-"^Srs'
©fer
TRANSILVANIA.
3
•j^ Acesta foia ese
cate 3 cole pe luna j
si costa 2 fiorini v. a . \
pentru membrii a s o - I
ciatiunei, era pentru
nemembrii 3 fr.
Pentru străinătate I
1 galbenu cu porto j, Foîa Asociatiunei transilvane" pentru literatur'a romana
«(v, poştei. Qf y
wK
jtf^V^
"
-i/a^c».
si cultur'a poporului romanu.
Nr. 21. Brasiovu 1. Novembre 1872.
S u m a r i u : Theoriile lui Darwin. (Fine.) — Avramu Iancu. — Colectiune de diplome istorice transilvane. (Continuare.)
cesu verbale. -— Contribuiri iu favdrea fondului de academia. — Bibliografia.
Theoriile iui Darwin.
(Fine.)
P k n a aci ar m e r g e cumu ar m e r g e cu theori'a
lui D a r w i n , ea inse dk in greu m a r e a t u n c i , candu
este vorb'a despre eminentele facultăţi ale spiritului
omenescu, la care nu se apropie neci-una d'in cele­
lalte specii. L a s ' ck criticii theoriiloru lui D a r w i n
combătu cu destule a r g u m e n t e ehiaru si analogiile
physiologice d'intre O m u si acelea animale, pe care
L i n n d si dupa elu alţii mulţi le coprindu sub no-
menclatur'a de P r i m a ţ i (Primates), precumu sunt
S i m i e l e si S e m i s i m i e l e * ) , dara apoi in cktu
p e n t r u facultăţile spiritului o m e n e s c u , insusi Darwin
recundsee precumu se si cuvene se faca unu filosofu,
ck intre mentea si preceperea unuia d'in dmenii celi
mai selbateci si intre preceperea simiei alu cărei or-
ganismu e relative celu mai perfectu, differenti'a este
immensa. T o t u Darwin constata mai d e p a r t e , ck
acea differentia ar remanea totu asia de mare, inca
si in casu candu de ess. unu G o r i l l a ori una alta
Simia s'ar potea domestici si dresi-cumu civilisa, bima-
dra cumu se intempla cu canele in comparatiune cu
fratele seu celu selbatecu, adecă cu lupulu. Aici dn.
Darwin mai aduce unu essemplu despre dmenii nu­
miţi F u 1 g i a n i , pe care densulu ii tiene de celi mai
selbateci d'intre tdte popdrale p a m e n t u l u i ; cu tdte
acestea densulu nu s'a potutu minuna de ajunsu" candu
a vediutu, ck d u p a dresi-care conversatiune ce avu-
sera acei b a r b a r i . cu europenii, s'a convinsu de plenu,
ca dispositiunea si facultăţile spirituali ale acelora
selbateci semenâ cu ale ndstre. D u p a acestea inse
D a r w i n se reintdree totu la hypotesea sa, ck intre
O m u si Simia au trebuitu se mai essiste alte si alte
fientie organice câ varietăţi si pdte câ specii, care
drecandu voru fi implutu golulu acelu m a r e ce se
vede astadi, de ess. intre O m u si G o r i l l a , ori intre
O m u si G i b b o n u . Aci inse'i talia in vorba criticii
reflectandu, ck scdl'a lui Darwin de una parte con­
funda I n s t i n c t u l u cu facultăţile spirituali, cu Men­
tea, cu priceperea, cumu şi ck I n s t i n c t u l u i se
dk definitiune falsa, dra c a n d u D a r w i n vorbesce de-
,spre „ p o t e r i l e s p i r i t u l u i , " nu spune curatu ck
*) Moimele seu maimutiele si diumetate maimutie.
1 Abonamentulu se
face numai pe cate
1 anu intregu.
Se abonedia la Comi­
tetulu asociatiunei in
Sibiiu, seu prin posta
seu prin domnii c o ­
lectori.
i/V®5l
Anulu V.
Pro-
ce intielege densulu prin acestu t e r m i n u ; ck-ce ddca
elu intielege prin poterile spirituali R â t i c n e a , a-
tunci elu voliendu se afle analogii mai inalte intre
O m u si S i m i a , c o m p a r a I n s t i n c t u l u cu R a ţ i u ­
n e a , care sunt duoe lucruri ce differu in essenti'a
loru. E r a deca Darwin dicundu „ P o t e r i s p i r i ­
t u a l i , intielege totu numai I n s t i n c t u l u , atunci cade
in alta e r r d r e , pentruck in acestu casu differenti'a
intre Omu si animale neci-de cumu nu ar fi ceva
„immensa," pentruck mulţime de animale intrecu pe
O m u cu agerimea si fineti'a instinctului; de aceea si
renumitulu Cuvier sustienuse teşea, ck I n s t i n c t u l u
si R a ţ i u n e a stau in proportiune i n v e r s a ; cu cktu
adecă este mai ageru instinctulu, cu atktu raţiunea
e mai pucinu desvoltata si vice-versa. Deca scdl'a
lui Darwin ar c o m p a r a de ess. i n s t i n c t u l u pesci-
loru cu alu simieloru, si m e n t e a dmeniloru selba­
teci cu mentea si cu r a ţ i u n e a filosofiloru europeni,
atunci acea comparatiune ar avea l o c u ; era a face
punte dela instinctu animale pkna la raţiunea des­
voltata si inaltiata a omului, semnifica a voii se treci
preste abissulu celu mai fiorosu. D n . Darwin se tiene
strinsu de espressiunea sa ecuivoca, dubidsa „poteri
spirituali." D a r a care este originea aceloru „poteri
spirituali," unde se incepu ele, la care fientia orga­
nica, pentrucâ se ajungă totu perfectionanduse, pkna
ce in capatien'a omului se prefăcu iri r a ţ i u n e ? în­
suşi dn. Darwin recundsee ck a desperaţii cu totulu
de a potd petrunde inapoi pkna la prim'a origine a
„poteriloru spirituali." Essemplele pe care le aduce
Darwin spre a constata „poteri spirituali," de ess. la
Chimpansu, O r a n g s. a., sunt in sene m i n u n a t e , ele
inse totu nu probedia mai multu, decktu numai ck
acelea animale au unu instinctu fdrte ageru. Asia
de ess. maimutiele se ferescu fdrte bene de diversele
si numerdsele pdme venindse care crescu sub climele
tropice. P r e a b e n e ; inse aedsta este numai insusire
negativa in vidti'a l o r u , in cktu adecă se sciu feri;
dara d'in tdte simiele ckte sunt si voru mai fi in
lume, nu se va alege neci-unu botanistu si pomologu,
neci-nnu farmacistu seu medicu.
D e altu-mentrea, celu care voliesce a proba u r m e
de raţiune omendsea la animale, va face fdrte bene,
ddca nu se va indestulâ numai cu essemple, fia acelea
ori-cktu de minunate, culese dela cani, simii, albine,
41
 — 242 —
furmîce, castori s. a. s. a., ci trebue se faca nease-
menatu mai m u l t u : se supună la analisa filosofica
tdte asia numitele „poteri s p i r i t u a l i p e n t r u c â se se
cundsca curatu, ce este i n s t i n c t u si ce este mente,
p r i c e p e r e , raţiune. Inse cu acdsta problema fdrte
grea, Darwinistii se ocupa fdrte pucinu.
Omulu are c o n s c i e n t i ' a d e s e n e , fia-care
omu scie ck elu este Elu. O au si simiele, cânii e t c ?
O m u l u are limba articulata, in care vorbesce si ra-
tionedia. U n d e se pdte numi limba sbieratulu simiei,
latratulu cânelui, urletuln lupiloru?
Omulu are m e m o r i a , care ajunge adessea dela
etatea de 8 0 — 9 0 de ani pkna indereptu la etatea
pruncdsca de p a t r u ani. C a r e este memori'a ani-
maleloru celoru mai d e ş t e p t e , de ess. a elefantului,
a cânelui, a calului? F d r t e mărginită, u m b r a de me­
moria. N u cumu-va 'ti pdte invetia canele macaru
diece sententie pe d'in afara? Omulu inventa mii si
millidne de lucruri n o u e ; animalele ce inventa ele?
Omulu are facultatea minunata de a imita totu ce
vede si aude. S u n t unele paseri care imita de cdlea
pkna cdlea ckte u n a voce omendsca sdu ckteva to­
nuri musicali, ele inse facu acdsta fkra câ se pricepa
nimicu d'in ce au imitatu, si r e m a n u cu a t k t a , fkra
câ se arate v r e u n u progressu. Dk Orangului ori
Gorillei unu instrumentu musicale, fa'lu se'ti essecute
vreuna aria pe clavîru seu pe vidra, dupace te va fi
auditu pe tene fia macaru si de u n a miie de ori.
D a r a u n d e vei p u n e admirabilea potere a imagina-
tiunei omenesci, vivacitatea fantasiei lui. Se dice ck
cânii inca visedia candu dormu, de unde se inchiaie
ck si ei au facultatea imaginatiunei. D a r a ddca acea
u r m a de imaginatiune a fostu produsa numai prin
vreuna bătaia buna, ce luase canele dela omu sdu
dela alti c a n i ? E l u nu'ti pdte spune. D a r a fa pe
canele teu câ se'ti c o m p u n ă ceva ce ar semena câ
poesfa, sdu unu instrumentu ori-cktu de grosolanii.
N u avemu in tdta natur'a. unu singurii essemplu, câ
vreunu animala se fia facutu v r e u n u instrumentu,
(unelta), fia spre ori-si ce scopu. Bene se ne inse-
m n a m u acdsta i m p r e g i u r a r e , pentruck ea merita cea
mai de aprdpe attentiune. Animalele care producu,
ckte ceva, de ess. albin'a fagurii si mierea, furmicele
mosiurdiele cele arteficidse, castorii casele loru, pas-
serile cuibulu e t c , facu totulu numai cu instrumentele
date loru dela n a t u r a si provediute cu instinctulu
necessariu conservarei loru. N u asia o m u l u : elu de­
parte de a se indestula numai cu manile si cu dentii,
câ unelte si arme, a inventatu si mai inventa mereu
instrumente nenumerabili si uneori mai asia de ad­
mirabili, precumu sunt cele date dela natura. Omulu
imita natur'a intru tdte, caută d u p a legile ei cele mai
a s c u n s e . O m u l u a invetiatu a se a p a r ă p k n a si de
trăsnete prin apparate ce a inventatu elu iususi. P e n ­
tru ce nu scie neci-unu animalii se'si faca focu spre
a se incaldf candu stk se degere de frigu chiaru in
midiuloculu padurei, si pentru ce nu scie se'lu stingă
candu l'au aprensu omulu sdu vreuna potere a na-
t u r e i ? Pentruck animaleloru le lipsesce cu totulu ra­
ţiunea. Animalele in locu se se scia folosi de foeu,
mai virtosu fugu d e , e l u . Asia le dictedia instinctulu
loru. Darwin recundsce ck pe langa facultatea de
a vorbi, pe langa limb'a cea articulata ce o are omulu,
cea mai m a r e inventiu'ne ce a facutu elu in cursulu
miriadeloru de ani, este — F o c u l u (Iguis). Omenii
celi mai selbateci d'in fundulu Americei, alu Austra­
liei si d'in insulele cele mai indosite ale Oceanului,
sciu ce este foculu si se foloseseu de e l u Asia dara
v
inventiunea si intrebuintiarea focului la Omeni este
u n i v e r s a l e , adecă comuna toturoru dmenilorn in
tdte părţile pamentului. D'in c o n t r a , fric'a de focu
este comuna la tdte animalele. Se meditamu de a-
prdpe asupra acestei impregiurari; dra intr'aceea Dar­
winistii se faca bene, ^şj^ se ne spună, ck deca Omulu
descende in successiiine immediata dela celelalte animale,
ddca protoparentii lui sunt asia numiţii Ascidiani,
vermi, rîme, pesci, brdsce, sierpi, paseri, patrupede,
pkna susu la nu sciu' ce animalii simia, atunci cumu
s'a intemplatu de omulu si-a perdutu instinctulu de !
a fugf de focu si a castigatu una alta facultate tocma .(
oppusa, de a inventa foculu, de a se incaldf la elu,
de a'si ferbe, cdce, frige la e l u , de a topi cu ajuto­
riulu lui pkna si metallele etc. U n d e vedi aci co­
muniunea instinctului animaleloru cu alu dmeniloru?
