sustinea cir giinile noaslre se tllrg din ccl prilin o junuitaLe cle ciuzinl rlc specii printiLir-e, sprrnind cii dor-acla originii clorntl lle a poru nibcilor', ralelol Ei iepurilor der c:lsir, llu sclversLe la nimic in

ilnplirii.

CONCLUZII

prezentate in capitolele anterioare. Este binecunoscut cit de mult au variat gi au fost mogtenite la animalele noastre domesticite disp ozi\ia mintal[, g-.usturile, obiceiurile, migcdrile involuntare, caracterul gilagios sau tlcut gi glasul. Ciinele oferl exemplul cel tnai remarcabil de insugiri mintale modificate. $i aceste diferenle nu pot fi explicate prin clescendenla din tipuri s5lbatice distincte. In oricare stadiu de dezvoltare pot apare caractere noi gi pot dispare unele caractere vechi, ele fiind mogtenite la un stadiu corespllnzdtor. Vedem aceasta la diferenta dintre oud, puful d. pe pui gi primul penaj la diferite rase de gdini ; gi mai clar inc[ la diferenla dintre omizile gi gogogile diferitelor rase de viermi de mltase. Pe cit apar de simple, aceste fapte arunc[ lumin[ asupra deosebirilor dintre sl[rile larvare gi adulte ale speciilor naturale inrudite gi asupra intregului mare subiect al ernbriologiei. Noi caractere, care apar pentru prima oar5 tirziu in via![, sint apte sd se atageze in mod exclusiv de acel sex la care au ap5rut mai intii, sau s5. se dezvoJte mai mult la acest sex decit la celSlalt ; sau de asemenea, dupd ce s-a atagat Llnllia dintre sexe, ele pot fi transferate sexului oplrs. Aceste fapte gi mai ales faptul c5, din motive necunoscttte, noile caractere sint in special predispr-rse de a se ataga sexului masculin au o mare insemn5tate asupra dobindirii de citre animalele in stare naturalS a caracterelor sexuale secundare. S-a spus ttneori c5 rasele noastre domestice nu se deosebesc prin particularitSlile constitutionale, insl aceasta nu se poate sus{ine. La vite, porci gi la alte animale de-ale noastre amelioraLe, perioada de maturitate, inclusiv aceea a celei de-a doua dentilii, a fost mult grlbitd. Perioada de gestalie variazd mult, gi intr-r-rnul sau douI cazuri ea a fost modificatl in mod stabil. I.a citeva rase cle pirs[ri de curte gi de porumbei, epoca ]a care dobindesc puful gi prirnul penaj clifer5. Numlrul de nipirliri prin care trec larvele viermelui de m5tase variaz5. Tendinta de ingr[gare, de a produce rnult laple, de a produce mul{i ptri sall ottfl Ia o nagtere saLl in cursul vielii, se deosebegte la diferitele rase. Obserr'5m diferite grade de adaptare la clim5 gi diferite tendinle la anumite boli, la atacurile parazitilor gi la acliunea anumitor otrlvuri vegetale. La plante, adaptarea la anumite soluri, capacitatea de a rezista inghelului, perioada de inflorire gi rodire, durata vielii, epoca c[derii frunzelor sau a menlinerii lor in cursul iernii, proporlia gi natura anumitor compugi chimici in {esuttrri sau seminle, variaz6, toate. tr'xistd totugi o importantd deosebire constitulional[ intre rasele domesticc gi specii : m[ refer la sterilitatea care urmeazd invariabil, intr-un grad mai mare sau mai mic, atunci cind speciile sint incrucigate gi cu exceplia unui nunt[r foarte mic de plante - la perfecta fertilitate a celor mai distincte rase dotnestice, atunci cind ele sint similar incrucigate. Este desigur un fapt dintre cele rnai remarcabile cd multe specii indeaproape inm dite gi care in aparent[ se deosebesc extrem de pu{in, atuttci cind sint incrucigate produc nuntai un mic numdr de descendenti mai mult sau mai pulin sterili, sau

sau s-a redus cu mult. La plante, vedem diferenle foarte mari la simburii difelitelor fructe. La cucurbitacee au variat mai multe caractere de mare importan!5, ca p ozi\ia sesil5 a stigmatelor pe ovar, pozitia carpelelor gi proeminenla ovarnlui din receptacul. Ar fi insl inutil sd enu merdm nu mel oasele fapte

CONCLUZII

chiar nici nnul, pe cind rasele domestice care se deosebesc evident ttnele de altele sint remarcabil de fertile atunci cind sint impreunate gi produc descenden{i perfect fecunzi. Acest fapt nu este in realitate atit de inexplicabil pe cit pare la prima vedere. In primul rlnd, s-a ar5tat in mod clar in capitolul nouHsprezece c[ sterilitatea speciilor incrttcigate nu depinde in special de diferenlele in sLructura lor externd sau in constitulia lor general5, ci in diferentele in sistemul reproduc[tor, analoge acelora care pricinuiesc fecunditatea redus[ a impreu nf,rilbr nelegitime la piantele dimorf e gi trimorf e. In al doilea rind, s-a ar5tat cI teoria lui Pallas dupd care speciile domesticite timp indeltrnsat igi pierd tendinla lor naturalS spre sterilitate cind sint incrucigate, este foarte probabil[ sau aproape sigr-rrd. Nu putem evita aceast[ conclu zie dac1. reflectlltr asupra mdeniei gi fecunditAlii prezente a diverselor rase de ciini, a r,itelor indiene sau cu cocoage gi a celor europene, preclim gi a celor doud neamuri principale de porci. Ar fi deci absurd de aqteptat ca rasele formate in stare domesticd s5" devin[ sterile prin incrucigare, admilind in acelagi timp ci domesticirea elimini sterilitatea normal[ a speciilor incrucigate. Nu gtim din ce cauzd sistemele reproduc5toare ale speciilor indeaproape inrudite au fost aproape invariabil modificate, intr-un fel atit de neobignuit incit s[ fie reciproc incapabile de a acliona Lrna asupra alteia, degi nu in aceeagi mdsurd la cele douI sexe, dupI cum s-a ar[tat prin diferenla de fecunditate dintre incntcigiri reciproce ale aceleia$i specii. Putem insd deduce cu mult[ probabilitate urm[toarea cauzd : majoritatea speciilor natttrale au f ost obignuite cu condi{ii aproape uniforme de via{[ un timp incomparabil mai lung decit rasele domestice, gi gtim in mod pozitiv c[ conditiile modificate exercit5 o influen{5 special5" gi puternic[ asupra sistemului reproducdtor. Aceastd deosebire poate explica deci diferen{a in capacitatea de reproducere dintre rasele domest.ice inCnrcigate gi speciile incmcigate. Aceleiagi rr&uZ se datoregte in prim rind gi faptul c[ rasele domestice pot fi brusc transportate dintr-o clim5 inlr-alta sau plasate in condilii foarte diferite, men{inindu-gi totugi in majoriLatea cazurilor fecunditatea nealteratfl, pe cind o mullime de specii sllpuse ttllor modific[ri mai neinsemnate devin incapabile de a se reproduce. Cu importanta exceplie a fecunditd{ii, descenden{ii raselor domestice incrucigate gi a speciilor incrucigate se aseamind intre ei in cele mai multe privinle. Ei preiau deseori in aceeagi mdsurd inegal[ caracterele pdrinlilor lor, dintre care Lrnul domin[ deseori pe celdlalt gi slnt susceptibili aceluiagi fel de reversinne. Prin incruciglri succesive, o specie poate fi fdcut[ s[ absoarbfl complet o alta, gi aceasta este notoriu in cazul raselor. Rasele se aseam[ni cu speciile in multe alte feluri. Ele mogtenesc uneori caracterele recent dobindite aproape sau chiar tot atit de puternic ca gi speciile. Condi[iile care duc la variabilitate gi legile care guverneaz[ natura acesteia par s[ fie aceleagi la ambele. VarietSlile de culturd pot fi clasate in grupe subordonate altor grupe, dupfl cum speciile pot fi subordonate genurilor, $i acestea din urntd familiilor gi ordinelor, iar clasificalia poate fi artificial[ - adic[ bazat1. pe orice caracter arbitrar - sau naturald. O clasificalie naturalS. se intemeiazl, - in mod sigur la variet[ti gi in mod aparent la specii - pe identitatea descendenlei, precum $i pe gradul de modificare pe care l-att suferit formele. Caracterele prin care se deosebesc varietdtile domestice sint mai variabile decit aeelea

CO\CLUZII

care clcoscbr:sc slteciile, clegi Itu cll nrult tttai nmlt deciL in cazLt I z'.nitrnitor -.pecii polintoLfe. Acest grad mai rrlele cle r-ar-iabililate llu este insfl surprinzirtor, tir.ci,r cotrsiclei'[rn ca valiet[tile au fost sripuse in ger]elal in [,impulilt: t'ecente unor condi{ii variahile cle via{ir gi cti sinf nnrlt mai susceplibile sir fi fost incrlicigate;in multe cazuri ele sufer[ inc[, sau at srrferit recent rnodilicIr'i prin selec'[ie rneLoclicir sau incongIien[5, practicatir cte cltre orx. (,a reguli QcneralI, r'ariet[{ile clomestice se tleoscbesc cu siguran{i in pirrti inui pu{in irnportante tlecit acelea cale deosebe.sc speciilc, gi cind apar cliferen{c intltorLattte, ercestt'u sint lareori fe.r'nr fixate. Acest fapt poate fi insir in{eles tlac[ linenr seallia itc rttt'Lotla cic srlcc{ic a ourului. Aslf el, omril ntr poa Ie obsel'r-a Ia unimalul viu saLl la itlanta vie rnotiificlirile intelne Ia organrlc nl*i importatttc gi nici nu {iner seami dc. ek', atit timp cit sint cortrpatibile r'ri sriniitatea gi via{a. Ct'-i ptrsit crescS.tontltti cle o ugoarir rnodificlare la molarii port'ilor' s[i, clc tin ntolar in plus la ciine, sau drr orice mociificare.'i tracLulrii intcsl,inal sall a:rlLui organ intr'.rn? Cresc[tonr] are grijl ca r-itelc srile sri aihir carnea binc irnp|rnatit cu grd,sinre, sAu cA oilc'sale s[ aib[ grlsinle acun]ulat[ in abdoInen; .si el lr realizat ace'stea. Ce i-ar pirsa horticultoruhli de vreo schimharc. in stt'ucLut'a ovat'ului satt z,r ovulelor ? I)t'oarcce oi'ganele interne irnportante sint sigrrr susceptibile cle ntil]leroaso rnici variatii si cuin acc.sterA rlr Ii probahil transmise, pe cottsidereutttl cI multe rnonstnrozit[!i curioase sint c.reclitare, onlul ar put.ea firr[ incloialS s[ yeahzeze un anunrit grad de modificare lir aceste organr'. Cincl omul a proclus vreo moclificare a unei p[r!i inip61[1nfg, el a ficul-o in gene'ral neintentionat, in corcla{ie cu vreo lrltir parte c,r'iclc.nL[. Ocupindu-se tle exemplu, cle lorrna crestei szlu clc rnotul cle pene de llp cap, el a creat rnuchii gi plotuberante po crraniul gdinii. Ocrrpinclu-se clc fornrer exLerrioar[ a I)ol'utribelului gtrgat, el i-a nrirrit. el]orln voluinril c:sofagului gi a rnririt nurnirttl de coaste, clindu-le gi o rnai nlare lirlime. Iffrind, prin seleclic persisLenfil, cal'uuculcle de pe nruxilanrl superior al porunrbelului r:ilirlor, el i-a rnociificlit cotisitlcraltil forma maxilartrlui inft'rior, gi la fel in rrrulLe alLe cuzuri. Pe de altri liurle, speciile naturale s-ii11 rnodificaL exclusiv pentru binc:le lor, pentru a cleveni altte concli{iilor cle via![ cele niai diverse, penlr'u a eviLa tlugnrani cle Lot fehrl qi penl.r'u a lupta irnpotriva unei nrul{irni cicr concrrlcn!i. Aparlur', irt aserrleinea concli{ii complexe, sc poatc intfunpla rlcseoli ca rnoilific:iri clc celei rnai diverse feluri, aLit la pirli inrportante cit gi la pdrti flr[ inrportanliL, sir lie favora]:ile sau chiar necesa.re; $i a.cestea \:or fi ciobindite incct clar sigur, prin sripr.ar-ieluirea cclor rnai ap!i. $i mai irriportant esttr cli tlifei'ite nrodificirri inclilecLe vor apal'c cle ascrlrenea prin legc.a r-aliaRaselc clontestice au cleseori un caracter anormal sarr semiinonsLl'ri ns, cunl sinL printre ciini: ogarul iLalian, buldogul, cokelril de Blenheim gi copoiul, apoi cileva l'ase de r-ibe $i porci, rnai multe rase cie giiini gi rasele principaie cle porumbr:i. Lii aserrienea rase anolrrtale, p[r{ile, care la speciiie naturale innrdiLe se deost'besc numai pu{ill sau cleloc, au fost considcrabil nroclificate. Aceasta sc poaLe explica prin fapLul ci ornul selec{ioueazd clescori, mai ales la inceput, devia{ii s;tntclurale er-icientc pi setnimonstruoase. Ar trebui tol"ugi s[ firn prudenli cind hot[rim care devialii al trebtri denunrite rnonstruor]se. Astfel, nlt exist[ aproape nici o indoial5 cd dac5. smocul de p[r ca de cal de

{iei

corelate.

CONCLUZ]I

al fi a1"-Inrt pentnr prirna dat[ ]a pashrea domesticitl, el i).r Ii iost cotrsicleral crl o mon"strtrozilate; apoi marele panas de pene de pe captil cocogului polottr;i Er fost caractcrizab ca atare, cu toate cI panaEurile slnL obignuiLe pe capt'Ickr rnrrltor stiir.rri cle pls[ri. De asemencA, anl putea ntitni rnoltsLt'tior:itate cal'rinculele sau pielea increlitir clin juml bazei ciocului portinrbclrrliri c.iliiLoi'englcz, ins[ nu putem r.orhi astfel de excrescenla ceirIle picilLul cul'canului

troasir gi gloltularir de la baza ciocrilui la Carpophagct oceanica. Lrnii autot'i ati sLabiliL o rnare clcosebire intrc rasele artificiale gi cele natut':ilc; clc;i in cirzut'ile erLreme dcosebirea este crlarS, in multe alte cazuri ea esLc rlrbiLrrrrir, delrinzincl rnai ales tlc felul de seleclie care a fost aplicat. Rasele ar[il'it'ia]e sirtt acelca c:u'c rltt fost arneiiorate in mod intenlionat de ciiLre ont; descori cle iiu un aspecL uenalriral gi sint ln moC special suscepLibile cle a-$i pielde crlracLert:ie prin rc't'ersiunc gi plin r-ariabilitaLe continuatS. Pe de altl parl,e-, egii-ntitniLeie lase nal,urale sinl, ace'lea ce se glsesc in {[ri semicivilizate gi carc au virrtuiL anl"elior in legiuni separ":rte, in aproape toate ![rile ellropene. Ele arr fost t'at-eot'i obit'ci-ttl selcc[iei inten{ionate a omului, mai des al selectiei incortgLienLtr gi pllrlial al seleclici nu.Lurale, deoarece animalele crescute in ![rile senricivilizate Irebtiie sir sc inglijcascl in mare mlsur[ de proprii]e lor ner.oi. Asemelte'a rase trafuri--le Lrebuie s[ fi fost dirc.ct infhrenlate de diferenlele chiar rnir:i in couriiliile cle rnccliu. Existii o cleosebire muiL m:ri irnportant[ intre diferitele noastre rase, constincl in aceetl c[ rtne]e igi trag originea clintr-o deviatie stnrctural[ puternic tnat'ctrt.ii siru scutirnonsIrrrclasl care a putuL totugi fi sporitI ulterior prin selec!ie, pe cintl lllt.ele s-rlu foi'rnat intr-rrn mod atit de lent gi insensibil, incit dac[ i-am lttitca vtr{leit sLlirmogii plirniLir-i apror.pe ci nu am putea spune cind gi cum a ap[l'tit pcntrlr ltrirtra tiaLli rasa. Din istoricrr] calului de cul'se, al oganllui, coco$tiltri rie ltrpLii etc:. .si Cin aspectrrl lor general, putertr fi aproape siguri c[ ei au fosL {t;r'rrta[i pliritr-urr I]roces iellL de arneliorare; gi gLim c[ acesta a fost ct\zul portitnbc'lului cirkilor', plecun] 5i al altor ponimbei. Pe cle alt5 parLe, este sigur c[ raselc clc oi de Ancona qi I{iiuchamp gi aproape sigur r,itele niata, baselii gi nropgii, g[inile slltircle gi'celer cre{e, pomrnbeii jucltori cu fala scurt[, raleic cti ciocul incorroiat etc., au aptiluL clinLr-o dat[, eproape in aceeagi sLare in cat'c le l.edem asLirzi. La fcl s-a lntirnpl:tL gi cu mtilte plante cultivafe. Frecvenla acesLor caztrri ar clucer probabil Ia plrerea grepitfl c[ speciile naLurale au apiu'rrt deseot'i in acelagi rnod abrupt. Nu avem ins[ nicio dor.ad[ c[ in stare naLrilalli apiu', satt c'cl pulin se procreeazri continuu, nlodific[ri structurale abrulttc; gi sc pot prt'zcnta nrulte argumente de orclin general impotriva unci ascnlcrlea pirle.r'i. Pe de altli parter, a\rer]r clovezi din bclgug asupra constantei aparilii in starc ttaturaLt a unor rr$oare diferenle indivicltiale de cele mai diverse feluri gi ajungenr r'.slfel la concluzia cI speciile igi clatoresc in general originca seleclie; tratrtt'ale tttrcn'difelenle exLrem ctre rilici. Acest proces poate fi cornparat in nio,' sl,rict cu atneliorarea lerntir gi tre'ptat,l-r a culuhri de crlrsc, a oganllui 5i a cocogulu; de lupt5. DcoaI'ecc liecare detaiiu st,r'rictural al fieclrei specii trel:uie s[ fit: adapLaL ln tnoci stlict cr,ncliliilor ei cle vialii, rareori se va intimpla ca numai o singur[ parte si fic rriotiificatir, ins[ dupI cum s-a ar[tat mai inainte, rrroclific[rile coadaptate nu tr'cbuie s5 fie absolut simultane. Multe varialii sint totuEi

CONCLUZII

inrudite nu se deosebesc decit rareori sau niciodat[ numai printr-un singur caracter; $iaceea.siobservalie poate fi aplicat[, intr-o anumiti m[sur[ gi raselor domestice, pentru c[ atunci cind acestea difer[ mult lntre ele, in general se deosebesc in mai multe privinle. Unii naturaligti afirm[ cu curaj') c[ speciile sint produclii absolut distincte, netrecind niciodat[ trna intr-alta prin verigi intermediare, suslinind totodatd ci varietfllile domestice se pot intotdeauna lega fie intre ele fie cu formele lor parentale. Dac5" am putea gisi ins[ lntotdealrna legflturile dintre diversele rase de ciini, cai, r'ite, oi, porci etc., nu ar fi existat permanenta indoial5 daci ele se trag dintr-una sau din mai multe specii. Genul ogar, dacd se poate utiltza un asemenea termen, nu poate fi legat indeaproape de nicio alt[ rasi, afarl doar dac[ ne intoarcem la monumentele egiptene antice. Buldogul nostru englez constituie de asemenea o rasd foarte distinct[. In toate aceste cazuri trebuie excluse desigur, rasele incrucigate, pentru c5 speciile naturale distincte pot fi de asemenea astfel unite. Prin ce verigi poate fi gdina de Cochinchina strins legat[ de alte rase ? Ciutind ln !5ri indep[rtate rase pdstrate inc5, gi recurgind la surse istorice, putem asocia indeaproape porumbeii juc[tori, cei cdldtori gi cei barbi cu porlrmbelul de stinc[ parental ; nu putem insd asocia in acest fel porlrmbelul turbit cu cel gugat. Gradul de deosebire dintre diversele rase domestice depinde de mdsura modific[rii pe care au suferit-o pi in special de neglijarea gi de disparilia definitivd a formelor intermediare gi mai pulin preluite. S-a sustinut deseori ci modific[rile la care au fost suplrse rasele domestice nu arunc[ nici o luminl asupra modificdrilor pe care se crede cd le-au suferit speciile naturale, afirrnlndu-se cd primele nu sint decit simple produclii temporare, revenind intotdeauna la forma lor inilial5 de indatl ce se sdlb5ticesc. Acest argument a fost bine combltut de dl Wallacez), iar in capitolul treisprezece s-au dat detalii complete, aritind ci tendinta spre reversiune la animalele gi plantele silb[ticite a fost mult exageratH, degi f5r[ indoial[ ea existd intr-o oarecare m5sur5. Ar fi contrar tuturor principiilor suslinute in aceastI lucrare dac[, supuse fiind la noi condilii gi obligate s[ lupte cu o multime de concuren{i strhini pentm satisfacerea propriilor lor nevoi, animalele domestice nu s-ar modifica in decnrsul timpului. Trebuie de asemenea reamintit c5 multe caractel'e se gdsesc in stare latent5 in toate organismele, gata de a se dezvolta in condilii potrivite gi c[ tendinla spre reversiune este indeosebi de puternicd la rasele modificate in timpurile recente. Vechimea unora dintre rasele noastre dovedegte ins5" in mod clar cd ele rdmin aproape constante atita timp cit condiliile lor de viatfl r[min aceleagi. Unii autori au sus[inut cu curaj cd gradul de variatie la care sint susceptibile formele noastre domestice este strict limitat ; aceasta este insfl o afirma[ie bazatd pe putine dovezi. Indiferent dac[ gradul de modificare in oricare directie particular5. este limitat sau ru, tendinta spre variabilitate general5 este ins[, dupI clt putem aprecia, nelimitatfl. Dupd cum rezulti din cercetdrile lui Rtitimeyer gi alfii, vitele, oile gi porcii au variat in stare domesticfl incd din
1) Godron, De I'Espbce,7859, vol. II, p. 44 etc. 2) Journal Proc. Linn Soc., 1858, vol. III, p. 60.

de la inceput legate prin legea corelaliei. Prin urmare, chiar speciile indeaproape

CONCLUZII

713

timpurile cele mai indepdrtate. Totugi, aceste animale au fost ameliorate foarte recent, intr-un grad fdrd precedent, ceea ce implic[ o continu5 variabilitate structural5. DupI cum gtim din resturile glsite ln locuinlele lacustre elveliene, grlul este una dintre cele mai vechi plante cultivate, gi totugi ln prezent apar deseori r.ariet5li noi gi mai bune. Poate cI niciodatl nu va fi produs un bou de talie mai mare gi de proporlii mai frumoase sau un cal de curse mai rapid decit animalele noastre de astdzi, sau o agrirs[ mai mare decit r,'arietatea London ; ar fi ins[ prea indr5zne! acela care ar afirma cd in aceste privin{e limita exbrem[ a fost definitiv atinsd. S-a afirmat de repetate ori cd la flori gi la fructe a fost atins[ perfeclia, ins[ modelul a fost curind intrecut. Poate c5, nu va mai fi produsS niciodatd o rasd de porumbei cu un cioc mai scurt decit acela al porumbelului jucdtor cu fala scurtfl de azi, sau clr unul mai lung decit al porumbelului cdl[tor englez, pentru c[ aceste phs5ri au constitu{ii debile pi sint proaste reproducdtoare ; lungimea ciocului este ins[ un caracter care a fost persistent ameliorat in cursul ultimilor 150 de ani gi unii dintre cei mai buni cunoscltori neag5 cd telul a fost atins. Pentru motive care ar putea fi indicate, este probabil c[ pdrtile care au ajuns ast1,zi la maxima lor dezvoltare, dupd ce ar rdmine timp indelungat constante, ar putea s[ varieze din nou, in noi condilii de via!5, in direclia dezvoltdrii. Totugi, dupi cum afirmi dl Wallace pe bunfl dreptates), trebuie s[ existe o limitfl a modificdrii in anumite direcliuni atit Ia formele naturale ctt gi la cele domestice. Aga de exemplu, trebuie s[ existe o ]imitd pentru viteza orichrui animal terestrn, aceasta fiind determinati de frecarea care trebuie invinsfl, de greutatea care trebuie transportat[ gi de forla de contractie a fibrelor musculare. Calul de clrrse englez poate sh fi atins aceastl limitd ; el ins[ depdgegte deja ca vitez[ pe propriul sdu strdmog sdlbatic gi toate celelalte specii de cai. Fa![ de dimensiunea corpurilor lor, porunibelul jucfltor cu fa{a scurt[ are Lln cioc mai scurt gi cel cil5tor nn cioc mai lung decit oricare specie naturald a familiei. Merii, perii gi agrigii nogtri fac fnrcte mai mari decit acelea ale oricdrei specii naturale ale aceluiagi gen ; gi la fel sint mtrlte alte

Avind in vedere marea deosebire dintre numeroasele rase domestice, nu este surprinzdtor cd un mic nnmdr de naturaligti au conchis c5 fiecare din ele se trage dintr-o form[ inilial[ distinct5, cn atit mai mull. cu cit principiul selec[iei a fost ignorat gi numai recent marea vechime a omlllui ca crescfltor de animale a devenit cunoscut5. Cu toate c[ nll clrnosc mare lucru din arta cresc6torului, majoritatea naturaligtilor admit clr ugurin{[ c5" oricit de neasem5ndtoare sint ele, diversele noastre rase se trag dintr-o singurfl tulpin[ ; ei nu pot indica insd verigile de legdturfl gi nici nu pot spune unde gi cind au apdmt rasele. Totugi, aceiagi naturaligti declar[, cu un aer de pmden{d, filozofic5, c[ nu vor admite niciodat[ c[ o anumit[ specie natural[ a dat nagtere unei alte specii,
pind ce nu au snb ochii lor toate treptele de tranzi\ie. Amatorii utilizeaz1, exact acelagi limbaj in legdturfl cu rasele domestice. Astfel, autorul unui excelent tratat despre porumbei spune c[ nu va admite niciodat5 ce porumbelul cdldtor gi cel rotat sint descenden{ii porumbelului de stinc5 sSlbatic, pind ce tranziliile nlr vor fi fost ,,efectiv observate, putind fi repetate ori de cite ori omul doregte
s)
The Quarterlg Journal

cazuri.

of

Science,

octombrie 1867, p. 486.

CO)iCLLTZII

sii se ocirpc de acesL luct'ti". Este fIr[ indoialir greu s[-!i ciai stama cI rnoclificlri trciu:;cmnate, aclunate tirnp dc sccole indelungater, pot 1;r'oclrice asenlenea mari l'eztlltaLe, insl"t accla care rlorcgte sit inleleagl orig=inea raselor clornestice sau aceea a slteciilor naLurale Llehuie sir invinei aceasL.i dificultate'. Catizerle caro stiruulertz[ r'ariabi]itatea si legilc care o guvelnr,azl au fost tlisct:tater al-il dc recent inciL ttici trtt este nevoie clecit s[ ingir prrncteleprirrcipale. (,tritoscincl cI ol'gattismeler donte'sticite sint mult nrai suscepLibile ]a u$oare tieviti{ii stt'ttcLttrale gi la nlonst.ruoziLit!i clecit speciile cal'r) tr[iesc in condiliile lor ltaLrtt'ale, ri :lviird in vedere c.1 speciilc larg r[spinrlite variazd in geneyai tllai ruttlb decit acelca care ocupi l'cgirini limiLrile, putern Ceduce cI variabiliLatea clepincle ln prirnul rinci de condi{iile modificatc cle r,iat[. Nu Lrebuie sl trecernt cu t.cdet'ea e'fecteler contbinaliei inegale ale caracterelor pr.ovenincl clc la ambii pirrin!i, sau:rlc lerr-errsiunii la strimogi antc,riori. Condi!iile moclificate iltl o Lentlin[[ special[ der a fac'c olg-anele reproclucirtoare mai rntr]b s:iu mai 1;ulin incapabile rle fccuntlat'e, clrrp[ ('urn s-a ar'5LaL in capitolul consacrat acesIrri sttbiecL, $i ca ut'lnrlre, de'scori ucesl,e org-.line nu rerlgcsr] sir transrnitl fidel caractt'rerle ltarentale. Condi{iile nrodifitraIc ac{iclncaz[ cle asemenea in rnocl ciirect gi Itob5riL r'isupra organrzA{ieri, astfel cit Loli sau aproape to{i indivizii aceleiasi specii astfel supuSi sint modifica!i in acel:iri fel; nu puLem ins.i decib rareori srrll chiar niciociatir sir sprtncm cier ce ltarlea a.ceasta sau accea este afectati in mr_rcl special. 1'otugi, in rnajoritatea cazrtrilor o schirnbare a condiliilor parc sI ac!iorteze in mocl nedefiniL, pricinuind varialii felrrliLe, aproape in acc'lAgi mocl cun] expunerea Ia frig satl absorblia aceleiagi otr[vi afecteazi clifcrili indivizi in tliferiLe fehrli. At'etn trtoLivc cie a blnui cir Lin exc,s obignuit, de hrzlnir fo:ir-[e ntrLriLir'[ sart uii excc's tlc uziir'lt a organizriliei ciin cauza niigcirrii -cint priternicc calrze stinrtrlaLir-er ale r-at'iabililirtii. I)acir consicierirm excrescenla simeLricit $i cotnpler."i caitzatir clc o piciiItrr[ rniritisculI der ott'ar,i"-r pr-odusir dc o insectli galicolir, putenr ii coitr-ingi c::i rnici rnodific[ri:-,lc consl-iluliei chinticer alc ser.ci saLl alc sinqe'lui pot dricc la rnotlificiiri structurale erxtr:lorCinarc. Folosirea rnai intcnsX a ultui mttgchi cu diversele sale plrli anexe gi activitateril rntirilii a rinei qlande sau a unr'i alt organ, duc la o clczr.oltare crescutl a acesLora. Ntfolosit'ea are ttu efecL contrariu. Cu toat,e c[ ]a formele clomesLice organele tlcvin t:neori nrclirncntare prin a\.ortare, nri avem nici un motir. de: a presupllllt) cit acea.sta esLc numai o urnlare a nefolosirii. Dimpotrivir, la speciiie nattn'ale nulxeroasc orgelte par s[ fi dervenib rtrlimenLare prin nefolosire, ajutaLti clc principiul cccluotniei de clegt,erc impreun[ c]u incrucigarea rcciprocS. CorirplcLa ar-ot'tale lru poate fi explicat[ decit priir ipoteza prezcntatl in capitolul auLerior, aclicii prin clistrugerea definiLir-[ a ger.nrcnilor sAu r] gemulelor pir{ilor inutile. Aceastl deoserbire clintre specii gi varieL[{i clornesl-ice poate fi partial explicati prin fapLul cI ncfolosirea a aclional, asul)r'a accstora din urm[ un timp instrfic:ient cier lung, gi parlial prin faptul ci acestea sint scutiLe de olice luptai aprigir peutrtt crxistenli, care atrage clup[ sinc o economie rigid[ iu dezvoltarea fiecirei 1ltil"li, la care sint suprrse IoaLe'. spcciiler in stare naIuralir. 'I'otitgi, leQea compensa{iei satr a echilibrului, care clepinde cle asernel}ca cle ecouontia de ert'gtere, a afectat se parc inLr-o anLtmitl mirsurl gi formele noastre dornestice.

CONCLUZII

rlproape fiecare parte a organizaliei devine foat'1.'-' r'ariabilit, gi curl] r'arialiile stnt ugor selec{ion.tte, atit congtient cit gi incon;Lient, esIc foarte greu de a desscrbi e'fectele selcrcliei r-ariatiilor ne:clefinite cle acliunerrt clirectI a condiliilor de viatir. E,ste posibil, de ercrnplu, ca labele ciinilor nogll'i tlc apri gi ale ciinilor arnericlrni care sint nerroi[i sir c'il[torcrascir nutiL 1le zirll:trlit, sir fi rlevcnil, par[ial paluraLer, fiind slimulatc plin clersfacerrea larg'ir a tlceert.ekrr. Esle insl mai plobalril c[ palmarea, ca pi nembrana dintre ileQtrIell'unutniLol portrurhei,:ru apiinrt sponLan gi arr fost ulLerior rnlrite prin fzrltLtrl cil cei mai btrni inotitori qi cei care ci,rl5toreau cei nrai bincr pe ziipad[ liu losL cons('l'\'a{i in curs de mai rnulter generalii. IJn arnator care ar tlori sir tnicgot't'zcr talia b:rntamilor sau a porumbeilor s[i jucltori nlr s-ar glncli nicioclalir sir-i flSnlirrzcasci ci r,n'selccliona inclivizii cei mai mici care ar apare in rnorl sirolttnn. llanriferele se'ilasc uneori lipsit,e de pirr gi s-an folmat rase fdr[ 1;itr', ittsit nrr t'xislii nici un rnotir. si credern c:i acest hrcnr a fost pricinuit. cle o cliniir Lolitlli. Lli tropice cirlclura facc deseori ca oile s[-gi piarcl[ lina, irlr pe cle altir p:rrLrr ulilezelt'rr gi fr-igrrl ac{.ioncazf, ca un stirnulent clirect pcntrtr cl'e5l-erc& llirt-tiliri. Cinc va preLinticr lnsir sI hoLiirascir in ce mlsur[ blana qfou,.s[ a anirnalelor urcLlce siiu culoarea lor alb[, sint datorite ac{iunii clirecLe i]. unei clirne ruspre 5i in cc rtrilsurl conservzirii in cursul unui lung gir dc generalii a animalelor cerlol rnai binrr protejate? I)inlre LoaLe legile care gnr.erneazir variabilitatea, aceea a corela{iei este urla clintre celc mai iniportilnte. In mr-rlte czrzuri de u$oare cler.ialii stnrcturale precum gi ciet qritve tnonsbruozit.rli, nu putent nici mr"rcar presripulle care este ntttura corela{iei. Ptrtcnl r-cdea insfl ci pir{ile omologc, ca r]rcnrhrele antcrioare si ccle postelioiirr:, piiml, copitele, coalnele gi din{ii, care sirrt foarte asemfurdLoarc ii1 lrul'sul yrlirnci ]or dczr.oltirri.si care sint supuse unor contiilii sittrilat'e, sint etttinrttncnte susceptibile sir fic rnoclificatc in lrcelagi fcl. Avind aceeagi ltaLut'it, 1-'irr[ile onroloqe sint aptc si se contopeascir gi itrrnci cinci sint ntai urrrlLe, s[ t.arie'zc ca num[r. Ctr toaLe c[ fiecare varialier este direct sau indirect pricinriill de o rnodificrirc oarecare in condiliile inconjtrr[toare, nu trebuie sH uit[m c[ natura organiza\it'i itsupla cirrcia se aclioneaz[ este factonrl cel mai important in ceea ce itrivegle rczilltatul. Vedern a.ceasta la clifer"ile organisme carc fiind puse in conclitii sirnilare variaz[ intr-un mod cliferit, pe cind organisme indeaproape inrudite, in conclilii diferite variaz[ clesc'.ori aprozrpe in acelagi fel. Vedem aceasta in cazut'ilc cind aceeagi niociificare reapare frecvent la aceezr5i varietate, la ltrngi inLtrn'ale cle tinlp, gi cle ascn]rnca in celc citeva caznri rernarcabile cle varialii :rnalclge salr paralcle care au fost prezcntate. Degi citeva din aceste din urmi cazuri sillt t-latorate reversiunii, altele nll pot fi explicaLe in acest fcl. Prin ac[irrnea indirect[ a condiliilor modificate asupra orgarriza[iei, datorit[ org-anelor rcproducfltoare astfel afectate; prin ac[iunea directzi a unor aserncrlea condilii care fac ca indivizii aceleiagi specii s5" varieze fre in acelagi fel, fie ilr niocl cliferit, in conformitaLe cu micile diferenle ale constituliei lor ; prin efc'clcle folosirii ucccnLrrate sau reduse a p[r!ilor, gi prin corelalie, variabilit.atea formelor" rloastre clomestice este extrem de compiicat[. Intreaga organiza [ie devine pulin plasticri. Cu toate c[ fiecare modificare trebuie si aibir propria sa cauz[ stimultativd gi cu toate c[ fiecare este supush legii, totugi atit de
I)c'oarcrce

in sl"ilre dornestic:i

CONCLUZII

rareori putem urm5ri relalia precis[ intre catzd gi efect, incit sintem tenta!i s5. r'orbim despre varialii ca gi cind ele ar apirea in mod spontan. Le putern nttmi chiar intimpldtoare, ins[ numai in sensul in care spunem c5. o bucatd de stinc[ c[zr"rt[ de la inillime iSi datoregte forma unei intimpl5ri. Poate c[ meritfl, s[ examiniim pe scurt rezultatul expunerii unui mare uttmdr cle anirnale de aceagi specie unor condi{ii nenaturale, ldsate sd se incrucigeze liber fdrir nici un fel de selec[ie, gi apoi s[ considerim rezultatul, cind selec{ia este pusl in aplicare. S[ presupunem c[ 500 de porumbei de stincfl silbatici sint linu!i inchigi intr-o volier[ in [ara lor de origine, c[ sint hr[nili aga cum sint hrdniti de obicei toti porumbeii gi cd nu se las5 ca numdrul lor s[ creascd. Cunoscind c[ porumbeii se reproduc atit de rapid,presupun cd pentru a-i menline in numdr constant anual vor trebui ucigi intre o mie gi o mie cinci sttte de phsdri. DupI ce au fost crescute in acest fel mai rnulte generatii, putem fi siguri ci unele din pHs[rile tinere vor varia gi c[ varialiile vor tincie s[ devind ereditare, deoarece in prezent mici devialii structurale apar deseori gi sint ereditare. Ar fi obositor de a ingira multimea de caractere care continufl incd s[ varieze satt care au variat recent. Multe varia{ii ar apare ln corelalie rina cu alta. A$a bunSoar[ lungimea remigelor pi a rectricelor, num5rul remigelor prilrlare, precum gi numlrul gi l[limea coastelor, in corela{ie cu talia gi forma corpului, numirul de solzi in corelatie cu dimensiunea picioarelor, lungimea limbii in corela{ie cu luneimea ciocului, dimensiunea ndrilor gi a pleoapelor preclrm gi forma maxilamlui inferior in corelalie cu dezvoltarea carlrncului, caractenrl golag al puilor cu viitorul colorit al pelajului, dimensiunea picioarelor cu acea a ciocului gi alte asemenea caracterc. In fine, deoarece s-a presupus ci pds[rile noastre sint inchise intr'-o volier5, ele nu iSi vor utiliza aripile Si picioarele decit pulin gi ca urmare, anumite p[r!i ale scheletului, ca sternul, omoplalii gi picioarele, \ror deveni ce\ra mai mici. Deoarece in cazvl presupus de noi in fiecare an trebuie ucise la intimplare numeroase pdslri, nu existd probabilitlti ca vreo noud varietate s[ snpravie[uiasc[ timp suficient pentru a se reproduce ; gi cum variatiile care apar slnt de o naturi extrem de diversf, existd foarte putine probabilitdti ca douI pdsdri care au variat in acelagi fel sd se tmperecheze. Totugi, chiar dacd nu este astfel imperecheaffl, o paslre care variazb, igi va transmite citeodath caracterul s5u puilor; $i acegti pui, nlr numai c[ ar fi supu$i aceloragi condi{ii care au pricinuit pentm prima dat[ aparilia varialiei respective, dar ar mogteni in plus de la pirintele lor modificat o tendin!5 de a varia din nou in acelagi fel. Agadar, clac[ condi{iile au tins in mod hotdrit sd produc[ o anumit[ variatie particular5, in decursul timpului toate pdsirile ar putea fi modificate in mod similar. IJn rezultat cu mult mai obignuit ar fi insd ca o paslre s[ r'arieze inLr-un fel gi o alt5 paslre intr-alt fel ; una s-ar nagte cu un cioc ceva mai lung, alta cu un cioc mai scurt; una ar c5p[ta citeva pene negre, alta citeva pene albe sau rogii. $i cum aceste plsdri s-ar incruciga reciproc in mod continutt, rezultatul final ar fi un grup cle indivizi deosebindu-se unul de altul in multe privinle, insd numai cu pu[in totugi mai mult, decit porumbeii de stinc[ ini[iali. Nu va exista ins[ nici cea mai micd tendin!5 cle a se forma mai multe rase distincte. Dac[ se vor trata douh grupuri de porumbei in modul descris, unul in Anglia gi altul intr-o {ar[ tropicalfl, cele dou5 grupuri fiind alimentate cu diferite feluri

CONCLUZII

de hrand, se vor deosebi ele oare dup[ mai multe generatii ? DacS reflect[rn asupra cazurilor prezentate in capitolul douSzeci gi trei gi asupra unor fapte cllnr ar fi deosebirea de altl datd dintre rasele de vite, oi etc. in aproape fiecare regiune clin Europa, sintem tentati in mod serios s[ admitem cd cele doud grup;ri vor fi dif erit modificate prin influenla climei $i a hranei. ln majoritatea cazurilor ins[, clovada acliunii definite a condiliilor modificate este insuficient5. In legdturl cu porumbeii, am avut ocazra sil examinez o mare coleclie de soiuri domesticite care mi-a fost trimis[ din India de cdtre sir W. tr'lliot, constatind ci acestea au variat intr-un mod remarcabil de asemdnfltor cu pisdrile noastre ellropene. Dac[ douI rase distincte sint amestccate irnpreunI in nttmdr egal, existl motive cle a blnrii cd intr-o anumiti mlsurd ele vor prefera s[ se itnperecheze cu propriul lor soi, ins[ deseori ele se vor incruciga reciproc. Datoritfl vigotii gi fecundit5tii mai mari a descenden[ilor incrucigati, intregul grup va fuziona reciproc in acest mod mai curincl decit s-ar fi intimplat altfel. Din faptul ch anumite rase sint dominante asupra altora, nu urmeazd. cil clescendenta fuzionat[ reciproc va avea un caracter strict intermediar. Am dovedit de asemenea c[ actul incnrcig5rii in sine imprimd o puternic[ tendin!fl spre reversittne, astfel cd descendenlii incruciga{i vor tinde sh revin[ la starea porumbelului de stinc[ inilial; gi probabil c[ in decursul timpului acegtia nu vor avea un caracter mult mai eterogen decit in primul nostrLl caz, cind pds[ri de aceeagi ras[ erau inc]rise impreu ni . Am splrs cd descendenlii incrucigati ar cigtiga in vigoare gi fectrnditate. Din faptele prezentate in capitolul gaptesprezece nu incape indoiald astipra acestui fapt gi cu toate cd nu se pot obline atit de ugor dovezi asupra acestui punct, esfe aproape sigur c[ consangvinizarea continuatl indelungat duce la iezr-rltate dlun[toare. DacS la hermafroditii de toate soiurile, elementele sexnale ale aceluiagi individ ar acliona in mod obignriit until astlpra altuia, cea mai indeaproape consangvinizare posibilfl ar fi perpetuS. Trebuie ins5 sd aveln in veder-e c[f chipd cite..stiu, structura tutttror anitna]elor hermaflodite permite gi deseori necesil[ o incrucigare cll un individ distinct. La plantele hermafrociite intilnim neincetat clispozitive cornplicate gi perfecte pentru acelagi scop. Nu este exagerat de a afirma c[, dacd folosirea ghearelor gi a coltilor Llnui animal carnivor, san a aripilor gi a cirligelor d. pe o s[min![ pot fi deduse sigur din strttctura lor, putem tot atit de sigur s[ deducem c[ multe flori sint construite cu scopril precis de a asigura o incrncigare cu o plant[ distinct[. Din aceste diverse .onsi.letalii, pentnr a nu mai menliona rezultatul unei lungi serii de experienle pe care le-an1 efectuat, trebuie admisfl concluzia la care s-a ajuns in capitoltrl iu care ne-arn refel'it gi anume cd din concursul sexual a indivizi distincli se obline un mare avantaj de un fel oarecare. S[ rcvenim la exernplul nostru: am presupus pin[ acum cd p5s[rile sint menlinute in a celagi numdr prin uciderea la intimplat'e, insi dac[ se admite cea mai sirnpl[ alegere in conservarea lor, intreg rezultatul va fi schimbat. I)ac[ proprietanrl ar observa vreo micd varialie oarecare la una din p[sirile sale, pi af dori s[ oblin[ o ras5 astfel caracterizatl., el ar reugi, prin selectie atenLS, intr-un timp surprinz[tor de scurt. Considerind c[ orice parLe care a variat odatd continud in general s[ varieze in aceeagi direclie, este ugor ca prin

CONCi,LIZII

fiind mai urult culLivzite gi producind ciLeoclaLzi

prir:inlii lor.

conser\-aleil coutittr-t5":r irtciivizilor celor ntai pLiLernic cilr'lrcLt'riza.ii, sir sc liriicc gr:"ictul clc tlifercn{iele pinii la tirl inalt tnoclel tle pelfccr{ie s;tabiliL clinairrlt'. Aceasta csle seleclia tnr',l"odicl. I)ucir, filir vl'eun gind de a clea o nouir lasI, pr'opl'ierLunrl volielt,i ilur gi sinrplu iu'adrttila, de cxcttipltr, pirs:iriler cu ciocul scurt ruui rnrilt decit 1;e cele c:tr ciocul lung, atunci cincl trebuie sit le reducri nrrmfu'ui el Ar rrcicle in genei':il I)e acesta clin tirnltl i gi nrr incape indoizrll cir in 6]gcursril r.l'eurii el gi-ar moclificr,r lislfel in rnotl sensibil tulpina. Dricir dorrii persoane al'llne Jlonlnrbei gi ar proceda irt acest fci, trst,e pti!in probabil ca ele s5, prefere e.\itct aceleiigi caractcre; riescori ele nr prefera, clupii cnlrl 5titn, calacter-e clirecL opirse gi piitir la urn'u"I, cele clouI Qrupr] \'or ajunge sit sc cieost-beascl. Aceasta s-ii intiinplat efuictiv ctr linii sart fatnilii cle vitcr, oi gi ponrrnhci, care au fost [inuLe gi inglijil,e crr a[.t,irlie Limp intichingaL tie tlife:r'i!i cresc.iLriri, firrfl \'l'eo clor"irrfli clin pnltca lor.sir Iornrt'.ze subrase rioi gi ciistincLe. Acest fel incongLicnt clc selec[ie inLrir iu licliurrc rnai ales la anitnillele loarte folositoar.e omrihri, penti'u cil ficcllle incealci sI ob[in[ cei ntui huiii ciitti, cai, crrle nrai bune vaci sau oi, firrir sir sc gtnclelrscd la viitoarea lot' tlcsct'ntlen{it, accsIe anirnale transrnilinri tlr.scenrlenlilor ruai niirll, sau rnai pulin sigur butrele lor insugili. $i ninreni nu erstc tiLit cicr nesocotiL incit s[ reproclucI aniuralele celcr nrai proaste. Chiar siljraLicii, rilunci cind rlin cauz.a rnarilor lipsuri sinL nevoi{i s[-gi rrc:ici5 urterle clintlc nnirnale]e lor., ci rtistrrrg pc celc ittai proitste gi iSi pistt"eazra 1tc cele rnai bunc. I-u urtirnalrle {inirLc perttrtr folosin{[ pi ntr liull.lai 1-renLrr"r clistractie, riiferiLc uroclc pt'ctioruinl in rlifr.riLe rt'.gitirti, cL'cet ce ciLtcc la pitslrurca .si in conscrcirr{[ la llansuriIclt'a a LoL fehrl de palLicullrritiili ueinsrnttrirte in cariicLere. Acelagi irroct's a fosL uiriiirriL in legltulli ctl ltomii noSLli frticl.ifer.i gi legumele noa.sLre, cr-'lc nrai ]tune soirn'i
clu5sLrnclen!i

mai btrni cicciL

Dilelite linii, la cal'e tocntai ne-arn refr-'riL gi carcr alr fost produscr dr, ci'escltori firrir r,'reo dorin![ din parlca lor cle a ob(ine un aselnenea rezulLaL, prczintli o excelenti dovadii a forlci selec{iei incongtiente. AcerisLir ftirnrS. cler sclccfit a dus probabil la rezulbale cu nttrll niai imporlanter de'ciL selectia nreto<iic[; cn este cle asenreneil irnpot'tantI dir-r puncL cle l't'rlere tcrtrctic, plin 1r]al"cu t'i ascntlnarc cu selccrlia nirttrralli. Astfcl, in cursul lices;Lui i-rloctrs cci mai l:uni pi rnui prelui!i indivizi nu sint seltarali gi oprili cie r-l sc imitelecitcu cu al[ii de ri('L'r):r$i ras[, ci sint pur gi sinrplti plefelatli pi pirsLlali; ucei,sla ciuce tottipi in rrod inevitabil la nrodificarea pi tlnreliorareli lor treptatir, aga cd lll cele clin urrnii

nrult cu speciile naturalc. Dorin{a onrrilui de a poseda aniurale pi planLe in toale privin{ele tiin ce in ce rnai folositoare, nu ai'e linlite ; de asenlenea, dat.olitl ntociclot' c:ire nrei'g la exLrente, anratolul cioregtc inlotcleauna s5. producir fiecale caracLer din ce in ce rnai puternic pronuntat. Agadar, prin aclii-rnea prelungitir a seleclici

ei domina prirr excltiderea vechii forme parentale. La animalele noasLre dornesLicile selectia naLurald irnpieclicir prorlucei'eir de rase cu deviii{ii stnicturale clfu,rnirtoare. In cazul anintalelor {inute rle srilbatici satt de poporire semicivilizaLe, care trcJrtrie sit se ingrijt,ascir in nl?.r'r) nrdsurS, gi in difcrite condilii de propriile lor ncvoi, seleclia natural[ tlebuic sir fi jucat un rol mai important. Probabil cr'r dt-. acrrcra cle so asearniin."t

intirnplat Lecent clr porcii in tot cuprinsul Angliei. In lara lor natal5, r'itele ,,long-hol'II" an fost ,,inl[Lurater brusc ca cle o plagir mortale"r", prin introducereil vitelor,,short-horn" 7). Constatlm in jrirul nostru rezultatele e1s6:L'{ionale carc aLl urlnat ac{iunii indelung continuat[ a selecliei meLodice pi incongLiente, dirijalS intr-o anumitd m.{surI dc seleclia natnralir. Comparrilti numeroasele anirnale pi planLe pr'zer}tzrte Ia expoziliilc noastre, crr fornrele parentale, in nrisura in care acestea sint cttnosct,rtt', sau consr.llLa!i verchilc rllrte istolice in IegSLnr[ c]u starta lor antericiar5. I'Iajoritatea aninralelor noastre clonresticite ALr dat naptele la nur]reroase rase dislincte, crr exceptia acclora care nu poL fi ugor supuse selec{iei, ca pisicile, coteniia gi albina de slup. I)upI ceea ce $Lirn in legitur:i cu procesul selec{iei, formarea r}Lrnreroaselor nous[r'e rase a fost ]entli gi trepLatir. Omtil care pentnt prima clatri a obsen'at $i a pistrat un ponrmbel cu esofagul pulin rnai rnlrit, cu ciocul ceva rnai lung, sau cu coada pulin rnai clesfrigurat[ clecit obigttuit, nu a visat niciodat.l c[ a fflcut pritnul pas spre crr)area unrii porumbel gugzrt, cilirtor salr roLat. Onml poate crerl lru numai rase anorrnalc, ci gi alte rilse, avincl intreaga lor structurii :idmirabil coordona[5 pentru anunrite scopriri, ca buniroalii calul rie curse gi cel de por.arI, saLl oganrl gi btildogul. Nu estc citugi
4.1

trteLodice Ei incongLienLe, exisL[ la fiecare rasi o tendin{[ constantA de a deveni din ce in ce rnai cliferitd cie forma sa parenbali; ,si atunci cind mai rnulle rase au fost pt"oclnse gi sint pretuite pentrn calitflli cliferite, existh o tendin!fl ca acestea sir st'. tleosebeascir din ce in ce mai mult una cle alta. Aceasta cluce la divcrgenla caracLerelor. Pe rn[surd ce subvarietirli gi rase ameliorate sint Iormate in nrod lent, rasele nrai vechi gi rnai prilin ameliorate sinL neglijate gi se recluc ca nuni5r. Cind in aceeagi staliune existS. pr-r{ini inclivizi dintr-o rasS oarecat'e, collsangvinizarea contribuie', prin rcducerea vigorii gi fecunclit[{ii, la clisparilia lor. Astfel, verigele interrnetliare se pierd gi rasele care rtinrin cigtigl in ce^privegLe continuarea caracterelor. In capiLole-'le despi'e pomrnbel, s-ir clovedit prin rn[rturii istorice gi prin existenla in ![ri indepitrtaLe a unor subvariert[!i de legittir[, c5. rnai rnulterase se diferenliazd in nrod constant clin punct cle veclere al caractertlor gi cir rnulte subrase vcchi gi inLtrmediarer au clispflnrt. S-:rr putea cita gi alte. cazriri cie ciispari{ia trnor rrlse clonresticc, ca cle exempiu : ciinele lup irlan dez, vechiul copoi englez qi doul rase din F'ranla, clin cAre una era odinioari fotrrte preluitln). Dl Pickering observfl u) c[ ,,oile care figureazti pe cele mai vechi monumente egiptene sint necunoscute astfzi gi cel pulin o varietate cle boi din ceie clrnoscuLe odinioar[ in Egipt, a disp:irrrt cle aseniene]a". La fel s-a intinrplat cu ciLeva animale gi cu mai mrilte plante ctiltivate cie vechii locuitoli ai Europei din perio:lcla neolitic[. In Perti, \.orl Tschticii6) a glsit in anunriLe nrornrin[-e, probabil attlerioare ciinastiei incagilor, clouI soiuri cle portrm]r necunoscuIe asLirzi in {arir. in ceea ce plivegte florile gi leg-umele^noastfc., proclucerea cler noi varieti{i gi clisparilia lor s-a repctab inc.onLir}uu. In prezent, raseler ameliorate iniocuiesc uneori raselc mai vechi intr-nn ritrn extraordiner rlc rapid, clup[ curn s-e

)1.

5)

lttrfz rlc Lavison, in liu11.

Soc. 177.

Imp. d'.lcclinttrt., clcccittblie 1862, p. 1 lt0!).

of X,'Ian,18ir0. p. 131ir. u) 7'rut:els itt Peru, tr:rtl. c:irg-l ., p.

.lirrces

?1 YouaLt, Ott Cuttle,183-1,

p.200. Desplc porci, vezi Gard. ChronicIe,18,--,1, p.

tr10.

720

CONCLUZII

de putin necesar ca fiecare micd modificare structurald din orice parte a corpuIui gi care cluce spre perfec[iune sd apar[ simultan pi sd fie seleclionat5. Cu to-ate c[ otntrl se ocup[ rareori de diferenle la organele irnportante din punct de vedere fiziologic, el a modificat totugi atit de profund nnele rase, incit dac5 acestea ar fi g5site in stare sdlbatic5, ele ar fi cu siguran![ clasate drept genuri distincte. Cea mai bunS dovad[ a realiz[rilor selec[iei este oferitd poate de faptul cit acea parte sau calitate a oricS,rui animal gi mai ales a oricdrei plante care este cea mai pre{uitd de otn, este partea sau calitatea care se deosebepte cel mai mult la diferitele rase. Acest rezultat se poate Ll$or constata, daci compar5m graclul de diferen{iere intre fructele produse de diferitele varietSli de pomi fructiferi, intre florile plantelor troastre de grldinf,, intre semintele, rdd[cinele san fmnzele legumelor noastre gi a plantelor noastre agricole, clr gradul de diferen{iere intlt' celelalte p[rti nepretuite ale aceloragi variet5ti. O dovad[ remarcabile de urr alt fel este oferit[ de faptul controlat de Oswald Heers), gi anume ci semintele trnui mare numdr de plante .- griu, orz, ovdz, mazdre, fasole, linte, nlac -

cultivate pentru sflminla lor de chtre vechii locuibori lacugtri ai Elvetiei, ]r'au toate mai mici decit seminlele variet5{ilor noastre existente. Riitimeyer a alirtat c[ oile gi vitele crescnte de acegti locuitori erau de asemenea mai mici decit rasele noastre prezente. Cel mai vechi ciine, ale clrui resturi au fost g[site in gunoaiele preistorice din Danemarca, era cel mai slab; in epoca bronzr-rlui acesta a fost urmat de un soi mai puternic, $i acesta de unul gi mai puternic in epoca fierului. ln epoca bronzului, oile din banemarca an.a, picioarele extraordin",' de delicate, iar calul era mai mic declt animalul nostru de azin). Fdrh indoialil c[ in majoritatea acestor cazuri, rasele noi gi mai mari au fost introduse c]in t5ri str[ine prin imigrarea de noi oameni. Nu este insd probabil ca fiecare rasti mai mare, care in decursul timpului a inlocuit o ras[ anterioarS gi mai micl, sri fi fost descendenta unei specii disbincte gi mai mari; este mult mai probabil ca raselc domestice ale diferitelor noastre animale s[ fi fost treptat arnelioratc in diferite plrti ale marelui continent euro-asiatic ai de acolo s[ se fi r[spinclit in albe [5ri. Faptul c[ talia animalelor noastre domestice a crescut treptat, este cu atit mai remarcabil cu cib aceasta a scdzut la anumite animale sSlbatice sau semisilbatice, ca cet'bul, bonrul, vitele din parcurile englezegti gi mistre{ii'o) aproape in aceeagi perioad[. Condi[iile favorabile selecliei artificiale sint : atenlie maxim[ acordatri fiecirui caracter, st[ruinld indelungat5, imperecherea sau separarea ugoar[ a animalelor gi mai ales cregterea unui mare num[r de animale, astfel ca indir-izij inferiori s[ poat[ fi u$or elimina{i sau clistrugi gi cei mai buni conser\-ati. Dac[ sint cresculi rnulli inclivizi, v& exista o mai mare probabilitate pentrtr apari{ia de dwia{ii stntcturale bine pronunlate. Timpul este de cea mai nlat't' importantfl. Intr-adev[r, considerind cd fiecare caracter, pentru a devrni puternic pronun{at, trebuie sI fie accentuat prin selec{ia de varia{ii succesir-r de aceeagi natur[, aceasta nu se poate realtza decib in cursul unui gir lung- clL generalii. Timpul va permite, de asemenea, oricdrei trdslturi noi s[ se fixcz.' prin eliminarea continul a acelor indivizi care revin la caracterul vechi si-iL.
\ Die Pftunzert der PfalibcLttlen,
ro.; 1865.
30.

e) nlorlot, Soc. Vaud. des Scit,rtces Naf., nrartie 1860, p. 298.

Rlitirnever, Dfe I:anna der Pfuhlbautett, 1861, p.

t ( r\( I I /,ti

vat'iazir Si l)I'ilt coltser'\:areil acelora calc rllai nlo$[cr]es(' irtcii notrl ciu'a ('tt'l'. Agaclat', cu toate cil in condi{ii noi de via![ un rnic nuntrir cltr uninruic au r-ulilrt rapid iu anumite plivin{e', cun} esLe c{-rzul ciinilol in hrdia $i a oilor in Indiilc cle Vest, toluSi toate atritttiilele gi planlele cal'c arr produs rase'prrternic pl'onttn!aLc. att fosf tlontesticite intr'-o cltocit extl'erll dc indeplrtatd, cleseoli inaintt dc zorile istoriei. Ca o cortsecinlh a ac'crstui fa1tt, Itrl s-a p[strat nit'i o er-irlenlri a oliginii princ'ipalelol'noastre I.ase dorttesLict'. Chial pi in zilcltr uoastre, atit cle inceL sirtL forttuite linii sau strbrasc ttoi, irrciL prinur lor aparilic tlec'c neoJrst'r'vatri. t,n onl se ocrtpir cle url anuntiL ('alactt'r par'Iicrrlttr'. si]u l]unrai inrpLrrr)clreazit tntinralele salcr cu cleosebiti alenlie, gi tltrp.i ittr Iilrp oal'ecilre o ugoarir clilcren{ii eslc. observatri cle c[tre vecinii siii. Aceastt]r dilelenlti contiurrir apoi st--r fie accentuatl prin selcc{ie incongtientir 5i rnetodic[, pinri cind in cele ctirr rrrml o uouir suhlusir cstrr l'rlrmati, printegLt'un Iluntr'locll 5i se llisllirtclcg[t; pinir utrrnc'i insir isLolicrrl ei este apl'oape rriIat. Cintl nourr las[ s-tr r'[spintlit rnrrlt, e:-r rlir na;tcr-e lu noi linii gi subrase, tliutle cale ccle nrai Jrutte lrLrges(' ;i se ltispinrlesc'" iniocuiucl alIc I'ase tnai r-r'r']ti ; ti uia ntai clt'pur'tc. in nrersrrl spl'c irnbrr ntiIl-rtilc O rlatir ce o I'rrsri binc'pt'onunliitit u fost stabilizatir, ca l)outc tlttt'a, tittpli t'it se par'('. un Liurll cnol'nr, dat'ri nti estt iulliIrilutir tle sultlasc iucri gi rrrai lrttteliorate, sair rlucir llu estc srrprisir unol'condi{ii clc r-ia{ir foar'te scltirtr}-rate cal'o sli plorlrrc[ u]tI r-ariahilitate sarl reversirrne ia cal'actcre de tttttlt pierrittte. Dirr lllrrl'ea r-et'ltinrrr a antrt-rtitol'l.irsrr puLrrlll tlr:dttt'e cti acestlr esLc t'ltztt'l : t'sle ittsri nevoie cle oarecare pruclcn![ in lrrgrilrrri cu iicesL ltuttct. pettLltt cli acecasi r-lirialie poate alllrea in rnorl inrlepentlent ciril;ti lrrngi iutcn-ale ([t'tirnll silu irt locrrri indepirr'late. Puteur l)l'esul)uIre f[rir gri.ili cI acesta u fost ('lzti] ]t:r51rfttlt i, cAl'e fieru'u l)rr rrnticeltr nronrrrtit'ttte cgiptelle , trl pot'cuhri titticoltitit Ltt) In('tl{ionat (it' ,\ristotel" al g"Iinilol cu cinc'i cleg;cte rlersct'ist' clc Colurttrlla. si firlii iudoialir gi ul uecLalinr-rlui. Ciinii rcprezcrtta{i prr rllolluulentelc ogiptt'nr ctt t'it't'lt 2 000 :rui i.e.n., ne alatl c[ une]e dint,r'e last'lr' principale existatr atunr:i, ittsit esLe cxtl'erli rle indoielnic clac.i at'estea sint, idcntice ctt rasele trttttstre dtr azl. Sc zice cir ull rr-lal'c tlog sculptat l)r'un tttolntittt asiriatt, itt utntl 610 i.e.lt.. este irlcnLic cu ciinele cr:r'e incii se adrtce tiin'l'ibt't itr acea lcgiitttr'. Atlcr'[t'attrl ogttr' cxistrr in 1tt'r'ioutla c'lusicir l'ornanir. Ilrvruitttl la o ltct'ioad[ nrai tilzie, ltitt vitzttt (.I, dcgi nrajoliLutcu raselor plincilralt'dcr pol'unrltci rrxistau acultt clottl't, Lt't'i secole, accstca nu 5i-au plstrat toaL('rxact:,tc'elagi cat'actel pin[ irt ziLtlt cle an. ,\t'easLu s-a irrtinilrlirt insit in alluJllil"c cazut'i in care ntt s-tt r"tt'ntlit'it ttici o tttlltliorare. (lt't'-xcurlrlrr in cazul por-trrrrllelultri pirtat;i rI t'eltti jrrt'litor'-tet'tstt'tt

De [,anclollc") a tliscutat ptr larg vet'ltittie'a dilerritelor soittl'i tlc planle. I',1 afilnt.i cir nracul ('u serrrin{e neel',era ('ulroscut pe tinilttrl ltri IIomer'. susatrttl (.u senrirrtt'illitt'11e vecrhii egipteui, gi migdahri cLl sittrltttt'i dtrlci gi attrltri citr evrei; nu pale iusl inrprobabil ca uttele dintre acesLtr vttt'ietl{i sli se fi pierclut fi s[ fi reaplrut. O varietatc rle orz qi- clupir cit se pal'e--tlna tlt' gritr, atrl]lelt' crrltivaLe iutr'-o rpot'ir inrens dcr indeilirrtalI cle cirtre locuitorii lac'ugtri clirt 11l111

i nrlirt tr.

(iodrorr, De l'EspCce, r'ol. I, 1859, p. 3(;li.

{-,drt1r

P1

ttDltte Il(,t(.1tt., 1fi;1ir, l).

9ll1}.

c. 266i

;') ')

l\CLUZtl

vctia, incii mai cxisLi. Sc spune.13) cir ,.exelnplerre ille trttt'i nrici \-alit't[!i tie dor,leac, cilre incl ser girsr'gle in r]]od obignuit pe piala oragului Linret. au fost dezgropate dintr-un cinriLir antic clin Peru". De 0andolle obsen'ri cI in c5rlile pi clesenele clin secolulal XVI-lea sc poL r.ecunoagte rasele plincipale cle vat'25, napi ;i dor-leac. Acest luclu er.a clt. agterptat pentlu o perioaclir zrtit cle t'ece'ttLit, ins[ nu este sigur dacl vl'euna ciin acesle plante csle absolut identica cu strbvarietrilile noastre actuale. Se spune totrrgi ci varza cler Bruxelles, rrarietate care in unele locuri este pr.eclispusS. degencririi, a r.inras purir tirnp d. peste patru secole, in regiuuen in clre se crede cI a luat nagteretn).

In conformitatc cu punctt.le cle r-edere sllslinute cle nritre itr aceastl ltrcll1r'e gi in alte prirli, nll numai clir-elsele rase domestice, ci utajoritatea gentrrilor gi a ordinelol clistincte din aceiasi nrare clasd - de exemplu trtamiferele, p[s[r'ile, reptilele gi pegtii - se trag Lor,.Ic dintr-utr str[n]og colnun gi trerbuie s:i aclmiLeru c[ intt'eaga surnri enolnri. zr difelenlierilor dinLre acesLe fot'tne a apitt'ttt iniliul ltrin simplir variabilitate. Este suficient cie a privi proltlenta clin acesb puncL cle veclere penLnr a lrimine mut cltr uituire. Uirnirea noasfr[ I]u ar trebrri irrsit sii lie atit cle mal'e dacii ne ginciiur ci intr-un tirnp aproape l'irrI sfirgit, intreaga organizalie a unor fiinle in ntrnrirl aproape infinit a drrvtrttit rleseori intr-o oltrecare misur[ plastic5, gi cI orice nricl ntodificare sLt'ttclttralir cal'e t]l'zl itttt'-trn lel oarccale favorabilir in condilii cle via![ excesir. cle complexe a fttst plstratii, in tintp cLi olicare alta care era inlr-un fel oarecar'clirrn[toarr', tr fost rigtrros distnrs[. Acurnulalea cle I'arialii favorabile indeltrng t'otttinuat[ a cltrs irr ntocl infailibil Ia structuri I,rtit de diferiLe, atit de acltnirabil adaptate petttt'tt clifelitc scopuri gi atit cle excelent coordonate, cum le I'edetn Ia attintalele gi la lllattLt'le tlin jurul nostnr. Am vorbit deci tle seleclie ca de putel'ea hotlritoare, apliclrtir de onr pentrtr formarea cle I'ase domestice, saLI de trafttr[ pentrtr prodtlcerea dt: specii. Voi reveni la ntetafola prezentatri intr-un capitol anterior: dacd trll arhitdct ar trebui s[ ridice un rnlre!.si incipdtor edificirr, f[rit a utiliza piatri fasonatl, ci alegind dintre fragmenLele de la baza ttne'i pr'[piisLii pie'tre in lolnrI tle pan[ pentru alcadele sale, pietre lungi pentru grinzi gi pieLre plate ptrtrLt'tt r,tcoperigul s5u, ar trebui s[-i aclnrirlm inderminarea gi s[-l consiclerlnr ca fiind lorda hotlritoare. Or, cu toatc cil sinL indispensabile arhitectultti, fragrnerttcle cle piatri sint in acelagi raporL fa![ de eclificitrl cl[dit cle el, ca gi varialiile fltrt'tuante ale organismel-or tap cle st,r'rrcturile r,ariate gi uinriLoare, dobincliLe irt cele din urmi de c5tre clescendenlii lor moclificali. Unii aufori au declarat c[ selec{ia naLuralfl nu explic[ ttinric, dacti l]tr sel clarificl cauza precis[ a fiec[rei mici nrodificdri. Dae i s-ar explica untli s[lbafic complet necunoscltor al artei constnrcliei cunr a fosL riclicatir cl[direa, piatrl pe piutr5, gi de ce s-all folosit fragmertte in forrtri de pand la arcade, pieLle i,tafe la acoperig etc.gi dac[ i s-ar ar5ta apoi utilitatea fiecirlei p[r'!i gi a inLregii .l5.li.i, ar fi nera{ional dac5 el ar declara c5. nu i s-a explicat nimic, petrlt'u cI n1 i s-a putut ar5ta cauza precisd a formei fiercirrui fragment. I)ar acest exemplu este aproape paralt.l cu obiecliunea cI seleclia ntl explici'r ninlic,
Pickering, Ilnccs of llan, 1850, p. 111.E. ta) Journal of a Ilorticttltural Tour, tle o dcputalie a Culedonian Hist.
13)

COr-CLUZII

intintpl.lIoat'e, insi rlceasta tru este str.ict corect. AsLfel, forma fieciileia clepinclc cle o ltrngti succesittnt. tle eveuirnente, toate dind ascultare legilor uuturale, clc natttra t'ocii, cle liniile de agezare sau faliere, de fornla nluntelui calr. la linclul ei depintle cle urorlul tler liclicale a lui gi de dezgolirea sa ulterioilr[, 5i in fine cle ftrrLtttta sau cuIt'emurrr] care al'ur]cir jos fragmentele. in ce prir-egte,rtilizareo care se pollte da fragnreutelor, se poate spune in mocl strict c[ folnta lor este intirnplStoare. Aici sintern adugi in fala trnei mari dificultdti gi imi datr searnta cir referindu-ml lu aceast5 dificultate, imi clepirgesc competcnla nleri fircascd. Un creaLot'aLotgtiutor tt'ebtrie sit fi prevtizuL fiecare consecin![ rezultincl din legile itnprtse cle t'1. Se poattr oare susline in nrod ralional cd creatonrl a ordonaf irr tuotl inten{iolttit, clacli rrtilizlm cuvintele in sensul lor obipnuit, ca uuunrite fragtnetlte cle rocit sir 1l'cilr allurnite forme pcntnr ca constructoml sd-gi poatI ridica edificiul? Dat'ir tlifelitcle legi care {ru cleterrninaL forma fiecirnri fraenrent rru :ttl fost stabilite din:rinIe de dlagrrl constnrctonrlui, se poate o:ll'e srrsline cu vreo ntui ntal'e ltloltabiliLal"e cii at'esL crcatol'a stabilit in mod special tle dragul ct'escltot'ului. liecat'er dintle nelrunt5r'atele varialii la animalele gi la planLtle Iloastt'e clomesLice, tttulte dintl'e Acr:ste r-aria{ii nefiincl rrLile or}lului gi clezavantajoase sau mai aclt'sea clirunltoare fiinlelor ins[gi? A hot[r'it ueest (.Lr.atol'ca gu$a gi rectricele pol'untbelulrri s[ varieze perttnr ca amatonrt sir-gi ltoat:.i ltlocluce rasele sule grott'tti cle ponrnrbei guga{i 5i rota{i? A fircut el oare ca confonnalia gi clrlitrilile mirttale ale ciinelui s[ varieze pentru a pLrtea fi creaLd o I'nsii tlr o felocitrtLe clc neitttblinzit, c'tt ftilci capabile de a clobori la pImint tannrl pcnIr'rr rlisLrac{ia brutalft a omului? l)ar clacA intr-un singur ca, i'.tr.,n{5m la pi'incipiu_. dac[ lltt AdmiLent cit varialiile ciinelui prinritiv arr fosL intenlionaL clirijate ltenLru ca ogat'ttl, cie ('xelnplu. acea inragine perfectir a sinretriei Si vigorii, sri poatl fi fornutt - rlu se poatc punc nici ccl nlai mic temei pe conceplia cd r.aria{iile de naIttt'it:rselt.tt'lti5toure. rezultincl clin aceleagi iegi generale gi till'e prin seleclia ttaLttral[ iiu constituit tetut-lia fornuirii aninralelor ce]or rnai pelfet't atl:rptate tlin lttute, inclusiv omul. alr fost conduse irt mod intenliouat pi spt'cial. Oricib <le urttlI atrt cloli-o, nu ])uLern fi cle prirerea profesorului A. Gral' cir ..r'uria{ia a fost condus[ pe anutttite linii folositoare", ca un riu,,,de-a lungul urror']inii de irigatie, plecise gi trtile". Daca presupunem cd fiecare r-aria{ie particularl a olganizatiei care cluce la tnulte deviatii structurale diunirLoare, precurn gi capacitat.ea erct'sitI cle reploclrrcere, cal'e cluce inevitabil ]a ltrpta pentru txisLentir "5i, ca o cr)nseein{ir. la selec{ia nuturald sau supravie{uirea celui nrai a1tt, trebuie sd ne aliarit ca legi inutile ale naturii. Per cle alt[ parte, un creatol atutputernic gi atoLgl"iutor orclonir toLul gi prevede totul. Sintem astfel pugi fa{ri in fa{5 cu o rlificrrltate tot al"it dt'ncrezolvat ca gi aceea a libemlui arbitru rsi a prr'(lL.stinaliei.

ilentl'tl ('a llti;Iiur cauza fieclirei clifclen{c indir.iclrrale clin strur,tura fiet'itrri iiin{e. F'ot'nttt ft'itgntentelor de piatrl la baza prirpdstiei noastre poutc. fi nurtritft

fost dinainte stahilit[ de la inceputul timpurilor, atunci acea lilasticitate

INDEX
A

Ainsrvorth, dl, clespre schimbarea plrului animalelor

Abbas Iraga, amator de porutubei lotali, 17fi

Abbe-v, dl, despre altoire, il[)5 desprc rezecla 571

Alibar Iihan, dragostea sa cle porurnbci, 178,

Alauda aruensis, 504

la Angora,

606

546

Abbott, cll lieith, clesirre porumbelul jur::itol

52:l

pel'-

san, 13 I Absorbirea minorit.iIii ]a rasrle inclucilate, 112 .-l'lir,

la boli, '\lbe, animalele, Ei pdtate cu alb, sensibilesemin!e, 652 387 Albe, flolile, reproduse cel rnai fidcl pritr Albin, despre .giinilc aut'ii cle l-Iantbulg, 211 desen al raliei cu ciocul incot'oiat, itt faf a -\lbina, pelsistcn-tir caracterului, la ir7(),
pag. 244
5tl4

Abutilon, hibridarcr sa prilt alLoit'e, 1351 r\cerbi, despre fecunditatclt atrinralt:lot' tlottrt'stiec ilt
.Iaponia, 4tii3 Achatinella, 475 Achillea rnilleloliuru, vlria!.ie ntugut'alit. la, i3(ifi (i,1 ir '\climatizarea porur.nbultti, 627- 6ll-1, :lconituttt napellus, rldlcini de, itrofensivc itl clitttc
Acorus calamus, stelilitatea sa, 519 Acosta, despre girinile din ,\tncrrica de Sud,

incruci;area t'ecipt'ocit, -1 7tj transportul itolcnului de mazile de cittt't, 2li5 ,\lbinc, de stup, strirvechea clornesticirc a, 255

reci, 602

la

dest:tr

Adam, lI., originca lui CrTlisas adanti,

perirea ei 204 Acropera, numirul de seminle clin, 686

variabilitatea la, 256 incruci;arca de, ligure ;i cotrtutre, ibirl. Albitrism, 97, 1384, 38ir Albinos, negru, atacat de insectt', 1165 Albinosi, ereditatea lor, 38[) Albinus, grosimea epidermei de pe palmelc nrtittii la om, 620
.\lcro, 35

rase de, 256 rnai mici cintt sint produse de fuguli, vt:chi, ibid.

34{'t

Adam, \V., despre cisitoriile consanguitte, ,\7it Adams, despre bolile ereditare, li77 Aegilops triticoides

,\ldrovandi, despre iepurii dc cimp, 92 descrierea porumbelului citlugitri{i, 1:li

-154

observaf

fecunditatea sporitl-r a lribrizilor

cu. ll69

iile lui Itabre qi (ioclrorr in le$itrtli

sr:ti,

dcspt'e clragostea olatrtlezilot' dtr pot'utnbei ilt secolul X\-l l, 17lt not[ despre mai tnultc vtrrieLtili de poruurbei,

cu $riu, 4li1

Afide, carc ataci perii,

dezr-oltarea

Aesculus pauia, tendinla Aethusa cynapiunt, 652

de a deveui LrfrtuLi, 51i

567

Afinitatc:i scxualti electivi, 528 Africa, taurul alb din, 81 animale salbirticite ditt, 78 plantele conrestibile ale silbaticilor din, 265 de sud, clivelsitatea raselor de bovine din, 74 de vest, schimbarea Iinei la oi itr, 86 Agaue uiuipara, plantc diu setninfe ln terett silac, 518 Aguoti, fecunclitatea sa in captivitate, I)o2 Agricultura, antichitertea ei, 575r
Agrisul,

lor. 678-67{}

tlerspre rasele de gliini, 2ttli clespre originca rasei clonrestice, 239 Alcficld, Dr., despre varicti{ile dc tnilziire Ei uttitatca lor ca specie, 282 despre varietrilile de bob, 286

179-

183

'\Iexandru cel \Iare, seleclia sa a bovitrclor itrdiene,

544

Algire,

Allen,.L, pisdrile din Statcic tlnite, 608 Allerr \'.,desprc girinile silbitticitc, 2(11, 399 Alltnan, Prof., despre o Saxifraga geunl lnonstt'utiasii,
515

rnctrurorfoza regresivit la, 673 diviziunea zo(isporilor la, 685

varialia muguralit la, lui Whitesmith,

567

311

315

despre H5'dloida, 672, 679

334

.\lpaca, scleclionarca lor, 540

.lllhoea rosea, 336, 459

l/nus glutinosa ;i incana, ltibrizi de, .l8l

Agrostis, serninlele folosite ca hranii, 2titi Aguara, 31

Altoire, hibrizi din, 347, 349- 355, 677

2r;

lNDEX
.197

.\ltoire,

efectele ei, 587, 604-asupra port-altoiului, 347-35i>

culorile cailor sdlbiticifi din, 5ti- 59 America de Nord, plantele indigene cultivate in, pielea de porc silblticit din, 72 America dc Sud, varialii la bovinele din, 80, 81 .t\nlmon, despre persistenla culorii la cai, 3E8 Amggtlalus persicu, 294-:101, :J33 Anagallis aruensis, 534 ,\nanas, sterilitatea gi variabilitatea lui, 595 Varialie analogi, 369, 6ti0 - tj64
Artas boschas, 238, ,l0ir

Amargllis uiltata, efectul polcnului stririn asupla, 361 Amaurosis, ereditari, 379 .lrttblgsloma lurida, 6i 5 America, limitele inAuntrul clrora rru a furinizat nici o planti folositoare, 2ti7
268

'\lun, cuAfrunze purpurii, 319, 351, 6.18 '\lunul de culturd: crulat de /)alrrs ntajor, 566 Amargllis,
490

modificili analoge variatiei mugurale de, 347 - 348

despre variabilitatea arborilor, 211

in captivitate, 499 particulariti!i individualc

prorluse

refuzul animalelor silbaticc de a se reprocluce nralelol reproduse vegetativ,

72

compuse
BS2

ale

aniri

folositoare, 557 r\nLile, porcii szilbatici din,

cf

varia!ia la, prin sclecfia aplicati ectul climei din, asupra oilor
87

la calit

ji

Anualc, plante, r'ar:itatea laria!iei mugurale la, 3titi Anomalii ale osteologiei calului, b1 Anornrale, rase cle porci, 703 de bovine, 79 Anser albilrr.ttrs, caractele ale, r'cploduse la gisca
Attser canadensis, 50i ilnser lerus, strirnro;;ul gigtei domeslice, 248 fecunditatea incrucigirii ei cu gisca donesticir, ibid Anson, desprc giinile silbirticite dirr l,anch.ones, 172 Antugonism irrtre cregtele ;i reproducere, 690 'lrtllrcmis nobilis, varialia nlugurale la florile de, 3lJtJ devine solitarir in tclen sarac. 524

,[lrscr aeggpliacus, 242, 426

domestica, 248

la cai. 5,1 la cal gi mlgar, 61 la giini, 208 - 209

Antele, conLabescenla lor,

Antigua, pisici de, 48
schirnbarea

514
S6

linci oilor de,

340

,,,\ncon", oile, din Nlassachusets, 93, 447 Andaluze, giinile, 19ir Andaluzia, iepuri cle, 93 Anderson, .I., desple originea oilor britanice, 83:
desple
selecf

craniu, desen ln fali pag. 244

tlntlrirrhinum mctjus, pelolic, 323, .+19, 428, - cu flori bitutc, 51lr

51lr

varialie mugulall la,

434

Apoplexia, aparilia ei ereditarl la c' anunritd vlrsti,

o singuri uleche ;i a unei ci{ele cu trei pipulii,543

despre

despre 95 despre mogtenirea caractelelor unui iepure cu

ia calit[!ilor la bovine, 540 rasa de iepuri cu o singuld uleche,

cioare, 381 clesple persisten{a valietir!ilor de mazirre, 285 despre produclia prin seleclie a mazlrei tinr-

Aquilegia uulgaris, 32:J, 6'17 Arab, ciinele, pentlu viniitoalca de nristre!i, descris

r\puciituri, rno;tenilea lor', 377 Aquila lusca, se imperecheazi in captivitate.

Ap!i, suplavicluit'ea celor nrai, 18

503

de Ilarcourt, 25 'lrabis blephurophglla ;i A. sogeri, electe ale inr,rucig{rii, 3ti2

galben, 3ti0

despre

varietifile dc cartofi, 286- 287 in cluci;area varietirf ilor de

pepene

Arubia tril'oliata, varia{ia nruguralit la frunzele cle, 341 tlratitarias, rezisten!a variabilir la ger a tinerilot', [i3t)

i\ttderson, dl., despre leproducerea sexuatl a frasi-

despre rcvelsiunea driicilei, 343

nului pletos,

3ti7

Anderson, dl., despre bovinele Lriburilol Darnara

Bechuana

in China,

despre cultivarea alborelui de Pueonia ntontattcr

546

gi Narnaqua,

79

despre seleclia practicatri in triburile I)amala gi Namaclua, 548 despre folosirea in sudul Africei a seminlelor dc graminee qi a riddcinilor de trestie ca hrand, 2(i6 Arrcntone coronuria, devenit[ bltutii prin seleclie, 543 '\ngiua pectolala, apare eredital la o anumiti virstd, ;\nglesca, bovinc de, i4 Anglia, tlomesticirea lui llos longifrons in, 75 selecfia cailor in, in evul rnediu 545 - legi contra sacrificirii timpurii a berbccilor in,
575 435

despre vacile tribului Damala, 623

de pdclule, neaplicarea selec!ieri la, '\r'ttice, r'cgiunile, variabilitatca plantelor

r'arietii!i de,585 sterilitatea ;i variabilitatca lui, 59lr Arbori, varietd!i de, prodnse brusc, ll19 pendenli sau pleto;i, 320 lastigali sau piranridali, ibid ; cu frunziq variegat sau schimbat, ibid itrfrunzit de timpuliu sau tilziu, li20
571

Atb<-uele de piine,

Ardei, 446

telor din,

586

;i a rnolu;-

Argin[iu-cenugiu, iepurele, 96, 97 Arhanghel, porumbelul de, 5713 Aria uestila, grefati pe paducel, 346

Aripile, lungimea lor propor'fionall ia diferite

l'ase

Aristofan, giini men!ionate de, 210

Ariste de griu,

24i

de polurnbcri 155, 156 girinilor', efectele nefolosirii asupra, 232, 233 calacterele gi varialiile lor la rale, 244-246 leducerea lor, la pisirile dc pe insulele nrici,
270

Angor:r, schimbarea plrului anirnalelol la pisici de, 46, 47 - iepuri de, 94, 107

Atrgoltl, oi, rlc

84

'\nimalc, domesticirea lor facilitati prin lipsa dc Ieatni fafd de om, 2i

- desplc dobindirea de citre giini, la bdtrinefe. a unor calactele masculine, 414 Alni, domesticirea lor, 75, r\rnold, dl, experien-te cu polen pe porumb, 361

Aristotel, clespre porci unicopitafi, 70 raIa clonrcstici nccunoscuti de,

2it9

lNDEX

tzl

Artele, nririrea ratnificaIii]ot' de anastonlozi a arterelor, cind sint ligaturate, 635 ,\ru, insulele, porcul sdlbatic din, 61-r Arum, varietilile polinezienc de, 5fi5
Ascaris, numirrul oulilor de, 686 Asin qi barda, deosebirile dintre, Asini, coloritul dungat al, 40i itrcripSlinarea
544
42(i

B 13abington, C. ('.., despre originea plunului, 13t)2 speciikr britanice ale genului /?osa, 324 deosebirea distitrcti din uiola lrrlea gi h'icolot',
326 13achrnan,

producerea lor la t'omani, ntettliottafi in l-riblit',

lor,

410

dl,

despre cul'can. 590.

12lJ

\'ezi de

asenrenea

,\udubon. ,,Bagaclotten-'Iaube",

Asinus hemionus, 407 Asiriana, sculpturd, a unui dog, 24 Astma, ereditari, 378, 435

Baily, dl, clespre efectele selecfiei la glini, Baird, S., desple originea curcanului,

la giinile de Dorking,

5'11

572

Atavism. r'ezi Reversiune Athelstan, grija sa de cai, 5,15 Atkinson, dl, despt'e sterilitatea viertttilor cle matase Tarroo, in captivitate, 507 Atrofierea organclor, 635-638, 69t) Audubon, despre ra{e hibride silbatice, 168, .100
despre dotnesticit'ca la!elor sirlbatic pc llississipi,239 despre curcanul sirlbatic vizitintl g,-[irti dontes-

Ilaker', dl, clespre ereditatea la cal, 380 despre degenerarea calului prin neingrijire 572 ordinile date de Enric al YII-lezr qi al VIII-lea pentru distrugerea iepelor de rnlrime subnor13akevell, modificitrile ob!inute la oi de ciitlc, 541 llallance, dl, despre efectele consanguinizirii la gdini,

251

malA, 545

tice,
504

251

fecunditatea

lui Itringilla clrts itt calrtivitatc,

glini,212,273 ]lctllofu rtigru, tlrrnsrrritelea (ereditari) a frunzelol' variegate la, 3,12 Itirl!a!i, datorili probabil rcversiunii, .102
[3ambu, varietAfile de, 5ti5 Ilananul, varia!ia bananului, 1129, 58.l valiafia nrugurali la, lll35 sterilitatea bananului, -154

.-n /t) rlespre varialia la ouirle de

fecunditatea lui Colttnfta migraloriu gi lettcocephala ln ctrptivitate, 505. cleEterea lui Anser c(tnaderrsis irr calltivita te,
507

Audubon Ei Iiacltman, despre scltintbarea blittii la

Ouis montana. 88

sterilitatea lui Sciunr s cirterctt itt catptivitate,

502

Auricula, efectul condi{iilor sezonale asupt'a,

lnflorirea ei, 659

IJanlarn. glinile, 197 originea g:iinilor Sebright. bantant, -15() - sterilitatea lor', 454. lJalb lporurnbelul), 127, 12tj, 182, 1u::i, 5ti3 desenul lui, in fa{a pag. I28
desenul mandibulei 13arbos, porumbelul, 1:J2 13arbut, J., despre ciinii 204

601

inferioale in fata pag. I .lir

:l()

Australia, nici o planti in general folositoare nu a provenit din, 267 plantele folositoare din Australia etrutnerate de Hoolier, 267 Austria, mogtenirea calactel'elor ln impiraIii ei, '121t Autenrieth, despre persistenla culorii la cai, li89 Auto-Sterilitatea, la plante, 478--496 la plante individuale, 487*489 hibrizilor, 524

despre porumbeii domest'c [i, din Ciuinea. 164 despre gdinile care nu sint rle baqtini din (iuinea,

din Guinea

Balclou Ei asin, deoscbirea dintre, 42[i

13arttes,

dl, produclia
542

de

mazire timpurie priu selec-

t3arnet, dl, despre incruciqarea reciprocl

:J09

tie,

la cip;uni,

r\va, caii, din, 52

Auena fatua, posibilitatea cultivarii, 2tjg

,,Ayeen akbeny", porumbei rnenfionafi itt, l:l'2, 137, 164,178, 179, 181) Ayres, W. P., despre varialia mugurala la ntu;cate, Azalea intlica, varialia mugurali la, llliS Azara, despre ciinii silblticili din [,a l)lata, lJ2 tlespre incruciEarca pisicilor dotttcsLice cu cele si-rlbatice in Paraguay, 46 despt'e apofizele ln forml de coartle la cai, 5f) despre plrul cre! la cai, 53, 546, 614 despre culoalea cailor sdlbdtici{i, 57 587 ' despre bovinele din Para$uay 9i La Plata, 75 76, 80, 587 despre un taur fdri coarne, 51ti, 54i ; despre intnul!irea bovinelor din America de
337

caracterul dioic al capquuoi hautbois, 310 clesple cdpquna stacojie americernl, 542 Barth, Dr., folosirea semintelor <le graminec ca hralll

llartlett, t\. I)., originea de inclucigare lccil-llocir a iepurilor de Himalaia, 9ti - despre iepurii silbdtici{i din I'orto Satrto, 99 clespre gigtile cu penelt' resfrinte pe call ;i git, 248 despe puii de paun cu umerii negri, 25t)

in Africa

(lentralr-r, 265

despre o varietate de curcan, 252

'

despre creqterea coarnelor la bovittele coarne (lon'ientes, 404 desple bovinele ,,Niata", tl1 despre mamifere firi Pir, 60ti

Sud,.170

despre creq;terea felidelot' itt cilptivitatr', 50i) aqa-numi!ii hiblizi, 642 I3artlam, despre ciinele lup negru tlin l"lorida, 2ti Rasetul, pe un monument egiptean, 25 incrucigiri ale, 447 IJcdatas edulis, sterilitatea sa in China, 51tl - varietS!i de, coresputrzltoare diferitelot' clinre,

talia hibrizilor,

.133

I'rrd

Batate, '- Dezvoltarea bulbilor axiali la, 51tl llates. I-I. \V.. refuzul animalclor silbatice de ii
reproduce tate, 503

630

se

ctespre o rasd de $dini cu pielea l1ragl'ii dilr America de Sud,199 , 550 despre o varietate de Porumb, 27ti

sterilitatea rnaimufelor arnericane irt calttiviir06

in captivitate, 499, 501

sterilitatea cracidelor domesticite.

7:,\
13atr':rcieni, reger'relarea
I3 rrt

INDT,X

ute, floli, 516,

I3itutula, cfectele ei, in diferitc climc, ti1ir Beale, Lionel, despre conlintrtul cclulclor, 685 cicspre inmullirea parLiculelor infcclioase, ibrd. Beastle-v, J., revcrsiunca la vite cornule incluci;ate,
Beaton, D., efectul solului asupra cdp;uniior, 311 despre varietili dc mugcatil322, 594, 632 variafia mugulail la Glutliolus Coluilii, 347
incl'uci;;area intre r-arzi scofiani gi varzei,
4i)6

produse prin seleclie, 543

517

pirr'!ilor pielduLe, la, 67it

52tt)

liclon, dcsltre

asul)r'a fecunrlit:jtii

clin I'aphlagonia, 181 variettit i cle gigte, 249 ISenguela, r'itcie cornute din, 7g Ilerrett, I)r. G., porcii din insulcle occanului I)acific, 66, varietirtile de plante cultivate din Tahiti, 585 13enett, dl, desple ccrbul lopdtar, 79 I3cntham, Ci., numirlul ;i originea plantclor cultivate,

porunrl_reii care

ciinilor qi a pisicilor,463 zboari la nrari inlltirni

ciinii rlin insulele oceanului Pacific,

4.1 3

rbrd.

aparilia constanti de forme noi printre plantele

gladioli hibridi,

4i>1

491

'

264

din seminle,

569

despre natura
o

bItuLI a

compozeelor, 636

tlespre 1)fta.scolus. 286 cerealcle sirrt toate varietali cultivate, 268 speciile glupuiui poltocalului, 2ti1 deoscbilile clistinctive dintre rnigdal si piersic,
295

Bechuana, bovine de, 79 Rechstein, despre siparea dc vizuirre cle

'-r 1t A

citle lupi

speciile britanice, de 1lo.sa, 324

Berberc, sc'miinintl cu capra, 424 Jlerberis uulllctris, 3.1.1, 386
cle

identitatea clintre I:iola lutea Ei tricolor, 826

la Capul Runei Speranle,

ciinile spitz, 35 originea ciinelui cle l'eranova, 44. incruciqarea porcului clornestic cu cel sirlbatcc
64

despre porulnbelul iacobin, 135, 180 notl despre porumbeii rindunici, 1138 desprc un porumbcl cu coada bifulcatir, 13ti

llerberis utulliclti, indifelen!a sa fa{ri cle clinrit, 51i3 l.Seljeau, despre istoricul ciinelui, 2,1, 25 Berkele;', (i. tr., ploduclia dc cocogi cu caractere feRclhele_v,

mininc intr'-o linic de giini de luptd,

varialii ale culolii tirtiJei la polumbcri,

clcspre

162

ll . .I.,

irrct'ucisalea de r-arietiili cle mazft'e,

216

despre porumbelul conrun german, 1ti,l Iecutrditatca polunrbcilor nretigi, 1ti2

359

despre lncruciqarea polutnbelului cu Coluntba oelTus, C. palumbus, 'lurtttr nrsorza gi 7'. uulgctris,
218

tulturele hidribe,

169

dezvoltarea pintenilor la giinile mdtisoase,

221>

Tl;t9

superstifia gelrnani in legirtulir cu culcanul,

252
396

desplc gdinile polonczc, 21.{), despre pisf ile mofatc, 21I desple canar. 254, 369, 510
coaltterlor

cfectul polcnuiui slririn asupra sl I'ugurilor', 301 asupra plantclor hiblide, 482 analogia intt'e polernrl plant.clol foarte anreliol'ate qi cel al hibrizilor', 5g.l desprc fasolea unguleascl, 60:j -- lrel'eugita griului inrlian in Anglia, 628 Iiernald, mo;tcnilea bolilol la cal, 380 Iiernard, (i., iudeltcnden!a ot'ganelor corpului, tifit) afinita!i speciale alcr Iesuturilor, 6tj7 Bernltaldi, varietirf i dc plente cu flunze lacinalc, (i(i1
Berniela unlarctica, 248
nande

13ei'telo, rlesple porurnbcii sirlbirticil

aparifia

la lascle de oi frir[

coarl]e,

z,

i din Juan Iiet.77

1(i7

IJtttrtlu a1Da, 385

fecunditatea clihorilor spi iepurilor imblinzi!i,

463

hibrizi din cal si mirgar', 42(i incruci;ari de girini llilir coacli, ,1,17 gt'eutatca de a lmpt'rechea sclectiv porutttbei comuni cu cei de cuitul'ir, ,156

Bcrwick, desltrc ltor.itrclc sirlbatice rlin Anglia, l3ianconi, I'rof., clespre craniile de ciini, ll7

fecunditatea comparativl a ]ui l)sittacus erithcrcus in cnptivitate. 5104 schimbarea penajului in captivitate, 50li vitele colnute cle culoare deschisl expusc atacuriloi' rnu ;telor',,l-r(iir efectul priva!iunii de luminir asupra penajului

fecunclitatcir scroafcloi' siilbatice, ibid, dificultatea cregtelii pirsirrilor in colivie, 504

lipsa de migcare o cauzi-i a variabilittilii,

{-rE6

silblticitc in .\scension gi .lantaica, 167, 399 indiferen!zr lor falir c'le schirnbalea c.lirnei, I't1t) Iliblirr, refcrin!ir cu privile la cre;tclca de herghellii cle cai in, 53 rcferin{c la ltorurnbcii donrcstici. lf i ittdicatii cu ltlivile la sclccIia oilor', in, 5.14 - noti clcsple asini, in, rDr11. Birlrvell, dl, rlcsllre autostelilitatt'a la Amarqllis, 4\,t\l Rignortio, autostelilitate:r ci, 487 Ilirch, Dr. S., despre domesticilca stliivccire pol'unl'l belului in L.gipt, 177
tuotir ricsple gdinile barrlcnr intr-o enciclopedie japonezir, 197, 211 Ililclt, W5'rlc1-, clcslrre iepulii cenusii-ar.gintii, 94-- 96

Ribilici,

21-rll

pdsililor', 607 o subvalietate a porumbelului-ciilugir', 663 Beck, cll, deosebiri constitutionale la rnu;cate, 322 I3ecttiau, despre modificlli in mirosul plantclor, ti02 13ecldoe, Dr., colelafia intre ten qi tuberculozir, 651 gsschcy cai, din insulele Loochoo, 52 Ile.11r,trtia frigitlu, varictate neobiSnuitri dc, 323 sterilitatea ei, 51 5
13elgian, iepurelc, 9ll.
t"aLe. 77

Birrnania, pisicile din,

47

13ilmani, ltonei, r-r'u'ga!i, 57 Blaine, rll, clesprc telieli cu picioare strimbe. 577 Blainville, originca gi istoricul ciinelui, 23-25 varia!ia in nunriu'ul de dinli la ciini, 38

13cll,',f., afirntatia cl-r Lrovirrtle allle au ulcclti colo-

Iiell, \\'., valiaIia rnugul'ali la l'arilium

I)cllingcri, obscrvafiuni asupra gesta!ici la ciine,

lricupsts,336
34

de Nord, 72 ,,Blass-Taubc", 13i

valialii in lrumirul degetelor la ciini, 139 dc.sple rnurtrii de pisici, 4Ir dcsprc osteologia porcilor urricopitali, 70 clcsplc porci sirlbilicili clin Patagoriia gi Arnelica

INDEX

72tt

Rlrtnrcnbac'l-t, dcsple prnrnrinen]a ct'aniului nile polorieze, 219 - <[esprc erfcctnl cilcunrciziunei, 1]9t)

la

grii-

varietiti de bob produse priu seleclie, ir56

9i a celui stecojiu. ti30,
634

dinlocuinlele lacustre eleveIiene, 275

rezistenfa variabilli la ger a bobului frartfuzesc

gi

rnoltenirca unui cleget incovoiat, il92 dcsple ciinii pentru virrlLoarea de bursuci alLc varictiIi dc ciini, ,ii7
dcsl-rle IIgdru, $17

supcrioritatea senrinlelor indigene de bob, 6lJ5 experietrIe cu filsole, t3.11 cu stipcle rnonstnloasc gi frunzulile atrofiate,
(i57

RI1

despt'c,,ntslts iortnutiuus", li1S Lh, l'1., clcsple ciinele pilria, l31l hiblizi din ciine ;i ;acal, llti domesticirea Lirnpurie a pisicilor din Inclia, l;i originea pisicii clontestice, -1 (i incluci;arca pisicilor dorncstice eru t:cle st'rlbatice,
ibid. dcspre pisicilc din ltrdia cale seamini cu /rr1i.r: chaus, ibid.