Simtiulu morale, conscienti'a Omului.,
Aici scdl'a lui Darwin dk de greutăţi si mai mari
decktu au fostu cele intempinate pkna la punctulu
acesta.
Darwin insusi spune curatu, ck „elu subscrie cu
ambele mani sententi'a aceloru auctori erudiţi, carii
sustienu ck d'in tdte attributele in care differu dmenii
d e animale, simtiementulti morale sdu conscienti'a este
de cea mai mare importantia. T o t u Darwin subscrie
si cuventele lui M a c k i n t o s h carele a scrisu, ck
simtiementulu morale essercita cu totu dreptulu su-
premati'a sa preste o r i - c a r e altu principiu alu ac-
-
tiuniloru omenesci, ' apoi adaoge, ck conscienti'a, ck
simtiulu morale se pdte esprime si coprende intr'unu
singurii c u v e n t u : T r e b u e (Oportet), adecă trebue
se faci sdu se lasi aceea ce'ti dictedia conscienti'a;
datorintia, oficiu.
T o t u asemenea Darwin citedia cu admiratiune
cuventele lui K a n t : „Datoria (morale)! idea admi­
rabile, care nu lucredia neci prin adulatiune desidrta,
neci prin amerintiare, ci numai prin sustienerea purei
legi in sufîetu, si asia, de si nu'si stdrce totu-deauna
ascultare, insufla inse respectu, de inaintea căruia ori­
ce pofte, inca pe atkta de secrete, amutiescu."
Profundulu cugetatoriu I o h n S t u a r t M i l l spune
curatu lui Darwin, ck simtiulu morale alu omului nu
are a face nimicu cu instinctulu animaleloru, si Dar­
win nu cutedia a'i contradice.
„Conscienti'a este singurulu monarchu alu omu­
lui, care nu e obligatu a se supune la neci-unu do­
mnitorul p a m e n t e s c u ; ea este sacrosanta si stk mai
pre susu decktu tdte legile omenesci; ea depende
 — 243 —
numai dela C e r i u , era anctoritatea sa este in ade­
veru, divina, inviolabile."
R e l i g i u n e a p o s i t i v a la scdl'a lui Dar­
w i n . E l u insusi nu combate de-adreptulu religiunea,
tractedia inse despre densa numai câ in fuga, recu-
noscundu atâta, ck religiunea ar fi midiulocu destulu
de b u n u spre a influentia si respective a inaintâ prin
ea civilisatiunea intre dmeni. D a r w i n atenge pe scurtu
si credenti'a in Divinitate, si immortalitatea sufletului.
Intr'aceea adepţii lui Darwin, si a n u m e celi d'in Ger­
m a n i ' a , m e r g u multu mai departe in negatiune. E i
adecă sustienu, ck dupace universulu si totu ce es-
siste intrensulu este numai resultatulu seu productulu
unei legi eterne, drbe, nestramutabile, atunci ce ne­
cessitate s'ar mai simtf de unu Creatoriu a tdte. Asia
d a r a atheismulu leitu. Acea scdla inse uita ck chiaru
acea lege a loru presupusa câ drba, tocma drba asia
cumu si-o imagina e i , trebue se aiba unu auctoriu.
Mai in s c u r t u , atheistii moderni se încurca si se
p r e n d u ei inşii in cuventele l o r u , in sofismele loru,!
intocma câ si atheistii eliniloru si câ celi d'in seco-|
lulu alu 18-lea. Se observamu inse bene, ck in .si-"
nulu I n t e r n a ţ i o n a l e i , ai cărei representanti se
a d u n a r ă dilele acestea la H a a g ' a in Hollandi'a, inca
a inceputu a se pi*opaga una specie de atheismu,
precumu se p r o p a g a si intre Cosmopoliţii si intre
Murarii-liberi d'in tempulu n o s t r u , precumu in a-
celea societăţi nu se. p r o p a g a s e " mai inainte.
U n a alta r a m u r a seu secta a scdlei lui Darwin
nu nega ce e dreptu, neci essistenti'a Divinitatei, neci
immortalitatea sufletului, de aceea ei acceptară si unu
feliu de religiune rationalistica, sdu deca voliti natu­
r a l e ; ei vedu in creatiune pe creatoriu si se inchina
l u i ; acea secta, inse nega necessitatea ori-carei reli-
giuni positive cu dogme, cu articlii de credentia pusi
in dresi-care s i s t h e m a , si sustienu d'in c o n t r a , cu
H o b b e s , cu maioritatea enciclopedistiloru si altoru
filosofi d'in secolii 17 si 18, ck d'in religiunile posi­
tive ar purcede cele mai multe rele p r e p a m e n t u ;
ceea ce dupa m e n e , semnifica totu a t k t a , câ si
cumu ar dice cineva, ck dela focu si a p a purcedu
cele mai multe rele pre p a m e n t u , d'in causa ck in­
tru . adeveru, foculu arde pe mulţi, si in a p a inca se
inneca destui d m e n i ; dre inse care va fi acelu ne-
bunu, câ se sustiena ck elu in vieti'a sa se pdte lipsi
prea bene de focu- si de a p a ? Reulu este cn totulu
a l t u l u : Omenii nu distingu intre R e l i g i u n e care
inca este fiic'a Ceriului câ si Conscienti'a, si intre
b i g o t i s m u si f a n a t i s m u . Superstitiunea, bigo-
teri'a, fanatismulu religiosu, câ si celu politicu, pre­
face pe dmeni in fere selbatece, degrada humanitatea,
ruinedia tieri si p o p d r a intregi. Deca inse Brah­
m a n i i , Bonţii si Derwişii Asiei causara atktea rele
omenimei, care ar fi dre effectele doctrineloru scdlei
lui D a r w i n ? Deca acdsta scdla recundsce pe teme-
liulu unei legi imaginarie dreptulu celui mai tare,
dreptulu fereloru rapitdrie, atunci de ce folosu ar mai
fi chiaru si religiunea ei cea rationalistica pentru dmeni?
Intr'aceea eu am premissu d'in capulu-locului,
ck nu me simtiu in positiune de a lua in m a n a age-
rulu cutietu alu criticei, si ck singurulu meu scopu
era câ se facu analisea, sdu cumu se dice pe la noi,
recensiunea theoriiloru lui Darwin, adecă numai cktu
se le semnalisediu pentru acea p a r t e a publicului no­
stru carea .se simte in stare de a se ocupa de cur-
rentele ideiloru si theoriiloru, care au pusu d e n o u
in mişcare n u numai pe bărbaţii cei mai docţi ai
Europei, ci inca si pe alte classi a le societatei euro­
pene, pkna diosu in classea cea desperata a proleta­
riatului cetatiloru mari. A m crediutu ck si cu acestu
micu operatu imi implinescu numai u n a d'in datoriile
mele cktra naţiune si patria. Mai departe r e m a n e câ
se apretiedie bărbaţii competenţi, deca temerile mele
indegetate indata la inceputu, sunt intemeliate seu nu.
I n totu casulu credu eu ck una d'in primele, n d s t r e
datorintie este, a privighia, câ dupace a m u r e i n -
t r a t u in societatea e u r o p d n a , unde a v e a m u loculu"
nostru vechiu stravechiu hereditariu, se nu fimu sur-
prensi de neci-una d'in acelea lucrări si prqducte a
le spiritului o m e n e s c u , care p r e p a r a noue prefaceri
si pdte chiaru catastrofe mari in acea societate de
popdra.
Augustu 1872. G. Baritiu.
A v r a m u Iancu.
I n decursulu lunei Septembre alu anului c u r g a -
toriu diariele romanesci si neromanesci d'in patri'a
ndstra anuntiara mdrtea lui A v r a m u I a n c u , cele
romanesci investite in doliu, sdu incai manifestandu
prin cuvente doliulu loru, pre candu mai multe d'intre
cele care se publica in alte duoe limbi, se folosiră
de acdsta ocasiune spre a rupe cicatrici inscortiosiate,
spre a reimprospeta memori'a multoru evenimente
fiordse d'in anii 1848 si 1 8 4 9 , era altele 'si uitară
de a loru demnitate -— deca o voru fi avutu vreo­
dată — pkna intru-atkta, in cktu mdrtea lui I a n c u o
insocira de blasteme barbare. In acelasiu tempu na­
ţiunea dacoromâna d'in totu coprinsulu marelui prin-
cipatu alu Transilvaniei si d'in vecinele comitate de­
spre a p u s u , se simtf petrunsa de dorere generale,
Care se pdte asemena numai dorerei ce coprende pe
dmeni in tempulu unei calamităţi publice. Acesta
manifestare de doliu generale la romani pentru m d r ­
tea lui A v r a m u Iancu este unu adeveratu fenomenu,
apparitiune, pe care ori-ce poporu ajunsu la conscienti'a
de sene, ilu va lua in cea mai de aprdpe considera-
tiune. Au nu era Iancu mortu pentru sene, pentru
naţiunea si patri'a sa inca dela anulu 1 8 5 2 ? E l u pe­
trecea intre n o i , conversa cu n o i , asia e s t e ; Iancu
inse nu mai simtiâ neci dorerile ndstre alăturea cu
noi contempuranii sei, neci mai partecipâ la bucuriile
n d s t r e , candu ni se intempla câ se avemu si noi
v r e u n a intre legionulu de doreri. Si cu tdte acestea,
A v r a m I a n c u mortu pentru sene si p e n t r u societate,
41*
 — 244 —
vietiuiâ in spiritele si in ânimele ndstre ale acelora,
carii amu sciutu se apretiamu meritele lui, zelulu si
amdrea lui pentru naţiune, căreia se devotase, pkna
candu isi sacrifick ei tdta essistenti'a sa. A v r a m u
Iancu mortu pentru societatea contempurana, va vie
tiui in memori'a ndstra si a toturoru generatinniloru
ckte ne voru succede noue, pkna candu istori'a ome-
nimei va mai avea se consemne ckte ceva d'in vidti'a
natiunei daco-romanesci.
I n vidti'a popdraloru sunt unele momente estra-
ordinarie si epocali, momente de vidtia si de mdrte,
candu ele isi lega sdrtea loru de ckte unu nume,
de ckte unu individu, cărui apoi ii urmddia .dresi-
cumu o r b e s c e , la b e n e si la r e u , câ prin unu far-
mecu sdu predestinatiune. Inse totu asia este drasi
a d e v e r a t u , ck numai epocele estraordinarie producu
dmeni estraordinari, precumu si ck numai popdrâ
ajunse la unu g r a d u drecare alu conscientiei de sene
si alu culturei se sciu folosi de asemenea epoce, si
isi alegu seu recunoscu de conductori pe bărbaţi de
aceia, carii au venitu tocma la t e m p u , nu atktu câ
se vorbdsca, cktu mai virtosu câ se lucre, bărbaţi ai
fapteloru, ai actiunei, carii apucaseră cumu amu dice,
a sbe in sene spiritulu natiunei, carii sciusera a'si
identifica interessele loru cu ale poporului si a se
inspira de mărimea epocei in care au ajunsu. In
tempu normale, seu in tempnri de sierbitute si orbia
generale, dmenii actiunei n'au neci-unu r o l u , ci se
născu, vietiuescu si se trecu câ si alţii unu milionu,
fkra câ istori'a se'i afle demni de a se ocupa de ei.
A v r a m u Iancu, omu nascutu pentru acţiune, ve­
nise tocma la tempu, tocma in acei ani epocali, carii
ddca aru fi trecutu preste noi lasandu numai u r m e
de simple adunări, de punctatiuni, deputatiuni, peti-
c a
tiuni si p r o t e s t e , pdte 4 naţiunea r o m a n a ar sta
in acestea dile de cercare noua, inca si mai reu de­
cktu a stătu pkna in a. 1848. Dica inemieii natiunei
ndstre ori-ce voru vrea despre A v r a m u Iancu, elu a
fostu pentru noi unulu d'in acei bărbaţi adeveratu
providenţiali, ale caroru merite pentru libertate toti
fanfaronii d'in lume nu voru fi in stare de ale întu­
neca. E s t e unu adeveru fdrte tristu, ck libertatea in
acdsta lume trebue se se rescumpere asia desu prin
versare de s â n g e ; inse nu avemu ce face, asia merge
pe acestu globu, lupt'a pentru essistentia si libertate
curge neincetatu sub forme fdrte diverse, pkna ce de
atktea-ori dmenii recurgu si la arme.
Calumni'a ce se aude mai desu in contra roma-
niloru transilvani cu respectu la evenimentele d'in
anii 1848 si 1849 este candu se d i c e , ck ei aru fi
luptatu pe atunci in soldulu camarillei, adecă in fa­
vdrea absolutismului. Aceia carii spunu si scriu a-
cdsta minciuna, seu nu cunoscu de locu istori'a ace­
loru ani, sdu ce este si mai p r o b a b i l e , ei 6 falsifica
inadinsu, pentru scopurile loru. Neci-unu r o m a n u a-
deveratu d'in anii 1 8 4 % n'au avutu de scopu a'si
versa macaru u n a singura picătura de sânge pentru
despotismu, ci numai pentru l i b e r t a t e si in contra
terrorismului celui mai brutale si multu mai b a r b a r n
decktu fusese pe atunci cnut'a tiarului Nicolae si car*
baciulu cazacescu. D a r a mai tardfu romanii fusera
insielati? Apoi rogu-ve, care poporn europdnu nu a
fostu insielatu in acelea tempuri si inca multu mai
amaru decktu dacoromânii, cu atktu mai a m a r u , e a
cktu sperantiele si planurile altoru popdra fuseseră
neasemenatu mai mari si mai incordate decktu ale
ndstre. Republic'a Italiei s'a innecatu in «sânge in
aceleaşi tempuri pe stradele Palermei, Messinei, Nea-
polei, R o m e i , Veneţiei; republic'a Franciei isi afiV
mo'rmentulu seu in vali de sânge, in Sen'a, in Algiru
si C a i e n n ' a ; unitatea Germaniei fu sugrumata in m o - .
dulu celu mui barbaru de cktra prussiani in Bero-
linu, in ducatulu Baden, la F r a n k o f u r t n si pe airea.
P r e s t e acesta, istori'a se fia drdpta si se nu uite, cki
unele classi de dmeni esite in largulu lumei cu liber-j
tatea in gura, cu scdrti'a sierbitutei, cu corruptiuneaj
si cu desfrenulu in tdta fienti'a loru, inca nu cunosceaj
de locu ce insdmna libertate, p r e c u m u mai sunt sil
astadi dmeni mulţi, de carii acea vergine sânta ce se]
numesce libertate, fuge cktu mai departe. P'intrej
dmeni de asemenea calibru reactiunea absolutisticaj
prea curendu isi sparge drumu nou, precumu acăsta]
se pdte vedd in tdte dilele. Reactiunea care a ve-j
nitu preste noi dela 1850 i n a i n t e , a fostu generale,!
ea nu a facutu esceptiune cu neci-unu stătu si cu;
neci-unu poporu. Afbra de acdsta pe la noi, terro-l
rismulu ungurescu trebuea se se infrene si infranga '
in vreunu m o d u dre-care, sdu ck bellulu civile era se \.
se intenda, pe ani inainte, pentruck ungurii n'au sciutu j
neci-odată ce este libertatea.
A v r a m u I a n c u era unulu d'in acei bărbaţi emi- V
nenti ai poporului d a c o r o m a n e s c u , carele fusese in-
calditu si petrunsu in adenculu sufletului seu de sa-
crulu focu alu libertatei. Ajutatu de frumds'a stare
materiale a tata-seu, care era unulu d'in dmenii cei
mai avuţi nu numai in comun'a sa V i d r ' a d e s u s u ,
ci preste totu in munţii apuseni, tenerulu A v r a m u câ
studente in Clusiu si câ practicante la cancellari'a
curtei de apellu, avuse cea mai buna ocasiune de a
cundsce fdrte de a p r d p e libertatea si desfrenulu, isier-
bitutea si barbari'a insocita de tdte insultele ckte 'i
place domnului desfrenatu se arunce asupra sclavului
seu. Inca se versase sânge romanescu numai la Mi—
haltiu, pe la finea lui Maiu 1848, pre candu A v r a m u
Iancu celu d'antaiu j u r a s e pe sufletulu s e u , ck acea
fapta b a r b a r a nu o va lasa nepedepsita.. Aflandu-ne
pe atunci mai mulţi insi la Sibiiu, d'in ckti ne-arnu
fostu î'eintorsu dela diet'a rebella d'in Clusiu, ne-a
costatu la „curtea Medeasiului" destula fatiga, pentru
câ se'lu abatemu dela planulu seu de a m e r g e in
munţi spre a lovi" de acolo dreptu in Aiudu, de unde
venise perirea mihaltianiloru, unde inchisesera pe Si-i
mionu Balintu si inca pe alti cktiva romani cu scopu \
de a terrorisa. A n u m e Barnutiu dise lui I a n c u : „ A v e ţ i !
1
patientia, ck veti face drasi vreo horaiada nefericita. " •
A v r a m u ascultk, de si fkra voia. Ce erai se'i taoi>
 — 245 —
elu a fostu omulu a c t i u n e i. Deca lasâmu atunci
pe l a n c u iu voli'a lui, bellulu civile era se se incepa
si in Transilvani'a d'intru odată cu celu d'in Ungari'a
dela asia numitele şiantiuri r o m a n e , dra resultatele?
E r a se le scia inainte totu numai Ddieu. Muscalii si
turcii inca nu apucaseră a veni in Moldov'a si Mun-
teni'a; ei au venitu acolo numai dela Septembre in­
ainte. Ungurii apucaseră a smanci poterea d'in m a ­
nile nepotentiosului rege F e r d i n a n d u V., ei puseseră
m a n ' a pe ckteva regimente si pe vreo siepte sute de
tunuri pe la cetati; cu tdte acestea, ei totu mai era
inca reu armaţi si pucinu essercitati. I n totu casulu,
ddca romanii aru fi inceputu a se a r m a barbatesce
indata d'in Aprile, de candu au inceputu a se a r m a
si celelalte popdra, evenimentele in Transilvani'a era
se ia cu totulu alta facia. I n fine insurgenţii prin
barbarele loru brutalităţi totu aduseră lucrulu acolo,
in cktu romanii se vediura necessitati a se mai în­
griji si de a r m e , dra nu numai de proteste pe la
dieta si deputatiuni pe la c u r t e , dra in urm'a u r m e -
l o r u , adecă dela Martiu 1849 i n a i n t e , grds'a igno
rantia si miseri'a celoru siese generări austriaci ckti
se află pe atunci in Transilvani'a, avu de consecentia,
ck romanii transilvani lasati asta-data de se-nea loru,
neprovediuti mai cu nimicu d'in partea austriaciloru,
isi încercară poterile numai ei singuri in contra tru-
peloru de insurgenţi, care acuma era fdrte n u m e r d s e
si armate neasemenatu mai bene decktu era romanii.
Atunci câ neci unadata d'in secuii, se cerea dmeni
ai actiunei, carii se scia scdte ostaşi d'in pamentu.
Acei dmeni ai actiunei au fostu pentru romani l a n c u ,
Balintu, Axente, Dobra„ Buteanu, Vladutiu, Bradu,
Solomonu, Armatulu, cktiva oficiari dela regimentele
confiniarie si unu frumosu numeru de t r i b u n i , vice-
tribuni si centurioni subordinati loru.
T o t i acei bărbaţi si j u n i au fostu bravi si cu-
ragiosi, toti inspiraţi de mărimea epocei estraordina-
rie, toti decişi a'si da vidti'a pentru libertatea naţio­
nale, inse farmeculu celu mai tare ce attragea pe na­
ţiune, se coprendea pe atunci in numele l a n c u .
„Astadi cu bucuria romaniloru cântaţi. *
P e Ianculu in campfa cu toţii se'lu urmaţi etc. etc."
Acestu cantecu populariu, alu cărui auctoriu e
necunoscutu câ alu celoru mai multe cântece roma­
nesci popnlarie, imprumutandu'si ari'a d'in una opera
italiana, se prefăcu iute in unu feliu de marseillaisa
romanesca, ce străbătu nu numai in munţii apuseni,
ci preste t o t u , pe unde se află sunare de romanu.
T e n e r i m e a d'in celelalte parti ale Transilvaniei care
audia canteculu acesta, alergă la l a n c u pentru câ se
se, inroledie in dstea lui. I n c a si d'in Munteni'a pe-
trunsesera cktiva juni la l a n c u , Balintu si A x e n t e ;
acolo era intre alţii Adrianii (acumu gene^ariu), Dinca
(astadi capitanu in p e n s i u n e ) , unulu d'in fraţii Gro-
lesci, celu supranumitu Albulu si Aimd-Martinu, pen­
tru nobilitatea semtiementeloru s a l e , acolo au fostu
si Raoovitia (sub n u m e de Vitianu), unu Balaceanu
si alti cktiva, carii s'au essilatu pe se-nesi, pentru câ
se partecipe câ voluntari la calamităţile si periclele
in care se află romanii transilvani si caus'a r o m a ­
n i c a in tdte tierile locuite de romani. T o t i acei
ostaşi ai natiunei simtiâ si vedea pe atunci impera-
tiv'a necesitate in care venise naţiunea, de a'si a p a r ă
essistenti'a sa cu armele impumnate, de a r e s t a u r a
renumele de b r a v u r a bellica data mai de totu uitarei, de
a insuflă respectu inemiciloru, a vendecâ terrdrea cu
terrore, si a infrange trufi'a si stupid'a inganfare a
barbariei.
Au mai avutu naţiunea r o m a n a pe unu l a n c u
in seclulu, alu 15-lea, adecă I o a n u C o r v i n u dela
Huneddr'a, s p a i m ' a s u l t a n i l o r u si a toturoru turciloru,
salvatoriulu Ungariei si alu christianismului, conso-
latoriulu romaniloru transilvani si banatiani pe u r m ' a
tiraniiloru lui Carolu R o b e r t u , a lui Ludovicu I.< si
Sigismundu. Se fia dre ck acelu n u m e m a r e t r e c u t a
prin traditiune dein străbuni la strănepoţi, va fi fostu
unu echo farmecatoriu in audiulu generatiuniloru dela
1 8 4 8 ? P e n t r u ce n u ? Distanti'a in tempu era numai
de ani patru • sute, apoi popdrale conserva si p r o p a g a
n u m e si evenimente multu înai vechi totu numai prin
traditiune.
(Va urma.)
Colectiune de diplome ,
d'in diplomatariulu comitelui I o s i f u K e m d n y , care
privescu mai alesu pe romkni (valacbi).
(Urmare.)
1426. 1. Nov. App. C. D. Ţ . V.