13octltitrs, desprc vitelc cornute siilbrrtice scofiene, 77 Roitald;i Cobr6, despre rasele rle porumbei, 116

lrolurnbt-.lul guqat dc l,ille, 120 notli tlespre porutnbelul plnnor, 1:lE

desple poncii birrnairi rlungati, 57

despre dungile urlgurului, (i0 despre porcii silbatici inclicni, ti-l clespre vitelc cornute cu cocoasii, Til apariIia lui IJos lrorttosus in locuin]olc lucustlt:

nurnlirul de rectrice lir polunrbeii rotaf i, 1:8 polurnbeii jucitori Lotan, 1132 . nurnirul dcr rectrice la lictul)lsl.s, 1.1() clcsprc Colurrtltct aflinis, 161
Jrorurnberi care dorrn

incruciqat'c:r f ccundir a zcbului crrl vitcle coutttne, ?6 clespre spcciile de oi, 8li clcspre oile indicnc cn coaclu glasd, S i originea ci'rplcri, 88 clcspre clcgterea de iepuli in India, 08

din

slautl

a, 7 it

incrucilarea turturelelor albe ;i colorate, .t47 - fccunclitatea porurnbeilor, rl63 Iioli, elcditare, 377, 37[i - moltenite la perioadc col'espunzirtoale alc vielii,

pOrulnbchll c0tnrttr, 16.1 incruci;arca porumbeilor, .169, 451, ,\73 stcrilitaLcir hibrizilor dc trrllurelc, 169 rcversiunea porurnbeilor incnrci;ati, 772, 404 despre porutnbelul rotat, 18(1, ,tr25 desple porumbelul tatnbur, 125 dominanla trausrniterii la porurnbclul loLat argintiu, 425, 427

o valictatc

cle

porumbcl gu;at, l,lll

varialia in culoare a cozii la polumbei,

763,
17',2

ln porni, 1(il) desprc Ortlum6t leuconotl, l(\7 clespre. Columba i.rtermedta a hti Stricliland, 162
1()2,

t.)crrnb5'cidae, ferncle f.{ri flombll .t ltesperus, (t26 Bombyr huttoni, 259

I)orrtbg

;i clirnelor, l-i48 corelalii necunoscnte, la, 649 afectintl anumite palti alc colpului, 687 - aprirind la generaJii alternative, 701
aripi de, 622

131 -436 caracteristice localit[[ilor

Tlonrtfous, despre porumb, 276

x mori, 1 22 -'1.'27

srilbatici clin Inclia, 16{ pomtnltei silbirticiti cle I{utlson,

clespre clomesticirea de bunr-r voie u porumbcilol'

167

ttotA clespre arntrtolii rle ponrrnltei din Dclhi. ctc., 178 - ltibrizi de Gttlltts sortucrutii cu giitra clornesticir,

aprrrifia de subspecii rle porumbei, 177

- ltibriclitatca
2t)2

201

prosu1'rrrsir

a lui Gal/us tenuninckii,

Ronapalte, numiirul de sllecii de Colurnbirl:rc, 1 1G numirul de rectrice lu porunrbei. 140 dimensiunea picioarelor la Colnmbidae, 1513 despre Columbq guirtea, 167 Columba turricola, rupestris gi schirnperi, 162 tlortatea spe.ciosa, dezvolLarca ovarului la, i3(i.l Binavia, Dr., dczvoltarea conopidei in Inclia, (i31 Roner, dl, oi serrli-sdlbatice, 1398 l\otlizz.i, dcspre porumbei, 1 1 {i. 14:l BonneL. despre salamandri-t, 675, 694

teolia leploducerii, ti71,

c:u

681

varial.iilc
203
I

;i

domi'sticirea lui Ga1/rrs bunkit,ct,'202,

ttrcrucilalera gliinilor srrlbat.ice

- zenl

- giinilc silbriticiLe prr insulelc \icobale, 2()4 -. giitti cu pielea neagli'r carc al)at' in trproltitlca
(.alrutei.
21 8

rnari,2t)'1

iirrnaniu, 203 <le tlezloltare linritati tr galirraceclor ntai

;i itnblinzite

in

I3orneo, gilini de Rornco, cu coada dungatir, 202 Rornct, I')., starca ovanrlui la difcri!i [,'lr;lrr.s ]riblizi.
349

senrinfe clc fi'trsin plctos. i386 ISorelli. despre griinile poloneze. 211
I

-olchrneS'er, expcricnJe

auto-sterilil,lttca

la

C'tslrrs ltil.rrizi,

11)1

S-reutatca

lui Ga11u.s bunliiurt, 2lJ3 rlcgleucralea curc:lnului in India, 25lJ, (ioii desprt culoarea pestilor aurii, 2irtr

Iiorro\', G., deslrre pointeri, 4,1 Boly de Saint-\'incent, dcsplc pcltii aurii, 255 Ro.s, originea probabilli a bolitrr'1or clor-nestice, pene. ditt trci spccii de, 7i't
Bos frontc.sus. 7ir

curo-

t'cversinne clintt'-o iltcruci;are, .l()5 - despre (ihor-K hur (.lsrnrr.s lnrlicrrs), 107 - desple,1.sutr.r.s lttrrti,tittrs, ibitl . - trumirrul cle ouli ir lui Gal/us brutliftra, .tr63 - despre crc;terca plstrrilor iu captivitatc, 15()6 - coeristetr[a de rasc lrrrirna]e rnari si ntici iu acee a5i 1arri. 60(l - desplc urcchiic ltlr:ostitc lle rlrfirntultri, (i2ll traturl ortrolclligir a pr.rre lor rle la piciolrfe li ir I'ernigelor, 024 [3obuI,286

Ilos lonqifrons, 7i), 14, i'o- i1

Bos printigcnlrrs, 7:J, /Jos .soltrlrri r'trs, 5J 7 IJos lettrtt-c, i3
7'1

Ilos irtdicus,

73

, 75 - i7, -li(\

llose, cletlitatca lu r-iuieLirlile rle frunzis lrlc,rrlnrulrri,

::t

Ilos lrochoceros,
2()

7-tr

-Bosse, produr'lizt de flori birtutc din sctnirr-lc lL'chi, r-r1('i Rossi, clesprt' crt'stcrc.a dc vielrni dc nrirtasc cie culoale 13osrnan,

ittchisa,2it) dcsplc r:iinii rlin (irrirrt'a,

-l1

730

INDEX

IlouchardaL, despre boala vifei cle vit', 2g1 Iloudin, despre boli locale, ti0 rczisten!a la frig a oamenilor cu Itnul
1

cle,

inchist-r,651

culoale

IJrassice napus, 281

Rrassica, r,arictlili de, <ru tulpini Rrasslca usper i lol iu, 657

miiritt,

661

,,Boulans", 119 ,,Bouton d'Alep",

6()J

[3ovine, europene, originea lor probabila din trei specii

incruciqarca reciprocli la, 76, ll1, 83 - sllbatice, din Chillingham, Hamilton, Chartler-. Burton (lorrstable gi Oisburne, 76, 7i, 17o culoarea cclor silbatice, 7G, 77 - rase britanice cle, 7U, 79 rase sud-africane, rle 79 rase sud-americane de, 79, b47 Niata, 80, 81, 547, 5.19 efectele hranei qi clirnci asupra, ll I efectele sc'lec!iei asupra, tt2 olandcze cu crupa foarte dezvoltatti, j:t7fi fdrl coalne, proclucfia r]e coal'nc la, tilJlr - reversiunca la, cind sinL incmci;ate, 406

initiale. 7ll - -t it cu cocoa$e sau zebu;i,

Braun, A., varialia nluguraki la vita dc vie,333 la coaciz, 334 la mirabilis jalapa, 34{)

I3rassica oberttcea, 278 Brrr.ssicri r(rp(r, 281, 513

7i3

la

O.ryfzsus

gatus, 349 revelsiunea florilor prin rlungi ;i pete, - hrana excesiv[ o cauzi a variabilitetii,

la frunziqul arborilor, i3.1 I prodnc(ia spontani dc Cryli.srr.s purptrreo-elourlespre reversiunea

,177

ctclami, 3'16

Illt'e, \\'. 'f., varialia mugurali. la

13razilia, bovinele din, 80

586

Gerunium pratensc

;i

Oentaurea ctlerTlts, 337, 338

(i46

Jrrin tubercule la dalie, 3.14 clespre surzenia pisicilor albe cu ochi alba5tri,

- sdlbiticia hibrizilor, ,109 - dominantu celor cu coal.ne scurtc, 42lJ silbaticc, influenIa incruci;irii 5i a segfeg-Alii asupra, 442 ' lncruciqlri de, 450, .15ti, 2168 - din insulele F-alhlarrd, .lirl
462

Ilrclrm, rlespre Columba amaliae, 762 BrenL, I]. l)., numilul de marnele la iepuri, 93 obiceiurile porurnbelului jucirtor, 132 porumbelul rizirtor, 13(i - coloritul porumbelului uliu jucirtor, 142 - incruciqarea porumbelultri cu Columba
169

oends,

fecunditate rcciprocir u t.ut.uror t-aricrtdtilor dc,

efectele consanguiniziu'ii asupla, -1ti9 170 cu coarne scurtr:, sterilitatea a, .1 69 efectele selec! iei atcnte aslll)ra, 5i39, 5.1 I

meLiqii porumbelului tambur, tr25

;4i cu piirul in rirsltirr in Banda

selec!ia inconStientir la, Ii53

flri pir, din (,olumbia, 5-1(i irrcruci;ate cu bantangul silbatic rle

Olieru

.f

ava,

seleclia de caractcre neirrscrnnate, ,5-19 moda la. 550 analogia celor mai bunt' rase de,574
nrale <le,

Lal, S l7

instinctul clocitului ler metigii dintre varietri!i de griini ne-clocitoare. 408 originea ratei domesLice, 409

despre durrgi la puii de griinir, 2113 - despre creasLa la g[ini, 216 giini dc rasa l)ollring cu pintcni dubli, 217 efccLul lncruciqirii asupra culorii ;i penajului la giini, 21 I

pirerea sa desprc giinilc lui Aldrovandi,

consanguinizarea

strinsI a porumbeilor,

477
211

efeclele selec[iei natur':rle asupl'a rusc]or anor'-

fecunditatea ra!ei cu ciocul incruciqat, iDid. apari{ia penajului ralei silbatice la ra[e domesLice, 240 glasul ralelor, 241

562

564

rle culonre deschisir, atacate dc rnuqtc, 5tiir, (i52 rle .Jcrsc'v, amelioralea rapirlh a, 5ti1) (roarn(' rurlinrentare la. (iilit

cfectele nefolosirii piiltilor

la. 6'22

apali[ia mandibulei srrpelioarc scurte la incruci5area ratelor cu ciocul lncovoiat crt ratc obisnuite. zbrd. levcrsirrnea la ra[cle provenile clin incrucisare,
{05

in{lucntu ltresullusi a un-ritlitirLii ilsul)l'a

rului lor'.

pir-

ti'1-1

cu pcte alhc plcrlispusr la boalir, (i5ij

inlocuilca celor cu coarne lungi dt' r:ittlc t'elt. cu c0aIne scurte, 711) []orverr, prof., indoieli in legiturrr cu irnporLantil elc-

I)resupusa r,ariatie analogi

la. 6(i2

rnoda la canar, 573 hibrizi clin canar si flingilidc, 410 []rickell, <lespre crrltivaren nectarinclor clin sinritrtri,
rlespre caii rlin (lalolina de Norcl, 62li Bridges. dl, desple ciinii clin '!'ara rle lroc, ,12
o t.) .\+z

vurialia Ia canar,

2,1113

297

clitirtii, :ll t llou,tnau. dl, llarticularitirti ercrlitarc alt' ochiului

unrau,

r:ataracLa elcr'litarri. 1:JG Ilrtrt'e, rll, rlesltre vitcle cornutc urrg'ulesti, 7I llrrrchucrtrne iberitlil'oliu, 589 Ilroctee. dezvolturea neolli;nuitir la agri;eu, 13 1i3 l3ruclell', rll, cfcctul altoiului nsupra p<lrtaltoiului la f rasin, lJ 5[) cfecLul polenului striin asulll'a rnerclor, 3(i2 desprc lnoclificalea solLllui, -1!)6 ,,[3rahrnapuh'a", o nouir rasir rle girini,21() Rrandt, [)r., originea cagtrci,88 corelatia dinlre dinti si piir, (i.lir

ll78

:iUo

rlespre selec{ia ciinilor de cirtre fucgicni,;-tS Bridgman, \\'. Ii., reprochlcel'ea cle ferige anol'ntalc,

13roasca, proliclactilisrrrc
36

Broca, [)., rlespre incnrcilarea recil)rocr"r la ciini, i]5,

rlespre hibt'izi intre ieput'i zuin:'i, 9l)

la,

38ll

rlt'cimp;i rle vi-

--

clcspre

giini firir ttrtitir, 220

<lespre caracterul metigilor, 410

gradul de fccunclitate a mcti;ilor, 453

in cnlttir.itate,
llroccoli.
278

st.crilitatea descenrlen-tilor animalelor crescute

5()-9

INDEX

731

sensibilitatea lor. 631 Rromheacl, W., caracterul birtut al lui Canlerbury BelI

Broccoli, flori rudimentare la, ob{inut prin selec{ie,

636

(l

513

I3romfield, Dr., sterilitatea iederii ;i a lr.ri ,1 corus caIamtts, 579 Bromus secalurrrs, 270 Rronn, H. C., varialia mugurali la Anthemis, 338 -- efectele reproclncerii incnrcisate asupra femelii,
365

Cabul, vi[a de vie din, 290 Cabral, o civilizalie strivechc in Blazilia, 268 Cactugi, clezvoltarea colenilci pe, tn Inclia, ti03 Cer.ar, Ros primioenius, silbatic ln Europa pe timpul

Cabanis, peri

altoi\i pe gutui, 587

Ini,
o-+i)

74

despre ereditate
381 38lr

la o r,aci cu ult

silrQur corn, pletos,

443

reproducerea sexualS.

a unui pielsic

notti despre giinile clin Anglia, 211 noti rlespre importul cailor cle critle ceilal!i, Cafre, g5ini, 198 Cafri, difelite nearnnri cle bot'ine poscrlatc clc, 79 ,,O6gias", o rasi de oi, 84 Caii, dc la locuin{ele lacustre din T-lve{ia, 49 diferitcle rase de, in arhipelagul malaeiz, ibid. anomalii ln osteologia 5i dentitia lor', 50 obiceiul de a scurma zdpada, 52 ntodul de prodtrc{ie a raselor cle, 53 mo;tenirea si diversitatea culorii la,

- absorblia minoritirtii la rasele incrucipate, despre incmci;area la cai, 447

Broln,

Epoca bronzului, ciincle din, 25 C. M., dominan{a unni ogar, 424 Brown, G., varialii la dcnti{ia caltrlui, 50 Brown-S6quarcl, I)r., molt.enirca la cobai a epilepsiei

fectrnditatea ieprrrilor imblinzi(i si a oilor, 46ll modificarea penaiulni in captivitate, 50fi depre dalie, 589

silbriticiti,

ibid.

produsi trrtifir:ial,

.390
.

Bruxel, varza dc,278, 722 Bubo marimus, reproducindu-sc in caplivit.ate, 503 Buckland, F., clcspre stridii, 608 numirrul icrelor din Gadrr.s morftua, 686 Buckle, dl., lndoieli asupra inrportan!ei credit.itii, 374 Bueklel', Dra, porumbei cilltori care clorm ln arbori,
160

efectele ercditare ale lcziunil<tt', ibirl Brunslyigia, 490

clespre culoarea inchisi la, 54 * dungi cle cnloarc lnchisd la, 54--58, - originca calnlui murg, 56

54

664

culoarca cailor srilbiticiti, 58

polidactilism,

efectul fecundirii de cltre un quagga asupra desccndenlei ulterioare cle, 36lr moqtcnirea parLicularitililor la, 380

Ruckman, prof., cultivarea de '{rrenno fatua,269 cultivarea pdstirnaeului silbatic, 281, rt43, 541
reversiune la pistilnac, 398 Ruffon, despre lncmcisarea tntre lup si ciine, 36
554

nrogtenirea culorii la, 388 mo;t.enirea exostozelor la picioarele lor, 302 reversiunea Ia, 399, 406

la

383

hibrizi de, cu migar si zebri,

fecunditatea sporitri prin donresLicire, 462 rumeliorarea plantelor prin selecfic inconqtienti,
684

teoria reproducerii, Bufni[a, porunrbelul, 130

desenul 131

cunoscut

in

1735, 181

modificarea pirului lor

606

vitate, 500 creli din Paragua\', 546, 644 seleclia lor, pentru caractere netnsernnate, selectia inconstientir a, 551, 552 selecfia naturali in Cilcazia, 562

rlominan[a transrniterii la sexele de 423 segregarea lor la Paraguay, 4115 speciile silbatice cle, reproduclndrr-se ln capti549

407

ln minele de cirrbuni.

Bulimus, 415 Buldogul, degenerarea lui in India, 40 modificdri reccnte ale. 43 Rult, dl, lungimea porumbeior gu5a{i, 180 Bttrdach, incruci;area anirnalelor rlornestlce cll celc silbatice, 64 at'ersiunea mistretului fa[ti rlc orr,, $2it Burlie, dl, ererlitatea la cal, 380
Brtrlinqtonia,
4BG

degenerarea lor ln insulele Falliland, i/rir/. bolile Ia, cauzate de potcovit, 623 hrini(i cu carne. 626 albi gi cu pete albe otriviti de nrS.ziriche m5nat:'r, 652 varia{ii analoge ale crrlorii

,,Btindtnerschrvein", 65

()airina mosehato, 160,

clin epoca cle bronz, tn Danemarca,

405

clinti dezvolta{i pe cerul gurii,

lor,

662
69,1

72()

Bul'rres, Sir A., despre oile Iiarachiul, 86

Cais, 3()1, 302 glande pe frunzele de cais. 567 Calcar, efectul lui asupra coclriliilor nrolustelor.608 Caleeolarii, 322, 487 efectele conclitiilor sezonierc asrrpra, ir94 'flori pelorice la, 659 Oildura, efectul ei asupra Iinei oilor, 86 Caldrvell, j., modificiri bnrste ale trestiei cle'zahir',
343

- varieLfti de vili de vie la liabul, - soimi dresati la Scinde, 504 - ro<lii care plocluc sernintc, 518
3114

290

varia{ia analogd Ia,

661

[3urr, Fearing, altoirea cat'tofilor,

BuI'sucul, repr<lclucincln-sc in caplivitate, itO1 Btrrtrrn Constable, bovinele siilbatic.e la, 77 Runiieni, presupusa necesitate a ntorlificirii lor in con-

cordan{d cu plantele dc culturi, 273

.,Calongos", o rasir columbianl de bor-ine, 80

Buxtor.t, cll, papagali reltrrtducindu-sc in Not'folli, 50J Bnza de iepure, ereditari, 390 Buzarcinques, Girou De, rnostctrirea paltictrlaritd{ikrr

.,f3rrrzell-Trtubcn", 1 31 Russorah. pclrrrmbel cik'rtor de, 123 Buleo uullaris, imperecherea lor ?n caltLivitate. 503

Cilttgririta, porunrbehtl, 137 cunoscut de ,\ldrovandi, 179 Calver, dl, despre nn piersic din sirnintir

individualc,

377

Caliciul, segmen{i din, transfornrati in carpele, 695 CalviIia, la om, nrosteniti, 6.1;'r crr deficien{e ale din!ilor, 6.1ir

atit piersici cit

c:are

roclu ce

si nectarine, 1 98

1:"2

INI)F,X

(lambula, 415 Cinrila, repulsia ci de a traversa apa, 1{i0 Contellia, vtrriatia mugriral.i Ia, 3135 recunoa;terca varietlifilor de, 582 - variet.atea ;i rc'zistenta ei, 6lJ0 Ciameron, D., clespt'c cultir.area planLclot' alpinc, 512 Oameronn, baron, r'aloarea singclui englez Ia caii rlt, cursc, l]81 Campanttla mediunt, it4il Canati, 253

Capra aegraqrus ;i C. falcotreri, str:-intogii plobabili caprci donrestice, 88

Capiscum, 329

ai

Carachiul, oile tle, 86

Caract.ere, stabilitatea lor., 573 opuse, 700 (.ilr(lan, despre o valieta[.r'

latcnte,471-418,6119 difelcn{ierea continrui a.

<1e

lt7 4

fecunditatca rcdr-rsit la, 510 -- criteriu de perfectie la, 53g varia!.ie analoagi la, 662 ( )lrncerul, creditar, 378, ,tr3G Oanfield, I)r., despre cai cu p:irul cre[, 513 desple caii silbatici din Arnerica de Nor.<i, Canini, din{ii. rlezvollarea lor la iepc, 63g Canis aloper, 34 Canis antarctictts, 27
C)anis urgentatus, 501 Canis crureus, 34

condifii de erccli{ate ]a. lJ94 hibrizi dc, 410 - perioada pena,jului rlr:sivir;it la,

434

Oarex ritida, sterilitatea locali a, 51g ()arlicr, selcc!ia strirvcrchc a oiior, 5.15 Oarlisle, Sir',\., rnogtcnirca particrrlaril.:itilor, it76,

tlcsitrc nuci altoiti, ir88

nrici,

3l,tr

:J

78

,,(iarmcl", porurnbclul, I38 Oltrltil,ol'g, fecul{italea lor gctrcl,irlir in captivitate,

51)

dcspre polidaclilisrn, 383

;-l()l

(la.ol ccl llarc, cl.rli'r ir leglitu.ii cu selectia arrnlisa(laroline, arhipelagul, pisicile din, 47 C:rlpcle, varia[.ia lor ]a cucurbitaceele cultivnte, 317 Oilrpcn, hetcrofil, 320 OalJlcntcr', \\'. It., rcgenelarea osului, 61li

lilor, 5l5

Canis cancrilortts, dornesticit

29

;i lncrrrciqat ln

(]rrianu,

Canis cinerco-uariegatus, 34 Canis dukhttnensis. fecun<liLatea

501

Carpirttts betultLs, il20

nnnrlirul de oui la ult

11

.scrll'r.s. 68ii

lui ln captir.itatc,

Carltopharta oceanicu, 71|

Calr. rll, efcctul condiliilor rrroclificate,

Canis fulous, 34 Canis ingae, ciinelc golas pcrrrvian, 2g Canis latrans. 32 asemdnarea sa cu ciincle in<lian petrtnr vitr:itoarea de iepuri rle cirnp, 28
(.trttis lupaster, 30
Canis Ittpus, runa

(iariilc, originea ridichei.

4t'r{i 2.95

din tulpinile initiale,

31

una din tulpinile initiale,

nordamericani, 28 incruciqat cu ciini, 29

var. occtdentalis, ascntinarc:r lui crr ciini

31

(lartof, 26,3
1

variabilitatea hibrizilor de Erythrlnrr,,1193 atrofierca papusului la, [iiJii Carlicr, cultivalea plant.elor indigenc in Canada,
Ottrlhctrttus, 287

- varia!ia rnugurali la trandafir, ll3g . ercditatca la arbori cu frunze purpurii, l3gl3 altoi dc ,lriu tteslita de plducel, 3,16
26g

fonna intclrnediarf lntrc rnig-dal ;i piersic, glandcle flunzelor de piersic, 300 valiatia mugurali la rrita de vie, 3133

281

Canis mesomelas, 31, 34 Canis primaeuus, imblinzit rle cll l{orlsson. ll Canis sa1r1'rrr, 3o Canis .simensrs, stt'lirnogul posibil al oriarilor, 37 Oanls thaleb, 34 Canis ttoriegcdtts, i]4 Canning, A. S. G., plrul l:'rcuit. 2.lg 2.t1 Canterbrrn' Rell, biituti prin selcctir., l-r13
Cap

variatia mugurall prin tubercule la, 348, 544 - ltibrizi de grcfir la, prin unire:r a jumdtiti de tulterculr,, i352 - auto-stcrilitatca individualir la, 188 stclilitatea lui, 51 - nvantajul schimbririi solului pentru, 4g(i
,9

(lirsr-rL<rlii

(.ar'1'o1rh-vllaccae, frecven[a contabesccnt.ei

(lap si rncrrrblc. varinbilitatea cortdati la,

clc'

6.12

Oaspary, vitrialia rnuguralli l.rurnurn, 131!) portoc.ala cu

lecillloce, sLrinsc t74- +ii

la, irI

Capra, 88, 89, 399 , polidactilisrn la, 383 de Tibet, 605

cleosebirilc sexuale

rrristt'c! si de porc Yor)ishire, desent, clc. 67

tlesple or.ulcle gi polcnul clc (,'r71r.srr.s,:148 irrcrucig:rlclr lui Cqtisrts J)rrrpttreus cu C. lrr-

l;r

1lo.sc rnrrsco.sa,

il13l)

la

colrrnele rle, ll31

cantitlltea rle laptc si tlezvoltaleit rrgcnrlor la,

623
f

ili

de Aneora. (i.1l

coarnc, tnir.z osos. rurlitrrcnt ar ln. 635

()ttltru falcorrcri (\Iarltlrore) prohrtril rurrrl rlin pirintii caprei, 88

sclt'r'tie la, 542 nrodificalea ultclioarir plobabili, itiit varielatc. efectele soltrlrri asultra, 602 C:rptivit z,rtea, cf cr.lul ei asrr [)f a coc(]sLllui, .tr 1-l Calrtrl Runei Slterlinlc, rliftrritc nt'Arrrrrri rle r.ite t.or-

Capsuni,308-311 r,alietriti neolrilr-urite clc, 31(), hautlrois rlioic, 311

311

dc. '11:l 11 5 (lastlavetc, r'at'ia!ie ll numirrul dc calpele la, 1321 incrucisarea lll'csupusir il varietirtilor de, ll61
Ottstraria hcnnetli (\Iooruli), fecunditatca tlalirlacrta, clcrlitali,
(l
a

()astelnau, despre l.rovincle blazilienc, 80 (lastrarc. dobindil'ea cle caractcre femininc rr:ruzatli

trei fetc, i)50 - floli difcrit colorate \a I'iolcr lrrlca. iJ68 - sterilitatca hleanului, 51I Castan silbatic, tirrrpulin la 'fuilcries, 320 LcnditrLe clc calactcl bltuL la, ir17

Iivitatt "
leoytoltl

lui in

cap-

,-r{}{i

(iatlin, (i., culoarca cailor sirlbirticiti tlin,\nterica

();ildrira5ul. I'eprochlcintlu-se

tl

Ic

rt

137{), .1il(i

i,';l(i2
ir{)

- nici o pl:rnti folositorrc provoritri

truLe

la.

79

rlc la. 267

(llrtolr, .iLrrk'clttorul, curctriul sirlltntic, ( luuitt tt 1ti:rett, it\)2

de

Norcl,

163

iu crrptir.iIatc,

504

t\DEX

Cilddraqul , atacrr rrruguri flot'iferri. 5('i7 Oiildaluga, biitutl, :i'2:t, 6 +7 (ieapa, incruciqarca ci, t15 alba, suscepLibilli la atac:urilc ciupcl.cilor. bolilor. 5{i7, {.i52 (.capa cioarei, i1132, 6il(i OcbtLs ()i(tec, sterilitateir sa in calttivitatc, i{)ji. ( )r,cirktntrlirr, rlezr-olt.area lalr-ali lr. 61 0. 672. 671)
( le

l'ccunoagLcrea
t ).-t

valorii raselol indigcne dc cdtre,

rl

ii

Chilra. 292. 29:l ,,Chi\'<)s", o rasi de bovine din l'}aragu:r1', 8t) (llrlist, fJ., despre plantele din locuintclc ltrcrrstlt: din

- forrnele internrediale rlintle I)ittrts

rrto

Iilvctia, 2Li6, 274

tttctrta, 327

sr,rlrreslri.s si

(ledri cle Liltan qi '\tlas, ii2l ()elosia cristqta, 32ij Celsus, despre selecf ia griuclol dc sirninta, 271. ir4ir Oelti, cultivarea strirvcche rr v(:rzci tle citre, 27f) st'lcc!ia Lroviuelot' ;i rr cailol cie citrc,;-r-lIr
Oclulara, teoria, 681 Oenchrus, seminfc de, folosiLe. ca hraul, 2(i(i (lerilaurea clJenus, r'alitrtizr rnugurali Ia. liils Oephalopotla, spermatofoli de, 6g() Oerasus puLlus, cu fructc gall,rene, ljli(i

citate nocturnti, ncrcvcrsil,rilitat e la, l/)2

- ;i

,1/lso

cantpus,

17

( )ltrysolis le.stiurt, 607 Ciiuroza, irfcrctiunea degetclol la, 6l!)

Oiinc-l.up. negru. din Flolida, 28 (liirtele-scotiatr, purtr-u vinitoalea rle cclhi, diferorllr rle clirnensiune intre screlc de. 1li1

()iclarnen, virriatia mugur{rlli la,

i341

(,iirrii pcntru virtl-ttoarea de vulpi, {:1, Oiini, originea l0r, 2:i

rlegenerarea lor', 472

lt8

Cerb, unicoln. ercclil atea presultusi I calar.tcr.ului

degcnerarca lui in Scotia, 51!) Ct,rbi, clobindirea cle coarne clc cirtre fcnrelli, 414

la,

ll81

strirvcchi cle 21, 25. 721 cliu lluropa, clin epocilc neolitical, a lrronzulrri qi fierului, 25, 26, 72(l asernl-rnarear cu diferite spccii dt' canidae, 27 dir-r .\rnerica de Nolrl c.on-rpal'lrti cu llrpii, 27,
r-trsc
2lJ

- dezvoltalrra irnperfecti :r coltrnt'lor ln ullit,

intr-o
cirlil.ot'ie,,l-r()S

clin ,\ntila, '\mcrica dc Snd si llexico, - din (iuiana, 29

2'l), liir

Cerbii lopatari, 455, 477

Cercei, rudimcntari,
Ccrcr.tleptes,

ciinii gola;i din I)aragual' qi Penr, 29, rnufi clin Iicrtrandez, i32

i3,-r

la uncrle girini, {ii3ir sterilitatca sa. in captivitate, ir{)1 Cercopitltecu.s, cre;tcrt:a in captir.itate a unci specii
clc, 502

Cereus, l}?t
Ceretts .speciossimus q;i 1;ft111nrrlhtts, r'r'r.clsiune

brizi r'!c,

la hi-

din (luba, lbld. din St. l)omingo, lDid. - coreladia culorii la, 32, i3il gi'statia la, 313, 3 I
golagi, Lurcc;ti, 34, 563 incruci;alea lcciprocli a diferitelor rase clc, 135 ' caractel'ele difcritclor rasc' de, cliscutatc. 37* '10 ' degenerarea ciinelui europealr iu clitrte calde, 39, ,{i1, 606, (i27 - plcdispozitia la atrnnritc boli a tliferil c l'as(r

din .Iuan de Nova, din La l'lata, iDrr1.

lri2

1356

Cerurzs canadcnsis. :-r08

Ct:ruus danru,

,J7

Cetacce. colela!ie

()cilon, pisici rle, .1{i; dragoslea de porurnbci in, 1 7fi (lcrul gurii clirpat, nrostcnirca a, ilfil) (,hantisso, desprc prorlucclr'a de scrnintrr a ltrllolilol
1'liine, 517

la,

6 16

intlt' sistcrnul rlelrrrir: ii

clenti{ia

cle, 39 cauzcle deosebirilot'tlitttre rasc, discutatc, 'lo

44,

()hapuis. Ir., palticularitirli sexualc lar ponrmbei, lJll clcctul produs tle ltriruul rnascul asupra tlcscendeu(ilor ullcri ri iii fcn-rtlei, iJ(i(i - sterilitatea, irnltclecirelii unor pot'utnbci, 511 (.lrartlin, trbun<leuta rlc ponrnrbei in l)ersia, l7E
(,hatt,r1er-, lrovilte silbatice tle. 77

Cltnlrnritn, prof ., ltiersit'i t.urt protlrlc ncc!.1i11q,"

.1()2

prinzind pe;te ;i ct'abi itt \rtua Ciuinee ;i clc Foc, -12

pahntrrca

I'at'a

influettta sclec{iei la ltrotlucct'cit tlifc'ritclot'

cle, -13,.14 ment.inerea <-rbicciurilol

labti lrici<larelor lrt, l2

t'ase 1(j()

rrtostcuilca lloliadactilistrrulrti la, liSll

irriIialc <ltr citre.

(,lrilt.tr, te.r'ersiurrui scrnin Lelor tlin r,it'ful pirstlrii dc nricsandlii (i(i{ i (lharrrrrlr', rll, varietir[.i incrucisutrr tlc r.:rlzir. llil (lhcr-r'cul, clespre incrrrrilirrca portrilol frrrctifcl.i, l,gI (,lrillirtgharn, bovirrclc rle, irlt nticc (,u IJcis qcnitts, I1 carar:teristicile lot'. 7(i Ohiloe, nretisi rlin. Ilo (,hina, pisici tle. cu rrlechi lrlcoltite. l7
Olrt:iranlltus c/rcrri.
8.1

siilbriticiti,

reversiurle

131

din insulelc ()ceatrului Pacific, I tr3, ir;-r7 metigi, 4'17 uEurinftr relaLivd. a lncruci;irrii difelitelor rase
dc,
fccutrditirtca la, 462,
'151

la a patra generalie dc. ,10t)

399

(lhilc, oilir tle,

ltt irrri-

consanguinizalea

Ia siilbatici.
select

sr-'lt'cl,ia

lor, la $rcci, irl:1 ,

;-r47,
5-1

la,

5{)1 -172

55t)

ponci durr{lti.

cl.ri cic,

i2

rnigali ilc.

drr.1

7
1) 2

(j0

ttr,rtir

rase cle ltontutl.rci cre.scutc in, 17fi rase de qiirri rlr,. rlitr sccolul nl \\,-lea.
211

dcsplc it'lturii rlirr. clc (lttrrfucius,

1{11).

Oltittezi, selec(iit yl'lrctit.ai.r ilr'. ;l l(i

preferinta lrtr

pe

ntt'tr llct.lre<,i fila uoat'rrc,

.l

1!)

t'efuzul oaselol'cle vittal tle crtLt'e, (i2ii rno;;tetrilezl rLlclilllctlLclor cii: tttt'tttllLr: la, till5 dezvoltarea celui de-al susclc'a deget la, 638 golagi, clcficit'rrta clentitici la, ti4I rru fittl srcui'ti, dittfii la, 6r-rli valiafia unalogir plob:rltili lrr, {jii2 extincIiu un()r rase clt,71f)

rnoclificiri clirnatice lir piml cle, (it)Ir plocluccrea rkr ulechi pleo;tiLe Irr, 62li

alrcciat

iu inconlLieutii :1, 551, J52 i tlc f uegicni, itltil , 554

:at

iNDEX

(.irrepa, sAurin!a de, efectul ci asupra culor.ii pisirrilor,

Coada, niciodati incirligata

624

la animalele

sirlbatice,

(.inep:rr (Linota), 507 (.itrt'pa, deosebiri de,

607

irl3

in difelite prirli ale

594

ndiei,

diferenfa climatic[ la produsele din, (.ineraria, rfectcle selec!iei asupra, 543 Ciobinesti, ciinii aserninatori lupilor, 20 coada mutilatri moqteniti, 392 pag. 244

ludimenLari la oile clrinezeEti, (i135 Lloada lungi, oile cu, 83 Coartre, bovine firlir, din Paraguay, 130

(.iocillia, ,5()4 (liocul incovoiat, r'ale cu, tlesenul c.r'arriului in fa!a

1

(loarnele, oilor, 83 corela{ia lor cu lina oilor, ti44 corelafia lor cu craniul, 650 - rudimerrtarea la vitele tinere de ras:i fd.ri coarne.
ti3ir

(.iocul, variabilitatea lui la gdini, 22() . deosebiri inclividuale la ciocul lrolumbeilor, I | corelalia ciocului cu picioarele la porumbei, (,irceii la cucurbitacee. 316.
5il ()ioli, btiltate, 4l]4
150

caprelor, 89 (ioaste, numdrul ;i caracterul lor la gtiirri, 228 - caractelele lor la ra!e, 243, 2+4

(,oatc dl, despre incruciparrea reciproci a porcilrtr, (,obai, :i91, 501 (loccidii ale mdrului,
l-,) a /,)

567

Cirpila albi,

mulare artificiali, 64-1 (iiripide, rnetageneza Ia 678

650
C'zsfu.s, incrucigarea 491

(lircurncizia, l]9f) (,ireli, 304, :105 variafia mugurald la, ili-ilJ albe de Turkestan, 5ti6 varietatea de cu pctale resfrinte, 5(i7 perioada de gerrninare A, rnodificatir Jrrirr sti-

6:J(;

Oochilii, senestre Ei destre, 115 Ooclrinchina, giinile de, 194, 214, 211t, 221, 223 forarnenul occipital la, desen in fa{a pag. 223
sec{iunea craniului dc, desen in desen in Coclileuria armoracia, 519

- veltebre cervicalir dc. in lndia, 40 Iiing Charles, 43

fala fala

pag. 225 pag. 223

Cocherii,

reciprocii la, Si hibrizi tle,

21)lJ.

dcgenerarea lor prin consanguinizare, 472 ()ocoq siilbatic, f ccunditatea lui in captivitate, 506 Cocoqi de lupti, seleclia nuturala la, 562

Citrus aurctntium f ructo ttariobili, 294 Citrus decumana, 292 ()itrus lemonrtnt, 293 ()itrus medica, 292, 2g:l (liubotica cucului, 388 (liupercilor parazite, 611 Olapham, A. r'ariafia nlugural:i la p5.ducel, lt13ir ,,Claquant" (porumbei) 12{) ,,Claqers" (porumbei) 138 Clark, G., despre ciinii silbatici din .Iuan de Nova,
:t2

'-

efectul castriilii asnpra, 414 (locosul de munte, sc reprocluce in captivitate, 506 ()oe.logengs puca, 5()2 Oolin, dominanla miigarului asupra calului, 42(i desple incrucigarea rasclor, 451 despre schimbarca hranei, 626 Oollinson, Peter, piersic care produce o nectarini,

pinten de, grefat pe creastd, 61 I pintcrn dc, inserat in urechia unui bou,

680

(lolorilul la porumbei. o dovadir a unitirtii

9lt

rasc cle capre imporLate la \'Iauriciu, 89 variafii la mamelele caprelor, ibid. - scrotul bilobat al caprei de }{uscat, ibid. Clark, H. .I., despre sciziparitate Ei gemafie, 671 OIarke, R. 'f. clespre incruciqarea reciproci la clpguni, Olarlie, T., liibridarea micandrei, 360, 447 Olarkson, de, cultura de agrig premiatd, 31iJ ( llasificare:r, explicatd prin teoria selectiei naturale,
21

despre poneii dungati de Birmania gi Java,117

-7i2 (loltii tlc mistrcli ;i porci clomestici, t=1, 72 Oolrttnbtr ullinis, fllyth, o varictate de (). liuia, 1(i2 ()olttrtthu anmliac, Illchm, o varietate de C. liuiq,
162 Cctluntbu uttit'Lcu, 76I ()olunfiu gqmrtocrlcln.s, (i1:1y,

tci,

descenclen-

170

309

()olttmbu intermediu. Stlicl<lancl.

162 ( )ol untbtt leucocephula,,-r{ )ir Colurttbu leuconotcr, 161, 171

o forrrrzi de C. liuicr, l6'2 ()olttrttbtr ollmrtoplttltulrnos, hibrizi de, a [,'. oenes, 1 tjg - cr.l C. maculosa, li(.)

liuirt,

o valictate rlc

(:.

Olemente, despre vi{a de vie sdlbatici din Spania,

asupra 'n'erzei cle culturii, 2lt() - adaptarea porumbului la, 277 (.lima si p'ilunele, adaptarc.a rnselor dc oi ln, 8.1. ii;-r Clirna si solul, efectele lor asupra c[p;unilor,310, l]11 Clinc, cll, despre craniul berbecilor cu ;i fird coarne.
650

(llelmont-l'onncrre, desprenlrul St. Valirlr, 363 ()lima, efectul ei asupra raselor de clini, 40 asupra cailor, 52 '- asupra bovinelor, 82 - - asupra linei oilor, 86, 87 -- asupra boabelor de griu. 272

281)

Columba littoralis. llii ()olunfio /iula, i396, .l().1, 105

strdmolul raselor clomest.it:e de porumbci, I ti2

in fa[ri pag-. I 1 !) desenul craniului, in fa!a Jrag. 145 - rlesenrrl rnandibnlei infrrrio:rle, in fa!a glag. l1;r desenul ornoplatulrri, in fa[.a pag. 1,1Ii
desenul ei,

dirnensiunilc ei,

11

7-11u

(lolrrmho m[qrutorirt
Columbu cienrr.s, 1ti1

Ooluntba Itrclrtostr, 761

rcrlusi in calltivitate,

;i

[,e.ucoceplralrr, fecutttlitatea
50ir

br

()locitul, de cdtle gdini incruciqate din varietifi

t,los,
(

ne-

,ootzsch, hibrizii diferililor arbori, 481 ()oacizc, din l'ara de Foc, 266 ' r'ariafia muguralir la, 334

clocitoare, 408 dcspre sterilitatea lzr Ranuncttlus

ittcrucigatli cu porurnbelul crornurt gi cu O, gurnnoJthtltolmo.r, 169 Columhcr pulumbtts, 169, (iti3 ColLtrnbu rulte.stris, lli1, 1(j2, Columlta schim1teri, 162 Colttnfte torquulrit, 66i)

icuria, 5l!)

l7l

INDEX

735

()olumbct lurricolu, 162 (lolumbia, bovincle ditt, ll0

Oolumella, clespre ciinii ciobinegti din ltalia,'29 clcspt'c girinilc domestice, 199, 211 , it:14, 7'21 clespre cregterea ra!elor, 2139
rlcsple selec!ia griului de srirninfa, 27"1 despre avtrntaj ele pentlu plante a sr:himbiirii
.196
613 I

()olurnb, despre ciinii tliu '\trtile,

21)

()ornea, opacitatea ereditarii a, 38t) Cornus mascule, cu fructe galbene, i3li6

- Ia plante, 55ti la porumb, 278 - la porumbei, 1.17 150, llt8 la giini, 2il4'-Zilit
197

Oornuti, giinir,

(,unrpensalia, legea ei, 2i1,1 - in cregtere, 656, 657 ()ompozee, flori bitute de,
Oonceperea,

'

solului,

despre valoarea raselor incligene.

132i3,

(iorrientes, bovine pitice de, t30 (,orringham, dl, influeu!a selecliei asupla porcilor, Corsica, porcii de, 51 .,Cortbeck" (porumbel) al lui Androvandi, 181
Corurrs corone

desenul craniului ln fat:r pag. 226

511

mai timpulie la vacile clt' ,\lderne1.

516. tj17
7!)

qi C. cornir, hibrizi de, ,149

gi

(,ondi[ii dc vialii rnodificate,

Zebland deciL

la alte rase,

efecl-ele
1

lor,
fi
1

714

'

- in

asupra asupra asupra asupra

cailor, 52 variafiei la porumbei,

griului,

producerea de varialii nruguralc, avanLajele lor, ,1 95 ---497, 52i>- it2tt

272 alllorilor', 319

i3(i{)

Corgdalis, floare de, 658 ()orlldalis caua, 48-l ()orlldalis solidu, slerili cinrl estc perlorica, 51i'r ()orgrlalis tuberosa, peloricir prin t'eversiune, .1 11) ()orqlus auellana,',J15 Ooqenila, persistenla ci, 571) preferinla ei pent.ru un anumit cactus, 603 Oosta, A., desprc molugte tratrsferate rlin '\t-tglia irt

- ,l favorabill variabilitittii, 585 5li1). {i;-r8 acliunea cumulativl, a 589 ir92 - acliunea direct[ a, 599 -616 Condorul, se reproduce ln capLivitate, 50li Confucius, despre cre;terea de iepuli in China, Conolly dl, clesprc caprele de .\ngora, [i4,1
497
r5 1

stcrilitatca cauzatii de,

un pui cle giini monstruos, 69,,1 ,,Couve tronchuda", 279 Oorvper, dl \Yhite, dezvoltareit clefectuoasir a sisteOoues,

l{editeranii,

Dr. Ii.,

608

clespre

mului dentar. 646

92

Conopida, 273

flori rudimentare la, 6iJ6 Consanginizarea apropiati, efecte

produclia bogatl de serninle a, ln India,

631

la oi, 8lr - la varietilfi de nreri, :J06, 307 la muqcate, 322 la dalii, l]27 (lonstitutionale, parlicularitri!i, la ciplrrni, ill - ia trandafiri, l32lr
Constitutionale, deosebiri,
(

46it

defavorabile ale,

.181. 524

Oracidac, sterilitatea lor in captivitatc, 505 (lraniu $i coarne, corelalia dintre, 65[) Oraniu, caracterele sale, la raselc de ciini, 37 la rasele de porci, 67 la iepuri, 101 -- 105, 1 1 2 la rasele de porumbei, 1.1.1, 115 la raselc de glini, 222 227

Oocori, fecunditatea

lor in captivitate,

50ti

()rapul,570
1

- la rale, 242

'243

Orataegus orgacantha,321 Orat uegus monoggrru, i)21 Orataequs sibirica, 321

1135, llli:-r,

ir67, 5tt7

lontabescenta, 513, 51 .1 Oontopirea raselor incruci;ate, Limpul n('cesar pentrtt,

4,42

Oonuoluultts bafalas. ir18. 6i-t0 Conuoluultts tricolor, varial ia mugurali,

Cooper,
Oooper,

Nhite, particularitili ereditare ale vederii,

la, :l6ti dl, amelioralt'a legumelor prin seleclic, 5.1(i

37f)

Orarvfurd, .L, pisici malaeze, '17 caii din arhipelagul malaez, '11) caii din Japonia, 52 aparilia de dungi la porcii s5lbatici, titreri, dirt

l{alacca,

71

asocierca afecliunilol oculare cu acele ale altor sistente, 04 (i Oopit.cle variazi ln corelilfic cu piiml, 611 (,olali. variafia nruguralii, la, l]il2 nedifuzalea Semulelor celulare la, 6fi6

birmani cu pilozitate abutrdentl 9i dinli deficienfi, 433, 589 originea japonezil a bantamului. 197
despre o farnilic

hibrizi din Ga/Ias uarius;i girini don-restice, 2ol domesLicirea lui GaIIus bar*iua, 203

giinile de lupti din insulele Irilipittc,

11)l)

(lorbii. r,ezi
(.

(.olb. stotnacul de, afectat

Roitarcl orclem<ir'.

giinile silb:iticite din insulelc Pcllerv,

istoricul gdinei, 210 istoricul ralei domestice,
domesticirea gi$tci, 247
23!)

2()4

cle

ltrgirn vcgetal.
;-r

{i2 I

I)r., plante firrir simburi .