Conventulu dela monastirea Clusiului face unu transumtu
authenticu dupa rescriptulu regelui Sigismundu d'in an. 1398
Iuliu 7. publicatu mai susu, reînnoit^ inse in a. 1426, prin care
se dice, câ episcopii si popii catolici sunt auctorisati a lua die-
cimele dela V a 1 a c h i, d'in causa câ d'in venitulu acelora trebue
se p6rte spesele banderieloru seu ceteloru bellice. Sigismundu inse
mai repetiesce aici si favcirea ce făcuse aristocratiloru, câ adecă
ei se nu merga la bătaia, ci se'si tramita numai pe valachii (ro­
manii) loru, ca se'si verse aceştia sângele.*)
*) Vedi notele de mai susu, totu la ah. 1426; vedi inse
si cele 13 note unguresci, scrise de corniţele Ios Kemeny sub
acestu documentu si decopiate cu mare grija de dn. Stef. Mol-
dovanu. In acelea note Kemâny face rescriptului regescn una
exegese destulu de interessante, ilu illustra d'in mai multe parti,
provocanduse inca si la alte documente; şchiopată inse tare in
not'a 3, unde tiene un'a, câ Sigismundu se adressase cu acelu
rescriptu numai câtra nobilii de naţionalitate magiara d'in Tran­
silvani'a, uitandu cu totulu de mulţimea diplomeloru nobilitarie,
pe care le-a culesu chiaru si elu, si d'in care esse curatu si
luminatu, câ in acea epocha afara de mulţimea .cneziloru roma­
nesci mai era inca si unu mare numeru de nobili romani curaţi;
pentrucâ ori-câtu era de persecutaţi romanii atâtii d'in caus'a ri­
tului loru, câtu si pentru convicţiunile loru politice", totuşi regii
Uqgariei era constrinsi a nobilita pe mulţi d'in ei, a recunosce
la unu numeru si mai mare drepturile, seu daca ne mai place,
privilegiurile loru antice de primari, patriciani romanesci, cu­
noscuţi mai tardîu sub numele slavonescu de cnezi. Asia dara
diet'a dela 1426 nu a fostu „magiara, naţionale," precumu vo-
liesce Kemeny, ci a fostu dieta aristocratica, compusa d'in nobili
 — 246 —

S i g m o n d k i r â l y visszairâsa az erddlyi m a g y a r „Preferea supplicantibus majestati nostre prefati»

nemzet k d z b e j â r â s â r a , az erddlyi O l â h o k âltal a d a n d o nunciis vestris, et coram nobis suppliqiter interceden-
p a p i dezmâk t â r g y â b a n — e g y 1426-beli hiteles rnâ- t i b u s , vos n o b i l e s , dominos scilicet n o n h a b e n t e s ,
solatban. — praeter t r a n s m i s s i o n e m m e m o r a t o r u m W a l a c h o r u m ,
N o s C o n v e n t u s Monasterii b. Mărie Virginis de a b ingressu presentis nostre exercitualis expeditionis
Clusmonostra. Memorie c o m m e n d a m u s quibus expe­ d u x i m u s , et p r a e h a c vice s u p p o r t a m u s in effectu,
dit universis, q u o d n o s t r a m accedentes in presentiam p r o u t iidem nuncii vestri vos superinde clarius in-
nobiles viri Nicolaus filius A p a de A l m a k e r d k , et
L a d i s l a u s filius Grerew de Zamosfalva exhibuerunt
jegyzesemet) az ezen levelben emlitetett kovetseg is csak azon
n o b i s , et p r e s e n t a v e r u n t q u a s d a m literas serenissimi nemesek âltal kuldetett volt Sigmondhoz, kelletett tehât az er­
domini domini et principis Sigismundi R o m a n o r u m delyi magyar nemessegnek 1426-ban magyar n e m z e t i gytileat.
R e g i s s e m p e r Augusti, ac h u n g a r i e , bohemie, dalma- tartani, a mellyben ezen kuldotseget kineveztek, es utasitâst ad-
tie, croaţie e. c. t. regis domini domini noştri n a t u - tak, es mivel ezen level ugyan ezen kuldoţsegnek kovetkezese-
ben ugyan azon erdelyi magyar nemesseghez iratott, a kiildot-
ralis tenoris infrascripti, riteque e m a n a t a s et expedi-
segnek pedig kuldesek elott a kirâlynak szovali feleletero'l, 6s
tas, petentes n o s debita c u m i n s t a n t i a , ut t e n o r e m izeneterol referâlnia is kelletett, terrneszetes hogy, a kovetseg
e a r u m d e m sine diminutione et a u g m e n t o p r o r s u s ali- eztet ujra csak azori nemzeti gyulesben tehette. — Ime tehât a
quali t r a n s c r i b i , et t r a n s u m m i i p s o r u m p r o cautela regenis mâr szokâsban volt magyar nemzeti gyiileseknek hiva-
faceremus, t r a n s c r i p t u m q u e e a r u n d e m nostro s u b si- talos nyoma — (lâsd ennek inâs nyomâtis az 1404-beli levelre
tett 3 dik jegyzesemet). Mi lettek legyen pedig ezen kuldoţseg­
gillo expedire et concedere vellemus, q u a r u m quidem nek 's kovetkezoleg azt megelozo nemzeti gyulesnek okai 6s••
tenor talis e s t : târgyai ? azokat mâr most egyenkent eloszâmlâlni sziute lehe-
N o s Sigismundus*) e. c. t. (hic s e q u u n t u r literae tetetlen, mert azokat Sigmond kirâly, kiveven az olâhok âltal az
responsoriae Sigismundi Regis nobilibus T r a n s i l v a n i s erdelyi puspoknek, es kâptalanjânak adando papi dâzmât, ezen
levelben egyenkent nemis emliti, Erdelynek pedig 1426beli tor-
in V i s s e g r a d in vigilia festi visitationis virginis glo­ tenetei az ezen esztendobeli szâmossabb okleveleknek m6g por-
riosae a n n o 1 3 9 8 . 7. J u l y dâtae, q u a e in h a c colle- lepte alatti lappangâsai miatt meg ismeretlenek, es az egy pelda
ctione ad p r a e s i g n a t u m a n n u m reperiuntur**) cui in is bizonyitâs arra, hogy mino' kivânatos, de sott sziikseges is
transumto adjunguntur sequentia: legyen egy erdelyi diplomatariumnak szorgalmatos oszvegyiijtese.
4
) „Inter alia. tamen" voltak tehât ezen kovetsegnek tobb
târgyais.
romani si magiari, cumu si una parte de corcituri, despre carii 5
) Decimam Wolachorum episcopalium et ecclesiasticorum"
nu se mai sciâ de ce naţionalitate era. Dara destulu atâta, câ (la acestea cuvinte n'am aflatu nimicu adnotatu). St. Moldovanu.
Transilvani'a isi avea si in dilele lui; Sigismundu diet'a sa, re- 6
) „Episcopus Banderium e. c. t " — a magyar orszâgi
presentatiune propria politica, legislativa, care sta in relatiuni de
1481beli orszâgos torvenynek 25dik Czikkelye a papi Bande-
a dreptulu cu regele si la care acesta promitte câ va veni in
riumokrol ezt mondja: „Ex quo Domini Archi-Episcopi, Episcopi,
persona; era cestiunea principale despre care s'a pertractatu in
Capitula, Praepositi, Abbates, et Cartusienses do Lovold, nec non
acea dieta, a fostu decimele (dieciuelele), care se luâ dela po-
prior auranae, juxta hujus Regni laudabilem consvetudinem an-
porulu romanescu pe sam'a popimei romauo-catholice sub pre-
tiquam, pro defensione hujus Regni, tam ratione proventuum,
testu, câ acesta trebuea se*tieha 6ste, candu d'in contra, aristo­
et usum jobbagionum suorum levare tenentur, ob hoc e. c. t. —
craţii pretendea mortîsiu ca decimele acelea se le remana loru,
Arapul tehât a papi — Banderium adâsânak tartozâsa a papi jo-
era poporulu romanescu ar fi fostu bunu bucurosu câ se nu le
szâgok, es dezma-beli jovedelmek birhatâsân es hasznâlatân, hogy
dea la neci-unii, adecă neci la popi neci la boieri. Acesta ce-
regi idokto'l kezdve a papi Banderiumnak a papi joszâgok birâ-
stiune a decimeloru a causatu prea multa versare de sânge in
sâcak sziilem6nye legyen a minden ketsegen tuli valo dolog^ mâr
Transilvani'a; Mai virtosu d'in caus'a decimeloru au rebellatu
publicistâink elcJtt; de Magyar orszâgnak torveuyeiben, vagy ok-
si saşii in duoe restempuri si au devastatu Alb'a-Iuli'a, dupa
levele^ikben mikor emlittetett vagy mondatott legyen ki leg elo'bb
care au mai urmatu inca si alte versari de sânge, pâna inclusive
is azon elv, hogy t. i a papi Banderiumnak tartâsbeli koteles-
Ia cea epochale, adecă la bellulu civile d'intre anii 1437 si 1438.
sege a papi dezmak jovedelmenek is k^jvetkezese? — annak leg
Not'a Red. Trans. elso' nyomât, es kezdetet bajos diplomatice be bizonyitani, mert
*) In responsoriis anni 1426. 1. Julii transumto huic in- azon eddig elo elottiink esmeretes regi torvenyeinkben, mellyek
clusis initium est sequens: Nos Sigismundus Dei gratia romano­ 1481 elott a papi Banderiumrol szollanak (u. m. Sigm. D. V. de
rum rex semper Augustus, ac hungarie, Bohemie, Dalmatie, Croa­ 1435. art. 1. — Ladisl. Decr. de 1454. art. 3. •— Mich. Szilâgyi
ţie e. c. t. rex. Fideles dilecti — venientes e c. t.; reliqua sicut Decr. de 1458. art. 2. (ezen elv nem emlitetik. Sigmond kirâly­
in praenotatis a. 1426. nak a mostan âltalam kiadott 1426beli levele emliti tehât leg-
**) In fine vero literarum transumtarum legitur: „Regno- elo'bbis (tudtomra) a fen erdeklet elvet, a melly annyivalis in
rum nostrorum anno Hungar. X X X I X , roman. v. XVI. bohem. kâbb erdemel figyelmet, mivel a papi dezmâk az egyhâzi kote- ;

VI." Ita ergo emendandae et ad hune annum referendae. — lesegek kiszolgâltatâsân kiviil, semmi egyebb vilâgi tartozott a
Aci am' socotitu a fi la loculu seu a adauge adnotatiunilc papi rendre (a kinek csupân elelmere valânak magok a dezmâk
il. D. comite Iosifu Kemeny asupra Litereloru responsorii ale Re­ mâr a leg elso' kezdetkoris rendelve) eredetileg a regi torv6nyeink
gelui Sigismundu nobililoru Transilvani an. 1398. 7. Julie date. szerent nem kovetkeztettek. Megjegyz4sre melto tovâbbâ, hogy
Stef. Moldovanu. ezen 1426beli leveleben Sigmond kirâly a fejervâri kâptalannak
*) Nicolaus filius apa de Almakerek, az az Almakereki fianderiumot âlit6 kotelesseg6t nem emliti, hanem csak azt mondja,
Apafi Miklos az Apafi csalâdbol. hogy a kâptalan a hadak tartâsâra a dezmâk utân penzt fizet,
2
) Ladislaus filius Gerew de Zamosfalva, az az Szamosfalvi holott az 1498beli Decretumnak 20. Czikkelye tisztân emliti az
Gyero'fi Laszlo a Gyero-monostori Gyero'fi csalâdbol. erdelyi fejervâri kâptalannak Bânderiumât. '
7
3
) Vestri nuncii et legaţi. Sigmondnak ezen levele az Er­ ) „Exoneraţi, Deo juvante, ab his expeditionibus, quibus
delyi Magyar nemesekhez leven intezve (lâsd alâbb a 13-dik involuti sumus." Sigmond kirâlynak ezen esztendoben fci gondja,
 formabunt." D a t u m ut supra. A parte vero exte­
riori scriptum legebatur eadem mânu, fidelibus nostris
universis et singulis nobilibus partium n o s t r a r u m tran-
' sylvanarum, nobis sincere dilectis."
Nos igitur- j u s t i s , et rationabilibus petitionibus
e o r u m q u o r u m supra benigne inclinati, eorumque j u -
stitiae annuentes, prescriptas literas dicti serenissimi
es czelja a torok ellen inditando hdborura volt igazitva, es Mdr-
ton pdpdt is levele ditai arra kere, hogy a lengyel kirdlyt osz-
tonBzne, hogy nem csak hadaival, de szeinelyeszer^nt is, vala-
inint Sigmond is igerte magdt, jonne a torokb'k ellen, — a len-
•ryel kirdly ennek nemileg eleget is teve mido'n Sigmond sege-
lelmere 5000 fegyverest a Dundig Bragilowra kiildott. Ldsd
Dlugoss. Lib. XI. col. 494. De keszult Sigmond a torokok altal
ki iizott Ddn olaborszdgi Vajda segedelmezesere is, es hogy mind
ezekhe.z nagyobb sikerrel nyulhassan, nevezetes alkut kotott La-
zarevics Istvânnal Servia Despotdjdval, a ki igerte vala magdt
ezen alkuban, hogy Magyarorszâgot minden hadakban a szom
szed ellensegek ellen egesz erejevel segitendi. Ezek valânak
tehdt Sigmondnak azon hadi gondjai. mellyeket ezen lev61ben
igy emlit: „expeditiones quibus involuti sumus."
8 Sigmond kirdlynak egy 1430beli Berzeviczei Istvdnnak adott
) „ Venturi tandem in vestri medium," Sigmond kirdly az
Erdelyieknek tett ezen igeretenek meg 1426ban eleget tett, mert
az esztendft vege fele Erdelybe joven: December 6-dn (in festo
B. Nieolai Confessoris) Thorddu vala (Katoria T. II. p. 472.)
Decemb. 26 en pedig (in festo b. Stephani Protom.) B.rassobol
adott kivdltsdgos levelet a Bereczkieknek (Benko Milk. II. p. 117.)
9
) „Vobiscum in his" (az az erdelyi oldhok ditai adando
papi dezmdk dolgdrol, mert e volt az Erdelyi kovetsegnek, ezen
level szerenti egyik tdrgya („et in aliis") az az egyebb dolgok-
gokrol is („disponemus"). Itt tehdt az erdelyieknek magdnos
orszdgos gyulest igert Sigmond, de ezen igeretenek 1426. eleget
nem tehetett, mert csak Decemberbe 6rkezett Erdelybe, a ho-
lottis az olâh orszdgba kiildendo hadi seregenek el rendeltetâse-
vel vala el foglalya; de 1427nek tavaszdn, hogy tartott legyen
az Erdelyiek szdmdra magdnos orszdggyiilest, annak nyomdokait
mdr elo mutattam Arpadidba III. ev 1838. lap 32. (ldsd Ko-
vacsics Suppl. ad vest. Comit. 1427. Esztendore); annak nyom-
dokdra mind azon ditai, hogy ezen gyules alkalmdval az oldhok
papi dezma addsdrol akkoron valami, es mi hatdroztatott legyen,
nyomdokdra meg nem johettem.
10
) „In vigilia festi visitationis virgfnis Glorioşae" Vigilia
az unnep elotti napot jelentette, ennel fogva e levâl kolt Julius
elsb' napjdn.
") Eegnorum nostrorum anno Hungar. 39. Rom. vero 16.
Bob. 6. — Sigmond Magyar Orszdgi kirdlyuak korondztatott
Martiusban 1387 Romai Csdszdrnak vdlasztatott 1410. Csehor-
szdgi kirdly lett 1420, tehdt ezen lev61 kolt 1426ben. Hogy
pedig regi okmdnyleveleink vegere a szokott esztendo szdm fel
9nem iratott, az a diplomaticdban nem epen szokatlan dolog. —
Egyebb ardnt kozre bocsdtotta Sigmondnak ezen levelet leg elebb
Benko Josef Milkov. II. p. 371 de Sigmond kirdlysdgainak esz-
tendeit az oklevel veg6n hibdssan adta , es innen eredett azon
hiba, miszerent Ederi3 Supp. libel. Valach. p. 17. ezen levelnek
eszfendejet 1398ra hibdsan tette. Ugyan ezen levelnek 1426-
beli hiteles dtirdsdt pedig leg elobb en bocşdtom itt kozre.
, 2
) „Vos nobiles dominos non habentes, praeter transmis-
sionem memoratornm Valachorum, ab ingressu presentis nostre
exercitualis expeditionis duximus, et pro hac vice supportamus
/
in effectu" Sigmond kirdly 1426ba csak az esztendonek vege
f61e erkezhetett Erdelybe, es haddt m6g azon a telen Erdelyen
keresztiil kiildotte a Torokokre, a kik Ddn Vajddt Oldh orszdg-
bol kizaglattdk vala. Ezen Magyar orszdgi hadaknak vezere
volt Marothi Jdnos, a ki meg a kovetkezendo tavasz elott a
Torokbket Erdelybbl kiiizvdn Ddnt vajdasdgdba vissza belyhez-
tette (Ldsd Sigmond kirdly oklevelet, mellyet 1427. Maroth
domini noştri regis rite emanatas, omnique vitio ca-
r e n t e s , de verbo a d v e r b u m , sine diminutione, et
augmento prbrsus aliquali presentîbus literis nostris
patentibus transcribi, transcriptasque sigilii noştri a p -
pressione muniri fecimus, easdemque fisdem petenti-
bus futura pro cautela duximus extradandas. D a t u m
in festo omnium sanctorum a. Dom. M C C C C X X V I .
Jdnosnak adott, Katondndl T. XII. p. 488). Mind ezekbo'l bizo-
nyos tehdt, hogy ezen hdboru kivitel6re szdnt hadak 1426 Er­
delyen mentek legyen keresztiil. es ennâl fogva Sigmond kirdly
ditai ezen most itt dltalam ki adott, es az Erdelyiekhez iutâzett
I426beli levelnek e sorai: „vos ab iugressu praesentis vestrae
exercitualis expeditionis duximus supportandos" nem tehet.te szo-
ros beţii ertelemben azt, hogy az Erddlyieket a kirdlyi hadak­
nak Erdelybe valo be menetel6tol (ab ingressu) tette legyen
mente, hanem azt, hogy Sigmond az Erdelyi magyar nemesseget,
a kihez e level intezve is vala, m^ntâ tette legyen csupdn a
jelen esetre (pro hac vice) a szemelyes katondskodds 6s hdboruba
valo meneteltbl, ki vdve mind azon ditai azt, hogy magok hel-
lyet Oldh jobbdgyaikat kiildjek (praeter transmissionem memo-
ratorum Valachorum) es hogy ez igyis tortent legyen, kitettzo
okievelâbcil, a mellyben az 1426dik esztendclbeli Oldhorszdgi hd-
borujdrol ezt irja: „cum siculis scilicet et Saxonibus, qui in sub-
sidium ipsius quondam Dan Vajvodae (Valachiae) accesserant,
ipso Stephano pohdrnok per eosdem siculos et saxones ductore,
et Capitaueo eorum electo, et constituto" e. c. t. (Katona T. XII.
p. 537) itt az Erdelyi magyar nemessegrbl nincsen emlit6s, mert
nemis vettek szemelyesen reszt a hdboruban. — Pohdrnok Ist-
vdnt pedig csak a szekellyek es szâszok vdlasztattdk vezerek-
nek, mert az erdelyi magyar nemosseg helyet kikuldott oldh
katona soldosoknak nem vala jogok magoknak hadi vezert vd-
lasztani; a mi pedig ezen szavakat illeti: „Vos nobiles dominos
non habentes" ezek erthettdk azon erdelyi nemesekre, a kik
magokat vagy insegbol vagy pedig egyebb okbol mds nemesek-
nek az akkori szokds szerent jobbdgyokkul nem adtdk, mert
azok a kik azt tettek nem voltak kepesek a szemelyes nemeşi
insurrectiora, hanem csak mint soldosok mehettek azon nemesek
bellyet a kiknek magokat el adtdk.
13
) „Nobilibus partium nostrarum Transylvanarum," dmbdr
Verbb'czi szerentis Trip. Part. III. tit. 4. minden szekely nemeş
vala, es kovetkezoleg ezen szdban „nobiles" a szekelyekis bele
foglaltatnak, megis regi okleveleinkben, a regi diplomaticai sze­
rent, ezen szavak „nobiles partium Transylvanarum" alatt ku-
lonoseri csak az erdelyi magyar vdrmegyek,'es az azokban lako
nemesseg ertetodbtt, igy p. o. Ildik Andrds kirdly egy 1291beli
okleve!6ben (Fejernel C. D. T. VI. voi. II. p. 118.) ezt irvdn :
„quod cum nos universis nobilibus, saxonibus, siculis, et olachis
in partibus Transsilvanis apud Albe Jule pro reformatione status
eorumdem, congregationem cum eisdem fecissemus; a Nobilibus
alatt egyebet nem ârthetett, az Erd61yi magyar nemessegen kivul
hasonlolag ezen 1426beli oklevelben, mellynek tartalma szerent
Erdelynek hdrom nemzetei Lepes Lorand alvajda alatt kozos
egyess6gre, es vâdelemre (uniora) lepnek, es nem kulomhen a
K. Monostori konventnek 1459ben es arrol bizonyito leveleben,
hogy Erdelynek csak ugyan ezen hdrom nemzetei ujra uniora
leptenek legyen, az egyezo hdrom nemzetek illy szavakkal em-
litettnek: „Nobiles, Siculi, et Saxones," a mibol ki tetszik, hogy
regi erdelyi okleveleinkben ezen sz6 „Nobilis Transsylvanus"
alatt, nem dltaldnossan az erdelyi magyar, es szâkely nemeş,
hanem egyediil csak az erdelyi magyar nemeş 6rtetbdott (ldsd
az 1404beli levelre tett 3dik jegyzeseimet.) — Ezen szavaknak
illyeteni ertelme pedig haszndltatott meg 1557ben is, mert az
ugyan ezen esztendobeli Junius 1 en Thorddn tartatott orszdg-
gyiilâsnek vegz^seiben meg az olvastatik: „Postquam fideles no­
ştri universitatis trium nationum Transsylvaniae nobilium, sicu-
 — 248 —
1426. App. D. T r . T. V.
Estrasu d'in donatiunea făcuta de Sigismundu lui F e u -
s c h i n , filiu alu lui SNismanu ori S i s m a n u , fostu odeniora im-
peratoriu alu Bulgariloru. Donatiunea suna pe castellulu Li-
p o v a in comitatulu Temisiu. Dat'a diplomei de donatiune este
d'in oppidulu ce. se numesce Marienburg, rom. Felde6r'a, dela
ung. Foldvâr, adecă Cetate de pamentu, in districtulu Brasiovu-
lui.*)
1426. D a t u m in Feoldvâr**) partium nostrarum
T r a n s i l v a n a r u m . Sigismundi Regis Donationales Ma-
:
gnifico F e u s c h i n filio q u o n d a m S u s m a n Imperatoris
B u l g a r o r u m , possessionem L i p p a cum Castello in
Comitatu Temesiensi conferentes.
(Va urma.)
Nr. 2 6 6 - 1 8 7 2 .