6.10

1 l-i

Oorelafia, {ii}9

pirrtilrlr invcrcinate,
1

inexplicabili, (j.ltt

nroclificrrrii inlrcgului corp 1i a unor'1r rlin Jriltilc sale, 6.1 pirrfilor ornologc, 6lJ 6 lti
653

plantele cultivate din Noua Zelandd, 26E reproducerea de elefanli imblinzili la Ava, 49'l) sterilitatea lui Goura coronata in captivit.ate, 5()Ir

giltele din insulele Iiilipine,

512

amestecul ci, ctr efectele altot'factoli. (iir0 - (i51 craniului cu rnembrele, la porc, (i8 a collilor cu lritrul, la porc, 7l a numtirului mat'e rlc coarne cu litta {t'osolatrii, la oi, tl.l a ciocului cu picioarele, la polurnbei, ltil 'l:12 intre puful ptrilor si culo:rrea penajului la po

lleasta coco;ului, varielir{i de, 3213 (lreasta la girini, varialia ei, 216 - uneori rudimentard, 6ilir Oreicrul, proporlia lui la iepurii tlt' t'itrtlt ;i de vizuittii.
1

Orcle, gdini, 189

09

172

rumbei. 170 motlificArilol lu t.ierntii dtr rnirtasc

'261

cai crefi, 53i ,,Crdvc-Ccur", o sub-rasI frattcezi de glitti, 196 (,risp, Dt., despre creiet'ul iepurelui de cimp ;i vizuinir, 11 (lrizatttem a, 3lJ 7
1

de

1J',

INDEX

(.r'uslacei, rnacruri, deosebiri in dezvoltarea lor, 671) {.nrstaceu cu pcclunculul ocular clezvoltat in formd de antenir, 694 (.ucumis momordicu, 318 ( )ucttrrtis satiua, 31,7 Ctrcrtrbila, piticii, corela{ia frunzelor la, (i4g CLtcttrbitu ntatrima, 15, 317 Cucurbitct mosclruta, 315, :117 Cucurbito pepo, 375, '1i;0
11

i.r'oclrer', (1. W., forma neobignuiti a lui Ilegoniu fri_ gidu, 32i>, 575 sterilitatea la lTanuncultts f icaria, 5lg (,r'ocus, 513 t.riptogame, plante, variatia mugurali la, 342

503

sterilitaLea ltiisrililoi'de pracli

ln captivitate,
509

Cgnaru cardttnculrts, 400 Cgrtips f ecunrlotrir, 610 Cgrlurttlttts, 10!) pt o d i urn, .:1.9 ir

u;urinfa de hibridare in captivitate,

Cgnoccphalus hamadrgus, 502 Cgprirttts {tLtrrdus, 254, 255

C g r to

t.uba, r:iinii silbatici din, 32 ..(,uc" sub-rasi de girini, 208

Cu.slus adami,

(lucurbitaceac, li15

r,arietirli, dc 1116, il1 7 raportul intre dimensiune gi nurnirul rle fructc de,657

. nclimatizarea lor,

incruciqarea prcsupusi la, 360 observaliile lui Nnudin despre hibrizii rle, J20
6l).1

318

Cqlisus ctlpino-laburn:un, ovukr gi poleu de, ll-lli originea lui, 311) CqtisLts a/prnus, 348 Cgtistts laburnum, :J46, 347,348, 349 Culisrts pLrrpureo-elongatus. ovule gi polen, de, 34g ploducelea cle, 349
O

experienfe cu incruciqarea intre (). pttrpurerls si laburnunt pen Lru a proclucc , :l,li - producerea ei dc cirtre lI. Adarn, 34g - cliscutie asupra origirrii a, lJ-18

varialia sa muguralir, li46 350, ,103 plante din seminle de, 347 diferite pircri rlespre originea S&, 34g 350 -

Lucuta nu procluce conicinir in Scofia, ,,Culbutants" (porumbei), 131 Cluloare si rniros, corelalia lor, 0,43 ()uloarea, corelalia ei, la ciini, 32 --84 - persistenta ei la cai, 50

rltistts purpureLts, :l,lB

602

:ii5{l

t)

bovinelor slilbaLice sau silbdticite, 76 transmiterea ei, la iepuri, 94 particularitd!i dc, la iepurii de Flimalaia, 1)(i influenta ei, 56 I - 566 corelalia ci, la cap ;i picioare, 6.1li in corclatie cu particularititi constitulionale,

valialia ei, la migar,

mogtenirea gi divcrsitatea ei, la--cai, 5 1

60

l)ahlbohm, efectele lrranei asupra himenopterelor, Dalbrct, varictirti de grlu, 270 I)alibert, modificdri in mirosul plantelor, 602

60g

I)alii,

:127, :128, ,197

variafie mugulali. prin tuberculi la,

amcliorarea

-653 Culorile, uneori necontoltite prin inclucisare, 447 (lultivarea ltlantelor, originea ei printre silbal ici, '226 -267 fertililatea sporiti plin, 462 --16!) Ounier, desple cecitate rrocturni, il 8()
Cupples, tll, imperecherea seleclionatri a ciinilor' ltentlu vinriloarca de c:-tprioare, 475 (iurcanul, clomestic, originea lui, 251

651

trepte in cultura lor, 589 - efcctelc concliliilor de viald asupra,

lol prin

.344

selecfie, 555

Dalll'. I)r.,

corela!ia dintre formir si culoare la, 64g

clespre crisitorii consanguine, 424

6()1

inclucigalea lui cu curcanul sr-rlltatic nortlamerican, 257 - 252

rase cle. 251

I)andolo, contele, desllre vierrnii de mitase, I)ancze, r:imrigitele, r'r-'sturi rle ciini in, 25 Ltone,
,l-r1()

rnuzicale, 64fi L)arnara, bovinelc tribului, 79. 5'18,

I)altonism, ercditar, liSt) rnai obi;nuit la brirbali clecit la fernei, 430 " asociat cu incitpitcitatea de a clistinge sunetc
ir,1g

258

l)anicll, fccunditatcil ciinilol englezeqti ln

I)rrreste, O., dcspre ct'lrniul giiinii polorrezc, 22ll
(i14

Sierra

nraslulul cu creasti albli, 252 silbatic, calacterul lui, 252 25:J clegenerarea lui in India, 2i>2, 60:, ouile. neeclozarea lor la Delhi. l1 lo

cauzclc variabiliLirtii, 596 desltre Jrroiluccrca tle pui de g:iini rnonstruosi,

sirlbiticiti pc Parana,

in '\nrerica dc Nord. 5167 , r'alietiiti de,,5fiir (iulse, calul dc, origincil lui, 53 (',urtis, dl, r'arialia rnugulall la trandafir', i3.10 (,uvicr. rlcspre gestatia la lup, 34
(,urmal

(lurculior-ridc, paguba cauzati fluctelor cu

rno<.lificarea produsit

prin domest.icire,

67

590 simburi de.

coexistrrnta anonraliilor, {ill-1 producclea de nron;tri clrrlili, 656 I)alvill, tll, erctlitatea calitritilor liurre la cai, iJSj

I)alrlin, C,, dcspr"e

I)alrvin, Sil I:'., sliibirticia porcilor incruciqati,

13 I

dcspre cartoful srjlbatic, 2lJfi dirnorfisrn lt Prtlryruttftrr.s ;i la prirnuli, 3ti8 l)aruin, I)t'., arrrcrliol'ul'eA legumelor prin selcctie, 546
409
.175

[,e7trts rrttrqelltrnicu.s, 9il

deosebiri
62Ir

rnirosul ;acalului, un obstacol la domestigirs,

la craniul ciiuilor,

37
(;,1),

D'r\sso. rnonoginia lrirrlucclului in Spania, il2l

I)usgprocttt ut1trti, l)ctturu, 4(til
,i;)t) it(12

l)alrvin, (i., r:risiitolii consnnguiue,

catactclisLicile extenre alc ciinelui, l]8 rrlungirca intestinelol la porcii domcstici, fecurrclilirtea latei cu ciocul irrctlvoiat. 238

liibricl cle rnirgar;i zcbrri,

Ittl)

vat'iabilitatetr la, ri)il I)atura Iqcuis si sli'arnorrrrrll, r'cvel'siune la hilllizii clt,

)crtttrtr strarnr.tttitrnl. 12(i J)arrl,rentorr. r.lrriutia la nrrrnirlrrl rlc rnatnelc la ciini, ll8
I

le|1'66111sa,'cn

animalelor la .Iardin rles ['larrles.

107

INDEX

-::t7

llaubctrton. pt'opor'!ia inLcst.inrrlot' la pisicile sirlbaticc Ei domestice, 4fi, ti2Ir Daudin, despre iepurii albi, 566

Dendrocggna uiduata,

50'7

I)auy, Dr., despre oile din Antilc,

originea bor,inelor, 74 clomesticirea strirveche a

I)arvkins, \V. Roycl, istoricul ciinelui,

86 23 irr

Anglia, ibrr1, Dean, altoirea cartofului, 353 Deby, hibrizi sirlbatici din ra!e obi;nuiie ;i moscatc,
410

lui Bos longifrorrs

Deuny, FI,, ptiduchi de Apelea, 502 I)cntitie, varialiile ci, la cal, 50 f)enrarest, distribufia coloritului alb la giini, pisicl de la Capul Bunei Speranle, 47 pisici din )ladagascar', iDitl.

34

De Candolle, Alph., numirul si originea plantelol cult.ivate, 26-1, 328, 190, 191 folositoare, 267
secara

regiuni clin cale nu a 1l'ovenit nici o plirntir

griul silbatic, 26ti,

26[)
20!.)

antichitatea varietrililor de griu, 27li ineficacitatea apart'rrtI a selectici lit gl'irr, originea gi cultivarea porulrliului, 27lr culorile boabclor tle 1-romnrit, 27(\ varieti{ile gi oliginea vcrzci, 271). 280 originea mazirlii de grridirrlr, 2li2

li ovazul sirlbatic,

271

aparilia de pulcei dungali la porcii din Turcia, 71 \Iasele franluzegti de bovine, 74 coarnele caprclor, 89 despre capre fdrd coarnc, 635 l)esportcs, numirrul cle varietrili de trandafiri,:125 Dezvoltare gi metamot'fozit, 693, 694 I)ezvoltare, sistarea in, 635-638 I)ez.r'oltarea embrionalir, 678- 680 I)cvlrr', l)r'., un caz neobiEnuit de albinism, 384 rlesple citsitolia intre veri, 47.1 <lcspre cfectele consanguinizdlii apropiate, 591 l)'Helvc.r'SainL-I)cniS, L., clespre Ya-rni, sau orezul inrperial al chinczilor, 546

l)iabct. apalilia lui la trei flali,

oliginca probabil cinczii a ltielsicului, despre pielsic si nectarin, 297, 2{)9

dcspre vila dc vic. 289, 621) speciile cultivate din glupul irortocalului, 2lt2
294

I)iunllitrs burbalus, vi.ria{ia vegetativi la, 3,10 I)iortllttts corgophillus, 340 [)ianl]tus japonicus, contlabescen!a olganclor f entinine, irl ir Diultlterontern fentorctta,

I)ianthus, plantc contabescente de, 514, 515 varietri[i hiblide de, 519.1 l)iantlitts rtrnieriu $ deltoicles, liiblizi de, 457

384

varietir[i de picrsic, ll00

originea caisului, llt)1 oliginea ;i varictirtilc tle 1lnur" lltt2 originea cilegului. ll()4 varierl irtile cle agris, ll 1 2 selec!ia plucticatir llr arlrorii rlc lrirtlut'c, :J I 1) stejzrrul fastigat, siribat ic, iJ I !t varictliti de at'boli c'u frunzc rlc t'uloare iirchisir.
ibid.

l)iclison,

(i7 6

tlt'spre cre;tcrca repernti clesprc culolile lalelelor, 345

c1l,

la

garoafe. 340

I)icoiryles torquutLts

l)ic{ft.nlrach, ciinele rlin Noua Zclandi,

gi laDrafu.s, 500

transfoltnarea starninclol in pistilc lir rrrac, 32li

flunzig valieg.'nt,

DiformiL[!i, ereclitare, 435 I)irlitulrt, propriet:ilile ci, afectate plin culturi,

Dihogame, plante, 445
454

polidactilisrn I)ielrytro,479

lrisicile sirlbiiticite din Noua Zelan,Jia.

31

in Polinezia,

17

38iJ

609

132.1

elcrlitaLea zanrbilei allre, il2f{. iifiT ntoclificirile la stcjiu' rlt pctrdcntc dc lirstri, rtro;tcnilca dc culactclc anclrnralc,3li7
(;2(i

l)inrensiunc, diferen!A de, un obstacol

134(i

la

lncrucigare,

r-zrriatia pllntclrtl in lltla lor dc ba;tinir, 5litl tufe curlucc rlt'r'errinrl pt'r'sistcntc in clirrrt' calde, lnono,

I)inrorfe, plante, 483 condiliile de reprodu(:ere la, b2g_ b3Z

l)iinolfism, reciproc,
Dingo,
31

445

- ilnticllitutca llselor tle plant.o,722 I)e (lanrlollc, l'., rrevulilrbilitatelr gcrrurilor'

rlczvoltarea lclativli a rirtllrcitrii
tipit'c.51).3

Ia. Ilttplrcutrrs salrrrrrs,

();-r7

;i u scrrrintelor
1

l)ccuisrrc, clespre c'ulLivalctr nrorcovrrlui sirlltatic, 2fi

I)egeneralea raselor perfecfionate,

valicrtritilc tlc piir', 308 ilrct'ttci;area lccilrrocir lit cirpsuni, :l()g lructul nriu'ului, ij(i2 sterilifatea lui LisirrutcJtitr rtttrrtrttttluriu, 'r'arictatea delicatir a piel'sicului, ti30

-- r'at'ialia culorii la, 32 ruetis cle, incercind sd sape vizuina, ibid, - vulpi atrase cle femcl[ cle, 35 - varialii ale, in captivitate, 591 I)intt', apari!ia unui molar in locul unui incisir,, (it)4 I)irrti, numirrul ;i pozi{ia lor la ciini, 38 - tleficien|a lor la ciinii gola$i turcegti, iDir1. lrclioada apariliei lor la rase de ciini, iDid. prrrcocitatea lor Ia aninrale foalte ameliorate, 640 corelafia lor cu pl-rml, 6-15 rind dublu de, cu ltirr exccsiv la Iulia pastlarra,
t)

rj19

plin negliicnfir,
221

572

lt)

Degete, lunginrea

- clt'zvoltalca celui de-al cincilea. la cini.6iiu

13,32

rclativl la girini,

DeSete, sul)r'illlunlolarc,

analogia dirttlc, gi condi!iile embrionalc, contopilea lor', [i55

l'ililJ

De Jonche,

peri cu scoarla nroale,

l{,

desple cilp$ulli, 310, 57;

5[i6
591)

rezisten!a flolilol la frig, 628 I)elamer, E. S., desprer ieyluri, 9.-| , 9E

despre varia{ia curnulativir,

dezvoltafi pe cerul gurii, 6g4 la cipguni, 311 Divcrgcnta, influenla ei la ploclucerca rasclor rle porurnbci, 189 I)ixon, E. S., despre ra{a rnoscati, 160
Dit,ric, caractel rlespre ralcle sdlblticite, 162
despre porumbeii

forrrra lor afectat.ri de sifilisul ereclitar bcrlculnzri puhnonard, 649

;i

de tu-

ibid.

silbirticili din insula Nolfolk,

169

Delphinium ajacrs,

3.38

Delplinittnt cortsolirla, 387,

incrtici;alea porunrbeilor,

398

Delpino, despre pangcneza, 670, 6E5 Dementa, mogtenirea ei, 378, 4135

originea griinii dornestice, 1g8 lrrcrucisarea lui Gallus sorLneratii cu gitina co-

rnuni.

200

738

]NDEX

l)iron, E. S., apali{ia culorii albe la puii de

negre, 209 giinile padovane ale

gdini

lui Aldrovandi, 271 particularitir{ilc oudlor cle giind, 212 l.ruii de girini, 21:1, 374
crcasta
poloner.e, 221

la glinile cu creasta de cioclrlie, 21lJ dezvoltalea mcmbranci palmipede la griinile

gainilor, lbrd.

clezvoltalea cozii la cocogii de Cochinchina,

21-1

clespre glasul

originea ralei, 238 ra!e crcscute dc ronrani, 2i3{) tlomesticirea gigtei, 247 giscanii cleseori albi, 24ll rase de curcani, 252 insLinctul de clocire la rnetisii raselor neclocitoare clc griini, 408 avelsiunca porumbeilor contuni de a se lrnpefecr:nditatca giqtei, 463 slerilitaLea generalti a cracidelor
506

I)raba sguestris, 572 l)ri.cila, varietatea cu frunze de culoare inchisi sau rogii, 319, 386 rcversiunea la listarii radiculari a varietdlii fird simburi, 343
Dragon (porurnbel) 722, 124 ,,Draijer" (pommbel), 138 Dromaclcri, seleclia lor, 547

v[td.nrarea fructelor cu sirnburi din America de citre curculiorride, 567 altoirea prunului gi piersicului, 588 varietili sirlbatice cle pdr, 588, 589 r.arietili dc pomi fructiferi ltotrivite diferitelor. clime 258, 2!t9 I)onning, cll, J., sterililatea bovinelor Shorilrorn, 46g

I)ruce, dl, consanguinizarea,,trTl

rechea cu pomnrbci de cr.rlturir, '156

Du Chaillu, pomii fructiferi din Africa de Vest,

Duchesner, despre

valoarea rasei incrucigate de porci, 472

260

in captivilate,

fecunditatea gi;tclor in caplivitale, 50(i pirunite albc, 649 Dobell, Il, rnostenirea anonraliilor la tnernbre, ne - revel'siunea la o difornritate, 402 Dobritzl-roffer, arrcrsiunca falir tle incest la abiponi, Dog, sculptal pe ult lrlonumeut asirian,24r 727 tibetan, :J9, ti05

383
.175r

Dudul, 291, 585 l)ufour, Ldorr. despre Cecidomga Si Misocarnpus, 17 l)unrdril, Aug., Streclort, reproducerea in stadiul branchifer, 690 Dungile, pe purcci sllbatici, 71 porcilor domestici din Turcia, Vestfalia ;i porcilor silbiticili din Jamaica pi Noua nadit, 72 fructelor 5i florilor, 360, 402 la cai, 54-58
Zan'rbezi, 77, 72
Gr.a-

Fragaria

L,esce,

309, 310

Dombrain, rlesre auricule, 659 Domesticire, punctele esenliale la, 705, 706 favorabili incrucisirrii, 467, 462 fecunditatca sporiti prin, 462, 464, 524 l)omesticite, animalele, originca lor, 509-510 sterilitatca inlirnplltoare a, in condi[ii modifi-

l)onrinanta in transmiterea caracterului, 423,

cate,510-512

--

la bovine, 123, 42.1 la pisici, lblrl. la porunrbei, 424,

la impirralii Austriei

5i

524 la unele farnilii romane,42i3

la oi, 424

Domitranta polenului, ir33 Donders, Dr., hipcrnrctropia ere'clitard, 378

la gaini, J25 la plante, 425 la o varietate rlc tlovleac, 31ir la gacal asupra ciinelui, 426 la tnigar asupra calului iDid. la fazan asupra giinii, iDir1. disculie asupra fenornenului rlc,
22'.)

42i>

varialia muguralir la pitr, 334 producerea cle asini la romani, 461 Durere de cap, ereditarl, .135 Dusicllon siluestris, 29 Dutrochet, pelorismul la Laburnunr, 659 Duval, creqterea perilor in pidurile din F'ran!a, 588 Duval, Jouve, depre Leersia orgzoides, 146 Duverttoy, auto-sterilitatea Ia Lilium candidttnt, 488 I)z.ierzon, variabilitatea caracterelor 5i obiceiurilor albinelor, 256

Equidue, 406, 407 I)ut'eau tle la N{alle, porcii silbriticili din Luisiana, gdinile silbirlicite din Africa iDid.

la migar, 60 protluctia de, priu iucruci;area speciilor.

tle

399

'127 - '+:)ll

ti F)arle, Dr., desltre daltonisrn, 430, 646 I.)irton, .J. ]1., rlespre porumbei cresculi de antatori, 130, 13:] - variabilitatea caracterelor la rasele de porumbei,
't.42

Dorking, giinile dc, 194,

claviculi rle, rlesen in fafa pag. 242 Doubleday FI., cultivarea cipgunilor ananas,
447

311

Douglas J., incruciqarea g[inilor de luptd albe qi negre,

l)ovleci,315
Dorvning, rll, r'arietdli siilbatice de hicori, 267 pielsic ;i necLarin din seminle, 297, 298

reversiunea porurnbeilol incruci;afi Ini Columba liuia, 773

Ia coloritul

varietdli americane de piersic,

originea nectarinului de Boston,

297 300

rlespre dragostea de porunrbei, 178, 186, 187 despre porumbeii jucdtori, 181, 575 porumbelul cildtor, 183

variettifi

caisul nord american, 302 varietir{i de prun, li0i} originea gi varietl{ile rle cire;, 30ir ,,Inere gentcne", 306
cle

cfectele consanguiniziirii asnpl'a porunrbeilor',

477

lnsu;irile porunibeilor, 541

nrlr,

308

moartea in ou a porumbeilor cu fala scurti,

5613

fructele agri;;ului silbatic, 313 cf ectele altoiultri asupra seminIelor, bolile pdrului ;i ale piersicr.rlui, 564

despre cipEuni, 308, 310

:]f)-l

porumbelul-arhanghe\ 573 I,)chilibru, 656, 657 lcgea echilibrului in legdturd cu cregterea, 65ti ljclrinodermata, metageneza, la, 679

TNDEX

73e

Ectopistes, deosebiri de spccie

la,

la numdrul

de

ectrice 7'urtur

la perioade corespunzitoare ale vic(ii ,132-436

rezuinatul subicctului ereclitd[ii, 436-439 lcgile ei, aceleagi la varietriIile sexuate gi vege-

140

Ectopistes migratorius,
646

uulgaris, t70 Edentata, corelalia dintre sistemul dermic ai dinli la,

hibrizii sterili de,

cu

tative,

Edgeworth, dl, folosirea ca hran[ a semin!elol de graminee ln Punjab, 266 Edmondston, Dr., desprestomac la Larus argentatus ;i corb, 624 Edwards qi Colin, despre griul englezesc in trranta, 628
Edlvards, W. F.. absorbirea minoritirlii l:r rasele incru-

Edxards, W. \V., aparilia clungilol la rrn cal altrorrpic

ci;ate,

443

la icpuri, 94 la piersic, 297 la nectarin, ibid. la prun, 304 la ntiir, 308 la pirr, rbid. la pansca, 326

caracterelor la cal, la cornute, 78

369

domesticirea strirvcche a porunrbelului in, 177 absenla gainilor in i,,giptul antic, 21() Egiptean5, gisca, hiblizi clc, crl ra{a pitrguin, 2.12 Ehrenberg, Prof., oliginea rnultiplir a ciinelui, 2,1

Egipt, ciinii strdvechi din,

la minji de cai de cnrse, 58

2.+, 25

pur singe,

55

mntbeii lncruci;ali,

caractcrclor prirrrare ale lui Colrtrnba /ruia la po175

particularitriIilor prena.jului la porumbei, l4l,

142

llarlicularita{ilor lrunzi;rrlui la arbori, 320 - efectele ci la varietirtile de varzit, 279 EricaL:eae, flccventa contabescen!ei la, 514

mumii de ,Irelis rnuniculata, 45 Elementelc corpului, inrlept-nclenla funclionali a.

682

ciinii din Ilgiptul inferior,

3()

71)

Iilvetia, ciinii antici riin, 162 lrot'cii rlin, tiin cl)o('il neoliticir, c:alrlclr rlin, fi8
Ii tnberi

porumbeii rotati, 129 porurnbei jucritoli LoLan, 132 un pomrnbel cnrilincl sunetul \-alttt, 1'37 GallLrs l'urtl;iLta, la Pegu, 2{J3 Ullis, dl, r'arieLir!i cle ltlunte cultir-atc la TahiLi, irli5
6ir

Elefant, sterilitatea lui in calttivitatr', -l!)l) Elanul, vilandez, corclaliile la, 650 trlliot Sir \fu'alter, tlesprc pisicile din Inrlia, l(i despre caii rlunga\i, 57 porcii domcstici gi silbatici inrlieni, 6-l polumbeii clin Cairo;i Constantinopol, 1l(i

Iirotlitrm, 119 Ertltltrina cristagulli Si Ii. herbucea, hibrizi tle,

selec[ia lor, 547 Iischscltoltziu californfca, autosterile
F)schimosi,

Ilrichthonius, un anreliorator al cailor pr.in selecfie, 51J Ilrman, oile cn coada grasir de Iiirghizia, 120, 54ir desple ciinii Ostiacilor', 547

ciinii, asentitnarea lor cu lupii,

592

28 488 de

lisquilant, cll, dcsprc puii gola;i ai porumbt'ilor

in Anglia,

culoare cafeniu deschis, 150 Esquirol, desple demenla ererlitarii, 435 I'lurles-Deslongchamps, rlesltlt' apendicele de sub nranIiuonqnus japtnicus, 342 |')uphorbia muculata, 617 EuLopene, plante, cultivnLe, incir in stale sllbaticti in Evans rll,, clespre porumbelul juci-rtol Lotan, 132 E\,elln, panselele cultivate, in grirtlina sa, 325 Evelest, Ii,, despre ciinelc cle Terranova in India, lig,
627

dibulir la porci,

70

Europa,

264

Ijmbrioni, sinrilali lat.eu lor',

:tt

l.ra.ssel'irrrr, iroT

21

fuziunca lor', (iir,'r Irrrgel, dcsltrc .Laurus sas.saf'n.s, (i(t2 lifc'rnclitlc, rlezvoltarca lor, 67fi Epidenrlrum citrttulturinrrnr, 3(i2 si d. :eDrc, lft(i Ii1-rilepsia, rreclitarir, :J7ti,,1:J5 Iiqutrs ttttrchellii, 61 Iiqrtrts quaggu, b7

in India, 41 mistrefii inclieni, 64 Extinclia raselor domestice, 190 E1'ton, dl, despre gestalia la cline, 3{ variabilitatea numirului de vcrlcble la potr., - sterilitatea individuali, 511
degcnerarea prepelicarilor

til)

Iiqttus intlictts,

Equus luenioTtus, 59, (i0; .106 Drdt, boala prir[ilor albe la cornulc, ti52 Ereditatea, 373-119,1 ; 681-683; 701 inrloieli asupra, resitntitl'r rlc unii auLori, ll74 irnporlan{a ei peutru r:rescirtoli. :t74-?r75 dovada ci, ob{intrtri din slatisticile probabilitir-

407

+11

tilor,

ll76

particulariti! ile la ochi, 378 - - 38tt dcviatilor de la simctrie, 381 polidactilismului, 381-385 . caracterul ei capricios, 385-390 monstruozitd!ilor congenitale, 390 - cauzele absenlei ei, 390-394 - prin reversiune sau atavism, 3951 - 42t) legdtura ei cu fixitatea caracterulrri, 421-423 - influen[atd de dominan{a in tlansmitet'ca caracterului 423-429 - limitatl de sex, 429-432

particularitir{iler lor la onr, 376_' 1377; boli, 377, 378, 379

l}82

lllJ5

Iraba uulgalrs, 286 lrabre, observatii desprc Aegtilops triticoides, 269 F-agtrl, cn frunze de culoare inchisit, 319, 386 cu frunze de ferigl, reversiunea sa, 341 - penclent, nu se plocluce prin scrnin{e, 386 I;agus sgluatica, 386
F'airlveather, rll, producerea de flori bi:rtrrte dirr serninte

vechi,

516

F-aivre, clespre Primula sinensis, :128, 647 F'alange, cleficienla lor, 430

b'olco albidus, reluarea penajtrlui

captivitate

tinitr dc r.irLre, ln

508

I"alco ossifragtts, 565 I;alco subbuteo, irnperechiindu-se in captivitate, 503 Falco tinnunculus, rcproducindu-se in captivitate, 503 Falconer, Dr., degen'ral.ea buldogilor englczesti in

India,

4()

lrr

lNDEX

Ijiilt

rrire

l'. I )r'., ascnriillal'ea intt'e Stt'allterium. ;i curtttttele Niata, 80 sclcc(ia r-icrtttilor dc nrittase in lndia, 25E
rnerii fasLigafi rlin Calcuta, 319 rcprorlucct'ca ttnrti ltolicar stll)l'alltllnerar titlllit errrputlrrc, i384

Fetus, ftrLtnat'cir abclornin:rlir a, 619 Ficr, t'poca de, in liuropa, ciincle din, Filipine, insulele,
199 Lase

denuntite de griini cle luptI din,

26

Filippi,

clespre lerproclucelea

I,'iloxera, 290

tritonilor branhiferi,

690 504

fecuntlitllca dholc-lui, 501 I'ccunr.lit.atca ciinilor englczegti itr India,

stcrilitaLeu Ligrttltii

in capliviLate, 500

510

Irriugilide, slcrilitalca generali a, ln capLivilate, Finniliin (porurnbclul), 138

curcauii din Delhi,

511

despre plzrntele <le culttrrli itrtlietre, 514

porcii siilbiticiIi din, 72 cornttLele sirlbiLicite ditr, 75, - iepurii silbirticili, 98 lraroe, insulcle, porurnbeii din' lti2
Iiasole, 329

rlogul ;i capra tibetane, 605 I irllilrrnd, insulelc, caii clitr, 52, 59

7S

Fitzpatricli, dl, altoirea cartofului,

rinos, 444 ,,Iilorentiner-Taube",

Finocchio, 281 Fish, dl, avantajul pentru plante a schimbirii solului, 496, 497 l.'itch, dl, persistcn!.a unei r.arietriIi de mazlirc, 285 Fitzinger, originea oii, .33 -, oilc africane cu coarni, 85
35ll

Irixitatea caracterului, condifiile ei, discuLate, 42L 425 Irleischurann, despre oile gernrane incrucigate cu rrrc125

r'arietati clc, 5liir, 603 I;astigrrti, arbori, 604, 661

F-atrne, cr,rroscbiri geografice ,.Irar-olil" taurul, .123. 463

l:r,

20

Flourens, incruci;area ctinelui cu lupul, 36 dominan{a gzrcaltrlui asupra clinelui, 426 leproducerclr rnaimulclor ln Europa, 502 Flori, transmiterea capricioasii a varieti{ilor de culori

ht'ibrizi din cal ;i rnigar,

426

Iiazan, dobindirea penaiului tnasculin de ciitt'e fdza-

ni!I,

413
.109

l;elis

fecunrlitatca sa reclusri in captivitate, 505 Irazanii, aurii ;i ai lui Larlv '\nrlterst, 235 lrecioarelor, insrrlele, (Virginian islands) porcii din, 52 Pclidae, fecunditatea lor irt ca1;tivitate, 501|

srrlbirticire:r hibrizilor de, ctt giina cotrtunS, donrinan!a lui asrtltt'a gziinei comrtnc, 426

Ia,386-388 tendinla spre uniformitate a florilor dungate,

t2B

ltdlirea lor dependcnti de culoare, 565 nrodificareat lor cauzatii dc condifiile de via{a,
593

l;elis .iubata, I;elis lybicct,

Ii'el

ltelis caligulata, 45 Itelis cltaus, 4fr-46

5()()
4i>

Ittlis caffra, ,15

bubastes, 45

pozi\ia relativi a, fafir cle axi, 658 liluturi polirnorfi, 700 F-oley, cll, varietir!i sdlbatice de pirr, 5Bt) Folosirca gi nefolosirea pIr!ilor, efectele 1or,619,

i'uditnentare, 036

625-6, 664, (i6i), 714

la iepuri, 109-112

is maniculata,
.46

4it

Itelis manul,

la ra[e, 244-247 l.-r'asin, varictiIile de, 3113

F-elis ornata, 4tt Felis slllueshis, .15

I;elis lorquakt,

4t)

lrentela, afectatir rle elcmc:ntul masculin, 677, 692 F'ernele, flori, in panicula tnasculinii de porurnb, 27ti Irenn, dl, alLoirca carLofilot', 35lJ Irerguson, rll, prcsupusa plrtrat'ittrte a originii girinii

frasin pletos, 319 cu frnnze simple, 320 variatia rnuguralii la, 341 cfectele altoirii pe port-altoi la,
386

produclia varietilii ltatate Brea<.lalbane, 351 leproduc{ia scxuatI capricioasri a frasinului

341

lruii griinilol tle lttpti

rlinrertsiunea t't'lrttivI

dorne:;ticc, 19!)

g,ilbenu;ul ortalor tle griiliri tlc lupLi, 213 conrbativilalca tintltttrie a cocoqilor clc lttptd, 2l'{ glasrrl giinilol nalac.zq 22! t'fectcle cotrstrngr,itriziirii asupra girittilot', 476 selec!i:r giinilor de Cochinchina, 540 despre tttorla iri privin{a glinilor, 573 Iiernandez, tiesplc ciinii tnexicani, 29 Irerigi, replotluce.r'ca formelor anormale de, ltrin spori,
342

a ottilor clc girinir,

ncrgrr, 20!)

212

li'runzis, particularitii!i ereditarc ale, 321 - varit'galizr lui, :123-4 - valialia rnuguralir la, 1J41, 343 I.'orbes, I)., despre oile chilicne, 84 - desple caii r.lin Spania, Chile ;i Parnpas, 111 l:ornticct rufa, 582 Fortrrne, Il., stcrilitatea la Batcilas edulis in China, 518 dezvoltalca bulbilor axilali la doscoreae. ibitl. Fox, S. Bcvan, rasele de albine, 256 liox, W. Darrvin, gesta[ia la cine, 33

llletos,

r'evel'siunea

llisica ,,Negro",

47 396

l.ecuncl:rrca rrltiliciali a ntirrttlui de St. Val6ry, 307 F'ecunclilate, diferiLe gracle de, la oi, 85-86 recipt'ocir nelin-ritatir la rascle de porumbei,

perioada de gestatie la porc, 69

la culoare a oilor,
96

lruii iepurilor de l-Iirnalaia,

168-169

comparatir-[ a mctiqilot' Ei hiltrizilor', 453,

;t27

'15'1'

rcrlusir prin c<llrsangvinizatca apt'opiatd' 468I'r2 I

influcn{a hranci asupra,

-528

incruciqarea curcanilor silbatici Ei dorrrestici, 251 r'eversiunca la rafclc nroscatc incrucigate, 405 scgrcgarea spontanl a varietililol de gigte, 455r cfectele consangvinizirlii aplopiate asupra limie-

462

rulni,

472

l{i9,

surzenia pisicilol albe cu ochi albagtri, 646 ltragaria c/rf/oensis, 1309

redr-tsi la cortnttelc silbatice de Chillinghant, '170 varietdlilor dottrcsLicitc cintl sint lttcrttcigale, 535 h'estuca, specii clc, t'cproduse pritt bulbu;ori, 519

Itrogaria collina, 309

Irraqaria dioica a lui Duchs11s, 310 I"rugaria eliator, 309

INDEX

1-lJ

Fragaria grantliflora, 309 Fragaria uesca, 1308 Fragaria uirg i niutrct, 309 Frarinus etcelsirtr, 318, 341, F rarinus lcrrlrscifo/ia, 386

forrna crestci gi culoalea penelor I;t, 572 dc luptir, tncrucigarea lntr.e altre ;i negrc, cu cinci pinteni, 694
386
T4

447

Frtnqilla crris, 50-1 Fringilla .sprrrus, 504

Frise, coLrrrrtc, se trag probabil clin Bos primigenius,

poloneze, particularitS{ile craniului

650

spaniole, sensibile

la Ing,

621

la, 649-

Fn., cll, dt's1rle pisici silbatice hibride, 40 dcslrre gaini siilb[ticite clin Ascension,
Flizic, afcc!irrnea degetelor la, 64g Iiuclrsia, oli.qincn ei, 322 r-ariatia trruguralil Ia, 341

Fructe, firrii sinrburi,

577

Glini motate, 195 desen in fa[d pag. 195 Glinile de luptii, t94, 275, 216
204

Girini-fazani, 209

Galapagos, arhipelagul, fauna qi flora neobignuite de Galbene, figurile, ln l\[exic, oU+ Galbenus, variafiile lui la oudle de

Pe, 20

I:ttcltsta coccinee ;i fuloens, selninte genrene produse prin incruciqare, 358 Fuegieni, snpclstitia lor despre uciderea ptisirilor acva-

Galeobdolon luteum, pelorismul

Gale,609-610

la, 419,

rati,

672

658

tice tincre.267 selec{ia ciinilor de caLrc, 548 apreci('rca comparativi a ciinilor $l a femeilor

biitrinr,

irirli

Gallinula chloropus, 506

Galilor, !ara, bovlnele albe drn, crin secolul X, 72 Galinaceae, garna restrinsd. de, rnari, 204 fecunditatea lor generali ln captivitate, 506

Funinginei, giritri tle culoarea, g8 1'rirbringer, I)r., tlespre unghiile saurienilor, 694 F'urnici, recunoirstr.rea individuall la, 582 l uziunea ptrltilor omologe, 695

capacitate:r

lor de a vedea la depirtare,

bsg

Gallinula nesiotis, 247 Gallesio, specii de porLocale, 292-294 lribridarea portocalilor, 293 *294 persistenla raselor la piersic, 297 deosebirile presupuse de specie dintre piersic

nectarin, ibid. porlocalul bizzarria, 350

gi

incnrcigarea garoafelor albe qi roqrr, 352 (i

inclucigarea portocalului c.u limii, 360, 67'l efectul polenului striin asupra porumbului, ?lb
incrucigarea spontani a porlocalilor, 445 rnonstruozitdlile, o cauzi. a sterilitifii la plante,
515

Gdina, <lobin<lireil de ctitre, a calacterelor. masculine,

116

.1

13

Giini -

pluralitatca presupusd a originii, 193 istoricul sLnivechi al, 198-201 callzcle producerii de rase dc, 201 originca lol din Gallus bankiua,201-206, z0g sdlbr'rlicilc, note despre, 210 reversiuncu 1i varialia analogi Ia, 206-210,
401, 4o:l istolicLrl lot', 210 -212 caractelclc structurale ale, 211 -214 particulalilirti sexuale la, 272-219, 4Jl deoseliili cxterne Ia, 219-222 difclt,nlt' cle rase cle, din Gallus bankioa, 221 caractet'e osteologice ale, 222-2J2 efectekr nefolosirii pirlilor la, 231 -298, 621 salbirticite, 167,399 polidactilisrn la, 383 fecuntlitalea lor sporiti prin clomesticire, 46J,

dezvoltarea pintenilor la, 6li8 colnune, rlse de, 193, 194

' efectele selecliei de a miri

telor etc.
555

puiefii din fructele de obicei fAr[ simburi, 512 sterilitatea trestiei de zahir, 518 tendinla floriior mascule de a deveni bitutc, 520
dintensiunea fruc-

varia!.ia portocarului tn tralia de Noro, cbc naturalizarea portocalului ln Italia, 629 Gallus eenells, un hibrid din G. uarius gi gdina clomes-

- 405, 662 - 664 sub-rasc .,cuc" de, 208

tici,

201

Gallus ltankiuct, strtimoqul probabil al girinri dontesrrce,

200, 203, 206, 209 girina de luptl cea-210 apropiati de, rg4 mai incruci;ati cu G. sonneratti, 200 caracterul gi obiceiurile ei, 200, 461 leosebirea tlintre diferitele rase de giini $i,

sterilitatea lor ln anurnitc condifii, bOg -. influenia sclecliei asupra, 540, b41, 550 - dezavarrtaiul consangvinizdrii apropiate a, 475,
476

510

foramenul occipitar ra, desenul rn fala pag. 224 craniul dc, desenul in fala pag. Z24 vertebra celvicali de, dcsenul in fala pag. 224 - furculum de, ln f.ata pag. 244 rcversiunea la, la giirrile tncrucisate, 404, 405 Iribrid clc, cu G. uarius, 200, 40f) numirul oullor de, 463 Gallus fenugirrcus, 791 Gullus fttrcatus, 207
GtLlltts
q

227-222

igartteus, '2(\')

- incruciEarea lor, 449-451 dominanla la transmitere la, " organe rudimentare la, 635 -

Gallus
425

lncrucigarea varietrifilor neclocitoare de, 408 omologia penelor cle la aripi qi picioare la, G42 hibrizi cle, cu fazani;i Gallu.s sonneratis, 409

cu pielea ncagri, 550

negre prada vulturului de mare in Irlanda, 565 cu cinci degete men[ionate de Colurnella, 727 fird tlrtild, pui cu coadi produgi rle, 397

de Dorking, lncruciEhri de,

hibrizi de, 201, -109 GrLllus stanlegii, hibrizi de, 201 Gallus temminckii, plobilbil hibrid, 2()1 Gallus uarius, caracLerele si olticciurile, 201 hibrizi gi hiblizi probabili de, 201 (ialton, dl, dragostea silbaticilor dc a irnbllnzi animalele, 27, 509 colnutele din Benguela 79 - despre talentul ereclitar, 377

sorttteratii, caracLercle li obicciurile lor.

2o1

447

despre pangenezi, 670

+7

c. 9061

7J2

INDEX

Gambier, Lord, cultura sa timpurie a panselei, 325 Garcilazo de la Vcga, vinitorile anuale ale inca;ilor peruvieni, 548 GarnetL, dl, tendiufa migratoalc a ra!elor hibride, .410 Garoafa chinezeasc[, 6-11
Ciaroafe, r'arialia mugurali Garoafe, varialia muguralL la, 340

Genetta uulgaris,

Geniu, moqtenirea sa, 377 Gettiana umarelltt, 517 rnonstruogi, 614

fccunditatca sa in captivitate,

501

Geoffroy Saint-I{ilaire, producere a cte pui de' gdind

- ameliorarea ei, 555

la,

ll,lt)

,,Loi de I'affiuiti

cle soi

poul soi",

655

clungate prin incrucigarea de garoafe rogii qi albe, 357 efec.tul condiliilor de via!ri asupra, 601 Garrod, Dr, guta ereditari, 378 Gartner, desple stei'iliLaLea hibrizilor, 169, 454, 531 ; sLerilitatea dobinditir a valieL[!ilor de plante cind sint incrucigate, 316 sterilitatea plantelor Lransltlantate qi a liliacului in Gerrnania, 137 sterilitatea reciproci a florilor albastrc ,si rogii

(ieoffroy Saint- Hilailc, Isid. originca ciinelui, 2-l

cornpensarca crerllerii, 65li

32

litlatul gacalului,

perioada cle gestalie si rnirosul gacalului, 3i anornalii la dirrfii ciinclui, 38 valialii in 1n'opor{iile ciinilor, 38 llicioarele pahrrate ale ciinilor de Terr.anova, 42

inlroducelea presupusai

incrucigarca ltisicilor tlomeslice cu silbatice, 45 a cornutelor in Europa

din est,

75

- rcgulele -

ale scinteiu!ei, incruci;ate,

43

160

presupuse ale transmiterii

la planlele

absenla

originea caprci, 88

cavitililor inteldigitale l:r oi. 8l

168
21{}

despre incruci;alea

desple incruciqalca lcpctati, 594 ciEate, 443

plantelor, 451,.178, 482, 483

absorbirea unci specii de alta cind sint. incrulncrucigarca varietii-tilor de mazirre, 359 inclucigarea polunrbului, 456 - 157 incrucigarea spcciilor cle LrerDasctrm 448, 457 reversiunea ia hibrizi, 402, 477, 412

craniul griinii poloneze, 223. - prcfcrinfa ron.urrrilor pcntlu licatul gigt.elor. albc, 24!) polidactilisur, 3t31 dobindirca de caraclclc masculine de cltre pasirea fcrnelii, .1 13 Lt'ansrniterea ;i con[opirea calacterelor la hibrizi
'149

- istoricul stravechi al gr'rinii.

gi;te sirlbr'rticii.e,

variabilitatea la hiblizi, 219 hibrid prin altoire produs prin oculalie la vifa de vie, 351 efectul plodus de altoiri asupra port-altoiului,350

la la

Cereus. 357 I'ropoeolurn majus gi minus, 356

refuzul animalclor de a sc rcproduce in captivi-

tate, 49ti

despre cobai, 502

viclmi de
desprc

nri.Lase producincl gogolge albe, 542 desplc clap, 570 desple Helir lactea, 607

tendinla plantclor hibride de a produce lloli

britutc, 520
producerea clc flucte perfecte de

lungimea inteslinelor Ia auimalele srllbatice

monstruozitlfi,

584

pi

sterili.

cltrc hibrizi
Ei

520

afinitate sexualil electivir, 528 auto-sterilitate la Lobelia, Verbascum, Lillunt

^ -

I)assiftoru, 487, .188 acliunca polenului, 460

fecundarea 7:ui Ilaluct, 364, 074

426

drrminanla polenului, 533 dominan!a transrtritelii la spcciile de Nicollarra,

varialia mugurali la Pelttrgottiuln zonule, lj36 la )enotlwa biennis, 311

ovarienc, 680 dezvollarca dinfilor pe cerul gurii la cal, 694 Geografice, difercnJa intrc faunc, 20 Geologica, succcrsiunea, a ol.ganisrnelor. 20 Geraniunt, 41.9 Geraniunt phaeum si pgrenaicrrm, 587
Geranium prutettse, 3il7 (-ierard, morliliciri climal iccr prezcntatc

.. corelalia la monstruozitir{i, 640 degete suplanumeralc la om, 641 - coexistcnfa anonraliilor, 648 -- prezenla pirului ;i dinfilor in cazul tumorilor

dornestice, 625 mogtenilea rnernbrelor rudimcntare la ciine. 635

la Achillea millefolium, 368 efectul ingr[;irrnintului asupra

plantelor,512
despre contabescenlir, 513 - 515
317

fecunditdf ii

mogtenirea plasticitiifii, 510 Gasparini, un gen de dovleci intemeiat pe caracterele

Gaudichaud, varialia rnugurala Ia pir, 334 mlr cu douir feluli de fructe pe o ramurl, 356 Gay, despre Fragaria grandifloru, 3ll9 clespre Viola lutea Ei tricolor, 326

stigmatului,

burgunde, 2irti Gerarde, desprc varieli[ile de zarnbilii, 328 Gerstacker', despre albinele de stup, 256 Gervais, prof., originea ciinelui, 24 - ascntlnalee dintre ciine qi qacal, 30

la

albinele

desllrc nectariul de Yiola grantliflorct, 327 Gayal, domesticirea lui, 75 (-iayot, vezi lloll Giste (Anseres) fecunclitatca Scnerall a, irr captivi-

-. -'

imblinzirea ;acalului, 31. numfu'ul de dinli la ciine, rasele de ciini, ll9

specii de Ovis, 83

38

despre caii terfiari, 51 note bibtice despre cai, 53

Gematie qi sciziunc, 670

Gemene, seminle clc Frzcftsia coccineu s;i /u/gens, 358 (]emule sau gemule celulare, 684, 685-689, 690

tate.