Procesu verbale
luatu in siedinti'a estraord. a comitet, asociat, trans., tienuta in
12. Oct. c. n. 1872 sub presidiulu dlui vicepres. Iac. Bolog'a,
fiendu de facia ddnii membrii E. Macelariu, B. Ursu, I. Hanni'a,
P. Eosc'a, I. V. Eusu, Z. Boiu, Const. Stezariu si I. Cretiu
§ 130. Mai inainte de t d t e , acestu comitetu,
motivatu de imbucuratdri'a scire, cumu-ck Maiestatea
sa c. reg. apostolica s'au induratu prea gratiosu, pre
Escel. sa dn. Lad. Bas. P o p u , presiedinte de senatu
la curi'a regia si totu-odata presiedinte alu acestei
asociatiuni, a'lu inaltiâ la r a n g u l u de baronu, la pro­
punerea dlui vicepresiedinte.
Se semte in prea placut'a positiune, a dâ prin
acdsta espresiune bucuriei sale celei mai cordiale pen­
tru acestu actu importante, si totu-odata decide, câ
presidiulu in numele comitetului, prin unu telegramu
particulariu se aducă numai decktu la cunoscienti'a
Escel. sale domnului presiedinte, acesta manifestare.
§ 131 T r e c u n d u s e la ordipea dilei, dn. cass.
presenteza conspectulu despre perceptele si erogatele
asoc. dela siedinti'a trecuta (3. Sept. a. c.) pkna la
siedinti'a presenta. D'in amentitulu conspectu resulta,
cumu-ck in restempulu numitu, s'au incassatu la fon-
dulu asoc. numai 182 fr. 47 cr. si s'au erogatu mai
alesu câ remuneratiuni stipendia si ajutoria, sum'a
de 1714 fr. 96 cr. (Nr. prot. ag. 264, 1872).
Spre scientia.
§ 132. T o t u dn. cassariu mai presenteza unu
altu conspectu despre starea fondului academiei pre
tempulu acestei siedintie, d'in carele se vede, cumu-
lorum et saxonum e. c. t." Sigmond kiWilynak ezen âltalam
most kozre bocsâtott 1426beli oklevele tehât csupân az erdelyi
magyar vârmegy6khez, es az azokban lako magyar nemeseghez
volt intezve. Hujusque il. d. Jos. C. Kemeny.
*) Dupace turciloru apucaseră a sparge domni'a bulgar6-
sca, mulţi bulgari au trebuitu se 'si parase>ca patri'a, si se ia
lumea in capu. In acestu documentu avemu essemplu, câ insusi
filiulu imperatului bulgarescu a venitu de s'au asiediatu in părţile
n6stre. Pe atunci s'au asiediatu si in Brasiovu mulţi bulgari si
s'au amestecatu cu romanii.: Eed. Trans.
**); Foldvâr, Marienburg Distr. Coronensis.
Exstant in Arcbivo Camerae E. Hung. Aulicae.
Edidit: Fejer C. D. T. X. voi. VI. p. 284.
ck fondulu academiei, are in proprietatea sa sum'a
de 8 8 0 4 fr. 21 cr. (Nr. prot. 2 6 5 , 1872.)
Spre scientia.
§ 133. In necsu cu raportulu d-lui cassariu de *
sub precedentele § 1 3 1 , se raporteza iu specialu, de­
spre banii incursi la fondulu asociatiunei dela siedinti'a
trecuta, si- a n u m e :
a) câ interese obvenitdrie cu 1. Oct. a. c. dupa
obligaţiunile de stătu au incursu 159 fr. 40 cr. (Nr.
prot. ag. 264, 1S72);.
b) pentru aurulu si argintulu schimbatu, s'au in­
cassatu 182 fr. 32 cr. (Nr. prot. ag. 254, 1872);
c) câ prenunieratiune la Transilvani'a pre 1872
2 fr. (Nr. prot. ag. 250, 1872).
S p r e scientia.
§ 134. I n legătura cu conspectulu dlui cassariu
de sub § 132, refereza in specialu despre banii in­
cursi la fondulu academiei dela siedinti'a trecuta, si
anume:
a) prin dn. dr. Iosifu Hodosiu, s'au administratu
la fondulu academiei, dela comitetulu arangiatoriu alu
unei representatiuni date in Bucuresci, inca in anulu
t r e c u t u , câ rata pre diumetate d'in veuitulu curatu,
destinatu pentru fondulu academiei, sum'a de 165 fr.
67 cr., ceealalta diumetate rata r e m a n e n d u pentru
fondulu de teatru. (Nr. prot. ag. 2 4 3 , 1872);
b) prin dn. protopopu in B o r s i a , Alimpiu Bar-
buloviciu, s'au tramisu colecte pentru fondulu acade­
miei 62 fr. (Nr. prot. ag. 246, 1872.)
c) prin dn. Ioane Arseniu medicu in Brăila, s'au
administratu câ contribuiri pentru fondulu asociatiu­
nei 20 Napoleoni, cu a d a u s u l u , ck va tramete cktu
mâi curendu si consemnarea respectiviloru domni con­
tribuitori spre a se pote publica. (Nr. prot. ag. 249,
1872.)
d) prin dn. functionariu in B u c u r e s c i , Dionisiu
P r e c u p u , s'au tramisu câ contribuiri in favdrea fon-'
dului academiei 111 lei noi. (Nr. prot. ag. 258, 1872).
e) câ interese obvenitdrie cu 1. Oct. a. c. dupa
cuponii obligatiuniloru de stătu 10 fr. 50 cr. (Nr.
prot. ag. 254, 1872).
Se ieau spre scientia cu p l ă c e r e , si se esprime
recunoscientia protocolaria respectiviloru domni stă­
ruitori si contribuitori. *
§ 135. Se presenteza unu documentu d'in par­
tea cassei, prin carele se constateza, cumu-ck s'au •
c u m p e r a t u pre sem'a fondului de academia una obli­
gaţiune urbariale trans. in valdre de 5 0 0 fî. cu pre- .
tiulu curentu de 4 0 1 fr. 10 fr. (Nr. prot. ag. 255,
1872.)
Spre scientia.
§. 136. Se presenteza o scrisdre a dlui Ioanu
P e t r a n u , advocatu in Clusiu (d'in 2. Oct.), pre langa
carea numitulu d o m n u tramite la fondulu academiei,
unu legatu de 300 fr. facutu de repausatulu locote­
nente I. P e t r u Pui, d'in carele s u b t r a g u n d u s e numai
spesele de timbru si cele de espeditiune, s'au incaş-
 — 249' —
satn la fondulu academiei in bani guta 2 9 5 fr. 5 4 cr.
(Nr. prot. ag. 259, 1872).
De 6ra-ce repausatulu testatoriu Petru P u i , cu
u n u devotamentu prin lasamentulu seu raru si-a
oferitu denariulu seu pentru unulu d'in cele mai su­
blime scopuri naţionali: comitetulu p a t r u n s u de ace­
sta fapta nobila si g e n e r d s a , se semte detoriu cu
anemi pline de recunoscintia, a da prin acesta, espre-
siune pietatiei sale celei mai destinse cktra umbr'a
si memori'a repausatului amintitu.
T o t u - o d a t a se simte in placut'a positiune a-si
e s p r i m e , cu acdsta ocasiune, multiamirile cele mai
caldurdse, atktu domnului colonelu baronu Ursu, carele
câ esecutoriu alu testamentului, facutu de repausatulu
testatoriu, a staruitu cu totu zelulu, pentru reali sarea
aceluia, cktu si domnului advocatu Ioane P e t r a n u ,
carele in tempu s c u r t u , si fkra de neci un'a remu­
nerare a osteneleloru s a l e , a esoperatu realisarea si
incassarea amintitului legatu.
§ 137. Se presentdza scrisdri'a fostului stipen-
diatu alu asociat., Const. Barbesu, prin carele acela,
aplicanduse câ profesoriu la scdl'a reale d'in Brasiovu,
abdice de stipendiulu de 4 0 0 fr., avutu pre a. scol.
187 '/ câ ascultatoriu de studiile cliemico-technice,
2 Hodosiu a transpusu pre sdm'a bibliotecei asoc. unu
la politechniculu d'in Monachiu.
T o t u - o d a t a in legătura cu scrisdri'a amintita se­
cret. II. r a p o r t d z a , cumu-ck la stipendiulu devenitu
astfeliu v a c a n t e , inca in 16. Sept. a. e. s'au publi­
catu concursu d'in partea presidiului asoc. cu termi­
nulu pkna in 10. Oct. c. n. a. c. (Nr. prot. ag. 244,
1872), (a se conferi si § 143).
Se iea spre scientia.
§ 138. Secret. II. presentdza in siedinti'a comi­
tetului urmatdriele . d o c u m e n t e :
a) Testimoniulu scol. pre sem. I I . 187 '/ alu sti­
2 I. Secret. II. câ referinţe in acestu obiectu a r a t a ,
pendiatului asoc. Nic. Neamtiu, studente in V I I . clasa
la gimnas. reg. de stătu d'in Sibiiu, carele totu-odata
aşterne si reversu despre acea, cumu-ck ajungundu
la stare, se va face m e m b r u alu asociatiunei.
• D'in respectivulu testimoniu se v*ede, cumu-ck
amintitulu stipendiatu a r a p o r t a t u clas'a generale de
progresu „precelente." (Nr. prot. ag. 239, 1872).
b) P a t r u reverse dela stipendiaţii asoc. Micha.ilu
R u s s u , ascultatoriu de drepturi la universitatea- d'in
Pest'a, Georgiu Ocaciu, stud. in clas'a V I I I . la gimn.
rom. d'in Brasiovu, si P i n t e a T e r n o v a n u , ascultatoriu
de silvicultura in Mariabrlinn, — dela acesta d'in
u r m a si documentulu de înmatriculare. — T o t i susu
numiţii stipendiaţi prin reversele respective se ob-
Idga, cumu-ck ajungundu la stare, se voru face mem­
brii asociatiunei. (Nr. 257 si 262, 1872).
Se iea spre scientia, si totu-odata se decide, ck,
dupace amentitii stipendiaţi, prin asternerea reverse-
loru au satisfacutu conditiunîloru indigitate in con­
clusele comitetului d'in 3. si 2 4 . Sept. a. c. § § 123
si 1 2 8 , se se dea la cass'a asoc. asemnatiunile ne-
cesarie pentru esolvirea stipendialoru respective.
§ 139. Secret. II. reportdza, ck stipendiatulu
asoc. Dem. M u n t e a n u , ascultatoriu de clas'a I I I . la
scdia reale d'in Sibiiu, neci pkna acumu n'a satis­
facutu conditiunei recerute, de a'si dovedi progresulu
facutu ih studia pre sem. I I . an. scol. degiâ espiratu.
Se decide, câ stipendiulu usuatu de amentitulu
scolariu, degiâ de 60 fr., dechiaranduse de vacante,
p e n t r u conferirea aceluia se se publice concursu cu
terminulu pkna in 10. N o e m b r e c. n. a. c.
§ 140. Secret. II. raportdza, cumu-ck s'au pri-
mitu nouele diplome pentru membrii fundatori si or­
dinari litografate in Pest'a prin ingrigirea ecs. sale
dlui presiedinte alu asoc. Lad. Bas. P o p u . (Nr. prot.
ag. 2 6 3 , 1872).
Se iea spre scientia.
§ 1 4 1 . Direcţiunea tipografiei archidiecesane de
aici, aşterne conto despre tacsele de insertiune, ob-
venitdrie pentru publicarea concursului la stipendiale
2
si ajutoriale asoc. pre a. 18 7 / in Telegrafulu rom.
3
Se decide a se asemnâ la cass'a asoc. esolvirea
respectivului conto sunatoriu despre 9 fr. 60 cr. d'in
sum'a preliminată de adun. gen. p e n t r u spesele estra-
ordinarie ale comitetului.
§ 142. Secret. II. arata, cumu-ck dn. dr. Iosifu
ecsemplariu d'in „Cronicele României sdu Letopisi-
tiele Moldaviei si Valachiei." E d . I I . de D. Michailu
Cogalniceanu, — daruitu d'in partea autoriului.