507

batracicrri cu merrrbre dublate, 694 Gestalie, perioade, la ciine, lup, etc., 34

. '-

iepuri sllbatici Ei domcstici, 91 iepurii de la rnuntelc Sinai qi din Algeria, iepuri flrl urechi, 94

!t2

(iene, particularitir!i eleditare ale genelor, Generalii, alternativc, 672, 679

1378

la porc, 69 - la colnute, 79, - la oi. 86

647

INDEX

i't3
creqterea piersicului din simburi, 297 deosebirea propusd de specie intre piersic neclarin, ibid.

ficsturi, mogtenirea parLiculariti!ilor la, 3ii (ihepa.r-zi, slelilitatea gettelali a, in cuptivitate, 5()0 Ghinrpi, rcvcrsiunea lol in rzrnturi la pet"i, 6ii8 ,r(iltoondoolis" r,r sttb-rasii de. giiitti, 19ti (ilror- Ii hur, '!tt? (iilcs, dl, cfcclul rr:pi'oducerii itrcruci;ate la porc, 365 Girafir. cor,r'rJorurrolr sIr'ucLurii la, 5ir8 (iilard, peliorrrla aprrif iei r.lirtIilor pet'mauenli la ciini,
:t l{

Ai

- nectarin producind piersici, iDid. despre floarea de Corgdafts, 658 - originea gi varialiile prunului, 302

Giraud-1'cuion, cauza nriopici, i379 Girou rlc lluzart:inqucs, ereditaLea la cal, 38t) Lcvtrfsiuncll cu vil'sta la cornutc, 22 la rlonrinanfa tlansnriLct'ii

- originea ciregului, 304 '- reversiunea la cirpgunii cu o singuri frunzd, 310 - varietatea cu cinci flunze de Fragaria collina,37} - imutabilitatea presupusI a earacterelor de
permanenta frasinului cu frunze simple, 320
3!)0 400

"caracterului r:ornute,12-1 desqrlc incrucigurca tidr.ei, 46U Gislrourne, llovinele saibatice la, 77
Cisca, dornesticilea e'i stt'iiveclte, 2r17 cotrsacrati lui "Iutro la Iioma, iDfd. inflexil-rilitatca olgatriza!iei ei, 2.18

oi ;i

varietdfi de Robinra,

specie,316-317

319

- ncmoqtenirea anumitor mutilafii, - napi, morcovi qi lelini silbatici,

pcloria, 419

- dominanta unui berbec scninitrd cu o capri,424 - avantajul pentru plante tr scl-titnbirii solului, 496
515

fecunditatea florilor pelorice de Corgdalis solida,

calact-crclc rasclor' ;i sult-t'asclol de, 2.tr8 249 varietaLca cle, din Sevastopol, 248, 694

clariiu! pcrfot'at la, uro|atii,

248

producfia de sirmlnll a fructelor dc obicei f[r[

silbiLicilir tlin La I)lat.u, 1ti7

cglipl-tranir,

scglcgiu'ca spotrtanI a varietalilor de, 456 f ccuu<liLatcir ei sporiLi prin dotnesticirc, 463 fccundilatea ci l'edusri la l3ogota, 510 sLei'ilitaLera ei in itrsulele lrilipine, ibid. scler:!ia lil, 546 albir, preferin{a rotnanilor pentru ficatul de, 550

hibrid de, cu t'a!a pin$uin,

426

tativ etc., 518

sterililatea scxuali a plantelor reproduse vegesporirea zahdrului la sfecla de zahir, 543 efectele selecfiei in dezvoltarea anumitor
567

sdminli,

517

p[r!i

ale plantei, 555 respingerea migdalilor amari de citre goareci,

despre urechile vechilor porci egipteui, 624
deosebirea iniliald a speciilor, ?12 porci unicopitali, 721 Goeppert, despre maci monstruogi, 515

persistcnfa caracterului la, ccre, ti2(j

GludiolLts, ii)2

58-1

cgiptcirnii, scltiurblrca sezonului de reprodu491

corelafia lntre culoare qi miros, 643

ClaLliolrls coluilii, r'eriafia ntuguralli la, 341

12i1,1,11

autostclilitalca hibrizilor de,

Goethe, clespre compensalia creqterii, 656

Gogoarie de

li

(ilandr uropigianu, abscufa ci la porurnbeii rotafi,

lrarlicularitil.ile sale la rate, 242 - mogtcnirca particularitirfilor de, 376

viermi de tnltase, varialii la, 259

Glande, dezvoltarca contlrensatorie, 023 Gias, clifcrcrrIa dc, la gaini, 221

Glastonbur'5', piducelul de, ii21

Goldanul, 301 Gomara, despre pisicile sud-arnericane, 47 Gongora, numirul de seminle la, 686 Goodman, vaci tridactile, 3ltl3
Gosse,

I'. H., ciinii sllbiticili, din Jamaica, porcii silbiticili din Jamaica, 71, 72
iepurii snlbiticili din Jamaica,
98

32

(ilerrrrt', dl, rlespre Cinerariu, 543 ,,(.ilouglou" (polurnbcl), 13ti

Gloede I:'., desprc capguui, ri11 Gloger, dcsple aripile ra!elor, 621

(.ilotirticrt, llclol'ice, 329, 51 5 (imrrlirr, clesplc pisicile lo;ii din 'l'obolsk, 47 (,odirrr:, rlr:s1lre tlominan[a in transtnilere, 424 (iorlron, nrirosul ciinclui golag turcesc, 3ir tlcoscbiri la craniul ciinilor, ll7 sltolili:a t'asclor de cai, ilt) incrucilarea porciior dornestici pi silbatici, 64 dcsprc caple, 88, 89 culoarca piclii la gdini, 219 albinclc clin nordul qi sudul Franlei, 256 intloclucclea viermelui de mdtase in Europa, 257 varirrbilitalea la viennele de mdtase, 2ti1

Goura coronata Si uictoriae, hibrizi din, 170, 505 Graba, despre porumbelul pe irrsulele Faroe, 162 Grldina de flori, cea tnai veche cutrosculi: in Europa,
555

Gould, Dr, desprc emoragia ereditari, 377 Gould, John, originea curcanului, 251

- bibilicile silbiticite din .Iamaica, 167, 168 - reproducerea particularitllilor individuale'prin gemalie la un coral, 332 frecventa picioarelor dungate la asini, '107

despre Columba leucocephala, 761

spccii illcsupuse de griu, 269

rlesllr-c ..lertiktls triticoides, 269

plcrzcrrt:r valiabilii a aristelor

culorilc l-rolbclot' tle polutub,

la

graminee, 270

unitatcil cirfacLcrului la vet'ze,

276

279

Graminee, seminle de, folosite ca hrani de sdlbatici, 265, 266 Grangur (Oriolus) dobindirea penajului femel de citre un mascul in captivitate, 507 Grapefrut, 292 Grine, 268, 269 ; din epoca neoliticd din Elvelia, 273 - adaptarea lor la soluri, 626 [irlu, unitatea sau diversitatea ca specie a, 268, 269,
273

'

efectul criltlut'ii qi a utttezclii asupra verzei,2Bl rleslrrc slicciiic cultivnte de 13rassica,281 tlesprc irrazirrca Ilouncival qi dulcc, 282, 283 varia!ia nuntiirului dc ltoabe cle tnazire ln aceea;i plstae, 282 ViIrt rltr vie srrlba[ic[ in Spania, 289

- prezenla sau absenla aristelor, la, 270 Godron despre varialiile la, ibid. - variet5lile de, 270, 277 : efectele solului gi a climei asupra, 272 : degenerarea lui, 273

Ilasora, 269

-t

INDEX

Gliu. lncrucigarea varietd{ilor de, ibicl

la locuin!ele lacustre elveliene, 275,27

161

selecfia aplicati la, 274, 543 fecunditatea sporitir a hibrizilol de, cu Aegitops,

II
llaeckel, despre reproducerca

logu, r'ezistenla lui, i41, 652 Irenton, 568 selec{ia reciprocd la, ibitl
1'1'rt)'

rivantajul schinrbirii solului pentru, 4g6 dcosebirile la, in diferitele piir!i ale Indiei, variafia continu:i la 543

despre celule, 556

1_rrin

sciziparitate, 67b

514

despre reproducerea rlublir a meduzelor, 6g0 despre ereditate, 5gZ Iluliaetu.s lettcocephalus, impelechindu_se in capti_

vitate,
375

503

Ilallam-,_col., despre o rasir de porci cu douir picioare,

irgg

,\sa varietlfi silbatice superioare de

fluctiferi,267

efectele schirnbirii climei asupra, 62g

varietiifile de, gdsite ln stare silbatici,

I{allett, maior, despre griu cu pecligriu,

porni cereale, 3413 IIambnlg, gdini de, 7gS, 22il descnate, in fafa pag. 1!)(j

- seleclia la

271

ltlante indigcne cultivate din ,rmcr.ica dc Nord 315,269

buruienilc nu variazd, 273 incrucigarea spontana presupusii a cucurbitaceelor,361 predetcrrrrinarea varia{iei, 723 clescenclentii formei cojite dc porurnb, 270 formelc intennediare sjilbatice de cipguni, 30g,

llamilton, cornutele silbatice din.

(ila-v, G. It. despre Ooluntbct ggmnocgclus, 162 (iral', .I. Ia. despre Sus pliciceos, 66 despre o varietale cle pegte auriu, 2.iir hibrizi din migar gi zebri, 407

309

penajului masculin, 4113 Hamilton, lr. Buchanan, d-sprc L'ilrus decumana,2g2, varietlti de plante indiene cultivate. 5g5 -LIancock, dr, sterilitatea pisirrilor imblinzite, 5()5, 1506 Hanrner, Sir. .I, despre selcclia semin{elor de flori, 546 IJansell, dl. mogtenirea gdlbenu;ului inchis la ouile

Ilamilton, dr', despre dobindirca cle cirtre firzirnilri

7o

Ilarcourt, E.\r.,
de

de

ra!i,

241 despr.e rnistrefi, 25

ciinelc arab pentru viniitoarea

. (ircene,

despre re producerea animalelor. la linorvsley, -1gg despre reproduceret pisrililor in captivitaLi, 506 J. Ilrr,t5r, despre dezr.oltarea echinodermelor,,

aversiunea arabilor fatit cle caii rnurgi, ir4 t{ardy, dl, efectul excesului cle hlani asupra plilntelor',

679

lieni a plantelor producitoare de serninle, (irieve, dl, despre daliile inflorincl de timpuriu, (irigor, dl, aclimatizarea pinului scofian, 6]1
Groenlanda, hibrizi de ;legitops, gi griu, 461

Greenltol, dl, despre un ciine canadian palmiped, 42 Greening, dl, experienle cu ,lbrarcts grosiutaricLta, 607 Grcgson, dl, experienle cu Abraras grossulariata', lj07 ['irey, Sir (Jcorge, pi.strarea de cjitre silbaticii austrarepulsia silbaticilor australieni fafri de incest, gg
527 267

Ilartmann, despre mdgarul sirlbatic, 5g I{arvey, dl, taurul african rnonstruos, t31 Harvey, prof, forma neobisnuitd de "Begonitt frigitta,

llarlan, dr.

586

despre bolile cleclitare, il7?

saxifragi monstruoasii,,irl5 l{asora, griu, 269

365

323 efectele reproducerii incrucigate asupra femelei,

.r

Groorn-Napier, C. O. despre picioarele palmate ale ciinelui pentlu vindtoarea de vidre. ,tr2 Gros, despre pangencza, 670 ,, Grossesgorges" (porurnbei), 1 1g Grus montigresia, cinerea Si untigone, 506 Guanacos, seleclia la, 548 Guelder, trandafirul , 532 Guelderland, gdini de, 1g7 Guiana, seleclia ciinilor cle citre indienii din, 542, 4ti Giildenstridt, despre gacal, 30
Ciulerag, particularitdlile

Hautbois, cripguni, 310 Halvlier, col., despre ralele monritoare, 2,12 IIayes, dr, caracterul ciinilor eschimogi, 28
F{ayrvood,

captivitate, 500 flebride, bovinele din, Z.l porumbeii din, 162 IJeer, 0., despre plantele locuinlelor lacustre tljn lilvefia, 266, 554, 720 - despre cereale, 2i3--274
de bronz, 289 Heimann, altoirea cartofului, 354
lactect, 607

W, despre, iepurii silbnticili din l)orto Santo, 99 IIeber, episcopul, despre reproducerea rinocerului ln

Gulia, 278, 279, 315 Gulo, sterilitatea sa in captivitate, 501 (iiinther, A, despre ra!e gi gigte rnolate, 235 despre rcgenerarea pdrlilor pierdute la batr.acieni, 675 (iura leului, varialia vegeLativd, 340 nemo;tenirea coloritului la, 1388 peloric inct'uci;at cu forrtra normali, .128, 44S (iusafi, porumbei, 7lg--721
clavicultr, desenul

lui la giini,

216

- despre cultula vilei de vie

despre mazrare, 282

ir1

Italia in

epoca

IIelir

variafia asimetricd a,
1

varialia rnugurali, 345 t{ermafrodite, flori, aparilia de, la porumb, 276 ,,Hennies" sau cocctgi cu aspect cle giind, 215 Ilenly, .I. r\., o varietate de frasin produsi prin alLoirt,,

Ilenterocallis lulua Sif lara, schimbindu-se reciproc prin

641

351

(;urney, dl, bufnita rcproducindu-se in captivitate, 504 apali[ia, ,,umerilor negri,' pr.intre piunii obig-

istoricul lor,

in fafa pag. 148

lncrucigarea speciilor de Rhododendt'on gi rlrabis,

362

7g

(;uta, ereditard,

nuiti,

250

- perioada de aparilie a, Jl34 tiutui, peri altoiti pe, 587

378

l{enslorv, prof. varialia individuali la gl'iu, 271 varialia mugurald la rniciequl ausLriac, 340 reproducerea parfiali a scorugului pletos prin seminle, 386 tlepatica, modificati, prin transplantarc, 345 IIerberL, dr. varialii la Viola grandifloru, 326 ' varialiile mugurale la camelii, 335

INDEX

:1:

Herbert, rlr'. .I. D. , plantc din seminle de L'ylisus adami, revenit la fortna initiaLi, 347 - incruci;5ri intre napi suedezi gi de al{i napi, 1 18 dcspre ttalbe, .1i19 cre;lerea clc hibrizi, 13il autosterilitaterr la II iltlteastrurtt ltibrirl, 19{). 11)l
Glacliolus hibrid, l{il sau Zepl4lr'cltles cLtntlida, itl',1 Rhorlodendron hibrid, 593

I{idrocel,

in leg[turi cu

paltgencza,

691

415 Flidrocefal, 619

I{ilclebrancl, dr, dt-sple Iril.rlizi prirt altoit'c cu cartoful.

359 despre influen{a polenului asupra platrtei }nalne,
361

fecunditirtea ;ofratrului, 51 ii despre contt'abescenti, 514

'

despre fecundarea orhicleelor, :16'1, 365 incnrci;area intimplirtoare a plantelor, necesarA,

.145

Ilerculanum, desenul rurui porc grisit la, 65 Heron, Sir Il., aparilia pliunilor ,,utneti tregri" printre cei comuni, 250, 251 pegtii aurii, 254 incrucilarea icpurilor tle angora albi ;i colora{i,
.1,17

tribulie,

despre seminlel'' nccorespllnzitoare 269

351]

ltcntrtt dis-

altoirea car[ofului.

nernoqlenirca lcaracterclor tnonstruoase de citre

l

incruci;area valietli!ilor, 457 despre I'rimulct slnensis gi O.tr.r/rs rosea, 'l8ll

Ilerpestes lctsciatus gi griscrr.s, 501 Heusinger, despre oile din 'l'arentino, 56 1 desprc parLicularitirlile constituIionale corelate,

incrucil:iri de porci unicopitafi.

4'17

lill, lt., desprc alco, lllr icpurii silbdtici!i din .Iamaica, 135 priunii silbitici!i din .Iamaica, 168 valia!ia bibilicilor itr .Iatnaica, 1253
506

despre Corgdulis calta,

'1

8-1

sterilitatea prislrilor itn]-rlinzite din .Jamaica, 50ir,

Hewitt, dl, reversiunea la coco;i bantan, 206

dcgeuerarca

652

sterilitatca parlialI a coco;ilor cu aspect

giinilor

rndtdsoase, 208

de

1)4, 96-97 claniul de, 165 I{indmarsh, cll, tlcspre cortrutcle cle (lhillitrgham,

Hirnalaia, zor-ra galinaceelor in, 204

Himalaia, iepurele de,

77

produccrea de pui ctt coadl de ciitre giini fari

9iini,

21ir

,,Hinl<el-'Ia.Llbe", 125 Hipermetarrtorfoza, 679

tirtitit,270
despre

Ilipermetropia,

378

conrli[iile ercclititlii ltt bantami Selsight datttelaIi, 1389 reversiunea la girini frird tirtili, 397
reversiune cu vit'stti la giini, 404 hibrizi din pdun $i giini. 409, 42(' dobindirea de citrc fdzdnile a caracterelor tnasdezrroltarea de curactere latcnt-c bantatn stelilii, 4I6

239, 260,

inblinzirea ;i

2ll

cregLerea

ralelor silbatice,

Ilipparion,

Ilippeastrum, hibrizi de, 490, -191 Hobbs, Fishcr, despre consanguit-tizarea la porci, 473

asemdnarea unorttralir clintre,

5i caii

50

I{odgliin, dr, despre atragcrca vulpilor de

dingo fcmel, 35 originca ciinelui de Ter''anova, 42

,,I:Iocker-'I'aube", 723

c5.Lre un

transmiterea rtnei guvi!e de pir neobi;nrtite,

Hoclgson, cll, domesticirea ltri Cants primaeuus, 31 clezvoltarea ttnui al cincilea dcgct la dogul
J /tl

culine,

4113

la o Fliini

mctigi din gitini tnittitsoase, 425

efectele colrsanguinizririi apropiate asupra gii-

tibetan, 39 nnmirrul de coaste la bovinelc t:u c.ocoagc,

despre oile clc Himalaia,
8.1

73

'

nilor,

47ir

despre bantami cu picioare penate, ti'tr2

67

- 4ii

Hibbert, dl, despre porcii din insulele Shetland,

I{ibiscus, vezi Paritittm Hibrizi din iepuri de cintp 5i de vizuirtit, 93 - din difcrite specii de Gallrrs, 201 203 din rnigdal, piersic Ei nectarin, 295 produgi naturall clin specii de Cr7lrsrr.s, 1347
dirr serninle duble
358
d,e

prezenla a pa[rlt rnamele la oi' ibld. nasul incovoiat la oi, 8-4 tlitn 'trsiunile inlcsiittclor la caprir. 89 - nefolosirea. cauzi a urcchilor pleo;titc, 623 I{ofackcr, persisteu{a culorii la cai, 50, 388 prodrtcerea de cai murgi clin prilin!i rle cliferite
tnoqtenirea particularititilor scrisului, 376 ereditatea la ttn cerb (:Ll ttn singltr corn, 38 t despre cisittoriile consangttine, 4 t-4

culori,

57

FttcllsiQ coccinea

ulgens.

reversiunca la, 356, :J57, 407, 471 , 472, din iapir, migar Ei zcbri. 406-'107 clin animale irnblinzite, stilbiticia lor, '109,
449
se rept'oduc

'11()

Ilcrffman, prof. clcsple Rctphantts, 282 Ifogg, dl, intlrzierea reprodrtcerii la vaci,

instinctele feminine ale masculilor sterili, r|l'1

tnai bine cu speciile parentale decil.

grca,

llrin viata

463

transtniterea pi contopirea caracterelot la, 417,

I{ollancl, Sir. II., nccesitatca creditdlii. 374 despre bolile ereditarc, 377

intre ci,48l3

produ;i u;or itr captivitate, ir01 Hibridarea, efectcle ttcobi;tluite ale, lar portocal, cire;ilor, 305 greutatezr ei la (,ucurbitaceae, il1 7 trandafirilor, il2'L Hiblidarea, la pisici, 46, -17 Hibridism, 527, 528

autostet'ilitatera la, '189 - 491

293

- presupusi a piersicului ;i ncctaritrului, cauza unei tendinte citre flori birtute,

299
1320

reproduccrea cailor clirt lineas, 54'l Homoloage, pir!ile. variabilitatea corclatir a' 641649, 666 contopit'ea lor, 655 afinitatea lor, 655-656 Hollicr, dr. .I. I)., dunga utI)eral.i, bifrrrcatli la ntigarul

- particulalitate ereditzrri a y-rleoapei, uniformitatea morbid[ la acceaSi farnilie' - transmiterea hidrocelrtltr i prin f em eli, rno5Lenirea obiccittrilor ;i apttcriturilor, Honrer, noti desprc gi;te, 247

378 384 475 696

sirian,

61

/-+t)

Hookcr, glasul cocogului la Sikhirn, 221 folosirea riddcinii de rodul pimintului

265

ca hran5,

Hgdra, 332, 677, 671 Ilgpericum calllcinum,

519

plantele indigene folositoare ilin Australia, 267 nucul silbatic din Himalaia, 314 variertate cle platan, 320
protlucerea

Hgpericum crispum, 564, 652

dc Tfutja orientcilis din sdrnlnf[

de

reversinnea la plante srilbatice, 400 rlespre trestia de zahir, 518 clespre plantele arcLice, 586 despre stejarul crescut la Capul llunei Speranfe,
602

forrni neobi;nnitd de Beglonia fri11ida,

Tipendula, ibid.

323

Iaci, domesticirea lor,

f

8L

selec!ia celor cu coacla albri, 547

ciltalum, 604 ln Tasmania, 626 Hophirh, rll, varia[ia mugnralir 1a trandafir, 340 h nlbahilis jalapa 3,11
despre Rhododendron

IenupIr, variatiile lui, 32(), 321

Iavanezi, poncii, 52, 57 Iedcra, sterilitaLca eri ln norclul Iluropei, 519 Iepnrcle chinezesc sau clc IIirnaizria, 9ir
de la rnuntcle Sinai qi din Algclia, 92 rasc dc, 93-98

Iava, porumbelul rotat clin

asomia, 350

,130

micsandra si rezeda perene

Iepurii domcstici, originca lor, 91-{)3

F{rean, sterilitatta generall la, 519 .,FIoudan", o sub-rasi francezir de giiini. 197 Florvarcl, C, despre incruciqarea oilor, 450, 471 I{rana, excesul de, o cauzi a variabilitit!ii, 586 Hrana, infucnla hranei asupra porcului, 68

ConuolttulLts tricolor, 368 I{ortensic, crrloarea florilor cle, influcrrfatl de alaun, 605

la

95-98,451

<le Himzrlaia. clrinczcgLi. polonczi \11u ru;i,

asupra cornutclor, 81 excesul de, o cauzi a variabilititii, 586

652

Hrisca, ln floare, virt.imirtoare porcilor albi, I{uc, despre lmpirratul l(hang-hi, 547

I-Irana, schimbarea rcgimLrlui de, 625, 626

lor.381

cu o urcchc, transmitcrca par[icrrlarititii

18

caracterele osteologice alc, 1tl1 .-7i2 disculie dcspre rnodificiirile la, 1i2* 113

srilblticif i, 97 -- 1 0L) din Jamaica, 98 clin insulele Irallilancl, 99 din Porto Santo, 98--10{-1, 453

Humboldt, A, caracteml - papagal r,orbind in lirnba unui trib dispirut,

504

varieti[i chinezc;ti de barnbu, I'uler

585 zambo5ilor, 410

reversiunca la, siilbaticiti, la cel de I-Iimalaia, 4Oir incruciqarea celor albi

f

I{umphreys, eol, despre oile de Ancona, 88

despre

penelrans, 60l]
157

;i colora!i rlc Angora, .147 ecnnditatca coml)arat.ivir a cllor sirlbirlici pi a celor lmblinzifi, 463 cxpcrien!e falsificate cu consnnguinizarca lor,
4 t-2

Hunter, John, perioada de gestatie Ia ciine, 34 , despre caracterele sexuale secundarc,

lncruciEarea fecundli lntre Anser ferus

foarLer arncliora!i,

deseor

tori,

i pro;Li la,
566

reprcrclucri-

etc. 257 dobintlirea caracterelor

rno;tenirea particularit[!ilor tn gesturi,

masculine

domestic5, 248

;i

gisca
vocrl ,

albi, susceptibili a fi distnrgi,

efectele nefolosirii pirrlilor

sclcclia lor, 546

472

femeic, 414 perioada aparifiei bolilor ereditare, 434 altoirea pintenului unui cocori pe creasta sa,
620

de citre

- despre stomacul de Lartts tridactglus, 624 Huntcr, W, dovada contra influen!ei imaginaliei Huth, dl, consanguinizarea strins[ la iepuri, 472 cdsitorii consanguine, 475 Hutton, cdpit., despre variabilitatea la viermii de mitase" 260
despre numirul de spccii de viermi de rnitase,
25V

asupra descendcn[ilor,

591

corelalia dintre urechi gi craniu la, 6 13 varialiile la craniul de, 643 pcriostul unui ciine producincl os li,r, 68ti Iepuri de cimp, hibrizi cu cei dc vizuinl, 93 stcrilitatea lor in captivitate, 502 nrefcr"inla lor pentm anuntite plante, 567 Iepuri cu o urcche llleoEtitil, clescna!i Ei tlcscrigi,

craniul de, afectat dc urechile plco;tiLe, lungimea intestinclor la, (t25

622

{i2

craniul de, 104 1/rrJ, varit'tllile de, 319, 320

94,

95

IIer aquifolium,
hnaginalie,
ef

cu bace galbene, 386,

386

,1166

ectrrl presupr.rs rl, arir,rpra d:scenden.

viermilor de mitase, 258 domesticirca porumtrelului de stincir

semnele 764

Lr India,

domesticirea gi lncruciqarea
203

lui Gallus bankiua,

reversiunea Ia capre dintr-o incmcigare, {09 Hutc.hinson, eol, predispozilia ciinilor la jigodie, 39 Huxlevo prof. despre transmiterea polidactilismului, 382 despre seleclia incon;tiente, 53E

ale vielii, 433 fncestul, urlt dc srilbatici,

166

lmatopltullum niniulum, variaIirr mugurali la, 345 In, glsit in locuintele lacusLrc din Elvelia, 273 diferenfa climaticd la produclia cle, 602 lncirunlirea, moqt.cnitri la pcrioadc t:orcsltunziit.oare
475

tilor,218

Incruciqarea reciproed, a speciilor, o cauzi u varia[ici,

Ilgachintus orientalis,
Ilgbisctts syriacus, 612

despre eorela{ia la molu;te, 640 despre gernalie qi sciziune, 670 dezvoltarea stelei de mare, 678
328

-- natural[ a plantelor, 292.-l]

a speciilor de canidae;i a raselor de ciini,35*37 a pisicilor domestice gi silbatice,45, 46

a raselor de porci, 67, V2 a bovinelor, 76 a varieti{ilor de v^rad,280,

281

INDEX

7+1

Incrucigarea reciprocd. a mazirci, 282, 28d, 28ir - a varietaitilor cle portocal 293--1

Jaeger, prof., despre reversiunea la porc, dintr-o tncruci5are,

,108

a spcciilor cle cip;uni, 308-309 a cucurbitaceclor, 315-317 " a plantelor ln floare, 322
a panselelor, 325-326

Jaguar, cu picioarele strtmbe, .famaica, ciinii silbriticiti din, 32

porcii silb[ticifi clin,
71

porumbeii albi ornorlli de cirt,re ulii, 565

25

Irrcrrrci;are

441_ '154 524 - 5ll;-r o cauzi a rrniformititii, 441--4,15, 521 se intimpL'r l:r tonte fiinIelc organizate,

a,

415-

iepurii silbriticiIi din g8 Jarneson, dl. despre carLofi hiblizi, .Iaponia, cerii din, 52
.faponcz, polcul (dcsen) 68

353

modificriri si rasc noi prodLrse irrin, 449-452 - cauze carc lmpiedici, 453 -460 " domcsticirea ;i cultivarca, favorabile ei, 461efectele folositoare ale 465-483, 524, 525 - necesari la trncle plantc, .183 -.191, 525, 526, 777
rezuntatul subicctului,
46.1, 53]^

44i trncle caracterc necontopite prin, 446 -449,it24

Jarcline, Sir. \V., lncruci;area pisicilor tlomestice Ei sirlbatice, 45 .Iarves J., vicrrnii rle mitase din insulele Sanchvich, 259 Jeittcles, istoricul clinelui, 23

- incnrci;arce pisicilor
.Ierntny Button, 26(i Jenl'ns, culoarca albir

ciinii ciobirnesti trnguregti,

istoricul giinii,

210 29

dourestice

;i sirlbatice,

45

- cu Carris earniuortts, in Grriana 29 :- lntre ciinc ;;i lup, tlcscrisir rlc l'liniu ;i al{ii, 29 - caractere prorlttsc rlt, rce;iLe prin rcvcrsiune la dcscenrlerr!i, 400 402 - o cauzir directri a reversiunii. 40.1 - 417, 412 - o cauzd. a variabili[ritii 5;91--;91 India, caii dungati din, 56 porcii cli r, 6.1-71 creqterca iepurilor in, 98 . cregtcrea porumbeilor fn, 178
,,Inclisclre Tauhe", 12i

ciinilor cu lupii in ,\mclicrt de Norcl, 27,

491

494

28

soarc, 2iti> .Icrdon .I. C., nrrrni-rrul rle onri ficuL de priuni[:i, 464 originca griinii dornesbiee, 204 Jerse5', \atza arboresccntii din, 278 Jesse. G. R. despre buldog, 43 Jigoclia, fatall terierilor albi, 561 Johnson, D, apari[ia dungilor la polcii silbatici tineri

valietatea de pesti aurii semirnlnd cu

a giscanilor,

2-18

peqtele

Individuala, variabilitaLe la p.,nlmbei, 139 - 142 Inglcden', cll, culLura legunrelor eurol)ene ln Inclia, 518 lngrdqrimintc, cfectul lor asupra fcrtilitntii plantelor.
acliunea lor lir
38E

in lndia. 71 .Iorclan A, desprc t xperientele lui Vibclt cu vi[a de vie, 289 . originea varietililor de mirr. 321 varietritile cle pt'ri grisite ln stare silbatici ln piduri, 588 .Iourrlan, llaltenogenoeza la vierrnii dc rnirtase, 674
.Iuan <le Nova, ciinii siilbalici din, ll2
Jrran F'ernantlez, ciinii tnn!i clin, 32

512 fnsecte, regencrareLr

pitrl,ilor pierrlutc la. tilS

f

,Iucirtor, pommbelnl, dr
5C7

clmp,

ccundurea nem(isorului
asupra,
261

monstruozitri[i Ia, 596, 694 Instincte, deficient.e la viermii de mitase, Interdigitale, caviti[ile, la caprir, 89 Intestine, alungirea lor la porc, 69

neuLre sterile. 532

efectul condi!iilor motlificate

'

cu fala scurti, desrnul craniul, descnat 14,5

131

1:14

134
1,18

mandibnla inf erioarti, desenatir,

istoricul lui. 181-183

sub-rase cle, 190

ornoplatul si clill icula <lcscnate. illid cunoscut de demult in India,77l)

Insulele normande, rasele dc bovine din, 7-1 fnsulele oe.eanice, raritaLea plantclor de pe, 267 dimensiunile relative a pirlilor dc, la capri, 89 cfectele hranei rnoditicatc asupra, 62{ Ioan, regele. inrporlul arrnlsarilor din Flantlra dc

- pui, incapabil de a sparge coaja oului, 563

moclificlri ullcrioare probabile,
575

Jttqlqns reoia, 677 .Iukes. prof., originea ciinelui cle Ter,'anova, 44 .Iulien Starrislas, dornesLicirea strdvcche a porcilor

Ipomoea purpurea, 179

ciLre,

545

Irlanda, resturi cle Rosfronfosus qi longifrons, gdsite th, 75 f ris, absen!a ercditarr-r a par[icularitrifii erctlitare a culorii sale, ibid. variatia la. 345

vechimea clomesticirii viermelui dc mltase ln China 257 Juniperus .snecira, 319 ,Iussioea oranrliflorn, 519 ,Jussieu ,\, Dc, structura papusului la Carthamus,
636

in China,

65

Irlandezi, vechii, selectra practicatir cle cit'e, 544

Islay, porumbeii de, 162
289

Iris riphium,

i)45

Izolarea, efectnl ei, in favoarea selecliei, 567-569 Italia, cultivarca vitei de vic in timpul epocii de bronz

I(alrrr, P., clespre porumb, 277, 629 introrlucerea griului in Canada, 272 sterilitatea arborilor care cresc in mlastini
361

,,I{ali-Plrr". porunrbelul,

124

Jack, dl, efeetul polenului stririn asupra strugurilor, Jackson, dl, pisicile cu picioarele albe, 643 Jacobin, porumbelul, 135, 180 Jacquemet-Ronnefont, despre dud, 291

piduri dense,

gi

519 132

,,I{almi f,otAn", pontmbelul iucirtor, Kane dr", desprc ciinii eschimo;i, 28

Karlieeli, dcspre ertrditatca la cal, 380

;4.S

INDEX
138

..

Iiarnteliten'faube',,

..Iihandesi", Iiiirng,
J(17

Iierner., desprc cultura plantelor alpine, b12 acliunea precisi a conditiilor, 608
122

Iiattyu'ar, caii de,57 Iieeley R., pclorismul la

Iiarsten, despre Pulex penetrans, 605

Galeobclolon

I,

luteum,

47g

Labat, despre coltii norcilor sdlbitici{i rlirr -1pli.e,

72

71,

Iihang-IIi'seleclia unei'arietilIi de orez cle cirtre,

546

despre grlul francez cultivat in .\ntile, 62g_29 despre cultura vilei de vie in Antile, 62g Laburnum al lui Aclam, \,czi Clltisus arlami, cu frunze

Iiidd,

Iii'g, col., rlornesticirea uorumbelului

Orliney, 162, 163

clesprc canar, 254, 434

cre

sttnci

din

Iiing, P. P., clesprc dingo, 27, J2 iiirbl'5i Spence, desplc cre;terea galelor, Iiirghize, Ii'iqht Andrcrv, .
hleine, r'ariabilita[e'a albinelor,

Iiirrg, rlr., dcspre paritium, oile,

86

336

610

Lachnanthes tinctoria, 563- 11. 647 Lacta{ie, imperfecti, ereditarn, 37g

al lui Waterer, 349 Lacaze-Duthiers, structura si dezvoltartra galelor, 609_610 Lachruann, despre gema!ie ;i sciziune, 671 tate,
deficientir la animalele silbat ice in cantivi508
,170

de stejar, reversiunea Pelorismul la, 65g _ 59

lui

341

256

hibr.idarea circqului amar de clitrc cire;ul

rase, it2 irrcr.uci;area varict.ri!ilor de rnazdre, 2g2, 4g1 persistcnta \.alictir{ilor. clc mazlirc, 2g,l origirrca piersicului 294

despre rnc.rcigarea cailor clc diferite

Lacustre, Iocnintele, oilc, rlin, g3,

cornutele din, iDr11., 93, 470

Elton

304

cle

var.ictiti incrrrcisute la qrirr. 1.9 l - .t'ce sitrr ra i'r'r'ucisirii ru Pla'tc, 'cci1rr.r'c - tlrsplc r.arirtfic, irgI,5g6
cfcctclt' alLoirii, li lG.
(j{lir

rlcsltle t.orrsatrqrr in izltrc.

boalir tlcdiLat'ir la ltlirtrtc.

incruciSarca reciprocir a clp;unilor, 30g varietatea latii a crest.ei cocoStrlui,322 r.at.ia{ia rntrgurnlir la circrg ;i pnrn, 333 irrcluciSiu'ea strugtrrilor albi ;i negri, 351 explelicn!e cll incr.rrcisarea ntcrilor. 863,
i3gf)
I.i.1

desprc ciresi oblinufi din sirrnin!d, 305 vtrr.ietate de mirr neatacatli cle cocus. 307

La

.1g

I-aing, dl, asemdnarea clintre bovirrr,le 'orvegiene ccle din I)evonshire, 7ir Ei Lalcle, variabilitatca lor, 327 _ g2g
variatia vegctatir.r-r Ia, :t4,t
3-1.-r, 345_:J.ltl

Gasca, prof. variafia inrliviclualila griu.270- 271 I-agopus, 195 196

Ladrone, insulele, cornutcle din.

bob gisit la,

planLele cultivatc la, 274, 720, 721 ccrealele din, 273-27f., mazdre grisitzi Ia, 292_93
286
7g

absenfa gdinilor. de

la,

210

ir2ir

Lanut, selcc(itr ci, 54g [,arrra'c-I,icquot, ob:;c.r-a!ii rlespre lrrpii anrcricani irrrrritate siirqc,28
Larrrbert A.
32()

influenta solului in deschiclel.c:r lor., 34.1_345.

rl., rlcspre

Trurya penduru sarr ririformis,

lit un pr.un,615 r,rtriatir.r cor.clat.li u capului si ntentbrelor, 612 linor. tll, rcplocluccrca hul.rurczului in captiuit"t.,
rnrrg,'.rn'alr-r
':l
(

r,ariaIia
)il

I.irnrbcrt, fanriliu, 375, 133 Lnntltertye, dcspt.cr cl-rp;uni, :l0t), :j1() varietatea cu cinci fnrnzc cle I:roqcu.irt eallina,
:.t10

la rrap, 2g1 Iitillcutcr, reversirrnt'ir lir hihrizi, 356, 402 - sterilitateu riobinclitl a valictitilor incrucisatc alc plantclot., :JlS 454 - nbsorbircu lui ll irctbilis uulgaris tlc cdtre
Koc:h, rlegenc.rcscetrta

Larnii, 292,

--

11

293

\1. lonqifl7ra,

portocal fecundat cu polen rle lirnii, :l6o 6l Lancl[, L., dcspre oile clirr insrrlcle Iiar,oe. 4ir5 Lanliester, clesltre longerritate. 6gg __ (j,sg La pltrLa, ctinii srilbatii:i rlin. iJ2

41+3

:icsplc nalbi, 459 , incruci;area 'n.arietirtilor tle tutrrn, 460 - ar.antaiiilc lncrucislirii plantelor, 4g1 4g2, S2S ,
s26

incrrrci;iili alc sltrciilor d,e I,,erbascurtt, 447,

pisica silbatici din. .lj

Abg

atrtosterililatea la llcrbascunt, 4g7. 4gz efectele conclit.iilor rle cre;tere asllpra fecundi_ tirtii la f,.tiruhitis, 5t2

Larus orgettlatus, rep.rtrluci'tl.-se in captivitate, 507 Larus arglentottts, 507, (i2 I 2tt Larus tridactqlus, ()2.1 Listari, radiculari, r'arialia vcgetativii prin, :142_4J Lastirve, oilc merinos clin difer.ite tiri. gS I.atcntc, cnractere, I 1:t llj

I-atlra'r,

valiabilitatca hibrizilor d.a Xlircrbitis,

59.1

lnarea dezvoltarc'a tuberculilor la nlantelc It iblirlt'. 52t) rnogtenireu plastici lirtii 574
bg2

nord,510 Lathqrus, 403 Lathllrus aphaca,

desllr-c gliiniic cn.c

"

su relr',rrrr<r

ir

t,rLremul

6b7
447

LathgrLts odoratus, 446, illt7,

incrucisarea lcyrctatl-r o cauzir a variatiei, 5g3, nurndrul dc ;1r'irtr n1c de polen necesare pentnr tccundare, {l7l ..Iirutr:;eschu'ein,,. 6Ir

I'arietirti de,

incrucisiri de,

.1g

minfe,382-88

repr.oclucindu-se

firlcl prin

se_

aclimatizarca sa

in Inrlia,

632

..Iiropl'-Tirultcn" I 1 !) lirrlr:ru. caii dr.. loJ

Ii-r'olin,. clesgrle rcpr.o<lrrcclea

clultli a

mc,clrrzclor, 6g0

iniumritllite, 1J56, l),'r7 I-rtratul, dobirdirea dc cirtre rlife.iti dc a lir tla, 32

.rLatz,-Taube", 135 [,ourtts sos.safras, 602

La touche, J. D., desprc lln nri-lr canaclian crr fructe

c.iini a obiceiului

INDEX

4!r

Lalrence, J, producerea unei noi rase de ciini pentru vlnS.toare de vulpi, 42-43 - aparilla caninilor la iepe, 50-51 - despre caii trei sferturi slngc, 5il Lalson, variet[{ile de cartofi, 286 Laxton, dl, Varialia rnuguralii la agris,
incrucigarea
sldbiciunea despre ereditatea

Lherbette gi Quatref ages, despre caii din Circazia, I-icheni, sterilitaten la,
455, 562

la cal, 380, 381

Lichtenstein, asemrinarea ciinilor bosimanilor cll

519 -- 2t)

'
334

Catris mesotnelas, 3l:)-::2 ciinele cle Tcrra Nova al Capul Bunt-i Sperante,
3.3

maziire cn flori bitute, 517-518 Layarcl E. L., asemdnarea dintrc un ciine cafnt cll rasa de ciini eschirnogi, 30-32, 612 - incmciSarea pisicii domestice cu lells caffra, 16 - porunrbeii silbiticili din Ascension, 16tl porumbeii dornestici din Cc5-lon, 178 rlespre Gallus stanlegii, 201-2 despre gdinile ceiloneze cu pielea ncaglr'ir, 21li Leandru, portaltoiul afectaL dc alLoirea pc, 350 I-e Compte, familia, orbirea ercclilari la, .134-3ir Lecoq, varialia nruguralir la lliraltilis .ialuptr,340-- 11 ; hibrizi de llirabilis. 517 - 1 8. 592 lncruci;area la plantc,35i-, 178 -71) f ecundarea pasiflorci, 488 Gladiolus hibrid, 490 I 1 sLerilitatea lui Ranuncultts ficuriu. ,r I 1) r-r2o plante, 605 - vilozitatea la Le Couteur, J.,

425-26

varictililor clc rnazitre, 359, 360 transmiterii caracterclor la nrazl-trtl.

39

Liebig, deosebiri la sinqele lllnan. clnpi culolrrea piclii.

603

Licbreich, aparitia rcLinitei llignrent.alc llr sulrlo-rnrrl

646
t .iliac. ;-r l ii Liliacec, conLabescenta la,

i.

Lilium ltulbifenrm si rlrrrrrrlrcrrrrr,

Liliunt candidum,
.188

,513

il62

Linrba, raportul ci fali de ciocLrl ltortrntbt'ilor,\\42-4li Limicole, cornportarea lor in captiviLate, 50li
I

J,ilnisrii, degenerarctt lor clatoritir consanguirrizlrrii,

t,)

Litnita(ia, sexualir, '129 -.132 Lirnita(ia, llresullusr-r a t'ariatiei, 71i} Lina, fiuetea ei la merinosul arrstriac, ;10
[,intrrio, pelolisrnul la. 118,
12{)

--.1

bltuti, 636 varictlli de griu, 270 2r-li - arlirnalizarea gr:iului exoLic in Ijrrlonl,2j2 arlaptarea griului la sol ;i clintri, 272
ochiul boului

sLcrilitutca ci, 51 ir [,irttu'[a uulg1aris si purpure.a, hihrizi. rlr', l llt-, l{l [,incle ruth, altoilea carlof ulrri, 13ir'l l,intllcv .fohn, clasificalea I'arictitilor de varzir, 279- llo
ot'iginea piersicului, 2{) I

- ltclolicli, incrtrcisatl"r cu f<llrrur norrrrltla,

+28

selecti:r griului de sirnin!r'r, 272

pierea unui izvor fierbinte, 51('i T,eighton W. A., rcproclucerea prin

Lefour, pcrioada de gestalic la bovine, 78-79 Legrain, experienlelc falsific:rte clc cltre, 472-73 Leguat, bovinele de Ia Capul Bnnei Speranle, 78, 79 Legumele, cultivate, rcr,ersiunea la, 399-400 cnltnra, europene tn India, ro77,578 Lehmann, aparilia de flori sirlbatice bit.ute ln apro-

Leersia orryzoirle.s, 446

bovinele de Jersel', 569 Ledgcr, dl, despre larna 1i trlpaca, ir-19 Lee, crrltura tinrpuric a panselci , 325-26

seleclia griului, 543 selec!ia naturalir la griu. 567- 68

dezavantaj iile consanguinizitrii,'1713 despre schimbarea solului, .197

ittfltrcn{a solrrlrri asul)l'ir lticrsicrrlrri 1i ncctlrrintrlui 297 virrietirtilc clt' piclsic si necLarin, 300
tlespre mirul cle Nel't.on, :l(.)6-7 mirul ,,\\iinter JIaietin" nelllac:rt de
307

coclls.

producerea rle cdp;uni rnonoici Flautbois prin seleclie mnguralit, 310-11 originca nectarinei nlAre, galben incltis, 332-33

valia{ia nrnguralli la agliq, 33'1

boali
despre

erecliLarir la plant e, 3S0

firi seminle,517-18

florile bitute, 1115 - 16 producerea dc scminfe de cirLre fnrcte obi;nuit

- 17 sirninfi a

rrnei

Linn6, griul cle toamnl 5i tle primivarir considerate rle, ca specii clistincte, 277-72

sterilitatea la Acorus ealamus, 519 rezist.enla plantelor individuale

clcspre cdp;una cn

la frig,

630

tise pletoase, 38ir Leitner, efectele indepirtirlii antt'r'elor, 517

Lemming, ir01 - 2 Lemoine, Sumphgtum ;i Phlor, varicgate, 343 Lemurieni. hibrizi. 502 -3 Leporide, 501- 2 Lepsitts, desene de ciini egipteni din antichitate, 2.'tr domesticirea porurnbeilor in trgipttrl antic, 777
Lepus glctcitLlis,9T -- 98

- sterilitatea plantelor alpine in grr"rdini, 572 - recunoaqterea renilor indirriduali cle cdtre
laponi 582 cultura tutunului in Sueclia,
507
513 14

frunzl unicri.

310

629

Lirtota cannabtna,

Lipari, iepurii silblticiti c]in, 1)t) - 100 Livingstonc, rlr, purcei dunga[i pc Zarnltezi, 77-72
iepuri domestici l r Luanda, 1)8 scminle dcr graurinec folosite ('a hrani in Africa, 265 - 66 plantarea pomilor fmci.iferi de cdtrc tribul
Batoka, 509-10
266

Lirttun,

Lepus magellanicus, 98 Lepus nigripes, 9.1-95 Lepus tibetanus, 97-98 Lepus uariabilis, 97-!)8 Lereboullet, nronqtri dLrbli de pe;ti, 655 Leslie, despre bovinele siilbalice sco(iene, Lessona, clespre regcnerare, 675-76
despre Lepus maqellani cLrs, 98

77

caracterul meti;ilor, 410 lmblinzirea animalelor cle

cltre tribul

Rarotse,

I-ethbridge, fecundarea unLerioarrr, il(iit Leu, fccunditatea lui in capl-ivilate, 51 (J, l-r{}1 Leuckart, despre larva cle cecidornirle, ()77-72 Lewes G. H., despre pangrnez[, 670 [,ewis G.. bovinele rlin Antile. 564 -{i5

lor, 623-24 Lloyd, dl, lmblinzirea lupului, 30-32 clinii englezeqti, ln nordul Europei, 38-39

- selecfia practicall ln Africa Snd, 548 Livingstone, dl, nefolosirea o cauzd. a pleogtirii urechi-

/ )lt

TNDEX

Llovrl. cll, fecunditatea glgLei sporiti prin

ticire,
506 LoASu, 248

domes-

rcproducerea coco;ului siilbatic

nuutlrul de ouir ficut rle gisca sllbatici, 468-6.tr

in captivitate

Lottelia, reversirtne a la hiltrizii rle, liir6'',57 Contabcscen[a la, 514-515 J.rtbelia fulgens, ccLrrltrtttlis ;i sr7pftililica, 48V vaLe,
26.4

hibricl dirr tloui specii tlc, .lir1-52

Loria pgrrhula,

f"n., despre rrispindirea lui pyrus malus I>. acerba, 30G I-o$'nc, dl, mon;trii, 656 despr.e gemule, 68,1r ,,L,owtun" porr:rnbel iuciitor, 132- lll3
Lorve,
504

qi

Lockhart, dr, dcspre ponrnrbcii chineze;ti, 128 I-oiscleur*Deslon{charnps. striirnosii plantclor cultivarietir!ile ntongolc cle gt'iu, 261) caracterele spicului Ia griu, 270 aclimatizarca griului cxotic in Europa, 27l efectelc rnodificirrii clirnei asupra griului, 272
273
,196

Luanda, iepuri domestici din, g8 f,ubbock, Sir, J., dczvoltririle efemeridelor, 67ti Lucas P., efectcle reprodncerii incrucigate asupra fenrelei, 365 bolile ereditare, J77,454, 4BS, 486 ltoli creditare ale ochiului, 379, S80 rnoEtenirea anontaliilor la ochiul ornului Ei la

tane a brrrtricnilor ;i a plantelor

rlcsprc presupusa ncccsiLatc a varia{ici sirnulcultivat.e

irvantajul 1;cnlru plautc ir schirrrbirrii solului,

Loliurn tetnulentrun, ltlczcula varialtilir a aristelor la,
270

,,r.,ory Rajah", cunr cste produs, 607 Lorius oarnilus, 607 ,,Lotan" ponrrnbelrrl .j ur:iLor. 132 - 1 33 T.ortdon .L \V., varicl.li!ile rlrl rnorcov, 281 -82 clulata scurtir:r vrrictli(ilor tle mazirLe,28.1 -8;-r dcspre glanrle lc I'r'rrrrzclor dc piersic, 300: 1

Loochoo, insulele, cuii rlin, 52*53 Lorrl, .I. I<., cleslrrc ()anis latrans', 2S --29

,146

pcrsistenfa caracterului Ia rasele dc animale in lirile silbatice, 422-29 donrinanla in transmitere, 421, 427 regulele prcsupusc alc transn-riterii la lncruci;area animalelor, 427 limitirile sexualc alc transmiterii part.icularitiililor, 430 absorbirea rninolitlfii la rasele incrucigate, 443 incruci;iri firi contopirea anumitor caractere -47
4G7

ircel al calului, 380 moqtenirea politlactilisnrului, 382, g3 uniformitatea rnorbicli ln acceaEi familie, 3g4 rnogtenirea mutiltirilor, 29t -- 2 persistenta reversiunii incruciqate, 401

clcsplc consanguinizare,

prczcn{tr bnrrnci prr nrerclc nrscqti, 3t)(i

varictlt ile cle rgrise, 312

oliginea valietirIilor dcr rrreli, 308

clcspre nLrc, ll
I
l"r
13

variabililatea dcperndcntir dc rcproducere, bg1 perioada de acliunc a var.iabilitilii, 5gg tnogt.cnirea sulzerriei la pisici, 646 culoarea piclii r;i consLitufia, 6:)2 Lucle, prof, clcsprc ltorcul urascat, 66 - <lcspre porci, 622

icnuperul fastigaL (.1. sneciccr) 319*20

r,arieti(iclc <le sconrl,

1li
2(.1

l,uizcL, altoirea unui persic-migdal pe un piersic, i.u;t, existenla recentii a, ln Illanda. lirtratul puilor cle, 32 hibrizi de, cu ciine, 35-36
295 -- 96 24

rlespre Iler ttquifolium feror, thi.d.. 3Ig varict{tilc tlc pin scofian,32l

minte de Ro.sa ntu,scosa, 338-- 3ft efecLul alLoirii alunului comun cu nnc cu frunze incnrci;arcir reciproci a pctrcnilor galbeni,
1turprrrii,351
481

rrarietirlile de pirducel, 321 v:rria{ia persist.enlci frunzelor pc urnr qi cer. 321 irnJrultan!a valictirtiIor: cultivate, 321 varialiilc dc llosa .splrro.s.slssi ma, 32it varialia claliilor tlirr aceea;i sirrninti, 827 - .ZB producerea clc t.ranrlafili cle Prouence din se,

L11thrum, specii trimorfe de, 699--700

litntii la plante, 517 - 18 Lyonnet, despre sciziunca la Nais, 670 Lgsimachia nurnmttlaria, stcrilitatea.Ia,
Lgthrum snlicaria, 529--30

T-upii, nord-americani, asemtinarea lor cu clnii din aceeapi regiune, 27,28 siiparea de vizuini de citre, 132 [,iitke, pisicile din alhipelagul caroline, 47 Luxurianla, or'ganelor vegctaLivc o cauzii a sterili519

varietate rlin Cornrvall ck: ulrn cu frunzc aproape persistenLe,63l [-orv, (i., clespre porcii din irrsulclc (.)rcade, 66-67 Los'. prof ., pedigriul ogariior, 371 originea ciinelui, 21 instinctul de a siiprr vizuinli la un diugo jurniitale singc, 32-33 mo;tenirca calilirfilol la cai, 50-52 forla crirnparativLi a cailor dc curse englerasele britanicc dc bovine, 74
\r

contabesccnta de, 514-75 Lgtta uesicatoria, afectlnd rinichii, 687

Itr

zelti, c:rii arabi ctc.,

ii3

I,Iac, girsit ln locuinlele

bovinele sirlbatice de la CharLleS',76-77 cfectul hranci lrbundetrtc :.lsupra talici bovinelor.