Domnului daruitoriu i-se esprime prin acdsta re­
cunoscintia protocolaria, iar opulu resp. se t r a n s p u n e
dlui bibliotecariu, spre a'lu trece in registrulu carti­
loru asociatiunei.
§ 143. Presidiulu p u n e acumu la ordinea dilei
conferirea unui stipendiu de 400 fr. destinatu pentru
unu ascultatoriu de technica.
ck la acelu stipendiu au incursu 7 concurse, si a n u m e :
1) alu lui Georgie P l e t o s u , maturisatu si fostu
teologu in anulu I.
2) alu lui Iosifu Maximu, candidatu de profesoriu
si de presentu ascultatoriu de scientiele reali la uni­
versitatea d'in Gratiu.
3) alu lui Ioane C i u c i u , gimnasistu absolutu si
maturisatu.
4) alu lui Iuliauu Filipescu, ascultatoriu de tech­
nica la universitatea d'in Gratiu (cursulu alu II-lea).
5) alu lui Ioane Baiulescu, maturisatu si fostu j u ­
ristu la universitatea d'in Vien'a in a n u I.
6) alu lui Ioane Crisianu, ascultatoriu de technica
la universitatea d'in Gratiu in an. II., si in fine
7) alu lui Const. Simtionu, ascultatoriu de tech­
nica la politechniculu federale d'in Z i i r i c h , cursulu
alu I I I .
• Referentele, pre bas'a documenteloru produse,
p r o p u n e pentru conferirea acestui stipendiu, pre con­
curentele de sub Nr. 5.
II. Acestu obiectu, in necsu cu propunerea re­
ferentului, luanduse la una discusiune seridsa, si dnii
membrii, manifestandusi opiniunile s a l e , presidiulu,
42
inainte de a submite cestiunea la v o t u , afla cu cale
a atrage atenţiunea domniloru membrii asupra mo­
dalităţii de votisare, si d'in partesi d'in motive consi­
derabili p r o p u n e , câ votisarea pentru acestu casu,
se se faca in secretu prin siedule.
Se primesce cu maioritate de voturi (5 contra 3).
III. D u p a acea ivinduse cestiunea, ck ddca voti­
sarea pentru acestu casu este de a se face in se­
cretu, se se considere câ decidietdria maioritatea a b ­
soluta? sdu numai cea relativa?
D n . Macelariu p r o p u n e a se consideră câ deci-
dietdria maioritatea relativa.
Dn. capitanu Stezariu d'in contra p r o p u n e maio­
ritatea absoluta; in urma, submisanduse la votu am­
bele propuneri.
Se primesce cu maioritate de voturi propunerea
dlui Stezariu, câ adecă maioritatea absoluta, se fia
decidiatoria.
IV. T r e c a n d u s e acumu preste p a r t e a formale,
presidiulu submite la votu insasi cestiunea meritoria,
respective conterirea stipendiului amentitu.
F a c u n d u s e votisare secreta, d'in scrutiniu resulta
una maioritate de 8 voturi contra unulu, in favdrea
concurentelui I o a n e Baiulescu, carele astfeliu obtie-
n e n d u maioritate absoluta, se enuncia, de stipendia-
tulu asociatiunei.
§ 144. L a p r o p u n e r e a dlui C. Stezariu se a-
semneza la cass'a asociatiunei t r a n s i l v a n e , esolvirea
unei anticipatiuni de 2 0 0 fr. pentru suportarea spe-
seloru necesarie la edarea fdiei asociatiunei.
Verificarea acestui procesu verbale, se concrede
domniloru membrii H a n n i a , Macelariu, B. Ursu.
Sibiiu, datulu câ mai susu.
I a c o b u Bologa, I. V. Rusu,
vicepresied. secret. II.
S'a cetitu si verificatu in 14. Octobre 1872.
B. U r s u m p . E . Macelariu m p . I. H a n n i ' a . m p .
Nr. 243, 246, 250.
Contribuiri in favdrea fondului de academia.
1. Dn. dr. Iosifu Hodosiu administredia pentru fondulu aca­
demiei, dela comitetulu arangiatoriu alu unei representatiuni tea­
trale, date in Bucuresci inca in an. trecutu câ rata pre diume-
.tate d'in venitulu totale 165 fr. 67 cr. (Cealaltă dium:tate re-
manendu pentru fondulu de teatru.)
2. Prin dn. Alimpiu Barboioviciu, v. protopopii alu tractului
Griulei, s'au tramesu câ contribuiri si oferte pentru fondulu aca­
demiei 62 fr., si anume: a) dela dn. Ioanu Baldi, parochu in
Giul'a 1 fr. b) dela poporulu românu gr. cath. d'in Giul'a 1 fr.
70 cr. c) Ioanu Papp, parochu in Huseu-Macicasiu 1 fr. d) po)
porulu românu gr. cath. d'in Huseu-Macicasiu (Hosszu Macskâs-
1 fr. 30 cr. e) Ioanu Papp, parochu in Babutiu 1 fr. f) dela
poporulu românu gr. cath.. d'in Babutiu 2 fr. g) Vasiliu Bene,
parochu in Sinteu 3 fr. h) poporulu rom. gr. cath. d'in Sinteu
3 fr. i) Ioanu Moldovanu, parochu in Ascileulu micu 10 fr.
k) poporulu românu gr. cath. d'in Ascileulu micu 2 fr. 1) Elia
Getie, parochu in Dragu 1 fr. m) Ioanu Colcieriu, parochu fn
Fodor'a magiara 1 fr. n) Franciscu Lemduy, poses. si curatoriu
prim. in Fodor'a magiara 3 fr. o) poporulu rom. gr. cath. d'in
Fodor'a magiara 3 fr. p) Basiliu Olteanu, parochu iii Ujfaleulu
magiaru 2 fr. q) poporulu rom. gr. cath. d'in Ujfaleulu mag.
3 fr. r) poporulu românu gr. -cath. d'in fili'a Ciumufai'a 90 fr.
s) poporulu rom. gr. cath. d'in fili'a Coaciu 2 fr. t) poporulu
rom. d'in fili'a San-Martinu-Macicasiu 1 fr. u) poporulu rom.
d'in parochi'a Valasutu 2 fr. v) poporulu rom. d'in fili'a Adalinu
1 fr. w) Alimpiu Barboioviciu, par. si protop. in Borsia 5 fr.
10 cr. x) poporulu rom. gr. cath. d'in Borsia 10 fr. y) popo­
rulu rom. d'in fili'a Badocu 1 fr.
Sum'a 62 fr.
3) Prin dn. medicu in Brăila, dr. Ioane Arseniu s'au ad-
ministratu la fondulu academiei, câ contribuiri si oferte colectate
dela mai mulţi benevitori, prin staruinti'a d-sale 20 Napoleoni.
Publicarea listei va urma, dupace se va impartasi, mai
tardîu.
Sibiiu in 30. Sept. 1872.
D e l a secret, asoc. trans.
Ad Nr. 253. 254—1872.
Pentru fondulu academiei.
I. Prin dn. colonelu baronu Ursu s'au transpusu fondului
academiei câ legatu facutu de reposatulu locotenente I, Petru
Pui, si esoperatu prin zel ulu dlui advocatu in Clusiu, Ioane Pe-
tranu in suma de 295 fr. 54 cr.
II. Prin dn. secret. I. Georgie Baritiu s'au tramisu câ co­
lecta la fondulu academiei, făcuta prin domnulu Dion. Precupu,
funcţionarii! in Bucuresci, sum'a de 111 lei noi, si adecă:
1) dela Dion. Precupu, functionariu in Bucuresci 20 lei-
2) S. Boerescu, funct. in Bucuresci 10 lei. 3) Ieroteiu U. Popu,
comerciante in Bucuresci 10 lei. 4) Ieronimu A. Popu, comer­
ciante in Bucuresci 10 lei. 5) Panajotu Athanasie 5 lei. 6) G.
Giuvelca 10 lei. 7) Al. Albianu, funct. in Bucuresci 4 lei. 8) I.
Strambu, funct. in Bucuresci 10 lei. 9) Ioane Dorea Brailoiu,
comerciante in Bucuresci 10 lei. 10) D. Mironu, funct. in Bu.
curesci 10 lei. 11) B. VI. Botezanu, profes. in E. Saratu 10 lei.
12) Ioanu I. Milea, comerc. Strada St. Vineri in Bucuresci 2 lei.
Sum'a 111 lei noi.
Sibiiu in 12. Oct, 1872.
D e l a secret, asoc. trans.
Bibliografia si scurta recensiunc.
(Fine.)
Codu comunalu. C o l l e c t i u n e de tdte
p ă r ţ i l e l e g i u i r i l o r u p r o m u l g a t e p a n a la
l . I a n u a r i u 1 8 7 1 , attribuite primariloru şi consi-
lialoru c o m u n a l i , cu tdte esplicatiunile necessarie in
notitie. D e I. M. B u j o r e a n u . Editiunea H . reve-
d i u t a , corresa si adăogita. Bucuresci, Imprimeri'a
statului, 1 8 7 1 . 8° mare, pag. 5 8 4 , ptefatiune, unu
micu supplementu si u n a tabla generale a legiuiri­
loru. Pretiulu 6 lei noi.
S u n t mai multe raţiuni pentru care noi ne sim-
timu obligaţi a recomenda cu totu adinsulu aedsta
collectiune interessanta de legi, nu numai barbafiloru
de specialitate, ci si la ori-care altu r o m a n u . I n se-
colulu nostru, cu totu mechanismulu celu greoiu, câ
se dicemu a s i a , alu corpuriloru legislative (camere,
diete, senaturi), legile se imultiescu in cantitate si ca­
litate cu atktu mai virtosu, cu cktu vidti'a omendsea
in familia, in comuna, in municipiu si in stătu este su-
 pusa la mai multa scaimbare, si cu cktu transactiu-
nile omenesci devenu mai complicate si se depărta
pe di ce merge de starea vechia patriarchale. Se
cuvene câ se cundsca toti romanii fkra distinctiune
de provincii, in ce modu si direcţiune s'au ocupatu
legislativ'a României de regularea vietiei naţionale si
politice in comune. . P r e s t e acdsta este pentru noi
unulu d'in interessele cele mai mari ale n d s t r e , câ
.precumu in alte scientie, asia si pe terrenulu legis-
lativu, nu numai se ne cundscemu pe deplinu termi-
nologi'a juridica, ci se ne si a d o p e r a m u d'in tdte po­
terile a o u n i f i c a . A m u observatu mai de multe ori
in vidti'a ndstra, si v o m u mai repeţi la tdte. ocasiu-
n i l e , ck terminologi'a juridica care se formddia in
limb'a romandsca d incdce de Carpati, merita in parte
m a r e critica aspra. Aceeaşi adecă este formata in
mai multe parti ale ei d u p a cea nemtidsca si d u p a
cea m a g i a r a , care ambele coprendu mai multu său
mai pucinu nesce reproductiuni de idei si noţiuni
juridice î m p r u m u t a t e dela cele duoe limbi classice,
inse asia, ck ddca le traduci in romanesce, nu le mai
recunosci de locu. Terminologi'a juridica adoptata
in tdte cărţile mai noue de legi de ale statului R o m â ­
niei inca 'si are defectele s a l e , ea inse luata preste
totu, este neasemenatu mai buna, mai precisa si mai
correspundietdria geniului limbei n d s t r e , decktu cea
impusa noue aici de cktra respectivele g u b e r n e prin
translatu rele" loru strinse in pinteni si — in anii
d'in urma, prin unii traductori sdu ignoranţi, sdu fdrte
leneşi. Cu ceea poporulu a si apucatu a se fami-
liarisa de m i n u n e ; acdsta- d'in contra, ii vene străina
intocma câ si limbile d u p a care s'a formatu; adessea
c a n d u vrea cineva se o pronuncie, p a r e ck stk se se
innece cu ea. Cine se si mai pdta pretende, câ po­
porulu se pronuncie atktu-amaru de barbarismi g r o ­
solani. L g n b ' a legislatiunei încărcata cu barbarismi
produce in audiulu nostru acelaşi effectu, pe care'lu
produce unu caroiu neferecatu si n e u n s u , care scar-
tiaie tdta dio'a, in cktu te face se apuci altu drumu,
sdu se fugi iute pe langa elu, pentru câ se nu'ti mai
r d d a urechile, precumu iti rodu si alte multe tradu-
ctiuni făcute fkra celu mai pucinu respectu cktra
limb'a ndstra, cktra idiotismii si geniulu ei.