')

efectclc clirnrti asupra pielei bovinclor,

82

rDir1.,

seleclia bovinelor la Flercford, 552*53 formarea de rase noi, 576

dcspre bovine ,,invc'lite", 662

despre r:onsanguinizate, 467

nronstruos, fecunclitatea sa, 515 cu sentinle ncgre, antichitatea sa, 721 IIacactts, specii de, reproduse ln captivitate, 502 Macaulay, Lord, ameliorarea calului englezesc, 552 l{acfayden, influenla solului la producerea de portocale dulci sau amare din aceeaEi siiminfi, 293 Nlacgillivray, domesticirea porumbelului de stinc[, porurnbeii srilbllicifi
764

cu stamincle transformatc ln pistile, 323 deosebiri la, in diferitele pirr'fi ale Indiei,

lacustre elveliene, 273, 275

513

[,oq"e.

dl, despre albirrcle dc stup.

256

in Scofia,

168

INDEX

i51
segregarca turmelor dc oi, 455 avantaiul schirnbirlii solnlui pcntru griu gi car-

llacgillivrav, nurnirul de vertebre la pdstrri, 224

.163

despre glgtele silbatice, 248 nurnirul de oui la ralcle siilbat.ice gi domcsticc,

tofi. 126.
550

Ilackenzie, Sir, (-i., varietate neobi;nuiti de cartof.

moclificirrilc co:rrnclor bovinelor dupii mod[, oilc din Yorlishirc, 569 llartens, IJ. von, despre AchctntirrcIla, 415 l\Iartin, W. C. L., originea ciinelui, 2.{ ciinii egipteni, 25 Litratul unui ciine de la riul i\laclicnzie, 32 ciini cle vinirtoat'c af ricani la menajcria din Ioiver 36. despre caii lrnrrgi si ntigalii suri cu pcte ncgre,
5.1

496

llaclinight, C., desprc consanguinizarea bovinelor, 468 l\Iacnab, cll, clcspre oblinerea de mesteacin pcndent. tlin simintri, 385 neproducerea clin slminfi a fagului pendcnt,
;J86

llaclienzie l)., varialia ltruguralii la coaciz, 3i)4 llacliinnon, dl, caii din insulele Falkland, 52 bovinele sirlbirticite dirr insulele Falkland,

286

78

:\fnrlirgirscur, pisicilc din, 47 llacldcn, II., despre consanguinizatea la bovine, 468 llaclera, porurnbelul clc stinci din, 163

rase de cai, 49

llirgari, dornesticirca lor striiveche, 59-6(l rusc tle, 59-60 L:rlia lor scundri in India, 59 -6(t dungilc lor, 60, 61, 663
lepulsia lor de a trcce apa, 160 leversiunca la, 406--40ti; 411 hibriclul cu iapa ;i zebra, 407 clonrinirn!a lui asupra calului, 42ti incruciSiri eu cai sirlbatici, 547

rase siriene de rnigari, 51) (i{l miigari fr'rrri clungi, 6t) efectele rcproduccrii inclucisate
36Ir

caii silbatici, 51

52

as

upra cdtelei,

picioarelc tlungate ale asinilor'. .406 ]Iartins. instinctc'le clcficicnte alc vierrnilor de nriilase"

llartius, C, pomiii fructiferi din Stocliholrn, 627, 628

261

llasculul, influenfa lui asupl'il fr:rnelei

3511_ 366 427

fecundate,

dcspre hibrizi de grefti, 355, 356 1\laimuIcle, rilreol'i fecunde ln captivitatc, 502

lI agnoliu llrantlil Iora, 630 llagnus, dl, despre altoirea carLofului,

r.ariatia qi selectia lor,

571

influen[a lui prcsupnsri asupra rlcscendentilor.

354

llasculine, flori. apat'iIia lor printre florilc fcminine

la ylorurnb, 276

llalaczc, girini, 194 IIalaez, arhipclagul, caii din, 52 lrisicile cu coada scurtri din,
puucerii sirll-rirtici rlun.qa(i
8ir

llason, \\r., variaJia tnrrgurall-r la scorus, 341 llasters, I)r'., dcspt'e varia!ic nrusurlrli Ei reversiune,
')o.).) /

47
71

rafclc din. 2-10 llalingiti-Nouel, desprc oi,

din,

)[alua, fec'rtrrlarcl

rcproducerea incruci;aLri la oi, 85 oi cugleze$ti in lrranla, 1169 llalrrr, ochii la calcani ;i cambale, 415
ei,36.1

llamestra .srrasa. 507 \Iamelc, variabile cir rrumdr la porc,

fi74

variabile ca numirr la iepuri, 9li functiile lor latente la masculi, 414, 638 l[an, insula, pisicile din, 46, 424 llangles, cll, varietdfilc anuale ale panselei, 626 llantegazza, cre;terca anormal.i a pintenului la cocoq,
680

rudimentare, dezvoltarea lor deplinir, lntlmpkitoare la vaci, 638 patru existente la unele oi, 84

6g

de mazire, 660 Ilatthews, Patricli, dcsprc alborii dc pirdurc, 571 Matthiola incana, 3.11, 360 l{auchamp, oile mcrinos, 88

clespre polcnul rlin interiorul ovulelor, 695 revelsiunca la sirlcia pletoasir cu fr.unzele ln spiralir, 1341 despre florilc peloricc, 1 1 7 despre Opuntia, 605 pelorisrn la un trifoi, 65t) pozif ia ca o canzi a pelorismului, 659, 660 l{astcrs, cll, persistcn{ a varielliIilor de maztrre, 285 reproducerea culorii la zanrbili, 388 clespre nalbir, .l ir9 sclec!ia meziu'ii de sirrnintir, 5il2 rlespre II ibisctts sllriacus, 612 reversiunea prin bobul ternrinal din pristaia
ciltrTLra)

altoirea carLofului. 353

Ilatthiola

360, 387,

.147

llantell, rll, hnblinzirea plslrilor] clc ciitre

landczi. ir09

dcspre pangenezi, 684

neo-zc,
211

l\'Iauduyt, incruci;arc:r lupilor cu ciinii ln Pirinei, 29 llaund, dl, r'arictir!i incluciqatc de grlu, 481
Nlaupertrris, axioma ,,mininrumului cle efort", 22 N'fauriciu, introducerca cayrrelor ln insula, 88 - 89 I'Iarv, G., cfcctele schimbririi climci, 631 corcla!ia dintrc frunzclc gi florile contractate

l'Iarlilrarn, Gerr-ase, desllre iepuri, 92, 546 l,Taroc, preluirca porurn}reilor in, 178 nlarquand, llovinek: tlin insulcle normande, 74 1\{arrirnpoex, ereclitatea la cal, 380 ,\Iarryat, cpt. cle5telea rrrdgarilor in I{entucky, 571 llarsdcn, noti despre Grrllu.s eiganteus, 207, 202 \'Iarshall, dr. W., clespre Gallus sonneratit,20T \'Iarshall, dl, selec{ia voluntard a pdqunei de cltre
aclaptarea soiurilor de grlu

-\Iarilrrre, irrsulclc, r,arieLilile

lIanu, giinilc rlornestice rncntionate in Iegile lui, lfarar, varietatca italianii, de 281 -NIarccl de Serres, fccunditatea la stru[, 506

de Pandanus, din,

585

la mu;cat[, 648 llalz, fccunditatea lui 1'orrnsica rapu, 513 Llarillaria, capsule auto-fccunde cle, 48ii f,Iarillaria nlro-rulsens. fccundarea ei de cirtrc nI.
Mayers, despre pe$tii aurii clin China, 254
X'fazdrea, 282 '- 286

squalens, 485 N'Iaximorvicz, acliunea direclir a polenului, 362

oi,

IIayes, 1[, auto-sLerilitatea la Amargllis, 490

originea ci, 282 varietirtile de, 282 -2BG

85

cornute .,cu crupir olandezS". 378

la sol gi clim[,

272

t-:>')

INDEX

lfrrztirea, gdsiti ln locuinfele lacustre din Ilh'etia,

- fructe ;i serninlc
;159,.tr91

2i3, 275, 292,

296

f{ichauxIi., caii castaniu inchis, srilbirticiti. din l\Iexie,

persistcn!a r,'alietitlilor dc, 284

desenate,

28i1

incruci;alca reciprocir a varietirtilol cle, 2llir,

efectcle incrucigirii asupra orgilnclor ferninine la. 359 cu flori britute, 516 ' maluritatea ei gribiti prin selecfic, 5.lii varielali produse prin selccfie, t1r-r,l'r cu coaja sublile, susccptibiltr utaculilor prirer,elsiunea la, prin bobul ternrinal clin pistae

lfichely, efectele hranei asupra ornizilor, 546

despre Bombgr hesperus, 626

- originea curcanului domestic, 251 - culLivarca piersicului clin semin[e, 297 -\lichel F., seleclia cailor in evul mediu, ir54 - caii preferali din cauza unor tnici caractere. 550
6.16

58

\Iicoftalrnia, asociatir cu din!ii defectuogi, 6.15,

sirilor,

566

I'ficsandra, varialia vegetativi, la, 341 - efecLul incrucigirii asupra culorii semin{elor de. 359 '. reproduccrea fideli plin scnrinle, 38(i

iu Inditr, 587 \I't,oy, prof , clespre dingo, 30-32

611

\l'(ilelland, dr, r'ariabilitatea pegtilor clc :rpii dulce

6(;0

- incruci;irrile ei, 447

lleclicl, desprc rruntirul cle degete,

- corelatia tnupchilor anormali Ia picior ;i brat.

it8i3

\Iilnc-Edl'ards, despre dezvoltal'ea crustaceilor,

al ptistlii, 661 llills J., fecunditaLea redusd a iepelor cind sint prima dati la iarbei, 510

varietdlilc de, produsc prin sclecfie, 556 reversiunea prin serninfele din captitul superior
date
679

\[eduzc, dezvoltarea lor, ti79, 6{)0 \[cclran, dl, piersic perrdr-'nL, 13,S5 - cfectul parazililor, ti11 cornparalic inLt'e arborii curopeni ;i amerricani,

\leiul.
.lle.les

009

llimulus /uleus, 480 \Iinor, W. C, gernafie gi sciziune la

Ntigdalul,
567 291

\{ilne-Iidrvards, '\.. despre un crustaceu cu un peduncul ocular monstruos, 694 Atliluus rtiger, l>03
anelide, 670, 677

il29

llembrane, false, 618, 619 \Iembrc, q;i cap, valiatia corclati la, 6,12 \Iembre, regencrat'ea lor, 684 ){enelrics, despre stornacul de Slrlr glrallariu, l\Ieningita, tuberculoasi, crediLarir, .135 llere, 3l)6- 308 - in locuintele lacustre din lllvetia, 27'.) fastigate dc cirldurti in Indiil. ll2[)

laras,

vcchimea sa, 727

501

rnigdala amarl nu cste rnincati de qoareci,

379
67.1

\Iiopia, ereditarir,

)[irubilis,
G24

hlirtrbilis jalttpa, ?)17, 357 II irabilis Icngif lora, .l'll)

hibrizi de, 482, 518, irl)2

fecundarea la,

f,Itrabilis ttttlgoris,,7lt3
lfiriapode,

varia!ia nruguralri la, llll4 cu fruclc iniumitlirtite , llir(i,

iloT

cu cloui soinli cle flucte lte accculi ranlurii,

357

releneral'ea pirr'l ilol pieldule la, 618, 67ir Ilisocampus qi Cecirlomga, 17 )Iitchcll, clr, efectele otrrivii garpelui cu r:lopolci, 615

llitfold, dl, notri desplc cre;terea cailor de citre

IIivart, dl, olgane ludirnentale,
Ilrichtl-ronius, ir44
6ll7

fecundarca artificialir la, il(jlJ St. \'rrler'1', :l(j:1, 515 reveLsiuncn la puicti din scrninle cle,

iJ117

itrcruci;rrrea varietirtilor de, -181 clezr-oltarca lor in (,eylon, [,i02

ir67

lloccas Oourt, stejar pendcnt ia, ll85 Nfoda, influent.a ei la lc;lroduccrc, irTl'i \Iodificiri. brugtc (sporL), 1331

rtraieLirrul cle iar.nl't nu este atacat cle coccus.

rnuguri florifer:i dc, atacali de cirldrir:r;i,567

(;03

rnorlificitrca mirrului ar.uerican crrltivat in Anqlia

35'1

Ilers, mo;tcnirca ltarticular.ithtilor de mers,

I{csteacirnul, pletos,
\IeLagencza, 678
:1.16, :J85

\Icrricli, altoirca caltofului,

Ildller', L., efcctele hranei asupra insectelor,608 lloll ;i Gayot, despre bovine, 550, 'i4, 450 \Iolu;te, schimlrarca cochiliilor, la, 607 \,Ionlie, lady, cultura panselelor de citre, 325 na,
272

flolidul,

llogford, cai otrh'if i rle

631

la porumbei,

18,4

-l

cthusa cgnapium, 652

li77

llonnier, identitatea griului de primrivarir qi de toamEi

-\lctamorfoz;1,676 ]Ietamorfoza gi dezvol:are, [i{)13 \IcLi;i, cttracterul lor, .110 )[eLzger, despre speciile ]rresupusc dc griu, 268. 269 tendinla griului de a varia, 271

\Iongtri, dubli, 655 Nlonstnioziti!i, aparitia lor la animale domestice la plante dc culturi, 583, 324

datoriti

persistcn!ei

,417

conditiilor

embrionare.

. varialia polumbului, 276, 27 - cultura porumbului amcrican in ljuropa. 277

r-

660

desprc valzir,

cultivarea clivclselor soiuli de griu, r18g Ilcxic, ciine din, cu pr.tc cafenii ro;cate pc ochi, culorile cailor stilblLiciti 58 Jlt'.ven, clespre producerea de seminte la banani, 517

t.rclimatizarea griului spaniol in Germania, 394 ar.'antajul schirnbirrii solului pentru plante. 496 clcspre secari. 58 1
1313

278

280

apdrind prin reversiune, 477,420 o cauzi a sterilitittii, 515 cauzate de vltimarea embrionului, 596 Iloor J. I-I., degenerarea calului ln \Ialasia, 52 \Ioorcroft, <ll, despre griul IIasora, 269 - selcclia iacului cu coadi albd, 54i

varietilile de cais cultivate in Ladakh, 302 - varieLdtile de nuc cultivate in Calmir, 314
\[oore, dl, despre rasele de porumbei, 129-130,
despre
137 -

pcpenele galben de Ca;imir, 603

-179.181 jucitorii

teregtri.

87

INDEX

i53
Munro" R. , despre fecunclarea orhirleclor, 48il reproducerea la Passiflora alata, 488

trIoquin-Tandon, forma

flori pelorice,
428

inilial[ a porumbului, 276 varietatea cdldirugei bitutc, 322- 323

658

417 pozilia, o cauzir -420 r'ismului la floli, a pel,

tendinta florilol peloricc de a tlcr-eni nelcgulate,

corela[ia infre tulpiru'r
655

despre ntonsLruozitirLi, 581

plante,

rrlr-i Iforcovi, srilbatici, efectele cultulii asuDra, 2fj1 -

fiatc,657 tlatrsforntarca unor piir!i tlin 1lorr,

sirlbiiticiti,400

bobnl cu stipcle moustruol.rsc qi frunzulile atloligir

656

;i piirtile depcudclrtc

la

Passiflora auto-sterili, 488 ,,lIurassa" porulnbelul, 726 llurgi, caii, uriginea 1or, 561 llurie, dr, {.alia hibrizilor, 483 Nlurphy .J. J. structura ochiului nu poatc fi

prin scleclie,

prochrsri

- reversiunca la. 397

X[uscari comoslrm, 532, 636 nltrgcata, originea multiplii a, 322 - zonele ei, 324

Mus alerctndrinus, XIusa sapiertium, chinensis si

588 443

cauenr1l.sftiz, 33|r

experienle c:u, 60-tr aclirnatizarca lor itr Intlie. 6ll2 }Ioreen, altoaic tle ,lDrrlrlort, |1:12 despre pelorisnr, 418

fertilitatea spot'it.ir prin crrlturii,

u1114

la

llorlot, r:iinii din rirmri;i!ele

X,Iornrcrles iuncu, 415

riegate,5l6

neconcordanti.i flol'ilol liirtntc, cu frunzcle va.

Colceolarra, 659

preistr,rrice clanczc, 26 oile gi calul tlin cpoca rle hlr,nz, 72()

pilirea ei, 564-65 - nurnintl de, oblinutc din serninfe, ir 6g - efectele condiliilor de vialir asupra, 601 varietatea dc seri de. 631
.

varialia mugurall la, 13136-32 variegalia la, acompaniatir cle nanisrrr, pelorismul la, 515, 653 prin reversiune, 419 avantajul schimbririi solrrlui penLnr, ameliorarea ei prin sclectie, 554-55

3-12

496

-- g7

corelalia dintre frunzele contractate si flor.i lu,

648 620

NIorris, dl, reproducerea

N{orse,

citre un quagga, 364 llorton, L'r. originca ciinehri,

Morton, lorcl, efectul fecunclirlii unei it,l,itr ltlabe

21

tililate, 503 I)r. degetelc pisirrilor,

ltti I;alco

litrttuncttltts,

in

clrllclc

\Ingchii, efectcle folosirii asuilra,

ti12

llu;chi, stelilitateLr la, 519-20 rnetarnolfoza -- regl'esivl la, (i7'2-75 \[utilliri, mo;tenilca sau nernoftenirea lor, (it)ti IIyatt, rlcspre o varictatc de cillsurri cu cinci l'nrrrzc.
311

N{olua, nrascul, 80 - rrumirml rle icre la, 686 Llortts alba. 291 \Ioscata, ra{ir. hibrizi s:ilbliticili cle, crr ratir con}ulrir,
168

\
Nais, sciziunea la, 670 Nalba, varia!ia mtrgurali lrr, 337
|

Moscova, iepr.rri dc, 94, 105,

ecttrl f i igului asupra pclilol la, 62tt N{osto, Cada, dcsltrc introducerea ielturilor lu Irorto Santo, 99

ef

Molate, ralele, 241 Nlot-mot, ntntilarea penclor nto;tcnitir, 131)2 Mowbray, dl, despre oulle giinilor de luptri, 212 cotnbativitatca tirnpurie a coco;ilor de lupti,
,"1 /l

Napi, originea lor,

reversiunea

Nantaqua, bovinelc tribului, 79,

neincnrcigarca varietirtilor bjitutc rlc, - varietatca sensibilii cle, 632

5.18

.16()

fecunditatea ledusd a fazanului

505

in cantivitatc.
Pttssif loru

I\'Iowbra5r,

dl,

ecundarea reciltrocir

alata Si recemosu, 488-489 ,,Nlotten-Taube", 130 Mugurali, reversiune, 402 lVluguri, adventivi, 670 NIuguri, ;i seminle ,analogie strinsir lntrc, I-l?() Mulatri, caracteml lor, 410 Mi.iller, Fritz, reproducerea orhitleelor', .185, lSti - dezvoltarea cruslaccilor, 679

a lui

aclirnatizarea lor in India, 632 Narcisa, bdtuti, devenitl simpli in sol srirac, b l ti Narvaez, desprc cultura plantelor. indigene clin I.'lorida,
248

incmcigirilc lor, 448, 450 suedezi, preferali cle iepur.i, 567

sllb[ticiti,

la.

280

ll98

399

in captivitate, 501 ,.Natas", sau niata, o rasd de bovine sucl,arneric:rnc,

.Vasua, sterilitatea sa

80-81

acliunca directi a polr nulni, 362 bignonie auto-sterili, 486 Nliiller, II., clespre fa[a ;i dinlii la ciini,38, 68,

Natlrusius, Ff. r'on, despre caii dungali, 57 dcspre porcii din locuin!ele lacustre clvcIiene, 65 - despre rasele de pot'ci, 63-66 - convergenfa caracterului la porcii de rasi foarte
arneliorat.ir, 68, 574
canzele
69
611fi

\{iiller, J., tenclin!a sprc 'n'alia!ie, 582

ochiului,
620

moclificlrii folmei craniului la 1torc.

68,
7i3

atrofia nert-ului optic ca urrnare a clistnrgerii

dcspre gema{ie si sciziune, 670

identitatea clintre ovule ;i nruguri, 672 afiniti!ile speciale ale !csuturilor, 687 )Iiiller Max, antichitaLea agriculturil, 575-576 N{ultiplicitatea originii porurnbeilor, ipoteza acesteia, discutati 166-170 NIuniz, F, despre bovinele niata, 81

perioada de gestalic la porc, 6g apendicele mandibularc la porc, perioada dc gcslalie la oi, despre bovinele niaLa, 80 despre bovinele Shorthorn,
despre .Stts plicic.ep.s, ti6
85
.169

modific:rrea raselor tle porci prin incnrciSare, efectele nefolosirii pir!ilor la porc, 622
7{)

(lespre consanguinizare, 467

itl
Ia porci,

INDEX

Nathusius,

H. von, la oi,
473

477 553

572

Naturali, sclectia, principiile gencr:lle, 16*22 Natura, sensul in care este folosil telrnenul, 1B
Naudin, legile prcsupuse

variabilitatea laselor 1'oarte selecIionate, Nato, P., desprc llorLoculul Rizzallia, 350

- seleclia inconstientir la bovine qi porci,

dublarea remigei mediane la porumbei, 741 despre o rasi, cle porumbei,,,Staarhdlsige Taube" de colorit neobignuit, 142
fecunditatea porumbeilor hibrizi, i 69 metiqi de porumbei tamburi, 425 - perioada penajului desivir$it la poruntbei, 433 avantajul lncrucig[rii pot'umbeilor, .177 Nevlstuica, 462, 507, 547 Nevralgie, ereditari, 435 Newman, E., sterililatea sfing,dclor in anumite concliNervport, G.,

despre porumbelul itrcobin, 185

esen!ele speciilrtr d'.l lribrizi, 692, 701 reversiunca la ltillrizi, 401 , 40'2, .+71, 412 rcversiunea la flori plin rlLrngi gi petc, 402

ale' tlansrnittrii la incmciparca plantelor, 426 rlespre natura hibrizilor, 4ll, 4I2

liuni,

507
Vane.s.scc-le

hibrizi de Linaria uulqat'is ;i purDurea, pclorism la Linaria, 478

normali,
.128

448

vitate,

nu

se

impcrechcazi ln capti,

507

incruciqarea forrnci pelolice rle Lirtoria cu forma

variabilitatea la l)a/rira, 593 Iribrizi de Datura laeuis ;i stramonium, Jbo

circei rudintentari la clovleci,

rlorninan!a Lransrrr iterii llr I )ulttra stramonium cincl este incmcisatir, ,126 rlesplc polcnul rlc ilrraDills ;i dc hibrizi, 348 cucurbitacce cultivatc, 315, 318, 460
636

fecundarea ovulelor la batracieni, 624 Newton, A., absenfa dcosebirilor scxuale Ia columbidc, r43 producerea nnei piunife ,,umeri negri" printrc soiul obignuit, 250 despre rale hibricle, 507 Ngami, lacul, cornutele de la, 7g ,rNiata" bovinele, 80-81, asemlnarea lor cu Siuatherium, 80

producerea cle fructc tle cilr.c cucurbitacee hibride, stclile, 520

incapacitatea castravetc.lui cle cu alte specii, 31 7
2!1,1, 295 295

cucurbitacce piticc, 6.18 raport.rrl dintre tlimcnsiunt'a ;i nurnirul de fructe l'a Cucttrbila pepr,t, 657 variatie analogi la Cucurbitaccc, 661 aclimatizarca cucurbitaceclor, 633
dcspre pepenele galben, 317. 160, 603

dominanla transmiterii caractemlui dc cirtrc,

424

,,Nicard", iepurele, 94 Nicholson, dr, despre pisicile din Antigua, 46 despre oile din Antigua, 86 i,licotiana, lncrucigarea varietir!ilor ;i speciilor
460 426

de,

dominan!a transmitcrii caract.erclor l:r spcciilc de,

a se lncruci;a

Ncctarin, 29it - 301 provenit clin picrsic,

Nicotiana glutinosa, 46A

contabesccn[a organclor fcnrinine la, 514

- persisten!a caractrrrelor la pomii dc sdrnin[i, - originea lui, ibid.

297
291\

hibrizi de,

- 300

Niebuhr, despre ereditatea caracteristicilor mintale la

Nilsson, prof. despre litratul unui lup tindr, 32 ascendenla raselor europene cle bovine, 74-75 despre Bos frontosus din Scania, 75 Nind dl, despre dingo, 42 ,,Nisrzs formatiuus", 677, 667 Nitzsch, despre absenla glanclci uropigienc la anumite Columbae, 130

unele familii romane, 423

Nectariu, variafia lui la panscle,

nectarinc proclusc 1lc picrsic, 297, producind piersici, 298 variafia la, 299, 1300 variafia rnuguralri la, 332--33 glande la frunzcle salc, 1 90 r.arialia analogii 7a, 29i
327

Nees, desple moclificirrile rnirosului plnntclor, 602 Nefolosirea ;i folosilea pirrlilor, efcctclc ci, 619-625,

-:

,rNegro" pisica, 47 Negri, polidactilism, la,

la ra!c, 24,1, 2:17 - la viennii tle rnltase, 257-.261

383

665, 666, 7t4--715 la schcletul icpurilor', 1 09.- 1 l2 la ponrmbci, 1i-r0-156 la girini, 2:\1, 234

Nuc,314-315
627

tlespre clinele indian pentnr vinliLoaree iepuri, 28 No/glia, 486 Noua Zelandd,, pisicile silbiticitc clin, 47 plantele de culturi rIin, 267

,,Nonnain", porumbelul, 135 Nordman, ciinii din Abhazia Normandia, porcii de, cn apenclicc sub mandibuli, Nolvegia, poneii dtrngali din, 56 Nott ;i Gliddon, clcspre originea ciinclui, 2'1 .- dogul reprezentat pe un molmlnt asirian. tlespre ciinii egipteni, 25

7(l

2.4

rle

nucile cu coaja sublire atacate cle piligoi, 314,

dirii lor rlepline, 388 Neolitici, epoca, domesticirca lui /Jos longifrons Si primigenius ln, 7.1 bovinele din, clistinct c cle spcciile ini{iale,78 capra dornestici in, 8$ . cerealele din. 27.3 Nervul optic, atrofia lui, 620
Neubert, altoirea cartofuhti, 354 Ncumeister, despre ponrnrbcii gu;a!i germani
olandezi,120 Netransmiterca creditarir, cauzelc ci, 392:39-l
Ei

seleclia bovinelor, practicatii de, 548 Ncrnli;ori de clmp, ajutor,ul insectelor necesare fecun-

Numdrul, imporlanfa lui pentru seleclie, Numida ptilorhgncha, bibilica iniliali, 253
Nucgoara, 571

altoirea

lui, 588

569

o
Oase,

lndepirtarea unor por{iuni de, regenerarea oaselor, 617-18 -- cregterea gi refacerea lor, 688

620

INDEX

Oberlin, schimbarea solului favorabil5 cartofttltti, Obiceiuri, influenla lor la aclirnatizare, 632- 635
Oecidium, 611
391

496

Ollier, Dr, inserliaiperiostului unui ciine sub pielea ttttrri

iepure, 680

Ochi, parlicularit[fi ereditare la, 379-380 pierderea lsl', cauzincl rrricroftalmia

-- 392
5r18

la copii.

Omizi, cfercLul rnorlificririi hranei asupt'a, Onroplatul. caractcrelc lui la iepuri, 108 la girini, 230

608

modificarca structurii lor prin selcc[ic na[uralir,

Ochiul boului (Asler), 388, 636 Odart, contcle, varictir!ile tle vi!ir de vie, 29(t, 60ir varialia mnguralir, la vila dc vie, 3313
()enothera biennis, varia[ia muguralir la, 3.11 Ogari, sculptali pc rrlonumentelc egiptcuc qi ln vila

559

- la porurnbei, 1.1 7 - nrodificarea lLri prin nefolosire, la porttntbt:i, ( )nroplaLul, caractcl'isticilc ;i vnria{iile lui la
runrbei, 147-1.18

15{
po-

lui Antonius. 24 - rasa rnoclernli dc. .13

449

incrucigali cu buldogul dc cdtre lordul Orfold,

consanguinizarea apropiatl la, 472 coordonarea stntctttrii la, datorata selecliei, 558
5613 1383

moclificarea lui prin ncfolosile, la llot'umbei, 15,1 carlrctcrislicile ltri la girini, 229 Oncidium, r'cprodncerea lui, -1lJ.tr'' 487, 57'2 'Jplrrgs apifi:ru, aut.ofccunclllca ei, 44ti fot'ttrat'ca lroletrului <lc cirlt'e o petali 1a, 695 Opuntia leucotriclm, 6O5 C)rbilca, ereditarir, 38li

italieni,

asriciatir cu culoarea pilLrlui, 640 Orez, imperial clin China, 546 varictirlilc irrtlicue rle, 5fi5 - r'arietirti dc, cal'e nrr necesilL api, 626
Organizare, progresul

la o anumili virstl.

,1:J4-435

Ogle, dr. .J" \\r., lalnnge deliciente eretlitat'e,

asemirnarea rlinlre gettrct'ti. 5till,
118-t

Orlorrl, lordul, lucmci;alca ogalilor cu bultlogi, Orgarrisme. oligiuta lor, 22

Organe, nrdirnentare qi aLrofiatc, 6ill> -638 inmulfirea cclor anorrnalc, 693-.1 Orhitlee, reproducerea lor, 364, 365, 48.1 -487 Orcadc, insulclc, polcii clin, 67 porurnbeii tlin, 162

43

Oi, originea conlrovelsntir a, ill) strlvcchea clomcsticire a, 83 cu coacla lnare, 83, 86"-87, 607 - r'aria{ii la coanrc, rrramele qi la alte r:aractct'c
ale, 84
85

in. 19

caractere scxuale alc, produse prin domesticire,

- atlaptarea lor la clirni ;i pigune, iDId perioadele dc gcstalie la, 85 efectul cilclurii 1 supra linei lor, 84, 86, 606 - efectul selec[iei asupra, 87, 88 - rasele cle Ancona sart ,,vidrii" tlt:, tl8 -,,Nlauchamp-mcriuos" 88, - incrucigarea celor germane cu nlerinos, 441 - negre, de 'larenliuo, 564 - carachiul, 599 - Iaffna, cu calozitirli la gcnunchi, 624 - chinezesti, (i35 - olandezc din pcrioatla de bronz, 72u polidactilisnr la, 383-4 apari!ia lntirnplitoare a coarrtelor la rase firri
coarne de,
1196

Ot'Loptere, regcnelarca piciorrclor postcl'ioaLe la. 618 Orthosta munda, 507 Orlon Il., electe,le consanguinizr'rrii asullra femelci,
365

despre pisica
clespre

sterilitatea gi;tclol clin Qtrilo, Orzul, silbaLic, 269

Ilanx, 42{ neti;ii giinilol ntittirsoirse, 425

lr10

-21it - varietatea antici de, 721 Osborne, dl, pirtarea crcditali a irisrrlui, 3tl0 Osten-Saclien, baronul, <lesprc galcle tlc stejar antclican,
609

rlin locuin{clc lacustre,

27Il

Osteologice, carlcterrelc, la porci, 0"1, titi -67, 69

- ef cctul lrranci asripra f ecunditir!ii la, 462-3 - valoalea rasei incmciqate, 471 fecunclitatea lor redusir in antrmitc cortcli[ii, 510 seleclia inconEtientA, 552-3 seleclia naturali. la rasele cle, 562, 563 ledtrceLea oaselor la, 574-575 cliferen!e individualc la, 582 modificirri locale ale linii lor in Anglia, 605-606 degenerarca lor par{ialI in Australia, ibid corela{ia dintre coarne si linir la, 814

t42, 450, 455 lnclrrci;area leciprocir

rer-crsiuneir culorii la. 397 inflLren!a masculului asupra dcscenclcn!ilor, 42i clifet'enfe sexuale ln, 431 influen!a lncruciqirii sau a segl'cgirii asullra,

- Ia iepuri, 101-712 la porumbci, 1.13 -1.{8 la ra{c, 2-12-211

Ostiaci, selec!irr ciinilor dc critrc, 5'l7 Ouir, de girini, caracterele lor, 212

la, t70,

47 1,

varialiilc ouilor la ra!c, 211 - de vicrnri de urirtase, 258

Oude, bovine cu cocoa$e, silbirlicite in, 73

Ovarul, vat'ialia lui la Cucurhila rtto.scltrtla, 317

Oviz, srilbatic,

dezvoltarca Iui inclcpcttrlcutit rlt: polcn,

269

363

din locuin{ele lacustt'e clevc!icne,

2ii>

Ouis montana, 87

Ovulele, ;i mugurii, idcnLiLatea natr"trii lor, 672 Olven, cpt., despre pisicile cu pitrul [cpos ditt llotttbasa,
47

- albe, otrirvite dr-r .Ilgperiuun crispum. Oi, flrir coarne, 663

Olandcz, iepurelc,
94

hrdnite cu pegtc, 62lr aclimatizarta lor. 627 de munte, rczistenla lor la vrcme asprfi,

Orvcn, prof.

633 652

11 ., clot'acla pulcotrt-ologicit tlcs;rre origiuea ciinelui, 213 - despre c.raniul bovinelor ,,rtiatA", 110 - despre resturi fosilc de iepttri, [)2 rlespre insctrtttirlatea crcit'rttlrti, 10{)

Olandez, porun-rbclul rostogol, 132 Oldfield, dl, aprecierea ciinilor europeni de

cenii din Australia.

citre intli-

teoria reprotlucerii gi u partogctrczci, 6fi4 Oralis, spccie trimolfr'r dc, 7()0

rlespre tnetageuczir ii78

)ralis

553

Oxley, dl, desplc nucpor,

rosea,

4813

571

756

INDEX

- ;uvi![ neobiqnuitd de, mogteniti, i376 cregterea lui, prin stimularea pielii, 644
dezvoltarea lui in creicr, 694 Pir gi dinfi, corelalia dintre, 644-6.16 I'aradoxuras, sterilitatea unor specii de, in captivitate,
;-t01

pirarnidal, 319 pletos, hibridat, 385 nrodificirrilc lui plin virslir, :J21, lJ,1(i - variafia rnugul'alii la, 1335 - muguri florifeli de, ataca[i cle cdldrir.rrqi, 567 I'aeonia ntoutan, 546 Paeonia rnoulan, strivcchea cultivare in China a. 54tj Paget, despre ciincle ciobiinesc unguresc, 2g Pagct. Sir, J., rnogtenirea caltcerului, li77 alungirea eleditarii a pirrului clin sprlncene, 37fl - regenerarea clegctelor suplintcntare, 38-l citcumciziunea, lig0 perioada de rno;tenire a cancerului, -136 clespre IIgdra, 67i dcspre vindecarea rirnilor, 617 despre repararea oaselor, 61 8 cregterea prirului in apropierea suplafefelcu' irrflarnate sau a flactur.ilor, 619 clespre membrauele falsc, 61!) -- dezvoltarea compensatolie a rinichiului, b22
pielea bronzati in boala capsulclor. suprarerlale,
648

I'irducelul, altoirea tirnpulie qi tilzic. de Li'lastonbury, 1321 I'riducerl, varictir!i dc, 319, iJ21,

l)aclova, cea rnai vcche gridinir dt. floli la, I'Adovirrla, gilina, a lui Aldt'ovancli, 211
321

I'aca, steliliLatea sa ln captiviLate. ;r()l Pacific, porcii din insulele occanu -rr, litr

varialia omologi a,

644

5i-rit

I)araguay, pisicile din, 46 bovinele din, 78 - 71)

- ciittii din, .tr54

I'IrdluJa, ,,giina
Srvan

caii din,

455

liaralela, variatia, 661*-665

griinile domestice cu piclea neagr':i din,

199

l'aramos, porcii linogi din, 72

lliver,

qi

589

- pui",

322

Parkyns, -N{ansfield, despre Columba guinea, 161 Parmentier, deosebirile in cuibdritul porumbeilor, 157
despre porumbeii albi, 565 I)Iroasa, familie, perioada corespunziitoare a mogte-

de culoare 564 I)aria, ciincle, cu picioare strimbe, 25 semlnlnd cu lupul indian, 29 Pariset, moptenirea scrisului de mind, 376--i7 Paritium lriscusprs, variafia mugurali, 335 Parker, W. K., numirul de vertebre la giini, 227 [)arkinson, dl, varietdtile de zambile, 328

Irarazilii, susceptibilitatca atacurilor lor dependenti

nirii la,

433

Partenogenr eza, 67

unittrtea dintre creqterc gi gernafie, 671 independerrfa clementelor. corpului, 680 afinitatea lesuLurilor pcntru substanlelc olganice speciale, 6Bli l'allas, despre influenla clornestic:irii asupla sterilitifii speciilor incruciqatc reciproc, 35, 75, 169, 461 ipoteza ci valiabilitatea este datoritri c.omplet incruciqririi, 166, 332, 581, ot)2 despre originca ciinelui, 21

I)arus rnajrtr, 566 I)isIri, sterilitatea lor cauzac[ de modificarea condiliilor de viali, 503- 507 Passif lora, autosterilitatea Ia specii de, 488, 4lJ9 contabescenta organelor ferninine la, 51.1 Passif lora alata, fecunditatea ei cind este altoitd, 533 l)astrana, Julia, particularitilile pirului gi dinlilor la,
I)iigune gi clirnir. aciaptarea raselor de oi la, 84, 85 Patagonia, craniile polcilor. din, 71 Patagonez, iepurele, 95 Pritarea fluctelor qi a florilor, 360-61 Paterson, 11., despre viermele de nritase Arrin,
627 645

Parturitia, dificili, ereditari,

l,

67 5

378

- originca pisicii domestice, 45-6

originea pisicii de ,\ngora, 46
despre despre despre despre

incrucigarea intre ciine gi qacal, 29

varialia la ciini,

37

3()

oile persane, 83 oile siberiene cu coada grasi, 607 oile chinezegti, 635 despre varietdlile de vi!i de vie din Crimeea,290 despre un strugure cu simburi rudirnentari, 636 despre rale moscate silbirticite, 410 sterilitatea plantelor alpine in gridini, 512 sclcc[ia iacilol cu coada albi, 547 ['urn1ras, ]r<lvinclc sitlltitticite din, 77
1'clrrlanrr.r-,5tlJ

caii silbatici, 52, 58

Pdtllgeaua rogie, 446

Pltligeaua viniti,

Pdtrunjel, reversiunea la, 398 influenla selecfiei asupra, 543 silbatic, mirirea ridlcinilor lui prin culturd, 'W., despre zambil[, 328 l)aul, varietitile de mugcati, 337 slibiciunea transmiterii la nalbi, 425-.26

446

281

I'ituni, originea lor,

ameliorarea muqcatei, 554

249

I)arrgcncza, ipoteza ei, 669- 70:l Itonicttrrt, scrnin!e dc, folosiLc cir hrana, 2(id
f

licuiti sau cu umcrii negri, 2,19, 25i sirlbirticiti in Jamaica, 767 fecunditatea consanguinri a, in sLilrc siilbatica
qi dornesticii, .163,
ir95
2.11)

grisilc in locuinfele lacustre clveIient,,

:J27

273
ll.1 ir

'arrsca, li25

albi,

649

rcvelsiunea la, 1397, -l 11 efecLelc selecfici asupla, ii{ii

rrrodificarea 1l'oclusir la,

ltlin tratrsplantarc,

Pauo cristafas Ei rnuticus, hibrizi de, Pauo nigripennis, 2ttg

,,I)avodotten-Taube",

prilitri dc soare,

l-r6ir

efecLcle condif

varictirti anuale cle, (i2ti I'apagirli, stcliliLuLea generalir la, in capLivitatc, 5ol

iilor

sezonicrcr asupllt. (it)l

l)ecari, reproclucerea lui in cuptivitate, 199 I'ecligriurile, cailor, bovinclor, ogarilor', a r:oco;ilol de luptir gi a porcilor', 371 I)cgu, pisicile din, 47

-257 1 23'

Pir

- rnodificarca pcnaj rrlui la, (i07 ['irpus, aLloficrea lol la Cartlmrnus, 63(j
1lc

caii din,

52

fafi, rno;tenirea lui la orn, 37ir

Pelargonium lulgtdurn, condifiile fecunclitilt.ii la, 512 ,,Pelones", o rasd columbiani de bovine, 78--79, 563

INDEX

l.lt

I'elolice, ritselc .de G/o.rinia speciostt ;i Anlirirrhinum

Pclorice, floli, tcndin.ta lor de a dobindi fot'tn:t trortnala, .128 - fecunditatea sau stet'ilitatca lor, 515, 510 rnajtts, 322 -:i23 (lJ.S
cat'actet'ele salc,
061

Peyritsclt, dr, telatolog-iu vegctirlri, I i ; ,,I)fauen-'l'lrube", 1 27 I)lrulut'rto1.tsrs, pelolisntrrl la, ti5E, 659
Phults clmlcoptt'rcr,
PltrLseolus

(:tt2

60ij
(i

l'clvis,

l)clorisnr, 417 - 120.

Iu porutubci, 147

la icltttt'i,
ti

1(

lfi

ntultif Iorus. 63i), ti 11, Phaseolus uulgaris, 28{j, (;:i0 Phasianus pictus, 2';\5
.1)lrcsrartrrs rtrttterstiae, )3i>

l2

lir griini, 229 :it) lrr la[.e, 21li '11

1l r 1.13 - irnlLiculrrt'iLi!ile

l'crnbLolic, bovirtc dc,7-l

I)enaj, rno;lenil, pat'Licularitit!ilc lui la porutrtbci,

scxuale ale, la

Philipeaux, I'cg-cnerarea rncrnbltrlol Ia salarnanth'ii, 676 Phiiipar, desple r-ariekililc de griu, '21-tt , 7l I)hilips, cll, clcsple vrrlirrtirr uruguralL la caltof, i3-11 Pltlor., r-iu'iafia luugLu'al-r priu llistat'i radiculari, 34:J
I:)ia[t'a

grritti,215

21|'i

l)crndenti, itlbot'i, 319, tj61 ncsiguranla tratrsrniLerii lor', :.i85, 3ijti l'enc. varialie omologir la, 6-l-1

['icioalelc, g,-iiinilor, efccIclo ncfolosirii asul)r'.1, 2lJ1 234 caractele gi I'arialii la, r'rrIelor', 243-24 tPicioarelc si ciocul, colclaIia lot' la poluurbci, 15(] - l5i

la ba;icir, clcditat'ri.378,

-i:]5

l'cnguirri, rafe, 2.10, 2-11 12 hibt'izi cle, cu gisca cgiL)Leanit, 212 l'cnllirut, 1ll'orlucerea cic ciini st'rrrinintl crt h-tpii, llt
Iiochanrbers,
-l ()

Picioarcle, porunrbciior. rleoscbili indiviciuale, 1.11 corclaIiilc cirLircLclci<.rf r:xtcLrrc, lll, 15t] Piclicrring ch', clcrsprc ulugrilll nror.rtrrriL lrl bovinelor cu
cocoal;e, 73

despler

bclr'1, 70 ;;

bovinelc silbatice alc ducclui cle Queens-

I)ennisetttnr, senrintele de, folosiLe

26ri

cl ltranir itr i)unjab,

producclca dc siirrrin![ clc critle fructe rlc obicei fali sanrintii, 517 518

apalifia unui citp de gaini'r la o ploccsiutre din Egiptul antic, 21tt

I)erutisetuut tl[sticltttttt, semirt!elo de, folositc ca ltranir

l'}epenii galbeni, 31 7, 318 metigi produgi, presupn;i din seminfe genlenc,

358

in r\h'ic.r centrali.

2tiJ

l)icotee, galoafele, efectul condiliilol dc vialii asupra,

601

extirrclia raselor rlc r-ii ;i bovine din trgiptul antic, 71 9 clespre uu rlovlcac anlic petuvian, 600

'

incrucigarea varietirlilor de, 1160, 4ti0, 181 inf criorit atea sa pe timpul rornanilor',

55.1

Percival, dl, dcspre ercditatea la cai, 3E0

variiitii

modificari la, prin culLurit, gi clirnd, 603 $ilrl)e, corclalia vat'ietifilor la, 618
analoge la, ti61

Pieler, qi anexele sale, oruologc. 0Iii afecliunilc creditare ale, 4135 PicteL, '\., nutrrcle orientalc rtle porurubelului, lii Pictet, prof., origirrerit ciinclui, 23 despre boul {osil, 7-l
Piersic, 29 I
301
(i

l'erdit rubru, fecunditatea lor irttitnplirloat'e iu capti['eri,

vitatt',
30[i
5t)5

desplt- ploccselc in folrnit tle corn la cai, 50--51

provenit din nrigclal, 294 contlirstal cu nrigdalul, :9i-

siurbulii dc,

varia!ia muguralir la. llll4 revclsiunea la puieJi clin sitmiuta, 397 inferioritatea lor pe timpul lui Plinius, 554 ,,nelis" de iarnir, atircatc cle aficlc, 5tiT r.arieti!i de, cu scoarta tno:rlc atacate de carii,
567 59o

hibrizi de,

cu flori biLntc, 2t)J, 29ti,

29ti

clLrscnaL, 29ir

-6

3()1

l'elioaclc corcspunzi-rtoal'e, rrrogtetrircir la,

poruurbelul cirlator dirt, 123 pomnrbelul jucirtol clin, 1:'i0, :11 1-risicilc clitr, 4J. l7

,,Forclle" rezisten!a lol lit g-er', (i27 l'errioada de acfiune a cauzelor variabilitilii,
-1

32 l']eriostul unui cline, lrroduce os la icpure, 080 l't,rsia, irlrlecierelt porumbcilor in, 178

4:l(i

persistenla rasclor de, rDrd., 2{)ti producind nectaline, r0ir1., 296 variafia la, :J00, 301, 585 586 variafia nrugurald la, ltli2 :J:ii pendenli. liti5 r.arialia plin sclccIic, o;r() boli nctibignuiic alc, iLi t glande de frunzc de, 5ti7

an[ichitatea Iui. li29- 0l]{r rczisLcnla spolitri a, ibid.,

valictiili de, adaptate la fot'[ale, li:J1 _ li32 cu cantea glaillcnir susct'ptibili la auunritc boli,
It:) Z

oile dirt, .lti

particulrrritirtilor t1e genuli, 9t-i l)eru, antichitatc.a porutnbului itr, 27lr

['ersisIcnfl. r'ulolii lrr cai,5(] ;l

Pielsic-rrrigtlirl. -li) I Pidtrement, tll, tlespre coastclc cailor., 5() il l)igleuux, Itiblizi rlt, ieiruri de cirnp ;i tlt: r,izuinii,

501

r-r02

seleclia aninrirltrlur silbaticc lrlacticati rlr iltca;ii tlltl, .-r lS. .-r lti ,, [ierriiken-'f aubc". 1 iii l'escirugi, stcrilitate:t lor gt'rtcl'itlir itr caJrtivitaLc, 507 l']egti, valiabilitatca ]a, !inu!.i in rezel'\'oare, 58i

car'krful ncobi$truit clin, 286

l'igeott i'r crav:rt,', 1 l'irt I'igeon bagadnis, l1i,

.L'igeon coquille.
1

l:|"i

f'igeon ]rculli
Piger-rn

I)igeon cygne, l2i;

- nron;tri dubli clc, (iJi 254 -235, 5it) Petalc, rudirnentare la plzrnte rkr cultura,
Pelti aurii,
producirtoale de polen, 694, 695 Petunii, multiplc, originea lor, 322
48

rnurini, Lrriind in apir dulce,

625

Pigeon polonais, i27 Pigeon lomain, 125. 126

Pigeon tambour, 1lJ(i

pattu ltlongcur', liis

137

63ti

Pigeon turc, 12Ll -722 Pinteni, la grupul guiinilor, 217 dezvoltarea lor la griir-ri, 638 I'inul, scofian, ac]irnatizalea lui, G3l

c. ?662

/,)u

,l

1N':EX

I'

irtus

puntilio, mugltus

gi

nana, varieti!i de P. sglueslris,

lribrizi de, cu P. rtigricans, 481 -_482 Piorry, despre boala ereditarii, :177, 434, 435
Pirsul de alun, 501-502 Pirus, r'asa sa de bovine,
45

321 Prrrrrs sgluestris, 321, 631

Plequv (porurnbelul), 132 -33 Pletos, caracterul, al arborilor, mogtenirca Pletogi, varietilile, de arbori, 319 Plica polonica, 328
cioasir, 385

lui

capri-

54rl
a,

Pliniu, despre incrucigarca ciinilor ciobinegti cu lupii,

9()

Pisica, domesticir, 45*,18 domesticirea stlirveche gi originea plobabill

incrucigarea sa cu sltccia sltlbaticir, 46, 47

-.16

variatii ale, 46
stilbirticitri, 46,
anorrnalii, 48

.18

398

--

399

Pisum eruerTse gi sallurrm, 281 -2 Piligoii, distrugirtori pentru nuc,le cu coaja sublirc, 314 atacind nucilc, 31lr atacind mazirea, 5ti6-567 Pityriasis, versicolor, ererlitar, 435 Planchon, fi,, tlesprc vila dc vie fosili, 289 sterilitatea la Jussiaea grantliflora in Franla, 519-520 Platan, varietate cle, 320 Plantigrade, carnivore, sterilitatea generalir a, ln
cnptivitate,50l
Plante, progresul culturii lor, 263-268 cultivate, provenicnfa lor geograficd, 267 incruci;area lor, 457-452, 478 fecunditatea corltpalativir a celor sirlbaLice ;i celor cultivate, 463 464 autosterile, 483 491 dimolfe gi trimolfe, ibid

lunginrea intestinelor la, ti24-625r albli cu ochi alba;tri, surzenia ei, ti..16 cu ui-cchi nofate, 663 - 664 Pistacia lentiscus, 602 Pistacia uera, 362 Pistil ruclimentari la planle de culturri, 636 Pistor, sterilitatea unor porumbei rneti;i, 169 fecunditatea porumbcilor, 463 464

polidactilism la, 383 neagri, indicafii rlc dungi la pui, 41ti efectcle incruci;irrii la, '142 fecunditatea ei, 4ti2 .16:l rlificultatea selecliei la, 569, 570-577

Plop, de Lombardia, :119 l)luralitatea, raselor', pirerea lui Pouchet asupra, Pr.ra, seminlele de, folosite ca lrranii, 265-66 specii dc, rcproduse prin bulbigori, 519 Podolia, bovine d,e, 74
Pocppig, despre ciinii sllbalici din Cuba, 32
149

despre rasa de bovine a lui Pilus, 544 despre aprecierea porunrbeilor la romani, 177 perele descrise de, 554
16

Pointeri, modificarea lor, 32 incruci;riri cu ciinele pentru vinirtoarea de vulpi,

Pois sans parchcrnin, 566-567 PoiLeau, originea lui Cylisus adami, 349 Poloncze, giinile, 795, 213, 216, 2l!1,
58rJ

originea varietililor cultivate de porni fructiferi,

22:J

craniul, desenul, 223

sec!iunea craniului, desenul, 225 dezvoltarea proerninenlci craniului, 2l:l-14 clavicula, desenul, 242 Polonez, iepurele, sau de llimalaia, 9.1 9i>

Polen.674-675
485

acliunea lui, 459-460.

acfiunea vritirnritoare t, la unele

orhidee,

- 486 rezistenla lui la tratamentul vittitrnirtor, 513 dominanla lui, 53il Polidactilism ereditar, 3li1 384 insemnitatea lui, 384 Pollocl<, Sir lr,, transrtritcrea f runzelor variegate la
IlallotcL nigra, 342
despl'e tendinla Polyanthus, 388

locali spre varicgafie,

601 267

Pomi fructifcri, varietirli de, apirind silbatici,

I111- 514
51.1

sterililatea lor din cauza condiliilor schimbate,

din a\za contabescen{ei anterelor,

din cauztr monstluozitlfilor, 515, getative,517
variaf
-- 515

513-51-1,
515

-516 din cauza florilor birtutc, 515-518 din cauza fructelor firi sdminlir, 51 7 - 518 din cauza dezvoltirrii excesive a organelor ve520

Poneii, cei mai frecvcnfi pe insule gi rnunli, 51 iavanezi, 52 Poole, col., clespre caii dungali indieni, 56, 57 despre pui de Asinus irttlicus, 107 Porc spinos, familia sa, 375, 433 Porc spinos, rcproducerea sa, in captivitate, 501 -502 Porcii, din locuinlele lacustre elvefiene, 65 indicus, 63 - 65 japonezi (Sus p/lciceps Gray) clesene, 67 modificarea craniului la, 66-68 lungirnea intes,inelor la, 69, 624-625 perioada de gesLalie la, 69 numirul de vertebre ;i de coaste la, 69 forme anormale, 70, 7I

tipurile de, provenite din Sus scro/a ;i din insulcle din Pacific, 66,
.143

Sus

I'ariabilitatea corclaLivir la, 647- 649 antichitatea raselor de, 603 Plasticitafii, creditatea, 574 l)lateau I",, despre vederea animalelor amfibii,
Plalasse llesus,
544
41 5

ia prin scleclie la prirlile folositoare, - 557 r.ariabilitatera la. 571 variabilitatea lor pricinuitii prin incrucigare, 591 592 acliunea directir a schimblrii climci asupl'a, 604 schinrbarea perioadei de vegetalie la, 626 varieLir[i dt, potriviLc clifcritelor climc, 627 628
555

influernla selec{iei asupra, 542-544

purcei dungali, ibitl., 72,

3gg

dezvoltarea collilor

;i a prirului la, 7l
77

reversiunea celor silbritici!i la tipul srilbati-c, ;1, producerea ;i moclificarea raselor dc, plin lncrucisare reciproci, 73 efectele produsc de prirnul mascul asupra progeniturii ulterioare a femelei, 365 pedigriurile lor, 374

-400,

.111

559

Platon, noti despre seleclie la leproduccrea clinilor,

polidactilisrn la, 383

reversiunea incrucisatii la.

400

.101

INDEX

'/

5!'

Porcii hibrizi, filea sirlbatici-a, 409

.131

dispalilia collilor la masculi, prin domesticire

lor, 41i -451) .. fecunditatea reciprocS. a t.uturor varietri(ilor.

incruci;area

unicopita{i,

4:12

721

de,462

sirnililudirrea celor mai bunc lase cle, i7.I modificarea f orrnei la. 606 efectele ncfolosirii partilor la, (i22
urechilc lor,

f,rcundilatea sporitf prin domesticire, 462- 465 cfectelc viitrimiitoare alc consanguinizirii apropiate la, 4i 2 -- 47 :J , influenfa selcc.tiei asupra, 541 - 542 prejudecata in contra anumitor culori la, 550. 56,1 565, 652 selcc[ia inconstienti Ia, 553 negrii cle Virginia, 563, d52

- variafii individuale ale, Igg -142 varia!iile parlicularitililor caracteristice raselor la. 142 . variabilitatea sexuali la, 143, osteologia lor, 143 -117 corelalia de cregtere la, 747 tj-10 puii unor var.ietlli golrr;e -15(), Ier eclozart, 15(), , - plutind
777

iacobini, 137 tamburi, 136 alte rase de, 136-138 deosebiri tntre, egale cu cele generice,

13f)

argumente pentru unitatea originii

pe Nil penlru a bea, trrd. , 160 comuni, 163 165 -

648_649 efectele nefolosirii la, 151-156 care sc agazd gi dorm in porni, 16{)

lor,
3gg

165

hri;ca, dirunirtoare pentl.u, G52 coadi de, glefalir pe spate, 080 extincIia lasclol vechi der, 719 Porcul cle Rtcl Rivcr, 199 -500
Por1tfu1rio, reploclucelea
;-r0(l

corelatiile

la,

623
645

62.1,

salbitici{i in diferite regiuni, 167 , unitatea coloritului la, 170 -772 reversiunea rnetiqilor la coloritul
-777 istoricul culturii lor,
-11 1

4(XJ

r72

lui

C'. liura.

in captivitate a unei spccii

de,
a

777 -179 istoricul raselor plincipale de, 17g -183

Portal, desple o

5t)7
af

Porto Santo, iepurii sr'rlbirticiIi riin,

Portocalul, 291 ,,2114
incrucigarca lui, ,1{5 cu lr-rnriiul, 360, 677

ochiului, l]80

ecliune ereditari neobignuitI

98

naturalizarea lui in Italia, 629 valialia lui in Italia de nord, 585-S86

varietilte neobignuiti de. 648

produsi prin incruciqare la, .104--405. dominan!a transmiterii car.acterelor la rasele de. 424-425 deosebiri sexuale la unele varietrifi de, 4Bl perioada penajului desivirgit, 433 efectul segreg[rii asupra, 412 imperecherea selecLivi preferenfiali, tn caclrul aceleiagi rase, 455-456.

prin virsti,

reversiunea la,

modul de produciie a raselor de, 184 -792

404 --.105

trifacial. 350
Portulaca oleracea.

bizzarria, 35[]

463-464,505-506
Sratii,477

fecundital

ea lor spolitl plin tlomesticire, ,

I)orumb. unitatea originii, 27 a) anlichitatea lui, ibid., 275

llll

efectul consanguinizzirii ;i n.cesitatea incruciindiferenla lor fa!:i de schimbarea climei, 509

pcrsisten{a varietililor de, ibid., 276 adaptarea la climi, 277, 628 -629 aclimalizare, 633. 660
incrucigare, 361, .156 -457

batici.275 variaIia lui, 276 rreregularitir{i la florilc dt', ibid.,27t}

cregte, pare-se, cu boabele cojite

in stare sil-

510

ugurinla selecliei a, 570 albi susceptibili a fi atacali dc soimi, efecLele nefolosirii pir.!ilor la, 6'21 hr{nili cu carne, 628-62G ulterioare a femelei, 36d
de ibid
642

la romini, 54-l-545 seleclia incongtienti a, 551, bb2,

seleclia lor, 450, 547, 545-5.16

553
561.r

variel.irIi peruviene disprirute. 7lg

ibid. , 720 - 1'24
122

efectul primului mascul asupra progeniturii

Porurnbelul cdlitor, 720 -121 englezesc,

desenul

Polurnba. 302

omologia penelor de pe picioare gi aripi la, 6.12 unirea celor doua degete la picioarele penate

lui,

istoricul siiu,
pcrsan.
123

desenul craniului, 14-l -- 5

183

corela[ia dintre cioc, membre, limbri Ei n.{ri,

_ 643
663

desenul rnandibulc.i 147 --749 Porumbelul cavaler. -151 Porurnbei, origina lor, 1 I 5,ll7,l5g -777 gugali,

de Bussorah. ibid.. 123 Bagadotten, desenul craniului.

permanenfa raselor de, 621

144

varialia analogf la 662, 662

tabel de clasificarc a raselor, de, 1 1 8

119

122

c:ildtori, 120 -121 romani, 125 721

jucritoli,

rotati,127-130 turbili ,si bufnilri

130

barbi.

Prepelicari, degenerarea lor ln India,

130
1133

Potirnichea, sterilitatea ei tn captivitate, 505 -5tf6 Potomochqerus penicillatus, 4gg-500 Pouchet dl, pfrerea sa despre piuralitatea raselor, 16 Polvis, lordul, experien{e cu incrucigarea bovinelor cu cocoage cu acele englezc, 25, 409 Poytrter, dl, despre un trandafir hibricl tlc grefir, 280 7 Precocitatea, raselor foarte ameliorate, 641

127

-128

observatiile lui Youatt despre,

28

41

42

- 13.1 indieni cu spate cre!,

Presura, in captivitate, 507 Prescott, dl, despre cea mai veche gr.:tdini cle flori

Preric, lupul de,

cunoscutl in Europa,

5l-r5

7il(l

INDEX

I'resiutrea rnecartici, o cauzi, a rnodificitrii, ti57-658, Pr6vost ;i I)umas, clespre folosirea tnai multor sper:ntaLozoizi pentru fccundarea utrui ovul, 67'l Prc5'er, prof., desprc efecLul circuurciziurtii, Ii90,

0
Quagga, fccundat'ea arrtct'ioari dc cii Llc, 365 Quatlelages A., dc, siptrt'cir rttrrti vizttini titr

l'ricr., dl, valia!ii ale stlucturii picioarelor la

Prichartl, dr, desprc polidactilistn la ncgri, 382 despre 1'ltca polontca, 60 I
despre familia I-artrbet'1, -1313 despre un lregl'u albinos, 56i1 -- 565

cai,

50-51

c[[ea pentlrr a fita,

clezvolt.arcir

ciitrc

132

selectia la r-iernrii ricr rtitast'.

621-622,260-61 mltase,
derspre
ir 10

aripilol ll I'lttturii tle

2JrS

ml-rtzrse,

Prirnula, 3tili

biituLi, dcveuitir sirnplir plin tratrsplantare, 51t'i 51,i I)rimula, incluci;at'ea recipr'ocir a speciilor cle, 293 cotrtabesccu! a la, 51 .1 - ir 1 ir ,,una inLr-alta", :122 cu caliciile colot'at c, stct'ilitatea Iot'' 51 '1515 328

despre valielir{ilc tle clr"ttl, 292 produceleu speciali it tiulilor clc vicrmi -- 5 I 1 desJlre boarla vitt'rniliit' <lc ntirtascr, 50 1 desprrr nronsLntozit rr{i In insectc, 59ti,

de

69.1

Primula srnrertsrs, varialii, 327

reciproc ditnorfe, -183 - 484 Primula uerls, 388, 461 Primula uulgaris, 388, 461 Prince, dl, dcspre incruciqat'ea reciprocit a cirp;utrilor, Prir-rg;heinr, tlespre conjugatic, (\i 1 --67') Procrearea, sexuatir, 671-675 Procgon, sterilitatca sa in captivitate, 501 Progresul pe scara de organizare, 19
309

la gisca egiptcanir, ti25 li2tj fecunclalea lui 7'eredo, i\7,1 tentlinIa spl'o sirnilitutlinc la cclt'rruti ]runc rasc, it7 I desple ,,tonrbillon r:ital" al sitt, .l 2() desprc crxisten-ta inrlcpt'ndc'uti a t'lcrrrcrtt elor sextrale, ti7; - 676 Quercus ce.ris, :121 Quercus ro}ur' ;i petlurtt:ululcr, ltibrizi t1c, -{S1
It
Radclyffe, N. Ir., cfectul clinrei ;i al soltrlui ttsupra

o rnorlilical'c a s('zo]rului

cle rcpioducerc

Prolificilatea, spot'itir prin dortresticire, 524 ProLozoare, reproclucerea lor, 684-685 Prun. 302-304 sirnburi de sena!i, 303 varieLrifilc tle, 303, 30.1-305, 556 varia!ia rnuguralii la, 33lJ boalii neobiqnuili la, 563-564 nrugurii floliferi distrrr;i de botgro;i, Prunus avium, 304-ir

567

cu fructe viuete suscelltibile la anuuritc l-roli, 652 Prunus ctrmenieca, 361, :102

llaf

Plunrrs

ceresLts, 304

Prunus insititia, 302-305

Prunus sprnosa, 302 Prusia, caii sirlbatici din,
I'rft

Prtrrrus domestica, 302

- 5,

333

javancze cn ,I3os .sonrlaicus, lt17 Rrrrrri;i,tc, tlancze, restttt'i de ciitti fitr 26, i2l Rarnn, ril, clespre apcndicile la gitul capt'ci, 8B-80 Ranclte, tlesllre efcclelc lrilosirii

612 - 673 alin, dl, r-irriaIiir mugulalir gi t'eversitt trea, 3;]7 Rafflcs, Sir Starrford, rlesirle inct'rt, i;area bor,inclor

cipqnhilor',311 clcosebiri consliLu!ionale ltr tranrlafili. 32lr Iladlirofer, nrelanrorfoza lcg;rcsivri la nrtr5ctrri ;i alge,

Ranchin, ereditatca bolilor, loL,619

377

;i nefolosilii

orgatre-

Psittacus erithctctrs, 503-50-1

Psittacus macoe, 504 -505 Psophia, sterilital.ea sa generalir in captivitate, 506507

Rani, r'indecalca lor, ti 17 Ilanurtcttltts ficaria, 519

Rarut rictLl tts reperts, i-tl7 llaTrftanrrs carrrlalrrs, 282

61 8

Pui de gdini,

Pusex, dl, r'aloalea oilor dc rasii incruci;atir, 471 preferirrla iepurilot'tle cirnp ;i cle vizuitrir pctttru

Punctat, porurnbelul, 737, 719 Puno, poneii clin Cordilieri, 51-52

Puler penetrans (CIrieoe)

la caracLerele lor, 273-21,1 albi, predispugi la boaia ciscatului.564,650

cleosebiri
603

/lolrhanrts rultltatrf s[rum,

282

Itapi!a,2li1

llaplurtttrs salir,'rts. (i57

Rase clornestice, pct'sistcn{a lor, ir7fi, 720

secara comunri, rt67 Putsche;i Vertuch, r'alictir!ilc dc carlofi,2titi- 7 Puvis, efectcle polenului struin asupra merr:lor. liLi2 presupusa nevariabilitatc a gcnttrilot nlonoPgrrhula uttlgaris,

arLificiaic ;i nutt.tralc, i1t stingelc:r l0r, i19 tte pisici tlontesticc, 4ir -.lti cle polci, protlttsc ptilr incrttcislt'e, tle r-ilc coLnule, 7.!, S1 -83

72

rle

cal)f

c,

88

Rase, tnoclificat'cu li fot'ntarea lor llt'itr ittt:rttcilare,

tipice,

592

,149

in captivitate,

dobindirea penajului de griini de citt'c trtasettl,

507

567

natulale si nrlillicialc, l>i7

'152

pirltlcn lui I)ottchet clcspt'c pluralilatc:r lor, de poluntbt'i, 179---18:J

cle cirt re,
16t)

1{i

Pgrus, specia fastigatri cltittczi tlr', 540 Pgrus acerba, 30,j Pgrus ctuculturia, 566 Pgrus communis, 308, 3311 Pgrus malus,306, 334 Pgrus paradisiaca, 306 Pgrus praecox, 306

Ilirspilitlilca galinaccclor. itr llirualaie, 2().1 Ra{a ntoscata, nrenliltcrcrl obiceittltri cltt :t st' citIttra,
clr', s:-rlbitici(i, 167 Ra!c', raselc cle, 237, 213.\i

lriblizi

oliginea e i,

239

sirlbaticir, uqor irnblitrzita, 239, 240

INDEX

;'l
antagonisrnlrl ei fa{ti de cre5tcre, 690 o(ioreta, uulosteriliLatca ci, 488, 5;1

Ra[t'. -

fcctrncl it.alea

rasclor clc, 210

Resadct

ttl rle '1 nas Doscltrr.s, 2 10 pitrgrrin lrrirllt, z itlcntici llt licttal cu cltgl('zeasci. ctt
i

pcna,i
.

cirlirctctclc I'irsclot rlc. 2.1 I ' 2l:l orrirlc clc,2LI cft'ctclc folosirii fi ttcfrririsilii ll, 2lI 217 siriliilicitr tlin Not'folli, 167 ric ,\r lesl-run', t'r'crlitateu ct'lozi:irii titnpurie tle t ri I l'c, ll[fi3 t'clcrsirtttt'a lrt, pt'orltilsir l)rilt ittcftlci;arc, .105 sirlbiticia Itrt'I isilril serni-sirI]raLici tlt', ,1Ug lribrizi tlc, cr.r la!u rnosr:at.a, 410 <lobitrrlirea lrenujului trtascttlin, cle cittr<', 41J irrct'uci;at't'it ra!ci de Lllrt'itrlol ctt pittlttiturl.
rl.)l

Ititl

Retinita, pigurentari la surdo-muf i. 64ti Ileutcr, cll, alioirea carLofului, 35.1 Ilcvcrsiunca, 15, 321, 339, :142, 347

la porumbei,
la bovine,

girini, .100-

la oi, 396 la giiini, 397 lrt pansele, :J97 Ir lequrne. 398 la aniurale ;i plante sdlbirtit'ite, 398-40tt la caractct-e [)rovcrtitc dinl.t'-o incrucigare Itntt-r'ioarir la olll, t'iini, llortillll)ci' porci ;i
402

3!)(i 396

fccttutliLittct sltontatli, lrritt tltllttt'sticirc,'1(l:Jl(i1 fccttttditrttt't g-{'llclitlt'l itt clt1tl ",''t'tte, Ir07 creqtcttcrt rlitttertsirnrii pt'ilt t't'r'stet'r: irlgt'ijiLit,
511

la hiblizi, 401 lrrin replocllrcel'ea vcgclativir la 1rlante, 'L02-404 pritr r-iri;ti-t Ia gliini, ltot'ittc, etc., -l{)3, 40'1 cauzulir cle incruci;arc, 404-

paltitrlir rlintr-o viitittttat'c,

402
113

tttorlifit':rt't'lr pt'orlttsi-t 1tl'iit dotrtcslicit't'lt. 59t) .\.. arr t o st lrili I lrI cu ]u lribrizii dt' ()IcrrI i oI tr.s,,11)1 Ilti, contclrr, rlt'sirrtr rlobinrlit'ert culorii galbt'nc tlc cr'rtre t.oate vrrlictitile tlc prtt'rttnlr, 2'i7 Ilcutrrrrtrr, efectrtl captilitirlii asttpra cocrllttltti, 411
R

art'son.

Jrt'ocluse Ilionstr(lozititl,i, 417 prorlu'c flori ptlot'ice, -1 I 8 -.120

cxplicati plin cilract.ere Iatente, 413-417

fccunditirtea girirrilol in rlaiolitlttca clitnelor, l*r1 0 Reclt'icc, nulnilul cle la rnseltr tlc ltorttntbei, 139 --741.

purLiculalit.ritile

varirrl-riliLatca

crele la Reed,

Rcgencrarca, piirtilor arnputate la riur, 38-l

a distt'ugerii nervilor,

-'tr rras ho.sc/tns ;i Ia rirtoii donrcslici' 2-11 rll, atroficlea lllcmbrclot' iel)ul'ilot', cit tlrlnare

lol la giini,

lor la cocol,
220

217

batic, 91, 97. t)1) a porumbcilol la coloriL cind sint incruciqali, 771--1i7 la griini, 206 - 210 la viermii dc rrrirtase, 258

a porcilor srilbirticiti la tipttl sirlllatic, 7l-72 a iepulilor presupu;i srilbtitici!i la tipul sdl-

62{)

la embrionul umAn, 675 - (i76 lll vcrtcblltclc inferirilrre, irtsecte si tniriapode, t) / c - t) /tl Regencrarca anrprttlrtc, 675
articulatitlor
Regnier, cultivarea st.r'rileche a verzei dc cirtrc celli, 279 sclectia practicatir rle criLre ccl!i, 5.15 Reissel<, exllcriente cu incruci;irlra clc (,'rllrsrrs purpu-

Douringo, 339 plin muguri la garonfc, 340 a varietil ilor laciniate tlc albori Ia forma

la pansea, 326 lu o ntuscati, 337 la clizanterne, 337 - 338 a varictr-r{ilor rle tlanclafiri de China la

St.

la frunze varicgirte

nornralir, 341

retts Si lubttrtttrnt,
(i11

349

rrrorlificalca ur-rui 7'ltL'sitrrtt rlc r:ritt'c r\ecidinrn,

virriabilitatcir lol lrr girirti, 220 Ileltggct', nlrali Iiit inttnrpll'rtoirt'c a .irrgttaruhri t'tt pit'ioltt'ck' sLrirnbe in l)ulaqua1r,

Rcnrigr:, nunrirul lor

ll

qrrin rnuguri, la hibrizii de Tropaeolum, 356 Ia plant.e,369

a LisLarilor lacliculuri ai dricilci friri sirmin{d, la folrna nornrali. 343 a grrrii lcului peloric, lncruci;at,
ir71

la lalele,

cle

plante, 3{2

345

potrtrr-tbci.

l0

428

Rezerla,

varieLirti atralog,-c datoritc ci, ti61 66lr -

c'iinii golasi in I)rrllrr,lu:tr'. 2C, l);-r, .l ti, ciinii silbirticiti rlirr La l'littrt..32
tlcsl,l'e (t(tuere (Nirsua),

2.-r

Rhodode:tdron,

032

hiblid,

ir92

+-li

ciinii tlin Pllagrnn', M

liisit'ilc clin F)arlrr-irllr-, 47. 112,

31

Rlutdodenrlrort ciliatLtnt, 5112 Rltodorlerult'ort dulltotr.sit.te. cfccIrrl

:12

nuttallii asul)l'u,
313.1

polcrrului de R.

362
33.tr

;0(')

RrDcs grossulario, :111-31.1,

/?ibe.s rrr0rrlr"r, irl

rcpt'orlrrce in capLivitalr:, -199 <lesplc I)iccl tlles lrrlrrnlrt.s, ;-l()()

porcii sirlllirl-icili <lin IJtit'rros .\r t'es, 72 tlcslrlc lcfuz.ul arriultlclol sirlliatice de a

Iliclrartlson H. I).. lrprcudict'lc tnanrlibulare la 1'orcii

se

litate.

sterilitatca <'in'rtit'olclrr lllrrrttigllrdc irt caplil-r01

crcgtcrca polcilol in China, 65 :rpulitiir llrrrccilor tlunga!i lu porcii dc Ycstl'alia

irnrlczi,

70

tl

dcsprc itrcnrcilarea porcilor, 69

<lespre consanguinizarea

:rYor'tu|i prorl usrr lrr aninrale siill;aticc

{lesl)r0 Crrt,io ultarett, it0l sLeliliLate a lLri (,'eDrrs e:(lree

in clrlrtivittttc.

tivitate.

itr

5()3

clcsple selec(ia

la porci, 539

la porci,

474

cap-

508 rccunoscrr
I

Richarrlson Sir John, obser.i'alii asrrpla asemdndrii

i de ciiLre laponi, 582 Reprotluccrea, illcl'rrci;atir efecLul [)cnnalrenl ill, astlpra fcllrcL'i, 36(i Ileproduccrca pur singe, rlcllcndcnIr-r de crcrlitaLc',
Renii, inclir-iduali
37 4 --:17 i)

rlinlre ciinii nortl-americani ;i lupi, 27, 28 - despre siparea de viziune de catre lupi, 32 tlespre picioarelc lalc ale ciinilor, lupilor ,si vulpilol in Aurcrica de Nord, -12 rlcrspre scrtrmarca zipezii rle cirLre caii nordamericani, 52 anllal din Anglia, 626
281

Tlcproducerea sexualir

unitateir forurelor

fi

rrsexuaLir, de. .i ii9- 490

contrast,

670

.Rrcrnrrs,

Ridichi,

:t:,

INDEX

Riclichi, lncrnci;area lor, varietSli rle, 555

415

Riedel, dr, dcspre polumbelul ,,Bagadotten", 123 despre porumbelul iacobin, 135 fecunclitatea polumbeilor hibrizi, 169 - circumcizia, 39t) ltile5', despre filoxeri, 297 Ilinichi, dezvoltarea compensatoare a rinichilor, 623

desenele mandibulei Ei a craniului, 14'1, 148 Romani, aprecierea prumbeilor de citre,178 rasele de gdini posedate de, 199,277 Rosa, speciile cultivate cle, 324

istoricul lor, 182,

183

forma lor influen{ati la plsdri de forma pel-

hibrid dc gref[ produs, de pe trandafirul alb Banksian. 352 Rosa indica ,si centifolla, hibrizi fecunzi de, 324 Rosa muscosa, originea probabilf din Rosa centiRosa deuoniensis,

visului,

657

folia,
339

339 de,

Ilinderpest (Pesta vitelor) 685 Rinclunica, o rasi cle porumbei, 137 llinoceml se reproduce in captivitate,

trandafirul de Provence produs clin sernin[e

Ilintoul, dl, altoirea cartofului, 353 Risso, clespre varietilile de portocal, 292, 629, 64tl
Rivers, lordul, despre seleclia ogarilor, 570

ln India,

500

Rosa spfnosissimo, isloricul culturii de, Rosellini, despre ciini egiptcni, 24 Ross, dr, despre pangenezd, 670, 688

40

Rotali, cai, mlgari, pi hibrizi,

54

Rivers. cll, persistcnla caracterelor la cartofii din sI-

mln!.i,
298

287

pcrsisten!a raselor la piersic Ai nectarin, Zgi

rlespre piersic, 294, 295

Rota{.i, porumbeii, 127- 130, 563 desen 129-130 claviculii de, desen 147

legdtura dintre piersic gi nectarin, 297, 298 persistenla caracterului la caisul din siminti,
302

absenla glandei uropigiene, 657 Rouennais, iepurcle, 93

istoricul, t79

Roujou, polidactilism Ei dezvoltare sistatl,

Roulin, despre ciinii din Juan Fcrnanrlez,32 purcei dungafi,
despre pisicile sud-americane, 47
71

382

originea prunului, 302 varietilile de prun din simin{d, 302

303

persistenla caracterului la prunul din simin{i,

333 306 588
clc

porcii silbirticifi din America cle Strd, 22,

despre bovinele

varialia vegetativir la prun,

prunul atilcat
despre
340

botgroEi, 562

meri din siimin{i cu ridricini de suprafatl,

America de Sud,
despre

din Colurnbia, 80, 5.tr6, b63 efectele cdldurii asupra pieii bovinelor din lina oilor din vriile calde din Corclilieri, fecunditatea scdzutd a acestor. oi. 510
glinile sud-americane cu
82
8Z

3gg

varietate de mir gisit intr-o pddure,

trandafir, 324, 325 despre varialia vegetativi la trandafiri, 388-

producerea de trandafiri de Provence din seminle de rosa muscoca, 338 efectul produs prin altoirea pe un port-altoi la iasomie, 350

gigtele din Bogota, 510 sterilitatea glinilor introduse in Bolivia, 510 Roy, M., despre o varietate de Magnoli.a grandi"flora,
630

varialia bibilicii in America tropicali, frecven{a picioarelor dungate la asini,

oasele negre, 219

Zbg
406

la scorug, 350 pe aluni altoili,

386

351

Royle, dr, varietitile indiene de dud, 291

despre Agaue uiuipara, 51,8 varietate de orez care nu necesitir iliga[ie, 626 oi din Capul Bunei Speranle in Inrlia, 627 Roziitori, sterilitatea lor in captivitate, 502 Rubus, polen de, 595 Rude, caracterele lor replotluse la coltii, -l()0 Rudinrentare. organc, 635* 638 Rufz de Lavison, extinclia rasclor de ciini rlin ljlanfa,
719
258

hibridarea unui piducel pletos, 385 experienle cu seminle de ulm gi scorug pletogi,

varietate de cileq cu petale rdsueite, 567 Iliviere, reproducerea lui Oncidium cauendishtanrrm,

136, 179 Ilobcrts, dl, clesprc creditatea la cal, 3[.i0 Robertson, dl, despre pielsici cu frunzc glancluloase,
300

lliziitor, pommbelul,

485

Robinet, derspre vierntele de rn:itase,

Robinia

pseudctcacicr, 602

-267,

541 981

Rumegitoare, fecunditatca genelaL"r a,

499

in caplivitate,

Robson,

Ilobsorr, dl, despre avantajclc schimblrii solului pentru planLe, 497

despre cregterea vr:r'binei, despre broccoli, 631 Rodriguezia, 485, 486
652
ir01

dl, deficicnlele cailor. junr[tate singe,

Russel, lordul A.. crapul-oglindI, 57() Rusesc, iepurele, sau de Hirnalaia, 94

Rodwell J., otrivirea r:ailor cu mizdriche mdnati, Rohilcund, bovine cu cocoa;e snilbaticite din, 7:J llolle, F., clespre istolicul pielsicului, 630 Rolleston, 1tlof., efecte mogtenite ale vdtirndrilor, 392 dintii incisivi afectali ca formi ln cazurile de tubcrculozi pulmonarii. 61{) Ronranes, desple clavicula gdinii, 234 organc rutlilnentare, G38 Rorrrani, porumbei (Runts). 725-127
rase rlt:, 12rt -- l'2,

Riitimeyer, prof., ciinii din perioada neoliticri, 26 caii din locuinlele Iacustre elve[ienc, .19 diversitatea cailor strivechi donresticiti , 57 -52 porcii din locuinlele lacustre elveticne, 613, 6l-r

despre bovinele cu cocoaEe, 713 rudenia dintre rasele eul'openc rlc bovine, 7'2,72o despre bovinele ,,Niata" 80 oile din locuinte lacustre elvefieue, 8u--8t)

absenIa

giinilor din locuintele lacustre

elve..

despre incruci;area bovinelor, 452 deosebirea dintre oasele animalelor silbatice pi domestice, 606 redncerea taliei aninralelor silbatice europenet
720

{iene,210

INDEX

7ri3

Saponaria calobrica, 387 Saporta, despre fistic, 1.62 $arpe, pepenele, 318, 648

Sabine, dl, despre culttrra clc llo.sa .spino.sis.sirno, S2i> desprc cultura dalici, 327, 589 efcctul polenului stritin asupra sacttlui embrionar

Sardinia, poncii din, ir1 Siritoare, o ras5. de girini, Satnralia stigmatului,

:164

1f)fi

prof., circulatia sevci, 620 Sageret, originca si varietilile de cire;, originea varictrililor de mirr. 308
Sachs,

la Antarllllis uillala. 361 $acal, 29 - 30, 33, :13 - 34 hibrizi cle, cu ciine, 36 dorninan{a lui asupra ciinclui,

Sars, despre dezvoltarea hibrizilor, 679-ti8(')

Saturnia pr7rl, sterilitaLea sa in captivitate, 507 Saul, clespre cregterea agri;clor pentnr cxpozilie. 313
426 305

variet[!i de pepene galben,

alte specii,

incapacitatea castravetelui de a se lncruci;a cu

317

Sauvign5', r'arietdtilc cle pe;ti aurii, 25.1 Savi, efectul polenului stlirin asupra porumbului, 361 Sarifraoa qeum, 575 Sa1'zi<l Nlohanrmed n{nsari, dcsprc potunrbeii ciilirtoli,
121 despre un porumbel cale
137

cmite sunetul ,,Yahu",

ibid.

pre.supusul metis geamiin de pepene galben, 358

Salamandra crislata, polidactilism la, 383 Silbirticia, descendcn!ilor aninralelor irnblinzite lncruciqate,.109 Silbaticii, f<llosirca fririr dcoscbire a plantelor ca hrani

lncrucigarea pepcnelui galben, 460, 481 dcspre tidvc, 459-460 efectele selec{ici in rnirirea fructului, 555 desprc tendin{n de indepirtare rlc la tip, 574 varialia plerntelor ln soluri speciale, 605 Salamanclra, cxperien{c cu, 617, 675, 69.1 regencrllrca piu'{ilor picrrlutc la, 675, 67 t-

Scarlatina, 685 - 686 Scatiul, rcproducindu-se iu captivitate, 503-504 Scltaaffhausen, despre caii lcprczentali pe statuile grecegti, 552 Schlei<lcn, excesnl clc hrani o cauzir a variabilitSlii, Schmerling, tlr., varietrilile dc girini glsite intr-o pe;586

Scandenrni (porunibei), 125 Scania, resturi dc -Bos frontostts gzisite

in,

75

ter[, 25-26
25-26, 29,

Schonrburgh, Sir R., dcsprc ciinii indienilor din Guiana,

547

Silbiticitc, pisicile, 47

de c5tre, 265-266 plircclea lor de a domcstici anirnalele, 509-510

bovine, 78 iepuri, 97- 98, 99-100 bibilice, 2513

animale ;i plante, reversiunea la sirlbdticire, 398,
411

varialia vcgetativir la banane, 3i35 reversiunea varietiitilor de trandafir din St. I'omingo, 339
50.1- 505 despre Dendrocqgna ttirluata, 507 selec(ia giinilor in Guiana, 550 Schreibers, desllre Proteus, 620

despre Cairinia moschata, 760

chinezesc

sterilitatea papagalilor lmblinzi{i din Guiana,

Salcia, pletoasi, 319 reversiunea calitrllii pletoase cu frunze spirale,

341

Schiitz, desprc Torfschrvein,

Sciziune, si gemalie, 670

65

gale de, 609, 610 Salisbury, <ll, despre proclucerea dc ncctaritre cle cirtre piersic, 297
despre dalie, 327 Salir, incruciqarea reciprocir a speciilor cte, 293 Salld, bibilica sirlbirticiti din St. Dorningo, 253 Salter, dl, despre varia{ia vegetativri la mu;cati,

hibrizi de, 59,1

Sciuropterus uolucella, 502 Sclrrrus palmarum si c.inerea, 502

Sclatcrr, P.

Sal[r humilfs, gale de. 609,

610
1337

L., clespre -'1 srnus taenioptts,59-6(1, 406 dcspre Asinus inrlicrts, 407 despre caracterul dungat al purccilor sirlbatici, 66 osteologia lui Gallinrrla nesiotis, 247
despre pitrnul cn trmerii negri, 220-257 animalelc rcprodtrcincln-sc in Gridina Zoologicti,
499

la crizantemi,
312

transrniterca fnrnzelol' \-ariegate prin senrinIe,

il38

498

pisirrile rcproducinrlu-se in Griidina

503

Zoologicri,

vnriatirr vegctativri prin lirstari radiculari la Phlor, 343 aplicarea selec!iei la r,arietirti vcgetative rlc
plante,
370

bate,589-590

efectul crrrnulativ al condiliilor clc viatd. schinr-

despre reproclucerea pdsirrilor in captivitate, 503, 5Oti Scoru ; tle rnunte, 1166 Sco!ian, pinul, r-ruietatc localit, 321 Scolixn^, \'arza crca!5, 1i vat'za, incntcisarca itrLt'c,
451

despre valiega!ia frunzelor rle cripqrrni, 602 rlespre polcnul rlin interiorul ovarelor, 69ir Salter, S. J., hibrizi de Gctlltts sonneraLii cu girina

Sco[iene, bovinelc sc trtrg rlirr ,Iios lorwifrorts, il:t ScotL, .Iohn, nelcgulalitir!i la scxul florilor cle porttttrb,

4it2

comunir, 200-201,
443

.109

varia!ia vegetativit la Imatophgllrtm minialunt,

3.15

276

lncruciqarea raselor sau speciilor de ;obolani,

Salvin, obiceiurile 5acalului, 29-:10 mutilarea rr ostcnitii la motmont, 369 Sarnesrcuther, despre ereditatea la bovine, 3S()
Sarrrlforrl. vezi Darrliius Sansotr. tll, originea calului, Seva. asccnsiunca ei" ii111

incrtrci5area speciilor de YerbcLscum, 457 -459 arrto-sterilitafea la Verbascttm, 487 experien!e cu incruci;area ltritnttlei, 461 reproduccrea orchideelot', 484

fecrrnditatea
Scrisul

vertebra lombari la porcr,

- (i:2{)

57

52
7()

lui Oncidium diucLricatrun, 572 acclimat.izarca lui Latlryrus oclorattts in Inrlia' 632
rrunrirrul cle scntin(c lt Acroperu { (}arqora, 686 rle nrinr]. ntogtenit'ea partictrlltlit.irl,ilor. l]76

764

INDEX

Scrope, dc.spre ciinele scofian pentm vinitoarea de criltrioare, 431 . 472 Scurtarca oastlor' lat.iale, 68 Serbricht, Sir John, efcctt'lcr consanguiniziirii apropiatr:

la agriqc, 313

aplicati la griu, 273, 27.1

la ciini,

.172

.\ecult crrealr", 5E-l

Secara,
2G9

grija avutir clc, la selec{ia qriiniloi', 540--S4l

silbutici, obscrva!iilc lrri I)c

Candolle despre,

la cartof, 28[i la pepenele galben, 317 la plante care inflolesc, 322 la zanrbil5, 328 aplieat[ la r.arictirIilc vegelative alt pluntelor,
371

exernplificatl la morcov r'tc.. 281--282

utai putin var.iiibili rltt.lL rrltc plante crrlLivate,

ir.9,tr

zuini,

giisitir in locuintcle lacustre elcvcticne, 275 conrrrni, irrcfcratl'r <lc ir:pur.i rlc cinip 5i cle r,i567

Seleclia, sexual:i,
Sehvyn,

cxemplificirri rlc, 716 -721

Selys-Longchanlps, dcspre ra!elc lribride, 168, 410,

DUb--5tr/
rlespre hiblidrrl dintr.e la{a cu ciocul incovoiat qi gtsca egipteanir, 2-12 Seringc, dcspre llrilul St. \raldr]', ll07

dl,

432

despre dingo, 30-32

S. dg-rniclr,

rlcslllc ,,onrul-1tolt. tepos", 37ir * despt'e bolile eleriitare, 379

\\-., efectclc irrr.nrcisittii

l,rsrrpra fenrelii, 365 376

-43ir moltcnit'ea policlactilisnrulrri si a anornaliilor

afec{irrrrile crcrliLarc

lle ochiului,

379,

.13.1

-,

crtrenriti!ilor, 382, 883 rrniformitatca nrollticLi la acccaSi fartrilie. 38ir

<lcspre suLdo-rtru
t

$erpi, fornra viscerelor la, 657- (i58 Serres, Olivier <le, pirsirri rloutcsticc in starc srilbaticir,
Setaria, g:isit.ir in locuinfele lacrrstrc clr-cticne, 273 Settegast, oile otrivite de hriscr'i, 6,ir2

in Guiann,

201

i.

389
.391

rnostenirea lit.rirrrl-trii ochiului,

limitarea sexuali a transrr-ritclii particularitd-

nereversinne lrr cecitatea nocturni',, 402

atalismul la boli si artrrnalii ale str.ucturii,

400

Sexul, caractelclc sexnale secuuclat.c. latente, 413-

tilor la om, 430

asrrpra hibrizilor, 5g4 Sexualc, caracterele, ltierdute uneori plin clonresticire,

43r

pirinlilor, influen{a lrri

474

chelia clcditai'i cn tlcficien{a dint.ilor, 645 aparitia unui rnolar in locul unui incisiv, 694 boli aprilincl lu gcneratii altcrtrativc, 701 Sedillot, clespre lntlcpirrtarea rinor portiuni de

desprc efectcle birrrt.ulii excesive, 614-615

Sexual:I, lirnitalia a caractcreTor, 42g--.132 Scxuale, particulatitriti, produsc la oi plin rlorncst.icire,

432

619-620

os,

Sclby,

Segregarca cararrtcrelor', 356, B6.l

Seminte, selectia tirnpurie a, 5,16 rudirnentare la struguri, 636 pozilia rclatir-li a, ln capsulir, 658 Sernin{e si nrugut'i, analogia stlinsli dintre, 370 Seernan, 8., incruci;alelr luprrltri cu ciini eschimosi, 88

Sexuald, seleclia, 432

Sfecla, 281

SexualS, variabilitatea, la ponrmbei, 112,

transfcnrl unor, 218-219

la gdini, 215-217

437-432

1.13

sporirea prin selcc{ie

I'. J., clcspre

rntrgnrii, ir67
Selec!ia, ir37- 580

obiceir.rl botgrosului dc

a rlistmge

Ia lloltolrrrle :.lnticc 1i
inconstien[:-r,
c1'r:r:Iclc

mctorlicri, 185, 186,

plorlusi lilirr llr.rrntulalea llrli:rlrilitlitii, iirlica

13i, iS7-1.38, 524, ]j51, 555 t'i, rlr'trr,.rusl r,rr I ii pr.in rlifeletr{e la pl'rrt ile c't'le nr:ri ir1',r'i'i,irl r:, 55it, ir5,\
532.

a llnol clllllttLt:re ncinscntnate, 5.,49 -

53S st

- ir51 riri-civilizatc, 5,13

ir51

l-r5i

Shailer, cll, despre rosa rnuscosa, 338-3llg Shan, poneii dunga!.i, 56 Shanhai, ci-rinile de, 194 Shanhai, oile de, fecunditatea lol., lJ5, 86 Slrirlcy, E. P. despre ccrbul lopritar, 455, 471 Slrirreff, cll, varietili noi dc griu, 271, 27J rlespre incruciqarea griulni, 456-45i

-544 Sfringidc, sterilitatea lor. in capl-ivitate,

din,

a continutulrri tle zahir

507

543

valia{ia continni a glinlui,

varinbilitatea griului,

i3.13

574

Short, D., hibrizi din pisica dorncsticri ;i pisici cle, 47

ttT'

Felil

ornata,4F

535, ir61 -irtifi 5:0

naturali, ufrcLirrrl folnicle tlorlr-sticc, irlll -

oIigilti lr srrCciilrir.. genrrrilor'1i n alL0r'gfttl)o

Silreria, cxtinderea norclicir a eailor silbatici in, ir2 Sichcl ,I,. dcsplc surzenia pisicilor all)e cu oclri rrllra;tli,
t3.t7

cai rle. 52 -53

52:-f - -

condi{iile firr-olabile ci, i(l$ -;r7ll Iendinta c..i splt- r.xtlt'rrrc, r;7lJ - ]-,,7;r lirnita nosilrilir. 57i influcnia tinrltulrri lrsupra, 575-57G, 5;G - it-t7 lczurrlatul subiectulrri. 578-580 efectul ei la rnodificirrca raselor dc boline, 82 la pistrarea puritrilii rasclol de oi, 87-88 l:r plotluce rea I'ariet:itilor dr por'rrnbci, 184,
189

Sicrotnor. r,alietaLea cle,

407

Siclne\,, S., rlespre peclicriulile porcilor, 375 tlcspre rc'r'ersiunt'a iucnrt.iSati Ia porci, 100-

cu flunzrr palide, 647

(i.18

la clc;terea g'.iinilor. 200-201 la gisci"r, 2.1 9 la c; nar, 2513 la pcstii aulii, 25.1 iir viernrii rle rnirlase. '25tt. 257 contrastatti la varzir ;i cereale, 2i7, la cluilul alb. 291

278

Silene, contabescenta la, 574-515 Simetrie, abateri ereditare de la, 381

Sifilisul crerlitar,

perioada rlc gest.atic la 1torc, 61) pl'orlucerea tle: r'ase tlc porci plirr ir.tt.r.ucisare lcciltrocli, 73, .150 {ecunditatea porc'.rirri. 462 --.1(i:} ef ecLele incrucisliri i recil)t'occ asui)!'u Iot'cilor, 472, 474 dcspre co-loritul porcilor, 551), 5(i.l Siebold, despre Ilatatas edulis, 680 Siebold, Iiarl von, dcspr.c partogcnczd, 67I, 672
61.3

649

Sinucidere, tendin{a crcditari la, 378, 434-ABs

INDEX

/ tr.)