Dn. Bujoreanu avu generositatea de a d o n a pen­
tru bibliotecele instituteloru ndstre 12 essemplaria d'in
cartea sa. Subscrisulu a luatu asupra'si placut'a în­
datorire de ale împărţi.
E n u m e r a t i u n e a s p e c i e l o r u de p l a n t e ,
cultivate i n g r a d i n ' a b o t a n i c a d ' i n I a s i pkna
in anulu 1870, de dr. A n a s t a s i e F e t u . Bucuresci,
nou'a t y p o g r a p h i a a Laboratoriloru romani. 1 8 7 1 .
F o r m a t u de Lexiconu, 60 pag.
Catalogulu planteloru d'in gradin'a botanica dela
Iasi s'a publicatu de dn. dr. F e t u mai antaiu in R e-
v i s t ' a s c i e n t i f i c a d'in Bucuresci, de unde apoi
s'a reprodusu si separatu in ckteva cente de essempl.,
pe care auctoriulu le împarte gratis.
Celu care voliesce — si cine se nu volidsca —
a ' c u n d s c e mai de aprdpe multele merite pe care le
a castigatu dr. F e t u prin lăţirea gustului pentru scien­
tiele naturali, se nu lipsdsca a perlege discursulu dlui
professoriu de istoria Vas. Alessandrescu-Urechie r o -
stitu in 27. Augustu v. cu ocasiunea solemnei recep-
tiuni a dlui F e t u câ m e m b r u actuale alu societatei
academice. Dr. F e t u inqa a benevolitu a ' n e incre-
dentia 12 essemplaria totu cu scopulu aratatu mai
in susu.
Dela dn. dr. F e t u naţiunea mai a r e :
M â n u a l u pentru invetiatur'a mosieloru.
D e s c r i e r e a si intrebuintiarşa apei simple si
a apeloru minerali d'in M o l d o v ' a .
P r o i e c t u de o r g a ni s a r e a p o l i t i e i sani-
t a r i e in R o m a n i ' a .
Dr. F e t u p r o p u n e si m e d i c i n ' a p o p u l a r i a
la seminariulu archiepiscopescu dela mon. Socola de
langa Iasi, dra in tempulu de facia se ocupa cu pu­
blicarea unei alte cârti de medicina, a cărei esire
abia o asteptamu.
V o c a b o l a r i o i t a l i a n o - r o m a n e s c o , fran-
cese-romanesco e romanesco-italiano-fran-
c e s e con tre trattati grammaticali e con 1' acciunta
dei principali nomi propri, compilato da*G. L. F r o l l o ,
professore N e l g i u n a s i o di Carlo I. in Brăila. P a r t e x
prima Vocabolario italiano-romanesco.
C a n d u a m u vorbitu noi cu alta ocasiune in a-
cdsta folia despre dictionariulu italianu-romanescu alu
dlui professoriu F r o l l o , a m u scapatu d'in vedere
ca acesta era esitu i n t r e g u , in patru fascicule, for­
matu m a r e de lexiconu, pe 672 pagine.
Cine potea se fia mai competente câ dn. Frollo,
de a da tenerimei dacoromâne cea mai ampla oca­
siune de. a invetia limb'a frumdsei si classicei Italie,
de a petrunde in geniulu ei si a face studiu compa-
r a t i v u ? Invetiati teneri dulcea limba italiana, faceţi
câ se petrunda in audiulu vostru farmecatdriele su­
n e t e ; invetiati dela italiani nu numai a ve scrie limb'a
m a t e r n a bene si e l e g a n t u , ci si a o vorbi cktu se
pdte mai correctu si mai frumosu; feriti-ve de bar­
barismi , de constructiuni sucite si m o n s t r u d s e , de
provincialismi vulgari si triviali, de sunete spurie câ
tye, gye, nye, tsje, minye, tyinye. tsjinye, gyinye,
vinye, inye, gyesu etc. e t c ; dedati-ve a o vorbi in
totu tempulu si in totu loculu; lua-ti-ve de modellu sti-
lulu aceloru literatori carii au avutu limb'a in de-
plin'a loru p o t e s t a t e , precumu o avuse de ess. unu
Eliadu in tempurile ndstre mai multu decktu ori-care
altulu; pronunciati precumu se pronuncia in regiunile
superiori ale societatei d'in R o m a n i ' a , evitandu nu­
mai unele errori grammaticali pe care critic'a le con­
d a m n a necondiţionaţii, cumu si cktiva termini totu
barbari, de ess. turcesci seu slavonesci, câ si cei dela
n o i , m a g i a r i , nemtiesci si drasi slavonesci, carii nu
s'au invescutu in limb'a ndstra câ unii alţii, ci s'au
prensu de. ea câ scaiulu de lâna, prin lene si nepă­
sare câ si prin maimutire servile.
B i b l i o g f a p h i ' a D a c i e i . I n d i c e de scrieri
atingetdre, direcţii seu indirectu, de v e c h i i l o c u i ­
t o r i ai D a c i e i . Publicata spre a facilita cercetă­
rile concurrentiloru la premi'ulu instituiţii de dn. Al.
Odobescu, m e m b r u alu societatei academice romane.
Bucuresci, typographi'a curţii (Lucratorii associati).
1872. 8° micu, 65 pag.
Scopulu acestei cărticele prea interessante pentru
istorici se a r a t a pe largu in prefatiunea ei, totu-odata
ea este pnu testimoniu mai multu pentru avuti'a bi-
bliothecei domnului Odobescu.
D n . Odobescu inca avu bunătate a t r a n s p u n e
redactoriului acestei folie 12 essemplaria, spre ale im-
parti pe la bibliothecele instituteloru ndstre .romanesci
si la istoricii nostrii.
E c o n o m i ' a pentru s c d 1 e 1 e p o p o r a l e , com­
pusa de T e o d o r u R o s i u , invetiatoriu la scdl'a prin­
cipale gr. cat. rom. d'in Lapusiulu-ungurescu. Gherl'a,
1870. 8°. 52 pag. Pretiulu 3 5 cr. v. a.
I s t o r i ' a T r a n s i l v a n i e i si a t i e r e l o r u
d ' i n g i u r u pentru adulţi si clâsile gimnasiali supe­
riori, de Beniaminu P o p u , profesorii! la gimnasiulu
completa d'in Blasiu. Blasiu, 1872. 8°.. 80 pag.
Pretiulu 50 cr.
L e g e a si r e g u l a m e n t u l u timbrului'si
î n r e g i s t r ă r i i (dupa Monitoriulu oficialii), cu o în-
troductiune esplicatiya si inlesnitdria. Bucuresci, 1872.
8° micu, 4 0 pag. Pretiulu 60 bani.
I n d i c a t o r i u l u a l f a b e t i c u de tdte actele su­
puse t i m b r u l u i , si î n r e g i s t r ă r i i , de E m . P r o -
topopescu-Pake. E d i t u r ' a societăţii juridice a diua-
riului „Dreptulu." Bucuresci. 8° micu, 24 pag. P r e ­
tiulu 5 0 bani.
Catalogulu librăriei Socecu & Comp.
Calea Mogosidei N r 7. Arangiatu in ordinu alfabe-
ticu d u p a «urnele auctoriloru. P e n t r u cărţile scola­
stice ckte avemu in librăria, a m u publicaţii osebitu unu
catalogu speciale care stk la dispositiunea ori-cui s'aru
interesa a'lu avea.
P. T .
Avemu ondrea d'a ve insciintia ck, p e n t r u a
servi mai iute pe clienţii noştri si a da comerciului
nostru o mai m a r e întindere, a m u destinatu vechiulu
Editoriu si provedietoriu: Comitetulu, — Redâctoriu 6. Baritiu, secretariulu I. alu asociatiunei. — Tipografi'» RBiner & Kamner.
nostrn localii numai pentru c h a r t h i a , registre de
comptabilitate, obieete de cancelaria si de dessemnu,
si c k , in marele salonu de s u s u , care comunica di­
rectu cu magasinulu nostru, amu asiediatu opurile de
librăria romana, francesa, germana, etc.
Apoi inmultiendu inca relatiunile ndstre cu d'in
cei mai principali librari-editori .d'in F r a n c i ' a si d'in
Germani'a, suntemu in positinne d'a ave" totu-deaun'a
publicatinnile cele mai noue in tdte ramurile litera-,
turei si ale scientieloru.
D e doue ori pe l u n a , priimimu d'in Parisu si
d'in Lipsc'a colete de cârti; astufeliu pe de o parte,
avemu in totu-deaun'a cele mai noue publicatiuni, pe
de alta parte, ne este lesne d'a a d u c e , in celu mai
scurtu t e m p u , comandele care ne suntu adressate
pentru ori-ce privesce librari'a.
Sălonulu nostru este deschisa in tdte dilele, a-
fara de dumineci si serbatori, dela optu dre de dimi-
neti'a pkna la optn dre seVa, câ se poteti consultk
cataldgele de librăria, alege .cărţile de care veti ave
trebuintia si a face comande pentru acelea care voru
lipsi.
Afara de cataldgele speciali, voru sta* la dispo­
sitiunea d-vdstre cele mai bune reviste despre publi-
catiunile cele mai noue, atktu d'in Franci'a cktu si
d'in G e r m a n i ' a ; cu unu c u v e n t u , suntemu in stare
d'a ve înlesni dobendirea de ori-ce uvrage veti dorf.
Pentruck n'amu crutiatii neci unu sacrificiu spre
a asigura in magasinele ndstre unu serviciu exactu
si grabnicu, pre langa pretiuri cktu se pdte de m o ­
derate, avemu convicţiunea-, ck cas'a ndstra astfeliu
organisata, va pote" satisface ori-ce drdpta cerere, si
speramu ck veti binevoi a ne acorda încrederea de
care ne ati onoratu pkna acumu.
Socecu & C o m p ,
U v r a g e d'in e d i t u r ' a l i b r ă r i e i Soceci¥*& Comp.
I. Scolastice.
A h n F . Method'a practica spre a invetia cu în-
lesnire limb'a francesa, in doue p a r t i , fia-care ckte
1 leu 68 bani. — I d e m . pentru limb'a g e r m a n a par-
tea I. 1 leu 25 bani. — P a r t e a II. si I I I . 2 1. 10 b.
A n g e l e s c u Elie. Cursu de arithmetica raţio­
nată a 2-a ediţie 3 lei. — Cursu de algebra elem.
1 1. 25 b. — si R i u r d n u g e o m e t r i a d u p a L e g e n d r e
a 3-a ediţie 4 b.
A r n o l d G. Prim'a conversatiune germano-tran-
ceso-romana d u p a Ollendorf 1 1. 25 b.
A t l a s u de istori'a naturala cu tecstu, ecsplicat.
colorat, si carton. 3 1. 50 b .
C a t u l e s c u V. Catechismu eleni. 20 b a n i —
Catechismu pentru clas. I — I I I . gîmn. 1 1. 25 b. —
Istori'a sacra a testamentului vechiu si nou 1 1.
C e r n a t e s c u P . I. Compendiu de istori'a ge­
nerale 6 1.
(Va urma.)