Siria, magarii din, 59-60 ]Iitiisonse giir-ri, 198, 42;'r, 42ir-.126 1\Iirtase, vicrnrii r.lc. .\r'rinrlr', 627

'falloo,

Soimi, sterilitatea lor in captivitate, ir03 Sol, adaptarca pnrnilor la, 303 influen{a lrti asupra benzilor rle crtlonre la mtts-

5()7

Viernrii cle mirtasc, 2irG-2{il

la tran<lafir,
2;llt

cali,

:187

3fl8 325

-- istoricul lor'.2ir7 cauzele nrotlificilii lu.

incrucisarr:lr lol', .152 Itoala la, 5:i2 .-ir5i3
cfccLele nefolosirii

domestici, speciile de, 2tj7

261

dcosellirilc prcztrntaLc rle citre, 258 -

asupra varicgaliei frunzelor. 3.12 nvantajiile schirnbirrii lui, 495-498 Sol ;i clirni, efectelc lor asupra cirpgunilor, 311 Solctnunt, neincruciSarea t'eciprocii a speciilor de, rll6

selec(ia practicatii la, 51{)--541, 542, it4l} partogcneza lor. (t74 67 i't Sittton, desplg crclLcrca ouiilor r-icrrnilor rle nr:rtase ln

prirtilor la,

621

--622

varia{ia lor,570-571
,:r41

Solonunr tuberosurn, 286-287, 343 Solonron, herghclia sa cle clri, 53 Sorncrville, lordul, desplc lina oilor merinos, 87 despre lncntcigarea oilor, 87 despre selec{in oilor, ir39-540 rlcspre fecunditatea reclusi a oilrl nrerinos aduse

Clritta. 5.10.

tle cornute. 7il tlcoscbiri lit pcrioatlcle dc rlcntit!e Ia oi, 84 -ti5 tlcspre dint i la bor,iuc, oi. ctc., (i l1 clesprc crcst,..r'cil Jtcrlrecilor arnt,liorlrti, 5 1() Simpsort, Sir .I., capacitalclr rit: reg'cl){-"rarc a cnrbt'ioSiredon, reproclucerea in stacliul blanlrifer, 61)0 $ingila, fccunclitatea lor in captivitatc, 501-5()2

Sintontls J.R., perioarlrr <lc rrrlrlrrlitat,: la <lifeli tele rase

Souton, reproducerca tilrpurie a nrascrrlului tle. 690 liopirlc, r'cgcnerarert cozii la, (i 1 7 -- 61 tt Sorohrrnt, il29 Soto, Ferdinand de, clesprc r:ultula plantelor indigene

rlin Spania,

510

ttuhri rrrnau, Ci7.l-(i76

in lrloricla. 2-1tl Slratti:r, piclucelul trrottohin, 321 Spallanzatri, clespre icpuli silbirticili din Lipari,
1()(l

99-

Sistari, in rlezvoltare, 635-Gll8

Singr.rare, ercclitalir, 378

Slraniolc, giini, 201, 21.1, 218

21:J

expericnla cu salanlartdre, 61i 618, 675 cxperien{e cu hriinirca unui porumbel ctt carnc, ti2 -r -- 626
desen 194 dczr-oltarea timpulie a caractclelor sexuale la, clzrviculu de.

limitarea sexuali a slngerririi ercesive, 430 Siuatherium, aselnrinarea rlintre, si bovincle niata, 80 Sliirving, I1. S., despre porurnbei stabilindu-se pe arSleman, despre ghepard, 500-501
Smeura, cu fnrcte galbene, 566

bori in llgipt,

160

-21-l

2-12

Sparanght'I, fcr:Lilitatea spolitri Spate crel, porurnbel cu, 137

Smiter, porurnbelul, 138 Smith Sir r\., despre bovinele cafro, 78-79
despre folosirea

tivat.,lti4
indian,

ii sparanghelului

culr

in Aflica dc Sud, 2ti5 Smith, col. Ilamilton, dcspre nrilosrrl lacrlullli, 33-34 clespre originca ciinclui, 21 ciinii s:rlbalici <lin San l)omiugo, 32 ;i clcsprc alco, 33 tiezvolt:rrea al cclui rlc-al cincilea tleget picioarele posterio?rre alc rlognlui, 38-:i{l tleosebilile lu cranitrl ciinilot', 37-3lJ
istoricul poiuLclLrlui, 43*'14 rlcspre urcchile ciinelui, 62ll ; despre rasele tle cai, ,tr9 oliginea celului, 5l 52 calitatea rolatir a cailor, 5l r:rrii rlungati cliu Spania. 5(i
coloriLLrl irtitial rlesprc
,1

a llilnlcroase planle ca hrilnri

13

Spccii, dificultatea distrugelii krr dc varietd{i, 16-17

desple dogul tilrct.:rn

la

Spcnccr, loldul, clesprc sclcc{ia in reproducere, 539 Spetrcer'. I {erbert, desple .,suprat'ictuirea cclor mai

53.1

Lransformarea vat'ietirtilor in. 76 - 77 origincir lor pt'in selccfic naturalir, 7ll -712 prin sterililatea reciprocS. a valieLirtilor, 531 -

- sirolirca lecunditirtii plin dornesticire, J(i2 dcspre vialri, 497 - 498, ir26 modificdli ploduse de condiliuni extcrne,
efectele folosirii asupla or'ganelor, 619 ascensiunea scvei la albori. rbld
Giri

ap1i", 17-18

608

- colcla!.irr cxcrnplificatir la elanul illantlez,

ciri, l2
rle

rlcsl-lt'c scurrnattrl zrapezii rle ciitr-rr

rl

r:rrlrrlrri,

;-rfi

rtcsplc .,unitdlile fiziologice"

6110

antagonisntul dint lc cre;telo si rcploducere,

SperrnaLoforii ccfalopodelor'.

6tt4

(18i,

lrorcii silbritici!i clin .Tarnaica, 71, i2 Sttrith Sil J. I1., proclrtccltit de piclsici ;i ncct.alinc

sr'ntrs ltcntionus, 407

(iti9

Stttith J., clczvolt.al'ee ovarnlui lzr l}orrnlca specioso plin iritalea stignratrrlui. 364 Smith, N. FI., infltrcn!a tarri'ului ,,Iiavorit" asultra lusci rlc bovinc Shor'Iholn, 423-42+ Sntith \\'., desl'llc inclrrc.iSarce reciprocii la cipguni, 1309 Soarecc de Barbarirr, 501 - 5(12 Soarec'ii ccntrsii ;i allti, culolilc lor nrr sc contoltesc lllit-r inet-t.cis;rlr,,446-447 lcftrzarca migclalelor anlilro cle cirtre, 567, 567 568

elitle accrlasi .porn, 298 clcsprc l'tolu amaelra, li26 clesprc Yirrce minor in '\nglii,r, 519-520

Sperrnatozoizi,

Spi!, ciincle, li5

Spooner,
4r-t0,

Spinola, tlesltre efectul virtrirnirt<lr proclus de hli;cri inflorilir asupra porciior albi, 652

674

69t)

675

\\'. C., incruci;area raselor de oi, 4it despre efectele incruci;irii, 45O, 451
dcspre incruci;area bovinclor', 469

tj7--cSti,

sterilitalea individuaLi,

511
2.12

golasi, 606

Sprengel C. Ii., desprc plante dihogame, 445 desprc tralb[, .151) -.160 dcspre func{iile florilor, 525 Sprincene, alungirea ererlitali a periilor din, 378
:l79

Spori, reproducerea de fot'rne. anormale prin,

76(i

INDEX

dl, despre transniterea buzei de - 390 ., Staarhdlsige-Taubc" , 142 Staurine, apariliii cle, mdimentare, 636 transforntarea lor in pistiluri, 322-32lrl - in petale, 69,1
Sproule,
289

iepure,

Strir grallaria,

St. '\nge, influenla pelvisului :rsupra formei rinichilor la pirsiri, 65 7 - 65ti Stulthqlea, tendinfa ei de a devr:ni bltutri, 516-517 SL. Domingo, ciinii silbatici din, 32 varialia vegetativi la daliile din, i3-14 Steenstrup, prof, despre ciincle din rrimir;ifcle preistorice daneze
2(l

cfectul polenului stliin asupra, 360- 361 ,,Stlup-'I'aubc", 137 Stluthcrs dr, ostcologia picioarelor la porcii monoco-

Struguri, varialia mugurali la, 1333 incruci;area de albi gi purpurii, verzi, susceptibili la boali, 652

Strir

62,1

passerina, 503-504

-625

351

pita{i,70

Stru[ttl, fecunditatea lui retlusi in captivitate,

bovine,
443
'124

rlesple pliclactilism, 3u1, 384

Stulm, dominanla transrniterii c:rracterelor la oi

506
gi

- despre nesimctria cambulei, -l 15 Steinan, .I, bolile ereditare, 3 t-7, 4'.15 Stejar, pendent, 319-32(), 3811, 574
piranridal, :i19- 320
hesian,320 fririi valoare ca lernrr de construclie Ilunei Spcranfe, 602 galcle
Stcphens

absorbirca tninolitri!ii la rasele lncruciqate, corelalia ditrtre coarnele rlsucit Ei ltna crea![

la tiapul

Sturz, afinnalea regcneririi tarsului la un, 675-676 St. \:alir1,, rnitrul, structuta noebi;nuitl a, 307
fecundalca artificialir a, 362 St. \'itus, clansul lui, perioada apalifiei acestuia, 434 Subspecii, sirlbatice, de Columba liuia gi de alti po-

la oi,

644

lui, 609 .I. F, dcsprc obiceiurilc bornbici<1ilor, 260 Sterilitatea la ciini, in urma captivitirtii stlicte,36 comparativit a incruci;irilor, 456 -.157 din condit ii de ria II nrodificate , 497 - 514 apirincl la descendentii unimalelor srilbatice crescule ln capLivitatc, 5{)li
individuali,
511

nrodificf ile lui dependente de virst:i, 346--347

rurnbei.

177

Succcsiunea geologicir a organismelor, 21 Sulir':rn, arniralul, despre caii din iusulele Fall<land,

porcii silblticili din insulele fralkland, 71-72 - cornutele silbiticitc di11 insulele Ifalliland, 78,
82

52

rezultind din reproduccrca prin uruguri, butaqi bulbi, etc., 51 7 - 1'r18 lcgatii cle selec{ia naturali, 531- 532, 533 534 Sternul, caractrrelc salc lu iepuri, 108 la porumbei, 747 - 1-19, 154 la gtiini, 229 230, 23.1-235 efectele nefolosirii asupra, 757, 154-156 Sten'art, despre boala ereditali, -135 St. I{ilaire, '\ug, laptele produs de r-aci in Amcrica cle Sucl, 622-62:l forma cojiti de. porumb, 2i5-2i6 Stigmatul, valia!ia lui lla cucurbitaceele cultivate,
,tt1
I .t I

la hibrizii interspecifici

la hibrizi,

527 --

532, 692, 608, 709 cle porumbei, 169

Srts pliciceT;.s (dcsen), 67 Srrs scrofc, li-l, 461-162 Sas scro/n palustris, 65 Sus senncrrensi.s, 6ir

Sus inrlicrts, 64-68, 461 - 462

Surdomuti, neereditatea la, 389- 390 Surzenia, uro;tenirea ei, 434 .135 Susanul, cu serninlc albc, antichitatea lui,

- iepurii silbirLicili din insulele Falhland, Sultan, girinile, 1.96, 277

98

721

Sus uilfalus. 65
Srvinhoe

R, despre porunrbeii chinezi, 130, 178 dcspre caii chinczeqti dungali, 56-57
despre pdunul

Stinca, porurnbelul de, dimensiunile

satura[ia lui, 304

Sylies col., despre ciinele lraria cu picioare strlmbe,

25

llcuit,

249

-250

lui,

117

St.

srilbiticile clin Sco{ia, .17 irtrblinzirea laLelor silhaticc, 2lt9 Stocliholm, llomii fructifcli din, (il0 Stocliton-Hough, dr. .I, trc{innca clilectri a polenului,
361

desenttl, 11 8 .Iohn, (1, pisicile

clesple mrigarii rnici indieni, 59-60 despre Gallus sonrrcratii, 200-201 despre glasul coco;ului indian Iiuhn 221 fccuntlitatca girinilor in rnajoritatca climelor,
5011.510

Stokes, prof, calcularea plobabilitd!ilor transrniterii palt.icularitirtilor anormale ler orn, li76 Stoloni, variafii in produc{ia dc., dcr cirLlc ciip;uni,
310

Sqmphtllunr, variegat, li-l3 Sryritrya pe.rsica, cltinensis

;i

uulgrrris. 513

Storn:rc, strucLura lui afcct.atti clc hlanrl , 624 Stonehenge, despre maturitatea ciinclui, :J8 - 39 efectele mo;tenite ale virtirnrf ii, 392 incruciqlri intre buldog gi ogar', 4'1i3 '144 - consanguinizalcrl apropiat r-r a ogal'ului, -li2

1'acit, clespre grija cel{ilor in reploducerea animalclor,

:-t4

viteza cailor de cursc, 57ir S[orer', .I, pedigriul bovinelor, .1ti8, -169 Strabisrnul elcclitar, i379 Stricliland, A, clcsple clornesticirera lui 'lnser /cl'us, 248 despre cololitul ciocului qii al picioarelor la
giscrl, 248 Strictae,tns, 161

valietiili pitice de, 386-387 l'ahti, varietirlile 1 lantelor cle culturit din, 585 'I'ail, Larvson, prezen{a pirrului ;i a dintilor itt tumori
Itcrgetes slllrtcttu,

ovariencr, 691

glrnru, i6- 7i. .170 'I'anncr', prof efectclc nefolosirii 'l'apilr,rl. sterilil;lter
622

Talent, cleditar,377 Tankerville, contele cle, clesplc bovinele din Cltillin-

pirfilol la
iil)()

bovine,

Stlidii rleoscirili itrtre cor.hiliile dn.

fittT

lui ttr cuptiviinle.

INDEX

Jara Galilor, bovinele din, provin din Bos longifrons,

75

"Iargioni-Tozzetti, despre platele de culturd, 264 despre vila de vic, 289 valietilile piersiculni, 300

despre Columba guineu, 1111 despre Columba leucocelthulu, 7bl repulsia aritati a unot' rase clc poluurlle

originea qi varietirlile prunului, 302

de incruciqare, 169 sterilitatea turturelelor hiblide,

falri

originea ciregului, 305 originea trandafirului, 324 J[rmul, exondat din Peru, con!inind gtiuleli de porumb,

regenerarea lui la un sturz, 675-676 Tirtari, preferin!a lor pentru oi cu coarnele incovoiate,

Tarsul, variabilitatea lui la giini, 221

540

276

varialiile lui Ga11us bctnkiua, 202 o rasi de culcani galbcn-dcschigi, 252 numiirul de ouir facute de fizlnitir, 461] 1ti,l reproduce.rea cracidelor in captivitatc, 50(i
comportarea cocoEului s:ilbatic

16t)

in captivitate,
5()I'r

'faurul, influenla aparentd a taurului asupr.a descenTivirlug, porumbei, olandczi,

denlilor, 427
I 32

sterilitatea potirnichei ln captivitate, Ten, legitura dintre, qi constitutie, 651 Tettnent, Sir J. L.i, desple gisci, 247 l'erestru, jucdtor (porunrbel) indian, 1ii2 'ferieri, cu picioare strirnbe, 577
despre cregterea miirului in Ccylon, despre oile dc Jaffna, 624

506

6().1

Tavernier, abunden!:r polumbeilor Taxus baccala, iJ85

133 - in Paris, 178

Teebay, dl, reversiunea la glini, 4013 'I'egetmeyer, tll, despre o pisici cu dinfi ntonstruogi,
48

Taylor, dl, altoirea cartofului,

13513

'I'erra Nova, ciincle de, modificarea lui in Anglia,

albi susceptibili Ia jigodic',

652

43-44

clesplc un polumbel asemirnd[or ldstunului,

138

'I'eschenmacher, dcspre o

T'orredo, fecundarea

la,

674

rumb, 276

fornir imbritcati de la ciine, 33

po34

pui gola;i ai unor polumbei,

despre coloritul scxual, 143

Tessier, despre perioacla de gestal-ic

150

fecunditatea porumbeilor hibrizi, 169

la porc, 69 la bovine, 79

208

despre porumbeii albi, 565 rcversiunea la rasclc incrucigate de giini, 206 -

experienle cu schirnbarea solului, 497 'f'esuturile, afinitatea lor pentru substan!e organicc Tetrapteris paradisea, pelolisnrul la, ti58 'I'exas, bor-inelc siilbiticite clirt, 7 r'Iheognis, nota sa dcspre girinile donrcstice, 210 'I'heophrastus, nota sa despre piersic, 630
7'h.esium, 671

puii girinilor mltdsoase albe,

poloneze,214

speciale, 687 7'etrcto, reproducerca speciilor de,

in captivitate,

506

dezvoltarea proeminenlei crabialc la giinilc

despre craniul gdinii poloneze, 2I8, 224 despre inteligenla gdinilor poloneze, 225 corelalia dintre proeminen!a gi creasta la g[inile poloneze, 235 dezvoltalea rnembranei palmare la giinile poloneze, 227

2113

cocogul spaniol, 2I4, 275 ' despre creasta la griinile spaniole, 21ti - despre giina spaniolSL, 627 varietilile de giini de lupti, 21I> - pedigriurile giinilor de lupti, 374 dobindirea pena.jului femenin de cdtre un cocoq clc luptI, 216 scleclia naLurall la cocogul de luptir, 562 cornbalivitatea girinilor de lupti, 218

laritirli la

dezvoltarea tirnpurie a rnai rnultor particu-

Thompson, dl, despre piersic ;i nectarin. 299 desple varietilile de cais, 301 clasificarea varietirlilol de cire;i, 305 despre m[rul ,,Sister l].ibston" 30tS despre varietitile de agri;, 312, 313 'Ihourpson Williarn, despre porumbcii clin Islay. 1ti2 porunrbeii silblticiti din Scolia, 167, 168 coloritul ciocului ;i al picioarelor la gi;te, 2.1fi reproducerea lui Tetrao scoticus in captivitate clistrugerea giinilor ncglc de citre vulturul de mare, 565 'I'lrttyu pendula sat f ililorm rs, o vr-rlictaLe de 'l'. oriett506

lungirnca dcgetului meclian la glinile cle Cochinchina 221 originea bantamului Seblight, 116 <lcosebirca de dirnensiune la gl'tini, 219

Thlvailes, G. H. dcsprer pisicile clin Cevlon, -16 despt'c o slimin!ir gcrmatrl cle /trrcft.sirt coccittea

'l'hurct, despre viziunca zoosporilor unei algo,

lalrs, 320

685

'

cfectul lncrucigririi la gdini, 219, 450 efectele consanguinizdrii la giini, 475, 47ti incubatia de cirtre rneti;i ai raselor neclocitoare <le griini. 40.3 colelalia inr,crsi a clestei E;i ntolului la girini,
235

'I'iburtius, experien!a cu clc;tclca laIelor srilbaticc, 'fidva,315

incrucigarea varietifilol de, .151) -:l6t) varietiti peruviane stltivechi, 722
239

;i

/rrlgcns, 353

aparilia peuelor incondeiate la g[ini, 404 desple o r,arietate de gigte clin Sevastopol,
despre fecundiLatea fizinilei,'tr63
478

lifna, 564 'figrul, rareori fecuncl in captivi[ate,

'f

501 575

2,18

despre incrucigalea reciproci a albinelor, Jeiul, moclificirile lui, prin virsti, 321, 346

lelina, cu ridlcinti clc nap, 281 silbriticitl, 400

'lemminck, originea pisicilor domestice, 45-46 rrriginea porumheilor domest,ici. 159

'finzmann, autostcrilit.atca cartofului, 488 Tilitoarc, o rasir de girini, 19ti Tirtili, giinile firrir, 198 Tisa fastigaLd, 574 Tisa irlanclezd, viguroasl la Nerv-York, 63f)

iqridia conchillore, varialia rnugurali la, :J.1ti Timpul, irnporlanfa lui in producfia laselor,

'fisa, pletoasri, 319

- inmulLirea sexuatrj a. 3f{6

768

INDEX

'follet, dl, seleclia sa a bovinelor,

1'obolsk, pisicile

ro;ii din, 47

Turtur uulglaris, incnrci;irrea sa cu porunrbclul cornun,

542 169

..1orfsclru'cin", 0J '['r'uil, Il,, clesple unirea a jumirtrili de tuberculi 1'randafiri, :124, 325

'l'ontes, nroqLenirea deformaliilor dentare, 378

tliferlitc soiuri de caltofi,352

sco!ieni, bltufi prin selec!ie, 54li ' r'ariatia continui a, 574 efectele concli{iilor sczonale asupra, 321 noisettc, 630 rroisette,630
galele

varialia vegetativir la, 338-3-10

ol'iginea lor, 322

'I' tts s ilaq o furfar a. r'aric.-a l, li'13 TLrtun, incruci;area r-nlieLirIilol dc., .l(i{t

migrutoritts, ibitl., 770

Itibrirt de, cu 7'. risorirr.s, 169. 179 lribrizi sterili dr', ctr T. strrotcttsi.s si

licloTrislc.s

Te'rrnan, D., despre irorcii din insulelc din Pacific, 66, 44:l despre ciinii clin instrlclc rlir-r I,acific, iltid., 443 'fvlor, c'll, clcspre prohibirea clisitoriilor consanguinc,
474

crrltivarea lui in Sucdia,

629

'

- :rlbI. susceptillilir la boalti,564,652 ,.l'revoltini''. r'iermi clc ttriitasc, 258, 2i9

T

TrentbleS., dcspre reprocluccrea la hidrir, 671 'f lestia de zahrir', stelilital.ea sa in difelite tiri, 518
richosctnthes anrlui nn, 3'18
659 512

..'l'rcrnblcur" (ponrmbei),

lor,

610
1

28

IlTgere, clczvoltalca Ior, G2li {-llm, Illct.os, lJ19

Trifoi, pelorismul la,

531

Trimoree, plantelc, condiliilc cle reproclucerc la, 528-

Trifolium minus ;i repens.

Ilistiti, se reprocl trc in l.lrtlopa, UIe,,t, cu flori rluble, 01ti

547

ir()2

Tristam H. 8,, selec[ia clromaderului, Trilicum dtcoccum, 275

rnonococcunt, 27 5 Triticum spe,Ita, 275 Trittcum turoidunt, 274
T riticum

Ulm, vat'ictatea cu flttuzc a[)l'orl)c pet'sisteutc rle, tiin Cornrvall, 321, 631
LtmiditaLea, cfccLrri r,atiruirtor :rl, asupra cailor, Unglrii, crcscind pc cioturi clc degcte, 691
Unguresti, cornutele, 74
690

nu se reploducc llrin scrrrin[c. li86

ii19

(-lmus cctmpestris si el'fitsu, hibrizi, de,

varictillile frunzi;ului tlc.

482
52

Triton, polidactilism la, 383 Tritonul reproducind-se in stadiul branhifer, ..'fronfo",

356

'['riticttm uulgare, slilbatic ln Asia,

136

269

Unicopita!i, porcii,

70

,,Tromrnel-Taube",

I-inifolrniIatea, caracterului nrenIinrrl.i prin incrLrci;are.

441 445 Iinit[!ile corpului, indepcltlerr{ir {unctionald,

ponr rrrbelul, 12G Tropeolum, 403 Tropaeolum minus Ei maTrrs, reversiunca la l-ribrizi

G80-631

a,
22

cle,

'froubetzhoy, principele, cxperien!e cu perii la nloscova, 628

Trousseau,

'Iambur, 1'rolumbclul,
cunoscut

prof,

asemlinarea patologi
136 17115, 179

cI agemenilor,

582

Unitatea sAlr plrrraliLatca originii orgalisnrclor-. Urechi, de iepuli cle culLuri, 1)2 lipsa lol la rase tle iepuri, 9,1 ruclimcrntare la oi chinczeqti, 635
pleo;tite.
62-1

Tsc-arner, FI.

latie la vi[a de r.ie, i'151 'Ischudi, rlespre clincle pt'ruvian golaq, 29

penrviene, 275,

in A. dc, hibrid de grefir produs prin

ocu-

contopirea lor, 6irir IJree, secrclia dc, 687

Ursii, rcproducitrdu-se ir-r captivitate, 507 I't.ilitatea, considerat irrni {tsupra, conclucinrl la uniformilate,
573

Tuberculi, I'arialia vegetativi pr:in, 3,12*34ti 'fuberculoza, ererlitar5. :178

perioacla apariliei ci, 431

varietifi extincte cle ponrrnb din ilg

nrorrnintele

'lttcl<ermann, dl, stclilitatea lui (,'rrrer rirlida, 51(,1 .,Tiimmler" (porunrbei), 131 Tttmori, ovariene, apari!ia rlc pil si dinti, in, 680 polipoicle, originea lor, 688 Turbit (porumbelul), 139, 180 Turcia, purceii dungafi din, 71 .,'fi.irhische-Taube" 122

corelat[ cu tenul,

651

\iaca, lt)r)fteltirna lticr.rlo'ii irrrrri corn, Ia.

cant

\ralalre. oilc, pallicrrl:rr.il"iitile sexualc ltr corlnclc,

8.1

dezr.oltarca

itatea de iaJtt.c prorltrsir tlc.

a f ase rnamelc Ia,

381 (i23 638

Yalcnt.in, protluccrtxr exller.imcutltla

Tulbner (porumbelul), t:18 Trtrner C, despre nalbii, 45 )-460

Turner, W., despre celule, 681 Turturea, albl ;i coloratir, lncmci;area ei, 447 Turtur auritus, hibrizi de, cu 7-. ccunbagensls ;i 7. suraterLsis, lTO

\ran Beck, 13arbtrra, o ferneic cu flrfa pirroasli, 37it Van l{ons, rlcsple pomii frr,rctifeli sirlbalicj, 268, 588 proclucelca rlc valict.i!i rle viti rlc r-ic,2g0 r.aribiliLatca corelata la pontii flucLiferi, 6.18

\ralktlu,

clc cl-rtrc,
480

rlr rnonstli dubli

691

T'urlrtr rrscrrius, incmcisarea lui cu ponrmbelul coumn,

169

hibrizi de, cu T. uulqaris, 169, 170 Tttrlur suratensis, hibrizi sterili cle, cu 7-. uuloaris,769 hibrizi rle, cu T, uttrittts, 17O

prorlucerea de ftucte aseml'rnirtoarc rnigdalelol de cirtre piersicii obiinufi din seminte,2gs-296 \ranessa, spccii de, nu se irtrlterecheazir in caDtir.itatc,
507

Variabilitatea. 16-17, 681- 6{).), tig5 - G97

cauzele

ei. 581

71ir

593

lNDEX

/ r'lt

Vai'illiili tittea,corclatir, 639 -- 653' 666 legerr variabilitir!ii egillizatoarc, 664, 665 treccsitaLe:r ci petrtru sclt'clic, iril5 carltctclelc selcc!ionaL e, 57 2 pat'!ile onrolollgtr nrtrlliplc, 65(i Varia!ia, legile ei, 61 7 - (i07 cotrlitttriLltLea ci' 571 litttitarelt ilosibili lr, it t- 1, 713, i74 la pisicile dtlttrest.itrt','15, 4G-'18 ot'igittca rrrsclor de bovitrc prin, 80 la carucLt't'clc osLeologicc alc icptlrilol, 101 -- 11 I
ot'grtttcltt' itltllot'Latrtc, 131 7 analogli sltt parltlcl it, ')i1-- 279

incruci$are rtsoltrir a. 278, 445, '152, 487 originea ci, 28f) fecunditatczr spolitit, cintl culLivatil, -163 -461 dezvoltarea ci in lirile tropicalc, 604-l-r Varza crea!ir, sco!iand, revelsiuncer la, l-t98
\rarza crea{i cle iarna, 278 Vasel' . dl, clesltre nutnirul de vcrlebre sa cl'ale la bovinele comune ;i cele cu cocoa;e, 73 clespre bor-inele utrgttre;Li, 74 Vaucher, stelilitatea lui -liattutrcttlus ficaria ;i Acorus

calanuts,519-520

Vetlcrea, particularilirli ererlitare alc, 378-379

la clti, ir I lrt t'lt[ 9i rrragur, ti I la gaitri, 2()8- 210 lir gi;te, 2lfi cxenrpliliclLri pritr 1lt'odtrc\ia tlc ttrlllirti cilrllolrse tlc t'llt'zli ett:.. 281 la picrsic, trcctitt'ill ;i cais' :t1i{), 302 incliviciualli lir 3r'itr, 27{) Vat'ialia rnugttlalrr. il,it i3Tf irE-l' (;1:J,611, ti16 conLlaslirLii cLt rcltrotlttcert'it scrtlatit, :J31 la piersic. 295-96, :l:i2 la 1;t'uni, 33ll la cireg, 333 la vi[a de vie, 333 la agri; ;i l:r coaciz, 33J pirnrl ;i utirrul, 334 - 3ir 1i la blttar), calltelie, mitc:ies, .l=uleu rrrrlica
I)

la anitnale amfibii, 559 r.arietrili tlc, 622 - 623 tle, 622-623

varietirJ.ii

afecl,iuni ale organclor ci corclate cu alte parti-

Vcill-r, prof., clespre rascle cle cai, 76-7 \rerbascum, incrttci;alca reciprocit a speciilor reversiunea la hibrizi cte, 356 anto-stcrilitatea la, 487 contabcsccn!, plante sirlbatice tle, 514 viloziLatea la, 60-l-601r Verbascum ttustriacum, 487
448,45E--459

cularitir!i,

646

cll

293,

carac lcri slit' ir pllrnLtrior,

.i132

Verbascttm blattaria, 458

9i

Verbascum lgchnitis, 458, 487 Yerbascum nigrum, 48i Yerbuscum phaeniceuttt, 459, 488,

ar itittrtt lrrcuspi.s, 336

clurata sa variabill. 626

la nalbir gi ttrtr;cltLti, 133{i la G,ercutirutt pratensc ;i la crizitntetttit, 3:17--3ii la trirntlaf ir, 325, 3:-t8 - 3 10 la Dicuttltus lttu'l.t rttts, glrroaf a obignuitir ;i l a .,'alictaLeu ,,1)ittii", llr itricgtttrca ;i lit gttra leultti, :l1t), 341 I:r micslrndrit, cicl:ttrtett, Aetuttlrcrct bietutis' GluLlioltts coluilii, Ittcltsicr 5i .1ftraDi1is ictlopa,
3-10

Verbascurn fltapsus, 458, 487 Verbina, oliginca sa, 322,

albd, sensibili la Inani' 564, 652 pllirea celor de cttloare inctrisl, 565' 652 efectele contli!iilor de viali schirnbati astrpra,
516

\rerlot, despre drdcila cu frunze de culoarre

318-319 bori,319-320

547

inchisS,

nro;tenirea parLicttlaritri!ilor frttnzi;ului

la

ar-

la,It'utrzigttl a difet'i!i arltori,

3'11

listari ratlict"tlat'i la Phlorc ;i drircilit, ll-ljt pliu luberculi llt carLofi, lrid., 34:i la tlirlie, l)'14 lrrirr-btrlbi la zantbile, Itrrutophllllunt rnittiuttrrrt qi lalele, 3'15 la 'l'igrirliu conclifl,tra, 345 - 46 Ia IIenteroctIIis, ibid., 315 -46 cazr.rli intloielrtictt, :j 15, 346 7 la Cglrsu.s ntlunds, 3'16-350 rczurnat itl obscrr-ir!-iilol clesprc' 360
cle

crilrtogamc,

34'2

producerea de 1?osa cannabifolia pritt varialia vegetativti din Il. alba,34O

varia{ia vegetativI la

tresiguran!el eleditir!ii, 385 Ia florilor albe, 386 florile pelorice de Linaria, 418
llct'sistetr

varigaIia flunzelor, 3.12 culorile lalelelor, 345

ralie Irifoliuta,

341

tendin!a florilor dungate citre

coloritului,428

uttif orruittttea

treincrucigarea rcciproci a antttlritor plante

Variega!ia, ft'unz:igulrti, 31'2, 516--517

YarieLili :i sitecii asetninitoarc dinlre, 16-17.

ti'atrstot'tttare

lnmdite, 4-16 sterilitatea priruttlci cu calicii colorate,

despre

515

709 - 710

tl Ior i,t

spr'trii. 16

anorrnale', 711 clourcstice, irt'oriuse trclltat' 773

-17

flori prolifere fecunde' 515 despre tisa irlandezri, 574 deosebirile la Camelia, 582 ef ectul soltrltti asupl'a clpgunilor variegati,
602 647

VirsaL.

685 -- 686

Varus, clcspre la!ele riotttestir:e, 2l'l!)

variabilitatea corelati la plaute,

clot-ues-

tic, 17 i Varza, 278 - 28() varietili cle, 278

desprc gairrile sirlbatice, 18- 19 itrcrucilarea titagltl'ttltri salbatic ctt cel

Verruca,415,700 Vertebre, caracterele lor

la ra!e, 243,
numd.rul

la iepuri, 105-107

unitatea cle caracter l:r florile gi sirrrrinla de, 278

cultivatl de vechii celli,

279

;i caracterul lor la glini, 228-230 variabilitatea nunrirului lor la porc, 69 Vertuch, vezi Putsche
,rVerugas", 604

numirul gi varialia lor la porurnbei, 744-717

244

clasificarea varietl!ilor cle, 278

170

INDEX

\-everi{ele. in geneltrl sterile in cailt.ivitatc,

Ver-eri{ele, zburlitoalc, rcprodncindu-se
502

Yespucius, cullivarea strirvcche

in Brazilia,

in captivitate,
vie

501

2681
rr

\riberl, expericntcle lui, cu cultivarea vifei de

din serninle 289

prof ., despre polidactilisnt, 381 influenla formei bazinului martrci asul)ra capulni copilului, 657-8 \rulpea, sterilitatea in captivitirte, 501 Vulturul de mare atacind giiinile negre, 565

Vrolik,

I'rcia sa{iuc, frunzlrli!ir transforuratt"r intr-un circel la,

094

I'ibttntum opulus, 532,

6:16

t1'

Yicunas, selec!ia

,,Vidra" oile, Yidla, 5{)1

la,

5-lti

clin Ilassachusc'tts, 87

\icirnii de nrdtasc, varia{iilc lor, 2ir6-261 plotlucinrl gogoa;c allte, nrai pu!in la lloal:i. 652
605

Wade, pleoapele clzute transmise, 378-379 Wagner, Moritz, ciinii orientali, 570-71
scnsibiltr

Vilozilatca, plirntelor, influen!irlir dc uscirciune, 604Vilmorin, cul[ivaleir nrorcovrrlui srrlbatic, 281, 604-5
tresiguranfa t'retlitir!ii
385

Wahlenberg, despre reploduccrea plantelor alpine, prin muguri, stoloni, bulbi, eLc, 519 ,,\Vahlverwandtschaft", a lui Giirtner, 528 Walher r\., despre c[sritoriu intle rudc, 365 Walker R., reversiunea la bovine, 19 \Vallace A., R., desprc originea multipLi a ciinelui,
despre mogtenirea polidactilisrnului,
32
3813

culorile lalelor, :iil5

la balsrrur ;i

Lrandafir,

30-

calaltrica qi T'auetes signata, 386 387 -

experienIe crr valicLalile pitice tle Saponaria

despre variabilitatc,

'-

despre un cal dungat iavanez, 5ti despre condiliile de viala ale anirnalclor sirlbi-

ticite.

39.3

Reversiunea

flolilor prin dungi si pete,

1-189

402

modificalea arlificialil a penajului pirsililor, 607

despre 700 despre reversiune, 712 despre limitele rnodificririi, 71ll
507
:]2()

- 99 fluturii polirnorfi,

Vinca

Viola lutea, flori diferit coloratc la, 368 Viola tricolor, reversiunea la, 397 Virchow, pt'of." despre r:re;terca oaselor', 619, despre proliferarea celulari, 620
inclcpentlenta elcmentelor corpului. 680 despre teoria celularit. 681

l'iola, specii

minor, sterilitatea, la,

de,325

519

Wallace, Dr., despre sterilitatea sfingidelor cclozate in

toamn[.

688

\fo'alsh

Wallich, Dr., despre 7'ltugu petulula sau f iliformis,

prczenla liene 681

desprc
688

afinitirli speciale alc fesuturilor, 686 originea cxclescen!eIor' gi tunrorilor polipoide,

plmlui ;i a clintilor in tumorile pril in clcer, (i9.tr

ova-

despre galc, 609-10 legea sa a variabilitirf ii cgalizatoure, (i64 665 \\ralther, F. L., despre istoricul ciinelui, 24

B. l).,

despre atacurile inscctelor, 3()7

Waring, dl, despre sterilitatea individualir, 511 \Yaterer, dl, producerca spontanir de Cgtistts alpinolaburnum, 349 Waterhouse, G. R., despre coloritul de iarnii a lui Lepus uctriabilis, 97-98 Waterton C., producfia de rninji flrl coadir, ir2 despre domesticirea rafelor srilbaticc, 239 despre sirlbirticirea ralelor silbatice metise, 40!) dobindirea caracterelor rnascrrline dc cirtle o

despre incrucigarea reciprocir dintle zebrr bovinele obi;nuite, 75-77

Ei

Virgil, despre selcc!ia senrin!elor clc cereale,

544

2i-1,

despre bovinc

Virsta, modificirrilc la arbori, dcpendente cle, 3-16 ca fiind in rapolt cu pangeneza, 693 Vi[a <le vie, 289 - 291 cu frunze de ltirtrunjel, rcversiLrnea ci,341 - hibricl de grcf ri ltrodus prirr oculatie la, 351 lloala ci inllucn!atir cle culoarea strugurilor,
564

;i oi, 544

giiinir,

.tr113

\Yatson,

influen!a climei ctc., asul;ra varic'tiifilor

60-1- 605 extinderca retlusir a culturii de, 629 aclirnatizarca cri in Antile. 633 Vitus uinifera, 289-291, 333 I'iuerra, sterilit:itea unor specii cle, in captivitate,
476

565 de,

- originea prunului, 302 varia{ia la Pgrus melas,

ze;ti,2ti8 desple lipsa cle variirlie Ia buruieni, 213

306

I{.

(1., tlspre pomii fluctifcri

silbatici

engle-

5()1

despre Viola amoena Si tricolor, 326 despre revcrsiune la varza creall scofianir, 398 fecunditatea lui Draba sgluestris cultivatl, 512 despre plantele britanice distribuitc in general.
611

Vogel, varietirli de curmal, 585 Vogt, despre indica{ii tle dungi Ia pni negri de pisicir,

Watts, dra, despre girinile sultane. 195 Webb, Jonas, consanguinizart'.a la oi, 470
Weber, efectul formei bazinului rnamei asupra capului

Volz, despre istoricnl ciinelui, 24 istoricul antic al griinilor, 210 ra!ele clornestice necunoscute cle Aristotel, 239 bovine indierre tlimise de Alexandru in llace-

copilului, 657
Wedderburn, dl, corelalia dintre dinli ;i piir', lMeijenbergh, despre partenogenez:a, 674 Weir, H, parturilie numeroas[ de porci, 4613 Weir .Ienner, desprc priunul ldcuit, 250
(i-15

istoricul inmul!irii raselor, 576-577 Von Berg, despre \terbascum plrueniceum, 626 Voorheim, G., cuno;tin{ele sale rlespre zambilir, 359,
582

donia,544 asinii rnenliona!i in biblie, 544

iapa ;i quagga, 365 silbdticia hibrizilor scatiului, 410 Weistnanrt, prof., r'eversiunea produsir de condilii anormale, 413

INDEX

iit
Woodbuly dl, incluci;alea albinelol de stup comune cu ccle ligurice 256, -17.S variabilitatea la albinc, 256 Woodn'ard, S. F'. dcspre nrolu;tele palc[icc,-586 \\iood, \Yilloughb5., reversiunea cauzatii clc incru\Yooler \\'. ,\., tlc;pi'cr puii iepurilor de I{irnalaia, 9ti pelsistenla calicinlui colorrrt Ia un l)olganlhus incruci;at, 322 \\'t'igltt, .I., pLocluctrrea clc vitei schilozi rle. ciitrc bovinc Sholtholn, .169 despre selecIia la bovinc, 539
ci;are,.106 despre bor-iuele d-lui Bates, 4tifi

\Ycismanu, pi'of., izolarea, 600

flutuli dinrorfi,

608

Nestern, lorclul, modificirlile efectuate de, la porci, 73, 4i2, 86 Westfalin, purceii duugati din, 71 Westrvood J. O. despre flolile pcloriccr dc CulceolLtria,
658

cauzele r.ariabilitir!ii, 61t'i

Wctherell, cll, dcslllt nro;tenilca nrutilirlilor,

Whatel5-, rrlhiepiscopul, tlespre

:J9().

tirzie a pirclucclului, ll21 Whitey, rlna, desprc scrtttrelc de pe virrrmii tlc trtlitasc,
desprc {lutulele vicrmelui cle mirtasc, 26() White, dl, rcgc'nerat'ea rlc tlegctt' supt'allurr)crarc drtyli

altoilca lirnpulit' ;i

258 I

antputare, li84 timpul ocupat pe:ntlr-r contopirea de rasei incluciqate' '142 White Gilbert, regimul \:egetal al ciinilor, 625
,,1

Wichura, NIax, dcsprrc silcii hiblirle, 'l 2, Jlt2, 5114 analogia tlintre polenul plantelur culLivate de demult pi al hiblizilor', o95 Nicking, dl, nro;tctrirea caracterelor' plinrare ale lui Ooluniltu llbirr lrr porunrlreii rncti;i, 17i>
prorluccreir unui cu1; alb la jucirtolii migdalii,
511

efectul consanguinizirrii apropiate la porci, J72 dcgenerarea cocosilor de luptl prin consartguitrizarc aproltiatir, 475 \\'rigltt StrcLhill, despre dezvoltarea hidloizilor, 679 ir0 \\I5'matr, prof., dcsple bovinclc Niata si desprc o clcfrtr'malie similarir la mot'un. tiO ' dcspre porcii cle \-irginia, 5()13 piscutul sub a1rl, 625 26

\
Xcrtofon, despre cololitul ciitrilol de vinirtoale , 55tl Ximeues, cartlinalul, rcgulele pentru scleclia berbe-

Wicksted, cll. despre c:rrzuri cle stcrilitrrtc indivitlualir.

445

\Yiegmann, incruci;area spontani

albastrc. 359

a nrazrirei albe
,181

gi

cilor, 5i5

incruciqarea varietirlilor de valz:-r,

clespre contabescctrl

\Yight, dr, despre stcrilitatea plantelol reproduse plin

rnuguri, etc., 5113 Wilckcns, clr, efectttl fccundiirii antcrioare, 365- 6ti rasele alpine, 622 urcchilcr pleo;tite, G23 --624 corclalia dintre pir gi coalne, 6,1"1 Wilde Sir' \Y. R., aparilia lui -IJo.s lronlttstts ;i lonqi/rons in locuinlelc lacustre illilnclcze, 75 alenlia acordati. rle vechii irlanrlezi raselol de
animale,
54-1

ii,

5I

-l

Yarrell, dl, deficienla dinlilor la ciinii gola;i,

despre ra[e, 2-10, 590

Yahu, numele pot'umbelului in Pt.r'sia, 1li7

3tJ, ti-l4

Wilrlman, despre dalii, ir55, 601 Wilkes, cpt., despre intblinzil'ea porumbcilol polinezieni, 509 51 0 Wilkinson .L, desprer bovincle incruci;ate, 456 Williams, dl, schinrbarea penajului la o griinai de I{anrburg, 219 Williams, dl, incruciEarca rcciprocir a citpqunilor, i3{J9
Williamson, cpL., degenet'area ciinilol iu lndia, 4t) despre nrigalii mici inclieni, 59-60 coronaria, prin selccfie, 543 rlesple porumbeii
clespre

culoat'ca albi et giscatrilor. , ibitl, 218 valiafiile la pe;tii aurii, 254, 255 tlobindirea penajului rnasculin clc cirtre

caractercle gigLci dotttestice asctntirtirtoare ircelora ale lui ,lnser albifrons, 24r\
f

ni!i,

rizii-

-411t

penajd dneparilil )n npI)fitatc,

despre clingo, 591

efectul castlririi asupl'a coco$ului, .11:i, ,41-1 reproclucrrrea ciocilliei in captivitate, 504
50E

Yilliamson, Rev. \\''., calitatea bittutir la Anentorte \\:illughbv F-., despre porumberii pitali.
clesprc un porumbel rotat, 180
137

Youatt, dl, istoricul ciinelui, 24 varirliile pulsului la t'asclc de ciini, 38- :i9 susceptibiliLatea ciinilor Ia boli, 38-39 tno;tenirea gu;ei la ciini, 3ti0
despre ogar, 37, 42 despre cockerii ,,I{ing Charles", despre prepelicar, ibid., 359
l3ir9

jucltori, 181
181

dt'spre porurnbeii barbi gi cilitori, 183 despre ra! r cu cioc lncovoiat, 23,-9 Wihnot, dl, dcsprr: un curcan rnascul cu crcastii albi,

trtrbit. ibid.,

despre rasele de cai, 49 variaf ia numlrului de coaste la cal, 50 mogtenirea bolilor de cal, 380-381

51

introducerea singelui oricutal la caii englezegti,552, 553 despre bovinele albe din Jara Galilor, i7, 540 arnelioralc.a raselor engleze;ti de ovittc', 82
coarne rudimentare la bovine

in privinfa culorii, 3{)7 Wilson B. O. fecunclitatea hiblizilor din bovine

cocoa$e

252 reversiunea oilor

;i obignuinle in Tastnania, 75-7i \Vilson, dr, dominanla pisicii \Ianx asupra celei
cornune, 424

cn

fitrii coame. titrere.

Wilson, ,Iames, originca ciinilor, 2'4 Wilson dl, despre dorninanla transmiterii la oi, 42i
dcspre reproclucerc:r taurilor,
5.10

416, 635 despre bovine incrucigate, ,156, ,tr70 despre bovine longltorn Bakelvell, 4ti8 selecfia calitililor la bovine, 5,10 degetrerarea bovinelor prin neglijenli, 572 desllrc craniul bovinelor firrir coulne, 650

i72

INDEX

Youatt, tll, inlocuirea bovitrelor longhorn cle cltre

cele shorLhorn, 719 despre oile de Angolu, ,3-l despre lina oilor, 25 corelalia tlitttre coal'ne gi linil la oi,
adaptarera

t,

.S

cfccLul selec!iei incon;ticrnte asuplr oilor, 552 reversiunea oilor de Leicester cle pe clealut'ile I-arnmelmuir, 562
despre oile cu mai multe coarne, reducerea osului la oi, it7 I
6I.,1

oile exoticc din grirdina zoologicit, lJ5, 627 aparilia coalnelor la rascle de oi ftilir coarne' 396 despre culoarea oilor, 1397 despre consanguinizat'ca oilor, 470 desllrc berbecii nrelino; din Clcrtnlttria, 5-10

coarnele oilor valahe,

lasclor de oi ltr clinri. 9i pa;uttc, flJ

.S

Zantbezi, purceii dungali dc, 71 Zarnbila.328-329 r-aria!ia tnugut'alit la, .'l'1'tr

iribrid de grcfri pt'irr unirca

de, li51

junrirtitti de buli,

de cilrc, 9E Zca allissimtt, 2i7 rnul1s,2i5'-276

Zanrbos, rneLisul, caracLerul lui, 419 larco J. G., itrLroclucerett it:purili.tt'

itlba, rcplodusi scxuat., 38f) ro;itr, 565, (i52 varictir!i dc, sc I'ecullosc dupir bulb, 5ii2

la I'orLo Sauto

persisten!a caracterlrlui

din lirrile rnuntoase.

la rasele de

lebu,

73

auitrlale

dotrtc.sticitell

.122

inclucigalca

lncetineala ploclucerii rlc rase, 57Li pasagiile din biblie in le$dturi cu cre;tet'ea animalelor, ,1[)8 Young J., despre iepurele belgian, 93 Yule, cpt., despre o familie piloasii birnani, 133, tll5

despre consanguinizare, 467 despre forta sclecl,iei, 539 -510

75- 7t'i. .161 Zebta, hibrizi der, cn ini-rgalul gi iapa, -ltlti

Zeplryranllrcs cartt! itltr, 51.i

lui, 7ir lui l'ccttncla cu borrinclc

('uropcllr',

Zirrtnia, crtlliv:rlea ei, 51)0 Zollinger, despre lalele pinguin tnirlacze.

Zoospori, diviziunea lor

la algc,

211

6El-r

,rZo1t|'-Taube", 1li5

NRAri
.P's,
74
| 5f)

jry,rl
I de jos
I

-!'l

lo"-{-'-:

j9__v_o
II

_..iti
indes

din
e

Ilindcr Tratatul lui J. l\[. Eaton, ecli[ia 1958, p" Zg.

tdi

-!ina

de jos

rlitu

'Ir.rl.:rtul lrri .t. M^ Eaturr

rii

l3:i
l-r(i8

de jos dc
strs

lll:n K ind I';riul gltrrlui leulorr

[i;r l gr-rii, p. 7g
l\IankincI

i)ulr)I.r;lui
'J

I)lriul grlrrlui lui

[,'errInr,

c,

11102

Tehnoredactor
Dal ta cules 0?.06,1962- Bunil'e tipat
EArfi,e oelintl i,tusttotrdi,
Col,6

ELENA PREDA

20'04'1963' Apdtut 1963'

Iltai

6350 cs'

ite 100 slrnz 8p10x860' col'l eili'totdqlc 74'76' pentru bdbl'doteaill'e mort 576'tl3' ile fipor 101,60. A 080611962' C' Z'
C.

Z.

penttw biblioteci'l'e

ni'ci 575'4

rrt' 2s'25 Intreprtntlerea Poligraflci nr' 2' Str' Brezoianu

Bucuregti

B. P. B' comenda u'

2662'